Buna Vestire anul I, nr. 27, 24 martie 1937

ANUL 1. No. 27 


V 


VtP 


6 padini 3 Ici 


rj 14 m m* \ + »#*T 


Bum a Vmsfibm 


Zi AH UD&ft l>£ LYPTÂ // MITUIM* H4>HAUPAf(A 


Directorii 

DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
T O M A VLADESCU 


Redacţia fi Administraţii 

BUCUREŞTI 

Bulovardu! Ellsabota 12, etaj II* 


TCLCFOANS 


Direcţia Administraţia 4 ' 85 J} 

Redacţii* .. Z-MJ4 


ABONAMENTE: 


Comuna urbane 


1 an UI 700 I 
6 foni . 350 Comuna rurale 
3 »onJ . 173 


I an tel DO * 

0 luni . 

3 luni „ II', 


rl 


Cele două extaze 


Inii cade iu mină o broşură da itinrr $1 blestem. 

\u inlcmiMiA câ se numeşte Spanin H«»şie Durerea închisă iu ea 
Dace de coperta el de flăcării, trece de hotarele unei tărl da nobila ue- 
uoroelrr. vi la de rit făptnra umani prlnai In flacraut delict de bestia. 
Iltate. 

SpHiiin Roşii, mai mult rtceit problema Spaniei, pune problema uniu- 
lui. Te indoefti de Facerea LuraeL te întrebi dacă o fl om nu e cea mal 
mare decepţie, «?i dacă Dumnezeu otlilmindu-fcc a vapteA ii o făcea fiiudcă 
fariuie dobitoacele, mo fiindcă iţi consumase forţele în zadar pentru un 
Ideal dc perfecţiune ratata : omenirea î 

Femei din popor torturate şi ucise apoi indecent, in mnua. 

Sofii ţi feb fragede violate in chipul cel uiai obscen ţi tot aţa do 
obscen împuţea te; evul mediu deşertat de toate instrumentele Ini de tor. 
tura; icoane ale sfintei Fecioare sfărâmate. «latul religioase împuşcat© ţi 
niulilatc cu neruşinare; cadavre do eAliigAri(e ©xhunialc ţi supuse batjo* 
«uirei pnbJIrc; alte imagiui sfinte iuşlrnt© la zid, minjitr ţl obscenlxate. 
Ci ueiflxe mari ultragiate In pleţi publice; înormiute de sfinţi răscolit© 
fl dale pradă forului sau profauArei; pîlcarj de obiecte de arta trese la 
liutn. — in sfirţlt ruguri, ruguri de tot ce poate arde, deja tabloul de 
eternitate In marmura de altar ţi dela aceasta In carnea vie aliniată In 
cuc de măcelărie. 

Ml s|â mintea in Ioc. O poveste apusă luutei iutrrgi de aproape un au 
de iile. in stlrl şl imagini car© au îndoliat pămîutul; o poveste aproape 
prrimala ţl totuţJ atit dc nouA in necoiireputui ţi «credibilul cL 

Fe deasupra arealul vast morniint de siug© «I incendiu, mai al ţJmp— 
fi nu dJn alt motiv, ©1 fiindcă © singurul refugia—să te întrebi o© «ta sur¬ 
pat îu biata făptură omenească; ce resorturi din ca necunoscute s*an 
div!an(uit nitr’uu perpetuam mobil© de piclr© ţi măcel ? 

Ce stabilităţi din ea an fost fala©, dc vrem© ©o, nnura. făptura om 
Mască poate alerga In ntita beţie d© ainge ? 

răspunsul c numai noul. E fiindcă Dumnezeu — această supremă 
stabilitate a omului — a lipsit în ultima vreme din Spania tot aţa de 
mult ca şi diu Infern. 

Rebeliunea dealantuiU prin lovitura diu dimiueata silei de 19 Iulie 
tieeut la Barcelona, a fost in primnl rând. Indiferent de motivele poli¬ 
tice care an antecednt-o imediat, o apărare a Dumnezeului răstignit din 
uou pe pâinintul Rusiei Sovietice, si pe cale să fie răstignit a treia oară 
pe pamiutitl ultimei ţări de nobleţe religioasă. 

Dela proclamarea repuhlicel spaniol© in 14 April 1331. în aţa numitul 
«bimniuni negru* care a urmat sub Asana, ţi ţiinu la lovitura geueralulul 
Franco — cu un scurt interval de alţi doi ani, in car© dreapta spaniolă 


ITALIA FASCISTA 


La minutarul juftliţi< i »<* totrunit 
U ora IOV} dimiDcata Comrminra 
*upcn>>4rii u perţumii-lor juridice *ub 
pruzidcu|m luai) pcu sfântului patri¬ 
arh Mirou Criitas Au luat partv- la 
a guvernat cu concursul partidului catolic al lui OII Robiră, clerul a fost ţcdinjA d-uii : I. Nutor ministrul muu 
•cos de pe statele de plată, clmitirlle laicizate, procesiunile religioaso in- ( co. AtifoU&o Br-itotu subsecretar «ta 



>’V: 

1 


LA „MARNA 


ăă 


ii 


de 


du\ 

d-U 

ta 


Pruni pe marini lacului de Gar de 


Comisiunea superioară 
a persoanelor juridice 


( (t 

vr 

f 


i/o 


i: 


iorziae, ordinile religioase desfiinţaţi», proprietăţile bisericilor confiscate, 
prelaţii dcctltniţi, biaericele devastate, — şt piuă ţi clopotele — «ceste 
voci de îngeri întoarse apre pa mint, — oprite iu» mal sune ca nntl-muzl 
eale ţi blasfcinatorlL. 

Ca o pa ta fa re a acestui veac nou al Iul Belzehnb, El Socialista or¬ 
ganul dracului marxist, striga i» ziua de 11 April 1931»: că «trebue să se 
termine odată cu bizantinismul care tine Biserică ţi Monarhia in nniuue 
ombilicală (sie), noi oameni ai pămintului trebue «ă terminăm cu erta- 
zcl© altora*. 

Auziţi «Noi oameni ai pămintului trebue să terminăm cu extazele 
altora î*. 

Şi in locul extazului de po cruce, in locul capului plecat in rugăclu* 
o«* iu locul pironire! in pictate, fiara roşie lat-o decretind celălalt eztaz: 
extazul membrelor extopinte, al pi uterelor de fecioare violate, extazul 
tablourilor căscate de obuze şl mormintelor întoarse cu Rusul în jos~ 

Două lumi. două extaze. 

Creadă cine vrea intrunul, creadă cine vrea Io celălalt 

Dar gi»drAfică-»»e bine la ce a Izbutit omul »ă faptuiasca pe dimensiu¬ 
nile suferinţei creştine, fl ce e in stare omul politic deslântult in fiară < 
marxistă să realizeze pe patul puştel prelungit in percnlnlă prostie ome¬ 
nească. 

DRAGOS PROTOPOPESCU 


»lat la unolMcruJ justifiiv, Cb. Lupi» 


preşedintele Ii».illet Curţi do ta-ajie 
just «tio S. III, dck-gat dc prunul pre¬ 
şedinte al limitei Curţi. C. Vito* 
rcanu, procurorul general al fnaltei 
Curţi, profesor Cezar Parlhcniu, G 
Stoâccacu, rectorul Universităţii diu 
Bucureşti. Batarab Brâncovoauu. efor 
la Aţoz&miutelc Brnncovcucştl. Maoo- 
vei director genera] al C F. R. şi AL 
Uicscu directorul afacerilor judiciare 
diu ministerul dc justi|le. 


«ta avize Şl irU'orizAfi: 
t) Crrrraa adinlmatfalorului curator 
al fondaţi unei ItfnuU Mutar «Jiu Cer- 
nAu|i «le a m aulurwta o truusacţic a- 
■upra liludAHi jmiriţi» miniuj fundaţi, 
unei In scutul «ta a sr plăti 3.«1>.'IU0 lei 
fondului zăracîlor djri Lcmbcrj ri- 
miWiîud averea nxa|iuA diu Cezuă- 
u|i în patrimoniul mMriîcipiului cu 
dosi înot lunca «1c * creta o fondaţiuiie 
purtând uurnele ăl. Ş. Regelui Carul 
II şi având ca »oop «jutorarv.i săraci¬ 
lor. 

Comisia a acordat autorizarea ce¬ 
rută. 

2) Avizul cerul de ministerul d e In¬ 
terne pentru urgenta dizolvare a unlu- 
ucl sindicatelor d e ldcrttorj C. F. R. 
mai multor sindicate din provin- 


S’au luat In disculituie uraiĂtoarcta ua Comisiunea ascultând declamtiu- 


nile rope^cutinlilor «indicatelor cari 
au dat asigurări că nici o manifestară 
«ta dezordine nu »e va produce, u luat 
hotărârea dc a amâna pronunţarea 
fără termen, răniînând ca, la nea din¬ 
tâi abatere -A *c convoace comisiunea 
<ta urgenţă t*cnlru a da avizul <Jc di¬ 
zolv arv. 

3) Cmw luumcipfului Cernăuţi 3* 
a *e fixă deţtinaţiuihsk stimelor ce ro- 
prezinti averea a 6 (itudaţiutu a căror 
avere «c nlrucsr diu muza piedtalor 
suferit c în urma deprecierilor valutare 
şi u efectelor de stat uutriace ante¬ 
belice. 

CouusiiiTKn s hotărât «â «c 'tas a- 
cctte sume municipiului Cernăuţi pen- 
tru fundaţiunca Reţeta Carol II. 

Şedinţa «'a ridicat la ora 2p. iu. 


DESPRE PARTIDUL UNIC 



GEM RATULE... 


D. Mi tu Ifci/ca a *put ci /« noi «ta 
ir-p mint lupta tntre gî/»«rn(fl — adicA 
— a traj d-si concluzia $â ta dea 
t alul pe mina celor nnatncula> 
1-enJru nt-dfpunerea examenelor 
Aiurea, — a continuat â/i|u. — 
('.etfiţoari lupta de ckui (Of, of, ao- 
ftrA, Uium lui Mlfiih. 

Propunem: ’& te tie» Stalul pe mina 
ti turor ormelricuUlilor a */telului ro- 
măiix‘»c autentic /lentfu nesupunerea ba- 
r ilor furaţi. 

Seamănă mai mult n 


DOCTRINA LUITSTA 


Ca să poţi face o pereche de ghete. 
tai trebue da ani Je cizmărie. Şl ca 
ti conduci o ţari nu-ţi tr bua nici ml- 
crr «ă lepristfU axamttulcf —. * spiu 
d-r u i Lupu. 

f.oideni, pentru a conrfuca un i/«f, 
t;ebne U bei cStevm »nii d* butoaie de 
c:n. ţutcâ. cogn*c ri iJte tratate de 
aoiul n- ţin, timp de iwto ă 1 ani, piu * 
beţiile din *nmn. 


ÎNTREBĂRI cu bucluc 


Nu-i ftotibil ti te ordone aplicarea 
codului penal — sinceră ri Integra lif¬ 
ta întreabă un luminat ca talpa ghetei. 

Vorbeşte in numele vaporului alcituit 
numai din clienţi al codului penal S'H- 
V/inil lut — te zice — «ta M adunat In 
coutlliu nocturn fi au halirit amputa, 
rea ambelor picioare pentruca ti nu 
mai tpuia datţrra funie In caia tpin- 
zurnlulul 


DOCTOR FARA VOR 


A apurut de curând lu Paris 
o carie menit» să punu într’o 
justă lumină atât inulţimca .şi 
profunzimea cugetării rom⬠
neai iu genere, cât $i delicate¬ 
ţea diafauu, plasticitatea nobilă 
a sufletului moldovenesc în spe¬ 
cial. Curtea in chestiune aste re¬ 
zultatul strădaniilor şi a expe¬ 
rienţelor d-lui profesor MI¬ 
MAU, M A NOU.ESCU titlul ei 
C»te iPartidul unic- (Le purii 
unitjue)» Con(inutul: o perspec¬ 
tiva dc ansamblu» asupra insli- 
tuţiei politice capitale ji de o 
actualitate universală, crciată 
de oamenii «ji dc cianurile civili¬ 
zatorii ale secolului al XX-leu. 

Mă mândresc dc a mu prenu¬ 
mără printre Gazetarii romani 
cari s au străduit să urmărească 
inai dcaproape pe d. Munoileicu 
in domeniul atât de dificil al 
gândirii politice şt sociale şt tot- 
denuua când a fost vorbo să-mi 
fac datoria d e cronicar, m*am iz¬ 
bit de aceia*» piedică: neputinţa 
de a l rezuma. Lucru foarte ex¬ 
plicabil dc nllminireli, când ne 
gândim că d->n nu e un savant 
io acccp|ta pedanta ţi banală a 
cuvântului, ci un spirit curios şi 
creator, un înjelcpt care închi¬ 
de in paginile d-sale nu teorii 
schematice, «abstracte şi reci/ ci 


experienţe personale 
de viaţă şi l 'e noutate, adevăruri 
mori şi proaspete ce-şi pierd tot 
farmecul imediat ce încerci a le 
condeitaa iu formule. Pentru a 
desfăta şi instrui, aceste adev㬠
ruri trcbuesc cunoscute in în¬ 
tregime, «şa cum uit fosl expri¬ 
mate >i în articulaţiile lor or¬ 
ganice. 

In clipa dc fuţă prin urmare, 
sarcina noastră nu este atut dc 
a explica, dea anali za, cât dc a 
ai rage atenţiunea spiritelor dc e* 
li tu asupra acestei opere oare, 
in pofitu conspirajici tăcerii ce 
s‘a urzit iu jurul ei. va imprima 
o sguduitura puternica sufletu¬ 
lui românesc contimporan. 

In prefaţa cărţii, d. Manoilcs- 
cu îşi defineşte — foarte concis 
Vi foarte substanţial — scopul 


propus: 

eCit luat A importanţa nu bice. 


/mitA importanţa 
tului, nu z'u .studiat in chip su 
ficiont partidul unic — scrie d-*a 
ExikIA lucruri bune fi conştiin- 
cioaso n*uprn partidului ;ia/»o- 
nnl-sociulist din Germania şi mai 
aleu asupra partidului faociat din 
Italia. Aii există nici una insa a- 
tupra altor mifcuri itolilice 
vând un caracter analog. 

«Insă fiecare «*in lucrările 
xistente îşi propune sa studieze 


de NICOLAE BOGDAN 

dogorind 1 un singur partid unic. Nu s'o in- 
tieprius încă o prezentare dc 
aiivamblu a tuturor partidelor, 
după cum nir sta studiat încă a- 
pariţia lor ca un fenomen socio¬ 
logic nou şi particular secolului 
nostru. 

«Nu sta încercat până in mo¬ 
mentul de fufa o explicaţie ge¬ 
nerală a partidului unic dc na¬ 
tură să-l Iacă universolmente 
iitţcles si s« ittguduc un pronos¬ 
tic asupra destiuului său ca in- 
ştitiiţiuiic. Intr’un cuvânt, nu su 
schiţat încă O TEORIE A PAR¬ 
TIDULUI UNIC» 

Pentru oricine va ceti ca u- 
Tcnţiunc cartea, concluzia e cla¬ 
ră: autorul u pătruns, cu ageri¬ 
mea şi cu fineţea proprie intui¬ 
ţiei româneşti, toate adâncile 
rosturi ale acestui aşezământ 
nou - PARTIDUL UNIC - mc 
nit, o repet să îndeplinească o 
funcţiune istorică dc interes ca¬ 
pital îu «cost veac culminant, 
«c inchegarc definitivă a cuge¬ 
tului şi-a puterii europene rege¬ 
nerate. 

in această ordine de idei mă 
muit obligat chiar să precizez că 
d. Manoilescu a subliniat ^ inca 
de la primul capitol necesitatea 


Un negustor Inipin a avut Impiratia feroce aă-ţi botez© o sală «le ©i» 
ninifttograf şi — val! — de infruntri ilnnocratlcc, pur ţi *»intplu. «Marna*. 

Aţa! In »nlo a»to. cu unm* totuţ atât d© evocator ţi eroic, a© itcltlmhs de 
obicei m*lan> iilici rotaţi ai rsiuprl. «au ai pulillrei, clownl deprimaţi 
şt trişti diu ©ultaclc d<* snhurbta «no «lintr'o anumita vlraţâ publică ro- 
mdma-cn tot -»uhurt,ann ţi ea. Curbm, t-ate ioaa ca nu bietele capertacnlr» 
cu -artrite» vetuste «*nu cu biet» histrioni pensionari fnruiraxa reprrto* 

Hol cel mal Iniumtabil al programelor dela «Marua»: clowoii cei mal 
primejdioţi pentru reputaţia * localului» «unt denlgur. fnra ntalo îndoială, 
acela pe eare-i oferă democraţia, t'aud apar el, mai mult dettat © obiceiul, 
sala răsună dc uu vacarm cumplit — xcucn ac aud rrl© mal aiuislre r*- 
t»iell şi tipii Aatia. impruvisaţi p© estrada, cu pumnii lor iu piept, cn 
gesturi fără măsură şi desperate, face o dcteaUibliă concurenţa, dar des¬ 
tul de serioasa, chiar saltimbancilor profesionişti cari nu şi-ar fi Imnuit 
Mâţia rivali. 

Sţwr că nu vtaţl dus deunăzi la Marna, la «goinoloasa întrunire a par¬ 
tidului interunţional-tărânese car© a'a ţinut in aceasta suburbie. N5c« eu 
— dar regret! Am aici, in exienso, ţoale discursurile rar© a au rostit, am 
chiar şt fotografiile oratorilor, actorilor, elownilor de ejirl va spuneam 
adineauri, şl când văd tot. când analizez, ««impar ţi ««Iun. rred .sincer că 
un om inteligent nu avea dreptul aa-şl refuze acest spumos spectacol ia 
care bâlbâiţi acrobaţi al cuvântului şl betl saltimbanci ai ideilor stau in- ^ 

trecut in tumb© pe care nu Ie egalează, sunt sigur, nimic- c 

Să-l privim la fat» pe aceşti domni? Dacă vreţi, daca vă fac© plâ- e 

c»re~. F. drept că d-rul Lupu are o mască la care ra& olt demult şi pa > 

rare încă nu uitam săturat so privesc. De unde o fi luat-o? O protuberantă 
mai IntAI. rum ar spune Cyrano. In central figurii arc exact culoarea ideo- | 

logici doctorului şl exprimă pe de altă parte toată setea de vieaţă — I 

setea, e bine zis — a acestui cetăţean foarte vesel. Nasul d-rului Lupu. 
intrtadevăr, este creare se pont© numi, un întreg program. Alcoolicul 
oi stor ar iabuti greu si exprime mai mult. decât tsbuteţte singur sa 
spună nasul Iul,— ua nas unic in politica românească. Dacă nr© na» Insă, 
e drept că d-rul Lupu uu are obraz. Aceasta Sna* nu-1 împiedica sâ se 
congestionez© frenetic de eăteori se înalţă — vorba vine — p© o estradă 
publică, o congestie aş zice profesionala ţi care mă mir că păuă at-atu 
inca nu l-a ucis, fiindcă eu au» prezla ra omul asta va muri congestionat 
de patriotism la tribuna. Vă nmlntRi — ol, desigur, na-ţl mai aminteşte— 
tun* i «© uinflasera arterele in afacerea Skoda? Sa spune chiar că atunci, 
una «au «lona i-au plesnit — ţi. diu ele, intimii au putut sâ constat© ci 
nu a curs decât vin-. I). dr. Lupu e o viţa de vie bătuta dc filoxera! 

Dar el n’n sa ne reţină mai molt. .Mai e ţi altă vedetă. E d. YirgUică 
Madgparn. Co nume pnnlestinatt «VirgUica» © un nume u.re «r< \z xsita 
pe străzile Capitalei. Iar «Madgearu» are o rexonanţâ pe la Erzerum. Ca 
această carte de visită oinul a putut să faeă afaceri colosale în Rornâuia. 

Ce ar putea să ne mire! Dar ac petrece moâ un lncru ţi mai ingrat ca 
a»*«st nefericit eroo. Dânsul e orator— — sa tna ia draca"! — dar d© 
câteorl vorbeşte, par ca sbârnâe infernal la ureche uo telefon stricat De 
aceea nu v'aţ putea iniţia in doctrinele d*lul Madgearu: niciodată n an» 
fost capabil să-l ascult 

$tlu nnmal că aceste doctrine se rezuma la o permanentă luptă de a 
jostifica milioane ţi cifre car© »e aacund totdeauna, surprinzător, numai 
la buzunarul lui. E desigur o ratastrofâ implacabilă care urmăreşte de 
o vieata întreaga pe acest foarte elegant bărbat 

Bag de seamă insă că imi vm fi imposibil sâ vă prezint astăzi toată 
Irnpa dela --Marna*. Spectacolul a fost desigur mal bogat — şi cc aţi v㬠
zut mal sus uu e decât un cap de afiş. Restul aşa dar pe altă dată. 

Dar uni viac acum in gând. nu ştiu dec©, un verv glorios al Iul 
Baudelaire. 

Al»! Seigneur donnez — moi la forc© ©t le eonrag© 

De contompler hiou coeur et won eorps «uns degoât 
N’u indrăxnen© sâ cred că vedetele de mal sus ar avea vreodată cu¬ 
rajul acesta. E un omagiu pe care li-1 fac. Dar poporul trebue să le cu¬ 
noască aşa cum »unl~ Sunt idolii pe carl-i răsfaţă democraţia. 


TOMA VLADESCU 


CALENDAR 


(Continuare I» pagina IIl-a). 


Ce putem oare, terie in fiecare zi 
decât rugăciunea pe care o trăim. 

Pentru cine «ă luptăm noi, pentru 
cine «ă ne dârnim , decât pentru o ° ,d ' 
ţi a noastră. Suntem râtpunzălori de 
Ritpuntători in faţa lui Dumne¬ 
zeu. 

Conştiinţa acenui — u fim crezuţi 
- ne frământă cea mai infimă fib r & 
OfganicA, cele mai ascunse intenţii 
sufleteşti. Ne-am obicinuit — #> * 

bine ci ne-am obicinuit — *ă socotim 
întotdeauna in fa/a noastră pe adoer- 
sar uşa cum este. 

De multe ori. — fire #te — a dat 
mai mult de furci entuziasmului sfin- 
lei tinereii. 


Nn o singur^ daţi acest entuziasm 
a fost dus cu carul. Eh, şi acolo a fost 
bine. Şi bine iTisla poate oa mai fi, ci 
entuziasmul si dragostea lor primesc to¬ 
tul, au priuiif #i primeşte inc A. La firet 
pas. Nu se uiţi in Jur? Noi ti moitam, 
A oi ii inoilim. 

Si fie spectatorii dragostei noastre. 

Dar astea sunt tpooeşli străine ». poa¬ 
te că nu oi inler<se**i pe toţi ciţi ce¬ 
tiţi. 

Atunci, iată. câteva «firi din lumea 
adunate: aţi cetit, poale, prin gazeta 
ci pe ici pe colea, te mai întâmplă 
iile un resbel. 

Scriem aci pentru ţiraiul roman, 
turnai pentru ei mai putem «'r«e. Ji 

ntruci, gândurile noastre sunt idem 


Intre partid politic şi Stat 


da IOAN VIAL 


DE 1 APRIL 


Ziarul * Epoca» oa (©#1 ta* numi/ 
•ârbâlorese. Cu acetulg ocazie, «e oor 
publica operele complete al* tonului 


(Migăli HUpascu. 

Titlul oolurnul a fost fixai: 
m< telefon, pentru ua blazon© 


Exista aztâtâ, ftyrc deoseblro de 
vechiul siateiu critic ou »u»ract«r 
lot lrinar care avea drept ţintă tor¬ 
acic demooratioe în totalitatea lor. 
tendinţa do-a explica prăbuşirea 
actualului regim, ţinând scamă de 
generalităţile specifice ale fiecărei 
ţări. Considerând adică aplicarea 
principiilor revoluţiei franceze în 
fiecare din aeeato ţâri ii» parte. 
Tendinţa logică, i^ici daşi prin¬ 
cipiile democratice au fost ace- 
ori unde, realităţile fiocăro» 
pe caro a«**t nou regim era 
chemat ni la preschimbe, cran di- 
*D«|i fe a te ş ( au râoiaa diferiţo, dove¬ 
dind aâtfe) caracterul Uvreac v i au- 


perficial a) democraţiei, incapabilă 
de traoa/ormAn profund** ţi mai a- 
Jea de adaptări. 

Cu toate acoatoa. există o carte* 
terlatioA comnnă a tuturor demo¬ 
craţiilor ţi constatată nu din teo¬ 
rie, ci din practica aooatui 
indiferenţa faţă do *atat* aau iun' 
exact spus. nesocotirea «tatălui. 

(A atatului real bine înţolea, cel 
compus din forţele vii ţi perma¬ 
nente alo naţiunii — iar nu diu 
indivizii izolaţi, de naţio, religie ţi 
aspiraţii duapcrechialo ţi adunaţi 
apoi aritmetici). 

$i tocmai aici trebue căutălă In» 
explicaţi© a Agoniei demo¬ 


crate. Io acest antugontau), pru- 
cuin ţi in faptnl că rStaţul» — uo- 
ţiuiio vagă ţi do paradă pntriodar- 
dă odinioară — a devenit «atazi. 
prin imperativul vremii, la toate 
popoarele, o nn-eeităte- 
lntr‘«d«>vâr Europa intră lutro 
fază grea. iutr'o fază tragică 
a istorioL Veniturile cor* alt㬠
dată veneau In drugi de aur diu 
coloaii, au « 'cat ; marii© im¬ 
parii, iu cari o cast:» du câte¬ 
va familii trăia fericită din 
truda zecilor dv milioane de mi¬ 
noritari mibjuguţi, h‘a prăbuşit; 
toate stutelo eupru-produe. toate fac 
•istăzi concurenţă. Popoarele «’a i în¬ 
mulţit prea mult ♦» ae snfocâ iutre 
graniţei'* pica înguste, iu acca*»ţ t- 
pocă do Gvmbro prevestiri, lieis/e 
*imt' nevoia să «o apropio de cei d n 
jurul său tocmai pentru a ©o putea 


apăra n»aî bine. Ş' fiocaro *t‘» o* 
lăzi c* trebue «A renuDţ© la priboi 
bAu, tocmai ©a să poată trăi ţi om 
din jnr. 

Apropiox©*- acea*ia reuaşt© lerătu 
rile fireşti mire cei de aceloş *Ango 
ţi aceinţ crediuţă între naţionali, 
iar renunţarea fiecărui individ crea- 
im 0 nonă pater©: Coloctivitataa. Stă 
tuL SUtul a rârui menire eute să fio 
oăt mai tar© ţi cât mai bine înarmat 
pentracă numai ©1 singur i»oate a- 
pâra. 

Ori tocmai cu acest ‘Stat» devenit 
astăzi o necesitate, dem«»craţlil« su 
venit iu conflict. La început răstur- 
oând monarhiile dc drept divin, car» 
întruchipau Statul» in însăţi P*r- 
soaua monarhilor, apoi croind acel 
organ do luptă caro «ta uumit par¬ 
tidul politic- Partidele ntau avut 
totdeauna acela* obiectiv. Cu o 


fie© cu «ta lui, atunci tiinuim. 
rinţâ ţ» o incotiieaucuva cu adevă y oi gl/jt ci risboaiele «uni făcute 
rat surprinzătoare ele 1-aa achimbat I diavolul. Sau de uneltele lui. Ca 
|f.i/(/a luam, fn momentul de făli, rie¬ 


de câteva on. 

După revoluţia francrvA ,, cAderea boiul spaniol. 
lui Napoleon a urmat »ub Restaura-’ 
ţie, fn Frnuţa. ţi sub privegherea 
Sfintei Aliaute. restul Europe*, 
reacttuncn caro avea ca prim scop 
restrângerea libertăylor ţi drepturi¬ 
lor uctatoueţti. Partidele iţi justifi¬ 
cau atunci czisteuU prin lupta con¬ 
tra acestei tendinţe. Ţinta cea daci 
dobândirea drepturilor oetăţea ţiu¬ 
lui ©şa cuiu lo statua*© revoluţia din 
89. Partidele couaervatoarc la rândul 
lor. ntau avut nici ©Ic o alta justifica¬ 
re decât tot interesul limitat al unei 
miuorităţ». Erau partidele latifun¬ 
diarilor sau marilor bo*ăţ»»i vaţi 
luptau din răsputeri pontn» menţi- 


Cei cari l-au oiiul r•-au spus ci 
stldaţii creştini spanioli e fu r işau ts 
lagărul inamic st de acolo cu o icoa- 
r.i fa braţe fugeau înapoi nrbigind 
fa scamă gloanţele şi moartea. 

Tot acolo, inşi, soldaţi! comunist! 
fi r*n hanuri de petrecere din Hiso 
ud. 

Ne intrebim cu toţi a cui oa fl «I « 
wţaf Biruinţa oa fi a adevărului, a hi* 
Dumnezeu Teste îof- Spania» In A- 
merica, sau In România. 

Cu adeoirul noelr u, eu ‘ y deoiml ti¬ 
neretului acestei ţări. se oor Inom^ 
bate uAcI/irita satanice. 


(Continuare în păfl. ***•») 


Ga brici Bălâneicu 





























































VESTII 



J 

iftfc 

• f» 

Ue 

Ur 


•nit 
T 
<u> 
pr* 
•ar 
F « 
2» 
âpri 
lou 
d*-., 
ar«; 
Io». 
L&U 

L 

Pii] 

zb, . 

fxt : 


Academia de hoţi 

S& fă h — ~ 

• 6-4 ridt c ia * m **HN» a/ acrttut m^rtvşug pc cart a* ere* 

dtrij /%«td **>, o 4/1 *"7* « r *ă. ('u fo^tr ©d ©ricr perverti tale dară e 

lorr« riocrMmi* < jî «w /4 »rte *o.lcat<j de oprobiu. VunOoara. dU(mu 
Int.mtioia w Ktrriar, ' 4 * sia/'ritti inaanic. tuliso furtul rU wpiunaj 

cv na ;n-x/! U / CW ** C< bun certificat patriei ic. inruluL Uitvinfrlf* 
* f V ** r '*tfrv** nujteriaUt ţi pliu de dăruire pentru ţară. 
Q*Ori,u * UC ** *** **** ° r,rnUn t ar * dc/initită la tihna certitudinii ţi 
lutr, * * arr ~ n,ur/l ' braţ la braţ cu perfidia circurilor. Etic aici 

•mtruHtarc a rodiri tale. 

«fr., \ drrpr, ‘ ^cot/MUt acctptore a furtului vrem tA ecrim. ci dctpre alt- 
trpre completa refutare a lui ţi mai muU. despre degringolada 
vremurilor. 

La 1 atţorin, adică niţel tuni la deal de noi. fa deecoperit © *acade~ 
a furftrlyt >m tn*run subsol. unde j2 elevi sr antrenau după cele mat 
mc * r-*. indiemţiuni ştiinţific*. in trona aceasta care a dus oloria tai 
deauna ia puţcdrxe, 

I n filosof stupid nti-ar spune cd cei lz apostoli ai furtului sunt ero i, 
Pentrucă sau nn„n)al in risc cu societatea ţi LegiU cu 

Cum vtufriditriţi î nu » a* poate răspund*- cm argumt-sUe. i-aţ răspunde 
palm* ururnit. Totnţ spectacolul treime lămurit. 

Au m să fim moralişti, pentrucâ morala incâee fapte împlinite deja, 
dar tsentrucn să prevenim un rău or sdlAsţueţtc in bobii zilelor viitoare 
Pentru copilul, la vârsta cărţti, piaţa lai treluc bine tatonată, viata 
*■“* sâ-ăi albă un traseu îngrijii ca o albie dc bobsteigk. Nu ca un vad ; 
vadurile st schimbă. Trcbu* mână omenească, tare , încăpăţânată să pre¬ 
întâmpine porniri anormale. Văr sin aceasta e atât dc incertă, că Poate 
naţh un geniu al cărţii sau al hoţiei. Şi unul ţi altul cresc dintr'un 
spirit Viu, iritabil, cu tcnsibilităţi de melc ţi ţâşniri de inteligenţă pre¬ 
timpurii. Jnsăţ precocitatea este o Pervertire. 

Numai că aici Intervine pedagogia, dar nu aceia ezoterică, speculativa 
fi sterilă. Tribu* o pedagogie răscoaptă in trăirea imedioă a vârstei 
Xtci nu r ncvoc »d alergi la autorii clasici, bj jaablcmc fi speţe interi¬ 
oare. pentrucâ r nccot doar de © elementară bunăvoinţă ca să rrcunoaş 
Um cd tineretului înscris la hoţi*, ii lip se ţi? disciplina. 

Disciplina eHc această pedagogic, despre care aţ spune cd este veche, 
dacă nu rnfxr contrazice n*vt Uitarea ci. Este insă pedagogia ccn nouă. 
preventivă aţa cvm trrhu* tâ li* orice pedagogic. Nn sanefionantâ asta 
este treaba codului penal 

Iar ca să nu st mină că in cursivul acer la ţ vorba de «o furtună 
Intr'un pahar cu opd ». voi adâoga cd faptul divers dela Varşovia este 
un fenomen ce poale oricând cobori pc meridian. SuJb'tul Copiilor este. 
din acelor aluat in orice perimetre L-ai încadra. C o Iede ’n cl elanul spre 
aventură. Botniţa »-/ poate specula ra/inându-l 

Dar factorul educativ cure r dator râd cun<*ascd ţi gândul fi va dru¬ 
mul răbufnirile intr’o disciplină care tâ i îvdr-mnr gusturile ţi să-t des- 
voUe pozitivul din cl. 

Disciplina nu*d botniţă. 

EsU o convingere Intfo realitate care te depăşeşte, iar inscrurrui In 
disciplină se execută prîntr'o tncon/lnvă râmă dc a te depăşi. 

Respectul de nilul fi respectul de line. 

Tineretul şcolar fuge de carie ş\ se subjugă aventurilor din Dox 
ipâ JVH tsle pnssmlală Cartea. Lecţia. Icntcmţ. 
la vârsta execii antelor (dc bun sens) când ciocolate U plac t nu 

ca atare, ci pentrud c învelită în hârtie poleUa 

Cine credeţi că o vinovat în carul dela Varţoviat 
Eu 1 b-t *1 Eit 

>’«/ Parcă'mt vine să acuz infăţ mentalitatea Şi de. complicitate. Pal- 
pedagogie nt aplicaţi vă. neconformistd 
Dar, fie ta ei. 

Ion Băleanu 



ftohrvrrA Jonâ — p, ca,, 0 prl _ 
j mira cu plftccrt' la redacţie — rMe 
[ printre riarcle de provincie ei un tî> 
fc'uroa *iar de lapU. Cenzor acerb al 
matrapazlâcurilor conatanţcne, «le ‘ ral*, 
multe ori iapittt cu fcJ de fel do ri¬ 
tualii directorul ei. d. N. Sa rry — o 
figurii dobrogeana — a preferat aA 
rinainJi pe poziţie. 

Dar datigur cea mai glorioaaii 
campanie a DobrogrJ June r&mtue 
campaia in eh cutia oonaolidărci ma¬ 
lurilor portului Constanta, un «tem¬ 
plu do curaj «t oomiecventâ civici 


PE, " 


MAiUA MAQDALENA 

Verauri de Horea RarL»te; broşu¬ 
ra eleganţi ea o duduca. 

Plute*!© o Btmaoferă miatle* do 
plomb •ufleteec eu rare oatroave do 
«-coi ni ta te. 

Ticerea ati pe ape riatlgnlti 
In enc de lnroini tremurata. 

Si-atita ‘mpirtiţanle curată 
Domorytc n creanga auri de r㬠
chită. 

Subiecte biblice (Poveate biblici) 
el ba.<>ni (Legendă). 

Noi 11 cerem un ren tare. cioplit 
in furtuni, tocmai pentruei-1 pre¬ 
ţuim «tibuirea. 


GONGUL 

BeriaU de îndrumare ri informa¬ 
ţie teatral*, cinematografici, rulto- 


Borauln» VulctueeD n«-a dat ce uo 
trebola: o revUti de ipeolalHate ro- 
mtueanei. li urăm *uer<* fi mai ai» 
todirjlre că nu-l rh pur păianjeiiiL 
Dram greu pentru îoeeput. 

OVIDIU PAPAD1MA 



I Pfimaucii. 


UN TANAH 

ne trlmete pentru «Colburi de lumi¬ 
ni» ei te va versuri. Pe tânăr îl chea¬ 
mă ytefan Uimo. Nu wrle hctoc 
publicăm porcin, penlraei înseni¬ 
nam aci lumina ulmtimintelor Iul. I- 
dealul Iul 


tste criticul autorizat at generaţiei 
lui. 

li întâlnim <yj»delul în toate revi¬ 
stele româneţti. 

LIBERTATEA 

foaie pentru uU-ni ţi muncitori inie 
mciati la Oră*U« fn anul l'JUi 
Liber ta Ulc. este o candrii arzând 
»n slujba TbrH. 

Libertatea cete un altar de rugi 
dc pioşenie. d« luptă ri erodmţA 
Pe fruntea «Ubartilw «rio : 
Director Tremainie: t Dr. ION L 
MOŢA. 

Director vreznohiic: Pr. IOAN 

MCn^A. 


DA SI NI’ 

revista d-iui Dan StoAntâncsca este 
aşteptată pe piaţă. 

A anunţat apariţi 
Apar el Da ţi nu. 

Pentru modestia revistei *Da ţi 
Nu>, opunem aprecierea noastră fru 
moaşă. 

«ARENA CU UN 
SINGUR SPECTATOR* 

cartea de toaro succes a lui Horla 
Opresru o amintire pentru că e pre¬ 
ţioasă. 

Ar trebui si amintim aci tot ce a 
scris Horla Opreaeu. Şi o vom face. 



«WB¥Il 



PaixsuJ dcsciiidc pc>lc cateva «nai 
o mare expoziţie universala. Suntem 
invitaţi şi noi. Vom pa ticipa cu toată 
inima. Şi poate câ nu vom avea oca¬ 
zia să lOiim pentru asta. sperâm 
cel puţin. 

Intre alieie vom expune acolo şi 
câteva duzini de oocre pJasice. Un 
Drea onorat ruriu ie-a ales, le-a cu¬ 
les pentru marca caiâloric. Iar intre 
timp au afişat şi au publicat un fel 
de regulament-program al expozi \A. 
Inlre alteJc se vedea de acolo câ o 
sumă de donăsute dc miî de Ici erau 
sorttle premierii expozanţilor tmen. 
Se mai sounta de asen>enfca ca ox~ 
poziţia va fi deschisă, înainte de 
fi expediată, in pala tul Salonului O 

ftciaJ. pentru pubik. In acest public 
s’ar fi qâ.sit de a ernenea şi croni- 
La început a fost Legenda L. j tej de ainip. Nu !e-ain căotat flre>te,' C£L •' ca r l P^ale in lucruri de 


MUGURI 


Se nau din nou leqense 


tot el trebue să-i recunoască Şi Încă 
odată fără mandat. 

LOG ION 


Mlţear» pretatindroi; anele, care 
merg spre copilărie, altele, care ae 
grâbeac spre inoarle. Mi*Cari îmbr㬠
cate deopotrivă de oameni «i în ape, 
ui licări pe care no le poarta nimeni, 
unele, care tac sau suspină, altele, 
care şoptesc sau urlă. Mişcări dă- 
rnlte ochilor iix*hi.>i *i răbdării, miş¬ 
cări care se ascond de lamina *i la¬ 
crimi. MlqeArj care se Înzecesc în 


in mere de om : aeolo ha putean fi! | acesta au câte ceva de son*. 

Am întârziat atuori la marginea chiar publicul mare nu trebue dis- 
dMtioolul. riâDCM udevjirul, «mu- i Sun!em in P lio r ««>™ demo- 

fia* dreptatea. | CTaiic Căle se spune. Şl ue 

| batem cu punauil în pkpt pentru asia, 
şi slrigAm in Cameră şi ne rfiluim 


•eou de coloare, mişcări care no lasă 
umbra. Miscări care crelaxâ peisagii 
•I mişcări provocate de peisagiu. 
Mi*curi silabisite ţi ativeări spuse 
dintre dată. fără răsuflare. 

Da. uiiţeări silabisite. Aţa 
«ele pe care le purtăm azi. 

Am pierdut cândva mlţcările «au 
ele ne-au pierdut undeva, la o răs¬ 
cruce sau la un popa*. Mişcările 
noastrr an plecat singure ţi-am r㬠
mas părăsiţi, bolnavi de timp Isto¬ 
ria nu venise. 

1^-ani i'ăntat in toate ritmurile: )n 


Dar azi — legănaţi de jertfă ţi 
hrăniţi de soare — ani slirvit sub 
călcâi un ţarpe: şarpele vicleniei ţi 
ai minciunii.. Părăsise grădina bl- 
I Mica ţi ne împiedicase pasul. Căl¬ 
câiul nostru a Început sa crească cu 
tâlc de minune, nou ţi neobosit Miş¬ 
cările Istorici an trecu! in pasul nos¬ 
tru; mişcări pierdute Ieri, purtate 
azi pentru veşnicie. Mişcări silabl- 

sunt ***** carc ****** fleear© punct al re¬ 
lief oi ui, care respiră fiecare am㬠
nunt al întinderii, care ae Lasă p㬠
trunse de spafia ţi care. incrustând 
golnri in timp. aerisesc durata. Miş¬ 
cări silabisi te, care duc din noi spre 
noi înşine. 

îndoiala se spală de păcat Adevă- 
rurile creac in noi. Şi tot In noi, crt>- 


sbor de fulger sau iu zumzet de al-j dinţa. Bana Veatire! La răsărit de 
bun.i fn «ai de apă sau de vânt in! oase din nou legende. Este 

salt de undă sau de rară. io lunecări **lne aă le spună. Le auziţi T 
de piscuri, io evou de ramuri, in văr- VICTOR ION PA VELESCU 


studenţii „extremişti *. Premiile am 
auzit cd au fost scoase de pe hstâ. 
Cecece înseamnă câ totul se face 
prin bunul plac şi „Jc m*en fou”. 
Domnilor rine nu respectă regulele 
jocul e din principiu descalificat. 
Noi facem expoziţie cu lucrurile tineri 
lor artişti, dar aceşti tineri cari au 
prezentai lucrările nu le-au soos din 
vânt. Şi dacă vrem sâ ne îâuddm 
cu aceşti tineri trebue să recunoaştem 
câ sunt ai noştri. 

Dreptul de a judeca al liecârui 
cetăţean (oonducdtor şi deţinător a! 
puterii prin InsAşi constituţiv)nupoate 
tt răpit cu una cu două. Un act de 
importanta acestuia nu trebue Ifkut 
la întuneric. Riscăm sâ mergem în- 
triaiuri şi sâ ne poticnim. 

Socotim procedeele aers ea drept 
jmidoaos dc provocare a d€»Miitâ{li 
! artiştilor şi o calcare a drepturilor 


QOdstre, a celorlalţi. Căci înainte de 
a arăta Irmtcezdor ceva, trebue s3 
vedem noi. Nu ccFslâ mandalari ar- 
lis.id aj ntomu^u. Există exponenţi 

« <ijr 

Mărturisire de credinţă 

Luceafăr viu pe bolta năz uinţei, 

Te-am încrustai în visul meu brumat. 

Spre tine urc izvoarde ere dinfeii 
Arhanghel cu ochi verzi şi chip bronzat.» 

Umila-mi stea rubine picurând 
In noaptea mea de ceru*i smarald ine, 
îngenunchind se bucură plângând 
Ş*~i flata să so stingă pen fru tine... 


mmm 

I P* evr şi p*. pSmAnt irt/lortUi ptirnS 
corn, ra o ptttimţlft 7 ( 1 *U tuni clare 
InfCun găsiri cu fini*. t*r twpflLt 
ţinluPa cu stei* fi oUuri 

Primăvara urbana, nostalgic a 
maiicâ, cm oăfcri dx răi. fi jurnal* fit 
mo*A, lesgA ţi dnl+agt tufUlc, prw 
Iubiri h sUeşit onejr «flirtai* tâ mSJu't 
străzile E o pritnitms& horească, cu 
iirA- bucurii obligatorii ţi melancolii Lntc- 
\ UrctuslixMla. Pentru orăţani, încă o vru 
miAoari cum au mai fost stătea, cum 
oor mai ft Nu se sciumbA nimic, laiul 
Ca totdeauna, 

Orişaanul nu f Ue să d*.slvy> Oui *tin- 
nelc soarelui, carului ţi pământului. 
Iama vieţii - lama lumii fi mai ales tai¬ 
na oremii pe care o Utiefle. Altă tria/i 
decât necăjita oisţi de birou ţi cafe¬ 
nea ţi altă lume dvr t lumea geome¬ 
trici fi asfaltată a trotuarului urban. 

Nu cunoaşte oremaa lăute, nu-l obse¬ 
dează întrebări fi totuş dasco\n.ră In- 
tr'un colţ de suflet un ciob de azur, Şl 
coardă. nebănuUA. oi bruscă liric . 

Cam fals dar vibrează-, Pruoăoara. ca 
un secret oficia!, e sczitMh de i<Hl- 
[Mncolo de barierele oraşului primă- 
oura « autohtonă fi miroase a pământ 
jilao. Bărăganul abureşte fi.f mare cit 
o nădejde Sufletele, vecin* cu Dumne¬ 
zeu, h încordează tnlr'o mare Itdă- 
rirc. Pita albă ţi mălaiul cu faţă de 
aur. cer jertfa mancfl fără de preget— 
Aici primăvara întind? sub soare tip¬ 
siile Pe nrt H w* aduna rodul bogat, 
semn că jertfa muncii a fost bine pri¬ 
mită. 

Uai este altă primăvară, aceia carş 
precede învierii: Prlmioara RomAiums- 
că. Ca Şt cva da pe car şt pământ în¬ 
floreşte. tânără in sufleU: tinere, oe’de 
ca un ois odihnitor fi tânără ca o Ini¬ 
mă. Primăvara Inoieril Româneştii în¬ 
floreşte din amitniri, din i lormtnle fl 
din Istorie. O presimtl ca pe o Minune 
ţi o aştepţi cu Pe o certitudine. Mal 
târzie decât prlrnăparo din calendar, 
Primăvara învierii Româneşti, se ho¬ 
tărniceşte peste veacuri cu alte răs- 


CALENDAR 


M A im ZA HAKT1E 

ORTt 8f. Martir Nletm, 
CAT: Sf. Victoria. 
liăa. «oorrlui: &n 
A pasai: 1640. 

Spectacole 


druslid dc carc-i naşte el si pe care > rf ° c i Primăveri. 

Descifrez din semnele Marţilor, sem¬ 
ne Pentru oii. Semne <ori nu infeală. 


Ionel Zeana 


=* c 


BUCURIE 

Bucură-tr, padti««, 
cu‘n minunea înzâpezirii tulpi- 
nelor 

legende au crezut din toamna 
calinelor. 

Bncură-tc, plugar a le, 
de creşterea tacutii n fnrtnntlor, 
a ploilor, pente stelele minunilor. 

Bucura te, mamă, 
de bunuvetdirea’n care-ai intrai, 
când semnele din somuuri te-nu 
lătrat. 

Bociirâ-te, miinâ-tlre, 
efi'n furjnol de umbra oi liniştii 
tale 

fratele mea sVtctnt» singur din 
cale 

GEORGE UHU MUR 


SPOVEDANIE 

~Şi mai jc vreme de Jumioi cu 
sânii 

Cât vremi Ic dc mat ’ monte de cuvânt 

KMeulu-ui’am adânc 

Pămâiitalai. 

Frate muri, mam alăturat şi 

vântalni. 

Bunt şi scorbura amurgurilor. 
Chiar cerului cărare m'atn văzut 
Bi cA In *ad mă mirai— 

Dar nu mam g&Ji 
Binguru vvşnîeio. 

Nu rn’azn găsit 

Nici onnă’n pa-ţi dc lut 

Peste veacuri aâ stărui 

Nici paste amintiri n’aro trecut. 

Silviu Lazâr 


Semna pe cor? U poale vedea oricine 
vrea. Numai să vrea- 

Poalu oo fi o primăvară cu cer de 
azur fi bucurii însorite. Poate Da fl o 
primăvară cu puhoaie di munte, vije¬ 
lioase fi fără cruţare, puhoaie cart vor 
spăla iefurile fi gunoaiele pe cafe o 
istorie mincinoasă le-a lăsat la margi¬ 
ne de drumuri noul. 

V a H o primăveri a învierii Rom⬠
neşti 

Îngerul Bunei Veftiri, coboară p t 
ripi de lumină. Crainic din Morminte 
Cer. 

Creţitzuaşca Buna-V citire, ome ca 
Bană Vestiră românească. 

POMPIUU TOMICLU 


TEATRE 

GFEAR ROMANA, bot* Oodoaof. 

TEATRUL NATIONAL: Oamrei j* ua 

«toi dc şhiiiţâ. 

TEATRUL REGINA MAJUA. Ooşco. 
TEATRUL COMOKDIA. Or a cH». 
TEATRUL VESEL: Scurt circuit. 

TEATRUL ALHAMBRA: Sepcr AL 

haxnbra 1W?. 

TEATRUL MODERN: Corbul «Rv 
TEATRUL UCU CULTURALE Cri- 
bul coţof&nclof. 

TEATRUL MAJESTIC. Amor •ovirtk. 

CINEMATOGRAFE 

CAPITUL şi ROXY: Avunigarda eroilor 
şi janul EcUirc, 

TRIANON: Dt zgotxea lu> Sthabar', jar- 
oal şl oomplectare. 

AXO: Escapsâ*, (unui yi complectaro. 
CAR1.TON j Datna cu CzxuelU. 

FEMINA: Vir-ovatol, cu Pierrc BUz> 
cbzrd; jurul dou. 

A. R. P. A-: Prib^şirea galeriei a ţ-a, 
jumal şi completare. 

FORUM: Ramofia şi Cipîtand Dtna- 
rie. 

DARLY: Moacova-Sbaogai şt Intuia pl㬠
titoare. 

MASON iDeajanei ujî Lapd latre d 
şi Regele detecdrrior. 

OMNI A: Ramona yi Cipitanul lanuana. 
MARCONl: Trecatri nu izrti, aolorno- 
biU .1 udg&tor; artifii şi jutoaL 
MARNA: Pari». Cei 7 eroi >i re rişti. 
ATENEUL TEI „L G. DUCa”: Nu 
ml uita şi Luntraţd de pe Volga- 
AIDA (Rahovei 151): Rom-nta Lbîru *4 
Ceia vl place. 

COTROCEN 1 : Antonio Advers.» 5I Sun 
şi Dran. 

DACIA (ŞoJ- Ştefan ccl Mare, No. 34): 
Căpitanul ianuarie >i Moacoav-Sbăă- 
ghal- 

DIOIÎVJ: Port Atthur. Unehi’-sl- fa¬ 
cem pace şi Sflly Siicpbocle. 
FLORIDA (hdnl Ferdinand 118): Ata 
Karenina, Cabina B. 50 şi comp!e*ara 
coloraţi. 

UZIANU: Mi chel S«rogof(, Omni rara 
a cpait b-jJica la Moale Carto 4 trupa 

Buimaz. 

ORFEO >b-dal Chica 103): Romanţa 
iubirii ţi Răpitorii dc oopîL 
PARIS Mî*ranca Bxiţlzil 4*. 
şi compleure- 

PACHE (str. Mltăuri 31): Sub două 
drapele şi Stan 4 Bran în Sco^L. 


CALEIDOSCOP 


DESTIN 

Povtul Voiculsacu arc acost simţ 
ni rezonantelor, uluitor de adânc f» 
dc obiectivare şigură. 

Lutoţia iihibologizaUL răscolită, no 
ohlect»'vata, răsun, nărăvită, »e aifo-, 
ai^cuză, devine apă minerala pentru 
rinichi şi oltUbrei- 

Rrr.nţtn e pura în versul orisţ care 
pruecteazâ seara in oefiinţu ei pre¬ 
venind o noapte epocala, fabalou>ă, 
o uosplo inUnuu ca un gherghef şi 
prinzii in nasturi p« margiotle nc- 
ţfurşitalui. 

«E o seara uriaşă ca uo if&rvit de 

lom**. 

POEZIA VOI CV LEUCI AS A E O 
ASCENSIUNE cu crucea Dcriinu- 
lui în spinare $d cucerească norii, tâ 
atinga dumnezeirea (Horeb lăuntric) 
fi «d depâşcatcxi surugiul cuvintelor 
care le potcoveşte in rime de aur 
să nu sară la cer ca puricii basme 
lor (POEZIEI. 

Poetul trdişte lupta de descătuşa¬ 
re a spiritului din chingile concre¬ 
tului sa te proveiezc, rachetă in hdu 
riU muzicale şi pure ale absolut u- 
lui. 


$i in lupta aceasta curajul poe¬ 
tului e prometeic: vrea, să soarbă 
absolutul . 

Setea lui de absolut e dorinţa (U 
risipire, de spiritualizare pură ^ 
căci aşa înţelege paietul ortodox pe 

Uus — in/d «ui om cart da d<~pdşil 
aruncânuu-ţi lestul omenexc. 

Şi i-a grele poetului tocmai sufla¬ 
tul şi gândurile, plumbul care-l ar 
pasă, plumbul acesta cu caresi spe¬ 
rie totuşi stihiile fi-i dă versului iul 
îmbujoram şi un sens activ de via¬ 
ţă cu totul opus trăirii iu» filosofi¬ 
ce. 

Aici e Drama şi Destinul. 

ton BălejwHi 

Problema „Muncii na¬ 
ţionale" la Tinerimea 
Română 

D. H V. Manoilescu .profesor uni¬ 
versitar, va ţine Vineri 26 marile 
la orele 6 seara, a treia conferinţă 
din ciclul organizat de Societatea 
Tinerimea Română, tratând despre 
,.Problema organizării muncii na¬ 
ţionale. 


Un glas alături de Veac 

de ELENA M. MANOILESCU 


Sâmbătă 20 Martie am ascultat in 
•ala Da)leg pt d-na Alina Voiu-eaou. 
Nc-g vorbit d«spre boala «ecoloJoi. 
* desu m an iza r ea>, caozclo si şi Jee 
pro felaj cuta o putem remedia. 

In final ol conferinţei axu regăsit-o 
pe ă-ua Voincacu de aită. Kă-g fă- 
eut aci o înaripata spovedanie gin- 
©eră ţi cinstită. 1 -um regăsit aci 
vorba domoalu, caldă, plăcută, curgă 
şi plină de convingere. Am 
n^cultai-o cu plăcere, dar şi cu mul¬ 
tă tristele. D-ua Voi născu vedo o 
mulţime dr lacrori, lucruri reale 
©are există, d&r uu »imte pe altele 
©ari vai, oricât i»>-ni vedea, nu le 
poţi pricepe dacă nu le simţi. 

Doamna Voinescu no spune că 
ăowul do ştiiriU şi oinul religios 
©a.ită *fe»Rn|f, 


Oma] do ştiinţă o (i cântând ade¬ 
vărul, deşi şi acosta e foarte relativ. 
Căci ce a fost adevărat azi. numai e 
mâine şi aşa mai departe. Omul re¬ 
ligios insă nu caută odev&raL, o- 
mul religios l-a gâ«:L 
A fi religios, înseamnă a crede 
şi a crede Înseamnă a fi convins, 
d»w» a nu căuta mai departe, tuli- 
că «credo şi no cercetai*. 

l’entru noi cei ce crodum. adev㬠
rul osie unul, noi iJ purtăm in su¬ 
fletele noastre întâia şi apoi în 
mintii© noastre şi no ajungem cam 
spune d-na Voinescu «la credinţă 
prin raţiune*. 

In mărturisirea pe caro ne-a fa- 
ou t-o m-p spus că după vizita sa la 
Oxford io vara aceasta, a Înţeles 
ce înseamnă cri-dlnţa. acea credinţă 


pe care până atunci îi plăcea <»A 
o ştie undeva acceptată, ca pe o mo¬ 
bilă veche, moştenită dela strămoşi, 
cu care «ac deprinsese» E foarte 
frumoasă sinceritatea şi simpiita- 
Lua cu care d-na Voiucscu iţi măr¬ 
turiseşte acest păcat şi reîntoarce- 
rea sa bucuroasă la sfâcta Scrip¬ 
tură. 

Ne miră an singur lacra uum«L 
cum putea atunci d-aa Voinescu a- 
cum vreo lu ani «â tle la A. 8. C. K. 
conferinţe cu conţinut religios, câml 
credinţa nu era numai o «mobilă 
moştenită dela strămoşii*. 

Apoi trag»m nădejde că reţeta 
dată publicului, de a cânta ♦«•rediu- 
ta prin raţiune-, conferenţiara nu 
şria aplicat-o, uj au gând să so reîn¬ 
toarcă la credinţă astfel. Dacă ar fi 
aşa atunci n’a ajuns la credinţa a- 
adevârâtă acc&nta fiind ca'eu cea 
mai sigură de a te depărta do cre¬ 
dinţă. Credinţa na exclude raţiu¬ 
nea şi raţiunea închid© calea cre¬ 
dinţei . 

D-na Voinescu ne îndeamnă ou drept 


cuvâat aii o a tiu îndepărtăm do dog¬ 
im-. dar pe du âilă part© apun© ca 
«dogi» i u orioş^arci pe caro n«-au 
dat-o Hfinţii Khru^l ai bisoricei 
pr^utru eofidacovăa ao«»Uâ £n viaţă». 

Să iu* iurte d^nă Voinescu, dar 
noi ştim alUoli dogmele sunt ade¬ 
vărurile bitşrfhsi creştine. Dojana 
se înalţă la capătul dramului spi¬ 
nos po curu laşrge eroştiinul pun- 
tru înţelegere* adevărulaj, o»JK*ă 
pentru liiţelrgârcâ dogmei către 
earo tindo sufletele creştinului. Ele 
nu sont puncte d« orientare în via¬ 
ţă. ele sunt aderând, singurul ade¬ 
văr din viaţa creştinului. Apoi do 
ce vorbeşte ou atău insistenţă do 
fuptoj că ştiinţa un e ostilă credin¬ 
ţei. Antuzi ni se paro actmstă insis¬ 
tentă demodată şl j^crimată. Nimoni 
na şi mai inebipuie ari cum işi 
lachjpuiau părinţii noştri, acum W) 
de ani. oă na «şti socotit om cult 
•l om de ştiinţă- dacă eşti credin¬ 
cios. 

Azi duşmanul şrodintei nu e o- 
mui de ştiinţă, ei • aed fioros pu¬ 


hoi roşu. cur© caută să cotropuaa- 
cu v cultura. civilizaţia şi credinţa 
Europei. 

E curios că d-na Volnesca u'u a- 
miotit an singur moment du acc»t 

mar© duşmun de azi al croştinâtă 
ţii; şi-a dat iuaă ae-arua, ci» bale tui 
vânt dc unariiie. care a atins pânii 
şi arta. 

Are perfecta drcptalo când spune 
că tu pictură şi in sculpuru »*orpuJ 
omului ia tot felul de tranaformâr» 
puţin fericite şi cocaoo se vede azi 
din punct dc Vedere artistic, nu poa¬ 
te desfăta privirile. 

Dar d-na Voiuescu nu şi-a dat 
scama cA există o strânsă legătură 
intre dărâmările bisericilor. între 
profanarea icoanriur. intre anarbl 
zarea societăţii şi distrugerea gus¬ 
tului artistic In artă, fie Di pictu¬ 
ră, In sculptură, io muzică şi chiar 
in dansf 

Tot cecsce vedem, tot ceeace ac 
Înconjoară, tot cevacc citim, tot. 
chiar lucrurile cule mai nevinovate 
în aparenţA, sunt croite Înadins yen 


iru distrugerea tuturor aşezărilor I 
de ozj. pentru adruncinarea din te-1 
nielii a omenire* aşa cum e ca azi. I 
pentru ca apoi stăpânirea cea nouă* 
nA se poată grefa p^« ruinele fum©- 
gande •)* 1 urnei noantre, pe care in 
conştient o vom fi distrus-o cin ar 
noi. cu lipsa nooslrâ de luciditate 
şi Ue comprehensiune. 

î>i atunci duce s- miră d-na Voi. 
uescu că e o prăpastie Intre unii 
părinţi, cari uu înţeleg şi copiii lor 
cori se trezesc şi accepta «roi/» o 
limciptină. ce trebue sări apere de 
cataclismul care se Apropie! 

î>i atunci de ec se siicrî© de acoa- 
sla diaciphuă trc^ilâ pretutindeni 
cu o reactiun© şi ca o apărare, şi 
dc ce credo că nu vor oşi energii 
creatoare d© conducători şi gândi¬ 
tori din falangei© tinere du pretu¬ 
tindeni. cari ştiu tui asculte, fiindcă 
vor şi fiindcă simt mt aşa trebue. 
Şi la rândul iur var şti să coman¬ 
de tocmai fiindcă an şti ui să om- 
«uite. 

Nu audo d-na Voinescu cum urlă 


lupii, nu simt© viforul ce se apro¬ 
pie şi nu vede ştrajele de tineri vo- 
lanturi neînfricoşaţi, do pretutin¬ 
deni, cari opun perfidiei înşelătoare 
«i cucerit oare de minţi şi suflete 
prea încrezătoare» numai curajul şl 
omlinta lor sinceră şi neîntinată, 
călăuzite de o disciplină trupească 
şi sufletească, egală cu aceea a or¬ 
dinelor cili ogar oştii 
Aici nu o vorba cam credo d-na 
Voiuescu nici de «mit» şi da 
«diletantism*. 

Puboado păgâna au închis, o 
drept iacă diu secolul trecut, cum 
foarte bine a spus d-na Voinescu. 
«Porţile misterului*. Părinţii noştri 
au stat şi au privit zadarnic l« elo, 
in riL-lo râsboiului el© %'au des¬ 
chis o clipă Pentru noi cei ce p* a- 
t u ncl eram uum(*i adolescenţi 
Azi copiii noştri le-an deochi» 
larg şi astfel aripii© misterului au 
bătut deasupra multor frumi, iac 
«nmamele de LArnăo uu trezit in mul 
7 omintirua adormită a ure- 

; diatei trecute. 












































































Deschiderea celei de a lll-a expoziţii 
a Echipelor Regale Studenţeşti 

Cuvântarea M. S. Reflelui 

„I„fui români, ţi ctr CU »tinunt»ca 


Eri <i>(uiuiM|« n a>.n |oc f n Muzeul 
Satului Romănctc dcJa Şa*ea dejtcbld*- 
re« cetei de a (km «xpoziţU a «chitw- 
lor rcrric *iu*Irn|c*a Solemnitate* a 
fm* onorata eu prezrofa de eătws M. 
S. «Hgelc. iniţiatorul ji lodrumâiorul 
•upretu al bravilor echipieri care pro* 
wmUu rrruitatele cctiTilIţiI lor din 
cumul a ani ni 1036 , 

Aii lovi de faţă d-nil miniştri Incu¬ 
ri. dr. Co»fînc*cu. Franoeovici, Cmc.- 
cov. \akr M. Negura, <L primar 

general Al. C. Dc*nr»cu, pr«>f* Dc Mar- 
toane (cuno*ciilul Q. \rgc- 

Utianu. P. Htfliiui. Traneu-Inşi, V. Slâ- 
Tcacu, prof. dr. Tilu Cane. vcnalor Şle¬ 
fui» loan. d-a* i»rof, Cutii, Hăul Anas- 
taviu, prwf. AL Hovelii, prof. A. R»du- 
k«cu. lonevcu-Dolj. S. T. 

Via iu. C, Stuiocacu, O. Oniomcu, Ce¬ 
zar Mştrearu, D. V. Ţoui, Em. Huraţâ. 
U Ciurezo t«ljrectorul rcmtel «A|- 
bu>A>«. Ap. Culca. dr. VoicuWcu, Al. 
Lv»ciiruv-Moldo»aiiii, preot Dron. Gbe- 
tu. d» 51 d-na Adriau Scâr!/lf.»cu. «d 
Ionii fiuxlnţiilor. Aurelia Simionmeu. 
SttuM. etc. 

Expoziţia cuprinde darea de ««unu a 
«t-Uvif&Jii almlcnţilor echipieri de anul 
(recul, actixtuic minimul pcr/vntnM 
prin diagrame >» tabelele expuse. 

D. profesor D. Guşti a rostit ur¬ 
mătoarea cuvântare: 

SIRE. 

Mergând înainte pe drumul arătat 
4t Marţiale» Voantră, de faptă ţi de 
ridicarea fjrii, prin silinţe meltrdice ţi 
încordare, «oe/n astăzi bucuri» ti che¬ 
măm 1» a trei» Exposiţis n lucrului 
Echipelor atudenţeţii. 

Antul c»fe a trecui, a însemnai pen¬ 
tru mima de tiară» Fundaţiei cultural• 
Principele Carol, o frumoasă biruinţă. 
Am Initn* din nou brazda ţt In acela* 
timp am ţi adâncit-o, arn adunai re¬ 
zultate ţl iuiudetă am scos UwăţăturC 
nnul. 

X numărul tn.lupelor a urcat de I» 12, 
in ms. la 25 In 1977, ţi la 4T In 1976. 
Iar et iii pierii studenţi fi tehnicienii an 
r erectil de Ia îU. in 1974. la 771, In 


oătui-v In urm Jir/ie ei, cred, ci au 
fost insfărţil puţi In f*\a uneia din..- _ 
cel» med bun t metode de tudreptar, a J pra tnirege, far. 


U !le Uitin*i cit mal degrabă atu- 


Cuvântarea M. S. Regelui 


iăiitmtulr» profesor, 

La re/e ee aţi npu*. a 9l a ~ 
feti puţini* otitdnfe tle o- 

titlu pat, fi in fiert expoziţia 
tir ţaţă va arăta oorc uunt 
reputatele acestor echipe. 
J’iu tutu I <11 accmf prilej — 
care ente un prilej attnol — 



M. S. REGELE OAROSL 1! 

aii urittv înainta de toate 
mulţumirile Mele cele* 
mai vii tuturor acelor, cu 
dumneata in cap, care aţi 
priceput ţii aţi putut nă du 


ouncâ 


Consiliul de rătl 

Amânarea procesului 

ceior şapte studenţi 

- — —— 

Ziua II-a 


ceţi la îndeplinire un gând 
al Meu. 

Aţi npuu că c’ant adutt 
sufletul iu această opera. 
Km te adevărat. 

tăar mai mult decât a- 
< casta: pot să "â apun că 
am adus o credinţa nestrd 
mutată că metoda aceas¬ 
ta este singura care ptdea 
da adevărate roade pen¬ 
tru ridicarea satelor noam- 
tre, metoda aceas¬ 
ta integrală, in care nu e- 
xisiă rivalităţi , in care nu 
există decât o strânsă co¬ 
laborare intre toate ele¬ 
mentele t are sunt chema¬ 
te să ridice satul. 

Această credinţă nu era 
suficientă, — o mărturi¬ 
sesc. im găsit, eu ntare 
bucurie, pe aceia cari Jf au 
priceput vi M'au 
lor, in această si in care 
se văd rezultatele, aduă 

caldele si ' ilc TfWc m,< V 
fu miri (Aplauze prehingt- 
ţel. 

A urmat vizitarea cu umănwitul 
a oxroziţiei. M. S. Regele primind 
pxplioaţitiDy deln d. Guşti. Faativtta 
tea o luat «fârşit intr'o atroosforă 
de însufleţire la orole 11.4a. 

Expoziţia echipelor regala *tu- 
denţoşti rămâne deschis». 


ţi prioiti cu mirare In 1974, a luat de¬ 
odată o mar» dezvoltare ţi a aflat o 
primire oţetească. Top cei ca'l au luat 
eunvţiuifi de munca Echipdor ţi au 


Frontal Românesc 11 în Ilfov 

nnn*ffttuin»a nomitctdof sătBsti din olnss Olteniţa 


Deia Palat 

COMUNICA I' No. 14 

Marcvulatul Curţii Regale race 
cunoscut urimilooitrle: 

în ziua dc 22 Martie 1937 Mu 
jcslolea Sa Regele a primit In 
audienţa de lucru pe: 

D general de Cotp de urmata 
adjutant Paul Augeleacu, minis¬ 
trul Apărării Naţionale. 

D iog. Radu Iriinescu, minis 
wal’Acrului Marinei 

l a dejun M. S. Rf(rclc a avut 
iuvilaţi pe : 

D. Jacftue» 1 lubaud; 

D Maximo Ducroiq. preşedin¬ 
tele consiliului internaţional al 
vânb tontei;; 

D. M. Coatieacu-CInka, muu*- 
Irul* plenipotenţiar. 

După amiaza M- ->• R‘*gep .. 
primit in audient per 

D. M. Costier u-Cdnka, minis¬ 
trul plenipotenţiar. 

Bucureşti, 22 Martie 1 937, 

IsinăVirea 

M. S. Retina Maria 

COMUNICAT No. 13 

Mur exilatul Curţii Kvgale face 
cunoscut următorul buletin me¬ 
dical privitor Iu sonatotea Mn- 
je st uf li Sate Regina Maria. 

Gripa a luat sfârâit. Tuşea 
Încetat. Temperatura normală, 
Gaxtroragia, .-umtnaiafa în pri¬ 
mul buletin, sa oprit, sub înrâu¬ 
rirea repausului, regimului ţi tra 
tumentului. 

Dispoziţia generala buna. 


Sărbătorirea d-lni A. 
C. Duza ia Ateneul 
Român 

Sărbătorire* d Ril A. G. Cuta. prn 
tra iniplinlrrn A HO «ui de vUţă e« 
va desfăşura in zio# d« 11 Aprilie 
Intr’un cadru soleam şi va avea loc 




fri au conflmif in tain Conzifiu- 
fui de rdtbol, secţia l-a. dabatcrlle 
procezufui celor ţapte etudonfi creţ- 
Mnî, care In riuo de 26 Ianuarie a. 
c. au sancţionai cu ?$ beţe. date la 
spate, pe studentul Aurotion R&du- 
)«*cu. prcţtdintelr tineretului libe¬ 
ral, care a răspândit afiţc incendia¬ 
re. cc lovia in prtfătfplui studenti- 
mil române creţtinc. 


îu oraşul Oltabiţn a avut loc Du 
mluică o consfătuire a «Frontului 
Românesc* din această plasă 
Întrunirea s’a deschis sub preşo 


CONTINUAREA INTERO¬ 
GATORIILOR 

in coiiUuuaro sa procedat la lua- 
■a iiitirogutorului. inculpatului 


zuniai pentru primn oară in boit» 
luând cunoştinţă din slaro 
sunt judecaţi in Hp*â. 

I>. comisar regal /. IHaconeteu, 
răspunde la incidental ridicat gi s*is 
ţine că, ooodlţiunlla art 10 », din «. 
j. m. sunt satisfăcuta. 

Consiliul didiborând raapingo ln- 

a UV. Mlî>U POLIHRON1A- 
DE. susţine cu po baza declara¬ 
ţiilor, ŞOCAR1CUJ este singu¬ 
rul autor al faptelor. Şi dece 
t«K-mai lui îi este ridicată posi 


Adunările oaţional-crestine 


Durainits zi urgsuii^ţu pstlUu u* na- 
ţ 1 o»»»l- <r ; :ia din jud. Ilfov a ţinui două 
luări odun&ri tu comunele Ursţţ^diru >» 
Ciurt-gAfl* Ls scevle Intrucri au itk>( 
psne (.ondulatorii ofg^oUsţiri jud. Il¬ 
fov ii> fruotc ev preşed/atele C. C, 
BrârAs. 

La orna ta corintul d-/ul s». C. C 

liroMtu. prcţ'dfntrtc parUJupd naţio- 

nat-crtpw Jln CeptaJJ „vi jud. U\Or 
care arata marea însemnătate » topiri 
po/f/dul naţional ereţun dasd cu atât» 
tenacitate In toată ţara. Dsa 1,4 rtp^i- 
ţmJ 0 'Curia r dtânJ cum sdtetii parcurse 
pul int naţtpnal-ţdrdoesc ţl sC lactdrM- 
X\1 cu flota dragoste yub sundardetr cn 
aAurt' ale organizaţiei naţtonal-ere f - 
tise, 

la adfjiarta d,n iuiuuoa Brzgadiru pa¬ 
ste J00 de săteni încolonaţi ţi eu j r a. 
pr* primcie oa^pzţlt 4îc C.*fntibi . 

Adunare» este prezidat.! dc d. C, C 
Bneâu. 

Vorbesc muiţitnL adunate aci d-ail 


diaţia d-lui dr. C, Deculeacu. 

Deia centru uu participat d-nii D. 


lot» i_>prof. Gzbiiclcscu, sv. M 
Ctmc, prof. Ioaoiţe»cu ţi «itczoul Irua* 
ia* din comuni G. Tudoie, Cerr arată că 
a pârâul uitbţt partidul ţărănesc ţi 
că « astăzi Luminat deplin de ade rit urda 

d. A. C. Cur. I Sm venit «ci. iu .«ut. 

D. .rhil-rl L U. BNESCf luând 1 «'•'« * Oltenifi unde -n ,l Dwu 


ftr nartlelpa 
repfrienrsn- 

(11 tuturor sorietwţlk*r naţionali». 

-- --- ( ie, a clorului, a Academiei Româ- 

R. loaniţcscu, Alex. Samion. Petre ne şi a iostltoţlilur ewVtnralc. 
Tudor şi iug. Virgil Ga vrii eseu I Sărbătoarea Uu va avea uu ca- 

D, Dlt C. DECULESCU vico-pr«>- j r^ctcr politic, dar coucomitent d. 
şedinţele organizaţiei Ilfov a făcut j A. C. Cuta va fi sărbătorit de par- 
o tiare de «camă usupra modului Udul naţional creştin. Programul 
cum s'a organizat plasa, rostind cu* ** R fixat ulterior de d. Octaviaa 

Gog», preşedintele partidului, dc 
cel doi secretari generali d-nii Stau 
CThi|e»eu. Georg*. C ota şi d. C. C. 


VASIUS'-POPBSCU. Recunoaşte că 
fnc« parte din poliţia studimţoaiMiA. 
Motiveuxâ necesitatea acestei poli¬ 
tii studenţeşti, mai ale* in zilele con 
greselor (*ţ»idcnţşti. 

Declară că cunoaşu* po AurcUan 
Ilăduicsc id, cara i*a fost oo'eg da li 
ceu şi faruitaUx Expuu© faptele pe¬ 
trecute şi pentru caro suul trimişi 
in judecată. 

Mai departe, inculpatul, urată cuid 
Aureliau Rădulcscu, ducea o activi¬ 
tate gazetărească*, dc defăimare a 
stadeuţimu. îutr'o gazetă oşh zisă 
studenţească. Această gazeta «ra H* 
ii jiu ţaţă d» politicienii liberali şi 
nvoa ca ţintă compromiterea mişc㬠
rii nauauuliato- 

Iucu patul nmi declară, că intr’o 
discuţie, avută cu Aureliau Rădulo- 
scu, i-a mărturisit cu a fost dus 
eroare do Jmorfru Bârdescu, cu care 
a redactat mauifostul încriminat şi 
l-a lipit pe uşa bisericii. 

INCULPATUL ÎORDACUK SPANU, 
«crrrUrul general al C. S, 8-. declară 
ci n a cunoscut niciodată pc Aurcîian 
ltadulcvcu, totuşi *•* prezentat d-lui 
jodc-ia'trurtor, in calitate oficiali de 
serreUr general al Unei organizaţii 
rvcunovată perxooas juridica, ţji 
constituit prizonier, până la prinderea 
autorilor agrcviujricl. Arata c* este in- 


formalităţile cerate de «rt ţfţ 
din c. j- ■».? 

D a v. Alex. Constant- care ca pr*. 
cerul să au fie judecat după 
deoarece majoritatea â-lor ojh ră 

tort aunt ocupaţi cu alta proeeu b 
tribunal. 

Mat deporta arată că l* trirfui^ 
puterii discreţionare, prcţedwte I» 
poate fixa desbatcrile proceru fu 
numai da dimineaţă. 

Cererea este respinsă, anunţăndu. 
sa continuare» desbotarilor, duM » 
mintă la orele i. 

Şedinţa fc suspendă f« orele ţ 
mâţule. 


I 


bilitalen dc a se npnra cu mar¬ 
tori şi deci să se îndeplinească „ ^ 

Şedinţa dâ după amiaza 

Dup. .miXv. v-lmu «. «a«chi-1 D. uv M. P-lii.r^o‘ 

. • « I fia precizează cd nimeni *»»* Pori- ^ 

Se procedează la npdul ncuwiţilor. • fie sustrasdc/a judecătorii săi tirep^ 
Aj»oi se ia interogatoriul nltimu* 


ui inculpat. GHIOCEL 1>TRU, ca¬ 
re declar» că n’aru niciun amostoc 
şi că după închiderea Universităţi¬ 
lor Va pomenit ou o ciuţic. Nu cu¬ 
noaşte p* Aurelian Râdulescu şi roa 
gH Consiliul a dispune să na facă o 
coofruntarc între inculpat •> r\<s- 
timă- 

D. av. ALEX. CONSTANT, arat» c» 
faptul dc asociere o u este incriminat 
de noul eod penal. Io al doileo rând 
nici un inculpat, afsră do Vavlle Po- 
pescu. nu face p*He din vreo asocia 
Oe 


D. coistinar regal: «Deo¬ 
camdată, fapta ce li se • m " 
pută, mi se ştie dacă există 
sau nih» ■ 

Amânarea procesului 

O av ALEX. CONSTANT, din par- i Cere u « admite noua lWa » 
tea iarulpaţilor ŞOCARICUJ ERE- 1 martori. 

MIA >1 GHIOCEL DUMITRU, depuoe « D. av. Alex Tcll. arată că mătur. 


inte dc huo venit frantaşilor. 

< CUVÂNTAREA D-LUI D. R. 10A- 


nitksou 


Hraescu preşedintele organizaţiei, 
unde avea loc nceă»4a solemni- 
falnică bb- 


^•* D. Ministru Angelescu s’a 
înapoiat az< dimineaţă 


ee-1 repreiint toţi cel pripăşiţi la noi 1 


niciodată înfrângere. 


in tari ,1 «pilc* p. int.le.ul tntu- V * <»“ll»n.«r pentru rnln.i«mul 
ror rneinen inUmpl.M r«ent «" •“ •' f, Iltra i °“ m *- 

(MMM «latina,, in ..re .nnt .w.,™ 1 « f,r » VdTlMpţV Ir.M- 

tecaţi şi UrâniştII şi liberalii formând intre măreaţă adunare in- 

l'ltlmul ia cuvântul d. C. C. BRA- trunirr * foniitetclor sătoştL 


bîSCtf care înfierează atitudinea 
partidelor ce an guvernat ţara până 
astăzi şi au dua-o la ruina. Aatăzl 
neamul acesta wj vrea gospodărit cu 


Astăzi câud Parlamentai tuturor 
fărădelegilor liberale a încetat din 
viaţă pentru totdeauna, suntem in 
_ dreplul noatrn sâ sunam mobili»- j ^ RomAutll . 

cinste şl românism şl dorinţa lui rea ^ *"•** generală, ţientru a rcveudlea gu- (* H „ rillHr p Va f t OD u um crov 
mai fierbinte estd ea d-nl! A. C. Cu» ' ternul caro nu poate 0 format decât sc h„ u b in»er ţări. Mc studenţi, eon 


Azi dimineaţa la orale 9.45 a 
sit din Polonia <1. dr. Angelescu, mi¬ 
nistrul educaţiei naţionale. 

D-an %"« declarat satisfăcut dc re¬ 
zultatele obţinute io urma demersu¬ 
rilor pentru extinderea şi coutioliMa 
rea relaţiuirilor cultural*» intre Po 


şl O. Goga sâ fie in fruntea lui- S3 
dea Duninezra ca glasul Dramului 
nostru să fir ascultat. 


mire partid politii ţi Hal 


numai din sânul partidelor uaRona- fnrvuţiari şi artişti. 
Il»t« in fruntea cârâia stă marele ' 

Vaida-Vorvod. 

D-xa a sprn» câ cate o aberaţie, un 
râtboiu deghizat al partiedlor 


dar »atf no întruneşte condiţianile 
delictului. 

Ineulaptul ÎJOC ARIC1U KRKWlA 
declara fiind recoltat do gestul 
Iin Autcllan Râdttlcscti, i-a aplicat 
25 lox'»turi la spate. Aceasta. îndată 
oc vietima »i-a recunoscui vina şi 
declam* că primeşte sancţiunea. 

In eecaee priveşte ceillaţi incul 
păţi. precizează câ na avnt niciun 
amestec in aceaatâ cbrstinne. 

D. comisar regal, pune câteva !»■ 
trdiâri Inculpatului, pentru *i pred- 
ora când u fast aplicată sanc¬ 
ţiunea. 

D. av, CONSTANT, iolrmeia» 
div|Mj/.i|iuDilr art t«7 din c. j. ul-, cerc 
Coosilialuj de a întreba pe altn 
doi iucul|>a|i, ce apărare tşi iau şi ro 
ee martori înţeleg să w spere. Deşi 
a«-ea\ta proceduri trebuia făcui» 
tici zile înainte de termenul judec㬠
ţii. chiar dacă %c armăreşle judecarea 
rapidă a procesului, nu «e poate tre- 
c*C pc.»le o«ext drept. 

D. ar. Radu Bitdijleanu, ridică 
Ueaxemcni an incident, ba/at tot 
ari. 1U3, din c. j. nu PC i-onsideraţia 
ea ultimii doi inculpaţi: ŞOC ARI¬ 
CII? EREMIA ei GHIOCEL D, suci 

lipsiţi dc opârnre, fiindcă s‘au pre 


I 


CALATORI A TRIUMFALA 




LIBIA 


(Co t» i «ara tSin «gin» l«i) 

n°re» ut«>i stări dc lucruri caro li nalisntului iotcifrai. ou corolarul 
;i.*anUja Obţinând râmi p« rând | său imediat. Întărirea statului. Po 
puterea, cplo două grupări nu fă-1 Uiâsura ce revoluţia naţională ac 
cg*M docât să şi slujească propriii» 1 apropî*. părtidels sc fârauiiţese, iar 
lor iuf«tn»e Jicunncopând ofoi up | a»un«i când ea no iuffiptuegte _ ea 

momaut un iuIctc» superior «J oo- ' *“» Laba sau Germania— partLkdgj^ lU^tăţUş poporului, 

wiivulu» naţional. Iu opoziţia, fie- diapar. ou numai prin simpla ' 


tendinţe comuniste cari cer îndepăr¬ 
tarea preoţilor şi tineretului uni- 
veritar din politică, factorii re au ' 
luptat întotdeauna paralel cn aspi¬ 
raţiile neamului. 

D-*a face apoi o critică docutnen- 1 
tată asupra ultimelor legiuiri libe¬ 
ralo, caro nu «unt altceva decât tot 
atâtea împilări co «ugrurnâ drepto- i 


0 Iepe poate să aibă putere rrtrooe. 
tivâ. adică o infracţiune *df<h,(t 4 
sub Imperiul unei legi, poate l\ 
dceold după dispoziţiile unet 
legi, o ornai In cazai când cea ia rv 
goaro este mai favorabilă acuzaţi. 

lor. 

Ori. fapta ce ti «<? impută c-u» 
ţapte fruntaşi ai sludenţimil creţ* 
ne, săvdrţlndu-se eub vechea Ugt , 
stării de asediu, nu poate să (ie 
decari conform dispoziţiunitbr L-şş 
ce o înlraf In vigoare la ÎS Af rrtş 
cri^ care creează o situaţie mm r« 
inculpaţilor. 

D. Comisar regal, combate 
tul ţi consiliul după deliberare, ţ 
respinge. 


lat» de patru martori. 

I). comisar regal, arată că noua 
listă de martori nu se poate admite, 
decât In cocul disjungerii procesu¬ 
lui. Fiindcă dispoziţiunilc art. f 03 
din c. j. tn. nu sunt respectate şi «- 
ventuala hotărire a Conciliului ar 
fi declarată nulă. 

D. av. ALEX. CONSTANT, arată e» 
disjungerea procesului «te tardiv», 
deoarece »au laat interoga lorii k ş* 
ultimilor doj iaculpaţL Aşa dar, cere¬ 
rea este ou numai tardivă dar şi ne¬ 
fundata. 

Faptul ctăe ma*i* şi os ae poate 
despica in două. Este imposibil a se 
accepta disjungerea, tunde* procesul 
este unul şi trebue aA t* judece îm¬ 
preună. 


aste inutilă, fiindcă la începu'* 
procezufnî, s’au ridicat mai mu!* 
incidente Cari au fost rtSpţnu, d* 
oarece d. comisar regal a cerul c 
tinuarea dc simt cri tor. 

Consiliul s’a pronunţat 
cestul incident, deţi era ub un 
aspect, astfel că nu mal poate * 
veni. 

Consiliul deliberând t 
secret, hotărăşte respinge 
rea incidentului ridicat d< 
ministerul public, hotărîm 
amânarea procesului la ş 
data ce va fi anunţată. 

Şedinţa se ridica la ora 
6 jum. 

11 ie Sâlătruceanu 


Despre partidul unic 

(Continuare din pagina I-a) 

istorică a partidului unic nu nu- civilizatone. De altmiutrcli in 


cure «Jiu aceste grupări luptâud a 
na coulru raltjililhf. loveau eu ace¬ 
iaşi ahgcalâ jp adve.ntur va şi in ! 
«Sta*». Ar li fo»JL lugie oa odutâ vo* ! 
tul uni vomai obţinut şi astfel ul 
luoul dnutforat aatiafăcaL partiil»- 
!« 4 dtaparâ jntruuât şi rwlşj lor 
dtspânuMr. 

Di**- cu iişuriuţa do care vorbeau, 
psrtidrb* Mdiimbarâ brnse obm*»jvwl. 
Nub «nflurtitu do*rt.rinolor soeLalia- 
fc «Ir ao «fj.tcMză t eu ai Io şa ui pionii 

fiiUM'ioi HkpwduUer niurn >toritul 


forţă «xocizloriş a unui doorel gu 
veraam*sntaL ei prin faptul ca rit» 
nu mai pol opun» nid un fol Me ro 
oatenţx Lupta «"a inversat 
Astăzi col oaro «taoâ ral* tocmai 
&tătuh yî ataeâ binainţoJ»* p« ad- 
\oraarul *ân da totdaauna partidnL 
Avista Min urm» caută toowai 
pv'JttnieA-fj «tiute afârşitui. o tutu» 
jnstifirar* a «xiatwiţri sa io. 

In vach*a iMr*.*!»>gi* dtuuorratteă 
iMlivhiiialikta u‘o (K>ata afla. »« rs»a 
«Orialiotă a Itiptol d* elăsii şi raal 


ţiixăwliua «t 1 . JaciiisM » ntnoiM ut* | pqţift Deci în faţă advarsartihti 
lupta dr eU**o. iar acupuj fingi . guros; pufurnlc. nici « poaibiRtată M« 
precis- d.siiipţariM gnm'ţelor t/a- upârar**, ni«î o jusjţfjcaraî Victor» 
ţioUalr, tă’niru u^i/auiarea aueuşlia statului Mnlitar. automat, aduce 
>un ui Qiăvxiat iuţcrnaţiojul. Lupta «lesfîixţăran partidelor indiferent 
nY elarlaţto < 4 a*» reprezio- de firma lor. de formaţia şj chiar 

t» inlârew opu** |v.,lu de «ondoriţtorii »*»r 

iul c<a« * ijvităţei. Adică r.l^ stoţUiisii , Lupta 


fusuol, ale naţiunii! 


iaci'put cu iuarva 


| Haşliliat »«• afârşeşte astăzi ca vio 


« ^ â ‘l f ^ ~ ~ v* ** * y | • * • * 1 ** L s* Si 3 1 ». 

tu»ă . ă «lela o vreme ««IsUua ' 4<>rU nnţ*j i^uibalAUt «gpri^yutit 
in It/aîc (Mutrl,.. u, idfoicuva u* « ] gl nevăzut alune SUtyl, considerat 
Or umr, »orţ« eari erau p^rlidelc ţuUÎpJ forţelor f ij » pgrmaneo 
aurrJe t, »nt ujohiptşr- Nnt L» uaţiţuiii. Stolul un Lîonal tot» 
vom couwtteru oumui uiu ,\\rt cî*. Ii(ar, 

«prut L» legituri» cu problema #c o 1 
<l.sculâtfl. ViiMorih cutirtcpţîi naţio- f 



Rămânerea deci a acestui guvern 
ia putere consiliu* o primejdie, 

fUtaSTlNititâ 
Couslaiitioesca ia 
lieriio 

BKBfJS, !* ! Rad or). - D Wi/ifd 
('OHătanlmescu, gHe*rnalorul Băncii 
Saţlonah a României, in soţii de 
d-nii dirrciori 1/tpeăatu, Iordan pi 
Bălceţcu, a sosit ari la Berlin. 

Oăefn?fU au fost salutaţi lu gară 
de iL Dreg se, viceguvernatorul 0>in 
vii fţdchnlui, d. W, Petrscu Comut n, 
ministrul României, de r-■ prezentan- 
ţii ministerelor dc afaceri străina (1 
tle finanţe ale Jteichnlgi p) de ib-* a- 
brii l-'yoţtci române. 

In cursul dimineţii de aii, p*tţ>n 
timp după vutire, d. Constanăiuescu 
Pi (fU'Jfiforii săi nu fost primlli In 
■tudiatsţă de contele Schmcrm con 
A'roMţ/Jlf, tnittifirui dc finanţe ţi de 
ti. dr. Schachl, preşedintele Banal 



UeUkulji, căufta ţe au fost pt' ien t D. Mussolini vorbind mulţimilor adunate in P 13 ^ 
J > ■' Comnen. vasta a unui ora» nou creat de italieni. 


mat ca o reacţiune împotriva 
democraţiei dexajrregante şi a 
panidisiuului liberal, generator 
dc anarhie, dar ca o expresie 
plastică, instinctiva, irezistibilă 
a nevoii universal resimţită de 
concentrare, de unificare şi de 
exaltare a tuturor puterilor vii 
ale naţiunilor de rasu alba. De 
aci $i autiteza intre revoluţia 
democratici, prototip 1793, mai 
mult negativi, care a descătuşat 
energiile in 'ederea irosirii lor 
şi intre retoluţui naţionali, ca¬ 
tegoric pozitivi, deoarece ca or¬ 
ganizează aceleaşi energii, in ve- 
. dcrca reulixării unui efort su- 
. prem, de fiuali/are istorica. 

D. Manoilescu exprimă foarte 
clar iţi ruai ales foarte pregnant 
ai cnsitt idee. 

L nipersolitatca [.ortuluiui u- 
nic nu se dotnrcţle numai carac¬ 
terului negat io al acestei institu¬ 
ţii — adică negatio faţă de ve¬ 
chiul regim democratic si anarhi- 
zant — ci mai ales TIuSClVW- 

U l SAL CONSTRUCTIV (Şl 
ORGANIZATORII]). Cu alte cu 
ninfe, ori care ar fi sensul revo¬ 
luţiei fi precedentele istorice in 
fiecare ţară. noude insiituţiuni 
eşite din aceasta revoluţie se a- 
seamănă *n chip straniu. Consta- 
tare ca no obligă să conchidem 
ca există anumita condifiuni co¬ 
mune, anumite «imperative* pe 
cari toate regimurile politice fi 
sociale ale secolului nostru tre¬ 
buie sa le satisfacă. 

c E în climatul secolului, ţ- 
spre a ne sluji de o expresie la 
moda — ceua care favorizează 
regimurile autoritare pe bază de 
partid unic, după cum există o 
cauză obscură dar implacabila 
care favorizează naşterea şi ex¬ 
pansiunea corporatismului*. 

Acest ceva adăugam uoi, a- 
ceastă cauza obscură dar atât de 
viu resimţita, este uevoia uni- 
versala şi organica de concen¬ 
trare, de inminunebere a f irţe- 
| lor, de desăvârşire culturală ş» 


suşi faptul că Statul autoritar şi 
totalitar îţi impune atâtea nor¬ 
me şi atâtea justificări etice, 
constitue o dovadă ca ne aflam 
in pragul unui veac de gigantice 
realizări şi de apoteoze finale. 

* 

Intr'un articol viitor nc voiu 
opri mai mult asupra funcţiuni 
lor pe cari PAR IiDUL. UNIC 
este predestinat sâ le îndepli¬ 
nească in acest crepuscul de mi¬ 
leniu, posomorit şi incordaL 
Simt însă că nu pot încheia a 
ceste rânduri înainte dc a încer¬ 
ca să privesc încă odată in ochi 
pe reprezentanţii cintelectuali» 
ai lutuii vechi, spre a le rea¬ 
minti cât sunt de meschini şi de 
vulgari 

Iu adevăr, atât SECOLUL 
CORPORATISMULUI*, cât 91 
«PARTLDUL UNIC* în special 
■unt victorii româneşti cari prin 
însuşi faptul că sunt considerţ^*- 
te ca atare peste «raniţe, pierd 
orice caracter personal. Ele se 
cuveneau măcar recenzate în 
chip obiectiv, criticate chiar, dar 
nu trecute «ub tăcere. Atitudi¬ 
nea aceasta ne stârneşte comp㬠
timirea, fiindcă noi ştim că ma¬ 
rile acte, gesturile largi pria 
cari se exprimă viaţa tânără, 
cugetarea invincibilă a unui po¬ 
por, nu pot fi inăbuşite prin 
astfel de conspiraţii de cucute¬ 
le. Ba. tocmai dimpotrivă, căci 
ade»c<i încercarea de a le ţine 
sub obroc, le subliniază >i mai 
mult importanţa. 

Acesta va fi cazul, sunt abso¬ 
lut convins şi cu PARTIDUL 
UNIC. 

Îmi amintesc că în copilări© 
un sârb (lela curtea tatălui meu 
îmi spunea: «Soarele râ^aro 
chiar anca nu cânta cocoşul». 
Deci cu atât mai mult va răsări 
şi in cazul de faţă, când avem 
<4 afnee nu cu cocoşi ci cu sim¬ 
pli claponi rebegiţi şi uituci. 


NiCOLAE BOGDAN 

































































Curtea cu furi 



A 
iot 
o ft 
tr® 


_ , încurajează 

Pe C. A. O... 

?o »t dcrolvnl __ ■ ■ ■ 

%ai r< 7’ WÎ, '* a * od * ‘»deo/,M/. ‘ T} I» un mom*-ni dat. 

JS<* 2 U,t ''"'Pui °Z °? r1r P* #**Ui 

» ar dtdndu-t t t ot t J incura M r 'd f'fAipe judec-m. tgh iară din 

r ’<>• <*r* °^SZ:T a ^ r T * "‘" M £a /f " 

1 -* ° dredf //„„„» «... 



fttr *?***« vedere cvw, J™' MW •”*r*U» Mnt al aripei bucurtafen*. 


*srs&tftîL rî^r. • - 


«âMfăl bucurf 9 ten*\ 


tor. 

*P* 

nit 


OOwi*^t* —trrn 

" ri " weafte al r*? ™ •>"«'*<" wl»' 


91 n “ —- ' riindod prefer cu ^ r©mg*i i„ 


*4o 

uo 

do 

ga 

Ion 


_ w - __ 

* (*«■• frMflyr^^LUT!! * 4 "‘'* r 7 " J '* r " , '“ " e "'“ 

T «ST 0 ' ^“"'*<“••<1 <f. o.,,,.. (“"'o rv/f—did<l put 

1'** ^/‘OOpuiMI intuiti, dnd ! -jV vcnftcnt bun ttmf. Svgiceasa cu o 

i «or. ^'Zzztjzjszl 

- Vin, J, , 4 ° ° dA «V°* “t>oi violent: 

*** Pre*<, numai «, ^ atmosfera asta imposibilă* Nu. 

la (A ^ ^ ° arC SCri ' : to " U Pr«*l*Wlc„ 

Tr , ° r *rt*W< care trebuc subliniată . 

a ^mT-ÎÎIÎ f"*'™ «XJeau»*; F. C. Murul, echipă fostă of teiul 

> '« lltuHuZ de TtaTT # ‘ ^ °* ”*’«* * “« *«* 

' huUtl Z d ’ nu an ° nefavorabilă făcutd dc presă, d 

p * d ' K <**“** ^rULrll 9 > manevrărilor n< cinstit,' ale conductorii 

“ * 4 «m» »/oa4r Z 7 *Jr 

w f M * bugetul aceleiaşi institu- 

hff 72,,’“7 1, ,l ' «W». •«. itarfion p.- J„„j 

«» JZLtt w“ “.“''T* 04 "■' 4 ““ W <- rf « fauri,l/> 

ia.,: LZ/Zl 11 , « a«'«(ri nafii, /«r„,* 

*«'ur<. p^L.? U ' ’"“ m . puri « ««Hiaa «< ii'"",' Mei, ^ 

O- * ^ yi . „ mai n £„ 0 , 

W,„,. ; „7. < . r "'' ,r dr ««Oaei"». d. Al/r. ,1 Ful 0 „. ,a ,1 punj 

-^aZ: t.: zzzz** r*™ ^ ^ 

«ui-, 77-". w «■"»™ a»O"<M0lu,ui. o rrtipa ™ ,uc4/o«i 


*, 

f 

4 

* 

« 

«t 

a 

ÎO 

t* 


Dumineca lre<. n t« a., tont *«,,1 
din cun» Cupej n., m « n |el trei rom- 
peţitori minoritari rare acreai* 

A Sl E. <, F A A rh< * r Ul> C ^ ° « J 
Ne pei> btne câ au r*,,,., , n 
♦ur»A mai malte e «hlpe romAnosti. 
carvra le dorin aoceeMo. 

Dar eboatiiinm mai are o latar« 
foarte Interesanta; rverntr| c Inauc- 
re«r mlnorfUre arată că anroril *| 
«rreil nu mai an ec câaU m echipa 
naţională P* je o parte fiindcă 
Prlurlplal pătrunderea lor «colo 

«»te o monstruozitate Nofiatleă. iar 
Pc *tr altă perie fiindcă M 0 | detea- 
*»M1 In cere jo«cA fa preaent nu 
m*l dă dreptnl nicJunel eeăfărlll 
'♦derale uă-f «uatlnă. 

Echipa Mtudenţcaacă a Afrlcel de 
Sud, conUnudndu-yl turneul In En- 
r«P" a Jucat nn matrh i* Itanovre 
cu^reprezentativa Saxonioj de Joa. 

Echipa rertnnna a Invin» eu 1 H- 9 . 

Kuv, micului jucător oenusist acet - 
den ta t acum două Duminici, este ol - 
niaţ In permanentă de Prieteni cunoa- 
cufi 9 i necunoaeu/i. 

In tbnpul liber te ocup& e u Cartea - 
tura. Pe Numi. f n apeeial, U prinde 
foarte bine. dar înaintatul centru a l 
Penatului pretitule că nu este atăt ,le 
urfit cum tl face Pne 

Dc°e Dwtriciul nu McngA observ- 
lori ofkyajj ţi calificaţi 1 a makhurii,. 
<ţ categorii mfo-foare. un«le n u exi»tfi 
aici mfrnr eootrolul unui pitblic mui 
conţticnir 


Bandiţii incendiator^Jn drum spre ocnă 

Focul Bereşteanu 

Benzina specială pentru strppit pomii. Ramaţite de iâna...o notatie 

urgenta. Hanie pergament 

Aspecte 


doodaU. preţioasele rnreetaări alei 8AVELLY DVOUllS. arestare ce 


d-lni corni «ar 
XANDRU. 


NIOUI.ESCU M,E- 


In Mlua de W Aprilie, gruparea A. 
C. T. a organiza /a Slatina o reuni,,. 


WLKOMMSCIa 


In cadrul cajn pioua fel ar internafio. 
•Olc de tenm. dela Sen Reino jucăto¬ 
rul bucureţtcen Căealuli* a Uircg^ral 
o nouă rictoric. 

Cemlulu n tnvina pe cehuduve cui 
Atnbroz ta dou* *Huri c« fv—8 ţi fc_\ 


0 reuniune de antri/iament atiotio 


yltforul Dacia organireanl o reuniune 
de atlet ia m cu caracter de antrenament, 
re ier vată numai membrilor ei ţi tineri¬ 
lor care doresc a $e înscrie In eătocia 
ţmne, «• după am iota ti le, de Sâmbătă 
t2 Martie pe Sla,bonul Municipal al 
Sertarului l Galben, cu începere d*la 
ora if 

Programul cuprinde t 
Probe rezervate atietflor tmiori ţt Ju¬ 
niori: ta m cu plecare lansată, arunc㬠
rile greutăţii ţt discului, săriturile fe 
lungime ţi ta XnăU.me. Su le vor tare 
clasamente individuale, ci numai pe 
grupe, cerandu-ee aă Imdeptlneaae* corn 


difiunea de a trece barem urile de mo. 
jos-, greutate : teniori cat. J t to m.. cat. 
II, 8X m- juniori: cat. /. n m., cat. II, 
* m ; Disc: teniori cal. /, J» m.. cat. II 
U mjuniori: cat, /, Sa m., cat. II, ti 
*»•; înălţime: ecniar, oal. I, i$a cm., cat, 
II. OS cm,, Juniori cat /, 24 cm^ cat. 
II. m cm.; Lungime: seniori S m. Să nn, 
cal. II, S m„ juniori cat. I. S •». Jj cm.; 
cal If. t m. 90 cm. 

Probe pentru copil ndacuti In «mi 
tvti, I9t3, 1924. tO tn. cdesii cu plecare 
lansată ţi o alergare pe teren variat pe 
distanta de f.Mă m. 


nu, mSS^JSuSZSSt dc u " m,r ?r. ,Ar * *■«5 _ 

iru 0 Wdetv ' f'CUmp cu ban o publică, menţinute la rangul I nr mixtS d * t***. tn cursul căreia pro - 

j , Pai- . i a , n I Zoharta 1 iţtnoiu oe Iuţită cu 

„ ll r a y MaUlâ, /‘riricA KMuU.cu, Fum am, Bogdo». Hon ul, I aule, I (At'vahr luaţii. 

5 \,»zzrs£i%' z .r 

-r-« :«7zxzz. c ' “ ^ 

n i •>! ţara ştie, deacera strigă-. 

I Să plece microbiif 

ui 

WAlIflf Ii Ală l aînnnl *° n ^b*îij u ică 

n&l 
R 
di 

t«i ?"*- Tie.i şahului femenin 

îţi Z «SI. Sl«Uiolm 

tu. P- ^ Ufu,r,, • Se ra desfăşura aci 
L* * ciampH>na|ul oajiunilor, pec- 

. I*i c-ompionaiul /catenin mon- 

* ,M *» idiriduel. Proporţii^, eompetitiu- 
J • anul ntxatn, depăşesc toi ^ a* 

Ud » bt in trocul. Căci, de do» am 
lA f femenru otondinl. v orgauizearfi, 
dl • din 19%. condus energic ,U- Mim 
ta tuun (/UglieX o I.Mtt 0 ofensivă 
. «lit cclr mei vuţuroo.^, 

PU o luaieu «uglo-fc,xoni, j.tbul ore 
bc mult riapaodiL Aţe. găsim că din 
riJ 'laU'iU&i (afum.le oumţirouate oa- 
jy ouăle ferneniDc iu Anglia, Scoţia 9 j 
fi ^ oua ^laudâ Dure rtulxdo, Iu M„- 
r ren Britanic, pahul - j.p-tUr şi in 
P iroli — romi (tur uhiect <U> oa|u*naIa 
e competiţie io tu* /ef*|c pănâ le 14 a«i. 
ăh (ait * domnişoare p.înfi le 21 «oi, 

€i * 

Pi Iu Moiuâubt. primul «.amploiat aa- 
^ kuutl frmcuiu o «v ţ ,l lot tn | 0 %. 

loU cuina ilin Cuinpioiinlvir ue(u«- 
t oale cuuweuW ««tău. J. Olanda, Itood- 
J nut: Franţa, ('heilal de Sllane; Me- 
v rea Britanic, £. Ilollouey; Rcrnidma, 

Rmlwai Lulia: Danemarca, Ide f^rvo; 

PoforuJ. Hegina Ccrkcka, Scofta, For- 
Noua Zcfondă, Abbot; Ituai», L 

N. Sriuoiifirve. «tr. 

Cempioaua m«>udioU, un im 'abilă 

dc 10 ani, «t* Vera Mmchlk fObo- 
•loMiciel, care %« «u»tioe in curăud. , 
p«dru titlu, iui mat< b cu Soma Graf | 
ţCrnnauml. Inmicătvarea cvucunuîul 
intcruatiuuitl fi>m»>nî8 «icl« Sorumcnn«. 

Aualria (Iunie I»>%| _ U care a par¬ 
ticipai şi Rodicn Iutia. 

Ia ţară. şahul tixtr^ a pătrunde şi 
tn lumea (tiiM-iiuă Se aouu|ă rbiar, 
oouaiituinra primului t*rr dr >ah fr- 
eieuiu 4*0 KiHbănia (Orheit. Din 0 lu¬ 
mii dr centre şebistr dm |arâ pe a 
nnuşă aparifie unor vig.inaiv talente 
Vo» releva pe \ torte* Dumitrcscu 
(Cernevodă). rer c den»ziă un talrn| ex- 
rvpjioial. ş, care pan- a fi ere mai *r- 
(luase concurenlâ a coW»n «ale Ho- 

d«c# butia 

tVeyătsri lo eedcroa d«MeoAr*i ion- 
didatebor pentru olimpiada ilrla Slock- 
bolm, eu începui, pretutindeni. Le ooL 
cempiMiiatui Ic liteotn care v« atee luc 
liU* *>. VI-W. VII Mt (paratei cu 
oaiumoactiul ueţiooali. »e decid* e*w- 
pce drlegettrii şahului fetoenia 
Iede ral ta rum Ană de şeb. Hitilaiă a 
truuiir două debagăte •!« şebtilui fo- 
(uctiuv. le Stockbolm, u âcceptai tnei- 
(«(ia. anuu|ind trimiUrra numai a u- 
oci «uşrur< parPapante — dai fiiid 
nivelul IncA dt"»iul dt nunUni eJ şabu 
iui mretru Iwoemn. 

Fnbra|io mieruaiioualfi fciumnă, »‘a 
ponsntuif tn 1939. şi u’a afiluit tu IBM. 

)a F, 1 D K Drdcgata României- pe 
lângă a Vastă fVde.aţi, . C»U d-şooră 
Rodiră ImU*. etude^tă diu O'roinţi 
Cronicar 


Situaţia gravă 
în Barouri 

Elocinţa unei statistici 


Ră&pândiţi 

nuna 


IAŞI. — Şi aslezi unii dintre puiiti- 
tmaii partidelor democratice, amicii 
loth-vpârfili ai evreih*r, se fac că nu 
înţeleg furtuna dcalâMfoită in Iară dc 
mişcară* naţioialisfă şi la «pecia! mis¬ 
tica şi dinamica tînrrrtului şi nu ac- 
ccută justificarea acestei aeţiuui. 

A Ic recDonaştc, ci»»e a-şt rreumiaşte 
vina lor. cr a provocat fu perte. a- 
ltmU drtlăitţuire de for|ă şi â-şi recu¬ 
noaşte fi declinul. 

tr# o vreme, cărid «mie vpccîuienc 
ct»n«uVrno acţiunea naţionalistă a «tu 
«teiiţitor ce acte dr vandalram şi ineap- 
>1.c^|â. 

Cum «»* poate, spuneau ei «4 *c «*- 
r« ma contra Conatitufiei, practic 
vurbuui. iuib să tk supârafi cneu. 
cari li lauda şi » plătex'. 

Dar miă eh dop* ecituwo aauden- 
|ratei, vine artiiMee Ţârii şt mi«<'ar«a 
«‘Tguiiirat* a cvrpalui etocaflloi fv- 

Cotropirea iudaică i 

Că lucrurile «leu mo • duvedcşif 

Metiktiee avocaţilor, culeasă dup* 
eoua r ul «fidel el JuetiţleL îaiec- 
ult d« «InUterul reapeetlv. 

Ne mărul tatăl el «Toee|U«r pe 
tara e#W de 1 um. 

Din aceştia MB» aent avocaţi re- 
«nAnl ercfllei. tt3î Jidani «I ITM 
alte iiiInJnrltăţl 

Orice eroare apr fl streenrat. «o 
ar hi in bp wlfaatluuea centrală e a 
eeetor cifre. 

Numeral minoriterilur la uo U>e 
•ele de inşi. Ier ea proporţie 

*S%. din cere 2t^ ev/el ol ti* alte 
minorităţi. Daci cu uioll pttaie pro¬ 
porţia mvenită dlu reportul dc po¬ 
pulaţie. 

Daca na ne-em W mişcai acum 
doi an), am avea a»tu&i p«*»te *9% 
mUioriUri. Iar peaUs cAt* v » 
peeie 5d*. 

IHm *xamX*ar*m a««utd «tatia- 

tjrj m j «videnteasa primejdia iuva« 


Pa si un de astâxi acuzaţii par mut turovgt cu de obtetnu: s* por- 
brite ţ„ M ţ a dc benzină, de băficl de bou, de chibrituri miraculoase 
si de fitiluri Bikford. Pomenirea tuturor acestor instrumente de inc. 
oogofsre instantanee, exercith asupra celor din boxă aceeaşi înrâu¬ 
rire excitantă ţi generatoare de entuziasm, pe. care ar pn>ovca-o o 
găină proaspăt tăiată in faţa unui coteţ plin cu vulpi. 

Co prilejul depozifi*i martorului llJÎalU A URL. nunu prale§- 
final, aparţinând unui comerciant de maţe fi băşici din Arad, se pot 
reconstitui şi uncie amănunte amuzante. Astfel BUB1 BACALII, 
achizitorul tribului dc răufăcători, după ce sa lăudat cA v negus¬ 
tor de brânzeturi, a azlăugat că intenţionează să-şi confecţioneze o 
firnm din băşici de porc. 

Apoi tot al a fost acela care, atunci cărui a cumpărat cele două 
mii dc litri du benzină de la vf FELDM AM, oârul său, o prelins că 
are de gând să-şi stropească pomii cu preţiosul lichid. In realitate 
intenţia lui era cu să anunţe prin semnale luminoase la Ixmdra, cu 
ore neooe dc parale, valutele forte fiind una din slăbiciunile sale 
tncu din copilărie. 

NL. IlAxI MLLLI.tli anunţă pe şoptite complicilor săi, reuşita 
anumitor trunsacţii secrete, cu oferte de bani fi cereri de conştiinţe 
de goimt animalităţi. Vestea întărâta şi mai mult pe răufăcători 
pana acolo încât MENDF.L CONSTANT!SESCU are cutezanţa să 
De obraznic cu d. procuror MOI SI AND. (După cum vedeţi, exuin- 
rOi 5 * f * c Wu» preşedinte CHIN EA 

ir- ^ INESCU i se oferă prilejul să se afirme ceva mai ener _ 
^ ,C ' .* re f le c & ,,of H dorim permanent in aceiaş formă. 

i e huma de sub boxă, numărul impozanţilor himrpUami ma- 
,lli t fpvrcşte iară . Fenomenul acesta de flux şi reflux de osânză 
tu trecere, o condiţionat nu numai de toanele extrem de variabile 
v i 4i ‘ V ‘ de P ro *4P«Me posibilităţi pecuniare ale sus-nu- 
rr, 1 ■ ***** c * uşurându-fi se funie ţ H,ate sa-şi uşu- 

irmOlm Unturilor. In ,,. m „l nn. K n(H fo,H 
Irur.U ' ‘VluU „I chip rxcenftunal la actuali hur*n infamă, in- 
t ' 1 te ,,tire cu Vl cunosc cu adevărat secretul magic, graţie căruia 

t luZ , :.r H ' e ,r “'"f°r' *'■ « nptrplăm W LlZ 

i ;/ a M n€ m,nu,umx f» noi. 

.1 Jnr!,y- 5 PHr ‘‘.L J 9 SF - SKRE9TEANV carr t un cumulard: 

IcrinU 5 "* dc incendiator ,i pe aceea de eKroc, cu nre- 

L n ă.,1 r<Cr !‘ U nu: “ m ‘ lt ‘ F r ' n,rt <ndu.lria.di londonezi Ce! 

K&âtets ^:‘V-s:;r'■ * ^ Uindci - ^ ^ r- 

tur. mmlr, î c *“ Z!"' 1 ml <"«oniac. el ar trebui cmieroal In 

dTmuZ, r° , cri,a,c f® •« *l>or&m cA Ocnele Mari ,e oor preta 
ac minune acestui scop democratic. r 

Dezbaterile 

Soduita cesj.rl de a douăaprezocvu lotâiuplâtor intrat în blmui *,fu- 
r»roce»ttJui iueondintorilor, ne Iul, unde l-am găsit pe BTB1 BA- 
* CAL!', 1-ain recunoscut şl | nm a. 
---— - ,C« 


dPAM PRIMIT SA-L 
APAR» 

Martorul SICOLAE THEUTIAN, 
declara cd in p rimei* sile nU anu¬ 
lui l9U, n’n prezentat la biroul d-sty. 
le. acuzatul RUDI BAC AUD, ru- 
gândud a se interesa la cabinetul 
de Instrucţie, despre arestarea lui 


fa efectuat In urma Incendiului dc 
tn fabrica ‘GORDIANA». 

'lnter««4tt<la-niă la cabinetul «1« 
instrucţie, m'tm convins eA FOCOL 
A FOST PU8 şi desc««« n>m pu- 
tnt să primato să-l apăr». 

D. preşedinte (către armatul BIJBI 
BACALTJ): «Dac* ai fost străin de 
focal «CORDlANA», doco te-ai in¬ 
teresat de Dvoirlsl* 

Acuzatul: Nn ponto răspunde. 


€€ 


Focul „Bereşteanu 

Dupâ o pauaă de aproape o *<5p-1 Mai departe, mtvrtoral arat* c* 
Idmdad, tn care timp au fost audiaţi I uieiun client nu i*a inai cerut hăr- 
martorii cu privire la soc. .RRPftE I tic porgameot, împacbotutA sub for- 
7.ENTANTA ROMANEASCA » ţi I wA de geamantan, fiindcă *> şifo- 
ncasă. 


deschide )u orele obişnnito şi i 0 
o<x»uş ftlniosiorfl. So procedează la 
din netul de aeutare. 


moni'crrşti'ii. In cari «e aliuiază avu- 
caţi creştini din (oale partidele politice 
şl cari înfăptuiesc an Început dc pro- 
porftonalitate etnică fn barouri, olata- 
tulâod nouiie iuscrk-ri ale avocaţilor c- 
vre», urinai defrjitivâad pc stagiarii 
lor şi rcvixumd, «'uoforiu legii a oca- 
flor. pe cei înscrişi ocregulat. 

Acţiunea aceasta nu c nici nedreaptă, 
nin ilegală, pentru că nici o juriiţie 
Şi aici o lege din lume nu poalr ad- 
•uhe dispariţia naţie, româneşti, prm 
divpaiitu, intelectualităţii «ah-. 

Ori Ua-mai aceasta o urmărea inva¬ 
zie ludaKâ tn Barouri. După cura au 
futili să dispară clasa de mijloc ro- 
u humuii. mese acum «4 reulirt-rr a- 
relaşi resullal fn cU«a cu o ducă lua re 
MjtnAocoscă a liberilor profesituuşii 

Trebuia «ă dispară cea mai liberă 
dintre forţei* spirituale româneşji. 

i bsrourilor In cifra 

alei msHtl, iBtrşcâl, in raport «a 
P> palatHI* rtapfrilvc, proporţloaa- 
iftăba wlorllHs minorităţi Jp Ba- 
roiul «I i*sâ batal d* ■mii», în 
earg nomă r p| nJafirtlărlbr ajoage 
la aproape Al*, evm »at* In Boeo- 
dnă «J Basarabia. Dn r ni sprssf 
ai.F 

IM H aerat# dală m mas tată «A 
primejdia ratroplrtl şl înstrăinării 
baronilor pair foarte «are. 

Atilndlsoa rpmâpUor. auaţinatar) 
al Invaziei evroeşti in barouri, şot» 
desJrrpia! provocatoare şt ae va 
lov| de rezistenţa Doaatr* neta 
frânată. 

In dada tuturor duşmăniilor şt 
trădărilor vom învinge. 

Barourile >wr rămân# romanaştl. 

PeuDa a ajunge la proporţionali» 
ta tea numerică, care astâii este În¬ 
frânta. «a trebui sa holarim uu 

«urrn» uuHu*. 

. NIUAD-x a: um u A N 


CINE ESTE SAGALESCU 
NEGUSTOR DE BRANZA? 

Priinul u fost audiat martorul 
IULIU K1JRE, diu Arad, dela ca.ro 
BUBI BACALU a cumpărat beţico 
Ic dc bou. 

Martorul declară că in 
i ua dc 9 Dec. 1933, pe la 
orele 2 d. a. s’a pregentat 
prăvălia d-sale, din A- 
rad. un domn f care s’a re¬ 
comandat SAGALESCU, ne 
gusiordn laş, cerând 300 
(trei sute) beşici de bou, pc 
care sa le umple cu brân- 
dela fabrica sa, din 
laşi şi să le prezinte la o 
expun 1 ' e. 

Ce Io peste trei sute be¬ 
şici s’au livrat, pentru care 
s f a eliberat si o factură. 

Arătându -î-se b e ş i c i I c 
corp-delict, martorul le re¬ 
cunoaşte, dcasemeni şi 
factura dela dosar. 

Totuşi, acuzatul BENJAMIN BA¬ 
CALU, zia BURI, auaţiiio că n’a foat 
niciodată iu Arad (1). 

D. prcşcduiU* GFIINEA CON 
f»TANTINttSClT ; «Atunci dc ondo 
a aflat politia uumcle c#'ui caro t»-« 
furnizat boşiciloî» 

Acuzatul BUBI BACALU : «EMto 
trcalva poliţia)* (t!l. 

BENZINA SPECIALA 
PENTRU STROPIT POMII 

Martorul FLLDMAN, — vâr cu 
Bl Bl DACALl', — declari că io a 
nnl 1913, a'a prezentat Bubl Băcan 
Ia dct*o»it«l vsu de bcezlai «PE- 
THOLt’L FILAIfET», apanind ei 
vrea aă euraper# 9 cantitate dc ben¬ 
zina speciala pentru stropitul pomi 
lor Ct> l-om furnizat circa UU li¬ 
tri benzină nşoară. a IS 1*1 litrul §1 
aa «liberai « falurâ pa numele fir 
nuri. EBONITI U (f) InraaAnd cir¬ 
ca DOUĂZECI MII LEI Benzina 
a fast ridicau dria depozit câtor de 
cdCra BI BI BACALU In nişte bn 


dresat următoarea întrebare; 
put ah facă fete şi mi-a răapiiua, ca 
a rănit *â se interesez# de prlet^ 
nul DVOIRIS care « fost arestat cu 
ocazia incendiul ni dela fabrica 
«GORDIAN A». 

In timp co aa făceau corcetârlle, 
cu privire lo incendiu, prin apropie¬ 
rea circumscripţii''! ae plimbau agi¬ 
tat) mai mulţi Indivizi, dintre cari 
recunoaşte Pe unul tn poraoann •• 
cuzatului ME.VDEL CONSTANTI- 
NK8CU. Mcndel vdzându-ao identi¬ 
ficat. are cutezanţa de a ridica to 
nul şi chiar do a ameninţa pe d. 


fabr. rGOIWIANA», In şedinţa de 
en, a început ascultarea depoziţii¬ 
lor ţi martorilor din actul de acu - 
sare, ( n revoce priveşte incendiul 
•BEREŞTEANU*. 

DEPOZIŢIA LUI MARIN 
ION ESCU 

Martorul MARIN ION ESC 0. 
niRoatro ţeahtor. vecin cu depozitul 
diu »tx. Echinoxului 11 — BERES- 
TEANU — declară următoarele 
«In noaptea do 14—15 Noembrie 
1932, doşteptundn-raă am văxut de¬ 
pozitul in flăcări. Imediat am anun¬ 
ţat pompierii.» 

D. nrocuror M01SEANU: «Ai 
văzut aducâudu-oo marfă (a depozi¬ 
tul Bereşteanu 7» 

Martorul: «Vedeam vonind 
raioane ou lăzi, dar nu ştiu dacă 
erau eu mărfuri». 

— «După Incendiu, ştii că s’a pn« 
paxăl» 

— «Da. Un «ergent şi câţiva Jan¬ 
darmi*. 

RĂMĂŞIŢE de lana... o 
LICITAŢIE urgenta 
M artorul HERŢOG A- 
DOLFF, declară următoa- 
relei «Fiind reprezentan¬ 
tul fabricei «BLUMBAREA 
NU», din ORŞOVA, s’a pre¬ 
zentat la mine, acuzatul 
Bereşteanu şi mi-a cerut 
SAJi.UAva ră.Ţrvâ «u 
LANA, care îi trebuesc pen 
tru o licitaţie urgentă (?)• 
Ne putând să-i livr ez m ar- 
fa, mi-a cerut o FACTURA 
FICTIVA, IN VALOARE 
DE PESTE 50 MII LEI, 
care li necesită la licitaţie 
şi pe care îmi va înapoia-o 
a treia zi. Dar n’am pri¬ 
mi t-o nici astăzi.» 

HÂRTIE PERGAMENT 
Martorul ISAC GOLDENBEBO. 
declară că In prăvălia sa a venit a- 
cuzatul SOI*OMON COMXSIONE- 


procuror MOI8EANU. D. preşedin- RU. zis LUFU. care i 


le disimue o se încheia un proces 
verbal de 0LTRAGITJ. 

Maî depare martorul declară ci a 
luat parte In anchetă şi {şi amin¬ 
teşte că sau gătit peste 90 beşici, 
car# miroseau a benzină. 

DEPOZIŢIA FAMILIEI 
GREDINGHER 

Martora AURICA GREDfX- 
GHEK. soţia proprietarului Imohi- 
tulul fabrice) «GORDIANA- decla¬ 
ra următuarcie; r* plafonul labrl- 
oe| a f'^t dărâmat, sub pretext ră 
se far r«|rar»|ii; că ia seara {nceu. 
Jiului a ro*l in vizită la SA VRLLY 
DVOlIMs, oara a venit aea»ă sea¬ 
ra târziu şi ră au fost înştiinţaţi 
despre Incendiu, dc către un bâeat 

Martorul GREDINGHER. confir¬ 
mă cele zpoitc de soţia aa. adâogând 
următoarele: DVORiS a venit a- 
casa pe la orele |* noaptea, spu¬ 
nând eă vine dela fabrica unde a 
lucrat eu contabilul sân KomhlQtt, 
la Incheerea bilanţului (?). 

II PROCUROR: «Când al fost ă 
uunţat de Inerndlo, al venit singuri 

MARTORUL; Nu. Am venit in 
antoraobll eu DVOniS <Ur uo In¬ 
trai meu, fiindcâ |1 vindusem eu o 

lună înainte 

— «Când a fus! asigurat* fabrica 

«GORDIAN A» V 

-- Ca vreo St *11* InalaU â» in- 


cerut *A-l 
vândă 10 Izooo. kgr. HARTIi: PER 
GAMKNT, dar pc care hârtie să 
n’o faeâ «nl, ri a'o împăeheteze in 
patru, sub formă de geamantan, 
fiindcă pleavă in proviooie (t-, 

D . preşedinte, precizează că. aceas¬ 
ta hdrfle itcrgamcnt, a fost pas* sub j 
beşicelc cu benzină. 


DEPOZIŢIA lui max 
SUSSMANN 

Martorul MAX SUSSMAN, de¬ 
clara ca N’A AVUT alcio legătură 
ţo BEREŞTEANU. Totoşi. a pri¬ 
mit a telegramă dela o firmă din 
Auglia. iu care era SOMAI SA 
PLĂTEASCĂ sama dc CM MII LEI 
rostul mărfii ca » a fost furnitatâ 
Prin iotermediul lai BEHESjTEA- 

NU- 

«Nâra făcut ufcio comand4 de 

marfă în Anglia, nici n un* discutai 
măcar principial cu REREŞTEA- 
NU. despre o eventuală comundă, 
cu toate că fusese cn o lună înainta 
In mine iu prăvălie şi eând n cum¬ 
părat nişte batiste. 

CE-I CU MARFA DIN 
ANGLIA? 

Au mai fost audiaţi ur¬ 
mători» martorii BRAUB- 
WARTER H„ ISAC IACOB 
(ovrei )| LAZAR HABEN- 
TALL, IŞAC STRAIER, 
COHNER SCHWART2, DA 
NIEL BOTOSCHANSCHY 
(ovrei) şi SCMWARTZ- 
MANN MILAN. 

Parte din anumiţii martori, 
au primit telegrame din Anglia 
fiind somaţi de a plăti măr¬ 
far;, pe care ou le primiseră 

NU susţine eă le-a vândut marfă, 
din «ea «ositâ în vamă in valoare 
d v peste DOUA MILIOANE LEI. 

Toţi au declarat că nau ® vul 
nicio legătură cu «FAIMOSUL BE- 
REŞTEANIK 

D. PROCUROR MOISKANU (c㬠
tre ACUZATUL BEREŞTEANU)* 
«C# t©-a făcut să telegrafiez) tn 
Anglia, că marfa n’al mal vândat-o 
firmelor specificata, flinde* l»li< 
timp an devenit Insolvabile şl 
marfa al PREDAT-O unol oareca¬ 
re DAN GLUCK ?* 

ACUZATUL BEREŞTEANU: Nn 

poate da nlriun răspuns. 

* 

Ne mai fiind martori prezenţi» 7* 
dinţa s’a suspendat b orele 5 jumă' 
late. Audierea martorilor !n couti- 
nuare. 

AstăzL şedinţă la orele î d. a 

ILIE CIUTESCU 


Curier Judiciar 

Comunele rurale pot infiinţa taxa ad valorem 


Curtea Superioara administra- 1 D-NII ARMAND CĂLI» 
ti va 11 -a o avut să judi^e ol NESCU Şl SERGHIE 

chestiune importantă ţrantru coma- GAZIEFF S’AU IMPACAT 
nelc rurale. Speţa c^te următoarea: 


Primăria Snscut a înfiinţat 
taxă dv 0A*o la antă asupra valorii 
mărfurilor introduse sau ieşite din 
depuzite din raza comunei. Contra 
acestei taxe fabrica «Danubiana» a 
făcut acţiune de anulare Ia Curtea 
' U>oala administrativ», acţiune care 
I a fo» admisă Pe conaideraţiunca cA 


CI WC ESTE OincCTOfUH- 
ASEZAMIMTELOn VASI- 
UU BOLWAVUT 

D. «muu, NiCLiUXt'C hlSJL. 
d-cUr* o* lu unol IMS, fâoen ne^vi 
ciul la circa U. in al oârui sector 
Intra «1 fabr. «CORDlANA» 

In depoziţia IA « 

Mr declnrâ urmâtonr«l« 1 
«A doua ii duo- incendiu 
*’a prezentat *e#ul elr- 
eumscript ei o 13-a, acuza¬ 
tul BUBI BACALU. dându- 
se drept MLCOLAE .ON ES¬ 
CU, DIRECTOR LA A$E 
ZAMINTELE V A S I L t U 
BOlNiWII <t\- 


potrivit art 19* din logea adminia- 
trativâ şi 13 din tablou, namai eo- 
munuk urban pot înfiinţa aosaata 
taih Primăria Saacut « declarat 
apel. susţinând prin avocatul său 
<L L V. Gruia eâ în tabloul anexat 
Mai departe, martorul declară cA | i^, administrative sunt cuprinse 


Ia t tribunalul Ilfov seefia M -<» 
tir mo să judece Uri Procesul de ca¬ 
lomnie prin presă intentat ds d. Ar 
mand Cdtinascu, ziarului oNaţa 
Reci* şi conUa d-lui Serghie Gazief 
1 directorul ziarului. Părţile deda - 
rănii că sau impdcat. Tribunalul a 
luat act ţi o dispus închiderea do¬ 
sarului. 


îşi menţine lateemal declaraţi* de¬ 
la Instrucţie, 

CLIENTUL HOTELULUI 
MAJCSTIC 

Martorul CORCIU TETIltl 
(ovrei), curier la hotelul •MaJrstic*, 
declară eă o fost însărcinai 
prezenta 

in.trurţif. iprc a •• .labili d-ileb 
ci*d IthhJ.IMIh BACALU a foM 
(n Bucureşti. 

D. procuror Moişonnu. dă celift 
prot'tsvlui vtrbal, fu cart »u*t w'*- 
tirrH.it» cele stobVile de d. jode in 
struclor 01GI OPRFSCV. 

DEPOZIŢIA LUI NIC. 
CALISTRAT 

Mai*tornl NIC. CALISTRAT, de¬ 
clari) câ fiind foneţonar la circa 
ţţ.#, g foat dc faţă când BUEfl BA¬ 
CALU, a'a dat drept directorul wi- 
ş^îdmtu/*/or Vasiiiu Bolnava*. 

Rfc-uriouştc ot>l» declar*to la «ubi- 

«Ml dn iDitmejk confirmând toi 


impozite şi taxe care se pot înfiinţa 
in toate comunele din ţară. Iar Imn 
tru acele* care *nnt reaervat# nu¬ 
mai municipiilor sau oraşelor 
faoe in Logo menţiune expresă; ca 
intenţia legiuite rulai « foat acea¬ 
sta. rezultă «i din proectul de lege 

‘ralZuT'^urTul * ^Uu^uUvz d u pu. U Ou* 

J - - şi in oare ae prevodea că uceastă 

laxă se percepe numai In comunele 
urbane, cavlnte car® au Coet snpri 
mu tu în lege. 

Carte* Superioară administrat; vă 
a admis aceat punct du vedere şi a 
admis apelul Primăriei Sasent. 

NEREGULELE OELA U- 
- NIVERSITATE 

In urma denunţuiu i făcui d» d. 
C. Siolce*cm rectorul Vnicrsilăţii. 
cd lu accostă im Mu InhlituţH' ?’ar fi 
comis «s<id nereguli, d, jude inslruc 
tor Mitul» seu, titularul cubincului 
IV instrucţie a iuceţiut cercetării*, 


DIVERSE 

Potrivit uouei legi de orgauixara 
Înalta Curte U« Cagaţ;* a început 
<4 judooe in complete de câta 6 con¬ 
silieri, in loc de 7 cum era până 
acum. 

# 

La tribunalul Ilfov «acţia II ©om. 
au continuat ieri dezbaterile proce¬ 
sului Coama*, acuzat de şantaj. 


Se dreseari aete da con¬ 
travenţia soc. do asigurare 
care nu achiţi impozitele 

Ministerul finauţulgr având In¬ 
formaţii câ uncie societăţi de isl- 
rarare. la eoutraetcle pe care lo in- 
ch«e nu achita in întregime Impo¬ 
zitul prevăzut de articolul t& allu 
4 din legea timbralul, a trimis* or¬ 
dine adinfnMraţlUor de eonstaUr» 
diu întreaga ţar* sa cerceteze toate 
ccntrtirt«)« intervenite iutre soelc* 
tiitUe de asigurare ** agenţiile tor, 
iar daca nu >** achitat impozitul 
ptevazut mai h u^. să se dr^aa 
act© d* contra* euţU 





























































r—i— m 


Anchetele Noastre 


Noua firmă a banditului 

Grosz-Cagero: 
Pomaiiiâ comercială” 


» 

Nu de mult loicuovn! biuidii i 1 . 1 . 7 .* , . ^ 

iudco-nxnghinr IMRF CiHCXSZ Laur* 0 P< * Dn * «liberarea 
CAi.ERO. .™.i “îte , 

lanml lui in atmosfera uapitnlie. I nn l # - car< ’ nltminlreli 

re a «cestei fOri în urma tâlhft- ' numaid^# 1 ”^ 7." P ricc P a * 
ri»l«>r şi fir/k dc terilor savârsi- 1 I#** secretul mecon in¬ 
ie. n ^mlof putina fierte R ran!^. I târL' «v^aTi l .Ul- 

Printr un fenomen cindat de te- lent în "" "t"*»» 1 ' 

furrcfic «poniance. aniorităfilr ceri- \Jln, c,Batî<c, « lor 
polilirne.ţi a’rt, p„ % in onuări- u.-** 4 *" . »?*<* ** 

nru banditnlni, alarmând poli¬ 


ţiile întregii Fumpc. 

Graut a ? i /«/»( prins in Vicjw, 
işchtA şi cerut spre extrădare,’ 
Naiv ţi nc'runuM'ând incA bine 
pe axei pe rnrc-i părăsise, şuie¬ 
rului gangricr »ude<»-niagh, ar> n 
crc*nt că dc ariîidntâ i **a infiin- 
dat fi ci va fi pcdcpait a>a pre¬ 
cum o merita. Drept anuare, el 
s’o cramponat la Vienu luni in- 
prefer/md compania plos- 
atlclor «fi a guzganilor peniten. 

< iarului central din Xitaa. ghi¬ 
lotinei pc care o biauia ci j 
ţi pregătise la Bocnreşti 
Când colo — co-i \o*urii ochii 
de copri ni jidanului? — ari in 
Capitala faimoşii 0 României 
Manf Nu fnrc.le nn roata. nici 
potoul plutonului de execuţie, ci I 


I.i* -Oe unul ţi 

t: Hw4t «<* — 

r.HfSîr 0 '" 1 " , P rac ««*! IMKK 

P"f Sr, 1 , Mt“l Incorigibil, 
JoKtnl tfi viitorul proxenet han 
d.tnl arestat de poliţtn vlenetâ 
* t™**™'* cu chtnşr In mâini 
P«M,ei româneşti , prc «ncţ.o- 
norc, şi-a redeschis din nou în 
? «Pruncă dc jaf in a- 

varnill \ îl"'/- d f de 

vamale, de trafic de devize şi de 

/,vT* m î? a - in<er O"tN>nalfi tul) 

NÎÂ CoSuSSala!. * ROMA - 

Faptul e atât dc exiraordinnr, 
atât dc neverosimil ţ n grozăvia 
«ni. încât ne lipsesc cuvintele 
B Pre n-l drverie aşa precum «e 
rnvine. Aşn c n deocamdată ne 
mulţumim să_| semnalăm nu¬ 
mai..., 

a. b* 


Efftenirea vieţii a 


O GRAVA PROBLEMA: 

linia de mnen a îl i tumpetea laptelui 






UKK-UERBWT 


Se impune de urgenţă un riguros control sanitar 

De ce laptele pus In circulaţie nu are caseină 


O afacere jidovească 

In atenţia ministerului de finanţe 


mtlSOAJU. * - IVutoiiva a. 
COJ afaceri, c* ormc/uA să se r „nA 
la calc de câteva instituţii pm-Ucn- 
larc îo douim banalul public, n pr 0 
drjM dupii «um or» ,i flro«c o pro- 
fundi indignare in opinia public* 
bfinăţcacA, 

Anume, eâtera d| n cel• mai în¬ 
floritoare stabilimente industria], 
d,n Banat ca Fabrlra 


CANALII JIDOVEŞTI CA LN 
SÂNUL LUI AVEAM 
Oel pu|in, hm avem desface cu ln- 
atlluţll româneşti, care tn o«| r din 
urm* Inţelrt a^i (aeâ datoria 
fa|A de st»t Pe a oâror sprijin sto- 
tol va pute* sd contese tn ca» de 
nevoc. Or e mal doreros tnai. aeeate 
atablliniente sânt nişte organisme 


Alimentul dt prim ordalia nccvti- 
tnlff tn nevoia oricAra pozpodrtril 
cttr inconiattabU — ktptil*. Acetl 
produs cosjv mai ir* Vapilold S« oare 
tUâfi imprreiuHantr, cam 1 milion dc 
litri pr ti. conriitu*’ copilului cH 
mai tlaoranl tn comerţul privtil cdl 
fi oficial In eccace priveşte eprcula 
cdt fi controlul eonilor cr lorA mult 
de dorii. 

Din acrele caut* acest feriifiant 
aliment, necesar tn specia/ consuma¬ 
torilor celor mici si debili, e*U con¬ 
sumat In cantităţi mult prea redus* 
din cătun rprvulri de care pome¬ 
neam mai rus căi fi din lipsa dc în- 
credere in puritatea cât ţi hiffiena 
lui. 

Cine a lArui vreodată aţa xi*td 
■ laborator• al UfptdrlUur ce au in 
tefU Imprejurimilr Capitalei, 1(1 dau 
seama fărâ dtscufie — c«J acest ali¬ 
ment vonsliluc pentru consumatorii 
cai mulţi un pericol permanent mi 
crobiau ri ia/ă drer: 

CA«E ESTE ASPECTUL 
UNEI LĂPTARII 

luir'un grajd di> i> construcţie ru¬ 
dimentară, do obicei dm «eAudurâ 
sau paiantă sunt adăpostite un nu¬ 
măr de vito producătoare de lapte, 
mult mai maro decât sputiul cc ar 
permite locuţiunea lor. Aoissto loca- 
r\> de microbi deoumito grajduri, 
sunt construite dai»i nici o regulă 
sanitarA a«u v/BterlnarA, vilele tr㬠
ind tn bfclognr Htucelccat ou paiele 
cc i ar fl servit cândva do culcuş. 
In aconto grajduri animalul oslo 
hrguit, adii;>at oi mula; u*> putem 
ou uşurinţă luclilpoi oc miros pou 
te câpftU laptele şi Co garanţie dc 
our&(onio no poale asigura un pro 
dus extras in aomncoen condiţiuni. 
Ohsrvând mai depnrto. dapozita 


rco Iui. făcut* d« obicei în gamitc 
mari de 20--» k »- v,,d ‘ ,ll ' <* 
sunt fabricate dm tinichea xincotă 
«1 noapoitg şi e*r« alcAtuiose in por- 
rouuontă an mic dcpoxlt dn ruginft oo 
tn majoritatea «iazurilor alUiriyiiă 
laptolA provocând consumatorilor 
grave intoxioaV‘ Qn ^ 

CAt despre Ulgioua mulsului, oe 
*0 impunu eoJor oo o practică, uu 
mai vorbim oftcl spălatul mâinilor 
snu al otfcrulni n" «** face dwAt la 
zile mari 

...SI TOTUŞI SE CONSU- 

MA 

Desigur cd dacA multiplu consu¬ 
matori ar cunoaşte această revolt㬠
toare staro dc lucruri tu care st 
precintă acest prim aliment, consu¬ 
mul de lapte fi at'i dastul de redus. 
»‘nr minora tu maximum. Dar bi¬ 
neînţeles că perspectiva aceasta ar 
prejudicia tn M f A dreastruas Inie- 
reţele producătorilor cât mai ales 
ale consumatorului, ce n’ar putea 
in locui cu nimic acest prim aliment, 
atât do întrebuinţai intr u gospod㬠
rie. DeacvUt te recomanda tuturor 
consumatorilor O atenfiun* deosebi¬ 
tă tn recrutarea cetOr re deservesc, 
cu acest produs, multiplele gospo¬ 
dării. pentru ca laptele tă fir r igu 
ros analizat *ub l<Aiie as peciei» t mr 
prottuoălorul selecţionai din rându¬ 
rile celor mulţi ti vinovat* de acea¬ 
stă gravă incurie sanitară. Suntem 
siguri cd dacă flecure consumator 
ţi-ar impun c accariă sarcină, cc nu 
poate fi decât l* interesul tău, in 
mod sistematic producătorul sau 
distribuitorul ţ*-ar rrveni din acea¬ 
stă condamn a ton re neglijentă jxi 
tind o* certitudine spre o higiena 
bine organizată rji aienlâ iu creau 
priveşte Interesul crmsuma forul ui. 


produs a încetat de mult a td», fi 
naţional, lăsând impresia ah ar fi 
importat tio prin mai ştiu eu oo de¬ 
părtări. 

Analizând puţin eatunlo aoestei 
anomalii, cunstatăm ou ai'ciasi indig 
nar»> eh bursa acestui produs indi¬ 
gen eato hotărită şi aranjată de o 
mână de ludei caro au monopolizat 
cumpărarea cât şi vânzarea untului 
po piftta CapituteL Astfel fraţii Co- 
ruso jidani, aranjează bursa untului 
po piaţa ('apitalei, oi cumpărând 
cantităţile toate c« sosexo din pro¬ 
vincie prin Oara «Io Nord sau alte 
intrări. 

Puţin consumatori, rnnnse şt 
mănuulul că natul pus ta vânxare 
pentru gospodării, conţine tu eantl- 
tat* de peste 50 la sută. un unt ve¬ 
getal. amestecat eu seu zis «mar- 
g*rin&»; Mtfel că prvţul acestui 


Legea creditulai meş eşngaresc 

Capital Insuficient şi dispoziţii drastice 

Votul celor 35 senatori 


Legea caro a fost da curând vo 
tată, crcuLEâ un inatltot do credit 
muştaşugăresc, sub forma unoi so¬ 
cietăţi aoonimo cu an capital, do 
tni KOto mii i cano Ici. 

Acont capital va fi iusulieicnt — 
fat* dc nevoile meşteşugăreşti — 
caro au un rol nu numai social şi 
oconomic. dar şi naţional. 

Cu oi se vor putea naţionaliza o- 
inşolo ius v trMinate «lin ocQtrol» in¬ 
dustriale din Ardenl. 

POLITICI AN II SE PUN 
LA ADAPOST 

Fiind o societate anonimă şi ten¬ 


aci amestecat cu marg*rln k nar , tru a * r T> un ' ,a aA ** 5 ° ,t <* 1 cr 
«a«t* mal mult do W Wl kllogra- 1 '* '"'l' 1 ?* 


pentru a fugi dc răspunderi — ♦»»«-. 
sortofll au vor o bt*nr credite — dc 
cât prin cooperative, aşa cum pr* 
vede legea. 

Cc /o/o«- căci In legătură cu 
coastă dispoziţie se vor înfiinţa co¬ 
operative fictive, aşa cum /o făcut 


t « C * f • br,r * Muschong- parazitare, conduse de nişte canalii 
t tt, Inrlnstrfa 'Jidoveşti. în majoritatea lor siriini 

Lâiiri-'nmlşaar*. Textna. Lo goj ,| din Bndap«-sU) şl Vlcna. Aşa oslo 
1 e Harfa* annf nemulţumite de * «*n*uî baronului Batvany, proprio 
Ini|HrzlteIf e* apasă asupra lor şl 1 tamj firmei «Industria fAari» din 
oare le dJrofiiuiază eonslderahll re- ' TJmJşoara, lubrică cc aro come ax l 
nitorne grase. Deeţ a u motiv se- ' anual de suta de milioana din par- 
rlos. pentr», ra să se plângă şl pe ’ 
buni dreptate. 

Atâtea, au intervenit pe lâogâ rol 
cisio-nl finanţelor in scop dc a fm 
piodexuL C a organele periferii* dc 
Impunere tacA dntaria. cerdnd 

in schimb să li ^ trimit* dela Ceu- 
iru annmitl directori cu mandat Ji- 
mitat şi pretig ca r l ar uruu« *A le 


Unde intervine specu 


Lăsând la o Parte şr n \n problemă 
sanitară pc e*r<« o socotim, cea ui«t 
Importantă, constatam cu aceiaşi 
indignare eâ — laptele — după ca 
oatr prost mtc >1 «Cuittp, Păcf A—HI 
. la| an kgr. Inptc dc v»aâ ş| 18—12 
Uarc aeta aportul moral saa mo- ( Ici an kgr. lapte de bivoliţă »unt 
lerlăl ăfCstora. pentru ea ii || w tntr'adevâr de Npecnlâ când cnnoaş- 
olcre asemene* avantaj Ut Câţi j tem icftlnltatc* produselor tma*- 
fuucţlonari san muncitori români tre agricole e* oonatitultftc hrana 
sunt angajuţj la a«*asta intrcprlo- [ oblşnşnitâ a vitelor dc lapte cât şi 


tea atatulul. 


derJ. pentru a se prevala da gra¬ 
ţiile supreinef Meriţi oare xceate 

i .. , ——-- ~ •» fofAr ^ infecţie judafoâ tn«lta 

a 'înrozilcic de zeci de milioa . dementă a ztatolnl român, când ale 
ne la un bngnlol dr râtovn mxic , «)BvtItiiesr Q n bogat Izvor <}« imbo. 

Câtlrr a duşmanilor conaaeratl rm. 

Cc Important* arc, daci contri- Paulul r,>mânr 
li labilul rina Ut eonstrân* ] n cele J IN ATFNTIA D-LUl MINISTRU 
mai multe căzuri «Ic «JtnatU mate- f CANCICOV 

rlhln. «â-şj onoreze de molte or| eu 1 ti* o«re ţa mUW incou- 

® ar * ••«rl/R'M chiar micile obliga- j *^ lra U mo o vădită re* credinţă t __ ... ..... v 

(luai fată de atat chit că-şl dă ol- { ** * ntfre * ar av **« Impunerea jzarc *] produselor ei. 

traa «lefrac», rezervată Df ni r „ . « • ^ < *l»^lori minltrterola! dc Vedem dccl că laptele vândot 

rurnret ir, 7 ^ Hnantc. tn |«k« ea această atributlu- 

«»««, «kSWImlIW «te n, a rârelat in ur,liu omtrolori. 

Io timp re aeoste fabrld dlptuşite | >«>r rr,perUvlt Care dintre Veşti 
«i cele m*l mari privilegii se sas- i ar îndrăzni «I apeleze o 

trag slsteroatlr dela «acre dalorll I ,,u,,on, * rf fientă dr un asemenea 
ingToşându-şl a.t/e| lmzun«rel* i« 1 ? - t ° r del ? fi,t dJn f (,u ^ a 
danna banului Publtrf 


multlplltatea lor. 

O socoteală saui 8 râ ne amta că o 
vacă mediocră de lapte, hrănită ţn 
mod obştouit eu tăriţe şi fân pro¬ 
duce o cantitate de 15—20 kgr. 
cnlculând furajul cc consumă de 
«•zi», 50 bani kgr. de fân şl 3 tef 
kgr. de lăr&ţe (ui a ziinnm 10 kgr. 
in 24 de orc) vedem râ hrana cât 
şl întreţinerea vitei uu reprezintă 
nici 21 la sută din preţul de vân- 


• * --uiinis- 

,u . temlQi de finanţe, fă ri nu . ft 


rişte sHuatiaf 


INFORMAŢIUNI 


Lo mia late mi ttlocatiei naţionale , 
*e lutTMaă I* alcătuirea «IceUMlor | 
de înaintare a gr. 1| R Invătâtari- 
lor ev titlu definitiv, reuşit la e*». 
Biroul de Înaintare ţinut în «scriu 
um Decembrie IM 


Vuitri. 26 Mortifi • c. ia orele 
21 , ăvânletiii din Cnpit&ti >e gitru- 
oetc in şedinţă aa;.daitt«Miafe» la se¬ 
diul Băcoaţivi de educaţie ji cullurâ 
naţiotialâ „Avântul” din s rndn fîâ- 
rotkl No. 31. 

Iturc 3—6 Mai va avea loo la Pa¬ 
lia jto odnil rk|MUi):ci vntgîn,;’x*- 
fiale, PLiftgwsul ^mărvil al C. I. T« I 
ţC<mfdd r faii>.4i Jntcruutton I- «b * T«a 
vaâUeun intcje«.tur)z). 

Asocliţi* jpncrvaâ a 'nggxrriA .1 ca- 
fkstrsli dm Roiu/mm, va ;uk- al 
--Ies* fc zilei»' de J 5 —27 

Martie, p «aia «je |e>icru-i|i a so- 
cictAţi' „1 ru^rt»ul Stir.c ‘ d'U Bu- 
eyirţu, B-dvd Tahr* fo»c>ru 31 , orele 
10 ebnuoraja- 

Coq^ptsW v* fi dtt .1 

prrJ jidver^n^r V. Valcokict \\ vor 
pankiţsi 6 voaruh dc pcixonaUtăţi 
«Jtn siaţa bcasttâ publica, aiâtuu tic 
aauahi immţtri at dotueii.*K>r 

< -umunleirdc cc se vot pac — t/i 
vţ>e> Uf «lui partea sxp.^xmn tn\ Ua <n- 
iuritdor par.tdc eăn au jutoi ta p*r- 
d-ripe Ui :/Ari»c ooaittc — ţrcuu 
a->i î-puixr cuv4»H\â loc auioru.it piu*- 
atruAtnd un inter os sieaschn («ntru 
Ituictu puWk V*TC UlîlW'Vie A6«4Mâ 

chcftUOtM). V 

__ + 


Rer»oaneie cari »or pleca în Ger¬ 
mania şl Halta, nu cor pute* avea 
asupra lor decât- pcn|r D Germaula. 

mărci. i a r pentru 1 latin J*o IDetc. 
din d|irp«jnlbllal propriu pentru eâ- 
lâtori 

Persoanele cari vur avea sume 
oial mari asupra lor. vur fj amen¬ 
date. pc lingi eon(hr*re* sumei cc 
v* depăşi valoarea fixată 

D. conlercftftsr CohJ. Pupi* * fad 
numii prin chemare, prvfewr lttalar te 
*,’«îtrjie dc b vi usucă deja focul te tc* dc 

ff jeţ*' din lăfb 

S’a prelungit termenul 
de fnr gistrare a cererilor 
de import 

M IjuisloruJ ln-|)AAtr!şţ ş ouossrţoliU. «Ji- 
rwtlrt ffsgtKiuculârU muswtluUti e*tc- 
rtor, aduc* 1« «Ui.xrtmţft (ntvna » * 
pj<liitigH pânft U 2 *) Martie 1957 sw- 
cluvv jpivşhlfZrM «Trerllor «b» Import. 
rt'lMiastiaBifvr. rav«iuiiîâe, «-1* la oa 
drs) cumi-rt**tiUof spscîa!* «v suLyîzi 
c* rnlnMIItsta di' lwir<ort 1* «U<s «Ja *1 
Martie mr 

Rf airnge «tckţutăts «41 piolQagîrNk 
s«ir*tk-' tsnact; dc tun-gţşlearş nu iw- 
fiaet«|cază cu uu.' tcrrrt.-T)! d«. 5l Mar¬ 
ti* 1V57. U «nre cupid in mod «k-fiui- 
ti» valsKliUt ra Itajăăridhţl Wiutor 
o>TDf<u>fHiilor *IK lOk. 

fb vaăfto t-"i»te «eu -b»pot ţjsoiU J, 
C, X Nr. Sm »K dşv'.TcIş r«tvaM*f t . din 
««portal ssenşior eneapsaMli sari un au 
fost nullzală p bjsS ta âsu >U U Martie 
ÎMT7 M vor t*ă* Butan )lăţîaaal» a Ho 


5 lei kgr ar adore un eâ-ştlg 


marc uc jo ta soui Prtxiorâtornlui 
scăzând chiar procentul de aia«>r- 
Uzare al vitei rit şi şln uMeudelor 
owertte iu exploatarea el. 

nUcrvâitil, mar departc, că nex-şf 
lapte put» in comerţ n u cute niei 
ntâcar natural^ C 1 Ulnd ameatccat 
tn niajoritatea^ c*turllor cn apa 
care In cel mnl'fc/rJcit caz e trecut 
prin separatorul care lî reţine gr㬠
simile cât şi caselna. nece«tarc fubcl 
cărei untului şi brnnzeturilor, ve¬ 
dem că Pr«»durătorul câştigă aproa¬ 
pe 28# 1* sutâ. Deci lată cam c⺬ 
tigul întrece oric«v mţluuc luâtulu-1 
loer* -pecuta «se se face In mod neo 
ntcuoH in sarcina eoavnroatorulul 

CINE SCUMPEŞTE UN. 
TUL 

Un derivut uniH/rUtut al lapioiui 
este desigur ujitvil — caro dc oâtA- 
vn vr«raje «junoaşto preţuri do adev㬠
rata specolâ; flwsgrc din noi ani 
nl&tit neam oâtvn timp iod— 12 b 1« 
hn \m n.iuns tA ortKl««m pa a««al 


mul. 

Dar mal trist este că la această 
speculă neruşinată cc sr exercită pe 
spinarea consumatorului cu acest 
protlus at laptelui se mai asociază 
ri o xerte de creştini şi incâ funcţio¬ 
nari superiori ai statului , căzut d-lui 
Rndolf Opreau, director generat al 
apelor (ce ironic!) din ministerul dc 
comunicaţii, care cu concursul unor 
umili subalterni plasează o sumă dr 
jnrodus* lactate |« Institut,une,i un¬ 
di■ lucrează, la preturi de adevărată 
sp»-cu/d. 

Desigur Inzd că nici municipiul 
Capitalei, nu este m«ji pufin moral 
de această stare dc lucruri, pe cart. 
o tolerează şl Iticurajcard chiar prin 

r,ti*i«t ->u ir Mac** a proi u „U>r , „ n ,,(. btln i te ,! 

bclal.' tn arii. mult con^ntntn , . „ 4 ri.ll n.ţla- 

lâptaric municipală - de care pro- ‘ p 

mt/mi a ne ocupa la vreme. 

Dar problema laptelui, care e*U» 
de un intere* atât do vital şi «wMJ- 
tial in viaţa aoaalrâ de Uiate zilele, 
uu Ponte fl traiul* în cn«lrnl unui 
singur roportaj. 


tn contlnonitare pentru a se căpâ- 
a scote» fl <1 uprn cote* 

DISPOZIŢII DRACONICE 

Dobânda «k- upt la «ulă cate ma¬ 
rc, dacă s« ţine seama că se vor a- 
«lăugs şl alte chrltuell : xabzcriptîo 
obligatorie, aalgnrsrca Imobilului 
ele. 

In l«*ge s« prevede că orice mese¬ 
riaş, poate f» w»rvsl«ierst delicvent 
şl poate fl c«mdsmnst pentru fsls 
mq abuz de tncre«lere. dacă a făcut 
greşeală tn descrierea atelierului. 

* 

Proectul votat de actua¬ 
lul quvern nu are la bază 
o politico naţională pentru 
ridicarea elementului meş 
teşuRăme. 

Guvernul are datoria «A 
repare nedreptatea lepife- 
ratâ de ce' 35 senatori, U- 
irvdcă «’a că! cat in picvoau* 
re: primatul muncii rom⬠
neşti. 


Importul necesar apărării naţionale 
sentit de taxele de autor laţii 

Ministerul Industrie! şl eomerţu-1 «1»? dc *Ut flird scutite printr uu 
lut. a examinat situaţia Importului urdlu antsrior. 

S‘o dispus, deazenieul. scutirea da 


rvale, eu scopul de a facilita poul- 
bllităţile lor «Ic import. 

Ca prim punct, s’a dispus se a ti¬ 
ns de obişnuitele taxe de autoriza¬ 
ţii tot Importului aprobat in acest 


ac«*te taie, a autorizaţiilor elibe¬ 
rate pentru : motociclete, si decar uri 
şl plemlo Vor de schimb, aceste fa¬ 
bricate făcând porte din stocul no* 
coşar aparârll naţloale. 

In acela* timp. direcţia generali 


! scop, chiar firmelor 


particulare. I * vâmil«»r. a decis reducerea valori¬ 
lor medii p«mtru aceste fabricate. 


Carton... sticle... litografii... sau medicamente? 


Se pot fete etiiomii leale la iu Mâl 

0 licitaţie anulată; iar alta este... pe drum! 


Lăsat* naţia sa fie sugrumata 
de med'cii jidani? 


GALAŢI. — Do curând *’u uploşMl 
In oraşul Ualau medical Iura«d £i- 
txiv în stra«hi general Bcrtbelbt &v 
O firma atrâgătoar«% aşoşatâ po 
frontispiciul caaei oale, >i urat* upo- 
c inii lotca in boli şl operaţiuni do 
nas, gât şi itrcchi — siuM-ializaţ la 
Pariş. Vujiu, ele. 

Cum «HpccfHlilMtiu- luciii ului ji¬ 
dan, e cacrcwhcTiu şi chiar oMuuna- 
tul, toută clioutola caro a frec.vontot 
cabinetul uooatni mudic, a fost «loa- 
puiată materialicoşlc, aieiânduv» şi 
cu grave infirmităţi fizice. 

Azn dar, dupu lnlervonţii!o «*|a«- 
cializtului» Kltzi» mulţi bolnavi au 
trabnit *A fio mtoruaţi in spitale, 
urmânu lraUt<unonk> iudolungato şi 
•cÂpIud ca yrai minune «I 41 I 0 moar¬ 
te. Sau LriinJri plângeri la nuainto- 
rul riUtălăţu. In arma ucualor plăn- 
gor băutor italia mo«lit-a'âdin lialaţi 
a ordouat o anohota prin d- dr. OHo 
auiojritatcn niudicalâ «lin (»ulaţ« a 
ordonat g aiubriu xtrin d. 4r. Otlo 
îutur, nuvlloal primai al umoici 
piulut. După o ancheta «evevu 
ciuntita t’n constutnţ oA dr. Israel 
KiUiv «Iu nepregătit pentru spe¬ 
cialitatea cc fia cur un ţi. t o. Unica 
•jM*umtîluU’ j*c cvir«> o «lapâcoşfe pa 
dcgiUn o arta stnairorU bauulol pnn 
inijloacv <x* miroş a âaemehbrwţ. 

IN SLUJBA SATANEI 
lată rum «*a prefăcut reptila Iu¬ 
daică In medic. După moartea ilux* 
Irului medic, tn specialităţile amin 
Ule. dr. David, — pvolfMâ *â*şI « 
prople rlicnlela răiuMa fără midie, 
— a t improTlzat in servitorul Iul i 
fcM-uUp. 

Porciictul do Cuvurlul anohctâad 
cazul, a utrâeu faptele cc apauâ asu¬ 
pra Ini Kitzlo, iu docarul Nv. tLtft> 
din 93L 

Ţol în rvutTă ăuduifi «apoclaliat* 


In urma aulării licxtaţioi t >ttI, 
tru confeoţiouorcn cărţilor chitnn 
te, MiiTcuri *e va întruni comisia 
pentru a lo da spro conf^ţionaro 
prin «6«nd învoiala». 

Crodem, că din moment ce con 
aii iul plenar a loat aceaatd hotăr⬠
re, dc*‘ignr cft onorata Cnmnnnno 
va <leei«le mioşoraraa preţaluj cât 
şi scădere» numărului — aşa 
* iu documentat noi, într'uu articol 
din ziarul nostru. 

PENTRU MOMENT. NE INTRE 
RAM CE SE VOR FACE CASELE 
r>E asigurări Drx ţara, fa 
RA aceste carii CHITANŢEI 
DECT. N“AC W)ST CONFEC. 
Ţ10NAŢE PANA ACUM! Sunt în¬ 
trebări ia caro vom răapunde în 


medicamente specializate, in numir 
do MW. din caro anele se ropot «ab 
diferite denumiri. 

Vă rog citaţi: 

Calcigenoh Caldmusc, Caldwn- 
Eggrr, Cald fisc, Calcioricrin gra¬ 
nule, ete. 

Toate po ba?ă de «Culriu*. Pentru 
c* «ă so cumpere *flgpcrol», tn loo 


CUUi dc «Pcrhydroht 

Ce-o mai fi «Ffavisanri S* 


so allil admiut-trato probele do vi¬ 
novăţie in do*. No. 157U 936 şi in do- 

»rol j.d«*lorjM «oj 0, *l II . ^‘", 0 Ţ c i7,d ZZ «u^Mle bi 

OUut. cu No. lWmti uirAro. ocmi.iuncl «r. « ,« ■ 

Cu toato probele zdrobitoare d« trua| Miercuri U Martir a. v. 


vinovăţie. Israel Kîtzis *e «lodcşlo 
tuci nu *0 conformeze celor dispo- j 
ntc do minÎHtcrol sănătăţii şi con -1 
tiuuă mai dcparle să ţină firmele 
şi «* farfi r«''danie prin ziare do 
wpo««ialiUlţUfi> salo. 

Atrugrin atcntla şi mlnlttsruiul 
Avârărvi Na(tOruile cvirv unmuxi să 
califice medicii, după spcctaltlal,.— 
ca ud ştie de cunOştmfeU- d rutul Is¬ 
rael Kitris din OaUtli. NU LASAfl 
CA NAŢIA S AFIE 8UGHUHATA 
DE JIDANII 

Suflet şi fapta 
românească 

S0.M£>', ii. — in comun* Fo- 
dafaSnme}, u’elr au stea Ca fS- 
cat o serbare româneostd. eu pro- 
da:(jr teatrală cn eoraatt religios, 
unde se file *6 aş0 vară legionarii 
tUn comună au deschis, o tnb-i/J 
sjvt nâtaşreo un/i biserici gr, ca 1 , 
penfra cretlJnetoţii comunei, pentru 
a-şi procura cciţa fonduri In ve¬ 
derea continuă r tl luer irit or între¬ 
rupte. Anul trecu! timp de o lurâ 
$*j u fdctu 40 mu c Vămixl ce sfou 1 
şi ar*. Stau uuxtu tratvspor tul j 

dela Glod, U km, dhb anfd de co- ‘ 
mu’iA 100 cu/c de pîatrL Se'ba/ea 
a reuşii peste edepU/l datorit ; 
mun-U dt ptuc ie {Orafui frarduşi ai 
comunei ajutai* de preolU comun ti, 
Ac/aslA serbare, a slâ/nif v«7 
admiraţii, de*j*r4 care vom tevitu pe 


ga- 


CE FACE DEPOZITUL 
CENTRAI DE MEDICA¬ 
MENTE ? 

Cnisn Centrala, arc un depozit 
dc medicamente, cnre unul tre¬ 
cut preparând în laboratorul lui 
diferite fiofage, « fociit o ee«ino- 
roie dc circa 900 mii Ici. faţă dc 
fiolele provenite din comerţ. 

Dcc-r, acest laborator n’nr pre¬ 
para ţi diferite «.spccialitrtfi>. 
trecute io tabloul de medica- 
lucnic, ce M’ va prezenta In lici¬ 
taţia din ziua de 24 Martie tt- c-? 

In ncot tablou, sunt prevăzute 
o sumedenie dc mcnicamcnte 
«apecialiante», rare ndimnistrntc 
sud foruin de droguri, nr costa 
cu “0 In şuti» moi ieftin. 

DELA 85 LA 25 LEI SUTA 
DE CRAME DE HfROOO- 
NA La 

Aax-m pro«lua. oa.ro in prezeni 
fabrică fu ţară, s ar polc* nroduco 
lo orica laborator farmu««euvi«x 00 a 
tănd numai 25 lai. Li loc da îrt, cAt 
ti oferă, drogheria -Standard», d» 
poţiLaml aowatul preparat. 

Di»k* oi •# comundv; *Go*Utes M- 
can*. când formula lui «* l<f ttru,a ' 
lonrea: Dromoform, T-ra uconlll 

Tro bcllodonă. Nai fin "razofr «1 
Ccdeinăt 

Orice furuiaeiit ti poate prepara- 
ln*a ambalat şl atîchvtat, iu bărtie 
luxoasă. îi ridica preţul cu «uti 
antă mal «eumix 

LITOGRAFIE... SAU ME 
CAMENTET 

buoL'm tu poaeaia tabloului 


sen- până la două auto de special» 
tăţi. Desigur nu ne-ar ajunge pa¬ 
gini întregi, e* *ă 1« descriem. 

Totnşi. toalo acestea sunt ambala¬ 
ta luxos, cu litografii atrăgătoare 
_ dnr păgubitoare pentru Cosa Ce« 
trală, din moment ae depozitai cen¬ 
tral 1* Poate prepara, co «ă coate ea 
70 la antă mai ieftin. 

avantagii acordate 
furnizorilor 

ArL 11 din cacctul de sar¬ 
cini preucd© scutiri de ta¬ 
xe pentru produsele strfr- 

ne * .. ■ 
Intr’un alt articol 
arăta tâlcul acestui 
col 


când vor adjudeca aprovizionarea 
cu medicament* — In arma licita¬ 
ţii din ziua da 24 Martie o. e 

SE VA AMANA LICITA¬ 
ŢIA? 

In ultimul moment, a- 
flâm că această licitaţie se 
va amâna — unele case ’ur 
nizoare nefiind qaţa cu o* 
fertole. 

Dar lucrătorii bolnav ; f 
pot ei aştepta? 

% 

Un singur om. dop* mrleagurila 
«Ceruri*, va puuo chestiunea la 
punct. 

Aşteptăm I 

G. Acsenti-Jostus 

Adunarea generală a mu¬ 
zicanţilor pro asionişti 


Ieri. 23 Marii» o. o. or* 9 dim. 1* r**- 
i*uroutai Moat* Carlo Cişaigio, « aval 
vom Iu: Aduaarea gcocml* a oooitcanţilov 
ti- *ub pr*şuienLi* d-lal prot. 

Patra Xiţulasaa. La ordin*a d« ti «’su 

eh«BStiuaik«: 1. Loc^a Aju 4 ; ur㬠
rilor Sociala; t Cmapăriirs* Sculau 
t Kacbisitorul topolriv* agenţilor slri- 
tni «1 Ubprvsar'Wr cari spwulaasa im 
oiuicoaVi. â AL-gtra* noalai oumlUt 
de coculaeero şl a cni&'VifJ oenuon şi 
«probar» pr ocolul ol de bugvt pc anul 
1SJ7. 

D. prsşidinln praf. Petrs KituWaon. 
talr'o svâaUU euvăalarc deschid* »«bi- 
oarv-a ca o dam d» mnmh azupr» «eUrL 
Util «Statului P« «aol trecut. In ooo- 
lumore. au lanţ enYăntu! d oJ*: L Pa«*- 
okil, 1 . Voămcu. Marx Domareocu. M. 
Mi>vMr*oa. ilaorg» A.roa, Roma* lTîUp 
(preşed. filiala C*uuUaţal. Rk Oao«»cu. 
«Jjbo'UIoî a‘a tvmb* U» 


PENTRU CE TERME 
NUL OE LIVRARE AL ME- 
OICAMENTELOR SE VA 

face treptat şi LA 

CEREREA CASEI CEN- 

casa E centrala ŞTIE î 

Cnao Centrală ştio că serviciu de- 
^xitulai do medicaineott\ in<*a d'-u 
luna Aprilie 1SW. • făcut roler*t - 
nrlîând diferenţa de cost - ln^® 
meiiicomcntcle pr<W*n‘t* ra d, ^ po 
rit «i cele furnizatei 

CE RASPCNS A DAT INSPKC 

toratuf generai, fabma 

CEimct 

rtESnaJ* -..«— * - - - 


lonlerinta deja tinante 


Kri »’* (•«>•>« I» minUteiul de 

finanţe » c.n(enn(H U «« •“ 

par«irip*« U n i: Mirc^ Caac,- 

eov. muii.'njl fmauiclur. 
rh.nl Fruuosov.d. miouirol de 
.. lC .,n,uuieatu. SIaeuvo, dir«l«rol 
general al cailor toate 1» Ale- 
du | xaudr mi. 


Obiectul conferinţei nu foat 
coodiţiunile convenţiei ce ur- 
roeazh a »e inchein intre minis¬ 
terul de finanţe $1 ferata, 

privind utduoren fondutilor 
rezultate din sporirea tarifelor. 
































































b un a Vestire 


I 



Vn apar e de xir«a D 

cobcy.; vî «•"* saHbâtoe Ult g' Vestiri, ziarul nostru 
^* uî r Omâi, B e ^ naqinile C * ^ cp / J * ţH ‘ î distinşi ifî wor 
I* Ca mtt| rc m -° sc * b nevesjj monitor »l sufle- 

f « ^«cao^ nesc « in *icnunu-*? r,le do ,wmină oe «***e 
. V °r Sef , ch,at »»« lespezile istoriei 

şi bit *°.^° Morel» |„" J S< f ,u l romAnew de mâne, 
n*JÎ! 5er,Ca « fcS» J"* de vIo t* naftonolâ, - soţul 
- .trW-JST? românească, statul eco- 

Hlor I Ş,t ^Waul neicAf d * n ? irias * «* in « si qrânore, 
o'* »> veacuri -hî ,S ?J a * »mplin»r‘j tuturor vîsu- 
«Rfe ll »C,ÎT? U LÎ* V*«e* in slova. 

AR PUTEA F| ! RnMe f i 4 , . , l ch,natc acestui qâmli «CUM 
1 r OMANIA MARC PESTE ZECE ANI». 


Banchetul lupilor 



La Huţl banchet, la Bucureşti batale, la Bâddtlnl 
se ascut săgeţile pentru congres 


jAvansâriie ceferiştilor 


DbpOfltîuuil© direcţiei generale 
C.F R sc referă Io avarierile dela 
o calegorio la alfa şl dela o clasă 
la alta. 

AccsIa avansări sunt do două fe¬ 
luri: cu schimbare de funcţiuni şi 
fârft. 


Schimbările dc funcţiuni se fac 
pe bază do tablouri d« recrutare 
pentru funcţiuni. 

Avansările înăuntru aceleiaşi ca¬ 
tegorii cu schimbare dc funcţiune sc 
fac numai la alegere. 

Avansările dela o categoric la 
alta nu sunt obligatorii. 

Eie *e vor face numai in măsura 


in iar. administraţia va crede ne- ^“^sărbotorfu?^ 


MARIA sa marele 
VOEVOO MIMAI, «a parti- 
5'po In marile serbări ale 
încoronării M. S. Regelui 
Angliei, in calitate de re¬ 
prezentant mi Casei Rega¬ 
le Române. 


coşar >i posibil. 

Direcţiunea generală va proceda 
fntăi la facerea avansărilor ca schim 
bare de funcţiune. 

Dujul alegerea celor cari se îna¬ 
intează astfel, cei cari rămân, se 
vor avansa in ordinea clasificării, 
fărt schimbare dc funcţiune. 


o aniwenafe originală 


va 


Partidul Poporului 

10 ani de opoziţie 


sărbători 

4 Iunie 1927 


4 Iunie 1937 


Lum-o i< v 

• >lni politii a ti cuno*cut 

tot Mut dc 

mr>ntfv$tâţM. aaircrtgri 

şi wlrăuK, i 

i. fia nuu mult opinia 

ptib&elf roşi 

fnicască, a ini/hiţlt, a p r t 

t lt, sau a n 

if. dc cei cari prin arpa- 

hi cor t/u lor 

.nd. iunpO şi *$p<nUanâ', 

vroiau td-i 

captrse simpatiile. 

BaueKelrU 

■ ifrit ultima vreme, s'mt 

conecai/rtl u 

* ii pro an> ec miri lor, Awn 

atei dat râmi 

Pf rând. la ■■•Jrbâtorlrra 

celor car» #, 

iu acumulat moi muUe 

erei dc oui 

fi c-i/r aerau meritul a- 

certei U.nV, 

eitafi. Apoi ia orei cori 

on iarptlHU 

•atr’o airumllâ lunefir. 

o runntiruit 

Ur ani şi cori mu t Hir 

•4 se vi- 1 / ,1 

>a Iu o puric, socotindu- 

te putrlm-ui 

>4# naţional. 

Am rtiiut 

rând Pe rând. muficlfc 

otrl cthtiou 

marşul unei cjunperi la 

putere, riar 

am cânţi jir nimeni 

MâtbSi 1 ' 

un »vmdr «|r ani dn ©■ 

parifit 

O ‘'UlB^TOKlUi, C4BC CĂIT Kl »K- 

1>V lirCMt 

IM (iAZ% 

• ■> «fntrr, privii* diu 

paa»l Ur v* 

■ 1 - • «> p«iko4ojtic. »ararten- 

r*-*M 4 

uo ora» «M « ««liuar Va- 

■Hi 

«ăOiateriţi ia 

•o. luna. se» 

* * 1 . Cr» doraki 4 r rerla- 

04 paCi if #. , 

u 't*r 4op« li«vaz« mi «/tal 

«f*»' AnKItl 

Of (, d«rţ-y y, , pf »4rh^»,*. 


rlrea. după fiecare pa* fărat «pre ţii' 
va nă/mn|«dor de o *ia|&. Şi «ţa mol 
dnpartr. 

Par ca *4 se orpanljcxc, in Românca, 
ţar* «tnwlo ra atâtea răni «oriile, o 
abatoare • Aşteptării ie*e cu ronlt 
dia coinaR. 

Acru «4a originalitate. fi od iov* to» 
o maaifr«ta|ie ra caracter <le popula¬ 
rizare, mira ca re»i no u fa noreol 
• arm..ii.iţ lnr politice ale i»loriel »o- 
dernv a ţarii 

La baschet al aşteptării lat* fl- 
tulaluri rare tace vâlxrt 

Şt ooi. c'uu r*n cotidieni ai eteal- 
airolidar, interna pe răbojul vremii 
c .roi mm tul <•« un eomeatar al mrio- 
aităţii. 

la Atal *er«U baachrtal aşteptării 
»t nrcaai/eaza a* partid care na a 16- 
eol tocmai rau Urii. Dorim i n «A ea 
unatate in materie de anKer- 
vari va fir luata de exemplu de alte 
part d* rart nu adu, nana» veuia ») 


f.a 28 Martie, mlică numai cu 
o săptămână inninte de congres, 
imrtidul noţional-făroneac înţe¬ 
lege 'n-ţi arate solidaritatea în 
jurul şefilor săi prin câteva in- 
(i uniri de simpatic nu tocmai 
nnaniiuft» 

Doctorul Nicolae Lupţi, «Con- 
solidntonth partidului, va (i 
aurbutorit împreuna cu cei doi 
fraţi Ai ani. Duminică 28 c., în 
hniticiil del«» Huşi, de o parte 
din lupiştii partidului, ca unul 
ce a reuşit «*o facă ■ Frontul 
Popular in Romuuiu., călcâiul 
cu uşurinţă pofe cămaşa dc or¬ 
ii ici, cusuta la rnaboinl râmnic 
din Dohre^ti. 

BpncHctuf Lupilor (lela 
î Huş , va fi insa lipsit, toc- 
j mai din fvoonstă cauză, de 
I persoana cu cămaşă... >ifo- 
nată, care nu va p^ticipa 
demonstrativ; si apoi nici 
n’ar putea, când in aceiaşi 
zi la Bucuroşt înfa equl ti¬ 
neret din partid va ţine o 
impo* 
de pe 

malul Prutului. 

Ocaccia poate Lupii au 
plecat la Huşi. E mai de¬ 
parte de ciomeqilc si bolo¬ 
vanii tineretului si mai a- 
proape «de speakerul dela 
Radio Tiraspol». 
TINERETUL IN GOANA 
DUPĂ LUPI 

Cartelul încheiat cu agenţii 
Internaţionalei HI a declanşat 
întocmai cum era de prevăzut o 
vie agitaţie în rândurile tinere¬ 
tului naţional ţărănesc, oare con¬ 
sidera acordul ea «O TRADARE 
NAŢIONALA 


Aceasta a !o*t primo ieştre ţ>e 
teren o Frontului Popular in 
sectorul dc Negru» 

Aseară insă ţ'nerotul de 
I» Verde a ţinut si ©I o sbu- 
ciumatâ adunare de pro¬ 
test, împotriva doctorului 
Lupu si a lui Titel Potrescu 


si România 


Câta <xlau ovimimaaUU Iţi deal «laauădejda pentru apărarea p*roAi 
rAg®r s* nxaralomi p© inriolet# po-l tutui şi a neamalcrî lor. 
oitiilc. întrerupând urmărirea 4a sil IatA dace alianţa eu Polonia con¬ 
ta «i a faptelor. stituo pentru not alianţa ©©enţiall. 


lea» reprezentantul oqon* 
ţiei Dimitrof va fi spoit cu 
catran la prima incursiune 
spre «Lemetru». 

lata de ce banchetul Lu¬ 
pilor nu s’ar putea fine în 
n ci un caz la Bucureşti. Ar 
1 fi o masă la care n’ar lipsi 


din Internaţionalo 11 l-a — I surprize». Pe când I» Huşi» 
falc*>qa Dimitrof, anun- 1 e moi departe si drumul 
ţănd clubul central ca orce qrou. 
întrun're a Frontului Popu SULIŢAŞII DELA 
“ BADA 


Iar in sector, va fi In fel de 



LUPU 


Bătălia pentru ivgonifteâ Lupi- 
•fia Capitalei a început 


lor dela şefia Capitalei a început 
dc Dumineca pe şo*. Pantelimoa, 
nude an nvut loc primele cioc¬ 
niri de n\antpo*tiiri şi de ca- 
pete. însuţi Co*t«che Me/.lnul, n 
primit pe «pate cinei ciomege 
suburbane, iar statul său major 
a fost literalmente ologi! şi con- 
dua pană la tramvaJ într o rafa¬ 
la de ouâ. 


*wag»*ă, iar şefii respectivi 
ţinuţi sub bateria de cio¬ 
mege până acasă. 

Mâine se ţ r ne o întrunire 
similară de simpatie pen¬ 
tru Lupi si in sectorul de 
albastru, unde se fac pro¬ 
misiuni că nu va fi fost pe 
lume o batal © mai cum¬ 
plită pentru alcqeri comu¬ 
nale. 

«Frontul»' dela albastru 
caro va încerca să intre in 
sector va fi muiat in smoa¬ 
lă Si qonit pe străzi. 

La această operaţie «ma- 


CINI 

Sutaşnl Socol, uadunat a<-um 
vreo doua zile la Cluj, fruntaşii 
nnţioual-ţnranişti cărora Ie-a dat 
muniţiunilc *o«ite dela Bndfi- 
cini pentru congre*. 

Cu noul echipament ardelenii 
>e vor pre/entn pentru a fi tre¬ 
cuţi în revistă dc fo«tul preşe¬ 
dinte, tot Dumineca 28 Martie. 

Şi aci se pure eu va avea loc 
o ma'ă, mai frugală dur plină 
de di«c»r-uri, iar la sfârşitul ei, 
cu ultimele sfaturi şi o îmbrâţi 
şnie .«Domnul Preşedinte» >t 
strecura in tolba fiecărui Ihpta- 
tor căteo săgeată otrăvită. 

Dela Bucureşti se ununţâ că 
va sosi la aceasta revistă 

şi o delegaţie a tineretului 
nuţioual-ţnrunese din Vechiul 
Regat. Această participaţie sim- 
Ivolică, este după cât se pare, o- 
pera personala a d-lui \Iihala- 
cbe, care ar > ren «ă înduplece 
Roducinui «pe chestia scrisorii». 

Luni dimineaţa, suliţaşii şi 
Hrehebiizierii ardeleni, vor co¬ 
borî spre Bucureşti să-şi preg㬠
tească tabăra pentru congres. 

Duminica va fi deci i la 
Huşi festinul Lupilor, la 
Bucureşti «bătaie uc spin㬠
rile Fcontului Popular», la 
Rădăcini «revistă 

In partidul unde doi oa¬ 
meni nu se mai înţeleg 
est® după cum se vede o u- 


DoaroiA cititorii e«ri obişaauun 
a* aUcAftc* cronica noastră vor fl 
obtervat r* d« multa ori d-sprinzân- 
Un-ue din cotidian, cftutâm «a 1 « 
inffttij.iu» pHrniAnontul. durabltuL 
Iu politica internaţionala. Un cle¬ 
ment statornic, «olid, urân d» schim¬ 
bat în actuaiu configuraţia a lumii 
e«li> uliu nţ* dintre Român ia si Po¬ 
lonia. 

Ra stâ In firea lucrurilor. Doud 
popoaro. unul do dou&zeci fi col*- 
lolt do treizeci dc mi ti -ane de ou 
meni sunt v*einaie unui al trailea 
da o «ut* fa:»l« zeoi milioane. Dac 
vecina taica unui imperiu colosal 
oonstituo tutotdeauna o sabie al lui 
DaroocU‘% atârnată a«u|»ra «latelor 
mioi sau mijlocii, hult/trrent d* a- 
lliudlntia </«* wvomeaf pe r«rre mareo 
pulrre o arv. 

In juugla politicei intcruuţiouale 
cei mari au uodreptuţiţ Întotdeauna 
pe cei miou A»La-i legea. U’gna ©ter¬ 
ii* Ugca caro >ln la Începuturile is- 
tori«i pAoa astăzi n u eunoiK'ut ox 
copţii fi pe caro nici puc te. nici 
i!c- tu aţii solemne, nici trata 1 - 
DOAirrcsiun© n o vor schimba vro- 
oduU», 

Legile naturale uu joucă numai 
Ia biologic sau Io ©vouomie oi 9 i io 
politic*. Aw*le legi UHtura’e poli¬ 
tico trebaesc avute în redere do cA- 
tre toţi oci ce >© Încumet* «A orien- 
t«M» politica exerni a anui stat. Ori 
alianţa celor miei de teaoia celor 
mari oste o olt* lege naturii* 
politicei. E fi re-..- să ne aliem Po¬ 
loniei de teama Rusiei. 

Dac* imensul Imperiu slav oe va 
)&«a iu pace cu atât mai biae, 
dara Moscovu vu ataca pe Români 
aau pe Poloni, atuuci ou vom af- 
tepLa iluzoriul ajutor al Ligei Na 
ţiunilor. ci vom fj cincizeci de mi¬ 
lioane do oameui gata «A lupte cu 


re!« partid »l nunţi » şi-a nitate perfectă de vederi, 
ofer.ţ serviciile tincretu-j Oumlnic^ noHv 9 t+ w d. 
lui nemulţumit, pentru «»■ I Ttffrfedforu drla Vrana. 
J^njarea» sfapagandisti» 
lor din «Frente Popular». 1 
Domnul Spărlâ sau Spm-\ 


STILEX. 


Politica Jugoslaviei 


în c adru l Micei înţelegeri 




Şi asrtarUm r;o!.t, aw vrea v, a, 
«'lAw la biukiwl afteptărij » ţa d- 

«a» dr im opiuiţK a «al<-rn*t oasl 

ţAraaifpfor 


O. C, 


Importantele declaraţii rostite de d. Stoiadinovici 
tn Senatul din Belgrad 


BKIaIKAD -.1 Rador). — Agcoţia 
Ha von transmite: 

Ed dup* amia/a. d. Sloiadino- 
vki, pr^vadiatele consiliului de mi¬ 
niştri şi ministrul Afacerilor Străi¬ 
ne, a ţinut un di»oor» la Senat, rAa- 
Pnnaaund i a unelo critici formalate 
d* câţiva acnaturj din opoziţie 
I). Sîoiadinovicl a ţinut ai raa 
ning,, ralegorie afirmaţiile {A^uir 
•k «©naturii otK-aoţi. eU p^vjre la 
raporturile dioiiv statei© Mic«i In- 
dup* afirmaţiile 







Vrut sa a 
« Vuliurv.i 
ro» Mshrib, 




nul 


a Io 


oaănfj 
u t o 




K 


«;«»C «o b. 


pa< tem », 
Jo ziua 

Bu I1T4 .t 


m trL_ 
^ioaK»«« 
j© !• rru»*ojn< 
M»« ei tolrb-gi r 
x-mbrie p>v» | 


HH i UM 1 t-> 23 
Cercurile poRtira 

b*s' 


(Hadârl 

bclgirvr 

« u tăierea iv f oriua|ii 
uj»u. /». r «nirlaz. . «rc a a*M U i*t 
ca ivtr pMfbd am d. «e f^* 

J *mli ţa ţnmlk ca i*riut «I 

« c. r« urii.- I.larowi. .. 

£*'* '•'* '*•>«- «tw n.u.11 
«©ffrre z» «v i»ett«v vizita 


a (Ktdtri - 
Jtf&Vm* mjh *ttul*■ 

S ‘ ***** * 4f«4k* »ai u / ktmnco 
** **"«*1** ^ i^«sli/t*a im „ un 
bmp uu n„u gMHfm, cmr* .* in 

!uait JunU Hi4t 

tiui X 'K> 

***** ur ft Wieră K'ia noului 

guoj.j, p,.*.,uluita , , 

•r h rrfuini i H putu ’d«r c, 
gemraiul fr A ,u 0 <-* r ^ t ^ |f 
»»av ţnrtds rih'oa Jle 


Jvot I.V.W, 

au (ost pr 4n ,»ti ari 4r 4. fi«u r Aa- 
ivoeecu. r 


ta 


A «radul atv»t» I Apiimioi V a 

Vk«, • dfbşaţlmr (Şa 
iwvtva fintaia.rrelal ie^u^nri p co- 
®t*Hu». p vtvu a refeia tralalţ dt 

Ji** ^ **d«l acord d* 

P^Aţl fon»ino «ofMac. 

DifpA cum gz 


r+rtn *r«/en< 


<s 


»«»•« HCrf 


Watalţvt 
Boorepi ^ |fţ 
■fd va r<raliat 


Io!> 


ooalur aiîiiulori, nu ns mai fi t 
de itrăuac ca inainuv 
l>. Sloiaduioviaj s’a ocupat «i da 
intervenţia d Iul profesor lorga in 
Hcualnl roman tu bgatur* cu In 
«heiarea pactulal bulgaro-iugoslmv 
aratând ©A chestiunile ridicate de 
•©natorul român au foat miediat 
puaa la punct de •!. Victor Antone- 
•cu ministrul Afacerilor Blriine, 
HuporIutile dintre JuyttLuria fi 
Homânia, — o apv* primul mi nu 

— kitn4 reultn-'nt* cgri/n*/-. o- 
IViro/e ţi finefTo. 

In v prierţi.* dniuntoreu dc ct I 
Irt Au*tr.a a c ldu:'i miUitvr d,n 
Irnlilul dela S'tiht or.ito- 

rut a d^r-torot cd prcleeful înniufnt 
au «urat prilej dc *t*l*l* Muri jn 
telcuer t, e u o rtofd demtiad. o lepd. 
rtotl w cumnate Uua aduld identi 


•> V. ,lntvns,ru. mtws/rq/ e/» 
r*nlr>r rtrdler o primn ari * m \ 
tul de externe ^ d. tvn /nrtt 

£\ esmsi 

livivi tir mbtlpiru 


•/ir t'ţro »Ui t»ai 


prateUi U 


la «sr.ul *,/p;„ g< ^ wit * 

'*1* •*’««<« ele Copita tei, a tu»* 
raxie 

Ce •'«*•(# a 
*ie iîf «»s«t*n. 

I» «arsei d^amaeţi; 
b»»f* krf, - t— 

Am **** *«!■* »a a» ca ba U 

PrWrslars Copita iei. a roafct*. 

••irr •«* Aţ« f -ra< (,*, 

wa, mtmmartar *r n* U 

IM .u-t si 4c mie* MC 

\ m Im H* 4 *h r^U T , Sm 


t»*n 1 


Cu UrUumor m s* 
vâ. (n rom. /Sr<r* ^ t 


mrtutm 

»♦, 4 , n 

••ir, foffertaf* 4t trrntarim 

*t44>l*r r**p*H,r 0 ' S'e/wb 


* ‘ 


tLrmt I**»r4f 

t*U *0 pe rr . 0 tf 

«it# fi 

Pt* 4 » mtmun+r i 
«V**rsM o tutmr. 


ft* 


*• 1nr4, er>icrini f«rrJk.*or 


Wymrt r or fi tmfi 
mtnarlt itUi. 
M» lttr .0 0 ei 

*'« 4 entunr «/,'OfoH 
<ir« 


r ** *rrUM4 StWtii#. 


w ©el 


C inert, 


Hurii, a. r ia j, 

"y** 1 •''* <*fW» k- (.,n, ortr ta 
«• «*.l l-rta- 
4. , .u/ta., n.,,^ , 4 

Maiel» na rirov* Ve. 




»»L- Mu ei lu^lirjt r . 

(ViipÂndu-M 1 dr relaţiile Ju- 
©<»«lft\iei ru Rusii,» Sovietică, şe¬ 
ful g IM eroului « arniat ia «tilu- 
dînra Jntroilftvit» este inţeleosâ 
fţjthrmqta de celelalte «late 
*le NktM laţelegrn. iu comuni- 
©atol pnbliraţ Iu -fâraitul eoitl«s 
nulei ţinuta U Bratislnsa fa U 
cptrmbrif. In g« ©a*ta prninfn, 
d Nfniatidiuov ici a d« laraf r â 
n politui» 


pariirulnră, în afară de udclnlte 
două state, ci o politica in de¬ 
plin acord cu ele, potrivită pozi¬ 
ţiei geografice a statului, după 
cum toate statele Micei înţele¬ 
geri duc o politica potrivită cn 
poziţia geografica respecţi % a. 

Solidaritate* Micei Înţelegeri a to»- 

tinuat ptiniul Baiabtrn. ie doTedl 

©u «trAiucirc la inccpu'ul lunci Aprt- 
lic, paa «leoel* d-lor Ksmil Krofta ţi 
^ i^nr AutoaoAca, »*i utul pr»a 

suita prnprdiotrlut Bene^. 

CAI despre Observ a JU ra Iratalal ; 

halgoro- agoslav na ar eorcvpuade ia ! 
latrecm* partal ai laţetagrrri Batea. I 
e, d Stoiadinorici a sohliniaf ca 
»T*a«rlitH prruoiaeat at lop-l» <rrcl Ual. I 
i* 1 * a luat act cu satisfacţie .1. tn- , 
ehvierea parlulal hulga^o juaoslav, ru | 
prdejal schi ane] d-U \|rna. coiola- | 
1»xsd ci acesi part ruresp a nd r i a tr« 
totul spirit o la; lnţdrjrrel Balc.iaice, 
tuart 9 serioasa roatriţ»u|i© la roaso- j 
luiarra pârli yi l* colaborare* diatrg 
«Iat*-le listraolrr. 

Kespraiaad afirmaţia 
iatfeţin- raptvrtnh bune ra toalr »t*- 
letr, dar na are *l.i«ua|r sau aa sp-ijla 
«trâax primai mioi*iru a «ahli- 
uiat rA bara pdltiăi jufonlav* «4 ia 
apArarra tratatelor ai respectare* am- 
«aj*mratelor traMlr. 


alianţa alianţelor, raeqlnd ca unea 
uitate din geografia, din istoria, 
din eerioţala militar® politice fi 
diplomatice ala Popoarelor noastră. 

Dnr o alian\A nu «»t« numui o rea¬ 
litate geografic*, politică un mili- 
ta r * fi nici un simplu instrument, 
diplomatic învc-etlt cu tont© formala 
de valabili lato cerute dc dreptul in- 
tormiţional. O aliaotii est© mni mult 
decât atât, este © atare de tplrit. 

Lucrul acesta n'a fost iutnlihmuua 
iunţelcs aici la Bucurogl» fi nici ta 
Varşovia. In ultimii ani — de Ia 
1!>32 la August 1536 - au plouat 
nori asupra prieteniei româno po- 
W. Varşovia a cochetat cu Buda 
pesta i«r Bucareftiul ou Moscova. 

Cu cât a contribuit la Această e- 
olipsă trecătoare a prieteniei rornA- 
no-polone. persoana d-!ui Titulescu 
«I relei© raporturi dintre d-s* fi <L 
Bcck e greu d« gpua. 

Cccace în»* nu poate fi trecut «o 
vederea e oâ de la plecarea d-lui Ti- 
tnlescu dc la Pnlatul 8tnrra. multe 
lucruri a’au schimbat în bine. 

Rând pe rând s’au dus la Varşo¬ 
via d-nii Anton©*©»». Sunisonovioi. 
Angholrscu fi au fost primiţi acolo 
ea prieteni. 

Lucrurile nceste* trebue ei le re¬ 
cunoaştem oricât am fi de potriv¬ 
nici nefastului regim liberal 

Starea de spirit favorabilă alian¬ 
ţei româno-polone, conştiinţa că a- 
ecastii alianţă e eneufiold în viaţa 
ambelor popoare, renaşte încet. Tu- 
eet. 

Se cuvine deci k& nc bucuram fi 
mni alea sA proclamăm nădi-jdea eA 
d>* acum încolo nici o acţiune im- 
bccilA «au criminală na va mai în¬ 
tuneca bunele raporturi româno- 
polone. 


PAUL M11IAIL 


Cât a priioit partidul c<jm mist 
din Franţa din partea Sovietelor 


PARIS 23 (Itadorj. — Depu¬ 
tatul Doriot. priţitlinielv parti¬ 
dului popular iranctr/ v -( primar 
ai oraşul ui Siiinf Dem*. a emimr- 
cat aseară jh> rt/irexcmmmtii pre- 
><•». cărora Ic-a adu* Iii cunoştin¬ 
ţa conţinu ful dosarului pe care 
il na aduce in . -dinţa dc azi la 
tribuna Camerei. 

D. Donot a ditlarat câ /tarul 
comut i,«/ <L Hunumitel-a acu¬ 
zai ca ar fi .primit bani dela 
Hitler. pentru a provoca tulbu¬ 
rări la Paris*. Aceiaşi acuzaţie 
i-a fost adusa şi dc un per ama j 
dm anturajul ministrului de In¬ 
terne. 

In ccHtâecinfJi, preşedintele par 
Udului social francei a hotărât 
*a intervină in detbalorile de a/i 
pentru a cer? numirea unei co- 
nusiuni parlamentare de anche- 
Lb ear'- <j /.i. < întruna m ce pri¬ 


peşte originea banilor din casele 
dij eritelor partide politice. 

D. Doriot va c. iita să do¬ 
vedească cu ajutorul a 1^0 
martori, cu toţii persoane 
calificate, a căror listă o 
va comunica la Cameră, că 
porticul comunist din 
Franţa a primit dm 1920 
din partea Sovietelor o su 
rnâ globală de 250.000.000 
franci. Martorii aparţin 
partidului comunist sau 
©mai aparţin încă acestui 
partid». 

D. Doriot va înfăţişa co¬ 
legilor săi dn Cameră o 
broşură de 50 pagini asup 
ra acestor fapte, precum 
şi o broşură editată de par 
tidul comunist, intitulată 
«Insurecţia in armată». 


ORA 2 


Naţionaliştii spanioli 
ou reluat ofensiva 


S# I #/./,.| V.7 (fCndor). ~ 
Affi’Hţia /Irivtia transmite; 
I orbind ta microfon, ye. 

I "+r*lul Oncipo dc (dano a 
declarat cd operaţiile din 

j ni ti mele zile y/ *in <exelc 
| nncyimtratc dc ytavema- 
1 Ju ff o,*v,« mentali ^ fr»nt n l (.noda¬ 
la jar „ prciintfi doar „n 
caracter de circnn,*ta„ M > 
licneralttl „ adrlatfat * 
«Guvernamentalii au căşti 


Of* o n»»că partidă cLq- | n 
urma contra-atacului pe 
ci*»© l-au dat ieri sprijiniţi 
de lancun şi aviaţie 
fost respinşi 


__. . - • Cu pierderi 

Orele, lăsând terenul aco- 
porst de cadavre. Pot afin 
mo ci maintarea este corn 
c *. de wum ina 
mte câştigurile ne vor re¬ 
veni Iarăşi 


Maestrul Enescu. 

sărbătorit la New-York 


Wt YORK, (3 tR+iorj. - 
a ajunat pl*<4rti sale dm Stata- 
* n t '! t Uft dt M mreginrat tuc- 
Cr ** f* r * precedent maestrul 0* 
ţmrstu « /♦©# MrăN brtf da 

•Oi feihţf—- 

u 


aceamfâ tarhpfnnr* mu asia- 

mm 


Plala pensiilor pe luna Martie 




***d 4 * W T'rm#* 

«na. ___ ^ 

Hor piatra f© knnariuf. 

bânurpte a fi vrând# «««f a#> 
<4 fi 


tiaaaul nw'l itvTuun DC Airrf MăziAc 


la »W-m bichtAerii ». 
«a-lHilyj 
52* » n. rama», 

•«'. — Cm» ••ntta-.l. o. 
pan—uni arfuaa I» 



nelKhi*>ti. 

w V*" Mr Ur mi «« /»*rr Ia 
foatg far©, y 
Marii* 


e ***♦■'Or 1« Iwm 


Ar* edil,1^0 toe*ytr t am foţi frt- 
miae n4m>m»trap<U-T 
*ar* r v t / or , pU y a ifUtr**!* păd 

ăi Jl Mmm* 


•CM INCSCO» 


PARIS 23 (Rodori - Un 
-, • «Uriiat Samb» 

ut Uiţi fruntaşa oi^u nrU*t\c* ** î? raisterioa. 

dm Statele l ndr. »ar i n ditcursul Jf , * n 0 4 * B®t»eres. El con- 


Aviator bolşevic 
arestat în Franţa 


w* ur«i u#fţjj i 

jo, J H altar Datnro cH, pr,nd Wrttt ă să *»e reţinut 
lui sHccUump- n Sr*ct*tg* t I ■**** - ‘ 


a. a, ara. imo. amchcl «ali«ny m*. 


lamat pe distonau! muzician ft 
acadmactan r.nntm \glorta tim¬ 
pul, a nostru*. 

PraprJinţu tnlursr organi/mţa- 
ior rxnnorifffii eui akâtmi un co¬ 
mitet, ca/e a orga/o/at un ban- 
rhet groJutiw, pm lai de d. Leo 
fVoPMM. Lm mecţ banchet mu 
luat cmutatul între alţi oratori 
J rul Kltpp+X, In numrU clubu¬ 
lui rotiirat român, d Batd Ala- 
Kaoder, in numele udat aţii <Ho- 
mdtns*. părintele Sad-a p d. 
Mtresa Babcf, noul secretar da 
legaţia al Româtuei, In numele 
legaţiei 


•» dig» 

din 


^ •utorităţil^ 

*■ *®ăul ©eritarii unde au 

'ett** mie ^TÎSt 

stti.r'r^ci’ numit 

International. »: _ - 


Pit otul w , *i , n ju j 

"»«. p r^ u >- 

poliţiei ««r en® 


saascs!•—<- 


gitWor d« bon 


Sr 


Grevă 
^ Catalonia 


moto ^a.' °^ B ®»*® mfor- 

cr^wt ^ ®“ rC * l ° na “ 


r*»H 


t ~*s^k: 

.ai ^ 




t TELEFON UM* 



_ "««.muUor fabric» 

•*UiZn22 £î‘ U 2 i . Xiuni din 

tmS££ m .;?* ua +'» I» » Ca. 

greva. 
Saj-ri: 


imloaZL- , ,ncl 

won^i i’au 
Sobadell 


«OHttţi. ® r *''**« H 


^LANIUr «TrB^