Axa anul IX, nr. 32, 11 dec. 1940

ANUL IX — Nr. 32 


« PAGINI 3 LEI 


Ct Hor ; MIHAll POUHRO NI APE 

tlDjirţU M AOMINIVTH.VpA 
iw Urni | Nr. 4 


telefoane 


lUrnOi- 

X3I.I3 

, AdmJimi. 

341.M 

H^orrt 

Z4l.lt I 

Poblli ilalr ii «bo- 


1.31.1» 

itaWfnlr 

341 9* 

Uourt 

941.14 

1 »rpmil«H 

34144 


JLJi. ia I 

T l |>o kt Ai la 

IJU.1I 


Director : PA VEI COSTIN DEIEANU 


Prim-todeaoi CRIŞU AXENTE 





-Arc uri II Oet>« m hri> IGAft 
AHONAMKNTK 
IN TAPA I I IN «rr«AlNATATAt 

* tS «Î 1 '* «* uri Nil 

* *" tei I.i 

«• .ut 

0 H(U(«l|rf jjm 

Co«r 1 c*c \3tA CA»<jV* K, ■ 

'Cff«srsi<.'vu 

cr P T Nr. JJOi zoi din 


i *»• «ppwn « u unnn 

m I O tmlnU 





ZIAR DE LUPTA POLITICA, 


DOCTR 


lo Decemvrie 1940 


N A 


LEGIONARA, 


informaţie 


neportej 


de PAVEL COSTIN DELEANU 


Rf iiu« primului 10 Decemvrie nelor străin lanţului. 


mrc-l IrAim sub regim lepioner 
M ni m> ingâdut. căci vremurile In- 
T*lma? Ic 6 rcr nya. nu o ahrbălo- 
rrwci rrvilrurf de Mlflrl dealiivv 
dupil vlctoriu, ci o «forţare dc «trie 
tfi înţelegere istarico-sociulă a epo¬ 
calelor frământări ce ne Jcejjâ de 
•ce amA dală de loc o Revoluţiei 
româneai i. 

Îndoit după ţ> ordina victorie a 
anului 1917, faţă de incecirea, ţi 
cantitativă dar ţi ralilallvă, ■ cle¬ 
mentelor alogene injjlohnle odată 
eti alipirea ţărilor istorice rom⬠
neşti, »'n pus acut problema dom: 
nArii acestor elemente, în imens» 
tor majoritate orăţencţii prin mn 
aeie nowlrr etnice 

Selecţia in cadrul sistemului de¬ 
mocratic nu putea fi alta dcciil 
erodarea" dreptului de vot direct 
lumii ţărăneşti. 

După cum era de aşteptat, nde- 
liuora maselor ţărăneşti a fost ini 
presiooaniA ca ulare prin formaţia 
partidului poporului, inȉ rezulta- 
lui politic al primei guvernări 
fost catastrofic. începând din par¬ 
lament, elementele alogene, in 
frunte eu ovreimea. »« suHstitue in¬ 
tegra] voinţei electorale a poporu¬ 
lui anulând total orice încercare de 
reală reprezentare. 

A doua formaţie, care consideră 
ţărănimea drept clasă socială ase¬ 
menea celei burgheze sau celei 
muncitorilor industriali, pleacă pe 
aceiaşi cale fără intoarcero. 

însăşi încercarea naţionalistă în 
cadrele sistemului parlamentar a- 
»ea să falimentele complet şi pre¬ 
cipitat 

încadrarea maselor etnice tale 
qualr. ca mase rustice, săteşti, ma¬ 
terial etnic brut, nu » fost pună la 
urmi decât o acoperire politică a 
«domeniului sirio. de origine iu- 
dro-fanariotâ, in mâinile căruia 
masa etnica iţi depunea direct vo- 
in|a ei prlmor-rcvoluţionară. 

Acoperirea aritmetico, formală 
• necesităţilor sufragiului nu puica 
iri>rmiu >» o realii pondera politică. 

Par istoria prevede toldcuuua căi 
•o/i alvaro iH iiiiu neamurile vb< 


enclavelor 


alogene. 

Dc data oceania insă. pătrunzând 
aci masiv, »i anume prin valurile 
neîncetate ale tinerelor viitoare e 
lite cărturăreşti, etnicul a putut în¬ 
cepe şi duce un războiu necurmat 
timp dc 19 ani, unitar pe întreaga 
ţaţă, până la biruinţa politică. 

Aceasta, ti numai această mure 
forţă de proporţii isloriee, a rădâ- 
cinci noastre etnice, care In aciuata 
epocă a istoriei, cănd numai adăn- 
cimea energiei etnice decide de 
soarta popoarelor, «le faptul pri¬ 
mordial. 

Dur mni arată Inii un lucru: ac- 
tutilitatea structurală a rassei şi 
naţiei noastre In epoca fotalitaria- 
muliii integral. 

Odată ajunse la deplină actuali¬ 
tate aocial-poiitică, adică la regi¬ 
mul legionar, prinlr'o evoluţie uni¬ 
tară şi puternică, in care şi-au im¬ 
pus dinlăuntru voinţa faţă de o 
lume ce trebuia aă dispară ia Lori 
copt, valurile etnice urmează a-şi 
califica polenţele, a-şi organiza 
productiv valorile, a rodi în Lstori*. 

Trecătoarele accidente de supra¬ 
faţă vor fi remediate sigur dc na¬ 
turala forţă de expansiune pe care 
ca nici una alta, structura totalita¬ 
ră, în mânunchiu şi Sn focar, o 
arc. 


Căminele 

sludenjeşli 


h. - 

mate. Sfatul şi suci etate» aveau ne¬ 
voie totodată de cadre masive 
în toate planurile dc manifestare, 
«pre a umple golurile lăsate de raz- 
boiu in vechiul regat, fie de moar¬ 
tea naturală, fie pe câmpuri Ir de 
bătaie, cât şi pe cele lasate de fo¬ 
stele cadre ale imperiilor susiro- 
ungar sau rus. lată marea runjlUH 
tură istorică pe care o viguroasa 
einicitatc nu puteu s’o lase nefo- 
loailă. 

Aici avea să se verifice chemarea 
aau nechrmarea la istorie a unei 
mari r&dâcini populare, a uoei pu¬ 
ternice, aboriginare rasse. Şi s’a ve¬ 
rificat comp 1 *! 

In loc să ar mulţumească a face 
carieră burgheză, aşa cum li se o- 
ferea din plin, tinerele contingente 
intrate in oraşe nu se răspândesc 
in mediul citadin, nu se încadrea¬ 
ză vieţii orăşeneşti, ci se concen¬ 
trează in toate oraşele universitare 
fi izbucnesc io răsineriţa anului 
1922. 

îşi găsesc imediat in chip minu¬ 
nat şefi. In fruntea conducătorilor 
rltfirându-se exponent al tuturor, 
peafe toate primejdiile dc devhinu- 
rr ee pândesc cu o mie de guri 
manie ridicări istorice, ardeleanul 
Ion Moţa. care exprimă integra), 
gemul etnic, tumultul apelor revăr¬ 
sate peste zăgazurile lumii veacu¬ 
lui XIX. 

Caracterul providenţial al isto¬ 
riei româneşti se arată iasă din nou 
fi deplin pnn întâlnirea omului 
rentral reprezentativ, simbolic, al 
rftărooriţli anului 1922 cu organi- 
aalorul şi conducătorul predestinat, 
Căpitanul 

De airi înainte timpul n’» făcut 
decât a£ desăvârşească tmhioarea 
OrganizAţiri cu JMfişcarea, a Educa- 
tomiui cu Plămada. 

legiunea, care apare in 1927, nu 
face doral să preia şi să călească 
in şirul neostoit al luptelor legio¬ 
nare ceea ce răzmeriţa, care ţine dc 
data asta fn oraşe an» in şir, i-a 
pus la dispoziţie. 

$1 pâofi ta acel binecuvântat an 
1922. rădăcina elniră îşi dădea de¬ 
cenal răscoalele ei. Ele insa ar pe¬ 
trei eau in lumea satelor, unde erau 
totdeauna Înăbuşite înainte de a fi 
putut pătrunde io lâunlrul Icagă- 


cut plaga vieţii ac 
k I Case vechi pe c* 
I pe cari proprietarii 
I iru.-Mrto nimănui. < 
'I urhoriţti duhurilor 
r»r>o*ciai 


Ultima hotărlre a purcraulrti, (te o 
ridica locaşuri iiudcnfUor, umple de 
sinceră bucurie inimile celor ce «u 
trecut prin viaţa universitară, odei 
Căminele studenţeşti au Io rt fa tre¬ 
cut plaga cieţil academice. 

cale de dărdmare şi 
proprtrtarii nu le mai puteau 
erau arendate de 
\rilor pot uter t^a *< 

fwiinurt f»r>«fO| v *i(if rslfa r 

rit. tfnmde rdmr 
ci re 

r <Ut 

iul 1 

»i mai crudă, edd cal ca vraia tă 
neţicleze ţi el de par cald. trebuia 
.'4-Jal plece epinăre o Iu foţi antrepre¬ 
norii rtefii politice. Si astfel. ..eivi* «- 
cadrmietiS’ Iţi începea noua viaţă, in 
şcoala cefei mai objeefe umjIUifi, 

Ctt foarte mici excepţii — cele par- 
t teu tare in deosebi — afminul vtu- 
dentese nu a fmt un ^cdnin»", lawn 
-.cudenrul m se simtă ea la familie. 
In rare ,<ă *k evitire camaraderia 
caracterul ţi simţul demniiu(« per- 
Miale. 

Del a rătboi. problema odrasla era 
drtchlsă : oficialitatea n'a rezolvat-o 
niciodată. Şi «futici s'a rdmt minu¬ 
nea cd înşişi studenţii au purces lo 
zidirea „Casei lor'* 5ub comanda 
Căpitanului, prima tabără legionară 
face cărămidă ft zklrţtc Căminul de 
la Rapa Galbenă din lofl. Se p«i*aau 
milioane pentru oriei Pentru sfu- 
denţimr erau suficiente biTiuril^ po¬ 
liţiei 

Pilda Capişonului nu e zguduit de 
loc conştiinţele conducătorilor, şi nici 
pomeneală de ea nu »'ft făcut; et a o 
permanentă mu urate peni fu ei De- 
aceia când In IMi — In punerea pie¬ 
trei fundamentale la Caso studenţilor 
— preşedintele V N S. C. IL mar¬ 
tirul legionar, Gh. Furd.il, o avut Cu¬ 
rajul Mi «rate tmei oficialităţi de pa¬ 
radă. pe ade aratul Iniţiator al ridi- 
:âzil de că hi mc proprii pentru stu¬ 
denţi, pe Câpifon, arcada oficialii*’* 
a răspuns prm trimiterea tuturor stu¬ 
denţilor panictpan\> la Consiliul de 
răţboi. 

De aetia măsura guvernului legio¬ 
nar reprezintă o mare reparaţie mo¬ 
rală dală celui care dia prima chpd 
fi cu mijloace proprii, a retoioai pto- 
blenuL, Căpitanului £ gândul tinere¬ 
ţi i lui, turnat in faptă legionară.* Da< 
te In acrloş li mp tn gândul aresta 
si a obhpaţir testamentară pentru 
ludeufl: să facă din năminurile îu 
cari generaţia Iul nu şi-« putut odih¬ 
ni vremelnicul lut. catedrala apln- 
tuolltâţii legionaro. O şcoală a mun¬ 
cii, a demnităţii, a iubirii de neam 
ţi Iepe şi a tuturor virtuţilor p r ntri 
Legiunea le-a rulez de pe momim'.da 
celor bravi. 

G. Ungureanu 


10 Decemvrie 1922 


Este baza dc plecare a li¬ 
nei întregi generaţii pentru 
crâncena luptă a biruinţei le¬ 
gionare. S’a zămitdit fi a is- 
bucnit din adâncurile instinc¬ 
tului naţional, rămas nealte¬ 
rat de curentele disolvuntc de 
după război. 

Pentru politicieni, profitori 
ai războiului, cari împreună cu 
patronii lor jidani se năpus¬ 
teau să prade Ţara întregită 

Un uechlu şl un nou 
io Decemvrie 

de CRIŞU AXENTE 


Semnificaţia adancd a fapte¬ 
lor in istoric deabia maî târstu 
se poate desprinde. 

Şi oamenii dacă fac Istoria, 
sunt int-Cun fel Ia rdndul lor ex¬ 
presia conştientă in cei aleşi, 
oarbrt in cei ma» mulţi, o unor 
necesitaţi de prefacere iştorkd. 

Când evenimentul iitoric este 
dominat de o atitudine spiritua¬ 
lă. atunci el nu mai este o 
schimbare de conjunctură d ia 
proporţiile unui ciclu. Cum a 
/ost Antichitatea, Evul Mediu 
fi Renaşterea. 

Aţa o fost şi 10 Decemvrie 
1922. 

El a fost semnificativ intâiu 
pe plan naţional. 


de CONST. PAPANACE 

cu atâtea jertfe, păreau Ură 
*en* lorinccle formulate de 
studenţimea română la 10 De¬ 
cemvrie. 

Alterată profund în struc¬ 
tura ci morală ţi intoxicată de 
narcoticele umanitariste iu¬ 
daice, pătura noastră condu¬ 
cătoare dc atunci Îşi pierduse 
simţul realităţii româneşti. 

Antenele generaţiei tinere, 
insă, cţitâ din straturile ro¬ 
mâneşti de pretutindeni, in¬ 
tuiau primejdia dc moarte ce 
o prezenta virusul iudaic in¬ 
filtrat şi inclus in nouilc gra¬ 
niţe. 

De aceia această generaţie 
a reacţionat ca un singur om. 

In contraat cu decadenţa 
pălurci noastre conducătoare 
iudeo-levantinc această rcat- 
ţiunc a tineretului român este 
simptomul cel mai elocvent al 
sănătăţii morale a neamului 
nostru. Este singurul tineret 
din Europa fl chiar din lume 
c^ri în anii dc după război, 
nu s’a lăsat ameţit de narco¬ 
ticele perfide ale iudaismu¬ 
lui. 

Şi pentru vina aceasta s'a 
hotărî! răstignirea lui. De a- 


flICADORII 








10 Decemvrie 


1922 -1940 


S unt fericii că mă număr 
printre acria care t'au ad㬠
postit sub steagul studenţesc dela 
1932. ftindea sub el am rămâi 
pârul astăzi Acelaţ steag al tme- 
refti. deci al neţii, ţi al aeuntrn- 
lor scumpe fi sfinte. 

Est* greu si poţi spune ci s’a 
ales cu premeditare ztuo aceasta 
şpre.a fi riua ruferlnţelor tinere¬ 
lor pmrrafti. 

Eu o soc or, mai curând, ca pe o 
ii uforted ce x’a natrut, impenoş, 
in mod spontan ţi fericit pentru 
Ţaru noaiitni Acel 10 Dtccmtria 
1922, cu forjd impotrtva noaftrâ, 
cu sloboziri de locuri, cu cordoane 
puternice de poliţie, jandarmi fi 
armată, cu dreartâri inerente mo¬ 
mentului, cu cuudntdri înflăcăra¬ 
te ale unpr tiaeri sinceri «w ne- 
«inceri, toate acestea sunt doar un 
efect sigur al altor cauze cc eac fn 
străfundul sufletesc pl unt»» neam 
Jignit fn demnitatea lui prădat 
In comorile lui sufleteşti j» tru¬ 
peşti. pământul şi doliul lui tre¬ 
buia tâ sburnească ndt'-alujiir 

Ardealul, cu Clujul neamului 
nostru, a dat tonul mântuirii Ar¬ 
dealul a Impio» Bucureftiui in- 
.’Tlrâsnat fi mason irat spre purifi¬ 
cate. 

Suferinţa neamului r’a sfârşit 
Cupa veninoasă se varsă Crapă. 
Un curent electric olearpu prm 
lume fi o trezeşte la tneaţu. la re- 
inoire. 

Tinerimea ht»â cartea ţl corde- 
ul şi->i innnţpr spada fi fUnta 
străbuna. 

Sunt clipe mart Momente de 
luptă care ne strivesc sub greuta¬ 
tea lor. Nu ne dăm seama de ma¬ 
rea lor importanţă. Mulţi dintre 
«pi le consideră ca pe nişte jucăm 
can trebuesc sţricalt dto. . joaCd. 

A te fura eu voinţa fi Mlfrrmţa 
unui popor e greu Itirm Te ridică 
spre culmt ca lâ te prăbufeşt» a- 
po», fn cazul când înşeli acel pu- 
par. 

Exle greşit sd credem că mimai 
chezţiuneo cadavrelor adorefti <k 
l a facultatea de medicină din Cluj 
i Bucureşti n dictat 10 Decern- 
rie Toialn yraşraid 
Această n aţa mt rafii In iatorie 
tocmai prta acea revărsare de 
entpncnţr clocotitoare cure nu au 
ma» rcof^ctut albia valurilor. 


l-a fost dat unei yeneraţii să 
înceapă lupta fj sd îndure greu¬ 
tăţi mart pentru ca să învingi. 

Unii au mers pe lima vieţii nea¬ 
mului românesc, alţii „cuimuţi" 
şi-au ales drumul laşităţii. 


de I. G. DIMITRIU 

mw nii vor tril deapururi in is- 
toric, creând istoria cu 
sângele lor sfânt, alţii, vor purta 
pc umeri blestemele dc trădători 
fi nemernici. 


10 Decemvrie, ziua mobilizării 
tineretului românesc 


Ziua de 10 Decemvrie 1922, prin 
sângele care s'a vărsat pe străzile 
oralelor universitare, pufuite cu 
puţină zăpadă, începe seria mor¬ 
mintelor $i jertfelor -noastre. 

N'am bănuit ci va fl ziua su¬ 
ferinţelor. a btnimţtl fi a tinere¬ 
tului. 

N'am crezut că ecoul tulnicului 
moţesc va răsuna In auflctele 
noastre, olc tuturor 

Ce jalnic a sunat, dar fi ce 
mândru Luptă pentru crpd/nţi fi 
drag de tară, ca In vremea lui 
Ştvfan. 

Tineretul din toaţe oraţele uni¬ 
versitare a venit In metropolă »â 
se cons fătul arc â pentru biruinţa 
mişcării naţionale. 

ts\e de admirat tocmai această 
perfectă svâcnire sufletească a tu¬ 
turor, derl de scurtă Intensitate a 
unora. 

Cadavrele jidovilor fi „nwmerua 
cjauvu.i" au fo«t cerinţe materiale, 
liberarea României din ghiarele 
hidrei judaiis*. e»te Idealul crucial 
«vru care năzuiau urni. 

Nu este de mirare că unii din¬ 
tre luptători n’au văzut prea de¬ 
parte 5 i aau mulţumit cu nuci re¬ 
alizări materiale de moment, cari 
le-au surâs io tirnp- 

Dar trebue 9b ne umple sufletul 
dc mândrie ci unul dintre cei mal 
măreţi feciori «l acestui neam. a- 
pariţie milenari intr'o istorie, a 
vă?ut în veacuri — Căpitanul, 

10 Decemvrie exle riuă mobifi- 
rârîi tineretului românesc pi^ilru 
ca şâ ia porilta contra marelui 
du fina n. 

Şl de-aci vor van» clipe de tris¬ 
teţe •— eroism — lupţi—mormin¬ 
te Puţin» vor urca muntele auft* 
rintii, mulţi vor ti afâfiăţî de jivi¬ 
nele pădurii aau se vor cufunda in 
tnlaittna dranâdejdll. 

Ol)ful Si laşul au dat ţonul lup 
loi. BucuicşttuJ gicoiu i » 


apatic dm trândăvia Iul judaizatâ. 
Somn greu fi bolnăvicios. Trândâ 
via nu poate înţelege Imediat 
vrednicia fi energia. 

Clujul suferinţelor Ardealului, 
laşul demnităţii Neamului au îm* 
piriz în luptă Bucureştiul puhav dc 


(t ontinntn v in t* ,9 9. i-nl 


România întregite teritoriali-, „ , 

caşte tfi cSuta -.n auţlet nou.l lunci inc «P« «rcuiful apre Gol- 
peairu a-f* continua unoria. I gotba. 

p-niru a-si d« o da a fv\ Fiecare Decemvrie «rh 

un pppu.s de strigare m pus- 


CA«* natul pana. Aa .«mă. —u 

este mare lucru, dacă u» are 

Ctmftiinţa unei misuifti istorice. 
AdânciiI de împlinire proprie al 
popoarelor a dat fi poporului ro¬ 
mânesc această mare intrare de 
scenă. 

Iar oamenii care au promo- 
cat-o erau expresia istorică a u- 
uor forţe adânci ce st voiau în¬ 
chegate. 

După o împlinire geoprafreo- 
rtatafu, 10 Decemvrie 1922 a 
fost izbucnirea firească a unui 
nou drum bi România ca fi tn 
Europa. 

Acest drum a pecetluit ca o 
caracteristică toatd evoluţia po¬ 
litică a secolului XX. aţa după 
cum Revoluţia francerO a fast 
semnalul democraţiilor. 

10 Decemvrie ore deci fi 
semnificaţie europeanâ. El * 
o forţâ irolotâ. Fenomenul a 
părut deodată in mal mult< 
părţi ale Europei. Căci impieju- 
rul aceloraşi aut. Fascismul se 
închega in Kalia, Naţional-So- 
riaiiztnul In Germania. 

Fără să ft»e unii de alţii, ean- 
dufi spontan fi aparent numai 
de «uotira naţionale. 

Aci e semnul adune. E sem¬ 
nul jchimbânt epocii istonee 

Cine a dat semnalul? 

Fireşte naţiunile cele moi 
puroaie 

Şi aceasta ne dă drept ui U> 
mari nădejdi. 


tiu! politicianist al durerilor 
fi năzuinţelor neamului ro¬ 
mânesc. 

Mai târziu, când prigoana 
s'a câinit şi sângele nevinovat 
al tineretului român a înce¬ 
put sâ curgâ, 10 Decemvrie a 
devenit un popas pentru nu¬ 
mărarea ţi pomenirea cama¬ 
razilor căzuţi în luptă. 

Zece Decemvrie este înce¬ 
put de veac nou, gama sufe¬ 
rinţei unei întregi generaţii şi 
treptele Golgothci acestei ge¬ 
neraţii care au adus la răstig¬ 
nirea Căpitanului său. 

| Dar prin această răstigni¬ 
re, neamul românesc şi-a des¬ 
chis drumul spre înviere. 

10 Decemvrie 1910 este pri¬ 
mul popas pe acest nou drum 
orienlat de braţele miilor de 
cruci ale martirilor noştri. 

Şi studenţimea dc astăzi ca 
ri ' şi cea de mâine va inţetege 
sensul adânc al acestei sfinte 
orientări! 


Numi»! fV«i»' - 


CDva&iesC 

ORCANUtSTUDEhTIM£IR0MAM£ 

A ixkA 


noştri 


SA PRONUNŢAI 


O pagina din lstori a studenţimii — 1® Decembrie 1923. 


I 































































AXA 


CULT 


Mlgrourl.ll P»o<i 


1040 



Calendar Legionar 

10 Decembrie 1940 

1921 I Primi» mffcara ne|tonelt«t« atvd*n|oeac# unde întreaga i aflare 
tinerea vet atvdioaa* fşl depun© ca omagiu, auflotut 

23, In rara a «»» Unft ifMlonfeic. înflorind ia pacte cernuta uţei 
pe «narile C©prialol 

1f3> ; Moartea prin martire) a «ludentulul Oh. Manoliu 
Pentru prima oara k introduc* armat* In wnivoraUat© dc rectorul 
Dangretl ihtin fi mim 

1928 La B KufOfii unda particip* Căpitanul, Ir. Cotiga Andrei lonetcu, 
Pr Idinoţl. cte.. «e oheimsă un pareata» pentru *t»d*n|ll meiţi In r*tbelu 
fi In timpul mi» cartier napeaettite 

1* ciul. Ocl Stanca, fac* litoricvl r*h(AHI«r aawdonfaftl fi avaţia* 
noaxâ pe CApItan fl Mo|» 

1928 Bătrânul preteaer na Jian altei G*«r*n©«co< prim*fl*. I 
nunchi «âcutaful cu pământ, legionar adunat de camarazi din locurile 
wtde vi rafia neamului a pAatrnt noftirbita demnitatea iatoriol. 

1*|* Praf. Ir »râl»eami »1 Tudote Pope atu «orbesc la Cantauţl. 

19ÎC întruniră J» Go'onbe g Trai»" Cotiga fl Ion belgoa vorbotc 
•tudonfimll Ultimul arof« lnaomnat*t*a ©radul I92J o«lden|llnd fl perao- 
MltrttM Căpitanului fl a Iul Mat*. NkeUo 1*lu «aatelefta doapro caval*- 
tui oeno'al Tamaeakl mort In «rodini* loglonarâ. 

Momentele solemn* «unt pângAr'M d* cboatoml B*t*i fl co|«r»«Hl d* 
Jandarmi Calatoroscu «I Zamftroacu tuatr*l mauftrl *1 brul4lltâ|»l. 

Suflat* încât*, nu pot pricepe nlclâoeum nu numai «vacnlroa vlo|H 
«tud*n|eţH. cu t*t ereitmul *f de veacuri ta toat* popoarele, dar mâ- 
car roate» unul tineret c*n»(l*nt d« **»«*»* co-l ea îngr*una tpatal* In 
ciftv* ani. 

MeŞedcIţil r*bl *1 banilor |ldev*»tl *1 ma«onoriol fl mi un*r mlnlftri 
d* tri»ia memorie 

1952 Se InMotAaia cel dlniâlu grad laglanar. prin erdln do îl pen¬ 
tru fertfa. munca, erotem. rradteţ». capacltale »l vochima conlerlt Iul 
l*n Bana*, lan Belgc*. lan «Ipnaru. pr. lom Dumitre»** Andrei loneicu. 
Victor Silrghi. M. Stolazcu. N Toti». Tr. Cotigă fl Tânaae Antohl 

1914 Pr Craerpeicu-fdirafl veibatte daapre ml»car** .tvdontoatcâ 
ştii arata realul I* vl*A|a române*»**; credinţa fl Iubirea de ţar*. 

Tr. Cotiga varbefle I* Mormântul Iroulul Necimeacut 
1954 Jurământ raallt pentru nnll tari ver veni fl generaţiile ee »e ver 
tftflt*. 

.Iuţim ca nu vom uita nlcledetf ororile fl crimlle lâvârfHe do pattj. 
dul liberal câl*u el Hnorlml) rom Ane» ti fl al neomului''. 

19JS Sluib* mica la bl». Sl. Anton oHclatâ do pâr. Oaorgeicu-Idlneţl. 
1?J7 Pectoralul intortic* cu ltrâ»nj«l* lârbâterlrea fllol. 

Autoritatea »| guvernul lac paftale hrubelor masonic*. 

Crlfw Ai ante pretat!** i* fl raperieai* actele abuzo 
la daichia primul magazin legleno* de »«•♦* Incâlţâmlnfo fl mă* 
runţlţun la Gutenbarg. 

1937 Pr CVoorg*»cu-tdln*|l arai» tanzul mlfcârli din 1»2I pantru p*a- 
trema credinţei »( alirmaro* n*ţ<on#H»mului deplin împotriva jidanilor 
fl corupţiei. 

la la»l te foc rugâclunl pentru Inaânâtofire* pro*. C. |umute*nu. Sa 
«Anul Imnul leglenoillei cAiwţl 

la Ou) vorboit# prol. Dan Râdwleicu fl t Zeloa Codtoanu 
In |ud Meb*dinţi ■« dotiânţw* o teroare împotriva legionarilor, 

A cetii* »unt bătuţi fl araataţi »*'* nici a vină. 

—lowioro^eioiaioi-—• 

Studenţii 


wr 

ta«T 

F 




H) U I C A T I I 

V* ari plivii tVtirilM 





mi/NUA, rotii 

HMV.ifc n>« «»>ţ» \ 


a rtistica 


«.HOtV» f. 


OARDA DE FIER LA POSTUL DE ONOAR 



jy vi !11 tu i-i*i tnk.i'i un 

/, • tu 

jăj^rr-■ . r. C' - 

.• ( •; *-.•* h> . * u *-* .-»'*• . 

r- 

0Sr 

>4 â» .«» * * 5, -*-* > #• e**- ». 

fa 4 .. a i t. fbrv ****** 'A#»— 4 

ssr ar-iw swr-'STr.-'i-.-!' 

■•arrj'.gSa£yv : 

two.t tf IV»,'* A MB**** 


mm* %^ 

r«:srx.t ** ''.••-v.v 2 -.-y' 

•■ssSffiM srr: «yryjs ■■■ 

wrSKrrfţrwu 

!^2r2?Sor3T^Â* 2 **" 1 1 r»< Vr»*' 

^ *7’. A**’ 1 »'» «*V*m a*- ' «4 *•> Zur n «►' »*-4 . r» i^-us.i vr, 

t-n-aH.tm****** 

CRANII DE LEMN... 



VsSu jgw 



tc.::rî.vşjs 

-i.•»■»« r» *. ,, ; .| i«a e. t.i 

4*4 e "a* “ M ‘atop 


.p»*w, A 

r-» •«!* Mi 

*14 «tu <M 4 


-w0.vir e» , • m»- *»«•• - -• »•> ■. I n wa *- v-»«4 .» 4 ^ 

rf Om. ► «4 , 3M» I.M-V n* I u 4 h >«» CiU4J '4« bjn, M k wl 

■ist svsam.- ^Fx ’"— «asî®» 

' u >» Orf .1» ţj» » 4» *' ***~*‘« t M M «. 4 mi| hrtl 


UMI*^, ,1 

erm* - > »* 

r «i« MciO .*.-«4. • «w *• ■•••-4 . m 4 «'« ^iih. ■»— 
Wl.l > I ,— . ^r... , «-U r.4**»-, '«Mn, I»J4 

S*- 

.. -4. I-M.X «».. «.«C.I HU t* s!»»n 

•“<- K aU'vtMUvi. «aţţf frwu Mt • 
r-r «< * o-* 4*0^«. n <t 


\tmrtfj pe mi-*** 1 ri e*l uri lor *i-a Tufilr-r. 

IrAnt oArr>*a. »*iY*cr*ftd impretul *4lpp 
noatni unjvcrjutar Studentul nu»$i iJt 
arr fnmwta u'rtorne l>» mania ade»M 
vijim ajunge in?a prinU o Iptuipe 
«re rriciodatâ pu pn^ia da «m Su- 
f)cJ *i Ibi r 5 )-C cvmtt. Grp*Avl* mur- 
danilor *Atr jlr*irk.1 KWita »lm\tn»A 
aa mwî’tr* cu nerel Motia In Iovul 
propriului trup ^tftvulle ce litfteac fţ 
nuprfftij fam. Tn Incul ma ier tei, pA'» 
mliniubil dbmrlâf ftrrbloji «o «alor** 
bu»re pr «revlrle Cerutul In Uwu» 
zvânnurilur diu^ lipâtuiuU» uv«fD 
La el un c-îveilt'O- cbuclum dupfi «fin- 
froie pr/o dArultr d4? sinr. 

F>ln .orienta. ^rr.»»ia a trenârif »1 > 
npnatat .St iilerdea o tar*. Toţi n J« 
fulâu rvia tulnulir pr taie b cAlfflt 
Hon* A*mm lartnr ’rurim Vludimi- 
rtau pd';a 1* ropdd'^rlurtt noyUi dc 
după carbol«i nta piApn'.Hr ntaiT. U- 

teralur» iudatc* Irtvoulm* do.»ttamiir>d 
aplrtluahfelca romănmwii livirăgoi- 
tjţp jacvnAneeu «' «rtlp Un 

lenevi»* uimntHli*rm ne-a diatruf sen- 
aitotitatru prbs cere am li putui Irv- 
rrg»»tra dea-»*irui. Ne-u toţit rrenn 
Dnr nramtirilr iste ou sunt llprl- 
t» cnit'dlort <J* viţelttole nrn*l».rt»a /1 
putemtf prăbuşind Uilsurul tyulu ( . 

Sa Mtiureal* din mlaftinn pâcitelni 
ti aâlTâ pe malul stAncos al spiritu¬ 
lui Neamul vorbr^rte DA mcfr-jRU a- 
lAtilor Prut ei ne eculu/ti dezrobin- 
du-z< L a nm ţl-n olon pe studenţi. 

Era InirV ti dc lo»mnâ Ei p»»ao- 
fnnruTA din «at* au \u 9 nll primele 
r» 2 1 . Pretutlndonl, Io la#l. la OrnAtr- 
ţl. la Bvu.v> Oflt. ilasAmdueC de nl- 
merţf nou rrtzvrlllt muJDnPu.‘!c« dr 
aludenţi Aiuu <t# 10 D«smrmnv 1*32 
aimboitiJ lUplalcr cure aveair nA in- 
F>ola au-ardA ?.l ntoreu Intr " 

Uruj .ur lonrudwtuia «Oatu-dn nm- 
miLl Mereu nu roroâit cAtu*ele ţi 
fralel* Unţurt. Mereu na za cuiul bu- 
z*!r mormântului croi: fmj din 
>ant# Inr *au udhpai unert \ «faure 
Dtn eAriţeU: lor sate t«t|trav-ii bia.'- 
da. vânţn» ** nehe* flajarui aCirmârii 
rooţăuaaU 

In m.cu>L« muri' fil|>LLr. tfudenfjS nu 

• au Hcanvnţil nlrvdat* Nu a au fu- 
ri«l din c-jJea mprţii. Aj«pn l cavaleri 
«J aaertismuli». ui unui Jllt do viata 
du». «fwntAr* de tabără atu lupii, au 
looi loldâniuta In frunte mrtArAp 
Carnal ian ţi de aoremilo rur* la cA- 
deau p% umor*. Con*ven\; tir aleaua 
cATO-i umvAtao Lt 1 lo-sa pm CArau»- 
r ( « rn> mnarin* <jrvilu rooliUl* de 
n fnunu«*Vr orbriearr. C» In „Mto- 
riVa **nti morţii oit» Irutiehri Plin 
d» verdiMlb Pllndeium.ni L.n-*ietlt 
U mingole Dînrolu d« *p*ţlul ntvalru 
strlro» începe dea vtfnicU vteţiL 
5 pTOţ.il rv care intr; in aa nuot 
mani* Inftanget |ţoz*dnzle «*r« sunt 
cu *U* mai iruri 19 cu <*AI dlirpldwn 
mei inul' In IdaaJ. 

fii râti n*“ murit lhr<:«/>tuU*t 
U r» de crys^l car* aminte no-urlu *:A 
erol*> ia re un rnma.t»d elUdebL rAiut 
r* n latTimâ 4e *Anil9 Au avtil doar 
timp #e rada din 1913 fi p*na In 
amU actalii Incbiaurue e -uu dexcldi 

lArf >*şiie N>a;vU . fu-:ry.*o< 1 p.;r. 

«irvsbacole rfcmri. lung *i ft*»jpr|t dc 
junwaru ca in fnra }■*«. fvark pur 1 »ui 
Umaxeli de p’umb au a.sunat aarrn* 
tateo pşieuniâQd pAni in madiiV» 
rvaaeîo» fn* »n*nK«ior a agudull tru¬ 
pul Abulia*, dr loam**: ţ<* ochi mi aţ- 
l«rn«a d-n re In ce moi mult roata 
dapArtiiril «a»r* florie oonlvrurl *1 
pierde audiatul In ivrmâniAm Pila 
A*amul juv-a at.atn zgAivit 

câte o taââ w» Podi Ih; perei. paUtt- 

lanvl uiirtbfl Inu^rdenu lunft furţli ca 
*A tr urc» p» *1» Fneipfti Pv»*',» ci 
Mugurii 

Dar du numai Irsteuatrrile in ait»- 
a*vc prlgoaiv* ou corul lutgl «trârl- 
gâftd putemiv la pmp«. troiţe .< (bol 
francaţi in aanţuri Carnea mumii* 
le-a lori pAngarn* an tţfurdârta tet>. 
l»ler vAndut*. Fa rumarul ob**)i pe 
uara JCMtXdb'j rortle e ftUit t lH ; »A- 
unrul pAirjAniului. Au tratui câ în I*- 
Iul vor dvLun-i pmnâta», dc; 

credinţi ci vw r-jpa iu Umelu ,de*- 


\*or Lnâbufi blruinf* In 


„nia pe o*ra o urmancâ lesdLon^rul 
In viaţi e?te uvmai deat'âlvifbrw do 
pairuuii »i roinvUmM in etenaiiato. 
Puieree jertfw do»robef»e Inimi din 
fhlerele pocalului Nlmlclroa tei uri- 
culm *fl'- aoitu *ub caro /a JW^ârfit 
birairy» lafienori*. fals torni*» al*4- 
don\il uu f«(rt' v.zionarsţ rumhtl drum 
P»* nare trobuig si ţiifeim 
fr.ri oA vreau, gândii! «rleArgă 
CornâwTi oraf-iJ ju* undo 4 trecui în. 
hemr mm muil de IwhK'o decât *tu- 
deţiţoftl Tudufe Pupeiuu. 

Cerniiuţn. In uit sc ltuAtlhclru»: 1 ® 
u adevArntu vuiţ* universitar* înflo¬ 
rind »*.ib Jmpultrul vechilor tradiţii 
Si cupnn# de ev'lavj* vremi ti «le*- 
prjad p* doi ziudenlL uspn. ca nume¬ 
le Igr : Jitaru Spirldon Ghrrroan 
Aurel Au inrrot la 1r»chi»oxr* tn 
loanirui lui *# lmprvinA cu ceilalţi 
studenţi In total 70 Ei Ins* singuri 
u fost miruiţi de moarte Chiuind 
au a rum ul In vAMoare# luatei după 
rum apune cântecul celor 70 

Cu fruntea îmbrobodii* in victorii 
Cu fu/Ialul Ixan-s'figurwi de cânt, 
Efif-au legi «nurii din istorii 
SA- vl apunA HUpicntul lor csivânt. 

Din mânditi Bucovina InrbrAralâ 
Cu balducbin de reţin* fl flori. 

Ne-sAm trâmbiţai credinţa 'nvlfoMatâ 
Spre alte sA. J de si», apte alf« zocl 

Ci M afârmum moenltvle sibrole 
Sa dRfpikum cortinei* de nori 
tncm»-4m lupi* ru tâiu^ dc delo 
ţii am mirai zâmbtnd in 1n>J\t>ori 

Azi loirudţ* de frig nc incovoale 
Dar sultei s.0 ţâ$ne|te uragan 
Sa nt cârvfiA munţi crurnt puumri ai 
(indoaln 

S ud ucu vremuri verii cu noul an 

Nu ’v-«« frust d» viaţâ In ziua care 
jimbol rtmtb IntrtM-fiu Mifertbl* leglo- 
narA deavaim* cu criUlţl studenţi 

,1 1 

UiticeiutUtea «S.n CmtlUţ un puter¬ 
nic Prezent 



ĂŞSrtR.,. iiyi :i 

'* -f-l i 

jvg* /••«»•* 

-- 

•iSra:—„»a; .. 

îr»î °c ‘, ^4*UuV'iV Ut 

tfl !»»>« fff»» te«'f *«ihc iT/: 
mi #w«*4 m «•ro. 

M-V t- l M r »»*« »«■ s Vi 


(V .-U4/I. urnit* M 
,^.**4 »» ' U*~**-* -» , 

t» -A twMt, 

- «V.-J ..*»4 *» 


t 3?».«fsL¥-v ' 


nvu *4 ,«.i 444 " 

.1 V c> ‘ tM. • -V 
, ** 1 ^., ». r<n «-v« * y, 

. #4 


o yami* •«»* * *» **> / -• 

u «< 


’ O p.iffin:i iadaricl a trfbunri de luptâ >i doctrină Legionară, ..AXA ’* 


r li • ' '■& 

T Domnbric 1935 


Cartea si studentul 


Teodor lliuţ 


Nu cunosc jertfă 
fără rod 

€u nu prro cuiaoac. i« istoric, 
jrnt.i jdra rod 

Porunr* p»H»rajiei *i'»axrtra 
rate ut trăim o (mumar unrrmd. 
u lâniivuse rarcpTtonali) de ««fl¬ 
it. o h «peri forţat c de toitiţâ fi 
dr eucrgio. rprr o cre«u u notuk 
tradiţts dr erutruţ-â romdhff(U' 
cd ,»i u itulljo «uni Neam lo rat» 
»i>j| de mare putere fa â'urupu 
Cu violfufă f« ca cjtivrmutm 
«4 ne in/Dptuim mentrra de « 
itdi'O Aaţ'unea rom^roeod la 
rândul rceeicrr rtCipdiutOfire 

Al(tni«z(*rn, in mi;lot*ul vnet 
lumi reînnowte. xrielt kogjrre ee 
r or p+nridm ca acelae «le uoet 
(,• r h ereţiunt 4« pumt*» de rut*«« 
^1 roezttl nnetru nu t d l»t «- 
gr fi Naţm r<BTâA»«*»« co upâ- 
fi rtrmcrnicni mcusSUtL 

ier tmnuailro la corn 

'4M O mpffrntrv ţ»# C4Tf « PUT 
hlaurrme deoorrre wt indvro 
umilinţele um#rr aartilc unn 
noţii ihţtmnmrm 
lin» repoifv) proMmlal C> 
salut t.racsJ bUulanpo* deU <’j». 
lava ApriU* 1U.M 

AtZXAMUir t AM AllidiO 


Problema curtea fl rtudcniui 
.«au tineretul ft cartau In aparenţA 
parcă â'ar pute:* IILa la o păru-, 
dar in realitate ea trebue puaâ cu 
tpatâ se ri mutate a îmi aduc şl a- 
cum aminte de acuga care nl ae 
aducea inarnte dc prigoană, că am 
neglijat cartea îmi reamlntcac 
chiar numele unuia — cţ da târ¬ 
coale sA intre In Legiune — care 
mi-a «pus'o. Vorba a cearta ng re¬ 
peta dea pe atunci : studenţii la 
carte. A*a ne fnviţau iudeo-demn- 
craţli. Ca ţi când Legiunea n'ar 
avea cultul bunurilor spirituale; ca 
şi când ea InzAfi o ar fi întâi de 
toate profund spiritualii. Ni m a- 
ducca in f«ţA numele unuia „care 
nu şl-a luat examene", dar fâr* 
al amitezacâ de Kurdui, cu «ce* 
cultură şi acânteiere de crunte, ca¬ 
re a uimit pe toţi acoia ce l-au cu- 


noacuL 

Cartea şi studentul cate o pro¬ 
blema, dar nu pentru c& ca ar fţ 
foat neglijaţi, 0 pentru rg «$tc de 
cunox'ui o tehnici a cfttffcliff. 

Marii rpaeftn al culturii au ştiut 
si citească ţi din acest motiv au 
putut sl ne o/ere opere de sinteză. 
Cin* nu şti* să citească râmăm» un 
diletant : ştie de toate, dar nu va 
fi tn stare niciodată sâ facă ceva 

Studentul legionar aro dată po¬ 
runca Căpitanului. O culturi ro¬ 
mânească Dar pentru ca a'o reali¬ 
zez* el trebue aâ parcurgă drumul 
lung al pregătirii. Şi eu sc face 
pno citţL Este imposibil ca un t⬠
năr sâ nu fi întrevăzut unde ai 
putea să aducă manmurn d<* con¬ 
tribuţie Intr’acolo trebue sâ 
atrâduieaci A avea talent, fără aă 
munceşti pentru a şti tx>aU contri¬ 
buţia altora, tns«mnrazi aă baţi 


-i«i«iaio^oieui»t— 


Omul nou 

*...piatra unghiulară dr!* care porn«*fl* l.og1 unea est* oflnil nu 
programul politic. Reform» orou Iul, nu rrfonua programelor p«ll- 
U(f„ Poporul român, in aceste iile ale lui, nu arc nevoie <(* un 
mare om politic, a*a curo gr»>ii ac cred*, ci de un mar# eduentor 
şi conducător, care »* biruia*»-* puterii* râului şi e* edrolu'aac* 
tMşrna celor râi“ iVeniru l>eglon ari. pagina 2SK) 


..Din această fioalâ legionară va trebui »* tas* ur >«m r»ov< un 
ura cu calităţi 4* erou Vn uri** in mijlocul Istoriei noaslrr, car* 
«â lupte şi aâ biruia*că Împotriva tuturw dufmamlor Patriei, 
lupta »a >1 biruinţa u trebuind vă i*c prelungca»<a şl dtncolo nsu- 
pr* inamicilor aeviiuţi, asupra puterilor râului. Tot r*-|) poate 
imagina minte* nooetră mal frucocn ca «uflal. lut cc poate rodi 
r*wa noastră mai mândru, mat fmzlt mal drapt. mai puternic 
uzai înţelept, mai curul, mal muncilor >i mai ritoua, taU» ce tre¬ 
bue aâ nc di* şcoala legionară. Un om. in care U lir dovaliale. 
pinâ la n. »x tio ura. loaie posibilităţile dr mărire omenoccacâ cm ar 
află aădtlr de Dumnezeu in »<«ng«la neamului nustru". (Paoiru te 
glonar). pagina 1*0) 


„Pentru Mişcarea legionară, ţelul final *1 neomului eotr viaţa 7 
Dară eetc viaţa alunei nu iniar#*«asâ mijloncele pr car* neamurile 
te ltitrri>sis|M»i «pnr a fi~* aalgura. Tnalo «unt bune. tbUr vi cei* 
mai reia. Kr pune deci pruhlefnj». dup* <e *n conduc naţtunila In ra¬ 
port cu alt* naţiuni? După animalul din al»? După tigrul din 
al* ? fh»pa legea peştilor du» mare «au a li Are tor din pădure ? 
T*IhI (mal nu e*i* viaţa. Ci invinre* m «mont ftn*'«, în¬ 

viorez din morţi e«l» ţelul ool mai inait şi mai sublim către car# 
•o poete inâlţA un n*4un. (Pentru Legi«a*ri, pagln* 3*’* 

CORNELII IKUâ CODREANL 


drumuri bătute. Talentul Iţi este 
un bun dat dela natură, pe când 
cunoştinţele «unt fructul munce: 
ţâl# Studentul legionar arc cultul 
muncei. de aceea ol va munci, ur 
la sfârşitul anilor de facultate, lai 
va putea lua locul alături de cole¬ 
gii săi de preocupări. 

Formarea unei culturi generale 
presupune, este adevărat, o preo¬ 
cupare multiplă. Dar timpul unei 
asemenea preocupări trebue să fie 
limitat Nimeni nu te va acuza mâi¬ 
ne când ţi a* vg cera un lucru, 
pentru că tu t*-ai ocupat cu alt¬ 
ceva. 

Poezia sau proza, precum şl spe¬ 
culaţia. încântă sau avântă Nu nu¬ 
mai de poeri*. proră «au metafi¬ 
zică are nevoie un neam. Ele s* 
vot fac* de cei dotaţi, iar noi *Â 
no Îndreptăm spre c« n« pricepem 
Iată o mare revoluţia spirituală In 
sinul revoluţiei legiunar* ■ aricii 
torra ooluaitard InvRIgAiţU] nos¬ 
tru superior «te Îmbâcsit dr oa¬ 
meni lipsiţi do talent, pentru d 
nu au apucat calea unei chemări, 
ci alţii i-au împins dela spate 
eJ au prezentat lucrările conving㬠
toare, ci autoritatea potentatului 
cutare i-a impus 

Totuşi există o muncă pe «.are 
poate io facă orice «tudont Mun- 
ra pentru cunooaterea ţârii : aţn- 
gAtura auzită la horă sau basmul 
«pus de bunic, cântecele si doine¬ 
le. tradiţia înmormântării şl 1 
minţii atâtea şi atâtea obiecte, nu 
«« ştiu. i# ştie cel mult satul vecin 
sau. hat ea steem. <ntregul judeţ 
dar nu I* itu* ealălalt judeţ, Vârn. 
Deci adunâ-lo. Scria-te pe o buca¬ 
tă dr hărti* a«a curp ie auri n㬠
lţaţi dela cine te-al auzii şt cu ce 
ocazie, fă pachvtelr de notări d* 
a< -stea «i pAMrea/ă-te; pâatrearâ- 
le, fttndcl odată »t odată vei auri 
câ \~reun reio» se interosearâ d* 
ele. un camarad al tâu dr cuib tn* 
ctrâgoatit umbli setoa dup* ete 

Ordon.»rvlu-nr cforiuriir. şidim o 
cultură. Cu biruinţă p* âteidenţt 
Duri d*ia «tu-ienţi «a început 
lupta pentru r*4»ţtz*r#a Statului 
pt*iţtic Iz»gtooar sub p»mjn<* Că- 
Ditenului Uvbuo realJcetl şi cul¬ 
tura armul Stat Cu cât ve fl mal 
repede cu atât mai b*ne eu cli 
a fi mai adâimâ, cu atât «cte mai 
dc droti Şl studnnti) trebue al fi* 
prezenţi 

Florta Flor«*eu 


zarul 

Jose Mnrtft Peman 

St oa d6r&m« dar nu a» pe 


dcjtînifvţL 


MAURICE BARRES 


R^-urtd lri«»ul şl lntu«M’ro»u| rf.ritft al protetic 
A"*mt4«<< lumu s fiara «puroatg. oarhă <t» <>rAi 
Ş« rv i'nruiA dr ««*», r*oVr-p-j i*tr‘o ct d* Uitanlea urgia 
Pr tcuunul inalr ol Bu«rrh*U SpavloU. 

„Buaricu ocaojrta od promită «paranţa" 

Pu dura 4*nHn|4. Iar da atunci fdr« poc 
Se oprppln ceorul mult dorite» răzbunări 
Crrul culnulul de «Impuri te mace. 

L o*a sună acum O yoarr.d dr aur 
Irta rhamarra pănA la ev», o vor* 

Kojicţtn uor'.*«j *-<w Marc. OrivU m«l de pr>at 
l'rtrur# t>«chTa Cnsis mp;6 In «toud. 

Doptcafă ’n doud. c %m a pdrut.o El Greeo 

CAnd a ptctol-o. Tarile athri fnoiert 

Deschisa neeir Inlunvral* cruce 

Jo» te rtdrcoltuw Noaptea »| Moortro şl Chinul 

Dar twi In uărf, (n Ivmhut orbitoor», te '«uliţa Alcazarul I 

AjcitlUfl laudu Alcazarului, /r*(it maL 
Aiculfajl suferinţele *ole. 

Pentru Sl florile, fih Scântei, 
prntrv El d re por» ea noastră. 

fl ebărand. P* ««*» o eutt dr jdedcslala 
Su/ad impdrapi fi repli, «««rud cpli/1* 

Cu trainice turnuri tăcut Inftv'* ’i» nouri 
VegheoUt Alcazarul tn noapte, nu wtMtfîă 
SfittSnd da eu 1 atacul perfid fl-a«cun« ol Morţii 
Se parr eS voebrat* pe «tenca Iu» pleiut d : 

„Nu vreau să fiu frum©».. ajunp* eă sunt tara*. 

Va», Tuledo a lo«t violat. 

Vai. rouă dc xAngc pe frunte. 

Val, c««m luceşte prMrm pudorirci călcate tn MHoara 

pdnă fi >» noile SovlUa* rurori 

Ram uro de portocal a rdmoa fără flori. 

Val. victoria n*a/drştiă a groazei 
Tablou pictat cu penetul muiat (n arome 
Şf toole acejta, fenlorul mov Dan Ca'In, 

Aceste foaie H* Toledi» / 

Jn To’.ado, DomMpo Gundutaco, 
tn Toledo, Sldpăne Imptrou 
Al «teului ft al «telev 
Jn Toledv. fete «1b© 

Ascumc după geamuri îngropate tn Roti f 

Dar «arte * fost «d ©la şl durerea cea m-*# 

Pentru ca ololwl sd fie răzbunai 
Trebuia »d ot# Tatăl 
Senin «o lacul limpede, tare co rtejoruL 
Care ei dărultuca Spaniei lard soodir» 

Pr unicul »du fiu. Alege Colo ne)* 

A fiului lâu moarte iau Alcacorutf 
•■Fiul meu »•« fH *d moară ca un crcştinT. 

Turnurile mândre nu aunţ cMMnate 
Da ntci^o îndoială. fEu totuş am 
Pe lâmpd crucea fa. nriudupltcat t Tată 
Cununa Ta de spini, ce tramana cu un laurA 

P of , fCru • *4 «te |t durerea cea mare. 

In baaurUe+odânci tunilnatc dr lună 
Se murmură legende »| nteefe -ă njnâ 
Da tin»ri fi femei şi gemele n rurdin# 

5» cdntece de leagăn... 

$1 turnurii* măndre cMd'lc sunt pa florv 

Si Intro dimmroto pluteşta AIca;erul 
Pe tuarea nesfârşită a legendei de aur 
Om putregaiul morţii »e (na|(d un ointe 
$i voci de fan«i «tngâ cu Insul lepre: 

.-Tu fnldniplat un miracol r 

Ş( vocile se pierd in oem) nou p straniu 

umplut misterios de-un parfum greu de roz* 

C« prin rumurit. dorul se UnifHt 
Ca, prun minune, prasimţui dai-e n! şitinşă 

Carcera păru costă fi grotia speranţă 
SI In grădină rte«u doi trandafiri In flori. 

Durul rrn pinten pentru închipuire. 

Luna Mrdfte pribeagă prin gri» dină 
St N»oet se fu nşaaiă sub pdrajlt* «rcuri 
Rdnd eAnd noul soar« o <ntălne»fr 'n mea. 
îmbătat de vuratm*. dt necuprins, ea-un zeu. 

Alcazar de Toledo, 

Negrii şobolani d» gloanţe fi d« groasă 
Au orut aă te roadă nu i*ui să te uzurpă. 

Totus tr-a «uaţtnur Mdnc mtetcrieaaă. 

/pmawujfftd'n fier. Mdno c*e depărtată. 

Când sub pământ beciul a'o prăbuşii 
Vibrau prelung In aer ecouri d# rtoard 
Căzură pietre grele Jos, tremura grădina 
Sus nemişcat rămase fn vechea pa Ierte 
Un oro cc susţinea In mijloc o corpii 
încoronată de-ur. coif strârerhl da luptă 

Pietrele productului a« cutremurară de o nou* expieri*. 

Când ceWi«a ftofue a lut Corol Quintu» 

Prăbuşită de p# ţnoitul piedestal 
Sublim fl dâre. rămase totuş In pictoqr» 

Cu drgalwl întins cătro acreaţi stea 
Deasupra unei adieri pr malul râului Tăjo. 

Apăru \n lumina apusului dr soara 
Toi fu aectaţt «eard, o furie 
Cu părul roşu deşpfctU tn vânt 
SI-umplu ocrul de rîrlga». 

„Pietrele Aice rarului paturi c*gr fi 

Pentru «oldafu noftei fl «otitie irosiră 

Sl unghiile ineănger*t# ăl* mâtelim tale raânRtt 

PnhămrO tmara srnmă şl aanrtuanjl dulce plxn de afbtni dt w. 

ntâ-ftlriaul ftl tu. evreică fără iau) jd neam, 

Mergorata, nume de floare şi mftef de hienă 

Cădeţi din Alcazar, iu meu întreagă a plină 
De numele cosim, voi. retraşi tetr'un colţişor al (urnit 
Totul răsună de vltajcacul «rontec 
Al teprâcUor i'Oăsire fi dc port stea 1 toaslri 
Pt eăad ounr/ul 1 «wtru c *ncerc»ti ds zldxir i.„ 

Voi, srrtigurxi cdlerfi ti tdrundnep sub prrtă. 

Dor rmiul Glomri ct-rg* departe. 

Teme»' de spuma *lbu 

\eu’-Yorku( (nnelir in ceaţă ftw oă Tu exişti 1 
O »(tu |M nete r» pompe te acute c 
SI tinerii ă«f> uord dr lănpu rrteiele fiorduri 
Cu gr#u stlabistfc numele im Aforcarda. 

Până rănd tnsfâria. ae revă-*4ir<i «orilr 
n aerul prporo* 1 atrălueee mila Domnului 
Vimfete oerullând eămeoul Iul Saliciua 
In seara de «u» de pe nutful Iul Tajo 
Auriră un bub«.u de turur In orfAnare. 
întregul Alcoror s« i mplu de «Moţi, 

Copiii to* f R beciuri măcinau prdu' edni&nd. 

T pleda oemtrn Strania Soldam lai M'.irtnn 
Se lui pe riduri cu unghiile fnjtp'en p**rd. 

Dr acum 1 erori© «« «me ru penă de Irbuda 
Cum 'ramură Madridul I 

Sa umple.' CăsfU-a de un var* de biruinţă, 

A înflorii «» Rurpo# »rw>*n«ă»tu. Iul C*d 
Tolnin pentru Spania • Vocile se împreună 
InlVu» «tngur delir de bucuri# nebună. 

Cu jttelt brune a celor no> sosiţi 
fnteâ In Alcazar Soarele ErtremodvreL 

General irudalwc. ru «uteteul blând 
înflorit Intre bufe mei Tu nu înţelegi 
Măreţie fără mergtni o faptelor şi-a rorţat 
Isiont ai td rut şi Romanţa ei acru-* 

Al ţue*r te iacul Nopţii şl al Zilei. 

Ai vorbi! lumilor. De câte ori vorbeai. 

Glasul rău era susţin uf dt tocea 
Altor AouAstCi dt neg» 

Vorba T* era lmpr*iv Priilre© Ta oro Semnal 

te cortul tău ăe lupii, e el Viclean 

Juca cu Du mnearu un Jpc. d< Jaruri 

Să vodă pentru rine code A'.c-k.-s »u!- 

4i deavelii Apurate» Adm-ărai şt Ideeo 

După ran o» tritit popoarele SuropeL 

fl-al te/ăptuii nealO'rita mzned 

Pâră aă-ti doi Tu teama 1 

Cum '•raşl# grttef »< nu ri»e că dă pătee— 

Pentracă Tu efti nănlul tckUnbai te ***** 

Si Tv oşti Veertio tub haină de Curat 

Tu, general nrinulnş, te şămbriAl tente 

Veşnic ptutind pr b>,-ş M proaspăt. *• 0 Hrara. 

Oix «dul «pit: Poama do t« B aati* r •» Angal 

Trtirt. de Olga Caba 






































'I IfMO 


AXA 


1 MR, 

-' 


f 



Doru Belimace 


C’J«» T ESC 


^Congresul Zece Decembrie încotro " 

nostru 




f 19*; 


• HfiîiV<1 Jir • ftm-. 


Ml lIMMtll 



Niki Constanlinescu 


AXA 



Foştii preşedinţi al Cen¬ 
trelor studenţeşti la con¬ 
gresul dela Tg.-Mureş. 
Dintre toţi cei din foto¬ 
grafia alÂturată nu mai 

trâeşte decât camaradul 
Filon Lauric (al treilea de 
la stânga). Toţi ceilalţi 
au câzut unul câte unul 
pentru credinţa sfântă în 
Legiune şi Căpitan 




lancu Caranica 


Casa Verde temelie de veac nou 
intru realizarea României Legionare 


Două numere din orga¬ 
nul oficial al Uniunii Na¬ 
ţionale a Studenţilor 
Creştini. 

'rimul (cel de tus) cu 
care studenţimea dădea 
alarma înstrăinării nea¬ 
mului. 

Al doilea (cel de Jos) 
după opt ani de luptă 
dârză şi de credinţă ne« 
strămutată în victorie* 
făcând apel la unirea 
întregului tineret 



verii)W Ktf*A!V5fAT£ 

3»- Vm# 


MANIFESTUL 



io Decembrie (933— Martie 1936. Casa Verde 
, t corţ> deltct ,r pazitâ de jandarmi 

< 

































axa 


AHO wş< CLUBUL TINEHbTII 


MUiturl l> PxmmtwU ^ 


Spectacolele Capitalei 


O FKTITA CARJB N* KAB- 
.MKf A CU VO( F.A Eli CU 
ORAOAl \p.MA FI IN \«. 
CUTA şi INDinOfBAKA 
TOTOliATA CI' A( 1 |.N. 
TKLF..I MNCERU 


n jeki 


c Anhr«rr Hmtlh, it*b*n ( 
>ui <itey. Bffl* : t«* 

Prnă VnJvflruL Hlm O I 
B*l*- noul B*pr«* tnoap 

fl M*. 


nninitnş*, 

ru'nnik. 

r» C. Jn»- 


Te-ttfv 

TRAT81I. NATIONAL «IMahj O 
■n«»dla) : ..I**hri» Mp 4 i»i*r 

BTl’DJO (Piaţa Ani»*f) ; ..Capol 

iţtri 

MOINA MAflI A (Spl. Indcp-mton 

f»0: Papa •* hi*tr\i«>to' 

HtpTA Şl LOMTNA (Sto. irr«t»u») 
...Voaor» şi nor» 

BAJUN'DA* (NArlndar) JFrlt. 
KTnntv" 

ALHAMBRA (Su Xft P-ton». „Tir- 
val nirauiolur. 

TXATHt/L ION V4S1LK9CU (PaaaJ. 
0®w*o*di*> t ..SnfM oimdrtu Ar u* 
puglo- 

ROXT (air. l.Jparxnl), raat. ţi avani 
TI lânii V»l»'. 

TKATRl’L TIIKIR 9n$ATKSCl' 
(Sala I»ox>) fSlr Lipaeani) „Tita 
■ic-VaU 1 

UGA CULŢI HALA <*tr Schitu Ml 
rarwuiu), mat ii «rara: „Lipitorii* 
■a toi or" 


nlţll aoari«il < ' 


♦1 ,U*l|«ŞUj din Or» 
rvvlaţv 


nriOLIA (B-dul fcll*ob*U>: „Dvllr 
ei „13 Scaune” I şon' ■( ..Ansamblul 

MILANO (CIUrMH 1 -Monrtaa obo- (>ror*«acn laţi 
•HI” şl „Caaa da aorarţto" I VICTORIA iDudeşti). s Rlv» 

I.I7.KANU (Bir IJiraoui: ,J)n»maşU- 1 „Valva «ijranţllor 

—— >0«>»»»0^0I810I0» 

RADIO 

Mărfi 40 Decembrie 4940 


Cinematograf 0 

ARO : .Clubul Tlnerrţ cn Gloria 
Jroa. Jumala noul, 

CAPITOL (B-duJ Ellaabrla); „Urme 
Ptorvr' rv K rtiUn Sfidvabaum 
himatr noul. 

RAVOY (t'alm VlriorleU: ..Ultima 
noajOe ,) ..Primul Uruf. 

TALAR HOIT K\ ARJ) Udul Eli» 
bvţal ..Hotol Imperial" 9 ] „Aodj 
Bardr milionar '. 

BCALA (Bd. Britiand) : „Inamicul 
m pindeşte" cu Sene D*ltg*n. 

R nil Wtlb «I fUrston llvrhcrg ţi 
Jumate u. F A. ţi Române*. 

RRGAI. (Bd. irllaabelai: „Condo- 
Uarll” el Jurnal V. V. A. 

ARPA (Bd. EUsabcU) . .Misiunea **- 
«ratl”, cu Doujlx' Fairbanka Jr. fi 
Jurnal de «dualitate. 

FI.YSF.f <*U Doamnei); ..Diamantele 
aunt pericnloa**" ţl ,Gornaimo v . j 
FCMIN A (Hd. FJIsaheiai i . Drelry" 
cu Marlene Dleirich 

FRANKLIN (S(r. Franklin: „Marr© I Arta Fior**cu 
Polo” şl cat al mda fanlgallri". j Dinrvu. Spune 
BTODfU (P la Dr BoleMU). ..Nopţi 
tn Alger" şl „Alarinâ in uopte 
FORUM (B-dul Kliaabelal. Căfltoe 
de leagln" şt ..O diaparlţjc acnaa 
llimall", 

OMNIA (Str Schitu SUgureanu) 

.intruia F.nilgrimţflor- ţi ..('linele 
din H**krrvlUc" ţi trupa TIU BD 
hâUaăoe 

BIRUINŢA (Bd F.llaibcla)» „Coco¬ 
ţatul dala .Voire D»mo“ 9 I „Ca fiii 
Iu ov-l roxrri-mea" 

PARIS (Bah«vai) : orbeşte-mt de 

dragoato- «| .Adrianii tndrlril" 

MARNA (Calaa Grlvl|H); „Şarpele” 
ai ..Parada cea nuo'c'' ţi trupa T»|l 
MiliAilaacu 

MARCO NI (OrlrlteJ) : „Varlctld" fl 
^Taradlaul va^abonallur ' 1 ţn trupa 
M- Mtsdriami fl M. Bcjan 
LLA Kîrtvl|«I): Cui de corrr|le“ şl 
, 4 ntlUţu La dana". 

AJ.CAZAR (Calaa Rabovel); ..Primul 
bal' ş| „Ştrengarul". 

MIORIŢA tCalaa Moşilori „Primai 
Ba!" eu Drămui Durbin. «1 „Bala- 
tatoa”, eu NeUno "dy şl llon» Ma- 
m. 

D1ANA c .,S. O. H. Carfatc şl artişti 
SPLENDID: „Kliaabeth şl Lues 
Beţie Daviji, şl .Juna de ut Ier* tn 
Ballv*. co Madellne CaroO. 

ODEON (Str 11 Iunie) : ..Traiulartrol 
lnainr*r»i" *i „M&tufa din Ca¬ 
nada” 

DirUIU Str Romani): „VMJltorol 
din Os* f| „Re aprind ridlito”. 

TOMIS (CâJiraşI): ..L* rlarruea dr 
TântuiT ş| „Treboe ti ml iubeşti". 

VOLGA (Doruban(i); ..Vrru al-ml In- 
şti bărbatul" ş| Rufrrtn|ele tânl- 
rujul VAertber 

IZBANDA (VleArnşUi: „BalaUlra" şl 
JDijtin* de ţari" 

PKLEA <$<m Colenitna): Comoara 

din Itiaula PlratiH»*' ( v P 0 ri rom- 
BteU). 


RADIO EXPERIMENTAL 
S24 m 93M biţi. 3 bar. 

RADIO EXPERIMENTAL 
RADIO ROMANIA 
ir7» m IBO kHt 190 kw. 

RADIO BUCUREŞTI 
JMJ m O) kHx. \t kw 
RADIO HOMANIA RADIO BUCU¬ 
REŞTI »< POSTUL PE UNDA 
SCURTA 33.1 m. 

18 JO Qra; Mua>rk uşoara (ducurli 
Melodic din ..Oaaparona ‘ de Ml|!oker 
In frumoaau Siv Iile, de .1 Slegei 
Melodi' din tilmale „Inima mea te 
chMunl' de StoD şl Un vele pentru 
tine de Me.evl tvooe Peter Anderai; 
Tengo şl Vaia de Boota: Prim** dr* 
[oete dc Huli şl Fos de Nu» (voce 
“ernando OrieandJ** 

19.99 Dqnaun şi Inatru/nonte din aJte 
Umpuri (dUcurir Suiţi de bale* (Bour- 
fie. Bondo. t>gi MuaeUe* de Heendel 
lor eh (flarm. d(n Londrn dlrlj. de 
Beeehemi; Rlgeudon. musette şl tam¬ 
burul de Dăruiri iclayoctn Roeagtnv- 
Champion); Temi şl varUţit de Simp- 
ton ivtoi* de gamba : MtlUeant Dol- 
maU'he* « Son o ti In re maior de 
Scerlaiu (divacin; RudoK DoîtnvUcbi 
Gavoli d« Bach (orei*. Conaors-atorulul 
BniaellM dlr da Dcairi Defauwi: 
PaeturalA de ScarlatU «clavacin; Wan- 
Lundowaka). Gavot* ai «arabandi 
Haanir*i (oreh. fHarm. din Ncw- 
York, dlr. de Wllem Mengvibargv 
IS19 Lecturi de loan AJ. Bran La- 
many din canea de poaoi .,Traiala 
mea - 

Cântece româneşti vt>c«: D-ra 
Mugur mugurel dc 
mindro adovirat de 


Orodti-vwnu; Eu ml-i»m ficut un cin- 
le. de r.ura Baladă de Scheitrlţl <(• 
audiţie). Două poema de Sabin Drigol 
(l-a audlţiv*, Cine trec* pe uUţ* de 
Kirvac 

J0.4A' St-rv'U'lul de ştiri germane. 

20 Ou Rudto lurtul (IV) 

20 «9 Invătamintul legionar, de Va- 
alle Dincili. 

21 00 Corwrrt nmlomr Tineri 
po/Jtori români 

I Pre/mUf» de IJviu Rvieu 

II Orcbeatr** Radio du de Oanei 

Tu-rcanu Allegro ruallco din Suite 
rtmfonlcft nr 1 de Ohvarghv Dumt- 

treervi D-ne Lucia Berveecu (vaca); 

Pairu cinloce nxn&noşrtt de Cou*lan- 
tin Torcanu: a) Du^te dor: b> Cinler 
d* lume. c) Cinter de prtmivarA 
Cin tecul d>)in*i; Partea )(-■ din Sulla 
«Imlonici In nu da Oonat. Torcanu 
Patru miniaturi de Ion Dumltroaco 
Fregmeatv din -\uJta mminoaer* da 
Paul CniutantinMtv, 

22.Ou Radio jvimal IV). Sport. 

23 29; Continuaroa concertului elmfo- 
nl«- de tmrrl compoaitorl români nr- 
bcetra Radio dlril de ConetanPn Sil- 
vesiri Adagio din concertul nr f 
Cunat Silit-lri, DouA achite etmtonJcŞ 
de N'colee BrAnjeu: a) Cint*c; b* Pe¬ 
trecere de nunii; Trei dnruurl din 
baletul ..Pricoliciul'' d# 2*no V»nce* 
turnai pentru gtrftlnfttate In 
limbile germană n Italiană 

Muci ci de dan» idbtcuri) : S)ow- 
(ox de HoDntann; Tangu argonttnean 
r Morman »l In Portugalia povo 
le ăi- WtnJcîer 

2310. Juma) pentru elrtLniUto 
limba englnA 


Miercuri 44 Decembrie 4940 


18J0. Ora, Mu/.ici do Bfrlloa (di»c) 
Vl#area Iul Romeo şi Scrbar* la Capi- 
l«ti din . Romeo ţJ Julleta" (orch Fi¬ 
larmonica din Londra dir dc Hamll- 
ton Hfirtvt; An* dtc .Damnaţiunea Iul 
Fauii ivoce- Mirellla Bertboni; Uver¬ 
turi ia ,.B*nvanuto Celllnl" orch. Fi¬ 
larmonica din Berlin) 

10.00’ Acum o aulă de ani, de prof 
S Meh*dln|l 

16 19 „COLINDA" rlulecul tradiţiei 
muatrv d* Dan Bolta ivu «xempUIt- 
nirl) 

10.49 Serviciul de ştiri german* 

90 0 »; Hadio-Jurnal (IV) 

90.20 Oeorge laroeovicl (violoncel) şi 
Jc*»il Pruner (plan»’ SunaU »p 39 In 
an) minor dc Ma* Reger 
30 90: Lieduri germane (dlacurt); La- 
rimi llfUştJt* de Scbumano (vWe : 
Karl Schmltl-Walltr). Mormântul Iul 
Anarreott de Hugn Wolf (voce; Lotto 
Lehmann); DedUaţl* de RJvb Strauu 
(voce; Heirtrtch Schluanuaj 


21.00 ORA GERMANIEI 
I Şcolile superioare ţârâneeti şi cre¬ 
ditul tAiânesc In Germania, dc pro! 
Apostol Colea 

IL Muzica executata du l Ar uni ger¬ 

mani 

92 00 Radio-Jurnal (V) ; Sport 
?3J.\, Murită dm film* (dlacurl) 
Fu* din . Noutăţi" d«s Hcnderaon, Vaî* 
din „Steaua mea norvciud ‘ de Gor- 
don. Mclndl* din „Preţul uottt sărut" 
de MoJu» (voce; Joaâ Mojica). Val» 
(Un .lr«M*l;bilul‘ de Docila DouA fox 
troturl din .Rapwodia diabolică" do 

Berlid; Cartoc-j din „Nâpoleon e d* 

vină** dc Goetb*. 

22.90 Jurnal pentru străinătate tn 

limbile germani şl Italiană 
23.10. Mustri de Jau (discuri) Fo> 

de- Pottis, Foa de La Rucca şi Casev 
Jonea 

23» Jurnal pentru străinătate în 

limbo franreâă 


COMISIA* DE LICHIDARE 

„Asociaţiei Absolvenţilor Şc. Super. P.T.T." din Timişoara 
Bilanţ de lichidară definitiv Încheiat (a 25 XI. 940 

Activ Faalt 


Casa 

Depou, rl Ia Bâo-I 
Dep ta coal la Caaa de 
Credit F T T. 

Cheltoali de licb dara 

Ui . . . 


Capital 



Lai . 



Sportul românesc 


DIN TOATE 


CATE CEVA 


Com*h» da hchlderu in* L C Brhllnm, M. IN»p**cu. N. Nlmlon 
Din BiUiţu) d* ni«; sus reauJtâ că actlvuî m- compună din suma de 
Ici IÎ 6 .BA 0 , nur urmoarâ a fi remisă după jxv-.'oderito aru M din L«s«* 
pentru PersoaneW Juridice, Cane» do £oorr»ruc Credit şi Aojuuip. P. T 
T. In conloi-moate eu art. 71 din l*ogao du funcţionar# a Casei de Zco- 
nomie .Cradlt şl A 4 *tenţ 4 P.TT, publicMU In \bxutorul OfieioJ Nr. ZS 
dia 2 d lanuar.e ]9SI. 


IO Decemvrie 

(Continuare din pag. l-a) 


plăceri Câie tfortărl au (icul dc- 
IopaţJi Ardealului şl moldovenii 
•4-i înalţe pc hmc morali p* ca* 
hucuieşlcm. 

C-âle emoţii şi căte îndemnuri 
pe I4nj|/i ptcşcdinţu de aocietAţi 
«iudenţe 9 ti ca si-ţt Incruitejie In 
•uflui* dâritoiua In luptă, sinceri¬ 
tate şi numui ăincaitUle şt. mai 
alei aerloritalr Greu Imposibil 

Nici unul din cel ca-au condus 
tuiiiretul la 1922 şl-au foat fericiţi 
ca irâesc pe lingă Căpitan şi-s 
■orb vorbeic iul nu l-au urmat 
Nu l-au inţotes Era mai uşor un 
po*ţ In Bucuieşti. o bună In atrd- 
inătatc avânt agit matenal* pc 
lingă Siguranţă pentru siguranţa 
bur analului 

Ei* extrem de greu »ă 5 c ango¬ 
leze intr'o marc lupţi d** duraţi 
lungă şi mai «Ies gfc nu aibă ai- 
guranţA. dacă nu credinţă. cA vor 
învinge N mu crcnit şi uu » au 
mântuiL 

f l an după an 16 DccvumTlr »*a 
sărbătorit tu leală evlavia dr 
rair* atudrnii Iilndrâ a‘« Impus şla¬ 
găr* arraală i> a si tigri al nostru 
vărsai 

la ftorarr an, ru (rmUI# nur», 
*tud»nţtm*a şi-a emil drum pnntr* 
halanrUl* „rraştln*". şl ri&Ui.U dr 
„(uailnţl. 

t'ăplunn! nxprtaja cea marţ a 
Neamului, a întins 
circulara lui drl» 1 )>ae«iavr)« 
1WI pr stă iodrtiiUr desăvârşit 

M iaearaa l«gi»n»r« ar*elaml 
ctua d* lt 0««rm«rl» •« 

«iu# lut»r(nl»i l»ilsn*r» A tutu 
rar tuIsHsUlsr indurata al a ce¬ 
lor g« eara la «am mal md»tr»s 
F«rtidnl liberal a «surit la putaru 
In luna Noambrls a amilul trasul. 

Ctafsrai ablivatlunilor luata da 
căina I 0. Oue» Istă da aitualla 
Intannatlcnal* >ldănaasuâ, »u*«r 
isui s n năpustit asupra noastră, ţ 
«alapnd In ulcloor* şl U«i »l drap- 

tai* şi mila. 

Cu elalonU da tiara sălbatică « 

Ia«(L craâPnd ea «a intimida pe 
leplaoari 

Aceştia, da*' incomparabil mai 
putini şl mal alabl, s au ridicat de 
preiuilodam ou plaptul anta de 
isfsriaM şl de mşarta la tata 


prăpădului «ara i ameninţa. 

M* aducem aminte cum au reala- 
tal la Constanta, und* moare Vir 
«II Teodor* seu; la Nialpari. 
Ban), la Paşoanl, la la»l. unda 
moare Nitu, la Giurgiu, la Clu) şi 
pretutindeni 

Legionarii aunt mândri In sufe¬ 
rinţa lor. 

Cat* pentru prima data aand la 
tara laşităţii, vtolenfa. 1la#alltatoa 
fi pofta da deoradaro a demni 
tatii amaneşlt ae găsesc In fata 
uauJ abefaeal de mândrie şt înd㬠
rătnicie, care a mişcat orie# oon- 
dilata. 

9 au luatal lagiunaril eu atâta 
«italie, ou atâta «oe şl. eu atâta 
demnitate, Ineât ertca swMsl şl 
orice duşman in afara âa aceasta, 
le-ar fl acordat libertatea numai 
pentru bravura eu care ae lupta 
aerâ pentru ea. Intra eanalil Insa 
nu ea «a gâai a aaamenea iuda- 
sită 

In mlua de 6 Decemvrie, pr(n aet 
d* iwvemâmani. perfidei liberal 
dieelvâ barde de fler, Ipr la neap 
taa spre I# Decemvrie, toci* ea 
*eie legionara din întreaga lard 
eu fast încălcate de landarmi şl 
eelltlştl Leaienarii. femeii» lor, 
capiii au leat mpfeelafl. In unolc 
locuri bruscaţi, tn alt*fe umpluţi 
de şan«e. in altele imaueaaH 

la ofarşlt au feel ridicaţi eu 
Iorfa. In râmaşi de neapls gl 
transportai! tn InefcieerL Fârâ ald 
O ferma letala, far* alai un pie 
de reapaot 

âcale la fnefiiaarl, oele mal maH 
wmlltntl. s»R mal mart suferinţe 
fialee. 


Oamenii partidului liberal, au ura 
şi ou plâcare sadica chinuiau pe 
areatah şl familiile lor. 

In amintirea acestor chinuri, 
toii cel ce-am suferii alunei, aâ 
facam din xiuo da 10 Decemvria 
O ZI OC P09T #1 RUOACIUNE. 
Ziua suferinţa! pentru oredinfe In 
Torc noasţrâ. pentru eredinfa kn 
viitorul ei. 

In flecare an Ip 10 Oecemvrle aâ 
ne aducem aminte da nedreptatea 
ea ni sa făcut şl de eel ee 
aomia-e. 

I*i teale adunările ee ee ver face 
In aeeastâ al. ce wer «III numele 
tuturor celor «are au avut rolul de 
ealâl morali aau materiali”. 

Jrt Dnemvrit tyjj, »M»dp(cu pri¬ 
goanei lapidare s« («nbio <14 toaif 
ntflv dc 10 Decern* r*e ce *%l cni- 
folizc?c âufwmfo l«gionar4. 

Cdpilatud u t mpux J0 Decern- 
i ne ca p* o si de paşi ş> ri^A. 
riune prnlru martirajul IcgluNar 

riDmuI 10 Decemvrie a faci cal 
din Î9S7, anul hetdliei nxjafire. 


Aftăzl biruinţa I 
do un 1$ Decemv 
cum l-a 1 net Cd 
nodăTr* 

in Universitate tro 

h Arh-siifl! 

Mor fu r 


glov 


nrâ 

iirrţ, 


Un 


>*ii il 

’iftri %t JW)i linişti In 
mAMninfrie l»»r, cJfl stv o dr ÎO 
Drrcmi'rir i9<<î. rdma«r riua unal 
împliniri totale 

Xd«#*ie d.n IAÎ2 t\ JMJ nu « 
rum In rodat 

I. G. Oimitriu 


ROMANII 

cmpirg|i dig naşg£inel« romin«şii 
CĂMĂŞI, CRAVATE, PIJAMALE 

0 NI R Y" 

DUMITRU ROBCEV TIC TORID II- Tel. 3.51 W 
MVLŢUM17 A 1 ' >NCURSLU.L'I DAT VINUtM CU KW IXJ DZ 

CA UAVL IUI aJUi CA TOAXL IdACAZu.EU O'.WILAILfc 


Cârtd sc dispută 
iisotehui do rugby 
Italia—Rom/lma 

t-uncoc trt*u*U\-ei* pe tar» Dl- 
rv dorn tul mmln d* rugb> !• dmu 
d* mal mult Ump cu federoţia iioHa- 
nâ pentru p*rle«.-Urc« revanşei. Dnpa 
cum se vii», *<-*e*tâ rec-anj* urmează 
' aibă loc In Italie 
a Început *a eresul ci aerat 
maleh *« va dispuţi* l« pilmâvoră. 
l>er lată că sa primit rilipun.xul fo¬ 
rului nailon, care uruinţ.* i-ă partid» 
— o) căre aste dr uoord — nu *® 
P*v*tc juca nici In Aprilie şi nici In 
Mai»i, din iMverse motiv* dor cd 
torul român poate aleg* o altă dată! 
Cu alte cuvinte, Inlălmrra ar urm» 
ulbâ loc In Iunie iau, mm puţin 
probabil, In loumna anului viitor. To¬ 
tul dep'.ndo do nâapunsiil pe care-l va 
da Directoratul nostru 

Importanţe dec ia ii 
ale Directoratului 
•porturilor de iarnă 

Noul şei al patinajului, d, Nichifcr 
Modest, n luat u serie da declall In 
legătura cu viitorul patinaj, de o im¬ 
portant* capitală Iută pe cele mai de 
vMimi hoUkrirt: 

Campionatele regional* d* pa 
tlnaj \s)r evoa loc le 30 şi 31 lanua 
rle In toată ţara 

lor campionatele naţionale s< 
or deăMşura la 9 şl 6 Februarie li 
Bucureşti. 

J— O vani* campanie pentru pro¬ 
rogarea şl popularizarea patinajului 
fn rândul tineretului şl In pro\ înde 
4 — Aivf*H<roa unul antrenor străin 
pentru inalto jcoalâ dc putina) artis¬ 
tic. 

5.— Brevet dc patinator obligator 
pentru Jucătorii d® hocJccy. 

«— Anlr.numente apeclale pentru 
echipa naţiunali. 

Venus nu mai pleacă 
in Germania 

Venu* u primit m>punaul la propu¬ 
nerea I(*col6 clubtUu) german Drc'.d- 
n«r S. C, pentru un turneu ta rilelc 
de Crânun. Echipa germana U 
munlcă VăfUiKUţui că din eauga l ap¬ 
tului că nu ponlo io*! cu deylir din 
Ormania nu îl poate da un riUputu 
tavoiuhll Şt rum pţnă la Crăciun 
• r >ini nunuu căirvo *ile, tasulidcntc 
pentru a Întreprinde un luroeu, tn- 
teamuâ d\ Venu^ trebuc să renimţe 

Gala profesionistă 
rseaprobată de 
de Directorat 

So ?Uc ro pentru dota de 31 De- 
■embrig â'o anunţat o gala dc box 
offglonlătA. ta cadrul căivio urma 
boxexc Lucian Pope#cu şl Bogdan 
Ion. 

Galo tngâ. nit va putea avea loc 
pcntrucâ Diredorblul de specialitate 
nu o va aproba sub nici un motiv 


Ce-a rămas din divizia L 

13 DECEMBRIE 
RetHa: U. D. R-Rapîd. 

Sibiu.- Universitatea- Gloria. 

22 DECEMBRIE 

Galoft; Gloria G F. R.—Universi¬ 
tatea. 

29 DECEMBRIE 
GaiaţL* Gloria C. F R.—U. D. R. 


Sporturi de utili¬ 
tate naţională 

rână acum. sportul o fnst 
Uxat in voia aoarlet! făcea 
aport cina dori» şl cum dorm. 
Nu exl»U nlcio limită, nlcio 
dUputiţlunu c»rc s»t reglomcn- 
toae activitatea sportivă, Ero 
drajun» sA apari imbr&cat cu 
un tricou mu cu o nlcsnlcrd 
ruptă şl terfelită In noroi, p«n- 
truca toată lume» să t* nu- 
meaxe* sportiv. 

In Sfatul legionar, aclivlta- 
teo sportlvM va fi controlată |1 
flccure sportiv, pentru o aven 
dreptul «â sc Intiluli'if astfel, 
v* (rebut tu dovedească prin 
Însuşiri şi comportau* sportivă 
că merită acest privilegiu. 

In vederea roaliifirii acnafor 
dexiderate. In cercurile , Orga- 
niaârii Sportului Roniăntac** 
se vorbeşte lot mai insistent 
de un procct care prevede In¬ 
troducere» In programul şco¬ 
lar, pc Iftngâ celelalte materii 
de studiu, a tirului. tnnoluUil 
şi atlctigmulu). 

Procctul este binevenit, ţi¬ 
nând In scamă câ tirul, inno- 
(ul şi atletismul sunt sporturi 
dc Utilitate naţlonnlA pe cari 
trebue să şi Ie «propic orice 
bun ostaş. 

Ni se pnrc totuşi, eâ lista 
este incompletă. Din înşiruirea 
dc mai »u» lipseşte xky-ul. 
cure este tot atât de impor¬ 
tant ca şi tirul >i sc viluaasă 
înaintea innotului şi atletis¬ 
mului. 

Dina ne gSndim cu efită ra- 
piditntc se deplasează iorna 
trupă echipată cu sky-uri şi că 
iu onumilr împrejurări sin¬ 
gurul mijloc dc transport sunt 
tălpicile aluncco:u»e, importan¬ 
ţa cunonşteri» acestui sport este 
covârşitoare. 

Acestea sunt motivele cari 
ne indritucsc sâ credem că In 
cazul aplicării proeclulut po¬ 
menit. *ky-ul nu trebuc să lip- 
«cască din lista sporturilor de 
ulUltate naţională. 

P. Manolescu 


Noul statut amator 
al footballului nostru va ti alcătuit 
în timpul iernii... 

— 0 trecere bruscată (lela starea actuală 
la slarea amatoare sau no ,, raţia/, 
de amaiorizare" ? — 

PROBLEMA AMATORISMULUI 51 PR Of «SIONISMULUI VT p«r- 
NUMA1 A Na\STRA. EA fSTE DISCUTATA IN TOATK T<BI 
EGALA PASIUNE. CĂCI F1BCARE DIN ACEASTA MODKLJTATF 
ADVERSARI 51 PARTENERI PASIONAŢI. ^ TATE A ™ 

SITUAŢIA AMBIGUA DIN FOOTBALLVL NOSTRU* CR.PBA-ri r r. 
STATUTUL ITALIAN. CARE NU FACE DEOSIBIRF 
CU *^ DOUA CATEGORII DE SPORTIVI. VA PI ^JwîSoîfATA Şl 

Mult mai previ» decâl 
Intre cel* două „calităţi". 

Directorul ăootbaBulul nostru 

crează inlon# la nou, «Ldut şi in ca-1 pAnd cdnd ,^r "rTY U V 
drul programului de roorganiiaie * I _ ^' ,eo ° ă4x 

footbulluhjt noab-u care va ri s .jţ. 

In iama aceaato. aceasta reglameci' 
tare v* ave» un capitol ţl important 
şl tnteroxinV 

Cea mai importantă 
problemă 


Ud interview 

ol directorului 
footballului 
ln„FussbaiWoehe“ 

Diracfnriil foof6aUuli»> fomăngftc. 
d. Vatcnu NOQHleecu a acordat un 
l>tteroo»d inKmiieu- rei atei ger¬ 
man* ..F'urbaU W<WkT 
fn oc#»( inrarviăw. can- poeto fi 
consul era* drept un program de lu¬ 
cru. şvrI troiate patru din ceh? mai 
importante problcnu* ale 1 oolbtîu- 
lui fowenesi-: omatonsmuj *i p*o- 
j*r!oni*»nu( minorllorii tn ca mplo- 
ru>I. ridtcarra n^relului lechnic ft 
prtQdtlrca fi actu’rtotea tfchîpri un¬ 
ionale 

Directorul fouLbaUiUui Ae V T{ *- 
nunţd pentru ama lorurri şi p/«c<>- 
nu«aid o reîntoarcere la ristemul 

■riacţioneurului unic. 


" WW| j-g* "*' ‘W* o» «« 

_ ** , ‘*“~ tm>i- 

<»r* va fi gat* o^ru,« Wf tovw| ^ ^ 


Directorul /ootboilului. d. Vtcd Ne- 
puleacu, a ales Foolballul rmnan*»e 
ra fi continuat tn *ptri» amator C»t« 
un lucm, tn Jurul căruţa nu mat 
încape discuţie 

Cra mql tr>iport<mtă chesfiune „ 
rdma, acutn modalitatea. In care w 
va /ac* t*ec*7*a dela darea actuală 
guvernată de alalueui italian la «tarea 
cea nouă a Ir jet amatoare 

P °* lbU 1 1MW ri directorul 
footballului no*fru | e »( M dtaîă pe «- 
♦năndouâ ru spală atenfic. 

Primo e«r aceea n u w tr,-crr| 
briacufe Sc ta do o decuto. pr,r, 
car* ntetun jucător de foofboll r 4 « mal 
poate primi salariu «au prime 


Secunda «*te mai 

probabilă. 

drîV !°* 1 ♦< de na.ia \«- 

derotle irancctă f t conjia In acorda- 
rea unul rap*. de ometorUar* 
Cluburile de footbaU _ fi p0ot 
num«, acelea de divi-ie a 

~, C ^' orea d« doi fftu fr(S 

■ nt pentru a {/Ori icmlctl RtcitortW 
Mi «au peniru a-t (niorut n4 -. ld 
amatori, ( 4 expirarea crmirgctelor 

M,^ , n 

SA^ C MAţ F JÎS *N- 

5A CU MAI MULT !>AU MAJ PU- 

Va tv C xflî™ n D1VE RSTl >' ^^1, 

cn a L t sr - VA Uf. 

URA la noua ORfJANî&AP.E a 
FOOTBAliULUl NOSTRU SI CA 
NU ESTE EXCLUS CA LA 1 mar! 
STATVr nE CUNOSCUT NOU l" Lin 


VENDS-BN1REA TRICOLOR? 

BUCUREŞ H - TIVIISIUlIl? 
TllKNEl] BUt-UHESTEAN? 
SAU... LA GURA SOBEI?. 


Timpul er menţine deiiul de bun 
pmtni a fororiin manifestaţiile 
ht’e In aer liber. E#e ceeoce au irsisat 
UrteJr din I /rupArilm noaitre. car* IX)/ 
«ă-ri roMivuc ucnrltatea jjnn focuri, 
amteaie. Firele, e»U s-era neubtei- 
•nuli ia pnujidrtte iuja»ţTe, cor* po- 
lnm( iifidiţlet — îşi iiu-cieaxă orice 
acih «tale odată cu lerminoreo cam- 
jăOBOtului. 

Ne-i>r bucura insă. a txctvil*. şt 

peelun^treo uctirifăm ataio «a* 
in*miUe tVtnpvd ar ln.»enviva începutul 
unei noul tnamtaitlăţi 
Este hiene adevărat Insă, că Dl- 
rmforatui Fa şctual cel dtntdl ţi 
in prezent — pra*cu?a 2 i o tmălnir# 
inter-or a-K, de pildă im mgţch 
BurureşH - Timişoara, la Bucureşti, 
ear« *d re dispute la IS sau 22 De¬ 
cemvrie. 

Pe de altă pori* larii, tof dla *ur»ă 
oficiale aliem ci se Puenţtonoaxă 
perfectarea unui turneu bueuritştaaii 
la car« mi ta part» Unirea Tricolor, 
Vena». Rapid şi Sportul Srudcnresc. 

fn fine, Venus t rea M lanseze o 
provocare, leodemiui de tootnaă. U- 


■**' 

nirea Tricolor. Sfatchul — ţi ei — or 
urma fd te dispute Duminica aceosia 

Cere din oceHe p r v*cu- * r « va- 
Up» î 

L'h proect a Nai abandonat din 
dto*r«e «nottue: matoliul 4*nire ft. 
nim» Tricolor fl »ri«Tl*or<fita 
german* dtn România 

Romane de «4xh 1 dacă măcar unul 
din cele ttet proecte de mai «tu c 
vo realii*. 

Sau pritpărU* noastre jc vor mul¬ 
ţumi Cu ximpto activv.ale pe c are a 
ofere jocul uşor al peo®ctr|or„ 



Baroe, portarul Vnivondlăţii. a tuUbilat acţiunea Ini Bogdan (cari* va râdea In do*nl porţ>>) >i Med re* fl 
•e pregăteşte degajat® balonul. 


Echipa de 

nu mai joacă 

dar ne va 


hocheii a Slovaciei 

la 20 Decemvrie in captaă. 

vizita in cursul Ml Ianuarie 


JuQOS’au a. Germania si Eiuejla io CaoliaiS. Echipa Caoitaiei in Siouaca 
şi a României la liarmiscn - iată programul internaţional 19QI 


Vi Unu» Qiuiiula din hjşww hofivoeu- 

J»»I «xU.pj .'uiţiu&ttlâ ă Sxrvu<4fr> a 

.•-iTintai i-i n ** lud» tn C** 

L/tUî.v u 30 Irisvmvri*. ^«r, ue ria- 
Ul-x m-*u»L MofivuJ JywMorU *lp- 
v*»>, d-s lâuM umpuiui tkî4a'' , <i*aiNi, 
i u i ,ij putut <u>ir«nak 

la legut ură cAt prxşgramul lnt«rn.«- 
ţ-vr„u Ui JHr.-kioaSiU rnmâraeu- partou 

gggapnu) cute »e opcvptc »«u aera 
multe îtxrvn şl »ou aru rvţai mul' » 


ţt>j 


l-am aflat 


D>»a nu-a îrrformnt 


că intre 29 Decem¬ 
vrie şi 6 Ianuarie, •- 
chip» Capitalei va 
tutting sigur o serie 
de matebuci in Slo* 
viola. 

In cursul lunei Io- 
iiuanc, selecţionata 
României va juca in 
compania a patru ad¬ 
versari angajaţi si- 
gur i .Iugoslavia, Slo* 
vacta, Genvia/via şi El¬ 
veţia. 


n fine, in luna Fe¬ 
bruarie, echipa noai- 
kra naţională va parti¬ 
cipa la turneul inter¬ 
naţional dela Gar- 
miveli Partenkircfien. 


matchui ne loouaii 

romano italian lela li 
sau îl mai m 
asie namiiiai 

Intru'unul din numerele noa¬ 
stre precedente am anunţai ci 
federaţia italiană de foot-ball a 
acceptat propunerea Directoratu¬ 
lui român pentru un match care 
să se dispute la 11 sau 18 Maiu. 

CONFIRMAREA ACESTEI 
ŞTLR1 A SOSIT. LA DIRECTO¬ 
RAT S A PRIMIT O SCRISOA¬ 
RE DIN PARTEA FORULUI 1- 
TALIAN. SCRISOARE PRIN 
CARE ACESTA ANUNŢA CA 
ESTE DISPUS SA TRIMITĂ O 
SELECŢIONATA LA BUCU¬ 
REŞTI LA UNA DIN DATELE 
PROPUSE Şl IN ACELAŞ 
TIMP. COMUNICA Şl CONDI- 
ŢIUNILE FINANCIARE ALE 
DEPLASĂRII ECHIPEI ITA¬ 
LIENE. 

CARE SUNT ACESTE CON- 
DIŢJUN1 INSA, NU LE CU¬ 
NOAŞTEM 

Se pare insa, ci suni 
prea exagerate, pen- 
truca — după cum 
suntem informaţi — 
Directoratul va scrie 
din nou la Roma, ce¬ 
rând o reviauire • 

condiţlunilor. Aşa 

cum au fost fixate dc 
federaţia italiană, fo* 
rul nostru nu le poat® 
accepta. 

lată, aşadar, ca 
pentru moment întâl¬ 
nirea româno-itaha- 

nâ dela II sau 18 Mai 
1941 este indoelnică. 


SYLVIA COtUTIN 
căxtîâ Viovn 13 Deccmbnr. ora 

9 scara la DaUcu 


CAMA 

„F L 

STR BAT15TE1 

CiHoUm fii 


O 


si pkietc; t 

RAR 


tl L • 

I A 


mxi luatiu ă*«or«|i*ai p«ai«v 
•rtc« »rjE|na»nlo fltislc 
C*/*J®« ») H»»S* **» C»» awl»»» 1 * 


,1 ViZ TAŢ* 

t X E 1**1 

Trie Ion U7.?$ 
anaţi, b»acb*U »» 












































































MIŞCAREA LEGIftNABA 


Dopa un an de Inplă 

Io rnmplll şi siiol angajnmonl 


d* ION MOŢ A 

(..OrvinluJ Sturicnţrac 
din 10 Doccmbnu 19M) 


An (venirile (şi NU rochii lor. Fi# eage)*«aâ la o luptă, k angajca# 
«i aunt a]» ouai naumai dure împlini, meralromie. . 0 dur 


m* aau fericii, r| e Mim „„ prilej 
pentru ralmprozpâterez trecutului, 
fi. In cetverdnţa. pm'm o» rever 

control *1 con*?i‘ntet celor re ani- 
vaiMii 

Acoal control arc «a rezultat e 
limpcurv a conţiikn|rlor e inriu- 
nrt HoiAritoarr aaupra ethudiaU 
viitoare a acelor cert Iţi aduc amin. 
le ru pictate >1 rvzpect de eveni¬ 
mentul zârhatorji. 

Cu prilejul împlinire! unui ao 
dola Începerea mişcării aludcn(cţti 
de apărare no(lonnJâ. studenţimea 
trebui* prin urmare ai-ai reim- 
prcapitwc trecutul dr un an. să-fi 
faci un control de congUlnţău o 
examinare critici a actelor aale ţi 
■4 aroati apel din toate areatea 
«onoluziunilr relative la viitor 
Rcimproapâlându-ţj trecutul de 
on nn *tudcn|imca dr azi nu arc 
desigur in linii generale ce aâ-fi 
impute, dimpotrivi, ere doar eoo- 
atatin fericite dc ficul. I axând la 
# parte eventualul* mici pregeţi co- 
■liae. au oarorari go\ iiell de mâ- 
nml linia generali ae pre¬ 

zinţi, viauti da au*, ca fiind în- 
droptati aprr un ISrăm bine alea 
şi adutitor dc cinate. înainte dc 
migrare, activitatea utraualvsrei- 
tari a eludenţtmii romane nu »e 
manifmta prin aproape nlri un act 
nobil ţi important. Firi acreaţi 
mijeare. nu »'ar 0 incerta In istoria 
BMtl rfc pagina dc glorie ponlru 
oluden|u»ea dc azi. dc a fi dai 
ti. alarma pentru lupta mare ce 
ae apropie. Nu a*er fi aatiaficut le¬ 
gea istorică ia virtute* circja line- 
rinirţ a foci totdeauna, din instinct, 
seismograful marilor evenimente 
din viaţa unui neam Aroaata la- 
Ctiei ar fi frnt o pali pentru gene¬ 
raţia noavlri tineri. 

Decţ trecutul eervta de un an, cu 
hipta Incepotl ţi duai, ru jertfele 
ţi rezultatele acesteia, ne fac# 
cinste, ne laai aatialieute ronţtlln- 
fele 

Dar aftta nu # totul! Şi aceasta 
mai alee din reuni ci lupta noa- 
air» no s’a nfârşil InoeputA fi duai 
piai acum eu cinvte, cooţilmţole 
noastre nu pot Inlitura de Ungi 
aatiafecţia ce ni-o di trecutuL În¬ 
grijorarea pentru viitor in cere 
trelmic ai »e faci continuarea a- 
ciutal lupte ?1 ducere* ei la bun 
Bfirţlt raci m*I. rum •«* «pus. nu 
am ajuna fnct la areal a/irţlt af cl. 
Toi începutul Irumn* ţi eatblăeâ- 
tor de pini neum poate li tompru- 
tfilv, in caaiil ei In viilor nu ne 
vom face. ca ţi In aceat acurt tre¬ 
cut Intreara datorie. 

Areaali datoria a ooaatri pentru 
vţitnr, pr rare trebuie s'e ducem 
U îndeplinire pini la alilfit o cu¬ 
noaştem bine cn toţii: auntotn le- 
gaţl dc un angajament •»« 
pro Iruri ar fi lovi luat chiar for- 


pini la cupăt. 

Capi Iu 1 uoei lupte nu poet* fi 
decit viclene aau Infr îngere* 
l upta ooaatri a foci pentru Nu- 
meni» Clauaug. Azi, nu avem ulei 
victoria, dar nu suntem nici în¬ 
frânţi. Ci un zlatcm da luptă tre¬ 
buie înlocuit ui cu uit altul. eâ 
pentru obţinaree dela actualele 
guverne a revendicărilor noastre, 
trebuia ioiocult azi cu un alt a t㬠
iem. aceia al apelului la popor ţi 
al ataşării noastre la marca mig¬ 
rare generală, cetiţenenară. dr a- 
pirarc naţionali | a noevtri era 
doar universitari), toate acestea 
nu Inaeamni deloc o înfrângere 
Deci: nu auniem infrinţi; dupi 
rum (In ceea ce privcţte mul la¬ 
lele uimirile de noi) nu aunteru 
nlri Invlngitori. laţi ce ne apune 
examinarea situaţiei actuale a mig¬ 
rării. 

Concluzia pe rare ni-o dictează 
congtiinţa? 

C ţi mal simpli ţi calegorici. 

Lupta tiebu;r continuaţi, până la 
isbândă (pini la obţinerea Iul Nu¬ 
men» Clausug), 

Cui»? Pe o nouă cale; nu mai 
putem aştepta dela guvernele de 
ari soluţionarea revendicărilor noa¬ 
stre (rum a‘a făcut In alte ţări ca 
Polonia); Izbânda noastră univer¬ 
sitari ou poate veni doar odată cl 
ubinda mare a Intrcgei cauze na¬ 
ţionale. iabândi care nu poate fi 
cuceriţi dela actualele guverne. 

Consecinţa: ou vom mai preeio- 
na guvernul (greva universitară a. 
vea aerat singur scop). Guvernul 
nostru rare ne supune >n acest sis¬ 
tem dc luptă nu este de valoarea 
ţi patriotismul calul polon sau 
austriac. 

Nu mai avem rr aştepta dala fi 
In schimbul pcesionării guvernului 
vom adopta ca sUtom da lupţi a- 
legarea noastră la marea mişcare 
cetăţeneasca ce s'a pornit, (fi care 
va trebuie lărgită, perfecţionaţi ţi 
mult mai întărită fiind doar In fata 
ei dala început, de tulbure (urma¬ 
ţi*). Prin acraata nu vom fac# po¬ 
litici de partid- Dar vom fi ostaşii 
vemi-revoluţiei ca ae porneşte. 

Daci nu vom face aga, migrarea 
noastră nu va continua ţi nu va 
avaa ra meritul viitoarei izbânzi, 
rare, ţi ţâri concursul nostru, e si¬ 
gură, «legi va U mai grea. 

Daci nu vom face aga. mişcarea 
noastră va fi murit in mijlocul dru¬ 
mului rc o durea eprr glorie şi lau¬ 
rii izbânzii. Trecutul apropiat ne 
garantează insă, ei aşa vom face, 
deoarece aşa am început de pe a- 
rum ăi facem. 

Si mergem înainte spre îndepli¬ 
nirea alintului fi cumplitului anga¬ 
jament re l-am luai! Sau murim 
In lupii aau Ieşim biruitori.' Suni 
singurele porţi ce ni le deschide 
viitorul. 


mal de către unii dintre nat rit 
din motivul ci once soldat care ae 


*4»ăltlă4«l«tţl •*— 

10 Decemvrie 


de ION ZEANA 

Preced Slud Macvdo-Români 


Simbol al luptelor iiudwiţnşL 
r im bai aflări de apoteoza biruin¬ 
ţei legionare Zi istorici, dăltuita 
cu li ier r da foc In brotuui veşni¬ 
ciei româneşti 

Sub un rer transilvan. în C«U- 
tra Ardeii ului milenar, rupţi t*- 
Uri dala Unul matern aJ Pairi* i 
afâgute. au râaunat Întâii dau, ia 
10 Derembn* 1122 strigătul di •- 
larmă aJ etudenţunli române Irt 
(a.a invaziei semite săvârşite aub 
auspiciile clasei conducătoare pu¬ 
treda, Urunotc şi (anarlotixgt*. 
Au cutremurat văzduhul. loiuxiU 
mântuirii noastre naţionala 

Şl cine altul decât Tineretul uni¬ 
versitar putea fi orfanul ezprc- 
alv a) lntrupâru şl obiectivării lui 
In Utorto? 

C4ci aşnilitilea sterilă. decre¬ 
pită ’zlnuâ «1 oaifteatâ In rutinâ 
şi artchiloM, nu ara apU să dee- 
iugtaari glasul înfiorat al deati- 
nulu) şt chemarea lui mistici Nu¬ 
mai Unerctui, organul funcţional 
al Ingtinclului dr conaorvare na¬ 
ţionali prin aupbţea plasticitatea 
şi energia iui virila, era alfa aâ 
poarte pe umeri) sil nelncovolaţl 
povara aacri a unui neam întreg 
— beat dc alte ortrooturt «1 ri¬ 
mând de IMllimi. Avii «1« creţi* 
S«*tos de crâncene urcuiurl Nu¬ 
mai UnoietuLrtudenie*: pulea pn- 
/ eepe sensul eroic al unei nu*:uni 
Suaptz Infidelă a tm>fro)o-*lnr 
Graiul muUertoe ş* vstjll *1 
griul Pornirea vtjeUeaăl a râsbu- 
nănJ atâtor umiliri sângeroase «: 
autor, nţ* milenare Numai ochit 
Iul aprinşi de incendiile u mt s*- 
111 > viziuni putftâu <l»*)uşi < »•/. 
prin bezna veacului »** de foc 
a destinului ru mânate Numai su¬ 
fletul jâu mistuit de Jarul drago*- 
iri de Ţ»râ ăl conzumal până U 
delir aubltjp de pm:unea dăruiri- 


canic la suprafaţă Şl z*» revlmat 
clocotitor, ca o lavă, peat* IntTta- 
t* Ţari 

Din volbura vremii *ub un «er 
brăzdat de fulgerele furtunilor ce 
aveau aâ vină, abucnJ din străfun¬ 
duri milenare de latorie ţi Neam. 
figura de cremene şl vultur a vi¬ 
nul flăcău înalt căt o culme dc 
vear nou : Căpitanul 

El a creat mitul A poiaroat e- 
nerguie. dându-le unitate, direcţie 
gl convergenţă A organizat, cu 
o riratcfle genială, bâtâla. A de¬ 
finitivat ţelurile, vag presimţite şi 
stângaci formulate, cu o Intuiţie 
profetică Şi a dealântuit atacul 
Dur. masiv, necruţător. Căci El 
rra Omul nou. Me»te d*»*int.fvi 
valah, pre4<sriu*t *d inrtfipd. chior 
ru prrtri iertfet Lui tolăîc 

Studenţimea sl-s descoperit 
Zeul Ş) a pornit să propovăduias¬ 
că. mistică fi fanalisalâ adevărul 
mare unic. organic rumân««r al 
religiei ceim nou:: ,J*#tr1a' Patria! 
Patil»! 

10 Decembrie almboltzeaiâ coo 
mai dramatică încordare a ur.ui 
neam xetoa de viat! condamnat 
Ia mc-arte de o bendâ de «loco) 
veneiId ri tiurtrltnatt 

Ea martheazâ divorţul *uflcu»c 
Intre două generaţii „Sabie des¬ 
părţitoare tnţre dwâ lunJ* <«m 
spune l**n Bane» Pagină de ct%- 
ftft In ţetrrpiaeţu vean:ului nou 
tânăr legionar Scrteă cu s»ng*de 
genaror al unei ger.âToU* de revo¬ 
luţionari neasemuiţi. de»l>rir»f! tn 
coloană vt/oroasă dut ăinul atu- 
lenţimii rwnâi-- Moţa Mar;r 
flumetu Mcailorti, ftvreidlţii 
CoHgă. Vurdut. Mit» Dum trnacu |: 
atâţia alţii Cohorta albe ale mor¬ 
ţii ds tineri studenţi, randuric «ub 
comanda infailibili a Câp:t*nu- 
1 jjl Cete ne cooduc# m* 1 depari* 


lor total* pute* «vlrii, cu o 
târî re supremi, zarurile sorţii 
Şt (a 10 Decembrie 1022, aaru 
. Jr au (nat aruncat* .J>uhut nu¬ 
ni» fupUoi H a irupt aluno m 1 


dincolo de mormânt, până ta» stră- 


10 Decembrie ar trebui decrcUl 



Gravură 


ION MOŢA 


do Aleaortdru Bassarab 


linui copilaş din Vaslui 


l'drdreşf/, tS innuttrir IV* i 

Drag copilaş şi dragi copii, 

.Voi mi i /trimit mrrlmoarca ta... ni zic tt vnanirti a tuturora, fjrnlructt in- 
tr'innu eafe mfletut diiiiiueteear fi nfnnt al nuci mlrr/ţi ffnrraţii. 

levantul f/enerefie se rirtivu azi »/e tnnyn mal urile CVr r mu pul ts t fi prind 
Iu Ihutilrc. tifla Xintru fi /tuna tn Tina, urând <»a mii df piepturi nn nlnpur 
mnflrt. »»» ochi o Mtnyurt i * cântei*. in mii dc hrafe nn mlnţtnr fel dc mpadd, 
i n lume o nintjnra menire : A mântui neamul acesta de Români şi de a 
păstra pământul in care se odihnesc şi se vor odihni liniştiţi părinţii, moşii 
şi strămoşii voştri. 

ŞJ dacd vreţi ari ştiţi datoria coamtrd rea dintâi, am ari »*’« • pan: f.a#r. 
sa iubiţi cu foc, copii, pământul acesta, Intr'inmnl dorm şi car dormi mereu 
ţoale amintirile rountre ; sărutaţi cu drag ţărâna lui, călcaţi incct, înceti¬ 
şor pe dânsa. Dedesubt sunt oase scumpe Şi sânge mult. Flecare om. fiecare 
picatnrrt de manyo vor npune Inimii routttre povemtea de durere şl de vite¬ 
jie. povestea neamului vnntru ; povesteo unui neam de eroi. 

şj fot acolo t'fţi iuţelcye cd pa mani ul acemfu a fitmt al i’«riru. ori roiari 

t»i se cuvine, că trebuie ori să vi-l luaţi, ori să muriţi până la «el din urmă. 

Aceasta e cea dintâi datorie a voastră, copil I 1*0 celelalte o ari vide 
t,crini la rrrtnea lor. rând atunci ntudcnţil români (nrhişi la I rirrirrşti 
tmruld pe flsf, pv voi toţi. care sunteţi nddejdea noamtrd de mâine. 

Corneliu Zelea-Codreanu 
mt ">l*"t*9ti din inchiMoarel 

Românismul nostru 


10 Decembrie 

Ziua de mare răspântie 

Se vad# că darul eaiwc — eăcllviui* al natlal. In frunto eu irla- 
iu poate f» numii zittel - prin I şa pmb!arr,ă ;i<fo,.cWcă BarnutUL 
car*, apr** uimirea chiar |t a •celorlConU. Emtnrmru. Haidău ti ir*\ 

Imal fapatkl aatimzaUşt , 1 a* tn-1 cmtalţl. nu *u fna* ded nortiţlVh 
Ifâpvilt dlntr odalâ. tn cur* da l tnmormăntzţt spre »-i inl<v*u» 

I câteva luni, Întregiri»* Neaunulul. I nume «t doct rin*, dubteza* ş* 

I — • trebuii «1 trebu* a dwcedtm I fide Izr faţă de Încăpăţâna-** c*. 
ţin faţa lut Dumnezeu, prin crunte ţ lor din parada de a-*l »m»me o- 
I încercări, că l-an» vrvdmcit, miearl ptniil# ridicole «t funcri* *iur»iiU 
I lo bună porte Idtia 10 Drcambrie a însemnat 

r T” t ZT t ' * "«i «nrept,,. 

Ifoal însoţită de u logroztloa-a sar- bln, !« rvoa>t#r»a c» ăicîarL^ 

Ur dwrobtU. dar cu oraşele pkr-L^ ^ . partidelor ?â 
duu gt râmav» tn cucrrirţn unu Uiflctelor altsrate d,n pari'do.a 

i îmbăta nrivtriu a- K. 1 ». 1 10 ncrofirglnit» ţi cu tocim 

Irului Ztâpăn paate Clujul ProcureI ^ 

rilor lu> AUls (*t câta olt* satisfac- Iii.î£L3 î S 

Ut. pretutindsni). dar In acela» timpi K î?uî \Z* lîJlîT^altmV 

fericirea ni ae oprea l n git, cind ho,4rfWi un * 1 lţH »^ Mlmbl * n ’ 
brusc, ne săgeta prin inima Inel *"• ^ ntni • ^ min - 

•trânsă de bucurie uo Ubiou nA-l tvJl •’ P»tNme«hil românesc p*.ar- 
prasnlc. aproape totul nu c decât P-^tru a aduc- renaţteree »p^ 
un neruşinat >1 mincinos fard ui- romăn«c «1 «eritn r.flâw 

color tras eu sila pe eatenorul oe- ln decadenţi spre cosrnopcL. 
tăUlor vrăjmage neeueant** '' 4m (nui »» *P r * tipăceiJM 

.Inscripţii, atâta totul ele noaa-ld matenaliam distrugător E-. a- 
tre; lot restul al lor. încă totuşi al I sticli p cointeresaţii lut V chcr, 
lor I Anhauh, Groedcl »au Bcrknwitz, 

Ntct tn celelalte maiulostân al*! 1101 «pârătortl lUpâniri) ftomănu- 
visui neamului crudul dualism nu|l ut «upra avutului v casei site 
no-a cruţat iluziile^. Clasa dlrl-l Studenţii f»i toţi Românit din 
genţi ? In loc aâ fl avut parte de I mişcarea naţională . răci 10 D«- 
partldc 1* înălţimea eroismului rl-1 cerr.brie nu e zl de re:.ari«r a ap:- 
alplt cu belşug tn toate pulsaţiile I ritului naţional numai p»n*n> atu- 
vleţtl de atunci, tn loc ca dc »â t»e|denţl. el In ţara ţntreagd cum »‘« 
un bloc viguros p aănâtoa pe e*re I dovedit Îndeajuns), trabuc u »'.« 
aă ae clădească noua ţari, — «mţacessU» nu * nimeni, afzr. de tu 
avut nsnoroci ea de a avea sau o care aă apere gl a duci rui. do- 
clasă dirigsnlâ ardolercaacâ cu ţ parte apre izbânda accnt duh sou, 
principii viciat* şl frsncnuaomce I ztnguru! mântuitor Partida» ou-*l 
(e«; una din condiţiile lor - nul pâr#:esc nici unul poziţia lor. im¬ 
ite poporului ardelean — delalpnuiva căreia n*-«in ndicst noi. 
Alba lulla unirii; „minorităţile zcUpre a primi crezul dela 10 Dc- 
vor administra şl Judeca In imnaţcsmbr» 

lor naţionali”, «i multe altoie s,- ^ ţmşţi.cg b.ne pe aii; po- 

mllare) aau una basarabeană cu K, tu ; ln Uu SPUlITVVJt 
auflelul p* Jumătate dua dincolo de I vgCH/U, ^â se mapţlnâ, aâ ^u- 
Nistru, aau apoi o clasă dirlcentâ • 1 c | *1 zi bl ru Urcă SPIRITUL NOU. 
imchtulm rcfst-. degradau g: «L 10 Decem- 

In corupţi* «1 falzc idei despre ros-1 ^ rte 19 *.*, 

5122 * 2282 !*" “ ' uUuru ». o ». .*»• d. jw.^ 

.... ^ . . .,1^ dc ceilalţi duşmani fundări. 

Astfel, problem» Jidarulor *lă- epMtul 4r# lnci ^ ^ 
pânl peste oraşele fl avuţiile ţării|, ntn t pcrilzt p puternica ?-xpro. 
W ţj» • bu , a * P«»* • «uftemUU mlsurtle oferite ds partide, tsnta- 
•1 prin decadenta rjftetuhil crss-l,,. . . . m , u . „ , . . ... , 

■„ii., n-« I »‘â situaţiilor material» str«tuc;ts 

ttsni. Vaida, In culei. Nutor, Ave-1 ^ v * “P il « c din vitrine tarabs- 
rescu ele.. (aomlUţile puterii poll- î° r PO»‘Uce. ri uitarea Mmţimwts- 
t'.ce), nu a găsit alU soluţie dvlt 1 ^ ^ 

Constituţia dela IW 3 . ba. pentru '• 10 ţtoe^brie, i*>-orâU din a- 
eet mai mulU, aceasU nici nu m«i dâncunle Uimo» als unui neam 
« o problem*}, tar ptrtnuvunca datăl^ăi simt* pic.rsa 
unul nou milion, proaspăt, dc Jt-1 Student! ţt Românii Spintul de 
dan), nelmpus de nici o Ligi a Na-l!a 10 IHcambrit 1922 vă -hcam-4 le 
Vtunllor. Invadat d*t peni* Nu»lru \ *Pv'. o-zl nurrere "r»<A.r. Z 

ii d r slrftngcrti .i p**n- 

tri luptele viitoare at dc tn«mn*- 
4 plcalelnr pentru judecat* ce 
va veni odată chiar fl aci pc p㬠
mânt ! 

Legiunea .Arhanghelul MihaP.**, 
născută din spiritul acutei rtle. nu 
a fost »t nu va fi niciodată absen¬ 
tă dela acest apei •* 

(. PAmânlul Mrâmegeac - . Anul l 
No 10 din 15 Decembrie tilri. 


DOMNILOn «TUOCNTI. 

•glfllul eeeeti** ■#-# SnmH Vem- 
nltelee Se om. aplrilut netleneltat 
KM eeroit dfipiiltalia f« român, 
aptrltul areie revelufiener ne O 


(unita, aeeaaul* Sa Dumnezeu el 
«n Ueaiura eu Kl. noi am mei #■ 
eeueat Sau* tiOuH #• fel* : Sem 
irtlaUa de rom*n *1 demnitatea 

de laeioner. 

Am inehelat de«4 cenetttnţa neea 


fi Cerereu» eceaata era o simpli 
operaţie administrativ! dr curent 
umaiuterlam. fără Inconvenient# 
pentru ţerâ Ungaria învinsă fi-a 
permis a mers* (cr* dintâi in t*e- 
prevâxut) (n fat* udontei Ligi 
Naţiunilor, cu problema lui Nume. 
rus Clausuj. — dar somităţile cla¬ 
sei noastre dlrîgcnig n'au îndrăz¬ 
nit a o face nîd dupi ce Ungara 
Polonie cistigszerâ la Ugâ 
cunoaşterea legalităţii acestei ml- 
•un. In raport cu clauza minoriU 
Iilor 

Mtermen de tuflet a conducăto¬ 
rilor neamului noetru (aau de nu. 
apoi totala alterare a conceoţiilor 
lor pol* icfj. a mers astfel nc.iee- 
mintindu-ee. din greeaU in gre- 
»ala conopromiţănd tot mai mult 
viitorul neamului atât dc favorl 
lat dr Dumnezeu abia înainte cu 
căţiva am. şi, merge fl astâri fna- 
lnto. cu aceea»! sinistră perseve¬ 
renţă ln rău iar id acaet timp va¬ 
lurile puten! duşmane se »bai tot 
mai muîţ peste ce • rlmz* inel 
necucerit din avuţiile matenaV, 
sufletele decad cu o Iuţeală în¬ 
grozitoare In necredinţă >t corup¬ 
ţie, iar du*man!» tea şi pânde*- in- 
tăj-indu-#*... 

10 Dec«mbrt* 19 22 a fori tn *- 

Aeeesta eeto *•«•• *r**»**i •"•*| C eestâ almoeferâ otrăvită, o rt dr 

igriatl emulul ttomân 
l calea e# w‘o weBtaae. 

alciandau CAWTACUI1SI0 

(Cuvânt di* «••#*■•#•»* ®vm mml 

MuW.Mfvvr rfrld r*tre» »erea. 

Aonllte «•>•) 


I mere răspdMie partru vieţ* n«a- 
I mulul românesc 

I Ea a Însemnat ruperea cu «CP’ 
I spirit nenorocit *1 repunerea pe 
| planul întâi a marilor probleme 


-leioiezeţeseieies—— 

„NEAM 

BIRUITOR" 

Ion irriwla ramaradnlni 
I. I'ădoreaou 

la aeănl malrneţelei ->ri«»uart Ae 
«eilal ..Baaica D#bi» ăia ezesel IV 

BaaUtl, M.mur» l) Dwrmfcr 1WA 

•re H i»ntu. « »«W ueuritl la» 
Padeteeee dopz»; Nua lizeltet'* 
Ceelvrtatz u ra lisa la twalat Pa- 
caltait! d« Dr»*t »-i»l CbtabeU) l» 
sa'* m u ti uza ţa la latiarca etiert- 
pala 

gliei ieritali a Iu paria atât «*»*- 
,tatl letteeail, aăt ri fzrwzaatz rirtUA 
*• tveteu. 


demnitatea de leelener. 

Şt ■ptritul naţionaltzl »t epietlul 
revelutlener ne ineblleaz*. deae» 
rece le primul rene de neblele 
debendit de ereelinlem pete tnSt 
teren emulul pe treapta de fllntâ 

-ioioie«»ă«>oitui- 

Un citat 
din „Pămânful 
Strămoşesc" 

„,ţfudfs|t creşfifli10 D* 
remb-ie prin aminltrta fl 
mnşienam cart »t-o aduce, 
ntc c ri ifdnt* pentru ru»t, 
Sa' n *Cf bdi 'rim lipi euffl 
frpbttlP * 

/ţruoca[ fit dttprtţ pnt U- 
nlA fd v*o aemdâ dupm«rtt»l, 
ţmrifţ n» putrrt tnant cart vi 
sd Intmde. svdriift tn /Ucdn 
murdar o untlormd-ehtptu «re 
t'd înj^lfdftd cu «t, |t porniţi 
ia fupld pertm cprdţtreo pn- 
pdoiaxc. ^ rdtplau* 
V«omtt!ut nu vn rutdrgtd 

las* Dans» 
laţi, J Decerni»rit 1V2a 
_«#»#»#*• fea*aeae»—- 


tre de Neam rtm», deoarece a- 
eeaata oenetimt» e*t* eu aiet 
mei vrednica de reepeet eu cat 
eJmlul domnltdlil de em al de 
num este mat ridicat. 

Camarazi, eeellrnipul redlrll re- 
meneaţi eete leeameet In eelende- 
rel «eaeiciei ee aere #» eearte «u 
sine Dumnezeu 

Aeeat «naitm». ered ae. *e e- 
awtis 

• eeeerl. «u «atletul «A»n(t. te'em 
Intrekel ce eelitete. ee virtut». ne 
farmec. *e tstezr» unleA. ce mi- 
reeamS eeuA. ee m IredemM deeee- 
ştte *1 mamei leeAlpuile ea atee. 
ea «rebut *A albâ. aeeat «ruet ra- 
azăaaee 

VA imdema •* puaetl el d «aeetr*. 
•SI de des a eeemenea ImtreAere. 

In*A. ee •* au «(«• aeralieaM de 
• leHiitet# el a<• imme 
tenta eullaleaee». »l sie. eama 
rut mm atarpall •# alaele eare due 
mer le treptele eett#»ee»Mmr de- 

tarie 

VS ea» da aoeet *»at deaaraee 
am» da» #• aamzl eeemplw. 

Nu eet» H eematarl. AamAal, da*S 
mu elt traeui s«s gaaala *■»• 

ztaţă 

Aaaaefa ezte eatea treai pentru 
nat da depetal Kri Şumaesen. •#«* 
oale* aar»l«A In »*«*rt# »l «Aptwril 
rumeneşti S» «Imite» nueatra. *•»• 
eetoe deeaHleă de #leAm#*i* net 
*•. este ##»•• alea#» »l taaareat* 
de CAuitoec 




I infera d«l* Untv*r*|ţet# a însemnat p«* 
ivi ofme* caa msi mar* ce s» putu 
mândriei. con»Uintet naROAsle fi cultural 

ruritue probe c«* met menlftdrti s urri 
• împotriva naţiunii care U gâzOuesto 
ums» cu atât nu * *vi mulţumit. N- 

Mblgmm C b^ h Pi. cuî mai bun dlntie 

.<-1 edinricnU Talmudului. Itdovli. s‘au în- 
itcrri lut O studentă »> câţiva ztudenţi 
rgţăclţl în cartierul jutov.ee Văcări su 
.ngiuiţi d* către o haită d* Jîdovt tnmrt.1» 
rj e jor 

mnea Taluiodlriul s'« î»pU*Ut 
itul Mih- Iritru Cristmch. ^ 
lui religios, după cu» Lungul«cu Aurr. 
aonu « victimă orgoliului raati Iul 

.rm.U kvM ♦. ci-*un» . (-« 
tniAmoU»* *s*»râ In cartlorul Vlcărdgt* 
fidore pentru umsniUto, dvairaţir r» W 
| întâmplă lUa»> iidovoaacă deiâ »o» •« 
renvulslum v ulM celei m*d f»»»«i« c4T# 
ipâti corectorul de dogmă 
ir Doamne, câ nu fttu et tac 
eU Chriav până an sunt două mUcnn 

,!ne (toci si taHtoAg* _ 

(„Cu«âalut Şlmdanleec'* ÎA edili* spoeto- 
Anul l, Kt ă diA ăi lonuori» 



















* x » 


Mlereor» 11 B«<iwwl*rlw IMO 


Economie - finanţe - Agricnllnră - Muncă 


0 evocare muncitoreasca 


Cea iKiii «gura nlefmiă fo¬ 
losită de duşmani pentru risipi¬ 
rea înotaţii unui popor, c»tc 
dezbinarea şi mai apoi lupta In¬ 
tre clase. In alele noastre am 
văzut naţiuni una se. pră buşiri- 
du-se ca un singur om, la cea 
dintâi . Încercare mai grea. E- 
xemplul Franţei. 

Dimpotrivă, popoare ca Ger¬ 
mania si Italia, unde toţi Mint 
ca unul şL unul ra toţi. au c⺬ 
tigat Intr tţn singur an dc zile 
cele mai farmiciabilc campanii 
militare si diplomaţie» din is¬ 
toria lumii. 

Vechea deviza, „desbmă si 
ptăpâneşte” a fost aplicata ţa 
In ţara noastra dc vrăjmaşii li¬ 
nei Românii libere şt puternice. 

intre studentul si meseriaşul 
român, nideo-ni aromi sapaserâ 
o prăpastie care in mai puţin 
de două decenii devenise atât 
de adâncă, încât numai prive¬ 
liştea ei te tnfiooră. 

O ura cumplită şi o invrajbin? 
de moarte despărţea pe munci¬ 
torul intelectual dc muncitorul 
manual. Şi unui şl altul, fiind 
stâlpi) României de mâine, vii¬ 
torul acestui neam nu putea 
decât si sc clatine dm teme¬ 
lie. 

Dumnezeu Insa are grijă ca 
*£ trimită uneon. mântuitori 
popoarelor care se rostogolesc 
spre neant Astfel, a apărut la 
orizontul destinului nostru Că 
pit&nul . 

El a văzut cel dintâi, adânci¬ 
mea şi grozăvia prâpustici din¬ 
tre cele două clase sociale 
căror menire, pentru prosperita¬ 
tea naţiunii .era tocmai o cola¬ 
borare sinceră şi continuă. 

Adâncă şi larg* această pr㬠
pastie In primăvara anului 1920, 
când întreaga Românie şi tmn 
eu deosebire in capitala Mol¬ 
dovei, fluturau pe zidurile fa¬ 
bricilor drapelele roşii ale co¬ 
muniştilor. 

Căpitanul, student tânăr de 
tot pe vremea aceea, s’n apro¬ 
piat de prăpastie, « privit în¬ 
delung fundul ei dr bezna fi 
pierzanie şi ap» s’a uitat la 
malul celalt in tabăra muncito¬ 
rului. 

Acolo, printre miile de Ah- 
roun roşii, el a zărit şi tricolorul 
românesc, fâlfâind ceva mai la 
o parte. II ţinea in mâini .voini¬ 
ceşte, un muncitor pr care-1 che¬ 
ma Constantin Pancu 
poi oameni, din două atât dc 
deosebite clase sociale şi-au f㬠
cut atunci semne, dc pe malu¬ 
rile prăpastie) care urma să 
înghită tot neamul şi sau inţo- 
les Indata ce au de făcut. C㬠
pitanul. cel dintâi a aruncat o 
punte de suflet peste prăpastie 
şi Pancu a prins-o numai de¬ 
cât In braţele sale viguroase. 

Intr’o clipa erau alături Sub 
flamura celui mai puv şi mai 
curagios naţionalism. 

Tânărul student Corncliu Ze- 
let Cod rea nu şi încercatul mun¬ 
citor Constantin Pancu. au s㬠
vârşit primo Întâlnire şi primn 
înţelegere Intre studenţimea şi 
muncitorimea românească. 

—— *©*»*«* 0-^010*0* O*- 


Şi să mai întâmplat ceva 
tund. Viitorul stăpân şi Câpi 
t«n al sufletului neamului 
alezat sub ordinele modestului 
dar bravului muncitor. Era 
pildu mai mult, pentru infră- 
ţin-a totală şi definitiva intre 
studenţi şt muncitori. In curând 
alături do oi au venit mulţi, din 
;:e tn ce tnai mulţi. Constantin 
Pancu, g'a stins ol in umbră 
şi tăcere, in vn .c ce marele 
>âu camarad şJ suh.il torn trecea 
din închisoare în închisoare, cu 
lanţurile la picioare, dar cu ari 
pile duhului său din ce In 
ruai uriaşe. 

Puterea dc r.ullet a luat pro¬ 
porţia >1 tâna granitului. Adân¬ 
cimile şi întunericul prăpastici 
au fost umplute cu lumina jert¬ 
felor din amândouă taberile 
unite pe vecie prin Întemeierea 
dc către Căpitan a Corpului 
muncitoresc Legionar. Pc cru- 
cea celei mai nelegiuite răstig¬ 
niri. pe care a fost schinguit 
vreodată tineretul unui ncain. 
au fost Întinşi, chinuiţi şi ucişi, 
deopotrivă studenţii şi muncito- 
ii. Moartea in dreapta credinţă 
a legat şi mai adânc şi mai 
ctem. In frăţia noastră, iubiţi 
şi scumpi camarazi ,cstc una din 
cele mai glorioase fapte ale Ca 
pitanului şi este în acelaş timp 
piatra de temelie pentru în- 
(rea ga biruinţă legionară. 

Şi pentrueâ la această înfr㬠
ţire a pus sufletul, umărul şi 
viaţa sa şi un muncitor, se cu¬ 
vine ca acum, după ce l-am 
desgrnpat pc Căpitan din taini¬ 
ţa diavolească in care l-au as¬ 
cuns călăii şt duşmanii pat» ici, 
să dcsgropâm şi pc Constantin 
Pwicu din uitarea in care l-a «9- 
vârlit şi vremea dar poate şi pu¬ 
ţin din nepasarea noastră a tu¬ 
turor şi să-l aşezăm şi pc el, care 
a fost camaradul şi şeful Căpi¬ 
tanului alături de învierea şi de 
biruinţa Căpitanului. 

Uniţi odinioară in viaţă, uniţi 
apoi tn cerul in ca re i-a dus pe 
rând moartea, sâ fie uniţi şi in 
înviere, deoarece Căpitanul şi 
Constantin Pancu sunt primul 
simbol al un ini studcnţimii ro¬ 
mâne cu muncitorimea române. 

Evocând astăzi memoria lui 
Pancu, am convingerea că înde¬ 
plinesc o porunci a Căpitanu¬ 
lui. In colţul rezervat siracilor 
din cimitirul Eternitatea din 
Iaşi, trebuie să meargă şi stu¬ 
denţii şi muncitorii şi până la n- 
şezarre unei crud dc piatră care 
sâ eternizeze ?i ţărâna lui Pan¬ 
cu, cum eterna l-a rflma> me¬ 
moria, să aşezăm acolo florile 
omagi»lor şi recunoştinţei noas¬ 
tre. Şi după ce vom cânta im¬ 
nurile biruinţei noastre să stri¬ 
gam ca sa nc audă şi rămăşiţele 
pământeşti ale celui dintâi mun¬ 
citor legionar : 

LEGIUNEA ŞI 


pun iispectirimr de cm. 

m k uni uwMft sm mmm 

Importante instrucţiuni trimise de ministerul economiei 
naţionale tuturor inspectorilor de control din ţară. 


Desvoltarea meşteşugului 


Miîttstcrui economiei nej/vnole 
frimi* îttftiror mjpeCtcirdor dc 
control instrucţiuni cu privire Ia 
atribuţiile ev ie au. precum si eu 
prloirr Ia aplicarea decretului tape 
V >. .12*0 din 28 Septembrie J940. 

Asupra tnuirait inspectorilor (ie 
control se jrredan » ea ci au cali¬ 
tatea dr a control a normala fnnc- 
fioitare a «n,*tituţ.urtiU>r pe lângă 
care sunt numj'i. în vederea cer- 
cetătU activităţii acestor institu- 
ţium, car c trebue*c să se Încadreze 
in orice chip în rls ta econpn ied 
româneasca, evuănd orice activi¬ 


tate cu caracter subversiv, dizol¬ 
vanta sau paralizante ale econo¬ 
miei naţionale. 

Apoi sv precizează că In vederea 
e/ectudrii unui control reai, decre¬ 
tul lege a pus I* dCipatiţia inspec¬ 
torilor de control puteri importan¬ 
te. 

In chiar virtutea art. 11 din de¬ 
cretul amintit, mivectort l de con¬ 
trol este obligat ai ceara coimini- 
care a tuturor actelor efectuate de 
întreprinderea pr ldnod care func¬ 
ţionează, dacă ele depăşesc valoa¬ 
rea de DO.000 lei 


Inspectorul de control ar© o competenţă 
nelimitată 


STUDENŢIMEA 


TRA IASCA 
CĂPITANUL î 
TRA1ASCA 
ROMANA ! ! 

Dumitru Grota 

Comandantul Corpului 
Muncitoresc 


Ştiri municipale 

)• 20 Decembrie «. c ff va de»- ducerea serviciului ftoid însărcinat d 
chide stagiunea TeuLruJuj Munic SV Lo*vjmn, şeful poliţiei comunal© 


I L. Car aflai» D Victor Ion Popa 
are rt*pun<irrr» ocgatdi&nJ şl icfi 
sirii operelor ce » vor Juca 


filrl* utilii ■ mi! U Oi«r«i* pri¬ 
mei tznB»|H»ri A* otaj»« impoiLiBi* am 
C*ap» • lt»*t InportaU ar 
primiri» C*pli*l*l. c*it o n rr»m4c. 
•ovtr* ce»*, p*pol»ne* 4m capriatri 
auiriptalmJ 


P»t>b» a u *a»t ta ajebinl popa- 
latial ar*at«»e 4ta urtitrtli prr)l*i>ca 
al* OapitaUl, i a «tapa» I «rrrirlnl a» 
sitar a «4c* la tadapllsira aT»aa*»»î*s 
a patra bal conuida popalaio, Arest» 
ba» »oaI Isfastrato «t ca awatr* d« 
paiaxtUrt. 

Cta tascţiascaaa. t) n» m* Oritaaul 
sr. M> cariJars] Oravd; Ii i» str. Ton* 
a» 1, *•!( ea al/. Vani* Chiabura, car 
barai tabastiasi >i ta atx. EUo» Cumu 
carti«reJ Liaariai «I 4) io atr. Aviatat 
BulUf, catlieral rta*»a»o*. 


XMrscţta voUrjnara a immiripuUu 
mueure^M. pun* în vedere iuU 

K'btr «»\) fcar* musuAte de 
un cUuk- Alb spiu ocue n 
p* >n Locoi. Icroa.’u Antuo — puv 
mi Uneului — m lmi>*nfimmt ri * 
pnatntc. ac uigaiun. L. Iri'UVitu! D: 
Badea fiontiM h unna tr«u»»entu..' «n- 
tirabiv flf nirvc** «rest câine a iort 
turbai 

Ptr»c*met« cior po>rd4 râln» csre 
sau bdiuş ■ i cel -i pcczM ■■■ 

l*i K^culUdcs veterinar* jicnim ti« 
Umetn mu sa arturi'/e pen- 

tni *-l ndiu. 


La trdM/l dm a*ratiq fYot/>t-< 
flaut cri o adunare c i»\rp»brftirr 
cotimUuIui CoojirruUţ'Ci niesenov- 
Ier de tnculţdn.mic ,,Opcrs t-oepu- 

rqtivd". 


Serviciu) pr.rtvu twitretu 1 rrn*u:t. 
Ier >1 ron,batcr«A speculei « (oct tf*- 
rut asupru. poliţiei comunala, ou *.xm- 


Dlreclta generulă C. F. R ft rllspvts 
i deia 1 Ianuarie ÎMI eh între în 
ţjoarc aoulli cărţi de identitate slo 
prntonalLwui şt pensionarilor C F. R. 
uvJuaiv membrii de lamtltc şi asimi¬ 
laţii lor 

kctuajeie carnete de idci>tHt*U' ră- 
mi>n în vigoare i»n* la 31 Martie 
1H1. 

* 

„Crucea ftoţic* maga pr ahsol 
«■«stele citvrte mi .fraiere *o- 

lunfare nîr Cnu n Raţ\i, ti cooîH- 
buie. ca in fiecare on. eu obolul ior 
(n beni, la dudiStmlrea Hăţurilor 
cc «c fere eu ocazia Sfintelor Sot 
brtton ale CVietUfiuLui, *oidiHilO 
Iiolnati spitalul „Re¬ 

gina Ebsabcta". 


Spre deosebire* de puterii© co¬ 
misarului de rom mizare, rare nu 
oro în căderea 'a doc.ît aproba¬ 
rea actelor dc Jis|M>ziţiunc. ln>- 
pcclorul dc eontvol nrc o com¬ 
petenţă nclimitnfâ CU privire Iu 
actele asupra cărora e| îşi exer¬ 
cită puterea sa, Fie că el se c㬠
scate in prezenţa actelor dc dis¬ 
poziţie, fie câ ol se in 

prezenţa unor arte do udminis- 
traţic sau gestiune, dreptul său 
de control se exercită în tontâ 
plenitudinea. Singura limită lc- 
guhl pusă dr decretul lege, con¬ 
sistă in valoarea operaţiune!, 
controlul urmând să se exercite 
in special usupra actelor ce de¬ 
păşesc valoarea dc 90.090 lei. Har 
nici aceasta limită nu c absolu¬ 
tă tocmai ea nu cumva mai mul¬ 
te operaţiuni de valoare moi 
mică împreună, să nu ascundă o 
operaţie reală de 90.00'! Ici sau 
de o valoare mai mare. Legi ui to¬ 
nii a dat posibilitatea Inspecto¬ 
rului dc control, prin acelaş ari. 
2. să ceară comunicarea si a ope¬ 
raţiunilor având o valoare mai 
mică. 

Prudenţa obligă pe inspecto¬ 
rul de control să utilUoee în coa 
mai largă măsură această facili¬ 
ta Ic pe care legea i-o pune la 
dispoziţie, urmfiud să controleze 
toate operaţiunile d<> orire «alu¬ 
ră şi valoare «r fi ele. 

Operaţiunile odată co¬ 
municate, inspectorul dc 
control arc dreptul sâ a- 
probe sau sâ respingă e- 
fectuarca operaţiunilor 
procctato, deciziunea sa 
fiind decisivă. 

Inspectorul dc control 
insă trebuie să aducă la 
cunoştinţă întreprinderii 
pe lângă care funcţio¬ 
nează hotârîrea luată, in 
termen dc 2 zile dela 
data când i s’a comunicat 
proectul de operaţiune. 

Asupra acestui termen, 
inspectorul dc control, 
trebuie sâ fie foarte a- 
tent, pentrueâ trecerea 
acestui termen fără un 
răspuns din partea sa, e- 
chivalcazâ cu aprobarea 
procctului de operaţiune. 

Toate operaţiunile şi 
angajamentele luate de 
intre prindere, fără ca 
proectul lor sâ fi fost în 
prealabil comunicat şi a- 
probat de inspectorul de 
control, Huttf unt o tiv plin 
fire* pt. 

tntraprlndf-rf- ar puU'J even¬ 
tual si rSmAnâ răspunzătoare, f j».< 
dr pcntoanolc tu s are a contrac¬ 
tat, potrivit dreptului comun 

Rcroluţtunoft dc respingere a u- 
net operaţiuni sau măsnir» pnx-c- 
tfite. ponte fj atac?tâ dy intTrpj’in- 
d*nr.' pe lâugu gazt funcţionearâ 
Inspcctonrl d * <ontro! in tcrmrn 
dr A zile. socotit dpi a comuni 'aii 
aa-*tvi rezoluţii M mişto ral £_*■ 
nomirt Naţionale Înaintea ciruu 
Irrbtti* lmuntstă conr -stAţtun»'>, r 
pronunţă In chip definitiv asupr 


contcstaţlunei. fără cs întreprin¬ 
derea sâ m«u poata Intivbuinţa 
vre-o cale dc atac pentru Înlătu¬ 
rarea acctîtei dcctziunL 

INSPECTORUL DE CON¬ 
TROL STABILEŞTE 
REALITATEA OPERA¬ 
ŢIUNILOR INTREPRIN 
DERILOR 

Pentru a iuleinit controlul tutu¬ 
ror operaţiunilor efectuate de în¬ 
treprinderea pe lungă care s’au nu¬ 
mit inspectori de control, decretul 
lege dă posibilitatea acestora să 
cerceteze toate registrele şi scrip¬ 
tele întreprinderii, precum faeluri- 
le, tratele, actul de proprietate, in¬ 
ventare. acte de gaj, artele de de¬ 
pozit, ele... Având posibili ta tea de 
a stabili realitatea operaţiunilor, 
inspectorul de “ontroi nu se va 
mulţumi numai cu cecace între¬ 
prinderea îi prezintă ca lormând 
.oralitatea aperaţiuntlor. 

Ccmrrolând toate scriptele între¬ 
prinderii, inspectorul dc control îşi 
poate da seama dacă întreprinde¬ 
rea respectivă, pc de o parte *-a 
rrrczeriUit toate opera ţ.unile ce le 
efectuează, pe de alta parte dacd 
aceste operativ»»! sunt facere 

In vederea îndeplinirii misiune* 
sale, inspectorul de control, 
poaie cere condu cât irului, organe¬ 
lor întreprinderii şi funcţionarilor 
sili. atât scriptele întreprinderii, c4t 
f i once fdmunri cu pritnte ta ope¬ 


raţiunile pe care inircpr+idcrce 
le-a executa*, iar «ceştia r-unt -»f>14- 
pati *5 furnizeze datele cerute. 

Pentru on această în¬ 
datorire să nu rămână li¬ 
teră moartă, deoretul- 
legc i-a dat inspectorului 
de control o putere su¬ 
plimentară i aceea de a 
îndepărta din funcţiune 
pe orice conducător sau 
funcţionar al întreprin¬ 
derii, puse sub oontrolul 
său, in căzni in care a< 
cesta sabotează in orice 
mod dispoziţiunilc legii 
dc faţă, sau îşi încalcă 
îndatoririle. 

Această ulUmd putere a Inspec¬ 
torului dc eoni rol © foarte impor¬ 
tantă, pentrueâ mftaura îndepărt㬠
rii o poale lua nu numai In ipoteza 
in car© nu i-au fost furnizat.' ac¬ 
tele sau lămuririle cerute, dar 
orice alt caz, în care conducătorul 
mu funcţionarul întreprinderii cu 
voinţă ar Împiedica aducerea Io în¬ 
deplinire a cor (.rolului. 

Astfel, necomunicarcn unui act 
denaturarea unei operaţiuni, tăi¬ 
nuirea oi, n©respectarea unei deo- 
ziunl date de inspectorul de con¬ 
trol sau de ministerul Economiei 
Naţionale in cadru] aplicări) pre¬ 
zentului decret lege ctc.. constltu- 
esc motive suficient© pentru înde¬ 
părtarea vreunui conducător sau 
funcţionar al intreprlndcrii. 

Schimb de plăti 
între ‘iinoslavia 
şi Grecia 

ViENA. 9 ftp.i. — Forurile com¬ 
petente jugoilave cercetează In mod 
intens chestiunea schimbului de plăţi 
intre J'jgoatavla ;1 Greci». D*.n infor- 
maţtile primite '©e cA irK©pîmd 
intă) Ianuarie 1<H1 aehimbul de plAţ: 
tn traficul de mâi (uri »e vo fac© 
cale de '..laarintt particular Tn acest 
. az Banca Vtfţloralft jcuţo^Iavă va cli 
beru exportatorilor juRonlsu] bonir 
re>p*ctiv cecuri de clearlne penlr 
marfurilr exporU*te de el tn Greria. 


—— XO*©*0*Ote 0,01010,t *~" 


/.larrrl» n- *o *dt» ^tlrrn c» lp *>U -! 
dui lltit'UYfn«i ut »imt« nfrol» dr n(. 

?te» uxitri. 

Aatnrltaţilr «uperloarr nr fi ilbgu- 
M- ** ajalo ctllar pe. to^l n>—,rla»li 
«*rl ar dori ple»-u »ooln. Inle^nln. 
rio-lr Inishcharert înnpodftrlilor ft »- 
sţaurindu-le m(IH on »o«e» d«pUn. 

Faptul revine tp actualitate i*>crn»l 
acu m cănd *r cereeieaia preblep^a 
redresări! mcşlesuairim» In .talul 
naţio,,al-lrţUrnar «-Ântl ar «rm-io- 
prin eoloţU radicale. donoUirca 
Rirserlllor la sate. oarr — din arest 
punct dc vedere — au avut intoldca 
una dr aulei li. 

Or, in ar«t plan al dea\ollArl, ine. 
«eriiinr la *»te * a previzui l n *l!nta 
Cea dc ,i«|| proleelonalc. aporlrea ci. 
minelor de urenlcl *1 lnte,»*mr*re» 
propAxajidcl in Ren - "» majorării pro¬ 
centului fiilor de vkleni eari 'n>- 
braţ^err mcste-jURUl. 

Vom avea cu alte cuvinte up pu- 
rrvAr mai mare de rneverlavi. vom pu. 
teu (arc f«ţi nevoilor ralclw »l in 
piu* pe Nom crea o ce«,i*nnle rurul.i 
prin acea.vtA extindere « ramurilor 
prufeatoualr. 

I>ar. — vi veţi întreba dv- cu le- 
ClUma curioaitale. — dară fiii de p'u. 
Karj »e vor ipdrcpta spre mcaer,». »- 
tunel cine mal .wlccurr muncile pu- 
m.« ntulul? Cine *Jt msl fie piua .r ? 

RAspundem : auvernul natlmval- 
le |o n ar, studiind aminimţit probte. 
ma, a eliminai eventualele rl UtHn*- 
\ ..labilii anume procentul eelor 
cari vor deveni me*tc>oir»rl in raport 
numărul celor ramaşi li marnele 
plusului. Ilar pentru at-cţUu. alaiul 
nti-tru a prevăzut mnUlţltin©* d« 
munci cu o prealabila pregătire ele 
menta ră, fireşte, in reeaco priveze 
toInKtrr« upeltehir agricole pr rare 
ni Ic furnise»Ei arum. mare» noastră 
aliată Germania. 

Ţăranul român va ţii si mănuias- 


pe «*»or faza intervenţia n*-aa- 
rlaaulul. tractorul me<mnle. 

Copilul voinic, dcaparţi* an umn 
de lumea altelor, plin de viaţă al *n- 
aeiat dc lnvâţ*m*n*c. ac va Intasrn 
dela oraa. unde a toat trtnii* 1 * ove- 
•ucrle, fl va luat, ca «nai mult* rtv- 
n» cu maţ multă pricepere. 

Pământul va rodi io torit- hambarul 
va xeme dc ruadclr sile. Iar produc¬ 
ţia n»l>on»Lfc. crescatfc atifd, va 

rsee.lent debuţro pe pletele 
stralpc. 

t'eeacr tr-bu# aA reţin«<m oale fap¬ 
tul «.-» ia sate nu se intenţionează tri¬ 
miterea de meaeriaţi vtralnl cAet •*' 
Iele, (urmând unitiţi de viaţă voela- 
l&. ac iieo.ebe-K- Intre ele prl n tndltla 
>1 «-«mdlţiunt «le trai. — toate ale*, 
lulnd cadre ce ** Iea*d de l|,fluc n ţs 
«blceekir, , anexărilor seograflce. a 
ranu-ieristlcilor binloxiee si Lvlarlee. 

Supt la noi sate m tare solidar»u> 
tej o-tmemlor face impoatb»* stabili¬ 
rea unui meseriaş străin de familiile 
lor. 

Nplritol acesta de tamţlie. turadă- 
clnut »n multe regiuni ale ţârii, a 
determina* — inlr o oarecare n>uurl 
— diminuarea număratul meaeriaţţ. 
tor la sate. 

ln<«nVl» suvernulnl de a astupa a- 
ce«te lipsuri, vţne deci •* Implinei- 
u n imperativ naţional d«avolta - 
re a closet meslesiuaareştl i n mediul 
rural. Şi ,c mai Itilenliimeaaâ crearea 
şcolilor ţărăneşti cu scsipuţ unei edu. 
rări apusene ; deprinderea plugarului 
<u mum t raţîon*lă a rikmpulut cu 
mecanismul uneltelor sistematice »* 
cu lot ce c mai aproape dr Îndelet¬ 
nicirea lui. 

E o alta lătur* * problc nei de cur* 
rt r ţeapăn» <).ir .- HI atât maţ U»le- 
rev» n ta eu cit se adiuiri la plinul 
intecraj de redrevare eeononilc* r 
ţărţl. 

Radu Man 


— lOIOIOIO 4-010 IO iot — 


Monopolul Statului asupra 

conducteîor petrolifere 


Bursa de valori 

Tendinţa zilei 


Şedinţa de ari a Buntel de v-alorl » 
manlfotut o disporiţie rev* mal buna 
in sectorul valorilor dc «lat. Nume- 
roH.vek cereri. înreifritrale pc ptaţi. 
au provtK*t o uţoarŞ >porlre a volu¬ 
mului de tranracţzi ©I tn ace laz* timp 
şl o tendinţă mai ousţinuta la cursuri, 
caii cAstlcă unele tllferciiţe peate c«l© 
din şedinţă prr«edentă. AMfcl, îm¬ 
prumutul Refiuviril tr©ee dela 53 la 
33'/,; ImproprleUrtroa dela 4* : « 
.,0’,'» ; (««Ttolidareji deU 30 U 30' »; 
SUbiliuUe» dela (1 U |2; Doavol- 
tarca dela Id 1 4 la «l (■ InTretrarea 
titluri miri dela .Hi' » la 51. 

In MccUMurelr acţiunilor pUţa num- 
leală la unele valori, un inceput de 
revenire. Ură rit *r obţină. Insa. di¬ 
ferenţe mal de aramă. Adfri. la ban¬ 
care, acţiunile B. N. R. trec dela 5.150 
la :«.too. 

In szclorul peUoiM erelor. A»tra este 
ce\T» mu lermă. încheind la 7U5 ; 
( reditul .Minier la 403 faţă de 3H0 
din şedinţa de Sâmbătă. Iar Petro» 
Blork create dela 33* la (ţO. 

Celelalte secţoare sunt nerltjate. co 
exrcpţi» Industriei hârilri la «re »r 
ucioclată l^te». U vechile rumuri şi 
a societăţilor dc transporturi, care 
vunl cer* mal nehotărite deâl In t f * 
dinţa precedentă. 




Mişcare in corpul 

comisarilor de românizare 


M&ndaUi) d-ită Mar.i© l>xv«d, d 
tuimtar t< )«trăă f.n(M . N 

. & X K Iktcureyi. tn»c- 
St- prinrHifte UMtâsiM il-lui 
IvWxaoty Vtcior <! :■ ţr*«M*) «V.* tn-- 
ţarcUsc dv ts>r»V4Vi de jv iungâ tfu-ova- 
Foftvbor» Ltuuuv S. A H-. MtCar 
S. X fsr»sn-«»A 9 , Uniuate S 

A r*u«iz»<fei-.Şc iu Saşii d-r^vie d 
Mivx»v Fgv.i©.< Mă/Miăiid «i-lui 
i'ot> <x- reinjwir Of vomăn^mre nr 
ianş* . M»>ur» Bţnşe» n ctua AiW ri 
Jir lănăJî Momi» i3(eri»h«rg , ' cur, 
CKuv» M'âr*ţ>ulut ithvri««a.i mmundv 
ae (P ii aud -'J IV M-y.'*-.k)ri IH 

tiV M^ixwţul d-lu 1 Pau - . 

dc vorrv.-ar d© ruzrwiiz-ire ţie lână- 1 
hrmr.t- .Altern” ..Argus fi ,B J, 

r . lrw.-*te»uă îte prunreve 
d-iut 0>ctr,b V Cr;l»ah; d« 

Un ţte eorA' ji pu tar.*i lu nţo Mr 
tsmnl şwi* M*m>r dirt T.rmşou ■ 

no, tvuiwjnătv-^e în tVpaW d 

;liv* Tej-enm. UufcOţMrt »1 .VadcflU-Ci 


a) rzi* t* lâi 
cutau CălJ»r«o» 

ir,»i\.vf<.rrne ie 
itzttJl d-'us V 


Itucvrr 

spccitii 


C. We 
romA* 

.v.yit *’ 1 

. fdun- 


,^oţ, VtrgU. oe c -îti -v^ 
pe Urusi ..MteOrii ^ 

bcc^fc-»»r- . '* C ft *#r.Ţ*CJl 4li- 

ith, S A Cotnari ţi- 

vV b»n©:zul M;«v.U»U*| <S-)vii Gheut- 
VN' de c«rtK*ez do rwn«"U*r 

f>- vinci ..Oxigenul lndu*l":»! 

d-tt Bk-uic-,. Mi Ni 5 

(’nctV'Ar-i MsindAtu! (l-lut IBdtll 
Mlctilnctt, os t-aiiivdr «le 
ţi*- lângn fi.Melui»>gi‘vbu'. S A 
âVFtitVvi* încalc *»»A nutnlnd.i v© »d 
lj>.'iJi d >+lc h H«cki Vuiv IJ Oh 
fc-hlouaru o#ţ>e».t*w d v cţ»hbfe* , . p 
Imumi flnrni 1 VI*o.tvu P-mit*ne5 
A li BucdiXf ţ nc,» eză^4Un-J.i-»e 1 
pod ftttO ţp te fte cu d lh»” , l>v» 
hsGîţritţ al Avftvtemie» comei 

tiute- 


INCHKEBI OFICIALE 
RENTE 

împrumutul refacerii. 53' '■ W‘» 
împroprietărirea, 50' ‘. 50 5 * 50’» 

Stabilizare» 41 v 41 J ‘, -12 . Dc* 
voi tarea 40'w 41 . Consolidarea 
30, 30* *. 30* ♦. 30'». 30 v s ; RciiU» 
interna 1933. 54 . Infiltrare titluri 
muri, *V : înzestrare titluri mici. 
j7 : Bonuri dc unjiozlte, 39. 39 

— «OfOIOIO-^OtOIOlO*- 


Scrisuri Urbane Bucureşti cu 
noul. 34 

ACŢIUNI 

Banca Naţională. .V„»J0 Banca 
Românească, 385, 575 : Astra Ro- 
noâneasca, 78U 795. "90. 795 ; Cre¬ 
ditul Minier, 390. 400. 405 . I R 
D F 350; Petrol Biock. 380, 410; 
Redevenţa, 240 : Lelea. 973* 920, 
915. 910. Clădirea Rnmfemaiica. 
480 ; S R D 1230; S. T. B. H00. 


Concesiunea 
soc. Discont, 
la Constanţa 

După cum «e »tl«, conneslunea du- 
UibulrU produselor C. X M n to»' 
dcsţinută la Conslmnţa de Jittanui 
Mauridu Goldrlcf. care ani de rile 
s reuşit » rceltrezc In »c«i fel o a- 
vere «.arc k« urc» 1» peste rece mili¬ 
oane tal 

Anulând* i-se ttceuâtă concesiune, 
caro a du* toioda'.* si 1» arestarea 
jidanului Gs^diing. ocourtve u >ta- 
bilit anuml'e neroftUi în funcţiona 
rea inlioprinderllpr oale, Sâmbătă »'« 
ţinut Hcitaţla pentru mxtrdarco aces¬ 
tei concesiuni .Sau prexintat aproa¬ 
pe 20 de licitanţi. 

Concesiunea a fo»i *dlud«eăli us\i- 
pra d-lul Aurel Tboodnrosou. un mare 
rentervtact rontiin din ioctlll#*». 


Participarea şi intervenţia Statu¬ 
lui in viaţa economică ae acccntu- 
lazâ cu fiecare ii ce trece. Cele 
două dccrcte-leţji publicate In Mo¬ 
nitorul Oficial din 4 Decembrie, 
primul privitor la extinderea mo¬ 
nopolului Statului OAupra conduc¬ 
telor prlroliferr şi al doilea regle¬ 
mentând trecere.» in patrimoniul 
Statului a vaselor şi plutitoarelor 
aparţinând evreilor vau *»c4ctăţilor 
evreeşti, nc-o dcmonslreazâ cu pri¬ 
sosinţă. 

Instituirea unui monopol nf Sta¬ 
tului nsupra Conduelelor petrolife¬ 
re cale o nouă etapă in lc|«ialaţiA 
mmirrS. Dela noţionnUzarra sub¬ 
solului romoncvc in 1924 şi până 
la decretul lege din 1 Decembrie 
1910, o acrie d»- legiuiri — din care 
cea privind nominalizarea acţ unt- 
lor >ociclH| lor petrolifere este in»‘u 
vie in memoria tuturor, datorită 
răsunetului ce a avui — a cunea 
croi rolul preponderent pe care 
Stolul îl are in valorificarea pro¬ 
duselor subMitoluu 

Petrolul şi gazele, cunatituesc. din 
a est punct de wderc, bogăţiile cele 
mai mari ale ţării şi ele au consti¬ 
tuit întotdeauna obiectul atenţiunii 
marilor puteri. Petrolul câştigii în 
importanţă ari. când continentul 
tr'.-ştc războiul rnăşini^nului celui 
moi perfecţionat pe cure l-a cunos¬ 
cut vreodată. 

Petrolul a devenit dv-ct uuul din 
clementele principale «Ie apărării 
naţionale din punct de vedere roi 


litar şi factorul primordial al Ro¬ 
mâniei pentru ofensiva naţională 
pe târâm economic. 

Pe de altă parte conductele de 
petrol, ca şi rele pentru gaze sunt 
cele mai comod» şi cele mai rapi¬ 
de mijloace dr transport. Or, ten 
dinţa etatizării mijloacelor de trans 
port n început la mijlocul veacu¬ 
lui trecut, pe atunci când reţelei» 
dc cale ferate începuseră să-şi •- 
rate — prin desvoltarea lor rapi¬ 
da — importanţa. 

Legea pentru extinderea mono¬ 
polului Statului asupra conductelor 
petrolifere, exploatate până acum 
de particulari, marchează in acelaş 
timp un pns imunte în domeniul 
apărării noastre naţionale şi un 
progres în domeniul transporturi¬ 
lor. Azi, când producţiunc a, circu- 
laţtunca şi consum a ţiunca bunuri¬ 
lor sunt supravegheate atent de 
Stat, extinderea monopolului aces¬ 
tuia asupri» căilor de transport sub¬ 
terane ne apare ca un imperativ. 
Coincidenţa face ca in aceiaşi luai» 
oficiala «îi nparj decrcful-lege pen¬ 
tru trecerea in patrimoniul Statu¬ 
lui a vaselor şl plutitoarelor apar¬ 
ţinând evreilor *au societăţilor e- 
vrecşti. ca o mărturie in plus pen¬ 
tru sforţările cc regimul legionar 
face in «copul naţitmalriării vieţii 
noastre economice Înstrăinate, pe 
de o parte şi pentru grija eonstnntă 
a Stolelor dc a-şi asigure monopo¬ 
lul căilor de comunicaţie şi a mij¬ 
loacelor de transport. 

Geo Taşcă 


-10.0*0.0*010,0*0*- 


Experţi eeoaomici germani, 

ta ministerul Coordonării 

şi Stalului Major btonom c 


CONSTANŢA. « 

j p»>rtui produrefor frtffrohjree. tn 
*u» iun.'. Noombrie ou exporl.it 
t pori d ConoUiUţ*. CHH u«nc pro- 
rlv*- petrolifere In valone» totală dv 
>* ş; îiiOţKi'i tai 

D.^x' faki! urndui-i'Kj* exportat 
Tiătoarea vit»a»*ta 

iWt t: petrol tiMMf-om 183t> . «*'»- 

locuia ItlOll l . taebotî 151'» t . ul«l 

miner**.! r *iJ t 

Imparţ't V* tării» inJpOTfedWvn* ea- 

poi iti! <jo potrvl OJuli» unodioerra 
îuxv;* Turric 4 929 t- «O v aio^e «V 
40.0-VMIOO tal. Btaeţio bO t parafiiv* 
.UiâiOdO 1«, Haini 4» t. te vaioare- 
<te 304.000 Vi si *xvnb»wstvbil pe»»i u 
•z;.ul vaeetar 1702 t-. In vxloa/e d« 
i 192 000 ta' 

Din «UMiţta * ma P°» u 

vedua cA evu fvr*sl nuu* unt^V^uar- 
:W prodţUte la.'troiifere P f lo 
Can«tanţx. i» rănii'S Turcia, curo -n 
site ttnapuri otisp» cam uit-mu! iu 
L:t».huI tf* tnd'f** gen***' In 
oe pţivetf» mărfuri ta gcncr+ie 
tatai'e wodUse n«rJf»<^t! ^ env p* 
cnimpvu uriTVitaare* c‘tu*ţ>' 
oi'*»i îiB • . avI i «au'f.'vvN «îl ' 

3U! U, ■* urtauwit <le v 


R7 t Iltofmi II t*. 
2Bi butade de z 
P«)0 buc . clei * t . 

Ioane ăfl t., h*tr*ut 
Hiaidriţ* r rtml» 
N*»wt*brie, i'AU (Ac 
casAri p Ui vama 


brad 
le Fer 


(J_- L 
In 


aş 31 L 
tiplriş 


risil 


ta - 


10 «02 don 


*mp* 


Hi.lK» 

’tit-M -e Mite 
agrinru lW.wri 


UfHMWn 

phrr* 


» imprimai* 

ituri 9 004 tal. 

«tre artx'dc di 

_ 77 *000 tai. mipo'.v: luj- 9 

fîiru dr aiareri 2 240ovri le»; tc.xt a* 
In total o sportului & 

ion,obor brio e», ftae n<jtm ta.» om 
lei. ouvr*e Si OOn lei: râmâiif* 39OX 
iet, 2 Ui 9UW taJ-c cxccpti"» ** - ni 
ţrfvno 77«OOd V. , 'axe autoriza^ 

cCrinngenta'H 231Vi . 12 ' J *' i1 / 

,td-vutcenr. export 3 1*0 000 Itţ, u- 
••aiprvnt import 5.109006 1»). F A 

.V 472,000 1») UixeF C A. ŞiS'S* 

!et tond «urni ta 4SZ-000 
!»w»br* «000 ta;. d r ».mari 70.ty.4J U 
rt.»U7«*4ri SOril Ir U 


D. mtiuriru sî 
lui Major Lcvmx 
p Imit m »:ur*ui 
u tivdorţl axpa.'V» . ' ;*p-*£»n'anţl a* 
Rdch-ulul garţm.i 

Dr. K. K-afutic zu>Uu* agricol al 
l/Tzaţu-t **rnaw «Un lbieur*>tl. 

Dr Urt-kr 1 expert «ootechnh- şl *»- 
Irrtftcarr» produselor animale Bcritn 

Df Kunac, tarta» du» Berlin. 

I»; Schnitr. NtWv, txpert Io lngT4 
•zrolnlr chimire. Berlin- 

Dr V-w’ rxpert io mMrtrres» «itar. 
Berlin 

prinţul v de W.UKOiwtv Bcrhn 

D< KIl^S '• secretar dr U«aţ(C 
ft ticlui dr Ncubarher acrţva ectmo- 
Oiiof). IlurnrrişW. 

t Aliaţi Ier dc lotmdent* K ctio r 
r taiunc* *crm»o4- 

O» Tihnann muiuncx jfnnuu. 

Lî Coi<*n' Dek • n* dta mtainnez 
armatei zermane 

ţV'l'-v-.ol Srhumacher mu-hine» c rr 
nuni. 

! >. Hc»v. . Ad-tar ,dric«li‘ ^oljgra. 

yiAntme^- reprerentantul <.'>ltor 


- Stătu- din Ardeal 

V Dragomli. » Coauzutk rrpreeenUmul aaşilor 
Uocute. | din Ardeal. _ „ .. 

D; Fa.limann. exprri Berlin, 

Lk SchUlte. exTrert de preţuri «KU 
im uriatol preţurilor din Berlin. 


Turcia exportă 
neste in Germania 
si Italia 


1STASBUL, 9 Up./. - Zti'ul .Cita- 
1 ,eyt" (ititinfă CU cx-/)c' , fl’ U/rci 00 r « 
- 

torlorc (h* ’jeHC '« Gi-rrua-ilCI »l f*«- 
m *«*• intdr* I» ta'd 
D(»r«0 «itfmeTle repr*iexfa»ifth>r 


uoA, că Durui arce 
\ Prt'tcctonil doeâ 


S o li 


1000 


Kj 


«^SO.OOO tal. 


C u I 1 O A M t 

cump r» « eftin lx nonl majiuiin 

galeriile bucureşt 

Ia ai»»*) 


■ 


LIBRABIA-PAPETARI a. EDITURA 

CONSTANTIN TEODORESCI 

Calea Victoriei 28 lin s Vadelat 

materiale de birc 

Preţuri ioorte av*u1«,ta*xe 
\su> t.inrm remplrt *« pred«vrVr Gratioxa * 





















































li pye^mbrl» f»40 


AXA 


Mişcarea legionară, 
mişcarea tinereţii 

Conterinfa d-lui prof. Traian Brăileanu, ministrul 
Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor 


Trabuc Utrulâ (ne* 4*)a Inaeput 
dislmcţle categorică Intre doctrina 91 
ştrinţâ. Doctrina lnt*rr>te 
U'a o>n<J ihua la /crm.tr*a solidari- 
Mtfl isoclrina sa adresesz» vieţii 
« Hc, spre Ocvicbirc dc ţt!u>ţă. ca¬ 
ri- e*t<- un p*xwlu> ai raţiunii. 

In opoziţie cu formulele cart cir¬ 
culau m democraţiile moderne, după 
rar* t»>ţi membrii unei «ocietâţi uma¬ 
ne suni «gali, idealul fiind ca toţi sft 
Tv<rUcjp» ia guvernare» Statului, > 0 - 
v.olcnii italieni Vitfrodo Părem ş.ţ 
Gat lom Musca pornind dota obecr- 
v^rra rtrslKftţll, au spus rU orlco »o- 
rit*U»le «tc condu#:! dc o elită. Şi 
foarte» .stitfia'tivl «ot* figura pe rare 
n«*~o di V.lfrado Pnr#u> ţi car* ne 
intăţiţcaz/i forma generali a socie¬ 
tăţii. 

Forma tremrală a soctotâţl) pi m 
prezintă ca o puntnidfi sau. mai bine 
zis. ca o riSrloml Elita se afli sus, 
1 a vArful piramidei; apel vine clasa 


<K? mijloc. sub oan» <m aşaarii L-bw» 
de Joe şt, itw/ârylt. joş de tot. cel 
declasai! (din punct de vedere bio¬ 
logic cei hainul, tai Infirmi, mae- 
ne«U). toţi cel cert nu mal pot ft tn- 
trvbuintoţi in societate 
OtwervAnd procesele dinlăuntru) 
oocletfiţlt din punct de i-cdcra biolo¬ 
gic, vom vedea o drvuIaţU; de Jo« In 
sus. după vărs ti.: bătrfinll cari con¬ 
duc vor fi înlocuiţi de tinerii cari 
ridic* de iov, lucru pe oare U obser¬ 
vam şl la animale. 

Dar ori care ar (1 forma de < 
nlzare a eomunilfiţlt. din orice alt 
punct do vedere politic economic, 
moral, toate proce»»k< car* .-*• produc 
sunt legate de procesele fund:»menta 
io biologice. Deci nu putem elimin* 
niciodată din aceste proces© dc n* 
«ulnţ* o celor de Jo» de a se ridica 
sus, procesul naturol ol succesiunii 
generaţiilor. 


Educaţia şi disciplina, mijloc 
de a evita turburările interne 


Care avu*, acum pililocul dciiwe 
vita luiburhnle Interne? Ev# educu 
ţia ri disciplina impus»! «lor tineri de 
cel bătrâni; tinerii trebut- #a urmerc 
«numite nonrw, trobuo <t* se pregâ 
isriwcă, s* ţină ce*ma de expoiirivţa 
înaintaţilor lor Şl treime nn obser¬ 
vaţi dv ou cât sa complica struc¬ 
tura sociotătu, cu atât mai ncceearb 
devine uceast* învăţătură. 

Cu alte cuvinte, anumite norme 
trebueso r«*>j>ee1atc in ascensiunea ti¬ 
neretului elitre elita conducătoare F.l 
trebue sa-gl .iohândca-.- * o pregăti¬ 
re speciali. Astfel, in (aţa primei 
dujor ce-l ameninţă pe ora din par¬ 
tea naturi), vg trebui organizată 
munca şl adaptarea nctivitJlţil le 
metodă anum.LA DacA !u*m o 
giurw* mai puţin fertil*, oa va trebui 
totuşi ţranfltMtnnlă. pentru ca omul 
sâ-SJ poala dobândi hrana; dat* erie 
vorba de o regiune plina de ifarţ 
f>âib*ticr. va treU.ii organizai* vână- 
to.ueo *. alunei elita din aceaM* ■ 
giUltc vg fi format* din coi mal buni 
vin5lori 

Dar c«-a mal importanţă pmbiems) 
f'» pus r.npjnitaţllor omo vo?M când 
u început lupta intre ecmumtAţilv u- 
mane. dtaarec* pentru oro cea mal 
priraatdious.» (larii est* omul, cura 
ou» mai viclean |i rael crud decât 
oricare dintre vietăţi. Când *jte voi 
bu dc cuter« fiară sălbatec*, carac¬ 
terul ei este determinai prin tipul 
bltâugto pe tar» tl prezintă; vânăto¬ 
rul ştie cum «e comportă si umul şi 
vulpea, (itndcâ orice enungl din ace» 
spocie se comport* cam in «c#i« (cl 
l,a om Insă. prin rafinarea mijloa¬ 
celor de luptâ şl P r m t»«rwmllev«e 
<-vr»cr.ente.' <t«i« o ggneraţi* la -o ,u 
funoaslere» «-.'uilaF t^u* mult roai 
ci'.rirUA . no e«l* nlriodeU n- 

- - porta (nt; ut w 

rurri.t cu a semenul aău . chisc in m- 
i-tnoml urei nwnunlUV trei» -v «A 
cauUra *»> aiura ce vre» vgtînol nos¬ 
tru. doc* c-tc bim*\*nllor «»u nu; 
nu c>l «iicur nic* dc pnetetri nici 
chuu de rod* 

D«»a it-pto intre comunilfiţlie orar- 
pcM. a pie oamenilor <*a mal im- 
p.» tant;> problem*, acţva a cunoaşte¬ 
rii dglbriailt ; iar dn i'ipU» aceasta 
s';. ivit îr. urină ce«««e numim noi 
rt* ’ iu In ; ».ie'aîe- o manei ec a piv- 

giv- sau eld-Ftrape 
In lupta unre comunităţile- ome- 
T»e,l| omul a fost nevoit aâ-st dea cea 
miri ounA nrggnuaţi* a* infunţcc* 

o*> mâi r<*triV(io mijloace de apăra* 

re. rto 

Ap» s'a Ivii oceane numim noi or- 
can./«);•- poUtic* wu Stat. Şl In Stat 
va ».»mdu»e o e’.it*. la Începutul ans- 
tocra*.-ei de -^nce. apoi ţngepg im>u 
puoj d. v-iU Io yurghe/J*ti prnmi in_ 
trarej In »Ht*. Sr pUstrcar* şi aici 
k%!âu»v:, cu ierarhia naturala, biok>- 
g.»:J Dar erârniv» virstolor se prefa¬ 
ce cu timpul ia com unităţi la ome- 
pcf’,1 in i-rcaoe numim pol o comun)- 
luic morala . cu aii* c*srvnnie princ.- 
pi»a a-'vaW.» ir«c pc pan *pir»lual. 

Pgton cerea la conriuccr*» Statu¬ 
lui o abia poliUca ; spr»* d«o»cbi.b 
înv* ri« fratern no! ml vom pune la 
c nducvrga hî*Uiiu: fUa*oî; a oa- 
mgni poiUtci 

thn imoru Boraonnor ştiti c* Şgna- 
tu! tr Tust *u un moment dat Înlocuit 
pnn dUtgiur* condu.atutijor d*f c*s- 

tit,. 

Sângele <» fost d’.n caped locului 
pr.r>-ipiul f.jndaroun'.al; cro i de.pil- 
da ş; descendenţi! !nr tt>rmo**i «rea. 
et* ellt* (‘enlr ,1 cei de m«i io* In¬ 
trarea in elitâ cur opnU stabilindu- 
•* prlticiptul ca nun>a< nubilii şi 
niuvtitl dintru lamUUi r^btf* »** pri- 
vi.egjtd de a :.<>»ndo»oc» Statul 
AcMgaU ir* teorie Dar In v*roc*.icfi 
rum a Ir** ? Ace*»to arau •ingort! 
tnarmaţi ’nrAi uu putui #ubl< a. 

uprrnfl. ^ au «vui po**bi.tuue 
* p apere 

IVesiţiglul AciăttwraUel Uvorifţ* 
b»a»« şl d»n pj’crea «ceatgla, fiind* 
ci untul tot^h de oe* puternic rnl *rv 
trţlatdeeaiţia »cr,dlmi iot «a i*-;o»te 
aa-y pronie arme d umul lnarru»t 
impune respir: «dărtUlţS. 

U»r prooosal aiO«U» «fii» nul) cup- 

plir&t prto Caţ*H‘\ că m»: t»oU f'u*»C«- 

câV.-ni roxOi»»;:e, rişar dint:« w 

r>o »Tiu5u tari au «ifUţiidlni »«ibu 
cundoiece ln*i *urrt oşwrrţ: ia hari»*-, 
tu unei cad» e‘»ta de s*t:ge «**u- 

tâfWl ►* lmp»*db* ă*«rfi»)ad*4 <*l»t 

<Jk :<»«. 

BTRANhA LKGATUHA SI FLF.TI \- 
ar N ISTHK KLrr.4 şi UL’I.TIMK. 
ffcVTBl CA O OOMUMTATI 
DAINHASCA 

JU«r aresta proc*g* ivopmg la prai- 
fAcaii wmt.llu» ţatutie nu «W* 1 
ctcăcricrM *«»).*: preta» er» Inifiun- 
tru.1 lornuuiHlţi'. detarm n»t<* dr i»r- 
cfgţiatgBi do o*ghnixora a «omur.itfcţ 1 
cp » < pună In «top* a* *P +•*■ ţaţă 
df eltt wnnnuuât' . vm a’.tr» *uv.nl« 
«t** o pfi g a uâw conţinu* a eî» 1 #* 
tdnduoitnare 

Pat şi ImI* de »*og»W «'* utt 
Mi piociw. ijn brtîU* AwtuJ firir^cipu 
a) mart tul di pernongl In mod log**' 
op. ii r*D*dţ‘t * căutat uit m« mulî 
»| pairuoflâ »n nu* *40UMc»k iunt 
llkoă diferita 

In nun poet* v»n om s* 

jăP. ndâ In «Ui» «voduoaioar* ’ Prif) 
farţâ. Mg.iiuiuiid o rr? 4|»r 9» r~ 

tio» , a intervenit problem* datnsg 
j fa. Pt dc alta pa te cnnuVtul a lu- 

r iit «-«cortaKinna in »»tl* Cămtorir 
t> îetâ dratro cUaâ «uperuwa 1 
. *UcWd» u»»ji tânăr dr»jrntll U c*.»n- 
0 <>» ei n In bosrr.elr iKMrilc f 
i*n 4 toJiit, luând l« căsătorie un Una» 


din popor, frumos şi extraordinar d* 
viteaz, U «duce «ceiţuia impArâţla 
s«u vxil puţ.‘n Jumătate din impari*- 
ţle! Sau un om bogui. de#l nti ar<- 
«tuâli superjooro, immW d*r\enl om 
puUUc In teme:ul bogăţiei »*!«. In 
sfârşit, mal este un mijloc, pe care 
Psroto nu-ţ eminteşe, dar (1 gAxlm la 
un autor gemvm Max Weber şi 
nume, h*o*l «livin «m om .»e pr*- 
zintfi mulţimii *i-i prc\»«te^te un alt 
Viitor, o alia orgaruutţie, întemeiata 
pe mat mult* dieptate, care să-, e- 
s:g\ur fl*ec*mia o mal mare fericire 
In societate , e*t» tipul refonnutoni- 
Iul, conducătorul posedând «ceri dar 
care nu se r*oaţe Învăţ» care este dat 
da natură. Sun* oameni geniali, năs¬ 
cuţi conducător oare se pun in 
Irunta* mulţimi s» pot produc* #nu- 
trilş* ţransfonnări, <ţcc! pnf rupe ba¬ 
rierele acestea, deschizând drumul 
pentru o circulaţie normali delg o 
ruiagone la alia Pentru existent* >1 
dfilniL»re»a unei it>munlt*ţ!i, trv.bue, 
«ui Ce In primul rând o şoârma le¬ 
gătură sufleteaxcft. intre elită şl mul¬ 
ţime . acei de sus trebue «a (1* le¬ 
gaţi de ori d» Jcw din punct de ve¬ 
de» anfletasr 

DorA intr u comunitate nu axtstâ o 
solidarii alt noţiarvată, «'omunltalwt a- 
ceea cri* ameninţat* cu destrămarea. 
CU distrugere»» , ca nu poate rezista 
(Hţ* de pranajdule din afara, tn lup¬ 
ta cu alte comunităţi, luptele de par¬ 
tide, individualismul, touic «cost* 
vonfbcte de clasă (mpingAnd pânfl la 
rarbolu! civil şt h formarea dc Stat 
In Stat, duo in «1* din urma ia pi*- 
rirea comunftăţlL 

Din punct de vedere politic lupt* 
Intre ivmunltâţ» ni nc prezintă sub 
A'ixna răztx>iul»il . deci o cvrnunltxle 
Inarmămtu-Ms Impoirlv-» altei uornu- 
n.mţl \*a ptu ta riUhvt. 

Dar se poau- :n',ăn»p!a oa o comu¬ 
nitate *& rte smamnUtâ nu cu ra>- 
bt»:ul ci pi'it» tniillrgrva um*l cobtui- 
uiffiţl atrfiînc Şi ao*m am *» A 
«duc tjn caz actual $1 jjnpoitant pen¬ 


tru istoria nuootM rumăneAscd I>,- 
cT‘U s* întâmpla; de antei şt t n 1».-*- 
Ila »i ta O^mtami că* şi ţn t<*,i„ tg. 
rll* euruprr>«, undr »s InfliSrat o vo- 
mumtmo etr4mâ dislocând clasa dc 
mtjloc tn acele ţărL Aceasta «s'.;- 
problema Jidovem*. 

intre mulţimea dc jos şl eht* 
duwLoara m interpus moi In to*i« 
ţă'lle europene o ram unit*ta etr*L»xi. 
ru «tăt mal primejdioasă ou căt ove* 
legături ou toate ţările tn care s a pe¬ 
trecut acela* p; iM.es, de Inltrpuner. 
a unui ce-rp strărrt ţptre m'dţW şl 
comiticătna». 

lhHnrip* »l că hoa*iti ou tondlnţn 
0# a pătrunde tn elită, a» confirmai 
>t in ac**» -aa i n *em^u) bogaţ;*» 
iot dobândită prin exploatarea mul¬ 
ţimii, el eu oAulct %> Gitrr tn ellti 'i 
S>m adresat mviţlmli, răoiând sfi 
d«slAniue ravoiuţla Akţ problem» 
i.» complicat, Modo* *, , u n€ . 

voiţ.» mol <ntA u »A caute a rupe le¬ 
gaturile sufletoşp dintre rii*a m*ţlo- 
n«lă ?i mulţime, eminfind ci rar» I 
credinţa nu au nici un rol. determi¬ 
nantă fiind numai chertlunau cowvo- 
ml«i. 

M»»rxţ*mul teoria dstenmmlwnuJul 
economi' a tw\it in « eo»«* privinţă 
ca bază. de a da is»\-oluţi« pa'Otetare 
şl presrtltjlul vUinţel otirmănd ci nu¬ 
mai factorul etutiomic «st» hoiărltor 
In viaţă, iT*dlnta religios*»*, «ruMc 
chiar, hind munal epifenomen* ule 
structurii economice. 

Arcan a le-» servil şl pentru _ 
arăta câ intrare» lor in uliti nu o#te 
<* primeidi*- pentru nl toţi oamenii 
sunt «gat*, fiindcă exlntă o legătură 
naturală şt logică In»» du* ,i mul¬ 
ţime cu alt» cuvsnt* i-onubium In¬ 
tre jidani şl «lila conducAtoa» cute 
cei*a natura). 

Căsătorit!* mixt* au oonatltul» da 
ascmi fil un mijloc dc Intrare a )s«U- 

m.or In «irig aunducătoare Având | n 
v*xh»re faptul cu tuci argdlnţa. n.ci 
rnw*. olc| cbloeturil* nu ou impor¬ 
tanţă .(jj»»d doar ntşte eprienomene, 
mimai (actorul «cononvlc film) delcr- 
m:nont. aţum« nici a pttriJai nu 
cxa:U'* r«*ntru conrubiul ebotre vvi dv 
]»« îl «lito conducă luare. 

Dur a mal iniaever.lt şl un ah e- 
lomervt aici- masoneria organizat ii te 
4 tvxt*« **cr*tc, in vara jidanii in te¬ 
meiul bugâti< lor şl a unea «xperum- 
ţe nud Îndoi ungă te de lupt,., impo- 
Liva altor popoare au Iun* condtkc- 
nea. Oamenii vdnducătoel intrând In 
m««on«ne intrau apoi in mod nece¬ 
sar In alujba ininreeelor Jidov «.‘Şti 
Fe de »*)tâ port* vfi rog sa vedeţi 
«« nu cxiets la jidovi tendinţa d« a 
InL-a in legătură cu clgjelo dc la*; 
cwubtul aci este op lt ( nic* un Jidan 
tK'gat nu «’a văzut art'*** «.«lAtore,. - 
ca cu o ţăram u sau muncitoare, ajd 
legaturi]» *unl rupte. 

Agitaţiile tnas conţinu*, pe dv o 
(«arte fUnd infiltraţi* p alŞUuiu. «u. 
tal )>ra\oe*l* «Je •ct'flJ «t ai*». l«» i*o 
de alta pari» prin frământările neîn¬ 
trerupte provocate In m:»aaoi* do jo» 
pentru revolut»*, i>entru a rupe uiote 
legăturile tntra elită «1 muiţmie, pen¬ 
tru co m'ilţtmen să nu lie In atare 
să apere oliu naţiunal*. 


Explicaţia fenomenului legionar 


Şl aciun ce a*» întâmplat la noi, ea 
şl In Germani» şi io Italia " Tendinţa 

de raaUblIIre « unităţii, a omogenit㬠
ţii comunităţii naţionale n\ intznlat 
s* Moi; adică tendinţa de » elimina 
aosastă barieră, #re»i dig dintre mul¬ 
ţime şl elită şl de a trsoafurma elita 
printr'o Intrare n\axlv^ _ element*, 
lor venite de Joa şi necontamlnatr de 
Ideologia jidoveasca străini şl nici de 
amestecul ■)<• sânge. 

Areasta este explicarea raţională 
şl logu-ă » Mi varii Legionare. In 
Kusl» s A întâmplat tnvtr» : d«uarina- 
rea nitilţimel şi pătrunderea in mas. 
si a Jidanilor In eMI*. prin extermi¬ 
narea elitei naţionale Io Rusia «un- 
ducăturll au lovi ucişi şl înlocuiţi 
prlnlr o elita rare o avea nici o legă. 
tur* cu mulţimea de Jos, prinlrio rlMâ 
rar* a ştiut se.ji asigura fecţa arma- 
U peoi-ru ea la *U*i««*riul ««aşlrla sg 
moaifi .lon.lni şl explo«ta mulţimea. 
Avem deel puls Înscăunarea unei 
dominaţii străin* şi dege*dgre B uuu>- 
S*l areleţ naţiuni la ifotuum. 

N«acţiuni împotriva acestri tendinţa 
s au irit in f«erroinia şl In Italia şi 
sau Ivit şl la noi. ||efi*rmaterii «au 
rontlueâlwrli ear* »'au Ivit la arest* 
ţări nu «au ridicat nkl In temeiul 
hăngelui. alt» In at*la ai bogaţi*), cl 
in Unolul geniului lor de conducători 
barUmatiri. 

Iu arext* ţări relorimlorit *u răo- 
iat din capul locului să rralablieascâ 
legăturile neeavara mu t «JIU şi mul. 
ţimr Aceasta e«Lc explhaţta simplă 
a fenomenelor produse in Germania 
in Italia, Is ooi 

Ar»-»|* proe*«<- nu pot (l insg r*. 
solvite iu mod teoretic, fiindcă dacă 
v uni st» noi g emplU-ăot Jldaulktr j 
r a »ă î-edail rum sl* ch«*llim*a, vă 
ituiUm U o conferinţa şi acolo U 
diaruUm 4tl va trebui *ă leţclegeţi 
rg trebui# aă pleeaU — sau dacă ar 
«drisam mulţimii ff «punem . prohlr. 
nu vale (nsrle timpi*, dar Ucbute >i 
ne urmaţi pentru ca mălne pataoălne 
putem pătrunde lt conducere. — 
ou aju rtgoltai nimi* 

Lucrurile nu «Iau aşa aial mte 
vorba *lc o lup la pe riaţâ şl pe moar- 
te . ulm*nl na piraaeşc* Intr e romu- 
nltale Io» ut pe care I-» dobimlU. ou 
numai prio munca sa proprie, daa 
prin munei de generaţii nimeni au 
părăan*te Iu (aţa “nm argument lo¬ 
gic cat» şl pământul pe rar* Jl are 
iu proprietatea sa 

ţn ptrimui rând unitatea comuuită 
ţU oinoşenttatea e| no ac poate r< 
•labili d*<ăt ennvingănd mulUwe* 
ră şreot lucru «sl* valoarea auprwnă 
pentru cnrr «mul ţrebpl# sa-*l Jert- 
teosra 1 hiat şi viaţa. 

Cănd e prepagaudă a ra*»şU să In 
filtrat* tn mintea mprH (locului şl •« 
srfn I unei rloar eanclvwataae* ldc«- 
tugt» eg termenul de Betri* na ara 
Ioţetea fiindcă individul i*XSt* Irăi 
tot Mi de b»ne şl h» tltvtl» «« Şi 
alt* pari* numai b»nl să *»»•* '« dU. 
posiţ»* fi. <“*^d la lat» «h«i asllel dtr 
propagande »u inşeşjuţ sl •* deşira 
nu leggturUe aoftoiaşU c* trarelu» 
alunei m irebont »4 M U««*râ omul 
car# vi curii» aUfUdrl# de l«si* ***- 
sie Inyâţtiurt groşHe. de mate »/**!« 
rrvsll şl rare sg trwxsMS* a Ir» suflet# 
eeaxe *** *Oatt«e«v tn »J# dorinţa 
puternice de a-l du rootunltaU* * 
noua viaţă 

In timpurile nuc mâlc tun un Ir «cr 


te Izbeşti de o plodiră eşti nevuit »â 
rcflecteel asupra unei proldeme ; eu 
alt» cuvinte, problema se Urşi* cănd 
primejdia se apropie, şţ atunci tre¬ 
buie a aştepţi mulţimea, ag.j arăţi 
cA pierde tot c« au câştigai genera, 
ţlllr trecute, rj pierd* laxâşi fiinţa 
neamului toalr generaţiile rar* vor 
veni, rămânând Iubirile in serviciu» 
unui neam străin. 

Mal mult. pentru ea aă reuşeşti !n- 
tr o aa(f#l de întreprindere trebuie sa 
erganlgezi munca fiindră aimpla pro. 
psgaud» antLiemiţ* şl raţetele aceste. 
cA rnmâiml trebui* «* p» prrgâleaacâ 
tn ţara propri* pentru comerţ ş| no¬ 
ma] după aceea a preţlndâ aă inlo- 
ruUw**. treput treptat, pe Jidani 
e*rl altf*l viaţa economici g'ar Inii 
b u, a — ra şl când viaţa economic* 
este mal sruinpâ ş| de mal mara valoa¬ 
re decât viaţa tolregei comunităţi — 
toate scoste percepi* «unt din secolul 
Irerut. ci ud primejdia nu er a aşi de 
mar*, când relaţiile dintre naţiunii» 
mari «u arau aşa de Încordate rgnd 
unitatea unul neam s* mai putea p㬠
stra priu «lf*l de expediente. 

Dar. dupg rAxboiu, gimţlt gce*a- 
»U marc primeJtlţr ş( a slroţit.o »n 
primul rând tineretul, rar* mai ri»n. 
bativ. mal dispus «pr* luptă şt Jertfi, 
a dai semnalul 

dceerl* c#f* Af»icdr*o Leptona-d 

A?ii Irabiitv ea iuţeleasd din p.uic» 
dc rrdere rofional jt aşa frebiiic rr- 
pheetd f.epitnDareo ei pnMru luptă: 
ilr a rup,- «fij^isf d« despărţire dc /)- 
denl inlr* *(ifd şi «iMlţim* şl dc n-l 
IkJglu/o. <(* n pun» piciorul pc aresr* 
fuuiflt, 11 (b 1 opaca ru |«ufdrji>e. 
chiar cu Jert/a t’icţu praprit. pentru 
ca apoi sa <in< hnia elementului ra- 
piântui drumul şpre clitd, spre cv«f* 
(Utcern , restobtiind lepAiurile nafu- 
rdi# intre elita si m*i»jime flmiUd 
«cea eltlA frrVxIe fi ting din r*j#r- 

voriui 1 'iulţirnti romdocşrL 

Jn rnud inlaihti, cvaducdioruţ M»|- 

<«rit l.cq tjau re n râujut rs prinzi par 

ea-c tr*(Hi*a fit *1 aste iei>o»- m|Ui fi 
ti<Vşripd şl td'o(c* 7 ird de Şj«p«f»hil 
#*rfih*. Dşc» lupta 1'UpdfrJtkt »nasec,-. 
ne- MOpirdlrerr ronubfH'ui fnDr Jl- 
dornme si româna, r«xnM« cere »# 
Icudwr# (/« pl«g «ptri’uai pcrifr’o h»> 
flMcnţ* ţifinfrtrup'a (n iccMfu crşa 
Molului *1 0 *Q»-feM(â( rom4»vri*tl m*i 
fWI Şl suni obiecflrel* pri-rlpile ole 
âf(j**dnl Leponorc Qvt ftlfi de all- 
(«1 mim fidne/rele «w txhurii •* a- 
Ju*<cd sus de fu» in elita ronducătnace 

Mif.rlu» noilrv 

At'maffe «« «ai# numai o simplă tn- 
Cii>\pUirc n erlr o putcruUu 

a wsstvl #fr»arnl SD*/ . de a ac«j«re 
j/v 1 fn mod definitiv 

faze actuala « arest** lup«*. De» ' 
h 'xiăetf» şt n*d*f« com s*» des/ăşnaru 
Df'tour jb itsp'u u> ora..f* preparai 

uu şe fum»* de td.ru lertu Jfsf« ««!*• 

rdciil, ierileî* drie tun au ejwm (»- 
ştocşti ta pună plrinruf pe c»witte 
punt.t pentru cereri*#u condtirfîu 
romvnuâf*! eonvăeeşil şi s#şf*bil»r#* 
laponţr f tor dintre rii-'u |t w*btî'»M. $i 
nfc d# gggfH«mg* titrwQi c* n'a !«• 
cetai fnrtf definitiv tendto(d d# ris(i- 
cuce a dij/ulo» f* *4 imcwI n'a Iuti 
rfesra» d» nativ pcH'.t 11 o răatwte,» 

dwr'o de*« areeai*' keefort astfel 
Încât lupta «ctf**la iont^n-.,) •»<-< î 
.jvrv-t”’ Iw^ 'ii n #g î o th&i cri 


Comunicat Nr. li 


«acefalul Curfti N«* n u 1mwi CM . 
nosc-ut urmllo(r«l« • 

M«*■•*•(•• Se li.ni. m ealatat 
In slUla Sa 1 

• Qeoambrle a. o M tn defllaeea 
trupelor cais tae şart. d.n miale 
naa militar» itrmanR in n«mSnl«. 

» Oaaaanbele «. •» oonfaelnta 

banalei Supaetone* s» POabolu a 
• unea operat lunilor din MiKp.nl. 

Io CIncul Mnre. 


* Oacnmkrla li a aoltoafte 

« tmanalor firman. I« «» u » atadt 

a Bicn»nMa n. o, fa o aaiieoita 
o trupelor foman, In ee*»una« 
Tgr»e viple. Clmplna. 

• Decembrie . |. 0 iMnM| 

trufie a centrului de Inatruelie 
eleneri lermaae eemăn. le p 
Vdtaee. 

Bucureşti * Decembrie I *40 


--o-.o«o^o.e.e,o*- 


Omagiul trupelor germano române 

din regiunea Braşov, către 
d. general I. Antonescu 


D Generai Antonescu a primit 
din Braşov următoarea u>t*gramA : 

„Peolru a sărbători Începutul co¬ 
laborării Intra trupele germane şl 
relt ala Diviziei \|11«. a.Uri 0 !>*- 
rcmbrl* s a esrcuUf la Braşov o pa¬ 
radă militar* care sa Ucsfăşunal in 
rntuslaamnl populaţiei Iwalr. rumt- 
nă şl german*. Cu această o.oale co- 
mandanţll marilor unităţi, autorit㬠
ţile şl trupele române ş| germane v* 
trimit omagiul lor. aajgurânilu-vA 
r& sunt |te deplin pătrunşi dr dlrct- 
tivele Domniei-Voastre şl vor lucra 
cu ineerdar* tn spiritul 1ur\ 

GKNLRAL DK DIVIZIE 
DRAG ALINA 

l'omaudantul Corpului Vl Armat* 
GENERAL VON KOTIIIROiE.N 
Comandantul trupelor germane 
GKNKRAL HO/IV 

Comandantul Dlv. XlII-a Infanterie 
Prefectul Judeţului Braşov. TKIFAN 
Inginer ION IONICA 

Primarul Alnniclpluiui Braşov 


Discursul 

Cancelarului Hitler 

— Del» corespondentul nostru speciei — 

BEKLtN % 1Q. — Ziarele berline-, i rgşboţu 

f;*S kS 

i:u\!xz ss > *^r i * r ” 1 • 

mor ubart uthţ a mdurmei de* 

Cuvântarea Fuehrerului Hitler 


HANPUNSCI. D-LLI GENERAI. 

antonescu 

I* Goneral Ar.toneacu a răxpung 
prin urm*lunre» t#l*gr«ml : 

D-LUÎ GENERAL DRAGALINA, 
Comundantui corpului VI Armată 
Braşov, 

.Primind f«I#yrama c# m(-aţ< 
trimit cu ocaztunea sArbâtoririi 
începutului colobordril Intre tru 
uele germane ţi cele ale dit’totol 
XlII-a a armatei norufre, t-â mul¬ 
ţumesc cdldurw pentru sentimen¬ 
tele ce aţi exprimat şi ud rog 
confinuot< acri uitarea dus. p㬠
trunşi de aceleaşi sentiment# indl- 
ţdtoor# pentru Neam şi Tard. Vd 
rog »A predaţi personal mulţumi¬ 
rile mele d-lui Central Von Ro- 
ehJrchan şi celorlalţi semnatari al 
teleţşramei, 

GENFHAL ANTONESCU" 


In prezent corbetr rar, — inerpu. 
Fnehrerul. Şi aceasta p* n rr lK -d am 

PH|»« fit»»,, «d t-orbţjc ft fonica nm , 
«mi'ifv» r* tu«l a las acum *«* mult 
mat importam ut acţionaşi decdi «d 
twrbşşh. 

.JTuntet»! fn ml#sul i«t*ui exmfiut hi 
oara rsf# in foc mai muh d*v<ţr o utc- 
•onr a uneia sau a altri naţiuni. F«t* 
^«uuroU li.prg (a#r« rtcu* lumi w»- 
«tvraiF» una (mpotriue relstiaM*. 

„Voi k»ffc» <A ug dau o nl#* acu- 
pra motivelor aac».ns* tn «>i duj» 
•a acsM oofvflicf. Fdcdrui ara, am m 
tm **nn,d numai de Kurapo Amueana 
pe care roexr «4 o anallzet atei. 

Popoargto pt ca rţ t* pnivar moi 
al(r» ecrana si*n| germanii »-u 91 ( n! 
lioaTUr ™jtor* englezii ni dfi.ooo oţ>0 
euJUt*. iraiientt cu dS.dWooo «u/tote 
şi frauceril eu aproaimatir ţaaanovn 
suflete. 

„Dara acum mg refer fo hotele ă e 
trai <ir*pt comparaţi*, alunei «rmâ- 

turul f ap { acum,. 0 

Un nu rad r d# iOvOo QW etigleii «m- 
drtr un mmplu total ce tt hunul* pe 
wu teritoriu dc 40.000 000 fc. pătraţi 
40 milioane tronceri au un lerifb tu 
«* W 090 000 btlometrt pdlr 0 |i, e.1 mi- 
tocn* de t, oJlrnt _ foeotesc numa, 
tenu>rnta de pe umu rdrora te poate 
P'Orifa ev c*»«. au pdmrtoturi ce 


«ameidt na tritos* •şelari» 
nioaotl*. 


Un apel al d-lui prefect 

a! Poliţiei Capitalei 


Odntâ cu apropierea Sfintelor 
xiirbitori ule Crăciunului, păndn- 
rilr noaatre trehuc să se îndrepte 
ţi către raulţimeu celor nevoiaşi, 
împovăraţi de greutăţi şt lipsiţi 
chiar şi de pâinea necesară hra¬ 
nei. 

Pentru alinarea suferinţelor şl 
nevoilor ucotci categorii de o- 
ropaiţi ai votirtei. fure un căl¬ 
duros indcinn către sufletele 
mari şl goneroit'o. de a le veni 
fn ajutor fie cu bani, fie cu ali¬ 


mente, lemne uiu îmbrăcăminte 
Ajutoarele se pot depun* iu 
comisariatele circumscripţiilor 
respective iau la sediul acestei 
prefecturi, sub eliberare de a- 
deverinţft de primire. 

Distribuirea ajutoarelor se va 
face in ziua de 23 Decembrie 
1940, ora 18, in sala prefect urci 
poliţiei Capitalei. 

ProfecitiJ PoJhţici Capitalei 
RADU MIRONOVICI 


Drepturile materiale ale oreoiilor 

profesori după optare 


»taa aoal »pr M pc uttoto, numai egj)d /ertfeUt p* car* le-a cerui. 


praf lYaltui Briileuna mtnl- 
«•roi ariucattel naţtoruile, cultelor şl 
g trio. - , R du» ur/ndţo#-cg decizie cu 
privir» la diepturilr materiale cuve¬ 
nite preoţi k*r '"«‘re au fot*, prole.vori 
anu invâţiUari şl ou optat pentru una 
din. cele două funcţiuni 

Ari. I : Ari. 5 şi C din dorrctul- 
Icgc Nr. ;i5Gf> î»4tl se loterprateoaă 
in M.*nxul că preoţii profesori **u 
invăţutorl rrebue va opteze pentru 
una din aceste funcţiuni : preot, 
profesor sau învăţător. 

Art, II : Preoţii, profesori »au în¬ 
văţători, care au optat pentru preo¬ 
ţie i>l vor puslra drepturile la gra¬ 
daţiile de vechime ţi gradaţia mi¬ 
litară, obţinute m învăţământ. 

Art. III : Preoţilor pmf. aau în¬ 
văţători. care uu optat pentru pos¬ 
tul din învăţământ, li »c poate a* 
mrda o gradaţie de merit, l;i ec¬ 
ran;, In urmAtnarelr rondiţiuni : 

a) Si aibă avizul favorabil al 
consiliului inspectorilor generali 
respectivi. In urma propunerilor 
făcut* du inspectorii şcolari de ju¬ 
deţe şi circumscripţii, pentru înv㬠
ţători, sau dc inspectorul şcolar 
dc regiune, pentru profesori, p* ba- 
w actelor dov*diotara a studiilor. 


a activităţii culturale, a moralit㬠
ţii desăvârşite şi a atiludinei de 
luialilntc faţă de mişc urca tinerelu¬ 
lui naţiongligt. 

b) S* (»câ doMsdă prin acte a- 
«upra stării mnlerial* a tor. a so¬ 
ţiilor şi a altor membri ni familiei, 
cum şl a greutăţilor familiara re 

le au. 

Art. IV : Preoţilor, profeeori sau 
învăţători, care au optat pentru 
preoţie li *« acordă din oliciu 
jrraduţir de vechime în plus peste 
cele pc care Ic au. 

Art. V ; Gradaţiile dc vechime şi 
ccm militară, pc care şi le păstrea¬ 
ză cei cnrv uu optai popim preoţit, 
«r vor plăti dela posturile din în¬ 
văţământ calculat* In salariile res¬ 
pectiv*. pună Im 1 Aprilie 1941, când 
vor fi trecute fn bugetul direcţiei 
culiolor, calculate lavă la salariile 
de prao|i. 

An. VI : Gradaţiile de merit şi 
cel» dc vechime .ce ac vor acorda 
pc baza acestei decizii, se vor plăti 
dola data înscrierii in bugetul di¬ 
recţiei cultelor, după comunicarea 
ce s* va face dc cătra direcţiile de 
învăţământ respective. 


300 de emigrai) ji evrei 

pentru Palestina au pârâsi! 

portul Constanta 


C ONSTANŢA, D. 

Ieri a pflrăsll portul nostru ple¬ 
când sprv Suim*, vaporul „Do¬ 
rim II", vub pnvlliun panamer, pc 
bordul căruia au foci îmbarcaţi 3U0 
de emigranţi evrei pentru Palesti¬ 
na, refugiaţi dm Jugoslmia >1 C'c- 


hosJnvacin, 

Dola Suliua, vaporul va mai în¬ 
cărca un număr dc aproape 200 dc 
evrei, refugiaţi din Polurna şi Gar- 
manfft ţi cari du sosii acolo fie pc 
Dunăre, fie ru (renurile până la 
Galaţi. 



FUEHRERl’t. IUTI EK 


bta ating o fumătatp milion htlomer 
pur-oţt ;« («s/drşi: |j miftuan* da ger 
nutni «o co baud <|# trei ohi» twoOOO 
kdvmetTi pdtra?) şt avuazui 
după inUrtcnfir, 

★ 

>Ul ctopari* Cancelarul Hitler 

vorbii dn*r« im-nv» praoMilr_ 

«lai* rar* «eparâ Germania dr An- 
(Ha, şl a adăugat - U n drrpl 

«i spună râ nu sc poal* (mpăra nlri 
odstâ cu nztionat-xeciatlsmul- 

Iar mai departe: 

...Voi no avem aur dar puterea 
noastră de muncă este capitalul nes 
ir# şi ru ar**l aur, eu voi înving* 
lumea întreagă". 

Cancelarul a adăugat apoi ci 
celelalte noţiuni nu vor fi libere 
până când lumea eaputalialâ nu 
ie va prăbuşi. 

Luptu germană nu este îndrep¬ 
tată împotriva englezilor >i fran¬ 
cezilor ca indivizi. Cancelarul a 
urmai apoi: 

„De fourr* mulţi am politica 
mea rxfernâ a fon dominată dc 
fdeia <U Inţelepere cu Anplia. Dacd 
aceoâtu iuplo a aurului fi capitalu¬ 
lui «ne îndreptată împotriva po¬ 
poarelor, alunei proprvsul va tri¬ 
umfa cu popoarele. 

Cdori Anglia ne-a declarat rdz- 
boei a făcut aceasta nu pentru cu 
a /a«f provocată, ct penlracâ »4«- 
temul german nu Ii era d#!oc pri¬ 
elnic 

Afai departe Cancelarul a ar㬠
tat că in ujfimu ,W0 da am pămân¬ 
tul nu a fast Impdrţu de proci- 
denţâ iau de Dumnecau ci aşa 
cum au toii oameni». 

In acest t-anp — a urmai domnia 
sa — poporal german a fort in 
neputinţa de a face ceva. Şi-a con¬ 
sumai energia In lupte interne in 
timp ce lumea era împărţirii. A- 
craeta nu prin (rafale sau prin tn 
ţelepare mutuala ci exclusiv prin 
fvrţ 4L Agffel şi-a construit Anglia 
giganticul ei imperiu 

O el'ă naţiune care vine imediat 
pe al doilea plou In distribuirea 
lamei, poporul itohan. a enferif a- 
creaţi soartă ca noi. In lupt* 
terne, şi dirisutd in mic» «Late 
se duşmăneau nu o putui »d-»t 
menţină poliţia naturală in Medi 
fer ane. 

la ronllnuare. raoeetsral a Jur*U»l 


'« •* nat mpsEUt rt * 
pr«*ur« din pâmănlel l«r *ria 
muneă I>*rJ h.r.l. dr *», u 
•(•rit nimic «’»u prn puţin, rista 
v» O d* •(rări* 

Am râxui râ prlna raozâ pwgVre 
(ost* nrinţc!fzorit* « fast n<-dr«s»«a 
Impârilr* a luntri. Am dup* rum 
marii* t*n«lunt l n tr* pafmarr tra- 
bumc rrhlltbrmle InUrs bogaţi «t «ft- 
»xa) prin bun rimţ un ds< * na prin 
forţa, U tal la viaţa naţiunilor ana 
poAlr prrtlndr loţnt -fgr* aâ Iaac 
ceva şt aIUIa. D«cg nu exlcu bA«« 
(«snnAbil* Hr tnţrlrgrrr naţiunii* 
oprtuţ* loir*o bun* ri Işl iau r* 
merită. 

M*l drparlr «ancriArnl Hitlar. a 
declarat > 

,!m» par* r*n rg din ramă rft 
(burcblll vo*şt* rdaboţ douA naţiuni 
trebu# «A a* lupt*, don* naţiuni 
cdrer apmplrrr e»j am dorii-o atât 
dr muH şt din a rârer <*oop*rar* ar 
putut rmulu mult bine ( and 
Ins* adternarii noştri au urmArit a» 
dlatrug» naţional-«or ialismul «1 »I 
dlaulve Hrtrbul g*rman iarăşi !■ 
pârţile aal* oomponrnlr a (oat «gu- 
duit puternic şl cr*d r* prâbuşlraa 
« » |i Inerpot. 

LovUuri rţeni vor «druarina nem¬ 
ţi erupt AupHa şt ea nu »# ro pulsa 
opune (n xin un fel vrinţei <t« a-Şi 
aiunU# jropurll* *nlr drrp1«»“ 

Cancrterut Hitler, arafo npm raita 
bunului zimţ ce te impune ori #rul 
drapt o r*ahtat* »i amiâ cd dhH- 
b«ir*<? luturi n pcrniil *ă reintre in 
drumul s*u normal 
Popoarele opremlc au tupfat pen¬ 
tru c* le era ameninţată t wţa Hu 
areav nimic oiferta s4 fard dreăi *ă 
flro*p«- »*.»! sacrific* rânoele fi i» 
-efuz* >4 moară treptat. 

(o Jeepului revoluţiei national-M- 
cralUr*, eristou dona meri .ricodt- 
'xlrt. filai Infâl era unirsg naţională 
n poporului t/enruin dfoarrcr lărg «- 
nervii jt forti «forţdriţe nrrr:are 
Deşir urilor t-ltalc germane nu putesa 
jl prcIHur 

Turbrerut «mmlrjlc dr «umanii 

dm f»12 ti «r»(ă greutăţi)# real răra 
imtrii permanr Acei* «pol cd n*rra 

rrrendlcarr a putut ia ft* irnsă. 

ARMATA GERMANA E 
CEA MAI PUTERNICA 


încercarea de răsTrâtire 

a onor condamnaţi Ia muncă silnică 

din închisoarea Văcăreşti 

Rpbeliuitoa a fost potolită fără vărsare de sânge 


L» Inriiltuarift Vifârrţli »'» pe- 
«rarut araarit un fapt puţin uJ»i>- 
nuit. 

OeţlDuţii. ft»orlantJi«ţi la tnuntl 
gtlnlrA js# viaţi : F»)nşov Vaailr, 
Jku Aţirau şl Slnte Sftrhv prcroin 
şt eondgmnaţil p» termen marginii 
Gheurgh* Cojun»! şi -Alaţvescu \ ** 
site cari urmau a* fir transportaţi 
la inchivutrra Alud pentru i«pa*i* 
rea oaamiei, t uu opus gardienilor 


rari vonirar* s*-i conduri dala ce¬ 
lulă In duh*. 

Ri au refaul a* Uaa dta celui* 
apunund c* ou vor sâ fie (raoapor- 
laţi la AiudL 

N*s<ipi>nrraa lor • Influenţat şi 
alţi deţinuţi 

( and gardienii *u încercat să 
facă tu de forţă, deţinuţi* sau re¬ 
fugiat In « lupulnlţa mănăstirii, rare 
a* află In mijlocul curţii peniten¬ 
ciarului. bartcadându-ac. 


(faţă de această situaţie, diraeţiu 
©A-a peiuienrlaruhii a cerul ajutorul 
grabnu al Predectureâ Poliţioi Ca¬ 
pitalei. 

La faţa locului s’a transportat 
Imedigl d. comisar Slângâ, ajuta! 
dc câteva echipe dc poliţişU- 

(lupi o or» rabaJiuosa pusă la 

cale de cai clari dr(inufi a fon P°' 
tulit A fără vărsare dc vânge. 

Ordin*» In penitenciar a (uri 
•nulei restabilii». 


Mai departe, vorbind dexpr# »r« 
mal» germană. Cancelarul Hiller • 
spus; 

..Fiecare n«ldat german şlîe in 
prerent nu numai ri noi suntem 
tel m» buni «oldrii din Innw dar 
că u'ern cele nuti hune arm* dm 
luute — in special muniţie — şi că 
lucrurile vor rămâne aşa >i In vd- 
tor, 

Apoi vorbind despre producte: 

Forţele vtvrieno britanic* nu au 
reuşit să «coală din acţiune nici 
măcar o singură uzină de arma¬ 
ment germană. 

„Războiul est» cont nua) cu toa¬ 
tă hotârirea; materialul, curajul şi 
celelalte mijloace, sunt ia dispozi¬ 
ţia noastră. 

Când v» bale ora luptei finale 
totul va intra în nrţiune ; şi ada¬ 
ug câ noi vom decide când va 
bnte această ori. Dau chezăşie 
pentru accavla, Roate câ noi am 
fi putut ataca in Wrat In toamna 
trecută, dar cu am dorit sâ aş¬ 
teptăm pentru vreme mai favo¬ 
rabila şi cred vă acest răgaz s a 
dovedit profitabil Suntem atât 
de viguri d c succesul armelor 
noastre încât putem afirma vic¬ 
toria. 

Cane#tara! Iftil#* arata apoi caţoa- 
r#a unim germane fn răsturnarea i^#» 
chil luou yi distrugerea cătaţefor »*u- 
pio# prin Ireiat# n#dr#pfe 

Reliefează felul rum au lucrat du#- 
monti Măreţul Rnch. spre « readuc# 
prăbuşirea, şi mijlopref# c# H <*» 
r-piu. D#zrop*ră pulrepeiuf democra¬ 
ţiilor fi laiul I or ICfa-nie de a duca 
lupta fi urmele gemen# cert ti j«u 
opus Arm# natura!» fi rmertU (te. 

Naţiunea permauă \a Injflcp# — a 
urmai Fuahrera) — fi tnvi vo jl re- 
cuiuuntfoara dacă uţiepl momentol 
uporiuu şi o «cwfrsc dr numeroase 
■racrifldi Ne» nu domn acut»» nicide¬ 
cum r«cc#i# d# preAtipin f* w ** 
întreprind# nlri »•" «t«c d# preriiptu; 
tunlrin nud conduşi de realitatea 9* 
t/)brt»t«l#a rvitrideraiţilor militare. 
C* ##re dr /ăeu» »• ue fecr Onee a«- 
c#va ta fl rntat- In d<#Ui* timp a- 
ţem speranţ# ci t» -reni ur#m#a 
cănd /aptei# oor Vorbi >4 n» vor da 
dreptate 

GERMANIA SV VA FI 
ÎNVINSA 

Germania nu va ft Invuisâ nid 
prin luptă nici prin eriie econo¬ 
mice cari au fo*l prevaaute U 
timp şi sau luat raAvuri împotri¬ 
va lor. 

Germania va egi victorian»* din 
lupt*. Tot Reichui *fi în şpoteje 
meu garantând aceasta. Al trei¬ 
lea R*'*ch nu soamână cu ol doi¬ 
lea Reich. 

Cancelarul a «cos ia raliel «ta¬ 
rea erilicâ a Angliei 

Durur>wJ ia riărjli la era f fi 40 
minut# după amigră 

rvehreral a Inchriai apundnd > 

„Drumul cart dac# dela loldatol 
necunoscut la Fvrhrrraţ naţtunei 
gemu nu», « tori cu mult o»ai greu 
decAl drumul d»to tuehrer pină la 


PUBUCATIUNE 

Diracţlunra CradHvilul judeţann şi 
şnvuut) dir» itrnisirrtil d* finanţe 
iuc* la curuHtloţa tetor snteieşat* 
* Iu -orii s obligaţiunilor 

dc Credu Judrţeâo şl Comunal **;<* 

-- -Yecar# zt c- 


,/tei btkij i n 
pănli ia riMItpl» 

Siig»ţatinilor da arnocUzot 


Mih»i Vooâ. 
numârulto o- 





































A X A 


MUrimrl 11 ţg** 


ULTIMA OttA 

Ziua de 11 Oecemurie a losl sărbătorim cu fleosemia măreţie 

Serviciul divin - Festivitatea dela Casa Studenţilor - 

Asistenţa-Cuvântările-Manifestaţia dela Preşedinţia Consiliului 


Jt> Decembrie I9df> > Anfemarea 
rde» c/nd — cetim U I am — ost,U 

cecdenitf wn dcrcMr morco lupfA 
de eliberare a poporului romdnrac 
dr mb fu pul francmasoneriei ut deo- 
rsowiirf 

ftorit 10 Decembrie 1922 a fn- 
semnat ifhnmiroa rulconieo a unei 
naftt rare se • 'roia seufuratn de 
levturilr unor pdrttrtfn reotilarr, JO 
Demnbne 1940 n fust sărbătoarea 
l<* citrc neamul întreg, prin tot ce 


are el mal înflăcărat 1 fi mai cinstii 
tinerimea studioasă. a înţeles să-şi 
o/imie, odată «u-i ontis, încrederea 
ucsfărfUA. In pictoria deplină a Ro¬ 
mâniei Legionare. 

Satura^ ea inso? t a înţeles 
participe la marea «arini loare. oy 
tcrruind primul cocor alb ol ser. 
nei, sub paşn celor or. pnn, cu 
râţema sufletelor lor purificate 
locul tuturor - Jertfelor, merg spre 
liesdi’ârţirea biruinţei ţoiule. 


La biserica Sf. Anton 


încă dela nrele fl diminoal* 
coloanei»* dr ntudcnţi şi .siuxicritc 
plecate cu drapele, drin mediile di 
feritelor soarlaţi nludimţeşli, .«V.i 
•buia» in front, In faţa bisericii 
SI. Anton (Curte» Vechr). 

In biserici *u intrat apoi dele¬ 
gaţi) cu drapelele şi preşedinţii so¬ 
cietăţilor studenţeşti In frunte cu 
d-mi Vioreţ Trl/n, preced. Uniu¬ 
nii Naţionale a rludiyiţOor români 
creştini şi Valeriu Neaiţoe, preşe¬ 
dintele Centrului Studenţesc Bucu¬ 
reşti. 


Serviciul religios a font oficiat 
de Un .*u>bor fh frunte cu preoţii 
Georgeacu-Edincţ. duhovnicul «tu 
denţimd şi Ilie Imbrencu. vajnicul 
luptător ai credinţei legionare. 

R&spunsurUr au foal date de 
corul biscrioil Sf. Anton. 

Serviciul religios a început cu 
rugăciunile pentru studenţii căzuţi 
In dreapta credinţi legionar*. A 
urinat apm sfinţirea drapelelor U. 
N S. C\ R.-uK« şi al Soc studen¬ 
ţilor In litere şi Filosofic. 


Solcmnilălra dela Casa Slndenfilor 


' Tbipâ ofievorei» wv ici ului dtyin, oo- 
1 .-urnele de «tudcnţt eu preşedinţii ş> 
drapelele, s’au Îndreptat intro ordin* 
pur i»irtreuj. - către Casa Studenţilor, 
unde *.’« destijumt. cu o amploare 
rl«vUttbl(l, festivi tal rw zilei de 10 De¬ 
cembrie. 

Un numeros grup- d.n corpui muu- 
cilort*- legionar. sub comanda d-hu 
Dumitru C.-wpj, comandantul C. M. 
L-olui. o participat. — pentru În¬ 
tâi» nară — la această solemnitate, 
pentni i. mure», odpU pentni lotdiT- 
im>». lovitura indestructibilă dintre 
ercer st braţ. dmlre munca axpr,>. 
fre-i d.n uzină »i f/ibrkâ fi cea nu 
tea* puţin tmdnt.si .< intelectualului 
Nsln ren marr n Casai Studenţilor, 
•n» minurvH pavoazată. Pe fundalul 


, vcenei lnvotunAntot» complet In fla¬ 
mura verde legionara cblpul C3j* 
tunului, marur şl Inattor de neam, 
strujiMu preient. 

Tricolorul naţional şi drapelele ţ⬠
ri i or prietene şl aliate . german, tta 
Han, npaniol şl japonez, orn«u pereţii 
sila de feaUvitale Deoparte #- de altu 
u scenei pnn«u.ri rcprozmtAnd pe Ar¬ 
hanghelul Mihuil, patronul durnne- 
xeesc *1 L'Şnura' fl gardul verde sim¬ 
bolul tnfezdcHt *i al K»pm)oc legio¬ 
nare 

IV acenA, m caieu. au luat bir de- 
iegaţu p delegatele, cu drapelr. ai 
<v etăţilor atudravteşti din întreaga 
ţm a. 'un- In baloratm- şi In staiurr, 
grupdui masive de ai*.idenVo «i sţ i- 
ne.vţi, InveaUnântaţl in i^maş< verde 
a biruinţei legionare. 


Asistenta 


O nameroaaiţ no deotA a paiT.i-ipnl 
la «Mrmm* fe*ţtv:tatc 

Ram'T.-Vim pa d-ru. Elena Cod ren- 
nu -oţ-a CApttanuiuL d-nii fnintv* 
pmî i>*-un Brăileanu, ministrul E- 
ttu^altei Nî»i oiva r. Mlhwtî .Vntonee- 
r-x. mo. firul JUAUiţrl. Oan PunUi.-J 
to'Oje,-re‘.aj de Stal la M)n Ai*eT»*n 
Nntîmulr. C Papima«a*. sutwecrtrtar 
d- «i/it la ecnjKrm.'a nuţimuila. Cor 
nelin fiov-uaku. dr stat 

i.t Oottmtaâcrj, purf p y P»rva vav.u 
redmui unlvroşMlţli d*n BucurVŞtt. 
ferf. Km. Antonescu, dew,nu< fiu 

de 'lr*p\ prof <\r P Tuomk'i, «Iv,vi¬ 
nul fav de med vină. prof. Rug 
Crurnoag., decanu) PoUtahnlcei. pn-t 
Fln'cecu, pcol, E. O'. - tctiş.*rvu, jirof 
Ntcli ; Jr»r CiatnSc, prof Aî Mereu, 
Gen Oii B-igulaacu. Radu Qyr, d»r 
S-ral ,i! Teşt.rcine şl Opcrtihir, Vtc- 
î«e. Meri .-a, dir. Ş-r^l aj ibwei ş: 
JVojjujian.ie. fti.du Miroom Ici, prrf 
Dciiţ.rt Captata, Ion MAnzalu, ev 
tarei ... AnMdeint pmit < tavge>»ou- 


Ddtneţt. preot Vnaile Botdaisnu, ev 
Al. Vargaţi, şeful Ocmtencinşitful le¬ 
giunii-, Andrei Ioncecu. romapd. )e- 
gtunnr. St-incel, secreta» g-ral al 
I'ret Poliţiei. 

l>m partea legaţiei germane s p»Af- 
tk.pgit d. Ser.ic*kard», oonzibet dk- l«- 
£»li*; au mai fuat proaumţl d-r.ii 
Fto.-kie, rti o delegat u- de HUIer-.Pv 
(ţ,md.V o drlcgauc a ^tudcnţlrml gur- 
m»w, aivuţuild din d-n>l dr FiaâU 
Rotuioberger »eful depaitarneiv'-uli.’i 
ex'ernclar ol studenţimii Marelui 
Hel«.-h garman. dr. Woif Dittler. ala- 
şat de >eguţie, cb. Frll* Kuilond. re- 
prezemând pe londui-Atorul »u<denţl- 
mil germane, d-uil Iluitns Andree, 
vu-e-preerd studenţlml germune din 
Romani*, W PetefAM), din partea ştu- 
<tenţimll germane <tln Bucttrejri. 

Din partea ItalicJ au participat 
d-mi Esud Iaittll, Vala*r»atU, re- 
preiejttanfu! gntpului universitar fos- 
clM al Todzi cu o delegaţie de tineri 
fgscigti. 



I n Miomeiif in lini/tul <h f Urn ii 


rnre intreagA neulenţA ml unui fur¬ 
tunos pe Comandantul mişcării le- 
giomre. 

D-»o «le condu* pe kniJ. unde 


in loc Ia niaaa impodobiti cu tri¬ 
colorul nnţionnl. l-o Aceiaşi masă 
inu loc d-nil ministru Trainn Brâi- 
leAiiu, pml. P. I*. Punaitescu, Vlo- 


rad Trifa, Valeriu Nesgoe şl D. Gre¬ 
şea. 

Apelul morţilor 

0. ValoHw N««g»«, p«fad. C.l.g 
face apelul «tudespiei cgtu|< pentru 
biruinţa legionara 

l flecare kwm «trişat. întreaga 
osUtonfâ, la ptdeere răspunde ce un 
Prezent cutremurător fl lung este 
firul celor se de pe bŞAcI de facul¬ 
tate, ae trecut Ia te mol fele larg dea 
ehlee, pentru a-fl de epel dubirt la- 
tru victorie legiunii. 

Cuvântările 

D Viovel Tnfo. preşeă U. N S. C. 
R. salută apoi delrpa/ii străini afl㬠
tori In raid. dând cuvArUnl, d-tul dr. 
Frantr U«r«H*liprper, care aduce «a- 
lutut călduros ol studrnţmui ger¬ 
mane. 

Reprezentantul german Imrhrr cu 
Uit vlpuroj „Trăiască legiunea ,1 C㬠
pitanul r după care din sutele de că 
md,il i-erzi, ţăfusfte imnul tlnerrfului 
MtJrrUI. 

Urmează ta cuvânt, d VaUrrtatU, 
care aduce salarul ItaitlHi tinifcrst- 
forc fasciste. 

Studenţii intonează Glot-irirzza. 


Cronica externă 

Pactul de amiciţie 

ungaro-j ugosla v 


Cuvântarea d-lut Viorel Trifa 


a VIOREL TRjrg, prstaâlnlelr V. K 
C. R. a rostit lalxe altalo: 

SzrMtorlia 10 Decembrie iBlr’nn stat 
legionar A trebnlt lots «A trescA. IA ani 
ăe lapte crAncrae, pentra a «Srbslori le¬ 
gionar, aiea âe 10 Deoambrie 
Istoria, insa, ducii se scria «i dopa fap¬ 
ta, an numai Hnps k*r|oaga, «a avea c* 
înregistrare aeeseta lopta a slndantinili 
roiMsne, dasâ vreoie de 18 ani. Coci etn- 
drntimcs romanţ a leit şi râmtino on 
corp da permanenţi luptători. 

Lupta sa *'n întemeiat pc trei pi¬ 
loni. Antisemitismul, lupta fmpotri- 
a frutoi clase ctrnducnloare şi ade- 
zi un «va totala pentru Căpitan. 

Antisemitismul a fost o pornire 
firemu-A şi adâncă a tineretului, 
oprimat şi trecui numai prin şuc- 
raturi dr gloanţe. Iar Căpitanul « 
dat linia de luptă a studenţimii 
care a'a ataşat definitiv dr El, do- 
tilungul închisorilor şi In toate zi¬ 
lele dr «bucium şi suferinţă. 

In rândurile studrnţilnii u hu 
lost adeziuni numai pc juniAtatr. 
nici cămăşi jumătate verzi şl ju¬ 
mătate do altă culoare. 

Prigoâna a omorit pc 
toţi conducătorii studen¬ 
ţimii. Drapelele noastre 
au fost arse, scdile des* 
fiinţate, arhivei© nimici¬ 


te, cantinele închise. A- 
cum a trebuit sa luam to¬ 
tul doln inccpuLDar iată- 
ne azi din nou, în căm㬠
şile noastre verzi, cu co¬ 
mandant, cu ţeti, in stat 
legionar, pe linia noastrâ 
dreapta de lupta. 

In spatele nostru stau 
multe giruri de mormin¬ 
te. Toţi morţii noştri nc- 
au părăsit cu credinţa că 
cineva ii va răzbuna, ci¬ 
neva va împlini ceeace 
au visat şi au dorit ei. De 


la testamentul lor, noi nu 
putem ceda nici o iotă, 
căci studenţimea trebur 
sa fie permanenţa naţio* 
nai istă a României. 

Şi acum, tub comanda coman¬ 
dantului no*tru floria Sima şi a 
generatului nontru, Ion Antonrscu, 
vom (ace din Itnm&ni», o ţară fru¬ 
moasă „ca soarele sfânt de pe 
ccr". 

initmaie cuvinte a'ic dr^»t- viotcl 
Trifa au foet acoperite de un i«*pot 
luitu.-vx «te aclamaţii. d\*pA carr toţi 
cei pre/jenţl au c*nu»t ..Imnul vtviden 
fetscT. 


Cuvântul d-lui D. Grozea 


Din partea, muncitorimii tetiu*varc, 
d. Dumitru Crmea, cont a n<9mt ul C. 
M L -ului. a rostit (irnutloiifclc : 

Dufmoini oroi'Uitnl nostru rfeia- 
tern Intre ifudcnţluir şt muncitori, 
un eUL de ură şi de mtsehe, rare s‘a 
prăbuşit futilii lo pOmdnt. 

Nc-av und •furturile indurate lm- 
preun«l in tem-idjr. eăngrlc i ârsal la- 
olaltd pentru dr«<,pfa credinţa M 
sfânta MrtUuţd ue-ou imit şnicUe î»i- 
f>«fir in cimitire!*» lepionafr, la câ- 
ftă râiul morţilor vu f in tc i>ar*d B(ţ- 
îcojl lacrimi, clocoteşte aceiaşi te- 
t*o\td. 


In eaatal Înfierii |i el btraialei, năi- 
nil# noetfrs »'•• gSeit udralitc. Nimic 
na na mai g»*** drapării. Nici trăaaa- 
loja, aici lalgarala, Iar meartaa aa n 
găti 1acl*ft»l< >■> ioral Mmandaalalai 
nostra BORtă SIMA 
Să (arăm «I să peralm tăalăad. ta 
InplA, la ntntl «i la rlcUria. 

Atitlenţa Upt a caldt man<l*«1a|l« la 
ctedinţă. d-lal Bana Sima. Sa clnlă 
„La lnptă mnocitorl 

Şl oralul* isbacaase dla aaă. tamal- 
lansa, impari nlculti da lâianaiă re 
HLăaaatoă. 


Contele Csalcy ministrul de ex¬ 
terne ăl Ungariei, pleacă astă/.i In 
viată oficială la Belgrad Cu a- 
ce*t prilej pretLnd telegramele, se 
va semna pactul de amiciţie unga- 
ro-)ugt»Uv. 

Sâptâmăna viitoare, ministrul da 
externe a) Jugoslaviei se va duce 
ta Budapesta, pentru a tnnpola vi¬ 
zita Contelui Csalcy. Astfel. »c spe¬ 
ră că opera de pace yl de recon¬ 
strucţie In Sud-ostul Europei va 
putea face încă un pas înainte 
Politica revizionistă maghiară * 
fost întotdeauna îndreptată împo¬ 
triva celor patru ţări succedare 
ale monarhiei suatro-ungare: Ro¬ 
mânia. Cehoslovacia, Jugoalavia şi 
Austria. După Anschlus». pretenţii¬ 
le asupra teritoriilor nustriace au 
încetat. Sprljmindu-s« pe alianţa cu 
Italia şi pe bunăvoinţa Berlinului 
obţinută datorită Intervenţiilor Du 
celui, revizionismul maghiar 
realizat In dauna Cehoslovaciei 
a României, folosind împotriva 
nela cs m s celeilalte aceleaşi me¬ 
tode puţin leale. Când. după Muc-n- 
chen. Cehoslovacia era In plină di¬ 
soluţi* internă trupele maghiare 
au invadat-o prin Sud. Atunci Un 
gârla a obţinut nu numai teritorii¬ 
le locuite de slaba minoritate ma 
ghlarâ dar, profilând de o conjunc¬ 
tură europeană favorabilă, yi-a 
nexot cu armele Rusia Subcarpa 
ticâ, împotriva voinţei vehement 
exprimate de cel 700 de mii de 
ucraimemt. Un an mai tărziu, când 
Românu foarte slăbită hi inierior. 
era pănditâ pe la zpate de vrăjm㬠
şia agresivă şi necruţătoare a unul 
Stal colos. Ungaria a profitat dtn 
nou pentru a adâoga la celelalte 
minorităţi, In care trebuicic soco¬ 
tiţi şl cei 600 de mii de germani, 
un milion patru sute de mii de 
români. Astfel, Ungarta Stat Ură 


Sosirea d-lni lloria Sima, 
fomaudanlul Mişcării Legionare 

La «m II îşi face apari|ia inidlntr x) Cutudliului de mlnLţtri. 
•nln d Hf .r ia Sltnn. romandanlul J D. Vaslle Andrei, preved. Mitden- 
Itium *4rii legmaiitre şi vire-preşr-1 ţunii Itfionife dă raportul, după 



HOl ltr< l MURI 


lattP) (iMrgmu Ş» ŞlelMfuni Ia curtea Istbiţnru Vărâregli 
MaI lflâ 


Discursul d-lui Horia Sima, Comandantul Mişcării 
Legionare şi Vice-Preşedinte al Consiliului 
de Miniştri 


D Huria Sima o rostit apoi un W/*» tineretului' râstng- 


vibrant discurs din cart spicuim 
următoarele: 

Acest IU Decembrie arc o at¬ 
mosferă cu totul deosebită. Altă 
dativ guvernele trecutului .opreau 
t*bcra manifestare a studenţimii, 
*ub pretextul respectăm ordlneL 
Opreliştea a culminat cu prigoana 
din 193B, când studentul român a 
fost declarat infractor permnnent 
al Statului. 

Atl, riaănafimna enni»m»r<ouA •»- 
pllalma nnm •daal. lat Mnor-tnl, «ara, 
noi âaniăaâal a inat «acolit imiiiii. 
«apâlâ o «IrAlaollă cnailrmara a ain- 
Iului tio polibc 

Iflt n«-« aăna nattalan lartlarinit, 
lăaalal atilra iitpârâai ii latrină l« 
iataria ia «dopUt a falta atitnăina 
ia ăaloaalv», tonlorra ţârei* noi n ana 
mai II arat airaie 4» rrrrndicat. S « 
nttal Ibm eâ nnitatan tariUrialâ nn a- 
tinarte ti naitatoa «piritnntâ, claia 
nootlrA ««nânaAlnar* 4* ari 4«t«4i«- 
4o--l tnlala dzu4«aţk. 

f>elu răzhotu încoace, a (ost o 
continui înlăturare dela condu¬ 
cere a flcmentclnr legale d,» p»i- 
mânl, dându-ve prioritate tuturor 
elementelor a/lole In «lujb 

frn txmu Mine firi indeo-maMinice, 

in fninlr cu accj monstTti, re! 
m«t mare criminal de pe lume, 
Armând Câline^cu. 

Dar frontu-rel,. unei ţări se 
menţin numai prin forţa ei lăun¬ 
trică. Acoaxta dispărând frontie¬ 
rele se prăbuşesc. Conduvăloril 
de eri au reuşii m pi&huşeaarâ 
frontierele dur a rnnuo întreagă 
forţa morală a neamului triata- 
Uzată in mişcarea legionară. 

Generaţi» de eri n‘a âxilt uft 
ideal. întreb : are ari vreunul ? 
Sau este acela de a lupta îm¬ 
potriva mişcării legionare, pe ca¬ 
re o sortHeute. poate, venită la 
guvern pentru râie*a luni * 

In ecent caz. or inşrală defipl- 
liv, cari de dala areont* condu¬ 
ce in «Aşi ţara. 

Ih*tttenii miîlttr tfe fie 
t/a litri fi şi ilr ivea»»#» rfe 
eei. rer (epianurilot nt\ 
fie mfinft şi tei, tiilnml etl 
le-au neim I n/ziiutiul, .H/A 

/*# m i i i Nf. /*# i i • 

Hf -/ ll'HTl', şi est tru/nt- 


nit, erou fitnuirlitc pe 
nlrtlii / 

Sf mie nţ interi a fermul, 
permanent, osatura mi*- 
rării teyionare, iar in tir- 
turnul murei prigoane, 
studenţii nu tins f/renl 
războiului. Har contribu¬ 
ţia tle Jertfii a n( mituiţi - 
mii n fost tlerisieă pentru 
biruinţa mişcării legio¬ 
nare. 

Studeuţimca a precedat cu ideile 
sale. năzuinţele poporului no«lru. 
F.h nu vtr pualc restrânge in cumul 
unui sector ca (rebut* vă anticipeze 
ceeace poporul nu*lru. rrr^cut In 
spiritul legionar, va rraliza in vii¬ 
tor. 

Idealul «tudenţimil «tc* mult 
mai larg şi ca Irrhue sa lupte p⻫ 
la biruinţa finala 

Dta'.rm: vamandanl .:Kd H«ui« 

Sima ă fo»i Inţ-he'-tt de i*n turro.U 
dc aplau/e v«ri* mi «ioral tură t»»- 
<ett»iv, i»n^) «le midie minute. 

Din tutele (ie piepturi (inerenţi *r 
totor.ea.'â apoi, oi xcordurt greve 
Imnul Kegul 

După nuc. ri. Viorel Tnfa. anunţă 
•a «J geoctai 1 ADţon&evU. sunducâ- 


(rontlere n*Uirale şl f«rh eşire ţs 
mare. * redevenit ceea cc ar* tnă- 
intc de războiul mondial; un 
monstruos, un stat In care naţio¬ 
nalităţile sunt sugrumate de 
niamul maghiar neîndurător. 

Faţă de vecina ei del» Sud. Un¬ 
garia a avut aceiaş atitudine p«rrft- 
dă yl lipsită dr lealitate. CAnd .Iu¬ 
goslavia era frământată dc ’.upţe 
Interne $1 slăbită din cauza teiulu- 
p«i dintre sârbi şi croaţi. Ungaria, 
nerăbdătoare, se prcgMea să tragă 
profitul unei prăbuşiri Terorismul 
cinat a găsit ospitalitate şi îndru¬ 
mări In Ungaria Cu ştiinţa auto¬ 
rităţilor maghiare In tabără- ta- 
roristâ dela .Tanka Pustza a fo*ţ 
organizat atentatul împotriva Re¬ 
gelui Alexandru, a cărui dispariţie 
trebuia afi inaemne sfârşitul .Iugo¬ 
slaviei şi deci satisfacerea reven¬ 
dicărilor maghiare. 

Astăzi. Ungaria vrea să fg c â „ 
politică de apropiere de JugoalJ»- 
via. Este această politică sinceri? 
Bărbaţii politici dela Belgrad mat 
suficient de inteligenţi ji npipj* 
publică jugoslavâ are de.milâ me¬ 
morie, pentruca să tte îndoiască ie 
sinceritatea maghiara Realitatea 
este că angajată In sistemul pdli- 
tic al Axei. Ungaria este nevoită 
aă-şi tempereze desigur ci numai 
In mod trecător, zelul ci 
nist faţă de Jugoslavia Fiicănd o 
politici de bun simţ şi de demni¬ 
tate. Jugoslavia a reuşit si >e taci 
solicitată Intrarea ei tn pactul tri¬ 
partit este condiţională d» i~spur¬ 
tarea integrităţii trontieretpc ăl 

Contele Csalcy are sarcina dr n rl» 
Belgradului asigurările , '.fcesar». 
L«* va da desigur dar. sunletr, co/i- 
vinşi, cu speranţa că va reuţd să 
nu le ţină a tei odaia. 

Petre Mihail 


Se aşteaptă o remaniere 

a cabinetului britanic 

Lordul Ualifax şi Sir Wood vor fi indepărtuţi 
din actualul guvern? 


lorut Stalului, « reţinut pentru uhry- 
liunl de Stat şi propune cu numele 
itudenţeştl să se încoloneze $1 *-> 

meargă la Preşedinţia Contilliihn 
pentru a-1 nuluUi 

$1 .\»tfeJ coloanele de studenţi şi 
muncitori, cu drapelele şl preşedinţii 
in frunte, pornesc In cadenţa imprt- 
m.ila de Imnurile legionare spre 
Preşedinţia CiwUluUiL 

Iar de sus, din Tării, primii fulgi 
de îâpadă cad pe frunţile goale ale 
celor ce calcă apăsat şi dur, „cu 
paşi de flăcări", spre împlinirea unul 
ideal pentru care au trebuit ri» 
treacă 18 ani dt suferinţe cumplite. 

M. F. 

-ioiaioi«4oi«ioui- 

In Capitală ninge 
potolit de azi dela 
amiază 

Asfâxi la ora IIJ0 ou iuoeput 
5.1 . ud«l oxnpra Capihslri fi »*» *m- 
prejurimi pnmu f«*lp< de zăpada. 
Nutge potolii. 

Zâpadu a îticepat *o » pr»««ii 
pr flroprrifun şi pe locuri «rum- 
blofe. 

A rtrait tanui co ceriepiul ei ar 
prijrf. 


ULTIME INFORMAŢII 


IntrucAI In uo«ls ilar* 4ln Capitală 
a apărut zlteh («ocult şllrta 4«»pr« u- 
n«l* Kbimâărl ia 4»numir«a «trăritar 
din cuprinsul municipiului Bucureşti 
ştire arnnalâ 4«a*rect nu «al* «eră* 
de «tră/i din Capitul.. ştim arnnatâ 
d«wnr*v« r.u «stt «oră* 4* &1râ(l din 
Capitală ct dintrun «raş d* pravinck* 
pttmăria muntriplelul Bucuryşll — ca 
pir»»* d* noaianclalurâ, — «taminta •• 
«»»U ştim 

CernUla da nnmancUtură * prlmârhi 
C«pităiai, tar» t e întrunit ţi tai a 
proput uoat» MMmâări da danumiri u 
var fl anunţata I* timp 

# 

Cuimirnxli legionari — profe- 
unif ţi proleuiHTr — cart vor ^ 
activeze iti grupul irivâţaniânUi- 
iiu profesional şi (rhnir, vor (re¬ 
ce iMtdrtfftrxtnf p«*l» sediul cen¬ 
trului dc slugii >1 documentare 


din *tx. Rom» 32—34, el. III — 
secretariat — pentru a complect» 
câte o lişr personală. 

——* a* ex • « • * a» 

Prefectura poliţiei 
a trecut sub condu¬ 
cerea Direcţiunii 
Generale a Poliţiei 

Printr'un decret Irff prefec¬ 
tura poli |>n Mumei pi ut ui Bucu¬ 
raţi u trecut sub wnducere» şl 
r«*ntrt»i»»l iWrecţ lunii Generale » 
Poliţiei. 


NEW-YORK. 10 (Radorţ — 
Corespondentul agenţiei DXB 
transmite : 

„International News Service” 
anunţă din ta>ndr» ci in cercu¬ 
rile iniţiate dc acolo se aşteaptă 
o remaniere a cabinetului brita¬ 
nic, care să introducă pe d. 
Lloyd George in guvern. 

-IO... 


O parte o presei engleze a ce¬ 
rut. in ultimele săptămâni, m 
insistenţă numirea d-lui Lloyd 
George in cabcnt. 

In general, >e crede că înde¬ 
părtarea lordului Halifax *i a lui 
sir Kingsley Wood ar uşura in¬ 
trarea d-lui Lloyd George In 
guvern. 


Ataşatul militar 

al St.-Unite la Londra 

a fost rechemat 


WASHINGTON 10 (Rador).— 
Corespondentul Agenţiei DNB 
anunţă ; 

Ministerul de Rdzboiu anun¬ 
ţă că ataşatul militar al State- 


lor Unite la Londra a fost re¬ 
chemat vremelnic la Washing¬ 
ton. 

Motivele acestei rechemă*' 
nu au fost arătate. 


Ineereările de a 

SI Unite in război au luai 

o înfăţişare economică 

fondul dc stabilizare al Auiericei s a trans¬ 
format in oficia dc împrumuturi iiilcrnafioua e 

WASHINGTON. 10 (Rador).— americane. Aceste» vunl rvpre- 

Co W M»nd^nl.il mM|i« »NB. »««<• ^ 

roşi directori in banei şi atic *>- 


comunică ; 

Mai mulţi «enalori americani 
Vau rostit, Lunj. împotriva unui 
ajutor financiar pentru Anglia. 

Senatorul democrat Hoit a de¬ 
clarat că încercările de a impli¬ 
ca Statele Unite în răxboiu »u 
luat acum o înfăţişare financia¬ 
ră. Finanţa cnglcxi exercita o 
presiune anupra lumi» comercia¬ 
le din Statele Unite. 

Subexcretarul de «Ut Philipp* 
e*te directorul a două mari *o- 
ciet*|i engleze dc »sigurare. care 
ron< ratează nuinenoMie eocirtăţi 


cietâţi americane. 

Senatorul republican N anden- 
berg a cerut Tcxaurul.ui «*â pre¬ 
zinte Congrevului un raport a- 
Mipra folosirii fondurilor dc sta¬ 
bilizare. Acest fond. a declarai 
d-va. nu a fost creat pentru * a- 
corda împrumuturi iutemaţio- 
nale. 

Senatorul de*n*»crat Clark, a 
afirmat dcMcmcsi că fondurile 
de stabilizare au fost tranyh»r- 
(nate. in routra prevederilor le¬ 
gale. intr un adeiArat oficiu de 
împrumuturi. 


ruim w aMU.NI UL n , ia. A- FU, btrada Baleadara Ne. fc» ^sanoar^t