Axa anul IX, nr. 30, 8 decembrie 1940

ANUL IX — Nr. 30 


CtlIQf : MIHflIL POIIHRONIAOE 

RKDAl'IM fl ADMINI^T«ATIA 
rid Ostul | Nr. 4 
TUtrOANt 
1)1 li , AdmlnM. WI.H 


PlrMflii 
Oeere l, 
KerfscfU 
Spart 
Pwvtwl* 


Ml 
UI II 
Ml 14 


Pnbllcllsl* «I «h«- 
n wnl. 13144 
MrpovUjrl JJI.J4 
Tir***'*' 1 » ** 


Dlroctor r PAVt l COSTIN DKIIAND 

PflnwvdaclDf : CRIŞU AXENTE 



8 PAGINI 3 LEI 


Dumlnic* 8 Dtctmhrlo 1940 

ahomamkntri 
IN T«HAl I IN ATRAINATATR J 


» •• l«l I- 

1«««Uu|tt 4» «UI 
• < S«»ll«ol»»» * MS 


Î 4 * l !■ rtpnft m 

mlil «i * 


poştal «I vstata. 


OcwL « IX* ChmjU Tonali Rr 
Ta»A <)p franc pUi tn r.umsr «ml «pn 
D.r gr. I». T. Nr. 3101 *W 1M0 


ZIAR DE LUPTA POLITICA, DOCTRINA LEGIONARA. INFORMAŢIE SI REPORTAJ 


Redevenim Europeni 


d« PAVEL COSTfN DELEANU 

In ochii celor ec nu participă g»- *or mol fi. dar fi InleRrnreo 

•tri In unitatea imperiului roionia) 
britanic » fost întovărăşită 4c o 
fervoare tmerenscu : 44-Ureui I 
41-tunul ? 

Dacă mol r nevoi» o mai precl 
rim. o mai repetăm : Aceia 
fost rr\ olufie A fost ca mişcare, 
nu-i vorbă, dar ml>rarc superfi¬ 
cială. • elementelor pripăşite alo- 
striine. «fente ale imperia¬ 
lismului occidental. 

CA ele se revendicau dela Fran 
ja, e adevărat, insă Franţa la a* 
cea daţi era deja in puterea impe¬ 
riului lumii moderne, care ea 
cel antic roman, este o unitate 
dc apă ; cel roman m nrilim-menii- 
trran. cel britanic cuprinzând inte¬ 
gralitatea aupraleţelor oecano-ma- 
rithnc. 

In vreme ce Revoluţia Legio¬ 
nară cvte In cadre ca fi in mu»» 
strict fi maaaiv etnica, fund faţă 
dc modernismul dc import, o mif- 
care radicali, autohtoni. Trecem 
deci dela cosmopolitism la naţio 
nalum Nu ? 

Această direcţie i’l legat «au a 
luptat »â ac lege in tonte manifestă 
rile ei direct de aiera cmtral-con- 
t iscata! â- 

Dela Mihai Viteazul prin floria, 
Tu dor. lanru. cari to|i au mere 
Viena sau Praga căutând acolo 
l mult decât sprijinul şi înţele¬ 
gerea moştenirii romane, cum 
tot spus, ci aforţându-ae aă ac ar¬ 
ticulez* continental, afa cum 
cent firea... 

Până fi protagoniştii tinerei gene¬ 
raţii 40. care r altceva decât im 
purul 44, acela» lucru l-au vrut. 

lată ceeace. pe un preţ covârşi¬ 
tor reuşim astăzi aă cucerim. 

Planul economic decenal începe 
realisaren practică, terestră, 
realei voinţe. 

Nu mai suntem ,.oamenii de pr- 
ate m.ir*“ ai imperiului britanic, 
murele domeniu colonial, pământ 
popor rf~.nl c B ra 4 trunchiului 

.priu. el armbm .vllihro «I <•- 

mi lui europene. reintegrat prin 
lupta liber* a propria» ooaatre Mif- 
câri ft pe cale de a ne consolida 
economic io cadrul autarhiei eu¬ 
ropene. 

După adeziune principială, spi¬ 
rituală. biruinţă politica şi in afăr- 
fit. fundamentală reconstrucţie 
rnnomiii 


aerui la marele suflu al revoluţiei 
continentale, e fatal ra evenimen 
tele ce se petrec tn ordinea acţiu¬ 
nii de reintegrare totalitară fl 
construcţie a Europei, să apară 
de neînţeles- Cu cât mai «oooţial*'. 
eu atât mai de neiaţdes. 

Dala început fi apodirtic. rai re¬ 
fuzaţi de comunitatea Europei 
m>ui. au considerat acţiunile ar¬ 
mate. încă In curs pe continent 
doar drept o reeditare a fostului 
„războiu mondial", la sfârşitul c㬠
rora urma dela sine fi reeditarea 
finalului : Anglia bate Germanie 
fi daci pe toţi cei alăturaţi Germa 
nici. Ferească Dumnezeu »â ne a- 
flâm «lături de Germani dm naint» 
bătuţi. Deci luptă cu orice preţ 
contra curentului care ne-«r îm¬ 
pinge alături de AXA. | 

Odată mal mult. de ce ţl-e frică 
nu acopi. Prevederile fals* nu ec 
realizează, rum e* realizează 
flunile artificiale. D* data aata 
sunt fol atât dc limpezi, insă com¬ 
plect Inversate : val de cine rănii 
ne alături de Anglia, care pier¬ 
zând pe rând toate hâiâlUte con 
tioentale, direct sau prin interpuşi 
a scăpat din mână întreaga Euro¬ 
pă. ultimele aderenţe britanice 
urmând a fi operate pe undeva 
pnn Geoda, — oricare ar fi greu 
tâţila de moment, locale doar. 

Iată insă ci cu un pas numai In 
arma marşului armatelor imperia 
le. vine al doilea rând de eveni¬ 
mente — do ordin economie, acesta 
— pe care nolnfelegătorii larăfl II 
vor tubeafiiDs Var eomidera pro¬ 
tocolul privitor la conlucrarea «va- 
aerilr o-Ijmik i«r>»— ««mveclola Z»'* 

mano- română drept cin* şti* ce 
rrpedient de ravitaliere a Rckhu- 
hn pe timpul actualului râzhoiu. 
Fundamentul groşii ! 

Ataca judecată vede In acţiunea 
gcrmaoo-ilalianâ doar un războiu. 
rând in reeditate războiul nu repre¬ 
zintă decât UMlrammtul revolu¬ 
ţiei continentale, care ea recucere¬ 
şte 'Europa dintr*© poziţie centrală, 
bucată cu bucată, realizând un mo¬ 
nolit. 

Subliniem ci aeţionea revoluţio¬ 
nară este structural continentală, 
ea realir.ându-«e dintru poziţie ren 
fralâ fi etcluăiv pe linii interioare 
De altminteri, a rea* ta aata taro* 
purcesului ei Integral. Şl totodată 
rrpllcaţia dezastrului celui de al 
doilea Reirh, care după 1470 in lor 
*ă continue linia structurală conti¬ 
nentală a arhitnbst nu numai colul 
ci fi tereoul, teşind p* linie exte¬ 
rioară. prin acordarea Inlereaului 
prim flotei mari aaupra armatelor 
fanat re. 

In vreme ea revoluţia totalitară 
care biruie sub orbii noştri yi prtn 
noi «ote radical continentală 

Aşa sărută Insă acţiunea de co¬ 
laborare ce ae va dezvolta Intr'un 
plan decenal, ea apare la advâreta 
ei însemnătate, rare este F-PO 
CALA. 

Itlona actuali nu va mai Începe 
cu anul 1129. când prin pacea dela 
Adriaitopolc, Imperiul sublimei 
porţi In decadenţă, pirrzându-şl 
dreptul la capitulaţi uni asupra noa¬ 
stră. na preda toplan-bazar capita¬ 
lismului occidental condus de Ma¬ 
rea Britanic, cl cu anul 1940. când 
drept urmare a victoriei Legionare 
ia farpaţi, la gurile Dunării şl 
Pontul stâng. întreagă unitatea 
bastion al zud-estnJul Europei «e 
raartiruleazâ euntlnanlal 

Am Inţelea I va râepundr fn cur 
ornai de teri, cal dc rea credinţă, 
rit yl cel al prejudecăţii naive ; 
după cum la 1429 an» trocul d*n 
ghiareie decodsolului Imperiu tur¬ 
coaz In ale importului britanii, as- 
tact trecem dela cel din urmă. In 
decadenţa la rându-i, In puterea 
reînnoita a colul dc nţ treilea 
Roăcb. 

Aşa nr fi dacă poporul româna»* 
n’ar fl. european vorbind, omogen 
cu cel german, ambele fiind după 
lire* lor, structural deci «unt roza- 
Inie ; şi anume aproximativ dr a- 
pelaş grad de conUnentaitUta. 

Aşa stând Insă tualitâţlW inUe 
ale şt in ele tuşele, noi ieşim du»- 
tr'u situaţi* abnormă şl intram io- 
tr uns firealeâ. 

Numai nf* ae explică camarade¬ 
ria profundă dintre luate mişcării# 
totalitare ala Noun Europa. 

Bine, vor zice oponenţii pe unda 


0 cădere 
şi-o înălţare 

Vara cnutul 1934. 

Victor Dragowurrseu Mfţuil de 
po!tt>r jupe in munţi 

Deacolo, dc pe croitele Cârpo- 
ţtlor. lumea părea tare mK*. 

A* fi pv/ul s4 ir arcvndd la 
«fes-un prt-lcn. ar ţ\ putui plazt 
tn alt oraş, bani avea daztui, dai 
a prr/eraf munţii 

Dar munfu *u«l eapririoft iar 
(o*'rana «nulul unamie nouă zvt* 
trei ;er| şi noi>4 r ts»r Oiprâ. 

A |ri<-A»il n»u«|ii ca »â d<>*rmă 
o noapte acazd. tn polul lut, l« 
ogdUo lui de lucru dela ni 
oardă 

Dr mic Victor Dragomirescu a 
rrvt »i cucereaeci cerul 

Trădat de *nu«|i. trădat de »■ 
ddiţa pe care «»r»:U o ittprz**» 
pber u cu zirăşn*ci*, d înmiii 
o ultimă cucerire 

S a doi emilul pe anpei* unu 
snou «are «ă-ţ dură dmcele * 
Houirelr |tru 

Dor x cerul e euprwui* cu cri 
pe rari-1 iubasc 
Trupul lut a /nai prea p 
cerul «'# t-rsi «a-l (ctunuti 
Poale <d a* rr« timpul ' 

JFou frdal «rifric avUinuIvi 
V*cti»' Orofuat/rv« tu tn 
pironii (ur ez pat d. spital 
< 04 jir(s'r‘i«i ochj de gram » 


Ce a’ar /I > 
droto eu 
Dar dorul I 
i O tnfriţi < 
dinM Im «>oaf 


«ă /•* « 
spâne 


âichihul 
de >1 si 


i’irtor rsrap«rmlrezc>( 
nul ifezgHiorat dr oi 


De ce s a prăbuşii Franţa 

l*ozi|ia evreilor în Fran|a anlebeliră. Ilerrelol din 1394. 
Ludovic al XVI-lea şi problema evrecasră. lin edirl al 
Impăralolni \apoleon I. (om au proiilal evreii de pe urma 
revoluţiilor care au avui loc in Fran|a 


Două popoare 

şi două revoluţii 


Iuta i 
birul 


«re Ui i 
rremopjr 


Gh. Oonev 


T imp de nproope 400 de ani, 
dela anul 1776, jidanilor 
le-a foat Interzis *4 tr㬠
iască Înăuntrul graniţelor regatu¬ 
lui Franţei. In anul 1MM cl ftu foat 
alungat! din Franţa prinlr'un de¬ 
cret regal. Intrucit supremaţia fi¬ 
nanciari la care ajunseseră jidanii, 
devenise prva primejdioasa pentru 
regim. înainte de a <e produce a- 
rva-ttâ expulzare se luaseră o sea¬ 
mă d* măsuri ru caracter antljido- 
vrtc. printre altele fi fixarea do- 
blnxti la 43 la sută anual. înainte 
de aceasta cămătarii jidani luau 
procent* cu mult mai mari. 

Jidanii excluşi Jt'au retras In fu¬ 
dul Franţei, care nu u alipit la 
regatul Francez decât mat târziu 
In marile oraşe comerciale, mai 
cu seamă la Marsilia, Bordraux fi 
Montpelier. jidanii au Jucat un 
mar* rol. Un alt puternic grup ji- 
dovaăc sa stabilit in Alsacia 

D cabia sub Ludovic al 
XVI-lea li sa permis jida¬ 
nilor din nou să se 4 tab»- 
leasră In Fiinţa, iar Adunarea 
naţională a Revoluţiei le-a acordat 
toate drepturile c«tA\erwwU Sub 
Napoleon I ace<te dreptar, pu fost 
um ingradite tlupâ c* popu¬ 
lara AUzclimA n‘« pl &n< îmvntnv* 



Agentul infectăm şi distrugerii 
omenirii ; jidovul. 

cămătarilor jidani Aceri ia din 
urmă împrumutând bani ţăranilor 


deFISCHER wo n ALBACH 



Refacerea dnnnurilor, iu Franţa ocuţiata de batalioanele muncii 
ger mane 


ameninţau »5 Intre In stăpânire» 
tuturor proprietăţilor rural* din 
Alsacia. 

In 1806 in limbajul militar care 
11 era propriu. Napoleon declara 
următoarele ,,Guvernul nu trebuc 
râmând indiferent la ceeac* se 
petrece in Alsacia unde un popor 
decăzut fi dispus afc comită cele 
moi ticfiţpa.M* fapl* jefuieşte fără 
ruşine doua departament* Jidanii 
trebuiesc consideraţi ca o naţie fi 
nu ca o scclâ *t alcătuiesc un 
alai" Napoleon 1 a fixat dobânda 
anuală d«- 10 ia suta fi a luat 
zme dc mâluri radicale pentru 
dMiMVuram ţăranilor d* ilalontlu 

-faruTO la rămâlarU jtdunL îndată 
după căderea lui Napoleon a fori 
anulată toata legiferarea *« prin 
care jidânlmea obţinuse o admi¬ 
nistraţie proprie sub controlul sta¬ 
tului ft prin aceasta fiind exclusă 
din comunitatea poporului francez 

Influenţa Jidanilor a început să 
crească drn nou In F’ranţa In epoca 
următoare Iui Napoleon atunci 
rlnd Franţa era llpritâ de guverne 
energice Din fiecare revoluţie, 
care a prefaţut instaurarea regi¬ 
mului republican In Franţa, Jida- 
nimea a eşit din ce In ce mal pu¬ 
ternică. Influenţa ei se exercita a- 
tăt prin manie bănci Rothachild fi 
Feroira cât fi pnn opoziţi* dc 
slAnga. din cc In ce mai mult sub 


do CRIŞU AXENTE 


Planul de le ani 4rf* una din 
uriaşei* dlrocţli p* rare se anga- 
J*a»â F^vinomio Naţianal-L*giona- 
ra. II 'vm diseuia dr mal multr 
ori. întâi pentrură el pun* o mul¬ 
ţimi dc probleme «vrţiale de nouă 
economi* europeană. 

In al doilea rând pcnlrticâ pro¬ 
blema «le vasta, arc ocaumâralr 
«sport c şi nebânuite consecinţe 
i«teologice şi practice. 

Mişcarea Legionară lichidează In 
Români* formula inveebitA a eco¬ 
nomiei liberaliste. 

Plecam drla direcţii maţi colec¬ 
tive şl constructive. 

Suniem pe drumul hun pe singu 
rul drum bun. acria de a ataca pro¬ 
blemele economice şi organizarea 
colectivă a economiei pe calea 
oliiţlonară a Naţiunii mLrcci hia- 
tă ca unică entitate ccooonml mai 
înainte dc a activa pe planurile 
mari politice. O economic dirijată 
şi dinaminâ «te condiţia torţei In 


mortul de aoliduriUte care-1 leagă 
de evreii mai puţini fericiţi fi mal 
puţin siguri r. 

Declaraţia aceasta este cât 
poate de semiulicativă şi arată nici 
mai mult nici mai pu|in că cercu¬ 
rile guvernamental* franceze con¬ 
siderau că politira externă a Fran 
|*i depind* dc modul cum alte «la¬ 
te inţrleg să rezolv* problema jido¬ 
vească. Şi sub guvernul Daladier 
influenţa jidanilor era mar*. R*- 
pmralsnlu) său principat «r» tn* 
„birul cloniU«r caro *•- 

tăti •* afli printre acuzaţi 

Legiferarea problemei j*dov«*şti 
de către guvernul Petain, care 
pune accentul pe Weia naţional* 
franceză, sote o dovadă că fi Fran- 
|e a recunoscui *4t dc vinovaţi au 
fust jidanii do prăbuşirea ei. 


iti 

acţiunea polituâ yi initilarâ. 

Dela bccM început au plecat toa¬ 
te rrvoluţiile oa(ional« hirait«»are 
azi in lume. 

Deviza este aceasta. 

Să creem organic forţ* economi¬ 
ci. (adică o maximă producţie 
distribuţie roţectiiă nuţitmaiâ 
bunurilor inlâuntrul hotarelor noa- 
strei ca să putem strategie ft tari 
politic yi mii.tar. ca să nc putem 
servi nou* şi aliaţilor ooytri. 

In sensul forţei celei mai elicace 
a loviturii de ciocan şl a continui¬ 
tăţii liră lipsuri şi dezorganizare 
interioară a acestei lovituri. 

Dar nu despre aceaata vrem *i 
ae «Kupâm deocamdată. 

Cl aă subliniem ortirolul 3 al 


renal tn condiţii lesnicioaM (adi¬ 
că credite nespoliatnar* domnilor 
delu londra) dup* co ne pun* la 
dispoziţie teebnicieni şi material, 
după ce ne di tractoare şi maşini 
agricole, ujutându-nc si rrejern in¬ 
dustriile «pacifice bogăţiilor noa¬ 
stre naţionale, dup* ce ne pun la 
dispoziţie instalaţii şi posibilii Iţi 
a unei politici dc circulaţi* o bunu¬ 
rilor (material de căi lerate yi da 
drumuri). Keioiuţ'.a Xaţumai-So- 
cialistă şi Marele Reteb camarad 
n* dau spiritul articolului S, 
Articolul S declari oâ in ceea «a 
priveşte nevoia unui capital ger¬ 
man in România. Germania ae o- 
ferâ a ni-l pune la disp«»ziţie numai 
după o prealabilă înţelegere cu gu¬ 
vernul Rom In şi In măsura condi- 
ţj unt lor stabilite In această Inţcle- 
gerc 

Unde mai rate doct lovitura do 
faţă a Germanici? Căci aci »*deca 
2 părţi, când putea (1 brutal nu¬ 
mai una. 

Unde mic brutalitatea Wllhel- 
miană în lumina căreia o anumită 
propagandă caută să ne prezint* 
Germania? 

Pentru acest articol S mai mult 
chiar decât pentru celelalte sun¬ 
tem recunoscători Fuebrrrnlui şl 
poporului german. 

Noi care ara suferit exploatarea 
statelor capitaliste şi a linanţet in¬ 
ternaţionale evre«-şli suntem rocu- 
nrocători adânc poporului şi Fueb- 
r*nilul German că ne dau lnr.4 un 
temeiu a-i iubi fl a-l tace iubiţi. 
Asiguram pc Fuehrer şl poporul 
grrman că legăturile noastre ni ei 
duse in ucest spirit o* umplu eu- 


Ll an aununiem urin-»'t«i - — r . . 

protocolului Rom an»-German şi *ă * * * 

K za... ii__a ^wa. \*««t znirit fi* I 


răspundem prin ri cu diaprrţ «ce- 
Ui (irfipiăO 1 ^^ \«»g\olUr catt arta 
desperat prin loaiv pftrţilc t\ 

voluţia Nuţionat-Socialiată vrea aă 
ne aservească economlceşte peotru 
a nc robi politiceşte. 

Spiritul articolului 5 din proto¬ 
col ©ale făcut *4-1 dea un biciuitor 
răspuns. 

Astfel după «c Germania ne acor¬ 
dă credite lungi pentru pbnul de- 


um înţeleg englezii 

umanitarismul 


In anii dc mart cnxc economic* fi | influenţa jidanilor. Dupâ 1471 in- 
luând procente extraordinar de I fluenţa jidovească deveni fl mal 
mari pentru aceste Împrumuturi. I mare 

Franţa subjugată 


AXA 

prezint* cititorilor 
săi in pagina Ill-a 
imagini inedite 
depe fronturile 
de luplâ 


E a a atins punctul culminant 
pe vremea guvernării Fron¬ 
tului popular sub I«*ra 
Blum. Din ret 90 dr membri al gu¬ 
vernului. adică miniştrii, secretari 
de *tal. subsecretari de stat, se¬ 
cretari g-ralk şl direc. de cabinet. 40 
erau jidani, in parlament, «lin 1S3 
drpotaţi socialişti mai mult d* 60 
erau jidani a nu căsătoriţi ru |ido«(- 
dm 74 de deputaţi ai Partidu¬ 
lui comanial 40 erau Jidani. Nume¬ 
roşi jidani «»rau şi In «elelak* par¬ 
tide. In special la radiral sociaB ti 
Aproape toate băncile mari erau 
mâini jidoveşti. In Intrrgtm* 
•au parţiaL Deaseroenes jidanii a- 
veau controlul asupra majorităţii 
întreprinderilor industriale. între¬ 
gul comerţ cu Afrira de Nord era 
io mâini Jiduirşti. Marca Pre*ă 
Partsianâ, afară dr câteva foi ale 
opoziţiei dr dreapta era controlată 
de jidani *au chiar stăpânită cu de¬ 
săvârşire de sieşi ia. Jidanii infec 
Iau dm»*msova tntreaga vla<4 eul- 
toralâ a Parisului. 

O PONTICA 
NENOROCITA 

Toţi areftş jidani vi au orgi 
zaţl. c#«t mat mate part* ca ui 
bri ai ^Altanţoi Izraelite Uni’ 
saie , fi tn sudaşi Utnp afiliaţi lie* 
jilo» masonica «i organwaţHb 
„Umanlatanzte'. rare desfăşurau 
politică anti-germană, anii naU 
nală şt pTojudatră Aceleaşi nume 
d« bancheri jidani ft parlamentari 
jidani ae gâaeoc ti tn liatele dt 
membri «Je z*'d»U*r nrganvwbun: 
care ţnngUu cu Iwciiinle revoluţie: 
franceze pentru a xipârl fi • Îno¬ 
ta ga necontenit poporul francez 
Parfoct conştienţi, toţi aceflt* au 
ţnoapnM o politică care tindea la 
lrdt|>rui4 leiaţUlor cu Germania 
La a<uJ^a^uk , cf 1 *’*u «du* că n ai 
taft o politică naţional-ifarueză 
u<m profodintr de «uxuillu 

a aeri.i untiătv*rfcle : ,,Ca framczi 


trâ-m foarte fericiţi in Franţa, dar 
datorită aceirtel siguranţe person* 
le, trebuie oir* aă uitărn că in alte 
ţâri există jidani a căror viaţi este 
mult mal puţin fericită decât 
noaatrâ ? Putem oare »l uităm râ 
avem datoria să îmbunătăţim 
tuaţia jidanilor din alt* ţări 
Cine ** găseşte fntr'o «ituaţie mai 
buna nu trebu* »â*ft piardă aenti- 


Fuehrerul 

a decorai cu „Crucea 
de Fler" oe încă doi 

ofiţeri 



de OLGA CABA 

Opinia publica engleză devine ţi<x*i au ţinut neapărat a re- 
«rt* lacnmotfenă când c vorba prezinte un tentonu in 

ment Reprezentând Irlanda, ţa- 


foartc lacrimogenă când 
de a comenta anumite ..atroci¬ 
tăţi”. reale sau imaginare, întâm¬ 
plate celor p* cari îl proteguite 
din propriul *âu Intere*. 

ExiatA insă o mare lacună în 
sistemul de compasiune al aces¬ 
tor perfecţi cieftini. o lacună do 
care noi românii ne dam foarte 
bine seama Ascultând radu» 
Londra fi citind ziarele engleze, 
nc putem da auama. câ aceste a- 
parate dr propagandă au avut 
manifestaţi) cu totul diferite faţa 
de di vena* evenimente din Ro¬ 
mânia. deşv obiectivitatea >1 mo¬ 
rala (‘reftină. aerate două culmi 
de unde Brttania privrite lumea, 
ar obliga pe aceşti cavaleri per¬ 
fecţi »a Le cel puţin Imparţiali 
Deoarece Inşi rl ne critici ţa-- 
ii în acest moment. »â ne fie fi 
nouă ingâduil ne lntrebum 
Cv a cuuta*. capul lu» Madhi in 
geamantanul Lordului kitehe- 
ner ? 

Cum *e explică masacrul »£• 
tematic a) Burilor, tonnni 1« In- 
•putui anului arcol. iluminat 
$1 mai ale* Prin ce modali¬ 
tate fi absurdă Indulgenţă Je 
in* piKiti* continua boicotarea ft 
maltratarea poporului Irlandez 
de atâtea hocofe ? Oare Evreii 
polnrveai sunt o ra*A mai bun, 
Irlandezii ** ... 

lată Întrebarea F.'te ab«»*ut 
Jlamletianâ «t ra.«« buna bnti, 
din car r ». nâanit Sh«krsp»*are 
ar putra desigur răspunde mai 
Juot aer-toi întrebări, decât con¬ 
ducătorii fâi. t«re au «rtâugat 
tierii ţAril'jr plaattcul epitet 
dr ..perfidul Albiori V 

Dar sa rămânem U Irlandezi 
Daca balolelr englezeşti a'au 
umplut de lacrimi la vesira unor 
decefurl de pe malul m.tru Ne¬ 
gre. > i plângem «t noi puţin f*en- 
tru liiandezt 

In anul ÎH0V. Anglia nu a foet 
in coolra AnM.htaM»-ului La ş* 
«rădicat chiar Pentiuc- m a 
C nt an al Domnului • * r 
landa anexată imperiului Bn»a 
nu jientru a beneficia pe (mi¬ 
graţii *er»tieni din Nordul Irlzn 
deiţuliterii, can. oameni ambi 


ra verde „Green Eric' a fost 
induai in imperiu. 

Catolicii Irlandezi au obţinut 
mai târziu dreptul la un loc In 
ParlamenL 


/< untlmutre in 


\mi spirit d« laslt* pnuia mo- 
niU şl d» tosU* eUganv* rsvpţa- 
pouată răşttgâ *ufl»1fle popnan*lur 

>i xprr «leosrbin» dr ronropţia dela 
Versaillro. pua <-**ninu hitr'o 
lumini d« roarr fnunu>*ţ* morală 
uşa cum a doril-o Câpilanul pBO- 
(ru toate popoarele. 

In acest fel Germania dă o lo¬ 
vitură mortali propagandei împo¬ 
triva ei şi In areal M (nieleg* 
Germania *4 organizeze i*» to*re- 
1* europene alături de oa pe ne¬ 
zdruncinate baze morale şi poli¬ 
tice. 

Noi Statul Iiegionar suntem sol¬ 
daţii aceleiaşi revoluţii- ţi drumu¬ 
rile noastre politice « inspir* dia 
aceleaşi idealuri. Noi nu snnt*m 
prieteni adaptaţ»**. Noi suntem 
prieteni prin străduit. Şi4 nihim 
cu adevâral. tilndcă tuturora 1* 
putem arăta împlinire* noastră. 

Spiritul articolul tu 5 *ate a ga¬ 
ranţi* a forţei noastre. In sen¬ 
sul declaraţi lor făcute de d. mi¬ 
nistru Sturdza la Bertm şi In 
acela» timp pentru Germania 
singurul, marele său drum f» 
intern de a-şl creia printre pr»- 
trnl» absolut siguri, singurul* «Hoa¬ 
ţe e*icoce. 

LXII940. 



. i « .Ului Mânecii lunurile ru trazere lungă gcr»n*ae. 
m * Ju ‘ ^.bJjcază alou Anglia. 






































9 


AXA 


Pumlnlc» 8 Documhr l» 1940 


CULTURA 


Calendar legionar 

— 7 Decembrie — 

1»M. VICTOf ANTONfSCU. »rlnl«lrul >u»»l|t«t trlmll* circulara Nr. 4IMI »M 
totinei erpanclat |n «ub*r<Mn». ev pr«N» *• tal»»oft«» 

tn redarea rerrlmăfîl rafianallita. 

M*«on«rlA trebuia •* ţarina» ■•«II •«• fi •«*»•* de 

al Salanal »• a ImplalUtt telniaa car* crada ca va •iwlaW titarta 
dtn cala* ai. 

Ca rfa tfe IUh — dop» fi — Trebuie n/mteli» «irl «fioeşT# 
rafac* pete rSlcal» t« ptcl#a»a. credinţa bai|acari(A fa HcMaştl pa» 
tifaiar Jrdevlta, Inittlwlilta |f»H ma»ar*lta«» (I «•» talul InatrStnat# 
fa rradlll* |l prăbuşită tn ma*»HA peitilanpafâ. 

Au era tu» e*lş<it «• **» acida «aflatul ?*rfl •'•» !«»•»• I v#f * 
bala Iul lenei Mo|a var aac# re•<urile: „Ha va* ••»*• fia P*«- 
p/la neesttf «t*tş4". 

Putregeiul pl*»e, «ta|afll w »«al»a la «•» 

—mei arogă •■•■•■•»—— 

Descântec „de sclintii" 

din tara Oaşului 


Md dut*H P* ealf, !»# rârnrr 
Cind o*; 14 *nir» de cal* 

pe.ii-v pudi/f <f*-frentd 

pr pndJt cdn<t a»” PW* 
potenv* fia eWtit 
Plrtnr,, ml •'a «v’lntti F 
Mo rdnffi. "M «ditai. 

NIme'n lumr m> m nuaeo 
Numn l D*»m»»erru ru Sdn Petru 
Pin ponrto crrului • 

— Pu.fc Petre #* dezcdMd ' 

B*. fu JWfnnr. cd nu fth* 

— Chi-ta tt «I» 

54 j'oiune mdduâ eu mddua. 
Came ru rame. 

Sdup* cm ednpc, 

Vpr A P*»lr 

P4#ie eu pt'l« / 

Cum a'nduM pâmJat’il 
Cind (f ort eu plopul, 

$1*1 prff. cu prapa 
$*-l aap» eu eapa. 

5* »t*» H *»*fl cunoeat* 

Şahi- Marr-Tnp 3I.VII 1P37 
dela K uţe la*.* culaa 
IUrioa Codf>u. 

BA frânt NuU Uşc* mi lămureş¬ 
ti* l» dpatanlrrul ar# putere de 
vindecare n imai când One d**edn- 
tl. ti ftl* de cind era mir fxt* *nu 
fpc'nr Dar*-1 Irvetl dttfHI ce te 
cHitrr/>aii. mi ae vindeci am 
iule ‘ rr4na «an poienii «clintit 
(luxaţi* * AdmtltufA) 

Dez^inircvl. această fpag- A fbr. 
reuli prin rara emul a «râutat din 
timpuri înd**ftârtato «Juoge du¬ 
hul rAu dela *«f hit, d.n trupul 
Ivi ort ni dobitoacelor lui. a tm- 
prufinltt *u rtmr li e’em«n»e cr »»• 
»m*. in gţa> rAmArUrJ pr*'* 
d-a «ieiinâ de ritualul biAftocefc 
CredFnu nu «vil t cl 'indfcl bab* 
antv!ul <o ea eheatnâ tr. du¬ 

huri neteir»f*. ei Inaixt D'^mneţ-H- 


r*-a Trimiterea tul Petru ca al 
dune ..carne lingi «me piele eu 
plete’ca *1 mt a* cunnxjct. ne •- 
mintetje de prtnderm Iul laua tn 
Cbeuemane olnd unul rtinire eH 
ce erau ru liaua tnt(tind mâna au 
trw sabla fi lovind pe aervltnrul 
ârhtereulut i-a lilnt urechea" !l« 
ne l-a tis întoarce tabla ta la 



llatenl im Mea Oa«ulwt. muialnfaUA 


locul «I. cA<i x»u «•» re iau anbia 
da aatic pieri’, #1 lipind mc* 
rhaa a».viforului la lu*. no M •«- 
n >afte «I a fon* tAiatl 
Dar comparaţia dv» â—câtX *: 
.Cum a’adunA ptmlnrul 
..Când L an cu plugul 1 ', ne duce 
.j gândii U leffiea pffU- veacuri 
a ţAr,irului de plmântul afini pe 
«arr 1-* arat »t l-l Intdra vwtrt- 
du-1 ar> de an wm se prinde larAfl 
de nu se m«» cuno«»ie plmAnl In 
car,, fj-a ImprAjtiat sudoarra ca 
al cu’eafl «pic aurit 

n Itmvi pe Mran (la khiU corn- 
paraţiel toflpt de 'ntotdeauna fi 
peni u totda# »na fn plmlntul iul 
flrlmofrac romlneac perne toate 
vremelnicele ififirlInArt 

Pro#. I. Coolflu 


Legiunea şi arta 


Cronica literară 


de ANTON BALOTA 


i>r«i«ia| oioiain- 



AJ rtncUea volum din Anuirul 
Arhivei d- Foîklor publica' de 
Academia !lom*nl tvnăw*- 

rea f-lu I Munr» rupnnde stu¬ 
dii de 0 de»itt*h»t4 importar.il pfn- 
tm folclorul, etnografia, aociolofia 
rocnlmtaftA < tc 

!/« Maşiea i^nunl Iul Ovld 
Dancutianu ca (olkiorUt riteva 
pagsr.i L .pi » M • prasentare 
a operei .uatrulnl pnofffor, d 
Mu. tt fftnoerie o vecbf afirma' 
ţu canatfWAndi>-l cai mal da 
aMmA lolK'.-vnat ai foftrj’ 

S P AmocHiol .1 «MnnraAi . Din 
hterarvea po pb trrg g AeeUnt.'v* df 
peste Ni/itV Din pteeewtarea pf 
care o face. aflAm ci atuduil Iile 
ratui u populara a KotriAmlor 

tninantahr^ent t * ficut fl re- 

glsnul aciuat din Awaia. de P Mfar 
— rare pe urma a trei braturl. e*-# 
atra* ^r.dartx&araa |l dup» al. 
para d «culege re a plodul 

populara «a evntlotfai, dar de dala 
aocaiia M cfuU4 cântate antl- 
rabgţdaa* pe plăcui partidului. 
C ulegerii» d-lui Scto^lnl onnalau 
di» Balada ţi cântece vechi. Doine 
S1/1 gât uri, Ceunde Liierature 

nintt, Cr-Hteri. P»v«ti «1 
x-« f DtacAntcce Vana E> au î«f*. 
flcptf in l#i2 1123 )»M ItM f< 
«tudiuiui eata da a 


rlla .«nifatef fufleteatrl' a I 

mlnilot TfansMAtrirnl 

T’**in r,n#rwK»o pubL.I TevA- 
râftiie da ricrun ale lectorilor n>* 
mini dlr Ardeal" Aaernoftes 
du «unt bir.cvcntie penuu connap- 
U-rea fomluglr* f ctnografka a 
ţârii Numai câ stud.ul av ba/eaaâ 
pe material co»u»M.at cl nu a cu¬ 
le* dlr act Cine a lorrat pe teren 
fi-a putut da teama ci materialul 
jvtjdu* «le feriruikil daci pro< 
mtatea omului de fUinţl •*»* pA- 
-jml f. de adânca cunaaftfre t 
naamuli» Totuşi faptul eâ epeţiftl 
ic foarte mult e*tin»a u»v«aUga- 
ţla. riduri valoare# lu»râr»l Cer 
cetâri ulterioare ar vot putea face 
cu multă ffunalâ- tumaicanf. 
unde eviatl fenomenul g rf 
tor va fl numai ace - .* de a #er»tur« 
cadrul In car« ne pftr«ca 

C-mil Pttrt» id aentneail -Fol 
kLm dela Afnf« dm 5fgrtfo«M’ 
Arvhrta «aia fâcutâ In l#Ji fi 
Automl vorbeşte de .KXpefw, Io- 
cumtl. pen Trecând la preişnta- 
roa fbUilnruinl. U gaeeşte «uftcMf'i 
de repnwectai — afară de bal 
lan Muu» publici venrurî popu 
«ar# tai manuerr.*» ardelene vpfhi 
Volumul *e Imhehi cu .Bibi. 
gratia Knîăierxilai rwnAfteec. \ 

I a nu «t âf-.lT . 


Intre cela mal vechi oblccţlum 
oo «’au rfdlcat fn. i din faia luptai 
Ideoiogice. in contra aptritului miş- 
cArtlor totAlUare şl apoi şl In con¬ 
tra mişcâni legtotsare, a faat obier- 
He al^nlUipi culturale a mişcări¬ 
lor de lupta, mai mult chiar şi a 
celor de organizare dt* IplmarA a 
«odatlţil 

DupA ideologii de mo* liberali, nu¬ 
mai regimul libertăţii ImltvidtM- 
je. fir tl chiar deşfrAu, poale »er- 
VI ca mediu rncenar tleirv-oHârll ar¬ 
tei. «1 în «ud un ck> acela ai lup¬ 
tei «i con«tr*npernl dlacIpllnArr In 
alujba unui Ideal 
Ion Moţa a rosplns de' mul! ar¬ 
gumentele *ce*tea, in frumoasele 
fraza pe care le cltln. a-1 KU 
fi seara odalA pentru u idcouna le- 
gAtura IndcatrULtlblIi dintre IrtA 
fi legiune 

Aru şl lupta ar .-aclud oar* ? 
Viaţa omwneaaca sA fia oaia »or- 
titA a ae maniiesta pe folii, pe com¬ 
partimente ermetic» fârA nul un 
ConUct Intre ele^ $i mai alea ■- 
tunet când o luptă nu m reduc* la 
o mare şi finali ciocnire de arme 
cl are un cArrvp de acţiune mult 
mal vazt când ea e In rândul 
t»tât o lupi A spirituala, pentru 

rrelarea unui nou auflet nan* 
;v-*c, pantru a form» m/fWtel 
după un alt Upar decAl o*l de a' 
ta«}, înviind eroismul, avânt* 
ap re Jertfi. 'Jragoate* de lupii per 
tru binele tuturor, — oare chiar r 
Alunei tt rămâne InteraUA art< 
P*rtietpaf*a la MNfll •* 

etaiiune a une» valori aufl* 
teşii 1 

In tot ce asu. Lfeatu/nr 
\, \m I frământare f* rhutlum pe 
tni o Inii ţar» spiritual», srt# a 
numai chamaroo d«- n h p» 
l*nta. ci dirtcnia de -» tnetmga. •* 

• ajuta ace orii nr«Aţiun» aplin*»»- 
U prin mllloaeale m de penpanen* 
ţitar* » eforiurilot şt manifnaiş- 
rilw trecltosr» ale eu^ietulu»’*. 

( Cranii d.* Ivmn p. 2<«l 
gi intrând asum ir rşil^trtal pro- 
bl»mct ariei legionare tretjur a» 
obacn-in» • dintre toaVf d*>ment- 
I» activspuitualv*. viAto artlz- 
Url forme**1 mtt»rrfci 
amu lumea ar»rl»r fUn i o I<a»V» 
g^raurdtnarâ <* P^tv dure jm la 
unaşe acţiuni. Ia cuceriri mxatve 

dc mulţimi dar şi la per leu In** 1 
reictlunl in alle «erinarv dr viaţi 
Arta eaţe aituatâ Io vlaţâ la ho¬ 
tarul dtntra epirit şi mllwk c»«*i 
dacă valoz-UAUşâ .«• *>Mta 
din -p.H, - -*...«•<» ': >,b j£ 

prw m»t-nr \rt. v h "‘ 

tarul dtntr» Inaptraţl* fl tehnUA. 

cbcl daci opera de artă Intrupoa.** 
ideie, e* nrprcruttâ » roalizaia 
mavrnalâ. ftztflâ CrWw.le arii»* 
tic» lnîlV4«dtA coordonarea armo 
nlri a veloriler ealelire t# 
ImpuUlunll» rWţli. câ«rt In vreim er 
valorile trumcoulu* Ur«t către uieal 
p refacerea de rsulitale le 

viaţa .inptin» -«dau cu reali tata» 

forme fi trndinW _ ._., 

Aetivltalra «rtistlri mei deci 
japectul cel mai compleţi al 

naşti marru gtaputalâ mire r<r 
fi pimâliţ. Inter P f***' • etoftu- 
\#»< tntre tflnt f) rhatef'* 

■ daci nici o rmran- ».b o«Jatâ 
cu i*o)r mul mode*rt»‘ fi vwhi 
ţivmi a aplrut fi pmbiema âfmnilu 
artistic 

Ir faţa areaM probleme diaeu- 
t&tâ de rmlenţi da c*lr* şutaţi >i M- 
ioaofi. legiunea — dmlrtni itvol 
toar» da viaţi revuluturnat a. - 

nu pi*ut«- si « ipxrgu eaex'ii U 
mit* rea aati impuneraa unei a*'/ 
aîia» iiiocepţu de artă. după *um 
nu («w nl»l »» UvorUM» u«»l» 
«^,-u * ..**««« "*>" 

«au cu'aTr aetUftUte tandreiţ, >*<§ 
Si tn • ra*t dtwneeuu legiune* 
ap.'r» hotârlt fpirîtul fiu huittor 

treaţiunea «a de targâ 

tatc 

Vigţa armei a4it4 leglimeg «ora 
tnaâ. In tonte dnmenlil* o etnvie- 
I er* npiâ şi înainta «♦« toate «t» 
atn\ nou căci pmsteu -* ** b*t‘ 
Jui*ge b o ati uvwi aâki*oa»^ 
un ap*r > arUaitf, Umpad» fi na 
U »ut* iaei./4rt îi^adrate arrre 
... r . ft i r tr^b-jUrv îrtâl 

tom apţii dr viat» *1 r**msv< no 
Nu-; td»t| m> *e va putea n 
o tx»uâ artă Aânât.vaaâ dr» *<* 



(Iraxiirâ 


tio'viavâ ce iiuu-T— Odată Arta r»tadU un moment pr dru- 

;*£Y’H^'v»lsir- sssr' — 
««w «îr.ta 

nouă al- evoluţie a U/nanit)., 


rthiai 


JLiNI DIN BEOIiUCEA BRAŞOVULUI 

dr Alaxeodru Bmomu 


Eliberarea poesiei 

5» apropie căderea tn amurg a emisia ca «emj dr viat*, cl tuaaa» 
litarafurd Va U peste >i» vaacţ epuizată prin încercări lltarar» da 
doar iurloaa amintire toată a-ţa o actuaUa<i Intr un mtdlu na- 
. astă nratărşUâ dantellrte pakho-1 prielnic vtaţil vitejeşti 
locui» ţn care ** tneaci «rriaul I Astăzi cind vtt/;t» şt numai vi- 
Irumoa de vi»o două «uta da anlţtajta nu a ut\.»t miw Impiru* ca 
tiKiiici MWCuInftt eerrvtâtrrrt rar ţ la Maraşeşt» *tntr « tranaae tn- 
xpune lnt A o lume car* ajunaes* Iu alU. cl a unor «4lt*. » rullcat 

s-t-fl torcea* A n«rvu, e i«"™» | rornina^ d»n prăhuaira pe 

i< „»oa *4 şl omoare patupeillvale 1 un plan de iurtă mondială putem 
,. lemart cart l-au foa< lă«ate o-lflula vtt»)i* ftr* a* n» iernam â» 
mulul arian da creatorul rasei aal» abusul unui termen uzai Da* 
Neamurile ariene ae acuturA aii 1 după cufn trăirea legionară • dat 
de toi cresc* mv ai Ui# populaţiilor I biruinţa raaei thraca, tot Aşa nu- 
răticttoare fi liră DumMU-u In-1 mal USU*a «egwnară poate raetu*. 

lepuar dela o vrem, aă la U »« W4t 1 H« 'JlăSS^JSSm! ^ rU ‘ ţt * W *‘ 
nnetul. Mtltmui modern al «oa- j rlAtvlamuVjl luptător 
n. o-poliţismului, mileniul da cu 1 sa » r ţtnl «ramA de un lucru; 
noaylere a lumi rotunde a* mărfi-1 marele răabolu 4# tntr«f\r« i\ u a 
nlta «a apropie da «tărţil- 8a redea- I oat un căntec al lui Toată epica 
chida «toiul mitologic da vial». d-l scaiul rfcoba» ca şt a războiului din 
ciul tn «uta duhul omenesc «saaiâ 1 ţg77 «te doar o foarte amatorlMA 
Far» limita deabârat d* frtja u».«> 1 tr.şlrare d4 rime Totuşi a (ori da 
lumi jumătate ina«ată In întuneric. I a)un« c« o echtpă d* lagior.srt u 
Din eatmaivA viaţa rwlav.ne in-1 »* ducă tn Apania şt doi dintre al 
tenaivi aşa cum a loat •» in vr% “ l «ă ««di acolo, pantruca epica ii u 
mvn e»ra a prwcodai daochldarea 1 naacâ tmadiat tn cultură rp^a 
Ochiului «menaac aaupra lumii 1 lui Ncxui«i Totu. luptător dm *<^i. 
R*e» ariana, cu rrvaluţU pe «ar* pă »l In epica popyUră bsiad. 
dafubla-n in lume, W recâftiiă I . Cru<*iullţl d* Argint" care «* cân- 

prin iuptâ nocrutâtoare fi din preţ 1 u p* mrlodla balade, larvuhrt 

tn (aţa vr#m»lnlct«i locul dintâi ţ Jtanu Faptul nu u pr« * gr» u m 
loamtea raaelor 1 «aplicat. Ceia două răshoşe M 

Rasă «roicâ. păstrătoare a Cu-1 noatârnarr şi dc tntregi/e au »e- 
vântuiui di Mtâ*l lup»a oaa mare | priientat moment* episodica din 
împotriva puterilor cart prin nnj-I deavoltarr» tetoriri a ««mulul m- 
loaca pieii»-' ciut»u •’« înfrângă I mânexe. şuaţlnute de linia Iul ante 

---- r»voiuţioria r* Chiar dau Ui <*l. 

două riaboae vtu JU ih.rscicâ a dat 

rfj£? CAl * ^ **««• «1« nu aum 
biruinţe aie sceatel vlteill c: «la 

«Ti lî* lr1 ; llp un ^ t «numite po. 
litlcL Abia când *ce«sta politici a 
foc» înv irul pur, revoluţie vtt*. 
)»« a* întoarce La aamnificaţls ei 
de valoare sbaoluU. creatoare. 

Echipa din Sparua, formaţi* a 
•pirttulul revoluţionar »n*n creat 
«Irt de Căpitan se ducea si afirma 
mrtenta acMtui «pjit acolo unda 
ş»-l afirmau toate popoare!* t *vo- 
luuonarv Aztfei ,ra ept din cro- 
âilia locală 


«A i'»«hze*o Jetfiun*a 

moafarâ fi oameni iw»t- 

Trărind «ci pev»o problema omu¬ 
lui npu, -a i p»«te infAHfAre* lo- 
giunet t» doct rin* d» viaţi «Hoici. 
iâ:l ea c,•Muteiâ omul va o foiţa 
npu tţ jală Şl nu «** O reaiitaU» tna- 
lenalc. va trebui aâ lămurim cal 
puţig ugul dUi «Zţr»ct«ln „noi at- 
mosfrrb.o ca fii 1* ba»* oricărui 
«ector d« vlaţâ legiufiară. 

In v«m ul trreut fi în primele de¬ 
cenii rogimul hbaralumului uu ta vi¬ 
raj» fi la noi ca fi tn »dt» pirţl. 
preleului libertăţii Individuale 
situa valoare* fi Uberutea omului 
deaaupră neroilor şl drepturilor 
iocletăvii ca poravan «J «xploaUrtl 
sneiaţ-economic» * ţârU. pftmânt ft 
neam »ln* Înţolea câ avmt f«r»o- 
mao politic »i-a avut fatal con**- 
cuţe ft In aoctorul v»«ţit artttt«« 

I »bor«ou«a vndividufll a cnat 
In dumeniui artei nu numai Izo¬ 
lam arua’ului cl f« amarh:* no- 
ţn arUftuv ce « car«c»ortrot <l«c«- 
f ten ţa «ortMâpl burghez 

Câ fl tn dontMuli* vieţii po¬ 
litic* libertate* vieţii arflallre «âf- 
tlgâkâ ln lupta cu veohîW ««ntion* 
«-ulut trocvi. o d*r«m! 
•»vo!ul nu*t/u sumă dc an«rh»« «• 
-fu*!» Logiunaa. ndstfti '»g’»- 
« şl tlnârl rnnlrâ toi ce «t« fo¬ 
ţi rf» dmagragfrr atnicâ. nu poate 
nu %adi tn aaţ:oct»lo vi*», 1 ' ar* 
român» fi aiâtun da fâea- 
r»lc râuluv — l'her»l«nul indivi- 
u*1 c* otrl'.e* creaţtuP.e» ptln *- 
narhl» - fl pn*>ti‘l-Uţ»!» âo tn 
dreptare or**sluarea nu a ârtrl 
rinti I •• va |HMU& ’ibevU'aa ^i- 
mualâ «i a Artişti lui, adici a am 
, -r ; . . . ,a*-.- 

prtvafî» Individul «rtiât 
raa lui «oii Aiânplin» * 

(arând un paf n»at depart» pu- 

taft. Inrw-ca aoum «â dmrtfrâm 
’ ,-j t «»t-'l -* r •' 

dlr. «Apoctele fi.n4am» r »*Ale v * 
\ dtnare*. it/fofâtre ictwtii’r p« 
tvrm X-a trabol «A a cr«»m twnif»» 


gur» encapi-^ • tcemurvior 
şire — rând ari» «* dtfUplae da 
r.ouirtl* şt nrvulU» aort»tAţi» au- 
bordonlndu-»» gustului ft prelrn- 
ţnior indtvidditliz’n —■ v aâ fflrt/f 
au avtşt H» mai» ^.-rrutril* arliribr* 1 
\tr» du> prlmipAlaUr fvrt* de zuj- 
ţi vrro »> manifestare al» *»n>rtâţii 
Acul* aâârurt tracul*. — t*r* au 
C'xnoaeut o libvrtkla d» rrecţmne 
şl Lnapiraţl-nr mult mal l«rg* de~ 
cât c»â acordată art ln epoca «nan 
hi»» kndlvlâuâUst» de tirania tnt- 
maior aau formulelor de o . şcoall" 
sau alta, — considerau opâta d« 

UI ti r* ur bun «oclal 

Reniftec** — care a cuno»cut 
cea mal largă libertate d» lnzplra 
; t e, mergând până la introduc*/** 
fenzuaUamulut păgân *>ib forme 
creştine. —* formei*» tn «ţeastă 
privinţă un Itpvc ejtemphi. 
to«tâ artâ eî luate furrtvele el de 
m«n»fe»t«i<* fn» «*•» niacu* df**1 
«ir. ft prin tmpreturărt *-riale cart 
W-au condiţionat fi coordonat 
Şl ca «A înţelegem şl mai bine 
lagâtura dintre aspectul social al 
vn-mOMlnc fi t/anapunrr»»* v» ln 
aperi de aru vom mai ctta un 
raemplu şoAUmporai fi în«» 
aaria fwxumaştoiw lotalilar» r 
nume din viiU fascistă a Da). 

C»! dintâi awnn al reintegraruj 
tu istorie a noii vieţi arturtir» lU- 
l.cf*e fl fonmeazâ Wrtat*ro« 
principalul «l artelor de aii 

i j pra a a c lat tt» Italia faacla.ll d» 
înflorire* athiUcVprai. 

Viaţa faactst» daminatâ I* «r*»l r 
r.*a»l:v dc t^bu.nţs aflrmârM * 
Impţlntrtt. de forţă rt morumaiuV 
nu se p.»t»j reflecta artistic d»- 
răi prin lanfirc ari» cş i*v*>câ»t» 
dm imullfl'a ale ir»>meoi 

hil: arhitectura 

F* rând tn alte do/nm-l mr.Ui 
enr«ţetârr-. :,»»«» biinţ» dor 
şt încercări, ^rtvlteriura a drve ■ 
rtU» regie- <**• *t «de* ărs ta artă. 


pentru a fterge amtnUxa* Cuvin- 
tulul din lume 

Din Norul cenuşiu al Rddclor 
pună tn Sudul clar al formai piaa- 
t,cr aceasti luptâ dosparta lumaa 
in două 

PŢm *m lovit Cl» Jablo 1 Crom 
încă I4n«r de tot. când am plutit 
L» rfliârtt de Sud. nada am pt»fâ 
fit o pr«d'] mor» pentru cAiat şt 
vulturi «urtl Fi»rul e Intrat In 
rolfurt; volum» *mu umflat d»o 
toate pdniie fi rorbul (rnioto. 

•dna* 

Fu «m lovit CU «ahUi ' Moartea 
pentru citea» * npurd. Bdtrdnejea 
» apdsdfocre pentru omul pcmir 
Mişelul nu te folotCfte mctndatd 
de curaiul »**» tinerii trehue 
şti» H mânuiască tebia omul 
nu dea înddrdf In faft omului; Mtd 
nobleţea bracului" (Din „Cântecul 
lui Kopnev Lodbrog") 

Aaa f» deachnle noul rl «1 cul¬ 
turii k>vmd cu «abia Marc; ofen- 
reviihipcmer* Aarirrie In r*n? 
ludul f vnordul lupţi uăJte. aşall- 
turâ a/l lume* răsăritului ndatru 


uşiaa |. ibJicâ < 


da artâ 


Eforturile unei anumit* poLtld 
mondiale de «tânga. d a tnlbuB 
revoluţia româneai «sMmăndu-l 
capul şt lot-oianşQUi ifl ar* origuia 
ln a<.«Lafi fapt car» a dat nş;ier» 
epurl legionare twart» -rcdoT 
Moţa fi M«rto ln Sparua Ab^ a- 
lunci neamul române* gş arltal 
ca putând fi prlreaţdio» poUttert 
fAj»ta l-«e daU-roaj.) războiul du» 
Spania Cele d»u* rluboae de u»- 
I dependen'J şi întreg,rr nu Ucemu 


dxmin.nl d*' *4»burete crisuiln jdecăi *1 angrenej- m*d tirt ( 
al nfrsmulul thra. .c lvt*ie« la tu-lIVai»ănU Ih plutim d* ităng* 
mină a tâmburelul ac««ta i i llcut' vmpeniW atvtl^ontti>«\tal« De < 


prin dislocarea unor ««-dlmenie 
olu*’Ain»r» purtate d» muiirlr cur- 
gert ai* atâtor puhuae c» « au ra- 
vămat «t\n mal toata pârţlle lumii 
pr p&mâniul nostru. Trădiţi* «*^*- 
nă >nreţ>* «â fie fnlbuşitâ. ulUmii 
cărbuni d» p» altarul atiâmoştlor *• 
nwuntau ăi *• stângi dacă nv 
li-M dădea aei odată cu eliberare* 
acestui 1■* păstrat pnn Irod.Ma 
pr«»pne popoarelor ariene, singur* 
pooiru cart «tramoeU »uni duhuri 
apărătoare ale piroântulu» şt c««»L 
aunlrtr» lat Uberl ft viaţa noaztr* 
poate fi de acum In vor norrailâ 
pt cale* atmţâmlntelor ce atâta 
vreme a trebuit «A !• «afundam 
Nu n» v« mai fi ruşine aă 
gândim «I «* cântăm „vitnjia* du 
p*<» crlttsf rafinată »au preţioavă 
a urvet UUratun unutat» şi mes¬ 
chine (1 socotea un cuvânt 
promis fs% cotnpiomli numai ln 
mârurs tn c«r« viffjl* nu mai 


ceea ete no au avu» ţentru popo¬ 
rul romlneac «erTmvhctV» revnrn- 

» 

Independenţi şi intrtgiro tlţ *e^ 
laşi timp 

în «cast «hlp revo!uţ.a lagiceiart 
este generatoare de culturi ft **»- 
tltoare de poezie 

Neamul odată e iberat de povtn 
modemvrmulul are posibili tstşa 
•A-şi trăiască şi *4 *dAr»«a*scA mi¬ 
turile din car» tşi aoist» matituţăila 
şt cu)Tur« 

Literatura artl-lriortcă ni pes- 

■ta *i bolnav» 4* panMBtat* «u 
mai pesta răspundă azi ruciunrt 
necsaităţi ttr graşii* *1 a»»iara U 
cultură ea fl urmată d* ‘oUl« »“ 
tar» Bo#*la epici Ift v» relua lo¬ 
cul impus dr linia rt majori «fe¬ 
tind bl tradiţie faptsi» caroctsrta- 
ttce al# neamului. 

Horin Stmrşjrtx» 


■t~, » 


pss 


461 teatre le acxuitaie ln Seritiania 


Pdrt utvtmele evetuâr parvirv m- 
«m- tISf «ti e«ieu aciiaim^t» h» 
r>*rmaeui 135 fsair» p IIP osc# ^ 
mei bei tn total 4fl arena In a*n- 
vitate D’nff» aerta* f*i mmi vsa- 
rn» te Btal. pemtortate şl moo 5»ps- 
»e, 4T Utnfrsdm particular» ttt *« 


U e dm v 


fa 1 


lestnrt» *e- 


•.MS41I 

tm ţ« ir. aăr .ber de pest» Xââ-âon 
C*< de r«apâr.d 'A *m* -"ţea-ja *V 
mv n» 'r'.intJ* 'ntregei ykr. no 
ramat tn oraşele mart Nfne diu 

fainul râ tai» dtm a*«t» *#*inre 

de esrf ae fl-*' ta «ntnonMe rtt o 


airu propriu «'* lt . „ 

•fană de r?K« dlr *•«+* 
k. Sa 10.ro din a*» isivam 


w. SA mnmm 
lâfân-'M 7| 

«mOmant* S 

7** . Sun «mir 




•«««ine tl 


, «unt tn ouv». 


Ceva despre patologia 
culturii romaneşti 


4m 4 r. I. POPtBCO-*»»IU 


r. m i fi murt*i» n» 
r bucura 4» (Ierta • 
lg a ui«ta)*ti O C 
i opeti de <hir* 
arv«m)*«« fl ntr* 
m- ip drmeniut nr 
ei «a V«*» «Mp a 


luzi «A**ă- 
c. re iltan 


•afiartâ 


mrtAtaU 


lnflufrtf'» 

:IUi fl «1# structuri» mo»aie oo 
iMâ croât tntrsţinri f» nrgaplte' 
eUlâ rdffvăiizafcâ • ultlMUdr 4»ua 
<U am au rr-f «4 subminez-* 
aâ 4ag.'«fi*sc nu numai rpâiHâîălt 
r>oa«Me mataf.Ax» ,ion.m-.a h* 
raran» fţ b oVognS. t» Wiaaş. «ub- 
btar-ţa amnualvtâţu vipavra »jhu< 
Arthrtnâ-c» tnlr'o cultut* v«ad*n- 
ţi Fără mh- a-4 nu «M**T»lp eu»* 

* NsnU«sMvâ de p⬠
ri A mâi l«rt »• iaraKtâttâat prij> * 

jiâ/tnarrtAtâ fi isntâ. •- «âdufti* 

adsaeon făţiş* — »ub»«*iJâ fl ch.*ai 
ucldii* li t*»t • tuturrn «slofilur 
morii* C* fac pai A* «m Ztructurâ 
Aplnlualt « unui «a Io Inart* a-- 
. ecţvum « noţăuiUl DouâztM' dt 
i*nl de pcaalf a «Uialut • 
irisâlâf şi 4«s*» v.i br^ 

lut «Mal. a Uri* .W«vr,fţâlm 

«tâtuA an? 4e tci^ieati^ ap./l'walâ 
trrtr c alw»a(er» de '.naal-be Vale 
m^raaâ au r*U4»i d ^cîitrw 
şifi tc/nrtli* cvţştenţg» r*--a»îre «* 
at4ai liuauţu' 


icheui 


vă 


IA dr pAnAf 


. * 

,i d- r 


k4Hw« «ur* 

>S« nuntite^ 


gute hbtaiw 
h.grv» dâVirr 
.pj. j ş fs)« 


elâ 


nţ* jh 


dei 


A tău 

driw 

t«l CV 


MUC* ft m.je*>e •«zw 
rau’V: ro-*' v-*ş»e*u dx 
. o\rt.<' A ş> t*ap/ei'*)*â*‘tâ 
ile promvvazr a l’wh*/#* 

Un «venal d'rtail 4* e'.» 
teivgaMA «i cwl»U'â atoasi' — «r« 
r.r««< aâ a*smt»*** iruiij\â*sa »a- 
-«rîoir *» e onutee pao inanhtlB 
,*m. neam având gr««aâ m—■ 
eonseiidârt- iwurtrr 1* 

u vtală iaMpHldaXtâ, * rntltmMrd 
«ta*"/ ât*|K/rt ln «MHCxjpKoDo 
tn* r»a’'u:) Va tava »«4âr-rt ţt U 
l nai lunea «S».â « «MAWilu* «*»*“ 
tirt 

t« 'Uf*â* dăoaaa» ** 

>* . vu.-ifl do - -«fâd tab t^«- 
şşvă AaU diformai k v */••<zad 




şaxali (M i’ ooHfUtuţte ** f ' 

ij»tli>»rial» pe e ver trţ i *k»*g* mo* 
«ii diaiţr,<(lvl *nachi»enţ» 3’ 
***** ru a*» •*• mut» tu câ» 
vor t< măi HrtsUgMlfi. »* 

craaăârt 

Inaf.nrz pa avinou rt f«rs» *• 

mm > daesfHlUbralut <tfi*rr» 
at *uae»liO« vor tfufl *# r*f«*r- 
mâsTmentâl.ui** şt #!•*!»*•♦«• 
opHxkrt p'ikhce Aaârtve*'*» iftâphaţa 
dâMaaţi confHcraţi a» e»pmx*r'l* *• 
rshur i uoul neam tebuisoc e* ‘* 4 
rA«e Ir tisaga frrţl ^Ur4(uali • 
neamului .*-»r4â*d inadfl pwcta- 
.. : u , anirall. ârift-apiMl al wo 
ui r.w-ale tr **a « rVuia »*o - 
işvbiiă r .» a i«*r»jo’*4ar* a K* ,r *' 
n, da »ea«.<ă U ^rsaV** f» de 
ttfâ e'«;e^ , '«’4 
% «cS»l fapt • « reâ^eat *a n\<M 
vî/no» âe-ai-x/igut advanvlor M t»e 
, , „ »wi|i t a^hti • ramăm * » Dr- 


Cv '.'m-iaeVrt» • 

ţ u , , / rntiâiţumai <ie «r* 1 

«•ndifliUsa» rt oxb^l 
ramedlaiâ Fr I - «Sie c«r*W « ,r 
«afaiţâra 1 '» «a aeVisşWă .^^a* » ' 
p... Mtrf. twand el lină, rdl 
-- \m amâ» < * • - 

I.WMârl A twJ n.> U i i tn>*n.S> j 
aâ/cio » *• ‘ ‘ - 'rtj 

<i,i jM'ia 


masei 

hrst t 


r w»b 

pmgjji 


fkmâU' 
f'•aman Ui 


m#i m.l» 
.*ră — şt 


vorba 
cărt gt 
lăOâ 


m dr*|>»,r.n 

»r.«{rte»ţ.' 

stf frtro i 

(Ştş> * a hh 
•MOflMt 
(U iederi 


.r. b' 


Jwf „Irlărt*' »f|rtAM* #* 

lin Vrtiî -r. modc.nîict ( 


,»* şist tu PlMAf»ă‘W * 


»t «r.aa» «utaxroa 
<*• »M «« 
% <ntra dja â> 
-*?oV derrm.ta- 
pe prth e»r'--* 
pnai’.fiui pas* 
r t»e ea V» ***** 




ti A/visau 

şemfe f- foc 

ruvie «f şbiWUr 

, 4 Mţtr , 

l«âits Mgaţ de 


reaViteln» av.lală când er 
a* şi plasase Opi'/a S» »â*' 
ir, r-ol xku< a»** 5 

rar» 

Un dr rtaţd a «fUftulul de păna 
mat irr. ru iert* a pnti*.wiaftuiv' 
a ş> ,xi uroaiu dr veni se bunâ- 

Vqm Oăeiâ ea prâbo^»»» 

Mte a câ'.wr «Oâuiaaâl 4e ani f u 
prâbugt fi^' âaMur» usaUtârt 4"°^ 
gală -u dâ/'X» « InaHzâW oolofil 
Moft* rxtiafţ lixe4i»âM»ffrn oa 
ş * vt*in poli uee-e m la 1» trague 
j pr aciaugr 4 rtrhdafita «nr. *- 

şj, nilfurate Mi Sffa’’rş 1-^iâsâ 


airt i 


Ae x tOe» «a 
t*\f* »W' 
ri»n*r aă» ţaW«lahi*»f rv»t ani de 
iaşi Triu» aî* mart» tc*#M ' *" 

.sre tl ebâta* girahll 0«^.»dv' 

gMfttru Tifcirxa aru»«4. bărbălaaaeţ 
|ş vu tu tr.*auaar» •**!<-'«>» 

ş ‘ '** i tU *** 

,â--i au •*»•«! «uvl* d* *mUretr 

tm nUM* n» vidual* WA- 
a rgwf friza «p'rttaiâf 

ţah «« crest a •MoHaaro» «*artfr o* 

,m . ««mai aaid 4» 6 

amrrkhtali *+' * 

tâa’z m#«a g aot B te arte 


C'it B/rs de tteşi^iori^ 

i»am sapr^ 




nete şt ItKdAr a - 
%pvri»>a>e de »* eri.a 
hulei aide l*«ibaju! Utecaluru 
■Mi •! «W «woiia»» " y»? 1 ’ 
a! uns uHa^r. «: «»tr*».aIHWi 
noart/a Mmhajiiî de gr» d al u»»w 
oaami nilă Aşftti d» ofhf *foa 
«stor ciat ai at»e4l«« valuei d* 
tliaîtâ omaxiitata lUacat.i • Ul*- 
nM» te Met ga«ll'* d» dufto* 
răaârtie prt» rafam p* +redomr* 
aau »«>«» xf’itaftei» ahtif de a cirei 
valoare maealâ — »zoo hm* f» d** 
rofsa cuaoarvtâ — a • ’*»• 

Pul awşţ *i Ivtaiw OStec h4 ***' 
eu nralterăt BiAbufre* 


şa* rrrtrteo'-eş 


«ui «■> 

prr«> 

l drnvr~ « 
» şaa'.ei 


Icre ta caa 

«fT r Iu trl 


lene «rai VI 


iu» la 

•» 






















































Pumlttfrtf 9 OVfegmCrT» 19*0 


VXM 


8 





AXA 


Futshrcrul însoţit de Mareşalul Gocring. întreprinde dese ins¬ 
pecţii pe fronturile dc luptă, in tcresându-sc dc modul in cnre 
decurg operaţiile ţi de felul In care suni organizate poziţiile. — 
Satisfacţia pe care uşor le-o puteţi cili pe faţă după o asemenea 
Inspecţie, confirmi încă odatA adoxâru] recunoscut as tari de 
toată lumea, dl maşina german A dc război funcţionează ad¬ 
mirabil. 


Cooperând perfect, 


România *’• integrat in rândul marilor puteri, aderând la Pac¬ 
tul tripartit. — D. g-ral Ion Antonescu, Conduc Moroi Statului 
român, este fotografiat împreună cu Fuehrerul Mare» Germanii 
In momentul semnării acestui protocol istoric, la Berlm 


forţele arm atei italiene 

au început eri o 


Ultima sa victorie aeriană, Maiorul Wiek — viteazul eocnandană 
al escadrilei Riehtbofen — căzut zilele acestea eroic la datorie, a 
împărtăşit-o camarazilor săi, arătând prin gesturi poziţia avionu¬ 
lui inamic. — II vedeţi in mijloc, vesel, dând explicaţii asupra 
luptei din care eşbe învingător. 


SUPORTUL 

Mmm 

IN FLĂCĂRI 


Executare* programului de educaţie fizică, este strict obligatorie 
in toate ţcoalele din Germania. — Elevele — pe stadioane spe¬ 
ria! amenajai» — nroHb ni mulU ailWjA aoeet prognira care 

fortifică viitoarele generaţii ale Rcichului. 


puternică acţ une 

pe toate fronturile greceşti 


Tinerele vlăstare ale Casei dc Sovoia Iubesc mult viaţa In mijlo¬ 
cul naturii, in Ir’un marc parc, „undeva in Italia", tinerii principi 
îşi văd liniştit de joacă, aşa cum fac peste tot copiii dc vârsta lor 
Principele Vittorio Emanuele şi micuţa principesă Mărie Pia, pe 
oarc-i vedeţi In fotografia noastră, nu sunt însă nişte solitari. — 
In fiecare zi, ai cheamă copiii din iraprejurimile parcurilor, juc&n- 
du-sc cu oi Împreună, fapt pentru care se bucură de o mare 
popularitate In întreaga Italie. 


Tr« 


iS*sr : *■ 




< 

‘ -U 






Pomenirea 
profesorului 
Nae Ionescu 


, 4 . «• gjbSwbNE 
Un bombardier german, fotogra¬ 
fiat in plină acţiune dsaasupra 
portului englez Southampton, ale 
cărui instalaţii şi docuri, au fost 
transformate in cenuşa. 


Malalele mort icrelor ţi boinhardamcutul crâncen drslănţuit de aviaţia italiană, sau abătut crân.u asupra po/iţ.ilor urechii — 
Poale taft. obiectivele militare, suni lovite in plin. — In această plaur dc foc o dc moarte, trupele greceşti fug in dezordine. 

lăsând in urmă ruintlc fumeg an de. 


Admiratorii ,1 ioli «i cri po.r.i ta taltoi 

.dându figuri a profcarului Nae Ionescu, * au in * U **\ . |n 

î*^Scfc3S£s£s 































4 


AXA 


Duminică 1 OocombrU 1140 


Spectacolele Capitalei 


m nro (PUI* Ae»«*lt ..tapei d» ră- 

• M-IN A MANIA (*J >1 l n drp<mdN 
1 * 1 * P*-jv* «f Iwimcplr'. 
l.tpTA $1 LfMttA («ii*. l'iuuin 
>«wt» fi aere". 

MFIVDAIi rSârtncleri .jrnta «I 
luata 1 * 

COMtaDIA (FaaajiU Oam«dta> „Til 
Iwrir. 

RAVOY (Calea YletorisI) T»rrnl «4 
raiatlkn*, 

TEATRIX rON YAHILE9CD rPaasJ. 
C<-fne*tlu> ..Suriei candrie de De¬ 
părta". 

CINEMATOGRAFE 

ANO IM T»«*b* Ion ceru): ..Inima 
unei Heflar" eu Zer-ah Uander fl 
Juraşi 

r APITOL (M Bisa bria): „Mason 
UMUi". 

«O XV (Bir. I ipac»nl» . J*ntD»lion' 

eo 1 -calir flva-ard pi Wrndy Hlllcr. 
REGAL (Bd. FJIasKrU): ..Condo 


LA RLYSEE 

DOUA MARI SUCCESE 

GERONIMO 
SI IHV>H\Tfcl> 

SlUIMIIIIIHSt 

MAine la oro 9 dlm. 
MATINEU 


»utui“ şl .Oibmliar" fi artiftl, 
niTOIAA fIM. niaabdal- ..Vrăjitorul 
din Oi" fl Jia caoaact fl sae 
lobii". 

MARI OVI lOrtvi|cl> „Stanca do mâr 
(«an" fl „Nevestrts firet*" fl trape 
M. Nrdrlenu fl M. IWjst» 

VOLTA-lll'ZEfTI maicfiii: ..La râs- 
crvnc dc v«ntnrt“ »l ..fWrignll pilc* 
i 1 * 1 ( 1 " fl Juraal de rlabelu §»rwm 
fl llelien. 

l.IA (Ortvlicli: ..Sora de noepia" «1 
»Procreai Măriei Lalarga*. 


DIOIir (Rtr. Nntnanâ). „Pltcarra 
nebunUnr" fl „Mari* \\ etwetaa**. 

1AICIUWA («Ir Maaurelrii „Vta 

ploile" vi „Revista n \rrtsUI<r • 

DACIA ($«*. ftrlsn cel Mire) „*a- 
cririchai unei femei" ş| „Invitaţia la 
daoT. 

ILEANA iRtr A vrie) ■ „Casa de co¬ 
recţie" fi ..tarereinl**. 

FLORIDA (Rd Fcrdlnead) .lapri 
au feţe murdara" fl „A)Io Js n tiin*". 


Mâine la „ARO 


Premiera unul film american 

O nouă vedeta eu glas de aur; 

„Gloria J 


an 


ii 


FJcl lrvjn.ul* Joe Peetamacta. nu¬ 
ia rsetaur amar U an, aia mio* 

bună. 


tlfril" p lurnel t'JKA 
ARTA (Bd Elieabrta): ..Misiunea 
opereta' fi tomul. 

SCALA (Bd Take lonermr ..Cmbra 
u«cuiului” «u Prtaclia Lanr. Jur¬ 
nale dr artoalltata. 

PALAS BOVl-EVARD (IUL Lllsabe- 
U) .Cei patru cavaleri" fl .Vulpea 
arginti*" 

FFMINA OUL EU*abeta): „Dceiry" 
co Alurlene Pietricli 
FOR FM CM CI tea beta): ..Vreau 
mi laţii bărbatul' fi ..Balalaica" 
RAVOY (CSI. VIclorle(): „Drmfoaleo 
mea le rheemâ" fi „D-l fl d-ne 
datorii vi". 

BIRnVTA (Bd Hlsabrta): Cocn- 
fâiul dela Notre D»m*" fl .Ce ftll 
tu ee -1 toat-râ-mea". 

ELYRK1Î (fir. Doamnei): „Căpitanul 
Molima rd" fl Rrriata „Rlyaăe Pe- 
tmr* 

FRAVKI.IN (Franklin): „Ultima ooap 
U" fl „Oglinda vleţir. 

OMNI A (Pir ftchilu Migurranu)* 
„Pantera nragră *; „Campanie din 
Polonia” fl trupa TUI Mlbâlleeeu- 
D1ANA (Orivi(el): „Salvatorii Ve 

mmvm 

DOPA 

IOO SA‘lEŢ| ţl O FATA. 
FETITELE ifilCRCSCU- 
ŞlPPlflVLBA! 

Jg 

o/rau Pi 



Dine re a dracopertt-o pa DEAN A 
DLJLB1N. dăruind lumii filme plin* 
de viaţi fl Unertţa el a laoaat acum 
pe CIORIA .rZLAN, o fetiţa de 12 ani 
care a cutam ţ>ubtlcul <K- pretutin¬ 


deni cu primul «1 fum 1 ..CLUBUL 
TINKRKTU* (The Underpuf». 

GLORIA JEAN Are o voce de aur. 
Ea cânii cu o u*Urtrţă rame rea bll» 
Vi pnecdd un auttţ arUsllc da mare 
clăii. 

Este una din cele mai «Iotete ve- 
d-te. un adevărat ..copii minune", 
daca termenul actul» n'ar O fost prea 
dce Întrebuinţat. 

GLORIA JEAN caloA (florio* pe 
urmele Dronnel Durbm. 

Primul ei film CLUBUL TINKRE- 
TH (The Uoderpup) cu care „ARO" 
lfl încep* de mâine programul erta 
fl un debut fericit. 

Un scenariu admirabil, o regie 
mâia'trâ. un )oc entatic. un film care 
te râpe-pte pentru rlouâ ora din an¬ 
grenajul cotidianului U n Mm « 
te încânta fi te Induloţeaid. te In- 
vosale^to 0 tţl d.i tncrodera tn bunâ- 
tate fi tr. moi bine. 

Veniţi ta vedeţi „CLUBUL TîNfc- 
RETU" »i veţj pleca încântaţi de vo¬ 
cea #I Jocul nouri vedete; GLORIA 
JEAN 


Cinema ELVSSE 

wp.. iimmu 



V/i la 


preaioU ca lacopare 
de ViNERl a Dec e* 
douâ mar* iuccim 

.. SUNT KIICDIBIIE 

rlffljIU eitraordlnarâ (afoenare • avealuiilor 

nco ifauit» * uael lele tiaare la lumae feaffleritor. 

MASIVA (GrlnţeD- „Vorbeşle-ml de 
dragoile". „Ol patru cavaleri” fl 
trupa TUI Mlhâllearo. 

VI CATAR (Rahovel): ..Pygmallon"; 
jurnal *i trei comptclâri. 

AIDA fRahovrl)- „Frtlţelr au craa- 
cuC* fl „CâlAreţll drMInulul". 

I7BANDA (A'âcâreftl): „Dincolo de 
ridorl" fl ..Femela care primeşte 
palme" 

Nordului”: „Bulu” »l on«amblul de 
mrlfte Ororge«ru-Iajl. 

( \RMEN (DudcfCl): .,l>mtl“ fi Jllr- 
Iey salvearâ America - . 


epopee 

de 

lupt» 
psotru 

>i bar ta te dio Istoria Stelelor- 
Unite 


e.iiraordioarai film 

mm 


I1E 


PÂNDEŞTE 


Sportul românesc 



MAine pp Xplaln 


iRapid-Vniversilalea 


Mica 


Joe Loula fntr’o poţi ..pacIltcA'* înainte de matehurik cu AU Mc. Coy 
fi Red Burman 


Din toate 

câte ceva 


senzaţională în¬ 
scenare a unei 
ataceri de spi¬ 
onaj din zilele 
noastre 

cu Rene DEM 
ROII IIIEIH 
Hlrslen HEILBERG 

ARTHUR RABEHHALZ 

muzica: froiiz mm 


AZi ulI'IMA ZI 

INIMA UNEI REGINE 

cu ZARAH LEANDER 


Qrcoeul dc propagând») dela P) 
tetatt. deef&furot Vmarl la PUOfB 
.1 soldat un un kum»« +jccm 
cacao* priveft* arapul urmării, 
rom cAftigsi dc vtaorutui TAlma- 
ci\L CU timpul s mUL 12 fac. A in 
ordine Vau tlaeat Cri»todore*c.i 
(Boc.) Adaua (Buc). StAne<a"u 
(Buc.). PitSftamll au ocupat locurile 
dela 13 In Rm. 

Proba de erou de ««tvmomcnt 
« clubului Venua a oi uf docul 
dacâ. Primul a torit Rdfaai>«onu 
(J« ml»v 24 urmat da Bod«a 

Gh-, Alpiu. «c.. fie. 

Fadcrmţla Italiană de mgby 
laat In Malu — probabil la Milano 
- matchul Italia-Romfnta- 

* 

DupA toota prohab llitdftlr, 

Ploejil SP Stndmfrfc va juca In 
amndloorea formali*: 

M Coruianllrasacu-Drdpan. Ma- 
-tnaicu-TRi Dumifretcu. B*fa. Gre- 
cu-B tron. Bdrbuta»C-<. 2din**cu. 
Mlhditaacti. Stcfd^icu. 

Ziarele german* anunţă eă fed* 
raţia elovară de football va p«® 
pune R«mâniei un match tn Apri 
tle 1941 ta Brattatara cu rrvanfa 
ta BucurrfU In var» aoelulaf an. 

ist twnwiit As Jupojlacia (I4-2J 
Decembrie ta Zcmun. Bomino fi 
Belgrad;. Pchipo bucure?(«and de 
bor on ia lor ca auro urmdtoa^eo 
tn/Aţifore; 

Cai. uţoarăi Oh Cojoutru; Cot. 
*cml-mijlocie: Gr. Jel«snaoc 0 
Singhcorghc Ool. mijloci* VaJ«n 
Andrav, ooL eetnl-gesa: Ch. 
Gcorgcacu: cal grea: R. 

★ 

Mormocra, cunoecutul ctdtaf brdl- 
leon, ta ra etabili la Bucureftt 

★ 

Reuniunea de box cmalor de VI* 
«ieri »*ar 6 t'a eotdaf cu rettilwtele 
Petre Suctu ji Radu Al#a«mlrii ou 
cer minat ta eoaliiofa cu puflui 
Arpod iar TeodPreacu. Oh 
Florta. MonAami. Gh. BuMnaclu 
p CAlcic ou dirpur la puncte de 
fon 5tamale. MdtarHj, Ch. Mori' 
netcu. Drdpuiu ţi Puiu ObdpiU. In 
match de antrenammi. V. 
netcu o fdcui *xi 6 i|ta tn oornpanla 
Iul GH- Georgeacu jt L. SAnuhaof- 
ghe. 

• Noul campion naţional 4a llr 
redus esta Dan Băduleacu (Olimpia 
\nsun) ru 292 lovituri din «90 po 

alMS» 

• La PPrffA echipa paadd F 
PloeţU o dispui de Unlpereltateo 
cu 2-0 (0-0) Mo tehui Fa p*«of 
cadrul Dlvuiti A. 


4-15 Decembrie 
urneu ungaro- 
ugoslav 
a Budapesta 


LA REGAL 


Continuarea marelui succes 


Legiunea şi arta 

(Continuare din pag!. Il-a) 


t 


termometrul glnccr al forţei fl bo- 
gftţicl unei societâţi sigurv fi pros¬ 


pere 

Va trebui «cum cercetăm 


tn 


foarte puţine cuvinte, probltras 
portului duitre «rts fi legiune, pro¬ 
blemă fundamental* pentru cel ce 
vor »* vi»d* In legiune nu o form.1 
dc viat* nou*. pioaspAt*. Un^r* 
fl viguroasă, ci un «lklem politic 

Arta, religia $1 nUtul, Adie* or» 
gsmzarcu social-pollticft a roaielor 
«unt rezulta tei» aspiraţiilor omului 
către nemurire 

Religia leprezlntă încercarea 
omului Ue a ce confunda «u dlvi- 
nitatiib in viaţa viitoare Sensul 
statului sta In victoria Individu¬ 
lui asupra devenirii, adică conti¬ 
nuarea vieţii In islorle ; arta repre¬ 
zint* întrecerea omului cu natura 
continuitatea cAştlgsU prin eterni¬ 
tatea frumosului 

Inii*? artă şl legiune dacă nu st* 
o legâtut* cauzal*. Aflăm una or¬ 
ganica Intru c*t s'au născut dtn 
AceleAfi aspirbţiunl. din sceleafi 


pevoi. din aceleaşi dorinţl * eonii-] om ei ici. 
nuiUtca vieţii. 

Credem ca prin actaW cuvinte! 


ac lăxnurcfta deplin sensul i apor¬ 
tului dintre artă fl politic* in ipl- 
m legionar, raport care pu Inse»ra¬ 
nă in nici un caz gupunerea ariei 
teudlnţelor politice. 

Legiunea nu va încerca a* «upu- 
iifl arta activităţii «ale politice 
dup* cum nu va supune nici rostu- 
rilr literaturii nevoilor sale de pro¬ 
pagandă cl recunoacănd libertate» 
spiritual* a «raţiunii au va face 
decât 8* dladphneze omul . ceUce 
Inacamn* numai crearea unui nou 
suflet • Singura legătură Intre artă 
fi politic* tn reţimul legionar va 
«ta numai in subordonare întregii 
activităţi valorilor fl progresului 
etnic. 

Legiunea respingând teoria care 
Iu «a in splntuahtatva libar* din 
artă o manlfeatarc fi o preocupare 
dc lua va reuistaura vmţa artUri- 
<-* In drepturile aale de criteriu 
nrimordia) şl «ftenţlal de viaţă 

Arta legionară, viziune limpede, 
senin* fi viguroasă a vieţii, ca tot 
ce cete legiune, va fi o art* aolară 


dc Anton Balot* 



Uriaşul film a 
luptei unei gene 
rafii» pentru 
crez etern şi pen 
tru o Patrie 
peritoare. 


ne 


Fil'n 
ciului .. 
ismului, 


sacrifi 

. »*o* 


krenus 

...un program cuplat 
interesant, care poate 
aduce surprize, căci 
matchurile nu sunt 
de loc penlrn baroreşleni 
o „simplă formalitate 1 * 

CELE DOUA MATCHURl ALE PROGRAMULUI CUPLAT OT MAI- 
1t AU ACELAŞI CARACTERISTICA.. 

PAR AHO SIMPLA FORMALITATE PENTRU BUCUREfTENT fl 
SUNT IN REALITATE DOUA JOCURI FOARTE ORELE 

UNIVERSITATEA VINE rEXTRU „PRIMA OARA IN FATA PU¬ 
BLICULUI BUCURESTFAN, IAR MICA PENTRU A TREIA OARA IN 
CURS DE TREI RAPT AM ANI. 

SUNT DOUA LUCRURI. CARI TREBUESC REŢINUTE POîTRUCA 
POT AVEA O INFLUENTA HOTARATOARE IN DESEMNAREA r£ 
ZULTATELOR 


„U” va lupta pentru a „cuceri" Ca¬ 
pitala ca orice echlpi provincial», 
care Joaca pentru p-tmo data la Bu- 
curafU, tar Mica va juca mult ma\ a- 
graalv căci l-a dispărut Umiditatea. 
BELGRAD 7 — Cele două marii p svor iţ) *i intalnlrtl rvxnl. dailgur. 
grupări de football din locnUtatal ^ ^ bucumtan# . dar 

JBeogradidiy ^1 S. K Jugoitavlal ţcWrta ftU y# fJ ţ„ nlclunul 

S2 ’ţ «*——*=• 

D< xSîî^lr ^n^â^^Le organi-l EMa Inc* un lucru, care Vebue re- 
zat dc Ferwicvaroa «l «ate foarte | \muL 
probabil c» va fl înv 
echipa jugoaltv», probabil din 
greb 


r*pr**ln« -n p.ri.ol 
real 



Rctultatelc obţinute pdnd aeutn de 
I echipe unit-entitaM «uri dau 
lianeâ la meichul cm Rapid 
I Şi un uf t, „U" repreaiatd un pe icul 
I real penlrn Răpi ( 

I Echipa dm Sibiu *?»♦ ftri in fortnd 
I fl arc o rortdllţe ftoied excepţia 
I Rapvd a orÂtaî in malchul oc Du. 

I mintea trecuta un început dc oborre- 
ţ Id. care poale arcentua tn ţocul dc 
I ta, car* poete «4 Iu r ceva frccdtor «au 
poale accentua ta jocul de 
j mdme $» in coiul nrejto nu «c wa 
putea corbi de a victorie (erot-tata co 
| de o eerrtiudta* matemollcd 

AiamoJul (erenwlui ia »upUii» difţ. 
1 cveuţa oHetlcd a Rapidului? Deloc. 
I Dacd In motchul ace*ta citata o echl- 
I pd avontajold de teren eecra e Uni- 
| vcmtatea. 

Mioa va marca d« dala 
•ceasta un goal ? 

jn moloh Cedrii at progrrrutilul de 

Imdinr »r Intr-’icrc Vcn .t ţi Una. 

I Un match 1 » fel d* Important pentiu 
I ambele efhlpe O InfrOnefr* or \n- 


diabilă a locului 

Mica. o complicare a ettuajlel uiei ^ 
putea fl Întrecuta de Sponul Jpa-,. 
tare ţtV.D ll 

In celelalte malchmn meţlnute la 
B-cureitl. «chlpo din Rrod a arf*» 
° d * “* 

Pmn> n, v„ w 

tu/erll modl/ţcdri tmpo U nie. eunp* 
»4-4 aducd eceoeta opr*,^,, ^ 
ocvsn fallmenierl 

D * r w tUajun. de eficace 

per^a Mic. ta poaM marcel 

fl le Bucure»|i ? 

Da. Dacd apa-, 


c#r « Mger in , 


niclo tehui acela eu. faptul’ta 
marca un poci C eţ pvjm. 

IN PROVINCIE 

In prormeie *c dirpuu mdine u*- 
moloarelf patru matchuri 

ARAD I 

Gloria — Rtpetute 
iMatch milk 

ERAILA I 

BrăOa — Gloria C. F. R. 

(Favorit . BrăilaL 

PLOEŞTI i 

F C. Plotţn — Sportul Studente* 

(Match ouJi * 


Flclachmann — un ru no» rut 
motoclclist german — intr’o 
,lum»nU" elegantă fi periculoasă wmna pentru Venu» piordtrea irtme- 


REŞIŢAi 


l) D R — CrolOro 
(Favo.il: U. D. IL>. 


U 


Deeiziile de „neprogramare 

dictate la sfârşitul campionatului 
sunt valabile pentru ineeputul lui 

0 interesantă hotărâre a directoratului îoolballuloi 


-ioioieio4«<oioioi- 

HocKeyşiii seieciionamil 

vor face săptămâna 
viitoare incâ douâ 
antrenamente 


Dir*<taratul •porturilor de lamă a 
pornii eertoe ta lucru in vederea aa- 
zonulul — mal alea lotamaţHma* — 
rare ae apropie. 

fl faptul eă malrhurll* cu Rlova- 
da care urairaxă ii •* dUpul* In 
C apitală peste două săptămâni, a» 
apropie cu paţl reped, a determinat 
pregătiri 

gate pentru prima dată clnd lotul 
M-larţlanabllUor aeta pregătit dup* un 
program raţional, a>« cum a foat Vi¬ 
neri seară. D. Ing AI. Balei a con. 
dtu un antrenament model, in cursul 
«ruta (urătorii au lucrat eu 
rloalUle exemplară 

Aceste antrenamente vor continua| 
săptămâna vltoare iurâlorli ee‘ 
tlonablll ae vor prrgâtl Miercuri 
Kimbâtâ Urop de o art Nmâtate. 


Directoratul footballulul r«p«c- 
tănd etica sportivă, care impune 
numai valabilitatea victoriei reali¬ 
zate p« teren —, a stabilit un fe¬ 
ricit principiu de conducere; acel» 
ca mciun match căjttgat pe teren 
să nu mal fie pierdut la masa ver¬ 
de, pentru gujpendărl dictate de 
neachlUrea datoriilor. 

Un match nu mal poate fi pier¬ 
dut decât prlntr’o declxlo anteri¬ 
oara de neprogramare 

Cum acum la «fârşitul campio¬ 
natului. deciziile de neprogramare 
pentru neacbltarea unor eventuale 
datorit. *unt Inoperante dtrector»- 

——a o • • » • ■ «âr ° ° 


tul • lu.t o hoUrlre d« «copil»-, P10 ?. A ŢK L „ U1 „ D .!- . P ^P^n^rui 

n *“ 1 “ POrt ^ - PENTRU U 


Impori 

NEPROGRAMARE A - — |-- ni ţTV maTCH 

NUL SAU DOUA J^LATCHURI : I wca\x* prima H dumlmca 


AŞA DAR, DACA 0 GRUPARE 
ESTE „CONDAMNATA" LUM SA 
- —-u ffU \ A 


bSVenttiu începutul cam I din retur 


ouminica... 


Cete mal mart pre*»Url »’au făcut 
ta Bragov pentruca »ă ae asigure 
croeaulul Juniorilor un succes deeâ- 
vâr?iL 

Croaaul t« dispută mim» ti) orga* 
nlsaraa grupării brogoveo» U. A B 
ţi eete dotat cu o foarte frumoasă 

Nota de atracţie a aceetul oua» 
eetee-1 cofutUue duelul, pos.onantul duel 
«11 dintre atleţii bucurefteol fl ««1 
calnlcl 


CO 


LD1S TRENRER 


de orima carnale cum 
paraţi dela 


Hi 

intuia «tMint 

„CUU iSTRH” 

str. LIPSCANI Nr. 41 . • TELEFON 5 . 44.08 

PRETURI 


AUTOMOBILE 

iii: ocazie 



DE SCHIMB 
TOATE MĂRCILE Şl 
TOATE TIPURILE 

Gaueioenri şi eamere orice 
dimensiuni găsiţi eftine la 

„Specialul** 

C 0 ST 1 CA MANTA 

Bucureşti şos. ştelait cui mare 103 

Telefon 2 










































































MIŞCAREA LEGIONARA 


Prin Legiune 

-,**'■*'.tLTTn 'ÎT. IL^-T'YT M *' •"**•* ■* M.I ■»,*.. ..I 

pr»i«Rt> •#♦. »Hi Imv, for (•«•fi*. Noii _ 

DMIIM allMţla MM (im «Mita i ,*| «, ro.eluftoi „ O o tt £7\,j^ M 
*•* '•»•**. tor «Hol# • Mrti*. plic* ţ| marele n umA , d . 

*• «tabltoşSe •" r *p*rl *»l« creditor <t* u Alta ei g ^ vllu , «*. 

ta *« «'•••»»•. MCM,, ShVJSS VeJSSt 

fl prin ittorte, da data nta. nu •eablllure, •plr»iuatit*|ll In vl«|a 
«rbaue iA înţelegem docAt mamen- *• tot* da c«tre noi şl do aci. doi* 
tola epocal#, undo lucrurile Iau o "ei- pH« pilda noaitrA. «o va ravAr- 
aouA tntorvAtufA Sunt epocile rkstur- l » atupra tuturor colortah* 
nAtoaro do valori croind noi dnr- 
rtrurt ca armeni , n AAiAtorlta d**- ?Hm cA toc. XX va purta pocoloa 
lungul •ocololar TrAInlcla acoitor 0»nluktt neatru, cA lirorla universala 
drumuri « In funcţia do Impulaul pH- *• parcurpo a trooctoHo doolungul 
mH la (AtpArillo fl mal afot do na- ««calotor In vfatvto* Imputiulul dat 
tura noilor valori raitaurato. In tot do noi 

acoil parcurs. Ittorlr. poarta pocalia FrAmAntArila da aii. lAiturnArtla do 
poaluiul Moamulul datator do noi «oieri la «ari aalataei aa var llmpoil. 
rmSfi. omeniră# Vg( va regătl echilibrul. 

Ori căi ar fl da penibil. Inlarpro- d * r d-u «" echlllbm carat 

ta IA In aceaf tont Istoria. noi nam P fl " prlnralul rpirltulul. |l toata 

feti dAfAtori do noul drvrmirl In laie- «*atodtA nouA noamwlul da |* 

Ha. I penibil dar nu fl de»cura)anL r *"' j***"" <*ac. 

Şi rata In virlutaa prateniulul. I ta»lom#»ea d* miori 

Vreţi aA avell Intalaoaroa In te-' tW * fl da alto 

praiA a c.a.ulLl do ».|JÎ Neamul ■ H " t ,wm 

na* t?u ort# roata urător da noi valori 
fl ca atu# cralator da latorle. O 
achlmbara do perspectiva cum nu aa 
peata alta mal maro 1 din dobitari 
devenim ereditari. 

Cum ? Datorita geniului noatru dac. _______ 

care ia reiumA la doiAvArfltul prl- #* datare la pomul rAni naui adicÂ' 
mrt al spiritului. al auflotulul fa vio- legiunii 

|A. Şi fapt toarta iomn<flcathr. acaata Neamul ramAnotc devine cralator! 
oato tnaufl «roşlinfteul Aş* i« ai- da l*toria prin logluna fl pontru prl-, 
pCcA cA noi «uniom alngwrul popor mi datA. Şl dovlno In chipul cal mal! 
din lume care no-am naacut «»«*• nabil poilbll prin retntrenare* *pl-' 
tial. Nai. prin urmare «ici ncm pu- rffu*IHAf<i I chim coaaca llpaofta 
to* concepe altfol lucrurile dac At mal mult omenirii. A fa. am putea 
prin primatul spiritului cAci afa «pune a alngurul lucru ca II llpseyto. 
le-am apucat şi legiunea l-o va da. cAci In lata! 

Aci avem cheia mlaiunll noaitre In declinatul. fn|olegem cA mergem la 
Uterle fl tnlalogaraa momentului ţinta aupremA: aalvaroa omenirii prin 
totodeiA Şi o flretc cAci nlclun alt primatul aplrilulvi. 
neam nu oato mai indiert ca noi.t ION BOT AŞ 

RETE1DICARÎ FEMININE 

pentru azi 

Mişcarfo femeistă tic-o mort curdnivîui de „etnoncipo r*~, fe- 


Fapta legionara 


In ajuutorul 

eelor amili şi nevoiaşi 


Necesitatea istorică 

Sk omului nou 


,1 

muţi apr# planul toc lai. Noi mergem 
la rAdAcIn* lucrurilor 1 eram 

Iul. 

vrem omul nou. Voim deci eA dăm 
*up ort detAvArţ It celor lai te va¬ 
lori a adela. 

latâ do «a ren»*tarea aac. XX aa 


importau;* şt dc-o grat’d actuali¬ 
tate şt-a pAsif temeiurile «alf in 
revolta contra părerii «uaftnutd a- 
tât de mult timp. cd femeea este 
total tnjmoar# bărbatului. 

Acea.*:.i părere atât de Qfefită a 
adus pre- «tul şi încercarea de a 
tt demonstra oamenăor falsitatea 
acestei mfinfri 

Intr'adecAr încrunte trebvasc 
i'usuttr clar /n;r* Mrfias fi Jenvae 

nu fncave comp arap*. Diferenţa 
între ei «u e*te de grad. ci de na¬ 
turi Şl pentru accyf lucru nu «e 
poate ”i>rbi de-o inferioritate sau 
Avperrpritat# « unuia fj|d dc altul 

Fierar# tş» ore destinul adu. du- 
pi cum toate lucrurile lumii Şi 
frumuseţea erieten(elor stă *n im- 
plinerec rofald a deetitiuitei pro¬ 
pria» £n«td o armonee şi o ordine 
uniireraald. A le abate dela destin 
Ineeomnd a greşi fa|c de tine r» 
faţi de tot pr-.ntr‘o poziţie / a led 

Alta cete mîiunea feminină a 
lumii decât cea hiirbdteascâ, uita 
sensibilitatea şi al te ie-» «unt pure- 
rtle 

Dar dacă secolele trecute au qte- 
şit evmtiderând femeea inferioară 
bărbatului, în vremunlr actuale 
asistam la intdmpldn mult mai in- 
groorăloarr. 

Femeea a uitat pentru ce îupld 
şi in loc «A ccord drepturile fiinţei 
tale, le-a cerut pe ore tea ale hdrba- 
tvlui 

In afară da faptul ci «ub acutul 


mede as fin tşi ascund dezordinea 
ţinutei, vichtl fi fataul. asistăm la 
o masculinizare a femeii 
Se (nşeold femeeo care imbrdcând 

pantaloni şi fumând cu »Tunet cu fd 
crede cd şt-a câţupat drepturile. 

Mă (ntreb ce ar fi dacă intr’o n 
bdrbatti ar pretinde femeilor ed le 
sârute mâna, pentru că In dn/miîir 
Ndrliofu? csir rrjal ru femeea în 
drepfvri #1 il«lor(l 

fterolufla legionara aduce fi pe 
ierna* in oder-lrato «o «tare, pe 

drumul propriului «du deettn. 

Femeea nu numai cd ar f drep¬ 
tul sa fie o fiinţă cdreta cultura 
•d-t fie occeatbild «ub foate formele 
ci are chiar datoria de-a şti cât 
mai multe #1 mai alee cât mai 
bine. cu condiţia si nu se abat* 
dela autenticitatea ei. 

In familie rolurile trebuesc si 
fie bine precizate. 

Bărbatul este elementul dinamic, 
creator, aderă râtul luplâtor, iar 
femeea prm faptul cd ecte cel din¬ 
tâi educator, ra fi elementul de 
fundament al «orietdţu 

Dar şoţie fi mamă bund nu poate 
/1 decât dacă mintea Şi sufletul 
fiu sunt luminate fi inobilatf prin 
cultura 

Nivelul unei «omefdji se poate 
.«ocoti după părerii* care eristă 
despre fcmec, dar mai alee dupd 
gradul de educaţie la car* a cearta 
ajuns 

Ana Maria Toader 



In aiarft de ixtoria asta scrisă roAlloioacâ aensul tatoHai pa tru¬ 
do oameni, pe cata o Invitam tn I pul viitorului. 
Ko«li^p-c.Ţ: oc -Um 1" C4n..l , Sn»t«nbrt. 1#40 InMunnA 
e«t* o Alta istorie care se ridici I fn istoria neamului r< mânesc o 

deasupra minţii noastre, dtasu- . ,_. , , 

pra cAriilor 1 ^ Afhan S htl ^ cu sabia 

_ I lui de loc, ne-a ar A lat calea cea 

Perceperea evoluţiei ai fireşti adevărat* a dertinuluk nostru 

£&r! n :î, Wlunil - tal fruK. 


aoăştere ale omului 
te şi necomplete. 


Ir» faţa cantinei hnttonare a crupului 4 . copiii reructaţi. dup* aerviro* cinei 

-ioioioioŞ«i»ioioi- 

Congresol anual alSodotâţi 
ortodoxe a Femeilor Romane 


Astăzi d.nunvul* la ora 9,4S »'« 
d<<nchin con*rreeul gcnoral anual al 
Soc teta tu ortodoxe a temoiiw ro- 
m*ne. aub preîodir.ţia d-nci A- 
lexandrtaa Canucuzino 

Conirre»ul ?>-* Început lucrările 
pnntr’un sen iciu du'in oficiat în 
capela Inotitutuhil ortodox din str. 
Principatele Unite 63. 

A urmat Apoi cuvântarea de des¬ 
chidere rostit* do d-na preşedinţi 
Alexandrina Coniac urlno care, 
dup* tradiţionalul cuvânt dc „Bun 


venit" a făcut o răpunere asupra 
AituAlţci morulr a aoviotâţii orto¬ 
dox n • fcnailiir loiofcnv 

Delegatele (iltAÎclor Au făcut ex 
pun«ri amănunţite asupra activit㬠
ţii din cursul anului expirat, 

La ora 1 30 d tn întreaga a*ia- 
tenţ* a luat parte la gustarea dată 
de institutul ortodox 

Deebatcnle congresului vor con¬ 
tinua astăzi după amiază şi milne 
Duminecă, luând afărşit printr* 
maAă frăţească 


Ea nu este rodul socotelilor u- 
In armonia perspectivelor a-1 nei mln W omeneşti cl, lmplini- 
cestet Istorii universale şi ima-1 rca voiet ^ui Dumnezeu care ne-a 
nente, flecare naţiune Îşi arc dl-1 putinţa răscumpărării ve- 
mvnstunea # 1 , drumul ei. Se în-l c ^ i ^ or P ăcftt c. 
tâmpi* de multe ort ca, prtntr*ol Legionarii luptător» 1 nea- 
greşit* orientare politic*, naţiu-1 rnului — din porunca divin* re¬ 
ni le si-şl piardă firul l»tonei lor veUtA P rln Capitonai nostru, ve- 
apuce calea altor destine, 1 nlm ** punem ordine tn dese- 
unor false destine. Această de-1 chlllbrul xUvilator desUnţuit de 
rogare dela conduita Istorici, ex-1 conducătorii de până acum 
plic* ştirile de crlz* spirituală I Tării cari, prin netrebniciile 
şi material* cart au produs de-1 lipsa lor de r*»pundcre, au a- 
ZAstre uriaş*) cultunl şi civiliza-1 runcat neamul la periferia de»- 
ţiel omeneşti 11inului aia. 

Sunt momente, insă, când din 
sânul colectiviUţilor naţionale, 

•e ridică oameni cu o supre sen¬ 
sibil* intuiţie istorică cari de¬ 
mască falsa istorie şi recheamă 
naţia pe adevărata linie a desti¬ 
nului ei. Aceşti oameni au mi¬ 
siunea sA restabilească echilibrul 
Istoriei. 

Ieşirea aceasta din destin 
dă nou*, oamenilor de rând, ilu¬ 
zia vremelniciei istoriei. Not 
confundăm istoria propriu zLsA 
cu formele trecătoare pe care le 
îmbraci din epocă în epocă. 

Pentru istoricul obişnuit, for¬ 
ţele acestea temporare ale Isto¬ 
riei sunt realităţi oarecum ne¬ 
cesare. Adevărul este Insă altul. 

Oamenii creiaz* aceste forme, 
prin abdicarea inconştienta sau 
de rea credinţa, dela sensul isto¬ 
riei Imanente. Pentru aceea cred 
chiar c* el fac istoria Oaemnii 
numai impimesc istoria. Dar nu 
orice om se bucuri de această 
prerogativă. Ei sunt oamenii 
crucilor de veacuri cari întruchi¬ 
pează chintesenţa virtuţilor 
pure ale rasei lor fi au muiunea 
«ă-şi mântuiască neamul, readu 


-ioioi»i»Şoi»ioioi- 


Parastas legionar 

la cimitirul din Predeal 


Dar legionarii. e*ln in vtaţa 
aspri a omului adevărat, a ©mu- 
Im erou, nu este o apariţie bio¬ 
logică inedit A Nu asia a vrut 
Căpitanul. El a vrut să realii*** 
pe omul înfrep. adăpat din toate 
izvoarele vieţii. P* omul setoa 
de viaţi plini, de viaţi Întreagă. 

Legionarul ditpreţueşta nobi¬ 
li «mul intelectual şl dezaprobă 
brutalitatea. Deasupra intelectu¬ 
lui sterp fl » voinţe» oarbe «t* 
efectul — iubirea creştin* — 
prin ea ne apropiem de ceilalţi 
oameni şi tot prin ea ne ridicăm 
spre Dumnezeu. Legionarul sim¬ 
te tn cl veşnicia. Fapta Iul erte 
o părticică din armonia lumii. 
Viaţa lui este viaţa neamului. 
Destinul Iui etic destinul n«a- 
1 mului. 

Pompiliu Praca 


A. M1NASIAN 

___ _ • __ 

FABRICA DIEGAIIICt DE miZMIi 


Ixeculă lot ielnl de ciut uri franjari 
de măiase pentru rudeuri, şnururi, 
le/arde penlro mobilă, precum şi 
lol ielol de garnituri in pasmanterie 

Calea Şerban Vodă No. 48 

Telefon 3.77.68 


Dela JiuM legienr leal 


ţAJI. s — T* laşi. Mdia Ajutorul ii*t cantittu *« «UmcBlt tn 

L.e*lm*r" » depu* o activi lat# d.e I Cepotilc Toi arest *erv<ctj a'a ocu- 
. cele mAi prodinma. I pat cu ancheta la domiciliu a ne- 

cAndu-1 pe linia destinului său. I Aalfal. d. dr Gr Osipov Smeitt I voutilor din oraş, la cor» »cop 
~ ■ * * * mtormlt © I împărţit periferlâ în mca taclo 

•in sa 


Reacţiunoa lor faţă de mlstifl -1 ronducuiorul lastmitiet 


calorii istoriei ea te revoluţiona¬ 
ri. Ei creiaz* o lume nouă, 
elită naţională, căreia sâ-i încre¬ 
dinţeze reabilitarea istorică a na¬ 
ţiunii. Această elită trabuc sâ 

-T»1»l*IO*«IOIOIOI- 


dar* (le ►•urna aavipra lnUe**i acti¬ 
vi ti ţf dasfaşurete dela miiinţarv — 
0 Octombrie uhu — H pinii ^»Wzi. 

S'a incasa? : d.n donaUt auma de 
1.567 JA” leu âei* cir>« maloşraf 
4»\2.4«0 lei, inutne yl proşrrme «1 
dela o TTianlfcatBţie >pon»vA AJÎ1 
lei ,dcd un totil de 1.010.1 fl* lei 

Din accastA sumă *'au făcui plăil 
In de lei l.KW.403 lei, »t anu¬ 

me : 300 131 lei ajutor acordai In 
bani . 1 012.944 lei tn alimente pen¬ 
tru depozite, bocanci, rochiţe, etc ; 
IA© MA lei cbelturti cu c.oeenalotra- 


Vineri 6 Docrmb: io de 51 Niculaa 
din tnJţiahva cetătuiior de legionare 
din Bucureşu şi Predeal, *a oficiat 
la sfânta mănăstire Predeal, un pa¬ 
ra* tos pentru toţi legionoril căzuţi, al 
ciror nume de bolea e^e Nlrulae. 


Cooperativele legionare 

dne la o simţitoare eftinire a traiului 

* . ta, 1 . wmimMH- eu rota din 

M 



Valul de numieir c* a <upHn* 
C*p>laU âtla uapa? I* te^lait. 
e pe îl* • di apar» 

CoopeieUvaie legauic adr.ir»* 
te in 4 Vitiil«un( creiz'e ţymtn nfien'- 
rea treluiui, *• Iamulteac pe. ş: ce 
trace. 

In (.ursul zilei dc eri um uvut caa- 
xmncM de * »*tata u livoaputur'if 

urxi n.ui c-oopemuvc do conşufn, în¬ 
fiinţată de tutbul f> fomitto leg.ona- 

ri ..BtnnnV*' ?bn grupul 4 RA*UV 
Este vorba de ecoj*"r*t1va Dir»tto- 
m" d n F»aţa Amre. i 

fcutx-ripţhlar etoperiU de cg toata- 
Sxi «ceatei funi'.iti, )i SAj adicgol Ş* 
«lţ« aubocnpţl: sta 1 c*m»railio< ImAi 

cooper»i:vu ..Bimtortl" a dmenit o 
adevăraţi inathuţlc rtisnP* a rezol¬ 
va problem* traiului popuisţiei, d* 
pr*n parte* lorjlul. 

In cadrul (Jir. t)M«*abiir feauvitav 
leLvnaie s avut loc ar 1 » ora 
jvzn. slujba afeştamie» d« inaugura»» 


mihei l^rjunta leH »nA»i' - N nume¬ 
roşi camarazi din grup* ; I flA-Jvţ 
glujba reiitibăaă a !■•*' ofU-sdă de 
părInicîe Dr*jp>tmr«*ic del* Unerics 
,\nua («ue * ţinut P o trumoas» »ta- 
v»niare pentru pro pâr <•*■■» oooptfall- 


glun*rk~„ In oomponaţi# cu cele <Ud 
prăvăliile din Piaţa Amzel merola 
.Jonalhan" ia cooperativi» >4 »•? x*-. 
in piaţă W lei ; motel» .Creţwtl'. I» 
cooperativă 4» le:, tn piaţă «o lei 
«rnochinele. to ccopwstlvâ ISO le». 
ptalâ 200 1*1 , hermxil M ^perauvă 
IA lei bucata. In piaţă lă—20 lei 
bucata ; Umâlle. in .ooperaUvA • Ud 
bucata, tn p;«ta a—ir iei; Uaota». >» 
cu e it âri iti v* 20 1« kg . «o P‘*t* 

2Ş toi; ©reaul prim» cullurt. to coo- 
pcraUY* «o lei kg-. In piaţă ** t*»: 
făina de Botoşani. tx« acrvrt. la coo- 
i«rstivâ .12 tai, in piaţa « ie». *te 
pentruc« in de|»nriiul rwni>«rativ»i 
că *« gă«ca»< â in permanenta prndu- 
ig»ţ naceiarr consumului zilnic, * eu 
Iu»? din timp m*»,»rl. flcăndu-ee *n- 
aatamenre cu fuintron! 

(XipA festivitate» UrumfurArV coo- 
(UTbtiva a început «peraţiufliic d* 
. .«ru»r« 

In catev» rotaule lotului a loet 
tlxii de pupUtaU». vinxhlorU nepu- 

toîn^'îw ‘2 -r, I. ar. 
10 juni dimineaţa. Crvptfl 4 
■ || rtiugu*» v canune in »u 
* 

dUntOMu/ta P*i ro »t *+*r% 

(•.„(.ii de firin «»HiefUl Tel 


Comemorarea 
Căpitanului, Nica- 

. ‘ o MM • 120.030 tal a mu cnciuut penu 

dorilor şi Decemvi-1 
rHor la Suceava 


periferia în rect iedo»r». 
Prin arest scrvlchi putut tUbOl 
0 statistică căi mzi exacta a ne- 
eoieiUor, refugiaţilor şl «tnlătraţi!«r, 
cari urmca/A j ft *jut»ţl Concomi¬ 
tent cu desfăşurarea acestei ancheta 
.Ajutorul Leetarur'* mal are de a- 
jutot 12.643 nevoiaşi. Deosemcnl ser¬ 
viciu] da ptasar* a cnlaborat Intona 
pmtru plasarea unui număr foarte 
mare de pentru ne fără ocupaţie. *a- 
us făcând In acetoş t.mp şi o târlele 
de serviciu odraaate instituţiei 
Până in prezent s'ou InfllnU» »* 
cantine, unde ntaie Iau mui graiuit 


Au luat pa-te familiile imara dintre 
martirii legionar» Innvxroânaţ» la 
Predeal, presnim numaro»! «ornan- 
danţi legionari, In frunte cu d. cum 
ol Bunel Vestiri, Iile GâmoaţA Din «aainaţi mişelegle. a ocazionat o pin*- 
Bucureşti eu venit special legkma ii 
din familiile TuaOei Nom* «1 lorda- 
che NlroarA din grupul 4 RAsleţt 
precum «1 legionarele din cuibul ,BS- 
diţa^. pentru a asista la acea*’ A pi¬ 
oasă oulemnllatc, unde *r pomer.en «i 
■urnei# comand ah tulul tagionor Mi- 
coiae lardAcbe Nlcoarl. fo*t set al a- 
costei (emilii de cuiburi, nJtacvde din 
cuibul Toad» Tunai, intilnţat de el 
in toamna anulu 1 \te\f 
Slujba reilgl«»ă a tn* oTUtaU de 
un aooor de and pieuţi Onorurile au 
foot d*le de legionarii din familiile 
Toader To«u #* lordach# NicoarA 


. 7.IM Ici 

pemn. difaril* reparata . U*™ ^ 
timbre pentru biletele de cinema ; 
3 342 tal piei* telelonulul . 30 120 ta 
pentru mobilier . 2 830 le» veselâ şl 

__. — 1 1«- 7 335 reprezintă cblrto pentru lv- 

Relnhumare* eraştmeaacă a canhn> La data de M 

lor oaemlnt# pâmlTteetl ale Clptta-1 Nownbr e hmu exista *©ld in 
nulul, Nicadonlor şi Decemvirilor a-lj^ 310700 
oasinaţi mişeleşte, a ocazionat o ploa- In vederea «prevtaionărU ,01 «jj- 

nara Săptămână preoedenU zilei ^•| CRnom , u *jj „ activat intona In ce¬ 
re In huma re, a fu»t o săpiamAnA d« | întreţinerii cantinelor In Unv 

reculegere şt Închinare martirilor p U j i«rne» In acaat »cop »acumu- 
mucenictoa;! pentru dreapta credinţă 
Sâmbăta 30 Normbrto acta eai#- 
drato mitropolitana Sf loan" r'a 
rolabrat aolemn. Itnproel«nan ta cere¬ 
monie religioasă de comemorare Au 
foat de fată 1* pioasa ceremonie re¬ 
prezentanţii vleţH legionare, militare 
şl ecleziaatico la frunte cu I P S S 
Mitropolitul T»t genial de eaveie- 
rie Manafu ji prof Gavrll lonearu 
prefectul judeţului precum şl o mare 
mulţime de creştini din localitate 


tul; «W» tal cbeituelt gănafata; i^^MraoiiM dto «ta mai atma şi 
20 030 tai sau cheltuit pentru diferite p# n vru devei* de con *#- 


o con tini pentru elevele . 
eundar reh-gtata şi fo^e sărace. 
Către sfârşitul l»d OctMmbrte s'a or¬ 
gan! 02 ! apoi o bătăile de ajutorare, 
când a'au împărţit efecte şl alimen¬ 
te Va un mare număr de copil să- 
rad In !una Noembrte s au colectat 
AOO.OOO iei Si obiecta In valoare de 
7M.OOO 1*1 

Sfârtind această dara d« toarnă, 
din cere vedem rodul unei mund 

neobosite, ne deectadem aunetal# şl 
lăsăm «A pomoaaci un gând bun 
pentru cel ce muncesc to alinarea 
«ufednţe.'v c *l® r •> nevoiaşi 


«*HI4li4« , 4 | *l4»— 


Tabăra legionară 

dela mmisieroi Aşricullorii şi Dom isuior 

„Grupul Comercial” din C. M. L# a efectuai 
pânâ acum pe acest şantier loerâri de 
de 2 milioane lei 


Atol. 


ret 


m IX. 

nara 

1 «pai 


bduJ a) .vnunclam 

voneo.'u. a arătoi rc-st^i. P 
Au cuoperat:vata lrgton*r# 
du staillir* « rpe vie. 

Camaradul Faul Popeai 
rumandant a' grupuiu» 4 
doi preţioase detalii *v»p» v miuiu 
cu ru a luat fi aţă cooperaţii» şi e 

ca Ş!-a propus «* 4 

Fealr„> ediflr*rea puia>.*li#' »* ,r 
m*loara aaupre iwdwill rum 
ret 1 veto log.on»(e dur ta et\cr» 
vieţi». dAm ciue^a pzaiur *Je an 
iaiar gol* cougicraUva ►Alru.oto 


taţi a 


SJu!b* 


con «ocu. 
!tagv«nsr* 
frwn «ee* 
cfcauV ‘I 


r-^cţi 


îuilaU oa 


dr*»t>r« acsto< 


cârî 




uou 


•ulat (0* 


Vodă. a 


tare cH IK> pev«i»«* 
de m**t •.•(ârtd »-*l ^ 

Cordine < n itf. I HBH 

MunifoiutVut Of*ctal. ie V» deochi 
Dum nirA » Decembrie In radrul une 
impunătuar# fe«t.vit*4' Va parter* 
d Mi# lef’tf. comandând *■ 

Voal•«’* #1 <to**cl et el . Mim.iorti.J 
Gfi'l*»" dlmpreMăâ ce toţi frunl** 
^Mişcării L#gU»n*re". 


Jlârtira* Mlniatorului Agricuiti- 
şt domenUnr A avut *i o* de 
«ufrrlt dc pe urmă cutremurului 
Coşurile tabaor au cUatrua in c㬠
dere acoperişul şl In unii» locuri 
«u dărâmat tavanul ultimului etaj 
O intervenţie pentru reparare-* 
imobilului se impunea cu caraclaf 
ck mare urgoziţă 

„GBUPPL COME1CIAL” 

PE 5ANTIEII L- 

An»»«tâ intervenţie s’a ptodua 
pun iniţiativa goneroooâ a ..Cn»* 
puiul Comercial" din Camtru Mun- 
c »ct a tr«n»for- 


ntorăac p 

mat sanitarul tntr o tabără de pro- 
por\iCi 


acolo»« patronate de C㬠


pitan. Suta de legionari, funcţio¬ 
nari şl muncitori Ingineri şi ne- 
guatori ambulanta aşezau cot la 
cot tşl trec cărămiaiie din mână tn 
mină. cară molozul cu lărgi Ş» c * 1 * 
dări, tavârloac voioşi maca ratata şi 
cântă mulţoimţi tâ sunt In vota 
Căpitanului lor. 

Economiile realixal# până acum 
şi cu intervenţia harnicilor volun¬ 
tari ai muncii, ating cl/ra de aproa¬ 
pe două milioane tal. Soliditatea 
lucrului efectuat oale cerţi, ca ori¬ 
ce treaba Işfionarl. Ier Înfrăţire» 
claselor social* prin mumă - ma¬ 
rea revoluţie şi marea dorini* » 
Căpitanului - Ifl fi*»* 1 * •• #,fl 
una din oarproaiita cala mai ferici»#’ ^ 
şl convlngâtoara 




l.-Octe şl 1 evl r-<»şte-ii* 
0 % ’C iii» m««Ni 


e- erta» 

- £il 


mo x >: 


i 


Ita*re,nU t r ,1*0» i v 

l.ţ-) t A* ( #- 

im **<”•*■ 

arar» «blid 'i - ~ 


i Ar 1 ; J s r.“ 

C Ir otrâ 

;-e •‘ti-'T- • 

*U l*f,ut*tri ti* 9.| 

. i-KcJ >af < ^ra C-eX -r-a 
- 


j - ii ;\f Tfl?tl. 

,o\*. Â .>;to c.-vr-j 
vc« • lefi 

• r*e<i' tlMa fii 

-r Si '* -*u— 

:■ T.. ' 3 :. ?~<} j 

ESteîM 

T* 9 r*' < rnl. >*•» 

-'t\a.\ -1 irl-d ( 1 ■ mee4 
r !♦-. t 1 - 

1 tST!J or.rl rz^lmi 

* - • — rin-.I rri rr. 

- * n ’r -va n 

l I "..'tril * <■ I: --••’U# 
1 - .n?<:» a», mrll.avt* ' ■ r 1 

4# a se V * r « 


it * A# le 

fv 1 


nl f—11 i» e -ta tu 
Î |1 «e de rxlrttrr 
r-7>*.i -’ţeVf hn:-crii 

şui y lut», ţin’ » 


.... —gas SSKSSMS" 










































Pmsslnle* 8 P*» ow i hr l» ||H 


Economie - Finanţe - Agricultură - Muncă 


Ciudăţenia liMiSHIUlUiiltedresarea 

economic 


A*tA»> no o* lat* iu|Jun» «d^iAfra** »1 *nli-n»| iotv»I «I Ub-r»»ijrmuhil 
corc %l na roaiMW dnw- I 

Irvnjo- alr li hora II Miratul ranoomlr I Cln(f«(rata llberallamulul • 

Wiw Intri** cm ercrftţu An«lM «1 • I «m»tl In nplritiW l«H d«email*- rare 
relorUMe (4« jn» InlAralal «i ularl la anarhia 

tJV^TIÎ I TKlKÎ STmSS "‘"«'"‘«M «odl 

I2a ^«l4 » n w Mlvi df flml dr Nw-oltom arap par Icar.tiv ,1 prin 

pa, al uîLr*rj<timh>l !?„, ‘a dl- 

_i vAr _ | iiArnM a *f i rpi vri' uri 1 I ** llrifri|l>iDill fWWMHlf A O* 

slîs^.î’aTX —».«,-*•* •<-»* ><—■ - 

poirnr nxwrdiala ţi Intrion v»ii »m»>* 
rto In orr *«arrlr na apune ulri 

«dată. 

In rărind ins* ineluctabil» **fi* 
mnrvlunii dlnt/e fiui& ţi e/*rt n» va 
arăta ci prin a iruri ui liberalismului 
K**nornJ' «oarta imperiului britanic 
no va InUrala si drrllnr «prr r 
rtlr regret «I d-lol i hurrhlJl *1 
banrjirrllor Inndoor»! din Clly 


munciloriinii ,UI " se va face plala 
in Statul naţional-leg’onar 

Aspectul muncii după marca reformă socială 
a românizării întreprinderilor 


Pentru Ore anta nimeni no mai 
trrhur ai v nuci prooroc 

* 

Ta rtrucCura liberalismul 
mir apare In wrohit al lă-le» rind 
forţa eiminuianfelor nconomire. 4o- 
gjja trece drl» faza frudalâ-agrlrolâ 
la fua mplUlbU-IntutrUli Arcei 
prore» de transferi no »’a putut e- 
frelua deefit imbraeAnd forme O- 
trem de dureroase., anU-aneialr gl 
•dlJ.natlonaJf. 

Deavoltarea rapidă a Industriei ma 
naiacturlerr o linei fn Anali* face 
ri rreoocâ cererea de materii prim* 
ţi rum aoeartl tnduatrle d* ** renta¬ 
bili tale optimă fâU de agricultori. — 
latifundiarii englezi. UImI «Incurii 
posesori d, pământuri. s au rrJbit 
»-yl transforma ogoarele In pleuri. 

A rea* Ut transformare »'* efectuai 
In detrimentul conaţionalilor ţ㬠
rani ţi miri fermieri cari. — alun¬ 
gaţi nu fără violenţe fi «w*s 4 răr»gerl 
de proprii H»r eenlori. — au trebuit 
aa codesc pentru a forr lor turmelor 
de ol. 

Dc • aa. a rtmu dictonul .Oaia 
Ttidn-.-.' pe Uraiui 

Dup A lichidare» |âr*nllor ţl a mi¬ 
cilor fermieri pro*-mul de destrămare 
aoclali a liberalismului economic *'« 
extins ţi asupra artiranatulul cn*lrx 
aducând dlMrugt-rea sau paupcriaa- 
rco meaertasflar »t dispersare» lor In 
moara odor fără dr lucru 
Prin născocire» războiului mecanic 
dr ţrsut, drrl in faza maţlnismului 
primitiv cerere» dc materii prune 
devenind maximă, solul Angliei 
mai poate acoperi aceasta rerrrr 
astfel, Industrii britanică rreurge 
cpMhmA 

Ex»tnilmiiunul englez urmărea un 
dublu stop .Acapararea de materii 
prime din ţările înapoiate ţi colo¬ 
nii ţi deschiderea de dehuţeuri. Itt 
alte lărl. pentru scurgere» produse¬ 
lor fabricate 

Aoeslr doua scopuri su fost alina* 
dm plin de către Anglia prin răz¬ 
besc coloniale, piraterie maritimi 
brigandaj, masacre «I duplicităţi di¬ 
plomatice. 

Ca urmare, pătura conducătoare 
aristocraţiei Industriale Va îmbogăţit 
enorm, in timp ce muncitorul englez 
ae zbate fi azi intra neagră pcnnrtr 
Istoria rămâne minuna acestor 
fapte Pr rond. continente gl firi în¬ 
tregi devin roabele plutocraţiei brita¬ 
nice. 

Aston, in «r* mag ini «oului Inteyi- 
§h ţi a capitalului financiar, Anglia 
nu mal are nevoc de pâţunl. mate¬ 
riile prime fiind aduse din colonii «I 
dominicane In locul păşunilor, pr 
vaste intitulări actualii Ioni gi-au 
clădii vile. parcuri mg Iezeşti. tere¬ 
nuri de aport şl lurfurl. 

Aga dar din cele expuse mai sus. 
reeae clar caracterul vădit anii-social 


(/nuJ dl*»r* denvzt'uoa.ielr an^tr 
ale |^i*blr-nc muncii l« noi. a foit 
împiedec»-ea promwdHi clon rarului 
rt»n,ln«r. 

rvfuiamrntnJa ce te detăiAi 

crtaet* gl o întreagă I ,«eft* oram. pnn apUmreo Irpli 
•Uita de Inechitiţi. I fomdnUara a p«r«ranlutoi di», ioni# 

In esenţă liberalismul rate o ajus- I Wft «p ri nderile, nu numai ca dgier- 
uu-r s leg ii biologice a seler|lunii na- I mnul ae**sia promovare, da- rreoză 
turale prin lupU pentru r«l»t*n|ă I ceerure nouă no flpzca o olani d# #pc- 
r*ze c\ tclrnl BO-fl *rr »rl<r»lV la 
«peria b'»iv> saplen*. I Dul'lum, Impuxl pe,n Iepe. *« est* 

Pentru aceasta, doctrinarii libera- oecât inter, al,*/ gc rimp ncrcaor #pc- 
I«mulai economie. f*l#IMcind ilaraa riolud»it flcedra, mur., itor ,V U e i 
rlvllâ au dai nOz. zrr anul Individ | o^ui"* acoribifă de pui era. Iniraprii 
abtnrd Iraa) gl de sex mazeulin. pe denlor ee ro« trebui punflcote Din 
rsrr l-au botrxai homo ocwxvm'ciis-1 ocrri punrr dr • «der, , on, Infclepc 
Ca analogie, acesi avorton libera. I rfeci nc olo «tcorddH, fă^o-uiu, prn- 
lt*t are In literatura o menerhmă a- | lr« prepdtirco tehnlcf» a rlcmenlulwt 


provimativ* : pe Ilustrul Harpagon 
eroul burlesc a) Iul Mallere. 

Deviza Iul .borna ecnnomleu«“ oale 
faimoasă ■ Jlinimum dc efort 
irnum de avanlagd" ao mal p* 
engleacgte . zi nu 
dar «ă răgite eoorsn 

In viaţă, odată cu aplicarea libera¬ 
lismului areal părăsit de homn ere 
Intrueblpai de minune 
In peraaana râmătorulul hidos, a ape 
rulanrulol rw-rugloal gl a demagoga 
lui poIHlclan. 

Aplicarea liberali «moţul economi, 
leatul domniei -omului 
’a inlnonal In Europa prin Interme¬ 
diul marH revoluţii franceze aduc* 
loăre» (.■■hcriAUl, nn gl a egalităţii gl 
fraternităţii econo m ice. 

Aţa dar. macra revoluţie frwicmă 
cale adurâlnazr» libertăţii 
reia »’«u 

me de |r«.umanitate spolierea omu 
lui d r ritre om. genului gl «rimele 
periodice 

Pe plan paliile, revoluţia din 17*» 
a precizat neomeneasca ,. Deci* ral iu ă 
drepturik>r omoiu;' rare. — fără 
ţine soamă de manlfrsU Inegalitate 
* raselor urjien-şll. — a pus. In lupta 
de liberă concurenţă st oelecţlune 
inianâ pr Iudeul Soml Colden 
bere alături de olteanul Ion Ne«-otlâ 
primul, descendent o] noul popor a 
antice afinităţi mercantile, călit ii 
spiritul economic al Thorri. piua a- 
Julnrul mutualo-maaoclc al comnul- 
tâţii ; iar secundul, sărac cu duhul, 
lipsii dc solidaritatea sprijinului re¬ 
ciproc intre Români plus abandona¬ 
rea Iul. la inia tntimplarfl 
un stat romineaar. ncintcncnţmnlsL 
Fiindcă, după drvlaa liberalismu¬ 
lui eronouiir, — acea . îalsw?. (talre. 
.alsset pn.ş-.cr v | a «Declaraţiei drep 
Ivirilor omului*, — atolului român 
nu-J ora tnrâduH decât să a«tslc 
aiv la arcaati Inegala luplă (le liber* 
roncureuţă : lor starul romin 
de pohtielenl .^Jeetoruri gi 
Pjnd ajooecător. In pmb'emole naţio- 
iwîc* (extroae textual «ttotru D răpo¬ 
sat «iar lodeo-denMM'rati n'a Inter¬ 
venit r- aol«rţ,urea naturală a* a fărut 
Rcaultătul * Poporul român a fosl 
handirapal de . poporul alea” gl în¬ 
treaga riaţâ economică a României a 
căzut In mâinile iudeilor 

AstăzJ se gtle moartea liberalLs- 
mulirt economie rate Iwterwiţlonl»- 
mul energie de «dat 
Procemil de ramSnJzor* a] ecoeio- 
miel noastre este fn toi fi aceasta 
grote intervenţiei la ttmp a natului 
legionar. 

Pentru răposatul liberalism econo¬ 
mie, dona cuvinte : ..De profundi* !" 


autohton, care. In accascâ mazurii, 
oveo drept scop. execuţia rapida fi 
rnzftH» deplini a Ir eu. 

la io fi deT*endcn»d inad — Infr'o 
mdzurii fi mol Inrgd — de tlriduim- 
fa celor vum oziăzt runi puii să ln- 
locumscd rochile cadre. 

Muncitorul eoouLn i.yj ft plasai <n- 
t»’un loc m<il bnn gl otUitA eu Im- 
bundfJurea condiţiilor sale de rla|â, 
drapo'fen Iul de muncă t*a aport P * 
? ni for. muncitorul nostru nu vo moi 
fi împiedicai Io cnlillcnrc, vo oueu 
tin Mlonu mol nxir# n re ia burura 
de ocrotirea legilor modibcole In 
acest îmi 

Se i*o invpfwn, odtc«. idealul con¬ 
turai dc CâiHton ■ 

„Muncitorul va |>âşi cu 
pas de stâpAn, nu dc rob 
pe străzile pline de lutnl- 


loarc, nn de irosire a lor In ag- 
icptArca capitalului. 

Mişcarea legionar* M pornit 
lupla fără nici un ban; avea În¬ 
credere in puterea ei ţi In Infini¬ 
tele resurse ale neantului. 

ie B ca muncii legionara este 
munca ’ Muncitorul român a fost 
hrănit cu promisiuni — sub loat» 
regimurile care s au prâhuţit gi 
care era fatal să grăbească trugo- 
dii istorice. 

Regimul naţional-legionar nu 
!*■ Promis nimic şi I-* d a t lot. 

Căci niciodată muncllorimca 
noastră n’a avut mai mult ca 
acum. 


creanţelor vechi 
ale primăriei Capitalei 


Primăria MunlvJuUrtuJ flu«ura»r. a Naţionala dc Zconomll ,1 Ca,-uri V*» 
oscieluiiri primăria- f, primite de ^uunanl ra „r.nîî 


Dovadă : 

al românizam, 

b) mo nararea 'starplor. 

c) orgonlzarci’ muncii. 

d) controlul luncii. 

*) modificarea legii d* aziourdri 

social*. 

1) sporirea fir dului muncii, 

O) conslruireo locuinţelor munci- 
foraytv, k „ vafi proect junilor eolui 
din Germania, — g( cdte alte reali- 

e«n — infr'un timp atdt dc sc**rt , . . , ^ --- -. 

— pe ogorul muncii roindneclt f* r • ţ * br L uJ ‘° 6 * amortisment al «mnrtu 

_ ... * ” r nil. <w vor Mnll* oHhff.ii, ,, < t» _ 


hotwrăt. «vmform ... 

I* din « Kocmbn* s. - «X ochite 
crt*n\r\a sale cu obligaţiuni comuna¬ 
le. «imohmas Intornă dc «•'. dc Ici 
:aaom.oou 

Obligaţiunil« v» omit al pari ţl vor 
purta o rioba<vdâ dc <4* * nnusl, plăti, 
bilă In dous rata semamncls U l» 
Aprilie gl Ift Octombrie *1* tlecA 
rut an. 

Amortizarea * -coinr obligaţiuni • 
va (ao* In 15 ani. prin trageri i 
sorţi »smastrl*ţ*. Is 1 » Mante ţi \ 
Septembrie ale. («orarul an 

TragoriJe sc vor bu-e in sori! «1 
câte rco# nunws pe valori, conform 


ceeace trebu* -,i reţinem (n deo- 
»ebt eM* fopiuf 'A redretnrea fotold 
a muncitorimii est# asigurată prin 
Intdgi puterea de credinţa de tert- 
/« D dc munc, a muncitorilor 

Radu Mon 


—■•«•■•■►^aiataza*. 


Şilua|ia semănăturilor 

şi arăturilor pană la 30 ioloembrie 


Publkăm mai >os tablou! cu arăturile 
Noembne 1*40 


gl somăr. turUe făcut* până 


-aorsioio^oxtieioi 


Valoarea Iranzacjiilor 

prin bursă in lnna Boembrie 


tlcc. In numele cărei* s’an comis cri- I ni fi luxuri, pe Ultde JăS- 
‘‘’ 1 lari nu imfrasneşto să-fi 

ridice ochii in sus 
Pentru prima data el 
va simţi bucuria, mân¬ 
dria de a fi stăpân, de a 
fi stăpânul ţarii lui”. 
DES VOLT AR EA VIEJII 
MUNCITOREŞTI 

Muncitori*; rumân inii,-fio o uvolu- 
ţte firească. Lp-> *!.i «(«arc a ţârii, 
pc temetui blrulnţi; legionare, care 
c o biruinţă e revoluţiei tot» li (are 
produsă zproapr In tualA Europa 
indriţueyţr pe muncitor jp 11 <U< po- 
-iru-ua- *Nl>iJJQbt«vft «b se ridice pârul la cea 
de către m **‘ tnaU# ‘ *»»hptâ. 

1 tar secretul biruinţa In revoiuţia 
totalitară est* mihzarnn ridicări 
sMndardulu <K vioţă murxitorcaji.ă. 
Încât njunjtc la o egnluorc Intre 
diferitei* funcţii dc cUsA *or*ă 
Înfăptuirile pe ogorul muncu. tn- 
f.înţărca atâtor comlnc lu fabri'-l. »- 
efclierc ssti pe >’ aotirr în cort Urc 
roo- J periferice f! în toolc cenue'.c mdus- 
tr.a>e dm ţară. crcatoa dc disperi»ne 
In Mtipul stimuţAni zxistcnţri medi¬ 
cale. infl^iţare* unu: corp mundlo- 
leglonor. Învârtit cu wvţit de 
pmpsr.undă si dc culturii, dc ră«pân¬ 
di rc a ide-,lor călăuzitoare pc drumul 
învieri] romAneştl, — ţoale a^-cstcn 
nu «unt decât rxorna'a dc.rvoltare u 
vu»ţd muncitoreşti, renăzeut* d.n 
splntul de Racrifictu n adaptaţi la 
realităţile vresmn. Muncii or. mea nu 
.«e poate «ocoli «slfel privilug ată !n 
urmă tmor rtărt d* lucruri politice ; 
ea c*te gt va trebui *â fte mereu 
prezenţi ţi activă. E- nu aşteaptă c»- 
pilalul şl lruţuidva particularrt . ca 
»re energia tl inlţiHtivu proprie 
SU CAPITAL. CI EROISM î 
Principiile esenţiale ale redre- 
*Ârii muncitoreşti, in arest nou 
aspect al muncii, au o strânsă le¬ 
gătură cu ăiiltii însuşi de viaţă 
al muncitorului, — un stil aspru, 
de luptă, de frământare conti¬ 
nuă. de viguroasă afirmare, de 
rcimprospâtare a forţelor crca- 


lon Mofteoru 


Serviciul atatistir al Bursei de 
valori din Capitală a Întocmit si¬ 
tuaţia statistică a jTUjrârii valori¬ 
lor In cursul lunel Noembrie a. c. 

Din spicuirea ace»lor dale m des 
pnod două fapte cararterislire. 

In prunul rând »e remarcă io- 
tansilicorea activităţii bttraicre. 
cerea denotă că atmosfera de ne¬ 
încrederi* pe care încercau »ă o ge¬ 
mene Io junii bursei, elamentcle 
jidovaţti rari au font îndepărtate 
din această instituţie, a Început 
să se risipească. 

Deg< «porul faţă dr luna trreută 
nu este prea mare. totuşi — dalr 
fiind prefacerile prin care trecem 
şi In doromiu! economic — el re¬ 
prezinţi un inccput Îmbucurător. 

In al doilra rând se observă o 


creştere simţitoare a Incbeertlor la 
valorile de stat, cari au (Tecul de 
la M.034.5&2 lei, cât au fost In lu¬ 
na Octombrie, la 1011.375.972 lei 
depâglnd. In acelaş timp. fi saloa- 
rea totală a acţiunilor negociate. 
Acest fapt ea le iarăşi o dovadă de 
incredcre in noua organizare eco¬ 
nomică pr car» voeşlr ăâ o intro¬ 
duci Statul Naţional Legionar. 

Cercurile bursiere sunt convinse 
ci In urma nouilor măsuri dc or¬ 
din economic, rircuJaţja valorilor 
mobiliare ae va intensifica treptat 
ru fiecare lună. ajungând in Ump 
jcurt la o situaţir satUfăcâloare 

După slaUstica intocroită de bur¬ 
să, negocierile dtn luna Noembrie 
a c. prezintă următoarea situaţie 


Acţiuni 

Buraţi 

Vâl®are 

Soc bancare 

18 348 

10 611.620 

ioc petrolifere 

44 707 

20 333.112 

Soc. miniere şl foraj 

22 006 

21 940 420 

Sot pentru Ind hârtiei şi tip. 

17.428 

16597.522 

Soc pentru Ind construcţiilor 

1.046 

742932 

Soc pentru ind. metalurgică 

21.622 

10660 486 

Soc. pentru ind forestieră 

300 

172 500 

Soc de asigurări 

94 

379.090 

Soc. pentru transport 

1170T 

14 071.825 


135932 

95 717.516 

Efecte cu dobândă fixă 

VaL nom. 

Val reală 

Împrumuturile Slutului 

235.148 *95 

89 910 800 

Obligaţiuni jud şi corn. 

761 800 

421-914 

Scrisuri şi bonuri 

34.776600 

16.037 250 


260.677 095 

108.375.972 

Acţiuni 59 717 318. 

E/cctc 108.376 972! 

Total general lei 

204.095 4 


ARA 

TtRI 

Ra 

Rupralaţ* 
ee Irebue 
Innămânţ. 

Ha. 

buprafaţa 
In.vAminţ 
30 XI 940 

3.47#*î€ 


2 IW.Zlfl 


Ruprafaţa 

Supralat* 

oo Irebue 

c* Irebue 

(naăminţ 

Insămânţ. 

Ba 

IU- 

asoaa 

M330 


mssul 


suprar*ţalSiipr*(»ţ» 
Inoăraânf |ln«ământ. 

Ra | Rz 


ro.Wî 


vor rmlle obligaţi.n.t în 
1* 1*1 >00, J 000, 5.000 


nit 
loara 
toouv 

Acr«t» ubligaţluni 

grm lombardar» de-.... ,„ aunMI 

ţlonal*. Cana <W Depuneri p Cum I arătată. 


primita i I_ 

■ inuţiunl U iiritaţii la lu<-r«rUa 
alaiului tudrţeloT «i comunala*. 
OMigaţ" mll» vor fl primita pe »* 

lo»rf« nomlnul» In plata lmp*«tt*4o« 
datorau rrtmăfiat ManUiptulul «t» 
•xrrrtţil iikMw irămăalţri In oala 4< 
24* • din drbltul anual păna la data 
de 31 starttr 1041 numai 4Ht pooe- 
s*uil dr obligaţiuni rari I# deţin dala 
Munlrtpla IN X KMA I.K HltiSBII 
t'SIEI (RCăVţt IN (Am. rAND 
bl ST IS Al FI Sb TIMP DEBITOR) 
PI.RAOSAL1 Al PRIM>\RIE1. 

Persoanele rare aa de Inrual an- 
me dcla Primăria Mnnlripialul Do- 
ru reţii din InrrSrt elrcluale. furnlt». 
el «-aproprieri rtr cor odrooa o*, 
rerl Dlrecţlrl financiare din atr Ha. 
U«t*l No îi, tenului rooUbiliUţlt 
r«nlrnle pentru cerineom rreanţo- 
»ar «I ac bl Larva lor e 0 «biiaaţiuir 
din rmialunen mat sa» 


Răpit* nu a* put'it e«mân« dotă» i ţi începutul Iul Septembrie» Alia 
e;» prevăzut de vreme, timpul * font I cauză este gl Up<w Incheenl dc ron- 
fo»-ie aoveloa la epoca când trebuia | tracie de cultura peni u raplţă 
a fie IrseenftnUta (finele Iul Augv»it 


Bursa de valori 

Tendinţa zilei 


„DISTRIBUŢIA* 1 

SiM’ielale mionimă penlrn 

umilirea erotUiseieor oeirQ>eaiui 

CONVOCARE 

Domnii acţionari ai (societăţii sunt convocaţi In Adunarea 
Generali Extraordinară, la sediul tociclăţii din Bucureşti. Str. 
G-ral Budiţteanu Nr. 11 bis in ziua de 


Plala burtUr* a font ari llptllă dc 
animaţia Din cauza intercalării Intre 
două sărbători, şedinţa a toel Irgcvan- 
(all de un nuaiâr prea mic dintre o- 
bifnultH Incintei burMl. astfel ti «I ac¬ 
tivitatea toreglctrati a fast destul ds 
redusă In taets «#ctaarsls In special 
In prima parte a şedinţei, aioţa are 
un eipect de vădită nehottrlre. ceeece 
determină o uşaarâ tendinţe de tei 
dare la val»rlle cu venit variabil. 

Spre închidere, datorită accentuării 
Interesului aentru velaril# de slst. pla¬ 
te devine mai vioaie şi cursurile sunt 
ceva mal tueţinute. Totuşi, nivelul lor 
rămâne. In buni part» inferior celui 
din şedinţa de Joi. Astra Română lo¬ 
ch ee la 700; Creditul Minier voriaza 
Inlre 300—400, Iar Petrol-BIoeV se men¬ 
ţine la cureul precedent de JW. 

In sectorul bancarelor e< m poc laxă 
B N. R. le 5175 şi Creditul Industrial 
la 510. In colelate sectoare inchee Le¬ 
lea variabili io jurul cursului de 920, 
I. D. P. la 1250—1230 şl S T B la 
1125 

La valorile de slal sa observi buna 
dispoziţie a Improprietirlrei, In urcare 
dele 417 I la 49*1 Consolidarea dela 
29 5/S la 30 şl Urbanele Bucuroşii eu 
S* *. noul. dela 54 la 55 

INCHEER1 OFICIALE 
RENTE 

ImproprictOrjrea 49 1 '», 49*19*», 


49* * . Stabilizarea 40 : » 41 ; Dor- 
voltaroa 40* % ; Consolidarea 29' 
29‘«, 30 ; înzestrare, titluri mici 
50' • . Scrisuri Urbani- Bucureşti 

5** noui 54' s. 54’ *, 54* «, 54* 

35 , Scrteuri Urbane Bucureşti cu 
5* • vechi IN¬ 
ACŢIUNI 

Banca Naţional* 5175, S150 
Banca Romint-aacfe 580 ; Creditul 
Industrial 510 , Astra Români 780, 
Creditul Minier 390, 395 ; Petrol 
Block 330, 355 370 . Mica 890 ; 

Lelea 920. 925 . S. R D 1250, 1240. 
1235, 1230 ; S. T. B. 1125 


-eoieso. o*o.oio. o.- 


Colţul ceferistului 

Pentru Direcţia Generala 

Mai mulţi absolvenţi *i ŞoolU In- f nvlor de şcoală — nu li *e tocoUţle 
fenoaTg AdminiPiratlvo Iniiinţaiâ c«; din urmă. adică neaboolvenţli *c 
acum doi ani. ne roagă si ne facem | bucură ik> toal« avani aţele legale 
renii doieanţaJor lor şi oâ supunem deşi *u la bază aceleaşi riucLI 


Direcţiei Generale in vederea une. 
jueU* aprecieri şl a umd echitabile 
rezolvări, «iuaţl» lor — oarecum ex¬ 
cepţională — creată cu ocaua mirai- 
oJor In funcţiune 
Se ştie că nevolj, dc modernizare 
a aparatulu odminiăiratis ceferiat. a 
mpua Înfiinţarea unei şcoli de pre- 
U>’.j-p şt educare (uncţlonăreaoc* 
Pnn urmare itfiern oar. au absolvii 
.iacj>ti şcoalt. ftdmlniztrauvâ nu 
mai sunt puşi in attuaţ.» — coniuiâ 
penirij el. păgubitoare pentru cwtea 
letal* — de-a litcp ucenicia direct in 
blnnl 

IM. .-ulUţile ac cun«mc Ei Intri ne- 
pTs-tHII. viaţa de Wrou II se porc un 
haor. n'au nici ru mai eJementarâ 
cjnoiUnţâ d# felul cum trebue re¬ 
zolvai sau îndrumat un act Câmpul 
lor d{ activitate orie Ltn.Hat naţiei 
că ic trebuir an Indolungaţ; ţunâ 
te lămurească deplin asupra lucrări¬ 
lor ş, ihricmulul de organizare şi o- 
ordonarr «dmlniatrativk 

Nu toi acdlăf lucru * Intlmplâ cu 
abpoivenţil cursurilor de ‘.rupere pro- 
fedonalâ Dm şcmUa. e. /ntră In ca¬ 
dre dPBd raptul progătip CunusUn 
»♦.* usmvlKte in per.oaOa de mlţiort 
rr»: z.rv lunile de practică elec- 
Usâ pe toren ;-»u famil.arUai cu 
nourii* metode ile lucru fi cruce eule 
mai importam pontru Imnul mers al 
xfLTurv.su ap ci. le-au dat Imacmee 
precisă » miriun l lor pretenle şi 
hiuare 

Dar faptul care irebuif reţmut 
?te ci ubaolveriţu şoo'.iluf adm.nts- 
Uative sunt aupuşi — fn re pri verif 
treap'a de m ara re — âpalutflf regitn 
la cure «uni supuşi neabvV,venţd 
IU. MI 4. In vrem* re pnmilor nu 
L M- p.bie«u* nici oalanuî Im-eg «3 
dnar o îndemn zaţi* lunar* de 1200 
lai. şi rud vechimea — Ir» Lmpui lu* 


Credem, docl, că ar 4 1 catul sâ 
rcslzuascfl .situaţi* acestor abaol- 
verţi Să II se dr fi o claiâ ţn plus 
Adică de:» XU *. oft fie trecuţi la 
Xit4 

Dârţdu-li-se aiaasti ablJafacUc 
lea ferxţ» n’ar face sacnftcV. p e* 
mar. Diferenţa dela n daoă la alta 
In categoria XII esle de câteva suie 
da lei iar numărul abgolvenţlloi »«!c 
relativ mk doul *ule 
%»u poale ruo atit 

LiVil URATOLOVEANU 


3 ani inchisoare 
nentru sabotaj 
economic 

TIMIŞOARA f> — Zltelr acanteo 
au fot l aveafgp Uj Timişoara, 
merrtarvtul MUiai lllevici ft Ludmic 
B<u. I.. ţsr-nrru crima d< rabolaj CCO' 
mitnlc Ambii comercianţi Om fost 
prtnrt cil eu un marc depftztf rlon- 
dcsttu de aliment* ft pănzd de că 
mdşi 

Cu artei* dresate ou foit trimiţi 
In ju/fcrala tribunalului Judecdndu 
ie a*tărt couza lor. Mthoi /lin ut 
/ ost condamnat la 1 am tnchiso«re 
corecuonal* Ludorlr Eok/i la 3 e^l 
şi o luna Soţia t«» BoJch. fnnzl o 
Ca ameşfecolil e f<X condamnată la 
J îuvu închisoare corecţionalfl 

Mar'vnle odăile In mopo.ri*' no 
fost con/McoU fn /atourea Halului. 


ŞURI IMCIPIILE 

D. avorat lliuţ TesMlur, avocat r*f»- 
gat din Omiuţ.l a fo«l tranufrrat in 
admnlvtraţU mnlrtptulul Bucureşti, ca 
rradul d* şef dr btroa cL L cu • re¬ 
tribuţie de 1.000 tel lunar D-oa a foal 
repartizai la direcţi* conlcsxcioauhii 

4 

D Aurel T. Diacon «seu. inspector 
special cl II a foat delegat cu veri¬ 
ficare* tuturor gestiunilor, in matene 
şl honl. conform legii contabilităţii 
publkx şl a legi. patrimoniul ui pu¬ 
blic 


D-nel r.tena Dlnculeocu, detaşai* ca 
directoare * orfelinatului de fete Ra¬ 
du Vodă I * a fixat un salariu de lei 
5.70# lunar. — începând dela I Au¬ 
gust 1940. — urmând » reatltal orice 
diferenţă dr salariu imraată In pios 

4 

D- dr Anastawrv u M hal. lârat In 
diapnrabllltstc pc datn de I Docem- 
bric a c. « Ueti reintegrai, cu dreptu- 
nie âvule in dirccVa med.cală a mu¬ 
nicipiului Bucureşti 
» 

IVnhu recepţ.'onaran material ului şi 
alimerAeior neccrsre canUnelor şi o- 
parelor de binefacere pa'nmatc de 
primăn» Capltalo. a f f «i tnMltultâ 
următoarea conuslune de recepţie 
D. George Kolman conducâtarul 
di roci:ei asistenţii şi ocrotirilor *oc-a- 
le Dumitru Popeacu. şof de serviciu 
U direcţi* i*drn.n»str.tHvă: Octav Cria- 
leacu. condiK-Atorul direcţiei evono- 
mu'ulul «i N. Prato, ţ«» de birou 1 » 
direcţia «conometulul 
Comiriunc* putea iT^smţhw»» 
materiale şl furnituri Ol frto 
loara. 

♦ 

D Gh Crcţcanu, nou) primar »1 
comunei suburbani- Pantelimoo 
fmt instalat Joi dimineaţă In func¬ 
ţiunea ce t t a încredinţat 

D-sa a depus jurământul in f*U 
d-lut Negulescu. primarul sectoru¬ 
lui II Negru fi a funcţionarilor co¬ 
munali 


SAMBATA, 21 DECEMBRIE a. c.. ORA 12 

spre a delibera fi hoUrf asupra următoarei 

ORDINE DF ZI 

ţi) Punerea de acord a dispuziţiunilor statutare cu dişporf- 
ţiunlie Decretului Leg* Nr 3543 din 19 X.1940 publicai ţn Mo¬ 
nitorul Oficial Nr. 245 bis, din 19.X. 1940 ; 

(2) Ratificarea cooptărilor de membri In Consiliul dc Admi¬ 
nistraţie al societăţii ; 

(3) Îndeplinirea formalităţii ceruta dc ari. 7 al Decretului 
Lege de mai sus In ce priveşte administratorii eu funcţiuni la 
al(c societăţi ; 

(4) Completarea Comitelului dc Cenzor»: un titular si doi 
cenzori supleanţi. 

Domnii acţionari cari vor să ta parte la Adunare, sunt obli¬ 
gaţi să depună acţiunile lor la sediul societăţii, cu ccl puţin cinci 
zile Înainte de data fixată pentru Adunare 

MODIFICAREA STATETELOR 


text vechio 

art. 12 (paragraf. 4 şi 5) 

Consiliul dc Administraţie 
poate lua decxziuni cănd cel pu¬ 
ţin jumătate din membri sunt 
prezenţi, insă numărul membri¬ 
lor prezenţi, in persoană, trebue 
să fie de cel puţin trei. 

Dcclziunilc vor fi luate 
majoritate relativă socotindu-se 
după numărul membrilor pre¬ 
zenţi sau reprezentaţi 

ar». ÎS. 

Adunarea General* alege 
nual trei până la cinci cenzori ?t 
tot atâţia supleanţi. 

In cazul cănd unul din cenzori 
g'ar r*4rage, sorţul va decide 
care supleant va trece în locul 
său. 


Noua conducere 
a Bursei 
rlin Bucureşti 

Cnmitetul Bursei de efecte, ac¬ 
ţiuni şl schimb din Bucureşti a 
fovt dizolvat. 

Totodată \’a însărcinat ru 
conducerea Buraei. următoarea 
comisie inlcrimarA : d-iui prof. 
Dan Râdulcscu, Ales. Sivule*- 
cu. Ion Conciu, Virgil Prtrescu. 
Sever Dan, D, Stoika. Dumitru 
Gariholdi. Vasile Creţiilescu. 

Delegaţii Bănci» National» 'I 
ministerului de finanţe urmea/> 
»â fie desmenaţi ulterior. 


Bucureşti. 3 Decembrie 1940 


text propt» 

Consiliul de Administraţie 
poate lua deriziuni când ccl pu¬ 
ţin jumătate din membri sunt 
prezenţi. 

Deriziunile vor ti luate cu 
majoritatea absolută a membri¬ 
lor prezenţi 


Adunarea Generală alege anual 
trei cenzori şi tot atâţia suple¬ 
anţi- 

In cazul când unul din cenzori 
s’ar retrage, sorţul va decide care 
supleant va trece în locul sau. 


„DISTRIBUŢIA’ 
Cocietatc Anonimi pentru 
distribuirea produselor petrolului 

Preşedinte, C. MATASARV 


ROMANI! 

cnmpirali din magazinele romaneşti 

CĂMĂŞI, CRAVATE, PIJAMALE 

N I K Y‘‘ 


ff 

DLMITRt 


BOaCEA. VICIUKID IU M «»Ş» 

— DAT VTNDEâJ CU 100 L*i Oi 


IIIOUM 























































Congresul general al Soc. Ortodoxe 


Asislen|a. Servicinl religios. Cmânlarea d-nei Alexandrina 
fanlaru/ino, preşedinta Sorielâ|ii 


Ashuci mmîncAţii l* m» a. 43 a a- 
vui kw* faşttviţstc* deschiderii con- 
grertilui nmini *t fiooleWiţlf 

ortodoxe a Femeilor Rumân*, rab 
p’cvedlflţia d-nvi A'exandkin* Gr. 
ţteDlacuEtao 

Dio rvumeroacn asistenţă Ax» remar¬ 
cat prsxanţ* I». S. R. Gr. Leu, Epis¬ 
cop »i Hu?i)«*r. P S S- Buaen IaIu, 
d-neie A.>xi»(virlr.n Cfln'ac-ostno, 

M )»• D Soaro. Adina Vul*#. NU/1a 
zeneral Anitetnalu, Venera crmancior 
Dar.au. Axdn Vrtonl. Rlerm Lugojla- 


nu. O la* Teodor.v Orormilu «t C0- 
ianopof-Cmlov* oh*r«*eu-Ba<v.u. re- 


Teodor. 

Cratova, _ 

pre.-.rm*n!wla filialelor din prwmeU 
fi numeroase doamne din awcietoie.t 
Capitalei 

Apoi d-nU: profesor AL OleUulţr- 
rtu Crh. Ta?câ. D Carncoatca, prof. 
Ion Savin, Stofnn Drwgu. J«an Dumi- 
tx«cu ţi loooaeu Dolj. 

Lucrările congresului au >< 

pclntr-un aarricni divin oficiat ln 
c^pelâ Internatului Orţodo» dio atr. 
Prirvdpoteie Unite eî. 


Ihsrursul d-nei Alexandrina Canlacnzloo 


/«lâwpHiotr» ru numeroase altiause, 
d-'ta .tVja-i.Pvkc Canlocurmo. rro- 
-ţ. dinxj venernit a SocU’lilH artodo j 
National" a Femeilor Române, a ras 
tu urmat irul di»cur»; 

DOAMNEI .OR MAME, 

thipA petninprcxcc* lunj de etnxlum 
un»le «tkre* do *rele imwuftri In viaţa 
noaxJxj particular» iter toate 
olaltă cv sufletul Întreg m întrunim 
aprc a nc vOrlfiva munca, forţa de 
am var*, a ne dc<v«i bine năzuinţele 
ceasului fl cu IcoMate,*» ce enroctert 
md oamenii intre*! a desprinde ne¬ 
voile «i Imperativ ui ce no incumbi a. 
tAt teu* da familiile iHuotre cit 
făli de Societate, do Stat. dar mai 
ţrc*j* de toate d< Patrie, dHre care 
am nici tuli I*u toii:, care cu trupul 
liuinjfarat ort ea p ti, dala noi, dela 

dărxonu». hotărlrea, bărbăţia. vitejia 
noastră, vindecare# ei. 

O societate ca a noastră înte- 
meioti pe neşoviolnk- devotament 
titre credinţi, lori fi Tron, 
poate vă Aa-ţi puie toate proble¬ 
mele dr conştiinţă fi ai nu se dă 
ruiAAcA individual ţi eoiertiv nefau 
ne) a drri înalţi expresie este, 
Tontă catastrofala desfăşurare a *- 
venlmetifrlor, cu repeaenli de ful¬ 
ger, provine mal alea din lipsa to¬ 
tali de caracter, din grija prea 
mare a intereselor particulare ţi 
din indiferenta pentru nevoile ob¬ 
şteşti. Nu ne-am iubit în adevăr 
ţara. Am căutnl si trăim pe Spi¬ 
narea vi ţi din hanii sfinţiţi ce tre¬ 
buiau «A fie închinaţi apărării gra¬ 
niţelor. om făcut dan» de milioa¬ 
ne ţi o urmată dr blocuri, pe când 
aoldaţii ►* lipseau de ghiulele ne¬ 
cesare. BIm urile ca fi castelele de 
nUtp au sării in aer. Astăzi ne îns¬ 
păimântăm de asemenea rezultate, 
fn loc ai ne cutremurăm de pica¬ 
tele săvârşite, nigfind pe Domnul 
•A ne scoată de *ub blesteme. 


duceţi* cv am întreprins; nu poţi 
forma De e»|l* daca tu însuţi nu al 
pregătire* morală necesari pvnlnj o 
ia înving* pa tir* Insult. 

Viaţa comodă, cocoţai-** repede 
in altuaţlunl (ArA pregătirea nece¬ 
sară, avere agonisită intr'o noapte 
prin noroc *nu şiretenie, toate a- 
ce*t< îndeletniciri ce au adus la 
prăbuşirea de aalAai trebue sA fie 
stigmaticate cum *• cuvine ţi cu 
multă hărnici* fi curaj să ne dea- 


barăm deaerntenes obiceiuri ev duc 
cum aţi v&rot la tragedii cumi>Ute. 
Dx-»., 1 toatn/vlor l*rev.idenf*, de p* 
tot cuprinsul (Arii, aveţi datoria 
fiecare in locul de activare, a li 
străjer d© eonfUiuţl, a vi ocupa ln 
toate aţfezămintelt* Societăţii, gr㬠
dini de copii, ţcoli primare, Hore, 
fcoli profoaionnle, în contactul drs. 
cu toţi concentăţeuii. a determina 
o nouă atmosferă: a etrăng* in ju¬ 
rul dv*, voinţele de bine, a croia 
forţă d« misleuţă moralA indLs 
pcnsakiiA in vremuri ca aceste*. 

Grădinile de copii, şcolile, nu 
pot fi numai al atice, nu ajunge «A 
priveghiaţi aă tie cald, hrană 
timp fi bună îngrijire. Vi v* i 
erva mai mult; constiinţ*lr sunt 
Sdruncinutc, ideologii!» m a-«nlte« 
ti, ura încol|eţtr in toate părţile, 
ceneraţillr se ridică unei© fn con 
tra altora. pftmAntul in ntlrn Ar se 
rutromurA; cAutAnrf n rAsturn» for¬ 
ţei* spirituale e* totuţi trebue să 
domine ţi «A biruie. 


Lupta pentru libertate 

Adezionca Slovaciei la paclal tripartit 


Femeia Irebue să fie eroică şi bană 


Sunteţi ortaft ale tpiriutaUtAUi 
no polei i *A vă daţi la aporie, uneia 
prea inJilfreuta, altele p-ea pnnjre 
de potirul* clipe. 

SA determinaţi d\n contrd. mal mult 
ca trtr6nd earertfryrtico femeii ce 
frcht.« sd fie dsopofrtrd rfolcd fi bo¬ 
nd, duioasa fi nrtnâuptecnrd. t*onftiin- 
■ t va*d, dreapta inmntc d« foaie. pâ«* 
fednd 1 -KUtputut fi judero/a szfdncO co 
tot e»»limmt«IUrmul ft sensibilitatea 
ce sunt podoabele el 
Societatea Onodvrâ Naţionala 
Femeilor Române. i*g i-er© de oicmeni 
m /iţi mat eruţâtvarg C a prtednd ale 
banului, aceri ba* ce este ofro» 
mdnpdcro. re dure la MtActn fi 
pureci nebdnolte de creaţie. 

Să-l inrrabKinţaţi nomal fi noma! 
in fiu/ba nevoilor odet Arate j| a mo¬ 
rilor interese obfteşH. Ordl’te, eco¬ 
nomie fi disciplina i4 vd He câlAutâ 
fn i-lafA 

Msrcfaîid Petfiin acum oltei*o nle 
vorbind femeilor /r#ncere le torbea: 
De deiwramenfui, de săfffuinţ«, de 
spiritul rortfu da aaert/lriu depinde 
«‘liforul"' 

Areto şi chemare o aveţi ft dtă, *t 
chiar mut ma>, edei pu'toţl Crucea, 
pi> âm ttsfniM de i *aM. 


ZU£ DE S8UCH T M PENTRU 
SOCIETATE 


ORIXE DB SOCIETATE Şl FILIALE 

In «cetăţi ordine <lc ltl*1 vă rog 
rrntl mult ca oric&nd »A «veţi grijă 
că contablJltalcH Dv*. s. 1 » fte fn per. 
tecii ordine Rfl nu anfl^lnţl /ondurl 
c* r»u suni prevăzut* Ir. tMiget. «A fiţi 
extrem dc steni* I© mAnuIre* bana* 
hdj sA nu (nfrăniieţl regalele slubillt* 
prin legi. eAcî sau văxui prin anche- 
am •>«•-/ tale ce t »u ticnti, 1* aproane toate fi- 
^ __ / limlelm «lin oAt o* . 

focar - “ ^ 


controlul. la ce &t'n t trTri e\*pu>i. că! 
jde plsmşfl n* SLnt adversarii, cit de 


O singură mulţumire pui .nu 
vea nou ct*i otrânţi in familia So- 
eioliţii Ortodoxe, rate C> am păi 
trai oi»ern neennte 
ceste năruiri. 

U lllwr.» rT*“, ^ ΰ1 tnclt wt», raport,., cerute 

<! ” *- —— a ,5 e * m te *' *— *'* « 6l«t Sh ni «i, C1,l'. nlt-l o vinii 

punt f*dh>jă i* ac*t c* cr*<»*auI u *m fo*t lăudaţi pentru adminlslra- 

că tociota*** vrând so tfi- ţiun*a noaftră Cu trai# acr-uc» t -Arul 

covoal* tub *m*nln|âr», am r*f#uxai' orri I®* Inchls/i, găndlţl-va dar.; »«• 
ImA o<»c* compromis da Mu* *«•*-! ’ o cât de mică slăbiciuns, 

w c* n*-a< fi 11 pt1 1 astăzi d* us-, slwaţivmc aj mal fi tont! 

lori,,,,. c. „nsu-4 com«- '* Sncll " al, « 

P«H. .eump o —-] HT 

tudin* d« domnîtai*. dar râmân In; tele ct- sunt legilţ rtoastr* d« comki- 
*c**a«i cr*din|6 cA artât colaciiv ntf 

tă|ll# cât fi Amarii) fiu au ln viaţă dl® t*rit<^uie ocupate v,nt 

j*c* drumuri d* jemai: unui Ungur, I * '**T-mda la atâtea apeluri 

caf dr>p» dala najter* i 0 moaits ™ »*** « întârzia dep-^- 

v. w MPi-uc. I ZZ "'fe 

•uni la l*malia >nsâsl * ©P*r*i <»• a-J i 8 am- necssurl. 


e.tpwifirxhi-a* dncd 


Cum înţeleg englezii 

umanitar ismul 

(Continuare din pag. I~a) 


Dar, prlfilr'o ciudată coincl- 
ienţfi, catolici! nu erau mari 
proprietari, deci nu inlrumatt 
îondlţiUe necesare pentru obti- 
itrei rangului de NI. P. Acert 
•ang era rerervai imigriţilor 
wxoni. Asrtfel legea reprezentan¬ 
ţi Irlandeze n a putut f: pusă in 
aplicare. 

In 1850, numârul populaţiei 
Irlandeze s a ridicat la aproape 
jumătatea numărului englezilor. 
Totuţl au rămas ţâră reprezen¬ 
tanţi in această tară indi'ăgufiiiU. 
de Ideile justiţiei $1 libertăţii. Să 
nu ac uite ca aceasta opocâ a 
comcia cu marile revoluţii euro- 

Î iene pentru drepturile Indivldu- 
ul. ale naţiunilor şi, dacă nc 
gândim la liberarea iobagilor â- 
tunci ne gândim fi U drepturile 
ma’^sclor. 

Anii 1846 «1 1847 a fost o erft 
când o problemă !r, aparenţă 
foarte foarte prozaică : recolta 
de ca roti din Irlanda, a luat 
proporţii cu adevărat tragice ln 
urma unei boli de natură vege¬ 
tala, recolta de cartofi a foat dis¬ 
trusă de o epidemie care a venit 
din insula Wight. 60 ia sută din 
locuitori Irlandei se hrăneau cu 
cartofa Acum erau muritori de 
foame. 

„Libcrschunbigtii din parla¬ 
mentul englez au vrut să #e fo¬ 
losească de aceoilă ocazie pen¬ 
tru a «e creia un precedent. 

„Să sc ridice taaelo d* import 
aJe grâului şl plugul de marfă 
astfel obţinut si fie ulmi* pen¬ 
tru ajutorarea Irlandezilor". 

Agricultorii englezi au protes¬ 
tat, Iriande/U Insă mureau de 
foame. 

Acest lucru 11 s'â întâmplat 
cetăţenilor englezi mlnoTliarl. nu 
io evul mediu * i în ilmpu.l ma- 
ritor reve-iotn dUfopi nt. şi nJ ln 
Kurdistau ci cot ia cvi, cu safeu- 


rile Băncu Angliei. 

Totuş, să fim imparţiali Aju¬ 
torul «nglez a soait tub forma 
de Împrumuturi acordate micilor 
proprietari irlandezi. Pentru a 
fac* faţi obligaţiunilor la sca¬ 
denţa. miei! proprietari *'au rui¬ 
nat. Au Început emigiănlc ln A- 
merica, Africa de $ud, Austra¬ 
lia Noua Zeelandâ. 

Astfel, populaţia Irlandei a 
soâzut în Ci ţevi decenii dela 8 1» 
3 miloane Iar populaţia Angliei 
a crescut dela 16 Ja 40 milioane. 
In aer laş interval. 

Huna Irlandeză a luat insă un 
mare avânt in refugiu. Numărul 
lor *‘a triplet, s'A quadruplat. A- 
bilitatca şi apiritul dc alirmair 
de alne, a Angliei a sugerat opi¬ 
niei publice americane aceea >u- 
premă rezervă $i ueim redvre. cu 
care aceasta pnvefte fl azi acti¬ 
vitatea politică şi dipJomatic.V e- 
(uziilt dc umanitarism oportu¬ 
nist. ale Mare! Britanii. 

Să nu mai vorbim de subli¬ 
mul, de strălucitul Slr Waîter 
Kilelgh Idealul Angliei de a- 
cum 3(M> de ani fl al reginei E- 
Usabeta. Râ nu ne mai întrebam 
de ca a font numit guvernatorul 
oraşului York. 

Aceasta turW o poveste ?i ve¬ 
che, şi triăti. S& nu mai căutăm 
z/tpada din anul trecut. 

Ku avvtn decât vă aruncăm u 
prix ire azt, la atitudinea englezi 
faţfi de Jrionda Irlanda. Căra » 
fo<t prr>cUmatâ libera, dar «• ln- 
vadotâ dc armată Irlandezii nici 
azi nu au obţinut libertatea opi¬ 
niei fi a Conştiinţei. 

Până una alta sa ne uităm 
bine la domnii Englezi, pentru 
ca să le puiF-m răspunde pe en- 
gtazeşte dacă •• amestecă d:n 
nou (n treburile altor* : 

Mind y mr bustncas*' 

Ol ga Cafea 


Vom aytcp'.a \noi pânfl la \ U- 
rmar.* ji *v*m nâdejdao a p^.na ■- 
tund toat« CKxoxxurittic preşedinte şi 
rn -Uorc \*or dtt »x.oteUt« utruiu, vor 
dcvxtie Burtici© acastor filiale, arhiva. 
*xipu>lc ric. la ««.Jiul .SociaUţij care 
raspuxKl* «Ic tot. 

Surcajgti muk«tr* din Bucm/ma, Ba- 
«Ar:>biă şl Af'kal Ir rugăm tâ ţ>6irtr*- 
7M f-Ait* )*g.\t ,rllt cu noi cad mi¬ 
mai n$n vnm fl <» mnud şl im poiator. 
ACTIVITATEA DE VIITOR 
Aci Ivita Ic* noastre m> va d«»fi^ur* 
anul ac*Vn msl ale» pt*nuri ajutora- 
r*a refu«taplor cărora Şo<-i*tutea Or- 
Kkra.* I*-a tăcut dar 2 OUO.Wd 1*1 
peniru bu«o la şcoill* *alo 
Dumlflioa Oi’todoxi*) ZUu\ Moxntl, 
Concur*u< de Raîljţl*. Cmnriul Rcll- 
>|iw\ Batn-u, mat* f 4 s # dc*TŞonr* 
cu «ie ubteaiu. de sigur tn mansirvil* 
posibile $i poate în primăvară daoă 
timpul VN fi pnelnlc vom mai face 
■d (WnatU, c*ci icraara a frai via 
din feri'Hei© activităţi al* Plimlelor 
Socialittd Or*udo**. 

Dcschi^iiud arcoata a 28-a 
Adunare fîcnvraJa. vi rog aă ni» 
ridc&m câteva minute, cu omagii 
pentru fraţii noştri din Arxieal, 
Rucarbla şi Bucovina, jertfiţi pen 
Iru neamul lur tn urgiile din 
Ungaria şi Basarabia. 

I.or lc jurăm, efl nu nc 
odihni până nu m* vom întregi 
România in hotarele ei fireşti. 

Aşn să nc ajute IHuimczeu, 
Declar deschiaâ « Zy A<Juiu«rr. 
Gem-ntla m Societăţii Ortodoxe 

Naţionale a FVmeilor Române. 

RĂSPUNSUL filialelor 

discursul d-nei prvşedinta .. 
urmnt erpineren reprezentantelor fi¬ 
lialelor din ţară S*nu tocul tWri de 
w »ma ajriprs situaţiei morrde şl m«- 
terteîe a filialelor, car»U»târ«du-«e 
p'ogntte real* pe lArămuî înfăptuiri¬ 
lor. 

La ora l .UD u**t>ai*nl* de dlmlnao- 

t.1 fiind tnchlae, întreaga aeLtenţă a 
parUcipat La o ghiont dală la lntor- 
no tul <irtr-iox. 

LHiţM amiarA la ora 3,80 dezbate¬ 
rile au foot r»..i*4ehl*c, urmând ca 
la or» 9,î 3 aâ alî»e Toc un cer.h: dr 
consfătuire la ..Cana Femeii- din 
Splaiul Independenţei 40. 

PROGRAMUL DE MAJNl 
Mâine Duminici *e va oficia un 
marc Tc-Deum Io Cupola externa¬ 
tului ortodox „Zoo Hfimniecanu’ 
din Calcn Moşilor 144. 

I-a ora 2 jum. p. m. v» aven lo* 
şedinţa de deschidere n conţprcsulai 
fn Saln f*-#tivă din Calea Moţilor 
144. după care la ora 7 ocara se va 
•ervl masa frâţeasci. 

ALEGEREA COMITETC'LUI 
CENTRAL 

Comitetul central a feud a'oe din 
următoarele d-ne A rtondnna Gr. 
Canta-u/Jno. pmş*d*n*ă c.merr'S ; 

Mori a D St^r*. virv-prefednită se- 
ne tel 4; Adina Virmş. *«cr*toră a<*ne- 
raîi; Măria B3. UM.-gs.Mi, ons.eră 
|eneral3: d-ne'c Didtna Mineu, Mj- 
r:a GJ Anao«aat i Vetrfrx C-dor Do¬ 
rian. Mart* Dr S*\T*v^n': A Vio 
Vrtonl ST, «na liUgoivonu, O ifa T#o- 
doru Şt S. S Păr Arhimandrit îullu 
Vrshon, 8 S. For. Loojxim I) Geor- 
ffracu S, S Pc r Coma na. prof. AJ 
OtetcV^eanu. Gh Tuşea D C->rac<w- 
tea. Isun âavţn. Mn-.-ra Vulcăneeru. 
Jean Dumitreecu oln^u Dolj au fos* 
ca rrxwnbrl .wiă-iflct lat ren¬ 
ane» d proteaor : 08 »r» WkhicanM fl 
C/ui«ton<in MardakiMpu. 


ESS. — Adenucioa aoleirmă o 
Slovaciei la pactitl tripartit, ar* o 
InaomnAtate <l<-.*ebl* de simbollră. 
riflooroc* de vată d«U un mic po¬ 
por viteaz, foarte gn-u lovi» prin 
ordln*a dela Verbaliaderă la 
n>Aia onDxu* europaană Ca o parte 
din foetul atu’ cu mult* popourr-, 
Cehoalovaciu Slovacia a dus ani dc 
rile tub conducOTda unor bărbaţi 
că Hlinka. Ti»o şi Tuba. o luptă 
P0ntru dreptate ţd llberUle. Iar 
omul al cărui num* ac oili dv c⬠
teva zii* aub pactul tripartit, pre- 
iH*dintele conaillului de miniştri şl 
mtniatru d* «ucterno, prof. dr. Tu¬ 
ba a petrecut nu mai puţin d« opt 
ani intre ridurile fncbbort)or lui 
Bonoş. celace tnaeamna p* timpul 
hegemoniei britam.ee dreptate şt 
libertate. 

Slovacii ar strfidueac iţe mul fa 
ani şl au reuşit să ajungi prin 
mari aacriiicil al se tttegro** foar¬ 
te .imvmjc în noua ordine a po¬ 
poarelor Un*re Trebue ei ne a- 
mintim că «oldaţtl «tovaci au lup¬ 
tat cot la cot cu armata germană 
Împotriva Poloniei, astfel ei sem¬ 
nătura de aub pactul tripartit « 
fost pecetluită cu eăngele slo\-a- 
c-ilor iubitori de libertate. Sub dic¬ 
tatura lui Beneş lungul chfcn al 
Slovaciei, a dovedit, căt de puţin 
s*au aincihlsit de o adevărată ordl- 
no. stăpânii de odinioară al Euro¬ 
pei. Sub conducerea părintelui 
Hl*nka mort Intre timp, «Invadl 
atu cerut mereu libertatea c» li ac 
promueae, drepturile care h a’au 
;dabUtt te lotemtuerea CeboAlova- 
dlA, prin aoordurile dela PiUburg. 
3 * dcapre oare Beneş n*a vrut să 
ţină seamă. La prăbuşirea siste¬ 
mului B«nc$. slovacii care veneau 


dki Statei* Unit* tn pntrte, aveau 
•mipra lor documaniul dela Pi ta¬ 
bu r*. 

Deoarece Pok.nte epmre Să tragi 

rolnoar din dc*compun«t-«a atstuiui 

iui o© * măgulit o primire 

pompoasa alovadlor amor u.«nL, 
care Intrau lntr un pori r»>i.->n«c 
cu documentul Plteburg ir. mână! 
Aceasta n'a Imptedecat p« polo- 
neri. ca lnda*ă dup* denxinuerr* 
statului cehoslovac aă umulgft q 
slovacilor o parte dm ura Iot 

Această nedreptate n a foat tol*v- 
r»«ă Şt Slovacii au luat armate ln 
mină *T>r»t-ţi recăpăta drepturile 
alături de Germania. Cât dc ridi¬ 
cole aum oboselii* unor oameni ca 
Ben*ş — oare se bucură d* un a- 
dăpost la Londra — şi care vorbe- 
Mt ă*i d* un stat cenoslovsv d 
de r«conatltuirea luL Ani d» glio 
poporul slovac sub conducerea lui 
nllnka a luptat împotriva unul aia- 
tem european, care face* deoaeblro 
veşiucă Intra învingători şl Învin¬ 
şi. şl care • aplicat sancţiunii* prin 
Liga deU» Geneva. 

Colaborarea slovacă te strcLruk- 
timpurilor noul cate cu atât mai 
preţuit* de Rclchul german, cu cât 
el a g&slt în poporul slovac un co¬ 
laborator vrednic pentru o nouă 
ordine Semnarea pactului tripar¬ 
tit de către Slovacia, eeto un rfts- 
puna categoric acelora, care nu vor 
încă să Înţeleagă că ln Europa a 
început o epocă nouă. In timp cc 
aub egida Angliei, Cehoalovacte 
trebiua ri» fie un fel de trambulină 
pentru lupta contra Germaniei, po¬ 
porul slovac prieten este astări păr¬ 
taş la opera â* reconstituire tnc*- 
puiâ tn Ekiropa aub conducerea 
marelui Reich german. 


CAPITALA 


(mişunii,ţi 


Ari de dlmlncuţi a font ftatt mort 
Io Jocuinţa aa din etr Eiseu lă. bA- 
trtloUl Ghiţâ ConAtentiu, \j, «tete de 

Bi ani. 

In stare <le nebunie * (ost gajdta, 
alături de cadavru, bătrâna soţie a 
moftului. Se l*c cerce*.in *pr* * a* 
«teblll «auzel* decesului. 

+ 

D Marin loocactl. din etr. V. Bă- 
nexcu 36, încercând «ai dIminenţă & 

• T' tindă o tempă de petrol, ş:-a s- 
prina u. ha.ucie. Soţia «a vnea «2i.t 
OA3 ajutor a loed. cviprirud dc flăcări. 

Cu ambiiiwţn Sai Am «nbli au 
foet transporteb la spitelut Brăneso- 
\-erioac. cu grave arzuri pe corp 
¥ 

FcnuMa Stela Petmficu. din atr. Pc- 
ocfuMjni B a lnceirot aa ne sinucidă 
nai dimtateoţă brtnd o ramttste de 

-ItKtMOIO^OIOleiOl- 

noul consiliu oe admi¬ 
nistraţie al Casei de 
ajutor si pensiuni, 
lucratorilor Primăriei 
Capitalei 

Pe date de 7 Noefnbrte l. C. a. fort 
dizolvat consiliul dc admlntetuiţto ol 
Co*«| dc ajutor şl ponoo a tmmulton- 
lor pnnwirt munic4>,vUui Bucureşti- 

Pt* uutiaş dat* a fost numit un nou 
conrfttu. compui dtfi d-nll V. Mril- 
tet, ajutor de pruoor. preşedinte; ing 
V, Midimeacij. director al (brecţtev 
controlul luerinJor tehnic*; Al Co- 
steche, director franci ar: dr Ion 
Prodan, medic romuna; , membri iar 
cm membri rcpreo&enranb *1 lucrăto¬ 
rilor, roembn ei Caaet. lucrăloril: 
Vâlcii Dionitru. Jete «erv. canale Lâ- 
riînmw u <îh., C. C. P : Aburdu Ion. 
aerv. abonamente şi Nu« Oh. dbju 
serv. tr.«cţiune mecanli ,'.. 

-x o io zo io £ ei ozoioi— 

Prăznuirea 
Sfintei Filofteia 

Zţua «fmtoi i< îluiiiLo e'c cărei mOt 
şt* »»fU« 1* xf mĂniiăiin» Curiea de 
Argo> a fort prdzrvjltS ori la 9f Pa- 
trte'hle prirăf'o alujbl r*LtfK*wn oft- 
ctetă de soborul patriarhiei. In frunte 
cu P. S arhiereul Ern.luu» Tărgovl- 
şteenu) 

So ştie ci la biserica ..Dobroteaaa' 
din Cap UL. •* află icoana liciţi cura 
de mirunJ « aftntei PiJoltete 

U» eer\'icJuI divin dela aL jMirisr- 
bie, A ‘ tet parte un marc număr de 
cr*f4lftc+h$l 

-IOIOIOIo4«>OI«IOI- 


Trei foşti vânzători 
îşi pradă stăpânul 

Schimbând lacătul dela uşa unui depozit 
au putut australe nestingheriţi mari 
cantităţi de mărfuri 


D. CHrtpvhe Râ*Luc«cu. oVnccUnt, 
Aomlriliat (fi strada Caro! te nr 14. 
i arpiH o rer’iinvaţie le romlsăristul 
drt' JriteTipţlej t» »2-a poîrţiafiaaael, 
(irlri rare *e p‘>ruif că In interia- 
1 ac timp cela 19 NoemflHe r*ă*»i 
ă Dovombriia a, r, l-rii f »*» •«* 
tm*c d.h depyalrol dr miri-^I 
ţ/e cere-l are tn L.iMr'c.i ia 

Nr 5. un număr de f7 tiz» cu cCgl 


.otală 


oximall 


760 


CUM AC OPKBAT HOŢII 
Poatm ă-ş* afgani rvufat» levi- 
tori* şl a «râpa obaeriaţliior şl «*n- 
(rolului. Hoţii au Înlocuit din vre- 
Ucotul dela uşi» depozitului <U 
un «Uul, dela at.eau şi ei o 

ebri*. OdAta opcraţM făcută, ee 
prrxcnUu ia fierarr averi şl ridi¬ 
cau o ladă. dnuă, pr tare n doue 
zl o plM.iU j»e unde puteau Hiis- 
tretr rea de inârfnri ar ft conţinu*! 
neobservata, daca boţii n'*r fi luat, 


de fiecare dat*, ocelaş tel de 
marfă. 

Negustorului, părăndu-i-#* »u** 
peefă mUşorare* cantităţii de real, 
pr tare ştia râ O are, a verificai ri¬ 
dicării* şi a roMfatat lipea «eter 
17 15/J- Cont rotând apoi aşa. şJ-a 
dai imedL»t arama că lacătul dete 
uşă nu-i cel pe oare II puetu* el 

BAVLTT1! 

Luăndw-ri măcuri!» dr precattfte. »* 
ad'etai imedlul poitfift «>a44*ttl tot* 
riaid pe cin» bănuc ca *ulori *t 

furtului. 

PffiiMtnA* laUuJate tn teClaMîâ 
t(cA<ntet»i tuncflonari ft 

«nj.^rve f>u»TiUru Votci» din oonnuM 
Hrrctmt, iu'Jeţul Ilfov, Maftn .Vf«»aa 

J,n ro*r.v**« Pi/RgH, f‘id*f«» M*- ® 

ţottn Murata rtl« comuna Ihcătaeni. 
tudeţul la lotrul*, pe a*e »'• *’•’ 

prin», iă mai nulii ănduri /urind 
rr.Srfuri (Un TtegdJtN, 


»od* caurtlci. In rtare extrem de 
gntvâ a (ou irarvpprteu te «pilotul 
Brâncorvanoac unU* a primit ajutoa¬ 
rele nacenare 
Dtn cercetArtic făcute. rauHtl că 
leuvru» « tncerart curm» vutţ* 

Ui urma unor carturi tiv>Jungate, »- 
vale cu cuncubinu4 kâvl 


cm încredere 

vinurile 

PBBB0IBH miWEI 

DUCII SI BQGH1CI 

Cal. Griviţei 502 
Telef. 5.22.00 


LIBRARI A-P A PET ARI A-EDITURA 

CONSTANTIN TEODORESCC 

Calo» Victoriei 28 (in a tradelă) 

MATERIALE DE BIROU 

Preţuri foarte avenUJoaee. 

Aaortlmcat complet al produselor ..Graltoaa” 


Ge vrea socialismul german? 

In sânul coinunilă|ii poporului german 
nu există spirit de clasă 


F.SS. — De multe trri şt ln cpe- 
cial în •frAindtate r'c pus întreba - 
rea. prtn cc se deoighcftc socialis¬ 
mul predicat şl In făptuit de naţio- 
nal-iociaUsm de celelalte principii 
socialiste. Pentru cei care tuni pu¬ 
ţin fatnliwrizaft cu idew na;ional- 
socialistd este foarte gnu sd-şi 
facă dela început o idei* clară. A- 
ceasta in paric, pmtrucd până a- 
cum aproap* totdeauna când vor¬ 
beam de tocialiăm, ne gândeam la 
marxism, (n tttnp ce tdeia naftonal- 
•ociaiietă despre socialism *jte dia¬ 
metral opusă aceleia fi marxisniu- 
lui 

înainte de toate, naftonal-eocia- 
liemul erte cu deşdidrşire eirdtn dc 
ideia luptn dc c!alo. care cete la 
temalio marxismului. Pentru n«- 


ţumal-yoelflltxrn nu cxltră tn sdnul 
comunităţii poporului njd o clasă 
fl deci nici o „clasă muncitoreas¬ 
că”. Etica muncit german* afirmă, 
cd fiecare membru al poporului 
poate ajunge (a desdpdrşirc prin 
acţiune ţi deci prin muncă. Fiecare 
membru al poporului trebue să fie 
deci ţi un muncitor In concepţia 
uafional-eocialijtd, munca nu erie 
sortită unei Singure clase, ct că 
este o binecuvântare, un dar, !a 
care fiecare membru al poporului 
are un drept. Acest drepî presu¬ 
pune Inra fi o datorie. drti drep¬ 
tul la muncă, decurg* datoria la 
muncă. Cdnd un mdind crede *ă 
se poate eschive dela acest drept, 
comunitatea i| obligă să aducă prin 
munca lui 0 contribuţie societăţii 


Asigurările de bătrânele 


Această înşiruire dc IdH ar p㬠
rea curioasă, aceluia caro ar veni 
cu un alt ideal de viaţă. La devi¬ 
ne »n»ă dr inţeleo. d*că privim de 
aproape temeliile viitoarelor asi¬ 
gurări de bătrâneţe, pe care le-a 
anunţat ln ultimele săpUrnim prin 
preaă şi prm cuvântări d. dr. Ro- 
bert Ley, conducătorul Frontului 
german al munci! Această asigu¬ 
rare generali de bătrâneţe pentru 
flecare crtlt«*an muncitor eete pre¬ 
văzuţi la punctul 15 din progra 
mul partidului nafaonal-sociali/it şl 
pregătirile pentru tranaformerea 
ei ln fapt, «unt in curs de mulţi 
am. Institutul de ştiinţe muncito¬ 
reşti al Frontului german al mun¬ 
cii a fo*t însărcinat tn apectel 
studieze problemele acestei aaigu- 
răn de bătrâneţe şl aâ facă lucră 
rile pre«ătltoarr necesare. Intr o 
publicaţie cu această temă Insti¬ 
tutul arată ci statul naţlosial-ao* 
cialwt nu eate un sindicat, ci o a- 
aoclAfae cnmarsdcrmaci a tuturor 
cetăţenilor, 

. TI ostul unui sindicat" — se pre¬ 
cizează acolo — „au în muncă #i 
răsplată ; de o peru contribuţia — 
do cealatâ parte contravaloarea 
materială «au ideală. Asociaţia ca¬ 
maraderească fnrtl are fn %*«fere 
camoroiiena Ea nu ia nan parat in 
teamă contribuţia fi calare prt 
>le în schimb , ia vrea xă usi- 
gurc fn vel mat înalt grad torţa de 
i existenţă « comunităţii Mutat 
pe tărâmul urganuăţim asigurărilor 
aoriale, ocnei principii ln.c.imnL 
că Măcar* trebue vâ-fi focii o cte 
toriif de onoar* din a munci cit 
mai mult posibil, pentru asociaţia 
camaradeceoK-â Bine Inţcl?». că 
ti^cora ăro dreptul %ă nu t se cwa- 
ra mal mulţi muncă decât este Tn 
rostii] acestei asociaţii camarade- 
rtjtt Cu site cuvinte fi^ar»- ari? 
dreptul si aprcctete munca pe 
care o depun ceilalţi membri ai 
« castei a-Hiviaţu cama/adt*r»fşta, ol 
nu poate ta** pretinde ca această 
mun< ă a comunităţii »i coraopund.1 
în toate vazurtl* ălonânior sal* 
oropriL Statul răţlonol nodallat 
nu acceptă iaorta contractului so¬ 
cial după «am politic* socială na- 
ţieoai-aoclai işti nu se hlţmel^tt 
pe r.iaIernatica aficieUfater de asi¬ 


gurare pstrlculare. Aceat* nu ln- 
heamnii că principiile asigurărilor 
sociale n’au fosţ întemeiate pe da¬ 
torii şi drephuri dar delimitate. 
Intr o comunitate socialistă, consti¬ 
tuţia naţiontl-socialistă, ţine sca¬ 


mă d c faptul ci „numirui acelora 
care trebuie să ptră.vaacă ogorul 
muncii creatoare .rămâne mic şi 
că cetăţenii car* după ce fl-au In- 
dopUr.it cunştiincioa datornic către 
poporul lor pe ogorul muncii, tra¬ 
buc să se retragă din cauză de 
boală, de invaliditate sau de vâr⬠
tă, nu trebue să fie reduşi la aju¬ 
toare cerşite Un muncitor care a 
servit poporul său trebue să fi* 
salvat din nevoie, in tocmai ca un 
soldat ln car de boală, invaliditate 
sau vârstă.". Institutul de ştunţe 
muncitoreşti al Froirbilui german 
ol muncii, formulează foarte clar 
menirea politicii sociale, ln felul 
următor r «a trebue să cristalizeze 
structura sociali t poporului, alt¬ 
fel ca aceai popor aâ poată droăşt 
toate obstacolele cu cât mol r«duae 
frecfaunl. Cu alt* cuvinte politic* 
sociali trvbue &A «ibe grijă, ca 
ca forţele intelectuale, eufleteştl şi 
malerLale ni asigure poporului un 
maxtm de randament. ..Nu intere¬ 
sează grija pentru eoaria individu¬ 
lui izolat, cj grija pentru soarta 
'comunităţii poporului, Care se com¬ 
pune din Indivizi izolaţi* 4 . 


Datoria muncii şi dropia U avi şurare 


La baxa asigurării generale d« 
bătrâneţe stă deci principiul, că 
datoriei muncii H corespunde drep¬ 
tul la o asigurare atunci când for¬ 
ţa de muncă slăbeşte. 

V* fi asigurat acela, carr 1<l 
va fi făcut datoria de cetăţean 
ol Marelui Kekh german. Indife¬ 
rent în ce loc şi In ce situaţie so¬ 
cială şi-ar fl Servit poporul. Co¬ 
munitatea poporului îşi va aocotl 
datoria îndeplinită. când nevoi ic 
da viaţă ale fiecărui bătrân vor ti 
asigurat». Prin această operă de 
asigurare nu se erriasă o uriaşa ca¬ 
tegorie de rentieri ai statului. Ea a- 
Oigură temelia existenţei, şj nimic 
mat mult. Adaptarea Ln diferitele 
condiţii ale vieţii de toate uleie, 
r 6mano In discreţia sforţărilor In¬ 
dividului. 

Găsire» mijloacelor pentru asi¬ 
gurare, nu mai priveşte deci pc a- 
nigural ci comunitatea in întregi¬ 
mea el. IFecnre după puterile sale. 
o cedrul sistemului general de im¬ 
punere va contribui la crearea aces¬ 
tor mijloace, «lupă iun ficcar* va 
a yen drrpl la «ugurare dup» ne¬ 
voi Ir sale. 

Ideia asigurărilor capătă deci 
nouă bază rvvoluţionarâ. Indntă (• 
vn lotru in funcţiune aceasta erga- 
nixorp dr bătrâneţe. Individul nu 
vn mal primi «urna pe carr u pl㬠
tit-o prin contribuţiile sale moIc- 
rioare. ci ntăin cât va avea acvoc, 
ca să-şi asigure existenţa, 
pc care a plâtil-o priu contribu¬ 
ţiile *alv anterioare, ci atâta cai 
va aven nevoie, ca ai-şl avigurc 
existenţa. 

Faptul că asigurarea mijloace¬ 
lor pentru noua asigurare de b㬠
trâneţe german© vc va face In 
cadrul generat h! Impunerilor, e- 
ratâ câ procurarea acestor mij¬ 
loace nu se *a lovi de greutăţi 
importante. Nu e>te vorba aci 
dc 6 problemă tnhnicl * >i>-!tn> 
rArilor ci dc o p-oblemA dc >o- i 


făptuiri socialist* Dacii mcierl 
nu *‘a putut îndeplini până acum 
o atiit dc măreaţă operă dc osi- 
gurftri, aceasta n'a fo*t din cau- 
Vumai un popor care sporeşte 
îşi poate permit* o asemene* a- 
>ijftir*r* de bătrâneţe. In timp 
cv popoarele ce reprezint! „de¬ 
mocraţia apuseană", iac parte 
dintr* popoarele cart dispar şi 
nu se pot giindi la o asemenea a- 
sigurare de bătrâneţe. La ei fie¬ 
care are la bătrâneţe atât cât o 
plătit el singur asigurărilor so¬ 
ciale. Deoarece poporul german 
est* convins dc creşterea popu¬ 
laţiei, cl fşi poate permit* aceas¬ 
ta asigurare <1* bătrâneţe in ade¬ 
văr socialist:*. 

za greutăţilor tehnice, ci pertiru- 
râ nicăeri până ©cum nu t'an 
pas tn aplicare Idei socialiete 
pentru înfăptuirea unei aseme¬ 
ne* opere. 

Ln lucru este hotărîtor pentru 
realizarea acestei opere. Pensule 
pentru bătrâni şi invalizi vor fi 
reţinute din salariile in curs ale 
celor cari muncesc. Ele vor fi a- 
•igurale numai atunci, când ce¬ 
tăţenii cari sa'u retras din câm¬ 
pul murcii. sunt mai puţin nu¬ 
meroşi, decât generaţia munci¬ 
toare. 

Numai un popor carr tporofl* 
Işţ poşte permite o asemene* »- 
•igarare de bătrâneţe, in timp te 
popoarele co reproş*» tâ „democra¬ 
ţi* *pu*o*nă . f*c peri* dinu* po- 
■(iM»r d DU *• P 4 * 

iigurore de 


poarele caro dispar «I ou 
I» a HicmeoCi e*iş 


sin.;.: i. o<’7 j* 

ki „n«.r .«i< 

poporul ,orm .o «•»'“ 4 * 

rrrştere» popul*|**f. *» £ â . 

«ceasta c de bău* 

• adevăr *oci*K»lă 

















































**• x m 


dtimftvlcâ 1 PeeemHrle 1041) 


De 14 zile nici 

n’a mai fost dată 


ULTIMA OUA 

o alarmă aeriană 

în Capitala Reichului 


D-nii luliti Maniu $i vaida iioeiiod 

desmffii ştirile lansate de Radio Budapesta 

uro născociri. 


Ştirile lansete d« radio sunt pi 


Budapesta prin e«r® 
afirmă că d-nii luliu Me¬ 
niu fi Vaida Vocvod ar fi 
cerul — prin intermediul 
fMui luliu Heţiegon — să 
treacă in Ardealul cedat 


D-nii luliu Maniu fi 
Vaida Voevod n'au for¬ 
mulat vreodată astfel d© 
cereri, domniile lor r㬠
mânând în Tura Rom⬠
nească. 


— Prin telefon dela corespondentul nostru 
permanent din Berlin — 


A fost semnat 

pactul de eomert şi navigaţie 
intre U.R.S.S. şi Slovacia 


r*U>r|or. iar din păru» Hlovartrt 
d Opx*(. pr«Ş*dtlH«le drtrcaţUi c 
mrreiaJr slovac*. 

- *oio«*»©â 0,0 * 0, °*- 


fAM snunţ* r* i» A Dwnibrir 
• fost wrniui I» un tr»Ui 

a* ooraerţ fi d* navigaţie şl un acord 
a.«upr d •cbimbunlor eamuw/ale şl a 
n tMtW intrr T’RSR Slov.ci» 

Tratatul prpvrdt> *f>ilc»rc* rertpro- 
r* a cIiukI oaţlunrt relri m»i f»vo- 
şi TOrtenunUnuă aWilutwl juri¬ 
dic »i irpritmunjat cotorrcl»lr » 
l’RSS io JUovari*. 

Klovarta *• raporta in P«M «•' 
blurt, mounUc olccirlcr tuburi dr 
«tţrt şi alte produ-M* industriale. iar 
t'RSR t» export» In Slovei» bum¬ 
bac. rer«Je. ro*faţi etc 

Clfr* pob»l4 a schimburilor pon- 
tru primul an a f««t fiiaU 1» 4,* ml- 

auto, şi «ror- japont* pe lâhtfa guvernul din 
tfnj au r«tt Mnuit dr d MUturan. I Nanking, recunoscut de curând de 
l poporului pentru rtm>«1ul | Tokio. 


Primul ambasador 
japonez 

pe lângă gvemul 
din Nanking 

TOKIO, 7 (Rador). — împăratul 
» numit. Sâmbătă, pe d Kumata- 
ro Honda» ca ccl dinţii ambasodor 


Toată lume» şt»* ci Berlinul nat© 
fo momaolul do fa|A, centrul artia- 
Hr al lumii. 

Nicăori nu sunt spectacol* mai 
aomptuarti şi mai desăvârşite. 

Puţini lume şi-a dai Insă seama 
cA bcrlinrzii mai aveau o sursA de 
petrecere In acest domeniu : Jocu¬ 
rile pirotehnice ale englezilor. dea¬ 
supra mârcct Brandenburg. 

Intre 22 Noembrie şl 5 Decem¬ 
brie insă. adicA In două săptămâni 
întregi, la Berlin nu a'a mai «unat 
alarma anti-aerranA, decăt... odată 
şi jumAtote. 

Şi chiar atunci nu s'au auzit de¬ 
cât sirenele şi câteva impuţcături 
îndepărtate, probabil ale primului 
cordon de baterii care apără capi¬ 
tala Reichului- 

Restaurantele, cinema top ralel* ţl 
mai ales sălile de spectacol >unt 
arhi-plinc. 


Vizitele tn familii s* prelungesc 
pănă noaptea tArziu. 

Deşi ploioase şl pline de pâclâ 
nopţile nu sunt încă deprimante! 

Depana de maia. e chiar amuzant 
să veri miile de lămpi de buiunar 
ale pietonilor, aripârând in noapte 
»l reflectAndu-şi lumina albastră 
pe luciul neted al asfaltului 

I.urnea berline?4 se deprinsese de 
mult ru sosirea escadrilelor engleze 
şi Începuse să le aştepte ra pe tru 
pcle teatrale celebre In turneu : p< 
peron. 

Spectacolul a fost de cBlev a ori 
magnific. Săbiile de luralnA ale tu¬ 
nurilor anti-aeriene ţâşneau pe ce- 
rul întunecai. IntovArâşile de bu¬ 
buitul grav al lunurilor şi de poc¬ 
netul înfuriat al mitralierelor, totul 
învăluit in zăngănitul armelor, al 
avioanelor şi de misterul nopţii. 


Deliciu pentru uchl şi urechi. 

.s 1 î“ , rî * ,P U t mu mai io- 

»* de 14 zii*. 

Pauzn devine preş lungă 
Berlinul e nerăbdător. 

Berlinul e sceptic. 

Berlinul e jignit. 

Nun»»i vuf englezii 
oraşul lor 7 

Populaţia Berlinului curagioa.ă, 
Pl»na de prezenţă de spirit şl dor- 
nkA de feerie ca toate populaţiile 
din mnrllc centre urbane ale trocu- 

«-o*.«« 


si joace tn 


Urmăresc regulat Infama propa 
liandă aâtirom&ncascâ pe care. ş. 
In limba română. o face postul de 
radio dela Londra. In fiecare sea¬ 
ră, la orele unsprezece fără dou㬠
zeci, o voce al cărui accent r>e «- 
minteşte româneasca vorbită In 
Bucureşti p« Calea Văcăreşti. 

Parisul—-« deziluzionată’ ST^RovaJ nun '* Atei radio Londra Tranz- 
Air For**", care-l bn-t.ri „i.i 


care-| preferi mici lo¬ 
calităţi din preajma Mării Nordu 
lut. pe cari le deranjează inutil In 
preparativele pentru ajunul CrA- 
ciunului. cea mai autentică sărb㬠
toare germană. - sărbătoarea bra¬ 
dului verd«. 


Enigma Rusiei 


BERLlX 7. — Bine citit 
articolul din ,,lPentsche 
AII gem cine Zeii ung”, de 
a ti al d-lui Kurt Beis a 
supra marilor probleme 
politice din haarinuI Bu¬ 
nă reun poate ajuta fi po¬ 
porul românesc «d desci- 
freze rolul pe care-l are 



nuri oemaHHffliri si in 

ofiţerilor lin marina eaglezâ 

Se cere înlocuirea actualilor conducători dovedi|i 
nepricepuţi în arta războiului 


f///ft , ? f Rador). lini mir Budtey Pouud 
Corespondentul i gen- \ printr'un ofiţer mai tânăr 


ţiei IPXB iransmitr 

Corespondentul din hon 

dra ai iu* rxirm* PRESS 

anunţă că anumite shnp 
fonie arată că. in curând, 
ae nor face schimbări im¬ 
portante in comandamen¬ 
tul suprem al flo΀*i bri¬ 
tanice. 

Lupi a navală dată de 
curatul intre un cruci fă* 
tor auxiliur german fi li¬ 
nul britanic in Atlantic a 
ridicat din nou problema 
dificultăţilor pc care le 
ercinxă Angliei acţiunea 
maritima a Reichului. 

Toi mai multe voci se 
ridică cari cer înlocuirea 


fi energic. 

f'orespoudentnl se refe¬ 
ră si la ziarul XEn’S 
CllllOMtT.T. rare afirmă 
că mai mulţi ofiţeri de 
marină capabili critică 
mijloacele neschimbate, 
învechite şi greşite , eu 


rare se combate primej¬ 
dia pe mare. 

\umcroşi ofiţeri socot 
vă a sosit momentul ct» 
mir Budleg Pound să se 
retragă. Corespondentul 
lui t XITEB PRESS aftr - 
mă că şt unii parlamen¬ 
tari sunt de aceea fi p㬠
rere. 


in Anglia a începui să bântuie 

boalele contagioase 


NEW-YORK, 7 (Rador). — Co¬ 
respondentul agenţiei D. N. B. 


ULTIME INFORMAŢII 


• Duminică Ia ora 10 di- 
m mo aţa te va deschide 
bazarul familiei „Biruin¬ 
ţa" din organizaţia doam 
ne lor legionare sub pa¬ 
tronajul d-nei Elena Co 
dreanu în folosul euibu- 
şoarelor de zi în cadrul 
„Ajutorului legionar'’. 

★ 

Toii legionarii din familia ..Idei» 
Român*-.w u sunt chemaţi la şe¬ 
dinţa de familie, Dumiaira ft IK- 
fsmbrjf a. c. orele 10 dimineaţa. 
In atr. 11 Tebruarie Nr. 21. la lo¬ 
cuinţa camaradului ZAgAnetcu. 

• I). prvl. Traian tUâileanu, ml» 
niătrul rdtiraţin naţionale, culte- 
Iot pl arlrtoi, ln«oţ)t dr d. direc¬ 
tor de cabinet l^ascir Popeoru. a 
pl«c*t lori după amiază, In inspec¬ 
ţie, In Oltenia. 


Marţ* 10 Decembrie 1940 are 
loc sărbătorirea zilei atudenţi- 
mei. 

Festivitatea va peea loc la 
..Caut Studenţilor 1 * din calea 
Plevnci 01 bis. tn sala mare. 

Inceptu) la ora 11 (lx. 

Ţinuta : uniformă «au covtuns 
de «Iradă. 

¥ 

Tasta publlcsţitl* lagionam hală- 
rfta ca «tara da cMş cansandanţl, 
caddlaoa şt pariadka, rar trimită 
urpant pa adrats t «aaducaraa. dac- 
Ulna, propaganda, pracs laglonarA 
In atr Ramai 14 parlor wrmatsarals 
data 

1. Titlul p*bU<aflai. 

2 Numai • dtrac tarului şl 
rutul da radacfta. 

L Adresa 

Tr tliict lapivnsa şl CApiMout I 

1 Dacamdfla 194». 

HORIA COtfdOVICI 


transmite 

Ministerul britanic al sănătăţii 
publice a comunicat date relative 
Ia bolile contagioase ce s'au ivit 
In rândurile populaţiei engleze, 
— anunţă ziarele americane 
după ştiri primite din Londra. 

Comunicarea ministerului s㬠
nătăţii publice nu cuprinde indi¬ 
caţii precise asupra datei când 
bolile contagioase şi-au făcut 
pariţia. Se arată însă că la Lon¬ 
dra au fost 7 cazuri mortale de 
paralizie Infantilă şi 6 cazuri 
mortale de febră tifoidă. 

-i«i»isio^ai«ioiof- 

0 grotă cu picturi 
de acum 30.000 ani 

NIMES. 7 (Hador). — In satul 
SmnJt Anastasie a fozt desooţain- 
fn o earsmâ ai rdw pere fi runt 
ocupanţi cu plefuri preulonce, ne¬ 
gre şi ro#it, reprezentând «lefanţi, 
hipopotami, şerpi şi păianjeni gi- 

Arhroltfpn cred cd aceste picturi 


f alunea Sovietică in is¬ 
toria actuală a Europei. 

##. Iteis spune eă Euro¬ 
pa centrată . Italia fi ttal- 
canil. formând o unitate 
geopolitică, e natural ea 
orice tguduLre produsă in 
una din părţi să se resim¬ 
tă tn mod natural pe 
toată întinderea. 

Imperativul politie Sn- 
tr'o asemenea formaţiu¬ 
ne ea fi deci următorul: 
vecinătatea aduce după 
sine responsabilitatea. 

Puterile vestice au cău¬ 
tat insă infoddcattna să 
provoace rei'oluţiuni in¬ 
tre statele Haleanice pen 
tru a le putea aţâţa îm¬ 
potriva marilor puteri 
revine sau pentru a îm¬ 
piedica Balcanii ea tota¬ 
litate să colaboretc eu 
acestea , 

înfrângerea franţei fi 
itgonirea Angliei de pe 
continent a pus capăt a- 
pestei politici contra fi¬ 
rii. 

Propaganda cnyletă în¬ 
cearcă insă mă convingă 
lumea că .Horea Britanic 
mai are ineă o speranţă: 
Sovietele . -Se înşeală 
însă. 

Londra ar trebui să-şi 
dea seama eă fără să >nai 
punem la socoteală per¬ 
fectul acord Ruso-Ger- 
man. Rusia nu doreşte 
prezenţa unor poziţii en¬ 
gleze in vecinătatea ei 
directă sau indirectă. Ru¬ 
sia nu a uitat cât a sufe- 

-iei«isio^»i«ioioi- 

Un nou spor de im¬ 
pozite in Anglia 

NEW-YORK, 7 (Rador). — Co¬ 
respondentul agenţiei D. N. B. 
transmite : 

Camera Comunelor a hotărât 
Vineri, după cum rezultă din de¬ 
claraţia d-lui Isley. ministrul fi¬ 
nanţelor, care a fost comunicată 
dela Ottawa, să se sporească im¬ 
pozitele pe automobile, aparate 
dc radio, gramofoanc, aparate 
electrice şi aporate folografire. 

Noul spor dc impozite intră în 
vigoare pe ziua de 9 Decembrie. 

—— zozeiof a-^-otozoioi——- 

Valul de frig din .Iu¬ 
goslavia a slăbit 

BELGRAD « fRadon — V/ilul dc 
ftaf cc r-c lăsatte tuupr» JufosUvlal. 
a slAh't 

Orcutăţfs pe şoaele a putut fl re- 


au o vtchifni de urc-o 30.000 de I t u »ti In WrSu de sud şl, tn porte, 
ani | şi In Bosnia 


IN FAŢA DEZASTRULUI, 

cere încetarea răsboiului aerian 

Ce n’au înţeles la timp, partizanii d-lui Churchill 


Anglia 


WîftUN 7 iltadon — BertJtwr 
Boc; sen ».<a o£ acrit oâ prin .o» 
vietate* nţareşalului aerului haWn:<: 
Jooberi rate sa declarai d.ntrodală 
in f.»vt.v»r»u» <ir«dtinU»ru hombardA/i- 
lor gcnanc d Cb jncbiU ormâreşte si 
obţin» cs lumea să utie cum t A «- 
juri* 1» aur unic dc roţm-saLa Împo¬ 
triva Anglie 

Zurtd «raţă oi a «recul \tscms* 
când ptT>p«gsnda bciutnlra outrş 
coovjnge lumea <3+ o».e<* vc»u 


/iacul st rege Sfjo «tUmţl* aaupr» 
amtbNHSlor fapte 

I) 1* ânr-eputut rifbxMHlot Ş'urhfr 
ruJ a declarai re s ordunat avlaţtrt 
să OU alare decăt «birrtJvc mjliUO 
In »cM*ş timp. a dai şl un «vertt»- 
mcol împotriva fOtoslrll altar mc- 
tadf- 

t) lo urm» ipclaitM jircf*4kataiui 
n»«wc\r|( dlw 1 Arpieuibric ifiS. au 
numai (germania, ct şl VTsnţ* şl An¬ 
gli» sau wbligat a nu bombarda o* 

hlertirt> etilic. 


S) dpi r deosebii r dc tjcrtn* n f*- 
car# a «*b»cr\ a( strict unrt prtnctpts 
agUaţka briUntrâ a cerut l»rt din 
primă «ara acrslut an râabolut tut^t 
împotriva popalăţJel civile rrrminr 
L-aa i*Mit na numai clarelr r| «l d 
Duft iospri Intrv» d*r4»reţl# fărei* 
la ■# Aprilie 

4 ) După 1* Mat «viaţi» rrtilU»'* j fAcbotal aerian. Dp«ă 
cnglrxâ a 'ocntai ro bombarda/r» •- I rând <c *fmţt »apcrl*r 
blerltvoJor wcmllUarr In ricrrnanla | rând r**Ol aceasta rate 4*lr vU* 
g» na s'a cp«tl uld dapl uiumul a- laatn englezi._ 


iirtUtnMil dai dc FucSrrer. la 6 Acp- 
twnbrir lf*S 

.11 Numai după scfid» aviaţia ger- 
rnsaâ * trecui in aTârştt la rtşriailll. 
| n U adevăr temeinice 
Ca Inchcace. sia/ul ar*U că cn 
gteni «ari au fost înfrânţi In lupta 
arrisuă, or vot «rom *4 deofUnţczc 

«rrnpule 
lăbirtunr 


rit fi ctit a trebuit mă lup 
te împotriva cleştelui en 
glez nu numai in Asin 
centrală sau ţinuturile 
Baltice, ci fi contra re 
petntei încercări englc 
ZCştţ de a face presiuni 
asupra Rusiei in direcţia 
N»re/-| estului Rah-unllor 
şi Văr ei Xegre. Ultima 
încercare de acest fel 
fost cea militară din UHU 
la care a colaborat 
Churchill, când Anglo 
Erâncezii au întreprins 
cruciadă Im potriva proas 
păin!ui regim sovietic 

Atunci an fost conţi 
cate depozitele de pro 
duse agricole fi materii 
ftrinte, casele comerciale 
ruseşti in Horea Xeagră. 
S'au văzut mâini lacome 
intinsăndu-se spre petro 
Iul din Baeu fi Bafum 
precum şi alte acte ale 
Englezilor. 

Rusia uu a uitat aceste 
Ut vrui, şi tleci Anglia nu 
este in posesia formulei 
care jmate face să vor¬ 
bească Sfinxul Itunesc. 


Cronica eilernâ 

Times" despre.. 

,Degradarea României" 


mltem serviciu) de ştiri In limb* 
română". Urmcar.â douixecl de mi¬ 
nute de minciuni, de Intrigi şt dc 
insulte grosolane la adresa RomA- 
nleL Intr’un serviciu Informativ 
cretat special pentru ascultătorii 
români, se vorbeşte despre ţar» ro¬ 
mânească cu ura, cu dispreţul sau 
cu compătimirea cu cane ne obi¬ 
cinuite numai vrâjmâşia. şovinis¬ 
mul şi îngâmfarea maghiară a pos¬ 
tului dela Budapesta. Pentruce T 
Care este explicaţia cumplitei a- 
grentvitâţi pe care marele impe- 
nu britanic o dovedeşte faţâ de 
mica şl îndepărtata Românie, a c㬠
rei poziţie şl atitudine actuale nu 
pot modifica In nlct-un sena calea 
sumbră » destinului pe care sin¬ 
gură şi-a ales'o marea naţiune en¬ 
gleză ? Am aflat Jot seara, când 
Radio Londra ne-a făcut cunoacut 
cuprinsul unul articol intitulat 
„Degradarea României** şi apărut, 
In acetaş *|, in .Times". 


ludakâ oboseala unei cercetări, a 
unei derjminţlrl ? Popoarele Eu¬ 
ropei sunt axtkzi descătuşate de 
Urania Iudaică, iar celelate po¬ 
poare ale lumii vor arunca şl ele 
tn curând lanţurile jos Popoarele 
Europei ştiu că drama ocestui nou 
rixbotu culc nproapc tn întregime 
opera maşlnaţiunilor criminale «le 
Iul Israel, rezultatul campaniei de 
minciuni, de aţâţâri şi dc uri dusă 
«ni de zile dc presa Iudaică mon¬ 
dială. Obosită, plictisită, dezgus¬ 
tată. In sufletul omcnirel mila 
pentru evrei nu va mal găsi loc. 

Dsr articolul din ..Times'' ne Cn- 
tereeeazi din alt punct dc vedere. 
F.l nc dovedeşte cât de strâns »i-a 
legat Anglia soarta dc aceia a Iul 
Izrael In lume. Odatâ mai mult, 
nl se oferă prilejul de a reflecta 
Asupra groaznicei situaţii In care 
ar găsi omenirea dacă. prin ab¬ 
surd, Anglia ar eşi victorioasă din 
«cest războiu. Odatâ mai mult. În¬ 
ţelegem ce supremă importantă 
are acest râzbotu, care trebuie tâ 
elibereze definitiv omenirea de 
blestemul iudaic. 


In articolul cu pricina, oficiosul 
guvernului englez arată „îngrozi 
toarea situaţie In care «e găsesc 
evreii din România", protestează 
împotriva expropierii de către Sta- 
tul român a proprietăţilor rurale 
evreeşti şi tntre alte .atrocităţi' 
pe care lupii de români le-au co¬ 
mis împotriva mieilor de evrei, 
descrie una menită desigur nu 
impresioneze poporul englez, care 
In definitiv a început să se pllc- 
tiseasci, ci si râscoleascâ din 
dineuri Înaltul sentiment de urna- 
j nitate al războinicilor neguştorj 
americani. Este vorba de „nişte le¬ 
gionari" cari, după ce-au înhămat 
la o căruţă încărcată pe un ra¬ 
bin. au forţat pe fiul rabinului 
iă-şi bilă tatăl cu biciul, pentru 
A-l Îndemna astfel să tragi In 
ham. 

Meriţi această minciuni tipic 


Cit dexpre sentimentele umani¬ 
tare ale perfidiei britanice, amin¬ 
tim numai un lucru : Oridecâte ori 
s'a spart un geam la o prăvălie e- 
vreeascâ dintr'un oraş românesc, 
presa engJezi, făcând cor cu res¬ 
tul presei iudeo-democratice mon¬ 
diale. a tresărit Înfiorata amin¬ 
tind de umanitate. Dar când In 
România, la ordlmtc unui dement 
In vinele cftruia. daci nu re e *>ea 
ni ci-un strop de sânge romanesc, 
tn schimb curgea foarte mult sân¬ 
ge englezesc, mii de tineri frun¬ 
taşi ai unei generaţii, au fori ucişi 
şi expuşi In pieţele publice, nu¬ 
mai pentru vina de a-şi fi iubit Pa¬ 
tria şi • fi vroit s'o scape de ne¬ 
norocirea evreeoncâ, presa brita¬ 
nică umanitară n*a publicat nid- 
un nind de protest, dinpotrivft. 

lată pentruce România noul. 
Rominia legionară nu poate decăt 
să deteste naţiunea de piraţi a c㬠
rei putere şl glone s a hrănit, dea- 
lungul secolelor, din nefericire ce¬ 
lorlalte popoare. 

PETRI: MTIlAIL 


Mihail Spulbereanu 
autorul furtului de 6 milioane din Capitala 
a fost arestat azi dimineaţa la Ploeşti 


După cercetări îndelungate indi¬ 
vidul Mihail Spulbereanu. autorul 
marelui furt dc circa 6 milioane 
lei, — In bani şi bijuterii — comis 
In dauna d-nei Alice Erhardt, din 
Capitală, a fost dibuit şl arestat. 

Hoţul, care spera «â dispară fără 
urme cu prada bogată co-şi în¬ 
suşise se refugiase la Ploeţli. A- 
colo, locuia provizoriu, in fir. A- 
dunaţl Nr. 15. unde pe baza sem¬ 
nalmentelor publicate a fost aflai 
şi prins de poliţia locală. Meritul 
arestărilor revine comisarilor Al. 
Ştefâncscu şi Ştefan Ghcorghe. 

Asupra lui Mihail Spulbereanu, 

——loioiois^sisioiai—— 

Târgul de mostre 
di n Belgrad 

BELGRAD — Tănpij Intern*UonaJ 
de murire din Belgrad — la care se 
va adăuga şi un salon «utomobiUstic 
— va «ve« loc intre 10 â 50 Mai 

1041 

-loioioio^oieioisi- 

Un automobil militar 
s’a ciocnit 
cu un autobuz 

NEW-York, 7 (Rador). — Cores¬ 
pondentul agenţiei DNR anunţi : 

In apropiere de Lanroater (Ca- 
Ufonua) a’au ciocnit un automobil 
militar cu un autobus In care •* 
aflau nut mulţi copii de şcoală. 

Au fost omorâţi trei soldaţi Alţi 
trei soldaţi şt 13 copil au font r㬠
niţi. 

Turda a emis 
un nou împrumut 

R4JMA «. — După rum se »- 
nunţi din ţnkura. guvernul ture 
a i-mi* im nou împrumut n va¬ 
loare vte *U milioane lire oto- 


nu s'a găait in momentul *rx»t Arii | pitală. pentru continuarea eercetă- 
nici una din bijuteriile forat*. rilor, şi pentru a re stahiJl unde a 
Hoţul urmează a fi adu» !n Ca- I dosit bijuterhl* şi banii furaţi. 


Regina Wilhelmina 
şi Principele Bernhardt 
părăsesc Anglia 


NEW-YORK 7. (Rador). 
— Corespondentul Agen¬ 
ţiei DNB anunţă » 

Aci se aşteaptă sosirea, 
in curând, a Regine» O- 


landei şi a Principelui 
Bernhardt, care doresc 
să părăsească Anglia şi 
să plece in America din 
cauza războiului aerian. 


aeriene unde să translorme Anglia 

intr’un morman de ruine 


BERLIN. 7 (Rador) — Cores¬ 
pondentul agenţiei ŞTEFANI a- 
nunţi : 

LOKAL ANZFJGER publici 
declaraţiile făcute xiarului VRE¬ 
ME. de un renumit pilot iugos¬ 
lav. cu privire La eficacitatea şi 
consecinţele bombardamentelor 
aeriene împotriva Angliei. 

Pilotul iugoslav crede ci ni 
există decât două alternative 
«au Anglia va reuşi *i găsească 
în ttMid rapid mijlocul «& limiteze 
efectelor deaaslmoaoc ale bom¬ 
bardamentelor germane, sau ea 
va trebui *ă or resemneze de * 
vedea propriul *iu teritoriu 
transformat ncelul cu ineetul. 
iul in mod sigur, inlr’un mor¬ 
man de ruine. 

linundu-re seamă. P« de o 
parte fe pierderile toarte 


suferite până acum de Germania, 
iar pe dc altă parte de marile 
«ale rezerve, este uşor de înţeles 
că nu Germania este aceea care 
va părăsi partida. 

Vaporul engle7 
„Palmella" 
s’a scufundat 

NEW YORK 7. (Rador). — Co¬ 
respondentul «genIiei DNB anunţă: 

Post uri Ir de radiodifuziune au 
remuaicai ci vaporul britanic 
„Palmella**. rti o deplasare de 1369 
tone, din serviciul poştal, s’a scu¬ 
fundat «n noaptea de J«»i *pre Vi¬ 
neri !a 120 mile spre vrei de coas¬ 
ta portughezi. 


•«npr.mviila „GUHE.MY UL*, S. 


A. R.. nlrede Belvedere Nr k>.