Axa anul IX, nr. 28, 6 decembrie 1940

ANUL IX — Nr. 20 


Ctlto.. MIHAIl POUHRONIAM 

FIIMi IM *U %DMINimiAT'A 


IM lumi I Nr. « 



r x t r 

r o anx 

Mfoaţai 

sei.it 

Adailni*. 141 •* 

1 PoflIHIsl* «1 *b*' 

Ssrrtl 

SJL1S 

Hsdsrţte 

SJI.U 

I n»m,nlr SJI *• 


ZJI.lt 

1 l»r|H»TlUrt |.||Jt 

rrtitlltrli 

• zi.ts 

I tip.»*» *n» rN.il 


Director : RAVfl COSTIN DilfANU 

Pflnrwrdacuzi . CRIŞU AXENTE 




8 PAGINI 3 LEI 



VI"»H 0 Dtwinlffl» 1040, 


n* TA» Al i IN STXAlM AT VFX | 
! *'••• WIN ,* rxporl «* un Ml 

ii. • ;!L 1 ** T * h,u 

laautnw I I«*t 1 


iv* caauţs 4 », , 

TmA <U 'rute (.ut h, r-awvsr w>t «pr^b, 
Dlr v P, T. Hr. mi tot 4in im 


ziar de lupta politica, doctrina legionara, infor 


IATIE 91 REPORTAJ 


De ce suntem ? 


n»U 17M I» 1052. adică. ţinlndl Da. a află nU, «ala o rut left* 
•#«m* dr frământările premergă- nirt mm arad*. Cere ns fost o d*- 
lonm sfârşitului vracului .XVIII »»l a* socială. ri n lumr întreagă cr 
dr ivA/vnllriie p*l»â •*» subsolul soci#(k|».. 


fnrrrrâril de stânga **» S P"* U “ 
un vrac p JumSlale lomr» lalrna- 
C i a fost bânlult/t de revoluţiile 
ti, iiftogi, care sa «ufcrd In »*rt* 
Indiferent rirrii dintre «ele trei 
„internaţional*’’ aparţto. rlr «on- 
ilttmr (oale aceiaşi lamillr raia* 
trofică. com|»uai*nd unol unic 
comp!** milaloftr F»r mijlocim* 
In »nrwrr grupată in jurul burghe¬ 
zi «•, occidentale propria aUr |l7»9». 
fir mum-ltorim* caIIIkM* încadraţi 
industrial (Internaţional# a H-» 
drla IIaga, 10O0J, fi« P^* 

letariană In grame 11917), loatr In- 
•rmarari perupeefriă orizontală df 
daai «octali c<uo»lalr internaţio¬ 
nali fi mifcarr revoluţionari de 
eltvaj a clasat mapertive. apre 
ri*turna toi **•*««* »'ar afla dea- 
oupra sa. 

(ienrraţtl anrcnaivr ale scelcoaşi 
familii mHologice au animat oeln 
natalele incendii fi prăbuşiri. Iar 
lat ori a ajinimr ai ae con\ ingi râ 
aren*ta rate singura formă de re¬ 
generare. 

Nedreptatea condiţiei sociale firi 
giloare la cor justifica neîncetat 
răsturnarea. iar respectiva «laxă 
nedreptăţită ae identifica launine 
ru tnterprclartva ruda»eâ de neam 


Asta pini in 1022 când, in urma 
mani nadnrptip istorice făcute po¬ 
poralul italian prin tratatele ric 
boiului mondial, de râte» occiden¬ 
tali. Mi*carca FuseUti reuşeşte In 
chip miraraloa si aolidarireir po¬ 
porul cu aiue. contra bnpenalianiii- 
lu» orrldeolal, dominai de pluto- 
mtu Manţfd 

re areeafi lltrle. Naţional Norta 
liantul lupii, pini la biruinţa din 
1032 , In Spania, terenul rate soli 
dar câ»ligal elâturi de Falaogo 
tradiţionalistă de cAtrr ţoale miţ 
nările totalii a re europene; iar ul¬ 
tima. Mişcarea l-cg. onoră atipor 
tind «ea mai agonici lupţi dintre 
toate, hirue şl ea In condiţii «* 
trem de grele. In 1040 

Intre tunp. Revoluţia totalitari 
a Europei a răsturnat la răodu-l 
sociologie marxişti. Societatea 
mai «ale o suprapunere de clăi 
ei o juxtapunere de popoare, naţii, 
rase. Mai mult chiar. In ardUnen- 
tinlc d sunt suprapuneri de tri¬ 
buri, naţii ţi rase l-n Wmirt Som- 
hari a putut astfel vorbi de rasa 
burghezi, etc. 

Ca In geologie, societatea rind 
sedimimtcscă depunnnd aluviuni 
In suspensie, rând erupe vulcanic 
metale fi roci cristaline din adân¬ 
curi. Când va fi undeva, inundă va- 
Inl cosmopolit, pentru ca la alt 
moment Istorico-gcografir să erupă 
a revoluţie autohtonă. Iar In altă 
parte să se petreacă o lunecare dr 
rasă sau dr rase peste vechi socie¬ 
tăţi sclerozate, obosite. 

Naţiottal-.Norislumu! a folosit 
pierderea trecutului război al celui 
de al doilea imperiu, spre s mobi¬ 
liza fi revoluţiona rasa germană, 
marele- tranehiu continental al A- 
rianitâţrl . F «seismul a ridicat po¬ 
porul italic In central vier eroi al 
Ihlngti I unii Albe. Mrdiţerana. 
lârAndu-l din n»u campionul ocoa¬ 
le! lumi ; In Spania, tribul impe¬ 
rial al Castiliei s a ridicat In mân¬ 
dria lui dintâi ; ia/ la noi, unde 
au rămas scursuri din toate nea¬ 
murile fi rasele, dr sub toate p㬠
turile „superpuse" stigmatizata de 
geniul lui Em in eseu, a erupt omul 
originar a) msret familii Thrsce. 

De sub vulgara plebe, amăritul 
pmlotariat, venala, fsoariota, iu¬ 
daica lume orâfeneasră, dsr fi de 
sub atâta noian de slobovu ţ*gă- 
ncţti sau pur yi simplu sUih^il de 
pălmafi robi muncitori dc pămănl, 
s a riditoi tribul . preutoncHor*' 
nemuritorilor Daci. 

F«l* atâis caliistr rară. pură, la 
cadrele rnuluţi»! legionare. Incit 
cantitativ disproporţionate laţi de 
adversari, ele au putut susţi un 
război neîncetat de două decenii, 
impunând până la urmi regfniul 
Revoluţiei Legionare. 

Iar dr aci înainte, pe locurile 
Marii Thracii sud-eel-continenfatr. 
sub numele dc Rl'MANI. istoria 
va runoafte o noul fi reală elită, 
rar» va njpnnde sub luminoasa « 
radiaţie tot «e până aci a fost bea- 
ni, robie, mlfoiie fl ruţin* a c/oa- 
ţid, 

l'n camarad, cc/telator al feno¬ 
menului romflnesc Io linia lui nu- 
jor-Mnnrl, rrinfora nu dc mult 
dinlr’o mi*iuot oHrialâ in Ardeal, 
observa, suMinHnd faptuJ: tr»ţl pre- 
frc’ii kfltr/n,*/i jxarcă senţ din a- 
teii**, larnilu* acnltm chip, scaia# 
ţjnuU. 


In subsolul 
care ou ar Identifică ru toată ţ㬠
rănimea, dar care a‘a păstrat timp 
do dou* inilinu in lumea |ărănea- 

aci. 

Aeaasfl nul aahifă, pa «nr* «al 
dintâi lămurit tot Einiiicacu a sc 
nalat-o, aa fl numai aa, In loc 
•T a fesa pe trai sţa cum • invita 
istoria aparentă dc după — vă adu¬ 
ceţi aminte — ,.marea victorie « a- 
iiaţilor*, dublând |i succedând 
«ISpâoil zilelor noastre de atunci, 
i ridicat in rAamenţâ ronira lor 
l>ere ? Fiindcă aram flămânzi, 
in nf v's spus f 
— Hi In faţa fiecăruia dintre 
noi, nafncotal a venit stăpânul, nu 
cu mâncare, ei cu aur Io radar. 

Dar războiul a fost posibil numai 
datorită faptului că la chemarea 
marilor Inteme-etori ai Nouii Ro- 
mânii, iei din aceeaşi rasă ru ei nu 
ieşit legiune din ndâDrurila 
lăţit, de unde până ari nu iefiaii 
decât : Dina Păturică, slugă inădită 
ca fi stăpânii lui la boierie, sau 
robii puri m «impli, fără proprie li 
bertale, din care marile calaatrnfc 
istorice au extirpat-o. 

Care a fost fu ronoret yi Amănun¬ 
ţit conjunctura istoriio-soeialâ f«- 
loailâ do noua elită etnirâ. o vom 
arăta ulterior fl vom pune bazele 
adaiâcatei sociologii româneşti, a- 
ducând ţi aici «paimănlAtoarea 
voiuţie. lieoiamdalâ să înţelegem 
— noi. nu ei. fiindcă at inutil ar 
i Inledege-o astăzi, — eâ cele 
două vuaruri Irerule de revoluţii 
de stânga nu erau rfreât expresia 
decadenţei, pană la rata»! rafală 
prăSupie a lumii «t civilirntiei mo. 
«tara» . .-ave» 1 unua majvrel, dna* 

rum bine ae ştie astăzi, doln tuiul 
1VOO Inrcpe. iar noi, noi suntem 
Revuluţia Totalitară a Lumii, care 
deschide salutar un nou mileniu, 
al treilea dala llriatoa inrunce. 
RVHKANn EL1TFI LEGIONARE, 
inrsdrandu-se constitutiv noului 
■dlfiriiL 

întrucât ne priveşte, bara şi ener¬ 
gia nouii selecţii şi eooatrurţii se 
află socialmente sub «orare vechea 
sociologie numea claae sociale, iar 
iatorireflr, după momentul fazei 
catastrofica a erai modame. (azi 
care constituie ea aingurâ o Întrea¬ 
gă epocă. 

Pawel Cosi in Delaanu 


Intr'un Inlervul de aprojpc pa¬ 
tru secole, Anglia a produi trei 
lucruri mari, sau mat bine uz pa- 
mru: 

Actul fk- navigaţia, liberalismul 
economic, bancherul londonez ji 
pe belicosul alr Hinston Chur- 
rhllll 

Din punct de vedere istoric şi 
'*oomlc — ev —■ aclul d«. 

• *iz:-t'v. formulat «u- CfMwstU^ 
dat Angliei titlul di* pnmA pu¬ 
tere maritima, Înzestrând-o cu o 
Hotă ce până mal deunăzi trecea 
drept formidabilă şl c’un prea în¬ 
tins imperiu colonia); Iar liberali»- 
mul economic, — proces al unor 
faze dc tranziţie, — prin interme¬ 
diul doctrinarilor iudei Adam 
Smlth fl Davtd Ricardo, a adus la 
completă pasivitate InUrvenţionis- 


Orbul 


Mă întorceam mdhntt către 
rază Krra /rtg fi bulerardtd în¬ 
gheţat pdrro ft mai ringur. 

Ziua rro totuf /rumoazâ fi dm 
cauza perului cotei* (oale p㬠
reau Uitate dm ptafrd 
Sub cerul limpede, soarele dr 
iornd le dadea o lumina aurie. 
Pe bulet-ard pomii dez/runrifi 
<tdt-*au aliniaţi /-rumoz ca o ar¬ 
mată. 

Mă necdjurm pe prieteni, fi 
md gândeam cu piârere cd acasd 
m«l aftaapfu singurătatea fi 
uda iu mea caldă 

La un colţ un bătrânel orb, 
cu capul gol, «-duta plângând 
ret*a împrejur. Purta o dr»opn 
de merinde in «pinare, hainele ii 
erau numai rdrenfe, iar din cio¬ 
rapii rupţi ti rfeau oălcâele 
afară. Ţinea sub un braţ domi 
frşt cutii de conserve a<>ale In 
timp ca ru celălalt bâinâia tre¬ 
murând cu bazkmul fn toate 
părţile. 

Faţa li erea deeperată fi lacri¬ 
mile i se încurcau (n barbă. 

Iţi căuta .. păl/muţa 
Pdlăna mea, pălăria mea, In- 
găna ei. 

Un vlAfgan t-o luare din mers 
ţi l-o pusese lânpâ zid. ca la 
vreo trei păţi 

Apoi te depărtase pe «ârfut 
pkioarelor. fi se dlefm, utfdn- 
du -sc (a el. In timp cr trăgea 
din ţtpare. 

Când «noful se aţrroţtia dibu¬ 
itul. el depărta din nou patdna 
Rădea Irolbufit fl plin de «d- 
Me/«cfte A rum se plictis, «r fi O 
luare grăbit dm loc , lăsând pe 
mOf singur 

Mdm aplecai fl l-am pus m㬠
rului pâlâna pe cap 

Era o flchiuţâ rotundă de mo- 
ein a r, veche fi cojiţi. 

Când o Mm fi la lor, fata ma¬ 
tului Se lumină dlulr'o dată 
P târî rut fi tncelâ IntCo rllpâ 
ca la un copil 

Gura li nise toată, cu cel doi 
sau frai dinţi 
Se depdrid fericit cu pălăriuţa 
regentă, fbzoura Irit podoabă, tot 
poirfoindu-ţn-o c K degetele pe 
<ap 

Mi-am ridicat Io rându-int 
ţwiMria #» peiptnd-o bine, mi-am 
-.cnrinuul Jinifâil drumul 


Crişu Axtnit 


activează 

aţâţălorii de războae din Cilly 



Invrăjbitori de naţiuni, baronii banului sunt toldea 
una dispuşi să acorde împrumuturi pentru „aju¬ 
torarea refacerii" post-belice cu dobânzi cămătăreşti 





belioc a naţiunilor. Bine 
înţeles, împrumuturi cu 
dobânda cimulnreaica. 
Raţiuni reci şi calcula¬ 
te, vameşi pecuniari ai o- 
menirii, in faţa interese- 
or acestor bnncheri-ct* 
matari, indivizi şi chiar 
naţiuni întregi, nu au v; 
loare. 

In contra acestor Ior- 
bani ai capitalului, nu 
poporului englez, «o o- 
pune astăzi solidorismul 
Avei europene. 

Prin bombardamentul 
intens al aviaţiei gcnna- 


Baraca Angliei 


mu) statelor democrate fi piu» 
ceasta, subordonarea ft spollaim 
lor Io favoarea plutocratici tudeo- 
briUnice. 

Drept cate că, o deplină aubor 
donare a statelor democrata 
mai perfectă Încununară de succes 
H politicei britanice, nu sar f» pu 
tul efectua total, fără Uitervenirr 
La vreme al capitalului bancar 

iiMhutiisl. raiiri'*«-n»«i *1» cStra rai. 

<lfInmîotfOri, rilpro 
nnmlţi In limbsţol j.m«pular cu tl 
tiu! pompos de „barani et hanu¬ 
lui". 

Dintre aceştia mulţi sunt Inves¬ 
tiţi cu titlul nobiliar de baroni. — 
dacă nu zunt deadreptul marchizi, 
conţi, vicooţi, bsroneţi, etc. —- aşa 
că, supranume)# de baroni ai ba¬ 
nului dat bancherilor londonezi nu 
este deloc o pură ficţiune. 


omului 


Se ştie de către toţi că on iun- 


lem revoluţionari pe plan moral 
in primul rând. Iar morala noax- 
trâ rate aceea • dragralri creşti¬ 
na, care se traduce pnn capacita- 
lou noratră de a ne dărui. P.xla 
orba, deci, de o ierarhie a valo¬ 
rilor, după ordinea strict morală. 
Toate celelalte valori, teoretice, 
artistici-, simt cu ««-veritate sub¬ 
ordonate valorilor morale. In Le- 


intre srumsliUlc şi ornante, m 


detona supremi de a sa apropia 
căi moi mult de idtimo. Altfel 
viaţa nn-şi arc «anx. 

HA-i ajutăm pe ocaştia să *o 
debaraseze dr păcatul originar. 
Ca «A le deschidem poarta spr* 
tranaiigurare. îjii prin -rr«sta să 
la arătăm valoarea omului 

Cănd ei vor Înţelege toate as- 


gtune te situezi cât mai sus după 
capacitatea La de dăruire. Căpiţa 
nul rumfine pilda neţărmurită 
in acest env 

Acesţ mod de a privi lucrurile 
c hinc «A fie cunoscut de cei re 
privase l-ogmnea din afară. Căci 
pentru noi ceilalţi, aerate lucruri 
ne par evidenta prin clc ia>tlc. 

î>tim. omul vechi, de tip Hur- 
gheco-democrat, şi ca atare indi¬ 
vidualist. centrând întreaga exis- 


tea. vor avea revelaţia unei alta 
lumii aceea a spiritului din car# 
ta poţi împărtăşi Intr'un «iogur 
mod. acel al dăruirii permanente. 

lală omul mare, nu numai pen¬ 
tru noi. ci pentru oricine por¬ 
neşte dala justa poziţie a omului 
In cosmos Capacitatea de d㬠
ruire este unitatea de mă«uri in 
valoriiicarca omului. 

Şi dc aceea e in zadar să ple¬ 
daţi, pentru cutare «au rutarş, 


tenţă pe propriul «ău eu, in vir-| r el« r, ndu-vă I» alte valori de¬ 
lii teu nefastului său cult: acclp 4 * t<,,c morale, cart. aţi vărul, 
al egoismului, fatal nu poate %k \ * un * ringurele con decid In utti- 


Inţrleagâ aceaatâ ierarhizare de 
valori şi anta pentru că pentru el 


M, plulocrati» celor 300 rpw.bl.rn, m«„. 

’ lă. cure derivă din nevoia de i Ic 

de nkţfUuki-buruni este 

irnmedinbil pierduta; iar 


blocada Axei nu va intAr- 
zia g* aducA la bancruta 
politica lor ooonomica. 

Graţie Axei, cea mai 
marc parte din naţiunile 
europene (’au do v robit 
de oatnALa iudeo-britani- 
că, iurtă nesecată tle câş- 
ligue; fabuloasa paotrvi 

baronii banului, dar acla- 
via şi ruină pentru «tata* 
la Europai. 

Ion Moţteoru 


mântui. Individualistul, săvârşind 
Plicului dr a sc surei AS* (aţă de 
Dumnezeu şi naţiune, nu mai ore 


Lorzii izraeliţi din City 


Birourile acestor abili bancheri, 

— un şir interminabil de ghişetr, 
contoare şi firma. — sunt arluate 
In cartierul City. din l-ondra, care. 
dacă nu prezintă agitaţia omeneas¬ 
că a Brondway-ulul nev* vorke-z «au 

\Vall>«tre«t-ului, in schimb, pre¬ 
zintă acumularea cea mai porfec- 
tâ a banului. Sediul favorit al ba¬ 
roci llor-ban»-heri cate strada Threod 
nrdlc, loc da predilecta intâloire 
ţi pentru acţionarii Băncii Angliei, 
a căror majoritate o formează tot 
oi. 

Spiritul de caatâ af acestor ar- 
ghirofili este atât de dominant, in- 
rât o mezalianţă a unui descendent 
din casta bancherilor londonezi ar 
fi o curată sinucidere. 

In această privinţă, se relatează 
tasul unul nepot al familiei lordu¬ 
lui Bcnrxtrd. care lndrăgostindu-ve 
de o frumoasă dactilografă dala 
firma Urovvn Harriman and Co 
Ud fl c*rând-o In căsătoria, a tre¬ 
buit să-şi retragi euvintelr, deoa¬ 
rece «'a izbit de opoziţia dlrză a 
vicontevei Bcarsted care, — făcând 
probabil alurie ta abdicarea rege¬ 
lui Kdu.ird VIII — I-» ăfMtrdUt 
pnn cuvintele rămase celrbra: ..Nu 
uita ri. criere osie permis regelui, 
nu-i permis unul Samuri)" 

(Spre o mai deplină înţelegere, 
amintexc ri. familia lordului Bcar¬ 
sted (inrimlr din banchentl Mer¬ 
eu* Ramuri care a pus bazele casei 
financiare M Santu» I and Cd. şi 
a societăţii industriala -Shell CriI) 

O altă particularitate a banebe 
rilor londonezi este că, puşi In 
lupta de concurenţi a libcralivmu 
lut economic, rivalitatea lor de in¬ 
teresa din interiorul Imperiului 
britanic ae transformă subit tntr' 
perferLă colaborare amicală, mal 
ales rând este racul dr a trage pro. 
filări din ţările situate In afara 
Imperiului. 

Aatfc-I. consiliul de admluiatraţia 
•1 Bonrii otomane (Ottoman Bank) 

— han» * pr rare guvernul ture a 
conre«h«rial-o valabil până In anul 
I0S2. — numără zece bancheri bri¬ 
tanici cari. la Londra, rivalizează 
public din cauza concurentelor in 
siiluţi! bancare re condur. 

„CONCURENŢII IN LOC 
SA SE STRANGA DE 
GAT IŞI STRÂNG 
MÂINILE** 


„Concurenţii, In loc să se strângă 
de gât, Îşi strâng mâinile!" 

Pluralitatea da funcţiuni a unui 
bancher nu ronstitua un cumul. 

Astfel, un bancher londonez poa¬ 
te fi, simultan, proprietar al unei 
bănci mari din metropolă, dirertor 
in consiliul do administraţie al 
Băncii Angliei, preşt-dinte al uneio 
•au mai multa cosa de acont, direc¬ 
tor al mai multor bănci din Inte¬ 
riorul sau din afara Imperiului, 
fondator «au dirigenl al unei 
ctetăţi de asigurare, trust da in- 
vestlţluni, societăţi industriale, etc. 


nu instanţă. 

Plodi»sna voastră, departe da 
a oc imprravona, nu !»ce altceva 
decât «a trădare eroare* voaxtră 
in corul c« «uoteţi dc buna cr«- 
dioţ», iar dacă nu o aveţi nici pa 
acraaU. ru atât mai rău pentru 
o pro blam* tir 11 morală. Numai | voi. 

fă această «urrlasare, acerată *1-1 Noi, pornind la un drum atât 
tunrr in cosmos, ţj» oxistenU | dr lung. ştim prea bina ce voim. 
este un păcat. Cel orignar. denii-Ide unde şi occlintiraa noastră 
trl. ţ desăvârşită 

Ce a voit Adnm? Să fie egali Ceeace vt rnminf e«te «4 la¬ 
iul Dumnezu! 1 ceţl elort să inţelegoţ» toate iv 

Şi atunci, pentru a-1 face peltea. No» vă dăm lot concursul, 
ocrşlla «ă priceapă modul d« vş-l Ş» «M» pentru hmolg voatru> 
\urifi«ar*>'«l Smulşi, S» Imu»nw alţăci paravuV a da ned«»eris. zi 

le arata şubreda poziţie !n cos- | Ireei — ca o umbră — pe lângă 
mo*, căci cea mal mare eroare o revoluţie morali do atari pro. 
este dr a face din oro. ca exprr- porţii» Ba încă «A mai constitui 
•le biologici, un «cop fo sine. RI I şi un obstacol ! 
rate o ponte, un ecw ce oscilează I Ion 


Anglia este pierduta 


if 


dc ALEXANDRU BANDA 


O faptă fundamentală merită ai 
fie păstrată cu tărie, Înainte de 
toate. In cadrul actualelor împre¬ 
jurări istorice. „Commonwealih-ul" 
britanic, tel mal maro imperiu pe 
care t-a văzut vreodată istoria lu- 
mrl ătâ In faţa falimentului. A- 
cest faliment poate Întârzia cu zile 
zi săptămâni, luni şi ani. dar ivirea 
lui e*t« do o siguranţă abnolutâ. 

Si crezut că măreţi* imperiului 
britanic sc dătoreşle capacităţii 
imperiale şl de colonizare a popo¬ 
rului englez Această judecată este 
cu totul eronată, pentru că mări- 
mo* imperiului cnglct rate In 


Poate fi director Intr’o instituţie funcţiune de dezvoltarea mijloac - 

> - . . .1 Ue dr rrimnnirătlP Ciro AU A»in 


trsnsoi căniră şi ru toate că n’a vi- J 
fitat-o niciodstâ, primeşte regulat 
dividende, tantieme şi alte profi¬ 
luri respectabile. 

De pildă, lordul Rrarsted (ludea 
do origină, nepotul marelui finen- 
clar Samuri Samuri, reprezentant 
al onui comitat tn Parlamentul 
britanic) este director In rontiliul 
băncii LIoydx, director al cavei 
bancare M Samuri and Co şi al 
tcHietâţii d» asigurare AlUance ,\s- 
b uraiwc conducător a două trus¬ 
turi dc inveatiţluni şi co-intrresat 
in 17 «ocietâţi industriale intre 
vore primează «oriei.îl re Shell 
Transport and Trading Co al cărei 
preşedinte este. 

Tot astfel, se poate enumera 
Kothschild, Pater Monleftorr şi Pr. 
Dudley Nemuri. BcrCrsm Smith. 
ele. şi o trecere In revistă, Io arest 
articol, a celor 3»»0 de magnaţi ai 
capitalului, nu ţi-ăr avea rostul 

Cetitorul doritor dr amănunte 
poale găsi dale concludente tn vo¬ 
lumul scriitorului Mas Dtehl: En 
glande ala Wucher-Rankier" sau 
In scrierea englezului R. J. Trup 
III: „British Banks *nd the Lon 
don Discount Market" 


CAh.r.TA JUOEO- 
BRITANICA 


Concurenţa din afara Imperiului 
britanrr a bancherilor londonezi a 
led formulata expresiv de un in¬ 
dus tn aş american prin propoziţl»- 


Regi ai finanţai momii 
ala, bancherii londoneci 
tuni pentru pace, dar 
prefera războiul a-tot-a- 
d ucu tor da profituri. Pro 
fera războiul, dar cât mai 
departe da Anglia. 

Invrujbitori de naţiuni, 
aţâţători dc raxboaii — 
baronii banului *unt tot¬ 
deauna ditpuş» acorda 
Împrumuturi pentru „a- 
jutorarea refacarii** poet* 


lor de comunicaţie cart au alina 
un punct culminant In «ocolul 19 şt 
Începutul secolului 20. Cunoscutul 
istoric englez H. G Wells a defi¬ 
nit chiar acvsl eommonwcsUh-ul ca 
pe un imperiu al vosolor cj aburiri 
a prevăzut cu luciditate că avionul 
Intr o ci va putea da o lovtluiâ de 
moarte Imperiului britanic Este 
insJ acum un a! doilea motiv car»» 
ne interesează : imperiul britanic 
luat fiinţă prtntr'o conjuncturi 
trecătoare Cum de pe vreme* 
descoperirilor din veacurile tic¬ 
nite. puterile Europe» crnUale au 
trebuit să treacă In planul el doi 
lea şi locul lor la soare sâ-i cedezi 
popoarelor cărora le fusese dăruită 
o poil|iuDc geopolitică mai favo¬ 
rabilă, Anglia a putut arifr! <u 
prot ndă o rentă funciară istorică. 
car« acum nste mult perii litrii 
sub presiunea bătăliilor cari Încing 
>ntmentale cu un brâu dc toc 
lutr’o condiţie cu totul specială 
Intr'un sistem n»*condiţtunat. >« 
găsesc din nou cele două mart po¬ 
poare continentale In ace# pari» 
de lume c*rr dirijează cultura lu 
mit întregi »l carv cunt chemat, 
să reprezinte condu, erea occlden 
tulul ' Germania ft Italia 
Totala alrvicturi interni * P»»- 
porului romăn precum fi totalita¬ 
te* relaţiunilnr sale comerciale ne 
lg.«â pe noi *A ne căutăm locul 
lângă pulerilc A*<*t vtetorioeve 
Aci sr eraţi inrâodată cu o 
garanţi cerc dă un curaj mis 
prevederii Căpitanului cere c 
19S7 a fllut s* alesgi lutul 
mai natural In «paţ.ul geofraflc de 
care aparţinem. SI c Inutil «u 
Wmiein c* gând urli# dc oportuni- 
ta!» erau cu totul atrălne de im 
ţiativa aceast* Denltfel nici 
era atunci vorba d«*ptv 
lâzbol Intre puterile Axei «l An 
glia atât de indcpârtrii d«- ntu 
Ari tară» se arată c| noi am avut 
parte la începutul aecoJului d* 
un om <trsţ>ie care geopoliti.'ianul 
gi-rmăn Haruttofer a «pu* ('-arte 
nimerit că rate uri mai maie pro¬ 
fet «1 Sud-Latului European. 


Oblecţiunea că !n Anglia ar fl 
vorba de un naţionalism puternic 
şi popular care din această cauză 
îşi are o adâncă justificare in¬ 
ternă, trebuie cu lotul înlăturată. 
Imperialismul britanic are un ca¬ 
racter maritim, şi fără ca pnn a- 
ceaat.. să micşoram puterea atâtor 
naţiuni maritime totuşi putem ză 
exprimăm gândul: uhlcuJtate* 
maritimă este acena care a dat de 
început caracterul exploatator 
şi superficial tuturor avânturilor 
unui impertu maritim, care In cel 
mal Înalt grad stă tn unirea 
tonccpţia de extindere şi exploa¬ 
tare iudaici. Cine sc gândeşte la 
Anglia, trehue si *e gândească 
turj oi vrea la Cartagma, la ace) 
cuib de piraţi «emiţi, care la urmă 
luat tfârimat de spada romană, 
u le anumite oraşe din evul nie- 


dru care au devenit nuri pnn ex¬ 
ploatarea armatelor de cruciaţi 
idealişti Niciodată tmpenal.amul 
Romei n a avut un caracter snari- 
tim. oricât de bine »l-a Irisuri 
Romanul tehnica şi toate cunoşti»- 
ţeie necesare, mantime şl de navt- 
gaţir, lotuşi întotdeauna, legiona¬ 
rului roman ii nu mar.narulul l se 
datorefte victoria finală Pentrn 
«ceasta oiţe tipică prima biruinţă 
maritimă a Romei arupra Cartagl- 
fun datorită glorioautui Duillus Ea 
a fost câştigată cu ajutorul acelui 
curii* pod aruncător (corvusV cana 
de pe vasul rom*n era svărllt pe va¬ 
sul inamic P««te #c«rl pod ataca le 
gtonarul şi căştiga victoria Intre 
luptă regulata de câmp Corvua de 
azi a devenit avionul. Aceasta erie 


Keatbmara la i*M •-« 



Lt/cul dc Da/ german mu aga Anglie din luata părţile 

















































C ‘“'StS. i<>n “ r PRIMA expoziţie 

■=~==JK£î=~ DE arta legionara 


Muzici 


*«pr» prablama emţlal 


muzicale româneşti 


Krur -tr.. ^ ţn itmx* r.evrZ» venei Ne-mn mAreiiUt t> n» *j*uy 
oUaptsrt irj trvftrtt- <*> vr murlc* ««<« o arU *rr» «, ^ 
**** .. bil» nffieul Şl rrVrl om ne-sm h 

f trverti nojlrl «v xSIrqn, inapoaţi den d®c*> Şt prea puţini au Icti *ce 
«U.*tna»ate eu role mat fnimwv Vm- «o lnl*\« întradlvir <ritn rta 
ur*»»» muzical», precum ^ hiAtn-stel» I crurila. 

*''**• <U opart. ,Tof>»^ mo |»rm»w. j Or. tocmai ab»r*|« .,n* aţrt 
car* au Uvout Vi Sjrrwaj pnr ;ar» 1 MUrofwri -nuiveol* cal»* .. , 
<>•/»&*. ««Krtb-.ilrfl tr. mar* mKs'trS I român**!» a înp*eunai darâ r - 
■* oaiMAf* f **'t putAi<*âfe pm.tru | rut chiar impcdbUA e rirM 
uoea«w mmunaAA artă. I tenttcd rducaţlun* muzicala < 

a-Mitofia «ra Vi primul riml I a marelui public. 

knjm '^ rrrt ^ kor * ctoU ' I O# oct o serU lntroMl , 1 , 

I rrtîW rvoncoort unor i * pm>i tto*iKint d.kv ■ 

I »* mani/vwfeŢnjrt. m- «W > proprii I 
I fire# pufew fast som» cari a - au 
I *»rstrt la probxsana <a*a\roţval twa - 
I cal* romAmaf« 

I Cu toata ac**»* rru pvrterr arr-m* 

I o4 ou au aulrtai m imn!» trv*cc*r-. 

I de iAxt*j<ce'ii , ai» “ 

| oo«*i}e, cijm «ra şs natural, ><u da- I 
I torti mal IntAlu profaaornor de <*m- 
1 serva tor strttnl tn matarhoteo tor. 

] cum iu Imt ; wt Waroman c*i | 

d<M Coudelia. rt#d>tanm*elxsr ţi al- 
I ţii cor. au aorta rmr vO vie oiscric 
I ai votfavfkSri In d»l mal mult ao'.i 
I I mai puţin nKn-Kmmr. Acesta o w- 
I tr* «îAniltul vwmcuHu trorut. Autori 
| i<*nân., propriu «a, om avut ta. sp«- 
I cmI In (Vjmoruul nvxtiool corala, .v.i , 

I I maj târziu, când a* Ivkră prlnwle el*- 
1 mim»* doto»*. format* fi* tr» Conser- 
I vatoamfe noaatr*. fW* Ir role 
| «tnfcnasau- dar car* n. 

I a<a*A«*rc»i\d Izvor de wptrt*ţ»e «ai* 

_____- | mialoa populară suaceptibU ‘ * 

Iul lupii lor legionar. cpR/uodarcn j moar rmlUAr. amlsiic* 

r : \tzzl-J. :=!:r ^»l JTwitra aoeat» n» mAnrlnlm * ct- 

cora tr află Axtialul IeR.onar în lup- I Utn p* Kirloc, Dimn. Vidu, O.cu. or. 
ti cu matrria cArula-1 dA tdaţă, trt- J P* etn rru», r*tK*stcitUi:-.Ţ al a 

btta ai noi biruitor, tr»bua aA faci I ixx»lc, d*v»ai’ <ţo minurt dr 

•cel .**!i din egotamul Individual, ţ Nu **»* i n lx,t*nţîut>** mw 

care a alungat aiia In »c*l care r**-1 fnro acum un Irtrolr al a-'Artn nona- I trarrw 

Irkn» al Iniţiaţitor. I tra «vppjţ.unl muzicak ţi nirt d* l * 

Ai-ta «altA din «OitpA, «*t* p*nlru I privi wub uapp.t cr.tic tot 

toati oortea. din care «ceaatâ och'.pi I tut rdmine dc t 
tKt pari* Fntmoaui fiind plicul lui 1 depus*, c. mimai ^ 

Damnate m, L;nd Insfi^l adevărul, ur- I oa a elism rompar*ti\ Tnţra Mance 

bue adus «1 InfAttţoi tuturor acelora I u fdcat In litaralurA, plaatio* 
nara ll Urmaurd vrerea Vtun tr*c* I deoparte a» in tompo«.iiLaa»a rr 
dec* U u arta sobri. asprA, mnnu-1 ca» p* d* alta. Ardtdnd < At de 

romtUL I «aatruoaiA a faat cuncecuta no._ 

„Naamul «re : n* f AMr* ofSdalA In spreHc) pentru 

1) Un p*lrlm<m!u fitlc; I «eaeta din urmă. 

*> Un pAtTtmonlu malertHl I Intr'adevAr oacA atatul a fltcut u 

l) Va patrimoniu «plnttial. I nele aforîun pentru aprijlnlree mutl- 

f.Dar ras real mare ln*e«\nit.d* o (c*t acaalpa i au Indiepr.ot *p T * « Xf . 1 part n. 

:»r« patrimoniul «Au apirituaj, ţernlru I nutumw murtoaid tar —- - • 

ri cumai c) poart.1 p^eetci eterni- I (tune* niMMââ 
lAţii, numii al atrAPata paate loal* J 8ubv«nţiij# m«! murt 
v*iii ur>la' -1» I lmportan»e pa oara l*a 

Mi»caraa taamnar* fiind p* Jlnla '» «uAlinara» teairw-or 

ruanoultil. ei *ă creeto în *- * ohrlmtielor filarmonic;. „ <v , 

cert opînt, ca ar*n*<IA îmi* Arta 1*- I bfln nu a fmrt rlertinai dt p dt cr**- 
g.rtnarA fiind una d!n ppcatlia patn-1 ral unei edituri tttimtCAle Nimic nu 
monjul ji apu |tu;il w treb-a »A daa J ra fbcut pceitru tncur»i*iM «^rr.pc. 
mdul lâlHntulul pa c«ra Ehirr.n*r*Li I miorilor, nimic pentru ajiitarm lor. 
l-a aidlt tn fwarru! nostru, de cere I pentru asigurarea waiileni» lor 
trabua AA rd«pund«. Ea trabue tA Sonalatas Compozitorilor Romani 
creata In «piratul lagendai celor acent «lmularru d« inttltull* «, ferr 

RAiiA HAm far 1 rO «el rm , ILJ nAaU I > ia. a. ... . 


Cântec din |ara Oltului 


petit»* 


orwiaa- 

educaţiuna. nu’pcwre tnfci^e"^"^ 

*i-e cUalei imrtdenUli. c<Sl2. 
teu «parola, daa.ut de pu\;n. 
mAr. aunt an«nic fresjuenuu cL 
«latul ea vad* navoR sA le 

Q«f 

D» r | O adueaţiune tmitic*u a 

public ai» o*cwa din taatTSS? 
tal* d* v«l*c* Dorim cu vlm ^ 

I lucru dar nu n* InUtbAm cu c* ^ 
otorA «duala compoturi, 
c* pentru ca nivelul atu de 'n'i w T 

:^ Btâ fl rtd1 ^ *nJs?sb 

N* mulţumim «A «t-teartrA® ^ 
|t*rul popular a*-l radm, a-'^ 
ţ lucim, indici de cel* mai mat* 
omi® |rt-l dcformfltn). rrcrfltd e* ^« 1 *$ * 
r*-^tl sk raauzftm o op*--, 
mAne.v'lt ImbrAc.ndu-l '.mr 0 
din I mevtnufireajcfi n* InchitMl» £ ^ 

1 oA ffcmt lutru rr.ar* 1 w 

D»cA Emlnaeoj «■ A Wr ,^ 
d* tru- I lucru In l'.leraturt l* M s , f fl 

1 op«*. lui T âf Tl r *^ 

CompOTitorli m>Hrl tr - ^ ^ 
lOKpirr An »P-.irtur* 
pentru a-l Imita t<taî ^ 

alllal. j claboro in ecrvml ivi. Ut u - * 

»w 

Sa tr*bu* a » z, r 

-^ diurjitoare daiocl’**2* 

l^swsg * ^36 

mal mu/ţ Ifi 140 

^ • îi 

an\j cuuaii 

*f din vtr- 
na -.-«h mm W. fes de 
I - •“ «1 mai bun 
■ oi au &« a- 

««0. r emoa* 

» catra um: d.a roov 
** T ^^PunzAUrr 1* 

* . i 'runde* ctaiiji ca un 

l«l*ieg*i.<»r — ^ ___ 

nmoiamclor arnet** oai^n» « 

r*crv« r m. „ ,»* cJSSSSi. f 
fAstfvft ţi batlrtloar*. 

5»im c* emit « ccmrtstHN ir, m'n- 

te» InvecMu a multora conlorm cb- 
nia geniu' tArm cciiîl ţn» «-figur a 
tuprafaţi, ♦' nu tr u*:^ t d «a 

af.rm» rhiar fer.poţrtvi toruruţi*. n* 

rtr., rtc. 

fArind abrrartl* de rjuunul pa 
care-l renlma o avenienea pr«iud*> 
at4. asas'n* pnn Indiferent e» tr*- 
Unt ei sublim» talia v* 1 parcaţi ia 
nd*v4r CAH dar» «or rta'e* nu pena 
letetm.-a «parniuoA» unii geniu, «a 


tl Of Sooof-BlLniulriit ;l 


Spune Leenn drept şi Mne 
Cin' tc-« fermecat pe rhve ? 
t~ ermeca-o-ar Dumoatu 
D* lingi biriMduJ eAu 
C'um le-a fernoac*! pe lin* 
Sa cui poft trăi cu tuun». 

NevAsfuf*. ptrl de rrte 
Ţueu-ţl dnurnafea din aftn. 
Damf fi tu neraeta mea 


Nid un dor n’a» mai avea 
?i'M umbla mai Uniftit 
RTag umbla ce ritleh ţ 
Ziua dupA drag nat 
Noapte* dupl paroate. 


Culta tn rtgAraf ** VIU 19» 
dala Ir te)* Mana Mjjver dia 
Breei* ţ( fUnfb VaraacMr* 
dtn Arpafui de «ila 

Cai«0l«r Ilari** OdfK 


CApIfem d dân d PiHografo la Caca Verde 

pÎAnseo E- din »W>, cum erau aşezate pe pereţi element Interior aufleicac al ertlftlu- 
L Imphnin- g| cum trezea j comentarii Imbucurl- 


t'îeiU pr^nmal* cm Ideoiul colectiv tn 


toare 

Asvltl o esernenet eapoziţie, dup* 
c* *‘a ajun* La decorarea ftururetli- 
)or ţi laşului. In proporţiile vAxule. 
Iţt trezefia o plii.’uii «docnre anunţe 
Condiţiuni teebnlce de alţi naturi 
sa cer per.tru reuşita, unei tnamfna- 
talluAl timilare Viziunea plaartcA a 
evoluat tn ritmul mLic|ni Dcla lâ- 
rwui volnic din cxpoejţla din 1037 la 
Arlianghelul cu apaj* d rumpAnA 
de p» fronti«piciul avdiuiul, d*i» U- 
blourlle ca le a IA rru, m da jMMU. la 
viziona» f-mrej ce va tmpralobi faţada 
aadlulul, d«£a Arttacgeiu), ihlp de 
renaştere, la Arhanghelul bLrultoc. 
oriodot al n deosebi române*r 

tn aceasta rtaţt dr lupt Stor? ţl 
fgctori de creaţi* > » A)uru< Ia înche¬ 
garea unul mănunchiu d* arhltocţl- 
zcuişAorl .(wcion cauv In spiritul de 
«rumeni r!tel# al trăirii let'^Af*’ f»« 
mal creeati *ep>^ ci !n arhtpA 
De Aid fl proporţiile de realisare 
duni altele. Un rulb legionar * un 

Y*\ IW- Mb. .• 1 Aba I • ' Ug ai A< *vdeit fa*M 


tivită ţi legionar* Kchip^ *»te for¬ 
mata d n cmnanull . Dullui Sfinţcs- 
ru. Half ArterlAn şl sribaemnatLiI 
Toatl partea documantara *e sprijl- 

tuM pc arh.iv» camaradului Fâdcl 
Anasfaswtfli, InftruMA In vitrine a- 
manajate *d-iu>c In «ala pr 4 ».,pa;A. 
Centrul Sfudenţese, dcasetnanea f«i 
organlre&^J Un «wnpartltnmî Al «*u 
Camarad» <1 Vblru Popaaru se t Tigri- 
|rtte de mârirl fotografice fi de ».vr- 
taraft fntretujul materUi foţograflr 
Oocumenrar La parter t* rândul»o 
organLtapUe de legionare cu lucru d* 
mini ft artl decorarvi Mulţi a»i 
fosl ral re-au contribuit im raugiia 
•cestul moment din vi*ţ»< t^egiuml. 


ce • pai- I 1_ -- 

pe urma eforturilor I pr*3ode«.aiA 
I de a schiţa un ,„ . 

îc*|e*t«e— , 
pe 1 datorii (âr*ia ci 
uu- Iun punct d* cr.ci 
adepţi *i cut«m 
«utor. medem 
Oricât are. Înrăma 

lea noaiţrâ r- 

• făcut \i-|c*t teric.u copn — j a 
Ale unor originale 

nu kprt crea-1 Aeaeţ 14 **! itţ^ 
irebue pârlsii da 
iau mal puhn Putorii ooştrt 
a a'Ţjrdat s*r-1 w* r tea lor <Je r.v 

»f JT.oZl "â’o 
i»- Ntd ur 


OHe n’a erdi t fn Ţa~n Moţilor n« 
ff*e e* a/f» tulnicul în rfaţd ruflc- 
faated 0 eomdnu/ul Sunttul lUt — 
în ctctnr.i rtpiun* — nu mc prr- 
Kag. ei tptc*fir: sacadat Parei 
va net a ten nctunl <1 rrns aga. In 
Ţara Mojilnr nu e â»td tontâ lumea I 


toere de fonduri Iar tn timpul a- 
cesla muzica serloAJ* strivi»» între 
cartoane;* unor ar tptAri ea dam > ce a 
ioat nevoită să lăftcvzaa*oA. *au si au 
ee tiarei 

Pe And In UteraturA putem vorbi 
de existenţa unul rtAilc.âm rom⬠
nesc, In muzică din nefericim no pu¬ 
tem tpuaa. CAci bterattore oneatrit 
oiuzlculA «uită românească număr* 
până In prezent prea puţini i<hon şi 
prea puţin* lucrau da seama, repre¬ 
zenta» ive. care U post* figura ono¬ 
rabil in rvpertonui unlveţggl. 

Ş; când «pan zcae*ta nu mi r*fer 
la ace; compotluirl români pe oare 
l-am avut amu ii avem şi care £ub 
in/lucnţa educau unei mualcAi* pr. 
mite au uitai usaru nu au ştiut nico- 
detăt că oricât af vraţ să serts fran- 
ţuz*s*e să»i altfel nu vor re-uş. In c*l 
mai bun raz decât să realvzeza unele 
ftdnrurabij* parttf# fncnch-ste. faurre- 
ne %-agncrtvns bre hm nene Mu rte- 
buASţrsta. — oi mi r*;ev Ia acei com¬ 
pozitori gl le gafele lucrArt care re¬ 
prezintă cu sdevlrs* «eve «Un fm. il 
muzical r«Tmăn#*c In car* •* afirr*..» 
cav» din şutul fl psthoksjM» (fluciealâ 
i, rr.AiHea.u A - nU ratei ia acaie 1u- 
crirî vuit* care u mimai A pe de get e 
>! care încetând râ fi* po;rabire con¬ 
tinuă Int'ist să rămfeni naţlanal* 

E/»e trirt rt gândim le sresrt* *ă- 
rlciz noi cu un fhilrk»r tomna b-^fa» 
cu multă *1 euî«ot>aâ mude&LRa»? 
dar aste ti măi lr«* mi «tim că prea 


Arhanghelul rcmlneac. simbol *1 

măntU/rii neamului. Ca strâjoltor pe 
fstada sediului am fixai Arhanghe¬ 
lul cu scitul Toate acestea au tre¬ 
buit să le fac În câteva xil*. Pentru 
tot ce aro făcut atunci am erui a- 
uloml naprrţ.iti al camaradului Ve- 
nntia (n sala de ine. unda Căpita¬ 
nul • fixat expoziţia de putură axn 
dxt ÎOc pe ftxnoul principal, lucrări¬ 
lor camxrwuîul F m**.-«, artiftulul 
Icgtn-uir de mare valun» »l puntv* 
In dreapta şi stânga camarazilor Va¬ 
lentin fi Vănăteru 
Dlntr uit încăput criteriul ca l-am 
avut a fe» «silUiAa bnl iiiubick 
f a»tAx stăm fl tunam — dese- 
Da*«fn ivntfi'şi cepul Căp<t«naîui 
r^plunul via*, sa uită, zâmbeşte 
♦•-ml «pun© 

— Ce fen Pîrtoreî - — Chipul. 
Metale Câp.^ne. 

— ,JSm sunt ?- — Da, Căpliane 

— .£>• ti tid tu. Picw*. a»a »A fia*'. 
fe< Căpitan al * plen»! — muitvJiilt. 

Expoziţie se *rAV« «A îi# aş* precvjn 


— odacă orton# .indi/rrşnnt i«, 
tndrferrnt de rdrstd da. dar indt- 
fgrant da te» nu Cdrt rsumai f*- 
malt fUMÎ ăreloc earrt vc dfn tv'- 
ns», dar mat alta fatale. Fatala 
mintă dală o »'d*â*â foorf» fmgeâă 
ţt anume cMar dala 4 ant şi fu«nă- 
»gf». Copul şl MrDafK In genera 


Pentru un antet legionar viaţa m 
pensrnaU ime pe al dalie* plan, 
drumul «iu mit cot ta cot cu el aa- 
merezilor «Al .mzrcie drum durvroa 
■» fartfei pentru Mneîe altor*, pan- 
♦ru binele Naamuhu, pvntn; ghtjlre* 
lui Dimnermu *>. benţ.alul este ujb 


Iernezt tn lipan bărbatului t'tffhic 


1) Ion l Moţe. Cranii de lemn 

1) Ion 1. Mcta, Idarn 

*i C Z. Codrean u. Peniru Legîo- 


Ccnd oara, gtdÎH* câine <%le rietH 
ooertrr e»ifîrtefti, no* fi w.aoznttfî 
Tumi^l. podiMb* Mo*\aUrr, dar 
ţi tcvarCţul singurătăţii ior^ 

r. TIMOC 


La *f*«t eoneert acsenao iau parte 
p*»-«-< rna.a inv.iate de nuni «tarul ** 
dusaiţjai ezţ*''oau«, cultelor m artelor 


Arfe aearâ are lec în sau. ..ARO 
r«aa*ml ekm/etilt Wtwn. tn vnr» 
tuaa tragv-ci nopţi d* ÎJ X*e&. 

bre 

Pragramu1 corn*! râu Iul e*ecut»t du 
tctiteaUm jFiyarwoni** cu coacursu 
eorunîor n*>* Regal* da fefu- 

n.a fi .Operai Itemâne . *uh cen- 
duun’CA 4-tui Nicoia* Rrânzeu. *e vi 
daecheda uu eăptaeul ItnrJ .i.kU, c&nta- 
citi caua Irtzoţaşţa rîttiăhd româna** 
•1 tftmnntvântârîi târ»âr 
R.Aetul ptagr*m^».i( er.c r-mp .‘ 
du» câni*-* romănaşti de cwarter *• 


Mă ave Vinari <$f N:onl*ei Răm- 
bătâ p t>jcntnuă b «ra H. t, 
maunaurt parăm copii eu aunuc*u 
c<«me<Le tr S tablouri • lu» M»nn 
lord* .iada m toisanl' pusă io 
•ren* <S» Panell V Cmtum-'j 


Dj'ecţ.’a deareoă Victor bm Popa 
Interpreţi t Mor« Mohor. Fien* 
Roăz, siaferda Papaacu Gaarge I* 
UascnJk C«a*r Vun-iaţaaru Oh na- 
miap. Valaosut OueUr, Ntc Mn. îf 
Oh Popa Miţa tar. C.haorş h. . 

în turovu ; .m*na de biber' te 
i api**nntaU. de aeară şi ALrol 
Varg- în madnaurt gantru mpii. 


In aaia da Un tn atari da chipul 
CAi*tfxr ( )iL«! p * !»i Moîx se vs^ea 
un îm»pu' da tlpobge 'eftonărl. 
teallă d r. măna ramarndu;.;. 2P f '1»w- 
eu şi * a-joaminstunii P*rşi văd f 
a-HAz! profilul da *G*e *1 Nicadnrt- 
i.yr ».*-n*i* dui Spania ta ilustrau 
eartă* iul Râd ţa Nm:»'a#, v.'h/p-. r'le 
Vazî'A ălaru: Tudeae Popesc 
Stofe Citjyut *l'pr i* din cacnpanu 


•UCves .S«rs şi aora" «onoadla lo t 
srte şl 11 tablouri da Cada» C;*>:<Loi 
Ch <pfc-tacoC eeoepţsarat. sare sa bu- 


ita* ale. prec deobz.- până In pr» 

MM. 

N. Buichu 


O scurtă privire 

asupra evoluţiei antropologiei 

Tn România 

6m dr, COMftTANTIN C. VELLUOA 

rer^eerafve* la Flinta* ăr MeHetnâ CU) 


CscomUr ie âhtmprelăgc.r I* m ' 
tr- ţară. ţtnand ea*r-A da faaa*tui c*- 
Wîa] «*e aiuăia pa Of* n»'l âfa^â 
poporul tusrjn, sun* axOOn de re* 
<ioea Nvanar drj<pa iiUboţ şl U> K* 
cu»; ta utRcru ard. accaie .-arcatărl 
au ăfN’sggt ma* frecvent* ţ« aspiof 
tuăp * a fivtkâţrtaţ ». a*Mş>ra rra- 
ta. iftiuL'xt * ţăi-ar^iu^ d'r, i’fe¬ 
ri tăia rtf.vtfy, r-*t:.’JW in* w c»r pir* 
x^uiu- Or.râ-L.f mr.wryoatm iVa.S 
r.câ*f*ffeir. o pana du» >nit *ie iu: f 
PSlătâ «e tulataau m* anuit ia «h- 
troporoaina 

O» UTtma cv a de ihirarr pasrur* 

6a mfpîanapi *rrtmjx*ugiot U ur. 
Kl» cu ur aîăl da baga» imva j' 
tk eludai 

Frofelscn* da un ivisem br*>lpg« 
v'AgfţAl. că:e «a oafttritaKje 1* rj/ioa#- 
lera* poporului român rjsn d* «xssn* 

Jilu U*c s cnrnptv*.;** lue ns s e Ul e. S 
ţvraptfefăe^w iul asrslagita a au*** 
pigftăhu pigmeriLu. * «^zltai ocx* 
aLittdocei. gât până acum cât!*# 
ard C.A; hu br«u eîo&si*, dă ***** 
au«lg* prăblama legate da auutuj hi\. 
«emu eu toiul nnc'UhoKut* 

iz; iMcmantui fri»*ol ru sr«l Uga»* 
dc * tâsc* pc fcui-t, ciiăva 


come»ds*mttyn; avuuta a.'oi-juac ci 
ţârilor I* c' ft dtsnămhk 

It&jp ~>JiA ♦*.» prV *uh 

•mpărţi* a*a iţi* *ni"iifkblzgr>dl * (toi 

In uni ps»x<aJc 

r-tma prrw^ m- r#îa:a i* !arJ.:a 
P'. viUcmtu, ««mdlţtvmaV ne an tţtores 
****'•■. u na VMlgsffcartr NsâluntT-e 
4e antr»Rpbi#'r ara » trra»*'.s*aite -ă 
«**fab <W #ii*ţe fi ana-^tru*. 

r.t*d î»*n* bubua 
Am lai j* .«fii atps.e U S<KU ..An- 
, .Mnastp** Ji - 
fpef <rtH H 0*Afr* Ir^KŞwo» 

tnusnnitţ m îafrti *«>♦« '4*4 
ăe Pau»: Vastrt Cngrufe***! a 
âlrfun gartlWU- ir» «m* M i 
m* mulfe d»*« «9 ahaamlvs « 



raaiw cT«*e<**4«** *rto- 

pnni ătmtoVv gmtbrt>**«4i 
Tai octu * uarlnane utmrţ.AA 
OptUăa toţr-'aţxHnH.n'- v-anrţ*«nţ» 
*:•«#**<•.W-. «ip: «Mâ»a*«-e Ue adinipoi* 
k>â'e gţ apr* «sllaraa pu- 


tcr. ..nrulJt gi A» n*î„rtl de fiefaa 
Vi»*' la* gf»'«r to+rtr.- t pjî>- »A «f, J»;;. 
«Vhsgţi fn 1MZ t>* ^—fncrV) . C^r» e* 
to asăR/ife» de •**^r 
Mhă popri ara p-sr'i*a- « iui A. I» 
Ra^m Jh.z j/eţU Mă#;. 

Puşă am «edem ’£ >ni*aşi| pe- 
i’-onda nu puia» P eorU» dr eou*r«- 

4 Jou4 primiţi ~ Pasaţi 1 pr w wa 
aani rnem Mame. apa* tunrâ^ şţus»- 
ţirt.-c tn >. î'si‘ iiiigjflnr t»- 

fc-npa • ur car. f*y-». e f *V|, 

dMddar-fa irth»i d'.pA 
A »r*r*aru d t fn^ard. 

C**Mâârâe prVr-toi doi *e . ar a re 
la 1 : ia ru-ve c-nrj, da îlgA ‘ 

c**e Sie K* :;*:3—|**4i 

ti- «MVfc-*ir d* r««»^ia4 dhur1ăh4 
fe ».-•*<■ c» •tşŞhirfl Sălii d* «-r4h»g 
MVNtvi iHastamr. 

W* yn^rt-, »iţ«gcsffe ţg lââa i'iera- 
nte . R»fegM r:.e Ken^xr» dar **he- 
dăhfyyfr Oae^r*m^VMaafU pjrt"ă 
:*T rost- ini In imgăvjŢ* r AR»aă«*iJ 

C»*r ve As- eer.vuvU mmjfelfrt Iţ-*’'* 
h *»>»»• Hm ah Oh, FbM. 

«*-♦<. DmTl.l ă‘-M*»e* ghj- 
«Î«M* izeeoamae., tfcfr* Ufif b llil *l 
4* ^on»4.> i »» Tr*r«C v*-va. 
ar i Pv*:' w ps 'mrrJUv qo» 

xi+r«\*rt uâ. i am r c mg â u . »-■ R<v->< 

4»<*a T 

v H\jSt *’ pe oamar.h vţL gl*- 
şfe t. biTMr^c * a h> le ă iME * gtadLaer 
5 * rtMMdc-.'. 

O m.S Mma ir .mp* febaâ »■ l* hfe 
^ A Ofer»*», Mttm *. M*- 

Mţ»fu i. o * t\ CmnaU. O * i evsa şi 
l*i«s*e, 

4 iTife»«kăr%- nn’-iup^-fs tr» 

s« xHut păiî'.A , T , -a'. M * T M"toŢ'*rt 
în cea a şdfŞtM^tafeţd O 5 (A«a 
laavaiâ fn femelirtâ -/ararvara<<r rm- 

4 »:* ţaţg 


pr cm ** 


huodri mm asspis fl «ovamade* 
ta» InoA E IHiBa'4. Anaata bi T 
nsmrur.* •TvimpulmgK» in 

!f»f ’.r.'nrtin.-M \f! R-ner.V-ţ.a Ztu- 
iHază eraMiă* rsBv**-.afţ db» dlfnrtto- 


la TTta«A>*r»r, şt 


»1 


puboc£'« 

r. dllAclW 


trrtsAal t etr*»l4» .1* t 
mzii dr ăan*-î«U«*ie dxrtte bcenlaa 
na. «muie «unt ,(Vtdbttorii < 
retuda ăPthrtpsi i«,agas dr» 11**- 

e aia» rf> a'■*.»■ i itfăl C* U „I.C» 
Cta»© Re, u *vwt *<*>a lt >i rvni« ie nas 
NmtnHTnrt to'fdelife»" ligi*' 

T/g artwiim» parte»***» e;*»-Tţî»a td*d 
1 A B*"*9SU tffen» veuir in *î*r4 
ti,- o ytooaaa ■« p »i a w a-hicum » 
ţrtTfytaogţda. giAfer. fi bei *?^Mu a J 

«ratt '^ul rtenă.N. V*t t*.«nparaţtg 41- 

ÎMrtt* -ra **jurthr 
A Je*» ş*-*>o*du arte boa* adapeI- 
• 

povgfr <».işn i *nef.s».ă Ea rrw»*«pe d< pâ 
fălfea! *rtjţr-aaâ'xf tR© ** tr puV- 
•h deu fijvk *ea«ae- « ffefearuhd 
roruăx a impui mr^ntiae <u «fanţi 

gzu»rt* « ** amtps is mag a»»- 

fee Imeoeo» major ai aCa ■ tara 
©•;«»»£*. noi> ««.Mc d 

rrzd g.vweesuzair aIr*ec:MMa iumm 

tr *fd gt rtitrf*:ie pT-t^eme artn>ţ»- 

m sfere. o»»gl* N'r <• fltaMf f".«?ii s ' : a 


i^aivaat 
a /JT r 


S.,, 


Sser >*•<*» 
t. t 

t*u *n r.xKAfeatena ee eefe-r* A 
ÎVM *H5*At n««U».A_ tosw. 
tftfiâ*wa âlvMitac.ă- Duto »>«•*; ÎS 
A* k mie 

D*fcb« masauma em mm- mpurfe.Vi 

<sn|* l>'o ae»5* 1:>;r*r tuueni. Irt* 

gr eadraz'e «A psfeuru' rcănân W 
ere e feâf i h i sa LjMigj* In fh¥*l gemta- 
ml ţi/t-U-iv* f* vi*»' puţin 
feuşrda Afeăb» * ttttfiv ** 

Srtsa’a ă»e jj. măre tţ^.» 

*uha guruiig «carţUM* fe îi»s^prjxia « 


eerl* de cer-aiăr. •«ufe r A reoiăn tor 

•iff'îrr- 

Ae*. fel Praf V PazH'Wn tnnl dr» 
lâge-lfzâ pui>z» cat Ave*. 1 ; ,«sr«srti* 
rv«* !Acute .arersar, şa csm le-a 
root,.'»* pkng Mtj. singur sAa la o- 

îaborare gu C. Vef^urw, K Rumââ- 
e*»rt» D taefŢ*atni. 0. R v ». , »« V 
fvedA, C AHf**a*m «f InîP# 1*|7- 
!**» V, bmM-.'tmn r Viii ud* brgaCU- 
i&iij * in m'M* 4Si Om***» 

ţt( Apa/r; «vAsli -Aw} d* uurâfeg 
(IIM rare?!**?» lotţfiOr a*i «el*-: 
Ia frvaţvi <iLr.Oţ A itat*> 

pf^ I AŞoî^n^a* î FSea- «n<. 
O. caras*, fi R ă mameaşm adu* am»» 
Upîe gi fe*. ’sode eauir.roA*'. prin Om- 
•tRr cTf i^etă;, pe ta *r i- 1 a* jwv 


tO-ema *r’ 

<xx A pr »t*atr 1 


t», » *©‘~a 
**xste 1 e a 


«aenpg» at'»td. 


v-ebuv ălda'naaiît 
abfefa ţvjij.n.'.ir’, 


<Le. «ket»!»* caserhT 1 . «**/■. l*r fi 

jtâbt*emmf«« 1 » ed»> »• lom * 

tzitv.thg Chits 1 <ie eraiA.v’4 UlCWi 
„g'SMv*T ia gr RvOmeteO «a 4 ‘ds»mă| A 
rtrtAi?» x-HcA ' Aujtl «MCM' rUb* 
U uv-Mnăîia hl*rt» , «»safe Urt- 1 - 0 - N) 
•ftM.g «i.jir a dalne peedru Irtfe* 
tsarem z4 sk'1»4ş iăţ mai iUdî-* 

fit» fa eiivx-araa ş; u* zur** maia 

fiu'. «t v.*ÎAe 

fev d - 114 J g.gfen’.* fl Ws*tx> »; m- 
04 ta* d« Pi-ai tduAssăun se-vagie 
ăor.uidf «pop _ 

vţiuum. Cv raştvfctv, fi ftăn- 
erselu L<-ieN*,i> ie sfwcu. rsamie- 
tr.a esnsak t» m*»-i « ruso As ;«r 4^ 
Tifenu vtAii »* bmz* rej»n?>ev<*ţiMi «r- 
tsto0*a a «fegm ». âf * • f rt 
V Hi»rşW e* imătn» a lătur» 
R»Su. ,<• •*«•»*« 1 med.‘Zra fir ■* * 

mt>i «îah;l*«» p«aîm prtm* ăed 
»igai) uşoLoC* nrnfe^r. \ 


mi P. Râmneanşn ialreferoda o 
r-oui anchrăr Meolcxuri In & C 
Tr*njt vani# fe specul asupi- se- 

L» Boruraftl, ;um 1» fin*# fir fi«>- 
«ter î&srafertTde ‘*cS ă>« i«f? <to«- 
uMirl a «ar»* de oertelârt faerta fc- 
c- 1 mdr n dîer.ra reg.unj ala ţ*rt> O 
D» Oh. sa nu pr dr * 'A part» îm 


»rup* de sa*»* im-is * prăilamrl 
an' -'•ţx. 'glr* pruot •/. Rrvtera 

de (gumă Barată. rraaU ie ei. emu - 
uW 1 xeala» csiiedn 

Im Ia* fi*«* 2. R«» r *«. O 
apr. Hai *»amanca u** - 'm , »4»f k* Mo*- 
drnra de Nvţd Rs-a abx f l'.-wt. 
M Toate ucm\* mataoţn'i d*. ţ# 


’•## J 


*n*{ 


i* as t» r <t 'l* **» i , rtţ*}.o0.#>. eas»^’ 4 1Milid 
aatăr» Îs rurvudeiara» db» ce îa ee 
ia# < oine • axT.XM.at ei «puţ firul, 
rwiafer •» 

Aurtaailstee rucneefias» RPrafUivi» 
-asţvăii. pr.n ecaască glacvp’ină. •* 

tot mm. muii 

fi» că-vd fe fila tort- ocreasâril* 
•rfropvdiRPfg pnn coaăr»fe‘ r *,!» to* 
7»ui a • d*p >i* A f»M «e~tgcoa. 
Vjk~j « d»Tmktorkt»ea ««mo* * * 

p*ai;.iX 1 * au. v*m»j misa *-.» ^dntrvi 
* Aa'ta iwflh»' b f»*» dtu.u-, td *i 
In iurvl* eflt"oşA»-'ăîw al* fixTAfer», 
Român e are fnsant.năfe AS^ÎN ju»* 
ţă cu *Î 1 », ..uaennsat^c t fii*l*-*g ’.n 
'.CA» 'am et .*htmvir ,fb»t ţţir - 
KirJ Lşueto cari* *\Am airthet.- 
paftoglgu* d fi «sar* » • Ura am Ho 
fe-vroe 4pree ' »«”>-* erv^vr ee at> 
da phăâeuw >»vy *»a f# rt ». 

^a* srexr* .‘tîvoacă A la jtfjurswvrs 
mai* n« ew<» rpumei»» ar 

as aieetr»i<-ds gas P«♦-«efiar * >•) 

MxifM * 

Da*A su. t^stwle tu *1 -m>Xe | 

ţa oagiUA '.atc o ^eo* 


sihnta a* ssţj-aruiă, 
___ firmă ?< po r d e fe bl 

A. aaa » ns v sr l l j# to-s răspuas 
C»j 0 , pi «a Inf: rura* in i«K3 • 
JMn teta ţu. fiarrvăvr de A*trapaUgur\ 
cfn Ittkîzrir* ţi >^ţ, prr 4<ad.rvţ.a firef 
ar*'ea ţi m*tvs 
|f social Eo- 
iaţesa in Mwrti* lffeâ * 
„Drmut rafie, 4»l'0| 


pţ>p<K 


=nspţ!n 


' de 


•1 „Oerafer*. a.nţrcţv>'-hgiî 
untiţirfn dintre \ris.a* AcsA Sască- 
na Mem« . > niaci-uaMi .. nflfica 
s# i U; Vxo XV Mam l» 
u V Pnp Smm *1 C Velină* 

L h -'trriqu* oc v An hn«oalrigl* ac 

RemMăfee, ~ C 1 *1© rms»o In¬ 
fern. a'AhtfeTQpologta Rvk iMt. 


h Car-«jjva w i-w elavio* 
a din Traaai'ta- 

tie ţ# •#* joan& oe-ţie»; seromgiee » 
•ăogeţ-i »u: CuatM* 1 tnopowuz 
Nr 1 3. i — {.«fUt 
h ETWfuaşe» *- ..vitejic#i<*uw dana 
ceass • -gr- Riyjmarw «la* carp#- 
tfeea. P.> t«»*T ’ravr trerU Centrală 

»l Ckv.sării de * ave* bihdogrmfiA 
.acrfcr Vrr apărate prr. oqdeu- V a lucra¬ 
re» < 1 *^* ci va»» . fiap :ta> ri r, vri- 
ifcda 1.7 .«ţar hue de i'AuChmpoIo- 
glS *n fi siitsUL;*. C R 4 i CV^gTM 
tUfearra* d Am*n* l»ur ifefT; da»- 
—»»T>rtma fe tn .u-Ta.’aa afUU mab 
peaa# ..iiioi - ui uittuiiak^gişi In Ro¬ 
mân:' vnrv#^ r>4nd In Sapiam- 
brle Lpfâ 

»» La RanadjiSaMv Ou Urrm fiarta 
ibtJrt-ul tăsmsrkx u>;e.egezn ui 
pafc. 4 ,i J ut ferii'.- â« 1 :«*.!£ Şi vocii* 
j'lusd re 1 ta*ix gl Oe.oawiL au 
- or vluşâ 
ne «nfivpn^^’ a -e-a srăîa!* rsăaa da 


(CsnllAsan» la pag. t-a) 



























































I 





A X A 


L oviturile pe cort* Anglia 
!»■ primt } lt „în valuri 
Mircnivc" din partea 
ttnrrtrilar aviatori ţcrmnai 
furni/rarâ — în aluri dr pr㬠
buşirea total A ţi inevitabil* 
corr nu va Intim» ai .« pr p- 
duri — un material ilustrat 
utiliaat de intrcagit presă mon- 
diaJă. 

Imaginile dezastrului, vor- 
***« Mnff ure, autentificând 
liri drept dr dcMnmţirr. Ir»- 
r * dur* o comun tratelor ofl- 
Wr. 

Asta se petrece astăzi. In 
somcnlul când escadrilele 
Marelui Rcich german, preca¬ 
ri moarte, ruine 91 pustiu. In 
mpiUlo cefei ţi a izolării depe 
malurile Tamisei. 

Pentru a împleti documen¬ 
tarele imagini ale epocilor, re- 
dim mai sus un extrem de in¬ 
teresant clişeu: in 1 S 0 S. con¬ 
silierul Rudnlf Martin, Iţi per¬ 
mitea ai publice — jicnind de- 
»«Kur profund mândria mile¬ 
nari a Mărci Britanii — un 
provei în rarr Iţi imagina An¬ 
glia atacat* de numrroinr a- 
vioane cari ar urma să preg㬠
tească debarcarea trupelor de 
ocupafie. 

Hohotul de râs pe rare l'a 
uimit atunci imajpnu(ia pce- 
dcA m rooiilirnilui in cerca- 
rW» on«4i trMvmre «le ţqfiinl. 
a foii imens. 

S‘nu amuzat de el. toţi Insu¬ 
larii. rclufindu-ţi austeri fi 
calmi, ocupafiilc. 

ASTAZJ proverbul sănătos 
«A cine „rude la arini ride 
mal bine*’, se ader creţi o din 
plin. 

Anglin este invadaţi. 
Bombardierele germane — 
dop* cum so vid clar — au 
reuşit si strice harul din !90ft. 
Londonezii trăind iiJ« întregi 
^ub pământ, asemeni cârtiţc- 









război 


Uliul din criHrişrtoarrle i Lai ierte care a 


m 





k *1 


* 

■ . 

ti * . 1 

1 i te ^te 

Hm M 



Dâna cuntra-olcnaiv ă iuctputu de trupele italiene pe t«*i<«- r/ntuuli Jir ' * . i\ut un clc«t distrugător asupra trupelor 

gr cerşii 

Materialul de cea mai huna calitate al diviziilor motorizau pv var** U vedeţi lu lolograha noMii». iute /nane rezistent. suge¬ 
rând neîntârziata victorie armatelor Imperiului. 



Pe fronturi, nu se întâlnesc numai chipuri aspre, cadenţe dure In marşul care râpâc peatr lo- 
mpl— , 

Detaşamente de actori cari ati misiunea de a distra sold«til. vizitează Mvldafu germani depe 
ronturi. dând rcprczeclaţii vesel». Artistele germane pe cari le vedeţi in fotografic, 5 au încadrat şi 
la In această nou* disciplină. 


1ND1ILE 


*»unt in mare 

FURTUNA 

Telegrame laconice, au anunţai recent im^n aeriuarc Io lodu. 
venind din nou pe prim plan, Mahatma Gândi >1 ceilalţi adepţi -v 
'•tei lui 

Unul din aceştia — poate cel mai apropiat — erte Nehm, a ci- 
* fftografie o dăm alături. 

După o InlmMcrv cu Gandhi. autoritătUc hritanire au dispus »• 

" ama acestuia 

Faptul ntt dealul de concludent, abătând marea tensiuoe care 
>tâ Intre partidul naţional hindus ţi autorităţile engleza. 







































i 


Spectacolele Capitalei 


rrvnio fTieta ăimrii „Capo) O* rt- I K*r*h»li»l 


RTCMW MARJA mp) 

f‘MU *< turtroc»u 
H rTA gl l l .MINA (Pir l r»aiMl 
.*«aor* ,1 M*»« 

•ABIMMR (SA'tndin mta 
FnatM" 


RAVOT (C*)r* Vlrtorirlt. . Tirful U 
ru Ul alal'. 

TK.ATRrL ION VAJOJ»nj (Pm). 
ComorrJU' candria dc />»- 

po|iu". 

CINEMATOGRAFE 

ARO (Bd, Tarii* loiviwu) inima 
uttrl UrcInr“ m Zarab Irandcr 
J urna l. 

C A PTTOI (Bd. etluhrut: „M*n 
Lracaul". 

BOXY fBtr. Upuhl); .PţimillM' 
«» L*»ilr Howard (I Wriu)? MUler. 
REC. AL (Bd. Eliaabrta): ,.Cond«- 
llcrtl" pl jurnal fjrji. 

AR.PA (Bd Ellubet*): ..Knhli 
pi jnmal. 

SCALA (Bd Tafcr lotiraru*. -Umbra 
cmmluJuf'' n Pthrll» Laur. Jur. 
nalr «Jr ar(a«!lt*tc 

PM.AS DOULEVARD «Bd n.«*b*. 
tali -Cri patru raraJerl" şl . Vulpe» 
«rgtnd*-. 

PTJU1NA (Bd. niMbrto). „D**lrr" 
ru Mirlcnr DlrtrlrR 


FORUM (Bd Eli «*bcta>: Vrrau ai 
ml lupei bir balul' şl ..Bala taica". 

SA VOT (G*L Vlrlerlrl): Uragnaira 

mea Ir rbramâ şl .J>-l şl d-na 
detecHrl”. 

BIRUINŢA (Bd. Clisa hrtal -Core- 
salal drla V#lr» Damf şj _Cr *Ht 
Iu r*-l aoaeri-mra 

E* VSCE mir Doamnei). .Căpitane) 
"■’ollmard” şl Rcviata „Drair Rr- 
irrrr”. 

FRANKLIN (Franklin) ..Dtlm* noap 
«r*- • (Hlinda rlrlll” 


.Buh*" 


şl ansamblu) dr 
Iaşi 

CARMEN iDudrştO: „E«wrr «I -Slr- 
Irr aalrraai Amerlra” 

IMCIfiU (Air Romanâli ..rtâcen* 
nebunilor' »i . Marla VA alrraka*. 
BARCEl>ONA (Sir. Măgurele» _Vln 
ploilr" şi .Jtrvtata K Acri* trier". 


DACIA iRoa. Ştefan cri Mar*) „ 9 *. 
rrittrlul «mei Iriucl” şl -,In*ttaţla (a 
dana". 

IIEANA mir. Acrit) ..Caaa d» co- 
recile" şl »S«crriul“. 

El-OXIDA (Bd. Frrdlnand)) ..Inparl 
ru frţr murdare' şl ^Allo Ja n nLrvr 


La ELISEE 

program excepţional 


ducele de West-Pont şi firul Roşu 


l/i la 


Filiool t oturor fienza- 
l iilor. Spionoj contra 
spiona). 



'FUNESTE 


O nou 4 vt Dru 

GLORIA 



cn Rene DELT6EK 
ROII NEW 
Hlrslen HEURER6 

Impresionant şl 
palpitant episod 
din cel mai mare 
rSsbol pe care 
l-a cunoscut 
omenirea. 

Rigla: arthurrabeihialz 
muzica: frarz brom 


La «EGAL 


Continuarea marelni sneees 

MURII 


CD 


LU1S TRENKER 

On film ezeepţiooal 
«o o montare uriaşe, 
eare evoci lupta pen¬ 
tru patrie, adevir şi 
Dumnezeu 

ilmal in care sa- 
crilicinl viefii nu 
etalează când e 
vtrba de patrie şi 
liberialea ei 

Un film dela care 
nu trebue să lip¬ 
sească nimeni. 


Ştiri municipale 


t Munx-'plulus pune ta dta- 

funcuonnrtior «M. contra 
ptourvU sAtmentsî 


CUMMIM6S 

'Vfrls GREV 

AQ(j 


m m*o**A*cx. 

vtnoa la 


OMM.% (»•*, bebdo >i*»utwuB|: 
.J'anlcr* neagriT; „Campania din 
rnlnnis" şl trup» Titl Mlhâltaactt 
DLANA (Grivlţel): „Salvatorii V«a- 
Uliul" fi „GibralUr* 4 şl artişti. 
STCOUA (Bd. LliaabcUi: ..Vrăjitorul 
dio Ol“ şt „Rac «w»rt şi «a» 

tufei r*. 

MASC t»M lUrtctţeft. JlUnc» dr mâr 
gvan" *1 .Xrfretrl* şiret»' Şt trup» 
M. Nfdflami şl bl. Bcjan. 

VOLTA -BL /.EST! (ButeştU „Iji r*s- 
entrr d» Tinlort- şl pU«* 

Ueiţr şi jarnnt dr rtrbolu şeraiAS 
şi lUtlian. 

LIA (GrlVlKtt ,A«ni dr mUptr- şt 
„Prturoul Măriri Lafarş*"' 

MAS NA (GrlvIOi) ..Varb^tr-ml d# 
dragoaUr . ,Ct4 patra fAvalrrr şl 
taropa TltJ MlbilU-sco 
ALCAZAR flUfepvrli: .PrgmalUn"; 

jurnal şl trrl rompluixl 
AIDA Htabovrii ,»llţrlr a a cra*- 
rur al -CâtarrRl dratlnnlol' 
XZBAMRA (AlviirşID: ..Ulncolo *r 
riduri şl .Xrnwrta rar» prUncştr 
palier" 


Prtmârl* 

pou Viurma 
cor-., urmbwnrcl 

Cartofi cu Ir: » kgr 
Hmw, ou irt 8.36 kg 
PSntâmoc cai M t.t -î k« 

Vas-y* a’tvi cu 3rl 1P kg 
Vmrză cu tel 4 bucoU 
Tablounk» cu «eotlLfţii* orocrare 
.'stiTiaJuiul ae va latocml d* psCb 
iviciitor mpscttva. 

¥ 

(ncaaănte fâcute cu concurput *«r- 
U^rujor d«£a puru-Mk> da taxata 
(pUl, vâml. parcaj/Vl comunale, pia¬ 
ţa. «ac) iTMv.'mraii turn de lei 
1 1BP 0S3 In ziua de 2» Noembria. l«t 
7M0W ln z«us d* 29 Noembrle şj ltl 
3W8 V82 La liua de 30 NoembF.e 

4 

O len BuJdugan • fort enpojfll P* 
ru d* 1 Drrrmbnr. r« ruprai rphrior 
r^plirtm/ar '-a Oinrrptiaro plănuiţii d« 
iuta maţii» r«, cu a r«r|bujl« it IM 

Irl pa n. 

★ 

P. Codraaru f*a(l. d»rte»*a«d (a tl- 
t#rr arr'Ut laioriri. rtfutf.a! din Cer- 
nfum • foţi anşajat pr sluc da I D *- 
rrmbrir ra »rfe»»nf itipllnnuf U 
Mustul Mvturlpai, cu o ralrjbuflr d# 
In HW pr 8 Numlrşa *rtt walabHd 
pdnd U 31 MariU IM1. 

★ 

D Dumitru Dumiinu, • furt raprt- 
miţ tn aarvlau pe daw de 1 Docem- 
brlt, ln poetul bugetar dr şofeur ol 
Il-a. cu talar!u lunar brutto da lei 
f-000 


Luni. 9 Decembrie ara toc aduna¬ 
rea genera â a Soc da Gaz şl C «o- 


Anglia este pierdută 

(Continuare din f»ay. I) 

deşvoltarea istorică dela detpope- cum na mai fost vreodată nlml- 
riraa făcută da Gutua Duxliut, In-clt vreunul. Capitularea Angliei şi 
Etntatorui podului caixge. pănă ia reîncadrate* aa ln ftoul aiatem 
generalul hahan din timpurileauropean are să Inaemne numai 
moderne DouUct ca re « ffteut doc- un act de graţie al And. ln orice 
trina strategică de bază a răxboio-car noua unitate a Europei deapre 
lui Integra} car aro vorbit In timpul prigua- 

ţi azi ca şi tn l’mpul luptei din-bei tn cartea mea Europa Eroică, 
tre Roma CartAgma. luptkUinj! e-Hr asigurată 
continental al pt>rH)*reior unite Marşul naţionaUiuloT a fo»t ză- 
eate chemat &A obţină victoria a-bovii mat fn-xte tot. diir rr ; *i *le» Ia 
■upia mercenarului tnldal, tip al noi d»n c*oza unei clisi de crinn- 
puterei de exploatare maritimi Sănali Înstrăinaţi dr popor, sprijiniţi 
nu ne lăsăm Înşelaţi de fâlfâirea de eiaflgt: rechibruitl. care au 
•Xcmerji a putere.' de rezistenţă tri^t In visul absurd al onei Axi 
britanică Tot astfel sa ÎntâmplatBu<ur«mXi-Londra. acea cvnsu^cţie 
fi tn tuupui veacului Scxpiomlor ctJ întregul «trăm.1 unorie», car» 
Cartagina de asemenea a renunţat^r*» vă Va socială către o adrvâ- 
fn ultunul moment, ta şl AnftiA ra ** ă'tflotnanie 
la Sistemul de mercenari şl a chs- Ţoale acestea sunt acuma sfâr- 
tuat tot poporul său la arrr.r şlV Asupra acestui lucru nu *r 
Rf»ata Istoriei prinde Anglia lnmaj Lndoşiţte nimeni ulei CHlală 
mişcarea ei ameţitoare Angl.a nu va mai pura* ţese lî»a- 

Mu eata oturctui acestui articolirvte- intrtgj'e «ala ntern»ţloru>c. 
ai explica coruLţiunUe rruhtarr »}c^ r Wareu Statului nomăn Lcrto- 
pretentei lupte Fie sa Inrautâţeacoar lnsemnoarl in uit,mul rând 
din zl m Z) pentru Anglia. Acest un act măreţ ai rarafUr*. conti- 
popor va tiebu] să pllîeaacă Vi».n^ntale Oecaiiuie şt secole la v - 
groţituj pentru legătura sa cu pu-tavaura? zc aocolasc dublu F.ur'jpn 
Urile interoatianaTe de di»trugerr w ' < >‘ r ^ • rawsi ariene *'* ildivat 
fi peniiu Încercarea făcută tulişi inflexibilă w creatoare Po- 
•ănge rece de a \mplodlca veacuri runc * ^ etrăvache ic impune o- 
lf) şir orice putere care s « sforţattotragi. 
să Închege Europa lntr*o unitate Dar aici r*u «ie vorba num si 
pentru a npn încercării» Angheide preţulraa faptelor cl înainte d<- 
d< a aduxia carne de tun Guiţa «i de rultură Popoareîq trA 

•i »i!n puterile F^ramlul»**', dwpă cuvintele ixrrmlu.zt. 

SJvl ** nlwA^gci «ceataîe ClpHabului. nu pentru prt- 

'niuaacia U. wj tituropean, tan i ci namm In vi Şt m 'or 
U lMuU - >atn««>.r - m» Alo.andru R.ndn 


ln a m ir Pe lângă aatiafaeer*» 
malilâtiror tmr«u.*e <W <l*cretv«M»»g* 
privind condtK-r^* ■ocuaăţiiw •*»- 
ruma. s» vor dtecuta |1 
legătură cu rcorganuare* soclettţlL 

D prof. L G. Vânru, primarul ge- 
urui *1 Capitalei a di^xjs U »e a- 
coixie ava/wurii» rvereaara direcţiei 
•coooroatului pentru repararea iooa- 
lunlor şcolilor prtmaro, delanorate 
d» cutremur. 

Ofldul de închiriere înfiinţai d« 
primăria Municipiului B'ucureştl. 
conform decretului pentru atuiorare* 
KSJetraţttor. fuDcţioneazâ in Calea 
Rabovei No. 39 (foatul local *1 prt 
rcărlet «ecton.rlu! HI Albastru). 

* 

8»../arii d»« CopUaJd au propus, prl* 
C«fn»r* «ic comerţ, ca dl* stocul ds 
fd(*d albă. deţiwut dr ««meroşl bru¬ 
tari. sd ts icoetd pdi*« albă de sdr 
tdlorile CrdctunuiuL 

—moMis^oioio**»— 

Prietenia nipono- 
spaniolă se adân¬ 
ceşte din ce in ce 

MADRID. 4 (Raderi. —> Coreepon- 
dentuî agenţ.el D. N B tranomit* 
Cu ocazia remlterel. deja anunţată, 
a unul mataglu din partea presei Ja¬ 
poneze ei tre gazetarii spanioli, pre¬ 
şedintele comisluniri economice spa¬ 
niole relntora de curând din Japo¬ 
nia unde a întreprins o călătorie de 
studii, generalul Cariro Glrona, a 
pronunţat un discurs tn care a insis¬ 
tat asupra amtdpel olpono-opanlole 
aubltniind marele Intere» pe car* ti 
arată Japon a. pentru tot ce «U ln 
legături cu ftpanla. 

D-aa a scos tn relief faptul că Ja¬ 
ponia est* o ţsrft care are un numi/ 
retrăi rdmar de mare de gazat* tn 
această ţară — a «pi» d-M. — le* 
dc sub ( par ti 000 ziare dintre cari 
ld*4 suni eotKhane ai un Ural de 
fOUQOOQO rsempUi» 

Numai l» Oeafea apar două dsr» 
al t«*rpr # llraj. depă?c*le f fD'l'oan# 
d* feri 

»sa*#se-^**o»aE*s— 

Târgurile de mos¬ 
tre dela Viena 
şi Lipsea 

FRAGA (Cfpzi - Târgul (ic •*«>- 
tm «de.a Vtena .* « a< lina In'ie 0 -10 
Mnrlle 1IN) vr f .oui»: iot tn *c*- 
<-.s\ agrv.voţurc ŞftatŞttlbsKM fi indvw»- 
trir. Itpie u> Olwrij ţ l rnif in' vxpe- 
nenie coc fi ind , r r »tat« in sj»ec al '.re- 
b'o.ineU»r eu/l-^rwi.ii c^iopcan. Re *•;- 
•<piâ un mar* r.t.nOr de v cl <i#« • 
n JCuiăpai de sud-est 

Ihm'.rw Tărgu: Mo«Ue «lela 

j»r_ s rrti -1Tr t;« tn< â <Je pe a*, 

n laie n. xRi 0c auue, «pât «de 24 
) şavtiUIM de f>.pviţi* vor fi <!>:• 
no./ t<ai?ie:i ocup--'e ţa ştaif ^1-su 
snuniat tte atum j:«nv,cijw»rea Tâ. S jI 
de!» Llpu.a cid ine fo» * î—7 Mar- 
1M1. 


Un pr^l U)W IU ^ 
La 15 Decembrie, pe arena din 
Unirea Tricolor va întâlni] “ u " h “ J “" 

o Selecţionată a armatei germane 

^»n “ 


In fihipa niHllară vor figura şi Irei lolernalionall 

* _ r>iBACTBK DE CEK.TA 


Frintr* rotdaţii (renrt«tii din R®mâ 
«via »um foarte mulp wporttri 4t va - 
loor». 

Cei «nai numeai rb«vl lw*4 
(oni df /oolbsil. Divertele de 

o-mau) au su»{l*uL pAnâ acum tr«P 
multe matehurt amicale, trari au «ra¬ 
tat ca jrlud<H»lof-/ooCbdmti pc-monl 
nu 1* lipjrsc nici prcpAllrpa t#ch"1cd, 
nict antrenamentul. 

La PtoetU ?i to Târgofltte match u- 
riie doare locale şl dn?er- 

Sportul 

în Statul Legionar 

In urm* ljrtervrn|lu»li Orgm- 
nlaâiii Aportului Românesc, mi¬ 
nisterul Educaţiei N*ţlon»«e p㬠
truns de Importanţa mişcArlI 
«portirr la şcoala cârrla ar loe- 
mraxâ viitorii ostaş» al Neomu¬ 
lui. a aprobat ca tn orele liber» 
tălite de glmnaslleâ aparţinând 
şrotilei şl liceelor aâ De pu»e la 
dlaposlţla Dl rectoratelor apor¬ 
ii re. 

Mânură este mlnonatâ şl scoa¬ 
le din nou tu evidenţi deosebi¬ 
rea de metode ale (oştilor şl ac- 
luaţilor conducători «portlvl. 

fkrk IflAolalâ. idealul fiecărei 
rrupârt eal* *â P«ede 
blllmenlele necesare actlvttâţll 
•porţire reapectlre. Nu trebuie 
a se ulle Insâ râ sportul rom⬠
nesc — de altfel, ca toate cele¬ 
lalte domenii de oaU*JUIţ •«- 
rf»jâ — a fost preluat tntr o 
«tare de nedeserla. adus a proapa 
de margine» prApâstlri 
Imţa condamnabili • foştilor Iu 
diriguitori. 

Deocamdatâ. se lorreasâ la (*' 
«rganlsaiea fteeârul ntrer^r*» 
in conformlUU eu ^ J 
Malului Leglunar şl 
directivelor pe eart le vor urma 
rropârlle Fentru un moment *e 
v» lucra cu ajutorul 
rslatente, urmând ea 
tur apropiat sâ incrapi înjghe¬ 
bare* tuturor eelor necesare te- 
tlvltăţll sportive. 

România Legionară are nevoie 
de braţe palemle* şl de tr«P«« 
restotente. pe car» numai sportul 
le poate flurL _ 

Tilda cea mal eloerentâ eat* 
oituul german, eart rAllt pria 
«port a uimit întreaga lumo pnn 
rileita Ini. 

ln Germania, sportul te bu¬ 
cură do cea maJ mare atenţiune 
Iar spoflolnJ t se acordă nume¬ 
roase ItberaHlâţi. 

La noi. toeeputul făcut pna 
rele câteva decbdunt ale orga¬ 
nelor de Stat «are acordă miş¬ 
cării sportive Importante Ube- 
ralitâţL ne Indrltueşte aă spe¬ 
răm că sportului 1 so va da de 
acum înainte sten ţin nes pe care 
o merit*. 

p. manolescu 


sele formaţiuni pcrm**tc ou ofro!« 
tpedawn fi «u dot rpSciocole l"«e- 

r# rJrtCreuI ImeşUrof do *>**}*?% 

precedente a dat ideea un* H»l6l*Ur( 
^Idrea'^pr (ru°rl prorctul va ft rea- 

,4 *lÂ^ 1 iT^DBCRMBME. 1TNIREA 
TRICXXXZR. CAM PION 
TOAMNA AI. ROMAN1H UJLMLA- 
ZA SA INTALNEASCA SELBCTIO- 
NATA ARMATEI GERMANE DIN 
ROMANI A. 

DE DATA A CEARTA SV VA 
MAI FI VORBA DE O SIMPLA IN 




DBA OBOR * piorvat 


Volley- 


basketball 


CunsuculuJ judilor ft (of«moltonul 
de b/uLct O'tdiu fleloorennu l* ac- 
Hiui (n ««ionul dc tamd la V S. C. 
Va indepitm şi funcţia de antrenor 
O fretcUd acMrir»e. Pentru un chit 
ce am t*cm va pdfi pe cai*u ptonei 

ir 

Dor dc Ducă v« prr?cnlo (n rom - 
pen«uj de iar**) o puternică echipă 
femmtnd de roiltru. «cărvd tn forma¬ 
ţie jucAtoare conjurrate cu. rurorilr 
CdJciureacu, Simonu perot-do. M* r »- 
Irua Cruţeacu. Jcu Tiindeecu. Aurtca 
Pop ţi Coca Gorctu Această grupare 
rvouUcd va ţncurcw locotrlU* multor 
echipe pi pe uscat. 

toxoxoxo^oxoxoxos— 


ARE CARACrai DE certa -1 ^ l6 Decembrie Jo» Louiş 

wS^HAi ^ mult" ev cat I __ campionul mondial la u*te 

in vcnir* „SKtow c/ii M ^ orlile ~ v * ^ -ML 

GURA & ŢRXf JUCATORL^ I ^ J A New-York. 

£a I La 31 Umtarie, negrul n-z bo. 

po ^ U : ^ JHESSt^Ort Sj^ \ xa cu Rcd 0urmAn ' 

SffîlU AJ patirratorii rom^ 

°** «“'• gyySST« w ,.™1 ln «impui i™ p.Un.toni r». 

,lrf ° S5&5S — 

1 B V> luc. if Ei mr P»rU=i|» 1» mai n-jl» 

«»«•: d ^ rn . 1 .crncumm ln Gnrmanu „ 


la bMfefW»* 11 

FEDERAŢIA ITALIANA X 
PROPUS tflecrafic di- 

hf.ctoratului de 

sl VOLLEYBALL. DOLA 
fetATCHURI ROMÂNIA—ITA¬ 
LIA PENTRU IARNA, LA RO¬ 
MA SAU BUCUREŞTL 

jo« L-ouift din nou 
in ring 



Duminică, Mica joacă pentru a treia oară consecutiv în CopitaJă. J a fotografi a de msi gu ., _ . 
fazi din matcbul Unirea Tr—Mica—Mocuţa. portarul echipei din Brad, respinge balonul ru 

iranuiul 


„Cupa Bazinului Dunărean” 
va continua cu 
Bulgaria în locul Ungariei? 

— Doua matchuri sigure in calendarul footballuloi pe iB4i: 
cn Yu^oslavia şi Germania Ia Bncnreşri. — Selecţionata 
oraşalui Milano in Capitală 


Programul Internaţional al footballului ix, mân esc pe anul 
1941 este încă în stare de proect, pentrueft din irauuvele care 
au fost duse până acum Directoratul de footbail a primit numai 
foarte puţine răspunsuri. 


F. C. Rapid da, 

i.S.C.Tenas ba 

Şi totuşi, matebnrile 
dim'ooare dm Capi 
tali se vor cupla 
până 1a urmâ 

oe terenul tas 

Am anunţat in numărul nostru 
dr eri c4 organU*târli msteburilor 
divkti/xnarr d* Duminică din Capi¬ 
tală nu «’au dwi» încă asupra fe¬ 
lului «Mm vor juca matchurli* fi a- 
cc-îiAlJ pmtruci teci nu erau con- 
vjnzi de ncc«*iLalea unul cuplaj 
In situaţib de astăzi. 

Ag» dlmmraj* in»*, atn toat in- 
iorm*|i t* echlprlt bucoreşleo», 
Vmu) şl R-tp*d. au ajun* la coo- 
ciuxia că trabur aă rapln* şi *- 
Dumv ps («renul V«uw Puatftt 
|j puocl a srostui program cuplat 
ou va Iniămpina nlru> dificultale 
d(-oar*c» htd t'niverşliatea şi nici 
Mica nu tb *»pun«. Numai Mka a 
crnit cm tn cazul unul program cu¬ 
plat «ă ,n ntâlch â-edriă. 

Cum bu<ureştâoilor le esic mdt- 
l*i*ui când vor juca irjeanma ra 
ăoMMit* conoiue a grupiru Mic» a 
foal acceptau. 


Slovsd» nu H prwionţat incâ a* 
suprs propuneri) carp I ii fiout. ita¬ 
lienii ao snpptsl Hivilaţia forului 
român dar nu ou tnmr» răspunsul 
îmi (cp •« ştlp Polc din presa Ita¬ 
lian* dc apcvtilltatc). 

DOU k MATCHURI SIGURI 

Acmt program Lntcmajlooni Insă, 
arc două partide sigure. 

Este vorba dr tradiţionala întâi 
nire România-Jugo*1avla, care — 
anul viitor — ac vn di*puia la 
Bucureşti in cursul lunci Aprilie 
sau Mal şi va conta pentru Cup* 
Regele Mlbai 1. 

Până acum sau disputat două 
Jocuri ln cadrul acsaotei cupe: 


1939 la Bucureşti: Romixua-Ju- 
gooJavia 1—0. 

19-10 la Belgrad: România—Ju 
go*lsvia 2—1. 

Şi dar* şi anul viitor eftştlgă. •- 
tunel echipa României va cuceri 
definitiv Cupa Hogele Mihai 1. 

A doun partidă sigur* este cu 
Germania, revanşa raatchului de 
trist* memorie dela FrankCuii (3-9) 

ln ce priveşte data, forul ger¬ 
man trebuia aă comunice până a 
cum Directoratului, dar nici până 
astăzi nu sa primit scrisoarea aş¬ 
teptat*. In orice caz, ac«t joa ** 
ra disputa ln cursul prunăveoiL 


Aspecte inedite din „plecarea" unora In teritoriile cedat 

nn serviciu organizai pentru racolarea 
miooMari ol o alia meiodi 


„Plecări Itr* In 
,uc*U>n.'<K mlnoT 
oecx inedit 


Luti 4c famiU* 
<ic Jucn*^ nu 
««numen** le. 


fi « 
de 

ia! mul*. 


«au mai 
«\*r«t inc* 


ţin 

bila, 

Pemrc: ,-• »a plecai 
UvcicL l.tha*z Na*v 

lat* o Irvo-efearş, rer« nu 
vea on rMp ttttifăralft 
tir«p *»am* <6 nici unui <*. 

« 4.n Oradee şi <*. rru * ! 

Bti# tor au rknuo in R<*n*nu» 

„Un feervioiu arganiiaf 
Eznllraţia a fost găsilA 1 n -' ah 
RtcTlegâiur* cu pntrkRien.il Mg* 


^3‘ rr 


famb 


Un «er\ «clu negam.'*’ 
cnUrff* Jugttnrllof- 
!/»•« «ote ¥ 4r frjfA <"■ > < 
a«*«!«a oria Bai* Mare 
Ma^e ac angajat fn *er 
C*. I cufi-,taciţi rarali 
mânia, printre «t * f> 
ui fu*l Itii ln’*rîtatior* 1 


Demru 


imamd fn*to 
rxr.-r. te» 


A ev» 


menii 


ru minoritari bum, cari au plecat 


IM 

la cl ib.KU# lor ir.-diferen* dară «ra, 
erau nu prin contracte 

O afla metodă... 

I jeea mut aerviau de racolar* «rii 
desigur, intoraaantă Nu Insă u 
nlc* şi nici cea mal ,n**rcvantâ 
Ex.rU o *:ta, pc rara o axpeci 
mental-u F C. PlosşpU. Us căzut hil 
Covan tt 
tal* cum lău p*D*em lucrurU# In 
or*j .c cronuoătri. Poveuti»ea xw « 
pentru inţelcfct'vfi ab 

mulul- 

A.-um o Xmi fl jumhtatt s» p 
geo-at U f C. F-ouf'.i -refigi»^ 
pîp Carol. del* O/adea 
Un MW bun rar* ţuica 4D- 
nKHC. de*pr* situaUa mizat* „da 
«olu 

Pcntr.i angajar* a carul o «unta 
rtotlu' 4* mka. CtatMcatorit pîoes- 
leci au avu* Insă prudenţa de a ou 
)-« da. l-au prom'-s-o îmi* prin eon- 
tra't U *făr*lt'3l camptdcaa^Ul 
ŞI au făcui tune <-ăcl d ep* m.uchui 
•icta Craiov», Can> : « ftâg» -r*- 
o*>S ' ii ot Owact ||. <l»>g»4 car* va- 
nlo* «Je*a imNfeit. 

Ambi- d iiu-in» ta Oraoea lavrn 
tntamptări «em infima li vr pentru coo- 
ceo-iiT.* «poruve *1* uncoa. 


Din cauza dorflinţârli Capei !Ud- 
oului Dunărean — pestrue* realmoa. 

Vr această competiţie »aW âconinţat* 
din moment cr pardăetr Romliua— 
Ungari* nu pot arca loc — seria 
nut«hurilor Român>a-J*goalaela •» 
reda* Aveam pini acum două 
matchuri anual: unul pentru Ctepa 
Bazinului DunAreon. aHul peatre 
Cnpa Regele Mifeat L IN okl litatat» 
nu von» Juca deeăl un#L 
C B D. CU BULGARIA IN LOCUL 
UNGARIEI ? 

Ar fi totuşi pOăfbB 
ca aoesi* doua m»> 
tchuri cu Jugo*latri* 
in fiecare »n ta 
refăcute. 

Soluţia » cont»mia» 
rea Cupei Bazinului 
Dunărean, dar cu 
Bulgaria in locul Un* 
gariei. 

Şl este foarte po^- 
bila această continua¬ 
re, deoarece Bulgari* 
a fost admisă »n oem* 
petiţia aceasta, dar 
începând din ama 
1941. 

SELECŢIONATA ORAŞULUI 
MILANO LA BUCUREŞTI 
ST* anunţat ei ln cursul lurif- 
o *e:«v'b‘Vi*ta italian* va Juca ta 
ruresşi 1 Mu. prac.o, ta U »«i 1» “*-; 

la realitate, lucrurile itou azUt. 
Directoratul romăn a propus to r^a 
ilahan un metri» ta B.KVtfrşa per.tru 
*ei«ct)or>*ta araşu'ul Miiaxx». la vx* 
din datata ll ei 18 Mai Acc*v’-^- 
federaţia italtant va trsrmto ta B-- 
cureşt» o sdecţianat* 4* ora», protu- 
feil KLuono. 

Directoratul mcrtaA însă va aerep- 
io — dac* va H cazul — «ejarţi^- 
ta orieirj_ oraş twilaa 


Tot greva dela 
Sportul Sudenţesc 

IK GRUPAREA UNIVERSI¬ 
TARA SITUAŢIA ESTE DES¬ 
TUL DE CONFUZA ŞI ÎNCOR¬ 
DATA 

GREVE. ÎMPĂCĂRI INTEN¬ 
ŢII DE SUSPENDARE. IATA 
cAteva LUCRURI DIN CELE 
MAI IMPORTANTE, CARI AU 
TURBURAT LINIŞTEA SPOR¬ 
TULUI STUDENŢESC. 

SE PARE CA LUCRURILE 
SE VA ARANJA INTR'O ŞE¬ 
DINŢA DE EXCEPŢIONALA 
IMPORTANŢA, PE CARE O \ A 
ŢL\£ CLUBUL UNIVERSITAR. 
















































Dcomfci i. man 




dprM „înaltă" arta* inspiraţi 

alura hotarolar, iar «pcciDcxal 
fios. ou « rrx-riUl drt~l» In n 
aur» altnţi* lor. $t | n * azurii 


MIŞCAREA LEfllONABA 


Cunoaşte re 


Unii 

lc-o 


«tarâbiV ta ^«'pru.^ ~ <•* -«ui Iu 

rt* M* «* <«« * nr * m ' «”» rn J 

W> cwtc In plină proap*rtUie In a- 
ff f ■ ajung* sA «pul 

e*-ţl iubeşti ţara unu nwmul «itc 
fi adrvâroti crimâ 

Iubire* fiecăruia din noi trabuc 
•â aib* juatifjc&rl concert». 

So Cerc o încadrare a tuturor In 
«pivitui nou : munca, munca zilni¬ 
că; ao mai adaugi) rropcct faţă 
do legi — faţA dc Stat. A munci 
inîM»mn*’«*;i a te piaţa pe linia po¬ 
poarelor activp; a respect* Leg^a 
Imtemneazil o infrâr.arc a porniri¬ 
lor nodlzciplmau Dar In viimţa 
nnţiunci IneedrAndu-te prin muncă 
5l rrtrpoct faţă do legi nu cate 
fident Actul AAvărţli do tine l_ 
buo al-l aimti ca emanăm! dala u 
ccuU naţiune pr caro o iubeşti. 
In cazul că nat o cunoşti munca ţi 
supunerea faţă d* legi vor npare 
drept o constrângere, Iar senti¬ 
mentul nu -1 vel mal regftn! 

Iubirea faţă dc oameni poate fi 
trecătoare. Pe cănd iubirea faţă 
de ţari şi neam, nu Nu iubeşti 
ţara şl neamul când te aimţi bine, 
ci oricând, în orice Împrejurare >i 
mal alea atunoj când e*t* în pri¬ 
mejdie 

Cunoaşterea ţârii ţi neamului, 
■«ti vin imperativ perpetuu în faţa 
generaţiilor Căci numai prin cu¬ 
noaştere poair exista o iubim faţa 
de tari ţi neam, Indiferent dc fur¬ 
tuna ce .Var abate asupra lor. 

Iubire — cunoaştere, | n înţele¬ 
sul de mai au», lată doua datorii 
nu pot fi despărţite. 

Flor«a FI oreseu 


. - neam. 

ci iubirea pe care 
aralA, fAri «A Ji« cunoască, **tc 
foarte mult Se ln*alâ A iubi rota 
manLfoBtare» unul sentiment 
chiar cănd rata vorba de ţ* r ji ^ 
neam ol «e poate Întemeia pe un 
fapt izolai sau chiar mârunt: o 
£ P ,' ă % un eprovl Is- 

•orie. Căd iubirea rata un senti¬ 
ment p r core -1 purtim c u noi; dtn 
cl dâruim tuturor ce ne ies în cale. 
Ţara $5 m*amuj nu ae servesc înaâ 
numAl prin iubirea ce le-o arătăm. 
Se c<uv {i altceva, cceste nu ţi se 
cerc pentru lot ce îţi i**e {„ c »i e 
cunoaştere Oamenii regimului de 
ori la orice pas spuneau câ-şi lu- 
u»r* si neamul; doc* t-ai fi 
întrebat dcce, sar fi simţit în¬ 
curcaţi. 

Aatăzi este vorba de o alU hi- 
hire. De ari ţâşneşte semnificaţia 
educaţiei legionare. K* tro. ţtr cul¬ 
tul iubirvi Dar totdeodată si al 
cunoaş torit. 

Sa nu ar ere* di vreodată ci ( al- 
tora din cei mulţi 1 ® revine Mr- 
CWH cunoaşterii; nu nc tnchl . 
puim ci avem notari sau primari, 
destui pentru „a raporta" cum este 
tara. Cine a luat contact cu satul 
nu poate «â nu afirme că aceşti 
slujbaşi nu comur.icu tocmai ceeoc* 
«te excnţial Căci li a* cere mult. 
d«* toţi; râd de multe ori a>« de 
miu problemele locale in raport 
cu altele „care vor fi exirtând in 
Capital*' - . încât nici nu Ic comu¬ 
nică din jenfi Datorită acestei rea. 
litâţi. funcţionarul central ajunge 
»â creadă — Desemn alându-i-a» 


::jala romanească 


Refacerea târli 


Nouţ le tractoare sosite din Germania sunt corul ux de mecanici legiouari vpn- câmpurile 

mâniei 


Ro- 


«oioioio^oioioior- 


sene m flEcunoscur 


Sâmbătă am trăit aci In singură- 
tuto. clipe dc mare înălţare sufle 
iMKi. 

Am ascultat toată slujba religioa¬ 
să pentru odihna suMolului Căpita¬ 
nului şl un *vut senzaţia că spiri¬ 
tul mru, activitatea mea afectivi, 
atât de mult timp comparai m ru 
apa moartă a unui Inc, capAlă un 
sens nou. o conştiinţă a unei stări 
potenţiale Ignorate. 

Totuş îmi dau seama că *unt încă 
o fiinţă incompiectâ, nenorocită, 
incapabilă de a atinge cercare inţe- 

J** 

E poatr «coastă stare datorată 
faptului ca. capacitatea nu’u de 
aesiea rola|ule inlro fncruri 1 
p-o—fc fi IrnintU r/rril «MH-iind »- 

cratate. alic activităţi cum nr fi de 
exemplu aimţul moral, cri afectiv 
voinţa. Judecata, imaginaţia fi < 
forţi organică sigur A ? 

La ce bun inteligenţa pentru ace¬ 
la care nu o posedă decât pe ea. 

trăi e de strriiâ. de disper.viij şi 
inuiilă atâta timp cât nu r fecun* 
dala de entuziasm aceasli poaiunr 
pr caro Pojirur o numea ,Jc Dii'U 
interieur dc 1 'hommr 
Eri, Sâmbătă- sin Snccrrat pentru 
prima dată sA ţin post negru. 

Am făcut-o nesiâtuit dr nimeni, 
cu total spontan fiindcă pornea 
dintr'un ronumdament sufletesc. A 
fi obligat de o pâalra o conduită 
interioară, no e un inceput dc con 
ştiinţă a unui echilibru mental şl 
chi»r organic ? 

Dar aş vrea să-ţi apun că am în¬ 
ţolea cri clar cce*ve simţeam con¬ 
fuz altădată. Am înţeles toată 
splendida frumuseţe morali a C㬠
pitanului. 

Am înţeles dccc el u iubit Bise¬ 
rica. 

Pentrucâ Biserica In profunda 
cunoştinţa n psihologici umane « 
plasat activităţile morale deasupra 
celor intelectuale. 

Pentrucâ Biserica onorează mai 
mult decât pe savanţi, filosofi, sau 
conducători de popoare, pe sfinţi, 
adici pe rei ce au fost virtuoşi ln- 
tr'un chip eroic. 

Căpitanul a fost unul dintre 
Aceştia. 

înţeleg acum penlruco gândire* 
lui care a urcat rele mai înalte 
piscuri >i care a fost luminată de o 
geniala intuiţie ţl de o imaginaţir 
creatoare astăsl a triumfat- 
Fiindcă a fast dotată dc o puter 
nîcă armatură morală. 

Conduita lui. inspirată dintr’un 
ideal moral, e imposibil *â nu loac. 
pentru cei cr n contemplă, o amin¬ 
tire neţleantâ. 

Frumuseţea morală a Căpitanu¬ 
lui li dă o putere stranie, inexpli¬ 
cabilă. 

Ea e capabilă să atingă imn pro¬ 
fund. sufletul decât frumuseţea na¬ 
turii »*u a ştiinţei. Em măreşte 
forţa inteligenţii. Ea atabilcfiv pa' 
era intre oameni. Ka esta mal mull 
decât ştiinţa şi arta, baza civili¬ 
zaţie» 

Ia(â rum am ajuna si pricep 
astăzi, lucruri c*re mi Or păreau 


de necrezut acum o lunâ- când mi 
le spuneai tu ţi anume spirituali' 
lalea legionare va li surui unei 
spiritualiiAţi universale. 

Ti-nm scris toate «rostea cu in- 
coherenţâ, dar cu o total* şi sin¬ 
ceră spontaneitate. 

Aceste gânduri simple îţi sunt 
adresate fiindcă dacă tu mi le-ai 
«ugerat, o normai aâ ţi le tncredtn 
ţar tot ţie. odată ce om înţeles adr 
vârsta lor semnificaţie. 

Nici odată reflecţia Iui f-a Rnche- 
foucauld nu mi a’a părut mai 
adevărat* pentru mine ca astăzi- 
fat-o : 

Cm qui «’appliquent trop *ox 

pelile* rho«r*. 

deviennant ordioHu-rnoent tnca- 
pablca de* grandts". 

——iososoio^-oiosozos— 

CONVOCARE 

$efU de cuiburi al suburbanei Tu- 
dor VI adi mir eseu, sunt convocaţi de 
ofttra camaradul Gh. Petcu, şeful gar¬ 
nizoanei T. V In şadlnţi. pe ziua de 
Vinari 7 Decembrie 1WU. orele 0 sea¬ 
ra, la aedlul Primărie! din subur¬ 
bani. 

Pe viitor aceri# şedinţe vor bvm 
ioc din două In douâ săntămânl la 
o ceia ţ oră, zi fi loc. 

Ştiri 

legionare 

Ajutorul Legionar va scoate in ou- 
r*nd calendare dc formatiii obişnuit 
pentru perete, Lsr fondurile mslăcztc 
vor avea scopul ajutorării celor ne¬ 
voiaşi. 

* 

A**u rd c a afintit un nou rediu ir- 
ffvunar in str. Agricidtvri ivr yj<>, se¬ 
diul treţiri junrttpnorilor cornerrtaft. 
5f. Jlujbd a oficiată d* cdlT p* 
S'ărbu care a vorbii «poi derpre 
„OWinţo Căpimnuiu*". 

* 

Cam comandant Victor Adngh», je¬ 
fui onruntzaţiei legionare ,♦ judeţului 
Prahot'a, a tTsdtat m sodttil leg onar 
Sinaia, «riUindc—e depbn mulţufntt 
de cele curtata Ute. 

♦ 

Vtowi 6 Dec. cor. orele 10.30 
dim. are loc dexbiderea cantinei 
Ajutorului Legionar ni Gruimlul 
4 C. R. din Str Mnica Domnu¬ 
lui 13. 

Toţi legionarii Grupului 4 vor 
fi prezenţi Ia solemnitate. 

★ 

Toţi camarazi! din ..Corul Imunii 
vor fi prezenţi ari Mercur! 4 Decem¬ 
brie »1 Joi Jl DeoKTibrie la ora lâiO 
ta UnlvarsJtat* intrarea H pentru 
lapcnţlL 


-loisieso^cisioioi- 


Vizita 

corpului 

la Uzinele Malax. 


comandantului 

muncitoresc legionar 


Ert 4 Decembrie curent In orele 
0 dimineaţa camaradul Dumitru 
Grota, comandantul corpului mun¬ 
citoresc legionar. Inaoţit de ca- 
maradul Creangă, secretarul ge¬ 
neral a) C-MJL, Smada KÎtd sub- 
garm/oanel a 2^a şi Titl Cnsteacu 
consilier tehnic, a vizitat uzinele 
Malaxa unde « fo«t SntAniplnat de 
citre domnii : Popovid, Popescu, 


Orbanos şi Vaăillu. directori ai io- 
ztituţitl 

Au foat vizitate toate stabilimen¬ 
tele uimei 

Institutele tehnice «pitaJu), can¬ 
tina, etc. 

Camaradul comandant Creat a 
dat diKpoziti* ponlru orfiant^rca 
unei secţi legionare cu denumim 


MlnUterul agriculturii rate preo¬ 
cupat îndeosebi d<* viitoarea cam¬ 
panie» de lucrâri agricole ce se va 
deţfăxunt fn primăvară, luându-se 
din timp măguri pentru a nu se 
mal repeta tragedia din anul tre¬ 
cut, cănd, datorită ltperi de braţe 
şt vite pentru tracţiune, o bună 
parte din terenurile arabile, au r⬠
mau nelucrate 

Printre altele, meriţi a fi rele¬ 
vai A Iniţiativa camaradului Chi- 
ruscu, secretar general a) minis¬ 
terului agriculturii. 

E vorba de aţa zisa „bătăile a 
tractoarelor" care, după bătălia 
Ajutorului Irgionar şl a materiilor 
prime, vine să completeze gama de 
înfApturi epocale a Mişcării Le- 
gonarc. 

CE ESTE „BATALIA 
TRACTOARELOR" 

Iniţialii o a «u»ur un mare răsunet 
fn rdndnnfc Camarazilor lepiunarl. 


ru drag sfudetifii, studentele şi ti¬ 
neri dtn toate etratuH»* sociale, 
cari s'ou oferit td lucreze, complut 
gratuit, unii renunţând chiar la 
masa zilnică. 

Ofcnziva aceasta apncuU cete 
prepdtit* fn cele mal mici amănun¬ 
te pe terenul fermei Facultăţii de 
agronomie dela Bd neaua 

In primul rând sc va da o deo¬ 
sebită importanţă modului cum se 
vor face arăturile. 

Terenurile rdmaif necultivate 
fiind înţelenlfe cu buruieni şi ha¬ 
turile, ader arate pepiniere de bu- 
buieni pentru viitoarea recoltă, 
râturile se vor face deacurmeetşul 
loturilor. 

Pentru ca micii proprietari şă-ş 
cunoaMă hotarele loturlor, la ca¬ 
pete şi la mijloc, se vor Jira ţ㬠
ruşi şi borne. 

Muncile agricole vor f{ executa¬ 
te ru ajutorul tractoarelor, dup# 


. -e de poilUrâ aorialâ sunt nerircştl. 
Hau făcut din llmp ingajjmfntf. o enftrttf aU| , umr no 

in Germania. u»Uielr I wil« şl IWutz «I, ca llmninia yl deri Ic*Wall* nici 
loinda-fl angajamentul e» până U| u nrl a dtn ţările pirulntutul nu pna 
te II ImnaerUă pentru a-şt gări aptl 
care» in T.te» n«a«r4. 1 nlreaf ft po- 
lllkl Mh-Ulâ a treeutului •& pe baxe 
ntflriştl 

Lată do\»da : 

După ter»--4m tulul din 1 TO, din 


Marţltul lunii Februarie 1... 
furnizeze n mie de tractoare 
ultima p«rfreţlunr. 

Trarioarele vnr avea câte î—i 
«uri. flecare din ele d&nd Un ri 
meni de fi— 1 ® impiian*- pe ii. 

Arăturile cu tractoarele vor < 


Astfel, «Un primai# a»l# au răspuns un plo.» tH-i# slnbiitc 

■* O* O» O» 0 -^ 010 * 010 » — 


Sunt popoare cărora — din vin» 
lor sau a împrejurărilor neprielnic©— 
li sau aşezat po umeri haine, cari 
nau respectat In nici un fel structu¬ 
ra lor spirttuniA. In loc ds forme po¬ 
li U ce rnn aâ exprime perfect fondul 
spiritual nJ unul neam, cu credinţele 
ţi atitudinea Iul In faţa vieţii, ne-utn 
pomenit cu adevărata câmnţe dc 
loxţâ In care un neam Întreg I$j mu¬ 
tila ceiacv «vea el mal de preţ şi mal 
caracteristic, spiritualitatea lut. Epoci 
d« duplldlate naţională, storpa şi 
fără contur, au terminal totdeauna 
prin răbufniri de revoltă populară, 
in cursul cărora neamul oprimat lyi 
(Auria, din ce avea el mai „al lui", 
haina lui politici Efcmeritatcu şi 
inaderenţa republice! dala Weimar 
cu sufletul poporului german a cel 
mai strAluCit exemplu de cămaşă de 
forţă politică aplicată unoi colcittvi- 
Uţi naţionale Rezultatul «cestul a- 
tcnlaî la viaţa şl libertatea spirituală 
poporului german, a fost cea mai 
âsunăioore revoluţie europeană ; re¬ 
voluţia nuţlonal-socLaUsIă. 

Sufletul poporului românesc a în¬ 
cercat şi ci oiătea haine câte mode 
politic© au existat Cine mi-şi adiar 
aminte de filosofi! Interpreţi al sufle¬ 
tului naţional, cari-1 fâcexu pe Ro¬ 
mân când svoptic şi raţionalist ca 
Krencozid, când Individualist şi mer¬ 
cantil ca Englezul, când nu ştiu mal 
cum. dar In orice caz «pt pentru for¬ 
mula democratică a datului „tip re¬ 
voluţie bauceza , egalitar, plat şi 
unifomuzant. până la a fai-e dtn om 
un numâr oarecare la o bursa da va¬ 
lori internaţional*. % 

Tot fundul nostru xufletc*c. fondul 
traoo-dacic a fost complect dat la 
oparto de cvntobiiil burselor spiri¬ 
tuale Căci orU-a sar spun*, şl uruit 
ae nu«ie»iuos ar ft ifnponul roman 
in lumina romanu -muit.i tr-orie şi 
>.tă m:\ndrle Istmâ am avea — cu 
loatw şctihl© ardelene — nu putem re 
vrixl.ca prea mult din zevtren r.piri- 
tuală u Bomwi Singura moştenire *- 
Identă * Limba, tn fond :im Mnuu 
aceiaşi Getor-Dxei, f kt ml ţi veşruc pe 
harţi, vilaji d-ipreţultorl ai morţii. 
capjhiU, tn clipele când răsare „Om- 
dUtătonaTj s* no ridicăm la cea mal 
vajnic A aollduritat* naponoiă şi U 
tea mai ululv^ore jettf* culrvt vi 
A#reţi celebri Înainte d* crountiin 
i-atit prttfdt o* şi cum Mlnlultoroi 
fi Întrupat dir tw.am Dac, atât 
da fatrrtlvor le era săltui dintoW» dc 
mu lena 

PenîTU M-wt tune* s» creat 1 I 1 M 
damocisţic. Mrâ ori/onl. fără d»na- 
mlztn. unur'ur >i dizolvant ihiai a- 
luncl rând tmbrftca ma«n» ..toiail 
f«râ . Dar din axiânouj, sufletul Ge¬ 
ţilor .cemuntori" a ndica.1 ««a *nal 
autentică revoluţie rotnAncăccă dă 
rimlnd un «dst its tu» cm ţ»e măsura 
Iul. In noad sens revoluţia legionara 
9 tratiiţionati.vU. re,a firul un*' ve¬ 
chi şt glorioasa spiritualităţi, care dc 
mii de ani a todit p« pământul ro¬ 
mân*.-* Mc regârim cu 1"ţ» Ln Le- 
giuna, cu duhurile nalnlncaţtlcir 


UZINELE GERMANE 
FURNIZEAZĂ O MIE 
DE TRACTOARE 


l măenrljTvr 4* ţri In rara »b*u «rarodxri* 

1 *ori*U 4ln trraut nc Oare 1* —- ^ s •uxww* 

-u că KoroânU \ras*« 14 un» 

m*| IiimUiUI* ic*l»b»ţl| «Ic 
•sociali. Tv»U i« miI uţi 11c «ic 
•UN-Ulă culrn», pfu ci acum 
nunul «le dcrirlni ci ctl 4* prac ■ 
afUtc in fiinţă in ţările ln#in- 
din acest panii dr «cdcrc. imit 
G ermania Italia. Franţa, etc . 
i sacii auMb«ăt«»rl rare au rau- 
>* »r lira fiinţă ţl (ri RonUnU 
*raa« 14 RCiirralltarr a mciau- 
ur muni lUvrefu j, c«nurlT>ulc de 
ur Ini» o mare măcură. Urzantaa. 

Intern«ţlnnali a Muncii 4el a Ge¬ 
rm 

lne«ţ« dtn afmrk ««nprrn politicei 
JLs din Roraftnl» *'•» exerotlat 
ale* asupra domeniului muncH 
■_!?. penirură toate ol«t>or4rUe 
—, Intcrnaţksnak al Mune.il au 
I cub Influenţa ţărilor cu Indtu- 
..e dea voluta 

Afară de acea*ta. n apăaara nejl 
i omuprx legialaţiei mtairllo- 
din RAm&nlii o rondllue raptul 
“ "I tracututut au ranal 
“ din 
romă' 

~ re ea 
i In eşuările acea. 
lea. atenţia ca I *a aetrrdaă ««peclri- 
■ ului rominrae a frai dcaIii recă. de 
rele mal multe ori pornită din mo¬ 
tive d«- dcmafoske. iar rezultatele 
rJ, ca ale Oricărui lucru «rial fără 
mjIM ; moarte înainte de a-şl arăt» 
vtaţ*. 

('vtm amândouă căile de inspiraţie 
vlau U baza aţe*âmtm«tor noa*- 


Toatc <el# de mal *n» «vnt ştVn- 
t»ftc rtAbOtt* *1 nsn«Meu1c nu num*4 
de cel rara poarU rMa>u«dmie tra- 
eUtttttil vt «t de «Irtinătalr C.i<l « au 
tipării postea reclamă şi ,.pet»pft<an- 
d»“ intume mart. In ewndlţd kerimt. 
e# Ireproşabile şi • *„ efectuat *ra- 
f»ce dr (o*te colurile ,i nutrunlle. 
«nlrcrându-c^ ftecare In & bnpre-Uon» 
la expczlţll naţionale şl taternaţio- 
nala- 

Toate creole» «urri dttreraaag pa 
care o ruprlnd cifrele de mal nu nu 
a putut . Incptre" nW o mscurl cm - 
«ară pantru IrolrepUre 

Ntrl o măcnră de ordin cânilor, In 
afară de rarirataralate .-nfetutvo c㬠
nit» re Inaugurale d* un nâbădtoo 
prlcaput Io metode dcroarogtc*. nu 
a frat hidra mala că mântuUm.s T*ra 
ţăi-czUior dr Poliţe car» macin» unLcu| 
Izvor de natalitate pe rara ae poala 
«prii Ini 7 ara. 


mult mal pvţln ta cele cu tracţiune plaiul ^ipulaţtat Tării, ST/. U4«e 
animHlj I 1,1 rr ' rT *‘ tt * ruzal. ocupându-ce aproape 

exclusiv cu agricultor* .şl numai ÎW*« 


animală. 

Vor il lucrate In vpeclal p 
rllc 

«oniumă şl * islclnr dc l_ 

o r- ■ ^ 

i__ 

DE TRACTOARE 


Nici o măsuri de îmbunătăţire a 
situaţiei economice a zrapodârtet ţ㬠
răneşti. prin încurajarea tnduştrţel 
casnice uu « m-şterti vitelor n» * 
loet aducă de cei rar» eu nepănra 
criminală au HUat Ţ*ra că aluncro 
pftnă pe marginile prăpcritel 

Nlri o măsura ou a fost luată pen¬ 
tru suprimare» mlaariet celor rar» 
Iritear depc urm» utv.r exploatări a- 
grirolf având mb trai şi cht-ar »uh un 
heclar fjl ivim In Ţară Maofld goa- 
podânl având sub u n hectar tutinda- 
«t I1MJHI rncţmdlurii arând o 
întindea* InUe I—1 hecure dc p㬠
mânt tn vreme c« cxicta sive pţtl 
d, mii de Kovpodlrtl cu întinderi d* 
peste HM) ş| rJilar p*#te hectare. 
oblect f de dUeriWment ş| caprtcin 
pentru anumiţi boeri şi boeiaşL 
Cu toată oRoaţl* tainică şt tragi că 
in car* « a «bătut, tărănunc» romi- 
n«*«că nu » puţul ap Icra aaupra el 
dccil «mriozltalea zUă «tUnţitică. a 
celor care rredrau că prin publicaţii 
şl expoziţii pot înlătura o marc tra¬ 
gedie p* care o trăi* Neamul «oroi- 
neor. 


cnnaZltui* 


Dad, tn comunitate autentic româ- 
n*a»c&. Cântecul legionar, aAntecul 
care Îmbraci gândiri ţi ftlmUrca le¬ 
gionari. face mereu apel la ^*do 4 - 
ttptarcj slrâbunllor Dad şi a term¬ 
icilor Traci' la măreţia lor, la spiri¬ 
tul lor dc viaţi şt la toată comoara 
dc eroism getic Acceptarea morţii 
martlrice — cu bucuria mirelui din 
Mioriţa — ca este oUceva, dela boe- 
rii Iul Derebal şl până la marea 
jertfă legionară, decât atitudinea au¬ 
tentic* 6* viaţa a acestui popor dac 
dn limbă romani Elhoi-ul legionar 
este cthosul doc; este ethoăui cioba¬ 
nului din Mioriţa, adică ol Fomânu 
Iui de totdeauna; nu a celui devenit, 
d a celui care a foat, câte şi va fl 

Miriunea Legiunii aceasta *«tc ; fâ 
realizeze pentru sufletul „nostru, 
haina noastră", statut nou. eroic, b㬠
ut pe elita, nu pe numâr. pe bcgftţla 
spirituali nu pe aur; rialul In cnrc 
kă no regăsim cot la coţ cu mm-ţli 
noştri dela Dm-nru pâni la ultimii 
m a r 11 r l-iegionari, in comunitate 
strânsă — pnn eliminare* suprapu¬ 
nerilor — *ub cerul rrojtln şl p© ph- 
mântul pe rara de utâţoa mii dc ani 
l-a bătut opinca geto-dacâ. 

In IăMriune şi prin Legiune. înapoi 
deci. )a splritu»lltab»o GeţHor „ne¬ 
muritori- pentru renaşterea româ- 
nfjKcâ tn cadrele noului stat 

G. VNGUHKAMt! 


In cadrul acetrtcl ofensiv* agri¬ 
cole, a luat (Unţâ J« ferma I- 

ţti do Agricultura drl-t Banusa 
şc4>a\â do coruiu«.ât«irt dc tt*v- 
tvarii. 

In prngromul .‘oJIl, condusă de 
d. ing Chlochin din ministerul 
firlculturil, ae prevede Lnsîruiroa a 
2000 conducători de tractoare, ca 
vnr fi folosiţi In campania de tn 
.imAnţArl din primăvară. 

Sau înM-riv şi urmează rureuril* 
numeroşi xtudrnţl şi «tmleotr Se far 
exerciţii ele comlurvrv. montări şi dr- I 
montări de tractoare, «ub «uprxve- 
şharra unor «peclaliştl, nemţi, trimiţi 
dc uzinei* famlzoare. O admirabilă 
inlrâţir>' a tuturor pentru a *r reda 
ţârii r», ea lmen*ă bogăţie a solului 
prlnlr'o raţionalizare a muncii. 

Tot act Ia Bănrata urmează ai la 
rUnţă o altâ şcoală «periată de ma¬ 
şini agricole conduşi de «prriatiştl 
rari >1 au făcut practica (n Germania. 

OFENSIVA AGRICOLA 
VA ÎNCEPE IN CURSUL 
LUNII MARTIE 
Prezenţa legionarilor 
in aceasta măreaţa ini¬ 
ţiativa este o garanţie că 
munca va căpăta u n nou 
impuls şi standardul de 
viaţă al plugarului ro¬ 
mân va fi ridicat la nive¬ 
lul pe care-l merita. 

Ofensiva agricolă va fi 
generala, adevărata „b㬠
tălie a tractoarelor” dnn- 
du-so ma» ales în regiu¬ 
nile eminamente agri¬ 
cole. 

Pregătirile vor fi puse 
la punct, astfel ca in Iurta 
Martie ţara, dela u« ca¬ 
păt la altul, să fie un 
dovârat şantier agricol 


trărac in (Urdlllo urbane, 
dc târguri şl oraşe. 

■ i rund cat© aproape excturt- 
vul wivor dc creşte/* a populaţiei 

T* fi pepiniera d* alimentare 
tuturor tttcriHUor «octale. 

Kxarpţtoaalti ni*tam*u In mediul 
_._1 ti evrrapund* o nnr'.alUaie -,n- 
’-JU-Rt i .-pţior.xl’i ne,ntrecut.i dc 
1 un* «lin tării* rlvllbutc 
V Din «:«-! 601 «00 copil năxcuţl a- 


lar guvcrnznpi *»u grăbit *i «a 
inaplrc dl n realizările vor laic *t c ţ⬠
rilor In car* numai rlnuin, d* dai 
muncitorului decât putinţa d v a troc. 
vent* teatrul opera, cinematograful 
şl dc a face caruri li tn ţările înde¬ 
părtate. 

Nu-l tragic? _ 

In Statul legionar oreoaU «taro 
«I* lucruri va IncoU- 
I \ a încet» In curând 4* WU. pentru- 
• •MMIO. rteri afrrn»r>e *>0 la «rotii că Neamul aerat* nu-şl poate gări 
»nut «Uţt de mcrtlul rural. 1 inţetecml dee&t *roln undr romlnvtl 

Oio ««1 ităM<Mţt %»t. tn primul «nl «t* tofrâţlt p* viaţă şi pe m«art* 
etc iiuţa mor icoPOt) mpu. iar In *nl||r a pitmănlal din rararil trage oblr- 
urmdtort mor alle cute d* mll dtn fh*. 

caura mi»f*r(rl material^ ş| * noşUtn- Ion PupCZCS 

CALENDARELE 

ajutorului legionar 


In curând vor fi (Coo«* dc sub 
tipar ţi puse tn vânzare, ccdmda- 
vlc „Amforulut Leoionar“, alc㬠
tuite dc către Subsecretariatul dc 
Sta t a J Presei ţi Propagandei. 
Aceste calendare ds. format mart, 
pcnîru perete, de diferite modele, 
unt sortite fă implirtCMcd unul 
din comandamrnrete de seamă al« 
Starului Legionar, purtând In tlocă 
pdndariîtf de temelie ale creruiut 
politic şi naţional al Mifrdrti Le¬ 
gionare 

Cortul occţtor calendare ra fl a- 
r«*l obiţuuit, tor eumela r«lirate, 
dirt vAurur* nu vor avea altd des¬ 
tinaţie, dre- 1 ? nceca pe care a 


unţat-o Căpitanul fn acel coman. 
dament adânc omenesc gt d* pro¬ 
funda fn/rdţtre romineaxcâ : ..Ajw- 
Ul-ţi fratele njzuc (n nenorocire". 

Sumele realizate vor merge, art- 
fcL la cri neajutoraţi ţi la lotul 
cel marc de refugiaţi dtn provin¬ 
ciile ocupate de duşmani fn aceet 
fel, va fi redat cal-’*td«r«lor, tntr«- 
oul lor preJhjT+u popular şt mera- 
lizator, lor „Ajutorul Legionari* va 
realiza, pe această cale, o fndoitd 
problemâ de activă utilitate 
umend fi de efectivă cultură ro¬ 
mânească 

Cererile se vor adresa ajuto¬ 
rului Legionar”. 


Presa bulgară 

despre Căpitan 


SOFIA. 4. — D. Teodor Cojuha- 
rolf fo*t muiUtru, actualmente de¬ 
putat dn Sofia, publică în riarul 
„Slovo" un lung articol pe prima 
pnginâ, Intitulat „CorneHu Codreu- 


In Capitală ailnţirta nuuiut aed »u Icgamax is aacjici brutari 


nu‘. Articolul a*t# inanţlt de foto¬ 
grafia Căpitanului ft începe prin 
deăcricrea amănunţiţi a primei ac¬ 
ţiuni dela Iaşi, a lui Cornellu Co- 
dreanu, îndreptată Împotriva ajt- 
taţiunJlor «ubverăive, 

Autorul deocrlo apoi cu foarte 
numeroase amănunte viaţa Căpita¬ 
nului. dela început şl până la în¬ 
fiinţarea Glrril de Fi«r. dupâ car» 
spun* următoarele: 

„întreaga castă conducătoare din 
România s’a pus In Pu¬ 

ternica mişcare naţionalişti a lui 
Cornellu Codroanu ameninţa si 
dUtrugâ autoritatea al vicioasă fi 
de aceea lupta împotriva Gărzii do 
Fier a fost dusă Infriun mod neo- 
menoa Prad* a acestor lupte a c㬠
zui Căpitanul. Trecând prin foc fl 
apă. dupi multe suferinţe In închi¬ 
sori ft lagăre de concentrare. Cor- 
neliu Codreanu s’a terlfU ca *â dea 
pildă cum *c duce lupta cpntra ne¬ 
legiuirilor din Patria lui. 

Aşa a trăit $i aşa a murit omul 
care a pus tn mlfcar» biăndui po¬ 
por român gi pe care l-a convins &â 
purceadă la luptă contra politici©- 
nllor nedemni Acest om a icuduU 
România dtn mormântul lui, pen¬ 
tru eă revolta din sufletul poporu¬ 
lui românesc nu »i-a găsit încă li¬ 
niştea deplină. Cutremurul de p㬠
mânt recent a avut un caracter a- 
proape simbolic. Parei s’a cutre¬ 
murat pământul ca si scoată la 
«uprafatl osemintele mucenicului 
Codreanu. care. acum douâ rila a 
fost înmormânta», eu mar* solem¬ 
nitate la Bucurofti”. 








































A X A 


Vlrreret 8 PiM^mbrU 1840 


Economie - Finanţe - Agricultură - Muncă 


l’roblema ţărănească 


După «im în c^noro!. obiectivul 
principal al Mi;<r6rii Lrcinnarr * 
ft>M Jn primul rând nu cuceri ren 
guvrrmmi ci «rhlinharea mentali- 
lăţii omului, adică rrrjare* noului 
om «-onştiinf io*. moral, muncilor, 
urmănd r* numai după «m«(i 
tranflorman* şi prin acnota «* pă- 
?ca.'<6 la guvernare. toi a*u si in 
ct+MC * priveşte agricultura obiec¬ 
tivul principal de athu va trebui 
eâ fir transformarea g«m®ral* a ţ㬠
ranului. 

Câri nu ac poate vorbi de planuri 
de valorificare agricolă, dr înro¬ 
lare* agriculturii atât» timp căt 
mentalitate® ţăranului continuă 
fi arriaşi- 

Natural. In agricultură, punctul 
ce Irebue atln* ral* valorificam* 
produselor agricole, adică o moi 
marc rrntahilitatr a produselor ţ㬠
răneşti şt prin aceasta mărirea 
standardului de viaţi al agriruito 
m lui. 

Mijloocele prin care \a trebui «A 
■e ajungă Ih acerate «unt diferite, 
dar vor trebui coordonate fntr'o 
politică agrară de ansamblu, bine 
Studiată. 

In trecut, măsurii* dc susţinere* 
agriculturii au fost irolat luate, 
superficial studiate, absolut de loc 
coordonate ţi deci Inexistente ca 
eficacitate. In piu*, nu a'ou mărgi¬ 
nit — In superficialitatea cu care 
au fost tratate problemele agricole 

_ decât la un singur produs xo»- 

finui la «rău, uitAndu-.sc celelalte 
probtomr. De altfel cbter aceaslâ 
„politică a griului'* s fost greşit 
turţinoU incoherentă şi A d * 

continuitate, deoarece „primele de 
export", intrau in hurunaru! Inter¬ 
mediarilor exportatori — jidani 
nu io punga producătorilor. 

Pnn pătrunderea duhului legio¬ 
nar in economie, are*t sistem de. a 
prin lucTurilr mari, trebuie să »“ 
parţioă trecutului. 

O viată nouă începe. Şi agricul¬ 
tor». care oricum este, rămâne te¬ 
meiul vieţii economice româneşti, 
va intra in ritmul dc viaţă nouă 
punctul de plecare, in atudiul pro¬ 
bleme» rxlc Irista stare de fapt in 
care se găveste agricultura In ge 
nersl ţi ţărănimea în aperial. R**- 
liUle». trist» realitate, este că ţ㬠
ranul muncrţlc din greu. din «ori 
vi pini scară, iarna ea ţi vara. pen¬ 
tru * nu scoate din toată acca«te 
munca nici cel puţin strictul ne¬ 
cesar pentru cl >i familia **■ Con¬ 
diţiile **}* de muncă, eu toată 
munca lui in aar liber, sunt cât se 
poate de grele, incit nu-i las* Ump 
de odihnă *i de îngrijire, ducân- 
du-î I» Surmenaj. O fiscalitate ex- 
cosii» fi silesc ca imediat ce a a- 
juns l« recoltă, să-JJ vândă pro 


du.«®|® «coasr cu atâta trudă, pri¬ 
mului Intermediar ee i-a apărut In 
cale. cu preţuri derizorii. Peate a- 
eeasla, siaha lui alimentaţie, con¬ 
diţiile sale neigienice de trai. lipea 
dc asistentă medicală lo oale — cu 
medici esrei pflnă ieri — precum 
fi lipsa de asistenţă morală şi cul¬ 
turală — cu preoţi şi învăţători ce 
nu totdeauna fff fac datoria — ţoa¬ 
le acestea dsu un ospect sumbru 
ambiantei in care Işi duc vlaţ® 
ţAmnii. 

In faţa actetei situaţii, măsurile 
trebuesc luate imediat. Parte au 
foal luate, altei» aunt in pregătire 
şl noul măsuri vor urma 

Primul lucru ce trrbue făcut cate 
o educare profesională a ţăranului. 
Avem câteva şcoli de agricultură. 
Ce ar fi. dacă acestea, ar înceta de 
a mai scoat® pe porţile tor din ele¬ 
vii tor. funcţionari ţi In schimb 
l-nr pregăti agricultori ? Aceatora. 
la termina era studiilor, să li «e dea 
ajutoare materiale şi credite pen¬ 
tru a-şî pune bara unor gospod㬠
rii Ia sate. In flecare comună si 
existe o mici ferma model-moţioa- 
rele acestor agricultori ieşiţi din 
şcolile inferioare de agricultură — 
care *â constituie o şcoală practică 
dc agricultură In care ţăranul «ă 
înveţe tehnica agricolă. In afară de 
aceasta, preoţii, învăţătorii, notarii, 
modicii şi ceilalţi funcţionari dela 
sale. să fie tot timpul fn mijlocul 
ţăranilor, pentru a-i ajuta cu o 
vorbă bună, cu un sfat. *4-1 înveţe 
cum să-şi conducă gospodăria, cum 
si se comporte, ca astfel ci al fie 
tot timpul In sfera de activitate a 
factorilor de răspundere. Medicul 
să le dea sfaturile medicale, aă-i 
cerceteze acasă, si-i vadă In ee 
condiţii trăiesc, cura se hroncec şi 
aâ is măsuri în consecinţă. 

Deci, primul pas re trebuo f㬠
cut. pentru mărirea standardului 
de viaţă al ţăranilor fi pentru m㬠
rirea rentabilităţii muncii lor, «Ic 
educarea profesională n ţăranului. 
In lipv» acestei educaţii, toate mi¬ 
turile şl ajutoarele date pe cate de 
legi, sunt de prisos. 

A da (âranului posibilitate* de 
aproplrre» cunoştinţelor profesio¬ 
nale, s da ţăranului condiţii de 
trai igienice, a-i creia un mediu de 
iaţă omenesc şi posibilităţi, hrană 
mai subsisteme. * determina o 
transformare radicală a ţăranului, 
d.mdu-i alte orizonturi şi alt mod 
dc a vedea. Aşa, în parte, proble¬ 
ma ţâ'ăneasri va fi rcroUati fi 
jiâsuritr de ordin legislativ nu vor 
tare decât să complecte*® o opera 
începută. 

OA7D BAlJBAMi 


Spre o nouă orientare 

a comerţului nostru exterior 

Fum a fost pratlicai regimul tonllngenlării iu Konânia, 
însemnătatea modificărilor aduse comerţului exterior 


■—MWOIS^SIS*****- 


Planul de patru ani 

asigura independenta economică 
a popornlni german 


IV*r r >'tAtM iranoeilfii 0 • 

de după râxbotu o for» «opuiâ mul¬ 
tor Jib'rtuaţii Părni lo preluarea po¬ 
lei-, l dc ctfe Adt-î! Httlfr, Crmioii# 
a furi |t dm ternei de vedere «0*0- 
m«i bolorti-l jumacidnK'îe» rtrttinăf&- 
in tnco*)***iâ dc itetr wnr tiuco- 
tm'e «kbjuşwtd d* Vcraoi"'*. indu*- 
Inj gcrrvrad *ro plină de defor»., «fl* 
a-yrrŢuIrwra rob cejatra aanmiatcre a 
tf.b« Lfcilcl’i. »«bn»e®tă. e.kmâUtrta. 
existenţe prăbuşite, greve Şi conce¬ 
dieri precum »l o inireonfl armnt*! de 
pon/ert coc pire* e*3d • '<!**« de «<p. 

• i iartnr a nouţ VOţmr «uMui-ot 

« mtc'TCitft 9* 
ol,-ţ eu momi <b*t*- M4*«*r. 
eu înrobit •nt , ‘'*3oetc de aomeri 
cel trai warir pro-"* cf Gnomic at tu- 
lurt/r timpurie* Pabricila oprire 
fo" pu»C fn luni -îUrtie. revcmztn 
r> (Mlltvthi nvtii ou fost Fv«* 
t-clc, uuh «tri* a rriroit comenzi f°* 
prumta,\*tru* primul ţwn 

de pot-ii am. <#'* « 
jfromrâti 1 dc lucru, o pnmM 


grtrao 


ut - 


I tnflori 


fă lt**l 
<rm pfi 


A'.tdtli muncit de rccnptjt» 
nomt.o *A-.ri crâsce 

trie noturolc fa Hrv» de ^ 
mc e M r C Gr^moirn. etegem ■" 
torn pr-W 0 pierdui In Verur*W« 
boarfe rş-- jn de metal »» ri»rt»u^’ 
ier ri u-eic frterdcrii earboi.-'m •• 
pUureo .>trilnbirUor m; mat ^p*- 
oro Mr« de f» nici dc 4*^ 0 

IcrrOifc cv fnri «kB**mtJ»Co rit Mic, 

Piu mea flecştri 


r#4»i 

irtun cn it-d<- 
P sen fot mn» (t 

jmirle a’“C*t rr or per-reu n»di 

f i ,\ f f mrlr niff*i reMiio'' d<* 
prime, iot l-t dr uite irnne eu cri •* 
Hart sd rtdtefţrrd O» boni ori» a- 
certe prtxar La »-ra*fv ri 

mo» nC-'u-jo nH’dNfrt VAOŢ *ţ«tO, 
cote priveai tj rea 1 
reKit*** f* ro‘i^ f 
Gem- soiri Grculnp tir»w>e r?e- 
fcu nev w riditu tn *4** ifcirt*)- 
lui Mn un (pinerft . vr.ji »-■•' de «r- 

, r,-« sa pc-ft'e .*u l' r ' f J *'. ' 

Cn’riLt' n.r; se «Lptomeroir'it -ee,err t 
■y^re *ţea«« »nr«tinra w 
r/dtnnSul de ată-fnr» EH» 
i as^eduri 0 *r- 
de *'■" wd r»ţ> 


Iru ani. Jn patru em Germania l re- 
bve fd independentă in tom* fl- 
reic matfril procurate dra rtrătnd- 
jate. rore pot fi fohrtcaie cu orutr- 
rut Chimiei, Industnn mu o ereera- 
tui nmentec Acuta* nnt cuvintele 
roritfC <le Adoif Hitler la Partettap-uJ 
crnsfri din Wllmbcre 

1* 11 Octombrie IM*, d. Herminn 
Ourxno o fotr tnsârnnat cu puteri dc- 
rAine. pentru exocuUiraa plnnolui de 
patru flrti Ol tortacs „Inoiate cu too 
le petcetie- in loote ftraivnie popu- 
lafict o tniep«i< munco într>tn rtfm 
forfot O «ovă eră. '-«ee trebuia *â 
f»e deeWtră pentru rmorul ReiiAulu 1 
6 (nrep-if Pe t caia tâ-ămunîe riffti 
publice ocetf plan • provocat *ch;tr.- 
bân de dinvccnunl necunoscute ma 
l-le ficroti «eeo aerrlrt peoblerga c 
fjoai posibilă nuratit In urma inernie- 
rh tn deiXCAt'rM poporuittt »1 a fndu» 
fetei Numai pnn rcspccia-ea dotr/rvci 
*i r*vu!iirrorcr tuturor forţelor 
.•e® ajunge ta tmpUnirea 

pecp'-i 

/«orile de înalt trebuiau 
cvle matern prime, tara cu '****« 
nnplict s’au rrau J® «anfUâţs tn# 
fir-.rr.it r anume btirnbar. tri‘â. cor 
roucbic n li tnrrput mine¬ 
reuri fn t^u-v timp extrem ă< icuri 
r nv ce-ae fabrici nene;, altele cu fm. 
rec/Tnrtrwifc Nirmermae «**»« 

H roaK sroiuatl- 1 * ftc.<b *:si »*j r ^ 
l«fK«f prud'**th* de Mnd ariif.‘*s»ă ^ 
>a6<**r ariif‘ciaM Ari Crrr. a'ue ocu¬ 
pă locui <n/ă* <f«Bter toate Un e 
ducătoare dt ’tn* «rriheWă Prin c- 
irwtk munră uriaei ă 

e*rc? apronsisitmări» Cere-or. ( 

d^.r/ierr»'* 1 eporiant f*e 

#. e#ri*u*ebit t< menea 1 
u e Memr C<?«»oa'»’ă mmberilb. : '•» 
că « 


D«ls 1032. d*U trvTUnţâril Direcţiu¬ 
nii contlngcr.tAnl la noi, ca o <vn«- 
clnţă a Instituirii de măsuri reitm- 
ilve In majoritatea sUtaior europejw. 
Utai s trebuit sa adopteun ţ) noi 
aerat pnnnpiu economic In rebţlu- 
nile noastre de sclilmb eu oeielalte 
state. 

In principiu comerţul extern, în- 
hxxnm ca fl cel intern ar trebui că 
fie liber, desvollarea lui făcăndu-sc 
in rapon cu neceaiMţUo popoarelor ţi 
cu posibliilatca pe care le-o di con¬ 
figuraţia pământului şl condlţiunila 
geografic® undo trâeec- Acest princi¬ 
piu astăzi InsA «părţi»* d« domeniul 
trecutului. Doctrina ltberal-uidlvi- 
duali«bk & trebuit s» f.e feri/iifi. fw 
nomls tuturor ţărilor trecând trep¬ 
tat 1* o reglementare din ce tn ce 
mai completă, deci m-u «rea. a schlm- 
hurtlor romcrclale între state 

Constrânşi de Împrejurări fl pen¬ 
tru a ne pun® la artâpost de neajun¬ 
surile pricinuit* nouă de măsurile 
restrictive adoptate «ie celalalt® sta¬ 
te, a trebuit si Introducem fi noi «- 
numite rrartriCţiunL etâl in w prl- 
\-e?to comerţul nostru exterior. cM p 
tn ce priveşte regimul comerţului de 
devir* 

Politica schimburilor noastre 
merciate * trebuit să treacă deci trep¬ 
tat, dela dorica protecţie tarifară la 
da cnmandameot, In cadru) u- 
n«i ei-onomli rîmju‘c 
Comerţul. ®tât cel extern cât şl cel 
totem, poate foloai unei ţări numai 
In măsura în care el «*i« dirijat Şl 
bazat pe realităţi economice. Pentru 
atingerea acestui scop desigur exto 
necesară alcătuirea In prealabil « li¬ 
nul program economic, urmărit cu 
flrirteţ* 

Ştim că tn dirijarea comerţul 1 * 1 •*** 
torlor, »-e Împlineşte cu o egală im¬ 
portanţă politic» monetară, politica 
de aprovizionare a industrie:, şl co¬ 
merţului şl de valorificare şl do In 
curajarea exportului 

Far* coordonarea şJ «rmonlcafeo 
acralor elemente inciUperuabilc In 
realizarea planului economic, orica 
politică eomorvlall «le greţitft 
ftRGntnJL CLAUZEI NAŢIUNII 
CELEI MAI FAVORIZATE 
In această ordine de idei sa vedem 
care a fost situaţia noastră, sub aceri 
raj»rt In 1M2. aduri In momentul în¬ 
fiinţării conUngenlăTl). ce sa reali— 
sub ac«l regim. întrucât a folosit 
conapUsi noastre şl «are este a.ctâri 
orientarea cxim«rţuîuJ nostru exte 
rior. 

înainte de instituire» regimului 
ContingenlArti la noi. politica «>>mer. 
ciaU o ltomâniei. c» guvernat*. d« 
JTgimul „Claura naţiune! crJei mai 
tsvfudxale". car® devenise nepuim- 
•îoavâ (aţă do oml® Imprejuriri ale 
comerţului Imerrmţiorwt. Din 
cau ci. după 1931. politica noastră «»- 
mercialâ. se Inspiră de!» Idei» regi¬ 
mului convenţiubJîor comerciale cu 
sistemul tarifului vamsl preferenţial. 

Acest regim era dcrimxt să «pere 
producţia mxistri agricolă, căreia t-s* 
ridicase bariere lo export, din cauza 
concurenţei cerealelor americane 
Compilcaţlurule comerţului exte¬ 
rior. creiat® prin politica relorialt* 
»Ute r-âsubra tot mal muJt cxport«il 
nrmlru Mărfurile Ir.tâmptomi la ex¬ 
port măsurile restrictive fi uneori 
prohibii :v®. ale ţârilor de desfacere 
Deci sub ace** raport ţar» noastră x 
găsea intr o situaţie grea Motivul 
este uşor de Inţele? în loc să vin¬ 
dem produsele rvxutro acelora care 
nl-le cereau. Imblam pe aceia can 
ridic**® bariere vanrale la intrarea 
mărfurilor norotre fl care demilâ 
le cumpărau la preţuri doritorii Deci 
lipsa unul plan economic şi mai pre 
*u> dc toate lip^a de Înţelegere » rca- 
li Li Iilor noastre e«.t>nomice * du* fatAJ 
la situaţia pc rare o 'xiiu arăta mal 
jos După acest regim eeonurr.ic do 
.Cont'rgeniar® lmt»ortul nu se poat* 
face decât în măsura (n care Iţi ci%- 
leri dlRponlbttitâţl dr devlre In ţar» 
exportaîoure Pentrei atest motiv şi 
pentru » putea aduc* in ţari rrv«te- 
riale d® oue aveam nevoie ca nu- 
to-rii prime maşini, instrumente ngri- 
coJe. drtijfur ci trebui» si e,\T>ort*ni 
u orice preţ pertm a «chtsîţtoi^a 4e- 
Ixele iveccaarc plăţii malerialelor 
mportat 

IKDt: NE-A DL** PBIMălA 
DF EXPORT 


(Intentării, «o diurni mult vieţit 
noutrt economice, Dearând la înde¬ 
mână o politic* comereUU ehibsuită 
şi statornlcâ. 

Această politica de echilibristica. ®- 
cordând. mărind, sau micşorând pri¬ 
mele economice, când la unele arti¬ 
cole de export, când la altele, au a- 
vut repercusiuni adânci In toate com- 
portlmezvlele vieţii noastre economica. 

Regimul OrattncenlOnl aţa rum 
este practicat. ron.»uiule o calamitate 
pentru ţările miel şl care nu au 
valută forte, devenind aatfrJ tribu¬ 
tare marilor finanţe. 

Pentru a eluda In poete aerat sis¬ 
tem economic, ţările In special cu va- 
lut» slabi sa căeit mlRorul de a-şt 
schimba mărfurile Intre ele prin roo- 
llncrnle «tăbliile pe boxă de acorduri 
de rleanng. Dar fl aerat sistem Ifl 
are inconvenientul tul, eâ nu Întot¬ 
deauna poţi fâoi prin schimb 
mărfuri, crea re al nevoie, uu dacă 
le găseşti nu le poţi cumpăra In ran- 
IILalea rlr cure al nevoie, dori nu este 
o măsuri completâ. cl numai de ate¬ 
nuare a regimului Conllngentărit. 

Aceasta problrmâ culmlncată In 
anul 19.VJ rând devine fl moi acută 
din căuş* «ţârilor de râtbolo In rare 
ga«cflr majoritatea sutelor euro 
pene. Schimbul internaţional este f 
mal mult rrMrin* fl grupat In Jurul 
Intereselor de apărare naţionali. De 
acum începe gnana după materii pri- 
rraare Industriilor «Ie arma¬ 
ment. Fconpmla fiecărei ţări 
bult ajustată stărilor economice dic¬ 
tate de Împrejurări. 

Ţar» noastră este surprinsă de 
venimrnte fără o industrie proprie de 
armament, fără materii prime «rece- 
oare fabricării armamrntolol. «te.. 
ele., şi In a«x>a«tă situaţie destgur am 
tosl nevoiţi a cumpăra materialele 
tre dotări! oştirii la preţuri 
exorbitante fapt ce a dăunat mult e- 
conomiei noastre in general. 

MASURI PENTRU redresarea 
VIEŢII ECONOMICE 
Am făcut acnoşU expunere pentru 
1 rve yi’.e» da mmîiis In ce măsură 
alrUtmul onnttngenlărll. a*x «mm a 
fost practicat de to«i* ţările a ton- 
trlbuit la dravoltarea «u la ciimloua* 
rv;« volunţuiut comerţului exterior. In 


ce măsură a dăunat comerţului nos¬ 
tru In general cât şl pentru a sera¬ 
te In ev.denţi faptul că fără un pro¬ 
gram do dirijarea comerţului Intern 
şi extern nu se pot pun® banele unei 
economii serioase Ţ»r» cu roşu rve 
naturale auflcisnU. eminamente agn 
cola, nu am avut d«cât de suferii d« 
p® urma acestui sistem economic 
Un pu Inalntr şl o încercare de re¬ 
dresare a situaţiei noastre economic* 
face prin De<r*tul-L*go Nr 33«« 
dlr. 1040, referitor l» eompit-Uioa şl 
modificarea Dt-, ret ui ul - Le je Nr 6M 
din 3 Manie 1940, pentru stabilire* 
regimului schimburilor cu ivrâinAtri- 
tea. car® desigur In»e«mnâ o înţele¬ 
gere a rcaillăţilOT noastre economic® 
şi o adaptare a economiei noastre In 
spiritul vremii in rare trăim 
In nou* orientare a comerţului no*- 
Iru exterior, toat® articolele «le 
port sunt ImpârţK® •« patnr liste A. 

a c. «t d 

Pentru articolele dtn lista A |1 
cuprlniănd m«i«srtl prim®, seini-fa¬ 
bricate produse ®}uUl®are, instalaţii 
(f maşini Industria'®. »e acordă auto¬ 
rizaţii d® Import, fără ca In preala¬ 
bil să fi fost fixat® role do import 
adică numai pc bază de disponibil 
contingentele siabilit® prin acorduri 
spre deraeblre de vechiul regim 
rontlngenUSril. rare nu autoriza Im¬ 
portul ocpstor articol®, decât pe baie 
de rot* Această schimbare funda¬ 
mentală In regimul nostru de conţin- 
gentare, prezintă avantajul elastl 
tâţtL al posibilităţii de a import* fără 
multe pladici. mărfurile d® rare *v 
abv>lutâ nevoie 

Importul mărfurilor din llrta B 
imăriurt de mar* consum) nu poate 
fi autorizat, decât In raport cu coteje 
de Import stabilit® importatorilor, ca 
şi sub «rechini regim al contingentA- 
rtl. cu importanta deosebire că ia re¬ 
partizarea noilor cote. *e v» da prio¬ 
ritate elementului autohton. 

Acest Incpput îmbucurător Iq 
■ lentar®;» comerţului nostru extern 
*ub egida Statului Legionar --a avra 
desigur repercusiuni adânci şi nu va 
putea decâ* iâ ajute la opera «te ro¬ 
mânizare a vieţii noastre economice 
interne 


Ceferişti 

tăi pentru muncitori 


Calra forată, * drept nu are de 
rezolvat o problemă a băttor pentru 
muncitori, <ă*r In schimb are de r®- 
BoU'at uri® tot Atât de important* : 
acei* a fo'rainţb Milos 
Muncitorii noştrb majoritate» (şl 
nu trebui® să n* ascundem pe după 
deget) «u numere de *p4 »i «te freieie 
Intru hlglcnă «âpunul. 

Superstiţia greşita d«ip* * 

conduc urni dintre ®L rate mvorl* 
bilă şl totdeauna ®c®ta|.» de c® «ă 
tră «păi dacă a doua a toi trebuie 
«N tn* murdar rar 1 

Aceueu rate lartma *t o credem, 
rea mat ier.osM ar »pr« ţârei® *un- 
tem datori s» Inoiătăm. 

Muncitorii din ateliere fiindcă 
ei ne referim, trebui* ai Inţc'eagă 
adevărul că una cr-te munMrla din 
Umpul programului de lucru »1 
totul *St* lipea <*• hlgienă corporali 
Pentru foarte mulţi drama Up®u- 
ri'.or de acofA. se «^ompUci cu trage¬ 
dia indiferenţii faţă d* «In®. 

Not mi nmurm pra.miş» 1 . «tor 
putem nega reaîităţU® ex-ideot*. 


. dacă muncitorii vor Înţelege arari 
lucru, călii® «ie aşteptare »'*r d®®- 

rongratuma In mod simţitor. 

Răspundere® care «p®«ă p* umerii 
®ct>jialllof noştri conducă» ori. rai® 
imemi Bunele in»®oţll m« prH h 
ir.tw niciodată rodnic® !n reni',ta'*. 
r«ri cooperarea sgjootonă şi totală s 
muncUortlor «Ho oteUere 
Să m IrgnJea.rcă firoare de propria 
lui «ânătate Ki «ara’lflcş Uetar® O 
jumătate de or* pe «âptămănt p*®- 
rru rurxţirea trupului 

Băile noaflte stau de regală In- 
tr'o durerwuâ inactivitate Nv *unt 
folaaite dşcftt de o «nrtmâ pari" d® 
rnereriaşl mu de familiile xceMora. 

Pentru remediere® lipan de h'g.e- 
o»t. »nr patra lua — şt chiar >nds- 
tAm — une'.e măsuri pe care noi .* 
enrotlm de-o deraebuă Importanţă 

lnrilnţ*?* pe ling-t fm-are 
dejxni atelier «au revizie d* vago®- 
ne fişe lodlvţ4u»> d* higlcni 

Mun<.-«torul <Ui tic obligai a trec* 
-jdată p* «iplimftnl. pr»n camerele 
ru *»xiri şl pe *«A> duşuri. — Şl după 

1 fiecare bal*, funcţionarii! wu jn»> 


Muncitorul Irchu e să *e «pc> Să i lm . . ^ terviciu «â-l vlz*rre prin 
•a d*porail**7* Să «ară cel puţin °| xpUcatca uoe< rUmpU<» tip T»a de 
b»i* pe aăptămân* I higlenă 

Serviciile medicale e« şi ctrrum-1 Ar fl o miâură de pe irma rfrrl* 
»rrip>ţli)e ataşate pe lângă atelier* . nr profit» toţi. d«r mal ales ar pro- 
j, fi iscuUt* de multe neplăceri. Lip- l j.t a «_ănătaie» genr-»ţdlor viitoare, 
«j de hgtona rate d® foarte multei 
origine® color m®i grave bob. I 


LIVIL BRATOLOVF.AMJ 


——xo*oxoxo^oxo*o*ox—— 


Mie iă r ăne$ii suni 

si lina un regn de 


Gh. Gh. Zfirnoweanu 
0^(1010101- 


Comerţ românesc 


Cum exportnl noalra laxă »U*M 
di® «raura preţarllor arâsut® p* plrţel* 
d* drtJarrre. guverotlr an lori n* 
volt® a plăţi prime dr raport rar* au 
intrau In panii agricultorului H »n 
a iprrnlilorulul Intermediar, prim* 
rari uneori •* rldlrxo pio» la 4« 
le» de vagon. 

Dexrl* «vhimbări ala regimului < an 




«fşn«m 
In^rei.eeze 
ţmftârnimMe e &***z « 
mânut '-a da* na ,T 


Ger. 


rcrtfrţ »♦••<** fl nA »<ttiUae P” 1 
ZX*cvid <« rhpă- *» «*** drtiomW. 
g tncnpul *â re fr fun«r nuri Cri>c 
Ier frfrri'r t«*Cl din afră-născrc 
rtci. jncdfluf®r*A rcamon-ice e 
nvjreiri nvr-colv! t-nri «iîAd*» r^no- 
m:cr t» dreumif Ud nmtmlmautr. 

Tot ari)ei cf «n ?***?* 

putarO. vrim* **+ 4tt nrruUe D- 
htj® ţ«vM»vewr*d lip*** tf* oimr 
Iţtfi o) trup « to*f ario- rorefl 

apftndfine/fri* ru «iri'rii irior ri * 

prea rchri -ie el deytee r'co- de pa- *l(Himte pt w 


prir pfrducţri» 

«ut muifrrr fshrif. ornim 
a cpuciu. uîtr ar ^^\ p ’ 
ssfi.f n/terr. ai rraierl tio* «r 
pieri* ifr t« ***** 

tuder-iti de f ** 

He .S'UCrrelr ătriflriri -jem-.a 
ar f puiul ţrrrrp’areti <d*« 
rfr pe »î i nl««»i/l cerertA** 1 
>t j*c*rr Pteral*' «r* Ar*«'* 
o remttotori ra («c+mr-, 
parvin t>8»ş4«Ai«W b» S**c 
«Meurr te»ş*«ri ie Mtoerm 
Pianul d* patru «riM ttUr •« 
jwî etl mâi «a*g «« ***%£ 

ac rriilaân Pemir o munct 

f ţ prre.nw^.^ ** ** lru jvyiutăM »«-' 

jrebuc li *}'&*•' mdn-crotentr rco- ; f h fi p 
xtmici a |>-RO*uiHl termin V** 

7"i H.r^VW«. ” 

.,4 •*' U <î» »»-- 

** * 


Comerţul, acraxtft admirab'Jâ ra¬ 
muri <te artlvitaţe, acaparată la un 
m«KTier.t dat de U>U '-rn®t«rii pro>ă*«ţl 
P* meirogurU® noastre. pă»c«t« înc*t. 
tnret dar sigur, «ţţ»" 0 completa 
deăcUttşgra 

c* In Uăaine pe străzii® prinripăle 
ale Captiale! apar firmele roicăneşt. 
iJviflţral* cti mima c* n* «tini scump* 
tuturora Nume româneiU rapacitate 
româneasca, taiâ ce reprezintă a»tâzl 
ccunerţul romăneac 

Zilele trecute, in treacă» pc valea 
VictorieL privirea ml-ă f«>st oarecum 
furatA de un» din aerat* firme rom⬠
neşti SL suprmzător. tocmai la unul 
din magax.nele ce constituiau pe vre¬ 
muri fortăreaţă jidovească, văd nu. 
mele «1-îul Romului Cioflec 

11 cunojutam pe d. Rcmulu® Cto- 
flec dela Chij, 11 cunoşteam c® un a- 
devărat exemplu de perseverenţă In 
comerţul române»* de librărie şl edi¬ 
tură Faptul eâ apar* numele Iul. în 
P Uo • cntrul Cap.tolel $1 li um din 
foalele tnsUtuţlunl )-dov*ştl «ieri 
grab'.i, »m Intrat *A-i văd. »ă-l f®*'* 
dt V l xă-‘ urez rumilirwcul „Noroc fi 
treabă bună" 

n deecopăr printre marile şl fru¬ 
moasele rafturi ale librăriei, muncind 
cot Im n*t cu ultimul funcţionar din 
msgazln D» mâl muJt ridi ® 

nlşto mnr. cantităţi de hârtie. In timp 
c* funcţionarul d-*»le făcea oficiul de 
înregistrare a canfltoţla» gării* Am 
■t»t .«» lom privit îndelunjL Nam 
«TU» Xâ-I surirng ocupaţiei ăalc me- 

rută «* ducă la are» frum» rorultăt 
al prosperăm 

Iitefârştt irrmînind lucrul #m pu¬ 
tut ciU o® fat^ 1 lui acea muiţumire 
de »lnc are* «alisfacţ.® a lucrului 
du« U bun afârrit * 
i-l inoportun*® 

După re-mi pi^rateşle noodu! o»m 
reuşit »• Intre In prvraia librar:*. 
h'.ţea/A un tre- „lor ceri de amară 
una 

E vorbo de o tentativă de bo'cot »- 
\\ organ.zetă de ou*rta re nu vede 
j odii! bum numele rorrânuşului 


leoozit 


nostru. înfipt In centrul primului o- 
raş el ţării. 

Si au Unx4t svonul cum ca In «pa¬ 
iele fierari »»r aacunde umbra 
tr.ştă nremorie * «Irastreior tăpturi, 
Schwarz-Şaraga. 

Aceri integru ardelean a pro.» pe că 
nu ar* «Amnte tă-şi exprim® revolta 
împotriva aerator infamii, rugându- 
ma tot odată «ă dau la gazetă modul 
rum a reuşii ** 'ntre In p*«*»l» U. 
brftriet 

Refugiat dăi auj unde şl-» l**»t 
Uvtfă averea rea mal trumoax» libri 
:« d'.n centrul Clujului a căpătat un 
cT*dlt de 3 milioane iei dela hanca 
^Albina" din Sibiu «1 e pornit la Iu- 
cru.. 

Cum preţul cerut de cumpanla Scb- 
wartz-Şaraga Intrerea cu muu aceas¬ 
tă mim», »’a ajuna le o Intelcger* In 
«emul ce până l» achitarea diferenţei 
de 4 milioane tei. foştii p»«vpnet*r! 
să primească dm Incraările zilnic* o 
cotă de 40" V 

Sunt Iran* de închipuit greutăţii* 
căror» trebuie *â le facă faţa d Cio- 
flec. pentru » tace din «crauti libr㬠
rie clltorle romăneoze* 

Nu disperă o cLpa n are încredere 
oarbă Io concuraţii pe cale !-l vor «1® 
românit noftr). ceri ştiu să pună u- 
mArul când * vorba de ridicat greu¬ 
tăţi marii. „Uun lucru vx>r - * >pM* 
d-w In 1 nrhe**r* — concura din par- 
lc® românilor'. 

Printre altele d CwDra tmi vor¬ 
beşte şi do anumite intenţii d® viitor 
anume comerţul de librari» si intre 
ţol In mina românilor Penmj araw- 
t» trebuie multă înţelegere d n parte* 
iMtituLumlur noastre de credit Si ou 
u uvă'sect o clipă atunci când ti 
«® cere roncureul pentru comerţ E>» 
sunt cbnoaie de a fere purificare 
Ciodb mult cu dobăirt mtcl, Incre- 
d nţaţj £Und că benul *r afli la toc 
agur în punga românului Ari 
marele rol al Jî N R- ih« ?. CreAi 
tui;/. Industrial şl comercial 

G. 


Morile ţărăneşti cu vxlţurl «upus* 

.1 <®i forfetare, sau cu pietr* ««rudte 
d* taxe. aunt obligat* «* ţină un re- 
prtru de depozit vizat de A«J-ţl® «1* 
Constatare. In care si înscrie regu¬ 
lat. toaie operaţiunile efectuate şt 
vi» elibereze bonuri de măclnlş dtn 
carnet* vizate de Ad-P» de ConsU» 
tare. pentru filna entă din moară 
Din proceaele verbale de inăpeeţl* 
dresate de organele Gărzii finan¬ 
ciare. s« ron*l«lă ln»ă ck uncie mori 
respecta dlcpozJţluuile legtl, ne- 
tnreglstrand operaţiunile «(«Tiuat* ţl 
neellberând bonun de măflnl? pen¬ 
tru făina rezultată şl dată îrţ mwi* 
ma (le 


faţă de această «ItuaU* «au dtt 
dijrpmdţUinj ca morije In taur* s* 
Intre imediat In legalitate şl O fie 
îndeaproape şapravegheate şt inspec¬ 
tate de organele dt control «-are vor 
dres® acte de contravenţia pentru 
orice abateri constatate 

Morile ţărăneşti din comunei» ru¬ 
rale care eu lnaU’.»ţ«Uc redus* la 
maximum două perechi p *tre î*«A 
rtte şi funcţionează f** *» mori cu 
pietre mişcate «ie »P> ( ?ârâ turbine 
•au motor), fie ca mori de \«nf. sânt 
scutur ril ţină reg'strul «ie depozit, 
ele rămânând Insă ««bllgatc *ă *miti 
bonuri de măclnlş 


-.*«•«•*•*• 


S a interzis Iransierul 

acţiunilor iară autorizaţia 
ministerului econom ei naţionale 


Comisarii dr românizare au fost 
înştiinţaţi că nici un lran»fer dc 
acţiuni al* ăodelâţUor pe lângă 
rare suni numii» nu est* posibil 
fără o prealabilă autorizaţie » mi¬ 


nisterului economiei naţionale- 
Deasram-eea. nu *e vor pu»®» 
face vânsân de întreprinderi lâr* 
aceeaşi autorizaţi* » mtnbdefului 
economiei naţionale 


o scurtă privire asupra evoluţiei 

antropologiei în România 

(Continuare din pag. UI 


pic, fl Eu B ««r‘ sub prraedtnţte D* 
Mânuită. 

Pentru *ce'»c*fl motiv* Ptof 
Ruine* « • «moAcrat V «J» 

Ute dvrumd-o şi reugrad ^ 


BURSA DE VALORI 


tendinţa zne> 

Piaţa huraterâ m man'fextat ari 
irr,itipţA rev» mai r*lm« d* r *t 
Ic >*dui|* de en Bedurcre» num㬠
rului dr rerer», In ocrti.ar.lr vatn- 
rjlnr »U Mrnit «eriahU. * provocaI 
■> aroar» reducere a ilirsu/Uur, 
tn special hă deschidere* şrdinţei 
VşttUDol tranzacţiilor dvaarwna. 
®*t* inferior wrlu» dtn «edinţe «1* 
ori 

Spre «fâr*rtui şedinţei piaţa <*c- 
Hc mat ®»xţîRutâ, reuşiod — U 


unele valon — si înregistreze «- 
nete pluMirl prato rursunle de ert. 
AatlH. In «retorul bancartlnr. *c- 
ţlunilc (.rcdhului Industrial trec 
d*l» 4W I* SSS. 

Ser tor al petroliferelor •* men 
|.ino I» vecinie cnraari. cu exrrp 
|i® valorilor A>(r* RzmiânJi 
trec dria hOA ta «10 şt » 
rikliilr intre 2îi— 2ir. 

Mtr®. devi deschide U cs.nul 
precedent de «HI. termin* cu 
puncte s.iiuric. Diferenţa mai d* 


rari 

D. vă- 


«ram* se observă La acţiunile 

t®a, cari. vede*** 1» 

Sectorul v ciorilor dr «lat Inrc- 
gixlrrari o tendinţă dr revenire 
fără *â realune diferenţe mat dr 
-cam A. 


încheieri oficiale 


te», rr-i-nrea ft 


V» M 
ftrarvJrs*' 

Crel*i ino JPtrtăj 


V). 2P. 

43* * 

w» 4W. 


j»e* 


l ţ*r'>« I 
nw.j 

lUnto 


1,4 îl w 

. t 4. M > 


19X4 Inxra-JAf* m>o 


;/i 


Pentru comisarii 
de romanizare 

Posesorii de acţiuni aflaţi 
străinătate »lr şotletaţ‘h.1 car. au 
rumivart de romaobrârr «unt «Wi* 
goţi. P* propriul lor tiu »* * r <*• 
pună .prr Oiare leg*ţid®r romane 
Ministerul economic n«|»ona»r 

cu trimit* nici na fel de i*b»o« 
o» şoctotaţtle cari *u comttar» 
rominciar* şi. dec», ntci o alta In¬ 
strucţiune <u privire U * 

ţiuntjor .OăU i" *** 

nătat*. 


_ Facu’.- 
Bucureştl 


oaoelor 


Muzeu» de Antropo’.W 
iţ;, de Medic** dm 
inaugurat Ui vara a«* lui * n 
Oolerţt» d. «»0 crăţui «t* «JJ;; 
(i„ r *iâ ca un» din ce*« nuc bo*»' 
n Europa, rotirii'.und bax* pemru 
.rihil ,-ranto!«gic al P 0 ^^' 

An. ®văluri «1* * «W* «ow* 
de jrtporlantJL 

rffîî. «*- * -• «^j - 

cnţtcmoz draamneara o», o a 

.-ut» ş au pua In eer> ^u\ acel***! 
iiu* ca Ingrate «1 Rte- 

-oţUk:- reduriăl de ProL t I 
*n; „R*virî« dr Socială 

edacUto de Oh. Bana etc 
la afara dr acra' 1 * « 

« şl d* alţi cerc*U.tort *d-* cootn- 
uţu lnoemn*'.* In to* 1 * direcţiue •- 
ratei diactplm* ' antropomotoire-, ra- 
oxî* seruloaire, Upurt conriJtutio- 
ile ete Dto»® ac^U» în dr 

autorii «-IUL mai na m»j *min jn 
pe V. Ub-rhe** <**U Vli»a cra« Ic 
1932 Intrewindr o vâri* anchetă r 
Oală pe 4W9 «olctoţi d«r to«u P»' 
riarttto publicând re* uita «ei* *o ■ 

tsroporiş/- tfOd. lU repari!ttoo dre 

romano-medi t*r * 

en Roumăto*' 

0®iU£t-Siuană G' irt » * ' 

ort »*« ^ p,,utf ’ 

to«v coăiVribuţ-vtot ' 

Moartea r«m*bd» • '*• 

***** An<î-‘^4oăl» 


In toamna anului IM* * r * ' oc 
Bucur»* t» ..Coy'tnl ,Rl ; r T'^ 
dc Afttropc/°9'* . «-âr.d >c d.şcute p 
s® pun barei* uite, moi sirii»* «J- 
laborări In acra* docrvrţiu 
număr de romun.oări a (-ercrHătorikx 

români arată d*j» o 
teteiulul pentru a<*a»tă «Ltoţă df o 
«tâ*. «to nabooaiă nooraftat* Şi în 
adevăr congresuL In atar* de ««««- 
rea făcut* VănJ noaaire «ilcnuieaza 
In • o*l»4 Un? *i corcelănle. oărt *- 
ţii )» rongr*- r*t fi dupd 
numărul tt T*)o*m 
nr;t« continuu. 

Aprospe toal* lucrtrir <k 
privind areavtâ dt^plm*. 
d«U şi după coogrra. 

Cu Uuite aerate» «â ru credem * 
avem vatzCă'Ml part *L nec*- 

tâţU* ncarire tn ucrasU direcL* 
C*rceter-k exurteoie ăont deocam- 
d»»â pce® limitei*, tncwnpl’cl* î* 
m®, ales pre» puţine 
Uţl l ă'* tfUţituu In Ultimii *n. pro 


arrate. 

o*ro*teril»r 


xeamă 

dăteas* 


srear*® t> J 


Ari pe teren trimite 
pă "ţ| ale Uri cart *u 
malerutl bogat ce u*™ 
lucrat şi da» P ‘ 1 

Dup* cu *r o v \ 


> de echipe dr ■ 


d ferit* 


Vrec‘ 


i-t- 


Dr . ConM. C. Vfl<-d» 













































l£J*r~"*ri* hm%. 


loipme hotăran im de 
CoosiiiUt de caftiaei de eri 

Problema pensiilor şi salariilor mici 
se va rezolva până la 1 1anuarie 1941 


ixi 


Sborul fârâ motor __ 


Şcoala de pMsoi deia .Mean-cioplea" 


COMITVICAT 

7-a 4 « ortii lor un nm- 

•ii'Mi «I# criinat rul. d-Jtu 

OenrreJ Antonosch. 

Au hun pftrf* ff-nli mtntşfH- Hori* 
Pime. r-icc-prefrdlnlclv cewiJiu/ui {Ir 
m»nt.»«rv omenii C. Pctrovicrscv, Ml- 
*»a» â Au©n#*cu, .VUiatl Sfi.'d™, 
V. [Hoi/omi», C Oetrlanu, profrror 
Trelan O-JiWrm. /. Prrtopo, ■«*.fi 
COrn+fi*, O*or0ttc U 

1. D. grncral Antonesctl şi d. 
mini»! m Mihail Slurdzo au finit 
conMiiulni o expunere asupra rl- 
hui|ici externe. 

2. S’u constatat ci inţAmânţu- 
rile au ntlns — şi pe alocuri au 
depăşit suprafeţele prevăzute !n 
planul agricol. 

3. S au hoturlt noui modalităţi 
de plato pentru uşurarea impor¬ 
tului do materii prima necesare 
Industriei naţionale. 

4. S’a luat act ci Ministerul 
Coordonării a redus mult preţul 
produselor medicinale, realizând 
prin aceasta o marc şi de mult 
aşteptată Îmbunătăţire o condi- 
ţiunilor sanitare ale ţării. 

5. S a luat act de funcţionarea 
măsurilor luate de Miniaterul 


Coordonării pentru aalguritree a- 
provtaionăril generale a ţării şt 
pentru stabilirea regimului pre¬ 
turilor. 

* S'au stabilit condiţiunilc im¬ 
portului de îngrăşăminte chimi- 
oe. in roadi(luni convenabile »- 
ffrieultorllor. 

7. Luarea in imediată cercetare 
a propunerilor pentru aducerea 
Razelor naturale în Capitală, spre 
a înlocui lemnele de foc 

8. S’a decis începerea de tra¬ 
tative economice cu Jujgoslovia 
pentru schimbul dc mărfuri. 

9. S“a hotărlt ca Ministerul Co¬ 
ordonării tli reorganizeze întrea¬ 
ga statistică locală, departamen 
lală şi generală a Statului. 

10. S'a hotărlt ca problema 
micilor salarii fi a penalilor să 
fie rezolvată până ia 1 Ianuarie 
1941. 

11. Iheasemcni, consiliul a ho 
tlrît să se acorde pensii familii- 
lor legionarilor căniţi. 

12 D. general Antonrsru a ho 
tărit să sc acorde un fond de 10t> 
milioane lei pentru căminele atu- 
denţofti. 


»0 mii «mffiiriQfi 



«MNvis^oieioii e«—— 


Intiiniarea goalei pentru Marea 
funcţionarilor ramam aeaira secialOllia 

de transsorlurl Internationale 51 uamuiri 


Sufc patronajul Cnmerii dc Comerţ 
fi Industrie din Capitală «I cu apro¬ 
barea Ministerului Muncii, a luat 
fiinţă ..Şcoala pregătitoare a funcţio¬ 
narilor români pentru societăţile de 
transporturi Internaţionale fl v㬠
muiri Cursurile se ţin zilnic. Intre 
orele 10—21 nfari de zUfle do Sim¬ 
ţită fi Duminică, în sala de şedinţe 
a Comori ide Comerţ fi Industrie din 
atr Buml nr 4 etajul 3 
So primesc lo aceste cursuri tineri 
români, destoinici. Intre IS—28 ani. 
care au la baza pregătirii lor: 

— Bacalaureatul Comercial fl Teo¬ 
retic 

— Absolvenţii liceelor comerciale 
ff teoretice, cu practică de birou 
— Absolvenţii glmnazlUor oomer- 
daia precum fi funcţlonorll aflaţi so 
tunNn-nw »n ««viirlul »*vri*iafp«f ti» 

tranzpnriurt Internaţionale si au o 


pregătire dz specialitate în această 
materie 

Coi car* au o pregătire mai fnaln 
tată. vor putea obţine deia fnc*p’.it o 
situaţie mal buni în serviciul socie¬ 
tăţilor de transporturi Internaţionale 
Se menţionează că aceşti elevi dupH 
absolvirea cursurilor vor fl Imediat 
angajaţi la întreprinderile de acesl 
feL 

Paralel cu aceste cursuri de specia 
Utate, ejavli vor urma un curo spe¬ 
cial d» limba germanA. 

Profesorii sunt recrutaţi din spe¬ 
cialişti în materia transporturilor in¬ 
ternaţionale. care funcţionează octu- 
almenta pe l&ngfl acest* Întreprinderi 
Curourfi# sunt gratuite, 
înscrierile se fac la Registratura 
Camelii de Comerţ fi Industrie, zil¬ 
nic, In «r«*l» d* s*rv|<-iu, pA ni Morţi. 

io Dăcvmbri# IMO. 


Planor In abur 

Autobusul 54 se opreşte „la can¬ 
ton Lo marpinea şoselei, pe o 
tablă mare, scrie A. R P A 
ŞCOALA DK SBOR FARA MO - 
tor, iar o sopeatJ ne arată, nu dc. 
pant, localul şcolii. Mi apropii 
Aceasta este şcoala de sbor fdrd 
motor „Dudcfli-Cioplca'" . un mor« 
dreptrm^Mu, înconjurat de sârmă 
phtmpatd fi rdzoar c de flori. In 
mijlocul căruia se găsesc trei C ld- 
*ri Cc« dmtdi Ui pre:iută spate. 

*' * oteliorul dc construcţii şi re¬ 
paraţii al şcolii, secretariatul şt 
garajul A doua, mult mai mare, 
tste hangarul, In spatele cdruia, 
t’4H»d în pământ, o cdsuţd rmcâ fi 
curată , cabana, internatul sau dor. 
mito+ul, cum vreţi sfl-i spuneţi 
/ndunrru găsesc un gr u p de flăcăi 


care, la eosiroa mea, md intdmpind 

toţt cu salutul pornii din tntmd; 

„Trdiaecd Leţ/iunca şi Cdpila- 
nul/“ 

5unt el*tu4 şcolii, patrusprezece 
Ia număr, tot. legionari. Sunt ab¬ 
solvenţi dfr. FOC şt vor sd ur¬ 
meze mal târziu cursurile de in¬ 
structori de sbor fără motor, pen¬ 
tru niitoarete fecale legionare de 
planorism. 

Instructorul lor, camaradul To- 
dereauu Petre, md Idmurefte de ee 
n u »t>oard • ceata j f ţ mp j gd ^ 
că vizibilitatea fi cum ne tboară 
„îa mosor*', [a peste 50 m. fndlîfme 
planorul şi pilotul dispar In cSaţd. 
Au profitai de aceasta sa facă pu¬ 
ţi nfl teorie. 


Activitatea pe teren 


Vântul care u m/l ii manşa d« 
vâm d« po acoperişul hangarului 
rouşeşU să risipească coaţa şl în 
cântece legionare. planorul scos 
din hangar aatc pus la .punct" 
Automoaorul (maşină cu ajutorul 
cârela so înaltă planoarelc) «*«tc 
gata montat, cablul pentru remor¬ 
ci agăţat de planor şl. ou Dum¬ 
nezeu înainte ! Semnale cu fanioa¬ 
ne se schimbă între echipe şl pri¬ 
mul pilot porneşte spre cer 

Liber I 

Un scurt somn cu fanionul dfla 
maşină şi planorul Îşi la poziţia 
normal» dc sbor, apoi cablul cade 
pe pământ, ridicând praf. Sborul 
se desfăşoară lin, fără sgomot Un 
viraj larg pe dreapta, unul la fel 
pe stânga, completând un ..opt” 
iată planorul venind la ateil- 
sarc. Aparatul filoază deasupra p㬠
mântului. luând contactul uşor, 
apoi so opreşte, aprljinlndu-se cu 0 
aripi de pimâot Echipa dc trans¬ 
port 11 dure din nou «pre „punct”, 
n timp ce doi csunarazi trag ca¬ 
blul. Instructorul Îşi notează tn 
cornvt durata «borului fi observa¬ 
ţiile. Pilotul to prezLntâ la „mo- 


Japonia se pregăteşte 

să dea o luptă hotărîtoare 

O viată nouă în jocul puterilor din Pacific 


*° r ’ «cult* critica ,apol se 
duce sa ajute echipei de transport. 
Şl a?a, prin rotaţie, camaradereş¬ 
ti sborul se desfăşoară, tn cântece 
legionaro şi înfrăţire cu cerul, sub 
supravegherea instructorului, asu 
a ăcfului de pilotaj, camaradu) Va- 
f nt i n Po P^^. Pl^ăt astăzi la F 
A. R. unde *»ste delegat. 

7MTREA" ŞCOI II 
Hanrarul IncApAlor. censtrull din 
lemn, prin grija Dlr. Avla(lri Civile, 


UU wtescrls R «l » , Uv1 l# 

p smru brwstvil B şl „ 

W* « vor termos MKU cu brov- 
tsi* in buzunar 

D«fi cu un tersn drotul 4* «)*b 

pentru sborul fir* motor (cart 
•Ul tn mod normal o cozaU uu vala 
c«* de inarai. întrucât înălţimea 
*lml a t<tftnulul d« unde m *hoar» 
•ela de 2Î m..rezultatele obţinută .unt 
toarta muiţumMosra 8* plânueşte 
utilară* unul avion pentru remr>rc«- 
f*S pltnoarolor, calare ar permită 
realizarea da performanţa mult aupa- 
rloara celor obţinui# pAnt acum Ma- 
loritaţaa brevataţilor au trecut, după 
absolvirea şcolii, la sborul cu motor 
unde sau dovedit a fl pemira caJ 
dintâi 

$roala da sbor firi motor dels Du- 
deşll-Doplea tfi arată dar utilitatea 
şl scopul, acela da a da ţarii cit mai 
mulţi piloţi, bine pragătlţi Şl cu dra¬ 
gori# de sbor 

Cornoliu lonesou 


felegrama dlui Harman Qoarinz. 
eaţr» 4-1 General L Antonesen. 
Condneatornl Statului roman 


JgSrSf Gr,,rTo1 Antrmaacu a 

P imit dtn partea Kzrelen^ei *ala 
HERMA.VN COVNC. 

..Ercelenţet Sale 

GENERAL ANTONgSCV 
ConducdtoTKl Statului Rotndn 
Tt Preşedintei# Consiliului 
de Miniştri 

Bucureşti 

Vâ mutţumuec tlncur pontra 
• ontlmentulo ««primai# ml# cu 


1 Acum Ins* mi 

ir-» -"•mărită CB .« 

P m m«« nailsfacţl« 

puntru «trânta colalsotBr# 
tr« Stai#4# noBztr», t«pş 

** co l n1T,bu, • 9»shnki na. 

organizare #urop#«n 4 . 

Vâ rog fzcalenţi. prisaM 
calo mal calda urlri da pra«- 
pasara şl cala mal «Incasa da- 
rmţa pantru tndapllnlraa mlslu- 
nil grota şl plina da rătpundara 


ocazia fnchaaral câlâiorlal . K _ 

D-Voatira l n Garmania. Iml * t>omnlal-Vaa* 1 ra. 
para oztrom da râu câ nam! ***mân al Dumnaavoaztrâ da> 
avui ocazia tn acela iile, s» mi ¥ ° ,at * 

întâlnesc pasional cu Dvz. N«- MfRMANN GOâttNG 

d*idu.,c tn.t <6 •• » pr-| R.idi 


>anla lo curând o aha ocazia' 


Gosman” 



Un ziar al foştilor 

luptători 

Sub conducerea unul Comitet pr#- 
■îds* <j« către d. c«n»r» 1 iot, Po- 
P°vlcl. având ca Diractori pe Colo¬ 
neii Stltasnj Verile şt Heroscu V*- 
»U». Iar Srcrriar Generai Colonel înv. 
Coni Alexandru opera bilunar publl- 
caţtunăâ .MirAţaştr, orfan pentru 
npâre re» lnt#roaek>r foşUlor lupUlori 
da toate gradele 

Sediul acostai publlcoţiunl este în 
rirod» Izvor Nr. «6. la Societatea 
,.Mârtş*rt» ‘ • foştilor luptători 

In primul număr colaborează d-na 
Alexandrina Contscuzlno, preşedinta 
Societăţii Ortodoxa a Femeilor Ro¬ 
mâne. d-nli g«narn) Ion Popovicl. cLr 
N, N. L#ogue*anu, Thaodor fcmandi, 
colonel dr N. Hamal, preşedintele 
Federaţiei A»oclaţi#l de foşti lupt* 
lori, colonel Siâtoscu Văslle, colonel 
Herescu Vestic, colonel Conl Alexan¬ 
dru, N. Seva, secretarul g-ral ai de¬ 
coraţilor Bărbăţie şl Credinţă 
zpade, 5 . a. 

Articolele pentr,. num Arul de Cr㬠
ciun el acestei publicaţluni ee pot tri¬ 
mite dep# acum la sediul ^Mâră- 
SMtl M 


Sosirea noului ministru 

al Spaniei la Rurureşli 


Planor aterizând 


doui apsratr de ţooaUL, 
tip Grimau 12. un planor de anlra- 
namenl Baby şi un planor de perfor¬ 
manţă O. f R. Olimpia (Mriae). pe 
Un#ă e»r» l»t au locul ti» mu «a firi 
şan- aparate cu motor fCIcmni 2S d« 
şcoală şl două Klrmm 43 (ale esca¬ 
drile! roşii A.RJP.A.) aduae ael pen¬ 
tru a fl reparate. Atelierul ar# in 
curs dr construcţie şase planoare de 
tipul Grunau 0 şl în reparaţie trei 
Grunau 12. U ele lucrează patru lu¬ 
crători specialişti 

Secretarul şcolii îmi dă, în rezu¬ 
mat, activitatea de ănul aeoria : 20 

de brevetaţi categoria A, 83 brevo- 


Japonia s'a alăturat dintr’odati 
la sfârşitul lunii Septembrie eve¬ 
nimentelor politice mondmie Pes¬ 
te noapte a început o viaţi nou6 In 
jocul puterilor depe Pacific. In 24 
Septembrie 1940, ministerul de ex¬ 
terne deia Tokio a anunţat intra¬ 
rea trupelor iapotieae ln lnd<>- 
china franceză Delegatul Japonlw 
conducea de săptămâni Întregi tra¬ 
tativele in Indochlna francezi. 

Conţinutul aceator tratative a foit 
rituri secret Totuşi se aştepta aici 
1 v muk timp un pas hotărî tor al 
armatei japoneze in lndochina 

franceză Declaraţia făcută de ap㬠
rătorul intareaelor Japoniei In con¬ 
ferinţa Preoţi, lâu ri k preaimtă 
ms.roa ' 11 vi p# care o va jtârni a- 
oeastă ştirr in America 
Aueasiâ măsură japooazâ, va de¬ 
veni un pas decisiv ln lichidarea 
conflictului chinez Această idee 
nu r nouă dm punct de vederv 
strategic. Şi mongolii *11 năvăli* de 
la Nord în China, n'au putut Insâ 
ri cucerea»câ ţara. Deabla atunci 
când au pornit-o deia Burma şl 
Indochina franceză în părţile su¬ 
dice, au rvuşit să înfrângă rezis¬ 
tenţa chineză Deabla după ee 
înţeles cu guvernul francez asupra 
tuturor purtctelor. Japonia s a hotâ- 
rft sl faci actasti lovitură. 

In »celaş timp se alătura U.S.A . 


ln urma tratativelor cu Anglia, 
perie Singaporr Delndatâ ce 9 au 
terminat trsUlivele. va pomi 0 flo¬ 
tă americană In direcţia aceea, 
Aici sc va vodca limpede dc tot, câ 
politica Washington-ului a fost 
prea temerari E un Joc primejdios 
ln zona unei puteri strilae 

VOINŢA DE A ÎNVINGE 
A NIPONILOR 

In dooul mişcărilor strategice al# 
Japoorol stă o puternica hotaiire 
politică interna. Trebui# ginită 
nouă formă de guvernământ. Ve¬ 
chil# partide politice au fost dtsol- 
vate. Noua larmă de guvernământ 
au ral# nici partid politic, nici stat 
totalitar dar nici dictatură. Guver¬ 
nul, stih conducerea supremă a îm¬ 
păratului. arr misiunea «a trezenacă 
din nou simţul putorii şi al cura¬ 
jului- E greu să a# iţirăm* vechi¬ 
le tradiţii ale Japoniei. Aici ac gâ- 
*t#c cos»# dc comerţ a«rioa.s«, con¬ 
cern# industriale, bând- — toate ca 
nişte palate d# marmoră, — răs¬ 
pândite tn ium r a întreagă, negus¬ 
tori de perle, putrezi dc bogaţi ţJ 
o nobilime mandră. Pretutindeni *c 
ştie că va veni o nouă epocă. Asia 
răsăriteană *re însă un „tempo 
propriu ’. Şi de acei» accaMâ trans¬ 
formară trebuie să se facă ru in¬ 
ertul, şi cu ceremonii special#. In 
doaut »t#*lor rn|el intervenţluni In 


viaţa zilnică, stă dorinţa de a înt㬠
ri Japonia pentru fopto şi deri¬ 
ziuni. Un ambasador a fost trimis 
la Moocova. Aceasta înseamnă iu 
pas Înainte spre o pac# durabilă In 
Irr Rusia şi Japonia. Nici războiul 
nu va dura o veşnicie. 

Ameninţările de boicota] ale A- 
mericiL, Impun Japoniei necesita 
tea, să-şi asigure materiile prime 
strict necca*r«. Rezoluţia Japoniei 
de a căuta să atrăbatâ ln viitor pe 
baza principiului „hunei inţelc 
geri” — este o chestiune care s« 
impun* înaintea eelorlalt* chesti¬ 
uni de ordin particular. Moul mi¬ 
nistru al marinai japoneza, cate o- 
R>uJ care va putea face cu siguran¬ 
ţă deosebirea intre prieten şi duş¬ 
man. Poporul japonez a a' ut io 
ultimii ani foarte multe desamâ 
firi Japonia a încercat de. nenu¬ 
mărate ori sâ-şl îmbunătăţească 
relaţiile cu America. Dincolo de 
Pacific n’au încetat insa palavrele 
in legătură cu boicotul. ..Scrap 
iron”, romuneţtc .«fier sfărâmai 
este fantoma cu care ac ameninţă 
Japonia. Nu sc va mai trimite 
,Sc»p iron” In Japonia î Japonia a 
suportat aceste ameninţări timp în¬ 
delungat cu încăpăţânare şi cu răb¬ 
dare orientală, şi a căutat chiar 
ti continue prietenia şi colabora 
rea. Ariâzi Japonia p*re obosită de 
ar«*sli aşteptare. 



Vase japoneze patrulând ia Pacific 


Suspendarea unor 
comisari necinstiţi 
la Arad 


Generală a Poliţiei 
pe d Dumitrescu 


Direcţi unea 
a suspendat 
Conttanttn, comisar, ţi Godeanu 
Vast ic, comuar-ajutor, ambii dela 
chestura Arad, fiind implicaţi in - 
tr’n reţea dr excrocherii cu dtf«' 
nţi jidani din localitate. 

Pe ţeful dc secţie de gardieni 
publici Giurgiu Traian dela ches¬ 
tura poliţiei Craiova, având des¬ 
chisă acţittnr publică contra sa. 


Violenta ciocnire de 
trenuri din gara 
Caransebeş 

Erl dimineaţă la orele 4 •’» tnre- 
glrirat In gara Caransebeş o puter¬ 
nică ciocnire Intre două tronuri de 
persoane 
Trenul 1502 de persoane condus 
de mecanicul Simionescu Aural 
plecat din staţi» ZugujoM 1# or» 
1.0» şl a Intrat In gara Cărănaebaf 
f»ră a opri 1« semnalul de distanţă 
La atul de intrare s’a ciocnit cu 
trenul 1551, ambele locomotive 0â* 
rind depe brile. Din coura violen¬ 
ţei 7 vagoane au deraiat. 

Fochistul locomotivei tronului 
1502 o murit, iar mecanicul Simio¬ 
nescu Aurel grav rănit a fo*t tran¬ 
sportat )n spital 

Din cercetAril# făcute a’a cons¬ 
tatat câ accidentul se datoreşte ne- 
«pcctlrii semnalului de distanţă 
Pagubele suferit# dv oale# ferată 
de pe urma aceotui mcldeht ac 
rvalueazâ la circa un milion lei 
Circulaţia tronurilor pe «*o*ti 
lmtp a font Închisă timp de opt ora, 
trenurile de călători circulând prin 
t ram bord ore 


Repatrierea solda¬ 
ţilor francezi inter¬ 
naţi in Elveţia 

NEW-YORK, 4 (R«- 

dor ) # — ASSOCIATED 
PRESS «minţ* oă Im 5 
Decembrie v» incâpe rt‘ 
pntrierea celor 30.000 dm 
ofiţeri r î «oldaţ* franca- 
i| itviernâiţi fn Ekdţj*» 


A*Utxx»pU a or» 1S« eu U raiul 
..Simplon vrnli «j Q tnlâralro* d» Ş 
ora JurnlUU . %<*lt l„ CaplUlş l»o« 
Joa# Rojm j Moreno, aonVr d« < «•# 
Roia», noul trlralx rxirnordlnar şl mi¬ 
nistru plenlpoteoţur al ln Ro. 

raftnla. 

la robortr#» din tren. pr p#rouul 
Gării dr Nord a« sflsu. rrnlţt tn tn. 
Urnplnarr d-oll: Dinu Cantranlr di¬ 
rector adjunct #1 protocolului din ml 


nta Ierul Afocertler S Ir lin* aeiulliv 
mmiireacu. dtractor d» rablnet ei «U 
alatnaiul de ulim. profeoor Poara- 
cu-Tei#»*. Iretor d# lllrrmtari tpanVa. 
’* •> membra coraapandeol al Aaada. 
miel Spaniol*, (rorun şt Intranl oro- 
•onnl an per lor al I^nţicl Spanlat# 
din llucnrrşu tn frunte m d M*rj dai 
Val. Inodrrlnatul eu atacări al »oa- 
nl#l tn Bucuraşi*. 


Aiutorui „crucii Roşir americane 

pentru sinistraţii entremnrnini 
din România 


Puterile Axei pre¬ 
gătesc reorganiza¬ 
rea Europei 

ni:Rr.i.v, 4 (Rortow. — 
Corespondentul Agcnfie 
Htefnni frtttunnifv ; 

In nervurile politice ţfi 
ecotsoenice din Berlin ne 
sublinia Miercuri malta 
nterusilflcafle n acorduri¬ 
lor It alo-ger mane inche 
late ta Milano. 

Se ohtterrA cA colabora¬ 
rea fn domeniu economic 
intre puterile Axei ne per 
fecfioneawă repede ţi a- 
muta A o *semnificaţie care 
depâţeţte chratlunea e- 
ronomicA italo-germonA 
ţi pregAteţte bâtele l»t 
vederea reorgnnisArii eu¬ 
ropene întregi. 


Excelenţi Sa. FRANKLIN MOTT 
CUNTHER, ministrul Statelor 
Unit# ale Amertret a trimis d-lul 
General Autoncscii. dm partea 
Cruci» Roşu a U. S A . #uma de 
1791 Dolari, cu rugdmmtca de a fi 
predată Crucii Roşii Romdne pen¬ 
tru ajutorarea sinistraţilor cutre¬ 
murului dela 10 No cm bric crt 
D General Anloneicu a trimis 
următoarea *criioar« de mulţu¬ 
miră 


Roşii ş României din partea 
Crucii Roşii a Statelor Unii* ale 
Amoflcll, om onoarea a vft face 
eunotcut c* am disput trlmţ- 
toroa turnel la dottinaţlo şl vft 
rog să primiţi pentru ea toate 
mulţumirile mele. 

V& rog în acelaş timp «4 bV- 
novolţl a transmite Crucii Roşii 
a Statelor Unite ale Amertcll 
„Primind «uma de 1.791 do-i într » a 9* mo ® recunoştinţă. 

Uri, po care aţi binevoit o o. Primiţi, (xcelenţA, asigurare* 
transmite pentru d. dr. lean j dîştlnael mele conslderaţhmţ. 
Ceitlnetcu, preşedintele Cruclll GENERAL ANTONESCU” 


lntr*o singură 9 ăptftmAn& 

Anglia a cheltuit 90.i3liăiie 

războiul 


NEW-YORK, 4 (Ro- 
dor). — Corespondentul 
agenţiei DNB reproduce 
o informaţie data dc 
ASSOCIATED PRESS, 
oare arata oă in ultima 
săptămână chrltuelile de 
râaboi ale Angliei au a- 
tine cifra record de 90,13 


milioane lire sterline, fa* 
ţâ de 72,3 milioane In 
săptămâna precedentă, 
Cheltuelile de război 
ale Anglieţ pe exerciţiul 
in curs, dela I Aprilie p⬠
nă la 30 Noemfarie, au a- 
tins cifra de 2,15 milf* 
arde lire sterline. 


Z)e Sf. fTlicohr 


PENTRU COPII 



LOiERIA de stat 


T»? < "”VEA LOTERIEI MATCA SE FACEC 
rawicui -•<- u«® •« I» «-"• '* *^“^2 

* «io C«*1 I PaWuOw* 1 








































































• ^ 


Un 


Vfnnrl B Oo^nihrl,, IfMQ 


avion de pasageri s’a prăbuşit 

multe 


„ omorând mai 

Groaznica 

f»». DNB. Anunţai 

2S25r?^£* 


nenorocire s’a petrecut în apropiere 


555"-«=?». 


Din o«i 13 pasageri, şap¬ 
te au murii iar şase «unt 
0 rav r&niţi. 

Sr crede oâ accidentul 
•e dntoreaxA stratului de 
ffhinţA caro *’a format pe 
aripile aparatului. 


persoane 

de aerodromul din Chicago 


Generalul Duval 

despre şansele luptelor aeriene 
dintre Germania şi Anglia 


ră*pufia drrM «Ub şt *c**u«tM i>o- 
•*U <K*pf 


clermont pbrrajvd, y inodonH . JB_ IH. 

•>°umnl‘ pub)1.-4 un orUcollimi războiului 

w'Wi.it k-or.tT-rtiui Duval, In cor* I Autorul •rllmlulnl «mU «pul 
O-SU vvumlnwvi» wvmW luptei •*- tmiUHIIp »u»t<*tr* p* car* l* 

' ' L rUir> Ofmwiu.! ► ( AnjjăU. |**sU GarmanU in atariirtl* sal* r«n 


«A*n cum merit lucrurile, acră» r* 
neralul Duval. nu ţ»v«t* exist» vr»« 
jm vhihiAi că tn citrv-a plămâni 
IrfwfrM şt marile oraş* «natamţU nu 
mat li ckvNit m&rnuute de ruin* 
wăe evident că Germania Îşi dA >*xi- 
ma «b- euşrrlorltntea u actuală flcâ 
«* vr«* <U prollU* a* acerată ta¬ 
tuaţi», 

Oermaivla jxUhsaoză Inc* avantajul 
J* ram l.o rtob&ndtt printr'o mvrn. A 
tn*rn«vA. duod timp «le mal nu*’, ţi 
■nl. La acoonU acUsitet» Anc’.u» nu 


Pa Am hei. centlnuăml «atlrl 
viaţi* britanica arr d*cl n*xo* d« 
ktlaciw mal potamtr* *1 m*l rapid* 
I/* va putea primi ea din Canada 
«au din SUIrlr Voii*, IMr'un «Iilor 
mal mult sau mal puţin apropiat? Iu 
*o>lmu*ot«t«r avloan* wr mal *xl 
•ta oar* orăşel* miri*** T Aoa»r*a 
lor no ri CI o»rr compromis* din 
cauaa acţiunii submarinelor armii 
lela problemei* grav» pe c»r* 
*n« Irul au sA I* rrtohr ' 


Catastrofa Mară ii spania 

soldat cu 4$ morţi 


s’a 


Alţi 15 grav răniţi se crede 
că vor înceta din viată 


MADRID, 5 (Rador) - Co¬ 
respondentul agenţiei Havas 
anunţa ; 

Numărul morţilor în caia*- 
liota feroviara dola Saragoasa, 
ae ridic* acum la 48. Se credej 
cft alţi ÎS răniţi grav vor în¬ 
ceta din viaţa 
Echipe de ajutor lucrează la 
curăţirea liniilor. 

D Francoi* Pielii ambata- 
dotul Franţei, a prezentai ml- 
niatrului tpanlol al afacerilor 

Schimb de profesori 
universitari intre 
Germania şi Ro¬ 
mânia 

O. pmf 0**11 PiMnorto, r**lorul u 
nJieraltâţU din Slhto. » f«u in«*U< 
do »mh*Hulo* din Be-rtl» ra pro 
fatnr-iwjrp* (t*e»< i>r»rr«or) armând 
• ţin* on rurm I* arm univ»f*it»t*. 
In rnllUl** <U dr dlrrrlor al Uutltu 
telul Rnmlo din Berlin 

In ar*laş ikrap, d K rUmlll»*K*« 
dtrartarul Institutului german din 
Bunimţti, a f«al numii profaanr 
-A*p* U a»tr*r*iU4ra din BumrrşU 

Conferinţa 
d-lui Radu Gyr 

«AmbâtA 7 Dm-erobrl* ora » arar» 
ra «vru tor Ui raia IU 17** prim» nan. 
fartaţ» dui rirtul . AHA «I «»poo* 
Umu". *a vorbi d. Radu Clyr dl'retu 
rit « leatrabr »l 

OjmrW frmujif drapTr IGGd* «I 
sufletul naţionalBiletele U Doina 


itraine condoteanţeie guver¬ 
nului francez, cu ocazia acestei 
groaznice nenorociri. 


Romani 

va procura petrol Turciei 

a$a cum prevede acordul economic 


ISTANBUL 5 (Rndnr). — Co¬ 
respondentul agenţiei ŞTEFANI 
transmite) 

Directorul bmmlni produselor 
petrolifere turceşti, cnrc %*m îna¬ 
poiat din Romtiuia, n declarat cA 
acordul romiirui-turr vn fi exc- 
cutnt In mod rogulnl şl ca Rom⬠


nia vu pred o Turclol cantilAţiia 
dc petnd fi bow.inA provAnul* 
în ucord. 

Kt a ndAugto cA in Turcia exia- 
t* rwer\t> auficcntr pentru «m- 
Mim fi cA deci nu ponte sA exis¬ 
te vreo tenmA cA vor lip«J carbu¬ 
ranţii. 


S’a admis revizuirea 

procesului a 19 comandanţi legionari 


Cvmlilunr* pentru r*vl«ulrea pro- 
iwlnr poHItec jl om |lan*rr* magi- 
.fraţilor vinovaţi. InlrunllA cri şl 
luAtul in examinare modul mm a fo*l 
ludeett proc**ol saolllte privitor p« t 
\ a*l|* < >i»tra<-u. Alexandru lan ta- 
enalno. Alexandru f'rtatlan T*U, Oh. 
lătrat*. Mihalţ 1’nllhronUd*. Paul 
t răia, Tralan CotttA. Sima *ln»u 
l««cu. Vlrxll loncirii (Uniri Uobre, 
Kurdul Gh*or«h*. 1 llm* Gh*<*r«h*, 


şerban Milrov»anu. Nleolar Tolu, 
Radu Budlyteanu. Apoxloletcu (Ibcor- 
nil*. Ketanm Aurel Cu|rn Ionici, 
prroinl N'icotm* T lirar»*acu-Kdln*|l. 
o adml» In prliwlpln rrvliulrea pro 
catului politie privind p* c*J dc mal 
iw. diapunAnd înaintare» doaaralor 
< omlatuull d* Judecaţi d* p* lAngA 
Înalta t'xirlr d* A'aaaţl* şl Juillţlr 
potrivit oct. 4 al decretului-In* in 
vigoare. 


Berlinul doreşte o lichidare 

rapida a războiului italo-gree 


BKLCiRAD, 5 (Rador). — A- 
KenţU A VAI. A transmite: 1 

/.mrclc apAnite Joi diminoaţâ 
in capitală in «peclul POLJTXKA 
fi VRKMK, publică iulormaţii dej 


iu coreapondenţli lor din capitala 
Reichuiui, scriind intre altele ci 
Berlinul doreşte o lichidare ra¬ 
pid A a r&«boiului italo-grec. 


Epidemia do pripa din Calornia 
a hal irownii exlraordinare 

Sunt atinse de boală peste 55.000 persoane între 

numeroşi medici 


care 


LOS I V GKLr.H. .1 tKn 
tinrh — f pirtrtnia r/c f/n- 
/»d a luat /uYipurfii f 


jtn'fitnurv. Sştnt bnhtuvc 
rfr grî/wl XS.OfMP 

pcrsortfic, Tnf pi'rxomilnl 


Presa Germană subliniază 
succesele flotei italiene 


HKRLTN. 5 dUdorl. - Aure#*ui 
fio* el i»*:>.*pe, eonw* flotei «n*l«*e, 
MU «ublinui p* larg de tuală pce- 
A (erroarvA «le Joi «tlminhaţA. — a- 
ejnţu lv»■e♦tvxvi•r>tu , . din Bei lin al 
ifpntSel ŞTEFANI 

UMCALANr.Kir.ER «cric a ln- 
frtov w> * jnfwiU de enclerl in bA- 
• «im «peu» !Wcd Iniei 0 fngt Ime¬ 
diat urma VA de hncpllareu a douf 
i'lfAVMirw br>taru<je şi de atacul 
oui» din apele gollului S jda, «'ea 
1 trrQMjrtantt bttw naA *n«>cd 
din irutul* Oota. be vt.e cA aci au 
l torpilat* alte dnuA crucifeta*- 


Retragerea din circulaţie 

a vechilor monete de un leu 

tn conformii*!* cu ortffnuf oitco contitat*. voch«a mon* 
Mlnliiotaiul do finanţe Nr. da de 1 leu, fie In plete Imp-o 
2V7.2111M0, Cemere de in j liiefev, fie in schimbul ehei! 
duetrie fi comerţ din Capitel* monete In circulaţie, Mitei CM 
(nvhA comercianţii fi indut- până le date fixate pentru re- 
tzlaşU ca reţină fi ce veree le t»e«ere. eceexte monete te fie 
admlnietreţlile flnenclere cau complect Intrate la Menetăria 
la percepţiile reepectlve, în t Naţionale 


Ar**t* 4 ucc*«e, termin* /iaml, 
vedmc forţa ofeiuUv* » flotei iu¬ 
lian*. rar» ici xiirmfa ikmurraţia 
Ia M«d1t»r»nN. 


Cronica externă 

Angajamentele şi polilica 

Turciei 


mpitnluhti MOtXT SIX 
pgfr bolnav dv gripă, va 
ni miiJ oritntva tardivilor. 

Intro ttingnrA inntilnţir 
munt holnavr dr gripă 
prrnunnr, Vrmtr 
S(Ki dr intri ii nlai'i munt 
grav bolnavi. 

\ umărul morţilor ur ri¬ 
dică la 70. 

t'. pulvmia dr gripă facr 
ravagii şl iu altr orafr 
dc pr vnttmin Orcanului 

Pacific. 


T»f*4o, mmm „ttoiul bolnav *1 Eu¬ 
ropei" rum i •«* mal «punea, • (A> 
rut tu anii iircmorptlnri rAcbolulul 
mondial o pwlitLA pttnA d« «ovAell 
(I dnortenturc rare *c rraimţe» d* 
•lAbicluneo InlrrioarA. o politLrA 
d* li<hidar« a trorutulul. P* alun 
rl. cela douA puteri aliat* din Ov 
rident avana loirmr diferii* In 
Moililrrana orkontalA >i Orirntul 
apropiat. Nidnţrlegeril* cart tre¬ 
buiau aâ IxburnraacA mat tâniu la 
verd* a conferinţei de par* 
dota Ynrantlle» m prrrinu, pe 
tunel, numai tn cultaclr diploma¬ 
ţiei a ar ret* . in timp re Anglia tA- 
cra o „poiitirA grerraorâ", interc- 
tele franţei w concretizau Intr'o 
.politică turernacA". 

In rAzboiul din lUlt-tm. Tur- 
ia a luptat alAturi dc Puterile 
centrale, trapArlftflnd «oana lor. 

' raţie victoriilor p* care Kemal 
Alăture )»-a obţinut împotriva 
îrericl, Turela n'a foat gonit* din 
Kuropa. Prin tratatul de pare dota 
Lau*»annc, fnrhola! fn Iulie lOZ-l. 
ea gi-a »nlvat fiinţa naţiotuilA, pA»- 
trAnd Cun>tantlnupolui fi Strâm- 
torile. 

Dupâ rAzboiul mondial, ţub con¬ 
ducerea genialA a lui Alăture. 
Turcia a lAcut o poiitirA ximplA fi 
practici, dirtatA numai dc intt'rc- 
tcl* ei permanente. In lîî*. 
«emnnl fatmoxul pact de amiciţie 
ruoo-turc rare organ»za fi dervolta 
in toate domeniile prietonU fi 
Hanţa dintfr TorrLa fi Soviet*. Re¬ 
laţiile dintre Turcia fl Slutei.- ve¬ 
cine, mai alea r»l* din Buh ani 
font inbunAtiţite fi conxolldate. In 
Februarie IMS, a’u lnrhetat pactul 
Înţelegerii balcanice rare garanta 
frontierele celor patru «tale orm- 
natarr, Jugoalavio. HomAnio, Gre¬ 
cia fi Tltrcui. împotriva unei upre- 
«iunt haloanice. In 17^17, \'a închc- 
lat pactul d*ln Snahadat, Intre Tur¬ 
ci*. Iran, lra« fl Afganutan, pact 
carr roiiMiitda poziţia Turelei In 
Orientul apropiat. 

Imediat dtipA rAzboiul mondial. 
Franţa a ocupai locul priveJkgiat 
1« Ankara Anglia, a cărei politii o 
•u*tinuM> Grecia, a trebuit *A lup 
t* apmapr 10 ani pentru a rwîţ. 
tlga Încrederea Turctei CAtvt> 18W, 
raporturile luroi»-»t»glpae fl turco- 
franceze t'tu «tahilirat In IM" 
prin convenţia încheiaţi la Mon- 


troux, Turvta a obţinut dreptul d* ina de a ft cel mai bun diptomat 
a remilitnrira «trAmtortle. O uouA gorman. repr«-zinta tnt*re«eli 
perioadă fu polilica externă a Tur¬ 
ciei încep* odată cu preclrarvo y\ 


adinrlraa eonfltclulut dintre cele 
patru mart puteri europene ; d* 
oparte, Anglia fi Frnţa, de cealol* 
tA, («ermania «l Italia. 

Raporturile dintre Turcia fi Ita¬ 
lia, lot timpul dtipA războiul mon¬ 
dial, «'au caracterizat printr'o ne¬ 
încredere reciprocă. AccaalA neîn¬ 
credere era runiecknţa conflictului 
intereaelor pe care cele două Mate 
le aveau in Meditrrana orientnlA 
fl Orientul apropiat in timp ro 
prezenţa Italtet in Dodecanet pro- 
vora tngriţorar* la Ankara, politi¬ 
i-a fllo-englrzA a Turelei nocnul|o 
mea Roma. Totuşi, in 1»28 s’a in 
«heiat, odată cu pactul llaln-grec 


Anglia a hotărât să renunţe 

la încercarea de a om credite in St» delte 


Navigaţia pe Dunăre 
a fost închisă 

rursHo de pasageri şi raâriuri vor 
t onlinuâ flat a limpul se menţint» frumos 


GA-I^ATI. J — Navigaţi* pe I»u- 
nire %*> tomidrrl inchUă Io mod 
oficiai |*c giua dr I Derembri». 

Cea mai nvarv parte du» panul 
de şlepuri prrrum >« «Iepurii* par¬ 
ticulare au trecut Iz iernat. 

Dară inii limpul «* va rom ţin* 
frumoa cnracle die paaagcrt şt măr¬ 


furi vor continuo. 

Deoaomeni cunun GiUaţt-C'AlArofl 
ş> retur va fi iAcuti d* două ori 
pe aăptămă»* de către vaaul „Cr- 
ţiiţM Alb* dacă va permit* 
«impui 

In )o» na»igaţui pc Dunăre va 
conţinu* normal pkn* la Inghe-ţ 


Noul conducător 

al serviciului de presă 
şi pronaoandă legionară 


VdJUtna o\ă 


D M#rl* Cntmovicl nt« la- 
t*rcif>*1 cu cenducpcBB ţi or- 
goafioroo «ortrlcluM Ptopa 
gonltoroo ••«viciului d* F»op* 
gând*, doctrină ţi procâ (o- 
HORIA UMA 


STATELE UNITE 

vor sâ-$i însuşească posesiunii** iran**/.* 

din Martinica 


«n pact de amiciţie italo-turv. Ne¬ 
încrederea in«A • continuat. In 
Manie UM, Miuaollni a rmtit un 
divctir» rAsmiAtar precizând preten- 
ţiila italiene In Oritsniul «proplat. 
Turcia n'a vimţil vizată fl *'« a- 
larmat. A urmat o arcentuare « in- 
rordării exlotenl* După incheerea 
poetului de amiciţie dintre Italia 
fl -Iugoslavia, hi Martie 1*37. >*a 
făcut o nouă in cerc ore pentru a ae 
ajunge la o ameliorare a relaţiilor 
itfilo-lurce. Contelr CIuim «‘a în¬ 
tâlnit la Milano cu Ru«tu Arax. pc 
atunci miniatru de externe al Tur¬ 
ciei. Şi aceattA intWmrr a r&maa 
fAri rezultat. Italia a refuzat »A a- 
rirre la convenţia de la Montrenx 

In ultimii ani. Turci» «'a apro¬ 
piat din ce (n re mai mult de An¬ 
glia. Alianţa cu Anglia dădea oare¬ 
cum Turciei un snotimcfit dc 
guranţA in Mediternna fi-i mugur* 
stăpânirea MrAmtorilor. Relaţiile 
(ranco-turce au auferit o erlip^i din 
«aura incidentului legat de «u Ap Ani 
rra aangractt'ul Alexondrcta. In 
l!<39. )ii urmi* pnoaiunilar Angliei, 
Franţa a ■*«!»( Turdei Saugiukiil 
Alrabndr<-ta. Atianţa anglo-fe*nro- 
turcl i'n eonaolidat. 

Intre tunp. t.emionl» a început, 
cu trnaritate fl indvmAnnre, o ac¬ 
ţiune diplomatic* menita a duce la 
o îmbunătăţire a relaţiilor *t Cil 
Turela Deşt aliată cu Itnba, Ger¬ 
mani* A ftiut aA «e ţină In «far* 
ronflirlului din >1cdii*rana Ytm 
Papen, omul rar» w buram de 1*1- 


nioniel la Ankara. Acţlunoa dipio- 
maţlet germane a Influenţat in mod 
profund altnnţe angto-franco-hm-A, 
După tnebeierea pactului de nea¬ 
gresiune dintre Germania «l So¬ 
viete. pact care a răsturnat com¬ 
plect politica europeană, Turcia a 
încercat ci adapteze pactul lumi¬ 
niş la noii a situaţie, adică să-1 Îm¬ 
pace cu alianţa angln-ţrancn-lurcfi. 
Ministrul de externe al Turciei, 
Snractoglu. a făcut o vizită la Mos¬ 
cova. care •’« prelungit peste trei 
«Apt Amâni. Dispoziţiile sovietice 
n ou putut fl modificate. Preocupa¬ 
tă de securitatea *1 in Mrditerana 
fi Slrtmtori Turcia a încheiat t«- 
tufi, la 17 Octombrie 193Ş. pactul 
I tripartit dela Ankara, care conţine 


formula definitivă a pactului di 
sVstenlă provizoriu încheiat in Maţ 
1939 Intre Turcia ţi Franţa fi Tur¬ 
cia fl Anglia. 

Pactul tripartit d*l» Ankara con¬ 
sacră o alianţă militară defensivă 
intre cel* trai puteri semnatare — 
alianţă limitată numai la Medii»- 
rana — ţi confirmi situaţia Tur- 
cl»l In strAmtori precizată prin 
convenţia dela Montrvux. Pactul 
conţine o clauză specială care pre¬ 
vede ca cl nu poat» funcţiona îm¬ 
potriva Rusiei. 

Defi prin războiul italo-grrc si¬ 
tuaţi* in Mesiiterana or lţ a 
foat complect modificată- Gi-ei* 
continuă a păstra o atitudine de 
nebeligcranţă. Aliată cu Grecia, 
e» n’a Intervenit in confilctul lui- 
lo-grec. pentru motivul că Italia 
o’ar fi o putere balcanică. Est» 
drept ră fn discursul pe care l-a 
pronunţat tn ziua in care • intrat 
Italia io răxboiu. Durele a asigurat 
Turcia că n’are intenţiuni oatil» 
faţă de «ra. Dax atapauind Alba. 
tlis. Italia nu *«</> nare o putem 
baic«nic*T lor poetul tripartit dci* 
Ankara nu «r refe.rA oare la echtm- 
bare* raportului de forW In Me- 
diterana orientală 4 

Km® cert cA politica turcă a foat 
*dnc tulburată de alianţa germa- 
iw-sovleitei. Atitudinea Turciei h» 
viitorul fi*arte «prupiot depind* da 
talul la rar» va funcţiona portul 
germano-rua. 


Petro Mihftil 


NEW-YORK. A <fU4«r) — 
Coi« .ţHindrutul AC®Mţif» DNB »- 
ntmţit rk vic*ra»mDr*UU Nierlsujţ 
* Urda tai tolro ccvânUrn (inu 
Ui i* ()vvd»tui, ci St*tui* l au* 


*r trebui «â-ţt in-us-rusca posr- 
iiuniic francrxr diu Mart,-nit a 
drapl lumpftiMrt pentru d*tt>- 
rulc dc ruMti sic ) mBţfi. 

Atât* timp c*t Marunit* va h 


0 l»usc«func inuună. a IbcHcul 
urătorul. iUMiî* acetăstu va cons¬ 
ulul • pcimcjdjv |»*AirU Matele 
toii» 


. zt»iM»F«»aimt — 

Cât de bine sunt 
orientaţi aviatorii 
englezi 

GIMAă S titan**) — < oeeopo»- 
deafvt AgraţM D N R aauau 4â 


njupwnxwl briianic la a«A* francra* 

4 » pra>»t Nwot n baaa b a a darff m* 

taJat MarsetU* •■ a M ta** prim* 
t» VirltT- 

H ar fi foat <0»4 *red*i 4» «*a»*x* 
J.mb**a.ue. rrottcea* OM Madrid 
In Hwpiuu »«r Motor» *4 as toiarti 
eoalato a ou ta»*U fi *o luat MandlU 
4 r«pt Gama, -ln*b« M 6 a**a »* 


NEW YORK $ (Rador). — Co- 
rwpondrnlul agenţiei D. N. B. 
transmite : 

.Agenţia Iniernallonal New» 
Service ununţA cl • aflat din 
cercuri foarte bine informate cA 
guvernul britanic * hotArnt 
punA capăt, cel puţin pentru 
moment. încercării de • obţine 
credite in S»alelr-t r nite. 

Hotărârea ureaM» este deter¬ 
minaţi de doi factori. 

In primul rând e«l* răceai», 
m cure a fnvl primită 1* Was¬ 
hington pnzpuoerea dc a %e acor¬ 
da credite Angliei, fn al doile» 
rând vine îngrijoram de * nu 
face o im preş ir rea asupra opi¬ 
niei publice americane. 

Au mal intervenit *1 alţi fac¬ 
tori. precum imnovibilitate» de a 
convinge pe funcţionarii din 
Washington că acordarea de cre¬ 
dite asie cu adevărat necesară, 
Htătn timp căi Anglia refuxă 
ficbidrTe avuturtle ei dto Statele 
l’tiitf si America dr Sml 
PritKtpala cmnă a dili* 
cuiU*>ior roolaii In W** 
«hinolnn in eb«t>u 

nea datoriilor dr râzhoiu. 
CtarArfvcl dună ; *bucnif4a 
răfboiirlui, s’a* fl propus 
Arsvlizvi %h IiefsiHerc 

Idato*ie prin ca d»r»A 
unor averi engleze d»n 
emitfer» di» unşi. Ar fl 
foat vorba, dr pildă, CM 
Marea Britoni* «A o*de- 
te Sin Ic lor Unite» tranv 
ntlarrtîcuî „Oucen M*ry” 
fi oltole. Anglia a refusait 
imA oategoric această 
propunere, oeeace nu a 
fo«ft încă uitai de func¬ 
ţionarii din Wasbi-oton. 

Deasemeni Mare* ttel- 
tanie li rotpin* pAn» »• 
cum orice propuner® prl 
vitoare 1» lid»Waf»A »»• 
vesliţiîlor el Ir» Am^ioa 
de Bard |i de Sud. 

I ji Washington ve rredr ră va 


tru a rezolva problem» sonvaju- . tru Anglia in »re»»tă perioadă nu 
lui in Statele Unite, graţie pro- cote privită ra recomandabil*. *- 
gramului de înarmări. Aţorda- | lata timp cât Anglia nu a epuixat 
re» unor credlle de miliarde pen- toate celelalte mijloace. 


M. S. Regele Mihai 

a vizitai eri raslelul Kran 

M. S. Regele Mihai 1 a vlxitat I >in* la ora 15.30. Pr tot parruraul 
eri (a orei* 13.30. CoMelul Bran M. S. » fo*J obiectul unor vi» roa- 
luând mu* l» Alteţ» Sa Impe- niieataţu din parte» UcrnionUi* 
rial* Arhldureo» Ileana. «4it U ducere cât şi 1» inapoore- 

M S. a părăsit Branol cu roa-» 


Ml jaiDOtnez 

nu este indreoiat cota Hus ei 


moscova, t. mornt. - * «e—*• ** " 

ţi* T»»a transmite: 1 _ 

După O votorm-ţi» di» ‘ ^ ^ “• TT 

la 1 Decembrie dL OhoabL sire-mi- considera imr«*r *» ds«4»r* ră pn- 
notrul afacerilor strein* al J»po- | UicJk t n ,amk Sovietice laţ* *+ 
declarat «mbaaadorulu» l). rknMf fără oxR» «him- 


ţlmetaaia. ra ae«wa 


fl rvevae d» eel puţ»» un •« P* Q ‘ 


mei. 

B S, B- d> -- 

acordului încheiat 1» ***^ UI * !". 
tre Japoota fi d w## l 1 ^ ** ’ 
tA art*« olul 3 »l aedui arard. pn- 
vttar U lupt» impotrir* eamuob- 
cnuluL nu rate nkiderum lodrept»< 
împotriva 1RSS. că ol decurge dm 
' oodiţt» pur inter»* 4<f dw 
ntrlo ififluenţă »*upr» Ooruitet J*- 
^nWi <to a loglemeata relafliUr 
ra IUSS 

1^ 4 Daceminrui. d. Sa»»ra«k» 
<uixh.s«»di>r *1 VMSS »n Japoou» - 

f*cu« » vuiii <* toi Ohaakt şi ba 

făcut, irn nomei* guv erau lui »o- 
netic. d»cJtor*ţi» urroăteer* 

Guvernai aeimtic l» n*i* 4* de- 
lizriţu guv*mulu» Japoniei c4 ta¬ 
urului J *1 aeardalw încheiat laira 
J*pun« y» d. Mong Clng Wei au 
„te toradecum l*drep«al Iropotm* 
l .R.S-N ti râ *1 au i* eaerclla m<* 
a tnriurjr* amipr» dorinţei Jopo- 


»*o»ex* •**«•*• ■■ 

mame 

publice sunt 
închise 

Mâin* t«»»»d tarbatod- 
r «» SI. lăzazii NicoIm, 
»u«oriUţilc publice vor 
fj i rochia*, iar şcoalcle 
nu vor cur*uri. 

Serviciul la outoritoţ* 
um W reluat Sdmbatoi 1* 
orele ohifnuito.