Axa anul IX, nr. 33, 12 decembrie 1940

ANUL IX — Nr. 33 

Ctitor i MIMAU POlIHBOWiaPt 

WDACTIA 91 ADMINISTRAŢIA 



Ud Cxr»« 

1 Nr. • 



TELEFOANE 


fttrprţjai 

SJI.IS 

Artmtnuu. 

111 H 

s»rm 

«l.ts 1 

ruMIntalr ti •N'- 

n#a»c|ia 

LZt.ll 1 

nimfflV 

Uirt 

ftpon 

S4t.lt [ 

rirpariurt 

S.SIJtt 

rmvtorla 

şjtt.ia | 

TIpnirafTa 

t st ta 


Director : PAVfl COSTIN DflEANU 

Prlawedoctor : CRIŞU AXENTE 




• PAGINI 3 LEI 


Joi la P—mbflt IU40 


r TARA I i oi rm«tu atati t 
• *'**' y** 1 ta r«pori «a *arthd 

>.ir’tjs 9m +* 1 * *•»•** 

(■rniiaţu «. «ui 
** M«tU*Uf« 1 IM I 

~ i i ■ 

Cont r*e. 1504 Cliuţa poştal* Nr • 
Tâxă 4* franc pili In număr crnf «prob. 
t*/ «r P, T. Nr. 1101/004 «la 1M0. 


ZIAR DE LUPTA POLITICA, DOCTRINA LEGIONARA, INFORMAŢIE 91 REPORTA «I 


unui 


Miţcarra * dai cri prin Co¬ 
mandantul ri, d llona Sima, c⬠
teva răspunsuri definitive şi >i-a 
mnfirm.it câteva poziţii pe plan 
european. 

Pe plan inlcm, ca este eroare 
a (ml întotdeauna, creare cei 
dinăuntru nu au inţcle? sau au 
voit 4 nu înţeleagă. 

Pentru prietenii noştri siguri 
din Europa, ea rămâne cceace ei 
vor înţelese din ce In re mai 
mult. Exişti in ţara românească 
o seric de onme.nl: dezmoşteniţii 
unei „anumite tcchnici in eonai- 
Iiiie dr administraţie". 

Aceştia au făcut parte dintr'un 
sistem rare s’a prăbuşit pentru 
totdeauno. Astăzi aceşti „lefi ti¬ 
miş ti" vorbesc in numele legali¬ 
tăţii. SA fie areaztâ conştiinţă 
legalii Aţii efectul de doui luni ai 
Statului legionar? — *» întrebi 
cn comandantul nostru. Ironia ntt 
mai are nevoi® de comentarii. 
Căci critica aduşi unei revoluţii 
nu cate pentru ei trăirea unei 
credinţe, ci durerea dintre coasta 
a treia şi a patra. Acolo ii doare 
pe rj şi dc aceea ţipi in numele 
„legalităţii”. 

Est» o chestie de noatalfie per¬ 
sonalii. 

Aceşti oameni pentru care le¬ 
galitatea a font bunul plac. prin 
lume împuşcaţi şi schilodiţi, 
ramoli la margine dc drum. a- 
cnţti oameni care n au cunovcul 
marile direcţii nafkm.de şi 
»u ajuna pe lingi avantajele lor 
materiale la un .singur rezultat 
pori ti » politic, pribuşirea hota¬ 
relor. aceşti oameni mai au ei 
oare dreptul de a vorhi 7 

«peni. 

O? 

Reicniren la situaţie, la bumil 
timp vechi, U masacrarea de 
data aceasta nu a o mie, ci a o 
mie tuni legionari. 

In numele a ce ? 

In numele a „unui vast orizont 
poli:ic şi a unei dramatice con¬ 
ştiinţe personale, In numele le¬ 
galităţii". 

Toţi arc ştia trrbue inii xi ştie 
ci, peste ruinele lor, nu n învins o 
alţii răsti, d a învins „Ţara". 

A in vuia fiinţa istorici o nea¬ 
mului românesc, a Întins Ştefan 
rel Mure in sensul unei impliniri 
Împărăteşti, a învins un mare 
ideal Istoric, singurul poxibil in 
Europa secolului XX, a învins o 
concepţie spirituală universală. 

Biruinţa mişcării legionare este, 
naţional şi social, biruinţa unei 
stări de corişti in ţii a inatinctului 
mawlur populare şi a voinţei 
unei elite rare sa confirmat ca 
atare, prin luptă. 

Ea invrmoează un mare drum. 
către o ecumenicilate naţională, 
către o naţiune. 

Drumul naţiunilor nu 1-a putut 
Impirdica vreodată o castă. 

Marca concepţie spirituală a 
mişcării noajdrr ne «ttuearâ 
dintr'odată pe plan european. 

Ea nu-şi po«tr limita perspec¬ 
tivele, pvntrucă perspectivele ei 
•unt nesfârşite. 

Nu configuraţia politic-terito¬ 
riali a unui stat ponte detcrmtna, 


de CRIŞU AXENTE 

prin graniţe făcute, sau graniţe 
nunţile, forţa hn in isloncs 
Ci strălucirea concepţiei spiri¬ 
tuale pe care o apără şi, din punct 
de vedere politic european, „gra¬ 
dul de participare la noua Euro¬ 
pă". Or, participarea României 
l^egionarr la organicul revoluţii¬ 
lor europene este atât dr total 
fiinţa rj. că ea devine europeană 
prin chemare. Fa este atit de to¬ 
tal prin chemare. Încât, date fiind 
poziţiile ei spirituale de proporţii 
universale, ca este primul şi cel 
mai crâncen soldat al revoluţiei 
europene ca posibilităţi sufleteşti. 

Căd din pământul el pleacă 
marea dramă a schimbării de 
sine, marele proces, expresia cea 
mai pură a unui patetic şi neîn¬ 
chipuit calvar. 

Şi, firesc lângă atâta flacără, şi 
atâta orizont, celelalte opoziţii, fie 
când sunt ele închegate şi in sta¬ 
te fără revoluţie, pălesc dela sine. 


„Exista m istorie un destin care unesteiDiscursul 

inseparabil Românii şi Spaniolii’’ 


Fttlririlil 


Spania simit* până în carnea şi sufletul ei speranţele 
şi durerea rare au creial noua viaţă a Ţârii llomâneşli 

— Un interesant articol apărut tn ziarnl „PUEBLO“ — 


d« HORIA COSMOVICt 

C«o®orIIeroi rrofuşanâel IWlrt- 
oel şl Prea»! Lrfiotur» 


sufletul in torente pentru ca tn 
tr’o ii Europa s* poatA înfrunta, 
ca o singur* naţiune tare *i pasin- 


încolo, 
...e bine 

■ ■«ut din actualii domni con- 
de redacţie arbora.*! 1 
ttmpv! pnpvanct o pereche de mus¬ 
tăţi. o pălărie care it oprea tn 
dreptul sprincenelor ţi două roţi 
mari negre care ţineau ioc de odă- 
paii şi ochelari (n ace laţ timp 
Prinţ din rpate con)ratele părea 
căiuger. pnnt dm prolii, reclama 
jicnim t rr-un tapxn de rar înainte 
da întrebuinţare, m* Win faţă era 
un autentir ..Meri f al doilea", piu» 
vn ueamontuo eu diferite m-'ilrr 
o* tfvlrrr, fiorii da <1in|l ţi iraimte 

Demnul remfrote, car* era puţin¬ 
tel certat cu poliţia. a\oa ţi o mi¬ 
nim*. id ia ixntarf ev şefii d* fa¬ 
in WU, cu ţtfii de nitbnrt şi »ă vadă 
„cum hicrratâ" ţi, tn special, care 
cil* ifarra «u'leteiuc* tn care n 

pâsete „b*et«’\ 

Jnlr’o zt. (n dreptul Tribunalului 
Militar U întâlneşte pe camaradul 
Petre S. 

— Sănătate 1 

— Sănătate! pi o mâni întinsă 
d upd ce a făcut un mic ocol discret 
prin dreptul Inimii, complectă 
pămitii care alergase. hăt, departe. 
— Ce faci nea Petracht 7 
•— Bin*. 

— Dor te răd rldbit 7 
— Da, #m fost la spital; mi-a 
tăiat jumătate din stomac, dar acum 
sunt bme. 

— Dor cu elujbe cum o duet? 

■— Biv 

Tot la poţlăf 

— Nu. mau dat a/trd, ţf 

— Dor soţia ce face? 

— Bim. 

— Ea fi-ă păstrat serviciul 7 
—- Nu, au dat-f> ţl pe ea afară. 

— Dor TodinţA Uratele lui ne¬ 
nea Peirach*) ce mat făee? 

<— El face acum foarte blnel 
— l-au dat drumul? 

— Nu. l an împuşcat Ia Vajlut. 

— Dar dumneata ce caufi pe trt, 
pe la Tribunalul Militar ? 

— Nimic Mi-au găsii JProcttsv I 
CAptlenufni" yi rilnni manifeste, 
dnr pred căci cu ţase luai yl o zi 
scap. 

— Dar fnculo «*ytl bt»i*? 

— Da. foarte b inel 

Şi o H m întâmplător nu era ni¬ 
meni UineA ei yt-au strâru mâna fi 
yt-aw eoi>Mi d< h><- pentru ei 
„Trăiască Legtunee ţi Căpitanul t 
JTrdmsvăr 

Gh. Dontv 



COMANDANŢII MJŞl ARII LEGIONARE 
I) MOR1A SIMA 

Încadrat dr d. VIOREI TIUI A («.titignţ şi de d dr VALMUl 1 
JsLAGOL, cri Ut mia leali 'a a • idealului lâ Dacttmvna 


fcoged a Dine en earldad por al alma da 

ICORNELIO CODREANUl 

Primar capi lan d»l Morimlento I^egionarlo Rumano, 
rilmrnte aaealnado 

el dla 30 de noviembre de 1938 

R. I. P. 

La .Matura Provincial de Falange EopaAola Tradb 
clonaliala j de las J. O. N. S. 

INVITA al aolemne fuaeral que ce celebrară 
cm din. a Ins ONCE de In mnhanou en In iglnaia 
d* Sau Jcrănuno cl Real. 


Cu ocazia rrinhumârii o*cm inţelor sfinte ni Căpitanului, Nl- 
rmiorilor şi Dccenvirilor, ziarele spaniole au publicat muncpoasn 
frrpare. Reproducem mai »u\ u nul dintre aceste ferpare. 

ţări «’a mai vîr/ut un lucru-ana¬ 
log; totuş, credinţa neclintilâ 
Căpitanului atrăgea zi de zt pe 


Nu ne vom ocupa cu anali¬ 
ză, şi nici nu vom face deavol- 
tiri cu privire la discursul 
Fuhrerului Adolf Hitler. A- 
ceasta pentru ci, Dumnezeu 
lăsat pe pământ anumiţi 
oameni care să aibă darul ca 

nat*, dosttnul tnmun şi «4-»i P«a-| atunci râuri n 4 ,, 4 „,_ 

U reface Gloria, rare de multe ea- 3lUnCl Cand găndoSC. nimeni 
role e animat* de acest spirit. I Să nu mai poată adăuga ceva 

LUPTĂTORI AI ACELEIAŞI IDEI c: i„cr,.l 
in ace»tc zile, rând nobilul po- ^ 1 ‘ ucrul rămâne adevărat, in- 
por român celebrează inir o mi»- diferent dacă formularea este 
Uc* comuniune a doua aniversare I. 

a morţii Căpitanului, Spania «m-l lun ga s * u cuprinsul ei redus. 
t« pânâ in came. yi «oficiul el Aceşti oameni pot vorbi ore 
operantele şi durerea cari au ere-1. . 

lat noua \ia\â a tar»» româneşti. I întregi după care zadarnic ai 
Calvarul a fost greu, şt daca un î nccrc «| găsiţi pava nn» 
alt popor Fa mat făcut înainte, a- rc * sa K** se 5 T1 ccv » care 
ccsU eote poporul spaniol Jose ] să poată fi înlăturat; după 

cum ajung să cuprindă intr’ 


PiiItllcXm mai I«m. In Inlrrstmr. un 
tnlrreaanl srikol ilispf» Câpllan. a- 
lUrul Im psftns yl la lo«- <1* fnwt» In 
«tarul „r«i«*t»io din Madrid. 

Vriirolsl mlp iniHui*i> .lomsni* 
şl apama^. 

In ziua de 30 Noembric 1916 a 
murit asasinat pe pământul ro- 
mănesc Corneliu 21elea Codri-H- 
nu, auflrtul şi ounducătorul m㬠
rci mişcări naţionale şi religioase 
româneşti, care a ajuns la putere 
acum trei luni. 

Născut In 1899, s’a expus pen¬ 
tru patria sa in războiul mondial 
şi in anii răscoliţi de turburâri 
cmre i-au urmat. E destul să cu¬ 
noaştem situaţia grografiiâ a Ro¬ 
mâniei pentru a ne da seama că 
această nobilă ţară se găsea in 
mijlocul unui vulcan. Şi trebuc 
să apreciem faptul că nu s*a re¬ 
semnat să se piardă inlr’un haos 
de directive şl doctrine turburi 

Mânat de aceste impulsuri şl 
de credinţa arzătoare ce o purta 
In suflet, Corneliu Codreanu a 
luat parte la toate luptele pe cari 
timpul şi destinul i le sortuerâ. 
La început, luptă ca soldat şi Ia 
sfârşitul războtulu când totul p㬠
rea pierdut fără remediu, tot 
dânsul este cel ce se ridică in 
mijlocul stuclenţimei române 
il însufleţeşte idealul naţional şi 
dorinţa mântuirii individuale pe 
drumurile religiei. 

Nu trebue să mai vorbim des¬ 
pre groaznicul calvar prin care 
nu trecut cei cari au Îmbrăţişat 
cauza lui Codreanu; in puţine 


linvrli oct nul <t«.- ifapiil trt cel 
mai douiţl o» ţări», tineri- can mu¬ 
reau zi de '/J sub gloanţele asa- 


Antonio a fost asaninat la fel 
şi Codieanu, şi <Ucă România 
putut să-i» tr miu luptAto.'u *c©-1 frază ceeace alţii nu ştiu şl nu 
lo unde a'a ds» marea b&tâhe pen-| . , , . . 

tru salvarea Europei de sclavie ^11redea lntr O carte de 
de moarte, «tun'*. Spania « avuţi sute de pagini, 
ourvrca şi măndr a câ această bâ-1 6 

ribe t’a oit p- pământul el I vom ocupa insă cu alt- 

E«uu Io iMori. un W.»-L vl ş, anume: cu neserio- 

uneşte iiMvpnrobtl pe români cui 

spanioli: figura lui Tratoa tt »e ri-|zităţile lumii vechi care mai 
dicâ In rb.p de simbol mistic *11 r ă m in înră adăpostite prin 


printr’o splendidă antiteză 
pus — in (aţa socialismului 
german : focar dc dreptate — 
plutocraţiile in toată goliciu¬ 
nea lor dezgustătoare şi cu 
ţoale poftele dc exploatare 
prin forţă a muncii sulelor de 
milioane de oameni, rămâne 
totuşi o problemă de princi¬ 
piu şi anume: o chestiune 
care interesează Germania, 
oricare ar fi aceasta chestiu- 
poate avea „caracter de 
politică interna" ? Mai mult: 
când face obiectul preocup㬠
rilor lui Adolf Hitler ? 

Indiferent de construcţia 
mintală a unor oameni care 
pot face astfel de afirmaţii de 
genul celor rostite la adresa 
discursului Cancelarului Ma¬ 
relui Reich German, şi care 
nu au nevoe de nicio califi¬ 
care din nidun punct de ve¬ 
dere, ţinem numai să preci¬ 
zăm că în concepţia Mişcării 
Legionare — indiferent de 
problema atacată — un dis- 
Cancclarului Adolf 



..... . «rămân încă 

- -»lrl comunilâţi a noaslr*. 

D«axrm*ni, «cest durem* ir*cui I colţuri, chiar intr o ţară ca 

comun de „ce oi •» noastr ă. c* r c a dat exemplul 

trecui imprrun*. ne uneşte in m«»d I . „ 

inseparabil; şi drumul romun şi|$ l păstrează m mod definitiv 
unic al dnsiinului profund, care ~ imaginea unei lumi noui, 

deschid# tn faţa Europei, n* fa«*l^.*x ■ , 

loptâloni aceleiaşi idei. misionarul'' 1 ^ înfrângerea COahţll- j curs al 

aceleaşi credinţe şi mesagerii are-|lor democraţiei şi plutocraţiei Hitler are valoarea unei ma- 
n»d.idi. lin Sud-Estul Europei 

_ . lntr’un astfel de ungher 
Tratat de amiciţie i discursul Cancelarului Adoll 

între Thailand H,Her r* : ” 

ractcr ne politici interni' 

Lăsând Ia o parte faptul că 
discursul, aşa după cum în¬ 
suşi Fiihrerul a afirmat, se 
ocupa de Anglia, Franţa, Bel¬ 
gia, Olanda, Norvegia, etc., şi 


şi Iran 


nifestâri care ve plasează in 
domeniul internaţional. 

O «punem pentru Mişcarea 
noastră, o credem pentru Eu¬ 
ropa întreagă şi înţelegem să 
o impunem chiar unei per¬ 
soane care nevrând sâ apar- 
ţie Europei, ar zice că dep㬠
şind acest continent, pe ea ar 
imbrăţişa-o Universul. 


TOKIO 11 (R adori. — Carrspos 
dealul Agenţiei D.NB transmite: 

Consiliul sacrei de stat, ţinut hi 
prezenţa Mikadoului, şi a tuturor 
i membrilor guvomulni. a ratificat. 

In şedlafa dr Miercuri, Iralntele 
dr amiciţie cu Thailand ţi Iran. ^ 

Un emisar japonez [Prăbuşirea spiritului iudaic 

în Indochina fran 


de MIRCEA MIHAIL MIULESCU 


I). Radu CdhcnoB, ministrul Ro¬ 
mâniei la Madrid, ieşind dela bi¬ 
serica unde s'a oficiat un serviciu 
divin in memoria C ăpitanului şi 
celorlalţi martiri legionari. D-«* 
are in dreapta pe d. Miguel Primo 
de Rltera, iar in spate in dreapta 
pe d. Simeho Danilla, şeful l*o«* 
rolului spaniol, care a foat în Ro¬ 
mânia. unde a primit troiţa legio¬ 
narilor. 

«ine ale unul regim rare se tnii- 
tulaM pe atne apăretorul liber¬ 
tăţii. 


Căpitanul a luptat pentru transfor¬ 
marea omului european 


Comrllu Codreanu a cazul •- 
*a*>nat In «itia d«> 30 Noetnvric 

firâ *â mat vad* biruinţa mişc*- 
rlt oale. cum au r*iut Jose Antonio 
yi Rainiro l-edaamo aţ noştri. 

Doi ani au trecut pâni rând 
ideile lui Codreanu au devenit o- 
pinia public* români, presum du' 
«ni au trecut şi intre asasinatul lui 
Jmo Antonio şt ilua când vorbelr 
sale au râsunat liber in Rpanla. 

Codreanu era luptâtor fncâ dm 
anii sâi d« siwdm|»mr ţi nicicând 
nit-l pârAsl rredinţa lo ajutorai lui 
Uumiuaru, Pentru al. era impor¬ 
tant* biruinţa legionar*, mai im¬ 
portant* era Ins* profunda tran% 
formare a omului european Acea- 
tea nr-a spus Moţa, mlaboratnrul 
Intim al Im Codreanu *i care. la 
fel cu Căpitanul, nu a ajuns a* 
sad* ziua triumfului. 

Moţa a venii sâ lapte pen 
trn D-zea $1 pentru Spania 

Pentruiâ Moţ*, eu coruamţft* 
mântui pnclenuiui aâu. Căpitanul 
a venii o* lupte pentru Dumnezeu 
fi pentru Hp.inta in războiul noa- 
tru, tfi nr las* corpul tău îngropat 
ta pământul nostru alături d* m>I- 
daţtt neftri Firâ mu-o îndoială 
oisşii zeloşi vrea ion ai m>'i ion- 
şt tur* uoiAAt, roligiuoac şi a*Wu- 


nole a Romanici au susţinut tot 
deauna, c» lupto lor era însufleţit* 
de scopuri mai înalte, decât acela 
dc e schimba un. guvern. 

bi In aceasta ai, când putem ar¬ 
mări cu precwiune toate mişcârile 
care au condu* la blruinl*. nu 
mai rămâne mci-o indotal* asupra 
faptului câ toţi au urmârit accxl 
înalt ţel comun : salvarea Europei 
De aici viae acea asomânare pro¬ 
fund* de scopuri «l concepţii 
viaţâ în Imprejurâri atât de di¬ 
verse . ca naţiuni diferit» R>*- 
mânla. Germani*, Italie şl Spa¬ 
nia. «i-au vârsat sângele şi 


ceza 

TOKIO, 11 fRadorV — Corespon¬ 
dentul Agenţiei DNB tranamlte: 

Generalul de brigad* Sumita 
ful misiunii militar» japoneze pen¬ 
tru Indochina franceză, pleacâ In 
regiunea Saigon pentru a xtudu al- 
tuaţta in ţinuturile meridionale ale 
Indochinei franceze. 

-IOIOIOI»ŞOIOI«IOI- 


nic Carnavon Cas- 
tle a părăsit portul 
Montevideo 

MONTFA1DF.O 11 (Radori — 
Corespondentul agenţie» D. N. B. 
anunţ*: 

Crucişătorul aoxilar britanic 
CARNAVON CASTLK a părăsit 
Morţi la ora 16 portul Montevi¬ 
deo, deoarece expirase termenul 
de 72 ore acordat de autorităţile 
braziliene in vederea facerii re¬ 
paraţiilor urgent*. 

-«eiaaeia^ •*•*•*•«- 

Petrol românesc 
pentru Iugoslavia 

BELGRAD. II — Dup* a ştir» 
susiti aici. a’a armnat aatăti la Bu¬ 
cureşti un tratat pentru «aportul 
dc petrol românesc şi de derivate 
petrolifere in lugoalavla. io schim¬ 
bul unor anumite metal». deoDnate 
Rominiti. 


Retrocedarea către Argentina 
a insulelor Malvine 


•UCNOŞ AlftCS 1t tneie,) - Ca- 
rt»p« •ifcnlul 0 N • tr*n*»rltc 

Zioral HOTtClăS BRăflCă* Inrs 
yillruil »***«#• câ fnvtmiil arţysnli 
nten ar li «rafHat ie «rsrsnţa l« Bus 
nes ătrş» • unşi dttsfaţll s»ai«ao»K« 
beitantes «rsxlâal* d« ifrdtri Wyllinf- 

l*n. «snlrv s In»»** c#«i»*csXltl c« «rl 
vţrs la retrscids/sa cltrs Ar««ntina a 
ţpsuhier Mahino. 


(torul «itat »dM*t că reirmedere» 
losuteter l« cXmIIbs* ar urs»» •* *• 
lac* tmailal. Ina* trupsW av*aU*« ai 
p u t»a *a Mufi mselcla a*aâ te lar- 
■uaorsa iftlfeaiabil 
Cu leala «* tareoril* eTUtal* artsntţ- 
ni»a* pâttrsar* ea» "»a* str*d a 

■upra «ce«ctsrH#r. termin* ilarul. Ştt- 
r«le ds avat »<• sunt sontirmal* 4* ttrtv 
nk âiptamatlza Iuh infermata 


tmineota capitulare a Angliei 
deschide o conoeont* Imediată 
succesiunea Imperiului *i elibera¬ 
rea spaţiului european de forţele 
spirituale ce-«i caut* un ultim şi 
desnadâjdajt reazim In precara 
rezistent* englez* 

Nu ştim chpa când Anglia, ri- 
niti de moarte, va capitula, dar. 
-stoircrşir vorbind. moştenirea 
eUc detchisâ «i organizarea Euro- 
T ' . I pel de mâine este dc cea ma; a- 

Crucisetorul brita- actualitate. Ina* viitoarea or- 

- ‘ gamzar» european* — pr»Jud.u al 

unificării — cer» o preliminar* 
per a ţie: purificarea. Europa, şi 
prin ea lumea toată, trrbue aen- 
«llâ; un vânt noa. turburător de 
proaspăt sufla cu erotcâ nădejde 
peste sufletele desamagite ale lu¬ 
mii v*chL Acest vânt nou este 
lupta armelor germane «i chema¬ 
rea revoluţiilor naţionale Este o 
cruciadă fi o dezinfectare in ace¬ 
la* timp. 

Mal mult decât prezenţa In Eu¬ 
ropa. vatâmi aspiraţia lui Urael 
de a dinţa gândirea «i etica noas¬ 
tră Acest parazit al razei albe. cel 
mai hibrid şl ciudat popor, a reu¬ 
şit sâ mineze sufletul european 
anihilându-i virtuţile ongmare 
care au constituit elementele esen¬ 
ţiale ce »-au asigurat primatul in¬ 
tre contlnent», 

Sâ te observe c* dec Imul suptr- 
maţiel ipirtuaJe europene, inccpc 
odată cu instalarea spiritualităţii 
de ortgin* sau influenţă Iudaic* 
Strălucirea creaţiei »e inlocueşte 
cu o Întâietate pîutocratJca. gândi¬ 
rea cuceritoare te transformă In 
«ur ciraâtiresc Odatâ cu fenome¬ 
nul dr lmb«*gâtir» a Europei se 
constat* şi fenomenul dr deca¬ 
denţa morală Sufletul liric «1 ti¬ 
neresc oboseşte. Europe s® convin¬ 
ge aub sugestie udate», râ **tc 
bătrân* Eroumul sentimentelor 
mari ft simple, generatoare de 
creaţlune entuztaat* sunt substi- 
tuiţr prin introapecţiun» exagerat* 
şi formallfm cerebral 

Valoiţ» cg.au format acheletul 
*Hc al Europei creştine tuni ata¬ 
cate eu, deoaebit* tnâesiric, per¬ 
fida lupt* de dezagregare este aco¬ 
perit* de stalul voluptor ccciat 
«i mtreţmut de fhrtode iudaice 
La cultul Europei peotru erar- 
hta valorilor. Ui*el răspunde 
agaJttanxmul nib rare Ist consoli¬ 
dează propriile sal» poziţii *1 d^ 
bind«%te szee* u> ei-U conduc»- 
te a/o. . 


La cultul Europei pentru virtu¬ 
tea originară a familiei, spiritul 
iudaic demonstrează c* la baza a- 
fecţiunil filiale este un mstmet 
sexual ascuns. 

La respectul pentru proprietate 
răspunde cu doctrinele de stingă, 
ia încredere In forma de stat na¬ 
ţional răspunde cu sisteme inter¬ 
naţionaliste, In care prin egalita¬ 
rism şi umanitarism işi rezerva 
conducerea. Creiază şi susţine cu 
bani grei masoneria, susţine dup* 
împrejurări plutocraţia sau anar¬ 
hia. acumulează bunuri şi predic* 
comumzarea lor, iar In cele dm 
urmă aruncă dosnâdejdea şi neîn¬ 
crederea. Şi pentru a Încununa o- 
pers sa, di lovitură de lovitură 
bisericii creşUtx. cremd atrisznul 
In gândire, anticlericalismul In 
politic*, scepticismul libertin şi 
cimc In etică. Cu o rari dexterita¬ 
te caut* yi găseşte părţile josnic» 
sie sufletului, exploatând poftele 
demoniace. 

Mai sunt naivi, suflet* mărgini¬ 
te ce nu văd. sau oameni de rea 
credinţă ce nu vor s* vadă reali¬ 
tatea şi nu-şi dau seama dc strân¬ 
sa conexiune ce există Intre victo¬ 
rioasa realizare a revoluţiilor o*' 
ţionaie şi prăbuşirea sistemului de 
exploatare iudaic Sunt Inc* oe- 
rwm ce par a nu şti ca Israel nu 
lupt» pentru o victorie englezi, a 
pentru a-*i relua heghemoma pen¬ 
tru o durată ulonca ce nu se poa¬ 
te defini 

Uriaşa forţă ofensivă ce o cono- 
titue blocul statelor tinere eete 
singura garanţie de eliberare eu¬ 
ropeana. Căci trrbue s* se spună, 
şi xă se ştie pin* la cri mat umil 
creer, ci nu poate ft renaştere a 
Europe:, şi ma pacificare fir* pu¬ 
rificare, «i aceoriJi purificare a în¬ 
ceput «J nu »* putea altfel cu duş¬ 
manul cel mai perfid Problema e- 
vreiasci nu se poate in»* rezolva 
pe plan european pnn măsuri in¬ 
dividuale: se unpune coordonarea 
eforturilor intr un plan vast care 
si prevadă modalitatea de rezol¬ 
vare a celor două operaţiuni suc¬ 
cesive: izolarea şi eliminarea din 
spaţiul european Prima clap* In 
unele staie este realizata, sau i- 
proape. dar secunda nu poate fl 
efectiv îndeplinită decât prin con¬ 
certul european. Influenţat sau 
forţat de mişcările naţionale Alt¬ 
fel lumini noua uu va fi In Eu¬ 
ropa. 










































AX A 


J«>l 15 IfKO 


CULTURA 


Calendar Legionar 

11 Decemvrie 

l*?2 M.şcânta *lwd«nto|ti cenHnoft cu fnworşauarc tn eeMrol* uni- 
S« tfixutâ problem* c«<l«vrolor »*r»oţtL 
191.1 Manctj nwHr»tr«ii înjositor p« «tutfonta Sllvl» Ifodorcuu. 
ftaconf'rmr r»o mandef lor da a »«•»«* r* a o («puiul Comoda Codtoonu 
fl Ion Moţo. dupl doua luni d* «roit iiogat. 

Slodon|<(T>M din Clu| o m*nH*»tw pontm moalrll dolo VAcAroftL 
p,o1 Oât-enoicul i'no o conto#in|l Intarzu! do Automaţi 
1?24 I !«(•(« «nun|« tu lltoro gioare <* ..tludonjlmo* «o ogitA 
din nou 

5*jd«nt;i «om »ro«to|l »t acMn«hi»ll In laşi. pontai r* W «*-şl Tnnlfo 
un rAmln. Frof fumvf*»"u protu*t»o*» '« « Intrunlie xleind cA s ..dacA 
If A nvot un copil eor« «A n fo.t ochliodll <*• ba'barul clin copul Po 
liitoi Maneij, na» r «Mo: o clipA »A-l ibnr croodl conoIloT. 

1975 Son#Iul unlroraltoi din Bururo»H hotArA»to «u.pondnioo iu«u- 
»llof pAna la 14 DocomvfUt. 

197A La Cluj prvL CAtanoan« omlnU>»to »»uden|llof cA datoila lot 
•al* nu numai do • fnvA|a ««*• el fl da ao ocupa do problemele 
noţ tonala. 

U laţi •• fia InflAcAfrto cuvântări Vorbeşte lllo OArncalA fl ao 
foocA „Vremuri do roifrlţia” da Carnollu Gcorgoicu. 

1927 | G Duca ooprlmA regret* Jidanilor Bercovld fl Nlomorowor. 

pentru ercetet* naflooatlimulul «Albatic. 

1930 PickoiuI ftudonHIof maeadononl Gr. Plhu, florio flcnta, Ion 
Coronka. M. ftamuli, GM|«a OK C Papanoco »l Anton Clumotl pentru 
motivul c ao proilAvll atonlatgl coana Iul C Angokacu. 

19S3 • Difotvaroa Gârii» d» fior'* Ridicarea arMvolor, Intorilceroa 
tuturor m-nllaataflllof cortagUlo». propagandei. adunării do fonduri, 
anularea latelor electoral*, otc. . toato ttrAng ura In tuflalolo laglo- 
narllnr cari vtaoaia • rArbwnaro. 

Sa ope a'rA ar*»fâri In ptlnA noapto In toată fara. la TArgovlyto 
ooto a raclat Vofen, la Timişoara prof I. Vinfati. Ghonadia, Duma. Di. Oojen 
şi Dlmftriu. Ir R Sa*at Aiiftotol GhoorgMu; I# Ollflnău Sorglu Horoicu 
0 camitarul «loco*; la laşi. lila GA»noa|a; la Plooftl, C lud; la Alba 
Ivita prof. Codreonu împreuna cu lllo Colhon. imit Popa. prof. PAIrofctl. 

L Petri» şi fârbu. 

Etto dlfolval* fl goiparoa ^Cornollu 1. Codroanu". 

19V intp şcolar ş| prcfoctul MArAcInoanu-DragAşani Incultă memoria 
martirilor Moţa Marin, oiercitănd prigoană contra legionarilor. 

Cornollu Z. Cod'»?nu rătpundo doclaraţillor Iul Dinu Brătlanu. »pu- 
năndu'i că partidul liberal i'a pufiot incorect cu ganorafia tânără şl, 
tatăl), când io acordă droplul dc o vorbi gonora|la loco 

—«O* 0*0*0^010 «0*01 —— 

(In lăm vestelor: ion Preia 

din Cricău-Alba 


/« iama anului 1936, pe când 
colindam mtnunele ce lac brâu 
ftt 1»rul Munţilor Apuseni spre 
râsint, tn’fltn oprii tn Cridlu- 
Alba, unde iiiiercsândii-nu I de 
cântece, am aflat cti este un port 
a •' comunei. Cum titani din alte 
ddţi carp rine mint făuritorii de 
versuri, ti'rmi dnl prea mare rin 
portan'it faptului, dar la şcoală 
r— unde făceam irircpiifrdrile de 
cântece- - a venit fi bătrânul cu 
foirea de poet. l'imid fi retras, 
itracdcio.e imbrdeut, părea deo¬ 
sebit de serntrdrltirani care nti 
ăurtt cei mai fericiţi expymenii 
ai viatit muzicale şuteşti. 

Cei 71 de ani, tiu i-riu şters 
evîozwinut şi dragostea de poe- 
aie. Neţ'tutor de carte (nu cu¬ 
noştea decât literele de tipar, 
fâră sâ poată ceti bine) s’q mte- 
Ttsat de trecutul neamului nos¬ 
tru la preof, fi n felul acesta a 
făcut o jrerir de versuri pentru 
erori nafioruift, dar cele mai 
multe, runt versun dc înmor¬ 
mântare fnfrp care, unul — au- 
fobk>^ra/if — pentru el. 

Drotrhit de mteresant e „Ver - 
fii lut Hcrui” făcut in JM5, când 
lpgiotiani au ndjeat tn Tihru. o 
cruţ»’ penlru cei trei marliii. pe 
locul unde altădată ridicaseră 
cruce mefii (ut Hona, ca semn 
de împăcare cu grofii unguri . 
mutafQ ..de acolo dc jidani, când 
ou făcut romisaţic". Vernil, a- 
duce pe lângă poresttrea eveni¬ 
mentelor cunoscute* o serie de 
amănunte, impresionante. Jatâ-1 
tn întregime : 


Itam4-nl dat aslâ ţară 
Mult i a fnsl princr» amara/ 
Limb* »ţro In a ftapr}r»rA 
s r n tacă t< 4 pnnr.nrtrţi 
/tuni. Aixri. Geţisl $• G>>(* 
Chinuire vd c« toţi 
Şi s ii fugărioTn '.*dtn 
Că ocow «'a* rnfi tnodrg 
Să irM. rtc pi, 

C-ov icvisf iatt c~ni.‘li gi rA« 
Si *<t* cri mnchtir 

AH »raa r.n mult omor 
CA t e*, tn* ij irtbâme 
Vt\ rhiUiiinU pa r"Cit 
htanap. fiAfufi, chinuiţi 
r?r v**c 


Vă 

• 


Seu 

Hun 


Mfi 




spate 


omăml, *>tyo treţ 
tea şi Crtifin 
$^•1 tcdft plsrn 
k'Su ln*r(fi rwrti «4 fia 
5n teanc dr ioMgta. 

Wa'tifeUt* unui ti! oltul 
jDc*« *ncr» l/orv? la’ -mpâralu I, 

La I mif a» oiA'm 
L-e*i rtigart. zic a»o; 

— ,56 ivi, birc Mi'cii-tic 

. f<i şi ta ron-Am ilrrj.U tta] 

.Jfr yk-a.ua din lut» »sră*n 
,.CA p-*o iuutt rflfirfAPt la chin " 


/» 


.porţt** 


fv t* uohjiti. utci «ie ci/ 

Fetru drumiaf4 M'it Hurie 
l.« ’mpA'ori.. la V’«rno 
'mrdtutr.1 t-n «pui a tn 
«*. Ilar/: no'Mlw f.-. «>?eg 
.5*1 t4 fr.rA ărtV-Sien 
r<v *\i »rn «Satrt-H rUfdl 5* 
Horto «o'ntPTf i»\at^>« 

Ia feti gr» • tui re, «irf 
ff'dii ltr*rl#i r m ..Mul 

ru ce a rpur <*Kf»ărt»tul. 

$t « OU 6^> Mufroi ne ouatfi 

fl-nr nduoar moţi w.ui|i 
Si-eu r iBt ru i»«dlM n«» lUi 
FetuS 'o itt ta r A- 

in CrUâii •locA tnfru *4 
P§ ie Nobili v rwj.mre 
la nu!|. c*j pu Mi 10 ‘nrd 
I>n buron dr'ft G’ufcla 
i.f-e ţiîi'.r K> Maţi. f7lr« 

Cu-o dv i*il<ţe(i 

/rupari<t«fU ft’ri#.^uat(t 
Pe Hon* I-ah 
tw «/rolul Tibrutai *mmit 
Meu 0eUlui4 <ir CrlcAu 
[4a<; un W *u»«t'* 

«iculo^eu j)'«'ut >eiivu 


Că dau la români ca vrea 
fiara pacea J ’a 'tu heiat. 

Maţii, i ruca-<iti ridicat : 

Semn de parc Ţiuroire 
Să fie de pofriruire. 

Apvl r'o tras Horla'tt rrjim|l 
Cu Molii iui ,ceta uodţi. 

Var inuTl, foirea n'n ţinut 
CA Vnguni rc-«r« făcut f 
An umblat ru rlrk’flig 
A9 tir prnidâ Uir hi jug, 

Cd prmarră pe Jioria 
Pi Cri şan şi jit Clo&ca: 

Dar nu i-UH prins cu yşiire 
fdrfl prmrr'o rie!ajţir.i r c .' 

1-au t âoifut im pticŞti* 

Ca ţi luda pe Hrteloe. 

Criynn i’a ln/rţco?Af. 

D<* /rirâ t'n «pâ-nrurat 
(4poi pe cm <IM f-ou p'ins 
Şi n landuri grele l-au strâns, 
t-au dus lepafi fn Cctet. 

Şl l-au piderat lo nwa* IA, 

Cd murtrfi Iruri pe r,s«f<i 
Cum o ştia- |aro toate ’ 

Tropi |*> rou>-& nu murit 
Şi pentru uo. e’ou TertfU! 
Acum, *4 rtrem ji nni 
Pentru iCumpti noşti Croi, 

Să rueni cu mare tcle 
pliraurerti Sf Autul ed»f arie * 
Să (« fie su îUtui 
fniŢ.revvd cu Domnul 
Unde -1 torul Jtir‘ de chin 
Odt/measc-i n reci, ambii 

Prof- llarioi» Cocişiu 


EKpopienţa microf z că 
$i gândirea umana 

Intre fttiuVâ *i iawotc exioiu oara 
u atucpSyţ 1 PiwJU» fiicmaiul nr> Ift- 
tAli*' a*..» ioir'un t&inp «x-mun dc 
aji- ■ -A*Ia- < u wtiul itMntei pun* " 
Atlidl in u»ti tormânl, i»U«» exţ*e- 
ricnUi m’,«rofixiei da lalmnlar exlau 
ii uprapfOTC îwţA da caffttfW LJoofV 
Ac». 

5 .ir jruiro Ititr'Adcvâr a» fl'-iAiful 

fi omul de ^ttnU. nu tin o'.mţ. diîcrit 
da lnv«ttK4tţic Toiu.fi pnmul nu no- 
cUţcAM aopvt««.iţa miaroltbcâ. *«f, 
'• oul de «hit.U U matur.Udă* *a do- 
j»!i ui •. .Mc iS-şi fa>;d loc în luirKtti 

fMttw.f.toî 

LAborntooil câftUbc’de Oui.* fapte* 
•«ifiete.'O, dt rorfc}til»\ţA. ***'ţaiA dt-w- 
«tlo df* &*amaoo*« 'nr#>e 9trăn. Tn m<xi 
loial gândire* no o*te op.itâ la '.ApU'le 
wi/JfUfci nete vâtăvnUta nani ad- 

Arotcsto jniiblamA o*t« rbadutU de 
bVufon l-ur««u ititi'o, t .ine ra ecelot 
ij*!u. In remorcint 

iO*.r*a pe COI* O vede ăio a Hilvi» Jt 
pruvrylul comttltnieoL.t'tUţlt conţi j- 
dvcwi. du pihteipftti pancoM-urtiflo* 
fiu ia fuîtdirnaru ol log.cet 



Medicina în via|a nonă 


Consider.d.a pv care lumea o 
aven. din «puneie bătrânilor |t do* 
cumontelor. pentru modk'inâ jt 
tredici, a seflzut prin netncredcra 
Justificată. In parte, noîncrudi*- 
rea colo dalorttâ fArâ ludoială. u- 
nui altoi evreeac, care a prin» In 
modlcui a român puse A. 

Arta vmdecârel a luat uşurel, 
uşurel, din carncterelo comerţului 
iudaic, tinzând aatfcl la srpcctiUt- 
ţiunl păgubltoarp medicinal, medi¬ 
cilor cinstiţi şi înaintea lor, păgu¬ 
bitoare bolnavilor. 


Ştiinţe fi «.t periauţtl atini r*ll- 
tătl dobAndile prin «tudiui medi- 
clnrl. Acestea vunt dAtc medicului, 
de cftlrc bolnavi ft do către pro- 
feaori. 

Ştiinta şi eapvrlanţă şl te-au tn- 
auşlt foarte lăudabil medicii ro¬ 
mâni. 

Pentru dobAndirea lor nu le-au 

Up»il nici bolnavii (mal mult le-eu 
lipsii bolnavilor medicii) nVct pro¬ 
fesorii 

In facultatea de medirinâ ir»u» 
dentul român a muncit totdeauna 


Teatrul legionar 


dc ANTON BALOTA 


Dintre toate formele de manlfe- 
atnrc culturalii ale omenirii fvntrul 
este lorii îndoială, nu numni for¬ 
ma cea mai veche, dar yi rea mai 
Importantâ. ş> incă mai adânc Ic- 
Catfi de mflelul omenesc şi de evo¬ 
luţia societăţilor aste. 

Kvoluţia popoarelor, de!» leagA- 
nul în care s’au născut, dcla for¬ 
mele eelo mai primitive, până «us 
pe «curs valorilor culturale, este 
mrn-u Inlovărăşitâ de evoluţia tea¬ 
trului. IU este cxprenumea vie, ac- 
livă, o cnm-vptiilur, n gusturlor. şi 
mai ales n aspiraţiilor roleemituţli 
rospeclive. 

a Greci cel vechi teatrul tra¬ 
ducea tn l'orme sensibile mulţimii- 
senfimentul religios : prin teatru, 
mirând mereu câtrc unitatea lumi ; 
Oltnipoful, greci» oraşelor, raerru 
hărţuite şi impârţito de lupte şl 
certuri, tinde.au cfttrr unitate, care 
p«>( da purticuliirismuliii politic 
al lumii greceşti a rămas întotdea¬ 
una idealul gândirii vechil firecii. 

Mai tuntiu, în e\'ul mediu. în Oc¬ 
cident. misterul, ca şi vicleimul, in 
părţile noastre, rare nu este derât 
acela» lumi înlr’o haină ni ni mo¬ 
destă. nuti sârata- dar poale mai 
autentica sp ritual şi anume, tea¬ 
trul Inspirat din viaţa Mântui toru¬ 
lui, adică povestea sfântă pusă in- 
tr‘o fonuu literară activă, — vor 
forma elementele de cristalizare a 
tuturor «piritelor, formele cari uni¬ 
ficau omenirea peste tonte diver¬ 
genţele. Atunci lut teatrul strângea 
mal uşor pc toţi ţn aceeaşi credin¬ 
ţa. căci da într o formă sensibilă 
tuturor fuplrle fundamentale ale 
poveste» sfinte, esenţială pentru 
credinţa populară. 

In vremurile mai noi teatrul re¬ 
prezintă rund pc rând, fie augcslii- 
le lumrl clasice. In amintirea *en- 
limeoirlor căreia doreau societăţile 
acelor timpuri «A trâiascA ; fie 
bucuria, frivolitatea altor vremuri 
dominate dr o Aociclate ce se afla 
pr marginea pnipuMiti, dar nu-şi 
putva Uita egoismul ; fie insfirşit 
în pragul veacului trecut încărca¬ 
re» dr a impune pâini sus in st ra¬ 
lurile superioare «le societăţii şi 
»u formele cl dc culturu, iubirea li- 
hrrtâţii- revolta împolrtsa zAgaxu- 
rilor lumii vechi, «1 nţai ales sen¬ 
timentul iubirii de patrie. 

^i acum, limltându-ne numni la 
neamul nostru, nu vom uita rolul 
pe rare l-a avut teatrul în drsvol- 
tai-ru şi definitivare*» formelor so¬ 
cietăţii noAAtre. 

Alecsandri şl Carngialr, ca Aă a- 
minlim numai două nume. Tot aţa 
nu vom uita ha pomenim apoi ma¬ 
rele rol pa care l-a avut in dezvol¬ 


tarea sentimentelor etnice operele 
dramatice, făcând de pildă cu per¬ 
sonalitatea istorica « iui Vlaicu- 
Vodo să nu o mni putem deosebi 
dc cea a eroului lui Davil«. Dense- 
menea dcsvoltnrea sentimentelor, 
cari au asigurat marca revărsare 
de energie naţionali dela 1916 nu 
o putem înţelege fără reamintirea 
rolului mare jucat de teatrul ro¬ 
mânele din acea vreme, de la dra¬ 
mele lui Delnvrancca până la 
„Domnul Notar" al lui Goga sau 
„Se face ziu&“ a d-lui Zaharia 
Bârsan. 

Dar teatrul nu reprezintă numai 
sinteza tendinţelor unei nocielâţi la 
un moment dat ci şi o puternică 
forjă dc acţiune asupra vieţii etnic- 
sortale. 

Hematii. Coriolan şi Fra Diavo- 
lo, trei opere dramatice, trei repre¬ 
zentaţii. şi rezultatul : mulţimea 
înfierbântaţi, «fărâmă, în trei părţi 
ale Kuropei apusene, zăgazurile lu¬ 
mii vechi, deschizând drumuri noi 
cAtre ncr, lumină, libertate. 

Dar de ce ai căutăm exemplifi¬ 
cări in alte părţi, când avem pilda 
fl efectul aci intre noi ! Fără să 
mai insistam incă odată asupra ro 
stolui avut odinioară in crearea at¬ 
mosferei româneşti dc operele dra¬ 
matice ale lui Alecsandri, Negru»), 
liaşdeu, Davilla sau Dclavranc* a, 
vom stărui asupra unor fapte din 
zilele noastre. 

In plină prigoană, atunci rând 
sărmanele suflete omeneşti tremu¬ 
rau la cea mai mică amintire n vi¬ 
gului drag. ferecat bine in fundul 
sufletelor, când toţi nu ştiau <um 
aâ ascundă mai hinc gândul, tn *ă 
Iile pline de duşmani, Hoţii iui 
Nchilcr sau Vlaicu Vodă al lui Dn- 
vila, ca să nu amintim decât cazu¬ 
rile mai cunoscute, stârneau fur 
(uni de aplauze la mijloc de tira¬ 
de. sub ochii opresorilor neputin¬ 
cioşi şi înmărmuriţi. Şi corn am 
putea uita svonul ce W transmite;» 
din iniţiat în iniţiat, la ureche 
pentru ca seara sâ se vadă rezul¬ 
tatul : sala „Studiosului plină la 
„ţ apul dc ră|oi'\ 

Furi Îndoială deci Legiunea ou 
se v* putea dezinteres* dc infaţi- 
şenle unu» fenomen cultural ce re¬ 
prezintă atâta importanta prin ac¬ 
ţiunea sa asupra norietiţii- |l care 
posedă mai alc« o lorţă atât de 
importantă şi mai ales direct *c- 
tivfi. 

Legiunea — faptă, nu va putea 
giisi o formă mai fericită de acţiu¬ 
ne cultural educativă asupra ma¬ 


selor decât forma «ceasta activă de 
literatură. 

Literatura ucrlsiâ," ca şi ce» orală, 
se adresează tn primul rând minţii 
şi sufletului, (olmfle de artă pla¬ 
stică ale simţurilor, teatrul **ste in¬ 
şi o Corni» literară complexă, ci-i 
el se ndreseazft nu numai minţii, 
Milleltilui ori simţurilor, ri omului 
întreg, gândire, sentiment, auz. 
văz. fi incă şi torţă de acţiune. 

Legiunea nu sa putea lăsa firi 
control un domeniu atât de Impor¬ 
tant al vieţii noastre culturale, 
după cum nu va lăsa nici manife¬ 
stările sale- adică spectacolul, 
are atâta putere de acţiune asupra 
omului şi societăţi», pr mâini duş¬ 
mane ori nepreg&tite, sau slobod 
la orice iniţiativă. 

Spectacolul îndeplinind, in afor* 
earacUirolui itu de manifestare ar¬ 
tistică şi umdiţUintîe lirici forţe so¬ 
ciale. va irebui supus normelor ge¬ 
nerale «le ordinei şi spiritualităţii 
legionare. 

Privind acum teatrul, in primul 
rând, ca o valoare culturală, va 
trebui să ne amintim determinan¬ 
tele culturii legionare, pc care o 
defineam altădată, tot act ca o 
-valoare etnică In acţiune, cores¬ 
punzătoare unui adânc sens mo¬ 
ral*. Ktnic, activ, moral iată con- 
d i ţ iun tir culturale alo teatrului le¬ 
gionar. 

Teatrul trebue deci si nu mai 
fie cu până acum, după concepţiile 
dcmo-liberale produsul ungi singur 
scop : plăcerea, deaseroenea el 
trchac sfi mai fie. nici numai trata¬ 
rea ideologica a unei probleme. 

Căci atonei când teatrul ajunge 
s& ofere spectatorilor, *ub pretex 
tul plăcerii, modele inferioare dc 
viaţă, cl nu numai că nu-şi înde 
plineşte menirea, ci ceva mni mult 
tinde ȉ dirime societatea carc-l 
juMine : den»emene« când teatrul 
oferă spectatorilor în loc de viaţă 
construcţii ideologice, el pierde ori¬ 
ce posibilitate de acţiune asupra 
societăţii. 

Scopul teatrului nu ponte fi pl㬠
cerea şi mai ales plăcerea simţuri¬ 
lor, căci deşi cl trebue să urmărea 
«că uneori şi dwlindrte* şl dc aci 
nevoia comediei sănătoase, el estr 
in slujba curăţeniei sufleteşti, in 
Acria a promovării valorilor sufle¬ 
teşti. 

Şi ca să exemplificăm * ne amin¬ 
tim ba le şi mal vedem încă acele 
spectacole dc gen strein care nu 
aduc ţie scenă decât o lume m㬠
runtă, simţuri agitate, tsuft^ scnli- 
mrntr uşoare, fapte mici. oameni 


Trobuia o forţă care «A oprea*'*.! ţ mult. Dup* ce a devenii medic, a 
apeculaţtunilc «t sâ puriTlce. In iz-lfost plâsat tn condtţluni puţin 
torla mcdictnei va rămână o dată. 1 prielnice conunuArci adevăratei 
,6 Septembrie"; va rămâne o re-1 raedicini şi aceo&ta din două mo- 
cvmoşhnţâ nelimitată celor cari aultivc: 

«uterlt, «au reuni pentru mai buie 1 11 Facultatea do marină, minls- 

ăt 1 Ierul stinfltăţel şi orice Alt# instl- 

Inccrc acum o analiză. Ituţie medkvlA, nu s'a ocupat de el 

Primul bln« pe care poale *A lJdecit daci l-au făcut funcţionar al 
facă uii medic unu» bolnav, exteţior şl In acv*t car l-au tratat ş\ sp« 

•A nu’i facă mai râu. Al doilea ţculat ca pe oricare alt funcţionai*, 
bine pe care poate să’l facă, «atol 2) Dacă medicul nu devenea 
sâ’l facă bine. | funcţionar, rupea legătura cu in- 

Estc nevoe de un complex, pan- UţKuţiile cari puteau s.Vl fanveţe In 
truca «â se ajungâ la acest rrzul-1 continuare medicina şi ducea lup¬ 
tat Complexul acesta este neceaarţtx pentru existenţă Atunci trebuia 
or; cărui medic şl cate formal din ' I A icagâ sau se înfrăţea rii 
al Calităţi necesare Înainte da ăl medicul ovreu (confundând astfel 
începe studiul roedtclnci; I medicina cu comerţul) sau lupta 

b) Calităţi dobândite prin *tu-1 contra ademenitei bolnavului (!u- 
ditil medicinel. jeru de cele mai multe ori irepo- 

Conştimfa, cinstea, credinţa, bu-| S ifc>i], pentrucA şmecheria unui e- 
nntciea, integritatea iimţurilor. a-L-reu întrece posibilitatea de a o 
preclcTea justă, puterea de mun-l bănui). 

cd, sunt calităţi fără cari nu sej Analiza făcută impune credinţa, 
poate începe medicina. | ci medicina românea/ci *• va 

Cine crede In necesitatea *<**- transforma complet şi va evolua pe 
tor însuşiri ca punct dc plecare, L alea In stat legionar Nu 

desprinde din credtnţa lui treHpogte fi «Mei, e*U»ţ«lc cerate d« 

no } iu !} 1 • . . .. .1 legiune legionarului, fiind aceleaşi 

1. Evreii nu pol deveni medici J cu care j c . am enumărat. ca 

buni (decât pentru evrei) «Uolut necesare pentru arta de a 

2. Concursul de intrare In făcui-1 v j n< j ec# 

Utca de medicină bazat pe media In ftat ţ cgionar 5< , par „ c * me - 
din liceu şl examen (zoologie, bo- dlcUor evrci de cci crr$tinl . în 
tanicA, fizici, etc ) arată o selec-1 rac ţj ca \ or colegiul lor. este 

ţionare XalsA pentrucă întemeiată L achirobarc tpocaU| 

care va duce 

numai pe ce a ştiut şl ştie «"di- medicina românească la ceeace tre- 
datul, nu pc ceeace rotc şi ceeace j buţ fţţ Comideraţia p,, car9 

mea o avea. din spusele bătrânilor 


poate deveni el. 

3 îndrumătorii medtcinel dlnain-l^ documcnlclor> medicină 

te de 6 Septemvrie, nu puteau medtd va r ,, VCTll prin t n ,- re dere. 
duce medicina pe calea bună, pen-l 
trucă lor le lipseau cel puţ'n trei I 

din calităţile enumârate Dr. Gh. Anastascscu 


-ioi«ioio4«io:s*oi- 


D. Bolintineanu 


Hoarta poeţilor toUteaona a f««t 
Irull. In vUţâ mulţimea trece ne- 
tnţelegltuare peste talentele lor. gto- 
rtflrănd pe cel ce fUa *4 upecoleze 
suituri momentane, l-a rmtarlea lor 
doar de *e fksesr dţlv» -trolratori 
in urma roiclutuIoL Trec anii şt 
abia generaţiile care v»r »â se recâ- 
vească. locrp «â vorbească despre et. 

. BollntiDeanw a foat Intr'adevir 
O,tal. Şcoala ii pomeneşte numele 
pentru a nu ştirbi galeria lilerxrt i 
ne rol ul ut Ci nu penlruiâ el a ineem 
nai ceva. C andidatul U bacalaureat 
nn-l citeşte pe Bnllntineam» »i eate 
algur câ nu va ft Intrebf despre el. 

Şl totuşi. D. Bolintineanu are a 


per A definii! şi de amploare iu vro¬ 
iai frământăritoe noastre \şirthal«. 
care şl astăzi IneAlaev? ■'eşi forma 
pu totdeauna «au rareori »e mehet» 
pe («ului nmtru de intizL I»ar el râ- 
mXnr lotuşi un om care a alimentat 
aUflelul rontlmporanilor. 

U. Bolintineanu eMe anal dintre »- 
«•la pe ram generaţiile imediat ur¬ 
mătoare it aUavr*. AriAzl din n*»a 
v la legătura cu trecutul. D. Itnlln- 
Uneanu revine printre nul . citlndo-1 
vlmţlm ceea re a «im|lt el şi mer¬ 
gem mal departe. Iată toată valoa¬ 
re* ediţiei Ieşite la „Cuge’xrea* «ub 
semnătura unul camarad. L G. Du¬ 
mitri o. 


-.o.o.e.a^a 


Bradul, so|ul simbolic 



fContinuare» in ş»ay. 


4-a) 


( mm «ruj în Ţara Moţilor role plm 
de brazi puşi la capul celor 
necăsătoriţi... 

Bradul cu semruP.caţia iul de soţ 
simbolic, «flât pc un spaţiu rom⬠
nesc extrem dc Întina, si fie oart 


Sc crcdc litcn in gcncic, cA In¬ 
tre Dtepl şt Politică «r fi « de^ 
-/htrt fvindamehtol:» dv tîu nţJÎ, 
divjăf bi rc ce a ar lr«c1uv»' pîcntr'u 
perpetuă lupţi dc IncâUatc ica- 
procâ o acestor două dom; nd. lup¬ 
tă în catc fireşte. Dreptul tr ta 
meni' «A cucereai pM cu 
Politice it mni mull dm cimpviî 
ei »îţ* xvţhune 

Nirrdi mai tain. 

Nimic mo» pcnculc»» «fi moi ten¬ 
denţios decât altuŞI i piiete dr- 
UUt ..şlilliţjf Usâ^ de itiKltt'lc 
Muguirncv n\< unei nit nuUlâU 
m«,».>nk;c — din fvmit» fdîim<în» 
ln.rt aâMUţi, 

P» 1 • * le 

U juridicul ă pcUticu], «ic iodul 
ujvpI r«»«u.;dt i »u lndvvULMtliatc * 
!u»r.b in ••-•»» rn<î.\idMÎ * inuH*ţ 

U> la'fljCnl de H t*m> iu «Ine. totul şt 

rrr-huiml *A-Î 

Ca luerunlc nu su*i» ţşftnn) «m- 
fel. rţetiem câ uu rnoi m r»evc-c tă 
mal Aiafâm Cel puţin xic‘, Unde 
prrodpuue/A colilor» avor\:/aţ«. 
rare urmăresc «Uâdaniilc rilftic*, 
îni«u Tâmuriiv» w.ivmu, ttatneţ 
«e*atn> erhip». 

D- • « id mdiv’idui -entru e- 
x'stvnţf, r,u j idcvptţ- a ne» ud 
idoli ui a*l Imonjuiit de U>att a* 


Spre un Drept politic 


Unţuie cuvcnltf unu* aatfcl de 
demiurg modem, luându-ae tpatt 
măsunle spre •-) ocroti d* rveu- 
ţ.ualeîe tiupioiiri ui „inviolabilul" 
xâu dbFte.rţiu c« ar puica vbm din 
afară, illtt lumea forţei u Intu- 

Axtfrl pnvţţc lucrurile, Dreptul 
detenta «cutai individului, foatâ 
fi numenalitatea juridicâ a timpu¬ 
lui acria fond nătruraA dir aeej*i-u* 
idee* directoare a apărării aferei 
de îijbvrtigu) f»» rH 0 tn«U în contra 
fot t' tuf *iw *f m». a (qr|at»f âo- 
C»aW şl mat alts a aer 1 tvdiflec 
»* prvxrnlatc pr.m Âtft- nul-late 
orc va ( ţn'vJui roşmaful atâtor- 
p iirr*V»l di* jurijî» Şl p»* ori a- 
n-ştU Vbr «Aut* pttn p;Uc 
ri. o wMfciW. degr.a^'du-) l- 


ŞPTţ 


a pr* 


T* 


înd-o 


nivel cu uuUvixtl ..sacri*- 

aaiwţiv 

pol-ii -u) fu astfel re Ut4 vizat, tr 
fmrnrie dr- drept, intrun rU'Ai-( 

r>li*JvuJ pr 'urHficUtaza L«r«tu-* 

ajFVtei tvica spre plşiumiş* g-utmi 
'0»ie «.Urâmiodu-ac tevaturii» «r 
g«ni. < dr tzălx* 4 Vnunt\+‘ o In rr 

i«;i 1 uiivc iiuiuiiueîs yr»tv*c In 


tr’o «trinsa reţe-a juridt 

Attfel cr«*deau e^amenti epoci» a- 
celeta, Aşa erau eL 

N«il »«i4«fc»n cu U*tt. altfel. Noi 
ne simţim cj» pirţl ah unui ace- 
lui«i întreg, al unui acela* nesm 
Iar m urau', trâirea fn comun U- 
u-a aceasta creştini, o considerăm 
ca «cop al v»i-ţii pământeşti dc-ăr 
cu pregătind saltul în planul ros- 
tinlor DtvlnlUţil. pentru care a.i- 
tuim şi cieem pc măsura umilelor 
noagtic puteri. 

Individul incadiat i ixrrivităţu 

prezente ace-*Ata subordin.nea¬ 
mului «atone cc- vif»e din rugii: o 
trecutului ri urcă Ip«t* viitorul de 
sloi a sl mintuint şi ai Intimi, 
Ai l-OXlM l**lt* ţftl Al hus -CO o rOŞ^M C- 
tâin cu sfinţenie, pentn. a putea 
împlini menirea noaslvâ tn aceas¬ 
tă existenţi vremelnică 

Dc aceea. în ▼i/lun** legionari 
Dropii nu vs mal !i (ti*«r o reţea 
.Ho relaţii mbH -individuAln. garan¬ 
tând t-bei tulea pi-rwisnri at«ton<>- 
mr ei pxpnaui loUliilMl. şîuHr'd 
i a iiglv'irentru r<* r‘'la , «1<»r ancwM» 
•n i'ţ'-intiil comumlâlii. c.»cnţuşlă 
tund nu o ? j-ir,taica tadii-uiuiui ci 


a funcţiei sociale, a funcţiei Intre- 
fu» u L 

A privi lucrurile din punctul dc 
vedere al Statului (luat )n Înţeles 
largi, pnn priams totalităţii comu¬ 
nitare, ioaeamnj a pr»vl politic. 

$i Dreptul nostru va fi de a- 
cro-a adânc politic, îu s«ru»ul că cl 
.a Cîrote du» »*Anul poparuJuU fi¬ 
ind nemijlocit legat de viaţa în¬ 
noirea şi riunul unilfiţll *»oliUce. 

Airasti furoAcă sub-jrdonarr p 
încadrare a brepiub*- Politica 
nu va îndemna însâ ci Dreptul va 
deveni un simplu instrument, un 
mijloc ckur pentru scopuri poli¬ 
tice 

Dr*pt comunitar, tn sensul nos¬ 
tru nu e acela cirt- ah))«*?(>- mleile 
ţclurL fie ele rhiar politic*, ale 
variaim deveniri zilnice Pentru 
no» Dreptul rxte expresie nemij¬ 
locită a vieţii comuniur cl nu 
r*te mei piodhnă a activităţii uuJi- 
vidualo nici simplu tnijtoc al Sta¬ 
tului Drept ai cnmumtate forrrra- 
»-a dtmp*"»trivă o tndi^ructibilft u- 
nitAto 

Cum i.urr.unitalr'a fnemuazA ca 
âitivfi x> entiUle politici Împli¬ 


nind o misiune pohtied, Dreptul 
acesteia va fi pătruns şi datcrmi- 
nat şi el ca funcţie a comunităţi» 
de sc^tv pute»t şi colori politice. 

Dar Dreptul acosta nu va o- 
gîindi doar întAmplă'" .vhimba- 
tcxarc doi a zi la » d v- exprima 
tendinţele adinei şi dc durată co¬ 
respunzând marilor prefaceri din 
(unţa însăşi a neamului. 

Manie curente ale desfăşurării 
politice şl nu măruntele apariţu 
<-ftinere vor fl asa de* -eţinute ri 
formuîatc de ordinea Juridici 
realităţilor respective. 

Dreptul cel nou al Lerlunll va 
fi aşa dar o funcţie comunitari, 
împlinind un n**t politic prin eon- 
itit.lrf» unei ord- juridice care 
să exprime marile tendinţe dc 
v»al* şl creştere ale întregului. 

Nu o modificare în terrorni mu 
chiar in construcţiile j* tdUv trana- 
m»av nouă din trecut. • "* funda- 

ntonUlâ răsturnare a tns* Ders- 
p*>ctivei moderne, prin afirmarea u- 
ncl vi-uni metafizice rtapectuoasâ 
cu ordinea existenţii » fi*ota di- 
\ na a omului, prin încadrarea 
naturală a acestuia în Ierarhia ce 
i^traptă de veacuri »â ' * tn sxai^ 
jit definitiv rrotabllitft. 

M.rcca I. Goruiteanu 


în forma tn care fi. găsim astâ^ 
drept urm» dlntr o bogat) trad - 
ţie a lui? E postbiL Dat In ac^ţ 
caz este de presupus câ întreg 1 ■ 
neam românesc a cunoscut bradul 
— deci a fost popor legat de mun¬ 
te Dacă am admite din contră că 
faptul de a-1 giri în regiune de 
câmpie Indici o scobor&re a oame¬ 
nilor du» locuri muntoase, sur-’i- 
nv o altă întrebare: cmre est* gru¬ 
pul de populaţie muntoasa care 
cunoaşte ab or.gmc simbolul de 
soţ al brad ului “ Iată atltca Între¬ 
bări pc care ni »e pune necorfa- 
orcftrrec de până acum a aceri 1 .t 
obicei - aşa de Înfipt în tfathUa 
de începuturi «neamului noştri 
In T*ra Mpţilor br»du». Impan- 
gltcat frumos, sc pune necăsători¬ 
ţilor — indiferent de vârstă, dey. 
am surprins oare caii cirtslt ci 
se pune la bătrâni. El rân>ân* sim¬ 
bolul soţului, adie» încercarea dc 
a se împlini cele de trebuinţ* ti- 
nlrului care nu ri-a Implin-t ros¬ 
tul său pâmăntesc 

Obiceiul cântecului e exm şters 
acum. dar un bătrân a putut să-şi 
aduci aminte aceste versun 
(Ţj-am adus): 

In ioc de bărbat. 

Un brad împărat; 

In loc dc mnirează. 

O brâdiţi frumoar - 

F. Floroscu 


inaugurarea anului 
academic ai insmuiuui 
Ue cultura italiană 
din Bucureşti 

Pentru deschiderea enui- i d r edrm c 
ol lozriiululuf de Cult mă 
Guvernul Italwm a horarff *4 ir-.mifd 
Ir» «ooidnlâ pe ExceUmţa Sa BaMlWO 
GltJmno dala UniversitaU'i dm 
fost ministru al Edacoţle» Nalumal* 


I actualmente Idet-preşcdi 


i Con- 


si tivim Superior al Eduraţia Natio¬ 
nal* şi ol Institutului Naţional pen¬ 
tru nelapilc Culturale cu stnimăta- 

e Rx rrienîa Sa r.a fine coolfrinta 
Inttşmmid 5timhdfd 11 Decembnc ta 
orele IM î» sala Fuîuloi'Ct Diitr^r.ri- 
rare Caml 1. rortHnd despre JTor- 
racle ideal* al* Utorurt (UiiaC 















































JJnl tg Drftfmbrl, 1940 




TU HI, FOC! 


Pe coastele franceze 
bateriile germane 
sunt în aşteptarea 
comenzii de deschi¬ 
derea focului. 
Paznicul scrutează 
înâl|imile cu binoclul 
gala să dea alarma. 

Până acum nici 
o mişcare! 



«ului gorman da, xlleU, u.tut. asupra londră. t,J din m.mbril 

M «t.uS,V. gornîai» 01 **“ PU, “' ‘ a ' V# “ Pa,a ’ U,a ,iind ,ua »' ^ 


AXA 


Iarna ce se vesteşte 

* 



Cişmigiul a îmbrăcat da ari haina alba. Zăpada a acoparlt copacii fl 
fcăncJIa pa cara sa odihneau perechile da tinoH fericiţi. 

Cal pa cara l-a surprins raportorul nostru fotografic întârzie să placa cu 
toatA ninsoarea abundenta. II încânt* oara paisagiul acesta splendid sau nu-l 
convine schimbarea neaşteptată a vremii ?.« 


Brevetarea primei serii 



Zborul fara motor a început „sa prind* aripi" şl la noi in ţarâ. Prima se¬ 
ria de piloţi legionari a fost brevetata alaitâeri. In faţa comisiei, tinerii pe 
care-J vedeţi mai sus au dovedit ceiitâţi de zburători cu experienţă. 



Cea mai periculoasă dintre armele pa Mare sa 
dovedit a fi In acest război mina. Efectul el — atunci 
când e bina trimeasâ — este nimicitor. Adevărata 
cetăţi de oţel plutitoare au fost rupte în două da 
explozia acestei maşini, lată In clişeul da mal sus un 
monstru da acest fel care-şi primeşte capul 


Faldmareşalul Macken- 
sen şl-a sărbătorit acum 
câteva zile împlinirea a 91 
ani 

Cu acest prilej bătrânul 
şl valorosul oştean german 
care a avut un important 
rol în răiboiul trecut a fost 
felicitat călduros da Fueh* 
rar. 



ZI după zi curăţitoarele de mina germane cercetează întinsul Oceanului pentru a descoperi 
câmpurile de mine aşezat» cu dibăcie do inamic Vasele care fac operaţia aceasta sunt mici şi nearmate 
Siguranţa lor o face aviaţia care determina în acelaş timp şi întinderea zonei perlculoaso Nu 
mal este nevoe de adăugat că ele sunt cele mal utila submarinelor care se pot ascunde in locuri ce 
sunt crezute de inamic sigure, dându-i lovituri dintre cele mai grei». 

Munca curăţltorilo; de mine este uriaşa, dar mai întotdeauna incununită de succes. Doaltfel 
echipajul unul astfel de vas e format din marinari robuştl şi cu multă experien|â. 



























AXA 


•Joi H Onc.mbrl» 


Un Mm american 
pnn de oenmism si 
ue uoie Duna 

(Universul) 


CLUBUL TINEREŢII 


o nrriTA < .\wr. ne far¬ 
mecă CU VOCEA Kl. CU 
on \<;Ai. \?pu ei inas- 
ctrrA şi nf. (Ni)tAopKUA 

TOTOn \TA ( I' ACCKN- 
TKT.E-I SIN( I KK 


HURIA JEN 


r *„!>,*» Hmlth. CTrimnlntA 

N«« Or*». Irif'* : *** P*««rrn*». 

Pr*4 l'nlTVttl. ritm R. O. C. 
nai* DMl. Rrpr** In***» >» • re,r * 


«I EM, 


Spectacolele Capitalei 


Trăire 

NAŢIO,VAI. (T»n) «"o*nrdU>. ..Ixa 
HH*. Rr«)iut spaniei’ 

M1'l>IO iP |» Aroxel): ..Oinmlr 
■ i l"i l*rrfrrt 
RL C.IN.A Al ARI A iSpI IndcperHlen- 
(#1: .Papa -r lu*lmr,tr 
l.l PTA Şl LUMINA Sir Urnniwl 
Omu*r a *1 ttwra' ttmulneu *» wam). 
SĂRINDAR (Sfluliidmr). iXli şt 
l'nnir 

K.VCE1-NIOR fHtr D-t nil: Prr 

mlprA .VAntr*tnni. «Ir păşiri' 
TEATRUL ION \ASII.KXI (Pa.aJ 
(Cornordlil: ..An/let car.dHn d* pa- 
pUffiQ - ' 

ROW TEATRUL TtDOB VUM 
ThS( 1 fMi I lpic*nll. Titanic 

Ci*te»nntnf/rttfe 

ARO : ,.Ciobul TJncr*( cu GloO* 
Jf»i. Jarnalc n*»nJ. 

CAPITOL (B-dul plftabria): „Urme 
firme” cu Kciulin SAdcihaum şi 
Jurnal* noul. 

SAVOY M aica Victoriei): „Ultima 
noapte" şi „Primul săruri 
rviAR BOULE VARO -H-dul FII** 
beta): ..Holrl Imperial” şl .And} 

Ilari!» m»llon*r\ 

SCALA (HO BritUoa) : „Inamlcu 
ne pJixiejjfle" cu Kenc IVIlzeo, 

Kolf fVrlh şi KirMen Herberr fi 
turn»Ir V V A. şi Roroiawc. 

Fl'GAI. (Bd Fll«ahe(a) : ondo- 

tlertr şi Jurnal U F A 


PAriLE IRU MiUaarl) ■ .. Amcnln- UU.V (Şoa. Giurgiului). „Cmciadele" 


|Ari" şl „C4nd felinare.)e *r illoţ 

I LORIP.A iB-dul Ferdinand): „UHI 
mul lanialer’* şl ,.CA>tlrt(nml I»er. 
b»-u|ul" 

VOLTA-BUZEŞTI (B»»*efli): „La r*a 
cruce de vănlurl” şl ..Mtrtroll plk- 
tfciţri (Technkolor) şl Jurnal de 
rfcrboiti rerman. 

CARMEN (Dudtţtl): „PTlelena nou- 
IrA moartea şl .Umbra morţii” 

UNIREA iR-dui Filantrop!*!) t .Vkna 
cAntA, Vino* danaeaaA* şl ..lungi* 
morţii". 

AIDA fUbovei) : ,Aor» de noapte" 
*1 ..Femei blnulla”. 

DACIA (Şoa. Ştefan cel Mare): „Ol 
palru cavaleri’" şt „O aventuri dis¬ 
perai*’. 


şi ..Mlder Zerr©*’. 

ILEANA (Sir. A vrie): ..l'mbr* la 
NIcV” şl . RAabunarra 7culul Hlna" 
Bl N llKirleşH) l av“!cjda BOU) 
n-ood-ului” şl ..ItitAMa aurului” 
NONI iHtr. 13 HeplembUel : .E ali 

bai rână” şl „RAaboiul fulrer” 
TRIUMF <Ortvl|el>: ..\ u «unt crlml 
nai*’ şl „Melodia loblrti** şl Jurnal 
VKNUS iDudeştl): ..Kinlcranta” şl 
„Ol Irel muşchetari" şl jurnal. 
UNIC (M-dal Filantropiei): .Cui d 
corecţie" şl ..Invitaţie la dana” 
GLORIA fVArfireştl): ..lndl«er P ţ|| • ,1 
..Viaţa furaţi", 

«BANI) (OAiiiaşO: , Secretele Mării 
Roşir şl .Xupul alniuratlr la 
rta" şl Juma). 


Miercuri 44 Decembrie 4940 


ARPA Ifltf. Ellaabeta): ..Misiunea »e- I 5 Mch«d*n|l 


RADIO EXPERIMENTAL 
3?ţ m D2M Jril» 7 kw. 

R ADIO ROM A NI A 
tfrr* m IIP kHi IN» kw 

radio bucur r.sn 

W5 m IM «H» lî kw 
RADIO ROM ANI V RADIO BUCU¬ 
REŞTI ai POSTUL PE UNDA 
SC ORT A M.4 m 

IŞ.SO Ora. Munci d* Berilor <dl»ei 
Virarea lui Roma© şt Serbare la Capo¬ 
taţi din „Rompo şl Julieta” lorch Fi¬ 
larmonica din Londra dlr de llamil- 
lon Hartvi; Arte din „Damnaţiunea ţul 
«vooc MireUte Rerthonl; Uwer- 
urA Jo ..Benvenifto Celllfti" orch Fi¬ 
larmonica din Berlin) 

Hon- Anim o aula de ani. de prof 


rrrtâ”, eu Diiuvla« I alrbanka Jr. Şi 
jurnal dr adualltale. 

E.I.VSLf. (*tr. Duamnel): „DlamanleJ» 
*qnl perlculoaae ‘ şl ^Cierouuno ". 
r FMI NA MLI Mi-Jirh. flotai 
.Sachrr” cu Sibllle SchralU. şi jur- 
nşlr d r rirlmla. 

FRANKLIN (Mir. Franklin: ..Marro 
ruin" •! . ("avalrada fanlaatlni". 
MODEL tP ţa Dr. Buleneu): „Nopţi 
In Alier*’ şl ..Alarmă in nopie”. 
FORUM iB-dul Kll«4»l»ria): . ( Anlec 
«le ieairitn” şl ..O diavurjţie aetua- 
ţinnalA". 

OAtNIA 1 MD Schitu MSgureanu): 
fna’ula Fmlirauţilor" şi ..Fainele 
«Un BaakervUJe" şt trupa XIII Mf 
hAUeacti. 

BIRUINŢA OUI. Fllubcta): „Covo 
şalul de»a Nolre Dame" ş) „Ce fiii 
Iu «r l aoacrA-mea’ 

P ARIS (Rahifrl): V orbeşie.cnl de 

rtraioaler şl ..Adevărul lodrirH". 
M.AKN.A (Calea Gr» viţel) Şarpele’ 

ai „Parada rea mare” şl trupa THi 
MUtAJleacu 
M ARC OM (C)rlvlţrl): ..VArlelle” şi 
..ParadLiul %-aiaboniilor' şi 
M. Medelanu şt M. Bejan. 


Ull!t’ „COLINDA* e An tecul tradiţiei 
nnavtre de Dan Bolta leu exempllfi- 

10 O Serviciul da şltrl germane. 
»03- Rodlo-iumal UV) 

S0.Nl: Grorgr lacooevici iviolonccli şl 
louf Pmner (plani SnnalA op 2S In 
Ml m'nor d* M.ix neger 
ta Vi Lieduri germane (diarurf): La¬ 


crimi Jlnlştlte de jţvhutnann ivoe* 
Karl Scbmllt-Wnlicri; MoimAntul Iu 
Aoa-reon de Hug» Wolf (voce. leiUr 
Lahmann); Dedicaţie de Rich Strauaa 
(voce Hetnrich Scbiu^nusi 
2100 ORA CF.RMANIF.I 

I Swtlle tupcrloorv ifcrflr.cjtl şt cre¬ 
ditul ţâiAnejc In Oormanla. da prof 
A|y«l.! Cule» 

II MuaicA rarcutatA de (draol ger¬ 
mani 

TZW Radio-tumal ţV) ; Sport 
:?.») Mucirf din filme tdlacurt) 
Ff g din ..NoutAţt** de Hrndorwn Vl’i 
din .^Steaua mn norocoo»A” de Cor- 
Hon; Melodie din „Preţul unul «Arur 
de Mujica tvoce Jwfi MnJIcai. Val» 
din .IremUbilul - de Doelle DouD fox- 
Irot’Jrl din -Rap»od!n dlabolicA" dv 
Berlin. CaMoc# Hlu „Napoleon * de 
tnA" de Oielha 

23 V) Juma) pentru MrAInDUle in 

limbile : germani Şi Italian* 

JJ »0 Muriri de »a a Idiscurli Fa» 

► pclti»; Fax do La Rotea şl Caoov 
Jonea 

2390 Jurnal pentru ctrlinAlate ta 
>lmb» franccjA. 


Joi 42 Decembrie 4940 


RADIO EXPERIMENTAL 
3*0 m n73 fcllt 12 kw 
RADIO ROMANJA 
1RTJ» m l«ft kH* ISO kw. 

RADIO BUCUREŞTI 
32.4 m WiO klt< 2 kw 
RADIO ROMÂNIA RADIO BUCU¬ 
REŞTI ri POSTUI. PE UNDA 
SCURTA 33 4 m 
TOC • OnA DIMINEŢII 
13 15 • Ora; Col* apelor Dun&rfl şl i 
Bare' Salina. Informaţiuoi artiallco |l 
«portlve 

IA30 Roniini* voce; D-ra L.va Cr4- 
clune»cu. »cr,mp »a plan da Boldeam» 
in micul erAtel uitat <Je lume da V«- 
. «ttAgru. L:i cine le gândeşti <*JnJ 
trupa | p|g ni |, t Morllnl Dr.igoU*- pi»ve»le 
veche de Va»ilnrhe; Pentro m')«! tilde 


1.1 A iGrlvIţet): ..t a»a de corecţie" şi I L«on La fjntâoa cu galeuUt de Mon- 
. Inv Itaţla ia dana". ( Ha 

AI.fAZ.An (Colea Rahuvel): „Primul , -' 1 ‘ w Serviciul de ştiri germane 
bal” »l .Ştrengarul” I ,4 00 Inrirumeote diTertle id»*c) 

Minurr* ir.i». e*_,i Pc ' x d *' CnRoşhio iMIhaţ Dan*i#l; P*r- 

M» Olt IŢA (Calea Mufllurl ..Pnmul fum dr nr ^ u . ot orMh T»ngo 

ILU". cu Dramin Lhirbln. şi „Bala-1 fmr de H«l»lfa« ipl.m Peter Kreuderl 


lflea", ru Nelaon •‘ily şi dona Ma- 
ae». 


FOXY (Str Ltpacanl) Foriuna". «*u 
Tontaa Miicheii şl Fredte Rarlholu- 
mev. şi Jurnale F F. A şi Luee 
Dl AN \ : ..H, O S. C aria- »• artişti 
nmVDID. ..KJloabrUi şl Foxe*”. cU 
Deile Davl». şi „Luna de miere io 
Dall>", ru Madeline (nuli 
Oni'ON (Sir II Iunie) ; „Trandaflnil | lur»l 

InOugerat" şl JMâtuşg din Ca- I tşoo ORA COPIILOR 

J I „Dgnilji prepeleac" povralc de I rtn 
DICH1U «Htr llnmknll; „Vrăjitorul Creanv: nierpretiitâ dr elevii Colegiu* 
din Oa" şl „Se aprind flrlUle". I««» Nai'ooal Sf S-va de »ub dlmcU* 
TOMIH iat|*r**l>: .X. riwruro d*H‘ îu i. Con,t An,oowu 


H 10 Radio Jurnal iii). 

*4N; MucTel exotici Idlnctrrf)’ Sui¬ 
rii nriemalS de Pop» rPiiarmontca din 
Berlin dir d<- SchiBldt-DoerţleiR!, C*n- 
lec d# dragufte penan de Rublnatatn 
(voce Thend.r Ral'nplnv Dou4 cântec* 
indiene de dr»go»te. Dnui arri din 
MarmiP* de H^bnud f>-«>ce Ccnrşe» 

Tbitl): O^ka-rull* de Knleht-Kbibt 

Filarmonica d»n Berlin dlflj de autor* 
Radia jurnal (lin. Jurnal eul- 


\ imuri" şi „Trrhue kA m* luboftP' 

VOK.A (iiorobanţi)’. „Vrgu wfc-ml În¬ 
şel bmrbnlul** şl ..Suferinţele tini 
nilul Weriher” 

1/ltANDA (V«răreşti): „Balalaica" şt 
.Departe de ţari” 

n.LKŞ IţH» (olrmlda): „Comoara 
din Intuia Piraţilor" (Operg com¬ 
pleţi) 

nmiMA (B dul Eilaabeta): „Deltr" 
şi „13 Scaune". 

AIII ANO (CAIAraţl): „Moartea obo- 
tiU“ >1 „Ca*a rtr corecţie". 

1 1ZFANII iStr Lircanu): Drvnoţtc- 
ntţll suarter şl ..l’clraşul d»o Ore- 
gpn'" şl ..Auaambltil dc reviale 
(«ecu grM u • laşi 

VICTORIA fDudeşO); ..Rivala" şl 
. > ale» giranţilor’ 

HAKCLI.ONA tStr. MAgurele) r „Vin 
plptl** 4 şi „Reyltta Deviatelor*' 


de N 0«n«e»; conducerea murlcalA 
Gh MAivulmru 

fî Jurnalul cnpJUor dc Mc<ş Cortarhe 
DAmi»n-B.)gdl*iC4tl 
19 00 Ora Muxtci ardelean* vor* 
Ion Mâcfnvanu Sabin DrAgot «I 


P]oala>mt ploaie pe bo»are; b' Lume» 
zice c* nai» lolru; MU Timlje ap3 
rerc dv BredICganu; Revedere de Aur«*l 
Eliadc. Halduceaae» de Bnrgovan 
14 20- Orcheetra Radio dF de Th 
R-ig*l»ch! 8alet Indian dsn .Lakme" 
de Dellbe*. Balet din ..C'dul de M**- 
«enet 

19.4» Serviciul de ştiri germane. 

20 00. Radio Jurr»' (TV) 

M2o Mlball Aeo#utu (vocal şt Orch 
Radio dlr de Th Roeatxkl * Prologul 
din ^Poiaţa” de LeonenvaUv (voce' 
Mihvll Amlutui: Inlermrrto d n „Ca¬ 
valeria meUcan*” de M»»«*»gnl Ar'e 
din . Trobadurui” de Vi<rdl »eere M'- 
hn(l ArnAulu): Ooo-ik de Mujwdrgelcv 
Monologul Iul ..Oo*!v G-vljetcw" df 
Moc'orgşky (voce M'be't ArnAutu) 

TO 45 • Dreptate leg'onariF de A- 
Irv mdru Veraell 

21 00 Qu trtetul C «I vel (dlreurU 
Ounrte» In re major nu R up *4 de 
Ilaydn Men'ie» şi Scherrando d<n 
Qu^irtetu* no ** cp 3 ru» 5 de Havdn 

3130 Wanda Landowako e*nl* )» 
eUveetn (dlarurl) Fanlerla cromatlri 
t Bach 

îl 30 Concert d* vl>ari Aleaaodru 
Tkeodorevtni Son»la tn do minor de 
Orieg. Adio* montana* de Saraaatt: 
♦ernedft rpanloJA de Riret 
îtbO- Widl» Jurnal iW, Sport 
32 25 Screoa/le (di*'urtv fterenadA 
rtv Dunbril ţi Se«ro«<ia «panlolf da 
Ch»mmjda (u’>» a V')mi)iv i îi Br»l- 
Serenad* de T»ri »v w-p Vmelit» 
Golii Cureţi. Se-eradA t»rl“A de Eleve 
lOrth »lmf dir de autori- S"»«n»d3 
Io vot major dr Aren»x\-: Sc»emd4 d* 
Rrohrna (v«k-« Seh*n:i* W»lleri Se- 
envdA «pinim* de niret 
T* "0 Mutici pentru \'r* p*l»U* Ifl 
ml' I* eermknft şj Uji'-in* 

Î3 lrt Mutrei uş»nrfl idl»rur1l Slnw- 
ox de Su*»»ln f« T»nnr< de Orlşndl* 
(voce Fcrnando OrUndi'i, Cam» aiul 
a p*oan d ib'e de W-nklrr 

TI V) Jurnal pentru «tr&'n*tate In 
Imb» wngte/A 


Sportul românesc 


VACANŢA!?... 


Oficiul, \c7onul de foolbnll 
«le inchit. cu «ixcepţia clilnr- 
vu rotanţo cori mui aunt dc 
jucat. 

Peste o MptâniDud suu doua, 
dupd ce aceste ul(im«' întAI- 
nin vor fi corummote, foot- 
bull-ul va ceda ţius-jJ aporturi¬ 
lor dc iarnă. 

In neeMc cile, majnritnţcu 
ţfrupArilor vor acorda comedii 
jucătorilor lor cori suni Idsuţi 
in plnta Domnului, fără si se 
mai intcr«cxc cincm dr* ci. 

O ur«-şnl5 fundamentală ! 

NicAcri, peste hotare, nu ao 
procvdcard aslfc) legătura 
dintre grupare şi echipieri cate 
menţionată in permunenţă prin 
creinrra unui program adecuat 
aexonuhii lnch<*|ul, în scopul 
asigurării unei continuităţi in 
precrătirca fivică a jucătorilor. 

Numai aţa ponte fi păstrată 
formn care un »o/on intreg a 
fost asigurată prin nntrenn- 
tnenfe severe. 

Dintre ^TUpările nunâneşti, 
numai puţine sunt acelea care 
au înţeles importanţa acestei 
măsuri şi mu început s'o aplice. 

Amintim de V. C. Juvcn»»i.s 
care, după un jir întreg de 
victorii in campionatul Divixici 
secunde, nu şi-a trimis jucă- 
lorli la vatră ţi «■ontinui să-l 
supraveghere *)i să le dirije/.e 
aclicitHtcH sportivi şi în tim¬ 
pul iernii, prin crciorca unei 
terţii dc Hnrkcy pe ghiitţă ţ'i 
n uneia de sky. 

Pihln roş-albaştrilor Irebur 
aă fii* imitată şi dc celelalte 
gropari din Divixia Naţională 
A. şi B 

P. Manolcscu 


Va fi angajai un antrenor 

pentru echipa naţională de hockey 

El va rămâne în ţară limp de două săptămâni şi 
va antrena şi echipele de club 


Kchipa naţională de hockey pe 
jlhMft va avea o prt'ţăUrc raţio¬ 
nală «t o activitate internaţională 

lr.tr noii. 

Secrc-LaruJ rlLrectoralulul hoc- 
key domnul AJ. Botez, a'a Înapo¬ 
iat dlntr'o cilAtrric cure v« avea 
urmările cele mai interesante pen¬ 
tru evoluţia hockeyul nostru. 


1NTR ADEVAR, IN AFARA 
DF. MATCHUR1LE INTERNA¬ 
ŢIONALE PERFECTATE. SE¬ 
CRETARUL DIRECTORATU¬ 
LUI, A TfL\TAT SI ANGAJA¬ 
REA UNUI ANTRENOR PEN¬ 
TRU ECHIPA NAŢIONALA. 

EL VA RAMANE IN CAPI¬ 


TALA TIMP DE DOUA SAP- 
TAMAN1 SI VA ANTRENA Şl 
ECHIPELE DE CLUB. 

Se parc dcaaemcnea că echipa 
naţională va participa ia un maro 
turneu internaţional din Germa¬ 
nia. 


Proectul nouei legi 

a educa'iel liz.ee este in curs ne redaciare 

Din informaţiile pc care le deţinem, in mo¬ 
mentul de faţă, la O. S. R. (Organizarea Sportu¬ 
lui Românesc) sc lucrează la redactarea proectu¬ 
tui nouei legi a educaţiei fizice, in cadrul căreia 
— in spirit legionar — vn fi organizat intreg spor¬ 
tul românesc. 


DIN TOATE 


CATE CEVA 


Gsrarl a dominai irai repriza Oar 

a pierdut într’a cincea... 


Boxrorul romdn Gheorgh* Ghe- 
rase, aclrvcind la Parie sub nume¬ 
le de Gcoryes Gtrard. a reintrat pe 
ringurile parisiene, tntriun malch 
cu îdndTul Victor Siun. 


Dominând net pnmel c trei 
prize, Gerard a pierdut totuşi 
I matchUţ pnn oprire în reprira 
cincca, xii/crmd nti acr>d«nt cu- 
rtoş; şi-a rupt muşchiul antebraţu- 
I lut drept. 


LIBRAR IA-PAPETARI A- EDITURA 

CONSTANTIN TEODORESCU 

Calea Victoriei 28 ţin stradelă) 

MATERIALE DE BIROU 

Preţuri mărie avantajoase 
Aiurţlfneut complet al produselor „Ciraţlosa" 


Teatrul legionar 


0 noua regiemeniare a sşQrtuiui kiddie 

La primăvară, n» concurs internajional 



şi unul naţional pentru amalori 


(Continuare din pag. H-a) 


Pc crIu particulară aflam cS 
pc viitor alergările dc cai, pre¬ 
cum si tot ccrace este in directa 
li*Uături cu uceste manifesta- 
ţiuni sporiivc, vor avea o orga¬ 
nizare Aoua. cum şi o nouă ad¬ 
ministraţie care să dea concursu¬ 
rilor sau reuniunilor o altă aliu- 
râ şi semnificaţie. 

★ 

IN PRIMUL RÂND — DUPĂ 
C CM SUNTEM INFORMAŢI — 
SE VA CONSTITUI UN COMI¬ 
TET CU UN ANUME NUMĂR 
DE MEMBRI. CĂRUI A I SE VOR 
ACORDA PUTERI DEPLINE Şl 
CARE VA AVEA DE ORGANI¬ 
ZAT ÎNTREGUL SPORT HIPPIC 
SUB TOATE FORMELE LUI (RE¬ 
UNIUNI. EXPOZIŢII. HERGHE¬ 
LII, CONCURSURI INTERNAŢIO¬ 
NALE. ETC). 

¥ 

In al doilea rând, sunletn in mi¬ 
au ră ai anunţăm ci in curau) pr 
măvrril 194) la Bucuroşii at* vor 
organiza doul mari concursuri hJp- 
plce ; 

I. umil cu caracter 
internaţional la care 


jlrrşi Nici mărar genialitatea lila- ollr domenii, nu vor putea fi tole- minţim Hrrât culmile, cori au in- 


rgri a unor suturi dc mtonanţă 
europeană nu poale motiva azi aar- 
mrnea rrpretrntaţU. Nu »e vor mai 
putea iolvra da agi înainte ademe¬ 
nea «perl acalr, n»rl »ub pretextul 
descreţlrii frunţilor, ţj rwi *ub cel 
a trăirii sau experimentării unor 
teme tdeologţre, deoiirrce (oale are¬ 
al# iurme parazitare de teatru, ca 
şi cele diriti imorale nu au decât 
un aîngur reruilal : tobortrea nive¬ 
lului \«lorilor pe varr te natc sie 
in ipwtiluil 
Tenirul l('gtuni»r va Irehul deci 
*m n*«pii)gă ca atreine de esenţa aa 
şi chiai dc reatilAţile arte) şi Inră 
şi ra pcriroInHke guatului publir 
Inrenârîle de a «r impuni’ *ub di* 
»mc ţiţluri, — experienţă drxmti- 
fieâ, pi» rifl trecutului ele. — uu 
lehtru pre«»eupat numai de de' 
crierca, ru mai multă m»u mai pu- 

I ina rAidtiră *»u IvhnicA. a fapls- 
ur mărunte ale unei aorietâţi oh’- 
diorre, mau *k analigne rnctrmtirtic- 
ţille intrlcrtUale a cin» ştie w leo- 
retiriau al virili, 

Supei licialiuira, eayloataraa I 
deilur. srrpiirţumul realităţi cu care 
legiunea a luptai şi a In» iu» şi 


ralc nici In toatra. 

Lut* clar deci că teatrul legionar 
nu )i putea continua tpliilul tea¬ 
trului de erl ; r) va trebui »* adu¬ 
ci pe arenă acţiuni şi pasiuni inal- 
ţălnarr şt bârhălerii Nenlimentelr 
n|-iutr de al vor trebui aă fie ca¬ 
pabile hi râiceoleMtcA auMetul ruui- 
ţirutlor. ridicând In aupralaţfi valo¬ 
rile cele mai alea*. 

Credinţa, iubirea «Ir nran». bucu¬ 
ria muncii, cântecul faptei apiri- 
lul jertfei şi tun le «rlelalie valori 
şi idealuri, pe car* I* celebrează In 
doctrina »s Legiunea, pe cari le îm¬ 
plineşte rllnlr pe ullr şantiere- »cc- 
şlra aunt valorile cari vor trebui 
>»ă lormcr* şi fundamentul natural 
«I Irul ruliu li'ţfiunar 

Proriic problema est* uşor de 
rezolvat, «âri areale valori «uni va¬ 
luri eterne, pe «arr 1 .vglunee, ca şi 
favri»mul, ca şl waţluaal-MM LallA- 
mul. in opera lor de ridirnre a 
lufli’lului iwiirliear, le rrltiproa|iâ- 
laoră. eliberăndu l« de «sura Ifcvată 
dr dominaţia abairuci ideologica a 
ţun di lorilor marel re»utbţi) france- 
st. Dramele Iu) Sopkoclr. Khakoa* 
prorr, Corne)))*, ca »ă nu uiai a 


vor fi Invitate echipe- 2. un concura naţional, rezer- 
le naţionale ale pute- concurenţilor amatori, neconso- 

rilor Axei. | eraţi. 

lin „turneu aTŢriilor nairr 

ie 21 şi 22 sau 25,26 Decemvrie 

în Capitala 

fio prorei, tare ar reuni inlr’o fompoll|ie 
amicală pc Iniroa Tricoor, Iruus, 
Rapid şi IIpensia 


Zăpada a acopont, parţial şi cu 
puţini rexiatenţâ desigur, terenu¬ 
rile de foothall Uxrmai in momen¬ 
tul, hi care se vorbea mai insistent 
de organlrarcn unei competiţii dc 
*AFI)â 

Vacanla — tradiţicnala vacanţi 
nefericită — începe aşa dar pentru 
(dat* lumea Sunt uoai’ câteva ex¬ 
cepţii care vin *i dutârae In»a lo¬ 
gica acelora ce pretind ci nU sc 
poale juca la noi târna. 

Sunt matchurilc de campionat 


AUTOMOBILIST! 


•comsmiftîti 80 * > 
«outândAnd 


HUSE DE RADIATOR, CAPOTA Şl FARURI 

„SSL «. TANASESCU 


vina accntel* iodoal pănîrâril 
drpăşil faplclc. incidcniclp. din rj- 
ri* k« năşteau ca »â atingă înălţi¬ 
mii* cerului prin valorii* p* cari 
I* urmăreau ia ideal, iată practic, 
activul lr-.tirului legionar. 

Tiatrul nle in»ă şi o forţă n>~ 
rialâ şi ca ntarr el trebue privi! 
şî mai alea or«anisat ţi sub acest 
asprei. 

Trciând aci asupra principiului 
organiiârii teatrului, care rMr iu 
funcţiune de coloarea omului ac¬ 
tor. şi na de legi. regulamente ari 
fonduri, ne ri/m opri tn final nu¬ 
mai asupra sensului vor iul al tea- 
irului Irxiooar. 

Tealiul legionar trebuii* vă (ir un 
teatru arteritei) mulţimilor. AHr-! 
moţiune.» aceasta, cure nu fiice dr-1 
rât să transpun» in ruvinle, una 1 
din cela mai laiegitriie nevoi ale 
lumii legionare, pune nu oumai j 
probleme aălilur vaal* şi * preţu¬ 
rilor. tinzând aa f»(â din taalru 
un adevărat serviciu social, ra 
şcoala primară de pilda ci şi ţ»f 
xrria a repertoriului potrivit Snv 
ttnurnlr cit mai vtmpic dar reper* 
»eu<ând »aUiri cât mai mietuc- idol 
cât mai limpezi. «*n(H*lc căi maţ 
r*»col»(*, ItUâ temeiurile ktştiul 
taatfu pentro mulţimi, pt car* va 
(relwi »it-l crrvae Leg tune». 

Si încheind In conştiinţa vl*h« i 
nonvtra producţiuni dramatic* dr, 


Ce fac în America 
Toma Aurel 

si Mitică Teodorescu?.. 


... inia o inirebore p© care le-o va pune 
probabil directoratul de box, cerându-ie 
un „raport de activitate** 


Ce m«l (ac T r *m.i A ic) >i 
Theodorexcu in Sutei* Unite T 
I«tâ u inlrabarr cu arăt razi tn- 
U‘iet*gnţi şi mai gravă cu făt ş»-o 
pune .'l duc-» It.ratwl de box si o va 
pun* in mod oficia] celor dai b-i- 
vi'un. 

Ntci Toma mei Miilea nu *d o\a» 
lut vrvun .«*mn dt* viaţă 
U)(Uneio vrşlţ f] ar.Hac pc To- 


România cumpără 
tutun la Istanbul 


FaL Vlr4®ri*i Nu M 

I xecuţic Uc-p/t-ţjbiU. Material dr pr*«»a cahUla 


TrDfnn 34S-B1 


UfTANIlUL -- Cumpărătorii to- 
mâni de tutun, care so află 

pană acuma, za trebui xâ «obllnîemf n '*^ ’* iounlâ ci jnî. n- 

cauza . lip»,, unai xup*-rio»rr (««* ţi/jnca: " d,. a nim?. ' • d*n r «*• " 
«cpţli de viaţă slăbiciunea rrrdin- Depui JJOOO kfcr Ij«uu d> 

M o* | ion al r Ariâri le gv*n» tn»â . p mj| . bj0 , ,, Ul „ ni 

ţ*!-” » ’* ^ *• to ).«r .i v... 

Anton BoloUk I ţ0 OiKi ky «iu ..Sanuuu • 


tuş Aurri 1* un de titlul mon- 
oui, in goană după adversarul, 
lî evilg. 

Ajuii menu 

Ml Ură Tvodt'reovu dcoa^menis* 
Imro sen* fericită dr vidam, 
campumul FUsfnAntoi merge* pc un 
di-,jfn glorie* $» dlntr'-.viaU, nici 
drl» cel nu * mzi tgflil nUio vest» 
Ac#»au tir* rr a Jntr.gat pr ac¬ 
tualul c indurator *t directoratului 
ou . exclus tf* ■»* k« Cfăr* ce¬ 
lor dui boxturi *d» zctivit*- 

ic* s\ noii* #ngaj*mcntc- 

Se pare cft Ir» acest i*ns »<» va 
str- U Nrw-Vork unde »uni cci 
hn campioru d b v* c#r# „un 
raport de acDvittrU'’. 

Cto *>1 ‘unt ds'riguT box* 
prv.f**ion)«U, dar nu c»»c mai pu¬ 
ţin adevărat iă d* acUvItalca lw 
f'U- lezat ? numele ţări» ») 
d,r«"-tmu»ul are irvpwil sâ fe* tnle- 
jririerz* d,. muduJ cum prestigiul 
boxului romă o 

ui t ce» d *• b 'xcurl luptă praU* o- 
t*s»n ^ub !)U-*J dc caiupiOiu a: IV>- 

n&oin. 


restante. 

întrebarea «-te fire axe 4. Dacă u» 
timuJ match de campionat .w dis¬ 
pută obligator la 22 Decemvrie, dc 
si nu sc poată juca amical 1» 
15 sau la 22 Decemvrie. L 
Iată motivul pentru care «• poale 
vorbi încă dc roatebun zm)caic 
deşi zâp4ida a venit 
Şi intr’adevăr, unde din clubu¬ 
rile noastre se gândesc tn mod se- 

_i la organizarea unui turneu dc 

iarnă pentru sărbătorile Crăciunu¬ 
lui. 

Un proect mai riscat 

PRIMUL PROECT ESTF. ACE¬ 
LA AL UNUI TURNEU INTER¬ 
NATIONAL CU O ECHIPA IU 
O OS LA VA CARE AH FI POSI¬ 
BIL FENTRUCA FEDERAŢIA IU 
GOSluWA A RENUNŢAT PEN 
TRl» MOMENT L.\ CUPA DE 
IARNA. 

EL ESTE INSA MULT PRF 
RISCAT CĂCI ORICUM FACTO¬ 
RUL CLIMATIC JOACA LA NOI 
UN ROL CARE NU POATE “ 
NEGLIJAT. 

Un turneu indigen 

Dacă kfeea unui turneu inter¬ 
naţional va fi abandonată dL-i cau¬ 
za riacului pr<s» marc. acc<.‘a a unei 
competiţii ,»micalc p<*ntru zil<*lv 
Crăciunului e*t«’ cjun cv in cc n>M 
ti\nsnL*nlă 
Toate grupările .»ur«ţ Intr’o situa¬ 
ţie fLnar.aarâ dificili D * c e*t I ur ” 
ntu aimcal la Bucureşti ax puri* 
aduc-e o uşurare InsemnaU i.i pro- 
birou Uiitriilor. 

TURNELnL AR URMA SA SE 
DISPUTE I^\ BUCUREŞTI IN ZI¬ 
LELE DE CRĂCIUN SAU LA :l 
SI 21 DECEMVRIE. INTRF. CELE 
PATRU ECHIPE SUCUREŞTENF 
SAU SI CU PARTICIPAREA Rl- 
PENS1FJ. HIND ASTFEL UN 
TURNEU AL PRIMILOR PA¬ 
TRU DIN CLASAMENT 
POSIBILITĂŢILE DE ORGANI¬ 
ZARE SUNT STUDIATE CU CEA 
MAI MARE ATENŢIE Şl PANA 
DUMINICA SF. VA CUNOAŞTE 
REZULTATUL 

In oriei» c m e totuşi bine că riu- 
burtle noastr- au păi'^il meniall- 
’alo* fi şcUvlRiri sc termină O- 
rf:* a cu uJtuuul miich dt comp»o- 
iBkl 


Caravană universitară 
din Italia la Bucureşti 

Relaţiile .-sportive româno-ila. 

Uene vor f» şi mai inlcn.»* in 
anul care vine. 

Sunt in perspectivă diver>Q 
întâlniri, in cadrul cărora spor¬ 
tivii români vor înfrunta repre¬ 
zentanţii sportului italian. 

Astfel, pentru primăvara anu¬ 
lui viitor — probabil in Marii* 
vau Iunie — sc procclcazâ tur¬ 
neul la Bucureşti a unei cara¬ 
vane universitare italiene, caro 
va cuprindă echipe dc: footbal), 
başketball, rugby şi atlelism. 

Un mare concurs 
dc lupte grcco-romaiie 
la Timişoara 

R&mb&tă 14 crt sc va dcslâşuia la 
Timişoara un mure coiK-urţ de lupi* 
Rneco-romane, ta care vor lua porte 
firupftrile: C F R. «Bucureţlij rj 
7 luptător. CFR (T)mi^>ara) cu 14 
îi U D R cu 14 luptAtorL 

ConeuwuL a probar d* Directorat, 
va avea următorul pmzram . 

C'ai. aer : Burcovki (U D II)—Duca 
iC-FJL — Timido iiriu. 

Cat p»n*: CYblea ICFR-Tml.) 
—Popa (C.F.R-Buvur*ţU) 

Cat. a.foari: Horvalh (U DR)— 
Prpa (C. F R -Tlm ». 

Cat mlJI«K-ir A: D«»f) ţCTR-Tim) 

—Şandw (CDRJ. 

Cat mUlocle H : C«»cr^ (CFn-Duv ) 

—Moldovan (CFR-Tim ). 

Cat itml-rrr» •. HoVra (CFă-BucJ 
Ghlmeş» (UDR). 

Cat «re*: SuiO»ba «CFR-B':C >—* 
SMcrUenbeck (CDRi 

In curoul lunev Ianuarie \.i □i’r» 

Joc un nou «oncur». de data acwuta 
ta BucuTOtU. 

Şedinţa importnnla 
Joi, la O. S. R* 

Mâine seară, la O. S, R. va 
avea loc o (oartc importanU 
consfătuire tn legături cu utili¬ 
zarea sălilor de gimnastica aie 
şcoaldor dm CapiUli. pentru 
antrenamentul de iarnă. 

Un nou campion.'»! 
naţional dc ti** 

Camp’onalu! naţional <le tir 
cu glonţ, poziţia in picioar?. 
dt<lanţa S0 m. nereremal. va 
ave» loc la 22 Deccrohrir. ora 
9 dimineaţa pc stadionul A. X* 
E F> 

Campionatul va fî dotat cn 
o cupă de allenge şi premii 
pentru primii cinci clasaţi. 

Al doilea antrenament 
al H. C. Juvcntusului 

Pregătirile echipelor dc KocLry 
roiitmud cu mar* atrofie ş» m- 
fens 

Asear» a fost rdudui H C. Jv- 
DZntiuttlki mi fa cn antrenament 
Şi o făcut sub ctmdncrrea ini 

Paul AnasUsw un antrrnammt 
foarte rtufit, 

Noui grupări 
dc rugby 

Numărul grupărvlnr do 

rugby a crwcul. Două noui 
grupări ji-au făcut apariţia; 
dar nu in Capitală, ci In pro¬ 
vincie. 

Anume, la Bruşov. unde I. 
A. R si-a reînfiinţat sccţi-i 
«ic rugby Iar ..Grupul Etruc 

S irmaD a anunţat Amil dc'a 
ucuiekti că va ivea la pri¬ 
măvară o echipă de rugby. 

Doua oferte pentru 
Lucian Popotcu 

LUCIAN POPESCU, CAMPIO¬ 
NUL EUROPEI LA CATEGORIA 
PANA. A PRIMIT DOUA ortR- 
TE CARE SU SUNT NOUI USA 
DIN GERMANIA PRIVIND OR¬ 
GANIZAREA MATCHULUt CU 
ERSST WEISS PENTRU TITLL', 
Şl ALTA DIN GRECIA 
CAMPIONUL ROMAN N‘A 
RASPISS ISCA. LA NICWNA 

Campionate mondiale 
de box amator la Berlin I 

BERLIN. 11. — tn cursul 
anului 194?, German »a »o 
orţyamxa Ut Berlin primei'.’ 
campionate mondiale dc 
boar amator, cura vor înlo¬ 
cui turneu! olympu* nedif- 
fiutat la Helsinki. La oam- 
pionate vor /i invitate tonta 
[drite a/thatg lu FJ.B..4, 









































































Joi 18 PwrmhHw 1940 


A X II 


MIŞCAREA LEGIONARA 


Biserica si mşcarea Lşgionară Geneza comună a revoluţuloriDisensiuni 


Portir cfi nimral altui nu a tâl- 
mărit cu mnl mult* hv|clrţ»rlun‘ 
r* \ictor Puiu G&rclnc«nu, feno¬ 
menul religios ni tagionarismulul. 
(>•« cr n vfi*ut cJ dc primo Halfi 
tn Mişcarea Legionari a foci hill 
t» el valoare spiritualA corc-i im¬ 
primi» o notă puternicii de origina- 
litote. f of * dr mişcările uimi 
laro din «trALnătatc. „Lcglonori*- 
mol eslr in primul rând credinţi 
în D«jmncr.ru Fondul atniclural 
al 1 egiunii cate, aţa dar, religia. 
Mal pivei*. religia crc-ftinâ ..Slngu- 
ra mişcare icA, oare Iţi arc t*- 
tnritil.» in ionloţfi» crcştlnJT'. 

In general mişcările cnloctiv* c«- 
pftlii un aspect religios. prin creş- 
terr-n intemiinţil sentimentelor rare 
le miycâ. Dar exle vorbo mai mnll 
ifc o , qMKU-rrhffioetlaic , întrucât 
aceste lendinfv ac realiacax* In o- 
birrlivr nnwnrţli. Ceea w aţraxi 
legionari-mul pe un plun superior, 
«alo obiectivarea transcendent A 
fenomenului ci religios. „Unde nu 
existd Dumnezeu, ci un obiect o- 
ttfe? iese, nu este religie cl cel mult 
misticism. Care miaticizm, In sine, 
n'arv nici o valoare superioară". 

Dar, pentru care motiv funda¬ 
mentul spiritual *1 legionarismului 
ejtte religia creţtin* ? 

Elementele acestei discuţii trebuc 
râttUltc in caracterele structurale 
n!e spiniualilijii poporului roma¬ 
nesc. 

Neomul are pe lânpă patrimoniul 
flcic ţi malorlal. uu pntrimonlu spi¬ 
ritual. („Pentru I-cgionari" — p“K 
SSRţ. Acest patrimoniu cuprinde: 
concepţia lui despre Immo şi via¬ 
ţă ongaroa ţi cultura luL 

Neamul ron»Ancsc nu rcrunoaţlc 
altă spiritualitate in afară de cre¬ 
dinţa In Dumnezeu. Dar această 
credinţă nu axe o b**ă epistemolo¬ 
gică, ci una profund organici. El 
nu încearcă o explicare raţionali u 
dogmelor Bisericii. Ştie ca mintea 
lui nu poate despic» misterul arce¬ 
lor dogme. Pentru român credinţa 
nu «ste un act de gândire. ci un 
oct de trăire. Ddr o idoe uu arc 
permanenţă atâta vreme cât este 
prezentata numai aub rigiditalc-n 
formelor raţionale, Idee* trebue să 
p/mrtc ţi girul »ouiimrntuluL Pe 
buna dreptate Audrc Juusxain ne¬ 
ga existenţa unei raţiuni pure de 
facturi hanlionâ, subliniind im¬ 
portanta afectivităţii alături de ra¬ 
ţiune. 

Istă pentru cure motiv, cdţivx 
^Intelectuali* români ou făcut făl¬ 
os ,-ifirmnţic ci, poporul mmin erie 
lipsit de un fond religios Pe drept 
n»\fr"t. românul este .strein de pro- 
Vctncle teologice. Nu le cunoaşte, 
pentru** nu >i Ic ponc, dar Ic t rd- 
r«t<- P'-ntru »-fl fote. /n»A. 

Wr'mHe BUnrfrii. el >« Io saioUlea- 
rii prin creaţi* artistică. Ne fereytr 
deci sft cadă In erezie prin Tuţiune 
ţi m* salvează prin sentin»'nt. * n 
trraţli artistice. (l~ BlaC» Spaţiul 
nvocilic pag- IM. Interpretat dc 
Th. Fecioru In „Poporul Roman >1 
Fenomenul religii»", pag- 2®). 

Neamul romanesc şi a asimilat 
adevărurile creştine prlo creaţiile 
artistice ale colectivităţii. In boga- 
U noastră literatură folkloriatitâ 
vom descoperi acel extrem de ra- 
rar(eristic fond religii*® al neantu¬ 
lui, care este rreyiin 


de 

lotA dor fi rfiapunnu] la întreba 
rea de moi Înainte. 

Înalta valoare etică a Mişeâr.l 
Legionare «e desprinde din unici- 
lalea iatoricA a fundamentării ei re 
tigioaae pe creştinism. Noua epocii 
eo se deschide in istorie, sub ochii 
noştri. »c carnete rixenrâ prin ace» 
svfircollre spasmodic* a lumii 
vechi. încătuşată de păcate. car» 
caută intr'un suprem efort de ulti¬ 
mi ori .Împinsă de nfizulnţi orga- 
nii* 1 ’. spre Dumnezeu, pentru a-sl 
salva înviem. Ei bine, primii p*>» 
către Dumnezeu, In acest istoric 
marş, i-a fAcut Neamul Romănesr 
prin Revoluţia legionară. 

CAnd am început să acriu aceste 
rânduri, vroiam să vorbesc ceva 
despre camaradul preot Iile I. Ini- 
brrseu rare de rurând ne-a adus 
o preţioasă contribuţie ia problema 
raportului dintre „Biserică fi Mij- 
corea Lc*gionarâ", printr'o lum»’ 
noi.să lucrare ru aeelat titlu. 

Nu-I cunosc personal pe părintele 
Ilic Imhrvscu. Dar, din spoveda¬ 
niile salo de care abundă cartea, 
mi-1 reprezint cu întreaga lui fiin¬ 
ţă înfipt adânc in inima lenomexiu- 
lui Irgionar. Părintele Imbrevcu in- 
crareă o confruntare a lejjioharis- 
mului cu catehismul ortodox. C on- 
vingcrile Sfinţiei-Salo dr justa în¬ 
cadrare a Mişcării l egionare pe li¬ 
nia BUcricii, nu-i pot riâpâni rr- 
volta drslânţiiit* de prigoana ve¬ 
chiului regim polilit împotriva »- 
celor „nebuni pentru Hrijttx pri- ' 0f>ri efectele aceitri arceleran. f\c 
goană patronata dc insuş Capul Bi- pentru a Drecin.to arccteroreo In- 


postbelic* 


do VASILE MARGHE8CU 


Fenomenul cunoscut rub derui- 
miren de reroluţie. crte subordo¬ 
nai unui oii jenomtn care carocte- 
rizeazA viaţa, evoluţia 

Formele vii au o tendinţă de «- 
poluare de la o /o;d la olta Dacd 
această evoluţie este progresivă, 
represivii sau ctcbeâ, nu mteresra- 
zA studiul de /aţâ, dc azemenea nu 
nt infereieazâ daci formele evolu- 
tacd d« la rimplu la compus sau 
invers 

Vom remarca numai, ejiztcaţa 
unei mifcdr» lente In „UNfVFR- 
SUL ISTORIE", cum îl numeşte 
Sfenplrr, o mişcare caT « 
tnjrfd a oamenilor nu o poate in- 
reoistra, dor pe care perspectiva 
mat multor secole nu o poate as 
cunde. 

Aceasta mutaţie a formelor este 
independenta de voinţa oamenilor, 
ea in/iiptuindu-se sub imperiul u- 
nor IcfM naturale 

Exemplele evoluţiei le «jdinm cu 
prisjwimta »n lumea naturală fi me 
car,, ne înconjoară, enumerarea lor 
demonstrat rvl fiind la îndemâna 
oricui. 

In codrul acestui mare fenomen 
de evoluţie se produce câteodată 
o accclerar*' cu rfecte rapide care 
cad sub simţurile oamenilor, care 
pot chiar si intervină fie pentru a 


Dlformarea patologici a unul 
organism prrzintR o revoluţionare 
evidentă a tipului iniţial generic, 
dar prin faptul eă fiu» aceasta nu 
cute prevăzută, cum am apus mai 
sus pe drumul normalului evolu¬ 
tiv, chiar dacă In starea aceasta 
trăefte. revoluţia nu se Încadrează 
tn evoluţie, grvjpăndu-se In cadrul 
revoluţiilor role. 

Fenomenul revoluţionar astfel 
definit se repetă la fel de adevi- 


Adi crnorit, cdnii sânt d» bană .munttat« de draporta r* da dtrtm. 
credintfi, iţ% par drter.ri d« corn-1 Aţe a ricfeniţ-e, pr<Tfe»<m,t. 
pdttmtt prin naivlfaleo tor j n rând 4a er^cM teflaiţia. w 

Judec And prin prlcmo lor. ad*m |»cţvrro la «eam. On Ls^unea rsia 


ral In loato formc.lr naturii, dintre ţa tndtviduulirrnulut car» «e moiti- 
carc pc noi nc Interesează celcl/^«td numai in otrtuiso \n\erexu- 
vil 9 i anume oamenii | lui încearcă id rdsjrAnpă a^carid 

Societatea omenească, ca ln»op ţpnHolopie fi uupr a leţionamlui. 
produs al cvoluţlri, are flinta «i Profundd rroore de pertpectn^l 
fi legile el de viată «porte de fiin-1Tocmai deosebirea de firudart ru¬ 
la indivizilor cari o compun «i dclfirtea.wd faţd de e. face tdria de 
legile lor d<î viaţă. Indivizii sunt I neînvins a noartrd 
eleinimto componente fi necesare I Cum sunt individualiştii itrdnfi. 
dar nu uuico In fiinţa unei socie-|«n*ţi t’ 1 »" ri ? In mod pu r ^irt- 
tăţi. Idic, adtcâ interraaţi in mod perzo- 

II , Inal Comunitatea lor, daci *e poa- 

Na exista inamd care si preexiste sau S& i ^ uumt <J, < •» comunitate 

• . - . ‘ , . Ide interese, ort se ftte. mterexul 

existe In afara societăţii 


»cricii Ortodoxe Române de pe 
(unei — .Miron Cri*lM. Din intdm- 
pinaroo cutrc Sfântul Sinod, trimi¬ 
să de părintele lmbrmru la 10 Au¬ 
gust 193*. din lagărul deln Mlereu- 
rca-Cluc, prin «are cere să fio ju¬ 
decat pentru faptul de a fi foit 
luptător al Crucii lui Ilrutna prin 
legiunea Arhanghelului Mihoil, 
desprind caraclcrul general al scri¬ 
sorii care demasca călcarea legi¬ 
lor bisericeşti tocmai de către acei 
cari „acuzau 1 în numolc oceator 
lcgL 

„Preotul ji Legionarul’* — 1*** ° 
chestiune demnă de aubllniat, pc 
lângă altele, din cartea părintelui 
Imbrvacu. încadrarea preotului în 
Mişcarea I-cgîunnri rsle un aci fi¬ 
re** şi perfect legal din punct dc 
vedere* al Bisericii. Priu l-cglune 
prrwtul îşi desăvârşeşte misiunea. 
Rostul preotului esto „In slujba Bi¬ 
sericii, pentru binecuvântarea Nea¬ 
mului": iar al legionarului . fn 
slujba Neamului, cu binecuvânta¬ 
rea Bisericii''. Căci Dumnezeu a 
i rut şi a trimis Lcgiuuea Arhan¬ 
ghelului Mihaii să salveze neamul 
reroiineu’ dela pieirc. Preotul şi le¬ 
gionarul amândoi IuctcjiA în 
nurrclr iul Dumnezeu 

In adevăr accstu este supremul 
ţel al elicei legionare, dar si nu nc 
înaripăm prea mult avântul şi să 
nu uitim că ..Linia Bisericii este 
ru mii de metri deasupra noastră.. 
Noi. prin acţiunea noastră, prin 
faptele şt gândurile noastre, tin¬ 
dem către această linie, ne ridicăm 
spre ea. atât cât ne permite greu¬ 
tatea păcatelor cărnii şi condamna- 
rra la care am lost sortiţi prin p㬠
rului originor. Rămân* de văzut 
efit xm putut, prin sforţările noa¬ 
stre pământeşti, a ne înălţa către 
aceasta linie* 4 . 


prm definiţi^ erte ceoo trecdtor, 
fttndcd generatorul lui conatd dw 
Societatea, spum» Arlstotel a I cklaţilor, şl la înlocuirea lor cu | trebuinţele materiale ale noastre, 
preexistat indivizilor, căci după I valori materiale pentru satisface-1 mereu altele. De aci caTacteTlrtica 
cum nu se poat«> concepe un mem- I rea unor necesitai fizice efemere. I comunităţilor de acest fel. btztabl- 
bru a| unui organism care aă fie j £$te comuniamul o fazi precisă llitatea Şi * firesc, căci nici n’ar 
viu fn afara organismului, la fel drumul evoluţiei p* C ar e sodc- X^tea «i fie altfel rveavdnd 
nu se poate | «Vi e ° vor atln « f U un moment | rfolta t ux scop mai tnalt Fund 


care să preexiste sau să existe In | dat? 


•Nr. .ocolii. | Crrdcm=inu,p«tru rt « ro din,ai i i ' ^^ 

Rezultă ci societăţile au viaţa h u l este de a dlat-ugc smgural mt- r 0 " 14 caracterut efemeritaţii 
to r proprie, cu condiţluntie |i W- diu predestinat al oamenilor sortiţi I ,n radrul w^or romuniMţi 
gilc lor dc viaţă, situându-sc ca ţ unei convieţuiri fatale, care estrţ Ma * c mereu no» interese trecătoare 
orice organism viu pe linia evolu-1 societatea. Ui de aci o luptd mtesimald confi- 

ţiei. Cănd Zleom societate nu ne gAn-|*«ua. Apoi disensiunii* cu corolarul 

Aceatc organisme. Întocmai ca dim la aspectul ci fuic d U înfă-llor, bisericuţele, 
ţd celelalte, işi au perioadele lor de j ţişarca ei de reprezentare metafi-l 5* adversarul încearcă *d rds- 
revoluţionare dinamizate de ins- zic4 fl spirituală f.dnod fi asupr Q noastrd sccrt mod 

tinctul dc conservare. Convieţuirea oamenilor In socie-| dr „ f( ^ „ V€d ca crede cl 

O societate are o infinitate de hat*, neftind un element voliţional I ^ mcnAm* fen.rm* 

»«'*• -**• cu, -lf «yi - ţ» r~* »—ps T3. 

trus de nici o forţă exterioară sau I 
interioară, căci distrugerea lui în¬ 
semnează distrugerea aocietftţii fi¬ 
zic* însăşi. 

Şi acum, încă ceva de adâogzt 


pentru <» prccip.to accelerarea 
»âşi. 

Aceste accelerări »e cunosc sub 
denumirea de revoluţii. fti ele »«' 
produc tot In mod natural, atuneea 
cdnd intre condiţiunile de uiaţd 
caracteristice unei (arc din lanţul 
erolufier |i poribilituţllc reale dc 
‘iaţd ale unei fiinţe st stabileşte 
un antaponirm în afa /dl inedt ar 
duce ţa dispariţia vieţii Snzdşi 
în aceste condifiuni, întrucât 
riafa nu poate »*♦ •‘eztfte traversa¬ 
rea ţârei nenormale, reacţioneard 
fi forţând lepea evoluţiei natura¬ 
le rautd fă se apropie de faza în 
cadrul câreu* poate ta existe. 

Revoluţia apare deci cp un fe¬ 
nomen ntmormal dar util, edei or¬ 
ganismele al etiror maftncţ de c*m- 
svrvare nu le iitdtcd viomeitltel în 
care trebue să înceapo fenomenul 
revoluţionar sau nu au uttalitotea 
necesard pentru a truiM-rsa aceat 
fenomen, dispar. 

Câte exemple de asemenea dis¬ 
pariţii uu ne pot da geologia. 
zoologia, botanica, fi istoria? 

Revoluţiile survin pentru co¬ 
rectarea vnui defect al evolupei. 
mu tind la înlăturarea tuturor e- 
ţrmentelpţ can iTtrr’ua fel sau al 
iul se opun ia ăc*fut>tr»rra nor, 

mald a mersului evoluţii». 

Şocul pc care revoluţiile U pro¬ 
duc organ smelor, este aşa de pu¬ 
ternic, încât o judecată de valoare, 
prec'jm şi constatarea efectelor lor 
nu poale fi făcută decât prn'ţndu- 
îe prin prisma «iţui fir mai înde¬ 
lungat de ani 

Revoluţia este bund atunci când 
tinde la atingerea rapidâ a unei 
lazt necesar t vieţii, dar prin care 
fază firul evoluţii tQt ar U trecut. 
ţi este tea atunci când uucasd 
fază care. nu'sc gdxeţte situată pe 
traectoria evoluţiei. 



cure alta moi mare nu *e poate 
Este Legiunea o comunitate de 
interese egoiste, per/onale 7 Nici¬ 
decum. Cttie rede aşa ceva In Le- 
Intocmni ca armatele cari trimit jgitme este în păcat. în sensul ră 
avantgirzt speciale pentru rccu-1 n * a ţnţclei cel moi elementar 
roaţterca terenului şi desorgani- J devăr din Legiune, 
zarea pe cât cu putinţa o siatcmu-1 Care fste tt{unc i carterul co¬ 
lul de apărare adversă, comuna- wuniuUu lc 0 ionare ? Dragostea. 

Î7! ?££t Uo uh.u o «h 





Slujba religroaxâ 


, la km. 
de rss- 

Bunraat. p® 


«♦pi** 


In codrul unei InâlţâlO 
Ititay legun-i/« * «rut l»v 
U Vx» rt nţs-va \t’>\ ■ 

tnaiao*'* U*4iujv.«i* 

l/'Tu! unde j to4l U' 
ft vj*rc l*i Ivita» a-VJ** V«c«J 
«ku.ia i*gwm*ră S’Wet* N 

'm -Ij-AS >» OeiN-btS CU vaporăa* 
do ciHoanuauia * : ‘*a f*t«pc*c»j i *n»?- 
rade. Nutaleta eaprimă.^ ă\u 
ie.» in puvsrita tunpla . codiţa ^ 

*av Arţ-;tâ ■ lutuixnr t*g*.*evu» iv»r t ^ •; 

dai c>. pUda VivlA * 

slie'.t ranjaradn co*uan»t«itt.* i o- 

Umil bknt*- Nu nu -. Imuni ri Nuveţa 
câJV Uânit* if Secaro d*fe oo*. v-a.a 
«i * eacmiatm n.* o *** r »«^ 

- >'r* 7* T r.r:i ! : 


trio* şl l-x unu*» p* Căpitan cu - 

I*ta*ta*u Sâ i^nn u fOnU 

n»>. v jrUiiv ţmnvrhi sâ nu pic ! »*V*î 

ţin m<s «ţaţa 
imităm <4s»».A M* 

pute., eoovltaă* *1 r 
<Uuwni aveai* i «tat* 
d»o »* 1-- rrx p 
HaOHrt* Un* 

H , « slfifon 4iot, sâ o* tvri.lui 

afrâ'in *"â o vuui vrmi» |*Jit 
Hi lejtâm ii ăw*.*" n ' ia- 
ţâ Om snMâCb. d* *>** »nM*u*r 

, .tr i.vfdinţă pa rv Le»un* ri Câ- 

V d!J|» oC.riereâ 4* 

v-iro n ***& d® 9twn\' * vortau m- 
, rt-rlr H4taiii«*ci*-GorţM.r.: ea»’* 

câiM tiA' ror oaîor ta* Itatî* > 
j*rt « a * ' 

V . ori* »t Aafctmrto-d* M. 

rol. Cre. 


■*t 


rffcrv 
tu r>c-aO) făfiut 


f»o* N •■«>*« 


Gtwz. ««rruhniăi 
:u»l Trife prrşfă f 

l.vov'J 

C M. L.. l4lr->vfli 


o U N 
wrtu 


C H L, 


——ao*e«ose^*s****ta®-“ 

loiilcrinl» camaradului 
I. rădurranu 


eztuoetJ» 


rr. Inp*•« • di ..... r»ni«nain.. «vi. Cre: >. 


U caisul conluriaMU» .rtaaua»* 

cartai im «Wj 

M • at 1» l'r O’- r IM», 
or* !• pr*«». *» »« w “Ţ 1 ** 4 .**. 1 ** 
?.a»f«»ou lm*r«* „*••» V”,' , 
Caetunal» *• ** î 1 ** *• ta«a)*l ”•* 
iuUa|i) 1* Br**l <B-1»1 BltoeWel 
•**« m se rs aoastla U leUxrse 
palâ 

iuol ttfitaV * P" 1 * •*** **»* 

«•zii iagtwtri. ri pazm^a*»* itxri»* 
dc taglao*. 


Organizaţia „munca leg iară" 

reclăteşie oraşul Mii 


mai bine de scurta viaţă a Stătu-, . 

lui dc esenţă democrată care in \™*' ţeasta fi cui ser 

mod conştient sau Inconştient U!«#«•? Dm trebmnţel* neamnlui 
pregătea victoria. D servefte la realizarea desîlntilui 

In dosul principiului libertăţii | lui De unde Legiunea este o co- 
nomirgioitp, posibilă In teorie dar 
intraductibilă în fapt, car* a «nur- 
hufct soci* tete-a, dând mână liberă 
celor tari in contra celor slabi se 
poate observa spectrul comunismu¬ 
lui fază finală a desmâţulul 
Constatăm deci existenta unor 
corpuri sociale cu viată propue, 
rezultante al*, unei Îndelungat*, re¬ 
voluţii istoric* ameninţate cu dis¬ 
trugerea fiinţei lor. de o forţâ bru¬ 
tala aistoncâ şi ilogică. 

Constatăm o reacţiunc, dou-rml- 
nalu tio inatinvtul d* conoervore al 
,uml. pciauxnic «uv ui *»- ţ societăţilor naţionale, care izbuc- 

peeV sunt aşa de strâns legate u- J ne6 t c acolo unde pericolul este mai 
nul de altul încât nu se poate con- niare. 

cepe o revoluţionare parţială ftrâ I Aceste reacţtunl îndeplinesc toa . 

antrenarea simultană a tuturor ce-|t e cundiţlumla tmor revoluţii aşa I mente demoni?oliv. coritrulre* d# c.- 
lorUlt e aspecte ale societăţii- cum )e-am analizat mal sus. dn «« 

Nu te po.tc con«p t( fi aiuri* Ac«!c r.volulu sunt m»l mull. j ® ^ 

est e de part«*a acestei afirmaţii o d ftC ă n* orientăm după numărul I n !cglcinj , r Ridu»ra.* uiw 
revoluţie politic* care să nu fi *»-1 soaetlţilor naţionale Ir. «ulnul cfi- 1 
vut ri consecinţe sociale, morale, I rorn Sc produc si sont una sm- 
culturale ri economice sau dacă I Rur i daci nc gândim la geneza lor 
cineva ar putea gâs» un exemplu I vj ] a aspiraţiile ce le caractcriiea- 
contrariu, insemneaT* că fenome-1 
nul revoluţionar a fost numai a-1 ^ 

parent sau inexistent 1 Votn analiza foarte pc vcurt 

Când spunem cele trei revoluţii I trăsătura esenţială * fiecăreia 
n« gândim la diversitatea spaţialii din cele trei revoluţii: FASCIS- 
pe care ele sau produs, căci alt-1 MUI*. NAŢIONAL SOCIALIS- 
mintrelea el* formează o singură LCGION ARISMVL. 

r-solJiie, daci ţmom .t,mj de e- , „ ,' | u , vom „b«rw ci 
lementul ere le-a determinat *-| ^ , cr , lc „ vnlu ,;i M c ,„cte- 

rizeiizâ prin dinamismul lor. prin 
tendinţa de organizare şi prin 
înalta tensiune morală pc care 


n*d 9 ufumut, ea fiixd r* 9 br«tr>aTe a 
âffttlnultii «cailaio. ea dl u tţ 
zersi ta «torte neamului. 

Va da|i i««g in ce «i u «pr di- 
firild od 04*i|i foţi cei «Ouaţi hz 
a (ara Legiunii 7 Aţi dermar dnv 
letone ! 

Din «reata ert* 'imlml le¬ 
giunii, nu vedrm cum ar putea să 
apară form e legat* rrcliuir dc l«- 
tcrz«et* personale . 

D*ai«/el. chiar din actsl motin, 
caractemtica unei comunităţi dm 
dragoatr esie dexai'drrita nnUat* |l 
armonie. Când cineva ar dn naftara 
<h>*njnun<, este automat izolat, 
deoarece acrasîa ar ochlvala cu a 
câlca preceptul âc baza al Le pru¬ 
nii: renunţarea la (tn* 

Unitatea din dragoste funcţio¬ 
nează cu o precizie matematică, 
tocmai fiindcă e«t« debarasaUi de 
aspectul de «temeritate ol lucru¬ 
rilor. Aceasta unitate ddin*i*fte cât 
ţi idealul care ti «fi Ia hc-A, ori 
idealul Legiunii este permanent 
valabil şt ea atare unitatea noao'.rd 
este fi ea permanenta. Sc i»a per¬ 
petua di» generaţi* In generfrţ;*. 
Greu a fost pâiul aci: revelarea >• 
dealului, făcută dc Câptla». D-ir 
odatd Intraţi în stăpânirea idealu¬ 
lui, lucrurile vor merge cu nece¬ 
sitate spre ţinta rwpremd 

fald pentru ca, *pr* o buna În¬ 
ţelegere a farmecului l* 7 «mar, tra¬ 
buc * A faceţi efurt de a înţelege 
sufletul generator at «cestul feno¬ 
men Altfel sâvârjiţt grejala, volt* 
son nu. de « judeca prin prijma 
cc act ca, a Irage conduşi fi a ni la 
atribui »iou4 

Fdnl înţelegerea sufletului noii, 
nu pule|i acea perspectiva lucru¬ 
rilor, în adevărata lor (urnind. 

Şi, oâatâ nşiinţi «ci. reti redea 
gravitatea erorii «drârpre 

Ion Botoş 


\n oraşele bântuit* dk rutramiir 
Galaţi Fcxr^nj Tecuci or* viran» 
..Munca L*xlona*4- a Inf.ifttet U.hmr'* 
rtc mu’v .« tu rarţ cam»f»*D 

luvnder,- tevlMmu- p*^rx>dirii »I «tiu 
un cămin ral<»' urelsiţi 
I,lâ rcoUzănip fjinllanilul Pnm-ţu 
Înfiinţai la 18 Normbrl? a c. Cwi- 
slruir * şi amanajansa uror baraca- 


xarji «I pentru ri 

k ţ mrnt* ru*r*a ca-trim »i ''jfixs- 

mr r-mutr icţULor eon aiuerurţau cu 
prii feu«l re* 

DMtscnwm r’ s dat o deosebită •- 
fenttc o'tiar.iEÂril ascsxe ntri med 1 cala: 

deparazitarea cu ctifve. <b*sinfectarea 
locuinţriov. corvndlat.i pa-.x.rtieflte, 
dc 

Planul dc reccnrtrucve jiI or*r»iu- 
tu' pnnnu «d* fn rtud,.i ri Siariil 
Ma y->r T*chr c îl Or*. .M'W > Le- 
c otut!*' cauio formali or-J. ir.l U- 
nlter. 

ţo.asaso.- 


In 


par iţi*, fi * r « conservarea 

fiinţei axletiţii naţionale In peri 
coi de destrămare 

Desigur câ Intre aceste revoluţii 
pe cari le vom analiza in ordine I o triesc. 
cronologic* de apariţie, cxlaîâ a* I Dinamismul revoluţionar, post 
şemftnArt şi deosebiri de suprafaţâ I belic, înlătur* concepţia statici 
iuu chiar mal profunde, rle sunt I a instituţiunilnr pc care inte- 
!ns* identic* dac* ne raportăm la cr ft n du-lo in sensul vieţii. Ic su- 
scopul pe care îl vIzco/A ri l* ol> * prim* caracterul de permanenţă 
stacojie pc care virmcaz* s* le In- ntm ,| utfi un ivcrsal» arătând 
,ălurr numai relativismul formelor 

Problema care sc P une I cs ţ c susceptibil de Iransformări 

, ,11 dac» a,«te 1in..mcnr p* cart mlv , , dc „d.ptiri «.nti 

!?. ««*•*« necesităţii, pr«cT 


ţtl uu #un1 numai nnţle tiănafor- 
miri banale cari se Limitează «* 
niftr simple agtUţluni slerfle ri t* 
nuitle. 

Gradul de evoluţie al socieliţu 
«• atins; do puţin* vreme Urnita 
care poarU denumirea d* Mat 
Nuţiona) 

Amutâ Urnit* este o faz* natu¬ 
ral* a evoluţiei, ca ri hoarda, cla¬ 
nul, tribul, cetatea, ele fiîncsdml 
viaţa oamenilor sc desfăşoară 
armonic In raport cu stadiul evo- 
tutv »l celorlalte a*p«Ie *!*■ • &_ 
clethţh. 

m «pus că Indivizii sunt ele¬ 
mente necesare H component* ale 
«oortAţii, nu b»s* determinante 
Elementul dvUrminant *1 societi' 
ţiJur Ift faza actual* «t* UrgâVura 
care exist* tntf* indivizii compo¬ 
nenţi. legalul* deeurgond dmir o 
Îndelungată coftvleţuire pc 
>ij unui teritoriu determinat 
unui grup <W oameni cu 0 c«>n- 
ijinţi eomurtâ * oilgln*! lor et- 
det. având at'eiai» limbi accl» «si 
.rboicebiri. areUfi cTedlnti ri ac«- 
leaf' aspiraţiuni ideala 

In faţa statelor naţionale cari 
«uni axprcslunra politic* a socie- 
♦.âţtîor naţional? să ridicat mn- 
cepţiunca anzbxtorlc* * oomunrt- 
mulut car# tind* ?• distrugerea le* 
gâturi! determinant* arâtatâ mai 
si îs ji U transformarea îatumr ao- 
itatăţiior naţionale Intr'un conrie- 
mrra! Infornv indivtJCl« tir* 
presant fi fâr* vr*o aapiraţlune 
apirituat* viitoare 

Comuniamul tind* î* supnanaiea 
val' i i>*.r (spirituale ra»e form***» 
i<m tj**a acumulat* dc veacuri a *o- 


prexentului. 

Organizarea este uo imperativ 
al secolului al XX-lea rezultat 
din necesitatea corectării prin¬ 
cipiului libertăţii indivizilor. 

Abuzul de libertate a dat 
naştere lo un complex de ne¬ 
dreptăţi. libertatea unora exlln- 
/.ându-'c în detrimenlul altora 
dând naştere prin felul acesta la 
o adevărată anarbizare a socie¬ 
tăţii 

Slrâns legală de noţiunea or¬ 
ganizării est® şi crarhitarea va 
lorilor in societate. 

Frarhizarea corr.punde unei 
cerinţe morale, rezolvarea ci ur¬ 
mând să sc fac* prin înlocuirea 
primatului numeric de esenţă 
pur democrată, cu calitativul. 

Prin felul acesta societatea in 
retează dr a mal prezenta as 
pectul unui plan geometric, cu 
indivizi juxtapu*». a căror activi¬ 
tate d* multe ori contrarie se 
nihileaz». ea urmând *â ia 
pectul unei colaborări armonic** 
de torţe pentru atingerea unui 
scop comun. 

Caracteristica esenţial* 
ţor trei revoluţii arie Înalta ten 
«iun* morali şi naţională pe care 
au trftil-e ceU atât m 

perioada insureeţio»uil* cil »* 
din clipa r*nd au luat efectiv şi 
formal conducerea Statelor. 

Acesta revoluţii an f»*t mai 
puţin pregătite cn mintea *i msl 


Şeful coibalui m‘a anuuint. ..Di- 
«earu pleci la Breaza" Nu fuse- 
icm, altădată, in acele părţi. Dur 
biufurtu mea era atât dc mare nu 
numai pmtrucd, tn «curt timp ur¬ 
ma rd »c deschidă l« faţa ochilor 
met o priveii#te noud, pentru mine. 

9 l la gândul că vom munci 
alături de camarazii mri 

Seara Întindea aripi de oţel pas¬ 
te Bucure/tii rgomotofi . 

Noi am pornit dri« ,.CaM Stu¬ 
denţească" n echipa dc 30 legio¬ 
nari «tvdenţi. , 

Pavajul răsuna rob piciorul Ir 
Qionnr. tar cântecul re Inâlţa cd- 
tre cer : 


iLuutinuHrm i»i p«y. 


Note fugare 

tabăra legionară 
dela Breaza 


„Ştefan Vodă al Moldovei 
fost-a pe la noi prm munţi 

.. TrennL îndrepta» rpre creerii 
munţilor, «irâNriea tăcerea nopţii 
d:»i tara lui Codreoniz . 

Breaza... Soarele încd nu «e Iftâl- 
ţare peste brumatcl* pircurU Frig 
de toamnâ târzie - 

S am apucat să eftpim ri ««t* vd 
se tunat «cutarea. Ne fntdluenm 
camarazi mai rofii la jaţd. mai 
rfndtofi parcă ţi ..mai l*pion*n ‘ 
Uttaeerim oboseai* /rabracatt. 
am pomii, la comanda Şefului. 

— Gardă «fai / 

— La stânge ' 

— Prut™ unor! înainte I 

„Drapelul «w ri nindurile «trânif 
/ egiune* Irecc in »nu f> oap»^« P«'* 
Cn ee-au «rarul ucta' de gloauţclf 
fduţmane 

Păţesc In rJtnd cu cel ce eu rămas' 

A.stM «a tndlfa* drape-ul Ro¬ 
mânie. L^gwn«r«. «crin n» Ar afh* 
duceau »« fond 0 «Itâ * v»lâ 

Am pornit spre Prekcn'* nnd« 
n,-am «pâlaî După ceai am pr»«n»t 
târriâmap* F ^rleţe ri pocn.r 
spre renftrr 

_ , Soi legionarii 1«* Codraonu 

Din muncâ ne-am tăcut un rrer' 
Kdimiiii mvwfii 

i Am început a sâpaat fin>P‘ 


pentru a se vidi pomi PAn»in¬ 
tui s* hrisinea ru cei cart vor 
*4-1 ImpodobeezcA cu porni. «>* 
cum odinioară l-au Împodobit 
daco-romanii- 

Cănd am intrat In rând am 
simţit câ altfel curge Ungel® 
In vine ri altfel lml râsun* pa¬ 
nii în cântece. 

Săptămâna sufcrioţelfT Câpl- 
unulut.. Pori fi rugăciune 
Soar* clipe de meditaţie peouu 
Căpitan.. 

t*n camarad vorbind despre 
Căpitan a exclamat: 

„Căpitanul trârju* I l-«u rim- 
ţit Mngrle svâcn.nd in vln-Je 
p« rare le smulgeam dm pieptul 
pâmâi.tului Era Utvârul poet 
Hihudaf. 

t* o aiaeollo a*n •“**» *ae»*n4«' 
»i/«nul namnraă : -0.«* n «v. ti 
••mi i« ftiâra au nea» ♦» mt.!*® 
nimic dlfi *• •»*- •" t® 

.m a.voit al» 

«o m. ••• a««»* oaunc- Aţe* V* 

erori on enra 4aeâ «ri II încerca» 

.(I onaona n »* » u * ur ^ rljm 
Oi Inm •azot. In ntanvAe, w™ 
•al. »ara »nea o- ac«.^rt*J 

caso. aorâraata «K«M d * 

Iramue. 

Mamita nu m.« «tmln-- »™ 
Praful aa matern mm *«•»• obeai»! 
lui *• or.n««n- 
Xm mtnln» m«M«- 

Gh. Baţiu 

ştiri 

PREDEAL. 10 — En «L-ru nCaţâ 
la ora W ttn grup d* & 
rari riutleiU». din Brafov, au luat 
intr o urni pâmint alint de p* 
mormintele martirilor leC»onur^ 
Urna cu pĂmint atiat ^ tml 
du*-' la Broguv, In *’ "** 

iu* 


t 1» *|| gg rtdw^t o 

locul inÂe i .xhbnari# tn 

Domnului «t - Arh«îghel:.vr. 
r«dui Aurel Sanafîm. 


-ce pc 

p4U 

caxda- 


































AXA 


Joi 19 Omtmhrlf MMA 


Economie • Finanţe -Agricultură ■ Mun că 

Manea în Statul legionarlIHn lesăllirllor de Idei 


Ir Slirnil (Ittllhni t» 

©iată t>i capătă o importan¬ 
ta «vieţltiiin, prrn ră«iurnor*e 
rnofilrtâ a valoni ©# ar atribu© 
muncii, clement nmnn, tIb, erei* 
tor dr valori, (n comparaţi* cu ©•■ 
pUaiul. element mort »i prin corn- 
p texul rfr probleme ea UmlM din 
momi nou concept deopre numri- 
Datorita faptului cA tn Statele II 
beniILtl* capMalul era element o! 
«are domin» peste toata, munco 
mulţii am «eoboritâ la consideraţia 
unui accesoriu ţi, astfel, orice in¬ 
tervenţia a Statului pentru îndrep¬ 
tarea situaţiei muncitorului conţii- 
tuia o favoare, nu un drept. Intri* 
atare rituali* munca era o sarcini 
ntfinnasi. deoarece omul neioil să 
lucrare era mai mult sau mai pu¬ 
ţin un roh nl rapllalului. 

\eert concept, care ron«»rra do¬ 
minaţia absoluta a capitalului, a 
putut determina o rerolvarr întot¬ 
deauna unilaterală a chestiunilor 
ea isvorau din problema muncii. 
Aerai unjIaferaJism a'a manifestat 
In dottii direcţii: 

a) Soluţionând©-*© numai pnrţinl 
anumite rhralitmi revendicate de 
muncitori. »’a reuşit, pe dc o par¬ 
te. sA fie adormite pornirile de cu 
ccrirea drepturilor prin liotenţă, 

Iar pe dc altă parte muncitorii au 
ajuns fnlro complet A ţi permiuien 
»â dependenţi de cei car* consti¬ 
tuiau «tipamrea; 

hl Categoriile aocinle care 
preseninu nlcio importanţă pentru 
rentabilitatea capitalului, ou fost 
neglijat* cu desăvârşire. iar dacă 
starea mlzcrăbilă a acestora i-a îm¬ 
pins la mari ţi nc*fărşil© molie, 
potolirea bir a fost înecată in stin¬ 
ge, fără *0 se ia vreo măsuri care 


• A cicem. Iar veni aţa fntrie zii Prin decizia ministerială nr 5A dle cari In ce!* lţ tiraj*. pro-.-Itvrt* tn 


rapănului său ta o aprindă? Jâ Decemvrie IMfl, s ministerului c©- 

Dreptul de a *e angaja latr’o I ordonării ţi oi stabilul major erono- 
altă urină* I mic, s’au luai o serie de noul mâ- 

Dar dacă niclo urină nu-ţi are «un pentru sjulurarea populaţiei eu 
asigurată rentahilltalea? I stofe de lAnă o* reţurt reduse «i ♦« 

.Desigur că. înlr'o «iar* situaţie, j «nlltăţl luftctcnte. 
muncitorul nu are decăt ireptul -Vou» leclne a -ninUlerului coor- 
de a cerţi fi aeta numai In măsura I donării prevede: 

In car* cerţetoria nu constilue un »- O reducere cu » la sută asupra 
Montat la „bunele moravuri", cum I preţurilor ţesălurllcr de lănA 
ji dreptul de a muri de foame îm -1 dardirat» (prin dedeln do 3 lul.c 
pralină cu toţi cei mulţi ai săi. 


) 940) loco fabrică, cu ridicata sau cu 

Se înţelege deci că libertatea I «tranvimintul. 
muncii ». ne.tim.rea milioanelor I 2 . r»br.crl* au foat obligate a 
de lucrători nu poate fi asigurată 


sa curme răul din rădăcini, nici 
măcar in ultimul ceas. 

O situaţie ţi mai umilitoare o a- 
vea munca dc pe urm» /«ptalui ei» 
lucrătorul, posesor al mnnril, daţi 
roh a) rapllalului, era considerat *- 
gal cu cnpitaliKttll, fără ea totuşi «â 
i se fi dat nici educaţia ţi nici po¬ 
sibilitatea ca prin mijlocul asocia¬ 
ţiilor să sc fi ridicat la înălţimea 
capitalului. 

fte pe urma acestui concept, sub 
pretext că oe asigura principiul li¬ 
beri Aţii. munca este supusă legii 
cererii ji ofertei. Cu alte cuvinte, 
muncitorul arc dreptul »ă caute pc 
stăpânul care-l convine ţi «A-fi i»n- 
fâjwc puterea braţelor sale 
prrţul cr-i convine. 

Atunri insă când capitalistul are 
•reiaţi libertate, de a primi sau dc 
a resping© ofrrtn muncit, după rum 
socotelile ii arată snu nu rentabi¬ 
litatea p* car* o rivneţte, munci¬ 
torul este In afara oricărui drept, 
rări car* poate f» dreptul miilor de 
lucrători dintr’o tuină. ale cărei 
porţ» a’»r închid* Intr'o buni »i 
sub motivul lipsei de rentabilitate? 
Dar a acelora dintr'o uzină pe care. 


alături de libertatea capitalului. 

Capitalul, prin funcţiile pe car* 
le îndeplineşte. nu trebue conside¬ 
rat un Hun de care posesorul aă 
poată usa ţi abuza cum ii dirteasă 
buzunarul; el este ţi trebuie aă fie 
o funcţie aoeislă, eu drepturile ţi 
mat ales datoriile pe car* I le im¬ 
pun interese!* superioare al Nea¬ 
mului. 

Iar munca, are astă fărâmă cre- 
latoorc a toate ţl creiatoare a ca- 


rea depoette proprii de stofe atao- 
I dardlute nu a tndlca comecctanţil 


deviate (Bucurnli, Arad, Brăila, Bra¬ 
şov. Constanţa, vrolovn. Calaţi, Imţf. 
PIoefU, Aiblu, Timlcoarni trebue ai 
vândă stofete Standard Io» te oi pre¬ 
ţul de idlcata pertlru cumpărături 
cvi -teaminuntul. 

1 Sau .«.tablllt IT tipuri Je articole 
ţArâneţU, pentru bărbaţi ţi fom©L 
pentru ora« conferţiunl Ieftine, opn- 
teepunt de CftiiUite ţi stole de calita¬ 
te. pentru a puica servi foaie clasele 
sociale ţi toate posibilităţile do cum¬ 
păr a ce, ostiei ca Întreaga populaţie 
»ă poată folosi avuntaeiUo eceetel 
doririi. 


-isisiese^sisiotoi- 


0 nonă decizie in legătura 

eu preturile medieamentelor 


Ministerul Coordonării 
următoarea decizie : 


1*ri,Jor specializate se va fac* pc e*]e 
de decizie, dc către ministerul 


pitulatul, nu poale fi lisată In ro-l I. DaKteţg Nr. 84 pu bliCHtA [coordonlrU ţl al Statului Major E- 

^ . .. ... . ... . f l C - liAoltAMll O z4.lt 1 TVw -Jtttt _ ’ . » 


bta imposibilităţii de a acţiona, d# *n Monitorul Oficial din 1 Dcccm 
a croia, pmtrucă flecare ti de Iu- [brie 1940, Se completează după 
cru pierdută reprezintă o pierdere I cum urmează ; 

cu grave consecinţe de ordin eco-1 ART. IL — Sc anulează toate 
n»mic ţl biologic pe drumul propă- j sporurile de preţuri acordate la 
girli Neamului. I rr.edicaroenUîl© specializate, cu în- 

Interesele Stafulnl cvperc dela 22 Aprilie 1940 ţl până 

alătari de supnnsarea posibilităţii I r pMnţ 

t -«*”*-:>?<* 

n&nd pe muncitor la adăpostul gri- preţurile tuturor medicamentelor 
iilor materiale, poale fl înlăturat J zpevialuate prevăzute In coloana 
întreg cortegiul «uferinţelor lui roo-ll-a din taxa oficială a specialităţi- 
rnlo, care l-au pus pân* astăzi Inilor farmaceutice autorizate, publi¬ 
ce» mal mar* duşmăni* cu Statul j c atâ la 22 Aprilie 1M0. 

cu Neamul. I Din preţuri, fabricanţii gi 

Pentru cr» care. in virtutea pr* n ; rC pr*rcnUnţll importatori aunt 
ciulul Iruri uu « •* u „cord, V ru-lucru dc 10 

uif7t fir drrptul la muncă, Crrhur| 

cocurtlluitA datoria dc . munci « 3 “'* >* vlnwrca mcdtc.mcr.tc- 
Ari. II din Curta del Lavoro sunâ MOr pentru depozitari 
astfel: ART. IV. — Preţurile de detaliu 

Munca sub toate formele orga-Jgu v or fix a adăog&ndu-^c 30 la 
nisatoare şi executive, Inidarlua- („„ţţ ţ a preţurile prevăzut* In aii- 
lă, technică, manuală, este o dato- nlatu ] ţ d , n art 3 aJ ac *itcl de- 
rt* stK ială Sub această formă 9^ I cizivmt 

numai sub această formă ea este I VT . . ... 

ocrotit, dc Stor." . îi , ouU ' P" > * uri P° nlru f ubUc , VOr 

< d t.rc comiidcrd ,om.|ul „ « * ttnntlt «u t,|dtlU pc I» 
piedică pentru libera manifestare al care ambalaj, 
dreptului ţi a obligaţiei de a muncii ART. V’. — In viitor, orie* m⬠
nu văd mni departe de interesul | dl/icare 4 preţurilor medicamento- 
individuai al buzunarului. Apari- 


conomlc, tn urma avizului dat dc 
către ministerul muncii, sănătăţii 
şi ocrotirilor sociale, 

Jn aceleaşi condlţlunl se vo*- fixa 
fl preţurile noul pentru medica¬ 
mentele specializat©, aprobat© do 
ministerul muncii, aânAtăfil şi al 
ocrotirilor sociale după 22 Aprilie 
1940. 

Preţurile vechi fixat* pentru a- 
ceste medicamente vor fi revizuite 
In termen <Jc 15 zile dela data pu- 
blicăxli prezentei deriziuni In Mo¬ 
nitorul Oficial. 

ART. VI. — Prezenta deriziune 
Intră In vigoare după 15 zile dela 
publicarea ci In Monitorul Oficial. 

ART. VII. — Controlul preţuri¬ 
lor stabilite prin această decizie sc 
va face de organele ministerului 
muncii, sănătăţii şi al ocrotirilor 
socIaIc. 

ART. VIII — Abaterile dela 
prevederile dLspoziţmnilor prezen¬ 
tei deriziuni, s© vor sancţiona con¬ 
form prevederilor decretului lege 
pentru reprimarea sabotajului 

nomlc publicat In Monitorul O- 
ficiAl Nr. 25C din 1 Nocmbrie 1910 


tia şomajului fiind «trăn» legală I 
«i* problema rentabilităţii capitalu¬ 
lui. rund nu rentabilitatea, ri mai 
ales îndeplinirea îndatoririlor *al«j 
aocinle va constitui unicul |el al 
rapitalulnl, şomajul va deveni j 
Inexistent. 

Pcntmca pe drumul propăfiriil 
Patriei »i Neamului vor exista în- 


-IO. 010 * 0 * 0 * 0 . 0 .OI- 


Aplicarea laxelor fixe 

pe produsele horticole 


0 mare operâ in preqâllre 


Asanarea camerelor insalubre 


Se vor pune In lucru I0.000 casc tip 


Intre multele probleme ol* Ca¬ 
pitalei, cor# «e cer grabnic fi mai 
«Ies iemefnlc soluţionat#, asanarea 
cartierelor Insalubre, modernizarea 
srte.rolor de penetraţie #t edlllr.s- 
rea comunelor suburbane, lormra- 
zi puncf#l« d* îndrepta* (dr<l so- 
lu(Umar#a cărora Capitala ţdrii 
noastre rwi-şl putea •chîmba aspec¬ 
tul car# laud, din mult# punct# de 
vedere, foarte mult de dorit. 

De aceia aceste puncte coneti - 
tuiesc una din preocupările esen¬ 
ţial# at# actualilor conducători le¬ 
gionari ai primăriei Capitalei. 


Putem anunţa dec) că a‘au în¬ 
ceput lucrările pentru alcătuirea 
uuul vast program de planificare 
a Bucureştilor. 

In cadrul acestui plan. vor fl re¬ 
zolvate Ionic martie probleme edi¬ 
litare al* Capitalei. 

Vom reveni, la timp cu am㬠
nunte asupra deatMurăril pe - are 
o vot urma lucrările 

Deocamdată t't studiai şi a'a ho- 
tărtt ca începând dela primăvară 
ma se treacă U Inf&ptuirra asan㬠
rii cartierelor insalubre şl a tone¬ 
lor de pentraţie. 


f arlicrt» noni si locninlt» tlomnnlabit» 


Pontru «coasta so prooctoa- 
XA eroarea la o distanţă da 10 
—15 km. da CapHalâ, a unor 
cartiara noul, da sin© stAtA- 
toara, strânsa in Jurul unor cârt¬ 
ire industriala, cari vor II scoa¬ 
le rănd pa r&nd din xona ora¬ 
şului. 

So vor contlrul acolo loculn- 
|o tip, din lomn, domontabilo. 

Acosta locuinţa, cuprinzând 


o camaii da 4 metri pa 4 fl o 
salâ do 2 metri po 4, vor pu¬ 
tea II construita In «oria, lu- 
crându-se cu concursul ajuto¬ 
rului loglonar sau cu echipola 
do tAmplarl anume pregAtlte. 

Ele vor costa 55 45.000 loU 

ModalltAţIlo do plata sa vor 
stabili conform Intreprindarllor 
fl posiblIltAţilOf lucratorilor. 


Cu o sumA Infimă, din acolă 
care s# chottuta altădată In 
supra'^tArl electorale, sa va 
put o a Tncopo una din operata 
da temelia ala creării unul 
Bucureşti nou, sănătos, curai, 
modest dar civilizat. 

Realizarea sa va face meto¬ 
dic, în ordlnoa pa care o re¬ 
clamă actuala «trra da lu¬ 
cruri, încopându-to cu asana- 
roa cartierelor Insalubra, pen¬ 
tru ca sA se treacă apoi la 
schimbarea Înfăţişării zonelor 
do penetraţia şt a suburbane¬ 
lor. 

Deocamdată so vor pune In 
lucru un lot da 10.000 casa tip, 
urmând ca In măsura posibili¬ 
tăţilor financiaro cifra «coasta 
să fio sporită. 

Ar 


Aşteptăm deci cu înfrlgurarr a- 
ceasta înfăptuire fndrâsneatâ. care 
va fi pregătită până In primăvară 
in toate laturile ai. 

L N. 


MILITARIZAREA. 

inslilu|iilor şi întreprinderilor 

de stat şi particulare 


In urma cercetărilor făcute de ml- 


ln 'P li " il t> ri " nl.t*vl 4, flnon-.c. „«ulii ci «c- 
munca. * 


Ion Pupoză 


louioio^eieuioi—. 


S a aprobai fabricarea 

untului vegetal 

Nour niăpură a IHinisterolui Coordonării 
pentru aprovizionarea populaţiei 
cu unt vegetal 


tuMlote iaxo lixe pentru produaoiv 
hortiivle, prevăzuta tn oi-dlnul cir¬ 
cular No. ZM .256 dtn II Noembrle 
1P39, nu mai reprezintă echivalentul 
lmpnntulul pe cifra de afaceri cu¬ 
venit la valoar«a ds circulaţie a a- 
cestor produse. 

Pentru ca fiscul să fle repus In 
toate drepturile sate, ministerul dc 
finanţe a dispus ca începând dela I 
Decembrie IVIU. s« sc aplice urm㬠
toarele taxe fixe anuale, stabilite pe 
unităţi horticole: 

I. SERE re ptdleţlc pe m. p. de 
construcţie ocop#rild. 

«1 p/mi la 90 m. p. scutite; bl 51— 
500 m. p. 7fi0 Ici m. p ; c) 501—1000 


m. p. 12.00 lol m. p ; d) 1001 — 3 t»oo 
m. p. 19,00 let m p., e) peste 30*^:» 
m. p. 24.00 lei m p 

U. CERCEX'ELE DU GEAMURI 
se pMlCjtlc pe suiitotuţa cerccvclclor 
aJ la le in stabiliment. 

a> până U 100 m p scutii, b> 101 
—MO m. p. 2.00 lei m. ţi; a 251—500 
m. p. 5,00 lei m. p.j d) 501—1000 m 
p. 7.00 lei m p.; #) peste 1000 m. p. 
9,00 lei m. p 

HI. TERENURI CULTIVATE CU 
FLORI DIFERITE SI TRANDAFIRI. 

a) până la 1000 m. p. scutite; b) 
pest# 1000 m p. 4 K00 let ha. 

IV. PEPINIERE PENTRU ARBORI 
ŞI ARBUŞTI DE ORNAMENT. 

a) pinâ I» 2000 m p. scutite* bl 
paste 2000 ro. p. 2.400 Ici ha. 


Ministerul ( «ordonări» ţl sl Sta¬ 
tului Maior Eronnmtc. s diapus fa- 
briiatva In canlllăţi suficient# s un¬ 
tului vrgrtai. 

Lslr vorbs d# un aul vegetal, 
pui htglfztlr şi uşor digerabil. 

După cert-eUrll# fărule. untul ve¬ 
getal nu conţine apă. rurmbrauâ. ea- 
aelnl şl alt# impurităţi cum e*l# ca¬ 
tul la unei* grăsimi animale tu- 
prinzând Imâ 19Ş U auU grUime. 

E*le uşor renservahil şi .pornit şi 
ar poat* tnlrebulnU ta gătit ra şi la 
prepararea tuturnr prăjilurtlor. 


Preţul acestui unt vegetal — csr* 
a* va fixa silele acestea —. când va 
Ii pu» in consumaţie — va reveni 
mult mai iritlm. 

Re urmăreşte astfel, pe deoparte 
acoperirea diferentelor lipsă In apro¬ 
vizionare» cu grăsimi s populaţiei. 
Iar pr Un altă parte o grăsime pc an 
preţ accesibil capacităţii de pistă s 
nmsnmatorilor. faţă de unt sau alte 
prurfure similar*. 

Dină la ('rărlnn se vor pune in 
consumaţi* II vagoaoe unt vegetal. 


—— aozososo-^-oaozosoz—— 


Conlribu!ia 

la 


şcoalelor 
prime 


-loaoieio^eaoioioi' 


Comercianţii de (esătnri 

vor trebui sâ aibă totdeauna 
stofe standardizate 


Ordinal circular al ministerului edueaţiei naţionale 

Oi urmară adivsri Comandament»!- ţalor dc cs-oli primare rurale, in < 


confer 


Doarme** 

E* P'ine in vnltr# lyturor «<»mer- 
aanţi:©» de ţws«i.-» n şj stole rtv iân-t. 
nd ral» fj dtomănuiitji! k ă In 
iu dtriz'u m mrtorialâ 
nr. wţwi > Ori rmbr.e Iho, *vni ». 
bligaţ! 

I A «re» tr-rdcninix In rrtaporte 
csrUtidH atiflrrf»<r tfm ,v.j f îr ,|#n. 

«Nr<lsa(#. routnrn. aperioIUAţu co- 
m*rf©tul lor. < ând obligaţii,ne* de # 
le i'lpbhr Hribii I» > 4 >i #tslea d.n 


»trrifirt# mapA.-înnhD lor at mewfi»*- 
»;.» de ..rfolil »landardaatd ’ ţi de a 
ie oiifo pr#|url|e ronfuMn deciritar*e» 
♦-«»! mu cttqfâ (apăruţii tn Mtowlurul 
OHnal dm K Derrmbtie 114<h 

? Ne-af^Ufeo ooe./or preţuri de rdn. 
rare j| Ncerpuneraa *j ofr.tvr Htndar. 
danie ms inevde«ru,-« « «# aanrtib- 
«^«i4 potrfit dirtxuxţiamlor drrre- 
tuhii-lţpf prnlru re 7 )rl-«t/ 5 e# a |d(h>ta- 
jnlui comercial, tn âuaifdal *, rrnan- 
rior 


->eişiai»ş«iş >(lol _ 


Experţi economici germani, 

la ministerul (eordonării 

W Slaluloi Major Econom c 




D mir.iaţru al Cordoeil 
Att Major Fzootinkk N 1 
p imit îo roraul aăptamăi 

următoni fvfsorţi şi s#(>c«uiu#nti «j 
Jlrich-ului gernun 

Or K. Kt»tvi|c aUş«t«l sgf 1 t©l a> 
L»gaţi*i german# Aia Huearaşu. 

Di Lucii' expert aoolrrbble şl va- 
tortflcarey pi aduselor azilnuU* lurţin. 
D. Kjru* Jurist din B«rUn 
11 / lu.:»- Mar\<> «\p*rl 1 « Ingri- 

şarmul* cplmbe, Herllo 

D» Vo**i 
Beritn 


f» Rtalu- ţsllritiţ dr. Nrubaebe* secţia 


. *.xprrt |a rreşlerea mior 


j^'ăntm r W'iDensf*bv 

Lf X-Ugnitl se*reia/ de 


llrrim. 

legaţi/ 


mică) Bucureşti. 

-r ,ir ini>aâmiâ Kfrtbarr 
muinoe-a germana 

l>r T Imanii minim», şrrm*n» 

Î4. O.Didc- »! ăla mniuAM 

srvaoiti germane 

Crin«gt Rrhianuacher mlaiuo*, g»r 

nuvoă. 

1' MepfUg Aă-ioe delegai Briagta 
-Eaulmeşş rauresOaUntui aişUn. 


J»n Ardeal 
Comat**}* 

Atu 4 cătai. ■ 

Dr * *. hiivtnn •■p#v» Beella 
ri grhriU «*#rt dr praţnn . 
(«ta^aruitfi prafurilor din Berii* 


lui legionar al materiilor prime. Nu 
22J19 Dec t*4o. am dispus următoa¬ 
rele ; 

Inspectoratele şcolare. — regionale 
jl judeţene. — din Intreag» tara. vor 
ordona ^medial tuturor şcollkw ţ>tl- 
marc- r»»r*U: — băeti şi Iele — ţ>«n- 
ini a organiaa străngerci, pirului dc 
porc poiriv.t instrucţiijnlb'r ce voi 
pr.m\ <ic:s Comandantul legionar ri 
m tor iilor prime 

Inspectorii şcolari judeţeni vor pri¬ 
mi in plicuri trutrucţiumlp eperiate 
rute de ('omamluntul materiilor pri¬ 
me yl vor orgaruui distribuirea iim- 
dih\M a acestor pUcuri tuturor dtr*c- 


fcl ca până la data dc 19 Doc o. c. 
c.md ut da vacunţa şcolară de Cr㬠
ciun. toate şcolile să fl primit Instruc¬ 
ţiunile şi sâ fi dlaptis «xecuţareu. 

D-nl* Inspectori judeţeni vor dis¬ 
pune, prin organele In s'zbordlD*. con¬ 
trolul executării prezentului ordin, 
fiind personal şi direct -âspunrAlor. 
do felul cum se va organiza această 
bătălie şt rezultatul obţinut 
D-nli inspectori «enerall şcolari vor 
xupraveghua şi coordona executarea 
acestui ordin. 

Mituatru educaţfet naţionale, 
cultelor şi artelor. 

TRALAN BU AILEANtJ 




Bursa de valori 

Tendinţa zilei 


**pr*» «mântui aaşţlwr 


II. 


Pial* bura eră. In şedinţa de azi. 
* continuat tendinţa de urcare ma¬ 
nifestată in ajun- in sectorul valo¬ 
rilor im venit fix. 

Ynlumul tranzacţiilor din acekf 
vector oale superior calul d.in >*- 
d nţ» de «ri, iar ruraunle valori¬ 
lor, 1 âştigă diferenţe (nsrmnale. 
Renta exproprierii Irecr dela Să"* 
la 31’ *, cişligând, Mtfel in ulti¬ 
mei* două şedinţe un punrl fl Ju¬ 
mătate. ( oavolidarea rr*fle la «, 
Insmirarea titluri mic* dala 57 la 
aV f i, Mabilisarea dela 42 la 42 ’• şi 
lieavQ)taf«« drla 41 la 41 ‘ *. 

Ne renuuri, de*s«mrn». buitn du- 
puziţir a Scrisurilor urbane Uucu- 
reMt. I» şp«c ri a cajur cu 3‘ *, emi¬ 
siune noua. tăh realUcaaâ un »p«»r 
de prair Irri punct* Uet-ântl dela 
J» U W . 

Dtn rauea ileaţluaii specule rare 
*« dai rvairlor sectoarele ecţlU- 
«xilor au iosl ee-v» mai n«fI jiil* şi 
cu o uşoara tendîntft de scadrr* 
fcwionil bancarelor puţtn rotat 
nelnsrrlmd docil <1 .îngeri tron- 
«wţi* la f şrdllul Iwdualrial 

Pi'bşjUrrş, tp general, «r 


ţin la vechil* cursuri. Dlntrr cele¬ 
lalte sectoare a* remorci fermita¬ 
tea acţiunilor Cartea Ilmnâncuscâ, 
in urrare dela f»00 la 720. Hku, 
Reşiţa si l etca au o tendinlii ceva 
mai ilabâ, datortla cererilor puţin* 
inrvg «trai# pc pUţâ. 

INC lir.T-.Rl OFICIALE 
Rente 

Împrumutul Naţional. 53' * I 
pruprieliiir*;t. 51 SI'*; SUblU- 

zare, 42' ». OcDotUN, 41' •, C«- 
riltdzrtă, JO* * 30’titluri mici 

29 , ConsoluJata Londra 13 ţn- 
•esirarc lidiin mari 6 .V * , Inzeo* 
trore tillun trurt. 57. 37’ • : Bunuri 
dc impozite 39 39' • . Ser Izuri Ur 
banc Bucureşti cu 1(F » 58 • Seri 
fuj-i Urbane Bucureşti cu 3* ♦ tuiui. 
37 Bfi, 5â' • ; Srrwuri Urbane Bu¬ 
cureşti cu 3* ♦, 34’ «. 

Acţiuni 

Crcdilui Industrial. MO, Asin 
Română 7M. 773 , Creditul %L- 
nur 410 403 410 Mira. 3S0 3*. 3 
mi Reşiţa. 410 400, 405 Late 
| KKfi Sflît Carte* R'*mine»»u ă 72' 
tn«n- Cladnva Român«*>-* 470, 46(1. 


„Monitorul Oficial" dc astăzi pu¬ 
blică următorul Decret-Lege privi¬ 
tor U militarizarea instituţiilor şl 
întreprinderilor particulare : 

ART. 1. — Orice instituţie aau 
întreprindere, de Stat sau particu¬ 
lară. poate fi militarizată oricând 
interesele superioare ale Statului 
ar cere. 

ART. 2. — Prin militarizare se 
înţelege punerea tsub regim de con¬ 
trol disciplină şi jurisdicţiune mi¬ 
litară, o instituţiilor şi întreprin¬ 
derilor de Stat au 11 particulare, pre¬ 
cum şi a Întregului personal al a- 
ccstora, care va fi socotit rechizi¬ 
ţionat. 

AHT. 3, Pe timpul cit tnstltuţii!» 
şi întreprinderile «unt militarizate, 
ierarhia şi salarizarea întregului 
personal, rumân seclca stabilite 
prin legile, regulamentele, «tatu- 
telo «au dispoxiţtnnil» interioare 
de ©rganlzurc, ale instituţiei «an 
întreprinderii respective, oricare ar 
fi situaţia pe care personalul o are 
in armată, şi Indiferent dncA face 
snu nu parte din elementele arma¬ 
tei 

ART. 4. — P© timpul militari¬ 
zării. întregul personal al institu¬ 
itei sau întreprinderii militarizate 
va purta la îmbrăcămintea obişnui¬ 
tă, pc braţul şiling, o brasardă dc 
culoare kaki, lată de 10 cm., ca Ini¬ 
ţialele sau emblema instituţiei aau 
întreprinderii respective. 

ART. 5. — Instituţiile şl Între¬ 
prinderile militarizate se oflă, pe 
timpul militarizării, sub controlul 
Marelui Stat .Major, exercitat di¬ 
rect snu prin organe militar* anu¬ 
me destinate. 

Asigurarea ordinel. disciplinei ?i 
pazei instituitei sau întreprinderii 
militarizate se poate face, la nevoe 
printr’un comandant militar şl 
garda necesară. 

ART. 6. — Personalul militari¬ 
zat este supav pentru orice abateri 
derivând direct din serviciile e© II 
>nnt încredinţate saa săvârşite cu 
prilejul acestor servicii, disciplinei 
şi jurisdicţiei militare. 

Aplicarea masurilor disciplinar*, 
precum şi întocmirea actelor de 
trimitere în judecată revin orga¬ 
nelor militar* dc control. 

ART. 7. — Stabilirea instituţii¬ 
lor şi întreprinderilor care «* mili¬ 
tarizează, durata militarizării şi or¬ 
ganul militar d© control sa fixează 
prin DrcrcL 

ART. 8. — Orie* alte dispmlţtunl 
contrarii prezentului Dccret-l^g* 
«unt şl rămân abrogate. 

Dat tn Bucureşti, la 10 Decem¬ 
vrie 1910 

Conducătorul Slutului Român 

fi 

Preşedintele Consiliului de Miniştri 
GENERAL ANTONESCl’ 
âliniatrul afacerilor interne. 

General C Pctroviceocu 
Ministru! Lucrărilor Public* 
şl Comunicaţiilor. 

Ion Piotopopczeu 
Mmritrul Economiei Naţionale, 
Mire©a Cuncicov 

Ministrul Coordonirtl şl Statului 
Major Economic. 

N Dragomlr 
Ministrul Justiţiei 
Mthat A. Antoneseu 
No. 4011 

DOMNULE GENERAL 

Conform rtlopmBţlunltor •Wereieloe- 
'#*» nr 3DV dir* X Se»u*moewi ?t 
Xm din 7 Sbz>'*znbr<e lt40, «v«T1 

OtitMre a vâ înainta pentru fiponob»- 
rra p aatnnăUH* Domniei-V> m*u«. 
alăturatul d*«*!-!«** reiaţi» 1 » mi- 
!ilansare* (Mtltuţulur a IntreprinAe- 
m * H« a lat y pafUcular* 

Pentru a»!*'»’• ar*# rvir.ct»<MiăHi Lns- 
Ktuţliler şi Ji(raş»rlnd*r,tei dc «t«l şi 
;*»rt'..-.iare .-ar* pentru a- 

pănue» naljir-,^« «* u .-onlribu* la 

manţlnerfNt antisrl rt# «iai. •**•# 

VOif :* â->*»ea «ă pu«»â h Util dări- 
rate ort ctlnd intere**!* #tip*ru>at« 
te 4 »at ar impun© 

tn #c**r ar«c»p a« In* r mut aiălur*- 
ual piwt dar -terrvX- !•»*«. 


Primiţi, vă rugăm. Domnul* Gene¬ 
ral, o.îîgurare* înaltei noastre oon#- 
dcraţiuoi. 

Ai suiţi ml afacrrllOT intrme. 

General PCTROV1CESCU 
Minist r ul lucrărilor publice 
şi eorniinicaţiilor, 

ION PKOTOPOPESCU 


Minasmil economiei naţionale. 

MIRCEA CANCICOV 
MHUrtruf coordonării 
fl «talului maior economic, 

N. DRAGOMTR 
Ministrul jiutiţtet, 

MI HAI A ANTONESCU 
Nr. 19 (05 din 9 Decembrie 1 <H 0 . 




corpul iandarmeresc o trecut 

sub directa conducere a Ministerului 
Apărării Naţionale 


GENERALUL ANTONCSCU, 
CONDUCĂTORUL STATULUI RO¬ 
MAN Sl PREŞEDINTELE CONSI¬ 
LIULUI OE MINIŞTRI 
A rând ia eodarn raportul O lul 
Ministru Subaacrtlar do Slot pon 
tru Armata d« Uscat cu Nr. 31 «01 
din 7 Oeeamwrla I0«0; 

In baza dlsposltiunllor 0»crc»« 
lorLsai Nr. 5052 din I S*pl«m- 
trli şi Nr. 3072 din 7 S«p1embrl« 
940 ; 

AM DECRETAT Şl DECRETAM 
OECRET-LEOC 

Pentru modificarea articolelor 
2 «I 3 dtn t*«ea pentru eraaniso- 
rea jandarmeriei rurala din 24 
Martie 1929. 

ART. 1. - .Artieelele 2 şi 3 din 
leeee pentru erpenleorea londnr 
măriei rurale se modifici dup* 
cum urmeexA : 

ART. 2. — .Jandarmeria rural* 
face pprfe din Ministerul Apărării 
Naţionale 

„Pentru serviciul «Au ordinar Şt 
oatraordlnar «o stă In dişposifie 
autorităţilor cSrora le*lle Io con¬ 
fer* atrlbutlum de politie eene 
relA". 

ART. 3. — „Politie, discipline, 
condiţiile de căsătorie, ierarhia şi 

• naintârile ofiţerilor şt subofiţeri¬ 
lor de landarmi. cu esMpliuntle 
prevâsute de art. 25 din Iepe. 
sunt supuse dispoeitiunilor teri¬ 
lor Şi regulamentelor militare". 

..Recrutarea ofiţerilor şl subofi¬ 
ţerilor de iendarml se face prin 
şcolile respective de specialitate 

• le jandarmeriei**. 

ART. 4. — .Toate celelalte dlspo- 
■ lltunt din loeea pentru orpanlz* 
rea jendarmaricl rurale, statutul 
jandarmilor şt regulamentul leali, 
ceri nu sunt contrarii prezentului 
drcrat-lepe. precum şl articolul 52 
din mantioneto Iote rămân In »t- 
peare. 

Dat In Buourcşti. lă 9 Doc 1944 
Conducătorul Stătutul Roman 

Ş» 

preşed. Consiliului dr Miniştri 
General ANTONCSCU 
Subsecretar de Stat pentru 
Armata de uscat 

General P ANT A Z I 

Nr 3994 

Expunere de motive 

l* nu» din ret© mal vrrhi timpuri, 
poliţia geneiăU In parte* ruraift « 
ţârii w* «ncut» o «u In celelalte nuri 
ţari Kurupene. de c formaţiune nv li¬ 
teră rare făoc» port* Integrant* din 
nrmaik. - cu denumirea d« sb.'.V- 
(on. <U«robănU. rtc 
D«a*«n>#n©v ioal* J«gll* dr organi¬ 
zarea arertrt tnat.tupuni del# 1W4 
pinâ la 1929. au ron«l<f«Tăî jandar¬ 
meria ca un organ car* toca pari* 


din arm-Mâ. fund subordonată Minis¬ 
terului Apărării Naţionale. 

Trin tegea din 1929 sa stabilit 0 » 
InzUţuţlun# ra faca part© din 
Mintal vrui dv Intern*. 

Or ăceaal .1 dupoziţla cela căi ra 
poci* dc ncLrrxj.că, >âc1 pe dc o 
parte o IneUtuţvuni* militira nu po^te 
f.irc corp cu o ln«Ulu\ une civilă iar 
pe d© olii p.irte, jandarmeru». docă 
c orgsn militar, irebu© ra »p»rţinâ 
armsieL 

Dac* această Inertuţi© tn trecutul 
apropiat făcea parte dir» MinlfleruJ 
ApArinl Naţional©, >ur C #v.U 1 
mul;# «bulen dela ©alea legală care 
au avut cunoscutele urmări 

Ac*%( prolrcl ©Jle orlfcl pus In n- 
trord şl cu d:tpoz‘tlun,l© noului Cod 
de JuaUţte MjlnartL cere prev©d« 
sancţiuni d©o«©bl: dr s«\*cre. ntăt 
poniru santinela şt patrula care Iţa 
calcă consemnul, i ii şl pentru ecţl 

COT* eat© Hgneich’ faţă do ele. 

5ubs«crctar de stat «I armaieţ 
de uscat 

General dc Dirlrie 
FANTAZI 


D. Viilor Medrea 
a fost numii serrelar 
generat pe lângă Sub¬ 
secretariatul 1‘resei şl 
propagandei 

Munitorul Oficial de astăzi pu¬ 
blică următorul 

DECRET LEGE 
ART. I. — Pe lângă sub¬ 
secretariatul de Stat ol 
Presei şi Propagandei, se 
numeşte un al doilea se¬ 
cretar general, care «a 
avea in atribuţiunile 
salei Direcţia Preiei, 
Cenzura, Agenţia Rador 
şi presa dc provincie. 

ART. II, — Domnul Vio- 
tor Medrea se numeşte 
secretar general la sub¬ 
secretariatul de Stat al 
Presei ş» Propagandei, de 
pc langa Preşedinţia Con 
siliului de miniştri. 

Dai in Bucureşti, U 10 IHh ©lu¬ 
bric mu 

Conducilornl Matului Ki»man 
>1 Preşedintei© Consiliului 
dr mîn şlri, 

GENERAL ANTONESCt» 


Petreceţl vacanţe plăcute la: 

BRAŞOV 

„ARO PALACE 1 

jn sroRi" $1 „oso BsriHiir 

PERMANENT DESCHIS E 

flER. COflfOJT OESAVMŞIT. UflISTE. KECREflIIE. SPORTURI 

Se menţin preţurile a vunteţoase <li 3 trecut 
















































tt 1940 


AXA 


Doua lumi stau fata în faţa, 
din care una trebue să piară 

Orice s’ar întâmpla, Germania va ieşi biruitoare din luptă 

jt rM tn tArl «Kiaail r m k«IiI A Ini r/* It /\A 


Tn mimirul de m am pahllrsl dl* 
ror*ul I uetirrrulul In intrrgtme rtupa 
,«<»!» rarrtpnnd'tilulal m-lru 
mtnrn (Jet* fUrlIn dl»- 

r«tr*nl In talre«tn»e ca testai nHfl- 
rUI ifînroU dt i|i<n|U )> K îl prin 
Ikdtr. 

COMPATRIOŢI C.KRMANI «I 
LUCRATORII MEI CfHMANI l 
Tn prezent, mi nu ra*t v.ubnsc de¬ 
cât toarte r*r, In pi .mul t.«ful pentru 
câ am loart» puţin timp cu sa vor¬ 
besc |l In al d<ul«vi ri*rul p»'ntm r* 
tn ivec.%* moment «oţilm câ fxpta 
cute preferat»IA vorbei. 

Na f A».m tn tulul unul conflict. In 
rara nu a vorbo de victoria unei 
târî mu o alteia; ost* vorba Io fon i 
de o lupt* Inte douâ lumi care r'iu 
înfruntat Vot taverna >.1 vâ dau In 
rerjmak dar* Iml va tagArtult 
bmpul, o %-oi Icre generală a motive¬ 
lor celor mat a<Und ale a ceaiul 
conflict 

Nu vot ynrbl decât d**pr* occi¬ 
dentul Europei «I in primul rând 


despre |KH>oe.»t» german, enflen, l- 
Iulian ,1 Irant.eu, ur» runslllu* nu¬ 
cleele de irtato o' s au opu» unele ai¬ 
lor» In arest râxhok 
Daci coafruM acum. barele vitale 
ale onnlenilor cari tarmeaaâ acest* 
popoare, obţin următorul rerultal : 
<8 milioane de englezi domin* *i 
condur im ansamblu de aproximativ 
40 kilometri pâirnţi de pAmânt; 37 
milioane de francezi domin* m con¬ 
duc un teritoriu de aproximativ 10 
milioane kilometri pAtmţl. 45 milioa¬ 
ne Mnlienl po»-dn ca teritorii util*, 
numai o suprafaţă de 900 000 de kl 
lometrl pAlratl In sfârşit *S milion- 
germani au ca mijloc de e- 
«istnnţA numai 600 000 de kilometri 
pAtraţl. rl pa această suprafaţă po¬ 
porul gt-rmon trebu* U găsească pu¬ 
tinţa de a trAI }i de a e\l»ta. In timp 
milioane de eogie/J pcxodA. 
cum am arfitat. 40 milioane kilometri 
pâtraţl 

Astfel. arest* două popoare trâlan 
Io condiţlunl cu lotul străin* de va¬ 
loarea lor reală 


Omul nu trăeşte din teorii 
şi fraze, ci din rodul muncii sale 


Dar s'nr putea acum obiecta; sunt 
lucrurile arest** atât de hotaritoorc 
Omul nu Irât'ţle din teoni yi din 
fnuv, nu irâcgtc din declaraţii yl nici 
din concepţii asupra lumii, d trâ- 
*,t* din cren«* li d& pftmAntul 
Iruri al muncii salt* ja din ce* 
poete «Aşltc* materii prime Orhut 
nu poate m»nw dncăt dn» i ard re >3 
transform* In KranA D«că p 3 mAnţul 
pa cor* 11 alipii ne, te Ii dA prea pu¬ 
po, el va duca o via|â d« llpaurl. 

Prin urmare, primai m-dlv al a cas¬ 
ta» lupte ti al arestor Irn-cdiri *<a In 
fnplul ci lume;, a f«x imp«rţ tâ ne¬ 
gi re*.'*- Eefa «ibvslut cal unt! co In via¬ 
ţa acneru'A a pnpc.vrr.Or lucrurile să 
*• dea/Uşoare exact in nueiny ld ca 
yi In viaţa lur tntCTn»r.\ Into. mni 
după nrm tr*Du!» *A fie aplurule ln- 
i ord ir; Ic re «relriA Intre bnr*Vf ci 
siriei* în • iul unui ţ«*jx>c i»*t aşa 
*»t* imposibil In viaţa ;xjpo«relo- M 
unu! din ei* re*-4 Udul petitiu 

k rvr •; »« nu lev- nimic iv! :-lU 
T ab ur s-vj a e vl «* opânefţe -jî 


fie inţrlocâtnr «i Inţeepl si *â con. 
nmU la o dreopt* orânduire eau ca 
a- «I 09 e«te apâwit. acel ce trae«t« 
In mion-le «: m nefericire *A ia 
tr'o a caca ce I te «uv;nc At« eale In 
f-âmd popoarelor |1 lot 09 » eete In¬ 
tre poj>o«rv 

l»c Ur.lmul Intern, am aaumat ma¬ 
ree aarrlnA de « reiolve acaete pro¬ 
bleme fâ» And apoi ia Înţelepciune 
; 1 le inţclocerea tuturor yţ sâ 
U p a Ml ol prApaxtla enorm/, ce cxudâ 
Inir* bugftţie «i mizerie. Inteogând 

osifel de proocte nu ac pot reaina 
an p* m^(n«. ci câ lucml cel mal 
1 eM«« de a apr«P(a treptat, prin 
cuminţenie ţntr'erfcrv diferitele 

e detpArţiie Sntn; ele yl nlcide- 
1 «io a realiza o astfel «ic aolu- 
ţ.e pnn forţA Dreptul la vlaţ» exia 
drept gcnemil »i el aparţine tu¬ 
turor. 

Toi aya, e*lr Imposibil ca un sin- 
\it popor sA vnlascâ o poseda *b»o. 
it tutui , el tret.nc <A »pv/e c*îw- 
kU« rA tun«imi<! sA tiAlaa>.A fi Hr 
I>reptal U» vlaţâ e*le o revendicare 



rest* ţâri, abisul re eslalA Intre 
<U»e este rol mai adAnc care se 
poale Inrblpui; de o parte o ml- 
■erie Deinchipuită. Iar de aMA parte 
tmgAti* fArA margini. JKacI 
nnl, au foat in Anglia douâ milioane 
|i lumMitn de fumeuri. ier In 
gata America au foci in pânA la 
13 milioane. Ce «'ar putea apuno 
atunci dc cp re noi? 

In acolo ţari, centrul 
nu-l formează poporul | 


hotArltoaee tit* numai o- -t put -» a.r, . Y4 g^ 

■ istonţa oAtorva iute da' 
capitalişti formidabili, , r ' . 

««ri prin u.inel. ,i «ţiu- t.X! 
nil© ce poseda oomluc înlr-;' n» mai »mj .•» 

ultimă analiză popoare- 

*».«*. " u 

câtuşi de puţi», de mate¬ 
le populare, rfocât cel 
mult in vremea alenori- 
lor. 


Capitalul trebue să slujească 
economia, iar aceasta poporul 


m 


'mgjfc 

WJ 

■ 


In luin«a aceasta a democraţiei ca 
pltnliel*. principiul economie cc| mat 
Importam azi* ac«ela popor-r, cwtt- 
dirtor sâ sluieascA economia, tur ecu. 
nomia trebue «A slUjeiucA tapilalul 

Aţa dar *unt duuA lumi rare «e r - 
dicA una împotriva ccloilalta Cei¬ 
lalţi au «treptata când »pun ; Cu a- 
ceimia luma nu ne putem ImpQca ta- 
dodatA. Ei luptA dc p’ldA pantru 
menţinerea aUndardului-aur al mo- 
ned«L Eu Înţeleg aceasta E| posodâ 
uur. 

Aurul nnatru ne-a foat rkplt Când 
am ajuns la putere, nu m an» dcspAr- 
t;t o« sUndardul-aur «bn râutute 
IiindcA nu mal era aur. N a greu 
pentru taine *â mi lepid dc aur. 


Ari fc dexportl va*»r *'• ^eeace n 
Nu am fo»t nenorocit din aeaa«« 
»u»A cârt noi avem o mi toiul vita 
structurA etonomic» In coneopţ-o 
noaktrA aurul nu este un factor da 
•r* ci numai un nulloc 
•pâ*e »' atâpinl poporul Când am 
venit ia putere, am avut 11 singuri, 
speranţa p* carv rn am tnteme'al 
cupr-ţatl* poporului genoan yl 
lalalecatubtâţii germane, a Inventa- 
turllur noţlr,, a Inginerilor ixsytrl 
n tehnldenilor noytr., 4 cfalmiyt lor 
noytn. e'jc. Eu mum inteme.at pe pu 
terţ» rare trAeţlc tn economi* noas¬ 
tră P.itcrea de muncă german* eeie 
„ural noatru f> capetziul de care dls- 
pumm fi cu acest aur InfrAng on 


DscA acum A—* ani aţi n de- Urat 
mod peM> ci pe*ie •—7 am nu 
va mat pună problema de a P< 
de lucru pentr» ţomeur.l rvnfirt. cl 
problema do a gfcst mâna de lucru d« 
care eita nevoie sar fl spus «a a- 
ceetca «unt vorbele unul om nebun 
Dor astă» irra.U aste raablatea As- 
ta*ţ nu exista la noi «decât o proble¬ 
ma unde se gaseite o forţă dc mun- 
Aces'.a este darul pe o»re II »a<-* 
munrjţ Numai munc* «ele mm'natm 
de munca noua. pe câta vreme banii 
nu pot crein muncă 
Avem astdfi un stat car* este or- 
gartoat point eyte ţţ vcononv; - «şt* 
altfel das-At democraţiile nceidentaje. 
Ia e-e*l stat, fârA ntcio ţndova-5. po¬ 
porul decid- Udul. poporul d«v ide 
asupra conducătorilor, ca şl a rupt* 
dlrecttvelor •>««■<■» condu.; a ton. 

Am rrr-at astfel p<uitvui*ti cane oe 
lng«edue <4 conetruim acest stat tn- 
cepând dc Jos A<-esln »**te ţelul nos¬ 
tru »1 de arest ţel wd- Insata «oalâ 
bu.nirta noerUA de a trâl. Vedem tn 
mintea txastr* u n atei x-.tto-, in cere 
orice loc va ft ocupat de fiul cel mal 
capabil al p .porului nostru, «m dc 
unde ar v*ri *L 


Douâ lumi stau fată’n fatâ din care 

• a 

una trebue sâ se sfărâme 


Fuchrorul vorbind in faţa muncitorimii 


Ii Înţeleg şi atunci cfcnd apun 
oint ii învingem prin toate mi) a 
luacclr. 

Sunt. prin urmare două lumi. 1 că om pierdut autobuzul; toi uşi. 
Cred cfc una din aceste douA lunii | n( ,i nm vosii la timp pentru a urca 
trebue sA *« sfArăme. Daca ne ala- j n r | înaintra englezilor. După •- 
râmăm no», cu noi ** prăbuşeşlc ceea. io câteva zile. noi nc-am asl- 
şi poporul german ; dw* «c sfArk- KurR | ncclc poziţii din Norvegia. 


- constituie un principiu funda¬ 
mental . el e*t* dreptul «ia a reven¬ 
dica pAmântul, care alngui cete dăt㬠
tor de vla|E 

Pentru «c«*t dr*pt dc a revendica 
au luptai popuisroie când reaua voin¬ 


ţă a celorlalte popoare tiu ameninţat 
«A primejdui*«ct relaţiile d.ntre ele, 
câ-'l ele *u InţfUM câ o prefenibt] 

.»e jenfcvjm j >1 eţ*J omcnefi» de«r»l «A 
so consimt!» la moA/tiM sistamabcA 
unul popor. 


Cele douâ revendicări ale revoluţiei 


m* ceilalţi, sunt convins câ nbia 
atunci lume» va fi liberă, l'âci 
lupta noAstrâ nu se îndreaptă conlr a 
nglrzilur sau contr* (râncezilor 
iua(i c» oameni. Nu avem nimic 
cu ei. Noi n'om ceru» nimir. Când 
ea intrai in războia, ei n'uu pulul 
zice : Intrkm pentruci aşa ou v »»*l 
germanii, — ci dltnpolnvfc au zis: 

Intrăm pcolrurâ o« tenien» sA ve¬ 
dem sistemul lor adoptat de popo-1 Lumz a trebue »<î »t»e co ntet 
mi noatru. Aresta este motivul Ipxntru motive milllure, n«o frrxn 
pentru care duc eţ fAlbului. Au jtrerr- an Clmpulul yt mei penttu 


D* a-ee*. rr\-utiiţ.3 n<wtră nsţlo- 
B*I-«»cisl»îlâ a încăput |>nn o for- 
youU In IBD «tau.s ic. endlcâri 

Prima revendicare a lost ncce- 
aitatea ra poporul nostru «A ac 
ne/t». A, înţelegând câ (Arâ această 
hotărirr nu vor puti-a li nictodalu 
mobilizate toate lorţde pentru 
revendica fi realiza cerinţele vitale 
ale poporului gcminn. In orei mo¬ 
ment poporul nostru a* ulia pr pra¬ 
gul ruinei, economia noastră er.« 
h» faţa un«*l dislocări complete, iar 
agricultura era gofa dt o fi distru¬ 
sa. I nirvu naţionali era derj pen¬ 
tru noi o condiţie pc-ninl a coordo¬ 
na înainte de loatc torţa fnlolA | 
poporului german, unire rare tre¬ 
buia »»• aralr şi *A «lovcdtJtscl po¬ 
porului german însuşit cit dr mare 
r>lc torţa su, pentru ca el M->i dc-i 
arama dr atvastă forţă şl să rvaU- 
■nr apoi prin ra nevoile vîlalr ale 
ţârii sole. Am «ocolit câ voi putra 
obţine aeraşi* umane aaţton&JA fA- 
când uu ape] la raţiune. Timp de 
15 ani. au aruncat toţi asupra mea 
raluri de calomnii. I nii îmi re¬ 
proşau efi aş \oi să cobor la un 
rang inferior ..inteligenţa şi elila'' 
poporului, rare făceau parte din 
clasa superioară IV aceştia nu pu- 
Itatn să-i cont mg. yiai suni şi na¬ 
ltei onin ni cari nu u la»A con¬ 


vinşi Dar acel enri cuncep şi pri¬ 
cep cA dvshinnren poporului nostru 
uu poale aduce dccAt ruina popo¬ 
rului german, suol Infinit mal nu¬ 
meroşi. 

Am fosl combătui şi p« alt plan. 
Oamenii aceia inii obiectou că tre¬ 
bue sa pâalrum înţelesul împărţirii 
poporului pe clase. Ci spuneau câ 
onmcnii sunt produsul educaţiei 
lor; dar aceasta educaţie începe*, din 
nrferieire, chiar dcU naştere şl fie 
care \ rea să râm/ini ceea ce a font 
şi să păstreze iws cc i s'n dai prin 
educaţie. 

Ştiu câ ceea ce s'a făcut In timp 
«ic irc». pBfru aau cinci vea«uri nu 
poale fi Arhimbal In doi, trei sau 
cinei ani Lucrul hulăritor eslc Insă 
de a se lua mteuril* necesare pen¬ 
tru a determina accaslA schimbare. 
Am recunoscui in acel moment 
ceea ec era esenţial, >1 anume cA 
trebue aâ crccm tirul* cumuni- 
latr a poporului german. dorA voim 
ca acest popor sft ar ridice. Am re¬ 
cunoscut co acesta era drumul cel 
drept, din laplul ră toţi adversarii 
noştri ac opuneau la urmarea *- 
cestui drum. 

\r«>aslA unitate naţională era 
prima misiune. Ca a fost îndepli¬ 
nită treptat. 

Al doilra pune< al programului 


nostru rm suprimarea pieditilor 
politice, aşa curo s'uu inaDifrsiat 
cic la Vcrx&illra; piedici politice 
care zidâmteeau unitatea nnţionahi 
a poporului n«»«tru şi rare nc-au 
răpit pusesiunilo noastre din lu¬ 
me. coloniile ooastrr. Deviza ora 
deci lupta conlra sistemului dala 
Vcrsalllcs. Chiar primul meu dis¬ 
curs a lnscmn.it o luptă contra pr㬠
buşirii. contra tratatului dela Ver- 
aailles, şi un apel pentru redresa¬ 
rea unui imperiu german puternic. 
Ceoa ce am realizai după aceea n'j 
fost deci ceva nou. d împlinire* 
ţolului nostru original. Aici atA 
primul motiv al xcttui conflict, |>« 
rare U Irătm astăzi. Lumea cralnllo 
nu voia unitatea noastră internă. 

C entrară ştia câ revendicarea vila- 
I a acestor mm işi va impune in 
cele din urmă realizarea. Ceilalţi 
au voii menţinerea legii delo Vex- 
aaillea pr care au roiuidcrat-o ca o 
a doua pare deln Muonsler, 


Iată acum şi al dolle* motiv. Am 
spus câ împărţire* lumii s’a făcui 
in m«»d diferit. Observatorii ameri¬ 
cani şi englezi au găsit penlru a- 
cc*st fapt o expresie extraordinară, 
există — ziceau ci — duuA cate¬ 
gorii de popoare, şi anume rele 
care au şi cele care n’au. Noi en¬ 
glezii. americanii, francezii, auntem 
popoarele care au; ceilalţi sunt p«*- 
por»rele care n’au. lax rin* n are 
nimic, nu va primi nimic. 

Fu am livsl, toată viaţa mea, 
nul dinlre cel ce n’au nimic. De a- 
ceea, ru'im unit cu cri la (el cu 
mine şi lupt pentru ci împotriva 
lumii întregi. Nu voi recunoaşte 
niciodată titlul de proprietate 
celorlalţi, mai ales Asupra posesiu 
nilor pc care le-au dobândii prin 
jal şi Ic-au acaparat prin lurţA. $1 
mal ales, nu voi recunoaşte tn nici 
un raz acest titlu rând el sa fi lo 
vocal pentru ceva ce a fost luai 
dela noi. 


in lame aşa zise denraie. caouaiule siâpân 
iar mizeria e la ea acasă 


Rate Insă interesant de atudiat 
viaţa acimtor bogâlnşi. S«* pretinde 
ci In lumea anglo-francrxâ dom- 


Geneza tomnna 1 rewiitiiei posiMice 

(Continuare din pag. 5 -a) 


mult cu sufletul. Izbucnind co nulizarea, stimul.irrn şi orgnni- 
nişte adesârntr rxţiluTfi dr uua- ] urca clrmrutului politic prin 
nună simţire, fppt ce ni* («ur *-• ilosâMirşirio ritruiâ tinde la a- 


crcd« ni ci -uni exprrslunra cou 
cirli o instinrtrJor de conserva¬ 
re naţională a popoarclur res¬ 
pecţi* e. 

Intr’adrvur noţiunile după 
rum nm văzut, ou un instinct di 
roiixmarc c« şl llinî«*lr, «are Ir 
frrcşlr ckislrtije fiin|ri lor tn 
iminentele dc gira «umpuno 
penlru organism 

LU* sc produc spont.m iu clipa 
rea mai grea. orirc întârziere •- 
dutimd după uoi< dispariţia or¬ 
ganismului. 

Popoarele «ari (o intiiofOlelr 
lor grele, nu nu şliul *nu nu au 
putut ai-şi furii revoluţia salva¬ 
toare au pierii şi Istoria le in- 
rrţisirţzri ca pe ni«lr raemplc 
pentru pu|Mu*r«*li- care vor m« 
irtlăsfl. 

Pentru realizarea ateilor Im¬ 
perativ? aV vracului al XX-leu 
rele trei revoluţii nu prcaioUl o 
asemănare dr acţionare, flecuri* 
mergând pe drumul p». care l’a 
crezul «cl mai adevărat in rtifwirl 
CU «'arartertvtlrele apcciale gir 
rvtiiinri m sm'crivc, 

•c ap 'ţudnxKud f.v ţnuj»!3»«d 


tingerea «copurilor propuse. 

Naţional Sorialismul tralraeâ 
problema prin prisma Minatului, 
căruia li oferă «a un atribui dr 
simplificare, concepţia puntâţii 
rasei. 

La'giooarisinul apărând suh 
forma unui fi’nomen politic evo- 
luzaiA curând către o pociţu- spi¬ 
rituala şi tinzând la tran«furm«- 
rco omului prin nm ridică in 
mod original şi penlru prima 
oară o problemă de alici, univer¬ 
sal \ iilobili. 

Pornind dela pronii** ri insti- 
iuţiunile suni bune in măsura în 
care oamenii r«' 1*' iillltrea/ă şi le 
«<»ndur sunt buni. In sensul pla¬ 


tonician ol ruvuntolui ţi morali 
In sensul rre^tin. ajunge la con¬ 
cluzia regenerării sufleteşti a in¬ 
dividului. 

Crearea unui lip nou de om 
este problema care preocupă in 
mod «'Acnţial mişcăm* legiona¬ 
ră. 

In faţa alălor sutr dr ani dr 
egoism individual. IcgionarUmul 
pune ca o stavilă re nu cunoaş¬ 
te hotare, rtss altruism inspir.» 
din cel mol aulentic creştinism. 

Această enniepţiune tra«lusâ 
pe plan naţional, ţine «ram* de 
trecutul, prezentul şi viitorul 
Neamului R«nninc«r <1 cărui 
înălţare o vrea, prezentând 
felul ace*ta nnţional*smu| sub 
un aspect spiritual inedit. 

Vasilc Marghescu 


Automobile-piese -şl accesorii 

gftsltl la 

Moldoveana C. Ion 

Colea Vlclorlel, 105 


neşle dcm«>crj»ţia. In rcntltalv Insă, 
domm-jtr rspitnlul, nritcă un grup 
de rătc\*u sute de oameni cari po¬ 
seda bogâ|ii imense şl cari, d-vlâ 
fiind structura ciudată a virţii 
stat, sunt mai mult «au mai pu|in 
indeţM'ndrnţi şi liberi. „N«il po-« 
dăm aici librrtaiea” — spun oa¬ 
menii din arcu Iunie; dar *1 »< 

gândesc mu» ales la economia libe¬ 
ră şi «And întrebuinţează acest 
termen înţeleg să fie liberi d* 
câştiga şi de n întrebuinţa «apita 
Iul după voia lor, fără niciun con 
trol din partea statului sau din 
partea poporului. Aceasta este li- 
bertatra lor. Ai'esl capital Işl «re 
iază In eele din unn« o presă, 
poi ir vorbeşta despre libertatea 
pr«-»«*i. In realitate, flecare din 
celr ziare arv un stapan şi «cest 
stâpănd cate in toate cazurile un 
flnariar. un proprietar. Acest sti 
pân «nnduee rtarul. Dacă redac¬ 
torul crea sâ scrie ceia care 
este pr placul prnprietaral»il. ace¬ 
sta II dâ afară. Fre*a aceasta f*»' 
uirji* opinia publuA, iar opiu 
pobltrâ, mobillzalA «le ereo-slâ pre¬ 
să se împarte la r«n«liil ei in mai 
multe partide, rare se deo**be*c 
intre ele. uu aJât de puţin, pe cât 
se dro*rhriu odinluurA la noi- Cu¬ 
noaşteţi aceste vechi partide 
A/ trebui sA se «reuotfc eă in n 
real* Uri al» liberi Mii *» «Ir bog㬠
ţiei. poporal trebue «a l-ăia«că tn 
prosperitate. Ilar realitatea este 
txart contrară, lo «resţe ţâri, nu 
rrna roaselor este rnat mare dec 
in orie* altă ţară llogal» Anglie 
conUolează lu tuilioanc kilomctn 
pĂtraţi P«;ntru ra r* »A-ii IngAdu* 
■ce*t lux. trrbur de piltli cea 1HG 
dr milioane d». muncitori eoloniali 
M trăiască tn Indii o viaţă de mi¬ 
zerie F.şti ispitit «A «*rv»l cA fd 
puţin fiecare din eel ev lra**« 
%nc<*" trehne sA se infnipte din 
i ceasta bogăţie Dimpotrivă! in 


glezi din acela cari ştiu tonte, câ . Belgia. Arresfx n dus ta destAnţui- 
noi dormiierAm peste iarnă l’o I rea acelei ofensive, pe rar» mulţi 
mare oyn dc stat m'a asigurat chiaz | dintre bătrânii noştri au aş<eplat-o 
ingrîjnrare. Dar fn şa** săpt㬠
mâni. această campanie era >k ea 
terminată. Belgia. Olanda şi Ftanţa 
erau nimicite, iar roasla Canalului 
ocupată. Bateriile noaslrc au fost 
instalate, bazele non'/f au fost «- 
menajate. Niclo putere din lume 
nu va mai li in stare sâ ne facă 
«A plecam d/n arest teritoriu lâră 
voia noastră. 


pună la Kirkenes şi nu o nevoie să 
vă mai declar câ acolo unde se 
găseşte soldatul german, nu mai 
vine altul 

Atonei, au voit ci să procedeze 
şi mai repede la vest. în Olanda şl 


Orice s'ar imamoia Germania na ieşi iiwingaioere 


voit sa ttjrunrc iudiwlalu popului 

nostru Inlr’un nou Versailles şl 
sâ-| scufunde Inty’o nefericire fără 
num*. 

Tot ajutorul evreeae posibil nu 
le va ajuta la nimic In această în¬ 
cercare. Eu am prevăzut aceasta 
N'rtm cerat acestei lumi decât a- 
craxlu încercare. Eu arn prevăzut 
MVa*i*. N am cerut sceMri lum» 
decât dreptul pentru cermani d«* u 
uni şl sâ 1) »o dea apoi cceac* 
ll se luase. Dc atate* ort le-am in- 
lln» mâna. Nu eram câtuşi de pu¬ 
ţin bucuros sâ nc rfin»rm*m, 
cuci ştiam că înarmarea absoarbe 
o uriată cantitate de muncă, iar eu 
voiam să loloset* forţa de munci 
germanA pentru alte planuri. Am 
ambiţia de a îmbogăţi poporal ger¬ 
man şl de a înfrumuseţa Germa¬ 
nia Aş vrea nâ avem rea mai fru¬ 
moasă şi rea mal bună cultura Aş 
reu ca teatrul şi cultura german* 
sâ cviste pentru tot poporul şl nu 
numai pentru cel de »ua. c* in An¬ 
glia. Sunt proeet* imense şi kvrm 
ncvoe- peotru a le InfAplul. «1c 
luata forţa d* muncă disponibilă. 
Kelnamiarţa nu faco decât sâ*m» 
la lucrâforiL 

Am făcut propuneri in ved«'rro 
unei limitări a ioarmărilor. Au ras 
mine. N am auzit alt răspuns 
decât N* 1 . Am propus să limitam 
cri puţin unele înarmări, bl >f,, ‘ 
«ti propunere a fost respinsă. Ani 
propus să eliminăm complet din 
rAzboiu forfclr aeriene ; s’u respins 
şi aceasta. Am propus sâ limităm 
numărul avioanelor dc bombarda¬ 
ment . s a refuzat totul. S’a spus ca 
t«»cmui cu avioanele de bombarda¬ 
ment vom fi puşi U respect. 

Sunt omul rare nu faec lucrul 
pe jumătate. Dai a o vorba de ap㬠
rare. mâ apăr cu un funaitxm **1- 
haiec. 

Când am văzut câ mare* rvdre 
•are a Germaniei a mobilizat ime¬ 
diat pe aceeaşi nanieut e»rl atâţm» 
la rtebolu loc» înainte de războiul 
mondial Irreut mi-am dat «rama 
cA această luptă trebuia reluata 
«lusă Li capăt şi eh ceilalţi nu voiau 
pacea. 

$i iată câ lupta a venit- Tot ce 
po.ile fnc* un *m — aproape panrt 
la primejduirea «lemnităţii mclo — 
am făcut pentru * o evita Am f㬠
tul englezilor oferte dup* oferte. 
Am vorbit airi cu dipiomuţil lor ş 1 
• -am conjurat să asculte glasul ra 
ţiunii Dar ei voiau lâzboiuL • 
mu tăgăduit areasta. Sunt sapi* 
de eonii C hurcbill a sirii*! 
„Vreau rărbolul". Aram II arv. 

Am regretat că trebuiau sâ • 
lupte intre ele popoare pe c.«re av 
fi volt să Ic frnpac şt car. dup* 
pşrcrrs mc» fiind «lături, n ar fl 
putut fac* decât bine. D*r dacă a- 
reşti dontni urmăresc dispariţia sta¬ 
tului nafional-todâlsĂ» dhuilvirra 
poporului german şi do«m*ujbrarcj« 
Uit dio nou. cum spuneau şi cum 
mai «pun Încă şi astăzi, rând m. 
h«-»c despre ţelurile lor do rlzboi. 
ei «or avea • surpriză care cred t* 
a şl Inreput. 

\oniai după IA zile- statul care 
vota sâ or m*ce In laţa Berlinului 
era distra* A '•nit atunri a«acul 
britanic In Norvegia. Am auzit ru 


economice nu m ometo la 

fnfrângere permand. Orie# z’ar 
întâmpla, GerengHia ca eţi nctori- 
oa.id din iupld. Eu nu zant diaree 
acel con iacep o luptă pentru a o 
'/ŢiTi in mijlocul unei fn/»ânperi. 

Am declami aderenţilor auri» 
cdnd om începui cariera mea poU- 
ticd. cd In dicţionarul rioxtru In 
dicţionarul meu, nu exurld u« 
vânt ţi anume cordului „cap«t*bi- 
Nu dorttc (upta. dar când îr«» 
este impusa, o primesc yi o duc 
pdnd la ultima zuriar» 0 f* 1 * 

duce aridei flindcd yttu că t nnt<t 
poporul perman rzte aldturt de 
mine. Am Oflfzj fn «eoma mea 
rdypunderea t’leţtt lut viitoare, 
aepona: f* consccinţd. 

Exact in ocriap /cl. poporal per. 
mau cate unit yi hoWfit ca un rin 
pur om $» oct. mulfumeac t* *P« 
mal lucratorului yi ţdranulut per- 
mân Aceyti doi ml-au dat porib.li^ 
lalea *i prepdtetc aceaxtd Itiprd yi 
jkî creez condiţiile nrcezar» de 
Înarmare pentru a rezista la «e- 
roc ^»i orejt» dot im» dau y» pori- 
bilitatea sa duc rdtbaiul, artcdl ar 
dur a «1. 

CREAREA UNEI NOUI 
LUMI 

Nr-aro hota rit sA «listragem tot 
mal mult t<Mt* piodirelc re ar tn»’<« 

ft puse tn cale» Individului pen'ni 
a-1 ytănjcni In pvoreaul da ndicare 
prin mer Orie spre a ocupa locul 

te i s* «ev .ne Suntem absolut hou- 
riţt »A eiâd-ro un stet social, demn 
de a fl ciut ca exemplu In toM* do- 
mani de neţii. Numai atunci 


târî c* am obţinut o victori* depu¬ 
nă. relor’.MU U s » părul c* au *Aş- 
Slg*t victoria «c-wn 3" «ic ani Ori. »* 
a dcvMiit. <lln victoria kor*' Mitsnr.a. 

soma) U au dai lupta numst 
pentru o blestemata plutoreaţia, pen¬ 
tru acela «ăteva dinastii cart adm)- 
nisireaiLii piaţa lor dc capitaluri yt 
ce-l rătrva sut», car 1 In de¬ 
finitiv. conduc azeeie popnar»* Acrit 
lucru si ne slujauzră d* InvâlămAnt. 

Afund «-And arest războm vu a- 
lung* le c/»p«l atunci va tretw»' «A 
înceapă in Germania o mare acttuna 
creez:o*u« Aluna poporul german 
va întrerupe fnbr»c*r«a da lunuri şl 
ia irnvpe opera d* p*ve şt de nouA 
reclAdir* pantru m**!t cari n'jrn*ȉ 
mtl.o&ne Atunci s* vg arăU cu »- 
dev irat lumu dn* e stopând, capi- 
l.viul sau cr»"ncB Si alund v» ri¬ 
dica din această muncă are» Marş 
Imperiu G«rm*rv da cara viza «ândva 
un mare poet. 


—«•iozo«o^*z*soi*a— 

Noul ministru 
al Japoniei a sosit 
ieri in Capitală 

Cu trenul ejrprct dr Brelm a 
•o/Nt ieri dujid armazâ la or* 3.J5, 
d. Cţ/oshv Tulnuai. noul mfmz- 
fra al Japoniei la Burun'llt Pe 
p«ro» ui Gdrti de Nord, a fo?i ln- 
tdmpi/uxt dc un repre;xutanf «l 
Mmixtcrulut A/Acertlor Strgme. 
d MaJudu, Irwdrrmotul ra afaceri 
«ii Japoniei, impreund rg ict per- 
zoniiul superior ai lep*|»ei tapo- 
ii rec, d pcneral GH. Bipuletcn, 
ţO»t atayat miltXar al Românim Io 
Tokio |t al|u. 


Puternică furtună 
pe Marea Neagră 

La Constanţa de douâ zile p’ouâ încontinuu 

CONSTANTA II. — Dr Luni s început v> boli ri ««n **V* 

dlmmc,|.. a •>wcp..i in tacUil.l» toniic d*' N««*. r«~lu.d «P»l* 

o abundcnia ploaie, iuregialralâ mini. _. 

1 in mxttsl mdc tilui I \ «lurilc uriaşe trec peste dig. 

’ faptul răi umplând incinta portului cu ap*- 

călduros Nu sau inregiatral ia*â slricâ- 


Trehue mcnll«w»*t 
timpul vc m*nţine tot 
ceeacc-i indreptâţeşle pe asncul 
torl să atbft speranţe penlru *t*ul 

V Iilor 


«ioni. 

Navigaţia se fnce in rondiţiuni 
grele Totiiş ilineruriul S. M. B.- 


Odati in-vi cu Inreperen ploii.(ului urmează întocmai. 


AUTOMOBILE de ocazie - 

_piese de schimb 


99 


toate mir.ile ji to te tipurile găsiţi la 

SPECIALUL 

Costlcă Manta 

Bucureşti So». ŞleUo cel Mere 103 


Aâ 















































<y< 


J»! It P^Mw B rTf HMfl 


ULTIMA OKA 

Sifua|ia Angliei e îoarie gravă spun Englezii 

Dacă nu primeşte ajutorul Statelor Unite, Anglia piere 

Cronica externă 

Iarna nu va întrerupe 

ofensiva aeriană germană 


Secretul lui Hitler 

(lela (orespomlenlnl nostru speria 

BEftlIN. II. — ZtirHi' «I* «rit wt» un rnn cari* v«irba*l«* d 
M<u cnvânisrr* Ha rri a Turtim- runrM. <in om cam luptă P»" lln 
rula. .< renurile ei in prea* alrălnâ. diapluril* timar leffate He Ma|l 
Ziarul rvrdrt Alto» BlUd.l J mU H oricărui P ţChmrul 
pam »A fi prina cel mai Mn* *•«- In dbrursul Ha uri Fuehmrul 
a..l pmfund al drumului , ..HLler <'•»£«• un rfrrp( 

nl tuturor Nu mcrşa Herl ra un 
popor ai ipunt altuia: Iţi permit 
ţi p* *ă Ir ie» ti pa lângă mine. K 
In f rea orvărut «tal »oclall»l-ftn 
rher. au dra/linleae pomana ţi 
lnllin|rz* dreptul. 

Nu poate fi vorba ra popoarele 
neglijat* la împărţire# bunurilor 
planetei, »«l pnmmwcA pomană din 
mila ţi graţl* celorlalte, ci «A li »o 
rrcunoaacM drepturi întocmai rum 
li ir recunoatta indtvuflor in toate 
»oc»ctjţilo omeneşti normal* 

Dreptul la rial* nu poale fi cer¬ 
şit e un drept fundamental. 

Nici un avocat nu putea vorbi 


..Httlar 

a declami râ războiul Ae a*t eate 
o lupt* intre două lumi ' 

ţii H* data aceaala In adeiar o- 
nu I cinstit poate aâ-fi dea aearna 
do secretul artei oratoric» ţi a aut- 
reanim Iul Adolf llill^r. CooducA- 
tnnil <»cmianlci luplA pentru o 
lame nouA baiatA pe muncă, pri¬ 
cepem şi demnitate. alAt pentru 
popoare căi şi pentru Indivizi. pc 
când lumea »e«be a democraţiei 
capitalist* ae batea»A pe egoismul 
|-p*ii d» acrupul» ai câtorva noro¬ 
ciţi de soartă. 

Cuvântările lui Adolf Hitler. 
•unt a»a de nu»vingâloar» pentru 
rk el cdndefte tocmai ra omul ir¬ 
ealului XX, e Inaelaf de dreptate, 
atât înăuntrul naţiuoei «ale cât fi 
In comunitatea popoarelor. II tJrr 
nu rate un dialectteian, un retor 
aau un aeotal cam dc*uoeairra*A 
la comandă o tema dată. — IliUer 


Aţa vorbeşte numai Combatan¬ 
tul. 

Calo cel Bătrân apune ea ni 
esrtriă decât o «mgură myulu ora¬ 
tori»-* : Ren tene, — adică aâ fiii 
m creai. 


Ceremonia 

înhumării generalilor 

Pintor şi Pellegrini 


ROMA. I! fhariorl. — RAmăţlfeU 
paininlrţll aie generalului <le corp 
tir armau Pintor fi Ale generalul** 
Or rnUn aeriana Pcllegrini au 
l».i «,*u«e rida TtflM •" «-splUlA. 
la dimineaţa tilei «Ir Miereuri. 

Defunrţlfer (rflfrtll 11 i‘i* CAcu» 
funeralii aolemiir. In imureeienaat 
eertrant funebri» a luaeţti «icriile 
rtdoc doi generali «iela fira Termini 
păni U buerira Nur» Coeur. trv- 
rind prin mijlocul unei mulţimi •- 
norme, care a ţinut aâ «dura oma¬ 
giu) alo reler doi eroi italieni. 

Marrţaiul de Bono. pretum ţi re- 
prr»ctiUn|i ai preţedtnţiai conciliu 
Iul dr miniştri. Helcgs|l al aeronau¬ 
ticei militare italiene ţi reprezen¬ 
tanţi ai alaiului, armatei fi partida- 
lai au luai parte la aerat măreţ cor¬ 
tegiu. lieaarmenl an fo»l de faţă a* 
taţ.cţii mlliUri atrălni fi personalul 
au per toc al ambasadelor ţi legaţiilor 
atrâioe dia Roma 


După terminarea aluJbrl rellgtoaae. 
P« piaţa din faţa bisericii Sacm 
Coear. marrţaiul de IVme a Ural 
apelai fa*i'i»t al deiunr|ilor. 

Cortegiul a'a IndrepUt apoi opm 
cimitirul Veramn. unde cai doi ge¬ 
nerali au foat înhumaţi 

Un avion pătrunde 
până la 10 metri in 
pământ 

I.OS ANC.E1.ES 11 (Kadnr). — 
(’n avion da bombardament al u- 
ainelor ..Douglns" a'a prăbuşit In 
timp re (Ama un abor in picaj. 

Pilotul a incffal din viaţă. Apa¬ 
ratul a foat complet dUlrui iniun- 
d.indu-ae in pământ până la o a- 
dâncimo de seca metri. 


II 4SHI\GTO\. II fRaetorf —4 arrcpunden/iif IgeaflH f > \ H traummlte: 

II. llatter Cltrlue, *enrr/«rit/ f/euccnl nl t ni tiuit minefit aţelor- bel ta- 
«fee. rurr ac* gdţeţfe ta .liuerfea. iutr’uu Hlacura pronunţat la fnţn repre- 
»rntnmrfllor a/iidfrnfe/ot' munefforeff/ rffu Statele f uife « dre/aruf cri mitun- 
fin 4 nţ/llei emte foarte ţ/meA pf rd en nu »•« tuni pufrn reţfafn fam ajutorul 
neîntrerupt nl I ntrepr/nit erilor •meWcaite. 

In mit naţia actual* I. — n mpum rf. Vitrine, — Au plin ar trebui srf eunatru- 
fnerd cu o intenalfate a/ior/fil fl cu concurau! Sin t clor I uite. 

Iu mfnrfit. d. 1 Urine a muftiinlat ffrmftffllt* prin care trece poporul en- 
ţ/tem. rare Irrhue «4 lupte cu Inale ri» muftuA enorm tir pe urma bnmbnrHa- 
mentelor rmntinni ale aeiafiei. 


Alocaţia de 

a ostaşilor se măreşte dela 


hrană 

1 ianuarie \m 


Hotăririle luate in Consiliul de miniştri de Luni 


lătni S XII. ltMO .< avut lnr la pm- 
tedinUo CnnaUiuiul de bliniţtrl şedin¬ 
ţa abpiAmAnaU de colaboram a Sui*- 
dopert» meni dor mllllare eub pw- 
dtnţl» d-Hil General Antoncvru, mi- 
rviv<ml Apărării Naltoruila. 

5 au hnţ.Vrăl urmatnoral» : 

1. Miminlf epeciale ce trebuleer 
luate pentru pre^oniroa fl comba¬ 
terea lubenuioxcd. In *cwl «op 
ministerul Ap Târârii Naţionale ţi 
minutarul SânâtAţti vor lucra de 
comun acord. 

2. DcMoncenlrarea tuturor medi¬ 
cilor din regiunile ainbitiote ţi cele 
cxptia* lifoalui exantcmatir. pen¬ 
tru a activa la preîntâmpinam* <w 
vonlualelor epidemii. Tui In accat 
acop, oe vor înfiinţa centre de 
*t ning ore. de drptrmklM» ţi 4c ce¬ 
rne tină pe frunţi erele teritoriilor 
cedate. 

3. Dotarea tuturor epi teici or (ci¬ 
vile ţi militare) cu materiale n«re¬ 
vere unei bune rarin ţi îngrijiri a 
bolnavilor. 

Comrtrucţka de notti apitale mili¬ 
tare ţi aanalonl dr tubcrculoiA. 

4. S‘a d*»pua eporirea fondului a- 
iMial al Caaei Dolaţjei Djvrtci pen¬ 
tru acordarea de ajutoare şi bunu- 
familiilor novtdaţa ale ofiţerilor ţi 
ou boli terilor. 

5. I tvcvfpnitd rloln I l«> 
nuario 1941, alocaţia d« 
rit an» a ostaşilor se va 
mâr» dela 18, la 25 lei pe 

In aoelaţi timp i'au 


stabilit mâsurilo de luat 
oa acoastâ sporire sa nu 
otluoâ o scumpire a pie¬ 
ţei. 

S'n hotărî t deasemenoa 
imbunâtâţirca hranei os¬ 


taşilor de tărbătorilc 
Crâoiunului. 

(. Controlul funcţionării depozi¬ 
telor de alimente pe garnizoane. It». 
fiinţat» cu «copul de a veni In 
jutorul ofiţerilor, aubofiţctnlor 
familiilor lor. 


Anglia nu mai poale 

eonstroi noui tipuri de avioane 


STOCKHOLM 11 (Rador). — 
Corespondentul Agooţiei D. N. B. 
transmite: 

Colaboratorul aeronautic al ila¬ 
rului ..Sunday Time» M a adreeat 
guvernului britanic un apel, care 
a provocat o adovAratâ ««mafie In 
opinia publică. 

El • declarat In acest apel cA 
Anglia are nevoo acum. mai mult 
docAt oricând, să produci nonl ti¬ 
puri d» avioane. Avioanele Hurri- 
cane p Spitflre sunt deja invechi 
te. Aviaţia britanică are nevoo a- 
cum de avioane absolut moderne. 
lUn oeferirim. constată colabora¬ 
torul aeronautic In apelul său. cer¬ 
curile guvcmnmcnlftlo nu dau nIH 
uu semn cA se vor fac* sforţări 


pentru construirea unor noui 
puri de avioane. 

-.0.0.010*0.0.0.0»- 


japonia îşi menţine 
politica sa faţă 
de China 

TOKIO. 11 (Rador). — Corespon¬ 
dentul agenţiei ŞTEFANI anuaţA : 

Ziarul MIYAKO subliniau» de¬ 
claraţia făcută de d. MaUuoka. mi¬ 
nistrul de eaterec al Japoniei, re- 
p renunţ a nţ ilar prnaei străine, pre¬ 
cizând că Japonia nu înţelege aă-fl 
modifice politica «a faţă de China, 
In vederea amolioruril rs'laţiilor ja 
ponn.) -americane. 


Telegramei.* ne-au anunţat ci, ' 
deli» începutul răiboţului jk până 
tn n.'opt. s de 8 «pre 0 Decemvrie, 
aviaţia germană a întreprins cel 
mal mare bombardament asupra 
Londrei. Au foat aruncate “Î00 mii 
kg. bombe explozibile fl 90 mii 
Wg. bombe Incendiare Oraşul era 
mare de flăcări. Cele mai în¬ 
cercate au fost cartierele din cen¬ 
tru şt In drnaebt City, eartlerul 
comercial şi financiar. 

Radio Londra a înregistrat ace*t 
urtaţ atac In termenii următor) 
Londra a suferit col m*l mare a 
tac dela începutul războiului; nu 
meroase persoane au foat omnrite. 
pagubele sunt considerabile; 
foat dobortte douA aparate de 
bombardament germane 

Acest nou bombardament masiv 
lovedeşte că ofensiva aeriană 
Germaniei Împotriva Marti Bn 
tanll va continua fără Întrerupere 
fl In timpul ternii. încă odată, pro¬ 
paganda engleză est* desroinţitâ 
de fapte. Această propagandă f㬠
cuse si ac creadă că. odată cu ve¬ 
nirea iernii ţl cu înrăutăţirea con¬ 
diţiilor atmosferice. atacurUe avia¬ 
tic) gcrm.ine vor pUrde dm tnten- 
sltaţo Realitatea este ci din cauza 
distanţei foarte mici caro «epar& 
bazei* aviaţiei germane de manie 
oraşe şi porturi engleze. Înrăutăţi 
rea condiţiilor ulmorierice 
conslitue nld-o dificultate de na¬ 
tura a restrânge capacitatea ofen¬ 
sivi a armatei aeriene germane. 


cl dimpotrivă. Ascunse În nori joţl 
sau protejate d* cesţă, avioanele 
german* pot opera cu rlecutl *na» 
puţin», *le n» mal fiind ţinl» vi¬ 
zibile pentru apărarea antiaeriană 
engleză. 

Dealtfel, tactica ofensivei aerie¬ 
ne germane a foat schimbat» A- 
tacunle muivc asupra insulei nu 
sc mat dau decât noapUa. Zbu¬ 
rând la înălţimi foarie mari ţi 
protejate de Întunericul nopţii, a- 
vioanele germaitr aruncă iute d« 
ton* de bombe, fără • fi preocu¬ 
pate de alegerea obiectivelor. Este 
tactica pe care a fblostt-o pAr.A a- 
rum aviaţia #nglezA, In bombar¬ 
damentele asupra Germaniei 
Datorită aceatcl schimbări do 
tactică, pierderile aviaţiei germa¬ 
ne au fost reduce aproape până la 
tero — englom eu mâriunait r* 
In noaptea do 8 spre 9 Decemvrie, 
când Londra a foat bombardată 
de câteva «ute de avioane germa¬ 
ne, n'au doborit decât doua apa¬ 
rate Inamice — dar proporţiile 
dezastrului englez devin colmale. 
Zi după zi. noapte după noapte, 
oraşele, porturile ţl fabricile en¬ 
gleze «unt sistematic distruse. 
Ruina ae Întinde ca pecinginea 
p*a*e Întreaga Anglie De multă 
vreme, rezistenţa engleză nu mai 
e«le decât o zvâcnire a orgoliului 
naţional, impresionantă doairur, 
dar care nu poate schimba rezul¬ 
tatul acestui război 

Pctr« Miltail 


Şcolile vor lua vacanţă 

dela 19 Decemvrie 

până la 3 Ianuarie 1941 


La înlervenţia mjoUterului co¬ 
municaţiilor. pentru « ae evita a- 
glomeraţiile |i accidentele pe calea 
ferată, cu prilejul tranaporturilor 
de Crăciun, nimiatcrul educaţiei 
naţionale, cultelor fi artelor a ho- 
tarui ce vosenţa şcolara aa Ineeap* 

—»....#»«¥ 


din ziua de 10 Deceinhrie. orele 13. 
atât pentru univoraitâţi cât fi pen¬ 
tru Ins âţ Amân tul de celelalte grade. 

Şcolile şi vnivenitJţtUg i>i v«»r 
deschide rumirile In dîm>neaţa si¬ 
lei de Vineri 3 Ianuarie 1911. 


Conducă lorii or de Moare 

li s a prelungii scutirea de concentrare 

\a inter»rnţinnr* Minialrni-IrĂlnrilor At 1rnrt«w»re rr fuor- 
Ini AfrieiHuiL Mnrrlr Stnt laera vuliţi |»«nn la 1 f)«*orm- 
Mmjnr n nţirtvbnt ţnrlungireii I In ie uiim/ti dnca mai au de 
«rutirii dr mnrrnlrnrr ţu»nn Inlaraf. 

Iu Drcrnibrir IVAU a runda- j 

—«*■*»*■ o*o» eso»*»—— 

Complectarea legii 

pentru organizarea corpului 

de avocaţi publici 


D rtenrral Ion Antunes-ai cpndoca- 
tonii Statului si preie^ntele C*vi»i- 
litDul <t* mimfiit a svtnnat uimei*' 
rui Devtut-l.es» 

ART l’NIC — Urmn*oureie glii* 
coif d /1 Legea pentru opgantsa/aa 
CarpuiuS da Aveaţi Pubnr se modi¬ 
fică ti se rumplect««.fâ |« '.-Irit di>- 
puii bunilor di inat V*»: 

La a/i 3tf s» adaug» următueu) aii- 
Owl fitul 

,r*i fl numiţi 41r»et lntr*«nal 4)n 
(rad»l» ivntiuU 1* ari. II fl avo¬ 
caţii deftalUv avâod e vechime de 
clac» »iw Uri» laacrţere* tn berea şl 
cari «au dutls» prieitr'e tdlvIluW 
ramarrabllă la aserripai i»«ieviumr 

Le srt 80 ** «doagă urasiwul g- 
UiUst final 

. rrin Uereazre dela UisperlţluaJIr 
ansLi» aut »u* Mlulaterut Jwiiţ*»- 
poate lt»#adn» u» sa«d rxeepH*na<. la 
an*-*ra din grodalr prrvgsiMa |* «rl 
II. pe «rtusll* evocaţi pebllvi cort 
*'»“ dbbus. De pnnif i» ocâiviUt» 


prntealenslă deosebită, fi» prin stu¬ 
dii şl *rUr«t» de specialitate fie prin 
tulurile universitar» JraaeMU pe 
cere le posedă 

la ort. 8x •• adaugă următorul a- 
iMilai rtoal: 

..Avanaţii puhllri pot fl delegaţi cu 
conducere* servlrtllpr public* de orl- 
re natura Pe leală durata deirge- 
ţiunlL stsrslsl publk M pâetrvosA 
gradat sept Ip < erpal Avoalliw 
Fiibliil. togă a avea dieptul U fetrl- 
buţlnue* »e | mr auv*«J In eceatlă 
oliţa ic wrmMii *-g| primi Inas toate 
drepturtl» rure*peiMăl**ee fiuscţiuari 
IW role aat» delegat" 

Dar (• Beeuragti h» 1* lieceosbri* 
J H$. 

C«od«ră(*rnt Plotului Komăp 
fl 

Pragedlatole Od»UlialQi dr MJnăfiri 
taoeral ANTON ESC L 

4»aîiţl*t. 

ăflHAl A ANfONKACU 


Impresia produsă de discursul 

Fuehrerului în străinătate 


(iermania alaiuri de ilalia iuplă 
împotriva hegemoniei britanice 


ROMA. li (Radar). — Toate zia¬ 
rele italiene reproduc tn inlreptmc 
tiocurpul FoeKrent lui mMlnhnd prin 
lifturile lor rd lupta du»(e« puterile 
axmi st Anp.’w erfe o luptă pentru 
prt/nuif'CTixi muncii, irbdndo jnsli|ici 
mtemaţiimatr fi cregeca unei lumi 

■wi 

MEAHAtHeERO scrie ei dtamrsal 
I nehm-uloi davedcvte că ofiţerii» de 
de răâholu ale Germaniei fi lUHrl 
devin din r ( in e» mal precise şl ea- 
l un caracter ovidmt de nnlm- 
valllslr pe mJUvura ce «e ileriaşnură 
războiul Actualul răaboiu tn «are 
(•ermsai,, şi lialis lupii împotriva 
hegemoniei şt «rpelmăril britani»** nu 
este nurnnai un răaboHi pentru re 
vendlearea dreptului sfânt I* spaţiul 
vHol el celor douA popuure ş» pen¬ 
au MhHlbm furi intre Mate. el 
e-d» o măreaţă eevoluţJ» mrnilă 
IntnmoM noul valon ritco-sorUle 
de car, var beneficia toate p c gma r a l *. 

Ip «< «vimU caracterul său dr 

universalitate graţie eărola puterile 
«zel «iau Sn mintea JuettţUa «oetotr 
car» a gării In lot de* un» «H ruai mare 
aiaUrnl )n hegemoni» ptatocvaţilior 
oceidrniale. 

Dtarucsul Fuehfrrulirl orie o prea¬ 
mărire m sctlvIUţll locţcioc «ie *Uu 
ia hai* vieţii «I a primipiilor »lrm« 
sie t*tortei mtcucăl tot os *«tsU şl 
trăevte «re pooibiUtaUa ti» a se re¬ 
înnoi «I dr • w perpetua. Aerai* r»tr 
priuliisul e cil vi lăţii, singur* realiUte 
şt ftlngurul limr «ie viaţă al tuturor 
vubml«»c 

Frln preamărire* muncii, ronrela. 
ml IfltW m tnterprcdai «mol dintre 
««■1* ova» impertanic prhulpii oe lea¬ 
gă mir* cir revoluţiile foarisiă şl na 
ţl«H»al-s^claJtsU 

«adaugă apoi r* m> 

ntftrU englezi ou pot avă «>pun* nmvi» 
motivării i«r«Wond irn^sl» a războiu 
lud da» «le axă «fa cum * l«l Indl. 
rulă d» Fucbrev Aceasta psotr u mu 
In al ri ţel o/i Ir de 'ribuiu britanice 
nu po» fl miriurivite 
POfUU> Dl ROMA declară că piu- 


tozesţil englez» pretextând că apără 
MbcrUtes. luptă pnotro «olvarva intr- 
raselor capitaliştilor ş| plutocraţilor. 
r# exploatează slât poporul britanic, 
cât şţ imperiul Moret BrjUall. 

l omuniiăţils («vririă «I naţional 
socialistă se presintă In faţa Istoriei 


riale, realizată de rial prin promova¬ 
rea muncii şl prţn reducere» privile¬ 
giilor Sl cxploaUiiltv. Intr* »«*eMe 
două situaţii nu cxUtâ vreo posibili¬ 
tate de nsnpromu : ele *» p/«xlnts 
ca şl cele două lumi dintre care una. 
«ceea a trecutului. tr«*bu« aă dlxpar««- 
/larul termină exprlmanrlu.fi »|gu 
ranţ» In victart». aş» cum a t«nl ailr. 
nuli din rvx* şi trj mod eoirnvn de 
cancelarul Iflller adăugind eâ «Ic- 
torlu ne barează pe colaborarea per¬ 
fectă dintre armul» şl întreaga «cil 


Patriarhal Ierusalimului 

este deţinut şi păzit 
de poliţia engleză 

ROMA (f (Rador). — toitne gurrt oonfrolafr. A- 


Zznrolc publioo o tole- 
yromâ primit* «fin leru- 
w»lim in cstern te arata ca 
pc hasa ordinului autori- 
talii Or britanica monte* 
niorul Luigi Barlassina, 
potnnrfiul ! «rugai imul ui, 
cate deţinut in palatul 
patriarhal, care erte p㬠
lit de voi daţi «nglatl, 
Monseniorul Barlagtinn 
nu poate %6 pareseeveă 
palatul şl toata oomuni- 
oatiile tnla ou alta p 


caaeto mâgurd arbitrara 
adoptată de cn- 
gleai contra persoanei 
patriarhului din cauza 
opoziţiei aoestuin împo¬ 
triva unor tendirrţe ale 
politicii britanice in Pa¬ 
lestina şi pe care patri- 
•rhul le socoteşte ca sunt 
In contradicţie cu carac¬ 
terul sacru al Ierusali¬ 
mului şi eu poxitia creş¬ 
tinilor din Palestina 


-leae.oseţo.e.ese.- 


noul «Jlnnâod prtsdptul >ua4iţtet so- vi Ute » statelor U>laJIU«e 

Ge spune presa germană 


Mâsnrile de întunecarea 

oraşelor în Tnreia an fost reduse 


BERI IV It >'B4 <I'»t^ — rv»»« g»r 
mană spănitâ Ui»r*-uri d)raia»«t« <o 
wrutrtik »i reprodui» id «gUtns Hiv- 
cur»ut ptanunUi Vsru Hs Ftiehter tu«r •• 
u»ii * d» armament dm capitală 

filluni» »i»r*k>r »ubl'A*«j* id*<l«* 
ptitiniMi» ei/ Hi«cur»u)ui aguine cs 
wermama «nta •«»♦* «*r» bittrl»lB Ha¬ 
la căntl «• va ds tupU tioslă ţi «â 
(iernioAiă v« Invitigs In nuri oelodntl- 

„Beilioei Boerteassltăso" ve4» sa 
pieaoatis slgsr la cs pnvast» vlitsr«J 
io lopts ears « 4ao psatrs «slstsnts Ier 
popasnl»/ «SăSiases. Cls Iia4 I» sslgs- 
iste» lib*rt«|il la spaţial *Hsl, 4«cJn4 
lăpls lapstriva spriaiS/d ârtlsăias «i 
■ oaraptiei ••claie, paliile* «i »c*»*omicr. 

Ziarsl »<n» latrs sllsls: lalaldtssas 
veinl» fa«ăr»rslsi * ăelâill l»c«L Hm- 
psl yi ăolaşnrarvs Mliă&ilai ăalarit»z«s 
«Id acest rosksia. Maşisa de rătkela ««/• 
n«Bă Ist oanliasă azsrssl «I sala sapa 
bit* »S tacă eva mai asia sl»rţ*n stanei 
tăad I u cats. Chaslisau l«V»rtnl la 
pămânl s Aagllri dsplnds bbboI de 
ti sap 

DKt'TSClIC ALLCLMEISV ZFI- 
Ţ1 tRC ccrptierucajd «nlife;* (oriuill 
dtulr» ce le dnud lumi re lufriă uns 
contra «bai* )trtn rompfl/srw caro* 
lerimeiio» lor »ge*iţiai». — mwc-s 
aurul, — adică progresul Unpotrvcri 
ra .*■ ţ. o a* 

£ turul irrit prnprmuf «»te «ixla 
tare io InL'tmpe 

Cu prtiar» la zrpHeaftiU Hat» 
Furhvrr *»up r a riiMulm MHl« 
ml »uhtinUi:a H«n nou rdrpliad*»ed 


0 noua manevra a Angliei 

pentru a înli 

WASHINGTON 11 (fUdor) — 
l or**-ponderi tul agenţirl D. N B 
onuaşţă oă lordul Lolhian amba- 
s-adnnil Aug bot, a comuni cot gu¬ 
vernului aatw«r»cnn că guvernul 
britanic refuză aă adimU ea sâ 
sg trlmiLâ produoe «hmmto» e 

»meta Europa 

nmerimne In lorttartile din Eu- 
ropn, ocupate d* trupele goi- 
msmi 

Se şhe ci o «cnwnr» propu¬ 
nere (uMsr făcută de d. Hoovrr, 
fost preşedinte al Statelor Unite 
şl de nit# personalilăU amariemve. 


pe rare d ChurrhUl o poartd tn meri 
rx-clurii’ drum rggboiui «irrlan ra fi 
routniigt prin (Mir m.jloor»!» şt eu 
gtvdnxul de cart dirptmam Dota lup¬ 
tei hntarffoorr ra fi fixaţii tot de 
Germania. 

F0CLK18CHSR ■EOBACHTtR wnt 
oă inpls dislr» Mls dons Isni esls ea- 
rsrisritalA pna dtsplal la rpstial vi- 
IsL 

tiarei eeastală prlalr» sllsls Ha 
asistă sa d/«pt da posasts sacra, cor» 
•a Q»»*altr*. nnri cIsm Dasşs • nari¬ 
lor trnlori dstiasres ««*» bsgătii da- 
Şăndlls lată eraaca şl »an U fie» p» 
triaJall» papsarv asfvrlcit» paolrs lat- 
dsaoaa. Cela dona Inal doa ori * Inp 
(a po viaţa şl po nosrlo. Una dia oto 
«o ăaseaiâ po au, Ut eoalaJU po acb- 
v ilsto şi marii Us» diatro asii 
dso» lauu as oo pandeşlo dsoăl li âo 
os otars a saor privticolali, la tunp « 
.«slolla »tsăi]eşla priariplsl nă 
ral ooto »ceI» ur» f*l haDraşt» i«»H» 
Una diatro aorsla lom* «a troăai 
»ă piară. 

Cancelarul Hitler, 
mare revoluţionar 
social 

STOCKHOl M It (Rador). 

1 orrapomirnlul Vzenţici DXB 
(mnunilr : 

Prrva vnedriă pnbtirh p»‘ 
lnr|i rfiapuruftl Fnchivrului 
mart* n*lu*l ţ»î »ub titluri pr in- 
trraşn paninn. 

^Sţorkholm ndniRzrn* 4 in m* 
mcfitariul «nu »crir inlro* ollr- 
Ir : < norrlunil Hitlor a vorbit, 
Mnrţi lg ocinrlr Bonig din 
Brrlin. ca un ninrr «oriali»! 
rg un mnrr »rv«ţuţiouur «ocinL 
t orc rslr pc punct ui dc a Iren 
«forma («ra m ţ»c bn/a unei 
aooi idrolofii moluţionarc 


ISTAXBUL, 11 (Rador).— Co- 
r«şpoiidcntul agenţiei Ştefani 
transmite : 

Autorităţile turceşti au ordo¬ 
nat cg întunecarea oraşelor din 
Turcia %A fie rediixă la proporţii 
aproape neînsemnate 

F.lc recomanda lotuşi loeuilo- 


Si. Unite nu mal eKDoriă lier ş. oiel 

în Anglia derâl în raport 

cu caîiălile dinalnie le răziioi 


rilor să continue să menţină 
mijloacele dr întunecare pentru 
ca b» nesoe *« »r poate aplica in 
mod rapid inlunecarca. atunci 
c4nd autorităţile o vor decide 
sau in caaul unor evontualn 
exerciţii de apărare pasivă. 


•ţa.*.*.*.- 


WASHINGTON, 11 (Rador) — 
Corenpondeniul agenţiei DNB 
transmite 

Preşedintele Roosevel» o dai 
» dncret prin car* se decide ca 
pentru exportarea minereului dc 
(iar. a aliajelor cu compoziţie de 
fier, precum şi a unor produse 
fabricate sau semi-lakhcate din 
lier si oţel J*ă se obţină autori¬ 
zaţii de export. 

Autorizaţii de export, pentru 

—!#■*>*■ o ¥•*•'»> a*- 


produsele de fier şl oţel ca şl 
pentru alte materii prime, nu 
vor fi eliberate in viitor decât 
pentru Imperiul britanic, emis¬ 
fera occidentala şi provizoriu 
pentru alte câteva ţâri, luxă nu¬ 
mai în raport cu cantităţile ex¬ 
portate înainte de Izbucnirea 
războiului. 

Decretul intra in vtgo«sre pe 
ziua de 31 Decembrie a. c. 


Amiralul Henri Robert 

are puteri dictatoriale 


NP.VA-YORK II (Radarţ. — Co- 
reapnndeauii Agaopat DNR trans¬ 
mite: 

Amiralul Meari Itobert. înalt co¬ 
misar al Inditlor «xcUianlal* Iran- 
ceia. a obţinut din parte* guver¬ 
nului din Vichy puteri dictatoriala, 
după cum resultâ diatr’o ştir* pri¬ 
mita din Marltoica. 


AmiroJal Robert are draptul *A 
negories# cu Sutei* l nil# p* bai* 
dlructlvelar primii* dela Vichv. 

Totodată, amiralul R«>hrrt a Ini 
însărcinai cu apărarea lodliloc •< 
(idealul* francei* fi cu menţine¬ 
rea ordinai public* fi a viuţei eco¬ 
nomic* In arai* ragiuai. 


iafnMTUi. aCURCJKUt.*, &■«•«- Str««U UW.Mlar* Mr. S. n«our«»U