Axa anul IX, nr. 29, 7 decembrie 1940

ANUL IX - Np. 29 

Cti tor: M IH flll POUHBONIAPt 

nMIACTIA $1 AllMINISTRAţlA 



IW carul 1 Nr. 4 



TEUrOAKI 


l>lrwi|la: 

L31.lt 

. ,4dmint»L 

UI.N 

Prcret 

X-SI-lf I 

mbllHUt* fl »M». 

r.iHijc ţi» 

S *31,14 

fumenu 

JJ1 W 

«port 

3.31.14 

1 l)r|)»/Uurl 

3-31 ZI 

Prp»-turta 

UjU( 1 

TIpaSTafl» 

4JU.4S 


Director PAVEl COSTIN DELEANU 

Prim-redocioi : CRIŞU AXENTE 




8 PAGINI 3 LEI 

SAmbAt* 7 Pcoo mts el» 1940 

A n O N A M E N T B : 

IM TARAl ţ I* «TBAlN\rm| 

9 I ani La 


1 an 
TratlioUt 


lo raport en la'lhal 
prn'al »» ratai». 


Cnnl coc. 1904 Căsuţa potull Kr 9 
Db- jr P. T Nr *101 ar* <u n IMO. 


ZIAR DE LUPTA POLITICA, DOCTRINA LEGIONARA, INFORMAŢIE Şl REPORTAJ 



ar urma 

de CRIŞU AXENTE 


Suni t*aiiH*ui rari mai «cuJli 
radio Ixmdm. 

Calc ceva iragir in Breaslă fIde- 

lltOtCV. 

Şl uneori yi in arcaata ul£ur«o|& 

I n imperiu intre* iii *â «* P*"»' 
ba 

Este o dramă colosală A idnrlei. 
epuizarea unui ciclu «plrituiui 
politic. a>a nun a fost prfcbttfirea 
lumii antirr yi raderea evului mr 
diu, rând Omul cel marc cu for- 
frlr linie loveylc rând yi când in- 
«Jirreni, riiulli din (treo ţi 
lmeţtr udaţi» la întâmplare ţi apo) 
rado 

A*a eMe AnflIiL 

Câldufii noytri vor io-a cu led 
dinadinsul ca ca va învingă. 

Lui ruj cate ceva mai rt OlffiAt 
canfonti ruunlor. 

«Ar fi bine *.a Germania »A baţi 
fntii pe linii» Ifal pr Rusia. aptei 
•A nu baia tuci Germania niri An- 
ftio. «i 4 ie b*U una pe alta, fi 
■iri una ti nu fie bAtulA*'. 

TMijii cum vedutD ceva clar. 

ai fie ceva dragul, aşa ca o 
HaiAIm' de miamir. SA fim (arAft 
lini|tt{i yi »i Miiutjui pe nenea 
rut Are. 5U m tir mata masă. >i *4 
pe dureai la băi 

l>ar atfaiii ou «e mai p««ai» 
patruril iri om lichidarea unui «• 
rin ulonr fi «p/r>lu«L, care începe 
«am ilrlt 1 Ario fi cinr Iţi inrhlpue 
că dupA revoluţii ii frământări *o- 
ciule (lyulirt, <i dupA uuyctii 
rulmiit de otave fi tU| sânge rttr- 
U>< fe tMlr câmpiile funiei din 
ţxirrmui OrUal >« piftii în Atlor- 
ik. rft după iiapte grele unda »'a« 
amrutial aproape roriafir.< intra 
Ricieţf are uiriai* fi un*ţn toate | 
voinţele *ujfl*luiui onseneav. (ualr 
apejAOfclr roate desperării*. ţoale 
feifti' 'ilnlc «K-iaia fi liuitr eram 
f ronertir ti* «»**.*. cuoo (y/ »«rh‘pi 

■' '+.*9* ‘ - 


U w awn m i mâine. In tpote* 

uri nevertficAri Istorie# tmpotriv 
democraţulor a puterilor Axei, 
mâine cu alit mal mult lot n ati¬ 
tudine revoluţionari a continent» 
Iui va puie» renlrulixa manele le- 
şite dintru conflagraţia mondiali. 

In tml fapt «ti paradoxul 

Aci «IA drama iubitorilor de 
i.vndra- 

Toţi aeoftia, rveinţelejind dmpre 
ce «-*»r vorba, dorm mnarlca tmei 
lumi. car# îl acuteyie micar d« 
moarte. 


Omul cumsecade 

D ani pe nu^c,'. puxpuf sau «im 
pM rerdivirfl, ii puţi idrntt- 
Jua rv o T9lat.ua ururtnţi. 
tchinb pe omul ruwiaeeade ti 
eecunsfti «aii moi peru. Asta p«*n 
•4 ei file. — ipr* decrebire dc 
den Mi, — »6 ic camufleze 
irta MjMnwrd #i »<* pata 
I moi mulţi prrtUv*Ui ceva ce 
«tu 4tir Ca te Mwlure Ir» mur», In 
primul ciad, este pre*m|u luL le¬ 
fi»- de a U. «tltel lui. Cict omul 

urrrvrfe Iţa jr*» un et<t al Mu 
pc coordonatele moiu i »r wuyco 
ev. crMJudvnea vani palmar* 
Ifttd'l de. *s»;*etu bmr (mbr/ioat, 
hme hef.n*r. Iţi întinde o md*»a »*• 

»iolâ yi tf» rdmbeffx dulce fc>»- 
deui. ti mrre E.rîrein da b*aa de 


«rp 
#te pe 


rdc la «a 
eCu-l rt r t»-i 


jtr te mc 

;. i 

mc»ri 


« ni ir 
. «tente 
ulri 'oc 

«a pld- 
rrataţte 

râ**.der: 


poate v«if flr^’a »raîivT'»r»vWri de 
direcţie refiouti de vuţl iota d»- 
ftNvrdkl aub txprrnuţia fi tlitec- 
4te«de ecuţieae. acela râlfereţtr MMI! 
la poftVu avani ftfoaae. 

SA vedi-m co ar «mt 

S* fmupunrm pr»n abvurd fi 
ar ţavinge Anglia (ivntunia prft- 
hr»-ita ar mat pute» en da iui«mt»l 
demormlu deU W ci mor ’ S». 

Ta <*re a aval MF *4*» de 
membri ioarriyi ia In’emet.onv'â i 
/axttir de ana ren adevicae a wfle 1 
tăiai germen a vufleluiai cetleciix i 
gjrrmnn la a»l»vr»jil-*o< «m vj 
rare a «Ut tot in acont «trap 
jiaoatlM 4# votări Iftlvnuiiona- 
Ic fa xa xa îndrepta notnnnat 
prin pierderea i tohm abii »pr« 
dar (rina coea<Mi<v«ft 

Itafcrt In rkdal ei fdmhitâ, pi 
rser a tewmvl fi ea e left* de 
ari iw'fe h m c i i m v htif-rnatrurvaM 
nu « ar mai ia^naere la <#>«len« ri 
* a» fadnrpL» iei xpre «wwe!*», 
SpaaiM boflmt) I rderipel Amt- 
Mr iberice, fora c»m urna an 
•ei a eunenrvK rAabndol ar a»ea a- 


Afu mp, oui 

{jut Ca va rwmaecade, te 
In 'iftaa ta fbaratdnd cu cî. ten 
od îe -ar«4;Mai, an te *'entms*ce 
n xtiiuu prtn fin»*.' /►# ou» 
-irU re ;n te m'iecfccn^v el *c ce.’ 
"• .•*«- 

Xm c pr*tm f*fp|-J r«d»'«tr T.j 

v bti’» * P. i7 inpc- 


Omul celor 40 de răscoale Poziţia Germaniei 


şi revoluţii 


ara Afclilor «âc un» dintre 
rele mat txoUrc. dar yi p»- 
tarefti regiuni Stflnri u- 
rtaye de calcar al au pofti a i tr 
prabvfeoacd de o part c fi de alfa 
a Arieytittu Cel puţin când e#ti in 
faţa rare» lui Arrarr, /aneu, rând 
riduri Och»». Colntcui Lcrjil ifl ln- 
o?fa maurstat nrculifurtle rpte 
rar, dar totodald ttttrcoerA un /t</r 
fu ru/leiut norfru. la pdndpl cd 
prj h uji. u <hj - te ar educe rofopoalc 
albe <te b ii.ivati pdnă la Mi. 

Dcft In itine* Anejrului Mit, în 
i drumului. caJta lui A- 
ram lan cu. ar* q po;t ţie. de parcă 
numai un marc pct.raptr» »-ar fi c- 
«cel loc Corn printr'o 

vrcrportit «u numo» a d>mrn«iv 


«rte de p4 

!rene cd 

extrem -*iii Tra¬ 

hv iesr r» primari. 

tei pdrtrdm Cd- 

tr* de mi 1 
palma 

ff«. zdc 

t. cumpârunAu-ei 

ţ>ord tar 

■erei apr 

1 rnrbef J t ăe M- 

l*«. îţ» rib 

puu.de 

arepit* cd #omi- 

oul e pete 

»t nphiu 

. decd M apu* ie 

•erţii, »;i 

1 Tătpui 

tfr micro» cd t 

r*Hr%oo*d. 

fsi mi 

'.f.14 Te c/MK-pi- 

ţi M*fi* m 

fkd 

rs «sh D-u. 

tâx. r* E\ 

e asi 

hăriiln, a t4i«t 


mea ft-h 
ttt. Afa 


Tmerep 

trpabd 


ctc . 

apMttatad 

fa, reetca, a- 


1 .*>> «A mM i 
ta .extrops'’ T«at 
CV #»4t It/mifu* 
ceaiâ care Io au 
ti «tir pra aid. adt 
tex* «Mrafta pan» 
m».«4 e«i IO* 
C«etfad«raţM* < 
«t ti Htrhidâ ta 
eâctlnr * 

do*H«cnvMt rare 


w*w deaencraffa 
perfide paUii 
I nunta Maur* 
niad e» de top* 
m* rhtlMwt a 
el Pace. <â fi¬ 



lam lauplte 


effe fdcutd, întrece pdnfl ajidH, 
prin eicponţâ pi ji.pl/ J«. lyote ce¬ 
tele eTulent*. vechi fi noi. In cefe 
Im Vidre, «uu oft« «afe moţejii 
Câ oeeorfi caftd nu e fort cxecu- 
fald după bunul plac al dulyHen- 
Ipr, ci «nb îndrumarea certa o c- 
mulul mu nţ fior. ree.*e fi din <rri>a 
cu oare *r cre.trcaad coîihrUc tjrrin- 
jcilor fi din dimentivneo tor ti- 
naf» 

Dor asemenea rtAnci, cari «ţrd- 
>u*tv cocc nu fUfit hotare de »aic 
jVu i I>rfi cic ir ndirâ cit mai 
muţi de 500 metri parte albia A 
rsajtului, dacd te urci *mj. pnnfr't 
«rrpenfind — cdri mutem In Vi- 
dra. — pe cât* o crezi cd 
mai temtinâ, dai prite un platou 
învestmântat nu nnnuri cu irrbu 
dar fi cu diferilc culturi I La I.fdO 
meîri ereţt* cartttfu L dar rotodotu 
(frâul Şi ici, ceda. ca |f Jer 
unde am pamil, ut iafir* co rif»e 
tnS.rpe le aruncate ta Inidmptare. 
rarele. Sus, «ci „moi aproape le 
Dumnezeu"*, eite case — occlaf 
mt. — aceiafi oanicni - Moil. 
,Sunt aya dc toalete casele din 
Ţara Afc*fiU«r. laojJ pdiefti oameni 
eon nict odmtd n‘«u rlrebatut 
tuf in cuerreilf Mal muU. Unii 
chior vttd cd far ţiorte d/nie’un 
sat. 

— Dmnttvk' rpvnca 
no» «unJtem Segr*r% 


upal coi oi 
fâtn aftti 


mdrtMR, 

•eprenn. 


Avram lancu diapuial crâncen 
de două comune 


P»nt 

pd%â 

srnt 


punea oam odei irul 7 — 
F\r*ţi* Com.no admtn‘a- 
tmiicd In -au core»- 

r cu cea rmild. cu %«« de 
— Zadarnic «• fixat D-fo 
auri ţine Comuna Heag-a ţt 
«uH Vtdr* ro^bfl cate ce md 
rs. Cd ar «au dreptate nome- 
nete fi f«p<*l oi la Vld^a nu 
wn« decAt d p pliteisok im- 

zinu» la timQt* ma*v«au U M- 
1M 'hi aparţu dac». ereiuui 
via U pMt#yii uHptti itaî mu a* 
«,fl. c«:e ir» uA'punrteFc inaio- 




dc F. TIMOC 

Ri'ptmuntSnd, pe de altfc parte. 
pAnft Mlâxi grupul etnic eu o anu¬ 
miţi «penali*»re ,el totdeauna, — 
chior <ănd MicaxtA ncveaitaie oc- 
ganirâ *r fi diminuat In 1/tleiuUeie 
— putea «â fie ferit do orice Inrâu 
rire a rontactului ca osmcnll. 

Peisagiu etno- 
sociologic 

T 


in Europa de mâine 


ara Mujtipr, McfU, folcloric 
fi etnografic, ofrru lucruri 
interesante fi pline dc far¬ 
mec ; credmţrle <t s«p«r*li(01c «u 
fi aci (x mând sufletul atâtor oa¬ 
meni. Cottumi/l rcm.ane cu totul 
specific Nu uit sd amintesc cd Io 
coioacelt lor, muofclr au *njte 
rtucun foarte plăcuţi; in mânu 
«rid o pun91/(iţii dc piele, cu 
t> 6 rri — yt ele o aratâ locala 

.Vunta perrd se face acrea 
Vnutapt par »nai mult un com.- 
tv« ndcd(»(t>r — cdci toţi sunt 
catâri, n ident ţi mtrrnra fi mi¬ 
rele Dela mire la mireasa, dela 
mrreasd Io btferied fi d« atei »a- 
rAfi la mire, este nu nun o pmtnd 
a coilor, fn ehtote fi rtrigdtun 
Ce ne-a perat cu tofuJ ciudat 
— f» ceea Ce a larut obtertnl 
hhui arudtu aparte, — este fap¬ 
tul cd la diiriaţa dc c ceea ut- 
m«ft ofbi (blonzi/, mirele yi mi¬ 
reasa tudndncd numai indnvSIrvTi 
albe: bîpfe. nud. brânst Ar«s- 
fiea tunt lucruri bdbcfrC, 

Moiit, dar cu toate acestea. *1* 
-r rrpetA la hotar* nuntâ Ma« 
tnuii oct lumea arată o opt»- 
p ure numai /iţd dc Mowsi Au 


E lodrisncţ din partea ccrcetA- 
torului obiectiv %h schiţeze de p« 
ecura forma poUllcâ cc va l&tAţtf* 
continentul nostru, atunci când 
frământarea războinici v« li- 

tâiftl. 

Cel mult m* Intreitirexo câteva 
o’emrnte iniţiale de recorudrucţie 
mropcanâ, iar pnntre acaatea cel 
rna» precis conturat rate primatul 
politic ai Germaniei. Marele Reieh 
i-a luai wircina imenoâ de reor- 
Konuanc europcaoi , In prealabil 
iniearci Inşi — de altfel cu netA- 
gAduit succes — so>Jd*ris*rea eu< 
ropeani în c»dnjl pactului tiparUt. 
grefat pv »xa Hrwna—Berlin ţi 
suoţmut de forţa momii a rev*ohi- 
ţnlor naţionale F.v»dent că acest 
pact nu este definitiva aderare ru- 
ropminâ : el rireâne mai ales 
cu caracterul aiu ofensiv pnliti 
menit ai înlătur»* forţele adverse 
ce urăsc o nou* ordine, fUndei eU 
au beneficiat de tezaurul de bu¬ 
nuri, in)tM. a) lumi» vechL 
Harta politici este departe de 
uto&rea ei înfăţişare . juni con¬ 
flicte Intre popoare, ce nceeait* un 
prvmerfAlor pnice* dc •oJunonarc 
îndeosebi dc delicat. Rolul Gcrroa- 
nirt derivând din primatul siu po¬ 
litic neconteirtat, va fi acela dc ar¬ 
bitru ;t mai ale* de garant eficace 
»' schimbănlor ce* m? tot produce 
Adrziunea Franţei la nou» ordi- 
no rKte principial c&atigată 

Anglia se exclude alngutâ din 
nou* comumtaie europeană 
statele mai mici «e vor încadra 
trtvtt cu tona y» potenţialul q 
♦uaî ce flecare drevoltâ în raport 
nou» caihcepţie poU'.tră naţuo- 


pe d i* 


agnătam on 
mir (iesauwnrxl 
ten ecfcMkft: 

In Iii» h 
« unei p/frr 
inii* Iti !*t» 


au fnateru raotuu» 
r/«{.« ei «ătxe •»»«-**-* 

r va muşi |h«Ht âfispA 
nsr Inemonjrl* «Serii« 


ccmkn pe care docd nx. le ydseft 
î« iut»«reozâ «dane in restul oleu¬ 
mului 

£Jd» în e«l« ă tare dc mers spre 
Ţara Muţilor p<Ud la Câmpeni, al 
avut rele nun frumoase pru’eLftl 
Abrudul ca Alba luiiu — « «trd 
i n f«ţe riireta aparatul de 1 of o pro- 
ha: sat s*mp nna% ele. prun ca- 
nelotea, bny-Mwi fi *«r*ru*f»l t«r 
nu pot fi demne înt^ade» âr. decât 
de obiectivul unui aparat de #r 
«milogea»«i» «1 cdmii film N nu se. 
n»«» termine &nat «tAt de imprr- 
fwnante locurile. încât drfj ls-ef» 
rrecvit de n*mtmd**U> or*, ret» 
atât de romanJiied mmmm» C* lenpîl 
bote o huni pari* d-.r, Ţm*m Mo- 
— /«eăt natnai ele Kieănti la 
a ţ^rfe Irumajirt ?* reprtme» car* 
ne prm m m pd Cd Getuna'eU, Ohe- 
|«rul dela Srtrifoar*, Td^l de 
ne MwntHe O* in*, do-ri *v •tr n 


OJtW.fST.A D*CO-tOll\hl 
A !M4>TH OK 

J « lom» Irebue. »dlKt«at »"*■ 
dial ia mreamtâ \ard d. 
tysieti \rk0K dană foHtrf d* 
ow^i VW( U lemnar/ u Mtrtw ■»• 
t mHiueei mu băn^ <*** 

D«: fi «iui f* alţi 
lioys grup • 
brm p-*pu'*t 


Oin aceal mod 

cr*zi«h drept va 
neospitafiert. Re* 

cita : rasjf orpxtn 
foarte isteţ» iar 
Cai —* care este 

erm epos, lupa. ct 


re 

rrdrtle 


Moţii «u fost 
ieni bfnuâori 




ste cvmi 
«M 


i. ca «4*4 zh 

i* oamenii bruneţi Cdt n’sw 
da, co td ftm drepţi ţi ob ierţi- u, 
ui păşim la fternare prup etnic 
al nostru câte o carsrurrutictL 
Aceste caracterissicx suri Mnpu- 
purrlf rAtnAstfr i*rch» nrr. pot 
da cert rficsi fu locul docn»*ie*t- 
•el/rr iei cruce ce 1» pe*er. de re 
ehime, dor fi de s*apin»r» <1 
torurilor pe rare ee ©fl6 Cîc 

foxe jnrt’** «»»vr*it cadru spa 
ţi«t, nu rrie ţdistrdior de co 

Târgul de pe 
muntele Găina 


Siimşrs 

« «Mtiti-axi 


pcHtucâ 

cviropean 


nmxn gven 
uniţi» m« 


rectrxnge suveranitatea statelor 
(fedrraţlune de state» va li ferm*- 
rr« unor vaate blocuri de xpeţli 
vitale, mu poat* v» fi o n»>ua for¬ 
mă. Inc» necunoft».utA în istm-la 
dreptului internaţional, o unu»?», 
cart admtţ&nd individualitatea na¬ 
ţiunilor. aâ aşez»? economicul fi 
mal alea spiritualul european. în 
vwmţa u. ia baza ? InclmAm pen¬ 
tru această unificare, rara .\eUsi 
găoryic ind«i»jun* d<* reaUtată 
cu firescul primat *1 GenrncdoL E 
eadarme a mai aduce dala fi ar¬ 
gumente pentru a nivţine prima¬ 
tul Incvtlabil grrm*n in «ccr.mr.ia 
uumpeana. Un potrnţial ccmtotţiic 
fornxidabil, perfect dirijat yi. ot 
luzat, capabil (dealtfel ^trqţurlii»ae 
faw schimb de bunuri c-u tooti 
Europa, aced» e «purtai ^erasao 
explicaţia primatului. 

Dar fiindcă trâun intrur» st is¬ 
toric ce-fi carartcrixeată «nostenţa 
Frm tnterion/arca vieţii pnn b*- 
Artt/fatA de spirit centra cna- 
*n*li«*î:ul u trecut, tmbue ca cal 
ce deţine conducerea puliVtrA tu e- 
connmicâ vi aibă In mod necesar 
fi pionier menta spirituală Şa Grr- 
m»nu o arc nu num»; datorită u- 
euîara g rtriluclloane tradi¬ 
ţii, rt m/u ales detentă revoluţiei 
natiooal-aocialistt creatoare a u- 
rut nou cmwpi de viată ft a unul 
nou v*i» de acţiune p creai»# 

Mic; un gânditor nu poate con¬ 
testa meiiteir celorlalte revoluţii 
naţional •• printre car# Mişcare* 
leţumar- domiaă tb pv luarim«a 
el/cu sau dar ceea c* dă ţrwtt- 
glnl nnţioTAl - m-r e*fce 

<cp’. îl că «1 «arie amanţi» rt »cr 
6 * rea^-.rar» »1 reţortalu vertvluţW 
oaVioaaV* \a pf*c- eur n^an rt 


Mlrooa M, MliMtstW 


tnt 


T ărfUl da Pi 

ca şt u» artt lârf. d* p* N«*> 
laie COUsmm. răi* pH*oi 
m au m»o» «I căto ceadets a m» pa» 
t» »>K<ir* t — tati BOevOi ce petshe 
$ meti »»«w t «riT ăeeăi ua «H •»» 
pa moaie io i*#8 SMCrt 

8e «srafto. tot cura « •» «oopot da 
«te. n ac»ts «e ie-a Maf ta ouat* 
u»> /skfNfttaot ••terteotuiul Fl*i«n 
tUa »»i atee paeaftiea 4* pa Mmsieie 


M. S. Regele a participat 

ia exerciţiile tactice aie misiunii 
militare germane din Romania 

COMUNICAT 

1 ) In ziua de I Decembrie a. 

C Majestetea Sa Rebele Into- 
|H de Domnul Genere! Ion An- 
tonestu Conducătorul Stolului, 
a participat U o aplicaţie tac¬ 
tică orgontiătâ In regiunea 
Târgevlfto de mitiuneă mill- 
teră germană In RemânL» ţi e* 
xecvfiotâ In condiţii deaâvâr- 
ţita de ordine, msrtodâ fi 
ptdîtate de trupele motorlxate 
ţi mecaniiate germane \ 

2} Folosind aceasta ocacio. 

Conducătorul SUtulul a inapoc > 
lat cazarma roglmentulul DAm | 
boa Iţă. şcoala «nlIHarâ do co-| 
vale»te, aonateriirt pentru ett*| 
ţerll tuberctsloşl dela Lăctrteţoi 
fl ienatoriiA de tirtserculosl 
dela Mereenî 

La acesta din urmă a gatM j 
e ordine de*ăvâ?fh* ŞI o ad-: 

1 osmictraţie exemplar* 1 



m. a azs.t'» r mulai 1 


i 


“ J 

1 1 , 


L. Pop»sr»»« 


Anglia na poate satisface——— 

cererile de ajutor ale Greciei; AXA 


L 

SAN CSESASriAN, r > fS'a-Jcuf»ui cAror* du foţi uni J 
<Jof' — Co'dipofKf^it» D'jrâie toot# mi/toeceib 
gealei Sltf ANl îţdnsfTviîş *• vt*G pcororr, e j 
, Dup o Mamţdms S 

LOGOfd guvgrnui 9»«c # ce-j do * >m *»**« •*>■»'■* j 

rui în mod ttenoftor »)u ! ** *^ f *» **•* r *~ tM i 

loftf# <Jin pdîl#d AfiQi»pi / #* ***** * ** f 

in odmorii, firmd, vm*» 4 | 

fl» ţ» dv» 0 «np pent/U 0 SŞ/>e .«« aeamaţU» 

inlocui 9 oiyDîg pfodtri# în|^ rt ' a ** r *** r ‘ î ’F rt ^ r* J *~ *'* *** 


armata g>e«c« In wma! 

opeiajitio/ m l I i ţ t t C, iru »s*r d* *u ia «m na n te ier. 


preiiota cit'toriior 
aii iB pigiBalU i 
«magini mod 1#* 
dept* ireelnrile 
de lupi* 



vtp apar «-• « 

'juinri şl rar* p»eta e> 

»fă ta « pwten» tr era # 

iMtrfi^.âr^raln dat a 

Ion ai* u. »a/iinu 

j «i/aeitra 












































AXA 


%hmhMA 7 Otic#niM« 


CULTURA 


Calendar legionar 

— 6 Decembrie — 


mr IMCHIDnrâ dHcwţtowllof «tot» C©npret «/1 ito«tonM>«< c« « awvt 
toc la Oradea Mare. 

IU) tâ CHIflMAU. patre togleearl tviM fto* «Stop de Jandarmi 
cemande captianoliH Caracaa 
m» NAI IONISCU are pracei pentru faptul erettArfl eeto Itopato dle 
tm 

ApAraree prin L L Mofa. 

TRIBUNA IUI fAIOMIf A toc® precea D-mfwl Bantellmee |l uner al 
(tontn «I fwecfJerwl cAlArAfen* pentru grasa «In* de a A p«e*et «A 
piAţl veni P* sUadă. Simt ecMlafl. temeiul fiind cu totul no* «Ho» 


Naţiunea martiră 


ftlosofla Impo rialkmolol 


cf« DAN BOTTA 


• ţe.e.e.e.- 


Joc „dant 

din Ţara Oaşului 


ii 



Ţara Oaşului: , 4 >anl dr r«,ai*‘. 

in rrujinc m« 

ude „ccleraşul". 

i-f— 

C»-#— 

Ş, j)j j -t-~J 


ii JH t- n li iii iii-II W i-« h M l*« 


Cil irul. tu ii Ml t il 

Tot «rrl/i pnt pfndU: 

Cri dregi, cum .<e pof urt 
Şt #u «m oeuf un drog 
Şi eu l-ol uri rileop 

OmuHuf drog. rin# «'ar# 

Tot betrap c. p4nd-l #o«re 
Cd #» #v, pin’ n’am acut 
Tot beteag am fort «na» mult 

Bard-v de supărare 
Pvne-te-aţ dt mol in t>«l« 

Şi -og pune ptotrâ pe Tine 
Sâ nu moi ruperi pc nim* 

Cum m al supărat p# mm# 

De vreo patru «ni df zile. 

Situ Matr-Tot 28 VII. 1M7 
dela Cre»lin IrinA 
euiw de Hartan Coclşlu 

MOBBMtte^aiatHt»— 

Conferinţa d-lui Radu Gyr 

BimblU 7 Dectmbrir. era B avara ml r#n#Tâl • teatrelor neţtonjlr şi 
r» eve» tec in e»la o ai tor prima ca". Q xe|#r r4miân , t despre .Baled» »l 
tarteii din rJ#lal _ArU ţl r»a|ton»- P 

UbbC. Va vorbi d. Radu Gyr. dirrr+o- • «utto'ul naţional", Bttolrlr la DolnR 


Pr imon>* arto care ac tminde 
din munţii Moraviei, din Podolio. 
din Volhynta. din re (rusii le Ni 
prului, p.înA in Mla»W, in F.plr, 
in Anaiolia ţi in intuitei* Arhi 
pelapului. Uiâs’ut u rumtorui InrA 
din timpii ii# r*ri abia docAlcca 
din lcţendA. prer-enţn unui popor 
cărui i-a rcrunoMit atribuţii le ce¬ 
lei mai mari puteri spirituale, 

A fost nn popor nenumărat — 
..cel mai mnrc din lume după cc| 
ni Inr.ilor", npunc Horodot, — po¬ 
porul din mijlocul c&nria 
înălţat Prometheu legendarul. 
Promethcu încătuşat pe ora mai 
mnllA culme o Oarpaţilor, Pro- 
methou in care rnithologia hei to¬ 
nic* a intuit dorul lucifertc dc 
InimuM'ţe, germenul trufiei crea¬ 
toare, elementele UI unice alo ge¬ 
niului.» 

Pnrmcthm e un Thrac. Şi a- 
ecaata e tradiţia mitului helle- 
nic. ClMMtn] a font anexat de 
geografii antichităţii pe plaiurile 
noastre. Inscripţii romane din 
Daria noastră o apun lămurit 
Caitraxul e in limba lor şira mo¬ 
numentali a t arpa Iilor 

In leagănul pe care l-au format 
Carpajii meridionali cu munţii 
Haemului—munţii pe cari tm po¬ 
por turanic i-a botcoat apoi Bal¬ 
cani—în acest spaţiu străbătut pe 
drumul, fără pulbere al IhjnărH 
dinte — s’a desvoltat poporul pe 
care col mai vechi l-nu numit 
thraric, şi care este axi cel m- 
mirme. Pe acest pământ s'ni 
luptat fi au suferit Geţii, semin 
ţiu cea mai aleasă dintre ac#to 
ale Thracici, „cei mai buni şi cei 
mai drepţi din THraci \ cum ii 
numeşte Horodot. Şi tot aici 
aflăm Ia începutul celui di 
XIH-leo secol formaţia de Stat 
_ Romanici lui loaniliu, aceea pe 
care Villbordouin a evocnt -0 în¬ 
conjurată de munţi: ..Fst Blaqnie 
une mult forte terre’. 

Din mijlocul acestei albii nu¬ 
cleare al acestui centru de ener¬ 
gie populară, s’a întina până la 
limitele pe cari le evocam . şi 
Încă dincolo de ele. »’s retras 
spre a se întinde mai departe, a 
fluctuat ca o maree imensă, po¬ 
porul acesta cel mai mândru din 
toate — poporul c»rv-$l simţea 
încă dela începuturile lui. din 
legendei promethcice, vo¬ 
caţia divină a martiriului. 

Acela care consideră acum 
harta acestui spaţiu imens ocu¬ 
pat odinioară do ai noştri, va aflfl 
în afara marelui focar dc ener¬ 
gie românească dintre Nistru şi 
Tisa, — dintre râurile intre cari 
trece cotropitoare totuşi, ca in 
doina poetului, atâta străinătate 
— va afla doar insule de români, 
enclave asaltate de .străini. 

Pe harta spaţiului nostru ro¬ 
mânesc. — încă pe toată intim 
dorea lui din munţii Moraviei 
din Podidi a. din Volhynia şi până 
in insulele .Arhipelagului — ro¬ 
mânii rrmlă aşa cum reziriâ a- 
pelor cele mai înalte creste, pe 
urmele uimi mare seism, unei 
catastrofe a naturii. 

Poporul aceri» in care antichi¬ 
tatea a sărut răsărind formele 
originare ale inlregoi sale cul¬ 
turi, poporul din mijlocul cânii 
sau nassut murele şi t’a ivit li¬ 
ra. poprut creator dc muaicâ. de 
pocsic şl de joc. poporul dc ge¬ 
niu al anticbitiţil. a suferit — 
aceasta in virtutea unui deter¬ 
minism natural, a) unul destin 



lemn a vernil îmi em mei. 
rolesoroi MMI deşire wa 
iosolicâ a Berraauiei naţional 
socialiste $i a democraţiilor occioeniate 

Redăm act câteva din comentările 
sale polltlco-ftlosotlce 

Spiritul politic ol Anpliei fi i rtoliem fl fMltttfâm ţi tn Anştu 
ftunţo a 1^*1 lotd^auwa tn Corr-Uprr «*tfttl«ri#m »i pragnwiti^ 
talie cu «pmtul /ilotojict lor. Foarte cl ar a evoluai pe acee 0 i 

ad«idrat «d începuturile fUonoţU* \ boxă ft latura fttoeujiet de e^ţ * 
rsplete ru*»l adânc înfipte tn »cn - . .telcmetor orrtdmtato 
ftmenful eperifte pern«ano-ra*i«t I in gândire duce ta pturotUrn 

__ M __ >...iaeae eedlifi - Im swAsi dli irea .i f i 


AVRAM IANCU 


Gravură 

conferit lut din naştere — fasci¬ 
naţia morţii. 

Moartea ra un prag al fericirii, 
moartea dela care totul începe, 
e corolarul marelui lor Idealism 

Ki ati lo^t luptători pentru 
idealuri, martiri unor ca urc 
rlernc... 

Naţiunea martiră nu e un cu¬ 
vânt ad hm-, un nume ps* carc-1 
poarta aii românii, fiindcă hoar¬ 
dele calcă pământul lor milenar, 
fiindcă o pleavă asiatică batjoco¬ 
reşte vestigiile uncia din cele mai 
cehi culturi ale lumii, şi fiindcă 
ceeace apare tuturor ca o far* dc 
lege s’a putut îndeplini, — nu. ci 
fiindcă această naţiune *. din 
timpii cei mai depărtaţi aceea 
care. in faţa oamenilor şl a lui 
Dumnezeu mărturiseşte. 

Mărturia ei — mărturie In în¬ 
ţelesul teologic, mărturie care In 
dreapta ei descendenţă derivă din 
grecocul ,,marl> rion" — a fost 
aceea care a făcut posibilă eflo- 
rescenţa miaticâ a Helludci, aceea 
care a gătit Atât de armonios c㬠
rările Domnului, aceea care a fi- 
rut-o să pătimească pe toate ru¬ 
gurile pentru tot şi să lupte cu 
vrăjmaşii cei nuii mari ai Crucii 

Geţii — cei pc cari istoria i-a 
numit „nemuritori**—aveau o da¬ 
tină pe care o cunoaştem. Un oro 
primea dela ei o solie către Zeul 
unir, către marele Zamoloxis şl 
era proiectat in Înălţime, către 
cer. In cădere, trupul lui era aş¬ 
teptat de o mic de vârfuri dc 
lânci. 

Acel care era ale» ca sol en 
ee.l mai fericit dintre Geţi. 

Pasiunea soliei divine, pasiu 
nea martiriului pentru a putea 
mărturisi, este ana din trâsătu 
rit# istorice ale poporului thracic. 

C lement din Alexandria a v㬠
zut in această pasiune, elemen- 


dv Alexandru Basarab 


lele martiriului creştin. 

Mitul lui Prometheu e şi cl un 
mit al ..Soliei**. Prnmothcu 
dus oamenilor focul din cer. 
Creştineşte, acest lucru s’ar spu 
ne intr’allfcl : Prometheu n dus 
pc oameni pună la focul din cer 

Cultura mistică a lumii vechi 
M fost o floare a Thracici. Tro- 
diţia dela EIcums, — prefigura 
tradiţiei creştine — a fost iniţia¬ 
lă de un cântăreţ legendar, un 
Thrac, F.umolpin. 

Tragedia greacă. încă. a răs㬠
rit din cântecul responsorial al 
lui Dionysos, Zeul venit de pc 
pAmantul thracic. 

Şl când lumina Iul Hrlstoa 
răsărit asupra lumii, martini cei 
mari. mărturisitorii, mulţime 
nenumărată, nu fost uccia de pe 
pământurile noastre... 

In moartea pentru Hristof, ei, 
Thracii au aliat rezolvarea matei 
lor aspiraţii către moarte. 

Soli ai poporului lor. purtători 
ai focului din evr — purificat de 
orice trufie titanica — Thracii şi 
urmaşii Iot românii au fost prin 
excelenţă mărturisitorii. 

Dar moartea pentru llristos nu 
s’a mărginit la cununa mistică 
martiriului. Ci ca s’a consolidat 
in Istorie. O mie dc ani de lupte 
pentru Cruce, acesta este titlul 
de slavă al poporului românesc. 
Aşciat In calea puhoaielor tura¬ 
nice ,.Zid de aramă nebiruit" 
curo scrie In Chmnicul său Can- 
tomir: „In calea sirepelor nea¬ 
muri tătârăşti ca un ud de ara¬ 
mă au stat". 

La adăpostul acestui tid dc 
aramă. In mila păcii româneşti. 
In spaţiul (ârâ fum şi sânge, au 
crescut puternice, alte popoare. 


tlrţprt mdnmra fl puterao cralftii- 
t*i Accgl icnttrnewt gerrruin a*vpra 
realităţii noturi* a Idnit pe filoso¬ 
ful englez Ogcam, *â infrângd 'm 
puncte hotdriloarir, ffloxofia tcolas- 
tlrâ a grutui-medtu Dor astfel de 
concepţii asupra filosoflei experi¬ 
enţei engleze izrvoritr dmtr’o ctms- 
trurţiune tnuUctuoltotii porâ: « 
ydodi tn c«lr mai mic» pAritceto. 
nrlrpata unele de altele, a lom ul¬ 
mul Nu t’a dat atenţi# fapfwtu 
cA vio (a este ceoa mat mult decât 
simpla compoziţi# « părţilor #« 
Hobhes ajung# la conj*rinţa filo- 
sotico-rociatâ ori 1 uvta tuturor 
împotriva tuturor, ofi înfrângerea 
acestei lupt# prin dictatură Ace- 
lat proces al mecanizării Vnccpe fi 
(n Franţa cu Dereartes. rare cv 
pretenţia *a de ftrdvedere a lucru¬ 
rilor. trebuia să desprindă Lucru¬ 
rile din cobexiune* nnt*ni, fi con¬ 
secvent. aţungea la un nou dua- 
Itrm, al phi#o-ftriculu». defpdrTtnd 
i»#t-er rofli»n*a de mat cri# şt 
lurd. 

Pe aceri târâm comun ai meca 
m»mulul fi untfersalismulul se in 
cheagâ întreaga ftlotofie occidm 
talâ In Franţa ea duce spre mate 


orânduirea 'hferitelor 


Psr-i 


una lângă alta. fără nici-o 
tură Inire »U. «tabilca forma A. 
rrvricntâ „naturalA**. Cât d» „ ° 
ft uşor st poate motiva din^ 
ceartă formă a tmp er1o , J* 

ridpdmre a lumii e «rident e. U 
ţa. din contTd. desvoltâ ne s’ 1 ' 
mecan Ico-atom latied un 
indivndualixm raţionaU,t 
ftdeni ori c. încercare rf. JT* 
ab * olutfl bbertate 
vidului ca o Inculcare^* 

rid miale dc filnmt, ac- 

•r u» «aura 1 

M reolitdfti naturii « 
viziunea telurilor . oţ , ® » vu * 

ZT -- 

tare or ^* fe¬ 

nomene de *azd^l e ytSO* Ca f *- 

we (ort. i, 2K .'•"?« J<U 

(or(»Ior po r „|, T( y wgut 

etatea realitdpi. u r « r *- 


-IOIOI«.O^OM,OI«,. 


Conferinţa d-lor profesori 

H. Heberborpr, Thibaudet 

şi Leonardo Salemi /a laşi 


(Continuarr tn pag. 4ţ 


IAŞI, 4 — In salo anlvcrrilâlu « 
acut tpc o mare mantfextaţte romă- 
no-germonă, in cadrul cdreta a ţlnuî 
o conferi nfd d prof H He berber ger. 
dela Universitatea dtn Bertm 

Erau pretmţi d proţ Drogomires- 
cu. decanul iandtâţH de drept: pro 
fexorut H Plâctnţeanu decanul fa¬ 
cultăţii de ştiinţe . pr grof Va lent. 
lorddchexcu. decanul facultăţii de 
talotpe prol- untv C Fadele j Ch 
Zane. Alej. Clşman. Ch Alere. CK 
Cuta, Ocfa»' Botcc, Toma Butat, I 
Manncecu. Radu Vulpe, Vopatoanp. 
jrfut poloniei orrmane. von der 
Uruit fi Ştaber. din colonia pemui 
nd . pafloruL Maurerm. prol Gtufrp 
pe Pctronio .directorul Znelitutului de 
ei.tturd Uoltand. B Telcm .directorul 
bibliotecii emirat#. acul uruc Ctu- 
rea A-na prut Speranţa Pascu. I ta 
rion. directorul »co!u de îndreptare 
luriitutor Jtmna precum ţi 
bile »»mfhn 

Conferenţiarul o fo*t prezentat dc 
d prof CU Patru, decanul facultăţii 
de Utere după cort a urmai ccnfr 
nn|o „Anpha n Rusia fnamle de răz¬ 
boiul mondial" 

DELA CESTRUL FRANCO - 
ROMAN DELA IAŞI 

La centrul Franco-Român din lo¬ 
calitate, d prof Thibaudet u ţinui 
prima m • onferinţd desp*<’ ..La C>d 
de ComnH# et ta Soetdt# francai## 
XVIII 


r4t«l i 


l-au diiUrmtnal «4 


«toadd pe CornrvtW p JLe CW, -ra 
rvbic cl 

I» a dm»a păru. cmlcrmţlarvl • 
torutet ompra ln.mu»#ţUor pintri 
citi na cuier a pvapu, cccacc a pcr- 
axutenţei si cpreţ-,,* pe lângă 
latentul autorului n dare' de Lector 
al -profetorului TVî.tud*t 

In partea a treia A TKlbaudat a 
explicat rucravl lui CVÎ In iacoiu .1 
at XV/Mm 

O TMSaudrt a tuchcUl «punând 

cd cittrirea icrUtor(!or ca ComeCa 
(nalţi ruftetuf fi permite tâ sccepUn 
moi uf or priblf rtrtli prezente M al 
ofteprdm eu mai multă sessitei* 
prijitr viitorului 

CONPIRJWTA D-LL’I PROf. 

SALEMI 

In ziua tir f Decembrie a. e ora 
II dimineaţa, d p#o! Lamusrdo 5 a- 
IrmL va fine o importantă con fer «n- 
ţd la «cdiul fnxtiruţulut de căituri 
italieni) din tocalitaie. avdnd ea cu¬ 
bicei Jloria net pmxiero d* Mux- 
tohni r di Codrean»’ - 
D-*u c fost vn timp bidebnpat CO- 
roxpondenf pontic at ma» mutio# 
fiere UoUene Este eu torul a numr- 
roate 1 rotate politice pentru care are 
o droxebUl pa na ne Mai btna de 

zece ani o fost un gazetar ds vază 
ol ţârii «ito 

1 TVlmu Io noi pentru nrederoc ***- 
bel ft cuLtuni italiene d-se se achiţi 


In ffnmo parte, «m/ermţtaeul a o- | cu prisosind de ereasiA panuaa 


Spre o arhitectură romanească 


Conştienţi ds faptul de * nw 
ne afta doar tnif'un moment 
rulturti, creator, cl latr’ua 
-mare. hotdritor moment istoric, 
căutăm de astă dală nu di/v- 
ren fierea, ci permanenţa. 

R. A Jt 

Revenire# la poramlo autoh¬ 
tone ale artei nnazlre impune o 
deeafrare mâi atentă a mc*dulut 
de reprezentate spaţială u epo¬ 
cilor trecute, reprezentări obiec¬ 
tivau întotdeauna pe date axio¬ 
matice universale, formând ca¬ 
drul. rigid Înscris realizărilor ar¬ 
tistice, sâmburele rezistent al u- 
nor construcţii determinate nu¬ 
mai dc «uliul colectivităţii şi 
structura sufleteasc ă a artistului 

Faptul simplu al practicării din 
vechime a t«lor 3 art# dr acelaşi 
individ, pracrUcâ întreruptă odată 
cu ivirea rococoului. arată lămu¬ 
rit Întreita viziune plastică a oa- 
clm reali«ân picturale, aculptu- 
rtle şi arhitecturale. 

Fârâ sâ fie o simplă reducţie 
picturali pe un plan aau tran- 
feriare coloristicA In volum, ori 
joc abblract cu Ingtl# statite o- 
pera de ană Lira un ti In jocul 
celor 3 posibilităţi rpaţiale de 
exprimare nu prezintă niciodată 
deformâri datorită meşteşugului. 
Ci, uipnnzâioafea cxtenorisăŢăi 
plashcă, ilustrează in fiecare rea¬ 


lizare ansamblul vuiunej plastice 
naţionale 

Cât de sculptural e gânditâ şi 
realiraU arhilectura greacă, c㬠
reia Romani) l-au adus corecti¬ 
vul lor prozaic, câtă bngiţi# pic¬ 
turală include sculptura antică, 
cit de aşezată in spaţiu e privită 
pictura vechr, arată înţelegerea 
complexă a artei. Nu • vorba de 
o interpenetmr* artistic*, a de 
o viziune complectă a oricărei 
repreaentân tpaU«h*- de o intui¬ 
ţi# prrcutâ a calităţilor Apaţvale 
ale ma icnet, de o amplfi trăire a 
spaţiului fundat pe realităţi Apt- 
ritual# 

E voinţa d# a utiliza materia¬ 
lul cu ţoale defectele lui. a-I su¬ 
pune complect «plntulu: a-1 
Irnfkşftgura făcând dintr'un sim¬ 
plu material un cutnp!»x capabil 
sâ exprime singur totalitatea vi¬ 
ziunii spaţiale cu accentele ca¬ 
racteristic* duhului cultural spe¬ 
cific fiecărei naţii 

Cu 1800 inci+p#- goana fţwrsa* 
Uzării fn activitatea <vm#ne*acâ. 
o uşurare menită aâ aducă re¬ 
pede noade practic# in veacul 
ingtnerrac. dar ţi o îngustare 
voită a pcrap#*:’tlvelor omenefti 
ale disciplinelor şi artelor, pur¬ 
tând acestea din urmă către ac¬ 
tul inuman al sinuciderii raţio- 
năhst* săvârşii şi cnnţumat de 
moderniştii dada^d, cubişti. 


construdivişU, suprarealişti. 

Se mergea cu necesitate b e- 
şirea din substanţa pură a arte¬ 
lor, din «uportul moral ai expre¬ 
siei artistice şl o trecere când in- 
tr’un constructivism consumat 
înainte de a fi expnmat. când li¬ 
mitarea la virtuţile «Împle ale 
materiei, asupra cărei intervin 
slabe încercări normative cu 
Uliul dc organizator al substan¬ 
ţei fraiâşi 

Ou 1800. tradiţia ultimilor 
mari sculptori, pieton, arhitecţi. 
Michel Angelo, Grccn, Lwmardn 
da Vinci. Bruceleachi < definiţii 
pierdută 

Moartea lui Bcmimi închid* 
înţelegerea complectă a spaţiului 
şi lasă drum liber închistării pro- 
gjvytve ale artelor 

Numai nebuneasca Încercare 
modernistă a putut deogluoca cu 
preţul existenţei ei artele plas¬ 
tic# fi Ixsa posibilitatea Întrez㬠
ririi unul veac nou dc realizări 
drfuulive In care armonia «pa- 
ludă iâ atingi iarăşi virtutea el 
supremă, a de# artolor realita¬ 
te» inferioara noveaarâ «nriaten- 
ţejor controlabile 

Reintrgiarea ftmcţiunikrr so¬ 
ciale ai# arul a putut fac# să se 
creadă două decenu că res»'luUa 
socială subordonă aatetica y nd 
ferm# şi simţiri no;, cu un sin¬ 
gur imperativ, #conornicul cu 
prima mArturlairi a mate/ ,lu- 
lui. parM.ipurea apintulw fă- 
cându-sv uiteriw fi siipriG^.e, 

Pmtru moderrLsU trum-svţea 
rtzide In ordinea însăşi a mate¬ 


riei, In strălucirea ai interioară 
In principiile ei structurale .sti¬ 
lul devenind economicul. r»tetica 
contemporană expres»* a condi¬ 
ţiilor economice ale societăţii ac¬ 
tuale sau cd mult un sistem de 
ordonanţe, dc raporturi materna- 
iice, geometrism Impus chtâr pic¬ 
turii şi sculpturi! (Le corhisier 
Peset, U. A M l 

Dar esenţial «actul recunoaş¬ 
terii dreptului de cetatea artei, 
peste mărunta preocupare de a 
alia estetic un echipament prac¬ 
tic ta o aunusiera psichologicl 
(V A M.j. 

Astăzi poaihilitâţUe noastre n# 
margine»!, deachizând orizonturi 
ndămuntr. la o colaborare !n vi¬ 
ziune plastică generală, situare 
in virtuţile plastice ale volumu¬ 
lui fi culorii premergătoare con¬ 
cepţiei arhilrcturaie. picturale fi 
sculpturale. 

Set*a juvenili de meşt^iig nu 
e un idea» de meserie înţeleajâ 
pentru ea insăşu d replica impo¬ 
sibili tâţii urcijmacriaixl unui i- 
deaJ artistic. 0 libertate d*p)mă 
Inir'o totală uidiierenţă la sfera 
cuiturată mmănească nti poate 
da o artă valabilă lotuşi pentru 
început ne mulţumim cu fixan-a 
aenxurifar plastice ti nu a carac- 
IftnAtidlor cultural», româneşti 

Ataşaţi nu ia factura, n la tpi- 
riluaritatea latoncâ a neamufe». 
rxprlmăod'o şi făcănd o să ne- 
de#^:â in pVmfuchnea ftif^ • 
nfnr ipaţi-.ase, dmtni tnccpui 
vum privi Wals închegările spa¬ 


ţiale sub specia colorlrtică sculp¬ 
turală şi aihilecturalâ, pentru o 
definitivă întrupare a momentu¬ 
lui, printrio structurare a poten¬ 
telor lui organizatoare. 

In faţa eternitâti» materialu¬ 
lui, aptritul se Întregeşte spre a-1 
supune la o complectă expre- 
siune a înţelegerii vieţii, înţele¬ 
gere cosmică în care însăşi exis¬ 
tenta modului îfi gâaeste «enau- 
nle. să facă vizibil* splendoarea 
spiritului ataşat materiei ji aă 
închege intr'o existenţă palpa¬ 
bilă vnAurile culturale ale na¬ 
ţiei. Nu putem descrie detcrml- 
itanVele stilului, da r le putem 
crea având voinţa d« a ft noi 
înşine legaţi de structura au¬ 
tentici românească, făcând sfor¬ 
ţarea capabilă a ndice forme lo¬ 
cale inlr o atmosferă epocală. io- 
tuând in spaţiu eţxK*. conturând 
toate feţele tUmai.iluJ spiritual 

Uniţi, căci nu a* poate s'urbi 
d«: un stil propriu umil arte. fir»! 
corespondenţe In celelalte, o cui- \ 
tură fiind o unitate vto. ne dăm 
seama dc Imperativele artei rt>- 
mânefti. sculptorii transpun cu¬ 
loarea fn volum dvibtând *1»- 
Uca naturală cu o încredere in 
afară de ordtr*#* acordată mate¬ 
rialului . pe mobilarea mutei ta¬ 
lului de titre lumină, v ref 1 **- 
xele lui spirituale p# exwaul 
static întărit de îpuit. p* leg㬠
tura organică de volum şi M#- 
zirc tn lumină \x»r lucra arhi¬ 
tecţii 

O încadrare In ritmic catuiaU 


românească geometric colorată 
a peisajului, coloratură şi desen 
sufletesc, transcriere directă | 
amplitudini»! interioare este pic¬ 
tura noastrS ţărănească Con¬ 
ştiinţa irealităţii transcrierilor 
sensul iconografic şi interpreta¬ 
rea strict tcnrKtgrafica a Oricărei 
reprezentări. 

Sensul iconografic presupune o 
Înţelegere stabilită anterior 
sensurilor desenului ai valonfor 
coioristice gcmrale la care ar¬ 
tistul ia parte In aşa fel Încât o- 
pera Iul nu mai este un miracol 
de exteriorizare a unei persona¬ 
lităţi ca in apus, ci construcţia a- 
parţinând neamului, a cărei apa¬ 
riţie e naturală prin necesitatea 
ei. dând in acelaşi tunp liberta¬ 
tea maximi artistului, dexlegân- 
du-1 de toate restricţiile mate¬ 
riale ale suportului plastic 

Corespondenţele stilistice între 
desen şi sculptura sunt ntortdea- 
una clare, deo pe sensurile îco* 
nogj “*ce sculptorii vot căuta a- 
retaş iraoacrire în volum 
Nu avem preocuparea unei ’re- 
ceri dintru cultură minimă la 
una major* ci creştem Le maci- 
mum rtrtuţd# româneşti actual# 
Ptctoiui făcând transpunerea vo¬ 
lumului In culoar# fi sculptorul 
a culorii In volum, s# află în ca¬ 
drul aceleiaşi Inţelegen 

Arhitectura sculptura şi pic¬ 
tura au comun* o dublă înţele¬ 
gi re a volumului şi a culori! ’ H-1 
imuri-a la una duc# la hibrid 

Sena urile arhitacfenice auten¬ 
tica, simplitatea volumelor, «in* 


ccntatea construcţiei, predomi¬ 
narea proporţiei asupra necesa¬ 
rului utilitar, izolarea construc¬ 
ţiilor intr un cadru propriu exis¬ 
tenţa pridvorului ca element de 
aceiaşi importanta cu casa, izti 
margini)* io can ne propun# »« 
construim. 

Monumentalul rezultat dir.tr n 
Inşi rare de element# verticale 
(firide, stălpi) pe orizontală, «in¬ 
trări accentuat de rimplltatea u- 
nică a volumului (problema ori¬ 
zontalei pentru orizontal* mu b 
verticalei pentru vertica’A nu e 
pus* r:lc!odan, arată o pasiune a 
echilibrului urmărită chiar şl b* 
asimeirie 

Totuşi « Încă necesar* o pre¬ 
parare analitică a elementelor 
de arhitectură româneasca . cu¬ 
noaşterea sensurilor arhiterio- 
nice al# Românilor sintetirar# * 
loţelesunlor difente de construc¬ 
ţie p# provincii, o viziune com¬ 
plectă spatia iâ şi colori Stic j a 

construcţie) 

Să construim o conştiinţă t la- 
re a mediului nostru, o luare de 
contact nemijlocit* cu noi înşire, 
intrare in actual făr* prejude¬ 
cata lucrulu: învăţat, eituăn- 
du-ne In realitatea culturală ac¬ 
tuală 

Nu divergenţe, cl un echilibru 
al afnrturilor individuale !ntr*un 
efort de raţiune fi de ordin co¬ 
lectiv peste examenul indivi¬ 
dual, d# raportare a detaliilor 1* 
întreg pentru marea viziune ara- 
tetica . 

Arhct. Conataitiin Jojea 

















































* TVcemSel* 


StrAmtorarcn care joacă un rol 
strategic cxirirm d«* mportont in i 
atiunlul război. n(« acum rompl^t I 
izolaţi de matul Continentului, 
printrun fel dr pod care a faot I 
construit special, in acest a<op. ' 
Rând pe rfcnd. după eforturi dea¬ 
lul de grele, Începând cu importaa- 1 
te lucrări d« fortificaţi 5 | termi- \ 
nând cu evacuarea populaţiei. Gi- 4 
braltarul a trăit zile de Lntenaft 
febră. 

Acum, at&ncile pleşuve fi masive 
cari o înconjoară, au r&maa an- | 
fure. Viaţa a fost gonită undeva ■ 
departe, iar acea pestriţă colora¬ 
tură locală ee-i dădea un «aport 
cu toiul original a dispărut fi ea. 

Trâcac In Gibaltar numai cei ri- 
mafi de pază. 

Nici-o afluenţă, nici-o prea mare 
activitate nu ae deafăfoară. 

Avioanele cari patrulează pe 
cerul sur fi frământat coboară u- 
neori jos, obaervatorii luând foto- 
grafii. 

Bateriile camuflat», stau tn aş¬ 
teptare. 

In aerat decor pe care nu-l ln- 
tilnrţti in prea niulle zone de răz¬ 
boi. poţi vedea mal bine ca ori¬ 
unde, ce mare importanţă capătă 
In luptele navale, o atrâmtoare 
strategici- 


Vlarea acţiune aeriană împotriva Angliei este condusă nersonal de Mareşalul 

Herman Goering 


|>e pe zeci de aort»dromuri, îşi Iau în fiecare »d fi noapte «borul spre Anglia, misiunile aviaţiei 
Manăul Relcb. ale căror bomhardim-e fi aparate de atac tn picaj — imbatabilele „Stuku" — pre*»ră 
ru fiecare drum. moarte «i «tină In rnplUl. Mse©ă Britanii t.wutorm.U lntc<ua uri M morman de m» 

Pe orie© x remr, cu o uimitoare disciplină ţi cu un neegalat curaj, racadriJel* tfi indepKneac mi¬ 
siunile cr Ic sunt încredinţate, distrugând principalele centre industrial* al« Angliei, bazele navale «f 
celelalte puncte atrategico. 

Aerat uriaş câmp de operaţii aeriene cari ar deosebea© fundamental de cele tereetee, este condus 
personal de Mareşalul acrului german. Goering. ... . .. ._ 

Peste lot prezent, calculând fiecare acţiune şl realizând o perfectă umţaţr de comandă şi P 
rar© intre toate dementele uriaşei forţe aeriene a Reichului, Mareşalul Goenng -- el Inauşi pilot n- 
carcat fi erou al războiului — In deplineşte această mare misiune, cuo tactică uimitoare. 

Succesul desăvârşit al operaţiilor aeriene întreprins© de aviaţia germană, sunt cea mai bună o- 


iritor, îşi are ..mascota'* lui. Cel din fotografia de mal 
acest elegant şi plăpând câine de salon, pe car# la obi- 
aţa la înălţime, cu asperităţile sbontlul şi chiar eu 
disciplina militară— 


Tinerel© fele germane, participă activ la marele efort al naţiunii. 
— îmbrăcând voios*© uniforma, ele îndeplinesc — acolo unde se 
simte nevoe — atribuţiile bărbaţilor plecaţi pe front, dând dova¬ 
dă de multă energie. — Dup» terminarea lucrului, in drum spre 
casă, veselia pe care le-o dă satisfacţia datoriei împlinite, li se 
poate uşor citi pr faţă. 


Primul «jenoral d<* < uluaro 


, u | din elementele c*rt ““ 
ie naval* dc lângă «pul 
fost complect nimicită. 


Uriaşul crucişelor ..Cavour . 
cuvânt hotăritor In marea bi 
unde flota engleză 


...Arinul americani, orc de câtcx<» xjpiimâni, un ge 
Primul pc umărul cărui» preşedintele cit a pus 

ac diurni» Henjamin UavLv ji-1 vedeţi in fotografia < 









4 


* X A 




Spectacolele Capitalei 


frt wn /rm»» «mt< .(*»*•> 4 


«»«.r>% MAVH <V| 
şeii n«)i *• i«»inm»r 
I.VpT» 9» IIMIN» nu» 

MirxOAJl >%4r»nA*r> 


coc» .im» ■r-^M.tui „Tăi- 


.Ttrgel kt 


MVni (!>?•■ \ .H*rvn 
mmt ri* 
tutui i h» vA*n.r*rr (r«Ni 

C«aiMil*i „Sadei rvinlrto 4» p« 
***« 

CINEMATOGRAFE 

ARO |Ht. Tarhr Innreeuli „Inliu 
*«*» Regi** rg ?jrah I eartrtrr şl 
Jum»l 

CĂTITOL (BA FIU» bel»» JUnm 

1 xwur. 

BOX "A fltlr Lipnanf): ,Pv*n>al(on" 
«a i Mtif Htistrri |1 Wmd> HUUr 
Krr.Al .IM ElUabrta. 
u«(r fi )amil rs A. 


V •• r A < 1 W MteMif . 

»wf> U ' »/ Jurnal 
« ALA (IM Toh* IwMni): 
\r+crtiaim~ cu rrWIU ta 


PALA* BOILFVARf» (IM 
«al ..Ol Mim raralert** R „Vulpea 
argint!*". 

rr.MIVA *t»d. FU»»be«a) 
ra Mirlfor Plrtrlrb. 
roiux (IM. Klloabrie): ..Vrea» U 
ml laşei Mrhalnl" şl .Balalaica 
MVOT (Cal. Wteriel): „T>ro«o»tee 
«ura u rhaumt” «I J)-l *J â-rt» 
•KarilTl-. 

fURCrVTA (HA Kllaabata)* 
şalul drl* Nolrt Dame" şt „C« ytU 
*u ca-l roirrl -mea" 

ElTSfF (Xtr Doamnei) ..Căpitanul 
Multrnard" >1 Krvlili „Etn^f l*e- 
tiw". 

FR \ VKI tN (Praaklln) Ciuma naap 
lf“ (I .Oglinda vieţii". 


Duda* 

IOO 6 Al£ŢI ţi"O FATi 

^eTlŢCLC AUCBESCCjT 

SlPQlfWLBA 



Azi la 


Filmul tuturor senza¬ 
ţiilor. Spionai şi contra 
spionaj. 



he 


PMIDESTE 


cu lene DEilfiEl 
10II UIEIH 
Klrsten HtlLBERG 

Impresionant şi 
palpitant episod 
din cel mai mare 
răsboi pe care 
l-a cunoscut 
omenirea. 

mtTHUR flABEIIHALZ 
Muzica: FRAUZ 6H0THE 


Distribuirea îmbră- 
eămintei pentru 
refugiaţi 

Suboecretarlntu] de Slot al colonl- 
sAril şl popula pai evacuate aduc» la 
nmagtinţa refugiaţilor aflaţi tn pro¬ 
vincie cA Ajutoarele d« fmbracftminte 
ac vor distribui numai prin oomUUle 
da pja$ure fi ajutor, de pe lingă pra- 
tecturl. cari lucrează in acord ou „A- 
Jutorul Legionar" ji „Cricea RoşJe 1 
din localitate. 

Refugiaţii Îndreptăţiţi 1* wtfel de 
ajutoare *ă «c adraaeze diroct pre¬ 
fecturilor de Judeţ* fl *4 t*j-*l mal 
pără»e&acă locurile ce li e’ou «tabllit 
to provincie, apr* a veni cu cereri la 
autorităţile din Capitali. 

—xoxoxoxo^oxoxoxox—— 

Sinuciderea unui 
tânăr decepţionat 
în amor 

Tfcniru) Rusu C Aurel în vArată 
da 30 de tiu, domiciliat In Bucureşti, 
pc Strada Eplcol le Nr. 32. pentru 
care viaţa devenise firi nicun rost, 
şi-a puc capăt ulcior cu un foc de 
arma, in locuinţa prietenului aiu 
Toma Ion din Strada Popa Ştefan 
Nr 53. 

Gestul dbperat, la cure a recurs In 
ultimi instanţă, ** datorefte unei Iu¬ 
biri neimpiiiişite, aţa dupi cum 
reiese dintru scrisoare găsită o 
pro lud. 

Cadavrul «Inucigaşului a fost tran¬ 
sportat la Institutul Medico-Legal 
*prc a 1 se face autopsia. 


OMM\ OMr. Mrhlltj MliurMf.1» 

. T.nlrra ^UmptnU «in 

timbra şl trupa TUI Mlb*ilre«»o 

jar- OIANA (Orirtţrl): JSalvaUril Va- 
(aiul*- fi „Glbrmllar** şl arlift». 
BITOtlA iBd FlUabeUi . 3 rSJIlorat 
din <** • şl «ii «wm ş| o'ne 

taur. 

MARCOVI (Grivlţel): .JlUara de mâr 
re»n şl „Nevestele şirei*" şl trapa 
M Nrrfriinu şl M Brjan 
VOI.TA.Bl y.KŞTl (Buxeşii) Ja rU- 
fnf» d* violuri" fl .Atrifail plln- 
lUiţl" ai Jurnal da rttkelu t-rman 
şl Italian 

I.IA (Ort viţel): .Bora dr noapt*" şl 
„Prore»ui Măriri Urirs»". 

MARNA < Ori viţel) . Vorbeşte-ml dr 
drirm' ' -Ol patru eavalert" şl 
trap» TIU MthlilrKU 
ALCAZAR (lUborel): I*vrn>aU«>n"i 

tumul şl Irrl «umplrtlri 
AIDA (KahoreJ) ..fetiţele au cres¬ 
cut" şrl „Câllwţll destinului**. 

IZBA MIA (V*r»r«şti): „Dincolo dr 
riduri'* şl „Fenet» oare primeşte 

palm*** 

Nordului *: ..Baiu** «I ansamblul d* 
revlate Georg**ru-l*şiL 
CARMEN (Dudcştl) ,»rarl" şl „Rtr- 
ley aalvrarA America*'. 
niCHIV (Bir. Romanii .PlAcerea 
nebunilor** şl .Măria Walaraka" 
BARC ELON A (Xtr Maturele» . Vio 
ploi Ir * şl „Redata RAcrtrieler". 
DACIA l$nş Ştefan cel Mare): , Sa¬ 
crificiul unei femei" şl ..lavtuţla la 
dam** 

ILEANA (Otr Avri*): „Coaa de ca- 
ţle" şl „Secretai'*. 

FLORIDA <Bd. rerdlnand) . In*eri 
cu feţe murdare” şl .Allo Ja n nlne” 

- 1 oi ar oi o 4 oioi oi oi- 

RADIO 

Vineri 6 Decembrie 1940 

RADIO-EXI'ERI MENTAL 
S2.4 m 929P KHx 3 k« 

RADIO-ROMANIA 
(875 m 160 kHi ISO kw 
RADIO-BUCUREŞTI 
SAI^ m. 623 kWt 13 kw 
A00 • Ora dltnlcaţlt. 

13 13 Ora . Cola apelor DvuiArll şi 
a barei Sulloa . Informaţii arii atica şl 
aport.ve 

13.30 Orcheatra Radio dlr de Coua» 
Bobcacu CAa! Rotnar.o-uverturl da 
KcKtelbev ; Danaul orelor din ,Glo- 
conda" de Ponehlelll 

13.50 Serviciul d* ştiri fermena. 

14.00 Murit* pentni e*»pH (dlecurf) . 
Melodii din filmul ..A1M ca rApad* 
de churchlll . Potpuriu de cântece co- 
pilArvft! . Privifhatoarea-polcA de Re- 
cktonwald 

14.10 Radi<>-Jurnal (HV 
1A30 : MuilcA popuiarB rom4no#*cl 
Taratul Ton CarabUA Paharul-rotnan- 
Bunk dimineaţa llnS (kntânA de 
Ion CarabiţA . Cimpolul-*> or 4 ; S4rba da 
1« Cralov# ; Daci a douAiecl da toani- 
La putu cu cinci lavoare ; Hora Iul 
CarabiţA ; BrAul oltencac : ClocArlla. 

15.00 Radlo*Jurnal (UD ; Jurnal cul¬ 
tural 

|A30 • Ora ; Oreheaîra fraţU StAneacu: 
voce : Ion Tulcan : Ani oaţlonila ; Doi 
o«*bl da Venlura şl Ccambaralelc ; Al 
aA uiţi p4o4 mAtne-Tar.fb dc Llllana 
Del «acu ivocej . Murfuleţ cfiluţui ro*u 
şt Nuo Niculoc . Potpuriu naţional 
ranjal de NLcu Stănoşeu . De tloe tun» 
departe şl T« ltfb«*c dc Aurel Dumi- 
treiru (voce); Jocuri ardeleneşti 
sirigArl . Dragoaiea o U frumoaaft de 
Ionel StAncsru (voce) ; S*a du* 'oman- 
U-tango do Dendrlno ivocei . Hora ( 
Brâul de NI cu StAneacu 

19.30 . MwtlcS d« balet iducurl» 
„Toamna" din balaUil „Anotimpurile 
do Clazunoşv lOrcb Alexandru Glaru- 


Sportul românesc 



S I R O Si Sportul universitar 

vrea sâ plece! 
in Portugalia 
El a scria 
Internaţionalilor 

s ârbi Pelrak 
şl Kodrnla 
care loacâ 

la Lisabona 


f.<lupa de fnoiball a r*eu|«t 
(H de Dnş*. * InlMnlt lat» uni 
meii h amiral r«pr*aen«ailva Pa l 
cuiIAţii da Medblnk. 

Na «om comenta ari. neţ r«. 

Bulletul şl calllatev 

Ar reala *•»* datoria rtunLrariU T | 
de epeclalital* p« «are şl-au 
deplinii-<» la timp. 

Suntem bucuroşi. <*, In afiş. 
şlt, dup* ctţiva se) d# întrecu 
per*, activitatea aportivA *i y J 
denţeaacA • lo*‘ r*luAt» «a do-l 
rin ţa eelnfrânalk de a fl dnu| 
U acelaşi alriloclre din tancul. 

Ne «minţim cu plâfere de tiu . 1 
monade Întreceri univrr* tar» dJ 
alţi datâ. Acel* lupta Invarşu 
nate, dar cari a* dispui au Utuşt 


mmm 

lovitura in plin.. 


>--^ţ>ail 


ii 




M 


Echilibrul 

iata principala earaeteristiea a 
ultimei etape normale a cam¬ 
pionatului naţional 

Cele mai interesante mairltun se dis- 
pnlă la Barureşli. pe splaiu 

Ultuna etapă completă a campionatului naţional «Ic mai mult 

sau mal puţin anonimi. 

PentrucA problema lcaderulul est* definitiv rezolvata, ca nu mal 
poate avea importanţă dceăt pentru unele rctuşen la rona de retro¬ 
gradare. 


19.4» Serviciul de ştiri germana 
30.00 : Radio-Jumal HV) 

20 20 Duete de opara George Nl- 
caI*aeu-Ba*u şl Serbau Tassişn Duri 
din „Navaatalt veacle din Wlndaor" dc 
Nlcolâi . Duet din „Ciaiterla ••crtth ' 
da Clm«ro*a ; Duet din „Don Paaqua- 
lt" d* Donlfctb 

204» „Da dincolo de mormAar 
Leduri . 

31 03 . Teatru : „O *1 onomaatlci 
picai do Ion Mânu; 

12.00 Radlo-Jurnel (V); Sport 
22.23 Muzici da dana (di»curl) Pot¬ 
puriu de foatroturi ; Nu mA uita. vtla 
da Da Curt» şt VaU de RlcharU; 
Rumba da Goma. Poezia. Uogo de 
Rlsner «I Caloric tanpo da Gada; 
CAntcce da dan» de Powell şl da Lall» 
a >0 . Jurnal pentru mlIoiUl* In 
llmbtlo : germani şl Itallani 
3 10 Continuare* murdl dc dan» 
(difcurl) VaU iont da Wlnkiar . In 
Mal. carioca da Jtrj şt Pa»o dobla da 
Bodar 

a 20 Jurnal pentru ştrilnilata In 
limba francată 


Naţiunea martiră 

(Continuare din pag, II) 


GOI*a. oaadavârata Inaâ. dar car* 

Poporul romă dom: • mărturisit 
pentru ele. 

Unele ţi-au constituit ora.>e 
mândre, state bogate in aur şi uu 
dat lumii opere cari au expresia 
fericiul u celor cari le-au făurit 
Chiar hoardele venite din inima 
Asiei şi poposite la adăpostul 
nostru, bucurându->e de pace, 
s’au putui cultiva. Din elemen¬ 
tele anticei noastre culturi, ei 
şi-au durat un simulacru de cul¬ 
tură.- ceeaco Ic-a permis mal 
tâniu să-şi râdă dc noi. 

In funcţia pc care şi-au asu¬ 
mat-o domnii români, scuturi alo 
Creştinătăţii. Mircca. Ştefan, loon 
Cor vinul străbate patetismul 
acestei chemări, vocaţia mărturi¬ 
sirii. 

„Auzind şi văzând noi aceasta 
— scrie Ştefan Cel Marc după 
victoria drla Podul-înalt, — am 
luat sabia in mâna şi cu ajutorul 
Domnulid Dumnezeului nostru 
atotputernic am mers asupra 
vrăjmaşilor Creştinătăţii, i-aro 


biruit şi i-ora călcat in picioare, 
şi pe toţi i-am trecut sub asru 
ţişul săbiei noastre, pentru care 
lucru, lăudat su fie Domnul 
Dumnezeul nostru". 

Acesta incă ar putea fi cu¬ 
vântul unui cavaler, al unui oş¬ 
tean apărător al Crucii, — şi nu 
mai atât — dacă nu s’ar împlini 
cu acest cuvunt al lui Ştefan, 
după Înfrângerea drla Valea 
Albă: 

„Eu şi curtea mea am făcut ce 
am putut şi s’a întâmplat ce v'ara 
spus. Ccoace cred că a fost voia 
lui Dumnezeu ca să mă pedep¬ 
sească pentru păcatele mele. Şi 
lăudat să fie numele Lui". 

In acest cuvânt e mirt ar lai rea. 
In acceptarea in slavă a marti¬ 
riului. in ace>astâ magnifică in- 
genuQchiere în sânge. 

Pe urmele ei se aşează —- dar 
nu numai luptătoare ci împlini¬ 
tă in nimbul martinilor th raci re 
pentru Hristo* — mărturisirea 
Legiunii. 

DAN BOTTA 


In provincie, matchurile aunt 
coa mai interesantă caracteristică 

LA PLOEŞTl e un maeeta chele 
pentru am bei* echipa. 

PentTM F. C PlotrfU «»ff <ţ acasţa 
irtinnudM da a rdmAne l(» plutonul Ce¬ 
lor cu rptr-anţr iar pentru Sportul 
Shulrnfnc un mateft. cart l-ar putea 
reface moralul fi Mfvafla In ctaaa- 
ment. 

LA ftr$17A *« Ir.'dineic dond e- 
chipe de i'fl/Ofl'r rpolA: VDR fi F. C. 
Craioua. Auontajut ferenutut este ln.td 
un factor prea rerUKenf pentru ca 
matehui *& albe alt /aporii aja'u de 
V. D H 

LA ARAD. Gloria fl Riptmut re¬ 
iau o tradiţie excepţional Je laiere- 
sanfd- Aceea a unor matchuri k. 
care au format acum cdţlt'a ani unul 
iim cele mai inlere»anie aspecte ale 
campionatului naţional 

l.A BRAILA. lupM doi rivali „du 
ndrcnr*. F. C Brdila cauta ad amuţpd 
cele doud puncta ..«brolut neceurc* 
Gloriei din Galaţi. 

Victoria eata mai ale» obligatorie 
pentru briliant cdri altfel rdmdn ron- 
damnat t In mod definitiv la retroce¬ 
dare. 


echilibrate şi acest echilibru 
a „părţii provinciale *. 


PlecSnlr rwnt Io modL 
Dtf (lata aceasta nu «»lr ln»d t-orno 
ie uno din banalei* ruoddrl tn teri r 
Ioi tul f*da(. 

PruUfonttN nu r un ©b»cur iucA 
tor minoritar ta* (mu Iul « cava mol 
mare decât C. A O mu C. S. Bata 
tiare. 

Pro ta cornutul e Slpo*. 

S'a acri» de mal multa ori ci piea 
ca. In America ie Sud, la Budaparta 
iau — ca un al dollo# fiu rdlâeitor 
înapoi la Z<ur*h 

De flecare datâ, Stpo». a deaminţtt 
categorii ..Nu plec pentmcâ n’am nl- 
ciun motiv *â plec. Mâ »lm( foarte 
btne la Rapid**. 

Şl trebuia <d fU crezul. 

E problrmatu* ca Stpo» lâ pâjeaerâ 
altundeva in Europa, condifltle de Io 
Bucur eşH 

Şl totuşi Toate şemnrte conduc 
»pre aceea?! trulâ concluzie. Pro le- 
jUmumul Işi Kâeş(* ultimele 
mente 

Vn adei-ârat omurp al rrdetelor. 

Cu injlincruJ Iul «ipur de perieri 
tpeamen al Jucătorului profeatonUt »1 
intcrnatlofial, Sipo* a ghicit alluafui. 

P tulcnfa u impune ui te Îngrijea«â 
de un »#tugiw. 

Budaprita nu-I atrage Iar Zagreb 
l-ar da tmpreria unei penjlondri »i 
Stpoa nu urca «d pdrâieaecd Incâ. ace 
no europeană. 

Pmtru a evita Ieşirea la penxte 
ta toata prerauţlunile . 

Pruur» contra un angajament ini Astă ocară Începând m 1* or» 
Portugalia 21. In sala ACT sc va dwtMur» - 

Pentruce in Portugiala? fxpl»ca(Ui 1 In organizare* grupării ACT, o 
nu trebue cdulatd nici tn gualul dla -1 inioreoantâ reuniune amatoare in 
tarifelor nici In #entim«n(ul aventurii. I programul căreia figurează cel* 

C mult mai »(mpta şt mai pufta aen-1 mai bune element* 
timentalâ 1 Ceeace constitue un panel dc »- 

Sta*, are relaţii tn Portugalia. Pen- 1 fracţie est* reapariţia pe ring » Iul 
trucâ la 1 abona mal joacâ doi ^' bl ■' I Vacile Serblneocu, acela» car* — 
P Ti^.".,!i“ d ."î ., 1W M ^.j jup»u W l - urm, « 

T»“‘. „<»u. A., .« u. «-I ”***££ ^ 

“'/„IX:lîLTwelMtttal «matur Uudur» 


In cadrul «trie! al KMi de aşmnţ 
şl ramaroderle- 

Amator convină, atudantul la ţ 
era aport pentru «pori ; aincural 
Iul riUplat» *rn vletor a culn««|ţ 
p* teren 

Vechiul rrgnn car* a patronai! 
alfttM nedreptăţi, a reuşit U *„.1 
grume »! mişcare* aporii»* atg.l 
dentrascS, Interaicknd orir* nas I 
nileatare de octbI gen 

Goniţi de pa »w»l» d* apon I 
atudanţii au eoni ouat sA «cti-l 
v*a*. rSaleţiţl, prta» dir*ril»l«ţ 
grupări. 

Acum. In*4. atudrnUl o* ;m| 
grupa din nou ; pol (bob aport 
nrrtinghcrkţi ca şi mai InainUţ 
de prigoană. 

Vom ove* prilejul «a aiul Are I 
1 b reoditaren spectacolelor doi 
altă dată. în car* «ingura griţel 
era plat rare* unei compart&riţ 
sportive. — 3» unicul ţel. — ci-| 
ştlgarea victoriei p* merii. 

P. Manolescu 


L _ 

Şerbăneseu 

•elin cadrui oalei dP.laU.1, 


pe o Jiimdtale de an 


I SAngheorghe. 


La REGAL 


La Bucureşti 

program cuplat 
pe Splaiu: 

llenus-mica. 


Continuarea marelui sneees 


[ 



Calc moi tnlffriuanre motchuri olc 
etapei i( dispufd, dtilşut, la Bucu¬ 
raşi!, In programul cuplai de pe 
rena din Splam-Rapid şt Vena» — 
cal doi concurenţi pentru titlul de 
urmăritor o! Unirii Tricolor** — in- 


cu 


IDIŞ TRENKER 

On film exeepţioaal 
cu o montare uriaşe, 
care evoci lupta pen¬ 
tru patrie, adev&r şi 
Dumnezeu 

l ilmul în car^ sa 
rr iii iul vieţii no 
conleajă rând 
varba de patrie şi 
libertatea ei 

Un film dela care 
nu trebue să lip 
sească nimeni. 


*J* 


DIN TOATE 


CATE CEVA. 



FUSOI (Mica) 


idlncac pa Vnlvermatco ti Mica 
„ir a mai jucat in cnpHcJd dar i 
condiţii cu toiul defuporobilei in rina 
care a urmai curiemuriilul. 

peni roca maichurile a au Ji*cal n» 
porţdc InchUe. echipa itudenlean* 
n’o pulul tl căzuld de rperialorit 
bucuraştml. cari o aşfeopid cu 
tdta nerdbdore 

Apariţia Iul ,.V U «âr cu atdf mai 
Inlereianfd tru cdt J»enfru prima daid 
d»lo începutul aceitui campionat, poa 
ta alinia formaţia compleid. 

Dacă Mica oină penirp a Iri-Ui oara 
ţn ropuald, nu Iiuaamna dezigur c6 
ma tehui vedetă al programului 
ploi: Mtca-Venu» «tr mai P«|m |fV " 
lercranl. 

, Echipa dm B'od vine cu o înatniari 
| noud Esle de oJuna pcnlru a marca 
tnZgresul matchului. 



lată — după motocicletă — şi o bicicletă cu vy ataş n 


# Prlnir o urlaoar« primită eri l* j 
Directoratul de ioolball. Udarăţi* 
germanA i comunicai d*U Io cart J 
«chip* GarmanUI »s juc* la Bucu 
roţii: 20 Aprlll* 1041, adică In prim* 
il dt Păţii 

0 Duminică «« car cunoaşte da¬ 
lele campionatelor naţional* de pa 
ttnaj 

O Directoratul da Baakat a accap- 
ţpl propuntraa lorulul italian, **tfa< 
că matchul Halla-Romlnla *t aa 
dliputa Intra 24 ţi » lanuarl# ÎMI 
in Hali*, cu ravanţa In Malu la 
Bucuraţtl. 

• D-rn / Afolduvaonu şl Fiero- 
ru-Citenbaiter vor reprezmio Ho- 
f M( jnUt Ut eoncuriunlc dt pcllnaj 
artialtc din Germania. 

• Pancnka, Suck şi Jarecinşky - 
cu muniţii hodcepşll c*rnduţ*"‘ — 
au plecai In Germania. »«r «Ucţir 
A. Cotoci şi Soloiay su fugit «" 
1 /ngorta 

• Săptămâna vlitoar*. »» P* 11 ' 
noorul Ot«<el«*anii »• P®* 1 * mtr * 
»-u preţ radu» In zll*î* 

Miercuri 11 ri Vineri 13 Docem- 
bri*. 

^ H C Jui rnlus n /deul aseară 
primul ont rena mont. 

• Meiropv la « a P****?}* 
pwnolul de hokeu o rchipâ-»uri>^ 
S o apărare bucurejcrimâ. o Unic 
de alac crmdwlaond #1 «IM 
schimb poloneză 

9 Dreadn.r S C . câţIIflMMrsa Cu- 
ptl Tstham.ner uud 0i,e ": * ri \ 
pun» Rapidului că *•!• dlsp«* ** 
joace da Pajii BuCurajU. 


Lucian Popescu şi Ernsl Uleiss 

vor boxa la Belgrad penlru 
lillul Europei?. 


Este un lucru, care nu poate fi 
contestat. In unul din cele mai 
interesante matchuri dc box 
care pot fi organizate acum in 
Europu. unul din protagonişti ar 
fi un român. 

Iar matchul ar fi Lucian Po¬ 
pescu—Emest Weiss. 

Vienczul e«te învingătorul lui 
Toma Aurel, iar românul, unul 
din cei mai ipectaculari boxeuri 
continentali. Matchul lor ar fi 
interesant nu numai la Bucureşti 
Si lucrul acesta a fost recunoscut 
dc câţiva organizatori Întreprin¬ 
zători din Balcani. 

IDEEA DE A ORGANIZA 
MATCHUL ACESTA INTRO 
CAPITALA BALCANICA, A A- 
VUT-0 UN PROMATOR ATE¬ 
NIAN. PROECTUL LUI, PE 
CARE L-A RATAT ISBUCNI- 
REA RĂZBOIULUI ITALO-E- 
LEN. A FOST RELUAT DE UN 
PROMATOR BELGRADEAN. 

ACELAŞ ORGANIZATOR 
CARE A FĂCUT CELE DOUA 
gale romano-jugoslave. 
VREA SA ORGANIZEZE ŞI 
MATCHUL LUCIAN POPESCU 
—ERNEST WEISS SUCCESUL 
FIIND ASIGURAT DE FAPTUL 
CA LUCIAN POPESCU A LA 
SAT LA BELGRAD O IMPRE¬ 
SIE FORMIDABILA. 

Organizatorul belgrâdean n a 
renunţat la proectul Iui. Deo¬ 
camdată nu-1 poate realiza Insă 


> a» 

din cauza a frigul ui. 

Intr'adevâr, singura sală din 
Belgrad, in care încap 3.000 de 
spectatori, nu poate fi încălziţi 
şi din această cauză nu poate » 
utilizată in timpul iernii. 

Un lucru, care trebue reţin 0 *’ 
este acela că promotorul sârb nu 
a renunţat la Ideea aceasta ş» ci 
tn vara viitoare, când va fi 
noul amfiteatru al expoziţii ma¬ 


la 


tehui Lucian Popescu—F.mrtt 

Weiss pentru titlul Europei, rac 
toate şansele să se dispute 
Belgrad. 


Amatorii 
bucureşteni 
vor boxa între 
14 şi 21 Decern* r. 
la Zemun Borovo 
şi Belqrad 

Io curaul ailel tir cri u »oa)i m tV 
piUlă Ui! cuouarui gazetar Jugow A » 
d- N. AndrovlcJ, gentru * 
un lumeu aJ unei echipe bucu»ri- 
true da bex-amalor 

.lugcmUvii au invitat tKhlpa buca* 
reţtrauu pentru trei malchurt : 
la 1« Decembrie. U 2n«un 
La 17 Devembri*. Ia Berow 
I a 21 Dnrmlirir, la Belgrad 
Oferta a fu*( »crrpu«a l*r 
nUaturul helgrgdran 4 rSaprun» l*i f ' 
raoie rl angajamentul aaie perfect*» 































































Sâmb Aift 7 Decfnrtwti» 


AXA 


MIŞCAREA LEGIONARA 


Ridicarea anei Iroile 

In amintirea camarazilor merii in 
arciMui ne maşinâ mn 1 Doemorie 


Spiritualitatea legionară 

şi Istoria Europei 



Pe locul accidentului in caro au căsut camarazii Necrclmcu >1 Aron 
Valcriu. 


Eri Miercuri 4 Decembrie, din 
iniţiativa cuibului ,,Ion Caratâ- 
nasc . aub&ecţia 7 şl 12 din secţia 
motorizaţi a C. M L , *'a simţit 
fi s’â alezat piedestalul unei troi¬ 
ţe, ridicat* Ja km 105, In apro¬ 
piere de comuna SAbAteni, unde 
sa Întâmplat accidentul care 
costat viaţa camarazilor Eugen 
Necrt icscu si Aron Valerţu. 

DupA rum M #Mr accidentul *’• 
întâmplat Io r.ua de 7 Nocmbnc. 


!n timp ce automobilul se îndrepta 
spre laţi. 

SL Sa Preotul Ion TAniuascu 
oficiat slujba sfeştaniei, de fsţ* 
fiind camarazii lor din secţia mo< 
tonzatA a C. M. U, legionarU tun 
Sâhâtanl si Mlzil. 

In ziua de Dumlnic* 8 Decem¬ 
brie cor va avea loc aşezarea sfin¬ 
tei troit* cAnd e» va face şi 
slujba pentru odihna tu/l«!«lor c 
lor dispâmţL 


-*0*01010^010*0*01- 


Daruri p*>ntru osfaşi 

de Sf. Sărbători 

Apelul d-nelor Maria General 
Antonescu şi Elvira Horia Sima 

Doifinrlc Morta Grr.mi Anto- de mame, de soţii Şi 


ntscv fi EIHro Hoţia Sima au lan¬ 
sat următorul apel 1 

ROMÂNCE, 

In desnadejde, in du 
rerc, in jertfa se arata 
femeia langa om fi lângă 
Naţiune. 

Mama, soţia şi sora a- 
tunci trebue vă fie pre¬ 
zente. 

Destinul nostru este să 
ne împărţim bucuria, dar 
să ne adunam suferinţa. 

Este comoara noastră. 

Şi niciodată fomee a nu 
trebue să uite de a dărui 
alinare, de a manqâia r㬠
nile, de a zămisli bucuria 
altora. 

Este datoria noastră. 

Creştine, nu trebue să 
pierdem nioi un prilej de 
a săvirşi binele, de a în¬ 
sufleţi ca binele să fie 
făcut. 

Se apropie Crăciunul, 
sărbătoarea Domnului. 

Crăciunul acesta este 
întunecat şi trist. Să în¬ 
cercam să aducem un f* r 
de lumină şi o faptă de 
bucurie. 

Soldaţii noştri ostaşii, 
Işi fac Crăciunul departe 
de vetrele lor, departe 
-mtimf 


surori. 

Să Io umplem singur㬠
tatea cu grija noastră. 

Facem, deci, un apel 
cald la toate româncele— 
şi prin românce la toţi, 
mari şi mici, tineri şi b㬠
trâni — ca să ne ajute să 
pregătim şi să aducem da 
rurî tuturor ostaşilor. 

Fiecaro românca să Iu* 
creze şi să trimeată un 
pachet pentru sold»|i. 

Aşteptăm sprijinul vos¬ 
tru. Suntem sigure că va 
veni. 

Vă mulţumim din inimă 
pentru fapta voastră. 
Maria General Antonescu 
Elvira Horia Sima" 
â 

Pachetele se pol trimit* pr a- 
drea» • Preşedinţia Consiliului de 
Miniştri — Daruri pentru aoldaţl 

Pachetele pot cuprinde orice da¬ 
ruri De preferinţa tricouri de 
lină, mânuşi. mânleuţc. ciorapi 
de lână, căciuli de lină. bati»K*. 
săpun. pachete de ciocolată, pa- 
chrte de tutun, pieptene, maşini 
de rat, crem* da ghete 

Pachetul vo avea o HfU de cu¬ 
prinsul lui. 

TnmiţAtoarela vor ar|U numele 
şl adresa pe o carto poştală pen¬ 
tru a primi mulţumiri chiar dela 
ostaşii cărora II a*a înmânat darul 


Societatea corală 
„Cântai no$trn‘‘a trecut sub 
conducerea unei echipe legionare 


Societatea coralii „C'ntul Nostru' 
persoană morali şi Juridici prin 
Sentinţa Trib Ilfov Nr. 10? dl© ai 
Novrnbrie IW», In urm«. adună» ei 
generale ordinare şi axtranrd'Mrre 
din 16 Octombrie 1840 a trecut aub 
conducerea unei echipe legionare 
formată din membrii activi şl fonda 
ton cu docacbltă activitate fi eonati- 
tuită după cum urmează : 

$cful Soc corala CAntul Nostru şi 
el echipai ds conducere: d Haşaga- 
ou E. 

Inzlnutor leg'-cmar pentru 
tr : Constantuawcu L 


Inginer VTntl 


Th 


Diriginte muzical 
rnueilru de muzică. 

Secretar Oanaral ■ 
l«acu N. 

Cariat Contabil Şerbâneotf 
BlfeMflttcOf i Stovneacu Gh 
C\i accaaati ocaziona, totl legionari' 
cal tn prvgâtlre şt fUppeUritnt' 1 c*n 

parte nm ** ***•■ 
a-şl trindU* naln 
târnei adraaala ia Sediul rz ' • • 
Noztru - tn atr Oanaral Mtgberu r -r 

Şl. Bunureril 11. la aaderea apropie 
tel coovocâ/i 


au tăcut teu tac 
tata, aunt invitaţi 


Tot eo«are *e petrece la 
moment dat. ca exprese firească 
n unei epoci. poartă eu necesltnlc 
o pecetie proprie. Eveniment©)© 
cu adevârat contemporan© ea 8- 
relaş ..aer de familie**, prezint* 
troluturi comune, ce fAr* u ni¬ 
mici specificul acestor manifes¬ 
tări. araţii totuşi ochiului atent 
ul cercetătorului unitatea de stil. 
nmbionta proprio timpului con¬ 
siderat. 

1 mc role revoluţii naţionale ale 
noii Europe no înfăţişează un 
număr do raraetere comune care 
indreptAţeve pe oricine — oricât 
do puţin avertizat nr fl — *A 
«pun* că In anii aceştia de in¬ 
tern»* trăire, expcricnţole soclalr 
şi politice ale continentului, fâri 
:i «vea o legătură directă, con¬ 
verg toate In acclaş spirit spre 
aceleaşi forme <le viaţă şi de în¬ 
ţelegere a lumii. 

Rasism, organicism, trăire in 
natură .trăire eroică .iată numai 
câteva din caracterele comune 
ale recentei noastre istorii. 

Fără îndoială, o isbuti să vezi 
in dosul variatei deveniri Isto¬ 
rice o forţA. un stil unitar, struc¬ 
turând in linii mari identic «bu¬ 
ciumată fenomenalitate a unei c- 
poci. aceasta constitae evident o 
rafinare a observaţiei precum şi 

înţelegeri vieţii. 

Dar, dacă sesizarea acestui e- 
fort comun al diverselor unităţi 
politice spro împlinire* unui stil 
propriu timpului de fuţă eunsti- 
tuc un incontestabil câştig ol 
epocii nositrc, nu de mai mici 
însemnătate este. mai ales pen¬ 
tru noi. *ă ne lămurim tocmai 
notele specifice ale revoluţiei 
noastre legionare. 

Deosebiri există şi între fas¬ 
cism şi jiaţional-socialism, dar 
ele nu sunt esenţiale ci numai 
graduale, având loc In acclaş 
pion existenţial. Intr’adcvAr, în 
timp ce pentru fascism elemen¬ 
tul primar e acela al organirâţii 
ctatice, pentru naţional-soclalism 
originar e clementul rasial — 
sângele — şi pământul io măsu¬ 
ra în car© acesta fuzionează cu 
primul intr'o unitate mistică do 
trăit» organic*. !>• «iei decurge 

şi cunoscuta deosebire intre cele 
două sisteme politice : primul 
plecând dcln stat, celălalt cons¬ 
truind totul dela popor, conceput 
comunitate de sânge. De 
aici moi decurg fi multe alte 
deosebiri care dau astfel acestor 
doui mari răsturnări istorice 
specificul şi autenticitatea lor. 

Dar. diferenţele acestea se pe¬ 
trec toate pe acclaş plan, pe pla¬ 
nul realităţii concrete, pozitive. 
Ele au loc !n Istorie, aunt variaţii 
istorice. 

Orient dc adânci fi grea do 
sens ar fi această trăire In Isto¬ 
rie * othosului naţional-socialisl 
şi a celui fascist, ce mai înseam¬ 
nă ca atunci când prin revoluţia 
legionară apare un plan nou dc 
existenţă, o mutaţie ontologică a 
omului contemporan, un om îo- 
tr’adevăr nou. 

Fireşte, revoluţia legionară a- 
parc fn istorie, este aşa dar isto¬ 
rică. Prin aceasta eo nu face Insă 
decât sâ se supunâ fatalităţii Is¬ 
torice, pecetluită fiind iu acest 
aspect prin caracterele comune 
ule tinerelor răsturnări de Ev. 
Că şi în acest aspect pur Istoric, 
social şi politic Legiunea mani¬ 
festă trăsături originale, lucrul e 
îndeobşte destul de cunoscut 

Dar, ceeacc nu so prea ştia in 
genere ,e*te că notele proprii fe¬ 
nomenului legionar, chiar pe. la 
tura sa pământească, politică, 
stând aşa dar aub semnul timpu¬ 
lui. se explici tocmai prin de¬ 
clanşarea unei alte revoluţii, 
profund spirituale, dc mulţi ig- 
nora tu, şi care mnstitue însăşi e- 
senţa al rostul pentru rare apare 
realaltă revoluţi© mal uşor vizi 
bilă. aceen politică şi socială. 

E natura) ra coc a ce ne iubeşte 
simţurile să fie mai curând oh 
servat. De aceea şl in razul de 
faţă, lumea nu a sesizat la Înce¬ 
put decât latura exterioară 
problema), care. de ra aă o as- 
undem, prin faptul une» bi 
nunţi târzii © greu bipptecată de 
realizările şi organizările germa¬ 
ne şl italiene. 

Dacă nr-i»m opri la acest as 
pect pur formal al revoluţiei le 
gionare. «au chiar In partea ci 
pur istorica, nu am gâzi dar&l e 
lemente de diferenţiere grnduali 
cum mai exişti incâ atâtea Intre 
mişcării# vremii de faţă. 

Dar cocacc consiliu# suprema 
noastră mândrie — mândrie in 
vena creştin şi nu trufie «— cale 
conştiinţa adâncă a tuturora că 
prin Legiune ae deschide nu nu¬ 
mai o cale istorici unui neam. ci 
se drschlde calea specifică i 
inului: calea impăralaaaei 
mântuirii. La planul laloricitâţil 
In care se mulţumesc să se mişte 


un celelalte revoluţii totalitare. I x- astfel din lumea politic*, a Isto 


giunca «duet planul spiritualit㬠
ţii, al triirii In duhul celor veş¬ 
nice, legând astfel existenţa p㬠
mântească a omului cu rosturile 
divine. 

Această viziune specifică Le¬ 
giunii şi adânc creştină in esenţa 
sa. deosebeşte revoluţia legiona¬ 
ră de celelalte până la o complet* 
singularizare a sa. Ra se găsesta 
pc a relaş plan existenţial eu miş¬ 
cările totalitare. Hind ea însăşi 
una dintre ele. Dar prin aeosţ 
moment Istoric se împlineşte 
cealaltă ruptură. în duh creştin, 
supra-lztnrtc, prin caro se preg*. 
toşte şl celorlalte popoare calea 
mântuirii deschisă de neamul 
nostru legionar cu sacrificii pro¬ 
prii pentru izbăvirea omenirii în¬ 
tregi. De aici. şi vocaţia eternă 
şi universal* a României legio¬ 
nare. Căci creştinismul e univer¬ 
sal in o«enţa sa. Mântuitorul 
jortfindu-se u mântuit pe toţi oa¬ 
menii Neamul legionar va ar㬠
ta in duh creştin şi celorlalte po¬ 
poare calea cea de «lavă a În¬ 
vierii. 

Spune intr adevăr Căpitanul : 

„Drepturile omului nu sunt 
mărginite numai do drepturile 
altui om, cl şi de alte drepturi. 

Pcntrurâ. există trei entităţi dis¬ 
tincte : 

1. Individul 

2. Colectivitatea naţională ac¬ 
tuală, adică totalitaftcn indivizi¬ 
lor din aceeaşi naţie, trăind în- 

3. Naţiunea .acea entitate i*lo¬ 
tri un stat ia un moment dat. 
rică tTaind peste veacuri, cu r㬠
dăcinile înfipte in negura vre¬ 
mii şi cu un viilor i~rioil“. 

„Drepturile omului** nu moi 
sunt nemărginite ,ele sunt măr¬ 
ginite de drepturile colectivităţii 
naţionale, iar drepturile acesteia 
sunt mărginite dc drepturile na¬ 
ţiunii". 

Prin gfindurilo acestea. Căpiţa' 
nul exprima in virionnr adâncilo 
legi alo comunităţii prezente ; 
subordonarea individului. fără 
a-1 nimici, colectivului. încadra¬ 
rea juridicului In politic. 

Dar momentul cructal al le¬ 
giunii ll realizează CApitanul, a- 
tunci când Se întreabă : 

„Ţelul final al neamului ? 

Ţelul final nu cate viaţa. Ci 
învierea. învierea neamurilor In 
numele Mântuitorului Iisus Hris- 
toa. Creaţia, cultura, nu-* decât 
un mijloc nu un scop, cum 
crezut, pentru a obţine această 
înviere. 

Va veni o vreme, când toate 
neamurile pământului vor invla, 
cu toţi morţii şi cu toţi regii şi 
împăraţii lor. Având fiecare 
neam locul său înaintea tronului 
lui Dumnezeu. Acest moment fi 
nai. „inviorea din morţi", aste 
ţelul ce| mai înalt şl mal sublim 
către care ac poate înălţa un 
neam" 

Fixând ca ţel al neamului nu 
viaţa, ci învierea. Legiunea face 

•loioio-ă-eieaeio 


rlol, un salt pe tărâmul celălalt 
al spiritului, al duhului creştin. 

Ea foca ca neamul legionar să 
premeargă celorlalte popoare 
râtAnrfu-le calea împărătească 
mântuirii, ca un» ca sAUşlueştr 
tn fiinţa fiecărui om. Căci omul 
o doar cetăţeanul a două Imperii, 
a doui lumi : aceleia vizibile, is¬ 
torica, şi a celei da dincolo, a spi¬ 
ritului ^ trăiri) divine. Destinul 
veşnicei transccnderl a planului 
animalic e înscris tn Însăşi struc¬ 
tura omului. O veşncă tensiune, 
o arzătoare şl neîncetată tendin- 


Uniunea dintre naţional socialism 
şl legionarism este o realitate 

Telegramele d- or g-ral I. \nlonesru 
şi Horia Sima 


Domnul G«neral Antonescu 
Conduci torul Statului şl Preşe¬ 
dintele Consiliului de Miniştri şi 
d. Horia Sima, Vicepreşedintele 
ConatUulul de Miniştri, au tnmia 
următoarele telegrama ; 

Excal«mţri Sula 

ADOI.F HITLER 
Ftihrerul Marelui Reich Garmaa 
BERLIN 

„E XC ELE! VT A, 

Ih afian crtnrf. România 


pi in M- 


o iruiaorv şi ncincpiii* tenain- I % _. . , . , , , 

|i d. «vidam din cth>,.l. «I,. •'"»<»"«« Lr„l..n a ,n ,1 V- 
tenţal pAmânteşt spre alte pla- «11 rvtrtlli doliuI 

lari. acesta a omul. for pentru i'nrnoilu Co 

Planul aroata lumesc nu a un \drvnnu pi rrllalţi martiri 
scop tn sine, cl doar o trecere, o «« cred fufei intr'o ţara 
m.m tmccr. .pm ro.turi rt.rn. HOM- „. 

Utori. «P*r. »l(.l t. . «pri ,,„ f „ , a „ , „ ul n trtm , , 

pregătire pentru lumen spin- 1 
tulul, ca un dmm greu dar na- 
cezar spre mântui ren sufletelor 
noastre. Iar viaţa neamurilor, 
împreună cu toată ordinea soria 

lă şi organizaţiile politice şl ju-loiorf/r/t noştri 
mijloace 


for O'Foflafrd, Itomnul 
l’on Schiruclt yl Rohiv 
nc-a fdeut ud ahnţitn cri 
lunu’fi nouri—pvntru t'nro 
Jvrt 


tr f/«si* im Excmienţa Voan 
frrl reotrei da migurnnţtl 


ridice apar ca «împle mijloace j Jart fii — rximta / cri iimIm 
uralte marel pregătiri. dintre- morale, naţio 

Cultura !n lntregr.1 ei nu se , ir|| mortaiiltm ,, temiona 
mai înfăţişează ca un BCO fI rreiMtrf român anta o raa 
sine. semnificaţia aa adancă fiind ... . 

«cm. d. umili lo«rc.m d. d„. , c "« »' ă " 

cifrum in t«rm.nl p»m«n,«,tt •l« r ‘ m rO România JK>« 
marilor rosturi ce suntem che- 
aţi a împlini. 

Că creaţiile culturale, ca şl 
marile opere politice nu aunt h㬠
răzite cu orice preţ conservări) 
emane in lumea aceasta, ne-o a- 
tă Intre altele şi destinul ma 
lor creatori ce-şi realizează 
perele cu preţul securităţii sau 
chiar a] vieţii lor. 

Politica. Dreptul, apar astfel 
ca instrumente ale unor ţeluri ce 
depăşesc conservarea societăţii, 


<m aufaainţs 
rttinţâ. 

GENERAI, ANTONFSCU 

Coeduedtorul 5t«âulM Rort<)n u 
Ca»nlH<tul 4, 

HORIA SIMA 

Co»»s«Ma»njl Murăril L e^nnn-r ft 
X'tropraşMlntal* CoM»t.u»ut 4# .vfl- 

niştnr. 

+ 

Excalanţat KaU 
RUDOI^ HESS 
MlsUtra al Rrichutul •» lo<ţm. , u l 
FOh rarului 

^TUNCHEN 

..EXCELENŢA. 

Preienţa trimiulut D-V<resiră 
lingi eet. In iiua doliului legiu¬ 
nii ş| al României Naţional 'deto¬ 
nare, ne-au întărit credinţa io la¬ 
sou*. pentru r«r« au murit 
Cornelia Codraxnu şt martirii le¬ 
giunii ca şl tn comunlretea spiri¬ 
tual* «inceră care uneşte naţional- 
socialismul german da legionaris- 
mul romăn. 

Primiţi, vi rog. oiulţumirila 
noaslra sinea»a 


GENERAI. ANTONESCU 

Conducătorul Statului Romăn rt 
Praiadtruela ConaiUutut âe Afu 

HORIA SIMA 

Comandantul Mlfcdrit Lagunare 
9* vtcapnrff.ttnto CoOtiUatu» U 
Mtntştrt- 


«■«■«■« ^aieiaiai. 


Comunicat 


Grupul VII 


putAnd duce chiar la sfărâmarea l cii Sfinţii Arhangheli Mihall şl 
echilibrului sau chiar a comuni-I (; aV rl1 din 
tăţii tnsăşi. Căci nu viaţa aceasta 
o ţelul. Cl Învierea. 

Pc linia aceasta a spiritului. 

Mişcarea legionară a unică. E 
înainte mergătoare* tuturor, A 
tuturor neamurilor. 

Destinul aresta fl putem reali¬ 
za azi pentru prima oară prin is¬ 
torie. Momentul istoric ii consi¬ 
derăm da aceea absolut necesar 
Şi tot dcnccea cerem In numele 
prezentului drepturile noastre 
Le cerem nu atftt pentru noi, 
pentru neam. cât pentru a pre¬ 
găti calea dc mântuire a tutu 
rora. Când neamurile pământu 
lui vor învia cu toţi regii şi îm¬ 
păraţii lor. Ca să dea socoteală, 


Vineri 6 Dec., orele 8 diminca-1 (spatele poşlii Centrale), 
ţa, va avea loc lârnoeirea bber-ţ Grupul 7 va asista la această 
solemnitate. Iniţiativa aparţin&a» 
str. Stravapoleos du-L 

-.01010.0*0,0,0.01- 


mmm mwm. 

flrgflin fio vi I orr,v l*-20. câta un curier pentru 

UrUiJI UI# *>l I ridicarea cnrespondenţoi şi ordine- 

I lor. 

Sa rilcsz* po Intrcf Corpul .RAz. I atrag» atanţia, eâ la centru 

leţl”, şoftl de grup şi e hlpela Sd:!#^ rxi«(* un registru de es-ldonţâ zil- 


ţlonate. care au participat la aolem- 
oluitea dia JO a. c„ pentrj modul 
cura s’au prezentat. 

Se mal cttoază, următorii camarazi, 
poairu faptul cL rtapuiuănd ordi¬ 
nului. ou (oct prezenţi la parada ar- 


Infiptă adânc in Istorie, Snăl-1 mata! germana din Decemvrie a 
tându-se «merită dar dârzi in l Dr Todicaocu Mîrcca Anaitastu 
spiritul creştin de peste vremi. I Eugen, dr Marinea©u. d'Jt grupul I: 
Legiune* crcşt* aşa cum a vi- Marşaru Oh, TătUnenu T. Rlrbu- 
zut-o, aşa cum a voit-o Căpiţa-1 coanu Victor. Ursaru Ch. Orecescu 
nul : I Constantin Samoili Nlcnlae din gru- 

„Cu un capăt Înfipt In pflmân- :u j ni, dr Mira tc-n, Cos-aci Aisza. 
tul ţârii şl cu celălalt In cer, Ar- Ra)an R»du. Constantin Gh, Po* 
bangbelul Mihall şl Pământul I po V iel Eugen, din grupul V. Antohl 
Strămoşesc**. I Ion din grupul VIII. 

Mîrcea I, Goruncanu { precum şl familia .RAsarahta" din 


| grupul VT. 

Trăiască Lagtunoa 


şi capitanuL 


Irlivilalea 

Legionar 

S’au adunat 


Ajulorului 

din laşi 

2.026.108 leii 


Pentru şefii 
de nrim (Râsleţi) 

So pune din nou în rodore şofî' 
lor de grup că sunt obligaţi, ca io 
fiecare zi si trimită la sediu Intre I 


nici. dup* rare se poate semnala 
orice abatere. 

Dela „Răsleţi“ 

ORDIN 

Toate ««bortit cu o trechime 
♦noi mare d« § («aici luni Işt vor 
confecţiona pdnd la data de 10 
Dccctnbriz a. c drapelul cuibului 
conform normelor preedzuta in 
CArticta Şe/ulut de cSiib 

Şelu dc /omvhr vor reporta da 
executare prin grupurile respec¬ 
tive pâni (a data tui anunţotd Se 
vor avea In vedere raportdrlle de 
executare promptd 

Comunicai 

GRUPLL VU 

Şcoala Şefilor de familii fi 
Cuiburi a Grupului 7 din Corpul 
Râoleţi, aa va ţine Vineri 8 De¬ 
cembrie seara, orele 21. la Se¬ 
diul grupului din Ferentari 2. 
Comandamentul grupului 


IAŞI. S — Secţia „Ajutorul Lcglo- I kg da pătrunjei; 1400 bucăţi da ţc 
nari-la;», de sub conducerea d-lui|lmă. 10W» kg da afc li. 2500 bucăţi | 


dr Gr Oaipov-SIneşU, a întocmit o 
interesant* dar» de seem* azupra 
activităţe) deatăşuistâ d» această mi- 
Utuţlune d»la Înfiinţare, adică din 
ziua do 10 Octombrie 1840 şi pin* 
rtăzi 

In acest Ump instituţia «Ajutorul 
Legionari a încasat din donaţii auma 
1 5 >7 387 le) Apoi 483420 lei dria 
cinematograf. Insigna şt prograim- 
Iar 6321 Ici s au încasat dala o mani- 
fusta ţie sportiv*, care a avut loc I» 
parcul sportiv 
In toUL dela Înfiinţare »» pănă za- 
tAzi. „Ajutorul Legionari a Incozai 
suma de 2 026 108 lei 

Dut această sumă sau făcut plăti 
In valoare da fel 1 308 4U. Şi anum» 
300 131 lei ajutor acordat In hani; 
1 012044 lai In alimenta pentru de¬ 
pozite. bocanci rochH» «te *, 163 Mă 
Ici rhel’uell da cinematograf; 42 02* 
(«I cheltuoli generala ; 20 6gk lei atu 
cheltuit pontru diferite Imprimata, 
registre şi afH»; 7 l» iei pentru di 
ferit» reparaţii; tel «*î» P*'*™ 

mărci pentru rinoms lei 3342 pentru 
telefon !«* 33 »20 pentru m^llier 
l»l 2*30 pentru vesel* fl lei 3MS re 
prerlnt* oluri* pontru localul d# 
centtn* 

In vederea aproviitonlril cu dif»' 
rit# articole d* prima nereaitale. fa* 
soţ*, cartofi, crap*, etc aMviriUl •- 
tonomatulul a activa» înlans p»ntm 
ca altfel să se asigure întreţinerea 
cantinei"' In timpul lemri 


de varză şl 1000 kg da făină dc grâu 
Servtdui social sa ocupat eu an¬ 
cheta la domiciliu a nevoiaşilor din 
oraş. tn care acop t’a împărţi» peri¬ 
feria In 33 soricare Prin acest servi¬ 
ciu a*Bu putut atablU o «tatlstici cât 
mai exact* a nevoiaşilor refugiaţilor 
«I sinistraţilor cari urmează a fl aju¬ 
taţi 

SUNT AJUTAŢI 12.043 
NEVOIAŞI 

CoAoomIUat ev d«fi»oruss ace*- 
trl anchrta. .Ajutorul Legionar mol 
ars 4e aJuUt IIMS oevoloşi In m«- 
dut armator : 16X2 dr persoane ca In 
călţxmlotr. M» ea lenjerie. I»1T ei 
tmbrie*minte SSS eu obiect# rasnlcr. 
AiO ru rerhliiU şcolar*. 7*3» famlit» 
cu Irmnr. 1*46 ra ai»m«nle lor cu a- 
sistooţă : 6»» copil sub etnal *n». 1647 
plasa mea te. 63 travld*. ti latoraărt 
In asIL 156 ran ton am nO. IM aaleten- 
ţe mMilraIr «l 174 r»dureri şootar» 
XervIHul 4r plasare a ralabarat 
Um«rmenea Intens t* acopuJ pioaăril 
nnul număr foarte mare dr persoane 
flrt oeupailr «alIsfAciod la acria» 
Ump fl oferiri» d# «rrrtclo adroaalr 
tnrtlloţlri 

S-AU ÎNFIINŢAT u 
CANTINE 


ALIMENTE IN DEPOZIT 


Din verificările fărute a» «ori* 1 * 
ci tn depozit «e găsesc următoarei» 
cantităţi de aîlmentr »7iT kg 
dc taanlr 6 


Pentru F. D. C. Grupul 60 Ităsăiui 


Toţi absolvenţii F D. C. Gru- R*mus No. 12. P«ntru 
pul 60 Năsâud, işi vot trimite dc 
urgenţă «dresele lor «cluale. ca¬ 
maradului ; Borcan Mircca clev- 
«ubinginrr. Timişoara III. Str. 


a li-aa 

rom n 'vela fişele personale. 

Trăiască Legiunea şl 

Căpltanu 

M. BORCAN 


Dela Iniitnţarea Instituţie) fl 
tn prezent au luat filnţl 16 cantine 
unda Zilnic teu mua graiul», apnoapc 
MO d* peraoane dintre o»)e mai 
săraca 

Dnasemoni «a înfiinţat * »ă-ca 
w ş-.ni kc cantină pentru elevate da «-urs 

enZXwmfZ —‘ “ *'* 


M 

ale 


i 

grupului 4 




Azi d.m.«»aV* l* • 1 V“Î 

loc inaugurarea une. cantine “F®" 
Mr « i n »v M-a-re Domnuld nr 17 
(cartieru» Ta) 

Slujba raligma»^ a loet oto^aU de 
un sobre d* prooii crenpue din p㬠
rintele A. Pateu Ion SWAcu şl D- 
M lâJClfhâO 1 

L* ltu dlut- 

nas ţa. la T**™ 4‘ Mare 1*0 de nevo¬ 
iaşi (o special coţni 

Cantina * lua» fimţl datorită tni- 
LaVv-ot pupului 4 <4# «ub crenanda 
camaradriu» VlSriO Mi»va* şi * *|w* 
ţorulul comandant Paul HopaitfU; 
uorom.» iremue fzrsu 
Ica cv« horelor -Tua-ri ş. Xa d*lo 
ut ac* nor »«f a camaradul No- 


J»n 


nfar* 


ln *»«» 
tttoarcinat căla 'Xi !♦* 


f«SO 
grupului. • • 


glonar p« l*nf* t>*cvt nave.*»- A- 
ere* legionar 6^1* casă nus«per¬ 
petueze ajutorul la infimi dat unei fa¬ 
milii ct sa caut* sA de* de luc wii« j 
crior nevoiaşi, ca flecare M-fi poa^j 
-Aştig» cxtatenU el n-am»i »/ungă 
? povară pentru Aoee'.atn 
Din partea „AJutoruJuo Lsg^ * 

Ta rt>l« camaradul comondan. 

°*Pkrntru aoiăzi s'a aarvii le pcinz 
foaoia cu debrep) 

SJ o COOW^TIVA 
Tot as «imune» * * H tot dm 

«râului 4 sa Lnaugure» al ooo- 

^,t.« bikuil 1“ 

p,.,. Amu- _ s , , hi , 1 

logio- 


Âreaztă «r»p«caXN*4 « lu*î 
p.-;n subscre rea <W «^pnel » 

parei. 


mart la ajutorul cantina^ 


































axa 


7 Dnca m tae t n 


Economic - Finanţe - Agricultură - Muncă 


Ridicarea (ărănimii 

t«tf un cotii 
nes© 


pitei o» făcea part© 
dir programei© tuturor partuleWn 
politic*. Ero formula prin cor* 
«upmlkato t*unevnm(» numalor 
âJrj.Vnn. Şi d© OTCCM, o rimau fn- 
tfrtdoanna o aimpln Inscripţie mo*r- 
tâ. închisă in cartoanele o> adâ< 
pontnau g«\i»l©Je soluţii dc pi car¬ 
ii A mini. 

Mlycar*» legionară. Inc* dtniru 
început»» ril© n|, a’a îndreptat cu 
toată dragostea către această, cea 
mai numeroasă, categorie socială 
Şi a făcut-*» nu din motive elec¬ 
torale, ci pentru că a socotit că a 
cest* o*le rrrervoruJ curat In care 
pulsează energic, viaţa autentic 
românească In adevăr, evenimen- 
Ode re nu urmat, au confirmat In 
tru totul încrederea pusă In puie 
rea de intuiţie • marilor comanda- 
mente nnţiomile. de care |ărân«mei 
noastră a dat dovadă. NumHe mar 
tirilor ţărani (Xieuloe Bâlăianu 
Tender Tom»), stau alături de ou 
mele primilor martiri legionari, 
pentru ca in prigoana ce* mare, 
numărul Jertfelor ţărăneşti 
rate. până in ce grad. aspiraţiile 
MiţcărU au fort 9) ale lor. 

UT- fine, b»ruin|a legionară pun* 
din plin problem» atatorinieirii 
elementului acestuia de bază In 
Statul Legionar, pe astfel de te¬ 
melii. incit aă-i permită o deavol 
tare armonioasă ţi conformă cu 
rolul or de»cum încolo e*te eh© 
mai sâ-l Joace In mod real. 

Legiunea va face din ţăran nn 
stăpân la el acasă, din munca Iul 
o indelotnicirr apreciată yi In loc 
•ă mai fie un simplu număr fn 
taaiivul trepăduşului electoral, va 
£1 forţa vie In slujba Neamului 
nu desTădăcinama Iui din mediul 
unde s’a născut 1» a trăit, ci con¬ 
solidarea poziţii lui In areal ca¬ 
dru. 

Problema pusă fn a cort mod este 
complexă şl rezolvarea ei de lungă 
durată. Este complexă pentru că 
ac referă la totalitatea manifest㬠
rilor vieţii ţărăneşti yi rezolvarea 


lungă durată, pentru ca cere « 
transformare fundamentală In spi¬ 
rit, a color asupra cărora se acţio¬ 
nează. Legiunea va birul Insă a- 
mftndouă aceste greutăţi, fiindcă 
nn există problemă oricât da com¬ 
plexă care aâ nu pontă fi rezol¬ 


vată yi fiind că transformarea nu 
fieteasu-â n omului, creear e a onu 
lui nou. aceasta rate unul din prin 
ripiile fundamentale ce fac tăria 
«li-- I nnnpi o mişcării. 

Sistematizând, putem apune râ 
problema are două aspect© ; aspre 
tul economic — ridicarea agricul 
turti >i aspectul «pirttual — ridica 
re» ciiHursfă a ţărănimii, ambele 
in vtr^n»* dcperiHeiiţ* unul de al 
tul. In adevăr ridicarea agnrulturii 
aduce după sine un progres yi fn 
ordinea •piritualâ-eulturală, i»r 
promovarea culturali a ţărănimii 
deschide calea pentru o cultură a- 
grlcolă mai ştiinţifică, mal raţio¬ 
nală. 

Astfel, ridicarea satelor, a nive¬ 
lului lor de civilizaţi© yi cultură yi 
ridicarea agricukitriL sunt două 
feţe ale aceleaşi probleme >1 ar fl 
greşalâ de neertat a neglija pe 
ana in dauna celeilalte sau yl mai 
rău, ..A PUNE BOU Înaintea ca¬ 
rului" yi a începe eu acea ruliu 
rshrare nscalâ. neadervntâ sufle¬ 
tului unui ţăran nw de atâtea lip 
auri yi nevoi. 

Ridicarea antelor noastre trebuie 
înceapă prin crearea acelei at 
mo* fere necesară eforturilor dc 
mai târziu, prin deprinderea aătea 
nului cu o viaţă mal omeneaacâ — 
prin observare» unor reguli ele¬ 
mentare, de higienă etc., yi mai »- 
Ies de a cree» aceste posibilităţi, 
prin apropierea regalelor esenţiale 
ale unei technire agricole bazată 
pe ştiinţa. 

Progemul In aceasti materie îl 
aşteptăm tot dela transformarea 
sufletească, tot dela apariţia ace¬ 
lui om nou râvnit de Cipilan. 

înţelegem nya dar că va fi o b㬠
tălie grea şi că rezultatele nu vor 
apare imediat. Până la urmă Insă. 
cucerirea va fi totali şi certă. Con¬ 
strângerea nu va veni decât In ca¬ 
rurile de manifestă îndărătnicie fl 
loc dc a fi o pedeapsă, va aven 
mai mult caracterul de îndreptat. 

Şi atunci, vom vedon pe ţăranul 


Plan decenal românesc) 


legionar, descătuşat prin biruinţa 
dela fi Septembrie, călcând pe glia 
lui cu paşi de stăpân yi râsturnând 
cu plugul ţinut In mâini vănjoase, 
brnrdâ nouă. In ţară nouă, fn ţară 
legionară. 

Ing. Ion M, Snvuleicu 


Tratativele economice germa 
no-române din ultimn vreme mi 
du* la semnarea umil protocol 
decenal, care asigura o strânsa 
colaborare intre vieţile economi¬ 
ce nlc celor două ţâri. Planul de¬ 
cenal ce va urma nceetci conlu¬ 
crări germano-române, va trece 
drept cea mal important A etapă 
din evoluţia economici noastre 
naţionale. Trecutul nu cunoaşte 
o etapa u-oman ai oare, iar dacă 
analizează cu atenţie pers¬ 
pectivele, depăşeşte cu mult ori¬ 
ce altă încercare pe rare Rom⬠
nia ar urma s'o facă pentru a eţl 
clin hamul economic in car© se 
găseşte de mai bine de zece ani. 

InfAiti, un plan de colaborare 
economică Intre două ţări, cnri 
prin schimbul produselor lor işi 
Mitufar de minune nevoile, face 
parte din acele înţelegeri intre 
popoare ce se desfăşoară in rit¬ 
mul vremii, în ritmul marilor e- 
enimemte prin care trece ome¬ 
nirea. Două ţâri eu nevoi comune, 
vor avea fi satisfacţii comune nu¬ 
mai atunci rând a exivtat o strân¬ 
să colaborare intre ele, având ea 
bară un plan de colaborare intre 
toţi factorii re le apropie. 

In ce priveşte planul decenal 
economic române*c — fiindcă 
aici va trebui «A se ajungă — în¬ 
săşi durata lui reprezintă una din 
garanţiile că realizarea acestui 
plan va fi pmibilâ. Zece ani de 
activi tute comună intre Germa¬ 
nia şi România, deschide orizon - 
furi, pregăteşte progrese şl ex¬ 
clude pe viitor aventurile. 

Suntem o ţară agricolă, cu 
mori resurse dc a ne mări pro¬ 
ducţia. dc a face ţara mai bogată 
fi pc ţăranul român mai înstărit. 
Ne-a lipsii totdeauna însă, o in¬ 
dustrie n uneltelor şi maşinilor 
afmcole, fără de care Agricultura 
noastră nu ponte să ajungă Io 
dezvoltarea pe care o merită. 


(icrmanl.! prin acordul încheiat 

,.va dispune livrări considerabile 
de uncii* yi maşini pentru des- 
voltarea agriculturii româneşti, 
yl va pune ta dispoziţie instala¬ 
ţiile necesare pentru asanarea 
mlaştinilor yl irigarea regiunilor 
agricole". (Punctul 2 a! acordu¬ 
lui). 

Lip%» de capital, urmând ca¬ 
lea (ireaacA, a du* In atagnareo 
întregii economii româneşti yi ţn 
afirmarea marilor afacerişti ©- 
vrei, cari iţi aveau sursele lor de 
capitaluri. Înstrăinarea a 1 
însemna românesc, acoperirea de 
către evrei a tuturor ramurilor 
dc activitate ale economiei non- 
«tre naţionale. sunt consecinţe 
fireşti ale situaţiei, când capita¬ 
lul era In mâinile evreilor şi nu¬ 
mai pentru nevoile Iot. 

Germania, in hnr.a aceluiaşi a- 
cord, ne dă, pe timpul cât va 
dura planul decenal, credite im¬ 
portante, pc termen lung, in con¬ 
diţii Rpecinlc pentru realiza ren 
planului. 

In afară dc aceste credite. Ger¬ 
mania sc declară gata ca să pună 
la dispoziţie capitalul şi pentru 
des voi tarea industriei româneşti 
yi a sistemului bancar şi de cre¬ 
dit, pe baza colaborării In dome¬ 
niul economiei private. Aceasta 
se va produce după o prealabilă 
înţelegere cu guvernul român şi 
in condiţiile stabilite in această 
înţelegere privitoare la colabo¬ 


rare* capitalului român eu cd | 
german. 

Intiiu o Înţelegere eu guvern**] 
român şl apoi aecepctarca cola¬ 
borării capitolului român cu cel 
german, — iată un marc srrrm 
do libertate. 


Ceterl^lll 

Altfel de bătălie 
a fierului vechi 


E cunoscut* bătălia fierului 


nult (yl «.«©menea cazuri se po- 


vechi. întreprinsă de mişcarea 
legionară, cu scopul de a m* mări 
Nimic nu *e poate (ace lărftl"'^ 4 ' do materii prime necesare 
circulaţie. Şl România a pierdut I •^uztrii^l.»i metalurgice romănv- 
rmilt din cai za lipsei de mijloa-ţ? 1 5 J"* 1 *■** Pentru a se da o 
dc trasvs|>ort. O ţară fără o Jv, ™ n ^ on * r * rezervelor dc 
bună orgam/.irc a mijloacelor de I _ * declanai tăcând în para- 

transport, nlo o ţară cu o viaţii uitare, 

economică expună prăbuşirilor. I ,» ’ u ™ * a dovedit a fl din 

Germania, in cadrul planului I „' «‘ c ,c * ce> 9» ţara Întreagă . 1 a maicruu aeciaxav. ţnui ae 
decenal va efectua livrări corni-1 .„-4 , cunoştinţă d© scopul A-1 echipă r,a u maistrul de corustata- 
derabile pen.ru desvoltarea câl-|^ ‘ i^f A *» ci «U re procedează ta fel 

lor de comunicaţie din Roinămu I ^ nevoie să stăruim asupra | şt astfel, săptămâni yl luni de 


trec zilnic) meseriaşul din a ta¬ 
bere, după ce a demontat un 
vagon Intrat în revizie periodici 
(aceasta numai ca o exemplifi¬ 
care a celor constatate de noi) 
neglijează piesele obţinute din 
demontare, şi le aruncă la voia 
întâmplării. Altul trece pe lângă 
ele fără să le ridice. Le conside¬ 
ră material declasat. Şeful de 


yi anume, atftt reţetia de căi fe-| r>ar ui 

c« inebom Rmuim.1 l-»| To^nomil ,nl - r * B “ 

pentru calea ferată o cu totul 
re, £- „ , 1 *11* <*P«ră de Înfăptuit 

II are acum. Fiindcă, iaU. ce Alţi lacună de combătut, 
cuprinde punctul 7 al protocolu- Altfel de bătălie a flerului 
lui decenal : I vechi. 

Cele două guverne vor aveai Muncitorul din atelierele noas- 
grije La stal iii rea raporturilor 1 * re. fiindcă la el mă refer, este 
de politică comercială dintre rele I desăvârşit ca meseriaş, dnr'n’arc 
două ţâri ea piaţa germană sâhocfc intuiţia deplină a misiunii 
rămână axigerata ca debuşeu si-l' j» adevărate. 

|UT pentru j mdusele româneşti,! El munceşte pentru el, ca să-fi 
cu preţuri potrivite şi indepen -1 ;i ^tfure lui yi familiei le c 
don te do crizele economice şi ca|l > ^^ ne - ^ ar f°artc puţine sunt o- 
impoTtonţa pieţii româneşti ţ B | cazlfle cAnd se gândeşte şl la In- 
sehimburilr comercialo c\i Ger¬ 
mania sâ continue a fi sporită. 

VASILE DO VA 


Medicii işi vor avea 

casa lor de ajutor şi pensiuni 

Profesorii evrei vor ti excluşi 
deia beneficiile legii 




ite gpziiii in 

cu drepturile pensionarilor 

— Pensia maximă. Invalizii de războiu pol ocupa 
funefiuni publice — 


Atât la not cât şl în «trftinitatc 
instituţia ratelor de credit, ajutor y» 
pensiuni, a dat bune rezultate La 
început numai pentru salariaţii pu¬ 
blici, ele au fo«l generalizat© înce¬ 
tul cu Încetul, tn aţa măsură. încât 
aproape că nu există corp constituit 
tare să nu albă Casa de ajutor yl 
pensiuni proprio După funcţionarii 
public» d# riar. Judeţ şl comună, a- 
’ocaţd, magistraţii, scriitorii, ziariştii 
artiştii yi-au organizat easclo tl© 
rredit |t pensii proprii, pe bare de 
legi organice Rezultatele practice al© 


G»sa general» de per num a făcut 
cunoscut admlnlstaţilloT financiare 
următoarele instrucţiuni cu privire La 
drepturile pensionar lor : 

1 Pensiunile de orice fol sunt li¬ 
mitate de urt l al decretului lege 
xxr 57)1. astfel: „Pensiunile de stat 
civile, militare, de rtsboi viagere de 
scul©Iniei yi recompensele naţionale 
nu vor putra depă» cuantumul pen¬ 
ale» «•* s’gr cuveni celuJ mai înalt 
demnitar al statului pentru maximum 
da timp servit*’ 

Pensiunea maximă astfel cal¬ 
culata este de lei 45.000. Toate 
penMÎic brute ce depăşesc acest 
maxim le veţi reduce până la a- 
ceasta cifră asupra căreia se a- 
plicâ apoi imporitelc legale. Veţi 
comunica acestei Case operaţiu¬ 
nile făcute. 

An II «1 araluUy decret prevede 
„Tont© pensiile cu mira titlu ar fi 
pnmite excepţie făcând numai pen¬ 
aţii* de război yl cel* asimilate lor 
sunt tupuf* impozitelor legala" 

Ca atare sc vor lua măsuri să ac 
reftno imporirei* legale azupra rutu- 
tor pensiilor cu ©zc epfio celor de 
^război yl niimliafe” mumeiif moi 

j©4 

a) Pensiunile dc năsbol remnoirute 
tni'dliztior dm războiul 1816-Plâ pen¬ 
tru Intrcctrea ncomuhxl şt din cam- 
junia 1*77 yl 1915 
bi Pensiunii» recunoacut* aviato¬ 
rilor arddvr.taţl In timp de oare tn 
aerviâtu comandat¬ 
ei Urmaşilor celor dala punct cir 
pre<xd©n f * 

Ambele «iifpOâ(ţluni Uifră (p r(- 
ffo&rr pe deifl d« J Octombrie 194b. 

Lfcrretu! L*p© No. 3111 pnbll«jt In 
M OJ No. 214 din 14 JX 1940 dispu¬ 
ne prin ari, 4 plata unei singure re¬ 
muneraţii p©n*ru ccl cm ocup» func 
ţtuni public*, intrând tn uc©a*tă ca 
log orie yi pensionarii 
Derogai* <l»1â orfcou dlspizfpune 
w face pentru prnxloi^rll InvaJui 
din râstKHui pentru Lntr*gj»# nea¬ 
mului In condiţlunile avi 15 nl legi! 
măsuri lor financiare excepţionale din 
1 Aprilie. 1040 
Pentru re*U tare- ©cculai dw păzi¬ 
ţi uni sa va lua m-sun aă s* toUx. 
mcasi» ţi ii al k tnainteee d© tir- 
genlâ tAb©io dc toţi pensionarii i .crt 
primesc prin âota od-ţt© două pen- 
ahml TabeleU vor cuprind* numtle 
pensionarului, numărul dc ordine yi 
fȔal pensiei pariau * ar xvixj tn 
baza W asupra măsurilor dc Just <1 
la caz la caz. 

CE PENSIONARI POT OCUPA 

funcţiuni publice 

Ari. * •) aceluia» decirf com¬ 
pletând ari. 4 stabileşte câ prnain. 
narii nu pol ocupa funcţiuni pu¬ 
blice. drrogare dela acrasta dixpn 
zlţiune făcandu*»© numai pentru 
invalizii din râăboiul prntn» inlrr- 
apre» neamului care, potrivii ari 
T3 al legiî penlnj organixarea OH- 
ţiului Naţional 1. O- V. din 26 
âugust 1935 şi ari. 11 din legea 
vumulului di» II Aur.utt 1934. pol 
cumula pensiile de râ»l«u cu *»~ 
lanui unei funcţiuni publice Po¬ 
trivit D. Lege 32â4 dm 1340 pu¬ 


blicat In M. Oficial 22fi din 27 
Septembrie 1940, aceste două re¬ 
muneraţii nu put dcpâşi insă îm¬ 
preună suma totală d© lei 30.000. 

Se va cere tuturor pensionarilor 
din areastâ categorie care ar pu¬ 
tea depăşi arnst maximum, eă d«. 
pună declaraţii in rare sâ arate 
p© propria răspundere dacă in a- 
farâ de pensiunea de r âsboi mai 
primesc o retribuţie dela atât ju¬ 
deţ, comună sau instituţie de uti¬ 
litate publici, sub ce formă şi in 
ce snmâ netă. 

In cazul când această retribuţie 
netă împreună cu pensia dep㬠
şeşte 30.000 lei lunar, sc va redu¬ 
ce pensiunea astfel ca ambele re¬ 
muneraţii sâ se limiteze ia a- 
ccastă cifră 

DREPTURILE PENSIONARILOR 
DE ORIGINA ETNICA STREINA 

Penrionaril de origină gerautr-d, 
bulgarii «au ntephiard car© părăsesc 
cmtoeluf Starului Român pentru o 
s« stabili fv< ţa©a lo© de ©rlglnd, j/irrd 
drepturile de prartu-n© pe data pla¬ 
căm. partida Inchtzinrfw-*© cel mat 
târziu pe data d© 31 <1 lunii In rare 
au plecat. 

Pentru a sc preîntâmpina onoc ne- 
rafulorliat* a plăţilor fncure catego¬ 
riilor dc pensionari arătata mai sus 
se va dupuoa o cercetare amănun¬ 
ţită a tuturor procurilor de încasare 
* penMllor, cerând LotdarxUU pro¬ 
cur aturtiur respectivi sâ d*a o decla¬ 
raţie pe propria lor ră*pund«re câ 
peoxiurwul pe oar*-l rrprezlnU lo- 


cucyte in ţară yl nu a opiat pentru 
o cetăţenie rtrâmâ, procuratorul 1 i- 
mânănd răspunzător de orice nerc- 
guLritat© In această privinţă cons¬ 
tatată ulterior. 

De asemenea se vor menţine procu¬ 
rile aprobat* pe tenncn limitat de 
această Casă pentru pUta penalilor 
a căror titular *e găseşte In slrtlnâ- 
tate, cum yi cele colective date aso¬ 
ciaţilor do pensionari, acestora pu- 
nundu-so Insă oceloy obligaţiune a 
declamţlunei arătate nai sus, yl a 
responsabilităţi materiale c« va de¬ 
curse din încasarea Uri drept a 
pensiei. In coz dc dublu, se va dis¬ 
pune corectări prin orcanele de con- 
troL 

SITUAŢIA PENSIONARILOR 
REFUGIAT! 

In ceiace priveşte pensionari) ro¬ 
mâni refugiaţi din teritoriile ce¬ 
date, se reaminteşte obligaţiunea 
de a verifica in amănunţime iden¬ 
titatea acestora pentru • se pre¬ 
întâmpina orirc posibilitate de 
fraudi «au substituire. 

In coşul pensionarilor minori, 
orfani sau interzişi refugiaţi din 
teritoriile redate, se va stubili ru 
previziune dară odată cu tutorele 
euraturele eau administratorul 
provizoriu al averii s’a stabilit in 
ţară yi pensionarul titular al drep¬ 
turilor. 

Situaţia «rcsţora sc poate stabili 
prin certificate oficiale sau prin 
crreetări făcute d© organele dvs. 


Siiualia comerţului exterior 

pe Octombrie 


Comerţul exlerior al României in 
luna Octombrie 1940 m> pmtniă 
astfel import 2K.2N0 tone, iH valoa¬ 
re d© 2.212.7 mliioan© Ir»; ©xi»ort 
366.922 tone. In valoar© d© 2.531.5 
milioane lei; excedentul balanţei 
comercial© dt 316,8 milioane I©1 

P© lunile lasniarle-Ortumbrie 
1940 Impozitul cale d© 460.304. in 
valoar* d© 24.425,0 milioane lei; 
Importul de 4.688.155 tune in va¬ 
loare de 31.Î65.7 milioane lei; ex¬ 
cedentul balanţei eomcrciale de 
7.340,6 milioane IvL 

Pentru seve luni — Ianuarie-Oc¬ 
tombrie. balanţa noAslT» tx»m©rcia- 
lâ aut© excedentară cu Anglia. El¬ 
veţia. Germania. Greeia, Italia, l’n- 
garia. Egipi yi Pab-ytina: yi dilhi- 
tiiră cu Brlgia yi Luxemburg. Boe¬ 
mi» (Protectorat), Franţa şi StâfeJe 
Unite. 

Principalele categorii d© mărfuri 
importate lp ateste trrm luni aunt 
textil* vegetal© 2,718.0 milisâii» 
led; Hor yi Kmrâri de fler 5402.T 


miUoon© lei. aparat*, maşini yl mo- 
luare 4A67.I milioane lei; vehiculr 
2 360,2 miluian* lei, alte metale şl 
metaloid© 2 952.1 miiioan* In. di 
vrtvr produse rombuiat© !A34 4 
milioane W; şi exportat© sunt 
urmai© yi produs© animale «linvn- 
tur© 1.935,4 milioane lei. cereale şi 
setnuiţe de plani© 6.700,3 milioane 
Jel. lemn y» ifldusfrii derivaţi* 
1.7614 milioane lei. pgtroleu şi d© 
rivale 16.722,0 milioane lot. 

întocmirea fişelor 
de imobile 

Proprietarii yi chiriaşii principali 
car* na »u făcut anunţării© In ter¬ 
men. pentru motivul câ In cursul 
lunci N oare bric a c., au lipsit lişolo 
cărţii de irmibilt dela debite, aunt 
Invitaţi să Jr loUicmrosi'â do IndaCâ 
piedăndu-l© romUAriateior dc po- 
Lp© l ea p octhr*. 


terenul instituţiei din care face 
parte 

Instituţia pentru ©1 reprezinţi 
un conglomerat dc sisteme 
f«»rţe, de grade yi ierarhii. In 
care lucrează ca sâ-yi rezerve a- 
numite drepturi, să culeagă anu¬ 
mite a vânt agii Restul nu-î tn- 
tereseazâ 

Calea ferată. In schimbul 
muncii pc caic el o prestează, 
este obligată — după mentali¬ 
tatea lui — sâ-l asigure existen¬ 
ţa. sâ-i garanteze strictul nece¬ 
sar 

Ij» adăpostul acestei prejude¬ 
căţi. el se consideră un ralariar 
dar nu un exponent sau co-in- 
teresat care are «numite datorii 


aceilfl acţiuni de autoajutororr nu 
au Întârziat aă «* întrevadă. 

Puţin* corpuri conztltuite au ră 
mas în afară aewtel acţiuni de soli 
darltata şl prevedere aoriaJA Printre I In afară de programul obişnuit 
el* numârâm corpul medicilor yl al | Care sunt aceste datorii 
farmaciştilor rari nu lyl au până Ini care vorbim? 
pr* 7 ©nt Casa de credit yi pensiuni. I Le vom examina pe rând, ori 
In Uiumul timp. Insă. din Iniţiativa I de cile ori sc va ivi prilejul. 
„Colegiului medicilor- ■* alcătuit un I Deocamdată să ne oprim li 
1 una 


pro*ct dc lege pentru înfiinţarea unei 
casa de pensii, credit yi alutor pentru 
personalul medical 


Ce prevede proectul 


Nu cea mai acută, dar desigur 
tot atât de importantă ca yi bă 
| tălia fierului vechi. 

Sunt cazuri când In mod obiy- 


zllc, materialei*, recâştigate, rad 
pradă ruginii, se amestecă eu 
pământul, dispar înghiţite de 
remea care acoperă Vot. 

In felul acesta tone Întregi de 
piese, între cart unele bune, al¬ 
tele mai puţin tmne. »e pierd f㬠
ră ca meseriaşul să se Interesez# 
de soarta lor 
Cine pierde* 

Calea ferată, desigur. 

Dar in primul rând pierde 
meseriaşul 

Piesele cart s’au distrus, tr©- 
buew neapărat înlocuite. Pentru 
aceasta se cer bani. măriri de 
fonduri treceri dela un eapttolla 
altul 

Prima dc economie care tre¬ 
buia să Intre in buzunarul mese¬ 
riaşului (fiindcă întotdeauna ex¬ 
cedentele au fost motiv de îm¬ 
bunătăţire a situaţiei personalu¬ 
lui) trece în buzunarul industri¬ 
aşului din afară, al fabricantului 
de materii prime 

Ştim că pentru remedierea a- 
cestui fapt. conducătorii noştri 
au dat, în repetate rânduri, or¬ 
dine circulare din cele mai se¬ 
vere. 

Evtc deci, dela rine Înţeles, câ 
fără cooperarea spontană a me¬ 
seriaşului din ateliere, aceasti 
bătălie a recuperării fierului 
vechi, nu poate da rezultatele 
dorite. 

Va trebui aşa dar. o totală 
răsturnare a mentalităţii după 
care se conduc unii dintre sala¬ 
riaţi. 

Drepturi yi datorii, va «pun» 
o parte din muncitori 

Datorii yi pe urmă drepturi, 
va răspunde cealaltă parte a 
muncitorilor, adică a celor mulţi 
yi cu adevărat meseriaşi- 

Livlu Bratoloveanu 


Proectul. pus la punct de cama¬ 
radul dr Vaslle Steopoc, precede 
in/imţcrea unei Case de credit, a- 
jutor fi pensiuni a medicilor din 
România, cetăţeni români, dc ori¬ 
gine etnici română ari arul, turcă 
sau maghiară, fmţiol, deci. proec¬ 
tul exclude pe ccrei dela benefi¬ 
ciile legii de pensionare 

Scopul nouei instituţii, care va 
avea calitatea de persoană Juridi¬ 
că de drept public, va fi acela dc 
a jorma yi administra un fond dm 
care să te acorde membrilor sui 
imprumutri. ajutoare yi pensiuni 
CINE VOR Fl MEMBRII 
ACESTEI CASE 7 
Toţi doctorii in medicină, ratăţenl 
mmâni, d© ortgln© etnică română 
artynâ, turcă sau maghiară, funcţio¬ 
nând la instituţii de stat sau contro¬ 
lata de stat. instituţii particulare »au 
li bon profesionişti, membri «l OoU- 
giului, vor fi Inscrlyl de drept î» cb- 
bligstariu ra membri al Casei. în¬ 
cepând dela data publicării legii In 
..Monitorul Oficial*- 
Obligativitatea înscrierii e*t* o mă 
sură foarte bună yl *a a fost adop¬ 
tată orldacâtcori a foat vorba d« în¬ 
fiinţarea unei Instituţii similare. Dar 
sc pune chestiunea medicilor funcţio¬ 
nari la stal. cărora li «au făcut re¬ 
ţineri pentru Caia de pensiuni chiar 
din prima lună a numirii lor In Mno 
ţiune 

o K VI fac* cu a ceata reţineri 
laiâ o chestiune care va trebui *ă 
fie luată tn considerare 

Din ra se vor alimenta fondurile 
acestei Cose? 

ai O taxă de un leu de flecar* re¬ 
ţetă ce va 0 stampilată cu timbrul 
sec ni Ca legiuit» Judeţean reapedlv 
b» O la*rt d* un leu pentru orie* 
consultaţie medicală gratuită mu cu 
plată, acordată In toate aerviclti* me¬ 
dical© de consuîtaţlunl de orice spe¬ 
cialitate aparţinând oricărei Instituţii 
sanitare, de *lat. particulare. «f»rll 
spensarc. etc.. din Întreaga ţară. 
o O laxă de 2 lei pentru ftecar© 
bolnav yi pe si internat tn mod gra¬ 
tuit sau cu plată fn ori car* serviciu 
paturi aparţinând oncărei msti- 
topi sanitare de stat. particulare. *- 
fcrie, dispensar, etc. dm Întreaga 
ţară. 

d» O laxă de î 1*1 pentru Gecar© 
analiză, radina copie, radiografl©. elec¬ 
trocardiografie. metabolism bazai. 

executată gralult eau cu plată 
tn oricare seTvtdu de consultaţii ex¬ 
tern* »nu serviciu cu paturi aparţi¬ 
nând oricărei Instituţiuni şantiere de 
«lat, particulare etc, din întreaga 
ţerâ 

e) O taxă de 5 Iri percepută pm- 
tru fiecare certificat modiral certifi¬ 
cai de stat in spiUl. certificat dr dc- 
era. rcrtiflra) dc sănătate, eliberat de 
orie* medic. Instituţie **niti»i* de 
stat. particular»* eforia, dispensar© 
yşrvtrii d* medicină legală «ti dm 
tnlrcaga tară 

t) O taxă de 1 ta mi din 


tuturor Intervenţiilor chirurgicale de 
onra specialitate **ecutate fn insti¬ 
tuţiile ssnttara de Stat, particulare 
Eforie, dispensare. Sanatorii particu¬ 
lar©. etc. din întreaga ţară. Se ex¬ 
ceptează operaţiile efectuate gratuit 
g» O cotă de 15 la sută dia va¬ 
loarea fondului sanitar rezultat din 
aplicarea timbrului pc specialităţii© 
medicale yl stupefiante 
h> O cotă de M la tută din ex¬ 
cedentul aflat io 31 Decembrie al 
fiecărui an la secţiile Judeţene ale 
Colegiului medicilor. 

h Cotele de participare progresivă 
ale membrilor Casei. 

Jl Subvenţia anuali pută In buget 
Ministerului Muncii Sănătăţii fl 
Ocrotirilor Sociale 

k) Subvenţii, donaţii, legate. *©rbăn 
etc 

1> Venitul fructificării fondurilor 
depuse la C E C precum yi toate 
veniturile produsa de bunurile mo¬ 
biliare sau Imobiliare ale CaaeL 
mi O taxă de 0 .» la sută asupra 
facturilor întreprinderilor comerciale 
de articole sanitare, instrument* chi¬ 
rurgical© mobilier medical, pansa¬ 
mente. aparate electro-medtrale. «îc 
:u ocazia furnlzăre! acestor articole 
:ătra stat sau particulari, taxă ce nu 
va puie# fl pusă tn contul cumpără 
torului 

Acestea ar fl sursele rari. In afară 
de cotele membrilor de drept cart 
ar fl pmgrevive. ar alimenta fondul 
de ajutor yl pensiuni Dat fiind dlfl 
cultă ti t© de organizare ţl de Încasare 
a cotizaţiilor yi e cotelor aferente 
Casa nu ar acorda nidun ajutor *au 
împrumut timp de doi enl. 

Aerat interesant prooct d© lega a 
foat înaintat Ministerului Sănătăţii, 
care. după ce tl va da formă defini¬ 
tivă, vi fi promulgat 

ION MUCHE 

Inspecţii 

ministeriale 

D. G©org© CrMaeanu ministrul 
fin antelor. însoţit d© d. C rapa- 
narr. sub^ratar de stat şt d Gh. 
Badea secretar general, au imp©* 
ut eri 5 Decembrie a. c„ In mod 
amănunţit. Monrtăne Naţională yl 
Depozitul Monopolului Alcoolului 
din Bucureşti, inleresându-*© de 
funcţionaro# serviciilor, yl de mer¬ 
eu! lucrărilor precum şt dc condi- 
fiunil© de muncă »î de aituafta ma¬ 
terială 6 funcţionarilor şl lucrâto- 

rilev. 




Romanizarea personalului 


Jtomânuarca întreprinderilor In yt locul p© c«rr I o *cupc( Dotele 
Slotul l.epionar rrpresi md una dinj j^tutic© w«» /o«©t© lesne de cules 
cele mat imponante rea licări pc tâ-| fl totdeauno (a zt 
râm practic fl cuprinde do»*4 opera (li 
djtmete românizarea copttalnlut — 
şi românuarea pe©»oriaJulut ce face 


obiectul articolului de făli. 

Două decerni — sub regimurile tre¬ 
cute — munca rorr.dnmtcă « fost 
dispreţul Id. 

In cele două luni de cdrvd a luat 
funfd Serviciul d© Plasare ai Ajuto¬ 
rului Legionar, muncit ©omânejtl t •© 
dn atenţia cuvenită In noul »taf to¬ 
talitar. 

Spre a-ft pu tee îndeplini muiunea. 

Serviciul de Plasare al Ajutorului Le¬ 
gionar jal odrui sediu *»t© arn*n In 
Str Spdlarulwi No ÎS. «a orpinuiaf 
dupd cele mai not principi*. Sa n 
pnmst reehhil ilxfem el petlftondn 
lor repetate. 

Piecar© «oUctienr i-** intocmeyte 
p<- loc. după actele r reperUte. o f«S© 
rerde, car© ©jfe un chestionar com 
plect, rpre o 1 *© putea da cea nai 
potrivită tnfrebutnjar», dupd studii, 
altitudini fl practică. 

Deosemenen. pentru orice po©i »’« 
cant sau car© este ocupat d© un #- 
rreu. se intocmefle ©ăte o fiyr galbe¬ 
nă. 

Pentru fierar» pori rarani se era- 
mmeaiâ toate cererile Cat met în¬ 
dreptăţii. ce! car© corespunde cât mal 
bine. din ţoale punctele de vedere, 
primette acasă înştiinţarea cu care 
te pa prezenta la post. 

In felul acetta toată lumea ©»te 
scutită de n mat bal© «©eonlenu dra¬ 
mul ©pre a se interesa de mersul ce¬ 
rerilor. 

nrmeaiă ararea după funcţiuni 
după alfabet • tuturor cererilor 
rezolvata f« chipu» aceri» »© poate 
«ist cu rea mai mar© talente ttia 
oră*(frai solicitant care a fost plamt 

—i#i»isi»â* I#,,l * ,— ’ 


In mat puţin de două luni. fără 
niriun personal plătit, numai prin 
munca bmerolâ fl dMinteresata a co¬ 
mo rarilor yi camaradelor, sau întoc¬ 
mii veste 1000 de ftye pentra cereri 
de serviciu care aşteaptă o prabmrf 
ao/ufionare. Cei mai modefii soUci- 
tenţ* r*« tocmai acei re au luptat 
y* au pătimit mal mult pentru instau¬ 
rarea regimului legionar. Acefha, co 
nişte oderăroţi eroi ©unt fi ocum la 
daloni muncind din zori yi pănd f n 
noapte penfra cei mulft» pentru bi- 
minţo principiilor lepionore. uitând 
cu toiul d© ei. 

De aceytio rrebue sd aerm gr\)l in 
primul rând. 

Camarazii comisari de românizare 
au de îndeplinit 01 » m»re rol Ei tre- 
bue să trimită Serviciului <1© plasare 
AlutonJtO Legkmar tabelei* cu 
ponturile ocupate do ©vrei. tprr a *© 
întocmi din rr©me y »iiua|ie a PO»* 
turilor ocupat© d© accj'«a Numai 
astfel se ca putea realiza fn cele mm 
bune condiţii deviza după rare se c㬠
lăuzele Mlycnreo Legionară foc de 
munco penfra U*ca f e n flecare la > 0 - 
rui ret mai potririî. loc In ca'© poate 
să dea majdmul de randament 

Este deci. de datoria tuturor *â 
răspundă I© apelurile ce M s au adr*- 
sat de d:re Serrkiul d© Plasa'© «1 
Ajutoratul Lepiona' 

Dfn această cauză, dep au rreent 
aproape două tuni. nu se putut tuioe- 
rni o ntualte a posturilor ocupate dt 
evrei. 

S» nu se uite ră înlocuirea evreii» 
eu români trebue fă te facă pe eta¬ 
pe, evolutiv, fi numai cu elemente 
calificate. »pc© a nu stânjeni bunul 
mers al tnsifuţiilc*. 

V. ATANASIU 


S’a fixai pirjnl fasolei 


Prlntro deci*»* • m!n*»t©rulu‘ 

C»rd«.*n. 

|f>, ,1bi comuni «mmlIUli l>r»- 
|u,i do lol l« *1’ !• 
preţul d- mu) «u» «•<» vnlnml p»“- 
tru urmi.lo.rrle |udc|. H“'*; 

Icre : Mehedinţi. Briil*. Buliu. 

uiomii. mov. ; 

Bacău. Baia. Botoşani. Lovnrtu». 
Iayi. N'rnrnl. Putna. Roman. Tuto- 
v». Voalul. Sucaaea. Alba. Turd«. 
Tuni», Campuking. Târnava Mică 
yi Constanţa. 

In cadrul preţului fi*«» P*»** 
pnncrpairf© centra producătoare 


dr fasole, tofi primarii 
urbane vor f»«« prin ordoisreţă » 
tu baza articolului 18 din decretul 
legr pentru înfrânam# Şt repnrej- 
r*. speculei iheit*. In trrmrn d* 
5 zile dela publicarea prezent ^, d- 
ciiiuni. preţul de văniarr, ţin*nd 
itsmi dc condiţlunile de 
şi apruvlxionare» locală, lor ©on 
Urmarea acelor preţun #• »» »• 
i„ rondiţiunil© decretului leg * 
tru reprimare şi lut»*n»^ 
le. Uiclte dm U 
mndllicet l>nn detrelo 1 '»»- 
3*62 di" 2® Noemvrta 19^0 










































AXR 


(iinul celor 40 de războae 

şi revoluţii 

(Continuare din pag. l-a) 



H4rb*ţu nunt plvraţj, iar cositul riunâna in OArcinn icmeiior 


pentru lrunuu|»a .1. mcigo din 
gurâ'n gurd, tn duda csrcstotorlloi. 

ţi attini In llecaro vara. prin luna 
ţnll. tlaroUi pavnal.se câ p* muu- 
tata ..Gâlna' a'ou încheiat casatorii. 
Ca Inexactităţi I Nld poxsslo da aşa 
caval Tâigal da pa Munlala Caina. 
aila tn prlaul rând economic. AcJ 
vtn Crlf*tUl ca sâ-şl vândâ vaaata 
da ptoiânt oala fi ulcloor*. dor fi 
MoţU co sâ**i vândâ donltala cnjoa- 
cale fi Irumoaaala tulnic*. E multa 
vaaolla. dar fl lucruri nnofteptain pa 
cară la auTprtniL 

La 1888, doi eareatatori apunaau cO 
aaara CrlfanU sparg ©alala dl» 
cauaa fir al lor IvţL Nlmani n’c pua 
la Îndoiala afirmaţia. 

Dar lata ed după 48 do ani. 1» 
1MT. Întâmplător Intrnb nlfta olari : 
daca ou le vând ca tac cu ala? La 
aparg am 1 ml a’a răspuns. 

Da ca? 5» Iota dsdsgaisa spar¬ 
gerii oalalor : oamonll olari nu au 
cal: da acala închiria** din alia 
aata. dar nnuial pantra a-t duca 
oalata In târg, au fl pnetro a I 1* a* 
duce acasă, tn ca* cd nu ft le-a 
vândut Evident col caro au fl la-a 
.SUdur n ara «a toc * V J « 

Târgul aessio ,u»do sunalela tul- 
■Icalor — trabuc *â adoog câ din 
tnlnlca câ»0t a*clu*lv tataia, — am 
vO*ul chiar cântând lata *ub 4 ani 
foarla bina. — «unt nnlnenlota. a- 
trage lumea din aproape 100 di «ala 
din ImpraJurimL Dor fl itrâladtatea 
aste UplUta In a-1 vtilta : In 1838. au 
venit mal mulţi onglorl *aede*L 
trancetl; au mal venit fl In 183? fl 
1818. 

Până la târg m merge p# Jof *au 
călare. In el gâfefle omul fl mân¬ 
care fl băutura. — Originea ace*tul 
târg. trebue câutalâ in tendinţa de 
a a» manifesta In masâ a neamului 
românesc, ca fi daUrmlnâil social- 
economice. AI|U. fl aed câ grafit, au 
vârul tn el o origine pâsloioascâ. 

STRAB.1TANO DRUM! 1 Bl LF Şl 
ORAŞELE TARII 

O pnndu-nc la viata economici, 
vom conriata ci ea are la 
rin doi său cele mal ncaştop- 
ttto a specie Am văzut mal sus. ci 
Moţjt m împart In minieri $1 lem¬ 
nari 51 bine, viaţa lor economici $1 
La anii fi I» alţii, **te cu mult mai 
complcsu Cultivă arolo In munte 
Moţii ? Pa Am amintit de carloti. 
frâu, Iar pantru n nvea tabloul com¬ 
plect. m*. adăugăm cânepa, ovinul 
fi porumbul Mul mult ca orice ln»L 
cultivi după cartofi, griul Şl ci» 
lupţi cu natura Deoare< * terenul 
este culcare* când ploui ac cam 
spsli pământul. iar pietrele ronţ des- 
golitc EI bine pentru ca plugarul 
«J-yl pooti înfunda fierul cu 3-4 cm 
in pimint. în flecare prin vii vâri se 
aduni pietrele de pe ogoare y> se fac 
grămezi. Operaţia este de sute de 
ani. fiindcă aceste grămezi sunt foar¬ 
te mar» acum Dcce oare atât» Ind&r 
jir» a moţului în a cultiv» grâu) 
pentru vremuri de r***tn$te probabil 
când Ieşirea din munte l-ar fi adu» 
pieirea. ei a căutat luptând eu na¬ 
tura, «N-ţi asigure cât de cât exis¬ 
tenţa 

Păstorit nu far pomi fructifer) nu 
eu, este ded uyor de Înţeles cu ce 
ttâcfc . cu ceea ce formează îndelet¬ 
nicirile lor de vjpctenie — prelu¬ 
cram» lemnului tr« tot felul de vaw 
del» putini ;•! ciubcre, la doniţ* ?i 
Jucării de ropH. delo tulnice 1» 
fluere sau răşini dc pe copaci — 
sau, cu cea o ce lo aduce mineritul 
Acasă, In enunţ* Moţul nu *tl; m 
prepara pentru mers in ţni* adică 
l?i faca vase de toate mirlmUe. dacă 
Moţul pleach cu vase, mu face nu 
mal cercuri In car. ci merge noma» 
cv* oercvrt. Deci M-nil lemnari sunt 
orJ văanri, ori cc.rcunkri, Mol există 
liifă fi o Alta categorie : ea ‘-nto fo* -- 
maţi de Zifii ,.holoan**rl". 

Hoioan^hnl, merg In ţară prin 
Mite . ajung până !n Bucur<*yt) *1 nu 
fac aîtrw» decât repară va*n. 
sunt cel mai yircal. 

Origine le unei preocu 

parul blond, yl «Ambstul plăcut, »u 
Insă. că dup/» toate aparenţele — o 
regiune întreagă avhnd aceloţi în¬ 
deletnicire. ne duce cu gândi») lo 
persistent* in Moţi « unul Up de ro¬ 
man forestier 

In ţară ptom-8 num»J capii de îe- 
_ D»r alipiri de cap ii de f* 
mltye. U»ţi membrii famlbet puUitdp* 
activ la producerea ft chiar desfa¬ 


cerea mărfii prin ţar* Acasă, on I* 
pădure, lucrează tatăl, fralal*. co¬ 
pilul . prin tară merge fratele 
«rte luai In cele mal dese cazuri co¬ 
pilul <b⻫t ori fată). 

Am întâlnit prin Septembrlt 18»g. 
un convoi dv 14 căruţe » K Inter- 
<v«u din ţară. le intrarea In Cănv 
peni. Dintre ele 8 aveau însoţitori 
co pliaţi «1 fetiţe Intre 7-12 anL C㬠
mările pe el reau negre, faţa nopâ- 
laU .obosiţi ; dar ochii lor llmpnl. 
pârul blond, fl zâmbetul plăcut, a 
putut spulbera penibilul sentiment 
avut la aărlrea lor din căruţe, ce aă 
sc apropie de părinţii lor, cu care 
mă Intreţineam. 

Chestiunea urc laturi Impresio¬ 
nant* Amintesc deasemenea că In 
vara anului 1937. un copilaş, anume 
Pop Vaaiie Nemeş, cerc nu Împlinire 
nici 4 ani, a fost luat de tntăl său 
Giiemsim Pop, până la Alb* lulia -- 
distanţi de perle 180 km. <dus yi În¬ 
tors) in carul MU cu scânduri, fiind¬ 
că no putut să scape de el, căci 
pl Ungea 

La sfatul meu că nu este bine să-l 
ia **/» de mic deoarece consecinţele 
por /1 dezastruoase. «1 totAJ yi fami¬ 
lia au rima» miraţi de intervenţia 
mea, U*ăndu-ml »ă tnţeleg d nu am 
dreptate 

In peregrinarea lor prin ţară. Moţii 
rămân dela 8 iile, până la S—4 luni. 
De multe ori cum am văzut sunt 
întovărăşiţi de un membru din fa- 
mili», de obicei copil, care. tn ca¬ 
zuri cri Li ce, eeryeyte pentru el yi pen¬ 
tru tatăl său de mâncare. 

Dacă consecinţa nesătulă cerii vie* 
ţii pe calea culturilor a fost orienta¬ 
rea Moţilor spre meyteyugul specific 
al negoţului, ambulant, consecinţele 
acestui m*y»eyug yl negoţ ambulant 
sunt extraordinare, nu numai in pri¬ 
vinţa vieţii economice, d şl a vieţii 
culturale, sufleteşti, sănătăţii etc, 
după cum vom vedea. 

Cine foce un gard dacă se rupe 7 
Cine la atitudine în vr«-o împreju¬ 
rare dăunătoare gospodinei ? Fe¬ 
meia, atât cât poate 
Femela are un rol de nebănuit Ea 
higTljeyta de întreaga gospodărie 
Moi mult: ea coseşte yi bărbatul 
spune că a*ta este treaba femeii 
Se ytîe că Moţul are sub e*.*<i por¬ 
cul yi chiar vaca. Pentru mulţi aceri 
lucru o fost prilej pentru a -1 vorbi 
de rău. chiar cu patimă. Inchipulo*- 
că-yi cineva Insă, o femele singură 
3 luni do rjle In Inhmeracul apăs㬠
tor de munte înorat, yi-yl va da uyor 
seama că porcul, ca yi vaca, yl-au 
făcut loc in cas» omului din cauza 
femeii, care de frică de a nu fl fu¬ 
rată, de frică de a -1 îngriji noapte» 
In i/mjd ?1 l-a famlllHrizal. Iar băr¬ 
batul, cu timpul, s 4 » ffmţit prin* de 
mrejele aceleiaşi deprinderi 

PSIHOLOGIA MOŢILOR 


i supra viaţii culturalo pere- 
i grinujul moţului nesfârşitul 
™ drum care se termină peo- 
tru a re foce din nou, aste hotă- 
ritor. Copil sunt omulyi din mAi- 
ncle învăţătorilor. Am fost martor 
la început de «n şcolar in Vidra, 
trei nai consecutiv Vedeam pe ln- 
văţâtori cu aceleaşi preocupări di¬ 
naintea Începerii auuli şcolar. In¬ 
trigai. am aflat adevărul abia pe¬ 
ste 3-4 săptămâni se reîntorc Mo¬ 
ţii din ţară : anul fcolar deci poato 
începe atunci Câtă jnoâ fi 9* »»*- 
ţii învăţători. Noroc eâ Inspectorii 

—x»*oio*o4-o*o**ioa- 

O punere la punct 

d privinţa evaenârii bulgarilor 


învăţământului primar, sunt infor¬ 
maţi asupra situaţiei, câ altfel mare 
bucluc ar mal avea Invâţâtorimea 
din Ţara Moţilor. 

Dormind prin şanţuri sau pc 
drum — moţul din cauxa unei de¬ 
prinderi nici odată nu doarme In 
căruţa sa, care i-ar ds şi puţin 
confort, nici chiar când noroiul 
«Un destul d« marc — dormind, 
aşa cum apunoa unul din ci, „sub 
cor pAni lo Crăciun", contractează 
boli de piept ; nemuncind mfin- 
care gătită yi râbdând dc foame, 
capâtâ boli intestinale. Toi drumul 
lung yi confortul H predispune In 
contractarea bolilor sociale. 

Din cele expuse, roe&c pe dc o 
parte că îndeletnicirea moţului 
«nte organica, iar pe dc alta parte, 
acxsot moţ este pe jumătate desprins 
de sat ţi logat de alte meleaguri 
locurile copilăriei sale. ale via¬ 
ţii lui de neguţător ambulant. 

Nu este vorbo de o dublare, ei 
da un mediu de vLaţă, In care el 
*r «imte foarte bin« integrat, ce 
depâyvyte hotarul unui sşt, neobiş¬ 
nuit de mare spaţial. Deprindere* 
aceasta de viaţă, ca totul necunos¬ 
cută yi prea riguroasă, odată in¬ 
trată tn conştiinţă, azi ne mirăm 
de aceleaşi reflexe: plecarea şi 
mereu revenim» ; îndârjire* de a 
lucra cu aceJvayi unelte primitive 
la făcutul vaaelor aau prrogravn- 
rea lor. 

Ardaalu) poate fi privit pontru 
Moţi, — înaintea oricărei provincii 

— co o patrie adoptivă. Pe ia !yi 
pierd copilăria yi iţi petrec bfttră 
neţea. Toate dorurile yi visurile 
lor ,de trai mai bun yi mai gospo¬ 
dăresc. se nasc din împletirea spe¬ 
ranţelor ce yi le pun in această 
provincie, ce lo oferi pâinea pen¬ 
tru care aleargă tncreu, ca niyte 
păsări călătoare, împlinind an dc 
an, zeci de mii de km. pe urma 
strâmoţilor lor, care n‘au ştiut de¬ 
cât aeelay lucru : cioplirea lemnu¬ 
lui cu barda yi pornirea produselor 
lor, in joa pe cursul apelor, spre 
luminiyun dc ayeiări omeneşti. 

Numai locuitorii unui singur sat 
cercetat au făcut fn 1937 aproape 
5O0.0U0 kra. 

Nu numai câ ajung până la Con¬ 
stanţa, Chlşinâu, dar trec graniţa, 
mergând până la Belgrad. 

Câştigul lor este nclnsemnot, nu¬ 
mai Sn razuri rare — apreciabil. 

Dar yi Moţiii minieri nu au r&y- 
Ligun mari, căci exploatează des¬ 
tul de rudimentar. Cu toate aces¬ 
tea moţul aurar este orbit dc per¬ 
spectiva norocului. Altă meserie 
nu cunoaşte yi nici nu vera si cu¬ 
noască. 

De aceia, când este vorba dc o 
psihologie a Moţilor, trebue si se 
ţină seama de două lucruri : sub¬ 
jugarea moţului lemnari de munte 

— fiindcă altfel nu «e explici dece 
moţul ou emigrează — ci oriunde 
s'ar duce se întoarce din nou în 
easvla lui sărăcăcioase. — yi sub¬ 
jugarea moţului aurar dc către a- 
dânrurile ascunzătoare de aur ale 
pământului 

Aceştia sunt Moţii cunoscători ai 
tuturor rărârilor. 

Aceasta mtc Ţara Moţilor, cu 
fruraiiveţiie ei neîntrecute, yl ci 
reia 1 ac arată atâta dragoste. 

r, Tirrioc 


CONSTANŢA. 8. — Ziarele bul- 
găreylt venit* In locaUtato *ont pun* 
de m«x*ct»tăţt Io privinţa evacuării 
populaţie) bulgare») dia 

hotărârile trataUvok* dai* Or»- 

INTERPELAREA DIN SOBRANI A 
Ceeare o*to in.â surprinzător, a 
declaraţia necavalere.scă din zi¬ 
lele trecute, a deputatului Aoghel 
Stoianof. Iu parlamentul bulgăresc 
Susnuniîtol deputat sa plin* • 
mlgranţiior bulgari 1 * sunt «•«*»* 
cate obiectai» de praţ* moo«de da 
aur. *albe. bijuterii - 

Declaraţia «a ••»* «plaab.U 


din inlimplare d-xa estr socrul 
d-lui Anghrlof, delegatul bulgar In 
sub» umislunc* mixtă dela Cons¬ 
tanţa m. 

In rvaJiiate lucruri!»- stau astfel 
bulgarii trebuiau să declare toi au¬ 
rul pe c*rr-l posedau până la data 
de 31 Octombrie, ori cea m»t mare 
parte din emigranţi au lâcul de¬ 
claraţii fal»e ori pur yi simplu nu 
au declarat nimic, sperând au-I 
treacă tn Bulgaria rlandretln. 
Ari». <8 M *ca»« de impozitele 
speciala oaupr» aurului din Bulge 
na. 


0 mare adunare 
ostăşească la mor¬ 
mântul Eroului 
Necunoscut 

Din perl** rem*iKl»ir»«n*m .t naţio¬ 
nal *] fontilor luptă Uvr» primim ur- 
mătoAreic . 

„royto hjpMVvri. tovalUăi. «tooors- 
ţU. vohmtortt yl <->Toetas)l <U- r*x- 
botu, laint owwaţ) ta morsa adu¬ 
nare oetâaesoia. a* va ţine D»ani- 

nWO B Dccwibrfv. ora )n dimineaţa, 
la Mormântul Cotonul * Nor»ifx>acut, 
Bia-ureyU, cu prilejul corniIPArel co- 
manAomaobilui naţionaâ *1 tuturor 
luptătorilor. 

Le * dunăre \*oc lua parte <j gi>- 
ner»l Ion Antonenou, Gooduoatarul 
Statului Român, mambrii guvm-nuiul. 

Informaţlunii* se var hui dela se¬ 
diile *wx-l*ţlllor d« fofW luptăturt <hn 
Capitală yi provincie, căi şl din co- 
muftleotol* c» or vor d« pr )n nr«^ 
yl rodin. 

Pentru a impladeca aglocnaroţUIn 
tn trenuri, »'«i dlsp-^s de direcţiunea 
generală C. F R, *a *« mărească nu 
mărul de vagoane la tronurile <p 
Sâmbătă ziua <1 tn noapte* de Sâm¬ 
bătă ,»pro Duminică. 

Par'o din camarezl. uot ao«l la Bu¬ 
cureşti In cumul tzlei de SămbAtA. B 
vor 6 prtmiU dc do)«*»ţ\ lo gara de 
Nord. g*r» de Brt. gura FUaret «! vor 
fl cazaţi de aooctaţille respective 

c amarazH eunt rugaţi să ţinA 
«onmă oă In oe» 8.30 dimineaţa tre¬ 
bue să *c găsească la «edUto asocia- 
ţUIor respectiv* din Bucureyti, aou la 
ore 948 cel mai tărem. în plaţ» dej* 
Intrare» in Parcul Ca rol. 

-aOXOROXO^OKOXOlO*- 

Mare lipsă de mese¬ 
riaşi in sudul 
Bucovinei 

In urma repatriem meseriaşilor 
germani dtn Bucovina de Sud. re 
«Inito llpo* «le meseria*) ia multe lo¬ 
cal IUţI dtn acea reiciune Florari. 
Umplarl. constructori de căruţa, orol- 
Uwi, frizeri yi mreartasi dc orice fel, 
g&Arec acolo foarte mart In Ierni rt, 
uneori ateliere yi cut pentru a oăror 
plată Hiatul face Inleantrt. 


Parastasul pentru proi. 

şi proi. dr. N. C. 


Ari. la orei** 10-30 U'm uflctat la 
btoerire ■t\Kiwţeofcc* St Anton 
CXr~ra Veche), un parua>«a pentru 
prenenlreo jirofreorvâul fiet* lan.*u 
y» * doeeorulu» N C Ptntvaru. 

Srrrictul âtvin a «ost oficiat A» un 
«obor de preoţi. In trunU» cu pr pn»f 
AJrx. OonotaDtlnescu a pr»-^t-»l N 
<reurgo*cu-K(tln»ţl. parohul bkmrtail 
yi duhovnicul sludcnţlmU. 

Riepuneurile au foet date de oond 
btooricU Sf. Anton, condu* de d. prut 
Curiei Dobr». 

ASISTENTA 

Au participat 1* pin**» «omemo- 
rare : d-na Margareta lonotcu. ao- 
Ua profesorul uj Nm lancacu împreu¬ 
nă cu fu : d-nu dr. Radu S. Io- 
nancu yl »]rd. Rdzvnn N. Ionescu. d 
Alex. Ghibaricon. fratele marelui dis¬ 
părut , d-na şl d. gen Panaaescu, 
vmand.ni' ol legionar al Capitalei; 
V. Icachinzki, mmtstrul muacrt şl xft- 
năUţU: CoraL Papanaco, riibsacre- 
tor de stat I* ttnanţe ţ prof. Nelu 
Mătuatu, dlr g-ral al soc. de radio¬ 
difuziune ; proi. univ. Rădulncu- 
Motru. preşed. Aredemlot Române 
prof Vladimlr Dumitrcecu. nocretar 
general la mln. educ naţional» , 

Pa vel Ooobn-DHouTiU dir. zio nilul 
ingtnor N Malaxa, «votat 
FieU Aru.ytac-M.-u avocat Vaie- 
rtu Nogulancu doctor Iapa* Florlalt. 
prof. C Stolcânoecu oomund. MuncM 
Legionare ; prof V. Băncii a. dlr ln- 
•-ţflmânt secundar, coL dx. Mlhăi- 
leocu, pr of univ. . prof. C. Reldto 
comand legionar Andrei lonuncu dr 
V. Trilu Sto/an Dr-jgu, profesor 
Alexandru olnescu directorul Imrti- 
tutviîui matmroloiCc. prof e nor Tănaet. 
Dinei, exarhul mânăitlnl<rr, precum 
yl un mare număr de credincioşi, ad¬ 
miratori » prieteni ai regretaţilor 

dlqwniţL 

LA MORMINTELE CELOR 001 

dispăruţi 

După laminarea Mrvidulul religios, 
întreaga asistenţă a pornit cu maşinile 


Azi g’a oficiat 

Nae lonesco 

Paulescu 



Căpitanul impieunâ cu prof«»oru| Nac laneacu 

*pre rimiUrul Beliţi, undi ve află mor-1 A«» » au ettciat rin nou. .«uri* ituL 

mintety pruf N«e tonouu yi prof. dr. N. după e*r# |« impărţit »«*,.*! tn 
N C. Paulwu. 1 uo nuwSf 4t a/ae , 


Biserica Slravopoleos 

a fost redată credincioşilor 


măsuri pentru reglementarea 

circulaţiei in capitală 

Un prim lot de contravenienţi 
sancţionat de Prefectura Poliţiei 


Un* dantre ori© mal Irumoauvo b!- 
wlo dai Ţ.urfl. ^ o vechime de ălO 
ani. a* redeach* *x» dimineaţa după 
cc timp de 40 d* ;.rt Inchiaă 

motiv că orie monument lriortc 
«Ieşi In aceri timp locuyul n'n fo*’ 
«k-loc îngrijit el rămânând în veno 
Iul Dumnezeu, iar zidurile ajvmjarv 
să v; dJttume 

D>n iniV»Lv B (amil. oi Budum ta 
redat crcd ; rKioţ»lor acosl afănt locaş 

oi Mitrepolitulut loorhim Stavrepo- 


In careul nopţii trecut© Serviciul 
Circulaţiei, de p* lângă Prefeoiura 
Poliţiei Capitalei. * întreprins o ra¬ 
zie generală In întreg cuprinsul Ca¬ 
pi iniei 

Cu i*uca.kt& ©emir Cu putut cunstota 
că multe clin elementele breailel şo¬ 
feri lor, nu înţeleg yi nu vot «â-yi res¬ 
pecte îndatoririle yl si ut supuie rc- 
gule-ar. de re g lamenta re a cinculaţlri. 
care dealtfel eunt numai wprr folosul 
lor. 

O PRIMA LISTA A CONTRAVX- 

nienţilor 

Pentru o mai bună lămurire, am 
desprins yl dăm publicităţii, câteva 
iazuri elocvente 

Astfel, nu fost prinşi in cadrul re¬ 
centei razii următorii contravenienţi 
1» regulamentul circulaţiei- 1 maşină 
care circulă îfixâ număr la marină. 3 
maşini care n’aveau permis de cir¬ 
culaţie. 2 care n'au oprit 1» semna¬ 
lul agenţilor, 4 fări tichet* de căl㬠
torie. 7 fără foaie de circulaţie, 2 
fără foaie de circulaţi» yi fAră pri¬ 
mi* 7 lăxâ asigurare, 1 cu primi» 
n«definitivat, l fără ca yoferul con¬ 
ducător să fi avut viza cercului de 
recrutare pe carnetul de *of©r. 

Această acţiune va cont mu* fără 
Întrerupere până când toţi proprieta¬ 
rii yl conducătorii vehiculelor de orice 
fel vor înţelege ci nu se mai poe»e 
continua cu această totală Hpaâ dc 
înţelegere yl supunere la regulile sta¬ 
bilite. 

-aaxoxoio-A-oioxoiaa- 

Consfătuirile dela 
Camera de Comerţ 
şi Industrie 

Aauarfl s'a ţinut Ia Camcr» de Co¬ 
rner; şi Industrii', o consfătuire a co¬ 
mercianţilor de pradoao farmaceutic», 
droguri y: parfumorio. 

Comiuvc de d. GaribaJdi. preşadm- 
tek Camerei dc Comerţ yl Induatrie. 
discuţiik* Veu purtat «eupr 0 fixării 
preturilor La medicamentele ep«7l*l)- 
zoux D. nreţrii Gfrt>Mdi, » ev .dan- 
ţal avatuagUle ragulamenţărilor adu¬ 
se da recenta Decizie mJdstoriali da¬ 
tă dc mintotond Coordonării, prin 
care 90 «la dreptul Ori cirul droghlat 
kju parfumeur de » a* aprov-uros» 
direct dela aurei. 

S' w pufi apoi Tn dls<-uţto probtomo 
vârutonlor ambulanţi do articole d» 
drogherie yl parfumerto, car* «1* torte 
mai multo on Inycnli buna credinţă 
* vutnpârâturi lor 

¥ 

Tot la Camera de Comerţ ft In¬ 
dustrie m evul loc eub preşedinţia 
d-lul D Ifrim. vlce-preyrdinte al Cn 
rrveret a întrunire a negustorilor re¬ 
fugiaţi din Bojarabto. 

D D. Itrim a expus demers urile 
făcute, privmd ajutorare» n**u*U>ri- 
lur refugiaţi. 

Prin *c«r»« demereurj ee umiăreţtr 
a sa v-ord» credite din fondul de 
».-.v.cnU» i*' corr«er«i*np)or yi a ■» 
trw-rrdtflţa negustorilor refugiau dus- 

farx-rea articolelor monopolinato. OU 
ocazia noullor HostaţiV 

—— xoxosoxo^oxosoxox-— 

2.500 de evrei au 
plecat spre 
Palestina 

sori A. S (Had<ir> — Corenvmden- 
ţul Aiitnl iei USB imnstaHt 
Dt.f<â ctw» •* amjnyd paşi* ? > w ^ 

ri>re*. In wiay«r»»aie rtH» Dnperio ow 
plt. 4 i pe hord i I anul swtos#>» rpre 
Palestina dtn portul ’ glpar Vama 


In aeelay cadru s'a mal putut dc 
aRemenl oonetatM cfe yl pietonii au o 
foarte mare parte da vuu, prin ne¬ 
glijenţa cu care circulă pe străzi. 

Ou mal multă aţentle «ţ <V> o porte 
jl « 1 * *Vto ue pai wvl- 
roctri yi accidente. 


Tâmonire^ a 4oai oficiată d® I. P 
S. S a I»Titrop«jiitu! Guri* al Baura- 
btoi. yi orh- lultu Scnban. preoţii Ch. 
Butnaru. Savtn Petre preot paroh D 
Dorin. Il^scu Palanca yl d«acunu! 
Mnrin Flurea 

Rft»puncurt>e. »u Iu«l date de cocul 
Domniţa Biloy» * sub omducerea 
maestrului Chlrescu 

Au fuat Invitaţi d-nll miniştri 
Potrovlceecu. Isslnoky, Constant, 
Brăilcanu, primarul general al Ca¬ 
pitalei d. Vântul, «U. 

Ordine» n fost păstrată de către 
familia „Bucium’ 1 do sub comand» 
camaradului »v. locul. 

Au \-ce-bli P. 3 arh. luliu Scrlban, 
părintele rUeerit Palane*. c»rr 
TOI ’ - - - 


care a arătat rcdo«.tept*r «3 Rom⬠
niei Iu nou* vlaţ» creyttnMuca au» 
semn-il Rosnântol Legi onora dc «ub 
conducerea d-lul generul Antoncnou. 

-Ioio.o.o4oi..o.o.- 

Serbarea 
daiintior de Gractua 

Anul Nou 


îosif ?1 P. S S. Mitropolitul 


şt 


Fundaţi* culturali regală ..Regeta 
>Hhai I". organlusaxă I* llururcytl. In 
zilele de 22 şi 22 ert„ in eoUbnr*re 
cu mlnbleiul educaţiei noţJonalr. o 
impo loratului gencrol al prriiliri! 
pr emil ilare serbarea dnUnitor de 
Crirlan yl Anul Nou, cu un roncure 
intru cetele oclcrponate de Colind㬠
tori. Irosi. Stoa Capro, etc, de pe cu¬ 
prinsul Întregii ţări. 

Vor portic ipa to concurs reiele c㬠
minelor culturale orăşeneşti diu Capi¬ 
tal A cetele preţâllrll prendlltor». ala 
stranelor populare ale şcolilor de di¬ 
ferite categorii, precum şl echipele 
> « av.ii <îln dilerxtriţ regiuni *le ţărit »dmloa 
Curiei de Comitetul urganriator ol datinilor. 


Instigatorilor la rebeliune 

cn caracter militar li se aplică 

pedeapsa ou moartea 

Crearea unei instanţe speciale pentru judecarea nrgentă a in¬ 
fracţiunilor. Nn există nieio eale de atac. Hotărârile se vor 
exeenta maximum In zece ore dela pronnnţare 


„Monitorul Oficial 1 ’ de azi pu¬ 
blici următorul Decret-Lege din 
5 Decembrie 1940 : 

Generalul Ion An ton eseu. Con¬ 
ducătorul Statului Român yi Pre¬ 
şedintele Consiliului de Miniştri. 

Având in vedere raportul d-lui 
ministru Secretar de Sut Iu De¬ 
partamentul Justiţiei şl d-lui sub¬ 
secretar de stat pentru armata dc 
uscat cu No. 168.221 940. 

In baza dbpoziţlunilor Decre- 
telor-Legi No. 3052 din 5 Sep¬ 
tembrie yi No. 3072 din 7 Sep¬ 
tembrie 1940; 

AM DECRETAT ŞI DECRETAM: 

DECRET-LEGF. 
pentru modificarea art. 509 yi 510 
din Codul Justiţiei Militare. 

ART. 1. — Toate faptele pre¬ 
văzute yi pedepsite dc art. 509 yl 
510 din Codul Justiţiei Militare 
sunt considerate crime yi pedep¬ 
site după cum urmează: 
INSTIGATORII LA RE, 
BELIUNE Şl CONDUCì 
TORII SE PEDEPSESC 
CU MOARTEA 

Participarea Cu intenfi* 
une la rebeliune, in ori¬ 
care din cazurile prevă- 
lute de art. mai sus indi¬ 
cate din codul justifici 
militare, se pedepseşte cu 
tnunrtl mMntvfl fu* r/flfd. 

ART. 11^—Pontru jude¬ 
carea infracţiunilor, pre¬ 
văzute in art. precedent, 
mtf itimfitut* o iiixtanftl ini- 
li fard * periaţii, cnmpufuS 
din trvi gvnernll numiţi 
dc ministerul Apărării 


Naţionale sau în cazuri 
grabnice de Qomandantul 
armatei sau al Corpului 
de armată, unde faptul a 
fost comis. 

INSTANŢA SPECIALA 
SE PRONUNŢA IN MAXI¬ 
MUM 24 ORE DELA SE¬ 
SIZARE. 

NICI O CALE DE ATAC 
ORDINARA SAU EXTRA¬ 
ORDINARA NU POATE 
Fl INTRODUSA. 

HOTARAREA SE VA 
EXECUTA MAXIMUM IN 
ZECE ORE DELA PRO¬ 
NUNŢARE. 

ART. III. — Dispoziţiu- 
nile articolelor dc moi 
sus se aplica şi infracto¬ 
rilor care sc incadreaza 
in prevederile art. 509 şi 
510 din Codul Justiţiei 
militare, comise şi aflate 
in instrucţie, la data pu¬ 
blicării decretului lege 
de faţă. 

Dat în Bucureşti la 29 
Nocmbric 1940. 

Conducătorul Statului 
Roman şi 

Preşedintele Consiliului 
de miniştri, 

GENERAL ANTONESCU 
Ministrul Justiţiei, 
Miha» A. Anfonoscu 

Subsecretar de stat pc 
lănyâ ministerul apărării 
naţionale pentru Armata 
dc uscat. 

General C. Pantazi 

No. 3987. 


Kaporlul d-lui ministru al jusli| ei 
;i d-lui subserrpiar tle slal al anualei 


DOMNULE GENERAL, 

Ordinea, dinei pl ina yi 
totala supunere canmti* 
turme te in r lin puterii ar¬ 
mate. 

In împrejurări tulburi, 
când granifele yi unitatea 


Statului c\>nmtituemr preo¬ 
cuparea de eiipeteniv a 
conducătorilor fi datoria 
oricărui român, a Snffddui 
nhoteri dela acest princi¬ 
piu al armatei, oricât de 
ue.inmcmonte . ar 


num duşmanilor geamu¬ 
lui mijloace libere pentru 
a lucra împotriva Statu¬ 
lui . 

Cel mai grae act, pe cu- 
re-l poate săvârşi mm ro¬ 
mân in aceste împreju¬ 
rări este să instige sau să 
participe la o rebeliune 
cu caracter militar. 

iodul nostru de justific 
militară iu art. .ÎW9 şf otQ 
precede *i pedepseşte de¬ 
lictul de instigare la re¬ 
beliune sdvâryitâ de mi¬ 
litari. 

Pedepsele prevăzute tio 
iodul dusti(iei Ullitare 
sunt insa prea slabe şi ne¬ 
potrivite eu împrejurări¬ 
le prin cari trecem, ednd 
disrifditia. autoritatea şi 
unitatea armatei trobuo 
să se reazeme pe o puter¬ 
nică sancţiune. 

Pentru aceste motive , 
ţiropunem alăturatul tte- 
cret-t ege prin care de lio¬ 
tele prevăzute de arL 509 
şi 510 din Codul Justiţiei 
Militare sunt considerate 
crime Ş» pedepsite cu 
moarto şi muncă silnică 
pe viaţa. 

Deasemenea. pentru o 
rapidă sancţionare a vi¬ 
novaţilor, am instituit o 
( omisiune specială de Jn- 
devata yi o procedură de 
urgenta Judecare. 

Primiţi, nrt rugăm, d-lo 
general, asigurarea înal¬ 
tei noastre consideraţi- 
uni. 

Ministrul Justiţiei, 

ffiJtai l. t utonescu 

Subsecretar de Stat 
pe lărtgă 

Ministerul Apărării Na¬ 
ţionale 

pentru Armata do uscat, 

Qenera! V Pauta»i 
168.221 din 5 De¬ 
cembrie 1940. 































»XB 


AAmhMA 7 Opre+mh»!,, 


ITlMfl o R A 


Preşedintele Roosevelt cere congresului american 

ratificarea tratatului încheiat cu canada pentru folosirea lluuiului saini M 

Marea importanţă a acestui acord 


^ ASinVGTON fi (Rxinfl— Pro-j 1933, Har a (wi mpin.« dr Cungroa.de kilowaţi da Dara este 
frdintrlc Rooaovolt a «dresat un | fn 1934. n «vor pentru gr&hiren 

mesagiu conferinţei, rara »e ocupai In rm**«p»ul «Ao, preşedintele g»roduetioi iieectnrA npU- 
cu (nluMrra energiei hidraulic n( Rooaavnll »ene Intre allolr . rTV , «i 

'" 77 "' >’ « **"■'- o c m t u i | ri r li j r«»ion«l.. * «Ţ crea 

mm- navigaţiei drla ae^lr larun drum po mnre oongfitue 

•prr mnre. _. I ncum o ncocsitnle de pri- 

rJLv.ii ™ a cărei 

prt'Milui nA roHllee tratatul Snrh.-- j walor»rc nconomic» ponte 
ini cu Cnnodn pentru renlimarrâ I f| comparat;* cu noeea a 
proectnlui dr folosim n energiei hi- I Canalului PnnAma, 
idmulirr a fluviului Salnl Lanrentl Proectul, nd.iuuu me- 
şi întrebuinţării anlo r* trecere 


Proectul, adaugA 

pentru manie vapoare maritime. I '**^' / *' ^eioculie 

După eum »e ţHe. aee,t «ratat t punere» «a In execuţie 
foal semnai de AVa.ihmgt«m In producerea «O 


milioane 


totodată o excelenta baza 
pentru şantiere de eon»* 
truefii navalo. 

Mcsagiul preşedintelui 
Roosevelt Inolteoi ,,0 
mare parte a securităţii 
(voastre şi a bunei stări 
naţionale dopind acum 
de executarea acestui 
prooct n . 


Generalul Ugo Cavallero 

numit şef al Marelui Stat maior italian 

în locul Mareşalului Badoglio 


ROM J. n. (Rador), — I- 
grnf/a Ştefani anunţă, de 
irttdcca din i/a/in. rri ma- 
rt*nolnl ilndoptio a înce¬ 
tat, ta cererea na, de a 
mai oct!/ta fnttvţiunea do 
ţcf da ntat major tjene- 
rai . 


General ni de corp de 
artnatri f j/o Varallero, ri¬ 
dicat ia acent grad pen¬ 
tru merite de războia, 
font na mit şef al marelui 
udat major. 


Personalitatea noului şef 
al Marelui Stat Ma|or 


Noul şef al marelui atol major, 
generalul Ugo Cnvallwn, arc t»0 
dr ani. 

încă din Şcoala dr râabol a do¬ 
vedii Inauşlrl excepţionale. După 
cc a hiat parte la luptele din Li¬ 


bia. a fort In 1914 colaborator di¬ 
rect al şefului Matului major, In 
cursul războiului împotriva Aus¬ 
triei. DupA 1917, a ocupat postul 
do şef al biroului dr operaţii pe 
labe* comandamentul auprem şi n 


I jucat un ml dc primul ordin in 
oaigurarea victoriei, 
i Pentru morile operiate, a fort 
numit general dc brigada In 191$. 
DupA co a părăsit vremelnic *#dvl* 
ciul activ a fost rechemat in 1923 
şi numit subsecretar la departa¬ 
mentul războiului, unde a colabo¬ 
rat până in 1928 cu Ducele. In 
1928, a fost numit senator, iar In 
anul viitor general dr divizie. In 
1928. Suveranul t-a acordat titlul 
de conte. 

Ci a'a consacrat apoi activit㬠
ţii industriale, fiind ales preşedinte 
al marilor uzini Ansnldo din G#- 
nua. Din Decembrie 1937 fusese 
numit şef a^ statului major ol for¬ 
ţelor armate «Un Africa orlentnlS. 


TRUPELE ITALIENE 

contra - atacă puternic 
pe frontul din Albania 


ROMA 6 (Rador). — 
înaltul comandament al 
forţelor armate italiene 
publica următorul comu¬ 
nicat de râcfooi Nr. 182 i 
In Albania, inamicul, 
întrebuinţând forţe adu* 
ie şi de pc alte fronturi, 

|l — - lozoiose^otoiezoz- 

In Jugoslavia 
a nins abundent 

BEI GRAD, t (EUdori — O zăpadă 
abundent.» » cărat ta BexnU întreru¬ 
pând pe alocuri rom unica ţillr 

belgradul sa trezit i n soni silei 
dr Vlnnri rub un strst de zăpadă dr 
inai mulţi centimetri. 


continuă presiunea sa, cu 
deosebire contra aripei 
noastre stângi. 

Trupele noastre au oon 
tra atacat. 

In cursul luptelor, tru¬ 
pele diviziilor Arcuo şi 
Venezia au fost mai pre¬ 
sus de orice laudă. 

Aviaţia noastră a ata¬ 
cat cu succes căi de co¬ 
municaţie şi ‘concentrări 
de trupe inamice, prin 
aruncări de bombe şi sal¬ 
ve de mitraliere. Toate 
avioanele noastre s’au 
înapoiat la bâtele lor. 

In Africa de nord, cioc¬ 
niri de patrule in zona si¬ 


tuată la sud de Sidi CI 
Barrani. Inamicul a a- 
runcat câteva bombe in 
tona Tobruk, unde două 
persoane au fost om ori le 
şi una rănită, şi în zonele 
Sollum şi Sidi CI Barrani 
unde n’n făcut nici pa¬ 
gube, nici victime. 


Bursa lucrează 
mâine 

Bursa de tfeole, no¬ 
ţiuni şi schimb din Capi¬ 
tală n u lucrează nti. 

Măin« Bşi reia activita¬ 
tea obişnuită. 

-IOIOIOIoŞ'OIOIOISI_ 

Un nou transport 
de răniţi francezi 
din zona ocupată 

CUCRMONT FERRAND, 6 <R*«Jor). 
Joi • Ktflt )■ Toiib*- al doilea tren 
cu prizonieri rAniţl şi bolnavi, 
patrlati din tona ocupau. 

Pe de MU parte, la Clermont Fer- 
rând pe nytonptâ aoalrea. In conul 
zilei de Vineri, a umil grup de U 00 
rAniţl. venind deln Conetanco. 

Ministrul marinei 
americane 
a inspectat lucrări¬ 
le de apărare ale 
Canalului Panama 

NEW-YORK, 6 (Rador). — Co¬ 
respondentul Agenţiei D. N. B. a- 
nunţA cA d. Knox, ministrul mari¬ 
nei, o aosit cu avionul la Cristobn) 
pentru a insperta lucrArile de apâ< 
rare alo Canalului panama. 

—10*0» OMO ^ o*o* oi oi — 

August von Ma- 
ckensen a împlinit 
91 de ani 

BERLIN, 6 fRadon — Cri rrun In 
rdrzfo dintre mareşalii germani, ma- 
reyaftif ron Macfceruvn. a (mfiMnlt 
Vmerl 91 d# an* 

Cu actarid orari#. martjahtl 
Mnckensm a primii numtrotittr 
leprffme’ d* fdldldrl d<n ponzn tutu¬ 
ror admiratorilor toi. 

——-lOIOIOIO-f 0*0*010*- 

Lupte pe fluviul 
Mekhong 

TOKIO, € (Rador). — Agenţia 
Domo* transmite uu comuni cal 
al romandamentulul armatei din 
Thailand in rare «o anunţă c.\ U 
2 Decembrie s'au dul tontă ziu» 
lupt*- între două vapoare înar¬ 
mate pe fluviul Mekhong şi uni¬ 
tăţi de artilerie din Thailand. 
Vapoarele **au retras spre seară 
fi aU apărut din nou a doua zi. 

Comunicatul adaugă că cchi- 
pagiile celor două vapoare au 
suferit numeroase pierderi. 


PROFESORULUI MAE IONESCU LA BERLIN 


O IVI E N I R E A 


~| *" ♦* * ,Vt*. I" lua. I- 

.. nioeriiA ortodo*;i RomAns din nu * ri * * acestui an a (ort Hibe- 
Borlin in preveni# legionarilor intrat din închisoare: un om de 
Î!^ nl î.. c,i liuml- moarte. A murit U 15 Martie 

trie Mircaa sa oildat un para*U>a 


Bateriile germane 
cu tragere lungă 

au au un convoi de vase engleze 

BKR1.1N, 6 (Rador). — In seara pierea coautiei engleze dvla Dover. 
■U-i d. 5 Decmbrlr. b.l.nllc eci-1 „ lev , v . w Uvi „. 
mane cu tragere lungâ au tr«A a -1 , , 

aupra unvii ronvui englez, care na-j tfa * fu *t*ccca şl 

.viga prin Canalul Mânecii Io apro- »“*«pra intrării in portul Dover. 


In ce condiţiuni 

se poate vorbi de o colaborare 

(ranco-germanâ 


CUSBMONT FKRRANR «. (Ibidun 
Ziarul calolb- LA r turix ar ocupa d« 
ltieea politirJi d» colaborare I(aoco- 
grrmanA- 

lir cil rs|r doriţi sau nu ruLabora- 
/•a (ntre Învingători şi Învinşi, inii*- 
getmani şl IraniînL m devenit o ie«- 
lilatr pentru a ac da putinţa gnitr 
Jir lor in te re va le •>*) an-Kigâ mal «Jc - 
parte pe ««easU e»lc. <*str nrvoc »a 
ar impHneajteâ mai mullr roodlţium, 
P» rare IraurMii ii nu la mai neeo- 
eotraava. 

Trr.bur in primui rund c« *ec**u 
polltlrâ de lolaborare » l*r mal binr 
iuşctraaA «ie upinU i>ubUeâ. l rebu r 
apoi ea sâ ar tr.nnlite ru p rr„ ma¬ 
rc* a im palie ru rare unii frAn«c*l pri 


teadcnţiuaac. « clrculA printre ti şi 
pe r»rr Ic col pori ea/A cU romplrzen- 

Mai bir nevoc r* toţi eom pa Ir iuţii 
uoşln a* Inţeleuş* r.» % «vil« pv ««/* *r- 
matrlr germane utmeaag &A le tn- 
(ruute lâlnut riUhulul xu a'a termt 
nai liui pentru rlr şl vâ rntuloli şt 
ei I* rTatrtrţiMnile rezultând din a«*Xt- 
*U altuaţle. 

KMr nrvete. in al&rştt. ca iuţi frxn 
«dlzil d inţcb »*(•* câ ei *o eulerii u 
gre* Iniringrir militari. <* areaaii 
infrângOre nn le da dreptul »â eeara 
«a arlu*J* rotatmrare. Iş rare tiuit |z 
vital/ »a fir reţii;*** In «uudilion, 
«arc ai f«aHalrt<ti numai iniereaeie »l 


Introducerea pedepsei 

en moartea in Italia, a micşorat 
consideratul numărul crlmeier şl delictelor 


ROMA, 8 (Rador). — După 10 
ani dclo reintroduce rea şi aplimrea 
pedepsei cu moartea In Italia, nu¬ 
mărul omorurilor şi delictelor mai 
grave prezintă o acâdcre conaide- 
rabUA. 

Intr’adevăr, aUtmtkile oficiale 
semnalează rft omorurile, care In 
1931, — primul an drla reintrodu¬ 
cerea pedepsei cu moartea, — «U 


fo*t in număr de 1160, *cAr.Ând 
treptat p&ni la 516 in «Jiul 1939. 
deci cu 50 1* autâ. 

Celelalte dHicte grave*, 
xunt jafurile, jantngiile şi adele 
de violenţa, au scăzut de«*rme>ni 
tn mod considerabil. 

Intre anii 1931 şi 1939. in ltuftU 
numărul execuţiilor capitale a fost 
de 11 G. 


Elveţia resimle serios 

presiunea blocadei 


IlfJţMA 6 (Radorş. — Currepondea- 
Iul »geiiţiel llaxas tranamlte. 

|i niatnpeli. lorulller naţional, şe¬ 
ful departamentului ecunomlr, a Oc- 
rlenl in conciliu «A blocada czw- 
rită **upr* I iveţiri cu tot m*i mul 
ti asprime. 


I ln ce priveşte »prt»vlrlon*r*a 
produse alimentare, Elveţia va trebui 
ii se biaue din ce In re mal mnlt or 
propriile el resurse şl In conaeeiuţ* 
U dea dovada de spirit de disciplină 
yt ds jertfă. 


I>cnlru Profe*ond Noe lcm«cu. Nlkl 
l on»tanUn**tru. Ncculal Ttifu p toţi 
legionarii câzup cu nuroelB do Ne«-u- 
1*1 

Mal mult, marile ziare germane avi 
publicat următorul frumos jt apre¬ 
ciat «rUrel; 

NAE IONESCU. 

In aniinlii*aa unui prie¬ 
ten cu priloju! onomasti. 
ce» sale In 6 Decembrie 
1940 

Ia * Ucrzmbrlr anul erecte revine 
pentru a 30-a oară onomactlra Pro 
feeorulul jl pentru prime oer* deU 
data când învăţătorul laglunel 
► e ntai află Intre noi. 

ArcaatA împrejurare mă oblig* . 
ru* holărâţle eă-l ImproapAtez amin 
Urile intriun ilar german yl •* In 
cere a tare careurilor mal largi ale 
Germanlri naţlonal-sorlallste mal 
•mmphrrnsihlla »j mal apropiată per^ 
«onalitate» acelui care a fort unul 
din cel mal bun prieteni români al el. 

Sae Innrsru a furi un tiu autentic 
al Rârâganulul brâllean. înfăţişarea 
na era tipic romlneaarft: păr negru, 
faţă slab*, aproape ecofilrll* orbi 
albaştri inrblşt ealea vleţcl Iul 
loM tipir romii neant*, ra a Stator r 
mâni ila|l de IJumnescu. care a tre 
bult ut se ridice de Jos de tot prin 
ruunra lor fără «A gbacoară I» alţii 
decit puţin* înţelegere şl foarie pu 
ţin ajutor. 

l.ipril de roljlodte, a Ubutit numai 
cu mare greutate ş{ cu preţul multor 
privaţiuni *A-ţi dea bacalaureatul *' 
s& ilndlew la Universitatea din Bu 
eurrelL Klrl dup* cc a terminat slu 
dttle şl ajunsese profesor IntrecAnd 
co dlmcnulunca pcrsonalitâţcl sale 

filozofice tot ce produ*e«e p&nâ 
tunel Itomanla. nn a’a găsit nici 
posibilitate eacr «ă-i permită a*-< 
rotinue revoluţia, fâr* întrerupere. 

Nae Imieacu a Urbntl «A fie mul 
(umil r*-şi poate dure viaţa mal mult 
râu decât bine. ca Profesor aecundar 
>s un gimnaziu din Bucureşti Abia 
<hip* trweera mal multor ani a kahu- 
Ut *4 şt aattafse* dorinţa cea mal 

adâna* , auftrtulul său. a* tr durd 
tn jar* nio-ofiei şl întocmai ca F.ml- 
i«eo«*o Şl RogăJiuceanu şl alţii înain¬ 
tea IUI, aă-şl termine atudlile scade 
mine iu Germania. 

A promovat la Universitatea jtn 
Mfimhen la Hturornl caluli. Kle- 
mrn* Biumter cu predicatul ...Magna 
rum laude’. In lor» dup* aceea In ţar* 
g&alt un popor romin.*r eliberat 
de jugul străin tns* Ine* Ingcnun 
chiti, inl&nţuJt şl rumul de griji. 
N'âr tonoaco nu a evitat nici© clip*, 
şi k'a pua Imediat cu toată greutatea 
personalităţii .«ale In «lujba revoluţiei 
integrale politice şl spirituale. Ca 
protevor de logiră şt metafizică le 
Urm mititea din Bucureşti şj v » pu 
bllcim strălucit la ilarul „CavăNuT 
întemeiat d r Enacoricl. preluat de el. 
şi aai f*»Bl» ottcialâ a Mişcării, Na t 
loneaeu, se adreaa ai ou »| tlneretu 
lui, — mai cu aeamâ tineretului. — 
răUtislndu-1 pr drumul grru al cu¬ 
noaşterii de sine sub semnal rerpon 
-abilitatei tn lumea oamenilor şl faţă 
de Dumnezeu. In aceea vreme de 
pregătire care a durat mat mult de 
un deceniu, Noe looescu a’a dedicat 
exclusiv fundamentării şi consolidării 
teoretice a lucrurilor cari ave* să 
vin* in timp ce conducătorul polltk 
todreanu organiza mişcarea şi purta 
grele bătălii In afară căi şi inlăun- 
trul parlamentului 

In 1933 rând Legi un cu n intrat 
in arena politică, teoria şi prac- 
caro lira l^rgiunei an devenit in per¬ 
soanele lui Corneliu Z. Codreanu 
şi Nbc loncăcu o sinteză indes¬ 
tructibilă, Legiunea n lori şi a 
rămas înainte ca fenomen poli¬ 
tic, opera şi expresia vie a legâ- 
turvi celor 2 bărbaţi cei mai 
huni dintre toţi Românii. 

Noe loncscti a trăit drumul 
grru. plin de m*«pu*ă durere al 
Lcgiunci, complet şi din plin, 

A fost aruncat in Închisoare 
imediat după asasinarea lui Du¬ 
ca, „Cuvântul" a fost oprit, ca- 
leriro interzisă. A fost apoi iar 
şi iar arestat şi ţinut închis până 
tund corpul vftu slab a font isto- 


1940, tocmai atunci rând mişca 
rea cărei* ti aparţinuse în cel 
mai adânc sena al acestuia, se 
afla Io preajma victoriei. Na# lo- 
ncscu # unul din acel lung şir dc 
martiri pc cari poporul rom⬠
nesc i-a jertfit pe altarul revo¬ 
luţiei nuţional-snc ini ista a Conti¬ 


nentului european. 

Ei nu trrbue, şi nu va U uitat 
niciodată. Comandantul Hon* 
Sima va conduce legiunea 
tnumUloarc şi poporul romă- 
nev ajun* in deplină conştiinţă 
naţională şi politic*. l n spiirlul 
martirilor Corneliu 7.. Codreanu 
şi Nac lonesru. 

Aceasta e convingerea, speran¬ 
ţa şi hol ărirea României dc azt, 
N. TF.RIANU 


flt«\lf\ EYTERW 

Relaţiile romano-bulgare 


Numirea oficială 

a nnuilor miniştri japonezi 


Dlzcursul pe care d. Popoff. mi¬ 
nistrul de externe al Bulgariei, l-a 
rostit acum două zile ln Sobranle 
ponte «matllul semnalul deschide¬ 
rii unei ere noul ln relaţiile ro- 
mâno-bulgarc. Dacă acest discurs 
nu traduce numai o concepţie di¬ 
plomatică de moment, dacă el fiind 
abU este totodată sincer, roflec 
tănd o schimbare In sentlmenule 
opiniei publice bulgare şi ln ma¬ 
niera de a găndl poiitlc a ponoru¬ 
lui de peste Dunăre, «tunel ci tre 
bule să bucure In mod sincer p« 
români. 

In această Europă care, după ce 
s’a năruit, bc găseşte ln plină re¬ 
organizare, trebuie t& cgl»te o so¬ 
lidaritate a popoarelor miei, dacă 
se pretinde că există o comunitate 
a statelor din bazinul dunărean 
sau a statelor din ipaţiul balcanic 
Un popor nu poate clădi politi; 
nimic temeinic prin vicleşug sau 
prin âpecularea Josnică şl lipsit* 
de scrupule a dificultăţilor ln care. 
la un moment dat, M > porte gări 
vecinul aău. Ca şt tntre oameni, 
relaţiile dc durată dintre state m- 
clădesc numai pc acele virtuţi 
car# se numesc: prietenie, loiali¬ 
tate, onestitate şl cavalerism. 

Multe veacuri doalungul istorici 
România şi Bulgaria, legste prin 
aceleaşi suferinţe şx uneori prin 
aceleaşi bucurii, au Împărtăşit 
soartă comună. Numai după re şi 
una şi cealaltă şi-au cucerit in¬ 
dependenţa, neînţelegerile ou în¬ 
ceput si se ivească Dreptul natu¬ 
ral al României de a avea eşlre 1<* 
mare a provocat neînţelegere la 
Sofia şi-a dus la o înrăutăţire 
relaţiilor româno-hulgare până 
atunci atât de cordiale Tendinţa 
României de aşi consolida şl aco¬ 
peri din punct dc vedere strategic 
ejirea la mare. cu podul dela Cer¬ 
navoda gi portul Constanţa — por¬ 


tul prm care, pin* lu ro*bolu. sa 
scurgea aproape întregul export 
românesc — • sporit tensiunea. 
Cadnlatcrul a fost plătit da ro¬ 
mâni cu duşmănia bulgară. Cu 
toate «ceste» niciodată renanii 
n’*u urlt pe bulgari. In care-*u 
preţuit. întotdeauna, o naţtUna 
muncitoare şi virtuoaaă. 

Pentru a rcrăştiga prietenia t»ul- 
gară şl a colobora ln mod activ la 
opera de pace In bazinul dun㬠
rean. România, din proprie ‘nitia- 
tivă, a hotărât să cedeze f'adrtla- 
terul Bulgariei A (ort un tocnlt- 
clu cu atât mai dureros 'u cât cu 
puţine zdr mal înainte România 
pierduse şi porţiunea de litoral 
dintre Vilcov şi Ceiatra-.Mbi. 
Bulgari* care pretinde eşlre la 
Marea F.gee trebuie să aprecieze 
Ier adevărat* valoare sacrificiul 
României 

In discursul său, referlndu-ae a 
acordul dd* Cralov*. d Popoff, 
ministrul dc externe si Bulgariei, 

* spuz textual: 

Noi am mers la Cralovn pen¬ 
tru a (ace o operă dc înţelegere 
i orice înţelegere implici şi con- 
rriuni mutuale 

Dopa cum am mal arătat, noi ve¬ 
dem In reallpire* Dobroţei de rud 
nu numai restabilirea drepturilor 
poporului bulgar, ci şi posibilităţi 
pentru o nouă eră tr, relaţmmle 
noastre cu România L* ~raova 
a dispărut umbra ce plana asupra 
relaţiuniloT de mai multe or se¬ 
culare dintre bulgari şi români. 
Aceasta nc îndrept iţeşte >4 cre¬ 
dem că tn viitor reiaţi un do noas¬ 
tre se vor inspira numen dtn a- 
mintiren vechilor timpuri’ 

Aplaudăm cu largă inimă a- 
ceasta manieră dc a vorbi şi ex¬ 
primăm speranţa că prietenia rtz- 
măno-bulgarfi sc va dovedi a fi o 
realitate vie 

PETRE MlIIA11. 





I» Utilii 




BERLIN, 6 (Rador).-— Coman¬ 
damentul suprem al armatei ger¬ 
mane anunţă : 

In Atlanticul de sud, s a dm o 
luptă navală intre un crucişător 


auxiliar german ţi unul britanic, 
in eursal căreia vaporul de râz- 
hoiu britanic a suferit stricăciuni 
însemnate. 


Puterile Axei vor respecta 

independenta naţiunii arabe 


Bl IU IN, 8 tRadorj. — Ocupindu- 
w de declaraţiile Germanici şl Ita¬ 
liei co prţvlrv la problrm* arab*. 

DeuUrhr lliplonulorh l*ollti»cbr 
Korrpspandenx” v-rie : 

După o dependeoţ* de «eeole •’*« 
dat ln timpul rătboiolul mondial a- 


rabilor pnmurtunl din pa/ 1 #« eo«la- 
zilor iu privire •» aJU*urar*a rtrt»- 
rulul Ier naţional Toate ae#«tr p*»>- 
mivmii an lo»t eălrate ru intenţl* 
dr a înlătura p t a»abl dm regiuni 
de Importau!* aUaţegiră 


vwr svoouritr mai mnlt »au mai puţin dlfauRăl/lr Mriiţer 


TOKIO « (Ttadwr). — Coreapooi- 
drutul Ageuţiel UNO anunţă i 
Împăratul a precrdal. Vineri dimi¬ 
neaţa ofiHal u oainlr»'* r* mltuş 
Uri f*r» puiiotottU a baronului MHx- 
uueu şi * d-lui lloahlno, proyrilftl» 
al OfirlulDl rraooinlel dirijate. 

r«i(ud»t*. a'a (seul şi numire* for¬ 
mali a d-lui Ito ca preşedinte «I 
noului wrerietu dr iu/orenapi ai §u- 
v eroului 


\rrmi mru ori ol u de informaţii ta 
rrpreaeat» toato mlnbiorelr astfel 
Inrăt aanrtcUl» d# proaâ alf dlferite- 
lu» mixMtorr diapar. 

Noal B#rvk4u dr tnfxnnaţU cuprin¬ 
de următoarele elnel *#eţl«nJ ; la- 
I oro taţii generale, prr** şl *11# pu 
hlir*ţ!|. radia, ftlm »l teartu fi o »K- 
litir# • pedală care Ml asigur# 
peraraa inlre dltarUelr mlnblufr 


Bulgaria va canina sa menţină 

raportori de Pună prietenie cu Jugostau a 


BELGRAD, e (Radon. *— Aienţj 
AVAJ-A ţrazumite 
llanil ROL1T1KA pţibllcă declara¬ 
ţia* făcute c«>fwpomierilulul râu din 
S «fia do cftlre d. iMţkolf, mimtrul a- 
faoer'lor străin# al Bulgar»ei_ 
lată taxiul acestor d*« i.treţii : „Pu¬ 
teţi fca «Aunţoţi. d’.ipâ cian am »pu« 
şi tn (nţa Sobrame’.. câ nu #x.»t* 
mcinn moiiv d* ln*r.,‘orare in <-( pr - 
\pşte relaţiimll# dintre rele douâ ţân 
ale noaaire f'u Vrvbue »u dea im- 
portanţ* unor topu* n«fn*amn*' 

►pul raportor .lor ru#»rire 


cale este atât d» importam »l toalt. 
încât nu trebue U »d ţmâ dc 

lucruri# mărunte, nu numai la nu^ 
dar yi la U*vo." 

D. Popoff. minUlrul d» »l*r«t •» 
Bulgăriţi. In canrtvuU. » M «*: .S&W 
că in ca «A prloayla m*nţ/«»r»a r »la- 
ţiunllar amicali InU* Bulgaria |i Ju 
goala»la * (e*f M timpuri Şl zontlnuJ 
y| ««lăzi Chertiuno u» importentâ 
şl câ «irite rtlalluifi *• 0 »»*M »• ^ 
mul plan 

Am dovedit «reaota to 


eterii mtl« la Bolgrad »l r»#*« Hm 
px4s gin dodAraţUIP tăcui* d« muu In 
S *ăr an Ic. 

Amiciţia m«a paatru Jggwlatlp n# 
a mAfut «plabH» o»* 1 * *“«• a,A ' 
4 1 cord ic la ca y I InainU. *l*t <u prl»- 
lertil mai paraonall. cât |l cu oartur.'* 
Sfidaf* Jugo*t*»«. ln«pâr»â cu * 
kericl. pr*şadintPt« «m*IHulul d* mi¬ 
niştri yl co d. T*ntar M«rke»wl. mlnb- 
icul afacarlter *lrâln* cu cori »‘« Jj* 
crai atât* *rem*. yl »»*ryinâ cu uW- 
mul dintre amicii wirl din Jugoila» 1 » 


lntprin*t*riJ« M tUhLNl UL‘ , N. A. H, fttracU Nr. (k bucuri