Buna Vestire anul I, nr. 25, 21 martie 1937

ANUL 1. No. 25 



. V 


»t 


p£ft 0 lni S left 


91 Marti* — 



X/4|) UDED DE IVDTA /# DCiTItl NA HVHANEAfiA 


re 


Directori» 

DRAQO$ PROTOPOPESCU 
TOMA VLADESCU 


Redacţia şl Administraţia* 

BUCUREŞTI 
Bulevardul EMeabeta 12, etaj II. 


telefoane 


I Direcţia Administraţia 4-&VKJ 
| Redacţia .. 4-IM-M 


ABONAMENTE: 


J » an Lei 700 1 | » } «* ^ 

Comune urbane \ 6 luni „ MO I Comuna rurale ţţ«“ • 

X 3 «ani „ 175 | I J t 0 ”' - 


Ultima infamie 
a stângei 


Stânca românea*** *’* dovediri Sn socri! natrn ani de ruinare libe¬ 
rată de o dnbla laţltate. 

Pe do o parte nn ah**ntei»ni opoiiţionbt conipleeL 

I>r mdala re I »r trecea pe dinainte Rusia relativei. partidul interna- 
fh»usl-fâr*ntri, dlapârea dr pr banra npoeltlel al t**en c* guvernnl libe¬ 
ral na f chiar aţa de primejdios. • 

râmi insa ilmia dUparea. marşurile liriiieyN asupra Capitalei ** re- 
luau. ca iuţealn cu caro erau contramandate la un simplu gest de aiurea. 

Dac* laşitatea Na I a partidului lntrrnntlnnsM*r*nUt era comic*, 
laşitatea No 2 capata accente tragice. 

Era vorba aci de o cervalo Ignobili la toate porţile .«•trelnAtâte*. Am 
avut de curmul un proces public pc tema unul inoideut funerar. 

S'a reînviat atunci termenul de «cApitalaţll*. *1 ■ a stabilit cu unani¬ 
mitatea benevola a ţârei c* nu mai ne gârini *«b regimul de servitute 
■atiunala al diranurilor ad-hoc. 

Dar re capitulatie niai crâncena dr nean». decât sa tc duri ia Paris «i 
Londra să cerneşti puterea, — s* ceri mai ales aeeaaU putere in semnul 
Moscovei care Tar* Dr. Lupa %l. Canalia cn blnson ar fi pierduta pe ma¬ 
lurile DsnfibiuluifL.. 

Kipmin acestei duble laşităţi w coucentrcaaa iu cartelul de front 
popular format in vederea alegerilor comunale dela 16 Aprilie. 

Dr. l.npn — Tîtcl Pctrrrea — Grigntâ Filipevru-llacău! 

Câte nume proprii atâtea abdicări. 

Vn om rulat in propriul lui partid yi re încercând kb-» 1 refara autori¬ 
tatea prlntr'un şah la iit-şlşi condoeâloril acestui partid. — oameni care 
In persoana unni lou Mihalachc îl N. CosUchesou sânt cel puţin cin- 
ştiţi — sau tineretul nreriiil partid carp c eel puţin mal inteligent ca tri¬ 
bunul dela Arsura 

litri Prtrrscu! Vesti leul anonim al politiei! de suburbie despre al 
rârni partid se spune dr mult câ ar figura undeva iu ştstcle de plată 
Ministerului MdimsI, - acest mare *>|iwlill»t iu democraţie, care 


llt TiiriiKirruiuf i»iunrri, — marr ■■■ ' 

in interi ie w ul lui elertoral găseşte ca cinstea e regimul normal al de mo¬ 
ara ţie I, când orice ştiutor de carte îl poate da Ustc întregi de primari, 
nu nuinai la noi, dar pană *1 in Statele l nit* — tare au scos la mezat 
primăriile ţl afsrerlle publice ale urbei lor. înfundând in rele din urmă 
paţflrla. 

Iar ca an întărească frontul democrat, maliţia «u GriguUA Fiii pe» eu- 
Bacău, şef de partid care însuşi w intltnleaia eouservator ! 

t e mascaradă inal poate fl îl asta. daca nu o manevra iudeo-couiuni- 
ată? Manevra are antecedente rcchl. Alegerile comunale din Spania pre- 
mergnL.are demiterii lui Alrala Za iu ora «I efectuarea frontului fmpular 
franccr. premergătoare venlrcl lui Hluro. 

Dar mal presus de orice,‘moţiunea votată la Congresul International 
din Moscova, iu August IMS, prtn care *e di ruvânt de ordinr tovarăşilor 
din toata lumea să «dea tot sprijinul lor PARTIDELOR l)E STANGA. 
PVTWIH-SK CHlAR^fNCADR V IN ELE PANA LA NOI D1SPO- 
ZITHNI-. 

«IAR ACOLO UNDE NU EXISTA INCA. REALIZAREA FRON- 
TULIT POPULAR ANTIFASCIST LA CARE PARTIDELE COMUNI¬ 
STE RESPECTIVE VOR TREBUI SA DEA ÎNTREAGA LOR COLA¬ 
BORARE, CA REGIMUL CAPITALIST 0VRGITEZ SA FIE CAT MAI 
UŞOR NIMICIT*. 

Lozinca Moscovei. purtaU de Dr. Lupjb paralel eu ebrietatea sa la 
Paris. în sala lioffalo. dă aii naştere frontului popular municipal, ca on 
balon de încercare pentru frontul popular de rn&inr. 

Trei oameni miel. 

SI o mare Infamie. 

Dragoş Protopopescu 



ş 


Cea mai grea robie 


at 


După vtudenţi a venit rândul profesorilor— Era d» aşteptat; aceştia 
n’au ap*rat la timp pe studenţi sl la«*ânilo-l In gbisra poli tic lan*, a vm«t 
timpul când aceasta glilar* s vrut s* cuprind* mal mult. A fost răsucit 
uţor, eu o umbri de mân*. — de mină forte! — gâtul firav al studenta a • 


la**U 

dl***- 


Aţa ie mol va la nul o «problemă* a tineretului, o «eriai a genera¬ 
ţiilor* (oh! ob’l in anul de apocalips, in anul nefericit pe c*re-l trăim. 
Să recunoaştem r* pedagogia, rare este medicina era msl delicata, a 
lucrului efectiv, nu pare «ft fi progresat prea uiult: tratăm sufletul, ca 
tirculâri... de hârtie. Spiritului — II administram rhiniua amara şl lân¬ 
cedă a hlurocraţiei. a rutinei, toata platitudinea tâmpa şl oarba dr ear# 
suntem rapabili 


.ui ea 
i Mo. 
i rom 
aleuţă 
rh*to 
a au- 
d sa. 


0 au 


Biserica Sf. Elcfterie din Capitală caro >e afla in construcţie. 


Idila dintre afacerişti 



In şedinţa de ieri a Senatului -- 
fraudelor fiscale ale socie taţii LOMAÎ 
Fraudele de sute de milioane pc 
pectâ a ministrului dc finanţe d. Mat 
însemnată şi — ni se pare — iteexecul 
ţie şi de servilism interes at s’au coh 
rimea noastră. 

Când msa d. Pausesti a propus, 
anchete parlamentare, subsecretarii 
Afimaneşteanu şi Moşo»u ; s’au opus t, 
administrativă, cu aceiaşi funcţionari 

— la* : I nurnn.nr Irit] 


asupra 


buşeşti a fac ut o interpelare 
care a uluit pe toţi senatorii, 
re bunavoi nţa mai mult decât sus- 
r U le-a trasfocmat intr'o amendă ne. 
au aratat până la ce grad de corup- 
oamrnii noştri politici Şi funcţionâ- 


j aplauzele Senatului, instituirea unei 
, stat dela finanţe şi dela domenii d. 
rgie, propunând in loc o anchetă 
do IO ani de zile se dovedesc a f» 


administrativă) cu aceiaşi funcţionari Cobe do IO a nţ «e me se oovcuesc a 
în slujba defraudatorilor c vreo-maghiari şi a marel ui lor patron dela Karis, 
bancherul evreo-ungar Fimi/i/ director general al Băncii dv ‘ 

P"V* ban şi - din când in când — dictator sâ politicei in Europa Centrala... 

Această opoziţie a guvernului la o^anchetă menită să faca "Mm>na asupr 
operaţiilor suspecte ale d -lui Madgearu reaminteşte atitudinea parţidu ui 1 * 

ral in afacerea Skoda in care a făcut totul pentru ca să-l scape şi pe pol »- 
cionul greco-armean şi pe tovarăşii lui. , A , 

Oduta tuni tnulf rinf a politic* româsietincă apare ea o comyltc tunnrt 9 
Jucata intr'o finire complicitate de către eele dona * mari pat tu c t e O" 1 

"" n 'oar dacă rotativa interenelo, funcţionează, noi ştimicâ rotatiea 
rii nu va mai funcţiona şi că această idilă între tovarăş., de facer. işi va ve 
dea in curând sfârşitul. Vestitor 


GROSZ, ESCROCUL TANC 

de NICOLAE BOGDAN 


Asta « tot. E tot ce Va făcut - tot c* »’a putut face a*l- 
>Ji acum eu evit sa ma intTeb cc far studenţii iu colţurile undr au 
fost goniţi. Nu ştiu nici — sau cel puţin nu vreau sa ştiu — cc-şl »P«» 
părinţii acestor studenţi , cc gândesc bătrânii şl tinerii la nu loc iu -ml* 
ciuruite *le aca*a »l maf ale» asigur eeusura ca nu ma gândesc sa anali- 
sei îndelung frbra rare sr ridira aii pretutindeni, priu sate. m oraş*, la 
ţoră— Nu. acesta ar fi un subteet de meditaţii care m ar durea prea mult 
chiar dacă n’ar fl Incompatibil dcslrur cu masurile dc ordine care asi¬ 
gură toata prosperitatea şl fericirile noaatre de axl 

Dar daca toate lucrurile avten, toalo aceste iotrebari le la* In mina 
să saca pentru un timp — am totuş vue să strig, chiar in *»ua de aai. c* . 
ţara asta este pe milni de eismarl. ca obaeurl cârpaci au început %a puni 
petece la isiorla unul neam care ar fi vrut un mai glorios d. vtiu! 

România este ««taul lovită in creerul ei cel mai fertil, in Inima cl cea 
mai tâuâra — care nu mai arc dreptul sa bata. România — eecace merita 
numele ăsta diutr'o ţară aproape fără Identitate - |ip* I* u - 

Uu eu desperate ecouri şi eauta o seapare pe care au cel puţin n a putu» 

• o gâslascâ, . 

Dar ca d. Sassu sau T«tu sau Malu. oameni cu gu*e şl ru ş*u*cl do 
«ni in inteligenţa lor dela început cumpătata, nu simt din toata mrrlia 
asta nimic — cum aţi vrea sa m* mire? 

Ziua dr aii nu e peutru el. oamenii aştia nan pasiunea vârtejului - 
.1 n.,nc >n *>tortr „ »*-t l«*m U dr,». - ol « P-r» 

ao ajuus demult! . 

Dar ce-au făcut profesării universitari peutru apararea .nlnalor 

“i=s:=r--sr 5 rrt. 

dup. Weteta I-' ' ib "'* |L l "' âr,U M „ tnU1 

Suni l*rt- putini .*• «rl ,re.u «-I «™“^ M *' 

„nl—iurli ■OK.n.lWmi - iu Iruu.c l.r. A. C- ^ 

««cu. -....- 

!”h »* •*- *“* 

M «n « tiuut tar,. .. ‘-’ 1 * 

iiun.trc, u turta ,muti»P*«t» <>• «® lrlt •“ llo,, - L 

r:::: n zz -* - 

— .««tata, *1 m-a 

cum ,unt cu hnrtl. « «•«» * ™ 


«• î»- 

t par- 
& ;■* 
s-alul 
a do- 
.ii Hat. 
I i ar 
olarft 
iu •- 
•olva- 
orlU. 


Ir-cit 

1 ao 


.! a 

laiul 


pro 

U*ţ 

2B»I 


rij 
»l k 

t l 


A 

ol 


7J 


n 

a 

H- 


DU LI l»U DEMASCAT DESITIE PINGUINI 

AdovtlruJ — rtllcxoiul J-rului | /n Copifali, prtnitp allţ mlnunâţu. 

■ *-- jr-.il -M.. j. mmi ţuicii un pinguin. După cum cHift 


pu — piibhcd Iu numărul adu dr cri 
un urlirol iutHuiat: Dr, l.upu •> 
ulegrrile oOiMtualr. 5« vorlxit* o 
cc/io c/c uxibirt prntru sărac, ţi allr 
in/ăptulri rarr ntnrn i«/d Capitala 
daca ca te frive < u TriLuuul dela 
.fti turn la aleprrilc roniunule din 
siva dr U .4prif. 

Dcdentfrtul arihotului. ta rubrtca 
obnnuifu Intitulată/ Note, cjli m i- 
tnrdmi un prim uMtreftteu 
Ub expert străin ăl pivotţolor va 
vuita pivniţei* nooslr*. 

in subsol st hat ium» bine, laic). 

— Mucalit om. si autorul Notalor 
ac, ti ura! 

DR PĂUN IN VKRVA 
Instrucţia rusului medicului avo>• 
tor Icodcr Păun a luai o Morsă 
tuta scumponald. tu ultima iturfnnfd 
dr. Pu un a declarat cd dr t*înd nu 
as fe dcltx' el. ci /n orul Păun. 

ÎRAZNAII 

Vn cititor d » ytAnpa adunătnr aJ 
Qc**ior Afr«r «A (»prr<i/»i *ua 
bă — in uenid * mdlfiei violate I» 
rrcenntclr puric nOlc — dacă era 
fir Ijri j»#- cictnm Dacilor sau Mi hai 
Viteazul n puiul arva orriop, v> 
cân.J irtf i copil 

Uu ştiu daco n uVul sau nu univn, 
dur ,i*u cu aigurnii/ă că cititorul 
tfreu i intr'o urrctid^. 

Li Mituiri l cu lavaliera 

La apelul ititut dr dr. f.npu — In 
d,<l/uutiilt tale electorale — prulru 
con*transa «nor aziluri pentru »d- 
rac. Ttfsl Pctrrwu tis Şl limbricul 
cu Im filieră, al comunismului, a a 
terii i medial pentru raiad «n •*» 
|>rauiipf de îfiWJUjo Uri cu camătă- 


lg peg. 17-a. Is <OvB>uri de 
uiaguinal oo*ia s liirmlif «Ie o n<A- 
tuşc, ţ sfrijit, cu bube In f*-/ l'*t 
tofl. 

/afro sl nefericl/ul pinguin • sării, 
mit si follgc, scările redacţiei nvasife 
A urnit înarmai cu o provocare la 
dual. Inu dintre dUpriorii iiuft'l. d. 
Draga/ Hrruopepesi.il. iute ca accelera. 
Iul l-a eâbar l.oidrul t'a întâmplat 


Dragot Proio . 
4 Tema VIA - 


teorie o»di/eec«f. d 
pop,teu a întrebat pe 
desCu t • 

— U ine a |«H». Tomită dragă f» 

DOCTORUL F *R A VOE 


Peste furmturniu <le mici |Mjt- 
1,,-ârii ţi ^ninorii «iloicsî «ori w 
ştrurlucsc au capteze ntenţiuiicn 
publicului prin culoanclc prcbW 
dc ><tin<!nl. ac ridică din cuiul in 
când itlucU dc tatu monvfrtu»* 

« cocrneuliii IMUK GKOS-C A 
GERO. Dar raufucâlorul ucota 
cc io bagajul dc noţiuni * sufle¬ 
tului nostru popular « rcu>u su 
®e identifice cu iiu»â;i tâlhăria. 
nu mai itnpredoncflă pc nimeni. 
Trecutul lui dc* proxcnel Kidoo 
ia o gorila, icarivră* lui dc vam 
pir. cc dcpu^tc in neverosimil 
iji fantastic p» 11 * puteroo mia- 
ginalivă a creatorilor dc basme, 
nare ca sau uitat cu desăvârşire. 
Odiseia lui ca fura diu ţară 
cu popreala dela Vicua. por dc 
ax*nicni fapte bpsttc dc orice in¬ 
teres. Deji acwla mic •*p»«'d* , ‘ 
cel mai savuro» al aventurii, 
findcb cl MiWinioTă pe un plan 
transcendental V u*iw*al pro¬ 
verbiala toleranţa a cioc-oilor de 
la Donare: Hoţul a fost scoa 
proape cu dioţ»» din beciurile iu 

9R 


fecte alo pu-Curidor vicoeze. sprt I dosului jidov ma-hiur. 

1 i i . .1 . .. , i ii i'jitrvii fl 


i «c da «lin nou posibilitatea 
sil «u- (tcsvnbc în libertate In Ko-1 
jiiâuio. 

Recunoscător şi măsurat in 
gesturi precum îl ştiin. escroc ul 
a ţinut să ne dovedenacâ — a sa 
maniere — ca apreciază la justa 
ci valoare cTasica uoastra admi¬ 
raţie pentru tâlHarii ovrei dc 
marca ţi-u rcinccjmt din nou 
puiigâşeştilf c«ţ>craţi». Natural, 
nederanjat dc nimeni. ^>i la urina 
urmii ţio bună «lrc*ptatei cuci lo 
ce bun *a ne desmiatim nişte 
tradiţii al>e« înfiripate î’ 

U foarte a devorat csi — para. 
Ici cu accusto — procesul lui 
IMRI GROS/, se judecă In una 
din numMObdt sec ţiuni nle tri¬ 
bunalului Ilfov. Dor atmosfera 
de totală indiferenţă in enrc se 
desfăşoară deabatenlc. lunolituc 
un indiciu prea suficient cu pa 
nâ la sfârşit lu< mrilc se vor a 
ranja după tipic Uncilr imotc- 
riale ale JusUţiei nu vr>r răab» 
prin carapai'ea de usonrâ a hi 


vu seapo cu câteva emoţii tari, 
cu o diminuare momentana a ac¬ 
tivului şi eu un motiv •« !»*•** de 
d sc impune în stima şi conside¬ 
raţia consângenilor sui, KM A 

Ul CARI tî. IREtL DMTt 
I N FEL DL EROU NAllO- 
NAL! 

Abordând acum faptul şi pe 
lot urca lui serioasa şi dramatică, 
trebue su re«cuiu>a#tcm ca ucca- 
stu pasivitate faţă d«, escrocheria 
jidovească, a societăţii româneşti, 
este profund îngrijorătoare, lot 
noi trebne sa nc întoarcem msa 
să aducem o corectare; puca- 


cum sunt cu buri», eu cioc v — ^ gmtnaUam - cânâ Mn- 

Ptati- A,» «.*<-> “..j ' or-.Ut ^ .pirita.ta «. «t «>• - 

Utartata. - - « - 

GROS/ | Jr.ru. p» «.««« H “ ■• ,0 * TOMA VLADESCU 


tul acestei paaivităp apa*« »»* 
mat aaupra pojgbi|ei Imitarefe • 
protipendadei noastre bla/atc şt 
decadente. Ma-s* globaR« « ua- 
ţiomi. forţele obscure, anonime 
ki creattvrc ale româncsmulut. 
sunt complet străme — 

Nlc toate «« este oribile *•« l » r 

alriL 


Cele două Ţări 


An. r«u«o«n.l ~ 

lirinnt.nl . .«*,* —•«*• '* 

, jrn,r,u. .1 
r«t cuprins de oompo • 

-,nUnn,ml citata ta «, -«»• 

astăzi. • * .. i mcrmicfr* 

c -* . 7. ...i 

t„ ,«mu t nu- crr-ta • 


(Continuare 


lui 


, tradiţia. 


Fm .cMliUl- „fUiuL 


însemnări depe front 


POIANA CU PINI 


da WECWl-AI TOTU 


Cum «tar*. »»«J»lul cu (rial c Urbnf 

Hrulnl <!»► Juita mitah. f»r* »ruui. | fâru foto. Ohatalo c*d liD i“ 

, wl ta»»«»ul rofiotin «Uipo* .ta «Ok J« «» «««.« 


nUifK./: sub| 

iuarvic MrrSb.r. - «m impro-m ci 
vad Ştab ani eu binluinlî leăratl I* 
»*«p. oC se pitrd tu fiapâlruusul nils- 
U*r al pustiului. Marin ri-a înfăţu 
rat hilarul colnrat injpr«‘jand e* 
pntui «i el» pătura In «pale «oauia 
nâ de minime ou uu tnsur. li ptfc«*o 
luciu fl-1 iară nl*. Oua »tie er 
satMol lui. unde pluleşU* 
imag.unu Iu»- Koi î» *|*uce:a »n 
gUiuui Morav* luiaur». 

Ko*tul «Hei nl-l pMrov«m fnpr«»a- 
uâ «punând istorii. Udraeiu da ar 
tllerie loaniifA â l *a uu» iu câttd să 


«proape ib> Iul. dar un nlmarose 
înăuntru r«(r preotul catolic ou 
postul dt- ajutor pentru răniţi. Nu 
păţit nimb'. «Nea Uio» adula 
Preotul *i 11 i-1 pr»vintă. .\joi fo*t 
pri*U>Uj co dânsul pâmt b» p ! scara, 
fl un «im miiiertor. 

Scara ni s«* dă ordin do plecare, 
Couipsms iu fortaapc o U Înapoi 
po nn.to um voult Po «uama unul 
dosi. aproape do Bosdtla del Mou 
ta ne ajnitu. Na ib«0|DtftlB *i a 
Vetn ordin să un fimem tionşc** şi 
măşti. Tal frontul fac* o fftral*** 
«Irstagic* sub pralceţLs oompamsi 


ooavUrs. 

Cu i;astro»uoto (a care mOm-ăm. 
binria «*u inîu«- o* fa» , «uu o mas¬ 
ca. Moţa »i caporalul sun» ulâiuri. 
Aduce co «t ceva !*abv Inin Ump l« 
soma *o scurg campaniile Bander. n 
noastre *. Maurii Am^lia lupt* toL 
d«auna improuuâ ca Tortvo. Lxlil* 
inlrs #i «1 noi o obUnuinţ* do a 
Jupi* alături din Maroc. Maurii su 
forumt»Ua tar. car* ao num*^- “ 
bor. E .utrosgs • •m»nli*» • tnlmlu». 
dota copilul de U am până la n** 
nrul dr 7« do aql. Lupt* !a fe» da 
buu; ochesc a«lu« rabil cn pu,os 
D.>i avem irnft. • “ inUî e * vA ’. 
nia ejmri cu el*. laba** gr«iu»« 

armele, pot d* d*t V*#* »« 

Sn ut ro.rt» lri«"tu»i *« •« f» 0 ta 

ir.'i.t.' J.-r* « J«eo(«r* 

lui «’t-fer. »« uKtam Jcc.t •» ** 
li, (rt«. Atom» »dmir«til »* « «» 
rtaC.U «i » «Arii io o. „1,1.1,'U O» 

uiului ori comiu,,*«U — ««***■*• 


„l i„ trwto .. »>* »»» «• «?*• JS 

„uit. I* rânitor** J« 

Hi î, nu rarouri .H«u taucuril. 

STÎ^S 

.ta-uunu ridicau capacul *i *>»• 

-r-srw^ r« 

Ari Uera.iU »• vâui»L>*rs do «*« 

ur*^«“.- i :zzz::. 

eSTeZ "** "T 7 ZTS 

tw* .... -«* ^ r :,r;: 

“Î,c-Xuu.. Ar r. .;-;«■« 

pwl’Si»»- A « l0 * lrebai * OU ttf U 

roşii de gloanţ*. 


SL -uri*, «uceu. »«•«“«* » oiod» 

ttZit «r. caruri. . «•*« 

„Tt omori,i ciucv, *n cu 

a.-r-ior imprudenţe. D*r au tn 

rehiri “^;^ ,l0 ^; CA u»° ^riool 

ncri» (soldaţi ‘ 

"S Z.rZ 

„,,mpon,c. u ai.«ru-tarc«“^. 

bnmlcrâ Tcrdo no ■'-A * . 


Nu ni mal r»cuno«)(rm. 

Şi tristă oamenii ăştia, ca nişit fon- 
leme modeme. Circul* eleganţi Pe bu¬ 
le oarde fl tn politică. In cutară #J /w** 
impăripL 

Suni domnii democraţi. U cumoap- 
leţtr Suni peste lot aceiaşi: in Huna 
mu (n Franţa, ca ţi I* Romonia 
Tire oaia esta a lor. O tiăr* ,,f 
Vorbesc despre sa U consdd inie * 
(tonale, * W**o.loee»c cin* P* H 
când ou pentru ce. 

4 s i*n Mit t* emurg. 

Dar mei reCunoa/lem lei atidti a 

lume noua. Su * gc**rap, domniler- 

Nu 9 unitate tociaU. Penirucijgene¬ 
raţia, *tle determinată h «adm»»*** 
lîÎi*, de boeru de intelectuali. (X dupe 

Turnat « P u. a 

nerl con I»» »mii ţara n jţ 

r 

fi,, fa nJd.fCra ,1 dr.f«»lra Io . 
fl.larrb «r*„ »•««• - *“*' “ ^ 

it mtaloM. au »*( H *“"•* *• ' 1,n * 


fa/a Jinlăuntrul H 


Cele două ţări: 

| 8ra J.n -/»r*. 

/.r, duiUual'u rrta a narau* T 

dJ. • ta'* '«* * * 

ll.Hr.lor nOJ.jd*. * A»'"*'*' 

,/iairă #i *ătclL 

c, .u ridiCându w p. «ta*- 

» .... .a—«ia #t detpnn- 


o ud eră Tardo «o lB ** a ”* , |u| fl aurăriile et 

lOrtii S« -»"• rz n'i mi dl» Itanduo. .n S»l cur,,™* 
c« C» la »• fU-ara - .* - *«»'« - 

Hrr=^-«r£ 

ssîJb**; 

, V-U irsm fh'la « • ni * 

aoi. Noi rrsu» nu qu- 

ZZuZZur:iz T . 

-«rin «^ . * ^ur-Jr 

Moţa 


. nu dip-* r <« — legendele 

,J£Hte ee uor regăsi pe plaiu H l» 

ter *£ •*- ,A “ 

^XZZrZun-C.- 

rămâne f .. 

^obobd 1 w 


Cf.Ur.el Baltoeacu 

























































Momentul romînesc 


Mi K parc crt, cel puţin ia F*uţcbâei^t^bătvtâ ’n our 
’A. Domseu, intr a probUrnd rxUUmfuM f*«‘™ ţara as a , 
pi , . , ttlUu „ cur» s«terur«« HtUiono G> T UTOVEANU 

tVammit Mau speriat d- aspectul J gptrint Ar aderenţa J(bJ «uutn<rie pc «odcv* gândarlle, 

listă l-a luat tn ultim* timp. S*U ^ ,W*hi«â «tolodv dnrertl. «1 
populara, din ec In « mai vie ţi ma u* «te* ordine* t»Da rea- DUDlUt> primit© de 

Mărturisesc cd articolul din oare .premii» A« ri*w de ce. in celor molU 

bilxUu intra mare parte. bazarul** ’ ^m.V **. M*eUmosc. num* s* Am , prlm | t n n Aur 

ultimul timp pdsiam o *>r»mirc fccrt *** densă, dar frontispiciul (i Q Tutovennu: «Logt 

pseudonime mân semnează ^eohdnjsens Ori. tocmai că ****'?' for» H «Tinereţă*. dn 

închina revista valului c U ***?*£ L o temperatura incendiară * 
fi vrut sa casete concentrarea 0 , fi Ui frecare cotitură sintoc 

Bunăoară tmd Cioran sorto **£*ţj^ Astfel, revoltele înăbuşite, ln 
tUxK pocniau explozii*cuUurd afirmată am toată oon * t ^. 
timp CC Miraa EHada. pentru a <* rC ™ bau diabetica frigorjeră 

*«£ W ^***«^*Z£rZ cttofi (M ««*> « 

a altora Poate se vor napusu 

ru mai încălzi. u rticotul d-lui C. A. Doncscu P*mtru 

jKîsi'siîSS — - “ 

-ystrs rrstfs^-* 

rW rtete» snostaf» să ne (o *** COHt usionat logica noastră istorică, 
citii. Cind alhimla strnnismului "** .plosca cu vin ros* JV cor* 

Piste. Ospitalitatea noastră esU DaJ ospif aHtalro aceasta nu 

Tmrna Allmoş o întinde ’ g VOJ><r r indiferent este 

„cere * - «*<*«• 

.« d4 "“‘“ *‘ • 

"srr^s: "-^srţsr- rfrrp ''" 

- trrr^.. fa— 

■*«. ^ -fa-ifa- stt 

democraţia $A L sPargd in revoltă ţi iufeŞ. 

"*£& ZJlrZro»^. tar n-am ~ta 

^ rcp ,(„ p, Tarrftau. n? I>ard»l pill^.o. Iluzia a>la POllHrt " n<l 

tarota fa ta*W. ion Băleanu 



Gânduri IC ALENDAR 

duminicale 


îfrlT««hl*a .tolnek durerii. «! 

- - * aenlnâUtea c*- 

, _ framo» de!» 

(Logodnica lui »i- 
dmnre cm» vom 

acrie. 

■.ADMIS AMDREESCU 

anu.lt tsuva cârti: 

«lo wmnele vremii» (articole criti¬ 
ce). Vor apărea in editura • Ramuri*. 

revistele 

din prdrîncio treimo ai fio acri**» 
jri'Qlrn o oeccaitat* a locului. AU* 
re interi apariţia lor oato inutiJA 

MINERUL 

este organul de publicitate of mo. 
laţilor Minelor Qorecani. Revista 
denunţă o marc organizare, un înalt 
principiu de disciplină, 

ŢRn cuprins, sjiemcunoţtinlă > ac 
btg. Ion Fotiadu propagande po¬ 
micolă* de Alexandru Domoco* ţi 
Ut formaţiuni culturale ţi profesio¬ 
nale. 

SCRIEM ACI 

despre toal« c&rţile al rCTlatelo ro- 


Pentru însănătoşirea 

M. S. Regina Maria 

O chemare a foştilor luptători 

repede trecătoare. fo#tii lopuitori 
din marele r&zboi sunt nyjati ca 
DumiidcA 21 Mortlo 1S3T. om 10 di¬ 
mineaţa ** participo la aorviciul 
religios ce io va oficia la Catedrala 
(oştilor lupfrtAtori tR4*vam-Ador 
mirca Maici Domnului—Calen Mo¬ 
şilor No. 17 (intrarea prin ulicioa¬ 
ră). cind înpreonă cn giaaul preo¬ 
tului ai» rugăm pe bunul Dnmno- 
reu pentru insAnAtosirea graboicA 
a M. S. Regine Maria «pro biool® 
şi fericirea Tării «i a Neamului 
Rom&neac. 


Aaociatiuoile de foşti luptători, 
federalizate ?i anume: Apărătorii 
Patriei. Bărbăţie «I Credinţă eu 
ipadr, ©creai Subofiţerilor de ro- 
servă. Eroii Neamului, Făuritorii 
Romanici Mari. Liga (oştilor lupt㬠
tori Legiunea Română; Mârâ«e«ti; 
Priori pe le Nleulae; Subofiţerii pen 
kionarl; Surorile de caritate din răi 
bol, au foet impresioua'© de vestea 
că moli venerata Regina Maritali 
nfitoarca durerilor din timp d© paea 
şi război ne fală bolnavă. 

In gincera dorinţă, ca suferinţa 
M. K. Regina Maria să fi» cât mai 


Citiţi ca voluptate ! 

FOR TUL 


cel mai marc ro¬ 
man al annlui fi 


13 

MiwENUL EliCLEZ 


cea mai mare carie de eseuri a anului de 

DKAOOŞ PROTOPOPESCU 

f Clrţi boicotate cu Ironexle da «trei, 
câini şi toţi IdioţU stângei 


mâneaţi. IXvpr© eări»© M rasiste¬ 
le bune. 

Rugam, d©«| U ol w Irimeată 
pc edreaa redacţiei. itărtUe. fără 
autografe). 

ÎNTOTDEAUNA 

Jertfa a aflnţll ne»mul. Intotdea- 
ona jertfele aa ar.hlmbat fata unei 
t*n Pentru o alte lumluoaO. 
«Jertfele ne-au mântuit*. 

O AND ROMANESC 

revistă de cultură editat * ds Astru, 
condusă ds Iod Chincxa. 

Cotnbormrs nltmsA Cronici osri*U, 
Judicioase. 

Versuri ds Georgc Fo«< f* L Bujoc. 
Ion Agărbiceanu semnează o nuoeUL 

RUGAM 

poeţii tineri eâ aiM talent Rt 11 
mal rugăm aă-i uite 9* Triatan 
Tzara «i pe toţi caraghioşii si 11- 
danU de «Unu.. -7S B- P^. ete. 
(aerat din arma ote. t»P* ea uu pin¬ 
guin zâmialtt de armktupc). 

VIZITAT! 
exporiNa ontologică n poeziei ti 

nete. 


Acolo întâlniţi ţi poezia lut Radu 
Oyr. Mi »* pare ţi « *«* Mire*» 
Streinul. Poate Aron Cotxoş. 

lkauan de îngeri 

Leagăn de lng«ri pentru «îngerii 
pământului». Ştiu cat • de «inccru 
poezia lui Matei Alexandreocu fi 
numai aocaată indiacreţie aalveaxA 
autoritatea emotivă a «c©nu*ăre- 
iii», pc care o vulgarizai» mentali¬ 
tatea deruchiata a paeudopoetUur. 
Dar. dincolo do ainecritatea earo-1 
lncălu*te slove autenticitatea tcb 
nică ne dovedeşte In Matei (Iml 
dai voeî) un poet adevărat. 

Trei îngeri •© jucau cu Luna 
O dau de-a-dura 
Si lunu se roatogolca Într una^. 
Dintr'on pridvor 
De nor. 

Un aflnt tocmit păatoT 
Striga U ei. rit fl lua gura. 

Atmosferă da biblică şăgăloicic. 
in can» se impieteze sfinţenia cu 
cerul «i humorul. Poricnloaaâ pir- 
tic. Dar umanizarea lumii astrale 
osie dogorită d« experienţa tn o- 
meneec a IngereaculuL Un ghiocei 
coprinde tot olanul primăvăratec 
al p jmin inlui- yi ingciii aSnt L»o- 
mai pitirii dumbrăvilor unde p&- 
mintul sengiuâ cu cerul. 


SAMBATA ZS MARTIE 
ORTODOX: 


Spectacole 


TEATRE 



Intr'o scrisa ars pe care «a-o trl- 

mite Ut redacţie, părintele I. V. 1*0- ORTODOX: SftmbâU SI. Teodor 
pescU — din comuna Băleţti-OorJ -1 CuT părinţi noişl in Mă u &atlr«a 
se arată foarte îngrijorat de atUu -1 Ht 

dinea categorică pu care d. A. C. 1 CATOLIC: 8f. loarbim. 

C ura a lual-o împotriva Vechiului j gă^tul aos r elul: «J» 

Testament, mergând pdndia « cer* j Apnw . |*JL 
excludere i lui dintre studiile reli¬ 
gioase. Asupra acestei probleme, 
pe oare de vreo căt*va ani a men¬ 
ţine mereu actuală episcopul nat io» 
nalismului românesc, teologii cu au 
toritate in materie ţbau spus cu- 
văniut răspicai. V. T. nu poala fi 
răpit creştinilor sub pretext ar 

fi dc provenienţă iudaică, deoarece -1 opi:RA ROMANA: Carmea. 
sl face «cum porto din pat r xmontui l^ AT ţ 0 ffAL: matineu: Apus 4* mir. 
spiritual al omenird. In prima par- ^ ^ dc Mec ui chl . 

te a Scripturii se cuprind adexărurl REJf;mA M ARlA . aat . Cloşm. •»- 
rvoclalv, fără dc cari înţelegerea ^. In 

deplină a V- T. ar fi cu nepufinfd. qouOBDIA • mat. ora Ora «H». 

V. ţi V. Testament, formează im- u ora 6: Abveute ocrootivote p v®. 
preună ede două ptzcurl ale mun- j m . Q ra «u, 

ItUii de pe care Mântuitorul a spus | : mat. ţi scara : Scurt a/cud. 

oamenilor «FerWrile». Fără contra 1 ALUAMBRA . mat şi «ara: Super 
fortul profeţiilor fl al psalmilor. | Alhoiul>ra L957. 

N. Testament însuţi, t ar prăbuşi J MODERN : Corpul rib. 

numaidecât. Faptul că bleca mono- 1L1C A CULTURALA : Cuibal eoţo.r- 

teistă ţi aşteptarea mesianică au I peler. 

fost purtate cu atâta trudă efe jMAJfSTlC: Amor aovlriie. 

Evreii danci, «u r*fc decât o in-1 EFORIA: Bollrti Joom. 

T V ’a°Z' »f«T tJs al 9 ZZJl\ CINEMATOGRAFE 

tc. r,;':;r: r;.t :U«.» ^ A .. r . r 

tndta. drept maXIor. tar. tata >"• - «-■ " Arth< ” 

TsTd^iZJISSue ,*- r 

nu mai are «imic comun cu Cărţi¬ 
le sfinte, le-a înnlocuit de mult pc 
acestea- Aşa că, a îndepărta Ve¬ 
chiul aşeuămăt, ar însemna de fapi 


VOX: Program dublu: Doi c&zvrâtiţi fi 
Aur negru. 

CARLTON: Dama cu Camciii cu Greu 
Garbo ţi Robcrt Taylor. 


ioane; 


U tine nu prea ac gândeşte toată 
lumea. l\i oşti dat publiritâţlţ nn- 
mai In formă d© afiş electoral 
Când vin alegerile, nu mai eşti I«n. 
Atunci ©Şti «FRATELE NOSTRU», 
eşti «talpa t&rii», tn e*ti afundn- 
mentul Neomului», Inafârşlt tn 
e*4| totnl 

Evident, imediat ce ae terraiuâ 
alegerile, tl ă® conflacâ toate titln- 
rlle aceaiea acordat®, cu multă dăr¬ 
nicie, de către onorata .democraţie». 
Aşa »i Întâmplat erl. Tu ai răbdat 
Ai strigat Ai făcut mer«u politică. 
Înainte de alegeri, «frate?. După 
alegeri nitat. 

TE-AI PUS PE GÂNDURI. 

Ioane. T 1 -*! reaimM frnutea in 
palmele uoduroaae fi ai meditat in- 
delnug. lu tăcorca ta, *n îneeput 

_ glA<taiaacă atrâbnnll tal Ioane. 

Strămoşii tăi, plugari cucernici ţl 
de omenie. 

De rând au început aâ glăaoiascâ 
atrăbuuil Ui. tu ai inoeput aâ UeL 

Poate lo alovoneftl temtaroentnL 


Mâl frate loât& apune ţl W tu- «aaa ta. TI»«I corăţit 
turor intelecUulUtilOr. cerebraliţtl- 
lor ţi tuturor doctrinarilor ejus- 
dom farinae, ea Citi gate de jerifă. 

Stai drept ea moartea ţi năprasnic 
ridicat peste -vremi. Te ştiu. Te 
fllmt Dacă mă plec b'ascult cum 
bate inima pămăntolni romăneac, 
iţi aud graiul Ioane. Bote inima 
ta. ca o Inimă de veac nou. 

Dialectica ta e dialectica brazdei 
Si interpretarea teologică a istorici 
o scrii zilnic, mâe.ntrule cronicar, 
în riuâeluni ţi spovedanii. Eţti «â- 
natoN, — Istorie sonătexn, — Ioane 


*nflclaj de 
bălăriile Intrigilor. Vrei aâ «I 
BUN. Vrei »â Ol MAHE. Vrei aă 
Oi DREPT. Ai de gând să Iii sabie 
Sn faţa tuturor duşmanilor tării 
OM NOU. vrei să Iii ktene. 

EŞTI VOIOS 


,i (al rdtadr,.!, OMUfatolwrtl* ’O -1 AR p A . Jaz 

colind ai zcazi ««a dat prezltglui ^ 

geniului evrcesc. Chiar dacă vresu -1 Dusavioia cu Mexic Obcron 

pui laolaltă cu raţionaliştii oâ F. T. ^ coa ,plccUîe coteriei, 
nu este revelai. Ci el reprezintă 
creaţia rasei semite, meritul corci¬ 
turilor cari trec azi drept Evrei tot 
nu ar creşte. Intre Itradiţii cari au 

râlâcit prin pustiuri Căutând P°IfoRUM; Ştrengărit» d Siwog. 
Dumnezeu, cari »*au răsboit cu ne- MANOS; m^u* cu bene 1 


fi complecta;e colorată. 

OMNIA: Swing »i Evadatul dfo imul 
duv olul ui. 

TRIANON: Waltex Kdufr prezintă Si¬ 
luete**. 


SI LNIAlA buna Al 


Na te mai cerţi c-a nimeni. Ai tn- 
vâţat că e nevoi© dc FRĂŢIE RO¬ 
MAN EA SC A. pentru izbândirea V I- 
bului. Şi MUNCEŞTI, Ioane. EţU 
BLÂND- To porii b »ne cu toţi ce^ 
marazil Ai alungai duţmăniil© din 


Im fuţa ovmuNtemu/gi punem baricada Iubirii 
nountrr de fura. In faţa celor ce ne rdi'neue hotarul. 
afnâni Icnea g»aH4rior frate cu apada *1 însemnate 
ru funii/. Im faţa duşmanilor lui thumnemeu, zrldlm al 
tare srfinte. 

Furtuna ne va grkxi senini oricând. Zidim pi cdn- 
tam. 4 ântAtu şi luptam. Pentru Dumnezeu, pentrt* 
Paţrlt‘ şi pentru pământ row^afiC. Suntem pre¬ 
zenţi, orlrand şi ortustd*. Pretşztindeni. 

IufteuuneMati Im fain Patriei. Şi drepţi im 
furturilor. 


DE BUNA SEAMA. 


că t©-ai schimbat Vrei «â devii un 
om nou. Te rldtel p«de tine. leon®. 
Ai iugropat omul vechi dio tine. 
L«i încuiat in temniţa nori amin¬ 
tiri trtete. Al «»®a »■ ««*» din aăp- 
Umânite viaţii tale ţi l ui numit 
CEASUL PATRIEI. In c«a*ul ace- 
sta. Ioane, te dud lotrun altar ti 
te închini, 


Printre neguri «i tristeţi, eţtl vo. 
Ion. Vreau *ă aia, AI RAM AS SE- 
NIN. Voioşia ta nn este râ» ţ! pe¬ 
trecere. Pcntrueâ tn un poţi râde 
dc durerea ţării. Niel nu poţi pe¬ 
trece peste jatea Neamului 
Tu eşti TARE. lu faţa morţii eşti 
senin. Iu faţa furtunii stal DREPT. 
Pentru viaţa Patriei, eţtl gate aâ 
te (răngi in ehlouri ţl in moarte, 
SENIN 

Iţi strânge mana, INTH ADE- 
VAR FRATESTE, camaradnl tău. 

Val C. Şoimaro 


credincioşii pentru dhimnezeul 
oştirilor* şi Intre corciturile dc azi 
nu mai o nicio asemănare. Până fi 
chipul îngeresc al evreului clasic, 
ou părul arămiu ţi fata bălao, care 
o plâns la râul 'VavUonului cu la¬ 
crimi dc pocăinţă, şi In/oeirif eu fi¬ 
gura hahamică ţi pistruiată a mon¬ 
ştrilor dc azi, cart ştiu numai să 

râdă hain de prostia popoarelor .. ^ ^ llae p JU rau- 

Se pare insă că chiar evreii a -1 [> A ciA.: Durmitoxul tetelor fi fczjmti 
ccştia îndepărtaţi şi dcgtnaroţi *(\ ^ d-rri AUcobuxy. 

Iudaismului păstrează ceva «*in 
tragicul lor destin de a pâr foii tot 
pc unde trec. Au stat 4ffl dc ani In 
Egipt ţi au mâncat civilizaţia eOl P- 


* 


POEM TANAR 

Noaptea osia şi-a ara cărbunii in mima mea 
A$u mi-ai scris iubito ieri in carte. 

Cum peste vremea care a rumus departe. 

Au ars toate visurile rocle’n ca. 

lYaw inai aurit ecou dc toacă şi dc înviere, 

Ur April învesmântat în joc dc îngeri şi dc tioarc 
A trecui numai pe lângă-oda ia n care-mi moare. 

Sufletul, ce ţul trimit cenuşfi’n mici panere. 

Ca slova ce va ardeu candela dc peste vcaC 
Şi-au jertfit ochii şi îngerii cu aourn dc licurici 
Ca să seni cu străluciren lor un basm pentru furnici 
Ori i.-odir* gr« pzmlz un «1»»r cn ">« L.\ZAR 


MANON: Magnolii cu b«ne Duae fl 
Dormitorul («dor ca Slmooe Slmoo. 

DARLY; Steaua norocului ca Jan IGo- 
puia fi Rrmou# (Iubire). 

FRANKLIN: Grădina Iri Aizh ca Char¬ 
les Boyer fi Sub deci drapel©. 

TOM 1 S: Ştr«ngiriţa fi Marţul d« aoapia 
MARNA: Frici, O eximi paâonzH fl 
rcvUU. 

MAJtCONI. U porte do large 51 Mia 
dor de tine fl junuL 


FLORIDA: Stan fi Brao aventurieri ţi 
Foc U giaaiji- 

CENTRAL: Frica lui Dracul a. tn riujba 
patria fl retistL 


Egipt ţi au mâncat mvutzaţta eoip- I patria ţi mura. 

tcană; au trecut la Atiricni ţi Ba- I COTROCENI Romeo fi JuUeta. Om* 

biloneni şi i au şters din iriorte; | cu doua feţe- 
an zăpăcit pe Ored. au {nebunii pc 
Romani ţi acum consumă Europa 
ca pe o pâine caldă. 

Abia când ştii toate ocetUa îf/ 
dai trtma dc ce omul care a văzut 
pv Emincscu, dreptul A. C. Caza. 
merge ru vehemenţă până la rrerie. 


|. C. Bâca 


tmpirăteasa. 

ATFNEtn, TEI: Macul roţa d Makc 
toreador. 

LTZEANU: Distrugătorul, Caravana fl 
Hallc, cu ocina împlinirii a aS° 
de (diâtare Acadexxud <te Ş'-rini» da 
ardţtL 

DACIA: Dorudtonri fetelor >i Repzta- 
ţu: d-rcl Altoobory- 


Pe marginea tarhlw 


Alex. Nlarcu: Itinerar adriatic 

Ed. „Scrisul RsmDetc" — 238 pag.. 120 ifi 


Să incrufttaai oăteva ooloinţu «te 

loc» «m impraari ţi păreri, după?© 
i îutera uitiruh filă a unm cărţi, 
anim mntţt oato uo lueru pe oât 
e ficcaaat pe atât dri aţor. Fa»te o 
roabă vrofea icnitlâ. o nacwattate 
uu uu obie«n mcflenit uri l nipru- 
luUtt. Deobioet, «Arţite aa recon 
a»n fără a fi citite lu prvyviabil. 
li-aduv bine ant-nte de apovada 
ia unui distioa acriilor — ttemU 
utreacu. lot) pnra — roatită «ub p© 
ofir dc e*r pr^vinciaJ. inlr'nn i> 
iţ trântit ineatetic p«* ţoldart tuoo- 
ne. Vurbiu cu uu proioaor *«cun- 
ir şi-l iutprnmufu atente pc«U olir 
unui uju. tratat p*-ntru acul r© 
nmmlilor. Trâdi» secrete •, arăta. 


sălbatic da ainocr. euin se racau 
tetă aărţite 

In linte acostai tratat, rândurile 
xnclr de azi — nara a’nu utet pv de 
partâ\ pretau ţi» uuei rroeaui—o ar 
fi tntârziaţ ntătn vreme. 

Am vrui. Insă. aă cinateac o carte. 
Şi acs citit o, înainte de n ajmna 
ou cuvânt dospre ru. 

D # p/v*. Atezanilro Marcu Iţi 
începe itiucvnîriiil adriatic tot priti 
tr'u mărturuins. Dc intimitate au 
fteteaaoă nespus d» caldă. 0 icoa 
uă, care ar fi fost — dinte au ueob- 
sorvRtâ — l-a «■» Uza te, au siguranţă, 
do uit oondc». Aet, In cartea aceasta 
«le frumoasă drameţi«, amănuntul 
ţi icoana prind aripi di s uf iot 


Simţi cum bale. Ln nlova m&<-»tril 
zidită, o iniinâ do amintire. Simţi 
cum stăruio. uxpreaiv. amprente u 
u«si rvevocAri do clipe trăite- 

Moment iniţiat', aţu cam cati» 
scris. 1 ? o anticipn.ro a sufletului 
car» tătăzueţte, bunico©, p«ate car 
Uw Intrvugă. Şi, tn ace laţ tiniu. o 
directivă. Pentru toate deliberările, 
de ©onţtinţă ţi poutni toate inaom- 
nărite ţi obacrvaţiilc din rostui 

-aărţB» 

Autorul cărţii au redă. fotegra 
fia, uu peisagiu adriatie. Şi «u 
•chdcază, roiHirter»c©fto, impragii 
aule»© pe dromuri italiene. 

E multă participare dc auftet lo 
aceri itinerar. Suntem fn faţa unei 
ţrăiri intense, ne găsim tn fala anei 
avatenţe de informaţie Istorica ţi 
artistică, dramei>m la braţ cu ao- 
terui ţi ou viaţa Închisă Iu această 
ourtc. pe cârArt pe varo alţii lt>-an 
hătăiorit fărt %k Io ctinonacă, 
lute-ua lu Cetatea Lagunelor. Ia¬ 
tă uo prinţi tn vraja unui asfinţit 
de nou.ro lUUiao. Poposim la Anjui* 
Ui Iau Euoruatelului lui Pctrarcn. 


A Ier eram. în trăh^i- color aproaiw 
ţuse accoLa. Înapoi. Stăm do vorbii 
ou Pctrarcfl. 

D»r itinerarul a««vtn cu ouiiuqi 
no TariL Şi iaU-n» ou privirilo pl^ 
cote p«» frumuseţi do vaao fnentino. 

Ln Parii, admiTuuil prezenţa «m©r 
gim muaaolinwaaa, monuxuoute t» 
rvaliaâri arbitectou o© La Urbuu». 
exultând a-1 pc Raflaollo. Intre anim 
Uri obsedante, stăruitor înscrise io 
acuzaţia de prosuiii a Madoooter. 
• Steuze-lor, a Lagirter- 

Urobmo. Ca Întreg lezau nil la» 
âm mârturd tetorte© ţi arttetio©- Ca 
palatul docnl. m viaţa roman» în¬ 
gropată t« vaaouTi, — poveatlod 
despre «o Carte d© Daoe Condotier, 
dio vrowma RvoaţUni italiene»^ 

La Lorsto, îngen unchi ere ţi noi 
alături do pelerini, în faţa Madonei, 
impririouant ţi evt-*^itor *Momm- 
fui Leopardian*, uobuară triateţi ţ» 
asfiuţitnri dio viate poaimiamnlul 
dela RecanatL 

Am urcat pc serpentina, auzim 
tropotul calului «1 simti» **»>*• 
1 » Sa \s 


Ci nematograf 

PE ECRAN: 


Aţa ca» nerio făurarul minuna¬ 
tului itinerar: 

sAbiu o întrezăreşti. Ca Loopar 
di speranţa. Înseninarea nopţilor 
lui. I'agâ. Departe. Im aart*. 

Şi. nu departe, Lurguşorul. 

Cu toate tristeţii© lcopard.ene. 

Aureli - IHevno. Ban. Taranto 
Spre Hiileroo. Moment finaL 

O injiiKin» O olopotnită Ceaaul a 
ciut Clopotclo ataa trântite, lunga 
ciopolnit». Linlţte. Moment aUUo. 
«Itinerar adriatic* mU> istorin.Au 
torul. — Istoric. Artă. Autorul: cri¬ 
tic «i istorie do artă- Pouzie. Aut'» 
ml. poet 

Documentară ţi totuţi urcată I*e 
ctilmi dc frumuseţi stilistice. 

Expresia udoeuală fondului. Ac** 
laţ nivel 

Moment final: om impresia că 
oui călătorit in Italia ţi atu cunus- 
cui o. A» trăit cartea. 

Pentru o carte de iusoiunAri dc 
drum o mult puntea orios carte, e 
mult 
E telul 

IfsIflPÎu Cârdu 


aiu iBK an fum a sănii taipiraţrc 
du ar© Îs originâ rvotuo, Ajd terni « a- 
«<sst aci* oase «ceetei oOmsdil scotimcr. 

tn cadrai anei trupe 0 * balet «te¬ 
me aompteeUrn duri pvrsoasgiite a» ou 
erou. ian*-t*nBu, pe car© l-o rvemtst din 
afară. 

Prun©Ir mas deşte*, tar altck* «on- 
I nuA. lipsa de Intere- ee tnviliae nobila 
arii ooreogralioă. Ş» astfel, sau creint 
» ta^vmft 4 e elemente (tematico preţioase, 
re stau Urne te tn*tomâna reruorulm ln 
aitaaţUte a* eoofl**tete •» ornataU» 

©e so succed admirabil Iu r-Un vioiu do 
eamedic. Lmuia iade oaiuai a balotuloi. 
U«r ©cetee «Ţooatitoo un maro punct de 
a irosite, te uetmam rsahiar© laehinati 
i*laste««i, «»(© «peetaooial vorwgrufic, 
muncA fi siluetele muinnat prezentate 

Totul © dotat cu un uimitor simt ar- 
Li stic. 

te Iriza • dragoetea ls stmoai«r& ne- 
<M*a va altoi omirma, latcgrai r«ot*L 
liumorul, presant pe tosU tuagiznao fil- 
mulu». este fi el tu» de pe Dunărea Al. 
baatrâ, 

laiarpisid, biao distr bolţ*, t 
«la — chiar ec p«/al>- spune — 
nngiiio 00 U >»a tecmPataL 

1 olograf ia, tnttul *1 pi cecal anw* Cac 
din riilocit- uo filla deoeetet ca techntes 
cnwnnefoţrafvca. BoaUaaraa, insă ndio* 
acest speotacoi la înălţimea operator da 
ort* drainaticA w N » concureze ori 
osilo au eorU ds isbăndă. Autorul dulas- 
tat ulmeul unoJ nuteifi cu tutele 


1 00 cheu 


ţvre aa) terţă-. 

Cu prilejul ac ce te. am nri .Văzui, U 
Trianon. ţi un famaL 
Foarte bina alcătuit d» reportai© v*. 
rteto prcanuteUi ln tet«sgmb© dosăvăr- 
tită. oetualitetfla «Alfa» Un*l eă ee Înal¬ 
te pănă te rangul iatâial. aoolo unde ama 
clasat marile jumalo mo a tri a lo. 


PRĂBUŞIREA OAUiRII («t 
Goorg© O Bricul. 

Pentru caUgona ds rgedatori car» 
roate filmul Ut setumţ*i lari. filmul <* 
ruUatMa la A K- P. A. te» rol principat 
cu CJrorpe 0 Bncn, este blav imJemţ*o*el. 
Acţiunea SA şslrşpş t» «tas. unde s ro 
girat cu multa discrtŞie conflictele a 
doua UimperamsuU uşor •n/lamaW*. 
Lupta aoruiiJ duilrs Uarngam ţi Ur 
lUg sste insa friuta ds mncaUjU.o fl 
spiritul lor de tacrif*ou. Beill* H *oi- 
m sA viaţa Iul Barrigan dela rW<xurca 
in galeria izolatJ r iar Harrigan ta re¬ 
nunţa ia orgoliul fui preferind ofrobtul, 
9 l*ind ed adversarul cu cart trebuia te 
lupte'» pumni pentru a respecta o tra¬ 
diţie miniera, sste suferind de triote. 
Dor lucrurile se Iertaind frumos, •»'< 
saUsI'urtxa duduilor Un stat eu re Uf aJ- 
■**rS deopotrivă musculatura «ecogeruti 
O caRiale a /Untului, ttlc realismul 
perfect i tmr« ae frss acţiunea w« ffl« 


























































































,UNA vCSTtWE 



SAT. 



OUTICM 


Pupă douăzeci decani 


Contribuţiunea masoneriei 

la revoluţia rusă 


Coincident aproape cu dizolva 
rea masoneriei din România, in 
putut comemora in mijlocul unei 
tăceri de blestem, douăzeci de 
ani dela izbucnirea revoluţiei ru 

Sunt unele coincidenţe bizara 
ce pot de*nnlui tâlc istoric. Dacii 
între di*oloarca masoneriei <ro- 
mânc > şi începutul catastrofei ru 
teşii din 191? nu este nici o legii 
tură directa, exista totuşi unt 
foarte strânsa intre masonerie şt 
revoluţia rusă şi între revoluţia 
rus ,S şi creier ca mnsonenci ero- 
mâne*. 

rom căuta aci <ă aruncăm pu¬ 
ţină lumina, din izvoare masoni, 
ce. asupra acestor legături. pri¬ 
vind mai ales rct*olnţia rusă. 


IN DOMENIUL RĂSTĂL¬ 
MĂCIRILOR 


S’a tălmăcit şi răstălmăcit ia 
fel şi chip, în această cincime de 
secol, cauzele revolutei ruseşti, 
S'au găsit explicative con I rad ic- 
tiile economice de care suferea 
Rusia: cele politice, antetizate 
de absolutism şi dorinţa de de¬ 
mocraţie; cele morale, sprijini¬ 
te pe fanatismul religios ai efer¬ 
vescenţa revoluţionara; cele c- 
oonomice situate pe latifundii şi 
mizerie, pe rofinaroent civilizat 
In plină barbarie. Desigur toate 
aceste contradicţii localizează 
mic» isvoare. ne scurse încă in 


libertate şi de aşezare statala 
modernă nu puteau să-t v,e <le ' 
rât in favoare. 

Tot secolul al 18-loa ruacac 
_ unul dintre cele mai frămân¬ 
tate — a fost o gcvminaţiunc con¬ 
tinua. o culturalizare a francma¬ 
soneriei şi a idealurilor sale îm¬ 
potriva statului rus, in politică, 
literatură, organizaţii. 


PERIOADA GESTAJIEI 


Se puţ urmări pagini întregi 
de atare germinaţiune în rarii 
toţi scriitori ruşi: in Gogoţ, iu 
Tolstoi, mai cu scamu (care vor¬ 
bea despre masonerie la timoul 
său, cuiu vorboţte azi la noi Mi- 
hnil Sadovcanu). Se găseşte a- 
eeustâ geroiinaţiuue in «narod¬ 
nicism» si formele sale modera¬ 
to, in nihilism, şi formele sale 
veruvialc. Era pătrunsă in no- 


blime, la Curtea imperială, 
burghezie, iu conducerea P ro »e- 
tariahtlui. in guverne, in Dumă, 
in Zciustve. Rusia u fost singura 
ţară din lume unde rnai*oncria 
v*a democratizat. A fost singura 
ţara europeana unde sau cons¬ 
tituit şi au durat, alături de Lo¬ 
jile pur masculine, loji mixte şi 
loji de femei. Formele de lucru 
ale masoneriei ruseşti do altfel 
uu şi treut de-a dreptul in orga- 
nizaţiunile revoluţionare (con¬ 
secvent cu origina sa 'râncezi, în 
masoneria rusa nu erau oprite 
mu infestările politice). 

fn preajma războiului această 
masonerie rusească — reorgani¬ 
zată intre timp de Philippe de 
Lyoii, pc deasupra aparenţei do 
calm a Imperiului, sfredelea în 
adâncimea sa sufleteasca şi iu 


Desbalcr 81 - n..^Manl»w 


l 


Fraudele Soc. Lomaş 


Discursul d-lui prof. M. Manoilescu la Senat 


s 


SENATUL 


îedlnţa din 19 Hârtie 1937 


Şedinţa » a doachi* In ora 10 a in. 


sub prejodimin d ini Ales. S&adu- 
loscu. 

P 0 banca n'init*erinlrt tl-uii L 
Nisfor, R- Frannxovicl şi 1). Aliroă 
nişteanu. 

Sa luai in discuţiuno prooctul 
pentru modificarea noor dispozl- 
ţiuni din legcn naignrftrljor sociale. 

D. L. OANEA scoato în relief • 
balurile dcln reenoo a fost scopul 
iniţial nt legii. 

D. D. R. lOANU'LSOll spune «ă 
«cest prooet este regularizarea 
(naţiunii unui nntnur importoui do 
muncitori şi «nume n muncitorilor 


dcln Nord 

Aproape un milion şi jumătate de masoni I 

In această epoci se găseau in‘taţiuni ale «Banchetului* 


dedesubtul sau organic «Colosul 1 di u porturi. 

Acest proeot «o prezintă d*:la iucoput 
«nb uu napoct generos caro nu poa- 


R uvia circa î.>00.000 de masotu 
cuprinşi in peste trei mu de lx>ji. 
Daci ţinem seamă ci Rusia or㬠
şenească cuprindea numai vreo 
16.000XXX) locuitori dintre care 
aproximativ >.000.000 bărbaţi, se 
va vedea ce pro/sorţie însemnată 
dintre aceşti citadini erau st㬠
pâniţi şi robiţi masoneriei. 

Făceau parte dm această or¬ 
ganizaţie: la Curte — din lx>ja 
mixtă < Maţi Roma» transfor- 


torentul revoluţionar. Social mată mai târziu de Rasputin in 


s'au crciat şi în Rnsia zăgazuri 
împotriva acestui torent cure 
poale până in cele din urmă. ar 
ti localizat catastrofa: pc teren 
agrar reforma dclu 1S6I şi aceia 
a lui Sfolipin din 1907; pe teren 
industrial prin înlesnirea unui 
standard mai ridicat de viaţă 
după tentativa revoluţionară din 
1909; politic prin ereim ea şi con¬ 
sultarea Dnniei. 

Ca o confirmare mişcarea re¬ 
voluţionara rusa care a dus spre 
1917, n'a nornit dela clasele de 
jos, ci aela burghezie, accin 
care, oricum, avea o situaţie pri¬ 
vilegiată. 


BURGHEZIA TRĂDì 
TOARE 


Burghezia rusii, clasa orăşe¬ 
neasca şi era intelectuala in 
deovehî, a pornit această mişca¬ 
re, nu atât prin partide care e- 
rau mimai o c «roşie* a nemul¬ 
ţumirilor, rât p: a uit insti iiiuent 
care a dominat In întregime, %er- 
vindu-i si de doctrina şi de tac¬ 
tică, şi de ere*. ,i de mijloc, prin 
francmasonerie. 

In nici o ţară din lume, nici 
chior în America — francmaso¬ 
neria nu »’u pntut instaura cu 
rădăcini mai profunde, mai nu¬ 
meroase, mai colective; nu s'n 
pnlut altoi mai inseparabil pana 
In contopire rn mistica răzvrăti¬ 
rii, cn in Rusia, 

Ezoterismul tenebre» al ners- 
tri organizaţii, misiunea ei răs¬ 
colitoare. mni potrivită plurali¬ 
tăţilor de tendinţă din fările eu 
multe neamuri, n dat spiritului 
slav. excitat de orizontul nemăr¬ 
ginit ul stepelor, intuiţia trans¬ 
cendenţii in civilizaţie, in pro¬ 
gres. 

Voiul de infiltroţic fruminn 
sonieâ iu Rusia — ca şi in restul 
Europei de altfel. — a pornit 
din Franţa, prin invaziile napo¬ 
leoniene întâi, prin «legitiiuîs- 
mult- lui Tale>rand, mai târziu, 
ca mijloc de dejucarc a politicei 
Puterilor Eiiropcnr, chiar mai 
înainte de congresul de la Viena. 
In Rusia, principală mare pu¬ 
tere de atunci, % a oprit cu deo- 
•ebire. şi a fecundat pcntrucă 
«ron jaloanele puse, şi 


«Ciornăi Claza» (cu ţinute mas¬ 
cate) Marele Duce Dimitri, Râul 
Alexaiulrovici, Contele Fricde- 
rich , Prinţul lusujxm; soţiile ma¬ 
rilor Duci — «principesele mun- 
tcnvgrcno, multe Doamne din 
anturajul Reginei. 

Din Loja «Nevski inâsli* f㬠
ceau porte, printre alte notabili¬ 
tăţi şi cinci miniştri dm Cabine¬ 
tul (joremkin in frunte cu aces¬ 
ta si cu Şerbalov. 

Din Duma erau masoni, dela 
conducătorii dreptei progresiste 
până la stânga revoluţionară: Şu- 
lughin, Purişchievicu Cer nov, a. 
poi Cicerin, Lunaciarski şi Bu- 
chann (aceştia doi din urmă ini¬ 
ţiaţi in Elveţia de Grimm şi Plat- 
ten). 

Din Partidul Social democrat 
rus — transformat apoi in Parti¬ 
dul revoluţionar — faceau parte 
nun ales nicnşevicii. Din <0lira- 
nti rra mason însuşi şeful ţutli- 
ţiei secrete. 

Şl «SFANŢUL» ERA 
MASONl 

Rasputin u fost iniţiat mason 
de Snlughin. 

S'a căutat ascensiune! inexpli¬ 
cabile u acestuia ca şi puterii 
sale «mistice* tot soiul de expli- 
caţiuni. Nu s*a dat pânn acum 
cea adevărata: masonismul sau. 
Iniţiat la Moscova; trecut apoi 
«Venerabil* lu Pctrogrnd in 
Loja mixtă n aristocraţiei; Ostra¬ 
cizând curând pe ceilalfi mas¬ 
culi reţinând femeile, creiuzâ 
«Murele Orient al Lojilor ne¬ 
gre* operând cu ncestn in apro¬ 
pierea imediata a Ţarinei 
Chefurile şi desfrâurile lui 
Rasputin rămase mnlt timp se¬ 
crete nu erou altceva decât .n- 
gapele» masonice, in teorie irni- 


lui 


Pluton. 

Masoneria rusă astfel cuprinsa 
şi întărită a pregătit revoluţia 
din 1917 — cea burgheză — pe 
mai multe planuri: pe plnnul so¬ 
cial prin formula: «Libertate, 
egalitate, fraternitate» «batarda» 
masonică; (ea a lansat lozinca: 
«vine revoluţia» leit motiv de¬ 
venit in 1916 o marca a psihozei 
colective) — pe planul «defe¬ 
tist» prin formula: «sainooprede- 
lenie» (autodeterminarea popoa¬ 
relor) unealtă periculoasa pen¬ 
tru dcsagrcgarca unui imperiu 
cu nouăzeci şi nouă de seminţii) 
pe planul trădării intereselor ru¬ 
seşti, prin spionaj. 

In Rusia lui 1916 mişunau 
spionii recrutaţi din masoni. 
DEZASTRUL FINAL 
Germanii cunoscând ca- 


lu »â nu încline pcutru admiterea 


fi 


răspunde imediat. | d-lul preşedinte ţă ^pu-w. 

I). prof. M. MANOILESCU, Nici va alame in 
uuiear nu am pomenit de d. Mod- ţluue* aceste! che* 


ei sl trobuo ou toţi! s& fie pontru 
introducerea în asigurări a «ceste! 
categorii «le munoltori. cu ntM mai 
mult cu cât lotfaa din 1988 lasă ca¬ 
lea deschisă, iar la început s'a io 
oheiat chiar o convenţie In «nost 
sens. 

D. AI* SAALOLC crede că ar 
fost mult mai bine dacă se* modifi¬ 
ca întreaga lege din 1933. 

D. I. NISTOR ministrul munoîl 
spune câ această logo făcută cu *- 
sentimentul Uniunoi muncitorilor 
din porturi îndreaptă o racilă ue»o- 
luţionati de oflţiva aut, cere deci 
votar. a care eo face fn total ou bile. 

Se \ otw»r.ft apoi mai multe proeo- 
t« de Ieri. 


După amiază 


$r<linf<j se deschide la ora i 30 tub 
preşedinţia d tul D. Ciuourranu. 

Pe banca ministeriala d-nii I. 
Nistor şi T. Moşoin. 

D. C. STOICESCU a arătat oft d. 


N. lor ga a oorot ea legea învăţă 
m&ntulul superior cu modlfioărlle 
aduse de Cameră să nu fie dleon- 
tatâ prin surprindere ci să se fixase 
o a! «numită. 


Fraudele Soc. „Lomaş <a 


D, A. PAFSESTI «l-a desvolUt 
Interpelarea d-sale asupra unor 
fraude înfăptuite de societatea fo¬ 
restieră «Lomaş» Io dauna statului 
aoetru. preclxând eâ actele cerate 
to această afacere uu I sau dat 
nlel pănă «cum «1 ded este silit eă 
se multunicasră numai pe aete luate 
dela diferiţi Inţprrontorl 

D-sa a arătat cum in anul 
1930, această societate a 
fost amendata de către 


SSFT-TtFî ?|srtjfiSr -*’ 

nic» si în mişcarea «juni- oes T* pe /•V*" 0 ' 
S.dS.7 9 ascş‘e | răcând^n^ce^ce^ 
tiune ^ i •‘«uitatul, amenda a 

In acest chip fiirnl sub. I *° st redusă 124 n,i,ioa ’ 
minata Rusia, a fost sufi- 

^itine.°câcea'dm d ri | i,nu m,ni,tnl diu , " D " n<i " * 

fie 1917 dela «cozile» de 


ne lei. 

A trebuit să vini apoi d. Argoio- 


pâine din Petroprad, pen¬ 
tru ca o zi mai târziu, fără 
vreun amestec de masse, 
Rusia să se prăvălească. 

Imitând tactica legiti- 
mismului» francez g lui 
Taleyrand, bolşevicii au 
utilizat masoneria pentru 
dejucarc» adversarilor 
lor, mai târziu, in 1920. 
Cr ci ar ea masoneriei ro¬ 
mâne» prin intermediul 
Ucrainei in acest on, a f㬠
cut carte din planul de bol 
şevizare a Europei Cen¬ 
trale. 

Vom arăta cu altă oca- 
ziunc dece acest lucru n'a 
reuşit, fapt care a deter¬ 
minat Internaţionala a IU 

ti. ' 


se Snro»oz«> <10 milioanoi 

Soc. «Lomaşn cu sediul la 
Budapesta, nu era decât o 
ramură de activitate a 
soc. Naschitz. 

La ocuparea Ardealului 
de români s’a născut in a- 
nul 1920, soc. Lomaş», 
fraudând statul, făcând o 
vindere cu acte false. 

Societatea Xanchitx o trnnHoru» j 
tonic hanurile din România, făcând 
o convenţie» cu Bauca Agrară ca 
în schimbul unei sumo do 30 mi¬ 
lioane a< casta *5 «pară ca posesoa¬ 
re a jinătatc din acţiuni. 

Mirindu-se treptat capitalul lot 
ou eontribaţia >»o<\ Naschitz din 
Budnpesla, capitalul s’u troentî j»o 
numele unui membru al eon<s!Ru- 
‘.ul dc administraţie peutru r mas»- 


D. MANOlLBSTUi «Cine l-a mo 
UL 

f). POPESCU- PAUSBŞTI; Eu 
vreau să fiu obiectiv şi nu vreau 
să spun nume proprii, fiindcă ar 
trebui să spun oă este un individ 
oare a primit 10 milioane lei fl care 
totuşi moraltenaeă 9i as/ăei ţara 
noastră 

(D. GR. FILIPJSSCU-Măturloă a 
sughiţat neo-se). 

D. M ANOILESCU: E faarU rrav. 

I). POPESCU- PsiUSEŞTl : Mu 
insistaţi fiindcă atunci ar reeşl to¬ 
tul. 

Spune mai departe cum »'au făcut 
presiuni pe lăsipă inginerul Paşoa ■ 
nu. aoela oare le făcea toate aface¬ 
rile ca «I mute pe VlAdetcu şi să se 
revină la d. Buttescu — fiindcă: td. 
Vlădescu este imposibil o ouxei noas • 
tre, p>-când d. Buncscu este foarte 
drăpuţ fi el să rămână mai departe 
ccl puţin în vederea cât durează ex¬ 
portul 

Ca să frusteze statul, se făceau bi¬ 
lanţuri false dintr'o scrisoare 
reiese clar acest lucru #1 mai reiese 
şi întrebarea «cum să aeoperim In- 
sâ ' / J0 milioane f 

D. Manoilescu răspunde 
d-lui T. Moşoiu subsecre¬ 
tar de stat, care nu ştia 
cine este «sperfarul» ce 
primit acest comision, oă 
este vorba de fiul lui N?co- 
lae Filipescu. 

D sa arată mal departe «I rolul 
pe care l-a avat «Banque de Pari» 
et de Payi Ba*» «| directorul el , 
evreul ungur Flnaly care a ficut 


gearu. Cum vă puteţi imagina oă 
mă yăndaso la d-lui. aceasta este 
altceva insă e u nu l'am pomenit. 

Atunci dec© să nu *e facă această 
anebotâ când *e vede oă aiutcmul 
ai)miuistrativ a dat cn totul greş t 
Prin urmare, aci ni rămânOm. 
Imprcslunlţe noastre să nu rămână 
lmprealnnl de nn minut f&ră nlol o 
urmare. 

Am adus o altă chustluoe mal 
intră «IcL cum a fost chestiunea 
per m |«el</r ziariştilor. Emţt pe 
punctul «ă votat! o moţiune «I n- 
rrnata chestiune şl nu a|l rcuşlL 
Aici este o chestiune mal mar?, tu 
care este vo r bs de autoritatea sta¬ 
tului român — fiindcă nu este vor. 
ba de anumiţi funcţionari coorapţl, 

— el e*te vorba şl de presiuni din 
afară care s'au făcut In mod repe¬ 
tat fu această ehestiuna. Şl atunc], 
chU bine *ă sa lămurească luern. 
vile până la capăt. 9 | Parlamentul 
ai-şl spună euvăotul său şl greu¬ 
tatea »a, intr'o chewtlune de preetl 
glu. 

Aceasta io avut de spus. 

D. D. ALIMANIŞTEANU: D-lor, 
dacă aoeostâ fraudă nu a fost încă 
descoperită de ministerul de Kinss 
ţe el poale să fie InvioQit de lipsă 
d« vigilenţă, dar nu suspectat 

D. prof M. MANOILESCU: 
Dar cure este motivul să oi opu¬ 
neţi ca s& fie o anchetă parla¬ 
mentari? De ce si opuneţi la «- 
ceasta, nu înţelegem noi , mai a Ies 
ci nu ni Drioeşte pe dos., ti pri¬ 
veşte pe alţii! 

D. T. MOŞOIU: Dvt. aţi pus gu¬ 
vernul. reprezentat de oolegul meu 
Alluiăniştoanu. in această dilemă: 
dacă o anchetă începe, guvernarea 
s’a terminat, fără ca această anche¬ 
tă »fc fie terminată, mai osia efica 
oe această Anchetă ndmioistrAtival 
D. prof. M. MANOILESCU: 0 să 
vă răspund îndată. Cer cuvântul. 

D. dr D. GIUOURBANU. pre*w 
dintele promite că această chestiu¬ 
ne v'a f| trimisă în seoţinni «1 v*s 
fi admisă In «edinţă, 

D. PROF. M. MANOILESCU. 
Domnilor senatori, avem cuvântul 


Domnilor, »m oornl 
- râ,pnn4 ,1 «W«l ...l-f»« r - 
v .in.i>- . 


;z‘u o,—.. 


ti 


perfectă intre cele două and» ta. 
f|« ancheta administrativă, '»© »»* 
cheta parlamentară, a *P a * '**• 
prezintă aceleaş riscuri. 

1). ministru nare dreptate. O au- 
cheU administrativă riscă i* î»- 
moţească. p« căod o anchetă par- 
lamentară poate fi continuată «• 
un nit ritm. din cauza Interesului 
membrilor pnrlnrmiululul «I a do» 
rlnţel lor *A ajungă la un remltaL 
Ia al doilea rănd. chior dacă *'•* 
ajunge ca ancheta parlamentai^ 
sa nu poată depune un raport iu ă- 
ceastâ privinţă înainte de diaulva- 
rea parlamentului, totuşi autorii», 
tea lucrurilor constatate Intr’o an¬ 
chetă parlamentară este alta decăt 
a celor constatate pe calea nuci mo¬ 
chete administrative. 

Domnule ministru, ne faceţi si 
.edem eă dv. membrii partidului 
Liberal Partidul naţional ţârăueso 
şl celelalte partide pe ear* 1« pre¬ 
gătiţi Pentru succesiune, aranjaţi 
împreună luerurllo într^ui» enumll 
fel. (Protestări, Întreruperi p« băo. 
cil® majorităţii, sgomot). 

D. Alimănişteanu n'a ficat *- 
censUi obiecţiuno, decât din grijă 
de s păstra Administraţiei publine 
bruma de autoritate şi de oredit pe 
care o mai ara. 

D. PROF. MANOILESCU: Sj* 
vâxnl oare este autoritatea ei. duPl 
laterpelarca d-lu! Piuşeştl. 

{Şe-iinţa *’a ridicat apoi la ora 7JA 


fuei. 
«Ir 4- 
• (* 


4t«S 

>le 
ivi ■ 


să 

tL 


ŞEDINŢA DE NOAPTE 

Şedinţa s’a deschi» hj ora 9 Jă tul 
■prcfidmtia d-lul C. .dlimdntffc/ruii. 

Pe banca ministerială d-nil 
Ier Pop. M. Segură. M. Djuvara «1 
l). .■tUmdniţfcanu. 

D. GAFENCU luând oavântnl la 
■ nmar a protestat împotriva insi¬ 
nuărilor ce s’au adrwat d-lui V. 
Madgearu. 

S’a votat apoi o noul cotidian! 
ploae de proecte printre care «i le¬ 
gea învăţământului primar. 


CAMERâ 


Şedinţele dela 19 Hârtie 1937 

Mei fac comunicări d-nii V. Mud- 
gearu. aducând acuzaţii d-lui Val ar 
Fop, L MoJ rea au. Aure! Moreria G. 
Ci ol ac. N. Flobu. «te. 

Se intră In onliocu dc z», volândo-m 
pe rând bugetele depsrtainentclo* 

D. N. C POPESCU subliniază m«Ja 
auoinaJu cu dâinucsc iu peimiouărila 
ofiţerilor iuvshaL 


Şedinţa de dimiuca|ă se deschide la 
ora 10. sub prejideuţia «l-lai N- N. Să- 
veanu. pc banca miuitteriall afl.lndu- 
vc d. dr. Costincscu. 

După oe fac euraonicări d-oii B«d>u, 
dr. Hasnaş C. C Giuroacn. J. l*n- 
culescu aduce acuzaţiuni d-lui Titcanu 
care ar fi încasat 10 milioane dela mi¬ 
nisterul de externe penlna agenţia de 
presă «Teica*. 

Şedinţa de după amiază 


presiuni pe lângă guvernul român 


St deschide la ora 4 J. a., pe banca 
mtntsterialâ fiind d. Vaier Pop . 

D. WBOSTW rispunde acvraţiilor 
1 d-lut V. Mad^eans, arilĂiut el d-sa nici 


ra u o Q w dea cura manoporilc 


\ nu este ruda cu d. Vaier Pop şl nici n‘a 


să ceara şi sii obţină apoi, ^ faptul «â c>te numai capiial 

disnlvarca masoneriei ru- «trăiri - deci Soc. I^maş este nu- 


guvernul ce cerea prcclsorea 
tulul acestei societăţi. 

«Aceasta ca să ştiţi clue coman¬ 
dă guvernului român şl cloe a 


fost Introdus de acesta fn ministc'ul In- 


seşti. 


SEVER CARP 


In Aprilie se împ inesc 

2 ani dela infiint rea „Fronhhni Românesc 


Ax«>arâ a avut loc la restaurantul 
«Splendid Parc» o conafâtul r e a 
fruntaşilor «Frontului Românesc*. 

Au participat la această ron«fi- 
tulr© d-oll D. tt. InanJleocu. O. Au- 
gclescu. Volcu Nlţaaeu. I. Or. Pe 
rlcţrauu. V. IMJaa, Sever Dan, N. 
tipaa dr Jerbcauu. P. Dragomlrvacu, Gc«ir. 


Grosz, escrocul - tanc 




'Continuare din pagina l«ai 

I oporui tyi fu uremie o yiaţu u-, dintr'iu» punoplicuiu. t sud vor 
parle, îr» cadrul uormclor >alc « lujunţe cu totuj indiferente bru- 
licc aulcuare, mr faptul ca .*<i| lp|e ac«ţ»toa amorale fi înotate 


poale izola aatfcj, ne ilovedcjlc 
ă&nulateu lui spirituulu, puterea 
lui bărbăteaaciî dc u-j» im pirat 
deelraul. 

Alaiuri de aceaştu realitate tv- 
busli «i iudi»cutabi)u, boţi» iu- 
Beo-magbiari, impix-ună cu pu¬ 
trezii politiciuui crcco-bulgarj, 
ffi întind Maistru! lor dauţ de 
apret re. Ln îuceput c» au stăruit 
indignare ţi revoltă, mai apoi mi¬ 
lă. în sfârşii o simplii curiozitate 
aceia? curiozitate pa ca- 


|de a tur* vot Înceta cufotaU 

fapt dc a mai exista. 

Deaîgur ca foate coaaideratiu- 
■ile acestea uu-i pol irapicdcia 
ju- judecători de a gratifica cu 
câţiva uni de puşcărie pe cele¬ 
brul liure. 

Căci — la dracul — au mj bie- 

I ii pu^cărlufi de duzină dreptul 
a mângâierea de a prenumăra 
printre dânşii, personali taţi dc 
anvefpun europeană, om roci eu 
dimensiuni fi aparenţe de (ane 


traoeoc monştri» de ceară sovietic î Nlcilo» Bogdan 


g«»**cu-Bârlad, ŞtofâDearu-Goleeaiiu. 
Mmlrroou, Adain Ionr«eu. Samoll. 
Lora Brârt7ă, «te. 

Diaeuţill© sau purtat aaupra arii- 
vitoţil ol «florale lo v©d©r«a apro¬ 
piatelor alegri’t eomiinale şi Judo- 
(cor. 

In Aprilie tor. Implioiodu-se î 
ani d« rând a luat fiinţă «Frontul 
Ri.unânrtr , — tot In areaslâ ronafă- 
tnirr, — a'a botârâl să »« ţla cu pri¬ 
lejul a cetei aniversări ma»1 adu 
nări In toată ţar». 

Be va da sărbătoririi un cadru Im' 
punitor, ln toate capitalele de Judeţ 
fiind prezenţi toţii şefii de organJ 
zaţil «1 parlamentarii raidlsN. 

Pentru d. primar 
al seci. Galben 

Calaţcnii Parcului Prracipole Ca- 
rol. ruagâ pe d. primar «â anebetoae 
ciuo m lat dispoxipiini ca trotuar» 
le Parcului aâ fie pavat» numai pe 
anumite porţiuni. 

« t «Lgrudunt pe care-1 ofe¬ 
ră Parcul p iu dfi mlaşieni «{ gropi, 
compromite întreaga operg edilitară 
cu care caută să se fâlcaaoi d. pri¬ 
mar. 


mai o copir fldrlâ a so«u din Bu¬ 
dapesta de unde dealtfel primeşte 
toate directivele. 

D na a arătat nun incmitinon a 
coastă societate s’a austras dela o- 
»»| hligaţiilr fiscale e«* dtN'urg «lin 
transueţiilo efectUAia 
A arata! *pol. rom directorul 
vămi! Ilalmei car» «a Îndrăznit» 
facă dificultăţi societăţii a foat 
schimbat — lată deci rom a plătit 
de s c onip un funcţionar cinstit ce 
voit *â-$l fără datoria. 


dustrtei, unde a fost gislt de actualul 
ministru al industriei. Spune ei a fJcuf 
reclamai ie la parchet impotrloa socie¬ 
tăţii sSocintern*. pentruci l-a folosit 


împiedecat statul »i*şl facă datoria I numele firi • nora asentimentul său. 
acolo unde trebuie să şl-o facă. D. VALEBIU POP. pua In raaaă 

D. PAUSEŞT1 în expunerea <*♦ comunicam de dimineaţă * d.lul 
d sale core apoi instituirea uoel Madgearo, îl răspunde arâtăud că 
anchete» parlamentare fi oonfisca 
rea apoi * bunurilor coastei aooio- 


tăţi in folosul statului. 

I>. ALIMANISTEANU BubamTO- 
tar de stat la ministerul de Finan¬ 
ţe îşi ia obligaţiunea de a face o 
anchetă amănunţită şi foarte seve¬ 
ră enb supravegherea d-salo. 


Discursul d-lui prof. M. Manoilescu 


D. prof. M. MANOILESCU: Dom 
nule preşedinte, domnilor senatori, 
rheatiunrii pre/lntâ o foarte mare 
seriozitate. Dela iori»pu| v g «pu n eă 
ln conformitate c n asenlinicntiil 
manifestat de întregul Senat, eu 
cer am beta parlamentara «1 iată 
decc : cele ee n» an fost expuse, fără 
a face măcâr uz de talentul «au, de 
d. Pauşeşti, bazaandu.se numai pe 
fapte şl pe documeute. dovedesc că 
tot rnajul uoatra hlureeratie uo a 
funcţionat ruin trehue in această 
chestiune. 

D. euhnecrvUr de Stat del* Fi¬ 
nanţe. iţi ia angajamentul să con¬ 
ducă d-sa personal ancheta. Nu *Sto 
ulrianul dintre uol care aă no alhâ 
cfa mal mar© încredere «I in d. aub 
secretar de Stat dela Finanţe, |t in 
d. ministre titular al acestui depar¬ 
tament, dar un despre aceasta Nta 
vorba. 


Ha facem o Ipoteză, să fa«.*ent Ipo¬ 
teză că aceste cercetări încep, insă 

— pcntrucă mersul lor nn depinde 
numai dc d. subsecretar de Stat 9i 
blumurile au u mulţime de * dede¬ 
subturi pentru a Întârzia lucrările 

— aceste cercetări întârzie şi elo. 
9e ajunge astfel la sorocul de 4 ani 
al guvernului, şl puato ca spre ne¬ 
norocirea acestei ţ*rl. guvernul uu 
iţi rcinnrşte mandatul pe iura 4 


ţ această comunicare este plina de 
insiuuatlunl «I IncxVtlUţi care «• 
întorc asupra celui* care lc-* f㬠
cut 

Aruncând o privire asupra reaal- 
ţaţelor comerţului nostru exterior 
din anii ferleRI al dictaturii eco- 
nuntire a d lui Madgearo, constată 
dela prima vedere, că o Unls pnter. 
nic desceudentiş încetul eu ln f s* 
tul. dar in mod sigur, as doze* la 
o situaţie dexastruosaă In apropie¬ 
rea tot mal mnlt a color două 
curbe de Import şl export, «-are la 
un moment dat ameninţau aă mo au* 


prapunâ. ca astfel comerţul exte¬ 
rior aţ României să rămână, îu loc 
de excedentar, cum eram obişnuiţi 
întotdeauna, să rămână deficitar. 

In eoutlnuare d-«a arată unele 
aeuxatlonl ce l-au fost adnac d-lui 
Matlg«a r n de către iuginerul Lo- 
pan. fost director general al socie¬ 
tăţii Cop şa mică şi Cuglr şl prie¬ 
ten Intim al d-lul lullu Mania. 

la replică, d. UADCLMIU hccn#<F^. 
>4 se apere fără nexultal favorabil Pen¬ 
tru d-sa. 

Se depun o «sJti» serte de proecte 
de lc*i şi se votează sitele din crle de¬ 
puse. 

Apoi. »r «a ln discuţie proiectul de 
loje pentru modificarea uoor articole 
din legoa minelor. 

Aduc critici, aoeslui proiect de lega. 
d-nii Coa*tautinr»cu-Bordeiu ş* ▼. 
Madgearu. căror» le r&«fPUQtU d. Vui 
Pop. La urmi legea «e voteaxă In to¬ 
tal ca bile 

Urmează votarea «taoă* a *Ror pro¬ 
iecte de lefi, diipl care *e U to discu¬ 
ţie şt votează ntelo bufete pe depar¬ 
tamente. 

Şedinţa se ridică k ora 1 1 noaptea. 


Un nou mare proces 
în Rusia Sovietică 


MOSCOVA 20 tBadorh — Corei- 
( ponjeutul agen|i«i fieutet anunţă: 
uni. Atunci riscăm nn lucru, riscăm j yo a i doilea mare proces de sa¬ 
ca **h viuâ aâ eomplcctrza ancjicu botare a intereselor statului va li ţu- 
începută de <L inhaccCrlar de Stat . ia cerând de trtbunaltd dm No 

Alimăneştcanu, noul dintre mlniş- , o.ihtrsK. 

trii care este vinovat de a R «n»* S'aut trlmi;» (udccato 7 pretinzi 
reducerii*» acelea şcandaloaae pe partizani ai lai TroLdd, pentru lap 


oare ni le-a arătat d. PAuţeştl. 

Aci vreţi aă ajaugeţir Dece vă fe 
rlţi de lumină T 

D. 1UE PAWAULEA: Voi adu¬ 
ce aooato luorari la cunoştinţa d-lal 


tul de • H pus to cale InceoJerea 
unei $coU Io care In ziua de 3 Fe¬ 
bruarie a. c. şl au găsit moartea 
numeroşi copii 

printre acuzaţi ftgaeazâ d-nli Ro- 


ce M(-«j»«J tuvuuu Mk -- - - - . “ . , 1 .« 

Madgearu. ti vă asigur oă d^a v* ramzhla, preşedintele TtastnTul dl 


dzriior. Khomdk, gerOofal Bâadi de 
Ecouoml, rtarltouov constructorul 
şcoaiei şl alţL- 

Cei trimişi in ^idecatt vor ft acu¬ 
zaţi de aci l ate contra revol ţouara, 
fiindcă au constraât şcoala iu condiţii 
rele, pentm a tale-mi incendierea el 
Deasemeni sunt scuzaţi ok nu au cons 
trăit scări de salvare >1 că au aşeazl 
sobele ta apropierea grinzilor de lemn, 
provocând astfel cn voinţă un de 
zastru care »e rohănge asupra au¬ 
torităţii sovietice. 



































































buna vestiri 


js discursul d-lui Mircea Cancicov, ministrul finanţelor, la buget 

/ * k ă.M . . ^ ^ ^ " 


Î 


Dtscafui Io buget, p* 


cur* put-ii I ur miri t-o partida] naţkmal-(ibcroJ 


cu vedemt * to/usi cri m i > ^ rin P r,, »»»tarp» o. lor patru bogota 

Uf dr n a<la — „• a- bunpri- I dala 1984 «I până **1, n B coroapon- 

dln **■ mu .. __ ef .^ r ^T Unf ^ intereselor tării Întrucât nu *'a 


epvne — situaţia r*a 

« o flnanfrlor pmtAlCv *i a rron* 


preocupat do problema ardenta, oo 

miri najiymti. -'— w tr *^ uia "* ,io **^ 1 * 4* oâr#*tanlr 

r, ^ , • guvsrnăril noastre acum o la turn 

Z/oocrw redăm aproafit ta Inlr* rcrirwJLrii ©couomJoa 

«Z ZZZf f'“‘ *•**• l>. Ml! Olxanx^u «-.bl 

ntA t l. u r ** 4>cumrnt ' El*fn> do fi d-a* fn acela* sen* o* proeetnl 
. , ***“?*• aţinute tar con. norata do buget nocUjoaaA ou totul 
* **r ,f* prrt ,,rfrr ’ ? ' te*' c^ri/tca/r latura ooouomlcâ «i din acoal punot 
- d*,făşema Hifoaori Po«/tal[de vodnre doclarâ e* nu -1 poate 
ptioii. 


IV 


bugetare, 

Domnule preşedinte. domnilor do- 
P«tati. I a ospăţul aoestai discuţii 
Bmertt I*> ti» «6 aduc moltumirilo 
tteîfl tuturor domailor deputaţi, 
cari. prezentând observaţiile lor, au 
fAoot o critica serioasă şi. po cât 


D. deputat Madfnoru oondauuiA 
ililruMfn politică pe cart» am du»-o 
fi a aTârţit prin a conchid»* ci poli- 
Uoa financiar* urmărită prin Pro 
t**nUir»n acmior patru bofde do 
către guvorpul nostru. a pnui»rruat 


VOCI, po bănci la mojoritătih An -1 oo mandat. cAoi aunt vn vlnovol că j mică. no-atl declarai numai bana- I Merelor nnlr*p*rfJf$ alune): 3 ml- 


J 

A. I 

rt » 

iuti 


bau 

tdH 
pevi 
inel 
fi t 
Du 
tu» 
tim 
raft 
a a 
r a 

act 

cal 


ţionaht * poporului «i a atatului ro¬ 
mă n. 


Posibil, obiectivă l* prooctul do bn ! ţ ATa f/ ameninţă, dacă uiaj nonti 
Mo; o. an> prezentat Adunării. J anăn, «a ramănrru la guvern. ai 
In răspunsul or voi da iu apăra-f »tArpe*t*oA puteroa do roxistantâ ua 
roo acestui proocL tin aă iao o mon 
Un*'r«J specială asupra onticilor pro- 
contate in num ele partidului naţie 
nai ţărănesc do către domnii Viraţi 
Modgvsru «î Alikai) OhoJmogoanu. 

Dnniaoalor, dofi au plecat dcla an 
ptiu* t do voderp d»*osobit sau. dofi 
•o « 'aminat procotol d« bufei sub 
doau i'-Poct^ <inniM»bitc. sau intăJ 
nil în formulare* onticilor atunci 
eănd an considerat că prooctul nos¬ 
tru do hmret nu corespunde nccoai 
UUilor do astăzi ala ţării. 

P. JMadjrcaru eocotcfto oă no ou- 
mai acest pro*ot do budă-«*t, dar în¬ 
treaga politică finarxdară. p* care a 


Problema aaticl pusă, doschtdo 
luptă de principii, do ideologie, a- 
tăt tu oo priveşte oonoepţia. oAt fi 
In oo privefte rosultatalo obţinuto. 

Declar oă. fiind solidar ou toată 
opera de redrnsa.ro financiară, 
oare sa angajat partidul naţional 
liberal fn Nomubrie 1988. primesc 
oritleilo aoa cum s au forniulat, as 
linşând discuţia dala proeotuJ do 
buget In cur* la Întreaga politică fi 
nnnoiară po care am lnlţiat-o fi fn 
fâptnlt-o dela LPS? f| până azi. 


cii 

m 

r. 

•#— 
d4 
* 

Cf 


Ce critici s’au adus: Lipsa de 
„tehnicitate" 


fine! 

IX M CANCICOV 
cost ptisagiu. pontra a no puno In 
loptă ou Lljra Naţiunilor, oi pt*i»tru 
a dovedi, ca aă iotroKuinţos cuvin¬ 
tele eu caro d. Jdadgea.ru u orezul oă 
poate faoo o critică proeotuloi nos¬ 
tru do buget, ipocrizia d-eale, 

VOCJ dope bănoUo majoritătH> 
Foarte bina. 

D. MIRCEA CANCICOV. minis¬ 
trul finanţelor. Cumf Ne rrltlraţl 
pe noi astăzi, ea dacă am făcut fără 
terbnlcJtatn, un buget echilibrat «au 
eu cicedeul znJe sau fără excedent 
numai echlIIbraL nan făcut nl- 
mlrf Că cec are trebuia aă fie 'Inta 
guvernării noawtrc era planul »dc 
înzestrare economică» a ţârii, când 
atunci tţl dovedesc in ce atare do 
deprimare, de descurajare «] do «!ch- 
uâdejde te găocai d-to tu toamna, 
iu eare partidul naţional liberal a 
luat răspunderea «redresării finan¬ 
ciare» a ţării. (Vil aplauze pe băn¬ 
cile majorităţii. Strigăte de bravo). 

1). Madţgearu l$J permitea să con¬ 
funde siguranţa perpetuităţii sale 
pe scaunul dela finanţe eu existenţa 
ţări! fl si spună eă dară va trebui 
plece dela finanţe din lipsă de 
asistenţă financiară ae va prâbnţl 
neamul românesc 
A! Dacă aceasta era credinţa dv, 
atunci dcce consideraţi că noi tra¬ 
buc sâ ne ocupăm de altceva fl eâ 
nul treboe să pr#tentăm planuri da 
Înzestrare înainte de a fl căutat al 
scoatem din eon valcarenţă corpul 

alăblt al tării de experlnţeJe dv. na- 


j as» fl săvărfit abateri «lela 
Nu iun citit a- tanhumităţii, 04 » •* fao «ă apară un 
exoedeut, ea «i ou ni oxecdrnt©!o ar 
fi aofioiant oa oinava *i >e dorească 
ea «A le poatfl prezenta opiniei pu- 
Mica. 

Redre&urea economică 

Toate plăţile U al. materiale «I 
peraouale fl încă mi-c teamă s'o 
«pun, flldcâ ştiţi : banii ntăngători- 
•**r pe măoa cbeltnltarllor. I 
Ml-r teamă ea «â spun dlspnnlhl- 
lltâţllr trezoreriei pe care Ie avem 


flclaril a cea ţel cod june duri. nn auto- 
| rit care su eonlrlbuU prin munca lor 
prevăzătoare aA fie posibil in trei 
ani caeace tn ItH când dv. mergeatl 
la Liga Naţiunilor, credeaţi că arc să 
vi conatrâuaă la o viată da priva¬ 
ţiuni fl de mătănii timp de It an! 

Refacerea dromur lor 

Ni s‘« ară fa* că du am fâen» *zlmk- 
pcrHm deimiuri. hui voi permit, ce U 
uu intru Io capitole mici, M ch«< 
după datele cootabilitA(H publice cot», 
liv. ne »*a dat pentru diferitei* 


Prim» ontică oare u t »'» adu» dej blouia or* redrosuro* financiari 
d. Msdfvaru. a fa»t că, fiind Upajţi | «ub forma asigurării ecbilibrurDor pe băncile maojrităţii). 
de LehnioltaU). «ram oondamnaţil bugelarof (Aplauze pe băncile ma Cu sufletul, cu braţele fl cu miu- 
DnOcipiaJ să nu rcofim in opera horităţuh j ^ nuMtri , am .tApAnlt momeuteî. 

M . I oa d. Gholruageaau . lo«t L rari nu le-aţl potnl stăpâni fl am 

No ftiu dacă d. Madgtaru impar-1 de acord ou «1. Alcdgcoru prin a biruit 
tăfefte punctul de vedere «J lui | susţine că principala problema, caro 
Kâmy de Gourmont egro a fixat. *1 ara în căderea guvernelor noastre 
tât do elocvent legea eonstanţoi in-' ara redresarea oconomioă. 
telectualc, care preaupano ci există Voi citi oare urau părerile d-iui 


Ineă neangajate. Iu-» un lucru e»f aompartlmtt of« vteţu dc «tal In o- 
«*ri: că n*am »â mă scuz d« nlmlc.!^^ <u< lnrr*tra«*. dri* bugctrl,. ordl- 
nJcl personal, nici pontra partidul* nare dv pvs»c RO rniliorUc anuol arcuri 
nostru; eeoaec am făcut este vizibil J |»-*u admi&istmt d-lor. 

D Modera ni ma făcut «teot In Dc- 
>*■ IUTA. oă unerliat dirp* sărb㬠
tori v« ftduop aci o (oblă neagră, pe cai* 
<x» ieri* anumite- cifra, care să uo ron- 
fuade Am aşteptat I 
D. ¥. MAlXiEAftUr Am adus U 
discursul cu privire echilibrul bu¬ 
getar 

I) M. CANCICX)V: Şi «ram aţtrptăm 
«no acrea dv sărbătoorv oaţionaiă. 
cărad partidul nostru ar fl f«d «ioredit 
In carenţa din punctul dc vodvrv «I 
fotiuidi fin oa dare. Aci. In iariola 
Parlamentul ol, umblam io mine tu per¬ 
manentă, ca an om prevenit dc atac, 
această ccrti/hare a contabilităţii, 
armă dc apărare care. veţi endes acum 
oăt dv vătămătoare poate fi peniro *- 
cel ce ladrâzacsc aă conUelv cifrelv. 

Mal fntăl ani constatat cu regret c* i 
persoane de specialitate — nu *orbc»r 

dr data aceasta de d. Motlgvaro _ «ari 

oft pot si abordeze o chestiune. 
°**rr iot 4 TO*e«/A categoria sociali, pc 
care âu onoarea să o rrpreti-»tv. ar UTCă 
la tribuna Parlamentului fără să cu- 



OANCIOOV 


HarJe 4 59 milioane, dirvrte pr'to¬ 
nal ti milioane \ cheli urli dr mate¬ 
rialei 305.000.000~ 

Im primul nostru buget 1034 — 35, 
bugetul acela da mizeria, bugetul 
acria comprimai dinlr'o dat 1 cu 1 
miliarde, am dai pentru muieri al: 
447 milioane, in 1935—36, 500 mi- 
Uoane, tn 1936—37, 5 27 milioane 
E votaţi a rtte următoarea: când 
am venii la guvern am gliil bu 
getul 3. duraţi ei Naţionale fuzionat 
cu Cultele: 3 miliarde SOI milioane. 
L-am urca! In primul an, prin . frân¬ 
gerea de pe drumuri a acelei ar¬ 
mate a absolvenţilor, tnvjpilorl cari 


%* tn'rgimerUăve In rohorud* urelora 
cari, indi/torni ta *<* etluavi ar n 
mers, revendicau pâine 5 / dr*pţ„r 
* trâl tn (ara aceasta f aplauze f * 
btadio majorităţii); de/u i miliarde 
800 milioane, U am ridicai lotr /iai 
In vrlmu! e» de guvern*c* ace,., „' 
tât de greu, la 4 miliarde 227 m ,U 
aane; ti l-am sporit, tn 1935— 
la 4 miliarde 375 mUloane, dl n ' ’ 
la material 621 milioane: tn 193 , 
37, 4 miliarde 658 milioane- l ' 
urcat deci In 3 ani dela 3 miliard* 
ŞOn milioane, la 4 miliarde 660 
Uoane, dintre care material 500 mi 
Uoane, date pentru 1nlreţlaer, a ‘ 
Ulor >/ terminarea celor început* 


In cotei© bursei. In «flele când ae 

norocite, cari l-an fâenl sâ-fl piardă vJilaniă la plată pensionarii fl fune- , IO „ Ii>UIin WfMimilill „ 

.rU**’ ^IritătS ) 1 * 1 (Al>UOW5 t,oniiril - Jn PteU dc materiale fi tu o**** fondul probleruri. In care vor 
ne băncile inaolriiâtli). f apt ul pe care n'a«l Idrăxnlt să-l con'a lunimv^c ,»c alpi fl no acuxe pe 

tastat! 1 eă «viată o rrprltă eeono- aoL 


1 nc nivel de plutire a IntelocluaJitfl. 
* ţii a mano, care trebue ti ajungă 

tel Im anumite rezultate intr onxno- 
manl daL fie oă procode ou tehniel. 
tete fio oi prooede fără tehnicitate. 

7'ehnidlatan Inlosnofto efortul oo- 
tei oare «r 0 furiclrca aă o posede. 

Din arest punct do voderc mă dos 
part de părerea d-iui hf&dguaru, oă 
daci ar 00 cioata cuiva tehnicitatea. 
•rca*ta cate oondajmnată afl nu 
hucccAseA. 

re cred o* lipsa de tehnicitate. 
f> “» <ăgii de constau (A inteJec- 
■ 2 uahL nu Interzice reufita. inoarcă 
numai răspunderea prin mărirua 
greutăţilor fi a difloultaţilor In 
drumul ooJoi iipdl da tehnkitalg 
Ineă. cu aau fără tehnicitate, dru 
mul Parcurs pânfi la capăt pune in 
si ta» ţi» ^ uoei oari ao ur- 
Ou«t un tel fi rezultatul nu $0 poa¬ 
te contoata. odată ce l-ai obţinut 
Pcnirucă lipsite tehnici tatua. O 
•ti apune dv. dană Lindbcrg » r con¬ 
testa Iul Criatofor Colninb dowoopt- 
nrea Arourioel fiindcă «cv»ta ou « 
nnvigat ©o busola la bord. 

Cu, »au ffirt tehnicitate, ce. ace 
lnteraaeaaă *te rezultatul obţinut 
Dio aoe«( punct de vedere *â Vo - 
««m c.*i r v sunt rezultatele obţinute 
prin politica financiară, cer© a fost 
inaugurata de primul guvern prezi¬ 
dat de in veci regretatul L 0. Duca. 
pAnb la ao©a,tă nlUroă formnţinne 
«jwixtoaumtală. prezidată de d. 
Ghoorghc Tâtaroscu. 

Dar, mai înainte de n vcetea re- 
zultatelc, wte noc* w ^ u.. Jntre- 
băm Oare wa problema ardenlâ ce 
•fidaa in sarcina guvernării aK \ lo . 
ttal-Hb©rate Începută In Kownbrte 


lor noţt* 


1MB. 

A<<maut problam* con»u»ta 1 
te o redrenare eronoiuică. «n pro- 


Uadgcaru Ia prexantarea bugctolui 
din 1 PKI «i apoi l a prezentarea logti 
Pentru obliuoroa a»iateuţ«i finan 1 
oiaro a Ligii Naţiunilor, o* «A vo- 
dom oam considera problema în vo 
r « anului im d. MaUgcom fi dacă 
oro o problemă foarte grea oar© ae 
punea pentru ori o© guvern, oare 
fl avut nisp un dorea doatlnolor ţă 
rii acesteia in toamna lol litâS. 

Discuţia dota buget din 1908 h t«r- 
miuat-o d. Madge&ru ou următoa¬ 
rea declaraţie : 

*Lupta vom oaetipo-o prin roeit- 
tenta noastră, prin capacitatea noa- 
etfd dr adaptare, care este infinită, 
penlrucA suntem o fard apricold fi 
pentruod ţăranul ca ţi burghegui 
POaU eă-ţl restrângă consumaţia. 

Să ţtim să rvTksldm. Prin urmare 
P? frontul extern, vom birui, dar 
nu putem să tiflm cu mâinii, incru- 
ciţatc. nici pc frontuţ intern. Avem 
defecte tn o? ga nisa ţin noarlră de 
stat- Sd le rreunocnu m Să inretam 
Cu defetismul de toate categoriile . 
Astâzi nu «tlf admită văicăreala 
unui popor In fufa sarcinilor fis¬ 
cale ». Aţa Vorbea d. ifadgearu ţi a- 
vra dreptate . 

Problema bugetară care pudmi 
guvernului, cu un caracter de iue- 
xorubii. in primăvara anului 1933 . 
orn cu trecere» pe planul al 2 le a a 
problemei twonomicc. de redresare 
generală a conomici ţfLroi - PU r fi 
aimplu redri^area fi lianei oră. 

Această (htrere ora ©xprimatA )a 
•usUorrea bugetului din Aprilie 
JSS3. dar după o lună «j jumătate d 
Matigenrij * 0 văzut. - n'afi zice în 
«iriittai, Cg să nu d«u nici o califi¬ 
care. — «a văzut in neooaitatea do 


Deficitele feti< 3 otel 
onal-ţărănisie 

Dar domnilor, ştiţi dc. Ut cât sau 
ridicat deficitele Insei laic ala celor 
cinci ani dc experienţa tehnică na- 
ţionol-ţdrănistdl Contabilitatea pu 
Olicd a stalului im t spune 20 mi- 
liard*. D. Mudgcarv pretind»* od 
sunt numui 16 miliarda. Nom «d- 
tac miserii pe o olfră aţa da nucă, 
am s'o primesc. 20 sau 16, Imi esls 
indiferent pentru problema care o 
discut acum. 

Dar când aceste de/icitof La 
bugete aceste deficitef Toate dc 
peste 20 miliarde , Si dumnealor mai 
au curajul să ne acvsc pe noi că am 
sleit tara, că om pauperizat, ţara. 
când împlinim toate nevoile apara¬ 
tului de stat ţi al înzestrări naţio¬ 
nale numai (n anul viitor cu V mi¬ 
liarde. Uu In anii ceilalţi începând 
dsla 20 până la 24 miliardei 
Dar aceste deficite credeţi dc. cA 
au fost deficite financiare, care nu¬ 
mai se Iwrrjrfsfrrrtzd ţi nu te con¬ 
sumă f 

Ajtoi, domtuile lor au întrebuin¬ 
ţat. jtentru a pute a să acopere de¬ 
ficitele^ exŢxdientc de S3 miliarde, 
expediente in care nu sau dat Îna¬ 
poi cu ttxxtd tehnicitatea, dela ope¬ 
raţiuni de acelra care , dară le-ar fi 
săvârşit un Comerciant, decrucau e- 


Sănătatea publică 


Ni ac spuue ac săi făcut pentru să- 
©Atâtea publică’ D-lo. d-le minhtru oj 
finanţelor, «porcfti bugetul anul a ev* ta 
cu 2 *».orw«o la veuJfviri fl la cbcl- 
turii fajfl dv buvrtul aoului trecut C« 
al dat pentru «finâtatef Ai diri 110 mi¬ 
lioane din cari au mers 80 milioane la 
fuocjicman. 

Atei tnlit tr r hu t si faem o declara¬ 
ţie: lAtmea nu cunoaşte exact tacrlfi- 
atile pc care l t face statul, strac rum 
osie. pentru «ină/j/aa publici. Toţi dc- 
rhtd bugetul mintsţeruiul Sinătatli şl 
spun ci acolo o cifră 60»-300-90a mili¬ 
oane lei reprezintă personalul ţi apoi 
«pun pentru rhinkibarea. o ruţin* a 
Icter, daţi IncA m do mWoan*. Est» 
birt' «ă U cunoască ©tisfă care cric sa¬ 
crificiul real pe curs 1/ facem pentru 
Unitatea publică. Cheltueltls pentru s㬠
nătatea publică nu se găsesc numai tn 
romi#rttmentnl napectio dc la minis¬ 
terul Sănătăţii, u găsesc şi la armată 
fiindcă do, ştiţi că primul contact obli¬ 
gatoriu cu medicul a tăi in ce priovfte 
maladiile, care pol fi ta tu'nlnâ. cil şi 
/orele ereditar,, le lo flAeăhl dela ţară, 
afund când tst fac « serviciul militar 
Şi pentru anuali' ţi pentru scre/t-fu/ 
militar al armatei sunt cheUueti tm- 
portanfe. La care te adaogg acele dela 
asigurări sociale, dela casta sărătăfti, 
dela casa muncii cfr. *(r 
Dor, tntât şl intâ', am ti oă spun căi 
t+ dâd,o tn total de eilr 9 domniile lor 
Pentru sănătatea publică tn bugetele 
concepute cu tehnicitate, cu mn'loaca 
' bugetare enorme, tn bugete car, ţre- 


gisim un tolnl d, 1.690.MO400 lei laie 
de{a mult, fiindcă este de două ori mai 
nnilt decât ştia publicul tn gpner, ci 
face sacrificii Sfatul pcnlru sănătatea 
Publică . 

In 1931, au dat d-lor U97.000.900 let; 
tn 1932—33. p, 15 luni, g«u dat I mi¬ 
liard J39DOOMO Ui; Iar tn 1933-34, bu¬ 
get al d-hu iladgearu, fa n dat I mi¬ 
liard 5 93 000.000 let 

Şl atunci, noi epigonii, noi pigmeii, 
noi care oenUn să facem bugetele tu Air 
din. mâinile viguroase aU domnului 
Mod geam. du Pi ce •* întors din vizită 
dela d, Cermain Martm. prevedem în 
primul buget 1934-1933 bugetul acela 
de ^.000400,000 lei, pe care l-a făcut 
ministrul de fir,uni, atunci pentru 

sănătatea publică / mihani âJtăoojeO 
let fin si aduc o Indrcpfâjiiâ repara- 
ţlune, d-lui Victor Slăvescu, al cărui 
nume eUe perpetuat tn dtacuflits bu 


Problema funcţionarilor publici 

lata socoteala exacta ta ce pri- *cu* din buzunarul acestor vo »-* 
ve*tc pcrsonnlul: in 1933-1V54 sub'buabilî 8 « miliarde tei SS m ,r , 
bugetul conwput de d. Mndgcnru, tei. 28 de miliard© tei. car© „ 

,a bu 0« tul <*« »t»t «a U no«le bogota d». risipă, U r ©«’' 
uzi. tn repriza economie* 
noafteţi. luăm numai •* milionnu. 

Standardul 

A, dor axi fi-a ndo» «minte r*Uo- 
nal-tărăniftii ci standardul d* vi* 

VA este prea scăzut pentru po^ro] 
remân. Do. cu teUi o afirmăm „ 
plângem aceasta. Dar d v. d-U> Msd 
gearu ernţi oc*Ja care pctit ro m ' 
putea prczuuta budgetul do 2 o 
liarde tei î n Aprilie 1923, a, Umpul 
do grea criză, dădenţi poruneft f * 
îucetexe văicăreLUc: poporul acwta 
treboe ha fie on popor de vi¬ 
teji. cari trebue să suporte In Amv 
de crix* cu contribuţie de 23 <Jt ml 
liarde tei tonte fanteziilo admini»! 
traţiei d-v. d© stat (ApUuze 
băncile majorităţii). 

Itealgur. standardul d« vlsta ţr«- 
bula ridicat $t ari «ă-atl daţi vols 
aA far o f>ar«ntvxă pentru d Mi. 
batl Gbclmcgeano. 

In fedlnţa dai erl acari, d Mlhau 
Ghrimeccanq . ©fiţ din oooccpţu 
dldartteli cont«blle « <L| 0 | Ms.| c ^ 
ru pentru a Prezenta o privire d« 
ansamblu asupra budgtlalol stata. 
Iul român. 

II felicit Noi. generaţiile cari a- 
Tem onoarea, după înfăptuirea B©, 


190 140 Prin airbeie cari s'nu rv- 
plicHt, deţi li s« promisese ca U 
va do solariul uur. t’n redus cifra 
salariului dela 14 imliarde lei cât 
era ta 1929. la 9 miliarde .535 mi¬ 
lioane lei. 

Câţi funcţionari suni ostari? Mal 
mulţi cu 20000. Şi se spune: 

„Aţi declarat crt veţi reduce nu¬ 
mărul lor, dar l-aţi zporit” 

* Da, discuţie nu ponte fi: am spo¬ 
rit Insa numai la armată şi la şcoala 
rurală. 

La aceste doofl compartimente 0 - 
vem un total de 16 000. Mai este 
Incfl un spor de 4000, pcntrucâ ara 
trecut asupra statului din sarcina 
bugetelor judeţene şi comunale pc 
victimele finanţelor locale reorgani¬ 
zate de dv. S’au trecut asupra sta¬ 
tului tub prefecţi, pretori, notari şi 
tot personalul sanitar, judeţean şi 
rural fiindcă până fn eoel moment 
numai medicii erau tn bugetul sta¬ 
tului; tot personalul ajutător era In 
bugetele judeţene şi comunale, sleite 
prin finanţele locale, aceştia fiind o 
sardnJV pe care nu le-o puteam lAsa 
mai departe in «pate pentrucâ ar fi 
Însemnat sâ dezorganizăm serviciul 
sanitar rural. Aceştia tnsnmcnza 4 
mii In total. 

IatA sporul de personal de 20000 vt . , . . -- 

pe care -1 recunoaştem francemcnU 1 ■.«, r ’ M 0 ‘ >ulrIbaim in ^tat* 

politică cu re ret* m *i ban ţ n ^ 

ftetete şl in minte* nuxstri peuţro 
t'OfiRolldarre acretul «taţ. 0 hlnc »ă 
dăm exemplu că putem fl advers 
*°rl fără adversităţi fi c i o u voim 
«A farem din pătura ţărăm**^ 


şi pentru care nu avem sa dâm soco¬ 
teala decât ţârii şi conştiinţei p*j- 
publlce, cu convingerea ca ne-am 
tacut un oct dc Impcrioasu datorie 
şi către ţard şl câtre opinia publica. 
(Aplauze pe băncile majorităţii). 

D. Mircea Cancicov: De oc nu rnn 
redus? Din umanitate şi din simţ 
politic, fiindcă din punct de vedere 
al ţinerii angajamentelor noastre, ca 
sâ raţionalizăm şi sâ simplificam, ce 
trebuia sâ facem. Decretele *unt ra¬ 
tificate. Şi trebue sâ ştiţi dv. că In 


lesnente de bancrută frauduloasă. 

(Aplauze pt: băncile majorităţii). 

Cu m luarea banilor dela Casa dc ' ceau de Jo miliarde l*L lată de rson- 
r ? Ci, * Xt ' * <kPo*Ht]rht în 1910. chiar bugetul firul As d. 

~ ' Madgcaru, la toate compartimentele, nu 


Cum emiterea dv c,]trt< B. N. f( 
2Mt0.CO090C pc baga unei scrisori că 
aveţi bani fn Elveţia pc cari nu 
aveţi dreptul să puneţi mâna nici¬ 
odată/ Cumt t miliarde jumătate, 
împrumut d» r campanie pentru care 
flanca Naţională a pus prcu> ţi a 


Controlul experţilor străini 


l«(â o* „ piale d Alad L r X>JAJu ta ^ 
diuu (.ta mar iu ta js Jtmte ^33. 

-'Domnitor cUpuluţi. desigur orice 
Colaboiarc dc asrtn rica natura este 
criticabilă, C'ini po ai* să afirm, că 
nu r,n preferabil w ^ ^ ^ 

Iacă ungur ordine la W uexuă, fără 
consilieri, „ /gr d LXJ>Crţi7 Ce 

ten, ur putea bună pot, acziiif 

” **"*?». «i fooă un uţerna- » .. - 

»mii pus 1 .\ u h- eunoaşt, până as ** 

lău nici un exemplu in istoria 
menirii şi f iti fi g Ur , ^ nuam{idal 
no> cei dsntâi acest txemplu. Dar 
dornnibjr. ^ W( - am găsii itUr' 0 si- 

creată d* alţii*-, ta drebute- 

E'JTV* ^ luani r ^ 

pe <uue U. MaUgreru U duix^ ou d 
Argrimrtuu şj ea guvarjoui 

etanilor.^ _ 


tehni- 

«ri dv împrejurări cari 
nc-ap condu* ia 
»** exista 


convingerea că 
oftă soluţiun* Iw o- 
<*<utd stiuaţir, pentru salva,.« ţţ 
Mnţelor publice, dacă! acordul dr 
co ubornrv tehnica, vvUfollaUrâ cu 
codmtcă Naţiunilotj. 

Jignirea demnităţii afff o . 
r , nai* 

, ‘ **■ D (*\ ; Iar ejjid 0 nl j 

‘ Un •' r ^“‘“ ' 
ta'.i te Urtanwa pxta uu.te.teUl 
tti teluror partidelor dv o- 
^Mia. ). 6U implw^t p,, d. Ai/uJ. 
** ru . uu tr ^ ftartyoLatei 

ta « tn nuituiă. oedar* du, ^iruco- 

taul dwnn;taţi, naţionale, când bă- 
«-Anul prolvaur Cui* l-« gp U% t ^ 
Viergv U JJgă«. d-nul Madgunru *r<, 
*90 do şpuzimt - o 0 t©*ta tatuuri- 
t * t ,te voiol <-arm prohtamm fj- 
voi «îL Iu oe ouiori 


te v,,tul ParUmoatalai pontau. trOM hârtie t Cum t banii 

i *^tatonţci ftaonctaro * Li- deta calea ferată din impru 

rit Nsfiunilor. mutul d« înzestrare pentru planul 

economic pc carţ trrbuia sd-l înce¬ 
peţi fii ltos şj jx care l-aţi drsăvâr- 
fit ţi pentru care complectăm încă 
astăzi, dintr'un buget sărac, fonduri 
la agricultura, la culca ferată, la 
Creditul Agricol Ipotecar f 
A. technicitaţca va să ricd nu svr- 
v*ţtc la nimic, nu ta apdrd dc defi- 
cite ţi trchnloitatea nu te apără 
de uivraţivni contra Dgii c 0 nt,tbili- 
aăţU public*, când eşti l n situaţia 
ar u Invoca Ugcu ncCusităţU. Fiind¬ 
că aţi fim tal (ou/t aceste aci* pc 
care nimic nu le puica scuza prin * 
Ir un fapt; pluta loturilor. 

Şi «tunai, ut h oă d. M«dgoar a 
n« fcat «te'riut degeaba rănd tr© 
tonr* ta Liga NaţluuLlor «i in ludl- 
catner* d dui mintatru Oenumu Mar¬ 
tin. Avm motiv© fundata «4 fi© în¬ 
fricoşat şi atăpânit do «palmi, fi- 
irntei Intrtadavftr prta accanU, po 
Utloft po car© a popctuM-o sta atefi 
ct» adevărat pnlcron do reztehmţg * 
tarii nu numai pr in ft(ţ4W politică 
financiară şi bugotarg c4trc â d0ft 
te orc ta dofirita, dar filodcA in n 
eelaş timp inaugur»^, oco 4 politică 
ă* diatrugore « «ş a «i^j tadu*tr>i 
raţionai* ajungând rii fio almlmli 
«*t drept .omul târnăcop, care 
tatetrueft no putea „| zidi nimic, dă* 
f&jiui tot ©o «ta Oitextruiţ ln ţara « 


numai la sănătate, pentru sănătatea 
publică fn genere, adică sănătatea pu¬ 
blică, ministerul sinălăţil, ministerul *• 
virării naţional*. Casa Centrală « Asî- 
gurilor Sociale, Eforia Spitalelor Cioll* 
din Bucureşti, Că** Buneii C, F R ; 


«UHU ara uu^uflrij ou- , 

ttUrr. chul u cllaut d./lcful Sltvt* I “5*5 **** u " ™ rt co1 ' <3nt 

«. m Micit. r.cvc nul* OJU. un i^** H" 1 . I» »<«lc 

deficit pe care l-a prevăzut, fiindcă el , T ®^ c mtro unitate perfcctd în- 
« luptat din toate puterii * să prezint* -^^Q^concepţie, oue a sfat la baze 
bugetul Sloiului la cifra dg HL060M0.009 
tei bugel care $‘a socotit de Carnet şi 
de şefii departamentelor xâ fi* mat 
mare c* tă nu re foci aşa do brutei 
tranziţia Jela bu getei, mari d* eftorn- 
cenfă n d* risipa bugetară, la un buget 
d« aşa comprimare, ţi ta propus un 
buget de 20 miliarde Ici, car* a avut 
un deftcl ! d* 2 no.nwxxx, lei — *i bine, 

In acel buget, cit credeţi ci am trecut noi, 
aceştia care nu faerm nimic pentru s㬠
nătatea publică, car e ant sleit puterii « 
acestui neam? t.ătl.POO.OOb lei (Jptuurc 
n* băncile i»,«Jori(ăffi). 

In 1935—1936 am vreo A aut: 2 milianle 
257JOOu400 lei f aplauze pe băncii* nui- 
joritifii). Iar tn bugetul, pe car* arn a- 
oul nenorocul să-l privesc sub lumina 
proeciuli asupr* lui de d iladgearu : 2 
miliarde 7S8.iH0.909 DL (Aplauze pre 
lungite pc băncii* majorităţii). 


a propui ti iladgearu «itimţin 
poporulu, romăn f, 0 W rii roinu- 
oorft, dH<ta nu primata tt< *taL>Xita D- 
Otattoiarâ o Genevei. 

Cuvurituj ohU: capţto» . *««i s tc*nţă 
iinauriarA», dar «rodiii dv, «i P „ 

V ° rU * ^ uin * 11 Kr u v U rba 

ttumki dv uifu, luspoQţori expiirţ, 
w ving io Ilucuroeti ta miutatarul 
. rta "«te controleze aburca 
.mpoz,tatar. pnri^puraa inupusitrior 
.. Jloruaum şi ctadfuefita guvernu¬ 
lui cure <*'r«Yi «creata g.tatoîiţă o. 

PAJueuirA. 

nlL^dV",* U L '“ N “‘'- 

nitar. d. MaOgearu u f wt «lâUul do 

X . "T ■“ pu»». 

nta dc rv4lre«ure ocouomlofi, pentru 
o Jaw intâ, ord,ne io gospodăria 

lx.b^uA şi d. Mnvjgoara ^ ^g» 

* ** tfobui.1 * 6 înrargi U Parte, şi 

o» «wlo bin, c OMO..UI, IloIltUu 

2 V't * ttri *» 0»%«W 

*■ fund '- â T »tl v«)o, cm «o 

"iî d C' 11> * P ‘" “ 041 » *“f>- 

ni d. »!.«««,„ cad , „ rt „, ^ . u 
'»*» d., I.ur, Naitonilor u obiina 

22.32?" pt ' nlr " rt “ wil *’ «•*. 

rulil (Aptaitte puGiruiun «i prriuu- 

Ipocrizia d.|u| Madoeoru I "u, **. I “ u ? 0,) ' 

D. 7. MADUEAKU: Adu'ri^vi î * tu,4Cl introb: de ce «Pi 
amiute da «taie oarl au (utăzt o ol ! f r<?flt f 01 *' ** *»*<» 

" ,“ ‘ M *: | o*ad W. .UI ţiului* „ 

»*« riaii în «tu«ti« dl *L |* w ** ,# •*> omp du « orc ca 

prizui cuutmraui tehnic «1 ţWaiătU I ttUU aoUA * 1 c * ro irefc,t, ° »* răz- 
N aţi unitar, «ootaUţii pB((d ^ ^ 

‘Iul del« ««re am onoarea oă dvţio 


Cât s’a cheltuit pentru Înzestrare 
şi material 


Cât s’u cheltuit din accrie cifre 
pentru înzestrare şi materiale < 

Intâ cifrele: 

In 1930 credite ueoniale pentru 
drumuri, dclc bugetar şi dela spe¬ 
cial 875 dc milioane; chelttieli f㬠
cute efectiv, 638 milioane Ştiţi de 
ce? Fiindcd din creditote Iniţiale se 
muf retrdgco pentru a plâti funrpo- 
oariJ, snu alte rlslj*. prin cajMlolc 
virate ,Jcle material la personHl, din 
cauza obiceiului, care sc filcuse c» 
tehnicitate cn aâ « împrumute me¬ 
reu dclo cifra vearui, chior dncâ 
ctm o dfrâ cure prin legi speciale 
era obligator oâ nu fie, niciodată, 
deranjata 

In 1931 trudite ucordate 753 rnl- 
Boaue, cheltuite 549 milioane; In 
1932—1933. aco dflte 1 millurd 
300 mllioaite. cta'ltuite 831 milioane; 
In 1933-1934 ecurdotc 959 mlii 
3oane, cheltuite ftOO mllioannc 
Io total stau cheltuit 2 miliarde 
700 milioane In aceşti 5 ani dc gu- 
vernore naţional-ârânistâ 

Ia «A vedem acum — aşa fhrâ 
telinlcltate, In mod empiric, pe r㬠
bojul cinstei, bune: gospoditrll — 
ce am Însumat |n 193-4- -I935; acor¬ 
date 1 miliard 600 mfiloane, cbel- 
tuite efeetif I miliard 108 mill- 


©(uiatu prin aacritioiul atâtor uvi>o- oant ! ; ®ceasta cu modcrnmzarea 
41 ■ w** j n l 9 J 5 _|g 3 ^ — acordate 1 

miliard 531 ml)iou3ne, cheltuite 1 
miliard 81 milion< . in 1936-1937. 
acordate 1 miliard milioane, 


cheltuite 1 nriUăxd 63 milioane; şi 
ln tine In 1937^-38, am prevăzut 1 
miliard 333 mffioane, dtn care om 
şi mobilizat o pane din creanţe, ca 
M putem sâ începem liberările tene- 
( diat la prgnăvtrâ. printr'un împru¬ 


mut, pc caie l-am fiicut Ia C.E.C. 
şs le Casa de Depuneri, cu garanţie 
intrării fondurilor speciale, un îm¬ 
prumut de 250 milioane ca su în¬ 
cepem imediat şi in Basarabia in 
prim/ivora aceasta, in atoră şi para¬ 
lel cm şoselele modernizate, repa¬ 
raţiile absolut indispensabile ale re¬ 
ţelei rutiere naţionale şi judeţene. 
(Aplauze pe hAnriîe tnaoIritaţii). 

Numai in 3 ani, — riindca anul 
al 4-lea nu l-om însumai, uoi am 
cheltuit efectiv 3 mUiardv .500 mi¬ 
lioane, faţă de 2 miliarde 600 mi¬ 
lioane acordate dc naţional-ţârâ- 
nişti ln 6 uni, la care se adaogă ceea 
ce provine din credite cvtraordl- 
nare speciale, anume 263 000.000 
prin transformarea in prestaţiuni o 
debitelor vechi dela contrihuţiuni şi 
197 milioane dela ajutorul popu¬ 
laţiei sărace, in timp <lc sccctA, cu 
porumb dc hrană, care sta trans¬ 
format in lucrări; total 561 mili¬ 
oane, cori, ndoogatc la cete 3 mi¬ 
liarde 300 milioane, mi lâcut în 
3 ani 3 miliarde 81*0 milioane, adică 
dubla cât o-ţi afectat la acest ca¬ 
pitol, cu «bu fârft virgulă, in 5 ani 
dc guvcrnorc. (Aplauze pe băncile 
majorităţii). 


simplificării aporntului de stot Nu 
mânii de funcţionari, trecut în gra¬ 
ficele anexe la decret este singurul, 
care in viitor poate sâ fie completat 
la vacanta. 

Am redun în timpul guvernării 
noastre întregul buget dc por*»- 
o«l 9» material în primul «n In *Ji 
mîUnrde. I^aui trecut U 21 miliar¬ 
de. Jn anul următor: l-ara Itaqjţ 
ta 22 milinrdo pe 19ă6—W7; Lam 
trecut la 25 mii lard* «cum. iti'r'o 
progreoivă şi lentă ocnparo de po- 
ritii, mu cum face o amintii pru 
dentă, când oon«olidcază mereu te¬ 
renurile ocupata pcnLruca ril ou a- 
v<nn supriia aA ordonauţflm ohel- 
tuclî pe cari mâine nu avem cu ca 
le acoperi. 

Ne vom gări în anul acexla la nu 
buget de 25500 milioane, din care 
7l>0 milioane un fond de ordraanţ*. 
900 milioane lichidări de datorii. 
Efectiv 23 miliarde jumătate. Cum 
nm «leit puterea de contribuţie a 
ccestui titaL când în timpul erirei, 
ro care o mărturisiţi fi o invocaţi 
ta acuză pentru nereuşita d v. aţi 


trambulină de pe care «a ne osvAr. 
llm uull asupra «Hora (aplauze p« 
băncile majorităţii). Să «eoatarn 
— «»« cum foarte bine aţi apos dr 
«scara d-l« Ghtkncgeanu - din 
luptei fi licitaţiile dintre ool, ca nn 
client al nnuj «numit «t*t pe ţă- 
renul român 

El este Pe ţâţe» nul României, ptn 
tru care ool cu toţii oe Jertfim iar 
munca şi efortul noxtru comun tre¬ 
buie—după ce vom parcurge «cres¬ 
ta perioadă de convalcaeenţţă după 
ce vom ronaolMa bine. printr o «c» 
rle dc budgete cuminţi, echilibrata, 
finanţele publice, _»ă tindă c* prin 
mijloace proprii «A desfăşuram acea 
operă dc înzestrare care trebue «ă 
albă o xlngură ţintă: ridicarea muu 
cil naţtaoafo fi, ( 0 primul rând. a 
ţăranului român. (Aplauze p* băn¬ 
cile majoritarii, «trigăte de bravo). 

Pentru noi pe cât no-a fost poal- 
bU, in aceste timpuri grele |« re. 
dresare^ fără împrumut străin am 
creat prin lege - fi va bicepe a 
funcţionez* ia curând — ereditul 
agricol pentru proprietarul rate, 
i«re «re maximum o suprafaţă de 
h* de hectare. Nu von» primi la 
ghişeele acestui credit pe clienţii 
creditului ipotecar agricol, cari au 
stere pentru erl orari toate puterile 
de lucru ale aeestul credit. 

Vom face prin educarea Io şcoala 
rurală acea ridicare 8 aaplreţlltar 
păturci ţărăneşti, cari să o ta-ă 
«â-fl revendice singură dreptul la o 
viaţi suporta»rA. 


Acţiunea fn străinătate 


Ce s’a făcut pentru 
şcoala rurală 

la si vtuxtn iy aţi făcui pentru 
ţcoall. 

In IQJJ — 34, când am venii la 
guvern, am gisll pentru Culte la 
udării: 503 milioane ; pentru DiU/ac- 
(ie fi pentru Caza pc oalelor 2 mi¬ 
liarde 955 milioane j totalul mini- 


Dacă aceaala « fo« aoţiuueu uoa 
strâ îu woace priveşte politica pe 
nare om duo-o po planul intern, ua 
ara fost oruţaţi nici dn critiaita 
pcutru politica po care um « duo-o 
p*' planul extern. 

Mi sa spus mie de domnul Mad 
gearu: a > greşit când ui mers it» 
străinătate., findcă acolo ai primtl 
un dictat 

D. V. MADGEARU: Sigur 

D. M. CANCICOV: Da. aşi fi 

greşit dacă anolo aş fi primit vre¬ 
un dictat. In*« daH-mi voo si vft 
•Pun că v’am răzbunat do ocaua 

l>onibiJâ po oare spuneţi oft a ţi pe. 
trecut-o în cabinetul minlotarolui 
dv finanţe al Franţei, 

L« Pari» um gftait scrisori sem* 
nnto de alţii. 

D. V. MADOEAKD: Dc cinei 
D. M. CANCICOV: Am gării 

scrisori semnata do alţii, ecrlvori 
cari puteau oă fie o apăsare pen 
tru tară. La Paria am gftait şt o 
scrisoare semnată do d tîlAvtHCu. 
eare a refnsal aă primenseft con¬ 
trolul Ligii, pentru a pute* să pn 
j njcască creditul (*»* oare dv^ vi s‘a 
refuzat ln «ool cabinet c/uid aţi fu«t 
trimis La Liga Naţiunilor. 

In toamna 1933 s’a format guvor 
nul Duca. la fiuanţe fiind d fHua 
Brătlanu. care « fost imediat ta 
Purta D. Dinu BrftJtioim la Paris 


u apus: uici iuir'un cai nu prlnio.^c 
experţii trimişi de Liga Naţiunilor. 
(Aplauze putcrcnice jh> Wncile 
umjoritfttiî). Ce t oredit pcrsuua.’. 
Io oumele guvernului romun şt ca 
ministru do finanţe al României. 

Acesta a fost cuvântul d-lui Di¬ 
nu Brătinnu. 

S’a spus «lunci d-lui Dinu Brfi- 
tianu că toata înlesnirile I se voi 
face îmntruoa acordul cu credito¬ 
rii hu nu fio nevoit a& treacă prin 
canalul Îngust şi umilitor al ex¬ 
perţilor Ligii Nnţiuuilor. 

S’a remaniat guvernul, a venit 
la fiftiuiţo domnul Victor Slftvescu. 
Domnia-sa u trebuit nit meargă aă 
Iratozo ou creditorii, care repre¬ 
zentau deţinătorii do titluri din • 
*an 7 state, o adevărată mică ljgă 
n Naţiunilor, şi d. Slâvescu ci tre¬ 
buit rit declar o cili în schimbul cie- 
ditnlui care ae acorda guvernului 
partidului liberal, guvernul va fs- 
oe singur o politică do ivdroaaro 
financiara, aceasta fiind conranila- 
m.'utul uuio a| acoiui moment. 

Aci trebno sft vft dau o lămurire. 
l4i venirea mo®, tn August littâ. la 
conducerea ministerului do finanţe 
am găsit imediat actuală proble¬ 
ma acordului cu ereditarii, eram 

((Mtimj&fe in pag. 5-a) 

























































narinni autorizare 
despre li. R. s. s. 


BUNA 


VKţTlRK 


Pentru e difica rea Juraţilor 


MS-StaS*- 


rxşx&isz- 


fota 

« 1 - 


r£T'“ i «'ă»'»SSitaJSi mo1 ' 

sah-uiMui a rir8 . 

~7 <Wn IropAratm... dneptirţij 


ZÎSV*j* * irx * w 1 dkorţitri din 
totalul căsătoriilor anuale. 

Lipsite ck? orice suport moral şl 
1 "'lai, temelie şi timrek fete «unt 


la discreţia satirilor mari »au mici, 
2S *’ iub “menlnţorra concedierii, 
dale. „A« mZt 'nistd d^TÎTu T S?, 9 * ţ*L ^dlonore fi lucr/Jfoare 

* ww,, aS^\£feiî.. , S!Sar m * ,0 “ 

Sunt fapte, cori nu numai csU- 


• - sxisut 

i ,.?*?* 1 *"** ““Hb mult prva 
mnltl Aceasta pentru «tarea mate- 
na!* a poporului sovietic. Cât des¬ 
pre ituaţwi tul morale, acele$ pe- 
teprin al tiuriilor, afirmâ, fftrâ do* 
dbtUtate de interpretare. ,JAă b\- 
uioţesc că, in orice eltfl ţara astăzi, 
r44ar ln Qcroia mo Lui Hjllerf? spi¬ 
ritul este mal puţin liber, mai 
curboL mai temător (terorizat), moi 
vnjalizat”. 

In legătura eu aceste declaraţii 
ţJ pentru ilustrarea lor, găsim chiar 
tu gazetele oficiale bolşevice mâr- 
tirrii pline de om.irâdune şi reţinuta 
revoltă Situaţia fontilor Ln U R. 

S S. este dcznsfroasft. li s'a acor¬ 
dat drepturi egale cu ale bărbaţilor 
fi, pornind dcia acest principiu cri¬ 
minal, au fost afectate celor mai I 
istovitoare IntrebuinţArl ca, dc pifrtd, I 


ftaâ un regim politic-sodal, dar 
marchează o degradare a speţei u 
mane, fn aşa proporţii, încât voiajul 
In U. R. S. S. devine „o bale dc... 
bestialitate*’. 

Alexandru Sever 


încadrarea meseriaşilor 
patroni 


Ju<rul ln industriile metalurgice 
fn mine (26% şi din tolănii 
lucratorilor) sau in oonstrucţiuni 
pentru transportul matcriaJelorr (66 
mii ln 1956). Ca urmare a acestui 
*/art egalilor, avorturile au atins 
cifre alarmante „In 1936 a’a putut 
înregistra, numai la Moscova 150000 
cazuri de avort'* (Ixveatlo), din cau- 
sa mizeriei care împinge pe femei 
la lucrările cele mai periculoase. 
Ăst/el comunismul minează tnsăş el- 
toii lalea ţi compromite cont nai la¬ 
ie a oul iei. 

Uniune eliberă azvârl* pe dra¬ 
muri, tmprcimâ cu copiii, peste 40 °© 
din femei, ier dispreţul familiei se 


lnten|la Casei Centrele, <Ie » mirt 
cotfuflll*, a «tfiruit anele dlsra- 
1 ţiunj in Afinai organizaţiilor priita- 
I ■tonale. 

Oftoild«rin<iu*of, rA aceste majo- 
| rări. ar fi o aoufi ftvatAte pcotm 
meseriaşi, Iar Pe de «IU parte pon¬ 
tau echilibrarea bare tu lui genera] 
ol Casei Centrale — fiind necesarii 
această operaţie — suferim idepa. 
ea odată ea votarea iacei pentru În¬ 
cadrarea muncitorilor din portari. 
•* «r treacă un articol ţa care *ă 
ae speri fine următoarele 1 


Se poate foarte nşor dovedi, ca acuzaţii n’ao fost maltrataţi 
ia poliţie! Apărarea sa-$ caute din vreme, alţi cai de batae 

AVOCAŢII. El ÎNŞIŞI 


A/n u/Mial t/i numărul nostru 
do uri, că incendiatorii ni căror 
proces se judecă fn momentul de 
faţă la Curtea cu juri, neaoând 
ca răspunde îdrobiloarelor proba 
administrate împotriva lor de 
către d-nii jude instructor OPR\— 
SCV fi proepror M O I SI AN V, 
au îmbrăţişat calomnia drept 
mijloc suprem dc apărare* pre¬ 
tinzând că au dat primele decla¬ 
raţii sub presiunea violenţelor 
suferite tn bi>ciurile PrzfatĂurii 
de poliţie. 


ACUZAŢII MINŢI 


«TOT ODATA ADUNAREA GB- 
•SERALA, VA STABILI IN FIE 
CARE AN. ODATA OU VOTA¬ 
REA BUGETELOR SI IN0ADBA 
REA MESERIAŞILOR PATRONL 
POTRIVIT PCTEREI LOR DE 
0AŞTIG*. 


Discursul d-lui Mircea Caocicov, 
ministrul finanţelor, la buget 


(Continuare din pagina IV-a) 


oblicul cu să iuc«p a făcu provlzi- 
atonul pentru noua scadenţă rar* 
Cădea Iu nlarfl de acord; oi provi- 
siouui trebuia ffient pe valoarea 
integrata sută la sută. Am nona* 
tai imediat că plata acostai provl- 
cion nu înţeleg s’o fac, decât p4uâ 
In ztaa in care iucop nogacicrile, 
adică pe termen do vre-o 2 U de zile, 
fixând termen pentru inceporsa 


negocierilor de 15 Octombrie 193A 
Am trimes delegaţii nici ia Paris, 
au unuat acolo tratative şi infor* 
matiuoi reciproce timp de patru 
săptămâni. 

După patru săptămâni om inti¬ 
mat ordin acctlui delegaţii sa st 
rointeorcă. îutrucât consider că 
rolul ei era da a informa «i de a 
fi informată. 


De ultminlreli nici nu ne pu¬ 
team aştepta la o altfel de ap㬠
rare din p&rtea unor răufăcători 
cinici fi rutinaţi ca *JEAN> w 
BUtil BAC AU, SOLO MO* 
COMISION Ellll ei MENDEL 
CONS7ANTl NESCU zis Nagâţ. 

N’um fi abordat aci, aceasta 
tema, dacă na/n fi observai că 
ea a fost Îmbrăţişată — cu o rea 
credinţă revoltătoare şi cu o in¬ 
conştienţă greu da calificat — de 
către cele mai proeminente fi¬ 
guri ale apărării. Cori prin mo¬ 
tive de retorică eftina. speră să 
impresioneze pe juraţi şi să ho¬ 
tărască un verdict tn contrazice¬ 
re cu adevărul cu demnitatea 
noastră naţionali şi cu întreg a- 
paralul de proba cari strigă pi¬ 
ni la ceruri vinovăţia. 

O repetăm, noi vvm dovedi aci 

CV FAPTE, d lncmpR-*s~*i 

mint. 1 


POVEŞTILE CU BECIU¬ 
RILE POLITICI 


Tratativele cu creditorii străini 


Am Ifisat să treacă timp până ta 
/ebrunrie 1937, când am comunicat 
d-lui mlniriTu Zăurcanu la Paria că 
«oadi|iii< mele sunt ea creditorii «ă 
se mnltaiueafccâ pentru rentele garan¬ 
tate de Casa Autonomă a Mooopolo 
rilar cu an gaj şl ipotecă dc primul 
ordin, cu garanţii reale de primul or¬ 
din, fi cu cota care li s'a plătit la ul¬ 
timul semestru al acordului; iar pen¬ 
tru titlurile, garautate de «tat, tipul 
4 ie la sută, pot să dau dcia 42 la su¬ 
tă la 45 la sulă cccare reprezintă un 
spor electiv dc 2 ă milioane lei, râ 
această condiţie cate ultima şi ou pri¬ 
mesc aici o discuţie. Adăogam: trans¬ 
ferul ii vai fare pe cuvântul atatulai 
roman la posibilităţile lui, ţi că au în¬ 
ţeleg să-roi iau aici un fel de angaja- 
meni altul. Mai mult decât atât nu 
înţeleg să fac angajamentul decât 
pcatra uu an |ţ aceasta pentru dona 
motive: eram la împlinirea mand«tu 
lui dc patra ani al arestai Parlament. 
Nu voiam *4 se zică că am angajai 
eu ceva posibilitatea de a decide a 
parlamentului de mâine. 

Mal era inco ceva, care m’a oprit, 
cu toate clauzele anr din contractele 
Internaţionale este o ideie, in forma- 
ţie rare tinde U o revizuire a clan¬ 
ţelor aur pc plan intcras|looal. 

Pentru aceste motive am socotit ci 
no pol si foc o înţelegere decât pe 
nu an *i pentru a ifca mâoo liberă 
viitorului parlament 9 } pmfru o lacc 
sâ profite statul român de evoluţia e* 
ventuuta a tilrllor în cr piîrnfto rlaa- 
zn nur. 

Am adăugat încă o coud«ţk i>c un 
dc iu vechiul acord guvernul român 
era obligat. întrucât promisiunea pl㬠
ţii cup<iuuiui #c făcui anticipat m şa¬ 
se Ioni înotate de scadenţă, *â titefi 


provixiunca anticipată pentru rata ur¬ 
mătoare, sută tn sută. am adăugat că 
nu inţcleg să fac pentru rata viitoa¬ 
re; care va trece de 1 Aprilie 195® 
previziunea decât redtuă pe baza în¬ 
ţelegere! din anul prelungit 

Cu aceasta am Îndreptat claoza ve¬ 
chiului acord ţi am l&sat mâinile li¬ 
bert celor cari vor veni după noi. 

Am Însărcinat ln aeclay timp pe d. 
minisxru Zănceanu să prezinte hi nu¬ 
mele meu şt al govcrnntni român, ur¬ 
mătoarea cerere, guvernului francez 
fi ln special d-lui ministru al finan¬ 
ţelor, in care afirmam că noi, prin 
politica pe care am dus-o, nu numai 
câ nu Înţelegem cum n am înţeles din 
primul moment să primim controlul 
experţilor străini, dar considerăm eă 
acrisoorea care s'a dat In Iulie I 9 Î 4 , 
este astăzi fără obiect graţie redre¬ 
sării financiare ta urma politicei Huna 
Harc dusă de guvern 9 care s'a tradus 
prin bugetul excedentar din I®»— 3 * 
prin bugetul echilibrat din 193® -37. 
(Aplauze pe băncile majorităţii). 

D-l Aurii declară că a luat cunoţ- 
tie|ă dc ce la-m comunicat şi meu 
I ion cază cererea mea: Von» estimez 
des lors quc Ies letlrcs envoăcs en 
1934 par Mr. Slăveseo â M. Germala 
Martin w>nt «ans objet, 

Adâoga: Nu pot, la ce mu priveşte, 
decât să mfc felicit de ameliorarea In¬ 
tervenită In sltua|ia financiară a Ro- 
maniei ®i ca să râvptiad dorinţei d\, şi 
in considerarea clementelor mai snt 
expuse, am onuorea a vă prezenta aci 
alăturat scrisoarea sus menţionat^ 
exprimând o dorioţâ ca, p c baza nonei 
înţelegeri creditorii, rclaţinnile să 
vo deoflişuure in viitor Intre cele 
douh state tot oşo de satisffttfilonre 
ca In cursul anulai care se termină». 


Cine-şi aduce axnintu configu¬ 
raţi reebei Prefecturi de poliţie, 
ştie că kiurourile poliţiei judi¬ 
ciare funcţionau la denii-sol. Bi¬ 
rourile comisarilor erau in stân¬ 
ga 91 în dreapta unei a&li imen¬ 
se, care slujea ţi drept încăpere 
de aceea. 

Toate u^ile acestor biurouride- 
deau în sală şi nu exista nici o 
uşe dubla. 

Arestaţii n an font ţinuţi nici 
un ceaz» la beci, adică ln subsolul 
propriu zis, nude se alia arestul 
la acea vreme. Ei AU LOCUIT 
ŞI-AU DOKMIT IN B1UROURI- 
UE COMISARILOH, LA PAR¬ 
TER- Toţi câţi au voit şi-ati adus 
paturi de camptunie, truse de vo¬ 
iaj, rufe de schimb, spre a trăi 
cât mai comod. Primeau zilnic 
dela familiile sau dcia avocaţii 
lor bani, hrana lot ce avenn 
nevoe. 

S’a trecui chiar cu aenti- 
leţa până peste hatâr, per 
miţându-se aciăzaţilor, îm¬ 
potriva prevederilor cate- 
qorice ale regulamentelor 
ca sâ-ş» păstreze cravatele, 
şireturi Io fi toate celelalte 
obiecte interzise. 

Apoi tot timpul cât a durat 
intrucţia, sala cea mare dc ac¬ 
ces, o font în continuu plină cu 
rudele şi complicii minori ai in¬ 
cendiatorilor, cari tragean me¬ 
reu cu urechea. 

Putea fi vorba de violenţe lu- 
tr'o astfel de ambianţi şl cu a- 
ce«te vecinătăţi? 


Dar. cei cari ar piu*a mărtu¬ 
risi cu mai multa tar^ împotnoa 
molestărilor, sunt tn^i avocaţi 1 
apărării. Fiindcă Domniile b, r 
POT AULA. J Al.fl AN, EMU. 


MEHEDINŢI CUlSALiCBSCV 

VLADESCV, UOLESCU, SOLq! 


MONESU şi toţi ceilalţi, au pu¬ 
tut să vorbea»?A cu prea cuniZjni 


lor clienţi* oricând au noif, atât 
la Poliţie, cat fi ln Parchet, din 
chiar momentul deţinerii şi până 
tn momentul emiterii mandate 
lor de arestare. 

Dacă ar fi fost vorba de bă fac 
sau de violenţă, toţi aceştia o/ 
fi luat aci fi ar fi protestat ime¬ 
diat. 

N*ota făcut-© Sns-d nici 
tunoit nici md târziu, ci 
obea peste trei ani când, 
obligaţi să pledeze, au con¬ 
statat că dovezile împotri¬ 
va clienţilor lor sunt atât 
de copleşitoare, încât nu 
mai ou pe ce-şi osatoda o- 
pdrarea, 


rotterf ou v 9nenrgl v oxtru 
ordinara i u cli vn rortfir- 
rnttriş nwurlateiitr f i n mhsa 

do * ianuarie Hf34. 
AroatafU au utnirnt «- 

iunof i M fata trihunaluiui, 
conduşi de gardieni nu de> 
•oldafi eu baionetele ia ar 
m< * fnlt hat Ar j. B| Cu mm! 

PHIel, nesilnicitl de «r- 
ci puşi numai In fa¬ 
ţa dovezilor, ©i şi-au 
noscut vivta şi a 
•it că-şi menţin 
ol araţi uni le date la 
structie. 


0 nouă viată creştină 

~Atoneut Romăn 


Concert religios le 


fota ace/rtar rea- 

însusi avocaţii apă- 
cerut arestare 
clienţilor lor. Lucru ce 
flri filetat. 


ca confirmarea man.;Ş.„ 


t>ar h’«»i terminat, a*tfeţ 
că tniiine row fi in mil/ntr t l 
aii venim eu o serie intrau- 
9A rle argumente şi de cou- 
Htaturi imuretrianante, ra¬ 
ri vor conmhrănge de »ifftsr 
} pe f«f< alocaţii npdrării 


DATELOR 

Vapttd ttcenta 


a. eş«# In I 


de bătaie. 


de 


Adrian Baltag 


Pentru o Cassâ a pensiilor, 

avocaţilor mâni creştini 


Aoooiaţia uvocaţUor români creş¬ 
tini» din Bacurenti, a adresat ur¬ 
mătorul *P«1 avocaţilor din Baroul 
de flfov: 

colegi rom\ni creştini 

Da minte A tl Martie 1997, fntra 
orele 8 —lt dimlnraţe «untetl eho. 
maţi să alegotl CodbDIuI dc Adml- 
ntstraţle al Casei de pennlonl de pc 
lângă Baroul de Ilfov. 

Datoria noastră ca Kotufinl ţ| 
erc»tlnl este c* R i ne alegem un 
Consilia care su garanteze propA 
ţlrea aceste! In«tltuţlnnl. sprljiual 
b&trâneplor şi al familiilor noastre. 

Cel ale$| dc not trebuie *Ă mc ar sră 
tn ritmul nn|lonnI al Baroului ţ| 
sâ Imprim© io conducerea C*wei 
pensiilor. n*tlutia|isinal cinstit şi 
constructiv, prin mutică dezintere¬ 
sată, economii Excesive şl sacrificii 
zl de sl, ln Internul obştesc. 

Asociaţia AvocaţUoj. Uomunl 
Creştin) nn v« Înşelat la H Dcceat- 
brla lâîî, când Va recomandat ale¬ 
gerea actualului Consiliu da Dlsci- 
plină al liarnnlnţ care prin munca, 
priceperea şi patriotismul de care 
dat dovadă, a îndeplinit ln 
mal mare parte programul ca tara 
s a ales. 

Facem apel la aoUdarltatea tutu¬ 
ror avocaţilor români creştini aâ 
susţină şl aă voteze următorii can¬ 
didaţi. pe care Asociaţia tl reco¬ 
mandă ; 

Grozdoa IHmUric, Bcrcuţ Con¬ 
stantin. Cheşnranu Nicolac, Cioba- 
nu Ştefan, Dlaconu Ion, Dobrrscu 
AdrUm. Dumitraşcu Radu, Mari. 
nescu A. Nicolae, Matecscu CapcfU 
neamţ-Ion. Sedelcscu Ion, N teul es¬ 
eu Dolintn ton, Nculeseu Sima. Pa 
rasehtvescu Ciurcu Qheorohc. Pe¬ 
tre seu Qhccrghe, Teodosiu Di mi• 


iris. Tune teu Constantin, Vsemsu 
ten Jcan. 

Veniţi cu toţii, pentru DunrlntcA, 
11 Martie UW7. aă a timus ti dfa, nou 
solidaritate româocueă tn barem. 

Uniţi «â şl învingeţi | 

ASOCIAŢIA avocaţilor 
romani creştini 


BI'NA VKBTITtE *k«re prin rolul 
şl num*lc ri #«fe o tribună do nft* 
mar,- ercflltid. lnţr >'•*(/« *4 spripno 
cu îndemnul d ed**, concertul rrlU 
piot car< se t*i înălţa triumfător 
dt bvrurll spiritual*, sub cupotrlc 
Atmsutui Horn/le. Suflatul or*ştie 1 
tor va pr imi XmpOrUisnnU musiatilă 
a aorurdor orhcstraic pentru o t\- 
dirr creştinească: construiţi* nouri 
biserici HI. RUncrtm din Capitulă, 
rorr va fi oca mai impunătonc pr,n 
mapitatra şt rlrpanfu ei monumen¬ 
tală, aşa cum, Cititori i noştri, o pot 
vedea la otlşmif din pao E 
Dorim d*n tot sufletul 00 *4 spri¬ 
jiniri fnMpfutrrrt acestei podoabr- 
ri loca* dr reculegeri, creştineşti | 
(nvttdm V bunii noşt r «rregllnt să 
dea obolul prezentei lor. 

Slava Demnului 
Mâine după uinia»â l>uin»nica Or 
Urloxiei (ora 5 d. a) va ăa un 
ooncert religios, sub patronajul 
P. 8 . Patrlorh Miron. in folosul 
oon>»truet.<M nonii biserici Bf. Flof 
lerle din Capital». 

Programnl va fi următorul: 

Oh. Ciiou: Imuni Patriarhal ©or şi 
orhestră. 

A 1 ^ Ivria: Imn de a&rbatoare 
cor mixt şi orhestrâ. 

SL V. Drâgol: Aoo-lee zice Dom¬ 
nul solo do bariton de N. S^bănee- 
cu şi orhretrlL . . - 

8 Horocag: Suposlî se nchlna 
poeui simfonio pontru oor mixt 
orhestră cn solo bfu*. d. D. Popeaco 
Solo da harpă: RuRsolmanfc^. Ln 
mănăstire; Jcan VUux_. TarnMelle; 
San-Ftor«sizo-. IdiUo tdoet). Exraa- 
tat dc Butacu M. Ro*alla «lavă d. 
TV-a primară. 

Qh. Dtma : Do frumnsefoi Fecio¬ 
riei talo. 

Gh. Cxkto : Nu pnoop Curată- 
Wagnor : Rugăciuni din Tanhân- 
I «er. Solo do sopran <Tna Coateacn 
Duca dela Opwra BomăuL eu a<»m- 
I paniament de pian, A Umberto Pc*- 


siono dcia Opera u<r ^ lA ‘ A ' ^ far*. 

dle rggjăneasc® Pg^*ţ£Usr,t 
%. IfWoleacn» «STlW# 4e m \ 

’TţL'SSSrKfcÎNÎ 

pran, d na Psa r, « 
efcorlră 


miri 


cierul SocIMât» 

.«tatorftar Aîn 

, .lladlo» Condurere* 
d. N. Oanee*. 

Hslsvătn cu acest prdfi 
si mbolulul credinţei 
ir’o V cArui se sărbUoreste Ort ^ 

Rănească tcasa Ro. ») *1 *• ***** 

8 f. Elcftario- , , . ttnfr .. 

Loj© rang I* y ' 

21» IM; Stei I: 1<» » 1al 11 * 
st«J III : » Iri. ^ 

încadrarea lucrătorilor 
din porturi 

Iu urma intcrpelârei Io Cam-^* 
a d-lui dr rhirnltreeca-BrăUa. rott 

ministre, ministrul manciL d- 
I. Nlstor tn arma propunerii dires, 
tiri general© a Cosei Centrata «s 
rfealtat al roforatuîni întocmit ds 
direcţia Veniturilor, a depus la 
banca Corpurilor legiuitoare: 1*0** 
pentru asigurarea obligatorie a mei* 
brilor din porturi şl transporturi. 

Legea prevede următoarele coti. 
soţiuni: la salariile brute pe earş 
le vor primi salariaţii, trei jumăta¬ 
te la sută; iar patronii, frei jumăta¬ 
te cotizaţie unică, IJo la şută con¬ 
tribuţie suplimentară şt 0.M la sul 4 
contribuţie patronată pentru acopt 
rirea ajutoarelor băneşti pznt r M pri. 
mele sile de boală. 

Aceste entizotiuni vor putea B 
rsiizuitr de oătre Adunarea gen» 
rată. 


\ 

ti 


m 


4rA 
■ I* 


ds 

l*. 


n. 


Scrisori din Germania 


99 


Puteia prin plăcere 


ii 


0 institntie specific naţional-socialistâ, menită să procure 
recreaţii ptâcnîe muncitorilor 


Şomajul intelectual 


Rezultatele guvernare) 


Prin uriuurc, domnilor dei>u 
tuli, cu au termin, iu tu rcrulto- 
(cle cforiuriJor guvernării noa 
•tre in ee priveşte redresarea fi 
unaciara. 

A ai prezentat succesiv bugete 
cuie, ţinând seama de di fir al- 
ţfcţile prin eaj*e trerca contri¬ 
buabilul român, atu redus La uii 
Uiiuuai Mtrrma toi contnbutiva, 
iar din puţinul adunat nu uu- 
m«i cu s a menţinut întregul a- 
purat dc stat dar s’a făcut {*■ 
toatu Miprafo|a armaturii civile 
A fetitul ni roman, înzeşirâri pe 
tare om avut onoarea sa le 
citej ţi in oreiaş timp io ce |>ri- 
VCfte «pururea imţioualu au reu 
ţiţ ca efectiv au avem conturi 
deaebise de II milinrde iumă- 
iait Ici Iu di.spo/ijin fondului de 
lnarmare > plus ÎBca 9 miliarde 
fi jumătate lei acorduri de pin¬ 
ii. cu acoperire speciala, uuuu- 
ntfe atât în Franţa eftf ţi în Ce- 


hcvdovaeia. 

Pe ptanul extern, mamj lîbe- 
ră pentru oricine va veni dupu 
uoi farâ angajamente de trans¬ 
fer, decât in limitu posibilităţi¬ 
lor ţi cu sarica ca, profitând de 
evoluţia ideilor, să culeagă toate 
avantajeJe, care vor deriva din 
noua orientare asupra dao/ei 
aur. 

Am dreptul &B uiă întreb şi su 
întreb Cniuera: guvernul, ininis 
trul dc Finnnje şi partidul libe¬ 
ral şi-«u făcut datoria lor faţa 
de ţara? 

Ln co/.ul acosta, cu couştiiuţa 
împăcată, ehiur dacii din punct 
de vedere al teoriilor absolute 
ji a! concepţiilor didactica con- 
tabije, vom fi greşit uneori, fora 

S i bă votaui şi să dăm furii 
il pe 1937 -38 de ture are 
oş^itiiţe pentru o viaţă nuii 
plina de sutisfaci 
feresele generate. 


0 absolventa a facultăţii de litere, 
şi-a deschis la Cluj un salon 


de pălării 


CLUJ 90. — Ia pista Unirii dio CVpl- 
UJs Ardeslolui. s apărut ln silsl© tro- 
•ttt« o finul d© ©nlf.ro verde, sAunUlAd 
pe trecători ol d şoara Marls Btroja 
şl-a doseble un şaloo de pălării. Ivire» 
Unu) doo atoli cr române#© tntr'un oraş 
tranwilvănţan tn Caro comerţul nostru 
Lrftjcşt© snbt enreranxUtc* oomertnloi 
minoritar a foei înregistrată din pri¬ 
mele moment o oe oti fspt de carnj eu 
atât msl mol» cu cât d-şoaru Varia 
Straja esta abeoirer.tft a Fsoaltâpl d« 
Utere. 

In etmoefera de mnltfc dcolamara şl 
de putina fapte ln oero trăim axi, cura¬ 
jul d-şoarei Maria 8 (raja. ochlralentă 
tn frlai lui, Ou zllrie d© munci po cari 
alţii te tac In tabere do dleclpllnare ao 


rată şl epirituaia. 

IntAInlnd-ope d.şoara Mana Straja, pe 
oare publloul reuvftneeo al Clujului o 
sprijini ou cil hirt, d-ss na-a declsrat; 

A face pălării, evident, nu «ehivaloA 
z& cu opera peilogogirâ pentru care ne 
prepară Făcu Un ten. Dar • mutioj, nu 
importă 00 , atui-ri câud diploma este 
dasr o fl<je dc conenlara. Inseinnraxă urni 
mult Sunt mulţumită oA pot zAsbaie 
tntrio profesiune care lo a fve turijlaă 
până «emu KomAncdor la Cluj. Lucrea 
simt şî uneori noaptea. Vă asigur oft uu 
est© atât de greu os U cârlUnlr.l. N om 
prin urinare nici un morii. 

D-şoora liazm Straja cete originară 
din judeţul Sibiu. 


Nedreptatea învăţâtorilor 
studenţi din anul iii şi IV 


Învăţătorilor »tudvn|i cari Îşi vor 
luat Urcata in luata, precum ş| acel 
ta* se găsesc iu anul lfl dc studii uni¬ 
versitare. li u ie c« o mare nedreptate 
prin uoua tuud firsrr a legii ia > a pi 
mintului primar, care urim-u/A %h 
treacă la Itarlsiaral pesta câteva sita. 

la ari. 3 al procctulai dc auxliflca- 
rc a legii lavfif&mântntul primar, pre- 
»cd« că vor ţj îaaintoş! La drugul 1 , 
uumui in-vâjttlorii Licenţiaţi, titulari îu 
In» fi(iimâu( la data promulgării tagei. 
Ce Uiţi in> filaturi ra prudul definitiv, 


. .... - r- __- cări vor obţhie diploma de licenţă du- 

ăiifixfucrrc peotru in-1 pa aceastâ dată, m vor putea prezm- 
I ta ta examenul de gradul II, după an 


studia de an ou la catedră şl numai 
după trei ani dc stagiu ta acest grad. 
vor putea fi Înaintaţi la gradai L 
Cum, ta prezent, nu mal sâni Înv㬠
ţători în aool 1 şi tl de studii uni¬ 
versitare, deoarece nu «au ixxai apro¬ 
bat concedii de «tud u, in > â|atorii din 
ultimul au d« 1 acuitate şl cei foarte 
putini cari uuu sunt ta anul IU, roagă 
pc cel ta drept, ca articolul 3 din pro¬ 
iecta) du modificare a legii tavăţâmân- 
talnl primar, aă (ta corectat ln scusol 
ca toţi Învăţătorii licenţiaţi şi defini¬ 
tivi tn învăţământ, fără deosebire, aă 
lin ta oi u La ţi Ia gradul I. 


HAMBIjBG, 2a — Un ioo foar¬ 
te importam în reorganizarea nocl- 
ul& a ocini ai treilea Roich il ocu¬ 
pă organizaţia «Putere prin plăce¬ 
re» (Krft dureh Frcude). aoca or- 
gaoizaţio dîn cadrul Frontalul ger¬ 
man de Muncă, care este menită să 
dc& omului muncitor o participare 
cu mult mai mare decât ln trecut 
ta viaţa culturală a naţiunii. Uni¬ 
unea naţlonal-eorialtată «PUTERE 
PRIN PLACERF.* a (ost creată a- 
bin acum trei ani şi astăzi nici nu 
ne mai putem închipui oft viaţa 
poporului german ar putea ezivla 
fără ea. Această organizaţie a fost 
aceia, care a procurat muncitorilor 
şi angajaţilor pentrn prima oară 
in viaţa lor o călătorie de recreaţie 
ta mare sau la munte şi le-a mijlo 
dt Impresii, ale căror efecte Im 
preună ou recreaţia fizică dau roa 
dele cele mai frumoase în viaţa so¬ 
cială a poporului german. 


CATE VA F.APTE. ALATURl 
CATEVA DATE 


DE 


cele mat bune din întreagă ţoră şl 
să voită pe cel mai renumiţi artişti. 
In cursul anului 7995, orpantiaţltt- 
nca eKraft dureh Frcude» a mtjZo¬ 
rit represcntaţil teatrale pentru u« 
nwmdr de peste 5 milioane persoa¬ 
ne. In special , *Krafi dureh Freu- 
dm sprijină fu rare ta arenelor bune 
prin toată fora, dănd astfel popu- 
la ţi un H din sate şi orăşele mol miri 
posibilitatea de a putea vizita re- 
presenfaţii teatrale dintre cele mai 
valoroase . Un tac important tn mun- 
oa acestui birou *F*ierabmd» il o- 
cupă aranjarea de serate vesele, cu 
icpresentaţii din domeniul muzelor 
uşoare. La 4)765 de reprezentaţii 
s*au numărat 16H94A17 de specta 
tari. Trebue remarcat, cd nivelul 
calitativ al acestor aerate vesele se 
găseşte intr^o ascensiune continuă. 
Dacă se adună la un loc toate sera¬ 
tele şţ matineurile populare din di¬ 
feritele domenii artistice, ajungem 
pentru cei doi ani 1955 şt (AM la un 
număr de 142,670 dc reprezentaţii cu 
52J66A29 de spectatori, 


ln rândurile următoare vrem sd 
arătăm câteva cifre asupra desvoi 
tării organizaţiunli mPOTERE PRIN 
PLĂCERE * I» cei trei ani ai exis 
tenţei ei. In anul 1996, biroul pen 
tru călătorii şi concedii al aces 
te{ organizaţtuni şi-a pus la dispo¬ 
ziţie servciilc zale la un numdr de 
6 mlioane de germani, şi anume la 
5 milioane de participanţi la călăto¬ 
rii do concediu şl de sfârşit de sdp- 
tămănd (Wochcndcnd), la 1 milion 
de participanţi la excursii p* jos şi 
la 150.000 de participanţi la călăto¬ 
rii Pc marc. Opt mari vapoare 
transoceanice au adus muncitori 
germani la Lisabona şi Madcira. 
Nu a existai In Germania nici un c- 
vrtiimenl mai mare , la care sKralt 
dureh Freudc• nu ar ti luat part*. 
Astfel , muncitorul german a pulul 
lua parte la toate eveninumtelc şi 
serbări mal mari. cum au fc*st de 
exemplu jocurile olimpice, diferite 
cxPoziţtuni in capitala R/ichului, 
iau serbarea secerişului la Bâcke- 
btrg sau congresul anual al parti¬ 
dului naţional-socialist ta NAmberg. 
Importanţa economică a călătorii - 
lor organizate de •Kraft dureh 
Fraude > reiese din bugetul acestei 
instituţlunl pc anul 1956, care se ri¬ 
dică fa 110 milioane de mărci, pe 
când în 1955 el a fost numai de 4* 
dc milioane de mărci. 0 parte în¬ 
semnat# a acestor sume se chettueş* 
te In folosul regiunilor »wl slabe 
din punct de ctAcre economic, aju¬ 
tând astfel ta dezvoltarea economi 
că generală, 

Biroul «F eitfiibcnd* al uniunii na- 
ţional-socialisle şKraft dureh Frcu¬ 
de* fadică biroul care se act Pă cu 
întrebuinţarea timpului Jupă înce¬ 
tarea muncii scara^ corespunzător 
instituţiei italiene (tDopolavoro •», 
se ocupă cu toate laturile vieţii cui* 
turale. Cu ajutorul acestei orpani - 
raţiuni, muncitorul german este In 
stare dc a vizita teatrele şi operele 


TRANSFIGURAREA ESTETICA 
A MUNCII 


«Kraft dureh Freude» mai pose¬ 
dă un birou «FRUMUSEŢEA HUN 
OII» rare fn nenumărate Întreprin¬ 
deri a Îmbunătăţit eondţţluoilc de 
muncă. In toate întreprinderile, 
unde in trecut ou au «zlstat încă 
sălţ comune de recreaţie. b*e. gar¬ 
derobă eautine. «te-, prin lntermo» 
diul Frontului German al Muncii 
au f<*t create condiţluni de muur& 
superioare. Biroul «FRUMUSE¬ 


ŢEA MUNCII» posedă o revistă 


proprie, l u care el arată eoududi. 
tarilor d« întreprinderi cu pilde o> 
loevcuta, cum trebuene tr a «* T ornu 
te toata Inrialaţiuuile şi localurile 
«le Întreprinderilor, astfel ca pro- 
ren ţa Intr’o asemenea întreprinde¬ 
re să mărească plăcerea d« a 
mnncl 

* 

Uniunea naţional-sccia- 
listă -Putere prin plăcerev 1 
a numărat la inocputul 
anului 1937, 32 da orpani- 
raţiuni de circumscripţie. 
In 18.000 de organizaţiuni 1 
locale activează 17.300 de 
funcţionari locali şi în în» 
tre prinderile industriale 
78.097 de funcţionari spe¬ 
ciali, — aproape toţi in 
mod onorific. In anul cu¬ 
rent, «KRAFT DIJRCH 
FREUDE» va realiza după 
planul lui lucruri şi mai 
mart. Se vor pune in cir¬ 
culaţie primele vapoare 
proprii ale organizaţiunii 
şi călătoriile pe mare in 
străinătate vor lua un 
avănt şi mai mare. In Ger. 
mania însăşi, care mereu 
rămâne ţinta supremă, se 
vor organiza şi mal multe 
călătorii ieftine de conce¬ 
diu. Toată muncă a orga» 
n Lz aţi unii «Kraft dureh 
Freude^ are scopul, de a 
da tuturor germanilor 
cari muncesc puteri nour 
pentru a putea face taţ.i 
mai uşor şi mai bine vieţii 
de toate zilele. 


Barbu Stegăreanu 


Activitatea asociaţiei internilor 
şi foştilor interni de spitale 


«Asociaţia Internilor şi foştilor 
interni do spital* din Bucureşti», 
persoană juridică şi cu sediul la 
Spitalul Colţoi. grupează in asocia¬ 
ţie profesională şi ştiinţifică pe ac¬ 
tualii şi foştii interni medial do 
spital din Bucureşti în număr de 
pesta 1000. 

Anul acesta la conducerea aso¬ 
ciaţiei iu impus un comitet legio¬ 
nar, caro pe lângă o prodigioasă 
activitate profesională şl ştiinţi¬ 
fică a imprimat asociaţiei un pu¬ 
ternic dinamism, de înţelegere şi 
afirmare naţionalistă Intransigen¬ 
tă. 

In cadrul oloiului de actualităţi 
medicale, organizat do asociaţie, 
Vinari 12 Martie, în amfiteatrul 
spitalului Colţea a oonfereniţat d j 

general dr. Constantlneseu D 0 . 
fostul şef al spitalului militar Re-1 
gina Elisabota şi recent domlaio 
nat din cadrele active ale armatei, 
din cauza atitudinel luate faţă dc 
jertfa eroilor Moţa şi Marin. 1 

După terminarea conferinţei, - 


preşedintele asociaţiei in apluuxoU 
furtunoase alo unoi săli arhipline, 
reprezentând elita corpului medi 
cal eivil şi militar, a declarat meni 
bru de onoare, po d. general Dr. 
Conatantiucscu D.C. 

Unanimitatea şi ontuziamul cu 
oare a fost înconjurat noul mem¬ 
bru de onoare, trebuie tălmăcită u 
tât in demnitatea şi curajul atitu¬ 
dinii salo. do care o nouă generaţie 
este avidă, eât şi în apropierea su¬ 
fletească, în eultnl de admiraţie pe 
care îl are în suflet tineretul naţio¬ 
nalist faţă de militari, singurii 
continuatori ai generaţiei războinlnl 


A apărut 

SATUL 


ROMANESC 


Gaorgo Ciulpan 

un studiu prtlsţal dt proL Mllbsi! 
Ihnoiksco, tu care dhtorfi noştri 
vor jriâi adevăr urile siupra utuiut 
nostru înnegurat de nevoi fi otcsiui' 










































































Sn 


BUNA VEST IBE 


f 


SPW 


Ocazie pierdută 



T 


Am infimi f ivia început prin cuvân- 

Ki Sf'ORT-SPOBtm — caprin» In 

ta * < * *»me potibiUiiţihrr **lr de (nler- 
lunare — mijlocul Idml de a Ieşi din-' 
***» vtafi cotidiană mf<* a/A. dr ,it>Sn- 
t * r * ţl contopim cu naturalul* dr ieşire 
^ tino maceratul de toată vermina 
* Adriani? refulate fi ’* găsirea ta 
tettŞş limperire mai conformă cu n °~ 

I unt-a dr Iert ( albastru ţi orizont .. Im- 
■ M -nat, umanira/ <»Y prntfx-clica accas- 
l* cr, dram in rciutiatul iotului spor¬ 
im. degajat ttosilt. (Precisei : nu d*- 
A t/arca cretină }t a prea t spre o bun A fi 
• ormlenratci înţelegere. 

4ţa a tnfebtS-O desigur ţi nit cineva. 
rore a dat cu Pârii de ordine^. 

'i-a pk«1 la m u, tportul -iestul adevU 
şi teoreticieni >u nume ilustre, mcofnfi 
apoi in diriguitori, iar marea masă de j 
*Veclaiorf — auriu spectootri / — sunt 
. — r 


„urniţi fi ei eportioi: se revoltă ţi )u‘ 
Arc A ruimfndu-te spori*. prioUul ţi •- 
gtnlAldn-ae t>e băncii, unei arena unde 
Alftt fac sportul. 

In alt, tMri — I» Anglia de pildă -- 
fiecare Uu işi Cunoaşte existenta sa de 
sport efectiv fi e tn elementul a-estul 
sport cum , tn elementul obişnuit al 
mesei saU de toate Bilele. 

U noi t Hm I K numai dorinţa — oft, 
a dorini* colectin» - de a H *sporiioU - 
cu mglejH, olandejlt, *ermamH. * 

S*. pierdut unica ocazie de a t<e •- 
simila un mod de aerisire sufletească 
naţională-. 

Aşa cum s‘a întâmplat cu moravu¬ 
rile străine importate, fa InlAmpUt ţi 
CU sportul: am minai. Păcat I- 


Ion Străjuică 

Mâine 


Pentru Cnitâ: F. C. Rapid-C.A.O. 
VenusChinezui 


Carnet 


Programul N|K>rliv atât dc Incir- 
M t na oferă oi Dnmlnic* aconhta 
duua matei» uri cuplate- 
A cea te raatcburl pentru Cupa Ro¬ 
mânie) reeditează intâlnlrlte de •- 
caR i d«ua săptămâni din campionat 
sU c ă pot fl aoeotfte f« revanşă. 

- C. A. O. 


Lengyel. Baro- 


Moldovuanu, Auer. 
tkv. Bogdan. 

n O. O.: David, Bnrtha. Sharka- 
dy, Kruua. Juhaa, Fourstoin, Halaty 
(GeUft). Spielman, Bodola. Covaoa. 
Oorsis. 

VENUS — CHINEZUL 
A doua întâlnire o altei cale for- 
alăută da frnntaftl fi codaşii ot«*** 
montai ai Dlvlsla! uatlonale. Tota» 


matei)ai na eata atât de dtaprupor- 
tlonaL Obinrral • ajuna in coadă 
din canaa anal nafanae continui. Iar 
Vanua «ale lipalt dc Ene, anat din¬ 
tre cal mal bani înaintaşi ai aăi. Ca 
toata a cea tea Veno* cate superior 
în toate compartimentele «1 no poa¬ 
te pierde Victoria. Anticipăm chior 
an scor mal aerer dfcât cel de rân¬ 
dul trecut. 

Formaţia Vennaulul rămâne ne¬ 
schimbată. Ene va fi înlocuit prin 
Mculesen. uo, dacă va binevoi fe¬ 
deraţia greacă, prin Befa. 

Matehui Începe la ora 3 jum. pre¬ 
ria. 

D. Stanoiu-CluJ arbitrează urm㬠
toarele formaţii: 

Venns: Burdan, Sfcrn, Albu, Bâr- 


F. C. RAPID 

La ora ’i p- m. anina Venas trăa* 
duefte întâlnirea F. C. Rapid — C. 

A. O. La Oradea, această partidă sa j 
terminat cu victoria la limită ( 1 - 0 ) 

• feroviarilor camuflaţi- S*ar părea 
că la Bucureşti sarcina localnicilor 
ar fi mai asoarA In realitate F. 0. 

Rapid cate totdeauna dezavantajat 
când joacă la Bocurosti, deoarece 
publicai de aici na iartă jaful în 
banii publici din care a ieşit această 
echipă. 

Credem că «i mâine publicul îşi 
va face datoria, deşi C. A. 0. na este 
eohipa care să fie îmbrăţişată do 
spectatorii bururoşteuL «Galeria» 
va fi împărţită, după cutu şi şan¬ 
sele ma tehui ui sunt egale, dat fiind 
că irodentiştii dcln Oradea joacă tot- 
. deauna frumos la Bucureşti. Inchi- 
- ulm apro o foarte muncită victorie, 
a F. C. Rapidului. 

Va arbitra <L RiUer (doci vom 
avea pe teren numai străini) urm㬠
toarele formaţii: 

F. CL Rapid; Rădulescu. Roşeulot 
Wotzer. Vintilă. Funescu, Rafinsky. wenfeld. 

Concursul dela „Trak-Club 

Eri la orele 12.30 a avui loc In 
menajul cartrmel Malmaisdn in pre¬ 
zenta unei numeroase asistente pri¬ 
mul concurs de călărie al Trak-clu- 
bului de sub prezidenţia d-neJ Ga- 
tosky. 

La concursul parcurs obişnuit au 
fost clasificaţi: 

1) căpitan Sturza; Iî) It. Bulâ; 

III) căpitan Marioliu. 

La parcursul de forţa au fost do- 
aificati: întâiul căpitan Sturza, şi 
al doilea lt. Butâ. 

Premiile au fost distribuite de 


O Informaţi» uluitoar» o«-o da o- 
nnl din cotldlanri* bocor**t«ne 
Mpclalltato. 

K. C. Rapid traUaaâ aduearva d« 
pe*Ir hotarr a unul alte «»t»lo-. In- 
formaţia • ou adevărat senaatlonală 
când afli râ noua «stea* o oblamă 
Borkesay. care e probabil că va în¬ 
locui pe Fân eseu. 

Dacă «e mal la in conaldcraţle 
faptul câ ruedan. (Jeurgeson şl D«r- 
bu an fost scoşi din echipă, r evi¬ 
dent* politic* pe care misterioasa 
conducere a acestui club o dnec. 

Siguranţa statului n are nimic de 
spu* in privinţa aecslel politiei t 

Şedinţa dc xllel© trecute a comite¬ 
tul ni U. F. S. a dacă nu s a deose¬ 
bit dc cclrinlle. a avut toluş un me¬ 
rit Fără să dea o soluţie definitivă 
in ni*elul contra pedepsei meritate, 
aplicată de federaţie lai Rablnovlri, 
numirea unei comisii dc cercetare a 
ecazului*, n avut darul să închidă 
ff ura interesaţilor care voiau să 
«coala pe acest obrasnfe «sporta- 
mnn» drept o vlctlnirt. 

* 

SpokotP, care-şi stabilise etabul Ui 
Atena, a e.wrocot cu 10XW drahme 
pe managerul »d« ţi a /upif »** Si¬ 
ria (cam P* lângă Palestina). 

Pxcroa la liuvureţti (are câteva 
procese), excroo lo Al mia, Spahow. 
fostul boxate, a reuşii eâ rămănă.m 
International 

Tofi membrii a/nirri Tricolorul» 
sunt rugaţi a treoe pe la secreta¬ 
riatul clubului care este deschis in 
fiecare «i Intre orele 15—Tf tn B-dul 
Ferdinand nr. 97, pentru a şi rldioa 
cArfile de membru. 

Echipele se pregătesc 

Campionatul de rugby începe Du¬ 
minică il Martie. 

In scaonul acesta campionatul se 
va disputa după formula tur ţi re¬ 
tur tu mâlc hurii, dotat cu trofeul 
j c Cut*a României», ol cărui ultim de¬ 
ţinător este valoroasa arupare din 
Floreasca, VîforuLDacia. 

tn rândurile de faţă ne vom ocu¬ 
pa dc fiecare echipă care s*a anga¬ 
jat în acest <" u’ f v>at. 

1. 0 R 

Dând t^iaruiu» o *1 Cezarului, 
vom începe cu proaspeţii campion! 


Procesul incendiatorilor 

Defilare a K ahalului 

Mărturii ingenioasa si lotuşi „statore". ideile... se plutesc scump. Spre 
amintire. 0 concediere care* miroase a benifta. Dubla existenta... sinistra 
Aspecte 

AcuetUU stau pitiţi In boxa lor. atenţi fi ino/unxlvi oa nişte pisoi. 1 


1 (Comisionara) fi ma| ştia dr s ost 
rea lui Mărita Bocciu, dela Boio 
şară. 


««*- 

SSTl „ro. ,r». »l cu ochii bulbucull ic br^.rw. Ca a a >n:n,ru 

J ° k / n - »*.rirnr — r» sfârşind-o cu mostra de chaxar evoluat 

t^soiohoacoumoiiBRO ci- WPV. pU„M« uţritoW 

âlZ ic K ic preur-u- «efeI. ri dirt Ut**.*» ir M rimu * 

__ ti fosl ari om mare, cri puţin preşedinte da republică 
Oulcrotivi ,i ar ti stavini cu plirbuciul »l ru mlfroJI.ro p..l, mllloa». 

* ’îuZZuZic ‘pn ri'Z'ZccaHifrUnturi ic Arie dcmmlaeă, ia mo- 

rXciiZTZu — „ a predau osmAÎOoaş,* 

T1NESCV prime,I, tmrre* Jo jurăminte iuni leuca lut Hoy>. Ilo tot 
limnul ceromODiol. pr~pio»ot>.l i,i Huo polono p. COP c« Io Sloooo**). 
Ua unul Unire occfll- icccpul iavorit te Io ucco.lfl Mtofâ ««(«.Un*. 
ca fi câni ar fl lari varnlt V «J'-oi. SEVER HBM)A-\ (I hriperi Inii 
iin ochi. în timp ce -fi icvoro - nerv». - ,iuri «ţa ie W< afuriat. 

Şi pălăria dispăru de ;*» cap, ca un acoperiş in /-drdn. 

Când se pn slută >i câte «« martor caro juni pe cruce, d procuror 
MO181 ANU arc câte o tresărire do surprisă. fl înţelegem P^fccl 

Aparareo, in pasă rea, AArncţle iară mila Juraţilor mat inteligenţi} 
Un avocat ~ român! - ora cub rotiţa să emită îndoieli n$uj>ra echilibru¬ 
lui mintal ul sărman, dai DVOIRIS. care-a avut cavalerismul nă măr¬ 
turisească cinstit adevărul. 

Replica tăioasă şi piomplă a d-lui IONEL TEODOREANU, H in- 
chid f gura ca o palmă. Puţinii oameni rinsflft din sală. au trăit o clipă 

de intensă satisfacţie, . 

Survine iar o scund bufonă . S* dov< deşte că BU Bl BACALU ostş 
una şi aceiaş persoană cu SUSY HAlMOVICI. cu caro ol pretindea că 
ar fi fost asociat la o negustorie — fictivăI — da fructe. Sola sf des¬ 
tinde puţin. Sa dovedeşte aşa dar, oă in dificila meseria de incendiator 
şi de escroc, imaginaţia Joacă un rol capital. 

Ne putând convinge Tribunalul, anumiţi membri ai apărări* ri 
dintre coi mai distinşi, recurg la vlolcnfr inurifaf* faţă de acutaiontl 
public, care ne represinid pe noi şi prestigiile sacre fi Imuabila alo Nea¬ 
mului. 

Credem oă d. preşedinte ar trebui să aducă maţ des la realitate pe 
aceşti cutezători, spre a ne cruţa nouă o intervenţie mal energică. 

Desbaterile 


DEPOZIŢIA LUI DBA- 
GOI GH. 


mijlocitorul închirierii ine 
«•asiei din atr. Cricului. Pen 
tru aceasta* In urma unul 
anunţ a venit la el un 
domn, care «’o recomandai 
in nortoana lui RuM Ha 
ceriu. (Y). 

Martorul lârtigol lih., fost ClNr FW neiMnuir.v 
om de jorviciu la soc. «Re- C, / IE ESTE HAIMOVICIT 
prcicntanţn Românească», tîu oc«cz{ a depoziţiei lui 
declară ca venea Bai col o-| *^* /< Marcu. »’o stabilit că 
nu (Comisîoneru), câ n’a “«imowici, pretinsul nso- 


văzut niciun rcqistru. to¬ 
tul se scria pe foi volante. 

SUSPENDAREA ŞE¬ 
DINŢEI 


ciat al lui Bisbi Bacalu ş< 
care a dispărut* este unui 
şi aceiaşi persoana cu Bu¬ 
fei Bncalu. Iar maqazîa din 
strada Grisului, n’a servit 
pentru dcpoz<t de mere - 
La orolo 4 jum. !}<y)inta »‘a ca#- după cum pretindea acuza 
i»<>n<lal pentru o oră. tul, — ci in ea s'ou pus la 

După redeschidere, 4. ov. loaohim i p«mct toate operaţiile pre 
Apâr&tornl d-lol Cmrol B»ick. con- i merqătoare incendiului. 
«iUnlt part© civil*, a depus o «en- 1 Tot în ea au fost dcpozl- 
zaţional* declaraţie. In car© aratâ'tate si materialele infl» 


buleacu. Colea Vâlcov, Oorgorin. decanii rugby-alnl ro- 


Omiu. Dan Gavrilosca. Huml, Po- 
triâ Vâloov, Nicnleaou 
fblueiul: Schroidt, Tioffert, Mol- 
nar, IoOrinciy, Nagy I, Demctrovici. 
Ssilard. Nagy II. Glaax, Baju^ Lo- 


preşedinta clubului in prezenta ju¬ 
riului şi ■ unei foarte selecte u- 
sistenle, dintre care ani retiuut pe 
d-nele: Gatosky preşedinta Track- 
clubulul, colonel Petrcscu, d-na ma¬ 
ior Lupu, d-na şi d-ra farmacistă 
Garoiescu, d-ra StăJpconu. ataşatul 
militar al Jugoslaviei. maior Lupu, 
căpitan Sturza, lt Pâdureanu etc. 
precum şi soţiile ofiţerilor concu¬ 
renţi. 

După concurs a urinat o agapă 
intimă. 


Scrimă 


modul cum acuzAţll s’au folozlt d© 
numele iul şl au «âvârşlt mai mul¬ 
te eecrocheril. In numârnl viitor 
vom publica leatul aenxatlonalel 

deriamtil- 

SPRE AMINTIRE... 


Dexbaterito c«loi do a nuHpre | 
aecoa zi, a ftcnzaţioDalulai proces 
al bandiţilor inccudialori, au În¬ 
ceput Ia orele obişnuite. Până a- 
oum au foat audiaţi 49 martori, din 
3â8 oâţi trabue h* ne perinde prin 
fata Curţii ou juri. 

In şedinţa de ori a'au ascultat de¬ 
poziţiile la 19 martorU dintre caro 
cinci creştini şi 14 (patrnaprezeof) 
ovrei., 


CINE ESTE DR. 
BRAUBEŞ? 


la floreta şi suaia 


Eri diminra|l. Io hU Ccrcuiut Mlii'ax 
din Capitali au început eonCur»un1c dc 
acrim* tărie trigitoril »eîec(t <a»|i ai Ce- 
ho«lt/*Auei şl R -ninl-v. Pr *b*\o c‘au 
bucurat de o (oaite imm<*rtort aş(KeD|*, 
creai e dovedr><© c*, caracterul de pr»pu- 
gand* pe tare federaţia teapecdvi a 
dat-o acestei reuniuni mi-n* |l -oile şi«a 
ajuna scopul. 

De dimineaţă i'ju dispuut probele 
dc florei* ft numai datorie* ne^antri rii- 
K*(oril->r noştif Iu ultimele dou* pariJa 


celxii au putut «A-fi adjudere vict->ri i ru 
9 victorii, 7 a tuşe. 

Românii au avut 7 .victorii 60 tu.e. 

La ora 6 jum- sala Cercolol Militar 
de.-entje nelncipioara petara marele nu. 
mir de specutori care veoiac a* asista 
la probele dc tpad*. 

Renii ta tal . 

CeĂOilorecfa 9 vklorii. jj tufe. 

România 5 victorii 39 cuşe. 

Ari la ora f d. a. ae «or fine con¬ 
cursurile de sabla. 


Hipism 


Un raid călare 

Sibiu-Belgrad 


Uo interesant rarii călare va între¬ 
prind, ru Ineeprr, dela Jrf Aprilie până 
la ? Mai tnclusin, Şcoala d? aplicaţia 
a Caoalmet din Sibiu. 

Comandantul şevalet însoţit ’d* ofi¬ 
ţerii Instructori w»r executa In aceri 
timp ma raid Călare dela Sibiu la Bel¬ 
grad. pe o distanţă de ăto km. Parcur¬ 
sul va dura şasr glie şl oa fi străbătut 
In «*e*«r clape. 

La Belgrad te pa fece un repaus de 
patru zile tn care timp, tn scupu I de a 
se iritări legăturile 'de pricitmU dintre 
cavaleriile Jugotlăot şi române se oa 
OlDla pe lângă diverse Instituţii Jvgv- 
şlaor li ţcoaJ* de cavalerie dela 2a- 
muud. 

Toi tn acest scor» ofiţerii Şcoslei da 
aplicaţie a cavaleriei din Sibiu vor dt- 
şui şcoalel da aplicaţie a cavaleriei fis- 


gotlave. o statuetă reprezentând un ' 

pur sânge. 


Btfa uo li totuţi 
«xtrbtfat 


CunaillnJ Mnaţlfl KWrill de 
football, n'a luat încă nici o «Ucide 
asupra ezi r âdâr|| JutâUnului lista 
la 1 . Iu bol Venua «Un Bueuraşil. 

In careurile oflrials aportlve şre* 
ceşti • e atmosferă ostilă Uanuft 
rării 

Se pa r e eă tn arma Intervenţlol 
Edocaţlri oaţoluai* greceşti. Befa 
va avea până la urma deultgţax.eş aă 
Im 


maucac, T. C. R-şiil p«»eedă în mi>- 
mcutul dc fa|â ce* mal puternică 
foriaa|le din ţară. Grămada foarte 
«udată, deşi cam greoaie. eate> avan 
tajnti de teehnlcă. Incrn pe care 
— in alai* de St Român — ou-l 
prea vedem la celelalte echipe. A- 
tacnl a’a întărit simţitor prin rein¬ 
trarea |ni Draga. Alături de el Po¬ 
pa ri Orleoveloni întrec o Hn!e 
ideala de trei-afertur». 

STADIUL ROMAN 
Echipa lui „Nea Nae” Mlruscu, 
candidează, dealtfel câ in toţi anii, 
cu justificate pretenţii la titlul d« 
campion Ultimul câştigător al cu¬ 
pei „Gabriel MarinesaT şi-a în¬ 
tâlnit simţitor formaţia prin rein¬ 
trarea lui Camil Ioan Alături de 
el, lcremia. Turutz, Andronache şi 
Virgil Ioan vor căuta î*â nu des- 
inuita faima câştigată cu preţul mul¬ 
tor sacrificii. 

SPORTUL STUDENŢESC 
Echijia Universitară. <L* nenum㬠
rate ori campioana ţăriL s‘a pregă 
tit intens pentru cupa României. E 
chipa . care nu va suferi prea multt 
modificări, are avantajul cd finirii 
introduşi astă toamnă <*u căpătat 
rutina nrcvsară unor astfel de 
matrh-uri. 

Ne bucură reintrarea tui St. to 
ne seu. care va întări simţitor gră 
moda universitară 

VIFORUL DACIA 
Trecută huH conducerea Prieepa- 
U • d-lnl Conalller M. MlhăoMro. 
gruparea din Floreaac* emite «erl- 
«>a*fC pretenţii d* « păstra mal de¬ 
parte «Cupa României» al cărui 
ultim câştigător «te 1914). Păeml 
ci, dintre echipele fruntaşe. Viforul 
Dacia evte * irigară care nu are o 
metodă de joc- La înaintare slug㬠
rii Kurahaoer. Covaci. Bolţeaun şl 
Cararaş ştin c© aă facă cn balonnl. 
Mljlocaşnl de grămadă G. Vaallen 
şl fundaşul Jlanu ae disting din 
rc*tnl echipei. Deaseiuenl reintra¬ 
rea Iul O. Sterlan, după o absenţă 
de S auL a rldlrat mult moralul e- 
ehlpel. 

P. T. T. 

Echipa poriaşilor a suferii m ul¬ 
timul timp o Atic întreagă de fr㬠
mântări Sperăm oâ, Iu ultimul mo¬ 
ment, d. Coriaoea, preşedintele clu¬ 
bului P. T, T., va reuşi rt arunce 
in luptă o formaţie demnă de re- 
numeLe el. Câţu Anastariade U Îna¬ 
intare şi C Florea in UojUe din¬ 
apoi. sunt jucători capabili A ducă 
echipa la victori*. 

R- O. I* 

Fosta grupare A. S F. C„ de sub 
conducerea d-tul Vvludo -proaspăt 
Introdusă la onoare — va fl flrâ 
îndoială surpriza campionatului Po¬ 
sedă In fraţii Upuşneanu, fraţii I- 
frlm, Apatie şl Tincu, «kmante ca¬ 
pabile «A răstoarne multe calcula 
ale vechilor grupări. 

TBOACAH 


DEPOZIŢIA LUI CAROL 
BAGALU 

Primul a fost audiat ca informa¬ 
tor CAROL BACALU (frate cu 
Jcan Bacalu). 

Informatorul, spune c<] I şi amin¬ 
teşte cd, înainte da o plot*t Jcan Ba• 
cahi la Budapesta, mama sa era 
grav bolnavă fi a fost operată. 

La întrebarea d-lui preşedinte QR 
CONSTANTlNESCU; Ce « afaceri• 
a încheiat fratele «du la Budapesta, 
fiindcă voiajul a durai in total pa¬ 
tru rile, martorul na putut să răs¬ 
pundă. 


Informatorul mai recunoaşte ei 
după cererea Iul AUREL ŞARF. 
s'a trimis o telegramă la Budape¬ 
sta. Iul Jeao Bacalu. Iar textul 
l-a foat adus. 

Telegrama era adresată Iul BA¬ 
GALU (t) şl avea următorul testi 
«MAMA SA ÎNSĂNĂTOŞIT, VI¬ 
NO SI TELEGRAF1AZA SOSI¬ 
REA», şl era semnată dc DR. B. 
IIRAUBKŞ, atr. SF. APOSTOLI %- 
La Întrebarea d-lui procuror Mol* 
aeauu, dece telegrama a foat a dre¬ 
nată Iul BOGAL şl nu BACALU 
şl dece a foat semnată cu numele de 
DR. B. BRAUnES şl un CAROL 
BACALU, martorul n'a putot răs¬ 
punde. 

f>. Vatriliu-i Inj- Cere eă 
fie citat ca wi«rt«r gi direc 
torul JELI\ t dela nocietM- 
tea «Eaglş» Strsr». la care 
a renunţat apărarea, 


Martorul ROLA K.ERSCH. fo¬ 
tograf, din calea Văcăreşti, a decla¬ 
rat că a fost chemat da către por¬ 
tarul tabricei tCordiana », pentru a 
fotografia fabrica. Aoaasta înainta 
da Incendiu- A luat fret fotografii, 
una exteriorul fi două interiorul 
fabricat sCordinna • (t). 

DEPOZIŢIA MART. MINA 
GOLDENBERG 


Martor» MINA GOLDENBERG. 
a deolart că Lupu Comisioneru 1 
foat chiriaş şi i-a foat prezentat de 
Bubi Bacalu. dar numai tub nu¬ 
mele de Lupu. comerciant din Pi¬ 
teşti. 

D. preşedinte dă cetire declara¬ 
ţiei dela do&ar, pe care martora c 
coufirmâ întocmai, ceeace face pe 
av, Melinte, de a adresa urm㬠
toarea întrebare: «Martora poale 
pună mâna pe foc şi aâ jnre că cele 
declarate auut adevărate?». 

D. av. Vaalilu-Cluj (către <L av. 
Melinte): «Vă închinaţi la îoct 

D. av. Melinte: «Focul eale ©el 
mal sfânt lucru (!?). 

D. procuror arata martorei 
geamantan, pe care l-a uitat Lupu 
Comisioneru. împreună cu un cos¬ 
tum dc haine şi pe care mor'ora li 
recunoaşte. 


mobile, care apoi au fost 
transportate la fahr. * Cor- 
«liana». 

CAVALERII NOPTH 

Martorul STRAUCUER lULlUS. 
declară «1 ore un deposii de che r oa 
tea la Obor yi tn toamna anului 19M 
Bl'Bl BACALU a comandat nişte 
lăzi şi cari a u fost ridicate, NOAP¬ 
TEA TÂRZIU (t). de către MO- 
RIT BACALU. 


Incendiul „Gordiana“ 


DEPOZIŢIA LUI AUREL 
EDNER 

Martorul Aurel Edncr (vecin cu 
fabrica *Cordianasf a declarat ur¬ 
mătoarele; sLocuttsc In ,mediata a- 
şrroplere a fabricai *Cordina » şl din 
camera mea se vedea foarte bine 
exteriorul şi interiorul falnicei. Cu 
© lună inamte de incendiu, sticla 
dela ferestre a fort înlocuită cu ta¬ 
blă oalvonisatăit). Plafonul fabilce", 
a fost dărâmat, in cât a rămas nu¬ 
mai trestia şi şipcilc, iar reparaţie 
nu s’a mai făcut. In nonpfe-n fn«*n- 
diului, veneam din oraş şi am rd- 
zut fabrica In flăcări. <0b*>rlicht- 
urib*» erau deschlş?. 

FABRICA DE BRANZA 
ORI DE MATASE ? 

Dela început, am bănuit 
oă focul a fost pus» deoare 
ce intreaqa fabrică era o 
mare do flăcări si incen¬ 
diul a durat prea puf n. 
A doua zi am fost de faţă 
când a’au făcui primele 
cercetări *i t'au păşit 32 
pune brânză. 

DEPOZIŢIA LUI ERNEST 
EDNER 

Martorul ERNEST EDNER, din 
atr. Logofătul Tăut 67 (Fabrica 
Cordiana, aee+uş tirada şi la nr. 65) 
a confirmat cele apuse da fratele 
văn. adăugând uraiâtoarote: in 
noaptea incendiului am văzut trei 
şuviţe de flăcări inlFo cameră, 
oare porueaft din tavan şi în câteva 
minute — până ca m'ara îmbrăcat. 
— întreaga fabrică era io flăcări. 
Focul n'a luat naştere dela coren 
tal aleolrio, fiindcă dărânaându «*» 
plafonul, ourentut jotectric a'a între¬ 
rupt, prin rup©r«*a firelor, 

DEPOZIŢIA MARTOREI 
VICTORIA EDNER 

Martora VICTORIA EDNER - 
mama lai Aurel şi Ernest Ednvr — 
g oonfirmat cola «pu*© de fiii oh a ' 
di o gând aă: a două ri incen¬ 

diu, i a’a cerut o lopată, cm care au 
terltâţlle anohateteare au acormo- 
nJt agora şi a’a găsit beşlcl şl câlţt- 


MIROS DE BENZINA 

Martora Ea»ty l.dzărettou 
(ovreică), locueşte chiar in 
curtea fabrice», ar artă că 
tot timpul ferestrele erau 
cu sticlă $i numai cu o lu¬ 
nă înainte de incendiu au 
fost înlocuite cu tabla flol- 
varcizatâ. Işi mai aminteş¬ 
te că s’au găsit beşici, ta- 
lasi şi căiţi, care miroseau 
a benzină. 

DU-TE Şl TE PLIMBA 

Jlnriortsl Bor 1 ta Buaen- 
feld, foat funcţionar la fa¬ 
brica «Cordiatia» şl care 
controla tot ce intra fi c- 
gea st in fabrică, deciară : 
«Ştiu că au fost aduse niş¬ 
te lăzi cu un camion. In 
ziua focului ara fost la *er- 
vici, dar Rvoirin mi-a aptaa 
aă mă duc aramă . eOber- 
livlst-urile» întotdeauna ae 
fini* an întdsiae, a pre a nu 
rţi agomotnl produa de ma 
fini. 

f.a întrebarea d-lnl pro¬ 
curor Mohicani*, de ce n'a 
luat el lăzile în primire , 
in arf and n'a putut răspun¬ 
de. 

IDEILE... SE PLĂTESC 
SCUMP 

Martorul JKAN AKIFERT. foat 
director technlc şi casier 1 * fabrica 
«Cordiana». plătit ca 30 mii M lu¬ 
nar. declari OA el « dat ideoa de a 
w srolteri maşiuile pu muşamale, 
«pre a nu « atrica din caua— dâ- 
râmâru plafonului. 

DEPOZIŢIA LUI COCA 
BACALU 

Martora COCA BACALU hofa 
Ivi Bcniamin Bacalu ţ\ tora lui 
Jcnn Bacalu), recunoaşte cele decla¬ 
rata lo instrucţie, precum că la to, 
ţul ri re»»e<i adesea n* domn scund, 
groş şi cu mustoţd. pe num» Lupu 


CE-I CU MUŞAMAUA 

Martorul ŞM1L HE1MBERG, de¬ 
clară că Bubi Bacalu a venit cu 
scrisoare dd» soc. «Rcprezntanţa 
Românească* şl a cerut aă Ise închi¬ 
rieze cinci muşamale şl pentrn care 
a plătii 1926 leL 

DUBLA EXISTENŢA... 

SINISTRA 


O CONCEDIERE CARE 
MIROASE A BENZINA 

Martorul GH. SCHOSS, dolari <4 
a foat portar la fab. «Cordiana- din 
anul 1930 până la 20 Dec. 1933, ciad 
foat eomediat (t) şi cheile Ua 
Încredinţat lui Nicolae Gh. 

Spune că io timpul dârâtuării 
plafonului, maşinile au foat acope¬ 
rite cu muşamale. 

D. procuror: Er*| de faţă când ea 
aducea mărfi? 

Martorul: Da, dar întot¬ 
deauna lăzile se desfăceau 
in curte si numai conţinu¬ 
tul era dus sus. 

O DESCINDERE 

A «car 4, după suspendarea şedin¬ 
ţei, s'a făcut o descindere in atr. 
Epureonu 5, unde martorul Gbu 
Scboss, a declarat câ a dus o parte 
din muşatuule, cu care au fost a- 
coperite maşinile. 

DEFILEAZĂ KAHALUl— 
Au mai foat audiaţi următorii 
martori: Jean Feldman. fost acţio¬ 
nar la fnb. «Cordiana»; Roman Gol- 
denberg, care a cumpărat nişte mor 
fă dela fabrică; Franclac Meryeael», 
proprietarul magaziei din str. Cri- 
şului şi Moise Rudlch. frizer, oal 
caro a procarat cameră lui Morlta 
Bacalu. Toţi au recunoscut dt-'lara* 
ţiilc dela dosar. 

î*c 

Lo orele 7. şedinţa sa svwndaL 
Audierea martorilor acuzării. Ifl 
Continuare. 

Şedinţa viitoare. Luni la orele I 


ILIE CIUTESCU 


Martorul M. I. Jlisrcu (o- amia:d 

vroi), spune că el a fosj__ţ 

Curierul Judiciar 

Procesul soţilor Perianu cu d-na ANandrina 
Cantacuzino 


Tribunalul Ll/ov a 11 ariua să ju¬ 
dece en procesul inteotet de *oţii l J e- 
tiauu, d -00 Alexandrina Caulsiuzioo 
şt Societăţii otrodoxe • femeilor ro¬ 
mâne. După cuta »c ri:e »o(u Perianu 
au foat concediaţi din calitalit de 
profesori şi directori ai Şeoalri orto¬ 
doxe. iar judecătoria de amoc* Ic-a 
admis acţiunea ji a obligat Soc. orto¬ 
doxă la plata unor Insemante d.mn«. 
tri. Ins* din motive pnKedurale, ape¬ 
lul a fu*t amânat la 16 Aprilie. 

Nu e contrabanda 

Tribunalul Ilfov » /» «J b prişedUt- 
ţia d-lut Hori* Bogdan, a achitat eri 
pe evreii maramureşeni Şirm şi Ber- 
cooici. de delictul dr contrabandă care 
li te punea In sarcină. 

Numita se făcuseră vinovaţi dr »U- 
uve* unei cantităţi apreciabila df ta- 
b.arlnă , Neputindu-sr stabili ci cei doi 
introduseseră fraudulos iaharina I" 
|«rg. Tribunalul • «corii ci e vorba 
dt o simpli contraocnţl* la Legea con¬ 
trolului zaharinei şl nu Mirtul 
contrabandă. 

Apelul Iu* Măciuceanu • 
fost respins 

Tribunalul condamnai* p» fllwotj- 
ceaua la 3 atti Inchlşoore, pentru f*l- 
hcsreş s«nnâl-T«i prcicctnh-l judeţ- 
ţai mov te scopul tk ® tecn» vheflta 
same dc bani CurU» d* Rpri * V 
* respte» le» şpriul lui Mdduceanm 
Erperţii nu pot fi ascultat» 
oa martori m procesele 
penale 

la procesul cunoscutei escrocherii 
a Ud Gh- Tăriiuirau, * » cerat l«ri 
chemarea ca martor * d-tul Pulu teo- 
covwcu care tâcua^ te ciuri o ta- 
pcrtbi tehnică- Curtea de Apel ** 
|.g • respins cererta, deoarece 00* 


br ivit noului cod dă proceduri qe- 
aaia, no re mal admite an^ere* 
experţilor ca mar Ion. 

Consul taţi un i juridico 

Pentru a veni in aiutorul citito¬ 
rilor şâi, ziarul „Buna Vestire" vş 
răspunde la aceasta rubrică tuturoi 
întrebărilor cu car a. te juridic. Cores¬ 
pondenţele se vor trimite pe airesa 
ziarului, pentru Cu rierul judiciar. 

9 -— 

Şedinţa consiliului comunal 
al primăriei sect. II Negru 

Consiliul comunal al *oct. II N#* 
gru Va întrunii in şedinţă publioă 
ori, la ora 1 (L x. *nb px^idonţte 
d-lui primar L Anastaaiu. anistat 
de d. Jean Luceam, ajutor de pri¬ 
ma r. 

După co Vaa luat uoclo hotărâri 
do interes edilitar, d. L Anastariu. 
primarul sectorului a fâout o ux- 
punero asupra lucrărilor edilitar* 
In demn de S ani. 

D. JEAN LUCESCU. ajutor da 
primar, a adus la canoştiuţă rezul¬ 
tatul intervenţiei făcute la oAil© fo¬ 
rate care ao acceptat construirea 
unei i*aa«rele la gara de Biet ‘♦pre a 
v,-m in ajutorul populaţiei. 

Au mai făcut diverse propuneri 
d ua Zofira eoL Volcuhwcu şi 
dr, P. Conica, eăp. L Nionlescu îa- 
zăr Cristeaou. pr. 0. Oroţu. Gîcâ 
ytyfăneBon. primarul corn. Dndcştl- 
Cloplea. «ta 

D. L ANASTAS1U a propue li a'a 
hotărât construirea unui palat al 
primăriei acnatui aoctnr. 






































































buna vestire 


Anchetele Noastre 


r*q. 


DisconKa (lela camera 

de muncă 

$i totuşi... se vor mării cotizaţiile la Asigurările 
Sociale. Noi sarcinii pe spinarea muncitorilor 
şi meseriaşilor 

Murlol tkM Oentnl, .«• un J^T.I d in. L Clciu. I, 0 tntrabun a 
fiert d. «rea to milioane. uoa.trt, oo-a rtopuro- 

IMrrctl, conlaUUOtll a cerul a- .C„m-ra 4, nnmca n praiertn. 
eopc.riree acestui rol bugetar. pen»: Mâine 9? va da un comunicat ţi i« 
ini echilibrarea lai, cât fi peutra a 1 vor (in* întruniri public*. In ln<r«* 


•e putea aduce te îndeplinire, pre¬ 
vederile legale. 

In cele dună adenari generale ti 
ante iu cursul anulai trecut, rt'prr 
tentanţii adunării generale an res¬ 
pins propunerea direcţiei generale 
eti privire la mărirea cotelor. 

8 'a cerni justificarea acestui de¬ 
ficit pentru a se şti dacă oatc o lip- 
aă di* bună gospodărie »«u dreptu¬ 
rile acordato de Iepe, sunt mari — 
fată de cota mică a cotizaţiilor. 

Asociaţiile profesionale ca fi cele 
muncitoreşti au fost alarmate do a- 
eeate noi cotizaţii sporite. 

Unele organizaţii au fost râşti- 
irat«* puDctuioi do vedere a! Casei 
Centrale iar altele nu fost oprite a 
protesta. 

Asociaţia «Frontul asiguraţilor» 

1 s*« interzis întrunirea membrilor 
într’o «ilfi particulară, firfl a visul 
direcţiei Casai Centrale. 

E*»te inirromut dc ştiut că sa Ivii 
o discordie intre T. Bâşciujn. vtee- 
prcecdintele secţiei meseriaşi «1 
Uie Calciu, preşedintele Camerei 
de munca. 

Cel dintâi, acuza de trădare pe 
«mda rătural Camerei de moară 
ti-I forţează să la atitudine contra 
mări re I cotelor. D-m do înţelege să 
piardă organizaţia trădând intere- 
•ele profesionale — celor politice. 

D. C. Do breşe a, vicepreşedintele 
Camerei do muuoA, prieten intim- 


ga fard. 

/n acest s «op., d. I. Calciu, a ut 
zii ai Ardealul a Bucovina*. 

Fiind întrerupt dc patronul croi¬ 
tor C. Rădulencu. c& d. proştxlinte 
al Camerei de nnuicA osto In slujba 
intereselor politice ti personali*. 1 
s’a ripostat do către d-aa: «Camera 
de munco va protesta! Veţi vedea 
mâine*. 

* 

Rămâne dc vâsnt atitudinea pe 
care o va avea reprezentantul sala¬ 
riaţilor in adunarea generală, cât 
•I acţiunea ce va începe pini Ia a- 
eeaetă dată. 

Organizaţiile profesionale 11 acu¬ 
ză până atonei, dc trădarea intere¬ 
selor mcştuşugftrcştL 
Până atunci, fierbere mare la Cla¬ 
sa neutrală fi vii agitaţii între raun 
cituri fi mceeriati. 

După cum se veda lupta intre re- 
prezeatantii organizaţiilor profesio¬ 
nale se di po opintirea meseriaşilor 
fi a lucrătorilor din câmpul muncii 
5*.* 

Dc obicei, se ştie: Când doi sa 


leftenirea vieţii,,.! 


De ce este scumpă carnea 


Cui se datorează specula: ce măsuri s'ar 
nevoie oare să oprim exportul 


impune. 

? 


Este 


Dacă în cecooc privea poUdv. 
specula impreslonn ccvo mai puţin 
pe cetâţeuu — obişnuit sâ -1 mănân¬ 
ce doar la zile mari — apoi cu 
carnea lucrurile stau cu totul altfel, 
cftd acest aliment indispensabil tu¬ 
turor reprezintă un copitol strict ne¬ 
cesar in buchetul oricărei familii 
Nu rareori nc-am innrebat cu toţii 
datorită căror împrejurări «cest 
prim aliment a ajuns în ţara noa¬ 
stră — pllnâ de oriTicultură ţi vile 
aâ sc ridice lo preţuri atât de 
puţin obişnuite ţi chiar exnqerate 
Se ştie: un kqr. dc vacă 28 — 30 
Id. un kqr. de muşchi 50— 60 Iei, 
mielul 38—40 iei kilogramul. etc 
cit Făcând socoteala und torni Iii 
de 6—7 membri, vedem câ ode mi¬ 
nimum 2 kqr. de vacâ fac suma dc 
60 lei pe ri, la cnrc, adâoqând şi 
celelalte produse alimentare, »Jun- 
C«m In concluzia c& bietul Intreti- 
aător al familiei, cu o lcida de — 
*i zicem — 5000 de lei. este pus in 
ăituatiunefl dc n-şi sacrifica casa. 
chiria sau cinstea pentru o putea 
face fată nevoilor hranei. 

UNDE ESTE SPECULA 
Iu doriuta noastră de a fi cât mai 
«blcetiri in anchetele ce facem la 
areaalâ rubrică, nc-am transportat 
intr i» dimineaţă — subsemnatul cu 
incw un colcz — in îngarul eelor co 


O oervetie de boi In qrcutate de 
aproximativ 000 de kqr. s’au vândut 
cu 15.000 Ici, un viţel in piele *’a 
vândut cu 22—25 Ivi kqr , un miel 
150 tel. ctc. etc.; Io acestea toate 
ac moi fldaugâ taxa municipiului cât 
şi cifra dc afocen o fiscului care 
ii impune in momentul intrărel lor 
In abator. Socotind oşndnr, mal de¬ 
parte. tron*formarea vitei în corne 
fi vânzarea rl pe speciahtfii, an 
aiuschi, cotlete, ticot. etc.. vedem câ 
câgtiqul re vânzătorul ui cate destul 
de modest 

Nu putem spuue insă acela* lucra 
dc producător oAt fl de municipiu, 
caro «i prima! fi mai ales secundai 
m* întrec In câftlg. 

Dacă prodacăturul merită Intr’a- 
devâr un pret care aâ -1 recompense¬ 
le munca fl grija e« depnnc In creş¬ 
terea vitei, nu ea te mai puţin adev㬠
rat că acosta a depăşit intenţia de 
c&ftlg alunecând !n chip Iraţional 
pe puntea apeonlel. 

UNDE TREBUIE SA INTERVINĂ 
MUNICIPIUL 

Secundul dc care vorbeam mat «uz 


l» rp*[<t municipiul — |« face tot a 
lât de vinovat i n tolerarea cât vi 
încurajarea «pccutel. Câci taxeh dc 
abator tuni intr'adevâr exagerai*, 
vi (atd le: 

170 lei dn bou, tiO l*i dc vacă, 110 
lei de mâneai, viţel de lapte U , por¬ 
cul 1 J. oaie li. tnUfl 15. eta 

Dacă primul speculant ar avea 
totuşi o circVNMlanfd atenuantă, 
admisă de raţionamentul otf nimeni 
n« este obligat să cumpere, apoi te¬ 
cuciul n’o ponte avea, cdr» a tăia 
vita tn bătătură ista o infracţiune 
cea moi cumplită contravenţie. 

Afarft d« nci'iutto, abatorul oomu 
nat destul do frumos întreţinut, 
devonit do runH timp ioauficiont 
pentru sacrificarea vitelor noceaarn 
consumului Capitalei — motiv pen¬ 
tru cerc se află şi aslfizi tn car- 
toannlr primăriei — un proiect de 
exproprierea împrejurimilor pentru 
extinderea abatorolnL Aici tn«& io 
tervenind rolul colegului mea <VJn 
municipiu rămâne ca d-*u sA ae •- 
cnpo de problema acestei Importat» 
te lucrări <v> cootinnâ aă rflmâie 
doar un proiect.. 


ANUNŢAM SOSIREA A MARI TRANSPORTURI DE 

Mărfuri din străinătate 

Vânzarea EN OETAIL cu preţuri de EN 6R0S 

Câteva din preţurile noastre : 


Chiilon Lei mir. , , , , 27 
Lenct pentru rochiţe . 54 
Crăpă coton impr. ... 42 
Gaadet pentru pani . . 42 
dAtaae pentru llnqerle . 50 


Cedeline cord Lei mir. 55 I 

fabricaţie genrnmâ 

Poplin pentro câmăşl . 64 | 
Crepe Chine superior I 70 
Viorica noutotea sezon 89 
P-za cearceaf 200 cm. dela 95 


mătăsuri, tricotaje, albituri, imprimeuri 

La Magazinul 

Gheorghe Fundănescu 

n „CRUCEA AHA" BOCuKţtl 

8TR. CAROL 66 ■ ■ TELEFON 34)5-29 


Vizitaţi t 


La Balon-ul Albastra 


e impun preţurile maximale 


Vechiul şi 
Marele Magazin 

Strada Car ol mb „Hotel DicU u 
Bogat Mortimeiit la 

Manufactură, Galanterie, Pănzărie, Lenaj-uri 
încălţăminte de bărbaţi, dame şi copii 
Pardesiuri de Damă, Şepci, Pălării, bascuri 


carto, al treilea rdet ied. A’«nwl «*! “ » rln •*"* •* v *'*' 

mm. - — —— . t ullllIPnL 


dv data ac ca el a. al treilea — mun¬ 
citorii — ror pierde cauza; dar l» 
6 cv, hnb $c vor conving* că acţiu¬ 
nile conducătorilor politici an • taţi 
ntnt intere sate ţi numai au o* 
căuta tn fruntea revendicărilor 
mevteţvgărefti . 

J. 


tare. acest important alliueaL 
La început improvizaţi In cump㬠
rători de engro» de vile fi apoi Io 
eugroa de carne, nc-am adunat câte¬ 
va date care dacă nu aunt suficient 
de edificatoare, totufL denuufa 
stare de fapt incontestabilă ci lată 
deeo : 


OFENSIVA FARISEILOR 

National-ţâr âiMtff la boaro oupo paitiianl. o noua taitka demagogica. 
CopItaUinul Uram la slujba sânilor „ţaranesb" ţi tardaţia 
oi sodaMomunlstii 


TiMlŞOASUi. — AJcgerile comuna¬ 
le au «mdenpât din plin Up»u ^ po¬ 
pularitate • partidului d-iui Mihftlu- 
cbe in satele bănăţene fi orientarea 
manşei ţăraceşti spre alte orizonturi 
fi rea litri ţi politice decât cric izvor⬠
te dio «democraţia» ioteraaţional-ţA- 
răoistă. Ca tot interviorul «boeraîui» 
deia Lipova asupra acostor alegeri cri 
«ele nu fost aşa ţi pe dincolo», totuşi 
optais publică locuiri •*« putut coa- 
vnge cfc mult trâmbiiaţe populaniadc 
aa|i<rari-|ârâaifta dio Bauat ou-i decâi 
o invenţie de proM gust a «Vestului» 
fi o mvrictoere tn faţa fricoşilor. 

Dvalfri conducătorii «ce«tuî partid 
de aici. reprezrutat prin d-nii Bocu. 
dr. Sobţrre, Juga, Qorman, etc., a- 
r» *i din urină consun ist pe faţă, au 
sesiiat de mult priznejdis la deosebi 
1 «« prii.» cuşaif/ul când an observat 
eă ţârăniaiea. dar mai «îe* muncitori- 
mvo rumuari se Îndreaptă eoaşHentA 
fi dc ciori spre cadrele discipljastv şi 
ludărâte ale mişcării B*lh' 0 «llrie. 

Dl ACEIA, IN D1SPEJUKEA Dt 
A-^I UJ>EA UOJIDATE TOATF 
CADHtU; AU 1‘LANUiI. DLbIGUK 
PE BAZA INSTRUCŢIUNILOR DELA 
CENTRU, Q TACTICA NOUA: ACA- 
PARAREA PARTI7.ANH/OR PRIN 
PROMISIUNI DE POSTURI .-$1 sni- 
Vicrii. 

TOVARAŞIA CU STRAI» 

Nil 

In acest scop uu obţinut largul 
sprijin al lntrcpr,ndrrllor slrăin> 
din oraş, cari se #tt«% s» dfr*asă ia 
ap, o apt. XV0. O InţcLcgcr* prealabilă 
a jart dtjngvr incĂcui/ă: Acu şie in- 
ircprfm/rri — cari irăc*c din bvnv- 

rth rvnulnevti ţi din vlaga munci, 
torltnii rom^nt *4 jtlaţ*i t ou- 
nunii cu rvcotuundaţii provenit* dc 
tu n(tţhtnat-ţărănişti, Ir schimb tic 
u tur bucura dc sprijinul iottidu 
lui in orie* împrejurare. Desigur, 
Pathuma attaMa o +drw'^roţilor* 
internaţional-ţărănişti eu finanţa 
Mtidirtă nu te reduci numat la JH 
msşoarg <n, &#i arc Ut«nse planurile 
ocuUe pt întreg cuprinsul ţării. 

Câ «ctfsf puci gecrtrt e- 
** in*H*et4tfihţl. Mt- 
««ii oc poate crplicn 
căvişta dmgostt» a dirveţiu- 
nil or aer st or intre prinderi 
peni naţional'(Orttnihin ; 
indctwutarca m uneitarienii 
«* ne ItMrrie tn «r cent partid 
ţfi plasarea cxefuziv n mtşss 
aitoriior rmtfi f H reco- 
mandaţti dv aici. in nchltnb 
muncitor ii naţionalişti 
*unt prr*acutaţi pe toată 
şi acum *ndră"Mc*u H tl 
npunu un cuvânt «runt pur 
şi Hienplu daţi afară sub 
Am oticul că fac *ayitmtU ru- 
srtMte*..,, Aştt me procedea¬ 
ză ta f abrieu 9 ) 4 vtv *Tu 
rnl» la «fJalcani M . Prim» 
fabrică de spirt pi altele. 


La timpul gnu le vom da 
ta lumina gilel, 

BANDE DE BĂTĂUŞI 

Dar înţelegerea dintre oaţ>>ual-ţ&- 
rioişti şi capitalismul «trăia merge şi 
mai departe. S*a ajuns până acolo cu 
tndrărneals in cât «*a dat drum liber 
emisarilor bătriuşi oaţional-tArăaişti 
pentru a organiza muncitorimea — 
SA SE REMARCE. NU NUMAI LEA 
ROMANEASCA CI Şl CEA MINORI¬ 
TARA — In gârzi «ţajrriDOfU» îndrep¬ 
tate exclusiv împotriva muncitorilor 
naţionalişti. Gărzile suni formate pe 
grape dc câte u şi ingM*tc iu *ec- 
Soare pe cartier*. Deocamdată aceşti 
emisari aa «copal dr a pregăti «fişele» 
fiecărui mcotbru râţiigat şi a-i Intro¬ 
duce ia tainele «fascism ulab demo¬ 
crat ea lozinca «dreptate», îndemnrin- 
do-| in arelnş limp *â fir gata pe», 
tru orice. Nu ştrm la ce sr referă a- 
oc*i «orice», !t> tot cazul muncitorii 
ttlionalifti sânt In prunul râtul vi/nţi. 

Şefal suprem pentru oraşul Timi¬ 
şoara al acestor găm e dopa cam se 
ştie perfida! Joga, ajutat dc nrserio- 
sal comunist Clorman care din sccre- 
tar al poliţiei din Lagoj ţine prin ae- 
garea rreştinlsmotai ş| • naţloanlb- 
ualui a fie «original» şi «ft sjnngă 
«om mare» 

FRENTE POPULAR» 
LA ORIZONT». 

Câ uiu* muiKJUni n uioiii sc lasă a- 
ti ele r* ootuaiMialitk- naţional ţărăniş¬ 
tilor e cxplUabiL bărăcia şi foacuoa 
• prea marc. c« ii u- poată rezutâ in 
faţa recomanda ţie» cuiârui «au cutâ- 
rul grangur din anturajul d-lui Rocu. 
Dar «& fie pe pm# aceşti domni Of 
f. rie u>i /nnruUţiilc miţkiDa] ţărănis¬ 
ta, insă «u/tetul nevritej amotorlmi 
tot unţinuaJisI rămâne. Clei aiuuni 
natsu au %âd Cârdăşia dintre ace»» 


Daca înnS vinii municipiului 
a’nr reznm» numai în oeiaee «ri- 
vchc taxde cfcagernte cât şi lip^ 
su dc r>paţia ntâl de neccanr aba¬ 
torului, totuşi n*nr fi prea grav. 
Unde in*o intervine imensa vină 
este hp*a totală de asistentă o- 
ficialn în cciatte priveşte târgul 
vitelor, căci este inadmisibil ca 
o populnţiune de upropae cinci 
nnic mii dc consumatori zilnici 
dc carne su fie lusaţi la discreţia 
unor negustori de vite ce întrec 
raţiunea oricărui câştig. Aici o- 
nOratul municipiu, este dator «a 
intervină, în baza puterilor pe 
care legea i le arogă, stăvilind 


specula, cu riscul chiar dc a-şi 
propune ca arest comerţ sâ-I c- 
xercite singur, aducând vite din 
regiunile cât mai îndepărtate ca 
dc exemplu Ţara Moţilor, care 
sâ fie revândute In preţuri raţio¬ 
nale. Iar atunci când piaţa şi-ar 
recăpăta un aspect normal prin 
exemplul dat ae municipiu că 
»e poate câştiga fără specula, 
pentru a nu sc reveni In actuala 
stare de lucruri, s'nr impune în 
mod automat preţurile maxima¬ 
le atât în ceiaee privesc produ¬ 
cătorul cât şi rc\ân/ătorul 

Pac amb. 


partid şi capitaliamui siram exploata¬ 
tor şi hain. Dor perfidia şi îndrăznea¬ 
la naţional'ţârănifiilor nu merge nu¬ 
mai până In lucr&tarite oculte dintre 
ei şi acest capitalism sângera». EA 
MERGE ŞI MAJ DEI’ARTE. Şl AICI 
E PERICOLUL ADEVARA1 CAR- 
DAŞIA EXISTA Şl SE POATE ORI¬ 
CÂND OBSERVA LA CLUBUX DIN 
PIAŢA «UN1RU» INTRE PARTIDUL 
ZIS NAŢIONALI?) ŢARAN FS( şi 
SLNDICATOL SOCIAL COMUNIS¬ 
TE. Căci nu poate nimeni «ri ne con¬ 
trate ocesţ lucra: şefii acestor «in¬ 
dicate «unt oricând văzuţi tn conci¬ 
liabule Decrete şi «trânte cu anumiţi 
«corifei» de ««tânga» ui organizaţiei 
«marelui» român domnul Uocu. 

E DE OBSERVAT IN TOATE A 
CESTEA PRELUDIUL tN<XRCARH 
UNUI «FRENTE POPULARE» AL 
ROMÂNIEI DEMOCRATICE. FOR¬ 
MAT PARADOXAL Şi TOTUŞI CU 
ADEVARAT DIN CAPITALISMUL E- 
VRKIESC SOCIAL COMUNIST ŞI 
«DLMOCJl AŢTA* NAŢIONAL-f \ RA- 
NISTA. 

Ar fi dr dorit c o orguur.lv poliţie¬ 
neşti *d fie vigilente au numai eu 
mişcările ■ anarhice» fi} ale dreptei, 
- oure trăesc exclusiv ia dragostea 
de Fal rit şi Dumnezeu #1 militează 
pentru o Homănle nmui şi cinstită, 
unde tă nu moţ fie exploatarea de 
astăzi tânftrroasâ a marelui capital 
străin — ci şi cu aceste cârdăşii 
oculte care încearcă să pregătească 
iu umbră «rom/» comunismului să- 
vie/ie. 

lutruv alt reportaj vom cerca td 
arătăm tratamentul, neoinmot al ţn 
trvprinderiLur din oraşul nostru, fa. 
ţ<I dv muncitorii romani, care sunt 
bătaia de joc a tuturor rvariieijor 
tn rtoport rv muncitorul minoritar 
c*_ te bucur m dv toate avanJaaiiU 
posibile 

V. Zlataru 


Comislunea de clasificarea 
morilor a lucrat ieri 


Contigentarea 

invadată 

de misiţi 

Arestările ăe eri 


Profer ia de mlrit. a devenit o mo* | comerţului 
•cric avuabili pentru toţi jidanii şi 
străinii cari «fideazâ legil« t 41- *- 

S*u crcuit o pleiadă de mi>iţi jidani 
cari mişuna p« Îs «“»«« institutele de 
«UL 

MISITISMUL DELA CON. 
TIGENTARE 


ar trebui sa Sa 
severe pentru 
star pire a intermediarilor 
jidani, cari de cele nriai 
multe ori sub odioasa mas¬ 
că a «omului de afaceri» 
urmăresc încătuşarea şi 
distrugerea comerţului ro¬ 
mânesc. 


Eri dimiueatâ a avut loc Ia Untn 
nwi Cnmorilor do AirriouUurfi 00 ml 
aiuuen do oLaaificara a morilor. 

Şedinţa n fo*t praudată. In iip*a 
d-lui miniatru Nt«or&- do d. 8 aaclo- 
reanu, proşodjntela Uaiuiii Camere¬ 
lor do agricultură. S'au luat Iu dix- 
ouţie oororile pruzuutnto de d. Gri- 
ror ca cu directorul valorifîoArcl 
Câalui, care solicitau miniatarului 
autorisaţiuni pentru inatalarea dn 
noui mori aşa ziae târâuoştî. 

Duââ yo a'a aprteiat oorioaiUtrai 
cererilor dlu punct de votlere al 
Interesului locaJ ce ar juntifioa ne¬ 
voia iufiiuţărei de noul mori. oât 
şi capacitatea de măcinat, a'au a- 
probaţ treiwel din cercrilo prnzau 
(atc. 

S’au luat apoi In dracutio cererile 
do claaificare a morilor care cereau 
fi comnderatc c« târânesti; tnoon 
eecinţă a au apr<«bat icc* cereri. 

fzi «frârit, tn urma raportului di- 
rtH'ţiunei valorihcAret grdalai. prin 
care arăta suidaKerea dela taxele do 
valorificare a < 1 *>uâ mori. cominin- 
nea aproba, amendarea lor astfoţ •• 
moara Lupeasca din comun», eu a 


Se «or aduce modificat I 

In deanfigul dintra franţa ii Romi ia 


Guvernul român o fost sesizai dr 
d Zmtetanu că âr exff ia la clvarin 
gul general drntr* hqmânia r i t ron 
ţa, unele neţrotriviri Ia «r |>r »tţşfe 
ei/mofio diverselor conturi. Appo- 
trivirUe Constau fa aceea ea unele 
poattffi colectau sume car* râmă- 
mau fără intrrbuinţrxrr, iar aPrl> 
rămâneau fa suferinţă. 

Inţr'o întâmpinare « ministerului 
de industrie, şl comerţ francez se a- 
râţa că rumrlv râmase fără o ţafra* 
buinţarş imediată ar putea. — prin 
trio operaţiune dt virament, — să 
uşureze plătitc commtitor de arma 
fără ca acele plăţi să fi, aii 
eu fonduri speciale. 


Sugestia ministerului dc indusiriv 
şi ctmerţ frttncea. a fost comunicată 
d-lui ăl. Crutcieov eu ocasia vizitei 
recrute a d *ak ta pari*. 

Prntruca operaţiunile necesare e- 
freluării acestor viramente să nu 
influenţez* acordul nostru dr o-/ va 
ring cu Franţa, chestiunea a fost 
atent examinată- !u aoeet scap au 
avut loc dhcuţsuni intre d-nh : M. 
CancicoV, ministrul finanţelor; Va¬ 
ier Pop. ministrul de industrie ţi M. 
Cvnxtautinrscu. guvernatorul B. S, 
R , stabiUndu-se condiţiuMU de s- 
faciuarea operaţiunilor # 


ce laş uumu o mucii da de 5o 000 lei. 
moura Tnilor din comuna anburba- 
aâ Sudagxira diu Cernăuţi o amen¬ 
dă de 4o.oo lei. 

Ca încheiere; comisitiuoa, a luai 
noui diapoziţiuni pentru iutenaifi- 
carca controlului, in ccace priveşte 
producţia morărituiui. tn legâtura 
cu taxelo de valorificare cu se co 
vin miniatcrului. 

- -- _ 

imtrutţlum pentru tal 
fuloreo taxelor timbru 
iui «o aviaţie 

Minieterul d« finanţe n trimis 
vâmiior o eireutarft prin care le fa¬ 
ce cunoecut tuodul cum se vor -nl- 
cu! a taxele timbrului dc aviaţie, la 
importul mărfurilor menţionate In 
tabelele A şi B, anexate legii impo¬ 
zitului pe lux ei eifra de afaceri. 

Accoata In urma aplicării legii poo 
tru tnodifiojirou unor <Ji*p«»*iţinm 
din legea pentru Fondul naţional 
ai aviaţiei. 


Direcţia regUmcntară comerţului 
exterior, prezintă un teren vart prn 
tru ac<*t gen dr ocupaţie. 

In afară de importatori ţi repre 
tentanfii lor, şarlatanii jidani suni 
dt o ne mai pomenită indrătneolA 
datorită in măruţă şi graselor co¬ 
misioane. 

ARESTĂRI 

Direcţi® eontlugeuUrti a Ieri ne¬ 
voită aa c*arâ ajutorul poUţleL 
Erţ ao foat acestall «a*e JldauL 
printre cari, unul din eri mal ipe- 
eiallştl exerod de »*c*t feu. IUri- 
tmann, firii profite preeloâ «1 fără 
IndeotlUte, urujat şl de Barilloa şl 
de alţi Pe*™ Jidovi 

* - . 

Ministerul industnev fi 


Se înfiinţează un registru 
de co trol al Întreprinde¬ 
rilor industriale 

Ca urmare a unei întâmpinări 
primite la ministerul de finanţe din 
partea Uniunii generate a indus¬ 
triaşilor din Românie, întreprinde¬ 
rile industriale a căror cifră cte a- 
faceri anuală depăşeşte suma de l 
milion Ici vor trebui «sâ-şi intiip- 
ţeze un registru special de control 
dup/s un modei dat. 

Acest registru a fost înfiinţat in 
urma propunerii Uniunii industria¬ 
şilor şl in interesul direct al mem¬ 
brilor acesteia. 


INFORMAŢIUNI 


Axtăxi Samba (A S» Martin IS37, o- 
rcUi k «*'*ra. Societatea Cultural A 
«Tiuen'ţa va pno^a 343-o ş**r.aioarn 
artfalico-culturulâ in aaln şooutel 
primare de bAeţi nr. 1T. «Mar*-U* 

Viwvod ăiibaj» din Calea (iriviţei 
Ş 6 . duitl va vorbi d. ing. V. Mlşiou, 
dp!a 0, K Jt dnapee: .(hmnaiîil* 
şi liceele indu»trtate văcuţe de un 
tecJiuieiats». 

Vor urma ai*^i v«r«uri, canto,mu. 
xlcâ iu*lr amante IA, oomunicArl, iar 
Lo urma ae va i«Msa «ilipnctiuţo- 
rul». cumodie lulrun act sub d)t«c 
ţia de oecuâ a d-lţi Aurul Banciu. 

Intrarea liberă- 

Btndmţii A«aderate! dv Arte l r » 
nuv)»« organixearâ dv vacanţa Faşte 
lai o excarviaac da riodii la Tarria şi 
Grecia latre Sâ Aprilie -9 Mai. 

Taxa dr partinpş/e pro Im d-şoarclc 
ţi d nil «tadcap tei WM», tar pratm 
particalari lei 

(afvrraatiaai şi iaacrlrri lid. T. Ta- 
dor. «tr. Paşfei Na. 8 . 

(Cartea Barricei Su»ropoteo*< IV 
teloa 196-37. 

JRişnbrik evreului de studii »'•</*R 
tor, dc Jte lângă organizaţia Circ 
lt «Frontul Română* br» tuni con 
vocaţl \n adunare generală măm* 

DutninlnC 21 Martir, ora g) a . m 1° 
sediul din slr. Agricultori nr. iL 

Cumula do inveatitib dc pe lâagd 
diiaeţi* raglomenttTii comerţului , 
axtaror, a lucrat dri ia rriwlvaxoa oloi m Mar« «* 
wvl |o tmK>tlul i» -* 1 , » rt,Jo, <ll “ A 


A«U)ti SâxnbaUt 20 Martie 15ÎI7. 
omte b p. m^ «Lvgit Culturală* sec¬ 
ţiunea Bucureşti, v a ţine o şcr-Aloa- 
In localul Teatrului «Ligii Cul¬ 
turale» din B-dul Schitul Mttgnrm- 
uu nr. 1 , când va vorbi d, roroundor 
Aurel Neguleoeu (Moş Daîamare) 
dewprc 1 . Românca ţn răttxMd de 
tntrryirv» şi v« urma o frumop«u 
al. gf*rie In logâturti cu rtaboiuL 
Intrarea liberă. 

Facultatea de teologie dio Buv.u 
reşt) far* conoocnt acelor aludenti 
ai «Ai cari voieac a oera burat* cu 
,»m s» nnintexv până 1 » ti 
Murii» 6 . o cerere (uaoţUA de caetul 
dr sthdii. ui) act doveditor de aiurea 
materială a pdbioţilor eliberat do 
perropţin şi visul do ad-ţia flaaooa 
râ şi de declaruţte nu ur« oici u 
fnmţic «au alt ajutor. Certificate 
ie rar fi pe şoul oureoL Anvte ce¬ 
reri pot fi trimeue şi prin poştă V* 
nomele DeeanatulaL 

Corabia supeioara de contingenta- 
re. a fixat data când sc ror putea 
depune cereri de import ptntru tnm. 
II, dală pe rwr« nu o cunoaştem 
tncă. 

SALAMANCA. » <U*M. - A- 
geaţia Başaa anuuţâ ** generaluţ 
Fraaeu a «eeapUt demlala gene»*- 
| ti Iu i Orgttx. ln«lUil eumluar »P»- 
eo ui uda ut suprem 

!al forţelor < 


Publicitatea românească 

Aceri «papa. eria pcnaoncat rezervai pcatra a acmnala poblicului ra- 
raincar. aanai IntrepriadcrRe şl raag«zla«te lumâaoşll «I crcfRae din Capitali. 

Prla acvafttă talţlaUri voi» să combate» prejudecata barată ee per- 
«lată Iacă tn «afletele celor mai molţi dlnfro ladurinapţ şi co»ercl«nîR ««Ş- 
tlaL ia cec. ce priveşte tolorirea prraei o«|io»alliite pentru reclama pruda- 
M |or lor. Comerelaaţii şi iad «triaţi, la cheriiaao «• tern ei. recargand la 
•ervtellte riarrlor româneşti vor e*dc« »ictlmde boicotai ai ovreilor. 

«H * - - — - 

!Ta c* ..<0 «d»pt» •*(* J« n • <*'“»*• P**- 

rt«.« rt u .c.« C»i«t dil 

Mai «lo astăzi, eăad id«*a «afteM 1 ^ triamlăto^c. h ** ^ 9 

«barele cailor el «lbftL . ) f .« 

PabUdtafe« pe «are « lacem aci, rate «ratada P* * _ 


INDUSTRIE IASRIUI UfilOdARA 

se primesc comenzi 

Adresaţi: Coop. leg.onara, Str. Sutenberg Hr. 3 


UMtearut,: .Tin.rin.« KemAo». Dumitra Owurfc bul. Schitu 

Măgurcnou No. 4. • 

Manufacturii: «Kudu* Tt>odorw»cu. Vie tortei W; 

Pop şi Bunoucu, Griviţei U7; 

«La CreştuiQi' Teodorracu. bd. Baaarab 1»; 

V. Niaule^u. P»*l« Dr. Botcacn S. 

Pălării: Vichi, Victoriei 77; 

Pupuocu Sevaata. Koroauâ 39; « 

Elena, Grivil*» TI; 

Duiuitrfoey Clco, Luterană IL 
Uniforme: .Echiparea . Colţci 15; 

«Magniinul Nou» Goorgcicu ^etreocu. Garol C. 

Fitndăiueucu, Carol wi- 
Dlâuari: Borza. Apolodor 27; 

Goorgeocu. 8 (inţil°r 7; 

Hotov, Sfinţilor 6 ; 
p GâUennu, Sfinţilor 40. 

F.togr.li: Mfa» Mo »‘ 0 

Bertutu.. »r. ZIU.b.tu ur. 14. 

Tratau Petreacu. Doanmet 7. 

ArtlraU <!<• .puct; Dtrlio. A«d«u.ei 4. 
v- ; •. p..trt-.*cu, Bre*o»»uu 41. 

Crawraicufi: Dumitru OUolum OJ. Limuuu ; 

Petrul ucu. bd. ZU«bctu 41; . 














































































BUNA VIITIUI 



Triomfol naţionalismului faţă de 
ideia de parlamentarism actnal 


I* şedinţa dc azi ă Senatului, 
par(uvi?ntarn nafionolifti au nr 
pur lat încă un sucea asupra gu- 
ocrnnlui ce în ultimiio zilr ai* 
ac< sici sesiuni încearcă si treacă 
Pi- sub mană, legi cu ar cântări 
greu in balanţa bunului mers al 
Statului. 

tFrxrutul Romanesc* prin d. D. 
11. loaniţr seu a protestat energic 
faţă de procinleu) xcarui ilos de a- 
butto, prin cart guvernul ooeşta 
sa voteze legea minelor r ârn po¬ 
sibilitatea de discuite pentru o 
nonţia din Senat, car, a primii 
legea fi raportul acum tO minute. 

Considerând ci drscuţiunea m 
fala Comisiei Camerei a durat 
peste 5 luni iar Senatului nu ş r* 
di răgazul nici măcar o ora să io 
cunoftiinţă de conţinutul acestui 
proect; 

Pentru aceste consulere fiu tu. 
Frontul Românesc st afli în irn- 
posibilitate dc a-fi spune cuvân¬ 
tul le n U gr de o importanţa na¬ 
ţională fi in constanţa declari 
că sr retrage dcla discuţia ace»' 
tei legi lăsând guvernului tntren 
gr» răspundere. 

O. PROF. M. MANOILES 
CU arab că dap6 cum spu¬ 


ne d. O. R. Ia»r»«t*scu oho» 
«•unea ere destul de tnne 
aranjata. Rezultatul este 
că sc autorii industriei care 
după Constituţie sunt «■««» 
tocmai pentru a reprezen¬ 
ta punctul de vedere al a- 
cesci ramuri de activitate 
economica naţională, se 
vor duce şi vor spune ale¬ 
gătorilor oă deaeaba au 
fost trimişi întrucât Sena- 



împotriva Bădăcinului 

a început 


Duplicitatea d-iul I. Mihaiathe. 0 umoare ţi un diitun. 
Se duce un ram o; de contra-miăl 


fost trimis* .- —.-.J. ° 

tul nu are nici cea mai P»- mai priiuojrtioiiM*. 

lidă existentă in materie ^ Hmc ru alte 


le vom da o lecţie de ce 
este parlamentarismul ac 
«ualu şi le vom întări cre¬ 
dinţa in seriozitate»^ Ş» In 
«vigoarea» Instituţiei par- 
lamentare! Iar acei dintre 
noi cari suntem principalii 
duşmani ai parlamentaris¬ 
mului in forma Ini a^ţual"» 
VOM ÎNSEMNA ACEASTA 
ZI CA O ZI PE TRIUMF A 
IDEILOR NOASTRE Şl A- 
PROAPE CA O ZI DE SAR- 
BATORE. 

Totuşi procctul s’a votat 
in total cu bile. 


Discursul uuui deputat raanist 


D. dr. Virgil Solomon, u ne te¬ 
nul politic fi personal al d-lui lu- 
liu Maniu, a ţinut ieri In Camera 
la discuţi unea legii asupra tabe¬ 
relor de muncă, un discurs din 
rare extragem următoarele posa- 
gn. din rt)x>r1ajul pgrlamcntar 
apărui in ziarul «Dimineaţa* de 
iiiezi: 

F rv fund de tinerii studenţi na 

fionlwslh a spus: 

.„- au pus mâna pe arma şi 
au lovit îirtâi pe şeful dv* 
şi apoi in alţii $i m alfi. IJJ- 
CERCAND LA UN MO- 

ment dat, sa ne dea 

IMPRESIA CA SUNT FA- 
RA VOIA LOR UNELTE 
ole celor cari aveau inte¬ 
res să provoace dezordini, 
SITUAU TOTDEAUNA IN 
SPATELE ACESTOR TI¬ 
NERI, vroiau să dea impre 
sia că în ţara aceasta nu 
mai este siguranţă. 

[>. Solomon continuă. 
aNu este posibil ca un a- 
«entat cu aşa maro gravi¬ 
tate ca -cela săv ârşit îm¬ 
potriva talentatului si qe- 
ne rosului dv. şef să aibă 


atât de mici urmări IN CE 
PRIVEŞTE SANCŢIUNI¬ 
LE POLITICE şi în ce pri¬ 
veşte schimbarea unei di¬ 
rective pe* care eu o de¬ 
clar cu toata hotărîrea 
drept PACATOASA». 

I;. ? departe, răspunzând unei 
ntrcruperi, care făcea o aluzie 
h Hădăcin. d. dr, Solomon spune: 

Da, In Bnducin ertc o şcoala 
dc inalta morală şi dc înalt pa¬ 
triotism. Acolo este un loc unde 
şi azi. cn şi în trecut, ideia na¬ 
ţională n îmbrăcat adevărata ei 
haină . 

«-D. dr. Solomon analizând pro- 
ectul constata ca cl este insufi¬ 
cient întrucât ca sâ ponta fi o- 
perant trebnesc tăiate anumite 
resurse de toate felurile care nu 
creint, «u alimentat ?i an sub¬ 
venţionat pe cei cari «u creint 
această stare de pirit*. 

In sfârşit, ca un răspuns con¬ 
cludent d-lui ministru Sislor, ca¬ 
re declarase ca guvernul va st I 
să menţină ordinea, d. dr. Solo¬ 
mon a făcut şi recomandarea: 

Ar trebui mȔ mult curaj 
materie. 


D. Victor Antonescu 

soseste Duminică seara in Gaaitaia 

mm W 1- _■ _ A - mâ t' i i ^ . I .. A/*li 


D. Victor Antonescu, ministrul afa- 
variijr striin» însoţit de d-na An* orie t- 
cu p colaboratorii năi soseşte In Capi- 
făli Duminici scara. 

In gara de Nord, ministrul nostru de 
externe oa fi primit de personalul «u- 
p(T\o r al ministerului afacerilor străine. 


Luni dimineaţa d. Victor Ardonvtcu 
w j va prezenta d-iui Că. TătArisCu, 
preşedintele consiliatul de miniştri, c㬠
ruia d. Victor Antonescu il oa aduc* 
la cunoştinţă dlscuţiunlle carş U-a a- 
out la Ankara cu conducătorii rrpubli- 
cel prietene. 


Partidul naţionnl-|«ruuesc _ 
început si explodeze pe işprupe 
de o săptămână încoace, cu toa¬ 
te încercările d-lui Ion Mihalo- 
■he de a distruge nnele nmorsc 


ţin. on va soldat discipli¬ 


nat m’«m resereati'. 

E inutil mj (sltMăam va aceste 
declaraţii au - fost făcute în a- 
ccst moment pentru a desen,nn 
in faţa bătăliei dela 4 Aprilie 

lidă existenţa in mawio ^ uucu iu uno . ^ - pe d. Ion Mîhnlache ascuns cu 

dc legiferare. In acest fol devorat rusboi de contra uiinâ capul in .nisip, drept autorul nio- 
- - *'- -x- -* -- —- A - " *• x**" ** ral al cunoscutei atitudini - 


Se duce cu alte cuvinte uu 


tintiia» x - - -- -— — 

in care de o parte şi de alta se 
lucrează subteran pentru dina¬ 
mitarea poziţiilor inamice: de o 
parte Bnuârinul cetatea hughe- 
notâ n ardelenilor manişti; dc 
alta parte Topoloicnii cetatea 
i|nrilor munteni ai d-lui I. Mi- 
hnlache. 

De o parte Budăcinul »«rc 
lupta pentru menţinerea unor 
privilegii recunoscute altădată; 
de al tu parte sintcgraliştii» cari 
luptă pentru distrugerea ulti¬ 
mului bastion schisnmstic din 
partid. 

In scurt, d. Ion Mihola- 
clic socoteşte ca o tosit mo 
mentul pentru revocarea 
«eu\ctulu» din Nanies» pc 
care odinioară il acordase 
«grupul protestat!tardw. 

Acest «Capîtis do minu¬ 
ţie cuprins intr’o scrisoa¬ 
re adresata d-lui Coligny- 
Maniu, venea tocmai in 
momentul in care Fron¬ 
tul Romanesc» se despăr¬ 
ţea de d. Mihalache. 

D. MANIU VORBEŞTE... 

Loviturile surde de >upu, au 
deşteptat din reverie i»c lostul 

C reşedinţe, care punând urechea 
i pământ a putut verifica până 
nnac ou ajuns «lucrările* în con 
tra d-sale. 

Dcaceia Duminica trecuta şi-a 
convocat întreaga garnizoana, 
pentru a da instrucţiunile de 
moment. 

Săpaturile de contra mină «u 
început printf’uu discurs ţinut 
în următorul limbaj i (Dăm 
după note stenografie* 1 ). 

a,..De aceia vă rog dragi¬ 
lor s*i daţi întreaga ascul¬ 
tare iubitului nostru ycf 
ed. Ion Mihalache» in jurul 
căruia Irvbue să fim strâns 
uniţi in aceste momente», 
•Eu vă declar că nicioda¬ 
tă n’arn ieşit din cuvântul 
sân pi că intreagn acţiune 
pe care am purtat-o a avut 
întregul său asentiment». 

•Atât discursul dela I int 
cât şi ce! dela l ioara « fost 
ţinut în cadrul unei ante¬ 
rioare înţelegeri cu prea 
iubitul nostru ? p /. 
m.ni după aceasta chestia 
ne, când mi s'a spus că tre- 
bue să mai aşteptăm pa 


partidului faţă de unele pro- 
liletne de stat. 



1). muu MANII 


de capul >Uu, figura primejdio¬ 
sului Coligny. 

Nimeni nu fi-ar fi închipuit 
vă dintr o cămuşe cu «mici se 
poate lave o ras^u de « nlugăr 
iezuit. Deci lupta intre lostul şi 
actualul preşedinte *c dn pc a- 
cclaş bulevard ideologie: ipo¬ 
crizia. 

SCRISOAREA D-LUI 
MIHALACHE 

De pc cetate insă fostul 
şi actualul asediat iţi flu¬ 
tură «Edictul» prin caro d. 
Mihalache ii recunoaşte a- 
numite privilegii. 

Scrisoarea d-lui preşedin 
te in activitate <’dă forma¬ 
le asigurări că intr’o nouă 
guvernare nu numai că nu 
va mai putea tolera .«nu¬ 
mite stări de lucruri (?)•’ 
(iar că va împiedica imix¬ 
tiunea unor persoane sub¬ 
alterne în actele de autori 
tate ale guvernului sau. 
(D. Mihalache nu şi-a uitat 
se pare vechile d-sle sim¬ 
patii). 

I ceasta scrisoare — se 
pure că — na va flatura nu 
mai pe zidurile cetăfii Ră- 
dătân, dar va fi citită dela 
an cap In altul în congre 
sul general. 

Fiindcă d. 


Voioşenia şi optimismul 
Spaniei naţionaliste 

^ daattm- \dln eob: dinMlu caPHnt* «PWHoIrp. 

ffor păr ta că ° (\n\care om străbătutx>. ut* »m 

dut unri ţări In stare v orb-J ‘<rdiuc*t dc ca in*cmn*oaA op, 

plin râsboxn). »H«â oU» cdnd „«lisată de generalul Franc* 

LrJtTcZ «fi CNN « - 1 * “ 


reducă spiritul Io o tristei* (< <>pre‘ 
iu ru) imprerionantd melanco¬ 

lică. 


Pentru a-şi *alva şefia d. ion 
Mihalache tace, consimţind ca 
Bădacinul na fie pus cin stare 
de asediin şi cucerit, iar pe tip¬ 
sie la congres să mî aducă in loc 



generalul franco 



oiM&zouhi 



DtlA PALAT 

r _—. 

COMUNICATUL No. 13 

huretaUUul Curţii Regale face cu¬ 
noscut următoarele; 

In siua dc J9 Martie Maiesta¬ 
tea Sa Regele a primit in audientă 
de lucru pc: 

d. general dc corp dc ornată adju¬ 
tant Haul Angtleecu, ministrul A 
par Ar ii Moţionale; d GA. Tdtărcx cu, 
pre^cdintiU consiliului dc miniştri 
ri ministru de interne. 

La dejun M. S. Regele a avut in¬ 
vitaţi pe* 

d. vimor odjuniunt Mihăilctcu Mi’ 
huil, comandantul batalionului de 
garda; d. maior llic flads, ofiţer dt 
ordnounţă al M. S, Regelui, ajutor 
de comandant. împreună cu ofiţerii 
batalionului dc garda. 

După ar,liam M. S. Regele a lucrat 
la Murele Mat Mojor. 


Luni, cetitorii noştri vor 
avea o primă dare de sea¬ 
ma asupra operei recente 
a d-luî prof. Mlhail Munoi- 
a d-lui prof. Mih. Manoiles - 
cu; «Le parii unique», ap㬠
rută in Paris in cursul ace¬ 
stei luni. Carte care a con¬ 
centrat atenţia pi intere¬ 
sul tuturor cercurilor gtiin 
ţifice dc specialitate din 
Eu*'o pa. 


In cuier ca alegeri lui comunal 
d nii A. C. Cuza *i Ocfatdan Ooga 
au acul o lungă întrevedere la care 
au luat parte #i cci doi sgciclart 
generali ni partidului d nii Stan 
GhUctcu f, 0 eorpt Cu sa 
Sa liotmit ţinerea unei muri în¬ 
truniri j ubtlcc. in stuu de i Aprilie, 
la ft/lo ti fuma* din culc» Gr ir«ţrt 
Vor lua CU&ănUâ cei doi ş^fi 
moi niwt/l fruntaşi. 

D. (Joga cu face ua cxjx>zeu poli 
tic ts legătură cu des/oiuroreo cir 
Bfmmtilor itoblictf interne fi 
terne. 


D. Mareşal Avereocu 'Oic-ito 
Marţi ocară in Capitală venind 
drla T. Bcvcrin. 

Ard diminraU • ft vut I» «coala 
prrcititMore a ofiţerilor de aviaţie 
serbarea a 111 dle. 

U. Gh. Brâtianu va (at* mâiua 
deelaratil politic» ţ« Tiniivo*ra, ia 
cadrul eoncrveulol organlaatUtor 
•lin RxtiaL 


Sub patronajul şi la prezenţa M , 
S Regina Mar ia *e va r epr*tenta 
de cătrr un grup de amatori din 
colonia c» iglejA, Vineri 3 Aprilie a. 
c- la orele 9 p. m. comedia ,-ngle- 
zcua'a iTotu of Moncg 

Biletele Vau //u« fn rdasarr la 
Teatrul Regina Mnrla. 

Aneara a avui loc la restaurantul 
•Bplindiil Pnrc> o niaeâ a condu 
ralurilor f r Uomătieae, la care au 
participat câţiva foşti miujţtrl. 
perjeiucatari \i ş».fi d« urbanităţii 
aflători în < apltale. 

Sau diecutat musarlle ce tr*- 
bucs. luate pentru iutcoaificarea 
liropabandel. 


îj'a aprobat numirea d-lui ^cne- 
r»l dt brigati Gb. Bulcliu. ca ce- 
eret*r general al înlnlslerulul A- 
parării Naţionale. 

Funcţiunea de a«crctar ceueral 
ym fi exercitată pe lânţ* aubHeere- 
tariatul de Stat M mlnlsteruluL 

Pană acum v’au lâcot alegeri >n 1» 
cc mane iu care i au ale* W coutiUeri. 
Repartizarea mandatelor tăcut in 
modul ormător: oaţional-creştion 43. 
guveroul 33, aaţumal-|ârăni>tii ii, 
»e«ii 4, georgiştii 2. vaidlştil I «i usta 
ţospodimtvcâ 1. 

Succoul aa|ional-crc«t»ailor eiupra 
ţoternului a lo*l net. Cat despre na 
ţioaai-ţirăaiţti *'aa dovedit aproape 
ibrx»>tmjL cucerind on număr de 
maudale departe de a putea »ă indice 
vrr-o popularitate a areatei organi- 
za|i'u — 

D. iug. Hudu Irimeacu a luat par- 
ta azi dimiaeaţa la serbarea a 101 
zile a ţoonlolor pregătitoarei do a* 
vinile. 

lai această fealivitato a fost pre- 
zont «i d. comandor Gheorghiu ae- 
cretar rrnoral al ministerului Ae¬ 
rului Marinei 


Direcţia generată c. /. r. u dispus 
că dr Miercuri 24 cor. *d »o rţiberc 
rv î*«fri>f»/Or profesio,mii carnetele 
de călătorie jni 6. f, r. pc anul In 
cur*. 

Penbu a obţine aerate cornete dc 
xdeulitaic ziariştii vor trebui *ă de 
pună la Biroul Oficial de î'oiaj C. 
V. U. (Palatul Fundaţiei Regale Ca 
rol 1) sumu de Ici tos castul cam/ 
fulul }»' IOV lei timbrul drumurilor. 
Fotografia tu trebui *d fir vizata 
de mociaţiu dc preză di» care faci' 
parte solicitantul. 


Azi a vonit spre judecam la eon- 
si Jiul dc rAzboiu al corpului 11 ur- 
inatA, secţia I, procesul studenţilor; 
Viorol Trifa, Virgil Rddulescu, Va- 
<*>1 b Pope «cu şi Tdrdache SpÂnu. 
(încarceinţi la Jilava); Socariciu 
Eromia, Ghiocel Dumitru si Şto- 
făncscu Lcon în «taro do libertate 
Apărarea a fost formata din d aii 
Radu Budişteanu, l.ixeto Ghcorghiu. 

M Polihroniade,. Alex. Constant, 
Aîcx. Vergalti, C-tin Vruuccauu. 
Teodor Budceeanu, C-tiu Popov, 

A leş. Perieţcauu, Alox. Vaier iau. 
Ales, Partonie, Kasnaş, Vasilo Mo- 
siuschi, Ovidiu Nicolescu, col. Şt. 
Z&voinnu, C-tin .Vl&descu, Florea 
Dorobanţu. Nic. Angeloscu eto. 

Şedinţa a fost deschisA la D jutn. 
Consiliul esto format din : coL Bd- 
dwu M. preşedinte. aai»tat dc d-uii 
maior Moga Petr«. inaior F.uguo 
Dumitrencu. cAp. Cristeseu M, lou. 
e&p. Zmnfir Alei. si comisar regal, 
c&p. Diacooescu Ion. 

Sc fnco npotul inculpaţilor; ulti 
mii trei acuzaţi *uut absenţi. 

Afwi grefierul da cetire ordonan¬ 
ţei de trimeti-re în judeeatfl. Se face 
apelul martorilor 

UN INCIDENT 

D. av. FASlLlV CLUJ anunţă 
că »u se poate renunţa la nici-un 
martor, nici oi acuzării nici ai ap㬠
rării. 

Consiliul deliberează şi hotărăşte 
judecarea procesului. 

D. av. RUNCANU arata că ulti¬ 
mii trei inculp*/» *uut iu provin¬ 
cie, în arma mehiderei universit㬠
ţilor «1 citaţiile au fost publlcMe în 
M, O. abia «rL Ori procedura pe¬ 
nală in rigoare pevede ca citaţiile 
să fie Înmânate inculpaţilor ca eel 
puţin J zile înainte de Judecarea 
procesului. Procedura fiind inconi- 
plcctii cere amânarea Judecării. 

I) av. Ml HAU, POL1HRONJADE 
arată că publicarea citaţiei in M. O. 
nn s'a făcut in conformitate cu art. 
10 * din codul juMitmilitam. Cero 
amânarea proceaului. 

D, căpitan MACONE8CU IUN 
comisar regal explica do cc nu * 
încheiat procoriuro 5' propune o 
incxilpaţit absenţi -A fauA opoziţie, 
urmând judecarea 4 ’ând vor fi pra- 
xenţi. 

D. av. VAS1LII Ul.UJ dă cetim 
art. din c. j. ni. care indică for* 


Totuş. la vreme ce se păşeşte dela 
Sord ifpre Sud peste ţinutul credin- 
. Coliffnt/-Ma.\ci°s mişcării naţionale vpanUAe. 

nit* nu vrea sa moară rleeât I ^rima l»»prcsl t . care sc nmored 
r/e II", CM <#. Mi/,alaclre, rff„|«»lo « rolo^fi o ‘ ,a l‘ *" 

dragostea nemărginită »« «u/Wlor caro rr«r«c.o .,,cd m « 

V , , ' I ceartă varie a Spaniei, cart tar pu- 

rectproc.i după cot ,e .nberota,. 

Ci-. c 1 Când ai sosit la marginea Irunu 
' lut oraŞcfx dc pc coasta Baiculut 
i francez, te predispus fAră îndoială 

Crinii tini Ha război neplăcuta. Bojgunnc. 

consiliul ae » a2DOI | S|| Jcan , de Luj, Ucndaye, cu im. 

bulzrala emigraţilor marxifH care 
stârnesc mizeria lor provocatoare şi 
grosolană, te /ac sd cugeti la o Spa¬ 
nie Infrănld in pcxfmirwml cel mai 
IncurabiL 

Aceasta este fără îndoială Simnta 
roşi*. Io carc $e întrevede o altă 
Imagine Pipt«ro<isd; aceia a ziduri¬ 
lor afumate al* oraşului Irun. P* 

care forţele guvernamentale tc-ou 

incendiat cu o pasiune criminală. In 


Procesul celor 7 studenţi 


malitAţilo incheerei procodum pri¬ 
vitoare la mandat. 

Cere aduiilorea incidentului si 
dlspnnorca citării celorlalţi incul¬ 
paţi. 

S« respinge incidentul. 

D. av. VASILIU-CLUJ arată că 


ORA 2 

Astăzi parlamentul 
ifsi încheie activitatea 


U. a*. T arniB ta mccnuiui va « ..' 

iusructla n’a fost terminată. Ore timp c* aceştia dispar fără urmă. 
trimiterea dosarului spre a se ter- ] San Sebastian dinpotrivd. vn<* triumful său. 
ni lua Instrucţia. 

D. cpl. DIA'CONESCU ION. co¬ 
misar regal, cere respingerea inci¬ 
dentului. 

. Consiliul respiugo incidentul. 

D. GENERAL CANTACU’ilNO- 
GRANICERUL. cerc lămurirea da- 
ctl acuzaţii au cetit ordonanţa defi¬ 
nitivă. 

Dc ce vd xupdrd pe dv„ domnule 
comsar regal, dacă se ca amâna Ju¬ 
decarea cu treb patru zile. in care 
timp , să li se aducă fa cunoştinţă 

ordonanţa definitiiă ». I Astăzi este ultium zi de acti- 

D. col. Mi BADESCT: .Domnule vitalc p ar lanientului iu cca dc 
general aţi avat încredere în Jasti- I ^ , )tt ţra sesiune ordinara. 

(ia militară? l n şedinţele de astăzi vor niai 

*Da / Foarte multă t Dar onmrnii jj votate proeetelc dc l p £* pen- 
accştia se judecă cu ochii legali. Eu I ţ ru x>ft j* a nt«rea cerealelor, pen- 
ttm încredere in conştinţa ofiţcrilhv -1 | ru apărarea patrimoniului pu- 
D. ae. VFRGATTI. .ere ainânare«. I blic şu, p«nte, proectul pentru 
D. av. M. POLtHROXlADE, aratA mot lificarea concordatului pre- 
că apărătorii au fosi încunoştiin -1 ven ţj v> 
ţaţ, do fixarea termenului de jude¬ 
cată abia Miercuri scara. Cer© un 
noo termen. 

Consiliul deliberează şi se respin¬ 
ge incidentul. 

Au vorbii in continuare cerând 
atuunarea procesului d «v, VASF 
LII!-CLUJ «i d. general FANTA 
COZINO-G RĂNI CERU U 
Curtea intră din uuu în delibera 


in»ufl*tir* 4* d* viaţă, ru o popul* 

ŞU biut crescută ti tinsHIA cu >*r 
C |cii public* bine întreţinut». n+ 
toii dc spectacole »» de holclr adog 
(al. celui mai desăvârşit sttl cur » 
pe* n. If» pare imposibil ca tur.^1 
rdib/Avlui fă ti trecut peste acest 
oraş care a suferit trei tuni din 
cauza războiului civil şi o *xers* 

I [or rcsxtluţionor*. 

Singurul lucru oe nc mai poala 
mărturisi e< va despre această brpl4 
\ sunt operilc d* binefacere care s'an 
I Vnmultn si aspectul de voioşie şi 
d» patriotism nl acestui oraş împo 
dobit cu drapele »i banderole. 

in celelalte clape nl* drumului, 
gurgos , ValUtdolid fi Hălamanca. 

, U nt centre poUice şi administraţi 
Vi ale Spaniei celei nouă. 

Acestea *u»f reşedinţele rCjpeefi 
ut ale: -junta Tecuieo. del Eslad-j». 
Guvernământul generat al Spân iei 
ji Gffnoralhmui cu Cuarticrul >d* 
Gmxerul. La fel şl aci acest clan 
tnsupetflor ţi această voioşie eu 
lutul «jHtniole. au Inrăurirt-a lor a- 
tupr* structuri 1 şi spiritului xutţ*u- 
nri celei noul. c*tre te consolidez -A 
astăsi 

jCuartcI-en de mondo » eomaudn 
războiul. In birouri, se rezolvă pro¬ 
blemele uroente rfeat* ta oro „cina¬ 
tă de viaţa civilă spaniolă. In locu¬ 
rile principale, in ‘cafenelele întot¬ 
deauna arhipline, te găseşte un pu¬ 
blic vesel amestecai din sofdaţ , H 
voluntari cu imf/orme variate, cart 
exaltează p atrioliamul wlu tnfr» 
atmosferă veselă. In sfârşit. Sa- 
viile, este ca td zicem aşa, rezuma¬ 
tul bucuriei şt oplimfvmufui tfpa- 
niofitor. Este oraşul întotdeauna 
voios care sub cerul albastru Ş* pri¬ 
măvăratec ifi dă impresia că trăeţ- 
le sile de târg ţi do frământare. 

Spania naţionalistă, face faţă 
războiului cu o forţă morala extra¬ 
ordinară, care e creată de optimis¬ 
mul şi voioşia care se resimte atât 
Ui avangarda căi şi la arieri/nrdr. 
In liniile do lupta opMmtMnui a- 
Cest a fl această eoioDie se traduc 
prin morala minunată a soldaţilor 
fi a legionarilor. In arri+rgardă, 
elanul ţi voioşia, îngădui *c acestui 
popor care pare fngenunchiat sub 
povara dezastrelor răsboiuluî cftri), 
să facă faţă viitorului cu o deplină 
stăpânire de si ax ţi cu încredere I» 


La Senat a venit, de diminea¬ 
ţă. spre votare leţea minelor. 

După amiază va urma Iezea 
patrimoniului public. 

LEGEA DEPLINELOR PUTERI 

Pentru legea deplinelor pu¬ 
teri nu este nevoie de votarea 
unui nou proect, ramânânJ »n 
vigoare legea votată anul trecut. 


iConstâtairea dela d. Dinu Bratianu 


Eri a avut loc acasă la d. Du.» 
Brătianu o consfătuire la caro au 
luat iurte d ii: Gh. Tătărcscu V. 
Saaau. Vaier Pop. M- Negură. M. 

uur<« mira a., uuu ... Djuvur^ N. S. SSrcuau. .U Up- 

re. de dat* aceaata hotăr*ndn-*o o datu, M. Berceanu. Bebe BnUiaou. 
suspendare a şotlintoi pâu» Luni di- 1 OItiIcmu şi L 0. N Antu. 
m in ou ta, în caro timp apărarea vh | n aoe «jttă conafătulro sa bota- 
lua cunoftintă do ordonanţa defini -1 
livă. 


rtl ordinea de il a lucrărilor l»ar- 
lameulului in oltianxle v*dint« O 
vor fl ţixxut®. 

S’a hotărit deasemeal ca proectul 
pontru niodiHcarem lorii minelor 

proectul concordatului preventiv «i 

legea warantelor să fie votat* 


Sara N. S. Ruy.nel Harfa 
in Buturerf! 

In ziua ţfte Vineri 19 Mar- 
tie a sosit cu trenul Expres 
Nord, sora Maiestăţii Sale 
Regina Maria, Infanta 
Bcatricc, mama Infante- 
lui Alfonso, căzut acum 
câteva luni pe câmpul de 
onoare în Spania. 


Catastrofa din America 

|Se scot ultimele cadavre de sub ruine, 
scene indescriptibile 


Altă catastrofă în Africa 


CAPETOWS 20 (Rador). 
IHzpu ttltimolc .ytiri jirlm»- 

tv f/lts ,1 ohauiivsbnrg, *»* 

cmtiiHtrofa tlcln mina de 
aur diş, Shlntirr Jach au 
font Intoxicate vtt 200 

per goane, printre cari 40 
europeni. 

Iu urma .Intoxicării au 


_,_ . . . . NEW LONDON 20 ((U- 

Regina Maria, Infanta — | n ci-rsul nopt>i 

“ - Infante-1 fQs| scoase de sub ruine fj 

ultim'- ic victime. Cu acest 
prilej s’au petrecut 
de groază indescriptibile- 
Printre comandanţii găr¬ 
zii naţionale pare să dotn- 
nosaca cea mai adânca de- 
sorientare. Corpurile «*up- 
te şi carbonizate zac in săli 
de morgă improvizate, «n 
timp ce pâr «Mi» $■ rudele 
continuă sa alerge dela u- 
nul la altul, plan gând ş» 
cerându-şi cooiii- Autori¬ 
tăţile nu ştiu ce să 
trucat majoritatea 
vrelor nu pot fi identifi¬ 


ca ju»ji»s"uubi. , . . . . . *## urnttt •• —— . 

TIPARUL INSTITUTULUI OE ARTE GRAFICE «EMINESCU». STIL. ING. ANGHEL SALICIfY No. 2. TELEF 3. 


murit 40 lucratori , cu tofU 
indigeni. Ceilalţi intoxi¬ 
caţi mint in «f rtr « prt- 

mejdie. 

Mai lip+e&c încă la apcţ 
Mo lucrători indigeni. 

Sc pare că eman afla de 
gme s'a produs din cauza 
uuui incendiu. _ 


cate prin nici-o metodă. 

Ploa a torenţiala «i cerul 
acoperit de noiri grei intu 
necă şi moi mult scena de¬ 
zastrului accentuând as* 
pectul ei sinistru. 

Au sosit ziarişti din toa¬ 
te colturile Americi», dar 
ei au găsit pretutindeni * a 
paceală şi contuzie. Fieca¬ 
re personaj oficial anunjJ 
un număr diferit de mort». 

Deşi oficial numărul nor 
tilor este dat de 425, une¬ 
le persoane vrednice de 
crezare, cum este directo¬ 
rul şcolii, afirmă ca num㬠
rul lor ar trece de 5®®^ 


26.68. 


Be«toc*or resp-M-bil . V. OLAN.UC-StERE