Axa anul II, nr. 21, 29 oct. 1933

8 PAGiNt. 4 LE* 


8 PAGINI. 4 LEI 





AMU II. - \r. 21 
DUMINICA 29 OCTOMB. 

PUBLICAŢIE 

REDACrORI: MIIIAIL POLIHRONIADE >1 K)AN-\ KTOR VOJE.N 


ABONAMENTE. 

PE UN AN .le. 80.— 

Autorităţi . . . . „ loo - 

BILUNARA, POLITICA, ARTISTICA Şl LITER ARA 

ltEI>ACTIA. M. Polihroniade, 8tr.’Lucaci 120 . RuroreŢti. IV. 
ADMINISTRAŢIA: S. B. Enache, Str. Sl&tlneanu 23, Bucureşti IIL 


m^upâ razUjiiil care nr^a adtis 
vnHaiea naţională şi a dctcr- 
m.TMxf tnfăptufreu tmpnyprirtu- 
nm fi a voUthii unitY^mal. par- 
tUfelr politice ne mai avâftd un 
ideal dc specvlat au lansat ţor- 
muia statului cultural Rom⬠
nia arc dc indcptnUt un nujre 
rost Aiurai in acest colţ de 
Sliropă. Tară intiusâ. crund o 
situaţie ffeugra/lcă de răspântie. 
CV t>ariate po.slbUitâli maten- 
fj cu un popor ale cânit ca- 
l^ţi iutclt\"tuaU iAtj? dinlre 
cele mai aJcsc. nu U estt greu 
sd davinâ campionul cultural aî 
întregului SudSst european. O 
dificuUatt uumat poporul 
român e analfabet. Faptul insă 
nu c atâi de grav. Se vor cui 
tnraltza massele ti tniplcU vom 
avea stai cultural 
Fornind dcla ace^^tc eofutde- 
raţii, partidele politice au fn- 
ccpnt Bd agite flamura cultura- 
iismulut Iu întruniri, la banche- 
t*. in ziare: să publice progra¬ 
me detailate, ră i£ discute. St 
ivregiU reformator, care a ata¬ 
cat toate formele de tHaţa ale 
Statului rojnân de după război 
s’a aJbatat ft in acest domeniu. 
In viteză si cu toptanuL 
Unii. crezând că prin cultură 
9e inţe ege şcoală, au reformat 
ţvoala Au schimbat programe, 
au mărit sau au scăzui num㬠
rul anilor dc studii, au reorga¬ 
nizat chiar ministerul de ins¬ 
trucţie fi, penlrucâ nu se aflau 
destule localuri de ^coli, au în¬ 
ceput «d ztdeaacă. B drept au 
uitat un lucru df mică impor¬ 
tanţa T» 'Tngrtjcasctt de cel 
dd 


prăfginit aatiritaiea scoaiei sf 
Ok începui i uttaralfcartHS mosse- 
Icir prin aţa zisa propag ayidă 
culturală. Aditd au trimis câ»i- 
î «I nmf^renpari. mai muU 
mai puţin inteligenţi, cari sti 
transp'.. ptutru sătenii noftri 
•:u Umbuţia dăruită de Dutn- 
hroşurile daneze, ger- 
fcane sau elreţiemc, cetite între 
dO'î^ frtH'uri Jtu făcut chiar 
o direcţie a edt^wţt'^ popor::‘ni. 
gras î^iătite. yi .tifre(,nut^> î irt 
Aj rdf:du-: *u t^ubf i nflanr e rt 
-n: ‘c ti.H( :r :î i* proaste 

In -Uoţti au creat fi premii 
p'dtiyt a Li*t :^ţtior de :a- 
O dc s^ praraţă 

disparatnr>prganuaîă. 

h- r'a Dec 

piirtr mH ai :o- 

I.îar râ.mo’- i .r.tiTT: cl<, foam^. 
’fifipti pentru o -j ridică r 

h-^stul de ‘^$1 spre u na, pro¬ 
duc»^ - ■ ijii. J alta. în 


STAT CULTURAL 


ynassa era tnarv a ţărănimit a- 
i'CiaM Ignorantă de până c- 
cu m. 

CmiZXi dedinge uşor. Dcta 
început .«'a purces la in făptuire 
fără o inţelcgtre deplină a no. 
Uimii de Stat cultural. 

După felul cum s’a urmărit 
realizarea acestuia dc către par¬ 
tidele poltice chiar când in¬ 
tenţiile au fost cinstite se 
par* eă ele au considerat ttatvl 
cultural ca o fabrică fn care. 
dacă se introduL matern pri¬ 


me : oameni, mate¬ 

rial, se scoate fabricatul „cul¬ 
tură" 

Nc aşteptăm la obiecţia că nu 
se poate vorbi de o definiţie 
precisă a culturii. Cu toate a- 
cestea. aşa cum se infâţifeuză, 
aceasta e un produs spiritual, 
rezultat al unui întreg com¬ 
plex dc factori, intre cari des- 
voltarea istorică toacă un rol 
însemnat. 

Cultura nu îmbracă o haină 
•niformă tt nu prezintă un ca¬ 


de Vdsile ChriNlcMMi 


racter universal decăt pe anu¬ 
mite linii de generalitate. Dim¬ 
potrivă, aceea ce o luminează 
este tocmai faptul că ea se pro¬ 
duce intr'un cadru naţional, 
valorificând ca elemente uni¬ 
versale numai pe acelea cu ca¬ 
racter de permanenţă din spe¬ 
cificul naţional. 

In înţelegerea $i rezolvarea 
problemei statului cultural, par¬ 
tidele democratice vădesc o in¬ 
capacitate organu'd. explicabilă 
prin aceia că ele s'au creat pe 


CĂPITANUL 


Căpitanul ' 

A fost prins acest cuvânt 
din himea gândurilor, de un 
luptAtor. pentru a imbrâca cu 
rJ, pe rânitai i se potrive¬ 

şte Iniocniai. pe Corneliu Ze- 
lea-Codreanu. şeful Oârril de 
Fer 

Dc atunci, aocst nume. a In- 

OlOto ^ mtlăm Oăf^tmBâsa 

flc piu’fcat iru 

dui:i melodii dt legi¬ 

onare. fi^ >uus in .ronlf br - 
locorâ de adversari 

Dar el s'a fAcut impus, pen¬ 
lrucâ 11 Impuneau p>crsoana şl 
faptv^- t. UvendaiTr 

Cuprfciido In el nădejde. În¬ 
credere edan sl vitejie. 

Numai rîi^Lndu-). te ina’-ţî. 

El scormoneşte sufletele. 
chcmândU'k cu puterta neW- 
nultâ Ci o ctiprLnde la o viat* 
nouâ. 

La c vUvâ incâl/ltâ dc altă 
oredinţA. inobllutâ de fapt^ 
mari. 

Căpitanul l 

Este o piatră de hotar; o 
graniţă Salsie întinsă inlrc 
două lumi. Una veche, pe 
care o înfruntă cu bărbăţie, 
distrugând-o: alta nouă pr 
rare o r-tiază. îl dă viaţă, o 
ihiarnâ la lumină 

P)-:Tira ivi. In oupniwul mlş- 


câril naVlonole, dela râzboiu în¬ 
coace. apare ca o linie de foc. 
In Jurul căreia se rotesc toaîe 
«venimeniele mari. EI a fost 
conducăionil şi anlma/torul. 

Totdra-una pe poalţla cea mal 
Înaintatâ a frontuhii de 
plin de credinţă şl hotărtre. 
niciodată şovădnlc au fugind 

păsa întru au-l. Incfit nu "â- 
măne nimic vlctd. confundîm- 
du-se lotul intr'o ccntmuâ 4 
mare acţliwic In aîujbs. Intere¬ 
selor naţiei 

Predestinat la Jenfr .i trăit 
intens şi staclumaf. 

Existenţa l-a plină ae 
rapto şl pândită de primejdii 
A jitJns culmi, cum rar i-a fosi 
dGt cutv*a să doria.s.’ă şl . cobo> 
cât adincurl. din cari. numai 
piitercA lui Dumnie&-:i. In rare 
crede aşa dc tare. Ta scăpat. 

A cunoscut perspectiva mun¬ 
cii silnice pc vlaţâ şl măreţia 
M:jidarttăţL neamului roma¬ 
nesc. eu faptele Vui. 

1-au rofi şăn&ţfLîv^ asprele 
tui? do ln::ht®ot3ire i-€ui dat 
flori dc viaţă clipele mari. căud 
ti inoanjur?’! wcl dc md de ua- 
uienl. 

A merit dc mană cu vremea, 
primind - tămbrCx.: pe bu»c 
sl batJo::<wlk 5c -aude!?. 


de ION B WKA 

Iubitor al luptei, vitejiei şi-a 
închinat tot xostul 

S’a dat tot mişcării, dar el 
n*a cerut nimic. 

XI doreau duşmanii răpus şl 
rt tot mai tare *'<i înălţat. 

Căpitanul ! 

A sfinţit prin suferinţa lui, 
Închisori', tării Clncisute pa- 


baza ideologiei liberale, care 
promovează statul juridic unde 
numai indWizii, „cetăţeni^', 
contează ca realitate. Ori. cul¬ 
tura nu e produsul IndivtzUor 
izolaţi. Geniile creatoare strUe- 
tizează in operile lor sufletul 
creator al neamului. Un Pas¬ 
cal însuma in opera lui în¬ 
tregul suflet francez, un Ooethe 
ridica până la culmile univer¬ 
salităţii aceiace de veacuri z㬠
mislea gândul german, iar tjĂ- 
Htul genial al lui Emtnescu se 
adapă din plin la izvorul de uiti- 
ţâ al neamului românesc 

Chiar savantul, ale cărui teo¬ 
rii ştiinţifice se adresează Uni- 
vermlui. se integrează In grupul 
"naţional a cărui limbă o folo¬ 
seşte spre a-fi exprima idtile. 

In mod firesc se pune între¬ 
barea care e rostul Statului, a- 
tunci când vrea să fie cultuirsl? 
Sa creeze genH si talente ţi 
să-şi facă un scop din cultiva¬ 
rea lor? Evident, nu, Penlrucâ 
geniile şi talentele le creiază 
Dumnezeu. 

Aceiace insă incumbă statu¬ 
lui e altceva. E garantarea des- 
vdtări acelui mediu din care se 
inspiră geniul creator, este con¬ 
servarea elementelor cari asi¬ 
gură specificul naţional, in ca¬ 
drul căruia se plămădesc crea¬ 
ţiile culturale. 

Aceasta Statul poate şi e da¬ 
tor s’a facă. 

In acest caz, problema cultu¬ 
rii pentru stat nu se mai re¬ 
duce la alcătuirea unor sterco- 
tipe reforme şcolare, copiate 
după streini, nici la premii cul- 


Vărdf^^, Galata. Focşani, 
severin, forme^ază temelia de 
jertfă, pe care jr. inaiţă edi¬ 
ficiul oel nou. aJ lumii oe care 
o rideşW. 

In ridurile lor mucede, in 
clipe dc greu răspântie «s’â in 
flrtpat credinţa care stăpăneş 
te azi Ur,:rt'iil naţionalbd *«- 
nerctul legionar. 

Acolo după zăvor, lipsit de 
«Ibertaîe şl ferit de oameni, a 
gândit Că|Ă*tasul, Libertatea 
cea mare. pe car? o pregăteşte 
acum, Neamului românesc. 

Căpitanul ! 

Gând. Hotărire Vkejle AC- 
ţlune. Viaţă. 

Pe ei U Iubim. Pe el ii 
lăm. Lui 11 stăm Ia ordine 

El este nădejdea noastra de 
azi el a RcmănJcl dc mâine. 

Prin el suntem tari ft'kn ei 
auntem temoţl PRIN EL VOM 
BIRUI 

ION BANEA 


Crtcrheta Uolaktii in hrubelr 
maaimo-drniorratc. a foni puMt 
in cirouLMIt dr rtiluUrrU prmri 
din M-nula Sanndar. i u pupu 
lariuunea pî s*au angajai: naivii 
pniiiirri, oamenii de buua cre¬ 
dinţa >i ranahUt .Am ouniit pr 
couşti — „eztrrmiyli de dreap 
ta** până U apariţia ariit-olului 
d-»ui A C. r/ioui, ..drepUiti ina 
Inir* după acria. — pr «ia- 
rWtll al peraonaiituţilr rari »u» 
ţin fthveer poliDra niraatra 9 I 
tixes im ultima categorie pe a- 
matorli dr divrraianf pr iuaie 
e e datale parttdeiar democratice, 
«iogl ptrratc alr fUianţel Inler- 
nalHMialr alr prr.^t «craitr 
drla noi «au dr aiurea. 

Aagajarra urganinaţlunJlor n»i 
dr luptă poliilt-ă in cadmJ aers 
lei formule, urmărea un triplu 
«rup. 

Nă uiÂiobrrr «ub acr^lo^ firm i. 
pentru a pruvora ronfurir. forţr 
p44ii4re dWtlnrte M ca airurltirw. 
Ni ra tdrido^it. fi ra «parlt. tum 
ar fl dr r\. ti AUKA l>h EU i; U 
I A NV ( 

Uini»rr/t* pr reUiţrniŢ *-ari 
fjinilv nu ntiiile/r aiătiiH dr 
ani. |4iln trrttafti» cTrf.?4L*tâ a 
liu dr rrt'iTTilul • ’iU*' 
r. - iMi fapt tusr» I .iX ■ vpuni .u 
in'jAJ ijiull Lri SialulMi de 

HVat4t *■« iH--tni-.il. 

Prin -iun» * • > ; vi, 

prrrlnlr *arţtunr& ue.aelre c* 
1» mi*-.-,Lrr rrRj-tiî^aar.» î i rr 

Nă Nt .1 Hp 


„EXTREMISMUL DE DREAPTA” 


inunrliorrNti, trenculr pană a- 
rum in ideologia ;*.uiger‘ ai 
mtolectualli peutro cari iluzia 
libertăţii din regimul democrat, 
a foat Uiatâ de mulţi dintre ri. 
drept o realitate. 

In cadrul acestui articol, vom 
ftiuta «mI riidplm ronfoiia cre- 
iaiâ «kaiemalK in «‘opurile In- 
dieate mai *ha >i să dovedim că 
acţiunea nuaatra poiltică est# 
Ud Uăt dr puţin '‘XtretnlKtă' 
ral si . dc dirapla' . M avem 
dreptul să rai'rm a<-eaată pre¬ 
fixare. fu aiăl mai mult. cu cât 
no n«»i am foat at'ria cari %â ne 
Iii‘ im momiţi in cursa i.ntlnsA 
dr «Mtnptidul maeono luden-de- 
iDocral 

i s pcrlutindeni, împotriva 
t ^rtulrior louipuse din 
tm4iratic desuetă si cari ^ tna- 
nifrata prin «mata l«r inţrre 
«ală dr a ^para pr^^irt pnliti- 
ptuio-democ/atr, a jipaj'uf 

I U n<N urfifeni#aţLa dr lupt* 

ituUUrj ,}• t'i*~ rtvrr 

fHiiie proNetnf ctrarli ‘ 

' ^ si prrroDittaaa netc- 

• •taU ji rcîirri:inir irli (undaiK^ Ti 
tale A n.vLunri in *«tat, ^ f;f4rU 
.ivaU «a Ji mc-zre 

toate aupesArIf p.*llllcv' eaone- 


mire SI SOC I zic. «pirlUil rector al 
reformei purtând aifriaşi pe¬ 
cete, primatul coIffctlvj*muiuj 
naţional 

(â vi ea si Naţlo- 

rusl-Soculbonul, Oarda de Fler 
luptă pentru crearea Statului 
toiaJitar. arulptat politic, wocial 
şi ec‘onomi< in fondol naţional, 
condmt dr elita naţtunri. Statul 
care con creţ Izeaxă in sine. or¬ 
ganizaţia politică, juridică ai 
econontUa a NaDund întregi, 
miâuntrul cărj*,^ tvj-Şi cră-t - 
ju&tiXleArt de ibci u>- 

icr-:-' > c5' , *sA nici f^lrm» * 

>1# drcŢitiP'* 

Toţi advemarii noştri de rea 
credinţă, cât sj toii cei educaţi 
In şcoala politica a pariamenl; 
rL«nulul. cauta să prezinte re- 
««dutia noa»ira f» pe « in»>ca-re 
rlr czUeiua dxeapfa. ca pe o 
forma de conţi a re\olutie. l.sU 
o raloinnie vi o erH*rma :frei!aU 
in acel AS timp 

rom-eptia lotiJil-,rz > mor 

mei datului, or imp)edi*-a ta 

a«i*rdam vreo importjT‘*i aer s- 

ior notlnnl. nâi n 
I file fienUa noi. i. s*stao o 
0' r'- V» o * **1 a*to- 


de \ nsiU* .Miirin 

nările jHiveranr ale democraţiei 
in cari unii apiirau autoritatea 
abMiluta şi licstituţiile unui tre 
rut injust, iar alţii ae declarau 
gaia %ă iitoarâ pc altarul libej- 
tâţilor lndi«iduali*mului anar¬ 
hie. Dar noi nu suntem nici la 
dreapta, nici la tiUnga« pentru 
bunul moUv că mlşcurcii noa- 
^t^ă îmbrăţişează IntregtU pl**' 
;,j rvaţtciîiale ncdlfccen- 

tiată in utnictura . mipcanea 
noastră organizează io acelaşi 
măMiră aUt zalontaiea, răt »1 
libertatea. 

îmbibată de dlnamizm mb- 
carea noastră e revoluţionară 
Ea promovează spiritul creator 
in toate domenlila vieţii publice, 
nu atitudinea coiubarvatoare. ta 
onanizrază cuc^rtrea viitorului, 
cu participarea tuturor catego- 
fiilor producDve alr naţmnei. si 
na repreiintâ o reaetiune către 
trecui Prin acraiiiă puUre noui 
«le creaţie, niifcarea noastra ab- 
.ir» 4 -br şi Anulează llbera- 

Inmul cât >1 vociaJuimiil. Prin 
mifcareu noa.stra. naţiunea ti^- 
•c. t um scria ' 
drt» arta oratorică la arta 
-IroctJei wb toate lortneir >11*- 


sau. mal pu¬ 
ţin talentaţi şi nici la zăpăd- 
rea săteştilor cu conferinţe pla¬ 
giate din reviste daneze sau el¬ 
veţiene Ea este o problemă de 
rRcunoaştere a raloi Hor noastre 
naţionale şi fn ultimă analiză o 
problemă de educaţie. 

Dar, după cum am spi^s. a- 
lucru € imposibil de rezol¬ 
vai intrutî .*iat în care indlut- 
zii constitue o realitate, iar nu 
rolectivxtăţile 

Problema educaţie: »n sensul 
recunoaşferU valorilor naţionale 
si a creării cadrului lor de dez¬ 
voltare nu se poate rezolva de 
căi :n itatul cel nou. bazat pe 
recunoaşterea ctderft uisufilor 
rioţio^ale. 

E ceai£~ ne propunem sa a- 
naiizâm intr'un vUtor orfinpf. 

Vaskfle C hristeM'u 


carra noa5itră c.vte naţională şi 
socială in acelaş timp. Ea lupta 
împotriva internaţioualbinului 
si promovează realizarea poten¬ 
telor naţionale, cu participarea 
tuturor straturilor socialr. 

In lupta politică pentru re¬ 
forma Statului in sens totaii- 
Uu* pe care am angajat-o. noi 
cerem colaborarea tuturor for 
telor naţionale. imnăDuachlerea 
I nerglilor naţlunci; a cărtura¬ 
rilor sl a agrkaitoriior. a indos- 
Uiaşllor si a locrătorilor. a to- 
turor categoriilor de muncitori 
«alariatl ori liber profcsIonJştl. 
a tuturor elementelor utile şl 
creatoare iniăantmi corpului 
naţional. 

Dar să strângem mai dra- 
proape falsa argumentare a 
protivuicilor noştri cari ne eti¬ 
chetează atât de comod pentru 
dânşii, pentru a le dovedi că noi 
suntem oa si fasciştii ca şi on- 
tlonal-social Iştb. mai aproape 
de oeeace ei nameac iftănga**. 
decât dc acea Ipotetică . e»- 
LTCină dreaptă - 

De totdeauna, juvemarea 
unei naţiuzu sa făcut m doua 
moflurî: ivezi O VEi&is* 

1) Sau SUtuJ face alianţa cu 
poporul peotru a-i reduce ^ 
vupune pe cei puternici disc 
piinri natâmale vi sorine. 

2) Sau Statul »e alâsă tu oU- 

t./hw rjN** “““"Si; ‘11' 
toeraţU» pentru a menţine na¬ 


iCor^ 


ni-a* 





































2 


AXA 


A» 





NOTE PE MAROINEA 
UNOR PEREGRINĂRI 
BALCANICE ALE UNUI 
MARE EUROPEAN 

Iriinrrjiiru 1*1 cu toiul sirâ- 
ine «Ic a rulote iiiiorosc 

«li* J^<fmuniei şi ale Komâ- 
iii>riiuliii au sflh Hoinunia 
fiă aii;r.ijcze pe j>.inlu u- 
Jiei polii iei evforue total 
drniouioure. Priu aliiruta eu 
Jii|/a^hivia. oficialilatt\i rti- 
inâruMsea a triulat pe e<M 
^*ste 6 () 0 .(KK) de lloinâni din 
lunr*lavia. .-iipoşi ternarei 
nohnalilor uliii li. lată aeuin 
cu liiperl>olicM «loriiilă de 
lerl.iinâ .1 Minisiruliii de 
£m erne nc aii^ujcazu îiit.r’o 
politică de ('oniproriiiKiiri cu 
Crecui ^ cMi Bidfraria — »a- 
erificăndu-^so şi iu aeciste 
lari intercfsele Miperitvire 
•ile Romniiismului. 

Cum no I rut caza Iugo¬ 
slavia. ne*o spune reeimt de 
toT d J\i)nfil Şciearu („C u- 
Tontul**, 26'\). in .irticoliil 
«►O diploma de oiionre** : 

.jStrâib&iând dintr'o parte in- 
tr’alla Iugoslavia — dela fron¬ 
tiera ItoUanA la cca româneas¬ 
că — am câutai sâ Întâlnesc 
semnele unei prietenii ce a 
prins ^ a rodit suflrtcşle — ce 
poate sâ Infloreascâ măcar In- 
tr’un surâs amical. Şi — spre 
marea mea uluire — n’axn in- 
^ t^^ww^! ^ B uU 'n^ «MP > 
dat d€« mocnita vrâjmâsie Împo¬ 
triva Komânlior. Şi occaatâ 
vrâjmâslc este tot mal accen¬ 
tuată — cu cât te apropii de 
frontiera româneascâ Pcrflticâ 
vrâlmasâ metodic dusâ — 
Împotriva mlnorltâţU româneşti 
din Iugoslavia ; nesfârşite si 
Idioate şicane pe tot lungul 
frontierei.. Unde-l conţinutul 
sufletesc ai tratatului de alian¬ 
ţă? Incop sâ cred câ. In Jocul 
dtplomaUr. slngurâ România 
mlzeazâ cu o Impresionanta 
sinceritate. In vreme ce com¬ 
parau nu se sflcac sâ trlsosc 
grosolan.. Sunt anumite acţiuni 
atât dr complexe încât pâstrea- 
zâ aspectul unei dupllcltâţi“. 

( Ifit'ialilatca Jii»dstru a dat 
perfcr lu dovadu de pni.stie. 
şi nu de diploniutic, înen*- 
'/ândii-sc în <•u\irllclc unor 
«trăi ni cm re ne diişinăru*»c 
şi-şi fac totuşi interesele <mi 
noi. Şi când aiiiiulu eu ae- 
c'ente de i/l>uiida eu a reu¬ 
nit să-i faeu jx* Iiigcrtl.ivi să 
4îi4>rde un trataineiii mai 
oracno*- Românilor <lin Rui¬ 
nat. do\cxlcşte eu e total in- 
ţ.oiişlieulă. Huerifieând pen¬ 
tru tuldcviunu i>e «<'i "'IKl.OtHl 
dr Români limocciii şi p*' 
cei din .Macedoniii -^‘irln i.'*- 
< (I î lot in iM eî«! lei trrl>ue 
pri> itu .şi »i|»rojiirMM <U 
(iMv iii. îiMiiile dr |neei/n- 
lea sourtei Vrnnîiiilor. ileşi 
oficiosul . I Irepl.ilcM * (22 

\) jidiile.i/u in articolul : 
.,l*rieteiiia grei'o-romuii.i’* 
..ManltotAţiunlle râcute in 
Grecia de populaţluiu-, prin toa¬ 
te gările delu frontiera iurcâ 
pânâ U Atena, d-lul rilulescu 
au fost de un elan «l de o clm 
IMilic rare au mers punâ »n 
adâncul liduici româneşti' 

O, daca „1 )reptat«M** ar 
putea sa->şi <lea •.«•.oua tat 
de ninll so iriMMlu ! Aerni * 

miiiii(i^ia(iuni Hgoniolo.i.sr 
.tu (ost rutuvile «a Ull /id 
uj>ac intre miiiiui orgolio.isu 
a MliunI ruliu iio.slru tir r\ 
li’îTne iji juliiira -Mtarlă pe 
tarr şM» idâng îiidurcrali 
irviiii Armânii diu (.rceio, 
iufuti de gn>eriiid dcl.i \' 
Iciui Şl nila|i de guvcmnl 


dela Bucureşti. IXieu în loe 
de piiete şi vorbe în vânt. 
Miiiisinil nostru de externe 
ar fi spus răHpi<*u1 <ole?uliii 
ntoniaii eă .suprimăm toate 
privilegiile grecilor din Ia¬ 
ră şi confi^am toiitc bunu¬ 
rile «'oraunilăVrlor elene, de 
.Ull se face grabnică drep¬ 
tate Românilor inaccdoncTii. 
aceştia nu ^i-arr imii doini şii 
astă/i dureroasa re.strişie în 
care i-aii lăsat ciifun<lu(i 
trudiitorii dela Jiuciireşti... 

Şi ce sa iniii spunem des- 
iirc vi/ila şi discursurile <le 
la Sofia!?' I^reţul !>ancbcte- 
Jor şi ale făţarnicelor îiii- 
J>ră(rşări au fost tirt bra\'ii 
Aromâni pc care îi niăcelă- 
iTRc pcricidic coinitagiii gu¬ 
vernului bulgar şi «li bulgu- 
/•oilor <lin Hoinujim. 

Inclieein ou câteva fra/e 
<lin iirtic'olul „Cadrilatorul 
nKisacrat** al d-lui loma 
VJ ă dese u (, .Ca'Icnda r u 1 **, 

: 

,,Ş 1 dacâ aceate lucruri so pot 
petrece ţi cum pentru mlnorl- 
tâU subsecretar de stat si apâ- 
râtor avem. nu credeţi oricum 
câ c momentul sâ privim şl in 
altâ parte şi sâ lutrebâm : pe 
Români, cine U apârâ ! Admi¬ 
nistraţia româneascâ din Ca- 
drilater e o jalnică Iluzie şi o 
porcârie fârâ nume”. 

IV Rouiâuj |>e toii de 

<prt *tiitin<:l<?rii — ii 
iiiiinaî îin giiviiSrn' af'Tv.Vi 
<le Fier ! 

RETRAGEREA GERMA¬ 
NIEI 

Ar fi nu numai inutil, ilar 
clii.ir ub>urd .sa cităm stii- 
piditâ(ilc presei .semite în 
legătură cu gi'stiii demn al 
(iermaniei. Ne multnmijii 
.să cilum <loiiă articole pline 
dc ;nlevurată înţelegere a 
lucrului a|)uru(c in ..('u- 
\ ântiir*. 

IViniul. ai d-lui \ la<limir 
lomsH<-u. ..Ctcstul revoluţie' 
germane** (IS \) : 

.Xionsocinţele actului săvâr¬ 
şii de guvernul Rcichului vor fl 
desigur, foarte importante. Spi¬ 
ritul Genevei primeşte o lovi¬ 
tură puternică, mai putemicâ 
decât oricare alta, din trecut. 
Câ pocea se vede prin aceKt gest 
apăsată de o ameninţare gravă 
şi Iminentâ şl câ inie'miuabila 
conferinţă va eşua ilcfinltiv ? 
ANtra xunt mal mult vorbe. 
Câri. doaru. nu oratorii strânşi 
la Geneva şl nici funcţionalii 
bine plAllţl din luxooselc blu- 
rourl ale 80c Naţunllor, o con¬ 
servau. o ipârau şi o garantau 
.Moara dela Geneva n'a măcinat 
tlecâl vorbe şl maculatură** şl 
nc-a cheltuit reultc-mulle pa¬ 
rale grele l 

.\l doiliM iirliiol este al 
d-lui N.if luiieM u um 

jiidccum** tl*> \) 

„Dela Jlne inţelos. m acwl 
confllcl Franţa reprcrlnlft din 
nou InVeres^clc umanităţii. Iar 
Germania d-lul HlUer - exact 
cu in 1914 Ocnmanla lui Wil- 
helm n - poftele brutale dr 
ilăpântrc. tendinţa «ăibateea 
de sublugore a lumii întregi 
Cc 5*0 Întâmplat? 8*a întâm¬ 
plat ct Intâiuplâ inlotdcauna 
U noi rând o vorba dr o pro¬ 
blemă piUUcă dr natură a de¬ 
păşi sfurârU şl strateglA de ca¬ 
fenea . JudeoAm cu capul alW- 
r# sau nu Judecăm de loc . 
omeilecăm In Judecata noa- 
clemente imslooaU* care nu 
«unt ale noastre Di* fapt. la 
Geneva nu a'a Întâmplat nJcl 
r. erţmâ, Oermanhi procedând 
din punctul el ilc vrderr, pt*r- 
Iret JosUflcat” 

Niiiioii altfel SC ţM»i jiolc- 
C4. liUTiirilc. I>ar i>emlru 


itslu, cei dela ...Vdcvănd** şi 
Comp. — ba chiar şi ..Voin¬ 
ţa** — ar trebui intr’a<lcvăr 
să aibă itii cap (mi conţinut 

C roprin. nu pini cu coiumm 
‘ poate riiruiz4i (Joctriii.i 
juthirAmtă şi siinctiii argin- 
jilor foiidiiriltir secrete... 

lii articolul l iirbururi 
riclicc*' (..Curentul**, 21'.\). 
d. Ionel Duinitrescii anali- 
/ca/u atitudinea de după 
1815 a i* raiitei care a făcut 
tot po.sibilul pentru a des- 
hina ju* fo.ştii ci aliaţi şi 
pentru «1 .scăpa cât mai cu¬ 
rând <le'plabi ..reparaţiilor** 
şi de ocuparea teritoriului 
de armatele duşmane. 

Iată conclu/ia : 

.Actuala politică a lui Hltler. 
aşadar, are in Europa prece¬ 
denţe franceze ; când asistăm 
la mutualele acuzaţlunl de „tur¬ 
bare** ciclică şl care revine pe 
continent prin roUţlune... un 
simplu eufemism, pentru ,,pa- 
trlotiam**. 


.Nani fi putut cresle nici- 
odulă că şi d. Ionel Diini- 
Irescii soc<»feşte |>atriotis- 
mul o turbare : d-sa e cu 
mult în urma faţa de cee<i- 
ce-i cre<leam. I n patriotism 
şi un naţionalism românesc, 
aşa cum îl vede şi-l preco- 


ni/ea/u CrartLi de h ier. este 
i/.vorui nu din ura .şi furia 
/alu_de alţii, ci dui dra-os- 
^ Tţ?™. 

couHcrviirc nuţionuia. Chiar 
daca SC ajunge la urâ, a- 
cewisia eslc o concluzie, o 
consecinţă, şi nici dcciim un 
punct de plc<»are. 


Patriotismul sau mai 
bine /.is naţionalismul — 
este cel mai legitim senti¬ 
ment şi în aceluş timp o 
sfântă datorie i>entni ornic 
român. 


INEPŢII $1 INSINUĂRI 

Toate aţâţurile <le până 
arnm alc preiei semite, ca¬ 
re cere giiveninlui măsuri 
dc repre*iiiiiie 5 it»lentu şi 
ilegală impoinva C»ăr/.ii dc 
Fier neducâiul îiuui la nici 
lin re/iilt4it. iată cu inteli¬ 
genţii rtxkictori ui ...\dp\a- 
j-iiliii** SC ugaţa ile stupidele 
declami ii ale Ini II ie Fa/ăr 
Skoila şi afirmă ia gii- 
vermil sprijinii mişcarea 
nnţiojuilistă (artuinltit „(in- 
veriuil şi inişt'ârilc cxtreiiii- 
sle ; Ic lolerea/a dar ,ir vrea 
ca nimciii să nii ştie; 21 \): 

. Chiar Ieri s’a publicat In 
iurastâ chrstlunr o declaraţie a 
deputatului Iile Lazâr. care ore 
poslbllltiţea sâ ştie multe Iar 
Mcum cAU*va zUc un şef de or¬ 
ganizaţie provincială a parti¬ 
dului naţlonaI-ţărân~4C a dc- 
rlarat In .vertis câ a adopUl for¬ 
mala cuzuiUâ In strulnftlaU nu 
numai un zlan.st prieten ol ll- 
bcraliior. ci multe ziare fran¬ 
ceze şl americane au acri» ace- 
taş lucru. împotriva guvernului 
român . Ori guvernul se supune 
injoncţiunilor cuzls<o-codrenUle 
şl face politică hlUcrlstâ. ori UI 
menţine programul înăuntru şl 
alianţele in afară, luând mâ- 
.surl ca mată lumea si »e su- 
pule legilor 9I cu odapuuca la 
programul hitlrrUt sâ nu Hc 
pentru nimeni un perrnU de câl- 
carp a legilor*' 

In priNint»! aicsisia a legj' 
lor, pixisli.» MNhictoniliii Di¬ 
mineţii c Şl ni.ii clara, tuci 
spune niai mult dc<'ai ic a 
vrut Sil spiiiiu (tiriK’olnl* 
..Iar iiiişi orile c\lrc*in»>lc. 

22 V) : 


.J>nr guvernul simte din când 
in când nevoia sâ liniştească 
opinia publică din apus. N'o 
face -um ar fl natural, adică 
apucând legea. Interzicând por¬ 
tul uniformelor şl exlblţllle ba- 
tailloanclor dc asalt N'o face. 
punând la locul lor pe magis¬ 
traţii care Interpretează textele 
după capriciile lor. fârl sâ tină 
scama de intenţia prcclsâ a le¬ 
giuitorilor”. 

.Aluzia ia ultima sen Un ţa 
a Curţii dc apel din Biini- 
reşti. fîirc u achitat j>e b* 
gionarii din l’loe.ş(i. este e- 
videiitu. Şi jidănaşiil res¬ 
pectiv ar vrea ea magi.'-- 
Iraţii să nu se c(in<bieă după 
tevfele legii, ei după inten¬ 
ţiile d-lui Mironescii! Ori. 
legea vorl>eşle dt^pre uni¬ 
forme mîlilare şi orii t* ina- 
gi.slrat eăriiia guvernul iiu-i 
]>oale iiK'hhlc ochii, j>oal<' 
vedea cu uniformele legio¬ 
narilor (iar/ii de fier nn 
•sunt militare! 


Alături de suraitde se¬ 
mite. >o'nţa îşi eontiniiă 
«•ampaiiia îm|>otriva (iur/ii 
de fier — pe cure loliLşi n'a 
avut curajul s’o niimeascii 
până a<’iiin insinuând în 
no. dda 26/\ că mişcările 
naţionaliste din ţară ar fi 
«Jiibvenţionate dola Bcrli-n. 
deşi are prudenţa să subli- 


iiiezc: nu afirinăni încă. Iar 
d. Radu Dragnca. care-şi 
face o plăcere .sadică din 
halucire^i în mmurla lui Scii- 
tiini. are curajul sa scrie 
(..L)r«;ipUi ca şi .siâiiga**; 
> oinţa, 25/\); 


,.Sti stânga in slujba Evrei¬ 
lor din România, ca protest 
faţâ dc rcgknul hltlerlrt? şi 
dreapta stă in slulba Sa.şllor 
hltleriştl din Ardeal. Acţiunea 
oâseaseâ in favoarea celui de 
al t4rellea Imperiu germ.vnlc nu 
a întâmpinat nici o dezaprobare 
in rândurile dreptei osa zis na- 
ţioiiaUste. Aşa dreaptă şl aşa 
naţlonaUiim mal rar! ' 


Mai Jiită 

TTSWîr 


a 


fobt 


iute dc instahire.i rogimulin 
hitlerisi — fiind constituită 


în mure ţvartc chior din ji- 
«luni: doci o inexactitate. In 
ul doilea rând.'cea mai ele¬ 
mentara denmitate ar tre¬ 
bui să împiedice ţn? un oin 
care <1 fost cMlata Radu 
Drvumea su scrie că <lin rân¬ 
durile dreptei naţionaliste 
1111 s'ii ridicat nici uii pro¬ 
test împotriva acţiunii hi- 
iloriste săseşti' 

Articolul (viiikiradu)iii Io¬ 
nel Moţa. diu ultimul nu¬ 
măr al Axei, a precizat <le- 


finitiv ca la ceii mai mică 
atingere a intereselor in¬ 
terne sau cxlenic ale roinâ- 
nisiiiuliii. (oirda de fier. a- 
dc\arirta mişcare naţiona¬ 
listă. va fi net împotriva 
's.işiJoi. 


Dacă ..gene laţ UI rare a 
lăcMii războiul**. în numele 
căreia vrcsi sa vorbc.iHC'ă d 
Dragnej alături dr il >au 
S<.’iitMru. in» ţxiate folosi 
dreţit arxrnmeiite dî’cnt iii- 
siiiiiărl dcîgradvinto şi e.sca- 
inotari grosolane .tic reali- 
1,1 (ilor. atunci 1111 prea vr- 
d»*m CC s’^ir mai piitiM dis¬ 
cuta cil ac-easta generaţie’ 
\u putem însă acxc'ţua «den- 
lific'irc'a eroilor d<*sn>birii 
naţionale eu rcxlaitorii ar- 
gin(iJor lui Imia. 


INCA UNUL... 


Dupu d \!ih<ikiche. tre¬ 
zit la corpor.itisiiiul aiiii- 
deiiiocrat. după S<»\cr Kc»cu 
(re/il ia .lutiscmitisin şi du¬ 
pă atâtia uit»» o«ire vor sa-şi 
Kcliniihe pc^ie niKiple p㬠
rul. crtr/aiid câ li*-dm iiilcil 
scn hile mira\uri. iata-l şi 
|H' d. (iog.i. iKluc-andii-şi ci* 
minte că România trebne sa 
fir 4i Românilor. Dch'c nu 
si-o fi udu!» iiniiirte do acesi 
udo ar C'ând a fi»'*l ministru 
de nilc-rneî!' Fentriică alunei 


iia(ionalisrnnl nu orji marfă 
eiiropcmnu. i.ir ac um pure a 
deveni'' 

Şi. in sfârşit, dacă întFa¬ 
de văr e vorba de o aiic-r« 
convertire, dec r nn pune 
<l-''a ţniiKîlde pe i? fiindcă 
noua nu ne vine a credo câ 
in Rcunânia există mimai o 
problema a minoritălrlnr 
frc'ştiiie, fura su exi.stc şi a- 
dt'vurala prinii>jdie miţio- 
iiula, ac ciii a rînnorituţii ji¬ 
doveşti! .Sau f>o:*te ci-s4, nu 
V.' *^*'.’* omiiiteascu şi j>e 
jidani, oeiitruca să nu se 
fcU|>ere Imnul şi iubitul său 
firieten d. N\ iirnibr.indt — 
Vierme prăjit pre-şcdinetle 
de onoare ui {>artidiiliii go¬ 
gişi din Soroca f 

I )acu e .işa, .su ni se spună, 
c'a su nu mai avem noi ni¬ 
mic de adiîug.it... 

D-L lORQA, AMATOR 
DE ROMANE POLIŢISTE 

Retrns in vila conforta¬ 
bilă deiu Văleni, nuu aAC'ims 
după storurile ferestrelor 
din şoseaii.i Rc»nap;irte. d. 
lorgu .se semnalează zilnic 
«tmatctrilor dc senz-aţiouiil 
prin articolele sale din 
Neamul, ocupâiidu-se azi 
de RcxMinlMile. mâine de 
glcKinţe. pentru ca să treacă 
in cu râmi. desigur, la Raf- 
fies şi la tancuri... 

Iot izarupontd cl-sik* e 
pricinuit de faptul cu nii-l 
mui ia nimeni in seunu. Ci¬ 
tiţi şi judecaţi aceM frag- 
iiient din articolul ..Ari.sto- 
craţia glonteliii** (.NeuTnid 
Românesc, 2> \); 

„Era o vreme — cu am apu¬ 
cai-o. retitorule, care vei ii a- 
vând vreo douăzeci de onl şi vei 
fl lucrând la cărâmlxile Iui Ze~ 
Ica al 11-lea ori vel fi c4»când 
gura la Troia ^ÂiigaraMâ. 

care. t:a sA strângi lume in ju¬ 
rul iâu, ca sâ ajungi condacâ- 
tor de RTupare, ca sâ CKupi un 
loc in frontul notorietâţilor na¬ 
ţionale, trebuia multă, o, cât de 
mult trudă... Pe atunci, in acele 
vremuri, nu-i aşa?, insuporta¬ 
bil de grele, invâţai carte, d㬠
deai examene, treceai prin con- 
cursurL.. Azi parvenirea poli¬ 
tică, ascensiunea la notorietate 
c mult mai uşoara. Iţi trebue 
doar pentru ca să ajungi ţi să 
rămâi in atenţia publică, proba 
asasinatului. Sâ ucizi pe cineva, 
pe oricine ar fi, dar „cu motiv 
politic”. 

D-nul lorga. curt' n’.i preu 
înţclc*' nicitMlnlu nolintiea 
demnitate şi <Mrc a trimes 
pc alţii să IkiI»! în duel 
|X*ntru tl-sa. nu poate înţe¬ 
lege < ă un om batjiKN^ril uu 
mentă numele de oin. (l«K*ă 
nu MMcţionea/a fie niâMira 
batjiHiirii. cu atât mai mult 
fând batjiX'ura era luvisc* 
fiitiilii şi era aţiluMlă unui 
<im rare lupi.i fx'ntrn i<le- 
liil naţionalist scump alt㬠
dată dnînnului b»rga. şi nu 
pentru rine ştie ce meschine 
.iiiibiţii persoiude. 

I i. dară < 1 . lorga ,.ar fi ru- 
iiia-s in aindia piiblu.i**. nu 
"*i-ar mai fi făriit sânge rau 
pentru izlMiiuki altora şi ar 
fl Trimis tlesigur iiiră tnlată 
1 mi-ari rari >ii irate/e uii 
«ariei eleri«»r.«l ru («anla 
«fe fier |>e -.ire \ oise să o 
d«*%liiiiţe/c râmi eiM |>nni- 
111 inistru şi jie al (ărui ră- 

1 titan il iiisiihâ acum. D. 
orgu .s'a filâiis III totdeauna 
«a Ull I SC respei'ia Kitra- 
iideb*: D.ir «!«.•« v mi şi Ir 
res|M.M'tă singur, indrazniml 
^a hiră romparaiir între 
C. orueliu ('«Klreanii şi mâr¬ 
şavul asasin Nir«thirsrui^ 
Numai stiinvi de hârtia pe 
care st riem ne iiupietlica 
^<i-i «iam râsftiiiisul pe ra- 
rc-1 merita. 


/YKA\ 










axa 


3 


ECHILIBRUL SOCIAL 


Raiia in^reu daschisa. a unei 
©cJiltăblie rcpart^il de bunuri. 
Intre catoRorlllc aoctale, nw- a 
put\it fi v!n<lecat& de c&tre sta¬ 
tua liberai. îngrijirea ei. înce¬ 
pea totdeauna siab preaiunea e- 
venlxnenbelor d? ultima orâ, 
când buboiul amaninţa sâ apar- 
gA. Bisturiul bont al democra¬ 
ţiei, Intervenea tandiv şî ncoom- 
plect, transformânjd rom în Xls- 
tulâ pUTUlemtâ care. slâblnd re- 
Klfftenţa corpului social, ii 
făcea receptiv maladiilor cât 
de panculoase. 

Eliucidarea teoretlcâ a greu¬ 
tăţilor, tranşată de muH in doc¬ 
trina economiei liberale la a- 
pQlcarea pe teren, se ciocnea do 
^versltatea intereselor din oe 
in ce mai greu de echilibrat. 

Cauza, uşoara de înţeles, era 
totdeauna aoeelasi. 

Conceaiunile acordate unei 
clasa se făceau in dauna alteia, 
in speţă totdeauna în a poten¬ 
taţilor capitalist! de toate cate¬ 
goriile. 

Stăpâni a partidelor politice, 
prin fondurile pe care le pu¬ 
neau la dispoziţie, ajutându-le 
acapararea puterel in Stat. mi¬ 
noritatea financiară opunea un 
categoric veto oricărei reforme, 
care ar fl putut stânjeni Uite- 
rcsele lor pecuniare. 

Veniţi la. guvern pentru du¬ 
rate din ce In ce mai scurte, 
partidelor nu le mal sta in pu¬ 
tinţă, să se degajeze de susţin㬠
torii lor din opoziţie de altfel 
nu din niscaiva 'consldcaisaţlttnl 
morale de recunoştinţă. din 
veşnica ameninţare a apropia¬ 
tei oporiţii cu nevoile ei. 

In România răscoalele din 
1907, sacrificiile de sânge ale 
războiului, făcute in majoritate 
de clasa ţărănească, cunoaşte¬ 
rea dc către guvernanţi a struc 
turei agrare mai echitabilă a 
noilor provincii, ar fi influenţat 
cu siguranţă, revoltând U cea 
dintâi compuraţie, ţărănimea 
vechiului reţr.it rămasă sclavă 
►rtn ^ftcle ii mărci proprie i^ 


transformând-o prinlr’o ridi¬ 
care a puterel de. cumpărare a 
famUi^, in singurul stâlp de 
reazim al edificiului economic 
şl social românesc. 

Vin aitll dc după război. 

Atunci, când preţurlile produ¬ 
selor agricole se urcau dela ceas 
la esaa din două cauze conco¬ 
mitente; isna reală, j;ererca pie¬ 
ţelor străine şi alta ftatlvă a 
devalorlzârel leului (consceinţă 
a Inflaţiei) ţărănimea a fost a- 
cda. oare a avut de suportat 
greul saTclnclor budgetare prin 
enormele taxe dc ejqports apb- 
catc prodiiselor d. 

Nevoia de completare a in¬ 
ventarului agricol, stimulată şl 
de dorinţa; profund omenească 
de Îmbogăţire rapidă, legitima¬ 
tă — aparent — de continua ur¬ 
care a preţurilor, aruncă ţăr㬠
nimea în braţele creditorilor 
^ctKlanţL 

Creditorii, în mare parte băn¬ 
cile Jlberailc. căutau să aser¬ 
vească iwln credit clientela c- 
lectorală, cea mai numeroasă a 
votului universal — ţărănimea 
—, a cărei simpatie aluneca re¬ 
pede spre noua formaţie de 


partid pobtlc a d-hil Miha- 
iache. 

Banca Naţională, oficină a 
partidului liberal, satisfăcea cu 
uşurinţă condamnabilă ree.««îon- 
tul portofoliului agrlicol, in In¬ 
teresul .pontic al patronilor Bră- 
Uenl, 

Speranţele himerioe. in posi¬ 
bilitatea unei deflaţll, care ar 
fl revalorizai leul, fac pe Vln- 
tilă Brătianu să stabilească a- 
cel plafon al Băncei Naţionale, 
dc care s’a Isblt frăngăndu-şl 
oasele velictăţUe de progres a 
economiei româneşti. 

Penuria de numerar se de¬ 
clară. cu urmarea fatală, — ur¬ 
carea dobânzilor — peste orice 
margini cunoscute de practldle 
bancare şl comerciale. 

Toţi aserviţU creditului, in 
frunte cu ţărănimea, gem sub 
apăsarea, dobânzilor. 

Intre timp taxele de export, 
scad treptat şi in fine sunt des¬ 
fiinţate. 

Scăderea lor, departe de a a- 
ducc uşurarea durerilor ţăr㬠
neşti, dezechilibrează complet 
bugetul statului, făcând mal 
aprigă goana după împrumu¬ 


turi externe, cele interne ne mal 
fiind cu putinţă. 

Stabilizarea, făcută de parti¬ 
dul naţional-ţărârdst la un 
curs prea ridicat, arată dela În¬ 
ceput o neînţelegere completă a 
realităţilor economiei româneşti 
din partea noilor guvernanţi. 
Aproape concomitent Isbucne.ş- 
te in America crahul bancar 
<1029». anunţătorul crizei ge¬ 
nerale ce 8 ‘a Întins endemic pe 
toată suprafaţa globului, com¬ 
plectând trag^la neprevederi- 
lor româneşti. 

Desechllibrul provocat de scă- 
derra vertiginoasă a preţurilor 
produselor agricole faţă de cele 
industriale, paralizează com¬ 
plect orice posibilitate de elibe¬ 
rare normală a economici ţ㬠
răneşti din ghlarele datornicilor 

Strigătelor de ajutor ale ţâ- 
rănimel, tobelor executorii alo 
falimentului naţional. 11 -sc răs¬ 
punde cu proecte de conver¬ 
siune, schimbate la fiecare şa¬ 
se lumi dc guvemanţil ce şl-an 
pierdut busola ; Incapabili de-a 
găsi soluţia care să împace şl 
pe debitori şl pe creditori; a- 
bandonând interesele ţărâni- 


de Virgil loncsen 


Rânduri pentru studenţi 


(le MIH.AIL STKLtSClJ 


In phis, adaogând io- c(*Je dc 
mal sus dorinţa partidului libe¬ 
ral de a-şl asigura dictatura de 
lungă durată, in poUtica viitoa¬ 
re a Românie!., prin scoaterea 
definitivă din luptă a singuru¬ 
lui concurent .partidul conser¬ 
vator" susţinut de marea pro¬ 
prietate agrară inţelegwn moti¬ 
vele pentru care exproprisrea şl 
împărţirea pământului îa ţ㬠
rani a dovenk fapt. 

Impropietănrca s'a decretat 
şi iivfăptult fără căp şl fără 
coadă, ca ori şl care acţiune u- 
vând alte obi5*.tive decât echi¬ 
librul sau bli>e> social. 

Odată rvu pămâriiul. trebuiau 
puse la îndemâna ţărăciiimol 
credite of Line. ncoesare utHărcl 
cu inventarul igrlcol complect 
lipsă atât prin distrugerile răz- 
botuiul cât mai ales prin ne- 
«xiîoaţa lui in trio populaţie, 
oare nu fuscî: decât proietartat 
agricol in ^Jujba marel proorte- 
Lăţl 

Mal mult irw.a. împroprietări- 
rei. rănită, fără să ţină seama 
de stirclm^le familiare a fiec㬠
ruia a fă»-ut imposibilă desvol- 
p^oprl^'tiţel ţărăneşn. 


Au părăsit iar ţarinele şt 
casele părinteşti copleşiţi dc 
nevoi şl au venit cu drag de 
muncă şt lumină miile de 
studenţi către Universităţi. 
Dar după cum acasă n’au g㬠
sit nici-o milă din partea ni¬ 
mănui pentru nevoile părin- 
ieşti, nici aci ei n'au găsii 
nici un sprijin pentru nevoile 
lor. Taxe mari, şicane mai 
mult, mizerii create pentru 
a^i aţăţa şi a-i scoate in 
stradă ca să facă focul anu- 
itor voîiticiani. Căminuriîc 


lupte ca să poată avea ce 
mânca mâine. 

Ce-i foloseşte unui student 
că i se asigură acum o pâine 
cănd mâine îuăndu~şi licen¬ 
ţa va găsi posturile ocupate 
de străini şi tot muritor de 
foame va rămâne. Lupta 
studenţească, e bine s’o afle 
cei cari par a Ignora, nu este 
o goană după burse, după 
cămintiri, după cantine, după 
subvenţii. Toţi studenta sănt 
gata să renunţe la toate a- 
cest ea şl să muncească 


mentate şi nici un mijloc de 
muncă pentru a trăi; iată 
răsăritul acestui nou an stu¬ 
denţesc. iar pe deasupra tu¬ 
turor acestor nevoi, lipsa de 
conducători sinceri şi infră- 
fiţi in luptă. 

Au dispărut vremurile 
când sediul centrului studen¬ 
ţesc răsuna aşa cum răsuna 
de glasurile calde ale unor 
conducători care ţineau a- 
prinsă in suflete flacăra re¬ 
vendicărilor dela 1922. 

Azi in aceleaşi sedii răsu¬ 
nă clinchet de arginţi şi 
zumzetul jazzului. 

Studenţimea flămâridă dc 
suflet şi lumina, de dreptate 
şi dc luptă, caută să fie In- 
destulată dc aşa zisele „case 
studenţeşti' care nu rezolvă 
nici problema sufletească şi 
care nu pot potoli nici foa¬ 
mea decât a caiorva sute de 
privilegiaţi. 

Dar studenţimea nu cere 
$6 mănânce aeum, ea cere să 


drag, să-şl i 


va învăţa cântând şi vese- 
lindu-se cu o tinereţe plină 
de vigoare, dacă va şti că la 
capătul acestor privaţiuni o 
aşteaptă locuri de muncă un. 
de să-şi valorifice învăţătura 
şi să-şi agonisească pâinea. 

Această problemă a locuri¬ 
lor de muncă, e problema 
studenţească, este mobilul 
luptei studenţeşti. 

Studenţimea nu este o ma¬ 
sa de spărgători de geamuri, 
de tineri fără căpătâi care se 
agită fiindcă nare ce face. 


cum şi mai ales mâine, fără 
a primi pomana nimănui. 

Nu studenţimea cere sub¬ 
venţii CI anumiţi conduc㬠
tori vânduţi intereselor lor 
şi politicianUor. 

Orice subvenţie obligă, Lea. 
gă, pune cătuşe. Şt in defi¬ 
nitiv câtă subvenţie se poate 
da pentru toată studcjiţi- 
mea? 




mcl cn ImpcraUveic .i <ie opor- 
bunului plac 

naâoMl '” 

Un regim agrar, rezultat 'il 
împroprietărire!, având bază 
ţărănească, care 
prctcnţlunile u- 

b IA accepta¬ 

bilă. trebuia normal să provoa- 

producţiei a- 
^Icole, constituind pentru in- 
oia^ desvolUre, 

consum şi să 

buabll prin impozite directe şi 
♦ indirecte, devenind 
^fel factor activ In compune¬ 
rea bugetului statului. 

ţărănească se 
află in următoarea situaţie; In- 
capacitatea de 

tablUtatea culturel agricole 
w^ecinţă nu numai a sciderei 
preţurilor, ci a incă două cau- 
ze, ima (le <^ucaţie profesiona¬ 
lă şi cealaltă de ordin social. 

I) Cultura pământului se fa- 
co rudimentar, nedând media 
dc producţie la pogon ce ar fl 
calitativ şi cantl- 

21 Cotele repartizate prin 
împroprietărire, sunt prea mici 
Proprietarul nu poate trăi ome- 
marlajurl- 

le fărâmlţesc proprietatea ţă- 
răn^că, crelând un nou pro¬ 
letariat agricol tot atât de dău¬ 
nător existenţei statului ca şl 
cel Intelectual şl manual, cu 
care incapacitatea dc guverna¬ 
re a democraţiei ne-a fericit. 

Din calcule demne de Incre- 
rezultă că: pr(x:(întul coa- 
tJdbuţlcl săteşti la totaUtatea 
bugetului statului e de 11 % 
restul de 89$ fUnd complectat 
de celelalte categorii sociale. 
Ţărănimea constituind majori¬ 
tatea de 80$ din populaţia Ro¬ 
mâniei, vedem că, aportul de 
numai 11 ^ nu contează, acea¬ 
sta fiind consecinţa fatală a 
unei poUtici greşite in ansam¬ 
blul echilibrului social. 

Tot din statistici rezultă că 


Studenţimea cu adevărat 
naponaUstă nu cere banii 
care trebucsc daţi văduvelor 
şi invalizilor. Ea nu poate 
lua banii dela paturile bol¬ 
navilor şi nici nu poate pre¬ 
tinde să fie indestulată atâta 
timp cât ţara e in neuoie. 
Dar această studenţime cerc 
muncă, să i se dea să mun. 
ceaşcă ei, acasă la ea in lo¬ 
cul tuturor vcfipticilor care 
se rotunjesc de bine. 

Aceasta cerc ea, nu sub- 
venţU. 

Poate fi mizeria actuală 
cât dr crunta, studenţimea 


pregătesc cu 

drag pentru a lua răspunderi 
in stat, dar care e totdeauna 
trecută in rezervă angajăndu- 
se in locul ei pe toţi mercenarii 
lumi. 

Dar toate durează până la 
un punct. Trădaţi de condu¬ 
cători, momiţi de politiciani. 
dezorientaţi de imprejurări. 
.Hudenţii sc vor reculege, se 
vor regrupa. 

Rândurile sc vor straiige 
acolo unde este conducătorul 
lor iniţial, acolo unde este 
camaraderie şi loialitate. 

Problema Iui Numerus 
Clausus, problema aceasta a 
dreptului la muncă este o 
problemă de stat, nu de 
stradă. 

Ea M€ va rezolva atunci 
când intreaga studenpme, e- 
liminănd trădătorii şi agen- 
pi provocatori va fi una, o- 
lături de pulsul nou de viaţă 
al acestei ţări, luptâ?id nu 
pentru false organizări pro¬ 
fesionale ci pentru Remania 
nouă. România tinereţei. 




^iMQiuJui ,e de numai 5 lei pe 

zi şl Cap; din ai^eastă sumă ur¬ 
mând a se face toate cheltuelf- 
le CU casa, vitele Lmpocltele. 

Prin urmare majoritatea ţl- 
rănlmel noastre, Upaltă de pu¬ 
terea de cumpărare, nu poate 
încuraja piaţa internă cu con¬ 
tribuţia sa. susţinând astfel 
desvoltarca normală a indus¬ 
triei naţionale, care la rândul 
el. prin (concurenţă şl Interven¬ 
ţie de stat, să poată pune la 
dispoziţia satelor produse eftîne 
91 bune. 

Faptul ci in principiu toţi 
membrii na ţi unei, contribuind 
prin Impozite, alimentează chel- 
tuelile statului, constituc una 
djn cele mal puternice legături 
de solidaritate naţională. 

Prin acest fapt. repet—prin¬ 
cipial. — flecare membru al na¬ 
ţiune! profită de Îmbogăţirea 
celuilalt şl suferă de sărăcia Iul. 
Realmente, insă orice desvolta- 
re a actlvltăţel naţionale se 
traduce pentru stat. prlntr'un 
spor de venituri şi invers. Mâ- 


(Contlnuare »n pag. VI> 




Extremismul de (ireapta 


ăi 


(Ic \ .ASII.i: M.\R1N 


tiunea in supunere. Prima poli- 
tică evte considexata ca u po 41 - 
ticâ (Jr stânga; secunda ca o 
pulltică de dreaptă. 

Ort in lupta, noastră, noi voim 
să coaatruixn autoelUvţt.ui. sta¬ 
tul, pe nevoile popotrulul intr(î»:, 
pentru »-î apăra conserva îm¬ 
potriva dominaţiei şi explcmlâ- 
rllor pracUcale de clicile pluto- 
dcmocTaţleJ şl condîţ!<>năm dc 
aceaetă alianţă Stat-Naţhuvo, 
duruU şl tăria oricărui Stat. 

să inerşrm mai departe cu 
ltH.‘ţla noastră pentru şcoala dc 
adulţi politici nărăviţi iu ţarcul 
judro-ma.wno-demoerat, kI lu¬ 
ând ca îndreptar vele două 
prim. ipU dc pntitlAâi Kctuu'ala 
expuse mai bcla. in acord ro cele 
nill niMji meiedr dc (ledagugle 
cxperiinctiliAla. kl procedă m. 

pentru Uuivtrarca celor teorUaic. 
U rxvmpUhciari. 

Pentru RcncMşU noştri da»- 
mînraţi ca ?! pentru iirolrţH 
Sionuluj din valva. Hâriiidarulu). 
i^Anţ^^ cale protuiipul StataJoi 


democrat ,.de atânga", llaila şl 
Germania — fasciste — odioase 
regimuri „dc dreapta", Rusia 
Sovietică, organizaţie MataJA de 
..extrema stânga" iar România 
in forma rj actuală, o dulce de¬ 
mocraţie, tinicturată — cu 
..vtânga", înzestrată cu vot uni- 
venoJ şi partidisro democrat. 

C« se petrece in l'Yanţa, ,/lc 
stânga"? Ne-o spune Georges 
ViUols. în numele tuturor xân- 
dliorilor politici de acolo: „Sub 
numele de democraţie paria- 
luentară. noi avem domnia pu- 
lerilor hanului, dirijata de un 
fel de guvern al bancherilor". 
Iiu'adratâ in principiul nostru 
ceneral. F'Kinta ne apare ca re¬ 
gim „de dreapta". 

Dar lUi4la. creatoarea ordine! 
fasciste, proclamata dc iudeo- 
democraţi ca o brsiiaU «irgani- 
zaţle dreapta" cum apar<* 

in inmiua principiilor ^4a^Ulle 
maJ sais? Nr-i> Apune, rd mai 
atttortsa4 rrprcsenlant al ei. 
Muvfrjhiil immTii. care. U pa** 


138—139. in cartea lui £ Lud- 
wlg ..Entretlena avet* Musso- 
iinl". declară: 

— ,*Noi avem dejjprc naţiune 
o coni'vpţic sintetică >1 nu ana¬ 
litică. Noi .suntem ca in Rusia 
(^extrema stângă") pentru .sen¬ 
sul colec'tlv al vieţii: acest sens 
colectiv noi dorim .sA-l întărim 
in paguba vieţii personale.^ Da, 
iată CC vTca sA facă Fascisenu] 
din maasA: să organizeze u 
vleaţâ colectivă, să (răiascâ, sA 
muncească, să lupte in comun, 
intr’o Ierarhie, fără a fl o 
turmă". 

.*:^1 mai denaxte, la intrebârUe 
puse dc Cmli Ludwlg, pentru a 
1 BC preciza diferenţele earc 
există intre cole două regimuri, 
Muasolini răspunde — pg. : 

— .Jjlfercnţe? noi avem nro- 
piSetale privagA. Ri^oi nu. Noi 
am .supuv eapHalisiinul unui con¬ 
trol, Uuvil i-au suprimai. La 
noi partidul deoinde de gu%em. 
dincolo este inverv 

„Partidul •»! guvernul' , spune 
[..'idulg. sunt reunite in per¬ 
soana Dv. Rra la fel şi vn 1^- 
uln". 

..Nu r.e»i siijLmănăr^" - 

apoi — „Noi ne asemănăm cu 
ei. in lot cceaee e»le negativ. 


Noi şl Ruşii suntem contra 11' 
beraillor. dcrocxuuţllor, parla- 
inentarUo>r! Si aceiaşi Muaso- 
lini, şeful unui regim dc „ex¬ 
tremă dregi^" spune brutal, 
unei delegaţii de patroni, ve¬ 
niţi SA expună starea precară a 
afacerilor şi obligaţia în c^re se 
gâsiou de a nu moi putea con¬ 
duce exploatări insulicicnt re¬ 
muneratorii: „Daeă închideţi 
uzinele, cu deschid încbUorilcî". 

Iar dacă păşim între hotarele 
Româiilel dc coloratura demo- 
craiică, vedem că Statal, aşe¬ 
zat pe instituţii dc .^anga" — 
.sufragiu universal şi parlamont 
— la ordinele plutocra.ţiei, zdro¬ 
beşte invalizK dc răzhoiu. oaleâ 
in pifioarele cailor congresele 
învăţătorilor râmaşi pc dru¬ 
muri, trimete phunh m gurile 
flămânde si in trupurile ane¬ 
miate ale muncitorilor dela Db- 
peni şl la (iriviţă. întoarce ba¬ 
ionetele ostaşilor asupra «du- 
den ţinut către, purtata de mis¬ 
tica naţional Istă, merge sk pună 
n cruce pc lespedea delz mor- 
niâniul eroului necunoscut >i 
.ragă m lanţuri dc ocnaşi bra¬ 
ţele viguroasa siv unui tUH'ret 
eduiait în şcoala generoasă a 
constmcAivismuIuî, U Vişani. 


Când revoluţia rusa sc naţio¬ 
nalizează intens — (vezi Fortu- 
nat Strowsky „Nanonolisme ou 
Fatriotlsmc "» - iar cea fas¬ 
cistă se socializează din ce in 
CC mai profund, ce ronţ mai au 
eiicheicie perimate dc „dreap¬ 
ta" şi „stânga" pentru a mai fi 
aplicate pe frootispicnil acDu- 
nilor politice ca eca întreprinsă 
de noi ? 

.stânga" şi „dreapta " au mu¬ 
rit odată cu „extremismul". In 
Europa ca şi in ţara româ- 
neas^. 

Mişcarea noastră este o con¬ 
cepţie totală a vieţii naţionale. 
Prin ca, ea şi prin fascismul 
definit de CXirradlnl. naţiunea 
va depăşi, absorbiodu-le, loute 
experienţele democratice şi so¬ 
cialiste. şi va crea statul mo- 
dem. 

Generoşi, nu vom căuta msA 
xâ exasperăm cu totul pe adver- 
aarii noştri demontându-lc «tu 
ploi legenda pe rare nc-au fân- 
rlt-o: cu spfcrit impătiullo^ de- 
riarâm aci. că adopta t* 

noi terminologia., atât dc scum¬ 
pă lor. de ,.d^^^apta■* şl „stanga. 
Dar ou acum! cl in riua judC'' 
căţii dc pc urmă. 

V.tSILE MAKLN 














Un mare litat: L C. POPOVn 


Se împlinesc anul aceata toc¬ 
mai 70 de ani deia naşU.*rca 
îul Aiir^î C. popovLcl Orlf?:nar 
din LuRoj b&ndtean, succcăurwî 
Iul N. lorjţa ia conducerea Se- 
viânât^yndui s'a ndscut In lfl(S 3 
A trftlt copildi-ia ţi adojijBDcnţa 
in vecn.ru AuMto-U ngarie, şi-a 
XAcut tnjj de atudcnţle la 
Orar $i Vien.i. Cxraoţîeu foarte 
bine suferinţele fraţtia- ilUi. pe 
cari avea ţi el sA îe Indurt*. Ca¬ 
racter puternic jd de o rarâ 
moraltute. Aur^i C. Poporlct i 
fost unul din oi ei oameni dln- 
tro bUîsatA aţa cum produce 
AiVJealul. Lupîdtor neobosit 
pentru iKiamul lui, in 1B03 scrie 
o faimoasd HtplicA în contra 
Kuvemuiul manhiar şl a isu- 
prlrll maghiare, contra proce- 
suilul Memoraniului şl csU 
condamnai la 4 ani do lachl- 
9 oare Dar are timp sâ trexcâ 
In Roind nia voîhe, unde este 
membru in comitetul piartldu- 
luî nMlonaiiţrt şl duce înde¬ 
lungata luptd pentru inUxlreu 
conştiinţei nAţionale. A murit 
In 1917 ToatA viaţia iui n'\ font 
decât o TWobadtA lupta ;.ontra 
tvdvoTftarDor naţioeiallsnnriul şl 
pentru Intârirra rtjctrstuln. O- 
pera lui de câpt’tei^ este Na- 
t4onaiism mu Democntţie, vo¬ 
lum alcâtult din Articolele pu¬ 
blica te In Semăuătonu şt tlpâ- 
lift in 1910. 

fiaţicmalisvi 9 (ui dctnocraţi^ 
osie oper.i tmui InteOecUial, a 
umil român, a unui mare pim- 
flrtar şl critic In aceî.i^ş tîmp 
« icmil praîeL 

Aurel C. Pc»po<vlci e«te cei 
mai mare criti.' român ai de- 
mocruţjcl Al orlcArel demo¬ 
craţii şi al celei româivîştl 
<XC 35 cbl F;in,d?â eî^race-î inte- 
rrf-t pe autor, ora «â arate ci 
democrjţia. prin fiinţa el toU- 
tni. se cpunc (unliuuentsvl na- 


/reie pot nd reprezinte voturi, 
ele insd nv fac politică (pag 
3111". In roîlitate democraţia 
cate o aberaţie : „Democraţia c 
o vorbă. Pentrucă aţa e firea 
popoarelor eă de fapt nunuti 
nu shipur om sau o mână dc 
oameni le pot guverna. NlCfO- 
DATA, SI PENTRU O Mit Dt 
CUVINTE, UN POPOR NU SE 
POATE GUVERNA EL PE SI¬ 
NE INSUSI, Iar dc o delegaţie 
a „voinţeV* poporului nu poate 
vorbi cel ce ţtie deosebirea ce 
este intre voinţa omenească 
individuală H hUre iH>inţa unei 
rrmjţbnl adunate, schi milioane 
de voinţe atomice care dintfo 
secundă hifr'aWa se miţcă, se 
schimbă ţi nicf o dală nu se 
pot fixa, nu se pot cântări, fiu 
se poi măsura după nici un 
sistein din lume (pag. 290)" 
Dar Aoeastâ aberaţie e prlmej- 
dloasâ când încearcă a se 
pune m apUcajre. degrxreoc ea 
„dizolvă naţionalitatea** (pag 
156». Demoexaţia e adveraară 
a aristocnaţici deşi amândouă 
ar trebui »A sc Împace pcflitru- 
că In ck«H 3 orttţle simr câteva 
Idei cari ar put‘a fl ailvate de 
pelnî. Iar ar! 3 »tocra,ţ!a e singura 
clasă tare poate ooexdiikce un 
popor: .JDupâ cum orice aris¬ 
tocraţie guvernamentală ..pu¬ 
ră^ ţi contrară poporului a 
fost. este ţi pa fi un abuz care 
o minează pe ea ţi imlămă o- 
desca ţi Statul. tot astfel o 
democraţie „pură", hi oontinud 
iHptd contra classi conduc㬠
toare. contra ..aristocraţiei, se 
ofnoarâ pe ?{ne insâţL Dar mi¬ 
nează fi Statul fi dieolvă si po¬ 
porul (p 322»'* 

Slnirura clasă care poşte 
."■or.duce esi* o inf.mă minori¬ 
tate ; .JPoiitica o fac oanicnU: 


de OCTAV ŞULliŢIU 


- - O _ 

totdeauna o mică ntinoritate 
.'..I <st - Vi " vr oameni. Marea fnulţimc. ori 


dela general ia jxartJcuiar. Na¬ 
tura nu merge d^ât invers Şl 
numai pâstrâiulu-şj indlvldua- 
ne au nevoie oamenii î Dc aim- 
tknente frumoase, nu I De cu¬ 
noaştere a propriilor frumuseţi 
iJe popomlul in care trâaşte 
nu e nevoie? Numai satisface¬ 
rea ncvoUoc imediate, sensi¬ 
bile* e demnă de atenţhi 
lupta şl sprijinul democraţiei? 
„Da. Crist Of-Dumnezeu pe de 
o parte, iar pe alta Karl Marj 
cassier contabil f . A 7 ta..i sem¬ 
nul vrcmUor dc astăzi, pecetea 
progresului „modem’* (p. 287»^ 
Idealul păniecelui urmărit cu 
exelusivUate dc demccraţle — 
căci naţlonallsmu 2 urmăreşte şi 
buni stare a ccitâţeanolul dar 
şi mal buna lud stare su¬ 
fletească, sp rItunJâ a dat na¬ 
ştere demagogiei şi politicia¬ 
nismului. adică amăgitorului a- 
kgătorllor mccfcrinnl. Ade\'ârata 
politică nu trebuie să (le aceea 
pe oare o tac ozl dEmoţa*aţll, CI; 
.JPoiitica serioasă e parte şflin- 
(â. parte artă. concentrate a- 
mândoud in persofiaHtăti pa¬ 
triotice <p 172»", 

Una dlrvtre conaecinţ’je de- 
mociallzâfrti guvsmeior «Ke 
goam după icglferare. Se fic 
legi peste legi. se sshimbâ le¬ 
gile una după alta. fă:ându-se 
exporienţe pe spinarea biete¬ 
lor popoare. Aceasta din cau¬ 
ză câ democraţia e o Uitople şl 
tot oeeaoe produce ea sunt tot 
idei abstracte Irwiplîcabile rea- 
lliăţU. Aurel C, ?opdvIci por- 
J>«ştc deU klefai Statiulul creot 
natural, nu a celui rouiseau- 
ist. hinwric şi absurd şi cere o 
ţcgilerarc în conformitate cu 
fiinţa poporului. Aurel C. Po- 
povlci e primul şi oel mal de 
ştaniâ realizator ai realismului 
politic lată după el definiţia 
• .Ju pol fiica naţio- 


voiiare normojă şi sănăcoasa a 
uTKii popor, tiritlcăad demoora- 
ţU. Aurel C. Pv;^>ov*cl nu putea 

de. ât aă prevadă drzasiTc!:. la 

care ca va duce. Căci ha 1910 
când el scria democraţui cur 
noşfcea o epocă de prosperitate 
deorebită NW nu r? prutea pu¬ 
ne l, mdolală reuşita el ţI a- 
or it oare o ata<-a. «ra, aaootit 
drtg>t reacţionar Aurel C Po- 
povt'i fi lo-t in acctit sens un 
profet, pentrură vorbind hn- 
potriva regimului <iefna:m.tlc 
e] iţpanr ,.0 continuare a po¬ 
liticei de până acum duce la 
incsOcistahite primefâii. la un 
nou detOăitru ţi aproave siffură 
dUoluile. (p 108 » DiaoluţUl* 

la «are poaU du.-? democraţia 
^r. popor am văxut-o până a<!- 
tâ» In Cernu» nî:ţ 
Iată cnjm defin^şie Aiurei C 
Fopopvlci .J)i^no- 

craţia este r^iuia^ veiinţu per- 
so%aM a căiurna doe^rinxtrt 
ambiţioft /iOsîi ţarlatam tfmg 
147' Di'irvi.'.'T o aâo- 

p:e pef*atalâ cu cw srmâ- 

^lî» POJXM*.;! căutăvidu-»' ^ 
se spîica pe iptzaarea lui o ck- 
p^^r^fîîfA fur,''-dă Lobertătl!'? 

«uni rrr!mJm*.,> a» «in'-; când â- 
^anţî Cări pretuftn- 

df. ni iH rciiltiiU ntneficţtl. ţi 

mai oier N poiUx.fi fntul e ’-e 
tătic, deci .) libertăţile El* 
pot fi fic.rrfft/v numai peniru 
mcnltnerea ţi des^^H(.a'’^ţ'a ca 
TdCtCeuiui naţional al pifpoci.- 
lui • SB.V o /ut- 

tiOKOir Air. Ifii-f-,, pnr'.-'.-T-* 

nu prufr^ 'ic^n'iţcrc.r/lui 
pentr', .nut%~„fTvn itn »pa#î 
Drjm»>.n .iţiA ne bajU’asâ 
pe i Vi'*! K'!.' 

Pt-cifo ^ «s»:;-v luz;r-£ ;■.» 

m nMuai „t^tierani 

Wf« ^mdridui' nu r numai r- 
m^me ?f itr n uimU' Dm e o 
priffufţaie. CâCf 
prHaoed Ia C'^^e mai incaichia 
olr vokTJutani. 
<*r fp îTŞ» DecoffjraUa 

ţMi yir nilff.âi 

''-be şlî> r>ei AVlfcfţr,;; ic; 
lalJlbO .Jftci o demuKraţif: 

h wsţinmaid /'eatmei 
ăjuse ei, sinpura rs^i%e .> e*Ci 

«enţn n. • ir*i ««wiAf. 

uu ţffe earmoţiSr 
n-m Hore fmntm 
^ im 

g***r **. Numărul c inter*M~ 
f 4&l#fno|îws*f mi ba 
W p S€h*m i^<.,r ^ şL ffios o 
15 Af mstu* 

m fţ ţmătu ed t mmds^ psursfr 
ţmp. m atm Jwfipf. a- 


tiunea unei minoritâţi oricare 
ar fi aceasta Aceasta guver¬ 
nează (p. 173>". Chiar şi ha <k- 
mooraţie im poporul se guver- 
nea/â ci o minoritate ii garvrr- 
nrazd dar nu e cern oiensd 
Kumâii o arlstocfa^ poate f» 
trunlea. o elită creatoare Ş; 
âcoastă eihtă e otnpauă nu 
nînnai din nobili de sânge, cl 
dl noamenl recrutaţi din toate 
pâturl’r? irociahe. dar cari ,să ai¬ 
bă artBîocraţie. Dobl^ţă «ufle- 
te>i?,:â şl spîTltuaiă. Ftlndcă 
„nobltvim e o lege a firit* ip 
315) si ftindoâ; ,ln /Iepure po¬ 
por este ţi se desvoltâ o nobli- 
rac. intr'o fannă sau atta STA¬ 
TUL TRKDUE DECI S’O RE¬ 
CUNOASCĂ PENTRUCA NU¬ 
MAI ATUNCI EA ESTE O GA¬ 
RANŢIE A DESVOLTARII SA 
LE ip 320»'*. 

Insăsi naliottalUMea e o ao- 
bbme ş} aci Aurel C. Popovici 
emJUî una dîmre cele m,u ori- 
ginik- şi mal profunde id-^ 1 . 
..o nafîţyfuiliîatr nu este aUce- 
ra decAf im rang de nobilime 
pe fretra vulturn aKot triburi 
fl naţiuni ‘p 313" 

In faţa dwnoeraţiei şl Inier- 
r Aure; C Po- 

provlci ridV'ă raatliuavîbamui 
r rrf*<ijnfă fără 
rezrrtr, fQ^â discuţii E o cre¬ 
dinţă dr *idnca in rostul adânc 
al Stalulht. ai reHgiunb, ai mo- 
raiurU^ir *f oCkeiuritr naţio 
*fakf ^jrUT' ■ , |Si ăeelottiicia, m 
apt ir ud ir. tir d* ■■'ijt.urâ rn ’mr 
ntrcj (A ■liiorul unui nrom 
p Li»?' 

AC'.st ,»>/! iii-^n» ;! d»>y-'Ku\*^ 

tr s» Ia/> Wi iDUit Lrâm- 

b;U(ă .tNTÎtEAOA 

OTVa.IZATîE A LCălU NU 8t 
riiOTd.'CE PWTAI* D« NA 
TlONAi rPAn m NU «P POA¬ 
TE MEWfNP SI DfiBVOLTA 
DK<MT IN twi\fJSTHtTL ION 
U^W-NIRKA t O ABBTRAr 

TUI UN ('trVANT IL4 NI 
«t W 1A.VAT* TlLAl 
DiRwrA IN Kf rrn\ 
NAlJ'J'ATTLI' «.-F O AL»-ATI' 
KŞr ip sc> 

C*?-i pr^i*'£oit i>f‘ tt’ 'îT:''>—^îi.v.’ 

N» j \î.^ ‘ 4 -» 

fn«îv>a. ft',; », ./'a".' r 

iT- nu . ii.,; *. h V/. iU' ±ir <- 

iâ %v rir, zt L/î ' 

9UffMrm^:A 1 pr< 

lyrvpstn he<îţ?r*“'t;'i‘. t'V 'Cj ’tt-i*»/. 
^e.*xem*w**t »* A' t. 0 ^ 

^ şvftfiiii». inti 4 * i»r 

usţ-imvet pură 4i 

«Şf tt#'". r.'jjsnt' î.»î. 


nald. teoriile nu au valoare de 

«PPP ffţ- wt^O i ifi M ' — " “ " 


mcîd şl unele idei bune, cari ax 
putea folosi dacă .ar putea fl 
pus? in slujba naţionalismului 
croitor. Dar şl ©ie şi el sunat 
falsificaţi de curentul general şl 
de insuş prlin-ipiul democra¬ 
ţiei. principiu fimda:nental 
grcş 6 t. deoarece ;,aajtă să a- 
î>'!co atelracţll unor realităţi 
concrete. I^r majoritatea de¬ 
mocraţilor n'au oeeace trebue 
sâ albă orice om politii; şi oii 
ce creator caro vroi să skjjeas- 
că naamulul său : carantîrul 
naţional. Ş: in oe constă acest 
caracter ?... „spiritul dc p㬠
trundere. dragostea de muncă 
temeinică ţi statornică, ordi- 
noa. disciplina si credinţa re¬ 
ciprocă formează însuşi carac¬ 
terul ei naţional (pag. 186 >•* 
Din cauza Upsel acestui carac¬ 
ter naţional, mure j>arte din 
denxooraţi sunt «impli dema- 
Autorul mal oiută să dis¬ 
tingă intre democraţie şi libe¬ 
rali^ apăsând asupra ulti¬ 
mului ca asupra soUillei sal¬ 
vatoare In politică. Desigur că 
astăal n‘ar mal socotl-o astfel, 
^nd ar vedea comjpxamisuxUe 
d^Qcrate la cari s^a pretat H- 
beraUsimrt, greşrîUîe lui fia- 
6 l decăderea unul par¬ 
tid oare şi^ consumat rostul 
istoric 

In ce priveşte' socialul. Aurel 
C Popovid stabileşte in pnmul 
rând rolul Individului in angre¬ 
najul social: .j)e aceea Ired 
ca lucrul de căpetefiie intr-un 
stai naţional nu este faimoasa 
„cnemare a masselor la viata 
p^Uic&*, chemare fără rost cl 
cfiejn^ea indiz^izUcr la muncă 
(«dlridtto^d pozitivă, la ispravă 
personală (p. 185» ‘. Această 

tendinţă aă nu pară IndivMu- 
ailm şi liberahăn. Căci Aurei 
C. Popovici a foaţ u.îi colecU- 


la trebuinţele naţionale, iar 
nu la slăbiciuni personale. Par¬ 
tidele parlamentare dc extrac¬ 
ţie franceză sunt întemeiate pe 
teorii. Statul însă nu există in 
virtulca unei teorii, ci a unei 
desvottări istorice. De aceea, 
temelia lui e singura temelie 
politică largă, adâncă ţi sta- 
fornied. o reaUtate indiscutabi¬ 
lă. El nu are nei'oc de nici un 
fel de teorii sau de doctrine 
nefUmaJiste. Nici dc cea a 
dreptului istoric, nici de cea a 
suveranităţii poporului ţi mai 
puţin încă de cea a pasiunii in- 
individuale. Viaţa fui toată e o 
i'ecinică luptă contra tuturor 
teorhlor i\>re ti derută ţi-i cla¬ 
tină fiinţa STATUL S AFIR¬ 
MAREA ISTORICA. PREZENTA 
SI VIITOARE A UNEI NAŢI¬ 
UNI IN LUPTA PERPETUA CV 
TOATA LUMEA PATIMILOR 
EI (p. 121-m> - 

Ş' tot astfe; Jrglle nu «unt 
bune derât rând iitvorâsc In 
mod natural dlaa nevoiie nea¬ 
mului : .l.egde se. nasc Din 
riafd la viaţă, din popor pen- 
tni popof Din moravuri tnmc 
st dau legi Rar dJ» legi mora 
vurt De dat, Statul le dă Da^ 
ei irebute %ă ^ifle rând morath- 
rils tfou ri>d .p tagi* J),^ g- 
crea. hică (.tdală Aceste Icc 
Suni bh(ne dotă se fac in tY»r»h- 
i*uâ pr:.r:re hm'htle st obi- 
criurtif, cu tradiţiUe u rn.wo 
LU^Ue hune cU p<tporu!uJ. S- 
tonie .'■n.nt ftin tari le uaidMid 
le igudue pe acc.'ftea Si sunt 
nryt.>.trocirea m rmărtca unui 
duru /<» Mpd fl Ic iiimi- 
> i> 1?7' Lată Uîa locrj 
u • nu'» . fabricanţi; 

rt'' d" vrft> 30 de altd 
tnooacîe 

Aurel r Prifpţrvu'i rocunoaşie 
adcvXTii', eâ ip d?- 

nxv ratlt v. cv^.. 





rea unei (Solecltvltaţi n aţio¬ 
nal», singura care poa’,e avt:a 
uji scîw şl o vale ar^ pentrucă 
e lega tâ dc un Utou înalt şi iu 
.«ulleţitor. iar cu de o aspira¬ 
ţie gastrică asemsnl coiccL'^vl- 
tăţil «oilalisîe. Iar m această 
soUcitucUne principiile cele mal 
de căpetenie simt; 1» Izrarhîa; 
2» DeK±piy^ 2 . şl 3) Ordiniu 
Fără aitale trei elemento con¬ 
tra cărora iuptă apiritui mar- 
x.*.>t e In^posibllă o cocj'strulre. 

ceea ce înterearază societa¬ 
tea naţională* e construirea. 
Fără ;^rahie. âî&ziplliiA şi ordi- 
ne crearea constructivă (e şi 
o creare destructivă care e 
rfp?ciflcui socialismului» ar fl o 
himeră Şl societatea nuţlonalâ 
tinde spre constructivii, tir 
nu spre haos. spre confuzie de 
valori. spi\- egalizare abs-.rdă. 
ca societatea comunistă încă 
o^tă Aurel c. Pop^viri, «xfsn- 
pC.f :ănd după cei mai mari S)- 
ranţi şi fiiosof: d;'m»an*tre.âzA 
oă egalitatea e uji postulat lip¬ 
sit de sena. deoarece intg.ohta- 
tea şi in sp?ţă lerarloia e o 
k^e uranică fatala, a firii 
Ceeac? n a inţeles Ai.re) C* 
Pc-perv .■*; 1 lc4t r.X.uI acri re- 
eolttţll naţioni.c, fn paxiunea 
sa pentru c».->d2ne şi pentru 
f 1 vgardAxra Sîatahii el con¬ 
damnă aru'i mlşcar: violei'/ă 
conîra Str.tuiul. Dar când dom¬ 
neşte tocma. anarhia ş: toate 
vaLorik' .uiUaiUoJ)»'©. pr^ <v' 
alî mljioc r pi>&ibUâ o redresa¬ 
ră' a r^rţeiţar natJonjale de^â' 
prin vltvcnţâ pr:t> revoluţie 
Câol 0 rsTf niaL.:’»9'ă m, 
.ţpr»' prâb jşure c; tocmai 
ihrr fî-ii aderâTateJor 

cnîerii vjticr.' de concPiC'^r^a 
nMliiruM » 

Naţionalism democraţie 
crtr o can* hwemnaia îxmlnj 
ri.Mi motsvv Căci liupti 

<w a făcui •:» eri4k^ rt'- 

deni'iirratt c ş: dopâ 
a «tabiet pr;«:u^.:; naţicfisflaJs. 
c.u;4:; ereai j>r AuTr: c. P^ogo- 
kV; V.ubiWţc*- râtera psnîWl»^ de 
r^P'T In fo.iU'îir oe cu.'tafă ^ 
«ub.ieţjte 5f.ă'p*. pa ss^. tstisţie 
«â je «jr natîwss; 

i*cr..ca scox^ .ş. 

..Cnlf uTo pv*ZKJr' 9 după 

PoţM^rzT: .cuHul 9ău irmtru 
id^lurdc &Mie naţionais. Sf ca 
ct 7.1 an ţtopcf <jre r injUslmfitTr 
mai adirtfă ţt mat 
pent^Tf rsdsgia^teg m ţt mom- 
rarStr Sate. pentru NtOMiiu gt 
arim sa. pettitrk ioţ ce 4 ă ne- 
gupriK^ tOimo- 


fie ţi de farmec estetic, cu atăl 
popona e mai cult (pag 19 l-_ 
a/pol ; 

cultura adevărată nici nu sc 
poo/c concepe aminteH decât 
In sens naţional (pag, 2Sj‘* 
Fiindcă nu se poşte crela pe 
baz 2 dbaîxaffte cl pe bazo con- 
cr.vîo şi de:l na pcu^. fa^# 
a*wspte df omenire, 
Cl trebuie să se rcazime artis¬ 
tul pe fapte particulare, p? mo. 
ravurl şl pe o anumită l'jnbă 
P^nt5T»ra apoi dcar să se înoite 
la generalltăţ.l Nu se poate 
concep? in practică o coborâre 
dlo.% In onsamtotul cuHurUor 
unlver?a.îe. 

Dar pentru îcsasta. Aurel c 
Popoylcl nu negllzează nici cri¬ 
teriul estrtlc. Pentru .:㠺t p㬠
rerea lai Ol şl a noastră este că 
o opert de artă nu poate ft 

iJAţlonjilîoai ^ 

^ că ea tre- 

Uiie eâ ar>deplhveasoâ şi condi¬ 
ţii ctnjce ţi estetire. Şi ia acest 
paragraf paroă văd expS 

formula pe care am dat-o: arU 
in naţionxuism: 

hfcrafurd propriu 
sa nu uite nici ei că ţi in 
frumuseţe trebuie să fie ^ 
văr. asninteri nu e frumu¬ 
seţe Dar adevăr înveşmântat 
Să 

pniTiro arta SUB SPECIE AE 
C«W/r«m^a: 
arta adevărată, artă rămâne 
pretutindenca in lume 
bof inimi simţdoare de adevăr 
n frumuseţe, unde trăiesc in- 
cu cultură estetică 
Dar să nu uităm niciodată cd 
naţumală este numai arta a- 
aeea ce izbuteşte să ne dea fru¬ 
museţi vecinice SUB SPECIE 
VOLJNATALIS. hunnraţitm. M- 
rnecte din ţările, din istoria 
neamului românesc 

.>.TU tel ce a sljixţ.i *â e Irj- 


inos st bun in ro mÂn..v.m 
bule ciut* paginile und:- vor¬ 
bele de costumul riwniLassc. 
ţw mai aCes a'a Inspira* el 
din proverb^© româneşu Este 
minunat şi azi cum arată pro¬ 
verbe româneşu in care se gă- 
s:-^ condmiată înţelepciunea 
din flloaofia marilor genii ak 
popcax^r apusene. IntrTin 
pniverb ţărăncsix Aurel C. Pp- 
povlct găşeşte teorii Kantiene 
«au cine ştie ce altă kJee pen- 
Mu » ire ştie ca aită Idee pen¬ 
tru caxf a'a.u străduit fHosofl 
să o născocească. Lucrui nu e 
de toc bizar, E edificator şl la- 
năiţător in aceiaşi tmp să vezi 
câte Idei mari ^ ' ris-plte 

de geniul pepuJar in proverbele 
lui. De zzzi,i in toate arîico- 
Icie iui printre filosofii ce4 
mai man Ansvi C. Poprrvici tt 
. itează totdeauna pc cel mai 
mare.- poporul racrxânessc ou 
proverbik iul 

Ajungând la ir.stiTuţd'e'Tîtrl 
«ebiile iă fonnese teînr*lii e- 
dw..tU'*nLl sufAtfe^j » noul 
neam AureJ C Pepov-ci o- 
«Pâ pf rând d * bis»encă. de 
Şl de px«d Oonsiată in- 
tâ: lin rn;'pL.rism o Îndoială, 
pe ran L- condamnA ş. pr ■rxri 
nwi ţ :o-.l e de Hr.tui’ltaxe să 
Ic mai infi.'râm odată prin ci- 
îsrei nccire gândUor 

..Chiar ţi sceptici mari. n au 
produs adesea, prin rcţionolis- 
muf tor contra ^ciigiumi. de-~âf 
^oarte putină H pecblematîcd 
lumina in romparafte rv rdvl 
?Harc pe care adesea l-au dc^- 
Idnţiiiţ, Ce Mne putea .*4 rezultr 

dintr .t sîs/ewi.af*că tăgMutrc, 

in h-nd lt,9sUâ da orice tim*eii 
de irice fiyrţă crposoare^ Ce a- 
dţvăr. ce ntuUumkse? Tot nu¬ 
mai ăcstrţir-tive, S'apot. 

w caa mat mare afacere sitfle- 
i^Gstă ă omului pe pâmâni. o 
iniremgă oksţd de indoeitT In 
/locare tUmmeuiă lUartsi SVM 
EED dubito EHGO 5L'ăf» Cu 
tschi niceulă după 

el, dticâ •*». :c fiue rn Un 

coyitinuu p*otcsf. o 

rfiut raitţ,' > ^ fj/i ţ; ronîra t-i,.” 

A I termsîhA coTStra sisitmuimi 
jNs^tHRfizr ^ Să pry/- 

ditctii>3 <»o0S5'4t viohocplie fUo 
ttdică 1 Sa n^sr-rnula o a-it/ 
rfaţm chiar peni^v un an^ 
vii^ăJic* Dtij pentru ct iuitiune 
(f.tmagă’f pgg >11 • _ 

'C‘'jnţm aar* Ln na© V-a 










AXA 


Un marp uitat: 

A. c. popovin 

4 Continuar« din paR. lv> 

in faţa credint-ei ac 
ipune dc^rc orice fej do 
s^tlcl .sau ncwitorl. CAci pu» 
^'tn rtoxna ceoace «pune Lanc- 
bahn oltat chimir do Popo>'lcl; 

tructori.^iffonii tun^ foîdM- 
uyta destrvcUpi**, ax putoa sou 
ne 91 neffQtivI^tih ^ 

Auroi C Pc^xjvlcl lupflA pen¬ 
tru o Intâ.rlj'O A CTcdUn^i al 
cadrul xt 
naţionAto. Mai lup- 
^ pentru o prtsk mocali. cfc 5 - 

drepta. ;.• de ad:?Yftr. Şl in 

stârcit l-îptA pentru rciirtAr>re« 
Koalei naţionale. Ca 9 I pe 

Şl acum 23 de ani 
mvit&mAratul a Xost un teren 
do ‘xperîmîait&ri fun” 5 tţ 6 in- 
Kiirul acont care U*ebula pus a- 
supra educării sufletejyti, morale 
a elevului, nu a'a pus. Iirjinte 
cu -mult ca să fie acApat N 
lorţra pe pnofosor de tirania 
proRram?! analitic. Aurel C. 
Pcpwid «a luptat 1 c»tra ei 9 I 
t? părţile rJdicoJe 

^o/c.vor/, nu program striga el' 
.....jprofeforul cel adevd- 
rja. pedagogul, \n inţelesul a- 
dănc al cuvântului, ynertlosul 
tinerimii. OMUL-PILDA se rmj- 
te profesor sau nu na fi pro¬ 
fesor in toată viaţa luV‘ (p 260» 

Am arătat ci Aur?l C, Popo¬ 
si a fost am maro firâoditor po- 
^ ,-«lclan lippscabii, un 
CTititc desavarş:^. xj democraţiei 
şi un Înţelept statomicitor al 
prinfcîpiiual naţionalist. ,i 3 
profoft In materlo do 
prăbuşire democratici a vre¬ 
murilor dc aaî. ixir in aceSasl 
Ump Aun?; C. Popcvlci, > fost 
un mare scriUor politic, un ma¬ 
re psmflstar. âcrtsui !ui plin 
^ Piiî» de 

citate fără si fio greoi sau pe- 
d:nk presărat cu proverbe şl 
Jntlorlt cu imagini rste : 4 nd 
^ sublim, când clar 91 
itomlc as^mem geometriei 
iiinp? 2 i a raţionamentului lo- 
gi'. cănd — nul desewl — vio- 

’fâtorl? 'rl^pamfletar^^ 

JQ^ <tj.7etri>ri fK>ii4!>:i dg aal rru 


Ponivi/i^? «tentaţie. Aurol C 
Popovicl o ca Scriitor nnlitir 

vastă, pe car© n’o cruţă 
contribuţie 
atinge dea:^ 
!îl*^îî •<^fastă carte 91 toato 
problemele in legătură Si viaţa 
naţională. De aceea Nafion^ 
itsm sau democraţie poate fi 
cu drept cuvânt drept 
a^/.c naţionalismului romii - 
nesc Iar autorul ci „al semne- 
^r vremii profet ' cum U nu- 
îTe^ **'*“’^ MJbail EmJ- 

De aceea regretăm lipsa unei 
această 

fR^îfmîr tu^na tuturor, să fie 
w™diîă^ vremurilor acestea ce 

^>5 1 V\ şi l.t.'liL 

O înălţătoare sărb㬠
toare la Oradea-Marc 


OMUL NOU 


»e poate înţelege lărâ infiuenţ.! 
toi Aurei C. Popcrîcl. Evident 
pâstrănd proporţiile Pamfil 
6 clcoru lese din scrisul lui Po- 
por/lcL căruia ii ilpeeşte knaă 
scatologicul adăogat de direc¬ 
torul „Curentului'". Pentru că 
am abu 2 jit atât de cttnte. nU 
mal dsbu drcăt unul care aâ fk* 
o pUdâ de felul cum ştia să 
drsvvrctc campuraţte ironică, a- 

energi'ă Aurel C Popo- 

„Omul palttic trebuie să fie 
Ijn fel de medic. Kl trebuie sâ 
rtte care din aceste leacuri sau 
otrăvuri se potrivesc boaJei tâ- 

prefurăn. in ce doze, cu ce pre- 
oauţiuni să le dea. El ţtic de 
exemplu foarte bine că subli¬ 
mat tU corosiv e un admirabil 
medicament Dar el nu-l va da 
r.la interior*' unui bolnav care 
pildei dc nervi sau de 
rinichi Şi când U va prescrie 
celui CC are trebuinţa de si 
INTERN, el nu-t ra prescrie do¬ 
za tncnifâ pentru intrebuinta- 
rea EXTERNA, pentru spălă- 
turt dc murdării, de microbi. 

..El bine, fitosofia şi practica 
potttică a democraţiei radicale 
r areae-a ea -roliridă toaf'-lu 
mea. 3iiobul şl nmanHafea lui. 
cu căltu.a retefe infaibile Irt bu¬ 
zunar SUBLIMAT. ACID FE- 
NIC. STRUININA. ARSENIC. 
CANTARlOf iot rc-^.edU RA¬ 
DICALE pentru toi felul de siA- 
lytcium ...un-fQh^' fi *^:bvc n~ 
nui poţu^r oarr.afe liberiai.e de 
mişcare Doctoria democratică 
H prer-ric un remediu SUVE¬ 
RAN zilnic o inUrţie zdravă 
•nă d( sublimat epohtof^jft Su~ 
ferd roporffJ dc 'ipsă de pd- 
măni ^ lato o curii continuă 
cw strifiuina ..unurranidţH mul- 
ţîrnu. Suferă rumva d* ohî* ea- 
tu cronitA MU dc dur >'i avnire 
Io f ■ Afurţei c tfrţ foartt 
tfrtn f Democraţia i-e dedă e 
(iLtui U: chirurgie 'udicatu ii 
tair poporulvi capul j*i-i puju 
la loi: unul dc lertţr,. râ» tătra:. 
dc cettrd. rtirr ^au st fn- 

cruniă </t r ‘ d**ma 

f ,'njr rr: dr r^ 'rr.iii'f C 

•i- Tt irup t-€- *r* i -t.n 

cap' 

Ih d<.*7allarj :* ftmpM» a 

tel cooipar<<lk r-o 

brţetate si Măpanlr^ mjeWPa 

lulal. CC ffuKxtarbaliiii 

te’ a •ler(el(*r pi>-a4 icultura 

«if^trptată dcl» 

ce lîR'ăntă it: ju-eet Hil < 


Două zile oraşul Oradea a 
adăpostit Intre zidurile lui pe 
reprezentanţii Grupului scrii- 
torUor Independenţi Accffia 
du dat Duminică 15 Octom- 
brie o şezătoare literară la 
teatrul oraşului. 

Preşedintele grupării, d 
KoîniUus Dianu a ţinut o 
conferinţă frumoasă in care 
a exaltat naţionalismul ro¬ 
mânesc şi a îndemnat pe as- 
cjdtăton să lupte spre înt㬠
rirea românismului la acea¬ 
stă graniţă. Au citit din ope^ 
rele lor scriitoni: Alexandru 
Ceuşcanii (Cluj), Zaharia 
Stancu (Buc.), Gh. Tulbure 
(Oradea)), Drapoş Vrâncca- 
nu f^ucj. M. G. Samarinea- 
nu (Oradea), Const. Micu- 
Lerca (Timişoara). /. PoJe- 
rian fBuc.;. Ion Th. flea 
(Cluj), Octav Şuluţiu (Ora¬ 
dea) Şi George A. Petre (O- 
radea). 

Entuziasmul cu care scrii- 
dani rmndni au fost primiţi. 
La gară au fost 

teatru toT elementul rom⬠
nesc, intelectual şt şcolăresc 
a fost prezent, alcătuind o 
sală arhiplină Peste tot rn- 
mănit au făcut din această 
vizita un simbol de unitari- 
zare sufletească 
Orădenii au primit pe 
scriitori ca pc purtătorii de 
cuvănt al sufletului romă- 
nesc şt s au bucurat că vin 
spre ei să le aducă acest cu¬ 
vânt pentru întărirea cultu¬ 
rii naţionale. Aici, la graniţa 
de Vest, mal mult ca oriunde 
se simte nevoUi afirmării su¬ 
fletului românesc. De aceea 
aceasta a fost privită drept 
o mare sărbătoare culturală 
şi naţională. 


I>f?mo-llberaliAmul şi Stalul 

"xfewi"""’"’"*"''''* ’ 

Statii) democraţiei apojfone 
nu mai i>f>alc face faţă o dc- 
ega realitatea nouă. Se opinie 
chiar cu agresivitate lumii con- 

âfl ■ ■" ““P* “■« 

Statui actual (şi senaul său 
dorUhiar Justificativ) ,e 
rintă aşa dar, pc plan poliUc 

slnUtră fVc- 

^«ntUltate rea¬ 
mintind că trăim î»ub vodU 
dramatici fi- 
briiitate. Nelinişte care fră- 

cide^t^^i râs- 

lupU tinereţea tuturor po¬ 
poarelor. Fenomen firesc, de 
oarece prospeţimea dc cugetare 

suiut mtal realitatea noua 

SZtrrÎL 

«rifaniiat pe bura prln- 
deinocraţiei iresponsa- 
ile e*te toHarat dc impoaibUi- 
organică de a-şj insu.şl a- 
ceasta realitate şi de-a satisface 
normal aatfel, şi elanii 
reţii chinuite de nevoia unei 
reorganizări morale. 

Iresponsabilita- 
cele 

de esenţiale atacate 

de lumea, care se ridică. 

Necesitalea unei reforme to¬ 
tale m forma .şi concepţia Sta- 
tului modem, u» lumina acestor 
date. este un adevăr unanun 
acceptat de gândirea iMilitică. 
Pentru istorie procesul acc«taf 
^ care I-a cunoscut deseori 
de nelinişte si necruţătoare 
luptă intre două lumi este re¬ 
voluţia, spiritual concepută 
Apoi semnul limpede că ne 
găsim la un declin sl răsărit 
de ev. 


do CONîS I AiN r <)Nţj 




«â unifice elanul tineretului c- 
îaUar 5 !”“^^ *** necesitatea Ino- 

revoluţii, iasuşindu-si 
realitatea nouă, au anuir 5 
peste bord minciuna revoluţiei 

jîrr'-jo*» *nârtik- 

de vreme, afirmând prima- 

ganl?ă^ “"J* unitate or¬ 

ganică — 91 medanl.smuj Slatu- 
lui de autoritate. totoUtar 
-li .»« «determinat, în schimb. 
Şl un puterme curent de redre- 

?”»">Srii.. xuSS- 

Fenomenul Italian şj german 
pc plan istoric, biruită, se măr-' 
*** ^ ră- 

wirii ac CV. 

Revoluţia italiană şi germana 
au re^lvat o realitate esSî 
prezintă maximum de sUnilitu- 
dine cu realitatea românească. 

Problema naţionali, in spe- 
cial. şi primejdia unui Stat a- 
narhlc, nepuUncios. — au cons- 
utmt cele două domenii insem- 
a capaci- 

UţiI lor de înfăptuire. 

In România gravitatea pro¬ 
blemei naţionale este cunoscută 

nei^oio», vinovaţi de 
ejustenţa ei. Nevoia răsturnării 
regunuJui democrat -- teJSfiLÎ 
organice, de iS- 

dudr'rnaţionaliste _ este 

endentă, 

aceasta nouă şl de 
pereche a jus¬ 
tificat şi impus Garda de Fler 

Ori ce se mtăraplâ ? 

l^iutindeni revoluţie natio- 

Tt’ÎJ? minu¬ 

sul de externe al Franţei, Paul 
Boncour. a declarat anul tre- 
u reformă sta- 
wiă. Din acest punct de vedere 
no-avem şt noi astăzi rcvoluţio- 
nanl noştri. Mulţi. Unii unnă- 
re^ confuzia. Alţii, dc bună 
credinţă, se crod in stare de-a 


unul anurnif 

om. 

Revoluţia fascismului şt na- 
ţional-soclollsmului dacă au iz¬ 
butit şi oferă garanţia unor in- 
taptuiri viabile, se datoreşte a- 
cestui anumit om care, a ştiut 


gA*n de snobioni. Snobismul re¬ 
voluţionar, Ridicol şi ca orice 
caraghioslâc contagios. 

Numai câ istoria le serveşte o 
ustoraloare lectic„ o necesară 
dcsmcUcipc din febrilitatea a- 


^Jtoarc dc revoluţie ™ orice 

"**■ epo- 

caie cari au reorganizat vîatn 

irâîl^l'd"’' " «mulul i! 

u!i .It **”P*^« «^c scrim. Omu¬ 
lui. Vîi®* italiană a 

«« A* •''*“»nUni. Cea ger¬ 
mană prm lUUcr. Amândo'au 
vut in .spate, devotat, adeziunea 
unanimă a Uneretalui. Tineret 
maximuTde 
noutate Şl vuHut 4 . din ceea ce 
permanenţa 

^riîe“!S ' "7 * religiei, sub 

zările careta traesc şi luptă. 

Amatorii noştrii revoluţionari 
cari au creat 9 I slăvit, până mal 
Cri. minciuna democrată, chiar 
ae-ar dwlânţui revoluţia, a^ 
“"'"‘«a «i. in- 
lo'r P'oO'™- 

eri A * oniului de 

!-|f 

lui şl excepţionalului 

Colectivitatea românească n» 

isionc ci o mare permanentă a 
evurilor crepusculare, cari' au 
lunt^ 9 i intd^venţia 

' * omului necesar 

Omul necesar e aceU care 
©ste încadrat de fulgeratoarea 
înţelegere a senoulul istoric â 
«*e cea mai bună şi curată porU 
a unei naţiuni 

^ mai ^es acela care baie U 
^^riei aducând cu .dne 
ÎÎÎS* w?”** frământării popu¬ 
late. toata povara de aur. pros¬ 
peţimea 91 cerUiadlnea unii le¬ 
gende, unui mit. 

* niţiuni 
^ ţr*" » « intom in 
Garda de tier. 


Unoreţea wnSnoaseă «i 
rare se îndreaptă mulţimea a- 
oonlmă cu cuviinţa rară şl ela¬ 
nul sufletesc datorit unui mit. 

El este şi afară dc el altul 
nu e. 

constantin ONU 


De la Luther la Hitler 


Familia 


Vechea revistă pc care o sco¬ 
ica la Oradea-Mare, fosif Vul¬ 
can, revistă istoncâ şi glorioasa 
pentru nenumărate motive, şi 
cure după riirlxn o fost scoasă 
din nou de un grup de srrhlori. 
ittnp de câţiiHi ani i>a •‘capars 
pi sha de 2S Noemhrie, Nimb 
ronducKori af O d-ni\ M, G. 
5amarinf*u^-u_ Gcargc A. Petr--^ 
;; Octav lor ti 1 fxted 

^Vfn FAMILIA o a mi- 

iuriţ sf a naţinnaiU'^r^-.Jui ro. 

Ja grifei iţa J Vt -t 

ht •?raA4i mor dc gra- 

nlîu. carv *' >tr Ortid<ţQ, :d7nJi 
it nebte^Uii'*’ afirmns'c a rimiâ- 
lui 5 i o ncMruită inlărlre 
a C' ‘rr.,'nJTi2ui FAMI¬ 
LIA rtt ‘•â con>rs*ruc la 

njIţjsTr^ ffioraiă a a* ejiiui elc- 
pe cuiva hterara -i nr • 

} *’ r: j^funt rui- 

iWr.iLl^. Va ir:fţes’/r4 şi (î- dgur 
i»a ntruti FAMfSJA va D St-rifa 
dc iftrii ^ 

■iră^-.xj şt va ,7’^a 
( .'sV-iijVvfea ' etor mai 

Umeri dvo Cc 
ntfnin J a .Vc-c-’nibru 

FAMII.IA ra indJta j'ot «t i:*? 
>• («' roimin*. 


Există in isioria popoarelor 
cicluri mari do viaţă .cu aşe¬ 
zări 91 concepţii proprllţlntulte 
pc cartea vremii de momente 
cruciale, a căror succesiune in¬ 
dică mersul lor către desăvâr¬ 
şirea ..naţionalităţii" sau pan tu 
care duce ia plelrea acelor po¬ 
poare. Un exemplu de realizare 
a ceeace în limba sa se cheamă 
„NatlortiUtut". nl-1 dă poporul 
gefrman. un popor care prin e- 
nerîfia sa inepuizabilă 9I pnn 
iedalismuJ său incurabil a aerb 
cele mai mari şl mai Însemnat.- 
capitole din Istorks coniincntu- 
luJ şt a cărui Inână cate astăzi 
pentru Intsreaga rasă ariană 
din Europa. 

După cum spun cjonlcele. 
Oremanll de mijloc loccp să 
sufere procesul dc creştinare In 
lunii anului 7u0. gratie acrior 
.misi domljilci' voniti dln.sprr 
soarele merklicnal şj predkâ- 
torHor ai-.trîo-.'^xoni cohoriţl dm 
ceţilc nordului, printre cart mal 
dfo sunt pnmprtivi WUfrit^, 
WiUbord şl Wtnfrith O sută de 
ani <’a continuat ucc«t proces 
dc ridicare din păgunliaU' a u- 
nai p.rpor tânăr •;! riguroa şi de 
chemare, «ujb autoritatea cu¬ 
vântului de vrai.â al .Jdăniui- 
r.vf" , La Isvorul unei anal cul¬ 
turi şl clvUiTaţi? până rJtnd 
Carol ccl Mare. cu un gcit im- 
pAjătcşc. si sldit în^tătura 
creyttnă la toate popoarele ger- 
mam* de «ub i^tăi^nlrea .sa R- 
ra un suflu nau spifituHL ce a- 
dia pc doA^pra băî.Tjnt:K>r pi 
duri Rţnrwm; ni Kloil si cu zei, 

dlti el seminţia gemană a 
■orbit pentru a tnfrăfiez; w că- 
păU. vJ^oart a unei tlnervtl 
f luale 

Pr* u lît»o ranîeneac luptea* 
tK-rjlni dinrrc princi¬ 

pii i-mAni. Când răiboinl.’‘ii 
v»r livcr.i ;= lu annele, .Aăngelc 

'A viT î.i i,.- janec«;»-'3 ■ 


t-ând tomeliA unei rose mal uni¬ 
tare şi mal puternice. In acest 
moment cănd pentru popoarrie 
germane sfărşia o epocă de în¬ 
cleştare. se trasau şl se asigu¬ 
rau graniţele germane faţă de 
duşmanii din afară, iar cele 
două mari epopei poporane do¬ 
vedeau că se trezea .«ntlmen- 
tul naţional german 
Oţellt fiziceşte şi conştient de 
puterea şl Individualitatea «a. 
acest popor putea permite să şe 
continue cu fruntea sus Jupta 
dintre papi şl Imp^aţl ce q- 
vea «â SC termine aba după 400 
ani. pe la ISQO, cu eliberarea sa 
de sub «ceptru! papaL In pra¬ 
gul acestei noul epoci Martin 
Luther se opune tmiversiali«mu- 
lui Bisericii de Apnş, ca putere 
spirituală şl materială asupra 
credhiciaşilor. şl prcconizesiză 
o credinţă nouă. llmlUtă ia 
poporul german. Sufletul klea- 
Ust german cere prin glasul luJ 
Luther descătuşarea sa dc am¬ 
biţii fi dc patimi, iar pentru 
popor eliberarea de imperialw- 
mul uzurpator aJ papei. — pen¬ 
tru a se întoarce la isvorul 
prim, din care poate sorbi fără 
intermediul feţelor bisericeşti, 
la Evanghelic. Accifit protest 
irapoirlv 4 gigantului atotaca- 
parator deUi »ud. a fo&t piatra 
de fundament pc care ridi¬ 
cat nouii credinţă a iumU ger- 
nvine. ce urea a'o rupă dc a- 
t'um, cu pwpallkili a. 

Adxdph Ifltlcr, după 400 de 
and. ridică $1 ci un protest 
dar de oatădată nu împotriva 
iinivcriiAiltătU de origine roma- 
nâ. ca Luther, ci împotriva In- 
tcrnaţianaliscnuluJ - sau cum 
potrivit se mai apune a ,mon- 
dialitanului’' - marxist, de t- 
*«enţă Judakă „Fiihrerul de 
.telăal, deschizătorul unvl noul 
tpoc: in tstnrla Gcrmamal, re- 
iftzA yk roai ascuile prcdlcz’ic 


dc M. ci:r\ea 

de înfrăţire a popoarelor lan¬ 
sate din turnul LlgU Natluru- 
lor şi-şi apără poporul de a 
mai fl turburat de ..Interna¬ 
ţionala'* in ton fal. difuzata 
de pe ruinele Kremlinului, şi 
într'o porte ji mtr^lta fiind 
băgat ..cornul” Iul Israel, Se 
sustrage dictaturii judatce ce 
se impune dela Geneva şl se 
otmnc ©rozktnli comuniste ce 
SC Inflitrează dela Moocova. 

Poporul său nu are nevoe de 
democraţia care U inneacA In 
mediocritate, nici de comunis¬ 
mul oare il cufundă in anarhie. 
HltJcr sfâşie, in ţara şa, voalul 
înşelător al democraţiei care 
continuă să acopere ochii oa- 
menHoT poUUd din oile părţi. 

Animat de mistica rasistă, 
găndul care il obardeazâ este 
^ purifice săngele german şi 
să înalţe «plritul din iodul de 
exploatare ^ dc corupţie in 
care se înfundase, pentru a se 
reconstrui o nouă Germanie, de¬ 
plin conştientă de sine Odi¬ 
nioară cavalerul german purta 
pe braţ. pentru protecţia vieţii, 
un acut, astăzi poartă srasilca. 
scutul sângelui său. 

^Astfel, după cum Luther a 
fost fundatorul unei noul cre¬ 
dinţe. celei Evanghelice, Hitler 
evTte astăzi crainicul unei noul 
ere şl credinţe, celei naţJona- 
Uflte Hitler aduce, alături de Br 
vanghe’ia lui Uithor. o nouă va¬ 
loare, naţiunea Ambii reprezen¬ 
tanţi ai germanismului, ap-ărjţl 
ia răjcrucl de vwnl. formează 
pentru cultura şl civilizaţia po¬ 
porului garsnan doui stâlpi cari 
vor susţine .secole milenii a- 
c**i neam ce nu poate fi Inge- 
nunchiat de nicio forţă 
E magntfiră isrtorla germană 
.4 sensul el par că ţc cutremură: 

'< >Wir:ou-K- i'i l*vi, \fn» 



















POLITI CA EX TERNA 

dr MIMAU. POIJMROMADK 


Retragerea Germaniei din Liga Naţiunilor 


Reluarea raporturilor 

ruso-americeine 


Rctrogereo Germanici de la 
cmferlnia dezarmărci fi din 
Lifjo ffcktttmUor a surprins. Dc 
la război hncoace, lumea diplo- 
matică a fost olri^uitd numai 
eu ipocrizii prudente, cu for~ 
muJe evasirr menite s4 mas¬ 
cheze lipsa oricărui rezultat 
coruret, nu cu gesturi dc bru¬ 
tală sinceritate. 

De aceea gestul Germaniei a 
surprins, deft sub brutala lui 
sinceritate se ascunde fi o er- 
trem de abilă lovitură diploma^ 
tică. 

Să reamintim faptele : 

Cititorii noftri ftiu că Incâ in 
No. 19 al discutând pro¬ 

blema dezarmărei alunscsem la 
concluzia imposibilităţii unei 
solufiuni in actuala stare de 
lucruri. 

In adevăr două teze se opu¬ 
neau brutal Cea germană, ce¬ 
rea imediata egalitate de drep¬ 
turi a Berlinului cu celelalte 
puteri, fV^ prin dezarmarea lor 
la nivelul Germaniei fie prin 
tnamnarea acesteia la nivelul 
foştilor aliaţi. 

Teza franceză pretindea o 
perioada de control a inarmă- 
rilor, in care timp nici o (ard 
nusi va spun armamentele fi 
dacă coTitrolul ar fi dat rezul¬ 
tate bune, dezarmarea gene¬ 
rală. 

Practic asta însemna ca Ber¬ 
linul să fie ivipiedicai să se re- 
fnarmeze 

Parisul, cu anume concesiuni 
de forma, a Izbutit să ralieze la 
teza sa atât Londra cât st New- 
Yorkul. tar Roma s'a atofat ft 
ea. defi cu rezerve şt reticenţe, 
blocului anglo-franco-amcri- 

:toiofa IU rma minoritdţiior 
t.Ta am4r7itnţată să se ta o tio- 
tarire potrirnică atitudlnd şl 
intereselor ei. 

Aşa fiind lucrurile, singura 
soluţie pentru Reich era să pd- 
răseasca conferinţa şt prin a- 

oeastă retragere să facă inope¬ 
rantă solidantcdea foştilor a- 
liaţi 

!ntr'adevăr plecarea de la 
Geneva a delegaţiei germane a 
deconcertat complect Xslocul 
Qjtglo-franco-amertcan. 

Confertnţa dezamUtrii «*a fl- 
mănat pentru a da marilor pu¬ 
teri un răgaz de gândire. 

Deocamdată nimeni nu pare 
a «tt ce va face. 

Vn singur lucru e sigur, că 
Berlinul nu va renunţa la in¬ 
transigenţa sa. 

Guvernul Hitler ţi-a consoli¬ 
dat situaţia internă prin retra¬ 
gerea de ia Geneva. 

Dizoîcurea Reichstagului a 
fost o locittsră care apare m㬠
iastră la o analiză mm strânsă. 

AtegerUe cu caracter de ple¬ 
biscit de Lf 12 NffCmOrie tor do¬ 
vedi ca unanimUalea poporului 
german este alături de Httler 
Dtci argument tn plu^ de arun¬ 
cat in balanţa diplomatică 
Să examinăm In^d «rl a doua 
fată a problemei. Cr poate 
face oTitm ‘ 

Se pot lua sancţiuni impotri- 
va Germaniei in cazul in ca¬ 
re inimsi/tcă înarmările? 
notării câ nu r 
Intrarea arnuxlei franceze In 
Rcnania ar duce inetitabll la 
rezistenţă armală Uri e sigur 
că ÂngHa, nici Statele- 

Urate şt Trieri Italia u'ar urma 
Parisul pe o asemenea cal*. 

Dar insăsi guvernul repuhU- 
cei tramezr. oricare ar fi el. ar 
inăfdtni oarr să prucouet tin 
rfcîbrti prrvenUv pc bosti janr- 
ftunilar furtdicrftr prerdrute in 
tratatul de la VersatUes 
At'tdcni că np f Opsnia publi¬ 
că fravi'rză e net omtiUi războ¬ 
iului ^ prvbalrtl că a'or Skrţi- 
nc un guxrrn care ar provoca 
un rdsbot prctcftliv Aa. dOt'ă 
yranta ar ft o mcrrarhle sat ar 
ţi ttirfotrtriai aluno 

I n pnrr rt m nr fi p/ysitul 

♦I să rrruuctifiem că din 

punct de vettrre frourcj cr fi 
singura sepHul 
M Dar franţa tscr vn 


de opinie ft opinia publică fran¬ 
ceza e nrt ostilă războiului. 

Aşadar ipoteza sancţiunilor 
parc imposibilă. 

Se va încerca oare să ae a- 
fungă la un acord asupra dez- 
armârei fără Germania ? 

Ar fi ridicol ft inoperant. 

Ce stat va porni să dezarme¬ 
ze când Germania ifi va spori 
inarmârile ? Nici unul I Aceste 
două ipoteze fiind excluse pro¬ 
babil că se va încerca reîncepe¬ 
rea tratativelor pe altă cale. 

Pactul celor patru ar putea 
sluji atât Romei căt fi Berlinu¬ 
lui. 

De aceia in mod abil Roma 


parc a incila Londra sâ-l aducă 
pe tapet. 

Dar Quai d'Orsay-nl va c㬠
dea foarte greu fn cursă fi va 
căuta sâ evite cu orice preţ o 
reluare a discuţiilor in cadrul 
pactului celor patru. 

Din toate aceste considerente 
rezultă că dezarmarea e impo¬ 
sibilă, câ Germania iţi va ac¬ 
celera ritmul inarniărilor fără 
să se preocupe peztc măsură dc 
platonica, dezaprobare a opiniei 
publice, mondiale şi că cursa 
înarmărilor va continua afară 
de cazul In care s'ar constitui 
la Paris un guvern care să vrea 
fi să poată tratat direct cu Ger¬ 
mania. 


Nu s'a acordat destulă im¬ 
portanţă iv presa noastră 
schimbului de telegeramc din¬ 
tre Roosevelt fi Kallnin. 

Schimb de telegrame care de¬ 
parte dc a fi un fapt divers 
are o semnificaţie cu totul alia 
decât puerile, dezbateri ale 
Societăţii Naţiunilor, de exem¬ 
plu. 

Dela început trebucsc amin¬ 
tite unele fapte care situează 
problema in adevăratul ei ca¬ 
dru. 

Statele-Unite sunt ultima 
mare putere care vor pdfi la 
recunoaşterea de jure a Rusiei 
sovietice. 


Rând pe rând Germania,. 
Anglia. Italia, Franţa, Japonia 
recunoscuseră de jure guvernul 
bolşevic, singure Statele-Unite 
refuzau cu înverşunare orice 
raporturi diplomatice cu Rusia 
Sovietică. Lucrul era expUca- 
oil. 

Statele-Unile erau nu numai 
o ţară capitalistă, ca celelalte, 
ci sampionul capitalismului. 
Statui in care capitalismul işî 
p^trase vigoarea lui primitivă, 
fi con.ştiinţa clara a interese¬ 
lor tul. D* aci refuzul princi¬ 
pial de a sta de vorbă cu So¬ 
vietele. 

Dar fireşte că pe lunga ac^ 
motiv vag, de ordin ideologic, 
eixstau ^ o serie de cauze 
pretice care făceau ca pentru 
Washington reluarea raportu¬ 
rilor cu guvernul bolşevic rus 
să fie periculoasă. 


Criza Franceză 


N'tmir nu lumtv vm iiu'>trr/r 
in«u pr«‘irnQnt tm^ricA nrputmţâ 
n drmorriifiiUir <ofih*mpornn«* 
il('rnt c-ri/a frnn<<*/iî. 

In momentul în enn* nnfiunea 
Ktatul franrt*/ «>c nfla In o ru*s« 
pântie a istoriei •vnl«‘, iu niomen> 
ful in eare fn|â de ntitudincn 
(.ferninnuM se impunoA o uniune 
su< râ n lumei politie»*, în «r<*»t 
moment demoeraţta irojicîi dâ 
dovndn neputiii|ei sale rmitur' 
nâud |tu\erniil Dalndier pentru- 
ra inr«*ren.*i<* r»*stnbik*nM a e- 
ebitdinil buci'liilui. 

1 W de »V»fr- 



fura vâ nerepte n*«luccriJr. 

Sindimlele Mint insa mai toa¬ 
te afilinte partidului soeialiiHt 
«mre e dwi silit să sprijine îm- 
jHitriva orieui pr4*tenţiunile 
funetumarilor. Evident (lartidul 
soeînlist s'o scindat. Neasot'in- 
ILştii de care eihforii no^trii 
nu luat euno^tiulA în netmsfâ 
IMi^ina — >as|in xu>crii<'le radi¬ 
cale dar parti/anii er<'<lineir>^i 
d'lui Leon llluiu sunt mai no- 
ini*ro^i. Aş»i fiind ;tn\ernu| radi¬ 


cal preridat de d l>aladit'r era 
s irtuahn»*ntc condamnat, rndica. 
Iii ne|Miscddn<l majoritatea in 
Cam«*rn. 

Totuşi d. Daladier a inc«^col 
lupta siK'rând că sa obţine ceia- 
ce în termeni parlamentari fran¬ 
cezi se numi'V^c : une majonte 
dc rech;inge sau pe româneşte o 
..majoritate <le schimb 

Adi»a jfusemul rr»*dea « « par- 
tid»‘le de «InMpta. care şunt in 
o|M>/ittc, \or sprijini din motive 
de patriotism cnbinetut radical 
spre u .M* ajunite la r* hilibrarca 
bucetutoL . . 


Se ştie că printre statele 
creditoare ale Rusiei ţariste fi- 
fîuraH Şi Statele-Unite. Credi¬ 
toare nu numai de la guvern 
la gvicm ct fi prin tnvestiţU de 
capitaluri paHiculare. Ori Was¬ 
hingtonul după război devine 
baricherul intregei lumi. Da¬ 
toriile statelor europene faţă 
de creditorul american sunt 
imense. Deaceia St aţele-Unite 
proclamă urbl et orbi princi¬ 
piul intangibUilăţU creanţelor. 
Se declară deci dispuse să re¬ 
cunoască ds fure guvernul bol- 
şeiTic dacă la rândul său acesta 
acceptă să achite—principial— 
creanţele americane. Dar Mos¬ 
cova a adoptat şi ea incâ dtn 
momentul revoluţiei bolfevUx. 
o atitudine de principiu. 

Adică a declarat că nu va 
pUUi nici una din datoriile pu- 
^au pneate ale Ruaigi ţa- 


nitivă pt'eetlulrc a instabilităţii 
t)'t puej’ililăţii d»‘m<M'ratire faţa 
«Ic M*rio/.itat(*a si «MMitinuitiiUsi 
rs'^iniunlor autoritaiv «lin Italia 
Germania, cri/a actuală are 
o impivctanţă iu ea însămi. 

\u e vorba ile astădatii de o 
simplă « ri/ă de rafonet ci de o 
cruă de majontalc. 

Franţa trece printr’o noua >i 
grea ini'<'n-arc In ultimii trei 
anj de/echilibriil bugetului s'a 
Acceniuiit continuu Astn/i el se 
apropie de >«*pt<' miliarde dc 
franci. Ori •• e\ id«*nf ca de/or¬ 
dinea financiară este un facltrr 
dc sfebiri' a organlMiinlui na- 
ţNMuil cu inflnfia este o p«‘rs- 
l>e«'fi\a mai mult dc/ziprcnbila 
prin inev itabiti'le ci «-onsccifife 
sucial'ef’Ou«>rai( c 

K>ii fiind, o ni'ci'xiiatr vitaln 
împing»- eiibini'tric Irarice/e la 
intiTcări de r«*sfabilir«’ a abili- 
brului bugetar Dar cum ptMitc 
fi rcoM/at un reliifibru buselar* 
Sunt p<xibtle numai tr«*i chi : 
c\pi*«li»'«tc. tiutprnmiitiiri, Mihti 
lllafi roDtabdc. „aro«dM»rAri*' ctc.) 
iM»ui impo/«le <win r«'dncf»i «le 
chellu«'li. Poluţia e\|rfdi*'ntel«ir 
a f(»it epuizată lDifNt«ite|r noui 
in \r« muri «le cri/i no slujesc 
d«H-al la trron/aiva contribui*- 
bilului si dau rt»ndniu«Mite mai 
moli dcAut j»î«d»b*matirc. 

Pnu arnutrr rainănr soluţia 
ttitiiuă r*Mucen d«* rh«*llo« b 
IJmIe Si* pot face iSMlucrri ib- 
ihrlioeli? F.sid*-at în j»riiniil 
rând la luni ţionari. Foat|»«mHrii 
Iraacer^ an b-luri rsce)«ntc — 
sprt diiers'ată d« cei r«>niâ»» - 
leltti* «'ari a'an suferii până a- 
cnm a»ri uu feţ dc ,t iirl>a". d*‘»i 
kjaţ.» s*a rfteoH 4-cnis*«b rnhil si 
d«-^i viitJt tiu <rnţoii n*«'i o ««• 
tt’gAMie «tM tuia. 

Si'aj- p4ri*a de# 1 «a «• isnotnlrn- 
Jm nsifpra s.*Vifsilt»r InmţMmai'i 
H»i ikubt^*t ar !i os»n «b *OL|»or- 
t.«i 

l>ar iatucima.trti pablb i. «ugo- 
nj/Afi io piil#»enice smiloHe. i"-- 


Echilibrul social 

(Continuare din pag III* 

urca reţelelor statului ore drept 
urmare, desvollarea şi împlini¬ 
rea servicLilor publice ca şi de 
altfel a acelor de asl5tenţ& so¬ 
cială. din care direct sau indi¬ 
rect profită toţi membrii na¬ 
ţiune!. 

Când intr’o ţară <România' 
sunt de observat desvoltâri a- 
normale a capacllâţei de pro¬ 
ducţie şl consumaţie a unei 
părţi din populaţie, acest lucru 
e de imputat in bună porte vi- 
treiricl statului faţă de proble¬ 
mele economice ce interesează 
acea anumită clasă. 

Tontă doctrina economică e- 
videnţlază raportul de strânsă 
şl indisolubilă legătură exUtcu- 
ţă intre bogăţia publică şi pri¬ 
vată. care ^e Umltcaaă reciproc. 

In articolul viitor vom arăta, 
care e situaţia celorlalte claae 
«îociale in Romiinia. pentru a 
putea trage concluzii generale 
fi a desprinde, pe căt ne va fi 
posibil, liniile mari de Îndrepta¬ 
re care. conducând la echilibra¬ 
rea armonică a economiei no- 
ţlonaie, să uşureze şi echilibrul 
social in statul viitor 

Ing Virtll loncMni 

£rat& 

Printr’o gn*^ă dc 
gntfle. sfărşitiU articolului 
^,Mltul Oorporatist'' al cola¬ 
boratorului nostru d V. Ma¬ 
rin. a foat cuJfs cu un rând 
mai puţjn. U reproducem din 
nou complectat. 

..PănA atunci, amatorilor 
dc Dolfustism politic, Ic n»- 
cpmondăm un singur lucru 
.să .‘iîca retraşi <!»ub cortul ve¬ 
chilor lor i>AraU* şi dc aroio 
^ privr.U'X'â re-scmniiti. mar¬ 
şul triumfă! al ruvc>lutiel na- 
ţjoniiJe, rare i#l va orif-nia 
păşit ia hutiiiva tortelor c» şi 
nu dupâ ţxVIpăiăU oţonizun 
tulul lor opaiţ 


Hiiu- inp'b's sorialişlii ar fi 
solat contra echitbrarri bogt*- 
lului dar doparr acesta ar fi fost 
i'cbilifirat cu ajutorul moderaţi¬ 
lor şiwir fi putut relua rolul de 
aliaţi ai guscniului. 

lata la c«* !n<•srhln^l^Ji ridicole 
M» r«xlnrr parlanientari^mul 
lron<'«*/, 

Mutiernţii ou refuzat insa vă 
fnrâ jorni d-lai DaladM*T şi ali- 
âudu-M* (*u s<irialiştii — ioamicii 
lor de nuuirte - l-an răsturnat. 

Ce se va întâmpla acum ? 

Cartelul stângei e di^dâcul. 
d«*carerc M»riali^tii nu pot ar- 
«•«•|>ta masurile uiTcsJin* redresă- 
r«*i hugt'lnn’ 

I n ffUsiTn I ar«' 'di MUew bu¬ 
getul trebne fotu>i mi se fcu'mc- 
/«*. Dt*«*i se sa s»hiraba majo¬ 
ritatea ..<ajicli'-tă” rii una dc 
..r«»iiccnlnirc republicană** sau 
in limbaj obişnuit \n ajungi' 
:« o alianţa |>urlaiD«*ntnră între 
ra<ţbralt şi centru. 

Iz*te momentul |»c «‘arc imid*’- 
raţii îl Aşteptau im a din Mai 
tnl.;, din momentul infrângorei 
lor. 

Victoria cU'ctoral'a a «tâiiuiM 
devine, n^tlel pArlanirntarierşte 
in«‘perantâ. 

S*- r«*iH'tă «Ieri. in profmrţh 
lual redu«*. f««t»ofncoul din tYik. 
Caiurrn carfelifctă e dlită si 

Acrepte un guseru de rolAb«sra- 
re eentru - stânga 

l.a om cân«l -«rrn'm Hceslr 
rânduri un ştim eim* sa forma 
s iitorul rabuiel. dor in orice caz 
H nu sa U îorm*i «lecăt în ca¬ 
drul f«>rfi»ulei arnlotc mai sq^. 

|>rept c«jf»M'cUiţâ sesunilară 
trrbue sa npil sâ-numlăm «» «rU 
zivn**a parlMlnlni socialist Irun- 
«e/ A il«s«’nr1 d«-fiaHisâ in urina 
sotsdnl «t«* incri-driT «i-il de n*'o 
sof-iabf^rn «i-lul t)aladi«'r. 

Veesteo ‘-uai («*ncl«r*ile »e m' 
degaja ^lextleă frământări 

friUM!C4M' Ia nM»rtMmul iH « cr ■ 
luMt'A cAolâ ua huu si'4»k de 


Plin urmare două aU fudini 
ireconctliabsU cu 
cu cât dacă Washingtonul ar fi 
admis punctul de vedere al 
.Moscovei. s‘ar fi găsit in peni¬ 
bila postură de a-fi redea toţi 
debitorii invocând precedentul 
creat, iar dacă Moscova ar ft 
adm* , punctul de vedere al 
Netc-Yorkului s'ar fi găsit ia 
postura de aşi vedea toţi credi¬ 
torii invocând precedentul creat 
In ultimul timp insă situaţia 
s’a schimbai. Toţi detitorii Â- 
mericei au Încetat de a mai 
plăti - Gcrmcmm. Franţa — 
s’au se află pe pragul dc a sista 
plăţile. Nu se poate contesta 
deci că inregiatrăm o carenţă 
fnternsstionalâ a debitorilor. 

Aşadar interesul Americei de 
a proclama cu rncâpdţânare 
principiul intangibililăţei cre- 
aruelot a dispărut, deoarece cu 
sau fără rene Statelor-Umte 
creartteU au început a nu mal 
fi onorate 

Pe de aXiă parte dacă odini¬ 
oară reluarea raporU riinr dt- 
^Jomatuc cu Rusia nu prezin¬ 
tă o importanţă evidentă p#n- 
tru washington astăzi, fata de 
preshviea japmicză. Jidarur^ 
rea celor - m Wa 

pericolului nippnn e naturală. 

Aco; jrorca întregi t Arii de 
jaşymia «u poate lă^ Statele- 
Unite initifrrer.te 
Deaceia in fnomcntul m care 
agresivUaiea tar • ^ 

n- df apogeu r’a produs ft de¬ 
mersul pubUc aj preşedrnMta 
Rmi*cvcit menit cj araX* To- 
^to-ului cA SiaUle-Unifc vesr 
inlmtr., cri r‘t^ diplomati- 

certc dt IXB-lcd «««< 

Fireşte 'ă gestul preşedinte¬ 
lui Roosevelt amehort'cc’â con- 
siderabO situaţia 

a Sovietelor şi din acest mo- 
ar ei poate avea rrpcri.wiunl 
indireefe si 

Deocamdată trebue ^ 

tim Io 

Tam^n,c duul dc 
d-rrJitorilor $i a fiXtiJor l'uptd- 


Sa n 

I 

j'^tC 


/ probei bif rn£»p^r*dii4d 
,/ lună aau do^d r^ia- 

a ■■ va fi m- 


epbn fu' 


Inrri:. 


poate aica rt^ 
CAuizra pOiPfU» 


Totu m tivul pt^ru ^are am 
-V. dâm .amu- 










AXA 


E C o N o 



I A 


MICA înţelegere ECONOMICA 


«le ALEXANDRU CONSTANT 


Când a intervenit, in luna Fe- 
'Lruaric. faimosul „Pact** al Mi¬ 
cei Inleleiferi, care aducea un 
plus de ore.anjaarc biourocra- 
tivâ si o completare a colabo- 
rârii celor trei state succesoare 
ale monarhiei habsburg-ice. am 
scris în patinele acestei resiste 
un articol de comentarii scep¬ 
tice, vizând in special latura 
^onomlcâ a noului pact.. Ne 
întemeiam atunci pe un impre¬ 
sionant materiaJ statistic, sin¬ 
tetizând trecutul schimburilor 
economice în sânul MiceJ Inţc- 
le-geri, si conchideam categoric 
împotriva paslbilităţii unei uni¬ 
uni wonomice, aşa cum se sta¬ 
tua in noul pact. 

Kevejiim astâzi asupra pro¬ 
blemei. readusă pe primul plan 
aJ octualitâţii de ultimele eve¬ 
nimente, cari par a-i grăbi des- 
legarea, Intradevăr. după un 
interval de şapte luni, Consiliul 
Permanent al Micei Înţelegeri, 
reunit in conferinţa la Sinaia, 
adopta un plan economic şi In- 
Vîtâ Consiliul Economic să-i e- 
laborezc, înainte de începutul 
anului viitor, detaliile practice. 
Mai mult, s*a şi fixat locul şi 
>data întrunirii consiliului de 
specialişti ai celor trei ţâri, la 
16 N'ocmbric, in Pr.aga. /Vşa dar 
mandatarii statelor Micei Înţe¬ 
legeri sunt decişi sa traducă în 
fapt planurile concepute la 
masa verde şi stilizate protoco¬ 
lar dupâ moda genevezâ. HotA- 
rlrca aceasta era necesară şi 
pi’ntru remontarea moralului 
antantLştilor, cari constatau ne¬ 
dumeriţi ca, după stingerea fo¬ 
cului bengal din Februarie, re¬ 
laţiile noastre economice cu 
<’ehoslova€ia mergeau şl mai 
prost Comerţul exterior, care 


-—. Sn tlefw- 

voarea noastră. Notam, pentru 
perioada Ianuarie—Iulie a aces¬ 
tui an, urmâiuarele reduceri in 
comparaţie cu perioada cores- 
punzâtoore a anului precedent: 

la cereale, 78,8‘t la de¬ 
şeuri, la animale. 53,3% 

la fructe şi legume. la 

grăsimi şi Ia lemne. Ca 

urmare a acestei situaţii, ba¬ 
lanţa noastră cu Cehoslovacia a 
dat un deficit, pentru primele 
<ânci luni ale anului, de 425 mi¬ 
lioane 101.000 lei. care explica 
in mare mâsură neobişnuita 
comprimare a soldului activ al 
întregei balanţei comerciale, cu 
corolarul ei logic, suspendarea 
transferului. $i e de remarcat 
că înregistrăm aceasta depre- 
-Hiunc .sub regimul contingentă- 
TiloT. prin urmare intro epocă 
de reorganixarr a comerţului 
exterior pe baz^î de compensa¬ 
ţie. In Jugoslavia situaţia nu 
este mai favorabila. 

De aci revirimentul diploma¬ 
tic de la Sinaia. Iu proectiil de 
14 puncte adoptat dc Confe¬ 
rinţa, se înşiră, in linii mari, 
mijloacele dt^iinate să faciliteze 
şi sa intensifice schimbul intre 
cele trei ţâri. E vorba acolo dc 
«irgMoizarea concordantu a căi¬ 
lor ferate, a uavjgalieL a avia¬ 
ţiei, a poştei, a Instituţiilor eco¬ 
nomice existente, de o unificare 
a codurilor comerciale, a bănci¬ 
lor .a ser\irliff>r statistice, a in- 
văţâmântulul agricol şi de „or 
ganizarea colaborării inrlusirii- 
lor s| a producţiei celor trei 
ţari". 

Toate ai^.ste măsuri, cari vor 
fi studiate in detaliu de Cortsi- 
Hul Et-onomic şi vor forma «- 
biet'tul unui ansamblu de con¬ 
venţii intre cele trei state, nu 
se pnate concepe fără admiterea 
«a priori*' a unei condiţii: po- 
ibilitaUrii ach Im Mirilor cooipen 
^ kloarr Intre Inlere^Atc 

E poedbi] un n<'himb natural e- 
chilibrat pe terit<rriul >Dcei în¬ 
ţelegeri? .Aceasta este întreba- 
rea capitală, căreia ii vom căuta 
un riuipuns In lumbia realltă- 
tih»r. 

STRI CTimA Ff'ONriMK A 

A >nri:i i\TEiF<«Fai 

Două ftit. rrli trei fdn Mi- 
r.' frip^egiri. Kotnănia ţt lupo 
ii.: rtrpufatia de „emi- 
nowten/e'* Oy/;. ofe Uif Cfhosic 
frece drept o ţartl tn/ins- 
trtolă pentru edificau. 

i*'a*afc. < ocreror» aproaima- 


ţit. caracterele pregnante ale 
geografiei agricole a celor trei 
ţări: Din suprafaţa totală a 
ţării, pământul arabii ocupă in 
România 46,66*.' 0 , in Jugoslavia 
25,77%. iar in Cehoslavocia 
42,69* 0. cote cari sunt destinate 
culturii cerealelor in proporţie 
de, respectiv, 84,67%, 82,78* $ şi 
57'/#. In ceeace priveşte impor¬ 
tanţa cerealelor cultwate, gă 
sivi in cifrele ce urmează o 
imagine precisă: 

PRINCIPALELE CEREALE 
CULTIVATE (în mii dc hectare) 

Ftnimb Crin Ba Orfe Setări 

Romănia 4.200 3.101 1.764 1.08Î 315 
Jugoslavia 2 2 77 1.874 398 291 — 
Cehoslova. 135 818 744 870 1.688 

Cehoslovacia mai cultivă in 
cantităţi mart cartofi, cari sub- 
stitijesc tn alimentaţie cerea¬ 
lele, şt sfecla, utiliealâ in fabri¬ 
carea zahărului. 

Rezultatul acestei repartiţii 
este o producţie^ care in primele 
două ţări depăşeşte nevoile con- 
sumaţiei. iar in Cehoslovaci 
nu satisface aceste nevoi. E ne¬ 
cesară insă o precizare. Dacă 
urmărim graficul exportului 
nostru de la 1919 încoace, ob¬ 
servăm o tendinţă descendentă 
a exportului de grâu, care este 
contrabalansată însă de o as¬ 
cendenţă a exportului de po¬ 
rumb şi orz. In exportul gene- 
ral deficienţa aceasta la capi¬ 
tolul cerealelor este compeJisată 
pr^tr'o creştere continuă a ex¬ 
portului de petrol şi derivatele 
lui. dc lemn şi de vite, 

COMERŢUL EXTERIOR .AL 


2.8 81 
1.802 
2.105 
1.004 
1.417 
1.068 
1.378 
971 
să su- 


Inmtficienţa agricnaturii ceho- 
sropace este suplinită de import, 
iată ce toc ocupă articolele a- 
gficole in importul cehoslovac 
i in mii de coroanei 
Animale iii gcj 

Alimente şi băuturi 2 919 
Materii prune ^777 

Produse manufacturate 6 2^9 

£ de observat ca 3 4 din acest 
import constă in produse ma- 
^ materii prime 
industriei naţionale 
Majoritatea acestui import e de 
^^P^c^riă (66.1*!0 
din Oculent. 29 6% din Orient l 
Dar ceeace trebuie degajat 
din parcurgerea statisticelor 
este tendinţa importului ceho¬ 
slovac, Dela 1919 şl până la 1933 
importul produselor alimentar*^ 
a fost intr’un permanent re¬ 
gres, Am arătat in ce conside¬ 
rabile proporţii a scăzut acest 
import in România in primul 
semestru al acestui an. Bi bine. 
această scădere n« este acci- 
dent^d; ea este continuă ri 
urmăreşte cu tenadiate dc 
toate guvernele vecinei noastre 
de la nord. Iar ritmul con trac¬ 
ţiunii importului se poate vedea 
in cifrele următoare, care infă 
tişeazâ detailat fuionomia im¬ 
portului pe doi ani anteriori cri¬ 
zei ■ in milioane coroane f 


Bumbac biut 
Pir de bumba** 
Animale uit 
Lână Mii/d 
Pir de lână 
CEREALE 


Produse animate 
Fructe, legume 

Din toate articolele Importate 
cerealele nuirchează cea mai pu- 
îeniiî'd cădere Această ^rădere 
trebuie interpretată in sensul de 
comprimare a cantităţilor de- 
<nrece statUticele se referă la 
cH^ei preţu-^ 

de mai mls prezintă 
otif.rcs sj din alt punct d-r pe 
aere. Ele defiucu caracterul a- 
nurnttor industrii cehoslovace 
Aşa industria textilă care 
ocupa primul /ot in 
c^'hottbi^r-acă. 

Această mdusuie ni importă 
in intre0mf materia ţfrhnd 
I bumbac şi lânăJ 
DeoâcmcTU indiist*i-- pielei 7 
întemeiata toi pe materia pri¬ 
mă dc imp<frt Iu schimb indu 


1929 

1^28 

1953 

2 116 

456 

490 

944 

715 

J S59 

1.655 

358 

427 

I 154 

1.921 

1 şi lei ură) 

81$ 

744 

8S8 

7u:i 


siria metalurgică, nu mai puţin 
importantă, işi epuizează mate- 
r^ primă de pe piaţa naţională. 
Aceste trei industrii furnizează 
majoritaleu produselor expor¬ 
tate, cum se poate observa in 
cifrele următoare fin miloano 
de coroane) . 

Cotonade 

Articole dc fer 
Lenajuri 
Cereale 
Pielărie 
Zahăr 
Sticlărie 
Cărbune 

In paranteză trebuie , 
bliniem că Cehoslovacia este 
exportatoare de cereale, şi anu¬ 
me de orz. in tabloul de mai 
sus, cerealele figurează cu 1 004 
milioane corocuie şi şunt în 
cratere faţă de anii precedenţi 

9i acum o primă, categorie 
de conc-uzli . 

1» Importul cerealelor în Ce¬ 
hoslovacia nu prezintă de cât 
circa 1 4 din importul său to- 
U1 şi are o tendinţa de com¬ 
primare. 

2» Principalele cereale impor¬ 
tate sunt grâul si secara, cari 
urmează linia generală descen¬ 
dentă, 

3> Cehaslovocia este exfiorta- 
toare de or/. 

4) Industria textiiă .şi a pie- 
la ritului, cari dau mari contin¬ 
gente exportului, utilizează ma¬ 
terii prime importate. 


In lumina acestor constatări 
SĂ analizăm cosnerţul exterior 
al celorîaiie două ţâri. Rom⬠
nia şi Jugoslavia. Iată. in oro- 

dnaiţer , 

prodw:e exportate de ţările a- 
grlcote ale Micei înţelegeri, îna¬ 
inte de criza din 1920 


de animale (porci in majori¬ 
tate), cari nu vor putea fl 
crescute in Interior din lipan 
porumbului. 

Dacă trecem la importul Ro¬ 
mâniei şi Jugoalavlel. remarcâm 
câ principalul capitol U tor- 
mcazâ produsele — finite şl sc- 
milucrate — ale Industriei tex¬ 
tile (46% din total pentru Ro¬ 
mânia. 34 ^r pentru JugoaSavla* 
Şl ale Industriei metalurgice 
< 20 s pentru România şi 26*. 
pentru Jugoslavia). Din acest 
punct de vedere. Cehoslovacia 
mare exportatoare de produse 
textile şl metalurgice, ar pu¬ 
tea satisface singură nevoile de 
Importa ale asociatelor ei. din 
Mica înţelegere. 

SCHIMBUL INTRE TARILE 
>nCII ÎNŢELEGERI 

Din datele ce preced, referi- 
loare la structura economică a 
ţârilor din Mica înţelegere ur¬ 
mează că schimburile intre 
cele trei economii naţionale nu 
9€ j^t face după formula .jdo 
ut des“, că Cehoslovacia are 
mai puţin trebuinţă dc produ¬ 
sele agricole aXe României şi 
Iugoslaviei, iar acestea mai 
mult de produsele Cehoslova. 
clei. 

Efectul acestei situaţii apare 
în balanţa comerţului exterior 
al celor trei state intre ele. 
Inir'adevăr, de când s^a creiat 
statut cehoslovac adică din 
1919, şi până astăzi balanţa sa 
comercială cu Iugoslavia şi Ro¬ 
mânia a fost continuu exce¬ 
dentară, Proporţiile excedente¬ 
lor date de comerţul cu cele 
două ţări ale Micei înţelegeri 
le-a situat pe acestea in rangul 
al IV-lea şi al V-lea intre ţările 
ce fac comerţ cu Cehoslovacia. 
Numai din Romănia sdu pom¬ 
pat dela 1919 până astăzi 13*\ 
miliarde lei ca excedente. 

Această respectabilă sumă 

bite s’o subliniem, e cel mai 
mare deficit după deficitul co^ 
merţului cu Gehnania. 


“ hnportu- 
Iui lor din alte ţări industriale 
ca Germania. Italia, Aud;ria 
c^ncc ar atrage - ca repre-’ 
salli — reducerea în acecaş pro- 
porlle a exportului lor in aceste 
ţâri fără ca e Isă fie compen¬ 
sat de exportul în Cehoslovacia 
deci distrugerea comerţului lor 
exterior. 

Se poate totuş face un lucru: 
Să se organizeze schimbul după 
principiul compensaţiei, fie prin 
tr o augmentare din partea Ce- 
hiwloŢvacici a importului din 
Romanla şi iugoslavia, fie prin- 
tr’o comprimare a importului 
acestor ţări in din Cehoslovacia. 
Această dJn urmă procedură 
este mai simplă şi mai natu¬ 
rală. Ea n'ar put4^ indispune 
prietena noastă dela Nord, ca¬ 
re practică. în ce o privejşte, o 
exemplară politică de echilibra¬ 
re a balanţei sale comerciale 
cu streînătatea. 

In oc ne priveşte, trebue să 
înţelegem că am intrat in trio 
fază istorică nouă. câ im nou 
echilibru şi o nouă concepţie e- 
conomlcă işi face loc in lume. 
Deaccea să ne eliberăm de ve¬ 
chii fetişi, să adaptăm politica 
noastră economică nouilor rea¬ 
lităţi şi iinperatvelor prezente. 

In această ordine se poate 
creea o industrie naţională, in 
special o industrie textilă, ca¬ 
re nc-ar economisi 2SOf^ din 
import, cu tot atâtea şanse de 
calitate şi durată ca industria 
streină. Cu o condiţie insă: 
noua industrie naţională sa nu 
fie parazitară. Dar pentru a 
realiza acest deziderat trebuie 
mai intăiu înlăturat complet 
lubridul regim politico-econo- 
mic al Uberalisunului crepuscu¬ 
lar. 

Deci o riguroasă şi integrală 
dirijare centrală a vieţii eco¬ 
nomice şi poliice. 


jugoslavia 
România . 


Cereale 

r»4,5i> 


Exportai («j, din valoarea totală; 


8 

10.9 


Came 

11,^8 

15.9 


Produie 

minerale 

2.0 

7.5 


Pmduac 
indus rtlale 


5,9 

7,05 


In ceeace priveşte importul, 
situaţia este următoarea pen¬ 
tru principalele articole: 


Tipic pentru schimburile din 
sânul Micei Inţeleegeri este co¬ 
merţul din primul semestru ol 


România . 
Jugoslavia 


Produar aie 
inif. teitUe 

. 20,72 

2b, 10 


Importul (7o din valoarea to(a)ă) 


lYoduSc oJe 
ln<J. metal. 

17,6 

1 : 1,75 


.ŞlAterli «cml-lucrate 
Ind. texUlJL Rcr nckicrat 


25.5 

S,1 


2.9 

2r3 


PrOiluAC nli- 
Rientare 


1 : 


Prin urtnalre ţările agricolei 
ale Micei Înţelegeri exportau 
în majoritate cereale (circa 
din total», apoi vite. lemne şi 
produse minerale. Printre ce¬ 
reale figurcoză la export j»- 
rumbul, grâul şl orzul idln 
România), iar printre minerale 
petrolul I exclusiv din Romă- 
nia). 

Din aceste produse, economia 
cehoislo\*acă are nevoie de grâu 
prea puţin de porumb. între¬ 
buinţat la creşterea vitelor, de 
Uk' de orz; in schimb importă 
.secATĂ, care am văzut ci se 
cultivă in oantltăţ) negUJabUe 
în cele două ţâri agiricole. vite 
ş) derivatele lor, fourte pwţine 
lemne, mal mult petrol şl mal 
de 1^ produse industriale Or, 
România şl Jugoc^avla au ex- 
jxirtat din ce in ce Imal mici 
cantităţi de grău din cauza: 
1 * concurenţei grâului de peste 
oi ean prin calitate, preţ şi or¬ 
ganizarea desfacerii; 2 ) a con- 
^^umaţiei Interne crescută mult 
în urma anexiunilor teritoriale, 
cari au dublat populaţia acee- 
tor ţări. fără a le dubla insă 
Şl âlgrkndtura. O problemă a 
exportului de grâu aproape nu 
mal există pentru aceste douA 
tărl d'Tcăt In mod teoretic, in 
discuţiile conferinţelor interna¬ 
ţionale 

Cu totul alta r altuulia po¬ 
rumbului ai torzulul. cari s’au 
produs Şi exportat in canUtăti 
ere^ănde. nu inaâ in ColUMriO' 

V Acia, a cărei economie refuză 
$‘ 2 ce\e produae; in .srJilmb •- 
cceoş economie va avea tot¬ 
deauna trebuinţă de petrol, ca* 
vp-l Upiu^tc cu desăvârşire, şl 


acestui an. La un total de 
274 502 tone grâu importat de 
Cehoslovacia, Iugoslavia parti¬ 
cipa cu 1.912 tone, iar Romănia 
cu 598 tone; iji schimb, ţările 
transoceanice participă, cu peste 
60* 0 . E adevărat câ in această 
epocă, exportul de grâu dm ba¬ 
zinul Dunării n’a fost prea im¬ 
portant şi s^a relei>at aeesi 
lucru de cercurile cehoslovace 
—j dar împrejurarea nu face de 
cât să confirme teza noastră: o 
problemă a exportului dc grâu 
aproape nu mai e^ăstd pentru 
ţărUe agricole aice Micei în¬ 
ţelegeri 

In aceeaş perioada, impi^rtul 
dc făină din cele două ţări du¬ 
nărene ceste dispareni, iar im¬ 
portul de porumb — care 
produs hi canturi considera- 
biJe - este minim, inircaga 
canlilate dc porumb importat 
.fiind de altfel mică, prenim 
am arătat 

CE SE POATE F.ACE ? 

In faţa acestor realităţi 
flrewc ne întrebăm: ce 
poate face totuş din punct 
vedere economii; in coinimitatea 
diplomalică a .Micii înţelegeri? 
O uniune economică este ex- 
clu.să deoarece structura econo¬ 
mică a celor trei ţări n'o in- 
gădu.r. 

Inir'adevăr aeeepiăiul aicea- 
sta organizare, ţările agricole 
din Mica înţelegere s’ar vedea 
inundate de produaeJc industri¬ 
ale cehoslovace, lucru care ar 
avea e» efecte hnedlate: 1) 
distragerea industriei lor simi¬ 
lare — mult mai puţin armată. 


e 

se 

de 


Pentru ,,Cruce“ 

Au mai subscris : 

Liceul Elena Chlba- 
Birta Arad 480 

Domnişoarele A. şi Th. 
Eşanu Platra-Neamţ 200 
VasUe lasmschi R㬠
dăuţi 200 

Lei 880 

Suma din urmă 5244 
Total general 6124 


Către prietenii 

italieni 


.\in ifcuo«iî<Dt In totdeauna 
că ortuala politică ifaliană, dc 
apropiere laţă do l ngario, a 
fost provorată do criminala po- 
liticâ extoniă a României, inţo- 
leosă t a o rcţmorcâ la ittte^e^elo 
ixditfoiî (ram-cze. Şi pornind de 
in a4-eastA n*ciinooştorc a cauze¬ 
lor eleetok* nau pulul. e>i- 
dent, d«*câl să no doară >i să ne 
sângere/e. fără C5i noi sii putem 
cănbi sinoAatîil pi^sto graniţă, 
în llaltn. atunci când el era în- 
launlrul frontK'n*Ior, în palatul 
StUINl/A. 

D<*arcUj un no |k>I -urprinde 
pr«'« mu’l aiiok ahuuri ne- 
dn'pte ali‘ prosei italiene. Ar 
trobni însă ca şi ncesten sa aibă 
o limită. E duri-ros laşa câ Le- 
gaţîn italiană din Românuu c«'>re 
are j»o>ibilltftten sn so înlormcjre 
şi despre ri'oliiăUl'* obicciivo şi 
clo^re senlrmrnlolo adevizrale 
alo poporului roniăiii^M- peatru 
Italia fascistă, nu face ss inre- 
|e/c pubJtcfirt'a articolelor pe 
oare un aaiimc ltalin« ^ mior Ie 
trimite dc cuUva srerae ofiri^ 
suini HfgMiK' fasrisla. Artiroje 
in caro suntem iosaHaţi *0 
rhipnl ccl mai trivial şi in care 
o afirmă că singura ţara en^ 
4<^alla ÎA care mai exlsiă scl»- 


p 4 s(uia i« care mai 
yln mW România, cw 4®e rp- 
^ăivic m’Oincnoa.sâ mmor»- 
magbDiră din Transul- 


Ir'o 
ta tea 
>anîa 

E puţin CAM» prea mult, şi »■ 
am > ren sa fie ircmodiobll prea 
mult 










8 


AXA 











W ..L*^ Iftt' 




Moare Brăila ,,Demonstraţii 

de massă' 


Brâila. ora.MiJ belsuKului si a 
vc«]iri. hambarul plin de toate 
bofâţille României antebelice, 
moare ! 

Zi de ai, tot mai itrca si mai 
apăsătoare, s’a abătut asupra 
frumoasei cetăţi dr la Ibinâre 
mizeria. 

Portul odinioară forfotind de 
activitate, cheiurile nrincăpă- 
toare pentru mulţimea vapoa¬ 
relor rare se întreceau să în¬ 
carce aurul holdelor româneşti, 
riororile pline de si;:omot, sunt 
inactive, deşerte, tăcute. 

Brăila aironixeara ■ Brăila 
moare! 

Moare nu din ca.uza vitrefiiei 
vremurilor, moare nu pentru 
ră ar fi scăzut dorul şi puterea 
de muncă a fiilor ci, moare în㬠
buşită sub imensa povară a 
prostiei şi a incapacităţii demo¬ 
cratice. 

Democraţia românească, regi¬ 
mul acesta in care imbecilita¬ 
tea, crima şi turpitudinea se 
aliază intr’n monstruoasă iin- 
preonare. omoară Brăila cum 
omoară încet dar si^ur întreacă 
naţiune românească. 

Tarife de transport criminale 
izolează Brăila de restul ţarii, 
transformă, această cetate a 
mândriei si a belşufuiui rom⬠
nesc. intr'o insulă de leproşi 
sortiţi să piară in uitare şi ru¬ 
şine. 

Aconia Brăilei r .simbolică! 
Ea pecetineşte soxirta unui re- 
Cim in ochit intregei naţiuni. 
Ea dovedeşte cât de aproape de 
peire sunt toate cetăţile şi tot 
neamul românesc din cauza 
unui sistem de distrugere şi a- 
sasinat. 

Moare Brăila noastră! 

Şi totuşi nu va muri! 

Pentrucă ziua izbăvircl se a- 
proprie, pentrucă in curând a- 
e e atit fc •tzâiă;'- po deasupra căreia 
moartea pare a-^i ri întins roa¬ 
sa va răsuna de cântece de vi¬ 
tejie şi de victorie, pentrucă le¬ 
gionarii vor învinge, pentrucă 
triumful lor va însemna înce¬ 
putul renaşterii nnţiniiale. 

Nu! Briiila nu va muri ! 
Pentrucă imi>otriva oricui şi a 
tuturor n’p vom l&sa >ă moară! 

Avertisment 

Atragem atenţiunea con- 
dwcăihrilor studenţirnei că 
anul acesta deschiderea 
cursuri tor universitare tre¬ 
buie sft inceapu după tradi^ 
ţie, ch slujbă bisericească Ne 
facem această obligaţie mo¬ 
rală de a le atrage atenţia 
pentr: a nu se trezi prea 
iflrriu CC întotdeauna 


Partidul riaţional-liberal du- 
cist a lansat lilele acestea o 
nouă bombă . t>a face demon¬ 
straţii de masse. 

Gravă ameninţare pentru 
bietul guvern si pentru pulve¬ 
rizatul partid naţionaUţărâ- 
nist. 

E iniradevăr duioasă între¬ 
cerea celor două partide, o- 
măndouă „istorice" ţi .^<iţio- 
nale", mai ales naţi'>nale. 

Dar duioşia aceasta e tragica 
pentru liberali Cinci ani de o- 
poziţie f Cea mai lungă perioa¬ 
dă de opoziţie Uberalâ deîa 
marele mirUster (xmservator 
Lascâr Catarglu^arp. 

Au motive să turbeze bieţii 
oaineni / De aceea după mani-- 
feste fi congrese, după cuvăn- 
tări care mai de care mai ful- 
micotonante. liberalii au luat 
grava hotătire de a argaiUzu 
..demonstraţii de masse*‘ 
Ridicolul ia amploarea co¬ 
mediei buffe. Ce vor să dove¬ 
dească Ubcralii d-Jui Duca cu 
aceste „demonstraţii de mas- 
se**? Că sunt populari? că 
ţara plânge fi suspină de dorul 
lor ?! 

Păi asta au mai dovedit-o 
de curând fi naţional-ţârăni- 
ftii tot cu .4^onstraţii de 
massă'\ Şi o pot dovedi şi li¬ 
beralii d-lul George Brătianu. 
fi partizani d-lui Goga, şi fa¬ 
naticii Iui tata Averescu. şl a- 
micii d-lui dr. Lupu, şi oricine 
poate să cheltuiască unul sau 
mai multe milioane pentru a- 
senumea ..demonstraţii'. 

Aceeaş figuraţie de demon¬ 
stranţi profesionişti va defila 
pe sirăzUe Capitalei şi prin fa¬ 
ţa palatului Regal, ca sa con¬ 
state şi Maiestatea Sa popit- 
laritaiea respectivului partid. 

Vaida Voevod. vor striga de 
astădată "jos guvemui", a- 
ceeaş mascaradă abjectă se va 
desfăşura cu acelaş ritual. 

„Demonstraţiile de masse' 
numai demonstrează, azi nimic, 
afară de capacitatea financia¬ 
ră a partidului respectiv. 

De aceea să stăm liniştiţi şi 
să.i lăsăm pe liberali să se a- 
giîe. 

Sunt flămânzi bieţii oameni f 


deia liaileniia de 
flyriCDltoiâ 


Acum câteva zile Academia 
cie aifr.ţ:;uU.iKrA a fost închisă, 
studenţii .svărllt! afară din c㬠
min sub prţ^iunca unor plu¬ 
toane de Jandarmi ce >nva- 
dasc'ră academia - şi pr?sa 
informată dr către j:3ectorat 
priti ..reîatăfl oficiala ' că un 
şrup dc studenU turbulenţi au 


zAdămlclt imiştea anulu. şco¬ 
lar Epilogul ; studenţii şl-au 
luat bagajele şA au cdecat a- 

casă. 

Care e adevărui 7 

Studenţii au cerut in primul 
rând Introducerea unui ciclu 
închis pentru examene, deschis 
pentru frecvenţă. Nimeni nu a 
vrut să stjca dc vorbă cu cl. 

Au mol cerut Introducerea 
«pedallzărji chiar cLn anul a- 
^ta ca să 5C poată adânci mal 
bine o ramurii a ştiinţelor a- 
erlcole Iarăşi nimeni n'a vrut 
să audă dc acea.sta. nici) măcar 
.şă le examineze. 

Au mai odTut aceşti studenţi 
să poată învăţa bine, dela pro¬ 
fesori cari ştiu româneşte, nu 
cum e cazul actual când sunt 
vre-o 6 profesori ca^r vorbesc 
ruseşte, bulgăreşte şi româneş¬ 
te abia Îndrugă. 

Credem că aveau tot dreptul 
plătind taxe. fiind in Romanla 
să pretindă să li se predea 
oucsurlle in limba română ? 
Intă dc CC au cerut. Numerus 
Clausua Au mal cerut un me¬ 
dic bun şl creştin, lată dece au 
pretin.s Numeriil Nullus pentru 
Jidani. 

Răspunsul : 4 conducători) e- 
diminatt studcnill daţi afară 
din cămnul lor, şcoala Închisă. 

A avut un singur noroc d. 
rerlor şl anume acela că mulţi 
s'ar D bucurat de o eşlre vio¬ 
lentă a studenţimei dela as¬ 
cultară si o solidarizare a stu- 
denţlmel pe ţară pentru a se 
putea Introduce starea de ase¬ 
diu, Unu conducător:» chiar 
lansaseră apel la RT»?vii gene¬ 
rală. 

Dar studenţimea dela agri¬ 
cultură a fost înţeleaptă. A 
fost cumnte. Ştie ea că nu va 
Învinge luptând când va** anu- 
m :i Interesaţi cl când va voi ea. 

Nr4 cei dela Axa suntem alâ- 
t\u:i de ei şi vom lupta alături 
pentru Izbândirea ceretLor lor 
drepte şl de înalt ordin natio- 
nai. - 


învăţătorii şi 
conducătorii lor 

De cătăva vreme urmărim in 
presă o polemică, destul de vio¬ 
lent contlusă, intre clemente va 
ioTca^e din cadrul învăţătorim 11 
şi previntele asociaţiei lor^ cu¬ 
mulardul mvăţător politldanl- 
zat. D. V. Toni. 

Lânsat de Nicolae lorga. d. 
Ţonl a eşuat in tabăra naţio- 
ivaJ-ţărănl«lâ. a'bandonăndu-se 
complet ccnfcrtulul guslian «!e 
la ministerul Instrucţiei. ^ de 
acolo, a cam uitat şi de Înv㬠
ţători (afară de partizani» ^ de 
rosturile asociaţiei. 

împotriva ,x>onfortismulîii‘' 
dizolvant. învăţătorii tineri, e 
lemcnte de elită, au desciils un 
foc viu. $1 SC pare cu succes 
FUndcă vizatul preşedinte, se a- 
pără pe coloane Întregi de In- 


Săptămâna contribuţiei 
legionare 


Suptâmnna <'«rr îneejK’ 
astăzi <*ste o Miptamână <ie 
luptă şi «b» hiraiiiţă. Casn 
Ix-gioiuirilor Kăniti sa înăl¬ 
ţat mândră până la al doi¬ 
lea etaj. .Munca legionari¬ 
lor a ridicat'o y.i dc zi şi în 
fiecare cărămidă s‘a pii^ o 
piirtrcică din cc are mai 
nob^l sufletul aci*stni neam. 

Pana neiiin C'ăpitunul n’a 
cerut legionarilor săi d<H*ât 
munca şi entuziasmul lor. 

Banii şi materialele au 
venit din afară, de Iu bine¬ 
voitori. de la anonimi, de la 


indiferenţi, sgiidnifi toti de 
mărtoţia gestului creator î 
.\stă/i Căpitanul c4*Te le¬ 
gionarilor săi o nouă jertfă! 

IvC cere cu din s«rncia lor 
să contribue cum şi cât vor 
put<*a pentru terminarea 
C a^ei flexionarilor Rănifi. 

Casa trebue acoperită 
înaintea iernei ! 

Fiecare legionar va tri¬ 
mite dcfi obolul său cât de 
iiimiest în bani, materiale, 
haine, pc adresa Corneliii 
Codrean II. Parcul Ferdi- 
nnrid, Alc^a F. No. 20. 


vlnulrlle oe 1 ac aduc, şi mi reu¬ 
şeşte totuşi să convingă pe ni¬ 
meni... nici chiar pe D-sa. 

Noi de aci constatăm un «ihi- 
gur lucru : Că In cadrele oso- 
ctatlHor profesionale a început 
lupta Inîpotrlva politicianismu¬ 
lui de partid. Mal ales cănd el 
e reprezexvtat prin conducători 
a căror menire este cu totul 
alta. Această operă de depara¬ 
zitare politică este im .semn al 
vremii. Si ne bucurăm! 

Dela Luther la Hitler 

(Continuare din pag. V-a» 

la 700 o rupe cu păgănismul, la 
1100 işl trage definitiv graniţele 
geografice, ia 1500 Işl înşu.şcşte 
gdinţA au^itonă, insfărşit 
după muu, prin mişcarea dc 
astăzi, îşi apără rasa împotriva 
elementelor văzute şi nevăzute, 
cari o năpădeau şi o ameninţau 
cu pielrea. Aşa dar: cultură 
rreştinâ, ţară, credinţă evanghe¬ 
lică şi rasă sunt cele patru r㬠
dăcini sau principii vitale ale 
Germaniei de azi. cari au in¬ 
crustat in istoria ei patru mo¬ 
mente cruciale. 

Această Istorie par*câ poar¬ 
tă înfipte in ciclurile sale de 
evoluţie, dc câte patru secole, 
căte unul din cele patru braţe 
ale sv'asticei. E3 arată că po- 
F>orul german, care e chemat 
zistăzl să poarte stindardul a- 
rlanlsmului. ştie in momentele 
critice să-şi găsească mântui¬ 
rea in sine. 

M. CER.NEA 


K- 


KAR.\ ( O.MENT.VKII' 


Politicianizarea 

Bisericii 

Cele ce s'uu pidrecut cu 
ocazia alegerii episcomilui 
de Cetatea Albă sunt pro- 
1 11 n<l intristâtoare. 

Pentru noi ele arată cât 
<le departe a pătruns .spiri¬ 
tul de liră, de vrajbă, de 
di'sniăţ politicianist in în¬ 
săşi Sfânta Bi.serică Orto¬ 
doxă Româna. 

.\rhiereul Dioni.sie Eriinii 
şi bosarabenii aii fără îji-, 

lor. 

Principiul diplomelor e 
funt'st in orUntoxie unde 
harul singur are cuvânt 
hotărîtor. 

Oîonisie Erhan e.ste un 
lultrân monah drept credin¬ 
cios, încărcat dc ani şi de 
smerenie creştinească. Po¬ 
porul îl venerează ca pe un 
sfânt, clerul ortodox al Ba¬ 
sarabiei în frunte cii iirhie- 

jscopiil .său îl îmhrătişea/ă. 
in punct de vederi' na|io- 
rial Dionisie Erhan a fost 
ti-n luptător pentru rom⬠
nism pe timpul dominaţiei 
ruM*. 

Şi un astfel de oni să nu 
poată deveni părintele su- 
fletes<* al turmei sule pen- 
tnică n'are diploma de li¬ 
ceu tiat in teologîie? 

S' p<mte o mai făţişă căl¬ 
care' a preceptelor Evan- 
phelîH ? 

Epi.seopatai ortodox s'n 
Iraasîornuit oare în manda¬ 
rinat ? 

Ortodoxia are iievoe de 
mandarini cuitivafi dar ne^ 
credincioşi şi pJini de toate 
păivitelc Iii mei sau de e- 
piscopi trăiţi in discipluia 
monahală, tn tradiţia drept 
credrncioa.să şi în frica lui 
Dumnezeu? 

A pune întrebarea în¬ 
seamnă a da şi rnspuiLsid. 

Iar aonlorea alcgerei w 
către Sf. Sinod e o 

.Arhiereul Dionisie Erhan 
adiK'eia episcopatului roniâ- 
Besc dacă nu impecabilă 
cultură ciastită drcnptâ 
credinţa. 

Dcaceea credi'ui că Sino¬ 
dul nu va persista in enwiTe, 
cvI puţ ia când Sf. Sa Dio- 
nwie Erhiui va fi id#» pCTt- 
fru a domi oară rpiM^işh 


1ip,/.iarnloi „rMVFRSn