Axa anul I, nr. 13, 31 mai 1933

8 PAGINI, 



8 PAGINI. 4 LEI 


ASOnAMENI E 

PE UN AN „ ,, 

autorităţi „ 


le , e-o.- 

H 100 - 


PUBLICAŢIE BILUNARA, POLITICA, 

REDACTORI Ml HA/L POL/HRON/AOb Şl JOA W-VICTOR VOJb'N 


ARTISTICA Şl LITERARA 

Administraţia.: I. I. Vojen, Str. A«rrlln. ](, Bucureşti. /// 


„Garda de Fier“ şi statul democrat 


de MIMAU POUHRONIADE 


Prigoana dezlănţuită in ul/i- 
mile săptămâni de către statul 
democrat împotriva extremei 
(trept f româneşti — am numit 
„Garda de Fier' — nu poate 
şi nici nu trebue să fie pricită 
drept un simplu fapt divers 

F.a arc o semnificaţie mai ă- 
dnncă decât s'ar crede st ca 
atare, anumite consideraţii cri¬ 
tice pc marginea ci se impun. 

IXar in primul rând ce a de¬ 
terminat o? Cum se explică 
faptul cd din senin, fără nici o 
camă vizibilă şi pipăibilă pen¬ 
tru i comunul muritorilor, fără 
ca ..Oarda de Fier’' sd fi Ieşit 
din cadriil cetei mai perfecte 
legalităţi, guvernul găseşte cu 
calc să dt'lântne teroarea tm- 
polriva ei ? 

Si in al doilea rând cum se 
cj plică solidariza ren tuturor 
partideior, cu măsurile de te¬ 
roare administrativă luate de 
guvern , mpniri ro ..curentelor 
unorftice de extremă dreaptă 4 , 
ca ,\â tntrebubtţâm expresia o- 
ficlală şi consacrata. 

Aven: a face cu două catego¬ 
rii de cauze. Unele imediate, 
dc suprafaţă, ca atare secun¬ 
dare: altele obscure, îndepăr¬ 
tate. tlat esenţiale. 

In prima categorie, de cauze 
trebue să aşezăm: efectul eve¬ 
nimentelor din Germania şi 
campgiHQ preşei errcştl 

' • SL Jk 4 uuu^hmi p* 

M <***’ 

meriim w* urma alegerilor de ta 

5 Martie a impresionat enorm. 
Jrutaurarca la guvern al tort 
fJiti-r ftuşite priuta ia început 
cq o oombtndţt c parlamentară 
in care nai lonal-soctalismut 
fuca un ral destul dc redus. 

tntriqga lume democrată işt 
închipuia ca naflvnal-sacialU- 
rnut tnfrâ tn angrenaj paria- 
n\c -tar .*.{ ca atare devine ifio- 
fei.'iv, far pe de altă parte 
stanca germană părea inzu ex- 
trevt dc Puternică si acest lu¬ 
cru tn*pird încredere Arttco’e- 
U; publicate de Brănhtcan* tn 
.Adevărul' inamic de 5 Martie 
rurt tipice pentru acest ici dc 
a vedea 

pupă 5 Mărite lucrurile s‘ou 
schimbat bmsc. Dc fi: dare a dc- 
moeraţtct parlamentare ger¬ 
mane 9'a făcui mtr'un ritm 
extrem tle rapkl. 

Asr re explica uimirea con¬ 
sternată o întregft lumj de- 
rrvicrate. 

td*6 nici o cxaQt-art sv poa¬ 
te spune eâ triumful hitleri* 
mutui a avut un răsunrt infinit 
mai mare aerât al fasi xmuhtf 
Lucrul f explicai*!. Acum ze¬ 
ce ent nimeni nu-şi cinam sec- 
ma de cctace poala A deţină 
o rf'ixt>vţic dt dreapta. 

Chit lo lumina aparat fasciste 
tnu mful naţi<rnaJ-soctalLs m u l«t 
tt !val cu adevărat u « co r (icter 
epocal. 

ftpho ţi Germania, adică ju¬ 
mătate ti r < ^m/lnentu! euro¬ 
pean ip Q/isfâ dr Rtixiă y sunt 
în «cd#<? anfidemcu'raţiei' 
lt -wm politică deme^roto (te 
prctutiatlr+u r* 1 t> i*i plină de- 
r .aricniart y mui ales pentruca 
pere Ape etporruMunoă pectoral 
HiR&itrtf m priegriila massr 

ţt tn ţttrănrinea noas¬ 
tră triumful lui ifHlet a aiui 
răsunet Tcdi cri ce rin de la 
ţară tmi cotifvnu i *4 sătenii <4 
ini* retează t lt colace tt prin - 
ţ:ş în Gr'mania 
De aci brtisc# atenţie. cart 
ta (Hxjrdac in tanCe ţările dc 
m ocru te mişcării*v de extremă 
dreapta 

tată daci care o fost reper* 
t ursiunas nticGc*uiut naţuynaJiH 
din Germania asupra păzii in 
..Gărzii de Fer (Un * 


S‘« «tras atenţia asupra ci 

D-ntl Vaida, Armând Căli- 
nescu. Duca. eţ Co. şl-or fi a- 
dus aminte că acum trei ani 
Hliler uu exista incA Naţional- 
socialismul număra abea câţiva 
deputaţi. Ca şi ..Garda da Fer' 
astăzi. 

Dar triumf ut lut Hitler n'a 
avut darul să turbure profund 
jiu mai pe democraţi şi social- 
democraţi ci şi pe fii Ivi fzrael. 

Caracterul rassist al naţio¬ 
nal socialismului german, m㬠
surile hotărât antisemite luate 
de noul guvern ai Retchului au 
înspăimântat — Şt pc drept cu¬ 
vânt — întreaga evreime. 

Finanţa semită şi presa se¬ 
mită nu lisează decât progro- 
muri. FU lui Israel nu se mai 
stml nlcăcrl in stguranţă 

De aci incordarfa împotriva 
tuturor mişcărilor naţionaliste 
şi antisemite. 

D!mJjx:aţa. Adevâral, Lupta. 
desemnează cotidian H Garda dc 
Fer' vindictei guvernamentale. 

P r c*a evreiască îndeamnă w 
să tn România a forţă reduta¬ 
bilă. Dimineaţa .Adevărul‘\ 
.JLuptu“ lotahceaza un tiraj 
important 

Ele au susţinut .ncoîUinun 

partajul naţional-ţărănist care 

arc fCf/diuri şt obligaţii faţă de 

-xJtVKt upgrt 1 lectorei, ccrtnti 
poale ii iitfgUjot , dc uv partid 
Ji pun»/ da adenţă o popa laşi- 
ffiţll milo 

Aceleaşi consideraţii îndeam¬ 
nă Pe d. Duca şi partida na- 
{ionui- ‘Uienai No t ca şi pc o. 
George BrâHanu Cu partidul 
naţiunii'-liberal No. 2 sd supra¬ 
liciteze guvernul. 

Si ei au nrvov dc presa se¬ 
mită ri de voturile semite. 
Spuneam insă la începutul 


articolului că aceste cauze Ime¬ 
diate sunt secundare şl cd alte 
cauze relativ obscure, neplpăi- 
bde trebue să îndemne orice 
guvern democrat la măsuri de 
teroare împotriva ..Gărzii de 
Fer\ 

Si jicntrucâ am pornit, pe 
panta catalogărilor să le im- 
pârtim şi pe acestea din urma 
in două categorii: 1) cauze pro¬ 
venite din evoluţia politică a 
României postbelice. W cauz" 
provenite direct dtn acţiunea 
»Gărzii de Fer 4 

In întreaga lume postbelică 
am asistat şi asistăm la o lup¬ 
tă pc viaţă şt pc moarte intre 
forţele de conservare ?i cele re¬ 
voluţionare. 

Lupto aceasta a început in 
1917. prin iureşul forţelor re¬ 
voluţionare care a putut fi 
stăvitii abea pc la sfărşttul lui 
1923. tEşuarea ultimelor încer¬ 
cări revoluţionare in Germa¬ 
nia. Luptele dc stradă cu co¬ 
rn unişiii, putschuI Ludcndorf - 
Hitler). 

In acest prim asalt, care cu-\ 
Cerisc ia un moment dat (1919)1 
întreaga Europă Centrată, for-\ 
ţele revoluţionare s'au. in^cdu- 

nat definitiv m Rusia şi in Ita¬ 
lia 

A urch.{ epoca dc 

***** * cernim 

aere U răriţi pc 1 F ' l - Lf3 
Dc atunci u ihcejmt J arăşî u- 
vnfttnşa revoluţionară •tare a 
'".iprin\ deocamdată Germania. 

Dar ..71 re diferenţă de pcr«,«a- 
da 1917- 1923 când revoluţia 
hLvevws necunoscutul, haosul, 
avmtnra aslă.ii perspectiva re¬ 
voluţionară — de dreapţa rau 
dc rtânga. s'a precizat. <'c cla. 
rtfical s'a închegat. 


Dimpotrivă conservatorxsmul 
uparc pretutindeni ca perspec¬ 
tivă de moarte, de disoluţie. de 
haos. 

Oricine gândeşte şi oricine 
intueşlc ritmul vremii noastre 
fşi dă scama că salvarea nn 
poate vent decât (teta o dezin¬ 
tegrare violentă din formele 
perimate c arc ne înăbuşă. 

Şi pentrucă revoluţia presu¬ 
pun e ev.tuziasm. energie . cu¬ 
raj — calităţi specifice tinere¬ 
ţii — iată motivul pentru care 
toate organizaţiile revoluţiona¬ 
re sunt organizaţii de tineri 
O evoluţie analoagă s’a vetre- 
cut şt în România. 

Intre Nocmbrie 1918 şl la. 
nuarie 1922 iureş revoluţionar. 
<13 Decembrie 1918, guvernul 
Federaţiei, greva generală din 
1920. lozincile revoluţionare ale 
primului guvern Averescu). 

In 1922, lucrurile par o re¬ 
veni lu normal prin instalarea 
liberărilor, a diclaturei conser¬ 
vatoare n iui ionel Brdtionu 
Dictatura lui Ionel BrătUinn 
e nisă exclusivă elimină d<- 
la guvern toate celelalte forţe 
conservatoare. 

Dc aci un fenomenal flux d( 


tului naţional-ţărânesc şi — ce~ 
iace-i semnificativ — nici unul 
dtn partidele conservatoare 
nouţ sau 1 echt. sub orice eti¬ 
chetă sau formulă s‘ar prezen¬ 
ta n’a beneficiat de năruirea 
lui, 

Massclr au devenit disponi¬ 
bile. Şi nu numai massele Ti¬ 
neretul intelectual in lipsa unei 
forţe revoluţionare coherente 
şi oraanizate. e $< el disponi¬ 
bil. 

Astfel stau lucrurile când se 
produce restauraţia. 

Venirea Regelui — o,ja cum 
a venit — a căpătat amploarea 
unui neii revoluţionar 

AmiritccLscâ-şi crridne de fe¬ 
lul in care massele au rtuicfio- 
nat faţă de restauraţie 

Z'n entuziasm spontan şi o 
aşteptare încordată a unor 
schimbări totale. 

Aceste schimbări n’au venit 
pentrucă nu puteau sâ vină. 

Recele n’aveo la îndemână 
forţe revoluţionare organizate. 
Dictatura regală ca in Jugoslal 
viu sau militară ca in Spania 
au da* rezultate prea puţin 
mulţumitoare spre a fl imitate. 

S'a d< ccht astăzi că o revo¬ 
luţie naţionala nu poate f< - ; n. 
staurati: lăru erutenjo unei 
orpanizaţiuni revoluţionari cu 
temeinice rădăcini tn ma&se. 

Regele a căutat atunci să 



IKtr neţi 
h'arc nritic rt: 
vernarez hti c: 
liyic opăriţii t-eonzc?vat oare 
Liunrilc ar fi mers cum ar 
fi mers dacă nu sar fi produc 
criza mondiale care o dai naş¬ 
tere hi întreaga lume la uv nou 
val revoluţionar cv posibilităţi 
hotorifctare de astă dată 


In an 


tina dtn 
uite a ml- 


Autoritate 

şi mişcarea naţionalistă 


|N*Ur ra nu.'Hwtatâ. <|«- rând 
uiijiJirva nn|i<>nali*(a in 
f?ORi/iitta. t'vpu/nl Kuvcrnanţik>r 
iui Va nbâtot mai ţrrn asupra 
* i ra arunt. 

Punlr'utt dUiftoKc lintea 
ruutni inaiormânturm in l*»irri* 
11 WtrttTvi îftpli*. n orirâmi jî«*st 
«I i>n|ioiwlf>(llor; #n uhhI nbu- 

-*S V«K rnntiMWl mnrir ţi pa- 

bii(«titîr îarn t**R»+*i Iffptl mu 
f.M *«p* itr adunai ib\ tar nirm- 
bvu miy urn mţ^iutrai str au f4»>t 
a riTClţt <»i *a biirţiurţi Ni iu 

t»l»p ♦ « HHf ialiştii, «rrşt» (»a<ior h, 

ui iuuHi-itort»«iit floMtrc în- 

<ie|u»ut* din fumturite stulutui 
ţi inrtfrajafi oImMI şu ţi mani- 

tr*lr vi nfimriHrlc |»»r aoiniajiM- 
iiair. ţa iiiup <v t /nnuutţi*i soul 
Utâja ^>tî »** K^MM-ţilkp ofifH>sM- 
Mi| ; rpaHK>nUt (ai diUtk? Jl- 
davrwt. «i«n SuniMi.tr ţi \hiA- 
rrytt ăW»»i UvM< llkrr v*ţ illju- 
re k Irutfr u turit r« 

tarr- noi n\*'m tui rr**e tomunv 
ţi bfilp.MorMtM'ă uu nomni 
lulrrcv Ir nt'AMmlui nostru, 

mh ttt» mân/*, nvt oi mai 
rrdiutu >» mini itOtlro 
iwttitxmliM. « c«H»*«pifutir i»l(rU- 
>4 pornită din brubrb wnvţjni- 
rr ţi susţinut* ttirurlla ţi 

t«H»rtnt>b tut^rn^tMinalr jhIo- 
veşti caotA s* dtsirae* laţrta 
dt tDiuerrirr * nori imvrafil 


şi a unnt iH*ani intrrs: iimrnin- 
ţat in r\t«f<*stn lui 

Sii mni unali/Âm lomlut mo* 
ral. rarr vuvfiu,* Hcra*»tă «rţiu- 
ur dr opr»-N>«nu* ? Dr prixis. tari 
nu r*»slâ L)«< a »r sta In lm/o 
num ii spiritul il" drrptnlr si nr 
fi sufi» iput m v ndii iinuruli- 

talmi acţiunii jruv*ir»AHft4©r* 

Trmri f 

Mar U Iferarc |vis b ura a bot 
• abat* rltiAc dr orria ciirl s»nl 
puţi vi <1 pooicsra Oarr ti jml 
r-»tr <* liernirr jan-darm să l»c 
lr.vnvfunu.it priqti'un simplu or- 
dÎH al superiorului nu prin- 
trunul al Jirsbţirj -- in <»r 
di' rm/ură ţi conftariuv al pu> 
l.b» .«jii|«»i oatiuimlivtr * Şi tot 
bţiil iste r« ,iro|as jondurm 
Iran stor >a/rt io bruta rbinr 
r.«ml are jeakwkm* tb- maUir - va 
bala pana ta ihshQCvn’Ji b/ira 
na tmtrăn dr dr am. nuni ti 
pritiv\i<4 t nM-rnbrn al Gândi dr 
Mrr } tn rare Jrp a ŢAni vtâ 
M tls4 prdrapva r-u U(tl«ir pen¬ 
tru nu m*r‘»H-n*‘a rar ? 

I n at.it v<* hatrM/k p.- tţ^Utri- 
Ufi ibr prf»rip<ul Irr- 

bn** să fi« nrştirbit. • sr 1 Altmin¬ 
teri exir atinsă tn ya-suţi rostul 
ţi tunrt'uofA e» Şl prestigiul 
«uluntatii an m' pâ.strr«n4 decât 
da* * v (ntmiritt |w Irgatilal* ţi 
»4r. tpktifaitai .ibo/iv* 


de \’nsile Ciwrtvtescu 

• str prima care dâ lovitura dr 
InrniM op ju t«*mrb:i Statului. 

f>*câ acri pr rnrr bA/ardul 
l-a adus în fruatrn Statului ro- 
niuoesr nn snnt mpabili <41 in 
|« leax ; > «cest adevar. lir din in- 

• «niştirut,». fu* din ujrschutr in- 
trn-sr perMmnb*. ui-ii hinr sa 
pÂrAM Axâ locul pi* car»* »l au. E 

mai r*oslit Ş/ ma 1 prudrnt. 
< tiinr da» b lixurilr hâde din do¬ 
sul Icjjţhvlclov* Imornrr sim di *> 
ÎHtuArrimrn templelor. depozite 
d«* şorţuri şi luistnb sr vor 
r 1 .spa 

C’âr» luai lirtn» s« ştie inră 
un adrvâr zuvrrn^nţ i noştri : 
O credinţa o «nKtirâ. nu m- d»s- 
trt»#« cu v iob*nţa y oricât dr tare 
ra s*«r eve-rrita. 

Dara Mântuitorul un s‘nr fi 
ţertfit, lasându se ib.s ticnit ja* 

evurr, >i dani n'ar li rur* vnl«- 
r»te de sitnţfr #|r foarliriloi, 
rrrţltuvsmul n’ar fi cuprins ţu- 
laro, ri s’ar fi p»* rdut ia noia¬ 
nul *b* sc-tde HHiţikir jle Ori- 
•’Aiului. 

gratia iho cri er ip 

<»r»ut naţional<s! i re s<- 

impnm■ : {iivrrid Riwmcniri u.p 
tni 1 rofilm advarit «aţiOBninsir 
lupiâ contra Ştatulai romanesc- 
însuşi. 

V»«tfv flrtutrui 


V/r-v> To '«T;< nl,nutîa nou. 

InrOrcurea , .4 ifln un spi¬ 

rit de thu'casca răzvrătire 
mediocrului Gcorge Br&tiann ţi 
chiar guvernul de tehnicieni 
prezidat d: verbalismul revolu¬ 
ţionar al d-lut lorga, ajutat dc 

c lnhmu ’ argcU/fane < 

Şl daca uni c maâduîlâ o di- 
ifTcre a pslhologUi regale, a- 
pof rmi por t neîndoios cd fa¬ 
voarea da care s a bucurai o cli¬ 
pă einlstruf Arget^umu. ie dc- 
loreşte faptului că a ştiut să-şi 
grtmetf ., in fata Regelui, cinis¬ 
mul meschin de potlogar intr’o 
poză dc grandios .Jlţque tout‘. 

Argetolimu n'a uscat rnsă 
nimic, n'a distrus nimic, n'a 
schimbat ntpilc. A fost cuminte 
şi potlogar Un oportunist eon- 
servelor in plus in lumea noas¬ 
tră de Uchde. 

Dar . dacă. Regele s'a înşe¬ 
lat asupra persoanelor . tendin. 
ta politicei Sale a fost cea 
fustă. 

In sprijinul felului meu de a 
înţelege politica regală, vin si 
prciiccle cotidiana ale «nuia 
din cei viat yubttli exegeţi ai 
acestei politici am numii pc 
diabolicul domn Mac hmescu. 

Dc trii ani de zile . ă Sae lo- 
nesc 11 proclamă necesitatea u- 
ncl acţiuni holdnt revoiufiona- 
rt, necesitatea unei <hir-erni- 
srli cu totul noul a treburilor 
româneşti Din întâmplare ţi 
d. Nap Icnescu te inseala asu¬ 
pra persoanelor 
Dar uzta-i alta popeştir f 
Si acum să rezumam 
Ei'oluţia puBiieel europene 
împing<■ pentru a doua oară 

după război, pe primul plan for¬ 
ţele rei'o/uţUwixre. necesitatea 
uvei torţe retoisţionare se face 
rimată si m politica româneas- 
eă 'Ksfărşil acţiunea regală 
urmăreşte nt tenacitate un 
..ritm nou* 

Ce rezultă dc aci* 

Cd <ic-: c o organiza Uc revo- 
tutUmcrâ n'ar < zhta ea ar tre¬ 
bui inventată 

Dc tra ani o asemenea orga¬ 
nizaţie exista insă şt se numeşte 
-Garda dc Fier 
fu numărul editor al -Axe*' 
i'om analiza de ce , Garda de 
Fter reprezintă o forţa rei'a- 
luŞtonard fi de ce ette umca 
posibilă tn condiţiile sociale si 
politice aU României moderne, 

MJHAIL POLIHRONIADL 































2 


AXA 



Gu privire la odioasa cam¬ 
panie semită împotriva lui 
Hit.Ier, d. Costin Sturza se 
onorează scriind în Epoca 
(17) un articol intitulat 
.Hitlerizmul", pe care l-am 
reproduce in întregime dacă 
nc-ar îngădui spaţiu! res¬ 
trâns de care dispunem: 

„Politica Germaniei hltleriste 
ml se pare mai complexă decât 
arată la prima vedere... In Ger¬ 
mania sc desfăşoară astâzi o 
bătălie pe viată $1 pe moarte 
intre comunismul Internationa! 
sl burghezia naţională Excesele 
rcarţlunii nu trebue sâ împie¬ 
dice de a vedea exce&lvUateu 
primejdiei. Nu se foi juniori 
/drd ouă Hitler învins — vor¬ 
besc de politica internă — Mos¬ 
cova e la Berlin Acesta e ade¬ 
vărul. $) atunci, de re au fost 
tăcute timp de cincisprezece ani 
m întreaga noastră de presă de 
stânga — $1 dc-atâtoa ori de 
„stânga mprejur" — toate săl¬ 
băticiile regimului sUnlc care 
asasinează Jumătatea răsăritea¬ 
nă a Europei ?•• 

Foarte simplu: fiindcă re¬ 
gimul sovietic a fost opera 
jidanilor şi fiindcă presa dc 
stânga e toată in mâna aces¬ 
tora ! Mai departe : 

.Jmpotriva ofensivei bolşevis¬ 
mului. noi cerem solidarizarea 
energiilor româneşti... Fiindcă 
n’am făurit România Mare ca 
s'o lăsăm distrâmatâ". 

Frumoasă concluzie, Pâ 
cat numai că partidele poli¬ 
tice. prin însăşi structura 
lor organică, nu pot face o 
firt^nrrrarr ■^T’fupfS TBSffu 
destrămare. 

D. profesor universitar I. 
Gheorghiu scrie un just ar¬ 
ticol in revista Poporul Ro¬ 
mânesc" (16 V) intitulat 
..Moise Iţkovici şi A. Hit¬ 
ler** : 

.X>r când n venit Httier in 
fruntea cârmuirU Germaniei o 
marc zarvă c In România. Pe 
de o par Le credincioşii talmu¬ 
dului au hotârlt război in con¬ 
tra Oermanlei ca să ne silea¬ 
scă pe noi. cetăţenii Romanici, 
să nu mat cumpărăm nimic din 
ceeace vine deda germani E- 
vrell dela noi au avut o mare 
slăbiciune pentru Germanii lui 
Hitler Spionajul in timpul răz¬ 
boiului pentru ei l-au făcut... 
Dp ce Moise dragă, le superi 
când se strămută câţiva per¬ 
ciuni In Germania ?* 

Fiindcă sc simte numai ji¬ 
dan şi nici un minut român. 

Până şi d. N3e Ioncscu. 
intr o serie de articole in 
care punctele de vedere 
juste alternează cu nease¬ 
muit de greşite concluzii. 
i$» dă seama că hitlerismul 
nu poate fi judecat şi con¬ 
damnat in doi timpi şi trei 
mişcări. l n articolul dela 18 
Mai al Cuvân ului citim : 

„Halde vă î un scirlofl. Căci 
dacă t admisibil unei revoluţii 

procedeze vg.'batic aau cara¬ 
ghios. dat fundei întotdeauna 
aşa au procedat revoluţiile a- 
pol nouă individual nu ne c În¬ 
găduit să hm rktiruli. pentru 
ci pentru individ ridicului e 
moarte A fl contra lu» Hitler . 

< Inoperant. Fiţi dacă credeţi 
ei *e poate « daci vă tln cu¬ 
relele împotriva revoluţiei ger¬ 
mane* 

Perfect exact Iar absur¬ 
ditatea cea mare e«: c a apu¬ 
ne ci esenţialul hitleriomu 
lui trtbue caut*, in arde'ea 
câtorva cărţi dăunătoare Ca 
şi când esenţialul footiftmu 
Vui ar t» fu»t untul de r ic mii 

Dacă ln*i găsim aceste 
just* observat], ţteun la d. 
Nae Icmeirt.u fi absurde con¬ 
cluzii . Momentul Hitler a 
intrat în lichidare* 4 . Dec* ? 
Fiindcă na declarat război 


omenirii !... Şi colaboratorul 
său Paul Sterian c deosebit 
de ridicol atunci când îşi in- 
chipue că după Hitler nu va 
rămâne mai mult decât 
după.. Marghilomanul nos¬ 
tru ! Atâta lipsă de inţele- 
gere a unui fenomen politic 
şi social nu o putea arata de 
cât un elev al şcoalci de so 
ciologie... 

Incheem aceste considera 
ţii cu câteva rânduri din ar¬ 
ticolul d-lui Toma Vlădcacu 
..Barbarie * 1 (Calendarul 18 . 
V) : 

„In Germania lucrurile s'au 
petrecut şi mai simplu Râul a 
fost tăiat, cum se zice. dela r㬠
dăcină... Iar printre primele m㬠
suri de apărare guvernul ger¬ 
man a socotit util să îndemne 
energic un număr considerabil 
de Evrei cu al Jor Kar! Marx la 
subsuoară, şi cu toată dina¬ 
mita revoluţiei in buzunar, să 
se duca sâ-şl regăsească aşa 
cum vor putea domiciliul lor 
ancestral... Halde haide !, beţi 
un pahar cu apâ. d-lor cari v’aţi 
supărat şl dacă atâtea nostal¬ 
gii va dor. nu e râu să vă gân¬ 
diţi de pe acum. cum ar fi dacă 
vâţl face bagajele*. 

Această politicoasă invita¬ 
ţi? nu va avea nici un efect, v 
căci nici un jidan din Rom⬠
nia nu va pleca. Numai când 
pe lângă invitaţie vor veni şi 
câteva picioare bine plasate, 
atunci ..marii** gazetari din 
Sărindar vor înţelege câ e 
mai bine »a plece... 

împotriva mişcaţii 
NAŢIONALISTE 

In coloane vecine celor in 
care atacă guvernul, preia 
partidelor nu-şi poate ascun¬ 
de mulţumirea faţă de acţiu¬ 
nea întreprinsă ilegal dc a 
celaşi guvern împotriva miş 
carii naţionaliste. Suratele 
Mişcarea şi Vutorul. care 
altfel se înjură reciproc in 
calitate de reprezentante au¬ 
tentice fiecare — evident 
ale partidului liberal şi ale 
ideii liberale, sunt de astâ- 
datâ la unison ? Cea dintâi 
foae (din 1$. V) in articolul 
„Mişcări extremiste... m 3 i 
mult sau mai puţin impor¬ 
tante** scrie : 

..Repetăm, nu vrem o repre¬ 
siune excesivă Ponderea este 
necesară in toate netele dc gu¬ 
vernământ Cerem insă o re¬ 
presiune promptă, căci ponde¬ 
rea nu sc poate confunda cu 
toleranţa Mişcările extremiste 
uri dc unde vor veni. dacă 3 - 
•.ing legile ţârii, trebues? în㬠
buşite prin loge şl ln numele 
el*’. 

Dar toată problema estreâ 
mişcarea naţională de dreap¬ 
tă, al cărei exponent este 
Garda de fier, nu întreprin¬ 
de nici o acţiune nclcgală. 
Ce! tare e in flagranta nele- 
galitate este guvernul. 

Iar Viitorul ( 16 . V) in ar 
ticolul ..Guvernul #i liniştea 
ţârii * devine sentenţios : 

„Trebue astfel ca guvernul 
torn să puni un puternic zăgaz 
de Apărare laţă dc curentei* 
extremiste hltleriste cari st 
întind la noi şl car) nu sunt 
decât ‘ot atâtea lovituri adus* 
trsîa’c'or de pace şl consolid㬠
rii Românie. -Man". 

FroAtj. care şi arc demult 
locuinţă in redadps oficio¬ 
sului liberal, nu ne miră. Dar 
p* r câ to*. e prea muit să %ţ»di 
; ă naţionaliştii români aunt 
Împotriva României Marţ t 
DeU acest cor aprobativ nu 
puteau lipsi nici iniţiatori) 


mişcărilor dc represiune : 
scribii . Adevărului*’. H. ^or. 
e fericit (Adevărul. 16. V : 
,.In sfârşit**) : 

„Guvernul s’a «cslzat insfâr- 
ştt dc primejdia ce o reprezintă 
aceste expansive entuzlasme ti¬ 
nereşti ... Trebue să notăm cu 
'■atlsfacţie acest început dc re¬ 
pune faţă dc feluritele miş¬ 
cări dc dlsoluţle socială şt po¬ 
litică pe care. net. le-am de¬ 
nunţat zadarnic atâta vreme 
Prefecţii au aflat dela Minis¬ 
terul dc Interne câ trebue să 
procedeze energic faţă de imi¬ 
tatori S’o facă”. 

Şi o vor face. fiindcă im¬ 
perativul Adevărului este 
poruncă şi lege pentru gu¬ 
vernul naţional-ţârănismului. 
Numai cât toate măsurile 
sunt şi vor fi ilegale şi vio¬ 
lente. Iar foaia semită care 
mereu face paradă de lega 
lism şi de reprobarea vio 
lenţelor. va suferi consecin¬ 
ţele inevitabile, atunci când 
cei năpăstuiţi pe nedrept se 
vor oţărî pentru dreptate. 
..Ochi pentru ochi. dinte 
pentru dinte** este doctrina 
judaica. Le vom fac? plăce¬ 
rea sâ-i pedepsim după pro¬ 
priile doctrine şi, după sfa¬ 
tul lor. fără sâ mai ţinem 
seama de legi... Numai sâ le 
placă ! 

In articolul ,.ln jurul ordi- 
nei ameninţate, d. Nae Io* 
nescu (Cuvântul) 14. V) a 
rată cu drept cuvânt că aţâ- 

JflyşcL. din Sărindar 

n‘au nici măcar o bază legala 
sau logică : 

„De ce nu sa protestat pe 
tema comunismului, a . forţis- 
mului sau a mişcărilor ţăr㬠
neşti din Banat — şi de ce se 
protestează impotriva L A N 
C -Lsmulul sau a Gărzii de Fler ’ 
Drept? Câ logic nu c in nici 
un caz.. Asa fiind, chestiunea 
menţinerii ordlnci la pentru 
guvern o altă infâţişare şi a- 
nume să descopere cari sunt 
pricinile adânci din care plea¬ 
că ţoale mişcările ce ar fi si 
ameninţe astăzi ordinea — :i 
?â remedieze * 

Ceiace nu va face, fiindcă 
ar trebui să se desfiinţeze şi 
pe sine şi partidele ? 

MANIFESTAŢIA NAŢ.- 
ŢARANISTA 

Nu vom reproduce aci cân¬ 
tecele de biruinţa ale oficia¬ 
lii:; r pentru reuşita masca¬ 
radă de Duminici, ci numai 
două juste observaţii. D. 
Iorga (Neamul Românise, 
23. V) se ocupă de ea in ar¬ 
ticolul „Apelul la popor 4 *: 

..Sfânta demagogie de toate 
felurli* e noua rellgi* a timpu¬ 
lui ea căptuşeşte astăzi st in- 
st rictele cele mai brutal domi¬ 
natoare. Dar toata această vi¬ 
peră degradantă de a curţmt 
pe minori» umanităţii, oricât de 
mare ar fl numărul lor e cîâ- 
01 ti’j de castele din apei* care 
veşnic sc mişcă sl sunt veşnic 
âitr'e. Nu se va face n.mic in 
această ţară. ca şi in oricare 
alia. chior dacă nivelul el in¬ 
telectual e cât de ridicat, târî 
autoritatea cor* *e impune de 
la sine* 

E vulent 1 Dar aces* prin 
cipiu nu i* poate ba/a pe de 
mocraţie, care e sinonimi cu 
demagogie. Şl chiar Neantul 
d-lui Iorga afişează pe fron 
ti&piciu. alaiuri de cuvântul 
..naţionalist*', pe cel ..derrx» 
crai’*. împerechere care de 
mult nu mai poate prinde 

D P. Şeicaru acrie in Cu - 
retrtid dela 24 V („O laatu- 
oaoi şi cosrtiaifoare inutili¬ 
tate') : 


„Să nu spunem decât 100 , 000 . 
nu acceptăm chiar evaluarea o- 
flclosulut „Dreptatea * şi să so¬ 
cotim la „peste 150.000 de per¬ 
soane ct şi-nu manifestat de¬ 
votamentul faţă de conducători 
ş! nădejdea ln opera de guver¬ 
nare a partidului" Dir cc în¬ 
seamnă aceste cifre in compa¬ 
raţie cu cei aproape de dou㬠
zeci de ori atâţia alegători, va¬ 
loarea politică ,in regimul de¬ 
mocratic fiind o funcţie nur 
aritmetică". 

D. Şeicaru e pretenţios 
dacă cere logică oficiosului 
guvernului ! Ceiace e insă 
ridicol in toată această po 
veste, e faptul că nimeni nu 
se îndoeşte ci orice guvern 
ar fi putut aduce absolut tot 
atâţia partizani cu aceiaşi u- 
şurinţă furnizată de visteria 
statului... 

ABDICAREA DELA 
DATORIE 

Eite caracteristică pentru 
regimul democrat. De aceia 
toate consideraţiile d-lui I. 
Dimitrescu din articolul său 
„Intre Stockholm şi Ţigâ- 
naşi 4 * (Curentul. 21 . V) sunt 
perfect iatemeiate : 

Stockholm şl Tigânaşl: sim¬ 
bolice focare ale unei elipse la 
ale cărei viraj uri se pot admi¬ 
rabil surprinde capitulările re¬ 
gimului de partid atunci când 
deţinătorii autorităţii executive 
incep sâ se confunde cu papa 
Grigore VII Hlldebrand sau :u 
Kronprinţul adoptiv al lai Ner- 
va. Deoparte o flotilă de pixr.U 
vagabonzi, Insistent preferaţi 
de cârmuirea democratică ro¬ 
manească la concursul de plom¬ 
bare a şoselelor Indigene... De 
cealaltă parte, 30.000 de cet㬠
ţeni din românescul oraş T- 
Severln stârue solidari ca po¬ 
dul premeditat să fie construit 
acolo unde el ar avea şi avar.- 
lagiul de a satisface interesele 
uuui mare număr dc riverani. 
Dar democraţia naţional-ţârâ- 
nLstâ —- care işl pierde atât de 
nrompî glandele virilităţii u- 
tuncl când are ocazlunea sâ 
practice KerenslrisTmi’ rom*r- 
clal in contractele acordate 
Krcugerlsmului scandinavic. îşi 
regăseşte subit masculinitatea 
îndată ce are prilejul dc a trata 
brutal şi inechitabil o massâ 
impozantă de compatrioţi* 

Fiindcă democraţia înseam¬ 
nă domnia străinătăţii ! Şi 
cei in drept nu trebue sâ ui¬ 
te câ şi abdicarea în faţa sue¬ 
dezilor ca şi cea in faţa ju- 
goslavilor e3te opera acelu¬ 
iaşi ministru Mirto. care 
n’are nici un simţimânt ro 
mânesc in el ! 

SPRE „NUMERUS 
CLAUSUS** 

Acţiunea grupului de ti 
ncri avoc-aţi creştini din ba¬ 
roul de lAfov prinde tot mai 
mult teren Dreapta lor re¬ 
vendicare Numerus chu’ 
sus nu găseşte înîâ nici 
un sprijin nici in presă ş» 
nici la colegii mai in vârsta 
şifonaţi şi spălăciţi prin par¬ 
tidele in care şi-au lăsat şi 
convingerile şi idealurile na 
ţionaliste. Nu e deci dc mi 
rare că Ion Prs păşeşte la_„ 
luptă împotriva acotui pos¬ 
tulat naţionalist ! In Facla 
(21. V) el scrie : 

..Redactată, se Impune sâ re* 
cunoaştem, intr’un stil decen». 
moţiunea prin care «Topul de 
avo*'»*i creştini cere aplicarea 
principiului „numerus clausus*’ 
ln baroul de Ilfov, oglindeşte 
ace âtsi deUvtabilâ concepţie la- 
voritâ din ură de raaă H din 
înţelegere* absurdă a unor cau¬ 
ze de cari ln ulei un caz nu 
sunt v.uovate elementele prt- 
sonlîe Criza nu Alege iar da- 
;ri totu» 'Xistă o categorie mal 
grtu lov.'.â şt una relativ pri- 
viltciati» distincţia e de stagiu 
in mizer e nu di ra'*»* 

AbiliTate* jrdănaşului nu 
mai prinde. Oricât ar mcer 
ca el trxnaiorme această 
problema de ordin naţional 


intr’una de clase sociale, con 
form dc-ctrinei marxiş*c 
«currpe rasei sale. adevărul 
iese la iveală. Şi noi dc aci 
trimitem salutul şi udările 
noastre avocaţilor creştini 
români care până la urmă 
vor trebui să-şi impună 
dreapta revendicare ! 

INTRE DUREREA PAR 
TIDELOR ŞI DUREREA 
NEAMULUI 

Admirabil, articolul d-lui 
Dragoş Protopopescu („D. 
DuCa şi durerea neamului", 
în Calendarul din 17. V) cu 
privire I 3 declaraţiile făcu e 
de d. Duca : 

„Ce lac Saş’* e troba guver¬ 
nului Dar dacă e adevărat câ 
stânca ?omui,l:ti primeşte or¬ 
dine dela Moscova ..i Stalln. 
dreapta romănorscă nu prime¬ 
şte nl ‘. un ordin de; 1 Berlln.il 
lui Hitler Comiinisimtl trâeşre 
din afară fiindcă dlu ^farâ a 
?i venit Dre.jp ut roirâ 
^răeşto dinăuntru, fiindcă dln- 
nâuntru s*a sl născut din sânul 
Ideii de neam. biserică şi tron 
De când oar? ar.tfel de idei au 
devenit primejdioase ortinei si 
raţiunii de stat? Aud? triumful 
-proplat al dreptei sâ -1 deplor^ 
deci in voe partidele. Dar să 
facă bine sâ nu mal prezinte 
ca o durere a neamului, ceiace 
e numai durerea lor proprie*. 

Dar acesta a fost si .ternul 
de totdeauna al pertideîor. şi 
poate chiar mai mult al par¬ 
tidului liberal : Chiar cele¬ 
brele afaceri liberale, averes- 
C3ne şi naţional-ţărăniste au 
fost făcute de dragul nea¬ 
mului... şi bine înţeles şi a- 
titudinea de acum in primul 
rând de frica dreptei ce va 
sâ vină şi in al doilea rând 
pentru a intra in graţiile 
presei semite, e tot in inte¬ 
resul neamului raK Krffteam. 
pe ce mâini a încăput de a- 
tâta amar de vreme 1 

Toţi conducătorii partide¬ 
lor politice şi aproape toţi 
bătrânii şi îmbâtrâniţii vie 
ţii noastre publice «unt de¬ 
zertorii idealului naţionalist. 
In această privinţă nici un 
tânăr care nu se gândea-e 
numai Ia meschinele interese 
personale nu mai are nici o 
indoialâ. Regretăm că ?a- 
ţiul nu ne ingâdue sâ citim 
mai mult din vigurosul arti¬ 
col al d-lui N. Crainic „Flue- 
rul Iancului* (Calendarul. 
15. V) scris cu prilejul ser¬ 
bărilor dela Blaj : 

„Sangeie rasei noastre e din 
nou batjocorit sub aparenţa li¬ 
bertăţii pe care o trăim Bătr.i- 
ua generaţie care conduce încă 
România a dezertat de cinci¬ 
sprezece ani încoace dela po¬ 
runcile arestul sânge Bogăţiile 
ţări» au trecut ln mâna mâi¬ 
nilor. munca noastră au amui- 
s-o braţe de venetici; sufletJl 
nostru românise ca credinţele 
lui milenare nl -1 batjocoreşte 
orice vântură-ţară cu concur¬ 
sul cumpărat al conducătorilor 
Sfatul nostru n are ntet un crez 
ţi nici un ideal Pretutinden 
peste hotare. Europa trăieşte o 
exaltare a sângelui creator, o 
"Miliare a rasei şl ’n puterea 
t*. se regenerează popoarele sat» 
ochii noşîrlş Numai România a 
deven i o paragină, peste cat* 
plânge tainic fluierul tancului, 
imâsunit de durerea rosei sale 
batjocorite** 

Va veni vremea când ia 
chemarea Iancului vremuri 
lor noastre, se vor ridica ti 
nerii acestei ţări pentru mân¬ 
tuirea noastră a tuturor. Ş* 
va fi vai de cei ce nu vor în¬ 
ţelege chemarea gliei batjo¬ 
corite şi nu vor răspunde la 
strigătul naţiei subjugate de 
venetici. Ziua «ceasta nu «sie, 
nu poare fi depane 

ZYRAX 








AXA 


3 


MMMjM 


IN penultimul număr al 
,Axcl •• mă ocupasem de o rîtn- 
jrganizarea si * tnaţia 
frontului muncitoresc observând 
că in momentul tz* care ne p㬠
şim. muncitorimea română este 
complecta mente dcxoncntală 
dezorganizai ă, Cu forţa sindica¬ 
lă reduiă. condusă din ev,'ist de 
către mini.vtrul Muncii şi con- 
chMeam că divizată cum e q- 
cum in patru partide muncito¬ 
reşti, fiecare partid condus de 
oameni compromişi, profitori 
de sttuafli şi nestnccrl, nu-t 
rămâne dtzăt să militeze in 
cadrul unei mişcări care pu¬ 
nând problem o renovării sta¬ 
tului român, să-i aducă şl ei o 
îmbunătăţire fn acerat măsură 
cn a celorlalte, elemente pro¬ 
ducătoare OrlcrUarea cea nouă 
o vedeam spre Sindicatele le¬ 
gionare rnanctloreşti ale Găr¬ 
zii de ner. 

Înainte de a trece la exami¬ 
narea situaţiei din purici de 
vedere material a muncitori¬ 
mii, trabuc su lămuresc mal pc 
Iarp acţiunea partidelor bur¬ 
gheze cari an înţeles să pro¬ 
fite <.*' situattunea frontului 
muncitoresc atât de slăbit. 
Precizam două acţiuni una 
din iiuţativa partidului naţio¬ 
nal-ţărănesc ţi cealaltă din i- 
uiţiatiui partidului liberal; 
bţirghezia-politittanistă a ştiut 
in totdeauna s ăprofite de o- 
> aste pentru a rupe ceva din 
mas*a muncilor cască, inven¬ 
tând câte un suport pentru 
menţinerea unei situaţii privii 
leqiatt. 

Prima acţiune, acelor gru- 
oaţi in jurul revistei stânga" 
secondată dc acţiunea minis- 
■ r, :kit Muncii 1« furai ziarului 
.Munca" făcea uz dc marxism 
fn felul acesta se căuta a fi a- 
trart muncitorii 

OIYERSIUNEA NATIONAL- 
TARAX1STA 

Cititorii „Axei'* cunosc d*x- 
iuî de bine pc marxiştii delc 
..St o nou cari deşi ai'eau lefuri 
de $0—40 000 tei lunar de la sta¬ 
tul burghez. nu t? sfiau să ata¬ 
ce statul capitalul, făcând 
mult ca : dc marxism. Paralel cu 
ct lucrează cet ce editează ila¬ 
rul ..Mutica" cari nu au curatul 
să spună cinc-1 scoate ţi cari 
fac o reclamă teribilă activit㬠
ţii extraordinare depu-sp dc .,pu- 

• mm 

rtirt făcută de- Mintstmd Munci 4 
acum rreo două luni la Ismtri 1 . 
pentru a studia ia faţa locului 
înfrnţcrea unor sindicate inu.n- 
dioreşti năţionul - ţărăniste", 

.r.tofi' tUnd de seml-bararabea- 
nul Gheimegeanu, md face să 
cred ca ..partidul Muncit “ va 
‘ua fiinţă odată cu intrarea hi 
rnoziţie CcUâ. vtaţă va avea fi 
această combinaţie nu <tiu, dor 
c ii că xui ai ca denii de c des- 
crienţa st mai mult pe muna- 
ic'î cart nor nuii avea un pa~- 
tid. necămânând mai prejos de 
căt fraţii lor ţărani con au 5-6 
;tarţid târdticţU 
A doua acţiune, tvt Qtâr de 
păgubitoare muncitorilor ei in- 
îrepriniă dc Pcrtmul liberal, 
avea să fttcâ uz de naţionalism - 
ro tal in scopul de a compr<t- 
•ntic mişcarea dc dreapta. lu¬ 
cru care i-a reuşit numea in 
part r vi pentru a ut rupe mur- 
c tterH cc sau îndrepta: *pre 
Garda tic Fur 

înainte de a începe dă: ev siv.- 
nrc ,>uţiov 'il - Ţâranls W in ta¬ 
rul „stângei" polHi&anişHi câ - 


Burghezia politicianistă si muncitorimea 


pâluiţl si constituiţi in societ㬠
ţile de proiecţie faţă dc toate 
riscurile exterioare şi dc cons¬ 
trângerile tegU, m acele loji ma¬ 
sonice. pun la calc o cu^sa a- 
trănbtoarc rore avea să anihi- 
Icse rcatţluncă pc deoparte a 
ţăranilor, pe dc altă parte c 
muncitorilor: e vorba dc par- 
tiăv.l Naţional-Socialist înfiin¬ 
ţat de sonaloruţ liberat Ştefan 
Tătar eseu 

TNTEU VINE $1 OCULTA 
iVLASSONICA 

Se observase in lojile mnsso- 
nice un lucru: o grupare tân㬠
ră. revoluţionară. cu un pro¬ 
gram trnv definit, aspru si r ea- 
lizabi! k repune «a prindă admi - 


rabtt ter^n: e vorba de Garda dc 
Pier Această organizaţie pe 
care politicienii au vrui s’o ucs- 
ftinţeze de doua ori. renaşte, 
creşte şi învinge in două rân¬ 
duri toate forţele politicianiste 
îndreptate contra ei, odaie Ic 
Neamţ. 1931. şi a doua oară. la 
Tutova. 1932. Lojile observa¬ 
seră că in 1931 in JS Judeţe 
cât o pus liste Garda dc Fi:r 
a luai 30 000 eoluri. Iar in 
1932 In 36 judeţe ia 73.000 
vaturt fii mai observă că 
pe rund se ataşează ia eu n- 
neretvi universitar sărac, nu ce’ 
burghez care-i materialirt p 
nu spiritualist, ţi care luptă dtn 
convingere, apoi o serie de in- 
telectuali mai tineri sau . mal 


de R. PA VEI. 

bătrâni ţi cart pană atunci nu 
intraseră în luptă contra par¬ 
tidelor mai vale că mtşca- 
i ea era bine primită îti păturii/) 
muncitoreşti şi funcţionăreşti 
deznădăjduite. Raportând crcr.- 
lercu dc 102 la sulă a voturilor 
intr'un singur an. ceeace nu sa 
mai văzut la nici o grupare po¬ 
litică, oculta massonică îşi dâ 
seama co inseatnnă această gru¬ 
pare in 60 judeţe căt e acum 
organizată si mal ales ce va fi 
măinc când va fi in toată ţara. 

Frica pe deoparte dc ascen¬ 
siunea prea rapidă a Gărzii 
care are .n program desfiinţa¬ 
rea maoaoncriel, lor pe de altă 
parte programul ei adaptabil 
rta'Măţilcr, program revoluţlo- 


Sabatul democraţiei 


de VASILE MARIN 


Sistemul fondurilor secrete, 
manevrate dihaciu de către u- 
rurpatorii puterii de stat, s‘a 
dovedit a fi funcţionat admi¬ 
rabil. 

Ademeniţi de fraza axrnţilcr 
electorali, transformaţi pentru 
circumstanţă in apostoli fana- 
tiri ai antircvizlonismuJui — 
creaţie ce.» mai recenta intre 
diverviuniJe cultivate cu Rrljă 
de către democraţie si ftdc'ul 
său aliat presa evreiască — ru¬ 
ralii şi (itadinii României in- 
trep te, dtla Storojineţ, la Ita 
zareic ;>i dela Cetatea Albă la 
Timiş Toronîal. au fo«t de5?â - 
leroţi iu Capitala in noaptea 
Sâmbetei către Sf. Constantin, 
descoperitul de cruce. 

Pr căprarii şi pe cehipe, pe 
loturi judeţene ori pe circum 
srrripţii orăşeneşti, transportaţi 
gratuit dus şi întors pe trenu¬ 
rile dr-ficitarr, dc mult văduvite 
de călători reali, încărcaţi in 
autobuze municipale sau parti . 
cnlare, domneşte plătite in a- 
QCAyta epocă de şomai tu ristic, 
mihifll ta barieră cu feltl ăt 
valaxn şi pâine, dktribultc ni a- 
jutorul ăRcnţttor poliţieneşti, 
muraţi de ploaia torenţială a 
Cehii de Sus. care nu sm con¬ 
vertit încă intru Democraţie, o- 
pincarii s] ciubotarii de pe tot 
cuprinsul tării s*au lăşat încă 
odată turiti de frazele organi¬ 
zatorilor confuziei şi au defilat 
dea curmezişul Capitalei. încolo¬ 
naţi simetric, sub direct3 su¬ 
praveghere a comisarilor dc po¬ 
liţie specialişti in . circulaţie*'. 

Bine încadraţi rle banda a- 
renţllor elrrtorali, miruiti cu 
afhiaftmx argint.lor strânşi cu 
toba si co jandarmul. s ub c㬠
pitănia gangsterilor politicei de¬ 
mocrate. o zi intreajâ s'au *?urs 
pe străzile sucite ale Bucoresti- 
lor coloanele finiy'.raţUcr su- 
fr.iriu.’ui universal, adunaţi de 
pretutindeni cu devotatul con¬ 
curs al administraţiei si al po 
lici de stat. 

X‘t»u lipsit din piogramul 
lavmvaluiui dtmocntlr nici 
steagurile tricolore — democra¬ 
ţia e totdeauna şi mai ales pa- 
triotâ — n'rd fanfarelr ardelene, 
nici corurile banrţcn.* ni i ar¬ 


caşii bucovineni încălecaţi pe 
zdravenii cai luaţi dela sa.ralele 
municipiului, nici costumele în¬ 
florite' ale îmbujoratelor siliş- 
tence. 

I)e pc estrada improvizată ca 
la lo Mai in fata Ateneului, 
primul ministru, democrat şi 
zâmbăreţ, a pus deoparte cilin¬ 
drul de ceremonii şi a răspuns 
cu braţe largi mulţimii care 
icnia „lra!‘* din piepturi slabă 
nogite, la comanda căprarilor 
electorali cu pălăria in vârf de 
băţ. N*a lipsii n cl defilarea 
prrn cele doua edificii din calea 
Victoriei ale căror orologii s? 
găsesc in veşnic conflict. $i ast¬ 
fel CcToatia. a luat şi Ea act câ 
..ţara” şi „opinia publică” şc ga- 
s«*c intecral «athtf&cnte in re . 
giinul democraţiei şi câ acordă 
pe mai departe girul lor ţu - 
vernârii partidului „dătător dc 
legi si datini” întocmite in spi¬ 
ritul şi litera sfintei suverani¬ 
tăţi naţionale. 

Dar după ce ultitmelc valuri 
de .şumanc ciuruite şi de opinci 

vparte, mtiwUu.l de »PĂ,. rijpWl' 


tornpat in zarea Bortului -Vlogo- 
'oaiej. după ce Excelentele in 
jet ta te cu o bună doză de entu¬ 
ziasm s’au îndreptat spre timi- 
nurile cu îmbietoarele fericiri 
domestice, şi după ce măturătorii 
CapilaJei dcsbracati de haine 
dc paradă confecţionate ad-hac 
si-au reluat penibilele lor înde¬ 
letniciri şi-au prins să măture 
la canale, rezidurile concrete ale 
entuziasm ului popular, ne-am 
intTcbat tot» cei câţi n’am dis¬ 
perat de viitorul naţiei a-esteb. 
la ic a servit toata deslâsura- 
rea de forţe, toată arcastâ cas¬ 
cada de energie cheltuită din 
brlşug iii vremea celor mai 
urgente mumi agTicolc. tot iu- 
rc-ul hun?’ dat prin tezaurul 
public, destul de vlăguit şl a!t- 
fel? 

Pentru că aceleaşi cete de 
rurali aduşi in turmă au mai 
foit plimbate şi altă' data pe 
«tdUlle ţ’aphalei, tot cu fanfa¬ 
re si coruri, cuşme şi călăreţi, 
tlm 1W0 şi pana mai ieri. Iar 
prin silueta robustă şi optimis¬ 
ta a premierului actual am v㬠
zut pe rând şi trupul slăbânos 


al unui general popular. >i sta¬ 
tuia unui condotier al puterii şi 
cenuşie apariţie a celui care 
până ieri fusese Dalai Lama al 
democraţiei integrale. Toţi ace¬ 
ştia fuseseră consacraţi pentru 
o vreme cezari ai mulţimilor, 
toii primiseră defilări >i toţi 
clamaseră naţiei prin discursuri 
radiodifuzate şi megafonizate— 
câ o eră nouă se deschide si câ 
mai mult de cil ori când na¬ 
ţiunea s*a pronunţat pentru re¬ 
gimul numărului şi al compe¬ 
tenţilor născute din urna votu¬ 
lui popular. 

Şi dară durerea care ne 
strânge sufletul nu ne-ar îm¬ 
piedica să riscăm glume. intr*o 
vreme când atâtea piepturi 
gem >i atâţia ochi lăcrămează 
in suferinţă, am propune ca 
figuraţia populara din Dumini¬ 
ca Sfântului Constantin, să fie 
reţinută aci în Capitală >i să o 
ia m antrepriza pe o zi. la râmi 
în ordinea alfabetică, toate 
partidele câte suni >1 *»c soro- 

cei asrzjri Tocmai bine ar in- 

cb«f» ^.zilale câte mai rumân 
până Ja data sortită murei de¬ 
mon *. tr aţi uni a n t i revr zion iste, 
rropetata de guvern, in urma 
injozţiunilor diplomatici fran¬ 
ceze şl cu n ea 1 te râtul con curs 
ăl prietenilor noştri dm .Mica 
Antanta. S*ar evita asţfH des¬ 
chiderea de noui credite si »*ar 
ireia o friţeasci colaborare in¬ 
tre toate clîrife câte militează 
pentru putere, in virtutea de¬ 
mocraticelor principii. Şi toate 
ar sfărsi cu bine in cea mai 
bună dintre toate naţiile cu 
cari a binecuvântat Dumnezeu 
pământul acesta. 

Dar împotriva tuturor ralcu- 
lelor si pe deasupra răndueJilor 
întocmite de către profesioniş¬ 
tii cliveraiunei. tinereţea imă - 
nurhiatâ inlâuntru! organiza - 
tiilor naţionaliste de luptă se 
ridirâ hotârit si rosteşte răspi¬ 
cat, pentru toţi câţi au urechi 
dc auzit; Sa înceteze farsa* 

de VASILE MARIN 


nar, nnti-democrat anti- 
pollticianlst, face ca oculta 
mosMOTitcă *<J inventeze şl ea 
un tampon Iotă. necesitatea şi 
obârşia partidului Naţional- 
SoclaUst-Tătdrcscu. 

Sc sconta ca acest partid si 
capteze o parte din muncitori¬ 
mea din fracţiunile socialiste şt 
pe de altă parte făcând un front 
al dreptei sd-l compromită şi 
9ă-l xpargâ tocmai când el va 
/.* mal tare. Planul a reuşit nu¬ 
mai in parte in Transilvania 
a copiat o parte dtn ce» ce s’au 
săturat dc P S. D. (care intr’un 
uingur an pierde acolo 20.000 
ioturi, . , n Banal şi sudul Ba¬ 
sarabiei atrage o parte din ţ㬠
rănime spre un program mal 
radical 

In realitate partidul acesta 
nu avea nimic comun cu doc¬ 
trina naţumal-socialistă şi ca 
dovadă că a fost înfiinţat cu o 
anumită misiune, e că in mo¬ 
mentul când n’a mai corespuns 
aşteptărilor, s’a renunţat la el. 
Nici nu sc putea atifel faţă dc 
multele invtnutri ce i se puteau 
aduce. Şeful jdu. senatorul li¬ 
beral, după ce o mata întreagă 
făcuse part e dintr’un partid 
care n’a ştbit decât exploata¬ 
rea muncitorilor . sa pus la b㬠
trâneţe in fruntea unui partid 
care \d facă sociăUsm. 

N a fost lipsă in ultimul timp 
din nici o grupare politică <Lu- 
ctst. georgtst, valjanist. etc.i. 
pentru ca in cele din urmă să 
jie naţional-socialist, după cum 
n a lipsit si nu lipseşte din lo¬ 
jile massonice. Dar marea rfri-d 
a acestuia care voia să imiteze 
naţional - socialismul german, 
era câ accepta in partid ţi ji¬ 
dani. chiar în comitetul de con¬ 
ducere (nu vorbesc dc cei din 
partid ţi că ziarul şi-l tipărea 
la .Adevărat ) jidani pe care a 
ţinut morţiş să-i puc chiar şi 
candidaţi. 

raţă de structura putredă a 
acestui partid. Garda de Fier a 
ref u z at orice cartel, lucru pen¬ 
tru care iese din alegeri necom- 
promisă, nepătată ţi cu mai 
muU prestigiu, neţinănd seamă 
de aportul de 2SDQ0 voturi ale 
senatorului liberal. 


MASSONERIE Şl SOCIALISM 

Despre legătura intre capii a- 

luaaoucr ic care are ca şef pe 
arhicunoscutul C Argetolanu 
..marele maestru 33" şi membru 
dc drept in constliile de admi¬ 
nistraţie ale tuturor societăţi¬ 
lor ce dau dividende si tantieme 
din întreaga Tare. rămâne sd 
md ocup ulterior când ix» do¬ 
vedi rolul francmasoneriei m 
jefuirea poporului muncitor ţi 
nedumerirea mea asupra tice- 
>ii de aur a fruntaşilor socia¬ 
lişti faţă de acest gen de so¬ 
cietate capitalista prin excelen¬ 
ţă prtn membrii ce-o compun. 

Si pentru a trece in revistă 
toate fracţiunile cu caracter so¬ 
cialist. voi aminti in treacăt dc 
..Partidul Naţional - Socialist - 
Creştin-Român 1 ' de sub condu¬ 
cerea d-lu: Romulus Damian. 
Acest ŢfOrtid începuse a se tn- 
ftripa In Ardeal şi Banat, dar 
azi pare sd fi dispo r ut Cu un 
profjror revoluţionar, naţio- 
nalUt, antisemit moderat, se c- 
provia tn buna măsura de cel 
al Gărzii dc Fier 

R. PA VEL 


Momentul electoral in lupta politică 


DEFININD pojU'. i, ştiinţă a 
permanentului şi artă a mo- 
mentiiiul d A. C Cuzi o «H/n- 
ctpe c ri -nijjorul prin cure sr 
asigură existenţa naţiunilor si 
a formelor de stat -şl c t moda¬ 
litate de acţiuni’ Ix un mo¬ 
ment dai, 

Pornind d*b c«Jtvă*- 

Ure can» ni pare vatabl- 
'* întrucât politica t* ia iuor- 
' r de Jjwtăi ne ţi Uc rcnJj- 

♦âţi — es n< « tafeţiţeaai in 
tormn pwmivâ a Înfăptuirilor 

Dus politica mal 
ipori tu* prag Aţine - pr iaiv 
49 numi-o democraţie. — rtf~- 
toiâJâ. Întrucât o actlime poli¬ 
tiei şt teuilTenib prin 
ilottf rrutnileMâri una eiec;--- 
ralA ft «*ta or infântulie /D* 
aptteţfrr a (tivii program »n nu¬ 
mele c&roia o organiz-zţie po:*- 
lica - şj nu apunem un partid 
polHfct, pentrurft partid In^ntV' 
Dk parte facţiune, şl unnârtnd 
au hau toUen uttcrfselnr gene • 
ra«c ale unei mtUunl cu 
parţiale alr partktului — tn» 
htcaiîâ p^in latpU fK/,itlrâ, 

t iţAtc» de după râxh/>m chi¬ 
ri uj ti dc 1 nfert it «adine, x creţ» 
In cultul forţe! »! tr- 

fuiUâikrel mUltafUtr Revolu¬ 
ţiile aaţtopak’ cari s'au înfăp¬ 
tuit. va ţi oele pi’ calc de in- 
fâpiutre au introdu tn îup* » 


politică dlri perioada cic?tom- 
;i prfttniaaţhîe dlactpiniate *;♦* 
foAciLior, batalmanelcr d?-‘ 

88b ale legionarilor Gărzii d* 
Fler. intc:ulnd tn felul acesta 
dtn democrâtla -puiredă a par- 
tldetcrr pndMcc, agentul electo- 
ral. produs tnconiftienl şl plAUl 
ftl tlcmaţ.Oftlct Mifraftlulul umî- 
veraai, 

rtţuntui dl^eipUnat <ti onn- 
nnbtarişte mtrodw-- 
aztirl In viaţa politică a unf» 
noţiuni puterra de -acrtticia ea 
un lhaît comandament etk\ 
Haosul >; depravarea Ihoraiâ a 
agentului electoral inicrfmii In- 
»r‘un partid politic numai pr»n 
retribuţia pe cure o primeşte. * 
ASife; lalocbH cu nurctri*<u] di¬ 
namic ai forp-i diŞCfpltnilt-care 

luptă pe ntrueA crede in lupta 
ţi tn vteţorVâ orgartuaţiei aab' 
Kou»tă dec*, un oU-ttu»;'/. nou. d» 
<x>nţâ tnconi/stabil *p!rltUHîâ 
r^r»- aaimrft/A şi t(iTt;ficâ rl- 
talltatv.» unt » r.aUuni. 

Dar a e*L şararter tvu-1 poate 
avea decă» o naţiunidâ 

care ’uf/iă penUu primatul na- 
ţtunel şuDordonâîUlU"^ astfel 
el, ţi tu s^ibcnrdom» nd-p Intere- 


•.?lcr temporal ? ca in părt.dlS54t , 
pollt-cc. 

PriD acţiunea orgatlsaţlDA' 
naţionale, politica in epoca e- 
le-toraiUitii a deveni! râ/bou»» 
Ump d« pact». 

Râabo) prin dl5Cipllnâ şl prin 
felul cum luptă 

Materialul uman foloştt in a- 
CeftsU perkxidâ trebut sâ altă 
numai caiitâtCii ost^uloi exe- 
dinţi $1 disciplină 

Ura on care m» uruncA piesa 
ludco-dcmocratH*â a lumh îm¬ 
potriva uceştor orţîttalraţlu?!» 
şub motivul e'emui motiv, ui 
Jip*ei de culturi e altfel nelua- 
Vifbat 

Ijitr’o organizaţie poUticA In 
faza electorali nu »c nevoi? 
de eleincntr pr<*giUte ştiinţific 
rl nnnw*. de spini dc orga ni- 
ăare. pentru cooducâlorl şl d#? 
credinţă dl^ripîlnA pentru 
■ el oigunlzaţJ 

Oţcltr«m caracter*k»r şl pa- 
lete* de sacrificiu vuiit apa na- 
glul umrprramrntulin ptbetwttc 
Inroiatea a^*to>r fort*' In ar¬ 
mata politică aşifurâ vicfdriH 
Uiială. care mai curând snw 
mut tÂrrîu va veni. 


dr Ştefnn C. loitcşcu 
Deşi e plină dc aaperltâti. to¬ 
tuşi faza electorală ae d/’^fă- 
şoarâ mai fără răspunderi dc 
cât cea a Înfăptuirilor, prin 
făptui câ vn ea Interesear-â au 
mai captarea maselor care r 
cu mul! nvai u>oarâ decât men 
ţinerea simpatie, lor 

In laaa electorală o orţant- 
politică mi orţianiMazA 
numai, isi creâza cadre, intin- 
zându-^l antenele in toav ra¬ 
murile de activitate socială a 
unei naţiuni Spre deosebire d® 
foca in făptuirilor care prin ex- 
racteru] ei de permanentizare 
trehue sa clabo.ieîae lent şt bine 
chibzuit măsurile politice net'*- 
Aart asigurări/ existenţii na 
tihnei «1 cadrului in care cu ne 
dfBlâşcarâ 

Via a eJ^ctoraSă e icrnp:, aru 
ca. urmăreşte numai captarea 
pti^ rt; politic c> Oda Ui oceaata 
cjMişatA urgânlzAUn Politică 
trebne sâ t nâ de două 

fundamentale imperative, sin 
aure cori pot ashrtaa ăiatoriu* 
.'la conducerii intr'un nDvem 
parlamentar, care >e bazează 


pe Întrebuinţarea Întregului 
polcnţUi viu al naţiunei: pre¬ 
viziune şi capac;îAle. 

Previziunea politică este pu¬ 
terea de pătrundere a realit㬠
ţilor şociule şl cunoaşterea evo¬ 
luţiei iar 

Capacitatea paUtlcă este a- 
pUcarea unul sb.tem de măsuri 
prtn cari se îndrume uză reali- 
tăţiU* .voclale pe cAiie ,riţc»r 
prmcîpn politice fundamentiio 
organizaţiei care conduce Nu¬ 
mai in felul acesta orgxm-.aUii 
conducătoare se poate Integra 
şi confunda cu naţiunea inoâşi. 
Asigurând astfel eontinuUr.tea 
existent Li iă a ilăţlunel si Per¬ 
manentizarea unei forme »Ni- 
tiee 

Dar pentru aceasta capoct.A- 
U’a politici iretHie m difuzeze 
numai eiemeole pregătite C a- 
pacJtăţi culturale şi ştiinţifice 
cari prin experienţa de labora¬ 
tor Îşi dau seam i de cursul 
rcaiitaţilor sociale 

Pp de o parte prev«?hiue po¬ 
litică produs instinctual ai li¬ 
nei sensitoiUtâţi realiste gre¬ 
fată adune In structura socială 
şi pe de uita pregătire teniile* 
în conducerea instituţiilor îun- 
damenUile ale unui stat pur 
naţional. 

Sub aee*t *enin stă sensul 
victorie! unei revoluţii naţio¬ 
nale 













4 


AXA 



de Arşnvir Acterinn 


10 August 1932 
Se vede că obiceiul furnalu¬ 
lui nu mi-a intrat in sânge 
Lipsesc din ei vreo cinci sile. 
Se vede cd in cile de mişcare 
multă, de acţiune continuă, 
considerarea serală a ceeace 
fac nu c uşoară Trebuie sâ fii 
liber ca sd te contempli in voie. 
Ce-ar fi să nu-mi mai scriu 
jurnalul ? S ar f\ nimic Cum 
nimeni şi nimic nu mă cheamă: 
Insă. de ce n'oş scrie? Despre 
C D t»olu scrie, pe care l-am 
întâlnit într’o vuită întâmpl㬠
toare In casa Iul E Simpatici, 
vU. calzi. Au fost intr’o escursic 
de 16 ztte pe munţi ţi sunt 
brunificaţi de soare şi cu no- 
duri de muşchi, de vigoare mul¬ 
tiplicată. Stăm de vorbă des¬ 
pre ce facem, ce dregem Vor¬ 
bim despre unul. altul. C. face 
un dens fi aspru rechizitoriu 
al lui Mircea Eltadc Gânditor 
şubred, fără stabilitate şl con¬ 
sistenţă. contaminat intr’un 
fel de panteism indian pe 
care încearcă să-l încetăţenea¬ 
scă pela noi. ortodox pentrucă 
r născut aci dar care zboară 
ca un fluture printre dogme şi 
esenţe fără să le adâncească 
semnificaţia, superficial, iri¬ 
tant de inconstant in trăire, 
cu pretenţii ştiinţifice, dove¬ 
dind insă Incapacitate de sis¬ 
tematizare, cu porniri antica- 
toăce dar vatolicizant in fond. 
fn căutare de discipoli, voind 
sd focă scoală. 

.JSoliloquiilc** care pe mine. 
unul, md tncâtitaseră st pe 
cari le invocam ca exemplu 
destrămat or dc asemenea o - 
biecţii vane. i se par lui C. exem¬ 
plu de superficialitate de gân¬ 
dire, frunzârire. efleurarc a o 
sumă de probleme fără ca una 
.id fie adâncită. Ce vrea ? Ce 
crede ? E un om care iţi scapă 
printre degete, nu poate fi dis¬ 
cutat (Ţi C. il discută lotusi/. 
Şi apoi n are sistematică . 

Iată o condamnare oare pen¬ 
tru misia n'are E ca si corn 
ai -or »re unui sceptic să creadu 
în scepticism cănd al se in- 
doaşte chiar şi de asta (nu 
ştiu unde citeam asta), e ca şi 
cum ai da cu barda in orice 
sistematic㠺i apoi tv-ai str㬠
dui sd c onfacţionezi vn iistem. 
Este in definitiv un sistem al 


lipsei de sistem pe care n’ai de 
cât Sd-l surprinzi dacă eşti a- 
tăt de ahtiat de sistematic 
Tocmai prin fertoarca şi fre¬ 
nezia lui, Mircea Eltadc iese din 
rândul gânditorilor cari nu fac 
decât să gândească M. E. este 
mal viu, rnai pasionat, mai 
om. Să storci o problemă până 
o laşi moartă? De ce? E oare 
posibilă o aşa de definitivă 
stoarcere ? Da de unde f 

C. D. crţde in puterea logi¬ 
cei cu o fanatica dc filosof or¬ 
todox. elov al lui Nae Mai or¬ 
todox şi mai logician ca Nae 
loncscu. cum a? zice mal cato¬ 
lic decât Poşta. Un dialectician 
pasionat de jocul gândtrei sale 
şi care-şi propteşte fiinţa pe 
căteiw siguranţe mari. pe cer¬ 
titudini inebranlabile, pentru- 
ca subiective. Când un om cre¬ 
de m Dumnezeu, el crede şi 
pace Un ortodox convins ca 
C. şi-a construi! o punte solidă 
intre el şl dincolo, punte pe 
care se plimbă obstinat oricât 
ar cerca să-l momească reali¬ 
tatea de dincoace şi să-l fure 
Indoelile. Totul are un rost in 
lume, deşi nu e bine totul aşa 
cum e C. c sigur pc sine. pe 
cc spune % pe ce gândeşte. Ca 
posesor al secretului universu¬ 
lui sc simte îndreptăţii sd lu¬ 
mineze calea Domnului igno¬ 
rată de ereticii Români. .ia a- 
cuze, să înfiereze, să tale fi sd 
spânzure. El pune la punct şi 
denunţă falsul. Are viziune rea¬ 
listă st priză ontologică Drep¬ 
tatea lui c orbitoare: Nu su¬ 
feră îndoială. E dreptatea ce¬ 
lui ce spune că adetărul este 
acolo unde este. Câinele e câi¬ 
ne, etala e oaie. băutura e bău¬ 
tură. Atât şi nimic mal mult. 
Dc ce să întrebi : dc unde oaie? 
cum se face că oaia este ? de 
ce oaie ? De ce să-ţi complici 
existenta inutil? Trebuie sa 
trăeşti o viaţă dată. De cc că 
ţx-o mipăcnjoncşti ? Dar viaţa 
complicată nu e o viaţă dală ? 
FertciU cei o pot. trăi tom fr 
clar. Fericit aşa dar C- 
.te agită mi gol cd cel paf in a- 
parent nu se trudeşte şi' «w 
pătimeşte In stil Pascal. Dos- 
ioeu sky. Kierkegaard E nn om 
nu tocmai iipsU dc nelinişti 
dar care ţtie sâ se dela.*czc la 
vreme de Ne « sd sc reafle in- 


tr'o atmosferă de siguranţă, de 
ambiţii, de eforturi. E un om 
al ticţll acesteia, care de bună 
voie se lipseşte dc anume lu¬ 
cruri ca să fie pc cât. posibil li¬ 
niştit Nici prea scârbit ca sa 
dispereze, ulei prea mulţumit 
ca să se îndobitocească Inte¬ 
ligent. robust, muncitor, de-o 
reală bunătate — dc loc afişa¬ 
tă. orgolios, puţin vanitos, de-o 
seriozitate care angajează dar 
şi îndepărtează, intransigent şi 
uneori brutal de ţi se parc că 
c rău — iată ce ar sta scris 
pe-o fişă grafologică. Solid an¬ 
corat pe-o poziţie, stăpân 
pe-un arsenal de argumente, 
pe-o dialectică dinamitardă, 
suficientă, in iţele căreia e u- 
şor să te prindă şi să te des¬ 
coase apoi , C. D nu se lasă 
purtat pe alte căi decât cele in 
cari se simte tare. încăpăţânat 
şi dispreţuitor, refuză orice 
chemare spre alte tărâmuri. Ei 
când rareori iţi primeşte invi¬ 
taţia la vagabondaj se asmute 
cu tot ce arc asupra descope¬ 
ririlor talc retezându-ţi orice 
îndrăzneală cu-n citai dtn Sf 
Paul, o parabolă din Evanghe¬ 
lic sau m disperare de cauză 
prin reproşarea lenei tale spi¬ 
rituale şt orbirii tale. 

Creştinii autentici posedă un 
vocabular aparte şi explicaţii 
cari se sprijină pe Incontrola- 
bil fi nădejde. Sunt optimişti 
fără sa fie idealişti Suferinţa 
lor e transfigurată de-o spe¬ 
ranţă . nu e întunecată ca la 
alţii prlfUr’o lipsă de nădejde 
in rnai bine. Dacă-1 urmăreşti 
pe aceşti iluminaţi in vizuina 
lor shnţt uneori n scârbă pen¬ 
tru propria-ţt luciditate care se 
consumă in beznă C. nu e fi¬ 
reşte un iluminat. E insă un 
om care se cramponează dc 
dogme şi de adevărurile iscate 
prin cine ştie ce întâmplare in 
fiinţa lui. cu o fermitate Im¬ 
presionantă 

C mi-a făcut aspru, şi hotă- 

rtt procesul concepţiilor mele 
ac vtaid M'a pus la punct. Mă 

mpa/te contradlctor intre che¬ 
mări dc homo fdber şl statl- 
cism excesiv De aci inconsis¬ 
tenţa, neslguranţele, dibuirile, 
rătftrirtie, dezaxurea, linsa dc 
structură, anaxhta Nu vreau 
■o înţeleg că •'calitatea cere â 


mă conformez el, epulsănd-o 
prin trăire Nu caut, nu adân¬ 
cesc. nu sistematizez pentrucă 
nu vreau sd md limitez Astfel 
trec printre lucruri fără să ştiu 
pe unde trec Acuzaţie gratuită 
arfa, pentrucă ştiu tot atât de 
bine ca şi C pc unde trec dar 
mă’ntreb dacă in afară de a- 
reastă aproximativă ştiinţă, a- 
micul C. ştie intr’adevăr pe 
vnde trece 

K adevărat că in ioc sa mă 
mişc singur, aştept ades să fiu 
mişcat de ceva, de cineva. Aş¬ 
tept. pur şi simplu, in toc să 
merg. să cercetez, să urmăresc. 
Alerg in arenă numai când 
simt nevoia să alerg. Care-i 
sensul căutării ? Nevoie dc a- 
tnăgirc Narcotic. insetarea 
mea totuşi o simt vie după un 
adevăr care să mă liniştească 
deplin, definitiv. Umblând du¬ 
pă năluci i'otu pierde şi ce bru¬ 
ma de fericire, aş putea realiza 
aici ? Ei şi? Orice minte, orice 
suflet oare tânjeşte după ab¬ 
solut se frânge mai dc vreme 
ori mai târziu Gradele de per¬ 
fecţie pe care intr’un efort 
i'ontinuu poţi să le urci ? — o 
sinistră comedie terestră. 


Tu n'ai adevăruri dc apărat, 
de afirmat. Eşti concesiv. Crezi 
in toate şi te indoeşti de toate 
Cel ce strigă tare un adevăr 
are dreptatea de partea tui. Nu 
eu l-o pot tăgădui. Nedumeri¬ 
rea mea se înalţă insă pestea- 
devărurile acestea cari se pot 
afirma. înşiri o sumă de locuri 
comune aşa cum înşir aci sem¬ 
nele acestea, şl realitatea celor 
zise sau scrise e indubitaldlâ 
Este insă in orice un gol, al㬠
turi de orice o gaură prin carr 
adie vânt de îndoială, de nclt 
nişte. Nu toţi văd gaura do» 
gaura este pretutindeni viaţa 
se anulează pc mister. Si poate 
cd Dumnezeu este dincolo ca şi 
dincoace dc cercul de păcat in 
rare ne învârtim neostoiţi deş i 
mulţi dintre noi nu-l bânucsv 
Mi se pare aşa de curios ca 
sunt oameni cari se agită, se 
chlnue. se liniştesc gândind la 
Dumnezeu, alături dc oameni 
rari nu sc gândesc la D-zeu do 
rât când U întâlnesc Indirect 
In cale şt alături de alţii cari 
d blestemă sau numai U ignoră 
rum îl ignoră şl cel dintâi ui 
momenidr obişnuite ale vietH 
Ce legături intre noi şl cuuăn- 
ruT or î fiinţa, ori duhul, ori ne- 
botezabilul Dumnezeu ? 

* 

C. vtaza prin lupta pe care 
u duce in nunele unuf. crez. u* 
/'ei ordini şt din nei'Oia pe care 


v simte, Imperioasă, dc a arta 
(treptat* Fără sd aibă împo¬ 
triva cui lupta ce s’ar face? In 
tr’o tăcere şi singurătate i>tr- 
gină ce s’ar alege din agita 
ţille noastre ? Cred insă câ e 
Inutil ji rvaix» sd condamni oa¬ 
menii. Cd trebuie să nc afhim 
In treabă şi să pledăm intr’un 
fel sau altul e parcă un făcut 
K lesne să observi totuşi că cer¬ 
cul vieţii şl morţii e mal mare 
decât cel pc carr.-l cuprinzi cu 
măsura ochilor si minţii tale şi 
ia în afară dc orice fel de cerc 
stă un sâmbure de mister care 
n’a fost încă spemt Siguran¬ 
ţele, pe care îşi întemeiază u 
nti viaţa, ml s'au părut mal 
totdeauna locale, ca să le Iau 
vrea îndelung şl prea serios In 
considerare. 

Mă lei in primire, arogă prie¬ 
tene. mă cercetezi, mă con¬ 
damni. mă foarfeci Decretezi 
oâ sunt ne fundat, fals. Poate 
ro vorbele tale mi-ar putea fi 
îndemn spre altceva sau prilej 
de transformare, dc hotarirl. 
Chestia e câ sunt aşa cum sunt. 
Nu poţi schimba faptul de via¬ 
ţă consumat Poate că ce a 
fost, a murit definitiv Poate 
insă ce a fost rămâne undeva 
In necunoscut, intr'un loc uitat 
de oameni, sau se înscrie intr’o 
memorie a timpului cu pecete 
fixă. indelebilă. 

Si apoi poale să fie bună 
condamnarea ta. bună părerea 
ta. dreaptă ieşirea ta - rlafa 
mea sufletească aşa cum c. nu 
este mal puţin. Există un tra¬ 
gic în însuşi verbul ..a fi" fi 
mai ales un tragic al indicati¬ 
vului prezent, persoana III-a. 
Sunt fapte dc viaţă, sunt exis¬ 
tenţe. sunt fenomene cart glă- 
sucsc prin de insele. Geaba 
orice luptă în contra lor. Inu¬ 
tilă orice ierarhizare, triere, 
t-ondamnare. Existenţa lor îţi 
minează intr’un fel dreptatea, 
adevărul, îşi bate pur şi sim¬ 
plu joc dc sistema ta de viaţă 
şi gândire, cănd aceasta vrea 
să fie definitivă şi universală. 
Deaceea cred in ortodoxia Lui 
C. cum cred in scepticismul lui 
E sau in nihilismul lui X. 
Cred in sinceritatea tuturor a- 
cestora întocmai cum cred şl 
nu cred in relativism. 


Tot ce am «cri* tnat sus n are 
decât valoare de justificare E 
ncioic ? Nu. Tot omul face 
insă la fel. Sunt om. lată o, 
cât se poafr de amuzantă, des¬ 
coperire. 


CRONICA LITERARA 


N D. Cocea a debutat in li¬ 
teratura propriu Tist, ncUcâ in 
literatura cu pretenţii de du¬ 
rabilitate. plin Vinul de viaţă 
lungă Pentru câ romanul Poet- 
Poeta apărut «cum vreo 30 de 
ani a fost dat ui târli chiar de 
autor şi pamfletele nenumăra¬ 
te Înşirau* in revere, mal aleşi 
in Facla. dcaUmirul anilor, au 
trdot actualitatea şt numai 
drâzneala şl reconstituirea 
momentului lor istoric le mai 
poate da o valoare. Valoare 
msâ strict personală care face 
;idică din N. D Cocea un car 
N D. Cocea va rămâne desigur 
In tnorla culturii române, nu 
in*& cu vre-o operă durabilă, 
cl ca o figură, care insă va aş¬ 
tepta rom an ţ-atorul sâ o bio- 
gratlece Pentru ci. nici Vinul 
dc viaţă lungă şl nici prezen¬ 
tul Fecior de slugă nu prezintă 
criticului o poedbilit&te dc ie¬ 
rarhizare. nti de valorificare 
in timp. Vinul de viaţă lungă. 
hibridă ln.se ilare semănători*tâ. 
dk preliminarii desuete şl tirke 
la o nuvelă Interesantă ca a- 
fabuiape ţi ca idee dar ratată 
ca ?U] al Încadrare. Vinul de 
mâţă lungă nu era decât o o- 
uorabiiâ epavă rătăcită din 
neatenţie cu 15 ani după nau¬ 
fragiul total :il momentului său 
litnrk epavă rt pet onorabilă 
dar fără sorţi de tvactotenţA 

Fecior de slugă pa mai pre¬ 
zintă nici mărar acea irarantle 
de onc»rabihtate literară t «I 
prin aceasta nu intrlc* rumic 
moral ci rîxnpla paritate 
trtiţioiuUuăttl ti rmortr**t 1 > 
caşr menţinea Vinul dc »kxţă 
lunga mtr‘o *i»/ă csteirâ m*- 
compiraniaâ. 

Pecide uugi g o carte 
.v'rlsi mteniioT+at jaeşn Iu V*- 
n\i âc itaţă lungă uuloru! 
nu-şl jjfopg 4 c*<> mai mult, tar 
oecau* oilmţloua * lucid. 
DeU umila preocupare de ala 
balitw romantici N l> Outea 
incrarre *â * rWll* • ic» trvapV 
de r u*r*v al AotUdâţb. dar tui 
TcnvşenU Pentru câ N D Oo- 


«.ca a confundat preocuparea 
socială cu satira ş. nuditatea 
estetică eu tr.vialitatea Aşa 
câ noul lui roman nu e decât 
o penibilă luptă eu societatea, 
cu burghezia o jignitoare os¬ 
tentaţie a murdăriei, o scâr¬ 
boasă şi inutilă înşiruire de 
tare morale, cari nu-şl pot găsi 
expresia decât Intr un stil per¬ 
fect şi intr’o obiectivitate şl 
mal ales o Îndemânare de mo¬ 
tivare pe care nu le are N D. 
Cocea 

Crcvut pc lângă casa colo¬ 
nelului Hotnog micul Tu** Bo- 
joceanu, fiul lui Stan Bojoc 
sluga colonelului, urcă in grobâ 
toate treptele norocului soclai 
şl ajunge comisar regal. Flgu- 
râ de parvenit modem Tase 
Bojnceanu nu este nici original, 
pentru câ e simpla copie u lui 
Tkruv.se Scatiu şi a modekmii 
acestuia Dinu Păturică şl nici 
nu adut-e nimic nou la pslco- 
logia ticălosului ajuns in vâr¬ 
ful treburilor obşteşti Dimpo¬ 
trivă autorul l-a şarjat, prezen¬ 
tând u-i in postura ridlculâ a 
libidinosului cânua nu-i reu¬ 
şeşte vioiuî, livid, crăcănat, cu 
izmencir in vine. ude după *a- 
tinfurţia rvMkJunoi la ta** ui po¬ 
trivit Tabloul acesta scabros 
care *r fi căpătat rub pana 
ocărdeietoare a lu: T Anrhezl 
aureola de iMdlrvsc s; de le¬ 
gendari caricatură, din cor.- 
de iui .xugtnlt şl frânt' al luJ 
Cocea nu «axa* nict-o cotoa¬ 
re. nici-un relief. E o k mplâ 
porcărie grUuitt. h*u cum »unt 
moi multe in roman, ca in 
turbaxeu lui Tom» şi a iui N» lu. 
sau Iroperacherva spurc „ii din- 
Irr Toan bucâtâreaoâ Aces- 
Um nu +Jdnc nici-un eXrc.eiil 
prea , Ţit M j Ir» p*' rW-per**a su- 
rarti(t'« d< p*arv.*TVii $j uşo$. oi 
lui Tas*». Dimpotrivă ungurul 
«uioîvnt r* oiiza*. dm roman, si 
care exprimă putem Ir votata 
<iir*â a viitorul ui corncr¬ 
eat rate *‘riftr*a brurkiuiut 
Sc/*nă patetică şl dun>ro:Liă « 
un rar moment epic, puerdut 
In amalgamul de imomllHtătl 


şt inutilităţi care formează a- 
cesl roman 

Tema romanului mărturiseş¬ 
te dea^emenea tendinţa. Inten¬ 
ţia realâ a autorului: dmtr’un 
slugoi ;iu poate ieşi decât un 
om ticălos dlntr’un boer nu¬ 
mai un suflet, ales, Pc aeca&tâ 
idee se buz?azâ conflictul din¬ 
tre h'clu Azan. jlravul şl rafi¬ 
natul vlăstar ai boerului Miron 
Azan. portsman şl peşte ou 
maniere alese şl dintre Ta.se 
Boloccanu alias Tânase Bojoc, 
fiul lui Stan şl al Stâncii cres¬ 
cut in deliciile olfacttoe ale 
maidanului. Eroi de psicologle 
rudimentara, caracterizat! gro¬ 
solan. In scene jignitoare sl 
voit exagerate, ca scenele de 
mai sus La fel sunt şl colo¬ 
nelul Hotnog. singurul realizat 
perfect poate tocmai pentru că 
personalitate» lui se reduce la 
recitarea beâtâ a unui vast vo 
cabuiar d© iuj urâturi. Mălină 
Coco Ghica, Haită. Cotan. BvU- 
inia. D r.i Rogcr; siluete cariate, 
trăiesc In virtutea inerţiei care 
străbate cele 425 de pagini ale 
romanului 

Intenţia de scandal a auto¬ 
rului s* vede şl din mediul in 
ca ie şi-a situai eroii Punân- 
du-l şlâtun dc mori personali¬ 
tăţi aJc politicei romatuv N D 
Cocea a încercat contra aces¬ 
tora un atentai scrUtorice«c. 
ratat inxâ deoarece \iltorul 
nu sl v.» lua Informaţiile din 
FECIOR DE SLUOA Avtfel cu 
o ImpertU-cnţâ rară. pamfleta¬ 
rul fac© un portret mo*chin lui 
Ion I C Brutianu sub pretex¬ 
tul câ vrea sa-l eternizeze, alt¬ 
fel bietul Brâtianu ax pU-ri In 
mw rz uitării aurKU» contra 

\ apărut al treilea '(dam d** 

M-liitc «1 d-ni i Mai ta MâduW n, 
intitulat SI NT STl DK..NTA. Ca 
>1 ii» pr<vwlrnlrH'. f I.A'iA » II 
, t l>l M \! >\ aw 

un ^piril 

tl.- oWi^aţle 91 i»ob*i*â 

«vlt* Mai mwi al* > irtlmr 
l.ir de #e.lA d»»»â t»ro<« 

soni n»»l'er%lt»ri '« a eru- 
nm*- şdrrârat l.*otcni»ui 
pra xdttW» m* va Movili 

Iii (*r»uiW a. 


Uu AJLccu ConstantineAcu. N. 
Torga sau Take loncscu nu va¬ 
lorează mai mult. In schimb 
Gherea şl Prlrr.u nu trâe^c in 
contrast cu cel de sus aşa cum 
ar fi vrut autorul Intr’un sin¬ 
gur loc apare unpresionant şl 
eroic. Mareşalul Avere«cu, pe 
atunci general, căzut pradă ad¬ 
miraţiei lui Cocea, nu se ştie 
prin ee nefast noroc. 

Prin tendinţa, evidentă şl 
stridertâ, prin psirologia ru- 
dim^niarâ şi neorlglnalâ 3 e- 
roilor, prin sărăcia şi dcalâna- 
rea subiectului, prin eşuarea 
imixtiunii istoricului in roman. 
N. D. Cocea nu poate salva ca¬ 
lităţii* iui d*. povestitor cori 
existau in VINUL DE VIATA 
LUNGA şl se pretfmt şi aiîi pe 
alocuri Romanul are un ritm 
epic. cicstul de animat, dar ne- 
mdAt cu o motrvare epică nece¬ 
sară Romanul are suflu, dar ii 
lipse>tc economia momentelor. 
Adică majoritatea momentelor 
* pice. deşi bogate şi susţinute, 
nu sunt cu necwdtatc expresi¬ 
ve. sunt grosolane şi nu adân¬ 
cesc pslcologla eroilor. 

Ceeace c !n*& mai dureroa 
def ât orice, «de llpna oricărui 
Rinv de expresie IntrV) carieră 
de 30 de ani. N D Cocea n'a 
putut măcar sâ înveţe *ă mexic. 
In Fecior de slugă nu e nlci-o 
pti<ind care a'ar putea rocl&L 
Stilul cel mal proot de gazetă 
(pentru câ c un stil g:izctâr»?sc 
foarte »>un. dar pe carr nu-l 
pot avea mulţi, ca şi pe cel li¬ 
terari in care riooloţ^m© ori¬ 
pilante învecinează arhaisme 
de muit ne întrebuinţate, in care 
cuvântul plastic, literar c tm- 
p»<rt*ital dc. cuvinte abstracte. 
«rrtUoe, stliui cel rnai apolt de 
unitstf. de curiţcme, (ie fru- 
muw’ţc sau cal puţin dc perso¬ 
nali UU. In scrloui lui N D. 
tava aliâuti Or li».ma. zaia¬ 
fet mi kir de ZLJ’ t' iU'nahtr- 
rtnt. fbănţvc stau cuvinte 
ca entitate contingenţă %hm 
provinciaUxiw ca .ftrae, crivat, 
ori ncologionruile' 11 tnchiel am 
dczamjxrul, mt&rituW. Al㬠
turi dc sue *U diafană In loc 


de pantofi de lac, N D. Cocea 
scrie.. ctpici de lac (f f 

Pe N. D. Cocea 11 bântue o 
lipsă de gust atUisticu nepu- 
târ.du-Şl gâ\l coh*va.?)in:l nici 
la cei mal proşti stinş i ai 
noştri. Numii Tase Bojoci nu 
poate icn? la fel Pentrucă sU- 
’ul lui Co^a nu e prost. E me- 
xldtMVL E ultima expres;? a âp- 
s?l de simţ estetic şi cri ti' Nu 
mai această expresie se chuxrau 
pusă nu ironic, ci foarte se¬ 
rios, de vre-o trei ori in loc dc 
sc ‘uitau e sul tefeotă prndru a da 
o idee N. D Cocea scrie in cli¬ 
şee. dar in clişee vulgare, mi¬ 
tocăneşti. Iată un mic exem¬ 
plu edificator : ..Slugile, fireşte. 
se cărăbdneau cu nepusu ’n 
masă. Jupânescle iff luau tăl¬ 
păşiţa fără sâ-şi mai ceară 
restul zimbri el; feciorii şler- 
qcclu putina in toiul nopţii; 
bucâtârescle il lăsau cu buzele 
umflate şi cu mâncările sleite" 
<pag. 13» In asemenea sir de 
dictoane de mahala se orftn- 
dueşte tot stilul, lăsând loc In¬ 
tre ele şi pentru clişee de ziar, 
i*u abstracţii pompoase şi neo¬ 
logism* 1 ţipătoare latâ şi im¬ 
proprietăţi de stil. ..Culcaţi pe-o 
coostâ. cu capetele sprijinite 
in coate: !)“ «pag. 301». Cape¬ 
tele sprijinite I n coate e un re¬ 
cord pc care nici-un scamator 
nu l-ar putea lua ca stilul Iul 
N. D Cocea 1 Nicl-o imagină. 
nieJ-o frumuseţe nu împodo¬ 
beşte arest scris. Numai o sin¬ 
gură Imagini, una foarte fru¬ 
moasă pe bare o notăm cu bu¬ 
curia de a gă*i un grăunte de 
poezie In acest haos de pro^t 
gust : „Singur pământul, dogo¬ 
rit de arşiţa soarelui, răcorit 
de furtunul grădinarului, exala 
In culmul naturii moarte mi¬ 
rosuri suave, iritante, ca şi 
cum in fuxare floare ar fi fost 
pitită o cădelniţă aprinsă 'P 
109) 

încercare dc roman social, 
degradată in şarjă, bine taţe- 
>c* fără mârturlsue dar cu in- 
trnţJuni prve )te. Fecior de slu¬ 
gă e o tristă experienţă din 
care nu reţinem decât 
definitiv of ctitorului Oocen 
OCTAV WUJTtO 







AXA 




Să tăcem 


dc C. NOICA 


Am impresia c& există toU*şJ 
anumite coarvanda.meht.r mora¬ 
le. Cel de a tăcea. de pildă 
E absurd sil spun lucrul ace¬ 
sta, dar cine e de vhiâ dacă 
şi tăcerea trebue spusă? Hotă- 
rit, e de vină -veacul Veac de 
libertăţi prea multe, de invitaţii 
prea insistente In Întreprinderi 
pe cari nu le cunoşteam si pe 
cari nu le cunoaştem încă El 
ne-a „stricat'*. 

S? întreabă vreodată gaze¬ 
tarii de profesie dacă cnuncnil 
pe oare-i intervievează, sunt 
In materie? Toţi aVem aerul 
ci suntem in materie. Materia 
fiecărui subiect, dar asta e în¬ 
săşi materia noastră „Nlhil 
humanum a me allenum puto '. 
Păcat Credeam totuşi că igno¬ 
raţi ceva 

Aşa dar. ştim tot. nu-l aşa*? 
Ştim cum se nas? popoarele şi 
ştim cum mor popoarele; ştim 
care e săpunul cel mal bun; 
care e legea cea mal generală; 
câţi soldaţi ii mai trebuiau lui 


Napoleon ca să irrvinxâ şi in 
tupta aceea, ştim toate meto¬ 
dele şl toată tehnica adevăru¬ 
lui; dar ştim chiar adevărul, 
dacă nu mă ’nşcl 

Dar mă înşel Nu ştim, ci si¬ 
mulăm că ştim, pentru că În¬ 
treabă lumea. De ce ne Între¬ 
baţi, domnilor? De ce ne ce¬ 
reţi votul în chestiunile aste.»? 
De ce Insistaţi să vl-1 dăm? Nu 
văd nimic. v*o jur Nici o so¬ 
luţie. 

Propriu «Ls n’am nimic ou 
democraţia: dar nu Înţeleg bi¬ 
ne care e sensul de a pune 
toată lumea să vorbească Da¬ 
că un singur om nu ştie ade¬ 
vărul o mie de oameni B ştiu 
şi mal puţin. Multiplicăm eroa¬ 
rea. atâta tot. In loc să gu¬ 
verneze o singură eroare, gu¬ 
vernează un haos de croi. Pen¬ 
tru atâta lucru nu era nevoe 
de aşa mulţi morţi sl asn mul¬ 
tă proză 

CredeU cumva că noroadele 
decid mal puţin de propria lor 


>joa.rtă dacă tac? Dar apele nu 
tac? Dar păsările cerului nu 
t:ic ? Şi. pe urmă. asta c tot 
re avem noi. oamenii mal hun ■ 
vorba? 

Să facem Istoria aeilberat, 
nu? Dar p&nă să deliberăm bi 
ne, istoria se faoc singură Cum 
nu vă daţi seama, oameni cari 
votaţi pentru un adevăr, oa¬ 
meni cari decideţi pentru o 
doctrină, că hotârlrea voastră 
cade prea târziu. 

Uitaţi, suntem vre-o câteva 
sute sau mii de tm©Ti, în ţara 
aceasta, cari, de cătăva vreme, 
ne tocmim. Şl să vă Întreb 
ceva: dar dacă mâine va fi 
războiiu? Dacă istoria va fi, Lar 
noi vom fl alături? 


Cine ştie un singur lucru - 
să vorbească. Dur ceilalţi toţi 
sâ tăcem. Să aşteptăm in li 
nişte moartea, întotdeauna 
nouă, pe care nici cdatâ nu 
ştii cu l-o dai. 

C. NOICA 


CRONICA MUZICALĂ 


de MUS1C US 


Dacă in general toate mani¬ 
festările culturale şi artistice 
sunt limitate, in Bucureştiul 
nostru cei cu pmenţh de oraş 
apusean dar cu puternice pe 
oeţi orientale. la o , stagiune 4 ' 
care iasă in prada Cărăbuşului 
oropsitele luni dc vară - apoi 
viaţa muzicala a Capitalei se 
mulţumite totdeauna să se 
desfăşoare intr'un. răstimp şi 
mai redus. 

Portile Filarmonicei şl ale 
Operei Române sunt totdeauna 
ui ti mele care se deschid —pre¬ 
cum sunt şl primele care se 
grăbes? să se ferece ia apari¬ 
ţia — duşmană. se ve*®p. artei 
sunetelor — a câldurd şţ a flo¬ 
rilor. ...... 

Pub4oul aqauu c teU 


re’or musltele. «pe care. dacă tiu 

TSrflffiCTSM Wfflll 55 ÎWSW 4 tu i 

k oroleşte. Această desiîtere- 

aare să fie oare o dovada de In 
diferenţa pubîtmhjl române»? 
pentru muzica in general, sau 
numa ; de dispreţ pentru slabele 
no .sire puter. in această direc¬ 
ţie? Poaic că amândouă expli¬ 
caţiile cujprind o parte de ade¬ 
văr: publicul românesc in ge 
nerâ 1 — cel bucureşt ean In 
sp eli»! — fără fie ru:> amu¬ 
zi'a! n «stol — nu numără 
totuşi printre Imperioaseie lui 
lidvoi sufleteşti mr.zira adovâ - 
rată, lar pe de ndtâ pane. uşor 
influenţai. ajunge sâ ocolea 
şeii un artist sau o instituţie in 
Jurul cărora, gratie criticei, sau 
- ma-, ales — bârlelel cont- 


nue. s*a creat o atanoaferă de- 
r ’.vor.\b;lă, 

Cu greu îşi \w croi — şi mai 
ales menţine — drumul. în a- 
scinenea corvcBţiuni, ceile două 
.nstinrţ.i cari au drept scop e- 
ducaţia acestui neflxat public 
bucureştean. Filarmonica şl O 
per a R;mânâ, şl im. cu seamă 
cea d n urmă a cărei art.vitate 
s*a desfăşurat dintru început 
sub o zodie cam vitregă. Nepu - 
tându-ve întemeia pe capricio¬ 
sul s»pr jin al unei oficial tăţl 
neconvinse de utilitatea Operei, 
coastă instltuţo. lipsită de 
tradiţie, a trebuit 2 â lupte ca 
sâsşj cucerească publicul. 

Dar fatalitatea, colaborând 
strâns cu oameni:, a făcut ea 
aproape in fiecare an su. Le un 
.ve*ar -ai opacei - Od*UA- 

e-rova artiştilor atlA ctatâ tri¬ 
lul 3 pîC?îROOl aî decorurilor 
creatoare cir ilu 2 ti zicând in 
stradă — vecnlo© conflicte ter¬ 
minate violent prin presă s'.u 
pe la oo!tur; dc Atriulâ între di 
recţie şi personal, tdagiuni brusc 
şi ncd tfiomat întrerupţi sala 
ri ncnlâti<te — ce impresie pol 
produrc toate acestea asupra 
unui public care se conso leoaâ 
uşor de !;psa rouzicei bune cu 
un aparat de Rad,o. un disc eu 
Gion si o crmedie jrmiz^ca.iâ" 
îwmteâscâ* 

Luiptând cu asemenea amin- 
t-ri — pe care le-am menţionat 
in^dlns — e vredn e dc luat 
in seamă că uitim* stagiune 
a Opere Române s’a prezentai 
sub cu totul alte înfăţişări de 


cum ne obteinuiseon. Cine ştie, 
poate conducătorii au auzit bă- 
.tând ceasul al unsprezecelea, 
oricum, ne s.-mţiin datori să re , 
levăm faptul că în loate direc¬ 
ţiile s*a încercat anul acesta o 
reinoire, o aerisire, o inoculare 
de entuziasm oare va fi - ere 
dem — tot ma lnusit comunicat 
peste ramipi. 

Fireşte, nu toată activitatea 
din trecuta stagiune a Opere: 
Române rneriă aprobarea. Ne 
vom mărgini să notăm numai 
punctele ei luminoase, fiind în¬ 
credinţaţi că dibuirile nu mai 
au de ce să ae repete 

Grija direcţiei s*a vădit, a- 
nul aresta, atât In relnorea 
repertoriului cât şi In revizu i - 
roa person alului artisUc. JFtain 

m^ji vi'-oare-^i; angajând 

talente tinere şi promiţătoare. 
Opera Română a putut îndrăzni 
.să înfăţişez? publicului romă - 
nes? p? măreţul ..Parsîfai“ şi 
să-i pr>rz nt<? In şapte luni de 
zile nu mai pişţ.n de opt pre 
miere. Indiferent de valoarea 
' ; or. a?eMe opt pr emier aloi 
t.uesc un <;d.-vârât record pen¬ 
tru o scenă de operă — mai a- 
lcs Rnmânâ. De asemene» lhi 
ţkit va d'Z-a di in f iccare săpt㬠
mână câte o noutate — premie, 
râ sau reluare — in condiţii 
noul şi de-a o retransmite pr;n 
Ridio unui auditor mal nume¬ 
ros, s'a dovedit un înţelept,sis¬ 
tem de reclamă. 

Trecând deia consideraţie 
generale la precizări, trebue sâ 


menţionăm in fruntea rr-ullzâ- 
Tlior de amil acesta capo <To- 
pera iul Wogner „Parafai", c㬠
reia câteva drastice tieturi nu 
iau răpit d.n fnimuseţe şi cu 
atât mal puţin t-au împiedicat 
deplina iui rcuş tâ pe n?«n.a O 
perei Române. 

Reprezentarea opere, origi 
nale „Ia drumul mare*’ a corn 
pocitorului Constantin Nottara, 
a constituit o Încurajare dreap 
tâ şi ca totdeauna bine venită 
a creaţiei muzicale autohtone, 
dn partea Operei Româoc- 
Docâ publicul n*a secondat ins¬ 
tituţia in această direcţie, e că 
opera d-lul Nottara. scrisă pe 
un libret rusesc intrun iLn\baJ 
muzeul internaţional, nu poate 
avea nimic comun cu sufletul 
românesc 

Dintre premiere trebue men¬ 
ţionată Insă neapărat „Chema¬ 
rea munţilor" f „Tienand 4 '» de 
Eugene d'Albert, prezentată pe 
scena Operei in comdiţiun, ab¬ 
solut ireproşabile. Rareori un 
iţpectacol atât de temeinic pre¬ 
gătit. încât grija nimânu să 
nu mai fie evidentă, care să 
fie servit de un ansamblu atât 
de omogen, in care să strălu - 
cearcă tjtuşl creaţii personale 
ca a d-nei Aca de 3Brbu şi ale 
d-lor Apastolescu şl Althunashi. 
Libret dramatic ş: lipsit de ba¬ 
nalitate— muzică plină de poc 
Zie sau de patet am. după cerrin. 
ţele acţlunel, fâbă nici un fel 
de specific naţional <Ur adânc 
şi generai omenească, opera 
,TtefUmd‘\ prvmitâ în ch.p 
jtrâlucit de public, e o pildă vie 
pentru conducâtorli Operei Ro¬ 
mâne ia coeace priveşte calea 
do urmat în alegerea reperto¬ 
riului. 

Dintre reluări, merită o men¬ 
ţiune specială cea a .„Vâpasfc," 
puternica dramă muzicală a 
Sabin Drâgoi. a pasonate: 
„Carmen" dc Bizet şi — mai 
ales — 3 celor trei opere de pri 
mâ manieră ale lui Wagner: 

„Fnsuî fa/nlomă", ,Tannhau 
ser*' şi .X^ohonţrrin". 

Regretând câ aceste reluâr 
wagneriene n*au avut caracterul 
festiv potrivit unei adevărate 


oomefnarări — şi c& dintre ©ie 
a llpn t „Walkvr,a" — intern 
rmdţum mrl idercţtunU dc-a ne 
fi prilejuit ascultarea lor in 
condiţii intru totul aatid&ril 
ti«ar© 

In coeace priveşte rcallzărtie 
personal*:, ae nsvlne .a men- 
ţ on&m ru tot dimid ( nsul po 
maestru! CJvargcsrn .pentru 
reuşita lui .Parst/ar ş, a „Vo- 
.vjUui fanUrmd', prerum şi po 
entuziastul Alfred Alc-ssandres- 
cu, a cărui dragoste adâncă de 
muzică birue tot mai adânc de 
săvârşi un temperament mal 
mult delicat. Să nu Iuţim pe 
maestrul Ionel Perle a. al ''irul 
nerv j 'rrretifleîţn în ch : p special 
câteva spectacole 
Dintre clntărbţi, cart s*au 
d st na. amintim pc <L Aposto- 
lescu, ale cărui noul ş, puter¬ 
nice cTeaiţli din ,J*arsifat ' şi 
..Tieflană" sunt cu totul la 
inâit.msa celor de od.n oarâ. 
ale cUsile. Lar dacă ne-am obi¬ 
cinuit cu impresionantele sale 
realizări teatrale, glasul său de 
calitate atât de rară o mereu 
o iţouă şi minunată surpriză 
•pentru nor. 

D-na Aca de Rarbu a câştigat 
Intro singură stagiune publi¬ 
cul bucureştean prin creaţiile 
sale superioare din „ Năpasta’, 
iTtmnhduşcr ş t ^Tiefland": 
d-ra Valentina Creţcrlu a uimit 
prin progresele repez. ce ie-a 
făcut atât în oe priveşte glasul 
cât şi ţinuta sa scenică; d. Taa- 
sian a cucerit publicul cu vo 
c?a sa calda, deşi redusă ca in¬ 
undare ş‘ nu îndeajuns de 
gravă. 

încheiem, cu convingerea că 
încercările Teuşitc de anul a 
ccsta vor arăta direcţlunei ca 
Ies ce se cuvine s*o urmeze pe 
viitor, când vom M scutiţi de 
aud.-erea nesăratului ,£rnani" 
sau a leşlrutei „LmcH" In 
schimbul mult amânatului 
.. Othelhf' cănd criteriul de ur 
mat va ÎL constit-uit de formula 
„bun sau românesc", aşteptând 
să fie posibilă mult dorita for¬ 
mulă; Jbun şi românesc 1 '. 


MUSICUS 



Precizări plastice 


necesară Ln dlscernorea şl ur¬ 
mărirea unei idei plastice 
Despre autoportretul Iui Ciu- 
• curenco (am scris in ni. trecut 
al „Axei 4 ' •. bucată excepţională 


de Gh. Zlotescu 


înainte de a continua darea 
de seamă dedpre Salonul Ofi 
ciul ţinem să răspundem croni¬ 
carului piasth: ai „României Li¬ 
terare". d Ioun ZuTctscu. 

D-sa. roia chestiunea consti 
Vuirli unul juxhi format din 
critici şi colecţionari de artă 
pe car© o gâsf^t© Justă şl ah 
soi ut neceoarâ. Pentru că aice 
d Zim^Jcu, în Judecarea unor 
lucrări de artă „i^tc profcratol- 
lă o adunare dc modlocritâţl (?l 
desinlcrcîuvu*, dacât una cftn 
politlclanli rotaţi bi art- 
ştli?*..." Sâ ne int-eiege®!. în¬ 
tâi nu hrseamnâ câ ©cti 
cru dacă nu ie piU-cpi in artă» 
apoi in artă nu ex*stâ pricepere 
mediocră ci numstl imulţlr 
lip»a dr intuiţi. Jar intuiţia s© 
rafinează prin cultură şi s© 
tram'fformâ lntr*o pricepere uni¬ 
că, antpmUcâ. 

Am mai spus şi repet: .“â un 
facctn confuzie Intre cel ©e se 
prlr 4 ip iu artă şl cel re sr in- 
foniiof»/ui in arta Iivîormtţ»! 
«tiu dLn auzit© c.a pciroscu. 
psiladv Teodortvcu Suin. si 
rat<j şi 8urww.ni sunt pirtor. 
mari şl ve sugwaHlarw-azâ pana 
a crede că ei l-au dff*-op©r) 4 .. că 
fl acont cci ce ii infăţifează ln 
adevărata }«r juminâ pti4>ii©uâu3 
românesc, că ©J îl vor ***** 
ântltoonul culturii n«M»tre 


suntem bucuraşi foarte, când 
criticii dc artă se inlormeozâ 
atât dc bine. Numai că urechile 
lor se pleacă şi la momirile re - 
damelor ..avantgardleie" şl a- 
tunci ae întâmplă catastrofa: 
amestecă in murdăria aodeioş 
ciorbe pe oei mal puternici şi 
mai curaţi exponenţi ai plctu- 
rel româneşti, cu cel mal des- 
gustâtort avoitonl pe cari bau 
păscut vre-odată periferiile ar¬ 
tei. 

Iată marele- pericol oc-l frferâ 
prezonţa in Juriul Saloanelor 
Oficiale a criticilor de artă in - 
formaţii E comod lutru să al 
o opinie oarecare cănd nu sân¬ 
geri pentru ca, când nu al cre¬ 
dinţa nestrămutată a valabili¬ 
tăţii el, când Inima nu-tl tre¬ 
mură d Iubire şl teamă pi-n- 
tru muţri»rul gixupa^ fU ărtci 
noastre Faptul că «v^rmexi o 
croairâ din întâmplare plas¬ 
tică nu-ţi dâ chitul să le a 
mesteci intrun Juriu cor* are 
ruitTKi ră*îpun*cicre dea nici tul 
în viitor un'.c« mankfcwîare co¬ 
lectivă u piosikcei rcffnâne>fM 
Dar sâ nu fim a-butaţi că 
facem afiranaţli gratuite despre 

capacitatea cTifck'Jor noştri de 
artă «A luăm din tcunViU dr zia¬ 
re «i reviste una spre ex, ,Ade 
Vărul Llierfti- Buc înţeles ca*o- 


de frunte, semnată fiind de un 
oarecare dintre aceşti critici in¬ 
formaţi, BLvzian Şi e deosebit 
de caraghioasă postum acestui 
docnn care, din inălţimile Igno¬ 
ranţei sole absolute,, dă sfaturi 
şi directive in meserie cu mor¬ 
gă academică ori consacră cu 
competenţă nulităţi- 

Sâ reproducem la intâmpiare 
câteva spicuiri din prcţioaseU» 
sale aprocierl: 

„Gcorge Poposcu, un peisagiu 
banal in cane neştiinţa se cear¬ 
tă cu lipsa taTientulul piaKtic. 
Cerul, apa. zidurile şl pământu¬ 
rile se amestocă, ae ocmfimdâ şi 
se dezic" 

Na -1 cunoaştem pc d. O. Po- 
pe-scu cure. zice-se, wtc un t⬠
năr debutant, Pictura d©sale 
insă ne v«rl>cşte Iradeajuns; are 
calităţi de senaibiUtute, fiuid* 
tato a materiei şl .tirnţul planu¬ 
rilor colorate, dovezi lmontcss- 
tabîle ale unul veritabil talent. 
Adică tocmai pe dov de reeace 
spanie B>clan Dar a aprecia 
pe un debutant, adică p© vm 
om despre rare nu s'u .spus nici 
odată nimic, o o chestiune de 
pură intuiţie artifrtki». 

Or dacă RlazUn ou poM*di» 
tfxABik milita ie c^nţixUâ 
i-ontemvluţ-oînrrul de artă 


In care gândul şi simţirea ar¬ 
tistului concură deopotrivă la o 
stranie realizare spune: 

„Alexandru Chicurenco e re¬ 
prezentant <^u un interior de 
grad şi un autoportret intrun 
colorit şters şi banal". 

In sfârşit Biazian nu posedă 
nici măcar vocabularul artei in 
care pretinde că areaJizează. 
Iată ce scrie despre marele no- 
rtru Theodor Pahady: 

„The PaRady, printrto pânză 
impunătoare ca dimerisiuni, < un 
interior) şi prin autoportretul 
cunoscut dintT'o expoziţie dola 

Curtea Roan âivească' se men¬ 
ţine la vechhe sale sini/onUcco- 
matice. abundent^ 
reci şl totali jensJbbe. miţiaaW- 
ne ca origine, Indicând totuşi o 
spirituaUUtc proprie. 
materie aprtwipe că nu se poa¬ 
le vorbi ii» pictura d-saic... 


ţeicsul raturaiist, ca si cum 
asta ar fi o condfţiune „suie 
qua non" pentru a face pictură. 

Iar încheierea este o încoro¬ 
nare a inepţiei: 

„Multe din timurBe sale 


sâ 


N^TÎÎtode ^Xdlnî^vi ' i>i « ■>• loc«Tcetâm clacă are luM«*e*U 


Această fr:«â *«ste W 
normă siusvWKate 
vre-odaiâ asupra picturi; 
Ierului nostru, poniru ci PalU- 
dv este. dimpotrivă, un 
de subtil făurar al nwterîc. 
pictate. Blazian habar nari de 
ceiâve j» Oh iarnă in 

rnat/ri^. I» eft» o 

prOwiMl •■•» lscrlt ’ '“î ,“f 

’oc de „adâncirea pacstel i- 1 - 
eu materia ab^ctclor re- 
pjvsH,nta(e intro pânză ln m 


sunt opace aburite par*că şi 
asta înseamnă câ d. Pallady 
încă n’a ajuns la o veridică a- 
dâncirc a cromurtlort. 

Pentru acel ce simt cabtaca 
atât do superioară a plctururll 
meşterului PadLady orioe co - 
merrtaxm e cte prisos. Nici când 
nu le poate apărea de o mal 
tristă mutilate existenţa aces¬ 
tor paraziţi scnbăreţl Credeau 
că şi d. Zureocu are acelaşi im¬ 
presie. 

Cât prlvoşte a doua afirmaţie 
a d-saie cum că Juriul Salonu¬ 
lui actual ar ft fost format „<hn 
politicieni rataţi in artişti", a- 
ceosta ar putea să fie mai mult 
decât o răutate dacă nu ar fri¬ 
za incoivtieiiţa. D-sa probabil 
nu ştie câ „arta" şl ..politica 
au două sfere de activitate mo¬ 
rală cari se exclud. Motivele 
antagonismului se înţeleg prea 
bine ca să mai fie neclară ex- 
punerea lor. 

^tf<d.d Zurescu. acuaăndu- 
ne pe nedreţvt de atitudtnea 
pătimaşă, cade in negrul 

păcat -vcrvindu ae non sensuri. 

GEORGE ZUlTESt lî 











6 


AXA 


ECONOMIA 

de ALEXANDRU CONSTANT 


Conferinţele... 

Se succnd in rîtm precipitat. 
SI toate au un caracter econo¬ 
mie. urmărind restabilirea cu¬ 
renţilor naturali p£p laţa mrm 
dialâ. transformată în lot at⬠
tea etmpartimente. emiet’c in - 
cht'i’ câte statr există Deşi 
«ohhnbu: internaţional este o 
necesita te naturală. unităţile 
politice necor^^utidTănd uni- 
tâţ'lor economice, de 1 ?! economia 
capitalistă modemă mi poate fi 
decât planetară, totuş idealul 
autarhic este urmărit mai dârz 
sl mai absurd *a niri odată de 
toate statele fără excepţie. Ex 
pil.:,t a e simplă: independenţa 
şl puterea oolitLcă nu pot fi 
asigurate de cât prin idenpcn- 
Aenţa economică. Iar imperati¬ 
vul independenţei şi forţei po- 
Ltlcc est? categorl:* in actualul 
moment istoric. Retranşat pr 
poziţiile propriilor mijloace de 
viaţă, f:ecar° 5tat se d-dâ. din 
complezenţă. şl sportului atât 
de en vogue** al dlpiomaţiei in 
conferinţe internaţionale. 

LA WASHINGTON 

In vcd r ea conferinţei dela 
Londra, din 12 Iunie, sav an - 
gajat la Washington discuţii 
preliminare. Un interes special 
an suscitat acelea dintre d. 
Roesevelt cu premierul englez 
Macdoncj şi cu f »tul premier 
francez Herriot. Porniţi sub 
bune auspicii de pe coastele 
europene ale Atlanticului, d-mi 
Vaeriouald *i Herriot au fost 
ntâmpinaţi pe ciasta nmeri - 
ceţuri de foa r tc puţin curtenite - 
rul act al preşedintelui Roase- 
relt. abandonarea etalonului 
aur Din această cauză discu - 
tide purtând asupra chestiunii 
monetare *i politicei vamale, 
au devenit imposibile, tor solii 
Europei s'au reîntors doar cu 
trofeul unui comunicat mani¬ 
le*' âna cele mai bune Intenta 
da+ wt+vrdvand JPRRP* W frdjfr) - 
conferinţa dela Washington e-a 
decişii â pentru soarta celei de 
la Londra. 

LA GENEVA 

To din preliminariile confe 
rinţei londoneze fa' parte alte 
dau* conferinţe- Conferinţa de 
ia Geneva n marilor state ex 


Orientări 


Problem*)* de ordin ijxoitic 
şi saclai. car: se pun astăzi or» 
cirul cm de î it .sau chiar ahn 
piu cetăţean, diferi eoenţitt oe 
cele rari *e jiune-au acum. nu 
mal mult. de 40—53 ani. O bu- 
ni part*' d:n structura oivan. 
că a .sociataţilor şl vtaicCor s‘a 
modificat r* vr/ţlii. A!te cla.se 
«nclaîc ocupi astăzi Ieruri d?? 
conducere «au r.cirv*tHue o/ga- 
ri.sme de cori t rebut* .să re ţi¬ 
nu ^ami Corr- ipţil nsu; pel¬ 
tice şl imciale mai alt.», au obţi¬ 
nut adeziunea m asie! or şi po 
poarelor chiar, ajungând la ex 
perienţe «1 realizări de inter.zi 

tâti mu proporţii cen‘vid?ra- 

b-w*. 

In trrlreg apr XIX v>:’etatea 
cîviliziU europeană şi amen: 
camă. a trăit sub un re*im de 
munci liberalo con trac* ual. 
sprijinit pe o ideolog? econo¬ 
mici y păliţi *4 adecuată E>o- 
noima politii â. ;:şa numita da- 
ăîci. romuria~v a nur. ii te propo¬ 
ziţii ni generate ru Ar pe le de 
deduce şl e> dto ob- 
rea raporturilor d*r.tre ciz- 
s* a unei societăţi rare trecea 
dela nv-icutitm'eni fi economic 
de schimb convrcial ia indur- 
tgttli*un şi de.) produţie ca- 
piUiVâ — »»*gt cari iVj crezut 
ţi lmuaoi'f vj eterne Riţx>rtu- 
nJU* dintre munca. - cooarcU 
mU acum oi icwneralizaţă <Ln 
w L-i ce mai mtriV, In c^ea e 
literaturi mjrx/wă h defmiU 
c* „prCtetar’* * patron. - 
tar» »*» tramtamni in mai 
toate ţării* ki itMpft afrrt' -- 
erau dom natc de ide*-* libert㬠
ţi de con traci are Nu e nevoie 
-••ă mai arăt cât ck faisă e-ono 
mxefte şi jur.d; a \<y> a 
ceastâ concepţie care a stăp* 
rW*. si .UpAc^ţir oel m^i vita) 
Tw#r. «I. unei Kr:*căţi on»e 
fei-ui di* irjfuncă <?»r: îm 
plică in ultimă com^finUt tx 
a ej (♦.. repari' A» a Ou mrfr*r 

Orr<*iV*s'ti poilUcâ ă - 4 . 4 te• 


portatonre dc grâu şi Conferin¬ 
ţa dela Bucureşti a statelor 
blocului agrar. 

Conferinţa dela Genova, din 
10 Ma:, a Întrunit pe reprezen¬ 
tanţii principalelor sta*o e.vpor- 
tnttoare de cereale, Statei* U 
nlte. Canada Argentina ţi Au 
straJLa. Obiectul conferinţei a 
fost prob:«na ridicării preţului 
prcdUi Jor agricole. La aerat re¬ 
zumat nu st poate ajunge a?tăzi 
decâ; pe o singură «ale; redu¬ 
cere In'sămănţârlJor de grâu 
Experţii trimişi la Geneva au 
şl căzut de acord asupra solu - 
ţlel Rămâne cu şi guverne! > 
respective să convină 
Dela Geneva delegaţii vor 
merge la Londra unde s? vor 
concerta din nou Înainte dr de¬ 
schiderea conferinţei mondiale. 

Aplicarea acestei soluţii exigr 
o strânsă organ zare a .uffcicu! 
tiirli prin organele statului sau 
prin organlzaţiunl riguro? con 
trolate d? stat 

LA BUCUREŞTI 

La aceleaşi con. luzii vor a » 
junge si statele blocului agrar, 
convocatr la Bucureşti in zilele 
dc 4. 5 şi 6 Iunie. Vor participa 
la această conferinţă România, 
Bulgaria, Iugoslavia, Grecia. 
Cehoslovacia, Ungaria şl Polo¬ 
nia, cari inrâ din 193o, lupta a- 
lâturi in chestiunea redresării 
agriculturii dunărene. Se va 
discuta modalitatea constituirii 
şi funcţionării fondulut peutru 
normalizare, care a fost princi¬ 
pial studiat in conferinţa dela 
Stressa Destinaţia lui, preciza¬ 
tă in aceeas conferinţă, este tri¬ 
plă: 

1) Normalizarea monetara in 
statele blocului 3 grar. 

2) Revalorizarea produselor a- 
gricole dunărene, printr un a - 
jutor dat producătorului sub 
forma de ristimia sau de pri¬ 
mă; 

3! Dcsghcţarea portofoliului 
lor prin mobilizarea creditului 
in vederea reînsufleţiră Vieţii 

economice. 

Obligaţia alcătuirii acestui 
fond bănesc revine statelor oc¬ 
cidentale cari posedă puternice 
rezerve de aur şi sunt in acelas 
timp importatoare de cereale 
dunărene. In ceea ce priveşte 
cota de participare a diverselor 
state la alcătuirea lui se fixase 
la Stresa drept criteriu rapaci- 

noui în politic; 


lor liberilo-burgheze- şuiera de 
areeaş ţară congenitală, corrse- 

dntft unei id oioi-ii amrşte 
şi mecaniciste, cart 1 * ţine de¬ 
parte de înţelegere* funcţio¬ 
nării ,.organ:ui" social, ca¬ 
re nu poate fi Lnţrtcş şi con¬ 
du.-, de o men'aliuat: al căT>\tl 
principal resort de 'omprehe- 
y.une c „contractul liber eon. 
şimţif 

Scliimbarea concepţiilor, car*, 
au format un adevărat ere* e 
conomi? şi so:lii, timp de mai 
mult de un secol şl jirmăl':».?. 
se datoreze transformăr lor cari 
sau opera* in raportirrL? dm- 
tc clasele sociale ca şi progr?- 
şc^îor pe cari h au reaJiÎMt co- 
ciologîa şi stat atica CH’i 
rnunrltoresră s"a or^arfi^i: in 
uitlmll (JO ani, tre.ănd dc o? 
plinul rt^trâna al nod brc?>? 
pe poamiri din ce in c? mai 
mari provincial, naţional, 
mondial. — ca ^ă ajungi la 
-ormare» unei mental tâţî şt a 
•inel conţi Lp e de grup cu 
stru-'tură şl a.piraţii comune 
Sa constatat cft nu « mai 
postfe '.onv d-r* şi lucra cu in¬ 
dividul lua.’ Izolat, rl numii 
ţinând .'ejună dc graiul so'lAl, 
mnl marr şau mai mir In care 
e integrat Datele proUrmel 
ş*r părea că s’»u ^?h>mbxt 
numai ointiiativ «rnui politic 
va lucra cu grupele d indiviz: 
Uri oşti cum lucra cu el ixolaţj. 
N mv mai umplo m nimic ma! 
fals ? Deosebirea dintre Indi¬ 
vid m colecuvltate c esrnttoiă. 
tnifsnd ''arnă că individul nu 
se poate reii/H dcrM in sânul 
unui ^rup mcial care U mode¬ 
lează # 1-1 impur: anumite ®t 
ludttil %1 o menlabtate apr ci- 
l’câ 

C**MCt » uşura» ir.ţeJrKrfea 
nouîtor r .\ijtAt4 sociale au fost 
nouilr cerretAil «i luciăr» pri¬ 
vind grupurile «i rolevlivităt le 

S<rrtol<nr/ s»4»ti»rtk.n au sur- 
pr.n#, funcţiuni şl rrtuţh nou>. 


tatc.i dc imjmrt, dc produse a- 
griiMilc a fiecăruia. Pentru un 
quintal dc grâu importat urma 
să sc plutească o primă de 2 
franci elveţieni, iar pentru un 
quintal dc porumb viu orz 1.50 
Ir. clv. Aceste prune s'ar putea 
vărsa unei instituţii de exem¬ 
plu, Banta Reglementelor Iii - 
ternaţionale, care ar administra 
fondul. 

Asupra neresităţii fondului 
nimic dc obic tat. Ne îndoim 
insă dr posibilitatea constitui¬ 
rii lui pe calea indicată la Sire 
sa sj care va fi recomandată si 
la Bucureşti. In primul rând. 
dacă s’or adm'*te critrriul pro¬ 
pus |a Stresa, fondul realizat ar 
fi infim in raport cu nevoile ţ㬠
rilor in suferinţă, ţările cu rau!t 
aur ca Franţa importând foar¬ 
te puţin, iar cHc impoitatoare 
ca Germania şi Italia, fiind lip¬ 
site dc aur. In al doilea rând. 
trehue sa prevedem, alături dc 
Francîs Delalsi, puţin entuziasm 
realizator din partea sUte.fir 
occidentale importat care. 

Un mijloc ingenios pentru 
constitu'rca acestui fond este 
a reia propus de eranomis '.ul 
Franci* Pelaisi. Frte calea de¬ 
valorizării monetare simultane 
şi uniforme — fără inflaţie — 
in toate statele co etalon aur. 
L> 'ponibiltâţitc aur realizate 
dhi a.easta operaţie peste ac¬ 
tuala acoperire a circulaţiei, ar 
putea fi afectate fondului dr 
normalizare. Avem şi ari de 
formulat o îndoială: Va putea 
atinge acest fond rezultatul ur¬ 
mărit da*, -i se aw ţi n la as tu i 
Iu) nivel coborit importuţiunilr 
dc cereale din sud-cstul Euro¬ 
pei? Poate se va conveni la o 
redurcrc a importului din ţâ - 
rile transoceanice şi la o tem - 
perare a campaniilor agricole 
din tarile industriale, cari se 
vole.se si agricole cu preţul ce¬ 
lor mal mari sacrificii. In ace¬ 
la* timp. presupunând realizate 
aceste condiţii, statele exporta¬ 
toare ale bloitilui agrar vor tre¬ 
bui sâ-si reorganizeze agricul¬ 
tura pe noui baze adaptând-o 
nouilor tonditiuni ale pieţii eu¬ 
ropene. Ceeacc nu va fi posibil 
decât pr ntr*» concentrare a 
producţiei agr cofe, cu sacrifi • 
rarca libertăţii — rau folosită— 
a întreprinderile private. 


socială 

dc \ asile Matei 

re 2 ult,And oin analiza si studiul 
colectivităţilor, car rezultate au 
permis o ajtâ inţeitgerc* a rea¬ 
lităţilor S*a văzut că viaţa so¬ 
cială «? departe dc a fi regontatâ 
de im conformism juridic sche¬ 
matizat in câteva vagi formule 
necuprinzătoare si inoperant»* 
Concepţia omului politic tre- 
bue să devină, din atomică si 
mecanicistă, organică şi sinte- 
t'câ. 

Noul stat românesc are dc 
trecut o grea încercare in a- 
ceastă pr.ma Juro&Lttc d? veac 
Vechea lume din jurul nostru 
i/a darimot lăsând locui pentru 
o altă ordine $1 alte aşezări. 

Poporul român prins in an¬ 
grenajul unei repezi şi forţate 
încadrări in economia capita¬ 
listă liberală-burgheză, se vede 
silit să părăsească un drum în¬ 
ceput penii u a fal*e faţă unor 
nou 1 cerinţe mult mai grele şi 
mai complicate 
Neamului românesc ii trebnr 
un scop pe care să se străduias¬ 
că a-l mriizu. cu oricâte sacri¬ 
ficii şi oileăte eforturi, pentru 
a mclepltn in ace<tsiă parte a 
E uropei intre neamuri de altă 
origină etnică, dr alte tradiţii 
şl cultură un rost &) «ftjtl pao- 
priu f>! a-’ caI. îndrăznesc ^A-t 
zic. ideal va trebui să decurgă 
d;r j»pccifK*-tatea noastră etm- 
că. cu.n re-i'U fmoat » 
vremurile fi puţrrllc noastre ti 
'Ui»», mcl un cuvânt nu trebue 
a flc o himeră de Împrumut 
stearpă y vătiimătoare 

Nu ne mal trebuise legi de 
impnm ut iiistltutu cari nu 
potrivesc guatuii dr viaţă, 
cari ne deplucxc puterile li ne 
pcrvrsuvtc buruil idmţ si ma/ 
alo* nu mai vrem «4 fim 
clienţii" ron unui «tat mai 
n\are sl mal botrat «‘are p rv* 
uţ!U?«oe ca pe o eOlooie 

>ASI|f \UTKI 


Realităţile 


- — .. ..- ."-lianei promrmeior, rari formează 

ordine* de zi a numeroaselor conferinţe economice, e ne^sîîă 
cunoaşterea Situaţie, reale n economiei actuale, ajunLâ la puciul 
cel mai coborit al d« presiunii ce străbate din 1929. 

°r!f^A C& a cr< ? nom,rl moderne, schimbul, este astăzi 
împiedecată in funcţiunea el normală printr'o seric nesfârşită «le 
ingenioase restrlcţnini (Contingentări. controlul devizelor, tarifă 
vamale protect.oniste şi prohibitive, etc.) aplicate de mâi toate 
statele. Din cifrele tabloului următor se poate vedea viteza extra¬ 
ordinară cu care a scăzut comerţul mondial, pe continente in ul¬ 
timii şase ani. ţraţie acestei politici autarhice a statelor civilizate. 


Comerţul mondial 

(Valori lunare mijlocii, in milioane de dolari) 

1928 1929 1930 i 93l 1932 | 9M (\n um) 


Europa 
tarnu lt Sat 
Asia 

inenti litiri 

Africa 

Oceania 

Total mondial 


j 1.621.25)1,639.82 1.408.10 1,059.21 
441.6b 469.80 343.41 224.76 

; 306.16 303.421 229.33 

146.08 149.HL 111.89' 

70.09 77.13 6v68 

74.17 76.05 51.76 


2,659.1 


168.38 

61.001 

49.79 

23.4 


705.52 622 
143.45 117.37 
119.07 114 
37.94 38 
34 46 29 
20.89 20.74 


2,716.03(2,210,18| 1.587.41 1.061.33| 941 


Europa 
Inerld dc Ssd 
Asia 

lin,ti la iol 

Africa 

Oceania 

Total mondial 


export 


ll.29G.36 1 

1.317.60 ] 

1,140.471 

831.04; 

542.88 

466 

i 535.75| 

503.48! 

363.54 

231.40; 

171.12 

146.: 

304.41 

302.47 

223.96 

151.20 

96.65 

90 

188.75 

180.64 

116.32 

87.76 

60.57 

5b 

73.55i 

72.49j 

60.57, 

50.75 

46.65 

52 

_78.25j 

_69.56 

51.19 

37.35 

31.04 

38, 

2,477.41 2 

5.446,24 ! 

1,956.05 1,389.5(1 

948.91 

848 


România a mers in acelaş ritn» in cecace priveşte căderea 
impozitului ; exportul insă a coborit ceva mal lent, precum re¬ 
iese din cifrele de mai jos : 


Importul României 

«valori lunare mijlocii, in milioane dolari) 

J928 1929 1930 1981 1932 

16.33 14.61 10.93 7.86 5.91 

Exportul României 

(valori lunare mijlocii, in milioane dolarii 
1928 1929 1930 1931 1932 

13.07 14.37 13.92 11.00 8.26 

Dacă ne raportăm la comerţul cerealelor situaţia apare şi 
mai clar. ştim câ principala piaţă a cerealelor este Europa in- 
portaţiuniie ei de grâu au evoluat, in ultimii sase ani. precum 
urmează 

Importul do grâu fn Europa 

(in milioane qulntaici 

1927 28 1928 29 1929 -3n T<m—31 1931—32 1932—32 

ITT 177 139.9 . 167,2 166,2 120 

înregistrăm prmurmare o continua »cnsibllâ Ucidere, mai 
ales in ultima campanie, pentru care se prevede un Import de 120 
milioane quintalc. Cauza nu este atât subconsumaţla, cât aug¬ 
mentarea producţiei agricole iu ţările industriale importatoare. 
Dârn mai Jos. pentru principalele ţâri industriale din Europa, un 
tablou reprezentând nevoile lor de grâu şl importaţiunile pe ulti¬ 
mul an. in milioane quintale: 



AfMrenu 
1931 -:<z 

Frniii»c1*c 

Evaluare* 

iuiportat«un 

prrUMhih* 

«mp nete 
Om Aucutt 
\\i-Q in Ua 

Sold 

«ic Importat 
«Itn Ftbr. In 


proţwi* l SCU 

ISCB-Xl 

IW 

lulrc «;ta 

Germania 

18,6 

5(1 

— 

-o.SdiNft) 

_ 

Austria 

G,T 

3,5 ; 

3 

1.5 

1,5 

Belgia si 
Luxemburg 

16,4 

1.3 

11 

5,4 

5,6 

Franţa 

93,4 

90,2 

5 

5.7 

— 

Anglia 

81.1 

12,1 

66 

29,9 

36.1 

Hulia 

75.7 

75,2 

5 

1.2 

3,8 

Cehoslovac. 

17,9 

14,6 

4 

0.7 

3.3 


Trei din ceh* mai industrializate şi mai populate ţâri. Ger¬ 
mania. Franţa şi italia se dispensează in anul 1932—33 de grâul 
extern; in schimb ţin cu tenacitate să-şi păstrez»* neatinse can¬ 
tităţile produselor industriale exportate In ţările agricole. 

In fAţa acestui recul al împortaţiunlior ar fi fost de aşteptat 
şi o contracţiune a producţiei in ţările exportatoare. Această con- 
tracţlune nu s*a produs decât foartc puţin şl nu in mod voit. ci 
din cauza condiţiunilor naturale defavorabile. Intradevâr. in anul 
1932 când această producţie c mal scăzută, suprafaţa totală în¬ 
sămânţată a fost mărită cu 1.5 milioane hectare. 

Producţii mondială de grâu 

• milioane quintalc» 



1926 

1927 

1928 

1929 

1930 

1931 

1932 

Europa (fin 119 S.S) 

in 

( 347 

384" 

395 

, 371 

39Îf 

| 405 

America de Noid 

340 

j 373 

406 

307 

j 351 

336 

f 317 

AmcricA de Sud 

1 74 

92 

109 

60 

1 74 

73 

70 

Ana fon China 


| 






Persia.Tu reia. irak* 

104 

107 

93 

| 104 

124 j 

111 

: io? 

Africa 

j 3u 

! 32 

32 

37 

32 i 

36 

36 

Orcania 

16 

1 35 

46 

37 

60 ' 

53 

57 

Din această producţie o parte 

sc consumă pe pieţele interne. 

iar restul este disponibil pentru ♦ 

xporL 

Iată, 

pe ţări disponi- 

bUitâţilc exportabile 

in anii 

din urmă 





Disponibilităţi exportabile de grâu 




iin milioane quiutale» 





!f2â-27 

IST 21 

IÎ 2 I -21 

1 S 2 -M 

1939-31 l 

W31-Î2 

1913-33 

Canada 

92 

110 

140 

84 

109 

91 

' 121 

Statele-Unite 

74 

74 ; 

90 

104 

101 

124 

105 

Argentina 

53 

68 j 

88 

51 1 

50 

48 

5o 

Auzlralia 

35 

26 ! 

37 

27 | 

31 

51 

5? 

l lt. 8 . S. 

11 

0 

0 

3 

0 

18 

5 

India 

3 

2 1 

ti 

A 

12 

o 

o 

Ţările dunărene 

12 1 

<» 

io : 

14 ; 

4 

22 

1 

Africa de Nord 

0 

3 

4 | 

4 

4 

6 

4 

Cantităţi in mare 

10 1 

13 j 

12 

1« 1 

11 

10 

8 

Total 

290 . 

3A5 . 

387 

297 | 

373 

370 

348 


Din totalul disponibilităţilor 1932-33 di 348 milioane quin 
tale, ne prevede un export total de 170 milioane quintale din 
rare Europa absoarbe 120 milioane quintale lor ţările extra-ruro- 
pone âU quintalc. Scăzând totalul importului din disponibilităţi 
obţinem un rret dc 178 milioane qoinialr, cart- reprezintă ^tojeul 
de grâu. ce se va raporta asupra campaniei anului viitor. Stokui 
prin carr debutează campania 1933 34 «aţe *en»lb)l auperior celui 
din anul trecut (154 milioane quintale* fJ rtepăoeslc el >ingur 
totalul nevoilor de import probabile ale acelui an. 

tllAANDK* CONSTANT 






















axa 


7 


POLITICA EXTERNA 


Mesajul Roosevclt 
şi discursul lui Hitler 

I Itimilc (Ioim săptămâni na 
fost fertile in evenimente im¬ 
portante Importante nu pnn « Ir* 
«i prin tendinţele n <«- 

ror manifesta j><* sunt. 

PoveMeii începe drln eterna 
>' interminabila conferinţa «I,*. 
/armurii devcnilâ un mm «le di.s- 
rordfv permanent in poîii « a ru- 
ropeanĂ. 

Debgupn gerinunu u depus 
iloun amendamente Iu plnnul 
lu i Ittitir de dezarma re. Amenda- 
mvntr prin care alirmâ din nou 
drepturile Germaniei Iu r-guli. 
late îi urâta cA in cu/ul in rare 
nu si* ajnnge Ih realizarea ur«*x- 
tei egalităţi prin dezarmare, Rei- 
rliul ac 'a iuArma In nive ul re- 
lorlulte puteri, Cu nlle cuvinte 
techea te/u germana a fost d>n 
nou i \pusn 

De usf& dntu insa odiul pe 
cur»- presa e\reea*rfi ţi organi¬ 
zaţiile semite «m reuşii sA-| Irr- 
/eEM'ii împotrivii naţional-sorta 
bsmuliii în lumea gnjitu-Mixoitu 
a permis un jm degajat diplo¬ 
maţiei franceze 
S‘a vorbit la Paris şi s*n acten- 
tunt In Londra r&. in «a/ul in 
rare Germania ar rearmn. se 
a or Ina împotriva ci saiirfiuuiJc 
pir\u/nte in tratatul dela >rr- 
MiilJes. 

Pentru a răspunde aeestor n- 
tacnri. canrelnrul Hitler a soro- 
|i| nrciNir sâ eonvoare ReH’hs- 
tagut si va annn|e <o va rosti 
ua din urs in rare îşi va preciza 
poziţia iii politica internaţio¬ 
nala 

Alai a fost dealun.s pentrura 
presa semită «A răspândească în 
întreaga Iunie alarma, sa anunţe 
decimaţii războinice şi mi nli- 
şe/e chiar o ipocrita spaima de 
un 4'ventual râ/boi 

In neeasta situaţie la lt» Mai, 
cu o /i imnnle de discursul can* 
cilnruluf &**&&*** fWff rejŞP 
uib Uituxoi dc Atatc mc 

ănjul preşedintelui Kooscvclt. 

Mesajul d-lai Roosevell a fos| 
remis Ia arivista dala spre n da 
impresia în Statele-Unite şi iu 
Europa. că e menii sa pare/e 
cala strofa le le consecinţe ale răz- 
boitni ulni discurs pe «ore d. 
Hitler trebuia sA-l pronunţe a 
doua zi. 

In re/uinal mesajul Roasevel! 
proclama necesitatei» pocii, a de. 
/armurii, n abandonării armelor 
ofensive şi in orice ra/ nreesL 
laica ra statele inegal înarmate 

rerte Germania sft nu re- 
înarme/r. 

A doua parte a mesajului cu¬ 
prinde propunerea unei noui re¬ 
nunţări solemne la rA/hoi şi in¬ 
şii lui re a de sanrpuni împotriva 
ori cărui stat care şi-ar trim'te 
armata in nhn frontierelor, 
alu/îe direct A la Jaţ>onia 

Mesajul tui Rooseveh se incn- 
dre'i/n ostiei in scria de rnn- 
mfrslurl pl«looi-r ale diploma. 
ţu*i american*' şi ineeorr» sa 
dea impresia masselor de peste 
Ocean, ca pa* ea lumii s<- fău¬ 
reşte U ( am Alba. 

A doua /» <!ncnr*ol lui Hitler. 
aşteptat cu atâta frică, ii fost 
pronunţat şi spre surpriza lu- 
trrgr) Vum* a Io*l plin de tact ţj 
di pmdeiijA 

însăşi presa frânt»*/* reru- 
nooşlr câ: w K»1r discursul <cl 
moi abil care a fost pronunţai 
Ir» Iunie de ăn* de zil« ” I. Jr 
Soi* Părtinit** No, 1% din 2® 
Mai) 

Cancelarul o Irueput pnn a 
fiile* un I mbaj drag inimilor nu- 
g Io-MIR otic 

A v*»rb*t dc rn/a economică, 
dc inegalUUitea făurită de Irată- 
|r, de reparaţii, dc Germana* 
umilita e|r. După acest rvordiu 
vag ii t»rr#t Io lucrur»le pr»rţ*r 
fi a projMis t| elinuuerca ime. 
diata a armetor ofensive; '21 
dreptul pentru Germania |a 
egalitatea ralilalivâi *1) egalitate 
deplină intre Iţcii b şi celelalte 
pnten ia ierntru de * In* î an*. 

Priit urmare llillei adera I 0 
teza Hoom'VcM-M*« d«m|ad. 

C.V iuaramiiA prnetw diiuirta- 
im armelor ofensivef liiM'amna 
sa răpeşti V ranţrj .mao<*{iolii| 
«părnbdor foarte puternic- rare 
fu«esc re/eival pnu tratatul d> 
la Versaillrs, stal* Wo insărc'ua- 
fe cu păstiiiiea stolo «juoutur 
Desfiinţarea «rtdcrici grele, a 
tancurilor, a aviaţie» ai tare ra 


f'rontn să rămână inii o stare 
dc vădită Inferioritate faţa de o 
Germanie « * ăreţ industrie îi 

permite — intr'un ca/ de raz- 
l»»*i — să sc înarmeze mult m<*i 
repede şi care poMslă rezerve 
instruit** «Ic importanta batalioa- 
nelor «!*' asalt şi a C'ăşliliH d*- 
oţel. 

Dis, ursul cancelarului a avut 
«l**c« darul m rrc/.e o atinoslcră 
dc destindere fără ca să nb>»n- 
ilonnr nimic din tc/a g** rina no. 

Vizita lui Cochring 
la Roma 

impresia favorabllâ produsă 
de cuvântarea rostită in lunea 
anplo-savonă si atmosfera de 
destindere creată, a permts 
grupului Halo-german care de 
dovi Iun! de Mc ca iu detc- 
sivă. să treacă la ofensivă. S n- 
ourul punct de sprijin a 1 Rer - 
linului 1*» actuala constelaţie 
europeană fiind Roma nu e 
ntel o mirare cd imediat după 
discursul lui Hitler d~l Gorh r tn j 
a plecat >a Roma sub un pre- 
lerî anodin 

luirexycderea cu d-l Mussolinl 
a fost urmată dc lungi audlen 
tc ale ambasadorilor Franţei if 
Angliei la Duce. Si dintr'odatâ 
brutal, neaşteptat a'a repus pc 
tapet. 

Pactul celor patru 
puteri 

l-uiinosiil pact lansat aenui 
două lum t«»i dc Roma In urm.» 
coiicitaabulcHir dintre d-mi Mus. 
soliui şi Ma/vliuiabl. a rriiwiot. 
cu toate că presi mzwlră il pr»*- 
/*-iitasc Inmormunl it v . ic 

datorită tfcnialuliri" noslru m>- 
n.stru de « xterii»'. 

i.\ «Ji-ikl fuma» o» caic se pro¬ 
pune acntn p.»ctul diferă <)«• <i”i 


iftcnaj^fe s»»*< 

cM /r- drioe-w- en noişţ pact s ir 

pi. xi dea ni rexi/uii'en 1rnLut<- 
i,i un s ar putea face di’Ciit v'in¬ 
form imv«oi»oniltn Lig* 1 ! N.ii'U- 
t iilor. 

Sul» .ucostă formă s’.i crezut 
că tranfa »»i ac< «i’iitu dc pitim», 
d rate iu acum <at‘ v va zile * .* <»- 
ii ii ii 1 . 11 chmr scmiuutn jui* titlul 
SA videm însă «e arnmroşle 
ncua nwiiev ru rtolo-jpTniiknu. 

I) ii pi imul inomeot nu lutru 
sare in * si Ii ■ ca sub orîre fornu» 
sar fnrhcM pactul celor pot u 
puteri. I ran(a se găseşte in m- 
fcriorttnr, peiitruea »irc- împo¬ 
triva ci bhaul italo-gertnan în- 
t* tdeauoa solidar şi dc |»artca ci 
nu poarte ««intu (lis’fil jh* nu spi i- 
jm **|>vs**du' ui Mărci Britauu 
\ş idăr «ieplină libertate d«* 
meiicviâ pentru blocul «Inlo-gcr. 
I7WIU. 

In al dodeo rând pnn insuş* 
faptul râ ar intra singura io D'* 
rrrliirntul V ur*»|*<'ăii h l ooţa ţ**ir 
lo inulţunu aliaţii. **iiwă ■ 1 uboi «i 
ş» VIuv» Iiiţc-U-gerc. 

l>u Răru s'uu rujicsit protest* 1 
vehemente irnpotr*va afroptilrri 
d«- intre Fraupi a |>artului. cliiur 
Iii noua lut birmă- 

l.)r«aptu frmwc/ii e oet ostila 
Directoratului, ale *.irui primej¬ 
dii pentru l'ruuţu Ic iuţelcge 
Irnu Franţă «• gwveruată de 
un guvern Mfli'lot, un guvern 
d* stânga #an v angrenat In p** 
IîImu Itraiu/betA Ide ConcOalltni 
şi dc abdicări. 

Iar p* d** alta ţiartc Irebu* 
t(uitat |U «Liastu situaţi* *y cu 
jocul personal al niubuMikiTii'iii 
fiăiics'/ Ui H«*Hvk d HeWf% ‘te 
Jimiv faiel. 

I) Ilenei d* Joii* iod rdc un 

oo»r* personaj al «1aHg*i fr**»»- 
(v/r şi a f »-t hon - b» Hoina 
;jrrc a nwliăi o apiojrUM* frâu- 
< *1- T-fiuiăo 

Da» lu Hurn»i «I «ic Jonveurl 
iţ a 11.1 1 1z,1 1 până auiiti imiHi ş* 
p< utri|* a t* rm«’nu IntiMirceici 
s. !•> IU pal* o *c Jţ>r*n»it vrea cu 
l.fH'*’ p*cţ sa ţi\MtA ailUMţd ll-l 
suc* r * Virdiasadoful Republic* » 
( M'U ld astfel pfcsmot «*ilpM 
guvirtiuiifl sau sire «I dete* 
»u»nă să ac* cpte poc tui şi vfafA 
iiiQtl mflMCfipi -ui lu Iunie* *ar 
tcMsf/t urcat f<*Hor nu ţâiftr ft 
uegtljAf. 

lotuşi «iii |)iiISa iu la 

«iar«d frauţi să nu acc*-Me 

|i-ot*vU4ţ'U 

Iii ii- st u»z diplomeţf<* da- 
iiilid şl o» gir ora ii,» arc «lb* l»«*o 


piib jnl sft denunţe lnin«-i an- 
glu-s.i\nnc şp riţul d< ii.m-..*•»- 
P< *ure al Ktuiipn atdu.linca ci 
intransigent şovină. I ca ; pcit- 
•ru Berlin 

InstNimuu nu avantaj 
iuuMis ş o deviere a campaniei 
li'drepUilă imprim :* Im. 

Oricum am iutoaro btcfurile 
ice.xc cbtr că iii in-ma discursu¬ 
lui (vtncclnru)ui prunţia Crrnui- 
'* ej iu pobtk'a intcri)u|iounlf* f*'.i 
ameliorat şi < *» diplouşaţiu **i a 
trecut, alături dc cea italian,*, 
le o JiouA ofensiv A. 

\stzi un înseamnă că Relchnl 
•iu vă continui vi uiliă o sltu.»- 
ţ • exlernă gr**n 
Orice încercare revoluţionară 
grandioasă e meniţi \h treacă 
printr'o perioadă de tensiune 
rNlernA. 

Revoluţia franceză revoluţ;i 
rusa. rcvoluţ'u fasn,!,* nu tn- 
• *■1 sl« prin faza pe onre o 
><trul»ate .istii/i revoluţi.* imţi.*- 
tuil-HiM'inliztA 

Şomajul scade în 
Germania 

Dar iii timp ce presa 
evreeascu seamuiuî prt'tu- 
tindeni lira im potriva revo- 
lujiei iia{ioaal-*socialivte şi 
îiteearra s'o lmfŢateliy.e/e — 
aşa rum bttţiiftHi/tt fasiis- 
mul — ArfAstn îneeţH» sa-şi 
dea roadele l>i nefârâtoare. 

Cei ace nepufinja gdver 
iţelor demo-liberule n*a pu¬ 
tut înfăptui în trei ani, hî- 
tl«tri>mul a începui mi reali- 
zeie după trei luni. 

Şomajul dă îndărăt in 
Germania Hitleristă 

i« cursul rolei tic a doua 

Ţumrrtnti a lunci \prîlie 

numărul -şomerilor s a mic- 
siornt cu 19b.000, ajunpănd 
la fpncle lunii lu cifra dc 
n.o'î.OOO, adică cu 714.1HH) 
mai puţin dccwil cifra niavi- 
uiulă înregistrată in Ic- 
hruaric (momentul u*nirci 
lui Hitler la putere "îl In- 
ntmrie) şi cu 700.000 mai 
puţin decât în perioada co¬ 
respunzătoare din 19 v>. 
Numeroase ramuri ale e- 
c mi o miei semnalează că 
mulţi lucrători, care Incmu 
un număr redii'* d«' ore. 
muncesc acum cu rendc- 
ment întreg. 

Iată rezultatele a trei luni 
de dictatura nafkmulă. Iată 
ce a reuşit să fiica Hitler în 
liumvi moderna dominată 
dc capitalismul semit şi tic 
impotenta democrata. 

Habsburgii revin? 

K^ţtorturile «Jintn- TWrlrn ş» 
\ irita «oj*l«auA ia roinnuji »u- 
eordute 

V*z»td iniiiigtrifnr g«*rtnatvi în 
Vuntrui a «lat tiăytrrr In ui«'d* <». 

U-b fiwirii- neplfuuto. D’.-CUf*VJ• 
rib car»- s«o riN-td In urma n- 
wstoi iacidentc «tu ddÂmM «n- 
big.t.o-lHIll 

Sil.j utA-i u mirare <â uşu lu»»'l 
urttird** pilKvlarul Ddfu^i **0 
Iun r/r activ In « ft^lăurur •• 
HaU-burgct*»r 

Au circulat ins vtent ivouuft 
«li**pr* prr/cnfu lui Otn* dc 
H disburg şi a /‘tlci Iu Viei» şi 
«li- lufrtcgirra tor cu |>**lfufcs 
Nu ştiu întrunit arrstr »vp- 
nun *uti1 jmdăntil** dar Vntr*- 
vederea «lintrr D*vlfu»s şi (imiu- 
i*oţ*ş na pulul fi t(it»ă*l< 

f slr sj|nr câ d:vt itfftinilr au 
purtat aAupra p*a*d)iâHi»t'i ş» ** 
plutii iiăâpi reintrmiăir» Hab- 
sbmgr*K»r şi a măilalitci duau* 

imibt* uiiitru-ungui 

Numai sub auşatii forma pot 
-p* ra jimtizunu indtş» r nd«iiţe» 
Vuitfi*'i va nu fi* Iwrmt) Iu *» 
Iii pn u «1»' '»»lul lotli’uvt 

Iii afară de iMţmi»«l-s.K%»«H^lt. 
nul* irlrlattr iirgmn#apii:»i ţw 
I îk«‘ a năruire «URI lavutand* 
ti'»ia«irAr«" 


11 cin* sobrul a f,»<t fiitntdra- 
legitiroiat. crcytin.«-so«-i iii 
*M - (*s**inrn«'.« iar -Ul-drfimcru - 
|M v«»r pn frra Il.ibshurgu, U nri 
*lrşfîiafbrii r »pi,|c. ; u cazul An 
*rhlu**iilui 

M**i complicată nti- uluaţu* 
lu Ungur iu 

SH-iol-flrmocruţu maghiari in* 
»or dcecpt i cu inună nşiMirâ mo. 
nnrhla şi nu sr ştir il.icu regi’ii- 
tţil llorthy • im *»m tur*» — »u 
f. iliipus «ă !«,„. ilrburcat 

Diu punct dr icdrrr nl poll- 
tico cxli'rm* nutaurarrn bul*s- 
burgieu ur fi activ stprijmitn iţe 
1 'nula probabil şi di* Hui*;, <u r 

Muu Antantă ar acccpta-o vrând 
nev rând. 

gingii râ Ger mania ar fi oştilu. 
A şi* dur şanii'ic |„, ()tţ rt |,- 

llabsburg *>uni destul <|r mari in 
actuala CoiljlirtHlu politică s» 
diploma liefi. 

O rcvtuururc bnb>b»irgtcâ «I - 
vine un cvrn nicut ponibil 


<!<■ MIMAM. POLIHRONIADE 


Extremul Orient 

Zit’oruul japonez a continuat 
cu furie. Trupele nippone 
Ia câţiva kilometru de kekinu 
Cănd scriem aceste rânduri nu 
Ştim dacă ocupareu rekinţ,Mui 
se va produce sau nu. deoarece 
se pare cd s ar ajunge la un a- 
ranfament chin o- japonez 
Hankingul n'ar mal ţi cava - 
bil să reziste n Kuomintangul 
VŢfleră sd inchee pacea dâcăt 
sa piardă frânele puterii 
Da~d acordul se realizează po¬ 
ntica nipponă a înregistrat un 
adevărat triumf Japonia ro¬ 
mâne stăpână pe lot Nordul 
Ch/nr, Ţf scapă de complica¬ 
ţiile inevitabile ale prelunotrei 
războiului si extifiercl ocupa¬ 
ţiei In acelas timp nu se ex¬ 
pune la agr ai-ar ea dezastrului 
financiar. 

Evident rămâne de văzut 
dacă acordul se va înfăptui si 
mai ales cât timp ra putea 
dura. 


Relaţiile româno-jugoslave 


După cum era de aşteptat, 
pentru ridicarea podului peste 
Dunăre, care să ne lege de Iu¬ 
goslavia. s‘a ales, definitiv, pune 
tul Ţigănuşi 

Nu vom discuta aci oportu¬ 
nitatea construirii acestui pod. 
intr’un moment când atâtea li¬ 
nii de cale ferată, de o impor¬ 
tanţă strategică covârşitoare, 
care să unească Ardealul cu 
Vechiul regat, continuă sd r㬠
mână simple proecte şi cărui ne 
lipseşte, peste Dunăre, uv pod 
pentru vehicule , necesar să facă 
cohezianca economica deplina 
a Dobrocrl cu restul ţârii. 

■ Alea crea punctului Tipăvaşi. 

«mat perrfrucd acesta e punc- 
ul care le-a convenit Sârbilor 
scoale , incâodat « fn emdenţO 
incapacitatea dezastruoasă a 
oficialităţii noastre de a fac*. 
in relaţiile cu celelalte y Uite, sâ 
triumfe punctul de icderr. cate 
să corespundă adevăratelor in¬ 
terese româneşti 

Lovitura mortală, pe care ou- 
ternanţii actuali ai ţârii au 
consimţit s’o dea unuia din cele 
mat tniportanle şi mai frumoa¬ 
se porturi ale noastre de pe Du¬ 
năre. reprezintă un sacrificiu, 
pe care iocinii noştri dela Sud- 
Ves! — s'o spunem răspicat — 
nu-l meritau Căci cunoaştem 
prea Wne tnfransfgenfa ft ab¬ 
senţa spiritului de conciliat tu ne 
prin care s’au ilustrat întotdea¬ 
una ..aVaţiV' Sârbi când avt 
avut de lichidat vreun diferend 
cu dânşii 

O ultimă dovadă a acestei in¬ 
transigenţe ru'-au dat-o cu pri¬ 
lejul recentelor acorduri şcola¬ 
re, bisenreşti. di tranzit ce 

le-am încheiat cu el. 

Se ştie că printre chestiunile, 
ce delegaţia noastră avea .«d Ic 
aducă in discuţia conferinţei 
romdno-tugoslave dela Belgrad. 
ngu r u ff aceea a ŞbOUHtfcn ţi 
bl sericilor româneşti din Mace¬ 
donia sârbească 

Cu internnate sacrificii băne¬ 
şti din partea statului rcniân Şi 
cu nenumărate jertfe de iâ»oc 
din partea Aromânilor — in 
epoca eroică a redeştcpl<lr:1 tor 
naţumâlc, — acnstc şco’i si bi¬ 
serici ajunseseră, sub dominaţia 
otomana, să funcţionezc ia foa- 
tâ libertatea şt sa menţină, ast¬ 
fel frea^d conştiinţa românea¬ 
scă in cei 100.000 dc români din 
regiunea Bitoliel (Monastmilal) 

Odată, msd această regiune 
alipită Serbiei — ca urmare ii 
războiului balcanic -• .aliaţii ’ 
Sârbi au găsit de catOnfd ni 
ne zdi'orascâ atât şcolile cât *4 
bisericile $1 cum acifa*iâ m㬠
sură U s a părul nu Ind'alnns 
dc eficace, pentru atingerea sco¬ 
pului urmărit, au inaugurat o 
politică sistematică d: dezna¬ 
ţionalizare a elementului rom⬠
nesc politică dusă cu toate mij¬ 
loacele imaginabile 

Memoriile şi eolicită^He de *«- 
lervt wţie — strigăte detnăddf- 
daife ale unei alese ţrânlnn de 
romăgtUm, care nu vrea vd moa¬ 
ra adresate Mtntzler iUă no¬ 
stru de Externe, au rămas fătă 
ecou. 

Incuria şi tembelismul tas- 
tuo* din Palatul Sturdza ou 
continuat să râmunu la nofa 
lor tradiţională 


dc STEI.IAN CHELEFA 

lată dece aşteptam cu înfri¬ 
gurare rezultatul lucrărilor co - 
misiunii romăno-iugjiic.r» uela 
Belgrad, nulreasn speranţa că, 
de data aceasta, problema ro¬ 
mânilor din Macedonia sârbea¬ 
scă ca sd nu vorbim de rom⬠
nii din valea Tlmocuhii, cărora 
nu li se recunoaşte nici dreptul 
de a se numi români, — ui ta 
primi rezolvarea zi definitivi 

Am avut, insă. o cruntă de¬ 
zamăgire Ziarele democratice 
dela noi — apoLoglztele Aflcti 
Înţelegem — ne-au anunţat cu 
la conferinţa romano-tugesie- 
vă dela Belgrad, ..s a aiuns la 

«un-iepetullnte ’ifre celedovă 


state**, dar - n'au pomenit nimic 
despre chestiunea românilor din 
Macedonia sâ^bm**' 

Prin urmare, soarta fraţilor 
noştri din regiunea Bitoliei esle 
pecetluită. 

Peirea lor este cu atât mai 
sigură, cu cât guvernele noastre 
lemocratice nu se cor aventura 
niciodată intr’o acţiune care să 
aibă de scop r epatnerea in 
rnassa a Românilor dc peste ho¬ 
tare şi colonizarea lor in cen¬ 
trele cu populaţie minoritară 

Dar atitudinea .. aliaţilor * 
Sârbi faţă de noi ne obligă sâ 
punem in discuţie însumi rostul 
alianţei noastre cu dânşii şi sd 
refuzăm a ne încrede in since¬ 
ritatea ci 

De altfel, va trebui să se re¬ 
cunoască cd această alianţă este 
numai teoretică. De spiritul ei 
n’au fost pătrunse niciodată 
massete populare ale celor două 
ţâri 

Aceasta a recunoscut-o. când¬ 
va însuşi d. 1. G Duca 

Recea*ui acord dela Geneva 
— care igi propune s’o întărea¬ 
scă — a fost lovit, dan capul 
Ux ului. de caducitate 

Ca sd luptăm alături dc Sârbi 
împilătorii fraţilor noştri toc¬ 
mai impotrii-a //oltenilor. — 
iată ceeace ni se pare o curata 
absurditate Aceasta nu o i-om 
face cu atât mai mult cu cât 
nu încape nici o utdoială că. 
intr’un eientual conflict, pe 
care l-am avea cu colosul dela 
Răsărit. Sdrbti i or refuza net 
sd nc dea spnfinul lor Cunoa¬ 
ştem prea bine atitudinea, pc 
care a arut-o presa dela Bel¬ 
grad faţă de noi in chestia Ba¬ 
sarabiei. • presă care nu scapă 
nici o otave ca sa ne acuze că 
..ne-asn întins ca lăcustele* şi 
>d wc împroaşte ţara cu cele mai 
grosolane insultei, — pentmea 
sa ne facem vreo iluzie m pri¬ 
vinţa aceasta. 

Alianţa noastră cu Sârbii nc 
aminteşte cealaltă alianţă, care 
a legat timp de 3 decenţi. Ro- 
mduia antebetici cu Puterile 
centrale 

Produs hibrid al combinaţii¬ 
lor diplomatice, ea n’a primit 
şi nu putea primi ratificarea 
;n.»ra.'d o adex aratei conştiinţe 
româneşti- . 

Oricâte poduri de fier sar 
s văr li peste Dunăre si orient de 
umilitoare concesii ar mat face 
guvernele democratice dela noi. 
pentru a o cimenta — ea ra 
continua să rămână mat depar¬ 
te cum a fost fl până acum : 
inexistentă 












AXA 


RAFUE L I 


Cu prilejul 
balcaniadei 

de Yladimir Duraltrasru 

In primele zile ale Junii Iu¬ 
nie Încep 1» Bucureşti matciiu 
rhc de îoot-balJ pentru cupa 
baJoanlcă, pcenpi*. Intitulată 
Balcaniada E diîept Insă. aceste 
matei)uri, car c vor avea loc in¬ 
tre echipele naţionale aic One- 
clei, Xi«ioslflftrtel. Biriuarici ţl 
României. comHltue cej nud de 
neam* eveniment sport v care 
a avut loc pănA astăzi in Ca 
pitaia Ram A mei. CAcl am fon 
obicinuiţi numai cu intălntri 
1 soia te intre echipa naţională a 
României «1 ochlpsi unei alte 
ţări. fără să Ii avut prilejul do 
a astetat. pe u» teren sportiv 
romăneeo. ht mat*#)uri intre 
două echipe străine ţi mai ales 
filrâ a asista vre-odată la tils 
putarea unei cupe cu caracter 
intemaţlomii 

Pentru noi Românii, logem - 
nâtaw*a anostei halcan-ade nu 
stă insă mimai in ineditul pc 
care ra il oleră publicului spor 
tiv român, ci mai ales pentru 
că va avea darul să recoive 
două alte chestiuni. Una. care 
priveşte alcătuirea echipei na 
ţicnaie a României A doua. 
care nu va fi încheiată de cât 
cu prheju] terminării balcania 
dei şi care este aceU de a şti 
da i prin porţia pe care o va 
ocupa România In rezultaţii* 
finul a! acestei balcaniade, vom 
cp ăla ruţluea in/răngerOor de 
anul trecut. 

încă de acum un an. din pri¬ 
cina a oesbor deauistruoa-^e in - 
frânger. suferite de -u>a zio e 
chrpâ naţional A n României la 
b i .-.iniad.i dota Belgrad că te - 
va ziare roauânaftl — intre ca¬ 
te Vau remara-t ..Cuxenfur* ?! ‘ 
..CuvăntuT'. — au du» o sutfţl 
nută campanie pentru rmţlana- 
liaareA «chlpo- româneşti, fiind 
că până atunci această echipă 
era compui aproape totdeauna 
din minoritari Mult trâmbiţa^ 
lele calităţi tehnice aie jurăto- 
nlor minoritar!, cari vorbeau pe 
teren nuna unfrureşte. său do¬ 
vedi* inexistente >1 in orice coz 
inoperante in fala avântului 
naţional ai aceJor^Lt* echipe. 
Arum, prob:ama e din nou îa 
ordinea gliei. 

Intimidaţi de campania pre¬ 
sei româneşti, pontifii loicong ~ 
tlentl sau Interesat: cari patro- 
vcxzu fot tmii-ul românesc şl au 
muntfostut IntonUa de a fa;v 
din echipr.» naţională a rt^m⬠
niei o adevărată echipă rom.i 
neuscă. K*te xhuşrjra. whiţ> 
Jt*»lă. pentru că — înviaţii sau 
Învingător; — erhlploril Roma 
r.lei trebue să fie rumâni cSe 
sâtur-. nu ssmpV.l crtăţen: ro¬ 
mâni Altfel, ne im păun Am za 
darnic cu laurii rkşt «nri de s 3 - 
ţll. MM aufevlm pe neddrept po- 
noonolr dcTeaţluuLi unor f>.UJve 
n: rar* ne chismănesc >1 care 
n'au nimic comun cu ideea pre 
românca, şifonat de 
UoăV IMrâivceriy oioentor for 
maţ; noi hibride 
Numai că. cei to grija cărora 
<tA ahăujam prispei romăjwv.l 
n'au prea făcut nici rtc daî« 
u^eajita morr ludni d«ti răntim- 
pul care ne desparte de iocr 
putui Balcaniadei o foArV 
vrurt B. in arcaşi timp cehi 
pe> etdorlait* ţări p&ri.X'Ipgat* 
au Xotft dc mu3t pr^i-ite luci 
tarii ant*»‘:»aţ: 1*1 pentru a 

cent* RUttdhati; ce: stoc iu^yam 
că ci din nou ne vum pttM 0 ta 
ir» eotwfiţ uni de vădsîâ tnforio 
ritote 

Răvpanfterea unor irveutunir 
infrăTjg^ i o potâri â cun<Su*â: o 
rit <W »tAt«a ori dmitlţl Şoca 
patoth ai foo*-b«i>uhă romă 
netr Ur vseRRtâ răopundere nu 
va pute* f. *Uma*t 4 de căi 
dau'â rrfi-.fXi n^anânafljc va f] 
akituiti. *yu <ton\ mi ma» spui 
euc)u*tv din fu».ăVjtf rumânj 
care vor şti v* «vm‘ 4 din r> 
no* re* de a fi repreurxi^j^ncil 
uor nuţll, ne^-nwir uurt 

‘apte onorabile. chiar dara 
pă),A ¥k urm* - r*BpreşjătX) din 


vreme do oel ce aveau această 
datorie, — vor fi Învinşi 

Noi le urăm totuşi izbândă, 
cu condiţia fonmaJâ ca această 
Izbândă să flc adevărat romft- 
nnancă. Altfel nu avem oo face 
cu en şl vxwn îndemna publicul 
sportiv să boicoteze şl să mani 
împotriva unei echipe 
care ar purtă, norinstlnd. eu * 
lorlle ţării noeuitre 

Campania împotriva 
lui Hitler 

Nicâeri. în nid o ţară. campa¬ 
nia preiei semite împotriva lui 
flitler şi a revoluţiei sale naţio 
riale n a luat forme atât de vio 
lente iu In noi Spaima de hitle- 
rivm nu-i laşa sa doarmă pe Ji 
danii şi JUloviţii anumitei pre- 
Dovadă este atenţia pe care 
l-o acordă şi reaua credinţă eu 
care vor să demonstreze ci mb 
varr 3 naţionalistă roiimneasrâ 
este o imitaţie a biUerismuiui. 
Olace evident, pentru orice om 
obiectiv, este cu desăvârşire 
fals, fiindcă renaşterea naţiona¬ 
lismului creştin romanesc da¬ 
tează din 1922. epocă in care 
Hitler abea îşi începuse mişca- 
rea, iar ecou) acestei mişcări, la 
noi ca şi aiurea, era inexistent. 

Fiecare număr al Adevărului 
— reprezentantul calificat al 
semitismului internaţionalist şi 
i om un ir an t — îndreptăţeşte a- 
firmaţia noastra. Dac;» luam de 
pilda numărul 15.142 (din 17 
Maif al acestei foi, constatăm 
că afară de trei spaţii foarte 
reduse, toata pagina întâia se 
ocupă de hitlcrhim şi de tciace 
numesc ei ..mişcări hrtleriste M 
din România. Mai bine tic cinci 
coloane. Li care se adaugă ţi 
asa lisuj spiritual desemn tc*4l. 
Jian. In pagina treia alte 3 co¬ 
roane consacrate aeefitHtş vu- 
bJoct, ş) in paciua ultima tot 3 
coloane. Oiave înseamnă cu in- 
tr’un singur număr al Adexâru 
lUl^ necuMtorti acextei tarabe >u- 
daii'e au sacrificat peste 11 co¬ 
loane problemei hiUeriste. 

Nu ne rom opri aci nici asu¬ 
pra tonului provocator, nici *- 
supra falsificării evidente a fap¬ 
telor fiindcă arabele procedee 
sunt archi-cunoscute si caracte¬ 
ristice pentru presa iudaica. Ne 
place iasă să amintim ca frica, 
ş» mai oles in faza de spaimă 
acută in care şe manifest;! a- 
cum .u rsi specific sentiment se¬ 
nul iii coloanele preNi-i lor ..na¬ 
ţionale n« a fovt niciodată un 
bun sfătuitor Noi. deşi ailnic 
suntem reprezentaţi in cele mai 
negre culori, ne induiovun când 
simţim de departe cum le tre¬ 
mura condeeir in mana ; ne a 
ducem aminte ci fuml creştini, 
irebor să fim buni chiar cu 
duşmanii noştri, si le improspâ 
tâm memoria cu vechiul pro¬ 
verb românesc : . De ce ti-e fri¬ 
că, nu arapi 

S«i ia deeţ amin le şt va-şi do 
moţească zelul anti Jiitlerisţ >1 

ni«i n|«s .înti nationaluţ. 

/mu 

Liberalismul perimat 

Perr.Tu a ataca autarchiaşi 
a apăru liberalismul, ca do^ 
ma dt ccnduwcre a «tatuiui. 
d. C Hcnt/ics^u scrie in 
Af\şcirea (?0. V) un artioo! 
drspre ..Concepţii străine su 
flerului românesc”, din csat 
extragem câteva fraze 

Dar auurchi i nu c decAt 
un Inr! din Ir tui Lanţ ir.trii? de 
ccmcvpţll t-cenăte Vrând «-a dvi 
/tatuiui drvptul «baolot di* a 
conduce devilnele obşteşti oâi- 
rănd rhlar interesele ce!e mai 
efrttlme JndJviduah- cWtrijne> 
tiltr* naţioriăJiue şl eomunkte 
nu *dârdt decât o dogmă ofi¬ 
cială In nfară de aceaatA »iog- 
m* mi e decât eroare dacă nu 
rbâu crimă ron^ra iguranţel 
şta*ulu< Ceeace conaUlue toc¬ 
mai farmecul ctrlU&aţiei mo¬ 
derne t Hb*rati*mul ce a dom¬ 
nit peate tot. cot la cot Ut- 
fc*u in fMtrl<tment oameni Cari 


n’nveau comun docât slncerl- 
îctca convingerilor lor opuse şi 
respectul ce şl -1 purtau. O luptă 
leală, elegantă oe dădea şl so¬ 
cietatea progresa 

Nu vrem să discutăm, as¬ 
tăzi. mai amplu aceste con¬ 
sideraţii făcute, probabil, cu 
bună credinţă intru apărarea 
celei mai perimate idei. care 
e liberalismul. Am subliniat 
însă patru cuvinte : libera 
lism, parlament. Jirptâ. pro¬ 
gres. Primele două repre¬ 
zintă concepţii ce merg îm¬ 
preună. având drept practică 
lupta între cetăţenii aceluia¬ 
şi stat. In loc dc unire, lup¬ 
ta 1 ; aceasta este toata e 
senţa democraţiei liberale şi 
parlamentare. Iar progresul 
este mitul absurd al demo¬ 
craţiei, care crede că epoca 
noastră, cu cele mai mons¬ 
truoase sisteme de ucidere 
în massâ, reprezintă progre¬ 
sul... Ce mult au rămas în 
urmă bieţii reprezentanţi ai 
..ideii* liberale şi ai... pro¬ 
gresului ! 



D. Borcca protestează 

Pentru a li in notă. utuă nu 
cumiQ spre a achita o nota, d. 
/ Borcca . pro/eior la Universi¬ 
tate fi Just ministru t mat 
oImsIK a convocat căina pro¬ 
fesori din lOii—amici dc bună 
ivanut pentru a protesta con¬ 
tra ..ororilor hltlenstc din 
Germania şi contra mişcării 
...extremist*' naţionaliste din 
România. 

II ştiam ttdrmoară pe d Bor¬ 
cca cu slăbiciuni pentru anu¬ 
mite teorii torânute ruseşti Sc 
pare că t/pfecârtfo iu/leteşti il 
jac şi acum sa pripească eve¬ 
nimentele politice prin prisma 
simpatiilor de dincolo de NUstru, 
căci nu putem pricepe de ce 
d-so te crrwţioncază acum pen¬ 
tru soarta Jidanilor comunişti 
din Germania şi dela noi şi n'a 
găsit de cunintă sa protesteze 
când sutele dc Moldoveni erau 
ucişi de bolşei'iKu la Nistru 
Oare să fie mat nenorocita 
soarta fiilor lui Israel in Ger¬ 
mania *ou tn Ro'tiânla, decât o 
HomânUor din Maramureş, pe 
> ar : ac&an ttl ax poporului 
ale*, pentru care suspină d 
Bortea *i (tutr^g economiceşte 

jcdceşte > Nc temem tsuă câ 
principii cer:a mai practice l-au 
transformat pe d. Bortea in 
protestatar umanitarist 

Mai dj'rro* c Insă faptul câ 
' a* Văr*i cofiţa ..profesorr 
cari .M tind hangiu' ^şefulul'. 
Baca tuteresf nuttcriai 4 »iu rff- 
Icrminat turţtutiea occxlur pro- 
testări, ti »w pol U decât dis¬ 
preţuite Dtud :nad din convin- 
gerc * au usoctnt cy d Borcca. 
alunii con slută ni int'dvdată in¬ 
capacitatea gencrufte; condu¬ 
cătoare di a mu a realităţile si 
imparativaie neamului nostru 
Si il t acut de fată reprgren 
lanţU anostei generaţu .unt 
profescrl, căscă educatori Dar 
aceştia na pol fi educatori, n 
rtlAtrupătort Generaţia ntff «f 
rţdtrd f# r z formează prin ca 
ivuon %d fte atentă Lupta ac 
lot p ai greci ţ 


Agitaţiile studentesti 


Studenţeşti continuă cu 


Mruioeie uiuversltar»* 
ale ţării se solidarizează cu cel 
pc nedrept pc-dtpsiţţ, cu cel 
ameninţau să-şi compromită 
cariera Şl viaţa pentrucâ au 
luptat pe frontul naţionalis¬ 
mului integral 


Ajxsstările. schingiuirile, ell- 
minftrile n au şl nu pot avea 
nici un rezultat El».> vor pub'a 
cel mult .să inâbuşeasci. pen¬ 
tru o clipă, mişcarea studenţi- 
mei naţionaliste, dar nu vor 
putea niciodată s’o înlăture 
Numai Înlăturând Insăş! cauza 
râului sc va putea readuce li¬ 
niştea In univensitătl. 

Atâta timp cAt uni verşi ţările 
româneşti, profesiunile liberale 
şl economia sc află in mâna 
evreilor, mişcarea naţionalistă 
şi antisemită a studenţimei 
ccnşt.enti* trebue să dăinuias¬ 
că. ca o expresie a instinctului 
de conservare naţională. 

Dar in afară de această cau¬ 
ză profundă şi esenţială aglta- 
liiie studenţeşti au avut drept 
motiv imediat provocările stu- 
licvţioîri semite. 

La Iaşi. la Cluj. la Cernăuţi 
evreii, bandele macabeiste. au 
fost agresorii. 

S'a întâmplat faptul extraor¬ 
dinar ca student! şl studente 
românce să flc lovite de cana¬ 
lia semită comunistă. 

In loc să aplice pedepse gra¬ 
ve agresorilor, in loc să încerce 
înlăturarea râului prin introdu¬ 


cerea „numeros clausua-, liota 
de imbecili şl de vânduţi din 
tonte Senatele Universitare lo¬ 
veşte greu in b*Ui studenţi’ ro¬ 
mân! 


d’«j întâmplat ia Iaşi un fapt 
4* |. Agi*. 

O seri/» de studenţi au fost e- 
limin&ţ! clin UnlvfrsJtatc pen¬ 
tru ‘ă au îndrăznit să ceară ..nu 
merys clausuâ" 

Cu alte cuvinte ceiaco timp 
df »cce ani au repetat condu¬ 
cătorii htuder.tinnl si toate 
contesele studenţeşti ce!ace 
constiUtf crezul oricărui uaţio- 
nalts! român ..r.umeruş clau- 
cu numai *A e rcgmâUl de 
oficialitate, ca până acum. ci 
însâşj pomenirea Iul este sanc¬ 
ţionată. 

Victoria se apropie insă cu 
paşi repeţi Dictatura naţio 
nalâ nu va putea li evitată! 
Atunci agiLv.Ut studenţeşti s** 
vor potoli 

PeotrucA râul va li tăiat de 

la rădăcină 


Tichia de mărgăritar 

Prb 1 urmare t'a hotârit, ţi¬ 
nem cu tot dinadinsul să fa¬ 
cem concurenta lut A pol odor 
din Damasc şi vom trânti na 
tainic pod peste Dunăre, la Ti 
gdnaşi 

De ca pod şt de ce Tigăriaşl* 
lată o întrebare pe care orice 
om cu mintea întreagă dintre 
Nistru }1 Tisa şl-o pune 

Care sunt motivele care ne 
îndeamnă, sâ cheltuim acum 
din şărâcia noastră, uu miliard 
cq sa construim un pod a vămi 
necesitate nu îa tăcut simtUâ 
de Ifl Aurehou Jnroace adică 
de pcvte o mie ctnci sute de 
ani 

$1 de re se pune aiâfa gmbâ 
tn executarea unul proect. de a 
cărui foloase nici chiar ctecîa- 
Itlatea noastră rty parr a V 
convinsă. 

Cine l/rteasâ mâna guvernu¬ 
lui român? Cu ce -cop? 

Sunt lămuriri pe care cabine¬ 
tul nu Ir-ă dat şi protMtn! nu 
ta ra da 

Aşadar ixrm construi un pod 
00 re ne va lega d* Jugoslatia. 
.scumpa Hoasirâ uUctâ . den 
nici um interes pokftc f eco. 
nomic române^' nu ne podit 
rutem n<i ’a aerat iu şl deşi 1 n 
nc4«mn/ de greutăţi care ne po¬ 
topesc aceasta ultimă prax li¬ 
pan este cel puftn inoportuna 


.»nÎ/ î î , ,«” SU/ nU POate U 

ZTâJF** ” "*•' 

Ne înfeudăm dm ce în ce 

MiCri H *a- 

cri/icdm unei gogoriţe intere¬ 
sele noastre. 

Pentru democraţia româneau 
câ Inconştientă şi putredă po¬ 
dul flciu Tigâşani va ţi un’sim- 
91 al 

faţă de injoncţiunile străini¬ 
lor tar pentru Mala nat ir ro¬ 
mânească t a ti tichia de măr¬ 
găritar a chelbosului din vo- 
r este. H 


Compromiterea 
unei iniţiative 

ln st-arn dc Joi 25 \Ui « a^nt 
Jot ’ >** .Fnndnţia Cnrol’ ndtmn- 
reu de constituire a „Institutului 
de cultnrti româno-«rrin»in 

Necesitatea llnB j aBemrncj| in 
Mitul îk- Ioccji dc mult simţită 
i«r Astăzi laţâ de eampnnia jirt*. 
*ei semite dc boicotul orga- 
uizat dc circi impotrua rcNolu- 
|K*I n«|ionnk* germane, el de ic¬ 
nea indispensabil. 

Dnr o «dec şi o instituţie, ori 
«al ar fi dc necesară, pot fi rom. 
promise priutr o greşita, 
sare. 

Aceasta regiYt*b»k& aientnr» 
s * intâmplut >1 >us /liniai 
„Iust»tnt“ 

Intro atmosfera de bălei. nc. 
demnă de menirea -culturala a 
aecvtej iniţiaţi ie, un oare rori' 
dumu Ştefan Tătân*ru n avut 

Wtut de rniţialnr si dc ..rganî 

zauir al luvalri iuiportaaic. %i 
uchinte uperc dc up_rou>erc cul¬ 
turii la româno-zer mana 

De prixiis s»i inui subliniem câ 
d ştefan Tatan'vu n arv nici o 
ndnţie eu cultura şi e dc mi¬ 
rare cum cercurile olicialc cer- 
mam- |.au putut lua in scrim. 

Dacă iu lost ademenite de 
rtotul că d. ştcl.in Tătărescn r 
pn*>edinleie unui iluzoriu ^t»ar- 
fid na|ionnl-socîab«t roma* 1 ' a- 
tuuci Ic fa<*cm atente că d Ta 
tăreMU este un simplu a vrut u- 
rier politic Imol 1 ».' bi liberali 
^i care >i-a apropiat pur ţi sim¬ 
plu lirran nafional-soi-»alu(o 

Spectacolul dc Jni seara a fu»t 
di' altfel rn>iuov Kcpre/entnntii 
culturii româneşti se uumcau. in 
alAra dc d. Tathn'sru. Iiibiri Tn- 
lin >1 Mcolts, prcM'dintcIc aso¬ 
ciaţiei micilor industriaşi. 

Prrzcnpi inlantplâtonre n d-mi 
NithUor C'rsinb «are a relurat 
sa lara parte din comitetul dc 
inifiatiia, .« aiul singura un rost 
enlturaf 

ln «i»em«'oen Jnxtitat** tre¬ 
buia reijirat de pi'rsonalitât* 
proriuînratr ale rultorti roma¬ 
neşti ljp-vi b*r %a da prilej jrr- 
sej dm Sărindar să declare «ă 
..Institutul* este un blolf 

Iar prezent* d-lor Ştefan li- 
Idn-sm. IL birt Turla. Nn <dau şi 
ai|i iluştrii ueciiaos* nfi şi ulmis 
fer* de mahala rQrc a predomi¬ 
nat hi ..adunare* constitutiva"* 
sunt (irofnad regretabile 

O instituit»' utilă şi necesaru 
a fost astfel, irl pnţip pentru 
1 n» meni. «otnpromiso 

Vi r pâra*! 



Tipografia nărui ui „UNIVERSUL” Str. Brezoiuu 23-25