Axa anul I, nr. 11, 30 aprilie 1933

8 PAGINI, 4 LEI 



ANUL I. — Ni. II 
Ml MIMICA. > 0 \|>R. i 9 Ȕ 

P U B L.J CAŢIE BILUNARA, POLITICA, 

REDACTORI y/IIA/L POLIHRONIADE Şf TO AN- VICTOR VOJEN 


artistica 

Administraţia : I 1. Vojen, St r 


Cugetătorii tineri şi bătrâni. 
politictanH v&aţi xjm numai as 
piravţi lansează idei, clădesc 
nouţ sisteme de conducere, fa¬ 
brica edificii sociale întregi e- 
Uchctatc strident, ţipa cu toţii 
pentru o reformă din temelii a 
Statului. Şi totuşi, nici unul 
nu-şi da seama că ţoale teo- 
ritle şi toate sistemele — oricât 
dt perfect fabricate vor fi — »u 
vor da niciodată nici un rezul¬ 
tat. nu i >or îndrepta niciodată 
nimic dacă ele nu vor crea 
cet'a: un om nou, o nouă con¬ 
ştiinţă românească şi-o nouă 
morală socială şi individuală f 

In actualul Stal democrato- 
capitalist individul dotat arc 
dreptul şi putinţa să-şi desimi¬ 
le la maxim forţele. Cu un cu¬ 
vânt să acapareze situaţii, bo¬ 
găţii. totul in dauna colectivi¬ 
tăţii Cumulul de bunuri in u- 
nele ţâri. şl de curând şi la noi. 
apare insă ca o piedică in ca¬ 
lea statului. In calea propăşirii 
sale. 

Până astăzi această stare a 
fost posibilă Viaţa Statelor a 
fost uşoară. Dela o treme a în¬ 
ceput insă un nou capitol in 
Istoric. O nouă fază O fază tra¬ 
gică Ţările cari altădată trăiau 
parazitar, din munca altora, as¬ 
tăzi prin treztrea conştiinţei va¬ 
salilor. trebuesc să înceapă să 
se hrănească prin munca lor 
proprie Lupta pentru existenţă 
dusă până acum cu atâta greu 
şi înverşunare numai de indi¬ 
vizi va fi de-acum şi in iHaţa 
statelor. De aut ncxxria fiecărei 
naţii de-a trăi fntr'o i*eţnică 

se in mână gata disclpltnatc. 
toate forţele ce le posedă. Sub 
roarc sunt prea multe popoare 
şi cele slabe t or pieri. 

Pentru ca aceasta mobilizare 
dc forţe să fie posibilă, la con¬ 
ducere — în locul massei a- 
morfe şi inconştient4 — vor tre¬ 
ce minorităţile pregătite şl ca¬ 
pabile. Dar procesul acesta va 
fi invers tlectt cel existent as¬ 
tăzi in selectarea conducători¬ 
lor Astăzi conducerea înseamnă 
situaţie, profit personal, avan- 
tagil Mâine va însemna sacri¬ 
ficiu. renunţare, jertfă I 

Conducătorii de mâine, prin 
greutatea misiuni lor vor tre¬ 
bui să se dăruie cu lotul nevoi¬ 
lor colectivului 

Ti. ca dmtat. «d aibă această 
forţa a sacrificiului întreg Nu¬ 
mai atunci elitele il vor urma 
Conştient Ce etice *e întâmplă 
in Huma sovietică este pentru 
viata spirituală u ornenirii un 
rezultat nul. Conştiinţa morală 
a 1 urnei n a folosit nimic. In 
nici un fel n’a mers un pas mal 
departe Acolo Jertfa in folosul 
c evliptlăţH este silnti'c Când 
puterea iţi iu retrage mâna, 
uamenb îşi iur relua viaţa lor 
df odJntaasd Viaţa de luptă de 
frate, di împilare o aproape¬ 
lui Pentru râ acolo sotrlftclui 
a foţi impui Idna eroUâ a feri - 
fri uu pătruns sufletele. n'g 
fott o necesitate u conştiinţe¬ 
lor Ci numai o apăsare din »- 
fură. despotici 


Morala eroică 


<!<• IOA\ VICTOR VOJEN 


Pentru a creta 
a fer 11 vi. ftcbue 


nou 


rStiint 


ală 
> II- 



berc. Cei dotaţi vor renunţa sin¬ 
guri pentru colectivitate, la po¬ 
sibilităţile lor de viaţă materia¬ 
lă. Şl pnn acest gest tx>r fi cu 
adevărat o .elită". Prin ei şi 
sub mâna lor Statul însuş iţi 
va schimba obiectivul, intregul 
sens al existenţei sale actuale: 
indivdul izolat t Cetăţeanul f 
Ţinta şi întreaga sa raţiune va 
fi colectivitatea, neamul / 


Eroismul, spiritul dc Jertfă, 
trebueşte insă educat In gene¬ 
raţiile ce vin. Nimeni nu mai 
crede astăzi in generaţia cărun¬ 
tă. In posibilităţile ei spirituale 

Această educaţie se va face 
insă in afară şi altfel decât 
pc calea obişnuită, oficială. 
Care este neputincioasă. 

Idela Jertfei va trebui sădită 


de oameni cari au dovedit că 
au el cei dintâi această cali¬ 
tate Conducătorii actuali şi 
spiritualitatea oficială, egoistă, 
sceptică, conruptâ. nu are acea¬ 
stă forţă. Numai un revoluţio¬ 
nar, numai un om care se ri¬ 
dică in contra or dinei şi mora¬ 
lei actuale, numai acela va pu- 





0 Îndoită Imposibilitate 


Intelectualii români, scrii¬ 
turi şi artişti, nu M-mmit un 
..viguros'* protoni îinpotrivn 
exceselor antisemite «lin Ger¬ 
mania. Pc bălegarul demorrn- 

nuimnamimTrc^iuJiiT 
rreşte nestingherite tot felul 
dc ciuperci otrăvitoare. Uma¬ 
nitarismul intelect uni poate 
puInIn şi el in voe. 

Sa-i admiram splendoarea 
utopică şi să-i înscriem o fişa 
in cavoul morţilor premature. 
Intelect ani ii I „riiinuil*'. can¬ 
did, inocent şi dezinteresat in 
neţiuncie sule, |Mwte evolua 
dela tija feciorelnică a .,( ri¬ 
nului Ml»", la impiidicitntca 
spinoasa a «I. aurului Negru** 
F.stc in drepturile lui. de con¬ 
secventa cu el însuşi, sa osci¬ 
le/e cabotin şi îarsrur pc sâr¬ 
ma c< luJpbri/vticci de panora¬ 
ma ii idcrltpr. Nu ne surprinde 
şi mai ales. nil ne produce o 
dezamăgire. 

I n apel. al intelectualilor 
români, care cere adeziunea 
tuturor celor ce văd in anti¬ 
semitismul german şi în fos- 
eişuiul italian „o întoarcere 
In barbarie'*, «str o imposibi¬ 
litate de fapt. Pentriieâ. foarte 
pu|ini «lin ndrvurafii intelec¬ 
tuali români vor siiliseric a- 
cest manifest, lata şi dovada; 
din primii ştt«c semnatari, 
cinci soni evrei; K. \drrcn. 
( amil lialla/ar. I rez Renilor. 
II- HI»/ «n. I Rrunea-I'ov. 
In pomcliueifi celor »2 de 
semnaturi, flancul» de Dimn 
l'uv. Marcel lancu. finrhti li- 
/urcau ii M. H. Mnxv. I. Meni 
berii. Ilr. l'jtm. figuren/n şi 
d-nii Ncrlwin ('locuiescii. Gh_ 
t olincsrn. ( icerone Temlo- 
rrsru. /itluiria Stanca. Mierea 
Klinde. s andu I udor şi Paul 
/urifojMd. Restul, este cara¬ 
cuda \ctrifc de mana treia 
şi publicişti ncpreci/a(i in 
bi casta «rriituntnurii, Ani¬ 
hilări: d-nii Mir*ca FJiadc şi 
Nimlu I udor subscriu împo¬ 
triva ..atUKtoffrci medievale** 
Si biM*rico?uil publicist care 
conduce ..b luarea de fia **, se 
alătură raţiouiilistMlui demo¬ 
crat î^orban ( iiM iiIcsni. (’r 
împreunare sterila. < Aci, in- 


rhipuiasrn-şi oricine, că aceşti 
intelectuali râ activeze în ca¬ 
drele uncî acţiuni comune. 

Diu tu(i «•emuotarii n ar mai 

ejiîsdcni fa rina" Priviin «mn 
acont aspect, semnătura ade¬ 
văraţilor intelectuali români, 
pe un manifest împotriva fas¬ 
cismului şi a antisemitismu¬ 
lui. este un act de complezen¬ 
ta. O compătimire, care se fi¬ 
latură platonic pc un apel re¬ 
dactat dc evrei. — latu unde 
se află imposibilitatea dc 
fapt: uu se vor găsi niciodată 
in această |urâ »2 de ndevâ- 
rufi intelectuali români, care 
sii semneze un astfel dc ma¬ 
ni test. Intelectualii evrei sunt 
nu numai iniţiatorii, dar şi e- 
lementcle indispensabile. pen¬ 
tru ii uinplc aceri gol. Altfel 
manifestul române o imp«»si- 
biiitnte. iar a|»cliil care tre¬ 
buia sa adune adeziuni, trece 
in intruren unui boicot gene¬ 
ral. 

Dnr. wi trecem la celalalt 
aspect. In imposibilitatea de 
drept de a solidariza revolta 
intri reluaţilor români de *u- 
frrinto evreilor dirt (iermu- 
nia. 

Paseismul şi hitlerisinul, 
snnl mişcări ofiiinlc, înca¬ 
drate unor state şi unor na¬ 
ţiuni. Poale intelectualul ro¬ 
mân să modifice «tarea de lu¬ 
cruri din Germania sau din 
Italia fără wi pericliteze po¬ 
litica externa a statului ro¬ 
mân ? Kvident cu nul Intr- 
leetualii romani, un «unt ce¬ 
tăţenii lumii, ei «aut in ftinc- 
tir de naţiune şi statul pe 
«arc-l servesc. Cu evreii din 
(termaliia. nu pot fraterniza 
nici măcar evrei» dela mu. 
fără să-şi demoace totodată 
dubla lor nntionalilate. bvreii 
diu România, uu botărit boi- 
rotnrea mărfurilor germane. 

I ară deosebire. Trecând perie 
tratatele şi coiivraţiunile noa¬ 


de Ni colac Roşu 

“tre comerciale cu acest stat. 
Mnlieând dela calitatea lor c- 

senfiala de cetăţeni români, 

I pentru a pnm u>\i\ aberaţia u-| 

n evreilor ani întreaga lume. 

De ce intelectualii români, 
•«enumtari ui mani fostul ui pe 
carc-l discutăm nu boicotează 
şi ei valorile culturii şi civili¬ 
zaţiei germane ? Pc două pla¬ 
nuri deosebite, acţiunile aces¬ 
tea sunt corelative. Stăruim 
in această iutrclwirc. şi gntn 
suntem oricând. *u ne închi¬ 
năm in faţa unui manifest al 
intelectualilor români, care 
s«r ridica mai presus dc cul¬ 
tura şi civilizaţia germana. 
Ar fi o con firma re suverană 
a punctului noriru de vedere. 

lin apel nl intelectualilor 
români şi evrei. împotriva 
fascismului şi u naţional so¬ 
cialismului german, este o 
mixtură ignobila, pe care oa¬ 
menii sinceri şi adevăraţii 
prieteni o n-pudia/a. (. el mult 
o afacere dc gaşca, o comple¬ 
zenţă prieteneasca, lipsita de 
suflet şi condamnata să raniăe 
fărn ecou. Nu dc aceasta an 
nevor evreii din România, fie 
ei chiar intelectuali. 

loca odatâ. evreii trebuc su 
se simtă izolaţi in fierari* 
compătimire platonici. Erie 
singura Iur măngnerc. 

O mângâere biblica, şi de 
moarte. Chinul provocat de 
aberaţia solidarităţii interna¬ 
ţionale, a evreilor di^ Koma- 
nia. intelectuali sau nu. ac 
laşii reci şi nepăsător». \ in« 
evtr o lor. şi numai a lor. 

< rânceua realitate « exmlu- 
lui, coiitiauo sa confirme pro- 
naircle inwri.se in Biblia u- 
manila|ii> 

MCOLAI RO>l 


8 PAGINI, 4 LEI 


ABONAMENTE : 

PE UN A N . Le , eo.— 

autqritAţ,. 10Q _ 

^LITERARA 

Aurcllu ^ ]Q Bucureşti, ///. 

tea vorbi in numele unei noul 
credinţe. Şi numai acela va a- 
vea răsunet in inimele celor ti¬ 
neri. chiar in cele tinere de 
tot. încă pe băncile şcoalei. Pen¬ 
tru că altfel atmosfera şi men¬ 
talitatea actuală ii va perverti. 
IvănduJe orice posibilitate dc 
îndreptare. 

Generaţiile ce vin vor trebui 
să trăiască pentru stat. pentru 
neam Astăzi oamenii trăiesc 
pentru ei, primul lor gând şi 
unica lor preocupare sunt el 
înşişi! Viaţa lor mică t Mâine 
— pentru ca poporul român 
să-şi poată continua traiul in¬ 
tre celelalte neamuri — flecare 
dintre noi trebuie să trăiască 
Pentru patrie! Fiinţa noastră 
fizică, viaţa noastră toată, tre- 
bue să ne apară ca ceva neîn¬ 
semnat. mic, pe lângă viaţa nea¬ 
mului. Jertfa de sine pen tru 
tară trebuie si fie in conştiin¬ 
ţa fiecăruia nu o datorie ca as¬ 
tăzi. dar un act sfânt, mitic . 
un *ens al trăirii aici pe p㬠
mânt. 

In zilele noastre dăm un an 
sau doi pentru ţară. Servind 
sub arme. Ni te pare un abuz. 
Ne revoltăm. 

Noua morală va creia din ge¬ 
neraţiile ce vin. oameni noui, 
cari vor considera fapta de-a 
seni statul ca prima ţi cca mai 
g sfânta dator te. Dascălii de aj-| 

copii in spaima şi oroarea rOz- 

b ol ului. Sunt dascăli cari con- 
rup. cari fâptuesc ca trădătorii. 
Pentru că lupta intre popoare 
nu va înceta niciodată. 

Dascălii de mâine vor fi vi¬ 
tejii can învaţă altfel decât 
şcoala, altfel decât programele, 
altfel decât regulamentele Cari 
pentru mentalitatea stâpânito- 
rilor miopi de astăzi — conrup 
Dar cari crează noul om. noua 
conştiinţă românească Prin 
faptă. Prin pildă ! 

Contra celor cari astăzi deţin 
puterea in stal, lupta este nu 
numai o necesitate, dar o da¬ 
torie. Prima datorie Tocmai 
pentru salvarea statului. In 
contre acestui pumn de oameni, 
cari încep astăzi lupta , stăpă- 
nJtorii şi profitorii vor între¬ 
buinţa toate armele ce le stau 
la îndemână. Şi-t vor lovi ori¬ 
cum. Pe orice cale. Chiar mi¬ 
şeleşte. 

De aceea, pentru ca sa in- 
ringd, pentru ca sa poată trece 
peste ţoale piedicile, mâna c- 
roaxta de oameni, trebue să fie 
o mână de eroi. Să *§ poată 
Jertfi in fiece cHpă. Şi din pilda 
lor. din sacrificiul lor mut. fără 
cuvinte, va naşte noua morală, 
morala eroică I Pe puterea c㬠
reia se va clădi noul stat ro¬ 
mânesc şi care singură va da 
mâţă şl temeinicie doctrinelor: 
sistemelor şi teoriilor ! 

IOAN VICTOR VOJEN 




























2 


AXA 


SLq^ 




DEMOCRAŢIA RĂZBOINICĂ 

Daca ar vai sâ dovedească 
într’adins că afirmaţii-lc lui 
Ch. Maur ras despre belicis- 
mul democraţiei sunt adevâ 
rate. democraţii n’ar fi pro¬ 
cedat altfeU. 

D. Daladier sună goarna, 
pentru strângerea rândurilor 
democraţiei universale. Ime¬ 
diat semiţii dela noi în 
Dreptare* şi în Adevărul. 
răspund prezent ! 

Drepiatea din 26.IV publi 
câ um articol despre ..Unita¬ 
tea forţelor democratice*, 
care arata că ideia cruciatei 
democratice nu-i lasă deloc 
să doarmă pe aşa zâşii paci¬ 
fişti : 

..In acest sens a vorbit d Da¬ 
ladier. Premierul francez a pre¬ 
conizat ca unică soluţie, men¬ 
ţinerea unităţii tuturor forţe¬ 
lor democratice, pentru destr㬠
marea căreia activează curen¬ 
tele extremiste reacţionare... In 
faţa nebuniilor colective, ajun¬ 
se in unele state la conducere' 
Ne oprim aci: Observaţi 
cum vorbeşte oficiosul gu¬ 
vernului, lăsat pe mâna unor 
jidani inculţi, despre Italia şi 
Germania ! Şi apoi se vor mi¬ 
ra de consecinţe. 

Iar B. Brânişte.inu (Ade¬ 
vărul. 26 IV) scrie un inter¬ 
minabil articol in aceiaşi 
chestiune, intitulat „Solida- 
ritatea democraţiei**, din care 



Înscris in tratate, ar fi venit 
poate cu vremea In tot cazul 
el era pe linia progreselor po¬ 
sibile ale politicei externe a gu¬ 
vernelor democratice ce a avut 
Heichul*. 

Ceiace înseamnă că pentru 
marxiştii Germani se putea 
acorda o revizuire „rezonabi¬ 
lă". Ca şi cum se poate şti 
unde începe cea rezonabilă ! 
Odata începută revizuirea, 
cine-ar mai putea-o opri ? E- 
vident chestiuni pe care B. 
B. refuză să le discute. Et 
pour cause„. 

COMEMORAREA UNIRII BA¬ 
SARABIEI 

Cu privire la comemorarea 
celor 15 ani dela alipirea Ba¬ 
sarabiei. cităm din articolul 
..In Joc de recapitulări festi¬ 
ve** al d-lui P. Şeicaru ( Cu¬ 
rentul. 10/IV): 

,Rand pe rund partidele au 
făcut in Basarabia cea mai n㬠
tângă politică lăsând păcăto¬ 
şeniei partizanilor Jocul liber 
al tuturor silnicelor apucături. 
Nimeni nu s‘a gândit câ. abu¬ 
zurile revărsate ca un puhoi dc 
lături, var forma mediul cel 
mai prielnic insurecţiei din um¬ 
bră .. Dacă aceste serbări nu 
vor însemna şl un examen de 
conştiinţă — acea teribilă con¬ 
fruntare a fiecăruia cu propria 
Iul activitate, nu vor însemna 
aceste 1 rest Ivirăţi şi o dezmeti¬ 
cire naţională. Naţionalismul 
lnaejwnnâ o cururi uns a confrun¬ 
tare a realităţilor pontice: o 
aprigă Încordare de voinţă ce 
vrea să facă pârtie in Istorie 
marilor chemări ale rasei-. 

Dar cine se mai gândeşte 
la aceasta ? Toţi politicianii 
noştri, robi ai ideologiei se¬ 
mite dela Geneva şi tributari 
ai reclamei foilor semite dela 
noi. fug ca de necuratul de 
naţionalism şi de idea naţio¬ 
nala Şl totuşi numai dela în¬ 
tronarea acestei idei în viaţa 
statului nostru mai poate 
veni mântuirea Iar fiindcă 
cei mai mulţi dintre cei ma¬ 
turi cu vor să înţeleagă a- 


coastă chemare a realităţii 
naţionale, datoria tineretului 
este cu atât mai imperativă 
şi mai absolută. Cei ce lip¬ 
sesc dela această chemare, 
merită sâ fie sclavii demago¬ 
giei parlamentare. 

PROVOCATORII 

D. N. Crainic are toată 
dreptatea să scrie în artico¬ 
lul ,,Provocatori şi mistifica¬ 
tori" ( Calendarul, 23 ’I V) : 

..Primii turbură ton şi primii 
vinovaţi sunt evreii. El au ter¬ 
felit pe germani In Întruniri 
publice: el au declarat boicotul 
intern al mărfurilor germane 
In ceiace priveşte raporturile 
României cu Germania acelaşi 
presă evreiască mistifică Inten¬ 
ţionat adevărul. Fiindcă Ger¬ 
mania de azi e antisemită, a- 
ceastâ presă o înfăţişează ca 
duşmană dc moarte a Rom⬠
niei". 

Ceiace evident nu e şi nu 
poate fi adevărat. Dealtfel o 
cât dc fugară spicuire a pre 
sei jidoveşti din România do¬ 
vedeşte câ ea este provoca¬ 
toarea : 

Ion Pas (?) scrie in Facla 
(9 IV) un articol in care ca¬ 
lifică regimul hitlerist drept 
„Regimul care primeşte pal¬ 
mele" în care spune dealtfel 
şi multe prostii : 

..Punţile de eventuală înţele¬ 
gere şi colaborare între guver¬ 
nul naţional socialist şi condu¬ 
cătorii destinelor celorlalte ţări 
sunt. credem, rupte definitiv'’ 
| Ca şi cum e deatrufl crea¬ 
dă aceasta Ion Pas (care nu 
e mei Ion şi nici Pas) ca să 
fie aşa ! Dovadă prietenia cu 
Mus?olini şi ochii dulci pe 
care î-i face Mac-Donald ! 
Dintre aceşti impertinenţă nu 
putea lipsi nici Fagure-Ga- 
loş, care scrie nenumărate i- 
nepţii in Lupta (il IV). Bi¬ 
neînţeles nu le putem repro¬ 
duce pe toate, căci ax trebui 
să sacrificăm toată pagina ! 
Iată, dc pildă : 

..Conştiinţa universală strigă 
Germanici câ e pe marginea 
prăpâstlel. Al ei va fi meritul 
dacă va reuşi s'o oprească Nu 
a ei va ;fl răspunderea dacă 
naţiunea germană se va lăsa 
prăbuşită de o aventură" 
Sena’ori/1 guvernamental a 
vrut sâ scrie desigur Alianţa 
sionistă internaţională, şi co¬ 
rector,til nepriceput i-a scos 
„conştiinţa* 4 . Ce-o fi vrut sâ 
spună corectorul, ş'a întrebat 
desigur Jupan FaguTe când a 
citit, a doua zi. cuvântul 
„conştiinţă" ? Cât priveşte 
ameninţarea, ea e ca de obi¬ 
cei u impertinentă. 

Ceiace ne miră e initii pre¬ 
zenţa d-lui Iorga in accat 
cor semit. D-sa e nemulţumit 
de tot ce face Hitlor. In Nea¬ 
ntul Românesc se râ^boe^te 
mereu cu cancelarul Germa 
niei: in articolul „Noul 

Reich* (1* IV) scrie despre 
uniiicaTca Reichuluă : 

„Opera Iul Bismork. cruţă- 
toaxe pentru toate amintirile 
trecutului, se desfiinţează prln- 
tr'unul din ucazurile improvi¬ 
zaţiei hitleristc. pentru care ni¬ 
mic nu există decât ce i ac 
pare a fl necesitatea zilei de 
astăzi" 

Oricum, e imprudent pen¬ 
tru d. Iorga .«ă vorbească dc 
improvizaţie... In numărul dc 
la 26 IV. D u ore un alt ar¬ 
ticol. . Una e d. Mufrsolini. 
alta d. Hitler". »n care con¬ 
testă cancelarului german 
orice valoare, deoarece tvu-i 
vede realizările (ca şi cum in 


3 luni se poate schimba totul. 
Şi ca şi cum n‘ar fi schimbat 
destule !). Şi atunci e cu de¬ 
săvârşire caraghioasă supăra¬ 
rea aceleiaşi foi. împotriva ar¬ 
ticolului publicat dc un oare¬ 
care K. von Strau-tz in re¬ 
vista germană Af annus. care 
ce i drept spune multe baza¬ 
conii. Dar ceiace a supărat 
Neamul e<ste tonul nu tocmai 
deferent la adresa d-lui Ior- 
go ! In orice caz cele spuse 
de necunoscutul german nu-i 
pot fi puse în sarcina, de¬ 
oarece sunt aproape numai 
părerile d-lui C. Dicuiescu, 
care nu e hitlerist. ci profe¬ 
sor român ! 

Repetăm însă, poziţia d-lui 
Iorga şi a Neamului Rom⬠
nesc alături de presa semită 
este cel puţin curioasă, dacă 
nu chiar revoltătoare. 

DUŞMANII NOŞTRI 

A înţeles toată lumea câ e 
vorba de Jidani, care atunci 
când nu sunt plutocraţi con- 
rupători, sunt comunişti. Şi 
fiindcă indolenţa oficialităţii 
noastre îi face să nu se mai 
sfiiască, iată-i ,pe jidanii-ro¬ 
mân* (!) studenţi, editori ai 
unei foi comuniste „Drumul 
nostru" — la Paris. Despre 
aceştia vorbeşte d. N. Crai¬ 
nic in articolul „Duşmanii 
■■M rtnfrmf**f} Q'TW 

„Corespondentul nostru ne 

scrie câ româiwicaoş-nu există, 
poate ceva semăntâ de basara- 
beni. şl câ aceşti studenţi ..ro¬ 
mâni sunt evrei din ţară cari 
studiază in Franţa. Ca dovadă, 
ne alătură câteva ziare fran¬ 
ceze de dreapta, unde se pro¬ 
testează vehement împotriva 
Invaziei studenţilor evrei din 
România şl Polonia... Aceste 
organizaţii Internaţionale revo¬ 
luţionare sunt permanente fo¬ 
care de Infecţie a civilizaţiei 
europene". 

Şi să nu ne mirăm dacă 
mâne-poiminc din pricina a- 
cestor lepădături, adevăraţii 
studenţi români nu vor mai 
putea sâ-şi urmeze cursurile 
in Franţa ! 

BATJOCORIREA invalizilor 

Toate guvernele tuturor 
partidelor şi au bătut joc sis¬ 
tematic de invalizii de riz- 
boiu. Iot „guvernul de arde 
Icni e vitreg cu invalizii Ar¬ 
dealului", după cum arată 
Dr. N. Roşu (Curentul, 
11/IV): 

..Cine nu a văzut un veteran 
cerând pomană la un colţ de 
stradă, om bătrân cu pieptul 
acoperit de decoraţii nu cu¬ 
noaşte Încă stupida Ingratitu¬ 
dine oficială. Cine nu a văzut 
încă Invalizi călcaţi In picioare 
de ciomăgaşli ol^toraJelor pro¬ 
tecţii. încadraţi in haină de po¬ 
liţişti. nu-şl va putea niciodată 
imagina o scena mal revolt㬠
toare. Invalizii Ardealului nu 
pot tăinui In sufletul lor îndo¬ 
liat desmoştenlrea unui guvern 
de arde Ierni". 

Fiindcă diverşii Boili au 
fost ocupaţi cu tranşarea fa¬ 
vorabilă a drepturilor la pen¬ 
sie ale funcţionarilor unguri 
cari au refuzat jurământul 
către statul român ! Iar gene¬ 
raţia tânără va avea aceiaşi 
soartă după cel dintâi răx- 
boiu. dacă se mai lasă înşe¬ 
lată de tarabele diferitelor 
partide. 


CATEVA MINUTE IN IIII( Bl 
LE MASO IC F 

Imr'unul din ultimele nu¬ 
mere ale masoicului „Adevăr 
Literar *, M ihail Sadoveanu 
scrie despre foştii săi tova¬ 
răşi intru masonerie : 

.A’a dovedit insă câ unii din¬ 
tre masoni au organizat servi¬ 
cii de spionai in presă şl In 
lumea politică. S*a transfor¬ 
mat . masoneria in profesie lu¬ 
crativă. Există Indivizi cori n'au 
altă profesie decât masoneria... 
Până şi un cxcroc a fost avan¬ 
sat cu câteva zile inul ap? de 
arestare, deşi forurile compe¬ 
tente fuseseră puse in cunoş¬ 
tinţă de cauză'. 

Iatâ deci câmajsoneria este 
zugTâvită fidel dc către unul 
dintre marii ei 33. D. N. Crai¬ 
nic îşi închee un articol din 
Calendarul (25 IV) despre 
..Propaganda masonică*’, cu 
următoarele rânduri: 

„Iată oameni buni, ce e ma¬ 
soneria numai intr'o latură a 
ei ! N’o spunem noi. cl o pu¬ 
blicaţie masonică, indignată*?!) 
ca însăşi de atâta porcărie!" 

Şi pentru a părăsi această 
cloacă, câteva rânduri din ar¬ 
ticolul „Mizerabilul" de To- 
ma Vlâdescu (Calendarul, 
20 IV; mizerabilul este, na¬ 
tural. Mihail Sadoveanu): 

.Dacă scriitorul a murit, trâ- 
eşte in schimb un mişel de om 
gras cât toţi porcii Moldovei, şi 
pe care l-a arendat in zilele a- 
cestea de declin toată pleava 
antinaţională a României de 
azi. De acela ecoul desgustului 
unanim este astăzi o sfântă re¬ 
voltă ..Imbecilul ! Dar parcă 
mal mult: Mizerabilul !** 

Cei mai bu/n lucru: şi una 
şi alta ! 

AMNISTIA 

Cine putea să ia apărarea 
puşcăriaşilor, dacă nu jidanul 
Ion Pas (?) dela Facla 
(14 IV), care-şi sfârşeşte ar¬ 
ticolul cu strigăte disperate 
de om care se scufunda: 

..Amnistia ! Amnistia genera¬ 
lă. iată ce se impune cu atât 
mul urgent cu cât actul aresta 

politica a looi eieciuai aiurea 

fără ca temeliile statelor res¬ 
pective să fl suferit zdruncinări. 
Până când ne va fi dăruit pri¬ 
lejul de a o saluta cu entuziasm, 
nu vom osteni s’o cerem celor 
îndreptăţiţi s’o acorde" 

Aceasta desigur pentruca, 
alături de ceilalţi borfaşi, toţi 
jidanii condamnaţi pentru 
comploturi comuniste să fie 
liberi să înceapă altele. Efec¬ 
tele nefaste ale amnistiilor şi 
graţierilor repetate le arată, 
cu cifre precise. Universul 
din aceiaşi zi; articolul res¬ 
pectiv terminându-«e cu ur¬ 
mătoarea justă concluzie: 

„In aceste condlţhml. se În¬ 
ţelege că graţia regală şi am¬ 
nistia. departe de a fi o bine¬ 
facere. dimpotrivă devin ade¬ 
vărată nenorocire pentru socie¬ 
tate şi pentru ţară". 

Dar ce-i poate păsa unui 
oarecare, de ţara care nu «tc 
a lui > 

TRADAREA POUTICIENILOB 

Toţi politicienii din toate 
partidele — până şi d. Iorga. 
politician fără partid, care 
ştie pe degete câţi români 
gem sub jugul străinilor asu¬ 
pritori — se desintereseazâ 
complet de soarta bieţilor ro¬ 
mâni din Peninsula Balcani¬ 
că. Cu privire la soarta „Ro¬ 
mânilor din Tesalia". d. Dra- 
goş Vrânccanu scrie un ani¬ 
mat articol in Curentul 
(21 IV), din care citam 

..Acum câtva timp locuitorii 
oraşului Tricala idln TesulU* 
au cerut guvernului gTec recu¬ 
noaşterea dreptului de a înfiin¬ 
ţa o hcoalâ ţu o biserică rom⬠
nească Acest lucru nu li s \2 
admis deşi sunt in număr de 
câteva mii. Pentru acest lucru 
c nevoie ca el să lupte". 

Dacă guvernul român ar 
închide îndată una din şcolile 
greceşti din România, bieţii 
Români din Tesalia ar avea 
numai decât şcoli. Dar decât 
să facă un asemenea gest de 
energie, d. Guşti preferă sâ 


mai închidă câteva şcoli ro¬ 
mâneşti, ca sâ nu mai poată 
învăţa carte decât odraslele 
celor din câte 7 consilii de 
administraţie ! 

MUŞAMAUA.. 

S’a întins dc tot peste afa¬ 
cerea Skoda, care a devenit 
o simplă afacere a lui Sze- 
Iet/ky. Dar până la urmă şi 
acesta va fi «co> din cauză, 
cum bine spune d. I. Dimi 
trescu in articolul: ,_ti vom 
cere şi scuze!** (Curentul. 
2 5 'IV): 

Deci Szcletzky va tăcea până 
la urmă Deci uzinele Skoda îl 
vor pescui de pe vrana puşc㬠
riei. până la sfârşit. Deci — ka 
arma urmelor — ii vom cere 
scuze lui Szeletzky. Noi toţi, a- 
dici şi dv şl eu !" 

Noi nu. şi sfătuim şi pe ta¬ 
lentatul gazetar sâ nu facă 
acest lucru ! Iar cu privire la 
cauzele adevărate ale acestei 
afaceri, cităm concluzia arti¬ 
colului „Xenomania democra¬ 
tă" de d. Dragoş Protopopes- 
cu (Calendarul. 13 IV): 

..91 asistăm atunci la cazul 
Szeletzky. Si la cazurile ce vor 
veni Si care se vor rezolvi pe 
calea aceluiaşi rifru democrat, 
în nomele aceleiaşi democraţii 
xenomane şl românofobe. pen¬ 
tru care apărarea ţărlt. viaţa 
copiilor copiilor tâi e mai pu¬ 
ţin scumpă decât mâna singură 
— dar care dă cât două ! — a 
unei lifte ciunge !" 

Pentrucă nu numai la noi, 
dar pretutindeni, democraţia 
este regimul străinătăţii şi al 
străinilor. Gine nu crede sâ 
privească bine ! . 

RĂSPUNS D-LUI S. MEHEDINŢI 

Mărturisim sincer că nu 
ne mai aşteptam să găsim sub 
iscălitură ddui S. Mehedinţi, 
un articol aşa de just ca cel 
publicat în Cuvântul (2 1 IV) 
despre ,.Cum ne-am aşter¬ 
nut", cu privire la opacitatea 

caxi n «tu avut nici o gvija dc 

frontierele ţârii, artificial în¬ 
străinate de foştii stăpâni - 
tori. Ar fi totul de citat, dar 
ne mulţumim cu această fra¬ 
ză. care merită răspuns: 

.Fireşte, nu cerem răspunsul 
dela oamenii de partid. Dar ne 
interesează foarte mult ce cu¬ 
getă noua generaţie, care va 
duce tot greul zilei de mâine şi 
va trebui sâ apere acea graniţă 
cu preţul oricărui sacrificiu". 

Desigur câ o vom apăra p⬠
nă la moarte: dar înainte de 
a pleca pe front, va trebui să 
avem grije de pedepsirea 
câtorva dintre marii vinovaţi. 
Ceiace cere d Mehedmp nu 
se poate decât prin înlătura¬ 
rea partidelor politice fără 
excepţie şi prin institui¬ 
rea unui regim naţionalist in¬ 
tegral. 

Numai acesta va putea re¬ 
media Tău! pe care l-au făcut 
românismului, din meschine 
interese olectoraJe şi din o 
paritate democratică, toţi cei 
ce ne-au guvernat. Şi anume 
va putea proceda urgent la 
o colonizare a elementelor ro 
mâneşti rezistente (olteni şi 
macedoneni) dealungul tutu 
ror frontierelor, bine susţi¬ 
nuţi in tot momentul de o o- 
ficialitate care va trebui sâ 
simtă odată româneşte în ţara 
românească ! Cei ce spun alt¬ 
fel. sunt interesaţi sau in¬ 
conştienţi. Trăim ceasul al 
11 -lea al vieţii însăşi a Ro 
mânismului, şi dacă nu ne 
trezim nici acum, nu ne vom 
mai trezi niciodată. Răspun¬ 
sul generaţiei tinere este 
lupta contra relelor, dar prin 
înlăturarea tuturor cauzelor 
acestor rele: partide, parla¬ 
ment. democraţie şi tur ti 
quanti ! 

Şi aşteptăm răspunsul d-lui 
Mehedinţi, la acest răspuns 
ai nostru. 

ZYRAX 







AXA 


3 


Partidul liberal si minorităţile 


do ZYRAX 


l u partid care «le at/il« 
vn‘m • «, i «»ocot<*şt * «-tu 
topit im ai tuturor povcrnelor 
c«' 5 uu p«*rmd<»t in ultimii im 
ani — «uni <^t • pariului lik- 
r.«l — şi ciin" in timpul «lin 
urina «antă sn-şi 
princip ide după care ar tr - 
bni * i -c cnut!m i in gl»vt>r* 
nor i . • va «.a vina. IUI |rulea 
trei «u \edcr i nii i problc- 
mn minorităţilor lin Rotnâum. 
I) .c via tru n -a Mirprii' tto 
îoi faptul ta in „viu Marca 
Hfof'>i«nKtlo’‘ «lela 10 Aprdi** 
trei ni. p toridul lib ral ul il-lui 
Dtica a Mrnjiî ouyoui P 1 **’ 
circ.**» plănui/!* tir MÎtnr şi r u 
privir - la politii.4 minoritara. 

Ne-atn fi aşt«r>lot t >tuşi ea 
soluţii!' propti- -m! <»• nKp'tv 
inii* odcv.tr delii r«*alit.i| <I * 
houmtv •pcctfice. iar fiu lin 
coiinkI -ra( ii de ordin peiwral 
t0 nu pol li ui i «» <K»lu(te r< u- 
|j acestei pr..d>h me <to o atât 
de covârşitoare ftwporlanţâ. 

( u alât mai mult CU cal la 
datele introductive prezentate 
de d. Vderiii Roman şi ta vor¬ 
băria a 1 * 0*1 ni inutilii şi nnon- 
< lu.l iitâ a «l-aei Gkwrovcanu 


şi a d Im ^ rb»*< u. <1, prof 


Ni-tur a adatigat o expunere 
îutr atlevar cu prin autoare a 
prove uhu mt«*rir «lin ian* >u 
n«iMi ut fleea^tâ eomphcată pro¬ 
blema. uşa va *puuc lele de pic¬ 
ior. ini lipseau I )»r, dncn» 
uneor şi destul d<* tunul d alt¬ 
fel. d-^o u pu> câteva puncte 
pe i moţiunea p<* ture « prv- 
zrotut-o t*a fuoheer * şi pe cnn* 
şi-a in»n»şit-a adunarea ,.pf0- 
f ^ioiuila“ u parti duhi- libe¬ 
ral, no dovedeşte pe d;*pJb» iot 
de mar* dreptate om avut 
vămi am «ratat < • partidele 
politice 511 lit incapabile «o *»•* 
f.jrr * i< i la adevăratele vdu 
f ! impliM* de in .îşi probi du» 


(.And I. Ni «tur crede «u m i 
umil „di»» gritpu-rilc tniimrita- 
re din tar.* nu este uşa «le pu¬ 
ternic şi tuwnemr* v« ii poată 
iinI>i< I>* o evni altera «l«*<vnlîa- 
n*a firească a nşamului mis¬ 
trii in năzuinţele -ale politi¬ 
ce, eimmmijc şi vulturul •“ şi 
ro „e| * nu pot «iliimlu căruc¬ 
iorul naliouof unitar al statu¬ 
lui uoAtrii 0 . c-t evident <<« 
însăşi concepţia delu «*;ire por¬ 
neşte o cu desirvârşiro tfreşito. 
Pentru ea numai « in * nu vrea. 
uu v« de că minoritatea ra t- 
ghiu r<« şi K'o rin au a ne au 

luoi-o imuni * l*n «punct de 
vedvr cultural în Transilva¬ 
nia. iar din -puiuţ *l« 4 ' *d r 
eionoinit toăh' mîimi*iia|iP* (vil 
, \ t p|ia . el ; <ur« o-tat ir.') 
Miau infim* mai bim- «l ‘ât 
populai ia majoritară rom«*»- 
neast â 

\cente triste reolitali >uut 
de ahf-1 perfect evjdivabile. 

I) Io im lv*gar;*a noastră nn- 
(ionul.), toata energia d«* uprrni- 
pe 13 vcucun ui **« încordat 
- ni «'a ci*UMimai ifitr'un sin¬ 
gur acnp; inen|imr«a fiinţei 
noastre naţional • împotriva 
duşmanilor din mai par|ilv. 
Dac.» am r oşit in «luminml 
eiuic, oceostn nu s*« putut «Ic 
«ul (animi cu jnvtul sacrifi- 
« arii aproape total;' o ■ l:*>\ ui¬ 
tării fireşti in t«u»t»* ctlplaltr 
«loro«‘uii — şi deci şi in «el po¬ 
litic, economic şi coltuml. 

Tttrwai <lr wri,i anJâxi e/e 
montul nttnun&sc ♦*slr <W mtu 
<li‘fnoeri/.at in stulul cur*' or 
trebui **i fir ul lui % u /n> tnrr 
purfiilele ftoliticp se im*/ip«fd- 
nco/a *A i~l rv[u/i\ jH'nim «-/ 
pulm of**ri... re/âfcrtmi/iii 

loatc ctmccsirto făcute ir» 
tnniil. «ii «orc |*arl4<hd lib'- 
ral o ar lr«diui >a s' mân«lr! .ts- 
« u. şi toate* veto pe care l<* pro- 


al«* mo(junii. ar fi trebuit Cu¬ 
tate ex« ln>rv etomeunilui ro- 
mft(i«i, pentru u-i inU-^ni 5«« 
r.o âşlige i«*rrniil pierdut dca- 
Iulitrul M*v«d«dor prin vitregin 
îîmprejurărilor, ( ari ori ent 
de pmmmţatA nr fi „puterea 
«Ic vio|ă“ a popnbtliei imijt>- 
ritar«' toimVneşti. ori cut «Ir nu¬ 
ni *roa«a ar fi fţcvfi'rtâ popula¬ 
ţie. o|>tin)H»niil nu -Me iutot- 
«loauna o alitudim» «le nd;*c㬠
rat om politic. Ace-te « .«l-ta|i 
naturale ale popnlotin rom««- 
neşii Iridim* potv'ntot'* la muxi- 
miim de >lnt şi pentru «tot. 
Dar pentru ea accajrU» «<î |»«ki- 
ta <l«*veni o r»*alitate, «denien 
tu lui ramiiiPK* ttebuc sa i «K* 
ret iru iască în cl»’:n» imie.: uta¬ 
lul prim itul |H»lil*c 

IVmmcA, in situapa acuta- 
l/i, „caracterul naimnal uiutar 
al stalirJui" nostru este d«* fapt 
inexisicnt: regKJJ»i întreg» «unt 
CU totul înstrăinate, cele mai 
umile du oraşele provinciilor 
alipite şi ale Moldov. i anul 
copleşit** «le minoritari şi «- 
pmupj* loate «lonieaiilc «le ut- 
tivitate cr«*ntoarc sunt acapa- 
r«ite de minoritari. 

Part* «Iul lilvral. «I«*c la rutul 
că „are iii* voi* dt* coiKHirSliI mi- 
iioniardor la mu m u «Io cou- 
rudklart- a «latului* «lo\«*drşte 
«.« nu poate înţelege nici caro 
«• iinportau|a problemei mino¬ 
ritare ş« nici acest imperativ 
«alegoric al situai iei actuale. 

nici un «un «)v* Jrnnâ « re- 
«lin|«'i nu ar* dreptul <sa-şi in- 
i hi^nir râ metodele «ace au 
«Dt gr«*ş iu cei 1> nul delii Uni¬ 
re. var putea schimba iu:*nuil 
m'iionx it ul lu< riirihir. \«* 
trebue uite sist.*m«* şi alţi «ra¬ 
molii. 

In tineretul naţionali i ntc 

t.'tttă n»itl«*j«1*-a, numai «DD 
eomcplm Hlatuiui naţional tuw- 


Spre o nouă orientare a muncitorimei 


dc R. Pnvel 


Niciodată muncitorimea ro¬ 
mână n a avut o soartă mai 
nenorocită ca acum ţi nicio¬ 
dată n a Jo*t mai de90 r ffaruzată 
ţi mai dezorientată Fractiona- 
tă mtr'o scrie dr partide soda- 
Iurte, lipsită Ac conducători sin¬ 
ceri si capabili, ca «m mal re¬ 
prezintă o forţă care în 19tS, 
imediat după răzbat, număra 
DO dc nndlcate cu 85.000 dc 
membri ji rare trimetea 7 de¬ 
putaţi In Parlament Toată răs¬ 
punderea uluaţiunti cade de¬ 
sigur in sarcina condu cât sicilor 
ei. fie că au părăsit mlţcorca 
fie fă conţinuâ si acum a o 
insit conduce. 

Oupii preia din 1920 inerpe 
dc'tnnmea intre conducători 
cari se împart in două taberr 
rotiaJMe u cţimvnlft: Mişca¬ 
rea muncitoreasca iiăbaete e- 
norm. nb/a :r 1927 partidul 
.Sorini- Demotrat fuzionează cu 
partidele rodai-democrate din 
Urttorule alipite: el nu obţine 
totu* Arfă! 50 000 noturi pe fu- 
îTiătate (dt in 1918 Conducă- 
Lorii »ociab-drme* raţt In loc de 
a intensifica •rrpanirarea ţi a o 
verifica ev prilejul alcyertigr li¬ 
bere din 1928 când luptând sin» 
puri i ar fl pu'ul imefcti rezul¬ 
tatul muncit, preferă %P mear- 
pă cu gurernul in schimbul a 9 
mandate acordate prin buna- 
volrfct Cartelul <u csta era in 
repetai unei *erH de i'opitulâri 
ţi concerta»!, de o atitudine 
fermă nu maJ pb-ea fi r or ba Ln 
n*lor Gre»(Ua de a renunţa la 
h-ptu hrtiărdifi *c vede bine Ui 
Jfil ti 1981, v(u.vd luptând in n- 
pvidtie, bpăf de sprijinul gu- 
ternulul, ixizfidio' »u mo* reia¬ 
te IrtmHc decât 7 deputaţi re * 
prc&latănd 91000 100 000 vo 

furt 

FrocftlftlMl Clmiunuiă care 
1r t trp4.*r 0 /<u r prrrpapondU pe 
cale subt^rtită. apare ti prora 
Upulă tub firma Blocului Alun 
i+tarem' i«t Tufdnr^, d<*1dnţml 
recent cs» •casta , tf Anl de ase* 
Uiu 

Cu 1onH*rt >tufkierUc. te1 a 


dus o vie propagandă, ctmru- 
pând par Ic din socialişti fi in¬ 
stigând adesea la revoltă; suc¬ 
cesul electoral din 1921 când a 
obţinut 74 000 voturi, face ca in 
anul următor să fie oprii de a 
mal depune liste şi obţine nu¬ 
mai 12.000 voturi Parte din 
muncitorii comuniţti i'oteazd 
cu partidul Socialist Indept" i- 
dent. parte se in/Utrearu in 
partidele politice "iaţ. ţar 


ISCA DOUA PAKTIDE MUN¬ 
CITOREŞTI 


Partidul Sticial-Democrat su¬ 
fere in 1928 prima sciziune: un 
grup irnportanf in frunte cu 
doctorul Oheleder se retrage fl 
înfiinţează partidul ..Socialist 
Independent- Grupul se retra- 
gaa motirdnd abdicarea parti¬ 
dului S. O drla programul mar- 
ritmului ortodox Scopul insă 
era dr a duce o acţiune comu¬ 
nistă internă, nciuburdouata 
internaţionalei Uf. comunism 

care «M#a iii st modMăaa ape¬ 
ri firului 7 ocal In plus Dr Ghe- 
l crier arca nerouţHmt^i perso¬ 
nale fWntf neglijat fl rumtlgu- 
răndu-l-tc un loc de deputat 
Aînnoitorii au înţeles inlrlgă- 
rtllc fl interexul personal căci 
după 4 avf de <trganlzftre noul 
pa?IM nu eolcricosă dccăt 7500 
voturi 

Nevi uf (urnirile muncitorilor 

cauzate prtn lipsa dc (ut tu. 
prin <»alarH dc mizerie *t neres- 
T ectnrni drepturilor câştigate. 
ac ras frâng asupra conducăto¬ 
rilor celor rrd fracţiuni ei sunt. 
râtul dr ix«f>c. dr ani de zile 
li se cântă aceint cănlec lup¬ 
ta contra capitalismului, lupta 
dt « ^a«<i >t alte lupte din cmc 
el te», istovit ^ cu nlvnc I mbu- 
măhfif ă uter ia ia NdncretU 
rea In conducători ţi in apro¬ 
piata dLriptură a p'olrtnr*a- 
tvfui". face ca parte dtn n .«fi 

f wurakCH mip.arca fl să b.pfe 
n grupări r:> prirgrain mai a- 
propiat de rruliiâti 

Nuvutl t« Ardeal tnţr’un ţin- 


menţinerea mişcării social-dc- 
rnocrate, alocate drept subven¬ 
ţii date către Confederaţia Ge¬ 
nerală a Muncit sau pentru 
cooperative. Casa Poporului 
(12.000 \dt revista .Mişcarea 
Soclală'\ ziarul „Lumea Nouă 

Un lucru pare suspect: Inte¬ 
resul Statului burghez de a 
susţine băneşte, un partid care 
urmăreşte tocmai răsturnarea 
lui. Sau sunt numai calculele 
ministrului muncii in diferite 
scopuri. Frăţietatea .fixcelen- 
ţei ,% cu tovarăşul " Flucras s a 
văzut mai ales la banchetul dai 
in onoarea celui din urmă. 
când ,r‘a 2>du£ şampanie ca in¬ 
tre cei mal veritabili burghezi 
şi cărui ministrul ce depusese 
jurământ regelui bcnchetuia cu 
, r ioctalişlit“ t» cânlec dc repu¬ 
blică şi steag roş al internaţio¬ 
nalei. 

Consecinţele cred că se tor 
vedea muncitorimea işi cu¬ 
noaşte acum profitorii şi tr㬠
dătorii şi-şi tm căuta un drum 
nou. Ea nu vede la fruntaşii 
stângii să fi indurat măcar tn 
parte suferinţele fruntaşilor 
dreptei. 

Greşelile înnlc ale conducăto¬ 
rilor au fost nenumărate: In 
parlament o aepune de periere 
a ţ/uvernului, in afară o com¬ 
plectă desintere&arc de viaţa 
muncitorului, o luptă dulce de 
menţinere a unei situaţii, nu de 
cucerire. 

Dacă ramura centrală care 
este parftdu/ s. D. nu mai poa¬ 
te fi dc folos muncitorimii nu 
ştfu întrucât ar putea fi parti¬ 
dul ..Socialist " înfiinţat la 12 
Martie 1933 din tntfiafiva câtor¬ 
va excluşi m frunte cu Moşcău- 
ţeanu , C. Popovici, Radian. 
Corutantinescu. etc Aceştia a- 
duc o scrie dc acuxaţiuni foş¬ 
tilor prieteni dc ieri cu cari de 
altfel trrbue să importă şl răs¬ 
punderea şi complicitatea. 

După ce cu toţii au dat dova¬ 
dă de inactivitate, după ce au 
gustat din aceleaşi fonduri. în¬ 
cep a acuza cu speranţa că pot 
apare in ocAtt muncitorilor ca 
nevinovaţi şi că deci le mal 
merită hierederea Şi pc cine au 
ca exponent ? Pe Moşcăuţea- 
nu om cu trecut murdar şi t- 
moraJ. oportunist prin excelen¬ 
ţă. fost agent al Siguranţei, in¬ 
formator la Divizie, agent co¬ 
munist ţi trădător al muncito¬ 
rilor din I smalţ recunoscând 


acţiuni : 1) Acţiunea celor gru¬ 
paţi In junii revistei „Stânga u 
secondată de acţiunea mUU*- 
trului Muncii tn jiirul ziarului 
.Munca“ şi captarea muncitori¬ 
mii basarabenc. 

21 Acţiunea partidului Naţio¬ 
nal Socialist-T ăl ăr eseu 
Rămâne ca la primul prilej 
•ic demasc substratul acestor 
doua acţiuni. Prima acţiune fa¬ 
ce uz i n captarea muncii orilor 
de marxlem, iar a doua. pusă 
la cale in lojile masonice, face 
iu: de naţionalism-social in sco¬ 
pul dc a compromite mişcarea 
dc dreapta, lucru care nu l-a 
reuşit decât numai in parte in 
ceeacc priveşte pe cuzişti. şi 
care ar alragc muncitorii ce 
sau îndreptat spre Garda de 
Fier Desigur că ambele acţiuni 
Î/J"! ( t <ll [ na 'v aT * rnuncitorimU 
fiindcă descoperim in ele toc¬ 
mai mămicii massc'ar mun. 
cttoreşti In ceeacc priveşte 
aciuaţii conducători ei sunt 
profitorii mişcării socialiste 
Deputatul Miresru. Moscăutea- 
nii şi alţi profitori au încasat 
y***** 91 1932 8i Până acum 
1SODOO lei fiecare, iar in par¬ 
lamentul trecut câte 210 000 lei. 
Ce au făcut cu aceşti bani ? Ce 
au realizat pentru muncitori? 
Iar dacă ne aruncăm ochii la 
dreapta vedem cum un deputat 

2* StTÎL** Fier nu primgţtg 

decât 8.000 lej din 30,000 pen¬ 
tru întreţinere ţi deplasări iar 
restul merge la organizaţie ca¬ 
re lucrează enorm şi intr ade¬ 
văr grăbeşte cucerirea puterei. 


gur an P S D. pierde 20 000 vo¬ 
turi din 50 000 de iH>turt, voturi 
cari merg la ţărăniştii lupişti. 
cari au expus un program f 
apropiat de cel socialist şi la 
Garda de fir*-, singura mişcare 
dc dreapta care dă o deosebită 
atenţie nnhunotăţtru soartei 
muncitorului român, a cărui în¬ 
credere era natural s'o câştige 
după ce o câştigase pe aceea a 
ţăranului. 

Parte din fruntaşii socialişti 
său sest.ai de aceasta situaţie 
şi pentru a nu scăpa din mană 
nunciiorlmea pe care de am 
de zile o amăgesc, s’au retras 
pt rând pmtruca >n primăvara 
ocrouita *o înceapă făţiş lupta 
contra crieri alţi fruntaşi sociali 
democraţi Grupaţi in turul 
ziarului „Unificarea Sindicală'' 
<el cari sau retras împreună 
cu cei cari au fost excluşi au 
pus bawxY unui nou partid 1 1c- 
r.umtl ..Socialist*. Corifeii nou¬ 
lui partid C Popovici Radian. 
etc. cred că sub o nouă flnnd 
şt tm nou A«*m« ror ciai putea 
avea încrederea muncitorilor 


SURP PRIZA 


DESORIENTAT SI ÎNŞELAT 


AMESTECUL MINISTERULUI 
MUNCII 


Din neînţelegerile fruntaşilor 
P. S D au rezultat Amd lu¬ 
cruri. l> cti partidul c fanmc*i- 
tar Upsfl de puterea de a strân¬ 
ge fracţiunile «*u atât mal pu¬ 
ţin de a nu f* da nxtşterc. 11* 
tă ulcmcntul dc tumducere e 
complect Incapabil, compromis 
ţi *i eyhicer Conducător H in 
frunte cu democratul Mlrescu 
Ffuera .«. Moerăuţeanu, Mosco- 
Viri c*c rioputafr dc ţrrofeslc. 
om fort pala orUând La rom 
jtromhun in paguba muncito¬ 
rimi* 1 1 ran ( Antă mereu d㬠
râmarea burgheziei, cuceptâ de 
in statul burghez fonduri grase 
of ănd iţecure. pe*1e cei VJ f>00 
(inerva ziaristmentwA. dm r 'ie 
:eci dc nvi' de Ui, fie ca fiudud 
parte din comisii de studii 'şo¬ 
vini. ptasisre. congrese inferna- 
(i mole», fie ca «urne pon*ru 


SPRE SINDICATELE 
LEGIONARE 


Am expus până aci cum se 
prezintă frontul muncitoresc : 
despre problema in sine se pot 
spune multe. »e pot trage multe 
învăţăminte, se poate ajunge 
Ui o serie de hotărirt; u vom 
vedea cu proxima ocazie 
Problema principală rămâne 
tot sindicatul. El este celula ca¬ 
re dă putere întregului orga¬ 
nism politic Succesul politic se 
bazeaza pe forţa sindicală care 
a slăbit si merge spre distru¬ 
gere Unii iociaUştl sunt pentru 
complecta lor renovare arătând 
că se găseşte prea mult putre¬ 
gai In ele acum. 

Cu vex'hilc sisteme, cu flutu¬ 
rarea ueelulaş drapel «.drenfutt 
■ de acum 40 de ani. dar mal ales 


pentru a *căpa el fată cine arc 

pretenţia de a strânge forţele 
fiăcţtuntlor socialiste intr’un 
vou organism care sd afbc la 
bază ..morala şi programul so¬ 
cialist* 1 . 

Din cele expuse se vede bine 
câ nici una din ramuri nu are 
tinuta etică necesară şi destul 
de putemicâ pentru a reuşi să 
canalizeze intr'o singura direc¬ 
ţie mişcarea muncitorească. Şt 
dacă încercarea dc a reuni tor¬ 
ţele muncitoare îutr'un singur 
partid sc face totuş. ea nu va 
rcuri decât să dea un nou par¬ 
tid care va fi al cincilea partid 
muncitoresc, yi care s'ar numi 
prrtabil .„Partidul Socialist-V- 
nltar f 


darnice, muncitorii vor suferi o 
nouă deziluzie, 


Diti toate ramurile se vo r 
păs» destui cari să nu pa. 
r ăst oscă locul de conducători 
pentru a fi simpli conduşi. 


Dacă muncitorimea se pre¬ 
zintă atât dc dexbtnată şt des - 
orientată, burghezia fi politi¬ 
cianismul au căutat sâ profite 
de ocazie, şi sd mpâ ceia din 
nas sa muncitorească pe care 
până acum au exploatat-o 


Pentru cel ce mai are o IA - 
nm6 dc milă pentru muncito¬ 
rul român se punt problema 
nouii va/e orientări; la stânga 
rl rede o ••trie dc fracţiuni sl㬠
bite şi in vrăfblte conduse de 
o teri* de oameni dc profe¬ 
sie jocta&ştt", complac tain ente 
romprotnlşi. După o luptă de 
jc dc ani contra unul capita¬ 
lism sr.o* ca autorul tuturor re¬ 
lelor «im această ţară. scurta 
rnuncitorimU nu «‘a îmbunăt㬠
ţit cu nimic St,mărul midiea- 
telycr a scozj t. acţiunea jHh'iti- 
rg nu reuşeşte *d Irfweafd in 
parlcLmcnt decât tot ace I nu¬ 
măr /tr de 7 deputafi iar con¬ 
ducătorii anunţa La flecare o- 
r<ule că „domnia proletariatu¬ 
lui' st apropie 

Si ;K * astă domnia nu va fl 
niciodată (ieri st face uz da un 
program treolizabU şi plin da 
Itrominunl in da*ui căruia ibt- 
a* ehnş suflat dr tâlhar, a- 
ceiaa ,’lpsâ de consttinţd m I*- 
eiepJintrca oiLtiunci, acela* duh 
Pentru nuşmant remarc 


Soarta muncitorilor ie t*a îm¬ 
bunătăţi odată cu a celorlalte 
clase. Aceasta nu \e va putea 
face prtn intermediul nichinut 
partid socialist, ci a unei miş¬ 
cări care pune problema reno¬ 
vării stalului român, a scoaterii 
tui de sub domnia democratis¬ 
mului in numele căruia se fac 
toate jafurile şi fraudele De o 
mişcare care trebue să strivea¬ 
scă toţi paraziţii muncitorimii 
instalaţi in fruntea partidelor 
socialiste, şi toţi paraziţii ţăr㬠
nimii si a muncitorilor iui dec- 
tuali. instalaţi in fruntea par¬ 
tidelor ţărăniste, liberale a- 
grarime . kgi. etc. si care miş¬ 
care nu poate fi decât o gru¬ 
pare nouă. nerompromisd cu 
n:mir. care să aducă revoluţia 
morală şi însănătoşirea urnii po¬ 
por muncitor dar prost condus. 
Aceasta grupare este „Garda d? 
Fier 4 Despre programul ei faţă 
dc problema muncitorească rom 
:vwW altă dată Grifa şl aten¬ 
ţia rea mare dată muncitorimii 
st cede hi ne prin ereearca Sin¬ 
dic uteior L«*ijnuf»i Muncito¬ 
reşti. FL' vor umple golul pro¬ 
dus de cele desfiinţate, de cor 
înlocui pe rând re cele exis¬ 
tente: prtn de Stalul cei nou 
corporativ ra cunoaşte şi Inrţa 
muncitorimii şi nc7cnle ei si va 
aduce prin bună ,*>tdegere cele 
mal practice soluţii 
Primirea favorabilă făcuta a- 
ceetor sindicate la Reşiţa dar 
mai ale* pe Valea Prahovei din 
partea acelor cari-până mai cri 
credea:, minciunile paraziţilor, 
ne face să credem că din re¬ 
fractari cum erau ieri. vor de¬ 
veni mâine cd ruu aprigi iup- 
iători ai sindicatelor . Gărzi* dc 
Fier 1 


R. P*vol. 


ettlfl *1 rdapăndtţt 

AXA 

APARE regulat BILUNAR 










4 


AXA 


O boală nouă: Autenticitatea Literatură şi Metafizică 


dc Arsavir Actcrinn 


Nu \r«Mu ani nrrol unui 

doctor. r«r« v«»rbtii«l cii un pri«'- 
trn il dr^rrtj)rrri ncf'luin o ImhiU 
ă- rnrr suferă lârrt -ă ţttr. ţsi 
cu «tât mu» |»ut«ri *n «ni prc 
Irnf îa dc n diagnosticn b«oln. 
Ţin *4 i'on>tiil nunwii tu o «- 
numita agitaţii* în jurul ru 
vântului „«nlcnlicilatt*** în»> tlâ 
dc bănuit cil spiritele an înec 
r.ut m» ilcvim- şi i.« câmpii. 
Faptul ar<ila nu c cliiflr a>a dc 
grav. ba am impresia rS rt*lr- 
>Y>tt«l ««răstii dc\ii-r<- \uiu fă 
d«-a in banal, fără sorţi dc a mă 
ridica. Orice dorlor atent al li- 
teroturii tinere, rare dc vre-o 
râţiva ani umple |wi"lnil«* revis- 
tclor mari şi mici. I,ţuicilor vi 
l»«gii«ii»r culturalo, literaro etr. 
olc ziorelor noastie. va fi rou- 
slolat «*ă a*tA/.t cuvântul a»u- 
tenlleitnb*** arc o putere fantnv- 
tico de rirrulaţic. < red ci nrest 
cuvânt a lovi iutr'adins rrwil, 
drara ştie prin ce destin ciudat 
al limbajului, ca să «ervetuA 
dc leit motiv «nrrvnnt al mani- 
festelor, mărturisirilor. |»olc»ni- 
cilor anului 1**“*. A li autentic, 
autenticitate autenticul iţi vin 
a/j pe llnthA ori d«* câte ori fi 
se cerc o justificare a vreunei 
atitudini, ori de rate ori vrei să 
Ui tranşant. >a pili punctul pe i 
întriiu nuni «Minitiv Ducă flu¬ 
turi in ochii adversarului sau 
interlocutorului argumentul au 
teuticifAfii, i-ai închis pura. ni 
încheiat discuţia 
No ştiu pneii ruud mi-a in 
trat in vornbulur acest cuvânt 
atât de popular tizi. V« fost în 
orice ci»/ in*n intrare triumfală 
prin cine ştie ce arcuri de 
triumf -- in nrlnmafiMc atenţiei 
şi curiozităţii mele apucate 
brusc de-o teroare swirrâ şi apoi 
dezlănţuite — cări nii aş fj ndiis 
cu siguranţă aminte acum A 
fost deci — după parca deja 
VcrsniUcH, >ă asigur — o intrare 
modesta, sfielnica, lard trănibc 
şi surle. One sur fi putut aş¬ 
tepta ca un cu sânt atut de cutii- 
sernde şi de timid, avân<tuşi un 
|w apnwipe ignorat in Larousse. 

m* aureoleze subit şi s« de- 
v'mK «A rwş a,. mfuţii P rTrT 
tre ensinte. atu totodată hmcfA 
câtor şi necruţător după rum te 
|Hirti respei lutrs, atent sau il 
despreţ u«*ş|j şi ,| neglijezi. Veţi 
/tce, minune; veţi /ic,, surpri¬ 
zele Istoriei. întocmai cum va 
pomeniţi cu *n ţigan farul poşte 
noapte împărat sau cu n biet 
»»m aşezat, idolul unei mulţimi 
«gilatc. 

Nu-mi cereţi s a *4 e\pl, c cei 
aulent'eitatcn. \ u m- poale > u 
uo $U|» f intratul s’a abn/.i| şi 
* r abuzează dc ea in ultimul 
fmp E drept câ fiecare „tip 
autentic** c autentic într un fel 
ol Iul. fiecare trâcytc autentic 
in felul lui \u exist* incn un 
lip general al autenticului v a - 


laiul pentru oricine Daca se in 
tâmplă sa \ă zăpăcească spec¬ 
tacolul promis, uitaţii atâtor >pc . 
ni de autenticităţi, câte Xr ţi 
des4operi. nu dh| N ’rnţi. E un 
in.jl.K- sigur de a ieşi din /ăpa 
«•eală ; credeţi.% ă autentici şi 
soţi fi. Sin confecţionaţi un tip 
de autenticitate după chipul şi 
asemăna ren \ «vostru şi autenti¬ 
citatea, marcă de recunoaştere a 
unei xalori. astfel confecţionată 
sa fi respectata, contestata sau 
hulita întocmai ra celelalte. 

Camil Petrece»» ş| Eugen 
lonesru. Mircea Eiinde si Petru 
Comarnc.sc 11, Mim* Vul'cănescu 
şi Petru M.inoliii. Sandu Tudor 
şi MJhail Sebastinn. Paul Ster.au 
şi Coştin l>e|ean 11, Danmseliin 
şi Lucian Boz — şi Aşa mai de 
l w,r1 ‘‘ — fâ'«are se rrede nu- 
tentic, fiecare taie 


şi spân/urii 

pe temeiul autenticităţii. 

A fi autentic, dar. este n fi 
pătruns pună în adamul fiinţei 
tale, a fi găsit un sprijin şi un 
mus ni existenţii. ţaţă. spre 
exemplu. un tânăr scriitor, Mi. 
luni I Iov iei colaborator a l Ho 

man ei literare şi altor rcxislc. 
" 7 " .Irainbiţaş şi dânsul al nulen- 
tieilâfii. jură şi înjură pe au¬ 
tenticitate'. De re nu ? < ine l 
împiedică. In materie de au¬ 
tenticitate controlul sau cenzura 
v; face la Judecata de Aţioi sau 
niciodată. Păun una. alta licăre 
e in dreptul lui să joace sprin¬ 
ten şi voios pe tema lui, pe mu 
zică lui. Se încinge din când in 
când o hora nebună si fiecare 
cetăţean se simţi- liber să-şi 
verse forul, sa chiuie, sa trepi¬ 
deze Aşa >i cu autenticitatea. 
Trăim astăzi o Irene/jc u auten 
ticului. Mai bine /.is, scriitorii 
noştri dc a/i tracsc autentic, 
c a<j lumea de rând îşi vede mai 
înainte dc treaba lăra s«->i 
caute etichete noui, fura sa s«* 
bula pe cu» inie. fără s d dea as¬ 
cultare celor curi vorbesc prea 
inult fără şa facă totuşi nimic 
deosj-liit. Ştiu ca vnrbiudu se de 
autenticitate sc du expresie uimi 
tumult, unei seriozităţi care nu 
e in totdeauna seriozitate unei 

decar şi unei prclinM- profun 
zimi de cugetare şi intensităţi 
de tărie. Nu înţeleg insă de ce 
iieuutcntieui e pus b» perele si 
executat w»u pus l„ c „|ţ ^ 
dc-psit sn ispăşească. Eu cred că 
«cest fel de a proceda r pripit, 
fină sens. brutal, în nicnl inutil. 
Totul >iue dintr'o supcrficiali- 
tale egală eu aceea din care d,.. 
curg,- con,(amaarea unor falşi 
înţelepţi, cari ifi cer să te fj 14. 
vălît priu praf si noroiu înde¬ 
lungă vreme, pentru ca sa ai 
dreptul sa stai de sorini cu ei, 
sâ scrii o carte, să Ic agiţi i n 
mod sa labil pe piaţă Trăirea 
climat sacru dcascinciti, - 
condiţie necesara ca să Iii luat 


in consideraţie şi Mi ţi se dea 
eventual credit. Trebuie să epui¬ 
zezi o sumă de exjM-rienţe ea să 
ţi se dea ascultore. Ca şi rum 
prin trăire, misterul Var pulve. 
ii/A iar cunoaşterea noastră ar 
înainta cu vreun pas in abis 
sau in taina Dumne/eirii. Peni¬ 
bilă naivitate ! Întreb : câţi din 
cei rari nu trăit, să zicem colo 
sal şi np«»î şi-au considerat trn 
•ren. au ajuns | n v n-o mni înţe¬ 
leaptă şi definitivă concluzie 
decât cei cari nu afirmat pur şl 
simplu, fără prealabilă ucenicie? 
Câţi? Care? Să-l vedem şi noi 
Ponte că o teamă şi o cnrio/i. 
late în omul fără experienţă 
şi-nu găsii moartea ia cel cu ex¬ 
perienţă, care însă a înlocuit 
acea primă teama şi curiozitate 
cu altele noui. Altceva ? Aş îi 
curios să văd şi eu pc omul. 
care In sfârşit dc vioţă ştie mai 
mult despre «ine despre viaţa 
şi Dumnezeu decât ştia rând cm 
prune. 

Autentici ori inautentiei su¬ 
ferim laolaltă şi egal. Superfi¬ 
cial ori adânc, aceeaşi derivaţie 
•lin păcat Cine ştie pc unde ne 
sunt rădăcinile !? Veţî zire. 

|Riale, că există o suferinţă fo¬ 
lositoare şi una seacă şi pri¬ 
mejdioasă. Căre i una şi care-i 
alta ? Numai Dumnezeu ştie, 
daco. bine înţelm. Dumnezeu 
•'sie. Degeaba acuzăm şi con¬ 
damnăm cu judecata noastră, 
şubredă dacă nu strâmbă. tot 
rocare ni >r parc artificial şi 
iicautcntir. Cât ne rotim in so¬ 
cietatea asta. rătăcirea noastră 
e fatala şi necesară. pentrneă 
nici măcar lisus n’a intervenit 
tranşant, n'a fost un luminator 
şi limpezitor dc drum pentru 
toţi odată şi in veşnicie, \edeni 
greşit, vedem bine ori nu ve¬ 
dem de lor do ce sulcriui — sun 
tem şi rămânem |k* un aeclaş 
pământ al provizoriului. 

Deocamdată. Un anumit orgo¬ 
liu ne fure să ne credem au¬ 
tentici (aiureala autenticilor 
printre cari vă rog sa mă num㬠
raţi şi pe mine, dc re nu ? 

«tt -ii t,r. ivi şi loială dealtfel! 

zând că Pani apucat pe Dumne¬ 
zeu dr-un picior, ne străduim 
nu lărâ sn asudăm, an fără 
sâ lăcrimăm şi să ne frămân¬ 
tăm să adunăm oile pierdute, 

«â le invăţum minte cn şj rum 
noi înşine n'am li ol rătăcite. 
Oi enri fa, astăzi caz do au 
tcnlieitate sunt eei uuii mulţi 
din ci, încredinţaţi de profun- 
arimeu v,*derilor lor. O sondare 
mai in adune i-ar constrânge. 
,-red. sa şi răspândească orgoliul 
şi sa şi fărâme siguranţa. Lucru 
fiii tocmai de dispreţuit, răci aut 
început să credem iu autentici¬ 
tate înlr'un absolut. 

ARSAV IR ACTERIAN 


Destinul oricărui ins este să 
filtreze cosmosul prin porii 
structurii role spirituale, să re¬ 
cepteze Non-Eul sub uti anu¬ 
mit unghiu. să posede, aşadar, 
o metafizică. 

UnU > putini la număr) işi 
construesc sui-generla o pos¬ 
tură faţă de transcendent: al¬ 
ţii (mai numeroşi) aderptă o a- 
titudine in urma unui examen 
critic; iar omul din mulţimea 
plată (cazul frecvent), nepu- 
tându-sc ridica nici până la 
construirea unei pozifU speci¬ 
fice şi ?iici până la împrumu¬ 
tarea voluntară şi critică a 
unui punct de vedere indivi¬ 
dual elaborat — neputând al¬ 
cătui din substanţă proprie 
sau alege liber fibrele in care 
să prindă realitatea — sc in¬ 
stalează inconştient intr'o tex¬ 
tură de prejudecăţi. în plasma 
credinţelor ancestrale. 

Metafizica omului nedife- 
renţiat. ca afirmare lăuntrică, 
de reaăÎTte agregară repre 
zintă, deci, fatala sa subordo¬ 
nare metafizicei spiritului co¬ 
lectiv 

Oricum, destinul rămâne In¬ 
variabil ! 

Literatura — spirit care se 
reface natură, spirit care se 
actualizează prin şi in viată, 
natură care se regăseşte spirit 
— se axează prin atitudine 
metafizică <concepută latlsslmo 
sensu*. 

Intenţia rândurilor de faţă 
este descifrarea atât a puncte¬ 
lor de tangenţă cât şi a ele¬ 
mentelor de diferenţiere orga¬ 
nică intre cele două planuri de 
trăire spirituală 

O facem pentru a denunţa 
tarele, grave dar remediabile. 
ale eronatei concepţii despre 
literatură, prin care aceasta se 
rezolvă stringent in necontro- 
lată şi facilă transcriere de 
sensaţii, in arabescurile Ir agile 
ale unor principii formale, tin¬ 
zând către monotonă stereoti- 
puwe şi exterioare autenticei 
şi integralei experienţe Interi¬ 
oare 


metafudea m .. 

montează dogmaticul dialectic 
şi absolut. Dorinţa sau , mai 
corect, chinuitoarea impreci- 
ziune metafizică — virtuală in 
fiinţă — reclamă violent o 
platformă de adevăruri imua¬ 
bile, comprehensive , care să c- 
puizeze cognoscibilitatea cos¬ 
mosului. 

Spiritul pur metafizic pretin¬ 
de că explică .datul", când de 
fapt construeşte lumea după e- 
senţa sa, in foc să se constru- 
ească după sensul lumii. 

Metafizicianul ca atare, pre- 
ocupăndu-se continuu de acor¬ 
dul peremptoriu dintre princi¬ 
piile sale şi adevăr, este ine¬ 
luctabil înclinat spre eroare. 


de Victor Ion Paveleseu 

Literatul, emancipat de le¬ 
gea strict logică şt de organi¬ 
zarea rigid sistematică, acti¬ 
vând fără pretenţia de a vidă 
adevărul, scapă astfel de ero¬ 
nat Adevăr ţi eroare devin 
concepte inoperante, esenţia¬ 
lul in literatură fiind nu des¬ 
trămarea deductivă a principii¬ 
lor iniţial postulate, nici cris¬ 
talizarea unor concluzii defini¬ 
tive. ci dimensiunea proprie 
genului, trăirea maximă şi au¬ 
tentică a conţinutului sufle¬ 
tesc. 

Fiecare sistem metafizic are 
— pe de altă parte — un pro¬ 
nunţat sens limitativ, deoarece 
apariţia sa coincide cu elimi¬ 
narea multor sisteme prece¬ 
dente; admiţând o doctrină . 
înlături, prin însuşi faptul ad¬ 
miterii, o serie de doctrine 

Dacă experienţă obiectivate 
intr’o operă literară nu i se 
pot aplica criterii logice — cel 
puţin ale logicei naţionale — 
dacă nu poate fi niciodată 
greşită — după cum am ac¬ 
centuat mai sus — dacă se 
poate depăşi numai, dar nu 
dezagrega — este evident că 
această experienţă de viaţă 
n are caracter eliminator. For¬ 
marea unda nu angajează în¬ 
cetarea existenţii alteia: fle¬ 
care punctând unicitatea, ex¬ 
presiile lor obiective coexistă 
in planul valorilor. 

Trebue să recunoaştem, insă 
că şi metafizica şi Uteratura se 
ordonează in subiectivitate. 
Pledoariile pentru contrariu 
care n’au întârziat sd intervi¬ 
nă. sunt desmintite categoric 
de istoria culturii. Numai in 
ştiinţa pozitivă obiectul este 
centrul dc energie in jurul c㬠
ruia gravitează subiectul In 
metafizică şl in literatură, ne¬ 
liniştea constructivă apare dela 
început ca un conflict al ,eu- 
lui" cu el însuşi, conflict subli¬ 
mat ulterior in acea încredere 
in neîncrederea realizatoare, in 
acel calm al înfăptuirii Mân¬ 
tuirea prin mărturisire, depar¬ 
te de a fi o formulă sonora şi 
ineficace, reprezintă o piesă 
nrtnctnnlS In amrnrmrht? k 

ţlc{ 

Iată de ce teza lui Lanlshee- 
ro. oare prezintă căutarea de 
sine a metafizicei moderne 
drept un ..poem subiectiv". 
trebue să fie generalizată me¬ 
tafizicei in genere Un poem 
subiectiv, desigur, care violen¬ 
tează însă realitatea tangibtid 

In metafizică se forţează in¬ 
trarea concretului in compar¬ 
timente dialectice sau se igno¬ 
ră concretul pentru a construi 
cu noţiunea lui o realitate con¬ 
ceptuală 

In literatură realitatea nu e 
violentată, ci trăită cu nuanţe. 

(Continuare din pag. V-a> 


CRONICA LITERARA 


Damian Stânoiu ; Camere 

Itatuian Stunoiu şi-a făcut 
in literat ura rcmion*» o specia- 
blate dm e'xţilo^itnrxvu «funie.- 
niulm inu.iui>tircNr. Bidie iti - 
formai şi cu n simplitate mai 
mi»»t plăcută <j«xâi rudimen¬ 
tara. I taxniftn Stam.ni u înfă- 
|i$Bt sufletul naiv miii vi- 
cKvtu». ijMxrit uiicJLgcfil, 

b râpă n ţ sau pobdit ni cirlu - 
gărilor î>e câte ori a încercat 
«ft dopIţftAacâ pragul momi 
«al autorul a dat greş. 

A«tfejf r prvzemiâ oriiintire* 
plx'tx'omdin ş, Imuabilul rv»- 
muu si'mănAloritd .Demonul 
lui ( odin*‘. scris iu «t 1 1 de 
prore* verbal ş» fără nici tui 
intere* amvxbitw ori docţi 
mentar sau in*ai!«itn pmcnK- 
-fHr şi văduve" undo «hu- 
plitotea stilului şi a faptelor 
d«Ţ»ăşevou Umila «erioaităţu «le 
creaţie M.slml laic »c amtă 
rofnuinr încercărilor «le ex¬ 
presie nl< amorului pentru 
care in»s|ru) câlugtiroM repre 
*mlK o uouiă aocdogtirfi ,1,- iu- 
fvn«ic renume. In croiţii vnc 
gole, dar savuroasa Aln apr,., 
ciot peregrinarde lui Art.-mie 
şi \vemilie «au ale bmiidu* 

pâriirfc GIkxIcou ••« «1 rr- 
voluţRin*rele atitudini «log - 
niaticc ale «ăJugărului Mata 
rie, şirrt«'nuţe stareţ ulm po- 


mobilate (Ed. Adevărul) 

căii sau naiva freînvie ctK'a 
a bietului Pitirim, iar acum 
în urmă cţHzpctcu lupta p*m- 
trn stâreţit a maicilor I o- 
fualdu şi Am 1,1 j<tu. In aeeat«‘A. 
umorul dr «ituaţie comple¬ 
tul dc o gob-ric «ic tipuri* e 
dmphfj clcmcntart'- dar Iwnc 
drf«'rtm ţinte in fi-Zuntonuilc 
lor xptxific«v Dam -nn Stănoiu 
i»tc un creator rb' tipuri, etvu 
r, ‘ «u c puţin Iu foinl aceoaiit 
literatură . lipsită «Ic probie- 
mo mari şi p«-rar»ruvgide nu 
sunt agila te de nici un rvxiort 
tragw*. Ea te un umor «Ic mu»s 
tarl/tucr şi pmlimg. umorul car«- 
atinge tragismul, umor «arr 
tobrvară rniro iiaâxdogic mai 
complexă I inorul lui D.i- 
mmn Stănoiu inxă. râinâne Io 
s« heinatiKinul pntOologir. Eroii 
lui uu «unt văzuţi psu.«>- 

lo««C. Cl tl|Ml|«*gU V< e«uitu 

ar f« «Ioom bina între r»*n- 
li«m ş» psKoli>gi>m. deşi 
ăr fi «b* v,irul ca de multe 
ort intră mult p«irolori*in şi 
în nMilişti. «,rc exemplu in 
Bolz«i«’. Rralisniui pairologir 
0 erciazvu m»u» complex pai- 
COlogic in erou. F, deri o ««;«*- 
seban? intre acr*t realism psi- 
co|«jgic vi ţieirologismul ami- 
Irtic. care emită suiratilităţi ş» 
or rt it ud ou interioare, ţ>e de 


o parte şt tişxtkrgiranul, oare 
Hr tufogimvşte la crcjanxa oa¬ 
menilor dm ticuri şi Toflcxc 
«le or«bu geiM'ral, inijrcrsonul 
lt« ulisnnd psiculogii « r fi 
deci o sinteză între subievti- 
v '>ir»ul aoojitn <i obiectivi»- 
mul Ibolofjit f Munian Stănoiu 

îşi ere ia za «vroti «lin rv'âtjiunilc 
b»r elcmentarv» s,*cundarv şi 
comuiit cmi ale all«»r eroi. 

AiMvşti eroi i-a plasat in 
tr’un mi^liii n,* cure l-a evo 
cal, fără «*»1 11 •%(i <lcacripliv«- 
fărâ ouăm. fără Uriam« «Iar in 
trăsături «le peniţa: inâuăsti- 
rca 

Spuneam câ literal ura lui 
Damian Stănoiu c lipsă dc 
»«*n« metttfl/ic, fund lip«itâ sau 
de o ţ>roblem«trcă a eroilor 
sau de uu mmiş tragic al e- 
xistenţii Ort«»loxui eroilor 
lui e dc aaemcmj lipxitâ de 
orice duh tratMwemfeuta.1. dc 
orice preocupări de graţie, cu 
atât mai mult cu cât repre¬ 
zentanţi 1 ei Aunt completa¬ 
mente inculţi Eroii laici vor 
fi «letci cu atât mai puţin a 
danci sau infiomţi de apiri - 
tualtlate, cu cât pâatoru lor 
spirituali «unt cum «unt. 

( om ore mobilate lărgeşte 
câmpul hog*< «le liţmri ale 
■uitoriduL Iraa «Ho Vle^rre 
de atamţă, I bun ian Stă 4 >oiu 
• rată că poate orna tipuri 
deosebite d<- m« «lia tipurilor 
lui dc călugări. Am remarvat 
aook> painla figură a Irinei 
•ecretara M>lM>rului de călug㬠


riţe Camere mobilate aduce 
o nouă serie de tipuri. Aş nic 
uiâna lectura acwtei cărţi, 
Cţi contemplarea un«‘i străzi. 
( -a şi atunci când priveşti ra¬ 
rii trecători de pe o smol i 
şi le deM'opv'ri ckfecicle in 
câteva gesturi imprudente, 
toate figurii,* «Im noul rotuan 
al lui JAu-niran Stănoiu se jr-- 
rimbi. de sigur iu uit tnai in 
«Iwcref surpriiiM- «l«x ât in in«*r- 
kuI U»r |r* stradă, dar in a- 
celaş m*iis, adică f«irâ cvimpl,*- 
xitatea lor viv‘. < 1 eu defes lele 
meschine al«* vieţii eoti«lian«* 
fugare- Fiecare trăieşte in 
funcţie de un geat mir primi 
care l a vbdormal « u t«vtul. Şi 
trăiesc toţi f«tarte bine. an - 
grenaţ» în sitmiţn urniiir. Mm 
mult decât «»ri când Dninian 
Stănoiu >’a lăsat furat «le co¬ 
micul de situaţie. 

Subiectul însuşi t ru«l.*azâ 
proaxlrnl. F vorba «le un 
f uneţi«uw»r, Li ţa Soare, cart* 
umblă «lin ga «dă in gazdă 
fără «a-şj jxratu gă«i hxul 

id«-al A povrati toate uvi'filu 

rik* şi toate tipurile de fctniei 
sau bărbaţi cu cari viin* »u 
«ontaet eroul, ar fi s d răpim 
toata m ivoorrA carţu A coate 
tipuri «unt din cele mai v i- 
nate cocote cari sub fala bi¬ 
let «le iuclnruzt ciuta clienţi, 
profila® re cari exploatcvtJtă 
ru'ruşifK'ti pomiiuicu lor, fete 
înlert-îvRvte, uialMtlugk«dic<‘ acri¬ 
şi tcleleive. pensionat 1 plicli- 
•x>ţ«i şi smâitor» fenic» ţ»axi«e 


linte— pentru iu birt* cu ca¬ 
douri. nemţoaice cu pasiune 
dc animale. însuşi eroul «*sie 
mui iuteix-swnt decât toţi. Lipi 
S«-*arc e tipul provin, ialuiu. 
debarcat în l apitală. Iii orice 
car un marc naiv «lin »pe- 
ta Im Artemie sau a lut 
Maca ne. l.ipsit complet dc 
pătrundere psiculogică, <4 
nu ştie să citească pc faţa 
gazdelor intenţia lor care 
in definitiv n'ar fi gnu de 
desluşit. L drept c.» această 
nnivHatc e ajutată >i «le ha- 
zard- Sunt anumiţi oameni per¬ 
secutaţi de împrejurări in¬ 
grat,' l «HiccpţM gihiuiomilui 
îl tmnăreşte ţ»e Liţâ Soare ;i 
p< autor. 

B«şj |ir<« facilă >i prc« stu¬ 
foasa. C aţin re mobilitai- pn - 
Vfstcsc mtui posibilităţi ale 
autorului- Foarte savuroas,* 
aventurile eroului, nu uc pot 
reţim insă «lecât in rtiăsur:» 
in care ele exprmia un anumit 
seu*, dktcolo «!«■• fapte şi dc 
«siriH-ni l real or de tipuri, l-aş 
v iva pc Damiau Sfatioiit anga¬ 
jat intr'o nmi mare adâncire 
a rxmcepţi,*» roinaiH*lor sal« . 
Pentru că simjile pove®tiri nu 
erei avu A«k a varata arta Ealc 
>1 uu <«»imc in funcţie dc artă 
înalta. I moral si coancul lui 
Damian SmTuoiu sunt lipsite 
de cotupăCHili*. Nu r mai puţin 
odevaraţ in-a ca se bazează 
p«' un rvtbuxi talent de epic şi 
dc observator int«*r<«nint 

<KTA\ SUIŢII 










AXA 


Literatură şi Metafizică 


Quia absurdum 


(Continuare din pag. IV-ai 


alambicata prin depozite su¬ 
fleteşti. transfigurată de ecua¬ 
ţia personală, de coeflmmful 
specificităţi insului 


Literatura fără problematică 
— problematica semnificând in 
acest caz material psihic ordo¬ 
nat şl condus de întrebări — 
se subminează prtn imensa 
contradicţie a fermei, care 
nu-i forma nimănui, care nu 
convine nici unui conţinut. 

Datorită problematicei, emo¬ 
ţia estetică — efectul amplifi¬ 
cării s casaţiei imediate prin 
procesul fuziunii dintre inteli¬ 
genţă şi afectivitate — produsă 
dc adevăratele realizări , de¬ 
clanşează. in intimitatea consu¬ 
matorului dc literatură, o mul¬ 
titudine de tendinţe şl necesi¬ 
tăţi 

Prin problematică, literatura 
stimulează fiinţa cetitorului — 
vast sistem de rezonatoare, in 
problematică, surprindem vi¬ 
ziunea creatorului, ghicim pe¬ 
netrarea sa in om, in expresii¬ 
le ultime, sesizăm sur. ţxiletlc 
pulverizarea lui in viaţă, in¬ 
tuim, aşa dar, atitudinea sa 
metafizică, situaţia planului său 
de perspectivă in raport cu na¬ 
tura, semnul trăirii sale. 

Literatura fără problemati¬ 
că. literatura fără poziţie me¬ 
tafizică — am insistat sufi¬ 
cient asupra accepţiei oferite 
termenilor, pentru a face inu¬ 
tilă orice revenire şl neavenită 
orice falsă interpretare a tn- 
tcnţiilor noastre — este o can¬ 
titate neglijabilă, un castel de 
zăpada edificat pe nisip. 

Această luare de atitudine, a- 
ceastâ metafizică claustrata in 
literatură, nu prezintă insă 
glaciahtatca statică a sistema¬ 
ticei; este o febră continuă, o 
prezenţi Infiniţi. 

Plasarea sa In timp, trata¬ 
rea ei drept un moment dis- 
)>ărut, de care luăm dată. loca¬ 
lizarea în spaţiu — derivă din 
nevoi didatice. periferice sub¬ 
stanţei sale 

Lttcratura — în toată exten¬ 
siunea — nu însemnează formă 


vidă^ ritm bi partit al integ t 

rnm mmm, nm ii mu 

punere ae cuvinte Toate a 


rării 


punere de cuvinte Ţoale aces¬ 

tea sunt mistificări lipsite dc 
dibăcie, in muforitatca cazuri¬ 
lor. subtile, rareori, care nu pot 
supăm esenţa adci âratului ar¬ 


tist. 


Valoarea intrinsecă formei, 
afirmată de unii teoreticieni ea 
absolută şi esenţială, este nu- 
>nat r dalbă şi accidentală' 
valoarea formei constă in per¬ 
fecta sa plasticitate şl in de¬ 
săvârşita mi transparenţă, care 
facilitează proectarca semnifi¬ 
caţiei conţinutului 

După cum formula uw epui¬ 
zează complexitatea şl Infini¬ 
tele varlaţiunl ale vitalului, cl 
rămâne in urmă. tot astfel for¬ 
ma estetică nu întrece conţi - 
nu tul. ci îl comunică elemen¬ 
tele. conjugate: gândire şl sen- 
slbilitate. 

Dar. trebue să rdle/ăm fap¬ 
tul că tdcia, fecunda ti du-se cu 
stări de sentiment, câştigă in 
latura sa simbotică ceeacc pier¬ 
de din puritatea ei tntelectua- 
Jă: penirucâ „Arta" nu cuprin¬ 
de gândirea cerc. 'epic definită, 
ci schema dinamică, simbolul 
gândirii. Literatura nu vehicu¬ 
lează. prin urmare, idein ca 
idee; sugerează numai experi¬ 
enţe interioare. Receptând ex¬ 
perienţa, ţi se inoculează lent 
şl Uleia dizolvată in ea. 

Procesul deschis ideii de un 
anumit curent literar, alimen¬ 
tat din stricta rezolvare a lite¬ 
raturii m Imagini, poartă in 
sine germenii caducităţii, in- 
trucăt decurge dtnlr'o eroare 
principială: considerarea ima¬ 
gina şi Ideii drept noţiuni ex¬ 
clusive. De fapt. ideta nu fn- 
lătură. nu şterge imaginea; 
contribue. dacă nu întotdeauna, 
de cele mai multe ori s'o pro¬ 
ducă. pentru a-şi găsi un nou 
mifloc de promovare. 

Aşa cum nu aprobăm redu¬ 
cerea realizării Uterarc la ver¬ 
balism steril, tot astfel nu pu¬ 
tem subscrie la supraordonarea 
hegeliană a arfei, implicit şi a 
literaturii. 

Pentru nou, literatura — deşi 
cu axă metafizică, repetăm — 
nu ,.degafe adevărul formelor 
iluzorii şi înşelătoare ale aces¬ 
tei lumi imperfecte jrf grosola¬ 
ne, ca sâ-l îmbrace intr’o for¬ 
mă mai pură şi mal înaltă, 
treiatâ de spiritul insuşi", iar 

mmmmm 

existenţele fenomenale ale lu- 
mM reale", cum paradoxal sus¬ 
ţinea Hegel 

VICTOR ION PAVELESCU 


Nu ştim bine de ce pro¬ 
punea Montalgnc, Intr’o bu¬ 
na al. sa creiere sate In 
care sa nu se vorbească de 
cât latineşte. Poate contem¬ 
poranii sAi începuseră deja 
sâ uite limba acela cârcla 
cultura Romei 11 făgăduise 
eternitatea. Sau poate câ ce¬ 
rea astfel sa se meargă mal 
departe, mal adine cu pro¬ 
cesul aceia de Incorporare a 
sunetelor llmbel universale. 
Sau poate cft glumea pur şi 
simplu. 

Dar de ce sft glumim? Nu 
i o tentativa legitima acea¬ 
sta dc a crela un tip nou de 
umanitate * Dar nu facem 
noi neîncetat, cu flecare for¬ 
ma de viaţa, o asemenea 
tentativa ? Şi nu avem drep¬ 
tul si ducem orice tentativa 
pân fi la capat, pâni la exce¬ 
sele ei ? Sa fim excesiv oa¬ 
meni buni, si poate se va în¬ 
tâmpla ceva nou sub soarele 
acetsa ’ 

Gânditl-vft numai la acest 
adevăr că noi am Încetat de 
multa vreme să fim păsări 
sau arbori sau, poate. Îngeri. 
Ne-am umanizat pe nesim¬ 
ţite. Avem categoriile noas¬ 
tre. experienţele noastre, 
carcerlle noastre Au crescut 
In noi. într'una pe nesimţi¬ 
te, prejudecăţi vagi. care 
sunt astăzi prejudecăţi sis¬ 
tematice. Trăim In familie, 
trăim ln şcoală, trăim în bi¬ 
serică şi ln oraşe. Cineva 
face cu noi o experienţă,, ex¬ 
perienţa acasta de-a ne u- 
maniza, dându-ne valori şl 
de a ne justifica impunân- 
du-ne sensuri. De ce să nu 
facem noi experienţa acea¬ 
sta şi de ce să n'o facem de¬ 
liberat ? 

Sâ ne adunăm câţiva oa¬ 
meni excesivi, intrio zi, câţl- 

o repet, nu se face acelaş lu¬ 
cru. pe un plan timid, de a- 
tâta vreme ° Sâ-l facem pe 
un plan vast şl curajos Să 
creiâm centre noul in care 


sâ se vorbească latineşte 8â 
crelem centre Întregi de u- 
manitate In care sâ se cân 
te Altele ln care să se vi¬ 
seze numai. Şi altele ln care 
geometria să fie unica nor¬ 
mă de viaţă. 

Mă gândesc la rodnicia po¬ 
sibilă a acestei nebunii. Ia¬ 
tă. vor trăi copii mulţi unde¬ 
va. pe o plajă cu nisip fin şl 
se vor Juca numai Intru geo¬ 
metrie. Vor desena schemele 
Iul Arhimede şl ale lui Eu- 
clld ; vor creşte şi vor îm¬ 
bătrâni Îmbibaţi de forme şi 
raporturi ; vor medita nu¬ 
mai prin ele ; vor râde şi vor 
suferi numai prin ele ; va fi 
în ei. peste tot. ln tot cu¬ 
prinsul vieţii lor sufleteşti, o 
lume strictă şi esenţială 
când vor muri vor gândi 
încă la tristetea liniilor pa¬ 
rolele. care nu se întâlnesc 
niciodată... 

înţelegeţi cft in el va sta 
un tip nou de umanitate ? 
Un tip excesiv evident, aşa 
cum a fost gândul nostru 
când l-am adus aci ; dar ce 
importa asta ? Cu aţâţ mai 
bine câ va fi dus cineva 
pftnâ la capăt lucrurile pe 
care noi nu le-am făcut de 
cât pe Jumătate. 

Pentru câ atâta tot fa¬ 
cem : Jumătăţi de lucruri 
începem câte ceva şi Înche¬ 
iem capitolul repede, pentru 
câ avem convingerea câ tre¬ 
bue să facem cât mai multe 
lucruri. Dar câte lucruri pu¬ 
tem iace. Trei sau patru 
care toate se incomodează 
unul pe altul. Pentru acea¬ 
stă incertă posibilitate de-a 
fi armonioşl cândva, pier¬ 
dem atâta timp şl înscriem 
ln Istorie atâtea sacrificii o- 

■mp■HMHppip 

Sâ nu spuneţi sâ sacrifi¬ 
ciile mari sunt dincoace, in 
tentativa de a creia tipul 
noul şl simplificat de umani- 


de C . Noica 

tale. O drepturi avem noi 
să creştem o categorie În¬ 
treagă de oameni numai in¬ 
tru cântece? Dur ce drep¬ 
turi avem sâ-l creştem in¬ 
tru toate 0 De unde dreptul 
dc-a putea terorlzA pe cine¬ 
va cu o mie de lucruri — 
mal degrabă decât dreptul 
de a-1 teroriza cu unul sin¬ 
gur ? 

Ce adevăruri noul. ce În¬ 
ţelesuri noul de viaţă vor a- 
vea oamenii acela, lată un 
lucru pe care nu-l vom şti 
nici odată Dar ghicim câ el 

vor şti altceva decât noi _ 

şl pentru acest fapt simplu 
câ un singur om va şti tn- 
tr‘o zi altceva decât toate 
lucrurile astea de care ne-am 
plictisit ştiindu-le de atâta 
vreme, câteva vieţi omeneşti 
pot fi sacrificate 
Căci dc ce să nu murim 
pentru geometrie — iată o 
Întrebare pe care o ştim bine 
absurdă şi pe care nu mă 
pot împiedica totuşi sâ o 
pun. 


C. NOICA 



Citiţi 

răspândiţi 

Redacţia şi administraţi* 

I V. Vojen.Str. Aurelia 
Nr. 10, Bucureşti, III 


1 


Salonul oficial 


Sâmbătă 22 Aprilie s’a des¬ 
chis in Palatul Artelor dela So¬ 
sea, Salonul oficial de picturi, 
sculptură si artă decorativă, in 
prezenţa d-lui ministru Guşti 
Un salon mat puţin prost ca 
altădată. în orice caz un salon 
organizat in limitele celor mai 
bune intenţii de un juriu con¬ 
ştient de misiunea lui. Că nu 
$'a putut trece peste inevitabi¬ 
lele influenţe şi intervenţii ce- 
au cruţ ca urmare primirea 
multor jro&it' prea ştiute de 
noi toţi, nu e irfna juriului d 
a sistemului înrădăcinat in lu¬ 
mea noastră plastică îmbâcsi¬ 
tă de parveniţi impuşi de mol¬ 
ie foruri. Probabil ra in condi - 
ţiile actualei vieţi sociale nu se 
va putea ajunge niciodată la 
organizarea unut salon oficial 
ideal Sâ ne ferească Dumne¬ 
zeu de mal rau 1 lată se svo- 
neşte câ formaţia juriului vi¬ 
itor să se modifice, anume ju¬ 
riul să nu mai fie format din 
artişti, ci din entiri, colecţio¬ 
nari de artă. oficialitate şi 1-2 
artişti Sărmanul viitor Salon/ 
Afumai gândîndu-ne ta coruccin 
ţe ne trec fiorti. Când un ju¬ 
ma omogen, priceput, conştient, 
cu dragoste dc plăpânda noas¬ 
tră artă Inctpientâ. nu poate 
împiedeca decât in parte inva¬ 
zia pamflerismului t .xxvantgar- 
dlştir au fost in sfârşit res¬ 
pinşi pe toată linia}, ce te ca 
i n tâmpla când cel puşi să ju¬ 



dece vor sta ca viţeii la poartă 
nouă in faţa a mii şi mii dc 
năzbâtii colorate ori cioplite ? 
Căci ce are d X şi d Y comun 
cu arta decât faptul de a fi 
debitat in r epctatc rânduri di¬ 
verse imbecialltăţi sub titlul de 
..cronică plastică", ori ae a fi 
colecţionat Costini. Petreşti si 
alte zarzavaturi 0 Cum oare d. 
X şi d Y. cari ti au cercetat 
nici când misterele liniei şi cu¬ 
lorii să dea sentinţe in artă f 
Cc să caute el tntr’un domeniu 
unde pentru a putea pătrunde 
trdbvuc calităţi speciale ţi de 
la Dumnezeu lăsate ? 

Şl cine sunt cronicarii plas¬ 
tici la noi in fard 0 Tot felul de 
paraziţi analfabeţi con ocupă 
la cotldiane rubrici ce ar tre¬ 
bui date oamenilor de meserie, 
artiştilor şi cari. in cel mal bun 
caz, vor sa ..epateze" prin spi¬ 
ritul lor enciclopedic ori filo¬ 
zofează in jurul artei. Dar ce 
arc a •face filozofia ţi cu pictu¬ 
ra ’ Aşezaţi pe aceşti domni in 
faţa a doua picturi, dintre cari 
una capo d’operă . nu vor şti 
niciodată sd o deosebească de 
.jcroă.le". 

bici colecţionarii nu sunt mal 
fericit înzestraţi Bl au barim 
scuza câ au pasiunea acestor 
lucruri^ că cheltuesc uneori a- 
verl dr. dragul câtorva pânze 
nemuritoare, atunci când au o 
cultură inteligentă şi sunt bine 
sfătuiţi Altminteri pasiunea lor 
nu poate fus ti fir a priceperea 
Pasiunea lor — fiecare om are 
o pasiune in viaţă. — putea să 
se inelrrpte foarte bine şi fn 
alte direcţii unii colecţionea¬ 
ză mărci poştale, alţii cărţi ve¬ 
chi alţii pipe. alţii obiecle şi 
mal comice. Colecţionarul este 
un pasional dtn manie, spre 
deosebire dc artist care r un 
pasionat dtntr'o necesitate de 
exprimare lăuntrică. 


de (»h. Zlotexu 


S’a spus că artiştii nu pot 
judeca in mod obiectiv o lucra¬ 
re de artă. Sunt pătimaşi, ne¬ 
drepţi, etc... Un artist adevărat 
nu este. nu poate fi ntmic din 
toaic acestea Un artist e nu¬ 
mai intransigent, ceeacc nu e 
acelaş lucru cu a fi pătimaş d 
nedrept, este intransigent tn 
judecăţile Iul plastice in virtu¬ 
tea unui ideal de artă in afara 
oricăror resentimente sau sim¬ 
patii dc ordin omenesc Pentru 
artist arta e un lucru sfânt, tar 
profanarea ei e cea mai mare 
dintre crime Artistul nu pro¬ 
clamă acest lucru din obiceiu. 
ca restul oamenilor . ci U sim¬ 
te mal dureror ca rana dtn car¬ 
nea vie. Atunci el caută cu ori 
cc chip sâ stârpească buba cea 
rea Şi procedează in consecin¬ 
ţă. dr unde Intrajislgcnţa lut 
St poate s'o facă. Artistul in 
primul rând posedă meseria 
artei sale care serveşte şi exal¬ 
tă calităţile lui iniţiale intu¬ 
iţia, sensibilitatea . etc... Bl ştie 
ce înseamnă o linie o culoare, 
o formă, o compoziţie. Le price¬ 
pe sensul şi le bânueşle drumul 
In faţa unei lucrări de artă ar¬ 
tistul nu păşeşte in Jerra in¬ 
cognito”. deacee a nu filozofea¬ 


ză. nu face literatură ci întătu 
intuitiv m apoi delibtrat simte 
adevărul sau farsa 

Pe când colecţionarul sau cri¬ 
ticul de arta, chiar când nu 
sunt cu totul nătărăi, sunt in¬ 
toxicaţi de fel de fel dc consi¬ 
deraţii străine artei, căci ei nu 
au un criteriu de judecată sim¬ 
ţit, cu rădăcini in autentice ca¬ 
lităţi artistice. Ei sunt bătu(i 
de toate vânturile, sunt adepţii 
tuturor teoriilor şi coţcăriilor 
vechi ori noi. sclaviei « acele- 
laş justificate timorări in faţa 
necunoscutului. Bi işi inchtpue 
câ urmează o linie de conduită 
când, de fapt. sunt jucărta fu- 
turor excrocllor ce traversează 
clandestini ţinuturile artei. In 
vremea noastră dc analfabe¬ 
tism plastic, când orice fetrţă 
de pension, orice june cu şose¬ 
te sc crede alesul muzelor fără 
sd ştie a citi şl scrie, amestecul 
acestor personalităţi in margi¬ 
nea artei e o adevărată calami¬ 
tate Arta noastră cultă abia 
acum işi deschide căile unei 
tradiţii plastice ivită din carac¬ 
terul şl calităţile specifice po¬ 
porului românesc Dcaceca gri¬ 
ja pentru consolidarea acestei 
răi trebue să fie mare. trebue 
o imensă atenţie şi energie pen¬ 
tru c le îndrepta către Uma¬ 
nul ret adeiăral. Si pionierii 
acestei tradiţii il putem num㬠
ra pe degete Doi, trei au murtt 
câţha trdcsc şi crciazd plini dc 
seva tinereţei regăsite. Găndln- 
du-ne la el pretenţia imberbi¬ 
lor ce rog cu ochii ieşiţi simu¬ 
lând iluminarea, ne apaie fi- 
dleulă. 

Ei bine l Aceşti tineri de toa¬ 
te tendinţele bălăcindu-se in 
acoaj băltoacă a diletantismu¬ 
lui periculos, alături de trâzni- 
ţii fără talent şi personalitate 
înregimentaţi sub .drapelul a- 
vantgardei comică întreprin¬ 
dere1. precum şl otel nenum㬠
raţi bătrâni imbecili şi impo¬ 
tenţi, al căror reprezentant o- 
f ic lat murdăreşte pereţii aciua¬ 
tului salon in nişte portrete cât 
uşa sunt plaga artei noastre 
năvala unei atan populaţii 
străine, fetide şi barbare ir» ţi¬ 
nuturile artei noastre trabuc sd 


se o puie o rezistenţă energică 
şi susţinuţi până la urmă Ori 
această rezistenţă nu ca fi nici¬ 
odată ridicata decât de cei ce 
ştfv ce e arta. simt şl suferă 
pentru ea. Aceştia sunt orclştU. 
D-nti critici şi colecţionari de 
artă. nconştienţi, nepricepuţi. 
sentimentali, sjye^ţan. snobi, 
etc... nu au dreptul, pentru cd 
nu au calitatea, sa dea senti¬ 
mente in artă. Ce să caute ci 
juriul Salonului Oficial ? In niil 
o ţară din Apus nu s'au întâm¬ 
plat nicicând atan anomalii. 
Juriul Saloanelor la Paris c 
format numai din artişti şi pre¬ 
zidat tot de un artist. Nu runt 
admişi nici măcar arhitecţii de 
cd t ta secţia lor de arhitectură 
şi nici reprezentanţii oficialitd- 
ţH. Ţară de tradiţie unde veri¬ 
tabilii colecţionari de artă. de 
profundă intuiţie şt cultură, au 
o lingură veleitate aceia de a 
strânge pictura bună. Iar cri¬ 
ticii cari contează sunt ei în¬ 
şişi artişti de taloare <Shote. 
Vlomintz. J E. Blomche, M De- 
nis. etc 

Juriul viitorului Salon Oficial 
constituit, aşa rum se svoneşte. 
din critici, colecţionari, oficia¬ 
litate n un artist <ce artist va 
primi asemenea înjosire ?), ar fi 
un fel dc bestie caraghioasă si 
informă Activitatea furtului vi¬ 
itor nu ar putea ai'ea altă con¬ 
secinţă decât aceia pe care ar 
area-o conducerea unui auto¬ 
mobil de către un neştiutor .* 
un dezastru a caret inctund ar 
fi aici nu şoferul cl numai ve- 
hirolul biata noastră artă 

7n numărul viitor vom face 
durea de scamă a lucrărilor ex¬ 
puse 

OEORGE ZLOTE0CU 


















6 


AXA 


POLITICA EXTERNA 



Criza 

socialismului francez 

Criza partidelor afiliate 
Internaţionalei a Ji-a, cari 
s a produs cu atâta tărie in 
Marca Britu Lic şi in Germa¬ 
nul, sa abătut acum şi asu¬ 
pra partidului socialist trân¬ 


tind susţineri a d-lni Dala- 

dfer 

Prin urmare ultimul bas¬ 
tion al Internaţionalei a 
ll-n a intrat şi el pe drumul 
fracţionărilor şi deci a para¬ 
liziei politice 

Lichidarea s> <ctal-dem< ora¬ 
ţiei internaţionale nu poate 
decât .vd nc bucure. 


ccz. 

Puternicul partid dc sub 
obedienţa d-lui Leon Blum c 
pe pragul dezagrcpârel. Dar 
sd povestim / aptele! Dc 
toarte multă vreme existau 
in sânul Partidului socialist 
francez două tendinţe diver¬ 
gente. 

..Dreapta' socialista in 

frunte cu Paul Boncour şi 
Rcnaudel înţelegea să spri¬ 
jine iu parlament guvernele 
radical-socialiste şi eventual 
chicr sd ecloboreze la guvern 
cu radical-socialiştii iar 
„stânga h in frunte cu Lcon 
Blum Paul Faure, Zyransk! 
voia sd păstreze libertatea 
dc acţiune partidului şt să-l 
faca sd beneficieze de avan- 
tagtilc unei opoziţii guasi in¬ 
transigente Pana in ultimul 
timp „dreapta" fusese con¬ 
tinuu infrânlă. 

D. Leon Blum secondat de 
secretarul general al parti¬ 
dului Paul Faure izbutise 
să-şi menţină neştirbită au¬ 
toritatea asupra partidului. 

Rivalul său de totdeauna. 
Paul Boncour, a părăsit par¬ 
tidul determinat de convin¬ 
gerea că nu va putea nicio¬ 
dată să-t schimbe linia dc 
conduită 


Totuşi dc căţăra vreme 
lucrurile s'au schimbat. 


Victoria electorală din 193H 

repurtată cot la cot cu radi¬ 
calii,^ evenimentele din Ger - 

vern a celui mal de Măngg- 
dintre radicali d. Daladier, 
nu întărit tendinţa, colabora¬ 
ţionistă. 


In partid , printre mili¬ 
tant i, tactica colaboraţionis¬ 
tă n a cucerit prea multe a- 
dezlum noi dar in sânul de¬ 
putaţilor socialişti ea a obţi¬ 
nut o mare majoritate. 

$t cctocc-i mai semnifica¬ 
tiv. grupul parlamentar a ie¬ 
şit de suo obedienţa d-lui 
Lcon Blum şi a susţinut sis- 
4 rmatic gui'crrul Daladier. 

La aceasta a contribuit pe 
de p Dar te încurajările şi 
promisiunile d-lui Daladier, 
care ar ai ea la dispoziţie o 
solida majoritate cartcltstd, 
iar pc de uită parte făptui 
crt d-lui Renanăd s'au al㬠
turea d-ntl Adrlen Marquet. 
Frossard şl Oom pe re-Marti. 

Primul deputat dc Borde¬ 
aux. adt'erwr personal al 
d-lui Lton Blum. acttr şi e- 
nergic. al doilea erou deba- 
tor nnrlcmentjr şi ai treilea 
vechi derutat, administrato¬ 
rul oazvtei partidului. 

Infrănti in sânul grupului 
parlamentar d-nll Leon blum 
şi Paul Faure nu cour>ocat 
un congres extraordinar al 
partidului la Anguon. 

Dar grvpul parlamentar, 
care ştia că tactica sa r a fi 
respinsă dc congres, a dclc- 
Qitt pe (I Rcnaudel sd citeas¬ 
că o declaraţie prin care re¬ 
fuză *« ta parte la dezbateri 
Adastă manevră a derutat 
complet majoritatea artiico- 
Jrtborafionică a congresului. 

Pus tn alternativa de a eli¬ 
mina parlamentarii din par¬ 
tid. adică propriu zis de a 
renunţa la o reprezentanţă 
parlamentară %au de a în¬ 
cerca o tranzacţie, congresul 
a încercui această din urmă 
cale. 

Sa votot o moţiune am¬ 
biguă prin care te evită for¬ 
mal ruptura. 

D Lco» Blum a fost aşa 
dar complect tnfrănt Iar di¬ 
ferente de cxtnccptH intru 
grupul parluvtentar şi par¬ 
tid nu va face decât sa se 
accentueze, datorite conţi- 


„Numeros C!ausus“ 
în Germania 

Acri curo-ţi închipuiau ni boi¬ 
cotul c*vrcM'Kr, campania prr*i*l 
dcmOcrato-scmilc clin In mm î n _ 
t roagă s«u manifestările din Ca¬ 
mera C omuni lor vor împie dic o 
Viii emul llitlor *« ţi rxccntt* 
programul nivo*| s'mi înşelat. 

C »*i d»n alura Germanici par 
n nn înţelege ră In Berlin **n 
prodii* o revoluţie ha (tonala şj 

cn revoluţionarii nan obiceiul 
mi m* intimideze de injonrfiunde 
M iTiilo democrate 

Nimeni nu-i atât de naiv xă-şi 
inrhipuc CA Adolf Hltler ţi sta 
tul *Au major n*au prevăzut 
conferinţele iuţi unei lor 

Nnţionul-MM inlifrnul cslc doar 
un pariul ea re fiinţează dc a- 
proapc rinspre/cec* ani. C ine a 
urmărit of ir io*u| „ii<i|ional-» 0 ria 
livf ţtie ca rt Ffihrer*‘-ul se uş- 
tepta ca măsurile revoluţionare 
pc rare va trebui mi Ic- realizeze 
in Germania, să i producă oare¬ 
care rie/ajcranicnte externe*. 

In lumea actuală, clemoeratn. 
capitalistă, dominata de presa ţi 
de finanţa semită, orice molii, 
ţie na|ional-socia|istă \a aven 
s/t treacă printr’o perioadă — 
mai lungă sau mai sc urtă cir 
greutăţi externe. Esenţialul este 
ra miţe o rea să nu se ulmtă eh* 
In |»ri>grnnuil *4,, jniţlnl. 

Nnfionot MM-ioljviniil n ti şj.« 
părăsit programul iar raafclsmul 
v astă/i tradus in legi 
Hotărârea guvernului Ren iu» 
lui de a introduce joumrrus 
rlausus în tnutc şcolile cenna- 

cpocaJa. 

Pentru primo oară in istoria 
modernă, un cuscru ni unei 
mari puteri îudrăzneţtc să ne. 
soc otească puterea semită şi „ă 
purceadă la deparazitarea orga 
nisiuului naţional. 

h*tc un exemplu care va avea 
repercusiuni in toate ţările unde 
există o problema semită 

Numerus rlausus'' în scoli a 
comphlat prin eliminarea vom* 
filor din tonte func (lunile pu- 
Idiir, prin reducerea lor din ea- 
ru r.-le liberale* pe care in Ger 
mania — «a ţi iu ftoniâniu le 
acaparaseră. 

Aşadar o încercare de a *olu. 
ţ»onn loial problema semită din 
Germania prin eliminarea evre¬ 
ilor din toate centrele ucnoase 
ale nnfiunei ţi statului pe cart* 
până acuma le stăpâneau. 

InsfnrţM laptul că Hitler abor¬ 
dează în pliu problema semită 
iluiedeşte că »*• sjnitc d« plin 
stăpân pe situaţie (fn «rest sens 
•• de |m sine grăitoare imlepur 
ian-a lui Dnslerberg dela con- 
duevrea „Căştilor de Oţcf’*|. 

\l treilea imperiu •• in cur* 
dr realizare. 

Tensiunea anglo- 

rusă se accentuează 

încordare»! relaţiilor dintre 
Marca Britanic si Roata So¬ 
vietica a cdşUp.ai în acui¬ 
tate 

AxuUizteni In numărul tre¬ 
cut al revistei noastre efi trei 
5unt cauzele elective ale ne¬ 
mulţumire! britanice. 

1) Accentuarea propagan¬ 
dei comunisto In Anglia. 2) 
Accentuarea propagandei co- 
munljite in India 3) Rezul¬ 
tatele nefavorabile pentru 
Anglia ale t m i-atulul comer¬ 
cial cu Sovietele 
La aceasta %'u. adAogat un 
surplus suntimental, ta care 
opinia publică britanic* * a 
arătat întotdeauna foai'te 
Aenabllâ, prigoana sufentA 
de Inginerii engleal ln Ru¬ 
sia 

Dc atunci au urmat . con¬ 
damnare a a doi dintre ingi¬ 
neri exprimarea, tratatului 
dc comerţ, cmbargo-ul bri¬ 
tanic asupra mărfurilor :-o- 
victlce, repre.saUilr rusesti 


Prin urmare un adevftrut 
război economic s‘a dcslăn- 
tuit Intre Londra şl Moscova 
La embargo-ul britanic Ru¬ 
sia a răspuns prin sistarea 
comenzilor acordate* indus¬ 
triei enelezc, prin boicotarea 
navlului şi a porturilor bri¬ 
tanice prin restrângerea la 
minimum a relaţiilor de ori¬ 
ce natură Intre Moscova şi 
Londra. 

Acesta-i stadiul actual aj 
relaţiilor dintre ambele st4tte 
Cum deocamdată nu se 
întrevede nici o posibilitate 
de atenuare a încorda rel 
s'ar putea ajunge cliiar ln o 
rupturii diplomatică. 

Consecinţele grave — pen¬ 
tru Rusia — a unei aseme¬ 
nea rupturi sunt uşor de În¬ 
trevăzut 


Căderea Dolarului 

1-ăi.i îndoială in «lin 1 <m|«* eve¬ 
nimentele ultimelor Inh săplă- 

mnni <-el mai senzaţional es|e c «- 
den*n dolnrului 
Aşteptata ţi pnvisă mult dc 
ralre perMmnlităfib* romj>etintc 
din Apus. a preda* totuşi o 
imensă impresie şi v* avra mVnl. 
ciilabile coTttvcinţe 
Comentariile presei mondiale 
«suprrt eau/elor a urinărilor 
■uf laţ iei americane suni confuze 
>i Sn buna parte interesate. 

PresA americană adopta în ge¬ 
nere punctul de >cdore ofinnl 

exprimat de d. Roose>e|t rintlAţin 
o fost mata urat* verii, en ins«i„. 
nnnd urinuil i»ns în vederea ir- 
Şirei din rri/a. 

In(la|ia v« urodore aş« sn*. 
fin apologeţii ei — rt urm re a 
preţului maleriilor prime iar c㬠
dere* dolarului v* sili m<1 . 

rib puteri eemuuiiire la o iulele- 
eere monelară >i | a r«*operafie 
in Ierna (ioiia In. 

Acetic doua elemenie ronjn 
“ nU ‘ «/ dure I* i.iblli.rure» cri. 

' •' r ^”^"^TmrTrnf!Tnrir7ii 
preşedintelui Koostielt ţi unor 
nmesitiţj poliiii 5 eeoiinmic 
externa. 

Prcşadinlele Statelor- Unite ar 
fi >oi| exerritr un fel de ţau- 
»nj asupra d-lui Mardouald >ă 
lorţere Nfarea Bhlanic prin 
nnieiiin|«re a demlori/arii dolarn. 
lui sub nivelul lirei *terlint |n 
o înţelegere monetară. 

Im realitate toate ipote/ele care 
pornew de In idei n anei rjideri 
ţi dirijate greşesc. 

d ' n a fusi 

Ml ITA ţi determinată de motite 
de ordin exrluxix IiNTKRN. 

Criza generală, extrem dr «- 
iută. rare bâtitue in Statele.Cuib- 
îm ă din 1929 este ran»« înde ( kăr- 
tnl« a căderii dolarului iar mura 
i meii ia ta treime căutata în erirn 
bancară de In începutul luntu 
Mm r lic. 

Panica pm«|ii*A. i rahnnle. re¬ 
tragerile dc depozite, închiderea 
băm do» blocarea drumiMor «o 
Mliuncin.it definitiv sistemul hau 
rar american. 

Pe de altă parte inler/ircrrw 
exportului de nur suspendase de 
lapt corn «-rtihiiitnteM dolarnlui 
ţi du«i**c iu «căderea lut i oii 
tiună pe toate picţilc tunici. 

lotuşi Io sfârşitul 1 ai Martie 
t endnrătorii St«|e|or-l nite anuit- 
fa ii st urşi tu| eri/rî hnni'are >i «*• 
xnltaii mira)ofnl iqfâotuit. 

Bikiniul Băncilor Federale de 
Re/»‘rt« publicat In 2A Martie 
arăta o xjHirirc eiuiHiilerninlă a 
h*/(Tw*tor de aur care trecu- 
mth de Iu J milionne Ia 9 
Martie In V IVJ milieane iar mo¬ 
neda m einulafic sră#B.si* cu 
°'*«> mi il hm oe de dolari. (Yrjii JF 
>1 is PARTOI T din t Uirîlie 
|9TM. 

Cn toab* uroNtea *itna(ia băn¬ 
cilor «*ra di*(M*i atu 

Intre 5 f ebruarie şi la Martie 
depozitele la \ederc scăzu si*râ 
astfel: 

CHASE NATlOWi B\NK de 

la I l'U milioane la 94' milioane. 

t.l \R\Vnr TRl ST; •*! ‘24 
BAVkl.RS 1R1 ST*, "in 
FIRST \ ăTION \ I BANK* 

4V 

M nreAstn numai la băncile 
maci. Iară « mai lorbl dc băncile 
mai miri 

După redesi bideren băncilor 
rclmaerib’ «u «'oiHinnat aţa că 
guvernul american era plasat in 
alternaţii a: o nonă închidere a 
Marilor sa u inflaţia. 

I bi it )n aceusl.i udăoaăm ră 
Misţiarrea nmi departe a doUra- 


lui In bursele ntrăin.- nr li i n 
semnat export de nur. În|c1cg. „i 
de ee preşedintele Roosi velt 0 
fonf silit să udojiir enlcn inTla(iei. 

Tare vor fi ronxrrin|<*)r in¬ 
terne ţi externe ale caih-rii dnln- 
rnlni nu ponlr fi preriznt acum 

Io orice «ir, o sporire n bno- 
!*nlui american ţi u celui mondial 


Roma - Berlin 
Londra - Paris 

Politica europeană *'n imârtit 
in ultima lună tot în jurul pro 
jdrmci re> i/uirci tratatelor, cure 
în fond uins.lien/â eau/a reala 
a intregei fierberi internaţii), 
iiale : reni ţiunilc. favorabile şi 
ncfuNorabile, prmlus*- de trium¬ 
ful liMlerisiuului in Germunui. 

Lllima lună s’n rnrncterizat, 
din «cost punct de vedere, prin- 
tc'un recul germnn in polit cu 
europeană 

Evoluţia polifieci internaţio¬ 
nale in «rest interval dc Pmp 
este extrem de interesantă ţi 
merită s« |je stuiliată- 

Instuiiraren hitlerisinuliii n 
ovul drept primă rons<*rinfâ nn 
formidabil spor de prestigiu pe n 
tru politica italiană. 

Revoluţia fandată îşi giiM-s«-. 
după /we ani, „piiiilenr.nl in 
(o rmania. Hitler *e alătură lai 
Mnssolini ţi mai ales Roma pa¬ 
teu conta întotdeauna pe un 
sprijin hotÂnt In Berlin. *ign 
ranfu pe care n o a>ea in timpul 
guxernunlor deiuoi rntice şi xo. 
einl-dcmoi rate. 

l*c de nltă |Wirfe naţionabso 
elaliamul nu n\ea alt aliat ime. 
dini posibil in nfnro de fascism 
Solidaritatea eelor două regiuni 
şi a celor două ţări s’n văzut din 
primul moment 


minune rn hi/nit pe Germanii 
să ducă o politica de pr«**ligli 
iar d-l Hitler trebuia sâ V•« 
mult urnit ră Ducele făcănduţ 
joeul ndun*a imense asantugi 
lienminiei, 

De *cl sen/alionaia lovit urc 
diplomatică realizată d.> sdnl 


K ii ierna tui ita|»uu l<« *| Arşiţa l 

ini Martie. PiŢirn|n d lui Mac- 
di.nnbl In Roma a fost utilizata 
dr Duce pentru n căpăta usi*n- 
t'incnfnl premierului britanii- In 
realizarea directoratului celor 


patru mari puteri şi hi revizui 
rea .paşnică 4 * „ tratatelor. 

Preşedintele consiliului de mi¬ 
niştri englez n intrat in combi¬ 
naţie eu o uşurinţă uimitoare 
Franţa avea deci in faţa ci 
blocul itnlo-g. rînnn fu cnre ade¬ 
rase Marea Britanic. 

Acum ini-cpr o a dona fraza, 
dupo cea de iielurnarată a.M en 
siune, fazn de recul. 

Di mor raţia franre/ă na poale 
şi nici nu îndrăzneşte *ă reziste 
lăpş. O serie întreaga de mane. 
ire obsi ure. de declaraţii alnm 
bicatr. de oscilări susjiccte sunt 
combinate de mediocrul tilntnr 
ni Qnai d’Orsay-uIu'. Paul Bon. 
conr. 

Aliaţii Franţei iiwi — printre 
can* din nenororire ne innuma- 
răm şi noi — nu pnteau rămâne 
indiferenţi. 

Polonia ţ, Mira Antantă se a 
gită iar d-l THalescu întreprin¬ 
de un nou ioiaj celebru. 

Fireşte ea pl.inal Ducelui ar 
fi rămas totuşi in picioare dnră 
intre timp nu sc sih'mlia apron. 
pe total iMi/iţta Man i Bnlanji 
IlolârMta acţinne antisemită 
pornMă de guvernul Hitler pro 
>ţuicii nsu'ţinnen .semită. 

Puterea finanlet y| a presei 
«•ireeşti e ifnrnsă |»retalindrni, 
dar in statele anglo-*«xo«ie an* 
iii pin* aniHtajal dr a 'lurra o 
Opintr publică dominată de un 
spirit rel gios. jumătate puritan, 
jumătate misionar, naiv şi pri¬ 
mar 

Dr aei imensa) răsunet pe rn. 
rr rrneţiunea »-ui'M l-a ai ut iu 
larile angli» saxone. 

Kew uind de la Rorna d-l Mac. 
donald a găsit situaţia mult 
schimbata 

Opinia publică no maj era f«- 
loruhih* t .ernwiaic». iar vechil 
francofili in frunte eii străluci- 
lumi 11 inniti»u ('honbill ţi m 
Iostul ministru dc externe, intre 
1*24 19Î*. Auslrn i hamberlain. 

n găseau asculfare. 

S i in sten < liambi rlain .% ţi¬ 
nut uu răsunălor dWarx anti- 
h‘flerls| m C'auii ra l.omnnr lor. 

f aţă de .uciisid situaţie, - u o 
ib z»oi Alttrb şi un cinism egal 
oţurlnfeî pc rare u arătase la 
Roma. d I Mm dona Iii ţi a sihim- 
Imt atitudinea şi a lăsat să eada 
proertn) ilirei tinsitulul 


Repercusiunea acestor cieni- 
inente in llalin u fost importau 
tă. D l Muşsolini ţi .a nimlemt 
expansiunile pro-germnm*. hş. 
teptâad un moment înni prielnic 
pentru a reveni lo «tar 
D»ir nu mimai atitudinea cer¬ 
curilor conducătoare britanice a 
influenţat politica italiană, ci 
mai ales perspectiva unei renb 
/ur ,‘ rapide *i «nsrhlnsxuhii. 

Fieniracntele din AiistriA pe 
«are le romentum moi jos. doi C - 
«b-se teudinţa nnţiouMl-soeialis. 
niulIii de a «jnngc foarte repede 
la anium a de fapt 
D l Mussoitni na vede ln*ă cu 
oihi buni nnsihluvvul. adică vi*, 
ciiiătntca unei Geririonii mari la 
Br«*nner. Ar prefera deci ca 
„r uhrt*r M -ul să pună p. tap«'t 
pioblenia coridorului şi s« păr㬠
sească. pentru moment, ideia 
aiiM-hlussulni. 

De aceia Ducele susţine pe d. 
Doi fus. rare mm şedea ce ros- 
turi are h Viena. şi refuză d lor 
Goehring şi am Papen incnvim. 
|area sn la rea|i/;irea aniunei 
dc fapt. 

Politica itnl,ană ur prefera s a 
mda reconstituind a-se in Furo- 
pa Centrală o uniune anslro un_ 
gurii sub tutela ei. 

Iată cauzele, atât de comple¬ 
xe şi de obscure, pentru carc- 
politica externă germana e deo- 
«nnid.ită în mu). 

Evident legătura c U ha|i n r a. 
mane neştirbită, dar Anglia pa 
re a se apropi,, deocamdată de 
Franţa. 

Naţionnl-sorinliMiiul are dc al- 
latiilt o Germanie nouă, puter¬ 
nica şj hotăriln. Problema mo 
meniului pentru flit)e r este ex¬ 
cluşii internă 

Momentul de recul nl politicei 
• vlcrne germane are /*ş« dar 
ŞUii'c de prelungire. 

Până la sfârşit însă victoria 
unui popor disciplinat, organi- 
"*i, condu* de soioţe unitare a- 
sujira democraţiilor decrepite ş t 
a n a robire care I in< oujoura, e 
neiirdpelnico. 

întrevederile 

dela Washington 

Senzaţia produsă dc căderea 
dolarului a trecut pe a. doilea 
plan al Interesului pubhc Intre, 
vederile şl conversaţiile pe care 
d-ni. Macdonud Herr.ot le-au 
avut cu d. Roosevelt. 

Dela inceput trebue precizată, 
diferenţa Intre convorbi rile an- 
fcîo.amerlcane şl cel? franco-a 
merit ane. 

Accentul cădea pe cele anglo- 
americane Atât d Rooaeveit cât 
î d. Mardona.d — >of) de xut 
amândoi — aperau a& ajungă la 
o înţelegere defnltivd in ciie^- 
tlunea dator.ilnr de război, a 
monede or. a dc?aLrmârcl şi a 
conferinţe; economice mondiale. 

Cele două Ur: anglo-s^xone 
urmau sâ ajungă la o atitudine 
comună asupra tuturor proble¬ 
melor :a ordinea zi e 
Daci accstA t’^ula si fie ca- 
r ;temî şl obectlvul intrcv*de- 
rci M-acrfcuvild-Rooseveit. con¬ 
versaţiile franco-americane a- 
veau un cara rter ni a mu t in¬ 
formativ. 

D. Herrlot nave» rucî voinţa 
şi ni-i puterile necesare şpre a 
tranşa deln tiv rre-una d.n prc. 
blefth* pend ; nte Intre Franţa si 
America. 

Dar toate planurile anterioare 
au fo?î râstunvite de eveni¬ 
mente 

Proşed r»te> SîAteior-Unite a 
fwt silit a.1 recunrâ ia InGaţie 
Înainte de a putea lua contact 
cu p'.rtenerl sd In hao^iJ pro 
du* tn America $ in unv* de ci 
dvrea dolarului, se Înţelege câ 
nic. o problemă economici şl 
finvnd^râ n’a putut ft «serica 
discutată, necum tranşatâ- 
Tr?t>ue treacă îel puţ n 
câteva ^âtptimâni pentru ca 
cernu; e carriurătoare de per 
tutindeni xd se orienteze si sâ 
ia paz,;>e f.vtâ de noua situaţie. 

De aorea d-nlJ RooaeveJt, Mnr 
donaM, Herriot aîau tnAUpsH 
aâ discute psincipial problemele 
rămâiiAtid ca ele să fie tranşa¬ 
te de confer-nţA econocv i 
momf aîi 

Când scriem aoeate rândun 
d-nl M» dona d şl Herrlot n’au 
I>e*at Încă ăelx W&hinxum. 
a>a ei nu se ştie iiKâ algur re 
ac va alege din conversaţi., 1 - de 
la Cks Albă 

E nu nw:t ra pr'băbc msâ 
că ele nu vor întrece cadrul u- 
noc Inţeiegeej de princg> u 

Mlhail Potihroniade 









AXA 


7 


In Mal sau Junie —. dala e 
discutabilă - st va întruni la 
Londra conferinţe monetară ş: 
economică mondiala care arc 
adeziunea principală a peste 
70 naţiuni Ideca acestei Reu¬ 
niuni este înscrisă in ..Actul 
final" al conferinţei de la Lau- 
xanne din iulie 1932 ştim că 
la Lauscnnt s‘a rezolvat, defi¬ 
nitiv pare-sc. in favoarea Ger¬ 
maniei. problema reparaţiilor, 
fără a se ajunge îrwd la o ati¬ 
tudine comună in chestiunea 
corelativă a datoriilor inter gu¬ 
vernamentale Intre timp. e- 
cranul actualităţii mondiale a 
fost ocupat de o altă problemă 
capitală, aceea a dezarmării, 
care a terminat lamentabil in 
diversiunea pactului Mac Do- 
nald-Mussollni, el irurz? depla¬ 
sat astăzi la periferia atenţiei 
generale prin actualizarea pro¬ 
blemei monetare si economice. 
£ inutil sd spunem că scopul 
ultim al acestor reuniuni in¬ 
ternaţionale este pacea, politi¬ 
că si economică a lumii Pacea 
politică trebuie menţinută *1 
consolidată, iar cea economică 
trebuie Instaurată Vorbim de 
necesitatea 1 restaurării păcii e- 
conomicc fiindcă actualmente 
trâhn cel mai crâncen război 
economic, egalabil in proporţii 
marelui război militar din 1914. 
Cifrele nu dcsmtnt calificarea 
superlativă: Războiul economic 
înregistrează până acum peste 
30 milioane de şomeurl cel 
puţin 100 milioane suflete, so¬ 
cotind $i familiile lor); o sc㬠
dere a preţului materiilor pri¬ 
me de 60 ~, t tar a celor manu¬ 
facturate de peste 30 r , faţă de 
anul 1929; o creştere a stocu¬ 
rilor de produse agricole la du¬ 
blu faţă de 1925; o cădere a 
valorii comerţului mondial de 
60 r < şi o comprimare a volu¬ 
mului său de 2S r t faţă de 1929; 
ca urmare a acestui dezastru 
economic avem o reducere a 
veniturilor naţionale de peste 
40'', . cu coral and ei financiar 
al epidemia deficitelor bugeta¬ 
re şl a dezorganizării sisteme¬ 
lor monetare 

Cauza originara a acestui 

uimitor ,palmares" este răz¬ 
boiul mondial, care nu a sfârşit 
dec ăl sub forma cea mal bru¬ 
tală la Versatiles continuând 
insă furios tn cele trei planuri 
solidare ale vieţii contempora¬ 
ne• In planrfî' financiar sub 

inlerguvin-namenfale. m planul 
militar sub forma cursei înar¬ 
mărilor; şi in planul economic 
şi monetar sub forma crizei e- 
conomtce şi monetare. Procesul 
măcinării civilizaţiei noastre 
îmbracă, formal, haina războ¬ 
iului naţional is tuci or economi¬ 
ce. a luptes exasperate de con- 
servarc a fiinţei economice na¬ 
ţionale 

Conferinţa monetară şi eco¬ 
nomică mondială dela Londra 
urmăreşte o soluţie globală, pe 
deasupra naţiunilor, un fel de 
..dezarmare economică". 

In J*rocctul ordineI de zi 
QdnotaJ" alcătuit de comisia 
preparatoare a experţilor şi 
care va forma cxnevaua discu. 
ţiunllor din Maiu-Iunie. găsim 
o sene de indicaţii extrem de 
interesante, capabile sd ne per¬ 
mită. cu o oră mai de vreme, o 
realista verificare a metodelor 
propuse şi. in concluzie o ati¬ 
tudine precisa a noastră. 

Ordinea de zt cuprinde şase 
mari chestiuni 

I Politica monetară şi poli¬ 
tica de credit 

II Preţurile. 

IU. Reluarea mişcării caoi- 
t olurilor. 

IV. Restrtcţi unite privitoare 
la comerţul internaţional. 

V Politica tarifară şl con¬ 
tractuală 

VI Organizarea producţiei si 
schimburilor 

Pentru fiecare din aceste 
probleme comisia experţilor su¬ 
gerează câte o soluţie Politica 
monetară şl politica de credit 
işi vor reqâsi axa tit restaura¬ 
rea unui ader arat etalon mo¬ 
netar internaţional; criza pre¬ 
ţurilor cunoaşte o singură so¬ 
luţie ridicarea preţurilor, care 
*t va realiza, pe de o parte, 
printr’o politică generalizată 
de credit ieftin <aceasta-1 so¬ 
luţia magică a Iul J M Kcv~ 
nes cunoscută sub numele do 
Joan rj rpadllurer'f, pc de altă 
parte, printr'o organizare a ex- 
portaţiuntlor şl a producţiunu. 
aceasta mai ales in domeniul 
cerealelor şi anuvu: printr'o 
reducere a suprafeţtlvr însă- 
vt.ănţate, reluarea mişcării ca¬ 
pitalurilor. adică a plasam* n- 
teUrr internaţionale, nu-1 posi¬ 
bilă fără abrogarea măsurilor 
de control al schimbului, abro¬ 
gare condiţională ea însăşi de 
o prealabilă ,.adaptare bugete - 


Conferinţa economică mondială 
şi interesele României 


ru si economică" şi de o regle¬ 
mentare a datoriilor externe 
prin acceptarea, de către cre¬ 
ditori. a plăţti in mărfuri şf. 
senHcU şi chiar printr’o -ajus¬ 
tare a obligaţiunilor ia situa¬ 
ţia prezenţi a debitorilor"; re¬ 
naşterea comerţul ut interna¬ 
ţional reclamă in mod imperios 
înlăturarea tuturor pledxcelor 
excepţionale — prohibiţi unu 
contingcntărl etc. — măsură 
realizabilă numai pe calea unei 
înţelegeri generalei in materie 
tarifară se recomandă reveni¬ 
rea la metode mai liberale prin¬ 
tr'o temperare progresivă a ta¬ 
rifelor. juridlceşte realizabilă 
prtntr’un acord mondial sau 
prin acorduri regionale: tn 
privinţa politicei contractuale 
sc indică drept principiu fun¬ 


damental clauza naţiunii celei 
mai favorizate, cu excepţia 
unor derogaţiuni temporar?, 
cum este tratamentul preferen¬ 
ţial de acordat ţârilor dunăre¬ 
ne; insfârşit. dificila problemă 
a organizării producţiei şi 
schimburilor l*Uemoţionale are 
o singură ieşire, care este. după 
opinia experţilor, contingenta¬ 
rea exportaţlunUor şi limitarea 
producţiei, pc cate de acorduri 
internaţionale, fie direct intre 
producători, aşa cum s’a prac¬ 
ticat tn unele ramuri de pro¬ 
ducţie (oţel. aramă, cauciuc, 
etc.). fie tntre guvernele pro¬ 
ducătorilor interesaţi 
Se abordează, precum vedem, 
toate marile probleme ale eco- 
comiei mondială. înţepenită de 
paralizia progresivă a crizei. F. 


He Alexandrii Constant 

insă realizaţii? sau. ce. este 
realizabil din acest amplu pro¬ 
gram? In ce măsură ţara noas¬ 
tră este interesată in acest an¬ 
samblu de probîzme? 

Trei sunt dificultăţile princi¬ 
pale din calea oonferir -f vii¬ 
toare de la Londra. Ele r oin- 
cid cu interesele a trei din ma¬ 
rile puteri, factori esenţiali, in 
deciderea soarta conferinţei 
1> Anglia, care , tn urma a- 
cordului de la Ottawa, s’a legat 
faţă de vastul său imperiu co¬ 
lonial printr'un regim prefe¬ 
renţial. ingrădindu -se in schimb 
cu ziduri vamale, fără prece¬ 
dent in trecutul el. faţă de sta¬ 
tele extra-britanice Va renun¬ 
ţa Anglia la acest regim vamal 
tăindu-şl astfel singurele arti¬ 
culaţii ale centrifugalului său 


Agricultura şi creditul 


legea conversiunii datoriilor, 
votată in săptămâna patimilor 
n’a adus derat soluţiunra cea 
mai buna pe care o putea a- 
duce guvernul actual dominat 
de o concepţie categoric capi¬ 
talistă — individualista: lipsa 
oricărei soluţluni. Deoarece ni¬ 
meni nu poate pretinde câ tno- 
ratoriilr de 5 ani ţi 2 ani pen¬ 
tru debitorii agricoli sau de 6 
luni pentru unii din debitorii 
urbani, dacă ambele categorii 
îndeplinesc o sumă de dispori- 
ţiuni destul de riguroase, con- 
stituesi o soluţiune pentru pro¬ 
blema datoriilor. 

Vom încerca să arătăm că în 
ceeace priveşte agricultura nu 
poate fi valabilă o lichidare a 
datoriilor după principiile şi 
procedeele întrebuinţate in e- 
conomia de schimb actuală. Şi 
aceasta dintr’un motiv care fa¬ 
ce superflue pe toate celelalte: 
agricultura are o foarte mici 
putere de a primi credit in ac- 

mi liiininii i Mfiin 

banda capitalului c socotită 

după ramuri de produciţe — co¬ 
merţul vi industria — in cari 
viteza de circulaţie şi produc¬ 
tivitatea permit o ridicată chi¬ 
rie şi pentru capital. S| Indus¬ 
tria si comerţul vunt activităţi 
create oarecum rn mod artifi¬ 
cial. deoarece participarea na¬ 
turii e supusă intr'o covârşi¬ 
toare măsură voinţii şi scopu¬ 
rilor omului. Dc aici putinţa 
de a prevedea cu oarecare cer¬ 
titudine rezultatele pe care. in 
condiţiuni normale, un între¬ 
prinzător le poate aştepta dela 
activitatea sa. Condiţiuni spe¬ 
ciale <le prodmţic, circulaţie şi 
productivitate ale muncii şi ca¬ 
pitalului din industrie vi co¬ 
merţ au determinat pentru 
credit — închirierea banului — 
o dobândă ridicată şl termene 
scurte de recuperare a capita¬ 
lului împrumutat. Funcţiunea 
creditului in economia capita¬ 
lista r fundamentală si speci¬ 
fică, generalizarea acestei func¬ 
ţiuni in condiţiuni schimbate 
de funcţionare aduce însă gra¬ 
ve turburâri economiei naţio¬ 
nale. 

Agricultura, in genere, nu 
poate primi credit, in actuAleie 
condiţiuni ale pieţll financiare, 
naţionale sau internaţionale, 
din pnema a o mimă de eon¬ 
ii lţ iun 1 cari sunt contrare ros¬ 
tului creditului. 

Vom enumera tn mod succint 
o parte din ele. 

1. Imposibilitatea de a pre- 
vrdra rezultatele. Condlţiunile 
climaterice in agricultură joa¬ 
că un rol covârşitor putând va¬ 
ria producţia dota simplu la tri¬ 
plu. Siniertrele sunt mai păgu¬ 
bitoare si muJt mai greu dc 
prevăzut sau dc înlăturat decât 
in oricare ramura de producţie. 
Obţinerea rezultatelor tn agri¬ 
cultura necesită an timp prea 
lung — aproape un an de zile 
— pentru ca sa w poata avea 
un cât de relativ rebus rtc *Un- 
tlbus. Dc aici rezultă marele 
rine al a gri rul torul ni de s~*t 
angaja capitalul şl munca In 
conditium 1 fixate la o dată prea 
depărtată de momentul când 
m U va putea valorifica. Deci 
creditul nu poate să-şl îndepli¬ 
nească funcţiunea sa. 

2. Venitul mai puţin decât 
proporţional. In ag riculturâ. 
spre deosebire de oeeace 1 * pe¬ 
trece m comerţ sau Industrie, 
ezista un raport determinat 


dintre munca şi capitalul in¬ 
vestite pe o anume întindere 
de pământ, raport pentru ca¬ 
re rezultatele sunt optime. Cre¬ 
ditul e necesar atâta timp cât 
nu sau obţinut aceste condl- 
ţîune optime, in urmă el nc- 
< «instituind decât o sarcină 
foarte apăsătoare. Această gre- 
sală s’a făcut la noi «u credi¬ 
tele acordate agriculturii. Atât 
thnp cât capitalul împrumutat 
sen’ea la mărirea venitului prin 
completarea inventarului şi a- 
meliorarea condiţiunilor de ex¬ 
ploatare, rolul creditului era e- 
vident şi prezenta sa absolut 
necesară. După ce însă dela 
împrumuturi destinate măririi 
veniturilor s’a trecut la împru¬ 
muturi de consumaţie sau la 
împrumuturi de investiţii ne¬ 
rentabile. sarcina dobânzilor şi 
a amortismentelor a devenit 
ne suportabilă. 

3. Mica viteză dc circulaţie a 
capitalurilor investite în agri- 

care o dă agricultura Agricul¬ 
torul nu-şi poate proporţiona 
cheltuelile de producţie cu ve¬ 
niturile pe care le va realiza, 
din pricina timpului prea ma¬ 
re din momentul începerii pro¬ 
ducţiei până în momentul pu¬ 
nerii pe piaţă a produselor. Cre¬ 
ditul insă nu-şi poate îndepli¬ 
ni rolul său derâi intr’o econo¬ 
mie în rare viteza dc circulaţie 
c cât mai mare posibilă. De aid 
rezultă incapacitatea de credit 
a agriculturii, in actualele con- 
ditiunl. 

4 Partea mare care rovine 
cheltuelilor necesare producţiei. 
Pe lângă investiţiile strict ne¬ 
cesare producţiei, agricultura 
are o suina de chcltueli de în¬ 
treţinere a inventarului pe timp 
de un an si chcltueli cu amor¬ 
tizarea rănit.’aiuritor investite, 
sume cari măresc cu mult chel¬ 
tuelile de producţie. Venitul neţ 
realizat în agricultură dă un 
procent mult redus celui reali¬ 
zat de celelalte ramuri de pro¬ 
ducţie. Inri un motiv pentru 
rare creditul nu se poate între¬ 
buinţa pe o scară prea mare 
u agricultură. 

5. Redusa putini a de tehni¬ 
cizare a agriculturii. Ceeace a 
permis •ndustrieî să primească 
un credit din ce în ce mal mare 
a fost tehnicizarea continuă a 
mliloarelor do producţie, mă- 
rtniJu-*e astfel productivitate;» 
si deci realizarea umil venit 
din ce in ce mai mare. In agri¬ 
cultură creşterea venitului net 
e foarte înceată, încât creditul 
nu noate avea o prea mare 
particioare. 

6. Limităm cererii produse - 
lor agricole Producţii nrodusc- 
lor industriale poate fi mărită 
în mod continuu, denăsind me¬ 
reu realizările dintr’un anumit 
moment deoarece consumaţia 
acestor bunuri nu are o limită 
r-ridi America a dai o strâlu 
cită dovadă de marea putere 
de absorbire pe care o pot a- 
vra produsele industriale in¬ 
tr’o societate cu prodiirli#- m 
circulaţie capItalUte Produsele 
agricole, prin natura lor chiar, 
nu «unt miveptrbOe de o con¬ 
sumaţie elastică si deci nu dau 
lor la o cerere in continuă creş¬ 
tere. Cineva poate foarte bine 

roiwirma" un singur costum 
dr haine sau 4 costume într’un 
an. dar nimeni nu-şl poate 
mări. In mod raţional şi nece¬ 
sar. , ron.su maţ ia" dela o pâine 


de Vasile Matei 

pc zi la patru pâini. Agricul¬ 
tura nu-şi poate mări venitu¬ 
rile, cum fac industria şi co¬ 
merţul. prin mijlocul unui mic 
beneficiu pe unitate dar al u- 
unui dever mare. Produsele a- 
gricole nu sunt cerute decât in 
o cantitate determinata, cu 
prea mici vânaţii. încât agri¬ 
cultorul trebuc să-şi valorifice 
munca şi capitalul in condi- 
tiuni mult mai grele decât in¬ 
dustria sau comerţul. 

Credem că apare clar, in ac¬ 
tualele condiţiuni dc schimb a- 
lr pieţii capitaliste, că agricul¬ 
tura are o situaţie aparte. So¬ 
cietatea concretizata in Stat nu 
poate sta ne.pâaâtoare la tra¬ 
gedia agriculturii obligată să 
activeze şi să trăiască in eon- 
ditiuni cari ii contrazic şi na¬ 
tura şi posibilităţile sale. In¬ 
dustria, comerţul si agricultura 
cu regimuri de activare — mij¬ 
loacele fizice şi tehnice, posibi¬ 
litatea măririi nelimitate a pro- 

supuse la aceleaşi condiţiuni de 
schimb: legea cererii si a ofer¬ 
tei. Statul va trebui să găseas¬ 
că un echilibru cât mai satis¬ 
făcător pentru toate clasele 
producătoare, avantariile unui 
anumit gen de muncă folosind 
tuturor, iar vitregia unor grele 
condiţiuni de muncă şi valorifi¬ 
care fiind cât mai mult atenu¬ 
ată printr’un schimb de bunuri 
care să ţină seama de cât mai 
multe considerente de ordin 
natural sau social. 

Pentru a ajunge lao socie¬ 
tate in care actualele spărturi 
din economia naţională sau 
mondială să nu mai pericliteze 
chiar vtaţa societăţilor ome¬ 
neşti. trebue ca ia conducerea 
statelor să sc instaureze şi sâ 
activeze o altă concepţie des¬ 
pre societate şl o altă mentali¬ 
tate. 

Societatea sau colectivitatea 
mai restrânsă a unui grup, tre¬ 
bue să primeze totdeauna asu¬ 
pra intereselor sau rosturilor 
indivizilor, oricât de frumoa.se 
sau justificate ar fi ele. Progre¬ 
sul trebur răspândit pe o scară 
cât mai mare. chemând la o 
juriu iparr a« tiv.i cât niai largi 
straturi ale populaţiei. Diferen¬ 
ţele enorme dintre poscrianţi şi 
nrposedanţi. favorizaţi şi neia- 
voriâaţi de un anumit sistem 
economic şi social, trrbuese re¬ 
duse la un minimum pi* care U 
iu.stifbă nevoia stimulaţiei, f㬠
ră a aduce o exploatare a celor 
mai slabi. 

Orice soluţie Var da proble¬ 
mei pusa de agricultură, ea nu 
poate fi decât inoperantă, a- 
lât thnp cât va fi o soluţie par¬ 
ticulară. întreaga economie şi 
societate, rezultate ale unei e- 
voluţii decurgând din concepţii 
şi metode cari nu mai sunt va¬ 
labile astăzi, trebuesc aşezate pe 
baze noi îjM atunci datele pro¬ 
blemei sunt cu totul altele de¬ 
cât rele de acum iar soluţiile 
vor fi coordonate intr’un sis¬ 
tem cohe-rent in care flecare e- 
ienient işi va avea valoarea za 
relativă. Ce soluţie impune ziua 
de faţă’' î na singura: lichida¬ 
rea. cu cât mai puţine pierderi 
«I frământări posibile, a unui 
trecut anachronk şl in mare 
parte neutilizabil, şl pregătirea 
condiţiunilor — materiale şi 
spirituale — in oare va trăi o 
societate nouă mai actkTâ. mai 
justă, mai bună şi mai demnă. 


imperiu colonial? In plus. ra 
renunţa la actualul regim mo¬ 
netar, m divorţ cu metalul oal- 
* r ° 7 2 m:ân <i astfel Statele- 

n? lSJS/L anţa VC prlmul V l(ln 
al pieţii financiare a lumii? 

Simţul practic al englezului şi 
pericolul cuceririi economice a 
coloniilor sale de către statele 
super-industrializate. Germania 
Si State le -Unite, sunt serioase 
motive pentru a crede intr un 
rdfpurw negativ la aceste fn- 
trebdri 

^ f-îinţa, care posedă pe 
lângă cel nuzi solid agregat co¬ 
lonial şt o situaţie financiară 
unied. nu va înlătura. In ma¬ 
terie vamulă. regimul parcimo¬ 
nioaselor contingentări. de tea¬ 
ma Germaniei agresive econo- 
mlceţte, nici nu va ceda presiu¬ 
ne* engleze pentru o raţională 
redistribuire in lume a stocuri¬ 
lor de aur. 

3) Statoie-Unite e foarte pro¬ 
blematic că vor consimţi sd dis¬ 
cute problema datoriilor de răz¬ 
boi. care-i ţine m subordine toa¬ 
te statele europene, căd discu¬ 
ţia. tn această materie. iHzcazd 
stingerea datoriilor după exem¬ 
plul european dela Lausanne. a- 
dică pierderea hegemoniei sale 
plutocratice 111 lume 
Dcasemeni işi tor apăra cu 
dârzenie exageratele tarife va¬ 
male. la adăpostul cărora zel 
mat echilibrat conglomerat de 
state se organizează intr’o pu¬ 
ternică autarhie economică, exe¬ 
cutând astfel o parte din tes¬ 
tamentul lui Washington 
Acestea sunt manie dificul¬ 
tăţi cari ameninţă succesul 
conferinţei dela Londra Pen¬ 
tru atenuarea lor sunt întru¬ 
niţi acum la Washington re¬ 
prezentanţa marilor puteri. In 
cueastă .repetiţie generală’’ se 
« a vedea ce mai rămâne din 
textul original al experţilor 
pentru marea reprezentaţie dm 
Maiu-lunie. 

Noi suntem convinşi că o 
parte din problemele enunţate 
de comisia pregătitoare a ex¬ 
perţilor se va discuta şi la Lon¬ 
dra şi anume tocmai aceea la 
care ţara noastră este îndeo¬ 
sebi interesată: problema da¬ 
toriilor externe, problema pre¬ 
ţurilor produselor agricole, pro¬ 
blema tarifelor preferenţiale şi 
problema organizării producţiei. 

In chestiunea datoriilor ex¬ 
terne. RoTndnla. ca de altfel 
toate statele dunărene, are 


peri? 1 *şi de 


— propusă de expir, r . Y * 

plata in mărfuri Cum insă a- 
ceasta plată in mărfuri în¬ 
semnează o intensificare şi o 
prcfcrtnţă acordată Onporta- 
ţiunilar dunărene este de aştep¬ 
tat reacţiunea statelor trans¬ 
oceanice şi indispoziţia, in ţ㬠
rile creditoare, a agricultorilor, 
cari au ajuns, in 1932. .id sa- 
tisfacă singuri necesităţile de 
consum intern. Daca această 
reacţtune na triumfa. România 
se ia redea obligată sd recurgă 
la cea din urmă şi cea mai pu¬ 
ţin agreabilă măsură, raorato¬ 
riul Dc altfel streindtatea e 
prevenită in această privinţă. 

Problema ridicării preţului 
produseior agricole face un 
corp cu aceea a tarifelor pre¬ 
ferenţiale jf a organizării pro¬ 
ducţiei In materie de produse 
de prima necesitate, a căror 
comumaţie e foarte puţin e- 
lastică. mt trebuie să sperăm 
intr’o Lseendenţâ a preţurilor 
prin politica de credit ieftin. 

Aci accentul cade nu pe ce¬ 
rere. ci pe ofertă, care trebuie 
redusă cu orice preţ Acele 12 5 
milioane quxntale, cari repre¬ 
zintă stoiwrile dc grâu tn Au¬ 
gust 1932, sunt singura cauză 
a căderii catastrofale a preţu¬ 
lui cerealelor Dispariţia aces¬ 
tor stocuri supraltminare ar 
r idlcc deodată preţurile cerea¬ 
lelor cu 30^—50<~, faţă de cele 
actuale. Singura soluţie deci 
este reducerea pToducţiri prin 
llan.Urca LnsăimânţĂri’.or Con 
ţâri vor suporta aceste limi¬ 
tări? Firesc ar fi ca acelea cari 
au proi.ocat supraproducţia, a- 
dted statele transoceanice. Or, 
iată ce spuneau aceste ţări 
prin reprezentanţă lor la con¬ 
ferinţa internaţională a grâu¬ 
lui din 1931 

Soluţia Ideală a probleme* 
ar fi de a ei'ita supraproduc¬ 
ţia. dar chestiunea, tn ceeace 
priveşte ţările cu agricultură 
extensivă, prezintă dificultăţi, 
s’ar putea spune, iremediabile. 
In Argentina, orice mânură re¬ 
strictivă ar fl contrară tendin¬ 
ţelor naturale ale populaţiei, 
tinzând la exploatarea 
lâ a bogăţiilor naturale ale ţ㬠
rii” r Car tos Brebla in ..La crtâ* 
agncoUT roi. II, publicată de 
comitetul economic al S N.. Oe- 


(Conilnuare In pag. VlII-a). 













8 


AXA 


Conferinţa 


monetară şi 
României 

(Continuare din png. VIl-a> 


interesele 


ncra 1931. pag. 39). Ţările de 
pt'tî e ocean recomandă aceasta 
soluţie ţărilor europene ..cu 
populaţie mai densă ţi produc¬ 
ţie intensivă **. Intre aceste ţări 
vizate suntem ft noi. Problema 
angajazu prin urmare superbi- 
trr interesele noastre fi totus 
in conferinţa preliminară de la 
Washington. unde Argentina 
şt Canada erau invitate, nu se 
găsise loc pentru nici un re¬ 
prezentant al blocului statelor 
agricole europene După multă 
demonstraţie, a putut pătrun¬ 
de. in ultima oră. şi Jlf tea În¬ 
ţelegere. 

Tarifele preferenţiale cari 
au formal punctul central al 
conferinţei dela Stressa. revin 
şi in jirograviul conferinţei 
mondiale. La Stressa se căzuse 
de acord, in urma pertractări¬ 
lor intre reprezentanţii statelor 
industriale si reprezentanţii 
blocului agricol european, in 
privinţa necesităţii unui regim 
preferenţial pentru Cer ral ele 
dunărene. Acest acord este 
provizoriu, căci i'a trebui rati¬ 
ficat in conferinţa de la Lon¬ 
dra, unde iot participa ţi sta¬ 
tele agricole de peste ot'can. 
Cum vor prt>ni aceste state a- 
cordul dela Stressa? In 1930 
când s a pus pentru prima oară. 
sub presiunea ţârilor dunăre¬ 
ne. chestiunea regimului pre- 

Un sperjur 

moralizator 

D F. Constantinescu-laşi. pro¬ 
fesor universitar, foarte îndâr¬ 
jit militant comunist pe vre¬ 
muri, până când. pentru a fi 
numit profesor de isiona artei 
creştine la facultatea de teo¬ 
logie din Chişinău a făcui o de 
claraţie publică că renunţă la 
.principiile sale comuniste şi 
reneagă toate, insultele aduse 
biserica creştine, se agită iarăt 
Dcgluxându -şi comunismul 
său r.olariu tntrun umanita¬ 
rism dulceag, profesorul teolog, 
militează acum cu aceeaş ne- 


nice fi prin diicrse comitete şt 
comiţii antirăzboinice, iar in 
ultimul timp face să apara in 
ziarele evreeşti proteste îm¬ 
pătriră atrocităţilor din Ger¬ 
mania" propunând participarea 
Intelectualilor români la dife 
riie congrese antifasciste din 
străinătate. 

.fasciştii" nu pot decât să 
foia haz de cerbicia lui P. C. 1 , 
al cărui eroism merge până la 
blidul cu linie 

Nu sperjurii pot da lecţii de 
moraltlate politică, tar protes¬ 
tele lor sânt o insolentă pe 
care nu o întrece decât ridico¬ 
lul 

Numai că acestui domn. asu¬ 
pra activităţii căruia ra trecut 
cu prea multă uşurinţă, proba¬ 
bil legăturile sale cu masoneria. 
! ea tolerat să fie numit profe¬ 
sor universitar la o facultate 
teologică de cărui principii 
fundamentale lc batjocoreşte. 

A ocupă aceasta demnitate 
şi aţi îngădui sa propagi camu- 
nlsmu! protestând împotriva u- 
nei^ acţiuni salutar? care $i-a 
tăcut un punct iardir.al din a 
milita deiu creştină Impotrtt'a 
du» mânui ui declarat, mar ri¬ 
nul este o cutezanţă care 
nu-şi poate găsi expresia de 
câl in oameni de speţa lui P. 
Cim yfnn tt născu * lari 

Intr'o facultate de teologi, cu 
xţ>irtt adevărat creştin, un ast- 
ftfl de tip n'ar arca cv căuta 

Ce zic oare Cucernicii P6- 
nnfi Profesori dela facultatea 
dtn Ch/şinâu ? Ce fac tt%denţit"> 

Victor Crăcănel 
şi istoria românilor 

Ci«ă s*ar fi p?opo« d«st 
gur întx'un cerc maaoic ca 
Un poet. şt nu un «pecia)iar, 
u veri* un manual de Uto¬ 
na Românilor. Şi iată-1 pe 
Victor Cracâne] — banuindu 
w poet I — ci $e agaţă de 
..idee" şi acrie In Adevărul 
din 21. III ; 

.Nan» moi răsfoit rrvim:.vV\e 

nosutUv de i3torte. făcuv după 

război lu străinătate, ţttu că 
lc mânate uit spirit, decât ve- 


ferenţial intr'o conferinţă pre¬ 
zidată de S. N., s'a hotărât cd 
nu ia putea fi aplicai ..decât 
cu asentimentul fărilor cari se 
bucură de tratamentul naţiunii 
cela mas favorizate". Acest a- 
scntimenl nu sa putut obţine 
nici la conferinţa mondială a 
grâului de la Roma din anul 
următor, nici la Londra In 1932, 
din partea ..marilor fări ex¬ 
portatoare" de peste ocean. Se 
va obţine cl in 1933 sau se m 
trece peste aceasta condiţie? E 
greu de prevăzut o soluţie. Un 
lucru ştim insă precis ţara 
TUfostra s'a epuizai complet in 
lupta economică cu marile ţări 
agricole de peste ocean pentru 
cucerirea piefii europene; case 
găseşte intr'o situaţie excep¬ 
ţională. de unde şi neimia unui 
tratament excepţional. In caz 
contrar... t a recurge la măsuri 
pe cari instinctul de conserva¬ 
re j le va dicta Si aceste m㬠
suri nu convin tuturor. 

închei aceste rânduri cu o 
urare: Ar fi de dorit ca. cel 
puţin iti ceasul al Xl-lea, gla¬ 
sul crpcrfilor S. cari la noi 
in ţară formează lege, să fie 
ascultat fi dc „marile puteri *, 
cu puţin sacrificiu din egois¬ 
mul lor spre pacificarea in 
prosperitate a lumii 

ALEXANDRU CONSTANT 


chiui orgoliu naţional şl mili¬ 
tarismul care îngloba toată po¬ 
vestea trecutului, ca şl cum, in 
afară de râoboac. seminţiile p㬠
mântului n’au mai fost bune 
de nimic. Glorificând u- şl naţia, 
semănând ură împotriva altor 
glnte. dând o prea marc impor¬ 
tanţă suveranilor războinici, is¬ 
toricul se credea un auxiliar 
al oştirii, al operei dc îmbăr¬ 
bătare naţională Să nu mal 
dăin copiilor să citească lamen¬ 
ta ţi uni le iul Emlnescu: 

Do-oşa vremi se ’nvrednicirâ 
cronicarii şi rapsozii, 

„Veacul nostru 11 umplură sal- 
tlmboncU ţi irozii" 

„Sunt nedrepte.. Şl nici acele 

na, dizolvant* fi inutile" 

Prin urmare neruşinatul 
bulgar ar vrea ca in şcoală 
să se propovăduiască defetis¬ 
mul masonic şi să se înveţe, 
desigur, acele sforăituri ver¬ 
sificate ale CrăcăneJului bal¬ 
canic ! Neruşinarea e prea 
mare. pentru ca sâ n’o rele¬ 
văm : Cel care-şi permite să 
facă naţionalism bulgăresc pe 
scena Naţionalului din Bucu¬ 
reşti, cere înlăturarea lui E 
mlnescu din manualele şco¬ 
lare. Oare nu se va găsi ni¬ 
meni si-1 readucă la reali¬ 
tate ? 


D-l Iorga... mână forte 

Domnul Ncculae lorga in c㬠
tata rânduri înfierbântate din 
gazeta d-xaL cere — in fala 
repetatelor acte de detentă ale 
organizaţH!or naţionalistr — 
j«n orn tare lc guvern un om 
de autoritate ţ 

Pentru a trece c'xpo grea de 
astăzi dcr^mil larga «<- r?ro- 
mtindă ca ,m n vestit om de au¬ 
toritate ", contra cUrmăgaşilcr 
naţionalişti şi rasişti 

Dar pentru a înfrunta alege¬ 
rile d-nul lorga n încercat să 
dede .un resM <m dc rarte- 
luri* Partea neaşteptată estt 
câ fi pentru carteluri era vorbo 
tot dr aceea: aomăgaţi naţio¬ 
nalişti şt răniţii Pe cri pe tari 
.omul de autoritate t *■•?€» sd-l 
distrugă, cu a r *ias: omul de 
i:arfeluri vrea *a se înfrăţească* 

O nouă gazetă 

A i* apăru* .Jrtera Naţională", 
vjguroata jrosetâ naţionalistă' 
ci aptirpa în 1923 la Cluj mii) 
cond uoeicit cL>uusuJui luptător 
naţionalist, rt Avocat EnuJ Va- 
silin-fXuj 

Sruutând ru tot entuziasmul 
p» noul nostru contrate ii 
urâm acer ax liitnui^gctiţă tn 
lupţi s* străîfiă de taine pre¬ 
ocupare politici «nisiu după 
cuui l-am ufioucpi-o la 1923 


Preşedintele Senatului 
si Justiţia 

♦ I 

D. (. QKtâclirscu, fostul mi - 
nistru ul Instrucţiunii Pu¬ 
blice şi actualul preşedinte 
al Senatului, n'a avut nici 
odată reputaţia unei inteli¬ 
genţe excepţionale. 

Colegii văi nnţional-ţără- 
nişti dela laşi împingeau 
chiar indiscreţia atât de 
deptnrlo. incât îl declarau 
pur şi simplu prost. 

Noi ne închipuim ca d. 
Costăchescu a îosţ muşcat 
dc curând de vre-un câine 
turbat, pentru câ numai o 
do/â dr turbare poate ex¬ 
plica năstruşnicele declara¬ 
ţii făcute deunâ/i In Iaşi. 

Iută in adoar ee declara 
preşedintele Senatului Ro¬ 
mâniei, cităm textual : 

..Justiţia c*n metodele ei 
încete, cu procesele cari du¬ 
rează ; poliţia car** merge 
in frunţi* eu svastica şi nu¬ 
mai ,.uru“ nil striga, eu 
această justiţie şi poliţie să 
ţinem ordinea? 

„Când în incidentele de 
la Râpa Galbenă din laşi, 
s*a tras asupra armatei şi 
un ofiţ€*r a fost rănit care 
i*site rezultatul pe care l-n 
dat justiţia? 

..Noi îl aşt<*ptâm încu. 

„Când am mai fost la gu¬ 
vern. d MiJialache a dat or¬ 
din sa fie desfiinţate toate 
„Gărzile de fer", MH*oţite ca 
ilegale. 

„Ce a făcut justiţia ? 

„Codreanu a fost achitat 
şi „Gărzile" au funcţionat 
mai departe sub privighe- 
vcm justiţiei şi a poliţiei". 

1W urmare, d. Costaehe- 
seu afirmu cu guvernul nu 
m* mai poate bizui pe justi 
ţiu şi pe |K>liţia ţării şi <le 
m*€*ea a fost silit să iiistitue 
starea de asediu. 

Unul din factorii esenţiali 
ai ptit«*TÎi legislative îşi a- 
firnin fuţiş neînenderea în 
puti*a executiva şi cea ju- 
deeutorefiscă şi dezaprobă 
liotaririJe justiţiei. Starea 
de asediu u fost aşadar in¬ 
trodusă din cauza c*aren|ei 
justiţiei civile. 

1 ii gura preşedintelui unui 
Senat ,.demo€*rat" asemenea 
aprecieri la adresa justiţitS 
sunt nemţii mizilt*. 

Dacă d. Contachwcu ar 
ncuţm innlta demnitate pe 
care o deţine in oricare alt 
sţat din Europa, ar vbura in 
douăzeei şi patru de o»x* diu 
palatul preşedinţiei, direct 
îutr'o celulă a casei de ne¬ 
buni. 

România, oropsită de cel 
mai imbecil din toate par- 
lanientarismele europene, e 
silită sa cc»ntinui* a supor¬ 
ta la preşedinţia maturului 
corp ţa* unul din <*«*• mu» 
l*att*nţi colea n străchini 
din câţi solâsluese intn* Nis¬ 
tru şi Tisa. 

Et mim' erudimiiii... 

Bieţii evrei ! 

Inima marc g mrâţWUoaiv a 
d-hu Mlhail fladovnonu a ifău» 
un nou prOJ dr înduiofor^ 
rvred *i 

In n.'un Arul dr al Adc- 

% , 4rul\il d-sa drclarâ 

Spre dt-otu'bArv* dt alte 
ţări. la noi evreii aurit m marc 
majori ta tr shz aci şl en iwca- 
aurţ 1 

>Sârur*atii dr evrti îf 


Acţiunea 
„Gărzii de Fier" 

Consaşiientâ cu hotarîrea 
w de a începe o viguroasă 
acţiune de luminare a popu¬ 
laţiei româneşti în faţa pri¬ 
mejdiei boicotului mărfuri¬ 
lor germane orram/at de e- 
vreii din România, (iarda de 
fier a tinut Duminica trecu¬ 
ta o mare adunare la Răd㬠
uţi. la care au participat, in- 
tr’o ordine desăvârşită, mii 
de oameni din intrraţ.i Bu¬ 
covină. 

Dc :i>omenea au luat parte 
şi delegaţi ai organizaţiilor 
naţional-socialiste cu steagu¬ 
rile, din Bucovina, in frunte 
cu d. I.anduetir, preşedintele 
lor. care şi-a spus şl cuvân¬ 
tul său autorizat. 

Cu acest prilej s’a votat o 
moţiune din care desprin¬ 
dem : 

1. Adunarea işi exprimă 
simpatia faţă (le partidul na¬ 
ţional-social ist german care 
lupta pentru triumful creşti¬ 
nismului şi distrugere marxis¬ 
mului. 

2 Se declară un boicot de 
10 zile contra mărfurilor şl 
prăvăliilor evreeşti. 

3. Sc va numi o comisiune 
care va lua contact cu con¬ 
ducătorul legiunii din Buco¬ 
vina şi cu reprezentanţii ger¬ 
manilor şl ai naţional-socla- 
listilor, pentru a se forma un 
birou de import-export, prin 
care să se poată întreţine 
mai departe legaturile co¬ 
merciale cu Germania. 

Manifestaţia dela Rădăuţi 
este răspunsul cel mai vigu¬ 
ros sl mai practic care se pu¬ 
tea da agitaţiilor primejdioa¬ 
se întreţinute de evreimea 
internaţională împotriva in¬ 
tereselor României. 

încadrarea populaţiei ger¬ 
mane din România in sânul 
organizaţiilor naţionaliste e- 
ste un semn îmbucurător, că 
»n fata unei primejdii comu¬ 
ne ei ştiu să răspundă prin 
cea mal fidela ataşare la sta¬ 
tal românesc şi să sc facă 
ywfeţK+nrff ritrţnt 
aici creştine î 


flămânde, câteva puncte de 
gradaţie şl atât. Lupta aşa cum 
o redr Domnul Toni, care. in 
(/raba de a căpăta cer*a. abdică 
Şl dela mândria şi dela iyitcre- 
selc generale ale corpului in- 
văţătoresc, pe care ii dă legat 
de mâini şi dr picioare balau¬ 
rului politicianist. nu ni se pa¬ 
re o acţtune dintre cele mai 
fericite Oportunismul nu e In- 
totdeauna recomandabil, chiar 
pentru satisfacerea unor ambi¬ 
ţii personale. $1 toţi învăţătorii 
să aibă oare aceleaşi păreri ca 
d. Toni? 

Dr altă parte. Asociaţia pro¬ 
fesorilor secundari, evidenţiind 
ineficacitatea metodei de lup¬ 
tă de până acum, a lansat un 
punct de vedere, dacă nu nou, 
m orice caz interesant sindi¬ 
calizarea. Pusă pc acest plan. 
lupta profesorilor ia un carac¬ 
ter mal înalt şi mai decisiv. Cu 
toate acestea avem oareeari 
indoeli asupra rezultatelor 

Un sindicat implică — îna¬ 
inte de orice — spirit de soli¬ 
daritate. Organizaţia sindicală 
numai atunci poate da roade, 
când mey/ibrit ei sunt atât de 
mult pătrunşi de spiritul de so¬ 
lidaritate. incât. In faţa Inte¬ 
reselor comune, va acea tăria 
să abdice dela interesele pro¬ 
prii. Ori. se ştie individualis¬ 
mul anarhic al profesorilor .iar 
solidaritatea lor. atât timp cât 
vor fi înregimentaţi tn parti¬ 
dele politice, aceşti Molochi ai 
vieţii noastre publice, se va 
manifesta ca şl cu ocazia re¬ 
ducerii salariilor. Deaceea pro¬ 
fesorii cari s’au adunat in 
congres la Chişinâu să deschi¬ 
dă bine ochii şi să se cercete¬ 
ze cu de-amănuntul înainte de 
a purcede la sindicalizare. N’am 
vrea sa fim pesimişti, dar şttm 
câ acţiunile de massă ale Cor¬ 
pului didactic n’au dai. nici¬ 
odată roade, d, cel mult. au 
faicrizat ridicarea câtorva am¬ 
biţioşi, cari au isbit cei dintâi 
apoi in corpul care i-a înălţat. 
Nou bis In idem ! 

VASILE CHRISTESCU 


Toi mormântul 
fără cruce 




t’u «ira/h nmoM'iitrl' 


•lor etc 


Revendicările 
corpului didactic 

Recentul congres al Corpu¬ 
lui didactic a pus a: brutalita¬ 
te problema solidarităţii mem¬ 
brilor lui in lupta pentru re¬ 
vendicările profesionale De un¬ 
de in anul trecut, exact pentru 
aceiaşi cauză, dar tn faţa unui 
guvern in afară de partide. în¬ 
văţătorii şi profesorii au făcut 
bloc şi intr'o impunătoare ma¬ 
nifestare şi-au afirmat neclin¬ 
tita iHjtnţa de a lupta împotriva 
nedreptăţii ce li s'a făcut, prin 
situarea lor la un nivel mat 
scăzut decât celelalte categorii 
profesionale din Stat, de dala 
aceasta — deşi li se dasc de 
guvernul Yalda o nouă lovitură 
morală, prin aplicarea reduce¬ 
rii salariilor numai lor — in 
locul unei manifestări solidare, 
s'a produs, pe un pretext cu¬ 
noscut de toţi — incidentul 
Forţa — o separare apnmpe 
definitiva între, cete dov.ă aso¬ 
ciaţii de dascăli 

Frtritâ numai sub acest as¬ 
pect — incidentul Forţu — pro¬ 
blema parc neserioasă. Nu pen¬ 
tru /urnirea adusă unei persoa¬ 
ne sc jertfesc interesele unul 
întreg corp Jioofeii. oricât dc 
precumpănitor rol ar juca am¬ 
biţiile jamtrrulor in destinele 
morselor. Credem den că o 
cauza mai adâncă a despărţit 
pe profesori dc învăţători 

Domnul Toni, tare pe man¬ 
datul de deputat căpătai toc¬ 
mai in calitatea d-salr de re¬ 
prezentam al Corpului profe¬ 
sional cel mai numeros din ţa¬ 
ră. crede că lupta trcbve dusa 
jn aceleaşi forme tradiţionale 
de păr wi acum. adică mmiorrf. 
proteste, acţiune in parlament. 
Ce însemnează acţiunea in par¬ 
lament « a văzul cu ocazia im- 
tării legii dr reducerea sala- 
-filor, când In faţa InierescUw 
dt- partid, interesele profesio¬ 
nale s*Q 3 i eehp&al. Memoriile şi 
protestele rămân platonice Pot 
cel mult sa trezească mila I*- 
terexala a guvernanţilor actJ- 
tarah si prapori, care să st arie, 
cum ar as varii un oa unst potâi 


■JVVH 

u. v-, pcutru a „ a*« /*i kj vtucv 

Iu luiirinaiitul eroului neeunu>cut, 
vub pnshiaoi |Mkpiilnţiri creştine 
care s*a rid ion t c« Itwith \igourrv< 
S>n* a w* rurmjt bln>feiniil«* d**\- 
ionţuttc impolrito unui preot în 
odâjdii m n xlutb nţnmi «.i rari 
ret codă» crnrea, iutr/isa de au¬ 
torităţile noAstn- IBM-SOnice. a luM 
oct or de inter' entia 1. P. S. S. 
Patriarhul rare *i-a luat angaja- 
iio niul in Inţu întregii lumi rnv 
ftne ca depun*- de urgenţi o 
cruce riMmu mentala demnă de 
mormântul eronlui nn*trn uim¬ 
ind. I n romitet de Acpnac ,ub 
irmita vi prrşx’dmlie trebuia *a 
active*** în rn-eM M*nv 

De ataiiri *Mtu împlinii 4 luni. 
termenul 'labilii n trei-ut de 
mult şi nu vedem absolut niri 
o iniţiaţi vă pozitivă. 

Noi ite-om fi mulţumit >i eu 
roode'tfl cn*re n vtudenţikir le- 
cu nnri. 'lărterAla de aiitorilâţ. 
ilnr wi lie o cniec? 

Vmr v re.l vă credem ca t;i mij¬ 
im* n’ar fi foM de*«it o simplă in- 
terveope „diplomatică*. Nu: pen- 
Intru iun ştim ei ortodoxa» nu 
«•sie diplomaţie, «’• jertfa, u-ap<M 
este Ia mijloc eavântul ş» .*o4(*n- 
late» însăşi a Părintelai P»»riarh 

muid I s 4t sti,|»it.s t«witîi lum»*A 

Noi ăţjrplâm »eintăr nit ca 
i*orinteb* PAtn.irh 'iiji Imna- 
lornte promUiu'tt a in laptă. ur 
l uluncM Naţionala a vlndimţiJor 
creştini şi Centrul stiulentesr Bu- 
rure-ii. rare şl-aa însuşit intru 
totul vr*-*lnicj» neHune ,\ sto«|en- 
filor legionan Ihca pe dc- 

ptin do tor iu 

UHel ar fi trist, bir mormân¬ 
tul nu poate rA«unm*a lăra i rare. 

O lămurire 

intru n urban schtmb dc scri¬ 
sori avut cu d. asistent uniier- 
srttar Trakin He^xeni d-sa mă 
lămureşte că nu e extremist ăc 
stânga ri cd nu c*c nici un fel 
de venit de la ştai. şi-mi cere 
tâ declar dacă mă indonc dc 
onor abilitai ea d-sale 

In asemenea condiţtunl fireş¬ 
te că perfecta onorabilitate a 
d-lut Troian Herteni n*.. mai 
poate fi pusă de nimeni la in- 

*** VI p. 


Tipografia ziarului „UNIVERSUL" Str. Brezoianu 23-25