Axa anul II, nr. 23, 7 dec. 1933

„PAGINI, 4 LEI 


ANUL IL - Nr. 2> 
JOI ? DECEMBRIE 



8 PAGINI, 4 LEJ 


ABONAM&NTE: 

PE UN AN . . . 
autorităţi . . . 


LEi 80.- 
. „ 100 


PUBLICAŢIE BILUNARA, POLITICA. 

REDACTORI: MIHAIl. POLIHROMADE şi IOAN-VK TOR VOJEN 


ARTISTICA $1 LITERARA 


REDACŢIA : 
ADMINISTRAŢIA: 

mmammammm 


>1. Polibroniadr, Sir. I.uraei 120. Bucureşti, IV. 

S. B. Knarhc, Str. Sl&tincanu 23, BUCUte*t[ III. 


GARDA DE FIER LA POSTUL DE ONOARE 


de Ml HA 11 POLIHROMADE 


Evenimentele din ulltmels 
două săptămâni merită să fie 
cercetate cu o a enfu' şi o o- 
bicct'uitate Qiiasf ştiinţifica, 
pentru că ele depăşesc cotidia¬ 
nul şi dovedesc că politica ro¬ 
mânească a ajuns la o răscruce. 
Fără îndoială pd plecarea ca - 
tunetului naţional-ţărănist şi a- 
ducerea la putere a liberaţilor 
frec dncolo prin împrejurările 
in care s'au produs şi pnn ten¬ 
dinţele obscure, pe care le-au de¬ 
mascat, dc cadrul unei banale 
schimbări dc guvern. 

Deşi nu tubtrn cuvtntelc mar: 
şi formulele răsuflate, totuşi de 
a ;tă dalei orice observator iltc.er 
trebue să ajungă in chip logic 
la concluzia că aducerea libe¬ 
ralilor, aşa cum au fost aduşi, 
deschide in mod acut criza re - 
gemului pariam enar — mal 
bine zis pseudo parlamentar — 
român. 

Criza politică româneasca în¬ 
cepută incâ din 1928 a ai uns la 
ultimul ei capitol, capitolul pre¬ 
cipitării et enhnentclor. a preci¬ 
zării poziţiilor politice, a dife¬ 
renţierilor nete şi ireductibile. 

Dar să părăsim generalizările 
şi af.rmaţlile şt să trecem la o 
analiză mai amănunţită a fap 
lelor. 

Dupfi război trslsfăn* Pl toate 

■ HWRMgwpn im n mmto GRI 

unele state mortală criză a par¬ 
lamentarismului. 

Cauzele acestei crize care nu 
&c limitează la instituţiile poli¬ 
tice ci ating întreaga structura 
a lumii vechi nu interesează 
aci Trebue totuşi sa or atârn 
cu pe lângă cauzele cu caracter 
general european . conţinutul 
local al flecarei crize naţionale 
joacă un rol precumpănitor. 

In Ital'a carenţa. s totului faţa 
de extremismul dc stânga o. 
constituit elementul motor 
a! fascismului. In Germania 
destrăbălarea social-democrata, 
turbur orile comuniste, umilin¬ 
ţele externe au dus ii redeştep¬ 
tarea naţionalismului german 
şl prin consecinţă la triumful 
ti aţional-^ocf alternului.. 

In Romania criza întregului 
sistem politic are caractere cu 
totul diferite. 

înainte de război, cu un co¬ 
legiu electoral restrâns, siste¬ 
mul rotatiiei funcţiona mulţu¬ 
mitor sub controlul sever al 
marelui monarh care a fost ca - 

r0l După război exproprierea 
iotul universal lichidează parti¬ 
dul conservator 

Liberalii rămân singura forţa 
politică cv experienţă fi cu o 
mure tradiţie istorică in patri¬ 
moniul lor moral Pe dc alta 
parte au avantajul de a fi con¬ 
duşi dc un marc tehnician po¬ 
litic Ion /. C fîrdtlanu, care do¬ 
mina Palatini şi compensează 
astfel prin sprijtnul constant al 
monarhului, formidabila im¬ 
popularitate de care se bucură 
nari .du l liberal. 

V primii ani ai cpocri de după 
război sunt caracterizaţi prin 
procesul dc adaptare şi dc con¬ 
centrare c, forţelor poWlcc anti- 
liberalc. ţărasismul si gloriosul 
parlid naţional arddcarv 

Dominaţia liberalilor duce /« 
afirmarea primului rlemon* a 
crizei politice româneşti: deci¬ 
derea morali 

Guvernarea Vberlă. re şi in¬ 
ii taga epocă postbelcă, este o 
epocă de jafuri, de corupţie de 
turpitudini care compromit l i 
ochii lumii vechrul partid Ut< - 
r.c Uar regimul pseudo par ic - 
mentor I Zăsi nu este Iov 
pentruiâ soluţia « <ie*etie<ud 
in codrul tul 

jSational-tărănLsmul polari 
zeazâ toate simpatiile fi t<mc 
nemulţumiri!t\ fi romcnlrarca 

definitivă a forţelor naţional c 


cu cele ţurdni:le, care coincide 
cu dispariţia Regelui Ferdxnand 
si al Iul Ion I. C. Brătiiinu, U a- 
duce m mod fala! la pu ere 

Din acest moment începe in 
chip virtual cr za regimului 

Dc ce? 

Pentru că epuizarea singurei 
forţe reale în cadrul sistemului 
parlamentar, trebuia tâ ducă la 
epuizarea sistemului însuşi. $1 
epuizarea naţ onal-ţârânismulul 
se produce relativ repedr El 
continuă tradiţia liberală a imo¬ 
ral! l&ţii şi împărtăşeşte cu 
liberalii a! doilea element al 
crizei a:tuale politice Indife¬ 
renţa emktt. 

Pentru că atât liberalii cât şi 
naţ'onal-ţărăniştii fac pane din 
generaţ.a răzbc'ttlui, sau dina¬ 
intea războiului. 

Generaţie dominata ds reali¬ 
zarea teritoriali a ideulului na- 
ţivnaJ şi de formalismul demo¬ 
cratic atotputernic până prin 
anii 1929 

Concepţia îonnaîistu şi teri¬ 
toriali a generaţiet de până la 
1922 o împiedică să şemizete gra¬ 
vitatea problemei etnice romă 
neşti. 

Şt iată dec ce’e două < de¬ 
mente esenţiale care împing lu 
revoluţia naţională pentru că 


detaşează vechile formaţiuni 
politice dc realităţile române¬ 
şti şl dc massele româneşti: de¬ 
căderea etici indiferenţa et¬ 
nici a oechi'or pardde. 

Aceste două clemente sun* 
factorii activi ai crizei politice 
româneşti. Prtn urmare incâ 
din 1930 criza regimului deve¬ 
nise evidentă. 

Odată Lberalii şi naţional- 
ţărăniştii epuizaţi. sistemul 
pseudo parlamentar român de¬ 
căzut e.iceşte şi indiferent etni- 
ceştc, trebuia mai curând sau 
mai târziu să se prăbuşească. 

In această situaţie intervino 
ca un factor agravant politica 
regala. Regele pare că s’a con¬ 
vins de incapacitatea organică 
a oamenilor lumei vechi de a 
mai face fată împrejurărilor 
noui. 

Deaccea uzează *1 utilizează 
vechile partide cu un dispreţ 
din ce in ce mai evident. 

In linia acestei politici şi c» 
Utilizare a partidul ui liberal du¬ 
etst nor fi fost neaşteptată. 

Liberalii puteau furniza şi a 
o combinaţie guvernamentala 
i .are ar fi durat un an sau doi 
in care timp descompunerea lor 
ar fi fost desăvârşită 

Dar liberalii d-lui I. G. Ducr 


aveau anumite ponoase grave 
faţă de Coroană. 

D. I G. Duca făcuse in mo¬ 
mentul Restauraţiei declaraţii 
dc ost Utale atât de intransi¬ 
gentă şi dc sfxdd'oare faţă dc 
persoana nouîut monarh, înoăi 
părea cu neputinţă ca Mai** - 
.utea Sa Regele Carol al Jl-len 
să le poală uita. 

Evident d. I G. Duca retrac ¬ 
tase plat. îşi ceruse iertare, se 
umilise dar toate eforturile sale 
disperate nu puteau — in chip 
firesc _ decât să despuste ne 
Rege. nu să-l calmeze. 

Pe de altă parte reprezenta 
oare part dul liberal o forţa care 
să se impună Coroanei'/ 

Evident că nul 

Socialmente el nu sc sprijină 
decât pe o parte din burghezia 
românească a Vechiului Regat. 

Elector alice şt e situaţia sa c 
staţionară. La alegerile judeţe¬ 
ne Şi comunale din 1930 obţinu¬ 
se circa 600 000 ioturi, in. 1932. 
duciştil obţin 400 000 voturi şi 
yeorgiştii 200.000 . 

La alegeri libere calculele cete 
mat favorab te liberalilor nu ie 
acordau decât 25—35% din vo¬ 
turi. 

Deci popularitate impresio¬ 
nantă nu avea partidul liberal 


CRANII DE LEMN... 


Când am intrat, descoperiţi in 
rurli'n căsuţei din dealul Hnr- 
^ovei—cu sulîetul mni greu de¬ 
cât poara de ape pe care Du¬ 
nărea. «luluri, o împingea gre¬ 
oaie printre ţărmurile unde n 
copilărit V ir gri 1 feodorcscu - - 

am fost întâmpinaţi dc <» mană 
de copil cu obrajii dogoriţi de 
plâns cari oşe«u de prin unghe¬ 
rele curţii, de după câte un ro- 
tcţ sau un hambar unde stăteau 
ascunşi plungundu-şi fratele mai 
mare. Ce piept l«t a\ea fratele 
lor şi eâţ de bine ii stătea c㬠
ni a$ 4 , verde ! Cât de ncînlrânat 
părea, plin dc ocrotitoare lăgiî- 
diilnţi pentru cei mititei. Iar a- 
(um. cu pieptul lui dc sultan 
turtit între scândurile prea 
strâmte, cu cămaşa tenie spartă, 
el sţo întins pe mas» dc lemn a 
maica-si, colo su> sul» grinzile 
i>doii scunde şi afumate. Ajun¬ 
sese sa fie student la Drept. In 
şcolile mari din Bucureşti. Iar 
•leuin, dc câteva ceasuri, prima¬ 
ri* şi jandarmii stăpânirii il a- 
dusrsein ţen|»an. in mici de 


noapte şi in pripă, in rasi p㬠
rintească, şi Ic mai cercau incâ 
părinţilor şi Iraţilor să nici nu l 
pontă plânge deabinclca, ci să-l 
îngroape de îndată in /orii 4Iei, 
cu sa nu apuce sa tina să-l vndu 
(raţii lui dc luptă din Bucureşti 
şi lumea din oraş. 

Căci cine nu piie că cea mni 
mure xredniric a unui slujbaş al 
stăpânirii este să ,.expedieze'* 
«rabnic «tăcerile curente" ? Şi 
bietul Yirgil ajunsese o „afacere 
curentă*’ care trebuia grabnic 
„expediată** dela miezul nopţii 
sj până in /orii zilei, tocmai colo 
departe sub ţuriu» gropii. Şi „ex¬ 
pediat ‘ ar fi fost duca sar Ii g㬠
sit gropari nocturni, dacă preo¬ 
tul nu era plecat >i dacă nu-i 
era sortit camaradului Virgil sa 
se odihnească în groapă săpată 
de legionari, in rare *ă coboare 
înlr’o seara cu lună. cu cer în. 
sfelat Iu cântecul ..Prigoanei’ 
pe cnrc o iubea atat de mult. şi 
^iib cu sântul de sabie al Căpita¬ 
nului săn 

...Era atât de bombată fruntea 


dc ION I. MOŢA 

camaradului acolo intre Hori şi 
lumânări aprinse—. Niciodată nu 
i-o vâ/.use nimeni atât de hom- 
Itută, ochii atât de că/uţL. T<»| 
conţinutul de comoară care s‘.» 
frământat in acest craniu, părea 
câ-şi împinge dorurile neîmpli¬ 
nite. puterile de luptă rămas** 
necheltuite, tot locul şi elanul 
lăuntric — spre a răzbate la bi. 
mini. spre a-şi riaipi sămânţa 
în cupele de rod ale patriei, "pre 
a-şi desfăşura vigoarea biruind 
pentru Legiune, pentru Neam. 
Dar craniul de cenru oprea de- 
acum, încordat până la plrsiiirc, 
toate puterile nobile ale acestui 
suflet, slărumundu-i toţi mugnrii 
Ilarilor de mâine. 

Ce greutate marc nxean dc 
dus legionarii pe umerj până la 
groapă— L n rr«nin atât dc greu, 
o frânte atât de bombat a... 

îşi totuşi ce uşor e acest cra¬ 
niu pentru ce» ce l-au culcat aci. 
Cât de simplu m* rezolvă pentru 
dânşii totul Cutexu coaie de 

(Continuare in pag. V-a> 



.. fKK c " '■ ‘ 


Program, oameni ' noui? Să 
fhn serioşi 1 

Aşa dar partidul liberat du- 
cist nit poa e fi decât odios Re- m 
gelul iar forţu cerc *<i-f impusiă 
eventual Coroane • nu posedă 
in interior. 

Aceasta fiind ecuaţ a forţelor 
politice in.erne, părea probatul 
ca după plecarea naţional-ţ㬠
răniştilor să avem o nouă for¬ 
maţie de ocazie, de tranziţie, 
care ar /i- grupat pe d-n i Octa- 
vian Goga, Georgt' Brâtianu şi 
poate chiar, pe d-nii lunian ţrt 
ArgeLotanu 

Totuşi au fost adun liberalii? 
Cum sc explică venirea lor la 
putere? 

Am văzut că focul forţelor 
tnterne rrn-i impunea. Să ne a- 
runeăm insă ochii asupra jocu¬ 
lui forţelor externe care au şi 
eie o .mportunţâ considerabila 
in stabilirea unei ecuati! poli¬ 
tice. 

Ce forţe externe exercită o 
ixcontestată influenţă asupra 
poiUicei interne româneşti dela 
râ:t>CH încoace? 

h> primat rând Franţa in al 
doilea rând finanţa internaţio¬ 
nală 

Franţa e insă în ptină criză 
politică externă. 

Victoria naţional-^ocialismu- 

iu' in OcrTrv<»T*i<i a t»i»bvrat-*• x 

- m ^ 

menpnâ toate alianţele. 

Dar in România s“a desvoi — 
tot inir'iui ritm foarte rapid 
mişcarea naţionalistă, ea ame- 
ntnlă să cucerească puterea şl 
Franţa bănueşte că această miş¬ 
care nn-i va fi intru totul fa- 
lorabilă. 

In acelaş timp mişcarea na¬ 
ţionalistă pune problema etnică 
şi deci irebue să lovească in e- 
icmentul străin cel mat pericu¬ 
los etniceşte, in evrei. 

Dar finanţa internaţionala c 
semită. De aci o presiune con¬ 
jugată a Franţei a ftnanţei 
internaţionale asupra politirci 
interne româneşti. 

Ce urmărea această presi¬ 
une? Sa găsească un instrument 
in politica românească care să 
distrugă mişcarea naţionalistă. 
Ce instrument se oferea. 

Naţlonal-ţârâniştil erau uzaţi, 
micJe partide luaseră atitudine 
_ ţinând seamă de recrudes¬ 
cenţa curentului naţionalist 
e’.nicis'Â. . , .. 

Cfne mai rămânea deci dis¬ 
ponibil? Liberalii d-lui Duca. 

Aci intervin o serie de ob¬ 
scure maşinaţiuni in care cu 
regret trebue să constatam şi 
amestecul d-lui TUulescu.ma- 
şinaţ uni care au drept obiect 
înlăturarea legUimci 
ier* a Coroanei in partidul 

^ As'/el sunt aduşi liberalii lo 
putere. In chip firesc insoi d. 
Duca a contractat obligaţi! faţa 
dc forţele care l-au scos la su¬ 
prafaţă şi care-l sprijină • 

De act prigoana impotma 
mişcărilor naţionaliste ?. 

Dar din cele doua mişcări na 
twnal ste care c cea mat V eri ~ 
Îu/ojjo sUtemulul partidelor^ 
tortelor externe ce-l spriitna 

**Evident Garda de Fier. care 
prin spiritul ce o anima P^tn 
organizaţia ci şi mal p 

covârşitoare P^or.a/tfaie a 

Căpitanului ci, devine diiPf 
?icol dm zi m ** ”“* f 

e °TAva Gărzii * fier «U 
exista insă nici un mo. i de 

*A5E&i*M ei sc doifuşoară 
tr, cad rid strict legal, Atat d* 
legal incăt n:ci un legionar M 

552* °r° ti»» 

răi or caste xn f c * rsu \ teniilor la 
r,in:i »a veu W 1 U — 

■ Continuare »« v ~ a 





































2 


AXA 



GUVERNUL DUCA 

Rareori un nou guvern a 
fost primit de către opinia 
publică, atâta câtă există şi 
Ja noi. cu atâta ostilitate ca 
guvernul liberal al d-lui 
Duca 

Totuşi această ostilitate nu 
apare absolut evidentă pentru 
cine urmăreşte presa noastră 
aşa zisă independentă. Pen- 
trucâ, nu e un secret pentru 
- nimeni» presa noastră inde¬ 
pendentă ste*mai mult jido¬ 
vească decât independentă; 
iar când nu este jidovească, 
este direct subvenţionată. Ra 
re sunt ziarele care in acea¬ 
stă privinţă au o atitudine 
constantă, izvorâtă dirrtr'o 
oonvingere sinceră — cum 
este Universul, chiar dacă noi 
avem in această privinţă cu 
totul alte păreri. 

Vom da. pe cât se poate, 
câteva pasagii mai caracteris¬ 
tice din un-ele articole scrise 
cu prilejul instalării guver¬ 
nului Duca. 

D.~ Buh: zis Brămşteanu 
scrie in Adevărul (16.XI). 

.După cinci ani de opoziţie, 
partidul d-lui I. G. Diku, urma¬ 
şul lui Ionel şi ol lui Vintliă 
Brâtlanu, a format pentru in- 
tâlaş dată un minister in care 
şl tinereţea are locul ei. E acea¬ 
sta de bun augur, mai cu sea¬ 
mă când preşedintele consiliu¬ 
lui are, ca d. Duca, o experienţă 


poli 

care a cuprins cele mai impoT- 
tante momente ale istoriei Ro¬ 
mâniei. Ziarul nostru a fost a- 
desea in luptă cu part'dul li¬ 
beral. Se poate chiar spune că 
Sntff'o vreme, principala sa pre¬ 
ocupare şi cea mai înverşunată 
luptă a lui. era îndreptată con¬ 
tra acestui partid. Dar in acea¬ 
stă atitudine a .Adevărului 
ori cât, după împrejurări, ea 
a Îmbrăcat chiar şl form? vio¬ 
lente — nu a intrat nici un mo¬ 
ment alt element decât o con¬ 
cepţie care s\a Inspirat do la cele 
mai elementare şi mal drepte 
principii l.biuale şi democra¬ 
tice. Am socotit ca puterea cât 
de mare a unul partid, e nece¬ 
sară,. Nu insă atotputernicia 
unul partid'*. 

In acest paiagiu cita* din 
lunga peltea a d-lui Bubi — 
sunt două elemente deosebi 
te: primul, afirmaţia „tinere¬ 
ţe! 4 * guvernului liberal, şi al 
doilea, vechea atitudine dc 
duşmănie a Adevărului faţă 
de iubitul de azi. Şi pentru a 
le pune în adevărata lor lu¬ 
mina. vom cita ce spun alţi» 
în această privinţă. 

întâi, despre... tinereţe. 
D. Şeicaru. care a devenit o 
ficios ducist de dimineaţă, 
uitându-şi articolele de acum 
câţiva ani in care subiectul 
de căpetenie il formau dife¬ 
riţi porci şi tancrezi libe¬ 
rali. acrie totuşi (Curemul, 
17JU): 

..Nu era prea iubitor de ino¬ 
vaţii şed ui partidului liberal şl 
aproape cu aceiaşi echipă a 
alrâbâtut epoca cea mai tumul¬ 
tuoasă. epoca de epopee a isto¬ 
rie politice a ţârii.. Anii au toi 
împuţinat ochipa şl cel cari au 
refă ut-o erau tot oameni In 
vârstă de* aceia partidul lib*r,ii 
.ire un stat major de oamen» 
trecuţi dc 60 d. ani. tar •'ame- 
uii mAturl de 40—50 de an 
formează ]âr6 md o t ntenţig 
de ironie, tineretul liberai, *- 
dbrâ sporanţete de mâine a’c 
partidului. F&râ a deprecia nir. 
prestigiul vârâtei, nici vajoorea 
vJQpcrionţe*, socottm totuşi, câ 
foarte rar şi numai organu 
mole de o roburtatâ jmptv-aJb 14 
pot rezista Im devastare a ani¬ 
lor' 


Aşa dar „fără nici o inten¬ 
ţie de ironie 4 *, iatâ-1 servit 
prompt, pc d. Bubi. 

Cât priveşte schimbarea la 
faţă din ultimul timp, a Ade¬ 
vărului. cu privire la partidul 
liberal, explicata o găsim 
cum nu se poate mai bine ex¬ 
primata, în articolul d-)ui 
Nae lonescu: Român şi Ru¬ 
mân; abdicările liberalismu¬ 
lui românesc" (Cuvântul. 
19.XI) : 

..Va să zică asta a fost linia 
politicii a partidului liberal: un 
,.prln noi înşl-ne" care însemna 
nu numai „pr.n noi cei cî;n a- 
eeastă ţirâ". ci. mai mult. 

Statul românesc, prin rum⬠
ni] din cuprinsul lui". Asta a 
fost (şi do aceia nu a putut fi 
simpatic .Adevărului" n. R.) 

Ce e acum? Felul cum a în¬ 
ţeles să vie la putere, regimul 
actual, fixează in chip catego¬ 
ric fizionomia liberalismului sub 
I. G Duca. Şi ca să prec.zâni 
d. Duca a înţeles să ajungă la 
guvern făcând concesiuni in 
două direcţii: renunţând ta 
politica de Independenţă eco - 
nomlcă a ţării faţă de străin㬠
tate — abdicând dec: dela for¬ 
mula ..pirin noi inşl-ne * — si 
renunţând ]a promovarea mo - 
mentului etnlcist in politica in¬ 
ternă. Prima abdicare este evi¬ 
dentă, 

Partidul d-lul Duca a căutat 
spr.Jm in nfarâ la finanţa 
străină Nu azi, şi nu erl, cl 
mal de demult, de anul trecut 
când bancherii străini cereau 
Regelui să numească un guvern 


lâuntru, a isbutit să realizeze 
guvernul de azi. E n-evoe să in¬ 
sist, cu amănunte?" 

Noi chiar le aşteptăm — 
D-le Nap lonescu î A doua 
abdicare: 

.X> Duca şi-a luat însărcina¬ 
rea să umple acest gol, cerând 
(culme a nrindemânârll!) d-lui 
Ooga să retracteze decioraţlil»* 
fâ:ute in chestiunea politicii 
naţionale''. 

Iată aşa dar cauzele pentru 
care toţi Bubii semiţi fi¬ 
reşte — din ţara rumânascâ, 
susţin prin Adevărul guver 
nul Duca : pentru că el repre¬ 
zintă, după d. Nae lonescu şi 
după toţi cari au curajul să-şi 
spună păTcrea, străinătatea 
din afară şi străinismul din 
lâuntru. 

Mai cinstit decât d. Bubi 
este d. N. Davidescu — care 
combiţe ncrgic „Bastardul" 
(Facla, 17.XI). După ce ex¬ 
pune felul in care a venit gu¬ 
vernul. Duca, închee: 

„Ac ras ta este situaţia sumară 
a guvernului din clipa de faţă. 
De rege nu poat? fi revendicat, 
ca Inadvertent; de opinia pu¬ 
blică tot atât de puţin, ca n- 
poptilax; Iar de interesele de 
moment ale ţârii şi mai puţin, 
ca inactual şl anacronic 31 a- 
tunel intr'adcvâr, cu: aparţine 
acest bastard găsit in;r‘o zi pe 
scările palatului prezidenţiei de 
consiliu, şi al cărui părinţi nu 
işi fac apariţia la ofiţerul st㬠
rii noastre civile, pentru a-1 
doc Jar a ca xl lor? Este un punct 
de .«tone pe rare. totuş:. 2 ina 
de mâine îl va elucida" 

Dc fapt, dacă n’ar fi con 
(iscările. 1’or elucida şi ziua 
de 32Î... 

Cel mai violent articol t 
însă fără îndoială articolul dc 
fond din Ţara Noastră doi» 
17.XI (O sfidare; guvern I 
G. Duca). Oiiciosul ddui Go- 
ga scrie: 

„Chemarea ia guvern a d-lul 
I G Dai:.-, tmemueazâ desfiin¬ 
ţării oricărei logici şl oricărui 
criteriu moţa: ş. politic in viaţa 
noastră politică Zadarni am 
căutat mai mică JuiUficaf* 


siu cel mal elementar imperativ 
care sâ impună statului român 
această conducere anacronică, 
odioasă ş; Umorală. Degeaba am 
cautat să vedem rădăcinile cele 
mai neînsemnate al* partidului 
liberal in spiritul ţârii şi al so¬ 
cietăţi: româneşti şl sâ cltlxu 
in nevoile morale şl politice ale 
momentului necesitatea de a 
pune in fruntea destinelor noa¬ 
stre umbrele unul trecut ne¬ 
fast"... 

fconcluzle: 

..Tara a fost ocupată de o 
bandă de exploatatori fără 
scrupule In sgomotul începu¬ 
tului de guvernare, in sfidarea 
şl batjocura care se citeşte pc 
toare f.ţele de cuceritor, se aud 
b ne sunetele de lanţuri cari 
vor lega pentTU totdeauna bra¬ 
ţele şi sufletul ţării'’. 

Lanţul sclaviei jidoveşti... 
de care — era moi la urmă şi 
firesc — d. N. Iorga se simte 
fericit („Nouil guvern"; Nea¬ 
mul românesc , 18.XI): 

,D. Duca are astăzi posibili¬ 
tatea de a face mult bine, fără 
sâ nutrească llusla >4 şl o gu¬ 
vernare de patru ani... ar fi in 
stare să aducă ţara in. situaţia 
pe care ca şl noi toţi i-o doreşte 
din toată inima: Cu energie, 
cu o necruţătoare energie ar 
putea pune frâu ambiţioşilor 
inebuniţi cari in fiecare clipă 
ameninţă cu o revoluţie, unii 
dintre dânşii, ajunşi la culmea 
cutezâril, şi cu asasinatul". 

Ambiţia neţărmurită şi 
niciodată satisfăcută a d-lui 
Iorga nu poate înţelege că 
sunt şi oameni cari n’au altă 

caft ite mmmm 


Suprimarea monarhiei trebuia 
sA f <? nume. unul din punctele 
realizate, cel dinîal dar nu si 
cel din urmă . O uşă nu poat" 
fi decât închisă sau deschisă, 
lor marşul und revoluţii nu 
poate fl oprit decât la atinge¬ 
rea -.'«Iul mii depărtat şl a ce¬ 
lui din urmă obiectiv' 1 

Cu alte cuvinte, Ja instau¬ 
rarea regimului terorismului 
bolşevic — cu care Facla şi 
celelalte foi semite au atâtea 
afinităţi sufleteşti. Bineînţe¬ 
les prin suprimarea celorlalţi 
— a adversarului. Şi când te 
gândeş i ca regimul lui Hit- 
ler e zilnic insultat fiindcă 
s*a mulţumit — să mai cureţe 
terenul de jidani şi să desfi¬ 
inţeze partidele celelalte ! 

Dreptciea (articolul „Ale¬ 
gerile din Spânii", 23.XI) are 
un articol direct stupefiant: 
Erau mulţi oameni, printre 
care mărturisim cu ruşine că 
ne numărem şi noi, care cre¬ 
deau că această foae e oficio¬ 
sul partidului naţional-ţară 
nesc din România. De fapt, 
scrisă aproape numai de ji¬ 
dani. foaia e socialistă. Citiţi 
şi judecai: 

..In ultimii trei ani, Spxn a 
a fost guvernată de coaliţii in¬ 
tre partide© centriste burgheze 
şl partidul socialist-democrat 
cu programe t morate de de¬ 
mocraţia pur formală. Marea 
finanţâ a domnit nestinghe¬ 
rită.. . Soclal-demcapaţia spa - 
n : olă condusă dc Los Rlos a in- 
fâptuit o greşalâ analoagâ cu 
socia l-democraţia germană a 
lui Noske. S^heldeman şl R 
Brdtscheid: a acordat girul 
popularităţii sale unor guver¬ 
nări pur burgheze '. 

Pentru orice om cu mintea 
întreagă, oficiosul unui par¬ 
tid care-şi zice şi naţional şi 
ţărănesc, n’ar putea lua pozi¬ 
ţie decât hotărât împotriva 
socialismului, deoarece aceste 
este prin definiţie internaţio¬ 
nalist, deci antinaţional, iar 
ţăranul are cel mai desvoltat 
simţ al proprietăţii personale. 


o vreme — a fost odată... 
când lupta şi d. Iorga, când 
cerca toată energia altora şi 
toată revolta ţârii. Pe atunci 
însă d-sa mai putea crede că 
nud cunoaşte lumea. Ne-a gu¬ 
vernat, 1-acm văzut şi l-am cu 
noscut. D-sa n’are nici o şan 
să de viitor şi de aceia, al㬠
turi de Adevărul (unde-s vre- 
mile lui „Adivor" şi „Taci 
Moi !") asmute guvernul îm¬ 
potriva mişcării naţionaliste. 

Incheem aci, deocamdată, 
acest pomelnic. Guvernul, a- 
vând ca oficioase, alături de 
Viitorul sau. Adevărul d-lui 
Kaîman Blumenfeld-Scruta- 
tor şi Neamul Românesc al 
d-lui Iorga.. 

FALIMENTUL STÂNGE! 
MARXISTE IN SPANIA 

Presa noastră, de partid şi 
independentă, nu s*a prea 
gTăbit să comenteze rezulta 
tul alegerilor ce-au avut loc 
Duminica trecută în Spania 
— deoarece majoritatea foi¬ 
lor noastre sunt., democrati¬ 
ce şi rezultatul alegerilor 
ccnstitue un dezastru pentru 
aşa zisa stângă marxisto-de¬ 
mocrata. Două ziare de stân¬ 
ga &*au ocupat totuşi, în câte 
un articol, despre aceste re¬ 
zultate: Facla şi Drepiutea 

Iată ce spune, intre altele, 
d. Ion Pas (?) în articolul 
.1 âlcul alegerilor din Spania" 
(Facla, 23.X I) : 

..Alegerile d n Spania înche¬ 
iat© prin Izbândi grupărilor 
reacţionare roaiizai© consti- 
rtMs- d ova la categorică .a spi¬ 
ritului de legalitate guverna- 
nien.alâ. Un titlu de merit? 
Nu. cl un .vrann de ingrijanre 
«1 culpabilă slăbiciune faţă de 
interesul .superior Al pâ-irârU 
bunurilor câştigate cu jertfă 

Ritmul republ can b a făcut 
vinovat din chiar clipa instau¬ 
rării sal© de t vptu! câ nu a îm¬ 
pila* până U ultima dmlti 
frontul cu crlrllor rcvbhfţ>i 
sfărâmând toate rezistentei© şi 
dftifllnţând toate privilegiile. 


gica se po3te cere unui ofi¬ 
cios in redacţia căruia sângele 
naţional şi de origmă ţăr㬠
nească nu intră nici măcar in 
proporţie de 1 la 10 ! 

In orice caz, deşi nu pe ca 
lea electorală poate veni in¬ 
staurarea ordine: naţionale in 
Spania, succesul organizaţii¬ 
lor de dreapta după mai puţin 
de 3 ani de guvernare socia¬ 
lizantă este concludent pen 
tru oricine vrea înţeleagă 
în chip obiectiv incapacitatea 
marxismului de a rezolvi vre¬ 
una din problemele sociale şi 
naţionale. 

IAR EXTREMISMUL 

Corul anti-extremiştilor îşi 
derpăna zilnic insultele şi a- 
ţâţâriîc. In frunte desigur cu 
Adevărul care nu vede decât 
„Primejdia partidelor extre¬ 
mi».c" (14.XI), in care ames¬ 
tecă pe hitlcriştii saşi cu na 
ţionaliştii români şi cer© gu 
vetnului sâ-i desfiinţeze, du¬ 
pă pilda Cehoslovaciei: 

.jCa şl Cehoslovaca guver¬ 
nele noastre au datoria pri*cls& 
d© a apirx ordinea ştab litâ în 
stat. ordinea socială şi pacea 
Intrmâ. împotriva tuturor pro¬ 
pagandelor şl orginizaţlHor sub¬ 
versive, in frun’ea cărora se 
găs;şte fără îndoială niiş-area 
hlQer stă". 

Viitorul e tragic şi senten¬ 
ţios (15 XI) 

Ouvernulul de mâine f pas㬠
mite era In ajunul fericitului 
eveniment liberali; 11 Incumbă 
sarcina do a restabili ordinea 
In stare, in toate dom?ni:i* ck; 
activitate. înainte d? orj:e tre- 
bue restablli'â ordinea morala, 
echilibru! antictesc al ţării, în¬ 
crederea în autoritatea, capa¬ 
citatea s! prestîgiul conduc㬠
tori 7 or târli, fără dc cari orga¬ 
nismul dc stat nu poate dăinui, 
necum progresa" 

Din toate acestea guver¬ 
nul a reunit să restabilească 
teroarea poliţistă, E in orice 
caz un început promiţător ! 

Comentând telegrama dc 
felicitare a jidanilor — zişi 


români din America, d. Nae 
lonescu (Cuvântul, 23X1) 
scrie în articolul: „Pentru ri 
sipirca unor nedumeriri'': 

„Guvernul şl-a anunţat In 
repetate rânduri hotârirea de a 
suprima radical . mişcările ex- 
trem'firtc". iar a :iun a tr?cut 
la... rezolvări. Ech.pele d, pro¬ 
pagandişti al Gărzii d? Fier 
sunt pretutindeni oprite in ac¬ 
ţiunea lor. Intr'o singura zi la 
laş: şl Constanţa puterile au¬ 
torităţii de stat le-au stat îm¬ 
potrivă. Tineri arestaţi, camio¬ 
nete şl material electoral con¬ 
fiscate. De .:c? Pentru că sunt 
extremişti? Ce e ala „extre- 
m st.“? 31 do C o sun! - extremişti 
legionarii „Gărzi ide Fier"? Noi 
Ie ştim o s.ngură hotârîre 
„tare": aceia de a rezista Po¬ 
ieni oricărei măsuri nelegalc. 
Dar ? cazul sâ ne întrebăm: este 
extremist cel care anunţă câ 
va Îşi din hge când va n gcos 
din ]c£? — sau cel care lese d n 
propria iul iniţ’ativi din leje 
scoţând p? alţii din lege? Sunt 
. extremiş 1" Jeglonorit —ciu în- 
suş guvernul d-hii Duca?" 

Oprim puţin citatul aci, 
pentru că, în legătura cu a- 
ceastă justă expunere a lu¬ 
crurilor, trebue înregis.ratâ o 
„ştire diversă*' apărută, desi¬ 
gur, în Adevărul (15.XI): 

..Se ştie câ atât cuzlştli. cât 
şl gardiştii de fler afirmă mereu 
câ sunt partid de ord.ne. Cum 
înţeleg ei ondinea se poate ve- 
daa din discursurile ţ nut» de 
şetfit acestor organizaţii. 

Ziarul „Oarda" rezumă astfel 
un discurs al d-lul Ion Zriea 
Ccdreanu: 

,Jteferlndu-se la unele afir¬ 
maţii din ziarul „Viitorul" care 
arată că dacă d. I G. Duca va 
lua puterea, va desfiinţa Garda 
de Fier, cuvântătorul spune. 

„Duceţi cuvintele mele d-lul 
Duc^ ca să ştie şi d-sa mal di¬ 
nainte câ din sutele de mi: de 
legionari pe care il are Româ- 
nla-Mare .se găsesc cel puţ.n 
zece mii. la cari n’o să le tre¬ 
mure mâna. atunci când s‘ar 
găsi cineva să de&f inţeze „Gar¬ 
da de Fier". 

Sunt acestea vorbele unul 
partizan al ordinei şl Icgalltâ- 

jmsk 


Dacă şi după accac>ia pros¬ 
tie calificată mai e cineva 
care să $pună că Adevărul e 
inteligent scris, atunci nici 
optimismul nostru cel mai 
puternic nu va mai rezista ! 
Fiindcă după deşteptul redac¬ 
tor al Adevărului, a fi parti¬ 
zan al „ordinei şi legalităţii" 
înseamnă să nu reacţionezi la 
nici una din nelegiuirile gu¬ 
vernului — să te laşi bătut, 
desfiinţat şi chiar suprimat 
fiziceşte, pentru că aşa co¬ 
mandă interesele jidovimii ! 
Atâta prostie voită reprezin¬ 
tă desigur o culme pe care 
numai Adevărul o poate a- 
tinge. 

Revenim la articolul d-lui 
Nae lonescu, trebue să ne o- 
prim puţin la următoarea 
frază: 

„Nu c straşnic împotriva Găr¬ 
zii nici o gazetă naţioruUstâ — 
afară de cei a d-lul Iorga (care 
nunur. e de mult naţionalist. N. 
R.».,.; sunt deci. contra lui Ze- 
lea Codrcanu gazetele anaţlo- 
nale; şl astx pentru că aşa cred 
unii că Garda de Fier e anti¬ 
semită Dacă e adevărat sau nu. 
asta e o altă chest unc" 

Nu, d-le Nae lonescu. a- 
ceasta e o absolută realitate. 
Suntem antisemiţi din intrea 
ga noastră fiinţă sufletezîcâ, 
nu din ură de rasă, ci pentru- 
că înţelegem că invazia co¬ 
tropitoare şi acaparatoare a 
jidovimii in România tinde 
tocmai la ceiace aşa de bine 
observai d-ta: la falsificarea, 
la schimbarea caracterului na¬ 
ţional al acestei ţâri, la trans¬ 
formarea ei tn'.T’un coame po 
lis ant irumane— in care ^ă 
domine destrămarea sufle¬ 
tească şi teroarea fizica a j** 
dovimii: ca in Rusia. 

De aceia te rugăm chiar să 
scoţi din redacţia Cuvântului 
pe toţi cotoii călugăriţi car» 
s’au cocoloşit la adăpostul 
prea marei dtaîe toleranţe. 

ZYKAX 









Articolul nostru „iau pre. 
eorporalivâ" dintr’un număr re 
cem aJ ..Axei" a fast onorai cu 
un răspuns foarte binevoitor, a 
mirai am putea spune, Ui.i par¬ 
tea revistei „Lumea Nouă' 4 a 
d-lui Manoilescu. FJ e datorat 
rondelului clar al d-lui Joldea 
Rădulcscu. 

Răspunsul ne-a bucurat căci 
ajn văzut in el o nouă verificare 
a victoriei rontinui a naţiona¬ 
lismului românesc care- i undu 
ie*1e cucerirea tot mai mult in 
straturi tot mai largi ale lumii 
noastre Intelectuale, inertă până 
mai eri in faţa celor mal esen¬ 
ţiale pulsaţii ale vitalităţii ro. 
mâneşti. 

Har acest răspuns nu ne-a 
putut satisface pc deplin. Am 
rămas cu tristeţea constatării că 
această victorie a naţionalis¬ 
mului nu poate să înnoiască de¬ 
plin formaţiunile sufleteşti prea 
adânc străbătute de rădăcinile 
..lumii vechi". Iar confraţii dela 
..Lumea Nouă" ni^xu aparul in 
toată tragedia luptei dc dega¬ 
jare dc o viaţă veche, lepădată 
in intenţie. lepădată in silogis¬ 
mul condu rutOT la o concluzie 
finală, fără insă ca această 
schimbare intelectuala >ă aibă 
darul de a degaja totodată an¬ 
samblul personalităţii, integrali- 
li ta tea spiritului. pla.sându-1. 
prunc nou născut, in vigoarea 
deplină a vieţii noui, cu fecun¬ 
ditatea acţiunii pe care n'o pot 
avea decât forţele proaspete, in 
stare nativă 
Remanentele !... 
l'n cuvânt care, luat din tra¬ 
tatele dc Fizică, trebuc încet㬠
ţenit in vocabularul literar dc 
astăzi, deoarece e expresia unor 
realităţi sufleteşti atat de esen¬ 
ţiale in procesul de trecere la 
o lume noua. Remanentele a- 
ccstea cari ne leagă pc toţi — 
şi fără să mm — de o lume 

»d *M *«*j*, Mk 
urmăresc cu povara lor de o- 
travă in viaţa nouă spre care 
ne indreptâm. Şi se parc că dc 
aceasta tragedie nu pot scăpa 
decât cei cari n’au cunoscut a- 
proapc deloc lumea vrehe şi cari 
au scăpat astfel dc îmbrăţişa¬ 
rea ei veninoasă, dc infiltrările 
ci disolvante şi pe-rsistente. În¬ 
noirea distilează desigur o bună 
parte a acestor otrăvuri, dar nu 
poate totuşi reda valorile dc 
creaţie şi libertatea de mişcare 
a esenţelor spirituale nealtcratc 
la originea lor, valori şi liber¬ 
tate cari dacă nu sunt indispen¬ 
sabile unui simplu luptător, nu 
pot insă lipsi din personalitatea 
unui şef de mişcare politică în¬ 
noitoare, fără a condamna în¬ 
treaga acţiune a acestuia la 
compromis şi slăbiciune. 

l-a acestea ne-am gândit ci¬ 
tind răspunsul „Lumii Noui". 

Şi acest gând e in esenţă răs¬ 
punsul cc-1 putem da noi d-lni 
Joldea Rădulescu. 

Să încercam a-1 preciza: 

Mai intâi vom da expresie 
unei susceptibilităţi sentimen¬ 
tale (in felul nostru de a fl ca 
si in ronccpţia noastră asupra 
lumii dc mâine, no! nu punem 
temeiul capital numai pc inte¬ 
lect ci si pe suflet, pe senti¬ 
ment; dc aceea rhiar intr’o con¬ 
troversă noi nu desconsiderăm 
clementul sentimental care 
foarte adesea ne aduce rodul 
plin al unei Intuiţii directe şi 
juste a realităţilor, fără a se 
împiedeca in desişul raţiona¬ 
mentelor dubioase). D. Joldea 
Rădulescu protestează îndeosebi 
contra afirmaţiei noastre care 
stabilea paloarea, lipsa dc cu¬ 
loare naţionalistă a corporatis¬ 
mului d-lui Mano li esc o. Corpo¬ 
ratism rare ne apărea ca un 
simplu fagure nou orânduit, gol 
insă de un conţinut care să fie 
de o calitate superioară. Ne-am 
bucurat când d. Rădulescu nc 
reproşa o lipsă dc documentare 
a noastră asupra corporatismu¬ 
lui „Lumii Noui* 4 si am recitit, 
din nou, broşura de sinteză a 
d-lui Manoilescu. am răsfoit 
exemplare ale „Lumii Noui" In 
-speranţa dc a constata cft ne-ain 
înşelai. Dar n’ani găsit totud 
nimic dec ăl ceeace ştiam, nimic 
care să corespundă afirmării te 
aci naţionaliste in mod caiegn. 
ric. curajos, nealterat de men¬ 


talitatea trecutului înstrăinai. 
( ea mal gravă problema a Sta¬ 
talul românesc actual, problema 
jidoveasca, nu a fost nicalrl a- 
firmată si tratată dc gTupul 
d-lui Manoilescu decât în sur¬ 
dină. cu teama de a nu lovi 
prea tare. N’am regăsit nlcăirl 
cel puţin afirmaţia că rxlstâ la 
noi o gravă problema jidovea¬ 
scă pc rare trebuc s‘o .soluţio¬ 
năm urgent şl radical. Sâ nu 
se supere confraţii dela „Lumea 
Noua" daca suntem atât de 
simţitori şi bănuitori in această 
chestiune. Nu bănuim reaua 
credinţă dar bănuim, vedem, 
slăbiciunea... povara ..rcmancn- 
tclor 4 trecutului. Atunci când 
Românii au pierdut aproape 
complect oraşele. Industria, co¬ 
merţul. profesiunile libere, cen- 
trele de Infuzie culturală sl de 
influenţii politică, încăpuţi' pc 
mâna Jidanilor şl a jidoviţilor. 
nu putem considera drept de¬ 
săvârşiţi camarazi dc lupta pc 
cei cari se tem să pună această 
problemă IN FRl T NTEA tuturor 
celorlalte iar nu numai in um¬ 
bra unor aluzii indirecte şl u 
unor concluzii generale asupra 
caracterului românesc al Sta¬ 
tului dc mâine. Sc studiază in 
detaliu dc către corporatiştii 
„Lumii Noul" structura \iitoa¬ 
relor R corporaţii, colegiile, par 
lamcntul corporativ, deci me¬ 
canismul detailat al noului 
Stat. dar nu se arată nicăiri in 
ce fel sc va curnui situaţia ba- 
rourilor, a comerţului, a indus¬ 
triei innecate sub năvala slre- 


ină.^ Pornind spre România 
nouă cu o asemenea teamă de 
a privi in faţă. a mărturisi dc 
plm şi franc, şi a indica hotu.nl 
şt energic soluţiile primei pro¬ 
bleme de existentă a Statului 
român: problema jidancască, — 
cum va putea birui acţiunea 
d-lui Manoilc.scu, dându-nc o 
Românie românească ? 

Sâ nu ni-se dea iarăşi replica 

m i i fiiivi 

nostru trece din domeniul sen- 

timental in cel pur raţional) câ 

noi Ignorăm o poziţie clar luată 
de corporatiştii „Lumii Noui". 
SI că această poziţie ar fi fost 
luată prin simpla înscriere in 
fruntea programului corpora¬ 
tist românesc' a scopului final: 
„triumful ideii naţionale". Tri¬ 
umf care va fi asigurat prin in¬ 
strumentul noilor cadre corpo¬ 
rative ale Statului. Căci a ne 
da acest răspuns, cuiu nl-s’a 
mai dat. însemnează a se de¬ 
monstra chiar de către con¬ 
fraţii ..adverşi" exactitatea a- 
firmaţici noastre asupra lipsei 
dc conţinut naţional a corpo¬ 
ratismului ..Lumii Noui" corpo¬ 
ratism redus la o simplă pro¬ 
blemă de formă, de cadru, a 
noului Stat. Cuci c mult prea 
simplu a încerca potolirea ma¬ 
re! noastre nelinişti asupra pro- 
bjcmci etnice şi c-ticc râspun- 
zându-se: Nu ne ocupam in mod 
special dc problema etica a re¬ 
generării morale a românismu¬ 
lui, deoarece noua organizare a 
Statului in 8 corporaţii, intr'un 
anumit număr dc colegii şi o 
anumita reprezentare în adu¬ 
narea naţională corporativă va 
aduce cu sine soluţionarea gra¬ 
vei noastre decăderi morale; — 
sau: nu ne ocupam decit in tan¬ 
gentă. incidental, dc problema 
etnică, dc problema jidăneascâ. 
de românizarea României, de¬ 
oarece oda ta ce fonnriv Statu¬ 
lui român se vor schimba din 
democratice in corporative, va 
dispărea şi cucerirea străinilor 
iilor totuşi nicăiri nu ni-sc 
spune că noile forme vor fi et- 
ni ceste purificate, că nume rus 
tlausus va fl introdus in toate 
părţile unde o purificare etnică 
totală nu ar fl posibila». Cor- 
porat bunul astfel prezentat ca 
un remediu universal care In¬ 
clude in cadrele sale noui solu¬ 
ţionarea tuturor problemelor şl 
in deosebi a celei etnice «*» elice 
(cari probleme n'ar nmi trebui 
aşadar puse şi evidenţiate se¬ 
parat. alături dc problema for¬ 
melor corporative), ne apare ca 
o concepţie materialista, foarte 
înrudita cu concepţia marxista 
a materialism ui ui istoric: Noua 
urgani/anr a Statului pe temeiul 
breslelor, a realităţilor „func. 


ţionale" ale societăţii _ a 

TLZ5S2T* - Ta «"mini 

Şl renaşterea morală şl şoluţio- 
n*rv * j gravelor probleme etnice 
Ml] tura le ale României în¬ 
străinate; după rum Morx a- 
firma ca noua organizare eco¬ 
nomică socialistă va da naştere 
unei noui morale, unei noul cui 
tun. Desigur nu c o identitate 
de concepţii (Marx vorbeşte de 
o morala nouă. d. Manoilescu 
î"**!?**' evidrat ' n umai o res¬ 
tabilire a constantelor veşnice 
ale moralei creştine), dar e o 
similitudine in oeeace priveşte 
concepţia relativă la caracterul 
spiritualului dc a fi o anexă “ 
formei materiale. 

Iarăşi ştim că ni-se va răs¬ 
punde că ne menţinem intr'o 
enormă greşală deoarece corpo¬ 
ratismul „Lumii Noui" nu e o 
simplă construcţie economica 
alcătuită din bresle ci c o sin¬ 
teza de ansamblu a tuturor ca¬ 
tegoriilor cari îndeplinesc o 
funcţiune sociala, fie ea func¬ 
ţiune economică, fie culturală, 
şi că deci un atare corporatism 
care reprezintă totalitatea na¬ 
ţiunii in ansamblul facultăţilor 
sale împrospătate şi reorgani¬ 
zate, poate şi trebuc sa alba şi 
forţa de înnoire spirituala şi de 
regenerare a tuturor domeniilor, 
inclusiv cri etnic şi etic, fără a 
fi noi îndreptăţiţi »ă afirmăm 
că aceasta regenerare totală xr 
fi un produs al simplei reorga¬ 
nizări a funcţiunilor economice. 

Da, un asemenea „corpora¬ 
tism" care să fie un agregat in- 
lim intre forma noua şi conţi¬ 
nutul înnoit, c şi in linia de 
previziune, dc intuiţie şi dc con¬ 
cluzie logică a noastră, pentru 
epoca ce va urma „fazei precor- 
porative". 

P? r nu sc uite dc către 

confraţii (lei a „Lumea smnr' cu¬ 
ltă 


ei nu ne prezintă un asemenea 

..corporatism" totalitar (care 
nici n'ar mai fi numai corpora¬ 
tism) ci, pună acum. dânşii n’au 
făcut decât sâ se ocupe de par¬ 
tea formală, de cadrul tehnic 
in care va funcţiona mecanis¬ 
mul corporativ, şi chiar in alc㬠
tuirea acestui cadru nu s'au 
orientat de legile etnice ci au 
prevăzut doar o nouă distribu¬ 
ţie a forţelor in procesul de pro¬ 
ducţie şi de conducere politică, 
pornind dela aceste forţe de¬ 
mografice, aşa cum sunt ele azi. 
fără o discriminare si o şelcc- 
tiunc etnică. Nu ni-sc vorbeşte 
decât vag. incidental şi in enun¬ 
ţări generale despre problema 
primordiala: necesarul caracter 
realmente românesc al Statului 
de mâine. 

Si nici nu c vorba numai dc 
A STĂRUI. A VORBI, A SCRIE 
despre acest caracter, despre 
românismul integral care va 
trebui şa palpite ca un duh nou 
in noile fonne (noi forme cari 
nu pot avea rol creator al aces¬ 
tui duh ci un simplu rol dc fa 
editare. de ncstânjenirc a libe¬ 
rei desfăşurări a isvoarelor spi 
rituale cari in origina lor sunt 
exterioare acestor forme) C» r 
vorba dc ceva şi mai esenţial: 
I>F A CREA in popor acest duh 
nou. dc a degaja isvoarrlc vil 
ale acestei înnoiri spirituale, dc 
a ridica masselc in vibrarea 
unică a unei noui credinţe, a 
unei pulsaţii unanime dc gene¬ 
rozitate, dc virtute si dc soli¬ 
daritate naţională. Iar pe lângă 
această realizare spirituală — 
mustire a noului conţinut al 
vieţii de mâine — mai e nece¬ 
sar in Statul nou un al doilea 
element, iarăşi ignorat de ..Lu¬ 
mea Noua" deşi nu poate fi nici 
el un efect automat al noilor 
forme: E necesară limpede» de¬ 
terminare a măsurilor dr puri¬ 
ficare şi apărare etnică a an¬ 
samblului organic naţional. »- 
dicâ determinarea măsurilor de 
realizare practică a imperative¬ 
lor românismului Înnoit. Si nu¬ 
mai in al treilea rând ne inte¬ 
resează chestiunea mecanismu¬ 
lui corporativ definitiv ol noi¬ 
lor cadre cari vor cuprinde ţi 
adăposti aceri spirit şl această 
voinţă după trecerea epocii de 
criză a purificării. Mecanism 


nu ,, pui, a „ 

sa£S?-S 

ţia revoluţionară Sin 
corporativă. prr 

cate 

I c rS propri,J termenul 
corporatism pentru a cu¬ 
prinde totalitatea acestei 
noiri Inclusiv cea spirituală 4 »)” 
nu c lepădat dc noi. cT purtând 
nari? numr f«România U !«glo- 
] ! v,sul ’ e voinţa, e su¬ 
flul nostru dc fWe clină Dar 
wn corporatism care se reduce 
I» corporatism, care nu e pre¬ 
zentat ca o combinare a acestui 
fond cu cadrele nou», ci in» 
na fie un corporatism care In¬ 
clude m structura sa formală 
„o suhinţelegcre automata 3 
principiilor", principii asupra 
cărora nu ar fl prea necesar să 
sc staruIască, — U n asemenea 
corporatism poate fi pc drrpt 
cuvânt taxat dc noi ca fiind vi¬ 
ciat dc remanenţcic unei edu¬ 
caţii materialiste, atee. naţio- 
ualiceşte incolore, foarte înve¬ 
cinate cu filosof ia marxista şi 
masonică (d. Manoilescu spune 
chiar, la pag. 17 a broşurii 
d-sale, că vede in corporatismul 
tl-salc expresiunea unei „evo¬ 
luţii continue SPRE STÂNG A"; 
deci: sau acest corporatism se 
reduce la chestiunea economică 
în care o oarecare evoluţie spre 
stânga, spre radicalismul socia¬ 
list. naţional-socialist, sc mal 
poate împăca cu cerinţele Sta¬ 
tului de mâine, şi in acest caz 
d. Manoilescu recunoaşte că ne¬ 
glijează problemele neeconomice 


spre dreapta na¬ 

ţionalista c admisibilă, — sau 
apoi, dacă se susţine că acest 
corporatism aJ .,Lumii noui" cu¬ 
prinde toate problemele, inclu¬ 
siv cele etice şi etnice, atunci 
d. Manoilescu. plasând u-se cu 
corporatismul său „spre stân¬ 
ga' 4 . sc recunoaşte partizan ai 
culturii masonice antinationa- 


•ŞŞfa'SS'MS". . 

rreiJiV 14 " t ^T u,m »*upra neîn¬ 
crederii noastre intr’o reformă 
care cum spune iarăşi d. 

h?ÎL K 0, doiT > u o schim- 
bare bruscă cl lentă, evolutivă? 
Facem o simpla trimitere U un 

UOSl T U m car * 

dî* pentru noi d 

. - J ?^ P !f Mabl1 m concepţia 
noastră legionară asupra victo¬ 
rii româneşti, acei „duh ol ma- 
rilor rupturi 4 r are nc cere o 
schimbare spiritualiceşte revo- 
luţlonară a orânduirlinr de as- 
mai re,ev;ifn o altă 

Iumn t v o. trr no1 * 

„lumii Noui asupra sensului 

„fazei preoorporative" i n care 
noi vedem prealabila şi aproape 
deplina purificare etnică şi 
clica pnntr’un regim dc mare 
autoritate, purificare ce Qr - 
m«tză apoi a fi doar desăvâr¬ 
şita şi menţinut» prin instaura- 
rea fazei corporative, — i n timp 
ce d. Manoilescu (p. 2«) V edc in 
faza aceasta pregătitoare o sim¬ 
pla acţiune do organizare sin¬ 
dicala obligatorie sau de reor¬ 
ganizare a cooperaţiei ? 

Dar să nu trecem măsura î 

Pc lângă această grea po¬ 
vară a „remanentelor" trecutu- 
lu care sterilizează o bună şi 
esenţială parte a efortului gru¬ 
pului dela „Lumea Noua", nu e 
mai puţin adevărat că suntem 
in prezenţa unei acţiuni prin 
care oameni politici strâns le¬ 
gaţi de trecutul politicei noastre 
inconştiente şi iudaizate revin 
la sănătatea unui naţionalism 
incă incomplet (pentrucâ e nu¬ 
mai corporatism) dar totuşi bine 
îndreptat spre scopurile finale 
(cu toată timiditatea şi şovăiala 
incă incontestabile». Iar acea¬ 
stă acţiune merită şi respectul 
şi bucuria noastră camarade¬ 
rească. 


rea desăvârşită a dureroaselor 

remanente in focul unui clocot 
românesc atotbiruitor ? 

Când vom vedea o asemenea 
totală biruinţă, vom avea fran¬ 
cheţea de a o aplauda noi cei 
dintâi ! 

ION I. MOŢA 









CRONICA LITERARA 


E. Lovinescu: FIRU’N PATRU 


de OCTAV ŞULlpU 


£ Lovinescu a definit perfect 
do bine esenţa romanelor sale. 
irftr'un recent interview. Pi a 
dovedit astfel că este un critic 
chiar atunci când este vorba do 
propria «a creaţlune. lucru dc 
mirare când ştim. am văzut de¬ 
seori. cu luciditatea do aprecia 
ro a unui cKftc încetează in 
lata producţiilor beletristice 
proprii Exemplul ccl mal co¬ 
mun )-a dat Mihail Dragam lres- 
cu care şi-a supralicitat per¬ 
soana travestită in haina dc o- 
cazie a fubulistului Radu Bu* 
cov Tot Milieu 1 Dragamirescu 
va face analiza celor 10 roma¬ 
ne pe caii le scrie ţi ne va do¬ 
vedi că -sunt exemple de genia¬ 
litate. din toate cele trei punc¬ 
te de vedere impârţiti flecare 
in trei şl acestea Ia rândul lor 
în alte trei şi aşn mai departe 
E. Lovinescu n’a emis nici o a- 
prccicrc asupra literaturii sale 
lucru explicabil la un om care 
e teoreticianul relativităţii va¬ 
lorilor estetice dar a lămurit 
astfel caracterul esenţial al ro¬ 
manelor sale : 

.Psihologicul, adică analiza 
amănunţită, DE ORDIN CRI¬ 
TIC şi INTELECTUAL, al unor 
gesturi, puţine, dar cu marc re¬ 
zonanţă interioară'* (vezi Ram¬ 
pa An XVI No. 4739 din 30 Oct. 
1933» 

Sublinierea e a noastră, pen¬ 
tru a marca, unde trebuie să 
cadă accentul definiţiei şl undo 
subtilitatea lucidităţii de critic 
a iui E. Lovinescu. na dat greş 
Anume că psihologicul sau a- 
nalitlcui din romanele sale este 
lâcut in mod critic şi — adică 
tocmai de aceea — intelectual. 

Şl intr'&dev&r. sunt numai 

“ —— 


şi alta 

psicolo- 


Ogfcâ: una empirică 
intelectuală. Intr'una 
giu eroului — sau a eroilor — 
este expusă prin fapte, prin 
concrete, prin reprezentări sen¬ 
sibile A doua este metoda ex¬ 
punerii interioare, a desocierii 
directe a fenomenului sufletesc, 
a comentării raţionale asupra 
iaptelor. Să nu se confunde o 
metodă cu obiectivismul şi alta 
cu subiectivismul. Multe jurna¬ 
le intime cari sunt subiective, 
in fond dc aceeaşi me¬ 
todă a reprezentării psteologi¬ 
cului pe cale de fapte sensibile. 

E vorba aci. nu de o delimita¬ 
re intre epic şi uric. pentru că 
aici ar duce orice formulare a 
obiectivului şi subiectivului ci 
de o precizare a metodelor dc 
analiză pslcologicâ. In prima 
metodă., autorul prezintă în¬ 
tâmplări şi nu le comentează Le 
descrie cât mai subtil cât mai 
expresiv şi dacă uneori le co¬ 
mentează. o face pe cale lirică, 
prin imagini printr'o revărsare 
de formule de sensibilitate. In 
a doua metodă întâmplările 
anecdotice devin un simplu pre¬ 
text pentru a ds prilej autoru¬ 
lui să reflecteze asupra lor Au¬ 
torul aci comentează ca un lo¬ 
gician. desprinde, sintetizează, 
epuizează argumente, într’un 
cuvânt uzează de o dialectică 
proprie aparatului critic Evi¬ 
dent că de multe ori asistăm 
la o conexiune a celor două me- 
lode ceeace nu e de regretat 
Dar n’am căutat sa dau două 
formule, cl să lămuresc două 
metode cari pot exista separat 
sau împreună Un exemplu al 
primei metode ^*te MAITREYI 
de Mirceîi El iade. A doua meto¬ 



dă a Uusrrat-0 BIZU iar FI. 
RV’N PATRU o continuă. 

Ceoace era important iu Bl- 
ZU. erA tocmai acea rerierlure 
a lucidităţii asupâ-a sa însăşi, a- 
cea autodisecare a unul erou 
care .ijtmge )a conştiinţa z㬠
dărniciei vieţii şi-şi dă scama 
că arc in suflet încuibat refu¬ 
zul organic de a trul. Analiza 
abstractă pe care o făcea E Lo. 
vinewcu se aplica şl unui obiect 
foarte suplu şl foarte propice : 
moartea. Criticii au văzut iu 
BJZU un rom ap. ratat şi au 
greşit. N’au vrut să vadă un 
roman critic perleet Roman 
critic nu e paradox. E Însăşi in 
definiţia pe care şi-o dă sie-şi 
E Lovincscu. BIZV era o În¬ 
chegare făurită din developa¬ 
rea unei gândiri statice şl in¬ 
capabile de acţiune. Iar fapte¬ 
le, anecdotele erau simple pre¬ 
texte. sau divertismente, une¬ 
ori gratuite. 

FIRU’N PATRU vrea să fie 
aceloş lucru Insă aplicat de 
astădată unui subiect nou — 
nou pentru Blzu. dar etern ca şi 
moartea — : iubirea Blzu este 
pus de astădată in faţa femeii, 
cum in primul roman a fost 
pus in faţa morţii Şi ca şi a- 
tunci şl aci el începe să raţio¬ 
neze ! E drept s d ni se pară ne¬ 
firească metoda analizei abs¬ 
tracte — cum am numi-o în 
opoziţie cu cealaltă metodă c㬠
reia i-am spune metoda anali¬ 
zei concrete — aplicată iubirii 
Căci iubirea nu mai este ca 
moartea o vagă presimţire, ci 
o experienţă care ti se itnpunc 
Dar FIRU’N PATRU este tot 
romanul unui intelectual Pen¬ 
tru un intelectual iubirea c to; 
atât de reală sau dc ireala ca 

.. "j * " ' 1 1 1 " . . . 

lemeii ca şi in faţa morţu. Blzu 
începe să-şi caute pretexte pen¬ 
tru Incapacitatea lui de acţiune 
In fond acest Blzu. a cărei 
psicologle se bănuia in primul 
roman, se lămureşte depl.n aici: 
e un abulic. Un abulic şi un in¬ 
telectual : două cauze pentru 
care işi pierde orice circums¬ 
tanţă atenuantă in faţa vie¬ 
ţii. Toată setea de moarte a lui 
Bizu e creată de starea de fixi¬ 
tate in ca.re-1 pune lipsa voln 
ţei. Bizu caută mereu pretexte 
ca să. nu FAC A ceeace trebuie 
să fac a nevoit să-şi caute o 
meserie e mulţumit să nu o g㬠
sească şl provoacă chiar, anu¬ 
mite pretexte ca să eşueze. A- 
cest om care pentru a nu se 
decide, pentru a nu face caută 
să se acuze acuzând împreju¬ 
rările. e natural ca in faţa dra¬ 
gostei să-şi caute necontenit 
piedici. 

„Lipsurile sufleteşti ce-l f㬠
ceau sd fugă dc atitudini cate. 
gorice şi de hotdrin definitive, 
»>i căutau tacit motive de elu¬ 
dare ; shnfia nevoia de a-şi mu¬ 
ta răspunderea de pc umerii săi 
pe umerii altora ” (Firu’n pa¬ 
tru pag. 17—138 >. 

Bizu iubeşte o coiegâ de la¬ 
borator O lată molcomă, pe 
dantâ. încrezută, distinsa, tăcu¬ 
tă, enigmatică şl poate şi echi¬ 
vocă O fată cu mister Frun¬ 
tea lată şl netedă, ochi cafenii, 
puri. dar uneori şi şireţi — nas 
.vensual. bărbie vulgară* <pa€ 
)86i o descrie Ciprian şi in loc 
să activeze să o constrângă să-l 
Iubească el se chlnucşto sâ-ş* 
dovedească ste-şi şi s â-i dove¬ 
dească Şt ci. că nu il iubeşte şi 
deci să sc scuze pe sine de in¬ 
capacitatea de a exercita vre-o 
influenţă modelatoare 'pag 
175* In lor să o modeleze pen 
tru iubire. Bizu stă U norţile ac¬ 
ţiunii şl se lamentează dând o 
Importanţă exagerată anumitor 
gesturi ale fetii, noput&nd sa 
treacă de eîc şi căutând să o 
convingă pe ea, cu e vinovată 
dc suferinţele ei sterile. Bizu 
se chinueşte gândind şl cump㬠
nind pierzând astfel cel n\*il 
frumos timp pentru viaţă D 
fapt ii place chiar, mai mult sâ 
diACute şl să raţioneze, decât aâ 
trăiască Ii place să sufere Pti- 
sîunoa lui doîoristă este de fapt 



intelectuală reflectată. Căci c 
neverosimil ca un om cu pa¬ 
siune să nu acţioneze şl să nu 
cucerească iubirea Dar Blzu nu 
are pasiune deci nu poate su¬ 
feri sentimental, ci tot intelec¬ 
tual Iubirea Uii se alimentea¬ 
ză din indoeil şi întrebări, din 
ceeace constitiie embrionul spL 
ritului ştiinţific, din curiozita¬ 
te, ..iubirea fui nu trăia decât 
tocmai din alarmele şi indoc- 
tile in privinţa atitudinii ei; si¬ 
guranţa l-ar fi pus în faţa unor 
răspunderi dc care instinctiv 
fugla”. <p. 232 > 

Aşa dar intelectual chinuit 
de propria-i luciditate, dolorist 
şi abulic, lacerat de întrebări 
cari sunt mai mult de speţa 
problemelor de şah decât de a 
marilor debuturi dc acţiune. Bi¬ 
zu reprezintă psicologia inte¬ 
lectualului paralizat în faţa vie¬ 
ţii. fugind dc răspunderi, adică 
dc hotâriri. de Iniţiativă, de 
faptă. Ps teologia chiţată in BI¬ 
ZU. se adânceşte şi se comple¬ 
tează in FIRU’N PATRU. 

Dacă pentru această parte a 
lârţll FIRU’N PATRU e o reuşi¬ 
tă indiscutabilă, căci Bizu trâ- 
ftin a m i m . <i ii j iaiă fc «■»*•**• ■*» *■ 


Si apoi metoda aceasta a 
revenLril In oraşul natal obo¬ 
seşte prin repetare. Nici auto¬ 
rul n’a regăsit vechea Iul vervă 
pentru a seric pagini suculente 
ca in inccputui Iul BIZU. Şi 
mal e cu totul deplasat a pole¬ 
miza cu criticii bucureşti ni in 
paginile unul roman. 

Sunt apoi in compoziţie anu¬ 
mite precipitări. Spre exemplu, 
plecarea la Constanţa care vine 
lâră nicl-o pregătire pentru ce¬ 
titor. Ea trebuia anunţată cu 
mult înainte cu atât mai mult 
cu cât şi Bizu trebuie si se fi 
gundit la ea mai de mult şi s'o 
fi aşteptat Ademenea, mai sunt 
intre diferite pasagii treceri 
brusce, fără tranziţie, cari fac 
să se clatine toată schelăria 
cărţii 

In schimb suntem recompen¬ 
saţi dc toate acestea prin alt¬ 
ceva Şl anume Diana, care este 
sobru şl piecis creată. Prin că- 
tiva remarce ale lui Blzu, prin 
câteva gesturi şi din povestea 
lui Ciprian. Diana se concreti¬ 
zează cu un contur definit Fată 
cu aparenţa misterioasă şi bi¬ 
zară, ea ascunde sub o frunte 
senină şi pură o insensibilitate 
şi o indiferenţă de intelectua¬ 
li. Este poate o frigidă Poate 
numai că aşteaptă bărbatul 
care va şti să trezească in ea 
senzualitatea şi pasiunea aşa 
cum o vioară, chiar foarte 
proastă, aşteaptă o mână de 

IBMWHH ■ mm BBHM 


ture dela gherorul interlocuto¬ 
rului, şi debordând de per ira 
ţii interminabile. Liră Scumpu 
e o diversiune amabilă In acest 
roman de analiză, o diversiune 
cum este şi Rozi na, proprte*ă- 
reasa cu inlină largă şi princi¬ 
pii sănătoase, care nu-şl insa 
chiriaşii in lipsă, cl-i satisface 
pe toate căile, conform Ideii că 
animalul trebuie satisfăcut. 

Ciprian are o apariţie treci- 
tiare, la un hotel din Constan¬ 
ţa. unde debitează câteva a- 
neodotc. schiţează o glumă si¬ 
nistră şi intră in iubirea lui Bl¬ 
zu prin câteva amintiri perso¬ 
nale privind pe Diana. 
ceste preliminarii aveau un 
rost: ele slujeau la introduce¬ 
rea lectorului in cadrul unde va 
copilări eroul, şi apoi BIZU se 
termina printr’o alta evocare a 
FIRU’N PATRU c încă un ro¬ 
man adâogat seriei privitoare 
Ia intelectualul roman, bau mal 
precis la intelectualul român 
de pană acum. căci m genera 
ţia nouă se formează acum un 
tip cu totul nou de intelectual. 
Anumite asemănări cu ADELA 
lui Carabei Ibrălleanu sunt 
chiar in idee : intelectualul pa¬ 
ralizat in faţa iubirii fiindcă c 
lipsit de voinţă şi câutându-şl 
pretexte incapacităţii dc a face. 

Ceeace am vrea oa E. Lovu 
nescâ să dea este romanul cu 
adevărat critic, romanul critic 
pur. in sensul formulei enun- 
JJUL dc nL. Arncu. m xotzuui- 


şi cu toate ciudăţeniile unei psi. 

cologii antivltaliste, in schimb 


ţ , , 

V f ’t t 

II $j, ţ \\£s 


am putea obiecta că metoda a- 
n aii zei abstracte distonează aci 
cu problema pusă E adevărat 
că Bizu c un intelectual lucid 
care-şl raţionează cazul şi a- 
cest lucru l-a ilustrat perfect 
primul roman. Am admirat şi 
aci dialogurile dintre Bizu şl 
Diana, când Bizu se pune me 
rou intro postură ridicolă in fa¬ 
ţa femeii căreia nu găseşte sâ-l 
facă decât reproşuri sau să-i 
debiteze teorii şi raţionamente 
seci E intr adevăr jenant acest 
intelectual care in loc să apuce 
fata in braţe şl s'o strângă, se 
apucă să despice in faţa el in 
patru, firul ideilor. Dar dacă a- 
naliza se potriveşti in gura lui 
Bizu parcă nu mai merge in 
restul cărţii Este in acest ro¬ 
man o relaşarc a părţilor, o 
diluare care ne miră BIZU se 
prezintă ca un bloc strâns iu 
care totul era echilibrai 
In FIRU’N PATRU puteau lip¬ 
si spre exemplu primele capito¬ 
le cari povestesc Întoarcerea 
autorului in târgul natal şi în¬ 
tâlnirea cu Anton Klentzc Şl 
discuţia cu acesta 





de ie ei acorduri sublime, şi 

Bizu nu este omul care va şti 
să cânte la vioara aceasta. El 
nu poale decât să accepte far¬ 
mecele Roz inel, proprie tăreasa 
Iul şl să se conforme filosof iei 
empirice că animalul trebuie 
satisfăcut. E simbolică accep 
tarea Rozinei şl a senzualităţii 
ei de animai sănătos: Bizu pre 
ferâ această acceptare, efortu¬ 
lui de a-şi găsi el singur o fe 
meie pe care să o iubească. F 
mal comod. 

Tipul fetei intelectuale este 
Diana. Nu o Intelectuală prin 
literatură. O intelectuală prin 
ştiinţă, cecace e cu totul altce¬ 
va. O intelectuală creată de li¬ 
teratură este sentimentală şi 
deseori artificială O Intelec¬ 
tuală creată de ştiinţă este o 
dezafectată, o înseninată. Dis¬ 
ciplina ştiinţifică goleşti pe a- 
semenea femei de pasiune şi do 
sensibilitate. Le lasă, cu o in¬ 
diferenţă. cu o gUcUlitato de 
statui. Diana e una din acestea. 

In jurul acestor doi eroi se 
mal învârtesc o sumă de alte 
personagii, dintre cari nu reti- 
nem decât pe Llcă Scumpu ve¬ 
che cunoştinţă din BIZU , pe 
Rozi na şl pe Ciprian o apariţie 
din COMEDIA DRAOOSEI 
Llcă Scumpu. e omul politic. 
Palavragiu grandilocvent el a- 
costiazâ pretutindeni pc Blzu 
persecutăndu-1 cu atenţiile sa¬ 
le părinteşti, dorind sâ-l mul¬ 
ţumească fl(.' bietul Frltz pc 
ivwnca cealaltă prin grija ce o 
poartă urmaşului său Scumpu 
o icoana opusă lui Blzu Hi 
el se găseşte tot cceac Blzu 
detestă şi de cecace fuge 
Voinţâ. ambiţie, indărâlniclc. 
activitate, vorbă multă şi ipo¬ 
crizie Llcă Scumpu e mereu 
obstacolul dc care se loveşte 
Blzu şl până U urmă va reuşi să 
fie căpătuit tot de el. Figură u- 
morBtkâ alcătuită din gesturi 
nervoase, ca sucirea unul naB- 


dc analiză pură, dc ordin critic 

şi intelectual, analiză din care 
să dispară orice fapte şl perso¬ 
nagii şi să nu rămână decât 
fragmente, decât pretexte, aşa 
cum sunt aci in FIRU'N PA¬ 
TRU : dăruirea cărţii, poezia 
cu mâinile arătată Dumei, epi¬ 
sodul cu glastra de flori, aştep¬ 
tarea in ball, la Constanţa, sau 
cererea fotografiei, fapte pu¬ 
rificate de orice clement anec¬ 
dotic. fapte pure. Interpretabi¬ 
le, pretandu-se la analiză as¬ 
cuţită. Asemenea fapte trebuie 
să rămână intr’un roman cri¬ 
tic. Şi povestite fragmentar, 
schiţate, sau mal bine zis nu 
povestite ci evocate pc scurt, 
aşa ca să primeze comentarul 
psicologie, jaf nu anecdota. Aşa 
cum sunt aceste episoade citate 
din acest roman. 

Scris in acelas stil abstract, 
critic, dc analiză. FIRU’N PA¬ 
TRU sc citeşte cu interes pen¬ 
tru lumina puternică pe care o 
reflectează asupra persoanei lui 
Bizu şi pentru calităţile de sti¬ 
list ale autorului. E Lovinescu 
c pornit pe o jungâ serie de ro. 
mane Pentru noi. credem că 
BIZU ar îi fast suficient Pen¬ 
tru cei cari r.u-1 văd ca pc un 

i ornândrr. desigur că viitorul 

ii va desminţi Dar nu un ro¬ 
mancier de romane, ci de î» ico_ 
lrgie. 

0< 1 V\ 


şi ! nit. 












A 


X A 


5 



Cranii de lemn... 


w. 


fi/»rtie ior-ii 1 .il prin cancelarii 
piwm verbale» aulm-i/uţii ilc 
înmormântare, şi totul m- fure 
rojM'dr >i in lmna rcgnăl. A 7 i cu 
tuiul mâine cu nitul. Cu liiupnl 
stăpânirea m câştiga chiar o 
fonrti' bunâ c\|R*rion|â admlni«. 
tmtiifi in ars*n*tâ .mnli»rlc“ vi 
toiul sc >o aranja şi mai uşor. 
Se \h pBlcu chiar înfiinţa un 
servirin public- administrativ 
pentru vutivfarrrc'u acestei noiij 
turn ţinui sociale: eliminarea clm 
«K-ietulo, ponâ 'iib f Ani nu gro¬ 
pii. a Briilor Ittdi'zirnbili ni lu¬ 
mii iiannm'uti de avfă/i. indezi¬ 
rabili rari invA se întâmpin sA 
fie clementele cele ninj pure su¬ 
fleteşte ale tineretului actual, 
cej moi patrioţi, fruntaşi iu şcoli 
şi lu cvninene. eei înni buni şi 
m timpi copii ni familiilor şt pe 
deasupra. iuf i tipa rea masiva a 
\ivu| Revelai Guiţi inia tul: 
enracicT»*. Tineri eari şlinn şi 
ştiu ră pe caftea aceasta ii aş¬ 
teaptă fonie jertlele. Imite olen. 
vele şi nici un folos personal, 
rari prim cm jnsA eu burtiric n- 
cesl mnrlintj pentru Neuin şi 
Once. 

l>ar toafe accrtoa vum pala¬ 
vre nnurhice peulru eel şi cei 
cc l-au ucis im romanduntul-le. 
riottar Teodor» \seu Virpil ti ne 
râd in nas >n mai poftiţi' Veţi 
păţi la fel: inru unul. încă /eee. 
inen o mie. miraţi ! Cari astfel 
7 ic dânşii ca iot ti asigurate /i- 
le mai bune pentru arest neam. 

I n piept \oinir acoperit de o 
rAmAşe verde e pentru dânşi- ; o 
eutie de carton care se aruiiru 


• Continuare din pup. T a 

vHivpInmintc- ia gunoi cnnd 
încurca complicata lume n ~u- 
veiitunfilcir de- {| /i Un cnp de te- 
i!t«mnr Irum.intnt dc grija virtn. 
ruluj românesc *m« trimite* pnr şi 
simplu, i u hârtii in regula şi in 
colet de scânduri oficiale. pArin- 
tilor spre grabnica îngropare, eu 
itCfukwarcn pe rare ţi-« da sigu¬ 
ranţa că te* vei disculpa in faţa 
lumii rn o minc iuna (formulu 
stereotipa: ,\rn:nd Sa dosarme- 
/«* *. .). Xeesie scumpe cranii, a- 
resf,. frunţi bombate de clocotul 
unor lurtuiii nobile şi altruiste, 
devin astfel penii u oliriabtntea 
noastră rc\n de ordin lemnos, 
lăra \nlonrrn şi drepturile o inc. 
neţii ţsâ mai vorbim de dreptu¬ 
rile* româneşti?), ceva ce se poa¬ 
le lovj Şi sfaramti Iară frica unei 
pcdopSc dumnezeieşti. Inru con¬ 
secinţele impuse «| c imanenta 
justiţie omenească... Simple c r㬠
nii de lemn. 

.. Dai şi tariseii spuneau In lei 
despre .Mântuitorul răstignit : 
' i ma poftească! Sa jk»! teasc a 
acum şi să inai încă re a făcut, 
sa se coboare de pe cruce şi vă 
sc invit* pe El însuşi. Şi râdeau 
satisfăcuţi de isprUNn făcută: 
i iau siguri < a pe* această calc* 
L-au biruit pe Dumnezeu, ră sis¬ 
temul a fost bun «u inai pof- 
teuscu el utitut! Nouă ni se sp⬠
ne azi lot aşa : m» mai poftiţi I 
C u toata infinita distanţa dintre 
jcrtln lui Damnc/.cu-lsus şi o 
ncMţsfra, bieţi oameni eari, prin¬ 
tre paratele* omeneşti, isbutiin 
insa sa ne menţinem intr'o luptă 
pentru h>ncle altora, — menta- 


lii.itca color ce nc spun: *a mai 
poftiţi 1 , este aceeaşi cu ;« farî- 
vcllor ucigaşi ai lui CrlMos: si¬ 
guranţa că prin viotenţă ţi prin 
desfiinţarea lirică a adversarului 
va fi strivita idren lui. lumea 
iiouU şi mai bună [te care el o 
doreşte, pentru rare c| luptă şi 
moaie, 

Şi ar aven isbândâ Adversarul 
nost» u pe această calc dara a’ar 
ti cu noi adevărul şi dreptatea 
românească, daca noi niu fi, cum 
ni sc> spune, distrugătorii unui 
viitor mai bun al acestui scump 
Neam românesc. 

Dar nu suntem. 

Şi de aceea acolo sub ţăran » 
cimitirului din Hârşma nu /ac r. 
atuf dc singur, uu simplu craniu 
de lemn, ei o comoara care răs¬ 
cumpăra victoria de muine p«* 
care gc*ueraţia noastră e gata > o 
plătească şi mai scump, oricât 
dc scump. 

Dc aceea autorii uciderii ca¬ 
maradului nostru cu şi iniţiato¬ 
rii sistemului daniilor de lemn. 
vor purta o nesfârşită povara lu 
faţa lui Dumnezeu, in faţa Jus¬ 
tiţiei viitoare şi în juderntn is¬ 
toriei româneşti. 

Iar tu mânui cure. atunci când 
legionarii îţi seotenu pe braţe 
din casă pe c el tnni mare Şi mai 
M-nmp copil, te tânguiai: ,,eopl- 
lu* maichii uite dc* cc nuntă ai 
avut tu palie". — mi ştii că ro¬ 
dul acestei slâşictoorc nunţi c 
mai plăcut lui Dumnezeu decât 
rodul dc prunci cu care ţi-ar îi 
înseninat obositele* bătrâneţi... 

ION 1 MOŢA 


Garda de Fier la postul de onoare 


putere Iar dacă unele Tribu, - 
iialc au condamnai. Curţile dc 
Apel au reformat toate sentin¬ 
ţele condamnat oare. 

Acest fapt trebuc reţinut, de 
oarece el o rată categoric asu- 

vetor evenimente petrecute m 
ultimtie iile 

Dcct deşi nu există nici un 
element care să justifice pri¬ 
goana împotriva Gărzii dc Fier, 
deşi — capriciu al hazardului — 
conducătorul Legiunei şi orga¬ 
nizaţia Gărziide Fier au fost 
singurii opoziţionişti care n'au 
luat . în nici un fel. atitudine 
faţă de guvernul Duca, totuşi 
prigoana a fost pornită. 

S a încercat desfiinţarea noa¬ 
stră ftzică şi politică 

Din toate organlzaţiunile o- 
poziţtoniste asupra Legiunei 
singure sa îndreptat atacul gu¬ 
vernului Atacul început prin 
cuvântările factorilor responsa¬ 
bili din gmem, continuat cu 
furie de presa guvernamentală 
şi de cea semită a fost strâmu. 
tat apoi pe teren 

S*a inccrcat — cu tot avertis¬ 
mentul dat de Căpitan prin de¬ 
claraţia sa publicată in „Cuvdn - 
tvV‘ ~ împiedicarea punerii 
listelor noastre. La Bihor, la 
Dâmboi'iţa, la Vlaşca. la Bălţi, 
la Cetatea Albă. in Maramureş, 
etc., legionarii care veneau să 
depună lista au fost loviţi ţi 
arestaţi 

S‘a împiedicat apoi răspân¬ 
direa şi lipirea oricărui mani - 
fest al nostru. Legionarul Virgtl 
Tcodorescu a fost împuşcat pe 
la spate la Constanţa in tiniD 
cc afişa manifestul Gărzii dc 
Fier 

in sfârşit încercat aresta¬ 
rea tuturor echipelor de legio¬ 
nari plecate in propagandă. 

Spre surprinderea guvernului 
şi a optniet noastre publice le¬ 
gionarii s’au apărat. 

Au indrâintt sa se apere, să 
apere legile şi demnitatea ome¬ 
nească. intr'o ţară in care până 
acum orbttranul guvernamen¬ 
tal nu întâlnise mcl odată re¬ 
zistenţă. 

Iar când cabinetul d-ltd 

Duca. tnfrecând orice măsura 
a voit »« Ymprăstie pe legionarii 
rar t . manifestau paşnic la laşi 
in memoria camaradului lor 

împuşcat mişeleşte la Constanta 
ya ajuns la hala de sânge pe 
car# nu este om cu mintea în¬ 
treagă in România să n'o con 
sidere criminală. Ce sc ia în¬ 
tâmpla acum 7 

Nu sunt decât două alterna¬ 
tive. amândouă ia mana guver¬ 
nului r; ori cabinetul Duca va re¬ 
intra In legalitate şi va permite 
libera desfăşurare a propagan¬ 
dei noastre legalistr şi ordotia- 


ţContinuare din pag. l-a> 

tc. ori dimpotrivă va persista in 
încercarea dc a ne extermina 
fiziceşte şi politiceşte. 

Prima alternativă nu compor¬ 
tă discuţie Dacă sc va înde¬ 
plini fireşte că acţiunea noa*- 
Lră, îşi mul 

norma 1 dela care au abătut-o 

atacuri nejustificate şi nechib¬ 
zuite. 

A doua alternativă e ma *' 
uptâ pentru comentarii. 

Legionarii vor continua să se 
apere ori unde vor fi atacaţi. 

Dar încercarea de a suprima 
Garda de Fier poate avea 
vre-un rezultat? 

Se poate întâmpla cu noi ceea 
ce s a întâmplat comuniştilor iz* 
IV20 — 1921? 

Hotârit că nuf 
Să analizăm mai in deaprou- 
pe situaţta şi să vedem de ce ori 
cc încercare de suprimare a 
noastră e menită să dea greş 
Care erau elementele de bazo 
ole acţiunii comuniste in 1920'* 
Acţiunea comunistă se înte¬ 
meia pe o parte a proletariati ■ 
Iui. tar conducătorii şi cadrele 
erau toate turceşti. 

lu cadrul proletariatului chiar 
comunismul nu reuşise să cap¬ 
teze decât aproape exclusiv < 
Icrncntele minoritare. 

împotriva acestei mişcări sc 
ridicau toate partidele politice, 
toată burghezia românească şi 
toate forţele vitale ale statului 
ale naţiu net româneşti Cu 
ţărănimea, mişcarea comunistă 
n'arca nici un contact 
Date fiind aceste împrejurări 
fireşte că voinţa hotăntâ a 
unui cabinet de mână tare era 
suficienta spre a distruge ex¬ 
crescenţa morbidă a bolşevis¬ 
mului in ţara noastră 
Nu numai atât! Caraelerut 
conspirativ al mişcărei. legătu¬ 
rile ci notorii cu Internaţionala 
a 111-a. subsidiile Moscovei toa¬ 
te acestea permiteau o penali¬ 
zare severă in cadrul legilor. 

Care-i sltuaţU) „Gărzii de 
Fier 1 |n 1933? 

Elementele ti dc ncilunc si 
de luptă se recrutează, din so¬ 
rt ui proletariatului intelectual 
românesc şi creştin 

Elementele cele mal bune. 
rele mat curagioase. cele mai 
demne de admiraţie moralice¬ 
şte sunt înrolate m Legiune, 

In acest proletariat intelec¬ 
tual stau speranţele României 
ac mâine, stă viitorul acesiei 
ţări Pc lângă această masso de 
acţiune Garda dc Fler j ren r' 
sâ-şi creeze puncte dc sprijin 
in massa ţărănească din întrea¬ 
ga ţară 

Rapida difuziune a mUului 
legionar I» mastelc ţărăneşti 
din toaî* rrgţunilf RomAaic! 



S&jt 

La mormântul lui Amos Frâncu 


este un fapt pe care nimeni 
nv-l contestă 

In sfârşit, în al treilea rând 
evenimentele petrecute in ulti- 
mile luni — Vişanii, Casa Le¬ 
gionarilor, Răntfi, rezistenţa 

guvernamentale au dus la o 

rapidă polarizaze dc simpatii tn 
jurul Gărzii dc Fier in sânul 
burgheziei româneşti. 

Cu o atare armatură, cu a- 
twri rădăcini in realităţile so¬ 
ciale româneşti. Garda de Fier 
poate privi in linişte mersul e- 
ventmcnlelor. Orice prigoană 
împotriva ei nu slujeşte decât 
la o Şi niai rapidă difuzare a 
mitului in massele ţărăneşti, la 
o şi mai rapidă polarizare a 
simpatiilor burgheze in jurul 
Legiunei. 

Orice legionar căzut devine 
martirul cauzei României vii¬ 
toare. jertfă căzută m lupta 
pentru izbânda românismului 

Forţa noastră stă aşa dar <n 
răsunetul pe care acţiunea le¬ 
gionară o are in conştiinţa ro¬ 
mânească. răsunet firesc date 
fiind caracterul monarhic. 
străJisa legătură cu crcdtnţa 
creştină, tendinţele dc purifica¬ 
re etnică, care fac ca Garda dc 
Fier să sc confunde cu insâsi 
nevoile şi durerile româneşti. 

Şl dacă la aceste argumentări 
obiective adăugăm argumentele 
trase din valoarea Individuale 
a fiecărui legionar trecut prin 
şcoala eroismului fanatic, supe¬ 
rioritatea tehnică a organizaţiei 
noastre asupra tuturor celorlal¬ 
te organizaţii politice, in sfâr¬ 
şit capacitatea, stăpânirea de 
sine, intuiţia politică a Cdpfifl- 
nulut nostru care in realizarea 
scopurilor lut are la îndemână 
nu un partid politic cu comiţii 
şi comitete, ci o legiune de eroi 
lanatizati de un ideal. înţele¬ 
gem dece Garda de Fier nu 
poate fi învinsă, necum dis¬ 
trusă 

Să mal amintim, in chip cu 
totul subsidiar . de argumentele 
trosc din slăbiciunea adversa - 
rului? 

Un guvern dc Tulankamov i. 
in perpetuă discordie, cu pers¬ 
pective de durată reduse. Otzru- 
tndu-sc pe un partid in care 
burta predomină asupra crce¬ 
rului şi asupra sufletului. 

Un guvern sever supnueghiat 
dc un monarh tânăr şl cam - 
orice s ar ipune nu credem că 
doreşte distrugerea unei miş¬ 
cări care reprezintă viitorul (ie 
către un partid care reprezintă 
trecutul 

De aceia lupta peru Ud x npo- 
trli-a legionarilor H numai im* 
potriva lor. nu se poate sfârşi 
iU lirtoria Căpitanului 


Prin moartea lui Amos Frân¬ 
cu, bravul tribun al Moţilor, s’a 
desprins din sbuciumu) vieţii 
una din figurile mari ale ge¬ 
neraţiei unirii, care prin fap¬ 
tele şi viaţa sa a trecut in isto¬ 
ria naţionala. 

Dr acum înainte locul lui va 
trebui căutat în fresca noastră 
naţională, alături dr a lui flo¬ 
ria. Cloşca, Crişan şi Ianru. cu 
cari Amos Frâncu avea comori 
nu numai descendenţa sa de 
moţ, trecutul lui glorios şi nc- 
infricat de lupte ci cununa de 
martir pc care şi-a cucerit-o in 
aspra şi trudnica lui viaţă. 

Căci nu trebue să ne lăsăm 
srduşi de întrecerea aceasta po¬ 
stumă, cu care I s’a acordat cu 
generozitate funerarii naţionale 
şi „Coroana de lauri a recuno¬ 
ştinţei generale” ci să privim 
trista realitate* a vieţii luţ Amos 
Frâncu, presărata de atâtea 
culmi luminoase pentru neamul 
nostru, de răni dureroase pen¬ 
tru el şi să însemnam aici ca 
un pios omagiu pentru el şi ca 
o aspră mustrare pentru vese¬ 
lii convici ai acelor prânzuri 
sardanapalice a victoriei. A- 
mo* Frâncu. a foot iiaMi—M 


ruia î s’au cerut numai jertfe, 
şi i s’a răspuns cu zeflemele. 

I)upâ cum cu acea superioară 
înţelegere a oamenilor şi reali¬ 
tăţilor. il caracteriza Cornelii! 
Zelea - Codrean u. Amos Frâncu, 
căpitanul dârz al urmaşilor le¬ 
gionarilor lui Avram lancu — 
a avut destinul oamenilor mari 
cari prin faptele lor, fac faţă 
ceasurilor grele prin cari trece 
un neam şi cari după victorie 
devin ostracizaţii oamenilor co¬ 
muni a eâror neputinţe ii coa¬ 
lizează devenind profitorii ma¬ 
rilor înfăptuiri. 

Ce altceva a fost Amos Frân¬ 
cu decât un viteaz nebiruit 
pentru neamul său din clipa 
când tânăr student s’a pus, fâ- 
ra a-si cruţa ceva, cu tot avân¬ 
tul şi cu toata temeritatea, în 
fruntea falangilor împotriva 
prigonirilor maghiare; când. în 
timpul procesului celebru al 
meinorandiştilor, a fost nu nu¬ 
mai unul din cei mai străluciţi 
apărători, ci acela care prin ac 
ţiunea sa viguroasa a înfrânt 
toată cerbicia ungurească, adu¬ 
când mii dc ţărani din ţara 
moţilor să manifesteze in timpul 
procesului la Cluj; sau când in 
1918, in calitate dc preşedinte 
al Sfatului Naţional din Cluj, 
a organizat acele admirabile 
gărzi naţionale româneşti, stând 
in fruntea lor şi aparăndu-şi cu 
toţi. popor şi intelectuali, cu 
armele, pământul strămoşesc 
împotriva bandelor ungureşti şi 
secueşti. organizate în „diviziile 
tle fier” si pregătind iu nordul 
Ardealului primirea triumfătoa¬ 
re a armatei liberatoare. 

Cu această ocazie a lansat 
acea impresionanta proclamaţie 
care constituc o pagina dc an¬ 
tologie a genului. 

„Moţilor, fraţilor, Numai este 
împărat, spunea Frâncu. Şl-a 

Năpustindu-se asupra Gărzii de. 
Fier cabinetul d-lui l. G. Duce 
ne situează ;n conştiinţa rom⬠
nească drept singura mişcare 
naţională care merita ura şi 
prigoana apărătorilor lumei 
vechi. 

Garda de Fier e astăzi la 
postul de luptă la postul de 
jertfă, la postul de onoare. 

Mâine, după ce ra fi suferit 
şi acest ultim botez al focului, 
seva avânta, mândra şi demnă, 
ia înfăptuirea aspiraţiilor unui 
neam întreg. 

M. POLII IKON I VDI 


dc A. YANTL 

dcslegat supuşii dc jurămintele 
silnice! Robia străină trage de 
moarte! Ceasul isbâvirii a su¬ 
nat! Noi românii, stăpâni pe 
soarta noastră! Ne vom croi 
soarta cu armele in mâna. LA 
ARME!_” 

Şi de această dată Amos 
Frâncu a fost la postul de co¬ 
mandă. 

Bătrân, acum gârbovit de 
boală, desnadâjduit de inter¬ 
minabile promisiuni şi zefir- 
misit de politicianii cari nicio¬ 
dată nu vor putea pătrunde 
toata taina unor suflete de g- 
senţa lui Amos Frâncu. bătr⬠
nul tribun in ochii căruia se ci¬ 
tea toată credinţa lui fanatică 
in dreptatea cauzei pe care o 
apăra, neobosit umbla pretu¬ 
tindeni. pe la ministere cu uşi 
zăvorite, pe la gazete indife¬ 
rente. pe strada, pe unde ga¬ 
şca câte un tânăr care-i as¬ 
culta jâlania pentru ca să cea¬ 
ra libertatea fui Şiaiuu şi drep¬ 
tatea oropsiţilor Moţi. 

Moartea l-a răpus, neobosit 
in ajunul zilei când trebuia să 
vorbească la o reprezentaţie ar¬ 
tistică ce o organizase h tea- 


sul bieţilor lui Moţi. ducând eu 

sine in mormânt toata jalea 
lor. 

Şi astfel Amos Frâncu le-a 
rămas credincios până la ur¬ 
mă, identificându-se cu toate 
aspiraţiile şi cu toată mizeria 
lor. Căci încă o caracteristică 
a vieţii lui Amos Frâncu. e că 
el a trăit şi a murit m cea mai 
cumplită sărăcie, ducând o via¬ 
tă de privaţiuni şi neavând nici 
cu ce sa fie înmormântat, in 
vreme ce aţâţi beneficiari ai 
strădaniilor lui Amos Frâncu 
işi construiau castele şi mau- 
soleuri. 

Şi din acest punct de vede¬ 
re Amos FTancu ne da incâ un 
exemplu .strălucit dc comuni¬ 
tate in suferinţă cu glotaşu din 
mijlocul cărora s’a născut pen¬ 
tru care a visat, a luptat şi in 
mijlocul cărora işi doarme som¬ 
nul veşnic. 

Şi acum când zarva dc re¬ 
grete şi recunoaşteri postume a 
lui Amos Frâncu a trecut, când 
din zbuciumul unei vieţ» de 
martir n’a rămas decât dâra de 
aur a fapteJor sale. vtaţa şi 
făptura boemă a lui Amos 
Frâncu începe a fi considerat 
ca un personaj legendar. 

E singura prizm* prin care 
poate fi judecata dc acum îna¬ 
inte viaţa şi activitatea lui A- 
mos Frâncu 

E sentimentul cu care încon¬ 
juram făptura boemă a dârzu¬ 
lui moţ mai înainte de a -1 ve¬ 
dea şi cunoaşte 

Şi oricât de dureros am fi 
fost încercaţi la dispariţia pre¬ 
matură a acestui bătrân, prin 
care noi am cunoscut >i ani 
simţit tragedia unui neam ca¬ 
re moare pe propriul lui p㬠
mânt, moartea l-a crutat par¬ 
că pc Amos Frânru să mai su¬ 
porte suferinţele şl prigoanele 
unui tineret asasinat mişeleşte 
pentru credinţa naţionalistă. 

La mormântul proaspăt al 
lui Amos Frâncu. ud de laoră- 
milc moţilor cari vin să-şi 
plângă mizeria in care se sbat. 
ce alt legământ mai simţit pu¬ 
tem face decât să purtăm 
mai departe ca o sfânta mo¬ 
ştenire. talbanamil de cre¬ 
dinţa. dc jertfa şi dc vitejie 
pentru neam, care a însufleţit 
toată viaţa şi faptele bătrânu¬ 
lui tribun. 

A VA vru 











' L’ 




POLITICA EXTERNA 


Tratative directe Alegerile din Spania 

franco-germane ? 


do MIHAIL POLTHRONIADE 

Socialismul francez 

lichidează 



lfltronloren dintre <1-1 Fran- 
gois Ponri‘1, mul*» sudorul Fran¬ 
ţei la Berlin şi enm-elarul llitler, 
este qii eveniment dc o netăg㬠
duită importanţă in politica in¬ 
ternaţională. 

Bine înfc.V* deocamdată nu 
ponte fi vorbă de cât <lc o sim¬ 
plă luare de « outact. Dar aceas¬ 
tă luare do ronlm t e toarte Lo¬ 
pata in kenmirienţii şi poate 
însemne începutul anei ere noui 
in politica europeană 
Să examinăm mai pe lurp ce a 
determinat neeastă luare de om. 
tact şi rare-l sunt perspectivele. 

Arătasem iu precedentul nu¬ 
măr al „Axei” (Plebiscitul ger¬ 
man). ca dnpă eleetunrea ph*- 
bcMituiai se \or veden intenţiile 

—e M w h m lt , — — 

in politica externă, 


împingă lucrurile diplomaţia itn 
liană. 

S*a vorbit insistent in ultiinile 
zile chiar de evontualitaţen re¬ 
tragerii Duliei din Liga Naţiuni¬ 
lor 

Vrând nevrând Franţa e silită 
xn ţină neam a de tendinţele Du- 
r-»*lui. 

In sfârâit, in al treilea rând 
Vi acesta jvonte fi considerat 
drept Jacrul cel mui important, 
se ţKire că Loudra înşişi ajun¬ 
gând la concluzia că Germania 
nu se lasn intimidată şi efi o ex¬ 
cludere a ei din concertul curo. 
peau r imposibilă, ar fi rcro- 
mandat Parisului negocieri di 
rec te eu BerlinuK 

lată deci împrejurările care 
nu determinat această primă lu¬ 
are de contact 

In ceia Ce pri\eşte perspecti- 
vele acestei luări de contact. ele 
sunţ favorabile. 

Dam Franţa acceptă până Ia 
urniu principiul ncgix ivrilor di¬ 
recte, un neord e posibil. 

Recenta Apropiere polono-ger- 
mmiă scoate din cadrai dÎM-n- 
ţiilor franco-ger mani*, iritanta 
chestiuni* n coridorului. 

Pe de alta parte dceinrnţiile 
cancelarului HitJor cu privire Iu 
Afoticia-Lorena. nu pregătit şi 
ele favorabil te renali. 

Dixi discuţia <*e v« purta asii. 
pra ehestiunei teritoriului Sn.xr, 
probabil >» asupra relaţiilor 
austru-ger mane, asupra proble¬ 
melor economice pendinte între 
cele două ţări, precum şi asupra 
tuturor punctelor in legătură cu 


poli 

Ele nn fost expOhc făţiş atut de 
«o alMiratorii intimi ai Fdhrer-n. 
lui, cât şi de caneelarul llitler 
pe*f*onal iu celebrul intersiev» 
dat săptămâna trecuta presei 
f r.iuce/v. 

Germanul reiu/u să urni meur- 
gu la Geneva, insa e dispusă su 
trateze direct cu Franţa şi in 
orice va/ afirma dorinţa cj nes- 
trămetată de pare 
Dar aceste cîerJarnţii. prin ca¬ 
re cancelarul llitler arata <â 
Rttchuj renunţă In Atvaebi-I» 

*» că de Franţa nu-l des¬ 
parte actualmente decât chra- 
tiuncH S iar, nai fi putut ileter- 
nwua Parisul să iaşii din linia pe 
care şl-o (tnpDKMr, aceia de n 
negoern (aţa de terţi, dacă nn se 
)-r.dureau *j ufte lapte meniţi* 
*« ntllui-nţe/c poliţăn Iraarf/JI, 

In primul rând amânarea eon. 
ternii*, de/ar.iăr<*i. Berlinul re- 
t msiK'.dli m* de pe ram pul de 
b&tâHc gnicvr *. puterile ung’»* 
wivi u< griijale in jurul Franţei 
au rUimn < u totul dezorientate. 

îşi cu torb* sforţările Parisu¬ 
lui. nu sa putut menţine Irontul 
iuntuft spre a m* recurge (a sunt*, 
ţmni sini vpre h dur»- in bun 
sfârşit conferinţă di/armare» in 
Upsa fă nuaniei. 

De aci cauza amânării confe¬ 
rinţei dt zar ni urci până în la- 
nuane IVA4 

Chestiunea se pune «>u t \n- 
glia. Franţa şi Statele-l itiu* nu 
crriut eh o d«n»«wstraţie diplo 
Hiu<i<ii va intimida I»<*roi«t<i,i S4 
a va lan să cedeze, 

F«ţă di- retragere* Reirhntui. 
de relurut *âu de « accept* 
qun-r uiUmututuul celorlalte pa¬ 
teri. care «r ti b»*t p«4Hi<a ţogi 

t h a Franţei. Anglii , şi Statelor 
InitcF Bine înţeles nan sigură} 
oUBstTHll/rcrvit «.muniţie,. 

Dac uiri Anglia şi in«-j puţ«u 
Sthte'e*Foite nu «• gândesc ta 
sampuni jar Parisul singur nu 
Imtraz,ieşti şl au poate si» le ui 
Ayi fiind lucrurile d«<A tidttşi 
Angli* ş. Statele.Fnite vor să 
iulAptuUset* * » J puţin un 
larru 4e runvtfiţtttAr a fierar 
■nării, aţunci finite • * de*u- 
|bb* trebui**» mutuli- p- aii pltu 
şi lo altă parte. 

Io «rect sei,z m strâdueşl* ** 


Pe «mic teme antagonismele 

nu sunt ireductibile şi s c poale 
ajunge In o înţelegere. 

Cttt tinip ar dura această în¬ 
ţelegere rămâne de văzut. In 
orice caz esa ar duce la o destin¬ 
dere A situaţiei europene şi nr 
permite câţiva ani de linişte re¬ 
lativă. 


Rezultatul alegerilor spanio¬ 
le de la 19 Noembrir a fost o 
surpriză atut pentru cercualLe 
poLMce spaniole cât şi pentru 
lumea politică, internaţională,. 

Evident se aştepta o evcCu- 
spre dreapta a politicei In¬ 
terne Iberice, dar nilnm. nu 
credea că această evoluţie va 
fi atât de accentuaţii şl d- 
neta. 

Stânga a fost literalmente 

sd robită. 

Partidul socialist şi acţiunea 
republicană a d-lui Azana au 
fost literalmente sdrobite dar 
nu in fokxsul «radicalilor d-lui 
Lerroux cum se pronostica cl 
aproape exclusiv in folosul 
dreptei. 

Până acum la pmmul tur de 
scrutin s’au înregistrat 307 de 
rezultate care se repartizează 
astfel : Dreapta 149 mandate, 
centrul 101 mandate laur stân¬ 
ga 57 maiulatc. 

La alegerile de balotaj se 
vor complecta restul de 167 de 
loctmî până la totalul de 474. 

Cauzele succesul ui dreptei 
sunt şl de ordin tactic. Toate 
grupările spaniole de dreapta 
au format un bloc. in afară de 
acest bloc n’au rămas decât 
două partide regional.stc na¬ 
ţionaliştii basci şi dreapta ca¬ 
talană. 

Dimpotrivă stânga a' mers 
împărţită în 5 partide spanio¬ 
le şl unul catalan. 

Arfiunea republicană, radi¬ 
calii-socialişti. progresiştii , so- 
dallştt şi catalanii 


dreapta care sa' produs în toa¬ 
te clasele sociale iberice. 

Fireşte e posibil ca la alege¬ 
rile de balotaj stânga să-şi a- 
melloreze situaţia Victoria 
dreptei va rămâne totuşi netă. 

Rămâne insă dc văzut dacă 
dreapta spaniolă va şti sâ pro¬ 
fite de victorie. 

Deocamdată nu N’avcm de 
aface cu o dreaptă autoritară 
şl revoluţionară, cl cu una 
parlamentară, purtând deci 
toate ponoasele formalismului 
democrat. 

Dcş', triumful ei se datorea¬ 
ză in bună parte monarhiştilor, 
totuşi nu parc a avea curajul 
sâ pună neted chestiunea re¬ 
gimului. 

Pe de altă parte tendinţele 
ei în ordinea economică şi so¬ 
cială sunt net ncrevduţionare. 

Un singur om pare că ştie 
ce vrea in lagărul dreptei 
este fiul lui Primo de Rivera. 
Sâ nădăjduim câ posedă mai 
mult curaj şi mtu multă în¬ 
drăzneală decât defunctul său 
tată. 

Fără o polarizare a dreptei 
spalnole in jurul unor puncte 
programat.ee revoluţionar?, in 
jurul unei mentalităţi necon- 
f or mişte şi in Jurul unei perso¬ 
nalităţi covârşitoare, succesul 
paiCainentar nu înseamnă ni- 
m/c. 

El poate fi prilej de satis¬ 
facţii momentan-* şl personale, 
dar nu duce ia nici un rezultai 
practic şl ajunge fatal La dezi¬ 
luzii in viitor. 


Mpsa de spaţiu ne-a impic- 
meat sa ne ocupăm in nu¬ 
mărul trecut dc ultimul act 
al controversei iscată încă de 
astă primăvara in sânul parti¬ 
dului socialist francez, contro¬ 
versă pe care am urmârit-o in 
toată dezvoltarea ei in această 
pagină şi deci de care cititorii 
noştri au cunoştinţă. 

Comitetul partidului socialist 
francez a exclus din partid, in 
ziua de fi Nocmbric, pe depu¬ 
taţii Pierrc Kcu&udel. Adricn 
Marquet şi Vincent Auriol şi 
pc alţi patru mai puţin cunos- 
ruţi. iar aderenţilor lor li s’a dat 
termen pană la 15 Noembrie 
pentru a intra in litera strictă 
a dogmei vi a concepţiilor tac¬ 
tice ortodoxe. 

Dat fiind că, cu prilejul pre- 
zentărci guvernului Sarraut in 
faţa Camerii şi a votului care 
a urmat asupra motiunei de în¬ 
cred ere. s’a putut face număr㬠
toarea aproape exactă a celor 
care urmează pe d-nii Renau- 
del şi Marquet se crede câ ex¬ 
cluderea acestor doui (din par¬ 
tidul socialist va fi urmată de 
plecarea a circa 30 de deputaţi. 

..Neosocialiştn" vor scoate o 
nouă gazetă, vor fonda un nou 
grup parlamentar şi vor duce 
o luptă pe viaţă şi pe moarte 
împotriva d-lui Leon Blum şi 
a partizanilor săi. 

Sciziunea deci e importantă 
>i dă o lovitură gTavă mişcării 
socialiste in ţara lui Jaures. 

Dar, nu numai atât. Moţiu¬ 
nea de excludere a fost votată 
cu 836 voturi contra 316 Prin 
urmare există mai mult decât 
o minoritate parlamentară sci- 
zionară. există şi o importantă 


partid important. Partidul ra¬ 
dical ; republicanii indepen¬ 
denţi şl republicanii conscn>a- 
tori, sunt grupări lipsite dc 

importanţă . 

Dar aceste motive tactice 
sunt secundare faţă de cauza 
esenţială, revirimentul spre 


■ .neosociaUsmul- 


c⠺i ridicol republicanism, v㬠
dita orientare spire dreapta a- 
Xată desgustul oplnij publice 
pentru regimul republican. 
Când va veni şi desgustul pen¬ 
tru democraţia paruamentarâ 
Spania va putea fi socotită 
drept salvată 


Guvernul Chautemps 


lală-nc siliţi sd plU'.Lisim 
număr dc număr cititorii 
noştri cu relatarea sterilelor 
frământări din politica in¬ 
ternă franceză . 

Guvernate au tncep^ut sa 
cadă la două săptămâni. 

Pe chestiuni dc infim de¬ 
taliu. pc obscure şi ridicole 
paragrafe din legea bugeta¬ 
ră. au căzut atât guvernul 
Daladicr căi şi guvernul 
Serraut. Cabinetul C/tau- 
tomps nu aduce nici un cle¬ 
ment npu in desbaterea pro 
blemei care se pune astfel 
budgetul francez c in plin de ■ 
ficit şl trebuc echilibrat. 

Importanţa esenţială a rc- 
ullzărct echilibrului bugetar 
In situaţia de astăzi e evi¬ 
dentă. Finanţrla ordonate, 
sunt aproape tot alai de ne¬ 
cesare intr o epocă dc tensi¬ 
une externă ca şi o armată 
bună. 

Dnr echilibrul bugetar nu 
se pfxife restabili decât prin 
reducerea cheltuicllor yau 
prin mărtrea veniturilor te¬ 
zaurului. Adică economti şl 
twui Impozite 

Majoritatea ieşita din ale¬ 
gerii t din Stai 1932 e insă 
cariellstă. corn pusă dtn radi¬ 
cali şi din socialişti 

Dacă socialiştii nu spriji¬ 
nă guvernul acesta trebuc 
T4-şl (.aute o nouă major1- 
Idte. 

Ort socialiştii d Ini Blum 
iu admit nici economii nici 
impozite, iar voturile ncoso- 
ciaJiftilor singuri *U7it prea 
puţine spre a asigura stabili- 
tatea guvernamentală. 


O majoritate sigură, care 
să permită unui guvern să 
lucreze şi să înfăptuiască re¬ 
dresarea financiară nu se 
poate realiza decât dacă ra¬ 
dicalii renunţa la majorita¬ 
tea cartelistă şi ajung la for¬ 
mula concentrărei repu¬ 
blicane”. adică a colaborărei 
cu centrul şt cu dreapta mo¬ 
derată. 

Fără această prealabilă 
soluţie politica, nu se poate 
prevedea nici o soluţie buge¬ 
tară iar Franţa va continua 
■'ă meargă spre dezastrul fi¬ 
nanciar 

Dar radicalii nu par a tnfi 
•sd renunţe la cartel , dea- 
ccia după guvernul Sarraut 
care marca o tendinţa dc a- 
propiere spre centru, guver¬ 
nul Chautemps apare plasat 
mai la stănga 

Noul preşedinte al consi¬ 
liului dc miniştri francez 
crede câ va izbuti prin abili¬ 
tate sd realizeze echilibrul 
bugetar şi iă menţină carte¬ 
lul. 

E o problema care aminteş- 
te pc aceia n quadraturti 
cercului. 

Deaceia nici noul i'abincL 
francez nn are şanse dc du¬ 
rată. 

Peste o săptămână, două. 
trei va fi şi cl ia pământ, 
bine înţeles dacă ta noi •să 
asaneze finanţele statulu » 

Abeti atunci r« pune 
probabil problema colabor㬠
rii ini re radicali şi centru> 
dreapta, colaboratt pe care 

până acum toţi oam eni 
■.». 

*‘o ttife 


$t astfel povestea Camerei 
carteliste din 1924, care a in- 
ceput prin a răsturna pc d 
Poincarâ pentru a-1 aclama 
in 1926, ie repetă. 


Deci d. Leon Blum şi cre¬ 
dincioşii lui vor avea do purtat 
lupte grele cu noua grupare 
Insfârştt parthlul amputat Ia 
dreapta sa. iese amputat şi Ia 
stânga. Cu o zi înaintea exclu¬ 
derii neosocialiştilor au fost 
excluşi comunizanţii 
Ca atare asistăm la un pro¬ 
ces de lichidare a socialismu¬ 
lui francez, proces de lichidare 
care are toate şansele să mear¬ 
gă agravăndu-se. 

Dictatura pc care semitul 
plutoer.it Leon Blum o exercita 
asupra stângei franceze ia ast¬ 
fel sfârşit. 

Internaţionala a M-a pierde 
ultimul său pion de manevră. 

In întreaga lume forţele de 
disoluţic şi de anarhie sunt în 
plin regres. 


Reluarea relaţiilor ruso-americane 


n<‘/i)]tutut r-MlWirhicilor rh«w 

tro d'irn şi Iitvinuw 

COJiMitue far,* iudoml un evervt- 
mvnt dc u eoiwardorah lrt imp<>' 
faiiţă in polil.cn mtcrnol^ihibi- 
Mot/v(tc pentru cure rvcufUM- 
şt«-roa „de jur*-" ,» ■sovietelor 
către Sl«telr-*Und‘ .« intâr/Mt 
«lâtn vreme, pievuro si tau/r'r 
rare nit <h h »m nor ia momentul 
««luat rcAuartu raporturilor ra 
wEiiimr mium au v\|»um dc 

no, in N«j. 21 y« 1 » Axei", liearoi.i 
tu mărginim »^lă/i v» Ic rcr»*- 
mKib 

D,s|iAnţia problemei 


«taior * 

prn» «art uţa intormiţn*nula a 
bitorilor <4 Înlesnit apropie 
ru*«»- 4 nicr n o ou, m» prc»ni 
-/u iri l vlremul Or ini 
du-* la »'s o’ 

(*,» 4«*r fi eouiwH'.intcIc «a 
t.,v jc if < r «aşfiB-4 ambii i»a 


W 4s|imgtoua! a f;»« u neeSl g»^*t 
#\>rc a frâna asupra cabînctUIiij 
nippon « cărui ini»-iiţti bidicoane 
-unt iodu2»itol>tb*. 

fotuşi dtrrgnitoru publice, ja- 
j>oiitvc nu por *011 im vor >â 
r* eu -unt iiqprnsionaţi. \tunai 
ast/«*l *«: pv»nn explic* in<FFr- 
r»'nţ* şi v aIjiiu 1 pi- c-xre-l «fe«- 
U'A/n fvr«v»>i n<ppon«4. 

F,V yt< ut Ui! f«' (Hkitr şt l cn 
pre» ie.K* rum «\<iluo poliţiei 
umtnrtcauA in corul umn roofîx'l 
ru*o-Japoiu / Totuşi din at>fn«ti- 
w o rcxenatâ 51 p r iKi*--ntA a ca_ 
b'urtaliii dai W.^hmgiou, 
|io.«»4* predam* ni L' n lo 

»iu vor jnierveut fn 

rd/iM>lu< rare s r ^propic. 

Sprtjiaul diplomata fi fiuan 
l: C4i hotărâre «cor¬ 

eţ i-wsii sufioent *»prc a 
tu**ic-'rnnl t eapocilotij 


cwr * «1 
« j| Un 


^d.> 


Fcntrn 
> î« <bpi 
t*oy «{}* 

riu-u fo f o.tfa*k ,h»1 1 
î«<uuit.4» ' «ui irocnn* 
>.»v)VP*M»r in lume ,*♦ c 

in.iitnrA şi c 
„ Jt,i. iau*, ' 

Nr tiaiuiiu- 

>?Klucv'rv .« hota târfă 

«uit litiu 

irr.n d« pc urma reluă- 

In <w»ee c*»z 

-lipknnhtTvcişU* S<»- 

i reiaţi 

.Io» ei > 5 utcl«. , .l nvlr 

r’Ctck* *u pr 

4 *Săi«( pân,* avum 

I.ucr«l 

n serveşte jj ic 1 uraţi.* 

\ -u a)c" vn A***, 

moh nuri •• 
NiaţiponuL 

ţH»<'*-«lj «lacăt 

„ie nfi>.iuu 1 jiimmcra *»«• 

După «mr 

>I ti r i i« * « .1 'itate'e- 

«ramatil 

i pe ri c* tret.« 

feolfăv i*ol 4 .UJ 

România cari; 

Apropie 

rea r uso-o uu-r rcu '*j »■»> 

oviliră Ru*< 

cj v««curita*ea g.u- 

■ u «1 ai % 

Psiivnt p**!»,- 1 

U.|C4 4 *urr»p 4 «U 

1 cor.luj 0u 


pentru ,, 


im.,) «vas 
rarei 














7 


E C O N O 



I A 


Pentru o industrie naţională 


«!*• ALEXANDRU CONSTANT 


Kconr* *mia politică 
sau luxţionalâ este 
ştiinţa care, luând l- 
riecn de nuţUmahtatz 
ca punct de plecare, 
aram cum o naţiune 
dată. in situaţi unea 
actuală a lumii, şl a - 
vând ui t'cdfre cir - 
cum stanţele cc-i sunt 
partcularc, poate con¬ 
serva şi ameliora sta¬ 
rea sa economică. 

Broderie I.b4 

Există in Istorii* dacă nu 
situaţi identice, cari sâ Justi¬ 
fice formula „istoria sc re¬ 
peta", in orice caz situaţii 
corespondente, susceptibile 
de teoretizări si uneori, bo¬ 
gate In Învăţam Ante foarte 
preţioase pentru cei ce-şi Îm¬ 
part cu fatalitatea răspun¬ 
derea Înfăptuirii prezent* a 
acestei Istorii. Este cazul pri¬ 
melor Jumătăţi ale sec. XIX 
şi XX 

Secolul trecut a debutat 
prin epopeea napoleoniană ; 
secolul nostru prin sângeroa¬ 
sa resurecţie a naţlonalis- 
melor. Din numeroasele con¬ 
secinţe ale războaielor napo¬ 
leoniene, atenţia noastră va 
fi reţinută aci de acelea din 
planul economic. 

Anglia, Împotriva căreia se 
concentrase tot efortul ln- 
trepridului împărat, după cc 
văzuse industria sa sufocân- 
du-se. iar agricultura des- 
voltându se până la nivelul 
nevoilor interne, din cauza 
Jjlocus-uîui continental, a in¬ 
trat tntro fază de expansi- 
une*TndUstrIală şl protecţie'- ' 
nism agricol acut 

Pentru Europa această de¬ 
blocare a însemnat inunda¬ 
rea pieţelor sale cu produse 
industriale engleze şi Închi¬ 
derea debuşeului principal al 
produselor ei agricole. An¬ 
glia ameninţa să cucerească 
Europa, nu cu rorţa armată 
ca Napoleon, ci prin mijloa¬ 
ce oconmlce. Semnalul de a- 
larmă In faţa acestei pers¬ 
pective a fost dat atunci de 
Fiederic List in Germania, 
după exemplul mai vechiu 
din Statele-Unite al lui Ha- 
milton. 

Din această epocă datea¬ 
ză faimosul ..Sistem naţional 
de econmie politică*' şi tot 
In această epocă îşi Înfige in 
ceputurilc industria Germa¬ 
niei prin realizarea Zollve- 
reln-ulul. In aceiaş timp 
Franţa, sub regimul Restau¬ 
raţiei, îşi Închide graniţele 
oricâttjur produse engleze şi 
reia politica de Indusrtaliza- 
re. inaugurată atăt de fericit 
de Colbert 

Dincoace, In secolul al XX. 
consecinţa dominantă a ma 
relui războiu a fost expansi¬ 
unea agricolă a ţărilor de 
peste ocean şi roncurcnţa 
dar/.A a ţărilor industriale. 

Iu timpul războiului şi. 
mai ales. in epoca următoa¬ 
re. pieţele europene au fost 
invadate de produsele agri¬ 
cole transoceanice Reactlu- 
nea n’a întârziat insă de u 
se produc* şi acum O iden¬ 
tificăm in politica autarhică 
a marilor state. Anglia şi 
Franţa, graţie colonilor. Ger 
mania şl Italia, graţie unei 
pontici voluntariste, urm㬠
resc şi reuşesc sâ-şl satisfa¬ 
că trebuinţele aliment are prin 
mijloace proprii 
Celelalte state de impor 
tunţâ secundară, au reactw» 
nat diferit In prima JumAU 
te a sec XIX «vie devin ex¬ 
portatoare de cereale in ţ㬠
rile occidentale, cart st- i«- 
duAlriaiizau In detrimentul 
agriculturilor respective, iu 
momentul de faţă ele iau n 
titudlnc împotriva industrii 


lor occidentale; urmărind 
crearea unei industrii na¬ 
ţionale. 

Situaţia lor prezentă este 
luialoagă situaţiei din seco¬ 
lul trecut a actualelor ţări 
industriale . se apără contra 
Industriei avansate a occi¬ 
dentului, aşa cum occidentul 
s'a apărat ia Început contra 
industriei engleze. 

In concluzie, există o fra¬ 
pantă similitudine intre si¬ 
tuaţia din secolul trecut a 
ţărilor actualmente Industri¬ 
ale şi situaţia de astăzi a ţ㬠
rilor agricole. 

Prin urmare şi măsurile, la 
cari vor aviza acestea din ur¬ 
mă pentru atingerea scopului 
lor, industrializarea, şi Însăşi 
Justificarea acestui scop, g㬠
sesc precedente In istorie 

Evident, măsurile, de cari 
vorbim, vor purta amprenta 
momentului istoric. 

Asupra rolului industriei In 
economia unei naţiuni sau 
scris cele mal inteligente 
rânduri In secolul trecut E 
suficient să deschidem cartea 
lui Frederic List. o adevăra¬ 
tă evanghelie a naţionalis¬ 
mului economic, pentru a ne 
convinge că tot ce s'a scris de 
atunci în această materie a 
fost o parafrazare a ideilor 
marelui economist al unităţii 
germane 

List a Înţeles primul osmo¬ 
tica legătură ce există intre 
naţionalitate şl economie. El 
a reacţionat impotrva inter- 

naţionalismului economic, 
t cu autoritate de 
Smith şl succesori Iul, şi a 
pregătit astfel economiceşte 
unitatea politică a Germa¬ 
niei. 

De as* meni a distrus ve¬ 
chea eroare mercantliistâ a 
„balenţei comerciale active**, 
înlocuind noţiunea de bog㬠
ţie prezentă consumabilă 
prin aceea de „forţă produc¬ 
tivă permanentă" 

Aceste două idei au redeve¬ 
nit actuale. împotriva inter 
naţionalismului marxist se 
ridică astăzi digul naţionalis¬ 
mului fascist, care economi- 
ccşte are o semnificaţie o- 
biectlv apreciabilă numai In 
perspectiva istoriei. 

Pc de altă parte. Împotriva 
neo-mercantlllxmulul actual, 
caracterizat prin acumulări 
dc aur. s au ivit semnele unei 
reacţiuni ce tinde la înlătu¬ 
rarea Uranicei suveranităţi a 
metalului galben 

Pentru noi. imperativul li¬ 
nei politici economice naţio¬ 
nale. In sensul definit de List, 
este indiscutabil. Consolida¬ 
rea unităţii noastre politice 
şi realizarea primatului ..na¬ 
ţiune" trebuie să fie idealul 
oricărui om conştient şi cu 
răspundere in această ţară. 
Or. acest ideal nu poate fi a- 
tlns decât prin mijloacele in¬ 
dicate dr List. decât prin cre¬ 
area unei economii naţionale 
complexe. In acest scop, ţara 
noastră trebuie Industrializa¬ 
tă O industrie naţionala, sa¬ 
tisfăcând trebuinţele Interne, 
este cu atat mnJ dc dorit as¬ 
tăzi cu cât agricultura noas¬ 
tră lâncezeşte, din cauza u- 
grartaârU ţârilor industriale 
Departe de a constitui o prl 
mejdle pentru agricultura 
românească, o industrie na¬ 
ţională ar ridica preţurile 
produselor alimentare, sco¬ 
ţând u le de sub influenţa 
pieţei Internationale şl ar 
face posibilă o echitabilă şl 
energică organizare a econo 
miel naţionale 

DaT in ce eondJţlum est* 
posibilă o industrie naţiona¬ 
lă ■> 

Din exemplul Germaniei. 
Franţei, Italiei, deducem CĂ i 


necesară, in primul rând, 
existenţa pe piaţa internă, a 
materiilor prime; in al doi¬ 
lea rând. un regim vamal 
protecţionlst şi, insfârşit, ca¬ 
pitaluri. 

România, în urma Întregi¬ 
rii, dispune de bogate rezerve 
do materi prime. Ea posedă 
zăcăminte importante de fier 
şi combustibil, cei doi factori 
ai industriei grele, industria 
mamă a celorlalte Industrii 
de trasformare. Fierul se g㬠
seşte In cantităţi considera¬ 
bile in Hunedoara şl Haţeg. 
Totalid disponlbiltâţllor in 
minereuri dc fier a fost eva¬ 
luat la 24—25 milioane tone 
cu un procent de 25—50 fier. 

In ceeace priveşte combus¬ 
tibilul, dacA nu avem in can¬ 
tităţi suficiente cărbuni, po¬ 
sedăm in schimb zăcăminte 
foarte importante de petrol, 
gaz de petrol, gaz metan, 
precum şi cârbune alb. 

Pe aceste două elemente 
s’a Întemeiat o Industrie a 
fierului, care e reprezentată 
de 13 uzinl mari şi 440 fa- 
brict transformatoare. Pro¬ 
ducţia acestei industrii satis¬ 
face actualmente 60 la sută 
din necesităţile de consum 
ale pieţei Interne 


Pornind tot de ia această 
dată, existenţa de materii 
prime indigene, s’a format şl 
desvoltat la nod o frumoasă 
industrie textilă şl o solidă 
industrie a pielăritului. 

Industria textilă acoperă 
astăzi 75%—95% din consu¬ 
maţia internă şi are tendin¬ 
ţa de a elimina complet pro¬ 
dusele streine, atăt prin can¬ 
titatea căt şl prin calitatea 
producţiei sale; iar industria 
pielărtului satisface ccnsu 
maţi a Internă ln proporţie 
de 94.9 la sută. 

Desvoltarea Industriei ro¬ 
maneşti s’a acentuat in anii 
de criză, care a forţat statul 
să bareze frontierele împo¬ 
triva valului produselor stre¬ 
ine şî să dee preferinţă celor 
româneşti A fost deci sull- 
cient un gest serios din par¬ 
tea statului pentru ca indus 
tria Indigenă să ia proporţii 
neaşteptate pe solul fecund 
al bogăţiilor naţionale. Un 
motiv de a continua in a- 
ceastă direcţie. 

In ceeace priveşte cei de al 
treilea factor, capitalurile, e 
de remarcat că, cu toată pe¬ 
nuria din ultima vreme, s'au 
făcut investiţii importante 
ln industrie. Modificarea ra¬ 
portului dintre agricultură şl 
industrie in ansamblul veni¬ 
tului naţional este revelatoa¬ 
re din acest punct de vedere. 

De la 1927 pănă astăzi, 
partlcipaţiunea agriculturii 


şl Industriei la venitul naţio¬ 
nal s’a schimbat impresio¬ 
nant in. favoarea industriei. 
De unde agricultura repre¬ 
zenta 75%, iar industria 25%. 
în 1927, astăzi reprezintă, pri¬ 
ma 60 la sută, iar ultima 40 
la sută şi tendinţa industriei 
este ascendentă. Noua situa¬ 
ţie nu e datorită numai 
menţinerii ferme a preţuri¬ 
lor industriale faţă de cele 
agricole, ci creşterii cantit㬠
ţii şi calităţii produselor in¬ 
dustriale, deci unui plus de 
investi ţi uni. 

Dar problema capitalului 
este legată de aceea a credi¬ 
tului. Cum creditul privat 
este foarte compromis astăzi, 
se va recurge la o nouă orga¬ 
nizare, ce va da un rol pre¬ 
ponderent controlului statu¬ 
lui. 

Există deci condiţiunile e- 
senţiale unei Industrii naţio¬ 
nale; există deasemenl un 
început interesant ln această 
direcţie, care face din Rom⬠
nia o ţară agricolă-indus¬ 
trială. Lumea politică va tre* 
bui să ţină seamă de această 
realitate şi să urmărească 
„conservarea şl ameliorarea" 
ei. 

Deci a potenţare a proce¬ 
sului industrializării şi o căt 
mai energică dirljape a lui de 
către stat. Mai înainte de a- 
ceasta insă o radicală refor¬ 
mă a statului lnsuş. 


Ales Con>tnnt. 


Creditul nou 


de Ins. YIRGIL ÎOXESCT 


Au intdlnU întunericul w 
mijlocul zilei şi au bâjbâit in 
mijlocul zilei ca in noapte 
(Iov). 

Ar fi poate cazul, să mă 
s mt măgulit de atenţiunea 
dată unuia cLntre articolele 
mele, publicate ln . Axa" şi. a- 
nume a acelui apărut sub ti¬ 
tlul „Creditul nou ‘ care a fost 
onorat prin două răspunsuri 
publicate în „Vremea". Din 
păcate fiind scr.se de persoane 
in strânsa, legătură vaşj zice 
oficială) cu instituţia atacată 
de mine — banca — sunt lip¬ 
site de obiectiv.tate. rezultat ii 
unei complecte degajări. 

D u această cauză nu pot fl 
mulţumit mai ales prin fap¬ 
tul de a II fost neînţeles iu 
primele scrise, ceeace mă face să 
dau repîoi. sub un „motto" 
bibli-, ce stă in fruntea pre¬ 
zentului articol. 

Po.emica nu a adus ntri 
când lumină, convingând. 

AdrarsitĂţlle rămân, creind 
echlvocurl în dreptate* sau ne- 
drep.atea celor susţ nutc. La 
sfârşitul luptei, adversarii se 
gâsewc pe terenurile de unde 
au pornit Atacul, cal mult — 
când se prezintă cazul — ril- 
tor-ul arată eficenţa unei con¬ 
cepţii. Ideile rămân ca ature. 
deci relative, cit timp realita¬ 
tea nu vine «ă le confirme va¬ 
loarea pe teren. 

Domnul Virgll Fetrescu se¬ 
cretar general al asoc. Bănci¬ 
lor din Român a B. N. R 
e greu de discuta* Ames¬ 
tecă tr€ 'ytui cu prezentul, pre¬ 
zentul cu viitorul, fi;nd departe 
ac 3 pr.repe ceva din preface¬ 
rile lume: anuale Domnia sa 
crede ci ne găsim intro sim¬ 
plă criză de producţie 

Eu. susţine d. Vlrgil Fetrescu. 
aşi fi duşirun ireductibil al 
..rând nete lor financiare a'lu¬ 
ai*". ixnparechere de cuvinte 
impunătoare, care nu corespun¬ 
de vre-uue: realităţi Să faci 
abstracţie că rov.sla in c.vre a 
fo.<t publicat articol ui mex mi¬ 
nat <■ ..Axa care are o Ideolo¬ 
gie. rezulUtă din cDra viziune 
a prâouşlrei rochilor orAudueli 
unită cu dorinţa de a cer¬ 
ceta ;unu ua căile noilor a- 
ş* zâr! sori ale. * o metodă com¬ 
plect greşită InaUv&e de i mă 
discuta normal ar fi fost. ţia d 


Vlrgil Petrecu tă la in consi¬ 
derare întreaga concepţie a e- 
eonomiei dirijate şi apoi să, a- 
jungâ ia mine. oare am. tratat o 
subdiviziune din total, emiţând 
părerile mele care se pot înca¬ 
dra doctrinei noastre. Din acest 
punct de vedere, şl numai din 
aceasta, voi primi orice discuţi* 
in viitor 

Personal sigur că sunt duş¬ 
man şl încă categoric a celor 
ce .iu fost. tocmai pentru că au 
fost transformările pr.n secole 
ie-au preezai greşelile, ciu- 
tăndu-le mereu şi mereu noi în¬ 
cadrări pentru ca unele din ele 
să reziste şi $u mal facă parte 
eventual şl numai eventual din 
lumea viitoare. 

Braţ la braţ ou marxişti şi 
leniniştii* eu cer distru¬ 
gerea băncilor scrie d V P. 
Vorbe cu înţeles de sperietoa¬ 
re de copii, căc; clasificarea ef- 
tlnă de leninist, nu m'ar împie¬ 
deca intriu n-mic, dacă găsind 
a.olo păreri In acord cm ale 
melc sa Ic împărtăşesc şi să >' 
propag tDc altfel de data i- 
ccasta nu e căzu ii. 

In general, escluderea prin 
simplă clasificare, e un argu¬ 
ment ieftin 

Nu numai că nu cer distru¬ 
gerea băncilor dar sunt de a- 
cord, cu menţinerea lor condi¬ 
ţionată, de împî.nirea funcţiu¬ 
ne i pentru care au fos; recite, 
aceia dc a fi intrumeme de 
credu. prin capital propriu nu 
străin, a depunător.! or sau 
Băncilor Naţ;onale. Interpre¬ 
tarea justă a unor leg; in vi¬ 
goare. clasifică drept abuz de 
.încredere, operaţiuni similare 

*v> ar fi făcut* d* alt* per¬ 
soane. care nu s ar numi bănci. 

Dacă d V P, secretar 
ev,-, poate constitui o bancă 
sau chiar mol multe, care din 
cap tai propriu $: depuneri (a 
căror Întrebuinţare in opera¬ 
ţi am bancare să nu sc poată 
jac* de cât cu permisiunea 
specială a depunătorilor) iâ a- 
corde crodîtc fără i niai fac* 
uz de rescontttl Bâncei Naţio- 
na.e cu excepţia poate, a oa- 
zurAor bln* hc*:ărit« in nare nu 
rn f; aboolui nld un risc pen¬ 
tru creditor «B Sa, ii aprob 

febeit. Daca recurg* U mine 
Bazică NariOOală ca >a trăiască 
ăpeculandu-lai ir.c rutiere*» 


scumpind produsul muncei al¬ 
tora pr.n dobânzi cămătăroşti, 
atunci să-nu de3 vo* d secretar 
general să am dreptul şi eu 
Bancă Naţională să pot între¬ 
buinţa banii mei direct, fără in¬ 
termediul d-salc. fiind capabilă 
cel puţin de acelaşi discern㬠
mânt in alegerea clientelei 
mele ca şi cele lalte bănci 

Noi aceştia, care aprobăm si 
pricepem necesitatea economiei 
dirijate, înţelegem că atunc* 
când va fi cazul să dispunem 
şi de ..credit", cu menţiunea că 
suntem de acord cu d. V. P 
în afirmarea sa că aceasta, nu 
st* poate infăptul cu oameni 
vechi, dar se va putea cu cei 
noi. a căror mentalitate o for¬ 
mează Garda de F.er, pregătind 
cadrele sta tuiul legionar. 

Vedem dar. incâ odată că a- 
tâl t mp cât preopinentul meu 
nu va fi in stare să judece lu¬ 
crurile din punctul nostru de 
vedere, dlsriiţia o muUlă 

Apărut, ce d. V P. vrea să 
aducă discuţiei — probibll in 
ap ranţa unei argumentări de¬ 
cis..vc — exerupiiftcând cu po- 
Uti a U S A mi sileşte >â-l 
explic cum că aci * vorba dc 
cu totul altceva, domnia sa 
luând cauza dreot efect Poli¬ 
tica lui RoosevoU are in ve¬ 
dere salvarea deponenţilor nu 
a băncilor, o nuanţă de altfel 
nu tocmai greu de pricepui 

Scopul urmărit, menţinerea şi 
«aiurarea pieţei cu m.)]oa:e căt 
mal bogat* de schimb, care în¬ 
viorând circulaţia de bunri. 
profită de s!gur. dşr accidental 
şl băncilor. 

Domnul V. P. care e ia curent 
eu toîu; ce a a petrecut m lume 
dv la Adam incoa e, ştie de- 
algur. că 30 la sută din capi¬ 
talurile raanlor Boari Germa¬ 
no a devenit capital de stat, 
Oîn cauza greşelilor de func¬ 
ţionare a acestora şî iacă Îna¬ 
inte de preluarea putere! de 
către con retorul Hitler In Ita¬ 
lia f.*9risU. bârrrile ş. credi¬ 
tul eunţ do a^meut .’a ordinul 
Guvernului dacă nu oficial in 
măm lui. 

Irul pare nespus de rău. ori 
căi de tan ar li argumentele 
d-îui V P eu rămân Vot la ideo- 
iagu ..Dionomicl Naţionale D 1 - 

iConUnunre ln pag Vin a) 










8 


AXA 






Mor legionarii! 


Doi legionari clin tei iuai 
buni. din cei mai viteji, au 
ru/.ut. 

Unul la CoiLstnnja. eclu- 
lult la laşi. au stropi^ eu 
sângele lor tânăr pa mântui 
patriei cotropită de străini, 
tiranizată de oameni fură 
suflet şi "fură ereer î 

Aii că/ut legionarii jert¬ 
fă pe ultarul biruinţelor 
viitoare, jertfa pentru cau¬ 
za României «le mâine, a 
unei Românii romantşti 
mai buna, mai curată, mai 
demnă decât România de 
astăzi. 

Mor legionarii! Mor uen 
truca înstrăinaţii, îmbui¬ 
baţii şi inconştienţii **ă con¬ 
tinue a domina: pentruea 
toată picam jidovească, toţi 
galifienii cuprinşi intre ho¬ 
tarele (arii noastre să con¬ 


tinue a suge sânge româ 
n<*se: mor pentruea fraţii 
lor de lupta sa se înspăi¬ 
mânte, să fuga, >â pură- 
sească sfânta cnu/ă pentru 
care au luat armele. 

Dar înstrăinaţii, îmbui¬ 
baţii Ş* inconştienţii se în¬ 
şeală, lepra traii|ia na se 
bucura in zadar, pentruea 
legionarii nu dau înapoi 
pentruea nu-şi vor uita ca¬ 
marazii, pentruea ii \or 
răzbuna sun îi vor urma. 

Mor legionarii, «Iar moar¬ 
tea lor 1111-i inutilă, sacrifi¬ 
ciul martirilor noştri uu 
\a fi fost zadarnic, sângele 
lor îmi s'n vărgat in deşert 

Din suferinţă şi din jeitîn 
legionară, din răni şi din 
sânge va răsări, mâine, son- 
rclc biruinţei noastre, soa¬ 
rele biruinţei româneşti ! 


Creditul nou 

(Continuare din pag. Vll-ai 


, ţ mhm mw i u > 'M i" ' «* »■ " 

soluţie mai bună Intru cat 
priveşte, ideiLe învechite, şi în 
practi-ca răsuflate a capitalis¬ 
mului bancar de es'mţâ şi inte¬ 
res Judeo-masonic. le las cu 
plăcere d-lul V P 
Iată că Domnia-Sa devine 
complect conylngâtor lâmurin- 
du-mâ că aoum vre-un secol 
.sâ practica creditul prin bkvn 
naţionale aşa cum îl cer. Rezul¬ 
tatele obt<mi:e au fost rele şl 
de acria s'a tre:ut La politica 
reesconturllor prin B N. res¬ 
pective Reamintesc driul V. P 
că rtaUcn.i prin corporatismul, 
care «tinde să se impâmânte- 
neaxcâ şi prin alte părţi. nu 
au făcut d? cât să transpună In 
forme aderat? lume. de astâ-zi 
format.unele socialo a evului 
mediu, complect dispărute in 
timpul revoluţiei franceze. Ast¬ 
fel cade ş. argumentaţia care 
ar susţine câ cela ce a fost o- 
datâ. nu mal poate reveni. 

Mai departe afirmat'.uni ce 
mi sc subsiT-tue gratuit (pro¬ 
babil de dragul scrinului>, cu 
aşi fi afirmat, d sparlţla capi- 
tilfcnmilui: 

A capitalismului bancar de 
speculă, da suntem de acord 
Domnule V P. nu insă a cap.- 
Udbmului pur şt simplu E din 
nou o nuanţă, de altfel ceva 
mal grei de pricepui Rog iţa 
dar ne d. V. P. să citească lite¬ 
ratura de gpcelailtatc mai 
proaspătă, Charles Gide s‘a în¬ 
vechit. li re.ornând „R?novatlon 
du oipitaUMne” de Pi-rre Lu¬ 
duş si „Ver, un 6qullibrc nou- 
veau" de Maurlce Loco n cărţ* 
burgheze spre a nu-1 deranja 
sensibilitatea 

Termin cu domnul Virgll Pe- 
trescu. îmbâcsit de mentalita¬ 
te.! funcţiune! ce ocupă ca sa 
trecem u al doi!ea articol care 
mă discută, sub icmnltun 
Domnului Gr. T Coandă fost 
preşedinte al Aaoe Băncilor 
Komăne Unite <B U R ). 

Dr data ceasta, lucrurile 
•s.hlmbU Domnii-Sa p*rv voii 
mal in vuretă. arc o mentali¬ 
tate tânără in reped tran¬ 
sformare ş. cu posibilităţi de 1 - 
-..mllarc a pfiu.erîlor unv noi 
Pa-at cA aceaftâ inmbarc re¬ 
cent inrepută rm s'a ta tro nat 
O idhtp'. evoluată pc curând 
ialreagă xpr** a putea discul», 
lucrările I)-su'e 
SoluUunlle detal u pc ca^e 


. .. - 

pilua ane-a consimţire, cu con¬ 
diţia ca sismelul burghezo-ra- 
pltilist să dâinu as â 

înainte d? * termin a cu |>a- 
rere de râu nu mă pot obţine 
d? n pune o întrebare răut㬠
cioasă domnului Ooandâ. Dom- 
nia-Sa se îndoieşte- că o men¬ 
talitate nouă. sănătoasă ar fi 
posibilă în ţara ncav ră v to¬ 
tuşi de foarte scurt timp idicâ 
nu mă ’nşel» s’r înscris în miş¬ 
carea noastră ? Nu pre,i int?- 
leg ? 

Voi râNpisadfi tot eu prln- 
triun bun venit, cu conv.ngerea 
deplină ci prlntr? noi. Domnul 
Coandâ in curând nu s? va mai 
indo de posibilităţi'? României 
vlloare, a Român ei legionare 
prnt-u care împreună militam 
VIRGLL ION ESC U 

Pentru d-1 lunian 

I),Grigore lunian. ininu^ 
cula fostă excelenţă naţio- 
nal-ţărănistă, omul cu di- 
\erM* conturi pc la Blank 
şî pc la Franco-Română, a 
găsit cu <*« 1 ** să insulte Gar¬ 
da de Fier, la Târgul Jiu. 
afirmând, cu e in legătură 
cn cei care doresc revizui¬ 
rea fruntariilor Romanici 
întregite. 

I). Grigore lunian minte 
şi minte conştient, el ştie 
cu Garda de Fier nare nici 
o legăturii cn nicio oficina 
rev i/jnnistă şi mai ştie că 
primii care şi-ar oferi piep¬ 
turile duşmanului |H-utru n- 
pararea graniţelor^ rom⬠
neşti ^»nt legionarii. 

Noi n'avem obiceiul sa 
inviiltâm |m* nimeni, cil atât 
mai puţin |h* minuscidul co¬ 
rifeu «Ic ia 1 argul-Jiu. il u- 
vertizam in^a şi-l rugan* 
frumos s«i ii>cct«*z«* <’U ca¬ 
lomniile pentruea daca nu 
renunţa de buna soc, avem 
mijloace nn-l reducem la 
tăcere. 

Nădăjduim «a suntem in 
ţ»*leş» ! 


Campania electorală 


Campunii eîc.doralâ car-’ 

precede alegerile din 20 Decem¬ 
brie. o juracterixatâ prlntr'o 
violenţă nrlntâlnHA Încă în fi¬ 
nalele campaniilor electorale 
româneşti. 

Guvernul d-lul Du< :t a reu¬ 
şit să crt.*7c* din prima /l a ve- 
ntrel sale la guvcim o stare de 
tensiune care >’a tradus in mod 
firesc in arte de •âlbăUscle ale 
organelor periferice >i subal- 
tsnic. 

Tocite partidele de opoziţie au 
primit cu ostlllUvte crânceni ca- 
blnetiri liberal Iar declaraţiile 
făcute de d. Oetavlan Goga, a- 
Mrpra condlţUlor In care l-s‘a 
oferit porţizlparea la guvern 
.1 au tixat de la început fiziono¬ 
mia antinaţională. Act^e de 
violenţă, de ifldâtoarc călcare 
a legilor au m:eput din noap¬ 
tea InFtaJârl lguvemului Duca 
S’a jmspeiidat. in dispreţul 
Constituţiei si a legilor, in noap¬ 
tea de 14—15 Noembrie ziarul 
Calendarul” şl redacţia a fovt 
ocupată do Jandarmi a doua zl 
a fost confinată „Facla”, a 
treia zl a fost confiscată şl sus¬ 
pendată Mişcarea*' şl la Ciul 
România Nouă” 

Dar violenţele lata de presa 
au fost Jocuri de copil in com¬ 
paraţie eu violenţele încercate 
împotriva miţcârll legionare, 
împotriva căreia s’a năpustit 
toată furia guvernamentală 

„GARDA DK I IER NU TREBUE 
SA DEPUNĂ LISTE!' 

Acesta a fost ordinul drastic 
ut guvernului dat tuturor pre¬ 
fecţilor Niclo ilstă a Gărzii de 
Fier ivj trebue depusă' 

Dar «lanu! şl dârzcnîa legio¬ 
narilor a fot»* mu) puternică de- 
căt forţa prefecţilor. 

Din prim3 zi chiar, listele le¬ 
gionare au fc:t depuse in mal 
bine de zece Judeţe şl până in 

«ffry xerUmi 

aun sau aepus in 57 de judeţe. 

Unii prelccţj au hotărit insă 
cft trebue să execute cu orice 
preţ ordinele guvernului. 

Astfel la Cetatea-Albi profe¬ 
sorul Simuleocn a fost continuu 
arestat şt trimLî sub escortă la 
Bucureşti pentru a nu depune 
lista. 

La Dâmbovlţa grefierul Tri¬ 
bunalului a fost sechestrai de 
poliţie iu momentul In care 
propunătorii listei leglonire a« 
aflau in anticamera Preşedin¬ 
telui Tribunalului. 

Astfel a fost zădărnicită pen¬ 
tru moment depunerea listei 
care nu s’a putut efectua decât 
peste o săptămână 
La Hotin Tribunalul e in per 
m&nenţâ ocupat do Jandarmii 
care împiedică pe legionari să 
depună lista. 

La Isniail acelaşi situaţie 
Camaradul Neculac Totu a Iz 
butlt să depună lista numai 
după ce a cucerit cu armele In 
mârnl Tribunalul. 

La Bihor propunătorii caro 
Izbutiseră să se strecoare in 
Tribunal au fost arestaţi chiar 
in lcrişul Justiţiei şl schin¬ 
giuiţi. 

La Timişoara până acum lista 
n’a putut fi depusă. Tribunalul 
p in permanenţă ocupat de ion¬ 
el arini. 

SCANDALUL DELA VLASCA 

La Vlaşca. vechea citadelă li¬ 
berală şi Gelul d-lul Luca sub- 
upcrtUr de sts.t la Interne, lu¬ 
cruri? au luat o turnura mat 
gravă dar şl reacţia legionară 
a fost hotârltă 
Tribunalul era încontinuu pâ 
zii de Jandarmi cu consemnu' 
de a împiedica depunerea listei 
, Gărzii de Fler” cu orice preţ 
Totual. unul câte unul. »n 
ziua de 21 Noembrie. pro pun A 
tarii istoutcăc să ** atrecoarr 
pană In anticamera Primului 
Preşedinţi 

Poliţa prindr dr vest** şi pă»»â 
b sar r?A înaltului magl^mt a- 
restează şapte dintre propuna- 
toet Şl ta-.: ImposlbîSă depune- 
rea Ustsl 


In zilele următoare toate in- 
eercârile dc a depune lista se 
Izbesc de cordoanele de Jan¬ 
darmi. 

Exasperat, colaboratorul nos¬ 
tru. profesorul Vasile Chris- 
tescu. fost oicv al iul PArvan. 
laureat al ţ-oalel române de la 
Roma, reacţionează violent 

Tn ziua d? 30 Noembrie, in 
Truntea a 21 de propunători şi 
a 12 tineri legionari, re pre¬ 
zintă in faţa Tribunalului. 

Jandarmii ll pun baionetele 
tn piept. Profesorul Chrlstesru 
re na te atunct revolverul şi ii 
somează sâ se retragă căci de 
nu trage. 

Jandarmii au un moment de 
ezitare, atunci, cu revolverul in 
mână. profesorul Chlrsterou şi 
legionarii se aruncă asupra lor, 
ii dau in lături şl propunătorii 
pot trece. 

Odată In Tribunal profesorul 
Chrlstcf.cu dă ord.n leglcnarilc. 
să nu permită accesul poliţiei 
şi al Jandarmeriei Toate sfor¬ 
ţările jandarmilor de a p㬠
trunde in Tribuual dau greş 

Intre timp soseşte Primu 1 
Preşedinte care primeşte ltst * 

Profesorul Chrlslescu depun? 
arma sa şl un piftod de alarmă 
cu care speriase outorltâţile şl 
se lasă arestat. 


baricadează şl rezistă pănâ 
când un bombardament in 
toată regula cu gaze iacrln'.o- 
gene il sileşte să se predoa Bi¬ 
neînţeles fuseseră aduse două 
companii de Jandarmi cu un 
tren special dc ia Iaşi. 

Admirabila rezistentă a Iul 
Alcxanilm Uantacuzîno si i le¬ 
gionarilor .«ăl a produs o covâr¬ 
şitoare impresie In Întreg Nor 
dul Moldovei. 

După ce a fest arest .a. a 
genţii poliţiei l-au legal şl I au 
călcat în picioare pc peronul 
gării Paşcani. Şi Alexandru Can- 
tacimno a fost distins de C㬠
pitan cu ..Crucea Alb&” 

ASASINATUL 
DE 1 .A CONSTANTA 

In Constanţa toate Urnitele, 
nu numai a legalităţii, ci 31 a 
omeniei, ou fost întrecute. 

Tânărul legionar Virgil Teo- 
U or esc u, oel inal vârstnic din¬ 
tre copil uuui biet factor poştal 
din Hârşova. este ucis mişe¬ 
leşte pe la spate la Constanta. 
In zorii zilei. 

Vina? 

AfLsi manifivtul clectcrjl al 
organizaţiei sale. 

BAIA DE SÂNGE DELA IAM 


Autorităţile abuzive r.unt ast¬ 
fel acoperite şi de ridicol. 

întreaga garnizoană a Giur¬ 
giului fusese concentrată împo¬ 
triva profesorului Vaslle Chrls- 
tsseu şl a doisprezece legionari 
înarmaţi cu un revolver şL o 
plesnitoare de copil. 

Pentru hotărirea. energia şi 
curaţul de care a dat dovadă 
Căpitanul a distins pe profeso¬ 
rul Chrlstescu cu Crucea Albă. 

ABUZURI ŞI VIOLENTE 
GUVERNAMENTALE 


In sfârşit la Iaşi autor.tâţile 
şl-au pierdut complcet capu.. 

Studentul legionar Niţa Con¬ 
stantin a fost împuşcat pen¬ 
tru că încerca să asvuric o 
pâine camarazilor săi asediaţi 
in căminul dela Râpa Galbenă. 

încă o viaţă tânără a fon 
curmată <de bestiile iuebuaite 
de ură şl de frică 

Faptele de altfel sunt piea 
bine cunoscute. Zeci de stu¬ 
denţi legionari zac acum la 
GalaU şl in închisoarea mili¬ 
tară dela Copou 
Iată deci cum ■»’* desfigurat 
până acum campania elecl- iiâ. 


Bar miMflnwL Hi 

ât Urgia Iul s’a dezlănţuit a- 
pra tuturor legionarilor pie- 

ţl in propaganda 
In Ialomiţa, unde Garda de 
er sub conducerea d-ruLui 
intelimon se bucură dc o for- 
i dabila popularitate toate 
hipele trimise in Judeţ s’au 
ocnlt cu Jandarmii care m- 
rcau să le aresteze. 

La Lehllu 3 avut loc o cic?- 
re mal gravă 

La Satu-Marc legionarul Io:if 
ozântanu e arestat pentru 
na de a fi făcut propagandă 
trimis pe Jos. din post in peşt. 
; cumplitul ger care stâpâ- 
:şte. până la Oradea 
La Tighina legionarul Uucu- 
»icâ se apără împotriva unei 
înde de bătăuşi 
In Dâmboviţa la Viforala 

ei studenţi cari «îe întorceau 
osâ la părinţi sunt împuşcaţi 
» jandarmi pentru vina de a 
legionari. Toţi trei. grav ra- 
iţi. >unt internaţi la Targo- 
şte. 

In Dobragra. unde luptă doi 
in oel mai buni comandanţi, 
votatul Victor Sflaghi si mgi- 
erul Virşil lonescu. sjmavol- 
icille se Un lanţ. 

La Eschl-Baba o banda de 
it&uşi atacând echipa leglo- 
anilor aceştia se apără cu ar¬ 
de. 

Aduşi la Tulcea arestaţi. Tri- 
Linaiul il pune in libertate dc- 
arece constată complecta lor 
cvinovăţic. 

EXISTENTA DE la RAM AM 

La Baia candidează m frur. 
>a U?tel legionare colaborato¬ 
ri nostru Alexandru Cantacu- 
no. 

Plecând in fruntea unei e- 
ilpe df legionari tn propn- 
ufdă, jandarmii Incearrâ să^l 
retez? abuziv si “ 

roape Vn flecare aat La U>- 
-, n w *e ioc o cta:nlre gravU- 
,(usi echipa de legicnarl m 
■uni-* cu valorosul el cvman- 
şnt nu poate fi areşUtâ. 

La Paşcani sosit hw» Lnr«n- 
.—*1 .îuii*l ocupa gara. •* 


Un^lu n^ ^ , 11 ^ ^ 

vârşltv împotriva Gârr.n oe iter 

şl numai a Garau, de fier 
Guvernul d-lul T. O. Duca 
trebue să-şi execute angajamen¬ 
tele luate şi să încerce distru¬ 
gerea Gărzii de fler De aceea 
prin prefecţtl săi terorizează 
administraţia, jandarmeria, po¬ 
liţia şl încearcă si influenteae 
şl magistratura ca si-şl atlr.gi 
scopul 

LI se spune comandanţii' 
dc Jandarmi, poliţiştilor, func¬ 
ţionarilor : ,.Dacâ Garda de f-*?” 
depune listă, te mut dela Glur 
giu la Hotin, dacă Garda o? 
fler reuşeşte, te dau afară. Mc 
ctc 

Teroarea exercitată dc coz. 
tru se transmite astfel până la 
cea mai îndepărtată perifer.* 
a ţării. 

Administraţia, poliţia jan¬ 
darmeria. e sHită de conduce¬ 
rea pohiică a şutului să calce 
continuu legile şl astfel să se 
mm* in afara dc scutul lor 
Dor fată de această terna:- 
sistematică s’a întâmplat ur 
fapt nrintâlnlt încă in istor*-t 
României moderne 

LEGIONARII REZISTA \RB1- 
TR ARI ULUI ! 

Ei îşi apără cru îndârjire pi - 
tulindeni drepturlh cetăţ- • 
neştl si demnitatea dc oaxner. 

S’ă născut in aceasta ţa- 
obişnuită iâ auferc 10 

t? samavolniciile, toate făiv 
Ilelegile. toate batjocurile u 
spirit nou un spirit dc rrri*tcc 
(ă activă »n cadrul >» pc Ic 
mrlu! drepturilor recunoscut 
vi orrutile dc Ieşi- 

$1 dnr xunl purtă lorii 
1 ciiul .*pirR ? , 

4 unt rrie mal conştient, r!. 
m nte *'e naţiei, tmecttul in- 
ttfpctual *1 României care ix 
a-tstr vremuri df 'r»jrU lup 
U p»*ntru existenţa ot 
lurej mxt-rialist id tacrtflci 
anii de studii. J* 

căştii: u vUU însăşi pentru cav 
xn României df xnăinc 

Rrzuli îwul l*.ipt?i ru poate J 
până 1* sfârşit decât unul in 
amfu». RflBiănlei kigUmar** 


Tipografia ziarului „UNIVERSUL" Str. Brezoionu 23-25