Axa anul I, nr. 18, 19 sept. 1933

8 PAGINI, 4 LF| 


ANUL I. — Nr. IR 
MARŢI 19 SEPTEMBRIE 
1931 



PUBLIC A't.l E BILUNARA, POLITICA. ARTISTICA 

RI-DAUTORI: MIIIAIL'POLIHRONIADE şi lOAN-VICTOR VOJEN 


8 PAGINI, 4 LEI 


ABONAMENTE 

PE UN AN . LEI 60.— 

AUTORITĂŢI. ţ0Q _ 

$ * * LITERARA 

REDACŢIA: M. Pollhroniadc, Str. Lucaci «o, Bucureşti IV 

c „. Victor.» »!>, s„ r , cTcU.» « 


Apărarea caracterului naţional Muncitorimea şi partidele marxiste 


dr \ irgil lonescu 


d<» \ irgil RihIiiIcmmi 


Naţionalităţile cn *i indivizii 
ocupa diferita trepte pe scara 
valorii Or. Cu cât o individuali¬ 
tate e superioară, ou atât e 
mai rară. după cum şl marele 
naţiuni wmt rare succese ale 
istorie:. 

Create de Influenţe greu dc 
analizat prin complexitatea lor 
naţiunile superioare In 
compunoren cărora ereditatea 
a Jucat un prim rol, sunt con¬ 
stant ameninţate dc degene¬ 
rare. 

Spre a păstra calităţile evi¬ 
denţiate in decursul veacurilor, 
politica dc educaţie niiţionulâ 
c datoare sâ Îngrijească selec¬ 
ţionarea şi stimularea clemen¬ 
telor sale componente, atât ti¬ 
ne cât ai moral. p:in orice 
mijloace ce apropie scopul ur¬ 
mărit. 

Belecţlunea naturală, singura 
rr a Influenţat la voia intăm- 
plârei ret uita U H» de până n- 
cum trebue să faci Ioc cunoş¬ 
tinţelor dobândite dc ştiinţă, 
inund grâul de neghină, recol 
tele vtltoom devenind din or 
In ce mai lipsite de oorpuri 
străine. 

flingurâ ştiinţa, prin cerce 
ţările şi descoperirile el. poate 
opri şl distruge fenomenele dc 
desvoltare. Împiedicând mor¬ 
bul degenerescentei do a mal 
oâpa temeliile societăţilor celor 
m.L Înfloritoare. 

Pupă cum am ipui, ca iade 



cexîtăndu-ac în unele direcţii 
perseverenţă programatică dc 
generaţii. 

Dară In cadrul aceleaşi rase. 
«tu foarte apropiate, croscuu* 
In acelaşi mediu si sub in¬ 
fluenţe mai mult «tu mol pu¬ 
ţin identice, un popor pure mal 
mfcrlor in randament ca altul 
aceasta se da torc* te in bună 
parte infcnortlăţel dc cultură 
«I educaţie la un moment dat. 
Fapt ce se evidenţiază cu noi 
românii prin progresele ce 
vurjt.Mn In Mare să fac-rm sl Ir* 
parţe nm făcut in scurt timp. 
sub Irifuentek culturet 9i epu¬ 
raţiei 

Importanţa acordată hlglc- 
nel ifi «duca» lei sociale se iz¬ 
beşte in ultima analiză dc fac¬ 
torul râma.» decisiv „Eredi¬ 
tatea". 

O noua ramură a biologie' 
„eugenia" r in căutarea mU- 
loftceior de ameliorare a roac- 
lor omeneşti 

Intre cusm^m şi morală con 
tradlcpiml fundamentale nu 
pot exista : cele astăzi In dis¬ 
cut .e sunt numai de suprafaţa 
„Morala sub mult*' aspecte c o 
hvc'enâ p>ychotoglcâ, iar hy- 
gi^ma e o morală physkdogirâ' 

IuVi*un articol prer^denţ, „Ste- 
rijizarcz • am căutat să arăt 
cian Înţeleg gerenanii să ap'l 
<c nouik metode in «copoi a 
meî.orăru şl crlstaLaăjrh rosei 
lor precurm şl mămjrUe zuatc In 

întrucât priveşte naţiunea ro¬ 
mân*. * agu M .i ce ne interes •uză 
In s>rţA n.âvurt unp> şi de 
mare importanţă ar fi imediat 
de luat 

In prun rănd. populaţiurves 
protejata contra •- 
mf'ilv ului oe poate influenţă In 
r&u furierul rredHate 

Toate ţâr,*» conştiente de nm- 
nlrea ior ao luat măsiirt contra 
Mu *.gr a ţ t Uor , *v J«*/«irabUr 

Cu uc «nutrim «MpţicabD ou 
mai prin mcapaciui'*ă gater- 
nanţtW noştri dc a wi.vu utc» 
t»l» melc oe vmm- In adâncime 
4arata <b o zi, am dat ca l e M- 
txTâ ori cărui dicgaix rşl f’>/, .‘.au 
moral ori-cărui certat cu Ju> 
liţk ţări* uM ori căi ui Jidov In 
cău’tire de noul victime mai 
uţo- de Juanuiit 

t*o?ţdr ţării sunt deochi*? t 


Acolo unde congresele Intelec¬ 
tualilor lipsiţi de pâine sunt 
oprite cu forţa, un „Barrowsky" 
o a re-care găseşte oploşlre. 

Legitimitatea apărării naţio¬ 
nale de influenţe externe, ce i 
alterează esenţa, sâ meargă 
mână in mână cu apărarea In¬ 
ternă. a doua necesitate şl mal 
categorică, pericolul contactului 
zi la zl fiind mal grav; ozmozu 
socială înlesnind moştenirea ta¬ 
relor individuale fizice şi mo¬ 
rale, lucrează astfel prin eredi¬ 
tate, in timp cu tenacitatea pi¬ 
căturii de apă ce găureşte şl 
roade cea mal ţarc stâncă. 

VIEGEL IONESCU 


Muncitorimea, in momentul 
in care devine o categorie so¬ 
cială distinctă, mdeplirilnd o 
funcţie proprie, in viaţa diver¬ 
selor naţiuni. Începe sâ fie. pe 
dc o parte, obiectul de cercetare 
ştiinţifică al sociologilor şi eco¬ 
nomiştilor de post*? tot. Iar pe 
de altă parte, una din cele mal 
oogatc Burse de acţiuni politlco- 
soclale. din câte a cunoscut 
omenirea in cursul istoriei. 

înainte de Majx. „utopiştii* 
au încercat să determine rolul 
social al muncltorimcl. insă a- 
tât de vag. păstrând o atitudine 
sentimentală, recurgând la pro¬ 
feţii acolo unde nu putcu des¬ 
cifra sensul realităţilor. încât 
totul s’a redus la literatură. 


Marx este primul care reu¬ 
şeşte să dea o ţinută ştiinţifică 
cercetărilor lui asupra proleta¬ 
riatului şi printr'un procedeu 
dialectic fascinant bă realizeze 
doctrina „soclalLsmulul ştiinţi¬ 
fic". adică in termenul cel mai 
uzitat, marxismul. 

Este Inutil a expune această 
doctrină Întrucât ca este arhi¬ 
cunoscută 

Vom căuta totuşi să arătăm 
câteva din temele lundaraentale 
ale marxismului, pentrucâ in¬ 
teresează punctul nostru de ve¬ 
dere 

In primul rând, Marx soco¬ 
teşte categoria socială. clasa 
realitatea primă m determina¬ 
rea evoluţiei umane. 



COANA PUPA TINERET 

dc Mihail Stelescu 


Im osoiiit ţi vupt dr vlagă, ra 
unu ui Ic rriv|ui1r în slorţiirvn u- 
noi stăpâniri de **in«\ rari i-« fu¬ 
rat din obraji frăgezimea si «Im 
orbi vrjefci, tineretul creştin ?o 
nil ea o turmă dr cerşetori deln 
toate porţile pe unde n mers »»i 
nwii muma st- aurie «lr-<*riM<i 
chemat de>i liKt!<• răspântiile şi 
ademenit să se îml rnee in lotul 
/dren|elor ce ii acoperă rm/eria. 
iu iHwr cămăşi: ntb«v1re ni 1 - 
gre, rttli'nil şti in rt*le din uriaşi 
albe. 

Tineret rare a tresărit in col¬ 
bul nnde *«• ju«nu rr*turi de 
st hi. şi in clipa rând faldurile 
tra olorului au lulfăit falnu jh-s 
le C arpaţi şi p»-ste Prut. 

Tineret orfan de parâopi l«i 
eore nu pulrr/it printre bu1g«i 
rii brn/.delor arate de obu/e, fi- 
nervi care asta ai n’are QH«|e gr- 
nnckia rări mormântul simbol D t 
jvrtlei parin|itor lui n are cruce. 

Tioerei creştin muritor dc 
lonme |h* hrn/tla rări grâul lui 
n'are prrf. muritor dc foame |ân. 
gu \ ralul dc cărţi, ciîri iiivă|â- 
turn Ini n’are rfciltirr 

Tineret creştin rare îşi vede 
IiH-nrilf ocupate d« lin tinerel 
ditmi şi dc nuualsrdi rJlrelnt 
patltÂrr. 

Taiere< bogat în leiouiţe Ion il 
ca |wit«nlc d« arma. insultai >i 
»rui|Mt liueret t âruia i se inter 
Air congrese, rămva t se rapi-şli 
dreptul tu vb«|ă yi aceldş timp 
du pini lut ră/btinarr 

bi după «tâtea pa*i«e şi jie- 
■*ri. după hlitlrx chinuri ţi bru 
lablaţi i.«nd acest tineri'* ut 
/.‘iwl < agnita qh are d*‘ 1A< ut dce. 1 
si v pe* gătească de rariyil to¬ 
tul. laiirâm sani«an ţt**tiltri «ari 
s au tr* rit « n gerantul in |«|a un« j 
/imiate acu, organizata p«* |ya»u 
Unul «luh nou *b' * w|A, cu d««r 


dc ruAbunare şi ru sete de drep¬ 
tate. nu scos din sân rn gând de 
deshinarv ramuri de măslin im- 
brur.it* in diferite cămăşi. 

D«*ri dnpu utâten umihnfi in<a 
o palma, nren «le n creţ le că a- 
ee*l lin«-rrl «• mânat nu «k* o cre¬ 
dinţa ei il«' o su|HTir«-ială mânie 
«le paiaţă! 

Mcntultăli ochi şi program* 
falimentare nu |N»t r«uiv4a eu 
ori rât«* loitaboan*' de asalt Iau 
ga eh*, orient «le |iolibronic şi or» 
cut de numeroase ar fi 

Toate partidele şt cei*.» care /*c 
că nu-s partid. . nl«»argtt nriiune 
după tinerel >i «'ine ? Partidul 
libera, «arc implineşte 1 uni d«*lii 
d*-cesf 

D. Ion Mihnlăiir rare in l^>l 
a arunc.it in inriiLsourc pe fruu- 
laşii unui tinerel rare cereau « u 
rrcdinfa şi lanatism. ««c.irr a 
cerut d-oa n/â >d«‘mag«*gir lu 
( ampulnngf tonirgiştir r«rv rred 

* a daca şeful lor e tânăr, 
tineretul r obligai mi ur- 
«U’/rf ( u/i>Ut ear«' având c»a 
doctroia: tmila|ia, cn program 
jocul «le popice; ca ş**li loştj (şi 
(mm te şi act unii i masoni cred eă 
pot amăgi cu bile tineretul? Işi 
închipuie «â |m* gloria unui tre¬ 
cut tr«»relcv |M»t ridici «liudar* 
dut unei «henuui m<ni’«n*>us4' 
tnimbif'itu in refairtacri disjur 

• n«\>s|eiii<-i, IsU.vIhmimc dr »- 
sallf 

>i afa(’n, ulţn care striga in 
pustiu. 

I>nr mi» ln« ru ** «*>ftr 1 mrreiu) 
nu M* elimina, aş» «uni f-« adu¬ 
nat «t-| Hi halat he iu Mus«-cl ia 
primar.» Tineretul vine şj s*' 
i iubea ga singur ui jarul unui 
r\ponru( «d sau nu în jnroţ Io 
silduc şi nici a progeniturii**» 
lor. 


Goana după tinerei e in toi 
Iar tinerii priieir surprinşi dr 
toana de dragoste mrt a cu¬ 
prins pe bătrâni. 

Cunosc «*i ar«»st lei de dra- 
goMe 

Tmervtul n de\«uiit tineret 
\otaut. tineret luptător, sr simt*- 
nevoia lui. cu morţii au mai e 
de lac ut tivului. 

Dar lioeretul de a/i nu e dc 
cumpărat, şi no-i cocotă ra sa s«- 
vândă nimănui lu fuţa lui stau 
ra doua ironnc emulaţi* c. tine. 
retnl fascist tineretul hiricrist. 
Aceia au învins arasu In ei sin¬ 
guri. cu ş»*f uou cu credinţa 
nouă fura a li chemaţi de uinieni 
decât dc sufletul şi conştiinţa 
bir >i mândria «le tinerei creştin 
şi roman ii ordona demnitate. 
Trebuie şi el «ă fie la imdţiiuea 
* romurilor 

bi >Hi‘ aosl thn*pi'i ea pc *»- 
l*vi dreptap-i şi s]mv |mta biru¬ 
inţei, stau de veghe ispitele pen¬ 
tru n-l înfrânge im- luptător ti 
bine aeeat Lineret nu se >n laşa 
amagit de fraze şi minciuni Rtt- 
lerinleb* Iot, suferinţele fraţilor 
lui l-ai| călit, it călesc. ciuiAp 
de tnplâ «nre n imbracaf-o oda¬ 
tă d o * u mni d»*sbră« a in schim¬ 
bul unor imitaţii şi a unor nr- 
ginţi ai lui luda. 

La «rr«*ttî g'tanu dupu tiaert t 
p«’ car»* a» pornit-o poUtiejani». 
tiiirfetnl creştin luptător le răs¬ 
punde prinlr'o devi/.a hiue cm- 
nos* ala dar tu*cr*ată : .X u ma¬ 
ţele nltlmnlu* ţwifiilv < i.*ii *ami 
*|mo/um pe ultimul hoţ M > 

MIIIAU STELESCI 


întrucât nu exLMă o singură 
clasă, cl mal multe, flecare cu 
tendinţa de a domina pe cele¬ 
lalte, toată frământarea pe care 
& cunoscut-o Istoria dela Înce¬ 
put şl până in timpurile mo¬ 
derne nu e«te decât rezultatul 
luptelor între da*e 
In concluzie; marxismul so¬ 
coteşte clasa o realitate inter¬ 
naţională. ale cărei Interese de¬ 
păşesc afinităţile de rasă sau 
interesele naţionale. 

In momentul de faţă. />»«* 
căreia li revine roiul de condu¬ 
cătoare şl de de terminatoare a 
unei noi forme de civilizaţie 
umană este cea muncitoreasca. 
Tendinţa de a realiza practic 
doctrina marxistă, naţie mai 
multe acţiuni, dintre care au 
un răsunet politic cu consecinţe 
însemnate; social-democraţia «t 
comunismul 

Ambele determinate de ace¬ 
iaşi doctrină, sunt partide d- 
clasă. Clasa a cărei exponent ac 
vrea atât social-democraţia cât 
şi partidul comunist este clasa 
muncitorească, proletariatul in¬ 
ternaţional. 

$â vedem cum aceste două 
organisme politic;» care caută 
permanent să apară ca identi¬ 
ficate cu interesele muncltori- 
rael, au reuşit să satisfacă a- 
cestc Interese. După r&sboiu 
partidul social-democrat a gu¬ 
vernat in Anglia sub numele de 
partid laburist Intre Decembrie 
1921 -Noembrle 1924 ^ 

între 1918—1932, pănă la căde¬ 
rea guvcmuiriî Dfi’ucnîr.r’. par- 
t!dul social-democrat german 
guvernează fie direct şl singur, 
fie participând în coaliţii gu¬ 
vernamentale. fie sprijinind ca¬ 
binete burgheze-democrate Nu 
mai poate exista deci scuza unei 
imposibilităţi de satisfacere a 
Intereselor proletare din capra 
lipsei dc conducere Sâ vedem 
care au fost pentru muncito¬ 
rime rezultatele acestor guver¬ 
nări a unui partid ajuns la con¬ 
ducerea unui stat in numele 
muncltorimei In Anglia nu nu¬ 
mai că proletariatului nu i se 
deschide căile paradisului pro¬ 
mis de laburişti, dar in timpul 
puvemărH acestora şomajul 
creşte cu aproape un milion 
pentru ca până la urmă lamen¬ 
tabilul eşec al acestei guver¬ 
nări sâ ducă la cel mai formi¬ 
dabil succes al partidului con¬ 
servator in Ultima sutâ de anl 
In Germania situaţia se pre¬ 
zintă cu mult Oaai tragic. L㬠
sând ia o parte totala dezorga¬ 
nizare a unul popor excelând 
prin disciplină, soci zl-democra¬ 
ţia Germană a reuşit in trista 
si lunga el guvernare să şe lupte 
disperată, pini cind Hitlor cu 
o uşurinţă explicabilă, a lichi¬ 
dat-»» definitiv cu cel mai mare 
număr de şomeri uiregisitat 
vreodată de stat ir Urile euro¬ 
pene 

In concluzie soda*;-democra¬ 
ţia de pretutindeni, din cauza 
unei insuficiente organice de¬ 
parte de a putea satisfac* Inte¬ 
resele clasei muncitoreşti In 
nume}»» căreia z guvernat sau 
pretinde si guverneze a deror- 
g&ntxat al deziluzionat proleta¬ 
riatul până când mişcări noi au 
reuşit să-l c&pte s prin satisfa¬ 
cerea Intereselor iul de clas* m 
radruJ naţional: fasetont. n.Tt‘o- 
nal-sorL&lism 


Celălalt partid d-acendent dm 
marxism, partidul comunist, 
conduce intT'un Mugur stat • 

MMI rnuit dc cât Ji soclal-dc- 
m or raţie, comunismul acord* 
proletar la tul ui, un adevărat rol 
mc.uan:c, dc a de'enmna v/*"»- 


lent. prin revoluţia mondlau. 
o otmâ formă dc viaţă. Io ~pri>* 

leUri din toate ţările uniţi-v*". 
partidul boLşcrie a găsit adev㬠
rata soluţie a satisfacerii lnte- 




»Continuare in pag V-*> 







































2 


AXA 







SINGURA MÂNTUIRE : 

STATUL LEGIONAR 

D. Ionel Dimitrescu de¬ 
plânge în articolul „După cei 
7000, — cei 6000“ (Curentul 
8 IX) soarta mizeră a tinere¬ 
tului titrat care stă să moară 
de foame. Perrtruce n’au a- 
ceşti oameni un loc şi o bu¬ 
cată de pâine? 

Pcntrucâ — $! in birourLle 
administraţiei publice, dar mai 
ales prin fotoliile pneumatice 
ale foarte multor întreprinderi 
pârtie luare — se Îndoapă as¬ 
tăzi cu lefuri adipoase şi cu 
mustoase tantieme mii de vaga¬ 
bonzi exotici, toleraţi de un stat 
imbecil sâ-şl eternizeze pe so¬ 
cluri de paşapoarte frauduloa¬ 
se îndeletnicirile lor veroase 
sau dolozlve. Pentrucâ — în 
statul acesta atât dc suspect o- 
ferit invaziunilor exotice si sto¬ 
lurilor exotice ale imigranţilor, 
aşa zisa proteoţiune a muncii 
naţionale" nu funcţionează de¬ 
cât in beneficiul câtorva mii de 
paraziţi al ‘cluburilor guverna¬ 
mentale". 

Iar pentruca lucrurile să se 
schimbe : 

..Ar trebui să mai existe un 
Stat Românesc . Şt el este astăzi 
inexistent. Mal râu. chiar: este 
întreg iu discreţia faunei Sc- 
letzki. Dn acea avem o armată 
desculţă. De aceea ne este fl㬠
mând şi zdrenţuit tineretul u- 
ntversitaj‘\ 

Un Stat Românesc nu va 
putea exista decât cu o sin¬ 
gură condiţie: să fie un Stat 
legionar. Aceasta este sin¬ 
gura mântuire; şi pentru ca 
să fie pe deplin eficace, ea 
nu trebue să mai întârzie. 

INCONŞTIENŢA Şl 
NERUŞINARE 

Imundul oficios bucureş- 
tcan al guvernului, fiţuica 
comunistizantâ Dreptatea 
n'a avut răgazul şi n’a a- 
vut desigur nici permisiunea 
să sufle un singur cuvânt 
«le&pre Congresul Licenţiaţi¬ 
lor pe care d. Armand-Mono- 
clu l-a interzis in chipul cel 
mai samavolnic. Necazurile, 
mizeria chiar, a tineretului 
românesc nu poate găsi ascul¬ 
tare la îmbuibaţii fondurilor 
secrete: inconştienţa este 

prea mare ca să mai permită 
o cât dc uşoară tresărire. Dar 
cel puţin s’ar cuveni un dram 
dc decenţă. Iată insa că în ar 
ti colul .Mirajul paradisului 
scenic" Dreptatea t 14 IX) 

unui dintre scribii anonimi se 
tangueşte pe o coloană in 
treagă pentru soarta neferi¬ 
cită a lui Caro] Ghelberg . j-i 
dov autentic dola Cucuteni. 
care a colindat jumătate Eu¬ 
ropa in speranţa că va putea 
ajunge marc artist şi a sfâr¬ 
şit ia Bucureşti irur’un spi¬ 
tal dc alienaţi 

Kaie singurul caz pe care 
îl cunoaşte Dreptatea: toţi 
românii fară slujbe, toţi mun¬ 
citorii rumâni fără pâine- nu 
merită osteneai* unui artico¬ 
laş. Ei sunt buni doar pentru 
a fi brufteaţi de purtătorul de 
monoclu şi la nevoe chiar îm¬ 
puşcaţi 

Mult mai rabzi. Doamne a- 
srmenea lifte'I 

INC A UNUL PE RĂBOJ... 

Cu privire La inconştientele 
declaraţii ale jumătăţii de 
mifusuu Şerban. iu chestia 
minorităţilor, d Romul us 
Dianu acrie un just articol 


„Românii din Ardeal şi Mi¬ 
noritarii" (Curentul, 7 IV), 
care ar fi putut şi ar fi tre¬ 
buit chiar să fie mai drastic 
la adresa celuia care şi azi. 
semi-ministru în ţară liberă, 
se simte şerb al Ungurilor. 

Cităm aci concluzia artico¬ 
lului : 

„Interesele electorale cer o 
bună cumetrie cu minorităţile 
care devin preţioase ajutoare in 
alegeri. De fapt un ministru al 
minorităţilor nu este altceva 
decât un ins plătit de partidul 
de la putere ca să pregătească 
atmosfera cartelurilor electora¬ 
le cu minorităţile etnice. Preţul 
acestor carteluri sunt concesiu¬ 
nile in dauna demnităţii naţio¬ 
nale şi a valorii noastre etnice. 
Să trâeşti d-le Şerban şi să au¬ 
zim de bine". 

Noi parcă n am putea sub¬ 
scrie această urare. Dacă ar 
fi vorba dc demnitatea perso¬ 
nală a d-lui Şerban, nu ne-am 
lua osteneala să nc ameste¬ 
căm. Dar e vorba de demnita¬ 
tea naţională şi — ceiace e 
mult inai însemnat — este in 
joc existenţa însăşi a prima¬ 
tului românesc in ţara ro¬ 
mânească: Încălcată de un¬ 
guri in Transilvania, de j»- 
dană in Bucovina- Moldova 
şi Basarabia şi de toată greco- 
bulgârimea în Dobrogea şi 
Testul ţârii, naţia românească 
stă astăzi la cea mai de seamă 
răscruce a vieţi sale. Dacă nu 
este îndrumată pe o cale s㬠
nătoasă şi pusă in mic>ură — 
prrvHtfceâ iratTcmâlă de 
Stat — să reziste tuturor a- 
cestor cotropiri- însăşi exis¬ 
tenţa etnică a românismului 
este primejduită. 

Cine mai are urechi de au¬ 
zit. să audă! 

PACOSTEA ŞOSELELOR 
DIN ROMANIA 

Oricine îndrăzneşte să se 
avânte dincolo de barierele 
Capitalei, ia cunoştinţă cu 
toate hârtoapele încolonate 
pe sute de kilometri şi pe 
care ne încăpăţânăm să le 
mai numim şoaele. Guvernele 
naţional-ţărăniste, prin de- 
magogica politică de desfiin¬ 
ţare a prestaţiei, au dat ul¬ 
tima lovitură dc graţie şose¬ 
lelor României. Iată insă că 
vecinie candida Dreptatea a 
aflat (de unde?) câ nu e ni¬ 
mic mai minunat sub soare 
decât şoselele româneşti. Ci¬ 
tim din articolul „Manifesta¬ 
ţia dela Muscel'*, din I 3 crt.: 

„Prin înţeleaptă •? !> politică 
financiară a d-lui Virgtl Mud 
gearu. să făcut dela 1 Aprilie a. 
c o importantă degrevau U» 
impozitul pe P°S on 

Un preol del.t Izbi?eni. con¬ 
silier judeţean la Caracal şt d 
Rirsăncscu deputat dc Roma¬ 
na ţi. lml relatau Intr’o convor¬ 
bire efectele practice salutare 
ale regimului nou al prestaţie!. 
Ceiacc nu se putea obţine alt㬠
dată cu nici tui chip. regimul 
mixt al prestaţiei fin bani şl 
in natură pentru cel săraci» dă 
posibilitatea reparăm drumuri - 
lor şi şoselelor vechi precum fi 
facilitatea construcţiilor noul a- 
rok» unde se simte nevoU" 

S’ar putea cine ştie? — 
ca judeţul Romanaţi .vă cons 
titue o fericită excepţie. Dar 
nu ne vine a crede, pentruca 
tot ce t%e poate vedea in res¬ 
tul ţării este cea mai precisă 
ca că nu cităm decât un sin¬ 
gur exemplu, amintim «le şo¬ 
seaua naţională Siliştea—Tur- 
tucata. care in 19?9 era mai 


mult decât bună şt care as¬ 
tăzi este într'o stare de plâns. 
Nuţmai gropi şi şanţuri. A- 
cestea sunt efectele guver¬ 
nării naţional-ţărăniste. 

UN JIDAN SINCER 

Este detsigur Dr. Reifer, 
dela Cernăuţi, care a servit 
perciunaţilor săi conaţionali 
câteva usturătoare dovezi de 
vinovăţie. Despre această 
-,Dramatică mărturisire" se 
ocupă d. Dragoş Protopo- 
pescu în Calendarul din 
i 2 IX. Iată aci numai con¬ 
cluziile sale: 

.,E greşala eea mare — acea¬ 
sta e şi convingerea noastră —- 
a naţionalismului evreu. In se¬ 
tea de cucerire, foarte normală 
din punct de vedere biologic, el 
uită câ asediatul se poate a- 
pâra. Hitleriamul, cât priveşte 
problema Judalcâ. e naţionalis¬ 
mul german in defensivă. Ni¬ 
mic altceva decât atât. Şi dacă 
Evreii au a se plânge de el, a- 
poi să dea voe să li se spună 
câ ei sunt, este excesul lor na¬ 
ţionalist de acaparare, care l-a 
provocat. Altfel cu:n poate ex¬ 
plica un om cu mintea normală, 
reacţia furioasă, la neamul cel 
mai sănătos din Europa, impo- 
triva unui popor primit la el de 
veacuri atât de bine? A înne¬ 
bunit un ora? Nu poate Insă 
iuebun: un popor. Istoria nu 
cmioaşte fenomenul". 

De fapt n’a inebunit ni¬ 
meni. Decât poate jidanii clin 
alte ţări şi in special cei din 
România, dc frica a ceia ce-i 
aşteaptă tn scurta vreme. 
Pentruca germanii s’au tre¬ 
zit de sub otrava insinuantă 
a narcoticului iudeo-marxi-st 
şi nu e departe ziua în care 
se va trezi şi poporul rom⬠
nesc. 

CONSTATĂRILE D-LUI 
IORGA 

D. lor ga, vecinie neobosit 
la vorbă şi Ia condei, priveşte 
din înălţime tn jur şi vede 
în toată România numai oa¬ 
meni obosiţi: Dela Suveran 
până la gloată, dela guvern 
până la opoziţie. Şi nu uită 
să spună, in articolul acesta 
despre „Oameni obosiţi" 
(Neamul Românesc, 13 IX): 

..Obosite pat a fi şi câmâşâ- 
rillc multicolore care şi-au ter¬ 
minat toate mijloacele de de¬ 
magogie şl tot n’au făcut revo¬ 
luţia" 

Întâi, o observaţie de stil : 
Cuvântul c âmâşării este un 
barbarism oribil pe care d. 
Iorga. dacă vrea să fie de bun 
gust. ar trebui să nu-l între¬ 
buinţeze. Mai ales câ, oricât 
s’ar obosi, d. Sextil Puşcariu 
nu i -1 va trece niciodată în 
Dicţionarul Academiei. In al 
doilea rând. ceva asupra fon¬ 
dului: .Cămăşile verzi’* — 

singurele care ne interesează 
aci —- n'au făcut niciodată 
demagogic. Au încercat să 
înfăptuiască o Jucraare dc 
mare utilitate socială di¬ 
gul dela Vişaui — fi au fost 
împiedicate, barbar, dc oa¬ 
menii guvernului Acum cl㬠
desc o casă mândră, pentru 
odihna legionarilor răniţi dc 
brutele guvernului Şi înainte 
de a apuca d. Iorga să iscrie 
<iouâ-tT«i volume, dm nimic 
se va ridica semeaţă Cotsa 
Gărzii dc fier Iar revoluţie 
n‘ au vTurt *ă f*câ niciodată 
Legionarii ,aş» cum o înţe¬ 
lege d. Iorga. Ei vor cre¬ 


eze. şi vor crea. nicidecum să 
distrugă. A bon entendour, 
salut! 

SUPARAREA LUI BUBI 

D. Bubi Teodorescu Bra¬ 
nişte e tare nemulţumit dc 
articolul d-lui Iorga, care a 
scris că Mit Ier a vorbit aşa 
cum a vorbit la Numberg fi¬ 
indcă posedă „îndrăzneala cui 
simte o nâţic întreagă care 
freamătă". Şi de aceia, in 
articolul -.După Nhrnberg" 
(Adevărul. 13 IX) îl ia la 
zor, politcos. pe d. Iorga. 

începe deci prin a dovedi 
— prin calcule electorale în 
care Bubi-Tudor, ca orice 
democrat, e straşnic — câ 
Germania de azi nu-i tocmai 
întreagă de partea lui Hitler 
şi că acesta a luat puterea cu 
forţa. Dovadă câ s'a întrebu¬ 
inţat forţa acum 7 luni este 
faptul că în prezent există 
lagăre de concentrare! Lo¬ 
gica lui Tudorică^Bubi-Bra- 
nişte este însă cam şchioapă. 
Câteva lecţii de logică dela 
amicul său întru democraţie. 
Bubi — căţeluşul — i-ar 
pinde foarte bine. 

Iar mai departe il mustra 
pe d. Iorga fiindcă „ironi¬ 
zează visurile pacifiştilor şi 
cultul Genevei": 

..Pacifiştii, intre care se pot 
cita atâtea nume glorioase. în¬ 
cepând cu Brland, nu au putut 
prevedea senzaţionala apariţie 
a unui aventurier... care a isbu- 
tit sâ turbure liniştea unul con¬ 
tinent încă însângerat". 

Atunci la ce dracul sunt 
omeni politici, dacă nu-s ca¬ 
pabili să-şi «lea se^ma de mer¬ 
sul lucrurilor? 

Şi d. Branişte inchee pre¬ 
conizând — ca şi amicul său 
Bubi — lupta împotriva lui 
Hitler, prin Geneva pacifstă. 
Logica e şi aci impecabilă. 
Dar înainte dc a-i lăsa pe cei 
doi Bubi, nu ne putem ab¬ 
ţine de a nu releva trista 

gâseste aprobare nici când 
7 crie cum nu se poate mai 
înţelepţeşte... 

ALTRUISM JIDOVESC 

Niciodată presa jidovească 
dela noi şi de aiurea n’a avut 
o criză mai puternică dc al¬ 
truism. De când a venit Hi- 
tler la putere în Germania, 
altruismul jidovesc se în¬ 
dreaptă către Germania. De 
aceia şi Lupta lui Honig- 
mann îi consacră in numărul 
său dela 13 Sept. nu mai pu¬ 
ţin de 2 articole mari pe pa¬ 
gina primă. 

Primul: „Moartea litera¬ 
turii germane", reproduce de 
fapt articolul scriitorului 
Joseph Rotii publicat «le re¬ 
vista franceză „Le Mois" — 
în care evident sunt aspru 
criticate toate măsurile luate 
de guvernul hitlerist împo¬ 
triva debandadei literaro-av- 
tişti ce. 

Al doilea articol arborează 
ca titlu un strigăt de bucurie: 
„Naţional-oocialişiii bat în 
retragere". Faptele pe care se 
întemeiază pătrunzătorul a- 
nonim al Luptei ar fi : Pe de¬ 
oparte declaraţiile lui Goeb- 
beLs câ actualul regim nu 
urmăreşte dezlănţuirea unui 
război, fi in al doilea rând ca 
„întreaga lume este plină dc 
neîncredere faţă de Tegimul 
nostru" (Lupta scrie insă. 
dintr’o comică eroare de ti¬ 
par, încredere . in loc de ne¬ 
încredere !). 

Oricât de cretini vor fi 
fund habotnicii cert:! ton ai 
Iu: Fagure, totuşi e greu de 
crezut câ nu-şi vor da scama 
dc prostia patTonuiui. Lntâi. 
fiindcă niciodată hrtJensmul 
nu a spus că doreşte războiul, 
şi al doilea fiindcă recunoaş¬ 
terea obiectivă a unei situa¬ 
ţii — mai ales când ea pare 


defavorabilă — «te pentru 
orice conducător o condiţie 
esenţială de victorie. 

Dar strategia Luptei 3e 
rezumă La manevre în jurul 
fondurilor secrete ! 

HAPLEA 

Este. după cum admirabil 
l-a definit d. Dragoş Proto- 
p op eseu. ilustrul Viorel Til- 
lea zis şi Til-Buch-Oglindă, 
spaima prunci Iot şi a şefilor 
de cabinet. 

Despre el scrie in Cafc»n- 
datul ( 10 . IX) un minunat 
articol, «lin care nu putem 
cita decât prea puţin : 

.Şi lată atunci pe băiatul a- 
ce.sta — cu gura elocvent a- 
poasâ şi cele mal galeşe gene 
de bou din câte poţi găsi într’o 
ţară eminamente agricolă. Vîâ- 
duţul pe care un neam întreg 
nu l-a cunoscut decât datorită 
coincidenţii care vrea ca nu¬ 
mele lui de botez să fie un 
nume de viţel — agitând buz¬ 
dugane ce ae întâmplă sa fie 
numai furculiţe, la un altar 
care in cele din urmă devine 
grătarul pomenit mai sus, pen¬ 
tru convertirea la trădare a tu¬ 
turor posesorilor de stomac in 

Haplea, care a înscenat sca¬ 
broasa poveste dela Sibiu, a- 
cuzând Garda de Fier că fal¬ 
sifică banii, va fi in curând, 
în col mai apropiat curând 
posibil, un nimenea absolut. 
De aceia, dacă ar merita, l-am 
plânge ; dar nu e vrednic de 
nicio compătimire. 

Zyrax 


Un excroc 
politic 



E neindoelnic d. Ştefan Tă- 
t arase u. Du pace a obosit făcând 
naveta prin diferitele partide 
politice, si-a dat cu socoteala 
câ ax fi bine să fie >i .,>cf~ 

Zis şi făcut. Acum vreo doi-trei 
ani, naţional-socialiştii germani 

sc apropiau cu paşi repezi de 
cucerirea puterii. Si atunci d. 
Tâtârâscu şi-a botezat partidul 
.. naţ ional - social ist" 

Natural, imediat , .Adevărul" 
s’a grăbit să-I întrebe dacă e si 
antisemit. Şi. tot aşa de natu 
ral. d-sa a declarat că nu este 
şi nu poate fi antisemit, fiind¬ 
că, etc.. cte. 

Dar vremea trece si d. Tătă- 
rescu face cartel cu d. Cnza. Iar 
acum. d-sa a devenit antisemit 
sadea, ba chiar hitlcrLsl. Si si¬ 
gur că „Aevdârul" nu-i mai 
pune nici o întrebare. In schimb 
escrocheria politica s«.oale si o 
foaie „Crez Nou“, prost scrisă 
— bine înţeles. Dela unul a luai 
deviza, dela alţii titulatura, iar 
pe frontispiciu a pus şl o svas- 
tlcâ pe care o explică drept 
^semnalul de lupta împotriva 
manevrelor antinaţionale evre- 
estl". 

Acum doi ani antisemitismul 
nu intra în vederile >alc._ Acum 
cauta xă-şl puni încercarea de 
diversiune sub scutul svasticci 
Din fericire insă, excrocberiile 
jxditie* nu mai prind 

Z 

Citiţi şi 
răspândiţi 

AXA 

revista tinere¬ 
tului naţionalist 

Politică 

literară, 

p I a s t i c ă 

şi culturală, 














AXA 


3 


Problema licenţiaţilor universitari 


lic- MI HAI L POLIHRONIADE 


Congresul licenţiaţilor uni¬ 
versitari. interzis de autorita¬ 
tea de stat, a Adus dm nou in 
plinii actualitate problema şo¬ 
majului intelectualilor. 

A adus in actualitate, e un 
ie! dc a vorbi, deoarece .situaţia 
din ce in ce mai jalnică a tine¬ 
rilor intelectuali români e o 
problemă acută şi dureroasă, 
cart nu poate fi scoasă nicio¬ 
dată din primul plan al preo¬ 
cupărilor cotidiene. 

E peste măsură de trist să 
vezi oameni care sau pregătit 
timp de aproape două decenii, 
reduşi la mizerie neagră, mân¬ 
când odată la două trei zile. 
dormind sub podurile Dîmbo¬ 
viţei alături dc criminali şl dc 
vagabonzi. Dar nu spre a ne 
deda la efuziuni sentimentale 
scriem rândurile dc. faţă ci 
spre a diseca tristele cauze ale 
actualei & luaţii spre a în¬ 
trezări soluţiile care se impun 
Problema şomajului intelec¬ 
tualilor este o problemă cu to¬ 
tul nouă. caro nu s’a pus, arăt 
aiurea cit şi la noi. decât după 
război 

In perioada antebelică orice 
titrat îşi găsea imediat o situa¬ 
ţie şi asta nu numai in ţările 
tinere ca a noastră ci şi iu ţ㬠
rile de veche cultură. 

Această stare de lucru a 
dus in ultimele deoenh la o ra¬ 
pidă creştere a populaţiei şco¬ 
lare şi prin consecinţă la o În¬ 
fiaţi'* de titraţi. Surventnd cri¬ 
za catastrofală prin care tre¬ 
cem astăzi, fireşte că şomajul 
.ntelertualilor trebuia să se 
producă şi să la proporţiile pe 
oare le-a luat. 

La noi in ţară însă lucrurile 
nu sunt atât de simple. 

Societatea românească şi-a 
văzut. In prima Jumătate a se¬ 
colului trecut adică începând 
deia l«2fl încoace evoiuţla nor¬ 
mală brusc schimbată 
După tratatul dela Adrian* - 
pole Principatele au fost în¬ 
globate dela o 7 .\ la alta in eco- 

Miuutj ■■■xi) i J f ii t.ţL'L - ly • ^ 

Cerealele româneşti Încep să 

jon^ un ro! important pe piaţa 
europeană ş; Principatele se 
Integrează rapid in rltmui dez¬ 
voltării capitaliste 

Dar lipsa unei civilizaţii ci¬ 
tadine si deci lipsa unei clase 
burgheze româneşti, precum $'< 
vecinătatea do marile rezervoa¬ 
re. j udai ce. Gaîlţla, Polonia. U- 
craina. fac ca procesul dc inte¬ 
grare In economia capitalistă 
să se realizeze prin intermediul 
evreilor. 

Intre 1834-1870 invazia se¬ 
mită in Principatele Româneşti 
ir,trece tot ce se poate închipui. 
Evreii acaparează toată viaţa 
economică româneasca Indu¬ 
strie, comerţ, han?â lotul În¬ 
cape pe mâna evrelior Prin in¬ 
termediul ior incepe .procesul de 
pa'vt-ri^arc a avarilor bocrimel 
româneşti. 

încercările liberale — după 
1870 - dc a creta o burghczln 

naţională, nu mrşeac dc cit in 
mică măsură 1 Comerţul şi ban¬ 
ca rămân apanajul evreilor 
Toată dcsvoXsrcă economiei 
româneşti până in preziua ro¬ 
botului «r înfâptueştc finaiv’htr- 
mente prin lnb*rm»dlul Băncii 
Blank care r. • •izf â.zâ tabu - 
lo . »c benei:di. «Să nu a* uite 
râ Banca R >mânv:is:-â c cre¬ 
ată a b*. 3 in 1011 * 

Par aceşti evrei care domi¬ 
nă v ata economică n'au ri.*ep- 
iţir: politice. nu Mint cetăţeni 
romfoni *1 ca atare cariertir li¬ 
berale ie sunt închise Cu greu 
şi numai imttvktoai sr strecoară 
câte un evreu in crtăveula xo- 
mâneaS':â pe urmă in prerfe- 
s'.uiiUc liber ».*. !>c â- v * Awita- 

r;ie Qjppfet-a'f prff%iunilr exver- 
îk’ Şftmaf^v'c t**ctrlt*4le d* C* 
vrei .spre a obţine in bloc cet㬠
ţenia română 

l /re tt*t>p ins,* -'.aUL fOWâ~ 
l.< vc im» *c dees</lta»r, 

*. in junii său vc r.reU*?r o oii- 
ţitr.' 10 /r.âneatu â şi o burghe¬ 
ze rotdănravi 

Tit: «Ui -cate nu erau tf&Oftfttâ 
de ofKatvlşffmî de ***<11 «*! ii* 
f »ajrâvtrsiâ ir* pro- 

f- âu.'iiâ liber a- e 

la'â (b ri ,?î?wWia m pn-fojeun 

»â*b;du'.ui. Bvrrii <*• 

vutJ ** omrm.câ cU>r 
►> lâtc ni SanspilHlfc'ati >A pa.*cy?! 
ai hi <irtj*ad»!T»ui de Atât şi în 
ikcnfevibimu* Utn*U- to- 


mâni nbşorbiţi de acest orga- 
nimx de stat şl de carierele li¬ 
berale, 

După război situaţia se 
schimbă brusc, tot In favoa¬ 
rea evreilor. 

In teritoriile alipite evreii in 
afară de drminaţla economică, 
absolută. în Basarabia Bucovi¬ 
na. Maramureş şl relativă In 
Ardeal şi Banat, posedau cet㬠
ţenia <în Austro-Ungariu» şl 
erau bine înscăunaţi atât In or¬ 
ganismul de stat cât in pro¬ 
fesiunile libere. Tratatele de 
pace impun României să acorde 
cetăţenia şl evreilor din Vechiul 
Regat 

Şi atunci se produce un fe¬ 
nomen natural. Stăpâni pe si¬ 
tuaţia economică, evreii se in¬ 
filtrează persistent in organis¬ 
mul dc stat şi mai ales Inva¬ 
dează profesiunii'' libere. 

D. Moţa a sintetizat Întreaga 


tragedie românească in trei ci¬ 
fre: 3—22 250 

Avocaţii evrei in Baroul de 
Laşi erau 3 in 1911. 22 in 1920 sl 
250 in 1932. 

Această înspăimântătoare 
creştere e aceiaşi pretutindeni. 

Baroul de Ilfov de pildă e cu 
totul se ml Uzat. Cine se plimbă 
pc sălile tribunalului sau asistă 
la procese, poate foarte bine 
să-şi închipuie că trâeşte In- 
tr'o înfloritoare colonie evre¬ 
iască din Palestina. 

Am putea da cifre la infinit. 
Ele nu sunt necesare, pentrucâ 
toată lumea le cunoaşte şl ni¬ 
meni nu contestă realitatea 
faptelor. 

Avalanşa titraţilor evrei con¬ 
tinuă. 

Lupta Împotriva lor ţ>e calc de 
concurenţă de scleeţiune natu¬ 
rală e Imposibilă, deoarece si¬ 
tuaţia economică a evreimel dă 


titraţilor evrei un avana impo¬ 
sibil de ajuns. Evreii — după 
cum c şl firesc — recurg la In¬ 
gineri evrei, la medici evrei, la 
avocaţi evrei. Orăşenlmea ro¬ 
mânească e săracă, cu un. stan¬ 
dard de vLaţă mult inferior ce¬ 
lui evreesc, Iar ţărănimea n*arn 
decât contacte sporad'ce cu 0 - 
raşul. 

Prin urmare profesiunile li¬ 
bere s’au inchls aproape cu to¬ 
tul tinerilor titraţi români O 
le mal rămăsese deci? Orgonl- 
zaţla de stat. Şl intre 1920— 
1930 .statul român a absorbit 
continuu plusul de titraţi. Poa¬ 
te că şi această necesitate de 
absorbiţie a dus la creşterea 
nefirească a organismului nos¬ 
tru dc stat. 

Dar capacitatea de absorbţie 
a statului e şl ca limitată iar 
pe de altă parte catastrofala 
scădere a încasărilor statului 


«Soluţiile lui Bubi, 
sau divagaţiile d-lui Branişte 


Dcsgustat de semenii bu 
pezi. dezamăgit dc lipsa lor 
dc inteligenţa , d Tudor-Teo- 
doreseti Branişte întreţine, 
de catâva vreme, strânse le¬ 
gături intelectuale cu Bubi. 
căţeluşul unui amic. Şi en¬ 
tuziasmai de profunzimea 
cugetării si dc fineţea spiri¬ 
tului de observaţie ale quc- 
drupedulul amic , d. Branişte 
o inceput să dcstdinuiască 
lumii aceste savuroase dia- 
loguri. prin subsolul foilcto- 
nistic al Adevărului 

înţeleptul MMM 
mai ager la minte decât prie¬ 
tenul său biped — găseşte 
soluţii pentru toate gravele 
probleme internaţionale la 
ordinea zilei, a meditat pro¬ 
fund In ultimul timp asupra 
nenorocirii ce sa abătui a- 
supra Germaniei de astăzi 

— „nenorocirea" hitleristă 

— şi, cu riscul de a fi 
surprins şi chiar prins de 
hingheri in timp ce era cu- 
fundat In meditaţii — a gă 
sil o sofufie care este. ae 
fapt, o descoperire genială 
jd senzaţionala S. P A. i So¬ 
cietatea pentru protecţia n- 
nlmalelor) va trebui să fie 
transformată in S P G. (So¬ 
cietatea pentru proiecţia 
Germanilor). Aceasta fiindcă 
după părerea onorabilului 
Bubi. astăzi câinii duc o exis¬ 
tenţă mulţumitoare, mult mai 
bună decât a celor 85 milioa¬ 


ne locuitori ai Germaniei lui 
Hitler. cărora d. Bubi-Teodo- 
rescu Branişte vrea cu orice 
preţ să le vină in ajutor . Bie¬ 
ţii Germani! Fără o ..germa- 
nfadd" care să-i scape de ^pa¬ 
costea" hitlcristă. sunt sor¬ 
tiţi pieirii. Cel puţin aşa cre¬ 
de d. Bubi-Branişte, şi asta-l 
doare nespus. 

Decăt numai, la toată pa¬ 
lavrageala aceasta, am avta 
şi noi doua-trei obiecţii. In 
primul rând. d. Branişte, ca 
toţi stipendiaţii Adevărulu i. | 

nea preconizată de d-sa du¬ 
pă înţeleptele sugestii ale a 
micului Bubi , ar duce. Ine - 
vitabil la un razboiu. Războ¬ 
iul pentru salvarea democra¬ 
ţiei şt a judaismului-marxist, 
pe care nu s'au sfiit ntci- 
odată să-l preconizeze de¬ 
mocraţii convinşi; fiindcă 
pacifistul e războinic şi nici 
decum pacific . 

In al doilea rând. singurii 
pe care ar urma să-i avere 
intervenţia tovarăşului Bubi, 
ar fi jidanii si trădătorii cau¬ 
zei germane. Si nu prea ve¬ 
dem cum se poate veni în 
acest fel in ajutorul adev㬠
raţilor germani, cari sunt In 
orice caz mai mulţi decât 
.,cele câteva mii de savanţi 
germani care zac in faimoa¬ 
sele lagăre de concentrare". 
Ce înseamnă câteva mii. la 
ţă de câteva zeci de miloane 


de ZYRAX 

— ca să facem şi noi odată 
o socoteală strict numerică, 
am zice electorală, singura 
care e socotită dc democraţii 
ă la Bubi ..alfa şi omega" in 
guvernarea statelor şi chiar 
a mapamondului. Puţind se¬ 
riozitate nu i-nr strica nici 
lui Bubi, necum lui Bra¬ 
nişte. 

In sfârşit, sfătuim cordud\ 
pe ultimul să controleze lec-\ 
turile politice ale lui Bubi. 
Nu pentru a-l face să se Ze 
I pere >— Doamne fereşte! — 

Dar pentru u-l sili să m. . 

facă un sd.t uniform din toţi 
„reacţionarii odioşi" de pe 
suprafaţa bătrânului nostru 
continent. Fiindcă, ra recu¬ 
noaşte şi d Branişte, amicul 
Bubi dovedeşte o ignoranţă 
crasă dacâ-l socoteşte pc 
discipolul lui Charles Maur- 
ras partizan al lui Hitler. 
Orice căţel bine informat 
ştie cd nu există un mai 
mare adversar politic al lui 
Hitler si al hitlerismului de¬ 
cât Charles Maurras şi Ac- 
tion Francase pe care o con¬ 
duce genialul cugetător po¬ 
litic francez. 

fa-l dc scurt pc Bubi. d-lc 
Branişte. Altfel căţelul devi¬ 
ne prea eminamente demo¬ 
crat. adică necinstit intclec- 
tualiccşte! 

ZYRAX 



Căpitanul in Mijlocul legionarilor săi 
l a „Casa Legionarilor Kănifi" 


l-a silit nu numai să-şi opreas¬ 
că creşterea, cl chiar sâ-şl am¬ 
puteze organismul. 

Iar când statul şi-a închis 
porţile am ajuns firesc la situ¬ 
aţia de astăzi, pentrucâ tltratU 
români n'au ce căuta in viaţa 
economică acaparată de evrei 
mi-şi mai găsesc debuşeul in 
profesiunile libere acaparate 
şi de evrei. 

Ce e de făcut ? 

Deocamdată Ut raţii sunt încă 
in faza protestelor, a congre¬ 
selor. a vorbelor mari. ŞL tre- 
bue să spu-nem că nu par incă 
deplin edificaţi asupra căilor de 
urmat- Se uită mal mult la 
bugetul statului, cer desfiinţa¬ 
rea cumularzilor, propun mici 
cârpeli cu nădejdea că vor 
mat putea găsi câteva mii de 
slujbe. In ultimul timp, sub 
conducerea unui nou comitet 
dczsemitlzat au inceput să pună 
problema intolerabilei situaţii 
din economie şi din profesiu¬ 
nile libere. Dar aceste timidi¬ 
tăţi trebue sâ dispară. Pen¬ 
tru orice cm care judecă, 
este evident că problema li¬ 
cenţiaţilor universitari nu poa¬ 
te fi soluţionată prin cârpeli şi 
paliative. Se vor găti câteva 
mii de slujbe noui. Ei şi? Peste 
un an sau doi situaţia va fl mal 
gravă pentrucâ miile de noui 
titraţi vor găsi de astă dată 
toate porţile definitiv închise. 
Atunci ? 

Atunci nu există decât o sin¬ 
gură soluţie: naţionalizarea 
vieţei economice şi a profesiu¬ 
nilor liberale. 

Dar procesul de recucerire a 
economiei româneşti din mâna 
evreilor e complicat şide lungă 
durată. 

In schimb dezsemltizarca 
profesiunilor libere se poate 
face imediat prin Introducerea 
iul numerus clausus nu numai 
in şcoli, cl mai ales în corpul 
medical, in cel Ingineresc, in 
ccl a l contabililor, in presă, in 
Trcbue cu orlct-, preţ sâ, 
cel puţin situaţia dft) 

Este prtma etapa indispensa¬ 
bilă şi relativ uşoară dc înfăp¬ 
tuit. 

- Va urma apoi lupta grea dc 
recucerire a economiei rom⬠
neşti. recucerire care va asigu¬ 
ra pentru câteva decade, exis¬ 
tenţa intelectualilor romani. 
Deocamdată insă trcbue sA 
dezsemitizâm neîntârziat pro¬ 
fesiunile libere. 

O asemenea operâ poate fi ea 
întreprinsă dc oricare din par¬ 
tidele democratice ? 

Evident că uu. 

Pentru un democrat cetăţea¬ 
nul se confundă cu naţionalul 
Si ca atare evreul cetăţean ro¬ 
mân e pur şi simplu român 

Dar in afară de acest Impe¬ 
diment ideologic sunt celelalte 
impedimente reale. 

Partidele democratice rom⬠
neşti sunt toate infeodate fi¬ 
nanţe! semite din ţara sau din 
străinătate. 

Partidele democratice roma¬ 
neşti au toate nevoe de spriji¬ 
nul presei evrecştl 

Partidele democratice roma¬ 
neşti au toate nevoe de voturile 
evroestL de acela au încheiat 
toatv carteluri când cu ..Uniu¬ 
nea Evreilor Români”, când cu 
.Partidul Evreesc". 

In asemenea condlţluni e la- 
râs evident că singură o orga¬ 
nizaţie .antisemita revoluţio¬ 
nară. antidemocratică, amipar- 
livmentarâ, anUmasonâ -Lign 
apărării Naţionale Creştine o 
pătrunsă dc mentalitatea de¬ 
marată c parlamentară, d 
A. C. Cuxa se declară partizan 
al parlamentarismului şi are 
in fruntea el pe fostul mason 
Qheorghv Cuzai. poate sâ re¬ 
zolve definUL-v problema şo¬ 
majului intelectualilor romani 

Piste o Jună două, cinci, sav 
zece iuerul va deveni evident 
şi licenţiaţilor univers,tari. L?i 
vor da scama atunci ca cu con* 
greş»* cu petiţii, cu cârpeli şl cu 
pălăria in mână vor muri dt 
foame. Ca dela statui democrat 
nu pot aştepta nici o nădejde 
şi câ locul lor este uitr o orga¬ 
nizaţie natiamd-revoluţionarâ. 
curo pc ruinele atatutlu* demo¬ 
crat va clădi un «Ut naţional 
capabil cuprind» s* sâ hra- 
neascâ pv* toţi fii iCfitwl neam. 

Mihail PofihronUde 
















A X A_ 

CRONICA LITERARA 

PRO DOMO 


de OC TAV ŞULLŢIU 


Oeeace este imediat necesar, 
e restabilirea încrederii in cri¬ 
tica. Autoritatea criticei este 
astăzi aproape distrusă. Şi cu 
distrugerea autorităţii critica se 
redaice la o activitate Inutilă a- 
vându-şi o unică posibilitate de 
comparaţie in măcinarea unei 
mori, fără aliment Critica este 
mai mult decât orice acţiune, 
deci act de autoritate. Pentru 
fiinţarea ei este obligatorie o 
anumită demnitate, nu acorda¬ 
tă mugnanim de suficienţa unor 
intelectuali sceptici- 
Demnitatea criticii trebuie să 
decurgă natural, fără sforţare, 
fără aroganţă. dar şi fără corn- 
promisuri Este in oritlcă o 
înaltă aristocraţie de intelec¬ 
tualism, care-şi permite să ju¬ 
dece, in baza unor postulate 
recunoscute dinainte valabile. 
Postulate care trebuie recunos¬ 
cute. Spun trebuie si această 
vocabulă va reveni adesea şi in 
acest articol si in toate cele ce 
var urma, deoarece eu jiu vreau 
să scriu ci să dovedesc şi să 
Impun anumite axiome Sunt 
convins că fără dogmatism cri¬ 
tica este imposibilă şl pentru 
acceptarea dogmatismului ene 
cesară o anumită violenţă. Voi 
fi vmtentt. atât cât poate ti vio¬ 
lentă o atitudine intelectuală 
şi voi dovedi că dogmatismul 
aşa cum ii înţeleg e ceva nou 
şi deosebit întru totul de dog¬ 
matismul aprioric, de mult de¬ 
funct. 

Aşa dar, trebuie restabilită 
încrederea in critică Autorita¬ 
tea criticii a fost dărâmată de 
mai multe condiţii vrăjmaşe, 
dintre cari voi căuta să explic 
pe cele mai de seamă. 

1. Anarhia valorilor spiritua¬ 
le, imediat după război, cultura 
a treout prinVo perioadă dea- 
gitaţie, in toate domeniile. O 
hipertrofiere a lndlvlduallsmu- 
t«i. o încredere oarbă ln forţele 
fiecăruia, o desfrânată desfăşu¬ 
rare de creaţii, care mai de care 
mai bizare, toate urmărind să 
satisfacă criteriul fals ai nou¬ 
tăţii, o aotiviitate nebunească, 
dispreţuitoare a pregătirii cul¬ 
turale serioase, iată câteva din 
caracterele epocii postbelice 
Toate valorile au fost răstur¬ 
nate fiindcă oricine putea să 
paociamc orice şi să fie luat to 
serios. Creaţiile s’au îmbulzit şi 
au excelat mai mult prin ciu¬ 
dăţenie E drept că s\a creat e- 
norm in această epocă, in lite¬ 
ratura roenână oare este încă 
tânără. In alte părţi s'au creat 
destule dar foarte pruţln in com¬ 
paraţie cu seriozitatea şl ve¬ 
chimea ţărilor apusene. In on- 
ce caz epoca postbelică a fost 
utn moment dc cacofonică sim¬ 
fonie, de dezarmnonică iranâ- 
nunohicrc de glasuri, un tumult 
de munifccrtâri. in oare critica 
şi-a pierdut busola Au lipsit e 
drept şi mori personalităţi cri¬ 
tice (aiurau dar chiar de ar 
fi existat, ar fi fost copleşite 
de vicisitudinile momentane In 
România Ungurul care a men¬ 
ţinui prestigii criticei a fost 
E Lovinescu E drept, insă că- 
dupu cum vom vedea -toi e! 
a fast mau! dintre aceia cari 
au cor/ribuit la minarea aces¬ 
tui prestigiu. Cum a iost K Lo 
viumcu singurul critic roman 
după Ti tu Moiorescu se va ve¬ 
dea in viitor .şi poate vom în¬ 
cerca să o arătăm când v.\ veni 
vremea E drept insă că âLngu- 
nt * critic a trebuit fă 

sufere şi d<* toate păcatele vre¬ 
mii hd 

2 Scepiicis'uul posl-belic 
După vulcanica efervescenţă d- 
cjeaţU şi J .1 ijţ*« creaţie a veni’, 
o bruscă atenuare a avântului 
cum după o căldură hr.su 
poriobilâ un capr\clu ol nat urli 
«idvice o răcire simţitoare 
încrederea irterirâ ln lorţrle 
creatoare aie individului * că- 
riut şi ar* «oepiicişm para ltzator 
a piav riâpărî&e j*c spirite > 
Ofesâoarg ir ciuda'* sh se urnvii- 
ivuacM in Opera hil E. Lovm^s - 
cu acest proces. După 0 acrie d.’ 
cr/Ucv croştoare al tomtsucM 
** acelaşi om ajung* h Xor- 
muUrea leorhi tmiUiţlet valo¬ 
rilor eretice AoeaMs 
exprimând un relativism exa- 
fcetat «a* iu fond rezidiatul 
sceptlctvmuiul pvt-behr .şi 
nu reiese ca o ctaiciuan,’» jţrre - 
fcarâ din opwa anterioară a cri 
iiouiul, ci o creaţie in legătură 


cu schimbarea nefastă de men¬ 
talitatea. momentului Scepticis¬ 
mul acesta se înţelege că aven 
să se întoarcă şi asupra criticii 
nu numai asupra creaţiei. După 
cum E. Lovinesou susţinea că 
opera literară n’are o valoare 
absolută, alţii aveau să vină 
cari să susţină că părerea cri¬ 
ticei e relativă, că n’are o va¬ 
loare, ba chiar că e absolut fal¬ 
să şi chiar inutilă. Azi avem 
in Eugen Ionescu — un cap lo¬ 
gic dar aplicat numai la .sofis¬ 
me — un campion al scepticis¬ 
mului critic. Eugen Ionesou vrea 
să fie negativist. De fapt jiu e 
decât neserios. El de altfel şl-a 
şi teoretizat neseriozitatea pe 
care o proclamă făţiş. 

Ori. nu există creaţie fără se¬ 
riozitate. nici posibilitate de 
cultură cu schimonoseli de pa¬ 
iaţă care nu caută decât ad¬ 
miraţia publicului. In cultură, 
ln creaţie, in critică trebuie o 
atitudine de gravitate, oare 
dacă sub unghiul de vedere al 
metafizicei absolute poate fi 
puţin rtdlcuiă şi deplorată, din 
punctul de vedere insă al so¬ 
cietăţii e singură posibilă. Ştiu 
că nu voi trăi decât cel mult 
80 de ani şl că acest timp e o 
milionime din mărimea unul 
atom faţă de enormitatea veş¬ 
niciei şi a spaţiului cosmic. 

Ei şi ? Pentru asta trebuie să 
mă lamentez ? Când intr’un su¬ 
flet a pătruns deprimanţa acel 
suflet e nedemn să moi trăias¬ 
că Atâta timp cât exişti, tre¬ 
buie să al încredere în conven¬ 
ţiile culfturit, să faci oiţele mai 
bune dacă cele prezente nu ti 

viaţă şl deci de forma socială 

in care ea se prezintă. Filosofii- 
le pesimiste sunt mai amăgi¬ 
toare decât cele optimiste. 

Cele optimiste oferă o iluzie 
frumoasă, .pe când cele pesi¬ 
miste un adevăr stupid de care 
n'al nevoie pentru că vei trăi cu 
el o veşnicie după moarte O- 
daitu oc al acceptat viaţa socială 
eşti dator să-i accepţi toate 
consecinţele. Dacă nu, sinuci¬ 
de-ie 


ceilalţi 40 sunt excroci odioşi 
in slujba editurilor. Necesitatea 
răspâawlirii cărţii e o consecin¬ 
ţă a democraţiei şl ca atare de¬ 
căderea criticii îşi are rădăci¬ 
nile ln democraţie. Din iluzii 
democratică a egalei îndrept㬠
ţiri de a fl un imbecil, toţi au 
pretins să-l devină şi de aci o 
inflaţie in toate domeniile crea¬ 
ţiei. 


4. Amabilitatea, O consecinţă 
a scepticismului critic a fost 
amabilitatea. Având convinge¬ 
rea că ceeace face e un lucru 
efemer şi demn de dispreţ, cri¬ 
ticul literar a început să renun¬ 
ţe la inflexibilitatea oblectivl- 
tâţii. El a devenit un serviabil 
prieten, gata să lanseze orice 
prostie pz baza simpatiei pen¬ 
tru cineva, sau dintr'o bunătate 
universală prost plasată. Este* 
şi la noi un serii tor foarte ra¬ 
finat, un am de nară cultură 
şi intelectualitate, Perpesstchis 
ai cărui foileton a devenit un 
panteon de glorii mincinoase. 
Oricine scoate o carte e sigur 
că va îi apreciat, de Perpessi- 
ciue. Filantropia acestui inte¬ 
lectual fin se putea manifesta 
in orice oiţă parte decât in cri¬ 
tică Printre cauzele cari des- 
gustâ azi pe cititori şi mai ales 
Pe intelectuali, de critică, e de¬ 
sigur. amabilitatea lui Perpes- 
sdcl-us. 

5. Impresionismul. Insă cea 
mai funestă lovitură adusă cri¬ 
ticii a fost impresionismul A- 
cesta a adus drept criteriu es¬ 
tetic: gustul. Nimic mai mcon¬ 
trolabil decât gustul şi nimic 




Autoritatea deci, seriozitatea 
criticii, sunt convenţii necesare 
pe care numai sinceritatea noa¬ 
stră le pot face fireşti Dacă nu 
suntem sinceri şi nu le recu¬ 
noaştem necesitatea, evident că 
ele sc* vor risipi in zădărnicia. 

3 Industrializarea literaturii. 
O cauză economică a adus li¬ 
teratura întreagă intr'un haos: 
anume reclama 
Literatura a căzut in dome¬ 
niul marelui public. Pentru a o 
răspândi editorii său servit de 
presă $î pentru a desface orice 
fel de literatură presa a co¬ 
rupi critl a N'a putut corupe 
miticii conştienţi de misiunea 
lor Dar a creat o ceată de 
mercenar; ai condeiului cari au 
profitat de faptul că nu se care 
vre-un brevei de critic şi au 
Început să ae insinueze drept 
critici literari Publicul a fowî 
amăgit, deoarece iui avea mij¬ 
loacele necesare do control ri 
azi intre cincizeci ăi criUrl. 
dacă sunt rece fâoindu-şi mr- 
scr'a ca «salahori ai întcUgcnţti 


mai relativ. Evident că relati¬ 
vismul critic ca şi cel estetic 
rvu sunt posibile decât atunci 
când critica se bazează drept 
unic principiu numai pe gust. 

E drept că un critic fără gust 
nu se poate concepe In critică 
totul începe dela gust. Dar nu 
se termină cu gustul! Tocmai 
pentrucâ gustul variază de ia om 
la om Cum poate li stabilizat 
gustul? Prinirio sistemă dc 
principii bine stabilite, cari să 
îngrădească gustul, făcând din 
el un factor comun al tuturor 
gusturilor individuale. Impre¬ 
sionismul însă. prin sprijinirea 
criticii pe gust şl numai pe gust 
«Pe caTe i-au adjectivai drept 
«rtetlc pentru a se evita vre-o 
confuzie) a permis intrarea in 
critică a tuturor nechemaţilor. 

Orice individ caro ţinea un 
creion tocit intre două degete 
îşi ia azi permisiunea să fie 
critic. DacA-4 lei de scurt îţi 
ripostează prompt că are gust. 
Gustul estetic a devenit para¬ 
vanul unor false glorlole car Uşi 
satisfac astfel in publicitate o 
vanitate sau anumita lnicroc 
materiale bfcne retribuire de e- 
diturl Şi i n proclamarea gus¬ 
tului ca unic criteriu E Lovi- 
nescu v vinovat de situaţia de 
azi a criticii. 

Astfel. în k>c să fio în frânei? 


unul critic serios, critica s’a f㬠
râmiţat. Ea a fost luată in an¬ 
trepriză de o sumă de indivi¬ 
dualităţi, mai mult vide decât 
individe. Pentru că individuali¬ 
tate critică înseamnă o serie 
întreagă de lucruri pe cari le 
vom stabili ari Şl etimtfogi- 
ceşte înseamnă nedhizibUltate 
Adică unitate cinstită d? ve¬ 
deri, nedesUplre a componente¬ 
lor spirituale şl mai ales conş¬ 
tiincioasă adecvare a principii¬ 
lor cu obiectul. Criticul are o 
indivldAialitate numai atunci 
când criteriile lui şi le cerce¬ 
tează totdeauna şi nu le trădea¬ 
ză niciodată, pentru nici un alt 
criteriu străin de misiunea sau 
de cinstea lui. 

Impresionismul a sfărâmat 
indivizibilitatea, deci Individua¬ 
litatea criticii- Şl e ciudat că a 
făcut asta tocmai urmărind in¬ 
dividualismul in critică. Sub 
pretextul gustului orice imbecil 
se simte autorizat sâ-şl publice 
părerea. E o concepţie simplis¬ 
tă a punctului de vedere indi¬ 
vidualist. Fiindcă individualism 
mi însemnează a crede ce vrei, 
ci a crede conform cu adevărul. 
Şi pentru a crede conform cu 
adevărul trebuie să suferi în¬ 
delung, să lupţi ou el, sâ-1 cauţi, 
să munceşti deasupra cărţilor 
fără prididire şi să te răzbeşti 
cu toate vânturile spiritului şi 
mai ales ou toate îndoielile. 

Cat de maTe şi grea e răs¬ 
punderea criticului şl cu ce u- 
şurinţâ o privesc toţi Ipochi¬ 
menii! Cată sfâşiere e de multe 
ori sub o aparenţă de senin㬠
tate şi cu preţul câtor renun¬ 
ţări oriUeuî e Hm* să «nnnff- 
un lucru. 

Da, Emil Cionan, e dureros să 
gândeşti. Dar e mai dureros să 
te laşi Înfrânt de gând. Gân¬ 
dul trebuie suporta/t cu tărie şi 
fiecare şovăire evitată. Fiindcă 
numai atunci gândul este pre¬ 
ţios când devine crea tor. când 
din suferinţa laboraţiei Iul se 
poate urzi monument pentru 
impârtăţirea culturii. 

Aşa dar. recapitulând cauzele 
lipsei de respect faţă de cri¬ 
tică avem pe rând. sau cola¬ 
borând la o laltâ. o răsturnare 
şl o confuzie a tuturor valori¬ 
lor spirituale, apoi un scepti¬ 
cism cu surse metafizice, ajun¬ 
gând la deprimanta negare a 
vieţii la care a ajuns în mod 
funest Emil Cioran, impresio¬ 
nismul, amabilitatea şj indus¬ 
trializarea 

Aceasta din urmă e şi cea mai 
gTavâ deoarece azi publicul s’a 
«estzat de corupţhinea unor 
cronicari şi rrn mai acordă sti¬ 
mă nici ceior cinstiţi Publicul 
nu poate discerne bine adev㬠
rul dc aparenţa lui şi atunci cl 
sau acceptă in bloc ceeace 1 se 
oferă sau respinge totul A«u 
acum el respinge complect până 
şi Ideea do critică, dewnltă re- 
serloasâ. 

E drept, că spirite de eiKă au 
contribuit Ja săparea, piedesta¬ 
lului pc care stătea critica De¬ 
cepţionate de condiţia econo¬ 



mică degradatoare pentn. csi- 
tlcă, aceste spirite au fost in¬ 
fluenţate să o degradeze şi mo¬ 
ral. Astfel unii Îşi Îndeplinesc 
misiunea de critici cu un dis¬ 
preţ sau cel puţin cu o silă. cari 
anulează orice autoritate laten¬ 
tă in critica lor. Când vrei să 
fii pădurar in Malaezia şi-ţi 
exprimi această preferinţă, nu 
înţeleg de ce mai scrii cronici 
literare ? Sunt totuşi şl oameni 
de asemenea speţă şi ei fac să 
decadă critica nu cu puţin. 

Este în atitudinea acestora şi 
o poză cu totul mincinoasă şi 
«abjectă moralmente. Societatea 
are o constituire a ei, nişte ^egi 
şi instituţii cari au Imprimat şi 
gândirii şi sufletului omenesc 
direcţii precise, sensuri necesa¬ 
re. Nu se poate trăi in socie¬ 
tate fără a jura în aceste lu¬ 
cruri şi lamentaţiile metafizi¬ 
cienilor fatolişti trebue îndrep¬ 
tate spere mănăstire, la renun¬ 
ţarea definitivă faţă de lume şi 
de neajunsurile ei. Acestor oa¬ 
meni, plictisiţi de viaţa socială 
şi de artifloialităţile ei — e 
drept artificiile sunt baza vie¬ 
ţii sociale, dar sunt indispensa¬ 
bile el şi numai de noi depinde 
să le mlâdiem şi să le facem 
vitale, naturale — li se pune ur¬ 
mătoarea dilemă: sau renun¬ 
ţarea ia viaţă, sau acceptarea 
ei ca atare. In loc de opt&re, 
ei invurcâ lumea cu un scepti¬ 
cism care o fi bun pentru filo¬ 
sofi izolaţi şi trişti sau pentru 
o adâncă reflecţie intre pariu 
pereţi, dar care social este o 
nenorocire, este o crimă adusă 
integrităţii sufleteşti a mii de 
oameni. Cei cari neagă viaţa şi 
o dişpreţuesc să aibă cinstea de 
a nu face compromis cu ea. 

Dar pentru că .amtem oameni 
trebuie să avem dragoste de 
viaţă şi încredere »n ca. Trăim 
in societate şi trebuie să cău¬ 
tăm. rui să o dispreţuim şi sâ-1 
zidârim scopul ci sâ muncim 
spre perfecţionarea ei, spre îm¬ 
bunătăţirea ei. Să facem pasi¬ 
bilă societatea, nu imposibila. 
Sâ o facem firească chiar dacă 
ea n’ar fl. Dar este firească 
fiindcă exisTâ. Numai ceeace 
nu există e nefiresc. Hi atât 
timp cât există trebuie men¬ 
ţinută şi perfecţiocna»â. 

Critica e una din cele mai 
de seamă activităţi alt* spiritu¬ 
lui omenesc. Ea este in insuşi 
centrul iui. Pentrucâ este regu¬ 
latorul Iul. Critica este centrala 
de unde pleacă toate comenzile. 
De la argumentaţia simplă a ţ㬠
ranului oare îşi face .cocotei i de 
viaţă şi până !a complicatul 
sistem Kanrian, o infinita des¬ 
făşurare de activităţi ale scoar¬ 
ţei cenuşii sunt ocupate de cri¬ 
tică. Fenomenul ontic se poate 
consta La m coîe mai primare 
momente ale conştiinţei şi el la 
c impresionantă desvaltarc o- 
datâ cu dezvoltarea acesteia. 

De aceea dacă azi critica e db- 
preţuirâ faptul e trecător. Aşa 
trebuie să fie .şi aşa este Cri¬ 
tica va renaşte cu mal multa 
forţă. Dar pentru aceasra e ne¬ 
cesară o grupare a conştiinţelor 
critice şi o ofenştvâ împotriva 
wmi-dootwrouiui ixnpecllltâ- 
ţii eUtUte zilnic in nouă zecimi 
din presă. 

Pentru renaşterea. încrederii 
•t; stimei in oriiica scriu aceste 
rânduri. Şi pentru flxreea ursul 
drum de viitor, de Iu care si 
uu mai mă abat. 

iVa urtna,* 












<le Vonile Marin 


In ritm areavtn. rând In Bucii. 
rrştii Noi. m.* Icmdtlic pin. 

tr« (uiuhim«ntnhi n OnWj Ver/.l 
o du In in i>toi*in politica n ţii- 
rci — sA nc (Imn deoparte ţi n 
>erafi pf o grAinariă de curâmi'i 
frământate cu munca legionari¬ 
lor noştri. recapitulam tihnit, 
toate calc ne-a fost dat >u in- 
frontâin dela de/.lănţuirea ur 
giej împotriva non^tra. Şi. in 
<*ra#latc |h* răbojul acesta să Ic 
injrerinn, in lor de pcr|Sttmont cort 
stitutix. *uh temelia cnM*i care 
>1ne vă inrununc/e fapta nonriiâ 
de pana acum. 

Nici o greutate întru e\orarei 
evenimentelor M'Utv, Coci «rolo 
unde Ic \om fi uitat noi. ui Ic 
vor rememora petele de «Angc 
tânăr, ncnv nl inco, prin rari v a 
conncmnnl pe tot cuprinvul pă 
rnântului romănev, fiecare foje 
tâ nouă a legionarilor eâr/.ii de 
fer. Pe drumul i/bandei nodal re, 
nu rhmân zâmbete >i chiuituri ci 
cununile cu ghimpi ale Milenii- 
fel. 

Slăbiţi la Tighiua. butufi <*a 
hoţii dc cai In Convlnn|a. v?ar 
tccnfi de baionetele ostaşilor ne 
vinovaţi la Tciuş, goniţi cu cio- 
mege avmufile de politicului cri. 
mumii la Arad, inrarcerafl la 
A iha lulia. ferecaţi in lan|uri şi 
căleaţi in picioare de brutele 
jnndnrrnereţtj la Ilfov, marliri- 
u VuA«i. prigoniţi şi intern 
niţafi în tot locul de o adininiv 
traţie slugarnică ineăleâtoare de 
lege, in ziua or conta, legionarii 


gar?Li de Ier, anceţU de 20 de ani. 
irionierii un« j noui religii, mu 
conicii luptei larii lOvplată. pur 
tund hărle|nl intr'o mânu ţi mb- 
Iria iu realaltA. pot privi eu 
m&iulric in toamna, perul tu in 
veinuujArilor din primuvunY 

Sămânţă a căzut iu pământ 
bun şi a dat rod iuvutit. Întoc¬ 
mai ea în legenda meşterului 
Muiiolc, care nu a pregetat sit 
inrhulA in ziduri viaţa celei mai 
scumpe, ea va-ţi |wotrt dura o 
pera legionarii Gărzii de fer, 
demiurgii unei lumi noui, zideve 
la temelia ciutei lor. tot re le este 
mai scump, tinereţea lor, vângolf 
lor, credinţa lor. Fiecare Wcto. 
r»c râţtignta eu preţul vieţii, ţor- 
moiizâ un zid si fiece fnptu de 
leale zilele, o • arămiii. 

Pe oasele frânte pe Miierinţelr 
martirizaţilor, |>e sângele tânăr 
şi cit UI m* ridica o' ort-vâ a lor, n 
iniilor de anonimi, simbolul Ro¬ 
mâniei de mâine 

Itâtulia a l«rst câştigată >i casa 
teu nouă va II o cavă a victoriei, 
orcul dc triumf al legiunilor 
vcryj. Căci dc pe urma urgiei 
victoria nouă nc-g rămas Şi dc 
«ci înainte nimic nu ni se maj 
poale opune. 

Au ticluit legi pentru noi ţi 
an dictat măsuri excepţionale 
Ne-nu purtat prin judecaţi ţi ţie- 

rrli<>|rtHriWMuăi]iduiujcauiiiL, 

o noua biruinţa pentru noi: |o 
tribunale. I n consiliul de răzltoi. 
la Curtea de apel. 

Ne-au schingiuit şi după fie¬ 


care prigoană maxsclc »'uu în¬ 
tors» ruai vârios către eaii/a noa. 
ntrâ. 

N'e-au bntjocurit pentru uni¬ 
formele mândriei noastre*, şi n- 
euin m* bat clicile politicei vechi 
dela euzişti |a gcorgLştj şi dela 
aceştia In na|ioiml-jărănişti, ca 
să nc copieze uniformele şi nu» 
dul de organizare. 

Nc-au condamnat metodele de 
luptă. nc-ou hulit spiritul cel 
nou şi nu stropşit eu fiere prin 
democratice gâtlejuri, împotriva 
programului nostru de guvern㬠
mânt Şi acum. se trâmhiţea/a 
cu fanfare (b'claraţiile unui fost 
i ondacător de lunsse — emerit 
democrat — rare. şi-« insâilat 
discursul cu idei (urate din i. 
(teologia noastră 

Ne-ou zcfleniisit importanţa şi 
nri. iii discursurile lor, in foile 
lor nu se vorbeşte decât dc pri¬ 
mejdia curentului nostru Tontă 
lumea putredă o politicianismu¬ 
lui de ori, nu e străbătută decât 
de-o singură grijă: r c vrea, ec 
gândeşte, re tace garda de fer? 

lată marea noastră biruinţă. 
Înainte! 

/aga/urile artificiale au căzut 
şi năvala aţielor nu mai poate 
fi zădărnicită. Revărsarea apelor 
tinereţii va inunda lutnen ren 
\ivhr, invâluind-o in mâlul re 
geueraMir şj' dătător dc roade 
noui. h Vilul tincreţei creatoare. 

Vasile marin 


Convertirea d~lui Mircea Eliade 
la românism 


D Mircea Eliade. scriito¬ 
rul dc talent, eseistul de renu¬ 
me, omul de admirabilă cultu¬ 
ră. parc a păşi cu hotărlre in- 
tr’o direcţie dragă nouă şi di¬ 
ferită de aceea in care fusese 
angajai pănâ acum 
Cariera d-sale publicistică, a 
avut pănâ arum cotituri şi zig¬ 
zaguri pitoreşti. dar neaştep¬ 
tate. D Mircea Eliade s'a jucat 
cu ideile si cu atitudini de îrt- 
aţă. a acumulat experienţe, a 
hoinârtt prin lume. a strălucit 
peste tot, si întotdeauna dar 
a refuzat orice ancorare defi¬ 
nitivă in realitatea românea¬ 
scă 



lată Insă că de o bucată de 
vreme, d. Mircea Eliade. a în¬ 
ceput să ne schimbe $1. fără 
supărare , — poate efectul ma¬ 
turizării — a început să devi¬ 
nă serios. 

Talentul său şi ruprlnzâtoa- 
rca sa inteligenta par a voi 
să se supună unei discipline 
alta decât fantezia piUrrca&că 
sau hazardul lecturilor entu¬ 
ziaste. 

D Mircea Eliade începe să 
cadă realităţile româneşti, să 
se Integreze bi ele, să se sub¬ 
ordoneze lor 

Nu ştim încă dacă această 
atitudine va fi definitivă sau c 


numai un joc. un capriciu de o 
clipă ca atâtea altele cu care 
ne-a obişnuit in strălucitoarea 
dar nestatornică sa carieră. 

In orice caz. noi însemnăm 
aci această dată şi reproducem 
în întregime două articole ale 
d-sale, unul apărui In Vre¬ 
meaV şi intitulat: „A nu mal fi 
român" in care naţionalismul 
cultural e admirabil exprimai 
şi celălalt apărut in 
Xuvăntur sub titlul: „Studen¬ 
ta români cer revizuirea tra¬ 
tatelor..'' in care naţionalismul 
politu * şi anticomunismul sunt 
făţiş militate. 


A nu mai fi român 


A apărut. acum dc cărând. o 
nouă modă printre tinerii In¬ 
telectuali şi îicrUtori a nu mal 
fi români, a regreta că sunt ro¬ 
mani, a pune ia indolnU exis¬ 
tenţa unul specific naţional 
ai chiar posibilitatea inteligen¬ 
ţei crclufoarr a elementului 
românesc SA ne Înţelegem 
bine Umeri) aceşti* nu d^pă- 
*rae naţionalul pentru a simţi 
şl mâneţi valorile universale el 

, « , . I «’lhrtil 

pentru că sunt Înainte de toa ¬ 
te om şl cuget mimat prin a* 
cest criteriu universal şi 
tem Tinerii uce*!!:* rui ch»- 
pretuleac comunismul pentruca 
«uni comunişti, am* anarhişti 
mal ştiu eu ce ucctA social - 
unhcisalâ Nu. El. pur «ini- 
plu, roffctA cA sunt romani, şl 
iu vrea \U fir <o Baărturi*«M‘ * 
orice altă naţie ti<- :>♦- lume 
chine*), ungun, rirmţi, acandi- 
tiavi. ruşi. spankili. orice, nu* 
irtaj roniur.l nu ft’au '-âturar 
pănâ m gât dc de&tlnul uc«*U 
dc tt ai rAmknc rortiăal 
caută .prin orica (•’! dc argu¬ 
mente tlitortiv îUcaofi-c Iute*- 


r ;rc> f.â demotuitxcze ei rom⬠
nii sunt o rasă Incapabilă dc 
pândlrc Incapabilă dc eroism, 
dr probleme filozofice, de cre¬ 
aţie artUUră. ţi aţa mai de¬ 
parte 

Unul dintre ei indocţte 
atut de rnull de realltAtca unui 
neam româneoc ră/-boinlc. În¬ 
cât Isl prnpunr k 4 Jtc;iNca ,.Is- 
loria Imperiului Otoman*' « Iul 
ItAinioer. ca sâ verifice »iac& 
intr adnvâr sau luptat vreo¬ 
dată român») cu utrcil sl l-au 
in vina’ Altul nfftde câ orice 
crier care rantnuift In istoria 
si cultura .. român cască". nu *• 
dr origine română TantemJr, 
Kog A laice, i nu Emineacu. Hul- 
dep. Cont*. M«lorr*r,u, lorgn, 
Pârvxn el-c, rtc. toţi. dar 
b.:olu« ■•'y| s ird sU&rnl Sunt 
slav] ovrei, armem. nemţi, 
orice, dar nu pot fi români. 
români! nu pc»t crchi nu pi>t 
judec*, românii sunt deştepţi, 
sun» •m.hrrl dt*r r.u aun^ 
nici gânditori nktl creUtori 

Dacă le promipţi vrr-.ir nu* 
Hje deapro care se fllie sigur câ 
e românesc ,»n uite aricunieti- 


d<‘ Mircea Eliade 

te Este din Oltenia? Rânge 
Sârbesc Kate din Moldova? 
Moldova intrcaRsi e slavizată, 
din Transilvania? Sânge un- 
gureîir Cuoomc câţiva moldo¬ 
veni care spun cu mândrie 
im *ât>ge |ţrfc«sc!'*; ,*trâ- 
moşu mevi u foni ru*" Singura 
lor şmvsA de a fl oameni ade¬ 
văraţi, este dc k dovedi c& o- 
riglnen lor nu ri4c curat ro- 
maneascâ 

Nu cred câ se află ţară eu¬ 
ropeană în v juc să existe at⬠
ţia intelectuali cărora sA Ic fie 
ruşine dc neomul lor xâ-t co- 
ut* cp atâta frenezie defectele, 
rtă-şi batA joc de trecutul Iul 
M sk mârturlse;i>L-â. in gura 
m iri oi ar prefera a aparţi¬ 
nă prin na’Vere. a Ucţ Ur) 

ToţJ tinerii aceştia au de 
riu’ut ublecţll neamuJut romă- 
m*c Mal In tu) şptm el, româ ¬ 
nii «unt ctv*t*’pţ! 'ţl asta îl îm¬ 
piedică \ albă. drame interi¬ 
oare «A cunomicâ 
Ic /fufJctuhil c«menr.s/*. U împie¬ 
dici h:\ aibă probleme; Cine 
nu are probleme auflctcşti 
circ nu capătă insomnii diu 


cauza meditaţiilor ţţl agoniilor, 
clnc nu e In pragul nebuniei 9I 
al sinuciderii, cine nu ajunge 
pentru zece ani neurastenic, 
cine nu urlA: ..Neant! Agonie! 
Zădărnicie!', cine nu se dâ cu 
capul dc pereţi ca să afle au- 
tcnticltatca , \ .spiritualitatea* 1 , 
ăi ..viaţa Interioară' — acela 
nu poate fi om. nu poate cu¬ 
noaşte valorile vieţii a ie cul¬ 
turii. nu poate creia nimic 
Romanii «unt deştepţi ce 0- 
roarol Unde poate duce deş- 
tcptăclunea? La cc-ţl foloseşte 
faptul ca poţi cunoaşte, super¬ 
ficial . realitatea — cănd iţi 
llf»eşte boala prin care pou 
întrezări moartea şl existenţa, 
ill lipsesc Inaâsl clementele 
dramei lăuntrice? 

Tinerii aceştia sunt supăraţi 
pc neamul românesc pcntrucă 
românii nu au drame, nu au 
conflicte şl nu se sinucid din 
desperare metafizică. Tinerii 
uu descoperit o întreagă Utc- 
raturd europeană de metafizi¬ 
ca şl etică a desperării. Şl 
pentru că desperarea este un 
sentiment necunoscut românu- 
lul (care a râma*. în poflaa 
atâtor erezii şl culturalizări, 
drept credincios Bisericii R㬠
săritene), tinerii intelectuali 
au dedus stupiditatea Iremedi¬ 
abilă a acestui neam Tot ce 
nu se găseşte în Pascal, in Nl- 
etzehc, în Dostoowskl sl In 
Heidegger — şi toate aceste 
genii au elaborat o gândire 
impenetrabilă structurii gân¬ 
dirii româneşti — tot cc nu se 
găseşte In nebunia unui biet 
om din Germania. în viziunile 
unul rus şj şl i n meditaţiile u- 
nul catolic In veşnică îndoială, 
nu înseamnă nimic, nu arc o 
valoare filozofică, nu are va¬ 
loare umană. 

Alimentaţi de lecturi euro¬ 
pene, mimând drame europe¬ 
ne, voind cu orice preţ o spiri¬ 
tualitate care să semene chiar 
numai în exterior cu spiritua¬ 
litatea occidentală sau rusă — 
Unerit n‘au înţeles nimic din 
geniul acestui popor românesc, 
bântuit de atâtea păcate, a- 
vând nenumărate lipsuri' dar 
strălucind totuşi cu o Inteli¬ 
genţă şl o simţire proprie Ti¬ 
nerii au reacţionat împotriva 
curentului de acum zece-doi¬ 
sprezece ani, pornit dela „Gân¬ 
direa” şl „Ideea Europeană” 
(Pârvan. Lucian Blaga, Nue Io- 
neacu, Nlchlfor Crainic; ori¬ 
ginile sunt tot în cursurile si 
publicaţiile d-lul N Iorga> 

mul*' specificul otnlc\ in ar¬ 
tă şj în ţrăndlre. şi încercase 
cea dlntăl filozofie ortodoxa 
prin crelarca tipoilglel rom⬠
neşti. Cauzele acestei reacţiunl 
(care a început prin a fi pur 
spirituală, pentru a ajunge in 
deplin nihilism, negaţie a Isto¬ 
riei, relativism In cultură, dl- 
soluţLi conceptelor critice, etc.) 
sunt mult prea Interesante şl 
prea aproape dc noi ca să ne 
încumetăm să le discutăm in 


t ,co \ 1)0 altfel, nici 
n am- Încercat alei să cercetăm 
nu mal f * 

român , cl numai să denun¬ 
ţăm câteva din aberaţiile ul¬ 
timei mode intelectuale 
„JZt . Car ° dcs P° r P^ă de des- 
născut romAni, 
Judecă strâmb meritele şj de¬ 
fectele poporului. El vor pro¬ 
blematici, in docil, eroism — 
iar Poporului roman il e cu to¬ 
tul străină îndolnla şl despre 
re , o concepţie ou totul 
familiară. Pentru un tânăr In¬ 
telectual credinţa şl îndoiala 
au valoare filozofică, deschid 
căile meditaţiei, pun problc- 

JSH*? A lr } ,^ ran r omân, 
nu există îndoială, ol crede fi¬ 
resc (..aşa cum curg apele 
cum crose florile” 1. fără pro- 

sbk: r H rai,ui r ° mAn ^ 

realist; vezi colecţiile de pro- 
JSSLîf Înţelegi cum a re- 
acţionat el contra încercărilor 
do Idealism, dc criticism, adu¬ 
se de popoarele cu care a in¬ 
trat în legătură». 

Intelect ualH au despre eroi o 
concepţie morală sau magică 
5L * f U Jî în altul, ei Ju- 

dec& IndivWualtet. l«r u Urnită 
ciemonlac. Am arătat altădată 
ce cred românii despre eroii 
neamuliii; criace cred şi des¬ 
pre personagiilr b.bllce şl apo¬ 
stolice; că trăiesc lntriun raiu 
ca un plaiu rcmânesc, se gân¬ 
desc la nevoile lor. familiare, 
cu şi in viaţă, coboară pe p㬠
mânt. In ceasuri grele, stau de 
vorbă cu oamenii lntr’un lim¬ 
baj familiar, ctc. Eroii aşa cum 
>*unt înţeleşi de popor, şi eroii 
aşa cum sunt închipuiţi de in¬ 
telectualii tineri nu au nimic 
deafacc între ei. Unit au un e- 
jolsm pe care 11-1 dau v:aţa a- 
soclatâ, ceilalţi concep un ero- 
bma etic de probleme, de drame 
şl conflicte. 

Apoi. tinerii intelectuali ju¬ 
decă întotdeauna un popor prin 
ce crclază, nu-l Judecă prin 
cerace este, prin supravieţuirea 
luL A „creLă” e^te o concepţie 
individualistă; a fl, aşa cum a 
lăsat Dumnezeu, este adevărata 
axâ a ..spiritualităţii" poporu¬ 
lui. In concepţia poporului, ni¬ 
mic nu se crclază, nimic nu se 
face; lucrurile vin şl pleacă, lu¬ 
crurile se întâmplă. Dar aceas¬ 
ta este o probleme prea compli¬ 
cată pentru a o rezolvi aici. 

Este adevărat câ poporul ro¬ 
mânesc suferă de multe pâca- 

ni uite axe - dar «coasta e con- 
JlUa JKwatnâ umană, ace.vtea 

«unt posibilităţile naoBlre de a 
atinge universalitatea. Putem 
pleca dela ele sau le putem Ig¬ 
nora pur şi simplu Dar nu e 
nici cavaleresc, nici eficace — 
să ne fie ruşine că ne-am năs¬ 
cut români, numai pentru sim¬ 
plul motiv că nu găsim, in v㬠
leni ele româneşti ceiaoc vrea 
Chestov sau Dostoewsld 

MIRCEA ELIADE 


Studen|ii români 

cer revizuirea tratatelor 


Societatea sLudenţilor români 
dela Geneva este hotărită să 
susţină revizuirea tratatelor. Lu¬ 
cru] ooesU pare atât de absurd 
şl atât de stupid, încât m'ani 
inlrelxit. afiându-l dacă .se da¬ 
torate inconştienţii .^u iicbelis- 
mu]*iii. Nici nici alta; stu 
denţii români dela Geneva sunt 
comunişti, şi ca aLurc ms&n re¬ 
vizuirea tratatelor. De cc a* mai 
numesc ..studenţi români” şl de 
ce continuă «â albă o societate 
a lor ? Foarte simplu; pentrucâ 
consulul nostru dela Qeneva 
un om foarte aonsecuh 
oferă me^c studentlior ro¬ 
mâni, şl dirusştc ajutoare «o 
ck-tâţli stiidmţLlar români Cui 
nu-l convine s& pixrfite de pe 
urma reglmoiui burghez ? 

Să povesstim câteva fapte 80 - 
cieLttaâ aceasta, înfiinţată pe 
la o m*.o optaute optasocl şj ceva, 
a avut ipoon ci Jc glorie. ApiK. 
r‘U de mai ocup-a nimeni ca 
Şi aproapt' *0 desfiinţa.-#?* A fost 
r-âinfiinţată In 1927. şl deatune# 
a funcţionat in mori regulat, 
mal cu sr-omi câ ah/.oare)e do 
ii contiuUi erau atât de bine 
vei fi te xtudftnaţUoT vâra-ri. 

Anul actt&i prin Ma». ftmk. 
itudenţlJ imcoriavi din Grneva 
au projnts < *>nsUtuIrea irn^i <r>- 
mitet al studenţilor din Mic;* 
Antantă Un *.'veme:tca comitet 
exurtâ. eu *edmi. nn ie pare !â 
B'.KureşlL, dtor era nevoie de un 
-omite* rara sA fmvcţioww? 1» 
Geneva, si având ca -*oop prin- 
< ip*l combaterea ttrop.'i.gind-"l 
iitudtefiUior unguri in favoarea 
r*«ri»iur;i triatelor In trracât 
ftr zi.. Unţfurii au o propti 
«andă foarte bine orga?uzată )* 
Geneva, În chiar sânul M>:irtA 


tUor şi congreselor inter-univer¬ 
sitare. Aşa dar, propunerea stu¬ 
denţilor iugoslavi cm şl bine¬ 
venită şl eficace De câte ori ax 
fi vorbit un delegat ungur sau 
german, delegatul acestui corni 
tet al Micii Antante trebuia să 
ie ridice şi să la apărarea tra- 
taieior. Fireşte, ritualul acesta 
al diplomaţiei Societăţii Naţiu¬ 
nilor imitat do către toate or 
ganizaţiiie inter-universitare 
din Oeneva. este oarecum roii 
cui. TofijşJ asa făceau şi cri 
lai ţi, aşa trebuia să facem şi 
noi ca să cuntracarâm propa 
panda 

Când li sa făcu: propunerea, 
.studenţii nmăm diu Geneva 
b'au .idunat in şedinţă extraor 
dinar* şi au declarat : 1) câ e 
preferabil să mi se facă poli¬ 
tică feuminte lucrul), 2 ) dar 
itacâ se face poiiticâ, ci vor sus¬ 
ţine politica ]ot, contra Micei 
Antante şl deci oontra Trula- 
tuiui dela Trlanon Ei vor cere 
r-crvixuirea trotatâtor... 

Sta» şi U* cruceşil. Bine. b :ur, 
aşa or fi crezând ei, căci sunt 
comunişti. Dar dacă suni convu- 
niş*i de ce na: au nevoi? d.? 
Societatea studenttk>r romăid 
şi de toate tmphra.ţUie ei. bă 
neşti şl oitleft? De ce, de pil¬ 
dă. au ajutat cu banii Soci* 
lăţit 1 tOu fr e;v»*ţlenj» pc un 
(vmunis!. expulzat dm Fra ztţaf 
OHiu d-!or îa ctDe mu rs fvr ». 
B.anh acei* erau meniţi «uden 
uuyc români ou oricărui «rvu *î 
InlernaţiOnaloi Căci croi» veş¬ 
ti* .lavă Domnului, uu foiidurt 
berert>el ţi ăeai'Jîc Societăţi 
care să-l fucâ scăpaţi 

YinU E-X ELI %r>B 










6 


AXA 


POLITICA EXTERNA 


clo MIIIAII polihroniadr 


<. .. * vunmni Allh 

Intre economie şi politică Dirfafnră î„ a i • 

îmSeîjsle sr;.r;..''latura in Austria 


l’ltimllc evenioirulf din po¬ 
litica noastră internă adac Ia¬ 
răşi în discuţie problema orien¬ 
tării externe a României. 

Dc a$tă dota evenimentele 
din politica noastră internă res- 
frâng realităţi economice şi ca 
atare in ultimă analiză avem 
pe primul plan al actualităţii 
perpetuul conflict intre intere¬ 
sele economice ale României si 
orientarea ei externă. 

Brutal, chestiunea se pune 
asa: România nu mai poate 
plăti cuponul iar Quai d’Or- 
say-ul, departe dc a ne susţine, 
patronează capitaliştii francezi 
şi ameninţă. 

Această atitudine e ultima pi¬ 
cătură rare a făcut să debor¬ 
deze vasul iar unul din condu¬ 
cătorii politicei noastre econo¬ 
mice. d. Madgcaeu. a reacţionat 
decJarându-sr gata de rezistenţă 
înverşunată . 

Să facem un mic istoric al 
întroge» chestiuni. 

înainte dc război România 
ducea o politică externă con¬ 
formă eu interesele ei econo¬ 
mice, 

Economiecştc. România şi 
Germania se complectau, finan¬ 
ciara! en te Berlinul ne procura 
capitalurile necesare dezvoltării 
noastre, politiceşte Bucurrştiul 
era infeodal intereselor Rcichu- 
lui. 

I*» un moment dat insă, după 
1913, problema unităţii noastre 
naţionale a devenit hntăritoare 
si. cum era si firesc, in faţa 
idealului naţional realităţile e- 
ronoroire au trebuit să se sub¬ 
ordoneze celor etnic-politice. 

▼Hipâ război î-itunţla s'a 
schimbat. Din punct de vedere 
naţioral România nu mai are 
nimic de revendicat Deci re¬ 
luarea relaţiilor economice nor¬ 
male era fireasca, după cum 
firească ar fi fost si o revenire 
la vechea noastră politică cx- 
ter*s: " N ' 

Totuşi lucrurile nu s'su pe¬ 
tre» ui aşa, pent-rucâ lumea noa¬ 
stră politica a «ocotit ca uni¬ 
tatea naţionala trebur apărată 
de tendinţele revanşarde ale 
Ungariei, Bulgariei şi Austriei ! 

Iar această apărare n’o puteam 
Riişi decât intr’un sbtem de a- 
liantc ( Bucureşti. Praga. Bel¬ 
grad şl Bucureşti-Varşovia), pi¬ 
votând in jurul Parisului. Fran¬ 
ţa reprezentând după război a- 
tâi puterea cea mai holaritâ de 
a apăra statu-quo-ul, cât şi sta¬ 
tul posedând cele nţai eficace 
mijloare militare si financiare 
— de apărare a statu-quo-ului. 
Dar prin aeeasţ:i. politica c\ 
temu a României venea in eon¬ 
ii rillcţlr cu necesităţile econo¬ 
mice... I'anlele nu pot fi ne¬ 
gate. după război rele mai 
strânse relaţii economice le-am 
avut cu Germania si cu Italia. 
Parisul nu s’a putut substitui 
Berlinului antebelic decât în 
eeiacc priveşte finanţarea noa¬ 
stră. finanţare care *'a farul 
n> condiţii deplorabile oentfu 
noi. 

Căi timp împrejurările ..u 
foai relativ normale, contra¬ 
dicţia între politica noastră r\- 
terii ♦ şi politica noastră eco¬ 
nomică nu ne-a stânjenit din 
cale afară. 

îndată insă ce • riza a dus la 
restricţii vautarr. la roiitingcn- 
tiri, la autarhl/are si la scăde¬ 
rea cataatrofalâ a încasărilor 
tezaurului situaţia a devrnil 
inextricabilă. 

Germania si Ituiin nc-ag în¬ 
chis prQgnşJv pieţele lor iar ban¬ 
cherilor francezi nu le mai pu¬ 
tem plăti cuponul. Aşadar la 
la-ne duşi la o progresiva în¬ 
răutăţire a relaţiilor economic*: 
eu Berlinul şţ Kom i m inomen - 
tul ni care suntem in război fi¬ 
nanciar ru Parisul. 

Dar atut (Germania rât *» Ha¬ 
lta ar 11 dispuse — presa lor o 
urată continuu — să ne des 
thula larg pieţilr lor in catul 
in care orientarea tUMAtrk ex¬ 
ternă le-ar deveni favorabilă. 

Pe de altă puric cu finanţa 
franceză nu ne putem înţelege 
pentru motivul foarte simplu ck 
nu putem — cel puţin morar» 
tan — idâti. 

Nu numai atut. Se pare, asa 
se şopteşte In cercurile Infor- 
formate, ca tensiunea dintre noi 
şl finanţa fnuicezâ axe conse¬ 
cinţe cu mult mai grave decât 
*.'ar putea bănui. Ci pentru 


prima oară dela război încoace 
România a scăpat prizei fran¬ 
ceze si eâ deocamdată estr in- 
tr'o fază de independenţă. In 
sfârsit, se mai pare că, spre a 
ne readuce in obiedienţâ. se 
prepară o gălăgioasa campanie 




I 


D. TITULESCU 


revizionistă favorabilă Ungariei 
în presa franceză. 

Daca lucrurile sunt a>a. $1 e 
verosimil sa fie aşa, atunci re¬ 
zistenţa d-lui Madgearu poate 


sa duca la consecinţe incalcu¬ 
labile, m cazul in care Quai 
d Orsay-ul s’ar încăpăţâna să-şl 
secondeze bancherii şi să vrea 
sil ne forţeze la ascultare. 

Bine înţeles, nu c deloc sigur 
in ciuda realităţilor, că d. Mad- 
gearu să rrzista până la sfârsit. 

Mâine, poimâine, p probabil 
că d-sa va părăsi Ministerul de 
I inuntc iar succesorul ar putea 
încerca cu orice preţ o înţele¬ 
gere cu creditorii francezi. Ar 
avea rezultate o asemenea în¬ 
cercare faţă de jalnica situaţie 
a tezaurului românesc? 

Aceasta-» altă poveste. 

In al doilea rând marele tar¬ 
tor al politicei noastre externe 
nu şi-a spus încă cuvântul. D. 
TituleM'u stă in rezervă. Acţiu¬ 
nea lui, dacă se va produce, va 
fi insă cu siguranţă paraleli cu 
a Quai d’Orsay-ului. 

Din toată această stare hao¬ 
tică si confuză, un lucru se des¬ 
prinde însă clar, că întreaga 
orientare a politicei externe ro¬ 
mâneşti e in joc şi că v’ar pu¬ 
tea ca orientarea de până acum 
să fie revizuită. 

Ca atare Ministerul dc Fi¬ 
nanţe si Palatul Sturza nu tre- 
bucse pierdute din vedere. 


In zodia pactelor 


Dela pactul Kcllog Jurnea în¬ 
treagă trâeşte in zodia jxicte- 
lor. A’u e lună in care să n'au- 
zim de vre.un nou part gene¬ 
ral, internaţional, regional sau 
local, fiecare lună aduce pac- 
tul ei. 

In ultimile doua săptămâni 
am avut de înregistrat portul 
italo-soviet ic si cel greco-turc. 

Primul de importantă euro¬ 
peană. cel de-al doilea de im- 


Relaţiile dintre Roma si Mos¬ 
cova au fost întotdeauna cor¬ 
diale. Atâta timp cât Roma sin¬ 
gură putea arca raporturi cu 
Rusia caro sa nu fie periculoa¬ 
să si rnai ales atâta timp cât 
Sovietele aveau o foarte slabă 
pnză asupra celorlalte mari 
puteri — afară dc Berlin — 
Ducele nu stmt-eu nevoia unei 
consacrări formale a legături _ 
lor existente. 

De când insă hitlerismul a 
speriat Franţa si Rusia s'a pro¬ 
dus o apropiere foarte strânsă 
intre Paris si Moscova. Italia a 
trecut pe al doilea plan iti in¬ 
teresul Moscovei De aci dorin¬ 
ţa Ducelui de a încheia un pact 
care consfinţind raporturile 
cordiale existente intre cele 
două tar: sd întărească presti¬ 
giul Italiei la Moscova şi in al 
doilea rând să ducă şi la acti¬ 
varea schimburilor economice. 

Evident că Moscova avea tot 
interesul sd inchee un aseme¬ 
nea pact. pe de o parte spre a 
dovedi Germaniei crt Ducele nu 
se solidarizează cu Fuehrer-nl 
hi atitudinea faţă de Soviete, 
pe dc alta spre a arca un spri¬ 
jin sigur in lagărul marilor pu¬ 
teri in momentul când presiu¬ 
nea japoneză in Extremul O- 
rient devine dm ce tn ce mai 
periculoasă 

Asa dară din motive diferite 
ambele ţări doreau o afişare a 
cordialităţii rapyrfurilor lor. 

Pactul ttahisorietic nare dc 
cât această imloare de osten¬ 
taţie, el neud urând rUci un e. 
IcmmU nou in relaţiile m»o- 
Uatiene. 

Pactul grccn-turc e a-v ornând- 
tor celui it ulo soci etic dm punct 
de vedere al imloni in stuc $i 
cl nu tact d& at sd consfinţeas¬ 
că o stare de lucruri preexis¬ 
tenta 

Dm momentul in oaie Gre¬ 
cia a venunţul la milenarele 
mir revtmdkân in Asia Mică. 
ţ/Hi momentul ce s’a hotăra «j 
socriftve visurile scumpa ale 
panhrlcnfamulnl, dtn momeau 
re a prcuediU Ui formidabila 
operaţie a schimbului dc popu¬ 
laţii. o înţelegere deftniltvă *n- 
1>e Alena şi Angora devenea 
jxwi btJd. Fireşte ai s'a produs 
după o hotdritogre victorie tur. 
vă si gr aii a au ţdecat bi faţa 
realităţii 


Chestiunile etnice şi politice 
fiind vidate prin renunţarea la 
luptă a unuia din parteneri — 
Grecia — relaţiile economice 
s'au putut dezvolta in voie şi 
resentimentele seculare au pu¬ 
tut fi uitate. 

Totuşi pactul greco-turc a 
putut însemna şi o victorie di¬ 
plomatică pentru Grecia, prin 
acela cvi Bulgarie e momentan 
izolată. La Sofia, semnarea 
vântului intre Alena .ii Angara, 
a produs turbur arc şi guvernul 
a fort violent atacat de către 
opoziţie pe tema izolării Bul¬ 
gariei. 

Insfărşit ultima latură a pac¬ 
tului greco-turc trebue iarăşi 
semnalată. Semnarea pactului 
înseamnă un nou triumf al po¬ 
liticei italiene. Apropierea gre- 
co-turcă s'a produs prin inter¬ 
mediul şi snh patronajul Du¬ 
celui care poate privi acum la 
desăvârşirea operei sale 


Ştirile care sosesc din Austria 
sunt menite să curme entuzias¬ 
mul democraţilor dr pretutin¬ 
deni. Micul domn DolLfusş e pe 
cule să devină dictator „fascist-. 

Evident, guvernul Dollfuss p㬠
răsise de mult calea democrat- 
parlamentară, adoptase o poli¬ 
tică autoritară, recursese la ar- 
kitrar şi la forţă împotriva miş¬ 
cării naţional-socialLste. Dar 
toate acestea se făcuseră pe t㬠
cute, fără proclamaţii de prin¬ 
cipii şl mai ales împotriva miş¬ 
cării naţional-social iste. 

Deaeca democraţii nu sau 
grăbit să se sesizeze de .ieşi¬ 
rea din legalitate-, de „barbara 
suprimare a drepturilor omu¬ 
lui" ,de „desfiinţarea libertăţii 
politice". etc„ etc. Atâta timp 
cat acestea se exercitau, pe t㬠
cute, împotriva unor duşmani 
ai democraţiei, toţi democraţii 
erau mulţumiţi, iar d. Dollfuss 
era zilnic ridicat in slava ce¬ 
rului de către cele mai autori¬ 
zate oficioase ale judeo-demo- 
cratici. 

Iată insă că lucrurile se 
schimbă. Presiunea national-so 
cialistâ devine atât de puter¬ 
nică încât guvernul Dollfuss nu 
mai poate rezista. 

Pe de altă parte momentul 
deschiderii parlamentului se a- 
propie şi sociaJ-democraţia ar 
putea reclama o parcelă de pu¬ 
tere in guvernul .ale uniune na- 
ţianalâ austriacă" 

Dar lleirmvehrui. singura or¬ 
ganizaţie militară pe care ac 
poate bizui regimul Dollfuss, 
iiar accepta cu nici un preţ o 
colaborare cu social-democraţii, 
periculoşi totuşi prin poziţia lor 
parlamentară! 

Noi alegeri? Ar însemna tri¬ 
umful national-socialismului. 

Prins intre ciocan şi nicovală, 
in imposibilitatea de a face 
noui alegeri si imposibilitatea 
de a. guverna dictatorial menţi¬ 
nând totuşi actualul parlament, 
guvernul Dollfuss a căutat, ca 
întotdeauna, salvarea la Roma 
Ducele a încercat acum trei 
săptămâni mediatia intre Ber¬ 
lin şi Viena, mediaţic de care 
vorbeam in numărul trecut al 
...Axei", si care probabil câ n’u 
reuşit. Atunci s’a sugerat con¬ 
ducătorilor austriac» ideia unei 
dictaturi făţişe, proclamate şi 
afişate. 

La un moment dat s’a crezut 
că vom avea şi o substituire de 


persoane, cancelarul DolUass 
tilnd sacrificat in Tavoarea prin¬ 
ţului Stahrenberg. 

In ultimul moment s'a renun¬ 
ţat la această combinaţie, can¬ 
celarul Dollfuss reuşind să sc 
menţină. C onsecinţa a fost dis¬ 
cursul pronunţat de micul cun- 
celar in care a anunţat dicta- 

ura ^fascistă" cu păstrarea 
.specificului austriac". 

fată deci încă un stat care 
xvarla definitiv peste bord par¬ 
lamentarismul democrat si care 
Daseste pe calea dictaturii. 

K probabil câ parlamentul va 
fi dizolvat şi constituţia modi¬ 
ficată pe cale de decret. 

Democraţia suferă aşadar o 
nouă lovitură. Rând pc rând, 
toate statele Europei se leapădă 
de ca. Dictatura austriacă tre¬ 
bue totuşi judecată cu severi¬ 
tate din punct de vedere naţio¬ 
nalist. 

O dictatură n are un scop in 
Mnc. Rezultatele ei variază după 
idealul in slujba cârula o pui 
SI comunismul c dictatorial, to-' 
tuşi nici un naţionalist nu-l 
poate aproba. 

Ori care c scopul dicta turei 
austriace? Să menţină cu silni¬ 
cie o stare dc lucruri ostilă in¬ 
tereselor şi sentimentelor po¬ 
porului austriac! 

$i cciace este mai grav acea¬ 
stă dictatură e vasală Romei. 
Este o dictatura impusă Vienei 
»n urma sugestiilor străinătăţii 
şi stipendiată de străinătate. 

Fireşte, pentru Duce şi pen¬ 
tru fascism, instaurarea dicta- 
lurci „fasciste" in Austria e un 
nou succes. Ea dovedeşte ee 
poate face o mişcare de regene¬ 
rare naţională dintr’o ţară care 
acum zece ani era cenuşereasa 
marilor puteri. Dar dictatura 
fascistă, care exercită o fasci¬ 
nantă influentă asupra întregeî 
Europe a reuşit, pentrucâ re¬ 
prezintă Interesele Italiei si aie 
Doporului italian, pentrucâ în¬ 
treaga naţiune s*a strâns in ju¬ 
rul fasciei şi n Ducelui. Este o 
dictatură naţională. In Austria 
dictatura micului Dollfuss este 
o dictatură anti-naţionalâ nefi- 
rescă, fără nici priză in mas¬ 
ele austriace. O dictatura poli¬ 
ţistă. 

Ca atare, ^ansele ei sunt mi¬ 
nime. Valul naţional - socia¬ 
list va cuceri, mai curând sau 
mai târziu. Viena. 


Călătoria d-lui Herriot 


După o luna de peregri¬ 
nări iată-1 pe impenitentul 
radical şi mare personagiu 
masonic înapoi la Paris. 

D. Edouard Herriot a tre¬ 
cut rând pe rând — ocol in- 
du-ne — pe la Atena, la So¬ 
fia, la Angora, la Moscova, 
la Riga. 

Care a fost rostul călăto¬ 
riei sale? Care sunt rezulta¬ 
tele ei? 

Situaţia foarte importan¬ 
ta pe care primarul Lyo- 
nului o ocupă in politica 
iranceza. perspectiva pe ca¬ 
re o are de a redeveni prim 
ministru in cursul actualei 
legislaturi, dau deplasărilor 
sale un caracter quasi ofi¬ 
cial. 

Fără îndoiala câ peregri¬ 
nările pe la Atena, Sofia si 
Angora au o importanţă cu 
totul secundara faţă de 
plimbarea prin Rusia Sovie¬ 
tica. 

Vizita d-lui Herriot in 
Ralcani şi in Turcia înseam¬ 
nă propriu zis un sondaj 
francez intr’un domeniu in 
care influenţa italiana e 
preponderenta 

Congresul radical dc la 
Sofia a servit astfel de pre 
text pentru a încerca ridica¬ 
rea prestigiului Franţei in 
Baicaoi Şl tn Turcia 


Din acest punct de vede¬ 
re apariţia unei personali¬ 
tăţi politice de primul plan 
In apele diplomaţiei italie¬ 
ne a trezit oarecare suspi¬ 
ciune la Roma. 

Consulta a urmărit cu a- 
tenţie mişcările d-lui Her- 



D HERRIOT 


riot şi trebue să fie satisf㬠
cuta de inexistenţa rezulta¬ 
telor. 

Cu totul altei stau lucru¬ 
rile faţa de Rusia. 

Aci vizita d-lui Herriot a 
avut nu numai un caracter 
demonstrativ ci marchează 
şi o turnantă in politica eu¬ 
ropeană. 

Apropierea franco-rusă e 
manifesta şi nu trebue să 
ascundem câ ceiaoe a deîer- 
minat-o este victoria naţio- 
nal-socialismuluî in Reich. 


De altei sosirea avioane¬ 
lor franceze având pe bor¬ 
dul lor pe d. Pierre Cot, mi¬ 
nistrul aviaţiei franceze, în¬ 
tăresc sensul vizitei d-lui 
Herriot. 

Faţă de ameninţarea ger¬ 
mană constelaţia antebelică 
se reformează. Rusia Sovie¬ 
tică aruncă peste bord me¬ 
sianismul revoluţionar şi de¬ 
vine strict conservatoare în 
politica sa externă. 

Rămâne de văzut cât de 
departe va merge apropie¬ 
rea franco-rusâ şi mai ales 
dacă Parisul va reuşi să de¬ 
termine o destindere totală 
a raporturilor dintre Mos¬ 
cova. Varşovia şi Bucureşti. 

Faţă de Varşovia lucrul 
pare a fi reuşit pe deplin. 
Faţă de Bucureşti un pas a 
fost făcut prin acordul inter¬ 
venit intre noi şi ruşi pe te¬ 
ma definiţiei agresorului. 

Dar refuzul nostru dc a 
satisface exigenţele purtăto¬ 
rilor de rentă românească a 
iritat Quai d‘Orsav-ul care 
şi-a evidenţiat supărarea. 

Faptul câ d Herriot ne-a 
ocolit eu atâta graţie este 
elocvent. 

In orice caz calatoria fos¬ 
tului preşedinte de consiliu 
francez arată dar cu întrea¬ 
ga situaţie internaţională e 
jn curs de schimbare. 








AXA 


7 


EVENIMENTELE 
DIN CUBA 


CABOTINUL 


LICHIDAREA 

VECHILOR DATORII 


Spaţiul nu no-a permis plină 
acum vsă ne ocupăm de ..revo¬ 
luţia' ' din Cuba 

Dealtfel excentricitatea el şl 
caracterul ci local o fac să nu 
fie deosebit de interesantă To¬ 
tuşi pentru cititorul pierdut in 
noianul de telegrame. fără nici 
un fel de comentarii, apărute 
In şarete, câteva scurte lămu¬ 
riri sunt necesare. 

Cuba. fostă colonie spaniolă, 
trâeşte intr’o independentă for¬ 
mală dela inccputul acestui se¬ 
col. Formală pentru că de fapt 
e vasală Statelor-Unite Wa¬ 
shingtonul preferă Insa o con¬ 
ducere din umbră, unei anexiuni 
făţişe care ar speria America 
Latină si ar atrage atenţia lu¬ 
mii Întregi asupra Imperialismu¬ 
lui american. 

Intre 1POO şi |«30 Cuba a pro¬ 
sperat rapid, devenind cea mal 
mare producătoare de zahăr 
din lume. şl procurând câştiguri 
fabuloase capitaliştilor ameri¬ 
cani Btnc înţeles In tot acest 
interval Washingtonul a guver¬ 
nat Cuba prin interpuşi. 

Ultimul a fost generalul Ma- 
chado. 

Om energic, popular cu totul 
supus Statelor-Unite el a fost 
un excelent guvernator al Wa¬ 
shingtonului in Cuba. in epoca 
de prosperitate. 

Când a Izbucnit criza. zahărul 
şi cafeaua Amcricei Latine au 
fost primele $1 cele mal grav 
rănite 8’a produs atunci. In 
toamnă <1930», o serie de ..re¬ 
voluţii'. care au răsturnat pe 
vechii dictatori In Argentina, 
tn Brazilia. In Equator. etc. etc. 

De atunci datează şi decaden¬ 
ţa lui Machado Chiar in 1930. 
Stateie-Unlte erau gata să-l 
sacrifice Totuşi biruit pe po¬ 
litie. Machado a putut rezista 
primului val icvo'uţlonar 

Situaţia economică din Cuba 
s’a înrăutăţit insă din ce in ce 
si Machado a fost silit să re¬ 
curgă la teroare 

De fapt încă din 1930 Cuba e 
!n plin război civil Dacă totuşi 
Machado s'a menţinut, a fost 
datorită exclusiv politiei şi şpri- 
— uauHii -eopiuiuuior 


recte guvernul Statelor Unite. 

In ultimul timp situaţia de¬ 
venise atât de grea la Havana 
incit Washingtonul a trebuii 
să-şi sacrifice protejatul. 

Plecarea iul Machado nu pu¬ 
tea pune insă capăt sistemului 
şi noul preşedinte Ccspedes. fost 
reprezentant al Cubei la Wa¬ 
shington şi cu totul devotat 
Stutelor-Unite. trebuia să con¬ 
tinue aceiaşi politică 

Conducătorii politicii ameri¬ 
cane sperau că vor putea cir¬ 
cumscrie resentimentele cuba- 
nllor ia Machado. şi că poziţia 
lor va rămâne neatinsă. 

Lucrurile nu s au petrecut in¬ 
să aşa 

In definitiv Machado nu era 
decât instrumentul capitalismu¬ 
lui american, şl revolta nu ** 
îndrepta numai împotriva lui 
ci mal ales împotriva sistemului 
de exploatare a ţării de către 
capitaliştii americani. 

Deuceea. Ccspedes nu r. a pu- 
1 ut. menţine şi a venit a! doilea 
val revoluţionar mult mai radi¬ 
cal decât primul. 

Noul guvern. San Mai In nu 
ş'-a precizai încă atitudinea, 
dar in orice coz e mult mai 
puţin bine ctlspu fată de Sta • 
trle-Unlle decât cabinetul pre¬ 
cedent 

Ir. ademenea condîUunî nu c 
nici o mirarr el Washingtonul 
* Îngrijorai şi eâ flot* smeri * 
rană Iti tu ban- Măreşte 

continuu 

O intervenţie armată umeri • 
ca ni e poaibliâ in căzut in care 
ci K'.'.UUtea cuhani nu mai r㬠
mâne perfectă 

Aşa dar dtuaţia din Cuba t 
departe de a fî «t&bUizatâ Im 
perJaltumul Yănkea nu v» 14 m 
« ă-t «cape uaur din mână bo- 
Câţiitc eubone iar «lrcrvocratu** 
^civiHfaLta**. .‘uberAUwnur *- 
metican. nu vor ezita ză inlre- 
butntoar tunul împotriva unei 
popula ţii dezarmate 

Ceva mal rău decât barbara 
hhiertşti 

91 Voioşi prcAii democrată nu 


Cubânii nu sunt evrei' 


«Ic N1COLAR ANDHIES 


Un admirabil realist dublat 
dc un cabotin 

înveşmântat olteneşte dom¬ 
nul Ion Mihalache n'a fost in- 
totdeauna ministeriabil. Odini¬ 
oară o ducea râcâit. mâzgos. 
greu 

învăţător dcsgheţat. fără în¬ 
suşiri didactice citraordinarc 
intr'o ţară de analfabeţi, având 
de ales intre dăscălie şi luxură 
spirit practic, cu flexibilităţi, â 
ancorat in ultima 

Un iconoclast ultragiat dc 
sărăcie fi mediocritate perso¬ 
nală 

Vehement, inconsecvent si 
revoluţionar de speţă minoră, 
dacă sar fi născut in Franţa 
t-am fi putut vedea înregimen¬ 
tat alături de Hcnn Barbusse 
si Marcel Cachin 

Intr'o ţară eminamente agri- 
cola ~ uit - insă. domnul Ion 
Mihalache nu putea fi decât ţ㬠
rănist 


Ambiţia unui om a dăruit, u- 
nei ţări. un partid O broşurică 
socialistă citită la întâmplare, 
întovărăşită dc foiletonarea 
programului politic liberal, i-au 
dat putinţa să compileze un 
program de opoziţie 

Lupta de clasă, preconizată 
de Karl Mari. i-a dei'enit subit 
afet de tun şi mărţoagă de bici. 

O frază ruptă din Sorel, greu 
mistuită, l-a făcut apologet al 
violenţei 

Nimicitor ciocoilor liberali — 
t isul învăţătorului dc la Topo- 
loveni Era in aceasta scrăint- 


rea atavică, înjunghiată fl㬠
mând şi verbalistic in sângele 
cabotinului. 

Astfel apăru omul politic Ion 
Mihalache. ros de invidie cu 
pumnii către înălţimi. 

Făcuse războiul brav şi ştia 
sa comande. 

Eventualitatea unui proces, 
pentru abuz de violenţă, il în¬ 
cânta. 

Ziarele ii inserau cotidian fi¬ 
gura. asişderi ,eclomei conser¬ 
velor Ştirbey Revoluţionarul 
dc operetă Iu popularizat Cu 
mânlca n vânt şi verbul de¬ 
magog in josul paginii. Spiri¬ 
tul dc leşie al cafenelei poli¬ 
tice făcu din ţânţarul prover¬ 
bului, armăsar democratic 
Domnul Ion Mihalache ajunse 
tribun 

Ura ti depăşise de mult. Pro- 
mistunUe se multlpltcau. Cre¬ 
dulii putură învăţa poveşti 
puzderie: intrarea in legalitate 
intronaren cinstei, reviziuirea 
averilor, etc 

Bucureştii interlop, ctococsc. 
leneş si luxuriant 1 se hărăzi 
titlul de Sodomâ ce trebuie 
dărâmată, cu tunurile, din te¬ 
melii. 

Iconoclastul găfăia 

- Io. Mihalache, vă spun . 
Bruscaţi/., m Sechestraţi!.,,. Lo¬ 
viţi năprasnic! 

Ionel Brăttanu. surădeo li¬ 
niştit : 

Un paranoic. 

Dându-şi scama că e incapa¬ 
bil să guverneze, se uni cu Iu - 


liu Maniu. jertfinduşi mtâie- 
tatea 

Mulţimea de gură-casă a- 
ptaudă 

Zece ani de opoziţie jertfi - 
luare, intovârăşiţt de nopţi C u 
halucinaţii 

Intr'o zi ministru de agricul¬ 
tură. Miop, didactic şi sterp în ¬ 
cepu să hrănească ţărănimea 
cu scrisori 

Fu înscăunat solemn, ase¬ 
meni fratelui de îndărăt de 
veac, Apis. la interne. Şirag de 
fără de legi 

Rând pe rând, bătu negus¬ 
tori. funcţionari, studenţi şi 
muncitori ,Apoi sadicul demo¬ 
crat .. desfiinţa" Garda de fler 
trimiţând la Văcăreşti pe ex¬ 
port eneţli celui mai cinstit na¬ 
ţionalism 

Mascarada culmina prin îm¬ 
puşcarea a doi lucrători şi a 
unul student. 

Zilele trecute omul cu cdrnaşc 
s’« dus la Câmpu-Lung. 

A vorbit aespre restabihzare 
şiapoi cu glas liturgic a îngro¬ 
pat democraţia — el cel zvâr¬ 
lit de Topoloveni in viaţa pu¬ 
blică, etichetat şef al democra¬ 
ţilor 

Mărunt, incult, gafeur şi com¬ 
plăcut in luxură, domnul Ion 
Mihalache rămâne o lamenta¬ 
bilă fostă excelenţă şi un ca¬ 
botin Ilustru prin mediocritate 


Duminica dim . In **]» ..I>&Jler«. 
d ' C . Consundoche a ţinut o 

serat n . 

cililor datorii 

Dup A ce arată consecinţei^ nel 

IdW juridic. 

f. 4 * 4 *} regimului de Uberâ ex£ 
to revizii) diferitele »_ 
^Uimproviaate Ia ..Cafeneaua in- 
dignârll naţionale*'. 

Conversa unea şi mal alea ajuirta- • 

îSiSS?*^ 10 / Bunt * pnn? cotrf «- 

renLarul. «niirur. agravante, căci 
c * bu 7 TUn ^ productive şl 
J? deacreaocă mult mai 

ZiSt £\■ icum D . ln acrMtA 

v « continua *a nu 
SSIÎ , pl4 ’’ iar «‘«Morii si au 
&%*** 10% din crean- 

„ ® c * drrţ * preţurilor interz.cănd 
Poetica creditului, se exclude şi 
ETÎutw refâeeril Vrln muncă 

fJSa? rlu, « €rt * dc a*™™* o 

fomrnlă goală. menită să perma- 
° *‘tu»ţ!c intenabilă 
*uaSî£Lî C * 5te reforme grefate pe 
2î2S“ r ^r or ,* vca Ci rfcct wîrun- 
^ a< r tl '' uiu ‘ Bkrxh Naţionale 
prin insolvabilitatea crescândă a 
debitorilor el. Adăicrăiulu-se apoi 
slăbirea producţiei interne care d£- 
Sfjf l»>2cboirea exportului şl la »- 
a _ Jl n ^ Vo1 lor ^ îm Port. este 
evident câ &e minează stabilizarea 
** monedei. 

Trecând apoi la restablLare a- 
™t4 ci d«i I. lnwput rf. 
lanţ ui o eră de prosperitate in care 
ae va putea face distrugerea vechi¬ 
lor datorit. practica lichidităţii ex- 
^juslve a creditelor va determina 
«jmalzarea şpeculei $1 va antrena 
raţie?* ^ panta PerxulOMă a in- 


Nicolac Andrleş. 


Sciziunea partidelor 

şi problema naţională 


de IOA\ VICTOR VOJKN 


Anailznm intr'un foileton li|l absolute In citeva )udetc 


politico tare 


ziunoa marilor pnrtl-, __ 

le va avea i n viaţa noastră dc* 
stal 

Ajunsesem la concluzia câ a- 
ceastâ nouă fază a democraţiei 
va avea in toate domeniile cele 
mai grave $» inai pemkiou.se 
urmări instabilitatea, lipsa de 
coeziune id disciplina a viitoa¬ 
relor echipe ministeriale — de 
unde in mod firesc Incapacita¬ 
tea acestora de orice reforme 
a căror aplicare necesită o du¬ 
rată de timp «upT.i:.cUîre»a 
corpului electoral — ceeace va 
aduce maximul său de conrup- 
ţlc — dominaţia băncilor aau 
a marilor deţinători de capita¬ 
luri in politica partidelor Înfeu¬ 
date lor. crearea marilor elec¬ 
tori cu Irtorose limitat* czre 
veşnic se vor opune oricărei le¬ 
giuiri cu caracter de utilitate 
generală si insfărşlt debanda¬ 
dă şl Jaf in averea statului in¬ 
tr’o măsură incâ necunoscută 
pana astăzi Iată câteva din 
consecinţele fatale ale acestui 
ultim aspect .U unul regim, ca¬ 
re astăzi t.<l du duhul rapu* de 
propriile sale plăgi 

Privind insă problema prin 
prisma interesului naţional 
consecinţele fărâmi ţării mari¬ 
lor partide apar şl mai grave. 
Bineînţeles câ această preocu¬ 
pare nu interesează şi nu poa¬ 
te fi însuşită dc nici una din 
grupurile democratice întru¬ 
cât ..naţionalismul a Încetat 
de mult sft moi fie o problemă 
in viaţă si programul partidelor 
rămânând o simplă firmă 

AceU cari vor profila de ac¬ 
tuala stor* vor fi tocmai ina¬ 
micii naţionalismului şi In ge¬ 
neral duşmanii statului mino¬ 
ritarii şi evreii Minoritarii trr- 
buwc împărţiţi In două cate¬ 
gorii cel cari urmăresc dezli¬ 
pirea de statui românele actual 
şl cur: ?oe reaiiptrea loc ţări 
lor dc origină ungurii tiu! 
fortl şi de curând de cănd se 
agită Idee? Ucrainei şi ucranl- 
enli - şi cei din a doua r*te- 
Iforle. cel can lupta pentru m㬠
rirea libertăţilor privilcgiUor 
pe rari ie posedă saşii şi e- 
rrrii Dceigur prima categorie 
apare ca mai prriculr*a«ă. 
La M d» perlcukşp sunt UvaA 
şt evre» can pe lângă «împa- 
Uiie lor comuniste deţin Impor 
fanţii pioni al dcn^ocraţiei 
prea», bănrlie şi comerţul 

MInoritâtUe sunt grupat# la 
noi in moaşe compacte ceoax* 
le dă puilnt* «ă .bţina majori- 


iM 

şl omogene in mâua 


ducătorilor. Partidele mari cari 
au guvernat până astăzi le-au 
solicitat şl le-au menajat întot¬ 
deauna concursul. Cu atât mal 
mult cu cât forţa lor in massâ 
scădea. Dar minorităţile aveau 
de aies multă vreme intre două 
partide mari. Alegerea lor era 
deci relativ limitată şl condi¬ 
ţiile lor de cartelare şl ele cu 
posibilităţi limitate Astăzi insă 
prin Înmulţirea grupărilor can 
le solicită posturile puterea lor 
creşte enorm. De aceea şi con¬ 
diţiile lor vor fi mult mai gre¬ 
le pentru câ ştiu câ partidele 
sunt obligate să le accepte, na¬ 
turile lor fiind o condiţie capi¬ 
tala pentru existenţa micilor 
organisme Politica minoritară, 
tendinţele lor naţionaliste, lup¬ 
ta pentru păstrarea caracteru¬ 
lui lor etnic vor fi toate mult 
mal libere şl mai curagloa&r 
Nevoia voturilor va forţa poutc 
pe unele dintre partide, chiar 
dintre cele cu ..naţional' in 
firmă, să le susţie, fapt ce desi¬ 
gur le va Întări curajul in ac¬ 
ţiunea lor distructivă şi va 
mări pericolul lor 

Afară dc aceasta in admlnus- 
traţie. In Industrie, penetraţia 
minoritarilor va fi tot mal a- 
vantiUată din acela* Interes e- 
IccIothI In acaparare* bogăţii¬ 
lor naţionale — sub forma di¬ 
feritelor concesiuni si monopo¬ 
luri — aceleaşi urmări nefaste 
cu atăt moi uşor cu rât terenul 
este jumătate râşşttgat. 

In această luptă a exproprie¬ 
rii capitalurilor şi MicrgUlor ro- 
măjrveşU mmaritarii iaşi dau mă- 
na cu evreii aducând ca In Ma¬ 
ramureş sau in multe din re¬ 
giunile Indiutnale şi petrolife¬ 
re desfiinţarea elementului ro¬ 
mâne»* 

Dur lupta doctorală, menţi¬ 
nerea cadrelor, propaganda şl 
tipăriturile fac cu partidele M. 
aibă o nevoie Imperioasa de ca- 
pcLvîuo La noi » a in toate de¬ 
mocraţii ic de pretutindeni ze 
theUuesr sume fabuloaae in 
timpul alegerilor Banii aceştia 
nu pol fi furnizaţi de căi dc cel 
care i au (1 cărora Ir pri»<»#şte 
Marile grupări bancare Aau 
cArtd urile dc industrii La noi 
in ţară. toate m mân* mino¬ 
ritarilor şi mal ui mân* ♦- 
VTdint Odinioară morile par¬ 
tide cel liberai in «pncial — 
aveau oan»«:«*re resofA* pftvparU 


Anumite bănci susţinute şl mc- 

SKTdîaSff* S*2XSZ, UU £ 


lnc+lclt ‘ recoman- 
dând^tetocuir^a Icşni regi««îent4ril 
un morator.u scurt 
^năuPhTŢ^cărufa s& s- pn?pare rc- 
«tabiliearca. reforma baiicarâ si 
PlaTml constructiv cu men^mra ln^ 
M c+ numai araumbial celor 3 re¬ 
forme poate fi eficace. 

La expirarea ««oratoriului, oreo- 
^ aTea ^J' i< lAri 1 trecutului va d*- 
pare complot şl v* fi InioctitA cu 
dezlănţuirea munci: r^nooak pe 
lînU prosperltăţU. ^ 

La ^anituJ conferinţei. trJbllcul 
wre umplea sal* până !* uitbmil 
joc. a făcut conicrenţUrulu; o cal¬ 
dă manifestaţie. Era in aceasta şi 
un omag.u adus ziaristului Costan- 
CXT Â.S2 trci aal In^Lnte. in 

paguule ..Cuvămulul-, a combătut 

îiîS,i^ ^ t0 T tQ eco¬ 

nomist.lor oficiali cari nc-au adw 
«a altuaUa dezastruoasă de azi 


rjndul lor serveau partidului In 
caz de nevoie Astăzi insă pu¬ 
ternicul şi unitarul partid libe¬ 
ral sa fărâmiţat şl cl iar Instl- 
tu(lunile bancare controlate de 
partid au sucombat flc sub lo¬ 
viturile naţional-ţărăniste, fie 
prin faptul că majoritatea de¬ 
ponenţilor acestor bănci — o- 
răsenil sau micii burghezi —- au 
sărăcit. 

Daceea procurarea de capi¬ 
taluri este continua preocu 
pare a tuturor partidelor ac¬ 
tuale fără drosrbirc 

Până acum doi ani — până 
La restaurare — capitalurile 
aveau de ales intre două sau 
maximum trei grupări politice. 
Astăzi pot alege intre dou㬠
zeci Mirlndu-se atât de mud 
numărul solicit a toriior. blnein- 
ţel<â câ pretentlunlle şl condi¬ 
ţiile deUnătorlior de capitaluri 
vor fi tot mai grele, pentrucâ 
aceşti* ştiu că m lupta cea a-, 
prlgă cu atâţia concurenţi ori* 
care dintre micile grupări este 
obligată să le acceptr Deci 

controlul şt inflaţia lor in po¬ 
litica ţării vor creşte tot mal 
mult şl astfel Întreaga noastră 
Viaţă de stat va fi regizata dc 
cei câţiva magnaţi ai indus¬ 
triei şi băncilor 
In pnmul rând aceşti deţin㬠
tori de cap t taiurl -- dr altfel 
ca orice bun; negustori — vor 
căuta .'vi căştii;*, pentrucâ in 
mentalitatea lor totul ae reduce 
la o afacere In coi de ne- 
voc ei pot fac* şi presiuni io- 
trucât au U indemânâ cc u 
mai puternică armă — prmui' 
Impunând o ar,urnită politică 
eroiKvnicâ şi vamală echipelor 
dela condur >xr o poli Liră d' 
întere» redus — vor contribui 
U menţinere* preţurlior ridi¬ 
cate spre nâpaşLi claselor s㬠
race. iar îmbogăţire* ere* ăivlA 
a câturva magnaţi cât ai un- 
poftibUtiaieu fruvenvclor infeu- 
doc# iiv de a U 2 torw«nci ia coa. 
fLcir.e de muncă vş mări ia 
nuixlm conHlctu! Intre copita! 
şi muncă — ongina tuturor 
râ»tumorilor sociale 
In ai datl#a rând ceea:* 
Uebue 1u*t in oonşjCieratt* in 
xituatu Actuală e«l* fvptul ca 
toate r»pitaluriic sunt in rnăru 
urămiu>r Minontan d*r mat 
evrei AraşUa Îşi vor spri¬ 
jini tn toate chipurile coreii- 


glonarij Întrucât e prea birve 

cunoscută coeziunea Ier Libez- 
tftţlle evreilor vor fi tot mai 
mari :ar promovarea lor U 
posturile de conduceri* nu va 
mai cunoaşt- nici o stavlîâ 
Microbul semănat in aceste con- 
ditiun! va atinge maximu. de 
viruienţâ Urmăriie se cunos- 
cu atât mai mult cu cât încu¬ 
rajarea şi pretf*cţla semeţilor 
înseamnă incurajarea şl protec¬ 
ţia comunismului 
Dar pacostea domn.ci străi¬ 
nilor va fi alarma care va re¬ 
deştepta energiile naţionale cu 
aiul mal inuit cu cât— m afară 
d»' caţlva poUU:lini — toţi cel 
cari până *uăZi se arătau indi¬ 
ferenţi aspiraţiilor naţionaliste 
tocmai datorită faptului câ nu 
er$u direct loviţi, se vor aiatura 
forţat în faţa pericolului co¬ 
mun Fapt ce va contribui au¬ 
tomat la declanşarea revoluţiei 
naţionale Şi Ia nstaurarea sta¬ 
tului autoritar 


ScizipartUtea marilor gru¬ 
pări apare ca o fază finală şi 
logică in viaţa organismului 
democratic O ultimă fozâ care 
prin consecinţe’.* sale. care 
prin acţiunea sa .aduc? firesc 
reacţiunea energică şi salva¬ 
toare a forţelor vii aie une.* so¬ 
cietăţi ameninţate în inaăsi 
existenţa sa. 

O reocţlunc firească si. pen¬ 
tru ochîal experimentat — pre¬ 
văzută. 

Fatal câ reg.mui actual te va 
apar*, va căuta — având încă 
forţa executivă sub ordine — 
să adrobeaacâ mişcările aa- 
Lona'.Hte Cu atât mal mult cu 
cât «.dc*âraţd conctacAtorl oi 
deiiuTcraţlei actuale — oculţii 
— vor fi ei cei dintâi ’ov;ti 

Vor cădea mulţi şl m* vor 
Jertfi mulţi Dar revoluţi* con¬ 
structivi a naţionalismului va 
triumfa tocmai fiindcă se ri¬ 
dică contra unei minorităţi 
arbitrare şi '•ocmoj fiindcă 
a*a dovedit apabilă de-a s*- 
t^afacv voal# aspiraţiile coîec- 
uvuâţll Pvsk* tot una a cucerit 
putere* 


/oan Vu lor Voşen 




t- 










8 


AXA 


mumM 


Sacrificarea lui Socor 


Puşcăriaşul LMIL SOCOR 
trece iarăşi printr'o fa*â criti¬ 
că a carierei «Uf, I>ela con¬ 
damnarea la munca silnica pen¬ 
tru trădare de patrie, n’a mai 
indurat clipe mai erele ca os- 
t Ari. __ 

Conducătorii trustului ..Ade¬ 
vărul”—„Dimineaţa”, erau de 
mult mâniaţi pe Emil Socor 
pentm independenta pe care 
si-o AroRasr. Dacă totuşi il men¬ 
ţineau. faptul se datora eternei 
perfidii semite. Emil Socor era 
un fel de paratrăznet pentru 
„Adevărul” şi „Dimineaţa". 

Cra acumulată de tot cecarc 
simte româneşte împotriva tru¬ 
stului semit, se spărgea in capul 
trădătorului, al cărui trecut în¬ 
cărcat, devenea o ţinta pentru 
toate atacurile, dar in aceiaş 
timp im scut pentru trustul se¬ 
mit. Atacurile deviau dela ,A- 
devurul” ţi „Dimineaţa 0 la Emil 
Socor. 

In cursul lunci Iulie, acest So- 
ror a avut un conflict cu admi¬ 
nistratorul MAJRCOVICI, cu de¬ 



osebire apreciat de către con¬ 
ducătorii trustului, pentru ap¬ 
titudinile sale financiare, pe te¬ 
ma dârei afară a unui funcţio¬ 
nar de către „directorul” Socor. 

Marcovicl, sigur pe sprijinul 
potentaţilor din fruntea trustu¬ 
lui, s’a retras dela administra¬ 
ţie şi in acria* timp a tclegra- 
fiat lui (îraur şi Pauker, rari 
se aflau la „cură” in străin㬠
tate 

Ambii stăpâni au sosit alar¬ 
maţi şi au hotărit darea afară 
al lui Socor. Sc si fixase data 
dc 15 Septembrie când trebuia 
să i sc dea un „banchet de a- 
dio” şl câteva milioane pentru 
a renunţa la orice pretenţiuni. 

Pentru postul de director a 
fost vorba la început de d. Tu- 
dor Tt'odorcyu-Brniiişlc, n c㬠
rui spinare dc cauciuc e foarte 
iubită dc d-nil Graur >i Paukcr. 

Pe urma s'a renunţat ţi a 
fost chemat dela Paris ..sooiall- 
tui 1 I \m\. (.mul d< .ii. .vd, m 
al „Alianţei israelito” Cel care 
iscăleşte cu J. in „Adevărul” 
toate pamfletele ostile mişcări¬ 
lor naţionaliste din toate ţările 
lumei. 

Socor a izbutit insă un tur 
de forţă. Şi-a îmbunat pentru 
moment stăpânii, a cerut ier¬ 
tare lui Marcovicl si deocam¬ 
dată rămâne. 

I). Labin a plecat zilele tre¬ 
cute la Paris. 

Cât timp va dura Socor? Du¬ 
pă informaţiile noastre nu prea 
mult. Sacrificarea lui e o che¬ 
stie de luni. dacă nu de săpt㬠
mâni. 

Trustul evrccsc e in căutarea 
unul nou paratrăznet. 

Ce trădător se mai prezintă? 


Licheaua roşie* 


Aţi ghicit I E prietenul nos¬ 
tru Petre Pandrea, fost Petre 
Uarcu. fost Petre Marcu Balş. 
fost comunist, fost ortodox, fost 
naţionalist, fost crin alb, fost 
Iar comunist, astăzi naţional - 
tdrănist-comunist fi perpetuu 
sugaci al statului roman. 

Sugaciul dc pe la toate minis¬ 
terele. omul pe care Virgil Mad- 
gearu il plăteşte dlrprcţuindu-l, 
imundul j/igolo” al vistieriei a- 
ectfiti popor secătuit işt varsă 
cotidian balele urii neputincioa¬ 
se asupra măreţii rei'oluţit na¬ 
ţionale săvârşite in Germania. 

Pentru argintii , AdrndruiuC, 
Petre Pandrea pr prostituează 
cum s'a mai prostituat de atâtea 
ori. Ori de cate ori timpanul său 
de lichea a ÎTvrrglstrat muzica 
delicioasă a metalului sau foş- 
nltut vo/uptuos al bancnotelor 

Dar ceiace-i scandalos şl In¬ 
tolerabil. este că licheaua roşie 
a tai trei /uni dc -ale la Ber - 
î/n pe banii tezaurului rom⬠
nesc pmtruCi p acum sâ îm¬ 
proaşte cu noroi naţional-soda - 


Itsmului. Iar germanii ştiu cd 
licheaua roşie e .personaj" gu 
vcmamcntal, şl trag implicit 
concluzii defavorabile pentru 
relaţiile româno-germanc 
Iată cum se compromite ţara 
de toate lichelele intrate pe sub 
pielea excelenţelor naţional-ţâ- 
râniste. dar rămase in sufletul 
lor comuniste şt mai presus dc 
toate... lichele 



Sadoveanu la 
G e o r g i ş t i 

Partidul tânărului şi .ultimu¬ 
lui descendent. al BrâlienUor. e 
vorbo, dc d. Oeorge Brâtianu e 
dubios şl prin tendinţe, şl prin 
doctrină, şi prtn atitudine. In¬ 
trarea d-iul Mi hali Sadoveanu 
in Juna organizaţie liberală nu 
contribuc la risipirea indoelil 
oare planează asupra el. 

Ce câştigă d Ocorgc Brâtla- 
nu din adeziunea masivului ma¬ 
son M iha 11 Sadoveanu ? Pres¬ 
tigiu ? Autorifta/te ? Capacitate ? 
Nu I 

Masonerie da î 

Obezul profet mason de la 
Iaşi şi humarisUcul „eaoterist” 
din coloanele ..Adevărului Lite¬ 
rar” n'a venit degeaba la d 
George BrâUanu. 

înfrânt In câmpul lojilor de 
Bestia unită Pangalulul esote- 
ristul de La Iaşi adulmecă re¬ 
vanşa. Şi pentnurâ nâdâjducşte 
r>a tânărul Brâtianu să se aşe¬ 
ze curând la ospăţul puterii, 
crede că prin intermediul apa¬ 
ratului guvernamental Işl va 
înfrânge adversarii. 

D-lc Brâtkinu, d-le Britlami 
devii trambulină masonică pen¬ 
tru ob?zi saltimbanci ai intrigei 
şi al JuduLsmuiul 1 

iot cazul 
Barnowski 

Notiţn noastră asupra cazului 
Barnowsk). publicată in nunin- 
rul trecui al „Axei", a bagnt in 
spericţi p»- loji ScarlQţii, Frozii, 
Leo> Căderile >i Barmowsk.) i teo- 
Irului Marin Veni uni. 

Premiera dc Sâmbătă urară s’a 
jucat nub |»rotcc|ia unui batalion 
de jandarmi, implorat de Scnrlni 
Frodn dela d. Ga briei Muri nes- 
ru. de trama „turbnrurilor" pe 
rare le-am fi pa» ia «ale noi, ari 

rîiiw i wW . snHrwmwm • ■ 

«lovi de la liwtrul Ventura. >oi 
u'avCm obiceiul sa njnţum scan¬ 
daluri Pentruca le socotim iau- 
tile. 

Io momentul o|>ortun Scnrlni 
Froda şi ui săi vor simfi o mânu 
grea de fier sco|ându-i pentru 
totdeauna din \£aţa cult urnii», 
românească pe care o infectează. 
Dar momentul acida n*a sosit 
inră. 

IXoi anulata ţinem so protes¬ 
tăm eu toată hotărirea irapotri>n 
faptului eă cele s milioane pi¬ 
cure statul romun Ic nrardă sub- 
v<*nţie teatrului Ventura — pen- 
trneu d-nu Marin Ventura o dc 
treizeci de nui „favorita- d-lni 
Paul Boneonr ţi guvernele noas. 
tre fin su-şi asigur** ps* neeavlâ 
caic abjecta graţiile consularu¬ 
lui |»erBaR«j france/ — se ehel- 
tUifM- de evreul Frodu ţicni ru a 
oploşi in Bucureşti pe evreul 
Uimo* sk\ i/gonit de la BeHin. 

Românii simt hoturi|î să nn 
mai suporte rnlommrrn semită. 

Evreul f-roda su in aminte! Sâ 
>t»r ca umila vrem* nu vom mai 
tolera pr' /cnp, unui mizerabil 
jidov, in fruntea unui teatru 
gra^ subvenpunal de (imtiibuit- 
hilul român. 


Pentru „Apărarea Naţională" 


o vreme încoace, câte- 
ccva din cuprinsul revistei noas- 
***. este remarcat, cu o regula¬ 
ritate obsedantă, de o foae care 
dio cauza paturei de cititori 
căreia se adresează se deose¬ 
beşte şl ca fond şi ca formă dc 
revista noastră. Este v r orba de 
„Apărarea Naţionala”, mai ex¬ 
plicit de organul central al 
cerebralităţii cur iste. In ultimul 
număr un oarecare Muciches- 
eu - Tunari, sc râsneşte să re¬ 
plice unor acuzaţii precise adu¬ 
se dc revista noastră. Lancului. 
E inutil şa polemizăm cu toţi 
analfabeţii Pe domnul Muci- 
eheseu-Tunari i) rugăm să ne 
răspundă scurt : 

I. A fost d. George Cuza ma¬ 
son, in momentul m care orga. 
irizaţia. Lancului, ducea o înver¬ 
şunată campanie an ti -maso¬ 
nică ? 

II. Nu constituia acest fapt 
o felonie faţa de camarazii an¬ 
gajaţi în lupta anti-masonicâ. 

III. Este sau nu adevărat că 
intiraita familie a venerabilu¬ 
lui şi bătrân ului luptător A. C. 
Cuza a fost sau este mason a ? 

Nc referim Ia d. Gh. ( uza şi 
la cumnaţii sal domnii Radu şi 
Şerban Flondor. 

IV. Este sau nu adevărat că 
mentalitatea şi practicile maso¬ 
nice domină şi acum L A. N. C .? 

V. Cum explică dom ni a-sa 
altfel, decât prin dominaţia 
mentalităţii masonice, sistema¬ 
tica boicotare a domnului Dr 

Fascismul d- 


V.Trifu şi a tuturor priete¬ 
nilor săi. înde pâr tarea sa dela 
preşidenţia tineretului cuzixt şf 
ostilitatea pe care cei trei ca¬ 
valeri ai domnului Gh. Cuza _ 

numim : Diaconul Mozâcem 
advocatul L V. Emtllan şi în¬ 
suşi Muciclieacu-Tunarl. o ar», 
tâ valorosului luptător anU- 
mason. 

VI. Este sau nu adevărat că 
d. Gh. Cuza a dezavuat în par 
Ument pe d. Dr Trifu a doua 
zi după ce atacase masoneria 
şi pe domnii Paugal si Ion Pe- 
rrtz ? 

La aceste întrebări aşteptăm 
răspunsurile precise, al? tân㬠
rului Mucichescu-Tunari 

Altă polemică in afară de a- 
cela bazată pe fapte precise nu 
înţelegem să ducem cu d. Muci- 
chescu. 



i Mihalache 


ImbrogLioul nostru politic a 
fost întrerupt săptămâna a- 
ceasta de un intermezzo tragi¬ 
comic D. Ion Mihalache s’a a- 
pucat sâ teoretizeze Şi. ori de 
câte ori teoretizează d. Miha¬ 
lache, comicul bate la uşă 

De această dată, comedia 
d-lui Ion Mihalache. a avut o 
accentuată notă tragică Tra¬ 
gică nu numai pentru d-sa, cl 
şi pentru biata ţară încăpută 
atât amar de vreme in mâna 
unor oameni totalmente nese- 

Răgazul opoziţiei a permis 
fostului ministru al agricultu¬ 
rii. să viziteze temeinic ţările 
occidentului european. Şi a- 
ceastâ vizită a avut darul sâ-l 
schimbe cu totul pe d. Miha¬ 
lache. 

Plecat democrat şl membru 
al Uget pentru protecţia ani¬ 
malelor. d Mihalache s’a în¬ 
tors... fascist 

D-sa proclamă necesitatea 
întărire! executivului, cere gu¬ 
vernarea dc durată, aruncă i- 
dela Senatului corporativ. Mal 
rămâne să devină şl antisemit 
pentru a intra in „Garda de 
Fler*. 



Dar dacă orice convertire e 
onorabilă, când e sinceră, şi 
dacă schimbarea la faţă a 
d-lui Mihalache merită să fie 
lăudată, totuşi, discursul dela 
Câmpulung pune — in mod lo¬ 
gic — capăt carierei sale poli¬ 
tice 

Un om care a Jucat in poli¬ 
tică rolul pe care l-a jucat d. 
Ion Mihalache. nu poate veni 
cu inima uşoară să declare: 

— .Am greşit! îmi pare 
râu! Hal s’o luăm deia ’nce- 
put!”. 

D Ion Mihalache este unul 
din principalii responsabili ai 
situaţiei dc astăzi Este omul 
care a dus ţara pe căile demo¬ 
craţiei antinaţionale. 

Cincisprezece ani de carieră 
politică, cincisprezece am de 
păcâtuire împotriva Interese¬ 
lor ţarii, nu se şterg cu bure¬ 
tele 

D Ion Mihalache s’a pocăit? 
Onoare Iul! Dar acum nare 
decât un singur lucru de f㬠
cut să părăsească scena 

.Fascismul" românesc il vor 
realiza alţii! Oamenii noui. 
oamenii curaţi, oamenii care 
nu poartă in cârcă păcate grele 
de cincisprezece ani. D Ion 
Mihalache ii poate privi nos¬ 
talgic. ii poate încuraja de de¬ 
parte. dur nu-i poate ajuta 
nici întovărăşi in primul plan 
al lumii noui 

Greşelile se plătesc in poli¬ 
tică- D Mihalache si ie recu¬ 
noaşte. acum trebue să le şl 
plătească 


Muncitorimea 
şi partidele marxiste 


U rnaArr din pag. l-a» 



reveior mnbcltannvei de peste 
tot. U*ia imput Rusia «pvle- 
t*că a angajat un război surd 
m ’o*U ceirîahc *totc prtn 
toate mijloacele froeitrtw- pe 
toate planurile 
In urma virb™» din Rw;u 
.. uu oieLit ur£«ril*a«i politic^ 
similare in t»>*U viatrk, sub 
numele do părţile 
Aewtfn partide pu’mrt'fu-ne io 
i,nr» d»’ forma de *Ut ext* 
l niă. rtvâivd ărr\ o VJîudo/' 
revoliitU'iY^ră tutu wxicm - 
mie riamlextin dvuinaăAdi d'- 
mtt de InlamMUnuiki UI-a care 
işt hi» % M'diuJ U Moorpvu Muu 
t .ionme* diverseior na', uni xsW 
f.hjnala şt I/kU^uaU ia luptă 
in numele CateR»«ţk>rwthxmut«u 
aducător de eUrni ferii•»** p?U; 


ert-ares unei Uniuni de aotiete 
sodalUtr universale. 

Voen căuta nă arătăm, pe de 
opxrţe erezia temei comuniste 
şi pe dc altă parte minciuna 
conştientă a Rublei snvieUce a* 
tunn Când afirmă potănUinteu 
reaUzărci acest-M Internaţionale 
Vom lnre^r prin a rtamintî 
Jătiirtc-» rt ocru re RVobn Trotzk . 
dl» wc primul, om dc reahtâtt 
a invVnşâţor 
Confljetttl s’a angajat pe le¬ 
mn rvaliaârn nodali untului. 

TrotaJti sojUiic eâ aor. 
realizare rate podbUă t»rln 
Kă'.irm .< drcjATwomt revohi 

Rtallo reprezentantul pane 
tulul - suîv-rr* ia-u al 

rt < uixâH 1 aodMtânvMit ;xuăbik‘ 




intr’un singur stat, devine prin 
Infrângerr-j» Iul TYotzki con¬ 
ducătorul efectiv al Rusiei So¬ 
vietice 

Din victoria lui putem des¬ 
prinde următorul fapt Inter- 
naţionalismul nu poate exista 
decât conceptual, nea vând an 
conţinut real şl In momentul 
in care cineva, fascinat dc h- 
cest principiu. încearcă să-l 
realizeze, realitatea naţională 
apanr imediat. 

Nu rom âhcuUt aq reauSta- 
te Ic ta cure a ajun* comunU- 
mul m Rusia Sovietică. Întru¬ 
cât toate informaţiile pe care 
le avem. nu pot avea. din cau- 
*s» «rtfrlnpţ lor f.&raniia perfec¬ 
tei obiectivităţi Putem imn a 
ftrma totala Ifpaâ de eoDtînut 
real al lnternatlonnUamulul 
OUU M f li 

Bolşrvlcil cunosc aerat lucru* 
tontă politica iul StiUln este 
determinată tn areal x*nj*. to¬ 
tuşi j>rol*'Urialrir nationalc 
sunt metodic şk permanent in¬ 
duse In eroare «J Im pi o.w U 
lUjitA ţi bxrt/e pe ome* > rom 
arăta mal Jos. in numele *ce* 
t* imndoaKv paroV dr ,â!r? 


nişte oameni cari mint a vând 
con^tlUnţa minciunii lor 

Să vedem care sunt foloasele 
pe cari* Ic „re nwjztî^'rifls o 
incadrali in diversele partide 
comuniste, dirijate de Mosco¬ 
va. şi servind Interesele nu de 
clasă, ci dc stat ale Rusiei So¬ 
vietici * , v 

In primul rând sindicatele 
partldelnr comuniste din toate 
ţările departe de a lupta pen¬ 
tru revendicării- materiale ale 
membrilor, le impun acestor* 
cotizaţii (lestul de ridicate, cu 
scopul dr a rrrx fonduri b㬠
neau necesare pregătind revo- 
mondloie 

al doilea rând atunci 
i <nd interesele nu ale munci¬ 
torime l mondiale, nici măcar 
ale proîetariotiiiui rus. a ale 
sUtuhd sovietic rare şste eu 
iotul altceva, impun turourari 
prnlru a erei a dJfâulUU altor 
»ute. proietariateîe naţionale 
.-«sportive In partKk' 

dr comunişti «unt sroas.c Sc, 
stradă din ordinul Moscovei. H 
rxpov* i«K.raik *rri Loainsa pr.ru 
cSjalâ a comuniştilor est/* .Sup¬ 
ta con u-a foacismuluT» tar pe 
de oiiâ parte, primul *tiit mun- 


lutic 

ta 




Tipografia ziarului „UNIVERSUL” Str Brezoianu 23-25 


citorezr din lume. Rusia Sovi¬ 
etică, facr tonte sforţările pen¬ 
tru a încheia an pact de ami¬ 
ciţie cu primul stat fascist. I- 
talia muasoUniană. 

Muncitorimea este tnraea&â 
la moarte de Moscova, m nu¬ 
mele luptei contra burgheziei 
in timp re actvas Moscovă, 
dansează La politica, externă 
cot Ia cot cu rea m*i burgheză 
torâ din Europa. Franţa, pre¬ 
gătind o strălucită primire 
domnului Ktrre Cot, repreaen- 
tontnl - imf omului perla- 
lixm capitalul’ Muncjtorimei 
<hv»nteioc n u‘yic>n., i se jnpun 
jertfe, in numele Internationa¬ 
le i proietaiv. când m realitate, 
ar#«ie jertfe, na scrvwmc dec oi 
interesele nrt naţionale, ale 
«latului sovietic 
Iată cum celălalt partid 
maridei partidul comunist, 
prin felonie şl minciuna, a 
deriîuzjonat muncito¬ 

reşti Muncitorimea, cu into- 
rrsrîc et nesatUfăcute trăda¬ 
tă de marxişti. îşi caută o 
noui orientare pc care vexa 
încerca «o definim Jntx'un vii¬ 
tor articol 

Virgil