Axa anul I, nr. 8, 5 martie 1933

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
8 PAGINI, 4 LEI 


/V wS 0 c 


ANUL I.— Nr. 8 
DUMINICA, 5 MART 1933 



8 PAGINI, 4 LEI 


ABONAMENTE 

PE UN AN . le» 80.— 

AUTORITĂŢI. 1Q o — 


PUBLICAŢIE 


BILUNARA, POLITICA, ARTISTICA 

REDACTORI: M/HAIL POLIHRONIADE ŞI IOAN-VICTOR VOJEN 


51 literara 


Intre democraţie şi statul totalitar Cine apără pe muncitori? 


il«* Vnsilc Mnrin 


<le Mi linii Sfelescu 


Stalul ficţiunii democrate m* 
prăbuşii' «*« i>rc1ulin*li’'ni, in 
laţn oîrniilvei roWtlvltă|ilor nn 
(iundle. Statul «I** carton încenr- 
rn olttmele rrrisleiijr ««ri >or 
crdn >i ele in timp. întrucât fi 
rtM vi inevitabil, linalul nu 
ponte fi doenl ocrstn. 

Creat pe considerente streine 
de fomliil naţional, pus in wr- 
Meiul intereselor ţwirticulnre ub 
naţionalilor înstrăinai» şi n|e 
străinilor na|ionnli»a|l prin pur 
liripurea b» beneficii rendtote 
de |>e urma explontărij Avuţie» 
naţionale, internaţional prin |hi- 
litiea sn economici» şi orientat 
politiceşte in consecinţă, steril 
şi lipsit «Ir inifiative creîitonre 
iii or<ionnii|aren instituţiunilor 
şl n lorinelor de via|u proprii, 
statul deinornit, ronceput nu¬ 
meric şi « aiititati\, slârşeşte vlă¬ 
guit sub harapnicul de lot- al 
statului tolaLilar, sculptai poli 
tic >i economic in lomlul na 
fional. 

Iiieeputiil sfârşitului il trăim 
noi. IV pretutindeni. împotrivii 
|Wtrtidclor compuse «lin nceiaşi 
figuraţie desnetâ şi rari se mu 
nil'-slă prin voinfu lor interesaţi 
de u apara stntul |*arlamentnr 
şi practica unei politiei de echi¬ 
libru iuti rn. adică liberală s| 
democrată. n|wr orgaiiixit|iuni 
d«' tiiplâ politică, «an pun pro 
bienia statului totalitar ţie te¬ 
ren revolufiouar, indiferent 

. t i « 

tnalc fu:v*tc lortnaţiiini activV 
ţritmtfftfă necesitatea fcorja 
ni rării Ittndnmentole a naţiunii 
in stat. n r/irci viafu vn fi ron- 
trolnta vr\er sub tonte âffpcrtclc 
l»olitiee. sorinii* şi economice, 
fie că M* mterpretra/’â sOcietA 
te prin etic-rr onmnic ca ut fas¬ 
cism. fie cil se porneşte d«*ta «•- 
ronomir «-ătrv rlir ra în «loctri 
na eiiuiunista. Spiritul rector nl 
reformei poartă aceeaşi pis-efr: 
primatul i olccli» isinnlui naţio - 
fetii 

Disvoltnnvi înhuintrul Noţiu¬ 
ne» a atâtor activitAţi organi- 
Mic, Impune tn virtutea luoc- 
fiunii sociale pc rari eJr te e- 
xerrltâ. primatul colecţii iutii. 
Probii ui o reformei Statului ti¬ 
pare din rontrstul izbitor «ort! 
se vAifcşle iutri’ societatea pulL 
fieâ (undată pe indlv utunlismul 
clrs torului şi Miriefatca «soitn 
mică modernă, cu leiidinfe cor¬ 
porative. 

In concepţia statului toUlitut. 
Na|iunea nu se diminuia/a la 
rolul dc a Intra in procesul de 
lonunfir istorică a Statului, ci 
ea este tartorul ownitaf m teh- 
«ira şi urla guvernării popoon 
lor. StiUnl «Uite rou*i<lc» at ca 
turnat ş» trăind in nafiune, a 
c« auto fiind organismul viu şi 
in progresiva dos voi torc. îuiir- 
fînnra dinamică a Statiilai 
In modul neesta. consolidând 
lu/iuni '4 dintre Naţiune şi Stut 
|»<‘ plan economii* şi politic 
- \om avea |k- d*-«jpurl,- pnn- 
rtjnul solidarităţii naţionale u 
tifelerrselor produ'-ţiumi sub di- 
I ucjnv. »UM» prwtrJiitr <fe 
in calitatea lor <fc interese 
snpcrtoatr ale Nu|uiik-i, tar |H’ 
d« nJtă parte, iittrr wrb SiAin 
tlli şl ale \aţinDci, *llpr, KMJS’ 

tuturor retor n|e vouivlrilor 
grupelor şi (alegoriilor Mumie. 

C.‘-n an alt l.mus h'lroos, m<t,. 
r idul modern — e» tAfean put:, 
tir >i eionoMb nu intri» iu 
l«-rincuji raportului necesar sta 
bihl intre et > t Stat. In calitate* 
hti de inHis t«| luat «a atare ci 
considerat in «aţtţiearen socială 
predetermiautiă nr»* bjr«| ac 
tual pc rar* it Ocupa in «ohu 
nitatea naţională <an-ia ii nţmr- 
fin* 

tu ^iaţinu*. Statal »>« păsrşlc 
ctemenleli «arm-terutui sau >1 
sursa eternă •> rc.» li/arilor şi 
duratei sate. Individul nu se 


mai poate izola pi-ntru a se u- 
ş< rn prin propria va v ido fă con 
tra Statului şi n colectivităţii 
nufinunl*', al cărui prmlus cate 
Activitaţile indivizilor şi ale 
for|el«*r asociate formule de că 
tre aceştia nasc şi trâesc eondi- 
|ioonte; Stntul nu limitea/â In¬ 
tru nimic aceste activităţi alun 
ci când Ic aşează iu cndrcle cnrl 
pot mtv i mai bine. de aci inii 
inie, interesele comunităţii na¬ 
ţionale. 

Ni (inând seamă de raporturi¬ 
le Stat Nafiune ş* Nnfiuno-indl- 
vld. tactica |Nilitini a so« ialiv- 
inului şliinfitic conduce la re 
/uitatele următoare: r«»nceptul 
«li- clasa întins tuturor rnteiro- 
riilor sociale, cu scopul de a 
face din tont*- noslo categorii 
murea clusu proletară şi lucra 
toarc cu interii’ separate «le o 
altă clasa pe car*' ar ronstitui-o 


pos<**orii mijloacelor de produc- 
fînne; lupta dc clasă ca pro - 
gram at organizaţiei proletare 
şi lege supremă a tuturor legi 
lor şi a intregei politie*' a Sta¬ 
tului. 

Păşind In analiza problemei 
politice pe care Naţiunea ro¬ 
mânească şi-o pune nbin ucum 
in raport «ii Statul ce nu-i n- 
pur|inc, afirmăm r& ideen celor 
doua clas* sociale separate şi 
închise iu ele înşile nu cores¬ 
punde rralită|ii vii; ca ipoteti¬ 
cul conllirt de interese in rn- 
porturile categoriilor sociale se 
află in mnrginru vieţii acestor 
raţairturi şi nu ronstitur con 
finului lor şi că solidaritatea 
intereselor tuturor categoriilor 
in unitatea intereselor supreme 
nle organizaţiei nafionale sab 


(Continuare m pag. II-a» 


In lumea aceasta dc nedrep¬ 
tăţiţi exista o pătură care Ln 
tr*adevăr nu cunoaşte de dimi¬ 
neaţă până scara, ilec,it munca 
grea a braţelor, nu aude decât 
sucratul sirenelor şi al (oalelor, 
nu este distrată decât dc zum- 
zctul focului şi loviturilor cio¬ 
canului, este putură lucrători 
lor sau cum se obişnueste a se 
zice a muncitorilor. 

Chiar ţăranul in munca lui 
are ca decor natura care il în¬ 
tinereşte sufletul, ii imhlăn/c 
şte pornirile vi ii odihneşte pri¬ 
virea Muncitorul n‘arc acest 
reconfortant sufletesc. Cerul Lui 
este un cer dc fum, in jurul Iui 
ziduri de uzina sau dc atelier 
Întunecos. Acrul respirat de el 
e îmbâcsit şi murdar; iar atunci 
când iese la lummă către casa, 
figura lui mânjită şi arsă dc 
foc indrpărteazâ pc cei din jur 
şi ii jigneşte adânc sufletul. 


SPIRITUL GENEVEI 


de Ion I. Moţa 


Inexistenta Iul e cauza fali¬ 
mentului tot mai evident al So 
că'vuţii Nuţlunilor. 

PosibJlltaVa rapidei lui creări 
trebuia să fie comllţia. primor¬ 
dială a înfiinţării acestei socie¬ 
tăţi la 18 Aprile 1919. 

Având la temelie mirajul u- 


actunlul gr w conflict dlutTL 
Geneva ri Japonia Şi cine ar 
putea susţine temelpie atlnuii- 
nca că Japonist r* o excepţie ăi 
că celelalte mari puteri nu pot 
ajunge in viitor la confacte si- 
nillurr ? Si atunci ce mai ră¬ 
mâne din Societatea Naţiuni¬ 
lor 0 

Am spu.-' că la temelia Socie¬ 
tăţii Naţiunilor sta mirajul u- 
nui anumit ldealL«m. Ceeoce 
nu însemnează că Ignorăm cea¬ 
laltă temelie, cea adevărată, a 
uneltirilor oculte masonice cari, 
in donul acestui mira), doreau 
-ă-sl Implinea.'iCâ idea ul des¬ 
fiinţării SUiielor iuţionalc şl 
nl unei reconstrucţii a lumii 
•Iupu concepţiile filosofice ma- 
. 

flomUţi Concepţii cari. la rân¬ 
dul lor nu «tint decât un ăl 
doilc» paravan al unor unel¬ 
tiri şl mul ..imumlu»’ Dtu 
df-iwoi’e Mint bine cu câtă ne¬ 
încredere sunt prlmîdc aceste 
ufirmciţiuni de o parte a ma¬ 
relui public nccumtacâior al 
marilor dedesubturi vom vorbi 
de o. tA dată numai despre 
neacc am numit ..mlralui unui 
a num? Idealism 1 ’, despre .spi¬ 
ritul dfCa Oeneva ' şl de.strt» nc- 
cetdtatex Iul oentru o bună 
funcţionare t S N Dov’î'dmd 
neccxltuteo lui cât st Inex.'SU'nţR 
şl Imposibilitatea cnicrii iul — 
2 cl ţmţin actuale i^cotlm că 
am făcut dcaluns pentru a im¬ 
pune conştiinţei tuturor mo* 

* Iuzla IncaparltAtll ăl a lnul4B- 
lăţn ftoeJotâţtl N.viumttor M deci 
ixmcînzîa neecsltâţli dc a ne o- 
rienta poUticcate după rea’ltâ- 
t»U JMorlce ale preseuiului. 
Ift.â a ftper.» eâ ne va ft asigu 
ral viitorul prin lm«\glnara for¬ 
ţă tufldxă InU'maUonalâ m 
Grnvvel 

SocUUitcH Naţiunilor asa 
c uirv a foftt eonrepută — »\dlcâ 

• ribunal suprem cu.rr să judece 
obligatoriu cmfUctele intema- 
tloivale nu pute o. fi decât o 
fnatltutle *^nii-i mente juridi¬ 
că Deoarece nici un Stat nu 
poate renunţa la suverani ta¬ 
ica şa in beneficiul unrfe 

lutil ImcrriAţlonalc sl Auprana- 
Uonale pur dlpIomAticr M poU- 
Uee. rare aă dectdâ &*upr» con- 
flietcku’ dtntre ştatv după. ur 
berarul tnlereaelor pobLcc 
Wumai dreptul C\\ r^guh'iSi» Mile 
huprraonftl», preaJabUc &X* 

tuM' rrţm le eaTc să Umlte*e 


puterea de apreciere a celor 
chemaţi &â dea o sentinţă in- 
tr*un conflict, — numai acest 
drept poat/' da Statelor o sigu¬ 
ranţă Juridică, o certitudine că 
instituţia lntcnuiţională care 
Inlocucsto Statu j .’uveron va a- 
ducc decizi uni conforme cu 
dr» niMt^ i 

in.<& o tf* drept ea nu 


ta te, intre naţiuni de desinte- 
r«>, al .spiritului dela Oencva”. 

Şi ci deci Judecătorii din 
Ligă deşi nu vor putea fi limi¬ 
taţi pnn regule abstracte pres¬ 
tabilite vizând fondul litigiilor, 
voi* da totuşi sentinţe drepte, 
stăpâniţi de noul „spirit dela 
Geneva", .sentinţe de justiţie 


face ţi nu poat-ş face operă do 
iustită* Juridică «si « deci obli- 
;<a»a a face justiţie politică, 
fondată numai pc Intuiţia ca- 
mitâ ată: dc supli şi malea¬ 
bilă». din simplul motiv câ in 
prezent nu extsiâ regulr Juri¬ 
dice abstracte privind fondul 
marilor Citlgll de interese din¬ 
tre Su\te. Dreptul Internaţional 
Public e intrim stadiu dc for¬ 
maţie. re ocupă doar dc regle¬ 
mentarea micilor Interese in 
tematlonalo (drept consular 
navigaţie, etc * Dc ex. conflic¬ 
tele dc teritoriu nu «uit regle¬ 
mentate nici decum lin sensul 
că nu sc ar VA in ce condiţiunJ 
poate pretinde un Stat ponc- 
idunea unui teritoriu». 

AtfUeC, in lipsă dc regulc ju- 
rldicc abstracte, prestabilite 
privind marile interese sl con¬ 
flicte JLntemxConuJr, Sockiatea 
Naţiunilor c redusă a se orienta 
după bunul pla* poilUc .d com¬ 
ponenţilor ri. Căci, cu toate că 
nu nc raretn deloc la preten¬ 
ţiile revizioniste pentru simplul 
motiv ca tratatele României 
s-unt ln primul rând drepA. — 
totuşi, m teoria Ji^idică nu pu¬ 
tem .vUStiDC ci un art jundir 
un tratat c peipctuu dc nvmo- 
dilical, nesupus nici unei teorii 
a nUlitAMi actelor juridice nud 
ftâtt car» ştim cât de necesare 
«unt. chiar ^1 In practica vie- 
ţil Juridic interne. Când un 
Stat vine deci *1 cere Societăţii 
Natunllor revizuirea unui tra¬ 
tat, utrlbulic i unul teritoriu, 
invocând o riUL'â de nu'itat*» 
«forţă majoră, interes vltaJ, vi¬ 
rili dr consimţământ» cauze 
rari nu suni încă «taWHU' în 
dreptul InTi*rnătloiu(il care nu 
cotmagitr o teorie a nulităţii ac 
»ek>r Jurldioe. — Societatea Na¬ 
ţiunilor nn va putea .spune 
tratatele «unt cterew, imuabile, 
iv*plng cererea. Ci ca trebui 
fa motivez. netcmclnJclr lor¬ 
dului ucelfl cererL va judeca 
deci tuciul, dar U va Judeca 
nu după regulc abrJracte cari 
nu exu/â. ci după .«mpiul artrt- 
t'nrtu «—1 bunului jAfeC. 

Acer i viciu f oJigUrt»**itai al 
unei fum-tionâri Juridice a Ligii 
Naţunllor a tort MMtaat Imediat 
dr către foixdatortl oi rari au 
spus că el vu fi rvmedial ar¬ 
bitrarul ta îl reiaţi vat. prin 
crean-u «und nou suflet- InU^r- 
nnţMiiW: al unul sptr1& de drep~ 


Jcnion sau ar>ol ;d srAntulul Lu¬ 

dovic al Franţei, care împărţea 
dreptatea sub stejarul dda Vin- 
eenncs. fără a consuJta nJcl un 
cod de legi. 

Toata seriozitatea jurisdicţiei 
extrem de întinse a 8. N. era 
deci in funcţie de existenţa 
.„spiritului dela Geneva”, a a- 
cestel renaşteri sufleteşti a 'lu¬ 
mii. Ceeace singurei forţă mo¬ 
ralizatoare şl unificatoare a o- 
menlrij. Birerlca, cuvântului lui 
Dumnezeu, nu a putuC. încă în¬ 
fiptul - înfrăţirea popoarelor 
ln spirit de dreptate — a*a cre- 
zut a Ji posibil prin opera ome¬ 
nească (şt încă ateisto-maso¬ 
nică» a Genevei, care n a în¬ 
târziat să ridice ..spiritul dela 
Geneva" 1a înălţimi dogmatice 
la intagibiiitâţl indiscutabile, a 
căror smpa atingere critică o- 
blectlvâ in Parlamentul româ¬ 
nesc face să explodeze pc d-rul 
Lupu. care nu admite nici o 
discuţie asupra sanctităţii a- 
cestul .>pirlt »e poate singura 
sîtnctito.tc pe care o apără». 

Numai că acest ..spirit dela 
Geneva” din nefericire nu 
cxis//i decât in par lamentările 
mincinoase ale diplomaţilor 
Realitatea rămâne vieţuirea o- 
meniril in frânturi naţional* 
rivale şi concurente, prea ade- 
?ea nedrcpL’ şl nesătule, reali¬ 
tate care n’a fost cu nimic 
desfiinţată d<* spiritul Genevei 
Nu sunt moi înfrăţite popoarele 
astân decăf înainte de a fi 
existat Liga Naţiunilor. 

Iar dacă spiritul Genevei c 
Inexistent, trebue să dispară o 
Societate a Naţiunilor cu atri- 
buţiunUe el actuale dc tribunal 
mondlr. obligatoriu al tuturor 
conflictelor Internaţionale Sa 
rămână o Societate a Naţiuni¬ 
lor diplomatică, lari atribuţii 
'urixdlctionalc oblţguiotiL o so¬ 
cietare de mediaţi ur ln conflic¬ 
te. dc foediUrc a arbitrajului, 
de nzustentă, dc pregătire \fi 
desigur numai in colaborare cu 
Biserica» a acelei omenire moi 
notxk* mal drepte, mai frăţeşti 
care va fl temeCia unei ln’.in- 
cterl a Justiţiei asupra Olarilor 
probleme internaţionale. 

Altfoi vrând »â fie prea mult 
vrând £A soră etapeOc, 3oc?*U- 
U« Naţiunilor >o va poticni, 
cum i sc întâmplă aatări cu Ja- 
gKmla, şl o prahxtjftre loiala u 
ra ft inevitabili 


Cine vine să-i aducă alinare, 
cme vine xă-l înveselească orele 
de după lucra, cine vine *A-i 
uşureze grijUe de acasă, cine 
încearcă să însănătoşească me¬ 
diul in «rare trăieşte? 

Atelierul, uzina ar trebui să 
fie nişte laboratoare curate şi 
luminoase unde să lucreze ve - 
sd, fără erija celor de acasă, 
şt»md câ el au ce le trebue şl 
m aşteptarea orei de sfârşit de 
lucru, când îşi va putea înse¬ 
nina fruntea cu o distracţie, cu 
o plăcere, cu o mângâiere pen¬ 
tru sufletul lui obosit. 

Cine apără in sensul acesta 
pe muncitor? Cine il ridică pe 
el ui rând cu ceilalţi muncitori 
intelectuali, comerciali, agriroli? 
Căci de paraziţi, dc uzufructua - 
rii muncii altora nu înţelegem 
să vorbim, pentru câ nu înţe¬ 
legem existenta lor, în concep¬ 
ţia statului legionar, asa cum 
il vedem noi. 

Cine apără muncitorimea? 
SociaJ-democraţia? Acum câte - 
va zile am asistat in parlament 
la penibila acuzare din p.xrtea 
unui fost membru al Partidu¬ 
lui Social-democrat adusă c\n- 
*1 ucitor«for acestui partid de a 
(i subvenţionaţi de guvern. Şi 
ce fel de guvern? Un cuvern a 
cărui dragoste şi înţelegere pen¬ 
tru treburile muncitoreşti 
văzut la Lupeni si la Gri vi ţa. 

Cine apăra pe muncitori? 
„Stânga"? Scrisă de toti pariau 
mentalii partidului naţional- 
ţăxănesc şi dc redactorii ofk.io- 

care aorta rândurile din 


.Stânga*»? 

Cine apară nium.tonmea? 
Frontul” şî altele? Scoase de 
diverşi Leonarri de origină se¬ 
mită d deci de profesie trân¬ 
tori? Câţi muncitori jidani stan 
la cot cu muncitorii creştini in 
toate uzinele acestei ţări? Agi¬ 
tatori ? Câţi vrei! 

Cine apără muncitorimea f 
Comunismul? Teorie abstractă 
a unor creiere bolnave care în¬ 
cearcă pe sângele şi pe vieţile 
muncitorilor. experiment arest 
sistemului lor? Ce a făcut c© - 
monismul pentru muncitorime' 
A făcut revoluţii in care au 
murit milioane de muncitori, a 
făcut insurecţii de pe urma că¬ 
rora au putrezit in închisori. 

Aşa *e apără muncitorimea* 
Cu hecatombe şi eu orgii d® 
si'tnjc care nn duc cel puţin la 
rezultat? Cât de iluzorie este 
himera flamurii roeil. 

Noi înţelegem sacrificiul si 
ştim ca fără sacrificiu îmi se 
poate face nimic, dar sacrificiu 
raţional sacrtfiriu pentru o 
cauză dreaptă şi pentru o cauză 
biruitoare Şl sacrificiul de sus 
in jos. 

Ag. laturii de •'tangu instig* 
pnn seri* şi *e oda pod esc după 
pupitrele Partaninriţihit. atâta 
prin vorbe şi se odihnesc la 
umbra bocetului- 

Câţi dintre şe/U taft rec1 stân¬ 
gi din aceasta tară' »*» pot re- 
rr-rendica gfona unor zile creJr 
de ittchisoAre si unei vieţi trăite 
in primejdii. **a cum o au con¬ 
ducători drept-d 
Gem închisurile de muncitori, 
de bieţi ţapi ispăşitori insă 
Prinirr morţii miştaritor roun- 
ritnreşti căii capi au cirul* 

In luptele mişcărilor de dreap¬ 
ta Co*nun«fantii au fost fa» Pţf»: 
mele rânduri, loviţi si trântili 
la pământ. Si mei dur* « 
noaste toată lumea viata fiecă¬ 
rui conducător in uwrârilc de 
dreapta, ar române uimita. Fie¬ 
care clipa din viţţ *rcrtora a 
fort trăită cu miuuAţAu cunoe 
n ttbâ&k, *u cu- 


cut munca 
macat manea pa caaop n cs> - 
*»o»e si astăzi munca cinstita. 
Câţi din corifeii^ «tongu j pn>t 


tătarilor L - 

tonţii *n Idrlfeiamt at partide 

,Continuare In pag u'-a>~ 


y . i 


V.-vjft 






































2 


A 


X 


A 


Intre democraţie 
şî statul totalitar 


(Continuare din pag. I-a> 

forma d<* Stat, este singurul 
fapt real în viafa societăţii ro¬ 
mâneşti. 

Nu categorii lucrătoare şi 
productive ridicate împotriva 
altor categorii lucrătoare şi 
productive. Ci fuziunea şi orga¬ 
nizarea lor in vederea luptei 
deschisa de Naţiune împotriva 
asociaţiilor de exploatare alo 
democraţie», cori prin iuterme - 
diul Statului, creat de ele şi 
pentru ele, au anchilozat cu sa. 
> uniri perfidie pentru molln 
vreme, trupul viguros al unei 
Naţiuni care nu ş»-a dat încă 
măsura puterilor sale. 

VASILE MARIN 

Cine apără pe 
muncitori? 


Problema colonizării şi 

Românii de peste hotare 


(Continuare din pag. I-a>. 

Iot de stânga La cât renunţă 
din diurna lor şi ou cât trăieşte? 
Noi cel de dreapta, noi aceştia 
din Garda de Fier, ne oprim nu 
mai un sfert din diurna parla¬ 
mentara iar restul o dăm orga¬ 
nizaţiei. Şi organizaţia acolo 
unde poate, predica cuvântul 
cel nou şi ajută pe cei nevîiaşi. 

Aceasta este .şcoala noastră. 
Şcoala muncii şi a modestiei. 
Şcoala sacrificiului şi a cinstei. 
Noi nu căutăm in massclc din 
jurul nostru clementele unei 
trambuline care să ne svârle in 
situaţii mari Fiecare pas pe 
care ii ridicăm, este pas pe 
trepte săpate cu unghiile no as 
tre in stânca de granit a rezis¬ 
tenţelor fi a luptelor de tot so¬ 
iul. Căci de magnaţii vieţii noa¬ 
stre politice de astăzi şi de ma¬ 
rii pontifi ai finanţelor suntem 
urgisiţi şi loviţi clipă de clipă, 
dc oarece ştiu el de unde le va 
veni picirea şi stavila împotriva 
jafului lor de fie ce clipă. 

Având în mâini flamura cin* 
stei şi a dreptăţii de sigur că 
vom învinge furtul şl nedrep¬ 
tatea, Cămăşile verzi dacă nu 
mai pot înveseli cu tinereţea 
lor privirile, in schimb sufletele 
legionare cresc zi de zi pe braz¬ 
de, în ateliere, in uzine peste 
tot. Şi mâine când trâmbiţa 
biruinţii va deştepta pe cei a- 
deriuiţt, se va vedea cine apără 
muncitorimea si cine apără 
ţara. 

MIHAIL STELESt r 


Din relatările făcute in nu¬ 
mărul trecut al .^Axci” se des¬ 
prindeau cu deosebire două 
tucrun : 

problema colonizări- 
lor in România este determi¬ 
nată, în primul rând, de pri¬ 
mejdia minorităţilor compacte 
fi cu tendinfi centrifugale sau 
dizolvante; 

2) Cu prin Colonizări s'ar fi 
soluţionut in parte şi proble¬ 
ma ţăranilor ne împroprietă¬ 
riţi din cauza lipsei de tere¬ 
nuri disponibile, alenuundu-se 
în uctduş timp. in mod provi¬ 
zoriu fenomenul de fărâmiţare 
al proprietăţii ţărăneşti cau¬ 
zat de prolificii alea păturei 
noastre rurale. 

1 y o lângă aceste aspecte de¬ 
terminate de realităţile din 
luunlrul statului Român, pro¬ 
bi inia colonizărilor mai pre¬ 
zintă şi o latură externă des¬ 
tul de impresionantă dacă o 
punem în legătură cu o even¬ 
tuală soluţionare a problemei 
românilor dc peste hotare. 

După cum sc ştie, în afara 
graniţelor ţării a rămas, sub 
stăpâniri străine, o populaţie 
românească de circa 2.000.000 
de suflete, răspândită cam in 
felul următor : 800.000 in U- 
craina (dintre care 500.000 
sunt aşezaţi deulunfiul Nistru¬ 
lui, in masă compactă de HO — 
90 din populuţia ţinutului 
pe care il locuesc, iar restul 
de 500.000 răzleţiţi in mici en¬ 
clave, până la Cuucaz); 12.000 
in Ceho-slooaciu; peste 50.000 
în Ungaria; circa 450.000 în 
Jugoslsvia (220.000 în regiu¬ 
nea Timoc- Moravi a, 150.000 in 
Banatul Jugoslun şi 80.000 în 


nice pentru viaţa tor naţio¬ 
nală. 

Din punct dc vedere social. 
Posibilităţile de influenţă a 
mediului străin, ni cure îşi 
duc viaţa românii de /ieste 
hotare, au deverul din ce in 
ce mm cooârşitoure, odată cu 
modernizarea vieţii. Toate 
progresele de ordin tehnic 
(mijloace dc loconwţiune, ra¬ 
dio, telefon . telegraf, gramofon, 
presă, etc..) oachiculcază ne¬ 
contenit această influenţă 
până in straturile cele mai a- 
dânci ale minorităţilor româ¬ 
neşti. Raporturile de schimb 
sau intensificat şi odată cu 
ele şi încrucişările cu etero¬ 
geni. netezind astfel dezastru¬ 
osul drum al desnaţionalizarit. 

Din punct dc vedere, politic. 
Românii de peste hotare sunt 
răzleţiţi pe o imensă întindere 
de pământ şi trăesc sub stăpâ¬ 
nirea a 9 state şovine, cari nu 
cruţă nici un mijloc (coloni¬ 
zări intense, persecuţii de or¬ 
din fiscal, administrai io, etc.,) 
pentru n-i desnaiţonuliza. 

In astfel de condiţium nu 
este greu de văzul cât de a- 
nevoioasă dacă nu chiar im¬ 
posibilă este lupta de rezis¬ 
tentă naţională a acestor ro¬ 
mâni mai ales că aproape toţi 
(ru excepţia celor din Bana¬ 
nii pol avea un ideal de re¬ 
vendicări teritoriale , pârghia 
absolut indispensabila, din 
punct de vedere sufletesc, 
pentru susţinerea unei lupte 
de lungă durată. 

Pe de altă parte, stalul ro¬ 
mân s'a des interesat cu desă¬ 
vârşire de s< far Ia lor. Preocu¬ 
pat să-şi gâst'ască un echilibru 
pc baza nou Hor hotare ira- 


.. . r ■ . , r m/rif utr noi are uo- 

Mtucdoma sârbească): peste <||)| dc uPJBP 

vozifie în constelaţia alianţe- I 


100.000 în Albania circa 550.000 
in Grecia (Mncedoria-Thessa- 
lia); mai mult cn 150.000 in 
Bulgaria (dintre care 100.000 
in regiunea Vidinului); 6.000 
in fstria şi nun multe zeci de 
nui in America. 

In general existenţa etnică 
a acestor români este serios 
periclitata. Transformările cari 
au avut loc în ultimile două 
decenii, le-au creat, sub toate 
raporturile, condiţii nepriel- 


lor inşghebato anume pentru 
menţinerea actualului „Siato 
quo‘ Matul român se fereşte, 
ori de câte ori se prezintă o 
ocazie, să abordeze problema 
românilor de peste hotare pe 
care o considera .spinoasa şi 
buclucaşe'. Dovada cea mai 
recentă ne-a oferi-a conferinţa 
de curând ţinută la Belgrad 
pentru soluţionarea litigiilor 
româno- jugosl ave. unde sa 


vorbii despre cele mai neîn¬ 
semnate lucruri, dar nu sa 
suflat nici un cuvânt pentru 
cei 500.000 de români din ti- 
mocni jugoslav şi Macedonia 
sârbească cari îndură cel mai 
sălbatic de desnuţionalizare 
din partea acestui stat amic 
şi aliat. 

Evident că chestiunea ro¬ 
mânilor de peste hotare nu 
poate rămâne în acest stadiu 
al indeferenţei vinovate curo 
prin fornţ lucrurilor o moarte 
sigură . Oficialitatea românea¬ 
scă va trebui, fără întârziere 
să ia o atitudine în fata alter¬ 
nativei cure rezultă din situa¬ 
ţia precară a elementului ro¬ 
mânesc dc peste hotare. 1) Sau 
porneşte o hotărâta acţiune 
de ocrotire — ceeace în condi- 
ţiunile arătate mai sus, chiar 
dacă ar fi posibilă lotuşi ar 
rămâne ineficace. — 2) Sau 
inaugurează o fermă şi siste¬ 
matică politică de salvare prin 
repatrierea şi colonizarea u- 
cestor români in ţară. 

Această din urmă soluţie a 
fost adoptată şi preconizată 
cu multă convingere de un 
bun cunoscător al problemei 
românilor de peste hotare. d. 
luliu Mumu 

Intr'o conferinţă ţinută la 
Institutul Social Român şeful 
partidului Naţionul-Ţ Hrănesc, 
vorbind despre „problema mi¬ 
norităţilor din România a pro¬ 
pus printre altele şi următo¬ 
rul remediu : 

„Toţi românii risipiţi in di¬ 
feritele părţi ale lumii.. me¬ 
niţi rund pe rând să piară în 
urma lipsei de cant in uitate 
geografică şi de contact sufle¬ 
tesc şi social cu vatra neainu- 
tnf veV™. 

triaţi şi colonizaţi pe terito¬ 
riul ţârei noastre. In Siberia şi 
Caucaz. în Bulgaria, Albania. 
Istria, Grecia şi America sunt 
numeroşi români harnici, buni 
gospodari, sau excelenţi co- 
mersunţi. cari trăesc în mici 
enclave în mijlocul unor raas- 
se populare străine, care-i va 
înghiţi cu timpul. Sunt cou- 
duinnatc In pudre. Noi nomâ- 
nii suntem insă atât de puţini 
în raport eu popoarele mari 


cari nc înconjoară, încât nu 
ne putem permite luxul su 
pierdem nici an suflet româ¬ 
nesc. Statul Tornân trebue, 
fură amânare, sa inaugureze 
o puternică acţiune conştient 
condusă pentru salvarea ur¬ 
gentă u atâtor fiinţe valoroase 
roii^bicşti. Satele înfloritoare 
româneşti din Siberia şi Cau¬ 
caz. coinersanţi destoinici nia- 
Ccdo-ronmni dc pretutindeni 
şi muncitori harnici din Ame¬ 
rica, trebuie puşi în mişcare 
pentru a-şi reface vatra in 
ţara lor şi a-şi închina activi¬ 
tatea şi talentele lor ţării ro¬ 
mâneşti*'. 

Negreşit ca aduplarca aces¬ 
tei soluţii de radicală repa¬ 
triere a românilor de peste 
hotare complică cu mult pro¬ 
blema colonizărilor. Ea ridică 
o serie întreagă de dificultăţi 
atât pentru dislocarea cât şi 
pentru transplantarea în Ţa¬ 
ră a acestei mase colonizatoa¬ 
re cari nu se pot învinge de¬ 
cât prin reale sacrificii. Dar 
şi rezultatul aşteptat este sa¬ 
lutar. Căci pe de o parte sal¬ 
vează de la pcire o întreagă 
populaţie românească amenin¬ 
ţată de o dcsnaţionolizare si¬ 
gură iar pe de alta parte o 
foloseşte la consolidarea sta¬ 
tului român. 

Răsare totuşi în calea unei 
realizări integrale a acestei 
chestiuni o mare dificultate 
care îşi are origenea în insuşi 
structura democratică a ac¬ 
tualului regim : balast ml e- 
lectoral. Sub povara acestui 
balast d. luliu Maniu şi-a înă¬ 
buşit nestrămutatele lui con¬ 
vingeri din timpul opoziţiei 
uir Iu guvern a inaugurat o 
pnTTfTcâ cu foTuT^po/rionica n- 
releia pe rare o preconiza 
când era neînfluenţat de in¬ 
terese electorale. Doaccea şi 
această problemă ca şi atâtea 
altele cari jirivesc de aproape 
interesele vitale ale neamului 
românesc nu va avea deslega- 
reu fcricilâ decut utuncea când 
se na întrona un nou spirit 
creator In cămin destinelor a- 
ceslui neam. 

C. I. PAPANACEA 


Linia generală a vremii 


Una dintre marile slăbiciuni 
a!e oamenilor a fost întotdea¬ 
una şl aceia de a lua propriile 
darinţi drept realităţi obiective 
şl absolute. Aşa se întâmplă *1 
cu fericiţii xnarxişU-bugetlvorl 
dela Slănpa, cărora fondurile 
.Adevărului* 1 le-au Insuflat ne¬ 
strămutata convingere (până 
când?) că lntradevar ..stânga*' 
reprezintă „linia generală a 
vremii**. 

Adică, mă rog, care linie ? 
Linia gândirii polit'ce ? Dar 
cJn* nu şt le că ideologia politi¬ 
că aproape generală este as¬ 
tăzi cea de dreapta, pornită de 
la ideile politice ale genialului 
Charles M.mrras? Sau poate 
linia generală a artelor, care 
după 20 de ani dc hoinăreli in 
domeniul haotic si de esenţă 
semită a cubismului şi a altor 
isme, se întoarce la linia să¬ 
nătoasă, tradiţională şl chiar 
tradiţionalistă — de dreapta? 
8*au — cine ştie — se gândesc 
ia faptul că Învăţământul şi 
cultura fuseseră acaparate în¬ 



de \ Iod inii v I)nmilre>cu 

tr'adcvâr de ultimele decenii de 
technicâ. in detrimentul uma¬ 
nismului spiritual ? Dar decc nu 
vor să vadă că in ultimii ani 
s a produs pretutindeni un re¬ 
viriment in această privinţă, 
afară bine înţeles de ţara noa¬ 
stră : căci la noi oficialitatea 
şcolară e cea mal grăbită să-şi 
ixwtişlască in cel mai 3 curt timp 
sistemele nefaste pentru cultu¬ 
ra naţională şi spirituală dar se 
fereşte ca dc foc să adopte pe 
cele proprii unei adevărate re¬ 
naşteri culturale naţ onale, 

Ori, cumva, e vorba numai de 
linia generală a realităţilor po¬ 
litico — fiindcă Idco.ogla pon¬ 
te fi socotită de unii, perima¬ 
tă — pe care cei interesaţi vor 
•*o vadă stabilită la stânga nu¬ 
mai fiindcă acum 2 ani o mo- 
narche care n’a vrut să se ape¬ 
re a fost întocmită prmtr'o re¬ 
publică anarch'eă ? Se vede 
bine că cel dela Sfd/ipa nu şi-au 
aruncat ochii la stânga şi la 
drtftplo, *A privească .şî sa 
constat* cum stau dc fapt u- 
cruriJc in cceace priveşte si¬ 
tuaţia politica europeană şi 
extra-europeanâ 1 
Fiindcă msâ e sigur că nn 
vot voi să fac* acest „tonr d*ho- 
rizorr — să-l facem noi, mârgl- 
nlndu-ne dealtfel numai ia Eu¬ 
ropa, deşi chiar in afara con¬ 
tinentului nostru dovezile tc- 
noastre anin foarte nume¬ 
roase începem dela celălalt ca¬ 
păt al Europe! : 

Iată. in Portugalia, e de a- 
t&ţia ani o dictatură — când 
militară, când civilă — care a 


pus ordine nu numai in admi¬ 
nistraţie. dar şl in finanţele 
statului, republica rămânând 
numai o titulatură ca oricare 
alta In Spân'a avem. ce-1 
drept haosul republicii ra- 
dical-socluliste. cu grave ende¬ 
mice, cu asasinate periodice. şi 
care nu s‘a putut instala decât 
prin alăb'ciunea guvernanţilor 
după plecarea admirabilului or¬ 
ganizator care a fost Primo de 
Rtverra Franţa, — care cons- 
tltue supremul punct de atrac¬ 
ţie al tuturor celor ce se moi 
îmbată de formele in trei cu¬ 
vinte — dovedeşte în chip evi¬ 
dent cât dc neputincios este 
sistemul regimului republican 
democrat ir.tr o t.irâ mun 
in vremuri grele : dezordinea 
financiară ş> împilarea fiscală 
nu e egalat* decât de furia anti 
mllltaristă a celor oe uit* lec¬ 
ţia războiului dela 1914. provo¬ 
cat de Germania numai din 
pricina nepregâtirli franceze. 

Dar in Anglia, după dezas¬ 
truoasa experienţă marxisto-la¬ 
burist* care a distrus stabili¬ 
tatea şi soliditatea lirei ster- 
llngc, guvernează acum o aşa 
alsâ unLune naţională in care 
insă 90*9 dintre miniştri şi ma¬ 
joritari — şi toate principiile ! 
— «ţmt conservatoare : prin ur¬ 
mare o evidentă guvernare a 
dreptei conservatoare şl ca a- 
tare naţie nală In Belga, după 
câţiva ani dc colabor.i/e $i 
chiar de guvernare socialistă, 
care deaaemenea a reuşit să 
prăbuşească francul belgian, 
avem in ultimii ani un guvern 
de coaliţie burgheză orientată 
evident spre principiile de 
dreapta. 

In Olanda a trebuit ai fie 
introdus sistemul „ministerelor 
de afaceri", deoarece parlamen¬ 


tarismul s'a dovedit incapabil 
să dea ţării guverne viabile. 
Oermania s’a scuturat de ju¬ 
gul marxist care a creai şoma¬ 
jul şl după o perioadă de ezi¬ 
tare centristă a trecut cu ho- 
târire la un guvern dc extrema 
dreaptă, care cu siguranţă va 
triumfa in alegerile dela 5 M ir- 
tic. Apoi nici in Austria nu mal 
guvernează marxiştii, cari au 
consumat cât au putut mal 
mult, firâ să pună nim ( c in 
loc. Şl dacă Republica elveţia¬ 
nă este Intradevâr esonţlal- 
mente democratică — oceisîâ 
democraţie este cu totul anti¬ 
marxist* (dovadă represiunea 
hotăxitâ a încercărilor de re¬ 
voltă comunistă), reprezentând 
cele mai tradiţionale principii 
de conservare a specificul’:! na¬ 
ţional. Coborându-ne in penin¬ 
sula Italiană — nu mai e ne- 
voe să demoKtrâm că regimul 
fascist de extrema dreaptă a 
reaVzat atât cât nu s'a putut 
realiza in niciuna din .marile, 
democraţii" după care se pră- ■ 
pâde&c- şi democraţii noştri : 
Numai orbii şi cei dc rea cre¬ 
dinţă nu pot recunoaşte trans¬ 
formarea Italie! în toate dome¬ 
niile vieţii naţionale. 

Alături. Lucosiavla. caro n'a 
cunoscut decât sporadic guver¬ 
narea democrată şi e condusă 
acum dc o dictatură pentru 
conservarea naţională, dod dc 
dreapta, constituc încă una din 
dovezile te*e» noastre. Nu mai 
dăm ca pildă celelalte state 
balcanice — deşi in BulzarU ca 
şl in Albania regimul este evi¬ 
dent dc dreapta ; au insistăm 
in chip arpccial asupra anarhiei 
democraţiei parlamentare <iln 
Grecia, nici nu ne oprim la 
Turcia care renaşte xub dicta¬ 


tura decenală a GhaziuluJ Ke- 
mal ş! nu vom da ca pildă Un¬ 
garia, duşmana noastră, care 
supt un guvern de dreapta îşi 
permite totuşi să albă (la 8 
milioane de locuitori» un buget 
egal cu al nostru (pentru 18 
milioane de locuitori !> : cons¬ 
tatăm numai că in Polonia este 
iar* un regim de dreapta, dic¬ 
tatura binefăcătoare a mareşa¬ 
lului pilsudski I Cât priveşte 
ţările nordice, mărturisim că nu 
ne pot interesa, deoarece n’au 
reprezentat ş! nu vor repre¬ 
zenta niciodată un îndreptar 
Ideologic — politic pentru Eu¬ 
ropa. 

Şl atunci lată că nu rămâne 
la alunga adevărată decât Fran¬ 
ţa masonică şi socializant — 
internaţionalistă. Spania hao¬ 
tică şl Rusia comunistă. Iar a- 
cestea nu pot constitui „linia 
generală a vremii", care este şi 
ideologic şl In domeniul reali¬ 
tăţii politice contemporane, una 
dc dreapta ţi de etxrenui drea¬ 
ptă. 

Ceeace eră de demonstrat... 














A 


X 


A 


3 


AFACEREA BLANK 


— Operaţiile cinstiţilor conducători — 


OPERAŢIILE CINSTIŢI¬ 
LOR CONDUCĂTOR! 

CltllorU corc au urmărit dela 
început aceste rcportagtl dedi¬ 
cate „afacerii BJjnk” au putut 
constata că am cercetat până 
acum două mari capitole. 

Primul capitol a fost propriu 
«±s un preludiu, o situare Isto¬ 
rică a formidabilei porcării ca¬ 
re poartă numele de afacorea 
Blank. Al doilea capitol a pre¬ 
zentat sacrificiile făcute de sta¬ 
tul român spre a salva deja 
prăbuşire „marea ", „vechea” şl 
„cinstita” Bancă Blank. 

înainte de a vedea motivele 
pentru care d-nU C. Argetola- 
uu, Aristide Blank. Szocpfccs et 
Comp. s’au bucurat de compli¬ 
citatea lntregcl lumi politice 
româneşti, sh studiem azi ope¬ 
raţiile cinstiţilor conducători al 
cinstitei bănci. 

Pentru că dacă statul român 
a găsit cu cale ca din sărăcia 
lui sh facă un cadou de 4 mi¬ 
liarde 585S00 000 lei (patru mi¬ 
liarde cinci sute optzeci şi cinci 
milioane nouă sule mii) Băncii 
B ank. se cuvine ca şl cetăţe¬ 
ni] umili ai acestei ţâri să ştie 
care au fost cinstitele feţe care 
au „manevrat” aceste miliarde. 

SINISTRA TRINITATE 


In 1930 banca pierde 37S mi¬ 
lioane Ici, dar se ,,ameliorează ” 
cu COSOO.OOO lei câştig 

Cum se creiau aceste amelio¬ 
rări ? 

Prtn debitări fictive a între¬ 
prinderilor afiliate, in special a 
Băncii Industriale, prin supra¬ 
evaluări a diverselor imobile şi 
valori. 

Astfel in 1926 diferenţa de 214 
milioane (153 milioane pierdere 
reală -f 60 milioane câştig fic¬ 
tivi s'a creiat prin debitarea 
fictivă a Băncii Industriale cu 
214 milioane. 

Diferenţa din 1927 (80 milioa¬ 
ne pierdere reală -}- 54 milioa¬ 
ne câştig fictiv) s'a acoperit 
prin supra-evaluarea terenu¬ 
lui ,J}ordci" cu 71 milioane, 
prin supra-evaluarea participa- 
ţiilor cu JS milioane şi printr’o 
nouă debitare a Băncii Indus¬ 
triale cu 49 milioane. 

Iar în 1929 Banca Industrială 
e din nou debitată pentru 270 
milioane. 

fată deci mijloacele întrebu¬ 
inţate de cinstiţii conducători 
ai Băncei Blank . spre a pompa 
depuneri pe de o parte şt a în¬ 
casa tantieme pe dr altă parte 


CERURI FARA ACOPE¬ 
RIRE 


Banca Marmoro*rh-Blnnk a «- 
vnl în consiliat ei dc administra- 
fie şi in divemeie el comitete d«* 
direcţie. nrnunuiruţi politicului 
nini mori mii nuli miei. Fi rrnii 
*nipli fisuranţi gr«i> pl&tifi, uti- 
l/-n|i iu pnrlrnnmtc şi în jfuvcrnc. 
putere® efectiva in banca o o 
vea in>>ă o trinitate h Hi latră: A- 
RJLS1 IDt B! 4 N K. TABACOVK ! 
kî RICHARD SZOEPKKS 
Primul, fiu dc hani gfttn. orgo¬ 
liu* ţq «‘Jjtowy Iimadu-si n«*re dc | 
jmmţ v rato a t w r *4 *rfef*«4or >. 
lit^mţilor. mare «alţilor al axu¬ 
lui frumos, autor dramatic rn 
momentele-» pierdute, vru sorul 
fiiru fund a) trinrlâfei, 

Nunţile Iul «u în poveşti pre- 
roi«'n*le pioekrr lai la Paris, 
călătoriile cure întreecan în 
«Himolno/itnfe pe cele ale d-lni 

T. Tilnkx a. costau Imn ca Knitic 

imense, 

De n* cui *M YrMidr Blank 
«pompa" in flecar#* un nenoro¬ 
ciţilor dc deponenţi circa Ml mi¬ 
lioane De pilda in curbul anulai 
numai tantiema cn nn'inbro 
in consiliul de Administraţie s'a 
ridicai Io Mima de 5j!20,bO«l Ic», 
avea upoi nn salariu lunnr. pri- 
ni ca (>tuf icjna în calitate dc mem¬ 
bru al comitet alai de direcţie, 
iusfofsiţ primea şi îndemni/ »fii 
pentru cliclfucl] dc soiaj şi chel- 
tucli de reprezentare. 

Al doilea c d-l Tabacov i« i, cr- 
Iclwu proprietar al diverselor 
vile mai ronH sau nini puţin 
Istorice, prict<-»n* intim al d-lui N. 
Tirulescu şi pare.** dominat sn 
jK«stor#*Ascii — ad aiujorem VrU- 
iidii jtforfftm finanţele Roma¬ 
nici intr’on eventual rubinet reti. 
Ii/.lt dc potentului Palatului 
St or«i. 

Iiisfârşit d-l Richurd S/wj»kr* 

amator dr opulente rotoncţifâli 
si reprezentant al ncrirulUiri- 
loc d>n Târnava-Mare jjj Senatul 
român 

Bll WŢURILE FALSE 

fereşte că prima cmdAfl* pm* 
tfu ca d-nil Blank Arhtldc. Ta- 
f'Orovfri n SzocpkfR Richard să 
prospere, era ra dcvttv&’ilc să 
ccmtlnue fii pentru cu depune 
r!le ş.i continue trebuia ca hun- 
ea să pară putcnică şf m căş- 
fty. I n sfârşi! Banca trebuia «d 
isiştlge pentru ed numai codri 
d-nil Aristide ftiehard et Co 
xyteau râ ruascic tantieme pe 
h rigâ salarii, ahtUmelt de ririai. 
cfccltueli de reprcirChtcere. ptc. 

Perl Banca Blan* tăşuge 
chiar cdruf pierdea Cum r 
Toarte simptv / fie falsificau 
bilanţ urile sau in clnjani ihn- 
Inti bancar ac n aruct/orau'‘ fn 
1926 banca pierde 153 500 rm In 
dar in bilanţul cunmlijr‘<st‘ fi- 
ffureaed un câştig de £0 000 000 
Wi 

fn 1927 banca pierde Su 719 041 
lei. dar <ăşiipă Hi bilanţ - 

U BObOOO M 


Dar d-nii Aristido Blank, 
Szoopkes, Tahaoov ici orau 
capabili să fuptuiased lu- 
cTtir» mai siravo docnt sim¬ 
ple „ameliorări* 4 de bilan¬ 
ţuri. Când situaţia descnca 
mai criticii xrselul rnoşieui- 
tor al hâtră a ui ui Mftttrieiu 
Blank. avea alte resurse, 
ennttvi eekuri fârâ aeo|>c- 
rirc. 


,^iastita‘* Bancă Blank 
„datora iu luna lanie 1911. 
AOO.tKlO lire sterline, eekuri 


fără acoperire, trase asupra 
Băncii Naţionale* 4 . iFloritt 
Zfthflria în interpelarea n- 
supra politicei Iwineare n 
guvernului lorga - Argeto 
inuu). 


BILANŢUL C ONCORDA- 
TOR 

Fireşti* ci atunci cirnd por¬ 
neşti pt* panta fagurilor. a.,a- 
mellorurllor", a cekuriior fură 
acoperire, nu te mal poţi opri 

Dc acela şl in alcătuirea bi¬ 
lanţului concordata! cinstiţii 
conducători al cinstitei bănci 
au „ameliorat”, spre a inşe-a 
justiţia, a influenţa favorabil 
opinia publică si pe cei 23 000 
dr mici deponenţi 

BA cităm din d. Florin Z&~ 
harta; 

Se prezintă cu un activ de 
4 miliarde jumătate şt cu un 
pasiv de 4 miliarde 143 milioa¬ 
ne. adică cu un excedent do 
circa 360 milioane, cciacc în¬ 
seamnă că s'a sacrificat atăt 
capitalul, cât fi rezervele băn¬ 
cii pentru a sc obţine acest ex¬ 
cedent. 

DaloHa dc 3 miliarde 85t mi- 
loanr este presupusă la Banca 
Blank cu fiind posibil m sc pld- 
tecuci din vrTnătoarclc (ustlvc 
din 28 itiHinane numerar; 56 
milioane efecte publice; 399 
milioane eferic dc primit; 652 
miUoanr debitori, in cont cu- 
r eut. 502 milioane întreprin¬ 
deri diverse 196 milioane d$- 
bited in valute. 18 milioane ie- 
rtHvri şi clădiri. 429 milioane 
terenul .Mordcf . 1 miliard d 
34 mtlioaw part ici pa ţi uni ; 168 
milioane „Steaua Română", 
etc. La acest activ se mai a- 
daugă. iu bilanţul concordai ar 
713 »alhonc drept pl'ji-văloăr*. 
din care €60 mUioarw numai la 
partidpaftum la aceleaşi par- 
ticipaţium cart in bilanţul cOpt- 
cordaiar sâriterâ la 1 034 ml- 
toan e. de.la 371 milioane, cdt 
nalorau cu zece luni o *axnlst 

D-tor deputaţi, dacă se cer¬ 
cetează deci cu atenţiune a- 
cest bilanţ concordat ar se face 
urmă Unirea conţi olar c acti¬ 


vele băncii au fost sporite in 
mod fictiv la unele posturi de 
aşa manieră. încât că se poată 
da iluziunca că pc baza acestui 
bilanţ deponenţii vor puica să 
fie plătiţi Integral. In ce con¬ 
sistă partea fictivă a acestui 
bilanţ concordatar? Să luăm 
numai un exemplu: plus va¬ 
loarea de 660.000.000 Ici la pur- 
ticipaţu. Plus valoarea aceasta 
la particlpaţii înseamnă urmă¬ 
torul lucru: se presupune că 
acţiunile pc care Banca Mar- 
morosch-Blank le arc fn porto¬ 
foliul ei, valorează cu 660 mi¬ 
lioane mal mult acum, decât 
valorau "înainte Şl această ope¬ 
raţiune se situează în timp ast¬ 
fel: ceeacc la sfârşitul anului 
1930 valora 371 mtltoane, iar in 
bilanţul concordatar devenise 
1.034 milioane, se mai sporeşte 
odată cu 660.000J000 lei! Cu 
alte cuvinte, în vremurile ac¬ 
tuale, când toată lumea sc rui¬ 
nează la Bursă, când toate în¬ 
treprinderile sunt deficitare, 
când toate acţiunile, ori cât de 
bune ar fi, pierd zl cu zi din 
valoarea lor. numai acţiunile 
pe care Mar morosch-Blank le 
are in portofoliul său, cresc, ţi 
cresc cu 663.000.000 lei, plus 
660.000.000 lei, in decurs de 
câteva luni de zilei 


UNDE MERGEAU BANII? 


Am mai putea înşira o serie 
întreagă de romblnaţlunl scan¬ 
daloase, de sporuri fictive, do 
matrapazlâcuri urtte, făptuite 
de Bancă 

Ele sunt insă Inutile, deoare¬ 
ce faptele şl cifrele publicate 
până acum au arătat cum pro¬ 
ceda Banca Blank. 

8ă cercetăm insă undo mer¬ 
geau banii pompxti dela Stat, 
doi a Banca Naţională, dela dc- 


nu ţam ptitea'ur¬ 
mări ce s’a jfâcnt eu miliardele 
pompate, ne' v'orn murgim să 
expunem unek' lucruri semni¬ 
ficative. 


D. RIOHARf) SZOERKES 
PR1MEŞTK. CADOI RI 

Bunca BLank orn ului dc ho- 
anhi şi otâf dc fericita un ât <*c 
simţtşj dutottrc sji ofere cadouri 
conducătorilor ci. probabil pen¬ 
tru y ninla lor acsriiinc. 

Astfel în IVi»4 d-l R ir bard 
Szortpkee ctHitracfeu/a b> Banca 
Industrială, aliliata Băncii Blank. 
nu imprumul «b* Ici i nr 

la Decembrie t924 Banca Jn- 
duţsrială amorti/rn/u nea »>!u da 
toric prin Iribmţ. Dixi nn prim 
cadou dc 4.0Sl.‘iî(» Jci ! 

lX*r d-l S/oopţfN este un om 
prtvi rapabrk aduce pre» mari 
W'rviril Baruri şi mal aJcs arc 
pis*o mari nevoi ca sa mulţn- 
mta-sefl cu atât. 

Dc aceia in 192S [ m- m;ii fner 
nn mic <adou dc 1.446.0^» Ici 
care la *fărşit*i! anului in bilanţ 
m* soldează ca un „eoni p«-ntru 
soidare^t datorie» .S^oepkcx '. 

$1 jwttţrucâ d*l *i/o#*pks»>. mai 
datora şi nişb- dobânzi m>! 

rfi'flrii şi clc. 

I wl». 4 mcrjfc rni/i m» rp»- şi 
sula 1 

Dolmn/ile însumau 216 745 Ici 

Aşadar in afara dc salarii dc 
tnnliew* dc rbcltnrli dr voiaj %i 
roprc/colnrr. d-l R. S/ocpkvs n 
mal primii şi roici im(anri (atât 
râi Io ştim noii. 

Ih total: i.asj.vfO- 
I 44KOV, 

2lk"v> 

s.744 761 cadouri Ri- 
i-banl Saocpkr— 


l). TABAf’OVTCI IŞI CON- 
STSUEŞTE VIL-K 

Al doilea membru al trinuaţti 
d. Tabarvrlci , e vn om puspe^ 
fior. de uceio ni-1 lot rezervă d 
Titulatcu pentru goapodorieea 
finanţelor noastre. <r» murele 
minister pe caro-t visează de 
alăta vreme dor nu izbutite 
să I rraHiAur niciodată 

Dar până tâ păstorească bu¬ 
getele româneşti, d Tabocortd 
a Început prin aranja con 
fortaMl pe ol d vale 


Cum era şi firesc, omul sa 
împrumutat la Banca Indus¬ 
triala — observaţi delicateţa 
cinstiţilor conducători, care se 
împrumutau numai dela Banca 
afiliată 

D-xa datora deci — in 1923— 
2.800.000 lei Băncii Industriale. 
La bilanţ această suma c tre¬ 
cută la pierderile băncii şi d. 
Tabacovict scapă dc datorie şi 
rămâne proprietarul vilei din 
Parcul Fllipescu. 

Aşa bancă gentilă măi rar l 


„EUGANCV* 


Dar „cadourile” făcute d-lui 
Szocpke3, vila dăruită d-lul Ta- 
bacovtci sunt simple mcaellcurl 
îaţâ de capacitatea lngurgiUvâ 
a d-lul Aristldc Blank si a fa¬ 
miliei sale 

Şl pentru ca d-«a să nu ră¬ 
mână „sărac” de pe urma cra¬ 
hului ..onorabilei” bănci, când 
totul se prăbuşea, d Arlstide a 
avut o ldeie genială, a fondat 
o societate „Lugano”. O socie¬ 
tate fictivă, ca toate creaţlu- 
nlle d-lui Aristide, care avea 
drept singur scop să capete 
credite dela Banca Blank şl să 
le plătească familiei Blank. 

Dc unde rezultă că şi d. A- 
rtatlde c un om delicat. Nu voia 
s& la direct bani dela institu¬ 
ţia pe care o conducea. II lua 
insă dela o societate cu nume 
exotic, sonor şi poetic — d. A- 
ristide e doar dramaturg — 
.Augano” ! 

ARISTIDE, VOTA 
ŞI MARGOTI 

Şi în timp ce Banca Na¬ 
ţionala şi Stat ni Român 

Bituik ea sh reziste astmu¬ 

lui deponenţilor: în tfiup ce 
funcţionarii, militarii, pen¬ 
sionarii nu «şi primeau Jelii- 


nle şi pensiile. în timp ee 
->.000 de rnici deponenţi 
işi vedeau risipita truda 
vieţii lor. bunii storşi Buneii 
Naţionale. vStutidni şi depo¬ 
nenţilor luau drumul so¬ 
cietăţii „Lngano * şi de n- 
colo intrau în buzunarele 
familiei Blank. 

^Inţre 20 Iunie lOM şi 
17 Octombrie I9>1, Banca 
Blank a transmis societăţii 
•JLugarno" 44) miliarde lei. 

Iar la 20 Octombrie tO^l. 
adică în ziua <au în preziua 
închiderii ghişeelor Băncii 
Blank, d. Aristide Blank 
încasa dc la „Lugano* 4 
19.946.000 lei, d-na Vota A- 
ristide Blank — M>tia d-lui 
Aristide — primea şi ea 
5.500.000 lei iar d-na Mar- 
got Spaier — sora d-lui A- 
ristide — lua şi ea 4.500 000 
lei. 

Familia era salvată! A- 
rlstide rămânea geniul! Ol 
puţin pentru Vota şi Mnr- 
got! 

Iată cum operau cinstiţii con¬ 
ducători care se plimbă liberi, 
strecuraţi ca prin minune prin¬ 
tre articolele codului penal. 

In reportajul viitor — ulti¬ 
mul — vom vedea dc ce a fo*t 
tolerată şl acoperită, dc* toată 
lumea politică, această scanda¬ 
loasă afacere. 

Vom da deci o raită prtn lis¬ 
ta membrilor consiliilor dc ad¬ 
ministraţie a Bâncel şl prin lista 

La -rfârKt Vom trage, tlrostc. 

concluziile necesare 

\f!IJAH POUHROMADF 


Comunismul 

în România 













4 


A 


X 


A 



MURIBUNDUL DLL A 
GENEVA 

încep să se deschidă ochii: 
tot mai dese sunt articolele 
din presa de maTe tiraj, in 
care Liga Naţiunilor este a- 
preciatâ la justa ei non- 
valoare. Intr'un articol din 
„Curentul"' dela 25 Februa¬ 
rie, d. Gr. Moldovanu, vor¬ 
bind despre muribundul care 
e „Areopagul Ligii Naţiuni¬ 
lor*’ ajunge la incheerea : 

„Au murit până azi două. in¬ 
ternaţionale proletare. Interna¬ 
ţionala Întâia creata d<* Marx 
la Londra In 1863 şi Interna¬ 
ţionala a doua, născută la Pa¬ 
ris in 1889 şi prăbuşită In 1914 
Internaţionala a treia, comu¬ 
nistă, cu sediuJ la Moscova, 
duce şi ca o viaţă artificială 
galvanizată numai de fondurile 
pc cari I le pune la dispoziţie 
guvernul Uniunii sovietice. Va 
sucomba şl Internaţionala a 
patra, a statelor burgheze gru¬ 
pate in Liga Naţiunilor’ 
Desigur, şi cu cât mai repe¬ 
de, cu atât mai bine. Pentru 
motivul câ internaţionala e 
un organism nefiresc, pe de¬ 
asupra şi împotriva organis¬ 
melor fireşti, biologice, care 
sunt naţiunile şi rezultanta 
lor, statele naţionale. 

Tot despre această „Criză 
a Soc. Naţiunilor’ se ocupă 
şi articolul de fond din „U- 
niversul” dela 26 Febr. : 

„Cnuza reală a slăbiciunii or¬ 
ganismului Internaţional dela 
Geneva este insă alta: lipsa de 

a- "JWWVWiWf. m 

la timp şi absenţa de sancţiuni 

împotriva celor ce ameninţă 
pacea lumii, prin nerespecta- 
rca tratatelor şi a angajamen¬ 
telor Internaţionale 

Noi credem că viciul este 
chiar fundamental şi organic: 
sareţiuniie nu pot fi aplica¬ 
te decât printT’o forţă reală 
care lipseşte şi nici nu poate 
exista, deoarece ar urma să 
fie sanoţionaţi chiar unii 
dintre membrii Soc. Naţiu¬ 
nilor. Dar dacă din fericire 
agonia a început, ea va dura 
mult. findcă sunt prea mulţi 
interesaţi la existenţa ace¬ 
stui parazit internaţional. 

„DULCE BUCOVLYV... 

Intr’un inspirat şi dureros 
de just ..Reportaj bucovi¬ 
nean” d. Dragoş Protopo 
pescu scrie in „Calendarul” 
dela 2s Febr. : 

„La oraş ce aă mal vorbesc ? 
Limbă nemţească până şi in o- 
flctile Universităţii, profesori 
români ameninţaţi de elevi co¬ 
munişti cu bătaia sau cu moar¬ 
te. lichele de consilieri comu¬ 
nali ca Rosenzwelg aplaudând 
din balcon asaltul Palatului Na¬ 
ţional cu pietre de către şleahta 
comunistă şi venind in chiar 
fruntea ei a doua zl ca să strige 
in faţa Universităţii: Jos Uni¬ 
versitatea, Jos studenţimea ro¬ 
mană !“ 

In faţa acestora, români- 
mea e total divizată, blazată 
şi neputincioasă. Iar guver¬ 
nul dă zor să facă legi pen¬ 
tru desfiinţarea organizaţii¬ 
lor naţionaliste, comuniştii 
fiind Tabu, din pricina pre¬ 
sei Sârinda rcare sprijină 
guvernul numai cu această 
condiţie. La aceleaşi conclu¬ 
zii ajunge şi d. NichLfor 
Crainic, pornind dela alt 
punct de plecare. In „Calen¬ 
darul* 4 din aceiaşi zi : 

„Dacă democraţia ar li anti¬ 
comunistă, n’ar tolera in redac¬ 
ţiile ziarelor el publicişti comu¬ 
nişti cari, in flecare zi, mili¬ 
tează pentru idealurile bandi¬ 


tului Sta lin, ocrotiţi de autori¬ 
tatea guvernului şi recrutaţi cu 
bună ştiinţă din chiar rându¬ 
rile organizaţiilor bolşevice. Dar 
nu. Democraţia Încurajează co¬ 
munismul sub aripa el protec¬ 
toare şl vrea prin viclene pro- 
ectc de legi sk Izbească In sen¬ 
timentul creştin şi naţional al 
României”. 

Şi nici nu se poate altfel, 
deoarece democraţia este una 
dintre etapele care duc în 
chip firesc la comunismul 
anti-creştin şi an ti-naţional. 

IMPOTKJY A OALEI ŞI A 

CULTURII 

Singurul buget asupra că¬ 
ruia insistenţa M in icterului 
de Finanţe e neînduplecată, 
e cel al Instrucţiunii publi¬ 
ce. Multe articole in presă, 
din care spicuim fragmente 
mai importante : 

..Universul” dela 1 Martie 
protestează împotriva unei 
..Lovituri dată Teatrelor Na¬ 
ţionale”, fiind vorba de des¬ 
fiinţarea celor dela Chişinău 
şi Cernăuţi ca şi cum se a 
ştepta cineva ca aceste tea¬ 
tre din centre minoritare, să 
dea excedente bugetare ! 
Profităm dc ocazie pentru a 
întreba dece nu cere nimeni 
reducerea subvenţiei de 
7.000.000 înghiţită de teatrul 
Ventura ? 

D. Dragoş Protopo pescu 
arată in „Calendarul” din a- 
ceiaşi zi care vor fi rezulta¬ 
tă tTHrtîtirfîilor 

culturale din Bucovina : 

„Dimpotrivă, se va întări 
şcoala normală pofticulaxâ a 

maicilor polone catolice, care 
rămâne singura in localitate ca 
să atragă fetele polone, germa¬ 
ne. ucralntenc şi sâ des naţio¬ 
nalizeze şi catolicizeze pe ro¬ 
mânce”. 

Şi totul pentru a face sâ 
triumfe o manevră jidovea¬ 
scă, care vrea să pună mâna 
pe localul şcolii ! D. Pam 
fii Şeicaru, in „Curentul”, 
porneşte dela premize juste, 
dar ajunge la concluzii gTe 
şite : 

..An de an s’au tot slăbit as¬ 
prele metode de selectare a ce¬ 
lor chemaţi sâ străbată treptele 
şcolii. învăţământul s’a tot u- 
sural, oână a fi redus la o sim¬ 
plă obligaţie de frequenţâ. Alt¬ 
fel cum ne-am putea explica 
Jalnicele rezultate ale liceelor 
cu toată recolta de neisprăviţi 
titraţi pc care o produc ? Re¬ 
ducerea numărului şcolilor se¬ 
cundare depăşeşte Interesul bu¬ 
getar dc moment, incadrăndu- 
se intr’o mare necesitate so¬ 
cială”. 

Cum nu observă d. Şeicaru 
că pe măsură ce se vor redu¬ 
ce şcolile, elevii vor fi tot 
mai numeroşi în fiecare cla¬ 
să şi rezultatele vor fi jalni¬ 
ce ? Soluţia adevărată e : 
şcoli multe cu elevi puţini. 
Altfel, chiar cu profesori ge¬ 
niali. nu e nimic de făcut ! 

Tot in această privinţă, d. 
Toma Vlădescu işi itvehee 
articolul din „Calendarul” de 
la 2 Martie : 

„Reduceri bugetare ?.„ Halde 
atunci domnule Madgearu şi a- 
ratâ-n« câ vrei să lc faci! Su¬ 
primă la repezeală 4—5 sub¬ 
secretari de Stat — suprimă-l 
pe toţi şi ţara nu ne va supă¬ 
ra l, — dă peste cap câţiva mi¬ 
zerabili cari Încasează sute de. 
mii de lei pe lună şl mătură 
toţi păduchii de samsari al cu¬ 
loarelor ministeriale”. 

A se cere acevt lucru dela 
Madgearu, e cu mult prea 
mult : Democraţia nu-şi tale 
craca de sub picioare. 


Cităm apoi, cu Tcgret, nu¬ 
mai concluzia d-lui Nîchifor 
Crainic din articolul „Mini¬ 
steriatul domnului D. Guşti” 
din ..Calendarul” dela 2 Mar¬ 
tie, care ar trebui citat in în¬ 
tregime : 

,JLa reforma Integrală a cul¬ 
turii româneşti, pe care o a- 
nunţase cu amploare d D 
Guşti, realitatea răspunde cu 
deshinţârl pe toată dlnla. Şi tot 
astfel cu reducerea din nou a 
salariilor corpului didactic, ac¬ 
ceptate cu pasivitate de d mi¬ 
nistru. când colegii săi de la 
justiţie şl dela război s’au opus 
categoric reducerilor de salarii 
la departamentele respective, 
înţelege d. Guşti cum se ter¬ 
mină ministeriatul său Început 
cu o grandioasă viziune de re¬ 
formă Integrală ?“ 

Probabil câ nu ; dar şi in 
caz că înţelege, nu va pro 
nunţa cuvântul sintetic şi 
exact de fiasco ! 

Şi pentru a încheia, câteva 
rânduri din articolul Nesim¬ 
ţire. din ..Universul” dela 25 
Febr. : 

„Sunt atâţia profesori in Ca¬ 
meră şi Senat, reprezentanţi din 
regiunile lovite prin mâlurile 
acestea... şl cu toate acestea nu 
s’aud protestele, na se fac de¬ 
mersurile capabile să împiedi¬ 
ce progresul atât de urît şl de 
dăunător al transfuziunilor de 
spirit străin acolo undo este 
necesară imunitatea absolută 
contra acestei neiertate Impru¬ 
denţe Cât o să dureze nesim¬ 
ţirea ?”. 

jRâspu*sul>e uşor : Cât de¬ 
mocraţia şi regimul paria - 

rali interesaţii numai dc pro¬ 
pria ghiftuire. Iar şcoala ro¬ 
mânească pot s‘o mănânce 
câinii. 

MĂRTURISIRI PRE¬ 
ŢIOASE 

Nu ne am amesteca in 
cearta pe care „Dreptatea” o 
caută „Tineretului liberal”, 
pentrucă nc lasă cu desăvâr¬ 
şire rece. D3r trebue citat fi¬ 
nalul deosebit de semnifica¬ 
tiv al articolului din „Drep¬ 
tatea” dela 25 Febr. . 

„E suficient sâ stabileşti o 
paralelă intre tineretul liberal 
şi tineretul altor partide cu al 
partidului naţional-ţărănesc, de 
o pilda „Universul”. ..Viilorul”. 
„Calendarul” ? şl alte organe 
retrograde il poate acuza de 
multiple crtmo Cultura euro¬ 
peana. generozitatea, orizontul 
larg deschis pentru a observa 
transformările vremii si ale pa¬ 
triei. simpatiile precise pentru 
manşele obidite. Indică pe lân¬ 
gă baza socială proaspătă cu 
iecunde energii şi misiunea pre¬ 
gătirii viitor ului". 

Sublinierile sunt ale noa 
stre : „Transformările vremii 
şi ale patriei” sunt : interna¬ 
ţionalismul şi deci negarea 
patriei* 4 . Crimele pe care nu 
le numeşte sunt afinităţile 
comuniste, din care ie»c şi 
„misiunea pregătirii viitoru¬ 
lui”. desigur roşu. Şi evident 


< 4 , ■ 

rJ- 



..cultură europeană”, adică 

1 nt < c n«ţi ionah z ant â-r cvo 1 uţto- 

narâ-judaic&, fiindcă ce» na¬ 
ţională românească nu le mai 
trebue ! Dacă am fi cerut a 
tâtea mărturisiri, n’am fi ob¬ 
ţinut niciuna... 

GUVERNAREA PLUTO- 
( RAŢIEI 

Curajos articol despre a- 
ceastâ guvernare acrie d. Ra 
du Dragnca în „Calendarul” 
dela 23 Febr. : 

„Guvernul partidului naţio¬ 
nal-ţărănesc nu este nici ema¬ 
naţia duhului naţional, nici a 
tuturor categoriilor sociale: gu¬ 
vernul Vaida-Mironcscu «te 
guvernul arginţUor. al pluto¬ 
cratici, fie ea cu sediul intre 
bancherii dela Geneva ori m 
fabricn Bragadlru. In rânjetul 
d-lul Mironescu.. sub arglnţil 
care au făcut din democraţia 
nuţlonal-ţărăneascâ cea mul 
mare escrocherie a veacului. 

.Nu interesul naţional, nu 

binele public guvernează ci in¬ 
teresele băneşti cari l-au adus 
$ 1-1 menţin la putere... Aşa dar. 
guvern an ti-democrat şl pluto¬ 
cratic, guvernul Vaida-Mlrones- 
cu e al celor câteva familii de 
bogătaşi polltLci. cari tocmai In 
acest moment tragic împart 
ţara in bogaţi şt săraci”. 

Masca începe să nu mai a 
copere adevărata figură a ce¬ 
lor care asimilează naţiona 
lismul cu comunismul. 

PREA MULTA VORBA 

Recunoaşterea adevăruri¬ 
lor exprimate de extrema- 
dreapta vine uneori chiar de 
unde nu te-ai aştepta : dela 
admiratorii stângei. Iată pe 
M. Sevastos dela „Adevărul”, 
scriind despre vorbăria par 
lamentară, în numărul dela 
26 Febr : 

„Pentru respectul parlamen¬ 
tului. dorim cât mai puţină vor¬ 
bă In genere şi in special la 
comunicări — pentrucă cetă¬ 
ţenii aşteaptă lapte* singurele 

Sistemul parlamentar e in¬ 
să prin esenţă impropriu fap¬ 
telor, şi chiar ostil lor ; iar 
a reduce vorbăria. înseamnă 
a nega însuşi sensul parla¬ 
mentului, care e un derivat 
al noţiunii de a parlamenta, 
deci a vorbi ! 

RECUNOŞTINŢA 

STRAI\n.OR 

„Ţara Noastră 4 ' dela 21 Fe¬ 
bruarie publică un articol cu 
titlul de mai sus- din care 
cităm : 

.Toleranţa românească este 
o virtute bine cunoscută ca o 
notă esenţială a spiritualităţii 
noastre. Este rar poporul care 
s& fi suferit mal mult din pri¬ 
cina streinilor, dar care să se 
răzbune mai puţin pentru su¬ 
ferinţele indurate. La noi străi¬ 
nii au un tratament pe care a- 
proape nici o ţară nu lc-a o- 
ferlt până acum”. 

Prin urmare e o slăbiciune, 
şi nici decum o virtute ! 

Tot cu privire la străinii 
cocoloşiţi la noi, d. Ion Di- 
mitrescu scrie „Un apel no¬ 
minal” in „Curentul 44 dela 24 
Februarie : 

.Asa dar : şi învăţămintele 
tragicelor evenimente din ulti¬ 
ma vreme şl catehismul conser¬ 
vării ordlnei... poruncesc o ur¬ 
gentă campanie dc decantare 
a admlnistrnţlunilor publice şl 
private de veneticii străini... Ca 
>â afle Neamul acesta întreg 
cine favorizează văscul desme- 
tlcllor — ca sâ ştie întreaga 
ţară Încotro trebue Îndreptat 
boicotul el respectiv” 

II ştiam pe d. I. D. mai 
realist. întâi fiindcă Neamul 
nu prea citeşte ziarele, de¬ 
oarece jumătate este analfa 
bet prin graţia politicianilor 
noştri democratici. Al doilea 
fiindcă doiootul e»te iluzo¬ 
riu. mai ales că ar trebui să 
fie boicota^ toţi oamenii 
noştri politici „de guvernă¬ 
mânt 44 , căci ei sunt vinovaţi. 


ÎMPOTRIVA ISTORIEI 

...Şi a istoricilor” — 
titlul unui surprinzător foi 
leton al d lui Emil Ci or an. 
in „Calendarul” dela 26 Fe¬ 
bruarie : 

Obiectivitatea revelatoare a 
istoricilor este un semn do im 
potenţă. de absenţă a oricărui 
spirit personal şl orator* 
Profundă greşalâ I Ob.ec 
tivitatea unui istoric e»te nu¬ 
mai posibilitatea de a cerce¬ 
ta fără parti pris un feno 
rnen istoric. Iar apoi. î„ con 
cluzia, găsim . 

.Declar oricând fără ruşine 
că lectura memoriilor Iul Cas- 
sanova a fost mai fecunda in 
lămurirea concepţiei melc des¬ 
pre atitudinile de viaţă ca date 
iraţionale, decât lectura IUa- 
del Iul Homer’. 

Nuc vorba de ruşine ; dar 
este evident că acest punct 
de vedere cu totul personal 
— şi pc care nădăjduim câ 
numai o întâmplare l a dus 
tocmai in coloanele „Calen 
danflui” — provine dintr’o 
greşită înţelegîre a semului 
IlUdei, citită sigur la repe¬ 
zeală. şi dintr'o înclinaţie 
specială, poate, pentru atitu¬ 
dinea lui Cassanova faţă de 
lume şi viaţă ! In orice caz a 
negă însemnătatea istoriei 
e»te tot ce poate fi mai bi 
zar într’un ziar tradiţiona¬ 
list. la care prin urmare 
punctul de vedere istoric 
este de cele mai multe ori 
hotâritor. 

DEMOCRAŢIA ÎMPOTRIVA 
BISERICII ORTODOXE 

Pe marginea declaraţiilor 
dela Senat ale Patriarchului, 
d. Nichifor Crainic arată a 
devăratul aspect al lucruri¬ 
lor, in „Calendarul” din 22 
Febr. : 

„O scurtă socoteală: In 1928 
biserica ortodoxă avea un bu- 
v*t de circa 900 milioane. După 

. Ww* micet gă¬ 
seşte, prin operaţia celor circi 
curbe pe salariile preoţeşti, re¬ 
dus la circa 400 milioane, adlcu 
la mai puţin de Jumătate. As¬ 
tăzi se aplică a şasea curbă. A- 
ccastâ scădere vertiginoasă co¬ 
incide cu venirea la guvern a 
democraţiei şl a francmasone¬ 
riei ! * Valda reduce din nou 
salariul prcoţimli şi ii suprimă 
şcollc in momentul când. intr'o 
singură zl. el ridică cu 400 mi¬ 
lioane salariile lucrătorilor dela 
C. F. R.” 

De vreme ce numai aceştia 
contează din punct de vedere 
al massei electorale... 

PAIUL DIN OCHIUL 
ALTUIA 

Ceie două partide .dc gu¬ 
vernământ” îşi arată urmi al¬ 
tuia paiul din ochi, fără a 
vedea că au câte o bârnă for 
midabilă : 

Aşa „Viitorul” dela 23 Fe- 
bruiaric spune despre ocupa¬ 
ţiile guvernului : 

,.De acela. în loc sâ incerco 
crearea de diversiuni plângân- 
du-se de dificultăţi şl atitudini 
Inexistente, regimul actual ar 
trebui să-şi revizuiască proprii¬ 
le metode, sâ-şi recunoască pro- 
prile Iul gTcţell şl cu deosebire 
să-şl revizuiască propria Iul 
conştiinţă”. 

Pentru aceasta ar trebui să 
o aibă, ceiace nu e cazul! Dar 
de câte ori a recunoscut 
„Viitorul” propriile greşeli 
ale partidului liberal ? 

Trecând de cealaltă parte, 
citim in „Dreptatea' 4 un just 
articol al d-lui Gongopol 
despre „Comemorări inopor¬ 
tune”, in speţă cea a lui D. 
Sturdza : 

..Era in opoziţie, când in sala 
Orfeu, azi dispărută, a cHlt la 
o întrunire publică numerele 
mandatelor cu care ae ollbera- 
se râ bani pentru şcolile româ¬ 
neşti «din Transilvania>. Ve¬ 
nind la guvern, fireşte a supri¬ 
mat renta — dar a decorat cu 
Coroana României pe Jezensky. 

«Continuarea pe pag. V-a» 









Actualizarea evului mediu 


revista presei 


i Continuare 

pe Sandor JczeraJcy. col mat In- 

scSlfnr UStrt l menL al ^«rugerll 
şcolilor româneşti din Ardeal" 

Perfc Ct cxac( nu- 

câ d. Gon^opol nu arată 
ca accJaş lucru fac naţional- 
ţărăniştii acum. desfiinţând 
şcolile româneşti. Fiindcă 
partidele sunt absolut ace¬ 
leaşi. indiferent dc firmă! 


din pag. iv-a) 

REVIZIONISM FR \N( KZ 


av^P. EVARA T' n s * > KIJIjNI- 
TOKI AI REVIZIONISMULUI 

Sunt toţi cei ne-au guver¬ 
nat, care nu s’au preocupat 
de „Demografia frontierei de 
vest , despre care vorbeşte 
doctorul Roşu. în „Curentul** 
dela 22 Febr, : 

„Construcţia de cuvinte răsu¬ 
nătoare :i revizionismului ma- 
Khiar s’ar fi prăbuşit ca un că¬ 
itei de cărţi dc joc dacă după 
atâţia ani dela unire am fi Iz¬ 
butit na *ă deznaţionalizăm pe 
ungurii eşjvlonaţl do-aJungul 
frontlcrli de Vest, dar să pro¬ 
movăm biologia satelor româ¬ 
niţi încurajând naţionalitatea 
M sprijinind prin toav mijloa¬ 
cele Împământenire! definitivă 
a anei ruse hulite** 

Pentru aceasta ar fi fost 
nevoie de o politică naţio¬ 
nală. iar la noi sa făcut nu¬ 
mai uno electorali. Ce le pa 
aa politicienilor noştri de a- 

minimului ? Pe ei Ii iptc 

resca^a cetăţeanul şi votul 
lui, nu „Românul 44 . 


J ustc comentarii, lipsite 
totuşi de concluziile absolut 
necesare, in „Universul** de 
la 22 Fcbr., cu privire la ..O- 
pmirle ciudate ale d-lui 
Pierre Cot'* : 

„Cum se potrivesc Ideile sale 
asupra revizuirii tratatelor, ca 
şl asupra dezorganizării K a U a 
desflinţârll armatelor, cu poli¬ 
tica exterioară a Franţei, ba- 
rntâ pe respectul tratatelor şi 
pe organizarea limitării arma¬ 
mentelor pe baza siguranţei, 
spre a se putea asigura şl men¬ 
ţine pacea împotriva color ce 
urmăresc modificarea actualu¬ 
lui statut teritorial ? Ştim că o- 
plniilc singulare şi proectcle 
paradoxale ale d-lul Pieri t- Cot 
au fost sever criticate de presa 
franceză si respinse in totali¬ 
tatea lor. de oarece sunt in vlo- 
ltntă opoziţie cu Interesele su¬ 
perioare şl permanente ale 
Franţei, ca şi ale aliaţilor săi". 

Din nenorocire opiniile ac 
tualului ministru al aviaţiei 
franceze nu sunt singurati¬ 
ce : Ele se încadrează per¬ 
fect in politica briandistâ 
care stăpâneşte Franţa de a- 
proape un deceniu. Iar Fran¬ 
ţa radicslâ şi socialistă, care 
moare de dorul ochilor dulci 
ai Germanici şi ai Sovietelor, 
nu se prea gândeşte la foştii 

MMM 


Sk cunoaşte de toţi rolul în¬ 
semnat pe tare l-au Jucat in 
economia >j in viata socială a 
«vului mediu Irrcslelc. Asociaţii 
de producători pe baza unei 
strânse solidarităţi între pa- 
^«ni si lucrători, animate de 
credinţa, ele alcătuiau coJectl- 
\itâ|i mm- in Ic ftctivr rrtr j 1ţJ 
menţinut in statele medievale, 
ca si in c«ie absolutiste ale e- 
y Qlui modern, echilibrul nece¬ 
sar stabilităţii stalului si «o. 
cJctăţii. 

Când marea revoluţie france¬ 
ză purcede la refacerea statu¬ 
lui pr baza principiilor runob- 
le ale drepturilor omului, hreiu 
•ele. rari sc opuneau prin eon- 
“tttuţia lor libertăţii individua¬ 
le. sunt desfiinţate. In locul 
categorici sociale producătoare, 
care asiirura prin principiu] *© 
lidantaţii existenţa indivizilor 
cc o compuneau, se ereiază 
muncitorul liber, lisai singur in 
• aţa patronului capitalist. Prin 
ruperea solidarităţii, s’a ajuns 
la lupta surda intre produ» ato¬ 
ni salariaţi şl patron ti poveri 
iu capitalului producător Mun¬ 
citorii, slab marmaţi in fala 
capitolului din ce in ce mai pu¬ 
ternic sc asociază in sindicate, 
spre a putea rezista şl eventual 
cuceri drepturile unei existenţe 
mai bune. In fala sindicatelor 
dc salariaţi patronii se asociază 
deasonieuea şi lată cum. in lo- 
cuJ solidarităţii de odinioară a 
elementelor producătoare _ ca¬ 

pital »i muncă — ideologia li¬ 
berala a veacului trecui crează 
o duşmănie care In mod firesc 
duce )a lupta. Armei muncito¬ 
reşti. greva. patronii răspuml 
cu lokhout-ul. rachhforca ate 
lierelor. 


t,m .P omenirea %'* put ut 
menţme intro linişte relativi 
mi.^ h l irUl intre producţie st 
consumaţie nu a tont mlruncl 

m^nti rtalUl Uhcni îi a putut 
mrnţinc rolul de speclatoî- 

don» 1 °r in ' Ctl,lui miT * «di* 
două categorii socialo. 

■ii^ r sguUuirei adâncă, pro¬ 
dusă de marele răr.boi a râ*- 
turnot tot aeejrt echilibru 

dwţrhhr ' ;i d< ouicelul 
mondial a evidenţiat inxufi 

VT5ch ! i furturi politice 
pentru rezolvarea nouilor pro- 

nlrhT* 9 £ naa * t * * »ociale. A- 

nacieprezcee ani reliefează tot 

SănH UU neVOljl unor Preferi 
adânci, cari sa cuprindă Întrec 

tiăST^ POlUic şl social in care 
*'* *' m Ita ba arată spiritul * m 
£& ici 

deasupra indivbtlor. statul 
entitate mbtkă. îns i 

acţionează asupra colectlviUtii 
** prin colectivitate, individul 

i?liL Ctă i ţe *?i ,zolat * ct * dr <T>turl 
integrale, dispare. 

Dar pe eâud in ltusia sovie¬ 
te esenţa statului s* bazează 
«»nccpt unUaterai mate¬ 
rialist. tn statul fasriat, alături 
de elementul material — econo- 
micul —, «ne pune accentul pe 
spiritual Dacă în Rusia sovie¬ 
tică, cu o tradiţie istorică atât 
de deosebita de aceea a State¬ 
lor apusene, trăită in spiritul 
autocrat şi nivelator al Râaâ 
ritului, cu o populaţie a circi 
structuri e nebuloasă şi nepre- 
C Ttm— expresie a acelei inien- 
mtăţi geografice supusă extre¬ 
melor climatice —. lipsită de e- 


de Vasile Chrivtescu 

md ** nAra oare cristal]- 

îr^JlT 30 ®*^ <lc ViaU Potitlcă 

* a /ezoivit pmhlcma 
Mutului nou mtr'o formă âm- 
P*«^. pnn elhninaiTu clasei 
producătoare capitaliste şi % ub- 
atitu.rea statuhil in locul el. | n 

hî^S 1 , fa?kCiîrt «. unde tradiţia 
benelor medievale nu săptei 
f n 0t J' 'amintirile IreJntu- 

rÎJÎu 1 orxve,nr <>ar i au 
Renaşterea sunt Încă vii 
problema **a rezolvat pr m ar- 
monWea intereselor 
rlllor prodacătoare. prin rr«i- 
^° lidarrti l'. mtâlnită 
numai in Evul mediu, necesară 
autivărJi in folosul Statului, ex 

’SS^T mak a “**«^ 1 “ 

Căci Statul fascist, punând 
a^ceaitul întâi pe politic, deci pe 
Pe economic, 
se sprijină in primul rând pe 
fondai tradiţional creator, xin- 
gnrul apt a crea xrea conştiinţă 
a solidarităţii necesară promo- 
lux n ? uri toTmr Politice, mc- 
?îî, u** ,n4ocuiA «*â srstetnu] 
snăchmtuc al unei forme de 
stat anarhrxantă, cum e acrea 
a statului Ubcral. 

Pe de altă parte Statul fas¬ 
cist. rezultat dintr’o evoluţie fi- 

2f5St ^° tal in 

traddta «torira a Apusului şi a 
Italiei, se ridică perfect unitar 
Vi. închegat w» faU statului so¬ 
vietic, prin esenţă incomplet, 
cuci c neprecix kî internaţional, 
pentrucă, dacă cro no mirul poa 
l r ani **** etnice, 
M>b*itualul şl tot iTpacr convtî 
tue esenţa conceptului de nat io- 
militate w opune unei unifor¬ 
mizări reglementate pe baza 
simplei producţii materiale. 


Drumul credinţei 


ZYRAX 


Bursele 


Ne~am mai ocupat dc proble¬ 
ma burselor in strâ-lr-ilate, că¬ 
rata i sc dă prea puţtna aicnfte 
fi t se arată prea puţina soli¬ 
citudine din partea actor in 
drept Emiţând pur cri ţi pro - 
puţuri intre altele acorda¬ 
rea burselor numai pc ba?â dc 
concurs — cu speranţa cu d 
ministru Guşti, care a venit in 
puntea mii? sterului înconjurat 
dc aureola unui om dc ftiinfă 
emerit, un ut oroanisator price¬ 
put ţi a una personalităţi c* 
ştie să se ridice deasupra mes¬ 
chinelor interese de partid, ca 
inţdetje importanţa problemei 
Sf-t ta da atcn{ia cuvenită 
tlealitatea faptelor nc arata 
insă câ nc-om inţelai. 

Ca frt fo* trecut problema bur¬ 
sei.rr pentru studii 1» strai’iâ- 
tatc este, si continuă a li. o 
aîa‘.Y-m ra aceea o spirtului 
negru, a trusturilor, a paşa¬ 
poartelor ţi altele înfiinţata 
cu un serrp precis de a oferi 
posibilitatea sa-fi continue son 
completeze studiile in stramă 
tate acele elemente merii noi- 
.sc care. lipsite, dc posibilităţi 
materiale, na ar ţi putut face 
accaata—, bursele sunt pe de¬ 
parte de a fi acordate celor in 
drept. Pcr> l ru că dacă elt Irt- 
buesc acordate rrlor merituoşi, 
dar lipsiţi de mijloace, aceas¬ 
ta nu se poate face decăl pnn- 
tr’o selecţionare obiectivă pe 
bază dc concurs si arie dc 
stare materială. Or. nu ţtlu 
două S': dm bur sitarii si al u - 
lui in străinătate au luat bur¬ 
sele după acest critenu ? Toiul 
se redipc la cunoţtinţi perso¬ 
nale la inrudirt la Interese 

politice care primează etc Nu 
e locul sd arătăm, deocamdată. 
caruri precise in acest seim 
după cum nu credem -nimerii 
să dăm nume de bumtert-me 
acriăţi. care stau dr am de 


rdc m străinătate fără sa jus¬ 
tifice cu nimic favoarea ce h 
sa acordat ru aiăta larghctâ- 

Nc exprimăm, tncoodaia cre¬ 
dinţa că d. Guşti sc ra sesiza 
ţi ta căuta rezolvarea cea mat 
echJiabnă a problema, ţâcan- 
du-vc imposibilă o revenire pe¬ 
nibilă. pe care nu o dorim 

S*‘vcr (fâldn 


Citiţi şi 
răspândiţi 

AXA 

revista tinere¬ 
tului naţionalist 

Politică, 
literară, 
plastică 
şi culturală 


Zilele ce trăim vor rămâne in 
istorie sub o etichetă precisă şi 

Socinl, politic - cel econo¬ 
mic loveotd CM mat brutal - 
# măi aks — sufletesc. 

Bazele spirituale ule vremei 
noastre :>\*u dovedit din mate¬ 
rial lirâniHo-.. Totul *e surpă 

Toţi sUdpij pc care ne con¬ 
struisem casa pentru sufiet sc 
dărimiî. Oamenii ies incrozaţi 
afară şl cer Îndrumare si lumi¬ 
nă de ia ceruri Un drum de 
mult uitat ochilor 

Veacul ce -4 murit a crezut 
Ii» ..lumini In raţiune. In lu- 
f afabilitatea sa Şi *n om Mo¬ 
delul omului, wul sl Dumni- 
zen l omului a fost omul Insuş. 
Finalităţile spirituale ^rau des- 
preţuLu*. Cultul omului a adus 
cu sine lupta intre oameni 
care s’a crezut că este o luptă 
intre zei. L-idlvidualisanul a do¬ 
vedit o religie pentru suflet şi 
un punct de reper pentru in- 
treaga (xţraiiizaţif socială. Du¬ 
pă ce a separat Indivizii intre 
cl a adus separarea in sâ¬ 
nul aceleaşi colăctfvităţi — in 
clasr nocialo. In parlide politi¬ 
ce Scpuraţiunea ^1 in cultură. 
Distincţia tranşantă şi delimi¬ 
tarea precisa a hotarelor tu¬ 
turor disciplinelor Până .şl re¬ 
ligia a devenit o simplă com¬ 
ponentă n aculturii Se învaţă 
iu şcoală dc profesori ca şi 
irtiinţeic ca şi niatcmuticik?. 

Cultul individualbanuiui di 
omuîul toate dreptuxifc. In con¬ 
ica ori cui. Chiar a propiel sale 
colectivităţi Care totuş ii asi¬ 
gură viaţa. Noţiunea de-a fi o 
Mmp.’ă moleculă dlntr'un tot in 
continuă devenire se pierde In¬ 
tre Indlvtzll Izolaţi Începe o lup¬ 
tă aprigă, o luptă in care toate 
armele sunt permise. Pe acea¬ 
stă premisă ţi pentru garanta¬ 
rea aceitf^ posibilităţi dc încer¬ 
care Înverşunată a puterilor se 
cl&dofte statui democratic. 

Indivizii .se iaolea^ă şi chiar 
>n «iAnut aceleaşi naţiuni se in- 
străim-Ază. se du^ninesjc Sco¬ 
pul suprem este bunul trai. Mui- 
ţamlrca pântecului. Veiicul ce 
a trecut a ranocicut imnul pen¬ 
tru bogaţi ţfl bogăţie 8 *au dus 
războaie, s au omorit milinane 
pentru bxuil «t. dJn porunca ce¬ 
lor bogaţi. Cultura insâşi a fc*»t 
an mijloc dc câştig, de îmbu¬ 
nătăţire a traiului materiă). 81 
totuşi am numit veacurile »n 
cari atrâmosa noştri Jert¬ 

fit rlata pentru credinţă — 


veacuri dc întuneric şi barba¬ 
rie. Iar veacul nostru de pro- 

■HifctfLAtfmlrvă \ 

9l^s luminilor 
ntţStUael a adus inci ceva. Dos- 
părfireu >î chiar prăpastia in¬ 
tre realităţi forme A născut 
formalismul Indiferent faţă de 
realităţile vii ale vieţei. Un re¬ 
zultat sterp al teoriilor si lo¬ 
gicei o carapace sufocantă pen¬ 
tru desvoltărl Statid actual nu 
mai poate Înţelege aspiraţiile 
colectivului. Pentru ei legaiiU- 
lea este totul, chiar când se 
^urpă, chiar când cedează «i 
piere Să continue a fi in le¬ 
galitate e suprema sa grije 

Dar m zilele noastre „legali- 
Utea‘ arc ceva din Xonnaiismul 
lugubra ai ceodUor. 

Iată Insă că deja o vreme in 
iume sunt semne noi. Semne de 
noui nevoi şi de noul aşezări 
Fracţiunea tocmai a realităţi¬ 
lor soclal-biologlce contra ce¬ 
lor juridice, formale. Şi nevoU 
sufletelor duşmane şl stinghe¬ 
re de-o nouă apropiere, de În¬ 
frăţire. Nevoii dc idealuri noul 
cari să depăşeiaKâ pe cele de 
pană astăzi. Nevoia de crrdin- 
te mori. nevoia de urcare pe un 
plan mal înalt, dc înălţare, ne¬ 
voia dc un nou Dumnezeu Care 
că fie altul der.it omul însuşi 
cu micimile şi cu nemerniciile 
sale. 

Veacul nostru a născut oa¬ 
meni cari sacrifică pe el in- 
şi$i. sacrifică pe cei din gene- 
rrtţLa lor pentru generaţiile vii¬ 
le are. Chiar pe pl.an şi co unic 
scop material Dar in însăşi e- 
fortul lor nebun esc există de¬ 
păşirea. Trobuc recunoscut- Şi 
«'Ste un prim semn 

Apoi oamenii Încearcă <k m 
apropie, sâ se grupew iariş u- 
nul cu altul Singurătatea le-a 
ucis sufletele I-a KpăimânUt. 
Toţi caută astăzi o integrare 
pC când m veacul trecut sc cău- 
:-ai o descătuşare. In a- 
f.iru de organizaţia recunoscută 
oficială a statului actual sc nasc 
pt* fiece ri grăpărl noul cu dte- 
clpilne, pe alte baze decât cele 
politice Pe baze antologic* Li¬ 
bere. deia rine, fără nici un. fel 
dr constrâgere. Cari aleătuesc 
ditripllne şi organizaţii nari 
fatal vor cuceri statul actual, 
fiindcă acesta nu mat poate sa¬ 
tisface noulle nevoi. Democra¬ 
ţia are un acop: individul. Când 
acesta ac prerintă integrat in 
grup. roiul şl poslbiiitâţiie oale 
au încetat 


dc loan Victor Vojen 

Fenomenul nu este autohton. 
A»ţări e Încă european. Moine 
va 11 poate mondial Ca o re- 

deme- 

Dur această integrare, acea¬ 
stă creaţi uno de noui organis¬ 
me. mai are un substrat „reli¬ 
gios". Inlăntueşte prin coope¬ 
rarea şi ajutorarea membrUor 
intre oi iupta aprigă a concu¬ 
renţei Caro era condiţia esen¬ 
ţială a individualismului. Viata 
zilnică, cultura, formele de stat 
caută un sons. caută toate o 
integrare intr’un tot armonic, 
mtr’un principiu veşnic. In cre¬ 
dinţă. Oameni curi astăzi reu- 
v*sc refonr»© tn politica sunt 
profund religioşi, sunt adânc 
Pătrunşi dc censul si spiritua¬ 
litatea creştină. Lupta Jor dela 
inc<»put « lâmureşto ca o luptă 
contra duşmanilor bisericii. Ru¬ 
găciunea precede orice acţiune 
a lor. Viitoarea lume nouă va 
fl poate o lume religioasă. Via¬ 
ta oamenilor, statul va fl ca o 
emanaţie a spiritualităţii şi pre¬ 
ceptelor creştine. Cei cu forţe 
multe, cu elita, va îi prima care 
se va alătura liberi nesilită, 
din proprie convingere. Dln¬ 
tr'un Înalt spirit do jertfă Lu- 
nte.i ce rine va îl lumea con¬ 
dusă dc o oliţă cu o noui spi¬ 
ritualitate Dc o otită caro se 
va ridica dela sine pentru ca 
sa Îndrum ove mulţimile Care 
va trebui poşte să se sacrifice. 
Pentru colialţl şl pentru per¬ 
manenţele Jumei noastre, pen¬ 
tru cele ce depăşesc o genera¬ 
ţie : Ţara, bisorlca, neamul! 

Cel care va aduna in mă¬ 
nunchi po aceşti zidari ai nou¬ 
lui locaş sfânt — In care toate 
instituţiile vor fi pătrunse de 
idei» mare a jertfei — va tre¬ 
bui si fie gata cei dintâi să se 
uite pe sine. să sc sacrifice. 
Să-şi uite de viaţa sa, de tot 
ce e ăl său şi să ac confunde 
cu neamul insuş. cu novuile şl 
vrerile tuturor Să areascâ a- 
dânc din glie şi din necesită¬ 
ţile cele mai grele ale neamului. 
Să priceapă mersul şi misiu¬ 
nea acestui popor Si *â fie gata 
oricând şi la orice. 

Toţi îl caută pe omul cel nou. 
toţi U cot. Unii l-au găsit şi 
de atunci viaţa lor a căpătat 
un sens, o lumină 






















6 


AXA 


Preşedintele Roosvelt 

la cârmă 


Germania în preziua alegerilor Orc Miile minoritare ? 


La 4 Martie 1933, preşedintele 
Roosrvelî s'a înstăpânii efectiv 
in Casa Albă. 

Hcrbcrt Tîoovcr redevine un 
simplu particular după un qua- 
drieniu cate poate ti conside¬ 
rat drept vna din cele mai de¬ 
primante perioade a Istoriei 
Statei or-Unite. 

Bilanţul celor patru ani de 
guvernare al lui fierberi. Hoo- 
»>fr nu e ateu de făcut. 

A fost ales in Noenibrte 1928. 
a luat în mână frânele puterii 
la 4 Martie 1929. iar in Octom¬ 
brie 1929 a început crtsa oare 
s’a accentuat zi de ei. 

Fireşte nu Hcrbert Floover r 
vinovat de producerea crizei fi 
de persistenţa ei. 

Totvş mentalitatea lui de om 
de afaceri l-a imptedlcat să 
vadă că nu c t H>rba ic o criză 
oarecare ci de criza mortală a 
capitalismului însuţi. De act 
empirismul — adeseori pericu¬ 
los al politicei sale economice>- 

Franklin Rooscvelt varc a po¬ 
seda o mentalitate politică fi 
o viziune mult mai largă. 

El ia puterea in împrejurări 
foarte grele . 

Tot sistemul bancar — ade¬ 
vărată şiră a spinării a capita¬ 
lismului — e la pământ. 

Criza continuă să băntue cu 
furie. Toate întreprinderile cu 
faimă mondială se prăbuşesc. 
Fermierii sunt ruinaţi de da¬ 
torii. Insfârşit însăşi stabilita¬ 
tea monetară pare amentnţatd. 

Circulaţia fiduciară e in pli¬ 
nă creştere, trecând intre 1 — 

ÎS Februarie dela 5 662 milioane 
dolari la 5JS4 milioane dolari 
fadică o creştere de etrea 35 mi¬ 
liarde lei), in timp ce rezerva 
metalică a scăzut cu 47 milioa¬ 
ne dolari intre 9—16 Februarie. 


Iată deci Imensele greutăţi 
pe care noul preşedinte le in- 
tămjAnă. 

Va şti să le înfrunte ? Va pu¬ 
tea să le învingă ? Ne îndoim. 

Franklin Rooscveit nv aduce 
nici o idee şi nici o soluţie eroi¬ 
că. El ta practica, pcate. o po- 

cesorul său dar sc va mişca cam 

pc aceleaşi linii. 

E posibil insă ca Franklin 
Rooscvelt să aibă norocul ca in 
timpul preşidenţici sale să se 
producă o ameliorare, a situa¬ 
ţiei economice generale. Şi a- 
tuncl evident că va deveni „un 
mare om de stat al maref de¬ 
mocraţit“. 


In ziua in carp acv<Kc rân 
duri vor apare cetăţenii ger¬ 
mani i$J vor însemna voinţa p«* 
buletinele de vot. 

De a.\ti data consulta ţi un ca 
electorală are o importantă de¬ 
osebită. 

Germania are de alee intre 
o viată nouă. restauratoare n 
bunei ><uri nuţianale şi im regim 
vechi, anarhic, anacronic >i 
mai ales aducător de foame si 
de decădere morală. 

lată de or se cuvine sa con 
fdderum poziţia ţi perspectivele 
diverselor forţe in prezenţă in 
momentul electoral, combina¬ 
ţiile parlamentare care s'ar pu¬ 
tea alcătui după alegeri precum 
vi celelalte elemente, neelecto¬ 
rale şi neparlamentare. decisive 
insă in evoluţia ulterioară a po 
litioei germane. 

XATIONAL-SOTIAL1ŞTII sunt 
in plină ascendenţă. Succesul 
politie înregistrat prin obţine¬ 
rea puterii, o propagandă for¬ 
midabilă şi o încordare supre¬ 
ma a partidului ti a , Fubrer* 
ului par a f| produs un val de 
entusiasm irezistibil pentru 
Hitlor şi partidul sau, 

IV unde acum câteva săptă¬ 
mâni sc vorbea de o ameliorare 
a situaţiei parlamentare, astăzi 
observatori serioşi al stărilor de 
lucruri din Germania scontează 
chiar o majoritate absoluta 
pentru IIiilor. 

Nu ftim dacă această ultimă 
ipoteză se va realiza, un fapt 
insă e sicar, nafionaJ-socialistii 
Lşi vor spon imens ţi voturile 
şi mandatele. 

BLOCUL NEGRU, ALB ŞI 
ROŞU f culorile imperialev a 
conservatorilor naţionalişti şl 
monarh işti fvon Papen. Hugcn- 
berg cu naţional-german li şi 
Seldte, cu Căştile de Oţel) are 
perspective electorale foarte 
greu de definit. 

In mod normal ori de câte 
ori Hitier a fost in ascendenţa 
electorală Ilugcnberg a retro¬ 
gradat şi vice-verso. 

Creşterea naţional-social laţi¬ 
lor s’a produs întotdeauna pe 
teren electoral în dauna naţio¬ 
nal-germanii or iar înfrângerea 
lor 

ale» in folosul naţional-germu- 
nilor. 

Prin urmare dat fiind că Hit- 
ler e din nou in creştere Hu- 
genberg ar trebui să scadă. 

Dar de astă dată pronosticul 
nu c atât dc sigur deoarece in 
luptă au intervenit de partea 
d-lui Hugenbeig abilitatea lui 
von Papen şi mai ales Căştile 
de Oţel al lui Scldte. 

In sfârşit von Papen, Ilugen- 
berg şi Scldte sunt aliaţii lui 


Hitlor la guvern, ea atare na 
ţiouaj-socialismui trebue *&~i 
menajeze iar el pot beneficia 
dm această cauză — in oare¬ 
care măsură — chiar de valul 
de cntu.via.sm căre i întâmpina 
pe Fuhrer. 

I*tâ dece înclin să cred că 
Hlorul negru, alb şi roşu îşi va 
spori mandatele faţă de ceeocc 
dobândise d. Ilugcnberg singur 
»n alercri. 

S’or putea deci să obţină 50- 
60 de mandate. 

CENTRUL CATOLIC, euprin- 
****** 5* populiştii bavarezi, c 
sigurul care se manifestă vigu¬ 
ros pe teren electoral. 

D ni* K xa.v Bruni mg. Ste- 
gerwald vi şefii renlrişti ni sta¬ 
ţilor sudice in frunte cu hătă- 
ioul domn lldd. preşedintele 
consiliului de miniştri bavarez, 
in plin efort 

Data find cohcnziunea, disci- 
plina şi mai ales baza ronfe - 
«tonală a acestui partid, c pu¬ 
ţin probabil ca valul hitier ist 
sâ-i cucerească poziţiile. Aşa 
dar centrul, poate cu câteva 
mandate in minus, îşi va men¬ 
ţine situaţia 

SOC LA L-DEMOCRAŢII dezo¬ 
rientaţi. marginindu-sc la de - 
fensivă, lipsiţi dc orice dan re¬ 
voluţionar au pcrsepective foar¬ 
te întunecate. 

Decadenţa lor politica şi e- 
lectoraJâ se va accentua. 

COMUNIŞTII adversarii ho- 
târiţi şi intransigenţi ai naţio¬ 
nal-socialism ului, ar trebui in 
bună logică să-şi menţină po¬ 
liţiile electorale, mai ales că e- 
lentcntele revoluţionare — n- 
tâtea câte sunt — din social- 
democraţie ar trebui să le dea 
votul. 

Totuşi dat fiindcă efortul 
propagandei ti a acţiune! naţio¬ 
nale sc îndreaptă împotriva lor 
ţi că — datorită măsurilor gu¬ 
vernului — numai au libertate 
de mişcaare, înfrângerea lor e 
sigură. 

Acestea sunt perspectivele e- 
Icclorale ale celor cinci mari 
grupări, celelalte 21 de partide# 
politice germane, neavănd de 
<’ât o importantă cu totul se¬ 
cundară. Ce se t& întâmpla 
după alegerif 

Din punct (le vedere parla¬ 
mentar şi politic esenţial in e- 
voluţia Germaniei va fi rapor¬ 
tul de forţe ce se va stabili in¬ 
tre d-nii Hugenberg. von Pa- 
Pm şi Scldte de o parte $1 Hi* 
fler de alta. Adică intre con - 
servatorism şl intre naţional, 
socialism, care trebue sâ ins - 
ta ureze un regim economic, so¬ 
cial şi politic nou. 

Dacă Blocul negru, alb şi 


de Mihnil Polihroniadc 

rwu îrare foarte puternic din a- 
le-grri atunci fl şansele de du¬ 
rată şl şansele de realizări efec¬ 
tive ale Iui Hitier slăbesc. 

Dimpotrivă dacă naţionaj-oo- 
ei&listnul repurtează un triumf 
electoral iar blocul culorilor Im¬ 
periale se menţine in limite mo- 
do-ste — 50—60 mandate — a- 
tunci llitler va avea mâinile li¬ 
bere spre a înfăptui „cel de al 
treilea imperiu" adică un ho 
cialbm naţional egal de depăr¬ 
tat dc conservatorismul capita¬ 
list şi rctrorrad *1 Iul Ifugrn - 
berg cât şl de internaţionalis - 
mul distructiv al adepţilor Moh 
covel. 

Din punct de vedere strict 
parlamentar Hitier or putea 
să-şi ţină in şah tovarăşii con¬ 
servatori şl prmtro mişcare de 
apropiere fată de centrul cato¬ 
lic, iar in cazul in care alianţa 
cu dnii von Papen. Hugenberg 

? i Seldlc ar deveni prea jeuan- 
ă s'ar putea chiar ajunge la o 
colaborare guvernamentală in - 
irc centru şi naţio nai-socialişti 
prin excluderea blocului negru, 
alb şi roşu. 

Această ipoteză, des vânturată 
de presa franceză mai ales, gre¬ 
şeşte prin aceia că-l prea par¬ 
lamentară. 

In adevăr d-nii Papen. Hu 
cenberg şi Schite sunt puternici 
nu numai pentru că lărgesc 
baza parlamentară a guvernu¬ 
lui, ci pentru că au întreaga 
încredere a preşedintelui llin - 
den burg. 

Ori Hindctiburg cu autorita¬ 
tea pe care constituţia i-o pu¬ 
ne hi îndemână, cu tradiţia car? 
s*a creia din 1910 încoace şl cu 
prestigiul incontestabil pe ca¬ 
re 1 are in tot Reichul, poate fi 
extrem de periculos lui Hitier. 

De aceia Fbhrer-ul nu se va 
putea dc horn vi de tutela tova¬ 
răşilor săi — chiar dacă nu-1 va 
«coate diu guvern — decât a- 
tunci când va ajunge destul de 
puternic spre a rezista lui Hln- 
denburg. 

In ac "st sens trebue menţio¬ 
nat că Hitier a lucrat până a - 
cum repede şi bine. Rând pe 
rând toate frânele puterii trec 
in mâna naţional socialiştilor. 

Politia. admThTsirăWaT urmata 
sunt rpid încadrate cu elemente 
de încredere ale FUhrer-uIuL 
Dacă la acestea adăugăm ba¬ 
talioanele de asalt şi posibilita¬ 
tea paralizării Roi- hvwehrului 
— prin infcurlnre la naţional- 
socialism — ne dăm seama că 
poate mai curând de cât se, pre- 
dc Hitier va fi stăpânul efectiv 
şi necontestat al Germaniei. 

Deocamdată insă să aşteptăm 
rezultatul alegerilor din 5 Mar¬ 
tie 1933 


Războiul Chino-Japonez 


Dc astă dată orice subtili¬ 
tate juridică şi orice iluzie 
pacifistă e inutilă. Extremul 
Orient e in flăcări. 

Voinţa hotărâtă a japonezi¬ 
lor n’a putut fi oprită nici de 
perspectiva unei înverşunate 
rezistenţe chineze, nici de e- 
ventualitatea unor serioase 
complicaţii diplomatice, nici 
de somaţiunile respectuoase 
ale Genevei. Am explicat pe 
larg altă dată („Axa*' No. 5 ) 
care sunt cauzele intransi¬ 
genţei războinice a japonezi¬ 
lor. 

In afară de motivele econo 
mice şi demografice, determi¬ 
nant in declanşarea şi mai «fr¬ 
ica in felul in care eace con¬ 
dus actualul război este faptul 
că la Tokio militarii au luat 
„Ies mor» aux dents“. Statul 
major nippon s’a emancipat 
de autoritatea politică, pc ca¬ 
re o are la remorcă, şi se con¬ 
duce de criterii exclusiv mi¬ 
litare, ca atare nepolitică, dis¬ 
preţuitoare a imponderabile¬ 
lor 

Ori de clte ori insă obtuza 
mentalitate militară devine 
hotărâtoare in conducerea u* 
nui stat. tot de atâtea ori sta¬ 
tul are In faţa sa perspectiva 
dezastrului. 

E loarte probabil că — dm 


punct de vedere milit.Tr — re¬ 
zistenţa armatelor chineze va 
fi, frântă. în Jehol sau aiurea. 

Ei şil 

Dacă îndârjirea chineză per¬ 
sistă — şi c fatal să persiste 
deoarece politica brutală şt 
agresivă a nipponilor exaspe¬ 
rează orice sensibilitate ome¬ 
neasca, cu atât mai mult amo¬ 
rul propriu naţional — ce vor 
face victorioasele armate ja¬ 
poneze? 

Vor intra in inima Chinei ? 
Până unde, până când. cu ce 
riscuri ? 

Sc vor opri la graniţa pro¬ 
vinciei Jehol şi îşi vor digera 
prada ? 

Dar vor avea să facă faţă 
zilnic agresiunilor chineze, 
vor trebui sâ stea continuu cu 
arma la pictor. 

Dispune Japonia dc mijloa¬ 
ce financiare suficiente spre 
a putea menţine corpul expc- 
diţionar în Manciuria câţiva 
ani dc zile sau chiar să şî -1 
sporească fn cazul unei pre¬ 
siuni chineze, a unei concen¬ 
trări ruseşti sau a unei ame- 
ninţri americane ? Nul 

Situaţia financiară e mize¬ 
rabilă la Tokio. Dezechilibrul 
bugetar se măreşte, scăderea 
devizei naţionale se ac cent u- 
iază pe zi ce trece 


Prin urmare aventura răz¬ 
boinică in care s’a angajat 
poate avea foarte grave con¬ 
secinţe pentru Japonia, 

Pe de altă parte, ca pers¬ 
pectivă de viitor, politica ja¬ 
poneză contribue în bună 
parte la crearea şi întărirea 
sentimentului naţional chi¬ 
nez. 

Peste cinci, zece, douăzeci 
de ani din conştiinţa naţiona¬ 
lă a Chinei, trezită de agresi 
vitatea nipponă. va trebui să 
ia fiinţă un stat major de 400 
de milioane de oameni. 

Fără îndoială că situaţia 
politică, diplomatică şi eco¬ 
nomică a Japoniei nu-i dc in¬ 
vidiat — cu toate succesele 
militare — dar mai jalnică « 
situaţia Genevei. 

Liga Naţiunilor s’a dovedit 
a fi o adunare dc limbuţi fără 
nicio eficienţă. 

După ce timp de aproape 
doi ani dc zile un stat mem¬ 
bru al Ligei şi al Consiliului 
ci a putut ataca nestânjenit 
ah membru al Ligei, astăzi, 
după atâta vreme pierdută, 
după tergiversări şi abilităţi 
penibile. Liga Naţiunilor se 
pronunţă dar Japonia nu ţine 
seama de sacrosancta autori¬ 
tate a sentinţelor elaborate la 
Geneva. 

China se bucură dc simpa¬ 
tia intregei lumi, Statele-Uni- 
te aprobă rezoluţia Ligei Na¬ 


ţiunilor, dar aceste rezoluţii 
n’au nici un efect practic. Ja¬ 
ponia continuă să înainteze 
în Jehol şi e probabil că se 
va retrage — nu numai de 
fapt — din Ligă. 

Şi dacă lucrurile stau aşa. 
cine mai poate avea încrede¬ 
re în Liga Naţiunilor. în pac¬ 
tele de prohibire ale războiu¬ 
lui, in Curţile de Justiţie ş. 
a. m. d.? Nimeni I 

Existenţa Ligei n’a modifi¬ 
cat întru nimic practica inter 
naţională. 

Celebrul dicton al lui Eu- 
geniu de Savoia rămâne şi as¬ 
tăzi valabil — din nenorocire 
— „Un tezaur plin şi o ar¬ 
mată bună valorează mai mult 
decât toate tratatele”. 

Fireşte statele mici, care 
au totul de pierdut şi nimic 
de câştigai dc pe urma unui 
război, nu pot să se bucure de 
persistenţa vechilor practici 
in politica internaţională- Dar 
cunoaşterea realităţilor e mai 
folositoare dc cât iluzia că 
impotenta Ligă a Naţiunilor, 
poate cu adevărat garanta pa¬ 
cea lumii. 


Furia ministerului dc Finan¬ 
ţe ac îndreaptă din nou împo¬ 
triva şcolii româneşti. Nici şco¬ 
lile primare, nici cele secundare 
fi nici Universităţile nu vor 
*căj)a de bisturiul anticultural 
al democraţiei. Fiindcă asigura¬ 
rea dată câ nu se vor suprima 
cele 1600 de poslur vacante de 
învăţători, dar nici nu vor fi 
completate, c o mistificare ca 
oricare alta . Postul este folosi¬ 
tor învăţământului atâta vre¬ 
me cât este ocupat şi ca atare 
făcui activ ; prin el însuşi, prin 
simplul fapt ca a fost înscris 
In buget, devine un oarecare 
număr de ordine, tot aşa dc 
inexistent fi de nefolositor 
pentru cultură ca ţi când ar fl 
font suprimat... Dar chiar pri¬ 
mind drept bune aceste asigu¬ 
rări şi chiar acceptând — cu 
inima îndurerată — nou«e re¬ 
duceri de şcoli, rămâne totuşi 
un fapt dc o deosebită impor¬ 
tanţă pe care până acum ni¬ 
meni nu l-a adus in discuţie : 

Foarte puţind lume ştie că 
Statul român întreţine din 
banii lui tot mal puţini, un Im¬ 
portant număr de şcoli primare 
şl secundare, in care limba de 
predare este minoritară pentru 
toate obiectele de învăţământ 
(afară de l. română, istoria şl 
QCografia României)* Cele mat 
multe dintre acestea sunt ma¬ 
ghiare, iar în al doilea rând 
vin cele germane. Intr’adevăr 
avem în România peste 250 
şcoli primare de stat cu limba 
dc predare maghiară şi cam tot 
atâtea alte şcolt primare in 
care, pe lângă clasele româ¬ 
neşti. există şi câte o secţie 
completă de clase maghiare. 
Pentru minoritatea germană 
statul întreţine deasemenea 69 
şcoli complet germane fi alte a- 
proape 50 şcoli primare cu scc. 
ţii germane. 

La acestea sc adaugă 10 şcoli 
secundare (licee, gimnazii şi 
şcoli de comerţ) fie complet 
maghiare, fie cu secţii maghiare 
şt alte 7 şcoli secundare ger¬ 
mane. Cetace înseamnă că bu¬ 
getul statului românesc supor¬ 
tă aproape 500 şcoli primare 
Qirrmanc (totalul exact este 599 
şcoli primare maghiare şl ger¬ 
mane) şi 17 şcoli secundare 
pentru aceleaşi minorităţi. Dacă-, 
fa acestea socatrm tr Trafic 

particular* ale acestor douărnTT 
noritdţi (peste 1000 şcoZi pri¬ 
mare şi aproape 100 şcoli secun¬ 
dare-'. înţelegem ce armă for¬ 
midabilă de conservare cultu¬ 
rală $i naţională au aceste mi¬ 
norităţi 

fntorcdndv-ne acum la punc¬ 
tul dc plecare, acela al econo¬ 
miilor şcolare impuse Ministe¬ 
rului de Instrucţie dc către Mi¬ 
nistrul de Finanţe 1 cel cu 4 a- 
sistenţi la catedra sa dela Aca¬ 
demia Comercială!), nu nc ră¬ 
mâne decât sd ne întrebăm 
S’a gândit vreunul din cd trei 
nrofesori de sociologie cari con¬ 
duc şcoala românească, sâ re¬ 
ducă cwa din sutele de mili¬ 
oane pe care statul le chel- 
tueşte eu şcolile minorităţilor , 
şi mai alei, cu cele ale Unguri¬ 
lor recalcitranţi fi revizionişti ? 
Sau e vorba şi aci de o favo¬ 
rizare a minoriiăţdor. ca şi la 
distribuirea fondurilor dela 
Casa Scoalelor ? 

Dar. in dehnitiv. nu ne pu¬ 
tem mira dacă sub regimul de¬ 
mocraţiei naţional - ţărăniste 
venala românească din Transil¬ 
vania va fi împilată ca pe vre¬ 
mea celebrului Appony, asigu- 
rdndu-se In schimb rn mod ofi¬ 
cial primatul culturii minorită¬ 
ţilor. Fiindcă toate partidele 
au in firmă cuvânlul „naţional", 
dar numai n ifirmă! 

ZYRAX 



Redacţia si administraţia 
I V, Yojcn. Str. Aureliu 
Nr. 10. Bucureşti. 111 



/ 














r 


AXA 


Politica agricolă intr’o ţară 
eminamente agricolă 


Că Români» crtc o ţară emi¬ 
namente (!) agricola ni Va spus 
la toţi incă de pe băncile vcon- 
lei primare Dar oficialitatea 
şcolară ca şi ratai conducători¬ 
lor din stat s au ferit să vorbea¬ 
scă mal lămurit de modul rum 
s'a valorificat această imensă 
boKătie a ţării noastre. Ţărănoi 
român, cel care muncea, aşa 
cum ii ducea capo] şl cum il sl- 
U»u logl silnice şi barbare, să 
umple hnmbarele cu „pâinea cea 
de toate lilele" şi visteria ţării 
eu aur mult >i greu de lacrâmi 
ti nedreptăţi, după 40 de ani 
dcla împroprietărirea „Iui Vodă 
Cuaa‘' şi-a spus deznădăjdui¬ 
tul său cuvânt la 1907. Şi mai 
înainte încercase să vorbească 
celor cari îl conduceau cu lejeri 
•crise in o limbă păsărească şi 
cu funcţionari înstrăinaţi de 
inimă şl durerile sale. dor I sc 
astupase glasul cu brutalitate. 
Pentru a ne reaminti paradisul 
in care trăiau ţăranii români 
in Vechiul Regat să recitim nu 
mai două cărţi: ..Dc cc s*au 
răsculat ţăranii în 1907 * de 
Radu Roşptti şi ..Ncoiobagia" dc 
Dobrogeanu-Oherca si vn fi 
deajnns. Nu vrem să mai con¬ 
siderăm problema ţărănească 
afi sub aspectul „cultural** sau 
sub ecl ..polltis**. I-atura ereno- 
mlcă poate să ne dosvăluiască 
întreaga realitate. 

Vom examina situaţia agri¬ 
culturii româneşti sub aspectul 
aşa de tragic al datoriilor pc 
cari le-a contractat in ultimii 


de Vasile Matei 


ani şi cari a a ajuns să o înăbuşe 
Pentru a preriv.a mai bine ca¬ 
drul problemei şi importanţa ei 
voi fare o mică schemă a agri¬ 
culturii din Români», aşa cum 
se prezintă ea în momentul de 
faţă. 

In Vechiul Regat, înainte de 
război, din totalul suprafeţei 
arabile 2,8 mii. ha suu 47,7* o 
erau tăpânrte de 5.385 per¬ 
soane adică 0.64* <* din totalul 
agricultorilor. Iar restul 4J2 mii 
ha. aparţineau la poşte 900.000 
persoane, adică la 99*36% din 
totalul plugarilor. 

După războiul mondial Vau 
expropriat, in întreaga ţară, 
peste 6,1 mii. ha, şi s*au împro¬ 
prietărit 7.767 000 ţărani, re - 
venind in medic câte 3.5 ha. 

Importanţa agriculturii apare 
clar dr oarece peste 70*»; din 
populaţia ţării e ocupata in a 
grlcultură, contribuind cu 60% 
din venitul naţional. Suprafaţa 
teritorială a României 39497 mii 
ha., e împărţiţi astfel: supra¬ 
faţa agricolă 67.5*-. păduri 
24.5%, ape, drumuri, etc. 14 0’-. 
Suprafaţa agricolă 1,3.155 mii 
ha., se împarte la rândul său 
in: suprafaţa însămânţată 

71 3%, ogoare 2.5*‘«, fâneţe şl 
păşuni 22J%, culturi arbores¬ 
cente 3.4* V Dacă socotim drept * 
100 media suprafeţelor însă¬ 
mânţate în cursul perioadei 
cincinale 1511—1975, avem ur¬ 
mătoarea situaţie pe provin¬ 
cii in perioada 7921—1931: 


__ Anii 

Vechiul ReRat Basarabia 

Transilvania 

1911—1915 

100 

100 

100 

1921—1925 

99 

111 

82 

1926—1930 

116 

114 

95 

1931 

121 

124 

103 

1932 

112 

117 

93 

Am redAl situaţia suprafeţei 

Dacă considerăm acelas lucru 

Imămânţnte pe 

provincii, de¬ 

penrtu ţara întreaga, avem or 

oa rwr ffcrarr a 

rivat alt rit ni 

mâ torni tablou 

reprezentând 


fluenţe diferite. 



IZtZT 


_AT>ii:_ 1911-1916 

1921 

1922 

1923 

1924 1925 1926 1927 1928 

Ninncro indii: i i: 100 

90 92 

96 102 106 106 108 110 

1929 1930 1931 

1932 


Pe categorii de culturi supra- 

112 112 116 108 

feţele 

însămânţate se reparti- 




xeaxa astfel : 

Iti 

Cirul* 

Mtiri ilîinfui 

FUM frtntntl' n«tt rv m»!t 

1921-1925 

90,0% 


3.5% 

3.2% 4.3% 

1926-1930 

88.2% 


3.4 % 

3.2% 5,2% 

1931 

88.2 


3.7% 

2.8% 5.3% 

1932 

88.0 


3.8% 

2.6% 5,6% 


*• MWC4IIIM4IU «.U IUU mvuut vvir » I dK^urn Uf CUI 

supraf aţelor însămânţate cu următoarea evoluţie : 


lat 


Canale l Itw tliarata» HmIi «fMim!? Fhitt rattt «te 


1921 1025 

100 

100 

100 

100 

1926-1930 

111 

112 

158 

138 

1931 

118 

128 

144 

149 

1932 

109 

124 

128 

144 


Producţia medie ia ha. a prin¬ 
cipalelor patru cereale in peri¬ 
oada 1927 - 1930 se prezintă in 
uşoară creştere, fără insă a se 
putea compara cu producţiHe la 


ha. a ţârilor învecinate f» ră¬ 
mânând cu mult in urma ţâri¬ 
lor cari fac agricultură raţio¬ 
nală. 


Doci totalul datoriilor agricole 
întrece valoarea întregii pro¬ 
ducţii agricole ! Hectarul pro¬ 
prietăţilor agricole îndatorate a 
grevat cu o sumă dc aproape 
8.000 lei pc ha. Nu e nevoc să 
facem prea multe socoteli pen¬ 
tru n vedea că întregul venit 
net la ha. nu ajunge nici mă¬ 
car să plătească dobânzile, de¬ 
oarece in 1931 venitul brut pe 
ha. s’a ridicat abia la 2.500 Iei. 

I/egca a deosebit două cate¬ 
gorii dc debitori agricoli ; cel 
cari posedă supt 10 ha şl cei cu 
peste 10 ha. LerinitoruJ a fost 
rău inspirat când stabilit aces¬ 
te singure doua categori i ele 
ncrorespunzând împărţirii obici¬ 
nuite de mică. mijlocie, şl mare 
proprietate agricole. 

Să examinăm cum ?»e repar¬ 
tizează datoria agricolă, pentru 
care s’a cerut beneficiul legi! 
de 6.583 mii ha datorând 
R88 „ .. (13%) 

5-695 „ „ <87\>> ,, 


de asanare, intre cele două ca¬ 
tegorii dc debitori. 

Din 155 mii prep. având pes¬ 
te 10 ha şi stăpânind 1.153 mii 
ha şi din 3664 mii prop. având 
supt 10 ha şl stăpânind 9.692 mii 
ha. sânt datori, 16.83*1 proprie 
lari cu mai mult dc in ha, sau 
11% diu totalul categoriei, stă¬ 
pânind 887.573 ha, sau 26% din 
suprafaţa de peste 10 ha. au da¬ 
torii in sumă dc 14.971 milioane 
lei, sau 29% din totalul dato¬ 
riilor agricole; 2474.781 proprie¬ 
tari cu mai puţin dc 10 ha, sau 
64",' din numărul total al cate¬ 
goriei, stăpânind 5.695.568 ha, 
sau 59% din suprafaţa supt 10 
ha. au datorii in sumă de 37.377 
mii. lei. sau 71% din totalul da¬ 
toriilor. 

Deci: din totalul suprafeţei a- 
gricole grevată cu datorii, in In- 
tindere 

52 848 milioane lei, avem : 

14.971 „ ., (29 

33 377 „ (71%) 


Tribalul datoriilor in sumă dc 
37-377 mii. se repartizează ast¬ 
fel: 

Promit 
di* tatii 

8.213 sau 25% mii. lei da¬ 
torii ipote¬ 
care şi pri- 
vilegiate 22% 
3-1.463 „ 75 > mii. lei da¬ 

torii chiro- 

___grafie * 5 * 


Debitori cu peste 10 ha datorase in medic 16.800 lei la ha 


supt 

Pentru un debitor din catego¬ 
ria Ia revine însă numai 8.500 
lei la ha de teren propriu zis 
arabil. 


6.58S 

Sâ vedem care c situaţia mai 
detaliată, in sânul fiecărei ca¬ 
tegorii. a datoriilor agricole cari 
au apelat la legea asanării. 


Abil 


Orâu Porumb 


1921-1925 

1926-1930 


8.6 q 

9,8 q. 


9,9 q. 
10.5 q. 


Or/ 
7.0 q. 

10,4 q. 


Ovăz 
7.0 <r 
96 q 


Dară vomj twwidtr» preţurile 
cu cari x'a valorificat întreaga 
producţie agricolă dehi 1927 La 
I9J1, cari sânt cele din al IV-a 


trimestru aJ fiecărui an. obţi¬ 
nem următoarele valori în mili¬ 
oane lei : 


Milioane >eî 
sau In indicii 


1930 


1927_ 192K _ 1929 

7.1 864 105.254“ 06 565 56 021 

100 146 134 78 


1931 
48 374 
65 


Am făcut această ?wiccknt;i 
analiză a situaţiei agriculturii 
româneşti pentru a avea un ca¬ 
dru precis de discuţie. 

Nu rom vorbi de «tarea de In¬ 
ferioritate. faţa de celelalte sta¬ 
te agricole, in 4 are ne a lăsat 
războiul. Nici dr mizerabilele 
(ondiţiuoi in care s 4 » făcut ex¬ 
proprierea, Nici dr lipsa Inven¬ 
tarului agricol la ţărani şi nici 
dc completa şi criminala dr*Ln 
trresare eu care oficialitatea a 
tratat aceste probleme. Nu vom 
pomeni nici de faimoasele taxe 


de export cari a'au ridicat până 
la 45.0f»0 lei de vagonul de grâu, 
la 39.006 lei dr vagonul de po 
rumb şl 20.600 lei la vagonul dc 
ort, pentru ca in 19J1 ţi 1932 si 
*c plătească o prună dc 10. 000 
lei la vagonul de grâu exportat. 
Situaţia agriculturii româneşti 
se concretizează mult mai pu¬ 
ternic şl mal precis prin bilan¬ 
ţul financiar cu care «’a pre¬ 
zentai la ancheta din 20 Aug. 
1932 făcută de Ministerul Justi¬ 
ţie). în urma legii pentru asa¬ 
narea datoriilor agricole. 


In toată ţara avem 4 017 eu pmrrtwi «răni stăşJaitd 14.145 mii ba 
2 492 fttilri .. „ 6.583 .. .. 

adică 


« 2% 


46% 


Deci 62% din numărul agriculturilor sini datori, datoriile lor 
grcvlnd 46 % din totalul suprafeţei agrtcolr. 

Totalul datoriilor: 


52 34* 

milioane lei din care 

10 635 f 


.. fcftrt Ijuki* Şi Î mâţul» 

30.016 * 


.. M chlrografcre 

46 661 

(89H) * 

personale şl directe 

6 667 

<n*) * 

M ca girant «au garant 


Datorii contractate de proprietari având peste 10 ha : 
8.421 milioane lri «au 60% «ănt datorii Ipotecare «1 privilegiate 
•• ». 40% „ „ ch biograf are. 

Totalul datoriilor sc mai importe deci in : 

13.984 milioane lei sau 93,4% datorii directe peramale 

». * 6 , 6 % ,, ca girant sau garant 

După natura datoriei avem următoarea repartiţie : 

13.914 milioane lei sau 93% datorii put agricole 
1-056 „ „ „ 1% urbane şi altele 

Dacă vom repartiza datoriile, în procente, după : cuantumul 
datoriei, numărul proprietarilor, suprafaţă si datoria pc ha avem: 
până hi 500.000 
600-O00—l.OOO.oOO 




lei 

76% 

10% 

12 ‘il 

56% 

10% 

23^ 

17% 

14% 

21 X' 

6.136 1©1 
18641 „ 

..... 




34.307 * 

1% 


23% 

98.880 ,. 
16*867 „ 


Din categoria proprietarilor a- 
griooli cu peste 10 ha numai cei 
cari posedă intre 50—C0 ha, ş» 
cari de altfel formează majori¬ 
tatea celor cari au cerul bene¬ 
ficiul asanării pol să şi asaneze 
datoriile. Din nenorocire broşura 
Ministerului Justiţiei nu dă re¬ 
partizarea datoriilor după mă¬ 
rimea suprafeţelor, as» încât nu 
se poate cunoaşte care este gre- 

■ Asanarea Judiciară Reducerea 


16.703 

93,25% 


1.063 

6.32% 


73 

0.43% 


Au oferit să plătească, din to-talul datorii, cotele următoare : 
Cota 50"* r 60 70 * » 80 % _ 90 % 


Debitori 788 13 566 

Sau 5,02% 86.39 < 

iar un număr de 1.910 debitori, 
sau 6.47' v n’au arătat cota pc 
care o oferă creditorilor. 

La cotele de mai sus s'a oferit 
3% 4'/, 

Debitori 4.435 2296 2.082' 

Sau 28,24%, 11.25 % 13,25'* 


iar un număr de 6 363 debitori 
sau 40,52' .., n’au arătat dobân¬ 
da. 


Debitori 1.837 712 

Sau 11,7% 4,5 ; * • 

Situaţia debitorilor posedând 
proprietăţi peste 10 ha. e dintre 
cele mal (pelc Cu toate redea 
Vau oferit să plătească 92% 
din numărul total al debitori¬ 
lor. Dar cot» din datorie pe ca¬ 
re s’au oferit r'o plătească pen¬ 
tru foarte puţini a depăşit 60 
la sută. In ceeaee priveşte do¬ 
bânda, 40% din debitori n'au o- 
ferit nici o dobândă, iar cel mai 
mulţi din cri cari au oferit a 
plăti dobânzi, adică 28* #. au o- 
ferit o dobândă numai de 
Termenul de plată al are&tor 
datorii are o distribuţie intere- 
Mntâ: intre 25-J0 ani, 66,6 u 
din debitori, intre ln-25 ani. 
13,6 din debitori şl până Ia 
10 ani, 11.7*/» din debitori. 

Hă examinăm situaţia debito¬ 
rilor agricoli rari poseda pro¬ 
prietăţi maJ mici decât 10 ho- 
Lcgca asanării datoriilor agri¬ 
cole prevede că datoriile agrico¬ 
le grevând proprietăţi mai mici 
ca 10 ha. intră in conversiunea 


1.04S 

660% 


389 

2 .5* • 


10.452 

66,6 % 


32.676 sau 87% mii. lei da¬ 
torii perso¬ 
nale şi di¬ 
recte 

4.701 „ 12% mii. lei da¬ 

torii ca gi¬ 
rant sau ga¬ 
rant 


13% 


vareu reală a ha şi după mări¬ 
mea exploatării, ln felul acesta 
nu putem cunoaşte care anume 
din exploatările agricole de mai 
mult de 10 ha c cea mai puţin 
grevată, şi deci care e cea mai 
rentabilă din punct de vedere 
economic- 

Relativ Ia modalitatea asană¬ 
rii situaţia c următoarea. Au 
cerut: 

dobânzilor .Amânarea execut 


Observăm şi aici că din tota¬ 
lul datoriilor la această cate¬ 
gorie proporţia celor contracta¬ 
te ca girant sau garant e aproa¬ 
pe dublă rl3%> decât cele din 
?66^) CAUî * 0rie de debitori 

Dacă raportăm totalul dato¬ 
ri'dor I» numărul dabiiorilor şi 
Ia suprafaţa pc care o posedă, 
vedem că revine o datorie de : 
15-102 lei pentru un debitor şl 
5-585 lei pentru un ha 
Cri 2.475 mii debitori agri¬ 
coli, cu proprietăţi mai mici de 
10 ha., sunt datori la un număr 
de 2.334 mii creditori. 

Creditorii acestei categorii de 
debitori agricoli se împart in 
următoarele 3 mari categorii. 

9.061 mii. lei sau 24% datoraţi 
la băncile populare 
seu 44% datoraţţ la 
alte instit. de cre¬ 
dit 

, sau 32 % datoraţi la 
particulari 

Datoriile contractate la par 
tlcularl sunt cele mai apăsă - 

bânzi uzurare cari an mărit da¬ 
toria iniţială făcând ca agricul¬ 
torul sâ nu-şî mai poată onora 
semnătura sa 

Dacă Ia ambele categorii de 
debitori excludem datoriile in¬ 
directe/ contractante ca girant 
sau garant.» pe cari ie va plăti 
in cea rnai mare parte debito¬ 
rul principal, datorii cari .se ri¬ 
dică la 5.687 mii. lei, rămân: 


165 79 89 

1,05». 0,50% 0.57% 

creditorilor următoarele do¬ 
bânzi: c de observat că aceste 
dobânzi nn se referă La cotele 
mai sus arătate: 

5 % 6 1 1 - peste 6% 


16.558 


11.758 


52.348 mll. Iei 
5.688 


46.66U .. 

30%, 13.984 ., 


70%, 32,676 .. 


160 367 

1,02%« 2,43 

Timpul in care s*ao oferit de¬ 
bitorii a achita datoriile, în te¬ 
meiul legii asanării, c cel ară¬ 
tat mai Jos; 

p. io ani, 10-15 ani, 15-20 ani, 20-25 ani r 25-30 ani 


dc drept: sc reduce 50 din 
creanţă, care r amorţi bria in 30 
ani ca dobândă annalâ de 4%. 
Deci ia această categorie de de¬ 
bitori nu soro avea de cercetat 
modalitatea asanării, deoarece 
legea fixează o singură moda¬ 
litate. 

3 864 mii proprietari ca ex¬ 
ploatări sub 10 ha. stăpânesc 
9,692 mii ha. Din numărul pro¬ 
prietarilor cn mai puţin de lo 
ha sunt datori un număr de 
2.474.781, sau 6490, posedând 
5695.568 ha., sau 59% din su¬ 
prafaţa sub 10 h». Vedem că 
pe când numai 11* ■» din pro¬ 
prietarii cu perie 10 ba sunt da¬ 
tori, din categoria cu mai puţin 
de 10 ha proporţia celor datori 
e mult mai mare, ajungând 64 
la sută. Din suprafaţa proprie¬ 
tăţilor mai mar) dc lo ha. no¬ 
ma» 26-,i era grevată de datorii 
pc când din cea sub 10 ha. mai 
mult de jumătate, 59%. e gre 
vată. 


( datorii per¬ 
sonale şi di- 

Î rccte.din ca¬ 
ri grevează 
mijlocia şi 
'marea pro¬ 
prietate 
„ datorii gre¬ 
vează mica 
proprietatc # 

Dacă aceasta e situaţia agri¬ 
culturii româneşti, datorită pă¬ 
rinteştii oblăduiri dc care s*au 
bucurat din partea oamenilor 
politici pc care şi i-a hărăzit 
singura prin inefabilul vot u- 
nivm.il, dacă cu toate calităţi¬ 
le de sobrietate şi de muncă cu 
caro e înzestrat de Dumnezeu 
ţăranul român nu a reuşit, 
in sistemul liberului <■ > schimb 
al produselor agricole şl in¬ 
dustriale. să-şi avirure o ex¬ 
ploatare a pământului cât de 
puţin rentabilă, unde sunt a- 
tunvi mult lăudatele avantagii 
ale economici libere, in care ac¬ 
tivităţile individuale îşi găsesc 
rondiţiuni optime dc manile»- 
tare ? 

Care a fost grija „oamenilor 
dc stat** care n’au văzut şi n’au 
bănuit nimic din drama agri¬ 
culturii româneşti, decât când a 
ajuns cotitul la os ? 

Na se tem cri cari au contri¬ 
buit, nu numai prin pasivitatea 
lor — veri taxele de export, pro¬ 
tecţia industriei naţionale (de¬ 
viată in trusturi spoliatoarei, 
cedarea pe nimic a averii sta¬ 
tului, jaful in banul public şl 
atâtea altoie — ca agricultura 
aă ajungă .,in sapi de lemn“, 
că va veni o xi când vor vrea 
să îndrepte ce-au stricat cu a- 
tâta uşurinţă şi nechibzuinţă. 
dar când nu va mai fi timp de¬ 
cât pentru a ispăşi greşelile şi 
nelegiuirile T 

VASILE -MATEI 





































8 


AXA 



Iar „Frontul" 

Oficiosul comunist „Frontul*. 
care urmăreşte foarte inorljo- 
rat si atent activitatea noas¬ 
tră aci ta ..Axa" — lucru pen¬ 
tru care ii mulţumim — se o- 
cuvu iarăşi de T,oi m 
său număr din 2€ Februarie 

193 Frontul" e foarte supărat că 
'Axă' nu aprobă starea de a- 
sediu si ei îndrăzneşte chiar sâ 
ia apărarea muncitorilor 
fii adevăr îndrăzneala noas¬ 
tră n’are margini 
Să ne ocupăm noi — nationo- 
tîfti integrali — de muncitorii 
români ? 



Asta fireşte cdt nu le convine 
comuniştilor - - străini sau în¬ 
străinaţi — cere înţeleg să ex¬ 
ploateze împotriva uniiăţct na- 
ţlunel nemulţumirile şi reven¬ 
dicările drepte ale muncitorilor. 

Oricât ne-ar .jdureaT supăra¬ 
rea ./rontulut ’. noi lotuşi vom 
continua sâ ne ocupăm de mun¬ 
citorime, pentrucă cu afutoml 
ţăranilor, muncitorilor si ihte- 
textualilor români, vom răs¬ 
turna statul de Impari si ex¬ 
ploatarea manşelor muncito¬ 
reşti. 

Par vom răsturna actuala or¬ 
dine politică a Rusui Sovietice 
— cum vor t omunişUi de la 
„Frontul" - u spre a crea ne¬ 
voile Si aspiraţiile nat fund rioo- 
*frc 

Explicaţiile noastre mulţu- 
mi-”or oare ,JProntiW' * 

Se indotm / 


Anarhia 


universitară 


După o lună do închidere şi 
< ud»v*< ut» Ir tnridonto, facultatea 
do drept din Bucureşti, Jmi ro- 
dochis tura ca nh*I una din n*- 
>cjidic6nlc otudi nţinu i sa fi fot 
sati^lut utâ Căci. .stih iui |>«‘riul 
stării do a.M'tliu, forurile uniwr- 
«ilare iiâdâjdiic^c că »or (Hlt«*n 
sa inouţina ordinm, imputiand 
stutfvnţnnoi M’gimul câniâ1ăn‘*c 
al taxelor şi stupida măsurii * 
examenelor in bW. 

Noi nu ştim cât şi cum va pu¬ 
te» li nicn|uinlA Artanlo situaţie 
dcin (acuitatea de dn*pt Pen¬ 
tru binele studenţilor, ani \ rom 
ca liniştea şi seninătatea eeo mai 
desAsârşita sa domoeosci in , A1- 
mn Motor". Ea insa trebue sh iz- 
bnem'ajieă din tinereţea şi zelul 
stod<-ri|ilor, în niri un ta/ ea nu 
poate inipuvo eu vârful haiom* 
lelor. 

Orieore nC fi desfăşurarea vii- 
tuure a evenimeiitidor. situaţia 
delo facilitatea de drept t onsli- 
tue o ruşrloe unb croiara. Ter¬ 
menul nu este prea creu pin tio 
nişte oameni, in razul de fAţa 
profesori universitari, rare »\- 
pfoatcoză. «naîi rulează şi mint 
pe studenţi 

Cari. nu Irelme «»i vr uite m 
greva ilrlii farul ta ten «b* drept, 
se datoriile taxelor eu cari sunt 
impusă răii studenţii iu ornate 
» reioori de cri/Ix <i«ulâ şi siste¬ 
mul nenorocit al blocului» >i ea 
in amândouă problemele oriile- 
Mirii <u»t direct int»*r»*saţi. !>«*- 
i«an7eii<nT7^^ienr^Tn^TTTnTî\ 
urmi rreiate urma a li ue aloca 
o rotA şi d-lor profesori- iar în 
creare priseşle taxele de rva. 


rocnc. ele se inroseu/A dc 3 ori 
mai mii.li decât fn cazul deblo¬ 
cării. 

Omul pentru desă\arşiţa c\r- 
enfie a ftrcdH spernlr neruşina¬ 
te, nu putea îi mai bine ale* de 
cât în persanii^ d-lui Mac Ba/t- 
letfu, runoseutiil câreiumor dela 
Bucureştii Noul, rare areideutal 
îndeplineşte şi rolul de decan nl 
ineuitAţei. Poate nici «abilă cuno¬ 
scuta Icjre a jwmxJonArii prefeso- 
ribrr uniieputari la 70 ani n‘nr 
îi fost mai eu insistenţa recla¬ 
mată ca în cazul de faţă şi totuşi 
ca nn Vi* aplicai. 

Cămătar prin >oraţie, profeso¬ 
rii facuităţii de drept, şi-nu rr- 
niuoxut in d. N. B. «unul can¬ 
in trivbu*- . Iăsândn-i toată ini¬ 
ţia tis a eomluecrci op*’re» de «*\- 
ploatmv a studenţimci. 

Deşi ar fi trelmit să nibă pe 
tcnşliinţă suma «le aproape 
* 000 OOO din linidul de construc¬ 
ţie al facultăţii. pe care a de- 
puv-o Iu Banca Klaiik. şi ii’a vrut 
sA o r«*trapă când a îo>t prc\e- 
nif «u opt luni înainte dc fali¬ 
mentul băncii deoarm-c <E Y B. 
este dcliitor la Banca Blank. n‘n 
ezitat sa intrebuinţe/e tmtte raij- 
iMfetr dr şieanaie. oincninţar»* 
corupţie şi persecutare a stu¬ 
denţilor care îndrăznivru sa-şi 
n ară dirptni de a putea învăţ»*. 

Pentru aceasta a găsit un fidel 
colaborator *0 Mul d-sale. d. A- 
rîatide Bnzjb <cn. do rflrr orum 
nRT 

pută familiara” >1 cav** şi-a per¬ 
mis să Im inA u studenţii. 

Restul profesorilor dela drept 


eu excepţia lăudabilă a profe¬ 
sorului llerovnnu, făcând cor cu 
.Decanul" nu Încercai să treio/c 
stupida diversiune ca ,pr«vOig'uil 
universitar atins prin crevâ" im 
|>olrivindn-Ae atitudinilor Senatu¬ 
lui uni»crs-itnr complet faxorn- 
bile studenţilor. Iar «a nn ctrro- 
lar al acestora, d. Rector Dr. 
(dicorgliiu şi d Ministru D. 
linati care şi-au dat c-uvântul tio 
ononro studenţilor ră vor pune 
li Au decanului BazUe.seu. cm vor 
impune satisfacere* justelor lor 
r« xi*ndirări, aslă/i l-au aluindo- 
mit complet, iar d. rector îi eli- 
mine.-iza din uniM-rsitatc. 

lată cine sunt autorii anarhiei 
dela farnltnten de drept din Bu 
cureşi]. ('a astfel de ..părinţi nu- 
fletcsti" care p«*opnrte işi dau 
cnxântul «1c onoare studenţilor şi 
pe nlta se fac complici ai d lui 
N.i<- lki/.ilcscu. aplicând sine- 
fi uni şi nrpix-salii. ordinea tiu 
ia putea li nicioitAtii întronata, 
bii-ţilur studenţi «arc ţNViriu in 
sulietnl lor toata revolta pcr>- 
pet'tÎFolor tragice pe care le-o 
r.fcxa ziua dc mâine şi «voul sâ- 
lueiei părinţilor Ujt, rare ion- 
trasten/ă dureros cu le’lşugul 
scunda bis al «1-lor profişsori nni- 
\crsituri. recoltai prin cxploala- 
rt'n lor, nu le rămâne dc cât «n 
singur lucru: su-şi cultive »iHo 
rwi prin wilidiinUh* şi iutronsi- 
i?niu«T^a^rnT^»!iTrii^iisTin^ 
n*a dreptelor lor j*cven«Ucuri. 

. A\A~ 


Suspendare inutilă 

.X>umca Nouă" a partidului 
social-democrat fa nu se con¬ 
funda cu .JLumea Nouă" exce¬ 
lenta revistă de studii corpora¬ 
tistă a d-lui Manoilescut, a fost 
temporar suspendată, iar unul 
din redactorii ei pus sub incul¬ 
pare de către parchetul mili¬ 
tar 

îndoită greşeală ? 

,X.umea Nouă", e oficiosul u- 
nui partid care a pierdut orice 
elan revoluţionar şi ai cărui 
?efi sunt toţi funcţionarii do¬ 
cili ai d-lui D. R. loaniţescu 

Social-democratia e un auxi¬ 
liar excelent pentru orice gu¬ 
vern care doreşte menţinerea 
actualului regim 


A 



Slt in primul rănd loi-ind in 
auxiliarii regimului 

In al doilea rând articolul 
d-lui Tttel Petre seu. ..Starea de 
Asediu" e ondin. plicticos ţi 
prost, iar autorul lui e un bur¬ 
ghez cumsecade inofensiv, 
de fi poartă lavalieră. 

Exercitând funcţiunile sale — 
atât dc importante sub starea 
de asediu — parchetul militar 
are datoria * dalbă mai mult 
JElair" ti să nu transforme bte- 

Petrescu. ave cat potolit, in ro¬ 
mantic purtător de lavalieră 
proletariană. 


Armonia dizarmoniei Duhovnicul 

sfudentilor 


Dictatură democrată 


l itsrndri partidelor politi¬ 
ce romaneşti e in plină acti¬ 
vitate. Ne mni socotind con- 
steliiţiile dc mâna doua. «lupa 
fracţionare» in trei n parti¬ 
dului liberal No. I. a începui 
pulvrriznrvu partidului libe¬ 
ral No. 2. mlica n marelui 
partid democrat naţional |â- 
rnm-sr. După vechea defec¬ 
ţiune I upu. a urmHi drfer- 
t iun cu s 1ere, mai apoi def«*c- 
timo'a lunian. iar aram ui 
urmo şa n «i m »n « a •» guverna- 
mental.» inrepe a pârii în Ba- 
snrabia prin acţiune Hnlipn 
in .Ardeal prin dizidenta I il¬ 
icit iar iu vechiul rejffd prin 
nlneurile diniâunfrul zidari 
lor al lin»-rctului eomn ni za nl 
jn iilei şi bnrgliez în iraeli- 
lurî. 

Toolr aersie nimicirri nu 
impiedirâ «a vedem /ilnir ta 
rsdounele anumitor ziare in 
contact fructuos eu urgîunwi- 
tiiU* p«rti*lel«*r de guvernă¬ 
mânt roiuri de telegrame 



primite şi cxpcdinle intre 
Bucureşti şi Monte (ario, 
din care se «tegujn ctin«»s- 
Irrn celei mai «l«‘xâ\âi*ş;tr 
armonii ce exista în relotiib* 
dintre partid şi şefi, şefi şi 
subşefi. organizaţii şi ţHirtid 
şi pt*rş»ounlituţi „distinse"* in¬ 
tre ele. Praf in ochii nn»'- 
timeî- 

Singurul chiag rare mai 
ţine in lor dizolv nr«*a coni- 
pletâ a celui mai mare par¬ 
tid politie îl ermotitue tot a- 
nrntirul Iniget al statnlui n»- 
mni|. 

In jurul hi» se face înea so¬ 
li «lari/a rea. ( and nil va mai 
fi, $î ziua nu e departe, vom 
v«*dra câta arnrnuic şi rata 
solidaritate mai p«>xrdn ma¬ 
rele partid. 

Inevitabilul nu se poate 
înlătura. Oriciît ar dori-o co¬ 
rifeii deoi«»r rotiri. l'roe»*siil 
«le dizolvare al v«M-liiulni m»- 
I» in p«ilitir e în plina deofii- 
şttrorr şi nim«-ni şi uimi»- 
i* ii - I p»m»Ip iolutum. C'âl di* 
eurând naţia oropsită îşi va 
n-lun drepturile sbilcite «le 
atâta vreme şi va impune b» 
ronduterea treburilor publi* 
e»*, organizaţii noi, nrjdlrrutr. 
earc sa pnmimxaM’a prin spi 
ritul ş* artiv «tulea l«*r toata 
au bălai »t fi exploatat repre- 
atmosbni infectata în cure 
zentuaţii (IrfflurrMjiri roma- 
aeffi. 


Duminlrâ. 2C Februarie a c.. 
a avnit loc U bLseriea studeu- 
Vea.sc A Sf Anton-Curtea Ve¬ 
rbe"' o ao'amnltaXe rară 

După s&vAntm si liturghii, 
studenţimea creştina hucures- 
teanâ, prin „Centrul studen 
ţe 3 C'‘ a oferit vredn'cu ul ci 
duhovnic*, părintele N Ocor- 
ecscu-Rdlncti. ..troul crurU" 
cum n losi numit. <Snţp& sufe¬ 
rinţele d<» martir, indurate La 
2\ larmarlc 1933 o rruce da 
,iur. in .unintirea acestor mo¬ 
mente de rar eroism şl midă 
Miferlnţă 

Pentru »ilne a fost de faţă la 
acele impresionante momente, 
cund b ândul preot primea dtn 
mKlnlîe tlncreUilul cresUn. a ccx 
sfântă mărturie n dnuroectcl 
preţ ulrel sak*. vor rămânea 
neuitate 

St totuşi arest gert, trebuui 
că vină dela Altcineva Fapta 
rtudcnMkvr t-a vipUnlt msi şl 
dr ast&dntă. 

Ea c cu atât mat de lauda 
cu cAt contrastează cu toată 
campania de defăimare dusă 
împotriva m-infrimtu ul preot 
in complicit jir cu toii defetiştli 
hlarrteel 

Rsie ncm 0 ta o guratiţle mat 
mult ci daci măi or frânele 
dretineior buarlrei rwnânesu 
vor vrăpu din mAlnilc debile 
sic celor chemaţi *ă le cânnu 
i mmanatuî zel creştin 

cnre animă tlACNbil nostru «* 
ntvcrrut:*r va gări Io el înăud 
târla de « păstra neatins spm- 
toi naţional ortodoxiei rv 
murveşti. 


Guvernul democraţia nafio- 
nal-ţărânlste a depus in cloci- 
tnarca Parlamentului oul unul 
nou procct de lege sortit să dea 
fhnţă t.nui pui a cărui cons¬ 
tituţie nu c nici de e f enţo nici 
in spiritul cloţtei respective. Se 
repetă cu alte cuvinte povestea 
oului de raţă clocit de o biata 
ndtănpă găină 

tntradeier Froectul de legr 
pcvtru modificarea unor arti¬ 
cole din legea Murzcscu. depus 
m Parlament dc către un g u 
vern. emanaţiune o unui par¬ 
tid care pe iremea lui in opo¬ 
ziţie s'a ridicat tocmai prin 
combaterea violentă a măsuri¬ 
lor excepţionale, conftituc prtn 
r\ ftwqri o contradicţie ir sine. 
Nu Insistăm asupra faptului ca 
este lipsit de orice etică—chiar 
in spiritul actual care domina 
politica românească — sâ trect 
la execuţia unor acte pe. cart 
odată le-at combătui cu nver- 
runarc. dar e hprlt cu totul de 
sen '■ paltfic ca măsuri dictato¬ 
riale — fUnăcă acesta r carac¬ 
terul actualului proect — fd fie 
luate şi pute in executiv toc¬ 
mai de ciitre paladtnH demo¬ 
craţiei integrale 

Să fim înţeleşi dicialtrc e 
necesară ţi utilă atunci cund te 
tnshtuc fi funcţionează in in¬ 
teresul suprem a! stalului- Ea 
este rodnică intr‘un »v* 7 br. p<>- 
iitic care a promovat o Dar ca 
devine In aceeaşi măsură nefastă 
irt periculoasă când te ,n?t1tuc 
pererm a apăra interesele unei 
cotertt politice, care sub pre¬ 
textul xairâni pairtci. nu face 
altceva decât iâ-«i apere pro¬ 
priile role intere ie Si acesta e 
catul 

Deactea masurtlr dictatoriale 
ale o >mccratici nu nor urca e- 
tic adiat t hpsdndu-le funda¬ 


mentele etice can stngurelc 
pot fustifica masurile excepţio¬ 
nale. $i mai de vreme sai mal 
târziu, ele se vor întoarce, dr 
data aceasta pe bună dreptate 
împotriva acelora cari astăzi le 
confecţionează fără si bănu¬ 
iască „cui prodesf 
Odată mal mult J>letrca ta 
prin tine. Israelc î" 


Perspicacitate 

La 13 Decembrie 1930, in 
timp ce * făcea discuţia U me¬ 
saj. prof A C Caza inerodu- 
cand m cuvântarea sa persoana 
Iul Adolf Hltler pe vremea a- 
ceru conducător ai celui mal 
puternic partid «ţeaman, ?i-a 
atras depe banca mln»- 
tenală. din păru a irascibilului 
domn. Midgcaru următoarea 
vehementă opostrofit Mu în¬ 
găduim .'ul se t orbească in Par- 
lamtnivl românele despre A- 
dolf Hitler care este o ruşine 
pentru G'Trmania şi un perma¬ 
nent pericol pentru Evropar 

In momentul de faţă Ado if 
Hltler este cancelar a'. Germa¬ 
niei, iar proorocul Ieremia Vir 
vii Madgc.iru mcă mlnlxtru de 
finanţe In Românu; 

Oatc numai zrija de a roaUiu 
celebrul său buget pentru sal¬ 
varea naţlonct. il mal retine pr 
impetuosul vistiernic de a trage 
cfoulunllr tiresU ale profeţiei 
plin care a repezit pe Adolî 
Hltler ca pe un Victor lamiuidi 
oareenre 7 


Tipografia ziarului „UNIVERSUL” Str. Brezoianu 23*25