Libertatea (exil) anul II, nr. 15-16, sept. — oct. 1952

LIBERTATEA 


Amil II - N.° 15- H> 


Apare sub îngrijirea unui comitet 


Sept. - Octombrie 1952 


INVITAŢIE LA... REVOLUŢIE 

Decâtcon s'a făcut mutaţia Ia pace. în sco- 
put dc a ajunge la o înţelegere. s‘a răspuns 
prinţ c'un categoric şi brutal n u . 

6'5 fim bine înţeleşi. Nu este vorba de pro¬ 
punerea făţarnică şi cu substrat agresiv a 
comuniştilor. "Pacea" pentru care militează 
o este narcoticul pnn care vor să adoarmă 
vigilenţa neamurilor şt instinctul lor de con¬ 
servare. Nu avem nimic dcaface cu această 
propunere şi ruci cu pacea pe care ea o flutu¬ 
ră ademenitor. 

Pacea la care ne referim noi nu este nici 
acceptarea silită a două poziţii ireductibile 
—poziţia tranzitorie a unui armistiţiu care 
urmăreşte înfrângerea prin tratative a pârtii 
adverse. 

Pacea pe care am propus-o noi a [ost uni¬ 
rea in vederea aceluiaşi ţel final, doborârea 
comunismului şi salvarea omenirii dc flagelul 
abrutizării şt. subsecvent, al nimicirii. Si. la 
această propunere de unire, ni sa răspuns cu 
exclusive, cu ostracizări prin nimic justificate 
decât poate pnn nebuneasca încredere că "ro¬ 
şii vor renunţa să strivească cu călcâiul bine 
apăsat pe cei pc care i-au ingcnunchiat toc¬ 
mai pentru că nu au ştiut si se apere la vreme. 

Atitudinea dc apărare individuală a libe¬ 
ralismului este depăşită. In faţa puhoiului co¬ 
munist dialectica "drepturilor omului" este 
inoperantă Soarta Anei Pauker şi a celorlalţi 
comparşi de dincolo de cortină este conclu¬ 
dentă In lupta ce ne stă in fată trebue să 
trecem dela drepturile om ulm la 

din *ur,ir,: r J rt-r f n. .1 m 1. / m A m.i. \ 

ciuda neamurilor" va salva neamurile sub - 
juyote im va evita celor ' libere" experienţa 



Intrarea triunfala a lui Mihai Viteazul în Alba-lulia. 



ETR1N1C 


raiului bolşevic. 

Lm acea»tS revoluţie facem tixt&zt 

invitaţia F>acJk cineva mai are naivitatea a& 
creadă că mâine se va putea aranja şi cu 
'omuftiftCM. Ir lAsâm. cu slrângere de trumă. 
p*~%peiZtveie epurărilor. 

Intre salvgardarea principiilor mărci revo¬ 
luţii franceze u intre salvarea vieţii omenirii 
nu este de ales. 

Dacă — menii nandu—se pe acea poziţie fal¬ 
şi care a mijlocit aventura comunistă prin 
lipsa de înţelegere a stringenţelor vieţii- 
vechea gardă clamează ' garda mc>are dor nu 
se predă' înseamnă că nu a înţeles rumic din 
experienţa ultimului veac. 

Garda moare in apararea noilor poziţii cu¬ 
cerite pe lima adev ărului, nu in încăpăţânarea 
de a nu se lăsa urnită dm poziţii depăşite In 
desfăşurarea istorică a evenimentelor, lupta 
sa dat totdeauna intru apărarea patrimoniilor 
Imprev nptioile şi nu a formelor tranzitorii 
pe care umanitatea le-s putut arbora oca- 
sumai 

Reîmprospătaţi-vă răspunsul lui Mir cea- 
cel-bâirân dat lm Baiazid . "ce-i mâna pe 
ei 1/1 luptă, ce dorea acel Apus 7 . ‘ eu îmi 
apăr sărăcia şi nevoile şi neamul —lată 
adevărul imanent, iată datoria pe care o 
•c'em in relaţiile ru>astre ru Apusul 

Omt.Ur, de litera, prea curând ajunsă moar- 
^ ^ talia Atlantic" înţelegând m㬠

car acum târziu, valoarea acelui "veto" acor¬ 
dat Scusietelor pentru a ne pune bete în roate 
decâienri vrem să ne apărăm, sâ operăm in 
acexăehle noastre de bocri scăpătaţi rervire- 
meniul necesar pentru a ne salva 

Are prea puţină tmpt,t tonta pentru ome¬ 
nire dacă ducele de Wmdsor va fi. ori nu. 
snvitat la încoronarea regine* Elisabeta II. 
dar are o importantă covârşitoare dacă sta- 
^ ***be vor fi im lase in apărarea Orien¬ 
tului nuftocsu 

hm â pentru urut a sta cot la coi /u Ara¬ 
bii eur o abatere dela vechi traditu şt pro- 
ioccMăe dacă in înţelegerea lor acest lucru 
este raaolutumar —«I bine! la această revo¬ 
luţie facem invitaţia 

(u raueată ic pag 2 | 


Ttudindu-nc să continuam şi sa împlinim în 
veac ceia ce a predicat şl consfinţit cu Jertfa 
sa Ion Moţa. e firesc ne preocupe ardent, 
auri la Libertatea, problema Omului Stă lumea 
In cumpăni, gata %tk alunece n haos din cauza 
sufletelor năpădite de baUrlile râului. din 
cauza nunţilor intrate in debandadâ şi demo¬ 
nism. odată, cu ruperea raţiunii de tezaurul 
adâ nc şi infinit al subconştientului şi aban¬ 
donarea a ceea ce sa numit atât de potrivit 
gândirea cu inima". 

In faţa omenirii, care-şi caută adăpost in 
cortul celest al dragostei creştine se ridică 
ameninţătoare nu numai hidra comunistă 
ci şi o altă lume. ce'n întunericul nepătruns 
recunoaşte paternitatea monstrului comunist 
şi-l ocroteşte în fapt pe toate căile. Din cau¬ 
za aceasta e ncvoe de ridicarea omului creş¬ 
tin la rangul de cruciat, pe umerii căruia se 
mai sprijină credinţa In Dumnezeu; e nevoe dc 
reîntoarcerea lui la dimensiunile uriaşe ale 
spiritului, de creşterea şi organizarea unei în¬ 
tregi armate dc * fii ai lui Dumnezeu", in 
sensul sfântului evanghelist loan 

Dar experienţa In lume este amară şi isto¬ 
vitoare. Prăbuşirea In grrsali şi noapte se 
Întâmplă fără nici o greutate, pe când urcu¬ 
şul spre culmile păcii şl adevărului e ane¬ 
voios, plin de golyote. Jalonat dc repetate 
ingenunchieri şi căderi. de nedrepte răstigni¬ 
ri lnsusi Sf Apr Hrtol Pa vel» profund cunos¬ 
cător al luptei cu fiara din om. deoarece a 
trăit pnn convertire amândouă planurile 
pr ă pas tia urci şi lumina dragostei- mărtu¬ 
riseşte cu o deschidere a Inimii ce ne urcă 
şl azi I actiniile smereniei şi-a dorului de per¬ 
fecţiune in ochi—"nu pot face binele pc care-l 
vreau, dar lac râul. pc cate nu-l vreau". 

Nu e deajuns omului să afişeze o credinţă, 
să ia o atitudine, să se rânduiască unei lupte. 
E nevoe de mult mal mult. de orientarea in 
lume. de alegerea drumului de părăsire a unor 
apucături cu râul pământului şl desprinderea 
de d. e nevoe dc duhul marilor rupturi", 
după care urmează călătoria cea grea p⬠
nă La capăt 

Cdor ce reuşesc mâ^ar pentru o răpi să 
vadă lumina adevărului, nu le ajunge un şir 
dc vieţi, pentru a clădi din strălucirea lui Li¬ 


bertatea lor şi-a omenirii, slujind pacea lumii. 

Creşterea omului In adevăr, până la găsirea 
lui Dumnezeu şi echilibrarea In înţelepciunea 
creatoare şl luptătoare, rec ere o tehnicâ-ln- 
chingarea Intr'o disciplină a cărei asprime tşl 
are egalul numai la capătul celeilalte extre¬ 
me. în libertatea divină. 

Uciderea în plină tinereţe a Căpitanului 
ne-a văduvit pe plan românesc de însuşirea 
integrală a tehnicei revoluţiei interioare. El 
a dus o luptă pe toate planurile: social, po¬ 
litic, moral, educativ, rdigios sl-a condus ti¬ 
nerimea româna In arena unde a dat trânta 
cu răul. Această forţă a tineretului incăerat 
cu păcatele vremii a supraveghiat-o şi con¬ 
dus-o personal; a fixat legi. a selectat, a 
promovat şi a crescut o elită Dar tehnica 
specifică a educaţiei interioare ajunsese dc- 
abia s'o contureze; in tabere încercase s’o 
exprime, s'o prindă in formule, să-i dea 
viaţă. Volumul al doilea al cărţii sale. 
care avea să se ocupe fundamental dc aceas¬ 
tă problemă, a fost sfărmat şi el sub piatra 
de mii de tone de beton din crângul dela Ji¬ 
lava. 

Pe cât pot să-mi regăsesc însemnările de 
atunci şi să le înţeleg In rănduiala minţii mele 
dc acum. ştiu că el cuprindea momentul por¬ 
nirii spre interior; urmărea împlinirea In lume 
a elementului eroic şl martine. In armonie, 
artă şi sfinţenie după capacitatea fiecăruia, 
prin formula: "judecarea situaţiei". 

Toţi trăim In lume, toţi suferim Dar nu¬ 
mai puţini se învrednicesc să-*i cunoască po¬ 
ziţia lor in viată şi societate şi datoriile pe 
cari le au Cei mai mulţi nu vad râul şi deci 
nu simt chemarea luptei pentru instaurarea 
binelui E nevoe dc o zbatere până ne spar¬ 
gem carapacea egoismului şi ajungem la evi¬ 
denţa fi necesitatea luptei pentru aproapele, 
a Jertfei pentru neam şj omenire, a împlinirii 
legilor şi voii lui Dumnezeu Dar a Judeca 
situaţia încă nu e totul Nu c suficient sa 
constaţi râul şi si vezi necesitatea luptei, 
rostui nobil al jertfei. O trebue să porneşti 
la luptă o nouă trăire până la transfigurare. 
*ub puterea duhului marilor rupturi , cum 

(urmează In pag 3 J 


TEMERI 

INDREPTATITE 

Puţin înainte de Petru cel Mare. Rusia 
era un mare Ducat a) Moscovei, in jurul 
căruia rotau tot felul de seminţii, fără o nor¬ 
ma politică mal definită. Abia cu înfrângerile 
P v <ctorHle acestuia împotriva Turcilor a 
Polonilor şl Svedezllor. Rusia prinde să-sl 
mărească hotarele in afară şl »ă-sl rânduias¬ 
că treburile înlâuntru. după obiceiul vremii 

Cu prilejul campaniilor militare ajunge si 
la Prut. Dimitrie Cantemir. care dorea să- 
şi elibereze Moldova de povara turcească, 
îl oferă sprijinul sâu-de altfel şi Constantin 
«râncoveanu. Domnul Munteniei—şl încheie 
o convenţie militară cu Petru cel Mare. 
avand grija să stipuleze drepturile şl datoriile, 
dar mai ales hotarul principatului moldovean 
aşa cum de veacuri îl cunoştea. Conştiinţa 
de mare român a acestui Invătat se întinde 
cu acest prilej până acolo, incit prevede că 
nici un rus să nu ocupe demnităţi In Mol¬ 
dova. ca bunurile ţârii sale să nu se înstrăineze 
şi căsătorii cu moldovence să nu se încheie. 

Era pe vremea aceasta in Rusia începutul 
unei plănuiri politice, care avea să se de¬ 
săvârşească secol după secol Ortodoxia ajun¬ 
sese să fie principiu de stat şl sub semnul 
ci sa njunga părui la cucerirea Bizanţului 
Petru cel Marc. Ecatcrina II. Alexandru 1. 
H toti ţi alţii ca el n au pierdut dm vedere m- 
■B rele obiectiv de unde avr.ni na conducă lu¬ 
me.» creţiîrv.» -,i rut prefacă civilizaţia medi¬ 
teraneana după concepţia biruitoare a hăr¬ 
ţuielilor dintre Moscova, Kirw şi Novgorod, 
caracterizate prin ferocitate şi mistica orto¬ 
doxă . 

Lin misticism profund şi o credinţă arz㬠
toare stăpâneau sufletele goale de orice spi¬ 
rit de dreptate şl de sentimentul bunelor re¬ 
laţii Intre vecini. 

Puterile apusene tolerau Iniţiativele fi for¬ 
mulele diplomaţilor ruşi. prezlntate sub pre¬ 
textul eliberării creştinilor de sub păgănătatea 
ternii unei. 

In veacul al nouăsprezecelea, curtea ţari¬ 
lor dela Petrograd —noua capitală a impe¬ 
riului rusesc -continuă politica de cucerire 
oriunde se iveşte o slăbiciune, dar mai alea 
către sud. cu direcţia Constantlnopolulul. La 
useia creştină, cuprinsă In ortodoxie, se mai 
adaugă dc astă dată panslavismul. Rusia se 
transformă in protectoarea tuturor Slavilor. 

Un nou vaJ de energie si entuziasm se InaJţâ 
in tarile de sub stăpânirea otomană Exis¬ 
tenţa unul testament. In care ar fi vorba de 
creştinism şi panslavism, de întinderi Infini¬ 
te, de Tarigrad şi de strârntori. de mările 
Marraarei şi-a Egcii e discutată tot mai mult 
şi aprinde speranţe mari 

Noile planuri trec insă peste trupul Mol¬ 
dovei. al Munteniei şi peste cât pământ e 
locuit de Români. 

Pentru început, daca nu s’a ajuns la re¬ 
constituirea Daciei care s'o Înglobeze intr o 
nouă formaţie politico-gcograficâ. ţarul Ale¬ 
xandru I s a mulţumit mai târziu şi cu un 
cap de pod. Basarabia, care nc-a răpit o La 
1412, ca să lovească puterea noastră de vie¬ 
ţuire independentă, aşa cum se putea mani¬ 
festa spiritul nostru suveran in acele vremuri, 
dovedit mai înainte de către Dimitrie Can¬ 
temir 

Tendinţa de expansiune a Ruşilor începe 
să devină pentru viaţa noastră naţională tot 
mai primejdioasă Ne gasiam Intre două im- 
periulisme, cu capacităţi spirituale foarte di¬ 
ferite. La vest era şi-un al treilea factor, 
de pe urma căruia n am avut nici o bucurie. 

Presiunea cea mare venea dela est. Prin 
tratatul dela Constantlnopol (1192VJ Rusia a 
înaintat până la gurile Dunării, ocupa prin¬ 
cipatele romane cu armată până la plata anu¬ 
mitor despăgubiri din partea Turciei 

La Londra (IMlj se Încheie o convenţie 







2 


LIBERTATEA 


a strâmtorilor. care dă drept Rusiei sâ-şl 
construiască o flotă în Marca Neagră. 

Apăsarea devine tot mai chinuitoare. Aşe¬ 
zaţi în calea tuturor vânturilor blâstămatc. 
suferinţele şi încercările Poporului Român se 
tin lanţ: rămân doar ochii, ca să plâi\gă. 

Abia după 1848. Occidentul începe să pri¬ 
ceapă primejdia imperialismului ţarist, dato¬ 
rită lămuririlor stăruitoare ale refugiaţilor 


români din principate. 

In legătură cu acţiunea dela 1856. Cavour 
spune răspicat: 'Daca războiul actual va 
avea un sfârşit favorabil Rusiei, daca ar avea 
ca urmare intrarea biruitoare a vulturilor ţa¬ 
rului la Constantinopol. nu mai încape nici 
o îndoială, că Rusia ar căpăta o stăpânire 
desăvârşita asupra Mediteranei şi-o prepon¬ 
derenţa căreia nimic nu-i va putea rezista 
în sfaturile Europei . 

Europa de atunci a fâcut însă un efort co¬ 
mun. Coaliţia Angliei. Franţei, Turciei şi 
Sardiniei impune Rusiei după războiul Cri- 
meci (1856) măcar pentru un moment o z㬠
găzuire. silind o cu acest prilej să ne retro¬ 
cedeze sudul Basarabiei şi sa se îndepărteze 
de gurile Dunării. 

Dar in curând, primul ministru Gorceacof 
trimite o nota puterilor semnatare şi cere re¬ 
vizuirea păcii dela 1856, ceia ce se şi întâm¬ 
pla la 1871. 

Peste câţiva ani Rusia declară din nou 
râzboiu Turcilor, în care suntem prinşi, şi 
noi Românii (1877). In convenţia dela Liva- 
s a stipulat, după multe şi insistente discu¬ 
ţii, cu precizie condiţiile şi caracterul alianţei. 

Cu toate acestea, la sfârşitul războiului 
biruitor datorită intervenţiei româneşti, su¬ 
ferim nu numai jaful şi ameninţările armatei 
generalilor Krylov şi Scobclev rămaşi pe te¬ 
ritoriu românesc ci suntem despoiaţi din nou 
de sudul Basarabiei, ce ni s a restituit la 1856. 

Reprezentanţii României au fost nevoiţi să 
se Închine voinţei Europei exprimată prin 
tratatul dela Berlin; Poporul Român prin în¬ 
treaga lui atitudine n a cedat nimic. 

Sentimentul de rapacitate şi ingratitudinea 
vecinului dela răsărit nu sa des minţit nici 
târziu. 


Impt epurările internaţionale ac axează din 
nou la un loc. în aceiaşi tabără. Noua noas¬ 
tră alianţă cu Rusia (1916) este concepuţi 

pe baza tuturor experienţelor din trecut s 

poartă girul Angliei şi a Franţei. Dela Pi- 

mitne Cant emir. care şi-a luat toate precau- 
ţi unii e dictate de un patriotism luminat si 
înţelept, până la primul război mondial, când 
se împlineşte dreptatea româneasca, am fost 
in permanenţă folosiţi—chiar rând voia noas¬ 
tră era oferită cu toată generozitatea—apoi 
jefuiţi şi tzădatL 

intre soldatul român si aliatul său dela 
1916-1917 nu s a putut închega niri de data 
aceasta o prietenie sinceră. Dacă din partea 
ncastra a fost o prezentare amir ali; şi toată 
consideraţia de stăpân al casei, din partea 
aliatului am putut vedea în curând semne de 
msâirlaze şi şiretenie, de dispreţ şi indife¬ 
renţa. de batjocură şi adversitate. Le-a răb¬ 
dat soldatul român toate manifestările aces¬ 
te cu sfinţenia omului ce-şi simte pulsul da- 
U.riei In veac In momentele unea stări »u- 
-ieteşti dramatice, el n a sustit umărul pne 
ţenaîui Plimbările dintru» capat către ce 
al ţaru. intrănl* şi ieşirile de pe po 
■' P f °P*Sanda nefastă asupra ţăranilor 6 
orăşenilor ne-a dat a înţelege In scurt timj 
ca tot greul războiului rămâne pe seama ar 
mata române. 

In cele dm urmă a venit trădarea, mai k 

ca o consecinţa a politicei moscovit 
Carc a a;Uni ** ** ixiţeleagâ cu imperiul gej 
man pentru Împărţirea noastra, apoi dela 
ţi unea 5 a generalizat datorită comunismul* 
care sa întins ca o molimă peste toată a 
mata ţaristă 

/itejia şi răbdarea, conştiinţa si 5 ufiet 
otiţeru.ui *k soldatului român, nedespârt 
u*tr o perioada asemănătoare una trage* 
am antichitate, salvează situaţia. 

După marea bătălie dela Mârâşesti, i 
mează acţiunea de curăţenie a armate* rom 
ne împotriva * tovarăşilor* infecuti de o 
ciobul comunist Elanul cu care a'proced 
*cAd*tul român la desmfecţia din spati 
Iromului apare astazi ca o profundă i 
nătate sufletească ce vine de dincolo de v« 
ClMt 


Li TAS ţAotu amtie două continente, dat 
mo: aia U, coolrum*r«* dintre don» lumi 
.seamul nc*Uu a rima biruitor 


Vajuiz. Iasinschi. 


CRONICA 

Actul dc acuzare Tillon-Marty . 

Caterisirea celor doi şefi comunişti fran• 
cczi a dat naştere la diverse explicaţii in zia¬ 
rele occidentale: optimiştii au căutat chiar o 
mişcare milimetrică spre *'destindere şi am 
puiuţ ceti din nou expresia lipsită de sens: 
"schimbare de tactică". 

Când Stalin trece dela surâs la încruntare 
sau invers, nu-şi schimbă tactica, ci aplică 
una şi aceeaşi tactică. caracteristică lui de - 
când a urcat pe scena politică a lumii. A im¬ 
pus-o partidului comunist in general şi fiec㬠
rei organizaţii in parte: o mânueşte cu o deo¬ 
sebita iscusinţă deoarece poate in acelas timp 
să surădă in Europa şi să se încrunte in Asia. 

Tactica Staliniană cerc întrebuinţarea unor 
militanţi dc caracter deseori foarte deosebit. 
La Albacetc a [ost Marty: in timpul politicei 
calului troian. Li t vi no f. Pentru lichidările exe¬ 
cutate la umbra rezistenţei, Tillon: la con¬ 
gresele păcei. Picasso cu vrabia lui. După ce 
şi-au îndeplinit misiunea, respectivii pot dis¬ 
părea. Dacă dispariţia este însoţită de exe¬ 
cuţie. nu are importanţă decât pentru ei. Es¬ 
te un detaliu de "mise en scene" hotărât de 
regisorii tragediilor bolşevice. Trotzki a pie¬ 
rit asasinat in cele mai bune tradiţii nihiliste ; 
prietenii lui au avut rolul principal pe scena 
unei Curţi sovietice in timp ce Stalin însăşi 
privea spectacolul printr’un geam ascuns in 
partea superioară a tribunalului-teatru. 

Soarta lui Tillon şi Marty? 

Primul, terorizat de pe acum. încurcă circu¬ 
laţia metroului parizian prin accesele lui de 
panică. Al doilea încearcă, printr'un schimb 
de scrisori vehemente cu Mauriac. să-şi pro¬ 
cure un alibi politic care nu-i va servi la 
nimic. 

Actul de acuzare al hidoasei perechi con¬ 
firmă procesul de verificare. întărire şi dis¬ 
ciplinare a organizaţiei comuniste întreprinsă 
imediat după sfârşitul ultimului râzboiu mon¬ 
dial. Atât in Rusia, unde mareşalii ameninţau 
perenitatea partidului, cât şi in ţările burgheze 
unde diversele tendinţe * naţionaliste" se ma¬ 
nifestau in interiorul organizaţiilor, cel mai 
mare pericol pândea acţiunea revoluţiona¬ 
ra mondială a Kremlinului: deviaţionismul 
şi fracţionarea trupelor sale. Prima grijă a lui 
Stalin a fost deci să asigure, prin orice mijloa¬ 
ce şi oricine ar fi fost in cauză , integritatea 
partidului împotriva tuturor pericolelor, dela 
deviaţionismele politice gen Tito până la in- 
disciplinile financiare şi luxurioase ale lui 
Ana Pauker. 

Citez din actul de acuzare această frază 
hotărâtoare: L'attitude vis-â-vis de iUnion 
Sovietique est la pierre de touche des par tis 
communistes . Adică: nu doctrina in primul 
rând. ci disciplină faţă de singura autoritate 
care-şi poate permite să potrivească această 


DESTINUL NAŢIONALISMULUI 

latinul NatPmaiijmiului ilr- Uncia Sima comen- 
tat in revista “Ia* Nou velit* Utteralre*” din 
CuLH 


1 . 4 . .. • 7 --■tmcamwruwif SI p*«MI 

dJ ,,f>ri * •+ Mraduestr na t îu a opera 

politic si diuiMjJ nu Mruodt* nimic din i 
«urni*, lU naţionalism. care n* ştiut na 
u ni ‘' knpwUllamul, niri partidul unic, nl.i 
WiaJismul. 

s 'intern diupud sa a*»-ultam p, autor, când 
««aria K 4 tru*,jrr «'Xiu I faawfcmul „ Vadj 
rl un fcniNom #u toUd nou In viata politic 
l* 4 **u>*'*r «AJMiMnc. 

a “5 ®*» r **« «devoratul naţional 

, aoeamU ra nu poate *xi*ta i 

«Urare Id^Anghs «apaăila d«as, opune .o 
«ţoiului. ArrJa a* ridlia-^punr autorul, din 
pirafltJe prufundi * 1 , popoarelor, irapa«:ând din 
data «awnlk, ideU in* si idei* d* naU 
Pentru a propun, un nou tip dr civilizaţi, i 
da adevarat* MtnniB. Uir so. iallsmulul subei 
rttlW. 

Autorul nu j» pr.«uou <Mm vilu.r 

neiiunuiiMnulul, .ir. , InJt imn» ,t|„ r «i, 
l»ar ei «rc4c ra e»tr ian zur a forma (posibila dc 
Vf- m nixmiru tn «ar* opun, tuturor desacn 
rilor KiiwUUi nuuUr n» forţa Imanenta a natlu 
dioriplinand «umir, .land IndMduJui o conrr 
da viata prrauoaia. 

H-aliialcj Uadcara apruap, totdeauna pr ps 
tir icni hi oui mi făcut rv» nationaii«unul o ri 
riema traeiea. IA floria Nlma nu par, *a icnw 
•«‘ral lucru, dar «*l marturiande «P-vkatlunilc '*« 
carii al draiuncuJ f-ăiropel. 

t mar * xrd,rat/r «** zândirt, el »c tin, 

înălţimi al cat, uuuj «fin motiv**, pentru cari < 
tea aa irdwr primita cu respect. 

U*. E. O, ParUr Jcan ilouaa. 


EXTERNA 

doctrina cerinţelor "praxis-eiNu iniţiativă, 
ci supunere oarbă ordinelor venite din 
U. R. S. S Nu sticccsc locale chiar durabile, 
ci integritatea partidului este grija principală 
a şefilor moscoviţi. Atitudinea lor este logi¬ 
că. Intr o lume pe care o socot economlceste 
anarhică, ei rămân convinşi că ajunge ca 
Partidul Comunist să se menţie tare şi unit 
pentru a supravieţui ca singura forţă organi¬ 
zată haosului crescând. 

Din actul de acuzare Marty-Tillon desprin¬ 
dem confirmarea a încă două constante ale 
politicei sovietice de după război: jocul de a 
porumbelul şi unificarea Germaniei. 

Jocul de a porumbelul ocupă toată avan¬ 
scena teatrului sovietic: Tillon este acuzat de 
a-l fi sabotat. Probabil că jocul nu a reuşit 
sa ia ochii lumei in măsura dorită de Stalin 
şi ocazia este binevenită de a găsi un ţap is¬ 
păşitor. 

Unificarea Germanici este grija fundamen¬ 
tală a diplomaţiei sovietice in Europa. Cea 
mai mare teamă: unificarea in cadrul blocu¬ 
lui occidental. Cea mai mare dorinţă: unifi¬ 
carea înăuntrul blocului oriental. Actul de 
acuzare precizează: "Este datoria pentru toa¬ 
te popoarele paşnice să susţie sforţările Re- 
publicei Democrate Germane şi a tuturor ger¬ 
manilor din Apus cari vor o Germanie unită 
(citiţi: sub scutul sovietic), democratică ( co¬ 
munistă ), independentă (de apus ) şi paşnică 
(înarmată de Rusia Sovietică)", Se pare că 
dc mult Marty. şi mai ales Tillon a cărui ger- 
manofobie patologică era cunoscută, se decla¬ 
raseră impotriva unei ridicări a Germaniei, 
fie chiar intro lume sovietică . 

In treacăt fie spus că actul de acuzare con¬ 
ţine un panegiric la adresa lui Thorez care 
in acelas timp reapărea, şchiopătând intr'un 
baston, la congresul din Moscova . Notăm 
următorul admirabil eufemism: "... când. in 
1933. Maurice Thorez a plecat dela ar¬ 
mate...". 

Trebuie să ne desobişnuim şi să desobiş- 
nuim pe prietenii noştri occidentali să caute 
in fiecare ** fait-divers" sovietic semnul unei 

schimbări tactice sau strategice. Strategia 

Kremlinului şi tactica comunistă sunt nes¬ 
chimbate de 32 de ani. Numai atunci când 
câţiva ani vor fi trecuţi fără lichidări, când 
organizaţiile comuniste nu se vor mai "adap-\ 
ta prin senzaţionale viraje politice, când nul 
vor mai avea loc declaraţii neaşteptate sil 
acţiuni iruptive. vom putea începe să ne în¬ 
trebăm dacă sa schimbat ceva. 

Dinamica comunismului cere veşnica trans¬ 
formare a lumei prin violenţa verbului şi a 
acţiunei, şi primenirea lui însăşi printr'un fel 
de autofagie a cărei reţetă este specialitatea 
bucătarilor dela Kremlin . 

Iue Vlad. 


’HRVATSKA” 

xixtral de lupta al Croaţilor din America dc 
•‘"'Ud, care apare la Burrto* Al ren, se ocupa pe larg 
despre Mişcarea legionara cu prilejul împlinirii a 
Z 3 dc ani dela înfiinţarea “l.^ciunei Arrhangbr- 
lulul Mlhall. Itrprodui and acele memorabile cu¬ 
vinte aJe Căpitanului scrise la 21 Iunie !» 27 , cr 
*tau la temelia Mişcării, amlntest, de începuturile 
dintâi, cari au însemnat atitudinea de radstenta 
impotriva primejdiei comunismului. 

“In anul şcolar I 0 I 7 - 1 K, < orneUu /.. 1 odreanu 
•d a organizai un grup de tineri luptători dintre 
roleril cursului superior al liceului lluni, pentru 
a-i deprinde cm tac tica rezistentei In pădure* Do- 
brina împotriva eventualei Invazii holM-vire, cat* 
ameninţa inc* de p« atunci Kuropa de est hI Oc¬ 
cidentul Mai târziu, ta ’nJvmitaf*» a luat con¬ 
tact cu tineri muncitori si student! dela laşi. In 
acelas scop: apararea pământului si instituţiilor 
româneşti dc primejdia roaie“. 

Autorul articolului face un Iun* islorir ai tutu¬ 
ror întâmplărilor pe cari Ir a trăit Mişcarea !,. 
tionara in arest sfert de veac, până la moartea de 
martir a t apitanidui; inseamna apoi perioada de 
reorganizare, datorita dinamismului noului sef. 
IA floria Sima. 

Naţionaliştii Croaţi ai 1 ‘stasci—luptători si 
camarazi in acest război disproporţionat—«* in 
china cu prilejui aniversarii a ZS <Jr ani tkria data 
Întemeierii Mişcării legionare in fata miilor de 
legionari razuU pe “drumul <rudJ'\ pentru idea 
iui libertăţii, de care trrbue »* se bucure toate na¬ 
ţiunile in hotarele lor proprii. 


CRONICA BASAKABIKI 
SI BUCOVINEI 

/.iamt rom/mc*' Albi nil <i*n fia - r’mti 
anul : 

u In pflmAntul moylmiril noa*tre suntem m 
utrAni, in ca.ncle vi lurcrîf'ile nouri’-*' nmuţerio >.' n 
părinleatrA fie itriijfltvl străinului Arin 
le, rare rrnind mni ftAunHli, mai rArlr.r ra f'errilor, 
zirr astăzi rfl este foarte rrjal îndreptăţit vi • tâ>ne, 
poimâine rrt zîee eJl este ** samortilni/i pan" ' ds>m o 
abiolut; în Hitrorina"-aşa rum zire astăzi. 

Autorul articolului din I tbina arnty) cil to-ite pn- 
coMtelc cad pc capul Tîîrii mimai din pricina Mietei 
de naţionalism a condiiriStorflor. (op. ( ii.) 

VECHI MEA \8BZA JIÎLOR ROlfAXEsTJ 

DjyrrtR prut ei nistru 

(dintr’un articol) 

de Constantin C. Oinrrscu 

Drepturile noastre asupra jdlmAntului dintre 
Prut xi Nistru sunt afAt fie errdentr <i dc bine în¬ 
temeiate, in toate privinţele, incAt a trebuit din 
partea Ruşilor o totală HpsA de simţ ctir -i juridic , 
unită cu o totalfl rea credinţă pentru c n M p f)tl . 
ta formula pretenţiuni asupra acestui pământ. Nu. 
M f att bizuit dec A t pe un sin aur element: forţa. Ast¬ 
fel, oricum ar fi privit lucrurile, etnic, istorie. peo- 
politic, dreptatea româneasetl era incontestafrilă. 

Cel mai puternic temei al acestei dreptăţi il for- 
mcaz/l faptul rn am locuit necontenit pdmAntuV 
dintre Prut şi Nistru, încep And din eprtca preisto¬ 
ricii ri până azi. Civilizaţia ceramicei incinte se 
întâlneşte deopotrivă la Cucntenl, in judeţul /ajv 
cât si la FVtreni. in judeţul Horora. şi la Arfaţd, 
tn judeţul Trei Scaune. Izvoarele antice amintesc 
in reaiunca Nistrului pe Tyrasp-ţi. adică pe deţii 
dela Ti/ras (vechiul nume al Nixtrului). întocmai 
duftă cum strămoşii noştri erau băştinaşi pe raidu¬ 
rile Dunării, atât in dreapta cât şi în stânţja ei,, 
tot C)a erau băştinaşi pe malurile Nistrului, deo¬ 
potrivă pe cel drept şi pe cel stâng. Imperiul lui 
Ouerebista, in secolul / înainte de Christos, area 
ca hotar răsăritean Rugul. In partea de miaz/lci a 
Mfddorei dintre Prut şi Nistru, aşa dar in regiunea, 
care. mai târziu, a purtat, dela cuceritorii munteni , 
numirea de "Basarabia? 1 , s'a întins dominaţia ro¬ 
mană; ea apăra drumul tle comerţ care lega ceta¬ 
tea Albă cuTr an silvan ia, trecând pe la gura Şire¬ 
tului. pe la gura Trotaşului şi străfătând Car- 
paţii pe la Oituz. Amestecul populaţiei Ităştinaşe, 
getice, cu coloniştii romani, a ar ut loc aşa dar şi 
in această regiune, după cum ca s'a făcut <i în câm¬ 
pia munteană si olteană şi in munţii Apuseni. 

In timpul evului mediu, procesul dc mdmilnrc aî 
Slavilor năvălitori de către Dacoromâni—cea mai 
mare biruinţă a noastră in mileniul care desparte 
jHirăxirea Dficiei de apariţia primelor f<rrmoţiuni 
politic^ româneşti—Va produs *i tn "Basarabia". 

I urmat apoi o adccJratA crpartriune a clementu¬ 
lui ronuincmf* - acum, după biruinţa asupra filărilor, 

i) io» numeros—-An spre mxnzănOrrpie «î ratării. 

O mărturie veche oermnnxcK—inscripţia cu rune 

I găsită la Sjonhem, inOotland, şi datând dela sfâr- 
A»tuf secolului al Xl-lea-secolul al Xll-lea — amin- 
fc*te de un tânăr rareg care a fost ucis de “Blor 
kumen ’’ adică de Valahi, pe când mergea dela Via- 
\tula-Bug spre Bizanţ. 

Jar cronicarul bizantin Nicetas Choniates poves¬ 
teşte că in anul 116b, nepotul 'împăratului J tanuil 
f'omncnul , anume Andronic, scăpând din închisoare 
A fugind spre Gali fia, a fort prins la hotarele «cer¬ 
tei ţări de către Valahi. Te de oiţă parte, isroarcle 
I ruseşti vorbesc, in secolul al XI11-lea, de o popu- 
laţi o Boloboveni, la nord de Nistru, in care mulţi 
istorici, pornind dela nume fi dela diferite ,m P re *S j 
jurări ale istoriei lor politice şi militare, văd V* 
Valahi adică pe Români. 

Fapt cert este că in veacurile XIV-XV *c cons¬ 
tată un puternic curent de colonizare românCitcMl* 

G aht ui unde numărul satelor cu “drept • a! aRr*** 
numai locuite de Români apropie cifra <U cinci 
sute. 

Toate acestea la un loc arată o puternică erpaa- 
siunc a clementului românesc spre miazănoapte Ş* 
răsărit de Nistru. Ceea ce itiscamnă insă că ter*- 
tnriul pariu la Nistru era plin de f>opula{ie rom⬠
nească: din acest teritoriu au roit "Valahii", ocu¬ 
pând pământuri noi. 

întemeierea Moldovei şi mai ales repedea 
panxiune a statului nou creat, care, in trei decenii 
numai, atintje ţărmul Mării Negre, tiu *e pot ex¬ 
plica dc nltfel în chip MutiM/ăcător decât pt* 11 
ticeiLNtii preaenţu a populaţiei româneşti între Cat* 
puţi fi Nistru. Descălecătorii lui Bogdan, in 13 j 9 
n'au fost in număr însemnat—Maximum câteva 
mii — -deoarece, mai Intui nici nu era atât dc multă 
lume in Maramureş, apoi o seamă au rilmaai pe Iot*. 
Voewdul întemeietor a găsit insă, la răsărit de 
Carpaţi, pe plugarii şi păstorii băştinaşi. lo> uind 
sate >'u hotare străvechi; cu ajutorul unora dintre 
aceşti băştinaşi a putut el respinge, in lupte repe¬ 
tate ji victfrrioase, armat-a ungară; tot cu ajutorul 
lor, urmaşti vii s’au putut întinde spre miazăzi )* 
răsărit, astfel încât Roman I .vl poarte, în hrisovul 
din 30 Martie tdilîl, titlul, impn;ii*rnajit, de *AIa- 
rele singur stăpânitorul Domn l*> Roman Vuevod 
Moldovei dela munţi pâu.'i lu (Armul M㬠
rii . fot in ttmpul lui Roman, ruda sa Episcopul 
losif iyi are reşedinţa la Cetatea Albă... 


INVITAŢIE LA... REVOLUŢIE 

(urmare din pag. 1.) 

C.u statele riatiunaJiste arabe şi cu naţio- 
naltsmele considerate reacţionare se ca saliva 
omenirea iar civilizaţia va găsi zulevârata 
el cale. Dacă nu o facem acum această re¬ 
voluţie. tot va trebui sâ o facem mai târziu, 
când va fi mai greu. după ce teroarea roşie 
•**•* f* întins peste întreaga planetă. 









libertatea 


3 


OMUL PETRINIC 


(untiai* din pap L) 

.1 denumit lot» Moţ* Acrnstft râsonuc .1 vkţii 

untanr 

Sohillcr. definind *o*l«ş moment suflete-u 
«1 unul (iou nl n^ii vorbeşte de mvesitnten «l«* 
<vti disti nge to*tc punţile din «pate, «tun» I 
vând te ni hotărât sA strâhnţi marele drum, 
In enphtul «âruhi vrei sA întâlneai htnefnce 
teu Miltbniet şi cuhon^teren desăvârşirii. 

OmA prunul moment. Judewuvn situaţiei. 
J,v ,n« resten:A în hotmele unor îndelungi «uvi 
di studiu, de tini re interioară, suferinţe : i 
bucurii in contact cu aproapele si cu sufletul 
colectiv murea ruptură . ia «deseori carne 
te» de revelaţie de furtunoasă cutremurare şi 
lămurire pe plunul adânc nl conştiinţei. h« 
vine din larii prinsă de seismograful inimii 
pnn intuiţie sau strălucitoarele slmbolc din 
straniul tu ram nl visului, desigur mai adecvat 
cunoaşterii decât starea de trezie. 

Din clipa rupturii tura gând de întoarcere 
începe im plinirea si dunml ei e lung Iii nu 
sr termină nidodatu. pentru că tinde spre 
Dumnezeu şt trece prin toate încercările de 
mântuire proprie şi 1 * neamului, pentru cure 
di fapt sa ivit momentul desprinderii de 
comodităţii»* vieţii de rând. In fond nu exista 
ajungere asta ar însemna moartea! <i nu¬ 
mai devenire, mergere înainte, evoluţie strâ 
lucitoare şi jetfcinica pe treptele nesfârşite 
ale perfecţiunii Cine a ajuns in largul ACes 
tui drum. îşi dă numai decât seama câ viaţa o 
numai o clip.» şi e chinuit de dorul de-a da 
maximum în limitele ei 

Puţini din cei ce judeca situaţia se hot㬠
răsc drumului, dar şl mai puţini merg până 
ia capăt. Mulţi sunt întorşi dc greul din cale 
şi mulfi cad înfruntând vâltoarea viscolului 
1 vriei ţi ccj ce ajung până la capăt! 

Cei ce ştiu să meargă chiar atunci când fi 
cuprinde marea fnopfare. "seceta cea mare n 
inimii şi nu-si pierd nădejdea niciintafâ cei 
re ştiu >.1 se ridice mereu din greşeli şi râde 
ri. cei ce şriu să se ridice >1 cea din urm.» 
virâ aceia sunt sortiţi zorilor dulci. tara 


na. wtiA mt\. 


<*«» imbUi'ViR- 
a UolA 


& Ui •elitilUr 


Iniei. 


fum 

lui 


(•li i» 


«lif» 


i»1r» 
1 ta 


undi 


„fflbr*. ni biruinţei eterne, nl învierii In nd.- 
vinul cure slnflurnl ne ponte fnce liberi. 

1 a. . st drum al împlinirii nc jjftslm toţi 
,.',ţl am rorunoRCUt prApAdul ce ne ameninţa 
neomul ţl cflţl pentru mttntulrcn Iul nc-mn 
aruncai In vflltonren luptei romAncţtl sub 
steag legionar. 

La capătul de unde am pornit stau mor¬ 
mintele care ne leagă şi fnţâ de ele rcinoim 
mereu legăm In trie; mormintele cori ne cheu 
mă si ne poruncesc Iar Înaintea noastră sta 
viitorul de mare libertate şi creaţie al neamu¬ 
lui, in cadrul unei omeniri biruitoare intru 
1 Ir li tos, 

In acest pelerina), în această înfrigurata în¬ 
trecere dc pe marele drum cu furtuni şl vis¬ 
cole, care însuniA luptători de diferite cnpuci- 
taţi şi vârste spirituale. Căpitanul deosebea, 
in general, două niveluri. 

Primul, al omului turc. Cum ur putea fi des¬ 
cris acest om tarei Nu e lipsit poate dc sens 
s»i nc reamintim de picau “Suflete tari’ a lui 
Cuinii Pctrcscu. Acolo, 6 personagii "tari”, 
cari toate au dreptate, dar sunt in conflict 
unul contra celuilalt, şi toutc laolaltă, ajung 
până hi urma sa se nimicească. Toţi “eroii’' 
au dreptate. Toţi luptă fanatic, ncînc|urnt, 
pentru dreptatea lor. Nimeni nu cedează. Ni¬ 
meni nu ştie sa Înţeleagă* să ierte. Din câm¬ 
pul vieţii acestor oameni lipseşte Dragostea. 
Oiuul tare c deci om de credinţă, dc carac¬ 
ter. 1 i\ luptă, pedepseşte, dnr nu iartă. Moa¬ 
re. Când greşeşte nu mai ştie să se ridice. 

Se ucide. 

Al doilea nivel, e accJ al omului marc. 
Acesta arc toate calităţile şi atributele omu¬ 
lui tare, dar ştie în plus sâ înţeleagă şi sa ier¬ 
te. îşi ancorează toată lupta in dragoste, se 
depăşeşte pe cl însuşi. Se fnce pc el însu¬ 
şi unealta a unei voi superioare, Stup in 
care ac armonizează in faguri lumina str㬠
lucitoare a lui Dumnezeu Intre aceşti oame¬ 
ni mari, se disting, din creastă în creastă 
de veac. trimişii. Profeţii. întemeietorii Cei 
rr/mişi sa mobUirezc mul ţi iulie oarbe. Ace.ş- 
n.i n au vreme sâ greşească in sensul 

wm^uumi. ^OUUUAOiC Şl sutar 

nnuk lor sunt scrise pc plunurilc înalte a 
suftetului colectiv, in destinul lumii. Si cl 
de abia *u timp mVşI apun*» ni«r**gtul, ca ti 
■ » asUap»& (âuceu rMuttgnlrii tirunul colo» 
ni» »n*X, c formai din otmtfkll "muri", croiţi 
pc măsură pAmAntcnm ă. De omul "quaiun- 
vpir *1 setei de absolut, de noi cel mulţi. Dc 
loti ac ei cari nc abatem pentru a nc rcgăol 
prvn luminare interioară, prin acceptarea 
slujba şi jertfei in serviciu comunitar, prin 
mergere, prin cădere şi ridicare perpetuă. 
lYntfuc* "nou* xonunc* de lu terre” şi sun¬ 
tem supuşi greşelii, ne rânduiro in destinul 
colectiv al neamurilor şl mergen spre marea 
h judecat*» şi Înviere 

r Cel mai bun exemplu de om marc, întru¬ 
cât c vorba dc o credinţa şi de-o împlinire a 
imului in ude varul divin, e Sfântul Apostol 
Petru De aceia .un şi îndrasnit sa dau uces- 
tiu buchet de gânduri, titluJ dc “Omul pe¬ 
tunie Îmi dau scama dc datoria dc a păs¬ 
tra măsura Nu vreau su-l suprapun micimii 
noastre Vreau su» ilustrez numai, evocând 
drumul lui dc “greşeli*’, cceace »c poate înţe¬ 
lege prin linia omului mare. lunut petrinicĂ. 
Si o lac din < onvingered Intim.» şi profund 
r. pivtuoasa fata dc toţi şi toate, câ drama 
generaţiei noastre, rămasă oarecum "In lapte*’ 
după moartea Căpitanului şi dupA sceerarea 
cinei pe care cl şi-o structurase, c tocmai 
poticnirea multora dintre noi pe linia omu¬ 
lui tare. care in fanutiMiml credinţei şl n fer- 
binţeola luptei mai mult distruge decât creia- 
* J >c diMrogc şi pc ci. Fiindcă sufletul 
tare t auiotu fie lent Îşi ajunge sic însuşi şi 
%f crede treapta ultima. Si In «ii doilea rând, 
criza jcare c una Interioară, câci nu eveni¬ 
mentele înfrângerile şi biruinţele interesează. 
».i atitudine* noastră lată de ele) generaţiei 
noastre • «mstâ in luptai c.» şi cel de pc li¬ 
nia *'Oiului mart , nu prind just semnificaţia 
gicţiiil. nu fac uz in mod fructuos de drep¬ 
tul U ndicare de cceace rugăciune* dom 
ne« A numeşte uitare Adică plătite* gre¬ 
şelilor prin îndreptare şi înţelegerea celor- 
Îmi» din jurul nostru Vom înţelege (Huite 
uuu râzvedit cele spuse, diu însoţirea Sfân¬ 
tului Ap.»t. m Letru pe marele şi atât de ome¬ 
nea ut *,*u drum. şi totuşi până la urma atât 
uc inJumru zntul >ău drum. El era unul din¬ 


tre c ol mulţi. Arunca năvodul după peşti, pc 
malul unei ape oarecare. Sl promisiunea de 
a fi “pescar de oameni” l-a atras, l-a brâz 
dat cerul conştiinţei cu un brâu de lumina 
Toţi vrem să urcam, să devenim rândultori 
peste mal multe. Bl şl-o lăsat tonte celei» şi 
a urmat. Sl n’nveo pricepere deosebita. Doar 
câ ştia să fie “piatră" când era cu Mântui 
torul; sn sc golească de gânduri, sâ ajungă 
sărac cu duhul. Starea asta îns.» dc directa 
cunoaştere şl de minunată putere, nu durea¬ 
ză. Viaţa cea dc toate zilele tc coboară în 
noroi, grcşalâ, dcsnâdcjdc, lepădare laşă, 
căinţă amară. Petru c slab. Sc îndocşte pe 
marc. Slab. Horao Qualunque. Ca noi toţi. 
Om, pur şi simplu, Greşeşte. 11 trage lutul 
In fund. Dar din abisul greşelii, plânge şi sc 
ridică. Îşi spala noroiul din suflet cu lacrimi 
şl cu fapta, din nou armonizată luminii, conş¬ 
tiinţei superioare. Prima laşitate o comite 
când scoate sabin, lsus il ceartă. A doua 
mure laşitate şi grcşnlâ c lepadurcu. Altul 
in locul lui, ţinându-sc “tare", ar fi rezistat 
pc piedestalul amar al acestei greşeli. Bl a 
plâns, şi-a dat cu pumnii peste faţa şi s'a 
ridicat iar. Si lutul l-a tras la fund şi a treia 
oara. Era în Popia. Ncrop pregatlu masa¬ 
crul ccl mare. Sc apropie examenul morţii. 
El care nu ştiuse sâ înfrunte moartea în cur¬ 
tea acela a judecătorului, nu găsia inca in 
cl pc marele "da" al acceptării morţii. Dc 
uceia in zori du zl a luat-o pe jos, pe via 
Apia, printre pini, spre şcsurilc Campaniei. 
Dar conştiinţa nu l-a iertat dc data aceasta. 
In dumbrava cu pini, i-a apărut in faţă lsus 
Omul dc “piatră” a uitat dc moarte, de fugă, 
dc răstignirea de dcmulţ. Pentru el lsus era 
viu şi mergea. —Quo vadis. Domine/ Sl lsus 
i-a răspuns prin cea mai grăitoare tăcere şi 
pace a ochilor: —Merg la Roma, să mor a 
doua oară. căci alţii fug. Apoi lumina a dis¬ 
părut şi Petru n înţeles. Si-a mers la moar¬ 
te, ca s'o primească "cu capul în jos", pen- 
trucâ s a socotit nevrednic sâ moară, cum a 
murit "Domnul .ş» Mântuitorul sAu. Acesta 
e sensul pctrinic al vieţii. bA tc ridici mereu 

UUj yr^oia, şa u Şi Uu cea Um urmă 

data şi să pccctlucşti cu ucccptarcu mormân¬ 
tului, dreptul la biruinţâ şi inviere, pentru 
tine şi pentru cei ai tăi, în veacul tău şi n 
cele. cc vor sA vină. 

M*\ îndureez mereu vAx*t»d cum cei ta¬ 
ri" nu vor sA urce o treapta mai sus, să-şi 
deschidă inima in largul binefăcător şi crea¬ 
tor, uducAtor de biruinţă, ol dragostei. Si 
sufăr cu cci cari nu-si pot depăşi proprii¬ 
le greşeli, inccându-se in mlaştina lor. p㬠
răsind lupta sau îngreunând-o. cu proiecta¬ 
rea propriului lor "rău" în afară. In sensul 
pctrinic al greşelii, căderile devin experienţa 
şi poartă rod greu de învăţătură şi împlinire 
in adevăr, de regăsire in Dumnezeu. Nu in¬ 
teresează greutăţile şi căderile din jur. ci ati¬ 
tudinea noastră faţă de ele. Nu interesează 
de câte ori cazi şi greşeşti, ci de cate ori tc 
ridici. Si. mai ales, dacă tc ridici şi dc cea 
din urma oară. E cazul să ne punem aiuiu 
întrebarea: Poate deveni linia pcrnmca, o 
tehnica a noastră pc drumul împlinirii!’ E toc¬ 
mai cceace cred şi vad. atunci când mă în¬ 
vrednicesc sâ gândesc “cu inima”, lsus l-a 
ales pc Sfântul Petru din cci mulţi şi i-a ştiut 
structura de pământ . Toate greşelile, le¬ 
gate de pumnul de ţărână nu l-au împiede¬ 
cat pe bătrânul pescar sâ devină piatra pe 
care s'a clădit biserica şi sa i-se dea in mâni 
“cheia’. Lupta pentru neam în care ne am 
angajat depăşeşte cadrul veacului. Ea dă n 
catedrala de destin a omenirii şi încleştarea 
dintre cele doua lumi -cea creştină şl cea¬ 
laltă cu multe feţe, a Satanei -necesită pur¬ 
tători de steaguri şi spade, versaţi în tehni¬ 
ca pctrinic*!, .1 căderii şi ridicării Pcntrucâ 
în faza ei finala, lupta nu se va da de pla¬ 
nul diplomatic, ui conflictelor dc idei. de in¬ 
terese economice, sau pe planul armelor. 
Acestea vor fi numai preambule Marea iu- 
vleştarc se va da pc piuitul spiritului In lu¬ 
mea forţelor nevăzute Si acolo, pentru a 
particip* la luptă m biruinţa va treimi sa 
ştim de taina ridicării din greşalâ şi cădere 
De ridi curca năprasnică pentru cea din urma 
data IX* smerenia iertării De dragoste Teh¬ 
nici ale drumului spre interior sunt multe 
1 oate ins.» termină pentru căutătorul cinstit 
in marea învăţătura a lui lsus Hristos. Cu 
ieşirea io largul omenirii prui Ion Moţa şi Ya 


«Ur Marin, şl a< um prin nc«*t c*||. no aflăm 
cu fonte strădaniile pentru libertate.» neamu¬ 
lui şl pentru împlinirea omului nou din noi. In 
acelaşi lume, pe aceleaşi meridiane nle cutre¬ 
murătoarei învăţături c n-ştlne Stih renii I )t« 
gostcl şi al jertfei. Lupta nti se mai dă ncum 
parţial, pe sectoare. Cl total Cosmic. Trcbulr 
•»ă nr ridicăm cu gândul până la strălucirea 
Iul Dumnezeu Din condiţia pctrlnioi, la 
biruinţa petrlnică. Luând destin de pietre 
unghiulare" şl purtând cheia adevărului. 

Am însăilat aceste gânduri din vâltoarea 
unei vieţi fără răgaz p»-ntru mine însumi şl 
pentru câţiva cari sc sbat pentru aceleaşi cul¬ 
mi însorite ale păcii Interioare şl puterii dc 
acceptare a morţii şl jertfei pentru marca bi¬ 
ruinţă a neamului nostru şl al adevărului în 
Imm: Indrăsnesc sâ le prezint cititorilor, drept 
confruntări interioare, pentru a prilejui o sco- 
botare în ceasuri de meditaţii, pc pragul 
marilor singurătăţi, unde stăm faţă’n fnţâ cu 
noi înşine, şi unde se întâmplă în ceasuri de 
mare noroc sâ ne întâlnim cu certitudinea 
sărbătorească n supremului adevăr. Sunt alţii 
mai chemaţi sâ pună problema aceasta în 
adevăraţii ci termeni. Eu am schiţat numai, 
a treia şi a patra, câteva jaloane pe marele 
el drum, cu nădejdea că strig ca'n ceasuri 
de mare primejdie. în largul unor inimi fr㬠
ţeşti, ce se vor vrea mai bine consumate în 
această dialectică a urcuşului spre perfecţiu¬ 
ne. decât in “crize" şl răfuieli nedrepte, în 
conflicte interminabile, şi mai ales in perma¬ 
nenta căutare a răspunderii în afară, in alţii 
Râul nc vine deln suflet. întunericul din lume 
a fost şl e, mai întâi, în noi. Să începem, sS 
continuăm prin a face pace şi luminii, mai 
întâi în noi. Câcin dc unul sc găseşte şl 
se măntulc, acolo sc mântuic lumea. Din 
greşeli, din laşităţi, din noroiul căderilor, al 
frieci dc moarte, să nc ridicăm la lumina 
marelui exemplu pctrinic. 

Pentru că acolo nc cvi »lgv»r.\nţA. 

biruinţa cea marc. Învierea. 

Va.NlUE Postuuch. 


MORALUL VICTORIEI 

Sub (iflii h’ji (MihtleMt un «vflfurlnJ tn mn j>- 

t*niiinnlii! "JI'VKNTt f)*' (oft«-!«M*iil IlfptirlJMiirit- 
tulul XaiIntmI <b* ti l 'ninlntul Vinrrr>~ 

tuiul «lin V|l**«**r*'4 Xttf t,x« >i*4*ii(«,l»». Nr.IrtS, 
•lin 2A KM»t. Sunt prrtrnUlr *i roMivntatr 

pnrll «lin rtia'linul SlinUiruliti S«'*-ri*#«»r (irwrrnf 
mJ Hiorurll buliuurl»!*» Hpitnl <>!•*, IM. lOifniumb» 
Fcr»w»ntl«'»-<'ur*tli», lu m. «buia .ittuiwrr N*tfoa*la a 
S. K, I .-ului (>lndi« »luf tliidmlllor npunfofl I. *mt- 
|ir* “Mlăunli 1 ni» erai talii". 

KfţmHlurcm linii Jo*> purfe ilfn :irll«*olul umlntif» 

«tmuitlerând uflrnutiiifr mliilsterlalr tir o mare Iro- 
|N»rianfa In arr»jr momente ile ilefMirientar»* * Himp- 
rvf ului uYuitmtme «fin intreai;.« lume. h'ste un 
omaciu imtir»M'i :ulu^ stuilrnUrnii române »!e acum 
Ireberl (U* ani. râmi >lm;uri. nelntrlvă ui loviţi «IIn 
t«o»te părţile, au cerut »:» t’ulversltateu nu fie 
numai |uree.*»flt«K«r»' «le |in»fe^lt»iUs»ti perfecţi, rl 
cnle«1ra de tnalte utudll m«»raJe nJ creatoarei» unui 
n:»t)«Hfialium ouutoei. 

"Trebue vt uoatratt moralul victoriei, —Spune 
xtudeniilor—a«ti«';» «*»m'*lilnta ea triumfam, jH-ntru 
ca am f«e*l miil buni «i «treptate* era «le partea 
ni».»>lra; nu imiralul nimicirii, uentru ea hinilnta 
«*cm» iirmaimm, iivmnm* începutul uni tatii ikkin* 
tre". 

"Miîwarea noastră paseat* in viitor eu pas h«> 
tarat >i UM'xlie de permanonta, eu eararter in>ti- 
1111 ioii.il *| «'•audienta ea jwiarta eu e* valori 
Mitit‘lenie înmlru a proamva t«»t txmtinutiil ei *l«>e 
trlnal, 111 a«nr«l eu realitatea vieţii**. 

l>U««»r>»il MliiUtrulul Seen'tar «.encral al >lb- 
carll a constituit »» Miperba piet*a oratorica de o 
valoare juditha nepreţuita. IM. Holnilixulo bernâie 
<k«d'uv»ăa a (unii o riguroasa uuilici al cadrului 
actual uni»cn«Uar. 

..ul—a xpu.H ora («irul—aspira 'vi «lea l ni- 
«erHitatil si o mare luisimie sociala". IV acvst 
«Irtim. este «Ic «> Importanta »itala sa se ajunsa la 
tvt'UtT i»ar« un lucru tara Important* ,« a i ai»er- 
xjtatva m s*« «falhc iiutinie «I»' t*uiU* "m creesc un 
stu«l«nt autentic". I.ste o mi-siune a «arei tr.uu*. 
ccitdvnU nu p«»a(e ti «osilita si peutru impUitirva 
cărei* trebuie »a se f«»l«»s**>«a l«».ilc uiijbsoele di*- 
IHMiibile. "In I Mbeodtat* ajun», si ecourile «nxrl- 
ioratourv alt ittdjiuriuttrj «lin afara, iu care tr.os' 
tc tunica modera*, si fala «le .uext stricat «le teama, 
t uivrrsitate* trebuie %.» ajute la înarmarea morala 
\| spirituala, pentru ca s* putem fa«« f»ta r»»u* 
lut iei ştiinţifice in eon «roitu". si .»«atesta jMiute 
s» se rcolUt^v mumii «iniand I «ilvendtatea cu po> 
siblliUii, ca s.» exercite *«» tutela educativa, OU 
iuim.il pe lervu slllntltl», pn>lesi««uai, tv»MC*lie si 
practic, ci d iu domeniu! spiritual, uuthmui, um.ui". 
Adică, «tudenuil Irsbue ‘ sa «a «» p*Miliv tata «le 
»»ata • «viola si «.s4e«ti»o, «a si fata de «s*a p«diitca, 
otltudltie < are sa tic in «ooforuiilalv cu idealul 
MUtarll uoa»t(X' SiUituiale". 














4 


LIBERTATEA 


O TRIBUNA ANTICOMUNISTA CONDIŢIA PĂCII 

■■■BaMiiijiiillH in lume m 


Comunismul stalinian a*a cum este prac¬ 
ticat in U. R. S. S. de mai bine de 30 de 
ani şi cum este acum aplicat in ţările de sub 
stăpânirea rusă, cu oronlc lui cumplte cu 
regimul de sclavie împins pana la limitele .ui 
extreme, cu deportările şi asasinatele in masă 
a populaţiilor cari îi rezistă, n a fost cunos¬ 
cut de lumea occidentală, în realitatea Iul în¬ 
grozitoare. de cât numai de o parte din po- 

poarele europene. v . . » 

Intre primul şi al doilea războiu mondial, 
acolo unde comunismul s a manifestat intr o 
formă virulentă, naţiunile au reacţionat, in- 
lăturându-1 prin mişcări de mase. ideologi, de 
esenţă naţionalistă, sau războiu civil- In 
această perioadă, pe care comunismul a to- 
losit-o pentru organizarea lui m U K. O o 
si incubarea în celelalte ţări. marile puteri 
vestice n au dat atenţia cuvenită efectului 
derastros pe care o asemenea ideologie l-ar 
putea avea asupra popoarelor conduse după 
regimuri democratice, unde libertatea cuvântu¬ 
lui vorbit si scris este lege şi unde—deci—o 
propagandă perfidă şi abilă făcută la ada- 
postul acestei libertăţi, ar putea câştiga mul¬ 
ţimile dc partea unor principii politico-so- 
cialc atrăgătoare, în formă, dar nimicitoare în 
practică. Mai mult încă. în timpul războiului 
al 21ea mondial, aceste mari puteri democra¬ 
te. aliate cu U. R. S. S.-ul, şi-au deschis larg 
porţile pentru intrarea comunismului, prezen¬ 
tând pe tiranii dela Moscova drept conduc㬠
tori înţelepţi, cari nu doreau altceva decât 
binele şi libertatea popoarelor. Se uitase răz¬ 
boiul nedrept făcut Finlandei şi terminat cu 
răpirea Careliei. ocuparea tarilor baltice. îm¬ 
părţirea Poloniei şi furtul Basarabiei şi Bu¬ 
covinei. toate numai în decurs de doi ani 
Sprijinul moral dat Rusiei prin propaganda 
făcută in favoarea ei în timpul războiului, a 
ci dat in Întreaga lume vestică o atmosferă 
de Încredere In comunismul rusesc, uşuron- 
du-i pătrundere» In masa prolcUarilor inteiec- 
ta*lv ţt tnanuiAv. Uu «prtţlmki raatcrUl. ad^u- 
get Va imemek titMitu In oameni mavcrialt 
ale imperiului moscovit, au făcut din acest» 
cea mai formidabilă putere eurasiană. 

Rezultatele se văd. Comunismul a pătruns 
peste tot întreg pământul este agitat dc fr㬠
mântări politice şi sociale: dezorientarea st㬠
pâneşte capetele oamenilor şi nicăieri nu exis¬ 
ta o ordine în dea;uns de stabilă. încât lumea 
să poată trăi. fără întrebarea plină de grijă: 
ce va aduce ziua de mâine? 

Conducătorii ţărilor democrate şi-au dat 
seama de cauzele acestei instabilităţi şi de 
aproape patru am au trecut la îndiguirea’ 
comunismului Propaganda anticomunista ba¬ 
te dtn plin Rândurile se strâng tot mai mult 
şi adversarii înverşunaţi de ieri. încearcă să- 
şi dea mâna pentru a face fata pericolului de 
moarte care fi ameninţă pe toţi deopotrivă. Dar 
este greu &ă dobon diavolul, după ce l-ai îm¬ 
brăcat In hainele lui Zeus. l-ai dat fulgerele n 
majora şi l-ai urcat pe vârful Obmpului. Când 
in timpul celor cinci tai de războiu toate mii- 
loaceie dc propaganda au ndicat osanale ge¬ 
neralii imului Stahn este greu sa vii acum şi 
fci-1 acuzi dc tiranie si să denunţi regimul co¬ 
munist ca cel ma» odios sistem de conducere 
pe care lumea l-a cunoscut vreodată 


Evident că până la urmă adevărul va izbu¬ 
ti să pătrundă până şi în minţile cclc mai în¬ 
dărătnice, dar pentru aceasta el trebue spu. 
mereu, trebue aratat în toata goliciunea Iui 
cumplită şi să se tragă toate consecinţele din 
această atitudine a cunoaşterii şi răspândirii 
adevărului. 

6 tarile creiate in ţările de dincolo de cor¬ 
tina de fier, constitue o ruşine nemaipomeni¬ 
ta pentru spiritul de libertate care treoue să 
domine azi in lume şi este inadmisibil pentru 
manie puteri aliate ieri cu U. R. b. S. sâ in - 
gădue perpetuarea acestor stări, ţâră ca ele 
inşile sa nu sc facă vinovate de complicitate 
la cea mai oribilă crimă, pe care a cunoscut-o 
lumea liberă . 

Acesta este unul din adevărurile pe care 
orice cetăţean liber trebue sâ-l cunoască, bi 
dacă puterile 'vestice au crezut altfel la un 
moment dat, ar dovedi acum o mare slăbi¬ 
ciune în faţa istoriei dc a nu reacţiona şi a 
nu-1 obliga pe adevăratul vinovat al nesigu¬ 
ranţei de astăzi să se retragă în hotarele şi 
drepturile sale fireşti. 

Până acum numai Spania a înţeles să-şi ex¬ 
prime clar şi oficial părerea prin glasul gene¬ 
ralisimul ui Ti anco care, cu ocazia şedinţei 
inaugurale a nouei legislaturi a declarat in 
faţa Oortezurilor: ... bpania este poate sin¬ 
gura ţară care nu a recunoscut situaţia creia- 
tă prin abandonarea popoarelor din Estul 
Europei, Rusiei Sovietice şi cere să se afir¬ 
me. fără a sc consimţi nici cea mai mica con¬ 
cesie. necesitatea imperioasă de a se restitui 
popoarelor sclavizate de tirania roşie, liberta¬ 
tea; fără de aceasta, considerăm cu totul in¬ 
suficientă tactica de renunţări şi de împăciuire, 
socotind că aceasta aruncă popoarelor din 
Occident o pată morală şi de inconştienţa, de 
a cărei responsabilitate nu suntem părtaşi ’. 

Aceste cuvinte calde, exprimate cu atâta 
hotărâre de Şeful statului Spaniol au darul să 
întărească speranţele in eliberarea poporului 
nostru şl nc dau convingerea că este aproape 
timpul când vom naculta declaraţii similare din 
partea şefilor murilor democraţii, cori poartă 

pe umerii lor răspunderea eliberării tuturor 
popoarelor supuse regimului de sclavie al 

Moscovei, răspundere de la care nu se pot 

abate, fără a nu risca aruncarea propriilor lor 
popoare in aceiaşi nebunească sclavie. 

Dar dacă conducătorii democraţiilor au uitat 
să se exprime până acum cu aceiaşi claritate 
ca Şeful Statului Spaniol faţă de comunism, 
în unele ţâri cu regimuri democratice au luat 
fiinţă organisme de luptă anticomunistă, năs¬ 
cute din iniţiative particulare. Astfel in Franţa 
există de aproape 30 de ani "Societatea ami¬ 
cilor Rusiei naţionale" fundată de senatorul 
lastâzi decedat) Gustave Gautherot, ajutat dc 
Dl.Francois de Romainville ca secretar gene¬ 
ral După al doilea războiu mondial aceasta 
societate şi—a lărgit câmpul dc activitate, 
transformându -sc in "Uniunea pentru apara- 
rea popoarelor oprimate" din care fac parte 
reprezentanţii calificaţi ai naţiunilor dc dincolo 
dc cortina de fier Actualul preşedinte al Uni¬ 
unii Dl Roger de Saierc. deputat, ales în una¬ 
nimitate in această funcţiune, a fixat astfel 
scopul urmărit de Uniune: 

Vrem sâ fim în fruntea mai ei cruciade care 


să dea milioanelor de oameni sclavizaţl de cea 
mai spurcată dintre dictaturi, speranţa şi voin¬ 
ţa de a trăi. Scopul nostru este dc a informa 
opinia publică franceza dc marea dramă care 
se desfăşoară în spatele cortinei dfc fier şi să 
aducem la cunoştinţă acestor popoare că 
Franţa n‘a renunţat la misiunea ei*'. 

Prima manifestare publică a acestei uniuni 
a avut loc la 28 Oct. 1947 în sala Wagram, 
unde în faţa a 1300 de auditori şi cu toată 
opoziţia înverşunată a prietenilor Rusiei So¬ 
vietice, au luat cuvântul representanţi ai Bul¬ 
gariei. Poloniei, României. Rusiei. Statelor 
Baltice, Ungariei şi Yugoslaviei. Succesul r㬠
sunător al acestei întruniri a fost desbatut c⬠
teva săptămâni în presa franceză. 

In afară de o considerabilă activitate infor¬ 
mativă şi propagandistică, Secretarul general 
al Uniunii a predat de curând la O. N. U. un 
memorandum, prin care se preconizează crea¬ 
rea oficială a unui organism reprezentativ al 
naţiunilor oprimate. Ultima întrunire publică 
a avut loc la 21 Martie 1952 în sala Pleyel, 
unde au luat parte franceji de toate opiniile 
şi unde, după ce au fost ascultaţi reprezentan¬ 
ţii emigraţiilor naţionale, s a redactat o rezo¬ 
luţie din care extragem: 

—Se atrage atentia asupra importanţei dis¬ 
criminării care se impune intre U. R. S. S. 
baza revoluţiei mondiale şi Rusia milenară şi 
cieştină. Interesele lumii civilizate nu se opun 
intereselor legitime ale Rusiei, ci imperialis¬ 
mului totalitar, de orice provenienţă, şi cuce¬ 
ririlor de teritorii, desagregând naţiuni şi uci- 
zând popoare. 

—Denunţă politica de genocid urmărită de 
Soviete în care abatorul dela Katyn a fost 
aşa cum s a stabilit de comisia parlamentară 
a Statelor-Unite. o îngrozitoare manifestare si 
în care deportarea masivă a populaţiei neco- 
muniste din Bucureşti, destinată astfel morţii 
lente, este acum unul din cele mai tragice 
exemple. 

—Proclamă solemn în faţa lumii civilizate 
CA naţiunile unite nu vor ştie sA conceapă o 
pucc durabilA prin rcseuinaxea In faţa crime¬ 
lor monstruoase săvârşite de bolşevism contra 
drepturilor intangibile şi sfinte ale popoarelor 
pe care le-a sclavizat; 

—Cer imediat guvernelor ţărilor încă libere 
sa insiste pentru ca octogenarul Iuliu Maniu 
sâ fie eliberat; 

—Preconizează dizolvarea în Franţa a par¬ 
tidului comunist, care nu este decât o între¬ 
prindere de trădare în profitul celor mai rai 
duşmani ai omenirii şi care a fost despoiat vie 
faţada lui de autonomie prinţr un ucaz ai 
Kremlinului. 

Această rezoluţie prin caracterul ei hotărât 
face cinste organizatorilor un.unii pentru ap㬠
rarea popoarelor oprimate şi dovedeşte că 
Franţa, prin fiii ei cei mai buni. sc găseşte in 
frontul luptei pentru libertate. In această lup¬ 
ta de al cărei rezultat depinde soarta întregii 
lumi civilizate, emigranţii români sunt aiăiuri 
dc acei cari o duc, în Franţa. în bpania, ic 
America şi ori unde se ridica un gias autori¬ 
zat pentru eliberarea patriei noastre şi salva¬ 
rea dela piei re a poporului martirizat. 

(c. h i 


fi tipii H'riânnrcn /. P. 8. 8. Mitropolitului t'wit- 
rion, către Patriarhul Mnrc<rppi, trimită în 
We 1051 fi publicată în “La TincumentaUon 
Cathatigue” Nr. 1120. 

După cum am anunţat în numărul trezit, extra¬ 
gem cclc ce urmează: 

“Adevărata pare nu se face. prin şiretenie, nu 
re poate impune cu forţa şi niri prin persec ufii: 
fără dreptate. fArtl libertate şi moi ru teamă fărA 
sentimentul dragostei pure intre oameni, această 
pare nu poate li durabilă, nici redată ra atare 
chiar prin tratate politice, prin liste de subscripţie 
sau alic constrângeri, fată pentru re pacea predi- 
rată astAzi dc Moscova, având însuşirile rele, ar㬠
tate mai sus ft arând baza in politica unui regim, 
rare vrea sA se impar lamei prin, violarea justiţiei 
fia libertăţii popoarelor, eomiţând orori ame¬ 
ţitoare fi acţiuni dc distrugere necunoscute până 
atunci, —iată fientru ce aeeasVl pare nu poale fi 
luată in considerare. 

Pe plan politic, pacea in Europa (si in lumea 
intrc'tf/B) nu poate să existe mai întâi fără elibe¬ 
rarea popoarelor supuse recent de Soviete prin acor¬ 
duri nedrepte dela 1915, amintite mai sus. Pacea 
nu prtate să existe /Ară eliberarea popoarelor, chiar 
a acelor cari formează Republica Cninnei 8<vrie- 
tice,-ace.a republică , fiind realizată prin forţă şi 
ţinută sub săPtatecă dominaţie.. 

Pacea in lume nu poate sâ existe fărA sâ .«# 
oprească înarmările fi fdrA dezarmare generală. Pa¬ 
cea nu poate să existe fără încetarea propagandei 
favorabilă comunismului, fără încetarea războiului 

rece, pentru cA lumea nu mai poate fi uşor înşe¬ 
lată. 

Pe plnn spiritual (in sens etic şi religios) pa¬ 
cea lumei nu poate fi instaurată fără o sinceră 
colaborare a tuturor cultelor religioase. CAc\ ac¬ 
ţiunea pentru pace întreprinsă recent de patriar- 
chatul Moscovei, împins de consideraţiuni politice 
vi nu religioase, **» animat de ostili talc cu pririre 
la alte religii, dar mai cu seamă faţa de catoli¬ 
cism,—este o naivitate la care Patriarhul Moscovei 
trebue \A renunţe, pentru fdl o asemenea acţiune 
este desbrdcatA de autoritatea morald necesară. 

Perseruţiunile religioase si ostilitatea mărturisită 
cu furie contra Bisericii surori a Romei ridică 
r,, năucitorilor politici şi Patriarhului J/oeaactri 
Arcfitul lir a rt-Mor n* oi ,1txcr*c pacea. 

AcoaaM i ac ţ* ana om te forţată, ea are o culoare 
politică fi un scop dc cucerire. Ea impune şi ce¬ 
lorlalte patriarhale ortodoxe o atitudine asemăn㬠
toare. 

...Fără o sinceră «» frăţea’cA colaborare cu Biseri¬ 
ca Romei, cu biserica anglicană şi principalele re¬ 
ligii, acţiunea Moscovei este acum falsă, izolată, 
inutilă, deci inoperantă... 

/. P. S. S. conclude astfel: 

"Lumea întreagă priveşte cu groazA yi milă su¬ 
ferinţele pe cari regimul politic al Moscovei le pri- 
cinueşte fără motiv fi fără provocare vierului fi 
Bisericii romăne. ca fi in alte ţări, şi admiră re¬ 
semnarea cu care le suport/l—fără să trea¬ 
că la un contraatac prin pre.sA, #>» numai prin cu- 
g.lciuni, fiind convinsă că acestea cor trece, ca şi 
persecuţiile lui Sapoleon fi Hitler , pentru cd Sfân¬ 
ta Biserică I reştină este eternă , Ea lasă ca gra¬ 
vitatea întâmplărilor să fie judecată de rit orie fi 
de Dumnezeu. 

Eu sunt şi rămân in cadrul Bisericii mele orto¬ 
doxe. dar afirm sas şi tare, cd Biserica Romană 
prin superioritatea organizaţiei ia le, prin multitu¬ 
dinea instituţiilor culturala fi dc binefacere, prin 
efortul misionar pe toată suprafaţa globului, tre- 
bue sd fie admirată fi urmată, dar nu prigonită. 

Scopul tuturor Bisericilor Creştine trebue sd fie 
împlinirea dorinţei Domnului nostru Isus Chris- 
tos: “fu noi toţi să fim una”. 


UN IDEOLOG 


AL NAŢIONALISMULUI: A. C. POPOVICI 


sri# 6* JinrtMj Too<b>r»*« o «, 
dhi 1 ru«i MUS», 

Aur»;! r. : »j«n»d(>- 

opri nun mo Ir »«.*»» 

r române pcairo tt<ukiroot» 
i>bAli«wtilui »i îbvkitttir ttl 
IM emr«« T* \rat iitAJm, |» 

ORBflNT 

Nu «Ui.»*™ pkn* arun» dreot toarte pul In din 
lui Aurrl i Porniri. i #l * htmh ţ*r «.o* 
Iitk4«r» t'uniMutulul «fc*rU»r luiuliAfl tml »-r» foar- 
i* ntiixpalu* prin »» dHa M R«alMl» 

Juu» P*lnin» ă, lovita *> iaMiit» unul aritooj 
mu ** mi-a ouau luiamţă+Lor mi miiu, m am 
notarii a U<« vo intrusa m t+wr» 

Nuoork iul Aur»-} i ,f’i>v»a irţ circula puţin a* 
liL* avui iriIloi mir A, epoc» dr puimti* uati.m* 
ItMu 'se poaU ca tMr vinixr un «ulal - 

raţiile riăt oui nu < iumm» hui**» m* nxiitmaiUmuJ 
auu. D*. «r*** cu ar ti ulii» o »-4Ut< ar»toi*, 

Cică a rinului mto 

Pa-.- atunci aa m apropo co «k intrlcmil WL-uJi, 

£irl Mir lulitxaltti» 

Naacul iu li «nai U iMW: r ** formai la VWju. 



«k- uiuk a luat usel cult prnLru imperiul auatrlac. 
Jntradvvar, PopovM m inouirrur printre acri 
Vnfc-ieni mtmlralurt ai AuiUriel. 

V wir» un Îmi*» rlu marc, In « are rn ika ca fn 
Ituiuncreu. Prin Auttiria ne va mântui hi \rdcalul. 
. rrd. a rl Curm » a» r M ta a tont iauum iu lurr»! 
r.a upariia i» imn, >n l^ipog; Mir Vrr«liiift 4 n 
Htaak-n voo («ruMa-Oruti-rm» k. 

Dar im a»Jr\ aratul Lurrl ( Popovid îl aflam in 
uita parte i iţind NatirmaUam nmu 
I fturarrKti) iu 10, flam in-»t« idwiluţui a«lnarai. 

NrtrK dr o la rţ.* «ultura ftloaillca, MtlomUa» 
din cri mai hotarâti, Intrirctual factura curo- 
f«caria, PoporUA a fo»t una «Ur« fl^uHic prin niiurnU 
ai* nafionaJiamuiui < on*4ru» ti% «k. malul* a rar 
Mulai. 

liupa «» * publicat falrooaaa Ucpttec, aiIrtaaU 
tinerelului universitar mairhiar, ikaiv^uJ banatran 
ar « uniwura riarâ^lii *1 

'V ^«wd'rlr Iht» face aa apara Ib.uiiuia 
*l uuii , i iar dr marr inarmnatatr iu iatoriu pr*«*i 
noaain Până a* un» iuritubti române** «ra tir < 
ra*U-r informativ »*u w aila in* aOrai *n »»uUrrU 
MrhmU ale diibuLuJ {«uliii». *'IP*tuani«i diuia*' drs^ 

* tu»b rra mnia a ziarului dt i«Sroioair pulitira. 
Prin ei m pun tenurluriU fffMd ualLmalUi, ( OQ - 


Uc« le cele mai «k aeama onorau «ubumclc acestui 
riar Vlahuto, Poabuc. «i farcctale erau in frti» 
te;i <*olal»uratorU«»r din *en**ra4ia matura. Iar din 
rei tineri ne lm|*un*-a un: N lurţu, V l . Cura, 
Unduiri* u Mutru, Ovld Deiwuidanu, PcUra, Gorun 
ivi alţii. Nu «tMMiâC un alf dar *»a fi aiul atât d«* 
mulţi uiUborAliiri < clebri, io alira «b* “ItoiuăJiia 
Juna" l>ln |>arale «iurat» l a t*»«l nuri Murta dr* 
ral un an 

< Iţind artirolrlr Iul V. V. V. aparutr «Ici, rât 
•J acelea din Saia«»«lorul dr mat târziu, ajuocrni 
la itlcoloxi» natioualiata a *a. Aflam pe a*el na 
iVkuJM («nun», mrlotlu, hoiarăl >i advwrxar 
*1 al ornic al democratici. 

Tom «tai nalkmalbMttului ii aiia I . I*. In crea- 
l ini «ni I n |»opor mi p*»ate rvtxia fjra rtUfcle, 
vj iU ,w «*1. (ifj w ne » unit |h> noi liuiuânli intr'o 
ainzura limba, nr i ««uatiuut al ilnvullat, a fuat 
«redânta n**a>lra ioir'un singur liuiuoc/eu. "Furu 
rcîifţlc. de mult "la l>«*tm irio*if«nte" tw tu (t 
tdhtiăt iu ludlviai niv. rotii. I v mult ua ri«i)H-am 
ra pleava iu v&i«l. I*t> iuuIi Crupurilc 

altor riar uuj cr*.-xut lu l>utau».v^u 

m-Aui mâlduit Aurel t .pupoilrl eaU un nutri 
trian. u d Mariid, < nab- ca uiire cer ai pamâiu 
rvbrta u IrpUunt uxka»dubiJa. frâi religie al nur* 


raia « roti na nr vom iuUrl al birui, laturi» uni- 
versala da multe pilde prezentului. In» din rle 
Adevereai* euvintei* evanghelistului Iu»n: “Cine 
rrvd* in Hui ore viat» vecinie», elne nu adulta 
j«e riul tiu va avea viat», *j nuudne pmţie dâ 1 *** 1 ! 
urifia lui Humnezeu". 

11* »‘va p»«iH«»rete ou foat t-ttuduar de oameni 
re credeau. Harbali mari de Stat ai lumii au tont 
eu totli profund religioşi. J»* aud A. t . P. apune 
hotarat si bun» dreptate ca “oamenii atei ni 
ttvwDopoIitl, oricât s ar Indeietnicf eu politic», nu 
pot fi barbatl «I* Stat**. 

Al d«*iira trruelu ai naţionalismului este l'omiar*» 
eara* ferului. Atunci ea si astăzi, atentia omului 
politk era îndreptat» eatre dezvoltare» economic» 

» tarii sale. l-âd* «> mare c re sal a. Adevărat» bo- 
Catlc » unui iu»}u*r nu se alia in pământul roditor, 
in bun» orânduire »•« ouomica. d in “ugouiYi» mo- 
iwlu a tK/puiutiuiiii. tu specj»! moralitatea tinerimii 
salo. O fi muitu bogăţie pe» pământ. »l«tr ce foloa 
fn inimi nu*i «lor adânc de munca, uu*l 
i uraj *le întropriudere, nu*l statornicia «le otel fn 
urmarirou activa a uuul hvt»p* A . 

Au fost multe tort europetu cu solul «arac, dar 

ţurinează tu i/u*. Ou) 





libertatea 


5 












SCRISORI DELA CORESPONDENŢII NOŞTRI 


1 MKRTCA DE NORD. 

Jn viatul llinois, oraşvl Aurora, s'a ţinui in 
Aiteusi «. O. Congresul anual al Românilor f'ato- 
lici din V. 8. A. 

A. Klrk, Preşedintele Misiunii (. atn- 
li, c Române din Europa a prezidat (tec astă adu¬ 
nam de credincioşi fn calitate de re prezint a ni al 
Eminenţei Sale Cardinalului Tixscrand. 

In discursul de inaugurare Monseniorul .1. hirk 
tri e.rprimJl huevria cil ia parte la Con preşul fri.se- 
rictse al Românilor din America. 

t'ităm câteva pasagîi din frumoasa şi călduroasa 
repunere a Monseniorului : 

•*Socot ca o deosebii cinste să mărturisesc nr- 
şoriUtoarea t A te fie a pnprtrului român-cpiympi, 
preoţi, cler şi mireni deopotrhA, cari sunt zilnic 
amaraţi P r cântarul tiranici diabolicului comu¬ 
nism şi rare totuşi pllstrcazi I intre apă credinţa, 
nădejdea fi 6ragosteo. 

Stiti, scumpii mei că am a rut prilejul să trOesc 
4 ani fn frumoasa voastră ţarJU, 1imj> fn care Ro¬ 
mânia şi blândul ei popor mi-au câştigat inima. 

Ştiţi bine întâmplările petrecute in timpul 
şederii noastre in ţara voastră strămoşească 
şi ştiţi deasemeni că plecarea noastră din 
mijlocul fraţilor voştri a fost datorită nu¬ 
mai uniH satanice şi samavolnice crpulsări porun¬ 
cită de duşmanii poprrrului românesc: guvernul 
comunist din Bucureşti."... 

'“Pe acera nu este de mirare că in ace>>1 al 20-lea 
reoe suntem martorii unei furtuni de ură şi urgie 
care neagă până şi existenţa lui Dumnezeu . şi se 
opinie*tr să răstoarne Corabia lui Petru. Cu în¬ 
credere in%ă spunem că nu pr*atc fi nici o cumpănă, 
nici o raznă, nici o primejdie sau prigoană, nici 
moartea însăşi rare să îndepărteze pe fraţii noştri 
de dincolo de cortina de fier, de draoostca de Dum¬ 
nezeu. care este in fnut Christos, Mântvitr*rul nos¬ 
tru. 

Biserica in România e răstignită pe Cruce, dar 
eu t>.ate că pare a fi moartă, trăieşte. Chiar dacă 
planurile satanice, ale comunismului ateu au sf㬠
râmat locaşurile lui Dumnezeu şi poporului i s'a 
luat dreptul să se închine, Dumnezeu trăieşte in 
slavă, fAr ui tor in inimile credincioşilor eare-l ur¬ 
mează". 

"Mulţi au plătit cu liaţa pentru puternica şi 
MrfJJteosca lor credinţa. Scumpul nostru prieten, 
de binecuvântată aducere aminte, Episcopul Yasilc 
Aftenie, se află. printre aceştia. După luni de groaz¬ 
nice chinuri. In temniţe neînchipuit de murdare şi 
filare, curiosul său suflet preoţesc s'a ridicat ia 
Dumnezeu. A luptat în lupta cea dreaptă, a păs¬ 
trat întreaga credinţă. 

Asemănătoare a fost moartea arhiejoscopului Va- 
leriu Frcntiu, patriarhul colegiului episcopal din 
România, aruncai in temniţă ta adânci bătrânele 
şf greu hoinar. Moartea l ui n 1<>>t ;>r-ih ■ fi» • 

şAloare mărturii de drago* U adăncA pentru T/rh- 

tos, biserică şi Tără". 

**f pot distruge trupul unui om. de su¬ 
fletul lui tr nu se pot ai iu or. Neamul Românesc, 
cu capul piteai sub ţugui, arluaiului Sero. ».«î ridică 
prirtfilr spre Dumnezeu rostind ca Jov: ''chiar de 
ţnâ pedepse - te cu * in ar* ea \n*rr*tere *n El". 

" Puterile lui Dumnezeu jni ale K atonei *unt îti 
luptă cruntă. Jn pririnf*» Biruinţei nu avem tea¬ 
mă. râd nu crem îndoieli Avem făgăduinţa 
dată de însăşi Mântuitorul ; "Porţile Jadului n* 

iv/r dolari oftr» iată. Eu sunt cu t*o» jnlot 
deaung". 

Cuvântarea plină de însufleţire >i pătrunsă de 

simţirea chinuitoare pentru starea ere dinei orilor 
din România, sfârşeşte cu un apel adresat celor 
prezenţi cari au datoria să rie fn ajutorul celor 
Qftfi*ati. urmăriţi fi întemniţaţi: 

'"Cercetând ceti găsi nădejdea ca săâ susţineţi. 
Baic-t i si se va deschide uşa casei unde Domnul iţi 
pâmtreaxt 1 c**ntr*rUe de bine-cuvântgri t care tor Co- 
bvr& neujtra ni/astră a tuturor. 

Trăiasaă Itisencg din România şi America. 

Trăiască România Liberă şi Independentă". 


ARGENTINA 

CÂRTI APARI TE.—Vi miunro sjtQnioln a ro- 
mo ului “Ora doulizrci şi cineca". a D lui F. 
Oha*/rghsu, a cunoscut ori mai mare succes dr libr㬠
rie pe care l-a înregistrat vreo toarte pe foaia loca¬ 
lă. Do uAsprczncc edilii succesive, a t Jirul* in mai 
puţin de un an, sau rţiuical. 

Iii Vintilă Hoho prcgtU*-.u t, traduc*rr in 
rostrUană a lyirţii D-lui JI*/ria Sima, Menirea 
X aţUmalLtmuIui. 

Torsiunea română a acestei ultime cărţi 0 Uf*ă- 
rut in ' if rutei*- librăriilor locale. 

ARTISTICE.—De mai mult* luni se găseşte 
la /turn ok A iris Dl. / onrl Pi-rlcu, invitat fiind, 
delii New-York. *•) r ,ndu*ă ansamblul of*ereţ tea¬ 
trului *'o ion. 

După Dl OUil/idaohr, Ionel Perl* a est* al âoi- 
l*'a dirijor român t.arc *.* prezintă publuului ar- 
gf'nUn şi cart recoltează remarcabile, succese in 
mânuirea baghetei. 

OMAGIU PfJSTf M.—Lung or curta a dat o 
serie d>- lyrtic* rit piai.i.lul francez Cocini. Jn1*r- 
pilaf fUsuJ d* 'Airc un grup d> zmrişti asupra 
genţilor pianului, Cocini q rAspunp că aceştia 
apar extrem d* rar. ~G* ut* aţin n/mstră", a ad/Ui- 
gat el, * r, u> produ* d» cât un singur pianul d* g* 
m« şi aceia o foţi Dinu JApatti, mort ta 26 de 
ani". 

OMAGIU Itl l BVA PERON,—I n orup de 
români r’u prrxnttui la catafalcul lui Ei o Ferim, 
dcpunfavd o cu-nună d* flori, in numele colecţii #Lăţit 
eirUkânr, fn «imn d> omagiu pentru ilurha di*p㬠
rută, 

L< Of ia MlR TARA.- Fn to l« olA a scos w 
c.i.uU-o.i/i sojbolayiH* j>r I întinsă cart au aiul 

loc i/i ţurâ. p din prUAna eârur* construcţia ca¬ 
nalului Dunărt-Mur* o XcagrA a fost InUiruptâ. 


MIŞCAREA J EGIOXARA IX PRESA T*OCA 
LA.—Oficiosul grupului croat din Argentina sc 
m'iipfl pr o pnginA întreagă de Mişcarea Legionarii 
din România. Articolul | după cc face un scurt i*- 
toric nl acestei mişcări, subliniază jertfele imense 
pe care ea Ic-a făcut şi spiritualitatea înaltă care 
o arc la temelia ci. 

CAM1XVL "REGINA MARJA" din Buenon 
s'a desfiinţat. Inventarul şi clădirea, iachiriat/L, 
intră în patrimoniul unui grup dc Români, in 
frunte cu Dl. TA. Col. CioriJL, preşedintele Comi¬ 
tetului Riscrieii Unite. 


AUSTRIA 

îsi 2C* Iulie 1952 s'a deschis in Ralsburp o ex¬ 
poziţie a refugiaţilor din regiunile ocupate dc bol¬ 
şevici la care au participai şi refugiaţii români, 
aranjând o vitrină fn holul principal al crpoziţiid. 

Patronajul dc onoare l-a arul Cancelarul Aus- 
trid Dr.h.c. log. L. Fini: înaltul Comisar al 
O. X. U.-ului pentru problema refugiaţilor: Dr.G. 
,1. van //•'urm Goedhart / fi înaltul Comisar al 
forţelor Americane din Austria. IV. Dotcling. Pr 
lângă cei aproximativ 300.000 dc refugiaţi dc ori¬ 
gină germană, au mai participat următoarele grupe 
etnice prin reprezentanţii lor: 

Refugiaţii Bulgari: produse agrare fi grădinărit. 

” Croaţi: port naţional fi arte grafice. 

" Cehoslovaci: sculptură, literatură, 

muzică. 

" Unguri: pori naţional, cusături, pic¬ 

tură. 

Ucraineni: pori naţional şi cusături 
artistice. 

Românii s'au prezentat cu costume naţionale, 
cusături ar ti st ier şi sculptură.. 

Acnuttă expoziţie corespunde tocmai timpului in 
care la Falzlurg au loc renumitele concerte dr mu. 
zică. i'u acest prilej au sosit străini din toată lu¬ 
mea. Expoziţia s'a bucurai dc atenţia şi aprecierea 
elogioasă a peste 20.000 de vizitatori. O broşură 
explicativă fn limba germană şi franceză s'a în¬ 
mânat fiecăruia. 

Pavilionul românesc a fost in dcaproapc studiat 
de doamnele cunoscătoare în ţcjnături. Frumuseţea 
iilor şi cusăturilor româneşti a fost centrul dc 
atracţie a tuturor celor cr cunosc şi apreciază fru¬ 
mosul. 

• * • 

I.a 10 /4u/7t/*< 1952, Preşedintele Comitetului Ro¬ 
mân din Salzburg este invitat de D-l Dr. Y. A , M. 
Beermann reprezentantul in Austria al înaltului 
Comisar al O. X. V.—ului pentru problemele re¬ 
fugiaţilor — la un banchet oierii participanţilor la 
expoziţia refugiaţilor. 

Jn cuvântarea ucaxionaig^ JjjA__ljŢ\__Jj£Crmj£nn^ 

printre nH< /< spune: "Este o datorii’ dc onoare din 
partea mea să afirm in public cA ideca deschiderii 

iitn-i expoziţii a refugiaţilor la Ealzburg, apar- 
rum patriotului D-lui Putu şi anume D-lui 
Profesor X. Marisecsou, ş* ful Rrri’ieiului Somai 
Franc'-z, d ela Innshruek". 


BRAZILIA 

HO PAUIO.— MISIUXKA ROM AXA UNITA 
DIX BRAZIIJA cu sediul in Sao Paulo f a sărb㬠
torii în ziua d* Duminică 31 August a. c. doi ani 
dela înfiinţarea ci şi in acclaş timp inaugurarea 
11 <rului sediu. Solemnitatea a început cu un 6crvi~ 
au divin, celebrat dr S. Sa Părintele Ştefan Ben- 
na, titularul Misiunii Române Unite, in Biserica 
"jXo'.-a Senhora da Boa Morte" din Rua do Car- 
mo. care d* azi înainta va fi locaşul de rugăciune 
al Românilor. La Sfânta Slujbă a participat un 
mar* număr d* români din Sao Paulo, o delegaţie 
a coltmiei români din Riej dr Janciro, precum şi 
numeroşi oaspeţi brazileni. IC. S. Mon*. 1 iccntc 
\Jarehetfi Zioni din partea Bisericii Romano-Ca- 
toii/r JiraxtliryiC, a dat citire scrisorii E. S. Car¬ 
dinalului ditt Sa** Paulo, pe care acesta u 1 An (roit 
a o adreseze, credincioşilor români din Brazilia. Du¬ 
pă aceasta. Mondgnorul Vivante MarcKctti /.ioni, 
care este Rectorul Seminarului Central din Ypi- 
riit.gn, a rnslii o minunată predică, în care a dat 
expresie sentimentelor de frăţească şi creştinească 
drar)‘ it* eu care Blsr'rira Catolici1 dia Brazilia 
îmbrăţişează pe toţi (radinetopii tonuini, tnanifes- 
iându *t totedală n* zdruncinată încred*-re, că ziua 
eliberării Patriei române şi reîntoarcerea Români- 
b/r la rasrlc şi familiile lor, nu mai poate fi de¬ 
parte A urmat predic-a Păr. Dr. Hicfan f/enţia, 
rostită in româneşte. 


Jn cursul lunci Septembrie a oeut loc la Hio dc 
Janciro sărbCtorirca Principat ci Marlha JlIBBti 
CU, nrviiLoart de marc renume. 

Iniţiativa avrstei sărbătoriri o plecat dm partea 
unui concern ziaristic—"Os J har io * f •sociados *'—. 
/ti cursul unui prânz oferit dc către "Ya*ht t'lub", 
O luat iw (intui Rectorul ! nirersitâţii din Rin, 
Jh. Pcdru CALMOX, aducând omagiul Braziliei şi 
subliniind meritele literare a Ic /Vinci/wciri ltihe*>u. 
Au participat lo ace*t ptânz personalităţi de «r a- 
tnă din viaţa pot iţiră şi literară o fir asii lei. 

Jn reua Doamnei I mei ia (Juţirot, Principesa 
Marlha Bibeseu a ţinui o i-onferitiţâ. vorbind des¬ 
pre fosta regină \ MAI.IA a P*a tugolici. 


CANADA 

1*q 13 t'epU'mbrie 1952, tiocieiateo Română de 
ajutor a »ultură "(Iratul Românesc" din \\ ind+or 
•t'anada) şi-a serbai 23 de ani dela data înfiin¬ 
ţării. 

/‘reşedinţele sooietăţii, dl Spoiala Gheorgke a 
arătat In frumoase cuvinte trecutul şi planul de 


viitor ol celor strânşi In această organizaţie rom⬠
nească. Preotul Cieală Xisiorican, parohul bisericii 
Sf. Ghcorghc din localitate n sens în evidenţă me¬ 
niul fondatorilor şi datoria celor cari poartă mi¬ 
siunea societăţii pe umerii şi în sufletul lor. 


FRANŢA 

ASOCIAŢIA ROMANILOR CATOLICI 
DIN FRANŢA 

In cursul lunei Iulie a luat fiinţă la Paris, din 
iniţiativa D-lui Prof. CI audia Isopcscu, Asociaţia 
Românilor Catolici din Franţa. Noua asociaţie rare 
grupează catolici români de rit latin şi (oriental, 
arc in programul ci o activitate cultural religioasă 
şi de acţiune catolică. 

In şedinţa dc conxlituirc au fost aleşi■—pe timp 
de trei ani—in comitetul de conducere linii Prof. 
Isopescu, preşedinte: fug. Bălăşanu şi Dr. Paul, 
vicepreşedinţi; Jng. Crişan, sccrclor general: 
Prof. Maniu, secretar de şedinţă; Dna Keppcl, 
carieră ; Dl. llolban şi Dnclc Ylădcscu Jsopcscu, 
membri. 

Asociaţia a ţinut până in prezent două. şotlinţo 
fn cadrul cărora au conferenţiat Dl. Prof. Isopes- 
cu şi Pr. Zăpârţan, care îndeplineşte funcţia dc 
consilier ecleziastic al nouii rwariafii. 


STUDENTESTI 

Asociaţia Studenţilor Români din Franţa "Jcu- 
nesses Univcrsitaircs dc la Roumanic Librc" a pro¬ 
clamat ca membri dc onoare pc Dnii Prof. Petre 
Srrgcscu, Directorul Fundaţiei Universitare Regale 
”Car ol P* şi Prof. Mircea Eliade, Directorul Cen¬ 
trului Românesc dc Cercetări din Paris. 


Jn şedinţa din 17 Septemvrie 1952, Comitetul 
Director al Asociaţiei "Jeuncsscs Univerritaires de 
la ROUMANIE 1.1 BRE", a decis aderarea la Fe¬ 
deraţia Studenţilor Români din străinătate, cu 
sediul la Roma. 

Din această Federaţie fac parte asociaţiile stu¬ 
denţilor români din Austria, Germania, Italia şi 
grupul studenţilor din Spania. 

Decizia comitetului asociaţiei studenţilor din 
Paris, urmează să fie ratificată dc către Aduna 
rea Generală, care va avea loc in cursul lunci 
Octonivric. 


PARASTAS 

Duminică, 21 Sept. 1952. s'a oficial la cele două 
biserici româneşti din Paris, un serviciu religios 
pentru odihna sufletelor legionarilor ucişi din or¬ 
dinul lui Carol II, y>e întreg cuprinsul ţării, in 
noaptea dc 21 spre 22 Septemvrie 1939. 


MOARTEA SCULPTORULUI TBODORESCU 

In luna Septemvrie s'a stins din viaţă, la Paris, 
după o lungă şi grea suferinţa, sculptorul George 
Teodorcsru, in vârstă dc 38 dc ani. Dispărutul a 
fost condus la locul de odihnă dc către admiratori 
şi fyrictcni, slujba religioasă a înmormântării fiind 
oficiată dc Pr. Y. Zăpârţan. 


UN NOU COR. 

Prin strădania Părintelui Yasilc Zăpârţan a luat 
fiinţă la Paris un cor al Misiunii Catolice Române 
din 38, ruc Ribâra. Prima manifestare in public a 
noului cur a fost Duminică, 28 Sept. a. c. t când a 
dat răspunsurile la liturghia oficiată fn Capela 
Misiunii. 

Dirijorul corului e Pr. V. Zăpârţan. 


('entre ('atholique dea I ntcllectuds Francai» 
—secţia fraru'cză a mişcării internaţionale a inte¬ 
lectualilor catolici FAX ROMANA—iniţiază crea¬ 
rea unei asociaţii a intelectualilor refugiaţi fn genul 
.4. /. U. l.-ului dtn Roma. 


Isi telegrama de condoleanţe trimisă de Centrul 
Ziariştilor yi Publiciştilor Români democraţi fn 
refugiu, cu sediul la Paris, s'a primit următorul 
răspuns din partea Domnului Preşedinte Peron: 

"El tlcnerol Juan Peron saluda con distinguido 
consider aci*in al şeilor Preş ide n te del Centro de Pe- 
ru.dutla» Rumănos Democrata* Exilad**s de Paris, 
Fronda, Don Constantin Anenie, y le hac* llegar 
a u agi odcci micn t o, extensiva a loş integrante* dc 
e•<(■ orgoiii*mo, por las condolcncias guv le tran.%- 
miten con motivo de la enorme dcsgracia gue nos 
ofligc. 

Râvno* Aircx, 21 dc agosto de 1952" 

Jar din partea Ambasadei Republicai Argentina 
din Paris, s'a primit următoarea scrisoare: 

"Mnnswur la Fresiilcnt, 

Laisses-nuA rous dire combien m’ont 1ouch<* Ies 
sentiment* de d**uleureuse sympathie gue vou* atez 
bicn toutu expvimcr a 1'oeasion de la mort de Ma¬ 
dame Etu Peron, epouse de 8. E. le Prcsident de 
la Repullujue. 


JCn vou* prlant dc recevoîr mc* rc^nrrricctcnt* 
/mus rt rcormnaîssnnts, 

Yevillcz agr/cr, Monsicur Ir Prcsident, Passu- 
rancc dc ma plus hanţe consider afirm. 

Fr deriv o dd Carril 
Chargâ d'Affoires a. i". 

• * • 

Comitelui Centrului Ziariştilor şi publiciştilor 
Români democraţi in refugiu a alei in unanimitate 
pc domnul Pamfil Heîcaru, ca preşedinte de. onoare. 


GERMANIA 

MCNCBEN. / mplinindu-sc 25 de ani J*1a trr- 
errea la cele (teme a Regelui- întregii or d* Tară 
Fordinând I, Asociaţia Românilor din Germania 
de sud, a organizat oficierea unui para st ax 

Errviciul religios a fost săvârşit dr către 8. B. P㬠
rintele Dr. Flarîu Popan, Duminică 2i August 
1952, in capela "Arme BchuUchxcestern" din Măn- 
chcn. ţ 

Cu aceaMă ocazie s’a făcut şi pomenirea Domni¬ 
torului Viteazul , ucis mişeleşte la Turda, ta 

19 August 1601. 

8. 8. Părintele Dr. Flaviu Popan, in cuvântul 
comemorativ, a preamărit faptele Regelui Fcrdi• 
nand I, Făuritorul României Mari şi cele ale înain¬ 
taşului său Domnitorul Mihai Viteazul, care a în¬ 
cercat pentru prima dată unirea Principatelor „ 
plătind cu propria-i viaţă această năzuinţă. Acte¬ 
le naţionale ale Domnitorului Mihai Viteazul şi 
acele ale Regelui Fcrdinand, sunt aetc săvârşite 
de oameni cari nici o clipă nu si-au îndepărtat 
gândul dela Dumnezeu, căruia iu permanenţa l-au 
implorat ajutorul. 

Tot acclaş gând nestrămutat dela Dumnezeu şi 
implorarea aceluiaşi ajutor dc către Românii din 
Tară—asupriţi de stăpânirea ccrmunistA —, ra rea¬ 
duce, a continuat Părintele Popan, liberarea şi în¬ 
tregirea României Mari. 

Copii Octavin .şi A fade lai ne Popcscu si Aurel 
Popp, îmbrăcaţi în costume naţionale, au depus o 
coroană de flori (reprezentând culorile naţionale), 
pc soclul frumos ornat cu portretele Domnit feru¬ 
lui Mihai Viteazul f» Regelui Fcrdinand. 

Invitaţiei de participare la această comemorare, 
au răspuns majoritatea Românilor din colonia 
Mtlnchcn. 

mmm 

Asociaţia Germanilor din Bucovina, cu sediul în 
Mânchcn, a organizat în ziua dc 7 Septembrie 1952, 
obişnuita "Serbare dc vară'*, care a a rut loc în 
grădina " B riînnm vrirt" din. MGnchcn. 

Serbarea a font prcsidaUt de ctllrc cil Ing. Jakob 
Jcllinek , Preşedintele Asociaţiei Germanilor din 
v liMpnv ilUL.—ţL - 

Asociaţia Românilor din Germania dc Sud, a 
fost reprezentată la această serbare de către Dl 
Colonel Alexandrescu şi Dl Profesor George F. 
Carstcanu. 

Participanţii la serbare, şi-au petrecut timpul 
în Ir'a atmosfera de intimă prietenie, până noaptea 
târziu. 


UN IDEOLOG AL NAŢIONALIS¬ 
MULUI: A. C. POPOVICI 

(anuare dio pag. 4.) 

prin voinţa omului» Statul nu a trecut prin crize 
comornice. I’.xista mai întâi omnl. “Căliţi în răb¬ 
dare, în cultul muncii, in credinţa stramoâeaaca 
noile generaţii si veţi avea o tara bogata si pros¬ 
pera**. “Cred ca lucrul de căpetenie îutr’un stat 
naţional nu esto faimoasa “chemare a Qtasselor la 
viata politica**, chemare fara rost, ci chemarea 
indivizilor la munca individuala pozitiva, la ispra¬ 
va personala". 

Te noul om de caracter nu il vei forma insa prin 
exemplele de pâiia acum afirma A. C. P. Zilnic, spu¬ 
ne el. citeşti in ziare incult eh* oamenilor dela guvern 
adresate opoziţiei. Nimic nu mai este respectat. 
Foştii miniştri sunt uratati ca nişte mizerabili, 
ncttamni >i hoţi de rând. li vezi insa, venind din 
nou din mocirla in care au fost aruncaţi, pe trep¬ 
tele de sus ale demnităţilor oficiale. Oare pot fl 
ateste fapte pilde pentru formarea caracterului 
tinerimii? 

In bn'ul acestor argumente aliate zilnic in ziare, 
treime sa punem la dispoziţia noilor generaţii un 
invatamânt serioa. Dar nu un învatainânt de In¬ 
structiv, de cunoştinţe eneipIopcdJce, ci unui <k> edu¬ 
caţie, de unitate morala *1 de Idealuri naţionale. 
Daţi elevilor, cere A. C. P., voinţa morala, plăce¬ 
rea de a munci, deprinderea de a învinge greut㬠
ţile. Acestea fac mai mult “decât daca ar sti |>* 
Larousse cei mare pe dinafara**. Statul are obli¬ 
gaţia dc a a\ca caractere puternice, suflete mari, 
“oameni entuziaşti pentru marlrea tarii si gata a 
ho expune pentru ea*’. Fundamentul acestei scoli 
il formează morala creştina. Aurel C.PopovIcl în 
aceasta privinţa este un adept al lui Foerater. 
l ămureşte ca legile morale nu se vor da elevilor 
ca sa le tnvetc pe dinafara. Ci “flecare lecţie sa 
fie o sistematica lămurire al unul adevăr moral 
pc iAţele.sui elevului, lămurire ilustrata prin nu¬ 
meroase exemple luate din viata reala, mai mult 
din imperiul faptelor decât al poezie», si mai alea 
din viata zilnica a elevilor'*. 

Aurel C.PopovIcl socoate ca naţionalitatea o un 
rang dc nobilime si trupeasca si sufleteasca. “Si 
fiecare fiu al unui neam ac simte el insuau fualtat. 

Iu sfera idcalitutii omeneşti, când «tie, ca luptând 
si jertfiudu-se pentru poporul sau, ei eontribuo la 
lualtarca acestuia po scara neamurilor*. 






























LIBERTATEA 


6 


ŞTIRI DIN MADRID 

T>nmt,ul fVwrw A.ren te, doctnr în Drept deja Ja- 
ru,, s i-a terminat zilele trecute studiile Scoale, Di¬ 
plomatice drla Madrid. 1rccâudu-* *t uit,melc examene 
cu surcea strălucit. 

• • * 

Jlrterairi. S Oetambme i95î, *’« deoehm, >« ■''+ 

ârid. restaurantul Transilvania. 

l a ora Vt din arca ci. preoţit Ordona ţi :J»cx« - 
®« oficial cu arest prilej " ''"' f ' ’. 

„„.„Vl. /„ Sfârşita! eticei a au stropit cu aplica.,nd 

toate începerile foarte frumos ^YnZZeTrde- 
proprietarilor. Doamna fi /><""»«' Di,a,Inc Arie 

^/"â «eWW*# «« participat foarte mul- 

ţi români . 

« » • • 

primim spre publicare: , mtll 

-/n /una Ortommc *’o rfcjrrliw /o 1/flrfr.rf />"”»«' 
restaurant românce, - Transilvania", tn Cllite fl* 
/*W,»j 17 <aproape de Cibeles). 

iniţiativa, realizarea p dtrecţta restaurantului 
aparţin Domnului Dimitric Ardelean, stabilit cu 
rwnilia de mai mulţi ani in kpama. Rod al 
unei Iun oi străduinţe personale. Transilvania 
va da posilnlitatca mai multor refugiaţi români 
sfl-xi eâstioc existenţa prin munoii: totodată os- 
pAtăria românească se ra face cunoscută *1 in fru¬ 
moasa capitalii a Spaniei". 

iin Mâl OESPilE PRuBLfME BOMittSII 

Ziarul "Ta" (Madrid), din 3 Sept. n. c. pu¬ 
blică următoarele: “Justiţia Militară română n 
dictat sentinţa in procesul dus imiwtma a mai 
mulţi ingineri fă mecanici acuzaţi dc sabotaj la 
lucrările de construcţie ale Canalului Punuren- 
Marea Neagră. Trei ingineri şi un mecanic au fost 
condamnaţi In moarte; ultimul P «nul dintre în- 
zineri aparţinui*. ee crede. Garai de Ticr. 
Doi ingineri au fost condamnaţi la muncii for¬ 
ţată i«- viaţă; alţi doi la 25 de ani de muncă 
forţată şi un mecanic la 20 de ani de muncă for¬ 
ţată. n . . 

Această ştire a fost reprodusa de majontaten 

ziarelor din Spania. 

• • • 

Ministrul Sănătăţii din R. P. R-. Varilc Mărea, 
a fost destituit ivcntru “grave neglijenţe . (“Xuo- 
va Espaăa", Hucsca, 22-V1 1 1-1052). 

• • • 

AmbanudrUî şi Consulat**)c ţărilor satelite Un- 
*ir\ nv»i\iLncbu din punct dr vod^re raHterinl re- 
«ic «ţ.Vc,nnj rovirtic \n Canada, «ttir»- u trnns- 
(nltt inlormh\itmi ««t**!»' unuprn imlunlrici di* nptl- 
mre. Sidonil an mirat 1» Cuntula duţ* cr au tre- 
ent prin Karlsrube (Germania). unde îşi an- **?- 
diol servidul de imigrare canadian. Unii lirncţionnri 
ai aceatui birou de imigrare aveau legături eu aervi- 
au] secret ros şi uşurau intrurra în ( anada a 
«pionilor J>1.Iţiţi de sovietici. (din “La Prenua". 

Barcelona, 2S-YTI1-1932). 

• • • 

Delegaţii KPK-uIoi Ia Congresul Internaţional 
de Astronomie din Roma n’au vrnt să asiste la 
audienţa acordată comuniştilor de Papa Pin» XIL 
(“Madrid", 8-IX-1B52J. 

• • • 

Ziarul “El Faro” din Ceata, din 3 .Sept 1952, 
publică o fotografic a pereebei de triată amintire 
Carol-Lnpcsca, cm armătonrea notă explicativă: 
“Carol de România, la sosirea in NeW York. a 
declarat că ne gândeşte să-şi recâştige tronul." (??) 


Presa spaniola a comentat pe larg destituirea 
din postul de Vice-Preşedinte al Anei Pauker, 
acuzată de delapidarea a mai multor milioane de 
dolari, şi epurările masive do*e de Gb*orghiu-I>ej 
pentru a-şi consolida poziţia de şef unic, complect 
supus Sovietelor. 

mmm 

I>in deelaruţiile făcut#* presei de către ziaris¬ 
tul roman Andreeacu, fugit din ţară intr’un 
butoi, aproape d«* Hoeşti se aflfi un lagăr de 
concentrare j*entru preoţi. uDde «unt crunt per¬ 
secutaţi i**le 500 de servitori ai lui Ohrfartoa. 
Acela* ziarist afirmă că utmid când se fnc de¬ 
portările in masă. cine reuşeşte n& fugă ai c prins, 
est#* omorât imediat «ie «3ătr«* poliţie. (“taurin de 
Barg«j*“, 14-IX-u. e., si “I.a Noche” din HoriUsgo 
de CompoaUla. 1&-IX-UBG2). 

mmm 

Ziarul “Puebk#** din Madrid, din 18 Sept. a. C.. 
publică următoarea ştire primiţi din Trieste: 

“I n mare depozit de muniţii u sărit tn aer la 
Văcăreşti, după cum anunţă agenţia de informa¬ 
ţii ) ugotilavă Taujug. In urma exploziei «'h pro¬ 
dus un mar» incendiu.” 

mmm 

Dl Juni* d« A Iuta II publicat in “Arriba” şi 
reprodu- i D mai multe ziar* din Spania un articol 
SfttltoJat “Educaţia sovietic* In România". în care 
«coao- iu evidenţi diabolica operă de rosificare a 
României dusă de alugile MosootcL 
• • • 

Mai multe ziare din Spania nu dedicat coman- 
tsrii elogioase cărţii “l'ucntos Itutnan*j«“ de Ion 
Lue* t aragiale. adaptată la i^psuioll de Dl. A. 
Rama şi publi«:aUi d» Asociaţia f'ulturul» Uiapa 

ISO-fţouis ufi . 


Numărul II din însemnări fHucno* Aln-mf 
.Publica un teUrvln al d#/mnului Horia Sima, 
umilii Mişcării Ir-gkauu>*. Daiarxliilr t iuuU* sunt 
dr mare unp«jrtan4a pentru mummuil in rare ar 
gaarslr starea emigrai iei româneşti. IA- aduc lu- 
wios pe drumul indobdii, nesiguraniei si ponrjtrl 
rlUir, din »ar» stătu <«amh p««litici eu răspundere 
nu vor ss »sas. fMnd sUptuiiti de patimi adu<a- 
luare de plrirr. 

IuLervjevuJ in intre gime |J vom rr%nu du/r 
)n numărul viitor. 



PRIMUL MUS «l COMBATANŢILOR SP1DLI 

In zilele c)c 10, 17 zi 1H Ortemibrle anul curent 
ş’au adunat în eoiigreN la Sogoria tot cc-a fost 
conştiinţa, i»utcn\ voinţa si răspundere in ceasu¬ 
rile enl« mal grele aJo natbinii sjmniole, cftnd tre^- 
buiatl aparate însa.si viata ixnihisulci il»erirc, cre«- 
tiuatatea si Europa. 

Dese hi de rec» oongrei^jlui s’a făcut sub prcslden- 
tia ckn omiarc a (irtieraiului .fose Moscardo, ( un¬ 
de de Alcazar, Iar deshaterilo lc-a preridat Exce¬ 
lenta Sa Jose Antonio Giron <le Velasco, minis¬ 
trul muncii. 

I^iuninocA 11) Octombrie a. c. e<cl 50.000 dc ron- 
gresisti au sosit pe înaltLmea numita “a Leilor” 
în apropiere de Escorial, ca sa se inchlnc in locul 
ee sc pregătite pentru adapostirea oaselor sflntc 
a celor căzuţi “pentru o Spanie mal dreapta, mai 
creştina si mai «mesta”, cum a spus Excelenta Sa 
Ministrul Muncii. 

Cuviintul de închidere l-a rostit Generalisimul 
Franco. 

Pentru însemnătatea acestui txmgres si a celor 
spuse cu acest prilej, făgăduim sa revenim cu un 
comentar special in numărul următor. 


ASOCIATA ROMANILOR LIBERI DIN ITALIA 
Carlnaro, Prov. Pancrta 
...Nr. 97.—19S2 8cptcJw)»rlc 12. 

Onor /.tHrulul ''Llb«'rtatra'’-8i>anln. 

Avi'iu «inonro h vii ruga »n bine volţi n publica in 
mult apn*olnfa D-vonutrn foae, cele ee urmeaza: 

La înfiinţarea Aaoclattel UiiniănlUir liberi din Ita¬ 
lia, am eummeut. foarte puţin p«* 1»-1 l»r. Ştefan Te¬ 
melie ai d**l<M- trecutul al activltntcn au. 

l»*-lo npuritla I»-lnl 8t. Tem**lle Intre <>mlgrn(1n 
Itoiniiiir-riMGu. nu ln«*»*put: Intrigi, «ennclalurl. batal, 
r«-clamatll al d«»nunturl. 

PapU»lo (!<• inul nu cullrraiN «leloc cu proatlglul 

cc M- c»-r»* unul IntcW-ctuni *•! In »i»c<'lal unul m»cretHr 
general nl unei naoclat luni ; nul fel «lupa multa eblli- 
zuintn coiiftlllul ANOclntlel n hoCnrăt «'XcludereA din 
nworintle a D-lul St. Temelie ai revocarea dAnxnlui 
din funcţiunea de secretar general. 

Tofdeodnfn conalllul a retrna mnndntnl dat D-lul 
Ştefan Temelie de n mal face parte din Connillul 
Ligtl Românilor Liberi din U. S. A. de iul) prezi¬ 
denţia D-lul General NI colac RADESCU. 

8’n conatatnP ea mulţi Români din Italia n’nu ab¬ 
ţinut n ne înacrlo In asociaţie, «ub motiv cn nu pot 
wjj vie alnturl de D-l Ştefan Temelie, Iar nltll H'nu 
rctra» după puţin timp «ub acela» motiv. 

In urma excluderii din aitoclatle »1 a revocării din 
funcţiunea de necretor general a I>-lul St Temelie, 
cum »1 a demisiilor din e«>nslilii n D-ior: Mihnl Nl- 
chlto, Victor Irlinia, ni Alexandru Kostre», conalllul 
deneompiectându-K**, in locul Iul va funcţiona Dele¬ 
gaţia IVrrnnnenta prevăzută de nrt. 19 din statute 
cu puterile consiliului, pânn la finele unulul, când 
adunarea generala va alege un nou contdliu. 

Tlm-ni sa meutlonnm ea D-I Ştefan Temelie n In 
cercat «1 chiar a vârât asociaţia In afacerile salo 
personale. 

A«tf«*l Domnia Sa a făcut reclamntle Românilor 
D'glonarl, cerflndu-b> Inlvrimrea 1 vi Ingarul de eon- 
centrure Francheţii, reclamatle facutn In numele umo- 
rlatlel p** care reclamatle subsemnatul nevoind a o 
semna. *1 a eorivoc.it consiliul sl ml-u Impus *’«r 
►emrx-z. In felul ;u*e«ta voind n mu pune In conflict 
cu no-wi Ibnnftnl «*u cari n'iun avut nlclodâtn nimic, 
cari wl dânşii m si noi «unt cel inul aprigi duşmani 
ol eoinunUtnulai; Iar statutele asociaţiei exclud din 
ea numai pe •»»muulsti. 

Fncern un caldnros apel către totl refugiaţii Ho 
rnftnl ntlatorl Ir«"/.ldeotl) Iii Itnlln, cttlb sl calr* 1 Ita¬ 
lienii refugiatI din România a se înscrie Jn asociaţie, 
nsoci«tin fiind legal constituita, aiiUatn I.» Ligii, «I 
nu fu# - »* nici o politica. 

înscrierile *>■ primesc Iu sediul usoclatlel Io C’A- 
RINARtr, prnf t'AKDUTA, pânn Ih finele acestui nn, 
rând a*lunt>r«-u o-neralu va sb-ge ia conducere t»»* «*«-I 
mal indicat! dlntr»- rn«>inbrMI H si hotar.i eventuala 
mutur» a sediului aaoclutiel iu Uoinn snu Nu poli. 

l'r<»Mil|nls. 

(«st Iile Ion» #*• o. 


Extras *lr jk- fl#-«(/is Consiliului Asoctatlsi lt»uoâ- 
nlior Liix-rJ din Itnlta, din h Soptamhrle 1 Jgî2. 

Consiliul upj relaţiei, in urma deliberărilor *-u|«*. In 
s*-dinia din » Meptmibrla In conformitate cu 

nrt <) >1 7 «lin statute. l>oturn*<te excluderea din 

a»*#D |Atie >) r« \ocj*rra din funcţiunea de -*•« r**lnr ge 
liersl « D-lul Mtrfan Temelie. |*c ziua *le sil K Sep¬ 
tembrie in U'z, is-f.iru următoare)#* gr«>e abateri 

1. A c«dMb«*rar ry guvernul njmunl*i l'etru brom, 
luând parte activ» , A delegat progresist, la diferite 
♦ onferinte sl mcetiugurl <*a . la FUM», tn H».fln la 
Tirana etr 

* lu Dalb» •»»n*fsirtajnenlul dâirsutui a compromis 
emigraţia ».t bunul nume de Român, făcând reumna 
tiunl «fi «U-oijni uri calomnios**- compot rlot tlor suit 
l*r»n intrigile si ameninţările sale n ajuns ls sean 
daJurl sl batal, de i* «rina căror rei lsniattl It .mânii 
au avui mult * U, suferit 

Z. In rnlitat«ii mu d«* *e*rret«r genaral a ungajnt 
n*o*-l«tia In s«-«*puri pnrmonnlu l ar Arul reclamatlunl Iu 
numele gaociatlH 

4 Fot» de Mutrrfitaiile Italiene, dlf«-rile («ersona- 
litati si chiar d* unii in#inbrl ui nsof-latUi »*s dat 
»lr* pi pr# se«linudft :*ui kd si singurul ei rnndaru- 
tor. fapt «are a focut j»- mulţi nv><Iuti «a *w retrag». 

•V A adus muie •»Imnnhm»? Jt lui Ul. lonew-u 
prtsedlnteje Ms#»i-iatiei rari aruz« au fost r»-spin®** de 
consiliu, ur/narind 1nd«-{.artareM D-lul Joro-rij ,„re 
de «âievs luni ►’« opya »-*.t.rlnuu ari«-|**r sab nefaste. 

f onsUiui brdaraste retrag»*r*-a noi ridat ului dAr D IuI 
.> TmmI# de u fa*v pane din c«>n«)liul IJgil «le 
sub prem-slinii» R.| u l General N ttAtnCMCV 
Pentru • onformltiit» («sf Iile lornuuu 

Am ga*it do «uviinta <« alături dc* orwintul rv arii 
fa*-ut privitor la excludere» P-lui TeinelR -o \t* ici 
initrq». si o copia dupn hotărâre» «onsiliuloi spre 
uliflcara. 


ŞTIRI DIN TARA SUBJUGATA 


Întreaga avere o m*rrirtl Ortodoxe a J"»t scohritratn 
I>upn evpropleren bunurilor mnfcslunci cnfollcc *■! 
grooo-cittolive, -a Încheiat sl ni «latlxnre,. averilor 
Iliâerlcll Ortodoxe. Astfel Intre proprlelntlh* eonlls 
cate de Ntnt simt : 

2,309 do sroll primare 
■J l «le cininn7.il sl licee, 

K «coli de oântaretl, 

13 semlnnrll teologice, 

1. Acadomlo pWUru mutica blsorbeiisca, 

3 facilitatI de Teologie. 

Toate spitalele sl Institutul© snnltnro. cnrl ţineau de 
Biserica orttHloxn. daniile voevozllor si iMMîrllor cti¬ 
tori «h- o|s*ie sociale, precum : 

Floriile Brâneovenestl, Coltea, Madona Dudu, »pl- 


In R.l*. It. s'a rcgb»m«*ntnt vânatul, stablllndu■ w» 
“norma" p** categorii: l.“ categoric trebui» sa linpaMto 
sl sji fiiriil7.«**e -tntulul 40 de Iepuri, a II* 30 de 
Iepuri sl n III* 25 do Iepuri: cine n'a putut împlini 
“norma”, indiferent din ce cauza, est© obligat sn cum¬ 
pere vânatul sl kji-I dea statului,-din sein ce inal dosn- 
v Ar sl f "creditor" ul supuşilor Iul. 

VAnatoarcn w* face numai în grupo sl flecare grupa 
este Însorita dc uiv înllttlun. 


luirf.—In reali lat© sunt nfncerlle stafWtul. mm • «n- 
trlbue In continuarea -nb diferite forme a mn)n«l *d 
ecotiomj#H», Fad, spre exemplu, oamenii «stăpânirii pis 
tenu tarnnulul imntru kllogrsin\»l <h* cartof» 10 Imn*. 
Iar dugheana oficiala In «lela c«*enfenl 1 h*u sl 10 buni 
pentru 1 kllogrom. 

Lupte de partizani Iu Judeţul rdmpulunu ( Muscel). 

Sunt câteva Innl, de când grupe ih* pnrfDnnl *e. 
lpctlonate >«• menţin pe fsvAltlc In ltipla lor rontrn 
atncurD*»r neîncetate nle miliţiei annnte, rare numai 
Intr’o singura ciocnire a arul .1 morţi sl mmuinarnil 
rnnJtl. 


niserlcn greceasca din Buniresfl a f«»st transfor¬ 
mata In local do adunare al FTM-ulul. 


Petrolul romdnc>ic aproape uumal /imfrti l'RAS, 

80 din pnsluetln »l<* p«*trol românesc *-*to desti¬ 
nata URRS-nlul. Conduct h de p<urol î*lo©stl Oalatl- 
(UlcHn este termlnnta, inr <-wi de-a doua 1’loc-dM on«- 
tnnta este Iu coustructle.-tlupa o declaraţie a unul 
funcţionar «ovlotlc. 

• • • 


In unele gaz«*te comunisto ro pot întâlni c&t»* odaia 
note sl declaraţii d**-alo Inginerilor sl muncitorilor 
despro incuria din câmpul muncii, curo contrastează 
cu propngnndn despro întrecerile dachaiioylste sl pro. 
grosul r«*z văzut prin ochelarii roşilor. ABA spre exem¬ 
plu Inginerii Angliei eseu «lin Lupenl, V. Florcscu din 
('omanoatl. Ion Tundroa din l’atrus, Da ricin <lln 8ohl- 
tu-Goleşti, muncitorii Frnnz Covaci din Fiii piuiţi, An¬ 
ton Rntoiu din Adina, arata ea Instrumonlvle do lucru 
sunt «le |*roastn calitate, apa de băut ndusn până 
Iu mlnn ajunge cnldn sl alterata, apărutele de aerisire 
In mine nu funcţionează. In toate Întreprinderile 
minere «lin Bihor nu exista lumina electrlen, cea mal 
mare parte n muncitorilor sunt subnutrit!, asistenta 
medicala esto IiiMuflcleatu, medicament ele, chiar «le 
prima urgenta, lipsesc. 

Flecnre In parte sl toate la un Joc contrlbue cn 
"norma” obişnuita sn tiu ponta fl InpMnltn cu atât 
mal mult, când acum este urcata cu 10 *%. 


Tăierile In păduri nu fost nsa de exagerate sl fnrn 
nici o consideraţie pentru silvicultura, tehnica sl stlln* 
ta. Încât astăzi e o problemn urgenta aceea, a trans¬ 
porturilor grămezilor de copaci doborâţi tn codrii Ro¬ 
mâniei. 


Armata românii dispune de tr* l regimente or aviaţie 
înzestrate cu avioane «le vânătoare rusesfi Mljp 15. 
Piloţii sunt “deocamdatn" numai rusk 


Intr’o vitrina a unei tntr«»prln«len orrojMHilcn de 
stat din strnda Fobâlcescu, trecătorii au puiuf ntl 
un afiş tăinuit Intri» proteze: "In aceasta prnvalt© 
a f«»»t repnrat capul primului ministru fîheorghin- 
DeJ". Organele miliţiei »iu deschis o ancheta inr» 
succes. 


O statistica oficiala constata ca producţia Indus¬ 
triala fata cu anul 1938 s*a urcat cu 00 % 0ro . 
ductln agricola a scăzut cu Ifl %. 


In strada pictor Rosenthnl «Ila Buctirestl s'a «lesrhls 
un hotel cu tot confortul sl «vu mal rigurtuisa masam 
poliţieneasca pentru personiilltntlle «*omunlste «lin 
străinătate, a carul conducere «» are fli«*a primului 
ministru Ghoorghtu-DeJ. 


Epurarea In rândurile FTM-ulul continua. 


Sovieticii nu început explontanui nurului din minele 
de jhî Valea aurului lângă Ornvltn. 


fifati*tica teatrului la Hucuresti, 

It» sesonul naulul 19.’îl/*1lî nu fost reprezentate jh* 
Amin t«'ntrcl*»r româneşti din Bucureşti 100 d*> piese, 
dintre cnrl 35 »<**rlse de "nulorl români", 55 de «ufo- 
r! ruşi »i celelalte de autori progresişti al cidorlalre 
r«îpublicl comunlMte. 


După Scânteia, oficiosul guvernului, s’nu tlnut. Iii 
nnul seolnr JO.'îî/lO.'i'J, 7.011 cursuri de 1 Iniţia rusa 
pentru adulţi, rari nu fost rar cota te do 137.0OO do 
persoane. 


Im 15 Septembrie s’a întâmplat tn centrul regiune! 
petrolifere Plecaţi o explozie mare a un«*l cisterne 
de benzina Înalta de 10 uvetrl, dupu cnr«' a urmat foc 
sl fuin negru pe-o mare întindere. Locul a fost luu»- 
dlat Închis ermetic de armnta sl înlllttc. A urmat o 
serie de explozii. Opt t«*chniclenl, Ini re cnrl doi ingi¬ 
neri sl mal inultl muncitori, au fost arestatl. fiind 
bănuiţi d© sabotaj. 


După «*«*rof*tnrHe comlslunel Naţiunilor Unite, Ingare 
de eonoentrnro exista : în Colioshivadn 5*5. In Polonia 
25, In România 15, In Ungaria 95, ia Bulgaria 30. 
Fel nuii mare lagăr de munca fortntn «»st«> a trei din 
Karganda. provincia Knsnkstan (Rusia), unde tân- 
J»*sc 00.000 do suflete. 

• • • 

IT ni verşi fufe» din Fernaurl n fost ucrainisatn. Kl 
poarta numele portului Joseph llxiiiuculiz. 


Kovrompetrolul sj>er« cn fn «nul 195-1 producţia «f© 
p«*tr«4 r«»mAm*sc jn-ntru I RSS sa s»* ridha* ta 100 mi¬ 
lioane d© tone. 


Iji nucurestl s’n tufllntnt un nflclu al muncii js»n- 
tru diplomaţi. Acestţg p«»t »a-sl angajeze oameni da 
serviciu numai prin «cest ottclu, 

• • • 

Aflăm din nursă sigura că a murit in închisoare 
Monsonhirul Sxabo, canonicul d«> lhiin Mare, fiind 
ţinut până In ultima clipă intr’o mizerie, precum 
numai comuniştii fără Dumnezeu se pricep. 


l T n nmre hotel destinat sportivilor din străinăta¬ 
te. ce-a fost construit a« uin «iui ani In Poiana Ţapu¬ 
lui, uzi Poiana iui Staliu-a ars pâuu In le molie cu 
tonta zestrea Iul, ceu mai moderna. Cercetările nigu 
rai»ici n’au dat nici iii» n*zulfat. 


I-» Bucureşti »i fost in ultimele ««aptaniAnl o mare 
crlzn de legume In plete ca hI iu tonte prăvăliile de 
siat. Preturile s’au urent Imediat cu 50 H Autorit㬠
ţile au găsit vinovat pe acarul l*n«»n prlntr*- “chla- 


Spr© Mtiinta 
I*rinilm spre puhlicarc: 

Fii începere dcJa I Noembrle programul în lim¬ 
ba româna a (xtriului |m» umlo scurte Ankara- 1 Tur¬ 
cia va fl difuzat la «»ru 19.15 ora Iloniânici ceea 
re roropimlo la «ra 17.15 ora (iMT. Acest pro¬ 
gram va II difuzat |k> doua lungimi de unde murt© 
de :U,7m »1 11,18 m. 


ÎNTÂMPLĂRI in tarile de dincolo de cortina de fier 


SLOVACIA. 

Iii faţa unui tribunul popular din l'resshurg tui 
ţăran a Iod pedepsit eu 20 do uul <h> uiinieă sil¬ 
nică, pentru oâ a vărsat statului numai tjOV c din 
reooltft »a, li» loc de &5‘/o. 


Miliţia a arestat OTi dn niundtorl din mina dulu 
Ilirtmiyo, pentru motiv c*ă n'nu putut Împlini 
"i»«»nna n . Sunt temeri i-ă vor unnu yi alte ares- 
lâri, Intre muncitorii din Slovacia dotnilfifte In 
general mure nvUnlyte. 

UNGARIA. 

In capitala Ungariei n fost o m/.ir întinsă a or 
ga ne lor poliţieneşti, p«» străzi şi prin case, după 
cetăţenii «-ari trebuiau să tio deportaţi şi-au reuşit 
-.â dispară. Au putut «dl aresteze totuşi H.oou «!•• 
(re noiane. 


Lângă Delirezin s’a organizat un lagăr H|»ecjul 
pentru studenţii recalcitranţi. Numânil celor in¬ 
ternaţi “pentru r» « durere” s’u ridicut lu 250. 

POLONIA. 

fiuzjta partidului comunist din Polonia "Tri 
buna Lndu" anunţâ «ă guvernul sovietic \a ridl- 
cu ia KatjO un fm»i»um«*nt “in umiittJrea ««âţurlior 
putonefci <»m<»râţi «I«? germani". 


l’n mare b»gfir de (b-ţiuuţi u f«**t organizat la 
Tybi, lângă Kutovita; el cuprinde O.tXMi de b*curi. 


PRADA. 

f H* curând au început nă He <*rgunlxute "brigiUi 
dc intolectuuli” pentru oolhozuriJo ţărflanştl. 131 b- 
inantelo burgln zo evacuate din «nişe «•«uiMiitu*' us»«- 
menen organisme artificiala cu ajutorul cărora gu 
vernul "»p«*ră hA ridlix* pn»ducţin ugricoiă". 


"Dudul intelectualilor ’’ din Praija. 

Intr«* «do d«mă cartiere ale oralului, lîranlk >i 
Rrnichov, se oonjtrunişr«i un is»d nou. Muncitorii 
«unt nlejyi dintre ii funcţionari, avocaţi medici, 
ingineri, profozorl, consilieri ministeriali, etc. l'u- 
blicni l’a yi bot»*y.ut d«.^ pe acuma “podul Intebo 
tuulUor", 


Monumentul Înalt de 20 «le nutri ridicat la 
Ruseiuk pe Danăro tu onoarea armatei ro#U a 
fost vopsit Intr’u noapte c»i e.utruu. Făptuitorii 
au rămas uedcscoperlţl. 


Urisa de braţe pentru industrii* in Knlgnrin a 
determinat u»it<»ritftţil<> «Ji descbidA <* campauls 
l»ciitru “tuobiîlxurcu bencvotd" u f» raid lor. 


Iii Dobrogcu bulganA au f«««t rtWcoulo ţârăm >U 
şi muiudtoroftl Împotriva miliţiei, In dună local» 
tAţl. Mie au fost iuăbuşite lu «Ange. 

Uuvlsts Fr«.*»«>I o Vom fn<«* Iii nunoirul viitor. 


HUUJAItLV. 


HivsdcMVfM. S. A.—M*dnd. 


F-S MANUSCRITO 


Coretponilcnta «r pruncuţe la I.IOKMTATKA. — Blascu de Gaiay. 41— Madrid.