Libertatea anul 2, nr. 22-23, mai-iunie 1984

Ilar 4m 

• pini* , 

Iflmlira fl 

a«flun« ramânt.iit 




R.^ailori 

ni|A 

NICOl Al 

Anul 2 

" 22/23 

U. &. A. 

Itdadla 

fl admlnlMraflai 47 — 13 44tS 

lt. Apt. IR, 

N. f. IIP 11177 


Pvkllih.d 

Iar th# 

■ •m«nl«n Cumunlty «1 

Naw 

Utk 

PRINTEOINUSA 

Aşara 

lunar 

MAI-IUNIE 1984 

• Am.rit. 4m N«H % 17 
lufetarlptlun'. Au»Vr«tia S 10 


nJcloduta». 


Smeca 


CREŞTINISM SI COMUNISM 



omunlsmul doi este cu orice preţ 
apusul religiei. El este un ras 
turnător al tuturor valorilor 
reprezentate de creştinism. 

Religia se recunoaşte mai a- 
les după următoarele trei sem¬ 
ne: credinţa in supranatural» 
principiul de unire ai oameni¬ 
lor cu puterea divină si, intre 
oameni, grija de perfecţionare prin contac¬ 
tul unei morale asupra instinctelor comunis¬ 
mul nu e insă mal puţin o imitaţie teratolo¬ 
gică a religiilor in sensul că e altceva de¬ 
cât un sistem politic sau economic, un corp 
de doctrină si o credinţă care pun stăpânire 
pe om, pe fiinţa sa intimă si socială,si ca¬ 
re aspiră să cuprindă toată lumea. 

Comunismul este In contrazicere cu toate 
legile spirituale ca şi cu toate legile mo¬ 
ralei individuale sau sociale, opunandu-se 
creştinismului cu mal multa virulenţă decât 
oricărei alte credinţe. 

Autonomia ireductibila a creştinismului 
şi a comunismului constă In opoziţia princi¬ 
piilor si a scopurilor lor. Creştinismul se 
întemeiază pe credinţa in păcatul original 


si pe mântuirea prin răscumpărarea păcate¬ 
lor. Comunismul postulează dogma bunătăţii 
naturale a omului, a corupţiei sale prin 
religie si societate, a mântuirii sale tem 
porale prin negarea supranaturalului. Pen¬ 
tru cel ce spune: "împărăţia mea au este 
tn lumea aceasta", scopul ultim al omului 
este mal sus; pentru comunism, e aici pe 
pământ, cit mai jos posibil, în plăcerile 
cele mal vulgare. 

Acest conflict între Cristos bl Aati- 
crlst, între spirit si materie, este si 
conflictul dintre realitate si himera,căci 
comunismul este material firi să fie pozi¬ 
tiv, în timp ce creştinismul, mal spiritu¬ 
alist decât idealist, aste în acelaşi timp 
mistic şl realist, mistic prin unirea cu 
Dumnezau, realist prin conformitatea sa cu 
aspiraţiile naturale ale sufletului 
nesc şi cu necesităţile vieţii sociale. 


Redacţia 


Cit iti si răspândiţ i publicaţia L I B E R T A T E A ! 






























- 2 - 


v- 


r 



UN ASASINAT MORAL 


căpăta 5 No«mbrl« 1983 . ««rit 

,« «tle- £ ; tr '" r ^t e 4e Îlrl/t» 

citarea a doua 4r . Ntco lae Tânase (70 

orasul.i G»elp . P Aalta (58 ani). Copltol 

4* .ai), sl »oţ U 1-1 afU in «a- 

.Utor Kri.lcla. £* de cc»ă. 

Ş laă, . £o, V_* \ itt J„ râ şresel socializata 

Atât atle 1 ? rinut, Dar ceeace nu 

i„. ,.u *“;;* r “i.£ l c n i« i.i .«i. ,««»> 

, tt . l-«. cu o..r- 

Tin.se sl preoteaz», * r »“ ~~ - tia _i 

i-ilTClf. Te vo. irioc 

V* T c\Ti." Oc.^tc'^Clrcaai şi fitalci de 

tif-1 acesta c. o 4 ol o 

rulai, care ţadicându-1 pe 

^‘utiu Tâiln ci o unul care sub orii.ele 

fii — :nr~.rr™; î°. 

riS.rn'r.’^'sS’în 

tia şoctali ce coreaşuaiea ca sa a « 

I. aşarta*entel sâ«. v« sarşe otrăvitor şl £ 

mal datorita wr««Ul na aa £o ‘. t t . 

,-^t g ea»urile casei cu cnraulzl avand l 
aitUlele J.b.L. (Jewish Dafeaaa Laa»-a) ;i-aa 
•riiDlttt o «anifestaţie o strada c * 

% X, CU iasultc Si «aeat.ţârl. Aceasta «aai 
fe.tatle a fost filaata de crga.lzatorl 

ia televiziune canalul C.8.C. Preotul * 
*..« nu dormea noaptea, pizlndo-şi casa, avu¬ 
tul, odihna soţiei care «.acea ziua ia fabri¬ 
ci etc. De remarcat că verbitorii folo.eau 
limba eagleză. Preotul Tiaa.e se teme. ca da¬ 
că taci odati li vor mai zpzrge geamarlla,So¬ 
cietatea de asifuriri au i le mal P^ 4te * f 1 
•retul lor era de o ale de dolari. Se mal g«$ 
dea «i 1. faptul că i-ar putea da foc la casa, 
asa cum 11 ameninţaser ă de repe tate o ri.Dea - 


l^Ttnlînte de accldeat. preotul T.na 

«V“i« - «>•*- :.t.. 

de o minte bolnava, sau de un ■ £n ^»Ş 9 > 

ci fapte reale suportate cu «uit curaj 

sl răbdare creştineasca. Tot ce de 

crlu aici, a fost vizut şi auzit si de 

l\!.ll sl vecinii sil. apoi de toa- 

ti lucea la T.V. Au fost consultaţi a- 

rit si avizaţi Politia, Procurorul 
vocaţii şi avir.j- . £ 

sr^-Sîîrs^^-» * 

protecţie 

Hî jo. iac. ,1 cine "”‘ 

ri, t. .ceti ,.<*>«": ««« '» M 
1... n. ncl f-tl». T.n.ee t.t ?* 
....tisIul l.fU * l ct^lt.ţl*»' 

chemate s'o apere. 

E firesc deci si ne Întrebam. 


1.. Cam a fost posibil acest lucru 
latr’o tari unde sunt gara.tate Uker ‘ g 
tatea şl proprietatea? 

2.- Cine a avut interesul sâ purcea 
di la asasinarea psihici şl morala * 
preotului Tinase? Pentru că a supune « 
familie timp de doi aal la ln»erlaţele 
sl ameninţările arătate pe scurt sul 
sus, constituie un asasinat moral sta. 
Iar metodelor de sub regimul comunlet. 

3.- De ce şl cine a volt sl a lucr» 

la acest asasinat moral? 

Pentru a răspunde la aceste Intre 
bărl, trebue să cunoaştem alte patru ţ 
lemente: 

a) Cine a fost şl ce a făcut P re ° 
tul Tinase? 


-3- 


b) Ce a făcut preotul Tinase si se ape¬ 
re de aceste ameninţări şl violente,Indreg 

tate Împotriva lui sl a soţiei sale? 

* / 

c) Ce eu făcut oamenii 41a Jurul «au, 
prieteni, Consiliul parohial, enoriaşii bl 
fericii, vecinii, opinie publici reprezen- 
Ceti de ziarele locale? 

4) Ce au făcut autorităţile cheaate ta 
ia nasurile necesare ta acest cas? 

Răsp uns: Preotul Tamase era fiu 4e ta- 
râul. Din tinereţe a activat ta Mişcarea 
Legionari, fiin4 atras de primcipiile fun- 
dameatale stabilite 4e tate«eietorul ei, 
Coraeliu Codreanul trâirea creştina, apăra 
rea neaoului şi oml nou, gata de Jertfă 
Intru apărarea acestor virtuţi. A urmat se 
miaarul din Bucureşti, A suferit prigoane* 
si închisori, ca toată generaţia lui, sub 
toate regisurile "democrate" (liberali,na¬ 
ţionali ţărănişti precum sl dictaturile 
lui Carol II ai Antonescu). A plecat din 
ţară fiind aaenintst de reglaul lui Anto - 
nescu. Ajuns In Geniaola, ca mulţi alţi ca 
aarazl al lui, a avut parte sl aci de lip¬ 
suri fi chinuri morale, fn lagărul dela 
Buchenvald, a muncit In fabrica de avioane 
dela Rostock, etc. Tot timpul cât a stat 
tn Germania a trăit fn nesiguranţa zilei 
de mâine, fie ameninţat de Întorsăturile 
politice ale lui Hltler, fie de agenţii 
lui Antonescu, fie de bombardamentele avia 
ţlei anglo-amerlcane* După înfrângerea Cer 
maniei şl înlăturarea regimului Naţional 
socialist, a intrat in zona de ocupaţie ar} 
gio-amerlcana, ferindu-se fosă de autorltâ 
ţlle de ocupaţie care conform convenţiei, 
l-ar fi predat ruşilor aşa cum au procedat 
cu vlasovlştll şl mulţi alţii. Un grup din 
care a făcut parte şl preotul Tânase, a a- 
Juns tn Franţa, iar de acolo şi-a găsit a- 
zll politic fn Canada, in Canada, preotul 
Tânase a muncit cu spinarea timp de 30 de 
ani. In fabricile de acolo. 

Ca preot, a muncit sl a luptat pentru 
ridicarea nivelului religios şl naţlonal,§ 
lături de un mănunchi de români din Kltche 
ner, majoritatea fiind din Banatul Jugos - 
lav. Ca preot la biserica Sf. Gbeorghe din 
Toronto, era plătit cu ridicola sumă de 
500 dolari canadieni. Timp de 30 ani,top 
tă activitatea sa a fost dominată de ldela 
de Patrie, creştinism sl anticomunism. A 

denunţat dm Amvon pericolul comunismului, 

/ 


care ne aaentaţă ţ.r. şi civilizaţia 

C ***^ a€ **^ biserica precum pământul că- 
ni, tndemnand enoriaşii ai Intre ca 'în 
propria lor casa din ţara pârâaită. A în¬ 
fiinţat o şcoala de lloba rooâni st pentru 
predarea religiei. A creat Congresul Limbii 
Române, mantfeatare de culturi românească 
in exil. Este adevărat ca preotul Tănase a 
vea şi o omeneasca slăbiciune a ambiţiei * 
personale. Aceasta nu putea supăra decât 
prietenii şl camarazii sal al în «iclun 
caz pe duşmanii săi, care au încercat pe 
toate căile sA-l atragă de partea lor. Asa 
dar, ce i se putea reproşa preotului Tână- 
se, ca sâ fie supus, el şi soţia, timp de 
doi ani tuturor insultelor, ameninţărilor 
si violenţelor? 

Preotul Tanzse nu era un oo fricos. De 
aceea, a căutat să se apere pe cale legala. 
A anunţat poliţia, cerând protecţie, si a 
făcut apel la procurorul generalDl Kaplan, 
apoi chiar ia Ministerul de Interne, -folo 
slnd fotografii, benzi de casetofon sl 
chiar mărturii ale vecinilor, S'a adresat 
ziarelor locale, cerându-le sâ comenteze 
faptele la lumlaa adevărului, A anuntat So 
cletatea de asigurări, prevenlnd-o că tn 

conformitate cu ameninţările primite, nu 

aal are nici o responsabilitate, S*ar pu¬ 
tea sâ plătească incendiul întregii case.A 
trimes înregistrările pe bandă Societăţii 
de telefoane Bell Canada, Şl-a Înscris ca¬ 
sa la Paza publică. în sfârşit, s'a adre - 
sat direct dlul Halavl 6333296, Şeful lo¬ 
cal al J.D.L, cerându-1 sâ vini cu dovezi 
nu cu insinuări şl acuzaţii mincinoase sl 
sâ înceteze cu agitaţia împotriva lui. 

Ce au făcut toţi aceştia pentru apăra - 
rea fizică ai morală a victimelor? NIMIC • 
Nimic, azi/ nimic mâine, asta timp de doi 
ani de zile. Cu tot respectul pe care-1 a- 
vem faţă de valoarea poliţiei canadiene,re 
comandăm sâ întrebe un mic agent al el,cât 
timp ii trebue Securităţii dela Bucureşti 
să descopre o acţiune de acest fel. Credem 
că numai 24 de ore! 

Opinia publică crede ceeace se scrie 
M la ziar". Aceştia sunt un număr foarte 
restrâns de ziarişti, fără conştiinţa pro¬ 
fesională, plătiţi de cele mai multe ori 
de aceeaşi sursă a scandalagiilor descrişi 
mal sus. Aceştia ti acuzau pe părintele Tâ 
naşe ci este un criminal periculos (vezi 
articolele din Sun, Toronto Star, TV). O 
presă care ţipa prin toate gurile când se 
iveşte o reacţie împotriva iudeo-comunismu 



















itl lnttrutional *1 bagatelizează sau tace > 
ciad titt vorba de abuzurile acestuia. Ne 
•pun#*: ca ar mai fi tipat aceasta presa da 
ca preotul Tăaase si-ar fi pierdut răbdarea, 
ar fi stat la pâadâ şl al-ar fi făcut drep¬ 
tate cu o armă de foc, atunci când l-ar fi 
prins asupra faptului. Sau poate că cei din 
gabră v tocmai asta volaa. 

Interesante suat, Insă, răspunsurile: A- 
vocatul care consultat fiind de părintele 
Tănase spune: "Dta care nu al banl,ttl vel 
pierde casa, fiindcă nu te poţi măsura ^ cu 
partea care dispune de banl^sl te va amana 
pana te vel lăsa păgubaş", in procesul Trl- 
fa. Episcopia a cheltuit 264.000 de dolari 
US, pentru a susţine un proces tn care acu¬ 
zaţiile emise de evrei erau de domeniul fan 
tezlel. Răspunsul dlui Halevi (J.D.L.) a 
fost şi mai concludent: "Şi ce-ai să faci 
dacă ne dai In Judecată? Noi suntem legea!" 
Hal poate fi ceva de comentat? 

Ce-a făcut lumea tn general? Această lu¬ 
me care este indiferentă, sau doarme legăna 
tâ de Iluzia libertăţii, o libertate In ca¬ 
re eşti liber aă ignori adevărul si care 
din lene si comoditate, consideră verosimil 
ceeace se publică "la ziare”, sau ceeace se 
•pune la TV, fără să-şl dea osteneala să 
cerceteze şi să înţeleagă lucrurile.această 
lume DOARME. 0 lume care poate avea creerul 
spălat, deci mintea golită de adevăr. Toţi 
aceştia, această luase, cataloghează simplu: 
fascişti, nazişti, legionari, şl cu asta s 1 
a terminat. Ai bani, poţi spune ce vrei,f㬠
ră să te temi de vreo reactlune. Ce dovadă 
mal evidenta se poate avea decât însuşi ras 
pun&ul unor membrii din Consiliul parohial: 
"Ce vrei să ne mânjească si nouă casele?" 

0 ieşire onorabilă din această situaţie 
s'a produs, totuş. Dl Corist. Hăglrescu a cg 
utat să lămurească lucrurile şl a protestat 
vehement in urma apariţiei la TV a manifes¬ 
taţiei de stradă amintită mal sus, care l㬠
sa să se înţeleagă că populaţia indignată, 
protestează Împotriva unul criminal de răz¬ 
boi care trăeşte nestingherit In mijlocul 
nostru. Dl Hăglrescu a căutat să lămurească 
atât SBC-ul cât şl TV-ul, cum stau lucruri 
le si a cerut ca să se arate In emisiunea 
următoare si batjocura pe care o făcuseră 
la casa preotului, aceeaş pleavă de plătiţi 
•1 manevraţi din umbră. TV şl canalul SBC, 
spre cinstea lor, a dat urmare protestului 
dlul Hăglrescu. A protestat chiar o vecină, 
evreică, indignată de nedreptatea ce ştia 
că i se face vecinului el, şl a telefonat 
^ la J.D.L. una din sursele de unde ve eau 


menÎntările.Răspunsul J.D.L. :"Vezi-ţi 
de treabă femee! Vrei sâ-ti vopsim sl 
ţie casa?" 

Hal este nevoie de vreun comentariu? 

Au protestat şl vecinii care au In 
tocmit un memoriu pe care l-au semnat' 
si urma si-1 înainteze autorităţilor* 
Moartea preotului Tănase a pus capăt 
acestei acţiuni. 

Şl acum: CUM ESTE POSIBIL? 

Este posibil pentru că libertatea 
este concepută In mod abuziv însemnând 
că al libertatea să transformi adevâ - 
rul In minciună şl minciuna tn adevăr, 
şl prin urmare poţi acţiona in numele 
acestei libertăţi, chiar Împotriva li¬ 
bertăţii. 

Pentru ca se confundă volt SCOPUL 
cu ADEVĂRUL sl se găsesc intelectuali, 
oameni de ştiinţă, artişti şl gazetari 
care In rând cu pleava obscură sunt ga 
ta oricând să semneze la răstignirea g 
devârulul pentru BANI. 

Fiindcă Comunismul foloseşte in mod 
abil această libertate. 

Cine sunt, ştim ! 

DE CE ? 

Pentru ca preotul Tănase era un an¬ 
ticomunist convins şl denunţa din Am¬ 
von pericolul comunist. Pentru că pre¬ 
otul Tănase a avut succes In acţiunile 
sale anticomuniste si a refuzat colabo 
rarea cu comuniştii, fiind Insistent 
solicitat. 

Preotul Tănase a murit Intr'un acel 
dent, întâmplător, dar neatenţia lui â 
fost determinata si alimentată zi de 
zt, timp de doi ani, de starea de ten¬ 
siune pe care i-au dat-o cei vizaţi 
mal sus. 

Epilogul tragic al celor de mai Ina 
lnte a fost şi faptul câ un copil nevi 
novat a căzut victimă acestui lanţ âe 
Josnicii. 


R 0. 





'•* - 


- 5 - 


LE PRINCE NOIR 

(GEORGE ENESCU) 




S‘«u la,ltalc 1. U K.1 .. c, 29 de .nl 
dtl. aoirtu Ilustrului compozitor sl vio¬ 
lonist roman, Ceorge Enescu. 

Ceorge Enescu . aurit departe de tara, 

^*rls, Fr.nt., preferând surghiunul de 
exilat, coapraalterll In care regimul co¬ 
munist Instaurat In Romani. . Încercat sa- 
1 .traga prin emisarii tal dala Paria, ce- 
randu-1 sa ae Întoarcă prin aaenlntarl (al 
chiar incercandu-ae raplrea Iul),In tara. 

1q anul 1931, Ceorge Enescu Împlinea 50 
de ani de viata. Ca un modest omagiu adus 
ilustrului om, poeta franceza Loulse las 
tlen, .1-1 lnfatlsa intr'o carte de ver¬ 
suri aparuta In limba franceza la Bucu- 
reatl In ajunul aniversarii celor 50 de 
ani rodnici drept "Prinţul Negru’’ (Le prin 
ce nolr). 

Cartea aceaata e ca un dar sl ca un sus 
pin de despărţire. Mica, Iuta, vorbareata^ 
mal mult vesela, cu retrageri deodata In 
sine sl cu mărturisiri scapete parca fara 
voia, ca nlate nuferi care urca de la fund 
el se deschid pe o apa de putina adâncime, 
lntorcandu-se din gluma In umanitate sl 
din faptul mărunt In poezia, Loulse Bastl- 
en a fost o flinta in care ae Îngemănau ca 
lltatl rare; o mare prietena a tarii noas¬ 
tre, ea a petrecut mulţi ani la Bucureşti. 

Introducandu-na prin versuri gingaşe In 
tr'o gradina plina de straturi cu flori de 
toate culorile, unde trandafiri roall al 
galhenl se aplaaca ca In vijelie sl ae seu 
tura sub navala grea a apel, Loulse Baatl- 
en pare ca ne spune: "Je fala dana mon jar 
din da fabuleaux voyages". 

Gradina aa umple de simboluri. In ea 
canta statuia Iul Mamnon, ml aa para la o- 
rizontul Tabel, deal poate vrea a'o aşeza 
In Inima Etiopiei, traca Pegas tropotind, 
bubue Seylla al Charybda, a'auda ceva din 
Cantarea Cântărilor, ae apleaca la fantana 
Rebeca, priveşte cu ochiul roşu Luclfer, 
plânge o sonata da Bacb sl lsagana un vals 
Cbopin. Dar mal presus da toata Înfloreşte 
"Prinţul negru", "varietate de trandafir 


de un roşu foarte Închis”, cum ne face poe¬ 
te sa Înţelegem, -Ceorge Enescu. Bl sl Prin 
tul negru sunt una sl scelssl făptură ce ti 
ridica peste tot, dominator, cutat, privit 
cu lasetare. 

Loulse Bastlen are deatul petoa In ver¬ 
surile el de-o măiestrie cuceritoare, ver¬ 
suri ce ne lase parca sa na Închipuim În fa 
ta privirilor flori sl melodii Împrăştiate* 
de-a dreapta sl de-a staoga, oprlndu-i »« 
neştiutorii de maretla sărbătorii "Prlntu - 
Iul negru', G. Enescu, lamurlndu-i parc». 

Ea a fost atunci prima cea care e dat 
semnalul Începerii acestei grandioase serba 
torlrl a muzicianului. L’a făcut o femele,* 
ca o Întrupare de plana da arcuş Inspirat! 

Ca o trimeasa a celei de-a doua patrii 
sufleteşti, ne mărturiseşte: "Permetes do ne 
que ma plurne buablement te dedle ces premi¬ 
era vers eclos au feu de ton genle". 

Puneţi elaturi fragmentul scria tot da o 
femele, cere-1 cunoştea pe Enescu loca sl 
mal bine si la o vârste când era mal strave 
zlu. In 1913. Era după o sonata de Bacb ln- 
tr un auditor regal, printre care se amestţ 
case sl Îngerul Adaaator. Scriitoarea se 
chema Bucura Dumbrava, cartea "Ceasuri afin 
ta", bucata "Iconar, de suflete". 

^ietee din figurile Încercuite de eure 
de pe verdele Saturn aau de pe galbena Luna 
nu mal sunt astazi, sl etatea s'au vestejit. 
Der peste toate ecelael compozitor ai vlolo 
nlst, cu capul placat pa coarda, cânta firi 
moarta, pentru toţi cel câţi l-am auzit 
vreodată. 





























Noaptea 

unul 


literaturii 
din liliecii 

dan deşliu 


romane 

ei : 


si 


X/ in. generaţiei de scribi .1 . deceniu lui 
V ne.ro (perio.de 1950-60) de Înflorire 
. cuclfc ^.n.mulul «ocl.118^ »C Întinde 
pini tn filele noastre. E. cuprinde pe Sa- 
dove.nu p.n. 1. Deşliu. Toţi cei cuprinşi 
In ace.sti orbită au influenţat valuri în¬ 
tregi de condee de a deveni aceleaşi liche 
le politice literare. Culme* lichelismu - 
lui literar "detvoltat" ajungând până la 
Pâunescu de azi. 

în cadrul acesta de început, s'a înrâ - 


cultura romana a mers pana acolo tocat fu 
la angajamentul tntr*o şedinţă de partid 
cl el tl va depăşi pe Emlnescu, deoarece 
Emlneacu n-a trăit o epocă aşa măreaţa C | 
cea sovietică, si că a fost "Luceafăr 
obroc’ 1 # 

Nu există poezie a lui Deşliu să nu-l 
preamărească pe călăul a 70 de milioane d« 
suflete, pe Lenln sau marea Uniune Sovletl 
că. Nu e lipsă la apel să aducă laudă laa' 


, glnarulul Stahanov, inexistentei Zola Koi- 
mat -cu o tusa destul de puternică- şi cel nodemianskala si altor insâllâtorl de po- 
cu fizicul stafldlt, cu chipul de chirchiz $1 orice poezie a lui are un final 

-mongol poetul proletcultist Dan Deşliu. , p entru Stalin. Fie "Reşiţa cintâ slavă Iul 
Fiul unui slujbaş modest şl de cucerni- Stalln " f f ie "Hal, noroc'Tovarăşe Plan 1 ’, 
ca treabă, pe Dan Deşliu 11 gătim tn anii tu " C<5 gtndea Marla Tomli c £ nd ' lucra h 

de după adolescentă şi de început al sovi- ichll * ul de Onoare",etc. Satrapul dela 
etlzirll tării Încurcând cu halebarda for¬ 
foteai# culiselor unul teatru bucurestean. 


Şl chiar debitând -din poziţia arlechine - 
lor- rollşoare de "tavă" de dimensiunea a 
4-5 virgule sau un punct. 

începuse a se machia singur prin cabine 
si contând pe asemănări cu rasa mongolă 
Îşi da chiar similitudini fizice cu Lenln 
şl Mao. Ochii sl-l alungea prin umbre de 
negru Iar fondul de machiaj rozlu-deschls 
11 reflxa in naturala lui faţă de spân.Gu¬ 
ra cam mare căuta să ai-o bolaacâ sl s-o 
mică, prin linii frânte perverse, în¬ 
cât tot ce spunea părea a fi spus de o co¬ 
cotă masculină. Se uita îndelung în oglin¬ 
da ai gândea cum să facă ca prin aceleaşi 
procedee să opereze şl in viata de dincolo 
de culise. Deal a avut un profesor destoi¬ 
nic (V.I, Popa), neputinţa din teatru l-a 
făcut să devină lichea politica. A început 
aă Însăileze veraurl pe timpul consilieri¬ 
lor sovietici sl pana aa a dat la iveală 
repede multe buruieni literare pe cât de 


Kremlin era în orice strofă, tn orice ne* 
taforâ, în orice gând. în "Reşiţa cîntâ 
slava lui Stalin" îl găsim încrustat într' 
una din strofe cam asa: 


Cu pîslarl de pîslâ cenuşie 
Seara sură sule Dealul Gol. 

S-a topit amurgul lin ca o făclie 
Tighelind lui Stalin un obol!#.. 

Era pe timpul nâvalel stallnlzărll Robi 
nlei. Regiuni, oraşe, sate, gospodării etc, 
etc., luau numele unui criminal cinic. 

In poezia cu titlul lung a "Măriei To¬ 
nii", Deşliu tncepe să se desfăşoare: 

Ce-ai făcut tu,Marle,pînâ ieri? 

0 vădana slabă şi căznită 
Măturai gunoiul la boieri 
Pentr-un bot de pită mucezltâ. 

Poezia lui Deşliu deforma adevărul.Pr«' 


proasta, pe atât de multe. Călare pe valul f entul ac ««tei temei Deşliu îl atribuia tr; 
cel mai înalt al demagogiei politice trim- ^ utulu l» Căci tn anii socialismului bU * 1 
biţate de Kremlin al urlate în tara noas - f *® eU nu o leafă, o locuinţa in¬ 
tra, Dan Deşliu era un fel de poet al Mos- tls# ° bună, care s*o îmbujoreze cl 
covel tp Hqb. p 1,. Dis creditarea Iul pentru P# Chl.r d.cA om vorbi numai * 


- 7 - 


acele femei sl fete pe care le vedeai in 
sărbători pe Intrarea Zalomlt, lângă Ciş- 
mlglu, plesnind de sănătate şl voie bună. 
Acum, Marla Tomli şl toate ca ea, au ui¬ 
tat să mal spună si felurilor de mâncare 
bună pe nume. Ele sunt moarte de foame 
prin fabrici, leşină in faţa maşinilor şl 
a benzilor din uzine sl a războaielor me¬ 
canice. Nu mal au nici o forţă în pântece 
sl de tinere iau drumul policlinicilor (a 
cum cu plată)• 

Poetul Deşliu o arată pe această feme¬ 
le, ajunsă sclavă socialismului, ieşind 
din fabrică, având în faţă portretul lut 
Stalin, acesta zâmblndu-1 că a îndeplinit 
norma: 

Cită fericire, cttâ bucurie 

Tov. Stalin, ţle-ţl zîmbeşte,Marle! 

Realismul socialist uită de familia Ma 
riei Tomli, de copil, de bărbat. Toate 
luau la Deşliu adresa Stalin# 

în poezia despre Canal,Deşliu invocă 
pe Eminescu,prilej să-i comunice marile 
realizări care vin: 

De-ai mai trăi,poete,visăriie-tl 

afunde 

SÂ le vezi azi,realizat mult mal 

profunde 

Ploaia de luceferi din flecare 

şarje 

Sau norma ce se stinge sl cea care 

se sparge# 

Cu elementele metodei realismului so¬ 
cialist, poetul Deşliu a operat £n gol 
căci "ploaia de luceferi" a dus România 
în întuneric, în numai câţiva ani, pentru 
multă vreme. Şi nici un miracol nu o mai 
poate redresa curând. 

Poezia lui proletcultistă are întin¬ 
deri sl de o pronunţată maculaturi litera 
râ: "Lazăr de la Rusca", "Cîntec pentru 
gelate Alexandru", "Minerii din Maramureş'; 
etc. Acestea Însumează volume întregi de 
proză versificată, de sute si sute de pa¬ 
gini editate de mai multe ori, dar toate 
cazând în golul rămas de pomină: 

Minerii toţi căzu 

Numai compresorul, NU ! 

care vine ca un lait motiv să-l caracteri 
zeze ca făcător de maculatură. Maculatura 


pentru care poetul a luat railioane.Căci pel 
teaua se plătea şl se plăteşte tn România 
de azi după cantitatea şl lungimea rezldurl 
lor verbale. 

încât ne miră cum Deşliu este dator Fon¬ 
dului literar câteva sute de mii de lei la 
ora actuală când făcând abstracţie de mili¬ 
oanele primite de pană acum, numai socotind 
pensia de 6000 pe luna, pe care o primeşte 
de prin v 66 însumează aproximativ 1 milion, 
1 milion Jumate. Neadaugând ce a luat pe pu 
bllcaţll ori dela acea emisiune pe care a 
avut-o la Televiziune pe un timp îndelungat 
"Steaua fără nume", cu ştiutele orgii care 
l-au băgat de mal multe ori în spital. 

Dar altă dată despre morala sa.#.proleta 
râ! 


C. A. BĂRĂGAN 


Valea Bistriţei 



1 dm M tut CâHlb+b* 








































-8 


19 ANI PE TRON 


S'dii împlinit 19 *ni <inl« Instalarea In 

Iruntra tarii a dictatorului Ce««M«eu. 

Survenita in urma morţii lui Oh. I. 

premergătorul aau la conducerea României, 
(ralaul rutelor de mit de patrioţi roman 
aaaalnatl In închisorii* de pe cu ‘ 

prinsul tarii, distrugătorul ţărănimii ro¬ 
mane, ucigaaul cu mâinile palate de sânge) 
achimVarea care a avut loc In anul 1905 n 
a adus nimic bun al folositor tarii, cl,ca 
si in timpul Înaintaşului sau, ruina, foa¬ 
mete, teltrrle si dispreţul total al popula 
tl«l romaneşti. 

"Independenta" sa din primii ani -slogan 
tabu pentru preta comunista ai liberala a 
Veatulul- «'a dovedit a fi o abila al bine 
•Inctonizata propaganda regizata de Mosco¬ 
va, reu&indu-ae -prin ceea ce s'a numit la 
acea data "Încurajarea atarll du indepen - 
denta a Romanţei"- obţinerea dc credita fi 
nanciare din partea tarilor llborc al im¬ 
portul de tehnologia avansata din Vast, a- 
Jungandu-Be chiar la intalagere cu Franţa 
al Anglia pentru cumpararaa de ...reactoa¬ 
re nucleu)*, in scopul măririi dabitulul 
dc electricitate si "dependentei da Unlu - 
nea Sovietica", (cum a foat (acuta publica 
declaraţia celor doua putarl europene),du¬ 
pă contact) susţinute cu autorltatlle ro¬ 
maneşti. 

(Fana la urma, cel* doua ntate si-au dat 
s*ama de repercunlunlle ce a'ar fi creat 
in urma vanzaril reactoarelor nucleara u- 
nui tari comunist* si au renunţai la tran¬ 
zacţia) • 

Independenta" lui N. Ceouseacu a Înce¬ 
put ... i urtunoa , cam in felul acosta: 

"Statul si partidul nostru ofora suport 
Dâtorlsl i politic si moi a 1 poporului viat- 
namer in lupta lui de aparara Împotriva a- 
grealunll St, Unita asupra Vietnamului". 

(Cuvântare,13 luni* 1906,Ceau*escu ) 

"Vom iaca totul pentru a realiza un 
front unit Împotriva lupei lailsmulul,de a- 
parare a eroicului popor vietnamez..." 

Cine a spus aa ta? Uonid Irejnev; «1 


culmea, tot in ziun da 13 Iunie 1966, <j lf 
la Moscova. 

"Problema accuritatli europene, nu * 8 t« 
o Întrebare abntracta pentru poporul nou. 
tru... lata da ca partidul noatru al guvsr 
nul sunt preocupate do a da un rnapuns cat 
mai rapid acestei Întrebări". 

(Cuvântare,13 Iunie 1966, Caauaascu ) 

"Un loc important in politica externa 
Uniunii Sovietico 11 ocupa securitatea ou>W 
ropeana carela 11 acordam deplina atentls',' 

Cine a spus asta? Aloxal Koaygln, 10 Iu 
nla 1966, Moscova. 

Daci identitate de idei, care arata 
clar impostura noului dictator ca pora 
drept un "independent" rupt din bratolo Ku 

alei. 

La 7 Mal 1966, cu o luna Înainta da cu- j 
vantarlle pomenite oval sus, Coauseacu spu¬ 
nea: 

"Blocurile militare vor fi excluae...bâ 
tale militare vor fi desfiinţate al trupe¬ 
le atralna in afara frontierelor lor naţi¬ 
onala, vor fi retrasa... 

Noi suntem pentru abolirea pactului a- 
greslv NATO, al ca un rezultat , ai a p actuA 
Iul Bll lUr dili Varaoy^ 1 . 1 ^ 

Daci, mal Întâi aa fia abolit Pactul de 
Aparara Nord Atlantic (NATO), al abia dups 
aceea pactul agresiv dala Varşovia. 

Noul dictator devenise daci avocatul do 
rlatelor exprimate da ruel timp do doua d« 
cada -retragerea forţelor americana al * 
armamentului lor din Kuropa. 

tara alo, Vestul Europei ar fi devenit 
virtual neaparat in fata unei agresiuni co 
munlste a forţelor pactului dala Varaovls, 

Pentru presa liberala al comunista din 

tarii* vestica, postura in ceru s f a pro/* ‘ 

tat Ceauaoaru in cuvantaroa aa, a fost 

ceea de Independent" si nicidei um du "au- 

pus total al Moscovei, manechin dlrl)<»» 

®ubt i 1 ltete d* rtini ui a 

* ruai. bl, da atunci pana *•» 


tazi, cu toata dovezile carta cara pledea¬ 
ză al arata impostura acestei "independen¬ 
ta" a regimului dala Bucureşti, craata ar¬ 
tificial in schimbul obţinerii da valuta 
al da tehnologie, ori a schimbului avanta¬ 
jos da mărfuri, mulţi din liberalii ce-el 
expun ldalla atanglata in coloanei# ziare¬ 
lor americane, 11 considera pa Caaueaacu 
"independentul aatulul-european", aducandu 
-1 lauda cu namllulta pentru "independenta' 
aa economica al cerând cu "inocenta" credl 
ta pantru regimul Caauaascu. 

In aceiaşi cuvântare dela 7 Mal 1966,cu 
ocazia împlinirii a 45 da ani dala Înfiin¬ 
ţarea partidului comunist, Caauaaacu a maţ 
lurialt ca "partidul comunist in perioada 
calul de-al 11-lea război mondial al Înalţ) 
ta da acesta, a primit ordina dala Moaco- 
va..#" Cu aceasta, vrând-nevrand, a anihi¬ 
lat orice pretext ulterior ca ldalla comu¬ 
niste ar fi fost un produs local, deal a- 
cum pretinde cu lncapatanare ca "partidul 
comunist roman a foat o manifestare a ma¬ 
selor romanaatjT, etc.,etc«, in fond, o 
Jalnica adunatura da derbedei vânduţi cu 
totul planurilor ruaaatl, ca nu depasea in 
anul 1944 cifra da 800 da membri, la o po¬ 
pulaţia da 20 da milioana da locuitori. A- 
caat număr a foat confirmat al da Ana Pau- 
ker, al da Andrei Vlsineky. 

Exportul României către Uniunea Sovlati 
ca in anii de ..."independenta", a foat lo 
proporţia da 43-50 X din totalul volumului 
da export al tarii, manlfaataruiu-aa chiar 
o creştere da 10 X, la primii trei ani al 
acastal numita "independente" a lui Caau - 
aaacu fata da Moacova. SI aceasta, sub ve¬ 
chi la Înţelegeri (acuta al perpetuata pa 
timpul lui Dej, la preturi extrem da acaau 
ta, preturi derizorii fixata da roal.lncu- 
rejarea acestei asa numita "1iberallaar1" 
craata da Caauaaacu, a venit in acea peri¬ 
oada chiar al dala prea. Johnaoa, Înconju¬ 
rat da prea mulţi "democraţi" cara l-au 
sfătuit in consecinţa. 

Folitlca da extindere a relaţiilor Sta¬ 
telor Unita cu Românie, io contract cu te¬ 
nebroasele planuri ala noii clici instaura 
ta in frunte cu Caauaaacu al in strânse 
complicitate cu Moscova, e'a dovedit in ce 
le din urma a fi falimentara pentru amet1- 
canl, Înşelaţi odata in piua de situaţia 
da fapt a României, depe n denţe de Mosc ova 

Si cu toate acestea, contactele* 1 au in 
multlt, culminând cu vlalta prea. Nlxon la 


| Bucureşti, in anul 1969, deal după oomen- 
I tul "Primăverii dala Fraga" din Ceboslovg 
! anului 1968, s'a văzut clar in ce m㬠
sură orientarea Românişi se deifasoara 
' "independent" da Uniunea Sovietica. 

Folitlca americana da instalare a "po¬ 
durilor dintre est si vaat" s'a dovedit a 
ii din plin profitabila numai regimurilor 
comuniste răsăritene, fara o reala ajuto¬ 
rare a popoarelor din acesta tari. 

In aceasta perioada, foloaindu-aa da a 
casata apropiere a Statelor Unita, eomu - 
I nletll au utlllzat-o din plin pantru dem 9 
i ralicarea al distrugerea ultimelor vesti¬ 
gii ai ramaslte de rezistenta. 

O mărturie deosebit da cooclualva la 
acest punct, o reprezinte al aceasta su¬ 
gestiva scana Întâmplate la Închisoarea 
Gherla in toamna anului 1968, când ea s'a 
umplut din nou cu deţinuţi după evenimen¬ 
tele din August acelaşi an. Maiorul da •• 
curltata Alexandrescu, adrasandu-aa tntr T 
o si unul grup da deţinuţi, la-a apus: 

"Sunteti niata idioţi. Sunteţi prea na 
ivi. Atl aparat tot timpul ca intr'o si 
vor veni americanii aa va salvez*. 

Da, americanii vin. Dar al nu vin aa 
va salveze pa voi. Vin sa na salveze pe 
noi. Vin aa negociata al aa Încheia acor¬ 
duri cu noi, ajutandu-na, nu pentru voi", 

A foat posta p*ntru prima data când o 
. astfel da bruta rostea un adavar. 

In scelaal ordina da idei, merita con¬ 
semnata al declaraţia Pastorului Rlcherd 
Wurmbrand in fata «tal multor membri al 
' Congresului Statelor Unitei 

"Nu am venit aici aa va car aa ne aju¬ 
taţi", a spus el. "Am venit aa va implor 
•a NU ajutati inamicii noştri". 

Pentru cina a craaut crede ca 

a existat in acea perioada o reala apropl 
ara a României da Statala Unita, oferim 
un exemplu din etatea suta pe care la pu¬ 
tea da, dlntr'o cuvântare a lui N. Caau - 
aaacu in fata muncitorilor dala ualnele 
23 August, din anul 1969, când «puneai 

"Sub acest raport, acolo (N.R. In Viat 
nam> nu este vorba de comunism uatlooal 
’ al intarnat ionel• 

Tara noastre ajuta R.D. Vietnam lmpo- 








IO 


trlva agresorilor imperialişti americani. 
Promitem R.D.Vietnam Întregul nostru su¬ 
port In lupta sa de eliberare Împotriva a 
cestel agresiuni a Imperialismului ameri¬ 
can, si, la nevoie, vom trimite chiar sl 
voluntari daca guvernul prieten dela Ha¬ 
noi ne va cere.,." 

Oare In cuvântările sale kilometrice 
L. Brejnev nu vorbea in acel ani tot des¬ 
pre acelaşi chestiune, fiind hotarat sa 
trimită "voluntari" in Vietnam? 

Curioasa "Independenta" a tiranului 
Ceausescu fata de Moscova. 

Lasand la o parte primii cinci ani de 
"domnie", sa pătrundem In cea de-a doua 
faza, survenita la Începutul anilor 9 70, 

Aceasta perioada se caracterizează 
printr 9 o pronunţata campanie in favoarea 
cultului personalităţii Iul Ceausescu al 
a soţiei sale Elena. Rând pe rând,cuplul 
asimlleaza toate funcţiunile importante a 
le statului, Împreuna cu rudele sale, pu¬ 
nând stăpânire absoluta pe putere: fraţi, 
cumnaţi, nepoţi, copiii, sunt numiţi in 
posturile chele de conducere ale tarii* 

încep vizitele peste hotare, care con¬ 
tinua an de an, aproape luna de luna,chel 
tulndu-se sume fabuloase. In tara, zeci 
de castele, vile sl case, trec in propri¬ 
etatea familiei Ceausescu, 

Nivelul de trai al populaţiei roma¬ 
neşti scade simţitor dela un an la altul, 
spectrul foametei sl mizeriei creste ver¬ 
tiginos. 

Foametea care a bântuit tara noastre 
doi ani consecutiv, 1982 sl 1983, a repre 
zentat apogeul dezastruos al politicii re 
gimului dela Bucureşti condus de familia 
Ceausescu: măcelării goale, centre de pai 
ne goale, rafturile magazinelor goale. ~ 
Când din produsele de prima necesitate in 
hrana populaţiei, se mal vantura pe la un 
magazin sau altul anumite cantitati,cozi¬ 
le depasesc sute de persoane sl se Întind 
pe sute de metri in lungime. 

In contrast cu aceasta stare de lu¬ 
cruri precara, scriitorii comunişti il la 
uda .1 glorifica pe dictator, comparand u : 

1 cu marii Înaintaşi al neamului nostru. 

Un singur exemplu in acest sens, este 
revelator. Uta de pilda ce spune pseudo- 
scrlltorul Dan Zamfirescu in revista "Sap 
tamlna din 30 Martie 1979: " 

"Nlcolae Ce.use.cu eate vi.ul devenit 


realitate al tlnarulul care a pornit 
calul .au urcua apre aţele cu marturl *? 0 
rea din "Ce-tl doresc eu tl«, dulce r * 
nie". Nlcolae Ceausescu este Mlhal Vlt 
zul In grandioasa viziune a Iul g 0 lce **' 
proiectata apre viitor. Nlcolae Ceauşei’ 
este Ştefan cel Marc In neuitatul , ort Cu 
turnat In bronz de Crigorc Ureche. Nlcoi' 
e Ceausescu este Irlncoveanu gata de i î 
ta suprema in orice clipa..." J - 

Faptul ca regimul a permis atleţilor 
romani aa participe la Jocurile 01 lmpt Ce 
dela Los Angeles din vara acestui an, n „ 
dus un nou motiv jurnaliştilor stangistl 
ce scriu cu asiduitate In multe din tl«r e 
le mari ale lumii libere, sa catalogheze’ 
Romanla drept o tara "independenta datori 
ta politicii preş. Ceausescu", cum se ex^ 
prima ziarul "The New York Times". I n re . 
elltate, cum am mal afirmat, asa numita S 
"Independenta" este dirijata In mod clar * 
dela Moscova. 

Criza prin care trece Romanla In ultl* 
ma vreme, a alllt regimul dela Bucureşti 
sa-sl trimită echipa olimpica la Los An- 
işles, pentru a nu pierde "Clauza natlu - 
nil celei mal favorizate", al nicidecum 
datorita Independentei sale. 

"Dlferendumurile" dintre Bucureşti ei 
Moscova nu sunt altceva decât "dezlnfor - 
mari făcute cu aprobarea regimului şovi¬ 
ni clZT calculata 88 <upOTte 8u * 

V. C *, Ce * U8e8cu a Plecat la Mosco¬ 
va 21^2“? ? lUe lnalnte de lntalnl ' 

munlstl in IU "kt * tuturor liderilor co- 

t« cu clrn Pr ! “* CAER * ulu ^. ca a dlscu 

comunicatele “Îu # 

sa lase lmpresi. c« ° nouo "“«vra maolta 
la "ordine". Dlvert.nî/V 1 f ° 8t chemat 
odat. intre Romlalî "î exi8tat alc - 1 

rarea regimului comun sî^!. d ? U ln8 “ U ' 
ta o mascarada bln e r Totul r epr«* n - 
Pe tava Vestului^ %£% “ l SarVlt8 

Au trecut 19 « nl de . 
braţul tarii «OMtr*. 19 î ,"* aBU,r P° °* 
rere. Nu disperam ins. «< 1 1® a P rl * a 

tltudlne ca aceat f.roc. ^ r,id * !0 cu cer- 
ln curând aocoteala p „! ru l ® tat0r va da 

•i fărădelegile 

poporului roman,ca va v.nl *** ^Petrlva 
poporul va rupe Unturii, ,]£!*“• ln care 

Wl,t comuniste. 


-11 


Satrapul a inaugurat 


pe data de 25 Mal a.c.,a*a deschis ln 
prezenţi a pasta 120,000 da oameni,a 
dual cu forţa din toata colturile Dobro- 
goi, canalul Dunara-Marea Neagra, ln pre¬ 
zenta marelui satrap al tarii, Ceausescu, 
aconpanlat da toata şleahta sa familiara. 

Scurte note referitoare la aceasta sti 
re, au fost redate ln nai sulte ziare a- 
mericane, pe scurt ori detaliat, majoritg 
tea dintre ele prezentând lntocnal ştirea 
difuzata de agenţia comunista romana de 
presa Agerpres", ln care se menţionează 
faptul ca lucrările au Început acum...opt 
ani ai Jumătate, sl ca la ele au pârtiei 
pat 33,000 de oameni, sl ca acesta repre¬ 
zintă o importanta realizare a regimului 
Ceausescu, 

Costul acestei faraonice lucrări s v a 
ridicat la aproximativ doua miliarde de 
dolari, sl se pare ca aceasta suma nu va 
putea fi acoperita din taxele care se vor 
introduce pentru vasele ce-i vor strabste, 
decât in aproximativ 25 de ani, deci ln 
Jurul anului 2009. 

In realitate, lucrările la acest canal 
au Început in anul 1949. 

Destinat sa deviaa "cimitirul burghezi 
el sl mosierlmll, cimitirul reactiunU" 
-după cum s*a exprimat Ch. Dej- el a fost 
Început in primavara anului 1949 cu aju¬ 
torul miilor de deţinuţi politici.propuşi 
pentru exterminare de către autoritatile 
comuniste, sl aflaţi pana atunci ln toate 
Închisorile din tara datorita convingeri¬ 
lor lor politice. Mus de asta, mana ds 
lucru era extrem de ieftina, iar Închiso¬ 
rile pline pans la refuz cu deţinuţi, pu¬ 
teau fi descongestionate prin trimiterea 
unei mari par ti la canal, denumit "Cana - 
Iul Morţii", datorita miilor de oameni ca 
re au pierit sub malurile de pamant, aea- 
elnat 1 cu premeditare sau schilodiţi pe 
vlsta. Coasta Galeş, Capul Midia, Columbl 
a. Cernavoda, Valea Neagra sl multe alte" 
legare de munca, au devenit sinonimele 
morţii, prin numărul mare de victime ce 
sl-au gesit efareltul acolo. 


"Canalul Morţii ” 

—--- t 


Lucrările au continuat ln aceaata prima 
perioada, pana ln anul 1953, fiind lntra- 
rupte dup. moartea Iul Stalln, nul ,i « 8 
datorita marilor presiuni executate asu¬ 
pra autorltatllor comuniste romane de c㬠
tre guvernele occidentale, cerandu-se În¬ 
cetarea folosirii deţinuţilor politici ln 
scopul exterminării lor 1 . ace.te lucrări. 

Lucrările au fost reluate ln enul 1975 
• 1 , pentru acoperirea forţei de munca s'a 
folosit al un mare contingent de oameni 
condamnat! pentru "parazitism", datorita 
unul nou articol lntrodua ln Codul Penal 
făcut special pentru acoperire, acestui 
aumar » tagradlre* sl mal accentuata a 
libertăţii Individuale. 

Agenţia de presa romana "Agarpres'.'aicl 
macar nu me.tlonaaza faptul ca la aceata 
lucrări a'au folosit st condamnaţi, ara- 
taad ca numărul celor 33.000 de oameni, a 
fost compus exclusiv din muncitori, sol¬ 
daţi sl brlgaal "voluntare" formate din 
tineret. 

ds sclavi, condsmaatii supus! la 
ceia nai grele si istovitoare aminei,ar pa 
tă *••**••• P* care regimul se străduieş¬ 
te s o arate opiniei publice. 

Când s*au inceput escavarile de pamant 
ln vederea construirii metroului bncures- 
tean, s*au folosit deasemenes deţinuţi.A- 
poi, odata cu apariţia legii potrivit c㬠
reia "condamnaţii se pot reabilita prin 
munca, cu reducerea corespunzătoare a sa¬ 
lariului" (40 X pentru stat, restul pen - 
tru condamnat), paste o mie de oameni in¬ 
cluşi in aceasta categorie de instentele 
Judecătoreşti dele Bucureşti, au fost des 
ţineţi lucrărilor pe diferitele tronsoane 
aflate in lucru. 

Când primul tronson al metroului bucu- 
rsstean Ciurel-Timpuri noi a fost dat in 
tolosinta, ln anul 1978, laudele la adre¬ 
sa, •."colectivului de muncitori care a iu 
crat cu mare abnegaţie sl dăruire", n*au 
mai contealt cateva saptauani ln sir ln 
publicaţiile comuniste din capitala, ln- 

































cep.nd dela Sclntela sl ter.lnand cuStea 
,ul roau, organul judeţe.. ,« llfov.Nu a a 
aalntU In acfclak auk nici o for«a, part 
c1 parca condawutllor la aceate lucrări, 
din acelaal motiv propagandlatlc pe care 
l'an enuntat anterior. 

Crede oare regimul dela •ucoreetl ca a* 
ceat fapt nu ae cunoaate de către opinia 
pufcllca? Crede el ca daca numele de "con 
damnat" a foat atera din rândurile celor 
ce-au construit cala doua obiective,nu se 
ştie ca de fapt "condamnatul" a Îndeplinit 
cele mal grele munci ia aceste şantiere si 
ca el a fost intr'o proporţie extrem de ma 


re? Se lnsala. 

Inaugurarea "Canalului Morţii" a consti 
tult prilejul unei noi campanii de laude 
la adresa "micuţului Stalln" aflat cu toa¬ 
te "rudlll" sale la conducerea României. 

Darea in folosinţa a acestui Canal in 
lungime de 60 de km., s'a amanat de mal 
multe ori din 1982, data la care acesta ar 
fi trebuit sa fie terminat. După doi ani 


de cile» in fltarslt inaugurarea a p utut 
fi făcută. Si, cu toate acestea, clrcu- 
iatla pe noul canal a vaselor nu va pu . 
tea sa fie Începută Înainte de luna Au¬ 
gust. 

Vedem aşadar ca inaugurarea a fost 
făcută "formai", Înainte ca toate lucra 
rlie sa fie iniţial terminate. 

Va mal interveni inca o amanare t n 
luna August? Vom vedea... 


M. E. 


ULTIMUL 

Nu'ndura să se perinde 
Zile fără rost, 

Ci de fapte strâluclnde 
Prinde 

Clipa ce a fost. 


N'aţtepta sa te doboare 
Duşmanii -asculţi: 
Mâna ta răzbunătoare 
Doare..• 

Fie cât de mulţi. 

i 

Nu rabda sâ te sugrume 
Crudele dureri: 

Toate sunt aici pe lume 
Spume, 

Visuri si păreri. 

Ocblul tău cel ager, vădi: 

Totul -tn radar! 

Vei cădea pi tu grămadă, 
Pradă 

Ceasului amar. 


CUVÂNT 

Nu e nimeni sâ amâne 

Ultimul cuvânt... 

Te gândeşte ce rămâne, 

Mâine: 

Când vel fi pământ. 

A. C. Cuza 


BRADUL 

In raduf, pe-a craterului vatră, 

Sub suliţe ştirbe de vânturi ce latră, 
Ruptu-pl-a drum, Îndărătnic, prin piatra.•• 
Şi, lacom de soare, si rveit, al stingher, 
Ca din rădăcini enorme de fier, 

Din trândava lavă bolnava, 

Fără ror al tâbavâ, 

Drept, dornic crescut-a spre cer, 

Sub fulgere fără de număr, 

Sus, pe-al vulcanului umăr... 


Aron Cotrus 


-13 


NOTĂ DESPRE LITERATURA 


DE EMIGRAŢIE 

f 


T raeste literatura romaneasca in exil? 
Caturi de expatriere, s'au cunoscut 
Întotdeauna. Dela Ovldlu la Daate,dela Dan 
te la Victor Huga, dela Hugo la llasca I- 
banez, dela Ibaiez la Leon Daudet, nu pu¬ 
tini au fost scriitorii care din proprie 1 
nltlatlva sau din constrângere, au părăsit j 
cetatea si au trăit in afara de ea. 

Considerat ca o mare drama, exilul poa¬ 
te fi nu numai o suferinţa, dar si un mo¬ 
ment de adâncire personala, ca tot ce este 
grav, ca tot ce este provocator de răspun¬ 
dere morala, ca tot ce-i obliga pe om sa- 
si faca un examen de conştiinţa si sa-sl 
pună Întrebări decisive despre sine si des 
pre lume. 

Singurătatea este proba de foc. 

Astăzi, in exilul romanesc sunt, nu un 
scriitor,doi sau trei, vizaţi personal, ci 
Întregi generaţii literare, puse global in 
situaţia de a se rupe de colectivitatea ca 
reia aparţineau si de a lua drumul străină 
tatii. 

Prin bruscă schimbare de condiţie po- j 
iitica si mal ales prin bruscă schimbare 
de atmosfera morala, literatura, considera 
ta ca fenomen organizat, a fost de cateva 
ori silita sa Înceteze. In primul rand.pen 
tru ca i s'au distrus condiţiile materiale 
de existenta: activitate editorlala,publi¬ 
caţii periodice, public cititor format, a- 
dica tot ceea ce face in mod practic posi¬ 
bila o producţie literara regulata. 

In Românie, comunismul a provocat in ar 
ta un moment de sincopa. Acestui moment de 
sincopa -care nu era numai unul de bulma - 
ceala, ci de veritabila suspendare a torte 
lor de creaţie- i-a urmat un proces de se¬ 
cesiune. Din vechile valori, comunismul a 
oprit numai ceea ce 1 a*a părut conform ^ 
criteriilor sale. Pentru rest, soluţia s a 
găsit: emigraţia, suprimarea. 

Astfel, calea strainatatil a a umplut 


de nume ca: Mirese El iade, Emil Cioran.Va 
sile Posteuca, Aron Cotrus, Al. lusuiocea 
nu, Nlcolae Novac, Pamfll Selcaru,Vlntila 
Hor la s.a.m.d. 

Suprimarea brutala a celor ramaşi in 
tara, a unei Întregi pleiade de lntelectu 
aii de aleasa tlnuta si formaţie ca: Nl- 
chifor Crainic, Radu Gyr, Hlrcea Vulcaces 
cu, Petre Tutea, s.a.m.d., prin deţinerea 
lor in Închisori, ori, folosirea unei 
mâini de intelectuali din vechile genera¬ 
ţii pentru scrierea fortata intru elogie¬ 
rea noului regim, au pus stop evoluţiei 
literare. S'a iasat astfel, progresiv, 
drum liber unul Întreg cerc de proletcul¬ 
tişti, menit sa scrie la comanda,oameni 
care nu aveau si nu au nici in clin nici 
in maneca cu literatura romaneasca,elemen 
te declasate si periferice gândirii splrl 
tuale romaneşti. 

Noua orânduire a scindat, dela aparitl 
a el, viata literara, facand-o sa se des¬ 
făşoare mai departe pe doua planuri, si 
geografic si moral, deosebite: in tara si 
in exil. 

0 adevarata despărţire a doua forme de 
literatura, care niciodată nu vor mal a- 
vea sa se lntalneasca, sa se reintegreze 
in acelaşi destin: de-o parte, in exil,li 
teratura adevarata, de cealalta parte,li¬ 
teratura partinica, de comanda, stearpa, 
fara ethos. Doua literaturi de aceeaşi 
limba, dar nu de acelaşi spirit, obligate 
sa se dezvolte paralei, fara putinta de 
comunicare intre ele, in condiţii exact 
contrarii, la poluri opuse. 

Regimul comunist, decis sa-si creeze o 
arta oficiala, a dispus de mijloace tebni 
ce si suiterlale. Producţia literara, tea¬ 
trala si artistica a fost organizata ca 
producţia grâului sau a fierului. 0 presa 
de stat, un teatru de stat, edituri si a- 
teliere de stat au creat -in chip artlfi- 

























-U»- 


«tal- "ol cont lng.nt. de »criItor 1 1 

,l..tlet, c<*po*itorl «i drâMturgi. froc? 
dcul a fost desigur mecanic, exterlor,tal» 
dar al trebuia sa duca neaparat la o pro¬ 
ducţie literara ai artiatica regulata,care 
aa poate furniza anual (aau la nivel de 
plan cincinal), un anumit număr de cârti, 
apectacole, expoziţii. 

Care aate insa valoarea reala a unei a- 
•eoenaa productivităţi, artificial provoca 
ta, care a puterea ei de creaţie si care 
•unt aanaale ei de aupravietuire, sunt în¬ 
trebări ia care răspunsul se poate da sim¬ 
plu -ZERO. 

Regimul nu-si poate constitui o adcvara 
ta cultura proprie, (care cere o creştere 
organica,naturala al nu fortata), ci, cel 
mult, forme sl cadre . 

Existenta lor materiala e un fapt. Dar, 
spiritul, nu va putea veni niciodată sa a- 
nime aceste schele, al căror noroc este de 
a fi ridicate pe un pamant propriu sl sub 
un cer cunoscut, sl de a avea ceea ce se 
cblama cu un cuvânt foarte simplu: o patrl 
e. 

Ce se Întâmpla dincolo de patrie, este 
mal dificil sl desigur mal dramatic. 0 cui 
tura poate, cu mari greutatl sa se menţină 
in exil. Poate ea Insa sa duca o viata pro 
prle, sa evolueze, sa dea roade? 

întrebarea pusa mal scurt suna astfel :e 
mlgratia este creatoare? 

Sunt tot felul de obstacole ce trebue 
luate in seama, Înainte de a răspunde. Ob¬ 
stacole de ordin material, obstacole de or 
din spiritual, cele dintâi mal puţin esen¬ 
ţiale decât cele din urma, dar nu lipsite 
totuşi de gravitate. 

0 culturi £n refugiu trebue sâ-sl faci 
in primul rind un minim de posibilităţi 



practice de existenta, ca o familie i n f ' 
fugiu. 

Va trebui deci sa-sl gaseasca in pT[% 
mul rând instrumentele elementare de Co . 
munlcatie sl difuziune: edituri, presa, 
etc., si, pentru toate acestea, va trebui 
Înainte de orice «a-si gaseasca publi Cu i 
cu care sa comunice. 

Căci nu e vorba de actlvltatl indlvl<j u 
ele, izolate, răspândite pe glob,in cate*, 
va mansarde, bune pentru a dapostl singu¬ 
rătatea unui pribeag aplecat deasupra u « 
nul manuscris, ci e vorba de o activitate 
de ansamblu, care sa se susţină coerenta 
sl care sa faca posibila circulaţia valo- 
rilor, circulaţia ideilor, confruntarea 
lor, reciproca lor fecundare. 

Tot acest aparat ce constituie supor - ; 
tul material, cadrul unei culturi, sau 
-pentru a limita chestiunea- cadrul unei 
vieţi literare organizate, emigraţia l' a 
putut crea, dar cu foarte mare greutate. 

In relativ scurta vreme, scriitorii 
pribegi au izbutit, infr'adevar, sa-sl rţ 
faca pe pamant străin, condiţiile oblectl 
ve de lucru, deocamdată pe cele strict ne 
| ceaare. Cateva ziare, cateva reviste, c⬠
teva case de editura, au format primele 
| cadre prin care cultura de exil a putut 
trai sl si-a menţinut conştiinţa unltatll. 
La Madrid, Paris, Freiburg, Cleveland,Sao 
Paulo, Munchen etc.,s'au creat edituri,al 
căror prestigiu sl a căror forţa de radi¬ 
aţie sunt considerabile. Pentru a nu da 
decât doua exemple: Ed. "CARPATII" ei Ed. 
"DACIA" din Madrid, reprezintă astazl do¬ 
ua din cele mal celebre edituri ale emi¬ 
graţiei romaneşti. 

Primul caracter al unei literaturi de 
emigraţie este faptul de a trai din amin¬ 
tiri. Ea priveşte Înapoi. Ea Încearcă, sa 
nu plarda ultimul contact cu pamantul ce 
i-a fost rupt sl cu lumea de care a fost 
violent desprinsa. 

Aceasta Întoarcere, aceasta oprire in 
loc, aceasta veşnica reluare a dramei, ii 
■ literaturii din refugiu un caracter de 
•l*ur patetic, dar, in acelaşi timp, o lî 
mlteaza, 

Sl cu to.te «ceet.., .. . « V ut .1 co- 
raju lbertatll de . se desface de «cea- 
te amintiri. 

alta l r « u pentru ca o 

alt. Românie, decât cea părăsită, emigra¬ 
ţia au cunoaşte. 

Legea de viata a unei literaturi in 


15 - 


exll este sa-sl menţină contactul cu tara 
pierduta. E o lege teribila, căci ea con¬ 
damna la un fel de inerţie. De vreme ce 
contactul direct cu tara vie, cu mulţimea 
care traeste, cu atmosfera care se schim¬ 
ba e interzis, de vreme ce orice comunica 
re e imposibila, de vreme ce toate drumu¬ 
rile sunt barate, singurul fel de a reg㬠
si patria este de a o cauta In memorle,a- 
sa cum ultima imagine a despartlrel a o- 
prit-o. 

Literatura noastra de emogratie este o 
literatura de opoziţie. Fie ca vrea,fie 
ca nu, ea este un instrument de lupta.Spl 
ritul el este protestatar -sl nici nu poa 
te fl altfel. 

Sl chiar, "a protesta", este o stltudi 
ne de creator sl de combatant. Nobila a- 
tltudlne, eroica, uneori, conţinând Împ㬠
carea sl acel repaos care face posibil ac 


tul de creaţie. 

Emigraţia este o stare de război sl ea 
cere In mod necesar o literatura luptatoa 
re. Un spirit critic acerb anima orice 
cultura de exil, care nici nu poate trai 
decât pentru un Ideal de reparaţie,de res 
tablllre, de restaurare. Tot ceea ce se 
face are un caracter de urgenta. Sl cu 
toate acestea, plin de vitalitate sl crea 
tle. Literatura emigraţiei romane si-a 
castigat stabilitatea morala, sentimentul 
de durata, pe care in primul moment refu¬ 
giul le anuleaza. 

Emigraţia este un mediu febril sl agi¬ 
tat; ea cere un mare efort nervos, si cu 
toate aceste impedimente, ea izbuteşte a 
fi un teren fertil de cultura. 

înainte deci... 

Adaptare după TP 


SONET SONET 


Să nu te vadă cei ce te-au lovit 
Că plângi Îndurerat; el asta vor: 

Să te doboare lovitura lor 
Şl-apol să rada că te-au biruit. 

El nu vad ca eşti tu biruitor, 

Căci ura lor din suflet i-a orbit; 
Decât sâ înţeleagă c'au greşit 
Si sâ ie pară râu, -mai bine mor. 

Tu nu'ncerca sâ-1 schimbi, e In zadar: 
El rămânea-vor pururea străini 
De orice gând curat, de orice har 

Dumnezeiesc. -Te uită: In grădini 
Sunt flori frumoase, parfumate, dar 
Pe lângă garduri cresc sl mărăcini. 


"E neagră moartea sl înfricoşată". 

Dar numai pentru cel fără credinţă; 

El dlbul-vor trişti In neştiinţă, 

Câtând cărarea cea adevărată 

Către eterna, stânta legionară biruinţă 
0, fraţilor trezlţi-vâ odată, 

Că va suna sl ceasul de răsplată 
Sl-atuncl va fl târziu pentru căinţă. 

Căci desfătări şl bunuri şl mărire 
Sunt amăgiri vremelnice, amare. 

Iar moartea vine-asa fără de ştire. 

E fericit acela care 

S*a străduit sâ semene iubire: 

Ei va culege milă şl iertare. 


Maria Botiş Cioban 
1937 




















































-16- 



«$♦ CĂPITANUL ANDREI de Nicolae TOTU, Edi¬ 
tor* "Dac la", Madrid (după manuscrisul 
din 1939, făcut In timp ce autorul se a- 
fla deţinut la Închisoarea Râmnicul S㬠
rat el terminat cu numai câteva zile Ina 
lnte de asasinarea lui). 


cu toate Întâmplările ei. Rândurile ne chef 
mă parcă, cu tonuri lirice, la zilele de 
ieri ale vieţii moldoveneşti. 

0 recomandăm cu căldură tuturor romani¬ 
lor din exil. 


Acţiunea romanului se petrece în Mol¬ 
dova, In perioada de domnie a lui Vaslle 
Vodă Lupe. 

Nlcolae Totu, ca Intr'un Iconostas ia 
ic, aseară evenimentele timpului, dându- 
le o atmosferă caracteristică, dăruind 
pagini de neţărmurită clarviziune si fru 
museţe, cuprinzând In toată plenitudinea 
lor frumosul istoric pe care 11 cultura¬ 
lizează. 

Prezentarea perioadei lui Vaslle Vodă 
Lupe, nu este o anexă tratată fugar, de 
odihnă spirituală, ci o parte dlntr'un 
întreg. Pe plan spiritual, cartea desco¬ 
peră, să ţină in lumina şl, prin aceasta 
sâ-1 ajute să se menţină si să se dezvol 
te, sufletul naţional. 

în acest Înţeles, romanul "Căpitanul 
Andrei" apare ca o carte pentru toţi, o 
carte care merită cunoscută, citită, în¬ 
ţeleasă. 

Pentru cartea romanească, romanul lui 
N. Totu e o întoarcere, prilej do adânc| 
re si de limpezire a trecutului nostru,o 
frescă ce ne reprezintă o epocă trecută 


«$♦ ZÂMBET PRINTRE LACRIMI de Vaslle CURAU, 
voi. 1, Editura "Coreei", Frelburg. 

S 1 au scris si se vor mal scrie încă mul¬ 
te cărţi referitoare la sistemul de penlten 
ţâ stallnistâ, aplicat cu ferocitate Impo - 
trlva tuturor patrioţilor romani In atâtea * 
locuri de tristă faimă de pe întregul cu-* 
prins al "republicii populare". 

Printre numeroasele lucrări apărute ce 
tratează acest sfâşietor aspect, scrise de 
martori oculari cu obiectivitate, se în¬ 
scriu "Demascarea" lui G. Dumltrescu, "Din 
împăraţi* morţii" de C. Bălinescu, "Canalul 
Morţii" de Ion Cârja, *1 altele. 

Primul volum "Zâmbet printre lacrimi" *1 
Iul V. Curie *e Înscrie printre aceate*. 

Firul exp.ner11 cărţii reprezintă o cro¬ 
nologie achitată cu o minuţiozitate remarc, 
bilă, autorul punând succealv tn lumină tea 
te ••,*ctele cutremurătoarelor momente 1* 
car* a luat parte sau a aslatat pe tot par¬ 
cursul detenţiei sale în carcerele Infern* 
Iul stallulst, unde omul a îndurat cale mai 
(CONTINUARE PAC. URMĂTOARE) 


17 - 


Inlmaglnablle torturi din partea zbirilor . 
plâtltl al "noului regim comunist", ac.lo 
unde omul a f.at redus la condiţia ăe a- 
nlmal, batjocorit, umilit, .1 !■ numer.a- ] 

8e ca zurl ucla cu o cruzime bestială, **- 

Autorul trece In creionări repezi, şl 
totuşi reliefat, puternic şl vl.l colora- | 
te, portretele câterva din victimele re- , 
(Imului de exterminare, ştiind tnt.tdeau- 
na să degaje şl să pună în lamina triaitu 
ra ăe caracter, el renşeşte să ne dea aeţ 
fel -în minimum ăe spaţiu şl cu mijloace 
simple- esenţialul aceator peraonalltăţl 
cât ae poate ăe complexe. 

Asupra celor doi conducători al grupu¬ 
lui legionar ăe rezistentă "Prâţla" ât« 
M-tll Vrancel, Ionel şl Cheerghe Paragina, 
ca şl asupra celui de-*l treilea, Cheer 
ghltâ Bălan,autorul stâruleşte în chip 
minunat al împleteşte tatr’ua mod admira¬ 
bil câteva din episoadele de luptă împo¬ 
triva trupelor de aecurltnte din reni. 

Emoţionanţi, explicată elmplu, întâlni 
rea dintre autor *1 tatăl său tn tnchlso* 
rea din Galaţi, conturează cu fineţe Ine¬ 
ditul care ae gâaeate tn mite din pasaje 
le cârtii, aceat Inadlt pe^care autorul 
stle aâ-l stăpânească, fâcându-te să ca¬ 
uţi anticipaţia tn momentul de reaplro pe 
care tl-1 Insa la flecare apropiere a ran 
durilor de el... 

V. Curâu nu dispreţuieşte detaliile: 
dimpotrivă, le caută sl le observă, dar 
numai tn măsura tn care ua fapt mic reve¬ 
lează sau macar laşa sa ae întrevadă, o , 
mare realitate, aşa cum prlntr'un mlnna - i 
cui ochlan se pot privi feerice ţinuturi. 

Ceea ce atrâbate prin paginile cărţii 
"Zâmbet printre lacrimi" voi. l.asto.taa- 
lnte do toate, voinţa de a fl drept şl 
cinstit. Sl, după cum se ştie, un literat 
stăpânit de astfel de nizulntl au poate 
niciodată străluci, nu poata găsi afacte 
sl grimase,cum tl sate hărăzit unuia car# 
joacă mereu pe Judecăţi dârze şl i 

ce, sau pe condamnări grave şl 
încăpăţânate. Refutările şl condamnările 
sunt săvârşite aici cu o oaracare strâng# 
re de Inimi pl cu oarecare prudeaţa, iar 
efactalor da stil parsenal v - le 

pretară arâtaraa adavârulul, dobândita 
prin dlaoclatll şl anallaa, ce -ar 

•• strălucesc. Obiectivitatea sa obţine 
cu caznă sl ta Impune sl mal greu. Obiec¬ 
tivitatea nu poata atrălucl ca sublactl- 


vltatea. Orlgiaalitatea Ui V. Gurâu coastă 
îa căutarea adevărurilor şi nu a orlginali- 
tâţlior• Şi, din şocate, muLtimea cititori¬ 
lor aşreciazâ originalităţile şe care ea la 
ignoră şl nicidecum aşrofundarea sau despi¬ 
carea adevărurilor şe care ea crede că le 
cuaoaşto şentru că doar la-s întrezărit în 
lodoleata ei trăire cotidiană* E si acesta 
un curaj creaţia: de a avea grijă. In aârtu 
rlalrlle tale, înalate de toate, de adevar 
sl nu de gradul sau falul în care poţi im¬ 
presiona lumea cu aceat adevăr. Căci numai 
astfel şoti traca adevărul în dăinuire al 
totodată te fereşti de păcatul orgoliului. 

Adevărul, narat cu simplitate în cartea 
lui Vaslle Gurâu, cucereşte, fascinează sl 
•e impune. Punctată pe alocuri cu nota de 
humor, destlade. 

"Zâmbet printre lacrimi" reprezintă o ta 
I portantă contribuţie la cunoaşterea unei pe 
| rloade marcate de suferinţă, da mascând cu 

| mare curaj numeroasele persecuţii Cndrepta- 
j te cu ferocitate împotriva tuturor deţinuţi 
lor politici din închisorile comuniste, 

0 carte ce au trebue să lipsească din ca 
sa nlclunul roman al pe care o recomandăm 
cu mare plâcer*. Se poete comanda dala tl- 
, pografla "Coreat", Kronanmattenatr. 6.D-7BOO 
1 Frelburg, Cermanla Federală sau dala autor, 
j Munchofstrasse 12 , 78-Fralburg / Br, Cerma- 
I nl* Federali. 

<$» MAREŞALUL ANTONESCU Şl MIŞCAREA LEGIONARA, 
Editură "C.rpaţll", Madrid, Spania, 8 S US. 

Carte. încă nu a parvealt redacţiei no*| 
tre. 0 recenale asupra al, va fl ficaţi l- 
madlat ce o vom primi. 

Se poate comande dela urmitoarea adreaa: 
Ed. Carpatlt, Tralar» Popaacu, Caile Coada 
de P.nalver, 82 . 4 , Madrld-6, Spania. 


N N 






























Diferenţe 


in 


CAER 


Unul di* obiectivele economice prevăzu¬ 
te in statutul Consiliului de Ajutor Reci¬ 
proc, CAER, este reducerea decalajelor din 
ere tarile membre si in final obţinerea u- 
aui nivel egal de desvoltare in intregul 
bloc rasaritean. In practica, deosebirile 
in ce priveşte nivelul de desvoltare eco¬ 
nomica si de trai sunt enorme. Extrem de 
mari sunt in primul rând deosebirile din¬ 
tre cele şapte state europene -membrii i- 
nitiali ai organizaţiei- si cele trei sta¬ 
te extraeuropene, care au aderat ulterior. 
Acestea sunt Cuba, Mongolia si Vietnamul, 
cei trei fraţi sărăci si iaapoiati,sau alt 
fel spus, tari tipice in curs de desvolta¬ 
re* Romani* se proclama insa ea singura o 
tara membra a lumii a treia, afirmând -du¬ 
pă Împrejurări- fie ca este o tara in des¬ 
voltare, fie ca a trecut la stadiul de ta¬ 
ra semi-desvoltata, sau industrial-agrara. 

Deşi au trecut 35 de ani dela Înfiinţa¬ 
rea CAER-ului, cele şapte tari europene 
membre nu pot fi privite ca un bloc,in spe 
cial din cauza nivelului de trai al popula 
tlei, si lntr'o măsură oarecare ai a nive¬ 
lului de desvoltare economica* Institutul 
de studii economice Internationale compara 
te din Vlena constata insa ca cele doua 
tari est-europene mal sarace -Bulgaria ai 
Remania- au putut obţine in ultimii ani, 
in pofida gravelor dificultăţi cu care au 
foat confruntate, o creştere economica mal 
ridicata decât asa zisele tari fratestl 

Înstărite, cum ar fi de exemplu Cehos¬ 
lovacia, reducând astfel Întrucâtva decala 
Jele. 

Locul I in ce priveşte nivelul economic 
si de trai revine In blocul rasaritean Cec 
maniei de Est* Berlinul rasaritean a reu¬ 
şit in ultimii ani, spre deosebire de ten¬ 
dinţa generala a economiilor socialiste,sa 

menţină un ritm de creştere relativ ri¬ 
dicat, pastrandu-sl, sau chiar imbunatatln 
du-si poziţia in cadrul blocului răsări¬ 
tean, in ce priveşte desvoltarea economica 
si nivelul de trai al populaţiei.Nu se poa 
te ignora insa in acest context, ca succe¬ 


sele obţinute sunt in mare parte rezult*, 
tul unor relaţii privilegiate cu parte* 
asa zis capitalista a Germaniei* 

Pe locul al doilea si al treilea i n 
CAER, se plaseaza la egalitate Cehoslova¬ 
cia si Ungaria. Unii experţi economici 
sunt de părere ca Ungaria a reuşit sa de- 
paseasca nivelul atins de Cehoslovacla,t« 
ra cu o lunga si destul de glorioasa tra¬ 
diţie industriala. Pentru eliminarea dl*- . 
torsiunilor economice, ambele tari meatl- J 
onate au redus la minimum rata de creşte¬ 
re economica* Ungaria resimte lntr'o mare 
măsură consecinţele negative ale unei da¬ 
torii externe excesiv de ridicate* Cehos¬ 
lovacia a practicat in ce priveşte recur¬ 
gerea la credite occidentale o politica 
de reţinere accentuata* Din aceasta cauza 
amortizarea creditelor si achitarea doban 
zllor nu provoacă dificultăţi* Alături de 
Uniunea Sovietica, Cehoslovacia este con¬ 
siderata tara est-europeana cea mal solv# 
bila* 

Locurile 4 si 5 in ce priveşte nivelul 
de desvoltare economica sunt ocupate -de 
asemenea la egalitate- de Uniunea Sovletl 
ca si de Bulgaria* Locul penultim revine 
Poloniei, iar ultimul României* Daca se 
aplica criteriul nivelului de trai, Cehos£ 
lovacla trece Înaintea Ungariei, iar dupa^ 
aceasta urmeaza Bulgaria* Părerile sunt 
lmpartlte când e vorba de nivelul de trai 
al populaţiei din Polonia si al celei so¬ 
vietice* In anii *70, nivelul de trai era 
in Polonia cu mult mal ridicat decât in 
Uniunea Sovietica* In urma penurlllor a- 
cute a scăzut Insa considerabil. Cel mal 
scăzut nivel de trai, nai scăzut cu mult 
decât in Uniunea Sovietica, este cel exis 
tent in Remania* 


moarte COMUNISMULUI ! 


__ -19- 

Franţa 


Problema şcolara 


Cu puţin timp in urma, comentând situa¬ 
ţia din Franţa, corespondentul ziarului 
vest-german DIE WELT menţiona o lunga se¬ 
rie de manifestaţii de nemulţumire, organl 
zate de diferite categorii sociale tmpotrî 
va politicii guvernului francez,continuand 
textul: 

"La toate acestea se adauga insurecţia 
părinţilor Împotriva politicii şcolare a 
guvernului* Amploarea manifestaţiilor a de 
paslt cu mult tot ceea ce au putut mobili¬ 
za vreodată In Franţa aderenţii mişcării 
pentru pace* Străinii s'ar putea Întreba 
de ce guvernul a trebuit sa-ai provoace pe 
langa toate celelalte griji, iaca una su¬ 
plimentara al anume tocmai problema acoa - 
lei. La aceasta Întrebare exista un singur 
răspuns al anume ca socialiştii sunt prin 
firea lor oameni care vor sa perfecţioneze 
lumea si care -din aceasta cauza- au In¬ 
clus in aaa zisul "manifest socialist" 
din 1981 principiul scolii laice, ca fiind 
singura in măsură sa asigure fericirea so¬ 
cietăţii* ti au eşuat, asa cum de altfel e 
ra de aşteptat, intrucat părinţii, elevii 

biserica au format o coaliţie, Împotri¬ 
va careia politica de nivelare şcolara nu 
a'a putut impune". 

In Pranta exista in total 10.130 de 
scoli particulare, frecventate de peste do 
ua milioane de elevi, ceea ce reprezintă 
17 la suta din total. 90 la suta din aces¬ 
te scoli particulare sunt organizate si, 
parţial, Întreţinute de biaerica romano-cg 
tollca. Salariile Învăţătorilor si profeso 
rllor sunt insa plătite aproape peste tot 
de guvern. Ele sunt deasemenea aubvantiong 
te, lntr'o măsură mai mare sau mal mica,in 
administraţiile comunale, in funcţie de po 
sibilitatile financiare ale acaatora ai de 
condiţiile politice locale. SocUUBtU 
francezi in rândul carora cadrela dldactl 
ce deţin o pondere de cateva ori mai ridi ~ 
cata decât aceea care ie revine In totalul 

populaţiei, susţin de generaţii principiul 

ca plătind salariile corpului didactic al 
•colilor particulara, guvernul are lmpli 


cit dreptul sa le preia* Deşi actualul pre 
şedinţe Mltterand a promis ceva asemanator 
In campania sa electorala din 1981, guver¬ 
nul sau n'a mers stat de departe* Prolec - 
tul de lege, pe care ministrul educaţiei 
Savary intenţionează sa-l prezinte in Adu¬ 
narea Naţionala prevede un drept de veto 
al guvernului la angajarea Învăţătorilor 
si profesorilor, precum si subordonarea 
şcolilor unor servicii locale de educaţie 
si lnvatamant* In componenta acestor ofi¬ 
cii ar intra si reprezentant! al şcolilor 
particulare, inaa majoritatea va fi deţinu 
ta de funcţionari din lnvatamantul public. 

In batalla Împotriva controlului de stat, 
intenţionat după parerea adversarilor acea 
tul proect de lege, ca un instrument pen - 
tru distrugerea şcolilor particulare, lo¬ 
zinca electrizanta aate salvarea scolii 11 
bere. 

Şcoala libera a foat in secolul trecut 
sloganul folosit de forţele politice de 
stânge in Franţa in batalla pentru deafiin 
tarea monopolului detinut pana atunci de 
biserica catolica in domeniul educariei.A- 
ceasta mişcare a dus la timpul aau la crea 
rea unul sistem de scoli publice obligato¬ 
rii, calificate drept libere Întrucât erau 
scoase de sub tutela credinţelor religioa¬ 
se* Alăturarea invatamantului public laic, 
s'a desvoltat insa cu timpul un sistem de 
scoli particulare autonom. Relatând dela 
Versallles deapra cea mai recenta din de¬ 
monstraţiile de protest, la care au parti¬ 
cipat cal puţin 550 do mii de persoane,po¬ 
trivit estimat 11lor politiei, ai circa 800 
da mii potrivit estimatiilor organizatori¬ 
lor, corespondentul cotidianului SUEDDEUTS 
-CHE ZEITUNC din Muncben , aiar fara mari 
simpatii pentru dreapta franceza, relata: 

"Ceea ce mobilizează un număr mal mare 
de oameni decât orice alta problema polltl 
ca sau decât orice revendicare salarlala, 
este planul guvarnului de a integra lntr 
un sistem şcolar laic unitar şcolile partl 
cuiere, 1* majoritatea lor covârşitoare 
•coli catolice. Aderenţii acolilor parttcu 
lare au ieşit in strada in cinci Duminici 
























20 


. i. irtr«le«u*. 1. demonstraţie au 

pamclfat*80.000. In Duminica următoare -la 
[yen- 15®.000 . 0 saptaman* mai târziu, a 

I fs -200.000» apoi ia Lille, ** or * 8U . 
tal panierului Hauroy 300.000, 

L manifestarea finala dela 

sa atinga dublul numărului de partl 
l)tl, nobil leat 1 de adversarii rachetelor 
■u kg io toamna anului 1983 la manlfesta- 
KrUcipala dela Bonn". 

K ţaristul german arata in continuare de 
o sesime din elevii francezi frecventează 
şcoala particulara. Ele sunt considerate 
_i hune decât cele publice. Clasele numără 
mal putini elevi. Se iovata mai mult si se 
face mal putina agitaţie politica. Părinţii 
care isi trimit copiii la o şcoala de stat, 
sunt obligaţi sa-i Înscrie la şcoala din cir 
cuapscrlptla de reşedinţa. In schimb au li¬ 
bertatea de alege şcoala particulara in func 
tie de faima acesteia. Din aceasta cauza, in 
ultimii 3 ani, intre 40.000 si 70.000 de e- 
levi au cerut anual transferarea dela o scoa 
la de stat la una particulara. Mulţi socia¬ 
lişti, printre care se numără si ministrul 
de externe Cheysson, prefera pentru proprii 
lor copii şcoala particulara. Programa scol# 
ra si regulamentul examinărilor sunt cele 
din invatamantul public, si doar o zecime 
din cadrele didactice sunt preoţi sau caluga 
rite. întrucât subvenţiile statului sunt mal 
reduse decât pentru şcolile publice, frecven 
tarea unei scoli particulare implica pentru 
părinţi sacrificii financiare substanţiale. 
Invers insa, etatizarea şcolilor particulare 
va necesita din partea statului afectarea u- 
nor fonduri suplimentare destul de substantl 
ale. 


Intr'o corespondenta din Paris, cotldla - 
nul FRANKFURTER ALLGEME1NE ZEITUNC expune In 
tre altele substratul actualului conflict cu 
privire la regimul şcolilor. Ceea ce urm㬠
reau pariaţii ialclsmulnl cu ua secol in ur¬ 
ma era cimentarea simţământului naţional in 
taaara republica franceza, adoptând insa la 
catedra o atitudine de neutralitate politica. 
Iar in mod corespunzător, şcolile si liceele 
confesionale renunţau tot mai mult la Îndoc¬ 
trinarea religioasa. Actualei preşedinte Ml- 
tcerând, care a urmat timp de opt ani liceul 
din Angouleme, condus de călugări paullnl,de 
clara ca n'a fost supus la nici o spalare â 
creerllor si ca a ieşit din şcoala suficient 
de liber, pentru a stl sa-sl folosească li¬ 
bertatea. începând din aali '60, in lnvata - 


mântui public a crescut influenta sindi. 
catului marxist al cadrelor didactice.I jJ 
planul de educaţie socialista din 1980 
şcoala este definita ca o instltutle d* 
care stânge are nevoie pentru a imp U n e 
puterea muncitorilor si grupelor expl 0 «. 
tate, unite intr'un front de clasa. 

Reforma intenţionata de guvern este u 
nul din cele mai impopulare obiective t *. 
bordate de regimul Mltterand. In context 
saptamanalul LE P0INT a publicat rezulta 
tele unui sondaj de opinie publlca.79 li 
suta din cel interogaţi recomanda sa se 
lase lucrurile asa cum sunt. Chiar si i n 
rândurile alegatorilor de stanga, 74 la 
suta se pronunţa pentru menţinerea şco¬ 
lilor particulare. Doar 13 la suta din 
{alegatorii acestei categorii sunt de pa- 
rere ca reforma este necesara. 


Probleme în 


CAER 

Creat in 1949, CAER-ul n'a fost ini¬ 
ţial decât un Instrument pentru prada 4 
rea de către Uniunea Sovietica a tari • 
lor cucerite. Vrând sa reconstruiască 
repede o economie distrusa intr'o mare' 
masur. de r.zbol, St.lin a o.tat ,encruj 
metoda brutala cea mal efic lenta :demon- 
tarea echipamentelor miniere si confis¬ 
carea resurselor. Ulterior, folosirea i 
cestui instrument a capatat un caractejft 
mai subtil. CAER-ul trebuia sa faca po^ 
slbila diviziunea socialista a muncii. 
Uniunea Sovietica avea sa furnizeze e* 
nergie si materii prime primind io 

schimb maşini si produse agricole. Re¬ 
zultatul este următorul: in aceeaşi m㬠
sură ca prin tancurile si soldaţii ar¬ 
matei roşii, sateliţii sunt legaţi de 
Moskova printr'o reţea de interese În¬ 
crucişate. 

Mecanismele care contribuie la ci¬ 
mentarea blocului sunt multipie:planul 
pe 20 de ani, elementele supranatione¬ 
le in fiecare din planurile cincinale 
naţionale, organisme de coordonare pe 
diferite ramuri industriale, cum sunt 
intre altele "Interelectro" la Moskova 


-21 


'•Interatomlnstrument" ia Varşovia,sau "In- 
terchlmvolokno" la Bucureşti. Interpenetra 
rea are un sens unic. De avantajele ceio 
mal mari beneficiara Întotdeauna Uniunea 
Sovietica. Instituţiile prelungesc asa zi¬ 
sa dominaţie naturala, pe care potenţialul 
sau o asigura Uniunii Sovietice, a cărei 
pondere in producţia CAER-ulul este de 93 
la suta in domeniul energiei -cărbune, pe¬ 
trol, gaze naturale- de 98 la suta in do¬ 
meniul metalelor feroase si de 100 la suta 
la fosfaţi. 

Criza economica a agravat dependenta ta 
rllor esteuropene mal mici fata de Uniunea 
Sovietica. In urma socului petrolier din 
1973, raportul dintre preturile obţinute 
de aceste tari pentru exporturile lor si 
preturile pentru produsele importate s'au 
lnrautatlt considerabil. Experţii francezi 
estimează ca pentru a realiza un volum al 
exportului de o valoare egala cu cel din 
1970, tarile mal mici membre in CAER tre- 
bue sa exporte o cantitate de mărfuri mal 
mare cu 23 la suta. In schimb, valoarea 
mărfurilor exportate de Uniunea Sovietica 
a crescut numai de 3,2 ori, in timp ce coş 
tul importurilor sale a crescut numai de 
2,1 ori. In acest context trebue sa amin¬ 
tim majorările de preturi pentru livrările 
sale de tltei, si anume cu 23 la suta in 
1981, cu 21 la suta in 1982 si cu 16 la su 
ta in 1983. Nu numai atat: livrările de pg 
trol sovietic in tarile comuniste europene 
au fost reduse cu 10 la suta. 

Europa rasariteana nu are alta optlnune. 
Ea nu este destul de bogata in devize,pen¬ 
tru a putea sa ameninţe Moskova ca ae va 
aproviziona cu petrol dela Arabi. Invers 
insa, legătură petroliera sovietica este 
pentru tarile respective interesata, deoa¬ 
rece decontarea se face in ruble. 

Reducerea cu 10 la suta a livrărilor de 
titei sovietic in 1983, reprezintă -potri¬ 
vit unei păreri răspândite in rândul eco¬ 
nomiştilor occidentali- o incercare a fac¬ 
torilor economici sovietici de a compensa 
scăderea preţului petrolului pe piaţa mon¬ 
diala prin majorarea cantitatilor de tltei 
vândute in afara CAER-ului, ceea ce consti 
tuie o pârghie menita sa asigure poziţia 
dominanta a Uniunii Sovietice. Exploatând 
aceasta poziţie de forţa,sovieticii isi 
pot presa aliaţii pentru adancirea specia¬ 
lizării in producţie. Iar aceasta speciali 
zare constituie cea mal buna chezăşie pen¬ 
tru menţinerea controlului Moskovel asupra 


statelor partenere. Aceasta constatare pu¬ 
ne intr'o lumina semnificativa insistente¬ 
le regimului Ceausescu de a i se acorda un 
roi mal amplu in specializarea si coopera¬ 
rea intersoclallsta. Aceasta echivalează 
cu acceptarea unui control sovietic mal ri 
guros si mal minuţios asupra planurilor sa 
le economice. 

In ziarul LE FIGARO, un ziarist francez 
vorbeşte si de un revers al medaliei.Citam: 

"Aceasta omnipotenta are si un revers. 

In beneficiul sateliţilor sal. Uniunea So¬ 
vietica se lipseşte de devizele pe care si 
le-ar putea procura prin vanzarea materii¬ 
lor prime din Occident. Ea trebue sa supor 
te acumularea unor creanţe sterile. In de¬ 
curs de 10 ani, excedentul sovietic s'a 
ridicat la 18 miliarde de ruble, echivalen 
tul a 180 de miliarde de franci la cursul 
neoficial de 10 franci francezi pentru o 
rubla. Creanţele sunt sterile, Întrucât a- 
llatll sal nu reusesc sa-i vanda destule 
produse proprii pentru a-sl acoperi cump㬠
răturile. Uniunea Sovietica nu poate redu¬ 
ce ajutorul indirect pe care-1 reprezintă 
aceste credite, fiindcă aceasta ar Însemna 
precipitarea prăbuşirii economice a aliaţi 
lor sal, ceea ce ar conduce la declanşarea 
insurecţiei politice. Autorul lucrării "UF 
SS in criza", profesorul universitar ameri 
can Marshall Goldman a oferit formula ur¬ 
mătoare: "Livrările de petrol au devenit 
preţul care trebue plătit pentru menţine - 
rea imperiului". 

Pentru a reduce datoria externa cu aju¬ 
torul realizării de excedente comerciale 
statele esteuropene au procedat la diminu¬ 
area drastica a investiţiilor si importuri 
lor. Acest fapt a provocat o Încetinire i 
procesului de modernizare a instalaţiilor 
industriale, după cum reliefa si un articol 
aparut in ziarul german NEUE ZUERCHER ZEI- 
TUNG."In viitor, constata expertul ziarului 
menţionat, competlvltatea produselor prove¬ 
nind din tarile membre in CAER va fi in vil 
tor 81 mai redusa". 
























FARAŞUL DEPORTĂRII PENTRU 
GUNOIUL DIN EXILUL ROMÂNESC 


I storia omenirii exemplifica din plin fo 
loslrea acestei vechi maxime de către 
diverşi monştri al Intrigii machlavellene 
cu rezultate atat de nefaste asupra naţiuni 
lor alese spre a fl guvernate de către for¬ 
ţele Întunericului. Dar poate ca niciodată 
aceste forte nu s'au folosit de unelte atat 
de Jalnice, In tragedia lor, ca In cazul ce 
lor utilizate de către conspiraţia comunis¬ 
ta mondiala. Romanla nu face excepţie.Comu¬ 
niştii dela Bucureşti , slugi servile ale 
Moscovei, au Inclus in cota de refugiaţi ad 
misa anual (condiţie a acordării Clauzei Na 
tlunil celei mal Favorizate) tot gunoiul u- 
man maturat din puşcăriile de drept comun: 
criminali, hoţi, speculanţi, "specialist!" 

In fllodorme, falsificatori de acte, deve¬ 
niţi peste noapte delatorii exilului roma¬ 
nesc, cu nume codificate pe statele de pla¬ 
ta ale ambasadelor Bucurestlulul din Lumea 
Libera. Odata ajunşi In Occident, cu ajuto¬ 
rul "rezidenţilor" locali plantaţi cu mult 
timp Înainte, el profita de sistemul uman 
al Americll, de susţinere a celor ce nu g㬠
sesc de lucru sau nu pot sa lucreze. Contl- 
nuandu-si naravul din tara de "paraziţi so¬ 
ciali" ciupesc sl aici cat pot din plăcintă 
mare a "velfare-ului" american sl ca sa poa 
ta face specula In continuare (de data a- 
ceasta prin Intermediul unor agenţii din 
Occident -simple sucursale ale ambasadelor 
comuniste), Infiltrează grupurile anticomu¬ 
niste din exil semanand samanta discordiei, 
cultivata cu grija de către slugile ambasa¬ 
delor comuniste. 

Sprijinit! de ambasade sl profitând de 
sistemul democratic american, el operează 
cu obrăznicie crezandu-se In siguranţa după 
cum 11 s'a spus la ambasada: "Nu va fie frl 
ca. Faceţi orice ca sa dezorganizat! exilul. 
In cel mal rau caz va deportează tot la 


"Divide et Impara" 
Divizează Întâi si apoi guverneatţ, 


noi la Bucureşti, Iar noi va vom onora > 
serviciile aduse". Dar folosirea acestui 
gunoi de către comuniştii dela Bucureşti 
reprezintă un cutlt cu doua talsur 1 .Ned m 
clpllnatl sl dominaţi de un acut simt tu 
ladlv de grandoare, de multe ori Iau ini 
tlatlve proprii pe care le considera 
prostia lor congenitala, opere de genii, 

Un exemplu clar fl reprezintă ultimele 
nonlme" expediate sub pseudonimul Nat li 
rlskln unor persoane din exilul romanei 
Purtând antetul "Jevlsh Communlty of Au 
rlca", aceste anonime par a fi (pentruc 
titorul neavizat cu metodele de lucru ai 
gunoiului din exilul romanesc) expresia 
de ura a evreilor contra a tot ceea ce 
este mal reprezentativ In lupta antlcom 
nista a romanilor naţionalişti. (Preclzt 
romani naţionalişti , spre a nu-1 confund 
cu romanii Internaţionalişti ce roiesc p 
ici pe colo In exil). Cautand sa incite 
1a violenta pe romani contra evreilor £ 
pe evTei contra romanilor/'anonimul" N* 
Barlskln si-a dat În petec de data aceas 
ta prin gravitatea Insultelor pe care I 
aduce Întregii comunităţi romaneşti dl 
exil. 

lata doar cateva mostre: 

Trifa va pleca spre alte misiuni duf 
ce a dezbinat bisericile voastre care d 
fapt nu sunt decât nişte camere lmprovli 
te in care popii voştri au făcut chiure 
taje, au violat, au făcut perversiuni 
sexuale sl au lovit In voi". 

Vlorel Sasu, 46 de ani, preot sl ofl 
tar de Securitate. I-a fost predata blse 
rlca de către Galdau care l-a aşteptat". 

Dr. C ornellus Oprislu care face di 


-23 


ordinul nostru pe antisemitul este trimis 
din tara cu ajutorul nostru sl Imprima In 
cabinetul sau toate discuţiile cu pacien¬ 
ţii". 


"Cel peste o suta de evrei cu nume ro¬ 
maneşti care se Închina la bisericile 
voastre de mal multe ori decât voi sunt 
deacmenea Informatorii nostrii si lupta 
Împotriva voastra In propriile voastre 
grajduri denumite biserici." 

De data aceasta lepre cheala a Între¬ 
cut măsură. Purtând peruca minciunii pe 
capul lombroslan, lipsit de materie cenu¬ 
şie "anonimul" Nat Barlskln comite sacri¬ 
legiul de a scuipa pe Biserica Romaneasca, 
pe credinţa sacra a romanilor in Dumnezeu, 
pe Crucea lui Crlstos. Prin actul de lm- 
personlfleare pe care l-a comis prin mesa 
Jul plin de ura, de incitare la violenta 
rasiala sl prin sacrilegiul adus credin¬ 
ţei creştine, aceasta Jalnica creatura 'a 
nonlrna" a dovedit ca locul el nu este In 
Lumea Libera ci in Iadul comunist din ca¬ 
re a venit sl a cărei progenitura este.Co 
munltatea romaneasca din exil indignata 
de acest ultim sacrilegiu, va cere autori 
tatilor In drept americane, ca odata cu j 
aplicarea pedepsei penale si Întocmirea 
actelor de deportare a "anonimului" Nat 
Barlskln sa deschidă o investigaţie pri¬ 
vind gunoiul uman ce a stat in preajma 
lui, conspirând Împreuna cu ambasada comu 
nista romana, Împotriva oricărei forme de , 
organizare, in spiritul principiilor si 
legilor americane, a exilului romanesc. 

Atragem inca odata atentla romanilor | 
din exil sa deschidă bine ochii Înainte 
de-a se angaja lntr'o acţiune lnitlata de 
indivizi dubioşi ce pretind cu surle sl 
tramblte ca ei sunt "singurii" anticomu¬ 
nişti si "naţionalişti" din exil. Ziarul 
noastru a dezbătut in numărul trecut In 
articolul intitulat "Lucian Orăşel, 

Europa Libera si"Comitiul" de Eliberare , 
prejudiciile pe care le pot aduce comuni¬ 
tăţii romaneşti din exil acţiunile provo¬ 
catoare ale unor indivizi ce speculează 
cu nesimţire sentimentul ncbil de care •• 
te animata suflarea romaneasca din exil. 
Toţi romanii atlu ca un oarecare individ 
cu numele de Lucian Orăşel a prezentat 
doua seturi de acte personale cu doua da¬ 
te de naştere diferite. Acest jalnic pre¬ 
tendent la descoperirea "elixirului tine¬ 
reţii" apare când născut in 1945, când in 
1937, după necesitate. Colaboratorul sau 


In ale demonstraţiilor din fata sediului E 
uropel Libere din Nev York, "anticomunls - 
tul" Burlacu C-tln, ameninţa cu retallerea 
fizica sl cu o posibila exterminare intr' 
un viitor apropiat a tuturor celor ce În¬ 
drăznesc sa se opună acţiunilor sale clemen 
te. Cum a fost posibila fuziunea dintre 
"antifascistul" Orăşel si declaratul adula 
tor al "bunului Adolf'.esta poate numai 
plctorasul de Icoane Andrei Crăciun (de fa 
ta «1 el la manifestaţia din fata Europei 
Libere -după cum ne spune Burlacu C-tln), 
ne-ar putea-o afirma cu certitudine. 
Demonstranţii contra politicii Instituţii¬ 
lor sprijinite de guvernul american, au In 
cercat in zadar sa momească la acţiunea 
lor provocat Iva pe romanii din New York,ca 
re l-au refuzat cu dispreţ (vezi numărul 
21, An. 2, Libertatea). 

Vo 1 urau 1 crescut de anonime ti de aaenln 
tari telefonice din ultima vreme ne face 
sa credem ca gunoiul din exil simte ca 1 
se datina pamantul de sub picioare si ca 
In curând va lua calea peste ocean spre 
mentorii Iul din Ropanla guvernata de slu¬ 
gile Mosccvei. Si pentru ca pleava noastra, 
strecurata Înainte prin sita puşcăriilor 
de drept comun, ştie ce preţ poate pune 
pe promisiunile Bucurestlulul, ea (pleava) 
va face orice 11 va sta In putlnta sa evi¬ 
te aceasta "revedere". 

Romanilor din exil ce au foat induşi in 
eroare de către acest gunoi, le sugeram sa 
la contactul cu marile organizaţii antico¬ 
muniste din Nev York (RANC, FRAL ,CNR),orl. 
daca doresc, sa contacteze personal autori 
titlle americane In drept. Redacţia ziaru¬ 
lui nostru va da tot concursul posibil ce- 
lor ce reallzeaza eroarea lor In asocierea 
cu acest gunoi al exilului romanesc. 

-VOM RE VENI- 


REDACŢIA 
























10 MAI 



II) Hal. 

Contele de I ujndrrt, IMlp, fratele reqrlid 
Hr lfj*»*!, eefr prin plrbwmi Domn Aeeeta 
din merilor de nAiiltrir 
.1 April* iMiJfi, mir «Ir» <j Domn Prlnful 
(îerol dr* Divli# nroMrrn 

Hi Mi»iu Im.< n IVinfui • ‘arul noerşfr la 
Mutnjrcfll 

A Aprtllt- 1IJ77, log*, lutr «trm.dH Muşilor 
bw\i liTcrr»* prin tari In T„ * \ 

1(1 M ii '/V. Proclnn* ii en !< d* prn*S< 11 « l 
2%‘i lunU JH'.V, Hon lr l li , olar t«'re 
U In paf Ic tnteruenţle ermatei «omâr* tn 


fiece Mai 

A* Ai. UH OM'SCI 

hi nu ut rata sfAntfi c4.nl />iv balntuan* 

In flutură t i de un aguri, tu apimiotde cht *< anr. 
Când inutile nouuirv nnâlfioare bat. 

•V; ti r&Utni acelor < r urncwi i. 4 far* , 

Ih nu împilat c 'redwfn şi dnUtuir 
«SA mătăin că nitul de im M . uri, e nimpaD 
iar din f SiuAntul ttoalru / >n jertfe intrey t 
Nu oam lAsti *A 'tacă ,*t i,raa \\ ndun; ttlă 
ri l,tm r,,w,/ «*« turn şn.e pi d naş r ată 
!>ţ i on t u mândrie tti\.nn şu bau ini) a * 

[' ; ‘ N * Mat 9 , *'ue ejnd //n/uri drapele 

Urapete i/tffo/, de p/,/ d n/r /.» v/apee/t 
in diurn a,r lupte, h Tuia şi thrăşflf 

*' y, \ V Mafl WUUIH I Cir V.,r, ... 

Nr altarul lArn numtiir ea aiatJi r animă 
'• 4 p< * nephea m atinsă pe pf.uuri *tratr,*>şi +u i 
/„/„ Wor 

In ajăşiah t ute o y(i>/.w- rltl 

!>'■> oprnu, < «iu, <«W /tutu .1 dto^U, 

Htoi„L‘ vu <■ . if., 

f' «“ /«*mud*4 .1 UU< < g,ir. 

; 'V«OUB0tlivai. ftrijrm o, H.i , a „> 


Tnrri« 

// Ni»r»n«Mir 1MV/. • ulrrr.ţ | ,, r .| 

J MciD!» W7h. Trolntul ilrlo ?' t *Sl* D 
HufK, divp nr »’Apmr crfe i f# , 

liid^li* din rm'nl li.^nr ihlrl |(Vhul. Hoiq* j 
ş* Inmqţl) 

ÎS Utnfr 1*Yr iVnrjnncit «Ir M Mi r’ln - 
Homimrl Dobn , n fi r,* «*i*unony!( i,„. 

prQ(1vH|fl 

Im M.v1*r Iî» 1. I'm laifir*i(yl di*rln»A I 
mAr*o II br 4 

Mai liîvil. t’*iitil » a a încoronat . 

l\*Qt ţ 

-J 

^ n • ifft trfr i . » n\ hatar*’ nr< hntitr 

I’ • n Sstracr* 4 '««/■ i „<,. /.• mormâ 

In -m . ^Mr>/4. rititcf /rec /m/o/ . d |jr, 

/n /.nMrf r*d' *t<nupirt, ti» *rjom» t dr ehem, a r 
f >> t eu, f /. Iuti.,,:, .yrhfif >c fulţjerâtnr 
V j, i r r r*A Natrm 'nt*t qtt& 

In i htitari * nttcr m - fmi t) 

' i 


fiece Mai 


!• cum \ 


•• *i-rmd lumini lâru/j lumii» 

! /lulur.. slrafj , 4 „ Uli , ly 

7 ' '' a ' ««“. mui /iuii ţi /i 

‘ Si "‘b'*ltfe»i pr </, ( y rdy 
/v # nt an,ului nr nutu,. 


/• .;»• >• /«ui /„I , 

**" ‘«'• (milnr upi m» 

'num- fitulru • iritAiaan- 


lanţ dr oahin fenriir 

(Ji fUl l*rn I , M || „ , 

f/ , vf| , fl/ „ >/f . 

/a 

JiO strat, lU 

.. '«'W' p» «,/«./. .•. 

; »' *«'<<• «Im />*/., „„ 

*W4,«r, u, ,» uh . „ 









L r4§. r jarmer r 
Machete trelrki t*m* f t 
He ntret %4 eheme ie erehaer 
iV er/i #of| |M pe atrkttuvŞi 
&i * eeare e« raa/e afin?A p/ ,,4 
Dr amintiri şi de numire, 
t) unea ai drumuri de tunun4 
Inin pAmAnt şi mire #*rr 

DArl+ţ at frtnn-ii *f n, 

*'ihl I,'MiUidltit (*r’liu d 1 -a |vt»/i 

Ut udai A i ţult ţer A prin muUr 
Vedeai! dinte un cAmp de ir> mHe 
Un y4nd a prina ei / taţurara. 

•Şi ochii tw ar ane de » 

Drta obşte na, u airbHoar* 
ttipaeav ser, f r n p,, .iiiri 


fiece Mai 

de Q 

/n i/iio ea ->/.!«iM şi marc 

ba rne alc turui tui Un 

Se nede u ciudat'aritarf 

Ih* un deal drla Pieuna. /*• un pl*<« 

(Mird « ri/r ncep *A s 
4f ii/o. n IA 1 ntelr . » 

Ihn cjrvapA im moarteie t r#r* 
De apurun frltpi ftAcA 

Ui um de prin locuri, pe care 
i\i uechiie răni le cum şit, 

IV» uoJ< eu «/e/ şanfun odată, 
liedul' ŞJ tuberi şi oşti 


Strunii şi ce mân de r^plr 
Si (jalbe iu ca » )**m*cui ha r, 
/n e/ue «J//i d /ri r« JupAr 
t*iio/ 6ir/ii |i«m«4rri *• jkM' 

t\te roafâ. şi o reQă murm 4 
tar Ka tr şi Son(a şl toţ 
Hai mani ce o front* câaueâ 
Stau }4'< ici, 4 i ctv. irirr aoft 


Si *taa fum aii omad c yr amuţii 
Şi n*« 1 u nuşcare au fac 
Aşteaptă «*11 prii4 » apa*mă 
Un DNtNi «Ar de p a rte şt tm 


Ofertată H c utat rirlwi 
/>ee cANy pi « »err pe rmr 
Mprr fara ihn rar* irşirA, 

,k ' ' - 1 »«»P pimiiri rom Ane»* 

" a fă, rări tunul aai rănlă 
tn, *r4* n *uh tul pAmănt 
Pju m+ a* ’a ama luplăen 

IVir abfct ,fw rănire mai fant 

V * r Hram* ri r «• *4 m«l < *«»*«•/ 

1*4 m n er l r e că tm • • Mp«» 

liar fora teăn ştr * tar turnai 

O aNpn)r«o ii«Nir p rar 

{(4 aat'uită tar |ere / 

/<e#ri dealuri ta mifkjd şi >h *i 
(Ji reel «W m er t 1 ««Mn* 

De mânut pe tm tu jUn. ă< 

Şi *.• '**$*4 ‘ r*a •'»#*/« i n* htor 
fV ers«i le <r iam4* i porp 
Dat mtmtfra t**r *** afA m* J* ¥ 

/Vfrtf iie*e«rr>«rnre rj» l 

Iar ia i0 fi pnomd ei pr ««ereure 

C** *m‘uri l ărU -y Si 4<b- Ml 

t»4 na i*4e« «***, , 1 d .« p .*#e 

|V mur{* vi 1 ««*<44 r «pti i 

Dat i+ed ri w n e i «urMu •• 

. Mu# Aftrri pr me n em 

i#r fr / Am »er ei <4 mii 

iJr rfjyf -* • iii ifâtiflil rin Mm/ 11 

















.Comemorările nu Inele mor|tt Dar ele 
scol din co!|ul lor de nemurire, unde nrde 
inolntro lor numai buruiana săracă a recu¬ 
noaşterii. din partea celor puţini, chipurile 
mori ale trecutului şl le aduc. in lumina fă- 
cililor de pomenire. înaintea alftlora, cari 
până alunei sau nu ştiau despre acel oa¬ 
meni. sau 11 ullcaerâ. Şl poporul înlreg. pentru 
cere se face comemorarea (şl nu pentru 
mortul de că|luo onl sau de cAleua neacurl), 
se simte In adeuăr trăind mal puternic In 
clipele proceslllor. rugămln|llor şl ouuăn- 
ţărilor, căci la puterea Iul se adauge alunei. 
In ceasul de recunoştinţă, puterea păstrată 
In scrise, aşesămlnle şl fapte, a celui care 
ee pomeneşte*. 

N. ktrga. 


Pouestea neamului nostru e o pouesle 
lungă şl tristă. După restaurarea domniilor 
pămăntene, urmeasă scurta bucurie dela 
Idflb. apoi Unirea Prlnclpotelor. prin aleqerea 
Iul Cuza Uodă. întemeierea dlnasllel, prin so¬ 
sirea In ţară a Iul Carol. la IU Mal 1888 
crearea armnlcl napono’e şl consolidarea 
noului stei romăn. Pentru compVta restabi¬ 
lire ci dt mnlteţ 1 neamului, mal urma atunci: 
eluptareo Independenţii, spot, «isa'tul ult'm: 
războiul pentru 1 dregtre. Rândul Iul Parol, 
de cănrl a păşit In ţară. a fo&l căşhgai*-n 
neatârnări» Şi prilejul uenl 

I.»n 1878 emite rii H «stei pornesc răscoala 
In Bosnia, cu gând să prouoaee râsbolu cu 
‘l nrero şl .să s jele, nsife’, ruşine 1 dela Cîrl- 
cn« ea. Serbro. uasală Turciei. începe răs- 
b >tul. pentru apărarea conaţionalilor din 'm- 
ierlul lurr -1 KC. Huşii Ire' pHn |ora noastră. 
In ajutorul Sîibior RomăfUo nu putea sta 
pasiuă, deşi, d** rnu'iă urt»me. armata ro¬ 
mână nu mo! luptare Turcit atacă cetâţ'te 
noastre dela Dunăre şi, la 10 Mol 1877, Ho- 
gălnteecnu dedată. i n (Vmeră. «-A stalul 
român se consideră Independent. Armata 
noastr ă aleorgâ lno|uto» ul Huşilor, comanda 
supremă o la p.|nţul Carol. 

Ajutorul Romărnlor e salualor. 

In ÎJU August, In omurg după ol A lea 
atac. el Intră tnlro redută a Urlulp 1. silind 
pe Turci să se relrnqă. 

-_* IL ‘* lunuri cad In mă na Homăntlor. 


r.uutn o urmăreşte, de aproape, pr1nţ u | 
parol, care slă la Porarilm, tnlr*o rasă p/ţ. 
răq'nltă. fără uşi, cu hârtie lipită In ferestre 
P c> rare. apoi o eedcâsă Impărnlulul A'e. 
xaudru şl trece Inir’o colibă cu acoperiş 
de pale. 

r,a 36 Noemurle, Turcii lei (Un Pluuno, 
care era Inminjuralâ. dnr suni bâluţl şl ţ n . 
suşl 05inan Paşa e rănii. 

Pe sidurlle Pleunel, Turcii ridicară steagul 
alb. D n trăsura care-l ducea, Osman Paşa 
se ridică şl salută pp prinţul (Jarol Un spmn 
mare : un Turc se pteca înaintea unul Domn 
romăn, după ce atătn ureme. Domnit români 
s’au plecai înaintea Turcilor Steagul uerde 
s a destrămat. de-asupra târli noastre semi¬ 
luna o opus, s‘a reuărsat de sori şl a răsădi 
odalâ şl pentru Români, soarele. 

Ce a urmat: capitularea, rând pe rând, 
a forţelor turceşti, congresul dela Berlin, 
care ne da Dobrogea, dar ne răpea sudul 
Masarahtel. cu tonte că Interesele tării au fost 
apărate strălucit, de cel mal mart oameni 
politici de atunci: I Brăllanu şl M. Hogăl- 
nlteanu, 

Bucuria nu ne o fost deplină; In sufletul 
neamului o râmos o lacrimă de durere, care 
s a şters abia la 1918 La 1879 toate pute¬ 
rile Curopel recunosc Independenta Romă 
ulei şl lot alunei se holăreşle ca moştenitor 
al tronului principele herdlnaud 

(' preueslire LI tnlra Intr o |ar â neatăr 
nalâ, căreia auea să l lărgească hotarele 
Recucerirea independenţei înseamnă pen- 
tiu noi inccputul epocel de demnitate na¬ 
ţională Ue allfel nici până alunei nu ne om 
închinai, in. sufletul nostru, niciodată Tur¬ 
ci* 01 * *n nici o biserică românească nu s au 
odun lugăclunt pentr u Sultanul, cl (ol pentru 
uotuoalţ români; întreg neamul a păstrat 
neatins tealamentut Iul Ştefan cel Mare, care. 
alunei cănd sfătuia pe Romănt să ’nchele 
pace cu Turcii, spunea . să se ‘nc helo u 
.pace cu tnuoleli clnsleşt *. 

Prin răsbolul purtru independenţă se 
afirma puternic, ca niciodată, demnitatea 
neamului 

Ibipă primo biruinţă dela Pieutra, la 
August, proclamaţia lui Ciorol cAtiv Ro 
mănl începe aşi După 3 secole de slăbi 
clune >1 înjosire naţională, uol. aslâsl, aţi 


luat arma In mână*. Mal aminteşte, că ar¬ 
mata a trecui Dunărea .pentru întărirea 
*Umri şl încrederii eătră noi a naţiunilor 
«lră»ne*. şt *spre a afirma ultahlolea şl 
forţa Homânltl* Şl Inchite 

.înainte cu Dumnmru. pentru ţara noa¬ 
stră. pentru legea noastă* 

Iar In uiesajul dela tfj Noemurle 1877 
spunea .Timpul lule’el străine. Ilmpul ua- 
saUtAţlt a trecui - . Când Carol îndemna la 
luptă pentru ţară şl lege, el motlua şi rostul 
icrlfel pentru neom Intr’odeuăr, după cum 
spun inuâţaţll, In făptuirea noastră se di¬ 
stinge o parle plorltoare şl alia durabilă 
limba, o 1 , ceţurile, tto 

La ncuolc se jertfeşte partea plerltoare, 
pentru a se păstra cea durabilă neamul 
IV lângă acest sens filosofic, ţerlfa pentru 
palrle mol are un adânc sens moral: .Slo¬ 
bozenia din afară este neatârnarea moşiei 
iu care ue naşlem şl care ne hrăneşte, moşia 
dela care tragem numele nostru şl dreptul 
de om. de sub blrulrej oricărei alte ţâri şl 
• 

datori cu sângele nostru Pentru aceasta au 
fost bătăliile neamului nos^u ?1 a neamu¬ 
rilor, bătăliile cele uesllte, aci • cu moulle 
şl mănăstiri pe şeturl şl pe d* I.Oân 

tarea României A. Hm»o cap i ) 

IV lăngâ moliuarca ţerlfet pentru patrie. 
Russo ne mat arată. ud, restul ‘ndepea 
denţel; iar. Ini.'alt loc • rp •! P' * 

.Plecare era om «lobod plutea cat 

IOD d** oameni, căci se I» pB pectru dânsul 
slobozenia însuteşte puterea - 

L-r IU Mal 1881 u» ine. ; â încoronarea 
regelui Curo. Şl a'or u«'< pu'e» 
o allA ui mure d rfl.hom’ul P* iru 
nnre o |uM unllol' >’ u< "'Hui ntr"l<u.ir 
Iu 10VV. râ«ua« aer», sit q»l ţ>uH nu I ’• 
Românilor: 

./Jj// mânu în/ »j» n n 4 iiS,i L: ^ " 

Sau f 

' ■ ■•■ri ih 

Suni III Iiiilioanf (lt 'H' 1 ' 1 ' 

tlinlNiiip. lila nâv'l'm •• • 1,1 

Uk-i /ii. iul lirantti. «!••> i 

/ii */rdnr(i(.|ii llunifl /«*.*,*>.* >« u s ' 

A« el.i(i chip fi limbi ' .“ •''' 

(.) pnh ir urmi n • • '' " '*■' 

\«<'l'*/»l HI- I li I * I.’; * » 

tiii/ltm ii «omâneusi â «no • • ,i:r *,a »jr«f 

i , .1 


O f. deltă coincidenţă face ca M h d să 
sânâr®» .^ *â fapta era mare tocmai In această 
yt de 11» Mai. 1600. cum loued»* ^te scrisoarea 
lut râtră boierit prtbeg». eu data de m it sus. 
scrisă după eu eitrea Moldourt, ând «lunse 
atâpăn p^ste ce> trei principate româneşti 
Din ordinul M Hal» prhntle lrt-1 tunuri 
lu d»- I * (irlulţi sunt aşesale la statuia tul 
I t'hst. Iar unul la garda palatului v t° or * 
dtnt-a de rt. Psrol «punea: .Umbra măreaţă 
a gloriosului Domn na oedea a«t|e' că oştenii 
romănt a-,i rămas până a*iă t fit at eroilor 
dela PătegărenlV Să se aşese tunur'le la 
statute Iul Mihal. «A se făurească din oţelul 
tururilor dela Pleona coroana regală, sunt 
«rnin< că n.al era ceoa de făcut 

Tunurile nă urmeze drumu *'e lut Mih«t, 
iar coroac.i să |U- aşemtâ pe capul reqeIul 
Român ei, a A ba iultn 

Luptătorii dete 77 au luat parle şt tn 
războiul pentru întregirea neamului, steagu 
rlle de alunei au stal tn bătaia gloanteioi 
şt la MArâşeşti Drumul spre Alba lulta a 
trecut p» la P runa ^t Mărâşcştl 

Not am eres rt In melodiile ră>DOlului 
p» -teu independenţă Pe not ne au adorm!! 
mamele noastre n Anleccte dela 77. d«* 
«ceea poate, ne tn trr«tţ |n unetul rnare»u 
ră bt.tu !lât»-« > tumul » la CMutţa >1 răsun ». 
in tntr* g Ar lealul, prrtuttndml unde era su¬ 
flare romlmuMoâ 8» lupt d la 77 

când Daiter Hifăetneam» a nfrpl -»ieaqu! *.n 
redută, era urmat şl de îndemnul nostru 
Hmrle mudo ' eroi dela Pîeana er iu leg ile 
cu ţ>âns t ţesută in Ardeal §1 n « fost casă 
de cârtura* Io peretele căruţa nu fie aşi. sat 
tabloul trecerii Dunării 

Mo' ne am \ i .1 la fie ce *1 zpunAn- 
du ne rugăciune i ta Vogana Ha ituiiorufu!. 
a'âfuit dt ca r e .»* i jtărttslâ '» ».i a mda 
tulrlt A*a lui drla Uetulţa. 

Dar, acolo, la Ctftutţn In *Olul luptelor, 
murlau Romănl de preţul!»» lent 

Alătur» de munt»a»u Tondt.- bu’Hk.tr. 
vt»* »fio*doi.»cunut Molan Biuc. ă e ba>»arii- 
bemul H »<K»rcâ. a căzut 1 «tec» «rdcteamti 
Drago idr mduraru şl N v -1 ion şl Con- 
skrrt’n U*»gureai\ii. dc v.»ari crr»» '»*a spuO»- 
că nu se ştie de unde s Acolo a luptai şl 
căpitanul Mo'se li osea bâ âţean de ori- 
glne l*a >»â se tmptmeos â încă • 1 sca» 1 
ţeŞitâ a ueen ului Ic - nie de a .u inhâţl m 
i/teaţă, ar am înfrăţii prin moarl# 
















28 - 


A sărbători tnsf «mnfl o pfl«tro. A păstro, 
euldenl. ceea ce e bun din trecu». 

Sărbătorind. păşirăm nle gloria curată 
a treeuiulul nostru. Sărbătorind. răsfoim 
corlei de uttejle o trecutului şl forem să de- 
tt'ep.e pe dinaintea noastră morţii. E ceea ce 
;,m uott să fac: O clipă să simţiţi emoţia 
celor ce au dat asalt la Grlolţa. şl *n uocea 
ov a să răsune eeua din căntecul lor. 

Dor defila, an de an. căi ua fl pămănt 
ş\ neam roinănesc. energiile neamului: tine¬ 
relul şl n sufletul lor nor defila morţii de 
acum 20 de ani. uor defila cel tineri pe calea 
arătată do strămoşi Sărbătorile naţlunole 
sunt prilej de afirmare a conştiinţei şl măn- 
drlel noastre ca neam. Sunt prilej de a arăta 
admiraţia noastră pasluă faţă de trecut, prilej 
îndreptăţit numai dacă. prin munca noastră 
cea de toate silele, ne arătăm admiraţia ac- 
tluă faţă de trecutul neamului nostru. Căci. 
dacă secerăm munca s* r ^moşilor noştri, ero¬ 
ismul lor. Irebue neapărat să sămănăm pentru 
urmaşi. .Preamăririle unor oameni cart s’au 
făcut uite)» prin faptele !or să fie. arătate tot 
prin fapte*. (Perlele. Io ngropon ' celor că- 
suţt în răsbolul peloponesluc.J 

Iniru poezie dela ?V se spune, că Ro- 
fnântt pot ouea fericiri i, pe pămănt. nu numai 
in cer. când ua fl o Dnoo-Romănle. 

O oueml Azi n'arc nimeni dreptul să 
cănească. Căci. de nu >e ua mulţumi cu fe¬ 
ricii ra aceasta de p»- pământ, n o ua merita 
nici pe cea din cer. 

In această sfânlă zA ua răsuna mereu 
•uudniul nostru cald. 

H 1 Mai. prii* J de nclilnare pentru cre¬ 
dincioşi. de reculegere pentru şouăilorl. 

10 Mal. sărbătoare de man )»■ stare a ut- 
•odlăţit noastre, de răscolirea am'.ttdlor şl 
de mărirea Încrederii roa^tre in uliior 

iO Mdl. zi dc preamărire o faptelor unul 
neam, zt de împrospătare a energiilor Iul, 
eşll săibăloarea zbuciumului nostru de ueo- 
curl. eşti îndemnul cald spre realizările de 
niâne, eşti săi bătoarea In care marile amin- 
Oii -e mpletesc cu nădejdi şt mat mori. 
-ăcl o z\ mare ne Ispiteşte nu numai spre 
seea ce a fost odinioară dar ut- eliiâtnâ mat 
oies spre ulllor, pe cart. oricât de strălucit 
ar fl trecutul nostru. U uedem şl mal frumos. 
.Sub farmecul Înfăptuirilor de pân' acum să 
pi iuim. In lumina silei de azi, cărarea iuml- 


noosă o ulllorulul nostru Să ţesem | n 
ueslea faptelor nădejdile noastre dp n * | 

năzuinţele noastre spre noul reallaărţ' pi 
«por de u'eaţă aduce sufletului no«t Pu „ j 
de azi? Ce lainice şoapte străbat pAnă^lJ 
noi din marginea mormintelorV (je ţ nf ţ eni J 
ne dă trecutul, spre propăşirea neamul^! 

Treceţi, mărită, urmaşilor zestrea 
«ală de strămoşi; aueţl încredere In ulgo ârp 
neamului. S’uu prăbuşii alături tmpărăţu I 
şl noi am rămas. au foel pe aicea atate* 
popoare şl n’a mal rămas deeăl cenuşa tor < 
a trecut furtuna, dar a rămas pădurea c 
uenil Iarna, dar Românit, brazii acestor p| (1 . 
turt, nu şl an lepădat frunza, numai et au rămatţ 
oerst de a lungul ueacurllor. 

La 2/ August 1077, după biruinţa delj 
Pleuna. Reqele Carol 1 a spus: .înainte cutj 
Dumnezeu, pentru ţ..ra şl legea noastră!*! 

Îndemnul de atunci îl ro3tlm şt noi. a*i 
cu nesirâmutata hotarire: „înainte cu DumJ 
neseu, penlru ţarat' 1 


Imn de Zece Mai 

rie \ .\SIIjI; M.HC6 \lll>n 

Ce răsună ’n depărtare 
Peste-al ţării dulce plaiV 
Este siua de sărhare. 

Sfânta ai de £rce Mai. 

Ol ce dulce amintire, 

Ne aduci pe aripa la 
To! poporul in uimire 
Aai ie are ’n faţa la 





Tu eşti mugur re 'neolitic 
In ogorul cel bâlrân. 

Ce mărire preyăfeple 
fieeârui brâu Humân. 

Te salul dai date , tr e 
Ce 'ncălaeşt, p /âr// p / d ; # 
Te salul , si dr serbare. 
Sfântă si de Vece ;i H * 







29 


ScupI istoric ol .Zilei Eroilor". 

Poporul romAn şt-a cinstii Întotdeauna 
eroii «ăl naţionali ; şl pănă la răsbolul mon¬ 
dial aceasta se făcea în «lua morţilor. Odată 
eu înfăptuirea RomAntel-Marl şl cu jerlja 
celor 800.000 de eroi, s’a oles o *t anume 
pentru cinstirea eroilor : înălţarea Domnului. 

S’a'aşesat cultul eroilor fn această săr¬ 
bătoare penlrucă. precum Măntutturul. cel 
mal mare erou al creştinătăţii şt-«j jertfit 
ulcâţa pentru omenirea Intreaqă. Inăllăndu-se 
apoi glorios la cer, toi astfel şt eroii Romă- 
nlet. Jertftndu şl uleaţa penlru patrie, au trecut 
încununaţi cu glorie şt cu nemurire in lumea 
cealaltă 

In /.lua eroilor se cinstesc au numai 
cel 800.000 căzuţi penlru întregirea Nomânlel- 
Marl, ct şl toţi eroii pe cari l-a ainil neamul 
nostru românesc. 


Ziua Eroilor. 

(istoric | 

IA Mal 1923. la ora 2 p. m . s a procedat 
\,\ alegerea unul sicriu din cele 10 ce erau 
depuse în Biserica dela MArăşeştl. penlru 
Eroul necunoscut. 

lb Mat 1923. Transportarea rămăşiţelor 
routut necunoscut Iu Bucureşti 

18 Mal 1923 Sicriul Eroului Necuno¬ 
scut expus pentru peteiinaj. publicului. 

io Mol 1933 Se face mmormăntarea 
Eroului necunoscut, in Parcul Parol. Au 
ucrf t M S. Regele Ftrdtnand şl Ion 1 C. 
brâtlftOU. _ 

.Schimbaţi op'uta publică, daţi 1 o altă 
dtrecţlurc. răscopţi gmlul atloucl spi¬ 
ritul propriu î-l rai k ii r \ • oi poporului 
dl o adâncurile în ome doarme faceţi o 
uriaşe r» oţlune morală, o icuoluţiunc de 
Idei, Iu cere idee .rou ne- * nA c mat 
maic decât uman genial, frumos tu fine 
Fiţi Români. Români şl im* Români* 

H bmme&cu. 


Mărire noua...! 

r/e va sa /; nn.n'Mtu 

Ilari 1 h/r/i al Iuni mc te, ale câr< tuw» ifu .» 

(Jthhnnr prin lunci şl plalu> i, tura ■ r > . .» 

Voi ntbiruijp Arbanqhrli rare prnlru 1 «*• t (» fr ini 
ftlltr cr-au ueml Mâ n» ulq<f .i.vhiul nc injlus - 

Tara loota 'nţjrrumchfj s, >a ochit 1: •< </»• r* 

la 1 nh in nla *» ' • '! Il <r.rr 

Voi .1 nh Uu > ^nemea /.dniân'nl din r -.;»•*:/» • /jo^j . 

• irr+nte. 

Tremurând sun (jaşli i»'« f rl, r<i uh *<■ cu Wm (vt 
Cerul lai pârea cA-> fia peşti lume . > 

Ue nă‘jala celor rare nli ruau alun- i la *?•*>*• 
f'e/iji 'ungi eu nu •• .i-hrn** pc dCOQr*iţ, pv ur 
Se unrdti ' »• M nhpa mre •mtarv d* <»nr> gaf 
Sr xr rf > '<1 axduhut p%)rid i* tlâuilc nil. 'n- 
Or unslc nesfârşite î.aMoc^le nua*' 1 

Se nh'trhaii aluat balrami. cu mândre .Care irr • 

Cu i. Jcn ca n pe lumr u • puica t a el >#* piar. 

,(*e i'rd rna:-* licitul de tar*- .»•* putej sub fanlui uf, 
Mirul mlciu n^jutri ne .»r .»u lunuth a n l > 

Cine e nerod pe /u.'ii* *»a /.lactetf** a . V •» stare 
J'a p.~n * > nu xr ua Ie r, mâine. 

U. şi ho 1 yrcstl l.alr.i» > . ol ta ■»« opo* 

Vrawiejc th t lâriv n - «j'fcN’tf tna • mot .1 w 

t\Hlt gin moloh: m«iwJ'*. *« '< turuie -dfel iluht 
th.'si v'i* *ji iVic» W mân- m p-tn nfut tHţsduhul 

i oi in i tipa fura *cc‘" c nu .- uo f *nl/ u n *■•!* 

Af 1 fncut. in luala u?abJ. «-c >hr >c -o m 1 1 1 i 

''t’tiph'cuţi ia? hauuteh' n * mimat jio nhu-un ntph 
\fi pi rrul. cute bl dcIhliSi 1 , cop rtini ■ .jnlu dnitr*' Iu, • 
(itoanţek? npâtmean ua*duhul >« natal* • note i. 

H lhianc th' dihtnc ah ;otul nebun» n > 

Ptumb topii câdeapt creştet./lac tn om o '/c nuJm dauu 
Fumun ne lârau de-a lungul şt de- tdafuf. u n/.<jr 
Par. sub toalJ grosâma Iadului cel n crlmt»- 
Voi uiteili târli mele. M/oroni nh mers num.'»* ’ 

Cu duşmanii apoi dând pieptul, afi pomii qrcuauui treer 
Teslele-au aburol ea plâaua. x anţul s a sh i de •'rece. 
Coastele sau frânt ra pmul moinile s ju -.uul* Jir umor 
S au conul atunci mu *» '*-• ; <• iu -.* 

Si-ou ramai* apoi xJ plâng f şi Ki ’a - 
Mii de unduite surmanc. mu de m 
Aft roşu' I coi ui hiplo •• J foni u» > 

Ca itâ nu foţi la »HrruH. prin puie a s/ 

l)ar In clipa când. stup ina simţeaţi >• iri :j â n» > 

Flecare pnn ccafâ i-afl nasul it*' *' ■ 

Si cu-a lor icoami n nuftef, u up xu»l 
Sâ priutil mffutvdv (aro n o 

Va/, m»l m nhuii alLar're. pvrun' t ■ 

l.ânga I cnlicund cel Mare. lathja St*-{on o 
pedeli rum toata l'aca eu p* p't * • * 

In genim hi, pe ia MupuflW, cân'n «i. 















-30- 


-31- 


Ziua 

U'a |o*l pe Imn.- un neom mal încercat 
nostru. N a l°»‘ P°P° r care »8-9' I 
: IAttl mol scump dreptul de-u lr8! tn tara S 
!, q,M !u'. popor pe care s« l l> <"'P ,n * 
ta ierije mat mari drogostea de mo»le ? 
dorul de neatârnare. 

Sirangeţl-uă laolaltă, căit almţtţt în uoi 
dorul de munca ş‘ setea sfântă de adeufir, 
urr pieti uâ sufletele de c'*a mat adArca culaoti 
pentru trecutul glorio. ui neamului acestuia. 

încălziţi uă de cea mut entcideMâ Iubire 
pentio patrie noastră apărată cu etatea Jertfe 
pentru fruntşeţtle acestui pământ frământat 
în sdngete atâtor uitejt ş' faceţi ca jlecan- 
gănd şl puv al nostru «a fie pentru binele 
ţel înălţarea neamului românesc 

\'. VhhuUi. 

Florile de circ, * au scuturat ., au în¬ 
fierii salcâmii. Dangătul clopotului anunţa 
moartea culca, creştinii se oprtac o clipa 
din lucru şl străbătuţi de un fior. îşi jac cruce. 
In «jcelcş timp începe cântecul bocitoarelor. 
Dcdnll Intra *n ca .să .şl năndâ *rui v ea de pe 
pieptul morîulu». făcându- % < cm *e, rugân- 
di:*«e pentru sufletul ict Trei cit stA 

mortul in cară. sufletul «e zbate fărăastâmpăr 
A leşil din lrup in chip de uân*. apoi de po¬ 
rumbel. Ţăranii. îndatâ ce a închis mortul 
CK-f*ti. deschid fereas’r.-, c.î «ă otbA pe unde 
&h sboare sufletul. Fu teamă aleargă. spe¬ 
riat de plâns se şeaaă imdeua ş! se găn 
deşte. cine este şl de unde o teşit? Dar l-e 
setr . după ieşirea din trup ll cuprinde tot 
,-irfluna un foc cumplit At caeet s*au fngrtţlt: 
pe fereastra e un nas cu apa curata, din 
•are oficiul bea şt apoi se scalda. Alături 
vl\s e fin colac şl o facile aprinsa Tot 
i la crupul mortului. După ce sboară pe 
sL î-rn trupului «au. sufletul se aşează pe 
/oana sfântă. prlulnd ce se petrece tn 
1 îşa «tâ 3 sile. Spre mormânt şt el 
,3*trece pe mori. După ce toata lumea a 
» cat din cimitir, el se aşează pe cruce şl 
p ange. 

Dnr d-că a murii fără lumânare, sufletul 
:>-j pcate sta pe cruce. îl dor aripile şl. 
oho*n, «c adăposteşte sub streşina bisericii. 

’ ’t*l nu stă şl se ehtnute multe sile. 
r , .ud intre e» ; ;,l pământ. Numai jAcitlte 
•inse tn ziua de Kualtorf. 7 2 tle după Ry- 
• ;t lipite de uşile bisericii, numai ree- 


Eroilor. 

h t»M il dau linişte şl odihnă. 

Dar soarta asta o au numai suflettiJ 
celor morţi departe de at lor. tn căiăi Cr J 
snu rAsboale. Pentru aceştia aprind creşte,.} 
lumini la Rusltorl. 

Dupd cc «o iacul noapte, sufletul se ri| 
dtca de pe cruce şt se întoarce la ro sţ ; 

* ortului. $n«e săptămâni nu poate pârâtă 
lumea asta. co «a «e ducA acolo urni*. . ■ 
adună sufletele luturoi. ca să plece p,• », 
laltă lume. In timpul Asta ale ii j. pe m- 
a umblat c*At a foM i‘» trup, In cuie 
trei nopţi, ulne la ca «a mortului, ui.c.i 
intre, se iubeşte de ferestre. Atunci pumn-si. 
câte o icoană. Apoi se aşează pe pi 
Dupd trei zile se du o în t m< j 

decât ta b ztlc. or» ia - săptămâni, rund 
face pomanA. 

Din când in cAnd mal ulne cu să la p v 
la bucuriile şt durerile celor din casa. ! 
dacă nu l «e fac pomenile legiuite ş‘. uens . 
nu află nimic pentru el, atunci ta nisip 
cenuşe Iu gură. pleacă şt nu se moi mtu u - 
niciodată 

Cc minunată poez'e răsare din su; 
fletul ţăranului român, ce adâncă jtloso) * 

tn chip de porumb, cuprins de setea de 
ulonţâ, se «bate ca un rob scăpat Un le 01 
niţă. se scaldă pui tftcându se. începe o u!enl‘ 
nouă, fără clipă de întrerupere câct JArlldj 
s a aprins alături de mori tu el'.pa când şM| 
dat sufletul, flacăra de uleaţA o irecut sînv 
bolta itA -- in flacăra de lumină Ş‘. obo^ujL 
suje tul se nşeazâ pc crucea moi tulul.., >81 
plânge, plânge fericirea pierdută: u'.eaţj' 

Jur d.u-â a murit fArâ lumânare, suflelF 
nu poale sta pe cruce, il dor aripile şl numa 
făcliile aprinse Iu Rusltorl il dnu odihnă $’• 
aste*! suartca celor moiţt în răsboale su 
jh tul lor .sc chlnuie mult. 

Mort.: nu mor, t*\ frăţesc tn noi, in adâncu 
‘ înţei noa c e. ne spune un adânc eugetâtoi 
• n im hr. h). tn not ac iittâln* se mânlle fntc»* 
>tri c.n i încă nu «’nu născut, cu ale strA 
naşilor tiu, morţii nu mort La orice aci, 
sli âmoştf noştri s»» rtdtcă. nu ui mormintele 
lor. ct \ adâncul jitnţct nuastre unde iiâ 
c-»c pururea. (> minunat »»* împleteşte fl 
lOKcf'.i marilor cărturari cu filosofii» ţâra 
nulul 


Nul Morţii trăiesc, energia materlalA nu 
m» pierde, pământul «e întoarce tn pământ. 

,dementele chimice tşt continuă uteaţa şt 
. nrryiu sufletească nu sc pierde, se moşte¬ 
neşte, en rămâne tn sufletele celor cart ne-au 
fost dragi, tn sufletele tuturora tn care am 
împrăştiat-o, trăind. Sufletul e nemuritor, do. 

Şi întâlnirea cu sufletul morţilor este în lumea 
acesta, nu în alta şt atunci rugăciunea 
dreaptă or ft: pământ eşti şt tn pâmânt uri 
merge suflet eşti şt tn suflete uel merge! 

Aceeaş Idee o exprtmA şl poeţii. 

De exemplu : 

„Când u.iul trrcr altul uinr 
In ctslil lume a-l urma; 

Precum cAnd soarele apune 
/// ş» ră.sorc uncleuo. 

. »Sf pâre etini că aUe nâluri 
(‘ohor mereu pe 1 icelaş vad 
»Sr porc rum că 1 al/u huimna. 

$1 n ucci aceleaşi frunte c«id. 

. Nainlca nopţii noastre umbla 
Crăiasa cinicei dimineţi. 

Chiar moartea însăşi e o părere 
.Şi un uistiernic de n/efr. 

(tlnunrkcii.) 

Sau: 

JJin sânul veşnicului ieri 
Trăieşte azi ce moare. 

Un soare de s ar stânge ‘n cer 
S aprinde iarăş soare 

H Părânit pe veci a răsări. 

Din urmă moartea -1 p işte. 

Căci toji se naşe spre a muri 
Şi mor spre i se naşte. 

(fi'mlnescu) 

Sau: 

. S oarele din noapte iese 

din mormânt putere uine: 

Naşterea cca viitoare 

ne e n lumea ce tor morii 

(Cu# Atici 

Idtâ împăcarea cu moartea 
Din marginea mormântului trebue să râ- 
,une cântecul uteţll, de acolo trebue aâ eu 
legem florile el, îndemnul vspre uleaţA 

Fi|l de net, (ApluHorll de lucruri mart. 
it'au numit iu uechtme eroi, cel cart a au di¬ 
stins prin ultejle, prin nobleţă caracterului 


lor. prin faptul eâ auemi suflet mare 

Dtn marginea mormântului comun, unde 
dorm cel ce s’au jertfii pentru o tdete. cel 
en sufle! mar»?, eroii, (III de set. nemuritorii. 

irt au făcut uremurtle dc aai. râr, ire pentru 
not un Indi rrin şt o mustrare Un îndemn 
l»rc uleaţâ adeuăratA Ir Altă in jertfa pentru 

•deal şl o mustrare pentru batţocortrca 
uteţll. pe.dru dezertori. $1 dezertorii sunt 
mulţi, «unt mulţi cart i npraştte marea mo¬ 
ştenire ce ne au tâsat-o morţii. F.i ne-au lăsat 
graniţele ţărtl lărgite şt not eşuăm de-a lărgi 
şt sufletul el 

când mirosul profuiui de puşcă s a 
împrăştiat, când bălţile de sănge s u uscat, 
o luptă nouă «ti pornit 

Să luptăm din ucu. cu trjţH. c mar ca po¬ 
runcă a morţilor. 8«>u să WW»m pe i dor- 
» lei de luptă \ upU . i iumţui nostru» o- 
tnâlue e at armatei gândurilor ‘1 iu,•»A 1 r■ rit 
aceşlli», cazul*, «unt tul croi. I ho eroismul 
morţilor ik»:‘ răsări * roti de r.zl \c \ rum 
soarele din noapte le."'**. fMn tuOirr.âi',1 pu 
tere ulne 

Pentru >» morţi, târnmu • 

cel mal mar** cu t A ‘ cu t » • m teort 

împreunat. Focurtie de ;j*' .aiua: â » »ti«*.e 

«unt pentru soarele ca» < u-;;n>te şi pentru 
mor;i. tn acetoş timp Focul U M e n »» 
un copil, cetialţi t»au note «â «e i.tu jâ de 
el Femeile duc O»- dtmltu nunr 

ş! plâng tal »v morminte, cu lutiMtt ’* *« * tu 
mână. cu - iH fac « u ne prin ac d-tgşuci 
pe nume pe eet moiţt ş* chemându-t M >■ > 
txCix-iâ: . Sculaţi. « ulo(l al met : » entţ. cu 
mtucl* yt sufieteie uln tn cunuotu acasă şi 
se aşează în jurul focuri, să se mcâ!/.e;»scfl 
tirengl inueratte de alun >uai aprinse '- 1 ' ,,! 
cate mort o creangă 

lată frAuturt dtn splendida poeste a celor 
mal mu ţt dlnti e cei căzuţi fn râsboiu. 

S u|rlndem tn nufletul nostru focal luhlrlt 
m am nhrea eroilor şi fiecare gAn i al nostru 
nâ fu* o creangă infloiUâ pentru unul. o 
reanqâ de aur* cu care «A pătrundem tn 
lăcaşul celor morţi. 

Rusliortle nu «unt departe. S apitndem 
{Adio pentru su Ielele ce-au alergat mereu, 
mereu «‘hlnutadu .se. murind fârA lutnânme, 
in 1 ăsbolu, să aibă şt e»e odihnă Să nu te 
lâ«âm să \ tbegeascâ. «A ta şl ele parte la 
bucuntlc şt durerile noaslre, să i pomenim, 
şi el uor leât; altcum, uo»* iua ntsîp şt ce 












- 32 - 


ni,je tn gura ţl nu «*■ uor " ,al «nloarce 
nlclodnlA. 

prorocui lîneehll ne «pune eA mAnn Dom¬ 
nului l a pus (n «Til|loou! unei uAI pline dc 
onae. $1 duhul Domnului I a *1*: ţ iul omului, 
uor puii - oasele acestea *A tnuleite V 

Doamne- Dumnezeule, Tu ştii lucrul 

accula I 

Apoi In fIs : Proroceşte şl xpune-le 
Ofljsi uscale. aBCulinp cuuAntul Domnului! 
IfllA. coiu jnoe *A intre In uol duh şl uc|i tnola 
VA poli; dn ut ne, uA uotu |nee sA creaseA pt 
uol corne. uA uotu acoperi ou piele, notu pune 
duli fn uol şt no{! Inuln 

Prorocind rum 1 s'n poruncii « o JArut 
un milei şl c mişcare. şt oasele «au npro* 
plat unele de niţele (\u nra h* a acoperit şt 
piele,!, dar nu ern duh |e ele 

Proroceşte duhului *. * n’nA din cel* 
pnlru uAnturi «A «u|te peste m jrfll oeeşlln, 
en *A tnniepr. . ..ş« Domnul. 

Prorocind . n Intrnl duhul In el şl nu 
luulol . şl ern oaste mort. joart. mare In 
numdr. 

Duo m fnoe Domnul m’nunen cu 
morpi noştri cari sau |ert|H pentru întregirea 
neamului, oosleo cea mare Irs imrnAr ar porni 
din tranşeele dtia MArAşi şti >.prr Alba lulla. 
cn s nciucA aminte celor l ori. o A dn.mut 
npre încoronarea Negelul Feedlnnnd şl a nA* 
«ulnjeioi ttotstre de ueaeurl a Irecut prin 
locul Jertfelor meri. cA numai maorten eroilor 
o adus muierea neamului românesc 


/; său tl #Ar dc mc pAiticu ninu, 
,şi Uiphdc donnutlctor cfrrxi. 

Iubim Mb(c<tent ţikn fn eatnq »d,. 

CA Iu <11 fost deprimă nă inund 

\t frământ st i rrdmfi nvnuiritnun- 
1 • •: {dc focoşilor Ixtlt f . 

(\. . ort ru/rn pr hune f/e fretoji. 

$ ului mândrei Ude fnwwnep 

l^roptiv tmmncsi p \i/( dcăantn*, 

(* urări cv n sări i Ir răsărituri /* < ■? 
/. • i ţliisilrllc chipotrhr tiamtl '» . 

/. ruin Am cu Unt* ciifiv ccr. 


V dmu 'nn pc Irspan i/t morunii,c 
Sculptatul f/e,o din limpid ql( tuia, 

/ii yfrnUmlr ret !:i dc <"'* minte 
Ip număr Am ui jertfelor prinos. 

I t ului ,dornul şi mttvrul 
Iu clipa i ne bute Ir mprctini 
Când !• n lipim Li pup! fccmnil 
Imbmfişt m mir'unsul ;jr trăhuiu. 

/Vei vracurile m » , ’n ,ufirmfn 
Te am ridicol m ..tain p* dl nostru si il 
k<i a iun s Uni demn m ftinjă 

L)m firea! • trudă pună i lui 


Prin uAi rAaufli n marile elanuri , 

Tu gemi când nângtrânle ne dor. 

Ci ’n wnlejirea noastră dorm noianuri 
De uiep ce-or înflori in uremea lor. 

Sus cupa morţii cu dureri amare/ 
Sorbind-o le uoi binecuuânfa, 

(■a râurile contopite n mare, 

(lui uom muri in nemurirea la 




» 


Patria 

dt wvmt'OK : 

hi iii irul ce «r pâryue fie c reuni/A 
Hoi \i-um gumat pAmanhil radilor. 

Din tnunul du» pe câmpuri de a M/aiii/,1 
p-am reapirol neISnwrilul dor. 


<S* nl'inlul ni cunuseut 

>t tmcUA i>i:ii u Miilor si u 

(V nume ai unul, nu ţibu 
ţfi uinu tu nu t ou $11 ureodalâ, 

Nici #louă nu a foni sApnlâ 
l*i gloriosul tău tocrlii, 

^n tdut nul) braMda tiaâtiyt ratA> 



i HI8ml prin Ordinul de */ f 
Ni i Ic am nâMut trecui anume, 

Tu e$li Soldatul fArâ nume 
Cp n uccf dc urci ar na numi 
Ostaşul ce/ mal *fânl din lume 

O ataş f Soldul imuno** ut / 

C' numerar fi hA te atiuemu ŞT 
l'u tc.oi luplat şl ai cAmuI. 

Acohi , unde te-a! tiâncui, 

I V* njunta braadA t>Anntca«< A 

SI dncA lot ce-a font pAmAnl 
Hi nlne u/e/e/ pieriluaie, 

Tu dormi aub mare/e-(i murmAnt 
L'u Iul ce-a /om/ frumos şi n/Ant, 
Cu moartea la nemuritoare 

iu dormi trudit de-atâta drum, 
Oe atâta lupt A nbuciumdA 
Dar i nea/d la •arH/fca/S 
/.’ flacăra care de acum 
Nu se ua atinge niciodată! 


Cu tulii una 

,h- MAHAhlA biRTA* 

Na * morp ct i ce cAaut <iu pi Ampct d 

Ionoare V 

S ii dus numai pe di ui. it • d-nleai 

Priaifid! U lumini călătorind <n .* < r 
In urma fi credit,la in ureiuurt u.’.-ar* 
Uitare toi mai albi fi nefie cal, dc i 1 */ 

(\I tlrătue in 1° d . •>'<• 

(.*ji eii uor ln‘. > u • moi 

Vrili uor ia râ*cn>. “ ite drmmir. 'i i »’ 

I i .treptr 

l*u i'iirtmh d, IU* curate f‘ l‘ 

,Şi ne arate ea <, 4 iu'J ti de 

Nu * inert'' Ov •* • •' *• *'“ 

jde 4/uhbâ 1 

Ci dmt* lor vru M < •' v 4 

iJm cu ro • i u -u . i c > ' • • **»'*'<< 

( V pdaA fl o ruri. pi «/Iu -r,.mr ..a t 

( ' t f icul, i * aba 1 ‘ ? fr ii>,! 1 u ' iN * 


tyf l*peare r-ume . frumni ce o ri nuru 
Cântat m p d> o Auturi . t Ai t*A- ?ul un ‘ Ai 
St oii tHjtn piu tofil ţjt n i»ftmurt tot mm bune 
Air laş pr »*- p'tqâ «< m a/n? t rug te/im# 
SlAm ne oor c u cinate ropni de rooif * 

M * n avem m r fi tn JarA şt n nr$ ru r’-tm/r 

#t nief yn ayfteŞ fncA ;ie fa ir nu , » shnn 1 . 
Pe cei * duş» < u fnlA m » .* puetAt fi i n 

I *ange. 

Ceedmţa lor e farul c'e n yen nu %e Ml 

lihnqrl.. 

De ar p •! eadA isrrui noi n atu*m lorfi 

Ide plAna' 

♦ o. fate. al aera ââ rupi cununa 1 . 

l/e ivi ptruaţă ne trag A memiaş fir de M el 
( r< I i | i *. .* m>n*frA-/ ac'ti-n şi n /o 4d< auna I . 
/,# ! n • baţi la p**aetA noi n'aaem met un 

ImoH 9 





















-PAGINI DE ALTĂDATĂ 


FIGURI 

DISPĂRUTE 


ION PETROVK 


* 


P P CARP 


IVi'f * I l-.mi cum.s.ul puţin pe Petre Bonă- 

tr« i în» tu. . .»i 1 1 1 tiu Maiorpscn arn.fi, pe vr» un i ca ml 
«ram >!»•.’ n! când so>irta lui Carp iiiv.-nina sfârşitul 
iuti in|u >»i\ al vizitei mele: l» ..vn-a subita dela blan a 
uflH* < • i a > «i|iiluliii răsfăţul l i .*,« a n i «•|«iliiluî jenat • arr 
' ' ‘a ,1 -jM,.! mai r»p*d< şi mai pe nesimţite... 

* * ui după u-la nui f.»s| împi m,.< m alţi 

î ,, “ i ;« •* Irl. - 11 < la ţara, la j iImi». -ti, unde 

11 ' 'b*' iu Im.iiii. ji .1, imil. m'aui fn|,.t > farâ niei o 

n ' 1 ,l - * 1 l , ‘ ,n ( «i ji im , i «linul i ari să te pu, 

‘ 1 " ' * * ‘|‘l* Iii ', ar . .. aparenţa de im,i,v 

, ‘ ^dl» Iubii t;..», |* .t.,n«a i. imţ, ;ti ,|e K,., ur Vi) 
N| " '• •'»*•««W»'» pilii*» « ar. puterii i„ ; ,m|i/i 

nu * ,v ' ' 1 •••'■"i. i iin|-l;..al.i| In, rvim n. a 

! La»p. i fllt|||ii|lll « HI ; i M loJ, *CU, dar Cil 7* li 

Olmi,ml., aule mie, • ari m f. • ... uneori f \ „lai miei ,» 
«ăi.uad . li „• ridi. au bri.ple. pmbemtâ « Vi puteai clinti 
• - ru/f,r,u»»e. Iv Carp fui-l .1 ,f. , ni.niea d. I., hm, I,„ 
mmlad, nu le | ă/. a p. utru orbim biciul ,ionici 

in. auloi it.ij- si voia să f,. . -,u cil ,J L . 

Lt 41 1 ,r * ’H* 1 » 1 P Iul lira moldoveanului 

prinţilor, bni tnet | a limită. Se In^ij.., f 1( * t, m . 

" l*'-" 1 » 4 " «lin ved.ri. nu *, 

1 ’• f-u.il, ni.il unt III. i,Jelit rara. I«- 
“ e re-mi era destinată, 

. ..; ' .. WNiHl. mi i. 

" '■ ,| ' .. >iI. 

' . *• " '' ••'■'"•■I •< ii|M'u »;.. la 

. iJia dan ul im urcat. * < Inia 


i 


-I 


-i- ta. 11 1 


iM.t .. ii„. mia :|M1 jllţ ,.|,. ! I 

e.M |„s s.*| j i, i .ai.i. 

t.arp se scula foarte de «limiiuală : i 4 |,. 

* ul. a foaile devreme. lu-.i ifilicn*M ,. l ,|« ,J, | | 

,U - h 1,1 ,; " r 11,1 ' »«»» lliln -Iii V.II ta halr.i [ 

t ,r. ..|,|ij.„U-t sii IrctnTi ia u.lilii.ii nilal.i . [ 

N " M i"”"ltim iiimiiim ,r, i„ia,, h . a. i,„. ,„| ,,„1 
iji • > Tilh'imşii i.ii./u| mi|.ţii , r .i - .1..,.. N l 

• ■•.Mlift,!.. mtulM l Cir,. la \ l 

,,a,a "" "*'•> nmililf «Iv \ rri.i* a .1,1 a „,|, r ,| 

l.:i masfi —Minau <|«! .<I|minieri fuarl. inili, Imi;-* 
<wli.ril .l„ imişir. _.r a,,/,, ţ 
un iili(<liir, iu Im.rrn »■ onri' o . rtu |iu(iiiul .Ini 
'••rl.ă al l,„ ClBji ,i .fii.il,,,,.;, Iilnrlulţi ,„i |s| , |,.| h „ 

(dl,.., ,i/.,|n,„| fuluri â. .. 

1,1 ' fâr I‘' •' ''< lM.il v..rliim |,'..l,|i, .. 

I M'n. Wa _ .rai,, vr,-„„a ...lui l.al. . 

'■iun ,|ii, la», l.illl'iM-sciăiii sii,puii s.,l.l..| 

iK.in'lui l'Hlrun Jiurăslt -au, farul ... 

"•< li nfft l-t llilr, Ilarii,. III,asii. î,i-amial. . , 

i"'."'" 1 ' 1 ‘ <lis|',<*i|ii iui Ir, fără f. | .1 

1 . vru amil să /iiă: licalm ,..;,»| r ă ,,, „a 

, , r v """"' a I 1 »» v6 Iuti.I., .. ! 

, *"■!" ..!' ' ..“«'•■li. <!• :< •<„, r,.yas„ ,| 

iluuu 2, culm,a»,,„,1 ;ii,|„, ; 

C^i cnlnai.gui.ul •„ -, I, u,i, w „„„1 

"" ,,u i'“ •< >< ..'.Mu, ..;;; 

".a . , Mu la l'.l [,Scl, 11,1... li,i mi alai l,.,,, H> . 

mi Ji pul.-iii urmări liim- iig.putul iadu,im | (lt|| 


JJU ,,|. «•• »puncnit .1. -o-lungul ţării lftutnrii i torit j 
nc ,rH 3 f, di'aprc cnpntilnlca ţi cultura lui Cnrp, drtprc 
broderii) diirz ţi eerldeoj, dripro rcplirclc milo 
tăimisn ţi spirituale, dintre care unele - realmente — vor 
f, fost nle lui, «lnr niţele pnule îm i n'atl fost 

l.epetuln pOfrac de limita vreme inAnn pe urenatfi re- 
inurcaUilTi figiirA, nvund ce c dreptul iu linele privinţe 
foarte puţin de ndnos In crea ce era in adevăr... 

|),- inie «opil aurisem cAnteec «!«• slavă iu care revenea 
nUtUi'li l»i ^ nr P V ,n ‘ s< * *plH*« , ac de către n«ei a . .imr 
%orl*ă n*0 controlam fneft cu uite credinţe, că tot t, este 
litrii strălucit in ţară se grupase iu jurul lui Carp. Când 
uni vălul apoi că fnsuţ Mniorcscii — pentru noi sublimul 
MaiorcteU—seconda politica lui Carp, primind chior «5 
•c nţeze latină dAiisul pe un *cftuncl mai mir. v, poate 
înţelege pentru CC imaginaţia nieii şi a altora h> dibla 
fără greutate nu numai pentru a adăposti leg,uda, dar 
chiar pentru a*i ajuta să tuni crească... 

Fopt c vă la vârsta de hâetim, numele «Ic Carp im 
obseda ea o vrajă. II c&utom prin ziare, îl iidureain iiitcn- 
ţionat iu conversaţii din care puteam su aflu amănunte 
inedite. împărtăşeam împreună cu alţii din generaţia 
mea revolta d«* a Vedea c5 ţara im>1 folo<«rşte Iii «lestul 
ţi începusem să judec valorile politice după cum erou 
lângă Carp sau împotriva lui. Cuiul auzeam cA a ţinut 
un «li'cui' la C.iim râ mă nripii-li-nin p<- ga/, te. II uram 
p, (ilo'.trplie Panu «fire In timpul guvrrmilui Cantneii- 
/iiiu ih'la I! XHI ii iă>puii^e-e odată . i« vervă şi cu spirit; 
j| dct. >tam pe Tahe lonesni ,.ne era Miftelul nuanţe» 

««in^ei v atoan* potrivnic e lui fairp şi care l-a şi răstuiu .i 
dela plitele pliu votul «lin lihmarie IUD1. 

Nu şliu cum s'a făcut «Iar mi b «u pus tncrcii ,d»>tacole 
in calc când era >ă-l aud la tribună. Cu biată do.iuţ i 
mea arzătoare 1-atn auzit vorbind foarlo târziu. I*âi,a 
atunci iii'ain măi ginit să-i citesc JlfcifUisurile »*o regula- 
ritfite de ritual. Şi aplecai pe colminifle ziarelor s««rbcau» 
şi iiirnioioui ca ă pol repioduce şi altora, forimib’b* >• ( n- 
t cel oare, definiţiile ingenioase, iipo>lclc lapidare «are 
alcătuiau substanţa intolvleauiia coticenliata a cuvânt㬠
rilor lui. Nici o fra/.â olovura, itii’lu vorba tic pri*v N - 
întrupa claritatea şi căuta c«uu i>muc»i. (mi aminte?* bl 
legătura cu asta de •» scenă în \ igonul-n ?tauranl .«I 
expresului Berlin. Mă întorceam din familie la Bucureşti, 
Carp venea ţi dâri'ul delu Vaslui şi cum nhmdată nu 
renunţa la ceaiul dela 5 ore, a «p unt iu \og«iBubt> 'tau- 
rant aşciâu«lu*sc la o masă vecina de oceca uiule in.» 
u fiu iii. Cum l-um vAzul tiu mi am mai luat ochu «I* I» * l 
ţi mă sileam să nu scap nicio vorbă din cele \* >punea 
d-iubii Anghelescu tovarăşul >ău «l«* imuA pe 
• tuiicea bimplti aspirant de iilini>t«r. Acesta it lăuda 
discursurile pe care Carp b* i»o>t* a «u autoritate iu par* 
laituntul liberal. • C«-ca ««• » «b atlmiiat li d-voastră 
este claritatea s li spus© tl-t ul Angheleseu. 

— * Pardon, încă ceva. coiu’isiuuea s, b tăspufiie Carp. 


Binlre l«»ale di^cur-oiril, r« tilr, ar< I , .,rr pe vremuri 
îmi umplu*- Mifletul cn lumina unei şerpum di* fulger, 
a f.«-1 uiperbu improvizaţie din ziua răderu Mie -despre 
iai<- am vtirlul mai înainte —«and iui complot al unui 
parlament pr ,ar«- nu-l «Via in mână. dar iu care >e 
bmr/uM- caval* reşte, i a dat nu voi de blam. Nu puteam 
*f, nu n rl eu negtijnsriu să mă duc la Cameră şi umblam 
după toţi ar, ia rari fuseseră <lc faţă. Cclo ce am să po- 
v »te?»• acum dovedesc la cvidenţâ cat prestigiu *i ce fa-- 
• mar, , xrreila pc*atuuci in tinerime figura lui Petre 
Carp. 

Mă întâlni hc «ii unul din prieteni, «u t^. Panco, pe 
vmurii aceea student ţi dânsul, astăzi un şurub în¬ 
semn.ii Iii maşinăria băncii Blank. *) Cum mă vede iun 

spune: 

N’ai î«»»l la Cninerâ.^ 

— Nu. 

— Ce păeat... Cc păcat!.. Ku Ulii fost N'.O .lU/lt 
ţinui, dacă iui Pai auzit pe Carp. t u prudigui, o minune! 

Bar Takc loneseu! 

— Slab, l.uiientabil. 

Şi începu sA-iiii zugruveascA cu dc-talii prerne peripe¬ 
ţiile iiieuiorabilri şedinţe Iti «ari învinsul d»la ura i fu^c-r 
învingătorul duelului oratoric, sdn»biiul moraliceşte pe 
adversar. 

Mă d<-spart de Panco ş» «Iau pcsl«* alt prieten, peste 
D. Oiracostcu, actualul profc-. r, — «alpini pană in m㬠
duvă ouM-lor In arca perioadă. Şi încep i»-i d«»fAţurn la 
râmlu-mi iu* f*leuli|< şediltţi l şi linpi* -*ia f.nitastu a p- 
r.,n o p»o,lu-** >« t.arp. n |n lâiulu*» puve-tirru pe cuie 
ini-o fueu-..- pan, «i. iu-.., | t»' /, ut .i ie I u -1 -o - «a «» iiiâiidin* 
pi .a b* p« utru .,-1 iiiişi ,i uiiii Iun- — ş» cum ,ş f. J*»-*t 
ru n«'*i|o. 

tc f, ri, il «şti, îmi »pu-*e pătimaş Cura» ; şi «* 
l.,*i îmi pare ta eu n’am fo»t‘... Ma piiN • i >ă-l mu» 
i*toii-.«-o- «*«lală şl îmi «• ■ • » şi alte amănunt» pe care mu 
fost nev.iif ă I, im* utiv. 

1,(1 na dat ', * aud l-Jlil le v ăzul pe Pilli*o »-:nu spu> in 
ce i• i«■ • I m*aiu slujit de inart ui nle sile otiilai, ( oăiubl-l 
O i 11 .o la pe (.itri'i eu fu-esetii şi «ii pre?«nt 

\â,| pe Panco, iă im-şi poale t*«“ »â-nl. 
t , ,*|e? 

Vpoi .li. pl v., ţi >puu. . . ui» i eil n alţi b-'t «I* faţă 
şi iute »*,»• i |H,\,-s|it un altul. . 

Vcuill Btimm /• II Şlu- ila* a ;i ii" -I * altul » fu-* '» la 

ţt «liuţ.i «il udcvai.it' 

Bar t»»ţi coli» cpeuiu «u «» gl*<iu -â fi văzul >u **« Iii». 
stu.i socoteam câ fu'*-e un triumf al idolului nostru ! 


») UcccUai cu puţin lunrnlra dtvt*ulm b,tn»ii »•!/. 






















f *»»ar * ,r t *'* 

• rtni** hiir »-W h *r**A. •« *t f "î*’ 1 

Hi) I. « |*t*!*. •«* «♦*» frnH • '■'•■ ' 

r»t* \i ntif•.«*•• m "" lfl ' ■ '.»'*•• 

«r^W r.*‘« • ;•*« •'*»> v •*'• Jlw 

tftlţN, f*r& n Maurii f» 1 • .mf .1» | * *'« 

'A, * nif '* In*** f* ***** f J «' •****^ r 

l.ifVitnlhi nft**!*!*'* »np« I*# f* * W' ^ ,fc 

ri« I hm t ry in |%»it*toi»N4 «• I. ?* *** r v **♦» 

ritt< NM'irt «lilra »*tpM%r» in l >fw» )« *â». 

lor* U hVMHÎi.i- »».*J.uitl* Nn M*U* l«<tn f*f f*»#*» 

A, «j*. Tftw tln tîrut j’> »wrt* 

UMI m» ««r»i rlpfarH» lt*t. «uni rt«n* • <•»< ■ «nr 

f# rm * »in|#»M. n. «|A r '*«4nn nţ« fnir^fut** mi 

%mU**r>* ilfnMii! h pAfţîtw |« • . 4 /•*! ,. 

** t«ml< mwt< »wm Iu» t «t %*» 4. 4 mi I *#j*. 4» *1 

• ii «ln«* *i<U dtMIMHir»). * M M m. .- 4* f. , ţ. •, , 

r*şmtimi+* «» n » <*4>. «Minare* 4ki * «ţţ 4 .| laMr* 

f< I nai*}•>«!« vii ih U | » Mm»} 

ir?«Ml0«r» a n.,44. fc»*N»Urt •*«< I» ; 4 .. l%Mi 
d .M.rful n ii.M*n*l, «Mrrtfttu umţ. J. *r U , 
r< i ♦%<*!*. 

^•f 4 *• ti*- w«4«ti nft,* ţ 4 , ut 4 ( .a* 

I «!• .*r. m fc» «r% thwrw.- .... ^ 

|l iH *«" •* • «««itt. •'•W t. ...r.|.| .*.,,, 

r «■—4~»t r» M rt lipi , ....„4., * U ,„, 

*- . j»» 4* '»r***« <-*> ** *«4. m. 

'* U * «•*:•* «un -t». V ..4- v. % .. ... . ., 

’*■* •«• ........ .... 

n»p.,AM.I4 .. . .. 

, ‘ 4 '* **“• •*-« ^.. -t ..»* Ip . ... „ 

... “•‘"**t-J *.t. ......... * , ., . 

f; ui u.. «.iui». .. a... .. , 

. ..■, 

•******»'«' . ,.. 

nr-~— h- -‘jrsr 

u »4«tt. Ui I » r .» « k. 

.L, I.. Â , _ ’*• •••»•»«»«# ^ 

ţ “ I*»"-» — «•. (*». , • , ... ^ 

,l ’ ,H ‘ rt * •*" • . (< , +. , # t . 

'' 1 .. ** •• •.. .... . 

«*• «W».. A «hOmm, UM 

- . ,*,4/ ....,.u.:. 

« - •« K- * U ., H « 4 , , „ 

^ M *’“'•*« ..'*•*• '< • ..w**, 

li MU* ... . ŢT~ 

!»•'»!» | • 1 Im*M. .« .i, r , M „ 

Ar •»» ) o lu.Mk, 

• rtt.*a4^ «I %i 44 i , t , % | ( 

•* M4 ,t4 * Hi ‘ •*-« *Um. u.wi . » M 

I-» 4, tf f* wit ,| lM< 

•iii.*. »«*ot 4» I,a4«. 4. 4, <r , ( 


a*^# «■» 

H—âi 


• / • A»% . »U •*««%- 

^ *** fc»* k0| W | 

* * «»>'. MO mu MM( | C 

** 1 # «U4 

*" Ar In t 


4t 1-f • N| < *r i. r «•. * ! 

| ţr tţ | .,1* . i ii' i»*r •* t j -H » 

*<>»«§ »V fc* l a *N • x r 4% •* 


b I 

4* 


n 4* 

iib 


pwijnl t« «' i 

(ni ivn* » 4 «»»»** n*mi* • 

fort*».**. sA /*« *• «- 

r*» -- *»>» . •► * .*4 • aW p s <. t | 

|i « #u*f # r% imv \*t j 

♦r«l ■ i i l< i. . 

nMHf i«»*< i *\ti riMil* a « 

h Wt «mir hv-ilt*n 4 «n 

i4m«I I ' : - » et |<v|n«* \v, 

» 








rn m •* «Mi 

»| 

* ****•" • ■* **“« fi t4 , 


•n. |n 

4rn 




(Mk 

•1‘ -l* «» • # * •*** .* 

4r Wtvv*« 4 u 
iWwţ*. «wi^Aml I» Io 
| ! »* 1 

IM» «4 * » i i »t ţl • Mvicifr I. 

< »Mit « Intuiţi» 4 < ,, 

«' W*. |t n»»-H • Ir, . . |u un «li i 1 . J 

M •« * v ■*» «l« It*»*- !»*»»«« Am«n|.»% 4» 

... Jf* »♦*« * **. Mi * 4 *n** , * s 

• ^ 4 *l *- f‘-.M **f*4 4-j » » fl» l.<4«|h kUl| .. • .. 

»M 4 .1 IA • »Uw4*l «M MU 4 . . 

**• ' ” 4, »V» Ari. ,mn\îmU »J.*r » • 

«t /IWi f«*M un ţ4 4« «k «44mrul>4 I.4..» ,t 

M., n U 4. mult «, M «l«-dtlii •!. i 

u*ia,i tunnn cmlM M I fc wM * -o fn-i* i | , 

4 HlţM*** 1^ «MM pi*|**N, **, w.4.11 

^•WK, <A|«UHr* ^ 

• - -4 4 |, H , u y^A |-M. 

I •^ninn un *mi < n»u»f,lu 4r V ^>« • 

• *« utw»r*< «I. I iu lt»i«fnj «I 

m. I 4, wti«4 iM'iu» 4e |h4.(uA ii*' 

• ‘ V f' -wj.. I, i . 

li 4 


I _ * . ■ —— Toi *+a (n|i ti* i»4#4 

v ‘ a U ti f .**4 4#M^4uic: lw«rţ< |«*|utJk«i.l 

A*-', -■•'"«mm * «*.,. 

l!4»«i‘M44 # lalnuin! ,i h,m>< 


ân ** |*.n* L n ,.fu/ . 

LTr?:.*^ -- «•** 4*>i ■ 

'V*-- •**-» -* . .. 

-l rl.! —-•*— *. — —*4.... 

: 4.:,..; i, 

»<n 4 4 »»*W* »*.*«<» *»4*n. j. 
^ ‘ * * lHt * W *;» *» *-•.! 

<’ . “.J*T ‘—o-* 


4» fUll**»' 
♦»* Iu* , iu! 


ii, gkt.lot 

'-«* w u mii.fi •i .i 


* 4» M« 


«f-nu«tnl *4 tt* 
h* n 4 va**-*«-*>I 










p|Mi* 4* *i * * * • * 
f+*f U<*'« » * • Ml 

4>» * 4*%t 

MM ItlfUţ»^ H a* **!»,,4 

4*44 *# ou *« *,*«♦ ,. i. 



**!a U(r« Ullaştuirit fumat «A M ^ ^ 
•« 4«4(N« mortal U| V««IU **<««.4 ** 

(«IU Put'a fllM t’UUliWr# fu !«««►'» .1 
^•t«l MU, 4«p4 i(.i4 «1 t« utfcti 

*•«<• '«aa<# «O « («Ml Pi' „ t , ## , â 4* 

« At • I în MiatlrlU MU 4 |a Mf|IA<u U 

< A napuiUctlt. 

HAiyl tnf Iar 11 a )mi( « #1 |«, ( t u»- 

tirani tn viata paatuUt al • faat m lai 
4a imm) vrljll al 4aatl*«iUt ak, I 
taai jhi~ MUUif a «aplUUt ţi apai f» 
4a< oftul al I# lat ta la au t*i4aa~a »< aa la 
(Ulla l-a taaoţ u ca an fal 4a taUaoa» 
vrljll, ta lUaai U al aplrtlalul, 

^Arv4 tata Ul *mh Oftita fa • •>«aWa 
Vttlla avaa aa alt fii tara I aa a*4*a k> <i 
(nfla«|t al vtaiil tata."** 

APOTEOZA “UJ HOMER" 

ORB DE INGRES 

Ms*U\np. I* V R^Mi* A 

• •filiala pali a*«la In ftacfol *oi4«u*t 
• a Intaaat^ai pane «o aia#, «aa lai 4a «apiaca 
a unul pi*â»i aa*Aa4i t*aU«a 4a a «4 aa* a 
M<a4ltul alai 4oi al U4 RiUaa.*» .«ia «al 
uti#*oUa luliirl ala llia«|l* Itir^ fu 
laaUlUa tit^iiii a» la, «4^i *«■ «i«*a 

1 14 aiu I «, aaa«4 u A. | . 

t«» ctUliia »«w a iui Taaau la «*>taa *«|« 
Iul Ma« 4 4ia v» ala. 







•a fAit ai | ia titaat 

Mtt «| t| toi $ \ aau I 
*a*4a4 44* a44rto*tla a«fta««Ut «« 
f*t lalt Va Iuc4i«i*«a >• auR ptopii 

aaf llaţal, 

lltA, (Ultf aau «i«aa l. 

tfat«it «lafUtl 'a aa*«ma «aa»UUi, 

4a ta patitla iliui^uUl 

laita «al lom na 

afumi punţi paata t*aa. Mucii, 

* 1 al ap at ia Ui «a 4ti tapft 4a •aa»* 
f^a •*« |k4cUI »uai ,/nni» l 41a «a»*| 

tal lat II, 

•4 alai al alipi 
ta aaaa 44ai I a§ p«*a. 

•#4«4 a aton luat • up«m lalUUi 

ap f|«4 au «a« afi| 

U •« ikti oaiU 
U pu aR#* aa 4a aat a ala ia iar, 
tapat apt u« ta «iu tuptii, 
aa» ia ituaaiata via* lat «Ul 
ia-c «4 tapai 114» a ll ai Pa» «4 
Uni4| t lopUloai. 

t* paaali 4iu lato* 4 4a#4» tata ionel 
#4«l aa aţ«*a ti a . «uoapiaa Bpitltal, 
ia n »#»«• i Vi»i< uit aa toi *at * > p* lai aula l, 
•aii al «ai«i«4 44a *4*«4 pp4«a*o*. 
fUliliati aa iauilia ' «a»« lt«*A* t» 

T«, tlu|lia« «1 fmuaauUl ta Apaiauai. 

««• auapaiwl Vf laiiltf Bat iptot I twalli ^aaaia. 


OvkJo/ VUIA 








-58- 



ISMANigf; 


•{♦Duminica 13 Kai J 
• , Imediat după oft 
Sf • Liturghii 1 1 
la Biserica Sf. Ch* ' 
din Toronto.Ont 

lo, Canada de c «ti 
Inteie Ster le Hl] | 

, In sala mare 
festlvltatl culturi 
a bisericii a avut 
loc in prezenta uni 
numeroase aslstenttf 
compusa din aproxU 
tiv 400 de persoane 
sărbătorirea zilei ij 
10 Mal. ziua Indepej 
dentel României. 

Intr'un cadru i1 
lemn. corul coplllo| 
de sub conducerea 
prof. Ileana Matei, 
estra de ceremonii, 
deschis programul s 
baril cu imnul natl 
nai al Canadei. "C 
nada'' si cu imnul & 
tional romanesc "Tr 
culori", precum 
|multe alte cântec* w 
triotice. interpreta 
te cu admirabila dj| 
tie. 

Despre important 
Istorica si Însemni 
tea zilei de 10 Mal 
vorbit d-1 Ceorge s| 
tencu, refugiat de 


{►In dreapta: foţii 

Igrafll reprezentând 
grupul folcloric 
itineretului grupat 
[societatea AROY de * 
langa Bis. Sf. Ghe<r 
ghe din Toronto, la 
Ipozltla Internatlor; 
le de Arta Populara 
din Toronto, cu oca* 
1_SJ* Paşti. 


rMANIfESTĂRI 


o.Ja ?©ir®0Dt© 


1 






ua ori din Bucovi¬ 
na natala.care a 
prezentat in rezo¬ 
nat tabelul crono- 
‘ogic al celor trei 
evenimente istori¬ 
ce hotaritoare pen 
tru destinul roma¬ 
nesc ,ce s'ai impil 
nit In ziua de 10 
Mal: Dinastia. In¬ 
dependenta si Re¬ 
gatul. 

-10 Mai 1866.in 
teleptul prinţ Ca- 
rol a fost procla¬ 
mat drept principe 
domnitor al Romani 
ei, 

-10 Mai 1877. 
proclamarea înde - 
pendentel României, 

-10 Mal 1881. 
principele Car ol a 
foat Încoronat Re¬ 
ge al României. 

A luat apoi cu¬ 
vântul d-1 Ceorge 
Si Iha 11 Hojbota, 
preş. AROY, csre a 
făcut in cuvinte g 
motionante un elo¬ 
gios rezumat din 
istoria naţionala, 
evocând figurile 
precursorilor ce 
al-au adus contri¬ 
buţia la realiza * 
rea măreţelor eve¬ 
nimente Istorice 
si la faurtrea Ro¬ 
mâniei Mari. 



"Astăzi in Roma 
nU comunista ziua 
de 10 Mai se săr¬ 
bătoreşte numai in 
inimile Îndurerat* 
si in rugăciuni ca 
tre cel Atotputer¬ 
nic. 

^27 Mai 1984 ,To- 

ronto: grupul roma 
neac la parada sut 
tlnuta cu ocazia 
Împlinirii a 150 
de ani dele fonda¬ 
rea oraşului Toron 


to. 





















Grupul tinerilor care fac parte din societatea 
AROY, in fata bisericii Sf. Gheorghe,Toronto. 


In aceste vremuri de restris 
te, apocaliptice, intreg neamul 
traeste cea mai mare tragedie 
naţionala a istoriei romanilor. 
Dar, suntem siguri ca dreptatea 
si sfanţul Dumnezeu sunt cu noi, 
si ca Libertatea va urma sclavi 
ei spre reinvierea Neamului Ro- 
manesc,,#"» a spus d-l G, M.HoJ 
bota. 

Primit cu furtunoase si repe 
tate aplauze de numeroasa asis¬ 
tenta, grupul de tineri dansa - 
tort de sub conducerea d-lui I- 
lie Scrob, a prezentat un ferme 
câtor program de dansuri popula 
re romaneşti, cucerind inimile | 
ce bateau la unison ale intregu | 
lui public prezent. 

Impresionanta manifestare a I 
zilei de 10 Hai dela Toronto,s' f 
a Încheiat cu Intonarea Imnului| 
"Desteapta-te Romane",intr 1 o at ! 
mosfera de Înalta tlnuta patrl* \ 
otlca, plina de Însufleţire sil 
trăire romaneasca. 


CORESPONDENT 


{•Duminica 27 Mai 1984, tot la Toronto, a 
avut loc parada celor cinci mii de tineri 
al grupurilor etnice naţionale cu prilejul 
Împlinirii a 150 de ani dela Înfiinţarea 
oraşului Toronto si a 200 de ani dela for¬ 
marea provinciei Ontario din Canada. 

Din partea comunităţii romaneşti din o- 
rasui Toronto, au participat tinerii orga¬ 
nizaţiei AROY de sub conducerea d-Iul G.M. 
Kojbota, preşedinte. 

Parada s'a desfasurat in prezenta a pes 
te un milion de spectatori veniţi din Sta¬ 
tele Unite s1 Canada. Tinerii romani au 
fost primiţi cu ropote de aplauze pe tot 
parcursul traseului celor cinci km, de c㬠


tre spectatorii prezenţi. 

Seara, in monumentala sala "Roy Thomp -| 
son Hali", in prezenta a 8000 de spectatori 
s'a desfasurat măreţul festival folcloric -| 
coregrafic "Etnia Canadei", Ca Invitat dej 
onoare din partea comunităţii romaneşti, a; 
fost prezent d-l M. Hojbota, Împreuna cu ol 
delegaţie a romanilor canadieni. 

Atât impresionanta parada cat si fesclvaJ 
Iul susţinut la "Roy Thompson Hali , au 
fost consemnate cu lux de amănunte de postu i 
riie de radio si televiziune, precum si de■' 
presa canadiana in reportajele lor, 

CORESPONDENT 



9 


{♦Ziua de 10 Mai a fost sărbătorită si la j 
New York cu multa Însufleţire.Un foarte ma ! 
re număr de romani au tinut sa ia parte li j 
aceasta manifestare istorica,organizata de 
către Centrul Cultural Romanesc din N, Y, 
S'au cantat Imnuri patriotice si s'au* 
tinut numeroase discursuri evocatoare refe i 
ritoare le Însemnătatea zilei de 10 Mai In 
istoria pop. roman. Un minunat program ar 
tistic susţinut de tale ntaţii artist! ro- 


» Y©(r!k 

romani stabilit! la New York, a încheiat a- 
ceasta minunata serbare romaneasca,in ropo¬ 
tele de aplauze ale numeroşilor participanţi 
prezenţi. 

PARTICIPANT 

LUPTAŢÎ ÎMPOTRiVA 
COMUNiSMULUÎ ! 



p--yde «ni în urmi, în *iua de Vineri 24 
D/ Iunie 1927, ora 10 seara, lua flinta 
la laşi, in casa din str, Plorllor, Nr.28, 
Legiunea "Arhanghelul Mihall", sub condu¬ 
cerea lui Corneliu Zelea Codreanu. 

Ca o nestemată de preţ, Mişcarea Leglo 
nara a răsărit în mijlocul unei societăţi 
putrede, In plină corupţie, aservita unor 
interese străine, aducând cu sine o noua 
doctrina, curata, natlonalist-româneascâ. 

Oratoria ei a fost aceea a faptei,nu a 
vot bel• 

Cuprinzând etapele spinosului drum pe 
care Legiunea l-a avut de înfruntat de-a 
lungul lntregel sale existente, cu nume - 
roasele Jertfe, oprelişti. Interdicţii 
dictate de partidele aflate la conducerea 
târli sau de interesele străine, se poate 
vedea astăzi ca întotdeauna biruinţa le¬ 
gionara a strălucit, s'a impus, rupând 
pentru totdeauna lanţul demagogiei oarbe 
propagata de partidele existente, prin 
înalta sa scoală spirituală,ideologică si 
doctrinară • 

Dimensiunile Jertfelor legionare por¬ 
nesc dela Nitâ Constantin (ucis în timp 
ce lipea afişe legionare, la Constanta,în 
anul 1933), si se continuă la valurile fn 
tregl de elevi şl studenţi legionari ma¬ 
sacraţi în Septembrie 1939 (câteva sute), 
la Jertfa Iul Moţa si Marin pe frontul 
din Spania, Jertfa Căpitanului C,Z, Co- 
dreanu, grupului Nicadoriior, Decemviri - 
lor si Răzbunătorilor, morţii din batali¬ 
oanele dela Sărata si până ia minunatele 
Jertfe ale partizanilor legionari din 
munţi, ca şi zecile de mii de Jertfe le¬ 
gionare din închisorile comuniste. 

Mişcarea Legionara n'a putut fi tnfrân 
tâ. Nici în timpul prigoanei din 1933-'35, 
nici în timpul prigoanei carllste din 
1938-1940, nici în timpul prigoanei anto- 
nesclene si nici fn lunga prigoană Începu 
tâ de comunist! la 15 Mai 1948 si pana aş 
tâzl. 

Ea si-a legitimat In pianul istoriei 
existenta sa românească, participând ma¬ 
jor si substanţial la rezistenta naţiona¬ 
lă, împotriva comunismului marxist. 

Pc ea se vor fntemeia toate biruinţele 
viitoare, căci a fost clădită prin sânge, 
moarte, suferinţa, puritate si credinţă 
Inc r* un ideal creştin, cu adevărat r 


57 Ol ani oua Înfiinţări a 

Legiunii „ARHANGHELUL MIHAIL 


Purtam In crivat al In soare, 

Lumini pentru biruitori. 

Pentru cel viteji tldlm altare, 

Şl-avem doar gloanţe pentru trădători. 

(Cântec legionar)' 

nesc, 

Mişcarea Legionara este vie, activă si de 
neînvins. 


Conielui Z. Codreanu 















































- 42 - 


OLE M A RJEJ 


Comitetul Naţiunilor Captive, Inc., New 
York, Împreuna cu organizaţiile antico¬ 
muniste romaneşti -Comitetul National 
Roman de Eliberare (CNRL), Congresul Na 
tlonal Romano-American (RANC), Centrul 
Cultural Romanesc din New York, Forţa 
Romana de Acţiune pentru Libertate 
(FRAL), Comitetul Americano-Roman pen¬ 
tru Drepturile Omului, Asociaţia Tineri 
lor Ortodocşi Romano-Americanl (AROY), 
Societatea "Avram Iancu", cheaxaa roma¬ 
nii din exil si celelalte organizaţii 
anticomuniste din America sa participe 
la manifestaţiile de protest care vor 
avea loc in cadrul "Saptamanll Naţiuni¬ 
lor Captive", intre 15-22 Iulie 1984, im 
potriva imperialismului Uniunii Ruso-So 
vietice si a guvernelor totalltaro-comu 
nişte care subjuga tari si popoare in 
numele comunismului internatlonal• 

Programul propu9 pentru Duminica 15 
Iulie 1984, in New York, in colaborare 
cu Comitetul Naţiunilor Captive, cu oca 
zia celei de a 26-a comemorări a "Saptâ 
manii Naţiunilor Captive", este următo¬ 
rul : 

La ora 9:00 a.m. -Adunarea partid - 
pantilor in strada 59, colt cu Fifth Av. 
Manhattan, New York; 

U or. 9:15 a.m. -Parada pe Fifth Av. 
intre străzile 59 si 50; 

La ora 10:00 a.m. -Celebrarea unei 
slujbe religioase la Catedrala Salnt Pa 
triclt; - | 

ha ora 11:00 a.m. -Parada pe Fifth 
Av., intre străzile 50 si 72 si in Cen¬ 
trai Park Hali (Bând Shell,langa 72 St); 

La ora 12:00 a.m. -Ceremonial de 
prânz in Central Park Hali, onorat de 
vorbitori si urmat de un spectacol fol¬ 
cloric la care si romanii vor avea o 
contribuţie importantei. 


gleni, Bielo-rusi,Bulgar 1,Cambogieni, Ca¬ 
zaci, Cehi, Chinezi, Nord-Coreenl,Croat 1, 
Cubanezi, Estonieni,Finlandezi, Georgieni, 
Germani din est, Laotieni, Letoni, Lltuani 
eni, Mongoli, Polonezi, Romani, Ruteni,Slo 
vaci,Sârbi, Sloveni,Tatari,Tibetanl, Turc- 
| meni, Ucrainieni, Unguri, Vietnamezi, etc. 
aflaţi in tarile guvernate de regimuri co¬ 
muniste • 

Duminica 22 Iulie 1984, va avea loc un 
meetlng la Statuia Libertăţii organizat de 
formaţiile anticomuniste romaneşti din New 
York, in colaborare cu celelalte organiza¬ 
ţii din cadrul Comitetului Naţiunilor Cap¬ 
tive, "Americane to Free Captive Nations" 
si "World Antl-Comunlst Actlon Front",pen¬ 
tru a ne exprima protestul Împotriva abuzu 
rilor comise de Uniunea Sovietica (URSS) 
si celelalte guverne totalitaro-comunlste, 
adresând totodată un apel către "LUMEA ÎN¬ 
CĂ LIBERA" de a sprijini lupta de elibera¬ 
re a tuturor popoarelor înrobite. 

fraţi romani; 

Participarea noastre la manifestaţiile 
de protest din cadrul "Saptamanll Naţiuni¬ 
lor Captive", recunoscuta oficial prin pro 
clamatla data in flecare an de Preşedinte¬ 
le Statelor Unite ale Amerlcii, este meni¬ 
ta sa ceara dreptul la eliberarea din scla 
vie si dreptul de autodeterminare al popoâ 
rel°r subjugate de către imperialismul so¬ 
vietic si celelalte guverne totalitare co¬ 
muniste. 

Sa fim alaturi de fraţii noştri din ta¬ 
ra noastra subjugata Romania si cei din te 
rltorille răpite -Basarabia, Bucovina de 
Nord si ţinutul Herta, Cadrilaterul- care 
suferă de pe urma conspiraţi-1 mondiale si 
agresiunii comuniste, dar care isi indreap 
ta speranţele spre Lumea Libera. C 

Numai uniţi si activi in lupta lmpotri- 

Y* îî™? 1 ? 1 coounl9te vom vedea lnfaptu 
it Idealul nostru de libertate, reîntregi 
re si reala independenta a ROMÂNIEI J 


Ace«.t. manifestaţie este un «ct de 
•olld.riz.re cu cele 35 de naţiuni sub¬ 
jugate -Afgani,Albanezi,Armeni,Azerba - 


As. sa ne ajute Dumnezeu ! 


COMITETUL DE ORGANIZARE 


^şoar^Jeşchişâ 


- 43 - 


Tribuna României 


acesteia "Tribuna 

Cectla de propaganda a c.c. p.c.r., o 
^hotarlt ca "revista" editata pentru 
presupuşii cititori din exil sa fie dlvl 
zata pe "specialităţi", -nu culinare- ci 
de infestare bolşevica. Asa ca in exilul 
romanesc din New York cu mult Înainte de 
apariţia surogatului "Tribuna Romana", 
un tovaraa ce a schimbat peruca in locul 
"şepcii proletare", se batea cu pumnii 
in piept si urla -precum gorila: .... Va 
aratam noi, va distrugem, scoatem un zi¬ 
ar cum nu e*a văzut..." Tovaraaul "ple - 
tos", lntr'o discuţie a afirmat ca s'a 
Întâlnit cu o doamna care l-a recunoscut 
ca in tara a fost maior de securitate. 
Dansul a făcut aceasta afirmaţie si ni¬ 
meni altul, deşi acum neaga cu neruşina¬ 
re. 

Prin ajutorul neprecupeţit al c.c. p. 
c.r., cu tam-tam, doua muzici, doua, a 
văzut lumina tiparului surogatul. Nu pu¬ 
tea decât sa poarte numele creatorilor, 
sa nu se vorbească ca ar fi un bastard. 
Asa ca l-au numit "Tribuna Romana". 

înainte de a trece la analiza publica 
tlel dubioase, doresc sa fac doua preci¬ 
zări categorice: 

a) -nu il cunosc pe d-l Vlad Georges- 
cu si nici adresa K.F.E. din Germania.A- 
sa ca nu l-am scris nlclun rând despre 
"cazul Orăşel". 

b) -l-am contactat pe d-l dr. Alexan¬ 
dru Bratu si nu a recunoscut scrisul in¬ 
vocat a fi al lui de Lucian Orăşel. Sem¬ 
nătură nu este a domniei sale. 


şi surogatul 
Româna” din New York 

credere in preoţi -adica nu va mai duceţi 
la biserica. Nu aveţi încredere in cei ce 
cmasca fiara roşie -ascultatl-ne pe noi 
cei dela T.R. (sici). 

Cel mal preţios sfat, nu este produsul 
or, al tovarăşilor. El este preluat din 
Sf. Scriptura si spune "Ferlti-va de fa¬ 
risei". Scopul urmărit aste clar. Scriind 
do "n" ori"ferlti-va de preoţi’,’"feriti-va 
de anticomunişti" "ferlti-va de..." s.a. 
m.d., orice individ Începe sa fie susplcl 
os fata de semenii din Jur, contrariat in 
cercând sa evite Sfanţul Lacas al Domnu - 
lui. Dezorientat, individul va fi o prada 
uşoara a şacalilor comunişti. In scumpa 
noastra Românie, cotropita de fiara roşie, 
s*a Încercat distrugerea Credinţei pe ca¬ 
le barbara. Aceasta, a avut un revers ne¬ 
aşteptat. Credinţa creştina a prins răd㬠
cini mal puternice. 

In exil se Încearcă -aplicandu-se slo¬ 
ganul "ciocanului" (Lenln)- "...uzarea i- 
dlotllor..." pe post de Iuda, sa se duca 
lupta Împotriva Bisericii si a unltatli 
exilului, prin zdruncinarea echilibrului 
psihic al individului. Reteta este tipic 
marxista: 5 7. adevar si 95 X minciuna si 
rea credinţa, strecurate cu abilitate in 
masa de emigranţi. 

In imaginarul interviu luat domnului 
Vlad Ceorgescu se poate constata clar "re 
teta". Jargonul si lipsa de decenta a pre 
supuselor răspunsuri frizează bunul simt. 
Cu toate ca nu 11 cunosc pe d-l Vlad Geor 
gcscu, nu pot crede ca domnia sa a putut 
sa dea un asemenea interviu. In schimb in 
vectlvele si lipsa de decenta abunda In 
toate articolele surogatului N.Y.-chez 


Citind conţinutul apariţiei dubioase 
"Tribuna Romana", se poate constata cu u 
surlnta frazeologia searbada a maculatu- 
rel ideologice comuniste. Tovaraaul re¬ 
dactor al surogatului "Tribuna României" 
pregăteşte atacul din prima pagina. In 
preambul, "înţeleptul" tevaras da "afa - 
tur 1 preţioase", cum sa te fereşti de oa 
menii din exil. Căci, ne laşa sa Înţele¬ 
gem tov. Radu Buzescu, toti sunt sus¬ 
pect! in afara de "grupul" Tribuna Roc-a- 
nlel (scuzaţi, "Romana"). Mu aveţi ln- 


"Trlbuna Romana". Cum era de aşteptat a 
venit desmlntlrea categorica a d-lul Vlad 
Ceorgescu. 

Problema K.F.E. este de ani de elle.S' 
a scris si poate se va mal scrie. DAR, sa 
nu se uite ca in ciuda tuturor racilelor, 
R.P.E. este o raza de speranţa in barlo - 
gul fiarei roail. Programul transmis,este 
verificat si coordonat de Departamentul 
de Stat american. Si eu am scris in lega- 
j tura cu R.P.E. in ziarul New York Tribune 
| Aceasta insa nu m-a făcut sa Întind "coar 
































-44- 


da" §i aa duc o politica ostila Statelor 
Unite. Pentru cei ce doresc sa se docu - 
renteze in legătură cu R.F.E. ii sfatu - 
esc sa citească articolul aparut in N.Y. 
Tribune. 

Iudele surogatului Tribuna Romana,si- 
au Imaginat ca au dat lovitura de gratie. 
Se incita exilul ca sa se adreseze Came¬ 
rei reprezentanţilor Senatului St. Unite 
in legătură cu R.F.E. Adică sa se faca o 
politica contrara acestei tari care ne-a 
redat libertatea si demnitatea umana.To- I 
varasul Orăşel a organizat o "echipa de , 
soc" care cică a trecut la "acţiuni tari’.' 1 
Prima "acţiune tare" a constituit-o ma¬ 
nifestaţia din fata postului de radio E- 
uropa Libera si raspandlrea de aberaţii 
sterile. "Şeful" susţine ca cică ar fi o 
flllat la Garda de Fier si ca părintele 
Calciu a fost condamnat pe considerentul 
ca ar fi legionar,si nu pentru faptul ca 
el crede si propovaduleste credinţa in 
Dumnezeu. In presa din exil, in Senat,so 
mltatl si oameni de buna credinţa au a- 
flrmat clar ca părintele Calciu este un 
martir al credinţei in Dumnezeu. 

Organele de opresiune din r.s.r., au 
motivat sentinta de condamnare a părinte 
lui Calciu, precum ca ar fi legionar."Se 
ful",prin scris si "acţiuni tari" susţi¬ 
ne deci teza Bucurestiului. 

Curat murdar coane..."Mitica". 

Luna trecuta am luat parte la "Semina 
rul CAUSA". Acolo l-am Întâlnit pe tova¬ 
răşul Orăşel, care mi-a cerut sa vin la 
manifestaţia organizata de "echipa". A- 
ceasta manifestaţie era (cum am spus an¬ 
terior) Îndreptată Împotriva R.F.E. L-am 
refuzat categoric, atragandu-i in mod se 
ilos atentla ca aceasta este un Joc per¬ 
fid si o manifestaţie huliganica impotri 
va Statelor Unite. 

Apoi, 'şeful" a Început sa redacteze 
scrisori de ameninţare: "Voi lua arma da 
ca va fi cazul si ii voi curata pe toti* 
ce Îmi stau in cale". Ma dresez dumitale 
..."şefule" inocent. Cum te poţi laşa mg 
nlpulat, ca o papuse de carpa trasa de 
sfori? Nu al pic de discernământ al dem¬ 
nitate? Ai fost bagat in mocirla de emi¬ 
nenta roşie si fara srept de apel eşti 
condamnat. Faptele dumitale sunt reproba 
bile. 

Aceste, sunt stările de fapt. In fond 
se urmăreşte: 

a) -instigarea la ura fata de celelal 
te popoare, l n special poporul evreu ‘ 


b) -dezbinarea si crearea suspiciunilor 
in exil, care vor duce la neîncredere in 
cel din Jur 

c) -Instigarea exilului la acţiuni dus- 
manoase Împotriva Statelor Unite, prin an¬ 
trenarea celor nelnltlatl ln acţiuni nes㬠
buite. Drept urmare,va atrage implicit ma¬ 
suri juridice de rigoare. Vedeţi cat de 
greu se aproba intrarea ln America? Aceas¬ 
ta este prima măsură si vor urma si altele. 

d) -Îndepărtarea exilului de Biserica. 

Dumneata "şefule" si "schipa de soc",nu 
reprezentat! nici Garda de Fler si nici 
exilul romanesc. Reprezentat! "tenebrele 
ro9il". Aveţi conştiinţa patata de sângele 
celor 150.000.000 ( una suta cincizeci de 
milioane), victime nevinovate ale fiarei 
marxiste. 

Tov. Orăşel are o ura Înverşunata Împo¬ 
triva bisericii -in special- si a P.S.S. 
Arhiepiscopul Valerian Trifa -in partlcu - 
iar. Printre alţii si doamna Manta M., ca¬ 
reta nu i se poate reproşa nimic din punct 
de vedere al onestităţii, a afirmat in 
acria ca eşti ostil P.S.S. Valerian Trifa, 
după cum te-ai prezentat. 

Ai afirmat ca al stat la Gherla cu d-nli 
Predescu, Zablovski, dr. Gordan si alţii. 
Nlclunul nu te recunoasi^e. Ti s'a pus În¬ 
trebarea: "Si daca susţii ca al stat cu 
noi in celula, spune, când a fost rebeliu¬ 
nea, cum era dispozitivul de deţinuţi in 
celula? Ce 8*a Întâmplat la geam?" Ai În¬ 
ceput sa te balbal -tov. Orăşel- nu te aş¬ 
teptai la asa ceva. 

La Seminarul CAUSA, l-am Întâlnit pe 
d-nul ing. Ghe. Doja» Când a fost Întrebat 
despre articolul domniei sale aparut in 
N.Y.Tribune, a ramas surprins. A doua zi 
l-am Întrebat, fata de martori, cum a pu¬ 
tut sa publice un asemenea articol. Mi-a 
răspuns clar: "L-am Întâlnit Întâmplător 
pe d-1 Orăşel. Mi-a cerut sa-i dau o refe¬ 
rinţa, ceeace am făcut. Dansul ştie cum a 
aparut la ziar..." Inca o data avertizez, 
au fost martori când a făcut aceasta afir¬ 
maţie. 

Tov. Orăşel! Dumneata stai cam dificil 
cu priceperea si tinerea de minte, de ace¬ 
ea ma obligi sa-ti reamintesc. Dumneata al 
fost cel care a cerut sa se formeze o "Co¬ 
misie de onoare" in cadrul CNR-ului, care 
Ba cerceteze actele pe care le-ai prezen - 
tat. Eu nu am făcut parte din comisie, nu 
etiu ce acte al prezentat al nici nu m-a 
interesat. începusem sa te cunosc prea bi- 
—_ a stare de fapt, nu am a- 


-45- 




vu t cum sa-tl modific actele, asa cum pr e 
tinzi cu neobrăzare. Exista procesul ver¬ 
bal al acestei comisii. 

Citind interviul dumitale,am Început 

sa rad. 

Ca fond, interviul este o capodopera a 
inepţiei, iar ca stil, monumentul, imperti 
nentei activistului de partid. Dispreţul" 
fata de persoanele citate si vulgaritatea 
expresiilor abunda. Domnul "Virgll Aurel" 
probabil ca este certat cu etica. Nu 1 se 
poate da individului ceace nu are, in spe 
clal primii şapte ani. Dealtfel si pe dum 
neata te considera impotent mintal,pentru 
ca nu te laşa sa dai răspunsurile a 9 a cum 
te duce mintea. 

întrebarea formulata este si răspuns 
totodată: 

"Asa este ca.».,.?" 

"Asa este..." 

După alte"perie" de cultura socialista, 
articolul se Încheie: "K interesant fap - 
tul ca Vlad Georgescu se refera la Viorel 
Badescu ca autor al informaţiei (acest lu 
cru nu 6e vede in fotografie fiind pe pa¬ 
gina a doua)... Al. Brntu ac refera tot 
la V. Badescu.. •" 

Ca logica: 

a) -Daca exista un memorandum SECRET 
al lui Vlad Georgescu, cum l-ati putut ob 
tine? Aceasta denota ca aveţi acces neli¬ 
mitat in arhivele secrete ale oficialit㬠
ţilor americane. 

b) -Daca nu aveţi nimic de ascuns, de 
ce ati dat primele rânduri si nu tot, ln 
special partea care pretlndeti ca se refe 
ra la mine? 

c) -Presupun ca a9a zisa "Informaţie 

a d-lui dr. Al. Bratu data ia FBI este 
tot secreta si aceasta se face publica nu 
mal cu aprobarea organului direct ierar - ; 
hlc. Scuzati-ma, nu am atiut ca aveţi a- 
tata putere, incat puteti ordona FBl-ulai 
sa va elibereze acte secrete. 

d) -Din asa zisul denunţ nu se poate 
descifra nici un singur cuvânt, in afara j 
de semnătură care este un fals. 

Cred ca, aceasta "scrisatura" (sa fiu 
ln ton cu Tribuna Romana),intitulata Acu 
zarea reprezentata de d-1 inginer Lucian 


Orăşel pre,. CRRA, doctor ln drept .1 
Publicist, laureat, etc.,atc.", „te 
Inspirat# din operele Iul Caraglale.a- 
rfaptata sl revizuita in spiritul Ha- 
lecţie. 

Pentru ca nu tl-am făcut jocul spur 
cat stat cu R.F.E. cat si alte maslna- 
tiunt antlamerlesne, al Încercat sa ma 
improsti cu noroi. Neavand puterea de 
a discerne, al crezut ca ma reduci la 
tăcere sl ca ma scoţi din lupta antlco 
munista. 


Doresc 9a ma adresez tovarăşului "re 
dactor sef" al apariţiei "Tribuna Romi 
na , surogatul r.s.r. al maculaturel 
"Tribuna României" -coincidenta de nu¬ 
me nelntamplatoare. 

In exilul din NY circula o "poveste" 
despre un oarecare fariseu. Cică..cică 
a fost nu prea demult in România un 
fanfaron, nu prea mintos, in schimb ma 
re pişicher. Neajutorat la minte, "Go- 
guta" a laaat buchllle abecedarului Ln 
9coala din Constanta sl a luat parei - 
dul ln gura iar...lozinca in dinţi,fa- 
candu-se frate de stea cu satrapul ro¬ 
şu. Stapanul vazandu-1 bun de gura,l-a 
uns pe Goguta secretar la "tarla" sl 
l-a mutat la Braşov. Ca tot 11 placea 
9a Îndruge brasoave. Dar se vede trea¬ 
ba ca Goguta nu 9e putea dezvcLta’mul¬ 
tilateral" sl a luat drumul "pribegiei" 
-sarcina de partid mal tovarasl. Desca 
lecand ln America, Goguta s'a pus pe 
treaba. A Început sa Însele statul A- 
merlcan -evaziune fiscala, eludarea le 
gilor 81 in special pe amaraţii de e- 
mlgrantl care nu cunoşteau limba sl 
nici legile. In catlva ani Goguta al 

partidului sl-a luat casa, maşina si 

este mare buslnismen, mare. Adică mare 
"Vataf" la camera... 

Dar sa revin la Tribuna Romana. In 
prefaţa tov. Radu ataca pe toci,tot 
trecutul; nimeni nu a făcut nimic: "Ba 
nil daţi cu mărinimie de poporul nos - 
tru au fost folosiţi cu nesocotinţa 
sau cheltuit! pentru a satisface lăco¬ 
mia unor conducători corupţi", sau, 
"conducătorii tarii au cedat neputin - 
ciosi in fata duşmanului...,fara a tra 
ge un foc de arme..." Astfel de "perle 
ideologice" abunda cu nemiluita. Lecti 
a politica, publicata in flecare număr 
-după parerea tov. redactor, lsi va a- 
tlnge scopul. Presupune ca facandu-l 
































-46 


pe cititor sa Înghită ideologia Bucureş¬ 
ti iulul il va transforma. 

Printre altele mai spune: 

"(Dezinformatorul) Chiar semnează ar 
ticole sau proclamaţii anticomuniste.• " • 
Bizara logica tov. redactor!?! Daca eşti 
comunist, cum itl poţi semna propria sen 
tinta, susţinând ca eşti un calau al o- 
menirii? 

"0 sa daţi adesea peste fete biseri - 
ceşti care tuna si fulgera Împotriva co¬ 
munismului..." Concret, care sunt acelea? 
Si cu ce au calcat etica creştina? 

Dumneata generalizezi, urmărind sa 
semeni neincrederea in Biserica. 

"Veţi intalni adesea asa zişi oameni 
de afaceri care va vor vorbi de milioane. 
Urmarltilţ cu atentic faptele..." Exact 
ceace faci dumneata prin asa zisa Camera 
de Comerţ, tov. redactor. 

0 simpla Întrebare: Tov. Radu Buzescu, 
afacerile dumltale sunt cln9tite???Ma re 
fer la asa zisele "examene teoretice" pe 
care le oferi trecute contra cost. Ori¬ 
când itl pot demonstra ca incomul dumlta 
le este sub cheltuielile care le-ai f㬠
cut -casa, maşina,etc. 

Totuşi al spus si un adevar: "Pe toti 
aceştia faptele 11 demasca mal devreme 
sau mal târziu..." lata faptele, de care 
tot faci atata caz. De cate ori al luat 
parte la vreo manifestaţie anticomunista? 
De cate ori al purtat drapelul romanesc 
sau american? Eu nu te-am văzut nicioda¬ 
tă in ultimii sase ani. De cate ori al 


i fost langa romanii care faceau greva foa 
mei pentru a-sl rounlflca familia,sa le 
dai un sfat, sa-i Încurajezi? 

Te-am invitat -tov. redactor- sa vil 
la Întrunirea dela Centrul Cultural Ro¬ 
manesc. Sa vezi, sa fi alături de ro¬ 
mani. Ai refuzat pentru ca dumneata si 
acoliţii dumltale nu simţiţi româneşte. 
Uraţi exilul si faceţi tot ce va sta in 
putlnta sa distrugeţi unitatea lui. Atl 
Înşelat Încrederea poporului american sl 
a exilului. Sa va fie clar, cu toate u- 
neltlrlle voastre spurcate nu veţi reuşi 
niciodată sa ne dezbinat 1«Am fost sclavi, 
alţii au vorbit pentru noi sl in numele 
nostru. Viitorul aparţine oamenilor li¬ 
beri sl nu vouă. Am invatat din tortura 
aceasta -fizica sl psihica- pe care ne- 
atl aplicat-o fara mila, sa ţinem frun - 
tea sus, sa privim fata voastra hidoasa. 

Cu credinţa in Dumnezeu sl in drepta¬ 
tea noastra, vom fi mereu uniţi sl vom 
birul. 


Viorel BĂDESCU 


ExiT GENE-vA- 





bes 


.'GRAHAS' 


MM 

II 




-47- 


Revista presei 


•♦♦"CARPATIl", Anul XXVII - Nr. 40 / 41 
Oct-Dec 1983 - Ianuarie 1984. Revista de 
cultura ei acţiune romaneasca in exil.Re¬ 
dactor: Tralan Popescu. Adresa de cores¬ 
pondenta: Caile Conde de Penalver, 82, 4, 
Madrid, Spania. Din cuprins: Spiritul de 
sacrificiu de Faust Bradescu; Cornellu Co 
dreanu -un om din alta plamada,Grigore Ma 
noileecu. Versuri de Radu Gyr. Pilon Ver- 
ca continua emoţionant si dramatic "Para- 
sutarea in Românie ocupata". 

♦J*"CARPATIl", Anul XXVIII -Nr. 41 / 42, 
Februarle-Apr11 le 1984. Doua apeluri,sem¬ 
nat Filon Verca; Un om zgaltalt de ambi - 
til de N.S. Govora ar putea sa-1 faca sa 
se lase pagubas de a fi căpetenie trufa¬ 
şul lancu Ratlu. Filon Verca continua "Pa 
rasutarea in Romanla ocupata". 

♦J # "Z0RI de ZI", Buletinul eparhiei Orto¬ 
doxe Romane pentru Europa Centrala, Frei- 
burg, Aprilie 1984. "Apel către Întregul 
exil" sl "0 carte binevenita" semnate Ovl 
dlu Vuia. 

BULETINUL DE INFIRMAŢII al Asociaţiei 
Romanilor din Australia (A.R.A.),Anul 29, 
Nr. 2 Martie-Aprilie 1984. 

Din Îndepărtată Australie unde asezarl 
le omeneşti sunt mal rare ca pe alte me¬ 
leaguri sl unde mutaţiile acestor tulburi 
vremi a dus o mana de romani in drumul 
lor pentru libertate ne vine un mesaj de 
sincera căldură romaneasca care Îndeamnă 
la Înţelegere sl Împăcare a tuturor roma¬ 
nilor din dlaspora. Apelul semnat de Pro¬ 
fesorul Crăciun Pantls este ca o pâine 
calda pentru noi toti ca si pentru intrea 
ga presa din exil. Marele sau regret (ca 
s1 al nostru dealtfel) este acela ca ata- 
tea forte intelectuale si personalităţi 
cu ani grei de lupta, de Închisoare si 
framantarl nu au găsit fagasul comun inca 
de a estompa sl arunca la lada cu gunoi o 
por tunis ti1 al agenţii infiltraţi in rân¬ 
durile noastre de barbaria oomunlsta. 


Apelul d-lut prof. Crăciun Pantls constltue 
unul din cele mal sincere documente care 
chearna la unire, Înţelegere sl lupta a tutu¬ 
ror romanilor sub conducerea unul singur om 
capabil de o asemenea fapta. 

❖ "BULETINUL DE INFORMAŢII" al Asociaţiei 
Romanilor din Australia, (A.R.A.), Anul 29, 
Nr. 3 Mal - Iunie 1984. Adresa: G.P.O. Box 374, 
Sydney 2005. Tulburări la Biserica Patriarhi 
ei din Sydney -redacţional; Romanla, mitul 
glorificării mancat de viermi; Atacul contra 
culturii, citam:"Numarul orchestrei simfoni¬ 
ce a fost redus cu 40 X iar muzicanţilor ra¬ 
maşi li s'a ordonat sa cânte mal tare." 

<♦ "OPINII", Nr. 31, 5 Mai 1984. Adresa: 15 
rue de Chelle9, 77420 Champs sur Marne,Fran¬ 
ţa. Redactor: Faust Bradescu. "Congresul de 
la Geneva"... Faust Bradescu are acelaşi o- 
plnie care s'a generalizat si anume ca Ratlu 
(nu toata familia, ci numai el) e specialist 
in "Congrese" si "Fiasco-uri"i Ati auzit poa 
te de ultimul dintre ele... 

«(•"SOLIA", Mal 1984, Revista de mare tlnuta 
creştina, publicata de Eolscopla Ortodoxa Ro 
mana din America, Voi. XLX, Nr. 5. Numeroase 
ştiri sl informaţii despre parohiile roma¬ 
neşti din America.Adresa de corespondenta: 
11341 Woodward Ave. Detrolt, MI 48202, USA. 

"TARA si EXILUL", Curierul Informativ al 
Mişcării Legionare, Anul XX, Nr. 5-6, Martie 
-Aprilie 1984. Director: Gheorghe Costea. A- 
dresa de corespondenta: PI Republica Domenl 
cana, 1 - 3 D, Madrid 16. Plina de obiectivi 
tate sl competenta, oferă numeroase ştiri sl 
comentarii referitoare la dlaspora sl la sl 
tuatla Jalnica In care se ga9este Romanla as 
tazi. 

«j* "CUVÂNTUL ROMANESC", Mai 1984. Adresa de 
corespondenta: P 0 Box 4217, Statlon D,Hamll 
ton, Ontarlo, L8V 4L6, Canada. Redactor: 
George Balasu. 

Cumplita "Orânduire Socialista" de E. Bar 











































son, Testamentul Poeziei de Camll Udrea, 
Degradarea limbii si declinul istoriei de 
C. Pochirlc, Europa de Radu Budiateanu,De 
clinul comunismului in tarile din Europa 
de vest de B. Popescu. Acelaşi ziar din A 
prilie 1984: Omagiu de A. Berceanu, 0 cui 
tura "armonioasa’' de D. Stancescu.un clo¬ 
pot de alarma la faptul ca poporul roman 
a ajuns la distrugerea Iul fizica si mora 
la. Remarcam si pagina despre revoluţie 
de Matei Cazacu. In "Corespondenta din ta 
ra", "o scisoare dela Ion", citim: "Toata 
lumea este nemulţumita. Singura speranţa 
este bomba nucleara". Trebuie ca tragls - 
mul celor din tara a ajuns la limita su¬ 
prema. 

Surprinde publicarea in acest număr a 
unei poezii intitulata "Loviste" de Radu 
Cyr, poezie aparuta prima data in Glasul 
Patriei, ziarul comunist tipărit la Bucu¬ 
reşti pentru romanii din stralnatate, din 
20-XI-1971, Anul XVI, Nr. 33 (577). Sur¬ 
prinde -ne repetam- deoarece poezia nu re 
prezintă -prozodic- marea substanţa a ce¬ 
lui ce a suferit zeci de ani in Închisoa¬ 
re si a fost apostol al chinurilor indura 
te. Ea este o poezie de "comanda aoclala" 
a regimului dela Bucureşti, Cuvântul Roma 
nesc are atatea surse care-1 stau la dl 
poziţie pentru o adevarata poezie care sa 
-1 reprezinte pe marele Încercat al dure¬ 
rii si tragismului. Nu Încadrat de Benluc, 
o poza de fotbalişti, plus inserarea de-a 
dreptul stearpa "Investiţiile -temelie a 
dezvoltării MULTILATERALE", 

Constatam o persistenta in publicarea 
acestui soi de poezii, ceeace ne face sa 
fim revoltaţi! 

& CUKI£RUL"publlca o placheta de versuri 
semnata de Radu CYR intitulata -Balade. 

Salutam efortul "Curierului" si de a- 
ceasta data cu mare căldură. 0 recenzie 
despre aceasta placheta, vom publica in 
numărul nostru viitor. 


♦ "VATRA", Ianu.rle-M.rtle 1984 ,1'relburg. 
Adunarea dela Ceneva al C.N.R. de B.Calan 
«lu. La obiect, "Cel 7 pa.l cu atan«ul aî 
domnului Katlu". 


♦ "STINDARDUL", hârtie 1984,Editor: l.V. 
Ealllan. F.iclneacu, Iacii, a conatilntei 
naţionale româneaţi de A. Oaana. Amintiri 
al mărturii cu privire la campania din 
Moldova 1944 de Hlh.l Victor 


1 ♦ "LINITE", Nr. 40/61, Dec. 1983, Re- 

i lac tor l: Vlrgll Ierunca al Nlcolae Petra. 

Boite Poştale 255, Paris -19, Franţa, "M| 
i hal Cismaroscu"; "Horia Roman"; "Constant 
j Tonegaru", articole semnate in ordine de 
V, Ierunca, M. Lovineacu si P, Chihala. 
Semnează deasemenca Ion N«gntt«scu,publi- 
I clst,crtlc literar,oxegct al poet,cel ca¬ 
re ca opozant sl nu dizident,s*a manifes¬ 
tat protestatar intre 1971 / 1977 in Roin. 

Poezia este prezenta prin Alex. Mane iu 
-Sudlnskl sl Rmll Hurezeanu, 

❖ "LIMITE", Nr. 42 /43, Martie 1984. "Al 
banlzarea culturii romane", "Agresiunile* 
securităţii din Romanla asupra unor Inte¬ 
lectuali din exil". Monlca Lovineacu pre¬ 
zintă "Cazul Dorin Tudoran", precum sl 
cartea "Vocile nopţii" (Augustln Buzura) 
sl "Polemici cordiale" a lui Octavlan Pa- 
ier demis din postul sau de redactor sef 
al "României libere". Kodlca Iulian vor¬ 
beşte de volumul lui Mlrcea Dlnescu "Exil 
pe o boaba de piper". Redăm un catren al 
poetului original scris si aparut recent 
la Bucureşti: 

închisorile au fost deschise 

Dar din ele nimeni n'a leslt, 

Unii chiar a'au spânzurat de vise 


Alţii chiar s'au Îngropat in zid. 

In contrast "LIMITE" publica fragmente 
din "Antologia ruşinii", inchinatt sefu - 
lui si chlmistel savante. 

Degringolada nu putea Începe, decât, 
cum era sl firesc, cu V. Teodorescu acope 
rit de mult de oprobiu. încurcând iţele * 
-probabil- il considera pe "sef" "un mo¬ 
dei pentru stilnta" (rima la"fiinta"). In 
aceeaşi nota se insira rând pe rând D.R. 
Popescu, Cornel iu Vadim-Tudor, Raicu Al,, 
Carianopol, M.R, Ucoban, Chirovici G.R., 
Pugen Barbu, Beniuc, Bradateanu V,, Andri 

Vlr U CUle pe8ta 8r*mada:Beli,«n, 

Vltanldl. Gh., Iv.bcu, Prea Pavai , .te,«tc. 

tXUAAJ ... .. 


Citiţi 

LIBERTATEA ! 


- 49 - 





Scrisoare 

unde 


.Răspuns..,Întărilat «Dar opor¬ 
tun si potrivit szl,multora, nu 
numai lui Ivan Denat. Sau răs¬ 
puns tuturor e* arunca acalasi 
bumerang ...""ideologic 22’* ai dj 
veraionlst cu a lta masca a lnzln 
formarii,.. (Vezi Tribuna Roma¬ 
na . Nr. 11 din 1 Iunie 1984, sau 
The Spot 1ight",Washington, Nr. 
21 din 21 Mal 1984. 


AICI... tUROPA LIBERA’ 


TI-am citit cu mirare scrisoarea răs¬ 
puns in cadrul limitat ai cam "de famlli 
e" prin originea, apartenenţa sl mal a- 
les nivelul participanţilor (cu excepţia 
unor..«autorizaţi sl competent 1),la cur¬ 
sa de obstacole sl concursul de tragere 
cu gloanţe oarbe, eventual aruncarea de 
pleznltorl sau pocnitori, avand ca oblcc 
tiv aparent Desfiinţarea...duşmanului po 
porului (titlul unei drame -serioase in¬ 
sa- a iui H. Ibsen), a prof. de istorie, 
Vlad Georgescu? De fapt, nişte rafuell 
cu iz de lenjerie intima sl personala sl 
mai ales cu scopul evident de a dlscredl 
ta sl submina o serioasa Instituţie s ad 

minlstratlel Statelor Unite , anume pos- 
tul de radio "Europa Libera". Eventual 
sl alte scopuri..«mistlcolde,ebullfantas 
gomatlce sl misterios absconse... 

Singurul rezultat real ti ce se con¬ 
tinua cu tenacitatea de invidiat a "pur¬ 
tătorilor de obloane la ochi", urechi sl 
marele simt al rldlcululul, fiind cu cer 
titudlne, scăderea sl atingerea prosti - 
«tulul al d«anlt«tll comunităţii _ ro ». : 

nestIPadevarate din St. Unite, adjea a 

romanilor autentici st loiali, cinstit! 

al fideli Statelor l'nlte . emigranţi, re¬ 
fugiaţi politici sau catateni americani! 

Pacgt. 

Pentru cel care ar fi dlspusi sa In¬ 
terpreteze formularea mea sl sensul ade¬ 
vărat, real, ştiinţific, ai afirmărilor 
mele sl respectiv noţiunii -sensului de 
"roman adevarat"- (precizez sl fixez ce 
a fi "roman adevarat", Însemnează acel 
ins, acel care s'a integrat si identi 
ficat, prin viata lui, faptei# lui,even¬ 
tual realizările sl creaţiile salt cu 


spiritualitatea sl ethosul poporului roman! 
omului roman, existând acolo de peste 2000 
de ani certificat! de stilnta istoriei «1 
culturii universale. 

însemnează acel Ins,flinta umana.entitate 
f sl personalitate care s'a integrat al dăruit 
intereselor majore sl destinului totai,popo- 
rulul roman, Istoriei lui, naţiunii romane 
sl «ilul roman, destinului sl trăirii ia bl 
i ne si la rau a pemantulul romanesc, istoriei, 
existentei sl afirmării «ntltatll romaneşti. 

Poziţia mea, aici, eate tara comentarii 
sl se aplica fara părtinire ai Interes mes¬ 
chin, strâmt si sectar, oricărui ins.individ 
t sl om, indiferent de ascendentele si aparte¬ 
nenţa lui etnica sau de rasa, credinţa, rell 
; gle sau cultura. Oricând el oriunde ar fi a- 
cesta in lume. Indiferent de numele lui... 

Romanii buni si adevăraţi spun: "Trebuie 
sa existe Europa Libera"! "Aici Europa Libe¬ 
ra"!, unde poc sl trebuie sa fie ascultat 
oricine, unde poate sl trebuie ea vorbească, 
se emită, oricine , indiferent de origine, e- 
partenente, clasa sociala sau avere (cum tpu 
ne Legea cercetaşi lor?), dar ai doar,cu o u- 
nlca al categorica condiţia, acela de loiali 
tete fata de St. Unite ai cu cinate.corecti¬ 

tudine. adevar >1 dreptate . 

ivan Denes, tu nu erai sl nu eşti după u- 
mtla mea opinie sl «tal alea cunoaştere a ta, 

• persoana Indicata s« 11 aperi pe directorul 
Vlad Georgescu. Apărarea te a foat sl romane 
un dosarviciu, pentru multe ai sarioaae,gre- 
j va cocralderente. Dar mal alee pentru ca a 
I tost un gest, o manevra de tipic oportunism 
) sl de "minima rezistenta", in plus, al jig¬ 
nit si ai aruncat (dealtfel calculat sl ti- 
j pic premeditat), o momeala, o pastila cu 















































50 


••spectru multiplu" cum se zice In farmaco¬ 
logic. Ai prins ocazia mai ales ca urma sa 
fie difuzata la aute do mii de americani, 
prin New York Tribune. Nu este asa Ivanc■ 
Tu, ccl care al mal colaborat in trecut cu 
"New York Tribune" cu articole din...Ceraia 
nla. 

Al Jucat pe o carte aparent tare; dar c 
ra si este caclalaa Ivanlca! Si lata dece 
si ce anume: 

1) -Al Încălcat pe Kosinanta, o biata 
martoaga, un fel de magar troian si nu cal, 
a Interminabilului si mereului sgandarlt 
•1 urlat ANTISEMITISM, aparand un etnic ro 
man, pe Vlad Georgescu (sic•.•Ivaneî), de 
"antisemiţi". 

2) -Ai tipat ca din gura de...broscoi, 
prins de şarpe, de parca ar fi aparut in 
cavalcada, calare pe svastlcl si vârcolaci, 
toti strigoii nazismului si bineînţeles,al 
acreditat din nou cu buna stllnta, perfect 
calculat si total conştient, argumentul si 
motivarea..."dosfascltar11 României" si a 

"poporului roman" , aratand ca si azi, in 
1984, exemplare si indivizi de origine ro¬ 
mani, veniţi din Romanla, sunt antisemit!, 
fascişti, nazişti! Urlt joc! Dar ac uitat 
sa araţi ca in R.S.R. Romanla, azi, mal 
sunt doar cea. 30000 de evrei, din cel cca. 
1.200.000, care au emigrat in Israel 6au 
Occident (minus cel ridicaţi de hltle- 
ristl si hortlstl in Ardealul ocupat; nu de 
Romani ! 

De fapt, Ivan Denes, tu eşti cel care 
al Încercat ca si alţii, sa provoci o cri¬ 
za antisemita si atitudine antisemita, si 
nu noi romanii cel adevaratl si buni, ro¬ 
manii cel demni! De ce Ivan Denes.' In fo¬ 
losul cui? Pentru cine? 

Al dat cu bata in proprla-tl murdărie 
fiule; mal Ivane, cacl al si un nume "pre¬ 
destinat"! Toate acestea, pentru ca nu al 
precizat si indicat n ominalizând si dând 
nume precise si fapte precise, si locali - 
zand, asa era onest. Aratand cine sunt an- 
apţlsem ltll si dece . cu fapte si probe,dar 
concludente, obiective si cu simt de răs¬ 
pundere. Pentru "trecutul" de care omin- 
testl si mal ales "prezentul" de care si 
la care te-al adresat? Căci altfel lamentg 
rile tale "neonaziste" si mal ales cu iz., 
si miros "neoprogresist-pacifist", au si 
ramau si sunt cu caracter general fata de 
totl romanii din dla.porq, chiar fala al 


dr mine Sorin V, Popa, care deşi Jumăta¬ 
te roman si mal ales Jumătate german,iu¬ 
besc, admir si respect Romanla si Omul 
Roman, ceeace nu ma lmpledlcn na fiu lo¬ 
ial si fidel minunaţilor americani care 
ra-au primit. 

3 ) -Ai aruncat cu noroi si oprobiu fa 
ra a preciza ol nominaliza,peste tot exl 
lui romanesc si implicit tot ce este e- 
mlgrant, refugiat sau ora de origine roma 

, neasca din Occident, scilnd -redau ad li 
teram- : "Emigranţii lamentabili pe care 
11 cltati" (deoarece in, si ia New York 
I Tribune s'au citat si nume de emigranţi 
romani, din Europa si chiar dela Europa 
Libera?). Ergo. Deci? Care "emigranţi" 
lamentabili", cine, de mnde?? 

4) -Si, peste toate, ca aa-tl araţi 
devotamentul si sa reaminteşti ca al 
fost cândva, cum zici tu, "editor la pos 
tul Europa Libera", al afirmat si subli¬ 
niat cu târle, o mare si copilăreasca 
prostie; o gafa ncpermlsa si o grosolana, 
crasa minciuna, anume (redau ad literara): 

"In comitetul de redacţie existau catl- 
va redactori evrei si atacările proveneau 
dlntr'o perspectiva antisemita. Oamenii 
sunt alţii, calomniatorii raman", si fi¬ 
lei pui vârf de neadevăr, dar mal ales a 
ratl o totala lipsa de respect si simt 
al rcalitjtll, afirmând ca " răposatul N o 
el Bernard...etc.,a fost considerat de 

către milioane de romani ca,,,sef al o- 

pozltlel loiale " -al scris negru pe alb 
Ivan Deves!! 

Cred ca "regretatul Noel Bernard",ca- 
i re era un om de calitate, un intelectual 
real si un foarte abil gazetar,el lnsusl 
ar strâmba din nas si ar fi sters cu 
creionul roşu, roşu ca sângele si ruşi - 
nea din obraz a omului de bun simt ce e- 
ra cu adevarat Noel Bernard,gogoriţa ce 
al scris-o. Da Ivane! 

Nici nu-mi pierd timpul sa argumentez 
totala inexactitate si crasa minciuna 
scrisa si afirmata de tine, angelic, cu 
tupeu si homerica inconştienta! Era,este 
ai va fi imposibil asa ceva pentru oriei 
ne in postura si datele lui Noel Bernar3 
cel cu vocea aceea cultivata do om cu 
stllnta de carte si rafinament lntelectu 
al, care de o viata pu mal ara nici ma - 
i car.. ."cttatean roman"! 

1 Imposibil si incredibil din punct de 


51 - 


vedoro: Juridic, etic, istoric si mal pre 
sus de orice, al bunului simt pe care re- I 
grctatul Noel Bernard 11 avea; dar care 
la tino nu este, lipseşte cu desavarslrc. 

Ai folosit tehnica si metodele zisei lup¬ 
te de clasa, aici cu argumente si moti¬ 
vări rasiste, adlca o pscudo lupta de ra- ' 
sa, meschin si ieftin Joc care serveşte y 
nor carierişti,parvenit! , paranoici sau 
provocatori aflaţi pe teren american care 
deservesc deopotrivă interesele si liniş¬ 
tea statului american si naţiunii america 
ne si compromit prin "generalizare" emi¬ 
graţia romaneasca. 

Afla Ivan Denes, ca noi cel loiali Sta 
telor Unite si recunoscători lor, respin¬ 
gem astfel de "specimene", oricât de zis 
etnici romani ar fi el, ca identitate 
scriptica, demnitatea romaneasca si de OM, 
om flinta si nu om biped si visceral, res 
plngenjdu târle astfel de indivizi.. . s 1 eu 
personal . 

Ivan Denes, eu te cunosc cat de cat!Sl 
"cate ceva" din mine, vag si cat ara vrut 
eu, mal stl si tu, inclusiv "caricatura 
mea cu draci" găsită "DEUX EX MACHINA" de 
onorabilul Domocosl Iti aduci aminte tu 
Ivane!! 

Eu nu pot uri, nici pe cei ce m-au lo¬ 
vit, schingiuit sau cel ce ml-au distrus 
viata creatoare, nici pe cel ce ma calom¬ 
niază». .azi,.. .ieri... 

Dar,dar nu uit si nu pot romane lndife 
rent sau comod prudent, in fata prostiei, 
vulgarităţii si minciunii, deoarece ori¬ 
cât ar fi de comod si egoist prudent, to¬ 
tuşi, vorba ala "La prudence est bonne.Ma 
Îs la pousser trop loln est une dupere", 
-dlxlt- tu ma vel Înţelege ca tot stl nem 
teste, franţuzeşte, pe englezeşte, maghla 
ra, rusa etc. 

înainte dc a pleca printre micile pla¬ 
nete din vis, adlca tot ce ml-a ramas in 
viata cacl "Je vlens des astres avec mes 
desastres", Ivanlca, poate ne vel spune, 
sau numai mie la ureche, ce e ala de 1-al 
zis tu asa de "halolmas" ca pentru "hu- 
sanl" -adlca fraieri? "Opoziţie loiala" 
sunt convins ca "bunul" Noel Bernard nu 
ştie!? Ivane! Este si ar fi si o..."opotl 
tie...neloiala"?? Care, pe care din doua 
si din care faci tu parte?? Deoarece tu 
al tradat pe evrei, adlca pe bunii si ade 
varatll ovrei si legea mozaica. DeasemenI 
al tradat pe maghiari, atat cat al fi De¬ 
nes, Pe Ivan 1-al "germanizat", deşi 11 


ur«#tl pe netot 11 met" care te-au prlnlt 
cu braţele de.chl.e ca... german eadea; 
•au ca ce?? Apoi u.t.c.-ul ol partidul 
comunist, deci comunismul,Idem 1-al tra¬ 
dat deoarece al fost un "militant" si 
propagandist! " 


Numai pe romani nu i-al tradat; pot 
sa Jur,pentruca tu nu al nimic.dar niratr 
comun cu romanii si Romanla! Deci, ce e 
"ala", chestia cu " opoziţia loiala" ?Are 
vreo logatutn cu "UBI BENE IBI PATRIA" 
sau cu "vaca de muls"7 Ca e unii care se 
tot Învârt,se Învârt si sug, si mulg, ca 
ala..."mulg si Calea Laptelui" la un a- 
dlca, de ce nu, cu galaxie cu tot!? 

Si ca sa nu fie totul prea neserios 
de adevarat,serios, citeşte scena de mal 
Jos din "Take, lanke si Kadar",caci ori¬ 
cum, poate pe Victor Ion Popa nu 11 voi 
...demasca, cu degetul, ca este antlse - 
mit? Si vel*'ghici 1 ,' si noi poate, numele 
cui al afirma t. tot ce al scris cu mana 
ta? 


Dobitocele? Du-Ui tir*, ului! Kl pof¬ 
tim'.. Acum vine Ipc — rine nenorocire»... i>r»m sigur 
Ar im l i suplrat eu . vin* 1» mine. De ©* *A nu vio l» 
rame 7 Vil I» mine, ou-l »|» ? 


SCENA XI 

IANKB. CADAR *1 IL1B 

ILIB. — Şl de ce st nu viu I» line 7 

IANKB. — A*U ilc ţi eu. Br»m sigur? El hal. vor* 
bc«le I 

ILIB. — Am *Z vorUsc! 

IANKB. — Lllnc faci! Dar vorbeşte mal repede, ca 
el arapi 

ILIB. — Te rog >A fii serios! 

IANKB. — Niri arum nu-a serios? Ei alunei nu pol 
»4 fiu serios? Ma flcul Dumnezeu aia un oro ra nu pol 
»1 (iu aerlos ? Şi asta instamnA cA Take aiv dreptele ţi eu 
•uni un prost Sa supJtral? Şi tiu degeaba «a supArel.. 
Am si am ou bino daci am vrui sA se supere. De undo 
vrea *A-| dau fala. o-o dau. DacA ci sa iubesc 1n*camnA 
c A vrea Dumnncu ? Şl cine are *A «IcA nu. cAnd a Ha 
humnescu, da 7 

II.IR. — Comunitatea! 

1ANKR — One 7 

ILIB. — Curaunltat**» ? C* eşti nebun? 

IANKB. - Nu. «uni «urd Cine ai *pu* / Comuni 
latre 7 Dar « o ameAlcc arc Comunitatea / Eu ara (Acut 
fala cu Comunitatea, stai puţin *A uiâ lra«c ce a cu 
('oraunilatea lNe oo vorbiţii tu de CorauniUtc 7 

ILIB. — De o* vorbesc 7 Vorbesc, fiindcA ma trimes 
Comunitatea sA vorbesc. 

IANKB. — Iote, loto! Şl aţa o maro wcetA a fost cA 
na glsil alt, niftgar «A Iriiuoatl? 

ILIB. — Te rog. »A vorbefU cu reapock cA eu vorbesc 
oficial I_ 


















































lANKB. — Cc apul T $tlam că vorbcţll Jidovcţtc... 
a«n unui ca tino poate rt vorbească oficial 7 $1 mA rog, 
ce-m sA vorbeţll oficial 7 

IUL'. — Am «A vorbesc* ci Comunitate* nu-ţl dă voie 
*ă-| dai fata iui Ioneli 

IANKE. — Dinei $i dacă ru lot am a’o dau, oe re- 
colica eu 7 

ILIE — Ai ri reonllril aţa un mic faJJmenl siguri 
Ci nu mai cumpArl nimeni drla tinel 
IANKE — Bl bravo I Toi m aleg ru covn ! Bl ţi dară 
nu dau faliment 7 

IMB. — $i cr, la o maro supărare, cn i cA un mlo 
foc nu se poate pune? 

IANKE— Ce vorbeţtl?_ ca la Haini Raliiiiovicl 7 
|ME. — Chiar Aţa I 

IANKE — Şi dară ru la asigurat pentru foc? 

IMB — Dară e^tl asigurat pentru foc, toi nu cţti 
asigurat pentru concurenţă. 

IANKE — Ei ţi dacii m'nm asigurat ţi p-ntru asta? 
IMB. — Tot ai să închizi prăvălia... 

IANKE — Fi «Iară am >*o închid jl d<-chiri alta In 
a>«p*ia|ie ru Talc... 

IUIC. — Şi daci Comunitatea ajutA un alt ovrui sa 
deschidă alături... 

I ANKE. — Şi dacă II dau cu foc 7 Ce m* InlAmplă? 

ILIE — Deschide alta, câ ţi ol o sâ fie asigurat ţi 
gata! 

IANKE — Ei comedie I La t..alc sa giîndlt madam 
Comunitatea &Ma! Aţa o cuc*ană teribilă. mai să pul 
mA/iA In foc cA-i bărbat! Şi la aţa un b.irhat pot săi 
dau chiar pe Anal Nu cumva II cheamă Şirul 7 
1LIC. Iii, u- rog I Fără aluzie I Eu vorbesc aici 
oficial! 

IANKE. — Aţa, rău 7 $1 cine mA rog te a ficut ofi¬ 
cial. ItuhAlA 7 
ILIE — Te rog! 

IANKE — Dar acu to rog eu, rt am înţeles re ţuru- 
pun pui tu aici! Ce citai, cA n’nm aflat rr negustorie 
InvArteţti t u pwevcnghiule, dccAnd a venit fata ţi până 
acuim’ Aţa crezi7 Şi pe baba Safta cine n trimis’o? O 
crezi cA n ara ţtiut câ ai trimls o tot tu 7 Al noroc efl nu 
po|t cAinl In ogradă, cA to-aţl da afară cu cAinll, anii 
tu, păcătosule! 

ILIE. — Aţa o p"lit< IA de ovrei ai (u In vorbi» 

IANKE - re pnflcno ti nu m , fâc) ,j tri| 

„ ^ poluate dc «vrei , u pcnlru Un , ^ ^ ufn)i 

IEIB. — Te rog aratA! 

im£ KE ~ Fi ‘ d0fltpi ** nu mft Mâţa! 
o El * am a f,u d *?k?P* dar lot am să le aţii» 

*±?' Cre “ 64 ‘-UI Nare de ^ 

fANKE. - Mi • 

s; 

Nul «Urî Con.unll.tel 
IANKE. — Nu fii prosti 

ÎanKiT "VT p,ort - ‘ unl eon.unl.alel 
......... 


ILIB. — $1 Iaci odată I 
IANKE — Nu vreau să iae f 

ILIE’ — Vorbrţte încet, co eţtl prost ţl nu înţelegi. 
Din partea mea fă co pofteşti Si ou aşi fnrr ca tine Ce i 
cu dc vină dacă Itubălă o aţa cu o ainbiţio ia fata (a 
aSo i« drncul «Io femeie toată aâplăniAna a umblat, 
Denru nsrultA In gard (V vrei să am hoclur 
IANKE - Mar ce vroi să-l am cu 7 De re vă nim*-Iţ¬ 
eaţi voi Iii « ist In mine 7 Co, eu mă nnu'strc in cosă Ut 
voi 7 Co vreţi voi să 'hţl co so polrcco aici 7 Co. co 
umblu să ştiu re se petrece In voi cAnd to bale Kulul 
ţi te vără sub pat 7 

ILIF.. — Eh; to rog... oţtl aţa un om Indiscret, că mâ 
ţi supăr!. 

Ivane, spune-ne noua cine este Ruhala 
sau Comunitate in cazul ar ticoliilul-scrl 
sorii tale, dela New York Tribune, câ 
parca tare "miroase" prea de tot,"asaaa/i 
agricultor" cu alta "comunitate" care 
scrie, vorbeşte, se agita, dela si mai 
ales de pe si in special după Tribuna R o 
mana din New York, aau al te..."Tribune"’ 

pseudo romaneşti, ca vorbalui, tot Vic¬ 

tor Ion Popa saracul, prin gura lui Ian¬ 
ke, nu-1 mal zice Itlc ci,..Iile . 

şl pe domnul ventilator. Cc pofteşti mau domnule 
tllator? 

IEIB. — MA rog, co mâ Ici tu aţa pe mine? C« 
•unt eu? 

IANKE — Tu eşti ventilator! Ei, acu gata, sa ter 
minat! Ai auzit7 Ca venit? Ei, a venit! 

IMB. — Ei ţi dacă a venit, cc-mi pasă mio ? 

,“ B ' - Cura «-W Ulc? <* vorbe,., prosti, 

iţicl Cumpără un săpun patent. A adus Tako dela Ga 
lâţi un săpun cova teribil. Faci co vrei cu el, poţi să-l 
ţi mănânci. Cred chiar că de mănânci două calupuri 
cresu, ,1 un guler la g». Cu o ladâ dc săpun Iaci din 

L" pr,nl * lnl4iu Ml » 1 de însumi Z4u Itlc! 

ILIB. — Cc lot l|ic, I(lc. J|!c! Ce (ot Imi apul ||!c 
Te ao. rugai nă-ml iic | Illcl (ToU ,id) Ce ride(l? Ce I 
de răş 1 Cit eram tinichigiu putea el mă cheme «I Ilic 
dar dc cănd fac comerţ de cereale, nu so poate. Dacă 

e _ h . ,nU , ‘‘ c - ln,lM4 “ r «hlci oamenii că „,nt ovrei! 
IONEL. — .^i aşa nu ghicesc? 

ILIE — Cănd te strigâ IIie7 

E , 1 c A ^ J K ' K r r. U ' l ‘ , ' v ‘ '» » l M« un mare dobitoci 
n.ăgaruiu.1 oae, nu necheul tot ca 

Adică? Dar tare seaaana al ae potrl- 

- - -. i. 7..L 

intere*. ,i 1 r:omuntt«te"de 

intereae si provocatori ol pescuitori 

Si..:.:*:,;;: 77 

«ele âltora ^ nUmele alt ° ra 8au ln nu ' 
"*le altora, pentru fl e frunte Intere- 


a ru?? r, r 1 ?' fle P cntru "oculte" al rl 
tlblle manii ale grandoarcl", ,1 1 

H CI îe, t0 P ! " P ° #t d * ventilată* ca I- 
Ioane de ro^m ..c 

fiDtuî e cn e °r acredlta «<>«l«.«l dece nu 

"mllîL acea8t * recunoaştere a... 

milioane de romani", deci voturi, adezl 
uni, etc., atat poatul "F.,r^ P . Liber*"' 

cgt al statui ocrtdental al r*r... -~ 

£gaa_e.ra Noel Bernard. ntcl mal m..i7 

oj et mal g uţln la ora aceasta, aau TT 

tunel când trala Noel_Bernard macar SF 
AMESTECA IN TRFH.i5 Ţ le Ifn - g g„ F ALE . _‘ 

ş.,r. dl., bloc. r'«' | .||-|-n llni ii, le/ 

cerile Interne ale unul alt stat??? 

Ivan Denesî Aceasta a fost al rămâne 
ori o provocare la adresa celor ce tu ’ 
81 nu eu 1-al lmollcnr pr i n afirmarea 
ta sau totala dovada de incultura poli¬ 
tica sl a dreptului International, a 
Chartel NatiunUor Unite si Acordului 

de i*r Y H lta * e î c V 8i multe altele 

Iar daca, al daca al a a m faci* Vl pe 

mine tot asa un antisemit, eu, n’am sa 
mo supăr deloc; da deloc! Am sa ma duc 
la Hana, la Ianke, sl dece nu ma rog, o 
sa chem sl pe"Max Edelsteln -Depou de ma 

satul aB ^ co ^ e "• -i pe "M 0 S Frolm jupanul 
atulul , sa stl tu Ivane, sl o sa vie 
st doctorui Goldenberg -sl catl n’or sa 
mal vie? Unii morţi, alţii vil, care cum 
Poate, iar eu o sa cant cu el, uite «aa. 
Poate o sa rasara sl soarele pe uliţa"!’ 
Parca potl sa stl? Sl daca stl, potl sa 
tl sigur, sigur de tot?? 

Sau am sa mai fac apel la articolul 
47 din Codul Penal Militar Cerman sl si¬ 
milarul din Codul Justiţiei Militare Ro¬ 
maneşti, 1941 - 1944 , asa ca ofiţerul Ju¬ 
rist german Klaus Hornig, si eu si mulţi 
alţii, am făcut apei, (vezi "Le Monde Di 
manche" din 8 Mai 1983 , Nr. 11.905 ,pag. 1 : 

3),cum am făcut si eu Sorin V. Popa si 
alţi romani sau germani aflaţi sub arme. 

Da Ivane, pentru demnitatea de a fi ou 
si demnitatea de a fi roman adevarat,adi 
ca practicând omenia romaneasca si spirl 
tul ei de echitate si Justiţie, ce prin 
educaţia de fond sl structura romaneasca, 

« anticipat cu multe secole "Drepturile 
sl libertăţile omului" sl mare parte de 
Charta Naţiunilor Unite", si nu prin vaj j 


be si petece de hârtie iscălite doar’cl 
prin practica sl modul de viata romanesc 

_* C l Ut pe Ste *«n Octavlan Iosif ca-* 
re ilustra acestea? lata: 

Pamant, batr.n. gazda primitoare a 

Tu-l KrtHi tUt '? r ° r di" lume, 

Tu 1 hodineşti, 1-adormi sl-1 legeni 

Si nu-1 Întrebi de nume, Un ’*‘ 

Si nici de unde vin... 

lata pamantul, adlca poporul sl soci¬ 
etatea romaneasca adevarata. (Si tu ai 
beneficiat de aceasta Ivane, deşi apoi 
ai intins-o, deşi TU ai fost comunist, 
iar eu NU, niciodată, cum nu am fost ni- 
nlc decât simplu om născut pe acest p㬠
mânt numit Romania, iubind-o sl respec - 
tand ’° oriunde vo i fi sl cat vot mai 
trai) . 

Eu Ivane, am aparat viata sl omul din 
Han., aau Itlc ils...Ul. sau Nataia.Lu- 
• la, Allosa, la fel ca pe romanii adeva- 
v at î’ ° lcl 0 discriminare, ca sl pa 

Kurt, Rudi aau Lt. din Portele Aeriene A- 
oerlcane, Rlchard Straub din Boston, al 
c ”l* r pe•..Ivan, candva. 

Daca nu ma vei Înţelege corect tu sau 
alttt, eu oricum nu ma tupar dar nici nu¬ 
mi schimb, nici convingerile,nici credin¬ 
ţele sau practica de viata romaneasca sl 
de om... Răspund doar cu cel care vor gan 
di al trai ca Ana-Nlkt, a, u mos Kadar,c a : 
re spune, vezi Scena VII sl XIX din "Take 
Ianke ai Kadar": 

nu n» lI 14 ’** b ‘!L 14 r hU P * P * > ** d » U Mama că 

nu m* joe ca rorbdc. Fii bun. fU a«t cnm l. ,Uu eu că 

2" ° ‘ d4nru] •*!« - ««In unii» nn ran. 1„ 

tu .hi C,t, crcjlla UU o.rn-»cnlo un ic «... nai». 

-f . fi ‘ (vnlf> j ,,mul hlh '~ - ... 

•I- Jcnorn. tTak. bun ,| 1 0 „ )o(r at,. r , ublt „ r 

na M muc (nu a-,1 p|»Mi mlnU .. A , ,. M muJ 
mult p»p,. „ ib ci », plingc mult.. I!,„ , pu „, „ 
vorbă nu mă lire tlint |n lUre , u( bjoe H 
trenul la doi i>aţl do noi. 

Takt tmojio* of. ifd^datadu /» Uurumlg intra in 
prărăli*. 

IANKE — D4-I dracului de tren! Co7 Vrei A glu 
meţti cu H ? 

kNA. — Fi bin»\ *A ţii câ nu glumesc, papal 
IANKE ridicând plusul. — Et to rng. *»A nu voHx'ţli 
ca matcA-ta, cA mA supAr b»o! Ftr’ar al dra. ului do irrn, 
tâ toată viaţa >ji a chinuit. $i a^a e linie pAcâtooaâ, troco 
tren dupâ tren... 

ANA — Va sA licâ» ou vrei »â răspunzi 
IANKE o Wipd, trra sd ipuu ceru, apoi \c tuplrâ pv 













































- 54 » 


W f»x«fi râ mu glrrţtr o vorbi Viotenl - Rl M mk 
tr c* idA doc *1 ml îmbrsr, (St oprtft' fu r™9 w 
«.IA U«p*i>. Analii! SI ştii <* dac* ml mI<*U «Iţi 
rUpund — al divuiul rt fio, de ou Inoep fi ţi vorbesc 
fi ea de tren 

Est, podidit dt lacrimi. 

❖ 

IANKB — n»f d» unde »r>l »* **l» fu rA * » meii 
poţi iu ai juri! 

TAKB — Asia rum am rt Jur? 

IANKE. — AH wiiî Veţi rr idfle p«*t* al vlre In 
capul unui om un tirllos dc turc? 

»"AOAR — La«m faU, luai Ionel! Rre lankr. bre. 
CadAr iul'rştem la roi. la toţi rol lub^tcm! Ca viata Iul 
iuboflcm. AMa tot. plumă fo*l- asia. încercare fort. 
CaUr vrem aritam la Ianlte; creştin, ovrei, turc, tot una 
,*t m . A^um nid Fanke, nld Take nu fpua- una daii 
*m*. ar... ala creştin, ala ovrei Aeum gândit auplrare flcot 
tn«flat copil pierdut— Ascultam vorba la Cadâr unde 


lacrimi picat, unde Inima tare bătut undo nuca din II- 
untru la viaţi este... om rate bre., nu ovrei, nu creştin, 
nu turc... Asta coaJA estem... buni catrm, dar nu nuca 
estem!.. CadAr film vorba dcla Alah: nu picat nuca ala 
fArl cotii.- pAcat ala coajl (ArA nuci.. lanke brol pri- 
oepem Inima dcla bllrln Cadâr? 

TAKE, IANKB tfl CADÂU 

de VICTOR ION POPA 


Deci Ivane, si oricui din asta lume rna 
re^ca tine, ca mine, ca noi, inchei cu 
"Shalom" Ivane si..«Amin! 

sorin v. popa 


NOTĂ 


"Cu duhul blândeţii" sau "Seri blând"! 

Asa se spune in Moldova Strămoşilor 
mei, din neam peste neam urcând pana la 
mine,de prin anul 1300... 

Dar se mai zice -ca pentru si dela tot 
Romanul cel adevarac- Şezi Drept! 

Trebuia sa inchei o comunicare către 
prietenii din Europa, privind mult agita¬ 
tul atac "non stop" împotriva unei insti¬ 
tuţii a Administraţiei Statelor Unite,pos 
tul de radio "Europa Libera" si mai ales 
Departamentul"Romanesc",ce ne preocupa si 
ne interesează "chiar si pe noi" ce ne-am 
născut si trăit pe pasantul Romanici. Cei 
ce am muncit,dăruie si poate, am dat sân¬ 
ge si viata pentru Komania si oamenii ei, 
chiar daca azi sau ieri am parasit-o cu 
durere, cu sfasiere de suflet si gând. 

Mi s'au cerut mie relaţii oneste si o- 
biective,pentru considerente multiple, si 
pentru ca eu cunosc îndeaproape o mare 
parte din "eroii" si "faptele", acţiunile 
privind agitaţia din New York despre Eu¬ 
ropa Libera, fie si... limitata la "Doua 
Tribune": "New York Trlbune"si "Tribuna 
Romana", care o promovează si o Întreţin. 

De ce? Se va vedea din mers... 

Amân scrierea unui fel de reportaj an¬ 
cheta cerut si de redacţia "Libertatea", 


pentru ca intaraplarea a făcut sa fiu de 
fata la zisul proces dintre d-1 Lucian 0 
rasei (reclamant) si d-1 Dumitru Aposto- 
Uu, acest animator si "maverik" al Co¬ 
munităţii Romaneşti din.New York,devenit 
parat. Dar la cererea si rugăminte* "po¬ 
liticoasa" a d-lui Lucian Orăşel ce m-a 
contactat la telefon acasa si care mi-a 
propus o Întâlnire pentru a vedea,cunoaş 
te si asculta si partea cealalta, adlca 
pe domnia 6a, cu date, documente si pro¬ 
be, aman totul pana după aceasta lntreve 
dere. 

Legea Juridica, morala si echitatea o 
impune "Audietum et altera pars" deoare¬ 
ce " Testls unus.testls nulus " (Un martor, 
o mărturie etc.,nu are valoare de proba). 

Sper si cred ca d-1 Lucian Orăşel ca¬ 
re mi-a cerut expres si insistent sa nu 
public nimic pana nu vorbesc cu domnia 
sa si nu vad si probele sale, va veni la 
Întâlnire si va aduce probele . 

Eu m'am tlnut de cuvânt. 


Sorin V. P 0 P A 


- 55 - 


'Scrisoare deschisă 


Pentru ADEVĂRUL şi DEMNITATEA 
"noastră cea de toate zilele" 


VA ROG SA NU-MI LUAŢI IN NUME DE 


HAU DAR N -AM AVUT TINEREŢE SI AM SU¬ 

FERIT MULT DIN CAUZA LICHELELOR, 

,,.CEL P UŢIN SA LE ARAT CU DEGETUL".. 


CICERONE IONITOIU 

(paragraf,citat ad literam dintr'o 
scrisoare a lui Cicerone Ionltoiu,sub 
semnătură proprle-orlglnala-olografa) 


Rog cititorii sa trimită in dar,cate o 
oglinda celor sau celui ce ml-a inspirat 
motto-ul de mal sus. 

Va cer si eu "SA NU IMI LUAŢI IN NUME 
DE RAU" cele ce vor urma si poate stilul 
si maniera exprimării, nu pentru ca am su 
ferit mult, sau puţin, sau poate pentru 
ca nu aşi fi avlt tinereţe,deoarece eu am 
"TINEREŢE PARA BATRANETE" dar nu si viata 
fara de moarte,care isi afla existenta si 
flinta in BINE, ADEVAR,FRUMOS si SINCERI¬ 
TATE prin dragoste, echilibru si respec - 
tul elitelor creatoare, a LF.GEI si DUMNE¬ 
ZEU, creatorul suprem. 

Dar in fata MINCIUNII, a JOSNICIEI si 
ABJECTITUDINII Împletită cu AMORALITATEA, 
urlu ca o fiara pentruca dincolo de telu¬ 
ricul din ele, toate acestea sunt,generea 
za si aduc, CRIMA, TEROAREA morala,psiho¬ 
logica sau fizica; IN FAPT si IN DREPT. 

Dau cuvântul IN SCRIS, cu aprobarea 
sfidătoare si inconştienta a celui in ca¬ 
uza, anume numitul VLADIMIR BOUTMY zis si 
DE KATZMAN, adica NOBIL CU SÂNGE ALBASTRU, 
cavaler pana in măduvă oaselor "SANS TA- 
CHE ET REPROCHE" (Fara pata si mustrare): 

"Sambata 2 Iunie am avut Întâlnirea anu 
ala de la Val du Patre la cimitirul eroi¬ 
lor din 1918 la care am avut ocazia sa 
stau de vorba cu Ionltolu si mal ales Bou 

tmy . 

Pentru prima oara am fost confruntat 
cu un om care si-a prezentat acuzaţiile 
si recunoaşte ca te-a denunţat au torltatl 

lor franceze sub semnătură al nu anonim. 

Acuzaţiile lui sunt următoarele: 

l, La Alud 1- al turnat pe, EUode 


te-a ajutat ca pe un frate . 

2• In 1964 la Gherla al făcut parte 
dintre cel ce au tlnut discursuri de re 

educare, facand pe pofta comandantului 

de Închisoare ca la urma sa-l acuzi pe 

cel ce nu vor sa faca precum dumneata. 

al si strigat Tralasca Gh. GheorRhlu 

Del . 

3. Al ameninţat pe prima dtale soţie 
ca 11 denunţi soţul si pe ea si familia 

el de leglonarlsm si nu mal ştiu eu de 

ce daca nu se impaca cu dta. Afirmativa . 

familia el a si fost agasata de securi¬ 

tate după ce respectiva nu a vroit sa 
se Împace cu dumneata . 

lata deci acuzaţii clare si am apro¬ 

barea lui Boutmy sa ti le comunic, fara 
nici o reticenta . 

Acuma urmez cu părerile si ideile me 
le... Fiindcă acuzaţiile lui Boutmy nu 
erau prea tari vin acuma cu spusele u- 

nula numit Turcanu din Nuernberg prin 

scrisul caruli alungi sa fi declarat 

iar autor de crime. Deci vezi" •• 

NOTA : Ceea ce atl citit aici, repre¬ 
zintă UN COLAJ din Întregul scrisorii 
primite de mine. Am redat numai declara 
tiile lui VLADIMIR BOUTMY DE KATZMAN fâ 
cute in public, fiind de fata si insu- 
sinduşi-le aprobativ 3i CICERONE IONITO 
IU. înscrisul este autentic si din motl 
ve de decenta si legala securitate, nu 
dam deocamdată numele celui ce a fost a 
utorlzat de Împricinaţi sa ne scrie si 
comunice. 

Sorin V. Popa 






































































-S6- 


Ai'oatea «unt SA IICEMî *»* eisel*' AClf* 
2AÎU prlalte fere ra««rva der al fere ur 
m« de cel MAI MIC SI BLIMENTAR DISCERNĂ : 
MANI, da mult llaul OM CU LITKRA MARC CI- 
CEKUNE ÎONITOIU, aaplrant «I AUTO EMANAT, 
Airro PROPULSAT de IMANENTA DIVINA cu aju¬ 
torul UNOR AFACERI PE CULISE ai BUCĂTĂRIE 
INTIMA, ca SECRETAR CENRRAL al P.N.T. din 
exil, «1 caic "CU ORICE MIJLOACB", căci 
"SCOPUL SCJZA MIJLOACELE", «o INSPIRA si 
nu iaspira, dacat CONDUCEREA EXILULUI RO¬ 
MANESC... PE LUME. 

Pa bata acestor ACUZAŢII, CICERONE 10- 
NITOIU m'e declarat "NE TREBNIC " la pagina 
321 din "MORMINTELE...fara cruco", voi. 
II, tip. C0RES1-FREIBURC. 

Ca anterior publicării "MORMINTELOR..." 
voi.11, dcelungul anilor 1982 si 1983 au¬ 
torul do,..morminte aa INVENTEZE st aa 
SCQATA DIN MÂNECILE.,.REDINGOTEI da vii¬ 
tor col puţin PRIM MINISTRU,inclusiv SU- 
PER MINISTRU RĂZBUNĂRII lnterno si exter¬ 
ne, sub somnul matematic al radicalului 
la OMNI PUTEREA MONDIALA, aii considernn- 
du-ae TRIBUN al EXILULUI al urmaş.doscon- 
dsnt ai lui 1ULIU HANlli7 

Si astfel CICERONLANUL TRIBUN AL ERONI 
ADEI aa edaoge la profilul mou moral al 
CAZIERUL JUDICIAR, pecetlle do: TORSIONAR 
alaturl de EUGEN TURCANU, UCIGAŞ (faptas 
sau complice) a Iul ION FLUERAS al AURELI 
AN PANA la GHERLA, alaturl dc LUDOVIC RB5 
al DIAC, apoi AGENT AL BUCURESTIULUI.spi¬ 
onând al activând la PARIS Împreuna cu 
marota Iul PAUL SAVA, al alte stupide dar 
MONSTRUOASE ACUZAŢII, terminând cu, o fl 
foat UNUL DIN MENTORII REEDUCĂRII DIN 
CltfKLV anilor 1962*1964, Inclusiv sl HAI 
ALES acutat sl "ARATAT CU DESTUL... do la 
picioare" ca unul ce AM STRICAT "TRALASCA 
GHEORCHE GHEORGHIU-DEJ" la eliberarea din 
1964, Cherlat:» 

Pentru TURTE aceatea de mal aua.EXISTA 
al POSED documente al deci PROBE PERFECT 
LEGALE sl AirTENTlCE semnate de chiar...CI 
CERONE 10NIT01UÎ 


După cum vedeţi, NU NUMAI "nobilul ca¬ 
valer DE KATZMAN" a SEMNAT. Au semnat fiu 
care PE PARTEA LUI al cu mia lunea al o- 
bllgatlll. fiecăruia, dala ANONIME pana 
la SCHISORI-DENUNŢURI, sau TELEFUANE IS¬ 
CĂLITE OLOGRAF «1 FONOCKAF... 

In cr II priveşte pe INEFABILUL st IRE 
FUTABILUL VON eau DE KATZMAN, pur sauge ' 
ca un ORLOF din SFANTA ROSIK de unde eu 


trag KATZMANII «1 ulterior "nfcorlanţ"FOR 
TAT In BESARABIA («i nu BASARABIA•pon - 
tru ol, VLADIMIR EROUL) undeva ru MOŞII 
prin BKLTl, SOROCA al locuim! In CilISI - 
NKUe.. 

Patriotul neînfricat VLADIMIR VLADIMl 
ROVICI a Ut uri do formula franc om a lui 
BOUTMY, ROMAN PUR SÂNGE, NU I-A SPUS 
EXACT al Al) VERITAS, corect al «Incor, 
DOMNULUI al realmente OMULUI cu ndovnra- 
to litere MARI c© lml aerlo, CUM Sl CATE 
A SPUS, SCRIS ai ARATAT el DE KATZMAN 
din "NOBLKSSB OBLIGE”, in anonime,U DST 
-ul FRANCEZ In luna Apr 11 ie-martio 1982 
la Paria, De ce? Probabil le mai paatroa 
ra "POUR LA BONNE BOUCHE ANONIME”,ca ori 
ce nobil al GRANDK PF.RSSONE do UAUTE SO- 
cletato, aau UAUTE PATRIOTISM pur aang 
et 100 / 1000000 noi acţiuni al EROICE 
SĂPĂTURI de... GROPI, MORMINTE chiar al 
FARA CRUCE, 


In lata celor aratato do VLADIMIR BOU 
TMY, fio al DE KATZMAN caro aaemonl sta¬ 
reţului ZOSIMA din galeria DOSTOIEWSKIA- 
NA ACUZA, as a cum AZI VON ET DE KATZMAN 
col CREDINCIOS al DEVOTAT POPORULUI FRAN 
CEI al mal alea DST-ului ( po caro Insa. . 
IL INDUCE IN EROA RE!) iral r.lco FIE SI A- 
NONIM aau prin "corespondenta altora”, 
J’ACCCCUSE ». (simbioza KA1ZMAN al EMILE 
ZOLA), ma aimt "tuchc si tunat" pana la 
lacrimi al ma "AUTO ARAT CU DEGETUL”,vor 
ba nemuritorului GAMBETTA, tot un fran - 
tuc patriot cu, ca, KATZMAN ai din balo¬ 
nul lui CICERONE ÎONITOIU (primit cu ono 
rurl do la sl DE GAHBETTA, după sau lnaln 




Iar ma AUTO DESTUIESC sl PE GENUNCHI ca 
la CANOSSA, JUR sl MA JUR pe TOATE CRUCI 
LE DIN CIMITIRE, al din oraa, chiar 9 i 
ORAŞUL LUMINA” Paris, Inclusiv colo din 
NEW YORK, al moi alea JUR pe TOATE si TO 
TALELE CRUCI din colo ce fura lipsa la 
...TOATE MORMINTELE co ml lo deschiseră 
«Ido CICERONE, KATZMAN VON! Asa ca ma 
Jur ca TOATE ALEA dola TOT spuao al io-o 
spune SIEUR ot SA GRACE meme gue toujou- 
r« IL Y A UN VRAI NOBLE DE uud VON KATZ • 
MAN, sau TRIBUNUL PATRICIAN al "SFINXUL 
DKW BĂNIE”, QUATILINA aau CICERO,c 'ost 
a DIRE a Jamala avec sl cu OPINCI, adlca 
DOMNIA SA, TRIBUNUL do PARTID AL PAYZAN1 
W^ T ««ULmiî # EX CLAMANTIS IN* 

1 SUPEKFICIALI5 (NU...DE PROFUN 
DIS).CICERONE a Iul ÎONITOIU sl CATI OR 


37 




Jur ca tot c© au tis ANONIM sl PE LA 
SPATE CA "FATA IN r V M INE AU FU C IT 

' l,KA -- 11 - 1 <•'- 
11 : ' A v 11 '•> ■»: '*1 ilUI' DF M>Hh - 

^ : ALA_id.)._ONOARE - INTRE ROMANI. CERUT UE 

tim in 1983 » : -- 

EI BINE, JUR al ÎNJUR, aa a cum va a- 
rata DECLARAŢIA du mal Jos, ca ce a o IN 
JURA 11...JURA, VLADIMIR BOUTMY DE KAvt 
MAN...ESTE ANONIM DE ADEVARAT: 


— ... .. apu* «a SUR IN V.POPA 

fat î 1 AVU(: ° Mtltudlnr necavnlornascn 
fata do ca sau fata de soţul el St((1 

S-ÎJJ 2 V ‘ P0PA nu * '««'•< nlciodrrtn 

KoKSlI !!T‘ NATAUEI (LlU> ELIADE 

LKOVEANU «eu aiupr , i0tulul nl 
. o dote.mtn. divorţez,. it ra 

«ÎN J Pop«° î u 01 ‘ SUu c * l " >WJ sn 

enacoviÎi! * " c,Mtortt Cu «***' 


DECLARAŢIE 

Cunosc foarte blno familia ELIADE 
din BASARABIA-SOROCA; aceasta familie 
fiind prietena cu familia mea. 

Am fost coleg do liceu, la Liceul A- 
I.EXANDRU DON ICI -CH1SINAU, cu Alexandru 
El Iade (Sasa), am cunoscut pe Mihal Eli 
adu ofiţer do artllorlo In armata ROMA¬ 
NA executat la 13 DECEMBRIE 1949 la JI¬ 
LAVA, cure făcuse parte din Lotul Mar¬ 
cel Erai Han, locotenent colonel De* Te- 
torlan sl alt ll -si pe sora lor,NATALIA 
(Eli) Elladu. 

Aceasta din urma a fost căsătorita 
Intre anii 1944-1949 cu Sorin V. Popa. 
Alexandru ELIADE care a fost arestat in 
1949, facand parte din lotul sus menţi¬ 
onat a fost Întâlnit de mine in 1963-64 
la Închisoarea GHERLA, unde am fost de¬ 
ţinut sl ou. 

L-ara reîntâlnit do nenumăratei ori pe 
Alexandru Elladu In perioada 1964-1973 
(anul plecării molo din ROMAN LA in USA) 
Eram prieteni Intimi lnca din timpul 11 
coulul ai am ramau In poziţia aceasta 
pana astăzi. 

Fata do aceasta altuatio expusa mal 
sus, pot declara pe propria mea răspun¬ 
dere următoarele: 

1) -Niciodată Alexandru Ellado (Sasa) 
nu ml-a vorbit de rau despre SORIN V.PU 
PA, 9au sa ml se fl plâns ca ar fl avut 
do suferit ceva In timpul detenţiei sa¬ 
lo de 15 ani, In diferit© Închisori din 
ROMAN LA. S'a exprimat doar ca SORIN V. 
POPA est© puţin "suriiu”. 

Chiar mal mult, de mal multe ori a 
scos In evidenta caracterul nobil al 
Iul SORIN V. HOPA, care dup. co a leelt j 
dlu detenţie In 1964, l-a ajutat băneş¬ 
te pe ol personal sl pe mulţi alţi de- \ 
tlnutl politici, Inclusiv pe fosta lui 
soţie NATAL IA (HLI) ELLADF care după 
1949 s'a recăsătorit cu ION LEOVEANU. 




/ i [(({ i ( 7/ f ic rffet ^( Juu<Lt\f 

M W VOR* J - 2l.i9Rh / L 

Ii3-10 # l;Ii st, ap, 3D 
xjuasns Naw Y rk 

T.-rk 11101* 


lata deci, după ceatl citit super¬ 
ba ACUZAŢIE produsa din COCINA DE MAMA 
LA demna de TATA CHIOARA a lui CAT 
STRÂMB din GROPILE T0N0LA sau GICA 0A- 
TU si ŞATRA LUI, B0RTAVEL DINŢI DE AUR 
toate si tot1 COCOŢAŢI in ras de noap¬ 
te al beţie crunta pe un TAXI,TOT DE 
NOAPTE, cu un şofer miop, JUDECAŢI,gan 
dltl cu un pic do logica, un pic de o- 
roonie sl mult BUN SIMT ain cum au ROMA 
Nil CEI ADEVARATI sl OAMENII OAMENI.' 

Si aici, lml amintesc ai va reamintesc 
de zisa celebra, mare sl profunda a u- 
nui genial creator sl OM cu adevarat, 
maestrul-plctor COYA, lata: " SOMNUL RA 
TI UN II NAŞTE MONŞTRI I 1 *; cumplit adevar 
sl cutremurător de ACTUAL, pentru a- 
cest secol XX, blestemat si haotic.DAR 
ADEVARAT PENTRU MULTE SI MULTE SPECINK 

SI FAF1E DIN LUMEA EXILULUI de oriunde . 

Pentru nişte "ANONIMI” chiar cu fo- 

tograflo sl iscălitură tot ANONIMA, a- 
nodlna sl anosta ca un VLADIMIR BOUTMY 
fie sl DE KATZMAN sau CICERO SECUN0US 
ÎONITOIU primus auto Înainte, spusa 
Iul COYA este nepotrivita pentru ca El 
ai ALŢII ca el, NU AU NICI O TANGENTA 
cu DIMENSIUNILE lui GOYA; pentru el, 
zic eu, Sorin V. Popa col cu lltore 
mici, eu cel "NETREBNIC”, răsucind sau 
răstălmăcind pe MAI MARELE MEU...COYA; 
lata: " SOMNUL BUNULUI S LMT NAŞTE TÂRF E" 
sau "SOMNUL AUTORIDICOLULUI NAŞTE RA- 









































58 


„„ RAS homeric, pantagruelic »«U car 

GANTUELIC, «dica VISCERAL! RASUL PR ® S ™J^ R 
ce RAD CA PROSTII?!? Pentru ca «nul inte¬ 
ligent, superior , NU RAD ii , EL ;c.c l 

"ZÂMBETUL ESTE LUMINA OMULUI I 
dna sl duhul martirului, a J£ IN ^ 1 |L^ * 
ATOARE sl a ADEVĂRATEI NOBLEŢE, NOBLEŢEA 
SPIRITULUI sl a FAPTELOR, fara DE sau VON 

?ţ 

Si p-nrr.. ™ Josnicia Si nuiha laftlsmul 
cras vuUar al amestecului In VIATA MEA IN 
1IMA, IN VIATA PERSONALA A UNEI FEMEI si a 
altora, aflate in INEPŢIILE acestui KATZ - 
HAN, asociate si APROBATE, INSUSITE de io- 
nitoiu c., mi-au produs CREATA, o IMENSA 
bCARBA si VOMA AFECTIV-SPIRITUALA,NU POT 

NICI SA SURÂD,nici din MILA macar, o imen¬ 
sa mila,pefttru "GOLICIUNEA si STARPIC1UNEA 
INTERIOARA"a acestor PSEUDO EROI si PSEU- 
DO INDIVIZI, cocoţaţi si aduşi dc "VÂNTURI 
CIRCUMSTANŢIALE" pe lise TRIBUNE sau TRAM j 
BULINE mai exact, ale unui PATRIOTISM RE¬ 
TORIC si UMFLAT CA O GOGOASE DE BÂLCI, mi¬ 
rosind a ulei rânced si duhnind a alehool 
metilic si a "SANCTA SIMPLICITAS", de mai 
lipseşte rugul lui GIORDANO BRUNO, ca MA¬ 
RELE INCHIZITOR, de fapt doi, plus alţi a- t 
nonirai scosi dintre ZDRENŢE DE OPORTUNITA¬ 
TE si alte fleacuri ale "BABEI ŞTIRBA SI 
SLUTA, CE SE P1APTANA, SE SULEMENEŞTE cu 
CIRMIZ1 si PEMBE, CÂND "TARA PIERE J.. (Pre- j 
fer "NECROFORII sl SCATOFACil", DOAMNELOR , 
si DOMNILOR...) 

De ce de mai bine de 2 ani TACE SI SE 
ASCUNDE "OMUL DE MARE CARACTER" VLADIMIR 
BOUTMY DE KATZMAN, cum l-a GRATULAT "VAZAN 
DU_L PRINTRE pagini de...MORMINTE".CICERO¬ 
NE IONITOiU, care SAPA si SAPA GROPI, MOR¬ 
MINTE altora? De ce TOCMAI ACUM de când AM j 
DAT IN JUDECATA LA PARIS PE CICERONE IONI- 
TOIU si PE KATZMAN? De ce acuma când CICE¬ 
RONE IONITOIU este deja in curs de Judeca¬ 
ta cu GEORGE SERDICI pentru MURDĂRIILE 0- 
DIOASE aruncate tara TEMEI si demnitate a- 
supra memoriei decedatului VASILE SERDICI? 
DE CE TOCMAI ACUMA APARE SI SE TRECE PE 
PRIM PLAN acest zis DE KATZMAN? Foarte sim 
piu: CEI DOI cred, spera sl manevrează ca 
astfel sa FIE ACOPERIT SI SCOS DIN CAUZA.. 
MARELE SEF, SECRETARUL GENERAL AL P.N.T.- I 

ului AUTO ALES sl AUTO MOŞTENITOR,EL al j 

mal ales SECRETARUL sau, pardon, VICEPRESE 
DINTELE ASOCIAŢIEI NON PROFIT C.N.K. CEN¬ 

TRAL FE LUME? C.N.K. care in totalitatea 
C.N.K.-urilor, NU CREU CA UEPASESC 130 (u- 
na suta si treizeci de Membri), si impli - 


cit sa se SALVEZE cu "O MANA SPALA PE AL 
TA", aici o coada de pisica (KATZ -pisi¬ 
ca si MAN -om, in germana Strămoşilor 
mei materni). DAR chestia cu MANA dc apa 
lat NU TINE CĂCI AMANDOUA şl .. TOATT.J^AIRU 
, M ÂINI SUNT MURDAR E. Oricum este laudabl- 
| la, meritorie sl EROICA» NOBILA sl IREKU 
I TABIL CAVALEREASCA, ieşirea ÎNAINTE a 
"SCUTIERULUI", aici purtător de OALE al 
TINGIRI ncspoltc, care vrea aa SCOATA NE 
ÎNTINATA "SANS ESPOIR NI PEUR" ca CHEVA 
LIER BAYARD, sau eventual "EROUL ŢIGANl- 
ADE1 PARPANGHEL", mult cinstitul PRESTI¬ 
GIU, OBRAZUL si CURĂŢENIA "SOCLULUI" cu 
STATUE VIE sl IMOKTALiZANTA MAPAMOND IC,a 
seniorului cavalrt ce incaleca pc...CAI 
COSCIUGE SI LUPTA PESTE MORMINTE IN TOUN 
01-uri cu CRUCI, in loc de lance; EL,ŞE¬ 
FUL SECRETAR SI V1CE PREŞ, depozitarul e 
manat,divin si imanent al GÂNDIRII AAA- 
PROFUNDATE in si din ADANC SCUFUNDATE,EL 
NOUL FAR AL OMENIRII PENETISTE sl CONTRA 
REVOLUŢIONARE, EL ŞEFUL OPOZIŢIEI LOIALE 
(noţiunea aparţine. Iul IVAN DENES) si EL, 
CONTINUATORUL TRADIŢIILOR MILENARE DE SE 
COLE, începând din ziua când NU A DAT MÂ 
NA CU...fleacul de DUCTATOR MAREŞALUL 
ION ANTONESCU in memorabila zi când a 
STRIGAT "VREM ARDEALUL! SA PLECAM SA E- 
LIBERAM PE FRAŢII NOSTRU DIN ARDEAL!", 
ca.•«CA.•«s1 tot CA după ziua de 23 Au¬ 
gust 1944 CICERONE IONITOIU sa ramana la 
SEDIUL DIN str. CLEMENCEAU la PARTEA SE- 
DENTARA CA,...COMBATANT PENTRU P.N.T. in 
timp ce "PROSTII DE OSTASI", taranl sl 
naţionali ROMANI MUREAU pentru ARDEALUL 
PLANS! Si IAR AM PLANS CÂND AM SCRIS la 
PARIS, EU CICERONE! EL marele EXEGET al ( 
ISTORIEI CU...CONTRIBUŢII LA REZISTENTA 
ROMANEASCA, EL continuatorul ÎNAINTAŞI - 
LOR DINAINTE la ..."PLĂCINTE UNII" si la 
RĂZBOI, PROSTII, VOLUNTARII CEI ADEVARATI, 
sau EL DEVENIT CARPATII SI JIII ROMÂNIEI 
de ieri, de mâine sl POIMÂINE, după LAŞA 
TA SECULUI sl "ZIUA MORŢILOR, FARA CRUCE" 
care cu mic cu mare S-OR SCULA SI POFTITI 
DIN MORMINTE, SI VIII SI MORŢII de or VE¬ 
NI SA VOTEZE CU OCHIUL , ochiul LUI,al FI¬ 
ULUI ISTORIEI SI AL BĂNIEI sl JIILOR, UR¬ 
MAŞ AL CAILOR PANDURILOR, AFERIM BRE si 
BERECHETLI OLSIN BAY EFENDIKOS COSPOD IN 
DE KATZMAN . 

Doamnelor ai Domni lor,va cer IERTARE 
sl cer AMENDA ONORABILA pentru deslantul- 
ri?a de ton,de Imagini si SAKCASM;dar sl 


* 


-59 


BLÂNDUL NAZARINEAN ISUS DIN NAZARET, a j 
•cot biciul sl a plesnit ZARAFII DE TA- 
LANTl ce calcasera In CASA DOMNULUI In 
templu! 

Sufletul meu, suferinţa anilor mei ,CE 
MA PRIVEŞTE NUMAI PE MINE , viata mea in¬ 
tima, familia mea dc ieri sau de azi, AU 
FOST,SUNT sl VOR FI TEMPLUL MEU sl al 
oricărui OM, OM FIINŢA ti nu biped vltce 
Lfli' 

Aceste doua nume, aceste specimene,au 
CALCAT SI AU ARUNCAT CU murdărie in TEM¬ 
PLUL meu AFECTIV ti SPIRITUAL sl al ori¬ 
cărui OM, asemeni zarafilor de talantl. 
Aceşti doi ZARAFI DE POZIŢII, FUNCŢII sl 
VORBE FARA ACOPERIRE DE FAPTE, pentru ml 
ne sunt ZARAFI DE CADAVRE, cu sau fără 
morminte al cruci. Eu Îmi port singur 
CRUCEA DESTINULUI MEU *. Nu am nevoie de 
crucile sl nici mormintele din CIMITIRUL 


MORAL al lui CICERONE IONITOIU sau infi¬ 
mul VLADIMIR BOUTMY DE KATZMAN; al ast - 
fel, CUVÂNTUL sl SCRISUL meu ESTE BICIUL 
MEU ! Cer din nou Iertare si cer iertare 
răposatei SOFIA HARJEU, mama lui Katzman 
de azi, era o DOAMNA! 

Cer iertare TATlANEi LINDE-ELIADE,lui 
ALEXANDRU ELLADE tatăl si fiilor SASA.Hl 
HAI sl EUGEN, Danei ELIADE, fostei mele 
soţii NATALIA ERMENEGHILDA ELIADE sl 
chiar soţului el bunul sl suferindul a 
ani de prizonierat 10N-BEBE LOVEANU.dar 
NU EU I-AM ADUS IN MOCIRLA ASTA, CI VLA¬ 
DIMIR BOUTMY DE KATZMAN "NOBILUL" sl 
CICERONE IONITOIU, paeudo LEADER POLITIC 
adus si scos in LUMEA LIBERA de "MINUNA¬ 
ŢII MEI AMERICANI" sl NU CUM A SCRIS EL'. 

Veţi afla... 


Închei acestea, cerând Domnului Ion 
OVIDIU BORCEA din New York, reprezentant 
sl difuzor al Tip. "CORESl".Frelburg sl 
ai M CART1L0R lui CICERONE IONITOIU 
DEPUNĂ SPRE PUBLICARE la aceasta redactţ 
e "LIBERTATEA", care primeşte cu toata 
sol icltlludlnea si obiectivitatea, ŞCRil 
SOAREA LUI VLAD IMIR BOUTMY DE KATZ HAN s l 

c»» 1« 3 sau 4 zise DECLAR AŢII imootclva_ 

mea sl ce ma acuza. A sa cum a spus 

T igrat in P IT f ! \ r fl>t * MA1 m --- 

PERSOANE aici ia NEW VOR* 1* 10 Mal 

sT tn uite locuri! 

WM—Şiţs 

T.TFA DUHNI» SAU'. Sl p.ntau *!»• W‘TA 


TATE IN DIVERSITATEA MINCIUNILOR,INTRIGI¬ 
LOR sl CALOMNIILOR in interes personal,de 
grup sl EGOCINTRISME sau PARVENITISME ca¬ 
rieriste, eventual refulări sl complexe 
de inferioritate ajunse la GRANDOMANIE! 

SOMEZ pe numitul VLADIMIR BOUTMY DE 
KATZMAN din Paris, sa trimită oricărei 
publicaţii -in orice limba- SCRISOAREA, 
DECLARAŢIA sau DEMASCAREA sa despre si 
privind persoana mea al actlvltat11a.com¬ 
portarea mea. Deasemenea sl scelul numit 
sl anunţat, TURCANU din Nuremberg, sl ORI 
CUI, dar TOATE (iul ala* VLADIMIR UE KATZ 
HAN),SUB SEMNĂTURĂ PROPRIE *1 ORIGINAL 0* 
LOCKAFA *1 DATE LEGAU CORECTE! 

Redacţia LIBERTATEA la oferă spaţiu de 
publicare. AŞTEPT, dar NU ca,NEPREZENTA - 
REA RUŞINOASA sl LAŞA a numiţilor la CON¬ 
SILIUL DE ONOARE cerut de mine, si nu El, 
in 1983 la Vlena, Austria. 

Cu menţiunea ca AM CETIT si LUAT CU¬ 
NOŞTINŢA, asl dori , si cred NU NUMAI eu 
Sorin V. Popa, ca dl. PETRE VALIMAREANU, 
editorul VATREI, SA NE PRECIZEZE sl CLARI 
FICE cu FAPTE CONCRETE Sl PROBE CERTE,ÎOţ 
TE AFIRMĂRILE si ARATARILE conţinute tn 
MICA NOTA dela pag. 9 a revistei VATRA,nr. 
168 din IANUARIE-MART IE 1984, cu privire 
la AMENINŢĂRI,ACUZAŢII si ALTE MINUNI fag 
tulte împotriva lui CICERONE IONITOIU. DE 
CINE Sl CE, pantru care sl la CARE,CICERO 
NE IONITOIU ara CONTRA MASURI Sl si cl 
ca "ENCA DIN ANUL 1981 om adua la cuooa - 
tinta opiniei publice si CELOR IN DREPT 
ASALTUL AGENŢILOR SECURITĂŢII împotriva 
«ea"??? 

Deci .laturi de V. TAXASE, PAUL COMA, 

etc.??? 


sorin v. popa 


Cititi si răspândiţi 
LIBERTATEA! 



























































- 60 * 


Deţinut de politia federală dar 
_ ... LIBER! 


Deocamdată Eugen Nltescu, mecanic la 
liniile aeriene romano, mal poarta uni¬ 
forma galbena a deţinuţilor guvernamen¬ 
tali U.S.; dedesupt Insa se poate vedea 
cacuisa cu insemnurlle echipei The Yank- 
ees, iar visul lui este sa fie liber. 

La 12 Mai, Eugen Nltescu si-a riscat 
viata pentru acest vis. El s'a ascuns 
in spatele unul perete metalic al unui 
avion Tarom, intr'un loc aproape lipsit 
dc aer sl cu o temperatura in Jurul pun 
ctulul de Îngheţare. După 40 dc ore,În¬ 
fometat dar zâmbitor, Eugen Nltescu a 
coborlt din ascunzătoarea sa pe aeropor 
tul John F. Kennedy, cu mâinile ridica¬ 
te 81 in aplauzele muncitorilor dela a- 
croport a cerut azil politic in Statele 
Unite. Aceştia l-au dat un sandwlch sl 
au chemat oficialităţile dela emigraţie. 

Eugen Nltescu in varsta de 31 de ani 
este retlnut In incinta Închisorii Ser¬ 
viciului de Emigrare sl Naturalizare In 
Manhattan Varick Street,pana la termlng 
rea cercetărilor care-i vor hotărî soar 
ta. El a făcut cerere de rezident permâ 
nent in St. Unite. Nltescu mananca,doa£ 
mc sl Încearcă sa converseze cu cci pes 
te 200 de străini care au fugit din ta¬ 
ra lor in acelaşi scop: ramanerea in U. 


S,/i. Visul lui Nltescu a Început când 
Împreuna cu fami¬ 
lia sa -.sculta e- 
misiunile dela 
radio Europa Libe 
ra. Ochii 1 se uri’ I 
piu de lacrimi 
când vorbeşte des 
pre mama si frate j 
ie ramaşi la Bu¬ 
cureşti. Nu le-a 
mărturisit nicio¬ 
dată planul sau 
de teama represa¬ 
liilor care ar fi 
putut urma. '*El | 
nu ştiu unde o 
aflu" a adaugat 
el (printr'un 
translator)."Dar am un mesaj pentru ei: 
Sunt O.K, Sunt in America. S*int liber. 



Eugen Nctescu 


! 


Toate aifea merg sl fara mărturisirea ca* 
1 iub«>.sc atât de mult". Nltescu a adaugat 
«pol ea a locuit intr'un cartier Rucures- 
tean care nu era rezervat decât celor cc 
nu erau membri de partid. La 22 de ani,du 
pa terminarea serviciului militar obliga¬ 
toriu, el a refuzat sa intre in rândurile 
membrilor de partid. Daca ceva nu mergea 
bine la serviciu, el era blnc'nteles vino 
vat. 

Planuind sa fuga ascuns in cabina des¬ 
tinata bagajelor, cu un avion, el a Înce¬ 
put exerciţii zilnice de Innot pentru a 
castlga condiţie fizica. D.asemenea făcea 
exerciţii de respiraţie. Pentru a rezista 
la frig s'a călit purtând haine uşoare In 
timpul iernii. 

La 12 Mal s'a ivit momentul. S'a dus 
la aeroportul International din Bucureşti 
pe o zi ploioasa cu o ceata densa. Avio - 
nul de tip sovietic IL-62 care trebuia sa 
paraseasca tara a doua zi via Viena, era 
Înconjurat de militari care factau de gar 
da. "Totl ma cunoşteau, a9a ca nimeni nu 
ro'a Întrebat nimic" sl-a amintit el. "M' 
am Îndreptat spre avion. Aparatele de fo¬ 
tografiat ale securităţii nu m'au prins 
pe ceata. Ml-am văzut visul cu ochii,Sol¬ 
daţii erau cu totll sub avion spre a se 
feri de ploaie. Atunci ra'am urcat in car¬ 
goul de bagaje". 

îmbrăcat cu o scurta groasa a mecanici 
lor de avioane, Eugen Nitescu a desurubat 
o placa din peretele cargoului si s'a as¬ 
cuns acolo. A Înşurubat placa la loc sl a 
Început sa aştepte. După aproape 25 de o- 
re avionul cu aproximativ 100 de pasageri 
la bord a decolat spre New York. După c⬠
teva ore a aterizat la Viena. Eugen Niteg 
cu aştepta. In ascunzătoarea lui,tempera¬ 
tura era aproape de congelare. Gheata se 
formase pe pereţi iar aerul era larcfiat. 
Nltescu sugea bomboane de menta al respi¬ 
ra rar conform exercitiilor cunoscute. U 
1:43 ln d «ta de 14 Mai, Nltescu a pa 

*it pe pamantul american. 


n— - s — - 24 Iulie, Dai lv News 

O, : *>e data de 25 îulie.E. nT^a fost~e~ 
berat sl i § f a acordat atatutul do rofugiat 


•'RKNOUNCE YALTA' 


CEL DE-AL 52-l^a CONCRES AL 
EPISCOPIEI ORTODOXE ROMANE DELA VATRA’* 


Duminica 24 Iunie a.c.,dupa amiaza,ln 
fata sediului Naţiunilor Unite din New 
York, a avut loc o puternica sl concen - 
trata manifestaţie, avand ca obiectiv RE 
NUNTAHLA SI DESPI1NTAKEA ACOKDURItOE d£ 
LA YALTA, «emnato ln 1945. 

Aceasta manifestaţie a fost organiza¬ 
ta de "Pomost-Soclal Politica! Movment 
Campalgn Comraltt«»e", aparţinând comunlta 
tll poloneze din Statele Unite. Progra - 
mul acestei acţiuni s'a desfasurat ordo¬ 
nat sl sobru, fiind condusa de domnul Da 
rlus SzcJepanczyk, conducătorul Pornosc- 
ului. 

Primul vorbitor, care a deschis mani- ; 
festarea, a fost dl. Kem, care a citit 
mesajul trimis de Senatorul republican 
al statului New York, Alfonso D'Amato. 

Au participat prin reprezentanţii lor 
organizaţii poloneze din toata America 
de Nord, precum sl reprezentant! al co¬ 
munităţilor estonlene,1ituaniene,afgana 
sl romaneşti din St. Unite. Impresionan¬ 
ta prezenta sl participarea Veteranilor | 
voluntari polonezi din Armata Generalu - 
lui Andres, dcasemenea cuvântul sl dure¬ 
rea dIul tlablb Mayur , preşedintele comu¬ 
nităţii afgane din St. Unite, Alături de 
vorbitor 11 polonezi,amerleani,afgani.es¬ 
tonieni, reprezentanţi al unor organiza¬ 
ţii catolice, e luat cuvântul din partea 
Comunităţii romaneşti din New York dl. 
Dr. Alexandru Bratu. Au fost prezente 
prin reprezentanţi, următoarele Asocia - 
tll sl Organizaţii romaneşti din N.Y.: 
Comitetul National de Eliberare, Congre¬ 
sul National Romano-Amerlcan (R.A.N.C.), 
Forţa Romana de Acţiune pentru Libertate 
(F.R.A.L.) sl Comitetul National Amor \ - 
cano-Koman pentru Drepturile Omului din 
New York. 

Aceasta manifestare poloneze, a mar¬ 
cat adeziunea si acordul participant1lor 
prezenţi sau a celor ce au trimis adezi¬ 
uni in scris din Întreaga America,pentru 
sl fala de acţiunea Inltlata de Senato - 
rul RobeiC W. Kasten sl Deputatul Tom 
Corcoran. 

La finalul manitestat ici s'a cautat 
lomul american de Întreaga asistenta *1 
t» 1 au Împartlt insigne cu sloganul "Keno- 
unce Yalta", manifeste si tormulare te * 
dezluul la activitatea Senatorului R.W. 
Kasten sl a Deputatului Tom Corcoran. 


Cel deal 52-lea Congres Anual al Epi*co¬ 
piei Ortodoxo Romane din America, va avea 
loc la Vatra Romaneasca,Grass Lake, Michl 
gan, In zilele de Vineri 6 Iuiie,Saefcata’ 

7 Iulie sl Duminica 8 Iulie 1984. 

Acest Congres coincide cu ziua de re¬ 
tragere a P.S.9. Episcopul Valerian Trifa, 
după o vrednica păstorire timp de 33 de 
ani,iar ln onoarea sa va avea loc un pro¬ 
gram festiv in seara zilei da 7 Iulie ln 
cepand cu ora 7 P.M. 


TOTALUL TRUPELOR SOVIETICE DE 
OCUPAŢIE IN TARILE EUROPEI RĂSĂRITENE 

-380.00 io Germania de Est 
-80.00 ln Cehoslovacia 
-65.000 ln Ungaria 
-40.000 in Polonia 


Total:565. 000 

După cum se stle, alţi 115,00 soldaţi 
sovietici se găsesc In Afganistan, ridi¬ 
când totalul trupelor de ocupaţia ia ci¬ 
fra de 680.000 de soldaţi. 


C.hi[)nri Jiu Transilvan iu 






































'Scrisoare] 


Sâ nu mâ uiţi copile !... 


ra nu aâ uiţi copilei... 

^Asă cum sunt, luptatâ'n ani al frămân¬ 
tată din Carpatl până la Dunărea bătrâni şl 
Marea cea Mare; asa cum ma «tll,calda la 

aoaptâ al parfumata a grâu copt fn roata de 
«oare generos, cu praful drumurilor mele al 
ascunsul codrilor tăinuiţi, cu privirea 
dreaptă şl limpede tn zările de pe Omul meu 
Innalt cât lumea. Aşa cum sunt, cu prim㬠
veri surâzătoare In lacrimi de ploaie stro¬ 
pită din belşugul înnoitului meu mal albas¬ 
tru ca albastrul, cu fructe In pârg al fete 
frumoase svâcnlte In lumini, cu toate târli 
le încruntate sl cumplită la mânie,cu piep¬ 
tul sfârtecat de ani sl ani de suferlntl,cu 
minte In gânduri bune... 

Sâ nu Iml uiţi nici geamătul surd când 
strig că mă doare,nici pumnul de fulger 
zdrobit In creştetul botului ce fură pământ 
sfânt cuprins tn fruntarllle-ml hărăzite 
dlntotdeauna de Cei de Sus, să til minte sl 
lacrima de mamă cu pruncul adormit la sânul 
rece secat şl Jalea de po drumul fără de In i 
tors unde odihnesc cel aval dragi ca lumina’ 
ochilor de-acuaa stlnsl de-atâta plâns. 

Din creştet înfricoşat de stâncă sl pân' 
la poale-n ţărână sâ ma ţll minte. Copile, 
asa cum sunt, dolnltâ'n verdele proaspăt al 
frunzelor de ciobani stăpâni de Mioriţe c㬠
lătoare, scâldati'n flori de tei si bani 
âln aurul dimineţii noului mereu mişcător, 
purtată 1 n arme drepte aducătoare de plelre. 

Moarte hoţilor de drumuri sl cărări,ace¬ 
lora ce se ascund miselnlc cu pumnii plini 
de minciuni sl cu gânduri mal negre ca po¬ 
tecile ce aţin frunzişul ascuns de lumină! 

Moarte celor ce cu gura de miere varsă 


venin, moarte celor ce fug ca să ascunda 
sub pământ binecuvântat de Domnul,comor1 
ce nu sunt ale lor, sâ Astupe cu ţărână 
guri care mal vorbesc încă şl ochi care 
strigă mal tare ca strigătul strigat! 

Sa nu ultl asta Copile!.•• 

Si să nu uiţi nici scâncetul de prunc 
in copaie şl nici agonia ostaşului pe 
moarte tn noaptea asaltului; sâ nu ultl 
pe bunicii care au murit pentru soarele 
tău de azi, pentru lumina sufletului li¬ 
ber In respiraţia sa spre ce va sâ vina, 
pentru svâcnetul nostru spre mal sus,mal 
departe, mal Innalt In spirala timpului 
care nu Iartă. 

Sâ nu le uiţi Copile, Iar pe mine pas 
treazi-mă In lada ta de zestre de vorbi¬ 
re româneasca,In Istoria Iul Mlrcea sl 
Ştefan Vodă, In virtutea lui Mlhal Vltea 
zul sl smerenia Iul Alexandru cel Bun,In 
Jertfa Brâncovenllor sl nebunia râzbolnţ 
câ a lui Vlad Dracul In rugile tale- de 
seară sl de dimineaţă către Dumnezeul 
cel Drept. Iar atunci vei fi răsplătit 
de El cu har. 

Iar pe mine, ţlne-mâ minte asa cum 
sunt sl cum am fost întotdeauna, mereu a 
ta Jertfita Mumă Românie. 


t' 


Delia V. Lucaciu 



la Închiderea ediţiei: 

l 

S. 0. S. Tronsilvonio 


REVIZIONISMUL UNGURESC IN CONGRESUL 
AMERICAN 


Campania revizionistă a ungurilor din exil şi 
care este susţinută de statul maghiar, a trecut 
intr’o nouă fază, mai gravă, mi-aş permite să spun 
şi în acclaş timp sâ atrag atenţia exilului rom⬠
nesc asupra acestui fapt. 

Tezele de bază politice şi istorice ale revizi¬ 
oniştilor unguri sunt preluate de către doi con¬ 
gresmeni americani, cari au formulat o “Rezolu¬ 
ţie 147 încă anul trecut în Martie şi pe care au 
introdus-o in programul de desbatere al Camerei 
Reprezentanţilor. Acest termen nu va întârzia prea 
mult să vină. 

După ce se menţionează drepturile istorice ale 
ungurilor asupra Transilvaniei şi suferinţele ce¬ 
lor 2.500.000“ de suflete care formează minori¬ 
tatea ungurească din Transilvania, în încheiere 
autorii rezoluţiei cer Preşedintelui Statelor Uni¬ 
te şi Secretarului de Stal să ia in discuţie cu gu¬ 
vernul român “şi alte guverne 1 * problema dreptu¬ 
rilor omului şi a dreptului de autodeterminare a 
acestei minorităţi. 

Subsemnatul pregătesc o scrisoare - şi astfel 
de scrisori ar trebui sâ trimită cât mai mulţi ro¬ 
mâni din exil - prin :are doresc sâ arăt acestor 
domni deputaţi amcricaai că ci nu pot să defalce 
din întreg imperiul tiraniei comuniste - in mare 
parte instaurat chiar cu ajutorul Statelor L'nitc - 
problema minorităţii ungureşti din Transilvania 
şi s'o trateze izolat, din nnmcnt ce situaţia lor 
nu este cu nimic mai dc nesuferit decât a celor¬ 
lalte ],5 miliarde de suflete care gem sub acccuş 
tiranic a comunismului. 

Aşa cum sufăr Ungurii in Transilvania, sufere 
întreaga populaţie a României, a Cehoslovaciei, 
a Poloniei, a Germaniei dc răsărit, ctc. , Şi in 
ultimă instanţă şi populaţia din Rusia şi China. 


Care dint/e aceste popoare căzute sub dominaţia 
comunismului arc dreptul Ia autodeterminare a 
regimului in care vrea sâ trăiască? Tratând izo¬ 
lat problema minorităţii ungureşti din Transilva¬ 
nia de către Congresul şi Guvernul american şi 
ignorând soarta celorlalte popoare, se desavuea- 
ză lupta acestor popoare pentru cucerirea liber¬ 
tăţii. Ce vor zice milioanele de luptători anonimi 
ai tuturor acestor naţiuni cari de ani de zile lup¬ 
tă in condiţii extrem de grele împotriva comunis¬ 
mului ? Ce vor zice luptătorii din Afganistan cari 
de cinci ani rezistă cu arma in mână împotriva 
cotropitorului ? Şi ce vor zice Polonezii, cari lot 
de atunci se găsesc in luptă cu guvernul lor co¬ 
munist, când văd câ Congresul american se ocu¬ 
pă numai dc problema minorităţii ungureşti din 
Transilvania, in loc sâ ia în discuţie rezolvarea 
cauzei principale, a cauzei care generează toate 
aceste suferinţe, şi care este comunismul r 

Congresul şi Guvernul american, dacă vor să 
se erijeze in portdrapelul ideilor de libertate, 
trebuc sâ adopte o atitudine anticomunistă şi să 
se angajeze în această luptă. Trebue sâ sprijine 
pe toţi acei cc de decenii luptă împotriva aces¬ 
tei tiranii. 

Congresul şi Guvernul american ar trebui sâ 
tindă la formarea unui front anticomunist mondi¬ 
al, care să iniţieze lupta împotriva comunismului 
atât pc plan ideologic cât şi pc plan economic şi 
militar, şi sâ nu se lase sedus in acţiuni mărunte 
şi diversioniste, menite sâ abată atenţia dc la 
cauza principală, care rămâne comunismul. 

In continuare redăm textul Rezoluţiei M7 in 
limba engleză pentru informare şi corectă inter¬ 
pretare : 


Cititi si răspândiţi publicaţia LI BERTATEA 


































-6^- 


r 


Luptaţi împotriva revizionismului maghiar ! 


98th CONGRESS 

IstSession H. RES. 147 


Concerning observance by ihc Gcvemment of Roma-» 
nia of the human rights of thc Hungarians in Transyl- 
vania, especially the right of selfdetermination. 


IN THE HOUSE OF REPRESENTAT1VES 
March 22, 1983 

Mr. Siljander (for himself and Mr. Dwyer of New Jer- 
sey) submitted the following resoiution, which was 
referred to the Committee on Foreign Affairs 


R ESOLU TiON 

Concerning observance by the Government of 
Romania of the human rightsof the Hungarians 
in Transylvania, especially the right of self-de- 
termination. 

Whereas the Government of Romania has en- 
tered into treaties and accords (including the 
1947 Paris Treaty of Peace with Romania, the 
International Covenant on Civil and Political 
Rights, the internaţional Covenant on Economic, 
Social, and Cultural Rights, and the 1975 Hel¬ 
sinki Final Act of the Conference on Security 
and Cooperation in Europe) which guarantee the 
human rights of the citizens without any discri- 
mination as to religion and naţional ongin. 

Whereas the Constitution of the Socialist Re¬ 
public of Romania also ensures far-reaching rights to 
the ‘ co-inhabiting nationalities" in Romania. 

Wnereas the province of Transylvania, which 
has two million five hundred thousand Hungari¬ 
ans and which had constitutedpart of Hungary for 
a millennium, was originally ceded to Romania 
by the 1920 Trianon Treaty. 

Whereas the fale of the Hungarians in Transyl¬ 
vania has been systematic denationalizalion un* 
der the various Roinaniari Govemments, whether 
Royalist, Fascist, or Communist; 

Whereas the Government of the Socialist Re¬ 
public ol Romania and îts regional and local au- 


thorities pursue a policy ot denationalization to- 
wards the Hungarians and people of other natio- 
nalities in Transylvania by measures approxi- 
mating ethnocide, inluding (1) the destmction of 
Htingarian language schools and the Hunganan 
Bolyai University (still in existence in 1958 ) 
and the replacement of these schools by a steadi- . 
ly dcclining number of Hunganan sections in Ro- 
manian schools, (2) the destruction, or the mak- 
ing inaccessihle to the public and scholars, of 
the documents of the Hungarian past of Transyl¬ 
vania, and (3) the conscious dispersion of the 
Hunganan intelligentsia into Romanian areas and 
the settlement of large number of Romanian colo 
nists into the Hungarian areas of Transylvania; 

Whereas the Socialist Republic of Romania 
actively interferes with the internai affairs of all 
its religious communities, severily limiting or 
banning all their social and teaching activities 
and discriminates against their members in em- 
ployment, education, and promotion , particular- 
ly with regard to the members of theCatholic and 
Protestant churches which are composed of Hun¬ 
garians and Germans; and 

Whereas the two million five hundred thousand 
Hungarians in Transylvania are entitled to seif¬ 
determination, a right protected under the Hel¬ 
sinki Final Act of the Conference on Security 
and Cooperation in Europe: iMow, therefore, be 
it 

1. Rtsolved, That the House oi Representatives - 

2. (1) deplores the activities of the Government of 

3. the Socialist Republic of Romania denying the rights of 
4 the Hungarians and people of other nationalities in 

5. Transylvania; 

6. (3) requcsts the President and the Secretary of 

7. State to diseuss the issues of human rights of the Hun¬ 
ii. garians in Transylvania, including the right of naţional 
9. seif-deterraination, with the Government of the Social - 
IU. ist Republic of Romania and with other appropriate 
11. govcrnments. 

Traian Golea