Drum-anul-6-nr-4-oct-dec-1970

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

# 



ANUL 6 -Nr. 4 

octomvrie-decemvrie. 

1970 


JLibieJLăXtă. 
dmtMLUM 
<U tac . . . 

d« Vosile Posteuca 

Scriem din răscrucea sper• 
ieturilor fi ameninţărilor, a 
uciderilorJ fi distrugerilor 
prin bombe. Câmpurile uni¬ 
versitare au ajuns o culme 
de violenţă fi ridicol, din 
cauza gref iţei fi mi fale f tei 
dejiniri fi tălmăciri a liber¬ 
tăţii. Ştiam că libertate in- 
seamă a fi om de lege fi de 
omenie, a face cc trebuie fi 
a respecta ordinea naturală 
fi divină a vieţii fi lumii. 
Aii suntem însă wttămpinaţi 
de rânjetul dinamitard fi sub¬ 
teran ol abuzului da liber¬ 
tate, al libertăţii ce se con¬ 
sumă în nebunia violenţei fi 
a revoluţiei cu orice preţ, a 
negării fi a distrugerii totale. 
Câmpurile universitare par a 
fi neglijat ori chiar trădat 
“adevărul care ne face li¬ 
beri**. Libertatea, pierzându- 
fi sâmburele interior de ade¬ 
văr fi dragoste, a luat faţa 
scrofină, rânjetul marxist fi 
satanic al anarhiei. Dar 
această tăvălugire din Liber¬ 
tate in anarhie, nu e limitată 
la câmpurile univers ilare. Ea 
devine cangrena apocalipticd 

a întregii planete. împinse de 

aieismelc din hrube ţi de 

caia] ele mafiilor ajunse ta 
putere dictatorială fi necon¬ 
testată, neamuri întregi ifi 
ard independenţa fi liberta¬ 
tea, mergând spre stânga, 
spre anarhie fi ură, spre sclavie 
şi teroare. Ne neliniftefte 
prezenţa mereu primejdioasă 
a Cubei lui Castro. Ne ful¬ 
geră ca o cutremurătoare des- 
nădejde schimonosirea la 
faţă din CHILE. Nu mai 
puţin tragică ni-sc pare alun¬ 
ecarea Germaniei de Vest h 
ghiarele Rusiei, act ds . tră¬ 
dare , n sine, care deschide 
porţi largi pentru ajungerea 
Rufilor la Pirenei. 

E un moment de întunecare, 
de trădare fi violenţă, pe 
toată planeta. E un prag h 
care inimile ar trebui să se 
oprească (zic “inimile* 1 , im¬ 
plicând singura gândire fruc- 
toasd fi posibilă: cea cu 
inima) pentru a pune mire- 
barca Centrali, întrebarea 
Sfântului C+uL, fi a se în¬ 
vrednici de atitudinea justă, 
înţelegem prin atitudinea 
justă întoarcerea la adevărata 
libertate: "libertatea interi¬ 
oară**. 

Chiţi Racoveanu, • marele 
gazetar fi vizionar al genera¬ 
ţiei noastre, a intuit, cu acur¬ 
ateţe dc geniu, drama omeni¬ 
rii de azi: strădania forţei lor 
secrete de “a organiza planeta 
fără Dumnezeu *. 

Libertatea exterioară, poli¬ 
tică, economică, nu ţme. E 
o iluzie, dacă nu chiar un 
cofmat fi o minciună, dur 
tonta hrapăraţiei omului por¬ 
nit sa-fi exploatate seme¬ 
nul, ne având altă îngrădire 

U rmare ăi Pagina Z) 


Orest Popescu 
Constantin Morario 


Eugen Siretean 

Ciprian Porumbescu Zaharie Voronca 


Arborosenii mântuiţi de teminţa austriacă (Faur 1878) 


CÂNTECUL NE-DETRUNCHIATILOR . . . 


Până când o să mai fie 
Pe pământ o armonie. 

Până când o sâ’ndulceascâ 
încă limba românească 
Graiul fraţilor din lume 
Ce-s de un sânge şi de un nume; 
Pân atunci la poli să fim, 
Detrunchiaţi nu ne numim! 


Până când frumoasa horă 
Şi cu doina, a ei soră, 

Prin văzduh vor răsună 
Şi auspine-or alina; 

Până când datini străbune, 

“Voi sunteţi Români’’ ne or spune 
Pân'atunci ori und' să fim, 
Detrunchiaţi nu nc numim! 


Nu-i putere omenească 
Ce-ar fi’n stare să oprească 
Cursul inimilor pline 
De tezaure divine, 

Căci divin e să iubeşti 
Grai, cânt, datini părinteşti; 
Şi-ale noastre cât iubim, 
Detrunchiaţi nu ne numim. 


(1878) 


CONSTANTIN MORARII 




NEDETRUNCHIATII 

t 

Procesul .studenţilor din cea dintiii societate studenţească a Bucovine» “Arbomasu" 
(societate in f ii n(., t u iu 22 Oocrmbn- IM7S1 ci<prin<1r onpiiuliil cel mn« |»lti» Jc v&tvA din 

tot trecutul dc suferinţă al Bucovinei. Cruda de a fi adresai Ia 24 Febr. st. v. 1877 
Ministerului dc Culte al Kotnănici. o mulţumită pentru suma de 250 Ici primiţi din miia 
dc lei votată de Camera României pentru subvenţionarea societăţilor româneşti din 
Austro-Ungaria, şi crima dc a fi adresat la 13 Octombrie, 1877 (când capitala Moldo¬ 
vei se cernia de doliul împlinirii unui veac dela Răpirea Bucovinei şi dela asasinarea 
lui Grigorie Ghica) Primăriei din laşi următoarea telegramă: “Arboroasa, societatea 
junimii române din partea detrunchiată a vechii Moldove , trimite condolenţa membrilor 
săi pentru apărătorul decapitat. Comitetul,’ -această îndoităcrimă avu drept urmare 
că “Arboroasa” fu imediat desfiinţată, iar comitetul ei (Zaharie Voronca, Constantin 
Morariu, Orest Popcscu, şi Eugen Siretean), în frunte cu preşedintele Ciprian Porura- 
bescu înfundă puşcăria (în Nocmbrie, 1877). După 11 săptămâni de temniţă, preven¬ 
tivă”, care de fapt însă a fost cea mai groa temniţă şi fatală pentru plăpândul Ciprian 
Porumbescu, învinuiţii dc înaltă trădare ajung in zilele de 1-3 Faur st. nou 1878 în¬ 
aintea curţii cu juraţi, pentru a fi unanim achitaţi. . 

In pofida tuturor urgiilor imperiale-regale din acele amare zile, teologul C Morariu 
(mai târziu biograf al lui C. Porumbescu şi părinte sufletesc al Muzeului “C Porara- 
bescu”) nu se sinchisia atunci să-şi cânte Cântecul nedetrunchiaţilor. 

A. L. 


de G p botoşani 

Anul acetat, la 11 Febru¬ 
arie, s au împlinit douăzeci si 
cinci de ani dela încheierea 
Conferinţei de la Yalta, cea mai 
e xtraordinard din toate timpu¬ 
rile. Niciodată h istorie ca a- 
lunci, n'au fost angajaţi in lup¬ 
tă milioane de oameni fi nici¬ 
odată, o conferinţă n*a dispus 
de destinul atâtor popoare. A 
fost organizată in cel mai mare 
secret de cei "Trei Mari", fi 
s’a întrunit in locul fi la data 
ce au convenit, strategic fi 
diplomatic, lui Stalin. Acordu¬ 
rile semnate la Yalta de Roose- 
velt, Stalin fi Chutchill.au re¬ 
zultat din hotărârile lor arbi¬ 
trare, luate, vi absenţa fi fără 
ftirea ţărilor interesate. Aces¬ 
te acorduri au provocat imedi¬ 
at, consecinţe dezastruoase in 
viaţa multor naţiuni fi au sub¬ 
minat până astăti, pacea fi 
securitatea in întreaga lume. 

In anii care au urmat, stările 
nenorocite astfel creiate, au 
obligat pe mulţi conducători 
politici cu răspundere, sd adu¬ 
că critici acerbe aranjamente¬ 
lor dela Yalta, in discuţii pub¬ 
lice. Franţa nu a foit intiili'.â 
(a conferinţa. Generalul de 
C.Hll, nu vru Uo.H Um t* .*.»«- 

vell fi nici dc Stali.i. iar Chur- 
chtll prefera sd fie singurul 
care să poată vorbi m numele 
intereselor europene. Timp de 
zece ani. Acordurile dela Yal¬ 
ta au rămas secrete. Abia in 
anul 1955. Guvernul Statelor 
Unite a publicat importantul 
document oficial: “Foreign Rel- 
ations of the United States, 
-DiplomaticPapers’*.(The Con - 
ferences of Malta and Yalta). 
Acest document constituie un 
ansamblu de izvoare de preţio¬ 
ase informaţii de bază. 0 mare 
parte a fost publicată in ziarul 
The Neta York Times, in ediţia 
specială din 17 Martie 1955. 

Opinia publică americană 
ţi din întreaga lume, uimită fi 
indignată de urmările castastro • 
fale conferinţei dela Yalta; pu¬ 
tea ins/ârfit, Jupă zece ani de 
ermetism oficial, lua cunoftin- 
ţă dc discuţiile fi hotărârile 
de acolo. John Foslcr Dulies, 
pe atunci Secretar de Stat sub 
pref'dintele Eisenhower, a de¬ 
cis pe neafteptate, publicarea 
acestor documente capitale. 
Apariţia lor a produs o adevă¬ 
rată furtună in opinia america¬ 
nă fi in politica internaţionali. 
Senatorul McCarthy a cerut m- 
ediat prefedintelui Eisenhow¬ 
er “să anunţe suportul adminis¬ 
traţiei sale pentru o acţiune 
formală a Congresului de a re¬ 
pudia acordurile dela raita . 
Senatorul ftnner a declarat că 
“documentate arată că prefedi- 
ntele Roosevelt n*a putut con¬ 
trola garda sa, (colaboratorii 
săi). Nici un prefedinte 
ate controla “his palacethar . 
Vom avea alte fi man teribile 
»»*» (MtloMUl « I‘ rtlu. 
Jaci «ui «“ »»" "JO" 1 ' 1 J 
(Urmare w Pagina 9) 














t'AflP ? 


X de ru te* 


l\ 


lub 


(I 'hiihh' iImi Ung. 11 


N, 


Jecil 


• tren late* 

Jr (căprui i.tipare Ir 

ttlf ( M i/lrfi/dl/u M 

•«. MM. MM I ,,Uţf, Mi',/ | /|f ( ^ | 

*** t*f* IMNICNI, NU I, , 0 *d|, 

j"* «om. Seruri* lihniţi*, 
*r • «o a»vm iMnirf fadul». 
n**U Jr a forăt r ţ, Ut 
tul MMMp .</ mm**i tddmi rfifm 
nt'hn, Spiritual,, lumina f i 
înţelepciunea diurnului luna, 
pornit din turlr multe fl 
m oto*se («Ar* InwIi din a/m d 
D •« *rmtul dinu ţi 

fhutn Jiu Uuultul omului, 
t ou»i*f*ut>i, realnald fi imir 
buiuţaid, Im eseul* n interi, 
cari, libertatea Jrvina 1,1,1,>i 

*li fnoifin 101"i*f f, riono* 
«M» . climat Jr pace polii,cJ t 
motor *1 u*mi tvjuier implm- 
im culturale pi xpmtualr, l„ 
fond, eaea ir ur lipit fir aci 
iu imenta f m<m*i liber- 
tulea mierţoari, libertatea 
it *# hrana fie Jiu sursele 
rnrflt alt adevărului, Ori- 
,Ul a1 iuu* dr CiuJal fi supat*. 
toi, irelmie tpu* cd cultul* 
fi rdui *ţiu miudtmJ, au foit 
divorţate dr invdţaturile fi 
traci mie ipirilu*lr *ţe re* 
h\lin . \ 1. m*i iiiim sub Sem* 
nul fi ocrotirea lui Dumneceu. 
Oameni politici fi justiţiari, 

I* crlt mut ( n*llt ef olane, 

*u Jriii uluuuuit* lui Dum- 
nriiu Jiu fi oii, au Mi ut 
toiul t* .ti ComptomilJ aut* 
ont*ir* tradiţionali a b\- 
«cnn» fi /umiliri *u redus, 

l'MM i ntupţir f i IUI oiifiirnfil, 

cfirtnarra omihImi politic la 

• ului MM lf UI tul ,lf ,,hl dr 

*/*tni,Jr cameleon Jt opinii 
fi atitudini, *I citui *c m *(/• 
*</», 1 * toi,Ir,iun,1 direcţia 

ciulului, Jind nu fi UrmulJ 
lui •« /moi fi lafitifii, I>«• 

Irul idsţ'unJrrii, pentru lipsa 
Jr libertate intfrioari Jc 
«ti, tu, Jrci, "cu iotul al* 
luuJr »V Jrcitl iu cdmpunlr 
universitare, Trebuit »u ne 
uifâwi «ir mm cu jusli/icald 
in gri forate ipir acrit Jprl* 
unei Jr coiupţir fi satanism 
ale forţelor niullr Jr w nJr 
a ocutt tapoitul a tu pi a pot un* 
gr*/un (pr cart Preţe dintele 
b/tAon, indignat, ,1 tir huit 
si*l rdiţin ,/JJL cil fi "tecom* 
iinJiif ii le** c aminti fur fl* 
Jruţialr a supta nrliuif Iilor 
iui cimţ>uttlr universitare, 
rrcomaudaţii cair vinturd 
vorbe fi uu ipuu nimic, uu 
aduc mmi o juluţu praf lied 
fi nici uu inJtdinesc id Jr* 
mafie fiul in adevdrata lui 
amploair, inJicinJ MMoeafii. 
.SmmI/ni obligaţi ii punrm 
tub semn Jr IhUrbatr actl* 
oiiaţilr unor pro/rJoii cart 
mm mal ned Im llumutn.ru fi 
au lucrial ir mult Jr ii mai 
fi J,indii naţionali fi oa* 
meni Jr culturi, (ompiic 4 ndu m 
ir im ar uniaţi ntgalice fi'n 
or nov aii Jntuatr. I’mum 
Ht Jimţim minaţi, Jinti'u 
i mJitii i brmart a inimii, 
i**i a*orbim pr puliicuni 
iert mm mim mi•! 1 ui• cart ti 
t k iMi iiul. duoaiarra Jr 
numi puhlifU In multa puni• 
ionlot 4 e hombr, f t ilidura 
ir noui ptmlrui 1*10, »a fl 
num tea ir iomttu ie inert* 
ti*aţti, 0>eu pliiile fi âbiO* 

Iul 11. m le, Mf intuit* m»i m 
tuparfn r*ltl*Je*t inii «« 

« 4 i ar •• i«uom/m«m|w fl pr»• 
lOra eatanu* Or, jvlnl** r 


• fi*a la huma «i 
rici» «m Ilarii i| rduraţir 
irmnul * 4 » rluia" Jrla tatr 
puirrJr unifi , mK fl 

• ,ora omului muMi Jr hbti 
laie inirrionti, 

Vr J,l“- , ,i libnlalra 

Jr rare Voibm nui r, m fon 
Jiţrilr prreart Jt aii, Mi 
«irM.riMMr Jr un, J, imeuid 
Jenanţi, V, j* ortt, tf i,, 
Tire Jt Mtaiun i. In Ir lor Ir 

• u JrjndJeţJt* mm *»*.ii , 
Jrpatir . b el* 1 1 ,i forţeir 
1 arr au uni libertate* mirt • 
MiMti* a omului fl r*U 11 

aouii pr numutitu Jm 
m,im Jr Jraaont fi autori 
laie, fi'Uu pinJul minţile, 
au nunul ilfiNiMt Jrmrul, al 

1 Mir iJnlui , , , 

/ 1 m» lor mai liinJei nrJrm 
nelimitat lu Pumnrieu fl *• 
cern ud, Iun,/,i tibjai, ,< 

drai/oftai, moi Mr Ir,/*m 
if*rr*uţrlr dr mmmmmi » 1 
.1 r mur ale mont no o taie tiu 
hi rpul ii re arate la om- 

• omI , t rasul Jr cri mai a*eu 
fi Jm \ 1 alunei ec, pomi tiu 
el miracolul nltJiimllri dr 
mart, Iulie aiaiir semne, 

* el mini tfriitor fi piomiţdtoi 
ui ir pair "teama Jr Dum 
nneu" a hrfeJintelui \i\ou, 

( u 41 , epoca Jr blrslrm fi 
ateism, Jr tldut/ism a lui I ,ni 
Hirte*, a luat Jfirfii, l)* t 
mai mult deţii alit prrft* 
dintele N'i »om a acut curajul 
Jd organiuetr slujbe teliiji* 
oase la (as* llbi, nscauJ 
foaie batjocurile fi protest* 
rlr pie ţei , Jtulr iu mdrn 
slingilr, tinjrlrle fi Idinl - 
iunie puternic* ale, hienelor 
ascunse. \*am asistat nicio* 
dani im viaţa noastrd, ra'n 
ultimii ani, la al,Ha des mii 
moral, Iu atJta Jurespaci 
ţaţa la autoritatea statului, 
la atrtta îndemn pe ţaţa la 
rrcolld fi xabataj, la corup • 
jir fi Jrcerlate, la pone,/ti¬ 
tra 1 finiri liber lafi umeri* 
cane, cu aliiea jerl/r fi 
sudori cliJili, de Dionierii <1 
lin secole ,le continent nou, 
Dentru atitudinea ta juslJ, 

/V tfidintflr Nisson r ridic u* 
litat, urii fi mifelr/lr ala* 
cal, Dar f»rin eroismul lui 
mtaal se phncfle tain* opri* 
ni Jm mersul Jpr* ptdpaslie. 

Cu el, prin cuoiniu) fi smer¬ 
enia lui ere fiind, începe ur* 
cu ful spre mântuire, 

Dela capdlul * mullr nopţi 
Jr vri/be fi griji, Je medita- 
(ie fi rut/daune, ne mdngiirm 
cu inima acestui splendid om 
sare ftie Je libertatea interi' 
oari, Jr "acera una " cate ne 
trebuie, 

Pentru a /i cw iuri cate 
cred fi se roagi ca fi moi, 
fir*tir permis si le nislim 
sirbilori fericite, Je sub 
sleaua ti cluia care se tnifle , u 
staulul Jrla I Ufleem, fliiml 
,d b.l s'a /icul om fi a primii 
crucea pentru a Jr cirul cate 
ne faca liber 1. S/antd libir* 
tale inletioistif , . . 

\ ASII I DOSII l't I 


* 


ION C ir Al Â 

RAMAI Dl rAR II 

D «miiii in \1iHMit t1 in româiiMiilil 
•I*‘|*|»II•• ilr uium fi IMinţi itpitlflpr 
l*«'Mlr Mi ruiM'lr (iutii ilr upt* 
iiuiiiii hm* o i*u n i.t Iun |n mi Imiţi 

Viii viul »rt*ţi vrtil frutilru 1 r 1 iimIiiiIm tl« viui 
«• ocini «Ic lni 11A ce pAlpitii- dor. 

Aiu vrui Md-ţi n ol Iuţii 1I1 imiIo mii or 
cc 11 jiiMiilcli* Imun liiţir-imliiniMi 

Mm uimi 1/1 vii o «Ic, cum wi'n MmumuiI Iii im 
rAniAi buliuinAior pilii nuflel vămii. 

( <1 loi cr văd m im iiiuoiinc a lui 
ţi Imul nc *m linului do uMiUn pr mdim . 

Răuidi dr 1 dcpuilr, -ml» lulim ul lliud 
Midii Iii îmicpul dl* iM'liimrţli rUnln. 
HcpcMlc occunrlr demnii nule pui iun 
mu lliţrlcN efl uu uimi IruiuHc ciliid cudf 

Muni'ln 11. I Sepi,, I* 17(1 


•Ufl M*l, 

• •Ul4 «|um 

IIIMIU il.tMic 

d#. Ilrflmli 
t«r«« . 

• *1* 

bl aimU. ^ 

P'MiAfiţi 

« pin. .lin |) n|(|| 
A «• *‘'n M. (M.t.h 
• «ii KoniAmnf p, 

Mut • rviiin 4U tn(| j ^ 
f ^ţl • u 1 ei (fl n 
“• lilnmll din Ku v 

« l#»l Ml|il| (mu, ,j ( 

•lovr*4n It liirfltnl 
*1 IN Im I Ir., . || t| 
mAnU «4uptM M mm 
dr» 




nu 


AliXANDRU SUGĂ: 

O NOUA MINCIUNĂ IUISKASCĂ 


'i-'-IW I» Icn. «rr -im 0 |>lnln lin|.. ,i,|l,i,|„ 
puhli» i\ in cunoştluţâ ilruprr ai U «nrtai Ini nulul. ()tup*« 
j» 11*01A doMi M| 4 »iin» niMMiNcă. ţU înmiim ai fi durai . 1 . 
>a» i (U (| ni nrdnn lot ir «e «ui ţi, aya nr Cdlpoitr.i/4 iu«| 
Inpi/tfJ tir piMp.ipuuiU nov ir 


* ol Dorim/a de pmp« Mrt nda 

«ovinii a, (rtum l irului lumii 
tt '*\ M« r,r (H'Upr dr 

uimii , dcoaitn ,< (n| , w * rt 

»Ic'mi opri it, (ol » r nr vn mal 
draroperi vn fl oivna miiionl* 
1 '" ţdiiiţA proveniţi din «< | 
uiiti nour impriiu colon!«I al 
timpuri l««i noAMlie, UumIii mov- 
icliru I nie uluiloair afirma 
ţii dr mai nun, dai nu rate in 
vruidirt t|r nimuui I'im|m paiul* 
imuni al a tMlpnin .» a n»i l»lul 

aţii I -gf a'a» la» 


i»< a Un 


1*1 lanţ *lr» frallwAiiU lui, 
ill 


• >iti|«iAţi*» CU ale altuia, tuşii 
ai lirluil »a la» (I din pilii, de 
uair» r » MiitrihuţjiM lor rali* In 
liniă. NU l mAcni doctrina In 
numrlr.Uirla alapanmr ttn - 
lA'/l ţăn ţi popoare civili/,ale 
IUI cale o iralUrur nota. 

t u o» ana împliniiii a tin/oi 
dr ani »lr * and Uniuiira Sovie¬ 
tică, iii ttHcntlmrnlul lui llii 
Ier, a mupai «> parle din pro¬ 
vincia română bucovina, iuţii 
au la» 111 o iu>tui deacoperire 
nnv/aţlimalAi M Homâuia a o» ţi¬ 
pai timp de douA^et I *u doi de 
ani Bucovina un "(nitoiiu 
aavlftJt? M pe 1 aie Uniunea 
Sovietică l-a ulilieial in vuia 
anului 1940 ”. Nu 1 pltiuiA. Aţi 
mi iu /imelr apami» iu anul 
urruntii la i 01 itAtiţl. Aţa m* 
tittUUliille |a |H»aiuiile ile ladio. 
Rtlfll anului l *>70 ile«co|»eră 
că la t Noarabrie, l‘MH mti'o 
aduiiaiu, la «ale au pailicipal 
o mulţimedr peiaOălic, n'ni li 
«erut alipirea Bucovinei la 
Ucraina. I Ha iu ţa po.mlaţlrl a 
foMl totuşi 4ădămlcitâ dr 
trupele române » aie la H Noein* 
laie, l'MH, au invadai teritoriul 


Mu» ovinei ţi 


nilimrntiil 


DOINA OSTEANU: 


BRODERII 


Hon dc gândul 1 uni brodiţi, 
Toată noupicu, până'ii morii 
l'ititu oând nu -uni udonut 
Uit l»ut Io I d» kuimIiiii lloil. 

l olţ dc iiMtlil uill piciul, 

Iu « uton di mur fi i-rill. 

IV o măluM ucKiti inul. 

Iii ((Iu laiu lui dc dc«lu». 


I Acrimiourc*itm iiMuiâriit, 

( ti Nă mp diNcui un Iii, 

II. pi* ((licmiil domini, 

( ti «ă l con ţi Mt-I dcţtr, 

I 11 dc gămlun “i»i bitului 
IV o iitâluec fiilfl’i» 

Am ututcu bimlcrii 
Şl ouuion * 1 * Kăiiduri^lloii. 


li* ă, ui fl luai de o «ru/itnr 

* aie ai fi inlreciit pr (oale 
ie|r (niiîmplalr in vremurile 
apune, tu iteeaNlă im a/.ie «‘a 
vorbit mult tieN|«r rliheiaim 
provin, lei tir 1 Alre trupele 
novicii» e. Dr i ru/imile anualei 
«ovletlce nici un cuvânt, 
(dlill ionill P* , |’ <| li* n del a»»vie- 
li* e rale ui ta lealitatea pr 

• aie u*0 (uUtiiia nici ariicn» 
lele dr (aie ţi iii» i t omeni ar 
III,- ţM»arutfl»« dr • *Jln, (a. 
/♦Nlţn » 1'ltM »e au ti AiI momen¬ 
tele r tlt»M Ar 11 dr >.\tl» llifco 
»lele M ao\ieti» e". Airţllaţiin 
ce-a foit, dar an uu put a* 
vorbeam'A. Am 1,datat »» pair o 
din dracoporifllr «ovlrto »* 

Se ştie ( A haiti* rate •!«»tatA 
cu itiNic rălularc, cft nu *e în¬ 
voita » .nul *r actiu liero/.it. 
Ilârlia nu |>oale fi tiaaA la 
lAriptiudete. Oamenii InaA p»»i 
li (taţi la 1 Artpimtleie, l'entrtt 
a» raata cate nevoie tle o utica 
ret apitulaie. DeNcoţmirea 
aovletlcA a altului IWO cale o 
înlatlfKate a adevAnilui in 
torlc. Sovieticii anului IY 70 
»le» Iar A M mlncinoa M pe minin 
(tul de eattrne al anului l*M 0 , 
Molotov. Şi iată cum: In nota 
ultimativA din noaptea tir -'<» 
aţie J 7 Iun im, î*M 0 adtenaia 
ile guvernul Uniunii Sovieti» r 
guvernului român, ut legăturii 
cu cedarea Baaarablei şl a 
Mucovlnei, *e mtia urmau» 
iele: Teului pierdeiile «uf- 
riiie tle Uniunea Sovleti» a 
lilllp de de alţi, 1 rir » a dn* 
papuhiie cedaiea Bucovinei. 
Sovleti. li anului l^tiH ne 
leapAtlă dr ut pumnului lui 
Molotuv şi‘l ti» , tuiul. Moldo* 
veaititl I a -.oev acria tu Mol 
dova S<ulaliata ia •llbfiaoa 
UaaaiabUI şl a Bucovina! > 1 *’ 
*ut» NlApAulien Impeiialinimtlui 
tomaii n'a (A. ul »le»>uie»e n- 
lata ţa» 1 ii olul ca a.eate pro 
vinciI »a devină » up de i*»**l 

14 iu oittţtaii** li m de • alt»' UU 
pale lui llitlei. Aai ui» t aiyu 
metilul lui Ua.-aiev uu mal «ale 
valahii. Aai ae deacojaMa “uu 
pieliiacll" caie liaiialotma Uu 
. ovin* iu tei In* lu .ovieil» • 
hiteicniotl » *«la laţ'tul » •» *i»v- 
(atic li Vil hem mei au dv Iu» 

I*. riali «mul guveiitllllli •• a» ţu» 
nai umiiAu \ o »/t li»* 4 , la Uu 


l'tl'l» A 

•'••‘IM 10 luiMtela I. r , 

>mo«h|i terminare ( | 
fd-d ....H ! * 

.o*- ■ \:i‘ 

«Ol pierderi «ufeiitaB * ^ 

ueioert 'tf. [it||| 

‘ '' • .. • Iu. » vr- 

'* >"'■ ... 

' 

' ,lu *- - 1 - * - v.»(„ .|, 

,| "« *1 daapâguhirţ, | â( 4 

f "* ,w *••* »<rala, .hn wu , 

«nul» da U ,|e *«i, , 4 , # 

•«*« M u ovina in l 

. . .. » -h- rtage 

lele* dr ce l loiinr* Suviatieg 
recurge la not aicro<h«rt« p* 

• iue vrea «â rmtfingâf Pr *4 
■ ' doi «f*ra yi 4 oi'c|.a * )n 

"■ ' • - - . 1.0 Ktia#» 

vina/ P.Mtta Dar numai dai 
*' •' ' d* - I ". 1 , |. „ tfl . 

tpiri «attpr* «otrtei lot f'ii 4 
«lunci, noile dr v oprrin ţi 
danaturărl nu ajută I* nonu 
Hticovirta rata şi (Amâne 
m*ni omiAnr m» , 


I»* 





DORINA IINCIU; 


ARAT 


IMiigul a pătruiiN 
Adune, hnuda: 
hontitc lă.Ntuiiiată. 

Iloinl pămUutului 
\ fccundut-o 
(’u putiittu vântului. 
Vânturată «âmânţa 
Ticmuiu, cudc ţ»v kI«'> 
Kuau caldă o invit?» 

Sa silitul dulceaţa» 

Sti civUNcâ viaţa. 

I ' 1 iotul, 

Viitorul, 

(’oaccica 
ţi «cci'ica. 

\ ţaţa ţi moartea. 

IMugul. din nou. in toaiwU- 
Itouda o 1 U«toaruAi 
Sa cadă lulgnl dc nea. 

K.Ini olrudu 1 ib.tgoMica. 

Sa do.ouut pe ca» 

Caldă bivboadâ deuca. 








DRUM 


NICOlAf NOVAC 


& U 'Jwvud Oaudofuiiu 


yV «i*t sleit de secol fi mai 
K*r. colindăm f* meridian*!* 
Umii, căutând <eea ce n*am 
pierdut fi găsind te cacen'am 
* ăutot, plinoindu-ne destinul 
cti lacrimi de crocodil ft im- 
bidcând armura de cruciaţi ne- 
înţelefi ce se tis ho iese rn 
monie de vânt ale unei istorii 
ce ne'am imaginat-o potrnmică, 
dar, din care toi ii fine, ne- 
am "exilat ”, dupi ce - intr*un 
fel sau altul - na exilaserăm 
i*cnt din Ţari. 

'i. suntem ori .imtăi pnbegi 
ai hramului, fi desigur ci nu 
von ti nici cei din urni. dar 
suntem primit ce ne plângem 
de ne btţelegere a altora, in 
timp ct, noi intre nov de atât 
amar de vreme, n*em reufit ti 
găsim o limhd comund de în¬ 
ţelegere reciproci. 

lltima domr hiţotcasci roti- 
NNN/d, p« care-o călănm pini 
la defilare, este "DIALOG li. 
CI ŢARA** . , , ^j-i tragem la 
pinteni, toţi, din toate părţile 
fi ,bn toate ungâturile, gli- 
suind ca la Tumul Bahilonu- 


lui, fi nimeni nu ti di pricepe 
nimic. Cici, intre n DA** fi 
"V* s'au mai gisit aproape 
tot atâtea drumuri, uliţe fi 
ulicioare, câţi exilaţi sunt pe 
maptimond, fiecare dindu-fi c* 
pâr ere a, dupi cit il ţine min¬ 
tea Pc deoparte fi hâtrele boj¬ 
ocilor pe Jc alta. Şi din ce se 
sene «di mult fi se ţipi « d i 
mult pe m*irginea acestei 
teme, sa creiati o mai mare 
con/u ti a, cici nimeni nu vrea 
si t'itdi fi si admită ci te 
bate apa’n piui, inrirtindu-ne 
ca "oul m căldare**, larifi f i 
larifi, până la ameţeală fi 
Jesgust. 

In timp ce noi tr c ioroviim 
fi na batem cap in cap unul cu 
altul, istona trece pc Ungi 
noi in galop, UsinJu-nc fi ««ti 
desorientaţi in untd fi in a- 
fam ci. AstfeL după 15 de am 
dc pribegie, tati-ne stand ca 
Hoţul din poveste in faţa caru¬ 
lui cu dubeaţi sparte, repe- 
tindu-i aidoma frate tragi¬ 
comici: "Paguba ca paguba, 
dar « 1*0 plăcut cum o măs**. 


2 > 0 (t 4 


VMMt 


O anal tată a tuturor "păreri¬ 
lor** emise fi colportate in a- 
ctfti 2$ de am in ceea ce prt- 
tefte raportul dintre tini ft 

Tari td f» 'icuti cândva, 
a*nân-se "Crum/kv ceea ce 

rjf*> ml iVwr*/»»", atmm tri 

când se ta putfa scrie, 'd*d 

• Iflvrir m 1041 rrd «1 

tuturom. Crasul dtrld mfrico- 
fator, este insă tuci daparte 
. , . Acu. aici fi 4C»«, ro« 
inerte* • pune* (aţă in iafi. 
EMLl l. cu ŢARI. 

In "Buletinul Comitetului 
\dfKMtdi Român-American** 
din August» 1069, 0-1 Dr. 
Dumtvu Lromticf. scria in ar¬ 
ticolul "Luare de pottţtî” m 
cart sc ocupa de ace as ti temi 
gtugafd, următoarele: 

"4tit ne-ar trebui ca c le¬ 
ucemie le imei sănătoase ale 
exilului. adtci personalităţile, 
presa fi instituţiile, care au 
rămas pe linia combativă anit- 
comu msti, si aluneca fi ele 
pe panta ie coexistenţi fi dia¬ 
log eu "ţara** ft să-fi confunde 
ţe Iunie politice cu ale social- 
iftibet fi liberalilor de stânga 
de toate nuanţele. Digresiunile 
ce s*au întâmplat până acuma 
sunt iestul âe tragice ft cate- 
stro'ale pentru poporul nostru 
condamnat ac D) âe am » U (n- 
cbtsomea ^socialistă** , % « 

Si se absetua 'aptul ci Dă 
Leontwf tolostfte im »axa mai 
sas citată, doi temem i: CO* 
EUSTESfi f« Dl ALOC, puf * 
aiitm *. aar in care no* nu gă¬ 
sim nici un ţel de simbtoiă. 


mm spune 
măneaf\ a 
asă-mi iă 


seobscri'e tara fi, DA Leontief 
o pune in gkilenele. tocmai 
pentru a sublinia că «ut vorba 
de Ţara cea adevărată a rnofi- 
lor f» Strămoşilor noftrt, ci de 
una fictivă ce trdcftm per* ai* 
rmt tu- l’*r* i ei ixA<nr. 

|lMr|v drrfrturi ce nu emană 

Jeta ) » a etristat eirista 

fi, suntem .neun va coNtinn* 
sa existe fi în oilor. F 
CÂ "daci n*ar ţi. nici tk s*ar 
porii** . . . NkJMt ci, acest 
"dialog** al nostru daalungul 
acestui sfert ie secol, a fost 
mai mult un sfrigii in pustiu, 
căci, IN timp Ce noi ceream: 
alegeri libere, retrocedare a pd- 
mintunlcr ţăranilor care le 
muncesc, libertate religioasă 
pentru toate denomtnaţiuniU 
fi rastamarea ftxffirii Ro¬ 
mâne Imite, desfiinţarea lag¬ 
ărele* de concentrare, suspen¬ 
darea cenxurei fi alte dreptxe i 
simte ale ornaim, “fura” am 
gkiiemele, făcea pe "mutu dela 
manutanţă** « timp ce adevăr¬ 
ata Ţard suferea m tăcere , . . 

Elocvent - pe această temi - 
ni se pare ort realul "Dialogul 

CU Romanra** din trasul "A- 
merrna** i» Mre. I9?0),care 
rime si confirme cela spuse ie 
noi mi sus. Cităm: 

"In cmsul ultimilor mi s*a 
discutat brdeiung asupra unui 
dialog al celor d i« emigraţie fi 
ftti ori din Rom ama. Dis¬ 
cuţiile au fast pasionate, pen¬ 
tru fi contra un «i asemenea 
diabug. De multe «n aceste 
discuţii am Imat caracterul are 
al fiacmnlor polemice. La 
4frri rarbmd, drdagul cu 
urcarea sp*m turnă, 

mreioirtâ meg R'" 
«i lumea liberă 
Titmitr *■ de earr 
, . Simm* n*a re*un* 
bească cu popa sul rm- 
. Opamţua tăcută umor 
p\ de aţa "cm- 

ad**. a ăefuuutd pe 
Miii, căci se 


,u c, r«Por„l 

4 «o „I. J. f i nm „ patu 

dea limpede vedea, refuzi • ea 

fi D-l Pr. Leontief * ^ dia , 
cu ţara din ghilemele repte- 
xcntnti de uuremul dela 
curefti, pe motivul subliniat 
fi de noi «di sus, ci: "el nu 
reprezinţi interesele naţionale 
românefti fi *>, este expresia 
directă sau indirecţi a voinţei 
române f ti ..." ’ 

Credem msi ci, E xi ţ fi 
Ţară, a existat fi exişti legă¬ 
turi mai strânse derdt o sim¬ 
pli "comunicare spirituală**, 
fiindcă daci pmenţa noastri 
peste hotare s*or f, rezumat 
numai la acrattă M dragoste 
platonică it/ru«Na* că o« ie fit 
nu numai din Ţari , ei din cliur 


Ce ju ca 

duicMa, r 

leii ce i ic: 

"In ce prnefte concepţia 
unora dintre Dr. asupra dialo¬ 
gului cu ţara. o consider grtfi- 
ti. O asemenee atitudine m- 
semnceze a confunda întregul 
cu partea. Ţara noastri care 
este fi ţara Dr. da origine, cu 
oamenii, cu credinţa ei cref- 
tina. cu tradiţiile fi cultura ei 
milenară este totul pentru noi. 
Ea nu poate fi confundată cu 
nimic ce este străin dc ea, sup¬ 
rapus sau impus sub orice 
formă. Toate ace ttem ,'rec, 
ţara cu tot cern aparţine rămân 
fi merg înainte. Vitmi nu se 
poate decreta repre-mntant 
unic ft absolut al urci firi fi 
popet. 

~sa nu c^n.iamna-n o 

ww». O im- 

mitcaie J in cauuâ gardului 1 *' 

f*uncn»l nevralgic al â*situ¬ 
ării noastre, bubouţ infect 
care s*a încuibat pe trupul 
exilului nostru, este arătat cu 
degetul m acest fragment din 
scrisoarea unui distins intelec¬ 
tual de-acasi. fi lecţia ce 
ne-o di tuturor, e bine meritată. 
Căci nc-am războit fe tre na 
confundând "mtregul** cu 
"partea**. Sc-am împiedicat de 
"gard**, de "ţara** din gkile- 
mele » Corni amxând "grădina, 
maro. beget a, frumoasă fi pri¬ 
mitoare** ce-fi trăia destinul 
tu dincolo de pălămami ce-o 
mckistse fi o ascunsese ved¬ 
erilor noastre. 

Si! Ţara "nu poate fi d>n- 
• undată (v kinu* ce este 
st-im ie ea, sur apus sau im¬ 
pus sub crice formă'* e . Şi cu 
f« d«l Stat fi <ONltN*J« 4 /I4 

ae i\>rbă P*** ct 0 

izpre,muie fie. conrxnfx Una 
ci aceia dint-e no*, -an bjago- 
slovasc astăxi "g*r± % “ 

f*■* 1 

ir folos "g*dde*ei ae ainco 
ae eL au mttmai cu hulă pi** 
fi iaptet -pe tare -au supt am 
sânul maturi Ier, aesmoftenin- 


ău-se b» recit 


ţara, 

«*4 n 


:etai 



Sus in faţa cerului. 
MâmJrâ’i raza soarelui. 

Har nu*i raza soarelui. 
Câ’s ochiţii şarpelui. 
Mânca’un drag de voinicel 
Jumătate l’o mâncatu* 
Jumătate nu'l mai poate. 

De curele incrucişcle. 

De cuvite dc-ascuţite. 

Dc cămăşi imbrăbuite. 

De nouă surori cusute. 
Florile Dalbe . . . 

Voinicu’ din grai grăieşte*. 


IVumaru dmmari. voi dromari. 

Pe mine nu mă vedeţi 5 
Să veniţi si mă scoateţi?” 

Florile Dalbe . .. 

Şarpele din grai grăieşte: 
“Dnimari. drum ari. voi drama n. 
Voi dc drum să vă vedeţi. 

Că maică-sa mi Fo data' 

Când o fost mic iafâşatn': 

Mâne cu viertoii carnea ta. 

Cum îmi minei io viaţa. 

Mânce’ţi şerpii ochii iii. 

Cum m'ii manei şi tu pc-ai ae2 M 
Florile Dalbe . . . 


Om “Oc l*< Cta««" . V«« w 


mec*’.o» ae a se 


cierna Ramăm* Căci f*-au 
rduauU ^ de Ueir 

li k ei re c unaa f ten atrciab 
am partea "p*n** din ghile- 
af fo ţepeni pe caxe-i maf- 

,rmiteră M ****** *** .. 
tea Ţ *t care-fi 
amcaiede gesău* <• ‘aia că 
„ agr aeră în * 4 

«I M i u p+**a noua . 

u m mt pur-aem aCC* 

uremaa cu eu *» J* ~ r ' r ^ r * 

âe alw rrhrv Cn ac-*ară 
Oua aaeumam mnasoa 4 
».<« — p 


l'ulevrc Jc Basil Cj.pejp 
☆ ☆☆☆☆☆☆☆ 


VA SILE POSTEUCA 

LA CRICE 

Se sbatc timpu n hâda fundatori 
\ evuloi cu falca de oţel; 

Ne teama noapte şi blesteme n gmi. 
Furaţi de cururi şi străini ca el . . . 

Ci Tu. io faldul descântat de seară. 

Mai stai pc lânar-i animale. 

HrininJu-lc vcgbanlc ca ceară. 

Câ»d craci flămânde iţi to« dau tarcoak. 

Nu că o’aş Şti. io inima, de fiere. 

Mîvs ochii prea ieziţi de otimeome! 

Aai predica ţi-i Nânge ş* tăcere. 
Tc-aşteapu toţi >^i •• desen «k nme . . 

Ţi-i scrisă urma lacrimii pc lai 
S tainele mâftansesc pc apr* 
l>m soare curge dormi «au. caod iama. 

St fiara scurma loial sa Tc ogrvvi^- 
Cmo sc Teadumc d»o poteci afcasue. 
Arpoţii cumpărănlo»* iio pomgi 
Veuuea cea de^po*. a clipei ooa*«re. 

Ti-au răstigoit-o* ca sa me-ajn^' 

Chiar ragă o»-i spetiră de mormvarc 

j,. ut*. !«• »•*-«» fr,_ 

S'.tau STVU 4 .... S* *- c **“*- 
b»sc. HMI T.Vtct'r - * 1 

W««« St mM ' < * ' * 



l 











AMINTIRI PIN AlUn 


«*• NU II DIMA 


I 


Pllţlml ftiiIlUnrl miimi rtlRf da 
i"> I» ţi m|*J|iiA<* . * AImi In I, 
flll I •• Im i IiIamMI* MM A i MM 
11*1 )ll Vl'Pitd At A mIAIm vUţA 

apIlllttaU ţi mim «I/i Nit I mmh 
V iendai A mm o pul«At ni Ai « Im 

• *«1* • Im n I (t«I*• i <i A mm Im t 

Aţn>*«! •m In Imn l i am ni Iv in 
ifd, AImiImI A Ima| plndaaf |MMI 

• Un l**ld»-AMHM -A t .|ll (VMIIMI <1 
l" M'mmAmI l\ Mtlţml mimImIi* 
*• A Al MM hi (|| flituri fl |»Ihh*, 

»I f r* v • • • m liillm aii mm Mir* ii* 
iiiAiipaI) di imaHIiI i n»i mi Iii 

i Ml |« *•< ulii im ri i I ţl 11 • I d» 
aii I Im mi iii A AImiIiiImI I n fnftl 
dnl •,« olt n|ir> a ai A m Aţinti* o 
miiiiAmA, amMhiiI »?! Im 11 li i iimll 
«Alin i-d. A ii | |«i|niimI imimAii ii 
i»("mUmI pAuA Im |nnf«MI Mimţli 
Aill Ml Ui IMI HHMAIIMAI ţl ii 

Ii Alt mIiIiiin »d tltiapl» Mi 

I MII pi li li i miiI ii II Mir liiilli', 
fI♦ <iin li ii'imliA i-I*• ii |«ii «|i ( 
im iMiililIi «I 4v*• ni* I* Mint 

iif mmm i ţl tlfin Im AIimI VpiaiU 
llr- pilit* *»t Iii a**I, im IMilili 
•MII* li A !• •>! Im|< i» A Ifl Uni MM 
Miiţi am I mmIîi liinţM A Iim Iii In I 
vIK* fi A dl !lM«ndll Im«|iA| 
IIiAiiIAImaM , Mi-Mlli! I !• MII • Pil»' 

I Al»' I * llllA Iţi «li- illllIllIIM'll 

fi puv»-*t* , *i r-i • Hi nl #1 fl lllAl 
ţAliim* In Im h AIimIiiI nu- viaţa 
IiiI m|i|i llimIA, di mm i mi 
mi r, mia! Olt* imA • • Al ,i ml 
I Alill MIIII ili M Iii Aillll du» A UI 
i Iii»! m hli pp iIIiiaImi A, f I I 

diiiildfl 11 » dillAllllIlll, linii 
itlft't* luitlf IIHMAI «'ilnilIflU, ii 
llIMM di- (utilM>, dl • irdlllţA ţ) 
apni MiiţA pn i MM MII ll All •• 
IIIMMIi II t IU* I Ui aţi lll 1 1n M* * «I» 

lilutl I Tai i* Iţi *»•* IU|*I Ml *•• tii 
t**, nuri i i-W- imd tllli • pttveytl 
di dlMMUMti- li»-lin|*lIli11A 
Alin • * ţi <iţl* m| tl ,» < i iii, 

I «ţi I 1 1 mmm iţi Im lupt A i ii I'mI 

MMI I, IIIMMII- I» un|MMMln‘lt l<l»*l 

nil, i n|il! tu aţlnplm* ,i pAtltl* 
ţllm, pliate IIP!‘lllţl lAPţlţl iu* A 
ill Aillll, HimIIA llIltUr ll mI ţi 
tip All I iui pftlatfl pf»n ttil * A lin 

( AII m*A dnpftţit • nl u- 

dnl« |» »d ill AU ţl i lllAlţAndil ■»»• 
pAuA Iu i MllII I, Ilil Aud |*♦ uI ni ii 


aiImiAiaIm mi» <..,,.|| IntuiI iimim 
Ui» i’tlm . Aiul pilvr-ţl) „ 

' ' ' ' ' i*lţ ' PI, Ml mmm mţln 

' a . mitunli I din . i , m ImUuIimI 

I' 'dlliţI iiiAlţrn I And ^| nil 11 » 

• ir-IMM» A ţl V||»lP,*H |„ n ||„ 

I!ni*'fi » Almv« im*• .ii i , 

tHinlaa dimii ţiu dlu IiiimhmIIm 

'• n i UMItllli n-n lllţl pMI ’rA i nu 
•li«I «llAni A Minlmlln di Unnim 
""•lllift ( •» nimiilul III Alud 
i!m|iA Itll’Pţl 11 Ifil *M| ll I Uliii 
ţll* "I tlIlIllMUlII, t lillll I |n tu 
• • pi »»»« ţl vml«* »n-. A, (iimIMIm 

Iţi i Au»A MmIi-iIm maiiiA Iţi 

dl Ml llldl- I» llll, 1 H| Mllllnlll 1 MM 
I'm Iai > Iu luihinA 

Allllllll l'illM , »• M MIM I IIIAM 

ji'lllrt HfnlflPAMf b All I Mm 
IMAiiIa ţl M MUMflIUMl llIlilMM « | 
lltlipl* Allllllll I »i|n M t nlAlU 

«dAniA Iii • mm- «'*» puM mI uIiIiiim 

( MII Imi|A \»< I h*M ll All IMMM-M 
fl lll I llll r* ii" I n ţl Mi n (litiu Mii 
mfln ţl duMilmil Iul Inlm 
Mminiu ţl ImIiiiIi, put) Ir ll* A 

AIimIiiI paI» Iim IiIammi i m iIua 
llllnlm Ni'AIIIH llll All 1 MNMlUIll 
ţl mimiiIiI a'aii Iii fii pil Im • uniri 
• «ii mu »/>'iil In m Iii uni 1 Tiu 
| *111 lll 1*11 nlllvilf AUllt i Al Alill 
*IIu tm-lilunrll d«* aal, (ai * •!• 
muu llll riduri Im uul»- IiiIiuAuImI 
> II Im« I llll) I» ţl MlllIliMlnM dn 
ţinuţllm Aiudul fi IiiaI rlillţ 
dlu piuliA, fim -/m luAlţAl dlu 
MIlfniiuţA ţl • IIM ilil MM Mulţi 
dinii» t nu iAţi nu h’au immI iu 
Imn iii puţi!, uu mImiimI ţiu 
Miipl nuvAnul» iImi AulmiuţM 
ţl iiiaM Ii I - mi n Im, m titlu Im 
I min/MM'i ilAulA m Aiudulul 
Im li I mi tril * MiTiiAmIIm-, lip Iii 
AIIMI* I llll VPI «I I ,»!n , llll Iii Mi * 

IIM I llllliuAl Ailldlll • nln I i ,i 
lii ca I ludul I m m |»-i * I i pi iun 
Imiim yi InlmlM mii • uliii *i Np-t 
mmi I»Ii IMIMlIM, fini A 111 * 1*11 *••»♦** 
lltlml, ll A I n,| *|| |t ţ IMM In llIlIlillţA 
IU mi Alin Mm A Alil, mii ip mim 

llll mp m Aldnl Iii I n • ilml ţl 
n Alt|p fl ţllui "M IIM MII A Ml pil l 
"Mi**, ţl P*«* tnviu llill'n tlllIţA 
Immii » *• - dillţii iu IMIIUII*-’ - • ll ţl 
llImluţA KomAMUA'M fl 


• lipi» d» lilllţUlt Iu, UlUliil* «I 
lllUfuU MiIiImI pAlllAuluţll, I M 


Iu Alud Ouimtl'MMi II llllllll 

I AUI It-lf'M m’,i |HI•• pnllliu 
InlflnMUUM pn « nil limi IIIMIn vil 
ImI»» PmiwTunMf" A, ţi *n «mulA 


MlM. lmlin • rtntMlA fin ,, uilipui A vil lorii- n'n plAtll Ml n Im Inţ 


vifMirt, «ui ium inln-MHrt ulm 
IiaiIu, Iii Aiuil uliul • nl* mnl 
li»>||«lu\i » AnlU* * • 1 1 npinil* 

i.mimIA, ii-I* mul duliiMut» muli» 
fiii vuulnd dlu Inimi Ir mumnlm 
UtdnlUtu, 
d»dn* dn dm d« |miA lUiinAn 

«MM* A I im „Iul A riduill» MU M 

IIiiIm.A ţl In* *-p "A i Anin, Iu 
i m, uu imn «I*- IdmluţA. I m*I 
Uuţuil ţl himIII Nu mImiiiiA 
* AMlţl, u»* jm ttliliţ»* ni ridul 1 
I > », Imiim*I »i» ItlniluţA mI Mm 
iii Aii lui, iummuI dn liiAlţMM nl 
Aimlulul I *u* •)*■ ujunu »«>i 

Im» 1 •• <mim» m »I•• I«» (•*• •*• nln 
ţi Mp>ii aA llll lll# I m lill M**|ll 
dill* Aiudulul mul im imul 
!<»mr Nu I» lllţl llii I mini A 
I *-i ill dl Alud uul» • Upi *111**1 • 

dm mkltilimlnli- ||* Aittllt ll< mt 
mI» tui I imiMM »»*U li* uimIm 


Vnd. 


ulii 
ll» • 


iun r iln i• A, n itllii i lipit d, 

»11pil ii* Hm mi* deţinut iu 
puii. Im InţlMti-M llllllll Mu 

iiiaii ţl diiţMinuil Iul, dlntn 

lumluA ţl Intuimim , dlntip 
*’ M,M 1 !"!•»•' '* Duhlii» I M ţi 'iuiim, 

‘ ' ‘ II 

( nllIAIIM V*'l I n|il mI '• M llll lll 

«mll i im < niuUtlli» Irti /nil ii, 
tlic hl M'ifliMM IhiliUmli, mia 
i imuiuI ul. Aţu uIamIm Hui ţii, 
iIp pn mijim i ui au vmapIp mm 
uul* ah! ni In puimnimiltA m Iţim 
I«M* • ţi • HI*', ptill Vluţl* t*U ll*' 
IIpIiH Mi Ut tl Alifii, IA» UMU In^A 
im m i mi Unu A luln i nluUl, 
llll A ţi I ului* ll IV lAuuA 
Nl Mulu • I Alllt 1 lltrt I *MN ţl AŞII 
pi<«|l Mpli mI | Im lll p'MIllA I* 

ilAUllM u rt.linlnl••!»*»ţl*•!• I un- 

udA|m*tMu IiIIMUiIIm, mi •*!•», 
tlMldu, « UIIIMImIu lin Ulii llnlA ţl 
u<Ai Nilul* 


dn I ut, 

tlft, 


And M-Mţ 
fi, UIIMlli Ml'Al U t 

Imttii t>*u!t m*up 
> lupa > a . U mi* A 
iII »m iii, iul lila • u 




Hui 


ţi NM*»d, iul llll MnpMIMl, IfiffţM 

l'il |*f|'ln Mn, ni, , . |m 14 ,, . 

' muplM lin hl -n y| |#„|„ia ,|, 

• * i* luln t >tiiMinl* mi*»« tr*n> 

•Aţintiţi -m *11 d«>r«*»/Aiy im 

P*f <!ll l»i IA ,1 nm|*IM pudnp'lItJl 

• nltnll» * i mu imm ii mimI Hl Inlm* 
* 1 * • At pM -**t, i) ImimmIi *<i|. I I* 
I* AiiairdlMMM «ImţAmlutnlr ni 

Uitm M||» im Ilil ofili ţ| mi, . Idl» 

»»Mid< «I» tumuli 'Mii Im • Minimi 
d* , A tl MM t , IiiIm ni M lllll f» fl 
tui P, Im |, I HI i |munţiiI iIp |riM 
ţl plnlm pMoţlIrti V mi m I* 
•fiii»» rli «llll IlphN i|m m*'I, Imi 
Inimm iMţimţMl du IiIm • âl*lurA 
UII •' * I Al >1 flpfortp, lll» ImiImIA, 

•I»mI a j• * IhU'Upa fluţintlţllrtf, 

a»- IuaImIam»' • '•imiim in ii* 

• Min ,»InlA, A, »•«!»» nu **«• In 

• AlfMM nil |i*,ImIA, iu »n llllllll 
n»fl Vt-ynl» • rtld dn AMtnnalfl 
Mi» am, IIIM' mint A l,»iliil »• Iii nl 

a» irnnRirtlluMti in imtt* • »l> 
puul* itH) ,l< >'uluiu, Ia, ,Im»I i ,♦ 
tnţl I *d Imldţl NA trAlum A 
mi * -1 <»«I i mu ţl «ii »<|i *j'd uimi 
ţfinit**t• InlmI,,i mI l»n#p| Tulul 

• *■ ImImiiiIiiI, pim un itttan a Ipd, 

• >i yl tţoltli (Mlfil*l *'ai nl » nuni 
lllm • • i», pft #,pau I uIiiIpI* 

•’l #1*1 liAtlII» 1 lll jM'IPţll •' *!n| | 
ml Iii inţuilm mau uumimI • fiii 

• i«»nn imillhup, ilpAiihlau »m 
I»I v** liNii liAltn , «pi» li'tllll din 
Itlljll** I'trt|(di * mu dnnpAtţllp 
inlm n|i» piln plaup • I» «AtmA, 
piMitm i m nu »itiriVA, • Iupvm 
mA ţi i 111111*’ «nl» linţii arutli An 
»/|| AP fin Uliu Totul PH1 ' »*l* ii 


mai fp»l* Iţi dinţi 
mnl mm iifiurul ţ 


„ImI.I 


urm»* »*lfp*iţulii 

*iilotafA, mmln) 

• * (niitMM • Andv 
M|r ntaţl, Ml H» I 

• irt • in* mim! ţin» mliii» 
f And *ImmimiII iui aiimI 
I* Mini, « -»< » m /.,||/-< ilv mi i* p 

• nrniilN < pvm Imim*»*** OmiiimiII, 

• ll urnii I) *|p«< **pMf| dup* ON O 

• haipIIvp, IiAiIiI mi, i<„|„n, 
tunau Im timp, ml prlrttrp • ui*- 
ţlildutl p* • am AţtpptarPA I* <% 
‘•ţpMl p* faţa Im, • m < * •* minI 
mM ţtfA *laliA ,» Aiifutlnţui I*•-ţ 

• I» Im «Aut inaA limdiiminn, 
Im* rAiidiutp|p nimim , <* mmuiaI 

fl fl* UŞln «Mlllt >» f H * ţ | ţ | ! Im tir 
»• I* Ip «tllli Inii fi .|i* |,l* . „ 
Inii*Ar*rt» 11 * • «nd Mid I I ţtin • ,« 


mii» • «r* » a| 

priviri* 

1 ia i ; m 

• muri hurta! 

«•Atnll 

* la *,*!,. | 

o urmi da 

da a* fi 

m fi*M»*d}* 

t mai poA„«|fi 

-*«A* A 

••••fpflnţA, d# 

di I-, . < 

IflM* 

t"' *ui In *,* 

p*iţA a • -pm 

f«< 1. 

' da ,«* 

♦ Aud am (mai 

ţiani, 

araţi ţi ttaal 

miiI In tumA, 

• And 

ţium»' proAAi. 


«fui* I | 

j 

■ UtTWH- proNAI* 

"" 

1 ... * .«#■ ,, . i 


MtM* 

(nln 


lU.vifMN l|,g 
l*Ai 

•»»'• ',ft*|r„i , 

Itain#I* | 

tmuţmiP (Uin , „„ - 

i,.|*(„| i nt aia ţţ 

imntAri Ur>i«» 


l*dUi4 

ţAndnrtlu la 
am mntit dn 


A* paIpI , 


nui Aihff , 


Iu 


it» 


f <»*> A „1 

v*m ,|)n ^ 

... "M.iMt ,|„ , Uf » 

(rn mu» pPIltfl» N li An „Ia» 

' 


nrlnţuU 


AiifmA fiuntrti (Itpptulu, ppntrii uurual, moartA, I , 

•"•mm %u ,|,„ r |„ 

1", tn* martifuNtlrilu u| m 
In Im, 


Imi v 1 * * |"»imutilul Nimi'iil nu 
iinlrtiI m mm iiiomia Imum» (•,« 
muiill tmtiuUu «A mu fui • Na 

mont A Inui, |a 1 1 * Mfrtiţlm, 
npul>,nit , rI d» rl, t » Iul m »'«(>' 
mnimAulul viu mI |»*>dr p>dtnlul. 

I' n »***l p »l* «*|H inimii tu I ,*i n, d< 
MpinUlIiMlIv ' pr I IM MM|» ,i 
Im ţa nl l m iualţlmn. Iii ui* 
mmm! ' I n patulI mulnlit u, p» 

< MlP Ml Alllt» ,H*' i* 'idti'M Vm ||P, 


I < »i iim ii mu I lud m! A lu Jm Iul, 

, i m «lotul ii Al * 1 * • I Aillit 1 m munlvrt 
m I pluUlUlul, * lAdllP ll» fmiuA 
d. I • m puilut. auIiamI ţl nul 
ptfli* , • u |*t-Alu n»‘i uul* dn 
, Iu Ir t Ip* •**•- • • lula r-M* ■” 

IImnIA plini»! din»'» puiauull*', 
dnl d» •• ||»IIa tţi «•" i^ uu •matul 
M, „UiIm. Iun» MAKI ţi *«*) 
l»l#m)l»rl dp.ulalA M»>a»* 

„oi i , tlA#Ai » » IlUU l # Af • •* 


lilUtiUl A, HI | U pMlindn, |,|| 
lip!» MU pl N ni ,| pAlniA dn i<a|,> 

luni multn ml ţ»utip > ll >i ţl • n, 
MUiipţlAliA «I ut A! mlnmllDMin 
IV • nil! ţAlll! I ţl pnim nil i 

Vnl»»t lll Aillll lll (Ml! llll in 
Vtiln nA niril dm Al drlu mu lll 
«* mu Iu '• dlmlmuţu /Iun 
mimI tu pliloaiu, ţl uu lAniţit 

UţA AMU futuunlt fl, ll |*n UIMI 
hlm-ii pulului ml pi lirtiu »l, 
ilil» u Aţii t »'Vn nilaia Iu * um* 
*’• /l n»l Miri UU IlAllIflU ill \ UI* 
Iţi fui i tiuvull» iiiai I ţl mli I ţl 
Uit luilfll llll» pnllliu npA Af f’A 

l»>M dn oltiuai l’f* Ml lll mlillfl pn 

»i, iMiitfmm tt'KuliiHii'Ululul op 
mvllhn im el IlUU A u liulil«mli 
Nn lulilmplA UimiI llimnrl, » M 
nl» ui nu ti* ".i haau dlu talii* 
la * l ţl * li Imi iiimI mult*' -H' 

in ţll . Uţu • ululul PMin dn 
1, nu» mimaIv, iiimul »i iupIaII» 
ţl • u ulţt» Aflvnrtiu iiiaaIvu, 

, mi p «timpipunfi i ii 

• IPillItll fin h , " MRr » "" ,IU l M,n 

tniiluamiA jiinhlumu mutului 
ul, • Iii mlfliu ul nţpl «•«•* n 
iluAililaflluifl fivmiliu ţl pa» 
pilii t «In UltPOl l O mp 'I" ' rvrt 
d» mAlk'rtln I* l»'« llll • « llll" 
«I» ,i fuinAAllA lllll ti ' A»pl AUp 

iAluţA luniAUln *"(•• '‘tnpmllA 

• I» umili ilii ţrtp ţl Miilldn, viu 
lini ItnANlipm UiAllllm --dP 
lll11li*»»l i» ţdirna ,1» a lUUlii Mlll« 
ţltP ţl lluAAtl, pnnllll « UU 
pulnu uiiftili ulmii ptllltlP '* 
|»ir|p, In ' ■ 1*1 l '» ul , 1 ' • «I n| 
Alin dn « 411114 , l»'t PMAtl A pmU 

.* Mtupal m i n un ulii **ii " Au 
duri, puţin tu» llmtl Iu l'U'ln,* 
.1, «im IV mIi i " <»»' ,«•* ut! 

i-mI »i Ul» Aţi* A «I* ' pi 


m»IpvAi, ppiiltu |mm*> yt ţMiA 
MII a'aii Apln» Ml VI AjMiMţulu 
Nlntpi* aimIpm ţl iIiImiiI alini Im* I**ţtAr) martir 
fi linul*' «|c • mdinţA ţl *ii *' 4 t n» Aiifurinţpli,. ( 

AiifprltiţA paIp mai adân* a, *m ţi h»m<n iMlin«t al ,|mii 

uiai ţi • rodlnţA l«u •-•n** mai t»*'Aip urmAri mi *•#«»• lai 

• mi*-. M mi mai am ulmi* ţi •PHAlUt-a ţl faimtmt 4 , . 

p p nimeni fu m f a * A Iu* In ţ» Aii, 

d*- M'« MAld * iPiliuţA. Huni lupţi IrOtP /ar» A ţi i „|„| Ar fl| 

'■ 1 .• * '"I"' lll "••ţ"l* , 

ţMiA I »'uAluri mi familia imi ţi • «•ntutilfAţll imi,» o,« 

' •« 1 m» n ltn iO mi H «ul, mişc* la Aiud. ( Udu». 
nlmnnl MM mal ţtin ulmi. *l« • aip a»• rV dmjâ ^ 
I», n«A pPtiftitrA Allllllll am ţii, am f*»ma .|p pMiiat l 
I*«im Itpatlp. Nu p»,ţt ,oin ip.l la mijlnc, Iu . •*„ 

ulmi. it*M*Miut p lAApunaiit • And anipfiajat * # 1 » P nu<i <u*ţ, u 
ll laliupţll, paIp iupipii a* pIaaI, plimbar* C miAtrtu ţia i«.<,ţt#i H - 
'ImIaiiI* . Al» I p A indii I ( Aii ( »' »,|aA * «In nu, | ( Dfiniai • t» n||» 
Aiud* *,ii amIa a|M»ip lot (*»ai lut. lin latiKi alt* , ladlill 
tiu » In» a trm ut pu apoIo, auRI rn upatu dr . ala 2 a-, ţii. 

Iu pmli M opunA (Vlularulul, *’ lr, ‘ -rr ‘ «m JO 10 

Im ipalâltA mm i|iii*’ a («iţ, Ai * «nînru «u imi»- |0 . 40 ţa furi 
IpI, mult mai miră, ianlaiA Ot*'«•• lv Altfal mm *lngu- 
lutt'n f iuip liHarlnaiA umrcu ' Amara maii din Amd 

Iu* IiIaA, pu UI! Ainiftlt nta| fi ( ‘l* • f*A(!« IaImiA m patra 

• Ml» vil m l ,|t‘ , AfltflP, «*• Uliul, mte m npai * da • <v|f*irIV, 

«fia .»llrt, fni'ftl AHrtfnrt (lll lll ' miAlmfl* Ml • •Ulttflllair*, M Mat 
-mll Alud. I- «im-mI m. . rtini f" •-*(*/ imita tl 

lllll Ir infimi * Iiiai d«, a mm P»«*taNiai»i«l ••••• «m m«i Iun. 

„t vAv.ut *» nti \m\-m V ,l • h h *. ■.»» k-, t ■ * 

a|l„l.. . «I mitlt il»U >1 H«*'*l"""«'- ln 

(il ,, I, ■ uit. mmi. ... ’"'•«' "’V ,U ' 

...ir - ImblwNUP •iHH-Ula. I'» «'""V At '' ; 

, .1. In,,11.. ...... 1 '"Ml. •; l -'e-n 

ilri.Hilu.l, g«nrr«ll, mii.1,1.1, . "" .. 

,..iii., .1.. .11 .... 

ipuumll»',i*ta«um ţltuluriM «*l * , 

....„iu.. ri- pu. •••','»".. '7; 

,|r. 1 . 1 , . 1 . ir fu. Uri lii >l>fui. *!«•• . . '*' 

. , , , nlo.if in*1 tti« •! ţi ui «Pliata» 

.. ... . 

manifpAlArl *p**uianp 


pui i iu au I papi ut Arii ppilupacl. 

IV,,t,,ir,r. U. Nmr »|.r. l«lr ( . .. M „ 

>•- .... •.”'" .|, | | B n.| „■ lr„l,IH* 

..«.'ll.'MfA ilrlrt . iilrv.1 l.l.ll I» . : j„ 

n.r .Mi lll «mim > 1 » ir,«.ln »'*■ 

■ fU vn *., ,4 ,|i,. I..I..I. ». 

... ..t 1 " 1 ; '» «•• »" •" „n,. I„l»i, 4 , .Ir 

. .. 

i"" 1 "' 1 ■ ""' m " T' ..... . 


pprtnmienn» t** iliu Iu ••Vi'" , ’'y ,n „ «HA mim- 

Ai. . tl Mktitl llllllll ullrt, ' • f»* 


Mi.' Ali i ilaţinuţli «lin* ţln**ţi 

Minutul, «pprtiitţl 1‘ipiaip iu 
mi» « Iul rpltllrt 1 >»U‘ a*ltli'* « 


dn,IIIIM nniln ,*!•«» ţi '•* 

, I, tn HM ll Ol «1 I• I• • 

ţii nu au viaţa Iptrltt»* 


avm». Hţllr •« «iparltiil toartn ^ ţ , .. pid"*i'* 

.. Inialai uialA Ho /*»' 4 ‘ u, * , 

in mi li lini» Itwa 
mila lutul • 

mnl Ic lll ln»pM»«ul Aiud' 


lat Im iu iPtralttt Mitul liâlUt 
Acflmitni. l uncii .Ip plliuliata, 
hi MpimijA* luat»» * ui ţl U- «Ip 
pllmliatp dlu Alud, p*ip acoy- 

ni ll A * u >utii'V Nu vaat un fiii - • *«•". 

.1. Uili»«l .. m. . 1.1 ului m. I< l»HH«t*«*- A ' 

;,u .i. ... iMiuut» ji« m 'Ti,. i„. 

«n « «umi nl«f» »u'*>l "*J* " uu.'i'"'• 

... . 0*1 MM ui»i MM nilul» Acutliutuţp oaUfli»p(H, 




r*l« UU III»! *U ulmi' MIIHIUrmr mH 

... m.l . .*1 I* ‘ 1 ' 

, ţtl mluutr irRUlu.umiU.r ' “ "'*■.» ““ -1 ’ 


Si haini, |* • Ml*' HA***-' 

lllll ’n ,»‘>riMi»llpM * piltlAi Aillll 

N,, H 0iltr »u niţip vtalnilutp 
VA* M*(»-• Itai «lltUţil*» »upu ţl 


da mal a ill w«« , iu * iu ln' 
M« nţau li A ni tţiu^ uaa«»A, m 
mIuIipa imani uni A, • u un • " 
niHipii «au, i'- iţiidulc I’mi* 

. t inul l ■ nl " 

•llnllItUlut, » l! * A pili »“ PA.UAUI, 


IUm 1H ţl» * van» timp aA |Mivl« 
Im m»p« |a*«i»A | 
i mi r |»»| Aţic.Aiu «A lotri* t‘ 
noi fi \» v** ° 
nu (al da pi*at«A • 

. 


ului t* * 





*■ «•»»*» »i 

mersiW* * v'okvtubv d* 

ţv*\'tn> A* toată \it«, pttHm 
r M soopmt de a ucid* deţin- 
** • ri- e*v»saee A 4 K '4. IV U 
***** *«mp4* *rrlv^r- fmrţivu- 
****'» «u evoluat (« timpul fe 
o Ktrvfaiiu fabrici, cu S*U 
farierie, v \«* 
sexrvţv metal te*. tâmplari*, 
tiuiobiferia, etv. IY tiM|»! 

v'tol AM CUCtOSCUl #U UbrivX. 

' 

fet>\in mi^w 9v K\Mb ei, 4 * 
*• vNP *■ R^c'twl intenoi fr« 
**» aspru ort mai suţxxtabîl, 
^ A**'ţ«* tir conjunctul* pol^ 
ttcA wtoA ori intm«^kw 4 klA, 
V'A i* toat* pUfcArtiV din ţ*li 
Ap iMpJ. Am CAs>t Al Ci o mîf- 
CA** Mâl huni *> Condiţii MAI 
oe , eu*?t» de existenţi. Ttoţi 
deţinuţii fabricii locuiau in 
cinci dormitorur mari, de 
câte 1CV pstuc; Iipcâw. (tind 
asrtel posibili viaţa in comun, 
cu Kn*r avantaj*!* pr cat* ni 
Ic puteam oferi uni», altora. 
Atâta vreme cât criminalii d* 
pat A a* au purtat cu minufi 
a»ci a fost posibili o viaţi 
spirituali ţi intelectuali dcv>- 
sebiti. Când au trecut iaşi la 
bici. s*a stins fi viaţa fabricii. 
IVţmuţii d* aici. erau fi *i 
dr tont* categoriile imagina¬ 
ri le. In (uncţiv d* nevoile 
concret* al* fabricii fi inter¬ 
esele ftru d* ftiut al* ad¬ 
miri stmţi«i. « 

Spre poarta închisorii *rau 
birourile administraţiei. fi 
lingi ele statalul unde din 


^x( li când «aai *ta adu* 
cât* un deţinut, d* Mult* ori 
atunci când *»* prea tâiriu. * 
IW>* jv Ungi Ubtu A erau 
ateii*»*!* d* leparţii şi feti*' 
ţineri interioare la car* lut » au 
deţinuţi dr diopi comun, 

I a Aîud, deţinuţii de drept 
cvmun e»au v\aiu*ni de fee»*- 
detâ ai securităţi, Kvţti mem- 
bri dr p*itid, activ ifti, amili' 
ţieui. ori securi f ti, condamnaţi 
peetrv abuauri, bieţii ori alt* 
fărădelegi. Aceftia (Aceau de 
plantoane pc secţii, muncile 
de curăţenie şi deservire, 
atutând a sitei parei dictai* 
fi făcând tai posibili cric* 
comunicai* directă ori mitic» 
citA iau* deţinuţii politici. - 


Tot acest complex infernal 
a! închisorii este înconjurai 
de un imens rid de K-ton. ima- 
ţx\sibil de trecui fi permanent 
pârit de pe turele înalte fi de 
patrulele exterioare ale ari li' 
tarilor din securitate. In tim- 
pul nopţii domnefte o tAceir 
«ie mormânt, sfâfiati un ceri de 
urletele par VA înspăimântat* 
fi ele ale militarilor de pasă 
care ifi cer parola la schim¬ 
bul sentinelei. - 
IVce oaie atâta securitate* 
IV ce le e oa«r tea»A' IV eva¬ 
dai* > Iţi vine sA râai amar de 
acest gând. l'u gani mic vie 
sârmă pe care acrie pericol de 
moarte, aţxvi un gaivi înalt de 
sârmă ch'mpstA împletită cu 
inscripţie: "impufcst* fAtA 



aoma»e'\ cui* gtehUtv de 

f* In tine un «u| groa .V 4>ţ 

m. feAlţime. cu militari tnamv- 
ţi. de pari >Vaauf*a lui. r o 
problem A sA s,»vn|ri pânA awWx 

1 **•» puies *ând> 5 a utoţua 

ev»,Uni \vKa-ni com tn u- 
cerea apAsAt.iaie, *dMin,kme 
la i'XAil awţii v ai* t*-* arun« 

cat in acest iadv 

IXîvitAdui ilari* mcbisxuura 
paie un vxdos «sti, o ^, h a j g . 
toricA, fe car* m cunU lejtilw 
firii, continui *a existe vechi 
cai «Ini, vleţmuţii, felAp- 
fAiv cadaverici afteptând fe- 
vierea morţiKx fi |ud^ata din 
urni. Totul »>aie un imens ţi 
«tramu cimitir. în care nimic 
nu mai pulseaai. nimic nu mai 
tiiiefte IVi lai 1 iVhiul format 
în Vnri ftie si vădi altfel. 

\ V .X-. Oi » . , u 

ţar A nu a uAit atâta viaţi 
spirituali şt morali, nu a pul¬ 
sat Atâta intelectualitate vie 
ca \iudul. lntr‘avlevAi triireA 
matei îaIA a font reduşi de 
canalii. pânA la «wurte fîaicA. 
dai sufletul .imului s*a .Va- 
v-hi. ,'erului fi infinitului dÂml 
vleţinuţiUx tt As Antei yi niiri 
sublime, pe caie omul nu ftie 
si le pl A teasc A, nu le ţxvata 
dvibândi, bl viaţa obifttuiti. 

In Aiudlotul* viaţA. sidur-* 
ile. piatiile, pereţii fi curi 
ales vvtmeaii. Oamenii triiesc 
mai intens ca ori când fi ca 
cri unde Torul vibreaaA. iXnul 
triiefte din adâncurile fiinţei. 


Rrflerti i In "Poeme <lin îochitori” 
d* Rodiră Hoţoman 




. v* ■* ■ » i p * 


JOHN HAIMAGHI 


CO^lîKESI L SOCIETĂŢII ACADEMICE ROM ANE 


1>I Ama) 

Cbujcres internaţional al 

^A.R„ * *vu\ V*h \« t'*»U, 
bure 4^4 Septembrie. WTv>. 
in nAlile institutului catolic» 
IVspi* lucrAril* fi desK*ter¬ 
ii* ce au avut loc. In le^A - 
turA cu cumunicArtlc (Acute, 
ar va relata, in destul, in 
presa româneascA. Nu este 
nevoie sA ne oprim, aici, 
asupra lor. V rem »A reţinem, 
•cum. numai câteva obser¬ 
vaţii in leţAturA cu senmift* 
caţia discuţiilor din Adunarea 
Gmertlâi in ailele de ll-li 
Septembiie. A fost o con¬ 
fruntare majorA de poaiţii 
ideologice, nu ««ât in con- 
txaaîctsea fi advenutatea 
Im. cit in ledermiiea lini¬ 
ei tradiţionale a SodetAţii 
Academic*. Ciocnirile de 
idei, poaiţii fi atitmiini, nu 
a’au desfâşuiat in semnifi¬ 
caţia Io» de conţinut, ci în 
asprele le lur l.« rusie. 
aceste ssţmclr formale, nu 
putvau fi neglijil*. on 
OKMuant de tAscruce. Ut caie 
a* g Ase fir intelectualitatea 
români din lumea liber A. Nu 
au «listat preaenţ* cai* sA 
ţUedea* pentru o nouA arimi- 
lar*. ci unanimitAţi eapti* 
mate pentru d*»fAfUtar** 
avx.viuţilor in apuitul sA«A- 
ţvi» f» tomânenc. l» OM* Sov* 
letaAea a eaistat dia irn epu- 
tisiU «i până satâiu. Au Kmt 
vwmtuaii. f» ttMŞÎt- Au 

ţo»t qnrimtf *a|*v f* f*^ e ’ 
nuc» dur*, da» s'as vlaiifient 
puaiVU f» 

*U Mvsnamtul • b»a» 


>.V R . (h f«(« iw.* 

cAri pirat fe fi a ui w nau- 

»vw .Ir • diinitivia pt>»up»»l 

fi idrruitatea sd.'vAiA».» * 
acestui Koi dc tXilturA R." 
mâneasci. l'oţi vorbitorii 
fi-au exprimat, direct fi 
liber, gândurile fi sentimen¬ 
tele. Au fost momente durc- 
rwase, dar pr in "ti Anta bAr- 
bâteascA*', »*a ajuns la res¬ 
tabilirea di* apt A a unui profil 
cultul al, care nu ţ\'«t* suţ'- 
orta pete fi cruste false. 
Societatea Academici Ro¬ 
mâni, s*« născut din nevoile 
organice ale intelectualilv» 
români viin exil, care aparţin 


Vitie» «X 

morale, (aţa de c.tre sunt 
»a»|su»4atvri. fi cars nu se 
|XN»tr lisa ţujdA utu« tenta¬ 
ţii, menite sA le aMiuear 
insifi ţxiteiea cieistoare, 
libertatea de a fi ei ixsifi 

Acolo, la Tari», a fwst un 
m.xnrnt de mare cortfuin^A, 
de K>gati simţire fi de im- 
ţxesivxiantA hxţA apiiituslA 
românească. S.x ietatea Acad¬ 
emici Români, a denivxisual 
cA-fi urtnraai calea ei, tiadi- 
tivwalA. autenrici fi mapwi. 
dinvxdo dc greutăţi fi mane¬ 
vre ostile. 


-f utj 

st.H 


M« pâfţlts 
mţeWs cgiriMM 
«1 drabstcnlor. 
Uirumas 1 *M‘ •» 

maţi da i Aapwn* 




•n» 





MIMAI VIIT.A/l I 

s i \ Im a stkaj 4 i a Al ua in ia 


r*»e errst'v fa-».. » 

mtm mi 


*fv» i 

agfnr â 

fa rfri 

Jr m 


•fu M>4 irnuta, » V vn 
it Ca »» iraMfe** Ar adâaean 
»ce>«ta iixtif v#s 
I lb^ 

ctaae h cetatea «>â«r 

*ieea»* /iii ia ev îmi le de tampr a 
Ui ea»e «sed ua« ipr-a. /Vjrfleuad c» 
ian, r« r*ecar *d»d ma-mi rene taste 
ts Uaa»e, pdxi ia r>aa»i ;rvln, r« e 
deieAijhe ipnr coate, fesa fa trie, rbaf 
traprd clipa hwrmlriâu pir Wier 
ftdîfdMa>e prra ca*et fi ftufee, ixrw^ 
»rare pivupcir, adâaci peeefi pe 



W r> ailar «*am«- 

■f âm Mie fi tom 
ietortdnle »»jr- 
►err»e «ev iaţ 
»» Me« eteri, ap- 
k< peexift «an, 
li dia /t lenaj# 

• are as Ir poate 
st rveudaid sd «o.ms. 
«»râ«|l fi ae«M* Pirr 
S.-»!aa Miale »e ' 4 .»w- 


aeope^i Mtaetwaa. 
ţi.’d ca ’rld, pm 

caeâatard ciipd. ar e# tatd»«»i 
ee.n-, if'uuihrf, ia* aMiarrif 
ccaia Jt rmdâ. ca iaceAâ an njr.ei iar*4ieaa»aa 44 
peexia iaaffd aaMai duci » nd»ed di a N*wa«.,i kaaaia- 
fai fi rinţe la feapiadc ceiu» care fim. pus Meta*asc. 
fd jrea ie re#fel ca (Vm astea. Tvar»rt«a ara >A/*aaejr 
a îat iiacen.v nade, aaed e AstexaJd ta ta'e*iaţeir aer* 
Maîax. fd crea Je 'vdl ea cml 4 m nafii M»^'iraaaa 
acejrt aia.«v taci! la cnţi eletii m<i fi ‘e<#r •»: #*4 
<# tinvt’ea Wâ»* ceU^ce as Ua*ir paen«MMral iitr- 
»a» Maiiae u“. deraftd Upid »p»e e»a»>af;e*e fi isa.'.a*, 
îf; şicea *»ad fi ea naşi ie rate 14-fi ■ia»--a 
I iha»! i'tfitttl dia utonr lueatrai feet#i < 



r -- - -- - . .Vllh^ifi 

Clape re »> dapd pisata ’V/ifertot»**, aoxârp 
ia "tvadanie fetoaft» a.V l aaev: V’.i.w 4 
etaja es aar'l ae ssktad jinsit-fi jaaaen 
caîaralJexe eiaa A pagrai.V Mjaaal 

4 aii a* f**c*t fi o cesciaMe ft mraae ‘i*a >a>ard 
•ipto dc recepiirturr vexe»afd (afa de fjraweviM 
Miaeisau* Bltrii dd*d »dfp^sn baiidiJe ,»> /ape*'»c»- 
ale atsaci cdad c»aa evaMMafi, pro'ex.'n» fişaşi ieej.» 
ie Miarswi’d, (a aceft capilnî. laifiartea as a bpni 
atei ic iata ac calfa,* o «Aid nusaid rine cA«»a Jcnr 
tori fi i'âitf pnt.iCfAri Ar caprta.a. la *ct*tf.‘a \.M«is»a 
l 0 etani. 0 ii dr «a«ti ciai s.'pn if» daaJas fe'»a U* se 
eatd pc feranarsl dc pc Caito » n,vriei. Im »»ccstfţi ca 
prsgsl tomstst dc /tlacf al Caie» Semfurîlm. 
ud pnatre iaicdlii ’\'auran‘*. A caia» te PC tem 

«.sic.»:, cs a ea»acatc»c addaci aic iafvaofea, cews »a 
ecaesrtic id coaMnaa «arii rakMtca asraniot ixa.x.v -e 

... f u,. !»••*•* *• *'* T'? k .-T/Z 

ti»-., r. ,«*»*< »♦•*•*»•*» 

«»;»«». «*»> »« W1 —* î. 

^•7.", c*.> »*•' • ,hu * u /;* 

vw<...* - "r'v' .j c 

f\, i,r«t4. ”14 4-'444 2* ~• ' V.» o» «4. 

.V4.4.W4* . 4 4»««l>» ‘ ,4 ^' f.444l* « 

twn (4.J..4.V .«•«l,'’''. >* 

»«U*.t.l4|.. t*"t444.4>*«4 f* ' j,. 

1 14.4 «4 . 4. « < 

", ‘r/rr; W4^.4... * ^ ^ 

ev»sa <s« ia pae**e ^ «p»C CC* «»« 

I tea rtd«cd*d - lT 4 i>'tîsrd* N 

mai c* *»f«ft **e — 4 ^, %fc% e,„;*« o*-- 
1 AspdKâpaiC d*s preae«aata<e ^ JIlir#t u>a 4 » «vid âcjcri 


X ufa 
ii to* 

»Wda 


ea lactiMa 


KsHHCt dtx'/X'M 1 > 
















Pagr 6 


StmM —- -- 

CENTRUL CULTURAL 
AMERICAN DE LA PARIS. 
COLOCVIUL MESEI ROTUNDE. 

Cuvântarea 

Dlui Constantin Micu-Stavila 

in ti'un secol care a adus m toate situaţiile 
mari fi mici un sâmbure de ibamatism universal. Toatd 
lumea este asta zi de acord asupra faptului că se petrec 
in veacul nostru lucruri extraordinare. Niciodată viaţa 
omenească nu a fost mat puternică fi mai primejduită ca 
in perzent. Niciodată moartea fi frica de moarte nu au 
fost mai consecvent combătute ." Niciodată moartea mai 
intens resimţită in toată tragica ei ameninţare. Niciodată 
moravurile nu au fost mai tihere fi mai apte de educaţie 
ca ti partea occidentală a lumii fi nici mai crude, 
mat brutale fi mai înjosite ca in statele de demo¬ 
craţie populară. Niciodată libertatea nu a fost mai capa¬ 
bilă să se afirme prut supleţea fi elasticitatea ideilor 
can alcătuiesc sufletul civilizaţiei occidentale, după 
cum nicicând aer iafi sfântă libertate omenească nu a 
fost mai inăbufită prin atrofierea fi stagnarea generală 
a vieţii, lipsa de respect faţă delegi fi faţă de încrederea 
in valoarea infinită a persoanei omenafii, ce şi-au în¬ 
tins vălul negru peste viaţa popoarelor din Răsăritul 
Europei. Binele fi răul, încrederea fi disperarea merg 
mână în mină , neutralizăndu-se oarecum reciproc, ca 
aricind fi pretutindeni unde răul nu este stârpit din 
rădăcină fi este .lăsat in pace să-fi propage influenţa 
nefastă. A fa se explică pentruce sd poate vedea, cu re¬ 
gret , omul epocii noastre mereu la un pas de pierzanie 
meru gata de a refuza să ingenunche in faţa valorilor 
eterne, în timp ce atâţia idoli fi idei mincinoase, de 
fericire fi progres., pun cu ufurmfă stăpânire pe voinţa 
fi cugetarea lui. 

Dar, cum o primejdie externă atrage după snne o reacţie 
de îi dreptare, nu mai puţin energică fi hotărâtă, epoca 
în care trăim, vindecată de falsele iluzii ale unei feri¬ 
ciri colective, întemeiată pe dreptul libertăţii fi demni¬ 
tăţii omenefti, se află in preziua unei mari renaşteri 
interioare. Totul ne face să credem că o imensă renaş- 
tere a credinţei fi a spiritualităţii umane se pregătefte 
in adânc fi e gata să ţâşnească la lumină, intinzăndu-fi 
raza fi mântuitoare del a un capăt la celălalt al lumii. 
Materialismul ateu e pretutindeni detestat fi combătut. 

In primul rând, prin felul în care tineretul occidental e 
in căutarea unei vieţi simple fi sincere, lipsită de făţ¬ 
ărnicia unor false formule. de bunăstare fi progres, fi 
lipsită de setea de îmbuibare fi mulţumiră des mmw enmtr 
lui de lip păgân, dornic de parvenire fi rosturi egoiste. 
Din Răsăritul Europei ne vin multe semne de renaştere 
spirituală, prin stăruinţa cu care naţiuni întregi se mişcă 
in această par te a lumii împotriva dominaţiei unei pseudo- 
filosofii a urei şi în căutarea libertăţii, bunul cel mai de 
preţ din lume. Mai mult ca oricând omenirea este sătulă 
de idei fi încercări sterile, dornică de. adevăr fi înţelep¬ 
ciune, de măsură fi încredere, de concordie fi pace suf¬ 
letească. Pentru a adânci sensul acestei înţelepciuni, 
pe care omenirea o caută fi o mdrturisefte, ca absolut 
trebuincioasă, ne-am adunat astăzi aici, la invitaţia 
Domnului ’Howard HARDY, Directorul Centrului Cul¬ 
tural American din Paris. Suntem aici, pentru a face o 
muncă pozitivă fi utilă. Czeace dorim, in primul rând, 
este ca prin confruntarea părerilor noastre, să punem în 
valoare o atitudine salutară de viaţă, să căutăm fi să 
arătăm drumul ce poate duce la evitarea erorilor de cuge¬ 
tare fi simţire ce au întunecat sensul vieţii modeme. E 
vorba, cu alte cuvinte, de a readuce din nou in lume, prin 
exemplul unei unităţi de gândire. înfăptuită ind'wn spirit 
frăţesc^ încrederea in biruinţa, binelui asupra răului, în¬ 
crederea in viitor, în locul temerii fi a ne lini f tei. E 
vor ba de a regăsi fi păstra calumul fi liniftea sufletească 
in mijlocul furtunilor fi luptelor omeneşti. E vorba de a 
ne învăţa să facem exerciţiul unui mod liber fi personal 
de a gândi fi mai cu seamă a impune respectul fi dra¬ 
gostea de adevăr împotriva acelora cari tind să prefacă 
omenirea intr'o trumă necuvântătoare" 


AMINTIRI 


Iţi «uluci 4111 mic? . . 
Far Va a (uni ieri. 
Ţoale alelele 
ClMiMrri de pe cer, 
Prelacuie’u murgele 
Sui» picioare, pe 


Una o aninai curainie 
Pe inima fierbinte. 

A dorm ii cu ea. 

Nu uaiani pe pământ. 
Viaţa îmi era alea. 
Ardea şi aualucea. . . 


Iţi pipAi şerparul, Apoi luân- 

iln-şi bâta subnuoarA, dădu 
bineţe şi o In A încet în joa, 
«pre oraş. Era mulţumit de 
târgul pe c«re il fâcusc. In 
câtevA luni a câştigat cu cei 
doi boi, pe care i-a vândut 
azi, in cap douA mii de lei. 
Acuma cobora dealul din târ¬ 
gul Luduşului, poate va gâsi 
sâ ia ceva şi apoi sâ plece 
încet, din vreme, spre casâ. 
De târziu nu era târziu, dar 
până la Fântânclc avea le 
mers drum de trei ceasuri a- 
proape. înaintea fâgâdâului lui 
Borgovan, căruţele Câmpânari- 
lor erau înşirate şi înghesuite 
una lângă alta. Caii mici şi 
flămânzi dormeau acolo cea¬ 
suri intregi cu zâbala in gură, 
schimbând din când in când din 
picioare. Din fâgâdâu se au¬ 
zeau cântece, răcnete şi flucr- 
âturi. In lungul uliţei princi¬ 
pale, erau- încâ restrânse şât- 
rilc vânzătorilor de haine, bo¬ 
canci, funii, pălării de paie şi 
alte lucruri pentru săteni. 

- Mă Cojocarule, stâi, mă, 
oţâr mai încet ci venim şi noi 
acuma, numai să închinăm un 
pahar dc vin, hai şi tu mai 
bine, că doar ii putea plăti o 
teacă de adălmaş, că ţi-ai vân¬ 
dut par'câ boii. Ion Cojocam 
se opri, puse mina, fără sâ 
ştie de ce, pe şerpar, apoi se 
întoarse către Florca, care 
zărindu-l din fâgâdâu, ieşi şi 
ii strigă din uşă: 

— D’apoi eu oiu lua-o încet 
peste deal, că mâ duc pe jos, 
voi şi aşa sunteţi cu căruţa şi 
tot mi-ţi lua-o înainte. 

- Hai. mâ, că te luăm şi pe 
tine cu noi. Ce ţi-e frică dc 
adălmaş ? 

— Apoi nu, câ io şi aşa nu 

hcu, da mai bine.-! mm tbă duc, 
ş apoi am şi ceva 1 de cumpărat. 

In vremea asta mai ieşiră 
doi-treî în uşa fâgâdâului. Ion 
Cojocaru bănui că toate chem¬ 
ările îs numai pentru adălmaş 
şi nu pentru ca să-l ducă cineva 
cu ^căruţa şi se întoarse pe 
loc, plecând in lungul drumu¬ 
lui cu strigătele lui Florca şi 
ale celorlalţi în urma lui. In 
colţul pieţii, unde trebuia sâ 
o ia la stânga, spre ţintirim in 
sus, sc opri lângă brutărie. Se 
aproprie dc fereastra marc prin 
care sc vedeau colâcei şi pită 
albă tăiată in două. îşi aduse 
aminte, câ de scara nu mai 
mâncase nimic şi foamea, cu o 
durere uscată oarecum îl silea 
sâ se incovoaie cu mâinile 
strânse pc şerpar. Se apropie 
mai mult de fereastră. Se văzu 
atunci şi pe el. Mic, aşa cum 
era, uscat şi cu ochii băgaţi 
afund în cap, sc vedea cât de 
colo câ arăta a om beteag- In 
jurul gâtului îşi văzu o sfoară 
răsucită, de lână. Se pipăi $i 
găsi straiţa atârnată la spate, 
dc după cap. îşi aduse aminte 
ci Silvia i-a pus de acasă pită 
in straiţâ. înghiţi dc câteva ori 
uscat, apoi işi întoarse Htraiţa 
înainte, scoase din ea un druţ 
de pită neagră şi uscată şi 
incepu sâ mănânce. După ce 
inghiţi de câteva ori aproape 
nedumicat, uilându-sc mereu 
la colâccii şi la pita albă din 
fereastră, se întoarse, se uită 
lung inapoi in lungul pieţii, 
apoi o porni încet în sus. 
Dealul ţinitiriraului era mu j 
greu. Dc cum ajungea Iu Mi- 
hâiluţ, nu mai avea altul de 
suit până la fâneţelc F antânc- 
lelur. După ce se depărta o 
bucata buna de drum dela Lu- 


PAMANTNOU 


-d* VASIIE I RUSU- 


duş, işi aduse aminte, câ nu 
şi-a luat nici colburi pentru 
durerea de foaie şi nici clop de 
paie. Acuma venea vara şi nu 
mai putea rAbda durerea, stând 
in casA cu fedee calde, cici 
trebuia din noapte in noapte a» 
fir in brazdă. Ş'apoi un > lop 
par'câ tot i-ar fi trebuit şi lui. 
Pe căldura care nu era departe, 
nu se mai putea duce cu şapca 
la b*serică. Las’câ-i mai bine 
aşa, işi zise Ion, rupând încet 
dealul dacă imi luam mie lea¬ 
curi şi clop, aprri trebuia sâ-i 
iau şi Silvici năframă şi şorţ, 
la copil încălţăminte şi apoi 
oditâ mărunţit, câştigul depe 
boi s'ar fi dus pc nimicuri. Nu 
voia să strice nici un ban. Ştia 
bine câ acasă, era in târg cu 
pământul lui Roşea şi n'ar fi 
vrut pentru nimic in lume sâ 
puie altcineva mâna pe aşa 
drag de loc chiar in uşa lui. 
Da ce-ar fi zis vecinii, dacă 
el om cu aşa stare bună ar fi 
8câpatlocbun ca al lui Roşea? 
Erau aci patru jugârc, cu două 
postaţi de vie şi cu grădină. 
Acestea de către Moldovanu. 
Dincolo de către Florca, nu’s 
doi ani de când şi-o împlântat 
hatul mai departe cu trei ju¬ 
gârc, iar către Taurcni şi-a 
intins tabla până la ielejia 
popii. Asta încâ dc pc când 
trăia bietul Cojocaru. bătrânul, 
fie iertat, că amar s’ar bucura 
săracul sâ vadă cum i se lăţ¬ 
eşte şi i se lungeşte tabla. 
Lângă Mihâiluţ.Ion se opri şi 
se aşeză lângă cruce pe un 
bolovan de piatră pus acolo de 
vreun făcător de bine. fn vale, 
Fudulul iţii mai arătă de nub 
deal numai partea cu târgul de 
vite şi cu ţintirimuî. Departe 
dela Bogata, prin Aţintiş, 
Mureşul se împletea leneş, 
adunat la matcă, urcând par'câ 
nevăzut dc încet spre Ui oara. 
In asfinţit, soarele a prins in 
razele lui roşii ca intr'o pânză 
de păianjen o ciocârlie, care 
se inalţâ şi coboară drept, 
cântând un mn pe care singură 
îl pricepe, dar care nu putea 
fi decât o preamărire. Ion se 
odihni una bună, pipâindu-şi 
mereu umerii obrajilor, care 
erau tari ca fierul, ori incer- 
cându-şi pieptul sâ vadă cât 
aer mai poate trage in cl, apoi 
se ridică, îşi făcu o cruce şi 
odată cu inseratul, o porni la 
drum. 

- Tu eşti, Ioane? 

-Io! 

- Ai vint? 

- Am vint! 

— Da cum ai umblat? 

— Bine! 

— Da vindut-ai? 

- Vândut! 

Era târziu când ajunse Ion 
acasă. Tare n'a putut veni, 
căci il rodea durerea din lâun- 
txu. Silvia, ncvastâ-sa, is¬ 
prăvi de cu vreme ce era de 
isprăvit, apoi ar culca, după 
ce-şi aşeză copiii* Ion se duse 
indata ce intră în orgradâ pe la 
poiată, işi văzu vitele, le 
băga ;âte o furcă de mesteca- 
turi. se uită roată pc la ocolul 
oilor, răspunse la guduratul de 
bucurie al câinelui cu un - nea 
de lături, turbare - apoi intra 
şi se aşeză pe aciunaşul de 
lângă cuptor, după ce ridică 
para la lampă. Silvia sc trezi 
de lătratul câinilor, dar nu sc 
mişcă, aâ nu-şi trezească 
copiii. 


"topit două mH 
D'apoi .,1c**. 


— Am : 
lei la ri 

tu amu, <*• nu ae 
copiii, câ de cinat nu te 
imbiu cu cină, ci doar nn-i r 
venit tu flamand dela târg. D^. 
a intra mesei, pe faţa de Hk. 

era intins un ţol rău şi o 
de piele. Ion desculţă nq M 
opincile pc nişte gAteje , u b 
sobă, iar obirlele şi le inti.— 
deasupra ,„bei pe „ ?£? 
apoi trsae lampa, işi f* riJ ' 0 
cruce şi fără sâ ma. 
ceva. se întinse pe ţol, trA- 
gându-şi boanda in cap. 

- Di năframă luatu-tni-*i> . 

zise Silvia încet. 

- Ba! 

- Da papuci la Vtorel? 

- Nici lui! 

- Da ţie luatu-ţi-ai clop «i 
leacuri? 

- Ba. 

•" D'apoi atuncia ce haanâ 
c ai vândut boii, de ce i^t mai 
şi vândut? 

- Las’câ-i vedea tu mâine 
şi acuma mai bine ţine-ţi gura 
şi dormi, câ îi trezi copiii. 

- Dc ce să-mi ţin gura, câ 
nu faci nimic in lumea asta 
pentru noi şi nu ştii alta numa 
sâ cumperi şi sâ vinzi, să-ţi 
măreşti tabla de loc preua»- 
blându-te dela un hat la altul, 
gândeşti că om trăi cât ii lumea. 

- Da copiii ? 

— Au destul, mai uiti-te şi 
la mine, câ n‘am o năframa sâ 
iau in cap şi umblu desculţa, 
iar tu in dricu verii cu şapcă, 
m'ai omorât cu durerile tale 
de pr\n \auntiu.tAm» btrve \Y-*\ 

mai vedea de sânâtate ş» tu ci 
azi-mâine, te duci în pământ. 

Ion se strânse gh*m tos de 
durere şi de foame. - 

— Mai taci odată muiere, şi 
lasa-mâ sâ pot durtni. 

- De ce sâ tac? Da nu-i 
drept? 

Ridicându-se de jos, Ion işi 
adună obielelc dc pe şpargâ, 
îşi luă opincile şi boinda şi 
ieşi din casâ. A stat aşa o 
clipă râzimat dc uştiorul uşii 
dela tindă, apoi sc duse in 
grajd şi sc lungi în iesle cu 
mâinile cruce sub cap. Pode¬ 
lele asudate şi negre, pe care 
după ce i se obişnuirâ ochii cu 
întunericul din grajd, Ic văzu 
ca un fund de fântână cu apă 
tulbure, se învârteau parcă 
deasupra lui clocotind. Le 
văzu mici şi departe, apoi tot 
mai aproape, tot mai amenin¬ 
ţătoare se frământau deasupra 
ochilor lui. Se ridică pc un cot 
şi sc uită în grajd sâ vadA. 
dacă vitele nu s’au speriat Ş» 
ele. Nicio mişcare. Vitele 
rumegau liniştite in partea din 
spre el, iar dincolo, în P^tea 
cealaltă, calul ronţăia la niş le 
mestecâturi, schimbând din 
când in când din picioare. 
t*c uita lung la toate, omăr* 
ându-ac în sufletul lui ‘■A nu 
poate avea măcar atâta linişte 
şi sănătate cât unul din aceşti 
robi ai omului. De afara păt¬ 
runse ca o sageatâ. pri» 
bele de gorun, un cucurigu 
răguşit. Par'câ a sărit o broas- 
Câ'n lac şi .Ude după ea. 
fără sâ ştie dc ce au urmat o 
speriate, alt cucurigu răspU®** 
dela casa lui Nonea, f* 
câteva clipe, un *1 


după 

dle* 






















DRUM 


Jrl* casa Florii. Fr* tt.iezul răsuna hotarul de gura lui. A- 

„.«ii ,i .cr.tr pâ.iri dr^hi- duce * *P* dH * 

,V.„ «Aii silei următoare. J Wf '* r ."** «*• 

uitând din to.tr putrrilr. Ion “JJ ?‘ mr * I» 1 " »*«><* 
râmei in culcu.ul lui pr , P “* «««»<■ doui 

i . trei ceasuri, prânzul era gata 
neon,, m to.tr p.r,,lr d.t , viore , . ; j .. * 

.vnnul nu se apropia de el. 9 rr , . 

in. rpu.rtâ ,4-1 douâ ,i co..- S* C * “ J"' 1 "'; 1 P“* '» 
trie. i.t stomacul il .trânge. P ° dor ' ,> c “ 

, julic pat’câ în fiecare minut. 

Târziu. Coconii incelaaerâ si 
mai cânte, iar vilele dormeau 
noaptea inainre. Cineva 
bătu in uşi, dar par’că nu era 
pentru a cere voie si intre, ci 
si<*ra cumva un cuin sau uşa 
din ţâţâni. Vitele se mişcări 
din aşternut Doi oameni au 


cu zami 

prins în poieici. 

In dimineaţa aceea de dupi 
târg. Ion se simţi oarecum aşa 
de sfârşit, încât nu se meu* 
meta si meargă la plug Sculă 
pe Vicrel şi-i spuse, ci azi o 
si meargă el cu sluga, pentru 
toată ziua, sâ are pământul din 
Podorei. Credea ci o si*i 
intrat cu ciomege mari in mâinii ^ ac * ° marc bucurie, dar copi¬ 
ei închizând uşa după ci, totul Iul văzând faţa veştedă şi vor- 
se cufundă iar in mai mare in- ba mai domoalâ ca oricând a 
tuneric. Ion simţi o mâni rece părintelui, lăsă jvivirca în 
C â-i apasă gura, iar peste cap pământ şi răscolind cu degetul 
şi peste coaste simţea lovi- ccl dela picior *tn ţărâna 


turi puternice de ciomag. O 
altă mâni ii dcsbumbâ haina 
şi îi scoase nifrânâfrâmuţa cu 
hanii din şerpar- 

- Ne-am intabulat şi pe păm¬ 
ântul tiu şi dacă nu taci, te 
omoram. Până in toamnă te 
omoram şi pe tine şi pe ne¬ 
vasta ta. 

Ion nu putea vorbi, dar le 
spuse totuşi svârcolindu-ae, 
că ou le va da nimic şi că în 
ziuaacriaincâ îi va da la lege. 

- Mă eu nu fac pentru mine, 
pentru nevastă şi copiii mei 
nici o cheltuială, numai ca sâ 
pot cumpără pământ şi voi, 
hoţilor, sâ mi-l luaţi numai 
aşa- Eu mor de beteag ce-s, 
nevasta iar, şi no ne indurăm 
să dim banii pc leacuri scum¬ 
pe şi voi să-mi luaţi cu puterea, 
da cine sunteţi voi de aţi venit 
pe casa n»ea ; . . ajutor, a- 
jutar, aiâ omoar* boţii şi mă 

tur»! ion pri'M «tUOCl dr br«(r 


umedă dinaintea casei, zise: 

- Mie numa cu dumneata imi 
place sâ mă duc. 

- Las, dragu tatii, că viu şi 
io colo mai încolo, duceţi-vi 
numai voi, că tu trcbuc sâ te 
înveţi şi cu alţii nu numai toi 
cu mine- Azi, mâne. o sâ mer¬ 
gi singur. Acuma eşti fecior 
msre. Gâtaţi-vă fuga şi prin¬ 
deţi, câ toate pluguri le-s în 
brazdă pc vremea asta. 

Departe, peste dealul Tiur- 
cnilor, cerul începea si se 
roşească. Par'că ardea un sat 
undeva la marginea pământului. 
Pe iarbă străluceau picurii de 
rouă, par'câ ar fi plouta toată 
noaptea, in vTeme ce din vale, 
de pe la a Lcanului, se ridicau 
nouraşi mici. aproape trans¬ 
parenţi, de peste toate ogo¬ 
arele. Când cotiră la poarta 
cu plugul aşezat pe colibă, 
spre Podorei, Viorel se mai 

in tom r mc odmtm şi atrigA pun- 


mutre fi tari. * a simţit deo- ându-şi mâna streşină la guri, 
4«tâ WCM Satr'o prăpastie dinspre hotar. 


(ară fund In urma lui, hoţii ho¬ 
hoteau in râsete, aruncând bol¬ 
ovani in iadul unde cădea el. 
Linişte . . Calul, cine ştie 
pentru ce, izbi d:« câteva ori 
cu copita in pereţii de lodbe ai 
grajdului şi necheză prelung, 
loo se trezi. Sări speriat intr’un 
cot, işi Şterse faţa de sudoare 
şi îşi pipăi coastele. 11 dureau, 
dar in grajd nu iDtraae nimenea. 
Uşa era aşa cum a închis-o 
el, când a venit aă se culce. 
Afară mijea de ziuă. 

Dintre cei trei copii ai Co¬ 
jocarului, Viorel era cel mai 
mare. Isprăvise de un an şco- 
la din sat şi acuma mergea şi 
el în răni cu Ion şi cu sluga, 
acolo unde trebuia. De cum se 
zărea, ii auzeai şi pe el bodo¬ 
gănind printre cei mari, aler¬ 
gând, ba sâ sloboadă oile şi 
să le treacă de luţeznâ până 
ajung la drumul mare *prc 
nimsş, ba sâ cureţe roţile de 
naglagal legat de ele cu o zi 
mai înainte, ori sâ ajute la 
adăpatul vitelor. Altă dată, 
când Ion ieşea cu plugul pe 
poartă, dr *bis-şi putea opri 
plânsul, rugsndu-ae sâ-l ducă 
şi pe el. 

- U» caad viu cu prânzi), 
rămâi şi io bauv până la amiaz 
Cu duutfKats- Nu de-sia, dar 
sa ţin dr cuante. •* mâi, ort 
u,* 'iy, înainte* bot lor • cum ii 


Da sâ vii, tată, hatâr 
colea către amiaz. 

— Viu, viu, nu te teme, numa 
purta ţi-va bine sâ gătaţi până 
pc seară 

— Bine, bine, spuse copilul, 
mâhnit, dar mândru totuşi pen¬ 
tru in CTed in ţâre a ce i ae dase, 
apoi punându-şi sbiciul colac 
după grumaz, îmbie boii la 
drum. 

Ion se întoarse dela colţul 
casei şi sprijinindu-se de per¬ 
ete, după ce-şi mai roti odată 
ochii prin ogradă, se opri cu 
faţa spre răsărit. La câţiva 
paşi numai, ca pământul lui 
Roşea şi via şi acăţarii mari 
şi frumoşi ca o pădure. De 
acuma încolo vor fi ale lui 
toate. După el le vor stăpâni 
copiii şi apoi copiii copiilor 
lui. Departe, dc peste dealul 
Tăurorilor. se împrăştia soar¬ 
ele ca aurul peste toate pămân¬ 
turile tui. Din toate părţile 
răsună glasul ciocârliilor. 


- Bme, 

■cinci ajuţi 


U mumâ-ta t 



până departe la Mănăstire. 

Cum ar fi vrut el ai meargă 
acuma şi să calce odată in 
lung şi’n lat peate pământul 
nou. Să prindă cu mâna lui şi 
sâ obleascâ parii şi viţele de 
vie şi ai rărească el cu mâna 
lui tufele dc porumbei dintre 
acâţari. Acum nu putea aă 
meargă. Se simţea prea slab, 
dar după amiazi îndată ce o 
aă dea hanii le. Roşea, va bă¬ 
tuci cu picioarele lui şi va 
măsura singur toată tabla. în¬ 
cet intră in tindă, apoi trecu 
pragul mare şi ajungând in 
casă se aciuă pe marginea pa¬ 
tului. Silvia vazÂndu-l sfârşit, 
se apropie şi îl întrebă ce ar 
putea aâ-i dea. 

- Nu«ni trebue nimic. Stâi 
tu numa aci, că am să-ţi spun 
câte ceva, ca sâ tibâ cine-mi 
aduce aminte dacă voi uita eu. 

Ştergându-şi cu poala rochiei 
lacrimile. Silvia, care vedea 
că ii e râu, se aşeză pe laviţă, 
după ce îl acoperi cu un lepe- 
deu de lână până la brâu. 

- Uitâ-te, Silvie, aici, - şi 
scoase nâfrâmtiţa din şerpar, - 
aici sunt cincisprezece mii de 
Ici. Te duci cu ei la Roşea şi 
ii numeri pe masă, când ţi^> 
da contract făcut la notarâş pe 
pământul de-acolo - şi zicând, 
mişcă încet cu mâna spre pă¬ 
mânt. Dupi ce o fi a vost, sâ 
fie arat bine. Acăţarii dela ca¬ 
pete sâ-i răriţi. Via să o lucrc 
vinţeleru dela via popii, ci 
voi nu iţi Şti-o. Dacă li-ţi ve¬ 
dea câ-i cu tragere de inimă 
să daţi premândâ bună, câ-i 
sărac şi ci. De nu, sâ-l schim¬ 
baţi, câ-ţi găsi voi unul sâ 
ştie lucra. Cu pământii ăsta 
apoi iţi avea treizeci de jug- 
ârc şi toţi copiii or avea. câte 
tccr . Pe Iordan şi pc Victoria 
sâ-i dai şi pc ci la şcoală 
până in capă , şi vezi, daci 
nu te-or asculta mai cheamă 
pe fratc-to, ori cum, ii bărbat. 
La vară, când o fi sâ imblă- 
teşti, si te scrii şi tu in con¬ 
trat cu vecinii pentru maşină, 
sâ nu rămâi singură fără a fi 
imblâtit şi să-ţi crească stog¬ 
urile. Şi să nu uiţi, Silvie, din 
pământ sâ nu dai nici o palmă 
la nime, câ de-aia ne-am necă¬ 
jit sâ-l punem laolaltă. 

In Podcrei, la fiecare capăt 
de brazdă până suflau vitele 
de doua ori. Viorel işi punea 
mâna streşină la ochi şi se 
uita dincolo de deal, către 
cruce- 

- Niculac, vine tata. 

- Unde mâ > 

- Ni, nu-l vezi. chiar acuma 
trece pc la Ulmi la vale. 

- Nu-i Viorel . . . âla-i 
Vaaile al Florii Tetra luân 
ii mai mic şi umblă mai încet. . 
Şi iar porneau in lungul ogoru¬ 
lui. Vicrel cu sbiciul colac 
după cap, merge* alatorea de 
boul de către om. mânând, iar 
din când in când se ridica in 
vârful picioarelor ca sâ ajungă 
cornul boului, pc care-l prin¬ 
dea şi întorcea astfel plugul in 
brazdă. De peste deal, deo¬ 
dată la un espat de pământ* 
auziră cum clopotele bisericii 
işi împrăştie cântarea, pana 
Dumnezeu ştie cât de departe. 

- Auzi. Niculac, că trag 

clopotele? 

- O fi murit cineva . . . 

- Oare cine? 

- Cine ştie? Dumucxeu *a-l 

ierte. , , . . , 

- Dumnezeu să-l ierte • 


SCRISOAREA DIN URMA 

de 

Pantilemon Calinetcu. 

4m vrut in fiecare ti să-ţi *cv«„. V« f . Iâ md 

achit dc obligaţia de a răspunde, ci pentru a vorbi mai 
din adanc decât peniţa. Am tot amânat la gândul ci nu 
vot fi in stare. Sute de tulburări se petrec pe x, in or¬ 
ganismul meu. Nu md pun la pat, dar ni sunt prezente 
in orice clipă. De aceea serjul puţin deoJtntoard, Vom 
sistat de-ebinelea. In ultima vreme o amorţeală a creieru¬ 
lui îs partea stângi s'a agravat. La orice încercare de 
lectură îndelungată direrea imi săgetează creierul, li¬ 
terele cărţii se fac pe jumitate, pe sfert ţi apoi mă simt 
ca în ceaţă. Mi-a rămas din toate suferinţele astea o 
fobie a cădem in gol (caţtcum toată viaţa aţ fi n merit 
numai in plin. 1 ). Prin necazuri am mat trecut in viaţa 
mea, dar acum mi-aminiesc bine gândul ce md stăpâneţte 
ăi aceste experienţe • de a nu fi făcut tot binele de care 
aj fi fost capabil, pentru familia mea, pentru vecinii 
mei, pentru ţara mea. Nu md mustră atât comţttinţa pentru 
relele pe care, vrând sau nevrănd, le-am săvârţit, ci 
doar faptul do a nu fi făcut tot binele dă care am fost 
capabil. Ţie, ca sub patrafir , tfi mărturisasc aă sunt un 
om curat. Şi totuţi, câte nopţi ţt zile dm groază nu am 
trăit sub presiunea mustrării de Conţtiinţă. Cum vor fi 
chinuiţi de conţtiinţă acei care in viaţa lor nu numai că 
n'au făcut brjiele pe care ar ft putut ţi trebuit sa-l face, 
ci au făptuit lot răul de care au fost capabili> Uă gând¬ 
esc la morii criminali de război, ca ţi la m^rii criminali 
ai păcii. Şt md gândesc mai ales la criminalii de cea mai 
abjectă speţă ai neamului nostru, până mintea m -se în¬ 
tunecă. Ce lucrare unaţâ ii aţteaptd pe- oei caro se nor 
întoarce in tănul neamului românesc. Cit de bine im» 
dau seeama ci fără Dumnezeu, ommirea va deveni our i- 
aţă ţi scabroasă turmă de canibali. 

Mă gândesc ades la line. La omul din tine. Mt-at fost 
drag dela r ce put. Mi-au fost ţi alţii, dar nu exact "aţa.” 
Tu mi-ai fost "altfel.” Unii din et m’au de samaqit. Alţii 
mi-au rupt Jufletul ca pe-o nuia. Tu ai rămas frumos, ca 
brazii tai bucovineni. Deţi sunt sută la sută in vedenie 
tale, te urmăresc cu drag in tot ceea ce ţttu că faci ţi 
in ceea ca nu ftiu. Drama la o intuiesc chiar din depăr¬ 
tare. Sunt ţi eu părtaţ la ea. Doresc din lot tulletu' 
sofiei laie mulld Mn4ldl(. Aş dori s'o cunosc, fi Jă-i 
sărut mantie ţi satferinfa, aţa cum am sărutat la oaste 
Culorile drapelului romăne-sc. Am ţi eu, ca tine, o fiică. 
A terminat jcoala reală ţi acum face un curs "Beri Uz” 
pentru corespondenţă comerciala in limba engleză. Dar 
Să mă întorc. Cred că tot balamucul acesta dm lume e 
datorii faptului ci oamenii s’au îndepărtat de Dunnezeu 
cu lotul. Aţazifii oamânx de ţtnnţă au umplut pământul 
CU forţe fi ispite, dărâmând orice zăgaz al inhibiţiei. 
Calităţi inimoasa tu na, tuni nursa,e. ct doa, lor,a 
Itztcă f, patimii*. Draga Val,le. an primi dela Madnd 
"Poemela din închisori" fi an mll.il de data aceasta !i 
mai nuli radul prii. eara a trecut f, trece sulletul roman¬ 
esc. Când compar suferinţele mele cu ala celor care le 
indurai ţară întrerupere tect de am. imi urc: ale mele au 
jost ţloare la usecha. Met nu pol nulţun, lut D.nnazeu 
destul de a ni ţi îndemnat sa-n, ««J<-« - 
jiu. dr a te instaura "instituţia răului iu ţara. Revo 
„le neta impona-a lux Ounniieu. care n au încercai de 
căleva ori. n,-se par copilăre,,, acum. n pa, ca n af 
ascunde dc ru/inr imtr’un colţ al n,c,n„ melc. *h. 

Z:i. dud,, /. 

pvtdule. Cc lacen cu acela na-e da butna P I* 
L, e.il’ Van cutremurai (pentru a cala oaei.)cmd 
an auuu dc no, cade. diuunlc lala. caud U IU.» 
DRUM. le-a, dor, na, in,electoare, mar la,,,- *» 
mă.,.. L-a, Iduda, pe Crora, pănlru capo, sd-l ^ 
a lotl expresia P'ţnulu, IrJge, de 


Ieşti”. Cred 
mănir. Tu nu trebuie să seni 


mânios. Sd fii egel cu tisa 
nu trecu* j«* . 

i,. j.,,./ tie si alor tm multe sene 
însuţi Şt i» furtuna, fţi doresc \* 
laie pana la slar/ăul sţarirlulur. 
hain. dO Iulie .IM- 


OE IAC 08 STAN 


DEDICAŢIE 


Un nume şi-o viaţă. 

Ia* vreai depline. 
Mississippi *$• pn arl * 
Invoarcle după sine. 

Eşti şi rămâi primăvara. 
Cu toţi merii in floare. 

Şi inima ţi-Ke face salba 
Strălucitoare. 


Iii parul de sur 
Şi’n şuviţele raiăşite, 
Vântul infioaii tezaur 
De frumuseţi infinite. 
Par’ca viaţa din mic 
Ciocoieşte-»ui nou soare. 
Crin dc sonora lumina. 
Misiei de splendoare. 



















CALEA PIETRELOR 



{jMţyust, 


XII 

Te pori cu mine 

Ş i te-am adus cu flori 

Iarăşi tăcerii să-i • kgenunchem. 

Am azvărlii cuie, lacrimi şi bice 

Ne dăruim Sub alte bolţi 

Cu noi piroane, alţi pumni şi acelaş râs. 

Stăm singuri - te văd mai tănar; 

Umbli mai trist • % 

Pe frunte porţi cratere şi aprinderi 
Şi lumi adipostitei-milenii -o uleie, 

Un altul mai frumos nu aflu. 

AiciTe - alungă-mă bat - şi acolo plâng! 

Nu pretueşc nimic: 

Am trup sărac de minerale 
Fd-măbogat: htindr-mi pâinea arsă 
Şi spune-mi ce e • n cer şi ce e pe la noi? 

Din zvonul ascuns în muşchii dm păduri. 

Pe zimţii de ferigă, 

In strigăt, de pe vetre, 

Feţele - ascunse iţi mai trimit căuş 1 de cu muguri? 
In care mână ii fii? 

Sub care stâncă-i pui? 

Acolo, printre ciute, când arborii cad, 

/4tunct r rugăciunea. 

Aici, vi strană, s’adaogă t ngânării 
Dintre fotolii şi-o barbă neagră 
Scuipând catapeţdazma 
Aluatul il usucă: 

De vei veni să-l vezi 
Va şti ca eşti; Te va ură 
Şi se va sinucide. 

Golim altarul cu nici o împotrivire, 

Ca s<T le fim în stol pasări tăiate. 

Vor îngerii morţi: 

Tipsiili Cu trupuri 
Şi şerpii încolăcind palate 
La marile ospaţuri. 

Noi: undaP-Spre care malP 
Urcăm şi ducdm alţi stâlpari? 

Sudorile salina, inghetateP 

Pentm tălhari-voi fi înfrântul, lângă Tine. 

Poate atunci, in clipa înălţării, 

Cu vulturii porunca să-mi asculţi' 

Ramăi'bialt • să nu hvii 
Suprema bucurii: nu mai sunt 
Dar mugurii de-acolo n’au murit. 


XIII 


Negru, galben, verde - 
Nu vede şi crede. 
Negru, verde-sânge 
•Dm pădure curge, 
Negru, verde, albă - 
Lacrima pe salbă. 

Negru, verde, smuls - 
In somn s*a ascuns; 
Dusu-l, s’a lot dus! 
Negru, albastru-cer 
•Cad îngeri pe fier. 
Picături de zer. 

Verde, violet- 
întins pe şervet. 

Steag spre Dumnaneu, 
Atae*n curcubeu . 
Noaptea, negru’ruinge 
Cătai cu cârlige. 
Tnupul violet 
Aiămd’n oşei. 


Mugurii verzi crap 
Pietrele sub cap - 
Alte lumi in cap; 

Plânge altă lume 
Dorul din fărâme. 

XIV 

Eram numataţii-cinc » 

Duţ i la coasă ca atunci: 
Azvârliţi şi puşi pe-o parte 
Cum stau florile uscate. 

Trei plecaţi 
Se fac argaţi; 

Timpul orb, cu faţa sloi. 

Numai pentru călătorii doi 
Strânge lacătele moi. 

RdtăcmJ, o mână albă 
Leagă snopii strânşi din turbă. 
Cel ucis, cu tâmlpe verzi. 
Doarme’n claie* ia nZmczi, 
Cat» ciungilor ramaţi 



DE ION MIREA 


Pup potcoavele sub paşi. 

Dm ochi: stopii de malură 
l-au pus hoţii la centură’. 

Dar mai fură 
Şi câte-o fulgerătură. 

XV 

Sunt acum • cum sunt acum, 

Sunt pa drum 

Nu pot sa spun 

-Mă prinsasc un lăstun. 

Pietrele 

Pasările 

Muşcate de. guţtere 
Mă duceau in pe şt ere. 

Balâ-le - 

Cumintele 

lartă-le 

Mă desbracâ sfintele . 

XVI 

Am plecat-să nu m’aştepţu 
Imi las umbra pe> pereţi. 

Intr’o zodie: altiţa 
Pusa’n turn la Moldovifa. 

'Im plecat ea s <J stâng pietre. 
Frunţi, năceţe fi-wn erele 
Pirostriile .din vetre 
Sa-mi prind mâna hIr’un seaetc. 
XVIII 

Iar stxkii-şi urlă ruşi 
Orbii, tremură supuşi 
In păduri, cu puşca duşi 
Noaptea, munţii, scot afar 
Fruntea rece - gând amar. 

Spart ddprag şi ars cu var. 

XVIII 

Pune. dimineaţa site 
Do cern praf cu ardei iute 
Pdste trestii lungi ori frânte 
-Broaşte vin să mă sărute 
Una rea, cu buba tare. 

Cu gâlci mari şi bobi de sare, 
Bate nare lângă nare 
-Parcă stinge-o lumânare. 

Nuci da râie pe altare 
Struguri moi, copţi pe spinare 
Dau la pasări de mâncare: 

O stafia şi-o culoare . 

XIX 

Pietrele neperechi 
Cercei n urechi 
Frâng suluţe vechi. 

Inele dc fier 
Pâinile din cer 
•Rupte de-un boier. 

Cade picătura 
Şi rătcoace mura 
-Se crapă arsura. 

Fu/furii - o uleie 
Trunchiuri şi curmeie. 

Bagă-n vorbe o cheie. 

Umbrele uitate 
Lungi ori aplecate 
Bat* zăbreaua bate. 

Tari; furtunile 
Ard ţâţânile 
-Le şterg numele. 


2 NOEMBRIE, 1822 - « fost 
decapitat la Constantinopole, 
boerul român: Constantin N. 
Negri, caimacan al Munteniei 
(1821 >1822). Acu ut de către 
Turci câ aţâţă spiritul revolu¬ 
ţionar in popor împotriva boier¬ 
ilor, şi în legături cu fratele 
sâu Tudor ameninţă siguranţa 
statului otoman; a fost arestat 
şi dus la Constantinopole unde 
a fost ucis. 

• •• 

3 NOEMBRIE, 1840 - s’a 
născut la Paris Leon Hugonncl, 
călător şi scriitor francez. A 
venit in ţările noastre pe la 
1872 şi la 1875 a publicat la 
Paris: Six mois en Roumanie. 
A vorbit cu multă căldură de 
poporul român. A afirmat ori¬ 
ginea noastră latină. Plănuise 
o confederaţie dunăreană şi a 
scris la pagina 150: La confe- 
deration danubienne compren- 
dra aussi la Bessa'abie, que 
la trahicon de Demetrius Mo- 
rousi livra aux Russes en 
JS12.ll ne faut pas oublier que 
la Bucovina faisail auiti pâr¬ 
tie de la Moldav ie depuis Ic 
temps d’Etienne Ic Grand. 

• •• 

3 NOEMBRfE, 1592 - a 

mtirir Im Bolznno-Tîrol. roaba 

Irina Botezata, a doua soţie a 
lui Petru Şchiopul, cu tare 
, plecase în pribegie. Ei au avut 
doi copii: Ştefan şi Despina. 
amândoi morţi de tineri. Străn¬ 
epoţii lui Ştefan cel Mare s’au 
irosit fără de vlagă. Au fost 
înmormântaţi la Mănăstirea 
Galata-Iaşi. 

• •• 

4 NOEMBRIE, 1770 - s’a 

născut istoriograful, călătorul 
francez: Francois-Charles- 

Laurent Pouqueville, la Mer- 
lerault-Ome Franţa. Studiase 
medicina. Dar luând parte la o 
expediţie in Egypt. făcând parte 
intr’o comisie de arte ş* ştiinţe 
- e prins de către nişte hoţi de 
mare tripolitani — izbuteşte 
să scape dela ei, dar cade in 
mâna Turcilor care-1 fac pri¬ 
zonier. Dus la Tripoliţa, Must- 
afa Paşa se poartă bine cu el 
şi e dus la Constantinopole. 
Acuma guvernul francez inter¬ 
vine şi el se poate întoarce in 
Franţa in 1801. Îşi trece teza 
de doctorat dar renunţă la med¬ 
icină şi urmează arheologia, 
istoria. Studiază şi călătoreşte 
în Grecia, Albania, Macedonia, 
etc. In 1805 publică: Voyage 
en Moree el a Constantinople. 
Este numit consul general pe 
lângă Aii Paşa în Janina — 
ceea ce îi permite să lucreze 
pc teren! In 1820-1822 publică: 
Voyage en Grece apoi ediţia 
Germană: Reise durch Gr ic- 
chenland - Mei n in gen, 1824. 
Mai publică: Histoirc de la 
regencration de la Grece, etc. 

A murit la Paris in 1838. 

••• 

8 NOEMBRIE. 1477 - a murit 
mitropolitul Teoctist al Mol¬ 
dovei, care l-a uns domn pe 
Ştefan cel Marc. k Suceava. A 


8NOEMBRIF, 1867-a’a năa- 

<-J*t la laşi profesorul geologul 
Victor Anastasia. Studiase in 
Bucureşti apoi la Paria, un * la 
^>orbona şi-a trecut doctoratul 
in Ştiinţele naturale. Muzeul de 
Istoria naturală din Paria ii de¬ 
cernă o diplomă specială pen¬ 
tru învăţământul ştiinţelor. A 
fost profesor la liceul Lazir. 

A lăsat numeroase lucrări de 
geologie mai ales despre Dob- 
rogea, publicate in ţară cât şi 
la Paris. A murit in 1933. 

• •• 

8 NOEMBRIE, 1603 - Mona- 
ha Teofana dârueşte mioăstirei 
Cozia. nişte moşii, ce-i fuae- 
scri date in 1595 de către fiul 
ei Mihai Viteazul: **. . . cinsti¬ 
tei şi dela inimă prea iubitei 
mai cei mele doamna Teodora.” 

• •• 

8 NOEMBRIE. 1538 -afost 
terminată mănăstirea din Horod- 
niceni, judeţul Baia, intemiatâ 
de către vistiernicul lui Petru 
Rareş: Mate ia ş. 

»•• 

9 NOEMBRIE. 1789 - oraşul 
Bucureşti a fost luat in stipi- 
nire de către trupele imperiale- 
regalc austriece, de sub com¬ 
anda mareşalului prinţ Saxa- 

Co burg. A (oot poreclit de către 
populaţia capitalei: \em(ti cu 

coadă pentruci ţuriftu peru*.». 

9 NOEMBRIE, 1885 - a murit 
in Bucureşti Ecaterxna, văduva 
lui Girolamo Momolo (acela 
care intemeiase in capitală prima 
salâde spectacole: Sala Momo-' 
lo.) Ea era bogata vară pri¬ 
mari a mamei lui I. L. Cara- 
giale. Fcmec de afaceri, sgăr- 
citâşi anal - fabetâ, ca numără 
banii pipăind teancul de gal¬ 
beni. In ziua când un negustor 
- căruia ii dăduse bani cu îm¬ 
prumut, a căutat s o inşele la 
teanc, a căzut moartă. 

• •• 

9 NOEMBRIE. 1903 -a murit 
ziaristul Luigi Cazzavilan. Se 
născuse în 1852 in Arzignano, 
Italia. Voluntar la 14 ani în ar¬ 
mata italiană împotriva Austri¬ 
ei. \n 1870-1871 ia parte sub 
Garibaldi in Franţa, la războiul 
împotriva Germaniei. In 18<6, 
izbucnind războiul dintre Ser¬ 
bia şi Turcia, intră in legiunea 
italiană din armata sârbă. In 
1877 vine in România ca cores¬ 
pondent al mai multor ziare. A 
fost profesor de limba italiană 
la liceele Sf. Sava şi Matei 
Basarab. In 1880 începe s* 
publice diferite foi ca: Frăţia 
Rom ânâ-ita liană şt Tezaurul 
Familiei, şi ca o mare noutate 
introduce reclama in ziare! In 
1884 scoate ziarul Universul, 
ce devine cu timpul cel mai 
citit ziar Jin ţară. In 1888 in- 
temeiază o tipografie. A con¬ 
struit un velodrom pe partea 
dreaptă a Şoselei Kiselef. 
pentru biciclişti, care deveni¬ 
seră la modă. Ziaristul Sicolae 
Procopm a lucrat timp de a- 
proape 30 dc ani în redacţia 
ziarului “Universul”. Dela 
1894 la 1905 vânzarea ziaru- 

















lui este interzişi în înfuria 
. Din 1914 directorul ziaru¬ 
lui Universul a fost Stelian 
Pope seu dimpreună cu Virgil 
Dărâsco. Euigi ('azz.avi lan a 
avut o foarte mare activitate 
ziaristică, căutând să răspân¬ 
dească în popor gustul cititului 
prin numeroasele foi ce le pub¬ 
lica, căutând să trezească in 
sufletul său dorinţa de a lua 
parte la toate activităţile tim¬ 
pului, ce atuncia se trezeau în 
lume. 

• •• 

10 NOEMBRIE. 1734 - s’a 
născut la Viena. baronul Bcr- 
n<irj Jemsch, orientalist. In 
1755 a fost trimis la Consian - 
tinopolc apoi la Timişoara ca 
interpret de frontieră. In 1772 
a fost numit pe lângă Poarta 
otomană ca să tragă hotarele 
Bucovinei. A murit la 23 Feb¬ 
ruarie, 1807 la Viena. 

10 NOEMBRIE, 1508 - călu¬ 
gărul sârb: Maearie care învă¬ 
ţase meşteşugul tiparniţei la 
Veneţia se stabilise la Cetinie- 
Muntenegru, dar curând îşi 
dădu seama câ nu e un loc 
potrivit şi veni in ţara Român¬ 
ească pe vremea lui Radu cel 
Mare, domn cu nizuinţi spiri¬ 
tuale. Nu se ştie anume unde 
îşi instalase călugărul Maearie 
tipografia, fie la curtea domne¬ 
ască din Târgovişte, fie la 
mănăstirea Dealului. Dar prima 
carie tipărită la noi a fost un 
Liturghier în limba slavonă, 
limba oficială pe atunci şi a 
bisa ic ii şi a statului. Călu¬ 
gărul Maearie s’a trudit să 
: scoată cea dintâi carte pe 
pământ românesc in tiparniţa 
înfiinţata de domnul ţării: Radu 
cel Mare. 

••• 

fi NitCMBRIft, 1813 — 

născut in Ru«ciori (Rcussdor- 
ter) >ud. Sibiu’- sasul Martin 
Samuri Mockcsch, scriitor, în¬ 
văţător ,preot-luteran in diferite 
centre săseşti din Transil¬ 
vania. Studiase la Berlin şi a 
petrecut o vreme şi in Bucur¬ 
eşti. A publicat numeroase 
articole şi calendare în revis¬ 
tele germane din Transilvania 
şi din străinătate. In 184b a 
publicat la Sibiu: Geistlichr 
L ie deţin wallachischcr Spra- 
che, theils aus den Dcut- 
schen ubersetzt, theils von 
S.M. gedichtet; Rumanische 
Dichtungen, ins Deutsche 
tsche ubersetzt von S.M., 
Sibiu 1851, care este cea din¬ 
tâi traducere în limba germani 
a versurilor româneşti şi cea 
dintâi culegere de poeţii popu¬ 
lare din Ardeal; Beweise jur 
die Ce llische Abslammung der 
Hallachen oder Romanen, be- 
sonders derer, welche im 
Crossfurstenlhume Siebenbur- 
gen leben, Sibiu 1867. Martin 
Samuel Mockcsch a vrut aâ 
faci cunoscut germanilor, 
poporul român: “un popor încă 
foarte nccomplct cunoscut, cu 
toată bogăţia sa nebănuită de 
sentimente.” A mai lăsat şi 
alte lucrări rămase in manu¬ 
scris. El a murit la 11 Febru- 
arie. 1864. 

•99 

11 NCH- MBKIE. 1845 - s’a 
născut in comuna Brânzenii- 
vechi /ud Odorhei Basarabia: 
i*Jil* Y. Sttoescu. rumân bun 
> nare filantrop. Studiase la 
< htşinău. Ode sa, Moscova, 
F'euograd pi Berlin. Apoi a 

ălirorit prin tui ops şi Africa, 
b <867 a Io* «umil judi câtor 
L InUiAaWl du» Hoais, unde 


a făcut cunoştinţă cu Alexan¬ 
dru llajdeu. A ajutat numeroşi 
«meri ca ai poată studia şi a 
întemeiat şcoli atât in Basara¬ 
bia cât şi in Transilvania. A 
făcut importante donaţii pentru 
societatea Astra din Transil¬ 
vania. A fost un om de o rară 
modestie. A fost preşedintele 
sfatului ţârii in Basarabia şi 
deputat după 1918, raportorul 
legii pentru unirea Basarabiei 
în 1919. Primul preşedinte al 
Parlamentului român. 

099 

11 NOEMBRIE, 1741 - a a 
născut la Padova: Abatele 
Giovanm-Baitista zis Alberto 
de Fortis. Intrase in ordinul 
călugărilor din San-Augustin, 
insă dându-şi seama ci nu e 
făcut pentru viaţa de sihastru 
ieşi curând din călugărie. în¬ 
treprinse atunci lungi şi numer¬ 
oase călătorii, aşternând pe 
hârtie observaţii foarte intere¬ 
sante. A publicat la Veneţia: 
l'iaggio m Dalmaţia, 1774,2 
volume, ce este lucrarea aa de 
căpetenie. In ea vorbeşte pc 
larg despre Morlaci, şi e plină 
de amănunte interesante, in 
ceea ce priveşte viaţa român¬ 
ească in general. A murit la 
Bologna la 2/ Octombrie. 1803. 

999 

11 NOEMBRIE, 1841 - s’a 
născut in comuna Cemat- 
Braşov: Elena Densuşianu 

născută Circa. A fost soţia lui 
Aton Densuşianu. A publicat 
nuvele şi articole in revista 
Familia din Oradea şi în Orien¬ 
tul latin. A publicat şi tradu- 


13 NOEMBRIE. 1877 - a 
murit in Bucureşti, ziaristul şi 
profesorul francez: Ulysse de 
MarjiRac. A fost adus in Bu¬ 
cureşti de râtic bocrul loc- 
dache Slatine an u. A fost pro¬ 
fesor la liceul Sfântul Sava, la 
Facultatea de litere, la Şcoala 
militară şi la şcoalc particu¬ 
lare. A scos ziarul politic: 
Yoix roumaine, al cărui direc¬ 
tor a fost dela 1861 la 1866 şi 
care mai târziu şi-a schimbat 
titlul in Voix de la Roumanie. 
Dela 1870 la 1877 a scos: 

J ournal de Rucarest,, în care a 
publicat articole de tot felul, 
destinate ca să informeze 
străinătatea despre starea 
culturală a ţărilor noastre. 
Dela 1868 ta 1870 a redactat: 
Monitorul român, jurnal oficial 
■ al României. A mai tipărit: 
Lecons de litieralure, Buca- 
reat 1859; De Peslh a Buca- 
resl, 1869, note de călătorie; 
Histoire de l’arme roumaine, 
1871; F.tudes sur la Roumanie 
1871; Guide du voyageur a 
Buc arc st 1872. Sc născuse la 
Montpellier in 1821. 

909 

14 NOEMBRIF., 1497 - Ştefan 
cel Mare a preînnoit biserica 
Înălţarea Domnului dela Mănăs¬ 
tirea Neamţul, mănăstire ce a 
jucat un rol însemnat in miş¬ 
carea cultural» a Rtsnânici. 
Avea o tipografie bogaţi şi o 
şcoală vestită, dani- pururea 
exemplul unei activităţi rare 

intre mănăstirile ţarii. 

• •• 

14 NOEMBRIE, 1234 - Papa 
Cngore al IX-lea, a pomenit 
intr'un dccTct de existenţa 
i alaia lor in episcopia rumân¬ 
ilor. 

»•« 

14 NOEMBRIE» 1872 - » • 

născut in Galaţi ziaristul 
Ţimoletm Pisam (familie ori¬ 
gina/ă din insula Creta) A 


tfaltcL 

(Cont. din Pag. 1) 

funcţiuni publice ş, din decizii 
politice, pe colaboratorii care 
au invâţat, in mai bine de 20 
dr ani, cum sd exercite mai mul¬ 
tă putere decât orice oficial 
ales, din guvernământul fed¬ 
eral." l.a conferinţa dela Yal- 
la nu s’au luat note stenogra- 
fice oficiale, tar documentele 
publicate, in afatd de actele 
oficiale semnate acolo. Cuprin¬ 
deau dări de seamă indepen¬ 
dente ale membrilor delegaţiei 
Statelor Unite. Până astăzi, 
au apărut multe menoni politi¬ 
ce, cu importante mărturii is¬ 
torice asupra Yaltei. Dease- 
menea, multe alte articole, de¬ 
claraţii politice, studii, etc. 
Pe bata acestui autentic ma¬ 
terial istoric, se cunoaşte in 
prezent, întreg adevărul asu¬ 
pra acestui funest aranjament 
internaţional. Cu repercur siuni 
ce, ineă t nu s'au terminat nici 
astă ti. In numele Franţei, "marea 
absen d”, dela conferinţa din 
Crimeta, generalul de Gaulle a 
protestat categoric contra "dc- 
sbaterii disimulate şi discor¬ 
dante in care America, U.R. 
S.S. şi Anglia tratează fără 
noi ceiace este in joc" , -arun¬ 
ci când” o acţiune întreprinsă 
la timp, pe lângă stăpânii din 
Kremlin, de către aliaţii occi¬ 
dentali, cu condiţia ca aceasta 
sâ fie concertată şi categori¬ 
că, ar fi salvat independenţa 
Poloniei, Cehoslovaciei, Ro¬ 
mâniei, Ungariei şi a ţârilor 
din Balcani". Iar marele scri¬ 
itor Francois Maurtac, comen¬ 
ta cu amărăciune: “Fotoliul 
lui Talleyrand fi Chătcaubri- 
and rămâne gol. Câtor după de¬ 
zastrele sale. Franţa a ocupai 
in Adunarea Naţiunilor loca' 
care i se cuvenea; prietenii ei 
refuză astăzi, ceiace inamicii 
cei mai înverşunaţi, dealungul 
secolelor, nu s'au gândit nici¬ 
odată să-i conteste. . . ’’ 

In menţinerea păcii. Franţa 
a urmat totdeauna, o politică 
de prietenie şi colaborare cu 
micile naţiuni independente din 
Europa. Este cert cd prezenţa 
Franţei la conferinţa dela Yal- 
ta, ar fi adus ţârilor dominate 
astăzi de Rusia Sovietica, un 
preţios ŞI salutar sprijin. în¬ 
treaga politică a lui Roosevelt 
faţă de Stalin a fost construită 
pe o deşartă iluzie. Incâ hain- 
te de conferinţă, el spunea 
scepticilor din Washington, că 
exisld un singur mijloc de a 
salva totul, acela de "a do¬ 
mestici" pe Stalin fi a-l câşti- 
ga la convingerile sale mesi¬ 
anice de pace universali. Cu 
această ide te fixă in gând, in 
tratativele jale dela Teheran 
fi Yalta cu Stalin, el a aplicat 
maxima lui E merson: "The on- 
ly way to have a friend, is lo 
be one". Şi nici o clipă nu s’a 


acria la mai multe ziare din 
capitală: Naţionalul, 1893; 
Epoca, Argus, iar la Universul 
a ţinut ani de zile rubrica: 
Limba noastră. A fost deputat. 

9 99 

17 NOEMBRIE, 1838 - a’a 
niacul in Bucureşti: Mana 
Flechtenmacher din Coatachc 
Mavrudin şi Anica Pancratie. 
Profesoară de declamaţie la 
Azilul Elena Doamna. In 1879 
a scos revista Fciueea R*>- 
mână. A fost soţia lui Alexan¬ 
dru Flechtenmacher 


îndoit câ sinceritdfti sale, nu 
t Se răspundea de Stalin, tot 
Cu aceiaşi sinceritate. După 
cum ti mărturisea lui Bob llr,p. 
Fin/, confidentul şt preitmul 
râu personal, la terminarea 
conferinţei dela Yalta, Roose¬ 
velt avea certitudinea de a fi 
”Convertit pe Stalin' Şt acea¬ 
sta, intr’un moment cărui inten¬ 
ţiile abuzive sovietice nu lăsau 
nici o bidoiald: cele trei ţări 
baltice erau deja înghiţite, ea 
parte integrantă in imperiul so¬ 
vietic; se pregătea sovieliza- 
rea Finlandei; ambasadorii so¬ 
vietici susţineau pretenţiile 
lui Tito asupra ora fului Trie st; 
Bulgaria era cu totul in mână 
sovietică; iar in România se 
prepara un corp d’etat comunist 
sub controlul direct al lui Vy- 
ehinski; un stat-major comu¬ 
nist se instalase in fruntea Al¬ 
baniei. Rapoarte alarmante, 
primite la Londra fi Washing¬ 
ton, asupra situaţiei grave din 
Polonia, România şt Ruthema, 
au fost transmise in zadar, la 
Ltviodia, in timpul conferinţei. 
Nimeni din occident n’ar fi în¬ 
drăznit atunci, sd creadă :i 
Ruşii vor permite vreodată m 
viitor, facerea de alegeri li¬ 
bere in ţdnle ocupate de ei. 

Duplicitatea lui Stalin era 
vădită oricum, numai Roosevelt 
persevera sd -1 acorde încrede¬ 
rea, împotriva evidenţei insăşi. 
Prin cedările sale, făcute cu 
uşurinţă de neînchipuit, la ce¬ 
rerile cinice ale lui Stalin, ac¬ 
eastă conferinţă, departe de a 
fi jalonat condiţiile unei pdci 
drepte şi durabile, de fapt, a 
deslegat frâul tuturor indrâs- 
nelilor sovietice. 

Intr’adevdr, nu numai so- 
vietizarea intregii Europe ori¬ 
entale, dar şi lovitura de Stat 
dela Fraga, blocusul Jelă Ber¬ 
lin, victoria lui Mao-Tse- To- 
ung m China, risboaiele din 
Korea şi hidochina, instalarea 
lui Castro in Cuba. infiltrarea 
comunistă in mişcarea de de- 
sagregare rasială bt Statele 
Unite, agitaţia violentă a tine- 
erelului in universităţile din 
ţările occidentale, din ultimii 
ani, toate aceste acţiuni sub¬ 
versive erau deja, conţinute 
in embrion in hotărârile dela 
Yalta. Atunci, comunismul in¬ 
ternaţional a luat cunofiinţă 
de candoarea Occidentului fi 
apoi, a continuat mereu sd prac¬ 
tice nouţ agresiuni fi abuzuri. 
Roosevelt n'a prevăzut nici o 
politică de înlocuire, nici o 
linie de susţinere, in caz de 
nereuşită a politicei sale. Ni¬ 
ci măcar nu s’a întrebat dacă 
o politici fermă şi realistă, 
n’ar fi servit cu adevărat, pd- 
cea lumii. Mai târziu, când 
preşedintele Truman, spre ono¬ 
area sa, formula o asemenea 
politica, ("Nu voi abandona 
tiranilor nici un om liber"), o 
sută de milioane de europeni 
se găseau deja, sub jugul tira¬ 
niei lui Stalin, cedaţi de Roos- 
vell cu dezinvoltura dela > al¬ 
ta ,, Sc o stere a lor din ghiarele 
sovietice nu mai era cu putinţă 
atunci, când armatele aliate 
părăsiseră teritoriul Europei, 
iar cele sovietice rămăseseră 
intacte fi ocupau jumătate de 
continent. 

La conferinţa dela Tehe¬ 
ran din Noiembrie IMS, s’a 
renunţai la debarcarea aliaţi¬ 
lor in peninsula balcanică, aţa 
cum a cerut msittent Stalin. 
Aceasta a preparat cedarea ma¬ 
jorităţii ţărilor balcanice, in¬ 
fluenţei sovietice de «ui târ¬ 


ziu. La Yalta t’a pregătit tăi¬ 
erea Germaniei in două, şi di- 
vttareaEuropei in două blocuri. 

Tot la Yalta a fosi încins tu¬ 
multul din Asta, nestins mei, 
până azi. fo» Cairo, in şoii, 
Roosevelt promisese integral 
Mandehauna tui Tehang Kai- 
Chek. La Yalta, Roosevelt în¬ 
cheie un acord secret Cu Sta¬ 
lin, fără nici un colaborator 
american, afară dr trn inter¬ 
pret, şi numai in înţelegere cu 
Bob Hopkmt. Fnn acest acord, 
Roosevelt ceda Rusiei Sovie¬ 
tice insulele Kuhle. la Nord 
dr japonia, jumătatea de sud a 
insulei Sakhalin, şt prtmitea 
utilizarea căilor ferate chineze 
din Mandchauria. D:asemenea, 
Rusia obţinea o "influenţă do¬ 
minantă" in porţii chinez Dat- 
ren şi deplin control asupra 
bazei navale dela Port-Arthur. 

Cu aceste concesiuni, in 
afară de insulele Kurile , Stalin 
reconslituta poziţia imperiului 
ţarist in ex'.remul-ohcnt. Intr’o 
întâlnire cu Roosevelt la Yalta. 
in ziua de 8 Februarie IW5 t 
Stalin spunea ci dacă preten¬ 
ţiile sale nu erau satisfăcute 
"va fi dificil pentru dânsul fi 
Molotov si explice Poporului 
Sovietic de ce Rusia intra in 
război contra /aponiei". Ace¬ 
astă discuţie a fost înregistra¬ 
tă de interpretul lui Roosevelt, 
Chrales Bohlen, care a asistat 
la conferinţa secretă dintre cei 
doi şef i de stat. Şi Stalin adă- 
oga tot atunci: "Dacă totuşi, 
aceste condiţii politice sun ? 
satisfăcute,poporul va nţelege 
interesul naţional implicat şi 
va Ii mult mat uşor de explicat 
decizia, Sovietului Suprem". 
Aceasta'declaraţie a lui Stalin 
este revelatoare. Ea descope¬ 
ră adevărata lată * politicei 
sovietice şt dote de (te că Rusia 
Sovietică a luptat pentru în¬ 
tregirea Imperiului ţarist. An- ’ 
exarea cintcă a Basarabiei in 
1946, precum fi împingerea că¬ 
tre apus a tjraniţie cu Polonia, 
au fost pe aceiaşi linie de "in¬ 
teres naţional" sovietic, în¬ 
temeiat pe cuceririle samovol- 
nice ale ţarilor. 

Şi totuşi , Karl Marx şt En- 
gels, in scrierile lor, funda¬ 
mentale pentru comunismul 
leninist, au condamnat cu ve¬ 
hemenţă, de nenumărate ori, 
ţarismul şi imensul său im-- 
pertu , înjghebat prin crude cu¬ 
ceriri de popoare şi prin raptu¬ 
ri de întinse teritorii. In zilele 
noastre. China comunistă a fu* 
Mao Tse-Toung, revendică pub¬ 
lic dela Rusia Sovietici, un mi¬ 
lion de kilometri pătraţi, ocu- 
paţiprin ahus Şi viclenie in ul¬ 
timul secol. Urmaşii lui Stahndin 
Kremlin. Hrezhnev fi kossygin, 
răspund tovarăşului chinez, la 
fel cum ar fi răspuns ţam, da¬ 
că ar mai fi astăzi in fruntea 
Rus ei. pe baza drepturilor is¬ 
torice, (de cucerite Jţ aceste 
teritorii sunt "ruseşti . Revol¬ 
uţia sovietici « dijtrus Ţaris¬ 
mul da> i-a păstrat Imperiul, 
monstru anacronic, politic Şt 
moral, in vremurile noastre. 

Cedările făcute de Roosevelt 
lui Stalin m extremul-onent. au 
fost cele mai nefaste pentru 
interesele vitale şi însăşi se¬ 
curitatea Statelor Unite. In 
ichimbul acestor concesiuni 
grave, Stalin prom.tea cu u/u- 
nn ţă de a intra m război con¬ 
tra japoniei, şase luni după 
capitularea Germaniei ’ Ace¬ 
asta deschidea stăpânului din 
Kremlin, porţile Asiei, permi- 
ţăndu -* să-şi întindă puirrea_ 





Page TO 


dincolo 4t frontiera sa oriew 
tale fi de a mobiliza resursele 
chineze. Aceasta însemna spri¬ 
jinirea ln i Mao Tsr-Toung de a 
deveni stăpân în China între¬ 
agă. af-i c**s s'a fi mtămplat 
ulterior. In acclof timp era sa¬ 
crificat umil din cei mai huni 
aliaţi fi amici a , Statelor 
nite, oi persoana prepedintelui 
Kvomintangmilui Tchang Kai- 
Chek. Toate acestea, pentru a 
hale un inamic care se ftia de¬ 
ja. invms. Japonia tnfăţifa 
atunci, modul de a-fi recun- 
oafte înfrângerea, iar Roose- 
velt ftia la )alta, că este pe 
puncutul a dispune de arma 
atomică, la data de I August 
1045, cel mai târziu. La con¬ 
ferinţa dela Teheran, Church- 
i ll a insistat cu rigoare ca 
debarcarea aliată să se facă 
in peninsula balcanică. In pri - 
mul război mondial, pătrunde¬ 
rea aliată dela Salonic fi wi- 
aintarea armatelor franceze in 
Europa centrală, a provocat în¬ 
frângerea Germaniei in două 
luni Afară de marile avantaje 
Strategice, un nou front aliat 
in Balcani, ar fi împiedicat în¬ 
aintarea sovietică in Europa 
centrala fi sud-estied, până la 
terminarea răsboiului. Or, toc¬ 
mai aceasta nu dorea Stalin. 
Intenţia lui era ca in momentul 
înfrângerii Germanici naziste, 
armatcla sale să fi pătruns cât 
mai adânc în "pântecul moale 
al Europei”. Faţă de opunerea 
inverfunată a lui Stalin, la 
care s’a raliat fi Roosevelt, 
Churchill a trebuit să renunţe 
la propunerea sa. Năvălirea 
sovietică in £aropa a fost ast¬ 
fel, pregătită la Teheran. 

La Yalta, rolul lui Chur¬ 
chill a fost secundar. In Oct¬ 
ombrie 1Q44, cu ocazia vizitei 
sale inopinate la Moscova, la 
un aperitv in tclc-a-tcle cu 
Stalin, in apartamentul parti¬ 
cular al acestuia din Kremlin, 
servit de fata lui Stalin ,astăzi 
refugiată in . Statele Unite, 
Churchill a scris cu mâna sa, 
pc un petec de hârtie, găsit la 
întâmplare, procentele in care 
ţările sud-estice europene erau 
cedate de el influenţei sovie¬ 
tice (Polonia 1007», România 
907c, Bulgaria 75%, Iugoslavia 
507*, Ungaria 50% fi ţările bal¬ 
tice 700%. Vezi “Memoriile lui 
Churchill). - După ce Stalin a 
citit procentele propuse fi a 
fost de acord, Churchill l-a în¬ 
trebat dacă n’ar fi mat bine sa 
fie distrus acest “document”. 
Stalin însă, zâmbind, a pus cu 
grijă m buzunarul său această, 
hdrliuţă, care fixa în cifre so¬ 
arta atâtor ţări. Cu atari anga¬ 
jamente luate dinainte, inter¬ 
venţiile lui Churchill la Yalta, 
m problemele sud-estice Euro¬ 
pene, eraude s tina te mai mult, a 
salva aparenţele, faţă de opin¬ 
ia publică britanică. Preocu¬ 
parea sa de căpetenie era atun¬ 
ci, de a apăra interesele en¬ 
gleze in lume, Cu credinţa că 
Imperiul Britanic va supravie¬ 
ţui după cataclismul rdsboiu- 
lui. Dacă ar fi bănuit măcar la 
Yalta, ci acest imperiu se va 
prdbufi im mai puţin de un de¬ 
ceniu, ar fi apărat desigur, mai 
mult Europa de influenţa so¬ 
vietică, In 1955, Churchill, 
ungurul supravieţuitor dintre 
cei “Trei Mart”, a declinat si 
accepte publicarea Documen- 
t*U>r dela Yalta, chiot fi după 
ce 5l a ie Departament, la cere¬ 
rea lui. a omis anumite para¬ 
grafe, dm textul ce urma Si fte 
PvtUuoi. Unui din acestea, se 


refera la ideile lui Churchill 
asupra poziţiei Franţei, după 
râs ho l. 

După J fir fitul răsboiului, 
Stalin a călcat promisiunea sa 
dela ) alta, de a permite ale¬ 
geri libere in Polonia, care ar 
i garantat acestei ţâri suver¬ 
anitatea fi independenţa. Răs- 
boiul a început in 1910 pentru 
apărarea Poloniei. împărţită 
intre Hitler fi Stalin, prin fai¬ 
mosul acord din Kremlin, ace¬ 
astă ţară a indurat un tragic 
calvar fi a rezistat eroic ambi¬ 
lor usurpatori. Democraţiile 
occidentale aveau o imperio¬ 
asă datorie morală, de a salva 
libertatea Poloniei. Deaceia, 
trădarea lui Stalin tn problema 
poloneză, a prgvocat furtuni 
politice mari ăi Anglia fi Sta¬ 
tele Unite. 

In cartea sa “Triumph and 
Tragedy”, Churchill înecarea 
să justifice încrederea acorda¬ 
tă la Yalta, bunăcredinţei so¬ 
vietice. Dar istoricii gândesc 
altfel fi n'au fost deloc toler¬ 
anţi in aprecierile lor asupra 
hotărârilor lui Roosevelt fi 
Churchill. De fapt multe din 
problemele acute cu care Sta¬ 
tele Unite au avut de luptai in 
ultimii 25 de ani, au fast năs¬ 
cute m acea conferinţă rău sor¬ 
tită. Ir. timpul conferinţei dela 
Yalta, care a durat o săptămâ¬ 
nă, s'au dat câteva mari ban- 


hete. Cel mai romptuous a 
fost cel ofeni de Stalin la vila 
V usupnf. S'a u servit 25 de fel¬ 
uri de bucate, dela icre negre 
la patiseria caucaziană, cu 
de cele mai rare fi 
preparările cele mai rafinate. 
S'au ţinut 45 de toasturi. După 
obiceiul rusesc, cine ridica un 
toast, trebuia, înainte de a bea, 
să Ciocnească paharul cu Cel 
pe care-l onora. Voăka fi fam- 
pania caucaziană au curs din 
belfug, pentru cei W de parti¬ 
cipanţi, in frunte cu cei “Trei 
Mari”. In splendidul palat dela 
Livadia, au răsunat atunci, 
toasturi de prietenie fi pace 
eternă ia lumea inlreagă, iar 
lui Stalin i-au fort aduse laude 
ditirambice fi aclamdri entuzi¬ 
aste. Cât de trist fi de tragic 
sună astăzi, toate aceste elo¬ 
gii adresate marelui fi crudu¬ 
lui tiran! 

In anul 1948, un senator 
tânăr, Richard Nixon, astăzi 
Prcfcdintc al Statelor Unite , 
a pornit o puternică campanie 
in Congrcss fi ia opinia publi¬ 
că, împotriva unei mari afaceri 
de trădare fi spionaj. A trebuit 
Să ţină piept singur, mai mult 
de un an, presei fi radio-ului, 
precum fi opiniei unor cercuri 
politice influente din Washing¬ 
ton fi New York, care refuzau 
să creadă că Alger lliss, înalt 
funcţionar din State Depart- 


lui Roosevelt I* conferinţa le¬ 
la Yalta, era in realitate «a 
agent sovietic. Nu era “la mo¬ 
dă” atunci să se creadă că et- 
tstau agenţi sovietici in rându¬ 
rile personalului politic amen- 

ln luna Ianuarie fQSO, Alger 
Biss a fost condamnat la * ant 
închisoare de Curtea de fusti- 
fie din New York. încă din IQJ9 
ia epoca pactului germano-so- 
vifhc. Alger Btss fusese de¬ 
nunţat ca spion m serviciul 
Sovietelor, dr către na cotau* 
msl WHilaker Chamkers, redac¬ 
tor la ziarele comuniste Daily 
Worker fi New Masses, revoltat 
contra acordului Haler-Stahn. 
Acesta a desrăluit lui Adolf 
Berle , pe atunci Secretar de 
Stai Adjunct, întreaga reţea de 
spionaj sovietic ce funcţiona 
ta Washington. In urma unei 
discrete anchete personale, 
Berle n'a reunit tmpotriva lui 
lliss elemente palpabile ft val¬ 
abile , susceptibile să provoace 
o acţiune judiciară, fi Alger 
lliss fi-a putut continua cari¬ 
era sa strălucită la State De¬ 
partment. Dela I Mai 1944, el 
a figurat la Biroul de Afaceri 
Politice Speciale, care coor¬ 
dona politica externă ameri¬ 
cană fi prepara dosarele ne¬ 
cesare delegaţilor americani la 
conferinţele internaţionale. 
Dânsul a fost înaltul funcţion- 


i Ca dota- 

^ yrgenizaţia Naţiunii', , u 

,l,# * D h • »** mmateăimgea 
nararea mut* dosare 

rmiru Yalta. I n i m ^,| 

« hi* Ut 

ct \ ennt * im 

t * 1 y t •“uitaţi de Rnosegeh, 

a .it adia., uaJ<* era găzduită 
cameră foarte apropo de â 

f/r/i wr 

r e on «teş numărul 4, nume- 

” ltl /• fiind ale Iu, Roose- 
,<rh I' Bob Hopkms. In Mai 
1*45. Alger Bis,, a j 0tl ^ 
•nul Secretar General al Or^n- 
-f.n Naţiunilor Unita, când 
a avut loc prima sa seziune ta 
San Francisco. In momeala 
cruciale dela Yalta, unde se 
hotăra soarta lumei, ace stai 
omul, care deţinea marele se¬ 
crete politice fi militare ale 
aliaţilor occidentali 1 locul 
cinic al I mi Stalin la Yalta a 
fost desigur, ufor, când cano- 
flea dinainte cărţile diploma¬ 
tice ale celorlafi. 

Acesta este pe scurt, is¬ 
toricul tragediei dela Yalta. 
Multe fi dureroase învăţăminte 
Sunt de tras din tunoafierea 
acestui eveniment politic. Bot, 
Românii, care pătimim fi as¬ 
tăzi de pe urtaa /ui, avem da¬ 
toria sacră să nu-l uităm atei* 
odată! 

? August 1970 




-Dăm în cuprinsul revistei 
cuvântarea plină de miez prin 
care profesorul Constantin Sta¬ 
vila a deschis ta Paris, in ca¬ 
dru» CENTRULUI CULTURAL 
AMERICAN, colocviul interna¬ 
ţional despre "Misiunea Filo¬ 
sofici in sec. XX". Din cei pa¬ 
tru filosofi invitaţi la desba- 
teri, doi sunt francezi: marele 
gânditor de renume mondial Ga- 
briel Marcel şi profesorul de 
etică şi filosofie generală de¬ 
la Universitatea Paris, Andrc 
Dumas; iar ceilaţi doi sunt ro¬ 
mâni: Dr. Octavian Vuia, pro¬ 
fesor la Universitatea Munchen 
şi şef al secţiei ecumenice de¬ 
la Postul de Radio american 
“Europa Liberă", autorul unei 
masive şi mult apreciate lu¬ 
crări de filosofic “Remonlce 
aux Sources de la Pensce Oc¬ 
cidentale Contemporaine", şi 
profesorul Constantin Stavila, 
refugiat politic în Franţa, fost 
titular al catedrei de Logică, 
Epistemologie şi metafizici 
dela Facultatea de Teologie 
din Bucureşti, vechi membru 
fondator al Federaţiei Interna¬ 
ţionale de Filoşofie dela Pa¬ 
ris, şi profesor-invitat de Fil¬ 
osofie la Facultatea de Teo¬ 
logie liberi, din Paris, căruia 
i-a revenit cinstea dc organi¬ 
zator şi coordonator al Coloc¬ 
viului Internaţional despre 
“Misiunea Filosofici in veacul 
al XX". Prezenţa, la o aseme¬ 
nea manifestaţie de amploare, 
a gândirii româneşti din exil ne 
mângâie şi ne stârneşte inter¬ 
esul. Vom reda, in DRUM, tex¬ 
tul aau măcar rezumatele dea- 
bater i lor dela Centrul Cultural 
American de la Paris. Felicităm 
pc d-l tonal. Stavila pentru 
activitatea filosofici şi cultu- 
rA |i din cadrul “Mcaei Rotun¬ 
de", inchinati examenului ma¬ 
rilor curente de idei ale veacu¬ 
lui nostru. La fel ne gândim cu 
un a coti meni dc gratitudine la 


VASILE POSTEUCA 

marca înţelegere a d-lui How- 
ardW.Hardy, preşedintele Cen¬ 
trului Cultural American, dela 
Paris, subliniind importanta 
covârşitoare a actului cultuial 
şi spiritual pe care l'a iniţiat. 
La o intuiţie mistică, simţim 
trczindu-sc, măcar undcva’n 
lume, marele duh al cavalerilor 
Mesei Rotunde şi ne trece prin 
inimă, ca o spadă dc aur, bucu¬ 
ria că se va ridica cineva sa 
puie întrebarea centrală şi lo¬ 
cuitoare. Iată cum se poate lu¬ 
cra frumos şi rodnic pentru li¬ 
bertatea omenirii. 

• • • 

-“Adunarea Generală Ex¬ 
traordinară a Societăţii Acade¬ 
mice Române, întrunită la Paris 
in zillele de 11 şi 12 Septem¬ 
brie 1970, constatând câ nu ex¬ 
istă un quorum suficient pentru 
a se trece la o modificarea Re¬ 
gulamentului in sensul diferi¬ 
telor propuneri prezentate, a- 
mânâ rezolvarea acestor pro¬ 
bleme in vederea consultării 
tuturor membrilor pentru obţi¬ 
nerea celor două treimi de vo¬ 
turi necesare, conform statutu¬ 
lui. în legături cu problema 
discutată, Soc. Acad. Româna 
îsi precizează atitudinea, de¬ 
clarând că eventualele abateri 
dela linia tiaditionala a Socie¬ 
tăţii, şi pe care statutul in vi¬ 
goare o prevede, vor fi conai 
erate dela caz U caz şi inter¬ 
pretate in sensul principiului 
de necolaborare cu actualul re¬ 
gim comunist din România, 
principiu care dc altfel nc-« 

animat din momentul intcmcierii 

Soc. Acad, Române. >i pc care 
nici un eveniment ulterior, pc 
planul politicei externe s*u 
interne a României, nu a avut 
danii de a-l modifica. Comite¬ 
tul de conducere face un apel 
călduros Is inţelepciunes, pa¬ 
triotismul, simţul de echilibru 
al tuturor membrilor Soc. Acad, 
Române, căror» le cere de a 


pune in relief ceea cc ne un¬ 

eşte: dragostea de ţară, de li¬ 
bertate şi de luptă, pc plan de 
cultură, contra dictaturii şi con¬ 
tra ocupaţiei străine". 

• • • 

-Cum DRUM devine tot mai 
mult tribună de mărturie dc di¬ 
alog interior, am vrea na ne ex¬ 
plicăm atotcuprtnJerea. trecerea 
dc barierele iconfcsionalc, dc 
ţarcurile “bisericilor" şi sec¬ 
telor intolerante şi ignorante. 
Nu mergem pe teologii raţion¬ 
ale, pe bisericisme şi nici pc 
creştinismul dc duminecă. Ne 
mobilizează total şi ne lumine¬ 
ază Hristos, trăirea eristică, 
rugăciunea perpetuă şi Dumne¬ 
zeu, ca prezenţă obligatorie şi 
vie, inspiratoare şi mântuito¬ 
are, in acum şi aici. Nc condi¬ 
ţionează o diferenţă dc nivel 
spiritual, o mergere in adânc şi 
real, in adevărul care ne face 
liberi, lată dece, intr’o răs¬ 
cruce a vremii in care se vor¬ 
beşte atâta dc unire şi de trăi¬ 
rea reală a Evangheliilor lui 
Hristos, riscăm a ne identifica 
print/’o atocuprinzătoarc defi¬ 
niţie a lui Rilke, din anii lui de 
experienţă directă şi lunitnâ, 
afirmând câ Dumnezeu c găsi¬ 
rea şi activarea acelui pwnct 
miateriosdin inima noastră, în 
care suntem şi fiinţăm, din 
care ştim, iubim şi putem crea, 
şi care nc învredniceşte a nc 
ruga cu aceeaşi ardoare in to¬ 
ate bisericile şi templele lumii, 

Accluiaş. UNULA DUMNEZEU. 
Pax'că auzim replica: o nouă 
credinţă? O nouă diviziune? 
Nu. Niciuna. Stăm unde stăm, 
pcnlrucă stăm bine. Mergem nu¬ 
mai pc verticala, in adânc, spre 
realitatea trăirii eristice. Şi ni¬ 
ci nu fugim de lume. Nc plinim 
in ea. in sgomotul marilor me¬ 
tropole modeme, ameniţaţi de 
nebunia vitezei, dc hrăpaicţia 
rechinilor banului. întristaţi de 
exploatarea nemiloasă a omului 
dc către neom. de materialismul 
satanic şi devastator al hrube¬ 
lor mafiotice. Această intensi¬ 
tate interioră face viaţa posi¬ 
bilă. 


•S’a dus inc a unul dint/e 

noi. Fratele Pani Călinescu. 
poet neîmplinit, cu inima dol¬ 
dora de vis şi de credinţă in 
neamul românesc şi’n Dumnez¬ 
eu. La 21 Iulie ne-a incondeiat 
cu febră şi bunătate ultima 
scrisoare, luându-şi rămas bun 
până la sfâr fitul sfat fitului, 

CU IOT Jrurn ,4e ştire Prieten,, I 

comun, Alexadru Şuga. ne 

rr\sl«a%» vm tnc’ttkrt \uwmn* 

din tinereţea \ui Pană CâVmrş- 
cu, in faţa Bisericii din Bărăi- 
taru, Prahova, la începutul 
anului 1938, când sceleratul 
Car ol H deschisese vânatul 
contra generaţiei noastre '' 0 
ceată de bătăuşi electorali, 
aţâţaţi dc maimarii zilei, ne¬ 
ţinând seamă dc legi şi de 
morală, se năpustesc sâ-1 cio- 
raâgeascâ, sâ-l omoare, pe 
Pană Călinescu şi însoţitorii 
lui. Speriaţi, însoţitorii o iau 
la fugă. Pana rămâne singur. 
Ingcnunchiazâ şi începe a se 
ruga. Se roagă fierbinte. Cium* 
âgaşii se opresc încurcaţi. 
Pleacă. Pană Călinescu intră 
in biserică şi se roagă pentru 
ei. “Si fi văzut, povesteşte 
Pani, eram complet transfig¬ 
urat. Nu mă mai recunoşteam. 
Dacă făceam un pas greşit, cu 
sigtr anţă câ m ar fi coatal 
viaţa. Numai credinţa şi rugă¬ 
ciunea m’au salvat. Se de¬ 
clarase război contra tineretu¬ 
lui roman. Nu eram numai eu 
vizat să fiu ucis. ci o întreaga 
generaţie- Şi omorirea ei 
s’a terminat nici astăzi?- 
vremuri jxcdicaro in pustiu. 
Cei cc nu nc-au ascultat, au 
plătit scump Aşs a fost să 
fie: să treacă neamul intreg 
prin purgatoriu." 

Pană Călinescu? Bsial 
sărac de prin Bălţile Dunării. 
S’a trezit poet ui metafora 
celei mai conştiente şi jert¬ 
felnice generaţii române şti. 
S’a vrut şi actor- Acum işt 
plaamuic poemele cu alfabetul 
de aur al tăcerii celei mari şi 
Ic recită, oc scena marc şi 
deschisă a Luceafărului. 


i nu 
Pe 



O RUM_ 

"Nu sunt de acord cu ce 
Spuneţi despre N. larga. Ni 
pentrucâ ar fi nevinovat, ci 
pentrucâ indiscutabil a loat un 
mare istoric cart nu trebuia 
ucis. Asasinarea lui a fost o 
greşea]*. Chiar legionarii cun¬ 
oscuţi in închisoare nu erau 
de acord cu gestul. A fost o 
expresie a sentimentelor tutu¬ 
ror, dar acei care l’au execu¬ 
tat nu au avut consimţământul 
conducerii”. Răspuns: Nu nu¬ 
mai c greşeală, dragul meu. A 
fost o crimă. Şi mai mult: o 
imensă nenorocire. Şi, din 
păcate, nenorocirile nu se cer 
aprobate. Ele se întâmplă şi 
pun zăbranic negru pe faţa în¬ 
treagă a unui neam. Pentrucâ 
în dimineaţa aceea, când s’a 
anunţat omorîrca lui lor ga, am 
plâns din toate fibrele fiinţei 
mele, deoarece simţiam că 
această violenţă consumă din 
sfântul capital moral de jertfă 
şi înţelepciune al generaţiei 
noastre, di-mi voie să-ţi spun 
că Nicolac lor ga s’a sinucis. 
Eram acolo, în lunca bleste¬ 
mată dela Jilava, desgropind. 
cu manile goale şi pline de 
sânge, trupurile celor patrus¬ 
prezece. ucişi cu doi ani în¬ 
ainte, fără judecată, in modul 
cel mai mişelesc, sub pretextul 

fugii de sub escortă. Şi cum 
plângeam şi îndepărtam ţarina 
megriti de acid sulfuric de pe 
trupurile ciuruite de gloanţe 
şi cu bucăţi de funie încă la 
gât, am avut viziunea marei 
răspunderi a savantului, pro¬ 
fesorului şi educatorului, a 
r omului politic lorga. in cazul 
condamnării şi uciderii con¬ 
ducătorilor spirituali ai genera¬ 
ţiei noastre. Fără intervenţia 
directă a lui Nicolac lorga, cu 

bucura in ţară, fără mâniile lui 
ba&edovienc şi aţâţ&rilc lui 
la ucidere, Carol 11 şi Câline- 
scu nu ar fi avut curajul acelor 
acte total demente. Am plâns 
şi mi-am dat seama că lorga 
s’a sinucis, coborindu-sc in 
atena unor interese criminale, 
străine de neamul nostru luând 
parte la o crima dictată de 
mafiile internaţionale şi de 
duşmanii lui Hristos. Mi-aduc 
bine aminte câ’n Martie, 1938 
ergm fugar prin Bucureşti şi 
că m’am simţit îndemnat să-i 
scriu marelui Nicolae lorga, 
rugându-l sâ nu aţâţe la uci¬ 
derea generaţiei noastre, să 
nu se scoboare in câmpul 
pasiunilor politice, să nu-şi 
bată mai ales joc de credinţa 
şi destinul unui întreg tineret 
românesc prea hulit şi prigo¬ 
nit, care intr’un moment de 
dcsnâdejde şi de sfântă mânie 
şi-ar putea pierde cumpătul. 
Sunt multe de spus despre 
moartea profescrului Nicolac 
lorga- Procesul lui nu s'a ter¬ 
minat. Nu am aprobat pedep¬ 
sirea lui lorga. El trebuia 
lăsat să vadă. Pentrucâ vederea 
c cea mai cumplită pedeapsă 
din lume. Şi mai cred ci cei 
ce l’au executat ai G trebuit 
•ă-şi ia răspunderea faptei tor 
in faţa justiţiei, pentru a con¬ 
tinua linia de mare răspundere 
* generaţiei noastre- Din ace- 
«nă aavâritre de destin io 
largul planetei nu pot decât 
sa reafirm, cu marc respect 
pentru morţii din ambele părţi 
ţi pentru mormintele lor Cazul 
iui Nicolac lorga » fost o S»0- 
u«. uieie necugetată. Aici O- 
mcearcâ o triaseţe de 


-Ni-i tare greu să ne ală 
turăm forţelor politice ameri¬ 
cane. Iubim America. Ne-aro 
salvat in ea. Ştim că n’am 
putea găsi nicăieri in lume 
mai multă libertate şi mai 
multe oportunităţi materiale. 
Dar când c vorba de organiza¬ 
ţii politice, ne dăm bine seama 
că ele nu sunt libere. Sunt 
jurate forţelor secrete, sunt 
corupte, merg pe manevrare şi 
folosire de materie, nu pe as¬ 
cultarea legilor şi adevărurilor 
lui Dumnezeu. Ne dăm scama 
că râul de azi e datorit corup¬ 
ţiei şi stângirii mijloacelor de 
cultură şi propagandă, institu¬ 
ţiilor de educaţie, partidelor 
politice,şi nu in cele din urmă 
bisericilor şi organizaţiilor 
aşa zise religioase. Şi totuşi, 
fiindcă trăim undeva şi vrem 
să-L servim pc Dumnezeu, 
intr'undram de viaţă şi ade¬ 
văr, ne aimţitn obligaţi să 
spunem un cuvânt bun pentru 
persoane şi instituţii ameri¬ 
cane, ce ni-se par a vedea şi a 
accepta evidenţa adevărului. 
Începem cu Preşedintele 
Richard Nixon şi vice preşe¬ 
dintele Spiro Agnew. Cunoaş¬ 
tem acum presiunile ce se 
exrcitâ asupra omului dela 
Casa Albă. care are dreptul 
ultimei decizii. Şi tocmai de 
aceea trebuie sâ mârturirism 
că Richard Nixon dă dovadă 
de mare omenie şi cinste suf¬ 
letească. Spune multor rele pe 
nume, şi acţionează în coo- 
secinţâ. îşi riscă viaţa şi pop¬ 
ularitatea, apărând adevărul, 
sfânta tradiţie creştină a A- 
mcricii. L’a adus pe Dumne¬ 
zeu, din nou, la Casa Albă. 
pentru a înlătura marea ruşine 
şi blasfemie a epocii Earl 
Warren. S’a opus categoric 

pornografici in prc»â şi litera¬ 
tură, în manualele şcolare, 
deşi îşi dă bine scama ce 
imensă caracatiţă e călcată 
pe tentacule cu aceste măsuri 
şi atitudini. Şi, mai ales, se 
opune vitejeşte mafiei comunis¬ 
te care lucrează dezordinile 
câmpurilor universitare, în¬ 
cercând prăbuşirea sistemului 
democratic prin teroare şi 
spaimă. La fel, subliniem cu 
un cuvânt bun de mulţumită şi 
aprobare, evangelizarea lui 
Spiro Agnew, pe care Sărinda¬ 
rele americane, l'au ridiculi¬ 
zat mai intii, exact aşa cura 
făceau in România dintre 1920 
şi 1940, pentrucâ acum, când 
majoritatea tăcuta a Americu 
s’a rânduit conştientă in 
spatele lui, să-l atace in mod 
vicios şi violent. Deşi e târ¬ 
ziu şi răul e extraordinar de 
adânc, credem totuşi in sal¬ 
varea democraţiei americane, 
prin combinarea justă dintre 
libertate şi autoritate (care se 
bazează pe dragoste), şi ne 
mângâierii cu prezenţa la 
Casa Albi a unor oameni d 
credinţă şi omenie ca Preş’.' 
dintele Richard Nixon şi Vice 
Preşedintele Spiro Agnew. 
Credem infinit in bunătatea 
lui Dumnezeu şi Ş*»® Dum¬ 
nezeu lucrează prin oameni. 
Iubim mult de tot America- 


-Suntem mereu umbriţi că 
nu menţionam activitatea an¬ 
ticomunistă dela BIRF, că nu 
subliniem marile eforturi, U- 
cure şi trudnice, ale Comitetu¬ 
lui Naţicmal dela New York, 
pentru ideia de libertate româ¬ 
neasca, apărând «coana de®*' 
naţiei din România dc «en. 


clădind, cu credinţă şi jertfă, 
poduri spre o Românie liberi 
şi democratică dc mâne Re¬ 
proşurile ni-«c cuvin numai in 
parte. Anume că nu putem face 
mai mult decât ne vrednicim a 
afirma şi a făptui. Chiar dela 
început ne-am plaaat pe o 
linie de interea şi destin ro¬ 
mânesc, de luptă integral an¬ 
ticomunistă. Ne-am dat bine 
seama că elementele judecă¬ 
ţilor noastre din trecut, de a- 
colo din ţară, nu se mai potri¬ 
vesc meridianelor exilului şi 
amarei străinătăţi. De aceea 
nr-am străduit şi ne străduim 
cinstit aâ ne validăm ca ostaşi 
ai frontului anticomunist, a- 
firmând adevărurile lumii creş¬ 
tine şi ideia de democraţie 
(mai alea după ce-am trăit, pe 
came proprie, nebunia dicta¬ 
turii hitleriste, la Buchen- 
wald şi Dachau). De aceea ne¬ 
am reţinut dela critică şi bat¬ 
jocură, in public şi in presă, 
evitând spiritul şi tehnica pol¬ 
emică şi depunând mărturie 
pozitivă, in fata ţărilor gazde 
şi a străinătăţii, pentru toţi 
luptătorii anti comunişti.Ne ce¬ 
rem iertare dacă uneori n'am 
spus de-ajuns, având unele re¬ 
ţineri interioare faţă de acei 
care-şi mai menţin înclinarea 
de a prigoni şi bate, cu biciul 
urii, generaţia românească a 
Iui Ionel Moţa, deşi ne ştiu şi 
ne vid indurând toate amarurile 
frontului de credinţă şi luptă, 
alăturea de ei. Poate că ei ţin 
să ne mai mustre şi să ne love¬ 
ască pentrucâ nu am palino- 
diat, pentrucâ nu ne vine a ne 
lepăda de tot ce-am avut mai 
scump, dc splendida învăţătură 
creştină şi românească, ce ne- 
a făcut oameni, crescându-ne 
în dragostea de neam şi’n tea¬ 
ma dc Dumncaev. Dar, tai fond, 
noi am simţit totdeauna cotul 
celorlalţi Români .activi şicon- 
ştienţi, cu ideia de libertate 
românească Ia inimă. In mare 
măsură străinătatea şi exilul 
ne-a redus pc toţi la numitorul 
comun al blestemului de a fi 
exilat, dea-ţi cere dreptatea pe 
la uşi străine, pe la marile 
porţi, care văd in omul politic 
exilat numai o unealtă de şan¬ 
taj, numai o potenţâ de trădare. 
De aceea credem că ne-am în¬ 
frăţit prin luptă. Şi ne va în¬ 
frăţi şi moartea. De guvernat, 
nu prea sunt şanse. Vom guver¬ 
na numai din opoziţie. Şi vom 
birui numai dc dincolo de mor¬ 
minte. Ne ridicăm noi înşine de 
mai mult ori pentru a ne *cli- 
pui un pic dc umbră, aşa că nu 
vom umbri pe nimeni. Apreci¬ 
em, deci. lupta anticomunistă 
a fraţilor dela BIRE şi susţinem 
in mod cavaleresc şi conştient, 
munca grea a d-lui Vişoianu şi 
acelor cu el,tocmai acum când 
tirâbiriilc şi stângirile unor 
greşite atitudini politice, l’au 
împins in dureros cotlon dc 
cenuşăreasă a dreptăţii şi la¬ 
crimii româneşti. Avem oa/e 
dreptul, după aceasta cumine¬ 
care din potirul adevărului şi 
al dragostei, si cerem şi noi, 
un armistiţiu at atacurilor şi al 
tendinţelor de spălări* la creier' 
Favoarea, absolut umana, de a 
fi admişi şi recunoscuţi, ca 
venind dintr'o geneiaţic ce-a 
văzut splendide lumini de mă¬ 
rire românească, sfinţind pă¬ 
mântul >i isUaU ţării cu cruci 
şi morminte? Uitaţi-vâ lung la 
ooi. bure noi toţi stă neamul 
Şl Dumnezeu. Cum am putea 
vorbi altfel?* < • 


'Comisia preşidenţială de 
investigare a neliniştilor şi de- 
sordini lor din câmpurile univer¬ 
sitare, a venit cu constatări 
mai mult decât interesante. Im¬ 
perative. Se spune in multe 
privinţe lucrurilor pe nume. Sunt 
demascaţi profesorii trădători 
şi duşmani ai libertăţii care în¬ 
deamnă tineretul la revoluţie 
cu orice preţ. Sunt scoase în 
evidenţi maşinaţiunile comu¬ 
niste. Nu sunt cruţate nici gre¬ 
şelile administraţiei. Dar, în 
toate, un lucru ni-se pare stra¬ 
niu. Anume uitarea, din toată 
afacerea aceasta de proporţii 
planetare şi cosmice, a lui 
Dumnezeu. Isus Hristos, isgo- 
nit de monstruosul Eart Warren 
din învăţământ, nu e pomenit, 
nu e chemat in ajutor. Şi prin 
această unitare, toată truda 
comisiei, ca şi a administra¬ 
ţiei americane, de a îndrepta 
situaţia, e menită înfrângerii. 
Comisia n’a văzut m adânc. 
Ne trebuiesc educatori ai 
dragostei şi ordinei creştine. 
Ne trebuie, imediat, oprirea, 
cu orice preţ. a maşinaţiunilor 
subterane comuniste şi ne 
trebuie întoarcerea oamenilor 
politici la credinţa in Dumne¬ 
zeu. Mafiile trebuiesc declar¬ 
ate ilegale şi total neavenite 
destinului american şi liber¬ 
tăţii umane. 


-Ne dăm seama că negli¬ 
jăm sărbătorile naţionale. Ne¬ 
am lisat luaţi de vălmăşagul 
altor valori şi preocupări. Firi 
a uita, insă. La nivelul mat¬ 
ricei ancestrale, suntem mereu 
acolo. Şi nu vom pleca nicio¬ 
dată. Nici morţi. Ne vom con¬ 
tinua această liturghisire a 
t«inri româneşti *i’n moan«. 

In Noembrie, ne închidem in 
inimă pentru a prăznui Unirea 
Bucovinei, iar la 1 Decembrie, 
ne poartă sufletul în câmpiile 
dela Alba lulia, unde s’a ros¬ 
tit marele legământ al între¬ 
girii şi unităţii româneşti. Nu 
vrem si scăpăm din vedere că 
anul acesta s’a stins, în în¬ 
chisoare, şi Vlădica Iuliu 
Hossu, unul din marii plioitori 
ai actului dela Alba lulia. 
Totul se termină şi se sfin¬ 
ţeşte cu jertfă şi martiriu. 
Aşa, ca pietrele măririi român¬ 
eşti să ţie. Pe vecie. Scumpi 
fraţi din întreg exilul, chiar 
dacă ştiţi mai mult şi mai 
adânc decât noi, vrem sâ vă 
îndemnăm să aniversaţi aceste 
praguri ale destinului românesc 
in meditaţie şi tăcere, stropind 
semnele tainei româneşti cu 
lacrimi, punând peste ele 
crinii credinţei şi hotăririi 
noastre supreme dc a paşi 
victorioşi, peste morţi şi mor* 
mintelc lor. purtând steagurile 
vredniciei româneşti spre un 
viitor de mărire şi libertate. 
Şi fiindcă suntem chiar in 
preajma Crăciunului, vrem sâ 
vă urăm sărbători fericite şi 
un an nou bogat in pliniri ro¬ 
mâneşti. Ne cuprinde o lacrimă, 
ca un clopoţel la geam de 
colindă: “Numai uiia miorea. 
Stan genunchi şi *c ruga./La 
Măicuţa PrecisU.A'u Pruncul 
alăturea.” Dragostea voastră 
ne răsplăteşte toată truda şi 
ne îndeamnă spre mai sus. 
Venim dintr’un neam care 
ţine, intru care a binevoit 
Dumnezeu. 

• • * 

-In vilriua cărţilor, nu prea 
avem noutăţi- ln *** 

POEM DIN ÎNCHISORI ş» dc 


r>r.U VOI, poveşti bucovin- 
ene. etmdeielc stăruie iotr'o 
tăcere bună Inima exifefoi 
românesc s’a oprit şi v* l( . 
cultă. Ascultă. Trebuiesc 
scrise lucruri mai din adânc. 

Cu <»ânge şi cu Fior de moarte. 
Cuvântul a devenit ureche de 
ac prin care poate trece cămila, 
dar nu poate intra «uprapro- 
ductivitatea şt foamea de 
glorie cu orice preţ a levan¬ 
tinilor trădători. 

• • • 

-N’am putea ihchria aceste 
note iconare, fără un mulţumi¬ 
tor popas în Câmpul Româiwsc. 
dela Hamilton. Canada. Aso¬ 
ciaţia Culturali dela Hamilton. 
cuprinzând şi activele comuni¬ 
tăţi româneşti din Toronto şi 
Kitchener, Jntorio, a fo*t 
gazda Convenţiei Uniunii ţi 
Ligii. între 2 şi 8 Sept., 1970. 
Credem că Uniunea şi Liga nu 
a avut niciodată o gazdă care 
a glisuit mai cultural şi mai 
româneşte. Cinste Preşedinte¬ 
lui Eugen Pope seu care a 
avut cuprinderea de inimă şi 
spirit de a ajuta financiar. 
Asociaţia Culturală dela Ham¬ 
ilton, şi de a crea cea de-a 
doua Vatră Românească in 
Continentul lui Columb. Vom 
uita cu greu festivalurile şi 
serile româneşti din Câmpul 
dela Hamilton, care au impus 
câteva nume de mintmaţi tru¬ 
ditori: G. Balaşu, N. Para, V. 
Asceniuc, şi o splendidă, în¬ 
treagă comunitate de preoţi şi 
mireni, fipluind din nivelurile 
tăcerii şi credinţei, din infini¬ 
tele cămări comornice ale 
genotipului românesc. Cum, 
până la urmi. nourii anunţaţi 
ai Convenţiei s’au risipit şi 
d-1 Eugen Pope seu a foot 
reales, încă p«= doi ani, preşe- 
dime *1 celei mai mari şi im¬ 
portante organizaţii româneşti 
fraternale din America, bucur¬ 
iile Câmpului românesc au 
culminat in rugăciuni şi ser¬ 
vicii religioase. Spunem aces¬ 
tea, pentrucâ spre cinstea lor, 
fraţii dela Hamilton au ţinut 
sâ ridice in Câmpul Românesc 
şi o capelă ortodoxă, un altar 
de reculegere şi rugăciune. 
Ştie generaţia noastră ci toată 
truda şi clâdâria din veac nu 
ţine dacă nu e ridicată în 
semnul lui Dumnezeu. Am in¬ 
durat, în Convenţie, pe lângă 
multe lucruri bune, şi batjo¬ 
curi dar ne-am întors 

acasă cu muzica tare, dc orgă 
cosmică, a inscripţiei depe 
crucea din Câmpul Românesc, 
închinată celor căzuţi în 
lupta contra comunismului: 
-IN memoria martirilor neamu¬ 
lui romanesc căzuţi pentru 
apărarea Patriei, credinţei Ş» 
limbei. ori morţi in închisorile 
comuniste”. Vor fi in inchtsor- 
ile comuniste! Asu de vom 
uita-o^ vom fi cu adevărat 
blestemaţi din neam in neam 

Adevărul acesta l’am la 

Hamilton: a fi comunist şi 

satanizat. sau om l«ţ®* ***' 
vind cu sfială omenia şijumma. 






•Mi-a plăcut ultimul număr 
din DRl'M , fi in deosebi ce-ai 
scris personal. Cinica fi apel¬ 
ul către Cioran sunt cutremu¬ 
rătoare, dramatice. Sunt scrise 

dtn "rărunchii naţiei” . 

Efti eminescian când situiezi 
"decompoziţia” lui Cipran in 
ambianţa pari stană. "Ce-a scos 
din voi Parisul?. . întreba 
poetul, acum o sută de ani. Ci¬ 
oran, vrăjit de încântare că 
scrie minunat de bine in limbă 
cea mai subtilă fi prelucrată 
din lume, continuă să se dis- 
trame generos r> cărţi publicate 
de edituri celebre, lăudat fi 
adulat de străini , fără să-fi 
dea seama că nu e decât un 
scrib de mare talent, intr’o 
limbă care nuri a lui, in care 
exprimă doar descompunerea 
unei anumite părţi din ceea ce 
se cheamă Occident. /Im cuno¬ 
scut bine Parisul, acest mare 
oraf, care a crescut in două 
mii de ani fi a ajuns să-fi cri¬ 
stalizeze o diversitate uluito¬ 
are. Mai ales pentru metecii 
noui veniţi, el are efectul unui 
narcotic care-i scoate din real¬ 
itate, firi face sâ viseze uto¬ 
pic, chiar atunci când pretind 
câ fac filosofic. Puţini străini 
rezistă acestui miraj. Sumai 
autohtonii ifi pot păstra un ec¬ 
hilibru sănătos de viaţă, pe a- 
ceste valuri atât de diverse. 
Cât despre rest, adevărul ade¬ 
vărat trebuie cunoscut de cei 
ce vin după noi. Poporul ro¬ 
mân a plătit prea scump drep¬ 
tul de a-l cunoafte întreg fi 
nealterat, pentru că in viitor 
sărut se lase sacrificai de con¬ 
ducători mercenari fi cinci. 
Manifestul de care-mi vorbefti, 
mi-a trecut fi mie prin minte, 
mult inainte. Probă că: Ies e /- 
prils se recontrent. Vom discu¬ 
ta mai în detaliu aspura lui. 

(P. B.) 


- Trebuie să recunosc că 
in decepţiile avute în exil, am 
fi eu o mare tini. Am crezut 
că in afara hotarelor ţării,toţi 
Români sunt fraţi. M'am isbit 
de nifte stânci reci fi colţu¬ 
roase, plămădite din ignoranţă 
fi orgoliu, din egoism fi rău¬ 
tate, de totală indiferenţă faţă 
de neamul din care au coborît; 
iar in ceea ce privefte credinţa 
tn Dumnezeu, de cei mai auten¬ 
tici farisei. Cu siguranţă că 
fiind mai de mult timp de căi 
mine in lumea liberă, ai avut 
de furcă cu toţi aceftia. De a- 
ceea, le admir pentru tenacita¬ 
tea fi lupta dumitale desinter- 
esatâ, românească fi ere fiind, 
pe care o duci, in acest pustiu 
de oameni bântuit numai de fur¬ 
tun,. (N. N.) 


gata să faci explozie. In ace¬ 
astă stare de nervi, sărea câte 
unul in sus, in mod automat, 
fi-fi povestea viaţa, mărturis- 
indu-se, deld MICILE perver - 
stuni sexuale până la MARILE 
păcate sivârfite împotriva par¬ 
tidului comuni ii. Era ca un 
fluid neîntrerupt, fără logică, 
ca fi cum ai fi apăsat pe un de- 
clanfator. Au fost tineri care 
au povestit lucruri îngrozito¬ 
are, până fi tentative de crime. 
Pentru toate acestea erau apre¬ 
ciaţi fi scofi in evidenţă. Da¬ 
că erai insă întrebat: "Mai cre¬ 
zi in Dumnezeu? N'ai reufil 
să-ţi scoţi incă din cap ide ia 
aceasta înapoiată?” fi răs- 
pundeai că med nu ai rcufit. in 
cinci minute, nu te mai cuno- 
ftcai din sânge fi batjocuri. 
Dacă nu există diavol, eu nu 
pricep dece atâta ură fi pornire 
vnpotriva lui Dumnezeu, a unei 
abstracţiuni, a unei idei care 
pentru ei nici nu există. Dacă 
El nu există, dece această lup¬ 
tă acerbă împotriva Lui? Imi 
aduc aminte de "Faust”, de 
scena in care diavolul era stin¬ 
gherit de sunetul clopotelor. 
Imi vine să spun că Dumnezeu 
există pentrucă lumea il ur- 
ăfte. (R. B.) 


- Vă scriu caficum fi Dv. 
aţi crede in existenţa diavolu¬ 
lui. Eu eram teolog fi n’am cre¬ 
ţul. dur Vum descoperit la Pil- 
efli. Toată elolugia învăţată 
in fcoli nu face doi bani pe 
lângă înţelegem ce mt-a dat 
suferinţa. Eram m perioada ce¬ 
lor trei luni de gândire, cu man¬ 
ile pe gemimc kt fi cu capul 
plecat mire putoare. Şi sub 

efectul regimului alimentar, 

tare era foarte sărat, cit fi sub 
i afluenţa anumitor cântece f l 
fraze cate nt-se tocau ru con- 
UnU la usecke. »{< aminteai cu 
multă clamate, luenm de la 
uartia de patru ani pana atun- 
/i. Sunteţi memoria uudtcaid. 


- In toamna lui 1958 prin- 
tr'un decret publicat in " Scân¬ 
teia”, comuni fiii au fost des¬ 
fiinţat mănăstirile, trimiţând 
călugării fi maicile in lume, 
stabilind vârsta inchinovierii 
la 50 de ani. Aceasta a însemnat 
desfiinţarea monahismului, ca 
fiind o instituţie perimat ci. ne¬ 
productivă în sensul ateist fi 
socialist al doctrinei marxiste. 
Sunteţi bucovinean fi ftiţi ce 
focare culturale fi spirituale 
erau mănăstirile. Ştiţi ce în¬ 
seamnă HRAM. Pelerinaj, spo¬ 
vedanie , c uminecare . Lithurghic, 
la care luau parte în procesi¬ 
une voevozii fi boierii, ţăranii 
fi muncitorii, patriarhii, fi ar¬ 
mata. Hram însemna viaţa ro¬ 
mânească, moment in care Nea¬ 
mul întreg se dăruia lui Dum¬ 
nezeu. Odată cu stingerea mon¬ 
ahismului se face cu neputinţă 
cca mai caracteristică trăsă¬ 
tură a neamului românesc: AS¬ 
CETISMUL. Un ascetism in 
sensul răbdării fi al resemnă¬ 
rii. A fa ne-a vrut Dumnezeu pe 
noi, ca să ne rupem din bucu¬ 
riile pămăntefti, căci in ace¬ 
asta constă nobleţea elitelor 
spirituale. Dela Zamolxe fi 
Deceneu care il obliga pe re¬ 
gele Dac să smulgă viţa de vie 
pentru a nu perverti poporul, fi 

până la Daniil Sihastrul dela 
Putna, care n dădea lui Ştefan 
cel Mare lecţii de politică ex¬ 
ternă, neamul nostru a fost con¬ 
dus de asceţi. Noi am pus câr¬ 
ma Neamylui in mâna Tatălui 
Ceresc. Iar distrugerea aces¬ 
tei verticalităţi este ţinta regi¬ 
mului comunist din România. 
Nu este permis si fii profesor 
la o universitate dtn America, 
si zicem afa, fi si crezi că 
dacă România fi-a creat o in¬ 
dustrie, comuni flit au devenit, 
Jtn dufmani ai lui Dumnezeu, 
apostoli ai Lut. ( B . R-) 


este că pentru a fi om trebuie 

să Uite fii pr continentul amer¬ 
ican fi nu la tine in ţară. Dar o 
experienţă amară in (ara român¬ 
ească, sprijinită de unele cuno- 
ftinfe istorico-sociale moderne 
mă fac sd cred cd acest conti¬ 
nent este, fi mai ales: va fi, 
singurul loc unde se va putea 
trdi in viitorii 20— W de ani, la 
adăpostul celei mai largi demo¬ 
craţii pc care speţa umană, cu 
intrisecile- calităţi fi defecte, 
o poate îngădui. (I. A.) 

■ Ti-am cetit revista cuo cea 
mai marc atenţie fi ţi-am admi¬ 
rat toate articolele. Cel mai 
mult ţi-am admirat articolul 
"Drama câmpurilor universi¬ 
tare”. Când Vai publicat, totul 
era de marc actualitate. de un 
marc adevăr. Nu mă săturam 
cetindu-te fi-mi spuneam: -ce 
păcat că nu Va publicat in span¬ 
iolă, pentru cei 250 de milio¬ 
ane de origină spaniolă, fi chi¬ 
ar in engleză. Ai fi putut con¬ 
tribui mult la îndreptarea sit¬ 
uaţiei. Pe viitor, adă-ţi aminte 
fi de paretea mea. Bunul Dum¬ 
nezeu să te fie pe aceeafi lin¬ 
ie, să le ajute in permanenţă. 
Iţi trimit 20 de dolari, ca sd 
contribui fi cu la bătălia ce o 
duci. (C. D. /.) 

• • • 

-In chestiunea Mircea Stre¬ 
inul. Nu-i cunosc detailat cur¬ 
sul vieţii. Am găsit numai două 
din romanele sale, la Vicna, fi 
le-am valorificat. Ceea ce ftiu 
exact e că e fecior de preot. A 
rămas, de mic, orfan de tată fi 
a făcut liceul la Cernăuţi, la 
liceul Aron Pumnul. A fost un 
elev eminent. Coleg de clasă 
cu Pavel Mi lan Srsan, Palama- 
tescu, fi alţii. $i-a luai bacal¬ 
aureatul in L'am văzut 

pentru ultima oară, in Februarie 
1941, tn gara Dorohoi. E re¬ 
gretabil că nu există până a- 
cum o micro-monggrafie despre 
Mircea Streinul. în ţară, Mircea 
Streinul e, din cauza spiritual¬ 
ităţii anticomuniste a romane - 
lor sale, un ostracizat. Numele 
i-a fost isgonit din istoria lit¬ 
eraturii. Zăvorit sub fapte lă- 
căţi. (V. B.) 

• • • 

- La 6 Dec. 1969 am fost 
tar la Bndqepoti, Conn., de-am 
îngropat pe Stavri Cuţumina. 
Era profesor de Matematici, la 
Universitatea Jm Copcnhagen, 
N,Y. . A murit la catedră. După 
o recreaţie, când studenţii fi- 
uu luat locurile, el DORMI A. 
cu capul pe cărţi-Acolo i-s’a oprit 
inima sbuciumată. Prietenii din 
Bridgcporl l'au adus la ei, ca 
nu avea pe nimeni. L au însoţit 
dela Universitatea din Copen¬ 
haga, N.Y., doi profesori fi pa¬ 
tru studenţi (doi băieţi fi două 
fete). Au călătorit peste 550 
dc mile, au asistat la slujba fi 
au mers la cimitir. Apoi, au lu¬ 
at parte fi la pomană, făcută 
de prietenii lui, în frunte ca 
profesorul Aurel Ciufecu Ne¬ 
am simţit măndn că Stavn a 
fost afa de iubit fi apreciat 
ca profesor fi om de ftiinţf 


ul a reufit să-i unească in ju¬ 

rul sfântului altar, făcând ast¬ 
fel sd dispară rivalităţile ee 
existau intre ei, pentru ca, in - 
preună, sd lupte pentru acele- 
afi scopuri: J. F.librarea ţării 
de sub protectoratul nejustif i- 
cat f i abuziv al Rufilor; 2. Con¬ 
sultarea poporului român i* în¬ 
tregime .pentru ca. in mod liber, 
sd facă cunoscut, Europei, as¬ 
piraţiile sale; 3. Unirea princi¬ 
patelor sub un singur domn fi 
recunoafterea acestei uniri de 
către puterile europene. Aceste 
aspiraţii legitime ale Românilor 
au fost aduse la cunoftinţa 
cărmuttorilor fi opiniei publice 
din Vest, graţie activităţii / ară 
răgaz a exilaţilor, intre cari 
Archimandritul a jucat un rol 
de mare importanţă. Astăzi cir¬ 
cumstanţele politice europene 
prezintă mai mult decât o ana¬ 
logic eu cele de acum 120 dc 
am. Nu numai Românii, dar fi 
alte popoare din Europa centra¬ 
lă fi orientală se găsesc azi 
sub ocupaţia fi opresiunea ru¬ 
sească. Invaziile ft abuzurile 
politice comise de Rusia pra¬ 
voslavnică de ieri, au rămas fi 
sunt aceleafi sub regimul com¬ 
unist fi imperialist al Soviete¬ 
lor. Tot afa ca fi fraţii noftri 
dc acum 120 de ani, exilaţii 
români de astăzi luptă pentru 
eliberarea României oprimate. 
Ei cred ca fi atunci că Occi¬ 
dentul se va trezi din toropeală, 
conftient de misiunea sa, dar 
mai ales de pericolul ce-l ame¬ 
ninţă, fi ne va ajuta la eliber¬ 
area neamului. Pentrucă avem, 
ca neam, dreptul de a trăi li¬ 
beri. (Pr. E. M. D.) 



-Mâine plec in Franţa fi 
Cermaniu. Cu prilejul ucejte, 
călătorii vreau sd mă aerisesc 
dc atmosfera îmbâcsită, in care 
a trebuit să lucrez in ultimele 
luni, la universitate. Idei 
stupide, ţinută degradantă, 
decompoziţic morală,-ace stea 
au fost condiţiile creiate in 
fcoală dc o mică parte dc stu¬ 
denţi, cu sprijinul vădit al 
unor membri^Mt Facultăţii. 
Cred că 

aţi avut stări sin 
pare că dcsmăful a atins punc¬ 
tul culminant, fi că 'THE 
SILENT MA/ORITY” a in- 
ce put să se trezească din in¬ 
dolenţă fi abdicare. (P • B.) 


ADMINISTRATIVI 


•Cu acest număr, DRlîVl îo 
cheie 6 ani de apariţie. I n a- 
cest timp, am reuşit ai â< fc,. 
nam in jurul revistei un nu¬ 
măr frumos de talente din 
ext\, şi m acelaş timp, |, dor¬ 
inţa sprijinitorilor, să ne a- 
venturăm a tipări u)ţiae , e 
uoua numere in 12 papni, 
pentru a putea prezenta un’ 
material mai bogat şi variat, 
înainte insă de a fi sporit nu¬ 
mărul de pagini, am fost in- 
?*mţaţi de tipografie ci, in 
•irma ridicării salariilor luc¬ 
rătorilor din topografie, se văd 
siliţi a ridica cu 560.00, cos¬ 
tul fiecărui număr, crea ce 
înseamnă ci, in momentul de 
faţă. când apărem in 12 pagini, 
avem de plătit aproximativ 
4100.00 în plus pentru fiecare 
număr ce scoatem. Ca atare, 
facem un călduros apel la 
toţi cei ce primesc această 
revistă, de a binevoi a-şi 
achita abonamentul, ca să 
putem merge înainte, mărturi¬ 
sind pentru Ţară şi Neam. 

• • • 

*Dăm, mai jos. publicităţii, 
numele cititorilor noştri şi 
sumele ce au subscris până 
la data de 1 Noembrie, 1970, 
cu cele mai sincere şi calde 
mulţumiri: 

(41), llariu Voitcu 510 00; 
(42), Ion Almajan 510.00; (43), 
Dita Sandni 510.00; (44), Vic¬ 
tor Buescu 510.00; (45). lacob 
Stan 510.00; (46), Dr. Michael 
Ronnett 510.00; (47), Mircea 
Eliade 510.00; (48 K Petre 

Mure şan 510.00; (49). Elena 

iom'.r ar cinci /eov v r :- 

BcndeHCU 55.00; (51). Breu* 
Coste 510.00; (S2\ Or. Varii* 
Andrei $50.00; (53\ John de 
Mintiei 512.00; (54). George 
Roman $10.00; (55), John 

Cristescu 55.00; (56). Asocia¬ 
ţia Culturală Român» din 
H amil ton, Canada $227.50; 
(57), John Covinea 510.00; 
Nicolae Novac $10.00; 


■ mbn a, hacuităţii. s » Ţucjn j 20 .00; (69)> 

„ u colo m «-«o*» l hl B , 55 . 00 : .611. C. 

, S< N vsch ; J10.00; (62). Re». 

George Mureşan $10.00; (63), 
A.O. 512.00; (64\ George 

Sbârcea 515.00. V (65). Prof- 
G. P. Botoşani 510.00. 

Nădăjduim că, până U sfâr¬ 
şitul anului, vom reuşi să »; 
dâugâm la această listă incs 
35 de nume, pentru a împlini 
cota de 100 abonaţi, rugând pe 
toţi cei care nu şi-au schitat 
inc a abonamentul pe anul u» 
curs, să ni-l trimită cât mai 
urgent posibil, pentru a ne 
putea continua drumul parcurs 

in aceşti şase ani. 

administraţia 


-Lucia Popovici a murit. 
M’am interesat fi mi-s’a con¬ 
firmat sfărfitul ei. Ne pare 
foarte rău, pentru că altă Ro¬ 
mâncă, in exil, in genul ei. nu 
este. Caracterul ei întreg, suf¬ 
letul plin de dutofia trecutului 
fi cunoftinfele in ale scrisului 
românesc, Stilul ei curat, dăr- 
zenia împotriva comunismului, 
curăţenia inimii, toate vor 
dăinui in amintirea celor ce au 
cunoscut-o. (V.L) 


DRUM 


- Din experienţa proprie, 
primul an in America este greu. 
coci lotul este atât de diferit, 
iar noi purtăm tn noi, vorba lui 
Logo “un întreg cimitir de 
sitamoţi fi amintiri”. Tnst 


(Pr. R. G.) 

- La 24 Ianuarie am fost la 
fraţii din Colanta (Koln), la pre¬ 
dică le-am vorbit despre rolul 
care l’au avut proscrifii Jela 
1948, la Paris. Capela lui lo- 
safal inagoveanul fondată la 
Pans, acum 120 de am. cu au¬ 
torizaţia f ranţei fi ajutorul Tu¬ 
rcilor, a fost vatra exilaţilor 
români după 1848. Londucător- 


- APARE TRIMESTRIAL - 

R ednciQii: 

NICOLAE NOVAC 
U406 Fanncr Drive 
Highland. lud. 46322 


VASILE POSTEUCA 
P O Box 105 
Mankato. Minn. 56001 
U.S.A. 


A bona meni ui . 


U.S.A. 


SI 0.00 


Mamucruclc fi abonamentele »e 
vor trimite nuiuai pe numele ji la 
d-iui Vaulc PustemjŢ