Drum-anul-6-nr-4-oct-dec-1970
#
ANUL 6 -Nr. 4
octomvrie-decemvrie.
1970
JLibieJLăXtă.
dmtMLUM
<U tac . . .
d« Vosile Posteuca
Scriem din răscrucea sper•
ieturilor fi ameninţărilor, a
uciderilorJ fi distrugerilor
prin bombe. Câmpurile uni¬
versitare au ajuns o culme
de violenţă fi ridicol, din
cauza gref iţei fi mi fale f tei
dejiniri fi tălmăciri a liber¬
tăţii. Ştiam că libertate in-
seamă a fi om de lege fi de
omenie, a face cc trebuie fi
a respecta ordinea naturală
fi divină a vieţii fi lumii.
Aii suntem însă wttămpinaţi
de rânjetul dinamitard fi sub¬
teran ol abuzului da liber¬
tate, al libertăţii ce se con¬
sumă în nebunia violenţei fi
a revoluţiei cu orice preţ, a
negării fi a distrugerii totale.
Câmpurile universitare par a
fi neglijat ori chiar trădat
“adevărul care ne face li¬
beri**. Libertatea, pierzându-
fi sâmburele interior de ade¬
văr fi dragoste, a luat faţa
scrofină, rânjetul marxist fi
satanic al anarhiei. Dar
această tăvălugire din Liber¬
tate in anarhie, nu e limitată
la câmpurile univers ilare. Ea
devine cangrena apocalipticd
a întregii planete. împinse de
aieismelc din hrube ţi de
caia] ele mafiilor ajunse ta
putere dictatorială fi necon¬
testată, neamuri întregi ifi
ard independenţa fi liberta¬
tea, mergând spre stânga,
spre anarhie fi ură, spre sclavie
şi teroare. Ne neliniftefte
prezenţa mereu primejdioasă
a Cubei lui Castro. Ne ful¬
geră ca o cutremurătoare des-
nădejde schimonosirea la
faţă din CHILE. Nu mai
puţin tragică ni-sc pare alun¬
ecarea Germaniei de Vest h
ghiarele Rusiei, act ds . tră¬
dare , n sine, care deschide
porţi largi pentru ajungerea
Rufilor la Pirenei.
E un moment de întunecare,
de trădare fi violenţă, pe
toată planeta. E un prag h
care inimile ar trebui să se
oprească (zic “inimile* 1 , im¬
plicând singura gândire fruc-
toasd fi posibilă: cea cu
inima) pentru a pune mire-
barca Centrali, întrebarea
Sfântului C+uL, fi a se în¬
vrednici de atitudinea justă,
înţelegem prin atitudinea
justă întoarcerea la adevărata
libertate: "libertatea interi¬
oară**.
Chiţi Racoveanu, • marele
gazetar fi vizionar al genera¬
ţiei noastre, a intuit, cu acur¬
ateţe dc geniu, drama omeni¬
rii de azi: strădania forţei lor
secrete de “a organiza planeta
fără Dumnezeu *.
Libertatea exterioară, poli¬
tică, economică, nu ţme. E
o iluzie, dacă nu chiar un
cofmat fi o minciună, dur
tonta hrapăraţiei omului por¬
nit sa-fi exploatate seme¬
nul, ne având altă îngrădire
U rmare ăi Pagina Z)
Orest Popescu
Constantin Morario
Eugen Siretean
Ciprian Porumbescu Zaharie Voronca
Arborosenii mântuiţi de teminţa austriacă (Faur 1878)
CÂNTECUL NE-DETRUNCHIATILOR . . .
Până când o să mai fie
Pe pământ o armonie.
Până când o sâ’ndulceascâ
încă limba românească
Graiul fraţilor din lume
Ce-s de un sânge şi de un nume;
Pân atunci la poli să fim,
Detrunchiaţi nu ne numim!
Până când frumoasa horă
Şi cu doina, a ei soră,
Prin văzduh vor răsună
Şi auspine-or alina;
Până când datini străbune,
“Voi sunteţi Români’’ ne or spune
Pân'atunci ori und' să fim,
Detrunchiaţi nu nc numim!
Nu-i putere omenească
Ce-ar fi’n stare să oprească
Cursul inimilor pline
De tezaure divine,
Căci divin e să iubeşti
Grai, cânt, datini părinteşti;
Şi-ale noastre cât iubim,
Detrunchiaţi nu ne numim.
(1878)
CONSTANTIN MORARII
NEDETRUNCHIATII
t
Procesul .studenţilor din cea dintiii societate studenţească a Bucovine» “Arbomasu"
(societate in f ii n(., t u iu 22 Oocrmbn- IM7S1 ci<prin<1r onpiiuliil cel mn« |»lti» Jc v&tvA din
tot trecutul dc suferinţă al Bucovinei. Cruda de a fi adresai Ia 24 Febr. st. v. 1877
Ministerului dc Culte al Kotnănici. o mulţumită pentru suma de 250 Ici primiţi din miia
dc lei votată de Camera României pentru subvenţionarea societăţilor româneşti din
Austro-Ungaria, şi crima dc a fi adresat la 13 Octombrie, 1877 (când capitala Moldo¬
vei se cernia de doliul împlinirii unui veac dela Răpirea Bucovinei şi dela asasinarea
lui Grigorie Ghica) Primăriei din laşi următoarea telegramă: “Arboroasa, societatea
junimii române din partea detrunchiată a vechii Moldove , trimite condolenţa membrilor
săi pentru apărătorul decapitat. Comitetul,’ -această îndoităcrimă avu drept urmare
că “Arboroasa” fu imediat desfiinţată, iar comitetul ei (Zaharie Voronca, Constantin
Morariu, Orest Popcscu, şi Eugen Siretean), în frunte cu preşedintele Ciprian Porura-
bescu înfundă puşcăria (în Nocmbrie, 1877). După 11 săptămâni de temniţă, preven¬
tivă”, care de fapt însă a fost cea mai groa temniţă şi fatală pentru plăpândul Ciprian
Porumbescu, învinuiţii dc înaltă trădare ajung in zilele de 1-3 Faur st. nou 1878 în¬
aintea curţii cu juraţi, pentru a fi unanim achitaţi. .
In pofida tuturor urgiilor imperiale-regale din acele amare zile, teologul C Morariu
(mai târziu biograf al lui C. Porumbescu şi părinte sufletesc al Muzeului “C Porara-
bescu”) nu se sinchisia atunci să-şi cânte Cântecul nedetrunchiaţilor.
A. L.
de G p botoşani
Anul acetat, la 11 Febru¬
arie, s au împlinit douăzeci si
cinci de ani dela încheierea
Conferinţei de la Yalta, cea mai
e xtraordinard din toate timpu¬
rile. Niciodată h istorie ca a-
lunci, n'au fost angajaţi in lup¬
tă milioane de oameni fi nici¬
odată, o conferinţă n*a dispus
de destinul atâtor popoare. A
fost organizată in cel mai mare
secret de cei "Trei Mari", fi
s’a întrunit in locul fi la data
ce au convenit, strategic fi
diplomatic, lui Stalin. Acordu¬
rile semnate la Yalta de Roose-
velt, Stalin fi Chutchill.au re¬
zultat din hotărârile lor arbi¬
trare, luate, vi absenţa fi fără
ftirea ţărilor interesate. Aces¬
te acorduri au provocat imedi¬
at, consecinţe dezastruoase in
viaţa multor naţiuni fi au sub¬
minat până astăti, pacea fi
securitatea in întreaga lume.
In anii care au urmat, stările
nenorocite astfel creiate, au
obligat pe mulţi conducători
politici cu răspundere, sd adu¬
că critici acerbe aranjamente¬
lor dela Yalta, in discuţii pub¬
lice. Franţa nu a foit intiili'.â
(a conferinţa. Generalul de
C.Hll, nu vru Uo.H Um t* .*.»«-
vell fi nici dc Stali.i. iar Chur-
chtll prefera sd fie singurul
care să poată vorbi m numele
intereselor europene. Timp de
zece ani. Acordurile dela Yal¬
ta au rămas secrete. Abia in
anul 1955. Guvernul Statelor
Unite a publicat importantul
document oficial: “Foreign Rel-
ations of the United States,
-DiplomaticPapers’*.(The Con -
ferences of Malta and Yalta).
Acest document constituie un
ansamblu de izvoare de preţio¬
ase informaţii de bază. 0 mare
parte a fost publicată in ziarul
The Neta York Times, in ediţia
specială din 17 Martie 1955.
Opinia publică americană
ţi din întreaga lume, uimită fi
indignată de urmările castastro •
fale conferinţei dela Yalta; pu¬
tea ins/ârfit, Jupă zece ani de
ermetism oficial, lua cunoftin-
ţă dc discuţiile fi hotărârile
de acolo. John Foslcr Dulies,
pe atunci Secretar de Stat sub
pref'dintele Eisenhower, a de¬
cis pe neafteptate, publicarea
acestor documente capitale.
Apariţia lor a produs o adevă¬
rată furtună in opinia america¬
nă fi in politica internaţionali.
Senatorul McCarthy a cerut m-
ediat prefedintelui Eisenhow¬
er “să anunţe suportul adminis¬
traţiei sale pentru o acţiune
formală a Congresului de a re¬
pudia acordurile dela raita .
Senatorul ftnner a declarat că
“documentate arată că prefedi-
ntele Roosevelt n*a putut con¬
trola garda sa, (colaboratorii
săi). Nici un prefedinte
ate controla “his palacethar .
Vom avea alte fi man teribile
»»*» (MtloMUl « I‘ rtlu.
Jaci «ui «“ »»" "JO" 1 ' 1 J
(Urmare w Pagina 9)
t'AflP ?
X de ru te*
l\
lub
(I 'hiihh' iImi Ung. 11
N,
Jecil
• tren late*
Jr (căprui i.tipare Ir
ttlf ( M i/lrfi/dl/u M
•«. MM. MM I ,,Uţf, Mi',/ | /|f ( ^ |
*** t*f* IMNICNI, NU I, , 0 *d|,
j"* «om. Seruri* lihniţi*,
*r • «o a»vm iMnirf fadul».
n**U Jr a forăt r ţ, Ut
tul MMMp .</ mm**i tddmi rfifm
nt'hn, Spiritual,, lumina f i
înţelepciunea diurnului luna,
pornit din turlr multe fl
m oto*se («Ar* InwIi din a/m d
D •« *rmtul dinu ţi
fhutn Jiu Uuultul omului,
t ou»i*f*ut>i, realnald fi imir
buiuţaid, Im eseul* n interi,
cari, libertatea Jrvina 1,1,1,>i
*li fnoifin 101"i*f f, riono*
«M» . climat Jr pace polii,cJ t
motor *1 u*mi tvjuier implm-
im culturale pi xpmtualr, l„
fond, eaea ir ur lipit fir aci
iu imenta f m<m*i liber-
tulea mierţoari, libertatea
it *# hrana fie Jiu sursele
rnrflt alt adevărului, Ori-
,Ul a1 iuu* dr CiuJal fi supat*.
toi, irelmie tpu* cd cultul*
fi rdui *ţiu miudtmJ, au foit
divorţate dr invdţaturile fi
traci mie ipirilu*lr *ţe re*
h\lin . \ 1. m*i iiiim sub Sem*
nul fi ocrotirea lui Dumneceu.
Oameni politici fi justiţiari,
I* crlt mut ( n*llt ef olane,
*u Jriii uluuuuit* lui Dum-
nriiu Jiu fi oii, au Mi ut
toiul t* .ti ComptomilJ aut*
ont*ir* tradiţionali a b\-
«cnn» fi /umiliri *u redus,
l'MM i ntupţir f i IUI oiifiirnfil,
cfirtnarra omihImi politic la
• ului MM lf UI tul ,lf ,,hl dr
*/*tni,Jr cameleon Jt opinii
fi atitudini, *I citui *c m *(/•
*</», 1 * toi,Ir,iun,1 direcţia
ciulului, Jind nu fi UrmulJ
lui •« /moi fi lafitifii, I>«•
Irul idsţ'unJrrii, pentru lipsa
Jr libertate intfrioari Jc
«ti, tu, Jrci, "cu iotul al*
luuJr »V Jrcitl iu cdmpunlr
universitare, Trebuit »u ne
uifâwi «ir mm cu jusli/icald
in gri forate ipir acrit Jprl*
unei Jr coiupţir fi satanism
ale forţelor niullr Jr w nJr
a ocutt tapoitul a tu pi a pot un*
gr*/un (pr cart Preţe dintele
b/tAon, indignat, ,1 tir huit
si*l rdiţin ,/JJL cil fi "tecom*
iinJiif ii le** c aminti fur fl*
Jruţialr a supta nrliuif Iilor
iui cimţ>uttlr universitare,
rrcomaudaţii cair vinturd
vorbe fi uu ipuu nimic, uu
aduc mmi o juluţu praf lied
fi nici uu inJtdinesc id Jr*
mafie fiul in adevdrata lui
amploair, inJicinJ MMoeafii.
.SmmI/ni obligaţi ii punrm
tub semn Jr IhUrbatr actl*
oiiaţilr unor pro/rJoii cart
mm mal ned Im llumutn.ru fi
au lucrial ir mult Jr ii mai
fi J,indii naţionali fi oa*
meni Jr culturi, (ompiic 4 ndu m
ir im ar uniaţi ntgalice fi'n
or nov aii Jntuatr. I’mum
Ht Jimţim minaţi, Jinti'u
i mJitii i brmart a inimii,
i**i a*orbim pr puliicuni
iert mm mim mi•! 1 ui• cart ti
t k iMi iiul. duoaiarra Jr
numi puhlifU In multa puni•
ionlot 4 e hombr, f t ilidura
ir noui ptmlrui 1*10, »a fl
num tea ir iomttu ie inert*
ti*aţti, 0>eu pliiile fi âbiO*
Iul 11. m le, Mf intuit* m»i m
tuparfn r*ltl*Je*t inii ««
« 4 i ar •• i«uom/m«m|w fl pr»•
lOra eatanu* Or, jvlnl** r
• fi*a la huma «i
rici» «m Ilarii i| rduraţir
irmnul * 4 » rluia" Jrla tatr
puirrJr unifi , mK fl
• ,ora omului muMi Jr hbti
laie inirrionti,
Vr J,l“- , ,i libnlalra
Jr rare Voibm nui r, m fon
Jiţrilr prreart Jt aii, Mi
«irM.riMMr Jr un, J, imeuid
Jenanţi, V, j* ortt, tf i,,
Tire Jt Mtaiun i. In Ir lor Ir
• u JrjndJeţJt* mm *»*.ii ,
Jrpatir . b el* 1 1 ,i forţeir
1 arr au uni libertate* mirt •
MiMti* a omului fl r*U 11
aouii pr numutitu Jm
m,im Jr Jraaont fi autori
laie, fi'Uu pinJul minţile,
au nunul ilfiNiMt Jrmrul, al
1 Mir iJnlui , , ,
/ 1 m» lor mai liinJei nrJrm
nelimitat lu Pumnrieu fl *•
cern ud, Iun,/,i tibjai, ,<
drai/oftai, moi Mr Ir,/*m
if*rr*uţrlr dr mmmmmi » 1
.1 r mur ale mont no o taie tiu
hi rpul ii re arate la om-
• omI , t rasul Jr cri mai a*eu
fi Jm \ 1 alunei ec, pomi tiu
el miracolul nltJiimllri dr
mart, Iulie aiaiir semne,
* el mini tfriitor fi piomiţdtoi
ui ir pair "teama Jr Dum
nneu" a hrfeJintelui \i\ou,
( u 41 , epoca Jr blrslrm fi
ateism, Jr tldut/ism a lui I ,ni
Hirte*, a luat Jfirfii, l)* t
mai mult deţii alit prrft*
dintele N'i »om a acut curajul
Jd organiuetr slujbe teliiji*
oase la (as* llbi, nscauJ
foaie batjocurile fi protest*
rlr pie ţei , Jtulr iu mdrn
slingilr, tinjrlrle fi Idinl -
iunie puternic* ale, hienelor
ascunse. \*am asistat nicio*
dani im viaţa noastrd, ra'n
ultimii ani, la al,Ha des mii
moral, Iu atJta Jurespaci
ţaţa la autoritatea statului,
la atrtta îndemn pe ţaţa la
rrcolld fi xabataj, la corup •
jir fi Jrcerlate, la pone,/ti¬
tra 1 finiri liber lafi umeri*
cane, cu aliiea jerl/r fi
sudori cliJili, de Dionierii <1
lin secole ,le continent nou,
Dentru atitudinea ta juslJ,
/V tfidintflr Nisson r ridic u*
litat, urii fi mifelr/lr ala*
cal, Dar f»rin eroismul lui
mtaal se phncfle tain* opri*
ni Jm mersul Jpr* ptdpaslie.
Cu el, prin cuoiniu) fi smer¬
enia lui ere fiind, începe ur*
cu ful spre mântuire,
Dela capdlul * mullr nopţi
Jr vri/be fi griji, Je medita-
(ie fi rut/daune, ne mdngiirm
cu inima acestui splendid om
sare ftie Je libertatea interi'
oari, Jr "acera una " cate ne
trebuie,
Pentru a /i cw iuri cate
cred fi se roagi ca fi moi,
fir*tir permis si le nislim
sirbilori fericite, Je sub
sleaua ti cluia care se tnifle , u
staulul Jrla I Ufleem, fliiml
,d b.l s'a /icul om fi a primii
crucea pentru a Jr cirul cate
ne faca liber 1. S/antd libir*
tale inletioistif , . .
\ ASII I DOSII l't I
*
ION C ir Al Â
RAMAI Dl rAR II
D «miiii in \1iHMit t1 in româiiMiilil
•I*‘|*|»II•• ilr uium fi IMinţi itpitlflpr
l*«'Mlr Mi ruiM'lr (iutii ilr upt*
iiuiiiii hm* o i*u n i.t Iun |n mi Imiţi
Viii viul »rt*ţi vrtil frutilru 1 r 1 iimIiiiIm tl« viui
«• ocini «Ic lni 11A ce pAlpitii- dor.
Aiu vrui Md-ţi n ol Iuţii 1I1 imiIo mii or
cc 11 jiiMiilcli* Imun liiţir-imliiniMi
Mm uimi 1/1 vii o «Ic, cum wi'n MmumuiI Iii im
rAniAi buliuinAior pilii nuflel vămii.
( <1 loi cr văd m im iiiuoiinc a lui
ţi Imul nc *m linului do uMiUn pr mdim .
Răuidi dr 1 dcpuilr, -ml» lulim ul lliud
Midii Iii îmicpul dl* iM'liimrţli rUnln.
HcpcMlc occunrlr demnii nule pui iun
mu lliţrlcN efl uu uimi IruiuHc ciliid cudf
Muni'ln 11. I Sepi,, I* 17(1
•Ufl M*l,
• •Ul4 «|um
IIIMIU il.tMic
d#. Ilrflmli
t«r«« .
• *1*
bl aimU. ^
P'MiAfiţi
« pin. .lin |) n|(||
A «• *‘'n M. (M.t.h
• «ii KoniAmnf p,
Mut • rviiin 4U tn(| j ^
f ^ţl • u 1 ei (fl n
“• lilnmll din Ku v
« l#»l Ml|il| (mu, ,j (
•lovr*4n It liirfltnl
*1 IN Im I Ir., . || t|
mAnU «4uptM M mm
dr»
nu
AliXANDRU SUGĂ:
O NOUA MINCIUNĂ IUISKASCĂ
'i-'-IW I» Icn. «rr -im 0 |>lnln lin|.. ,i,|l,i,|„
puhli» i\ in cunoştluţâ ilruprr ai U «nrtai Ini nulul. ()tup*«
j» 11*01A doMi M| 4 »iin» niMMiNcă. ţU înmiim ai fi durai . 1 .
>a» i (U (| ni nrdnn lot ir «e «ui ţi, aya nr Cdlpoitr.i/4 iu«|
Inpi/tfJ tir piMp.ipuuiU nov ir
* ol Dorim/a de pmp« Mrt nda
«ovinii a, (rtum l irului lumii
tt '*\ M« r,r (H'Upr dr
uimii , dcoaitn ,< (n| , w * rt
»Ic'mi opri it, (ol » r nr vn mal
draroperi vn fl oivna miiionl*
1 '" ţdiiiţA proveniţi din «< |
uiiti nour impriiu colon!«I al
timpuri l««i noAMlie, UumIii mov-
icliru I nie uluiloair afirma
ţii dr mai nun, dai nu rate in
vruidirt t|r nimuui I'im|m paiul*
imuni al a tMlpnin .» a n»i l»lul
aţii I -gf a'a» la»
i»< a Un
1*1 lanţ *lr» frallwAiiU lui,
ill
• >iti|«iAţi*» CU ale altuia, tuşii
ai lirluil »a la» (I din pilii, de
uair» r » MiitrihuţjiM lor rali* In
liniă. NU l mAcni doctrina In
numrlr.Uirla alapanmr ttn -
lA'/l ţăn ţi popoare civili/,ale
IUI cale o iralUrur nota.
t u o» ana împliniiii a tin/oi
dr ani »lr * and Uniuiira Sovie¬
tică, iii ttHcntlmrnlul lui llii
Ier, a mupai «> parle din pro¬
vincia română bucovina, iuţii
au la» 111 o iu>tui deacoperire
nnv/aţlimalAi M Homâuia a o» ţi¬
pai timp de douA^et I *u doi de
ani Bucovina un "(nitoiiu
aavlftJt? M pe 1 aie Uniunea
Sovietică l-a ulilieial in vuia
anului 1940 ”. Nu 1 pltiuiA. Aţi
mi iu /imelr apami» iu anul
urruntii la i 01 itAtiţl. Aţa m*
tittUUliille |a |H»aiuiile ile ladio.
Rtlfll anului l *>70 ile«co|»eră
că la t Noarabrie, l‘MH mti'o
aduiiaiu, la «ale au pailicipal
o mulţimedr peiaOălic, n'ni li
«erut alipirea Bucovinei la
Ucraina. I Ha iu ţa po.mlaţlrl a
foMl totuşi 4ădămlcitâ dr
trupele române » aie la H Noein*
laie, l'MH, au invadai teritoriul
Mu» ovinei ţi
nilimrntiil
DOINA OSTEANU:
BRODERII
Hon dc gândul 1 uni brodiţi,
Toată noupicu, până'ii morii
l'ititu oând nu -uni udonut
Uit l»ut Io I d» kuimIiiii lloil.
l olţ dc iiMtlil uill piciul,
Iu « uton di mur fi i-rill.
IV o măluM ucKiti inul.
Iii ((Iu laiu lui dc dc«lu».
I Acrimiourc*itm iiMuiâriit,
( ti Nă mp diNcui un Iii,
II. pi* ((licmiil domini,
( ti «ă l con ţi Mt-I dcţtr,
I 11 dc gămlun “i»i bitului
IV o iitâluec fiilfl’i»
Am ututcu bimlcrii
Şl ouuion * 1 * Kăiiduri^lloii.
li* ă, ui fl luai de o «ru/itnr
* aie ai fi inlreciit pr (oale
ie|r (niiîmplalr in vremurile
apune, tu iteeaNlă im a/.ie «‘a
vorbit mult tieN|«r rliheiaim
provin, lei tir 1 Alre trupele
novicii» e. Dr i ru/imile anualei
«ovletlce nici un cuvânt,
(dlill ionill P* , |’ <| li* n del a»»vie-
li* e rale ui ta lealitatea pr
• aie u*0 (uUtiiia nici ariicn»
lele dr (aie ţi iii» i t omeni ar
III,- ţM»arutfl»« dr • *Jln, (a.
/♦Nlţn » 1'ltM »e au ti AiI momen¬
tele r tlt»M Ar 11 dr >.\tl» llifco
»lele M ao\ieti» e". Airţllaţiin
ce-a foit, dar an uu put a*
vorbeam'A. Am 1,datat »» pair o
din dracoporifllr «ovlrto »*
Se ştie ( A haiti* rate •!«»tatA
cu itiNic rălularc, cft nu *e în¬
voita » .nul *r actiu liero/.it.
Ilârlia nu |>oale fi tiaaA la
lAriptiudete. Oamenii InaA p»»i
li (taţi la 1 Artpimtleie, l'entrtt
a» raata cate nevoie tle o utica
ret apitulaie. DeNcoţmirea
aovletlcA a altului IWO cale o
înlatlfKate a adevAnilui in
torlc. Sovieticii anului IY 70
»le» Iar A M mlncinoa M pe minin
(tul de eattrne al anului l*M 0 ,
Molotov. Şi iată cum: In nota
ultimativA din noaptea tir -'<»
aţie J 7 Iun im, î*M 0 adtenaia
ile guvernul Uniunii Sovieti» r
guvernului român, ut legăturii
cu cedarea Baaarablei şl a
Mucovlnei, *e mtia urmau»
iele: Teului pierdeiile «uf-
riiie tle Uniunea Sovleti» a
lilllp de de alţi, 1 rir » a dn*
papuhiie cedaiea Bucovinei.
Sovleti. li anului l^tiH ne
leapAtlă dr ut pumnului lui
Molotuv şi‘l ti» , tuiul. Moldo*
veaititl I a -.oev acria tu Mol
dova S<ulaliata ia •llbfiaoa
UaaaiabUI şl a Bucovina! > 1 *’
*ut» NlApAulien Impeiialinimtlui
tomaii n'a (A. ul »le»>uie»e n-
lata ţa» 1 ii olul ca a.eate pro
vinciI »a devină » up de i*»**l
14 iu oittţtaii** li m de • alt»' UU
pale lui llitlei. Aai ui» t aiyu
metilul lui Ua.-aiev uu mal «ale
valahii. Aai ae deacojaMa “uu
pieliiacll" caie liaiialotma Uu
. ovin* iu tei In* lu .ovieil» •
hiteicniotl » *«la laţ'tul » •» *i»v-
(atic li Vil hem mei au dv Iu»
I*. riali «mul guveiitllllli •• a» ţu»
nai umiiAu \ o »/t li»* 4 , la Uu
l'tl'l» A
•'••‘IM 10 luiMtela I. r ,
>mo«h|i terminare ( |
fd-d ....H ! *
.o*- ■ \:i‘
«Ol pierderi «ufeiitaB * ^
ueioert 'tf. [it|||
‘ '' • .. • Iu. » vr-
'* >"'■ ...
'
' ,lu *- - 1 - * - v.»(„ .|,
,| "« *1 daapâguhirţ, | â( 4
f "* ,w *••* »<rala, .hn wu ,
«nul» da U ,|e *«i, , 4 , #
•«*« M u ovina in l
. . .. » -h- rtage
lele* dr ce l loiinr* Suviatieg
recurge la not aicro<h«rt« p*
• iue vrea «â rmtfingâf Pr *4
■ ' doi «f*ra yi 4 oi'c|.a * )n
"■ ' • - - . 1.0 Ktia#»
vina/ P.Mtta Dar numai dai
*' •' ' d* - I ". 1 , |. „ tfl .
tpiri «attpr* «otrtei lot f'ii 4
«lunci, noile dr v oprrin ţi
danaturărl nu ajută I* nonu
Hticovirta rata şi (Amâne
m*ni omiAnr m» ,
I»*
DORINA IINCIU;
ARAT
IMiigul a pătruiiN
Adune, hnuda:
hontitc lă.Ntuiiiată.
Iloinl pămUutului
\ fccundut-o
(’u putiittu vântului.
Vânturată «âmânţa
Ticmuiu, cudc ţ»v kI«'>
Kuau caldă o invit?»
Sa silitul dulceaţa»
Sti civUNcâ viaţa.
I ' 1 iotul,
Viitorul,
(’oaccica
ţi «cci'ica.
\ ţaţa ţi moartea.
IMugul. din nou. in toaiwU-
Itouda o 1 U«toaruAi
Sa cadă lulgnl dc nea.
K.Ini olrudu 1 ib.tgoMica.
Sa do.ouut pe ca»
Caldă bivboadâ deuca.
DRUM
NICOlAf NOVAC
& U 'Jwvud Oaudofuiiu
yV «i*t sleit de secol fi mai
K*r. colindăm f* meridian*!*
Umii, căutând <eea ce n*am
pierdut fi găsind te cacen'am
* ăutot, plinoindu-ne destinul
cti lacrimi de crocodil ft im-
bidcând armura de cruciaţi ne-
înţelefi ce se tis ho iese rn
monie de vânt ale unei istorii
ce ne'am imaginat-o potrnmică,
dar, din care toi ii fine, ne-
am "exilat ”, dupi ce - intr*un
fel sau altul - na exilaserăm
i*cnt din Ţari.
'i. suntem ori .imtăi pnbegi
ai hramului, fi desigur ci nu
von ti nici cei din urni. dar
suntem primit ce ne plângem
de ne btţelegere a altora, in
timp ct, noi intre nov de atât
amar de vreme, n*em reufit ti
găsim o limhd comund de în¬
ţelegere reciproci.
lltima domr hiţotcasci roti-
NNN/d, p« care-o călănm pini
la defilare, este "DIALOG li.
CI ŢARA** . , , ^j-i tragem la
pinteni, toţi, din toate părţile
fi ,bn toate ungâturile, gli-
suind ca la Tumul Bahilonu-
lui, fi nimeni nu ti di pricepe
nimic. Cici, intre n DA** fi
"V* s'au mai gisit aproape
tot atâtea drumuri, uliţe fi
ulicioare, câţi exilaţi sunt pe
maptimond, fiecare dindu-fi c*
pâr ere a, dupi cit il ţine min¬
tea Pc deoparte fi hâtrele boj¬
ocilor pe Jc alta. Şi din ce se
sene «di mult fi se ţipi « d i
mult pe m*irginea acestei
teme, sa creiati o mai mare
con/u ti a, cici nimeni nu vrea
si t'itdi fi si admită ci te
bate apa’n piui, inrirtindu-ne
ca "oul m căldare**, larifi f i
larifi, până la ameţeală fi
Jesgust.
In timp ce noi tr c ioroviim
fi na batem cap in cap unul cu
altul, istona trece pc Ungi
noi in galop, UsinJu-nc fi ««ti
desorientaţi in untd fi in a-
fam ci. AstfeL după 15 de am
dc pribegie, tati-ne stand ca
Hoţul din poveste in faţa caru¬
lui cu dubeaţi sparte, repe-
tindu-i aidoma frate tragi¬
comici: "Paguba ca paguba,
dar « 1*0 plăcut cum o măs**.
2 > 0 (t 4
VMMt
O anal tată a tuturor "păreri¬
lor** emise fi colportate in a-
ctfti 2$ de am in ceea ce prt-
tefte raportul dintre tini ft
Tari td f» 'icuti cândva,
a*nân-se "Crum/kv ceea ce
rjf*> ml iVwr*/»»", atmm tri
când se ta putfa scrie, 'd*d
• Iflvrir m 1041 rrd «1
tuturom. Crasul dtrld mfrico-
fator, este insă tuci daparte
. , . Acu. aici fi 4C»«, ro«
inerte* • pune* (aţă in iafi.
EMLl l. cu ŢARI.
In "Buletinul Comitetului
\dfKMtdi Român-American**
din August» 1069, 0-1 Dr.
Dumtvu Lromticf. scria in ar¬
ticolul "Luare de pottţtî” m
cart sc ocupa de ace as ti temi
gtugafd, următoarele:
"4tit ne-ar trebui ca c le¬
ucemie le imei sănătoase ale
exilului. adtci personalităţile,
presa fi instituţiile, care au
rămas pe linia combativă anit-
comu msti, si aluneca fi ele
pe panta ie coexistenţi fi dia¬
log eu "ţara** ft să-fi confunde
ţe Iunie politice cu ale social-
iftibet fi liberalilor de stânga
de toate nuanţele. Digresiunile
ce s*au întâmplat până acuma
sunt iestul âe tragice ft cate-
stro'ale pentru poporul nostru
condamnat ac D) âe am » U (n-
cbtsomea ^socialistă** , % «
Si se absetua 'aptul ci Dă
Leontwf tolostfte im »axa mai
sas citată, doi temem i: CO*
EUSTESfi f« Dl ALOC, puf *
aiitm *. aar in care no* nu gă¬
sim nici un ţel de simbtoiă.
mm spune
măneaf\ a
asă-mi iă
seobscri'e tara fi, DA Leontief
o pune in gkilenele. tocmai
pentru a sublinia că «ut vorba
de Ţara cea adevărată a rnofi-
lor f» Strămoşilor noftrt, ci de
una fictivă ce trdcftm per* ai*
rmt tu- l’*r* i ei ixA<nr.
|lMr|v drrfrturi ce nu emană
Jeta ) » a etristat eirista
fi, suntem .neun va coNtinn*
sa existe fi în oilor. F
CÂ "daci n*ar ţi. nici tk s*ar
porii** . . . NkJMt ci, acest
"dialog** al nostru daalungul
acestui sfert ie secol, a fost
mai mult un sfrigii in pustiu,
căci, IN timp Ce noi ceream:
alegeri libere, retrocedare a pd-
mintunlcr ţăranilor care le
muncesc, libertate religioasă
pentru toate denomtnaţiuniU
fi rastamarea ftxffirii Ro¬
mâne Imite, desfiinţarea lag¬
ărele* de concentrare, suspen¬
darea cenxurei fi alte dreptxe i
simte ale ornaim, “fura” am
gkiiemele, făcea pe "mutu dela
manutanţă** « timp ce adevăr¬
ata Ţard suferea m tăcere , . .
Elocvent - pe această temi -
ni se pare ort realul "Dialogul
CU Romanra** din trasul "A-
merrna** i» Mre. I9?0),care
rime si confirme cela spuse ie
noi mi sus. Cităm:
"In cmsul ultimilor mi s*a
discutat brdeiung asupra unui
dialog al celor d i« emigraţie fi
ftti ori din Rom ama. Dis¬
cuţiile au fast pasionate, pen¬
tru fi contra un «i asemenea
diabug. De multe «n aceste
discuţii am Imat caracterul are
al fiacmnlor polemice. La
4frri rarbmd, drdagul cu
urcarea sp*m turnă,
mreioirtâ meg R'"
«i lumea liberă
Titmitr *■ de earr
, . Simm* n*a re*un*
bească cu popa sul rm-
. Opamţua tăcută umor
p\ de aţa "cm-
ad**. a ăefuuutd pe
Miii, căci se
,u c, r«Por„l
4 «o „I. J. f i nm „ patu
dea limpede vedea, refuzi • ea
fi D-l Pr. Leontief * ^ dia ,
cu ţara din ghilemele repte-
xcntnti de uuremul dela
curefti, pe motivul subliniat
fi de noi «di sus, ci: "el nu
reprezinţi interesele naţionale
românefti fi *>, este expresia
directă sau indirecţi a voinţei
române f ti ..." ’
Credem msi ci, E xi ţ fi
Ţară, a existat fi exişti legă¬
turi mai strânse derdt o sim¬
pli "comunicare spirituală**,
fiindcă daci pmenţa noastri
peste hotare s*or f, rezumat
numai la acrattă M dragoste
platonică it/ru«Na* că o« ie fit
nu numai din Ţari , ei din cliur
Ce ju ca
duicMa, r
leii ce i ic:
"In ce prnefte concepţia
unora dintre Dr. asupra dialo¬
gului cu ţara. o consider grtfi-
ti. O asemenee atitudine m-
semnceze a confunda întregul
cu partea. Ţara noastri care
este fi ţara Dr. da origine, cu
oamenii, cu credinţa ei cref-
tina. cu tradiţiile fi cultura ei
milenară este totul pentru noi.
Ea nu poate fi confundată cu
nimic ce este străin dc ea, sup¬
rapus sau impus sub orice
formă. Toate ace ttem ,'rec,
ţara cu tot cern aparţine rămân
fi merg înainte. Vitmi nu se
poate decreta repre-mntant
unic ft absolut al urci firi fi
popet.
~sa nu c^n.iamna-n o
ww». O im-
mitcaie J in cauuâ gardului 1 *'
f*uncn»l nevralgic al â*situ¬
ării noastre, bubouţ infect
care s*a încuibat pe trupul
exilului nostru, este arătat cu
degetul m acest fragment din
scrisoarea unui distins intelec¬
tual de-acasi. fi lecţia ce
ne-o di tuturor, e bine meritată.
Căci nc-am războit fe tre na
confundând "mtregul** cu
"partea**. Sc-am împiedicat de
"gard**, de "ţara** din gkile-
mele » Corni amxând "grădina,
maro. beget a, frumoasă fi pri¬
mitoare** ce-fi trăia destinul
tu dincolo de pălămami ce-o
mckistse fi o ascunsese ved¬
erilor noastre.
Si! Ţara "nu poate fi d>n-
• undată (v kinu* ce este
st-im ie ea, sur apus sau im¬
pus sub crice formă'* e . Şi cu
f« d«l Stat fi <ONltN*J« 4 /I4
ae i\>rbă P*** ct 0
izpre,muie fie. conrxnfx Una
ci aceia dint-e no*, -an bjago-
slovasc astăxi "g*r± % “
f*■* 1
ir folos "g*dde*ei ae ainco
ae eL au mttmai cu hulă pi**
fi iaptet -pe tare -au supt am
sânul maturi Ier, aesmoftenin-
ău-se b» recit
ţara,
«*4 n
:etai
Sus in faţa cerului.
MâmJrâ’i raza soarelui.
Har nu*i raza soarelui.
Câ’s ochiţii şarpelui.
Mânca’un drag de voinicel
Jumătate l’o mâncatu*
Jumătate nu'l mai poate.
De curele incrucişcle.
De cuvite dc-ascuţite.
Dc cămăşi imbrăbuite.
De nouă surori cusute.
Florile Dalbe . . .
Voinicu’ din grai grăieşte*.
IVumaru dmmari. voi dromari.
Pe mine nu mă vedeţi 5
Să veniţi si mă scoateţi?”
Florile Dalbe . ..
Şarpele din grai grăieşte:
“Dnimari. drum ari. voi drama n.
Voi dc drum să vă vedeţi.
Că maică-sa mi Fo data'
Când o fost mic iafâşatn':
Mâne cu viertoii carnea ta.
Cum îmi minei io viaţa.
Mânce’ţi şerpii ochii iii.
Cum m'ii manei şi tu pc-ai ae2 M
Florile Dalbe . . .
Om “Oc l*< Cta««" . V«« w
mec*’.o» ae a se
cierna Ramăm* Căci f*-au
rduauU ^ de Ueir
li k ei re c unaa f ten atrciab
am partea "p*n** din ghile-
af fo ţepeni pe caxe-i maf-
,rmiteră M ****** *** ..
tea Ţ *t care-fi
amcaiede gesău* <• ‘aia că
„ agr aeră în * 4
«I M i u p+**a noua .
u m mt pur-aem aCC*
uremaa cu eu *» J* ~ r ' r ^ r *
âe alw rrhrv Cn ac-*ară
Oua aaeumam mnasoa 4
».<« — p
l'ulevrc Jc Basil Cj.pejp
☆ ☆☆☆☆☆☆☆
VA SILE POSTEUCA
LA CRICE
Se sbatc timpu n hâda fundatori
\ evuloi cu falca de oţel;
Ne teama noapte şi blesteme n gmi.
Furaţi de cururi şi străini ca el . . .
Ci Tu. io faldul descântat de seară.
Mai stai pc lânar-i animale.
HrininJu-lc vcgbanlc ca ceară.
Câ»d craci flămânde iţi to« dau tarcoak.
Nu că o’aş Şti. io inima, de fiere.
Mîvs ochii prea ieziţi de otimeome!
Aai predica ţi-i Nânge ş* tăcere.
Tc-aşteapu toţi >^i •• desen «k nme . .
Ţi-i scrisă urma lacrimii pc lai
S tainele mâftansesc pc apr*
l>m soare curge dormi «au. caod iama.
St fiara scurma loial sa Tc ogrvvi^-
Cmo sc Teadumc d»o poteci afcasue.
Arpoţii cumpărănlo»* iio pomgi
Veuuea cea de^po*. a clipei ooa*«re.
Ti-au răstigoit-o* ca sa me-ajn^'
Chiar ragă o»-i spetiră de mormvarc
j,. ut*. !«• »•*-«» fr,_
S'.tau STVU 4 .... S* *- c **“*-
b»sc. HMI T.Vtct'r - * 1
W««« St mM ' < * ' *
l
AMINTIRI PIN AlUn
«*• NU II DIMA
I
Pllţlml ftiiIlUnrl miimi rtlRf da
i"> I» ţi m|*J|iiA<* . * AImi In I,
flll I •• Im i IiIamMI* MM A i MM
11*1 )ll Vl'Pitd At A mIAIm vUţA
apIlllttaU ţi mim «I/i Nit I mmh
V iendai A mm o pul«At ni Ai « Im
• *«1* • Im n I (t«I*• i <i A mm Im t
Aţn>*«! •m In Imn l i am ni Iv in
ifd, AImiImI A Ima| plndaaf |MMI
• Un l**ld»-AMHM -A t .|ll (VMIIMI <1
l" M'mmAmI l\ Mtlţml mimImIi*
*• A Al MM hi (|| flituri fl |»Ihh*,
»I f r* v • • • m liillm aii mm Mir* ii*
iiiAiipaI) di imaHIiI i n»i mi Iii
i Ml |« *•< ulii im ri i I ţl 11 • I d»
aii I Im mi iii A AImiIiiImI I n fnftl
dnl •,« olt n|ir> a ai A m Aţinti* o
miiiiAmA, amMhiiI »?! Im 11 li i iimll
«Alin i-d. A ii | |«i|niimI imimAii ii
i»("mUmI pAuA Im |nnf«MI Mimţli
Aill Ml Ui IMI HHMAIIMAI ţl ii
Ii Alt mIiIiiin »d tltiapl» Mi
I MII pi li li i miiI ii II Mir liiilli',
fI♦ <iin li ii'imliA i-I*• ii |«ii «|i (
im iMiililIi «I 4v*• ni* I* Mint
iif mmm i ţl tlfin Im AIimI VpiaiU
llr- pilit* *»t Iii a**I, im IMilili
•MII* li A !• •>! Im|< i» A Ifl Uni MM
Miiţi am I mmIîi liinţM A Iim Iii In I
vIK* fi A dl !lM«ndll Im«|iA|
IIiAiiIAImaM , Mi-Mlli! I !• MII • Pil»'
I Al»' I * llllA Iţi «li- illllIllIIM'll
fi puv»-*t* , *i r-i • Hi nl #1 fl lllAl
ţAliim* In Im h AIimIiiI nu- viaţa
IiiI m|i|i llimIA, di mm i mi
mi r, mia! Olt* imA • • Al ,i ml
I Alill MIIII ili M Iii Aillll du» A UI
i Iii»! m hli pp iIIiiaImi A, f I I
diiiildfl 11 » dillAllllIlll, linii
itlft't* luitlf IIHMAI «'ilnilIflU, ii
llIMM di- (utilM>, dl • irdlllţA ţ)
apni MiiţA pn i MM MII ll All ••
IIIMMIi II t IU* I Ui aţi lll 1 1n M* * «I»
lilutl I Tai i* Iţi *»•* IU|*I Ml *•• tii
t**, nuri i i-W- imd tllli • pttveytl
di dlMMUMti- li»-lin|*lIli11A
Alin • * ţi <iţl* m| tl ,» < i iii,
I «ţi I 1 1 mmm iţi Im lupt A i ii I'mI
MMI I, IIIMMII- I» un|MMMln‘lt l<l»*l
nil, i n|il! tu aţlnplm* ,i pAtltl*
ţllm, pliate IIP!‘lllţl lAPţlţl iu* A
ill Aillll, HimIIA llIltUr ll mI ţi
tip All I iui pftlatfl pf»n ttil * A lin
( AII m*A dnpftţit • nl u-
dnl« |» »d ill AU ţl i lllAlţAndil ■»»•
pAuA Iu i MllII I, Ilil Aud |*♦ uI ni ii
aiImiAiaIm mi» <..,,.|| IntuiI iimim
Ui» i’tlm . Aiul pilvr-ţl) „
' ' ' ' ' i*lţ ' PI, Ml mmm mţln
' a . mitunli I din . i , m ImUuIimI
I' 'dlliţI iiiAlţrn I And ^| nil 11 »
• ir-IMM» A ţl V||»lP,*H |„ n ||„
I!ni*'fi » Almv« im*• .ii i ,
tHinlaa dimii ţiu dlu IiiimhmIIm
'• n i UMItllli n-n lllţl pMI ’rA i nu
•li«I «llAni A Minlmlln di Unnim
""•lllift ( •» nimiilul III Alud
i!m|iA Itll’Pţl 11 Ifil *M| ll I Uliii
ţll* "I tlIlIllMUlII, t lillll I |n tu
• • pi »»»« ţl vml«* »n-. A, (iimIMIm
Iţi i Au»A MmIi-iIm maiiiA Iţi
dl Ml llldl- I» llll, 1 H| Mllllnlll 1 MM
I'm Iai > Iu luihinA
Allllllll l'illM , »• M MIM I IIIAM
ji'lllrt HfnlflPAMf b All I Mm
IMAiiIa ţl M MUMflIUMl llIlilMM « |
lltlipl* Allllllll I »i|n M t nlAlU
«dAniA Iii • mm- «'*» puM mI uIiIiiim
( MII Imi|A \»< I h*M ll All IMMM-M
fl lll I llll r* ii" I n ţl Mi n (litiu Mii
mfln ţl duMilmil Iul Inlm
Mminiu ţl ImIiiiIi, put) Ir ll* A
AIimIiiI paI» Iim IiIammi i m iIua
llllnlm Ni'AIIIH llll All 1 MNMlUIll
ţl mimiiIiI a'aii Iii fii pil Im • uniri
• «ii mu »/>'iil In m Iii uni 1 Tiu
| *111 lll 1*11 nlllvilf AUllt i Al Alill
*IIu tm-lilunrll d«* aal, (ai * •!•
muu llll riduri Im uul»- IiiIiuAuImI
> II Im« I llll) I» ţl MlllIliMlnM dn
ţinuţllm Aiudul fi IiiaI rlillţ
dlu piuliA, fim -/m luAlţAl dlu
MIlfniiuţA ţl • IIM ilil MM Mulţi
dinii» t nu iAţi nu h’au immI iu
Imn iii puţi!, uu mImiimI ţiu
Miipl nuvAnul» iImi AulmiuţM
ţl iiiaM Ii I - mi n Im, m titlu Im
I min/MM'i ilAulA m Aiudulul
Im li I mi tril * MiTiiAmIIm-, lip Iii
AIIMI* I llll VPI «I I ,»!n , llll Iii Mi *
IIM I llllliuAl Ailldlll • nln I i ,i
lii ca I ludul I m m |»-i * I i pi iun
Imiim yi InlmlM mii • uliii *i Np-t
mmi I»Ii IMIMlIM, fini A 111 * 1*11 *••»♦**
lltlml, ll A I n,| *|| |t ţ IMM In llIlIlillţA
IU mi Alin Mm A Alil, mii ip mim
llll mp m Aldnl Iii I n • ilml ţl
n Alt|p fl ţllui "M IIM MII A Ml pil l
"Mi**, ţl P*«* tnviu llill'n tlllIţA
Immii » *• - dillţii iu IMIIUII*-’ - • ll ţl
llImluţA KomAMUA'M fl
• lipi» d» lilllţUlt Iu, UlUliil* «I
lllUfuU MiIiImI pAlllAuluţll, I M
Iu Alud Ouimtl'MMi II llllllll
I AUI It-lf'M m’,i |HI•• pnllliu
InlflnMUUM pn « nil limi IIIMIn vil
ImI»» PmiwTunMf" A, ţi *n «mulA
MlM. lmlin • rtntMlA fin ,, uilipui A vil lorii- n'n plAtll Ml n Im Inţ
vifMirt, «ui ium inln-MHrt ulm
IiaiIu, Iii Aiuil uliul • nl* mnl
li»>||«lu\i » AnlU* * • 1 1 npinil*
i.mimIA, ii-I* mul duliiMut» muli»
fiii vuulnd dlu Inimi Ir mumnlm
UtdnlUtu,
d»dn* dn dm d« |miA lUiinAn
«MM* A I im „Iul A riduill» MU M
IIiiIm.A ţl In* *-p "A i Anin, Iu
i m, uu imn «I*- IdmluţA. I m*I
Uuţuil ţl himIII Nu mImiiiiA
* AMlţl, u»* jm ttliliţ»* ni ridul 1
I > », Imiim*I »i» ItlniluţA mI Mm
iii Aii lui, iummuI dn liiAlţMM nl
Aimlulul I *u* •)*■ ujunu »«>i
Im» 1 •• <mim» m »I•• I«» (•*• •*• nln
ţi Mp>ii aA llll lll# I m lill M**|ll
dill* Aiudulul mul im imul
!<»mr Nu I» lllţl llii I mini A
I *-i ill dl Alud uul» • Upi *111**1 •
dm mkltilimlnli- ||* Aittllt ll< mt
mI» tui I imiMM »»*U li* uimIm
Vnd.
ulii
ll» •
iun r iln i• A, n itllii i lipit d,
»11pil ii* Hm mi* deţinut iu
puii. Im InţlMti-M llllllll Mu
iiiaii ţl diiţMinuil Iul, dlntn
lumluA ţl Intuimim , dlntip
*’ M,M 1 !"!•»•' '* Duhlii» I M ţi 'iuiim,
‘ ' ‘ II
( nllIAIIM V*'l I n|il mI '• M llll lll
«mll i im < niuUtlli» Irti /nil ii,
tlic hl M'ifliMM IhiliUmli, mia
i imuiuI ul. Aţu uIamIm Hui ţii,
iIp pn mijim i ui au vmapIp mm
uul* ah! ni In puimnimiltA m Iţim
I«M* • ţi • HI*', ptill Vluţl* t*U ll*'
IIpIiH Mi Ut tl Alifii, IA» UMU In^A
im m i mi Unu A luln i nluUl,
llll A ţi I ului* ll IV lAuuA
Nl Mulu • I Alllt 1 lltrt I *MN ţl AŞII
pi<«|l Mpli mI | Im lll p'MIllA I*
ilAUllM u rt.linlnl••!»*»ţl*•!• I un-
udA|m*tMu IiIIMUiIIm, mi •*!•»,
tlMldu, « UIIIMImIu lin Ulii llnlA ţl
u<Ai Nilul*
dn I ut,
tlft,
And M-Mţ
fi, UIIMlli Ml'Al U t
Imttii t>*u!t m*up
> lupa > a . U mi* A
iII »m iii, iul lila • u
Hui
ţi NM*»d, iul llll MnpMIMl, IfiffţM
l'il |*f|'ln Mn, ni, , . |m 14 ,, .
' muplM lin hl -n y| |#„|„ia ,|,
• * i* luln t >tiiMinl* mi*»« tr*n>
•Aţintiţi -m *11 d«>r«*»/Aiy im
P*f <!ll l»i IA ,1 nm|*IM pudnp'lItJl
• nltnll» * i mu imm ii mimI Hl Inlm*
* 1 * • At pM -**t, i) ImimmIi *<i|. I I*
I* AiiairdlMMM «ImţAmlutnlr ni
Uitm M||» im Ilil ofili ţ| mi, . Idl»
»»Mid< «I» tumuli 'Mii Im • Minimi
d* , A tl MM t , IiiIm ni M lllll f» fl
tui P, Im |, I HI i |munţiiI iIp |riM
ţl plnlm pMoţlIrti V mi m I*
•fiii»» rli «llll IlphN i|m m*'I, Imi
Inimm iMţimţMl du IiIm • âl*lurA
UII •' * I Al >1 flpfortp, lll» ImiImIA,
•I»mI a j• * IhU'Upa fluţintlţllrtf,
a»- IuaImIam»' • '•imiim in ii*
• Min ,»InlA, A, »•«!»» nu **«• In
• AlfMM nil |i*,ImIA, iu »n llllllll
n»fl Vt-ynl» • rtld dn AMtnnalfl
Mi» am, IIIM' mint A l,»iliil »• Iii nl
a» irnnRirtlluMti in imtt* • »l>
puul* itH) ,l< >'uluiu, Ia, ,Im»I i ,♦
tnţl I *d Imldţl NA trAlum A
mi * -1 <»«I i mu ţl «ii »<|i *j'd uimi
ţfinit**t• InlmI,,i mI l»n#p| Tulul
• *■ ImImiiiIiiI, pim un itttan a Ipd,
• >i yl tţoltli (Mlfil*l *'ai nl » nuni
lllm • • i», pft #,pau I uIiiIpI*
•’l #1*1 liAtlII» 1 lll jM'IPţll •' *!n| |
ml Iii inţuilm mau uumimI • fiii
• i«»nn imillhup, ilpAiihlau »m
I»I v** liNii liAltn , «pi» li'tllll din
Itlljll** I'trt|(di * mu dnnpAtţllp
inlm n|i» piln plaup • I» «AtmA,
piMitm i m nu »itiriVA, • Iupvm
mA ţi i 111111*’ «nl» linţii arutli An
»/|| AP fin Uliu Totul PH1 ' »*l* ii
mai fp»l* Iţi dinţi
mnl mm iifiurul ţ
„ImI.I
urm»* »*lfp*iţulii
*iilotafA, mmln)
• * (niitMM • Andv
M|r ntaţl, Ml H» I
• irt • in* mim! ţin» mliii»
f And *ImmimiII iui aiimI
I* Mini, « -»< » m /.,||/-< ilv mi i* p
• nrniilN < pvm Imim*»*** OmiiimiII,
• ll urnii I) *|p«< **pMf| dup* ON O
• haipIIvp, IiAiIiI mi, i<„|„n,
tunau Im timp, ml prlrttrp • ui*-
ţlildutl p* • am AţtpptarPA I* <%
‘•ţpMl p* faţa Im, • m < * •* minI
mM ţtfA *laliA ,» Aiifutlnţui I*•-ţ
• I» Im «Aut inaA limdiiminn,
Im* rAiidiutp|p nimim , <* mmuiaI
fl fl* UŞln «Mlllt >» f H * ţ | ţ | ! Im tir
»• I* Ip «tllli Inii fi .|i* |,l* . „
Inii*Ar*rt» 11 * • «nd Mid I I ţtin • ,«
mii» • «r* » a|
priviri*
1 ia i ; m
• muri hurta!
«•Atnll
* la *,*!,. |
o urmi da
da a* fi
m fi*M»*d}*
t mai poA„«|fi
-*«A* A
••••fpflnţA, d#
di I-, . <
IflM*
t"' *ui In *,*
p*iţA a • -pm
f«< 1.
' da ,«*
♦ Aud am (mai
ţiani,
araţi ţi ttaal
miiI In tumA,
• And
ţium»' proAAi.
«fui* I |
j
■ UtTWH- proNAI*
""
1 ... * .«#■ ,, . i
MtM*
(nln
lU.vifMN l|,g
l*Ai
•»»'• ',ft*|r„i ,
Itain#I* |
tmuţmiP (Uin , „„ -
i,.|*(„| i nt aia ţţ
imntAri Ur>i«»
l*dUi4
ţAndnrtlu la
am mntit dn
A* paIpI ,
nui Aihff ,
Iu
it»
f <»*> A „1
v*m ,|)n ^
... "M.iMt ,|„ , Uf »
(rn mu» pPIltfl» N li An „Ia»
'
nrlnţuU
AiifmA fiuntrti (Itpptulu, ppntrii uurual, moartA, I ,
•"•mm %u ,|,„ r |„
1", tn* martifuNtlrilu u| m
In Im,
Imi v 1 * * |"»imutilul Nimi'iil nu
iinlrtiI m mm iiiomia Imum» (•,«
muiill tmtiuUu «A mu fui • Na
mont A Inui, |a 1 1 * Mfrtiţlm,
npul>,nit , rI d» rl, t » Iul m »'«(>'
mnimAulul viu mI |»*>dr p>dtnlul.
I' n »***l p »l* «*|H inimii tu I ,*i n, d<
MpinUlIiMlIv ' pr I IM MM|» ,i
Im ţa nl l m iualţlmn. Iii ui*
mmm! ' I n patulI mulnlit u, p»
< MlP Ml Alllt» ,H*' i* 'idti'M Vm ||P,
I < »i iim ii mu I lud m! A lu Jm Iul,
, i m «lotul ii Al * 1 * • I Aillit 1 m munlvrt
m I pluUlUlul, * lAdllP ll» fmiuA
d. I • m puilut. auIiamI ţl nul
ptfli* , • u |*t-Alu n»‘i uul* dn
, Iu Ir t Ip* •**•- • • lula r-M* ■”
IImnIA plini»! din»'» puiauull*',
dnl d» •• ||»IIa tţi «•" i^ uu •matul
M, „UiIm. Iun» MAKI ţi *«*)
l»l#m)l»rl dp.ulalA M»>a»*
„oi i , tlA#Ai » » IlUU l # Af • •*
lilUtiUl A, HI | U pMlindn, |,||
lip!» MU pl N ni ,| pAlniA dn i<a|,>
luni multn ml ţ»utip > ll >i ţl • n,
MUiipţlAliA «I ut A! mlnmllDMin
IV • nil! ţAlll! I ţl pnim nil i
Vnl»»t lll Aillll lll (Ml! llll in
Vtiln nA niril dm Al drlu mu lll
«* mu Iu '• dlmlmuţu /Iun
mimI tu pliloaiu, ţl uu lAniţit
UţA AMU futuunlt fl, ll |*n UIMI
hlm-ii pulului ml pi lirtiu »l,
ilil» u Aţii t »'Vn nilaia Iu * um*
*’• /l n»l Miri UU IlAllIflU ill \ UI*
Iţi fui i tiuvull» iiiai I ţl mli I ţl
Uit luilfll llll» pnllliu npA Af f’A
l»>M dn oltiuai l’f* Ml lll mlillfl pn
»i, iMiitfmm tt'KuliiHii'Ululul op
mvllhn im el IlUU A u liulil«mli
Nn lulilmplA UimiI llimnrl, » M
nl» ui nu ti* ".i haau dlu talii*
la * l ţl * li Imi iiimI mult*' -H'
in ţll . Uţu • ululul PMin dn
1, nu» mimaIv, iiimul »i iupIaII»
ţl • u ulţt» Aflvnrtiu iiiaaIvu,
, mi p «timpipunfi i ii
• IPillItll fin h , " MRr » "" ,IU l M,n
tniiluamiA jiinhlumu mutului
ul, • Iii mlfliu ul nţpl «•«•* n
iluAililaflluifl fivmiliu ţl pa»
pilii t «In UltPOl l O mp 'I" ' rvrt
d» mAlk'rtln I* l»'« llll • « llll"
«I» ,i fuinAAllA lllll ti ' A»pl AUp
iAluţA luniAUln *"(•• '‘tnpmllA
• I» umili ilii ţrtp ţl Miilldn, viu
lini ItnANlipm UiAllllm --dP
lll11li*»»l i» ţdirna ,1» a lUUlii Mlll«
ţltP ţl lluAAtl, pnnllll « UU
pulnu uiiftili ulmii ptllltlP '*
|»ir|p, In ' ■ 1*1 l '» ul , 1 ' • «I n|
Alin dn « 411114 , l»'t PMAtl A pmU
.* Mtupal m i n un ulii **ii " Au
duri, puţin tu» llmtl Iu l'U'ln,*
.1, «im IV mIi i " <»»' ,«•* ut!
i-mI »i Ul» Aţi* A «I* ' pi
m»IpvAi, ppiiltu |mm*> yt ţMiA
MII a'aii Apln» Ml VI AjMiMţulu
Nlntpi* aimIpm ţl iIiImiiI alini Im* I**ţtAr) martir
fi linul*' «|c • mdinţA ţl *ii *' 4 t n» Aiifurinţpli,. (
AiifprltiţA paIp mai adân* a, *m ţi h»m<n iMlin«t al ,|mii
uiai ţi • rodlnţA l«u •-•n** mai t»*'Aip urmAri mi *•#«»• lai
• mi*-. M mi mai am ulmi* ţi •PHAlUt-a ţl faimtmt 4 , .
p p nimeni fu m f a * A Iu* In ţ» Aii,
d*- M'« MAld * iPiliuţA. Huni lupţi IrOtP /ar» A ţi i „|„| Ar fl|
'■ 1 .• * '"I"' lll "••ţ"l* ,
ţMiA I »'uAluri mi familia imi ţi • «•ntutilfAţll imi,» o,«
' •« 1 m» n ltn iO mi H «ul, mişc* la Aiud. ( Udu».
nlmnnl MM mal ţtin ulmi. *l« • aip a»• rV dmjâ ^
I», n«A pPtiftitrA Allllllll am ţii, am f*»ma .|p pMiiat l
I*«im Itpatlp. Nu p»,ţt ,oin ip.l la mijlnc, Iu . •*„
ulmi. it*M*Miut p lAApunaiit • And anipfiajat * # 1 » P nu<i <u*ţ, u
ll laliupţll, paIp iupipii a* pIaaI, plimbar* C miAtrtu ţia i«.<,ţt#i H -
'ImIaiiI* . Al» I p A indii I ( Aii ( »' »,|aA * «In nu, | ( Dfiniai • t» n||»
Aiud* *,ii amIa a|M»ip lot (*»ai lut. lin latiKi alt* , ladlill
tiu » In» a trm ut pu apoIo, auRI rn upatu dr . ala 2 a-, ţii.
Iu pmli M opunA (Vlularulul, *’ lr, ‘ -rr ‘ «m JO 10
Im ipalâltA mm i|iii*’ a («iţ, Ai * «nînru «u imi»- |0 . 40 ţa furi
IpI, mult mai miră, ianlaiA Ot*'«•• lv Altfal mm *lngu-
lutt'n f iuip liHarlnaiA umrcu ' Amara maii din Amd
Iu* IiIaA, pu UI! Ainiftlt nta| fi ( ‘l* • f*A(!« IaImiA m patra
• Ml» vil m l ,|t‘ , AfltflP, «*• Uliul, mte m npai * da • <v|f*irIV,
«fia .»llrt, fni'ftl AHrtfnrt (lll lll ' miAlmfl* Ml • •Ulttflllair*, M Mat
-mll Alud. I- «im-mI m. . rtini f" •-*(*/ imita tl
lllll Ir infimi * Iiiai d«, a mm P»«*taNiai»i«l ••••• «m m«i Iun.
„t vAv.ut *» nti \m\-m V ,l • h h *. ■.»» k-, t ■ *
a|l„l.. . «I mitlt il»U >1 H«*'*l"""«'- ln
(il ,, I, ■ uit. mmi. ... ’"'•«' "’V ,U '
...ir - ImblwNUP •iHH-Ula. I'» «'""V At '' ;
, .1. In,,11.. ...... 1 '"Ml. •; l -'e-n
ilri.Hilu.l, g«nrr«ll, mii.1,1.1, . "" ..
,..iii., .1.. .11 ....
ipuumll»',i*ta«um ţltuluriM «*l * ,
....„iu.. ri- pu. •••','»".. '7;
,|r. 1 . 1 , . 1 . ir fu. Uri lii >l>fui. *!«•• . . '*'
. , , , nlo.if in*1 tti« •! ţi ui «Pliata»
.. ... .
manifpAlArl *p**uianp
pui i iu au I papi ut Arii ppilupacl.
IV,,t,,ir,r. U. Nmr »|.r. l«lr ( . .. M „
>•- .... •.”'" .|, | | B n.| „■ lr„l,IH*
..«.'ll.'MfA ilrlrt . iilrv.1 l.l.ll I» . : j„
n.r .Mi lll «mim > 1 » ir,«.ln »'*■
■ fU vn *., ,4 ,|i,. I..I..I. ».
... ..t 1 " 1 ; '» «•• »" •" „n,. I„l»i, 4 , .Ir
. ..
i"" 1 "' 1 ■ ""' m " T' ..... .
pprtnmienn» t** iliu Iu ••Vi'" , ’'y ,n „ «HA mim-
Ai. . tl Mktitl llllllll ullrt, ' • f»*
Mi.' Ali i ilaţinuţli «lin* ţln**ţi
Minutul, «pprtiitţl 1‘ipiaip iu
mi» « Iul rpltllrt 1 >»U‘ a*ltli'* «
dn,IIIIM nniln ,*!•«» ţi '•*
, I, tn HM ll Ol «1 I• I• •
ţii nu au viaţa Iptrltt»*
avm». Hţllr •« «iparltiil toartn ^ ţ , .. pid"*i'*
.. Inialai uialA Ho /*»' 4 ‘ u, * ,
in mi li lini» Itwa
mila lutul •
mnl Ic lll ln»pM»«ul Aiud'
lat Im iu iPtralttt Mitul liâlUt
Acflmitni. l uncii .Ip plliuliata,
hi MpimijA* luat»» * ui ţl U- «Ip
pllmliatp dlu Alud, p*ip acoy-
ni ll A * u >utii'V Nu vaat un fiii - • *«•".
.1. Uili»«l .. m. . 1.1 ului m. I< l»HH«t*«*- A '
;,u .i. ... iMiuut» ji« m 'Ti,. i„.
«n « «umi nl«f» »u'*>l "*J* " uu.'i'"'•
... . 0*1 MM ui»i MM nilul» Acutliutuţp oaUfli»p(H,
r*l« UU III»! *U ulmi' MIIHIUrmr mH
... m.l . .*1 I* ‘ 1 '
, ţtl mluutr irRUlu.umiU.r ' “ "'*■.» ““ -1 ’
Si haini, |* • Ml*' HA***-'
lllll ’n ,»‘>riMi»llpM * piltlAi Aillll
N,, H 0iltr »u niţip vtalnilutp
VA* M*(»-• Itai «lltUţil*» »upu ţl
da mal a ill w«« , iu * iu ln'
M« nţau li A ni tţiu^ uaa«»A, m
mIuIipa imani uni A, • u un • "
niHipii «au, i'- iţiidulc I’mi*
. t inul l ■ nl "
•llnllItUlut, » l! * A pili »“ PA.UAUI,
IUm 1H ţl» * van» timp aA |Mivl«
Im m»p« |a*«i»A |
i mi r |»»| Aţic.Aiu «A lotri* t‘
noi fi \» v** °
nu (al da pi*at«A •
.
ului t* *
*■ «•»»*» »i
mersiW* * v'okvtubv d*
ţv*\'tn> A* toată \it«, pttHm
r M soopmt de a ucid* deţin-
** • ri- e*v»saee A 4 K '4. IV U
***** *«mp4* *rrlv^r- fmrţivu-
****'» «u evoluat (« timpul fe
o Ktrvfaiiu fabrici, cu S*U
farierie, v \«*
sexrvţv metal te*. tâmplari*,
tiuiobiferia, etv. IY tiM|»!
v'tol AM CUCtOSCUl #U UbrivX.
'
fet>\in mi^w 9v K\Mb ei, 4 *
*• vNP *■ R^c'twl intenoi fr«
**» aspru ort mai suţxxtabîl,
^ A**'ţ«* tir conjunctul* pol^
ttcA wtoA ori intm«^kw 4 klA,
V'A i* toat* pUfcArtiV din ţ*li
Ap iMpJ. Am CAs>t Al Ci o mîf-
CA** Mâl huni *> Condiţii MAI
oe , eu*?t» de existenţi. Ttoţi
deţinuţii fabricii locuiau in
cinci dormitorur mari, de
câte 1CV pstuc; Iipcâw. (tind
asrtel posibili viaţa in comun,
cu Kn*r avantaj*!* pr cat* ni
Ic puteam oferi uni», altora.
Atâta vreme cât criminalii d*
pat A a* au purtat cu minufi
a»ci a fost posibili o viaţi
spirituali ţi intelectuali dcv>-
sebiti. Când au trecut iaşi la
bici. s*a stins fi viaţa fabricii.
IVţmuţii d* aici. erau fi *i
dr tont* categoriile imagina¬
ri le. In (uncţiv d* nevoile
concret* al* fabricii fi inter¬
esele ftru d* ftiut al* ad¬
miri stmţi«i. «
Spre poarta închisorii *rau
birourile administraţiei. fi
lingi ele statalul unde din
^x( li când «aai *ta adu*
cât* un deţinut, d* Mult* ori
atunci când *»* prea tâiriu. *
IW>* jv Ungi Ubtu A erau
ateii*»*!* d* leparţii şi feti*'
ţineri interioare la car* lut » au
deţinuţi dr diopi comun,
I a Aîud, deţinuţii de drept
cvmun e»au v\aiu*ni de fee»*-
detâ ai securităţi, Kvţti mem-
bri dr p*itid, activ ifti, amili'
ţieui. ori securi f ti, condamnaţi
peetrv abuauri, bieţii ori alt*
fărădelegi. Aceftia (Aceau de
plantoane pc secţii, muncile
de curăţenie şi deservire,
atutând a sitei parei dictai*
fi făcând tai posibili cric*
comunicai* directă ori mitic»
citA iau* deţinuţii politici. -
Tot acest complex infernal
a! închisorii este înconjurai
de un imens rid de K-ton. ima-
ţx\sibil de trecui fi permanent
pârit de pe turele înalte fi de
patrulele exterioare ale ari li'
tarilor din securitate. In tim-
pul nopţii domnefte o tAceir
«ie mormânt, sfâfiati un ceri de
urletele par VA înspăimântat*
fi ele ale militarilor de pasă
care ifi cer parola la schim¬
bul sentinelei. -
IVce oaie atâta securitate*
IV ce le e oa«r tea»A' IV eva¬
dai* > Iţi vine sA râai amar de
acest gând. l'u gani mic vie
sârmă pe care acrie pericol de
moarte, aţxvi un gaivi înalt de
sârmă ch'mpstA împletită cu
inscripţie: "impufcst* fAtA
aoma»e'\ cui* gtehUtv de
f* In tine un «u| groa .V 4>ţ
m. feAlţime. cu militari tnamv-
ţi. de pari >Vaauf*a lui. r o
problem A sA s,»vn|ri pânA awWx
1 **•» puies *ând> 5 a utoţua
ev»,Uni \vKa-ni com tn u-
cerea apAsAt.iaie, *dMin,kme
la i'XAil awţii v ai* t*-* arun«
cat in acest iadv
IXîvitAdui ilari* mcbisxuura
paie un vxdos «sti, o ^, h a j g .
toricA, fe car* m cunU lejtilw
firii, continui *a existe vechi
cai «Ini, vleţmuţii, felAp-
fAiv cadaverici afteptând fe-
vierea morţiKx fi |ud^ata din
urni. Totul »>aie un imens ţi
«tramu cimitir. în care nimic
nu mai pulseaai. nimic nu mai
tiiiefte IVi lai 1 iVhiul format
în Vnri ftie si vădi altfel.
\ V .X-. Oi » . , u
ţar A nu a uAit atâta viaţi
spirituali şt morali, nu a pul¬
sat Atâta intelectualitate vie
ca \iudul. lntr‘avlevAi triireA
matei îaIA a font reduşi de
canalii. pânA la «wurte fîaicA.
dai sufletul .imului s*a .Va-
v-hi. ,'erului fi infinitului dÂml
vleţinuţiUx tt As Antei yi niiri
sublime, pe caie omul nu ftie
si le pl A teasc A, nu le ţxvata
dvibândi, bl viaţa obifttuiti.
In Aiudlotul* viaţA. sidur-*
ile. piatiile, pereţii fi curi
ales vvtmeaii. Oamenii triiesc
mai intens ca ori când fi ca
cri unde Torul vibreaaA. iXnul
triiefte din adâncurile fiinţei.
Rrflerti i In "Poeme <lin îochitori”
d* Rodiră Hoţoman
. v* ■* ■ » i p *
JOHN HAIMAGHI
CO^lîKESI L SOCIETĂŢII ACADEMICE ROM ANE
1>I Ama)
Cbujcres internaţional al
^A.R„ * *vu\ V*h \« t'*»U,
bure 4^4 Septembrie. WTv>.
in nAlile institutului catolic»
IVspi* lucrAril* fi desK*ter¬
ii* ce au avut loc. In le^A -
turA cu cumunicArtlc (Acute,
ar va relata, in destul, in
presa româneascA. Nu este
nevoie sA ne oprim, aici,
asupra lor. V rem »A reţinem,
•cum. numai câteva obser¬
vaţii in leţAturA cu senmift*
caţia discuţiilor din Adunarea
Gmertlâi in ailele de ll-li
Septembiie. A fost o con¬
fruntare majorA de poaiţii
ideologice, nu ««ât in con-
txaaîctsea fi advenutatea
Im. cit in ledermiiea lini¬
ei tradiţionale a SodetAţii
Academic*. Ciocnirile de
idei, poaiţii fi atitmiini, nu
a’au desfâşuiat in semnifi¬
caţia Io» de conţinut, ci în
asprele le lur l.« rusie.
aceste ssţmclr formale, nu
putvau fi neglijil*. on
OKMuant de tAscruce. Ut caie
a* g Ase fir intelectualitatea
români din lumea liber A. Nu
au «listat preaenţ* cai* sA
ţUedea* pentru o nouA arimi-
lar*. ci unanimitAţi eapti*
mate pentru d*»fAfUtar**
avx.viuţilor in apuitul sA«A-
ţvi» f» tomânenc. l» OM* Sov*
letaAea a eaistat dia irn epu-
tisiU «i până satâiu. Au Kmt
vwmtuaii. f» ttMŞÎt- Au
ţo»t qnrimtf *a|*v f* f*^ e ’
nuc» dur*, da» s'as vlaiifient
puaiVU f»
*U Mvsnamtul • b»a»
>.V R . (h f«(« iw.*
cAri pirat fe fi a ui w nau-
»vw .Ir • diinitivia pt>»up»»l
fi idrruitatea sd.'vAiA».» *
acestui Koi dc tXilturA R."
mâneasci. l'oţi vorbitorii
fi-au exprimat, direct fi
liber, gândurile fi sentimen¬
tele. Au fost momente durc-
rwase, dar pr in "ti Anta bAr-
bâteascA*', »*a ajuns la res¬
tabilirea di* apt A a unui profil
cultul al, care nu ţ\'«t* suţ'-
orta pete fi cruste false.
Societatea Academici Ro¬
mâni, s*« născut din nevoile
organice ale intelectualilv»
români viin exil, care aparţin
Vitie» «X
morale, (aţa de c.tre sunt
»a»|su»4atvri. fi cars nu se
|XN»tr lisa ţujdA utu« tenta¬
ţii, menite sA le aMiuear
insifi ţxiteiea cieistoare,
libertatea de a fi ei ixsifi
Acolo, la Tari», a fwst un
m.xnrnt de mare cortfuin^A,
de K>gati simţire fi de im-
ţxesivxiantA hxţA apiiituslA
românească. S.x ietatea Acad¬
emici Români, a denivxisual
cA-fi urtnraai calea ei, tiadi-
tivwalA. autenrici fi mapwi.
dinvxdo dc greutăţi fi mane¬
vre ostile.
-f utj
st.H
M« pâfţlts
mţeWs cgiriMM
«1 drabstcnlor.
Uirumas 1 *M‘ •»
maţi da i Aapwn*
•n»
MIMAI VIIT.A/l I
s i \ Im a stkaj 4 i a Al ua in ia
r*»e errst'v fa-».. »
mtm mi
*fv» i
agfnr â
fa rfri
Jr m
•fu M>4 irnuta, » V vn
it Ca »» iraMfe** Ar adâaean
»ce>«ta iixtif v#s
I lb^
ctaae h cetatea «>â«r
*ieea»* /iii ia ev îmi le de tampr a
Ui ea»e «sed ua« ipr-a. /Vjrfleuad c»
ian, r« r*ecar *d»d ma-mi rene taste
ts Uaa»e, pdxi ia r>aa»i ;rvln, r« e
deieAijhe ipnr coate, fesa fa trie, rbaf
traprd clipa hwrmlriâu pir Wier
ftdîfdMa>e prra ca*et fi ftufee, ixrw^
»rare pivupcir, adâaci peeefi pe
W r> ailar «*am«-
■f âm Mie fi tom
ietortdnle »»jr-
►err»e «ev iaţ
»» Me« eteri, ap-
k< peexift «an,
li dia /t lenaj#
• are as Ir poate
st rveudaid sd «o.ms.
«»râ«|l fi ae«M* Pirr
S.-»!aa Miale »e ' 4 .»w-
aeope^i Mtaetwaa.
ţi.’d ca ’rld, pm
caeâatard ciipd. ar e# tatd»«»i
ee.n-, if'uuihrf, ia* aMiarrif
ccaia Jt rmdâ. ca iaceAâ an njr.ei iar*4ieaa»aa 44
peexia iaaffd aaMai duci » nd»ed di a N*wa«.,i kaaaia-
fai fi rinţe la feapiadc ceiu» care fim. pus Meta*asc.
fd jrea ie re#fel ca (Vm astea. Tvar»rt«a ara >A/*aaejr
a îat iiacen.v nade, aaed e AstexaJd ta ta'e*iaţeir aer*
Maîax. fd crea Je 'vdl ea cml 4 m nafii M»^'iraaaa
acejrt aia.«v taci! la cnţi eletii m<i fi ‘e<#r •»: #*4
<# tinvt’ea Wâ»* ceU^ce as Ua*ir paen«MMral iitr-
»a» Maiiae u“. deraftd Upid »p»e e»a»>af;e*e fi isa.'.a*,
îf; şicea *»ad fi ea naşi ie rate 14-fi ■ia»--a
I iha»! i'tfitttl dia utonr lueatrai feet#i <
r -- - -- - . .Vllh^ifi
Clape re »> dapd pisata ’V/ifertot»**, aoxârp
ia "tvadanie fetoaft» a.V l aaev: V’.i.w 4
etaja es aar'l ae ssktad jinsit-fi jaaaen
caîaralJexe eiaa A pagrai.V Mjaaal
4 aii a* f**c*t fi o cesciaMe ft mraae ‘i*a >a>ard
•ipto dc recepiirturr vexe»afd (afa de fjraweviM
Miaeisau* Bltrii dd*d »dfp^sn baiidiJe ,»> /ape*'»c»-
ale atsaci cdad c»aa evaMMafi, pro'ex.'n» fişaşi ieej.»
ie Miarswi’d, (a aceft capilnî. laifiartea as a bpni
atei ic iata ac calfa,* o «Aid nusaid rine cA«»a Jcnr
tori fi i'âitf pnt.iCfAri Ar caprta.a. la *ct*tf.‘a \.M«is»a
l 0 etani. 0 ii dr «a«ti ciai s.'pn if» daaJas fe'»a U* se
eatd pc feranarsl dc pc Caito » n,vriei. Im »»ccstfţi ca
prsgsl tomstst dc /tlacf al Caie» Semfurîlm.
ud pnatre iaicdlii ’\'auran‘*. A caia» te PC tem
«.sic.»:, cs a ea»acatc»c addaci aic iafvaofea, cews »a
ecaesrtic id coaMnaa «arii rakMtca asraniot ixa.x.v -e
... f u,. !»••*•* *• *'* T'? k .-T/Z
ti»-., r. ,«*»*< »♦•*•*»•*»
«»;»«». «*»> »« W1 —* î.
^•7.", c*.> »*•' • ,hu * u /;*
vw<...* - "r'v' .j c
f\, i,r«t4. ”14 4-'444 2* ~• ' V.» o» «4.
.V4.4.W4* . 4 4»««l>» ‘ ,4 ^' f.444l* «
twn (4.J..4.V .«•«l,'’''. >*
»«U*.t.l4|.. t*"t444.4>*«4 f* ' j,.
1 14.4 «4 . 4. « <
", ‘r/rr; W4^.4... * ^ ^
ev»sa <s« ia pae**e ^ «p»C CC* «»«
I tea rtd«cd*d - lT 4 i>'tîsrd* N
mai c* *»f«ft **e — 4 ^, %fc% e,„;*« o*--
1 AspdKâpaiC d*s preae«aata<e ^ JIlir#t u>a 4 » «vid âcjcri
X ufa
ii to*
»Wda
ea lactiMa
KsHHCt dtx'/X'M 1 >
Pagr 6
StmM —- --
CENTRUL CULTURAL
AMERICAN DE LA PARIS.
COLOCVIUL MESEI ROTUNDE.
Cuvântarea
Dlui Constantin Micu-Stavila
in ti'un secol care a adus m toate situaţiile
mari fi mici un sâmbure de ibamatism universal. Toatd
lumea este asta zi de acord asupra faptului că se petrec
in veacul nostru lucruri extraordinare. Niciodată viaţa
omenească nu a fost mat puternică fi mai primejduită ca
in perzent. Niciodată moartea fi frica de moarte nu au
fost mai consecvent combătute ." Niciodată moartea mai
intens resimţită in toată tragica ei ameninţare. Niciodată
moravurile nu au fost mai tihere fi mai apte de educaţie
ca ti partea occidentală a lumii fi nici mai crude,
mat brutale fi mai înjosite ca in statele de demo¬
craţie populară. Niciodată libertatea nu a fost mai capa¬
bilă să se afirme prut supleţea fi elasticitatea ideilor
can alcătuiesc sufletul civilizaţiei occidentale, după
cum nicicând aer iafi sfântă libertate omenească nu a
fost mai inăbufită prin atrofierea fi stagnarea generală
a vieţii, lipsa de respect faţă delegi fi faţă de încrederea
in valoarea infinită a persoanei omenafii, ce şi-au în¬
tins vălul negru peste viaţa popoarelor din Răsăritul
Europei. Binele fi răul, încrederea fi disperarea merg
mână în mină , neutralizăndu-se oarecum reciproc, ca
aricind fi pretutindeni unde răul nu este stârpit din
rădăcină fi este .lăsat in pace să-fi propage influenţa
nefastă. A fa se explică pentruce sd poate vedea, cu re¬
gret , omul epocii noastre mereu la un pas de pierzanie
meru gata de a refuza să ingenunche in faţa valorilor
eterne, în timp ce atâţia idoli fi idei mincinoase, de
fericire fi progres., pun cu ufurmfă stăpânire pe voinţa
fi cugetarea lui.
Dar, cum o primejdie externă atrage după snne o reacţie
de îi dreptare, nu mai puţin energică fi hotărâtă, epoca
în care trăim, vindecată de falsele iluzii ale unei feri¬
ciri colective, întemeiată pe dreptul libertăţii fi demni¬
tăţii omenefti, se află in preziua unei mari renaşteri
interioare. Totul ne face să credem că o imensă renaş-
tere a credinţei fi a spiritualităţii umane se pregătefte
in adânc fi e gata să ţâşnească la lumină, intinzăndu-fi
raza fi mântuitoare del a un capăt la celălalt al lumii.
Materialismul ateu e pretutindeni detestat fi combătut.
In primul rând, prin felul în care tineretul occidental e
in căutarea unei vieţi simple fi sincere, lipsită de făţ¬
ărnicia unor false formule. de bunăstare fi progres, fi
lipsită de setea de îmbuibare fi mulţumiră des mmw enmtr
lui de lip păgân, dornic de parvenire fi rosturi egoiste.
Din Răsăritul Europei ne vin multe semne de renaştere
spirituală, prin stăruinţa cu care naţiuni întregi se mişcă
in această par te a lumii împotriva dominaţiei unei pseudo-
filosofii a urei şi în căutarea libertăţii, bunul cel mai de
preţ din lume. Mai mult ca oricând omenirea este sătulă
de idei fi încercări sterile, dornică de. adevăr fi înţelep¬
ciune, de măsură fi încredere, de concordie fi pace suf¬
letească. Pentru a adânci sensul acestei înţelepciuni,
pe care omenirea o caută fi o mdrturisefte, ca absolut
trebuincioasă, ne-am adunat astăzi aici, la invitaţia
Domnului ’Howard HARDY, Directorul Centrului Cul¬
tural American din Paris. Suntem aici, pentru a face o
muncă pozitivă fi utilă. Czeace dorim, in primul rând,
este ca prin confruntarea părerilor noastre, să punem în
valoare o atitudine salutară de viaţă, să căutăm fi să
arătăm drumul ce poate duce la evitarea erorilor de cuge¬
tare fi simţire ce au întunecat sensul vieţii modeme. E
vorba, cu alte cuvinte, de a readuce din nou in lume, prin
exemplul unei unităţi de gândire. înfăptuită ind'wn spirit
frăţesc^ încrederea in biruinţa, binelui asupra răului, în¬
crederea in viitor, în locul temerii fi a ne lini f tei. E
vor ba de a regăsi fi păstra calumul fi liniftea sufletească
in mijlocul furtunilor fi luptelor omeneşti. E vorba de a
ne învăţa să facem exerciţiul unui mod liber fi personal
de a gândi fi mai cu seamă a impune respectul fi dra¬
gostea de adevăr împotriva acelora cari tind să prefacă
omenirea intr'o trumă necuvântătoare"
AMINTIRI
Iţi «uluci 4111 mic? . .
Far Va a (uni ieri.
Ţoale alelele
ClMiMrri de pe cer,
Prelacuie’u murgele
Sui» picioare, pe
Una o aninai curainie
Pe inima fierbinte.
A dorm ii cu ea.
Nu uaiani pe pământ.
Viaţa îmi era alea.
Ardea şi aualucea. . .
Iţi pipAi şerparul, Apoi luân-
iln-şi bâta subnuoarA, dădu
bineţe şi o In A încet în joa,
«pre oraş. Era mulţumit de
târgul pe c«re il fâcusc. In
câtevA luni a câştigat cu cei
doi boi, pe care i-a vândut
azi, in cap douA mii de lei.
Acuma cobora dealul din târ¬
gul Luduşului, poate va gâsi
sâ ia ceva şi apoi sâ plece
încet, din vreme, spre casâ.
De târziu nu era târziu, dar
până la Fântânclc avea le
mers drum de trei ceasuri a-
proape. înaintea fâgâdâului lui
Borgovan, căruţele Câmpânari-
lor erau înşirate şi înghesuite
una lângă alta. Caii mici şi
flămânzi dormeau acolo cea¬
suri intregi cu zâbala in gură,
schimbând din când in când din
picioare. Din fâgâdâu se au¬
zeau cântece, răcnete şi flucr-
âturi. In lungul uliţei princi¬
pale, erau- încâ restrânse şât-
rilc vânzătorilor de haine, bo¬
canci, funii, pălării de paie şi
alte lucruri pentru săteni.
- Mă Cojocarule, stâi, mă,
oţâr mai încet ci venim şi noi
acuma, numai să închinăm un
pahar dc vin, hai şi tu mai
bine, că doar ii putea plăti o
teacă de adălmaş, că ţi-ai vân¬
dut par'câ boii. Ion Cojocam
se opri, puse mina, fără sâ
ştie de ce, pe şerpar, apoi se
întoarse către Florca, care
zărindu-l din fâgâdâu, ieşi şi
ii strigă din uşă:
— D’apoi eu oiu lua-o încet
peste deal, că mâ duc pe jos,
voi şi aşa sunteţi cu căruţa şi
tot mi-ţi lua-o înainte.
- Hai. mâ, că te luăm şi pe
tine cu noi. Ce ţi-e frică dc
adălmaş ?
— Apoi nu, câ io şi aşa nu
hcu, da mai bine.-! mm tbă duc,
ş apoi am şi ceva 1 de cumpărat.
In vremea asta mai ieşiră
doi-treî în uşa fâgâdâului. Ion
Cojocaru bănui că toate chem¬
ările îs numai pentru adălmaş
şi nu pentru ca să-l ducă cineva
cu ^căruţa şi se întoarse pe
loc, plecând in lungul drumu¬
lui cu strigătele lui Florca şi
ale celorlalţi în urma lui. In
colţul pieţii, unde trebuia sâ
o ia la stânga, spre ţintirim in
sus, sc opri lângă brutărie. Se
aproprie dc fereastra marc prin
care sc vedeau colâcei şi pită
albă tăiată in două. îşi aduse
aminte, câ de scara nu mai
mâncase nimic şi foamea, cu o
durere uscată oarecum îl silea
sâ se incovoaie cu mâinile
strânse pc şerpar. Se apropie
mai mult de fereastră. Se văzu
atunci şi pe el. Mic, aşa cum
era, uscat şi cu ochii băgaţi
afund în cap, sc vedea cât de
colo câ arăta a om beteag- In
jurul gâtului îşi văzu o sfoară
răsucită, de lână. Se pipăi $i
găsi straiţa atârnată la spate,
dc după cap. îşi aduse aminte
ci Silvia i-a pus de acasă pită
in straiţâ. înghiţi dc câteva ori
uscat, apoi işi întoarse Htraiţa
înainte, scoase din ea un druţ
de pită neagră şi uscată şi
incepu sâ mănânce. După ce
inghiţi de câteva ori aproape
nedumicat, uilându-sc mereu
la colâccii şi la pita albă din
fereastră, se întoarse, se uită
lung inapoi in lungul pieţii,
apoi o porni încet în sus.
Dealul ţinitiriraului era mu j
greu. Dc cum ajungea Iu Mi-
hâiluţ, nu mai avea altul de
suit până la fâneţelc F antânc-
lelur. După ce se depărta o
bucata buna de drum dela Lu-
PAMANTNOU
-d* VASIIE I RUSU-
duş, işi aduse aminte, câ nu
şi-a luat nici colburi pentru
durerea de foaie şi nici clop de
paie. Acuma venea vara şi nu
mai putea rAbda durerea, stând
in casA cu fedee calde, cici
trebuia din noapte in noapte a»
fir in brazdă. Ş'apoi un > lop
par'câ tot i-ar fi trebuit şi lui.
Pe căldura care nu era departe,
nu se mai putea duce cu şapca
la b*serică. Las’câ-i mai bine
aşa, işi zise Ion, rupând încet
dealul dacă imi luam mie lea¬
curi şi clop, aprri trebuia sâ-i
iau şi Silvici năframă şi şorţ,
la copil încălţăminte şi apoi
oditâ mărunţit, câştigul depe
boi s'ar fi dus pc nimicuri. Nu
voia să strice nici un ban. Ştia
bine câ acasă, era in târg cu
pământul lui Roşea şi n'ar fi
vrut pentru nimic in lume sâ
puie altcineva mâna pe aşa
drag de loc chiar in uşa lui.
Da ce-ar fi zis vecinii, dacă
el om cu aşa stare bună ar fi
8câpatlocbun ca al lui Roşea?
Erau aci patru jugârc, cu două
postaţi de vie şi cu grădină.
Acestea de către Moldovanu.
Dincolo de către Florca, nu’s
doi ani de când şi-o împlântat
hatul mai departe cu trei ju¬
gârc, iar către Taurcni şi-a
intins tabla până la ielejia
popii. Asta încâ dc pc când
trăia bietul Cojocaru. bătrânul,
fie iertat, că amar s’ar bucura
săracul sâ vadă cum i se lăţ¬
eşte şi i se lungeşte tabla.
Lângă Mihâiluţ.Ion se opri şi
se aşeză lângă cruce pe un
bolovan de piatră pus acolo de
vreun făcător de bine. fn vale,
Fudulul iţii mai arătă de nub
deal numai partea cu târgul de
vite şi cu ţintirimuî. Departe
dela Bogata, prin Aţintiş,
Mureşul se împletea leneş,
adunat la matcă, urcând par'câ
nevăzut dc încet spre Ui oara.
In asfinţit, soarele a prins in
razele lui roşii ca intr'o pânză
de păianjen o ciocârlie, care
se inalţâ şi coboară drept,
cântând un mn pe care singură
îl pricepe, dar care nu putea
fi decât o preamărire. Ion se
odihni una bună, pipâindu-şi
mereu umerii obrajilor, care
erau tari ca fierul, ori incer-
cându-şi pieptul sâ vadă cât
aer mai poate trage in cl, apoi
se ridică, îşi făcu o cruce şi
odată cu inseratul, o porni la
drum.
- Tu eşti, Ioane?
-Io!
- Ai vint?
- Am vint!
— Da cum ai umblat?
— Bine!
— Da vindut-ai?
- Vândut!
Era târziu când ajunse Ion
acasă. Tare n'a putut veni,
căci il rodea durerea din lâun-
txu. Silvia, ncvastâ-sa, is¬
prăvi de cu vreme ce era de
isprăvit, apoi ar culca, după
ce-şi aşeză copiii* Ion se duse
indata ce intră în orgradâ pe la
poiată, işi văzu vitele, le
băga ;âte o furcă de mesteca-
turi. se uită roată pc la ocolul
oilor, răspunse la guduratul de
bucurie al câinelui cu un - nea
de lături, turbare - apoi intra
şi se aşeză pe aciunaşul de
lângă cuptor, după ce ridică
para la lampă. Silvia sc trezi
de lătratul câinilor, dar nu sc
mişcă, aâ nu-şi trezească
copiii.
"topit două mH
D'apoi .,1c**.
— Am :
lei la ri
tu amu, <*• nu ae
copiii, câ de cinat nu te
imbiu cu cină, ci doar nn-i r
venit tu flamand dela târg. D^.
a intra mesei, pe faţa de Hk.
era intins un ţol rău şi o
de piele. Ion desculţă nq M
opincile pc nişte gAteje , u b
sobă, iar obirlele şi le inti.—
deasupra ,„bei pe „ ?£?
apoi trsae lampa, işi f* riJ ' 0
cruce şi fără sâ ma.
ceva. se întinse pe ţol, trA-
gându-şi boanda in cap.
- Di năframă luatu-tni-*i> .
zise Silvia încet.
- Ba!
- Da papuci la Vtorel?
- Nici lui!
- Da ţie luatu-ţi-ai clop «i
leacuri?
- Ba.
•" D'apoi atuncia ce haanâ
c ai vândut boii, de ce i^t mai
şi vândut?
- Las’câ-i vedea tu mâine
şi acuma mai bine ţine-ţi gura
şi dormi, câ îi trezi copiii.
- Dc ce să-mi ţin gura, câ
nu faci nimic in lumea asta
pentru noi şi nu ştii alta numa
sâ cumperi şi sâ vinzi, să-ţi
măreşti tabla de loc preua»-
blându-te dela un hat la altul,
gândeşti că om trăi cât ii lumea.
- Da copiii ?
— Au destul, mai uiti-te şi
la mine, câ n‘am o năframa sâ
iau in cap şi umblu desculţa,
iar tu in dricu verii cu şapcă,
m'ai omorât cu durerile tale
de pr\n \auntiu.tAm» btrve \Y-*\
mai vedea de sânâtate ş» tu ci
azi-mâine, te duci în pământ.
Ion se strânse gh*m tos de
durere şi de foame. -
— Mai taci odată muiere, şi
lasa-mâ sâ pot durtni.
- De ce sâ tac? Da nu-i
drept?
Ridicându-se de jos, Ion işi
adună obielelc dc pe şpargâ,
îşi luă opincile şi boinda şi
ieşi din casâ. A stat aşa o
clipă râzimat dc uştiorul uşii
dela tindă, apoi sc duse in
grajd şi sc lungi în iesle cu
mâinile cruce sub cap. Pode¬
lele asudate şi negre, pe care
după ce i se obişnuirâ ochii cu
întunericul din grajd, Ic văzu
ca un fund de fântână cu apă
tulbure, se învârteau parcă
deasupra lui clocotind. Le
văzu mici şi departe, apoi tot
mai aproape, tot mai amenin¬
ţătoare se frământau deasupra
ochilor lui. Se ridică pc un cot
şi sc uită în grajd sâ vadA.
dacă vitele nu s’au speriat Ş»
ele. Nicio mişcare. Vitele
rumegau liniştite in partea din
spre el, iar dincolo, în P^tea
cealaltă, calul ronţăia la niş le
mestecâturi, schimbând din
când in când din picioare.
t*c uita lung la toate, omăr*
ându-ac în sufletul lui ‘■A nu
poate avea măcar atâta linişte
şi sănătate cât unul din aceşti
robi ai omului. De afara păt¬
runse ca o sageatâ. pri»
bele de gorun, un cucurigu
răguşit. Par'câ a sărit o broas-
Câ'n lac şi .Ude după ea.
fără sâ ştie dc ce au urmat o
speriate, alt cucurigu răspU®**
dela casa lui Nonea, f*
câteva clipe, un *1
după
dle*
DRUM
Jrl* casa Florii. Fr* tt.iezul răsuna hotarul de gura lui. A-
„.«ii ,i .cr.tr pâ.iri dr^hi- duce * *P* dH *
,V.„ «Aii silei următoare. J Wf '* r ."** «*•
uitând din to.tr putrrilr. Ion “JJ ?‘ mr * I» 1 " »*«><*
râmei in culcu.ul lui pr , P “* «««»<■ doui
i . trei ceasuri, prânzul era gata
neon,, m to.tr p.r,,lr d.t , viore , . ; j .. *
.vnnul nu se apropia de el. 9 rr , .
in. rpu.rtâ ,4-1 douâ ,i co..- S* C * “ J"' 1 "'; 1 P“* '»
trie. i.t stomacul il .trânge. P ° dor ' ,> c “
, julic pat’câ în fiecare minut.
Târziu. Coconii incelaaerâ si
mai cânte, iar vilele dormeau
noaptea inainre. Cineva
bătu in uşi, dar par’că nu era
pentru a cere voie si intre, ci
si<*ra cumva un cuin sau uşa
din ţâţâni. Vitele se mişcări
din aşternut Doi oameni au
cu zami
prins în poieici.
In dimineaţa aceea de dupi
târg. Ion se simţi oarecum aşa
de sfârşit, încât nu se meu*
meta si meargă la plug Sculă
pe Vicrel şi-i spuse, ci azi o
si meargă el cu sluga, pentru
toată ziua, sâ are pământul din
Podorei. Credea ci o si*i
intrat cu ciomege mari in mâinii ^ ac * ° marc bucurie, dar copi¬
ei închizând uşa după ci, totul Iul văzând faţa veştedă şi vor-
se cufundă iar in mai mare in- ba mai domoalâ ca oricând a
tuneric. Ion simţi o mâni rece părintelui, lăsă jvivirca în
C â-i apasă gura, iar peste cap pământ şi răscolind cu degetul
şi peste coaste simţea lovi- ccl dela picior *tn ţărâna
turi puternice de ciomag. O
altă mâni ii dcsbumbâ haina
şi îi scoase nifrânâfrâmuţa cu
hanii din şerpar-
- Ne-am intabulat şi pe păm¬
ântul tiu şi dacă nu taci, te
omoram. Până in toamnă te
omoram şi pe tine şi pe ne¬
vasta ta.
Ion nu putea vorbi, dar le
spuse totuşi svârcolindu-ae,
că ou le va da nimic şi că în
ziuaacriaincâ îi va da la lege.
- Mă eu nu fac pentru mine,
pentru nevastă şi copiii mei
nici o cheltuială, numai ca sâ
pot cumpără pământ şi voi,
hoţilor, sâ mi-l luaţi numai
aşa- Eu mor de beteag ce-s,
nevasta iar, şi no ne indurăm
să dim banii pc leacuri scum¬
pe şi voi să-mi luaţi cu puterea,
da cine sunteţi voi de aţi venit
pe casa n»ea ; . . ajutor, a-
jutar, aiâ omoar* boţii şi mă
tur»! ion pri'M «tUOCl dr br«(r
umedă dinaintea casei, zise:
- Mie numa cu dumneata imi
place sâ mă duc.
- Las, dragu tatii, că viu şi
io colo mai încolo, duceţi-vi
numai voi, că tu trcbuc sâ te
înveţi şi cu alţii nu numai toi
cu mine- Azi, mâne. o sâ mer¬
gi singur. Acuma eşti fecior
msre. Gâtaţi-vă fuga şi prin¬
deţi, câ toate pluguri le-s în
brazdă pc vremea asta.
Departe, peste dealul Tiur-
cnilor, cerul începea si se
roşească. Par'că ardea un sat
undeva la marginea pământului.
Pe iarbă străluceau picurii de
rouă, par'câ ar fi plouta toată
noaptea, in vTeme ce din vale,
de pe la a Lcanului, se ridicau
nouraşi mici. aproape trans¬
parenţi, de peste toate ogo¬
arele. Când cotiră la poarta
cu plugul aşezat pe colibă,
spre Podorei, Viorel se mai
in tom r mc odmtm şi atrigA pun-
mutre fi tari. * a simţit deo- ându-şi mâna streşină la guri,
4«tâ WCM Satr'o prăpastie dinspre hotar.
(ară fund In urma lui, hoţii ho¬
hoteau in râsete, aruncând bol¬
ovani in iadul unde cădea el.
Linişte . . Calul, cine ştie
pentru ce, izbi d:« câteva ori
cu copita in pereţii de lodbe ai
grajdului şi necheză prelung,
loo se trezi. Sări speriat intr’un
cot, işi Şterse faţa de sudoare
şi îşi pipăi coastele. 11 dureau,
dar in grajd nu iDtraae nimenea.
Uşa era aşa cum a închis-o
el, când a venit aă se culce.
Afară mijea de ziuă.
Dintre cei trei copii ai Co¬
jocarului, Viorel era cel mai
mare. Isprăvise de un an şco-
la din sat şi acuma mergea şi
el în răni cu Ion şi cu sluga,
acolo unde trebuia. De cum se
zărea, ii auzeai şi pe el bodo¬
gănind printre cei mari, aler¬
gând, ba sâ sloboadă oile şi
să le treacă de luţeznâ până
ajung la drumul mare *prc
nimsş, ba sâ cureţe roţile de
naglagal legat de ele cu o zi
mai înainte, ori sâ ajute la
adăpatul vitelor. Altă dată,
când Ion ieşea cu plugul pe
poartă, dr *bis-şi putea opri
plânsul, rugsndu-ae sâ-l ducă
şi pe el.
- U» caad viu cu prânzi),
rămâi şi io bauv până la amiaz
Cu duutfKats- Nu de-sia, dar
sa ţin dr cuante. •* mâi, ort
u,* 'iy, înainte* bot lor • cum ii
Da sâ vii, tată, hatâr
colea către amiaz.
— Viu, viu, nu te teme, numa
purta ţi-va bine sâ gătaţi până
pc seară
— Bine, bine, spuse copilul,
mâhnit, dar mândru totuşi pen¬
tru in CTed in ţâre a ce i ae dase,
apoi punându-şi sbiciul colac
după grumaz, îmbie boii la
drum.
Ion se întoarse dela colţul
casei şi sprijinindu-se de per¬
ete, după ce-şi mai roti odată
ochii prin ogradă, se opri cu
faţa spre răsărit. La câţiva
paşi numai, ca pământul lui
Roşea şi via şi acăţarii mari
şi frumoşi ca o pădure. De
acuma încolo vor fi ale lui
toate. După el le vor stăpâni
copiii şi apoi copiii copiilor
lui. Departe, dc peste dealul
Tăurorilor. se împrăştia soar¬
ele ca aurul peste toate pămân¬
turile tui. Din toate părţile
răsună glasul ciocârliilor.
- Bme,
■cinci ajuţi
U mumâ-ta t
până departe la Mănăstire.
Cum ar fi vrut el ai meargă
acuma şi să calce odată in
lung şi’n lat peate pământul
nou. Să prindă cu mâna lui şi
sâ obleascâ parii şi viţele de
vie şi ai rărească el cu mâna
lui tufele dc porumbei dintre
acâţari. Acum nu putea aă
meargă. Se simţea prea slab,
dar după amiazi îndată ce o
aă dea hanii le. Roşea, va bă¬
tuci cu picioarele lui şi va
măsura singur toată tabla. în¬
cet intră in tindă, apoi trecu
pragul mare şi ajungând in
casă se aciuă pe marginea pa¬
tului. Silvia vazÂndu-l sfârşit,
se apropie şi îl întrebă ce ar
putea aâ-i dea.
- Nu«ni trebue nimic. Stâi
tu numa aci, că am să-ţi spun
câte ceva, ca sâ tibâ cine-mi
aduce aminte dacă voi uita eu.
Ştergându-şi cu poala rochiei
lacrimile. Silvia, care vedea
că ii e râu, se aşeză pe laviţă,
după ce îl acoperi cu un lepe-
deu de lână până la brâu.
- Uitâ-te, Silvie, aici, - şi
scoase nâfrâmtiţa din şerpar, -
aici sunt cincisprezece mii de
Ici. Te duci cu ei la Roşea şi
ii numeri pe masă, când ţi^>
da contract făcut la notarâş pe
pământul de-acolo - şi zicând,
mişcă încet cu mâna spre pă¬
mânt. Dupi ce o fi a vost, sâ
fie arat bine. Acăţarii dela ca¬
pete sâ-i răriţi. Via să o lucrc
vinţeleru dela via popii, ci
voi nu iţi Şti-o. Dacă li-ţi ve¬
dea câ-i cu tragere de inimă
să daţi premândâ bună, câ-i
sărac şi ci. De nu, sâ-l schim¬
baţi, câ-ţi găsi voi unul sâ
ştie lucra. Cu pământii ăsta
apoi iţi avea treizeci de jug-
ârc şi toţi copiii or avea. câte
tccr . Pe Iordan şi pc Victoria
sâ-i dai şi pc ci la şcoală
până in capă , şi vezi, daci
nu te-or asculta mai cheamă
pe fratc-to, ori cum, ii bărbat.
La vară, când o fi sâ imblă-
teşti, si te scrii şi tu in con¬
trat cu vecinii pentru maşină,
sâ nu rămâi singură fără a fi
imblâtit şi să-ţi crească stog¬
urile. Şi să nu uiţi, Silvie, din
pământ sâ nu dai nici o palmă
la nime, câ de-aia ne-am necă¬
jit sâ-l punem laolaltă.
In Podcrei, la fiecare capăt
de brazdă până suflau vitele
de doua ori. Viorel işi punea
mâna streşină la ochi şi se
uita dincolo de deal, către
cruce-
- Niculac, vine tata.
- Unde mâ >
- Ni, nu-l vezi. chiar acuma
trece pc la Ulmi la vale.
- Nu-i Viorel . . . âla-i
Vaaile al Florii Tetra luân
ii mai mic şi umblă mai încet. .
Şi iar porneau in lungul ogoru¬
lui. Vicrel cu sbiciul colac
după cap, merge* alatorea de
boul de către om. mânând, iar
din când in când se ridica in
vârful picioarelor ca sâ ajungă
cornul boului, pc care-l prin¬
dea şi întorcea astfel plugul in
brazdă. De peste deal, deo¬
dată la un espat de pământ*
auziră cum clopotele bisericii
işi împrăştie cântarea, pana
Dumnezeu ştie cât de departe.
- Auzi. Niculac, că trag
clopotele?
- O fi murit cineva . . .
- Oare cine?
- Cine ştie? Dumucxeu *a-l
ierte. , , . . ,
- Dumnezeu să-l ierte •
SCRISOAREA DIN URMA
de
Pantilemon Calinetcu.
4m vrut in fiecare ti să-ţi *cv«„. V« f . Iâ md
achit dc obligaţia de a răspunde, ci pentru a vorbi mai
din adanc decât peniţa. Am tot amânat la gândul ci nu
vot fi in stare. Sute de tulburări se petrec pe x, in or¬
ganismul meu. Nu md pun la pat, dar ni sunt prezente
in orice clipă. De aceea serjul puţin deoJtntoard, Vom
sistat de-ebinelea. In ultima vreme o amorţeală a creieru¬
lui îs partea stângi s'a agravat. La orice încercare de
lectură îndelungată direrea imi săgetează creierul, li¬
terele cărţii se fac pe jumitate, pe sfert ţi apoi mă simt
ca în ceaţă. Mi-a rămas din toate suferinţele astea o
fobie a cădem in gol (caţtcum toată viaţa aţ fi n merit
numai in plin. 1 ). Prin necazuri am mat trecut in viaţa
mea, dar acum mi-aminiesc bine gândul ce md stăpâneţte
ăi aceste experienţe • de a nu fi făcut tot binele de care
aj fi fost capabil, pentru familia mea, pentru vecinii
mei, pentru ţara mea. Nu md mustră atât comţttinţa pentru
relele pe care, vrând sau nevrănd, le-am săvârţit, ci
doar faptul do a nu fi făcut tot binele dă care am fost
capabil. Ţie, ca sub patrafir , tfi mărturisasc aă sunt un
om curat. Şi totuţi, câte nopţi ţt zile dm groază nu am
trăit sub presiunea mustrării de Conţtiinţă. Cum vor fi
chinuiţi de conţtiinţă acei care in viaţa lor nu numai că
n'au făcut brjiele pe care ar ft putut ţi trebuit sa-l face,
ci au făptuit lot răul de care au fost capabili> Uă gând¬
esc la morii criminali de război, ca ţi la m^rii criminali
ai păcii. Şt md gândesc mai ales la criminalii de cea mai
abjectă speţă ai neamului nostru, până mintea m -se în¬
tunecă. Ce lucrare unaţâ ii aţteaptd pe- oei caro se nor
întoarce in tănul neamului românesc. Cit de bine im»
dau seeama ci fără Dumnezeu, ommirea va deveni our i-
aţă ţi scabroasă turmă de canibali.
Mă gândesc ades la line. La omul din tine. Mt-at fost
drag dela r ce put. Mi-au fost ţi alţii, dar nu exact "aţa.”
Tu mi-ai fost "altfel.” Unii din et m’au de samaqit. Alţii
mi-au rupt Jufletul ca pe-o nuia. Tu ai rămas frumos, ca
brazii tai bucovineni. Deţi sunt sută la sută in vedenie
tale, te urmăresc cu drag in tot ceea ce ţttu că faci ţi
in ceea ca nu ftiu. Drama la o intuiesc chiar din depăr¬
tare. Sunt ţi eu părtaţ la ea. Doresc din lot tulletu'
sofiei laie mulld Mn4ldl(. Aş dori s'o cunosc, fi Jă-i
sărut mantie ţi satferinfa, aţa cum am sărutat la oaste
Culorile drapelului romăne-sc. Am ţi eu, ca tine, o fiică.
A terminat jcoala reală ţi acum face un curs "Beri Uz”
pentru corespondenţă comerciala in limba engleză. Dar
Să mă întorc. Cred că tot balamucul acesta dm lume e
datorii faptului ci oamenii s’au îndepărtat de Dunnezeu
cu lotul. Aţazifii oamânx de ţtnnţă au umplut pământul
CU forţe fi ispite, dărâmând orice zăgaz al inhibiţiei.
Calităţi inimoasa tu na, tuni nursa,e. ct doa, lor,a
Itztcă f, patimii*. Draga Val,le. an primi dela Madnd
"Poemela din închisori" fi an mll.il de data aceasta !i
mai nuli radul prii. eara a trecut f, trece sulletul roman¬
esc. Când compar suferinţele mele cu ala celor care le
indurai ţară întrerupere tect de am. imi urc: ale mele au
jost ţloare la usecha. Met nu pol nulţun, lut D.nnazeu
destul de a ni ţi îndemnat sa-n, ««J<-« -
jiu. dr a te instaura "instituţia răului iu ţara. Revo
„le neta impona-a lux Ounniieu. care n au încercai de
căleva ori. n,-se par copilăre,,, acum. n pa, ca n af
ascunde dc ru/inr imtr’un colţ al n,c,n„ melc. *h.
Z:i. dud,, /.
pvtdule. Cc lacen cu acela na-e da butna P I*
L, e.il’ Van cutremurai (pentru a cala oaei.)cmd
an auuu dc no, cade. diuunlc lala. caud U IU.»
DRUM. le-a, dor, na, in,electoare, mar la,,,- *»
mă.,.. L-a, Iduda, pe Crora, pănlru capo, sd-l ^
a lotl expresia P'ţnulu, IrJge, de
Ieşti”. Cred
mănir. Tu nu trebuie să seni
mânios. Sd fii egel cu tisa
nu trecu* j«* .
i,. j.,,./ tie si alor tm multe sene
însuţi Şt i» furtuna, fţi doresc \*
laie pana la slar/ăul sţarirlulur.
hain. dO Iulie .IM-
OE IAC 08 STAN
DEDICAŢIE
Un nume şi-o viaţă.
Ia* vreai depline.
Mississippi *$• pn arl *
Invoarcle după sine.
Eşti şi rămâi primăvara.
Cu toţi merii in floare.
Şi inima ţi-Ke face salba
Strălucitoare.
Iii parul de sur
Şi’n şuviţele raiăşite,
Vântul infioaii tezaur
De frumuseţi infinite.
Par’ca viaţa din mic
Ciocoieşte-»ui nou soare.
Crin dc sonora lumina.
Misiei de splendoare.
CALEA PIETRELOR
{jMţyust,
XII
Te pori cu mine
Ş i te-am adus cu flori
Iarăşi tăcerii să-i • kgenunchem.
Am azvărlii cuie, lacrimi şi bice
Ne dăruim Sub alte bolţi
Cu noi piroane, alţi pumni şi acelaş râs.
Stăm singuri - te văd mai tănar;
Umbli mai trist • %
Pe frunte porţi cratere şi aprinderi
Şi lumi adipostitei-milenii -o uleie,
Un altul mai frumos nu aflu.
AiciTe - alungă-mă bat - şi acolo plâng!
Nu pretueşc nimic:
Am trup sărac de minerale
Fd-măbogat: htindr-mi pâinea arsă
Şi spune-mi ce e • n cer şi ce e pe la noi?
Din zvonul ascuns în muşchii dm păduri.
Pe zimţii de ferigă,
In strigăt, de pe vetre,
Feţele - ascunse iţi mai trimit căuş 1 de cu muguri?
In care mână ii fii?
Sub care stâncă-i pui?
Acolo, printre ciute, când arborii cad,
/4tunct r rugăciunea.
Aici, vi strană, s’adaogă t ngânării
Dintre fotolii şi-o barbă neagră
Scuipând catapeţdazma
Aluatul il usucă:
De vei veni să-l vezi
Va şti ca eşti; Te va ură
Şi se va sinucide.
Golim altarul cu nici o împotrivire,
Ca s<T le fim în stol pasări tăiate.
Vor îngerii morţi:
Tipsiili Cu trupuri
Şi şerpii încolăcind palate
La marile ospaţuri.
Noi: undaP-Spre care malP
Urcăm şi ducdm alţi stâlpari?
Sudorile salina, inghetateP
Pentm tălhari-voi fi înfrântul, lângă Tine.
Poate atunci, in clipa înălţării,
Cu vulturii porunca să-mi asculţi'
Ramăi'bialt • să nu hvii
Suprema bucurii: nu mai sunt
Dar mugurii de-acolo n’au murit.
XIII
Negru, galben, verde -
Nu vede şi crede.
Negru, verde-sânge
•Dm pădure curge,
Negru, verde, albă -
Lacrima pe salbă.
Negru, verde, smuls -
In somn s*a ascuns;
Dusu-l, s’a lot dus!
Negru, albastru-cer
•Cad îngeri pe fier.
Picături de zer.
Verde, violet-
întins pe şervet.
Steag spre Dumnaneu,
Atae*n curcubeu .
Noaptea, negru’ruinge
Cătai cu cârlige.
Tnupul violet
Aiămd’n oşei.
Mugurii verzi crap
Pietrele sub cap -
Alte lumi in cap;
Plânge altă lume
Dorul din fărâme.
XIV
Eram numataţii-cinc »
Duţ i la coasă ca atunci:
Azvârliţi şi puşi pe-o parte
Cum stau florile uscate.
Trei plecaţi
Se fac argaţi;
Timpul orb, cu faţa sloi.
Numai pentru călătorii doi
Strânge lacătele moi.
RdtăcmJ, o mână albă
Leagă snopii strânşi din turbă.
Cel ucis, cu tâmlpe verzi.
Doarme’n claie* ia nZmczi,
Cat» ciungilor ramaţi
DE ION MIREA
Pup potcoavele sub paşi.
Dm ochi: stopii de malură
l-au pus hoţii la centură’.
Dar mai fură
Şi câte-o fulgerătură.
XV
Sunt acum • cum sunt acum,
Sunt pa drum
Nu pot sa spun
-Mă prinsasc un lăstun.
Pietrele
Pasările
Muşcate de. guţtere
Mă duceau in pe şt ere.
Balâ-le -
Cumintele
lartă-le
Mă desbracâ sfintele .
XVI
Am plecat-să nu m’aştepţu
Imi las umbra pe> pereţi.
Intr’o zodie: altiţa
Pusa’n turn la Moldovifa.
'Im plecat ea s <J stâng pietre.
Frunţi, năceţe fi-wn erele
Pirostriile .din vetre
Sa-mi prind mâna hIr’un seaetc.
XVIII
Iar stxkii-şi urlă ruşi
Orbii, tremură supuşi
In păduri, cu puşca duşi
Noaptea, munţii, scot afar
Fruntea rece - gând amar.
Spart ddprag şi ars cu var.
XVIII
Pune. dimineaţa site
Do cern praf cu ardei iute
Pdste trestii lungi ori frânte
-Broaşte vin să mă sărute
Una rea, cu buba tare.
Cu gâlci mari şi bobi de sare,
Bate nare lângă nare
-Parcă stinge-o lumânare.
Nuci da râie pe altare
Struguri moi, copţi pe spinare
Dau la pasări de mâncare:
O stafia şi-o culoare .
XIX
Pietrele neperechi
Cercei n urechi
Frâng suluţe vechi.
Inele dc fier
Pâinile din cer
•Rupte de-un boier.
Cade picătura
Şi rătcoace mura
-Se crapă arsura.
Fu/furii - o uleie
Trunchiuri şi curmeie.
Bagă-n vorbe o cheie.
Umbrele uitate
Lungi ori aplecate
Bat* zăbreaua bate.
Tari; furtunile
Ard ţâţânile
-Le şterg numele.
2 NOEMBRIE, 1822 - « fost
decapitat la Constantinopole,
boerul român: Constantin N.
Negri, caimacan al Munteniei
(1821 >1822). Acu ut de către
Turci câ aţâţă spiritul revolu¬
ţionar in popor împotriva boier¬
ilor, şi în legături cu fratele
sâu Tudor ameninţă siguranţa
statului otoman; a fost arestat
şi dus la Constantinopole unde
a fost ucis.
• ••
3 NOEMBRIE, 1840 - s’a
născut la Paris Leon Hugonncl,
călător şi scriitor francez. A
venit in ţările noastre pe la
1872 şi la 1875 a publicat la
Paris: Six mois en Roumanie.
A vorbit cu multă căldură de
poporul român. A afirmat ori¬
ginea noastră latină. Plănuise
o confederaţie dunăreană şi a
scris la pagina 150: La confe-
deration danubienne compren-
dra aussi la Bessa'abie, que
la trahicon de Demetrius Mo-
rousi livra aux Russes en
JS12.ll ne faut pas oublier que
la Bucovina faisail auiti pâr¬
tie de la Moldav ie depuis Ic
temps d’Etienne Ic Grand.
• ••
3 NOEMBRfE, 1592 - a
mtirir Im Bolznno-Tîrol. roaba
Irina Botezata, a doua soţie a
lui Petru Şchiopul, cu tare
, plecase în pribegie. Ei au avut
doi copii: Ştefan şi Despina.
amândoi morţi de tineri. Străn¬
epoţii lui Ştefan cel Mare s’au
irosit fără de vlagă. Au fost
înmormântaţi la Mănăstirea
Galata-Iaşi.
• ••
4 NOEMBRIE, 1770 - s’a
născut istoriograful, călătorul
francez: Francois-Charles-
Laurent Pouqueville, la Mer-
lerault-Ome Franţa. Studiase
medicina. Dar luând parte la o
expediţie in Egypt. făcând parte
intr’o comisie de arte ş* ştiinţe
- e prins de către nişte hoţi de
mare tripolitani — izbuteşte
să scape dela ei, dar cade in
mâna Turcilor care-1 fac pri¬
zonier. Dus la Tripoliţa, Must-
afa Paşa se poartă bine cu el
şi e dus la Constantinopole.
Acuma guvernul francez inter¬
vine şi el se poate întoarce in
Franţa in 1801. Îşi trece teza
de doctorat dar renunţă la med¬
icină şi urmează arheologia,
istoria. Studiază şi călătoreşte
în Grecia, Albania, Macedonia,
etc. In 1805 publică: Voyage
en Moree el a Constantinople.
Este numit consul general pe
lângă Aii Paşa în Janina —
ceea ce îi permite să lucreze
pc teren! In 1820-1822 publică:
Voyage en Grece apoi ediţia
Germană: Reise durch Gr ic-
chenland - Mei n in gen, 1824.
Mai publică: Histoirc de la
regencration de la Grece, etc.
A murit la Paris in 1838.
•••
8 NOEMBRIE. 1477 - a murit
mitropolitul Teoctist al Mol¬
dovei, care l-a uns domn pe
Ştefan cel Marc. k Suceava. A
8NOEMBRIF, 1867-a’a năa-
<-J*t la laşi profesorul geologul
Victor Anastasia. Studiase in
Bucureşti apoi la Paria, un * la
^>orbona şi-a trecut doctoratul
in Ştiinţele naturale. Muzeul de
Istoria naturală din Paria ii de¬
cernă o diplomă specială pen¬
tru învăţământul ştiinţelor. A
fost profesor la liceul Lazir.
A lăsat numeroase lucrări de
geologie mai ales despre Dob-
rogea, publicate in ţară cât şi
la Paris. A murit in 1933.
• ••
8 NOEMBRIE, 1603 - Mona-
ha Teofana dârueşte mioăstirei
Cozia. nişte moşii, ce-i fuae-
scri date in 1595 de către fiul
ei Mihai Viteazul: **. . . cinsti¬
tei şi dela inimă prea iubitei
mai cei mele doamna Teodora.”
• ••
8 NOEMBRIE. 1538 -afost
terminată mănăstirea din Horod-
niceni, judeţul Baia, intemiatâ
de către vistiernicul lui Petru
Rareş: Mate ia ş.
»••
9 NOEMBRIE. 1789 - oraşul
Bucureşti a fost luat in stipi-
nire de către trupele imperiale-
regalc austriece, de sub com¬
anda mareşalului prinţ Saxa-
Co burg. A (oot poreclit de către
populaţia capitalei: \em(ti cu
coadă pentruci ţuriftu peru*.».
9 NOEMBRIE, 1885 - a murit
in Bucureşti Ecaterxna, văduva
lui Girolamo Momolo (acela
care intemeiase in capitală prima
salâde spectacole: Sala Momo-'
lo.) Ea era bogata vară pri¬
mari a mamei lui I. L. Cara-
giale. Fcmec de afaceri, sgăr-
citâşi anal - fabetâ, ca numără
banii pipăind teancul de gal¬
beni. In ziua când un negustor
- căruia ii dăduse bani cu îm¬
prumut, a căutat s o inşele la
teanc, a căzut moartă.
• ••
9 NOEMBRIE. 1903 -a murit
ziaristul Luigi Cazzavilan. Se
născuse în 1852 in Arzignano,
Italia. Voluntar la 14 ani în ar¬
mata italiană împotriva Austri¬
ei. \n 1870-1871 ia parte sub
Garibaldi in Franţa, la războiul
împotriva Germaniei. In 18<6,
izbucnind războiul dintre Ser¬
bia şi Turcia, intră in legiunea
italiană din armata sârbă. In
1877 vine in România ca cores¬
pondent al mai multor ziare. A
fost profesor de limba italiană
la liceele Sf. Sava şi Matei
Basarab. In 1880 începe s*
publice diferite foi ca: Frăţia
Rom ânâ-ita liană şt Tezaurul
Familiei, şi ca o mare noutate
introduce reclama in ziare! In
1884 scoate ziarul Universul,
ce devine cu timpul cel mai
citit ziar Jin ţară. In 1888 in-
temeiază o tipografie. A con¬
struit un velodrom pe partea
dreaptă a Şoselei Kiselef.
pentru biciclişti, care deveni¬
seră la modă. Ziaristul Sicolae
Procopm a lucrat timp de a-
proape 30 dc ani în redacţia
ziarului “Universul”. Dela
1894 la 1905 vânzarea ziaru-
lui este interzişi în înfuria
. Din 1914 directorul ziaru¬
lui Universul a fost Stelian
Pope seu dimpreună cu Virgil
Dărâsco. Euigi ('azz.avi lan a
avut o foarte mare activitate
ziaristică, căutând să răspân¬
dească în popor gustul cititului
prin numeroasele foi ce le pub¬
lica, căutând să trezească in
sufletul său dorinţa de a lua
parte la toate activităţile tim¬
pului, ce atuncia se trezeau în
lume.
• ••
10 NOEMBRIE. 1734 - s’a
născut la Viena. baronul Bcr-
n<irj Jemsch, orientalist. In
1755 a fost trimis la Consian -
tinopolc apoi la Timişoara ca
interpret de frontieră. In 1772
a fost numit pe lângă Poarta
otomană ca să tragă hotarele
Bucovinei. A murit la 23 Feb¬
ruarie, 1807 la Viena.
10 NOEMBRIE, 1508 - călu¬
gărul sârb: Maearie care învă¬
ţase meşteşugul tiparniţei la
Veneţia se stabilise la Cetinie-
Muntenegru, dar curând îşi
dădu seama câ nu e un loc
potrivit şi veni in ţara Român¬
ească pe vremea lui Radu cel
Mare, domn cu nizuinţi spiri¬
tuale. Nu se ştie anume unde
îşi instalase călugărul Maearie
tipografia, fie la curtea domne¬
ască din Târgovişte, fie la
mănăstirea Dealului. Dar prima
carie tipărită la noi a fost un
Liturghier în limba slavonă,
limba oficială pe atunci şi a
bisa ic ii şi a statului. Călu¬
gărul Maearie s’a trudit să
: scoată cea dintâi carte pe
pământ românesc in tiparniţa
înfiinţata de domnul ţării: Radu
cel Mare.
•••
fi NitCMBRIft, 1813 —
născut in Ru«ciori (Rcussdor-
ter) >ud. Sibiu’- sasul Martin
Samuri Mockcsch, scriitor, în¬
văţător ,preot-luteran in diferite
centre săseşti din Transil¬
vania. Studiase la Berlin şi a
petrecut o vreme şi in Bucur¬
eşti. A publicat numeroase
articole şi calendare în revis¬
tele germane din Transilvania
şi din străinătate. In 184b a
publicat la Sibiu: Geistlichr
L ie deţin wallachischcr Spra-
che, theils aus den Dcut-
schen ubersetzt, theils von
S.M. gedichtet; Rumanische
Dichtungen, ins Deutsche
tsche ubersetzt von S.M.,
Sibiu 1851, care este cea din¬
tâi traducere în limba germani
a versurilor româneşti şi cea
dintâi culegere de poeţii popu¬
lare din Ardeal; Beweise jur
die Ce llische Abslammung der
Hallachen oder Romanen, be-
sonders derer, welche im
Crossfurstenlhume Siebenbur-
gen leben, Sibiu 1867. Martin
Samuel Mockcsch a vrut aâ
faci cunoscut germanilor,
poporul român: “un popor încă
foarte nccomplct cunoscut, cu
toată bogăţia sa nebănuită de
sentimente.” A mai lăsat şi
alte lucrări rămase in manu¬
scris. El a murit la 11 Febru-
arie. 1864.
•99
11 NCH- MBKIE. 1845 - s’a
născut in comuna Brânzenii-
vechi /ud Odorhei Basarabia:
i*Jil* Y. Sttoescu. rumân bun
> nare filantrop. Studiase la
< htşinău. Ode sa, Moscova,
F'euograd pi Berlin. Apoi a
ălirorit prin tui ops şi Africa,
b <867 a Io* «umil judi câtor
L InUiAaWl du» Hoais, unde
a făcut cunoştinţă cu Alexan¬
dru llajdeu. A ajutat numeroşi
«meri ca ai poată studia şi a
întemeiat şcoli atât in Basara¬
bia cât şi in Transilvania. A
făcut importante donaţii pentru
societatea Astra din Transil¬
vania. A fost un om de o rară
modestie. A fost preşedintele
sfatului ţârii in Basarabia şi
deputat după 1918, raportorul
legii pentru unirea Basarabiei
în 1919. Primul preşedinte al
Parlamentului român.
099
11 NOEMBRIE, 1741 - a a
născut la Padova: Abatele
Giovanm-Baitista zis Alberto
de Fortis. Intrase in ordinul
călugărilor din San-Augustin,
insă dându-şi seama ci nu e
făcut pentru viaţa de sihastru
ieşi curând din călugărie. în¬
treprinse atunci lungi şi numer¬
oase călătorii, aşternând pe
hârtie observaţii foarte intere¬
sante. A publicat la Veneţia:
l'iaggio m Dalmaţia, 1774,2
volume, ce este lucrarea aa de
căpetenie. In ea vorbeşte pc
larg despre Morlaci, şi e plină
de amănunte interesante, in
ceea ce priveşte viaţa român¬
ească in general. A murit la
Bologna la 2/ Octombrie. 1803.
999
11 NOEMBRIE, 1841 - s’a
născut in comuna Cemat-
Braşov: Elena Densuşianu
născută Circa. A fost soţia lui
Aton Densuşianu. A publicat
nuvele şi articole in revista
Familia din Oradea şi în Orien¬
tul latin. A publicat şi tradu-
13 NOEMBRIE. 1877 - a
murit in Bucureşti, ziaristul şi
profesorul francez: Ulysse de
MarjiRac. A fost adus in Bu¬
cureşti de râtic bocrul loc-
dache Slatine an u. A fost pro¬
fesor la liceul Sfântul Sava, la
Facultatea de litere, la Şcoala
militară şi la şcoalc particu¬
lare. A scos ziarul politic:
Yoix roumaine, al cărui direc¬
tor a fost dela 1861 la 1866 şi
care mai târziu şi-a schimbat
titlul in Voix de la Roumanie.
Dela 1870 la 1877 a scos:
J ournal de Rucarest,, în care a
publicat articole de tot felul,
destinate ca să informeze
străinătatea despre starea
culturală a ţărilor noastre.
Dela 1868 ta 1870 a redactat:
Monitorul român, jurnal oficial
■ al României. A mai tipărit:
Lecons de litieralure, Buca-
reat 1859; De Peslh a Buca-
resl, 1869, note de călătorie;
Histoire de l’arme roumaine,
1871; F.tudes sur la Roumanie
1871; Guide du voyageur a
Buc arc st 1872. Sc născuse la
Montpellier in 1821.
909
14 NOEMBRIF., 1497 - Ştefan
cel Mare a preînnoit biserica
Înălţarea Domnului dela Mănăs¬
tirea Neamţul, mănăstire ce a
jucat un rol însemnat in miş¬
carea cultural» a Rtsnânici.
Avea o tipografie bogaţi şi o
şcoală vestită, dani- pururea
exemplul unei activităţi rare
intre mănăstirile ţarii.
• ••
14 NOEMBRIE, 1234 - Papa
Cngore al IX-lea, a pomenit
intr'un dccTct de existenţa
i alaia lor in episcopia rumân¬
ilor.
»•«
14 NOEMBRIE» 1872 - » •
născut in Galaţi ziaristul
Ţimoletm Pisam (familie ori¬
gina/ă din insula Creta) A
tfaltcL
(Cont. din Pag. 1)
funcţiuni publice ş, din decizii
politice, pe colaboratorii care
au invâţat, in mai bine de 20
dr ani, cum sd exercite mai mul¬
tă putere decât orice oficial
ales, din guvernământul fed¬
eral." l.a conferinţa dela Yal-
la nu s’au luat note stenogra-
fice oficiale, tar documentele
publicate, in afatd de actele
oficiale semnate acolo. Cuprin¬
deau dări de seamă indepen¬
dente ale membrilor delegaţiei
Statelor Unite. Până astăzi,
au apărut multe menoni politi¬
ce, cu importante mărturii is¬
torice asupra Yaltei. Dease-
menea, multe alte articole, de¬
claraţii politice, studii, etc.
Pe bata acestui autentic ma¬
terial istoric, se cunoaşte in
prezent, întreg adevărul asu¬
pra acestui funest aranjament
internaţional. Cu repercur siuni
ce, ineă t nu s'au terminat nici
astă ti. In numele Franţei, "marea
absen d”, dela conferinţa din
Crimeta, generalul de Gaulle a
protestat categoric contra "dc-
sbaterii disimulate şi discor¬
dante in care America, U.R.
S.S. şi Anglia tratează fără
noi ceiace este in joc" , -arun¬
ci când” o acţiune întreprinsă
la timp, pe lângă stăpânii din
Kremlin, de către aliaţii occi¬
dentali, cu condiţia ca aceasta
sâ fie concertată şi categori¬
că, ar fi salvat independenţa
Poloniei, Cehoslovaciei, Ro¬
mâniei, Ungariei şi a ţârilor
din Balcani". Iar marele scri¬
itor Francois Maurtac, comen¬
ta cu amărăciune: “Fotoliul
lui Talleyrand fi Chătcaubri-
and rămâne gol. Câtor după de¬
zastrele sale. Franţa a ocupai
in Adunarea Naţiunilor loca'
care i se cuvenea; prietenii ei
refuză astăzi, ceiace inamicii
cei mai înverşunaţi, dealungul
secolelor, nu s'au gândit nici¬
odată să-i conteste. . . ’’
In menţinerea păcii. Franţa
a urmat totdeauna, o politică
de prietenie şi colaborare cu
micile naţiuni independente din
Europa. Este cert cd prezenţa
Franţei la conferinţa dela Yal-
ta, ar fi adus ţârilor dominate
astăzi de Rusia Sovietica, un
preţios ŞI salutar sprijin. în¬
treaga politică a lui Roosevelt
faţă de Stalin a fost construită
pe o deşartă iluzie. Incâ hain-
te de conferinţă, el spunea
scepticilor din Washington, că
exisld un singur mijloc de a
salva totul, acela de "a do¬
mestici" pe Stalin fi a-l câşti-
ga la convingerile sale mesi¬
anice de pace universali. Cu
această ide te fixă in gând, in
tratativele jale dela Teheran
fi Yalta cu Stalin, el a aplicat
maxima lui E merson: "The on-
ly way to have a friend, is lo
be one". Şi nici o clipă nu s’a
acria la mai multe ziare din
capitală: Naţionalul, 1893;
Epoca, Argus, iar la Universul
a ţinut ani de zile rubrica:
Limba noastră. A fost deputat.
9 99
17 NOEMBRIE, 1838 - a’a
niacul in Bucureşti: Mana
Flechtenmacher din Coatachc
Mavrudin şi Anica Pancratie.
Profesoară de declamaţie la
Azilul Elena Doamna. In 1879
a scos revista Fciueea R*>-
mână. A fost soţia lui Alexan¬
dru Flechtenmacher
îndoit câ sinceritdfti sale, nu
t Se răspundea de Stalin, tot
Cu aceiaşi sinceritate. După
cum ti mărturisea lui Bob llr,p.
Fin/, confidentul şt preitmul
râu personal, la terminarea
conferinţei dela Yalta, Roose¬
velt avea certitudinea de a fi
”Convertit pe Stalin' Şt acea¬
sta, intr’un moment cărui inten¬
ţiile abuzive sovietice nu lăsau
nici o bidoiald: cele trei ţări
baltice erau deja înghiţite, ea
parte integrantă in imperiul so¬
vietic; se pregătea sovieliza-
rea Finlandei; ambasadorii so¬
vietici susţineau pretenţiile
lui Tito asupra ora fului Trie st;
Bulgaria era cu totul in mână
sovietică; iar in România se
prepara un corp d’etat comunist
sub controlul direct al lui Vy-
ehinski; un stat-major comu¬
nist se instalase in fruntea Al¬
baniei. Rapoarte alarmante,
primite la Londra fi Washing¬
ton, asupra situaţiei grave din
Polonia, România şt Ruthema,
au fost transmise in zadar, la
Ltviodia, in timpul conferinţei.
Nimeni din occident n’ar fi în¬
drăznit atunci, sd creadă :i
Ruşii vor permite vreodată m
viitor, facerea de alegeri li¬
bere in ţdnle ocupate de ei.
Duplicitatea lui Stalin era
vădită oricum, numai Roosevelt
persevera sd -1 acorde încrede¬
rea, împotriva evidenţei insăşi.
Prin cedările sale, făcute cu
uşurinţă de neînchipuit, la ce¬
rerile cinice ale lui Stalin, ac¬
eastă conferinţă, departe de a
fi jalonat condiţiile unei pdci
drepte şi durabile, de fapt, a
deslegat frâul tuturor indrâs-
nelilor sovietice.
Intr’adevdr, nu numai so-
vietizarea intregii Europe ori¬
entale, dar şi lovitura de Stat
dela Fraga, blocusul Jelă Ber¬
lin, victoria lui Mao-Tse- To-
ung m China, risboaiele din
Korea şi hidochina, instalarea
lui Castro in Cuba. infiltrarea
comunistă in mişcarea de de-
sagregare rasială bt Statele
Unite, agitaţia violentă a tine-
erelului in universităţile din
ţările occidentale, din ultimii
ani, toate aceste acţiuni sub¬
versive erau deja, conţinute
in embrion in hotărârile dela
Yalta. Atunci, comunismul in¬
ternaţional a luat cunofiinţă
de candoarea Occidentului fi
apoi, a continuat mereu sd prac¬
tice nouţ agresiuni fi abuzuri.
Roosevelt n'a prevăzut nici o
politică de înlocuire, nici o
linie de susţinere, in caz de
nereuşită a politicei sale. Ni¬
ci măcar nu s’a întrebat dacă
o politici fermă şi realistă,
n’ar fi servit cu adevărat, pd-
cea lumii. Mai târziu, când
preşedintele Truman, spre ono¬
area sa, formula o asemenea
politica, ("Nu voi abandona
tiranilor nici un om liber"), o
sută de milioane de europeni
se găseau deja, sub jugul tira¬
niei lui Stalin, cedaţi de Roos-
vell cu dezinvoltura dela > al¬
ta ,, Sc o stere a lor din ghiarele
sovietice nu mai era cu putinţă
atunci, când armatele aliate
părăsiseră teritoriul Europei,
iar cele sovietice rămăseseră
intacte fi ocupau jumătate de
continent.
La conferinţa dela Tehe¬
ran din Noiembrie IMS, s’a
renunţai la debarcarea aliaţi¬
lor in peninsula balcanică, aţa
cum a cerut msittent Stalin.
Aceasta a preparat cedarea ma¬
jorităţii ţărilor balcanice, in¬
fluenţei sovietice de «ui târ¬
ziu. La Yalta t’a pregătit tăi¬
erea Germaniei in două, şi di-
vttareaEuropei in două blocuri.
Tot la Yalta a fosi încins tu¬
multul din Asta, nestins mei,
până azi. fo» Cairo, in şoii,
Roosevelt promisese integral
Mandehauna tui Tehang Kai-
Chek. La Yalta, Roosevelt în¬
cheie un acord secret Cu Sta¬
lin, fără nici un colaborator
american, afară dr trn inter¬
pret, şi numai in înţelegere cu
Bob Hopkmt. Fnn acest acord,
Roosevelt ceda Rusiei Sovie¬
tice insulele Kuhle. la Nord
dr japonia, jumătatea de sud a
insulei Sakhalin, şt prtmitea
utilizarea căilor ferate chineze
din Mandchauria. D:asemenea,
Rusia obţinea o "influenţă do¬
minantă" in porţii chinez Dat-
ren şi deplin control asupra
bazei navale dela Port-Arthur.
Cu aceste concesiuni, in
afară de insulele Kurile , Stalin
reconslituta poziţia imperiului
ţarist in ex'.remul-ohcnt. Intr’o
întâlnire cu Roosevelt la Yalta.
in ziua de 8 Februarie IW5 t
Stalin spunea ci dacă preten¬
ţiile sale nu erau satisfăcute
"va fi dificil pentru dânsul fi
Molotov si explice Poporului
Sovietic de ce Rusia intra in
război contra /aponiei". Ace¬
astă discuţie a fost înregistra¬
tă de interpretul lui Roosevelt,
Chrales Bohlen, care a asistat
la conferinţa secretă dintre cei
doi şef i de stat. Şi Stalin adă-
oga tot atunci: "Dacă totuşi,
aceste condiţii politice sun ?
satisfăcute,poporul va nţelege
interesul naţional implicat şi
va Ii mult mat uşor de explicat
decizia, Sovietului Suprem".
Aceasta'declaraţie a lui Stalin
este revelatoare. Ea descope¬
ră adevărata lată * politicei
sovietice şt dote de (te că Rusia
Sovietică a luptat pentru în¬
tregirea Imperiului ţarist. An- ’
exarea cintcă a Basarabiei in
1946, precum fi împingerea că¬
tre apus a tjraniţie cu Polonia,
au fost pe aceiaşi linie de "in¬
teres naţional" sovietic, în¬
temeiat pe cuceririle samovol-
nice ale ţarilor.
Şi totuşi , Karl Marx şt En-
gels, in scrierile lor, funda¬
mentale pentru comunismul
leninist, au condamnat cu ve¬
hemenţă, de nenumărate ori,
ţarismul şi imensul său im--
pertu , înjghebat prin crude cu¬
ceriri de popoare şi prin raptu¬
ri de întinse teritorii. In zilele
noastre. China comunistă a fu*
Mao Tse-Toung, revendică pub¬
lic dela Rusia Sovietici, un mi¬
lion de kilometri pătraţi, ocu-
paţiprin ahus Şi viclenie in ul¬
timul secol. Urmaşii lui Stahndin
Kremlin. Hrezhnev fi kossygin,
răspund tovarăşului chinez, la
fel cum ar fi răspuns ţam, da¬
că ar mai fi astăzi in fruntea
Rus ei. pe baza drepturilor is¬
torice, (de cucerite Jţ aceste
teritorii sunt "ruseşti . Revol¬
uţia sovietici « dijtrus Ţaris¬
mul da> i-a păstrat Imperiul,
monstru anacronic, politic Şt
moral, in vremurile noastre.
Cedările făcute de Roosevelt
lui Stalin m extremul-onent. au
fost cele mai nefaste pentru
interesele vitale şi însăşi se¬
curitatea Statelor Unite. In
ichimbul acestor concesiuni
grave, Stalin prom.tea cu u/u-
nn ţă de a intra m război con¬
tra japoniei, şase luni după
capitularea Germaniei ’ Ace¬
asta deschidea stăpânului din
Kremlin, porţile Asiei, permi-
ţăndu -* să-şi întindă puirrea_
Page TO
dincolo 4t frontiera sa oriew
tale fi de a mobiliza resursele
chineze. Aceasta însemna spri¬
jinirea ln i Mao Tsr-Toung de a
deveni stăpân în China între¬
agă. af-i c**s s'a fi mtămplat
ulterior. In acclof timp era sa¬
crificat umil din cei mai huni
aliaţi fi amici a , Statelor
nite, oi persoana prepedintelui
Kvomintangmilui Tchang Kai-
Chek. Toate acestea, pentru a
hale un inamic care se ftia de¬
ja. invms. Japonia tnfăţifa
atunci, modul de a-fi recun-
oafte înfrângerea, iar Roose-
velt ftia la )alta, că este pe
puncutul a dispune de arma
atomică, la data de I August
1045, cel mai târziu. La con¬
ferinţa dela Teheran, Church-
i ll a insistat cu rigoare ca
debarcarea aliată să se facă
in peninsula balcanică. In pri -
mul război mondial, pătrunde¬
rea aliată dela Salonic fi wi-
aintarea armatelor franceze in
Europa centrală, a provocat în¬
frângerea Germaniei in două
luni Afară de marile avantaje
Strategice, un nou front aliat
in Balcani, ar fi împiedicat în¬
aintarea sovietică in Europa
centrala fi sud-estied, până la
terminarea răsboiului. Or, toc¬
mai aceasta nu dorea Stalin.
Intenţia lui era ca in momentul
înfrângerii Germanici naziste,
armatcla sale să fi pătruns cât
mai adânc în "pântecul moale
al Europei”. Faţă de opunerea
inverfunată a lui Stalin, la
care s’a raliat fi Roosevelt,
Churchill a trebuit să renunţe
la propunerea sa. Năvălirea
sovietică in £aropa a fost ast¬
fel, pregătită la Teheran.
La Yalta, rolul lui Chur¬
chill a fost secundar. In Oct¬
ombrie 1Q44, cu ocazia vizitei
sale inopinate la Moscova, la
un aperitv in tclc-a-tcle cu
Stalin, in apartamentul parti¬
cular al acestuia din Kremlin,
servit de fata lui Stalin ,astăzi
refugiată in . Statele Unite,
Churchill a scris cu mâna sa,
pc un petec de hârtie, găsit la
întâmplare, procentele in care
ţările sud-estice europene erau
cedate de el influenţei sovie¬
tice (Polonia 1007», România
907c, Bulgaria 75%, Iugoslavia
507*, Ungaria 50% fi ţările bal¬
tice 700%. Vezi “Memoriile lui
Churchill). - După ce Stalin a
citit procentele propuse fi a
fost de acord, Churchill l-a în¬
trebat dacă n’ar fi mat bine sa
fie distrus acest “document”.
Stalin însă, zâmbind, a pus cu
grijă m buzunarul său această,
hdrliuţă, care fixa în cifre so¬
arta atâtor ţări. Cu atari anga¬
jamente luate dinainte, inter¬
venţiile lui Churchill la Yalta,
m problemele sud-estice Euro¬
pene, eraude s tina te mai mult, a
salva aparenţele, faţă de opin¬
ia publică britanică. Preocu¬
parea sa de căpetenie era atun¬
ci, de a apăra interesele en¬
gleze in lume, Cu credinţa că
Imperiul Britanic va supravie¬
ţui după cataclismul rdsboiu-
lui. Dacă ar fi bănuit măcar la
Yalta, ci acest imperiu se va
prdbufi im mai puţin de un de¬
ceniu, ar fi apărat desigur, mai
mult Europa de influenţa so¬
vietică, In 1955, Churchill,
ungurul supravieţuitor dintre
cei “Trei Mart”, a declinat si
accepte publicarea Documen-
t*U>r dela Yalta, chiot fi după
ce 5l a ie Departament, la cere¬
rea lui. a omis anumite para¬
grafe, dm textul ce urma Si fte
PvtUuoi. Unui din acestea, se
refera la ideile lui Churchill
asupra poziţiei Franţei, după
râs ho l.
După J fir fitul răsboiului,
Stalin a călcat promisiunea sa
dela ) alta, de a permite ale¬
geri libere in Polonia, care ar
i garantat acestei ţâri suver¬
anitatea fi independenţa. Răs-
boiul a început in 1910 pentru
apărarea Poloniei. împărţită
intre Hitler fi Stalin, prin fai¬
mosul acord din Kremlin, ace¬
astă ţară a indurat un tragic
calvar fi a rezistat eroic ambi¬
lor usurpatori. Democraţiile
occidentale aveau o imperio¬
asă datorie morală, de a salva
libertatea Poloniei. Deaceia,
trădarea lui Stalin tn problema
poloneză, a prgvocat furtuni
politice mari ăi Anglia fi Sta¬
tele Unite.
In cartea sa “Triumph and
Tragedy”, Churchill înecarea
să justifice încrederea acorda¬
tă la Yalta, bunăcredinţei so¬
vietice. Dar istoricii gândesc
altfel fi n'au fost deloc toler¬
anţi in aprecierile lor asupra
hotărârilor lui Roosevelt fi
Churchill. De fapt multe din
problemele acute cu care Sta¬
tele Unite au avut de luptai in
ultimii 25 de ani, au fast năs¬
cute m acea conferinţă rău sor¬
tită. Ir. timpul conferinţei dela
Yalta, care a durat o săptămâ¬
nă, s'au dat câteva mari ban-
hete. Cel mai romptuous a
fost cel ofeni de Stalin la vila
V usupnf. S'a u servit 25 de fel¬
uri de bucate, dela icre negre
la patiseria caucaziană, cu
de cele mai rare fi
preparările cele mai rafinate.
S'au ţinut 45 de toasturi. După
obiceiul rusesc, cine ridica un
toast, trebuia, înainte de a bea,
să Ciocnească paharul cu Cel
pe care-l onora. Voăka fi fam-
pania caucaziană au curs din
belfug, pentru cei W de parti¬
cipanţi, in frunte cu cei “Trei
Mari”. In splendidul palat dela
Livadia, au răsunat atunci,
toasturi de prietenie fi pace
eternă ia lumea inlreagă, iar
lui Stalin i-au fort aduse laude
ditirambice fi aclamdri entuzi¬
aste. Cât de trist fi de tragic
sună astăzi, toate aceste elo¬
gii adresate marelui fi crudu¬
lui tiran!
In anul 1948, un senator
tânăr, Richard Nixon, astăzi
Prcfcdintc al Statelor Unite ,
a pornit o puternică campanie
in Congrcss fi ia opinia publi¬
că, împotriva unei mari afaceri
de trădare fi spionaj. A trebuit
Să ţină piept singur, mai mult
de un an, presei fi radio-ului,
precum fi opiniei unor cercuri
politice influente din Washing¬
ton fi New York, care refuzau
să creadă că Alger lliss, înalt
funcţionar din State Depart-
lui Roosevelt I* conferinţa le¬
la Yalta, era in realitate «a
agent sovietic. Nu era “la mo¬
dă” atunci să se creadă că et-
tstau agenţi sovietici in rându¬
rile personalului politic amen-
ln luna Ianuarie fQSO, Alger
Biss a fost condamnat la * ant
închisoare de Curtea de fusti-
fie din New York. încă din IQJ9
ia epoca pactului germano-so-
vifhc. Alger Btss fusese de¬
nunţat ca spion m serviciul
Sovietelor, dr către na cotau*
msl WHilaker Chamkers, redac¬
tor la ziarele comuniste Daily
Worker fi New Masses, revoltat
contra acordului Haler-Stahn.
Acesta a desrăluit lui Adolf
Berle , pe atunci Secretar de
Stai Adjunct, întreaga reţea de
spionaj sovietic ce funcţiona
ta Washington. In urma unei
discrete anchete personale,
Berle n'a reunit tmpotriva lui
lliss elemente palpabile ft val¬
abile , susceptibile să provoace
o acţiune judiciară, fi Alger
lliss fi-a putut continua cari¬
era sa strălucită la State De¬
partment. Dela I Mai 1944, el
a figurat la Biroul de Afaceri
Politice Speciale, care coor¬
dona politica externă ameri¬
cană fi prepara dosarele ne¬
cesare delegaţilor americani la
conferinţele internaţionale.
Dânsul a fost înaltul funcţion-
i Ca dota-
^ yrgenizaţia Naţiunii', , u
,l,# * D h • »** mmateăimgea
nararea mut* dosare
rmiru Yalta. I n i m ^,|
« hi* Ut
ct \ ennt * im
t * 1 y t •“uitaţi de Rnosegeh,
a .it adia., uaJ<* era găzduită
cameră foarte apropo de â
f/r/i wr
r e on «teş numărul 4, nume-
” ltl /• fiind ale Iu, Roose-
,<rh I' Bob Hopkms. In Mai
1*45. Alger Bis,, a j 0tl ^
•nul Secretar General al Or^n-
-f.n Naţiunilor Unita, când
a avut loc prima sa seziune ta
San Francisco. In momeala
cruciale dela Yalta, unde se
hotăra soarta lumei, ace stai
omul, care deţinea marele se¬
crete politice fi militare ale
aliaţilor occidentali 1 locul
cinic al I mi Stalin la Yalta a
fost desigur, ufor, când cano-
flea dinainte cărţile diploma¬
tice ale celorlafi.
Acesta este pe scurt, is¬
toricul tragediei dela Yalta.
Multe fi dureroase învăţăminte
Sunt de tras din tunoafierea
acestui eveniment politic. Bot,
Românii, care pătimim fi as¬
tăzi de pe urtaa /ui, avem da¬
toria sacră să nu-l uităm atei*
odată!
? August 1970
-Dăm în cuprinsul revistei
cuvântarea plină de miez prin
care profesorul Constantin Sta¬
vila a deschis ta Paris, in ca¬
dru» CENTRULUI CULTURAL
AMERICAN, colocviul interna¬
ţional despre "Misiunea Filo¬
sofici in sec. XX". Din cei pa¬
tru filosofi invitaţi la desba-
teri, doi sunt francezi: marele
gânditor de renume mondial Ga-
briel Marcel şi profesorul de
etică şi filosofie generală de¬
la Universitatea Paris, Andrc
Dumas; iar ceilaţi doi sunt ro¬
mâni: Dr. Octavian Vuia, pro¬
fesor la Universitatea Munchen
şi şef al secţiei ecumenice de¬
la Postul de Radio american
“Europa Liberă", autorul unei
masive şi mult apreciate lu¬
crări de filosofic “Remonlce
aux Sources de la Pensce Oc¬
cidentale Contemporaine", şi
profesorul Constantin Stavila,
refugiat politic în Franţa, fost
titular al catedrei de Logică,
Epistemologie şi metafizici
dela Facultatea de Teologie
din Bucureşti, vechi membru
fondator al Federaţiei Interna¬
ţionale de Filoşofie dela Pa¬
ris, şi profesor-invitat de Fil¬
osofie la Facultatea de Teo¬
logie liberi, din Paris, căruia
i-a revenit cinstea dc organi¬
zator şi coordonator al Coloc¬
viului Internaţional despre
“Misiunea Filosofici in veacul
al XX". Prezenţa, la o aseme¬
nea manifestaţie de amploare,
a gândirii româneşti din exil ne
mângâie şi ne stârneşte inter¬
esul. Vom reda, in DRUM, tex¬
tul aau măcar rezumatele dea-
bater i lor dela Centrul Cultural
American de la Paris. Felicităm
pc d-l tonal. Stavila pentru
activitatea filosofici şi cultu-
rA |i din cadrul “Mcaei Rotun¬
de", inchinati examenului ma¬
rilor curente de idei ale veacu¬
lui nostru. La fel ne gândim cu
un a coti meni dc gratitudine la
VASILE POSTEUCA
marca înţelegere a d-lui How-
ardW.Hardy, preşedintele Cen¬
trului Cultural American, dela
Paris, subliniind importanta
covârşitoare a actului cultuial
şi spiritual pe care l'a iniţiat.
La o intuiţie mistică, simţim
trczindu-sc, măcar undcva’n
lume, marele duh al cavalerilor
Mesei Rotunde şi ne trece prin
inimă, ca o spadă dc aur, bucu¬
ria că se va ridica cineva sa
puie întrebarea centrală şi lo¬
cuitoare. Iată cum se poate lu¬
cra frumos şi rodnic pentru li¬
bertatea omenirii.
• • •
-“Adunarea Generală Ex¬
traordinară a Societăţii Acade¬
mice Române, întrunită la Paris
in zillele de 11 şi 12 Septem¬
brie 1970, constatând câ nu ex¬
istă un quorum suficient pentru
a se trece la o modificarea Re¬
gulamentului in sensul diferi¬
telor propuneri prezentate, a-
mânâ rezolvarea acestor pro¬
bleme in vederea consultării
tuturor membrilor pentru obţi¬
nerea celor două treimi de vo¬
turi necesare, conform statutu¬
lui. în legături cu problema
discutată, Soc. Acad. Româna
îsi precizează atitudinea, de¬
clarând că eventualele abateri
dela linia tiaditionala a Socie¬
tăţii, şi pe care statutul in vi¬
goare o prevede, vor fi conai
erate dela caz U caz şi inter¬
pretate in sensul principiului
de necolaborare cu actualul re¬
gim comunist din România,
principiu care dc altfel nc-«
animat din momentul intcmcierii
Soc. Acad, Române. >i pc care
nici un eveniment ulterior, pc
planul politicei externe s*u
interne a României, nu a avut
danii de a-l modifica. Comite¬
tul de conducere face un apel
călduros Is inţelepciunes, pa¬
triotismul, simţul de echilibru
al tuturor membrilor Soc. Acad,
Române, căror» le cere de a
pune in relief ceea cc ne un¬
eşte: dragostea de ţară, de li¬
bertate şi de luptă, pc plan de
cultură, contra dictaturii şi con¬
tra ocupaţiei străine".
• • •
-Cum DRUM devine tot mai
mult tribună de mărturie dc di¬
alog interior, am vrea na ne ex¬
plicăm atotcuprtnJerea. trecerea
dc barierele iconfcsionalc, dc
ţarcurile “bisericilor" şi sec¬
telor intolerante şi ignorante.
Nu mergem pe teologii raţion¬
ale, pe bisericisme şi nici pc
creştinismul dc duminecă. Ne
mobilizează total şi ne lumine¬
ază Hristos, trăirea eristică,
rugăciunea perpetuă şi Dumne¬
zeu, ca prezenţă obligatorie şi
vie, inspiratoare şi mântuito¬
are, in acum şi aici. Nc condi¬
ţionează o diferenţă dc nivel
spiritual, o mergere in adânc şi
real, in adevărul care ne face
liberi, lată dece, intr’o răs¬
cruce a vremii in care se vor¬
beşte atâta dc unire şi de trăi¬
rea reală a Evangheliilor lui
Hristos, riscăm a ne identifica
print/’o atocuprinzătoarc defi¬
niţie a lui Rilke, din anii lui de
experienţă directă şi lunitnâ,
afirmând câ Dumnezeu c găsi¬
rea şi activarea acelui pwnct
miateriosdin inima noastră, în
care suntem şi fiinţăm, din
care ştim, iubim şi putem crea,
şi care nc învredniceşte a nc
ruga cu aceeaşi ardoare in to¬
ate bisericile şi templele lumii,
Accluiaş. UNULA DUMNEZEU.
Pax'că auzim replica: o nouă
credinţă? O nouă diviziune?
Nu. Niciuna. Stăm unde stăm,
pcnlrucă stăm bine. Mergem nu¬
mai pc verticala, in adânc, spre
realitatea trăirii eristice. Şi ni¬
ci nu fugim de lume. Nc plinim
in ea. in sgomotul marilor me¬
tropole modeme, ameniţaţi de
nebunia vitezei, dc hrăpaicţia
rechinilor banului. întristaţi de
exploatarea nemiloasă a omului
dc către neom. de materialismul
satanic şi devastator al hrube¬
lor mafiotice. Această intensi¬
tate interioră face viaţa posi¬
bilă.
•S’a dus inc a unul dint/e
noi. Fratele Pani Călinescu.
poet neîmplinit, cu inima dol¬
dora de vis şi de credinţă in
neamul românesc şi’n Dumnez¬
eu. La 21 Iulie ne-a incondeiat
cu febră şi bunătate ultima
scrisoare, luându-şi rămas bun
până la sfâr fitul sfat fitului,
CU IOT Jrurn ,4e ştire Prieten,, I
comun, Alexadru Şuga. ne
rr\sl«a%» vm tnc’ttkrt \uwmn*
din tinereţea \ui Pană CâVmrş-
cu, in faţa Bisericii din Bărăi-
taru, Prahova, la începutul
anului 1938, când sceleratul
Car ol H deschisese vânatul
contra generaţiei noastre '' 0
ceată de bătăuşi electorali,
aţâţaţi dc maimarii zilei, ne¬
ţinând seamă dc legi şi de
morală, se năpustesc sâ-1 cio-
raâgeascâ, sâ-l omoare, pe
Pană Călinescu şi însoţitorii
lui. Speriaţi, însoţitorii o iau
la fugă. Pana rămâne singur.
Ingcnunchiazâ şi începe a se
ruga. Se roagă fierbinte. Cium*
âgaşii se opresc încurcaţi.
Pleacă. Pană Călinescu intră
in biserică şi se roagă pentru
ei. “Si fi văzut, povesteşte
Pani, eram complet transfig¬
urat. Nu mă mai recunoşteam.
Dacă făceam un pas greşit, cu
sigtr anţă câ m ar fi coatal
viaţa. Numai credinţa şi rugă¬
ciunea m’au salvat. Se de¬
clarase război contra tineretu¬
lui roman. Nu eram numai eu
vizat să fiu ucis. ci o întreaga
generaţie- Şi omorirea ei
s’a terminat nici astăzi?-
vremuri jxcdicaro in pustiu.
Cei cc nu nc-au ascultat, au
plătit scump Aşs a fost să
fie: să treacă neamul intreg
prin purgatoriu."
Pană Călinescu? Bsial
sărac de prin Bălţile Dunării.
S’a trezit poet ui metafora
celei mai conştiente şi jert¬
felnice generaţii române şti.
S’a vrut şi actor- Acum işt
plaamuic poemele cu alfabetul
de aur al tăcerii celei mari şi
Ic recită, oc scena marc şi
deschisă a Luceafărului.
i nu
Pe
O RUM_
"Nu sunt de acord cu ce
Spuneţi despre N. larga. Ni
pentrucâ ar fi nevinovat, ci
pentrucâ indiscutabil a loat un
mare istoric cart nu trebuia
ucis. Asasinarea lui a fost o
greşea]*. Chiar legionarii cun¬
oscuţi in închisoare nu erau
de acord cu gestul. A fost o
expresie a sentimentelor tutu¬
ror, dar acei care l’au execu¬
tat nu au avut consimţământul
conducerii”. Răspuns: Nu nu¬
mai c greşeală, dragul meu. A
fost o crimă. Şi mai mult: o
imensă nenorocire. Şi, din
păcate, nenorocirile nu se cer
aprobate. Ele se întâmplă şi
pun zăbranic negru pe faţa în¬
treagă a unui neam. Pentrucâ
în dimineaţa aceea, când s’a
anunţat omorîrca lui lor ga, am
plâns din toate fibrele fiinţei
mele, deoarece simţiam că
această violenţă consumă din
sfântul capital moral de jertfă
şi înţelepciune al generaţiei
noastre, di-mi voie să-ţi spun
că Nicolac lor ga s’a sinucis.
Eram acolo, în lunca bleste¬
mată dela Jilava, desgropind.
cu manile goale şi pline de
sânge, trupurile celor patrus¬
prezece. ucişi cu doi ani în¬
ainte, fără judecată, in modul
cel mai mişelesc, sub pretextul
fugii de sub escortă. Şi cum
plângeam şi îndepărtam ţarina
megriti de acid sulfuric de pe
trupurile ciuruite de gloanţe
şi cu bucăţi de funie încă la
gât, am avut viziunea marei
răspunderi a savantului, pro¬
fesorului şi educatorului, a
r omului politic lorga. in cazul
condamnării şi uciderii con¬
ducătorilor spirituali ai genera¬
ţiei noastre. Fără intervenţia
directă a lui Nicolac lorga, cu
bucura in ţară, fără mâniile lui
ba&edovienc şi aţâţ&rilc lui
la ucidere, Carol 11 şi Câline-
scu nu ar fi avut curajul acelor
acte total demente. Am plâns
şi mi-am dat seama că lorga
s’a sinucis, coborindu-sc in
atena unor interese criminale,
străine de neamul nostru luând
parte la o crima dictată de
mafiile internaţionale şi de
duşmanii lui Hristos. Mi-aduc
bine aminte câ’n Martie, 1938
ergm fugar prin Bucureşti şi
că m’am simţit îndemnat să-i
scriu marelui Nicolae lorga,
rugându-l sâ nu aţâţe la uci¬
derea generaţiei noastre, să
nu se scoboare in câmpul
pasiunilor politice, să nu-şi
bată mai ales joc de credinţa
şi destinul unui întreg tineret
românesc prea hulit şi prigo¬
nit, care intr’un moment de
dcsnâdejde şi de sfântă mânie
şi-ar putea pierde cumpătul.
Sunt multe de spus despre
moartea profescrului Nicolac
lorga- Procesul lui nu s'a ter¬
minat. Nu am aprobat pedep¬
sirea lui lorga. El trebuia
lăsat să vadă. Pentrucâ vederea
c cea mai cumplită pedeapsă
din lume. Şi mai cred ci cei
ce l’au executat ai G trebuit
•ă-şi ia răspunderea faptei tor
in faţa justiţiei, pentru a con¬
tinua linia de mare răspundere
* generaţiei noastre- Din ace-
«nă aavâritre de destin io
largul planetei nu pot decât
sa reafirm, cu marc respect
pentru morţii din ambele părţi
ţi pentru mormintele lor Cazul
iui Nicolac lorga » fost o S»0-
u«. uieie necugetată. Aici O-
mcearcâ o triaseţe de
-Ni-i tare greu să ne ală
turăm forţelor politice ameri¬
cane. Iubim America. Ne-aro
salvat in ea. Ştim că n’am
putea găsi nicăieri in lume
mai multă libertate şi mai
multe oportunităţi materiale.
Dar când c vorba de organiza¬
ţii politice, ne dăm bine seama
că ele nu sunt libere. Sunt
jurate forţelor secrete, sunt
corupte, merg pe manevrare şi
folosire de materie, nu pe as¬
cultarea legilor şi adevărurilor
lui Dumnezeu. Ne dăm scama
că râul de azi e datorit corup¬
ţiei şi stângirii mijloacelor de
cultură şi propagandă, institu¬
ţiilor de educaţie, partidelor
politice,şi nu in cele din urmă
bisericilor şi organizaţiilor
aşa zise religioase. Şi totuşi,
fiindcă trăim undeva şi vrem
să-L servim pc Dumnezeu,
intr'undram de viaţă şi ade¬
văr, ne aimţitn obligaţi să
spunem un cuvânt bun pentru
persoane şi instituţii ameri¬
cane, ce ni-se par a vedea şi a
accepta evidenţa adevărului.
Începem cu Preşedintele
Richard Nixon şi vice preşe¬
dintele Spiro Agnew. Cunoaş¬
tem acum presiunile ce se
exrcitâ asupra omului dela
Casa Albă. care are dreptul
ultimei decizii. Şi tocmai de
aceea trebuie sâ mârturirism
că Richard Nixon dă dovadă
de mare omenie şi cinste suf¬
letească. Spune multor rele pe
nume, şi acţionează în coo-
secinţâ. îşi riscă viaţa şi pop¬
ularitatea, apărând adevărul,
sfânta tradiţie creştină a A-
mcricii. L’a adus pe Dumne¬
zeu, din nou, la Casa Albă.
pentru a înlătura marea ruşine
şi blasfemie a epocii Earl
Warren. S’a opus categoric
pornografici in prc»â şi litera¬
tură, în manualele şcolare,
deşi îşi dă bine scama ce
imensă caracatiţă e călcată
pe tentacule cu aceste măsuri
şi atitudini. Şi, mai ales, se
opune vitejeşte mafiei comunis¬
te care lucrează dezordinile
câmpurilor universitare, în¬
cercând prăbuşirea sistemului
democratic prin teroare şi
spaimă. La fel, subliniem cu
un cuvânt bun de mulţumită şi
aprobare, evangelizarea lui
Spiro Agnew, pe care Sărinda¬
rele americane, l'au ridiculi¬
zat mai intii, exact aşa cura
făceau in România dintre 1920
şi 1940, pentrucâ acum, când
majoritatea tăcuta a Americu
s’a rânduit conştientă in
spatele lui, să-l atace in mod
vicios şi violent. Deşi e târ¬
ziu şi răul e extraordinar de
adânc, credem totuşi in sal¬
varea democraţiei americane,
prin combinarea justă dintre
libertate şi autoritate (care se
bazează pe dragoste), şi ne
mângâierii cu prezenţa la
Casa Albi a unor oameni d
credinţă şi omenie ca Preş’.'
dintele Richard Nixon şi Vice
Preşedintele Spiro Agnew.
Credem infinit in bunătatea
lui Dumnezeu şi Ş*»® Dum¬
nezeu lucrează prin oameni.
Iubim mult de tot America-
-Suntem mereu umbriţi că
nu menţionam activitatea an¬
ticomunistă dela BIRF, că nu
subliniem marile eforturi, U-
cure şi trudnice, ale Comitetu¬
lui Naţicmal dela New York,
pentru ideia de libertate româ¬
neasca, apărând «coana de®*'
naţiei din România dc «en.
clădind, cu credinţă şi jertfă,
poduri spre o Românie liberi
şi democratică dc mâne Re¬
proşurile ni-«c cuvin numai in
parte. Anume că nu putem face
mai mult decât ne vrednicim a
afirma şi a făptui. Chiar dela
început ne-am plaaat pe o
linie de interea şi destin ro¬
mânesc, de luptă integral an¬
ticomunistă. Ne-am dat bine
seama că elementele judecă¬
ţilor noastre din trecut, de a-
colo din ţară, nu se mai potri¬
vesc meridianelor exilului şi
amarei străinătăţi. De aceea
nr-am străduit şi ne străduim
cinstit aâ ne validăm ca ostaşi
ai frontului anticomunist, a-
firmând adevărurile lumii creş¬
tine şi ideia de democraţie
(mai alea după ce-am trăit, pe
came proprie, nebunia dicta¬
turii hitleriste, la Buchen-
wald şi Dachau). De aceea ne¬
am reţinut dela critică şi bat¬
jocură, in public şi in presă,
evitând spiritul şi tehnica pol¬
emică şi depunând mărturie
pozitivă, in fata ţărilor gazde
şi a străinătăţii, pentru toţi
luptătorii anti comunişti.Ne ce¬
rem iertare dacă uneori n'am
spus de-ajuns, având unele re¬
ţineri interioare faţă de acei
care-şi mai menţin înclinarea
de a prigoni şi bate, cu biciul
urii, generaţia românească a
Iui Ionel Moţa, deşi ne ştiu şi
ne vid indurând toate amarurile
frontului de credinţă şi luptă,
alăturea de ei. Poate că ei ţin
să ne mai mustre şi să ne love¬
ască pentrucâ nu am palino-
diat, pentrucâ nu ne vine a ne
lepăda de tot ce-am avut mai
scump, dc splendida învăţătură
creştină şi românească, ce ne-
a făcut oameni, crescându-ne
în dragostea de neam şi’n tea¬
ma dc Dumncaev. Dar, tai fond,
noi am simţit totdeauna cotul
celorlalţi Români .activi şicon-
ştienţi, cu ideia de libertate
românească Ia inimă. In mare
măsură străinătatea şi exilul
ne-a redus pc toţi la numitorul
comun al blestemului de a fi
exilat, dea-ţi cere dreptatea pe
la uşi străine, pe la marile
porţi, care văd in omul politic
exilat numai o unealtă de şan¬
taj, numai o potenţâ de trădare.
De aceea credem că ne-am în¬
frăţit prin luptă. Şi ne va în¬
frăţi şi moartea. De guvernat,
nu prea sunt şanse. Vom guver¬
na numai din opoziţie. Şi vom
birui numai dc dincolo de mor¬
minte. Ne ridicăm noi înşine de
mai mult ori pentru a ne *cli-
pui un pic dc umbră, aşa că nu
vom umbri pe nimeni. Apreci¬
em, deci. lupta anticomunistă
a fraţilor dela BIRE şi susţinem
in mod cavaleresc şi conştient,
munca grea a d-lui Vişoianu şi
acelor cu el,tocmai acum când
tirâbiriilc şi stângirile unor
greşite atitudini politice, l’au
împins in dureros cotlon dc
cenuşăreasă a dreptăţii şi la¬
crimii româneşti. Avem oa/e
dreptul, după aceasta cumine¬
care din potirul adevărului şi
al dragostei, si cerem şi noi,
un armistiţiu at atacurilor şi al
tendinţelor de spălări* la creier'
Favoarea, absolut umana, de a
fi admişi şi recunoscuţi, ca
venind dintr'o geneiaţic ce-a
văzut splendide lumini de mă¬
rire românească, sfinţind pă¬
mântul >i isUaU ţării cu cruci
şi morminte? Uitaţi-vâ lung la
ooi. bure noi toţi stă neamul
Şl Dumnezeu. Cum am putea
vorbi altfel?* < •
'Comisia preşidenţială de
investigare a neliniştilor şi de-
sordini lor din câmpurile univer¬
sitare, a venit cu constatări
mai mult decât interesante. Im¬
perative. Se spune in multe
privinţe lucrurilor pe nume. Sunt
demascaţi profesorii trădători
şi duşmani ai libertăţii care în¬
deamnă tineretul la revoluţie
cu orice preţ. Sunt scoase în
evidenţi maşinaţiunile comu¬
niste. Nu sunt cruţate nici gre¬
şelile administraţiei. Dar, în
toate, un lucru ni-se pare stra¬
niu. Anume uitarea, din toată
afacerea aceasta de proporţii
planetare şi cosmice, a lui
Dumnezeu. Isus Hristos, isgo-
nit de monstruosul Eart Warren
din învăţământ, nu e pomenit,
nu e chemat in ajutor. Şi prin
această unitare, toată truda
comisiei, ca şi a administra¬
ţiei americane, de a îndrepta
situaţia, e menită înfrângerii.
Comisia n’a văzut m adânc.
Ne trebuiesc educatori ai
dragostei şi ordinei creştine.
Ne trebuie, imediat, oprirea,
cu orice preţ. a maşinaţiunilor
subterane comuniste şi ne
trebuie întoarcerea oamenilor
politici la credinţa in Dumne¬
zeu. Mafiile trebuiesc declar¬
ate ilegale şi total neavenite
destinului american şi liber¬
tăţii umane.
-Ne dăm seama că negli¬
jăm sărbătorile naţionale. Ne¬
am lisat luaţi de vălmăşagul
altor valori şi preocupări. Firi
a uita, insă. La nivelul mat¬
ricei ancestrale, suntem mereu
acolo. Şi nu vom pleca nicio¬
dată. Nici morţi. Ne vom con¬
tinua această liturghisire a
t«inri româneşti *i’n moan«.
In Noembrie, ne închidem in
inimă pentru a prăznui Unirea
Bucovinei, iar la 1 Decembrie,
ne poartă sufletul în câmpiile
dela Alba lulia, unde s’a ros¬
tit marele legământ al între¬
girii şi unităţii româneşti. Nu
vrem si scăpăm din vedere că
anul acesta s’a stins, în în¬
chisoare, şi Vlădica Iuliu
Hossu, unul din marii plioitori
ai actului dela Alba lulia.
Totul se termină şi se sfin¬
ţeşte cu jertfă şi martiriu.
Aşa, ca pietrele măririi român¬
eşti să ţie. Pe vecie. Scumpi
fraţi din întreg exilul, chiar
dacă ştiţi mai mult şi mai
adânc decât noi, vrem sâ vă
îndemnăm să aniversaţi aceste
praguri ale destinului românesc
in meditaţie şi tăcere, stropind
semnele tainei româneşti cu
lacrimi, punând peste ele
crinii credinţei şi hotăririi
noastre supreme dc a paşi
victorioşi, peste morţi şi mor*
mintelc lor. purtând steagurile
vredniciei româneşti spre un
viitor de mărire şi libertate.
Şi fiindcă suntem chiar in
preajma Crăciunului, vrem sâ
vă urăm sărbători fericite şi
un an nou bogat in pliniri ro¬
mâneşti. Ne cuprinde o lacrimă,
ca un clopoţel la geam de
colindă: “Numai uiia miorea.
Stan genunchi şi *c ruga./La
Măicuţa PrecisU.A'u Pruncul
alăturea.” Dragostea voastră
ne răsplăteşte toată truda şi
ne îndeamnă spre mai sus.
Venim dintr’un neam care
ţine, intru care a binevoit
Dumnezeu.
• • *
-In vilriua cărţilor, nu prea
avem noutăţi- ln ***
POEM DIN ÎNCHISORI ş» dc
r>r.U VOI, poveşti bucovin-
ene. etmdeielc stăruie iotr'o
tăcere bună Inima exifefoi
românesc s’a oprit şi v* l( .
cultă. Ascultă. Trebuiesc
scrise lucruri mai din adânc.
Cu <»ânge şi cu Fior de moarte.
Cuvântul a devenit ureche de
ac prin care poate trece cămila,
dar nu poate intra «uprapro-
ductivitatea şt foamea de
glorie cu orice preţ a levan¬
tinilor trădători.
• • •
-N’am putea ihchria aceste
note iconare, fără un mulţumi¬
tor popas în Câmpul Româiwsc.
dela Hamilton. Canada. Aso¬
ciaţia Culturali dela Hamilton.
cuprinzând şi activele comuni¬
tăţi româneşti din Toronto şi
Kitchener, Jntorio, a fo*t
gazda Convenţiei Uniunii ţi
Ligii. între 2 şi 8 Sept., 1970.
Credem că Uniunea şi Liga nu
a avut niciodată o gazdă care
a glisuit mai cultural şi mai
româneşte. Cinste Preşedinte¬
lui Eugen Pope seu care a
avut cuprinderea de inimă şi
spirit de a ajuta financiar.
Asociaţia Culturală dela Ham¬
ilton, şi de a crea cea de-a
doua Vatră Românească in
Continentul lui Columb. Vom
uita cu greu festivalurile şi
serile româneşti din Câmpul
dela Hamilton, care au impus
câteva nume de mintmaţi tru¬
ditori: G. Balaşu, N. Para, V.
Asceniuc, şi o splendidă, în¬
treagă comunitate de preoţi şi
mireni, fipluind din nivelurile
tăcerii şi credinţei, din infini¬
tele cămări comornice ale
genotipului românesc. Cum,
până la urmi. nourii anunţaţi
ai Convenţiei s’au risipit şi
d-1 Eugen Pope seu a foot
reales, încă p«= doi ani, preşe-
dime *1 celei mai mari şi im¬
portante organizaţii româneşti
fraternale din America, bucur¬
iile Câmpului românesc au
culminat in rugăciuni şi ser¬
vicii religioase. Spunem aces¬
tea, pentrucâ spre cinstea lor,
fraţii dela Hamilton au ţinut
sâ ridice in Câmpul Românesc
şi o capelă ortodoxă, un altar
de reculegere şi rugăciune.
Ştie generaţia noastră ci toată
truda şi clâdâria din veac nu
ţine dacă nu e ridicată în
semnul lui Dumnezeu. Am in¬
durat, în Convenţie, pe lângă
multe lucruri bune, şi batjo¬
curi dar ne-am întors
acasă cu muzica tare, dc orgă
cosmică, a inscripţiei depe
crucea din Câmpul Românesc,
închinată celor căzuţi în
lupta contra comunismului:
-IN memoria martirilor neamu¬
lui romanesc căzuţi pentru
apărarea Patriei, credinţei Ş»
limbei. ori morţi in închisorile
comuniste”. Vor fi in inchtsor-
ile comuniste! Asu de vom
uita-o^ vom fi cu adevărat
blestemaţi din neam in neam
Adevărul acesta l’am la
Hamilton: a fi comunist şi
satanizat. sau om l«ţ®* ***'
vind cu sfială omenia şijumma.
•Mi-a plăcut ultimul număr
din DRl'M , fi in deosebi ce-ai
scris personal. Cinica fi apel¬
ul către Cioran sunt cutremu¬
rătoare, dramatice. Sunt scrise
dtn "rărunchii naţiei” .
Efti eminescian când situiezi
"decompoziţia” lui Cipran in
ambianţa pari stană. "Ce-a scos
din voi Parisul?. . întreba
poetul, acum o sută de ani. Ci¬
oran, vrăjit de încântare că
scrie minunat de bine in limbă
cea mai subtilă fi prelucrată
din lume, continuă să se dis-
trame generos r> cărţi publicate
de edituri celebre, lăudat fi
adulat de străini , fără să-fi
dea seama că nu e decât un
scrib de mare talent, intr’o
limbă care nuri a lui, in care
exprimă doar descompunerea
unei anumite părţi din ceea ce
se cheamă Occident. /Im cuno¬
scut bine Parisul, acest mare
oraf, care a crescut in două
mii de ani fi a ajuns să-fi cri¬
stalizeze o diversitate uluito¬
are. Mai ales pentru metecii
noui veniţi, el are efectul unui
narcotic care-i scoate din real¬
itate, firi face sâ viseze uto¬
pic, chiar atunci când pretind
câ fac filosofic. Puţini străini
rezistă acestui miraj. Sumai
autohtonii ifi pot păstra un ec¬
hilibru sănătos de viaţă, pe a-
ceste valuri atât de diverse.
Cât despre rest, adevărul ade¬
vărat trebuie cunoscut de cei
ce vin după noi. Poporul ro¬
mân a plătit prea scump drep¬
tul de a-l cunoafte întreg fi
nealterat, pentru că in viitor
sărut se lase sacrificai de con¬
ducători mercenari fi cinci.
Manifestul de care-mi vorbefti,
mi-a trecut fi mie prin minte,
mult inainte. Probă că: Ies e /-
prils se recontrent. Vom discu¬
ta mai în detaliu aspura lui.
(P. B.)
- Trebuie să recunosc că
in decepţiile avute în exil, am
fi eu o mare tini. Am crezut
că in afara hotarelor ţării,toţi
Români sunt fraţi. M'am isbit
de nifte stânci reci fi colţu¬
roase, plămădite din ignoranţă
fi orgoliu, din egoism fi rău¬
tate, de totală indiferenţă faţă
de neamul din care au coborît;
iar in ceea ce privefte credinţa
tn Dumnezeu, de cei mai auten¬
tici farisei. Cu siguranţă că
fiind mai de mult timp de căi
mine in lumea liberă, ai avut
de furcă cu toţi aceftia. De a-
ceea, le admir pentru tenacita¬
tea fi lupta dumitale desinter-
esatâ, românească fi ere fiind,
pe care o duci, in acest pustiu
de oameni bântuit numai de fur¬
tun,. (N. N.)
gata să faci explozie. In ace¬
astă stare de nervi, sărea câte
unul in sus, in mod automat,
fi-fi povestea viaţa, mărturis-
indu-se, deld MICILE perver -
stuni sexuale până la MARILE
păcate sivârfite împotriva par¬
tidului comuni ii. Era ca un
fluid neîntrerupt, fără logică,
ca fi cum ai fi apăsat pe un de-
clanfator. Au fost tineri care
au povestit lucruri îngrozito¬
are, până fi tentative de crime.
Pentru toate acestea erau apre¬
ciaţi fi scofi in evidenţă. Da¬
că erai insă întrebat: "Mai cre¬
zi in Dumnezeu? N'ai reufil
să-ţi scoţi incă din cap ide ia
aceasta înapoiată?” fi răs-
pundeai că med nu ai rcufit. in
cinci minute, nu te mai cuno-
ftcai din sânge fi batjocuri.
Dacă nu există diavol, eu nu
pricep dece atâta ură fi pornire
vnpotriva lui Dumnezeu, a unei
abstracţiuni, a unei idei care
pentru ei nici nu există. Dacă
El nu există, dece această lup¬
tă acerbă împotriva Lui? Imi
aduc aminte de "Faust”, de
scena in care diavolul era stin¬
gherit de sunetul clopotelor.
Imi vine să spun că Dumnezeu
există pentrucă lumea il ur-
ăfte. (R. B.)
- Vă scriu caficum fi Dv.
aţi crede in existenţa diavolu¬
lui. Eu eram teolog fi n’am cre¬
ţul. dur Vum descoperit la Pil-
efli. Toată elolugia învăţată
in fcoli nu face doi bani pe
lângă înţelegem ce mt-a dat
suferinţa. Eram m perioada ce¬
lor trei luni de gândire, cu man¬
ile pe gemimc kt fi cu capul
plecat mire putoare. Şi sub
efectul regimului alimentar,
tare era foarte sărat, cit fi sub
i afluenţa anumitor cântece f l
fraze cate nt-se tocau ru con-
UnU la usecke. »{< aminteai cu
multă clamate, luenm de la
uartia de patru ani pana atun-
/i. Sunteţi memoria uudtcaid.
- In toamna lui 1958 prin-
tr'un decret publicat in " Scân¬
teia”, comuni fiii au fost des¬
fiinţat mănăstirile, trimiţând
călugării fi maicile in lume,
stabilind vârsta inchinovierii
la 50 de ani. Aceasta a însemnat
desfiinţarea monahismului, ca
fiind o instituţie perimat ci. ne¬
productivă în sensul ateist fi
socialist al doctrinei marxiste.
Sunteţi bucovinean fi ftiţi ce
focare culturale fi spirituale
erau mănăstirile. Ştiţi ce în¬
seamnă HRAM. Pelerinaj, spo¬
vedanie , c uminecare . Lithurghic,
la care luau parte în procesi¬
une voevozii fi boierii, ţăranii
fi muncitorii, patriarhii, fi ar¬
mata. Hram însemna viaţa ro¬
mânească, moment in care Nea¬
mul întreg se dăruia lui Dum¬
nezeu. Odată cu stingerea mon¬
ahismului se face cu neputinţă
cca mai caracteristică trăsă¬
tură a neamului românesc: AS¬
CETISMUL. Un ascetism in
sensul răbdării fi al resemnă¬
rii. A fa ne-a vrut Dumnezeu pe
noi, ca să ne rupem din bucu¬
riile pămăntefti, căci in ace¬
asta constă nobleţea elitelor
spirituale. Dela Zamolxe fi
Deceneu care il obliga pe re¬
gele Dac să smulgă viţa de vie
pentru a nu perverti poporul, fi
până la Daniil Sihastrul dela
Putna, care n dădea lui Ştefan
cel Mare lecţii de politică ex¬
ternă, neamul nostru a fost con¬
dus de asceţi. Noi am pus câr¬
ma Neamylui in mâna Tatălui
Ceresc. Iar distrugerea aces¬
tei verticalităţi este ţinta regi¬
mului comunist din România.
Nu este permis si fii profesor
la o universitate dtn America,
si zicem afa, fi si crezi că
dacă România fi-a creat o in¬
dustrie, comuni flit au devenit,
Jtn dufmani ai lui Dumnezeu,
apostoli ai Lut. ( B . R-)
este că pentru a fi om trebuie
să Uite fii pr continentul amer¬
ican fi nu la tine in ţară. Dar o
experienţă amară in (ara român¬
ească, sprijinită de unele cuno-
ftinfe istorico-sociale moderne
mă fac sd cred cd acest conti¬
nent este, fi mai ales: va fi,
singurul loc unde se va putea
trdi in viitorii 20— W de ani, la
adăpostul celei mai largi demo¬
craţii pc care speţa umană, cu
intrisecile- calităţi fi defecte,
o poate îngădui. (I. A.)
■ Ti-am cetit revista cuo cea
mai marc atenţie fi ţi-am admi¬
rat toate articolele. Cel mai
mult ţi-am admirat articolul
"Drama câmpurilor universi¬
tare”. Când Vai publicat, totul
era de marc actualitate. de un
marc adevăr. Nu mă săturam
cetindu-te fi-mi spuneam: -ce
păcat că nu Va publicat in span¬
iolă, pentru cei 250 de milio¬
ane de origină spaniolă, fi chi¬
ar in engleză. Ai fi putut con¬
tribui mult la îndreptarea sit¬
uaţiei. Pe viitor, adă-ţi aminte
fi de paretea mea. Bunul Dum¬
nezeu să te fie pe aceeafi lin¬
ie, să le ajute in permanenţă.
Iţi trimit 20 de dolari, ca sd
contribui fi cu la bătălia ce o
duci. (C. D. /.)
• • •
-In chestiunea Mircea Stre¬
inul. Nu-i cunosc detailat cur¬
sul vieţii. Am găsit numai două
din romanele sale, la Vicna, fi
le-am valorificat. Ceea ce ftiu
exact e că e fecior de preot. A
rămas, de mic, orfan de tată fi
a făcut liceul la Cernăuţi, la
liceul Aron Pumnul. A fost un
elev eminent. Coleg de clasă
cu Pavel Mi lan Srsan, Palama-
tescu, fi alţii. $i-a luai bacal¬
aureatul in L'am văzut
pentru ultima oară, in Februarie
1941, tn gara Dorohoi. E re¬
gretabil că nu există până a-
cum o micro-monggrafie despre
Mircea Streinul. în ţară, Mircea
Streinul e, din cauza spiritual¬
ităţii anticomuniste a romane -
lor sale, un ostracizat. Numele
i-a fost isgonit din istoria lit¬
eraturii. Zăvorit sub fapte lă-
căţi. (V. B.)
• • •
- La 6 Dec. 1969 am fost
tar la Bndqepoti, Conn., de-am
îngropat pe Stavri Cuţumina.
Era profesor de Matematici, la
Universitatea Jm Copcnhagen,
N,Y. . A murit la catedră. După
o recreaţie, când studenţii fi-
uu luat locurile, el DORMI A.
cu capul pe cărţi-Acolo i-s’a oprit
inima sbuciumată. Prietenii din
Bridgcporl l'au adus la ei, ca
nu avea pe nimeni. L au însoţit
dela Universitatea din Copen¬
haga, N.Y., doi profesori fi pa¬
tru studenţi (doi băieţi fi două
fete). Au călătorit peste 550
dc mile, au asistat la slujba fi
au mers la cimitir. Apoi, au lu¬
at parte fi la pomană, făcută
de prietenii lui, în frunte ca
profesorul Aurel Ciufecu Ne¬
am simţit măndn că Stavn a
fost afa de iubit fi apreciat
ca profesor fi om de ftiinţf
ul a reufit să-i unească in ju¬
rul sfântului altar, făcând ast¬
fel sd dispară rivalităţile ee
existau intre ei, pentru ca, in -
preună, sd lupte pentru acele-
afi scopuri: J. F.librarea ţării
de sub protectoratul nejustif i-
cat f i abuziv al Rufilor; 2. Con¬
sultarea poporului român i* în¬
tregime .pentru ca. in mod liber,
sd facă cunoscut, Europei, as¬
piraţiile sale; 3. Unirea princi¬
patelor sub un singur domn fi
recunoafterea acestei uniri de
către puterile europene. Aceste
aspiraţii legitime ale Românilor
au fost aduse la cunoftinţa
cărmuttorilor fi opiniei publice
din Vest, graţie activităţii / ară
răgaz a exilaţilor, intre cari
Archimandritul a jucat un rol
de mare importanţă. Astăzi cir¬
cumstanţele politice europene
prezintă mai mult decât o ana¬
logic eu cele de acum 120 dc
am. Nu numai Românii, dar fi
alte popoare din Europa centra¬
lă fi orientală se găsesc azi
sub ocupaţia fi opresiunea ru¬
sească. Invaziile ft abuzurile
politice comise de Rusia pra¬
voslavnică de ieri, au rămas fi
sunt aceleafi sub regimul com¬
unist fi imperialist al Soviete¬
lor. Tot afa ca fi fraţii noftri
dc acum 120 de ani, exilaţii
români de astăzi luptă pentru
eliberarea României oprimate.
Ei cred ca fi atunci că Occi¬
dentul se va trezi din toropeală,
conftient de misiunea sa, dar
mai ales de pericolul ce-l ame¬
ninţă, fi ne va ajuta la eliber¬
area neamului. Pentrucă avem,
ca neam, dreptul de a trăi li¬
beri. (Pr. E. M. D.)
-Mâine plec in Franţa fi
Cermaniu. Cu prilejul ucejte,
călătorii vreau sd mă aerisesc
dc atmosfera îmbâcsită, in care
a trebuit să lucrez in ultimele
luni, la universitate. Idei
stupide, ţinută degradantă,
decompoziţic morală,-ace stea
au fost condiţiile creiate in
fcoală dc o mică parte dc stu¬
denţi, cu sprijinul vădit al
unor membri^Mt Facultăţii.
Cred că
aţi avut stări sin
pare că dcsmăful a atins punc¬
tul culminant, fi că 'THE
SILENT MA/ORITY” a in-
ce put să se trezească din in¬
dolenţă fi abdicare. (P • B.)
ADMINISTRATIVI
•Cu acest număr, DRlîVl îo
cheie 6 ani de apariţie. I n a-
cest timp, am reuşit ai â< fc,.
nam in jurul revistei un nu¬
măr frumos de talente din
ext\, şi m acelaş timp, |, dor¬
inţa sprijinitorilor, să ne a-
venturăm a tipări u)ţiae , e
uoua numere in 12 papni,
pentru a putea prezenta un’
material mai bogat şi variat,
înainte insă de a fi sporit nu¬
mărul de pagini, am fost in-
?*mţaţi de tipografie ci, in
•irma ridicării salariilor luc¬
rătorilor din topografie, se văd
siliţi a ridica cu 560.00, cos¬
tul fiecărui număr, crea ce
înseamnă ci, in momentul de
faţă. când apărem in 12 pagini,
avem de plătit aproximativ
4100.00 în plus pentru fiecare
număr ce scoatem. Ca atare,
facem un călduros apel la
toţi cei ce primesc această
revistă, de a binevoi a-şi
achita abonamentul, ca să
putem merge înainte, mărturi¬
sind pentru Ţară şi Neam.
• • •
*Dăm, mai jos. publicităţii,
numele cititorilor noştri şi
sumele ce au subscris până
la data de 1 Noembrie, 1970,
cu cele mai sincere şi calde
mulţumiri:
(41), llariu Voitcu 510 00;
(42), Ion Almajan 510.00; (43),
Dita Sandni 510.00; (44), Vic¬
tor Buescu 510.00; (45). lacob
Stan 510.00; (46), Dr. Michael
Ronnett 510.00; (47), Mircea
Eliade 510.00; (48 K Petre
Mure şan 510.00; (49). Elena
iom'.r ar cinci /eov v r :-
BcndeHCU 55.00; (51). Breu*
Coste 510.00; (S2\ Or. Varii*
Andrei $50.00; (53\ John de
Mintiei 512.00; (54). George
Roman $10.00; (55), John
Cristescu 55.00; (56). Asocia¬
ţia Culturală Român» din
H amil ton, Canada $227.50;
(57), John Covinea 510.00;
Nicolae Novac $10.00;
■ mbn a, hacuităţii. s » Ţucjn j 20 .00; (69)>
„ u colo m «-«o*» l hl B , 55 . 00 : .611. C.
, S< N vsch ; J10.00; (62). Re».
George Mureşan $10.00; (63),
A.O. 512.00; (64\ George
Sbârcea 515.00. V (65). Prof-
G. P. Botoşani 510.00.
Nădăjduim că, până U sfâr¬
şitul anului, vom reuşi să »;
dâugâm la această listă incs
35 de nume, pentru a împlini
cota de 100 abonaţi, rugând pe
toţi cei care nu şi-au schitat
inc a abonamentul pe anul u»
curs, să ni-l trimită cât mai
urgent posibil, pentru a ne
putea continua drumul parcurs
in aceşti şase ani.
administraţia
-Lucia Popovici a murit.
M’am interesat fi mi-s’a con¬
firmat sfărfitul ei. Ne pare
foarte rău, pentru că altă Ro¬
mâncă, in exil, in genul ei. nu
este. Caracterul ei întreg, suf¬
letul plin de dutofia trecutului
fi cunoftinfele in ale scrisului
românesc, Stilul ei curat, dăr-
zenia împotriva comunismului,
curăţenia inimii, toate vor
dăinui in amintirea celor ce au
cunoscut-o. (V.L)
DRUM
- Din experienţa proprie,
primul an in America este greu.
coci lotul este atât de diferit,
iar noi purtăm tn noi, vorba lui
Logo “un întreg cimitir de
sitamoţi fi amintiri”. Tnst
(Pr. R. G.)
- La 24 Ianuarie am fost la
fraţii din Colanta (Koln), la pre¬
dică le-am vorbit despre rolul
care l’au avut proscrifii Jela
1948, la Paris. Capela lui lo-
safal inagoveanul fondată la
Pans, acum 120 de am. cu au¬
torizaţia f ranţei fi ajutorul Tu¬
rcilor, a fost vatra exilaţilor
români după 1848. Londucător-
- APARE TRIMESTRIAL -
R ednciQii:
NICOLAE NOVAC
U406 Fanncr Drive
Highland. lud. 46322
VASILE POSTEUCA
P O Box 105
Mankato. Minn. 56001
U.S.A.
A bona meni ui .
U.S.A.
SI 0.00
Mamucruclc fi abonamentele »e
vor trimite nuiuai pe numele ji la
d-iui Vaulc PustemjŢ