Libertatea anul 6, nr. 50, sept. — oct. 1986

i 



47-Î5 44tk St Apt IR, WoedsUe, N.Y 11377 


mm f A 


Anul 6, Nr. 50 - SEPT.- OCT. -1986 


Ziar de opinie, orientare si acţiune românească în Exil 


—In g^nd cu V Posteucă— 



Ke găsl’n fn nljlacul unul 
d€5Conpus, în fata unor 
«jUitorli şl rispunderl care a- 
rasz ţ*e uner^i ^strK »recu¬ 
rile swnt tragice,de care ris 
cruce şl ne cer jertfa şi sa^ 
cri fi ci u teta"?. 

Otis^warli 'cjştri T)e cer re- 
reu citarea $1 iertarea. Cur 
pute*^ nci ierta si uita cri¬ 
mele dir Trefrisorile conuris- 
te7 

De aici, din exi^ si liber 
tate, fiecare din noi trebuie 
să dur, IrvingSndu- 

se pe sine Tr^usi•perrtru a a- 
păra liria de nSretie şi ide¬ 
al a rteanylui. Cir a zidurile 
^ se 1 i r r>c Trc-re“ var J $1 
atacat-î din toate păr¬ 
ţile cu toate ancele wlsellei 

, Heamflgl. 

Sgura adusă de suflul sa¬ 
tanic âir. răului nr; 

poate să r>e întunece pentrucă 
noi lucrie» v. serviciul 'crţe 
lor ete^r. inwircibl'e. Rugiră 
du-ne si acceptând nartirioî, 
vor: birui. Dtwezeu nu f>e va 
lăsa. 

Trecets prir »\ast1ra des- 
năde^dil; tk^mezeu ne încear¬ 
că. Cei ce ne rjgâ?» stifl? 
gata oe oioarte, vor ieşi îa 
poiana de iurină a adevărului 
care ne ^ace liteH, 

•ioi nu puter fi t n gen ur¬ 
cări atl si ofclicatl la tăcere. 
Biruip. A birui, spune PHi^e, 
^nseartna nucai a rezista. A 
pe rcMiâoeşte. DMnescu 
a sous că osul românesc tine. 

Si el va tine Tr vecie, *adu- 
acele vremuri de miri re 
Pamâneaveâ întru care au ere-* 
şl s’au lăsat jertfiţi st 
«^rtîrizati ionel *^ta, ’^asî- 
** *terir, şi Cipitwul Corne¬ 
lii. 

ucdrea^'u. 

Infinit Tn drepta- 
tea si puterea lui Christos. 

W Pfr crucea acestui adevăr, 
primi «cartea. 

^ne «u;ti 

de vearte. 

_ 1 «nunti î« Suflet se 

^ ^ «arte, se vSnd pentru 
zile,u1tânc 
^ n>jBiâ1 fn voia 


st viata ca 

y ^ iHr iv. -r-î' de 

ti erllâ £î 

•Mlu a*i» de re r.e ’ 

ta care ţaI ^tl- 


Oi Inima şi Dumezeu ştie în 
noi, şi tr năsura în care as¬ 
cultăm de cel din rr-minte si 
ne pregitir de moarte, totul 
va fi bine si fruros.Să nu ne 
tenem. Moartea ne este în mâl 
ni le bune ale lui Dumnezeu.Mu 
«Turim când vor duşmanii,si a- 
tunci, ^ muri este o plinire 
si o rare fericire. 

Hu vorbim de oioarte fiind¬ 
că ne temem de ea. Nu. Ci nu- 
rtai fiindcă ea este cel mal 
formidabil aport al generaţi¬ 
ei legionare. Ea e osatura*e- 
vargheliilor lui lisus, care 
a venit ca să ne înveţe cun 
să «urin. De fapt, aceasta es 
te datoria noastră supremă pe 
planetă: să învăţăm a muri.Şl 
mâi ales a plăti idealuri- 

■■ L^ja^Liri-^^ 

Cac4tar»uî Coriţ^tiu Codreanu a 
SPUS ceea ce nu s*a ff?ai spus 
si dovedit dela lisus: că bi¬ 
ruinţele durabile sunt biruin 
tele prin r^rtiriu. 

O parte dintre cei noi ve¬ 
niţi în exil, ne judecă pen¬ 
tru TOdul nostru de luptă an- 
ti-conjunlstă. Când Intri Tn- 
tr*c catedrală,rw te-apuci să 
dai icoanele vecM jos,ci tn- 
genuncM şi te rogi, îţi iei 
Păcatele şl jertfele pe ume¬ 
rii tăi şl juri ca vel conţi¬ 
nă pana la moarte. 

Şl aceştia wjoli veniţi în 
exil- trepule să se întrebe 
îo adâncul conştiinţei lor: a 
fi sau a nu flal fiinţei şi 
Neaffkilul Romanesc? CI pot fi 
readuşi la lumina si se pot 
restructura Interior, sţ aici 
este vorta de şansa îndreptă- 
ni pe o nouă cale; nu este 
ceea ce le acerdim noi oaamni 
lor, ci, mal ales, ceea ce au 
el în Inimă, ca dar şl frufiu- 
sete dela Duianezeu. Trebuie 
««1 să le dăm tloip, să în¬ 
veţe dr-jCTurlîe noi, să înveţe 
ocMI cu lacrimile exilului. 


“Trebuie să Iubim caiaeril, 
să-1 îndreptăm spre lumină şl 
să ne pregătim oe moarte,pen- 
trucâ ar umblat cu cuvinte 
^^ril Dumnezeu va binevoi să 
ne pună la examenul cel mre 


Cu aceste gânduri păşim în 
ce'î de-^1 şaselea an de dpari 
tle neîntrerupta a z 1 a r u 1 uT 
“LÎBCfiTATEA*. 


începuturile persecuţiei 

ROMÂNILOR IN TRANSLUURA 


S.O.S. TRANSILVANIA 


TIstfln GJOLEA 


la 14 Nov. 1234 Pa- 
pa Grigore al 1 x -1 ea 
trimite regelui aposto 
Hc al Ungariei Beli 
al îV-lea o scrisoare 
cu următorul text: "Am 
înţeles că în episcopa 
tul Cutr»an11or [Bitror^ 
j se află nişte po 
poare care se nunesc 
RcTTâ^i si cu toate că 
se socotesc a fi creş¬ 
tini, totuşi au diferi 
te rituri şi datine ce 

le dt ct^Şttn. Dispre¬ 
ţuiesc biserica rema- 
oa, no primesc tainele 
dela episcopul Cumani¬ 
lor din acea diocezâ, 
ci de la nişte pseudo- 
eplscopl de ritul Gre¬ 
ci lor.şî mulţi Unguri, 
Teutoni $1 alţii trec 
la dânşii, faeîndu-se 
un popor Ol Românii si 
primind prescrisele 
taine de la ei-fŞtefan 
^teş, Istoria Biseri¬ 
cii, Voi. I,Arad,1918, 
pag. 36]. 

Tot atunci regele 
Beîa al IV-1ea este so 
licitat de Papa să de¬ 
pună jurămănt ca “va 
prinde pe eretici şi-i 
va alunga din ţări le 
supuse luf". 

In 12?9 se tine la 
Buda un sinod al Bise¬ 
ricii latine Tn care, 
cu privire la preoţii 
■scMsrallc!" f orto- 
<K)cs1.1 se hotărăşte 
cî: “Acestora nu le es 
te Iertat a tine cult 
duxr^zelesc.â zidi ca¬ 
pele sau alte case 
sfinte, nici credinclo 
şeilor nu le este Ier¬ 
tat a lua parte la ast 
fel cult dA.^mneze¬ 
iesc, sau 4 intra în 
astfel de capele.In 
cai dr lipsă să se j- 
plic-t în contra aces-^ 
tor preoţi puterea tra 
chiaîă**. Tot în 
^'apa ?^lcolae «1 iv-]ea 



tl obliga pe Ladislau 
Cumanul, regele Ungari 
ei, să depună jurământ 
că se obligă,ca şl îna 
intaşul său Bela al IV 
-lea, să-i prindă pe 
"schisnatici" si să-1 
alunge din Ungaria. 

Dela părăsirea Da¬ 
ciei de către lecluri- 
le şi administrativ ro 
mană de la AO c71, cu 
execeptia unei scurte 
perioade din jurul and" 
, ii , riad recel e 
get At^n^ric i SxrSlfcr- 
ţuft o nouă prigoană 
împotriva creştinilor 
încât episcopul UI fila 
a fost Obligat să trea 
ca cu o oarte din cre^ 
dincioşi peste Dunăre 
tn Moesia, şl până 1 a 
data când bapa Grigore 
al IX-lea probabil Tn 
urma rapoartelor misl- 
onarilor săi de prin 
Transilvania şl Unga¬ 
ria, trimite acea seri 
soare alarniantl, RomSZ 
nil în spaţiul dacic 
n*au cunoscut vreo al¬ 
tă persecuţie rellgioa 
să. Mici măcar pe t1»v> 
pul “ferocilor" Huni 
creştinismul din Dada 
n*a avut de suferi t 
prea mult. Pe atunci o 
dată cucerită ţara,stă 
pSnIlorii aveau doar 
«rljă ca printr'un sis 
tem fiscal adecvat să- 
şi strângă birul de la 
pepuUlia băştinaşe si 
încolo lunea era lăsa¬ 
tă tn pace. Hu st ames 
tecau în felul lor de 
viaţă şi f«a1 ales nu-i 
Interesa cum.cui şl pe 
ce lege se roagă. 01p>- 
pctrivă, mulU dintre 
aceşti năvălitori s*âu 
increştinat şl el si 
cu tinpoî ap fo$t as"i- 
«"naţi locâlrlcîlor. 

•1^1 ;reu era pentru 
cei din ţinuturile în- 
♦^clnate şl oecucerlte 
de barbari, care aveau 


de suportat mereu rai¬ 
duri de jaf. Aşa a 
fost întreg sudul Duna 
rli tn timpul năvălir? 
lor barbare până 1 a 
stabilirea definitiva 
şi Tncrestinarea Bulga 
rilor,pe^a AD 864-657 
Retorul Priscus tri 
ris de tripăratul Tneo- 
dosie al îl-lea ca sol 
îa Atlla, ni-! parezin- 
tî oe acesta ca pe 
•^ge foarte puţin săT- 
Curtea căru¬ 
ia ?e putea pckrece bi 
ne, având distracţie; 
ba se vorbea aici sub 
stăpânirea lui AtITa 
latineşte. lirt)a rusti 
că, de către indigeni? 
rcsrJni, care făceau co 
•^rt cu cel din dreap¬ 
ta Dunării. Limba laţi 
nă o vorbeau chiar s? 
Hunii..." 

După retragerea Ro¬ 
manilor din Dacia, po¬ 
pulaţia băştinaşe a ră 
organizată Tn sate 
si judeţe, Tn fruntea 
cărora stătea câte an 
jude sau cneaz. O orga 
nizare politică la ni¬ 
vel mai sus, peste re¬ 
gi un1, după decap11 a- 
rea ce-au suferit-o Oa 
di prin războaiele cu 
^^«>®doii, ocupaţia ce 
1-a urmat şi a^i pe¬ 
rindările valurilor ne 
contenite de barbarl7 
nu s‘a putut forma.To¬ 
tuşi. a fost exact Tn 
această vreme, a seco- 
lelor 4. 5 şj s, eSnd 

creştinismul a prins 
rldicinl tn sufletul 
'»eii»jTuT ronSnesc. Tot 
To această vreme $'a 
'■«Tncheg.t şl fiin¬ 
ţa noastr3 spirituală 
ca nea» şl aşa am pu¬ 
tut sa rezistăm valu- 
Hlor oesfjrşlte de nă 
«ăTlrl slave pe care' 
an reuşit să le Tngpl. 


[Continuare Tn pagina 2} 




























UBEinXTEA 


pagin a 2 


posta redacţiei 


PHOEIVIX, ArVrona > 

Stimate 0-le Nitâ, 

Cu ocazia vizitei fîcute Olul T. 
Golea în Miami 8each,în legătură cu 
neot>os1ta sa activitate privind Câ« 
uza Romăneasca, am luat cunoştinţa 
de existenta ziarului "libertatea*'. 

Citind numărul din luna Iunie 
19S6, sunt convins că Tnsfarsit am 
dat de o publicaţie romanească se¬ 
rioasă tn această pribegie cruntă 
şl nemiloasă Tn care trepăduşii Tsi 
etalează falsul patriotism negusto¬ 
rind durerile Neamului şl patriotls 
mul altora prin Intermediul şl spri 
jinul, nu lipsit de semnificaţie,al 
unor publicaţii Tn care ama 1 gamu 1 
Ideilor şl opiniilor denotă cu pri¬ 
sosinţă lipsa bunel credinţe Tn lup 
ta supravieţuirii si nealteraril 
Conştiinţei Romănestl. 

Jn vitregia vremur11 or de as¬ 
tăzi, refugiului românesc, angajat 
cinstit şi dezinteresat Tn lupta E- 
liberării si Salvării Neamului, Ti 
trebuie o presa demnă în atitudine 
si hotărîtă a merge neabătut si ne¬ 
clintit pe o linie dreaptă si since 
ră dictată de Conştiinţa Roniăneas- 
că. 

Trepăduşilor, fripturistilor, a- 
matorilcr inocenţi si profesionişti 
lor politicieni^ care prin pana con 
deiului Tsi trâmbiţează veleităţile 
profetice căutănd a "fabrica" "per¬ 
sonalităţi" sau a scoate dela ^ naf¬ 
talină epavele politice vinovate ţie 
Marea Tragiedie Romăn^ască pentru \ 
le erija ca fiind "singurii cbemati 
si Tn drept" de a conduce lupta Exi 
lului Romanesc [cel adevăratj,să nu 
11 se îngăduie a profita de bunăcre 
dinţa unora sau miopia şi interesul 
altora pentru a-şl răspîndi prin 
presă găndlrile lor politice,părti¬ 
ni ce si nefaste, menite sa Tnvenine 
ze şi sa agite spiritele. 

Cozile de topor n*au ce căuta Tn 
•ijlccul adevăratului refugiu rom⬠
nesc. 

Loviturile lor sunt mai cumplite 
decât trăznetul! 

In speranţa că voi trăi pe de¬ 
plin bucuria citirii "libertăţii", 
vă trimit alăturat costul abonamen¬ 
tul ui cu rugănirftee de a-mi da posi 
bilitatea sâ-mi parvină şi numere 
nai vechi, b1r#eTnteles suportând 
costul. 

Cu rulţuriri, 

Eremia TOKA 


BIG INDIAN, N.Y . 

Dragă 0-le Niţă, 

In momentele grele din timpul 
prigoanei, ms întrebam mereu: ce se 
va’ntămpla după ce vom fi răpuşi 
toţi? SI-rai răspundea© tot eu,nu se 
poate ca din iertfa atâtor ^suflete 
curate, atâtor eroi, s§ nu se na^că 
alţi fii al nearaulul, care să ducă 
Steagul ridicat de Căpitan,la biru¬ 
inţă. şi, iată, ci aici, Tn mijlo¬ 
cul atător tentaţii ale societăţii 
de consum, cu vigoarea t1f¥tr€ţ11,cu 
voinţă dărză de dac ţi luptă eroică 
de roman, din şirăcle, dar din bo¬ 
găţia dragostei de Neam, ne oferiţi 
nouă, celor răspândiţi prin lune 


hrană sufletească, îndemn sfSnt ca 
să nu ne uitam fraţii rămaşi Tn ro¬ 
bie, Tn propria lor tară. Ne reamin 
tlţl, în fiecare număr al revistei, 
de sfânta noastră datorie. Vă feri¬ 
cesc $1 vă felicit. 

De câte ori aflu c’a dispărut 
vreunul dintre noi, ml se rupe ini¬ 
ma de durere $1-1 plâng cu amar.Dar 
gândindu-mă la voi cel răsăriţi ca 
grâul din boabele îngropate toamna 
sub glia rece si umedă, rod al jert 
fe1 lor, al dăruirii lor pentru Bi¬ 
serică si Neam, mă resemnez. Aşa a 
orânduit bunul Dumnezeu... 

Eu mă*nch1n de sănătate, pentru 
toţi, pentru "Libertatea" si vă îm¬ 
brăţişez cu drag, 

OREMUS 


New York, N.Y . 

Stimate D-le Nită, 

Vă rog sa aveţi bunăvoinţa să pu 
blicati s1 Tn ziarul Libertatea, a- 
lăturata scrisoare adresată doftunj- 
lui Marius Ligi, directorul ziaru¬ 
lui Micro Magazin: 

Stimate Domnule Ligi, 

Permiteţi-mi, vă rog, o sugestie 
întemeiată. Cunoscând că, ziarul 
Micro Magazin poate "cădea Tn mâna" 
unor bipezi cuvântători de la coada 
vacii cu pap de cismărie Tn capjca¬ 
re Tn locuinţele boiereşti tiţlri ini- 
ma Bucureşti ului unde sy fosTh\*^â‘‘ 
dăpostiti" de către Sfatul Popi4âr, 
ţineau scroafa Tn cada si, nu reu¬ 
şeau să facă deosebirea între utili 
tatea chiuvetei cu cea a W.C.-ului, 
consider imperios să AVIZAŢI totdea 
una, să însoţiţi rândurile ce le pu 
blicati cu o paranteză, indicând so 
iul literar: roman, fabulă, repor¬ 
taj, poveste, nuvelă, poem, basm,in 
terviu-dialog, sentinţă judecăto¬ 
rească, pentru a evita confuzia u- 
nor materii fără importanţă,"lustru 
fără bază", care neînţelegand un a- 
numit aranjament grafic, o anumită 
formă de imprimare a unul text Ff^Â 

RIMA, FĂPi RITM, PROZÂ 100%, PROZA 
TOATĂ ZIUA, s'o considere "poezie". 

In ce priveşte flagranta voita 
DISTORSIUNE, demenţiala Interpreta¬ 
re falsă, absurdă, ridicolă a Indi¬ 
vidului care îşi ascunde identita¬ 
tea sub un nume de circumstanţă,"Va 
Ier Pop", publicând Tn ziarul Uni¬ 
versul sfruntata minciună, monstru¬ 
oasa Infamie la adresa subsemnatu¬ 
lui, privind finalul trunchiat al 
nicdestelor mele rânduri -0 rugăciu¬ 
ne- apărute Tn ziarul dv. Micro Ma¬ 
gazin cu prilejul Sfintelor Paşti; 

Este netăgăduit că respectivul 
Individ "Vaier Pop", pornit pe vrăj 
măs1e. mistuit de turbare Tsi revar 
să ignoranţa si Incapacitatea, dez- 
vălulndu-si mârşăvia şl marcăndu-şi 
rolul odios, când afln^îî^S;"Lovesc 
Tn demnitatea noastră naţională". 

Pentru pătrunderea înţelesului 
celor scrise de «Ine tn rugăciunea 
Noaptea Renaşterii: “izbăveşte Nea¬ 
mul Românesc din robia ateismului 
şl din groaza întunericului", şl nu 
textul trunchiat apărut Tn ziarul 
Universul, în interpretarea caloinni 
oasă a respectivului "Vaier Pop" a- 
cuzându-mă că prin fraza; "din ro- 


ÎNCEPUTURILE PERSECUŢIEI... 


[Urmare din pagina 1] 
tim unul după altul. 
"La adăpostul limbii,a 
credinţei s1 a sistemu 
lui juridic creat -jus 
valahicum"-, remarca 
Prof. Mehedinţi tn "Ce 
este Transilvan1a?","a 
putut rezista poporul 
român dealungul aces¬ 
tor vremuri". Situaţia 
aceasta, de altfel, a 
fost generală pentru 
întreg continentul eu¬ 
ropean, pentrucă barba 
rli au reuşit să p㬠
trundă până Tn Italia, 
Franţa si chiar Spania 

Dintre popoarele a- 
s1atice năvălitoare ca 
re s'au stabilit pe te 
ritoriul locuit de Trâ 
co-Oaci, numai Bulga¬ 
rii şl cu Ungurii au 
reuşit să supravieţu¬ 
iască, si în amândouă 
cazurile a fost Tncres 
tinarea lor factorul 
decisiv. Bulgarii or¬ 
todocşi au fost susţi¬ 
nuţi de capitala orto¬ 
doxismului Constantine 
pole, iar Ungurii prin 
trecerea lor la catoll 
cism, au fost spriji¬ 
niţi de suprema autori 
tate politică a acelor 
vremuri, acea regină a 
regilor care a fost 61 
serica Catolică, care 
a si asezaV fundamen¬ 
tul structural al sta¬ 
tului maghiar, feuda¬ 
lismul si catolicis¬ 
mul. De câte ori se 
prăbuşea căruţa statu¬ 
lui unguresc Tn vreo 
prăpastie cu şanse de 
a dispare pentru tot¬ 
deauna, trimitea Papa 
câte un cardinal s'o 
scoată si s'o aşeze 
din nou pe roti, si a- 
cest lucru s'a întâm¬ 
plat nu de puţine ori, 
după părerea lui Zeno- 
Mus Pâclişanu exprima 
tă Tn "Die magyariscbe 
Ordnung in M1ttel-£uro 
pa". Fără acest spri¬ 
jin al papilor proble¬ 
ma ungurească s*ar fi 
terminat pentru noi 
înainte chiar de sfâr¬ 
şitul domniei dinasti¬ 
ei lui Arpad. 

Conţinutul scriso¬ 


rii Papei Grigore al 
IX-lea către regele Un 
gârlei trădează situa¬ 
ţia precară tn care se 
găseau pe atunci a- 
cestl ultimi Intruşi 
pe plaiurile noastre, 
împreună cu coloniştii 
teutoni aduşi de el, 
care, cum spune scri¬ 
soarea, "mulţi trec la 
dânşii, făcându-se un 
popor cu Românii". F㬠
ră îndoială câ fără a- 
cele măsuri severe de 
"prindere si alungare 
a schismaticilor orto¬ 
docşi" si de interzice 
re de frecventare a b? 
sericilor ortodoxe,pro 
blema supravieţuiri? 
Ungurilor şi a Saşilor 
Tn Transilvania ar fi 
fost pusă sub semn de 
întrebare. Prin inter¬ 
venţia Papei, care a 
scos Biserica ortodoxă 
din legalitate si a a- 
runcaţ-o Tn câmpul pro 
scrişilor, situaţia s” 
a inversat. Cei care 
luptau de acum înainte 
pentru supravieţuire e 
ram noi ortodocşii bă£ 
tinasi si majoritari , 
care aveam de înfrun¬ 
tat întreaga gamă de 
măsuri opresive ale Bi 
St'rfci i Catolice sf »- 
Ve Statului maghiar. 
Prof. S. Mehedinţi ne 
redă astfel situaţia 
Româ’nilor Tn Transi Iva 
nia: 

"Nici venirea Ungu¬ 
rilor nu a fost la în¬ 
ceput o catastrofă pen 
tru noi. Greutăţile s' 
au ivit după tncrestl- 
narea lor, pentrucă tn 
timp ce ceilalţi bar¬ 
bari s'au mulţumit cu 
tributul ce 11-1 dam, 
acuma s'a creat un 
stat apostolic si feu¬ 
dal, care pretindea tre 
cerea noastră la cato¬ 
licism pentru obţine¬ 
rea de concesii de te¬ 
ren, care era proprie¬ 
tatea regelui şl pe ca 
re-1 concesiona cui 
vroia. Este Imposibil 
de descris toate perse 


r1 datorită ortodoxis¬ 
mului lor au fost soco 
tiţl eretici.Trebue si 
menţionăm şl faptul de 
mare importanţă nu nu¬ 
mai confesională,c1 si 
socială si politică,si 
anume că regii Ungari¬ 
ei au condiţionat ti¬ 
tlul de nobil de cali¬ 
tatea de catolic,si au 
acordat concesii de te 
ren numai acelora care 
au trecut la catoli¬ 
cism". 

Aşa au acceptat u- 
nli români să-şi păr㬠
sească legea lor orto¬ 
doxă pentru a-$i puteâ 
păstra privilegiile.In 
felul acesta ei intrau 
Tn cercurile catolice 
ungureşti şi se pier¬ 
deau pentru neamul nos 
tru. Bruma de elită ce 
-o aveam se subt1â,per 
trucă formarea si men¬ 
ţinerea unei elite na¬ 
ţionale cere o bază ma 
terială bună si condi¬ 
ţii sociale satisfăc㬠
toare. Situaţia grea a 
Bisericii Ortodoxe a 
durat până Tn 1918, cu 
toate că legea naţiona 
litâţilor din 1868 a- 
corda deplină liberta¬ 
te relIglo^sS 
ral3 tuturor 
tătlTcr conlocui 
Prin măsuri administra 
tive persecuţia naţio¬ 
nalităţilor nenaghiare 
pe timpul Dualismului 
austro-ungar a fost Tm 
pinsă până la paroxism 
întreaga administraţie 
a statului mag hi ar a 
fost angajată în aceas 
tă acţiune de desnaţi- 
onalizare a celor 12 
milioane de nemaghiari 
pentru a fi înghiţite 
de cele 9 milioane de 
maghiari. La această 
acţiune a fost solici¬ 
tată să participe în¬ 
treaga populaţie ma¬ 
ghiară, sub deviza for 
mulată de Kostensky Ge 
za Tn Nemzeti Poli tika 
citată de Aurel Popo- 
vid Tn Ole Vereinlg- 
ten Staaten von Gross- 


cutille la care au 

fost supusi Românii,ca [Continuare Tn pagina 3J 


bia ateismului si din groaza Tntune 
ricului", "lovesc în demnitatea* 
noastră naţionali", îl îndrum să d 
tească, să dteasca de mal multe* 
ori, cu mai multe rânduri de oche¬ 
lari, Ţara şl Exilul, Curierul In¬ 
formativ dl Mişcării Legionare, Nr. 
7-8, Mal-Iunie 1986, unde autoriza¬ 
ta personalitate a exilului rom⬠
nesc, 01. Horia Sima, îl lămureşte 
ce înseamnă "ROBIE A TARII"; "MĂNTU 
IREA DIN ROBIE". 

Nu-1 pot răspunde Individului 
"Vaier Pop", cu pap de dsmarle tn 
cap, care îşi arogă calitatea de 
străjer al "demnităţii noastre na¬ 
ţionale", decât parafrazându-1 pe 


poet: "Nu de moarte mă cutremur" ci 
de cretinismul si mocirla morala n 
care se balâces^ unii bipezi cuvln- 

tatorl. . 

Cu rugămintea de a da pub tc 
ţii aceste rânduri pentru "a bon en 
tendeur salut", [Tn traducere rom⬠
nească însemnând: să audă, să 
leagă schilozii mintali], vă mulţu¬ 


mesc 

P.S. 


r.o. -Fie ca aceste rânduri 
vească în demnitatea" Indlv u 
"Vaier Pop" actionându-mâ în just - 


ţie. 

Cu stimă. 


Grigore CAV^ 





























UBgglATEA 


PAGINA 3 


â^?aaa ©ass 


Q 


Preţurile actuale- 

-sSpunuri străine [FA, Rexona,etc.): 
80-100 lei; 

-deodorante: 150-200 lei; 

-cafea: 800-1.000 lei kg.; 

-jeans: 1.500 lei; 

-ţigări kent: 100 lei pachetul; 

-un kg. de carne, din care juTnâtate 
sunt oase: 60 de lei; 

-un kg. de muşchi: 100-120 lei; 

-brânza de burduf conţine cca. 80 t 
cartofi! 

-ciocolata si mezelurile sunt ameste 
cate cu soia! 

M Orice salariat trebue sS facă o 
"prestaţie de muncă pentru Stat", a- 
nume 6 zile pe an. Zilele se pot 
"răscumpără" cu 120 lei ziua! 

« Pentru îmbunătăţirea capitalului 
firmelor se pot cumpăra -ba chiar 
trebue- "pSrti sociale", cu 1.000 de 
lei partea socială. Asupra benefici¬ 
ilor din această participare, nu ne- 
au sosit încă ştiri... 

M Ca şi pană acum, din scoli,se Iau 
copiii la cules de fructe şi zarzava 
turi. 

M In clădirea Securităţii din Calea 
Rahovei, Bucureşti, a fcst instalat 
scaunul electric. Executare privile¬ 
giată, doar pentru fostele "mărimi" 
comuniste. Restul, nevrednicii, sunt 
tct împuşcaţi... 

« In avioanele romaneşti de cursă 
internaţionala, nu se nai vând ti- 






« fairtlU Ceauşesca pHneşte zAAMc 
apă de Căciulata şA cMfle proaspete 
[câte 60 pe tA] dÂntr'o brutSrAe “ve 
rA fi cată". El »^nca [până la accAden 
tul dela CernotAl] nunaA vSnat nu¬ 
trit natural. Ce-o fi nâncînd acur.’! 

^ » DAn nou se aud zvonuri pentru un 

pcoect de aeroport personal al *Su- 
perwenn“-lor. cu legStură subterana. 


M La munca voluntară-fortata de pe 
câmpuri, nu sunt ocoliţi nici acto¬ 
rii. In cursul unei audiente a lui 
Radu Beligan i s*a răspuns, direct 
din gura "împăratului": "Noi avem ne 
voie de furnici» nu de greieri...Da¬ 
că aveţi talent -a continuat "impăra 
tul"- puteti juca şi fără să înv㬠
ţaţi înainte, deci mergeţi dela cămp 
direct pe scenă"! 

0 Huite cazuri de-adreptul tragice 
pentru cei ce-şi depun actele de ple 
care definitivă din ţară. Sunt dat! 
afară din servicii -copiii din şcoli 
- sunt consideraţi străini.supuşi la 
toate poverile financiare si»dacă au 
ghinionul să trebuiască să aştepte 
perioade lungi, nu mai pot rezista 
cu banii. In unele cazuri deosebit 
de grele, nu primesc viza de intrare 
în tara unde doresc să plece,deoare¬ 
ce nu li se primeşte cererea de viză 
ÎAa^e de a avea paşaportul rom⬠
nesc de ieşire. 

tm Ui cooll de mineri care a d^'rit 
să-şi urmeze părinţii în Occident, a 
fost maltratat de "organele compe¬ 
tente" ca să spună cum oj plecat p㬠
rinţii si dfne 1-a ajutat. Culmea ca 
ragWoslăcului este c dovadă oficia¬ 


lă, cu ştampile şi iscălituri cu con 
tra-iscălituri, care certifică fap 
tul că acest cooll nu a avut acces 
la... secrete de Stat! Copilul are 
doar 10 ani... 

« Animalele din grădinile zoologice 
arată extrem de slabe. Pe seama aces 
tui fapt, circulă printre oameni o 
propunere de schimbare de nume: "Gră 
dina de schelete ambulante"... 

» Turiştii străini care au populat 
[în număr foarte redus] ţărmurile Ma 
rii Negre, s*au plâns de lipsuri în 
orice domeniu. Cu greu au căpătat ce 
va lapte praf pentru copii [în detri 
mentul copiilor români, care nu mai 
primesc aproape deloc]. In schimb s* 
au prelungit orele de închidere în 
localurile de distracţii. Distracţii 
variate si de tot felul... 

■■ Cartelele au fost desfiinţate!Ja¬ 
lea e mai mare, că acum, oficial, nu 
se mai dă nimic. 

M lipseşte acum... sarea! Curat lux 
capitalist! Un ziarist străin a con¬ 
firmat lipsa de care s'a convins cu- 

treerând nai multe magazine. 

M Si făina a trecut la capitolul... 
"a fost"! 

wm In timpurile iradierilor provoca¬ 
te de ruşi [de data asta involuntar] 
Prea Marele împărat al României îşi 
păzea pielea sezând în 6 unker-ul lui 
construit special contra bombelor a- 
tomlce. 

9 Au fost reluate filmele cu conţi- 

apariţie literară: cartea 
"Asasinatele dela Strejnicul şl Ji¬ 
lava", pUnă de minciuni şl atacuri 
veninoase la adresa Mişcării Legiona 
re. 

mm A fost interzisă intrarea persoa- 
nelor strâAne An ScorniceştA.Oe unde 
nuUA plecau acolo pentru târguieli, 
[unde se pare că există ma 1 multe 
produse spre vânzare], acum s'a luat 
această hotărire pentrucâ, se spune, 
ar fi avut de suferit mormântul lui 
Andruţa [tatăl lui Ceauşescu], prin 
stricăciuni efectuate de către per¬ 
soane rămase nedescoperite. 


DIVERSE 


^In Ianuarie a.c. fostul ministru 
lliescu -un om despre care se zvoneş 
te că ar fi o minte luminată şi care 
ar fi îndrăznit să încerce să-l con¬ 
trazică pe Ceauşescu,între altele în 
problema uciderii Deltei- fiind de¬ 
mis de către atotştiutorul şef,a ple 
cat din Tară, ducându-se la Moscova. 

lliescu a fost coleg cu actuala 
căpetenie comunistă Gorbaciov şi es¬ 
te în relaţii prieteneşti cu el. Da¬ 
torită acestui fapt şi bazat si pe 
realitatea că Ceauşescu nu ar fi 
chiar pe placul suprarusului,se naş¬ 
te Ipoteza că n*ar fi imposibil ca 
lliescu să devină urmaşul lui Ceau¬ 
şescu! 

S*ar putea spune, aşadar, că lli¬ 
escu a cerut azil... la ruşi! 

o FUGÂ SPECTACULOASÂ... 

In noaptea de Sâmbătă 19 Iulie a. 
c., tinerii Robert Ospald de 35 ani 
si Zdenek Pohl de 20 ani, au reuşit 
să ajungă în Austria printr*o metoda 
încă nefolositâ pânâ acum. 

Ointr'o scândură, o bară de fier 
si două role, au creat un fel de "fu 
nicular" cu care, într'o noapte plo¬ 
ioasă s 1 întunecată, s*au agăţat de 
un cablu de susţinere CUpsIt de cu¬ 
rent! al reţelei de Tnalta tensiune 
care duce din Cehoslovacia Tn Aus- 

‘tf-la. oRv\du-a1 vRnt. au alunecat pes 
te cortina de fler. pe o distanţă de 
cca. 300 de metri. Cu ajutorul unei 


Instalaţii rudimentare de frână,s*au 
oprit la proximul stâlp "capita¬ 
list", de unde au coborît, epuizaţi 
şl uzi până la piele. Ajungând în o- 
răşelul Haugsdorf, au cerut azil po¬ 
litic autorităţilor austriece. 

In viitor, grănicerii vor trebui 
să caute nu numai pe pământ,ci si în 
...cer!!! 

♦ţ#Pentru a obţine "clauza",Ceauses- 
cu a trebuit să permită el 1 berarea 
facilitată de paşapoarte. Lagărul de 
la Traiskirchen a fost "împodobit"de 
o mare "gaşca" de ţigani, sosiţi cu 
paşapoarte în toata regula... 

♦ţ# -Cat costă un loc la coada de car 
ne? 50-100 de lei! Adevăr trist... 

HAZ DE NECAZ 

♦^♦-Care -1 culmea dresurel? Sâ dre¬ 
sezi un leu în aşa fel ca si-tl ajun 
gă dela o chenzină la alta! 

♦J»-Ce s*ar face cei din Sahara dacă 
ar veni comunismul la ei? Vor trebui 
sa Importe nisip... 

♦5^ Discuţie între doi. Unul mal r㬠
sărit: sic transit gloria mundil Ce- 
i;Mdlt: Aşa a trecut Grigore munţii- 

«^Aflş la un mes^^^ugart "facem 

Altul: "ConfecţionJm haine din 
pielea clientului". 


începuturile PERSECUre... 


Extrem de interesant pare faptul 
-dezvăluit de o sursă demnă de încre 
dere- că la Bucureşti ar fi în per¬ 
manenţă o escadrilă de avioane gata 
oricând de decolare, la dispoziţia 
•celui mai iubit"! Oare de ce?... 

a. Dărâmarea bisericilor şi mănăsti¬ 
rilor din Bucureşti, au atins apoge¬ 
ul "revoluţiei culturale" instaurafă 
de Ceauscscu. Acum, a proclamat "bez 
na culturală" şi» ca să cureţe Tara 
şi de ultimele rămăşiţe de pe timpul 
"burgheziei", cere impU^^carea dis¬ 
trugerii ultimului punct de atracţie 
al României: Delta! DiV> acest unic 
monument european al naturii» a de¬ 
cimat de-acum o parte,prefăcând-o în 
teren de culţivat.Unde cerealele vor 
trebui să crească singure si să dea 
un randanent mai mare decât pe res¬ 
tul teritoriului! Păsările rare ca¬ 
re, unele, erau unice în Europa, ori 
mr de foame, ori sunt decimate pen¬ 
tru că mănâncă prea mult peste. Ori. 
pestele este pentru...popor. 


[Urmare din pagina 2] 
Oesterreich, pag. A9: 
"Sau noi vom fi nimi¬ 
ciţi, sau naţionalit㬠
ţile trebue să fie în¬ 
ghiţite de noi [Entwe- 
derwir werden vernich 
tet, oder die Nationa- 
litâten mussen in uns 
aufgehen; tertium non 
datur". 

Ne mirăm de ce nu 
găsim mai multe docu¬ 
mente asupra trecutu¬ 
lui nostru prin care 
să ne putem reconstitu 
i mai întregit istori- 
a. In parte explicaţia 
trebue să o căutăm şi' 
n faptul că de-a lun¬ 
gul unei pri goane de 
şapte veacuri viaţa 
noastră publica se pe¬ 
trecea oarecum în tai¬ 
nă, fără hrisoave prea 


multe, pentru a nu l㬠
sa prilej de urmărire. 

"Dacă neamul nostru 
s'a putut păstra sub 
stăpânirea ungureasca» 
aceasta se datoreşte 
foarte mult fraţilor 
noştri din cele doua 
ţări române. Domni,v1â 
dici si boieri ne-au 
clădit nouă celor s㬠
raci biserici» mânâs- 
, si ne-au dat 
sfinte pentru 
mângâierea sufletului 
chinuit... Prin ajuto¬ 
rul lor sincer şi fr㬠
ţesc, moral şi materi¬ 
al, am putut să ne men 
ţinem în Transilvania 
in ciuda tuturor duşma 
ni lor", ne mărturiseş¬ 
te Ştefan Meteş la pa¬ 
gina 3 A din cartea ci- 


stiri, 
cărţi 


tata. Dar această onoa 
re de a ne fi putut 
persecuta atât de hain 
si de consecvent vea¬ 
curi de-a rândul, după 
cum vedem, nu le revi¬ 
ne Ungurilor pe care» 
daca n'ar fi interve¬ 
nit urmaşii Sf. Petru 
i-am fi lichidat tot a 
sa de uşor cum 1 -am 11 
chidat pe toţi aceia 
care au venit ca şi 
ei, ci strâlucitei Ro¬ 
me care nu a neglijat 
niciun mijloc de opre¬ 
siune ca să ne poată 
"convinge" să ne lep㬠
dăm de ortodoxismul 
nostru "eretic" şi să 
trecem la catolicism. 

ThuAtt CîOLEA 



































UBETOITEA 


PAOIKA 4 


LA MOARTEA LUI ION CARAION - 


Citesc tn SlptinJna niuncheneză ca 
la 4 I Iulie 19B6 ne-a părăsit poetul 
Ion "“aralon. Cum avem obiceiul noi 
ciornarilT, Tn astfel de wmente ne por 
»' 1 rTT sa înălţăm personaclul dispărut 
dincolo de tara din Norii lui Aristo 
far si deci să ocolim cu vehementă a 
devărul. Nu altfel procedează în pu¬ 
blicaţia citată dnii Pavel C hi hala 
sau, mal fals, Padu Sărbulescu. 

Si fiindcă atari "minciuni" con¬ 
venţionale nu aduc niclun folos,în 
primul rănd personalităţii în cauză, 
am să încerc $ă mă apropi 1 ,eu,cat de 
cSt de faţa cea dură a realităţii. 

Ion Carafon [pseudonim al lui^te 
11 jan TTacon ejcu ] se naşte la 24 Mal 
1923, la Puşavât, Buzău, Urmează li¬ 
ceul e.P.Haşdeu din Buzău apoi făcui 
tatea de litere si filozofie.In anii 
1942-1943 este redactor la Timpul, 
iar peste un an la Ecoul [1943-1944] 
ca Imediat după 23 August să fie nu¬ 
mit consilier de presă [1945-1946]. 

Deci, în loc să facă frontul cum 
îl recoffianda vărsta, tânărul publi¬ 
cist, mobilizat pe loc de Ion Anto- 
nescu, devine colaboratorul reviste¬ 
lor de stănga cu activitate prosovi- 
etică, bine subliniată de Marin Pre¬ 
da în "Viata ca o pradă".Printre co¬ 
laboratorii săi, cu aceleaşi vederi 
de stânga prosovietice, îi citam pe 
|Wron Radu Paraschivescu, Virgil le- 
I runca-Untaru, Geo Dumitrescu şi 4 I- 

ixwr 

Activitatea Tui postbelică se con 
tinuă până Tr 1949 [şl nu 1947 cum 
scrie istoricul Chihaia],funcţionând 
pe post de consilier 1a editura "Car 
tea Românească". Atunci debutează câ 
poet în Curentul literar şi publică 
-volumele de poezii. Omul profilat pe 
cer [1945] si Cântece negre [1947] , 
ecitâod revista Agora în cinci limbi. 

Din 1949 până în 1964 urmează a- 
nii de închisoare despre care găsim 
informaţii în cărţile lui Ion Cârjă, 
prezentat ca un element pus pe cola¬ 
borarea cea mai fără prihană. Poetul 
Ion Ca raion părăseşte închisoarea 
complet reeducat si câştigat de Le¬ 
viatanul roşu, astfel că Tn 1964 [nu 
in 1966 cum scrie iar fals istoricul 
Pavel Chihaia] is1 reia activitatea 
ca redactor la revista Ramuri [1964- 
1966]. De-acuma începe fulminanta as 
censiune, indisolubil legată de cre¬ 
dinţa sa faţă de partid, că altfel e 
fliturile si revistele nu-sl deschid 
porţile: este redactor la Gazeta li¬ 
terară [1968-1969], apoi la România 
literară. PSnS în anul 1977 publică 
printre altele, următoarele lucrări: 
Eseu [1966],Dimineaţa nimănui [1967] 
Cîrtiţa şi aproapele [1970], Cimiti¬ 
rul din stele [1971], Munţii de cs 
[1972], Selena şi Pan [1973], Poeme 
[1974] şi încă multe altele,Incluşiv 
traduceri, pamflete si cârti pentru 
copil. (Datele le reproduc din Dic¬ 
ţionar de literatură rcmSnă contempo 
L rană de Marian Popa, apărut la Bucu¬ 
reşti, ed. Albatros, 1977,deci cu un 
hiatus asupra activităţii seri Heru¬ 
lul nostru între 1977-19&lj* 

Poate cineva susţine că Ion Cara- 
ion nu a devenit un bun slujbaş al 
regimului cwinist, proletcultist de 
li^na întâia? 


Cu atâtea cărţi publicate în edi¬ 
turile comuniste, pe lângă activita¬ 
tea lor comună prosovietică din anii 
războiului, nu ne miră deloc, admira 
ţia stârnită dlui Virgil lerunca-Un- 
taru. 

In 1981 are loc ruptura dintre I. 
Caralon şi regimul comuni st.Avănd In 
vedere prietenia lui fată de Marin 
Preda, cu al cărui erou, filozoful 
Petrini, din Cel mai iubit dintre pa 
mânteni, caută să se Identifice, r»u 
avem motive să credem ca ea nu a 
fost cât se poate de sinceră. Numai 
că din păcate tragedia poetului Ion 
Caraion devine Tn exil si mai mani¬ 
festă. I-am criticat atacurile de 
plagiat la adresa cărţii "Groapa" a 
lui Eugen Barbu, presupusă a fi seri 
sa de tatăl său "fascistul" Crevedia 
[de fapt un apreciat scriitor al Gân 
diriij si asta fiindcă era o afirma¬ 
ţie în vânt fără nici o probă, făcu¬ 
tă doar din plăcerea de a calomnia. 
Pentru o astfel de practică mizerabi 
lă, de nivelul compromisului Caion, 
trebue tras la răspundere si postul 
de radio Europa liberă care l-a tran 
snis si bineînţeles editorul cârtii, 
Ion Dumitru. 

Ion Caraion în exil,- atacându-si 
proprii colegi naţionalişti din în¬ 
chisoare a urmărit să reînvie activi 
tatea sa de la Agora anului 1947. Nu» 
a învăţat nimic din trădarea acelor 
vremuri, pHtiţi de el cu|an1 
de ’înCh1§b^»m? si visa un irt^iMÎaţiv- 
nalism cultural fără să-si dea seama 
că Slujeşte iar pe stăpânii lui de 
ieri, ÎYitr'o formă nouă, pe linia a- 
liantei dintre liberalismul democrat 
si comunism. 

Moartea lui neprevăzută a venit 
să tragă cortina asupra unui om,spi¬ 
ritual de mult sfârşit, prăbuşit în 
plasa propriilor sale erori. 

Lăsând la o parte, cel puţin pen¬ 
tru o clipă, toate păcatele legate 
de un pumn de ţărână oricât de greu 
ar fi el. Ion Caraion rămâne aşa cum 
l-am descoperit în anii lui 1946,în- 
tr*un caet al poeţilor tineri,un au¬ 
tentic poet liric, înzestrare majora 
dacă ne-am aminti câ asa ceva au 
fost si mai marii Leopardi sau Emi- 
nescu al nostru. 

Născut în Muntenia -fără să fiu 
regionalist dar ti dau dreptate lui 
Ibrălleanu-, Ion Caraion a fost le¬ 
gat de pământul său natal.prezentând 
înrudiri strânse cu balcanismul lui 
Tudor Arghezi în primul rând. marele 
său model. Nu mal că dacă ultimul 
când scria şi cel mal murdar pamflet 
îsi păstra liniştea patriarhala par¬ 
că ar fi gustat din poamele ceva mal 
putrede ale grădinii din Mărţişorul 
Bucureşti ui ui, Ion Caraion fiindcă e 
ra profund liric, punea o substanţă 
din el tn flecare cuvânt, chlnulndu- 
se. De unde timpuriul sau sfârşit.du 
pă atâta risipă de sine, s‘ar fî 
stins de bună seamă si soarele, dar 
ml-te un om. 

Dacă Arghezi durează, cum bine tl 
caracterizează Italianul Gino Lupi, 
ca un meşteşugar genial, în llteratu 
ra romănă un pol opus lui Erdncscu, 
Ion Caraion se arată a fi un Intelec 
lualizant fin, cu saltu.1 ulsinjlan- 


te de la călătorul în stele la clov¬ 
nul din arenă, nu rar atitudinile sa 
le se aseamănă grozăviilor lui Adri¬ 
an Maniu sau J. Lafrogue, uneori pre 
sărate cu paradoxurile absurde dar" 
dureroase ale lui Cloran; la ele a- 
daugâ tristeţea si compătimirea pen¬ 
tru el si întregul univers ca un fel 
de sare în bucatele pe care le arun¬ 
că apoi pe fereastră la câini; din 
toate aceste giumbuşlucuri jocuri de 
artificii, nu lipseşte nici maestrul 
E. lonescu, de pildă cu Regele moa¬ 
re, în ultimul vers al Thanatosulul, 
mişcător testament scris ca de scola 
rli lui Klee, cu condeiul, pe tăbli¬ 
ţa inimii, frunză uscată: "A fi mort 
e-o formă de teatru în teatru,pentru 
regi". 

La comedia e finită! Artistul si- 
a luat pălăria si bastonul la fel ca 
Essenin, alt mare cabotin al sortii. 

Poetul Ion Caraion s*a hărtuit 
continuu cu timpurile sale, atât de 
pertinent, -tn exil cu totul inutil, 
tn loc să se zbată să ocupe tronul 
lăsat vacant de Cotruş sau Posteucă- 
încât a ajuns să o termine în postu¬ 
ra lui Don Ouijote,înfruntându-se cu 
morile de vânt şi nu cu absolutul c§ 
utat. A înlocuit chivără si pavăza 


* “in- 

cho-, cu P,n, si hţrtla. ca «osTnap. 

dd l-a s.rvit Inwgtnatia, <J.s».or1 . 
recuri la cogltatllle cu vr.c^ tar# 
frecvent grosolai^ ale lui ^nco Pan 
ca, calităţi ce, consider eu, ar f? 
putut asigura viitorul unui lîiare po¬ 
et şl nu o umbră a sa, chiar cu si 
lueta Cavalerului Tristei figuri ca- 
ricatură de Oaumier pozată. 

Poate că dacă nu s*a vrut să fU 
de vină nu a fost numai firea sa ne¬ 
liniştită ca argintul viu al lui Pro 
teus ci în aceeaşi măsură contempor'a 
neltatea, -căreia 1 s'a prins Tn jun 
şl nu a ştiut să se emancipeze de ea 
- numită de Marin Preda, Eră a tic㬠
loşilor. 

Nu ştiu cât se va fi Identificat 
el cu filozoful Petrini, dar am cer- 
tUudlnea că de-acum în cultura rc- 
mânească va exista un capitol Intlt, 
lat Destinul tragic al poetului Irr 
Caraion, reluare modernă a prăbuşi¬ 
rii miticului Icar. 

In fond din tot drumul pământesc, 
plin de tntortochierl si grave abdi¬ 
cări al poetului nostru, se poate 
trage si o morală mal generală: ta¬ 
lentul lipsit de caracter este ca s5 
manta biblică aruncată pe lut ste»T’ 
nici nu'ncolteşte, nici roade nu da! 
Insul nu se*mpl1neste, se ratează. 

Aşadar tl deplângem pe Ion Cara¬ 
ion nu atât pentru ce-a fost.căt pen 
tru ce-ar fi putut sâ fie. 


Balada dela miezul nopţii 


Radu GVR 


Trei inşi beau noaptea intr'un han 

0 lampă fumegă*n tavan 

vânt nordic suflâ'n Bărăgan. 


Al doilea: 

Chiar mâi ne'n zori 

Sâ fiu un scrânciob pentru ciori 

Să-mi cânte corbi croncânitori! 


Primul a zis cu glas sticlos: 
Mi-e visul viermuit în os 
Cazi mană putredă în jos. 


Iar cel de-al treilea tăcea 
Privea paharul si râdea. 

Un râs amar pe-un chip senin 
Ce-ascunzi în fund, pahar cu vin? 


Al doilea scrâşnind din dinţi: 
/ 

Iubito, azi pe cine-alinti? 
Iubito azi pe cine minţi? 


In zori se. despărţiră-apoi 
Pe trei poteci spre zarişti noi, 
Să-1 bată vânt, să-1 lingă ploi. 


Iar cel de-al treilea tăcea 
Obraz de lut, frunte de stea, 
Privea paharul şl nu bea. 
Dudue vântu'n glurgiuvea. 


Şi d1mineaţa-1 prinse'n drum: 
Primul, câUreţ de fum 
Pe murg de vis 
Spre zări de scrum. 


Şi-au zis cel doi: 

Tu ochi nu plângi, tu piept nu gemi' 
Nu bel si moartea nu o chemi? 


Dormea al doilea dintre el 
Pe sâni şl braţe de femei 
Oe-acum sâ uite chipul el. 


când noi vom zdce*n stârvuri grele 
Vel trece troenlt de stele 
cântând, râzând, iubind sub ele. 


Iar luna l-a spoit cu var 
In ştreang, pe-al treilea druwr. 
Leagănă-l creangă de arţar! 


Primul a zis: 

Măine chiar 

Să-m1 colcăe viermi în leş murdar 
Ca*n muşuroi de furnicar! 


Cu fruntea'naltă, de pământ 
Cu ochi adinei ca un mormânt, 
întoarce-I luni. bate-1 vânt. 


Ovidiu VUIA 














uKRmrBA 



NOTE. In DOt PERI Şl JUMĂTATE 


— Ithlh ŞI EXILUL, se intitulează 
o ncti de ricior din pagina a 3-a 
a surliwentolul politic al revis¬ 
tei CO»fY£fiG£KT£ aONMlESTIrTHE PE- 
MIKî)ER*, de sub conducerea d-lui 
Dr, C. Michael-Titus, din Londra, 
Anglia, pe care o reproduce^ i^i 
jos tr trtregine, considerând câ, 
respectiva notă dă Tn vileag ati- 
tiidinea politică a d-lui C. »^ict>a- 
el-Titus: 

•Exilul ronânesc pare să onore¬ 
ze pe Lerin aproape tot atat de 
î^lt ca si Rusii. Wultl Rowăni din 
exil spur si scriu că nirric nu poa 
te “Ti separat de politică, dar na? 
ales de cultură. Este exact ideia 
de bază a •dinajrispwlui leninist*. 
Activităţile culturale, ştiinţifi¬ 
ce sau artistice, trebuiesc să fie 
colorate după părerile acestor "pa 
trioţi* ronâri, de politica şi po^ 
litică, Tn limbajul lor Tnseamă 
"lupta Tnootriva con*unisnului*ÎLe- 
nin spunea acelaşi lucru şi politi 
ca la el era “lupta TrfXJtriva ca- 
pitalisrxiloî"! Aşa cum Lenin denun 
ţa un **co«clot capitalist" îndăr㬠
tul oricărei activităţi oricât de 
inocente ar fi fost ea, aşa exila¬ 
ţii noştri denunţă un “conjpiot al 
securităţii conuniste" îndărătul 
oricărei activităţi si mai ales, 
fndărătul oricărui Român care face 
ceva în afara fnJurăturiJor reci- 
proce! Este ^arte f f It^ Tn 

WMuiuuift. CM «et.cKta cui-' 
va -^ără de a fA sruuiar serios po 
litica- se poate a^uw a fi cet 
mai fidel urmaş al aceiui cuiva!" 

Să nu ne ia în nune de rău dl. 

Or. C. Kichael-THus, dar credem 
nespus de sincer că, cele afirr.ate 
si reproduse textual nai sus, nu 
sunt absolut ninic altceva decât o 
"scursoare ideclogicâ", în urbra 
căreia 0-sa, încearcă să-şi ascur»- 
dă adevăratele-i sentimente,spre a 
nu fi condacnr»at drept "colaboraţi¬ 
onist" cu guvernul comunist din Ro 
mania lui Nicolae Ceausescu. 

Exilul românesc, luptând împo¬ 
triva comuni sinului ateu, n*a adop¬ 
tat, precuif* greşit crede dânsul, 
principiile de luptă leniniste,c1, 
mărturiseşte pentru drepturile de- 
inocratice ale Poporului Român. Dar 
asta, se vede, dl. C. Michael-T1- 
tus, ce trâeşte în lumea libera,nu 
vrea s*o înţeleagă. 

• # 

— TARA Şl EXILUL -Curier Informa- 
tiv'al Hscării Legionare- publică 
in ultinxjl număr primit la redac¬ 
ţie, câteva rânduri nespus de seirt- 
nificative, sub titlul: CE CE TACE 
EPISCOP IA ortodox]^ ROMAHA 01 N 
AMERICA, pe care le vom reproduce 
Ir. întregime mal jos. considerând 
că trebuiesc a fi luate în conside 
rare de întregul nostru EXli: 

mai scris şl în alt număr 
<il buletinului nostru că ne astep- 
ta*R ca si Arhiepiscopia Ortodoxă 
Ronână din America, de sub conduce 
rea Ârni episcopul ui i/ictorin.să la 
atitudine contra darSnătorllor de 
temple dir Roffănla. 

Biserica ortodoxă romană din e- 
xll -afara de cea înfeudată Bucu¬ 


reştilor- a condarmat genocidul 
cultural şi religios din tara noas 
tră. Poporul credincios, laicii de 
toate nuanţele politice, s*au aso¬ 
ciat acestei campanii de protest, 
care continuă cu înverşunare.© vxjI 
ţime de autori şi gazete străine 
au desvăluit în limbi de circula¬ 
ţie internaţională atentatul săvâr 
sit de Ceausescu contra istorie? 
şi culturii noastre. 

Vai njlt decât atâta. S*au ri¬ 
dicat glasuri chiar din interiorul 
ţării care să ceară oprirea aces¬ 
tei barbarii a regimului.între ei, 
oameni de ştiinţă valoroşi si 
chiar preoţi. Aceştia se expun ris 
cuiul de a fi trecuţi pe băncile 
institutelor psihiatrice. 

hun>a1 Episcopul Vi dorin si cei 
din jurul lui ignori această cru¬ 
ciadă ateo-aarxistă contra cultu¬ 
rii naţionale si contra sfintelor 
locaşuri ale civilizaţiei noastre 
creştine. 

Mai nult,aflăm că Episcopul Vie 
torin l-a felicitat pe Patriarhul 
Justin de ziua naşterii acestuia, 
.'^utea să treacă peste acest eveni¬ 
ment ca un act de tăcere decentă 
decât să-i transmită o telegramă 
de felicitare. Sub fericita stăp⬠
nire a Patriarhului Justin sunt ra 
se din temelii biserici de înalta 
valoare artfstlcă. mJrturU sobll- 
ne a le c reOlntel noastre sc răbune. 
Ştim că Patriarhul e cu cuţitul la ^ 
gât si nu poate altceva contra sbi 
rilor lui Ceausescu. Lamentabilă a 
titudine, căci ar fi trebuit să iâ 
si Patriarhul calea atâtor martiri 
ai neartilui, dintre care, nu pu¬ 
ţini, s*au strecurat din rândul 
preotimii. Dar ce să spunem atunci 
de Episcopul Victorin, care se a- 
flă în libertate, care păstoreşte 
o comunitate libera de credin¬ 
cioşi? Ce-1 împiedică să-si expri¬ 
me durerea pentru distrugerea at⬠
tor biserici seculare? E o compli¬ 
citate ce si-o asumă faţă de isto¬ 
rie şi fată de Dumnezeu. Tăcând,a- 
probâ sacrilegiul şi suflarea romă 
nească de pretutindeni îl priveşte 
cu revoltă si indignare". 

Se întrebăm, şi credem pe buna 
dreptate: n*ar fi oare cazul ca De 
partanentul de Justiţie al State¬ 
lor Unite, să investigheze în mod 
serios tribulaţiile acestei aşa zi 
se "Episcopii Misionare Ortodoxe 
Române" din Stdtele Unite şl a con 
ducătorilor el? 

• # 

• "IVAh CEL GROAZNIC". ISRAELUL 
Ş! STATELE UNITE - Dat fiind fap¬ 
tul că de o vreme încoace s'a f㬠
cut mult taram-tantam pe tema d- 
lui Jonr. Demjanjuk, atât Tn presa 
iîln Statele Unite cât şl de postu¬ 
rile de rădic ş1 televiziune anerl 
cane, acuzat fiind că ar fi comis 
crime îf^ctrlvâ evreilor, în tim¬ 
pul celui de-al doilea război mon¬ 
dial, ne perriteri a reproduce ^*a1 
jos tn întregime, un articol din 
ziarul CHICAGO SUN-TIME5 din 23 Au 
gust, 198€-. apărut Tn pagina 14: 

"RAHLE, Israel - Ieri, un jude¬ 
cător a extins pensionarului aweri 


can din Industria automobilistică, 
vJoh» Oei\janjul, detenţia până la 
data de 1 Oct., dar 1-a avertizat 
pe persecutorii săi că aceasta le 
este ultima şansă de a mei prezen¬ 
ta fomal acuzaţii împotriva sa,ca 
fost criminal nazist. 

Denianjuk, în vârstă de 66 de 
ani, în prima sa declaraţie publi¬ 
că de când a fost extrădat din Sta 
tele Unite, tn es Februarie, îi a^ 
cuză pe persecutorii săi de a fi 
copis un lapsus de timp si false 
mărturii împotriva sa. 

Fostul rezident al oraşului Cle 
veland, continuă să desmintă că el 
ar fi fost sentinela ucrainiană.cu 
noscută drept "Ivan cel Groaznic"? 
care ar fi condus camerele de ga¬ 
zare din lagărul Treblinka, Tn Po¬ 
lonia ocupată de gemani Tn timpul 
celui de-al doilea Război Mondial. 

Dacă va fi găsit v 1 novat.0e«vja- 
njuk va putea fi condamnat la ncar 
te, dar el consideră arestarea sâ 
drept un caz de falsă identificare 
fiind gata să stea, ori când,pentru 
judecată. 



John D#m|aniuK 


Prelungirea detenţiunii de ieri 
a fost cea de a şasea,garantata de 
curtea judecătorească a Israelului 

Judecătorul Curţii Supreme [a 
Israelului], Yakpx Maltz a afir¬ 
mat: •Este un timp limitat Tn care 
Curtea [supremă judecătorească], 
poate menţine în închisoare, un a- 
numit suspect. Ca atare, aştept ca 
să-mi fie prezentate acuzaţiile In 
următoarele sase săptămăni**. 

Halm Cohn", fost şef deputat al 
Curţii Supreme, a afirmat că, dacă 
până la 1 Octombrie [1986], nu vor 
putea fi prezentate din partea a- 
cuzatorilor dovezi Irefutabile,0em 
janjuk va trebui să fie pus Tn li¬ 
bertate. 

"In acest caz. Ministerul de In¬ 
terne TI va expulza pe Demjanjuk 
în StateTe linite", a spus [Judec㬠
torul] Cohn, -afirmând mal departe 
că- "dat fiind faptul că [Demjan- 
jgk] se află în poziţia de a nu 
mal poseda vreo cetăţenie, va tre¬ 
bui să-l trimitem mdărat", [adică 
tn Statele Unite]. 

Demjanjuk a fost naturalizat ca 
cetăţean al Statelor Unite tn anul 
1958. Cu toate acestea.Tn 1977,Oe- 


A. COSTEA 

partamentul de JustUie [al State¬ 
lor Unite], l-a acuzat de a fi Hn 
ţit atunci când şi-a depus aplica¬ 
ţia pentru cetăţenie. 

Curtea Federală [a Statelor u- 
nite], s*a afirmat de acord pe a- 
ceastâ temă, Tncepând procedurile 
de deportare în anul 1981. El a 
fost extrădat [Israelului] după ce 
Curtea Suprema americană, a refu¬ 
zat să intervină pentru dânsul*. 

Pana aici, textul integral din 
ziarul “CHICAGO SUN-TIHES* din 23 
August, cu adăugirile noastre, Tn 
parantezele respective. 

Daci dl. Oeiajanjuk, care,precum 
s*a afirmat Tn rândurile de mai 
sus, n*a fost găsit vinovat de cri 
me comise 1>f>otriva evreilor până 
la ora actuali, cum anume va docu¬ 
menta Departamentul de Justiţie al 
Statelor Unite, care, zice-se,lup¬ 
tă pentru drepturile intrinsece a- 
le omului,permisiunea de a-1 deoor 
ta Israelului, un Stat şi o tara? 
ce n*â existat Tn timpul celui de 
al doilea Război Mondial? 

Nu. nu negăm faptul că Adolf Hi 
tler a comis crime Tnootriva evre^ 
ilor, dar asta, nu dă din punct de 
vedere juridic internaţional drep¬ 
tul Statului Israel, care n*a exis. 
tat în acele vreinuri, sâ-1 judece| 
şl sA-1 condafnn^ pe cel vlnov^cA. 
0«nt:r\j Tao^ele Aor. C&c^ . mXreslA- 

narea ^ aparţine statelor cAror' 

I cetlţmi 4u rost cel vinovat! <fe a 
semenea crime, şl nicidecum*Israe^ 
lulul.care, o repetam, n*a existat 
pe Mapamond în acele vremuri. 


FURTUNILE 

S'ascund furtunile în zare 
Fiorul lor pluteşte'n noi 
Cu vijelii, cu nori, cu ploi 
Si cu semnale de plecare... 

La glasul lor câţi n*au căzut 
Cu piepturile biciuite 
De dragoste şi de trecut 
Si de dorinţi neîmplinite... 

Furtunile ce sting avântul 
Si patimile tuturor. 

Deschid cu-aripile mormântul 
Si jalea creste'n urma lor... 

e ^ 

De multe ori sunt frământat 
De viaţă şi de bucurie. 

Şi cânt sj strig neîncetat 
Dar simt pe-aproape-o vijelie... 

Un semn de dincolo de viaţă 
In preajma mea e orişicând; 

Si visul meu se'neacă’n ceaţă 

noaptea-mi cade peste, gând... 

Îngenunchez sdrobit. Părinte, 

Pe drumul fără de sfârşit 
Convoiuri trec necontenit 
S1*n urma lor rămân morminte.,. 

Şi*n urma lor cad împietrit 
Cu ochii duşi spre răsărit... 

COSST, GOHAN 

















LIBBirrATEA 


PAGTM A (f 


ŞTIINŢA ISTORICĂ AJUNSESE 
PE MÂINILE LOR 


nuare, dar nu unul 
an 


s«v» gArleanu 


Daca ar fi numai "ochi pentru ochi 
si dinte pentru dinte", cum se Inti¬ 
tula un owterlal Tn numărul 46. Mal, 
din Libertatea. n*ar fi nimic.Ar în¬ 
semna că ml-al făcut-o, ţl-am făcut- 
0. flecare cănd am avut prilejul, şl 
suntem astfel "chit". Păi. nu asa ju 
decă împricinaţii. El, decum tmpreju 
rări le le sunt favorabile.lar de cri 
area acestora au el grije, îţi Iau 
amăndol ochii, te orbesc, şl-ţl I 2 - 
tyesc 4-5-6 dinţi sau măsele,în locul 
numai a dintelui "datorat". Tu tre¬ 
buie să o ştii "odată pentru totdea¬ 
una", ca un goim ce eşti.Nu asta fac 
el când umflă sau scornesc număr de 
pretinşi ucişi,nu acest principiu 1- 
au aplicat el când prin partidul co¬ 
munist au prici unult Tn mod sadic a- 
tătea nenorociri neamului romanesc? 

Au făcut-o, trebuie să recunoaşten, 
si Tn vremea regalităţii şl Tn vre¬ 
mea duşmanilor înverşunaţi al aces¬ 
teia. Vorba ceea: pleacă a1 noştri, 
vin al noştri. SI Romanul prea puţin 

• f e 

îsi stăpâneşte Istoria. 

S*a menţionat printre camuflaţii 
pus1 pe cocoaşa Romanului un anume 
"Colonel Roman". Noi pe asta îl şti¬ 
am că un fost Rosman şl doar şî-a 
pierdut din nume pe la o IscăVItu 
rl după 23 August 1944. Poate că am 
şl greştt noi, dar aceasta nu schim¬ 
bă lucruri îe absolut cu nimic. Colo¬ 
nelul Tn cauză avea drept frate, cum 
am aflat noi, pe Ro(s)man Aurel, de¬ 
venit fără diplomă director adjunct 
la Institutul de Istorie. Acolo, el 
tăia si spânzura, fiind un adevărat 
•multilateral". Ş1-s1 sprijinea pu¬ 
terea pe aceea a fratelui. 

Printre altele, a vrut el la un 
woaent dat să aducă Tn Instituţie,la 
al 3-lea [sau al 4-lea] el serviciu, 
pe o anume Taţi ana ColIm, o zisa ba- 
sarabeancă şl care ştia mult prea bl 
ne ruseşte [devenită prin căsătorie 
Nlculescul. Cu acel rost voia s'o a- 
ducă acolo, ca să-1 fie lui personal 
profesoară de limba rusă, f11ndu-1 
oarecum "sub onoare" să urmeze cursu 
file acestei limbi aflate pe toate 
căile, cu "vairltoril de rSnd". Sau 
voia, poate, să se plaseze căt mal 
repece Tn noua rândul alâ care promi¬ 
tea. S*a opus însă acestui plan se¬ 
cretarul organizaţiei de bazî a par¬ 
tidului, care era un...găgiut, Minai 
Guboglu. Acesta,nu ştia de fapt nici 
el de ce s’a pus la chestia aceasta 
"Tr. bete" cu atotputernicul. Sau nu- 
1 bănuia puterea? Destul că A.Ro^an, 
Tmpledicîndu-se pe neaşteptate de 
•un ciot", l-a ameninţat pe găgăuţ 
cu datul afară din serviciu, detnda- 
tă ce va referi cazul "mal sus", un¬ 
deva la securitate sau poliţie,. Aşa 
am aflat noi că "teribilul" are fra¬ 
te mai sus pus.că nu se spun că sunt 
fraţi, oar, fireşte, comunică, şl la 
cadf^ sl-au dat reciproc referin- 
te strălucite, spunând unul despre 
altul că au făcut şi au d^es încă 
din "llegalltate^/jl era "ceva" să 
fii printre "foşti Ilegalişti". 

făcuse» Tn acea vreme o adevărat! 


rebelle Tn Instituţie, r1d1căndu-mă 
împotriva unei secretare a serviciu¬ 
lui de cadre care înjura birjereşte 
prin Institutie şl tot aşa ameninţa 
cu datul afară.Mă întreabă atunci nu 
mitul Aurel Ro(s)man; cine zlcea- 
ceasta despre secretară? Drept care 
1-am răspuns: Deocamdată o zic eu si 
alte nume nu vei afla de la mine de¬ 
cât numai cu aprobarea persoanei sau 
persoanelor Tn cauză. De altfel [am 
mal zis]: este Important dacă există 
sau nu faptul sau pentru dumneata e 
mal Important cine anume a vorbit cu 
dezaprobare în privinţa faptului res 
pectiv? 

N*as fi Ieşit bine din această si 
tuatie, [căci timp de şase luni fu¬ 
sesem pus sub adevărată urmărire] da 
că numita secretară de 1a cadre n*ar 
fi atins pe la Institutul româno-so- 
vletlc, mare fabrica de traduceri 
din ruseşte, punga unul alt evreu; 
ceea ce acela nu 1-a putut ierta. 

Să deschid aci o paranteză şi să 
arat structura cadrelor din institu¬ 
tie şl din domeniul Istoriei tn gene 
ral. 

De prin 1947-48 apăruseră o seamă 
de "cadre de nădejde" Tn ştlln- 
ţa noastră istorică, nai mult evre¬ 
ieşti, Instalate la posturi cty{^e;a- ■ 
(ievâratî âcSSârare şi 

Un anume Barbu Canpina.fost Fi^ed 
mann. luase "Tn antrepriză" epoca 
lui Ştefan cel Mare Tn Moldova. Cum 
TI "reconsidera" el pe acest voievod 
urma să fie sfânt. Un anume Eugen 
Stănescu, fost Aron Fischel, luase 
"Tn antrepriză" epoca lui Ml hal Vi¬ 
teazul în Tara Romaneasca şl apoi tn 
toate cele trei provincii româneşti. 
Ulterior, acest Aron se va reprofila 
Tn bizantinologie unde după Nic. Bă- 
ncscu "lipseau" cadre specializate. 
Ceva mal târziu, un anume Saşa Mu- 
şat, fost Gladstein, prin minciuni 
a la Hunchausen, monopolizase Isto¬ 
ria conterporană şl a "mişcării mun¬ 
citoreşti Internaţionale". Acesta e 
cel ce ulterior atacă banca naţiona¬ 
lă jefuind o mare sumă de bani şi 
pretinzând apoi că ar fi făcut-o “Tn 
Interesul Israelului", adevărata pa¬ 
trie a sa. 

Toţi aceştia, ca şl alţi Improvi¬ 
zaţi de genul lor, urmaseră cursuri 
la sociologie fără să le termine. 51 
cum sociologia urma îndată să fie 
printre primele discipline stiintifl 
ce victime ale 1wir»ente1 reforme şco 
lare tn direcţie comuni stă,1ată-1 pe 
numiţii aterizaţi la Istorie [fără 
sl fi urmat o zi de curs la vreo dis 
cipllnl Istorică], lnvătlndg-1 pe al 
ţii acum, să înveţe ei! Nimic mal u- 
şor. Oar, cum să înveţe? Pil, spunea 
prof.univ. Const. Grecescu, Barbu 
Câmpina la studiul lui Gheorghe Bră- 
tlanu despre rolul genovezllor la Du 
ftăre, TI întoarce pe dos, TI Inver¬ 
sează 5 I spune c! a dat el o zisa 
"Interpretare justă faptului". 

Eugen Stînesco.fost Aron Fischel? 
Apoi, ăsta considera ci tot ce a 
fost spus Tn privinţa Iul Mihal Vl- 


teazul a arătat el, încât nu mal e 
de adaugat nimic nou, nu e de făcut 
nici o descoperire. Obrăznicături,nu 
ştiau nici măcar să fie modeşti. 

Mai erau Nathan Lupu şl 0. Rozenz 
welg. Primul discuta calitatea refe¬ 
ratelor profesionale Tn funcţie de 
persoană. Era careva dintre cel 
"vechi", s*a zis cu el I Era şl con¬ 
fident al securităţii. Celalalt amin 
tit era mal corect. Nu înţelegea câ 
Roman să-1 pună nume schimbat, unul 
românesc, la un articol ce voia să 
publice. Tu nu înţelegi, măi, de ce 
trebuie să-t1 pul alt nume [români¬ 
zat]? - l-a întrebat Roman cu ochii 
holbaţi. Nu, vezi bine că el nu în¬ 
ţelegea aceasta. Aşa mal deschis,ma1 
"naiv" cum era; adică din punct de 
vedere al jidovilor de teapa lui Ro¬ 
man cu un simţ "politic" mal dezvol¬ 
tat, mal "prostuţ" cum se arăta, D. 
Rozenzwelg ne distra cu povestirile 
sale amuzante despre curăţitul zăpe¬ 
zii în Bucureşti, singura masuri "an 
tisemită" luată Tn vremea lui I. An^ 
tonescu. El, Rozenzwelg, care ţinea 
cu încăpăţânare la numele său adev㬠
rat Tntr*o vreme de boală a româniză 
r1i numelor, nu ştia nimic de nişte 
pretinse “cârlige" pe la abator unde 
ar fi fost aninaţi conaţionali de-af 
lui. ^ngura ^persec6ţîe" de C a r^ţ 
ştia el era aceasta cu curititul z㬠
pezii. Oar şl atunci T1 distra Stro- 
ie care venea acolo ca prin scălâmbâ 
lelile sale cu "Alo,aici e Strolel", 
să uşureze soarta atât de "grea" a 
conaţionalilor săi. Tot sincer, mal 
"prostuţ", cum era sau cum îl consi¬ 
dera unul alde Roman, Rozenzwelg ne 
vorbea cum el a terminat Iniţial stu 
diile la farmacie, dar pe urmă şl-a 
dat seama că la Istorie se poate fa¬ 
ce "carieră" universitară si a urmat 
rapid Istoria. Cum zicea Ion Donat 
[un fost simpatizant legionar]: la 
istorie e de mâncat o pâine buni. 
Sau, mai zicea el cam pe olteneste : 
[el] umblă cu cocosul în straita! 

Dar, liota evreilor carierişti e- 
ra adunata si se înmulţea mereu la 
Institutul de Istorie. Aci, un fel 
de mană dreaptă a lui A. Roman şl 
[neapărat] şef de secţie era unul 
Gheorghe Haupt. Poate că era ruda cu 
amintitul general Mol se Haupt, nu 
poci ca să ştiu. Acesta era singurul 
care ne putea arăta la nănă rămăşiţe 
le peceţii de la Auschwitz unde ef 
fusese trimis, o spunea, de către a- 
utorltăţlle de ocupaţie maghiare din 
Transilvania. Şl-a tras însă pe ches 
tia aceasta "răsplata", Thtrucât a 
fost pe urmă trimis de partid ca bur 
sler tn URSS, de unde a venit cu ti¬ 
tlul de "candidat în ştiinţe"; ceea 
ce din capul locului presupunea ca¬ 
rieră, 2-3 servicii, locuinţă buna 
etc. Oe aceea a pus mâna pe el o e- 
vrelcă ce avea rude fabricanţi prin 
Argentina, l-a determinat să rămână 
de pe o croazieră în Franţa, apoi 1- 
a abandonat şl s’a dus tn Argentina 
la al săi “putrezi capitalişti". Gh. 
Haupt 5 *a declarat marxist în contl- 


tip rollaru 
şl a funcţionat la Paris ca u,. 
tor până ce a şl murit acolo. 

Erau apoi printre Istoricii 

.i„ţi ■„ 

bu, fost la tinereţe negustor de gr, 
ne [ştim ce însemna şl aceasta]- v,' 
slle Liveanu, fost Ollvenbaum.cu oi' 
rinţi foşti negustori pe lipseam' 

Iar el confident al securităţii. (’ 
şl Cimponerlu. venită de la o scoal, 
de fabricare rapidă a cadrelor'Tn gi 
plomaţle, cu "misiunea", zice;» d * 
ridice nivelul Ideologic. Se dăde, 
drept nwncitoare [origină socială să 
nâtoasâ] la o fabrică din Timişoara' 
dar noi am stabilit ca de fapt' fuse’ 
se pedagogă la un cămin al copiilor 
de muncitori. Eu TI aveam responsa¬ 
bil pe Vlanu, nu Tudor, ci un alt 
piunat cu numele acesta sonor; lai 
noi TI ştiam ca fiind Samy. Era sl 
Letiţia-Lăzărescu, adusă anume de ia 
Botoşani, 

Singura cu diplomă In Istorie,Tr- 
câ de pe vremea Iul N, lorga, era £- 
Uza Campus, fostă Aschenazl.Era în¬ 
să membră de partid "fidelă", promo¬ 
va studiile de politică externa a tî 
r11 noastre pe linia partinică; duoî 
cum ceilalţi băteau moneta pe ches¬ 
tia luptei de clasa "ascuţită" tot¬ 
deauna. 

Parcă 1-a clocit o cloşcă să faca 
puierniţa la Istorie! A tunat şl i-a 
adunat acolo. "Cocosul în stralţă" . 

La editură dacă te duceai, secţia de 
Istorie, te Izbeai într’un loc de a- 
celaşl Eugen Stănescu, sau de un fio- 
bert Oeutsch şl alţii în alte locuri. 
S*a găsit unul Boîbcaşe de la filo¬ 
sof le, cu care noi aveam aceeaşi or~ j 
qanizatie sindicali, si punS 

neaţă Ideîeî Au p’ân'ă în satul 

lui agenţi de la cadre să-1 Iscodeas 
câ trecutul. Apoi l-au îndepărtat la 
biblioteca naţională unde apoi i-au 
găsit "vina" de a fi dat unora cărţi 
de la "fondul special" şl l-au con- 


I 


damnat. 

Să fi văzut numai cum organizau 
haltă împotriva vreunui roman în con 
curentă cu el, cum era bunăoară An- 
drei Oţetea. Acesta avea •meritui" 
ae a fi scris mai înainte un «anual 
de istorie universală de pe “poriţii 
marxiste” si o carte despre revoluţi 
a lui Tudor Vladlmirescu. In manua¬ 
lul acela însă, el inserase şi o fra 
ză despre “devieHle” bolşevismilu • 
Aceasta o speculau evreii acum d 
plin împotriva lui, 
mentul Tn care A. Oţetea devenise di 
rector. La un moment dat spusese e 
ceva defavorabil despre -politica ,t 
ristă", socotind probabil că face _ 
«. Orept care S. Ştirbu TI 
că" Tn şedinţă ci vorbeşte negaţi 
Lspre -tarul Rusiei-. Altă data A. 
Otetea fusese invitat de către isto¬ 
ricii ruşi. când la Moscova apar* 
concomitent. auto1nv1tSndu-se. 

tul Tudor 

considerata- a răscoalei lui _ 

Vladlmirescu; adică intrase 
meniul- lui A. Oţetea, dar cu c^ocu.r 
sul editurii politice a pa 

el va-ntura acea carte la 


! 


SI acum el vântura ^ 1 

de români [adică ataţ a c ^ ^ 


Jul cărţii) citesc acea carte 
II Întreb odată pe [acum de ^ 

A. Otetea: până când or sa-ş 
de c^p unii ca aceştia aicea? I 
re el coosiderâ oportun să-«A ra P ^ 
fContinuare în pagina 7] 









LIBERTATEA 


pe scurt: tot noi, pământenii .în¬ 
vingem pSnă la urmă. Altă dată îl 2 l 
se el discret lui Alex. Gonţa: nu te 
vor uita ăştia [evreii] cu critica a 
ceasta, ţi-o vor coace. 

11 hărtuiau pe pămSntean, specu- 
lănd împotriva lui orice, pană ce 1- 
au dat afară pe A. Oţetea din par¬ 
tid, în instituţie rămânând să vege¬ 
teze, Ce dacă e roman si comunist! 
Ooar şi Stalin a arătat mult prea bi 
ne cum se pot manca şi comuniştii în 
tre ei. Ulterior, pentru scurtă vre¬ 
me însă, cazul lui Oţetea a fost ”re 
considerat". Dar o vreme bagheta de 
pe undeva a evreilor a funcţionat.Ca 
şi la Biblioteca Academiei,unde dea- 
semeni cunoşteam în bună parte situ¬ 
aţia şi unde ei la fel se "încuibase 
ră" bine. Cra pe acolo una Popper,u- 
na Voitinovici, Pruner şi mulţi al¬ 
ţii, încăt la un moment dat, un sărb 
refugiat antititoist, fost ministru 
de interne în Regiunea Autonomă Voi- 
vodina, neştiind bine în ce viespar 
se află, îl demască în şedinţă pe e- 
vrei arătSndu-i cu degetul, că ei 
sunt aceia care formează "bisericu¬ 
ţă", se premiază şi se promovează re 
ciproc.Il declarară imediat fascist; 
dar dat fiind trecutul său partizan 
bine cunoscut, nu reuşiră să-1 facă 
alt rău decât în cele din urma să-l 
mute cu postul în provincie. 

Acesta era un grup de streini şi 
înstreinaţi care croia Istoria roma¬ 
nilor. Altul era la Institutul de is 
torie al veşnic "nedreptăţiţi lor" un 
guri. "Nedreptăţiţi", însă aci la 
Bucureşti de ai lor erau mal în vârf 
sau Imediat lângă vârf. Ca director 
l-jarp avut o. ^,rţfmc Victor 

revoluţionari români de U l'SAS n*» 
avut tiUe scopuri decât au vânat pos 
turi de notărasi. 

'jirector adiunct era, după scoate 
rea lui A. Roman, Ladislav Banyay. 
Director de cadre ne era Bel a Che 


restesz, tot ungur. Acesta era cumin 
te şi docil faţă de potentaţii par¬ 
tidului; era fericit să ne vopsească 
panourile, moleritul f11ndu-1 ocupa¬ 
ţia de bază dc pe unde a fost adus 
ca "element de încredere". Asa ca în 
coasta cealaltă îi aveam noi pe "ne¬ 
dreptăţiţii" si pururi "democraţii" 
unguri. Odată se organiză la Bucu¬ 
reşti o consfătuire cu confraţii de 
breaslă din Regiunea Autonomă Maghia 
ră. Daca e vorba de înfrăţire,atunci 
un coleg ungur, luându-şl allura a- 
ceea de trufie caracteristică,ne vor 
bl numai pe ungureşte. Să stil că eî 
e ungur şl nu gluma. II înţeleseră 
al lui; Banyay, Cberestesez, Cimpone 
rlu; iar dintre al noştri îl întele- 

» f 

sese doar Cornelia Bodea [transllvă- 
neancă], foarte parţial Tudor Frenţ, 
omul de serviciu. Acesta purta nume¬ 
le Indicat încă din vremea stăpâni¬ 
rii ungureşti, nu-1 trecea prin min¬ 
te să-l schimbe. E român, asta se 
ştie, de ce ar mal schimba numele?La 
traducere pentru ceilalţi nu se gân¬ 
diră. Noi pesemne trebuia să ştim un 
gureşte, devreme ce avem de acum şî 
o Regiune Autonomă Maghiară.De fapt, 
după câte am dedus, pe orator nici 
nu-1 interesa ca să înţelegem ceva, 
să putem dezbate. Pe el îl Interesa 
numai "să se audă" vorba ungurească, 
^i ne aflam în capitala românimii.Ne 
ruşinare, provocare, jignire! 

A evitat vreodată Octavlan Goga, 
elev al şcolii maghiare, sa vorbeas¬ 
că ungureşte? S'a prefăcut Iul iu Ma- 
nlu în parlamentul maghiar că n'ar 
sti ungureşte? Au vorbit în limba ma 
ghiară. Iar aici un ungur se lâflle 
cu limba lui; To posturi Importante 

Enliqi^^unt unguri si totuşi el 
vorbesc de "genocid", de înăbuşire a 
culturii maghiare, de "Intenţionată" 
plasare a absolvenţilor lor în mediu 
românesc In vederea "desnaţionallz㬠
rii". Pe Ludovic Oemeny, fost bursi¬ 
er în Uniunea Sovietică, şl pe ru¬ 


soaica lui cu care a venit însurat 
dejacolo, nimeni nu 1-a forţat să fa 
că în Bucureşti carieră, ca oameni 
aşezaţi ce sunt si preocupaţi de şti 
Inţă. E drept, ştiinţă mal mult sla¬ 
vistică, dar este necesara şl aceas¬ 
ta. 

Aşadar, în aceste condiţii. Isto¬ 
ria noastră, ştiinţa noastră Istori¬ 
că, chiar şl aceea a clasei muncitoa 
re româneşti, făcea "uriaşi paşi înâ 
inte". Te întrebi cum de mal sunt şî 
nişte români pe acolo. Probabil că 
din cauza numărului minoritatea to¬ 
tuşi nu poate acapara totul, nu poa¬ 
te dicta la cantitate, daca la cali¬ 
tatea proastă, cea antinaţională de 
bună seama, uneori o poate face. 

Revenind acum la a mea "rebelle", 
mă văd chemat la un moment dat la bl 
roul numitului Aurel Roman, de fată 
fiind şl amintitul Gh. Haupt.Era sub 
anchetă secretara aceea de la cadre 
care lovise în portofelul lui Haupt; 
căci el era împricinatul. Acum ea 
trebuia distrusă, înlăturată, trebu¬ 
iau adunate acuzaţii. Eu care ataca¬ 
sem conduita ei deveneam acum "alia¬ 
tul de nădejde". Lupta se ascutea,a- 
lianţa înflorea; ca între muncitori 
si ţăranii muncitori. Roman şi Haupt 
"apelară" la mine să vorbesc cu "ma- 
ssa" oamenilor, ca aceştia să nu al¬ 
ba' acum nici o teamă a mărturisi în 
scris împotriva secretarei de cadre. 
Nici nu zisei bine că voi vorbi,când 
cei doi, apropiindu-se mai mult de 
mine, vrură să ştie numaidecât cu ci 
ne anume voi vorbi? Le spusei atunci 
că ol tot "cu cioara vopsită" umbla; 
că tu voi vorbi "absolut cu toţi",cu 
nas^a; dar nume de la mine nu vor 




I a aiH 


esto Important cu cin* voi vorbi «u 
sau mal Important este dacă faptele 
corespund realităţii? 

In toată această perioada de ten¬ 
siune, să fi văzut numai psihologia 
omului nostru! Se perindau la mine 
cu informaţii confidenţiale,cât timp 


crezură că acum voi deveni "tare",De 
cum văzură că totuşi nu-m1 salt po¬ 
ziţia, dispărură, se puseră la ad㬠
post. 

In şedinţă îl întrebai pe A. Ro¬ 
man dacă Institutul este moşie a 
lui, dacă actele ce le avea el de la 
o fabrică din Botoşani a unei rude a 
sale vorbesc de exploatare şl a cui 
exploatare şl adăugal că acum stau 
gata să fiu dat afară, dorind numai 
să văd în ce mod şl sub ce motive se 
va opera scoaterea mea? Asa, ca să 
mai învăţ ceva în această viată. N’ 
au îndrăznit. Când o trânteşti în pu 
bile, mal greu le merge cu Intriga." 

Totul a fost de aşa natură câ A. 
Roman nu mal putea fi "salvat". Fu 
sfătuit de către al lu1,sâ piere din 
Instituţie. Credeţi că a avut el d? 
suferit, cum s'ar fi*întâmplat ci un 
altul în asemenea situaţie, ci unul 
de al noştri, român? De unde! Frate¬ 
le acela al lui, colonelul Rorr.^rJ-a 
proiectat la Institutul de Istorie a 
partidului unde avea salar mnl ,nare 
si situaţie în partid mai "curată". 

A fost o pagina de luptă î^otri- 
va liftei pe plan strict local, însă 
la ora aceea cât se poate de iorrnlfl 
cativă. Trebuia sâ dai atacul bizuit 
pe cele scrise Tn "ScTnteia" şl alte 
materiale asemănătoare. Succesul a 
constat doar în aceea câ n'an Tr st 
eu dat afară. 

Va fi contribuit la aceasta şi 
faptul că de acuma era mort Ml hal i 
Roller, narele tartor al "Istoriei 
României"; care, el, adunase şi tr^- 
movase toată aceasta liotă, şatră.TŞ 
nea discursuri fulminante, cu nimic 
deosebit de Hi ti or, cum Tm1 z 1 r e 

11 ^cu^Xdm. .imill-L^ 
•cestvA erau cu conţinut fnvert- 

Aşa cu viata noastră Tn democra¬ 
ţia de "tip nou", şi "cine a*ndrăgft 
streinii,/ Mînca-i*ar câinii pustia 
şi neamul nemernicia". 

S<ya GAJILEANU 


SE REVINE LA REALITATE 


In S.U.A. a început deja lupta 
pentru alegerea viitorului Preşedin¬ 
te al Americii. Ideea ca Ronald Rea- 
gan să fie reales Preşedinte pentru 
a treia oară consecutiv, a surprins 
opoziţia nepregătită să răspundă i- 
fliediat. 

După unii, realegerea actualului 
cuplu Reagan-Bush la conducerea ce¬ 
lui mai puternic stat din lume,ar fi 
un dezastru.[Si cunoaşteir. foarte bi¬ 
ne cine sunt aceia care se opun şi 
fac asemenea pronosticuri. Şl el,în- 
tr'adevăr, au toate motivele de a 
palpita]. 

in priimil rînd,dacâ realegerea 
lui Ronald Reagan în funcţia de Pre¬ 
şedinte se va împlini [ceea ce noi 
dorim din toată inima]. America va a 
vea la conducere «jn o« cu experienţă 
pe plan naţiond şi intemaţion*!. In 
al rând, el e'.te acela c^re a 

ficut tn p7*ir. decadă 4 : conducerii 
rât ţi î' j -a doua. A vi t reze 
Inima f^.ţl de su- 

tirrinţ^le ' r c se gost :c tn 

orbita da Int {^^•*'*14. ruşi 'reşe¬ 


dinţele Reagan, împreuna cu întreaga 
conducere, nu este dispus să mal to¬ 
lereze obrăznicia şl Impertinenţa po 
liticii de hegemonie ruseşti. Pe de 
altă parte. America şi-a dat seama 
că numai o poziţie forte poate să ţi 
nă la respect comunismul, acest fla¬ 
gel al secolului. Cel care nu vor să 
adopte linia politici nouă şl Intran 
sigentă pe care o duce America, nu 
fac altceva decât să îngreuneze si¬ 
tuaţia actuală de tensiune pe care 
Gorbaciovil dela Hoscova o susţin.£1 
se bazează foarte mult -dacă nu to¬ 
tal- pe specularea sentimentelor 0 - 
menesti. Cei care nu pot sl prevadă 
pericolul pe care îl reprezintă co¬ 
munismul, cad foarte repede în plasa 
aşa zisei "omenii rusesti"* “omenie" 
ce a dus la moarte zeci de milioane 
de oameni [faptul este ocolit cu 
nonşalanţi de o anumită presă intere, 
jati în desinformarcl. 

Spre bucuria tuturor îr^ă,poporul 
amsricin nu ^^-3i la îr c> r Adir^Xlt 4 
c^as-ti propagandă ccchiato. 

Trin reale^^re-i lui ».c^^.ld r^igan 


vrem sâ credem că se va ajunge la de 
nuntarea totală a aşa zisului Tratat 
dela Yalt⠺l abolirea lui.Noi rom⬠
nii am rămas pe poziţie neschimbată, 
indiferent unde ne aflăm, Oacâ în de 
cursul unei perioade am fost aliaţii 
Germaniei, Iar acum admitem să coope 
răm de partea Americii, o facem nu 
cum ar crede unii pentru că U.S.A. 
este puternică, ci din aceleaşi mo¬ 
tive pentru care am fost alături de 
Germania; lupta împotriva comunismu¬ 
lui şl a celor care îl susţin, lată 
unele din motivele pentru care ne-am 
bucura să vedem din nou actuala con¬ 
ducere la putere. 

fie pennUem ca împreună cu toţi 
românii care au aceleaşi sentimente 
să-1 uram succes deplin în campania 
ce o va duce Ronald Reagan pentru re 
alegerea sa în funcţia de Preşedinte 
al Statelor Unite. 


Doru N. POPESCU 


Ţinând de coame, hamtci, plugul, 
/^n brazda care dâ bul^ugul, 

V am revăzut, - strămoşi prin soare. - 
In faand, printre răzoare. 

$i vam iubit ca şi atuna 
Când ne jucam la vale, — prunci. 
Când urcam măgura din jos 
Ca să culegem mure n cof. 

Şl va iubesc şi-acum, mereu 
Prteuni vechi dm satul mieu, 

Că VOI păstraţi lechi datim. port. 
Avântul sfânt, ce nu e mort ' 

Mergeţi încovoiaţi cu plugul 
Prin brazda care da bielşugul. 

Pe rând, fraţi vechi de Veam din Ţară, 
Supt soare nou de primăvară 

iar din dasagu vxjftn plini 
Scoateţi sămânţă şi, - stnim. 

Din pumnii mari in mândru zbor 
O ’mpraştiaţi peste ogor 
/nveşmăntănJ o cu pămăni 
Blagoslovită de cuvânt 

Eid C MÂicreAnu 
















PELERINAJUL DE LA SOULTZMATT 


II 


Acvrr. <jo 1 ani» principesa Margare- 
JL^* cum ti spune domnul doctor Ra- 
iitî» a dat un Interviu revistei fran 
ci 2 e ”Polnt de vue". Scopul acestui 
"cterviu era ca sl se vada dac 5 •po¬ 
pularitatea'* lui Mihai VitezI din a- 
nul 1947 a rămas aceiaşi sau a fost 
f ti; *^118 din cauza trecerii anilor* 
Cc-r.sfHerul regal, grecul Antoniade, 
e ‘ourase pe Mihai Viteză că exi¬ 
lat.*- romani vor tremura şi vor plîn 
g< bucurie când vor citi mesajul^ 

. 5:: - 1 un adevărat mesaj» adresat 
de exilaţi romăni. Şi mesajul 
"î, a trecut neobservat si 

c% I a •‘imit invitaţia la pelerina¬ 
jul -j: ' Souitzmatt, Mihai Viteză a 
săiU ocazia ce 1 se prezenta. 

interviul acordat de Mărgări- 
ilti că această fată de 35 de 
ari, rj are nici o legătură cu Tara 
::ca, deoarece tatăl ei somno- 
i a încercat măcar sl-i îndrep 
•^ul ei juvenil [?] $pre Ţara 


rof. 

r-z. 

te » 

de 


Dunăre. Mărgărita mărturiseşte 
tâ în artă,în poezie.în muzica,etc,, 
oî; turile ei au fost îndreptate spre 
ruptura universală [franceză, engle¬ 
ză. etc.] şi că nu are nici cea mai 
wlcă cunoştinţă de arta^ poezia şi 
Bazica roinană. Şi-a exprimat numai 
'WKjria pe care o are pentru artiş¬ 
tii rop^i Ipttmrîa nuwSrj, care s* 
au fScut cunoscuţi Tn Franţa si nu a 
insistat dacă cunoaşte ceva din ope¬ 
rele lor, daca a asistat măcar la o 
piesă de teatru Tn care a jucat £Ţv1 
ra Popescu sau Eugen lonescu, ceeace 
înseamnă că entuziasmul el pentru £- 
ugen lonescu este cu totul fragil si 
nu se sprijină pe nimic. £ drept că 
Mărgărita nu a putut să cunoască 
sculpturile §1 picturile romănesti 
pentrucă ele nu au o circulaţie uni¬ 
versală, ele nu se găsesc decât aco¬ 
lo Tr Romania şl nu poate st se ducă 
să le vadă, acolo în Tara de la Du¬ 
năre. Dar curios, noi^Romanii avem 
un mare imjzician cunoscut Tn toată 
lumea» George Enescu şi Mărgărita 
nici măcar nu a auzit de el şl sufle 
tul Mărgăritei a rămas cu totul strS 
In sufletului romanesc reprezentat 
prin muzica lui George Enescu.Şi mal 
sunt Tn exil, cel puţin doi ronâni, 
care sunt consideraţi de străini ca 
adevărate fenomene, aceştia sunt Mir 
cea Eliade [astăzi dispărut] $1 Cip- 
ran. Ori reiese că Mărgărita nu a a- 
uzit de aceste fenomene romănesti.A- 
vand în vedere că toată forirtaţia spl 
Htuală a Mărgăritei a fost hcuta 
sub controlul tatălui ei, s'ar pute^ 
naşte bănui Si la că Mihai Viteză nu a 
considerat recomandabil să-i vorbeas 
că fiicei lui de aceşti romani, pen- 
traci Tn tinereţea lor aceştia , 4 .; 
fcr^ legionari ori Viteză este as¬ 
tă un democrat din cap pSnâ In pi¬ 
ci Odre. 

•'ămas un singur donier.lu Tn care 
dacă ar fi vrut şi 6 tei 
ir ' >st îndemnată de tatăl el, ar 
vă cunoisctf bine ftoşţrârlc de 
r-'X.ărr^ ^cel dc?^r«i»j cel Is¬ 

toria. fiî.'l să fie nevr-Hă mearc^t 
•In R&înăfiia 1\.1 Czieorgh-iu Dt*.; shu 

Hârglrita ar fi să zî: 




apropie de sufletul României.Dar pen 
tru aceasta era nevoie să înveţe per 
limba romană. Ori Mărgărita ne 
spune că, cunoaşte limba romanească, 
dar nu atât cat ar dori i!! După noi, 
gradul în care Mărgărita cunoaşte 
limba romana, e aproape de zero. 0 
limbă strină se învaţă în copilărie 
ori Tn copilăria Mărgări tei,pe Mihai 
Viteză nu-1 Interesa România. 

'•Descompunerea Comitetului s*a ac 
centuat. El devenise o ficţiune. In 
el nu mal beneficia nici de a- 
jutorul material american . Domnul 
Vişoianu a prezentat Regelui demisia 
Comitetului şi a cerut să formeze un 
nou Comitet, însărcinând cu formarea 
lui o personalitate în afară de par¬ 
tide. Rege Mn'a răspuns la demersuri¬ 
le noastre '*y.. Iar mal denartp? ■‘Ma- 
ui Comitet Naţional, continuarea ce¬ 
lor anterioare, se va constitui fără 
pecetea regală. Aceasta nu din vina 

Ţ^oastră **. -N.Penescu, Cuvântul rom⬠

nesc, 21,Ianuarie 1978. Deci în anul 
Comitetul ne mal primind do¬ 
lari d^la Americani , nu -1 mai Inte- 
resa pe Mihai Viteză. Şi atunci Co¬ 
mitetul Naţional s*a făcut fără in¬ 
teresul regal şl fără banii ameri¬ 
cani. Isî dă seama oricine ca pe Vi¬ 
teză nu-l mai interesa ca Mărgăţita 
să înveţe rdrS’neste. Tn ÎŞ^, 
românească a rămas uimită când Mih^ 
Viteză a dat un comunicat că iar îl 
Interesa Romani a. Şi atunci a înce¬ 
put Mărgărita sâ înveţe febril limba 
ţăranilor de la Dunăre. Cineva Ti bă 
gase în cap lui Mihai Viteză, că fa¬ 
ta lui. Mărgărita, ar putea să devi¬ 
nă Regină la Bucureşti. Probabil că 
cel care 1-a băgat’fn cap lui Viteză 
această idele, este grecul Antoniade 
Oar atunci Mărgărita avea aproape 30 
de ani, deci o vârsta când o limbă 
străină, se învaţă greu. Remarcăm ca 
limba românească o învaţă sau caută 
s'o înveţe numai Mărgărita» pe când 
în casă, celelalte surori [patru] şl 
mama lor» nu o învăţau. Mal rămânea 
tn casă unu), Mihai Viteză, dar nu e 
greu de bănuit ce romanească putea 
să înveţe Mărgărita, de la acest som 
Şi Mihai Viteză sUi luat tn 
serios» rr»lul de profesor. Probabil 
că Tn tinereţea lui, Mihai Viteză nu 
a fost prea tare la istorie cu toate 
că ă avut ca profesor chiar pe Gheor 
ghe Brătianu, de moment ce din Inter 
viul revistei **Po1nt de vwe'\ reiese 
câ Tn războiul de întregire. Regele 
Ferdinand a fost nevoit sa se retra¬ 
să mjnţM laşului Iar la 6 Septem 
brie 1940, Regele Carol al Il-lca â 
fost silit să ibdice de către Ger^ 

mani!!! lata doua mostre care ne a- 

Tîti felul Tn care Mărgărita a înv㬠
ţat Istoria romănească de la tatăl 
ei, de la Mihai Viteză. 

Mărgărita îşi arată o admiraţie 
fără margini faţă de tatăl el pentru 
proverbiala greyl regdă din August 
1945. Dar vezi Alteţa, adevărul nu 
mal pe Jumătate aici, tatăl 
^ declărat ^revd sperând ci va avea 
ajutorul Americanilor ţ.1 când ^ v^- 

7 ut rs nu are acest ajutor, 
princ frica şl rezultatul a fost c 


capitulare en rase campaqne !!! Ter¬ 
menul acesta e cunoscut de Mihai Vi¬ 
teză, la 23 August 1944» a fost vor¬ 
ba tot de o capitulare en rase cam- 
P^gne si nu un armistiţiu. 

^ Tot de la Mihai Viteză desigur. 
Mărgărita a mai învăţat o seamă de 
lucruri false. Astfel la 23 August» 
Mărgărita a învăţat că acest act,f㬠
cut de tatăl ci, a fost un bine pen¬ 
tru... Aliaţi, căci războiul a fost 
scurtat cu şase luni» "potrivit ex¬ 
perţilor din acea vreme". Dar Mihai 
Viteza nu i-a spus fiicei lui că la 
23 August, l-a arestat pe Mareşalul 
Antonescu şi l-a predat dezertorului 
Bodnăraş. Şi iată ce spune Nicolae 
<^ 3 re e Naţlonal-Tărănist şV 
care îşi recunoaşte, implicit,răspun 
derea lui şi a lui Maniu, la acest 
act. altă parte, s'a cerut semnă 
tura convenţiei de armistiţiu. Dar’ 
care convenţie? Nici un text conve¬ 
nit între toate părţile nu conţinea 
proba că textul armistiţiului a fost 
elaborat la Moscova si semnat la 12 
Septembrie. Ruşii au'considerat In- 
cetarea unilaterală a focului ca o 
capitulare ; ei au profitat de eroa¬ 
rea comisa de guvernul care s'a în¬ 
crezut în condiţiile oferite de Ruşi 
în timpul discuţiilor de la Caino^si' 
Ştoţ^WoTm. '* 

Trebuieşte să considerăm dease- 
meni ca inadmisibilă predarea Maresa 
lului Antonescu comunistului Bodn㬠
raş în noaptea de 23 la 24 August,a- 
tunci când Mareşalul era prizonier 
al Regelui şi că Bodnăraş n'avea 
nici o calitate pentru a pune mâna 
pe el. Istoria nu va înţelege nicio¬ 
dată această felonie şi nu o va ier- 
ta niciodatăf^ . -N.Penescu. La Roumi^r 

nie deîa democraţie au totalitaris- 
me, 1938-1948, pag. 64. Pr^n urmare 
Istoria nu va ierta niciodată aceas- 

tă felonie! 


In seara de 23 August, Mihai Vi¬ 
teza a anunţat Tarii întregi ca s'a 
semnat cu Ruşii un armistiţiu ceeace 
era o minciună sfruntată, fceva s'a 
semnab la Moscova la 12 Septembrie 
1944» dar ceeace s'a semnat la aceas 
tă dată, nu era un armistiţiu ci un 
<!ictat ruşinos. 

După falsificarea neruşinata a a- 
legerilor de la 19 Noiembrie 1946, 
luHu Maniu l'a sfătuit pe Mihai Vi¬ 
teza sâ nu semneze mesajul si să nu 
deschidă parlamentul. Acesta era un 
^ct de curaj proverbial , dar Viteză 
nu l a avut. Si nu ]*a avut pentrucă 
Ti era frică şi spera că astfel co- 
muniştii tl vor menţine pe tronul pe 
care astăzi Tl rezervă fiicei lui 
Margârita. Şl iată sfârşitul mesaju¬ 
lui citit de MjJial Viteză la 16 Oc¬ 
tombrie 1947: cadrul acestei po¬ 

litici» Romani a va continua strânge¬ 
rea legăturilor care ne unesc cu Ma¬ 
rea Republică Sovietica [!!!] al c㬠
rei fii si-au vârsat sângele pentru 
liberarea ieritorlulul nuitru si m 
cărei ajutor ne-cj f-Ou de preţi¬ 
os Tn momentele critice ^ care le- 

trâverSĂt Is eliber<ir0 TrtcoA» 
ce [!!!). 

Prietenia 0 colaborarea cu Uniu- 


3r 


pe 

acea 


— g 

nea Republicilor Sovietice ^^ 77 ^ 
re coostantă a pîdi c;onu T 

Oara wllticll no«tre e,teri 
semeni guvernul Meu va rnnvi ' 
lltica de apropiere cu 

când devotamentul si patrioţi? 
^mneavoastrî. £u ştiu cS guv!'?! 
Meu va putea conta pe spriiin.f “ 
neavoastră total. Curw 

Eu rog pe Cel Atotputernic ss - 
binecuvânteze t!»!] 
şl lucrările dumneavoastră si?*'?^ 

deschisă sesiunea ordinară.' ^ 

mihai R> 

[CHEMAREA. 25 Decembrie. 1951, 

Şl a mal fost ceva. Comunista i 
au dat lui viteză Iluzia c5 ei : 
mane pe tronul Romîniel până’u l/r 
şltul veacului, pentrucă aveau nevo* 
e de el: ei voiau să-l condamne 
luliu Maniu si aveau nevoie ca 
condamnare si albă girul regal 
dată obţinut şl acest lucru, nu' 
aveau nevoie de el. Maurul Ts1 făcu- 
se datoria şi acuma putea să' pier 
sau chiar, trebuia sî plece. 

Şl acum vine acel "tragic" sfâr 
?n. viteză e chemat la Bucureşti d. 
la Sinaia ca să semneze abdicarea a- 
tat pentru el. cat ş1 pe^ru urmaşi 
lui, adica pentru...Mărgărita. [Vez 
documentul fn facsimil. Libertatea 
Nr, 49 , August, pag. 4. N.R.] 

^upă o oarecare opoziţie, spriji- 
nitâ pe obligaţiunile lui faţă de pi 
porul român. Regele cedează Tn fati 
ameninţării lyi p. Croza că daci s( 
opune, va fi responsabil de o bale 
de sângel''. -General Platon Chirnoa- 
ga,_,/stflria ppmi<;ă si mi li tari , 
războiului ftotnaniei. ^ 

vietice, pag. 343. in faţa acestei < 
menlntâri, Mihai Viteză senvieaza.**£: 
te de neînţeles pentruce Regele a a 
dat la simpla ameninţare a lui P.Gn 
za câ daca nu semnează» va provoca < 
baie de sânge. Această bale de sâng( 
nu putea sa aibă loc atunci,pentrucc 
nimeni nu era în strada care să ma¬ 
nifeste pentru Rege; de altfel vil a 
era înconjurată de poliţie. S'ar fi 
putut sâ fie arestat si apoi acuzat 
de trădare, judecat şi condamnat la 
moarte; sau s'ar fi putut să fi fost 
expulzat cu forţa peste frontiera. 
Sunt consecinţele funcţiei de Rege 

în împrejurări excepţional de grele 

pentru Ţari ". -General Chirnoagă.op. 

cit.pag.343. De fapt a mai fost ce¬ 
va. In curte, pe fereastră, se vedea 
figura colţuroasă a dezertorului Bod 
năraş care se plimba gânditor si in 
faţa acestei figuri, care-i inspira 
o frică teribilă lui Viteză, acesta 
se grăbeşte să semneze. "Când Regele 
a înşelat pe mareşalul Antonescu che 
mându-1 la Palat ca să discute asu¬ 
pra situaţiei frontului şi a încheie 

rlî unui armistiţiu si acolo l-a a- 
* * , 
restat si l-a predat comuni ştilor, şl 

-a pregătit singur ceasul abdicării. 

0 tragică înlănţuire de evenimente, 
trasată cu fierul roşu peste trupul 
neamului romanesc, l-a împins inexo¬ 
rabil la potoul abdicării. Era leg㬠
tură inevitabilă dintre cauză şi ^ 
fect. Tot ceea ce-a mai făcut în ul¬ 
timii trei ani şi jumătate [23 Au 
gust-30.I2.I947] decorarea întregu¬ 
lui guvern Groza, apoi conflictul cu 
-‘elaş guvf^rr la prifrw] semn din Oc- 
ciOt ."?. si apelul cSire poueri ^-c- 
cldentale, revenirea la o împăcare 
cu GrOz?a, acceptarea conoam/iării lui 

fContinuart Tn pagina 10] 




































predica la duminica ortodoxiei 

Y Pr- Gh. CALCIU-DUMITREASA 


De ce prSznulm noi astăzi Dumini¬ 
ca Ortodoxiei? Ce eveniment din Is¬ 
toria sfSntă a creştinătăţii aniver¬ 
sam si ce înseamnă ziua aceasta pen¬ 
tru noi? 

După ce si noade false au decretat 
cu autoritate Icoana drept Idol si 
au încuviinţat nu numai lupta împo¬ 
triva lor, dar si violenta cea mal a 
troce. Dumnezeu a luminat zarea eres 

A 

tinismului. împărăteasa Irina a Bi¬ 
zanţului a reuşit să pacifice Imperl 
ul şl si adune cel de-al şaptelea si 
nod ecumenic de la Niceea între 24 
Septembrie si 13 Octon^rle 787. 

Acest sinod condus de patriarhul 
Taraşie ş l la pa rt I cip> Tntrr 

oj dreţrt: ^ vot, 

130 11, egumeni şl mo 

naMf va aduce cultul creştin la va¬ 
lorile lui adevărate. 

Sinodul Iconoclast din 754 este 
declarat neecuuenic, toate deciziile 
lui sunt anulate pe baze canonice şl 
biblice. Se face deosebirea între 
cinstirea Icoanelor si adorare care 
se cuvine numai lui Dumnezeu.Se pre¬ 
cizează că cinstirea Icoanelor este 
numai relativă pentru că nu se opres 
te la obiect, ci merge la subiectul 
pe care îl reprezintă. 

Problema cinstirii Icoanelor a 
fost astfel soluţionată si numai cei 
de rea credinţă pot afirma că Icoana 
este un idol. In ciuda acestei botă- 
rîri a sinodului al şaptelea ecume¬ 
nic, Bizanţul mal cunoaşte o vreme 
de persecuţii la sfârşitul secolului 
al optulea si începutul celui de-al 
nouălea. 

Vremea noastră este vremea icono¬ 
clasmului. El ne atacă si din afară 
si din interior; din afară suntem a- 
tacaţi de regimurile politice ateis¬ 
te care au pornit o campanie furi bun 
da de distrugere a bisericilor şl a 
icoanelor. In Rusia Sovietică bise¬ 
ricile care au scăpat de valul dis¬ 
trugerilor sunt transformate Tn maga 
zii sau muzee. In Basarabia, autori¬ 
tăţile îovietlce au bătut în scân¬ 
duri ferestrele si uşile bisericilor 
pentru a da Impresia că au fost aban 
donate de credincioşi, că nimeni nu 
le «ii vizitează. 

In Rof^nla, după patruzeci de ani 
de cofltinlsn, după ce toate pronosti¬ 
curile mateHalismului ştiinţific în 
prtîiintd dispariţiei creştinismului 
au fesi date peste cap de o realita¬ 
te spirituală, rionvlolentâ, persecu¬ 
ţia a luat fome foarte dure. Şeful 


partidului comunist român a anuntat 
oficial că înainte de sfârşitul se¬ 
colului, creştinismul nu va mai exis 
ta în România. Eşecul marxismului şi 
al profeţiilor comuniste a dus la 
forme disperate. Pentru ca după două 
zeci de ani de comunism si de stall- 
nlsm mai absolut decât însuşi regi¬ 
mul lui Stalln, să se ajungă la aces 
te distrugeri de zeci si zeci de bi¬ 
serici -toate monumente Istorice de 
valoare Incalculabila- trebuie ca în 
tr'adevăr Nicolae Ceauşescu si par¬ 
tidul comunist să fi ajuns la dispe¬ 
rare. 

Iconoclasmul şi persecuţia violen 
ta nu au reuşit Tos! niciodată ca să 

distrugă 81 serica lui 
fiecare distrugere, ea s*a ridicat 
mai tare. Tnvigorată de sângele mar¬ 
tirilor. 

Suntem însă atacaţi de fraţii nos 
tri, care s*au rupt din trunchiul 
autentic al Bisericii apostolice si 
care au absolutizat unele nemulţu¬ 
miri făcând din ele dogma, tocmai el 
care contestă dogmele. Ma refer la 
bisericile protestante care neaga si 
noadele ecumenice si deciziile lor, 
socotind că persoana reformatorului 
stă mal aproape de adevăr decât toa¬ 
tă Biserica în lunga el Istorie de 
purificare si apropiere continua de 
Idealul eristic. Aceasta fracţionare 
ne doare mai mult decât toate violen 
ţele regimurilor comuniste. De aceea 
ne rugăm continuu pentru unirea tu¬ 
turor bisericilor lui Hristos. 

In luna Ianuarie am avut un ciclu 
de conferinţe în Austria si Elveţia 
si am constatat cele doua atitudini 
fată de icoane si cult, deosebite si 
paradoxale, la catolici si la protes 
tanti. 

Pastorii protestanţi încep să des 
copere, de sub varul cu care reforma 
le-a acoperit, pictura sacră catoli¬ 
ca, Icoanele pictate în secolele an¬ 
terioare lui Luter şl le pun Tn evi¬ 
denţi; au început -tn special tine¬ 
rii- să introducă în cultul lor ec- 
tenille ortodoxe prin care încearcă 
si încălzească puţin viaţa lor de 
cult, întorcându-se spre tromunlunea 
cu Biserica trecutului.Pastorul Stuc 
kelberger din Zuricb îmi spunea la 
una din întâlnirile noastre: "încep 
să cred că noi protestanţii prea am 
golit cerul". 

“Încep să cred, l-an răspuns, că 
cerul este mult mal populat decât îl 
credem cblar noi, ortodocşii". 


In acelaşi timp, catolicii isl 
despoaie bisericile de podoabele i- 
coanelor si-sl simplifică pana la 
schematizare cultul pentru a-i atra¬ 
ge pe protestanţi, uitând că proce¬ 
dând astfel, el înşişi se protestan- 
tizează. In noile biserici catolice, 
pictura este aproape inexistentă,sta 
tulle au dispărut aproape complet, 
sau ceea ce a mal rămas este doar un 
simulacru de artă religioasă. Statul 
moderne, chemaţi ce, amintind de sti¬ 
lul lui Calder sau al lui Henry Moor 
sfinţi fără personalitate, arta in¬ 
telectual 1 zata şi esentializata la 
câteva linii, care poate vorbi simtu 
lui estetic dar nu şl sentimentului 

cum ne vo|N^ş.te pictu¬ 
ra religioasă canonica. 

Este şi acesta un iconoclasm. 

Aceasta este Duminica Ortodoxiei 
pe care Dumnezeu a creat-o, să ne bu 
curăm si să ne luminăm în ea! Prin 
decizia Sinodului din 10 Martie 843, 
se pune capăt ultimelor svârcoliri a 
le iconoclasmului bizantin. Toate e- 
reziile au fost anatemizate împreuna 
cu autorii lor,proclamandu-se solemn 
triumful ortodoxiei. 

Astăzi ne sbatem să refacem uni¬ 
tatea cămăşii lui Hristos, tot mai 
Sfâşiată de contradicţii, prin aban- 
donarea duhului de credinţa, de n㬠
dejde si de dragoste în lisus. Exi¬ 
laţi într'un pământ străin, primiţi 
cu generozitate de poporul acestei 
tari, ne străduim sâ ne găsim propri 
a identitate pentru a putea predica 
drept cuvântul lui Dumnezeu într'o 
lume tot mai divizata de antagonisme 
naţionale, politice şi de rasă. 

'Patriarhiile din ţările comuniste 
ne lovesc si ne subminează. Prizoni¬ 
ere voluntare ale regimurilor atee 
cărora le întăresc autoritatea inter 
nă prin pastorale pline de laude, 
prin mistificarea adevărului, prin 
consimţirea la distrugerile de bise¬ 
rici si la arestările de preoţi şi 
laici, ele nu mai slujesc nici pe 
Hristos, nici lumea, ci caută sâ o- 
culteze imaginea adevărului si a lui 
Dumnezeu tn om. 

După instalarea comunismului în 
România, Patriarhia Ortodox! îşi des 
coperâ brusc dimensiunea misionară, 
dar nu în China, Coreea, sau Africa, 
ci numai în ţările lumii libere. Ro¬ 
lul acestor biserici, aşa zise misi¬ 
onare şl al preoţilor care slujesc 
în ele este de agentură comunistă de 
Informaţie, sau de influenţare a opl 


niei publice din Occident. Niciodată 
episcopii sau preoţii acestor bise¬ 
rici nu au protestat împotriva geno¬ 
cidului din România. Dimpotrivă, ei 
se roagă pentru biruinţa comunismu¬ 
lui ateu, prin triumful lui Ceauses- 
cu si al partidului comunist si fac 
spionaj, ori de câte ori este posi¬ 
bil. Nici un preot nu este trimis la 
o biserica din occident, fără un an¬ 
gajament fată de securitate. Când e- 
ram profesor, mulţi studenţi propuşi 
pentru burse de studiu în străinăta¬ 
te au venit la mine să-mi spună ce 
condiţii le punea securitatea. Dacă 
pentru o asemenea bursă se cerca să 
devii spion, care este preţul pe ca- 

ce ^ 

Patru preoţi români din Germania 
de Vest au fost expulzaţi pentru ac¬ 
tivitate de spionaj: preotul Roman 
Emil dela biserica Patriarhiei Rom⬠
ne din Elveţia, a fost obligat să re 
vină pe tăcute Tn tari, din aceleaşi 
motive. Noul preot," Virgil Valeu,ve¬ 
nit în locul lui Roman, este rudă cu 
secretarul ambasadei romane din Ber¬ 
na, ceea ce înseamnă că nu scopurile 
religioase au decis numirea lui tn 
Elveţia ca preot. 

Astăzi, copiii din Romani a mor de 
malnutritie si frig pentru ca Ceau- 
sescu să poată exporta mai mult cu¬ 
rent electric si alimente, cu preţul 
vieţii multor cetăţeni ai tării,care 
sunt supusi înfometării. Preotul Ga- 
vrilă Ştefan, care a fost caterisit 
încă din 1974, sl-a pierdut ultimul 
său copil, al optulea sau al nouălea 
născut, mort de mizerie şi foame. In 
acest timp, la bisericile misionare 
ale Patriarhiei, alimentele şl băutu 
rlle româneşti sunt oferite credin- 
dosi lor care, în cea mal mare parte 
sunt refugiaţi politici, la preţuri 
ridicol de mici. In ţară,un cetăţean 
are dreptul la o jumătate de litru 
de ulei pe lună. Iar pentru un kilo¬ 
gram de carne trebuie să facă zile 
întregi de coadă. Aceşti refugiaţi 
poîltlci, seduşi de preoţii misio¬ 
nari, ar trebui să înţeleagă că fle¬ 
care înghiţitură de carne pe care o 
mănâncă lâ'biserldle misionare, în- 
seamna hrana copiilor din România şi 
creşterea înfometării la care aceş¬ 
tia sunt supuşi. 

In iarna anullui 1984-85,numai la 
un singur spital din Bucureşti, Grl- 

[Continuare tn pagina 10] 






















10 


Predică... 


[Urmare din pagina 9] 
gore Alexandrescu* 93 dc noi născuţi 
au murit de frig Tn 1ncubatoare,pen* 
tru ca Ceausescu a ordonat oprirea 
Curentului electric opt ore pe zi* 

Călugărul Ilarlon Argatu de la nâ 
naşti rea Cerni ca a fost Internat Tn 
repetate rî^ndurl Tn clinici psihia¬ 
trice numai pentru c^ este un monah 
de mare spiritualitate* In urma tra¬ 
tamentelor medicale brutale la care 
a fost supus, s*a TmbolnSvIt. Cu toa 
te acestea, este continuu şi sever 
supravegheat de securitate. 

In tarS, preoţii se roagS Tn tal- 
nS pentru o biserică reali si care 
Tsl duce cum poate misiunea el de 
predicatie, Tn timp ce preoţii misi¬ 
onari fac propaganda pentru regimul 
ateu din Romanla si, eventual, chiar 
spionaj. 

Trebuie să înţelegem ca suntem 
responsabili Tn fata lui Dumnezeu si 
a Istoriei de tot ceea ce se Tntîm- 
plă Tn ţările comuniste de persecu¬ 
ţie- Bl^riclle din exil trebuie sâ- 
ş1 dea mana într'o unitate fraternă 
de predicatie si de faptă. 

Suntem o forţă extraordinară pen¬ 
tru că, spre deosebire de bisericile 
protestante, noi avem simţul unit㬠
ţii sî al ascultării Ierarhice. Dar 
lipsa de unitate dintre bl ser 1 ci le 


ortodoxe de diferite origini ne anu¬ 
lează. Să nu ne părăsească niciodată 
acest sentiment de culpabilitate si 
de responsabilltate pentru tot ce se 
întâmplă rău Th lume.Dacă am fi fost 
uniţi, dacă am fi luat atitudini co¬ 
mune Tn fata răului, multe suferinţe 
ar fi fost*cruţate celor din ţările 
de persecuţie. 

Să chemăm la biserica cea adevăra 
tă pe toţi preoţii care, Tn prezent, 
fie Tn ţările comuniste, fie Tn afa¬ 
ra lor, slujesc regimurile atee, Tn- 
selănd conştient sau Inconştient,bu¬ 
na credinţă a enoriaşilor lor. Să se 
întoarcă la Dumnezeu şi la slujirea 
semenului lor, şl-i vom primi cu dra 
goste. 

Prăznulm astăzi o biruinţă câşti¬ 
gată cu sânge şl cu suferinţa marti¬ 
ri că şl ne exprimăm credinţa nestr㬠
mutată In adevărurile Bisericii noas 
tre Ortodoxe. Deschidem larg braţele 
pentru a-1 primi pe toţi Tntr'o de¬ 
plină frăţietate Tn Hristos. încer¬ 
când sa refacem prin iubire cama sa 
cea prin ură sfasiata a Mântuitoru¬ 
lui . 

Căci unde dragoste nu este, nimic 
nu este. 

Pr. Gh. CALCIU 





paERmntL de la soultzmatt 


Wjjşiîl* ®tc., nu l-a putut salva de 
urmările pe care fatal trebuia să le 
suporte*, -Gen. Chimoagă, op.cit. 
pag.344. 

SI acum pentru tnchelere, ca Măr¬ 
gărita si devină regina Tării de la 
Ounăre. e nevoie ca ea s3 înveţe per 
fect rwwneşte, sl înveţe IstoHa a^ 
devăratî a acestei Ţări si să se a- 
prvfU ca sufletul deschis de sufle¬ 
ul acestei Jări si sS dovedească, 
cel pattft deocawtotă ci. cunoaşte n 
rfc» lui (ieorge Enescw şl ci, 
te pe cel de 1 roatfnl cunoscuţi de 
toată lunea, pe Wrcea tllade {deee- 
«« de curSno}, şi p* «orar,. Oupă 
aceea si înveţe a cunoaşte p o e ; la 
lui Mnescu şl proa» lui tlviu Pe- 
breanu. Cu aceştia doi. Hirgirlta va 
ţine cheia succesului care dure la 
aufîetuî Poezelei. 


Mărgărita ne spune, candid, în in 
tervlul acordat revistei “Polm: de" 
vu£": "Eu sunt Românca, născută şl 
crescută Tn exil, dar cu desăvârşire 
Româncă, până Tntr'atât că îmi vine 
să scot urlete de bucurie sau de ne¬ 
caz în faţa televizorului meu, cînd 
tpre exemplu Wa dla .. C nBiSn4^. i este Tn 
competiţie sau când Iile. Nâ st ase al 
cirul limbaj uneori puţin şlefuit 11 
înţeleg, participa la un mitch, pen- 
trucS eu vorbesc româneşte, însă nu 
atât cit as dori" - ' -- 

Oopî cum vedeţi. Mărgărita cunoas- 
te Ronânlâ prin Intermediul Nadief 
Cominicl şl a iul Iile Năstase.SI a- 
cetsta e prea puţin,aproape de zero. 


N.S. Govora 



-•Tiria per I 
«Cjî tn î ' 




Cetate* din Cristian [Sraşc-v]: 


TU FÂ-TE CÂ DAI, SÂ MÂ FAC EU CÂ î|p i 

> 

'’V.imvcrsul Hincai violent ta Bucureştr'>... 

SA fim 5 erio 5 U...Suh titlul menţionai mai ... 
le - doar r.*i 1n locul imnului de întrebare ont pţ. 
exclamare " numărul 33 al /isulu» "Universul 

o bombft prima so paRlna, Titlul pornea < . 

cherme/«i. sft ţi se înfigă bine în retinA, <je 
lându-ţl clrcumvolutiunilc. sd cazi lai, exclamând 

- Ia te uita, soro, ce belea pe capul bietului z. 

înfrigurat, lemâtor de soarta lui nedreapta ’ 

emoţie, parcurgi rândurile abia potolind bătâile in,nşi, 
pe Infarct! 

- Nevasta, copii, vecini, săriţi, năpasta» "Unr h 

VIOLENT la Bucureşti!" Pâi vă daţi voi seama r - 

asta^! 

Cam aşa sperau, bietele victime, din red.icr, . 
lui, câ se vor petrece lucrurile. Numai câ... 

Articolul respectiv, îmbrăcând haina unui proi 
irâznei, pasămite, la "atacul violent" al Bucurestiul.n 

de fapt, prea vizibil, aţi ghicit ce*? Da. exart o Fa* • 

Iălal 5 ^ care nu are de scop decât sâ ducă tititon.i' 

Cum? Aflând de viole.ntur atac al presei bucurev» 

pe capul bietului "Universul zis liber", cititorul - 

ţui editor al ziarului - va sughiţa (pardon susnm^^ 

şi: "Păi, daca şi Bucureştiul îl atacă, fraţilor ^ 

c5-i un ziar anticomunist! Ce tot mai n'cp v 

cSasi) şi pe dincolo?",.. ' ' ^ ’ i ■ 

Asa-I? Mai putem noi acum sâ ne 
"dovada" ca ţi făcută? Mal putem no, f 

Nimic..,decat atât: 

1. (Unu). "Fiorosul" organ de presa năpustit hăi*. 
bietului ziar newyorkez. nu-l, de fapt. decât un rnnd’ " 
al periodicelor dln^ ţară, pre numele său "luceafăr r 
dc circulaţie redusa doar printre tinerele viâstare i ’ 

TcT.*^*? 

2. (Doi). Zisul atac nu face nici o referire -u 
precisă şi fără echivoc al numelui publicaţiei 
atât mai puim al Ilustrului ci director» O vagă 
reproducerea în paginile revistei a cârm sub iWrarc v 
are cuvântul" nu deconspira cititorului'dm tirâ fr, 

al d.rectorului care. ...e bine sâ nu i.e pă'ar ac 
se ştie niciodată ce ne rezervă viitorul... ‘ ^ 

"Atacul violent" deci nu e nici atac : 
referitoare STRICT la alegerea romanului pu 
şi atat mal puţin violent. Insâsi n^fenrec i 
nu a fost, în articolul respectiv df ât 
se preaslâvi, pe multele coloane ale r, 
a României", Nici un cuvmtel desp'e 
ziarului ce se doreşte acum mcrimir 
"lupta" neobositului sâu director - am , ~ 

sâ creadă cititorul, tras de nâne:.^ > rr :.,' - 

UfKJ. 

3. (Trei). SpodâsinUf *rt /r,- 

rcşiene, semnatar ăl art . . 
ştiutul lingău al familiei Oomr ’ 

Tudor care, deasemeni ştiut, mai e u i 
Barbu. Or, e de notdrierare puNicâ faptul 
Cqrneluş cat, mai ales, vajmeui 5ău paf ■ 

RAMAS cei mai buni prieteni pe are u re 
de "băieţi") cealaltă familie domnitoare. re 
la New York, de editarea presupusei reviste 
fl nevoie, în sprijinul celor afirmate, aecât 
repetatele telefoane care au legat, în decursul intervaluiuf. 
de la aciuirea pe aceste meleaguri, redacţia bilunarului nf*- 
yorkez cu locuinţa atât a denigratului de acum Vădim, 
mai ales, cu cea a directorului organului resenst bucureştv^-* 
"Săptămâna", pomenitul plagiator Eugen Barbu - prieteni 

ţUi în fapt provizoriu, prin vitregia soarrei, dar uniţi 
şl simţiri, prin efectul tehnologiei pusă la dispoziţie de - 

De^ aici, se naşte fireasca întrebare • “Jire 
altfel, în sine, şi răspunsul: 

Nu cumva "atacul violent" atât de la timp 
colace) de salvare, prompt comandat, este dovada ^ 

zicale; prietenul la nevoie se cunoaşte^ Prieten, care a ?» 

(nu-î prima oară!), îndepllnlndu-şi sarcina trasata ^ 
oare?), rcalizându-se dr minurvo schema: "Tu fâ-ie '' 
să mă fac eu ca ţip!",.. Aş<i, poate, o zicj ^ 

batem şi...ştiţi dumneavoastri, undc-i bămie nu 
de bunâTnţelegereî Nu'* 

Cam aşa se explică v«ivăreaf<i cu care "cni.»riui 
• ’a grăbit să-şi «v.înâtSlI^" de oe urma 

cfomâgeli. 

Dar, şa fim serk>*k..tovarăşi* 

P-S, Sâ mai zicem ceva şi despre misteriosul E)orji 
care semnează articolul gâJăgins din revista ciomăgită, 

<hi>ne de unde a mai răsărit şi acest apărător, ă»'**'*^*;*^ 
wnea dc la gura directorului ei? Pâi. de unde'’ Doru I _ 
fel ca şi Sev^ Pop, Vaier Pop^ S. Braunstein, Tibcriu • 
etc-«tc, care bântuie ca stafiile paginile zi»c« 

»Îk ?4 ^ ţîşnlcl cu toţii din vârful bont ^ ^ 

tibişif producţie «tomacalâ a ilustrului director 

atârn la dispoziţie, sugexându-l ?« ** 

tort dc aceeaşi teapă Ariatofan Pu/oiu, Agrlpma Buboiu. Ag 

«emnon Puhoiu, Agamită Cvnoiu... Ce casă bună ar face cu 
f ^Lf^’****^*'^*®'’* pcofesiomsil: Luana (mea. de 16 ani. 
^hji lluh.oiu), Torry (so^ia legitimă a d-lui Paul 

Romoşan). Numai şi numai profere- 

^ Pe când, anunţată cu surie, î.»» vu face apariţiu în 
Inca un profesioniatr coana s/^aerS a d-tui Buhoiu? Că dv» 

•u trecut vreo ttouâ luni bunicele de când a poposit in 
ca musafir, primirea paaaponului IihkI o d«»vadâ grăitoare 

a persecuţiilor,.. 

Apropos, ca să ne pâstram îr* tema articolului, ntiH si 
ac«4rtt* tot o faţetă a "aiacuiui vicleiu* ai Bucur<*siiu?u/" 

Vor1>a unui cemfrati' de Mozeiâ "Md las . 

că măcăief". 

S-C. 


.^er 


aia. - 

r.jmer.irt dr 


























UBERTATEA 


PAC^INA 11 


APROPd DE... MONARHIE! 


îmi amintesc de acele epoci oe 
aur ale naţiunii mele, cînd domnea 
peste întreaga Româ>)1e Mare Monar¬ 
hia Regală, simbol al libertăţii to 
tale, prosperităţii şl avuţiei Tn" 
general. Ce timpuri! Să te cruceşti 
si sâ nu crezi! Comparam în mintea 
mea, fosta stemă regala, copie fide 
lă după stema coroanei Angliei. Ce* 
superbă era! Crucea de aur bătuta 
în rubine; faldurile purpurii de ca 
tifea se revărsau peste cele 6 pro¬ 
vincii, rezemate pe un frontispiciu 
stigmatizând Imperativul vremii a- 
puse, NIHIL SINC OEO, [nimic fără 
Dumnezeu]. 

Când eram străjer, aparţinând de 
cohortele liceului unde învăţam,toa 
tă ziua lustrulam Insigna cu stema 
miniaturală de pe basc. 0 admiram 
pur şl simplu la vârsta aceea frage 
dă, şl-ml plăcea să sclipească la* 
soare. Pe piept aveam aplicată o al 
tă stema brodată, având Impresia ca 
port cea mai distinctă decoraţie. 
Fac mal departe comparaţie cu a sa 
zisa stema a Republicii Socialiste 
la care te umfla râsul dela prima 
privire. 0 sondă Imaginară, stă co¬ 
coţată pe un deal. In fond, sondele 
au dispărut de 40 de ani, de când 
ne-am achitat datoriile de război 
lui Stalin. Rădăcinile sondei au 

■HpSBBHMcTurNBEsi^tn^Si^^Hrr 

o seceră şl un ciocan ru¬ 
ginite, ce nu reprezintă si ele ni¬ 
mic. Industria falimentară, din ca¬ 
uza lipsei de electricitate şi gaz 
metan, 1ar agricultura reîntoarsă 
la evul mediu cu bol, cai si măgari 
din lipsă de motorină şi a^bratelor 
de muncă. Această bizară stemă fâl¬ 
fâie pe o cârpa în virtutea Inerţi¬ 
ei ce suflă dela răsărit. 

Tln^) de aproape un secol,în Is¬ 
toria poporului român au existat 
mai mulţi regi ereditari, dar numai 
doi dintre el trebuesc pomeniţi cu 
cinste si cucernicie. Aceştia sunt: 
Carol I si Ferdinand întregitorul. 
Ceilalţi succesori, Carol II şi M1- 
ha1, au constituit o povară si o ru 
sine amară pentru neam si istorie, 
fiind şl în zilele de astăzi bleste 
maţi de întregul norod. 

Primul nostru rege care a desc㬠
lecat la 10 Mal 1866 pe la Turnu-Se 
verin, Carol I, a lăsat ţării şl îs 
torlel naţionale cele mal sublime 
Mrlntlri. Amintesc doar Tn fugă ce- 
1 mal principal, mal mult pentru ul 
tlma generaţie de sacrificiu, care 
în perioada 1947 şi până în zilele 
noastre, nu a avut nici măcar noţi¬ 
une de cuvântul •‘rege**. Cu ocazia 
rizbololul ruso-turc din 1877,Tarul 
l^lel fiind înfrânt la $mârdan,ce- 
« ajutor disperat dela Carol I,ca¬ 
re îl ajuta necondiţionat, şl în ca 
Htfttea sa de comandant suprem aT 
oştîrîlor roT^no-ruse, înfrânge de¬ 
finitiv armata otonană prin luptele 
glorioase dela Grivita, Plevna, vl- 
dln si Plovdlv. ^^te primul rege c a 
- ij [e fie ex tinde graniţele 
C5^7^Stîgfn^r3 majrl judeţe din 
^ iitsar y a, Tn timpul luptelor a par 
ţâcîpat zi de zi la operaţiunile mî 


li tare, îmbărbătând trupele cu pre¬ 
zenta si iscusinţa sa militară de 
adevărat prusac."in faţa Vldinului, 
deodată explodează un proectil duş¬ 
man, si nu la prea mare depărtare 
de el, la care scoate chipiul si cu 
mâna cealaltă întinsă spre cer, ex¬ 
clamă cât îl ţine gura: "Asta-1 mu¬ 
zica ce-mi place". Sceneta a rămas 
Imortalizată devenind legendă.0 al¬ 
tă secvenţă şl mal nostimă, merită 
să o pomenim cu toată naturaleţea 
el autentică. Fiind întâmpinat la 
Intrarea tn ţară de Brătlanu, Stur- 
za si Marghiloman, pornind la drum 
spre Bucureşti într'o caleaşcă tra¬ 
să de 6 armăsari albi, la intrarea 
în judeţul Olt, fu întâmpinat de o 
mulţime impresionanta. Un grup de 
ţărani, 1-a oferit pâine caldă cu 
sare, şi flori,sărutând tn genunchi 
mâna viitorului rege al României.Ca 
rol nu cunoştea nici o boabă rom⬠
neşte si se adresează lui Brătlanu 
in germană, rugându-1 să-l întrebe 
pe unul dintre ţărani dacă anul a- 
cesta este recolta bună şi dacă va 
fi pâine pentru toate gurile. Ţăra¬ 
nul scoase căciula, se apropie cati 
va paşi, si-i răspunse direct prin¬ 
ţului Carol, în limbajul lui simplu 
şi mucalit: "Să trăieşti Măria Ta; 
si bine al venit pe holda noastră 

Brătlanu înroşi ndu-sc si neavând Tn 
cotro a trebuit să tălmăcească to¬ 
tul, cuvânt cu cuvânt. Carol s*a bu 
curat de cele auzite şl ca să nu 
fie mai prejos decât ţăranul,a rup- 
t-o şi el cum a putut în româneşte, 
exclamând pe un ton destul de grav; 
"Mereu să fie căcălău de grâu" la 
care întreaga suită s*a pus pe râs, 
de se clătina pământul. 

Soţia lui Carol, Regina Ellsabe- 
ta, ataşată si ea trup şi suflet 
de poporul nostru, în timpul războ¬ 
iului a vegheat zile şi nopţi la că 
pătâiul răniţilor prin diferite spţ 
tale militare. Dotată cu o inteli¬ 
genţă sclipitoare si distinse cali¬ 
tăţi, a scris câteva cărţi cu gin¬ 
gaşe poezii în româneşte, înmânun- 
chiate sub titlul "Carmen seculare'.' 
După moartea el, poporul, în semn 
de eternă memorie,i-a consacrat nu¬ 
mele celei mai pitoreşti şi frumoa¬ 
se staţiuni de pe litoralul Mării 
Negre, numele de Carmen Sylva, care 
după năvălirea hoardelor as1 a11 ce 
"eliberatoare", a fost schimbat 1- 
medlat cu numele unul huligan răs- 
vratit, Vaslle Roaltă.In anul 1913, 
Regele Carol I participă la campani 
a din Bulgaria, în urma căreia, iar 
lese învingător, câştigând deU 
Turci întreg Cadrilaterul .Tot Carol 
inaugurează prir^iTnie ferată 
ce leagă Capitala cu Constanta stra 
bătând Bărăganul în linie dreaptă. 
Inginerul Anghel Saligny construes- 
te un magnific pod de oţel peste 
veacuri, dela Cerna-Vodă, la care 
Carol a susţinut ca la ambele in¬ 
trări ale podului să se înalţe câte 
doi Dorobanţi cu pene de curcan la 
chipiu, care dainue şl astăzi. To^ 
dela el 

neascS, nemodificată până îh 1 938, 


când descreieratul Carol al Il-lea 
a aranjat-o după poftele lui perso¬ 
nale. Se stinge îh 1914, fiind je¬ 
lit dela mic la mare într'un doliu 
naţional de 3 zile. A rămas în Is¬ 
toria neamului ca primul nostru lup 
tător viteaz ce a rotunjit graniţe¬ 
le Principatelor Române, într'un re 
gat tânăr si viguros. 

A urmat la Tronul Domnesc Regele 
Ferdinand, căsătorit cu Regina Ma- 
rlj^ fiica T^^^ne1 VIctoHTl^Angli 
^TTToina felMe'*îllbîTor"^îr~n^ 
şl glie, şi-a consacrat toată viata 
numai pentru binele ţării.Cu ocazia 
primului război mondial, a uitat că 
este de origine germana şl a decla¬ 
rat război împotriva fraţilor săi, 
numai ca sa se întregească tara de 
sub dominaţia Austro-Ungară, fapt 
care l-a realizat cu succes si mare 
curaj. După victoria finală se în¬ 
coronează ca Rege al tuturor români 
lor la Alba-Iulla, alături de Regi¬ 
na Marla la 22 Octombrie 1922,în Ar 
dealul eliberat întocmai visurilor 
sale ambiţioase. A făcut o reformă 
agrară de mari proporţii, împrople- 
tărind pe toţi ţăranii săraci si 
mijlocaşi. Timp de doi ani de zile 
cât a ţinut războiul, la fel ca şi 
Regina Ellsabeta, Marla veghea zi 
si noapte Tn calitate de soră medi- 

Oituz, Mărâjeşti, Vrancea, M^frăştl. 
In timpul acestei munci pasionate 
de alinare a suferinţelor, doamnele 
aghiotante de onoare, Sturza şi Mar 
ghiloman, au observat pe halatul 
alb al Reginei câţiva păduchi tran¬ 
smişi dela cei contaminaţi de tifos 
exantematic, rugand-o sa nu se mai 
expună în acest mediu periculos, la 
care Regina Mari a a răspuns cu o in 
diferenţă ucigătoare că nu-1 pasă, 
"la câteva sute de mii de morţi ce 
mai contează încă unul", impresio¬ 
nând până la lacrimi pe toţi sufe¬ 
rinzii din acel salon. Istoricii S. 
Puscarlu, Xen opol, Giurescu s.a., au 
îmortatizai Tn pagini le lor aces t 
moment zguduitor şi sublim de jert¬ 
fă adevărat regească. A murit cu ul 
tima ei dorinţă fierbinte, ca inima 
să-i fie scoasă şi depusă într'o ur 
nă de cristal în oraşul ei mult a- 
dorat, în clipele de odihnă, perla 
Marii Negre, Balcicul răpit samavol 
nic în 1940 cu tot Cadrilaterul de 
alte hoarde slave. Dela Ferdinand 
datează pentru prima dată introduce 
rea votului universal, direct şi se 
creţ, cu structură profund democra¬ 
tică. S'a stins Tn 1927, fiind în¬ 
mormântat alături de Carol I la M㬠
năstirea Curtea de Argeş, denumită 
si Panteonul României. Aceşti doi 
Regi, în tot timpul vieţii lor, nu 
au cutezat sa-sl facă măcar o vilă 
personală, să depună bani pe furiş 
în străinătate sau să huzurească pe 
banii poporului, cum vor face mal 
târziu Carol II şl Mihal. Mândria 
ţării noastre, alături de alţi voe- 
vozi destoinici, rămân pe veci şi a 
ceşti doi luceferi. 

După 1930, încep să se abată asu 
pra flintei româneşti, şi bietef 
tari, numai suspine şi jale. Oar ce 


să-1 faci. Istoria merge înainte ca 
un tăvălug, măturând ori construind 
ceva în drumul el. 

0 povară şl o ruşine a neamului 
a fost din 1930 şl până în 1940 Re¬ 
gele Carol al Il-lea, care,fiind o- 
datâ plecat din ţară, s'a reîntors 
cu vicleşuguri aranjate de diferite 
persoane politice -pentru a se gu¬ 
dura ca nişte câini pe lângă tron, 
beneficiind de un ciolan gras si 
funcţii mari-. Tot fraudulos, şi-a 
adus la scurt timp si amanta,evrei¬ 
ca Elena Wolf-Lupescu, construindu- 
i la Sosea o superbă vila din banii 
statului. Regina Elena îl părăsise 
de mult, fiind Imoral si lipsit de 
cel mal elementar bun simt. După câ 
teva luni de domnie,ca să nu albe ri 
val la tron în viitor, îl exilează* 
forţat pe fratele său* Prinţul Nico 
lae. Din vistieria statului,iroseş¬ 
te sume fabuloase pentru împopotăna 
rea castelului Peleş, Bran,PelişorT 
Mogosoaia, Snagov, Timiş. Acaparea¬ 
ză toate industriile de bază din ta 
ră, rezervându-si dela fiecare o co 
ta de procente si acţiuni între 25- 
44%. Creează cu Nicolae Malaxa un 
trust al armamentului, iar cu Max 
Auschnit un alt trust industrial 
la Reşiţa, Căi an, Nadrag-bin petrol 
aV*e altă sursă sl-mai grasă, stor- 

feră procentele cele mai ridicate 
TYi frunte cu Vega-Ofl, Astra, Româ- 
no-Amerlcan, Standard-Oiî, Concordi 
a. Steaua Română. Importă din Cehos 
lovacia dela uzinele Skoda armament 
pentru dotarea armatei, de şase su¬ 
te de milioane de lei si Tn compli¬ 
citate cu ei, se onorează factura 
României de...două miliarde lei. De 
aici a început un scandal monstru, 
cunoscut la acea vreme drept "Aface 
rea Skoda", care pe parcurs s'a mu- 
samalizat tot din ordinul lui. Des¬ 
chide mereu diverse conturi persona 
le la diferite banei din Elveţia si 
Franţa, secrete. In loc să vadă de 
treburile ţarii si sâ vegheze neîn¬ 
cetat ca şi predecesorii lui Carol 
I şi Ferdinand, se tine numai de 
ghesefturi murdare, afaceri compro¬ 
miţătoare, împins dela spate de a- 
manta sa Elena Wolf-Lupescu, si ea 
nesătulă de avere şi bănet. In Feb. 
1938, desfiinţează partidele de opo 
zlţie ca să poată conduce nestinghe 
rit tara după bunul sau plac, insta 
urând dictatura regală, într'un clî 
mat de mare teroare şi represiune. 

încă din primii ani de domnie a 
lui Carol al Il-lea, Corneliu Z. Co 
dreanu, exponentul naţionalismului 
românesc, a observat desmaţul la ca 
re se pretează pretinsul rege si 
prăpastia ce se conturează la ori¬ 
zont, atrâgându-i atenţia că tctul 
este în detrimentul ţării. Din acea 
clipă, Carol l-a considerat duşma¬ 
nul său cel mal periculos. In noap¬ 
tea Sfântului Andrei, 1938, din or¬ 
dinul său, Corneliu Z. Codreanu îm¬ 
preună cu alţi 13 comandanţi cama¬ 
razi de luptă, a fost asasinat. Din 
această clipa s1-a atras ura între- 

[Contlnuare Tn pagina 12] 


















LIBERTATEA 


PAGINA 12 


23 AUGUST ÎN SUDUL FLORIDEI 


SSmbătă, 23 August*după vecernie. 
Părintele Tralan Petrescu, parohul 
bisericii Sf. Treime din Miramar, a 
oficiat un parastas pentru odihna su 
fletelor ostaşilor căzuţi pe cămpuT 
de bătaie Tn războiul TtTţ)otr1va Uni¬ 
unii Sovietice şl a tuturor victime¬ 
lor regimului comunist d1n Romani a. 

După parastas Dl. Tralan Golea, 
îrtr*o scurtă alocuţiune pe care o 
redăm mal jos, a evidenţiat semnifi¬ 
caţia acestei zile în viata poporu¬ 
lui romSn; 

Se împlinesc astăzi 42 de ani de 
la 23 August 1944. In această zi în 
mod rusinos, printr'o josnică trăda¬ 
re a unei clici în fruntea căreia s' 
a pus însusi Regele ţârii, un întreg 
popor a fost scos de pe 11 nia împli¬ 
nirii destinului său Istoric de lup¬ 
tă împotriva hoardelor asiatice şl 
împotriva duşmanilor Bisericii creş¬ 
tine şl pus să lupte alături de ele. 
Căci, acesta ne-a fost destinuUDela 
naşterea noastră ca popor am fost în 
văltoarea năvălirilor barbare care 
toate tindeau să Invadeze Europa ca 
să-1 pradezc avutul si sa-l niml ceas 
că locaşurile de închinăciune. 


Tăcut, eroic şl demn ne-am împli¬ 
nit această misiune. Răsfoind filele 
Istoriei noastre dai an de an peste 
lupte împotriva acestor hoarde. Iar 
paginile înscrise de Mircea cel B㬠
trân, de Ştefan cel Mare şl de Ml hal 
Viteazul rămân pagini de glorie Ine* 
gal abilă. Şl să nu uităm, asa cum a 
uitat Regele Mi hal, ce pagini frumoa 
se a înscris tn cartea noastră de 
aur Strămoşul sau Carol I, când Tn 
fruntea dorobanţului român 1-a scos 
pe Turci afară din Europa. 

In 1940, printr’o conspiraţie îm¬ 
potriva orânduirii din Europa de du¬ 
pă primul război mondial. Rusia ne 
răpe^t^pehlrtf a treia oară Basara¬ 
bia. Şl acestea nu 1-au fost sufici¬ 
ente Regelui şi elicei sale ca să în 
vete minte cine sunt Rusii, si să nu 
înfigă pumnalul trădării Tn spatele 
propriei sale armate, care se găsea 
încleştată Tntr'o luptă pe viată si 
pe moarte cu acest duşman de totdea¬ 
una. 

Ruşinoasă zi Tn viata neamului 

nostru şi rusinos regim politic s'a 
înscăunat la conducerea ţării în ur¬ 
ma acestei trădări. Oe atunci, dela 


acel 23 August 1944 si până astăzi 
se înscrie cea mal neagră epocă în 
Istoria neamului românesc. încă nici 
nu se semnase actul trădării -la 12 
Septembrie 1944- si deja erau 160000 
de ostaşi români tn uniformă depor¬ 
taţi Tn Rusia, şl de atunci si până 
acuma sunt alte zeci de mii de vic¬ 
time ale acestui blestemat regim,ca¬ 
re a schimbat Crucea lui Christos de 
pe emblema ţării cu secera şl cioca¬ 
nul lui Antichrist. 

In calitatea mea de f1u al neamu¬ 
lui roînanesc protestez împotriva a- 
cestui regim ş1-1 neg orice legitimi 
tate. A fost înscăunat la putere 
printr'o conspiraţie antl-naţionala, 
care odată şi odată,va trebui să dea 
socoteală în faţa neamului si a Is¬ 
toriei . 

Lupta de rezistenţă împotriva co¬ 
munismului însă continuă şi menţine 
vie speranţa Tntr'un viitor de viată 
liberă a neamului nostru, cu toate 
vederile şl prevederile pesimiste a- 
le unora si scepticismul altora. In 
această luptă ne recunoaştem în cele 
ce Apostolul Pavel Tn cea de a doua 
epistolă a sa către Corinteni,spune: 


-Suntem încolţiţi Tn toate chipu¬ 
rile, dar nu suntem la strâmtoare. 

-Suntem Tn grea cumpănă, dar nu 
suntem desnădăjdulţl. 

-Suntem prigoniţi, dar nu suntem 
părăsiţi. 

-Suntem trântiţi la pSmânt.dar nu 
suntem omorîti. 

Cu credinţă Tn biruinţa binelui 
asupra rSulul s1 a dreptăţii asupra 
nedreptăţii, avem certitudinea victo 
rlei. 

Pentru odihna sufletelor celor 
800.000 de ostaşi români căzuţi tn 
cruciada Tmpotriva Rusiei bolşevice 
precum si a tuturor zecilor de mii 
de victime ale comunismului, ca: 

-cel morţi în prizonierat, 
-împuşcaţi prin închisori, 
-pieriţi la canalul morţii, şl 
-făcuţi dispăruţi altfel, 

an înălţat astăzi această rugăciune. 
Dumnezeu să-i Ierte, să-1 odihnească 
şl să le fie ţărâna uşoară. 

Trăiască România pentru care ei 
s'au jertfit! 

CORESPONDENT 


APROPO DE... MONARHIE! 


ştofMlii* ScptfWbHe 1940,re¬ 

gele tiran este silit să abdice <1 
să părăsească tara. Pleacă târând 
după el 6 vagoane arhipline cu tot 
ce era nai de preţ din patrimoniul 
statului, între acestea celebrele 
tablouri Flamande şl covoarele dela 
Palat din mătăsuri şl lână fina co¬ 
mandate Tn Orient; vesela, tot dela 
Palat, comandată în China si Japoni 
a, tacâmurile din argint si flldesT 
anuorărla suflată cu aur "dela Pe- 
les, lingourile personale. Le-am a- 
mlntit superficial, departe de a în 
tocmi un Inventar. A fugit Izgonit 
şl blest^t de întreaga ţară. Iar 
după câţiva ani 1-b înghiţit un ci¬ 
mitir anonim din Lisabona,după ca¬ 
re, hier*ele din anturajul său 1-au 
spulberat toate iafurlle acumulate 
într'o domnie atât de scurtă. 

OupI dispariţia acestei figuri 
sinistre, ca urmaş la Tronul 
Regal pe linie ereditară, conforr 
Cc.nstliîitlel, vi,ajestatea Sa Regele 
Voevod de Alba-lulia,f1u le¬ 
gitim, d/îscendent din Carol al IJ- 
lea si Regina Elena. Un proverb din 
fcltrănl grăieşte că, aşchî^: nu .sare 
departe buturugă, sau ce lese 

din p1s1*"ă şoarece fiănâncă! SI aşa 
a for-t, ca ur blestem pe capul bie¬ 
tului cfe să îndurări *1 pănă 

Ir ?1ue de dz1, ure^rlle ntghUhlel 
unul Pegf: coplUrcs şl fără T^inte. 
Lipsit rîe orice noţiune « strategi¬ 
ci politice şl m1»1tare, s *5 găsit 
izolat de că’tre Mareşalul Antonesru 
pe tot timpul războiului, actstf^ In 
ttrrlcâfrdu-l orice ccntacte cu per- 
soinTe politice ale tării. Mici pe 
front nu 1 s'a permis sl viziteze 
prlaul transeu, Invocându-se prero¬ 
gativele protocolului regal că Re¬ 
gele doinneţte şl nu guvernează. 


lui August t944,ru— 

sil, înarmaţi pânâ'n dinţi, cu aju¬ 
tor de război american, ajung la 
Prut aproape de Iaşi. Intre t1mp,a- 
viatiaamericană pisează Capitala şl 
Ploestlul cu bombardamente cumpli¬ 
te. E adevărat că întreaga conjunc¬ 
tură poHtico-mllItara luase o nouă 
turnură, dar şl pentru acest Impedi 
ment, exista o soluţie salvatoare 7 
• Antonescu du cea tratative prin in-; 
‘ Contelui de Bernadotte ^Jal 

ţcalro, şl separat la Stockholm cu^ 

. sovieticii, de a 1eş1 din război o- 
/ norabll plătind numai despăgubirile 
de război fără a fi ocupată ţara,de 
3 restabili ,o nouă ordine Internă 
prin alegeri aslslate de allaţi,în¬ 
tocmai curo a procedat finlanda, în 
urma cărui fapt rusH nu au călcat 
hotarele acestei ţări, ea platina 
numai despăgubir1 le de război irrpu- 
se. Pe de altă parte, în timpul ne¬ 
gocierilor pentru armistiţiu cu Sta 
lin, în caz că ruşii totuşi încer¬ 
cau să forţeze spr^ Interiorul ţ㬠
rii, după părerea multor mi 111ar 1 
de carieră si încercaţi pe multe 
fronturi, puteam rezista circa 6-8 
luni pe linia fortificată Nămoloasa 
-focşani-Galaţi. Ar fi o copilărie 
să af1rtr.am cî putear stăvili defini 
tiv puhoiul bolşevic, dar această 
rezistenţă era calculata, căci re¬ 
zerve umane «ai existau evaluate tn 
că la 2 milioane de suflete. Rezis¬ 
tând pe ultlr^ linie de apărare.pj- 
te*r. obţine un armistiţiu discutat, 
si nu am fi fost acaparaţi de tru¬ 
pele sovietice, tîrăndu-ne In robie 
pănă în zilele de azi. 

Regele HI hai. purtîndu-1 si o u- 
rf le neiertat 1u1 Antonescu pentru 
cofiportdrlle sale oarecun dispreţu¬ 
itoare, a pândit nrmentul cel mal 
propice .spre a-1 înlătură. în tiav. 


pul do 23 August, pjTt 

lej de discuţie a frontului compro¬ 
mis, şl TI invită la Palat unde Mi 
obligă s ă ceară armisti ţiu ruşilor,' 
chiar în raţa lulTsub motivul că 
de se mal conţinu? războiul, vom 
pierde multe vieţi şi vor fi multe 
oraşe distruse. Dar,Antonescu dorea 
încheierea unui armistiţiu negociat 
la masa verde în prezenta Al laţi¬ 
lor,cu garanţia că trupele bolşevi¬ 
ce nu vor ocupa tara, armistiţiu ca 
re era pe cale de a fi acceptat de 
Aliaţi în urma tratativeloe între¬ 
prinse. In acest moment, conform 
planului regizat,Mihai face un semn 
discret şi dintr'o cameră alăturată 
apar câţiva subofiţeri înarmaţi din 
serviciul de gardă a Palatului ca¬ 
re- 1 arestează pe Antonescu,predân- 
du-1 -culmea neruşinării-, dezerto¬ 
rului Emil Bodnarenco, unealta ru¬ 
şilor tn România. Ţinut pentru un 
timp într'o casă conspirativă din 
cartierul Vatra Luminoasă, acesta 
TI expediază la Moscova, ca apoi re 
adus tn tara, să 1 se însceneze un 
proces de înaltă trădare si să fie 
împuşcat Tn curtea poligonului dela 
Jilava. Hoardele stallniste au n㬠
vălit cu asentimentul lui Mihai a 
în ţari, si ain’Tcea clipă, 
praf şl pulbere s'a ales din biata 
Românie până în zilele noastre. 

Drept răsplată că a ".curtat cur¬ 
sul razfcK'iuîui cu aproape un an,Re¬ 
ge le Mihai a fost decorat cu Ordi¬ 
nul Victoria, clasa 1, de către Vî- 
slnsky, acrea-si persoană care după 
numai irei ani ti fixează ziua ple¬ 
cării, iar drept hatâr pentru deco¬ 
raţia primita, i se acorda să plece 
şi el,ca s^l Carol al 11-îea, cu 7 
vagoane arhipline de valori Incalcu 
labile. 

OdatS ajuns Tn Vest, Ex-regele 


ststint fh Eivetfa.Sf tfe 
atunci, timp de aproape 40 de ani, 
a uitat complet de România sa,de Ro 
mâni. Nici un comentariu pentru pre 
să, niciun protest, parca i'ar ff 
tâlat Visinsky si limba la despărţi 
re. Au mai fost si alţi regi for-’ 
taţi de soartă sa abdice si să ia 
calea bejeniei, dar ei nu si-au ui¬ 
tat poporul, adresându-i cuvinte de 
îmbărbătare şi menţinerea speranţei 
Regele Leopold al Belgiei,adresa in 
fiecare zi câte un mesaj tării ocu¬ 
pate de nemţi. Regele Greciei trime 
tea telegrame partizani lor, Tndenw 
nandu-i la rezistentă. Regii Dane¬ 
marcei si Olandei, vorbeau săptăm⬠
nal populaţiei ocupate,la postul de 
radio 6.8.C. din Londra. 

Cu ocazia unui interviu acordat 
de curând D-lui Vîad Georgescu dela 
postul de radio “Europa liberă",fos 
tul rege Mihai a afirmat câ planuî 
său de viitor e sa se întoarcă îna¬ 
poi în tară, si alături de popor,să 
clădească o nouă Românie.Indolenta, 
nepăsarea, ingratitudinea, desconsi 
derarea de care aţi dat dovadă Tn â 
ceşti 40 de ani faţă de poprul ro¬ 
mân, v-au pecetluit reîntoarcerea 
vreodată tn ţară. Oe vor fi câţiva 
profitori tn jurul O-tra, care au 
lins în trecut străchinile tuturor 
partidelor politice, şi acum vă dau 
târcoale pentru un viitor ciolan, 
spuneţî-le fn numele nostru, că din 
păcate, pe aici ne vor putrezi oa¬ 
sele la toţi. Adio conac, adio n»- 
sic, adie Românie! Le-jţl aranjat a 
sa de bine cu “armistiţiul" dela 23 
August, încât până sa ne mai fntoar 
cem vreodată la vetrele strămoşeşti 
sj părinteşti, vom fi hrana viermi¬ 
lor din lumea liberi. 

Theodor CAPOTA 











ŞnU UN LUMEA EXLULUI 


CONGRESUL UNIUNII SI 

t 



JK £ 

if a **1* 

r= » i •== 

sf ^cjEae-'^TT' ^fer^ţr •—WTîr^ 

'^ vj^jj rz z' j îTBnzr- ^ ‘•■«ssr-»- '•wrrr^ V 

cft ♦ -^rr^âmt at wsîff S zmosizaT ncscr-v, •r 

‘ ~ au^ -r-^>3esz. 

im, rare 

ruRs 'ie r-^Efe» tzuc* '« 
tare ’nc ^ 

:t 5 ^ s* i^e 

•'Msrre 52^ e>îa xr^3*ii^*r^ »nL 
«rrSr 59 -we M T F- ne^ ae afcşe*-tir^4 
a c es cg ^ t^«p. “"acs^ 

n'iisi'' s9 IC dfe mi m'x 

3L sarr^—rarsâ i 'H m m I’isis ^rCAr'zarmZ ms- 

rrw ^ sl *rrc^ zx 

m ms e r * ' m ate p n rxşf* 

3B^ m asifi mi m arr^ s'bx 's^s 
zsz f§T juri" I*n»Ţ''or, 

IA ▼i.5Ss rarw'îC crSrri ^ 5*?se- 
*4 c r ^is^srr^ n«iîc^4/r*le 








îş^r* "te a»^* -*^ 

rV^^isrr iccr» m msae^esr »A--tîţ.i^ 

si m z rv s ^zr^ " 'ir t ai " 54"*etesc 
ămarSe sî riîr* Nam 


îP-csece^^ 


%? «r. s* 2 


Î-* IL 3Sp6c 

. ‘i^irl. 


s=r^i 


r- 


r&săc m 


m «Se 

lATtrfî ••- 



î^se^ra *s2e se^ert m 

■rrrr sri*"^i:*«i.* ^ 2e*-wa.T*Tti 
* c ^Kâ A SR^Im 
m %K 2 lr*-c zx 3 MmE 2 K. si r* 

5® mi ret ^e»rc-«î. m 
dfei ^ îlse^a m«s^ 
sr* ii^i im~1 ic mei «si ^ râs 
rrm sBori Mniă r m ^m anîRCe sî â 
m «rtar m ce^ 3® m «^rkart 

si m T^sari « 'Um^ 

m. ic mrt AiTi cm. cm*âr rr'^r 
*ri*, aw cincâH MKle si -^«rale 
oeli^ CP *1 cABt.'iMtl ’i *^oswe^ 
w«a rl »»cifeyl*«i «cuirtei.a*» •* 
jZimgtf *«i i ^r*esi Şl srw+pSsi'*. 
Wd'^i ae'aw s» i«. «e »* « 
» wr^t ac ckr^ilc * ^tecl, ac 
ori oc Ba ** ţeiKişc, sa*— 

ţ^îe ae ssiHatrlc. U Cj»»' si *c 
:«< a M » ararsa ci^w**- 

ct. 

«c «cţi şirt * «9» '-i"^ 

m m ţ i m rH «cOt 9r5*anc*Tit_ i- 

‘ m*scm şi si ^ mmiîAi 

:• mc'bC m rBBfc* car»t. .rnim- ^ imit tArc şi m» _ 

•m er*^^ •«- ciim Cb •rctbl riKii. 

«irmrt creci?^. * ’^mrtktl si 
i. îmi* ce este 
si j-rr- * tst ce 
s-'Vx^t « >e^- 


r« cm 

Î-V e. «rmer 
^-cfcr» ta. sme .r-^prlzaîffr^i 
m si ^fsmtdk p—gmp ^ 

•tamr^ ssstrf e^ a mra ie aîe m* 
^mecinete âie Se. m^îe sf lam - 
mr. se mete aia>»’iiL leie ^^isCBre- 
^ •►. ««re SlKSOL. VKA* 
ti TiB'^riclMPCTlcr U oBft m-e £1-® 
:»-p^ • ş* «•- 

■ 5» ^-.£-5 £ii5C50i Igtmirie^ ic 1^ 

rlru »4se«r-Scf' i«rire*, 9»- 





LIGII DE LA MONTREAL 


V 

» 


îr=ricr£ «»Ert «rrsr^::; 

xeme »tPilw«€ ^C^âtGTt 






















UBERTATEA 


PAGINA 14 


ŞTIRI din lumea exilului 



JOCURI POPULARE FRANŢUZEŞTI 


[Umare din pagina 131 



am Ieşit din Biserică, l-am întămpl 
nat, am plâns şl 1-an sărutat.fi e- 
rau şl satul si neanul si wrtll si 
1at)1rea noastră. 

Noaptea ne plimbam pe toate la¬ 
turile României, ne Închinăm peste 
tot, ne sărutam fraţii şl surc^rilv 
si ne împărtăşim dir duhul Tnalnta- 
de a trăi cs oameni 
^ oBBate, de A ««mm 

Tn vremuri mal ^une r1 ^1 

<frepte. 

Vreau să spun clar, ncuâ celor 


din Montreal nu ne este ruşine de 
credinţa creştină, de numele de ro¬ 
man şl nici de graiul românesc. Le 
păstrăm cu scumpătate tn suflet si 
ele ne dau sens şl Imbold în viaţă. 

Sosiţi la Montreal, uUaţi-vS la 
noi cu drag si îmbrăţişaţi-ne ca pe 
nişte fraţi. Noi, pe partea noastră 
va lutin si vă primim cu mare buca 

nM este uumnezeu. 

Preot Dr. Petre POPfSCU 


Miss "Uniunea si Liga" 1986, Callopi Popescu-Marla 



ASfc/AMINTKLF RISI KIC H OKTODOXI. kOM4NK‘ Bl NA VfSTlRF** l>IN MONTHKAl . QliJlEC . < ANADA 
Biwrka M7t Cbrialopli» < oloml», Ca%« RviiiânTi MAO ClirtMopllc>Colp«ib. Roiraniia frrotalai: tOM Cbriati if li» C otomb. 
Mo«<r4al. Oi^Wc. Canada II2R 2Sf 



- WORKING FOR PEACE IN FREEDOM - 

XIXth WACL CONFERENCE 

und«r tn« pgtfonagn oi 

- LIGUE INTERNATIONALE DE LA LIBERTE - (• OAMOCLES -) 

NOVOTEL LUXEMBOURG. SEPTEMBER 7-10. 1986 



-- AL 19 LEA CONGRES WACL LA LUXEMBURG " 


Intre 7 si IQ >pteRi6r1e a avut 
loc la Lojrembijrc; cel de-al 19-lea 
Congres al WACL-olul -i^rld-A-otl- 
Comunlst league- Liga Mondială Anti 
-Comunistă. Âu participat delegaţi 
din 60 de ţări ^lln toate continente 
le, numărul cel mal mare formindu-l 
Urile din A$1a si America latini. 
LaiIul romanesc a fost reprezentat 
de o delegaţie trimisă de “Frontul 
Libertitll" conduî de John Halmaghi 
[U.S.A.1 şl din care au «al făcut 
parte, dr. Radu Sudişteanu (Germa¬ 
nia}. dr. niip Viunescu [Oermanl- 
al, Ing. McoUe ftoşca (Spanlal >1 
dr. Alexandru Ouga (Germania}. Din 
depărtata Australie a fost prezentă 
d-na Cugerla f 1e’,<5* r., romanei căs㬠
torită cu un cetitear* din Australia 
care - participat* -A delegată a A- 
soclatlel "Oorld fref^dom teagoe". 

0 .:iracter1<.Mcă a Congresului 
de la î.uxnmţţurc ' poate ^ao tntrV 
Ingurî fraza: Of flecare dată se 
«arestf numărul celor ce îşi 

de pericole' comunist şl v^r 
din ce V ce «al '^’ilt o c 'rrj/.ere 


a acţiunilor de combatere a lui.Co¬ 
munismul la ora actuală este sino¬ 
nim cu Imperialismul rusesc. In nu- 
mrle comunismului au fost ucise pS- 
nă In prezent mal mult de 120 de 
milioane de oameni. In plus, pagube 
materiale şl morale care nu se pot 
evalua. Se vorbeşte, şl aceasta pe 
buna dreptate, daci va învinge comu 
nismul şl tn pustiul Sahara, dupf 
câţiva ani se va Aimţi... lipsa n1- 
sIpululMî Stalln a “lichidat* tn 
tlr^l celui de-jl doilea război na 
tiunile nrlnorliare din Uniunea So¬ 
vietici. Dacă tn graniţele Uniunii 
Sovietice până la începutul celui 
de-al doilea război mondial, popula¬ 
ţia de origină runa reprezenta numai 
ig I de procente, dupi cel de-al doi 
lea război mondial, cu toate ci a a- 
nenat milioane de cetăţeni ne-ruş1. 
procentajul ruşi lor a crescut dr la 
as la 52 la 'iuti. Cu alt# cuvin¬ 
te Stalln a •11ch1dat“ şl -Jertfit^ 
«llloane de oa^ienl ca si Tntireasca 
procent4iul populaţiei de origl- ^ ru 
Acela; proceA ^ ^istrjgere a nţ 


ţlonalltâţilor ne-ruse se observă ;1 
astăzi. După catastrofa dela Ceroo- 
bil, guvernul sovietic trimite în re 
glunea afectată cetăţeni din Jărlle 
Baltice. Frontul Libertăţii din Ru¬ 
sia Albă a ÎRaiărţit la Luxemburg un 
document prin care cGodaionă autori¬ 
tăţile sovietice pentru catastrofa 
atomică dela Cernobll, Documentul 
este însoţit dc o hartă de unde se 
pot vedea regiunile afectate de ca¬ 
tastrofă. Astfel, se poate observa 
că sunt afectate şi regiunile din 
jurul oraşelor Cernăuţi,Chiş1niu şl 
laşi. Se mai ştie că autorităţi¬ 
le române au interzis vânzarea bile 
telor de călătorie pentru străini 
în partea de nord a Moldovei şi su¬ 
dul Bucovinei. Tot din ştirile difu 
zate de presa, mal aflăm că în ace¬ 
le regiuni se văd oameni care s1-au 
pierdut părul, fât de mare este ca¬ 
tastrofa dela Cernobll se mal poate 
vedea <Jin cel^tărlle specialistu 
lui iwrlcan Qohn Cofman,. care so- 
cote'^tc că vor iruri In urma razelor 
cela Cernobll pestr 1.000 .*>00 de oa 


meni. După aprecierile specialistu¬ 
lui american vor muri In Ucraina si 
împrejurimi peste 450.000, iar în 
restul Europei aproximativ 550.000 
oameni. Oeci din Rusia vine, nu nu¬ 
mai teroarea contra oameni lor,ci si 
pericol din cauza Incapacităţii. De 
fapt nu-1 de mirare, regimul conxi- 
nlst a distrus speranţele oamenilor 
si îl îndreaptă spre alcoolism, Oe 
altfel. Rusia deţine recordul... de 
alcoolici... 

in discursul actualului Rreşedin 
te al WACL-ului. senatorul belgian 
Jose* ftesmartes a cerut ca să se for 
mexe o solidaritate a tuturor ace¬ 
lora care lupta contra celui mal ma 
re flagel al omenirii, comunismul . 
Acest flagel se întinde ca o caraca 
tlţl peste ţări şi popoare. După ce 
a ocupat răsăritul Europei 5*a în¬ 
tins peste Afganistan, Cambogla, A- 
blslnla (EtIopiaJ, MozambIc,Angola, 
Nicaragua. 

"Nu trebuie uitat - a accentuat 
(Contlnuar»* tn pagina 15} 
















LIBERTATEA 



PACaHA ts 


CA PE SĂRINDAR! 


Despre o aoodif»? pitbTIcatle as 
Ii (k' intitulată 'Revista 

weo", a» «al scris şl tr alte râr. 
vjri, Ar arâtat atunci, negru pe 
rv^ vor> face si ccnt1nua- 
re,agnost1c1s«u1 pererptorlu prac 
ticat <Je Inuabim redactori ai 
»^tc1 fiţuici, lipsa de serlozl 
tate si obiectivitate ce lese cu 
ostentaţie în evidenta. 

C •icstenire -parca spre ar»int1 
re- a presei de scandal din Sărin 
darul bucureştean, în frunte cu 
•Adevărul* si "Dlrineata*, ca să 
r-urir doar doua din sumedenia zi a 
relcr cu tendintâ de stânga dl»"* 
perioada interbelică, conduse de 
conaţionalii domnilor dela 'Revis 
ta «ea*. 

Cur veden, birourile din Sărin 
dar s*au mutat la Tel Aviv si 
treaba a fost reluaţi cu nai rTiî- 
ta experienţa de data aceasta,[ti 
na^'d cont de faptul ci marea ît^- 
jorltate a scribilor fituicei nai 


sus ponenite, au făcut stagiatura 
la ziarele “Sctnleia* şl •România 
liberi*, montând 'striglturi* si 
osanale la adresa lui Dej, Groza, 
Ana Pauper, Teobari Gecr9escu,L1o 
ba risInevscM s.a.»".d.]. 

•Totul pentru partid*, cur spu¬ 
ne o lozinci, pani când, Intr'o 
zi, s*a stricat râu caruta. Iar 
nănasil lui s*au vizut aterizând 
în allaua din Tel Aviv sau te 
r1 ri unde• 

Intr'un articol "tare* la adre 
sa •ziarului legionar* Libertatea 
din nr. 1202 al sus ponenitei fi¬ 
ţuici, d-1 Marius Godeanu [vecM 
client], recidivează cu nonşalan¬ 
ţi Inepţii demne de caraghiosl⬠
cul caraglalesc, punându-se ast¬ 
fel Tntr'o situaţie de-a dreptul 
ridicolă. 

botirît lucru, nu dorim In 
nici un fel si facem polemici cu 
respectivul domr, şl vo« demons¬ 
tra de ce. 


WACL... 


senatorul belgia^ - cl se urrfireste 
pri*- cezin-^crmare destabilizarea Iu 
trfi libere* si continuă - •numai o 
aparare eficace poate T*"lătura pe¬ 
ricolul co«vinist* - si "acest fla¬ 
gel trebuie coroitut*. Surt adevl- 
ru»^ cuno&cute, car trebuiesc ««ereu 

«rpetate. 

Generalul anerlcanl^hn Sf n- 
prociS Tr faţa delegaţilor 



1^41 oscele mat^aleT 
finar.ciare si morali. 

Daci generalul american va pune 
practici prprrlslunlle fîcute, a- 
tuncl s’ar putea ca în viitorul a- 
propiat si se scMi»t>e situaţi a.Pani 
în prezent, în special, luptătorii 
dir răsăritul Europei n*au pririt 
sprijin din partea guvernului amerl 
can. Surter de părere ci nu este su 
Mclent să se declare public, a sa 
cur a făcut preşedintele Rcnald P^a 
gar că 1 speri ui sovietic este uf; 

satanei'', ci trebuie si 
se Tntreprlncă acţiuni concrete. Nu 
este nevoie ca Statele Unite si de¬ 
clanşeze ur război contra Uniunii 
Sovietice, ci ea trebuie si fie o- 
^11 gata să-s1 respecte obligaţiile 
luate la lalta, la Teheran si la 
Posteam. In plus obligaţiile asuma¬ 
te tn Chârta Naţiunilor Unite si a 
capilor tratate 1nternat1onale.De ce 
&are să nu ceară Statele Unite Unl- 
îinil Sovietice, ca aceasta din unaă 
si admită alegeri libere tn ţările 
eliberate? De ce oare nu se trag la 
răspundere ilegalităţile şl crimele 
comise în teritoriile ocupate de ar 
Cita scvietici? De ce nu se trag la 
QSpundere crimele ce se comit tn 
tetfcriorul ţărilor satelite ca si 
^te ce se petrec la frontierele 
re ţările comuniste şl cele 11- 
Oare nu este o ruşine pentru 
^1 nostru ca si se oboare oa- 
M U zidul -HUŞIilI* dela Berlin 
_ : •OOBO/.kE* avioane firi ca au- 

crimelor să fie traşi la răs- 
gwyre? A cere respectarea legilor 
plinirea obligaţiilor Inter- 
lle nu poate duce la război . 


Oacă sclavii din imperiul comunist 
simt ca In spatele lor stau forte 
care să-1 sprijine, cu siguranţă cl 
teroriştii cotjnist va dispare.Daca 
insă, regitil cotjnist este ajutat 
ou capital si cu alimente din afara 
graniţelor, atunci regimul de opre¬ 
siune va dăinui atăta vreme cât va 
conta pe ajutorul venit din afară. 
Ji urăm generalului John K. Slngla- 


twl vieţii domniei sale.” 

DrT^fSi Budişteano. In cuvânta¬ 
rea rostită în cadrul raportului re 
preze»Ttarţilor diferitelor naţiuni 
a fost de părere ci •^situaţia din E 
uropa de răsărit nu se poate schini 
ba decât atunci când vor fi înlătu¬ 
rate acordurile dela lalt^. ^jo 
Căier e, reprezentând luptătorii pen 
tru eliberarea Mcaraguei,a descris 
situaţia tragică a ţării sale tn 
curs de comuni zare totală. Printre 
altele, a adus la cunoştinţa că Tn 
Nicaragua se întâlnesc teroristei 
dlp^XOĂtă luoea care luptă tn bri¬ 
găzi internaţionale, Tnamati cu ar 
me livrate de ţările am<niste. De¬ 
legatul cubanez s*a plâns ca tara 
sa Cuba are doi mari duşmani, şi a- 
nume comunismul si acela care se a- 
uto-1nt1tulează “democraţi".Prinil, 
terorizează populaţia, iar ceilalţi 
împiedică ca $ă fie înlăturat regl- 
iojI terorist. Or. Abned Ihsan tir- 
tvlli a oferit drept exemplu "expe¬ 
rienţa Turdei în cele peste 40 de 
războaie contra Rusiei*. Apoi, D^na 
Slava Stetsko a denunţat şi atacat 
vehement *1(nper1al1s«u1 comunist ca 
re nu este altceva decât o altă fa¬ 
ţadă a imperialismului rusesc*. 

Delegaţia romană a propus o moţi 
une care a fost aprobată de conduce 
re şl apoi răspândită de serviciul 
de presa al Congresului. 

Dezbaterile Congresului au fost 
înregistrate de toată presa din Lu¬ 
xemburg, care a raportat zilnic as¬ 
pecte dela această importantă întru 
ni re a forţelor antl-comuniste. 


In prl^l rân< 3 , miHus Go- 
deanm nu ştie si scrie româneşte, 
îapt caracterizant pentru toti co 
naţionalii săi care îr^rearcâ sil 
se erpri-xe *01 njnâreste*, dar 
reuşesc si pace. Dânsul [-târtarf 
cur se auto-denu«este] -căci 
nu ne-a:»: exprimat niciodată asa- 
vorbeşte de greşeli de ortogra'^ie 
si corţninere pe care le găseste 
ia alţii, ascunzăndu-se în dosul 
acestor sforăitoare acuzaţii, «si 
precis ascunz⻑du-s1 propriile 
greşeli. 

Din articolul cu prldna, von 
extrage n\ra1 două greşeli,carac¬ 
teristice solului de gazetari gen 
•ştie tot* din care face parte si 
d-1 Godeanu, şl care confundă în¬ 
totdeauna temerii. 

Iată o priPiă mostra: 'Expedlto 
njl şl-o fi închipuind că.prlcrind 
aceste plicuri,vestitoare de rău, 
spaima cea *3a1 cumplită pogeari 
asupra noastră...*, etc.,etc.Co¬ 
rect este: 'Expedltcrul şi-o fi 
închipuit că, pricind aceste...* 

De unde-ati scos *în£h1puind- 
ul stimabile *f11olog*? 

Şl încă o recidivă. Spune d-l 
Godeanu: *Ca să scapăr, vezi bi¬ 
ne, de sabia Arhanghelului Wihal 
[ştiţi dumneavoastră, cel cu le¬ 
giunea...], pe care o agită, cît 
îl lasă reunatisnele şi prostate¬ 
le deficitare, cîţiva *verz1sori* 
stâpîriti de o Idee unică si fi- 
xî: să nănînce fripţi pe *t1r- 
tanlî* Se observa, ?\are cât roata 
carului, dezacordul flagrant di«>- 
tre singular si plural. 

Şi aşa, d-1 Godeanu ne-a cor>- 
vins că ştie să scrie cu...picioa 
rele. 

Si ne repetăw^ ^nj vom face po- 
deanu nu ne de«X)nstrează că a f㬠


cut p« 07 »"o:,e Ta... " g ri wat lcă*. 

i^c»"ba ceea: *Pa1yl dir 
altuia TI vede, dar bă^a di* o- 
cMi sal, ba!* 

>-l ^rlws Godeano, Usa să se 
înţeleagă că directorul •Libert㬠
ţii* Var fi trl«-is *i-KXni de a- 
meninţa^^ exempllflcărd cu câte¬ 
va extrase. 

II Iertăr de data aceasta, da- 
-u înainte de a arâta că d-1 Go- 
^anu, pe lîrga faptul că «h; ştie 
să scrie, ştie nid ^car ' să 
dteascâ. SI o repetăm: nu ştie 
sâ citească. De ce spu'''e-" asa?Z1- 
arul nostru îsl are redacţia Tn 
«oodside, W York. Dânsul, acu- 
zându-l pe d-1 K. Nicolae,ne spu¬ 
ne că scrisorile au antetul pes¬ 
tei din Jersey. Şi aa*r Inter 
vine următoarea întrebare: sau 
1 Godeanu nu ştie câ New Jersey 
este alt stat decât New Tork-ul , 
[poate că nu i-a plăcut geografi- 
a], sau încearcă să inducă tr e- 
roare. Sau, ceea ce-i -laî aproape 
de axJevăr, nu ştie să citească îr 
mod corect, confundând denwririle. 

Dar,înainte de-a acuza si star 
ni balele, d-1 Godeanu ar fi tre^ 
buit să fie cu băgare de seanâ: 
poate dorviia sa ca să dovedească 
faptuT că scrisorile 'expediate 
din New Jersey* sunt ale d-lul N. 
Nicolae? 

Roartă ele antetul •Libert㬠
ţii*? De ce întrebă*?? Orice ziar 
al nostru expediat, are acest an¬ 
tet. Irvitâr pe d-1 Godeanu să fa 
că publice scrisorile de ameninţi 
re priFTite *din New Jersey*, fn 
facsimil, şi apoi vom sta de vor¬ 
bă. Altfel, VOCI înţelege ca totul 
n*a fost decât un bun pretext pen 
tru a caTopmia si ameninţa. 

O. MOGANU 



Mihai PÂUNESCU 


UBERWEA 

-THE UBERTY- 
1el(718) 361-7356 
Redacţia: 47-15 44 SL Apt IR. «Wndsjde. 
New M. 11377. USA 


CUPON DE ABONAMENT 


nunele DC FANIlie. 

prenumele. 

NLViÂRUL/STRAOA. 

localitatea.statul/provincia. 

COCUL poştal.tara. 


IMPORTANT ; ORICE CONTRUBUJIE RUCÂM A FI ADRESATA PE NUMELE 
NIŢă WICOLAE 


ABONAMDITE: 

-SL Wte 9 C»da ţ25 US 
-Enpa $30 US 



- >ss. 
































PAGINA 16 


Jean Moscop<rt 

ANECDOTE STAUNISTE, 
ŞI SOVIETO'CEAUŞISTE 


CANADA 

SSmbStă, 23 August 1986^ Tn par¬ 
cul 'JHft Tsţa frtTii5r5e1 oraşului To- 
ronto. Canada, a avut loc o Impun㬠
toare demonstraţie de vehement pro¬ 
test public contra Imperialismului 
comunist sovietic. 

Peste trei mii de persoane au t1- 
nut să ia parte la această impresio¬ 
nantă demonstraţie arborănd steaguri 
le naţionale tndoliate cu o panglică 
neagră. 5'au remarcat reprezentanţii 
ţărilor din Curopa de Cst, din Afri¬ 
ca şi din Asia, căzute pradă hegemo- 
nismulul comunist sovietic. In frun¬ 
tea unui sobor de preoţi crest1ni,£- 
plscopul Bisericii Ukralnlene din Ca 
nada a oficiat un serviciu religios 
pentru toti eroii sî martirii căzuţi 
în prigoana cofmjnistă, accentuând ro 
Iul distructiv al sistemului cornul 
ni st pentru omenire. Din partea 81 se 
ricii Ortodoxe Romane din Toronto.au 
slujit preoţii: Ml hal Handrabur şi 
Sterie Mihadaş. 

Printre invitaţii de onoare si 
vorbitorii principali au fost: onora 
bilul Arthur Eggleton, primarul ora¬ 
şului Toronto, reprezentanţii guver¬ 
nului federal din Ottawa ş1 ai guver 
nulul provinciei Ontarlo, precum sî 
delegaţii grupurilor etnice naţiona¬ 
le din Canada. S'au citit mesajele 
de adeziune si de înfierare a Rusiei 


comuniste primite dela Excelenţa Sa 
Or. Brian Moulrouney, primul minis¬ 
tru al Canadei, dela onorabilul Or. 
Oavid Peterson, premierul provinciei 
Ontarlo [citit de onorabilul prof. 
univ. Dr, Tony Ruprecht, român-cana- 
dian, ministrul culturii Tn guvernul 
provinciei Ontarlo], si alţii. 

Presa cotidiană cum si posturile 
de radio si televiziune, au transmis 
extensive reportaje dela această Im¬ 
presionantă demonstraţie, denunţănd 
dictatura comunistă si subjugarea na 
ti uniior libere de către Rusia Impe¬ 
rialistă. 

Comitetul executiv de coordonare 
si organizare a acestei manifestaţii 
anticomuniste, a fost format din re¬ 
prezentanţii tuturor grupurilor et¬ 
nice din Canada. Din partea grupului 
etnic romănesc, au luat parte Dl. G. 
M. Hojbotâ Jr., Preş. Societăţii "Oa 
da” din Toronto s1 01. Matei Hojbo- 
ta $r.. Preş. C.N.R. -Canada. Dease- 
menea, s'au mai remarcat: 01. C-tin 
Mărunţescu, Preş. consiliului parohi 
al al Bis, *'Sf, Gheorghe” d1n Toron¬ 
to, preotul-paroh Mi hai Handrabur si 
Pr. Sterie Mihadas, tânărul refugiat 
în Toronto I. Ooru Popescu,şeful cui 
tural al Soc. "Dacia”, cum si un ma¬ 
re număr de compatrioţi români din o 
rasul Toronto şl împrejurimi. 


Muncitorul Vasilescu, 

Care, când fu invitat 
Tito pentru prima oară 
Pe-Ana Pauker a purtat, 

Intr'o zi s*a pomenit 
Arestat şi'nvinuit 
Ca purtat la defilare. 

Poza unei trădătoare! 

Vasilescu-a explicat 
Că portretul 1-a fost dat 
$1 că el nu-i vinovat... 
Totuşi, a fost condamnat. 

După ce a stat o lună 
Intre lumea cea mai buna. 

El a fost eliberat 
Şl serviciul şi-a reluat. 

In toamna lui clncizecisipatru 
Altă piesa de teatru! 
Vasilescu-1 arestat 
Şi dispare ca năluca. 

Fiindcă de'ntâi Mai a luat. 
Poza lui... Vasile Luca! 

Dup'â doua condamnare 

Când înfine a scăpat, 

Vasilescu s*a jurat: 

"Altădată, nu mai port. 

Mutre din guvern, nici mort! 

Când din ordin ce s'a dat, 

Tito Iar fu invitat 
Ca să fie lăudat. 

Periat si împăcat. 

Muncitorii au fost scoşi 
Dela strunguri şi batoze 
Ca să defileze iar. 

Cu drapele si cu poze... 

Vasilescu, când văzu. 

Că pe el soarta căzu 
Să poarte cu-acest prilej. 

Poza lui... Gheorghiu-Dej, 

Bietul om, a'ngăîbenit! 
Si-amintlndu-şi ce-a păţit. 
Inima în dinţi şi-a luat, 

S'a scuzat si-a refuzat. 

Atunci, indispeniabiIul, 

Adică Responsabilul, 

După ce l-d măsurat, 

I-a spus grav şi răspicat: 

Îîvvarăie, cînd ai prilej 
Să-l porţi pe Ghf’orghiu-Oej, 
f-o insultă să te scuzi 
Si rlu *l3că refuzi! 

\.tr>ileîcu, leşine) 

uDi cola ci se-foropie 
împreuna: 

lâ-i, mS vasilescule; 

Că tu ai mână buna! 


AMINTIRI DESPRE PĂSTOREL 

cu SPIRIT SI CU păhărclT 

Trecea încet un Rus c'un tun... 

$^i tunu', rus, şi Rusu'...“tun”! 

Epigramă lui Mihail Sadoveanu 

Am auzit. Maestre, ca eşti bolnav; 
Deaceea, să mori de va fi cazul. 

Eu nu vreau să-mi laşi Franci: 
Să-mi laşi numai obrazul, 
să-mi fac din el bocanci. 

Păstorel,nevinovat 

Petre Groza, înfuriat 
Că-1 subiect de glume bune. 
Bănuind pe Păstorel, 

11 cheamă la el si-i spune: 

Păstorel, ia seama bine! 

Te somez să fii cuminte! 
când faci glume despre mine. 

Nu ştii că sunt Preşedinte? 

/ y 

Păstorel, chefliu sf'n verv^ă, 

21 se: "Ştiu eu foarte bine; 

Dar gluma-astâ, coane Petre, 
t de Stalin; nu-f de mine!**. 

Păstorel, cu păhărel 

Păstorel, abia ieşit 
Dela a doua închisoare, 

Intr'o seară, e poftit. 

La o masă cu chef mare. 

Ştiind că printre admiratori 
Se găseau si "turnători*'. 

Ca să-i ia puţin de coarne 
Fără teamă c*or să-l toarne. 

Păstorel, în toane bune. 

Pe fotoliu se răstoarnă 
Şi'ntinzâhd paharul, spune: 

Aici oare, cine toarnă? 

Rugă şoptită 

Si împlinită 

la o boiangerie 
,Şi curăţătorie. 

Trecătorii se'mbulzeau. 

Vitrina o tot priveau 
Iar când plecau, se cruceau 
SI "05 Doamne" ei şopteau... 

Ce-au văzut de se cruceau? 

In vitrină, atârnau 
Pozele lui Paukeroaia, 

Gheorghiu şl Chisinevskaia, 

Iar sub ele se afla. 

Intre roze şi zambile, 

O tăblită ce scria 
”S£ Vi TREI 2IU". 

rind Tarul Roşu din Kremlin, 

I-a zis Braşovului Stalin, 

Românii, cum se şl cuvine. 

Le-au zis bra50.iv^-lor, ‘‘StaUrie*" 

Iar fn onoarea lui Hruşciov, 

Care i-a zis din nou Braşov, 

Românii, la braşoave. 

Le zic acum, •'Hruşcloave'*... 





















UBERIATEA 


f 


Otetul 

% 

disperării... 

Scriu, frate pământ... 
pîna cSfMJ ajun<ie-vo1 
înghiţit, 
de întunericul 
mormSnt - 
tSmîlat de luna... 
frSmSntat 
de vSnt - 
plâns de 
ste1e•• • 

în funebru 
cSnt!... 


Scriu, durerea r^eamulul 
meu... 

Golgota 

urcSnd... 
otetul disperării 
bând!!?..« 


Scriu, frate pîmant... 
gândul 
fiind... 

la TARA, 

Tara... 

cuvânt... 


RR frite plmant... 

ALEX. SILISTREANU 



POEZI DIN PRIBEGE 


Ne-am îngropat dorul sub cetini... 


Sub brazda tăcutS din glia strSbunâ, 

In freamat de codru sub falnici goruni, 

Sub cetinii verzi, Tn rîsSrIt de lunâ 
Ne-am îngropat dorul bătut de furtuni. 
Dorul nostru-1 cântec, jertfa şl credinţă. 
Dor ce stâ de veghe acolo la hotar, 

Fluerul de veacuri, flerul din serpar. 


Dorul nostru poarte-1 sub aripi cocoare. 
Legene-1 pădurea, murmure-1 Izvoare. 

Cu cât va trece timpul si vor apune anii. 

El va tot creste munte, dreptate pentru gloată 
Sfărmând Jugul robiei ce-apasă Tara toată. 


De dorul 
tău... 


Mă topesc... 

pământ Românesc - 
de dorul 
tâu... 
munte 
Rarău - 
azi, 

sugrumat... 

ca'n noaptea Sfanţului 
Andrei... 
de ceauşe 
bestii... 
moscovite - 
bând sângele 
Neamului meu... 

Scutul Atotputernicului 
Dumnezeu!!!... 


Dorul nostru sfânt pentru părinţi si fraţi. 

Dor ce no-arde'n Inimi din zorii tinereţii, 
L*am culcat sub stânci pe culmi de Carpaţi. 

Să rodească*n legea noastră de milenii. 

Departe în Tara de Sarmisegetuzi si denii. 

Dor şoptit în leagăn de scumpa noastră mama. 

Si nu-1 priceapă sbirli, să nu-1 ştie duşmanii 
Nici viperele roşii, tovarăşii, tiranii. 

St fe-l doar ogorul, IjnuJ s i Ptimbr.ivji, _ 

'ţft f^oge strtyjrţjjHiliipr'nrriB 

Cum plânge Oobrogea lui Mlrcea Bătrânul, 

Ruptă’n jumătate de mujic, păgânul. 


Va străluci în stele, în ochi de surioare 
Ş1-1 vor doini ciobanii în asfinţit de soare. 
11 vor suna din bucium prelung sl'ndurerat. 
Sub streasina pădurii cu turma pe'nserat. 


Ca'n noaptea Sfântului 
Andreil... 

13 Mal 1986, Sao Paulo 


11 vor sorbi mioare din albii ghiocel 
Ş1-1 vor visa brânduşe pe deal lângă bordel, 
ii vor cânta din frunză, când Ies la câmp ţăranii 
S1-1 va tot scrie plugul, cum scriu popii cazanii. 


Să ştir tot pământul -l*n Ceruri^ să s e şt ie, 

pvTir^Turr^^idl cţW nu"1iîifcTfarfT^ 
Cl prin străini ne stingem şl ne pierdem urma 
Flămânzi după Dreptate, bătuti de soart'amarâ. 


D'TRU PAULESCU 


ALEX. SILISTREANU 



meditaţie 

(impârtâşitA poetului Nicolae Novac) 


Ideal, 

Cred în sufletul tău, curat, 

ca porumbeii albi 

din mozaicurile Ravenel. 

Cred în lumina lor 

pulbere aurie, cernută prin sitele ralului: 
cenuşă'mpărtăsită de pe altarul cerului înstelat 
când l-au curăţat cu aripele lor 
îngerii, 

purtătorii lumânărilor arse pe cadelabrele căilor lactee. 

In piâlnl îmi e Inima, un blid de porfir 
în care am adunat apa sfinţită de la Izvoarele 
aflate în grădina cu pomii fragezi şl verzi 
a Imaculatului Noii «e tangere. 

Lingă aceastS cristelniţă, gură de făntănă, 

- Inima mea - 

si s*aşeze şl să s*adape 

toţ.1 porumbeii mozaicurilor Ravenel. 

Pentru întâlnirea si lauda lor 
să cănte 

lirele paradisului si Instrumentele 
serafllor muzicanţi. 

Cariturll, îmbogăţind cu minunea stelei Bethleemulul, 
armoniile sferelor divine. 

Insula lui Luthanaslus 


este o catedrală săpată Tn marmora visului 

cristalul soarelui strecurat prin vitraliile pădurilor de brazi 

fecioare prelungi, cezaniene, 

dansul în cerc al celor trei Graţii, 

pe una din tribunele Rotondei sacre, numită Univers. 

In ochii tăi răsar şl apun aurorele diafane 

Sfeşnicele liturghiilor de moarto şl înviere. 

Prin asceza marel singurătăţi 

reusesc să desfac gândul 
# 

de scoarţa sa, 

pîna la esenţa mărgăritarului din miez. 

Stau aplecat asupra lucrurilor 
ca si când asi fi atins pragul 
oratoriului Thebaldel Interioare, 
fericirea meditaţiei ultime: 

Am ajuns pe drumul de sus unde Oante 
l«a văzut pe Dumnezeu. 


Ideal• 

cred în sufletul tău, curat 

ce porumbeii albi 

din mozaicurile Ravenel. 





Ovidiu VLiîa 

























DIN LUMEA 
- IUDAICĂ - 


STATUL BICEFAL AL LUMII IUDAICE 

— BRAţUl EXTEm Al ISDAElUUil — 

T 


umirr^A 

f AAilr^f 7f ff( pUn 

/I <1f 1 

î’ff/1 fUA«»r t A-, , M/î/ 

♦## 1' 1 < )/) fifn^ 

•1 /Hî'/i T^ 

fHh { t U *#iif fU*ţi% ^ *4 \ /fi 1 h/t f 

■/•ful ff; tf»#* Mftl/I /)<»f 

• j. /Mr 4«»f1f#»’Fi ^ir(,rn ti 

^ iAf vAtIr. »?i t1fi>îfir1t« VAf<ilMfT/': 

î^l/l ?//#» rlfr^Uf t^fAAM^All *11/ 
fpf$ f»1rf#>«f1 Uff-^lr tf, AtAfArlAl M 
t1»»r, ff* fiif>/r/r1, t# /Af#. 

l/#r Hfil 1 Ia ffimll Ofi P*Aff“ 

/tA ffcfl/Wfl Aff»1(//|ff Mi fufiufi 
/»A A*»*, Ufflfiul f»*/ itrt> Iff^i f»r/A- 

Ia/HIa fi* fm O MfA Ăf^flfll m/ 
flit Iii t>fffâCKifrfH, // 

FAf/AfAf* 4Tlff<iM^4ll ffll^fA 1<.fAlAl1 
Aft11/«f fl^fHiffeiil' fîAfA rlu #lAf 

/Mi •¥*/#> ff|iii)1f1« AAflif#* Ă/rt 

^Af»/»/HAtA /1l/ 

AfJil fif/lii ItfAf Iul r<^fAUfi/lAi '’AvAţ.l 
f^if» 1M^» />fufl#,t Iff /|AfM,/1fUl WjIII* 
f#f 41A Ma^aI a/ un l'^OOO 4 a 

r»fuU/f1lA"» M IfifnUAyAf^ l'AfrUg/i* 
uul y^li^u# Afifilf U 1h Mah/iU 

Jîi/i' l'HlA- '.uMiey li»yAf«f»4u1 t fffl 
fU 11, ^Ay/♦‘| rl4lil, tfi fifMlf» fcA, 
t,ru|i)AmA J#f uc,* 1 IffiiluU *'Af uk- /iipfAt* 
fii 4Ay1fi upri-iufl. Aftl/ll «.uM, 4 a- 

J/iiflAtl ţi prlvAţl ilA pcf f Ifn/ifilul p4 
Mtiftiitul ii luf,,, If/l fUifi 

jAfUiAlIfff f itfP htfp fl4>i§t,t^i40n1 f/t(fU fi 
t 4 f A 11 <i U 1 ) (F f ^, 

f§ «iftMfA fjuvt^fhui U.fAAlUfl 
// tfrifufflr* *jt. /shiripl, Mtrvff /11 a 
A» 1 tif/lu /Uful ¥#^1»1f*ţ|lun 4 a 

htâffii (ifMlti f1frt#f % 4 a Aav# ';#/rA 
ţ4 ^tfgN M 4fAt/t 

tW« ^ h?m^ 

*riif 

fh fiff/fK/t 6|^rM »//. Iu Iul uff^r O 4r i^ţ 
: r» un yrup 4 a A/f/Ffl V^vUflfl, 
un#lui: /' «/p»iţ^ 1»>ir» îf finiţi ',1 un 
InfJUH 4# nifA iM/l1f1n,M1 

rA# i iu</9/n1f «t I 4r t ^l.fA 

ţii 4 a f a I a /1 / 1 'i/M / , )/• aI t h fiAf#n 

%A 1 Ai^u*? 1-1 l-î rli|/un4ArA^ fMtntru 
ii tul UfOiUvt, <y iflfi wrn/if1f»niU 
4« ţiflA»! (/«^Inl (fÎAfi frA /j|fi4lf»> l« 
Aft# Ai/U A4l Mii tfr iAfitoff*' fu«1- 
4a '*1 AfUf 11** AftMt,AlAll,1 J fAfU' 

/itf aI fi# |ruM1iiil 4*» fllfi «*Af1 Ia 
rnlMiAf»# AfAAfliA#iA* liAiii/ifU iw/»i 
Ifrflnllii, ^-AfiAlfirAA ĂAlfIrlI *mMu- 
ntlA, i ^vUfKjrAAulul tn^f nff» fu¬ 

lul ţiUlIUf r ««f Af ItiiAfi li l'.fiAl, 
1rH.1iirl4Ar*i /Aluf /a #il4«4< /ufi.îul 
fiAiAiAf 4 a«.# fo%11 «4Aylru1, Iniu/wl 
f»i 4r lUfA i IfiAifl/1 lr#r lifiAlwlul 
/.unit mu 4<Aif illAVt ^rufAd/ A 41 n 
VAI Uf if^iUil 4» iUfA flUfflif'» ^/li- 
Iy1 HUAlil ii lui»11 ludilfA prin 
l/fAţul A$M i/lAfn -fhi ĂAWfU 

/Af^ltfAil UlilU Affiirt 11 «A 

l.iUiiyliftUf ĂfiiAflluf f'wMU** ĂiAAfU 
f ini>*>Ur AAllAriA]« AI^A^-wl r*,lA 
A pAflA din tAfAAlulul, dAf 

firi tn4i*1f1| A*fi fA| inii putAffFir, 

ni mi ufAAnl/dl |1 ni fwil ifU.I- 
An» Inii riiiiA?fff 4 a Inf lUAfr» if • i 

iMlill #Ai#ff«A 1f Wii^lnAfiff) « yri- 
tifwl Inlifi» di ffUp. u AIA 1 

i fuf»f 1 lunif 11 -trnA 
f.*/1 IntffufflAM ifrlln* n «.Miffl 1n> 
fUfiluifi» tn ii fu/tuf A «1 ll/lulApIt 
ţfUvAf nu lui if^iAfUin p%ft> iM/f inAr fi. 

înitl tOIAAi It fii Afuffl f| fl|- 
iFffl '4 IffiAfAfefU f.iHunilA rf»ţ>f’ 
/«^nliti fNf l*«nţ|râ»4 vi l'Aftlu'^r 
»^1 InUiiiA pAffliUUrr Intnr* aIa 
luUtvl/llur, Aliiful ^ if»4 i/n nuwlr 4 a 
UhIUI/I iU i/Afi^l U4>fAV piilUu- 
Idf. t InlAfAi itfi u«^nuA»H 


<^U 1 4AUAr»iA A/rludA aIIa IninfAe# 
1 Aî;iA f1»Uf tAţiufrlv» Inr, Din 
/Aif f/Un/.f 4a VAdAfA pulUU, 1 wiyf/f# 
♦ inţi InfAfAţAluf <^pA(iiilA Aţin a/U 
4nnfl. Mii PHilfl In41v1/1 /A Uipjfl* 

ţA^i ifAUt IniAfAt ^pAiiil «A pnf* 
nr 0 i»> 1 /'» U/fu(^r\ii un /frup 4 a IntAfA^ 
tprfUI fA puif.A iftU/» i,A it/ifA tn 

UffIunnfifAi pnlUUlI nfUUlA (|u* 
VAfnAffjAfrf.ilA, Ar Alt A qfupuri irifrrll. 
f Apf A/nnf Afijl li Wi^Mn^iun »i fi 4 a 
tuni iunntMifI tul» nuf»!/ 4 a ^InPDy* 
tlt** 4 AnifAiA ifA^flA AilţunI In fni>* 
Uf A (a CiţAl pApf A/Anf ifrtl Inr ti >a 
nilului piln41n4 nCA/li 4 a 4 ^Ar.ntii'^ 
ti pfr/nnii nflrlilllnr CongrAtulul 

pfoDUrfii înr, 

lAflIrlU InPPy^M Inr tuni vifti» 
In pr1f«i1 rln4 aI prufUfX Infnr^ 
FiAlIlU hhf\Ar0 ti pufiriul 4 a yAtIn* 
il nfupMluUdA InlAfAi ţpArUl 
funft pff»l»lAAi*t1 rlUUAiA^ inPPyillI 

ffr w.JJfars-sr ITÎTTa'^T 

fiUrufil f11n4 4 a /aU i/iil wniltA nf1 
AfpArţl, iipihlll ti A/pllfA t. Affif 
rofupUffj ifffrUjrt 11mi*iJ fjlif j1 uţnr 
4f tnU|At, In ifif4 4a «cAtt itpnrl. 
Uifurmi lunii, luDl.y«,l.11 fuUitntr nr 
mi tup(#rfulu1. 11 pul prumltA -tn 
furmi /unlr11/ui 11 Inr pAnUU fi«iţ/»nU 
AlAffnriU- nrl mtfiUA irnlitl •M'* 
puft rlln4 U'vl*iU^ur11 nu Jin ronţ 
4a 4ufAinf,AlA Iur, Dfnrli InhP/y. 1 
Inr AtfA iiAiImit«1.1, 4 a l« rInA tpAr^ 
lifUlifA tn rsU mii AUg«n1,n mtli^ 
ufinte, /#r1 uIIaIa U tpAftifulA ţi 
munlfAiflfl tpufilvA pini U fiynru* 

fi Ia ţAiUiU «Ia )iU Inr'' In u» 
ni 41n1fn /aIa mii yAfPI pmfAţll u« 

AiiffA . 

InMi/ţtll tA Ahfjftjha/k 4AitAAiAfiAt 

In fimţ/ifill 4 a pulilUlUi* j1 «M# 

•iilfltlţl mAnlfi tl InfluAnţA/i un 
f|» mii mifA ^A//mAnt «1 puputiţUI i 
fimfUiUA, DfiipurlU ru InfAfA». ţpA- 
iUl Amnfin tfrAiul In v^VArnuf imA* 
fUif» ^1 a in/^ijlnd futil pnlItUUnI 
ft luM»ft»1, fU uMVArnul inijijd* 
/A 4 I grupului |/»f tn lunr* 

III fliAU fiA Alilri/rifA pnlItUI, 

In fiiUf lu/U fufMfU fAilI i ufiiA 
pwlul 4A InUfAi ţpAfli) AvtA 4 a a 
f»fAf1 prnpflul puPit 4 a yA4ArA 4ţu« 
pri fAulUlţll tnlrUn luţtlnuf a» 
fuft 4 a • funvInyA pA i Afli ini ţi fip 
tltUUf'1 4 a h iii Apţi ţi Inţwtl 9 ^ 
/A*t puful 4 a fAdAfA, In ifrtt. tifip, 
luM*/ţ1.11 put fnluii nrU» mijiuf. 'Ia 

li InfUft'iifA prin if gUt'TAiif.if * |»1ln| 

ti iwnlnllrl, prf/mUlunl, fiyufuri, 
a1 F , Ir uHlmiUrl 1ul4*/»ţ11 ifHfÎAA*^ 

Ă li 4ut'»f 114» 1 Ia lUf '» AipArţl tn 
1n^ Af prf'Uf Ai 1 nl f^rAtii Iui puPlU » CA 
trţ»»frAnl1 ii U-tAfAfulul tpAtlil fi 
(Ci ii il'/uif 1 fi vIHnrwlul puMlIi 
ml »#A|nri f* Inffi tn r#/# luf /liM 


«II 4* InflUAnţifA, 

IfrrAfrlfllA 4 i» iuntrul itupri i/fl- 
/UHţll InM/yttlIur 4 a r^trA Cnnf|fAi 
ţ'iu cnl4ii ru aja/;, ^ihA lA 4 Af 4 i pa 
uulitlun uf luf4//1n/4 Ari.'’ 41 n J'MX 
tllpuli /^rupurlU au Inf.AfAţ ţpA« 
rlif AĂ ţA tnfAfjU.tfu/A tn Unit ţi 
In 1 iţi l^npfA/AUtinf 1 luf ripr#f 

U/A t.fUiAţffUl iUHuUlIU 
tA, In fAilIiiiA pfn^ In /IIaIa ffuiţ 
tfA pi/iluA ufupurl ^u IntAfif* ţpAcU 

iî ţA tnrAu1*-U*A/l ti,Uit mi puţU 

nn, fipurUi/A r UltgUlI |a. in iCtit 
frf>4 wiJurUifAi Inl/Dyţtiluf rCmtn a« 
nunlrrrl pAntru rmiJnf'U/itAA puP)Icului 
ifonrUin, ru n/AAptlc CAiur /# vutAi 
/A fn C/iffdrdi, ''»1 Ut4 rum tn ictrtî 
ifKinlmil, pirlA InUurinfA « tUtAimi 
Iul UpirrirfiiU imArlrin, f/fiţul ak* 
lAfn il /trialului 4rl1uf,Ai/A fn 4 a» 
plin rt)h\t/f\ ţf Imf/unl14f Alf*ĂC*ul 

tprllln^ pA ftJhflMtţa 4 t»ăf% 

"AW iii l,n>TirtT*"' ttTV s . 

1#/»i1 ru pAAt.A / mllIninA 4 a runt.fU 
litiiufi flOiUAlifl, flUiI ţl*r1U*, IU 
/imAfUin jAwUh Cumm1lt#A^ fn^ ArflU 
DAfimif.lnn l Ai/juA, Iua eIawUP Witin» 
nil Iun4, ÎU MnUA4 dAwUh Apptil, 
Uii fpi«r cătAVi nrginl/iţll 41 n VAt 
ti rrfr.i AVfAlitcA nit.luniU j1 Uk 
lAfnilIonili, 

In prirf US AlPAC-ul funcHundi/i 
r.i '/ '.ifUAturA 1nfor?»viI)i « DuVAfnu» 
lui Uf «A II in* I^AnifAii mAmUrll ron» 
4ucAf11 AlPAf. ^ulul tuni p li ti 11 prin 

f uni r1f4if 11 f^fUU fio rAliţAflII irif - 

rUinl, a 1 nu tuni nhl1u«J1 ti t# Tn 
fAgUlrn/A rnnfurm Af tu Iul 4 a InfA- 
gUtrifA i AgAnţllUf utrilnl,4ijl a 1 
tn4Ap I InA-yf. A/irt funfl li 4 a igAnll 
%i,rl1nl, fâ» pfumfivA«/| 1niAr»-QA)»> u^ 
nnl ilfi ilrl fimfjf M., ilnlu. NUl 
fj nr gin l/i tu AvriU »fl nu tndrl/nnt 
t.A t4 AigumAniA/A puPlU pulUU î «- 
4upliM 4 a ItfiAl, îlmfiit A, Dlnp,41 
fArlUful A#Atut,lv ii AlPAU-ulul AtU 
ff»ntl4Arit flmpl fAi mii InfluAntI 
pAftiiinA 41n MitMnuf.nn 0*C, 

Mnti Ufînrlint.l i AlPAC-ulul u 
funtflluU iiuturul rllrA otrilniti- 
to, i ilfAl Ugltliţlo /uf)rif}*ip «Ju» 
ff»rul AtunumU tl wllllir fl1r« It 
fiii* 

Ilrl "fjutnrul** AII'AI-ului, lAoli* 
Iii li fl)uiffrulul lAtfA virllnllitA 
nUf fi ipruPit u f f«*,UrA 4 a / ml î 1 
4f4^ 4i* 4/i)if1 Iiţ4 'lA ni VA Iul «nu- 
Iul ivni, 

U tfUApulul ifillur ♦UO. iliiturul 
rilfw hirAPI nu «lAfiUAi IDO 'Ia ml 11 
'>inA 4i' 4ulif1 />!» elfi* In lUAl, rU« 
i/IIT mci 1 11r /1U 4u|#i mi ! i( r u I f 
fuul ii llur p.iU^it InUul 4Ui '.iPri ti 
• Pi» IU, •Vf's» ilul'ir i lusf rl41' *1 
U '»/D ml M'iifiA 4f' 4ulirl»' i tn 
li r.A fl4l'A U pA^fr. / ♦.4lUf4i 4 a 


- - fV ;fNA li 

t(* »f>, f, ^ 

fi r.t-fmt^^ 4* ffrt.itrriHfM, 

iţi T'j’î'î, f 4, 

/(; ţ,^4, 

A^şrrf/«rî. fi 

/fwl f./,., 

,!4rE*, (ifE-EÎ cJIcrf/. - iVM -tru^iUiS 

',4 «'-/{/f, V4»|ix)4rt 

sî»rt'cr'i*/1 '«Lr» 

•4*ff 

i(ii (HfN* •> ri- FrJni* 
if fft jf,r, c,«-of 4|F^, 

cJ* rHf '•ftffUttll u f,r9f0ft*ntu 
•J ehUr 4» tn’fţ*4int0 „ 

*,/» In iw>/> («Alic «pi¬ 
ftii j>f/I1»l'M ffiri 

Ml jlorlii. K«)<>rH,*ţ,* '>W) 

'<r«*Wl(/1 4 /, pfifiţir 0f>1ttl' 

<■;« /»ift Orlofrtwl Hl.J1c>/’.1« w»E»f, ft, f- 
f)Ml«i*, ri* ipfftţ,»i.0 1fipr««1,f;n 
4 a rjlrn AIPAA, 

^nlu) Alf^A1>u1u1 tn tupur» 

tifAi p/yuic11 ItfiAluluU AlPAC-ul 
CW/nU»\A|Afnfj /Unic cu 

UfiAlUni Uf f/InA ifA tniilntrl cu 

ofUUUl ii/d>iti4At UfiAlUfiA cdl 
putu n 4if.i PA ilptSmănS* 

li tntrunlflU inuiU «U mntvPfU 
Uf A/PAC-ulu1 4ln WifOingUn Uu 
piftA im1>iţi4nrul 1triAlUn,i/f1cUI1 
ii Uiţ«'1 AlPf fiApift4mAntu1ul 4 a 
I tit, >nitnfl -J mAmPrI CitAl Ai 

pfA/Antintllnr, cum if fi ^^nituruî 
Piul ti/ilt 4U PiAyi4i, ^.hrtitnpPAf 
1)044 41 n CunnAt li ut, i'/iUrt l'iCUn44 
4U diţAUglon, 4ln r«iK 

ii-, DinUii InuuyA 4fn DiiVU 
i'rmp 41n liAw ynry,,. tUti Aţt# 
lungi 'prr :F u ffuhlicA In Tntfp^Uf», 
du M»r ffUpn fmffor$s^i ohfo 11 fi 
' ^i^^r.fTuf TtfiAVi^ul*^ cd Inrliv 
4a î'I 4a urgiul/iUI ţi pAţ»^ vu 4 a 
1n4lyl/1 Ciî Ut tul ţuPmr^tif , 4 a 
V tflt DAoruA u# 04ll, UetH 
4r/rl Tilroft VA» Tyi,An4fATf l^llI'infA, 
if)hu Uiţt, limAţ Aur»». pfAC<if* ţi 
fu*lul 'lAnituf limAţ AP'/urAil', U'.ti 

"Inimtcl luf** ţA A/tUdA ii itupri u- 
nlyAftltlţll'/f iiiirlrinA %i pfiCtlc 
•îţupf'i tuturor iA';tnifA|nr Importin» 
fA iJA vUfll puPlICA IriHA, Am- 
pUifAi fAtAUl AlPAC-ulul pfACum ;1 
AflrUnti controlului «CfitAl rAţAU 
fAi UmA Uilt profAţloiiilIţm U 4 a41 
^ CiU/Al UnnlitA, DlfAcUrul DÎ 

ru» « lucTil toilntA tn CowltAtul '>#- 
nitorulul I4t»if4 UfinA4y, «pol în U 
fAl'jn UAlitlofi CummIttAA tuP >nito¬ 
rul Ifink Chufoh 41n l4iU, U tn fi 
Oii Ci dlfACtor ii Cornititulul pfU 
vUd f>nI1tUi AţlnrnA i ComItAtulul 
bugAtif «I *>Anitulu1, 

AlPAC-ul ir« loPPyţtl; Oou- 

gli% BlnomfUlU, BtlpH «urnl/ArgAf 

thAr fur/ Jl LMlU lAvy. ful 
loPPyţtl Uu tn prlmlfA Cili «Apro- 
/Af.linjllor 5l SAntttul, toncAntran4u 
..ţn flArifA iiupfi i nu mi «tilt 4 a 
10 dA UgUlilorl proVAnlţl dU 'aIa 
1/ Mii'- ru o populitU AvrAliirl 4 a 
'aI puţin tfAl pro'AntAi Haa turir, 

Elifţiy, r,illfornU,Hiţţ'i':NvtAV, 

OIiIm, Mlfhluin, pAnniylvinU, Miry- 
Uful, rioUwAirA^ I lurldi >1 CufinAtl- 
ruU f/Atluur nu llpiA^r ni» 1 M/p»^rtA 
rll tn fui iţi ii tiu/rl I'. rioluluf 
rum ir fl f unur•’ţmAnl 1 PAnvicr ill I 4- 
ff/ «mlll» Uln flurlUi jl M^priAn 
Ur / 'lin Uam f"r'- . 

AlPA^-ulul **u >»m.- ţi I'm 
if;4n( iniiiu 1*1 mAmIu 11 .i'nji'/luir '.I 
%fl l»Apr«. ţ'niinţ 1 lof «riţAnt InJnU hl'ir 

llufiIlnuiM’ In piulnii ^ 0 , ţtlngi loi) 
















UBKinXTEA 


PAGINA 19 


Lupu-şi schimbă pârul dar năravul ba ! 

UN PLAGIAT GROSOLAN 




Dupâ Dicţionarul cxplicath' al limbii române, 
PL.\GL\TUL înseamnă: 

„.\-şi insuşt a copia total sau parţial ideile, 
operele, etc. ctiK’a, prercntându-le drept creaţii 
proprii; a comite UN FURT Kterar, artistic sau 
?tiinţific’\ 

Cu totul altceva deci decât DOCUMENTA¬ 
REA, instrument de lucru necesar şi chiar reco¬ 
mandabil în aetnitatea oricărui scriitor, istoric, 
cercetător sau gazetar. Documentarea foloseşte 
cunoaşterii cât mai depline a zonei abordate şi 
oferă un trainic suport ideilor sau tratării origi¬ 
nale a unui subiect, de către respecthul autor, 
in schimb, plagiatul demonstrează sterilitate 
de creaţie — chiar dacă e vorba numai de teme 
„imprumutate" — iar pc plan moral constituie 
un act ignobil, ca de altfel orice furt. Fiind 
sancţionat ca atare de instanţele cărora le in¬ 
cumbă asemenea sarcini şi mai ales de opinia 
publică. 

Căci plagiatul, in afara hoţiei în sine, pre¬ 
supune şi un imens dispreţ faţă de semenii 
tăi, pc care ii crezi incapabili dc înţelegere sau 
acces la iz%*oarc, opere sau surse dc informare. 
Vezi celebrul caz Eugen Barbu şi „al său'* roman 
fluXau „Incognito” sau a\*entura „dc tinereţe” 
a rcxoluţionaruluî poet Corncliu N’adira Tudor, 
băiat bun dar suprins a fi publicat în rcxista 
bucuieştcană .„Magazin” un articol copiat dmtr*o 
publicaţie a Ambasadei Americane. Dar cum In 
cloaca comunista din România matrapazlâcu¬ 
rile cântăreţilor regimului nu constituie ce\'a 
aparte, amintitele cazuri au fost, m fmal, oplo¬ 
şite sub mantia încăpătoare a partidului, sc㬠
pând sancţhjiuJor meritate. 

Ln fapt dc ultimă oră, a\*ăndu-şî sorgintea 
şi autorul in aceeaşi arie a presei din oraşul 
cîobajuiJui Bucur, aduce din nou in actualitate 

-* " «"hm u»- 

'TBkiSu-it prohibii pe imensa distanţă ce despar¬ 
te* România de Statele Unite ale Americii şi 
JMC aproape imposi>ilul acces al cititorului român 
la publîeaţîfle americane (şi \'ice\'ersa, când nu 
c vorba dc o cerinţa expresă) un cunoscut şi 


.SmOKNEie- DE ATIETISM 
Şt KECORDUftllE LOR 


pnauJ •! uiumul re- 
yă ^ ampkâ monanvA <re- 

OBa WkUebreAd <—> MArm 

Tîffi m. oou record 
* le euiiiA fi. rckpeo- 
CeriAUui 

1.11 «. aou record 

-Ic Ui kiebl» 

flto te mocni tnencuu ediito 
c CJL d« le StuU 4 fen. Miide 
dc osii de epccicwn cerc eu 
c d c i c i le ode i zile dc cock- 
diiB eu tom tuaxxon, pe 
Mielc i rctedlog. le muile le- 
ueeeri d« tu«ls nJvd. Incne- 
tele eu dfr* tn premlcrA. 

Aruadnd sullie peece ve- 
caiul cuourd oioodiej <71.4i m 

— peu» relee. F.O.G., ste- 
Wltt te lleS) de le pnme in- 
ocrcem pcniru ceJi/icere. 
Psrtm e WiiiuSrred • tom 
ortvitA atunci cu eircumvprc- 

CC acneficierA c tniimpte- 
rtl naduelu c coodutilur ct» 
<nocfunoc cetumbAtoero Ic- 
tul. ei Io tmelA. diepu- 
ictâ o si met itriJu. Unire 
citecl bfitenlci e-e dovedit 
tăfdtidedâ cce meJ buni (dc 
ucsmA dctl. le oUlme Inoer- 
occci ÎMI m). Inirectnda-lc 
pc loclelc deUniu»ere ele 
.... peuu »'cia« d 

- 

cme d&turc duurc eUciii eu- 
dOdcal tocununed u stut- 
lacit mm dooA mcdellJ de eur* 
te iMime 7.11 m fi IM 
M 11.71. record mondlel 
căitei Attea de CUM. U Si 
dc eal deUnitoerr c celor 
■Ui teiU performenu .dia 
teau te coceic douA prbbc. 
dec&ni «trmeeA o edebrd 
cpffteicre MerUe teecA. 

Aa mei loet eUetl cere eu 
SAdteMl Mie do(Ai tnedelH : 
brAtcnJcB .Bctucilic Cee (ear 

— ■Im. ergku — IJM m) d 
t tecp Cmm (eur — iMS, 
Pm« — IM Ml. scvtetice Ol- 
ce Meci ir mie (eur — suf. 
eratei — llMt m). iieiienul 


competent redactor al cotidianului „Sportul”, 
Slăvescu, reproduce in coloanele zia¬ 
rului tipărit pe Brczoianu — frază cu frază, 
paragraf cu paragraf şi cm*ânt cu cuvânt — 
un comentariu, apârut intr'o publicaţie rom⬠
nească editată la Nes\ York, pe marginile cam¬ 
pionatului european de atletism. 

Fiind vorba de un domeniu — report^ul 
sportn - uixle originahtatea şi talentul dacă nu 
le ai, nu te condamnă nimeni, oamenii mulţu- 
mindu-se cu relatarea evenimentului şi informaţia 
exactă, care — ce e drept — presupun un volum 
dc muncă, chestiunea ni se pare dc-a dreptul 
absurdă, frizând patologicul sau imposibilitatea 
autorului — narării m rele — dc a se abţine 
mult timp, riscând din când in când măcar 
o mica ciupeală. Cu atât mai condamnabilă 
in povestea de faţă, unde plagiatul a fost săvâr¬ 
şit sustrigandu-se rodul străbaniilor unui fost 
coleg de redacţie şi ale unui alt reporter dc 
sport, li numim astfel pe domnii Paul Romoşan, 
redactor şef şi .Vristide Buhoiu, director, al 
bilunarului „Unnxrsul liber”, editat la New 
York şi din coloanele căruia a fost reprodus, 
in mod fraudulos, comentariul in discuţie. 

Spre a evita orice dubii, interpretări sau acu¬ 
zaţii de rea intenţie, reproducem atât coloana 
din „Universul” cât şi comentariul din „Spor¬ 
tul”, oferindu-vă plăcerea sau indignarea unei 
lecturi paralele. 

Ne mai rămâne doar s,â precizăm că arti¬ 
colul incriminat A FOST PUBLICAT iN ZIARUL 
„SPORTUL” DE MIERCURI, 3 SEPIEMBRIE 
1986 iar in „UNIVTRSUL” A APARUT 12 ZILE 
MAI 1ARZIU, ADICV LUNI, 15 SEPTEMBRIE, 

Comentariile vă aparţin... 



€ 3 ir«sr 


ooo 


Dreapta «i*: Rrprociu- 
cerea coloanei ap .trute 
in .AV^ertul lilidl' 
marginea Campionate¬ 
lor europene de atle- 
Cisin, la 15 Sept.. 1986. 


MARICICA PtltCA - DOtN.^ .MELINTE 


rvvonftfM (FATTUA CKfTtORCAO - WbrvA (VuM), 

• mm rmtmrn m ri mă rn i H wmHtk Pk 
STZmA.Ne CARtSTAM - FrMk. IX» «w 
rvctird mtn şmam U IIC Mateh«« te r«c««k 

tf«ctete«a eCMe a C€. te te Si«c«fan. 
te «ki te apcctarvi car* a* aalMM te c*te t 
ttte te eoceur a a* ftet teartorv *e MadkarwaMcte. 
te tevtt* Tmmctel te tealt arw«l, tecbaiac* o* 
c«fr« fa pretatarA. 

ArancInC aalita paste «ecKral record awaAal 
(7\te « - PCTCA reLKE. (CCXO. wateCt te 
IteSI te te prftea tecercarc peetr* caFricar^ 
FATIVIA WHITCBRCAD a foat pnirtti atonei 
ciroii*ffec<te. ca teitefldari a tetterpteru ImcKMfe 
a cenMmter aimoafaeica KhitebatoareC tati teai. 
oi te diMvtati a ti mm tart**, tSnira 

jiteti te-«ian»ci te«edi« («ri Im0c4.aU, cm 

teai buni Ite acaaui laţi, te olt aia tecercar* 

- 7t,37 tnir ecla d* te «et pe r«uel« tettMtoar* 
ate racorteitei PCTîtA FEIJKE u TIINNA UlCLAlt, 

HELKE DffCCKSLER (R.aCa este iiefera 
Aetre atlcui a v ropewi tecvoeoati te Stottfart 
c* teoi otedaJit te aer te lengitee - 7,77 m 
Şl 700 ai - 71,71, record aioiidlal efalat. Acteti 
te ctete, te 71 te aid temtetoar* a c*ler mal 
teiR* perfgrmaoţ* din iute* te acaat* teui pr»ba, 
teani emal* â celebrai M O wtar e MARflA KOCH. 

A* «nat foat atted car* a* obtUmt cit* 
tevi sietelu : britaailotl SCBASnA.N COC (aur 

- iOO te, arfiat - 1700 •) «I STCWT CRAVI («gr 

- 1700 te, beoni - iOO ml, aoeietKa OLCA IfON- 
CXaRCMCO ia*r - 7000 te, arfint • 10 000 ail, 
irahaitel $TCrA.NO MQ (aar - 10 000 m. aritm 

• 7000 tei, ter M poate Mwn* creteei, ci n«u* 
etcepţlc«va^â te arwnotn a tovietloHul lURI SCDIH 
dMi firvata pr;>6*i te cloca*. Tfioiru.>ati c* ««1 
record teondial, •cMvaleati ce mai mwKe locerl 
p*...podium. lati-i Mfia : 13.74 - 7X-S, 73.44, 

• 74,47 nee record mondial - 74,41 u 74s73 m, 
te teei on peste «ecKr^al record tetieet tot te 
el <4.44 mv. SCD(H |71 te art) Tfl Rtacru acum 
nume’* pentru a tatea oari p« lista recordmamlor 
mondiali d\r. uttints 7 am. 

S* pare ci c«l mai apiawtet record a foat 
al aul.ta tulul KLACS T.AFtLMEICR lR,F.ai - 
74.74 ai, nou racord auropeaiv fireec «îacâ nn*m 
cort te beneficiul terenutei propriu, al căldurii 
auportenlor care a« anulat astfel fncul ^âSteptac 
te 'a Stuttian 

La 34 te ani, hurdlera sovietici MARINA 
STEPANOVA a bătut recordul lumu la 400 m.g. 
173,371, Tnireclnteo la flmş p* fciata tepn4ţ«mr« 
SABINA BLSCH iR.OlG.), handicapul ceWr 17 
aiu douedlBdu-M numai pe Mnia. Tbnirul (rancet 
STEFMVNC CARISTAN (73 te anti a a^una (a 
titlul continental trocana peste repetat* «cehten- 
t «ru tl « COsikCat un*l trecui urvUu U 

JT i i i H cu 

un r e .: -i eur, ^ean U ii-’ s- tot* 

cea — tt b^n* perlormaeţ* m. - • ji-t * jn-f.;i, 
cara-l rnco*»'' jji pe atletul parir!-*^ - j —* 
al . <-^rulul v|u compatrKd CLV ORUT, 
îoscui reov>^maii european ca.''. ' : - 

la Montre*! 17TA 



>Ui (aur — 11 Mt. ar- 
Sini — iOM M), dar ac p«ja- 
M MR i iM crodccQ, cA auiu 
OKcapţl on a l i <Sa aruncArt a 
■oviaMcalul liari b«41b dio 
tlOMim probei da ciocan, tn- 
la tn iai un A ca lui ouu record 
mondi al. «cblvalcatA cu mal 
mulia kxharl pe... podium. 
UtA-4 aana e A3,»i ~ ta.U — 
M.M - «.T4 DOy record mon- 
■Ml HM fi M.U ra. de 
douA ort paaia voobiul record 
deţinui tot d* cJ (iiA4 no. 
bedtb Ol de ani) 1*1 tnacrla 
acuflb numeTa pentru a pasca 
oară pa Uata recordmanllur 
mondiali dm ultimii I anJ. 

para cA oeJ mal aplau¬ 
dai rteoord a foat a) auli- 
lafuloJ KUua Tafelmcler 
(X ^.04 — §4.74 m. nou re¬ 
cord european. rimae dacA 
ţinem apoi da bmcficiut le- 
rcautul oropiiu, al cAldurti 
suporterilor oare ao anulai 
aaAfai trtdul noaftepui de U 
StuUdan. 

La M da aol. hurdlera ao- 
vielicA Martaa Aicpaaava a 
bAtui racordul lumii la «» 
oa c (lAJtl. tnirc<'lnd-o la fi¬ 
nit oa tboia deţlnAioare tabl- 
aa Mteaab (RJ3.0.). handicapul 
calor a aal dovedindu-ae ou» 
atal DO birde... TlnArul fran- 
oaa dUpiMMo Cartataa (tS de 
aaB a aluna la UUul.eooU- 
naniei treetnd peatc rcpetaie 
aootdaatArt, B a dftiaal anul 
trecut proba la Jocurtle Mon¬ 
diala da «alA pl acum titlul 
oontlnaaiaU eu un aou racord 
european fU.M) la iti m i. 
Caia oaa mal bunA perfor- 
mantA mo nd la IA a anului 
cartel tdeomandâ pe aliatul 
parUUd ■■ dainn urotaf al 
oelobruluf aAu oompalrtoi Oay 
Dna^ foolul racord man euro- 
peaa M oampioa oUmplc la 
Montroal IfTt. 

rnd SUVCSCU 


iComrntAriul lui Paul 
tSlăvescu şi prima pa- 
Iginâ a numărului din 
„SporluT* in care a 
î apărut. 


iportul 

ZIAR Al CONSILIULUI NAflONAl PENTRU EOUCAflE FlZlCA Şl SPORI 

I AHUL IUI - M«. n tl» I 4 PAGINI - M AAMI | 1 >ap1«^4«** • | 


. •^Lf'^ MOnOIM Â* I A CIMNVsTK A 

^ •C.Mki MiMvIl.tH* l* • tm rwi u 

ru Oeiitnf cu linakie pe «parAte. pcioire iaur»-uiel* 

♦ w'brtglui (emioln num*rl«ulu ♦e •• *pi»fn\ele 
românce OAMtLA SILIVAŞ. CAMILIA VOlNt.A 
fi ECATtRlNA SZABO. 

OASIFLA SIL IV AS a cucerit metelia te 
arfint la blm» - 17.777 puncte li meUaha te 
bront la paralele inegale - 19.470 puncta. 

CAMELIA VOINEA a atqnut medalia te 
arfint la toi • 17,927 puncte, iar CCAfERINA 

SZABO »l-e ad)wdpcat medalia te bmni la «iriiurl 
cu 19.777 puncte. 

ELENA SUSUNOVA |U.R.S.Swl »-e tliuac 
pe primul loc ia lirinirl • 19.900 puncte, paralele, 
k inefâle - 19.927 puncte 4 I kH • 19.970 puncte,! 

Ilar coechipiera m OASANA OMELIANCIK a câştig 
Igai la bAr»d. cu 19.777 puncte. ^ 


ului cu echipd Auslrtei 


99 


TRICOLORI' 

^ a Ba 


mrtuiUee i* 
IMreaaiA 4«kH ««ari*! 
fetite, tare Unu ^e 
)<l«c*re M aUpn « tt * 
reia i lurgu bANtCA 


..COINCIDENTE 


«coasU abaawţl. au «ut# •«£!*• 
... a aaa v earaa Im dalMi 
>'*** Laiul rara a lacepul prafiU* 
nU U butrila ara urm4i.>ma* 

--i_L*«C •» Marae* 

b*la4e4i<«. 
«. Va 


CIMMISUII BUMAlll MiaUUif U ..CUPA MONBIAIA’ 


aetete. 

ăraiea 


BEIJING. 1 (Adcrprci). — 
;«Cupa MondldlA* U gimnusiică 
a-a IrvchelAt 1a Oeijiiig cu (1- 
nalrlc p« tporale. printre Uu- 
rcAlclo concursului ftminln nu- 
mirindu-M fi ep<irtlvclc ro- 
mAnc« Daniela BlUvaţ. Camelia 
%’eloca 41 Ecaieriua Ssabo. 

Daniela billva# a cucnrit me¬ 
dalia dt argint la bimă — 
19.A25 puncta 4 I medalia d« 
brom la paralele Inegale 
18.t7d puncta, Camelia Valnaa 


a obţinut medalia da ariiint la 
sol — 19.925 puncta. Iar Ecalt- 
riua Saaba li-a adjudecat mc- 
dalia dt brom la sArilurt. cu 
19 775 puncte. 

Clena Şufunova (U.II.S.S.) a-a 
situai oa primul loc la sArlluri 
— 19.900 puncta, paralela Inte 
gale — I9.9tt puncta fi aol — 
19,950 punctai lor coechipiera 
sa Okaana Omollunclk a cif* 
ligat U blroA. cu 19,075 punciM 


«sroA ooahEi. 1 (a>i« te* 
IttM). IbiiU date 

mm rnmi PUIA car* au 
UwiiMl pe ruUurt. «»*e*1‘* jJ* 
)« — * faste 

te uaplUUmâ p*elru 
.*r-%*n* riviuilm - • • Aal 
m«<«4r*a l«U-u eUkpâ CMeuJ*’ 
râu te UM NoaeialUUi ea tea* 

«tel te fr*a f» mu»*'»'-''* 

l«nUu wolUuralla cUa-man- 
iMiui. tai* vucba te cea te 
a uma «UpA cu prul» mun* 


•STOP PENTRU 
)N COMPETITIONAL 

C. or. 2 din tutuftU 

/ na .lUm-ti M V M •< 





































ANUNŢURI 


Mica P —— 

ubllcitate^"“'"'TfiSiyLliiiS 



NU 

ADIIOE 
I ANUL... 


r n 

-41 




CE ADUCE UN ABONAMENT LA ZIARUL 


lîBlR TA Ti A 



Si 


rrirbilc t i>tiitU(’n(r $ U) 


tti *f*k » 


ASTIIMIA Ml AT PRODUCm INC. 

OFf rA cule mai bune produse 

DE CARNE PREPARATE 
LABORATOR PROPRIU 


â* BBliAinWât 
Bt I MIM • MtN tn 


tiMIB IBIANB Cnt N T 
nu»« 



LA BARUIR'S 

lAlIJI 

CAFEA Şl Ain PRODUSE 0RIEN1ALE 

40<0; Ommx» tHH.. Vwnni>«l4t. M.V, 

■■■■MIHBJlBaBLlÎMBSliiiMaiIMBMIM 


★ 


VIZITAJI 

RESTAURANTUL 

'DACIA' 

17-28 Putnam, Ridsewood 

CANTA 

ELVIflA TOZO. JOJI OOMBY 
Si ADRIAN CENUSERU 

W.(7îl)4l^3028 


/lANUt "LIRfNrAUA* M/ ACCIPîA NICI UN Aii Ot 
WM «jiwftr MU â$(mp»nnt MNr rn 

TRITIN «n^TM tu «fftmil l-miHIM m\a wicu- 
HE>n. 


Vindem ziare in 
Ib. româna 

Green Point Ave. / 45 Str. 
QUEENS 


D«M LUMEA IUDAICA 


HARTA ROMÂNIEI MARI 
LA PREŢUL DE S3 US 


i'BfllBfliP tPMP't ^4 Ulfirtr »• 

f^«UlUrt ImI , AH'Ai w1 

^ U » ftf* b ) u < 

ItY ţi 

tll Ihf Uf-## 

raili'l «McirliMMA i'ilvlnf u- 

• âv mIIMa*. tir 

Ir^ idlptr-r /dib ^4 

MP» toi xrNţ aI pt»- 

«Mf tAb vi' AbAL uUr. 
l|NPr|ii i:| vrtifvMlirr y<P 

A thVW»M< l itMlylvil j » Im 
ftây Br|#r^ AH'4i ui* v# 


1 Ni• ImvImth»# umil fprM»<nrpi yntlni 
iPilrfitaHphAU. 

Ifi inuftwr¥\^ f'fB/P'M* 

MffrrP #t b»P'â4I*'AC 
yÎ4<< f>s At?t8>r1(.# tU rpiMltâfrle 

Lf ^\t y1utp»»ţi»1 slip O* 

l lMNtwţ Hl Ui . ţw \\ A iRtPI »^At irndiH 
iff syf \\mkk\M\ * 

ililft \h Pi 

irf#T MMif ImiIbλ# ' l'f iiţyl p»' 
iw|f» f) UfAP^ulul, rAF<fA • ft't* 

lAit>«»cu AUKKL 


INSOŢITÂ DE O BROŞURĂ 
CU UN F. SCURT ISTORIC 


Nt iHUUl tlsHANIiA pt IA NtPAtllA AIAKUlUI '‘UlINtAIIA*, 
A,»'IB A 4 \», Ap», l N, tHKtU*lvtt, Nav ♦ork, N.»,, UJ/?, 
>1 P( (A p.1 ION NUOIAU. M P«rAwiH>U«> VilUg« Or.Apt. 
4^l^, NlA-fMI. lUUjirUv, CANAOA. 

tMIllUmai IX'ţIAU SUNT JUWNIAH iu lOMNAHiîONI. 


»