Libertatea nr. 45-46, aprilie-mai 1986

$1 




fi- 4 8- sa 




ia: 47-15 44 th St Apt- 1». WnoJwd», W.Y. U37 7 
— APRILIE-MAI Nr. 45 46— ' c 7 C 


De Ziua învierii 

— Horia SIMA — 





Ştirile care ne ajung din tară 
semnalează Intre multe lucruri 
triste şl un fapt îmbucurător: o 
considerabilă afluenţă în bise¬ 
rici, o nemaicunoscută participa¬ 
re la slujbele religioase. Dumi¬ 
nica şl sărbătorile, lăcaşurile 
sfinte sunt pline de credincioşi. 
Nu se mai întâlneşte apoi acea lu 
ne usuratecă şi nepâsătoare în bl 
sericile din marile oraşe, ci o 
mulţime îndurerată care se pros¬ 
terne cu evlavie în faţa lui Dum¬ 
nezeu, care a revenit la credinţă 
ca la o noţiune vie şi aducătoare 
de rod. Sufletul neamului nostru, 
îsgonit din toate aşezările lui 
de veacuri, din vatra strămoşeas¬ 
că, din oraşele ce le-a clădit, 
din întreprinderi le ce le-a ridi¬ 
cat. din avuţia ce-a agonisit-o, 
din Instituţiile ce şl le-a Tptoc 
mit, se alipeşte cu atât mai mul¬ 
tă nădejde de ultletiî loc de re¬ 
fugiu ce 1-a mal rămas, altarele 
strămoşeşti... 

Să lăsăr găndurlle noastre să 
pribegească sp**e patrie,acolo un¬ 
de fraţii şl surorile noastre tri 
lese ca într'o vastă închisoare, 
închlpuindu-ne pentru o clipă ală 
turi de el, în Noaptea învierii. 
Ce-am putea simţi noi înşine fi¬ 
ind în locul lor, ce Imagini ne- 
ar năpădi conştiinţa, ce svScnlrl 
lăuntrice ne-ar subjuga în acele 
momente? Ţâră îndoiala ci tot a- 
cest popor de «scenici se va în¬ 
toarce spre amintirea blândă a 
sărbătorilor de care a avut parte 
altădată, înainte de a fi căzut 
. pacostea rusească pe ţară. învie¬ 
rea cuminte si aşezată de odlnloa 
râ, cu pilcuri de credincioşi ca¬ 
re se îndreaptă în miez de noapte 
spre bisericuţa din deal, aştep¬ 
tând apoi în semi-obscuritatea na 
osului să înceapă momentul solemn 
al slujbei, ca să-şi grăiască în 
şoaptă “Chrlstos a Înviat", 11 se 
va părea tuturor a fi mal degrabă 
| o născocire, o întâmplare amăgl- 
{ toare, petrecută "pe tărâmul ce¬ 
lalalt" din basmele româneşti. A 
existat aevea o asemenea viaţi. 

I Ci, cel ce aveau altădată un nu¬ 
me, o situaţie, un rang social, o 
familie şl un rost în viaţă, să 
fie Identici cu această masă 
sdrenţuroasâ şl flămândă de robi? 

De când s'a tras peste Istoria 
j neamului românesc oblonul greu al 
ocupaţiei sovietice, atâta desr.â- 
âfjde s'a strâns în sufletul lor, 
j «Utci IşcrfKt s'«u vSrsit. Ji-â- 


tâtea suferinţe 1-a încercat, în¬ 
cât vremurile de altădată trebue 
să li se oară despărţite de cele 
de acum prin abisul nefiinţei,In¬ 
tre Individ şl ordinea socială ac 
tualâ s'a produs o bruscă separa¬ 
ţie. 0 altă lume, cu alte finali¬ 
tăţi şl concepte, a alungat Ima¬ 
ginea celei vechi, încât el nu se 
mal poate regăsi în mediul în ca¬ 
re a crescut si s'a desvoltat.In¬ 
dividului nu-1 rămâne altă alege¬ 
re decât să se încadreze dimensi¬ 
unilor monovalente ale universu¬ 
lui marxist sau să moară. Milioa¬ 
ne de fiinţe rătăcesc în neştire • 
într'o viaţi care nu mai e a lor, 
adăstând zi şl noapte să se iveas 
că de undeva semnul mântuirii. 1 

Din ce complex de împrejurări 
se poate desprinde mesajul mântu¬ 
i tor? I sbucr.lrea umil nou război, 
prăbuşirea Internă a regimului CO 
monist, sfârşitul ocupaţiei sovi¬ 
etice? Toate aceste eventualităţi 
nu sunt excluse în ordinea raţio¬ 
nală şl politică, dar tot atât de 
posibil este ca nici una din ele 
să nu se întâmple. $1 atunci po¬ 
porul român trebue sâ-şl caute 
salvarea în acceptarea răului, în 
destrămarea totală a sufletului 
său strămoşesc? Există o armă, un 
scut de esenţă superioară tuturor 
speculaţiilor omeneşti, capabilă 
să ţină piept şl oştilor Iadului 
de s'ar pomi în marş spre pământ. 

Din însuşi potirul suferlnţl1.b㬠
ut pânl la capăt, până când se 
simte licoarea morţii, se vor ri¬ 
dica acele forte Isbâvltoare care 
si împrăştie sumbra viziune de a- 
far|. Poporul român e chemat de 
destin si facă această experienţă 
crucială, să cunoască acest drum 
abrupt, care începe prin paragina 
mormintelor şl sfârşeşte în slava 
învieri1. 

Există un aspect patriarhal al 
Paştilor. Pastile copilăriei, al 
bucuriilor de familie, al cadru¬ 
lui feeric al naturii,al lumii a- 
dunate la biserică în straie de 
sărbătoare, al obiceiurilor noas¬ 
tre frumoase. Când însă suntem 
prea mult absorbiţi de aceste ex¬ 
terioare duioase,poate si ne sca¬ 
pe semnificaţia reală a Paştilor. 
Astăzi pelsaglul uman al acestor 
sărbători s'a estompat în oceanul 
de suferinţă care a înghiţit în¬ 
tregul popor, dar In aceeaşi m㬠
sură se alungeşte în suflet şl se 

Continuare In pag. 2 


SITUAŢIA BISERICII 
ORTODOXE ROMÂNE 

SUB 

REGIMUL COMUNIST 

T 


— Prof. Preot Gheorghe 

Toată istoria omenirii este 

tragici, pentru că ea este conse¬ 
cinţa păcatului. Odată cu căderea 
în păcat a strămoşilor noştri,şi¬ 
rul evenimentelor dramatice înce¬ 
pe să se desfăşoare, corupţia 
sa rS accentuează. Ignoranţa 

extinde, cunoaşterea sfSntâ dăru¬ 
ită lui Adam şl Evel se restrânge 
tot mal mult. 

fără îndoială că oamenii nu au 
uitat nlcîodltâ paradisul pier¬ 
dut, ci au privit cu nostalgie 
spre epoca de aur, căutând o cale 
de reîntoarcere mereu ratată. Is¬ 
toria omenirii este, în mod evi¬ 
dent, Istoria mântuirii. Conşti¬ 
entă de suferinţa el şi,în parte, 
de cauzele care au generat-o, lu¬ 
mea îşi caută propria salvare pe 
căi drepte sau nedrepte, pe calea 
spiritualităţii sau a ştiinţei. 

Venirea Mântuitorului.întrupa¬ 
rea, învăţătura şl sacr 1 f 1 c 1 u 1 
Său absolut au Introdus sensuri 
noi în lume, au sfinţit Istoria 
şl au dat suferinţei un sens sal¬ 
vator, IIsus îşi asumă suferinţa 
întregii lumi ca să ne ridice pe 
toţi la statura bărbatului des㬠
vârşit care este El. Umilinţa Fi¬ 
ului lui Dumnezeu $1 valoarea în¬ 
văţăturii Sale reies din Predica 
de pe Munte, cea mal sublimă lec¬ 
ţie de morală care a fost rostita 
vreodată. Adevărul acestei lecţii 
este confirmat de sângele cel vâr 
sat pe cruce de Mântuitorul. 

Fireşte că IIsus nu a adus fe¬ 
ricirea în lume, în sensul în ca¬ 
re omenirea o dorea, o fericire 
seculară, o prefacere a pietrelor 
în pâine, o minune continui,o do¬ 
minaţie necondiţionata a lumll.a- 
şa cum a încercat Ispititorul sâ- 
1 demonstreze lui Ilsus pe munte¬ 
le Carantanlel. 

Lumea aceasta este o lume cre¬ 
ată, ta are un început şl un sfir 
şlt. Iar limitarea înseamnă dure- 


CALCIU OUMITREASA— 

re. Moartea şl conştiinţa morţii 
pe care cunoaşterea umană a In¬ 
trodus-o In înţelegerea noastră 
după căderea în picat, înseamnă 
durere. Iar oamenii fug de dure¬ 
re. In această fugă permanentă de 
durere, oamenii uită glasul Mân¬ 
tuitorului din Predica de pe Mun¬ 
te. El cred că durerea se anulea¬ 
ză în plăcere, dar după consuma¬ 
rea acesteia se văd din nou arun¬ 
caţi într'o durere şl mai mare.a- 
sa cum spune Maxim Mârturl si torul* 

Ilsus ne cheamă însă spre o 
plăcere spirituală care nu are re 
vers pentru durere în spirit. Nu¬ 
mai materia, carnea sunt contra¬ 
dictorii, spiritul este unitar tn 
durere sau bucurie, căci bucurii¬ 
le spirituale sunt depline. 

°V-am spus aceste lucruri pen¬ 
tru ca bucurii mea să rămână Tn 
voi şl bucuria voastră să fie de¬ 
plini." (In.15, 113 

Deşi vocea autorizată a lui 
Mrtstos ne-a spus, fără <pos1b1 11- 
tate de îndoială, că El este doc¬ 
torul ccl desăvârşit al tuturor 
durerilor noastre şl că nu putem 
tril decât prin Iubire, tot nu am 
înţeles Integral dimensiunea si 
valoarea acestei iubiri. 

"Aceasta este porunca mea: să 
vă Iubiţi unii pe alţii asa cum 
v-am Iubit Eu. Nu este mal mare 
dragoste decât sâ-şl dea cineva 
viaţa pentru prietenul său." 

In prezent lumea este net îm¬ 
părţită între CVI care 11 Iubesc 
pe Dumnezeu şl cel care II urăsc. 
Regimurile totalitare ateiste re¬ 
prezintă astăzi împărăţia lui An- 
tlcrlst, o Imensă armată moderna 
dotată cu cele mal distrugătoare 
arme, gata în orice clipă să In¬ 
vadeze lumea şl s'o subjuge. 

Principiul fundamental al co¬ 
munismului nu «ste socializarea 

Continuare In pag. 2 


























UKRWEl 


De Ziua învierii 


APRILIE-MAI 


Urmare din pag 1 

luminează perspectiva lor splrltu 
aU. Fraţii noştri care se închi¬ 
na în faţa lui Chrlstos încununat 
de spini si aud apoi Troparul în¬ 
vierii vor înţelege că momentele 
fundamentale din viaţa Mântuito¬ 
rului -Calvarul şi învierea- re¬ 
prezintă şl legea supremă a exis¬ 
tenţei umane. Intre Christos care 
"şi-a pus viaţa, ca iarăşi să şi- 
o la" şi neamul românesc chinuit 
de tirani s’a făurit o solidarita 
te pe axa nevăzută a lumii, uri 
front invincibil, pecetluit de 
certitudinea învierii.Chrlstos u- 
militul, Christos batjocoritul, 
Christos răstignitul şi Christos 
biruitorul nu reprezintă numai o 
garanţie supranaturală a mântui¬ 
rii noastre, ci şi o garanţie is¬ 
torică. Cine se reazimâ pe Cuvân¬ 
tul Lui şi îsi potriveşte viaţa 
după Viaţa Lui, cine intră pe 
poarta, al cărei frontispiciu e i 
luminat de cuvintele: "Eu sunt ci 
lea, adevărul şi viaţa", nu are a 
se teme de nici o oprelişte şi de 
nici un chin. Căci biruinţa fina¬ 
lă va fi întotdeauna de partea a- 
celora care au îmbrăţişat cauza 
lui Christos pe pământ. Chiar mor 
tii din morminte se vor alia cu 
acei care depun mărturie zilni¬ 
că pentru faptul învierii. 

Putea-vor aşadar diriguitorii 
tării să despoaie poporul român 
de toate avuţiile, să-l supună la 
ceAe mai teribile cazne, să-i în¬ 


lănţuie existenţa cu cele mai ne¬ 
omenoase legi, sâ-1 suprime drep¬ 
tul la cultură proprie si să nu-1 
slăbească zi şi noapte din reflec 
toarele propagandei lor urgisite; 
atâta vreme cât masa romanească 
îşi va păstra neatinsă credinţa 
In Christos,va dispune de un plan 
inaccesibil atacurilor vrăjmaşe. 

Deşi nu suntem Tn mijlocul fra 
ti lor noştri, ca să participăm lâ 
prefacerile lăuntrice ce le sufe¬ 
ră sub presiunea comuni stă,totuşi 
simţim de departe că sufletul nea 
mului nostru se îndreaptă spre a- 
cest liman mântuitor. 

— Horia SIMA — 



SITUAŢIA BISERICII 


PAG l 


Urmare din pag.l 

totală a mijloacelor de producţl- 
e. Ideea socialistă a existat de 
mult, ea nu este o creaţie marxls 
tă după cum nici justificarea eî 
"ştiinţifică" nu este creaţia lui 
Marx şl a discipolilor săi. Ele¬ 
mentul fundamental al Ideologiei 
comuniste este ateismul . De alt¬ 
fel, nici această Idee nu este 
nouă, căci dintotdeauna satana şl 
-a avut reprezentanţii săi prin¬ 
tre oameni,care au negat ideea de 
Dumnezeu, fie prin introducerea 
dubiului în Inimi, fie prin com¬ 
batere directă. 

Pentru prima dată însă în is- 


Hristos a 
înviat! 



MĂNĂSTIREA SUCEVITA 


tor a omeniri 1, ateismul de v1nn 
Hgle de stat servit» de Sl '„ 

Hoane de Indivizi gata’,* ^ ' 

Istoria Omenirii, mistica ’ 
devine legea care se imn t „ eMo 

şl comportamentului uman^T 9 * n ' 11r 

pentru pn ma dat5 at ,^ 
putere de stat. devin * 

Omenirea est* 
trebuie făcută să 

tenţa el este ameninţaţi tL ? e * ,s - 
foarte serios. Comunismul 1 "" 
te decât ura si susnirT Cunoa S' 
sunt deficientele sori r* 3 ’ 

«re. Infiltrate prin ? 'J SlhoIo 9 1c e 
cu mâna Tnlrl t uTllst" 

r omenirii ca 

Este oare Occidentul orb si SuM 
în fa * a «estui pericol» si-a n 
J Ut el Po^bilitatea raţionăm Ţ, 
baza evidenţei? 

Din 1945 şi până în prezent,R US i 
a cupat rând pe rând Ş 1 Tn mod tn. 

T® 1 " 1 '* Zeci de «rl: Polonia,Cehe . 
lovacla. Ungaria. , 

Asia, Cuba. Orientul Mijlociu, Afga¬ 
nistanul , mare parte din Africa S i 
ţări din America de Sud. Această - 
cupaţie s'a făcut, fie mânu milita¬ 
re, fie în mod insidios. Oe aproape 
40 de ani, lumea occidentală pierde 
teritorii şi zon e de Influenta’.RusIa 
ocupă o ţară si, conform unei prac¬ 
tici îndelung experimentate, ridic» 
Continuare in pag. ~ 


posta redacţiei 


York, M.V. 


Stimate D-le Redactor, 

Air. amânat de flecare dată să 
vă scriu în privinţa ziarului, şi 
pentru că mi-am făcut puţin tin*>, 
iată constatările: 

-ziarul are o ţinută demnă,im¬ 
punătoare, românească; 

-ştirile sunt serioase si obi¬ 
ective [fără bombastici sinul atât 
de caracteristic si găunos pe ca¬ 
re-! găsesti la tot pasul în zia¬ 
rele de limbă română ale dlaspo- 
rei]; 

-conţinutul variat [cu o remar 
că neplăcută: ar constatat în nu¬ 
mărul trecut [Martie] schimbarea 
anumitor rubrici consacrate -cum 
ar fi "Din lumea iudaici"- la al¬ 
te pagini de cur le ştiam şl cred 
că nu este bine. Cititorii de nul 
te ori citesc rubricile care TÎ 
interesează şi deschid la pagini¬ 
le ştiute.,.]; 

-formatul actual, perfect ac¬ 
ceptabil pentru masa cititorilor. 

Dtu perfectă dreptate D-lui 0- 
vidiu Vuia: m'air întrebat şl eu 
ca şl mulţi alţii cu siguranţă, 
pentru ce catapultarea în coloane 
le unor ziare, a unor indivizi du 
bioşi cu vechi state tn slijba co 
munistilor? Si mă refer la Ion ke 
golţescu [a cm în paginile "Cuvin 
tulul Românesc*], Ion Me golţescu 
care atât s'a scremut în paginile 


atâtor reviste comuniste din ta¬ 
ră, recenzând cărţi apărute prin 
grija partidului şi atât de dăună 
toare! Pentru ce? In loc să fie 
înfieraţi pentru serviciile aduse 
corniştilor, sunt ridicaţi în 
slăvi şl puşi la loc de frunte?!? 

Au apărut -precum aţi scris- 
mulţi agenţi desinformatori, Iar 
ziarul "Cuv. Românesc" în loc sâ- 
1 arate pe nume, se eschivează pe 
considerentul si scuza ridicolă 
că..."ziarul nu face polemică"!! 
Mu ştiu dacă aici este vorba cu a 
devărât de polemică, dar sunt con 
vlns că este o datorie de onoare 
din moment ce se intitulează "zi¬ 
ar anticomunist*. 

La New York cel puţin,sunt do¬ 
uă publicaţii mai mult decât du¬ 
bioase: una se numeşte "Uni ver- 
«I* c,c * *V 1 **'-. Iar alU -Tri¬ 
bun» Ro«SnS*. Prim». sob conduce- 
rea unul fost membru marcant de 
partid şl propagator al desInfor¬ 
mării, alta sub masca unei "came¬ 
re de comerţ romă no-americane*, şi 
care atacă furibund Episcopia Or¬ 
todoxă Română dela Vatra, pe I.P. 
S.S. Valerlan Trifa, aducând în 
sprijin afirmaţiile unor trep㬠
duşi comunişti de teapa lui Anto-{ 
novici, ICremer sau Milhovan, oa-^ 
menii regimului dela Bucureşti. 
[Ultimul scoate ziarul Dreptatea 
de culoare roşie,cuajutorulcărula 


tmproşcâ cu noroi în ierarhii E- 
piscopiei dela Vatra, şi mal re¬ 
cent pe Pr. Gheorghe Calciu]. 

Dacă ziarul Cuvântul Românesc 
luptă împotriva comuniştilor, de 
ce oare nu-1 combate pe cei care 
s'au cuibărit atât de bine în lu¬ 
mea liberă şi care mânjesc cu ve¬ 
nin bisericile, organizaţiile şi 
centrele româneşti? Aceasta este 
misiunea adevărată a unul ziar an 
tlcomunlst. Aceasta, şl nu alta. 

Publicaţi, vă rog, aceste rân¬ 
duri, şi nu cedaţi în faţa amenln 
ţărilor si atacurilor comuniste. 

C. FLOREA 


afr Hontreal, CANADA . 

Onorată Redacţie, 

Reînnoindu-ml abonamentul pe a 
nul curent 1986, doresc să vă 
transmit mulţumirile mele şi ad¬ 
miraţia întreagă pentru conţinu¬ 
tul ziarului pe care îl editaţi,u 
rând tuturor colaboratori lor aces 
tul ziar succese publicistice cât 
mal mari şl mal strălucite tn 
slujba Idealului sfânt de luptă 
împotriva regimului comunist In¬ 
stalat de sovietici în România. 

Al Dvs. cltttor devotat. 


Meaqu VIOREL-DUllCI 


♦♦♦ Paterson, N£d JEPSE^ . 

Stimate D-le Niţâ, 

Alăturat vă trimit abonamentul 

meu pe anul 1986. 

Vâ mulţumesc pentru expedierea 

ziarului la timp, cu mici întâr¬ 
zieri; sper că în acest an, tetj’ 
se va îmbunătăţi. 

Spor şl prosperitate în conti¬ 
nuare, dorlndu-vă să îl publicat* 
în ţara noastră. România Mare . 

Cu bine, 

Noad NI STOR 


«$> CONTRIBUTI ! ♦> 

Noad NISTOR.S 25 

Vlanor 8ENDESCU.t 20 

Marin bARBULESCU.* 35 

Jean BACII).* 30 

Ion NICOLAU-OELTA.* 30 

Preot 0-tru MIHAESCU.* 20 

Jan ..* 25 

Alfred ..* 25 

Nlcolae PECELI.I 30 

Eugen MIMAI.* 35 


NOTA 

. Orice contribuţii sau abonare^ 
te adresate ziarului "Libertatea 
rugăm a fi menţionate pe numele 
MITA MICOLAE. 











































» f*ţul*ţ** 

,, n^rltlţH* Svstiru- 
Sovietic*. *Cf«$tl *1nO 
' v ,-e t»rt>Hr* ş’ ext«r-^a o 
tn , f*r cw*l»ţ<« ^'C'Hl'S. 
, K *i1eK*>* * PTOdWCţ^Jr 

gfrjflnrl ^ tre€l«ţa sunt 

Uscât*. C f'l •**» <* SCl*v»j în 
Tr**X U Stihului ?>îe ' 

_ r*. -*n fteut!. Rusia i*- 

^1 ţ^)«vKfa uRceUri ndu-1 
^u:^a% 1*** stittle oct:1<?e«tale c 
*w<tl •* ws* negocierilor re^t-„ 
<* Sovietici si *ai roată 

fT5r . rt ♦- vrce-^a -*ru1 oou atac. 

sur: de^c'ate, c^cir- 
jîi sl RiStorii lor su*t pers 

-U' «?cl5l% co*îStiirţa este >!p- 

î>^sa şl l>teratu-a ccnu-stâ 
fv* **1 dec'ari cs/bUc s^ cj auto¬ 
ritate cX m'ips este or iul rcocare 
tor. Cbesil'ul Ecuueric a' Biserici* 
'rr se îrtmoeşte tr recerti! fastu¬ 
oase c* Terar^-îl cc'apprctp-^ a! cc- 
Cv ^mistrii CO~*rişti 
aţe* re ca^e ce îfcfcrlt'seara si-$i 
IRC lîecl«raţii reciproce ce cracrste 
et*r*|, •> tlrc ce rllioeee ce ca- 

■v -; -c- ce *carie si ce frig îr 

r*-e"e coGurrîste. 

Aceşti ri si c^ar' al ccla^-ării 
i' T-eKrl sâ se c rtre^ oscă la Par¬ 
chetele Ier tea*. vir, sS-cele 


*tc. -cit Si «rtlostenia sufleteucl- 
c«rc€tarea «lor car* rac Tn |*>cM- 

JJ^j* CC,er tolB * v1 » «tc. rwt. 25, 

Biserica r u se roate Swstr4w ^ 
bogăţiilor el sociale. M C i n u }» 
*»te mistific* printr’o col.tcr.ro 
w O.lcl.litatea de st.t oorimtoa» 

**•$" s .* credincioşii sunt te 
rărirăţi, închişi. internaţi în C ^I 
MCI psihiatri», indiferenta bise- 
ncn insearrs cooplicitate. fie ci 
este vorba de o biserici «IcS.fle cl 
este vorba » U r consiliu ecurente 
-v^nal. responsabilitatea este ace¬ 
eaşi. IX/rrcreu r. u caută la fată oa¬ 
menilor, ci )a fartele lor. 

Intoleranţa »gî»;lui corunist 
d ’ r ^rânia are toate caracteristici 
le pe care istoria le-a constatat lă 
co-vn^sr^: "oscoit. De altfel,indi- 
-erent se -icile seoseMri existerte 
'-tre tipurile oe teroare comunişti 
c ' r ţările satelite, este uşor oe *- 
te'es ci e*e nu sur.t Secat exoe-inen 
te ale v-eeli-ului. Ev*rt„alele aba- 
te-i sunt sever sancţionate si ce’ 
a avut a sâ-si afirne 

c lirie personală este readus la as¬ 
cultare* sau 11 culcat [veri 6^eor^î 


fK j 


'-■ 


tre 




-,v^i 

tru c 


>' 1 ,— 


pe care Ti sacrifică oer- 
race "'urorie cw «te^s^l. 
S'?t^ne'e trtaiitare *sî 
otrte^a oe te^oane* şi cc^-'s- 
*' ' C-. 2 ceaste p.r'aifîtA* u~ plfir 

şt'' *“tific stit' ' 11 s' eoe r; "e-tat 
— ^lt oe SC de ari pe sute ce 
cane ca»?**': ae tcate rasele, 
f;;''' i*’—o el oacJ 5» oi- popu'a- 

_ •' - f t tTi < 'i e f Ie i -u pO gratii 

tercarea este in.sta'3ti si -est^l 
totv'îtie‘ -i -o- are curai.' s » se 

revolte. 

> noreâ-ia, Tr ce- aoroape *C ce 
î-' de cictat^-i conuri stî. acest 
procent a *est oepisit. câc' •. f 2s ţ 
oerioaoe tr care -u^ruî cei 5r ir ^ s . 
taţi reprererta apreaje IU oi* 
ojlaţia ţării. Huiţi oir aceşti «r* 

tiH tvr.itr: Ji, Mesei, invc: arţari 

a. aurit Tr închisori. 

Uo* tr acest stuci. ne vor ccuca 
fr *' c oe®seb' ; t oe Si serica în s u *e- 
-mţă, o.ten fa» abstracţie şi 

oe suie-*ţa altor categc-rii’ce ca- 
*eri. Biserica este c instituţie ci- 
» '-î pe ca» ;<sus a ^-te!Hiat-o r» 
această > *oc necesar ea a» 

Şi c extensiune socială, t»bLinc si 
se intenese» oe treburile cetitii. 
oe suferinţa 'i r i c * şi wr*ii . c*! 
ţaţe»- lor, nu nuna-, « cei care con- 
cjtc ş' oprimi. 

> Pisoii mics- 

t .. este evident ci îisus venes» 
'J***' oe suferirţj spirituali, ci 

; * f ei ‘' r i€* * C^lwi Căruţ îr- 

tne tîlnari. [veii tc- IC, K-n} 

•' ‘ w3ecm eir - ;r *d, acaoatta oe 
care o »a asuce Juoecktorvl »i V - 

^'-inr-c ce ,^ *sep*t oe-a stîrca 
c+rimăt tz*ze faptele 
IAne icest^ 'e-*w făcut. 

^ ' Wtfr 1A ţfupeiscl -^râ- 

1 s ^*d lc r »r-r-r StriV'^cr* 


| siu- a- 

ca Tito, 

> rr®-e^t, fr cacru? tctalltarls 
^ ui ccrvr-tsî C'r c^'erîte^e ţărî. 

e\r^r'->?'t^ar2 sistem c^ferî- 
t€ ci feratele ti^i re cere 7 e cc- 

-ină, 

> i-şar^sta- -^tcca este = oe^>- 

C'Cu'.'‘; irvgarli se exr-er 
<2 liberalism acra’* irter»*, cu c 
stricta subcrJonare Tr politica ex- 
T^rrl fată ce ^jsi. Ir Rc^ria. *t- 
rer ^e-tu- este exact '“vers? Tr po- 

__' — e vter^î* Ceaasescw are u* dir 

'r: ceva cai luro, în sc---o, »- -.jC 
'•'dea -ntemă, e l aplică un , tr - 
~T s : î '* >Ht °«î- r "S«şi sta'inis. 

~ul. î.-j.*> S i eţ revine sarcina â . 
tentatelor poli ti» itr^rtante, ctm 
a rost oe' Tapctriva Cjrei Iran <>a u i 
*’ W1ti - Totodată, Sul cari a este 
şi dîca turnantă oentru pătrunderea 
Tr Etnrcca. 

'loaănia a awt o situaţie specia¬ 
li atunci cănc, în ies®, Gheorghiu- 
roţine -lecarea tr-jpelcr rusesti 

din ţari. 

orii susţin ci Dej ar fi sarifes- 
tat un îheeput oe convertire la ere- 
cmti şi ci în»tarea t-usci a cui tu 
■vi personalităţii sale. ca si dec» 
t- 1 oene*a1 ae aaristie per tPU geţii 
r -ti’ b-olitici ar fi consecinţa aces 
tc convertiri, s. ştiu cât adevir î 
stat *> acest »cn şi cit aeevăr . 
-ost i> celila’t rvon ca» afir^ că 
"canea lui atit oe rapi c j s *ar fi 
fiaterat jiej **sive iraoieri l a C a» 
ruşi- l-ar fi sutvs fără şti», 1 u1 . 

in '--na Hirţie 1965 ae trecut pe 
a catafalcul lui GneorgMu-BeJI. »o- 
•ar si ,|-g «r faţa «ortll pe cel ca¬ 
ne aruncase Tr TmcMson aprra» oo- 
^ ~ asasinase c 

*T** Me tovartsii sii.închisese » 
a -", '"a* si vio » cel ca» or¬ 
donase torturarea -oastrl fiolei si 

•erali ptei u oesf^nta», gini ţ, 

chinurile «acului s i care lc ..r Kw 


era cî^clt ţîrSnJ. 

La cele ^atn^ colţuri ale catafal 
cuiul făceau tfe strajă oatru Mrtaţt? 
cu feţe Tntu^ecate* l**ul cMn e1 % gr»s 
şl puţin ca* puhav, pllruea cu hohe- 
te; lacrlnile TI brărdau cbrarul ca 
două wlcl şuvoaie* 

Inlna p*> s'a r^lat» tncrărcenarea 
du r& a sufletului r^u după 16 ani de 
suferinţă s'a topit. Daci un o^.unul 
slnşur planoea cu atîta durere car¬ 
tea lui Dej. însema că sufletul lui 
fusese răscunplrat de Tnger. Ar? Tr>- 
trebat cine era comunistul cu faţa 
jnară* Cineva ^1-a r^scur^ ci era 
^eşu KăduleSCJ. 

r rei ar-ţ nai tîtrrlu. acelaşi Sogu 
Riduleseu care vărsase lacrimi fler- 
Mrti la cartea lui Dej» şl oe care 
de altfel. îl secondase în toate ac- 
tlurile sale cri^'^aie. a trecut 
r 3 reticente alături de Ceausescu a- 
Ti**c! clrd aresta l-a declarat pe pa 
tronul lor criminal si tot e^ este 
cel care declanşează neţuri a cultu¬ 
lui personalităţii lui Ceausescu,^ 
rinţrlnd-o appi la rancvisn. 

Care cSt de salvatoare au fost la 
crl*nle lai Sc^u Rădulescu centru 
oiĂrglu-aej? 

v -5 uit înapoi la isteria -rastri 
d r I?45 încoace si î^teiec c5 exis- 
* t nu n^ai un arccallps ze^era^. d 
s de cruz. ze naţiune si chiar 

de individ. 

Aproape zcj 5 ~1iToa r e de oameni 
'-ecuţi prir --^Isori. lagăre de 
~-cS fo^ţatâ si de extermina-^ ^ 

-'Cilii ctligatorii; aproape dcuă 
sute de nu ^ ca^ri exterminaţi 
z r 5r torturîT. foame, frig si d'spera 
sute de ^11 de credincioşi cpfv 

calaţi pentru credinţa lor-/ peste |_* - . . .. 

zatn. Ti*- de preoţi închişi pertructy — T- Dece-p^ e I-So. 
siujeaJ-pe -ristos % preoţi c-todocs^ erectul ieza ?al 

catclici. ^iti.pastori pretestanti. ^ ‘ ‘ 

C^n aceştia, 63 au fost «cisi Tr oă- 
tîi. Trooscatl. torturaţi. 17 epis¬ 
cop! şi «itropolitl îşi pie^ viaţa 
în această persecuţie fără sens si 
justificare. 

Ca ur omagiu pentru aceşti car- 
tiH, consemnez aici rynele ierarhi¬ 
lor: 


re fn T-cMso.vre li t *»*> 1 ?fv. 

IerarHi Gtk»-C itata 

1. -Aftenie VASILE - Episcop.ucis 
Tr anchetă la securitatea (f* bucu¬ 
reşti la 6 *ai l^SO. 

2 . -Frenţiu TRaîAfc-vAURÎU - £pis 
cop, -oare Tr WMsoarea Siţ^e* ? a 
17 Iulie 1953. 

3. -Bălan IQM - mtropolit,"oare 
Tn exil la -ănlstirea Căldlruşari. 

a. -CHnezu TI^-LIVII - Eolscor. 
-oare T^ Ir^hiscarea Sig^et 'a 15 Ia 

nutrie 1953. 

5. -Rusu AlEXAîC'^U - Episccc.-oa¬ 
re în închisoarea Gherla, ^a 9 v ai 

1963. 

5. -Suciu IC'* - ' # itncrc' ’t, ->*3- 

r» tr Tnchisoarea $id K ot la 3 T lar^a 

rie 1953. 

\u- oct T-c K eia această listă a ie 
rarhilor a^rtiri. *lr\ a roweri a^ci 
dpi erecţi ucişi ce sec-**'tatea 

Ceauşescu. 

Preotul crtcc'v '-tru I-. V 'ISM- 

Cf. eliberat din T-r^isca^e prin ze- 
cretji oe aoristie ze^erall ci- ar.] 

196-. Foarte ar:a^at * r ‘ r r ec *• C2 r ?i 
clv ar- j']ai Tu’-reze j, cerţi- ui 
lupta T^triva ateiştijî, -apt ca- 
^ îi 2t-ace repetate irte- - iriT^ 
d <r kî psihiatrice --c? sjp-s 

-ror tratamente medicale care i-au 
wist rus sănătatea. v care din această 

C3uză ^ j] ]v'I. 

'T'eetu- rzr*no-catolic Geta FAt- 
r l. resbeşte c b»:-'că re Crîc jr <■- 
ca», orirt» î'tele, sr^» că ar fi 
d'ne caca şi Renan ia s*ar acc r ‘-a 
c zi ce concedia re-t-. rveitori ce 
Naşterea Domului, -artu' s'a petre- 
î^cewtnie 1983. :*:3 câtexa 
li a fost ares 
tat oe securitatea cin T îrgu] 

5' dîtut atît ce crunt, r -cTt după 
trei * uri ce zile rcare, din cauza • 
distrugerii ficatului prin tra_~a- 


terarfc Ortodocşi 

1. -Mcocll. WHrEilKU - Pitrlirt 
âl Si sericii Ortodoxe Scwine.otrîot 
de nrşi la ' Februarie 19iS. 

-‘Ol’carp HOfiţJSCA - Episcop al 
Bisericii Ortodoxe «»$» d i n 
ca. 

3. -Fartenie CIC^H - Episcop ai 
Arm tei Fooine. a fost exilat ia sâ- 
Msti»a viratec, jo» a si mrft 

<. -!ri» u HlHÂtCESa - WtropcK 
ii. I: H: dovei, u»ul cirt» .arii 
teciogi ortooocsi air »rioada irter 
be’ica, .Tire în exil în 19 <S,î 4 -ţi 
Msti»a Agapia. 

terarti Romaoo-Catoiici 


:; ;* rt - - cu*»*.*» 

r* ' ThcMs»»a Sigdet la IO Dece^ 
trie 1951. 

^ * '•ard-lhAl, x - ire 

r fn] | -^k^irsas -r» . 

- is.xnfi Ulairusini.tn 


1§'C 




♦ 


VU ' i “- î - w 0hsenigr. 
i ^Ch*soare* Jilava, V, :e 


ac^re 

lar-ai-îe ly52. 

4 * --G.STIN - Episccp n * 

^ »« t«c» ( soa»a oe la 

5. -Bcmffer !fv;sr . Episcop.^* 

; T ^T, SCire , ^ u 

I~. ~ J ' ; - 5£; - --car Epi scop*} ,*3* 


Ir- 1965,05-0 »a» Sheorţhvj-Dej, 
este a’es ca sec»tar a' partidului 
coexist din Fo-ă-ia, Nicolae Ceau- 
şescu. 

r vţ-ră lipsită ce brice calităţi 
intelectuale, e 1 este octat cu o şi¬ 
retenie prisitivă ca» l-a *acut $î 
parv-nj i a t»pte la ca» rimei nu 
«.redea ci va ajur». Se »«arcase în 
si printr’o serie oe acte de crucim 
ca» --au câştigat încrederea lui 
Sheorghto-Oej, T- special pentru vi- 
c^enţa cu ca» a »prî«at opoziţii 
tiranilor din Dcbrcgea faţă oe co’lec 
tmca». Partidul con.nist mti-îjJ 
si colectivioe» într'ur rit» raţia 
provincia Dobrogei şi pentru âcelţ'tl 
s'i trecut '3 irestarea tutu-or ~e- 
ier ca» , r ft CaUt e ^ 

-ici. In ciuda acestor fisuri pre.e- 
tixe. opoziţi* este tet mi m» ccC 
lectivioa»* întiapinl c»utiti ’ S i 

r^ teîJ ’ Ctnt ' â ’ cc-u'nist deci» 
triHite»a unui our. Toate optiuri'e 

::.' 2St P«tn. «colae Ceausescu.Ci- 
-•bl "uririi sale. teroare* S | c - . 
-«^a se nstaîeazi '> tcat , : ,. r ^ 
-5r*m1 Sunt a»stati si bă* *< 
-■'> 1 Chiar -x:r şv 5 ătăi,=] 

**V p —'h căc-uri S! 'rin j. c 1 . ' - 

. ' Co e " ,v ici-ei fortat* a a- 

"• 1 categorie socială iî-u-j 

furCiTie^^ali -s*r- r > a 

-« SC'avi. Tiranii oa» făcuseră t 

$T« % s * e Z c *” p -* ;eceps? 

* ’• i de oameni oac '* î—.. ţ> . 
ceroa»a *zlinţuiti oe CeauşescI^ 

Cowmiuw» fn get». 4 








LIBERTATEA 


APRILIE-MAI 


PfcG. 4 


Urmiwv din pag 3 

a cunoscut nici limite legale, nici 

umane. 

!n această perioadă de teroare, 
doi ţărari din comuna Agi ghiol,jude¬ 
ţul Tul cea -fraţii Popa- fug de tea¬ 
mă orin bălţile lacului Razlem. Sunt 
urmăriţi, hăituit^ si împuşcaţi după 
aproape doi ani. In acest timp, toţi 
membrii familiilor lor au fost ares¬ 
taţi: soţii, copii, veri, fii, fiice 
etc-, pe motiv că dăduseră hrană ce- 
' lor doi fugari. După legile comunis¬ 
te, părinţii trebuiau să-şi denunţe 
fiii, fiii oe părinţi, fraţii pe 
fraţi si aşa mai departe. 

După împuşcarea celor doi fraţi, 
din ordinul lui Ceauşescu,securi ştii 
au adunat toţi locuitorii satului şl 
ţ j tn faţa lor au dat foc Inimilor ce¬ 
lor doi fraţi Popa, după ce au tur¬ 
nat benzină peste ele. locuitorilor 
îngroziţi, copil, femei, bărbaţi, H 

* S'a spus: "Asa vor păţi toţi dusma- 
î rll poporului, care se opun înfiinţa 
; rll de colhozuri.* 

L-ar întâlnit tn închisoare pe Pe 
trie! Popa, un tânăr de 16 ani, fiul 
unuia dintre cei doi fraţi împuşcaţi 
la 13 ani, păzind oile, lăsa în di¬ 
ferite locuri dinainte stabilite mân 
care pentru tatăl său. La ÎS ani a 
fost condamnat la 7 ani închi soare 
pentru crima de a-1 fi dat tatălui 
' său să mănânce. 

Colectivizarea agriculturii s’a 
sprijinit pe crimă, pe teroare, pe 

sânge şi pe suferinţă. Nicăieri însă 
nu s’a ajuns la asemenea acte sălfca- 
ti ce -cum a fost arderea inimilor 
i c*\«r doi tirani împuşcaţi, asa cum 
ţ s’a făcut ie către securi ştîi din su 

* bord?nea lui RfcoTae Ceauşescu. 

la înmormântarea lui GhecrgMu- 
Dej, el este ales secretar general 
al partidului comunist şi jură so- 

* le*r ci *va un»a neabătut politica 
de partid internă şi externă a <sare- 

* lui înaintaş*. 

în 1965. In 1968, într*o şedinţâ 
a comitetului cer trai la care au 
fost invitaţi c serie a* roemb r* rrar- 
canţ: al partiduUi comunist, Ceau- 
şescu î' ! declari or Gheorghe fcbeor- 
■ r gMu-De: criminal, t**ct du;?, prnce- 
, deul lu 4 mrysclov îr legHură cu Sta 
iir. Cu acea ocazie a fast audiata o 
bandî de mogmetcrfor pe -are fusese 
* ieţ>rimat “Ultimii 4 Cuvlnt* al lui tu- 
cretly V ttri$car»o -fostul mir stru 
j comunist al justiţiei, arestat îr a- 
nul 19*8. judecat, cfln d —r a* Va moar 
; te şi executat. îr 19*54, 

în acest ultir cuvlrt, lucraţi * 
Râtrâscanu tsi afirma inocenţa. 

Dupî U ani, «HccVae Ctausesct 
descoperea şi el nevinovăţia iui Râ- 
trăşcanw, uHtnc ct Tn pericada cit 
acesta era arestat, Ceauşescu hlcola 
e care era secretarul Organizaţiei 
Tineretului comwnist, obliga tterii 
• *â semneze moţiuni prin cart se ce- 
| rea consemnarea la moarte a lui 
| creţ la mrlşcanu. Noului secretar 
al partidului l-au trebuit trei ani 
după preluarea pater 44 pe *tru a oev- 
cot?ri că ce‘ a cinei condamnare la 
moarte c ceruse cu atlta furie, era 
inocent. 

Dar toată aceasta plesl se jucase 
cupă con o regizase Moscovă. < * 
se petrece îr Rusia S* repetă în for 
«e identice îr ftomlrla, cu c întlrr* 
ere de zecr-cindsprejret/- ari. Ceea 
ce hrwşOov făcuse r f Rus l| capă c㬠
derea ft|Hnltau'v‘, făcea 'eauşe-scw 


după căderea dejismulul. Câteva vic¬ 
time din cele 30 de milioane din Ru¬ 
sia şl cele două milioane din Rom⬠
nia erau făcute stindard pentru or¬ 
birea popoarelor, un mort era decla¬ 
rat vinovat, nimeni din cel care con 
damnaseră, uclseseră nu era pedep¬ 
sit, teroarea comunistă putea conti¬ 
nua nestlngherltă sub minciuna unei 
justiţii niciodată respectată. 

In 1968, după ce Ceauşescu a fost 
declarat genial, bărbatul cel mai 
demn, tată şi fiu iubit al poporu¬ 
lui, se declanşează In România- pri¬ 
mele a^estarl politice şl religioase 
din timpul noii domnii. Mii de cre¬ 
dincioşi care nu făceau parte din ce 
le 14 culte admise de constituţia eo 
munlstă -nimeni nu ştie de ce 14 şl 
nu mal multe sau mal puţine- ajung 
In închisori. 

In luna Mal 1968 sunt arestat îm¬ 
preună cu Marcel Petrisor si ni se 
confiscă toată literatura de închi¬ 
soare pe care o pusesem pe hârtie 
din memorie. Dar ancheta încerca să 
scoată o activitate de spionaj care 
trebuia fabricată în birourile secu¬ 
rităţii. Spre surprinderea noastră, 
după trei săptămâni se suspendă an¬ 
cheta şi suntem lăsaţi liberi. Mai 
târziu am aflat că în aceeaşi peri¬ 
oadă fusese arestat Mcolae Petras- 
cu, în jurul căruia, se pare, se In¬ 
tenţionase organizarea acestui pro¬ 
ces. Dar hicolae Petrascu se sinuci¬ 
de la arestare, sau după aceea, sau 
a fost "sinucis". 

In vara anului 196E are loc Inva¬ 
zia Cehoslovaciei, arestarea lui Dub 
cek, fapt care cu adeverit îl sperie 
pe Ceausescu. După ct constată că Ru 
sil îi este binevoitoare, ei trece 
la sancţionarea celor care îşi mani¬ 
festaseră rrea r ltls sentimentele ar 
tisovietice. In acest fel, Ceauiăscu 
îsl răscumpără afirmaţiile prea gra¬ 
ve pe care le făcuse sub presiunea 
spaimei ce a nu ajunge ca Dubcek. 

pQpescu îon-Nelu din Cralova.care 
făcuse oeja 16 ani oe închisoare şi 
care îr» acea perioadă lucra la o co- 
perativă de artă, afişase în vitrina 
atelierului un tablou care reprezen¬ 
ta ur u^iaş fără cap. Rusia Sovieti¬ 
că, si care zdrobea România sub pi¬ 
cioare. A fost condamnat la 19 ani 
de m r'i \soare si a executat 9 ani.A- 

r 

lături de el au fost numeroşi alţi 
deţinuţi politici llghişarw. Caraza, 
O^talescu. etc]. Primul decret de 
graţiere dat de Ceauşescu în 197 7 , 
la 13 ani dură cel al lui Dej, din 
1964, mii de deţinuţi închişi pentru 
rr^glntă au fost puşi în libertate. 
Totuşi. îr. anii următori, 1979-1984, 
pe cart i-*r petrecut în închisoare, 
ar ffctllrtlt ut. mare r *u«âc oe credin¬ 
cioşi condamnaţi. 

Printre deţinuţii politici pe ca¬ 
re i-a» îrtlVnlt şl care fuseseră 
excluşi dt la prevederile decretului 
lui Ceauşescu, se găsea şl un fost 
cetonei, agentul specia? al iul Cea¬ 
uşescu pentru furni agrea de arme tu¬ 
turor mişcărilor viclenie de stânga 
din As 4 a Şi Africa, fusese concamrat 
pentru divulgarea secretului, deşt 
colonelul nu recwiv/Ştez o asemenea 

divulga™* 

l-a socotit oare Oa^şescu p* r icu 
los pentr* cl ştia prea multe? 

Dea* cv ocazia vizitei lui Ceau¬ 
şescu f* «czamfcic, o*~ 
clarasf pa? tic cl primase arma din 
România, colonelul respectiv a fost 
eliberat a*ît mal târziu. 

In ar i 1981-1967 cit am stat îr 
îneci soarea “a* laţi, ar uf lat <st » ă 


diferiţi deţinuţi că în portul Ga¬ 
laţi au venit de mai multe ori vase 
chinezeşti cu arme care au fost tran 
sbordate pe vase cerealiere rom⬠
neşti si transportate apoi în Arabl- 
a. 

Cu ocazia călătoriei lui Nlcolae 
Ceauşescu în ţările africane, acesta 
a "profeţit" câ până la Sfârşitul 
secolului, creştinismul va dispare 
total din România. De altfel, comu¬ 
niştilor le-a plăcut totdeauna să 
profeţească. In 1949, Stal in prooro¬ 
cise şi el că până la finele secolu¬ 
lui, în Rusia se va instala regimul 
comunist al pâinii şi al laptelui,a- 
dlcâ fiecare va putea să ia, fără să 
plătească, atâta pâine şl atât lapte 
cât îi sunt necesare. In anul 1986, 
Canada şi Statele Unite încă mai fur 
nizează grâu Rusiei care, fără acest 
ajutor, ar ajunge poate la actele de 
canibalism de pe vremea dumpingului 
de cereale şi unt al lui Stalin. Cât 
despre lapte, el este, probabil, tot 


materiei şl un cult al personal- 
ţii împins până la zeificare. 

Una dintre primele mănăstiri ^ 
nlnţate de genocidul cultural ai 
Ceauşescu a fost Cornetu de pe v a c 
Oltului. Stareţul dftflâstlrli § i er ^ 
nahul Cristofor mi-a solicitat * 
torul. A scris un memoriu adresă 
lui Ceauşescu .0 copie după el a ' 
trimisă şl la U.N.C.S.C.O. in , C p.‘. 
memoriu stareţul afirma că profer 
să moară sub zidurile dărâmate , 
mănăstirii, decât să asiste it^- 
bll la demolarea el. Eplscopu 
Vâlcea -Gberaslm- forţat de securi*, 
te, a încercat să-l determine p* 
te căile să renunţe la memoriul s $ ' 
prlntr'o declaraţie în care să ar**I 
că a fost Influenţat de mine. A 
fuzat. Mănăstirea a fost salvată, dar 
cele aproximativ zece biserici re¬ 
nale -toate monumente Istorice- au 
pierit. 

Eu am fost arestat şl condamna* 




MĂNĂSTIREA CURTEA DC ARGCŞ 


atât de rar în Rusia ca şi In Rom⬠
nia. 

Pentru a forţa Istoria sl-1 res¬ 
pecte profeţia referitoare la dispa¬ 
riţia creştinismului, Ceauşescu or¬ 
donă demolarea unor biserici şi m㬠
năstiri. Primele doul biserici cizu- 
te pradl furiei sale distructive au 
fost Biserica Entl din bucureşti si 
©1 serica f K>mneascâ din Focşani. în 
1977. Oe la u*1t membri al Comisiei 
pentru Monumentele Istorice aflasem 
despre lunga llstâ a bisericilor ca¬ 
re trebualau dl ştruse.Atunci am luat 
atitudine publică împotriva acestor 
demolări prin predici, prin proteste 
scrise, ciut in <3 ş| arăt cl toata a- 
ceastf desfigurare a personalităţii 
ţării ncastne nu era actul unul In¬ 
divid ajuna la conducere* ţârii prin 
tr’um joc al Tfmp jur ar 11 or politice 
ci consecinţa sistemului ateist al 
comunismuUi, a cărui trăsătură esen 
îlalt este distrugerea oricărei re- 
ligil şl. Ie deosebi, a creştinivmu- 


1a rece ani de recluziune din orca¬ 
nul personal al lui Ceauşescu. 

Opoziţi* ■»* fIt1 ^ * tr * r1t “ B - 

cou 1 ..ns tn Inliwl* cfvJInclosIlt>f- 

a tln.retul.1 tn t^cUl- fapt care 
1-a det.nalnat pe Ceauşescu sl a"*"* 
Oe*KUrile «sive tnc» vreo trei J' 1 '. 
Ca orice tiran. Ceauţesca *s tf 

laţ; ca orice laş el este jata si 
vtrseascl orice cr1«, cu con'»’^ 

sa nu se ştie c» el a flcut-o.Dm »- 

ceeaşl tea«»i viscerali si—o nu.1 
cele nai l«ortant« funcţii <* sta ’ 
fraţii, nepoţii, citaţii, etc. 

lntr'un ait articol, sau poat^ 
tr‘. carte, vot relata proces. 1 
spatointiter al Iul tucreţlu Pit r -‘ 
canu, aşa cum art-a fost el pove 
Oe un nartor al acvarii. »ol *o r '- 
atuncl şl Oe Calvu Stolca.to.»'-! ' c 
CM«* al lyl uheorghlu-DfJ şi ^ 

Cfiusascu si c are * fbft ăMRRşcfl- 
blroul acfstuia oe către £ml < 
p* atunci ministru de Interne. 

Conrunumru , n 














VWUE-VA! 


5 




**» 
i** 




* v 


v 5 - 
' Cl 5C 


S*cr*t a 1 lui Cea- 
•a t r « ; 4t r ~ CVrc 1 
^ 5t ie c« -c"&- erî 

J‘ mfce?** <* sr'-c^i: 
4 - 5 s “i <r*ffcî Sftatulmi r ‘r*'i~ 
«ae-^f d* asasinate a'e 


** «■ 5 ' aceastl contulere.ne 

convingerea «h -*sc K 'Ttîti. 

Ceausesc. se Mrtsna de 

f : ' <■ 


i-e Vi*’ ^riî- 

«**■ rer *** 3 • 

,^e. «sas’”*^ «•»*« --- ‘ - 

- * 19r -+^'. ♦ ;î*v V^r.' -' 

1951, pe ;K -4 2 

r r ^ f rc‘T$«rN Jilava. vr. 1 ^- 
« seorHate ^ -a spus :I iec- 

?e5CV% ^:ict:' la cest*' de Racle 
: 4 -;^ J«rl %a -C’s. tr :!.ti: 
s . *scc*'st''~tec be soţ'a -ea r - 
ci '2 oîs* c cale si- 1 r.- 
te cit* 1 Cfcmzi, ca" e-a s.- 
cewtm a c catH face.X* 
?; tre* T urî, W1 Gec'-oesru a x cst 
-~iv itrit Ci cut*t*l de doi frar- 
cec' ca-e 2 ^ jtttlfldt mincinos 2- 
tKi' Icr.U cSteva ?ur/ C-râ aceea* 
fiec^fescm n>a-e. 

iu tet si nu-1 implic tr acest 
jir de cr'oe ş ; pe Stefa- Ar- 
fostul *istn. de e*te—e de 
r£-I r " l«w P&& la verigi i L ' V 
acest pest « r~"fstru, atentatele 
cc-''se Ticctrlw «rtTaţilor rwt»' 
îi f?st *oarte rare* Ca venirea l«i. 
ele au luat a* ca-acte- s'sterat^c. 
XNpt ce iy vorbit la "ac^e Fme Em- 
-ooe desele rolul ce care presupw- 
-ear ci —ar jucat î> aceste cri¬ 
me s' desr-e *elul Te cam s*a car¬ 
tat ce soţia nea. '1 scurta vre-ae. a 
*cst scos c*r *ur»cţie. ^bate ci r w 
este ->c' c 'eclt^l r rtm ceea ce 


0 t*-t* *ţ* ofltiaHtiţiie mttM 
ca->e *x î W «est de acort ce cimma 
** »ce2sti rrivirţi. s^t n.te 
decsotiri r rtre rlm- 'e ne)e şi re- 
le ale aceste- aebc^tltî si roate 
ci este na> bW aşa. Car eu tir Ta 
ecer>*ti rei şl ştia cî r«i «v s *| 
destui de -a-. > aceea surt \mt~m 
tctvl de acord c* cele decla-ate ie 

laud Ftf*der^wrk tr leţit.-a 

^ ’şwecse-îa* l«î Ceavşesc» şi ce 
recunoaşterea cclitlcii cîe totali s« 
oune-e c aţi de sovietici a acestuia! 

T dti cetăţenii tHi rcastre srt 
cortirşi de acest lucru $i n-jna? Oc- 
c'ce-tu' Tai c-ede *Vcl ^ aşa ci sa 
rclit'ci de T'owen^rtK^toHU a- 
cestei * i rdere-3erţe*. Cea«şeseu rea 
te triirite la r rc**iscare de cr?I 

cipcicşi, roate t-ars*c^a bibliile 
Tr fc îrtie ; ciericl şi roate *ace ca\ 
te^c'c-qia anen'cari si ajunşi Tr 0j| 
s'a. Cato-iti acestei 
■^Tti credincioşi nor Tr T-c*isc > -'»le 
lui Ceaaşescu.Tn tiT* ce autorul lo- 

este privit t-iJB^a' T^ tirile OCC'- 
dertale. iar circa CC ce ni1ioare ce 
locuitor ; s^*t s*T-uşi foanei. f ' ; o-- 
'ui, Tetune^-icului şi teroare ; .re-c ; - 
mjl 'ui Ceausescu este cel uti st 2 - 
li-ist tfir toate tirile conuri ste . 
nai stalinist decit Trs u şi sta'iris- 
«ml. £1 este distn«lt©ml a reci de 
biserici -numai T- Sucuresti au "ost 
cerc late II biserici- 12 c-todcxe si 
Z baptiste - iar urii ci^t-e co-duca 



SîSe^rC-A 


to—'i occidentali* deşi c-edincios^, 
ii st-îrc ni-a: el cistn#ge o cultu¬ 
ri nile-arî fc cu tr-^ci cllc ; ti de un 
T*trec ?co:r, iar Kioprile şi rfxi- 
versitiţile tlrilor e.-ooere ^ ko # 
dl acare—ce; el e*te--'-î 

Sute oe cocii noi -1scuti ircaba- 
toarele spitalelor prin frig^dir ca- 
oca întreruperilor de evre-t oe ci-e 
le crdo-a, iar «wall politici Ti a 
cordi distincţii oe**tru activitate u 
-a^ita- 1 . V/ui îr iama ar^l tt i 19Sâ 
-1985 şi -.-ai spitalul Srigore 
Ale*aocrescu tir rur-msti, di- ca*>- 
ca acestor T^t-e-xeri au nur 11 93 
de cooii, fir câ-c Ceiuşesco ^'-e 
Apus, cnrrjrri ae cocii Ti Tm»!"eirl 


Wrnete de x 'cH. 

-l-ln<T i**c'vrdo F\lipescu ca 
ce f t* *rcMsor' Te far'iei .'M.ses- 
cu, ia- ti-e-etul l-«iî Tt a Iepe oe 
«ui acestui» ca ;^s*: -te al crpa- 
"icaţiei nordia'e oe ti^ret. Ni cu 
Ceaeşesco a-e '1 sJn ce c-- 

tin trei t 5 neri -cişi, cc-ob't' de 
-as '>2 sa, firi ci «i ^ca- sl se 
interesat cine sort victimele sale. 
r^-t^ aceşti trei tineri se *o*nS-î 
si w-ica fi ici, t- ' irsti de 1? 
a *y- 1 iei w 5.*c- c ; - 3 ^c-reştT. 

—12 arma hv»itu— 

-Pr.tt.CALCW- 




RLE 

DE 

ISTORIE 


ZECE MAI 

- Pr. Richant GRABOWSKI — 



•Z*.a oe Zece •a' este pentn* «oi 
tot* *>--dear si c : 4 *:i; c ^ s?i- 
ti care a fost seri si T* cartea de 
a-- a ne».lui De c%nc este 

suflet r J ufc r pe faţa pinărtului, fio- 
nâr u l a fest îairc-u de a fi Ronir.şl 
atjrcia circ Ijea TI privea 
cu despreţ, el TNi cirta doina $1 
:-*re* -4-d-. r r jurul lui. SW^ţi 
d'> cam a rislrit acest pooor.e no¬ 
bili şl poporul nu %a pieri oecăt 2 - 
turci cioc nonîrii vor jita nobleţea 
se»'-t lei lor*, sp-nea Hi Ml Erines- 

Cb. 

lupi aoc'carea '-1 aie*ar<j^ loar 
C*c.a [11 februarie 1866], conducerea 
p — e m ulu 1 dl- nonL-M f usese Tncre- 
dnţati unei Iccotenerţe dcnreştl 
concisă c*r: generalul Mcdae Go¬ 
lesc w, Lasdr Catarglu şi colonelul 
Mcc'ae -eraianele, cl ur uinister 
predeat de lor Gri ca. Joci din 1859 
-*Mlrte oe a'egerea lu' Cuca- Adu¬ 
narea Hcldove' votase “unirea Princi 
pate>or Twtr*ur singur stat sub ur 
prirc'pe striir c^r far'111 le oonrl- 
tcare a'e Europei*. Cine Cuca a fost 
ales -fi-roci puterile gararte s*ây 


:r,s a'ege-'' u-ui rrlfiţ străin- el 
*-suşi a declarat ci prineşte “îndo¬ 
ita alegere ca expresie neîndoielni¬ 
ci şi statornici a voinţei naţionale 
rertry *n1re“, Tnsl r^ai «ca un de- 
pcrit sacm, clei tara a cerut uri re 
sub jr principe strlln“; «ai departe 
spunea Cuca, ci va fi “gata a se în¬ 
toarce la viaţa privaţi* pentru rea¬ 
lizarea aceste^ dorinţe. Iar la ab¬ 
dicarea sa. Demnul Cuca spunea: *nu¬ 
na 1 principe strlir poate TnchecI 

şui viitorul Roninlei*. 

Dir cercul lui Napoleon al III- 
lea a fost propuşi candidatura prin¬ 
cipelui Carol de Hohencollem şl An¬ 
glia o sprijinea. Ir 14/26 “artle 
lor &riti*fHt a dat telegranl de la 
Paris, consiliului de ninlştri din 
Gon&ria care prini vestea cu bucuri- 
e. ta 18/3C Hârtie Tr vWrea Ha re, 
Brltlanu a sosit 1» DOsseldorf (Tr 
Semăn 1 a] unde Principele Caro! ve¬ 
nise si serbeze Paşti le cu fanilia.A 
doua rl, Bratlanu a spus Principelui 
Carol-Ar,tor de -rnerzollern ci loco¬ 
tenenta ocmneasci din ftomânia Inten- 

tloneaci si propurâ alegerea fiului 


sau -prinţul Carol- ca de*-i tor pe 
trenul £o«Sriei. CX-tI aceea, a avut 
o întrevedere cu Prinţul Carol,clru- 

ia Srâtianu a flcut e foarte buri in 
bresle şi la 20 Hârtie 1 Aprilie 
1866, în ziua de Paşti» a telegrafi- 
at dela Serlin agentului diplomatic 
al României din Paris: “Carol de t^>- 
renzollem pr^mşte coroana firi con 
dlţli. S*a pus imediat Tn relaţie cu 
Napoleon al III-lea“. Aceasti zi a 
învierii pe care biserica din apus o 
sirbitorea, s'a dovedit apoi şi o zi 
a reînvierii României. 

U 30 Hârtie locotenenta domneas- 
cl a instituit un plebiscit, cbemind 
poporul rottln “si se pronunţe daci 
voieşte si sule pe tronul ereditar 
al Principatelor Imite Ro»ine pe 
Principele Carol ludovic de Hohenxo- 
Uern sub rnmt le de Carol 1“ şl prin 
publicarea mi proclamaţii recoman¬ 
da alegerea Prinţului Carol ca ocmnl 
tor al Rootnilor. Rezultatul plebis¬ 
citului, încheiat la 8 Aprilie 1866 
[ciua de naştere a Prinţului Carol] 
a fest: 685.969 voturi P£hTRU;224 *o 
turi CONTRA. 


Conferinţa de'a vj-'s *n* a -ecu- 
noscut faptul 'i f 'deplin'>t ş 5 a '"sis¬ 
tat cî alegerea D^-nitc-u'ui trebuie 
si se faci î> conformitate cu Conve- 
ţi a din 1S58 de citre Acunare si nu¬ 
mai din candidaţi otalnteml.AduMrea 
s*a întrunit în şeci-ţl la 1 u ai 
1866 şi, confircinc votul NatluMi.a 
votat cu 109 voturi şi 6 abţineri,de 
clarind cl “voinţa aastrUtttatl â 
Principatelor v nite este de a ricine 
pur^ma o Rcmînie. una şi nedesplrti 
ti, sub domnia ereditari a unui Prin 
cipe luat dlntr'ura din familiile su 
verane ale Occidentului* şl procla¬ 
mând pe Principele Carol I de *oV v - 
ccllem ca “Principe ereditar al Ro¬ 
mâniei sub nurlie de Carol !*• 

Cine era Prinţul Carol? £1 era 
nlscut la a/20 Aprilie 1839 ca al 
aoilea fiu al Principelui Carol- An¬ 
ton de Ncbeazollern-Slgmaringen (ca¬ 
re în 1S49 cedase principatul slu Re 
gelul Frederlc Wiîhem al IV al l> ru- 
siei] şi al Principesei Josefloa (fi 
ica marei ducese Stefanla de Baden, 
niscuti Beauhamals, o fi ici aoopti- 

Continumre tn pmg -6 























$ V |} # *#-?# 

C*R *<>r |ff # 

WW C fc M «»||t| | 

• #î#fW* M, Pr+r»^ 'prs f #fţ t/ 
0 Wt+*m*‘* *• 11 4* 

^ 4 frţ(4' ♦ < ţ' # /V 

ţd d*'4 0 tî *> tul ' -f^-TOA. 

^ d* >/^'U » <*« fffitm 


Mai 




1#' 




: a i Ht* 

nou* a !*"î * 

/oar # fio 

oaţlf. d» 


1«nu # tnKi 

t Incdf- 

r »«# 

dasa a 

I t-A a u*%< 

*ap S r 

«UStrl fv> 

*JVt#f*r-^T 

s t ^ s 1 


fK pltdff* 


c ta tvm»« 

Vyf/0< # 

md* cu î 

7AC Ar- 4 4 

Tr vfU| # vc 

•1«# f«*~ 

pfrftdl 1 

rf 1«f> ou 


<6 P C - 

«*/< dpr*. 

4 f»r^î«v 

Ha «oporuî 

«O*dr.o 

ta 11 Hai 

o «rlntvl 

[ ţfrf * 1nt< 

rf V ^ 

Curnţtl undi rter Irtda^lnaft 

CU «Ar 

tv/lasr t 

1 preţ* 

fa ^tropsî 

1# und* 


feti#''*'* ~prîr> conducători 1 #1- $* 

f«f( #1 «f pnr>tru c M 

WO^v|rtttt| fi ffrlrftt, tr*c*plnd ci 

4t*in i irfuft *i*t or.o [iitu firi 

*d>d1 f fntrind fn L*t'xr*k 
Ţ$r"‘ 0 #1 depune 2ijrUAr+.\j'\ *d* 4 /I 
C-^nclOS IrţrOor ţlrtl, dn 4 p*7 4 

rftlftd *o4t»1*1 CU* fi Intnprltat*! 

tffitorlulvl #1 fi d* 4 d©«»1 CA 

V^r constituţional*. 

Ci ris^urs 1# OM#ttrti pr^ffl 
t*l<H Munirll -H«*oîâCh* Cost*cU -7 
tr*r ' torul hu^i; •t'unfend pici W/1 
P* aoest pWftt sacru, *r fi devenit 
Mb, Ffi*r 1 r»a pieii scitului f »1 Iu 
pu**, 0 ftfu # «ir? ditor 11 ; sper ct- 
*1 «r« fi 'd#t « 1 # HpllfH, Cv vi *- 
Our o Inia* leali, Cugetirl drepte, 
o volnţl Ut> d* 4 f*c* binele, un 
<yv 0 i»^(ţ firi flifţlf 1 cjţrţ no va 
*■ 4 {HtfU ti |Ofl f#1f./l4t ^P/Ct 
cltr* 1 «d* 5 * care l-an cui** Un 


Tmr/Mri. 1 ru voi to*rt 4 <#• tx/*l cl si 
p* 0*4 r/^ # Cro-d^ţl ir «rtn#- # pr^cu**- 

fu crr-d tr. voi*. 

I dOu« zi, dind o proclamaţie ti¬ 
tre «oporyl */*£r, «rinclpele C«rol 
lpur**« ‘«rlfTr** pl*-#1 scitului C«re 
4 put p* capul *eu coroana lui }te- 

fv c*1 *are fi 4 Ivi Mfeal fltea- 
7A/1 # Iwl Impune o «arerispundere. 
'*p*r ci-#M vi fi dat, cu Ajutorul 
lui U*nez*v fi Cu un întreg devcrt*- 
**Pt 9 4 «tipuri noii mt\t «atrM, o 
*/1atenţi fericiţi fi demni da tre¬ 
cutul el. fcooGnl, sunt «1 vostru din 
tOOtf Inima ;1 din tot sufletul*. 

MliU ttTC PVinit nrpUHWT i£- 
GAT Of tIrtItonr^4 tui tfrftal; xure 
i «vut loc «cv» T?*> «ni» 

Ir 1IW 4 început glorioasa dom- 
rle a Iul Circi 1, care, ca Principe 
fi «pol ca fc*v* 4 condu l Cei ti rele 
«extern lei pini la primul rlzuoi «r>r. 
dl Al# Prlnul consiliu de miniştri $1 
Prinţului Carc1,n<mHt li 11 Hal VihC 
4 foit coopvt din; 

-litcir Citirplg [Moldoveinl Pm- 
f«d1nt*1e Consiliului fi ministru de 
Interr^; 

-lor feriţi «nu tMuni.e«r1 «d nistru, 
de finanţe; 

-Petre Mâvrogl«en1 tUcMovein] «d- 
rlstru de ert#me; 

-lo«n C«nticurino (Hunte*nJ «Inii 
tr* de justiţie; 

-Cor»st 4 nt In A. fecs^ftl [Huntean] 
Culte ţi 1nttruct1ur«e publici; 

-cernerii lo«r OMca [Holdovein] 
•tnlstru de ri/Vol; 

-Idmltrle A# VturdZi (HoldovrenJ 
Agricultori. Iu/ rAri publice ti C0- 


r^t# ^ rtuie^e * ♦ p*rt<Oţtor 
tic# de lt#Ci,er«; ţrvptj 4 CA î^V 
t^itultOf^ #1 noului 7>«r # 

T H ul ^c‘ot1t 1' pr<M» 7 1 de do* 
r< e a foit ‘Ver fi fcoe£'*#1» # dupî 
/|rf PHnclpflf lui titlul de *3o«r 
aI PodSrHor*, ce «citiri« « 

# Cdt f produs fn tOAte fcteV 1#»t«r- 

n* # ^ Icc/ d* \Jr.1 ţfT 

v ei rlle doc< Prt^clpelvi 

CfTC ■ I 1| feocvrest f # de 

1| P|rU # U Cere^ef Turciei li CU 
sorij/rrv? «vtlei fi Austriei 4 dec 1 a 
ret 4 ■ e^A* «ctul de tleoe^e t? PrinZ 
ţelul Cerci ţi ivltenul e w~irţ*t 
CU -X JOtţU mUltiri 4 P/9^v1H # CdtW 

Centrlnd trupe I 4 Ov^ire, U 5wr w ^ 
reft' S conuoctt >' tors 111 u de 
rl/scl # yr,de 4*4 decis «cfell Uarea 
ermrtei r^ne *1 Ador t re« vcti vr 
Credit de Opt «rllloare lei ^trv 4 
pune oastea concentrtti pe picior de 
rirbo<# «dracul a fost ti frtvcneste 
r Izbc 1 ul Tntre A/îtrli, ^''vsl 4 îl J- 
talia dU care «roîla ti ItaUa.a**- 
ce ale Poamei, au ieşit Tevlr^itoa 
re. 

f^rolectvl de constituţie a fost 
votat in 25 Iurle li66 Ur Dovr/lto- 
ru* Carol dept^e ^jr^krtt pe ea. In 
«rtlcolvl 1 al Constituţiei te pro. 
Clari; Principatele Mf^conftftu* 
lese vn stat singur, Indlvfiipi1 # sut 

dengclma >> PjydknU *. Dvpi dp^stltv 

ţie a venit apei noua lege flectora 
li prowulvatl la 2fe Iulie UfeCC 

cSUtd^e 

■ti 1<* 

r«Or 1 e # w r.^ <g privit cu onorvr* 


we*pt 4 onaU si sU pfestt v.’uţia ^ 

c**?t*m* t ^ Act'.trrll a ^-pe^ 4 • SA 

*e# care fu reovnoscvti oficial î 

« IVMir* îiec 

f1ritV#s Ir prlavl ar- al doiv^e' 
ce e vna< nw^te judeţe, tfrtfevl /j»u 
^ ? 4 '« ^ vea*a de -ecesitatea 
cf ■''or de cwjnlcatie si a proc edat 
rasU ta proiecte de linie fer*ti*Ir 
^ ^ ^es^Uie lina ^(«restl- 
J <#rf U ArdvIerl'^oRr’. V. 

In PHntvl Cfr^î rar* facţ prl 

«* Hxlt* a #4 Ir 5cclde-t # se cHC 
t€^r r ^ la 3/15 fentele cu frlncfpe 
«a CUsabeta de «led, ct^t era v 
4# 26 > ari. 

*' ţt'î 1* 12 kvwt^ţ^p». 

pr'^r'e'i « l»^î 7 . Wtrţjpo- 

*'« t1'»K Vr J.r^ er » i ^ 

«* *Htropo1ftw1 Wf9^ f | t9ţ 
r^^TlIor «Ir «OffiţH.. C1*‘c1z# c 1 

<f c#r.#r«» 7, mitropolie ♦. 

*c»«*ţl zi, şi veoir.^ ei<eri»e 
)«4*ţ«, *j «efllit «>ţi Tr f.tj 
r*cM1 Oo—>ft»f-w1tf1 ji Ooannei.Prlfw 
tec», «»i ţîrz«# Reţine niî*t>ete,cy 
ţi Ϋt "#«!> 4e Cv-Mtr. Syll 
f* a f&ît tlne'lcJloirta îî’-acllor, 
«-înijilor şi a itri’i «cit prin 
icrleri, *iv^î4b1r-S tronul -^'i e i. 
••w r4 »o< oc^i 4* roiurile ji re 

^orwflr «Matstratfve, d voi trec? 
la f »za a coua a com e n o ririi 1.1 Ze¬ 
ce Kei. 1 „ urr ^ rtrohjtiilr/r intern» 

4ir 1376 <J‘n Botnia *1 tierţeţcvire, 
apoi 41n iflgarla şl alte pârti.nţyi 
6>1tan Afc*jl-H*elâ .1 Zi-Je, * U(J . 
tatt? 'tNwk'-iî cSiferfntel <Je1? Ort 

Itlnop'l prlr o noul condtltvţleT 


CV'- ‘ 
pr*: 

^fCAZ 


U ea, Hm**»* ^ 

4e-« « »ţe-*i #ne- 

Hlegate* c-> , 

•W % * cant tr^tere, ^ ... t 
4* prvtest , ^ ' 

t-a reiriiior c ^ ,4„* ^ 

”T‘ U ^ 

* - a t ;şt 7- p--. ,. 

*• ** ute-a tneeer. > ._- 

Cel rjrteţ«1 Of-*# ;«s, '. '■' 

' ^ a.Cî"-* V- . 

1R * ne * ^lîCieTail tSa **#«* , 

c'.-.^-cr >ţi#ltoane. ;■* 
Căn1 ! * **• zi« > efcş',' 

î ”/- rft P? «cert t-se. 
atîţia «a-* ?1 ţlorioji son , 

tîr' e lor #•# 4P..11 ire-ea ţVr'#* 
a 4oo*iei **7e, ret-ji-erej Zxfr-. 
• Ci^HeHnea «lilorii ie’.* ie 
t Vj-*r*i, JÎ, tna* ' r, r^ 

t«, nţ^lnerea «reptorilor ei *e iC 
TÎ9UC, «pararea 1«ttţr*tSţ51 rctî-*. 
1or 51, u«tr» Tnieslloirea ace;. 
>1 sfinte 4at'ţr11, fi* «#» 

Jar? o,,., #ş ^ 
şl t^»ei toastre anoste, »ol st‘ sî 

s’ H*-sţ c« sw^rij ast*. 

ret 9»era18 se ‘'^eplln^te la ?« 

•pHHe şl licnrritc-ji ce#-.] 3 1#a . 

cc'4#c«rea '.fes! e,i# 4 % 

soMaţi şl jac 4e tv*jr*. j r a#eeei‘ 

z< *-'ci' ir.-carieezş cj art 11 ţ# 2 

Ier -ir fi cir, cete^-'e rto&e c-'- 
Calafat, a»i pe cale 4ela Olteniţa 
ş' ;slaz. >jsî aceste sr're sstlU- 

tiţl ccrcjriie ’ec-#itcare roteaz* 

"Xtlynr-4 IrrJepenCe-rţel f |. j â 

WT r?f fr cer» ţe re**ş 

re* «- 11 *#.* Oele — 



P*tru Holdov*f»1 fi trei Huntenl, 
VAf biţl dr Ir unt*, repr*/nntAnd dl- 



fragoient dlntr’o lltpgrafle de epoci reprezentind asaltul Grlvlţel. 

























IIKRWEA 


a Principelui Carol, Independenta fu 
proclamată. ACESTA E AL DOILEA EVE- 
NIMCNT pe care-1 sărbătorim, dela a 
cirul data se împlinesc 109 ani. 

La 15 Mai Prinţul Carol sosi la 
Calafat, de unde, personal a ordonat 
focul contra Vldinulul. Rusii au în¬ 
ceput să treacă Dunarea abia In 10 
Iunie, IntrSnd în Bulgaria şi ocu¬ 
pând în Iulie oraşul Nicopole.Oar,la 
Plevna, Rusii suferă mari înfrângeri 
si marele Duce Nlcolae cere printr'o 
faimoasă telegramă ajutorul Români¬ 
lor. Tarul Rusiei i-a încredinţat 
Principelui Carol comanda supremă a 
trupelor ruseşti şi româneşti unite 
înaintea Plevnei. La 20 August 187 7 
Principele trece Dunărea cu armata 
la Corabia şi, comandând 35 de mii 
de Români cu 168 tunuri şi 30 de mii 
de Ruşi cu 282 tunuri se începe bom¬ 
bardarea Plevnei Tn 26 August.In cu¬ 
vântarea sa de îmbărbătare Prinţul 
Carol spunea: 'Faceţi să fâlfâie din 
nou cu glorie drapelul românesc, pe 
câmpul de bătaie, unde Strămoşii voş 
tri au fost secole întregi, apărător 
rii legii şi al libertăţii*.Regimen¬ 
tul 13 Dorobanţi şl un batalion din 
Regimentul 5 de linie, ÎBjpreună cu o 
secţie de baterie dau primul atac, 
luând cu asalt în 27 August o pozi¬ 
ţie turcească. Iar în seara de 30 Au 
gust, reduta I-a Griviţa cade în m⬠
na Românilor. Generalul Cemat era 
comandantul armatei de operaţie. 

Aceasta era prima biruinţă a oşti 
rii române asupra duşmanilor de vea¬ 
curi» Turcii, după ultima lor biruin 
ta’ cu 282 de ani în urmă, sub Mi ha? 
Viteazul. Când. după trei luni de 
lupte crâncene la Plevna, Principele 

a Intrat Tnvl r%gSZor Tn P7rvn#,oâStea 

viteaza a fă cyt 

Meri cu arme si steaguri si a cactu 

rat 77 de tunuri ca trofee. In 15 Oe 
ce«fcrie 1877 Principele Carol.învin¬ 
gător, intri în Capitală în triurf 
şi merge la Hitrcpol'e ca să acucâ 
roituri re şi laudă lui Dumnezeu.Răz¬ 
eşul se încheie după luptele dir Ia 
nua^e 1878 cu an-isteiul dela Adrî 
anopcl şi pacea dela Sar Ştefane dir 
19 Februarie 1878. Ir ciuda tuturor 
cere»"'lor expuse de delegaţii Rom⬠
niei la Congresul dir Berlin» care a 
revizuit pacea dela Sar Ştefane, Ru¬ 
şii au luat Basarabia iar Rcesariei i 
s*a cat Delta Durftrli, Insula Şerpi¬ 
lor si Oob-ooea. Tot î*“ -ms congre¬ 
sului dela Berlin, RonâHa a trebuit 
să sc*i*oe articolul 7 cir Constitu¬ 
ţie, îr. asa fel ca să cea dreptul ce 
tcpirârter'* re şi Evreilor care tr㬠
iau îr tară. Situaţia naşi uri lor 
rrci călcate uneori fr picioare de 
cele «ar- 5 si «jlt^irea pentru jert¬ 
fele *ăcute te Pomeni au făcut ca ra 
riţ pateri să ne nedreptăţească lp* 
pă cub de fapt şi «a: fcftrrfu»!* Tai- 
ta, tara noastră a fost ne-:*"eptâtv- 

tăl. '.ryl dir reprezentanţi i Amglle* 
Ia Congres -Lordul Beaccrsflelo-.râs 
pidyăne reci apatiei delegat 1 1 or Ro- 
mâri a Zis: "in pcMtlcâ. ingratltu- 
c:Ti este adeseori răsplata pentru 
cele «ai Dune servlcil*. 

CatcHtă fapt-iul că prin Princi¬ 
pele Carol -întemeietorul di răsti el- 
Rppâria îsi cucerise ac^e şl neatâr¬ 
narea, Aounirlle legiuitoare a- de¬ 
cis îr jrar. iritate proci ararea Reve¬ 
rie’. ca Regat, -a IZ Hai 1681 -zi de 
între*tă sărbătoare raţionali, oe *a 
ar-rpirea căreia c. trecut 195 ari. 
s 4 a făcut r nccromarea. Re capul pri¬ 
mului Rege al Ropâriei a ~ost p.sâ 
c coroana de oţel. făcută dietr* 


Capitularea Plevnei.Intrarea fn oraţ.la 29 Nocwbrle 1877 >a oştilor învingătoare Tn frunte cu comandanţii lor. 


tun capturat dela Turci, iar pe ca¬ 
pul Reginei Ellsabeta a fost pusă o 
coroană de aur. Au luat parte la a- 
ceastă ocazue festivă Principele Leo 
pold de Hohenzollern cu fiii săi," 
principii Ferdinand şi Carol, Mareşa 
Iul Bauer ca trimis al împăratului 
Austro-Ungariei, corpul diplomatic, 
autorităţile de Stat şi patru mii de 
delegaţi veniţi din toată tara. Un 
cortegiu istoric şi alegoric a defi¬ 
lat in faţa Regelui si Reginei, iar 
trecerea Tn revistă a trupelor a 
fost făcută la statuia lui Minai Vi¬ 
teazul din Bucureşti, pe care Carol 
I o <cjţf la 8 Noe*nfc>r1e 1874. In 

terec sa aeja tngflronarg, Jeşe- 

arol î a spus: "Primesc cu mân¬ 
drie ca simbol al independenţei si 
tăriei României, această coroană,t㬠
iată dintr'un tun stropit cu sângele 
vitejilor noştri, sfinţită de biseri 
că... Pentru Regină şi pentru mine 
însă, coroana cea ®ai frumoasă este 
şi rămâne dragostea şi încrederea ro 
porului, pentru care n'avem decât un 
gând: mărirea şi fericirea lui*. 


A*s căutat să prezint amintirea a- 
cestcr trei everinerte irportante 
din istoria Poporului nostru Renan, 
fiindcă ele reprezintă bazele pe ca¬ 
re s' a făurit = pmâr.ia v are, pe care 
■uiţi elf «oi ar cunoscjt-o. Hi în- 
cea-râ m* uit să accentuez evoca¬ 
rea acestor fapte, gestul -urpar al 
operanţilor co*u^şti cir =c^ria, 
are a- şters cin palercar ziua de 
2ece Hai - ca o glorioasă sârtătoare 
raţională; care r.u vor să menţioneze 
îr cursurile de isterie publicate şi 
predate acolo, progresul adus de îm¬ 
bunătăţirile si reformele Regelui Ca 
rol pentru Mrla; şi care.pnin m㬠
suri drastice contra celor ce nu a- 
duc osanale lui Ham, Lerlr» şi Ceau- 
sescu, cr^ruiesc pe fraţii, părinţii 
si rudeniile noastre cin tană.ta nai 
fl^lt. pri^ agenţii 1 or trimişi î r 
străinătate, caută sl controleze pe 
eiiUtl si să puni mâna pe biserici¬ 
le si crgar<zatllle noastre din lu¬ 
mea liberă. 

Ci Ro«ân1 liberi, trăind ald îr 
Statele irtta ale A«ericii ori îr al 
te Cârti ale globului unde Securita¬ 
tea nu este cu pastel- rr coastele 
a^ee c catorie sfântă ^ată 
pe ce 4 ce s*i- :ert**t pertr* * 3 ei\ 


Infanteria română la 1877. Fotografie realizată de Szathnary. 


Emisarul lui Csman-paşa, traversând podul oe peste lid pe-t»-w a a- 
r„nta capitularea Rievnel [1877]. 


rile tevului, pentru neatîmare.pen 
tru libertate, pentru credinţă, pen¬ 
tru c Rc*ârie a Românilor SwC ceviza 
•»1H1L SI« DEC*. 

Ri*gîno pe Elanul Cţjmnezeu să ajute 
ca să c--te« alta tot ceea ce ne dez¬ 
bină şi să ne unis ca iomir*. contra 
duŞ*a/*-lui Beatului, care la ora ac¬ 
tuală este , să face- 


g^ânt că .or câ-ta să ţine- treaza 
făclia creştinism lui şi * jiu¬ 

lui şl să strigăm cu toţii din adân¬ 
cul inimii: 

SI trăiască România şi Dumnezeu 
să ^ învneorlceaşcă a o putea .esea 
din nev, lioerâ şi fericită. 

Pr Rjdurt GMBOWSKJ 







imputea 


APRILIE-MAI 


PAS I 


MAIORUL FÂRÂ NUME 


N. S. Govora 


Maiorul fără nume, care a trăit 
aproape patru ari în umbra generalu¬ 
lui şl apoi mareşalului Antonescu, a 
rămas pentru mareşal, cu un fel de 
divinizare. Maiorul fără nume îl ere 
dea pe mareşal un fel de supraom . La 
pagina 62 a cărţii “In serviciul ma¬ 
reşalului", maiorul fără nune afirma 
fără înconjur: "Generalul Antonescu! 

Mai întâi, acesta nu a fost un om.n_ 
a fost un fenomen". Intre termenul 
supraom şi fenomen nu este nici o de 
osebire. Aceasta ne-o spune maiorul 
fără nune, mai departe, pe acelaşi 
pagină: "El era un om al Destinului 
şi se socotea ca atare . Forţa morală 
pe care o poseda avea o putere atât 
de Piare încât, întocmai unei pile e- 
lectrice, forma un câmp magnetic de 
forţe vitale, încât oricine intra în 
acel câmp, era de acelaşi sens pozi¬ 
tiv al dinamismului său,era dominat , 
captivat şi antrenat fără reticenţă 
pe axa manifestărilor sale înrobite 
interesului naţional". Prin urmare 
orice om, care îl cunoştea pe mare¬ 
şal, intra sub influenţa lui şi era 
dominat pe axa manifestărilor sale. 
Maiorul susţine că şi “Adolf Hitler 
a fost influenţat de puterea persona 
mâţii acestui om şi a intrat sub 
puterea lui dominatoare", -op. cit. 
pag.63. 

Noi vom dovedi exact contrariul 

si ne vom folosi tocmai de cartea an 
glo-saxonului Larry Watts. Mi hai 1 
Sturdza, care a fost ministru de ex¬ 
terne în cabinetul prezidat de gene¬ 
ralul Antonescu, ne povesteşte în 
cartea sa "România şi sfârşitul Eu¬ 
ropei" la pagina 191, următoarea în¬ 
tâmplare: "Ne găseam într'un Consi¬ 
liu de Miniştri în toamna anului 
1940. Antonescu ceruse ca,pentru mo¬ 
tive de economie, să se taie pensii¬ 
le care se serveau văduvelor sau al¬ 
tor membri ai familiilor celor pe ca 
re ţara îi numea "referend1şt11".ln- 
cepusem a arăta că momentul nu era 
bine ales pentru a lovi în puţinele 
fiinţe cari mai aminteau vechile lup 
te ale românismului din Ardeal. An¬ 
tonescu, roşu de mânie, mă întrerupe 
strigând:"Ce pensiune primesc eu pen 
tru gloanţele pe care le-am primit 
în cap?" La sfârşitul Consiliului,m* 
am apropiat de Generalul Pantazl,Mi¬ 
nistrul de Războiu, şl i-am mărturi¬ 
sit că nu ştiam că. Conducătorul era 
un mare rănit de război. Pantazl ml- 
a răspuns: " El aşi! £1 are obiceiul 
spuie asa. Ce glonte! A căzut în 

cap la un concurs hipic din Braşov!" 

Antonescu -unul din cel mal îndrăz¬ 

neţi mincinoşi pe care 1-am cunos¬ 
cut- în astfel de momente nu minţea. 

Creoea într‘adevăr că primise un 

glonte în cap, în nu ştiu ce împreju 
rârl imaginare, mai demne de persona 
lltatea pe care dorea să o întruchi¬ 
peze decât o câdere de pe cal". -Mi- 
nail Sturdza, op. cit.pag.191. 

Atrag atenţia asupra acestei 
cârţi care a fost tradusă şl publica 
ti chiar de Americani. Deci lată un 
om rare nu se arată captivat <** 


sonalitatea generalului Antonescu $1 
îl numeşte, unul dintre cei mai în¬ 
drăzneţi mincinoşi pe care i-a cunos 
cut. Fără îndoială că anglo-saxonul 
Larry Watts, ne va răspunde că Miha- 
il Sturdza a fost un fascist care 
tocmai de aceea a fost dat afară din 
guvern de general. Dar iată că gene¬ 
ralul Pantazi, ministru de râzbolu 
în acelaş cabinet, pe care, din zia¬ 
rul "Stindardul" al răposatului Eml- 
lian, învăţasem să-l vedem ca pe cel 
mai alăturat mareşalului,încă din a- 
nul 1913, când la trecerea Dunării, 
căpitanul Ion Antonescu comanda un 
detaşament şi îl avusese sub comandă 
tocmai pe locotenentul Pantazi,nu se 
arată un iubitor al generalului An¬ 
tonescu şi îl bârfeşte faţă de un 
fascist, un legionar,ca Mi hai 1 Sturd 
za, spunând că generalul este un ma¬ 
re mincinos!!! Sau poate anglo-saxo¬ 
nul va spune la această povestire a 
lui Mihail Sturdza, că 1 egi onaru 1 , 
minte. Fiind morţi demult şi mareşa¬ 
lul şi Sturdza, toată lumea îl va 
crede pe anglo-saxon. Dar iată că în 
volumul II al cărţii lui Larry Watts. 
la pagina 170, citim: "Atmosfera din 
timpul procesului te vorba de V°ce- 
sul mareşalului], după cun a A mal 
spus, era supra-încălzîtă si tensio¬ 
nată. Figuri duşmănoase şi cu tr3;i- 
turi străine de neam deţineau majori 
tatea asistenţei. Aceştia, la orice 
acuzaţie adusă Mareşalului, vocife¬ 
rau în cor: "La moarte trădătorul,1 a 
moarte criminalul". Preşedintele Voi 
tinovici, destul de ci vi 1izat,prezi¬ 
da un complet de judecata alcătuit 
din câte un delegat al fiecărui par¬ 
tid politic: Naţional-Ţârănlştl, Li¬ 
berali, Liberali dizidenţi. Socia¬ 
lişti Democraţi şi Comunişti. 

A ascultat depoziţiile generalu¬ 
lui Pantazi, ministrul Apărării Na¬ 
ţionale care tot timpul nu a făcut 
decât să declare că nu a ştiut nimic 
si că " Domnul Mareşal a ordonat" ,Tn- 
cât 1 # a determinat pe preşedinte ca 
să intervină spunând: "Dar dumneata 
ce al fost: ministru sau plutonier 
major? ", acuzatul răspunzând în ila¬ 
ritatea qenera1ă:" Cam aşa ceva ".Prin 
urmare generalul Pantazi, după ce se 
"lepădase" de mareşal răspunzând la 
toate întrebările că nu a ştiut ni- 
mic şi că domnul mareşal a ordonat , 
<jâ şl acest răspuns care a provocat 
ilaritatea sălii: " cam aşa ceva ”, a- 
dică el şl ceilalţi miniştri al ma¬ 
reşalului, nu erau miniştri ci nişte 
plotonlerl majori. La drept vorbind, 
acesta era adevărul: mareşalul con¬ 
ducea Tara ca la cazarmă. Deaceea 
când Manlu şl Brătianu au refuzat să 
Intre în guvern după 6 Septembrie,ca 
uza principală a refuzului a fost 
tocmai aceasta: şl Manlu si Brâtia- 
nu, cu toate greşelile lor, nu înţe¬ 
legeau să devină miniştri ca la ca¬ 
zarmă şl să răspundă: La ordin dom¬ 
nule general. Aceasta, după părerea 
maiorului fără nume, însemna fără în 
dolală, că mareşalul se considera un 
om al Destinului şl ca atare trebuia 


sâ-i domine pe toţi, iar ceilalţi să 
fie dominaţi şl captivaţi ca în faţa 
unui fenomen , unui supraom . 

Si în ziua de 1 Iunie 1946, pe 
când condamnaţii ieşeau din capela 
unde se făcuse un serviciu religios, 
iată că soseşte un procuror militar 
care citeşte un ordin din care reie¬ 
şea că pedeapsa cu moartea a celor 
doi condamnaţi, generalul Pantazi şi 
fostul ministru al românizării. Radu 
Lecca, a fost comutată în închisoare 
pe viaţă. Şi scena aceasta ne este 
povestită de un credincios al mareşa 
lului, maiorul fără nume, în cartea 
lui, volumul II, la pagina 185:"Aceş 
tia sunt scoşi din rândul condamnaţi 
lor şi iau loc deoparte. Radu Lecca 
imediat se apropie de Mareşal căruia 
i se adresează cu următoarele cuvin¬ 
te: "Domnule Mareşal, sunt foarte 
trist că nu pot să împart până la 
sfârşit soarta cu Dumneavoastră.V*am 
urmat şi slujit cu dragoste şi cu 
credinţă. Vă întreb acuma,la despăr¬ 
ţire, dacă nu aveţi de transmis în 
urmă vreun mesaj..." 

-"Te du cu bine Lecca, i-a răs¬ 
puns Mareşalul. Mi-ai fost un colabo 
rator credincios şi nu te-ai desoli- 
darizat de mine. Urmează demn calea 
De care ti-a hărăzi t-o propriul du- 
mitale destin. Tl-ai făcut’ pe deplin 
datoria..." Prin urmare,Radu Lecca, 
care scapă de moarte, vine şi îşi ia 
rămas bun de la mareşal iar acesta 
îi răspunde: "Te du cu bine Lecca.Mi 
-ai fost un colaborator credincios 
si nu te-ai desolidarizat de mine!!! 

Si cu aceasta, scena se termină. 
Generalul Pantazi, cel care se alătu 
rase mareşalului din 1913, nu vine 
sâ-si ia rămas bun!!! Şi nu vine pen 
trucâ acesta se desolidarizase de ma 
reşal, răspunzând la toate întrebări 
le puse de procuror şi de Preşedinte 
cu "nu am ştiut nimic" sau "Domnul 
Mareşal a ordonat" sau la urmă, când 
Preşedintele l-a întrebat "Dar dum¬ 
neata, ce ai fost: ministru sau plo- 
tonier major?", Pantazi îi răspunde 
în Ilaritatea generală: "Cam aşa ce¬ 
va". 

Iq. timpul zănatecului Carol al II 
-lea, în Capitală erau trei regimente 
de gardă, toate de infanterie. Fiind 
isgonlt Carol, Antonescu nu le-a des 
fiinţat dar le-a trimis pe zonă ceea 
ce însemna acelaş lucru. In locul 
lor, Antonescu a înfiinţat un regi¬ 
ment de gardă format din cavalerişti 
Acest regiment de gardă era la Bănea 
sa dar avea şl o companie lângă pre- 
şedentle. Normal ar fi fost să-1 spu 
nă "escadron" dar maiorul fără nume, 
tot cavalerist, îi spune "companie". 
Comandant al acestui regiment era co 
Ionelul Popescu şl fusese numit co¬ 
mandant al acestui regiment, la in¬ 
tervenţia doamnei Veturla Goga [?]• 
Astăzi ultimul român ştie că lovitu¬ 
ra de Stat de la 23 August 1944, a 
fost dată de fostul Rege Mi hai şi 
condusă de generalul Sănătescu.un ge 
neral care era un prieten vechi al 
mareşalului $1 nu numai un prieten. 


ci şl unul dintre aceia care confor- 
spuselor maiorului fără nu**, trăise 
sub dominaţia şi mai mult, trăise Ir 
câmpul magnetic al acelulaş fenoren 
care a fost mareşalul AntonesTI7! s? 
în după amiaza lui 23 August, ofiţe¬ 
rii din cabinetul militar al mareşa¬ 
lului erau strânşi şl se sbâteau f㬠
ră să poată lua nici o botârîre.Eraj 
acuma convinşi că mareşalul este pri 
zonier la Palat şi totuşi nu ştiau 
ce să facă. Nu aveau nici o încrede¬ 
re în colonelul Popescu, comandantul 
regimentului de gardă, care "dăduse 
atâtea semne de refractarism în ul¬ 
tima vreme".-op.cit.pag. 113. De fapt, 
acest comandant al regimentului de 
gardă, format din cavaleriştii mare¬ 
şalului, trecuse de multă vreme <Je 
partea Regelui şi a generalului Sânâ 
tescu. 

Sublocotenentul Pantazi, fiul ge¬ 
neralului, scrie în "Stindardur, un 
articol pe care-1 discută domnul Ni- 
colae Novac în "Cuvântul românesc" 
din August 1985. Şi iată ce scrie 
sublocotenentul: "Menţionez faptul 
că Mareşalul a fost arestat odată cu 
Mi hai Antonescu, iar tatăl meu,gene¬ 
ralul Vaslliu şi colonelul £1 efteres 
cu. p jumâtate de ori nii tirriu"... 
"După arestare. Mareşalul si Ml hal 
Antonescu, au fost Sn safe- 

ul Palatului iar generalii Pantazi* | 
Vaslliu precum şi colonelul Elefte- 
rescu, în sala de mese a o fiţerilor 
Gărzii Regale" . Iată proba că colone 
Iul Popescu, comandantul regimentu¬ 
lui de gardă, trecuse în barca fostu 
lui Rege Mi hai. Şl odată cu el şi ma 
joritatea ofiţerilor regimentului de 
gardă călare îşi luase locul între 
conspiratori. Regimentul de sub co¬ 
manda colonelului, fusese înfiinţat 
tocmai cu scopul ca sâ-1 apere pe ma 
reşal contra duşmanilor, fiind sin¬ 
gurul regiment care se găsea în Ca¬ 
pitală, celelalte regimente din Bu¬ 
cureşti, gâsindu-se pe front. Far 
concursul colonelului Popescu şi ai 
cavaleriştilor lui. Vodă Mihai şi ge 
neralul Sânătescu nu puteau face n - 
mic şi 23 August nu ar fi avut loc. 
In 1930, zlnatecul Carol şi-a $pr 
nit lovitura lui de Stat pe doi co¬ 
lonei. Paul Teodorescu şi GavriU _ 


rinescu. 

Deci ca sâ se poata da lovit 
de la 23 August, a fost nevoie de o 
mandantul regimentului de 9 ar 
de majoritatea ofiţerilor «estul r. 
giment. Oar se pune întrebarea, 
a fost posibil sa se trameze aceast 
conspiraţie fârâ ca nici on 
al guvernului, mai ales cî m1 

tea membrilor acestui guvern era 
mari. sa nu afle nimic? Cum fost 
posibil ca generalul Pantaz ^ 

afle nimic, cSnd numele membr 
1 torului guvern erau cunoscu 
mul de pe stradâ? Cu câteva *J 
Intea acestui 23 August, mâ 
concediu de pe front tntr'un sat n 
mit Mitreni şi acolo am întâlnit 


Continuare în P®9 9 












































LIBERTATEA 


APRILIE-MAI 


PAG.* 


am cunoscut mal mulţi dispersaţi. 
Printre aceştia şl artistul Nikl Ata 
nas iu, care avea mat târziu sâ devi¬ 
nă artist emerit al poporului.Şi Ata 
naslu mi-a dat numele membrilor vii¬ 
torului guvern. Nu l-am crezut,soco¬ 
tind ca e vorba de un simplu fanfa¬ 
ron şi totuşi am rămas surprins a- 
flând în noaptea de 23 August, când 
s'a citit la radio lista noilor mi¬ 
niştri, că lista lui Atanasiu era a- 
proape exactă. Fără îndoială că se 
naşte bănuiala că membrii guvernu¬ 
lui, toţi sau aproape toţi, intrase¬ 
ră în legătură cu conspiratorii lui 
Ml hai Viteză şi acuma aşteptau în li 
nişte lovitura de Stat. Asta ar fi 
explicaţia că generalul Pantazi şl 
colonelul Elefterescu, doi cavale¬ 
rişti erau arestaţi [?] în seara de 
23 August tn sala de popotă a regi¬ 
mentului de gardă!!! Fără îndoială 
că ceilalţi ofiţeri ai acestui regi¬ 
ment îşi luau masa liniştiţi în sala 
de popotă, fără să se mire că cel 
trei ofiţeri -şi generalul VasiHu¬ 
se găseau arestaţi în aceiaşi sală 
unde se servea masa şi unde desigur 
se serveau şl băuturi, ba chiar şi 
şampanie. Nu ar mira aceasta când 
ştiut este că în acea noapte, şampa¬ 
nia a curs în valuri. Oar mai este 
încă ceva: în regimentul de gardă se 
găsea şi sublocotenentul Pantazi*fi- 
ul generalului. Acest sublocotenent 
îşi făcuse datoria pe front şi după 
acest stagiu, fusese repartizat la 
regimentul de gardă. Fără îndoială 
că această repartizare nu poate să 
mire pe nimeni: un sublocotenent de¬ 
corat cu Mi hai Viteazul şl fiu aJ mi 
nistruTuf de războiu, nu-şi avea lo¬ 
cul decai fin pfjfwpfltul de gardâ. Şl 
aici Tncep* bănuiala . manca bănuia- 

lâ: Cum ou a fost posibil ca un sub¬ 
locotenent din regimentul de gard* 

H* nu afle, să nu simtă, că în acest 
regiment se întâmplă ceva suspect,ca 
acest regiment care fusese creat ca 
să-l apere pe mareşal, trece tot sau. 
aproape tot, în barca lui Mihai Vite 
ză? E foarte probabil ca acest sub!o 
cotenent să nu fi făcut parte dintre 
conspiratori şi conspiratorii s*au 
ferit de el ca fiind fiu al ministru 
lui de războiu. Se prea poate,dar se 
mai poate şi altceva: sublocotenen¬ 
tul Pantazi era un om tânăr care-si 
putea permite multe în regimentul in 
care comandant era un colonel de ca¬ 
valerie şi tatăl sublocotenentului , 
era ministrul de râzboiu în persoa¬ 
nă. Adică tânărul sublocotenent 
putea permite sâ nu vină la cazarmă 
şi să facă nişte chefuri de pomină, 
asa cum fac toţi sublocotenenţii ti¬ 
neri. Şi colonelul comandant, avea 
tot interesul sâ încurajeze acest 
fel de viaţă al sublocotenentului,a- 
vând în vedere că ofiţerii regi 
lui se transformaseră în conspira¬ 
tori, de care sublocotenentul Panta¬ 
zi nu trebuia să afle nimic. Fără în 
doialâ că în acest caz, vina subloco 
tenertului Pantazi e «al mică.dar râ 
mine în picioare cealaltă vină:sublo 
cotenentu! Pantazi nu şi** făcut da¬ 
toria şi în acest caz, vocaţia de a- 
plrător al mareşalului pe care 
descoperit-o în exil, nu rii 
nimic. 


In acea după amiază a lui 23 Au¬ 
gust 1944, toţi ofiţerii co^onenţ' 
al Cabinetului militar, se gâsea*» * 

circuri le lor oe la Preţeoer.ţie. 


la ora 6, maiorul fără nume intră în 
cabinetul colonelului Davidescu,care 
era şeful acestui cabinet militar.A- 
cesta era cuprins de o mare neliniş¬ 
te şl-i spuse maiorului fără nume 
că, chiar atunci fusese la el avoca¬ 
tul Petronlu care venise să-i spună 
că în oraş, aflase faptul că mareşa¬ 
lul este arestat. întrebat dacă ştie 
ceva,maiorul fără nume, acesta răs¬ 
punse negativ şl atunci colonelul Da 
videscu nervos, sună pe rând la toa¬ 
te butoanele care legau cabinetul cu 
subalternii. Imediat apărură locote- 
nent-colonel Zaharla,maiorul Anghel, 
comandorul Popescu Devesel şl maio¬ 
rul Florescu Radu. întrebaţi dacă 
ştiu ceva despre soarta mareşalului, 
toţi răspunseră negativ. Atunci Davl 
descu sună la Palatul regal şi îf 
răspunse generalul Sănătescu care,în 
trebat dacă mareşalul este acolo, a- 
cesta îi răspunse morocănos şl con¬ 
fuz: "Ascultă Davidescu, domnul mare 
şal mal rămâne încă la Palat, având 
de lucru cu Majestatea Sa, dar dacă 
ai ceva urgent de semnat, vino aici 
cu corespondenţa".-Larry Watts, II, 
pag.112. Colonelul ti dă un răspuns 
negativ şi apoi se adresează celor 
din fata lui: H Aţi auzit? In mod si¬ 
gur domnul mareşal este reţinut la 
Palat, cu sau fără voia sa . Normal 
ar fi fost să-mi fi dat legătura cu 
domnia sa. Nu a făcut-o si,mai mult, 
m*a chemat pe mine acolo! Asta poate 
însemna ca si asupra noastră planea¬ 
ză o ameninţare. In această situa¬ 
ţie, ce credeţi că trebuie făcut? 

L t.col. Zaha rJL^ Interveni Intem¬ 
pestiv: 

- sa mergem să-l scoatem I mediat 
c u trupele ! Din privirile şl atltudl 
nea sa se v edea dărz&.S €- 

ful adjutanţilor mareşalului nu-şi 
dezicea temperamentul impulsiv, dar 
şi reflexul său vitejesc. Avea Mihai 
Viteazul şi un braţ lipsă... Aceasta 
atitudine produse un mare efect prin 
tre ofiţeri şi toţi aderară la aceas 
tă atitudine. Colonelul Davidescu ml 
privi întrebător, observând reţine¬ 
rea mea şi îmi ceru pârerea".Ş1 a în 
ceput să vorbească maiorul fără nu¬ 
me. Metodic şi pe puncte. Maiorul fă 
râ nume, ne-a spus la început că la 
examenul de admitere la Şcoala de 
Războiu, unde preşedinte era genera¬ 


lul Antonescu, întrebat, el a stat 
un timp să gândească şl după aceea 
a dat răspunsul, ceeace 1-a adus ob¬ 
servaţia generalului: îmi place a- 
cest ofiţer, căci el gândeşte.Şl poa 
te aceasta l-a făcut pe generalul An 
tonescu, în Septembrie 1940,sâ-1 che 
me pe căpitanul fără nume sâ facă’ 
parte din Cabinetul militar. Şl la 
punctul 2 al răspunsului, maiorul fă 
râ nume, vine cu o întrebare:"Dar să 
admitem cazul cel mal râu, că este 
arestat. De ce mijloace dispunem pen 
tru a acţiona eficace? 

-Avem Garda [a colonelului Popes¬ 
cul replică violent Zaharla". 

La replica lui Zaharla,maiorul fă 
râ nume, începe o adevărată perora¬ 
ţie în care e vorba şl de Veturla Go 
ga, pentru a veni cu o nouă întreba¬ 
re: "Va trebui dusă o luptă de ase¬ 
diu. Deci trebuie atacat regele. Sun¬ 
tem noi siguri pe trupa şl pe ofiţe¬ 
rii regimentului col. Popescu?Mă în- 
dolesc !" In acele momente era nevoie 
de oameni de acţiune şl maiorul fără 
nume rămăsese la momentul când dădu¬ 
se examenul la Şcoala de Războiu: să 
gândească mal Tntăl. Şl la capătul a 
cestel gândiri a venit şl hotărîreaT 
nu este nimic de făcut. Şl au mal ve 
nit la sfârşitul acestei discuţii şi 
trei generali miniştri: Dobre, Arbo¬ 
re şl Jienescu* Probabil că toţi cel 
trei erau ofiţeri de Stat Major şi 
toţi trei au venit cu aceiaşi hotărî 
re: nu e nimic de făcut. Ba ofiţerii 
Cabinetului au mai hotărît ceva: toţi 
au mers la birourile lor şi s'au pus 
să facă... ordine în hârtii!!! Şl a- 
pol tot* au plecat acasă şl liniş¬ 
tiţi ăti ascultat proclamaţia regelui 
la radio. Şl la auzlrc» acestei pro¬ 
clamaţii. maiorul fi rS nume a m*c\a- 

m^t: "Deci îndrăzniseră. Acel Sănă- 

tescu, cumsecădenla cumsecădeniei 
rn.il Mareşalului, îl atrăsese în cur- 
7* şi-l sacrTfT case...!!!". -Larry 
Watts, II» pag.117. 

Ziua de 23 August 1944, ziua ma- 
rei trădări!!! In acea zi şl în cele 
următoare, toţi l-au trădat pe mare¬ 
şalul Antonescu. Despre colonelul Da 
videscu, şeful Cabinetului militar 
al^mareşalului, iată ce ne spune ma¬ 
iorul fără nume: "La intrarea tn sa¬ 
la [sala procesului], nu a salutat 
pe mareşal şi nu a privit spre eK_ 


Când a trebuit să vorbească despre 
mareşal, 1-a spus "acuzatul". -Larry 
Watts,II, pag. 170. Şl maiorul fără 
nume, îl mal găseşte fostului său 
şef, o scuză: "Era explleabi1:se te¬ 
mea să nu fie Implicat şl el!!!". 

Şl lată ce ne spune maiorul fără 
nume despre proces: "Deasemenea mi¬ 
nistrul Radu .Lecca si Nlcolae Mares, 
fost ministru al Agriculturii în prl 
ma parte legionară a guvernării Mare 
şalului, au depus în favoarea Mareşa 
lulul. In special N. Mareş care -cu 
o demnitate şl o ţinută de adevărat 
boier, calitate ce $1-a deci arat-o 
In plină şedinţă- a vorbit în favoa¬ 
rea Mareşalului şl şl-a expus păreri 
le cu privire la politica agrară, în 
contradicţie totala cu Ideile de co¬ 
lectivizare care deja începuseră sâ 
circule. 

Ceilalţi acuzaţi toţi şi-au decll 
nat răspunderile, arborând formula" 

"Nu am ştiut nimic. Domnul Mareşal a 

ordonat. Eu am sabotat ordinul pri¬ 

mit" . -Larry Watts,II,pag.171. 

Şl mal trebuie să scoatem Tn evi¬ 
denţă comportarea cea mal blamabilă 
a generalului Ii le Şte flea care a 
primit comanda armatei a IV-a, chiar 
în ziua de 22 August şl care afirma 
că el a fost acela care a dat ordi¬ 
nul armatei de sub comanda lui sâ in 
ceteze lupta şl să înceapă retrage¬ 
rea. Mal mult, tot el afirma câ, a- 
flând câ domnul general Sănătescu ur 
măreşte formarea unul guvern care sâ 
doboare pe fostul conducător al Sta¬ 

tului , îl cheamă la Marele Stat Ma¬ 
jor si îl pune la curent cu situaţia 
trupelor germane! !! Aceste af1rmârî 
fac parte dlntr'un memoriu al genera 
lulul Sţeflea_publ>cat în fc.l.R.t. 

10*53 Co BCeituU, 

Anca ftici- Ştefle a. Mai trebuie sâ re 
marcăm că acest general a fost mâna 
dreaptă a generalului Antonescu la 
22 Ianuarie 1941/ Prin urmare, gene¬ 
ralul Şteflea, şeful Marelui Stat Ma 
jor, a aflat câ generalul Sănătescu 
urmăreşte formarea unul guvern care 
sâ doboare pe fostul Conducător al 
Statului! 

Şl aceasta nu a fost capabil să a 
fie , ministrul general Pantazi!!! 

— va urma— 


N S GOVORA 









































IDEI, OAMENI, FAPTE 


CONTRA REVIZIONISMULUI MAGHIAR 
despre o lucrare bazata pe documente secrete 
maghiare de Zenobius Pâdisanu 


Ovidiu Vuia 


fpen 

r 

* re 


Cartea "Lupta Ungariei 
entru nimicirea mlnorltâj 
tllor el naţionale",lucra! 
•re bazată pe documente se 
crete maghiare de Zeno¬ 
bius Picllşanu, apăruta 
în editura Studii Istori¬ 
ce româneşti,N1am1 Beach, 
1985, sub îngrijirea dl ui 
Tralan Golea se arată a 
fi un studiu de mare ri¬ 
gurozitate st1Inţiflcă.a- 
utorul fiind de altfel un 
cunoscut Istoriograf,spe¬ 
cializat în problemele 
Transilvaniei. 

Pe baza documentelor 
secrete ungureşti se ana¬ 
lizează starea naţionali¬ 
tăţilor conlocuitoare. In 
primul rlnd cea romănă ca 
preponderentă dar nu sunt 
neglijate populaţiile sar 
be, germane, chiar rute¬ 
ni, sub dualismul austro- 
ungar dintre anii 186 8- 
1918. 

Legea drepturilor ega- 

I e pentru relnorîtlŢt dîr 
888 garanta libert atea 
politică, culturalâ.şcoll 
şl presă în limba maternă 
cat şl întrebuinţarea el 
în Instituţii publice a- 
colo unde o naţie este ma 
jorltară. Numai cl legea 
şl paragrafele el pe cit 
de frumoasă pe atît Intră 
Tn conflict cu acţiunea 
de-a transforma statul 
multinaţional Intr'un 
stat naţional maghiar,re¬ 
prezentat de Ungaria mile 
nară, veche de dteva de¬ 
cenii, ar zice preavenera 
^bllul Nae Caţavencu. 

Idealul creării unei 
naţiuni maghiare ca rezul 
tat al desnaţlonal1 zării 
neungurllor si asimilarea 


o Ungarie al cărei locui¬ 
tori să fie fără excepţie 
toţi unguri, contrar ori¬ 
cărei evidente. împotriva 
preceptelor kosutiene ale 
naţionaliştilor şovini ma 
ghlarl s’a ridicat popo¬ 
rul român la 15 Martie 
1848 pe Câmpia Libertăţii 
de la Blaj exprimându - ş 1 
dorinţa de-a trăi în li¬ 
bertatea Incompatibilă cu 
realizarea Statului naţi¬ 
onal maghiar. 

Cu toate acestea foru¬ 
rile conducătoare maghia¬ 
re şi-au aplicat cu minu¬ 
ţiozitate planul,prin po¬ 
liticienii fruntaşi ca 0. 
Banfy, Coloman TIsza,Şte¬ 
fan Tlsza, Adalbert Appo- 
ny, acesta din urmă cu 
diabolica lege a şcolilor 
din 1907, au transformat 
aparatul lor de stat în- j 
tr'o monstruozitate biro¬ 
cratică orvellană, curat! 
închisoare a popoarelor . 
Semnificative sunt crltl- 
cfTe scriitoarei Bjoern- 
stjefne Bjoemson adresa¬ 
te asupritorilor maghiari 
: "Am început să vă urăsc 
şovinismul. Sunt convinsă 
că flecare om în afara Un 
gârlei îmi va împărtăşi a 
cest sentiment şl va în¬ 
cerca să vă convingă, ne¬ 
dreptatea voastră va duce 
mal devreme sau tlrzlu la 
prăbuşirea Ungariei". 

Valoarea lucrării lui 
Z. Picllşanu constă In 
faptul că fundamentată pe 
acte secrete studiate în 
arhiva statului austro-un 
gar, demonstrează cum s'â 
ajuns că legea drepturi¬ 
lor minorităţilor din a-i 
nul 1868 nu • fost nici o-* 


lo^ Intr'o singură entlta <jată aplicată. 


te ungurească a fost pre¬ 
gătit prin lucrările lor 
de baronii Dlonlslus kemr 
ny, MUlIos beselleny şl 
nu In cele din urmă de Of 
slderlus Btnfy, vlltory 1 
;.r1m-m1 nistru al ţării. 

In fond se apl 1 cl pe 
Leren principiile lui L. 
fx>ssutn din 1846 privind 


Si anume prin circula¬ 
re, scrisori şl recoman¬ 
dări secrete, toate fără 
drept valabil în faţa le¬ 
gii, adică să o anuleze, 
trimise de la prim-mi nis¬ 
tru la prefect, apoi din 
minister tn minister bi¬ 
neînţeles plvotlnd tn ju¬ 
rul celui de Interne, re¬ 


uşeau să anuleze orice 
prerogativă garantată îna 
Inte, formal, pe hârtie. 
Totul se cerea pus în 
slujba desnaţlonal1 zări 1 
întru consolidarea statu¬ 
lui cu singura lui naţiu¬ 
ne, cea maghiară. 

In consecinţă naţiuni¬ 
le minoritare în frunte 
cu Românii, populaţia ma¬ 
joritară în Ardeal, nu se 
bucurau de nlclo liberta¬ 
te politică,culturală sau 
de presă, singura perspec 
tivi permisă era drumul 
desnaţlonal izărl 1 şl^as- 
tlgul ce 1-1 aducea, even-j 
tual, maghiarizarea nume-T 
lui. Astfel, de pildă,în-î 
tr'un stat multinaţional,: 
popoarele conlocuitoare 
nu se bucurau de nici o 
scoală de stat, cele avu- 
}te erau confesionale orl- 
(clnd ameninţate cu închi¬ 
derea. 

Rezultatele unei atarl 
acţiuni drastice nu TntSr 
zlau să se arate, la în¬ 
ceputul secolului statis¬ 
ticile indicau un progres 
evident în favorul maghla 
rlzărll realizată mal a 
Ies în detrimentul naţlu 
nil germane. Pe noi Rom⬠
nii, bine scrie autorul, 
ne apara puterea conştlln 
ţel naţionale. îmi amin¬ 
tesc ce-mi povestea un In 
telectual ardelean din ge 
neraţla părinţilor mei. 
Prin clasele prime dc li¬ 
ceu, clnd dirigintele se 
pregătea să scrie în drep 
tul numelui său "de naţi¬ 
onalitate maghiară", omul 
meu se ridică şl protes¬ 
tează: Cu sunt Roman, dle. 
profesor. "Cum eşti tu Rol 
mln Petre C. clnd nu ştii 
o boabă româneşte?" Co¬ 
pilul însă animat deodată 
de puterea conştiinţei na 
ţlonale din el repetă 
dlrz.deslgur pe limba Iul 
Kossuth: "Totuşi sunt Ro^f 
mln, dle profesor". 

Chiar $1 după 1920, o 
arată Z. Păcllşanu.în Un¬ 
garia Interbelică polItl- 


ca de desnatlona 11 zare 
continuă mal ales îndrep¬ 
tată contra nemţilor după 
proverbul "lupul îşi 
schimbă părul, dar năra¬ 
vul ba". 

01. Tralan Golea adau¬ 
gă la Addenda două scurte 
esseurl, unul Intitulat: 
Aspecte ale revizionismu¬ 
lui maghiar, celălalt Cri 
me şi exterminări în masă 
comise de administraţia 
maghiara în Transilvania 
de nord Tn Intervalul 
1940-1944. Ultimul artl-» 
COT descrie un holocaust 
al naţiei româneşti, unul 
pe care nu ar trebui să-l 
uităm niciodată. 

Prin traducerea cărţii 
de faţă dl. Tralan Golea 
reuşeşte să desvalule lu¬ 
mii Internaţionale pe Hm 
ba el, rădăcinile adânci 
"tradiţionale" ale revlzl 
onlsmulul maghiar actual. 

Ca un observator al e- 
venlmentelor din România 
de după cel de al doilea 
război, rămân mal mult de 
cit rău Impresionat de cl 
tă nedreptate nu rar co- 
borîtă în mlaştinile ca¬ 
lomniei şl-a minciunilor! 
grosolane, dau dovadă re¬ 
vizioniştii maghiarismu¬ 
lui contemporan. 

Oupă 23 August 1944,re 
glmul comunist din Rom⬠
nia s'a Instalat la pute¬ 
re contra voinţei poporu¬ 
lui român ajutat de arma¬ 
tele sovietice şl cu con¬ 
cursul larg al elemente¬ 
lor alogene, străinii de 
{neam, în Ardeal Unguri l| 
■cu precădere. 

Dintre multele exemple 
aşi aminti bătălia din a- 
nul 1946 la Cluj dintre 
studenţi şl muncitorii de 
la Dermata, de fapt între 
Români şl Unguri, ultimii 
aţfţaţl de partidul comu¬ 
nist român. Atunci şl-a 
semnat condamnarea la 
moarte Lucretlu Pâtrăşca- 
nu fiindcă a îndrăznit să 
afirme: "întâi sunt românţ 
apoi comunist". 


Prin aceeaşi judecată 
perversă a fost propulsat 
pe scena politică Petre 
Groza intrat în roTuTade 
varat împărat al Ungurii 
lor. Având o Regiune au¬ 
tonomă maghiară şl o Uni¬ 
versitate a Tor, Ungurii 
erau stăpân! la noi în ca 
să, ca'n sfânta Doină a” 
lui Emlnescu: Numai umbra 
spinului/ La uşa creştlnu 
lui.../ Sărac în ţară s㬠
racă.../ 

Din toate aceste cauze 
regimul comunist spriji¬ 
nit prin toate organizaţi 
lle maghiare nu a ţinut 
de cuviinţă să pomenească 
masacrele din Ardealul ce 
dat, de la Trăznea şl Ip, 
despre ele au scris în ro 
mâneşte în exil, N.S. Go¬ 
vora, şi-acum Tn Tîmba en 
glezâ, Tralan Golea.La îp 
ar fi fost necesar să se 
ridice un monument Imedi¬ 
at după război la picioa¬ 
rele lui să nu-1 fie ruşi 
ne nlclunul ungur să în¬ 
genuncheze şl să-şi cear| 
Iertare, după cum a fâcu-t 
t-o un cancelar neamţ la 
Auschwltz. 

De câtă favoare se bu¬ 
cură în RSR ungurimea, în 
timp ce Romănul este tra¬ 
tat ca un metec să nu zic 
sclav, o subliniază si ur 
mătoarea întâmplare trăi¬ 
tă de mine ca cercetător 
ştiinţific la un Institut 
din Bucureşti. Citind un 
articol al unul coleg ma¬ 
ghiar din Tg. Mureş, am 
rămas surprins de Inexac¬ 
tităţile ce le conţinea. 
Oe altfel sub patronajul 
vencrabllulul academician 
Mlskolzl, co 1 aboratorll 
sal se complăceau într'un 
dulce "far nlente",auten¬ 
tică batjocură pentru cel 
ce-şl luau munca în seri¬ 
os. Nu ştiu cum a auzit 
şeful meu suprem cl do¬ 
resc la proxima sesiune 
să-I critic pe colegul ma 
ghlar de la Tg. Mureş,dar 
m'a chemat la el şl ml-a 
Impus autoritar să nu Iau 


cumva cuvântul. Când l-ar 
întrebat de ce ml se l â 
dreptul unei Intervenţii 
ştiinţifice, ml-a răspuns 
că trebuie să menajam pe 
colegii de la Târgul Mu¬ 
reş. Şl aşa au fost fav - 
rlzaţî el în toate, 
doar în faţa cui stâto : 
drepţi, mal râu ca la cî- 
tănle înaintea tamburulu 
doctorii academicieni Ml 

JlL nu * n 

ţa oficiantului sanitar 
veterinar, ungurul flanc, 
responsăbl Iul pe probi* 

ai C.C.-vjÎu\7 

Pentru a menada ace¬ 
leaşi sensibilităţi com- 
pllcitare, din opera lui 
G. Coşbuc, regimul comu¬ 
nist a scos poezia "In o- 
pressores", scrisă cu o- 
cazla Memorandului în a- 
nul 1894 când ea circula 
pe fol volante printre na 
nlfestanţl. Recitind-o as 
tâzl într'o ediţie antet* 
Hcă observăm că actuali¬ 
tatea el încă nu s'a pier 
dut, opresorii de data a- 
ceasta fiind comuniştii: 

Numai temnltl ne-au zi¬ 
dit 

Numai lanţuri au gătit 

Numai cue-au făurit 
Cruci de schingiuire! 


Dar pe moşi 

şl pe 

ne¬ 


poţi 

SI pe Iad, 

pe dracii 


toţi 

Nu mal vrem 

sl fim 


lloţt 

Nu vrem umilire! 


Pe aceeaşi 

linie 

s'a 


ghlarl » revoluţiei din * 
nul 1848, de către P« rt1 * 
dul comunist roman In fa¬ 
voarea lui Kossuth.falsl- 
flcîndu-1 pe Bllcescu în¬ 
tru diminuarea craiului 
munţilor. Avram lancu.j 
Drept urmare la muzeul] 
din Arad al Palatului Cu]| 
tural, figura o secţie de| 
Istorie a revoluţiei din j 
1848, maghiare, cu nld o 
















WtttWU 


arcuit - mai 


P16.I1 


* dl n ^ 


a ce'ei ro»14 

ntîi»M c4 
-e-iHle* v«+*ri el* ceti 
tfs» 4~aK%>vl v>Av*r* net îl A 
t*a w*+' fftţM 
r\x i wV’yî fepnlnlW e»»* 
*ţiti.i* o r aptl Oe '* si¬ 
ne e^Hteme. 

vl «a* k*^ >* cl Uliu 
VU % ale prlncipa- 
111 realizatori «1 actu¬ 
lui v^r la 1 C*c. 1*1$ «cd 
rr tr temniţele comuniste 
Oela Slgbet? $1 ci el fet¬ 
ru Io* *1^*1*- 

CV, 6b. $rit'An%'Nr î\NK 

I te di «U»*'e U*w< ţl^Cv^ 
per$1- 

(«!'• li temniţelor cc*v- 
' ( *»?tt‘ Ori roite tocna 1 
’or aceea revizionismul «a 
f'r recunoscător di* fi 
rr «u eşte ant t comuni st, 
AMP IWiP Şl CUM$tlC« 

Sort irfU^I demni li lyl 
^'* llt», si -v-t uit pe 
* * ' 

*nvt*«%a dis****lui el 
vV moarte,az' ** la*tuH, 

litl re scurt de ce 
iv* e*rri» tM't 5 »e;V 
"ei or»trv ue'v^ S.C-S. 
Trr5l)o*l| >SI! CC Ci 
Golea, VU 4^1 
cu o rwîi- 

~1. *nâ ^ MWCrţl' C1P*4 

o*ertui titanice. 

*e M4 dreetate *r*ţ| 
;>. *o*m cl ^i-îw ^ 

Vr #1* |>«»»r t * 

• : ,\ nra»« V* 

MM\1V «#l etate* el4 

pr** 

rar 4 Stat ** ***' li ** 
tKMwf\ tv t1«p ^ re- 


stawra*^ urnei secUtltl 
UNe^e şl vWsr A u ţi 
Wt ţtUT tVlţUor TH5ŞU1 
'*ttML r .i DeRftl tntr'cast- 
fel te tari it rsMte re- 
telvi potrivit prob\p*a 
1* Mfit ifM 

roi swnte» cit te poate 
Oe OeSCMşt; Aţi 1 e*1 t 
peste rol* *U *c1 peste 
vel, cu toate acestea sun 
te» c»t* ţi ţrţl» cu vcî 
cep au de<larat -0 pir le¬ 
fii «cştrt li 1 C*c.lH$. 
'Vrt^u «cl speţa Ier este 
11 teri sacri. CreC cl din 
Ivedi noastră convieţuire 
Inclusiv 1- perioada 1*- 
tfrfe^kl rc»»|-ei$cl «V 
se ponte di ue sUţur 
Clî. *eoet unul ilţţvr»^ 
vlole-tl evereltatl de wr 
««p-i unul «»<N.r, 

Sorti ti prin 1 5 tor 1 e 
şl Nr;' fumeze* sl t*l- 
ir )k1|1iI pe acelaşi rl 
mint, ir fS de dorit Cl 
dt*tre cele dpel jepMrc» 
^4» Şl $1 dlţr 

M r l ţV4rti enjPei si i 
Hcicditl r*i e%H- 
tlt yr prilej ral Ni* Cl 

ce' de-ic im « > lupt* ij 

sl re *<<0V- 

rjp P ilitcr 'i^pirov CP 
W cei 'rr *rpr ntlyel 
dprrlce O triliscl Te 11 
Pe^tite* rece şi criacste 

creşt1r»»scl % 

.r^irll c**st*tl sl 
sel» ol ■^* 

**tVŢ*r *J»nr* _ 

este i'“ 

Mce*e tc'sevlcllor 
ci Ier' 1pper1i11s*»1e1 i 
wtHK* 


- Pictorul RUDOLF RYBICZKA - 


vipTpelstll maeni»r1 vvr¬ 

Mr parte-ne TI ssl^v* 

ei^ v*i Tmfn^rll con- 

rir re dl. Tralir 5 c'm 

ausi ar iac-mi Tor *et^ 

cI-T vom ajuta cu tot ce 

Iraia. >sr*t acnstl re- 

•e va sta puteri fiind 

plste^tl Te Cf*pt Istori¬ 

sigura Cl icevtryl şl 

cilor dl* exil sl m* scH 

dreptatea sl<H4 TI vor 

e T» loc sl ne arsfiirte^ 

da energia recesarl sl 

pe futuri sto-amda' st tre¬ 

p4*4 la carAtwi ca 

cutul. 

uce' pe care cu atlta *o- 

:mc4rtlsesc cu totul 

plett o aplrl. 

rl'v'vi dlul lelea cl ar 

v Şti K*1 tuturor T* 

** «ectia^ ca ^ ucta Roml- 

ap-lrsl.;e , "t 

riler şl a «JimgmrlTpr si 

fa fratelui sl-, statuie 

se desfi$o*r? pe acelaşi 

ovr vmterta', rewrltpr Tn 

♦«ort art'cwme■1st» , * 

carteoTul erei lor cLruţi 

ar astlr' ^ afara 

pe frontal rlcPC'ulul m— 

clicii mimprx Ipr ar par¬ 
tid, ceilalţi cetlter , .Rc 

tibelsevlc. 

meri, ynguri. WK' *u al 

Ovidiu Vuia 

fel or drrrt<^i-îr 

. - ■ . 


fi ADÂMfT AiTDIl IIHIli PIIITIF I 


I 
I 
I 
I 
I 
I 
I 
I 
I 
I 

| ovwa 


APARtfT IHTR O NOU* 
CARTEA 

PENTRU 

LEGIONARI 

OE 


C. Z. COOREANU 

CMTU Sl «0*U O—«O» U •fîNk'M» riâfc.Xk! WS'^ 

Ji —era St MC. *X>5 Ai OCinfîUi St UWŢIt. 

. *Ut‘4A ^ÎJLtL.lWt £«c1tl *»e. 


4 wA M »P 

ful uai. 


tlsfolrd cârtii ci» ptclurl şl defere âle 
Artlştulyl Rvdelf RiMrrţs k el cerce teici din 
row erctis avwtl ?u vil tn*l*te % cfed te puş 
ti! to»i.*1ştl dle ţirl % Pt -1 fpşt dit şl i' 
slşt li retreşpectlvi Ipe Jucy1eşcy« cit şl 
li espetlţlt şcvlpturllpr ie 1e^ % a 1»1 ti- 
di Cîen. 

C* ş1-itued % retrlleşc şe»vr»ţ1i cte-â »i 

Cceţ>Mrti cm p «perl teroriiI d1rtr‘o reioşi 
tradiţie ’wdvwl, pertru »W v*e* c»1n ce¬ 
le »iî rsoMIe ţlrpltx'rl ile şplrltttlul* SI 
cir.- verleşc t‘ tradiţii picturii renJkeşti 
el refer la lncl1ie % ^etrascu, fillidy *1 
urvişll 1or % dlr epoci leterMHcl* Toţi i- 
ceştli pe drupyl irareet ciult *u ciut Jt 
prli'tr*© n»rc4 deplvr^lcl. sl \r%n%fcrm cu¬ 
lci rea 1> şertlrelt p»r % r u xtepirte de coe- 
ilr^e^a Iul ia-dlrştl cl el şe espriirl pe 
lieiijul lelpi 1 sau ie ceea ce Saill *i*tet- 
•Hix irallcied pcecli Iul feWscu şl euilci 
>u1 Crescu, dee cl reprerirtl llrîşeul atit 
de specific culturii eoistre* 

Ci şi Aceşti irulrtisl al sl*, pictorul 
t. lyMcxtl este Te icelişl nliurl şl poet, 
rare poet, TrţreNilitlr- Tr loc de condei 
perelul, r 1prlie sile cu u:J alMstri 
se scald! Te alPul tS\!'lt cri* ar$1r*tu1 1u- 
rH atît de propriu Iul Jlratc pe clrsa vatu- 
ra «cârti duce nat departe torurile pi^xeior 
Iul *illad* Şl ^vtnşcu re ur dru» strllucl- 
tor cabalei cu ce* trasat de Clucure^cu, l* 
fruwpasa jrldlrlreasl cu sMl şl trupul 
scl'dit T- fieri % .'eşclfrlr s*ea'ui prerafa¬ 
elit e^lrescla- pertru fe*sfla pur| % t*^lrtl- 
slt Şl de NauHce Oe»1* prtetre a1f11 % 1 <upu- 
aittr este Oeul şi povesti | 

rM 'vi *«H»1»*eua' r^i^ftr preeort" t>-*o'c*- 

rll* plrl ta CafctTjrul triste' ♦ < 5» r1 • 
Ooe OulcK^te al luî Ji-tes, se îrtrucoacl 
tot ce-a avut oarct^J "ui Slpat Ir 

iurtele wftrll şl ttruU1% ccMI Iul virU >a 
crlrl, ca viorelele stropH de reul% 

t % CyMctta este ^ *vare colorist dar 
cHr aturcl cl^o Tr tipicuri CI ?arc^e- 
t.l irterU'r, CiMretyl »ar1orete1or sau 
•lori pe ®asa CristWI asişti" la autertlce 
pn|11 colc^istlcc, ele şurt stlpl-'te pe »1- 
r*a siguri şi «rpestratl a desenatorului, *“u 
>a cloea ricicsiatl Tr oecoratHul .'Positor 
al uro^ fauv'şti, roM al „knpuîuI de culori. 

la ludclf ^Mcota Tşi are u^ora el 

Tr culoare, oreşte astfel aaMripil dese"-l 
Cw color 4 tu^ Slu, *ul precis $pu> arat! ♦e- 
ly! oe trecere de la grafici la picturi, pe 
*csirţue, cur Iv 'oc rIruri le ce'e ■irl.Coo 
sioerl" cl aici puter evidenţia dlr caii 
tltUe •ajore a'e artei lui Ubicua, tr^ 
c fc, oe ir ea o tairl ase«ştrea «Ister-'ul ce 
formare al cll ,N -ObSCurului rewprandt'ir. 

Ca sl descoperi* piei la capit ridic1*1le 
picturii lyi t, trebue să me*J1oMe 

cl este niscut t* ducovira, a studiat liceul 
si facultatea Tr Ce^iuţl ^ a trl*t ?In 
1* \*y cî^c se *KtI la bucureşti, ca dupl 
lUC sl se 'rjtaleoe le 

U Cerea.:i face parte dl* cercul Icona¬ 
rilor astfel cl duo! proprii le-1 *irt*ri- 
şirl, poetul | *ircn Streinul, Cirul 1-1 sl 
ilustreicl %o!mi 1 de poerH Tarot, ţ ’ re¬ 
marci talentul de graficii* li pictor, N*tl- 
rttpr pentru drumul viitor T* irtl, 

Comsldfr cl 1*f 1«ae*ti Iconarilor pri* po¬ 
eţii ti cit şl a celor ciestiti t* acest 
cert ci Traşi, IIHe, Stefa* oeon^e, vor T*- 
r»»rl puternic ofiera sa dt mal tirplu. 

Cultivarea autoitoelsmului reiese dl* ţa¬ 
pi oul Slrditcarei tlTŞT), vr tel de Hp'. ined¬ 
ite dt llerecn Oierer isetltl t*tr*^ inte¬ 
rior t|r|*esc, luCPA'nea*. latre ^Nirlle a- 
erle*t şl obiectul totem dt pe masl. se ri¬ 
dici atmosfera magici dl* plnjel# W T«ce- 


ltscu dar firi tveruruturl vie pe activele 
scoiftelor ţlrl*eşt1, cl luite direct dl* 
covaosul *atur»1 ti visului. Pirilell cu pic 
tura Iul Ţuculescu este cu atit nai inter»! 
s**tl cu cit ea a evoluat firi sl fi ştiut 
u*a de alta, separat, deci ca espresll ale a 
celelaşl «strici e^eatoare. la fel, «uilorlti 
tea oelsaglllor sale ooartl lumina tlHl de 
sus a mp idovel, culoarea albăstruiul de vo- 
re*et aflat T* «Ijlocul catedralelor verrl a 
le poe*elor poate fi MouUl T* unele foni 
axure, rupte dl* olnxa cerului, ale pictoru¬ 
lui *ostru. 

Colt de pimint sau C»enerl T* «are *erg 
ni spre origini, autorul are preocupări ca 
Jrcuţi T* Cum'^teela pl«I-tulul sau Ou ge¬ 
netic. 

Cat priveşte pe Cititorul Tn stele el es- 
prlml Tril ♦ îmi le goticului bucovineanul do¬ 
jenesc, Ideal propovăduit de Iconari î* frun 
te cu mircea Streinul. 

Spre deosebire de peisagiu# neliniştite 
ale lui Silvadore Oall, T* tabloul nostru 
predomini culmile curate şl pacificatoare a- 
le Taborulul «utat pe 3arlu, unul di* paradi 
seie poerlel lui ludar Şl aga sau mirceâ 
Streinul peltrinul credincios al acestor Io- 
curl vecine ralului sl tlrlllor lui. 

Cititor T* stele poate fi considerat ca o 
r*r-1cl «odeml data edenului tncnipult de 
Fra angelico, meleagurile florentine sunt tn 
locuite Cu cele «al din neguri ale bucovinei 
Realizarea este dt «are frumuseţe, de-a dr»p 
tul esceptlonali. 

"Structurile verticale" fm verde şl »ov 
Indici urcuşul cltre e'scul dintelui.printre 

J ,\r » < W\*>» . 

cor al aenltu^f. 

Iv-ficl fNN V'v l^sot'îl de Cs'—1* 

cartatUlor pr'mare. mpartea «nul Inltiit ar 
privi Tf*altarea ?a ceruri a iconarului, su¬ 
fletul tlrl*ul-i mircea S:-e'-ul. - r -is«l 
pastorului ripritic. albastrul, rosul sl ver 
dole se Tnpirl a—vrie ca sl cl*te Ierul su¬ 
blimi comuniuni. SI dl* pieptul slu creşte 
pomul vieţii cel fir| ce moarte. 

>sl;ur cl pe aceste clriri divinitatea 
Sf S 4 "te ?e w"deva pe-aproape. *1 se araţi 
Tntn Tn rosul apocaliptic al oraşului ar- 
şl-apci sub Imaginea rugu'ul aprins.vi- 
cut T* TncMsorlTe cprv.r*şte si oe cll-glml 
$1 bistriţi. Sandu Vdcr, acest tablou intltu 
lat Rugul aprlrş dl- 1^- constituie una 
din «irl'e creată ale irt^stu'u^.Asa- per¬ 
cepe el re în4-u 1 Xmreoe-, corcit şl ?*1* 
culorile fllclrllor -daci RiHe l-a vlout 
joar mîir*',le-, mai sub sieta* 1 ' decît c"iar 
H>elderl1n. 

Sterilitate! operei pictorului ati^ 
pref^no 1 mea comBCiltlIlor semrate "a *ol oe 
Ştefan Plmitrescu, aceeaşi Te poezia sl une¬ 
le povestiri din vrebul -i-*tr1c voiculescl 

a* * 

rictorvlu^ si graficianului v-oc'* R>o'cz 
aa, recunoscut astli i Internaţional % i-ast gî 
s' mi'te fnrwdlri pe pildl cu scu^pto^' ex¬ 
presionist 5a*'ac h sau cu fantasticul Vide. 
a*Oii genii ale Vpr-.i w i ge’^ar^c. a» insis¬ 
tat asupra originilor sa>e -cmineşti ce care 
cel cir tari refaci sl—T amintească cu tot-' 
oe nedrept si c\- criterii ce nu a- nimic 
ccm;^ cu valoarea artistici. 

Tcsatâ opera lui R. ^k.ni atit ce lega¬ 
tă de Iconarls» si dt bucovina tinereţilor 
sale, ne demonstrează cl acest curent ca si 
glndlrlsmc) *u au fost Cvie S-*t considerate 
de commlstli rcml*i Inclusiv cel dizident*, 
nici fasciste, *ld şovine sl nici atit *'s- 
tlco-1 raţionale» cl au neprerentat **ice mo- 

ConnnuM In om^ 12 


















































WJ 






■ ' v- ; » t *4 

ri-te ţ>, «o. 4 / 

jy#*'/ V ^Wtt4 4* f * ^ 

I 

-"'//vr ', v+1 ff */0m*1*+ *>* 

( \‘*‘ ' f u IXj * *rf‘y*+ ''/**,**- 
tA fjt h 'a*'j*+** $fţ# 


us*/*ry. *\ 0 

i fL 

i- T ^>V># ^ 

4 - -4-t '. ___ A. t - 

V wftl pAri ? 

<4 <*f'fufri #,> /f 
' 4 ', pftV>. <*'.'*pt4‘/ ',4 
o ',<' , *' v >*- /jr*, 1 > 

'*’* 'ov.V* \' S.,'‘ . 




rti* a fii» 

(Mereu :< 


► rf 

A l/ i 


fgnmd! ttrfg* 
^ *77 4 77), 


<ţi> ti) « 

«iti f*- 


•pulberiti, 

riiirt r* ^ /iă> t 


rulul 


- ., r*' W' '. /I- 

o*n<; tl «,* 

YI 4 V' >. 

(1 itrlgAu y/ri r»r*■ *j /* 
'** / d* fr-x %\ *' *■ r**A 1 yi\. V 

Celor «Af dA Au biruit# 

ItW5 iude ţi ! 14 Int/AACţ 
PfivIrMA. *u-î vin** ii cr+*di. 
C* if ] ;^.îU îl p*r*i*i 1 > 

C CCO* hHr% f* tjftttf.i*:*4U 
M«aa 4*r *1 *v nai ya> 

P* ftfWtrl ii ^ 4*1 AvCr Mwfc,. 

A/ «/r f v f„> -jJ *: 

fiv ~*1 f*C*. cAd *r. #r.-Ai?io1 '* 
c*r* a fc*t prim, \*r*+7+v J-* 

ridicat puterii# fi ui fţi*' ca. 
ca *rtne, ca rxvl toţi. 

P/yf.fr'U/# nrt+r* CM '^.Adt- 

r.A *.<tf^rir,f a Ivi ti r f * 



<•<». ««"H.*»* *■ ca *w*. 

M-t tmc v* dinei nt4* fs+\- 
!<>r OSv+ * d* mc** c %%pt 
*1* \rctr%f\1 Ir teryţ*11p. Toetl 
MuKlnţ*, l^A pr1*1t cu crengi 
înflori te ^ IngemmcMnd tnilnt>* 
M, 

*CAi «*1 «1 ti /flf tr.rcfi 4 * 1 
AfiAmAau pA £*)# /estAintAl*.*1 
ţii t§4*tt rz+'jr ' > f.'ypAd ii ► 

*Iârf mulţii^ 1# ctr4 AffţfiD 
*r,fW»,. Iiţi c> e r > v4- 

Ir (/f^ îl- 

,4 7 1â<4 f** / ( / f ^ 

J r f/i f/p ✓ 7 C : 

*f; 1 f/»/ A♦ 4i*> C4 

' / r, r «- t- */rr V t ' # 

*j^ţfy C^I f 1 ; 

v»f fj- \ <> 5 * f 1 ri»vţ -; f'i «H t # 

^ >yl ^ • r*+ # a C/r 1 f. 1 î 

4KV-1 î i4 ■UWl^Au. Dac 4 

^1 *‘« 4 v riotirlţl* sl p<4/C 

cuiul 4l1t>4CAr^A iA # ^ i»1vAtf 
WulAUi 41 14 ;î u hotf^iu 
C< Mltt A AO Aîta» 
icifSrţU Hîirt 14 
Ui#- b-tlKtfl ;■' py^oru- 

V/1 «4ufr»t; 77,17) *}.« ca 

<4 vuiţi ii vi- ‘ cToi6Z4iC? 

KMfhCt \M\J 5* îi/i CAr4 1# f /UJ 

t4 r S‘fitt #%? 0 

îl tu'* AvC^ lîV-A^tfu tf^trAbA^ 
•'4A li ' V 4 /^i *4AC »1fflţ/ 4 !/'- 

îf> <-iC4 *f**»&*,■$ riipvMV I# 
îo wl$*4Qi m fi t/ywrl toţi au 

fttrtftţ# 

-•fcw ue 4 i # Ci pi '1 

N<fAtA 41U U* tVr.|f, 

"'Uf C4 ii fif cu I1itH # C4f 

'^4 cUiMi câcl frs>-1 91 


^HPil 4Al*?V 
tuocl ii 

M *1.#Ki ft&>$C4,p§r>i n Krf ii 

toţi i>4- frfi u iflrţltol 

>ACl AC '1 r***î VifA/Ati, C # 
«y # 1 suf*- 

»"1^ţA # cu C4 i'tr fi riţCiMţAnt 

i%r * * * *• 1 >jr 11 ? Ci c 1 tu 1 toru 1 

p4*tr; ACAAitA A foit tflfHl. 

Ocl, CI A ^îr ^1t # A tuf*rU f 
a iţ?4^At ^îoi Ia ultimul wimt, 
CJ r-C 1 . 

î'i ti lovituri !♦ L--Ai> Ou rut 
CA ii 14 ool* Tiltf 0f4C**î* # tG* 
t4 1CJud1Î4 f t'/AtA ^OCApti 111 4 " 
l-Au itlipV4$ loIfW CA ii OOul, 

04 iut iîoaIa tccetor lovi¬ 
turi ii Cffrf»i4 # CAfA CUfq+iV A— 
iut-rA coiului Siu # fiAVUt 1 rc 1 Ci 1^» 
f»tA Jof # O OftAt C44f4jtA,A Of- 
trt ca 

ioti CU4 Iii urci eruCAA, îl 
ylO Cu» ci# tub 9 r£ u t At 4 A a 1 : 

cici r4t/>ArAlt r*CAitrA '/*i4y>it1 
i»i4t l*Ab4 ii iA lOCOfrvOAlA iub 
şnutitAi icvorilor, I >1 itAr^ 
fr»>r*t 4 A ca i*> 06 ArA* Ir* jurul lui 
iurrt M/fkAl f 1 AfA# 01 fortul fvy-1 
AîtA «Dl, M«4n1 OU pl|o*J4 P4r- 
iru el * Toţi ri4«ÎAti o wicl 
^Iava; Ai Ia c1o4y* cata fi CfA- 
0 a 4ur*r1 Ia, Ool ocM 1 -au loţ4- 
lAi# 0 Irlwl CirA Mtl Ia f#l Cu 
A Lu1 # V» CAAiul OurArll iuprA^A, 
"Jfi urmi, 0^/pi fJ # fA04iu doui 
fţflMtl ţi noroO # CACA pîloOAAu". 

^ L ‘-/C M f 7 ‘3 f ir i ) , 

~C$ r«d au Ajuoi Ia locul r&*rit 
Cfpiţir.A # i^Au rlitl^olt Acolo pa 
£1 %1 p#* ficitoHI Oa taIa, uf»u 1 
dAO dfAAPtA ţi Altul d*A tt'i'fj A, 
(1 r*'A foit *un Atlrt ca îl r^-rli 
f> # li CA 1 «IfiOt r • /Alici * ii W 
Iuţ/tA piol Ia doborifA. 


- 7 i Trtlf^ v t<# tlAbi ţi c 

' y/t4f1 P# /*AJPV. # li api/'i* 

Ml# 5l1{ 


a 


'4fA # f'*C*r4 f 
O ApvCi« ÎAtl 

A lUf 



^ 1 ^rl^A l CO/A, /i? 

CV't 4 %+kt/i’\ ţintuit p4 C^aCA#^/ 
r«'f gro/ivA î' W'\vt". tot *r> 

p> , // rfC^1 # dA< •'. # A^ 4 putA'A 


irtru 




.» f Al C/ 4 f l CA A % t§4 Î-C 
IftVCA, CA ii f-O potrivite* 

ov # ctc* £1 itl ca c^ 

vaca cl-î \\ ' hrr*->. ţ\ 

0Ai4l# w*ţ>, 

^C'/4 prin flUATllA pi Ci C Ar A- 

lor; f Atî cui Ut <» > A>d lovituri 
Ia c îoc«r»/?ţ>1 , n 'a C/pf % î 
cir» I i cuti'AfpC/’l, ti * t r^p>< r< ; 

Jrytr* 't:*\f7.\u ur. y** t < */» 
d (fp»*' V/ > ^^/4 f 4 

"Ir* cr a ca Aiul a* 

1 # A ft'-rtr tiftwric pr- ♦:/ tot* 

^?t'aTa t # A fAtAAICIt ţi CAtA 

ÎW’*’' 1 *'* t?» 


t/rr.4/4u ,^4‘/ # V/^r-AZ4UÎ »«♦ 
P^trr/ CA r'Al ^<CAtAl # 

î V 

51 «pol; # Ttti f 1r> -^IrllA Ta 
Ia 1-1 1r*crAd1otAZ /yy 1 

n, va. 

4 A< ^/ # Tr. ^AC vre r 1 f ! 8 pic 1 CA 
rol* ACAltAl cruci f CAP^: C*rA t * 
dc trupuT ca or a plecit U " ^ 
r.<-/A > 'V *t /• r ' > /' '.%■ 'j,rZ Ir,- 
'.Mc: ‘•Titil riOfto, cirAle ap ti 
1 #) CAr /r1 # M 1r.tA*ici-i> '■■jr+’i* 
ii /4 vie TmoIrlţlA Ta # fici-iA 

roii Ta, procu» Ifl CAT A|A ţi pe 
p*-|M; ptlOAA roAîtri ca* d4 
td#tr ziI aIa, Ci-^-o r.oui **- 
riz 1 » ;1 rte î*rti rcui ,rAţAI aIa 
ootitr*' # prACur, Ierţi- 1 ' ^ol 
grAflţllof r*oţtr1; fi r>u ne cuca 
pe r/j Ir lipiţi y\ rt rintulei¬ 
te dA cei rlu 

ti cltrr iwMetuJ cire i’A ri 
dlctt, dAAiAIAAOAA: 

9 Adu-TI «HfrtA dA toţi Al «Al. 
Prljw^itA-1 tub icutul Tiu* Urti 
-1 ii oditoejte-l, Oi-I a puttrt 
celor /fi *1 biruiţi Aiupri ce¬ 
lor potrivnici, cpre Irflorlre* 
Po»|/1a 1 crAft1r*e, legi ora rf 
iproplArea Ca T1r«r, D'yi-r,A, ii 

AAAWilul roitru rjnlniic. Intru 
oicejdAi învierii lui. ierte*. 

HPISTOS A 1AVÎAT 


-*A înviat a treia zi din 
groApi. L-A4 /lz*/t*. 

-TAu cred*, A zii Tom. 

J1 a venit In Mijlocul lor II 
























apriue-mai 


A* aurit aceasta poveste In seri¬ 
le acelea lungi ale copilăriei dela 
Stanestl. când mama. neavand ce ne 
da de mâncare, cat am fi putut înfu¬ 
leca noi t atatea guri flamande.ne a- 
dormea cu povesti ca sa nu-1 rodem 
urechile cu "wl-1 foame, mama",si a- 
deseorf, nemalstllnd ce sa ne'ndm- 
ge, deoarece serile de Iarna erau 
''u*gl si Iernile nesfârşite, 11 che¬ 
ra pe unchesul Vaslle, sa ne cânte 
din fluer si sa ne toarne el la po¬ 
vesti. Oar ale lui erau mal mult ca 
sa ne tăvălim de ras si sa adormim 
cu lacrimi In ochi. 

-Ce le tot îndrugi tu,mai Vaslle, 
de-1 faci sa leşine de ras? se arata 
nan* din când In când, de langa va¬ 
tra, unde, torcea sau cosea alţi te, 
stani si sanateie, chlombaind cum pu 
tea langa opaiţul de-abia licărind 
si aruncând mal mult umbre decât lu¬ 
mini. 

-Iaca, mal nimica toata si mal te 
wirl ce... 

SI noi eram In jurul unchesulul 
Vaslle, pe braţele lui si, calare,pe 
umeri, si mai nu-1 mancam de-a ta ta 
drag. Langa el nu ne temeam nici de 
lupi, sl nici de Mama Pădurii, si 
nici de cel cu coarne. Cuvintele lui 
puneau punţi peste gârle si deschi¬ 
deau toate porţile si uşile,dela bor 
deiul Perjoaiel, agrlpturoalca din 
pădurea Pantirului, si pana la casa¬ 
ta alba a Sfintei Dumineci din lumea 
cealalta; si dela temniţele Smaulul 
si pana la palatul Narujei, Zana Cos 
■rinului. Si cu vraja cuvintelor luî 
uitam si ca suntem pe lume, nu numai 
de frig si foame. Dara el numai ara¬ 
reori ne vorbia. Era grăbit. II aş¬ 
tepta undeva, la f antana.codana fru¬ 
moasa, care mai târziu avea sa fie 
•*atusa Matroana. SI el cauta sa ne 
treaca in imparatia lui Mos Ene cat 
Trai repede, cu una cu doua.De aceea, 
ounea flaerul sa faca minunea,sa ne* 
ncbida ochii. Canta "cum o prăpădit 
ciobanul oile" si, ca sa nai prindă 
aer, ne laraurea cândva ca le-o găsit 
si le-aduce acasa, dara a ajuns la 
un rau mare si peste rau nu-1 decât 
o punte îngusta si nu poate trece 
decât o oale odata. SI ciobanul are 
natru mii de oi... SI noi totdeauna 
idormeam numărand oile care treceau 
nuntea. SI a doua zi seara, unchesul 
'ămbea cu'ntelesuri către mama, ne 
-itrangea langa el, si'ncepea Iar... 

Dar poveştile cu lupll-s alta gas 
“a In ceea traista! 


SI, cum va spun, ma urcam pe Toro- 
metec. M'o fost trimis tatuca,Dumne¬ 
zeu sa-1 Ierte, si sa ne Ierte, ca-1 
jomenlm când trebuie si când nu tre- 
">u‘-e, s'aduc oile acasa. SI eu,bucu¬ 
ri a mea, ca vad iara muntele. Mal a- 
*es toama, târziu, muntele-1 mal ml 
decât poveştile. Frunzele de" 
-cate culorile si vâjâitul brazilor 
vânt, ne deschid sufletul pana la 
e SI cum urcam eu pe tanc, slngu- 
e'-cuc, gândind la cine ştie cate 
>1 grăbind pasul ca sa ajung la sta- 
*a, ca Inserase de multişor sl pana 
rus mal era o bucata buna de măsu¬ 
rat, m'o fost cuprins asa din senin 
~*rca un fel de sfiala. Mal am fost 
cu tatuca pe acolo, dara acuma 
clngurel. era parca altcum, mal ciu¬ 
dat. Când ma uitam la spinarea ascu¬ 
ţita a dealului sl vedeam la stanga 
^rapastle sl la dreapta prapast1e,1n 



Capitolul 2 din manuscrisul 
BĂIATUL DRUMULUI 
do Vaslle Posteuca 

LUPII LUI MOŞU MILIAN 


cepea sa ma gâdile frica pe după cea 
fa. SI fluerand ca sa-ml fac curaj* 
numai ce vad si aud o halta de lupi 
urlând sl scoborand la vale, înspre 
mine. Ce te faci acuma, Vaslle? ml- 
am zis. Si cel dintâi gând mi-a fost 
baltagul, ascutit si Indemnos nevoie 
mare, dara ce sa te apuci tu unul 
singur cu o haita întreaga de lupi? 
*'am sucit si m'am rasgandlt sl la 
urna vorba ceea: fuga-i ruşinoasa, 
dar e sanatoasa. Intoarce-te balete, 
sl tunde-o la vale. Dara numai ce 
mi-am fost făcut vânt, când colo, ce 
sa-tl dea ochii a vedea? Alta halta 
de lupi, încă sl mal mare urca dm 
vale spre deal... 

Oln deal lupi, din vale lupi, la 


fara 


ti 


stanga sl la dreapta prăpastie 
fund. Acuma-1 acuma. 

Si unchesul tace, rasucindu-si 
gara si moscorodlndu-se ca sa gaseas 
ca pe sub brâu sl'n buzunarul serpa- 
rului, cremenea, amnarul si iasca.Ar 
fi putut lua un cărbune aprin din va 
tra, dara 11 placea lui straşnic sa- 
sl afle'n treaba cu aprinsul ieştii. 
Mol am stat cat am stat cu sufletul 
la gura, sa vedem cum o scapat el de 
lupi, dara el, nici pomeneala sa pu¬ 
ie capat tăcerii. 

-SI cum o fost unchesule? Cum al 
scapat din gura lupilor? 

-Cum sa scap? Voi n'atl auzit cum 
era împrejurarea aceea? 

-Atuncea? dam noi drumul mirării. 
In cor. 

Unchesul da din umeri. 

-Ce vreţi sa fi făcut? M'o mancat 
... sl gata... 

SI râsetele noastre, sa pravale 
casa, nu alta. Pe fata mamei, un li¬ 
căr de bucurie trece ca geana răsări 
tulul de soare peste ogoare. Iar uni 
chesul stapaneste un zâmbet mucalit 
In coltul gurii, tot mosmollnd Iasca 
pe de-o parte sl pe alta.ca sa aprin 
da mal bine scânteia. 

-Da asta-1 minciuna de-acelea go¬ 
gonate, unchesule, ne trezim noi oa- 
re-candva... 

-Daca sl asta-1 minei una,apoi ca- 
re-or mai fi drepte, dragii unchesu¬ 
lul? Dara asta, ca asta. Sa vedeţi 
voi ce ml se'ntaiqpla mal Iarna tre¬ 
cuta, cum urca» Dealul lui Cotan, a- 
icea'n toloaca. Era iarna sl gerula 
Straşnic. SI ce ori se nazare mie,asa 
prin miez de noapte, cum veni am spre 
casa, hal sa merg la leliţa Ileana 


zic ?u. Sl nici una nici douarzls sl 
făcut. Ma gandeam c'om pune nişte ba 
rabule la copt in vatra, ca m'o fost 
cuprins o foame de-as fi mancat toa¬ 
te dealurile, si-om mal sta la sporo 
vait. Si aicea, nu departe, in piep¬ 
tul dealului, numai ce ma trezesc cu 
lupul In fata. Si cum l-am zarit.ml- 
am si dat seama ca nu-i gluma. Mi-am 
strâns mal bine cojocul pe mine sl 
ni-am zis: acuma-1 acuma,mal fecior. 
De mal scapi sl de colţii flamanulul 
istuia, mai ai multe zile de umbrit 
panantul si de numarat stelele de de 

;î s ™ druîui Cosrofn - 0ara > -tata 
nt -0 forr, ca curoatruT de lup numat 

ce s'o dat cativa paşi înapoi si s 'o 
si isbit sa ma apuce de gat. Cum am 
ridicat braţul, ca sa ma apar, el s' 
a oprit de cot sl-o căzut pe spate, 
gemând, de-o hurducat tot pamantul. 

Si nici n'am avut când ma desroetici, 
ca-1 vad iar venind. Pun mana s1 -1 
întorc iar pe spate. Dara a treia oa 
ra, nu ştiu cum s'o făcut, ca n'am 
mai prins a indoi braţul si pumnul 
l-o intrat pe gura deschisa. Ce sa 
fac? De frica, mal mult decât de cu¬ 
raj, cum mi-o'ntrat lupul pe mana,ca 
ta-i ea de lunga, ca sa ma prind s? 
eu de ceva, l-am prins pe dinlăuntru 
de coada. SI ce credeţi? Asa de'ndra 
cit s'a tras înapoi, ca sa sara iară 
pe mine, ca s'o'ntors pe dos... 

Nu mal spun de rasul nostru si de 
ghlonturlle ce ne le dam pe furiş.Ma 
ma Insa, era grăbită sa ne vada ador 
mi ti. 

-Apoi, mai Vaslle, cu de astea nu 
le mal închizi ochii la burdujll a- 
cestla neastamparatl. Mal bine mal 
leagana-1 o leaca cu doinele tale. 

-Oa, la mai 1asa-1 sl dumneata le 
Hta, sa se bucure copiii, ca'ndata- 
5 mari sl 1-or navali necazurile si 
n'or mal întâlni povesti ca acestea. 

Mal bine ai spune sl dumneata întâm¬ 
plarea ceea a lui tatuca. Stil,aceea 
cu lupul din tare, ca eu n'o tln mln 
te acataril. Eram mic când ne-o ini 
druga el, sl de-atuncla s'o scurs 
ani multllsorl... 

-Apoi, cum sa fie? începea mama. 

Ca'n toate întâmplările. Acasa, In 
poarta ţarinii, mal demult, ţineam o 
lle'n tare, afara, catu-1 lernuta de 
lunga. Când vremula mal rau, se ţi¬ 
neau sub patul, dara de altfel st㬠
teau pe ornat sl mancau la stogul de 
fan. Asa era. SI lata ca'ntr'o noap- 


te numai C e aude tatuca bantulul,), 
"«re in tare. Se reperau oile fij 
in poarta ţarcului de vuia ograda 
-lupii, mal HI1 lan, zice. 
ta, mamuca. ^ la ~ 

SI asa desprejurat cum era i n r 
mesolul de noapte, pune tatuci 

Pe harl etul din coltul ti „zii " 
sbucneste afara. SI numai C e<, 

dat seam * « luwl era'n tare si l" 

Pea oile. Dlntr'o săritură a f^Tn 

tare. Oara. asa a fost întâmplar», 
ca o sărit drept calare pe 71* 
pasa-ml-te. asta nu -1 de pe To^ 
si nici n'avea tatuca cojoc ra , . 
"toarca lupul pe dos. * °£ “ ” 

ma1 le frica, s'o tinut tatuca 1 

S ;rr 0 ui ’ * î 

sui ; 

Da. satul laşa daca n'o mal nacinat 
la moara poveştilor sl n'o mal venit 
sa vada blana lupului.Era ca'n tarq 
la comedii... arg * 

Noua cu asta nu ne era parca de- 
ajuns ca sa ne acoperim cu toiul De 
ca P si sa dormim. 

-Mai vrem povesti, unchesule. Hat 
spune-ne... 

-8a, tot dumneata, leliţa e* i 
SPUI Si patania lui ta&H;, VJ* 

Ca mie parca mi-i molestata limba 

in seara asta... 

" ne '° P° Vest1t maina si cum a 
ost cu frica lupului" si cu pata 
galbena depe camasa de tinut a mosu- 
lui Millan. 

Era toamna târzie, si venind dela 
biserica. Dumineca pe la amiaza, nu¬ 
mai ce-i vine tatuchii l n gând sa de 
ie o raita pe la bahna, unde avea ci 
Piti de otava. A fost trecut mai mul 

ro S t a T r \ de bruma ' s1 «coarele 5 
rost «urat „o mult spre mîaza-zr s f 

tare pe jos. anul acesta, asa ca ’ 

aşteptam la ornat cat de degraba. Din 
deal de la Onofras, o apucat-o peste 
Rede si cu cararea sl cu gândurile, 
numai ce-o ajuns tatuca in bahna.Da¬ 
ra tocmai o ajuns, când a inceput a 
burniţa marunr si rece. SI cum era 
tatuca in straiele cele bune, numa'n 
pieptarul cel mare sl nou, hai sa se 
dea'ntr'un dos undeva, ca sa nu-1 mu 
reze burniţa. Si tocmai In capatuT 
celalalt al bahnei a găsit o scorbu¬ 
ra veche de răchită, in care a inca- 
put numai bine. Si, singur, departe, 
tot ascultând târâitul ploii sl foş¬ 
netul vântului prin crengile rachltl 
lor sl sălciilor, l'o năpădit som¬ 
nul. SI ghenulndu-se in scorbura, pe 
vine, o adormit. Si cat o fi somno- 
rit el asa, cine ştie. Dara când s'o 
trezit, numai ce simte ceva greu pe 
braţe. Mai sa nu-si creada ochilor. 
Lupul! Vezi, Doamne-te acolo era cui 
cusul lupului. SI intorcandu-se din 
raitele Iul, curo 11 era obiceiul, o 
intrat, cu partea de dinapoi intal, 
ca lupul nu poate întoarce gatul, in 
scorbura. SI odihnea cumatrul liniş¬ 
tit pe braţele tatuchii. Tatuca, ce 
sa faca? Sl-o făcut el curaj o buca¬ 
ta cu tremuratul, dara asta nu-1 da 
nici un ajutor la necaz. Asa ca a 
trebuit sa se gandeasca pe unde scoa 
te camasa, cum joaca'n hora cu cuma¬ 
trul. SI si-a adus el aminte, o spu¬ 
sa din batranl, ca lupul daca-1 spe- 
r 11» fuge. E de-ajuns sa-1 vezi si 
sa-1 simţi tu Intal, sl daca 11 
prinzi de par sl strigi tare: Teooo, 
el crapa de frica. Si daca nu crapa, 
macar o ia la sanatoasa. Sl-o adunat 
tatuca Inima cata bruma l-o mai ra- 
mas sl repezlnd mâinile In gatul lu¬ 
pului, a răcnit cat l'o tinut piep- 






APRILIE-MAI 



^"Senatul american a examinat pe 
larg cazul credinciosului adventist 
& ziua a 7-a, Dorel Cataramă, prlzo 
nler Tn PomSnla, al cărui frate Vio¬ 
lei ce se află Tn Chicago împreună 
cu tatăl său, nu încetează a pleda 
pentru obţinerea libertăţii sale. 

"Dup? spusele senatorului Slmon, 
el si colegul său Dlxon, au avut o 
întâlnire cu ambasadorul român Gavrl 
lescu, discutând în detalii acuzaţi¬ 
ile contra lui Dorel Cataramă şl opl 
nla organizaţiei "Amnesty Internati¬ 
onal", care "crede că acuzaţiile [gu 
vemulul comunist din R.S.R. -n.n.], 
sunt poate neîntemeiate şl că reali¬ 
tatea este că Dorel este persecutat 
din pricina religiei sale. Cu toată 
această Intervenţie, nici un răspuns 
n'a fost primit din partea guvernu¬ 
lui romăn". [CATACOMBES, Paris, Nr. 
174 - 175 ]. 

Este deci, fără doar şl poate,ca¬ 
zul ca Senatul american să examineze 
pe larg, dreptul de "Naţiune favori¬ 
zată" acordat României lui Nlcolae 
Ceauşescu, ce urmează a fi discutat 
In vara anului acesta, obligând gu¬ 
vernul dela Bucureşti să se conforme 
ze tratatului semnat la Helsinki în 
ceea ce priveşte drepturile omului. 


^►Cu ocazia adunării generale anuale 
a biser icii Sfântul Nlcolae din New 
York, păstorită de Pr. Vasile Vaslla- 
che şl aparţinătoare zisei "Biserici 
Mame", ce a avut loc Duminică 9 Febr. 
pentru alegerea noului comitet parohi 
al p* anul 1986 , a avut loc un memora 


NOTE. IN DOI PERI Şl JUMĂTATE 


bll scandal. Citim astfel în "Acţiu¬ 
nea Romanească", Nr. 37, de sub dl rec 
ţla d-lul Nlcolae Cârja, care a fost 
ales cu această ocazie secretar flnap 
clar al zisei biserici, următoarele 
rânduri ce desigur, vorbesc dela si¬ 
ne: "Lista. Dean Mll.bovan şl acoliţii 
lui a fost respinsă de Adunarea Paro¬ 
hială. Maestrul Constantin Antonovlci 
cunoscut sculptor roman pe plan Inter 
naţional l-a acuzat pe Dl.MIlhovan" 
cunoscut procesoman, drept "Bolşevic, 
stallnlst, comunist şl criminal".Adu¬ 
narea Parohială în unanimitate l-a 
huiduit şl 1-a cerut să părăsească Bl 
serica, pentru câ a pus Biserica în* 
vânzare". 

Despre ce anume fel de "vânzare" 
este vorba în această notă din "Acţi¬ 
unea Româneasca"? 0 vânzare propriu 
zisa a clădirii, sau o vânzare:"bol- 
şevlcllor, stallnlştllor si comuniş¬ 
tilor criminali"? 

0 lămurire ar fi desigur necesara 
Căci, atunci, frm mal avea şl noi ce¬ 
va de spus pe această temă. 


«$♦ Despre revista de zisă "cultura 
şl civilizaţie românească"_CONVERGEN 
TE ROMANEŞTI, ce apare la Londra, în 
Anglia, având ca director pe dl, Dr. 
C. Mlchael-Tltus* am mal scris în a- 
ceastâ rubrică, exprlmându-ne une¬ 
le nedumeriri cu privire la conţinut 
Şl dl. C. Mlchael-Tltus, s'a supărat 
foarte tare pe noi, adresând redac¬ 
ţiei la 5 Martie o scrisoare de două 
pagini, Tn care, ne spală "cu ou şl 
cu oţet ", )a care, cu pSrere de râu. 


nu-1 dam satisfacţia unul răspuns, 
căci, pur şl simplu, n'o merită. 

Primind recent Nr. 7 din luna Fe¬ 
bruarie a ziselor "CONVERGENJE ROMA¬ 
NEŞTI , Tn articolul de Introducere 
Intitulat PENTRU ACEST AN NOU, citim 
următoarea notă ce fără doar şl poa¬ 
te se datoreşte redactorului, adică 
dl. C. Mlchael-Tltus, pe care o re¬ 
producem mai jos: 

"Alături de toate celebrările ce 
au loc pentru anul nou, noi credem 
ca, mal ales în circumstanţele mondl 
ale prezente, ar trebui să facem şî 
o rugăciune pentru pace acelui dumne 
zeu Tn care credem flecare"... 

Aţi observat în rândurile de mal 
sus, credem, că dl. C. Mlchael-Tltus 
scrie cu mic, numele lui Dumnezeu, 
pe care l'am subliniat... 

După câte ştim noi» numai tn anii 
de groază al stal Inismulul, se scria 
In România, numele lui Dumnezeu cu a 
ceastă aberantă ortografie. 

In "TELEGRAFUL ROMAN" din 1 Decern 
brie 1985 - foaie religioasă editată 
de Arhiepiscopia Ortodoxă Romană a 
Sibiului, In articolul de pe pagina 
primă. Intitulat "Sfântul Ierarh Nl¬ 
colae" şl semnat de EMILIAN, Episcop 
al Albei Iul 11, citim următoarele 
rânduri: "Crescut în frica de Dumne¬ 
zeu , Sf. Nlcolae primeşte din fami¬ 
lie odată cu educaţia creştină şl o 
aleasă pregătire în şcolile vremii". 

Să mal fie oare nevoie de a docu¬ 
menta Tn ce anumite ape tulburi se 
scaldă dl. Dr. C. Mlchael-Tltus,care 
se bucură de a trăi în lumea liberă? 
Noi, sincer, nespus de sincer,nu ere 
dem, ba dimpotrivă, credem sus şl tă 


re ca dl. C. Mlchael-Tltus,sl-a pier 
dut busola adevăratei judecări a Is¬ 
toriei veacului nostru. 


CULTUL PERSONALITĂŢII, a luat pro 
porţii Inimaginabile tn România Iul 
Nlcolae Ceauşescu, căruia 1-au căzut 
victime până şl anumite fete biseri¬ 
ceşti. Citim astfel în TELEGRAFUL RO 
MÂN - foaie religioasă editată de Ar 
Meplscopla Ortodoxă Română a Siblu- 
101 - în Nr. din 1 Decembrie 1985,pe 
prima pagină şl la locul întâi, sub 
titlul: "Primul Congres al Ştiinţei 
şl învăţământului - eveniment de na¬ 
re însemnătate în viaţa soclal-poll- 
tlcă şl cultural-ştllnţlflcă a t⬠
rli", următoarele: "In zilele de 28 
şl 29 noiembrie a.c. s-au desfăşurat 
la Bucureşti, lucrările Congresului 
Ştiinţei si învăţământului. Deschide 
rea lucrărilor a avut loc tn prezen¬ 
ta Domnului Nlcolae Ceauşescu,preşe¬ 
dintele Republicii Socialiste Rom⬠
nia. Cuvîntarea de deschidere a fost 
rostită de către Doamna academician 


doctor Inginer Elena Ceauşescu, prim 


vlceprlm-mlnlstru al guvernului,pre 


şedinţele Consiliului Naţional pen¬ 


tru Ştiinţă şl Tehnologie " 

Oac'ar fi trăit, fără doar şl poa 
te că savantul Nlcolae Iorga, ar fî 
fost gelos de acordarea unul semenea 
titlu, unei analfabete ca Elena Ceau 
şescu, când el săracul, se bucura în 
România dintre cele două războaie 
mondiale numai de titlul: "00MNUL 
PROFESOR". 

A. Costea 


-Ca Rn 



ROMÂNII IN STRÂNSOAREA CLEŞTELUI 
SISTEMULUI DE GUVERNARE NOMADIC. 

In această lucrare, Dr. Emil VI- 
caş, tratează, în mod succint si coe 
rent, despre ultimii şase sute de 
ani de Istorie a Romanilor prinşi Tn 
cleştele a două sisteme de guvernare 
nomadlcâ. Subiectul a fost prezentat 
Tn formă de Comunicare, Tn cadrul u- 


nui Simpozion organizat de către "Ca 

sa Română & Capela", la centrul ef 
cultural din Oakland, California în 
luna Iulie a anului 1981. Valoarea 
tezei susţinută de autor, însă,răm⬠
ne nealterată de anii ce-au trecut. 

Cu acest pamflet al sau, publicat 
în anul 1984 de către "Humboldt Sta¬ 
te Unlverslty Press", dl. Or. Eznll 
Vlcaş, deschide o nouă fereastră de 
judecare a Istoriei. 


^►CALENDARUL “AMERICA". 1986. Mult 


Umw» <*n pag 14 

dispărut In stuharllle de la Balta 
Popii. Dară, tătuca ce să vezi? Cât 
s*o ridicat, să nu-şl creadă privi¬ 
rii. Poalele cămăşii erau toate gal¬ 
bene. Cumătrul lup, de spaimă,l-o lă 
sat urma tn poale... 

0 avut mămuca ce necăji şl spăla 
cu toate apele şl Ieşi 1 le. Şl o ne¬ 
căjit ea o săptămână întreagă, şl pa 
î* de pe cămaşă tot nu s'o dus.Că ur 
de lup nu se mal duce... 

Cum om fi adormit Tn seara aceea, 
* u ştiu. Destul că mal târziu, când 
ne-am făcut mari şl veneam din şcoli 
In vacante, o mal rugam pe mama din 
câne Tn când $1 ne spule poveştile 
întâmplările cu care ne legânasem 
filări a. Şl odată cănd mama ne-a 
păţania lui Moşu MII lan, cu 
lupul din bahr.ă, eu am tlnut s'o corn 

Plect*/. 

-Toate bune şl frumoase, mamă.da- 
** dumneata nu vrei să spui povestea 

Rână l a capăt... 

-Ce capăt, «ăl băiete? 

ce capăt? Să spui aşa cum. a 
*** sdevlrul gol-golut. E adevărat 


c'o fost Moşu Tn scorbura şl ca s'o 
întâlnit cu lupul. Şl Iară TI adev㬠
rat c'o spălat moşlca Frozla o sâpta 
mană pata galbenă de pe cămaşa cea 
de sărbătoare a lui Moş MIllan.Asta- 
1 adevărat. Oară, dumneata uiţi sa 
spui că moşlţa după ce s'o trudit 
biata şl a spălat o săptămână Tntrea 
gâ cu toate Ieşi 1 le, $1-a dat seama 
cl pata galbenă era pe partea de di¬ 
napoi a cămăşii... 

SI mama, mal râzând, mal Tn sup㬠
rare, wl-o arătat lungul nasului si 
uşa. 

-Ba, să ml te cărăbăneştl de ai¬ 
cea, măi neruşlnatule. Al prins min¬ 
te prin şcoli şl acuma vrei să-ţi 
baţi joc de tătuca. Dumnezeu sl-1 
Ierte? 

SI multă vreme nu ml-o putut Ier¬ 
ta mama câ am descoperit adevărul cu 
pata galbenâ de pe cămaşa moşului. 


Vuite POSTEUCA 


mal bogat şl variat Tn cuprins decât 

cel de anul trecut. Calendarul "Ame¬ 
rica" sărbătoreşte aniversarea de 80 
de ani a organizaţiei fraternale "U- 
nlunea şl Liga" şl 25 de ani de mun¬ 
ca în calitatea de redactor al ziaru 
lui si calendarului acestei prime 
înjghebări româneşti de ajutor mutu¬ 
al din Statele Unite şl Canada, dl. 
Petru Lucacl. 

Semnează în limba engleză Tn cele 
192 de pagini, pe lângă redactor, d- 
nll Theodore Andrlca; un scurt Isto¬ 
ric al calendarelor româneşti,dl.Dr. 
Nlcholas Dlma; un documentat studiu 
asupra problemei Transilvaniei şl Pr 
Vasile Haţegan, un amplu, dar incom¬ 
plet Istoric al culturii româneşti 
In America. 

In limba română, semnează trei 
dintre foştii redactori al ziarului 
si calendarului, şl anume: George Do 
nev, Nlcolae Novac şl Iile Olteanu." 

La acest popas sărbătoresc, ar fi 
fost desigur bine să se publice şl o 
listă nominală a foştilor redactori 
al ziarului şl calendarului,ca să a- 
fle şl cel mal nou veniţi pe aceste 
meleaguri, care anume au fost cel ce 
au slujit cauza românească peste ho¬ 
tarele ţării noastre de baştină, în 
aceşti 80 de ani de existenţă a Unlu 
nil si Ligii, precum şl a foştilor 
el Preşedinţi. Indiferent câ unii 
dintre el, n'au fost prea “buni Ro¬ 
mani", după cum reese din articolul 

d-lul Donev. 


+ SETE 0E CERURI, se Intitulează vo 
Imnul de versuri al regretatului po¬ 
et Ion Şlugarlu, apărut anul trecut 
Tn Editura Ion Puiultru din Hunchen, 


Germania de Vest. datorită dragostei 
soţiei sale, d-na Lucia Soreanu, Vo¬ 
lumul cuprinde, pe lângă o serie de 
fotografii Inedite ale poetului de 
mare şl Indiscutabil talent, care a 
fost Ion Şlugarlu, căzut eroic în zi 
ua de 1 Februarie 1945, în bătălii 
pentru oraşul Brezno, din Cehoslova¬ 
cia, fiind decorat ca Sublocotenent 
de rezervă, post-mortem, cu Ordinul 
“Coroana României cu spade în gradul 
de Cavaler şi Panglica de Virtute Ml 
lltarâ", şaşe cicluri din poemele sâ 
le, de o nespusă frumuseţe şl de o* 
perfectă construcţie de arhitectură 
poetică. 

Sunt reproduse pe faţa a doua din 
coperta exterioară, următoarele rân¬ 
duri din JURNALUL său, nespus de a- 
danc grăitoare: y 

"Prietenii mei fac elogiul singu¬ 
rătăţii, scriu despre o bucurie de-a 
fi singur. Nimic mai fals, pentru ml 
ne. Mie ml-e frică de singurătate.In 
flecare zi strig împreună cu Schopen 
hauer: Oh, datl-ml odată un om!Numai 
Oumnezeu poate îndura singurătatea, 
pentrucă numai Dumnezeu are totul fn 
sine. Noi suntem oameni. Chiar şl po 
eţll". 

Ce sloplu, dar adevărat adevăr,pe 
care, din păcate, prea puţini din 
breasla noastră seriitorlcească. Ti 
recunosc şl-1 admit. 

Ion Şlugarlu s'a cuminecat cu se¬ 
tea lui de ceruri, dar, prin moartea 
lui, a văduvit literatura română, de 
un mare şl exploziv talent. 

Cinste d-nel Lucia Soreanu că a 
dăruit Exilului nostru, acest admira 
bll volum de poezii a preaiubitului 
el soţ. Ion Şlugarlu. 

Nicolae Novac 


•A 






















UBfRWU 


APRILIE- MAI 


PAG II 


TRIBUNA LIBERA 


Domnul Aristide Buhoiu 


Cu fireasca şl deosebită condes¬ 
cendenţă, întrebăm pe domnul AP I ŞTI- 
DE BUHOIU. directorul maqazlnulul bl 
Tunar UNIVERSUL^ Liber - publlshed 
by "Doina Enterprises* Inc." din New 
I York: ce fel de regim, de ce statut! 
J se bucură Domnla-Sa în U.S.A.?? 

Domnla-Sa este titularul unul pa¬ 
şaport emis de autorităţile R.S.B. 
pentru o şedere limitată..., pentru 
o şedere nelimitată în U.S. A. ..,este 
acceptat în U.S.A. de către autorltâ 
tlle americane, ca: "turist"..., ca 
"năpăstuit"..., ca "victimă hăituită 
de către regimul de la Bucureşti ",Tn 
dreptăţit să beneficieze de azil po¬ 
litic??? 

CU CE DREPT VĂ PRETINDEM ACEASTA 
PRECIZARE??? 

Cu dreptul pe care îl are orice 
roman PENTRU care susţineţi că tip㬠
riţi Universul-Liber-"Literar Artis¬ 
tic", Interesat sa cunoască regimul 
directorului acestei publicaţii care 
"a vrut de la început sa fie de fo¬ 
los compatrioţi lor", care publică Me 
sajul Regelui Ml hal; Ilustrează per¬ 
sonalitatea Reginei Maria; relevează 
Impresionanta etică a lui Iullu Ma- 
j>1u; înfierează recentul asasinat să 
WSrşît în Toronto, împotriva unul pu 
Viîîdit romln; car* \h în derâdere 

V^nr«-\e ror>ln*»t> c*r«- *u 

Oul este cu cuxînte încrucişate, pro¬ 
fitând că "în numărul viitor va vor¬ 
bi pe larg de "cineva"...1ndus în e- 
roare de "ALTCINEVA" persoană cunos¬ 
cută pentru Intrigile sale"...; 

Cu dreptul pe care îl are orice 
român care a fost schingiuit de or¬ 
canele de securitate din R.S.R., ca- 
* re a fost SILII sâ-şl părăsească pa¬ 
tria PE CARE A APĂRAT-O, căminul , 
breasla, mormintele, prietenii,f11n- 
» du-1 Interzis să poată avea o pâine 
în proprla-1 ţară, şl căruia vă adre 
saţl cu condeiul Dumneavoastră prin 
ziarul ce îl tipăriţi: Universul-LI- 
ber-"L1terar Artistic"; 

Cu dreptul fiecărui exilat român 
care a cunoscut în ţară TEROAREA,In¬ 
certitudinea zilei de mâine,toate u- 
mlllnţele şl calvarul pribegiei, în 
timp ce Dumneavoastră tovarăşe ARIS¬ 
TIDE BUHOIU, legănat..., răsfăţat.., 
oblăduit..., copilul protejat...,[to 
târâşul Ion Caralon ar spune “ploşnT 
. ţă privilegiată] "PERSECUTAT" de re¬ 
gimul din R.S.R., frecvent dâdeaţl o 
fugă păr.ă la Istanbul în fcapall Tar- 
sl să vă cumpăraţi Izmene,si mâncaţi 
un chefal la proţap; în timp ce şl 
mal frecvent dâdeaţl o fugă [cu toa¬ 
tă familia] în Italia pe via Condot- 
tl, să cumpăraţi panty hose şl Inl- 
nel cu tocuri înalte, natura care v- 
a plămădit nefllnd generoasă [şl] cu 
statura Dumneavoastră, căutând să vă 
aiureaţi spleenul după un dejun co¬ 
pios, slobozlndu-vă brăclnarul răs¬ 
turnat într'o gondolă alunecând pe 
canalele Veneţiei; 

Cu dreptul fiecărui exilat român 
Impresionat de preocuparea Dumnea¬ 
voastră a-î... -culturaliza-, de a-1 
face "educaţie literara* prin ziarul 
Iversul-Uber servlndu-1 romanul 
spre viaţa cucernicelor cucve...,a 


codoaşelor proboscldlene..., şl răpi 
da pricopseală a proxeneţi lor, con¬ 
firmând astfel en-tete-ul publicaţi¬ 
ei: UNIVERSUL-Llber "LITERAR ARTIS¬ 
TIC"; 

Cu firescul drept al flecarul exi 
lat român, de a cunoaşte statutul îr. 
U.S.A. al directorului unei publica¬ 
ţii româneşti sosit în urmă cu un an 
fn New York, cu toată familia compu¬ 
să din 4 [patru] persoane -deocamda¬ 
tă-..., cu toate cratlţele, cu toate 
tigăile, cu toate albiile, doniţele, 
cu toate oalele, cu toate căldările, 
cu cotlonul pentru cazanul de spălat 
rufele murdare, cu toate scaunele,cu 
toate mesele, cu toate scrinuri le,cu 
toate lăzile, cu toate cuferile, cu 
toate vellnţele, cu sute de cărţi,cu 
sute de casete cu cântece româneşti, 
cu sute de diapozitive..., cu toate 
borcanele cu...gogonele, marinate,mu 
râturi, cu putina cu varză murată 
si,... butoiul cu borş... 

Cel care au absolvit cursul pri¬ 
mar, domnule director Aristide Buho¬ 
iu, refuză sâ fie în încântarea noii 
Dumneavoastre "dialectici literare". 
Refuză să guste armonia de poezie în 
proză, limba Dumneavoastră dăltuită, 
bogăţiile de nuanţe din frazele ar¬ 
ticolelor magazinului Universul- Li- 
ber-"LUer«r Artistic”, licenţele po 

etice ale colaboratorilor Dumneivoas 
tră, înnoitori lingulstlci, creatori 
de nouă ortografie românească.Cităm: 
,u Spune-i mâ-til sâ se şteargă la cur 
.cu televizorul"; "Te...pici pe tine 
jde râs"; "Stalln, şi-a aruncat cizma 
[împuţită pe altarul României",şi mul 
*te, alte foarte multe "simboluri di = 
vine" metaharislte în paginile Uni¬ 
versul ui -LI ber-"Literar Artistic",ca 
re vor fi ilustrate în numărul vii¬ 
tor. 

Trebuie sâ ţineţi seama domnule 
director Aristide Buhoiu,colonia ro¬ 
mânească din New York, din U.S.A.,râ 
mâne surdă la cântecele Dumneavoas¬ 
tră de... sirenă, refuză sâ fie prin 
sâ în plasa Iscusit meşteşugită a a- 
ţelor ce le-aţi întins în toate un¬ 
gherele... Aţi avut recent dovada 
-recunoaşterii" şl "preţuirii" ce vij 
s'a acordat de către o asistenţă de 
peste 100 de români, care v-au inter 
zis să puneţi piciorul în salonul de 
(festivităţi al hotelului Hilton din 
; New York, unde avea loc comemorarea 
zilei de 24 Ianuarie. 

Stăteaţl în hall-ul de jos al ho¬ 
telului, trăind drama, complexul o- 
mulul..."valoros", dezamăgit, neapre 
clat, neacceptat, în speranţa că în 
urma stăruinţelor unei venerabile 
persoane care a făcut naveta de mal 
multe ori, Jos-sus, -jos unde stă- 
teaţl Dumneavoastră, sus unde avea 
loc comemorarea- vi se va îngădui ac 
cesul în sala de festivităţi... 

A fost zadarnic; nu vi s'a îngădu 
1t accesul! 

VI întrebăm: nu sunteţi Dumnea¬ 
voastră cel care v-aţl manifestat în 
.tară, prlntr'o exemplară, vădită o- 
< poziţie înverşunată împotriva regi- 
/ mulul de pauperizare, de mizerie,Im¬ 
pus ţării de către Nlculae Ceau^es^ 


cu?!?... 

Nu sunteţi Dumneavoastră cel carex 
v-aţl împotrivit "ÎNDOBITOCIRII TI-1 
NERETULUI" [noroc că nu mal sunteţi' 
tânăr], împotriva unor odioşi lin¬ 
găi, unor guzgani care mănâncă din 
caşcavalul R.S.R.-ulul, fapt care a 
făcut să cunoaşteţi o serie de "PER¬ 
SECUŢII", de "NĂPASTE", determlnându 
-vă sâ vă luaţi lumea în cap şi sâ 
plecaţi frecvent colindând capitale¬ 
le europene, căutând oleacă de odih¬ 
nă în somptuoase hoteluri??? Apoi,is 
tovlt de acest trai val de lume, în 
cele din urmă ati acceptat sâ vă exi 
laţi în U.S.A. Şi, v-ati exilat în 
U.S.A. neuitând să luaţi cu Dumnea¬ 
voastră pentru "Senzaţionale artico¬ 
le politice" fotografiile reprezen¬ 
tând odioasa arătare, pe Adrian Pâu- 

nescu..., pe scamatorul Josefini..., 
pe Lucreţiu Pâtrăşcanu si mulţi al¬ 
ţii, dar omltând sâ obţineţi, să 
luaţi fotografia "unui" Gheorghe Brâ 
tianu..., Mircea Vulcănescu....Dumi¬ 
tru Murârasu..., Petre Tuţea...,Dra- 
goş Protopopoescu..., Generalul Pla- 
ton Chirnoagâ... şi alţi foarte 
mulţi... 

Noi nu ştim dacă "sunteţi stipendi 
ati de Bucureşti", de Havana, Lauren 
go. Luanda sau Tripoli .... dar cort' 

este că In cerere, obţineţi cu pr 1 rrv> 

poştT de la Bucureşti orice fotogra¬ 
fie solicitata pentru "articolele 
bombe". Imperioase magazinului Uni¬ 
versul -LI ber-"L1terar-Arti Stic Spor¬ 
tiv", ce cu onoare tipăriţi. 

Nu sunteţi Dumneavoastră directo¬ 
rul Aristide Buhoiu care enunţaţi 
noi premise morale..., politice,ide¬ 
ologice pentru propăşirea ţârii?? 

Nu sunteţi Dumneavoastră cel fr㬠
mântat de deficitara cultură a exilu 
lui românesc, enunţând: "AVEM NEVOIE 
DE PAINE PENTRU SUFLET. Este momen¬ 
tul ca în U.S.A. românii să treacă 
la organizarea superioară a vieţii 
lor culturale "?!?!?...[spectacole de 
bâlci-ghiveci, de unde ies nişte 
bani frumoşi]. 

Ne întrebăm: nu sunteţi Dumnea¬ 
voastră tovarăşul Aristide Buhoiu, 
cel pe care Providenţa l-a slobozit,, 
coborîndu-1 din cer şi instalăndu -1 i 
în cartierul high-llfe din New York: 
Rego Park?!?... 

Nu suntetl Dumneavoastră, Aristi¬ 
de Buhoiu, omul, mult...,foarte mult 
si continuu, cu neînchipuită, nelsto 
vită înfrigurare, căutat şi,para-câ- 
utat în toate emisferele şl continen 
tele, aşteptatul nu mal puţin de 41 
[patruzeci şi unu ani], providenţia¬ 
lul ziarist, îndrumătorul spiritual 
al exilaţilor români răspândiţi pe 
întregul glob terestru?!? 

Atunci, Dumnezeule Mare, de ce a- 
ceastă ingratitudine din partea "So¬ 
cietăţii- Iullu Manlu din New York, 
din partea unei asistente de peste o 
sută de romani?... 

Trebuie sâ cunoaşteţi domnule A- 
RISTIDE BUHOIU, exilul românesc nu 
vrea să audă de magazinul bilunar U- 
ni versul-Li ber- M ARTI STIC LITERAR" 
despre, cităm: "Chiloţii vinovaţi - .. 

despre "Proteza sexuală"...despre 


abjecţlunea monstruoasă că: "Fervîia 
care consimte să meargă într'un lo¬ 
cal de noapte, chiar însoţită de băr 
bătui el, e predispusă, subconştient 
la orice"; despre: "Eu mă bălăceam 
tn mocirla care duhnea a stSrv, a su 
doare şl a SPERMĂ"; despre "îngropa! 
ta de vie a ţaţei X”; de Buhorril..., 
de Buhaiu..,, de Buhoiu.,., de pu . 
rol..., de bordel, de...mugetele de 
buhai... 

Asta e literatura , domnule direc¬ 
tor ARISTIDE BUHOIU, imperioasă pen¬ 
tru "culturalizarea exilului rom⬠
nesc", "PÂINEA PENTRU SUFLET", cum 
preconizaţi Dumneavoastră, nu opini¬ 
ile noastre, lupta noastră pentru al 
tă soartă a ţârii,pe care înţelegeţi 
sa ne-o combateţi nu cu argumente,ci 
cu caricaturi?... 

Pentrucâ veni vorba de caricaturi, 
burta drăgălaşului Gâgâ seamănă ai do 
ma cu burta revărsată a unui perso¬ 
naj din redacţia unui ziar care apa¬ 
re în New York al cărui nume nu ni-1 
reamintim..., mare pontif Tn ziaris¬ 
tică, a cărui proza aidoma foiletoa - 
ne lor lui Ign atz H ertz, face bucuria 
fostelor ucenice de la " Higiena", si 
a fostelor lucrătoare de la cârnăţă- 
rln "Rochus ”.. . 

^ccst Ilustru personaj se vrea 

-si- mare cenzor de publicaţii* cri¬ 
tic literar al tuturor publicaţiilor 
româneşti din exil, un Sainte-Boeuf 
valah, apărut în U.S.A. în veleatul 
1985. 

Vă întrebăm domnule ARISTIDE BU¬ 
HOIU, director al unei publicaţii în 
limba română ce apare în New York 
"care cucereşte un public tot mai 
larg", de ce nu înţelegeţi să faceţi 
cunoscut cititorilor numele "domnu¬ 
lui cu pricina care a trecut bine de 
75 ani şi nu-i dus pe la multe 
şcoli”?!?? 

Să... credem că a fost M o mică o- 
mislune", sau nu aveţi probietatea, 
mai pe româneşte CURAJUL, de a vă a- 
suma răspunderea şi inerentele ris¬ 
curi ale unei denigrări calomnioase? 

Noi nu avem virtuţile Mafalde1,ca 
sâ ghicim cine este cetăţeanul care 
"nu-1 dus pe la multe şcoli"..., dar 
suntem convinşi că trebuie sâ fie un 
om nu aşa sulemenit cu toate unsorl- 
le..., cu toate alifiile..., cu toa¬ 
te pomadeîe...cu toate mehlemurlle 
si, nu dispus la o dispută "academi¬ 
că" cu Dumneavoastră, cum cu dragă 

inimă noi suntem dispusi la orice o- 
râ din zi şl din noapte, pentru elu¬ 
cidarea adevărului. 

Pe noi nu ne pot Interesa câtuşi 
de puţin "şcolile domnului trecut bi 
ne de 75 de ani [sincere felicitări, 
suntetl foarte bine informat....ghi¬ 
ciţi Tn bobi..., în cafea..., citiţi 
in stele..., aveţi antene nevăzute?] 
şi nu-1 dus pe la multe şcoli"..,dar 
NE INTERESEAZĂ FOARTE MULT să ştim 
câtă azbuche cunoaşteţi DUMNEAVOAS¬ 
TRĂ, domnule "director" ARISTIDE 9U- 
HIU?!? 

Ceva...doctorate..., câteva teze 
răsplătite "MACRO" cum laude...,ceva 
prelegeri..., niscaiva lucrări publi 













APRILIE-MAI 


Ptt 17 




cate....ceva titluri universitare.., 
academice..., pot fi găsite In bio¬ 
grafi* Dumneavoastră afară de: siro¬ 
pos povestitor la postul de televlzl- 
une din R»S.R.?I? 

Domnule director ARISTIDE, a lui 
BUHOIU, exilul romănesc REFUZĂ să se 
lase înduioşat de "trudită" Dumnea¬ 
voastră existenţă, de odiseea Dumnea 
voastră avută în R.S.R., "când ple¬ 
caţi prin lume [se spune ÎN LUME, nu 
♦•prin lume", cunoscând că "prin lu¬ 
me" înseamnă în mulţime, în adunătu¬ 
ră...] pe banii Dumneavoastră, nu al 
Statului, 1R0SÎN0U-VĂ CONCEDIILE, 
[sici] pentru a răscoli arhivele 
străine încercănd să descoperiţi do¬ 
cumente"... [pentru a dovedi că Băl- 
cescu şl N. lorga nu au făcut treabă 
bună!... ]. 

"V-ATI SACRIFICAT CONCEDIILE" ple 
cînd în silnicie în capitalele euro- 
peiPC BANII DUMNEAVOASTRĂ?!?? 

Considerăm de-a dreptul o INSULTĂ 
declaraţia Dumneavoastră adresată e- 


x11 ui ui romănesc,pe care îl socotiţi 
Ignorant, naiv, cretin, lipsit de fa 
cultatea de a discerne,avănd convin¬ 
gerea că va înghiţi sopărlclc pe ca¬ 
re vă trudiţi să 1 le băqaţl în găt, 
începând cu primul număr al magazlnu 
lui Universul-LIber "Literar Artis¬ 
tic, Sportiv" etc., în care vă des- 
lăntulţl duşmănia împotriva "unul ob 
scur Informator, PREZENT ŞI AZI LA* 
NEW YORK [nu "LA",ci JjO.unde apare, 
cînd [nu "cînd", când cu "î" din "a',' 
nu din sovrollerlanul "1"]actor,e1nd 
şofer de taxi". 

Cu convingerea că nu vă va fi cu 
"apelplsle", vă solicităm o respectu 
oasă lămurire: 

Cum aţi reuşit în Interval de NU¬ 
MAI un an, de când vă aflaţi în U.S* 
A. o realizare materială de Invidi¬ 
at, să locuiţi într'un elegant apar* 
tament mal mult decât încăpător, să 
suportaţi şcolarizarea a 2 [doi] co¬ 
pil [s3 vă trăiască!], să vă depla¬ 
saţi frecvent cu aeroplanul la Los 


PANSEURILE UNUI... BUHAI DE BALTĂ! 


Rămânerea în Apus a lui Arlstlde* 
Buholu, zis şl "lingăul de la Bucu¬ 
reşti ", a fost larg publlclzată de 
către foştii propagandişti al reglmu 
lui comunist. Ne amintim cu toţii te 
lefoanele Insistente aîe fostului ac 
tlvlst de partid la Braşov,Cornel Du 
mltrescu, prin care, acesta "Informa 
în mod strict secret şl confidenţi¬ 
al" pe membrii comunităţii româneşti 
\d1n **11 dr v11to*r*o apariţie a u- 

nel publicaţii "apolitice" conduse 
de A. Buholu. 71s si făcut. La scurt 

timp după amintita campanie de Influ 
entarc în stil "apolitic şl cultu¬ 
ral", Buboiul nostru avortează foaia 
"Universul". Avortată "pe bază de îm 

prumut bancar" [?!?] şl creditată de 
buhall susţinători, "Universul" abun 

dă încă de la primele numere în re¬ 
clame "apolitice" făcute unor agen¬ 
ţii specializate în "preţuri Incredl 
bile pentru călătorii In România" sî 
a petrecerii unor "seri de neuitat" 
cu N. Râceanu. 

"Lingăul de la Bucureşti" odata 
trecut de durerile facerii, schimbă 
cu rapiditate si dexteritate apolltl 
Că "derrlerul" ceauslst slujit în Ro 
mânia cu cel monarhic, dovedind în 
final ceea ce toată lumea ştia de 
mult şl anume că un buhai ce şl-a "e 
xercltat în ţară cu demnitate si suc 
ces" profesia de servitor al dlnastî 
el ceauş Iste va deveni în exil un 
servitor al dinastiei monarhice cu a 
Jutoru) căreia comunismul s'a insta¬ 
urat In România. Intepat în părţile 
sensibile de către "scorpionul Ligi" 
buhaiul de Baltă în stilul tipic al 
buhallor roşii din ţară, îl şl rezer 
vl conului Ligi un t1cî#et fără în¬ 
toarcere spre o singură destinaţie : 
Insectarul. Tot Ta fel ca şl fraţii 
Iul roşii din ţară. Individul nostru 
Intră în crize de orăcâloll eplleptl 
ce clnd vede culoarea verde.In mani¬ 
era rapoartelor Informatori lor de ma 
hala din România comunistă, buhaiul 
nostru ţipă 1 relevant: "Ziarul "Li¬ 
bertatea" acuză pe americani de crl- 
•* de război în bombardarea populaţi 
el civile a oraşului bresd» . ziarul 
libertatea zice ca Marcos trebue prl 
*1t cu simpatie... etc. Adică suges¬ 


tia "subtilă" tipici Individului In 
doctrlnat cu lozinca: "Cine nu-1 cu 
partidul este contra lui", că ziarul 
Libertatea ar fi antl-amerlcan . Co¬ 
mentariile sunt de prisos. 

0 alta sugestie "subtilă": ziarul 
Libertatea este o publicaţie rasistă 

deoarece "redactorul Mlcro-MagazInu¬ 
lul este etichetat ca fiind evreul 
Marlus Ligi". Spre deosebire de bu4 

halul nott.ru, noi crndom c* Marii/*' 

Ligi este măndru de calitatea sa dc 
evreu, după cum noi suntem măndrl 
de calitatea noastră de români, după 
cum alte naţionalităţi sunt mândre 
de apartenenţa la naţiunea lor si câ 
etichetarea unei persoane cu numele 
naţionalităţii sale constituie o o- 
noare ce reflectă Ideile şl atitudi¬ 
nile politice ale naţiei respective. 

Isteria buhaiului nostru atinge a 
pogeul când ziarul "Libertatea" ata¬ 
că pe troţchlştl 1 şl pe dizidenţii 
socialIsto-comunlşt 1 aciuiaţi la Eu¬ 
ropa lîberă, "Cuvântul românesc" şl 
la Academia Româno-Amerlcană. Aici e 
adevărata bubă ce doare atît de mult 
pe buhall noştri angajaţi pe tărâmul 
propagandei disidente. Când ziarul 
Libertatea le pune îh fată oglinda 
realităţii existenţei lor perverse, 
el ar dori să o spargă, iar cioburi¬ 
le sa le transforme în pulbere pe ca 
re să o arunce în ocean. Când " 1 1 
gâul de la Bucureşti" îşi publica 
Impresiile de câlâtorle în America 
1ntr*o carte editată în România comu 
nlstâ, el nu bânula câ doar câţiva 
ani mal târziu "cerinţe superioare" 
vor dicta ca activitatea sa "llngvls 
tlcâ" să se desfăşoare In cadrul exT 
Tulul românesc din New York. Fecund] 
tatea "Inspiraţi 1 lor geniale" de ti¬ 
pul "Almanahului L1terar-Art1st1c"t1 
părlt la Bucureşti, ori a şaradelor 
cuvintelor încrucişate â la Drlghlcl 
combinate cu orăcăielile scabroase 
ale unor buhai ce şi-au exercitat an 
terlor tonalităţile în oficioasele 
comuniste din tară ca "România libe¬ 
ră", "Scîntela", etc., constituie se 
creţul deslnformirl1 "apolitice" sus 
ţinute din greu de fatidicii buhai, 
în speranţa deşartă a desorlenta cu¬ 
rentul conservator romanesc din exl’ 




Angeles, si să fiţi posesorul unul 
automobil marca Mercedes?I?... [gura 
lumi 1,,. 

Această excelentă, Invidiată si¬ 
tuaţie financiară, aţi realizat-o NU 
MAI din vânzarea magazinului bilunar 
Uni versul-Liber-"Literar Artistic " , 
Sportiv, şl etc....etc.... publlshed 
by "Doina Enterprises, Inc." din New 
York?!?? 

"INCREOIBILI... NU POATE FI ADEVĂ 
RAT"!... 

Domnule director ARISTIDE BUHOIU, 
putem nădăjdui că romanul lui Petre 
Bellu care până în prezent era tip㬠
rit în ziarul UNIVERSUL-LIbor "Lite¬ 
rar Artistic",cu litere cât o schloa 
pi şl înfrumuseţat cu poze, şl risi¬ 
pă de spaţii între rândurl.care con¬ 
statăm câ începând cu numărul 23 1- 
aţl tipărit cu litere mici şl spaţii 
restrânse îhtrc rânduri, se datoreş- 
tc faptului câ doriţi să terminaţi 
publicarea romanului înainte de Sfln 
te 1 c Paşti ?! ?__" 


In aproape 70 de ani de existenţă 
Mişcarea Legionară a fost atacată de 
toate regimurile cu ura şl determina 
rea caracteristică Antlchrlstulul în 

încercarea sa de-a distruge orice a- 
mlntlre a Domnului nostru 11 sus Hrls 
tos. Decimată, renăscută din propria 
sa cenuşă. Mişcarea Legionară,mal pu 
ternlcă ca orlcâhd, este prezentă 
spre a aminti că spiritul naţiona¬ 
list creştin transcede timpurile şl 
regimuri le. 

In comparaţie cu "asii" desInfor¬ 
mării cari Iste ori autorii "reeduc㬠
rii", "lingăul de la Bucureşti" se 
află la ani lumină distanţă de subtl 
11 tatea şl experienţa primilor. Oar 

u w M uhAi ce 

sl-a exercitat în România comunistă 

cu "demnitate şl succes" [sic!] ac¬ 
tivitatea "lingvistică", fără frica 


$ă ne bucurăm, că, de Sfintele 
Paşti nu ne veţi mal "cultural 1za"cu 
povestea abjectă despre "codoaşa clu 
pită de vărsat căreia prostituatele 
TI spuneau "mămică", despre peştele 
cu haine frumoase.cu trăsură cu roţi 
de cauciuc şl un cal rolb admirat de 
toata lumea?!? 

Putem nădăjdui?!? 

Era să uităm!... 

De cănd?..., brusc?.... Imediat? 

..., Instantaneu?..., de-odată?. 

pe loc?..., v-a apucat... slăbi du 
nea?..., preferinţa?... pentru culoâ 
rea VERDE, înţelegând sâ 11 pâri ti* 
mal multe pagini din numârul 2 3 al 
magazinului UNIVERSUL-Llber-..."LIte 
rar Artistic", pe luna Martie a.c.* 
cu această cu1oare?l?? 

Au înverzit pomii în Rego Park.., 
aţi început să vedeţi VEROE..., a a- 
părut spanacul?... 

Rotoru C-tin 


opozanţilor [deoarece aceştia zăceau 
în închisorile comuniste] confruntat 
peste noapte cu libera circulaţie a 
Ideilor si mal ales a "îndrăznelii" 
de a 1 se opune. Spre deosebire de 
modul crud în care "lingăul dela Bu¬ 
cureşti" 1-a rezervat "Scorpionului 
Ligi" un loc în Insectar, îl urez la 
final dlul. Arlstlde succes în anonl 
matul "apolitic" monarho-dlsldento - 
troţchlst în care s'a învăluit de la 
început. Tradus In termeni populari 
acest lucru echivalează cu atitudi¬ 
nea căţelului ce împins de nevoi 
stringente întâlneşte în cale un bos 
chet. Oricât de apolitic ar fi acel 
boschet, rezultatul va fi acelaşi. 



LIBERTATEA 

-THE LIBERTY- 
M(718) 361-7356 

Redacţia: 47-15 44 SI Apt. IR. Woodside. 
New York, 11377, USA 

CUPON DE ABONAMENT 

NUMELE DC .. 

PRENUMELE. 

NUMÂRUL/STRAUA. 

LOCALITATEA.STATUI/PROVINCIA. 

CODUL POJTAL.ŢARA. 


IMPORTANT: ORICE CONTRU0UŢIE RUGAM A ri AORESATA PE NUMELE 
NIlA NICOLAE 

ABONAMENTE: 

-St Unite şi Canada $25 US 
-Europa $30 US 




F 
































U8ERWEA 


APRILIE—WAI 


PAS.II 


Războiul celor 6 zile din 1967 s'a 
încheiat cu victoria decisiva a Isra¬ 
elului atat pe plan local cat si pe 
cel International. Odaia cu ocuparea 
noilor teritorii: West Bank din zona 
iordanului. Peninsula Slnal.porţiunea 
Gaza si 4 nalt1m11e Golan din Sirio, 
graniţele Israelului s'au extins con¬ 
form visurilor slonlstllor moderni. 
In mod special Ierusalimul de Est In¬ 
corporat In zona West Bank a devenit 
tlnta favorizata a politicii de slo- 
ntzare condusa de Israel. Districtul 
arab Bab el-Maghraba din Ierusallm.un 
splendid cartier arhitectural constru 
1t cateva secole In urma, a fost dis¬ 
trus complet: peste 130 de clădiri si 
doua moschei demolate cu ajutorul bul 
dozerelor, întreaga populaţie evacua¬ 
ta. 

Teroarea cuprinde Ierusalimul arab 
odata cu Intrarea armatei de ocupaţie 
Israeliene. După mărturiile unul arab 
creştin ce locuia In Ierusalim, 95 % 

din prăvăliile arabe au fost sparte 
si golite de mărfuri. Iar populaţia 
primita cu rafale de mitraliera. Ara¬ 
bil din Ierusalim nefllnd pregătiţi 
pentru război datorita statutului de 
oraş Sfanţ International, au pierit 
cu sutele. Evacuarea fortata a arabi¬ 
lor din teritoriile ocupate de Isra¬ 
el, distrugerea sistematica a satelor 
si oraşelor arabe sunt parte din stra 
tegla sionista decisa de-a convinge 
lumea întreaga de inexistenta păleşti 
nlenllor In Palestina ocupata de 1s- 
raelienl. In anul 1973 Dr. Israel Sha 
hak descrie realitatea tragica Intr* 
un raport Intitulat "Satele arabe dls 
truse In Israel": 


DIN LUMEA 
- IUDAICĂ - 


Războaiele Statului Israel 
dela înfiinţare si până In 

prezent 


-r 

DISTRTCft/llM 

NR.SATELOR 

\NMNTt 

DE Amu 

1948 

NUMĂRUL 

SATtLOR 

DIS¬ 

TRUSE 

AC. 

NU— 

Mfip 

1973 

Ierusalim 

33 

29 

4 

Bethleem 

7 

7 

0 

Hebron 

16 

16 

0 

Jaffa 

23 

23 

0 

Romleah 

31 

31 

0 

r Lydda 

28 

28 

0 

Jenln 

8 

4 

4 

Tul-Kareln 

33 

21 

12 

Hal fa 

43 

35 

8 

Ako 

52 

20 

32 

Nazareth 

26 

6 

20 

Safad 

25 

68 

7 

Tlberlos 

26 

23 

3 

Beisan 

28 

28 

0 

Gaza 

46 

46 

0 

♦TOTAL: 

475 

385 

90 


1967 


PARTEA A 11-A 


1973 


Un total deci de 385 sate eradica¬ 
te complet. Pana si cimitirele cu ple 
trele lor funerare n'au fost crutate. 
Turiştii vor fi Informaţi ca "aici a 
fost desert". 

Fostul Ministru al Apărării Moshe 
Oayan vorbind In fata studenţilor din 
Kalfa In Martie 1969 dezvăluie adev㬠
rul: "In aceasta tara nu exista nici 
un singur sat evreiesc care sa nu fi 
fost construit pe locul unul sat a- 
rab. Satul Nahalat a luat locul satu¬ 
lui arab Mahlaul. satul Glfat celui 
al lui Jlfta..." 

In Noembrle 1967 Consiliul de Secu 
rltate al ONU adopta Rezoluţia 24 2. 
în esenţa Rezoluţia 242 cere ca sta¬ 
tele din Orientul Mijlociu: sa recu¬ 
noască dreptul de existenta al fiec㬠
ruia dintre ele; sa recunoască drep¬ 
tul fiecăruia de a uza de caile nava¬ 
le publice; sa lucreze pace.Re 

zolutla 242 deasemenea cerea: ca Is¬ 
raelul sa se retragă din teritoriile 
ocupate In 1967; ca forţele Internaţi 


onale de securitate sa fie plasate la 
frontierele de dinainte de 1967; dea¬ 
semenea o rezolvare justa a problemei 
refugiaţilor palestinieni. 

Lunga perioada dintre 1967-1973 a 
fost dominata de atacurile reciproce 
dintre cele doua familii sem1te:arab1 
si evrei, de asasinate teroriste si 
de maslnatlunl diplomatice internaţi¬ 
onale. Cu cateva zile înainte de de¬ 
punerea jurământului de către Richard 
Nixon la 20 Ianuarie 1969, avioanele 
Israel lene bombardează Beirutul -capi 
tala Libanului, ca răzbunare pentru 
un cetatean Israellan ucis in Atena 
de către arabi. Vechea invatatura e- 
vrelasca din Vechiul Testament "Ochi 
pentru ochi %\ dinte pentru dinte" 
a transformat In ”l6t) de ochi pentVu 
un ochi si 100 de dinţi pentru un din 
te". Cu atatla ochi si dinţi scosi ra 
mane de văzut daca actualii comba¬ 
tanţi semiţi nu vor deveni orbi si 
ştirbi In totalitate. 

Odata venit la putere, preşedinte¬ 
le Nixon a continuat politica de inta 
rire a Israelului conform celei expu¬ 
se In fata B'nai B'rlth-ulul: "Israe¬ 
lul va dispune de o tehnica militară 
superioara statelor vecine ostile ce¬ 
ea ce 11 va crela avantajul tehnicii 
contra numărului de oameni". Ca urma¬ 
re, avioane de lupta de tipul Phantom 
-16, sunt expediate spre Israel. 

In Septembrie 1969 are loc o lovi¬ 
tura de stat In Libia pregătind calea 
pentru Conferinţa Araba de la Rabat, 
denumita si "Consiliul de Război Impo 
trlva Israelului". Ca urmare Secreta¬ 
rul de Stat american William Rogers 
face publica o noua Iniţiativa de pa¬ 
ce care prevede retragerea totala a 
Israellenilor din teritoriile arabe o 
cupate si un control Israellan-lorda- 
nian asupra Ierusalimului In schimbul 
păcii arabe. In 1970 Israelul devine 
a sasea putere nucleara alaturl de St 
Unite, U. Sovietica, Anglia,Franţa si 
China si singurul stat care refuza sa 
semneze Tratatul de neprolIferare Nu¬ 
cleara. Războiul din 1967 a dat naşte 
re unei forte unite palestiniene PLO 
decisa sa lupte cu orice preţ si meto 
de contra Israelului. Curând mişcarea 
fedalnllcr ce-sl avea bazele In Jorda 
nla s'a pus In conflict cu regele Hu- 
sseln ducând In final la confruntarea 
armata dintre regele Husseln spriji¬ 
nit de Israellenl si americani si or¬ 
ganizaţia PLO sprijinita de Siria si 
sovietici. Dlntr'o data întreaga zona 
se transforma Intr'un butoi cu pulbe¬ 


re gata sa explodeze: Flota a Vl-a a- 
merlcana din Mediterana se apropie de 
teatrul de operaţii si trupe aeropur¬ 
tate americane sunt transferate din 
Europa In Turcia: Sirienii se retrag 
convinşi de către sovietici. Iar tru¬ 
pele fedalnllor sunt strivite de c㬠
tre forţele superioare ale lui Husse¬ 
ln de 56.000 de oameni. Cateva zile 
mai târziu un plan secret de contin¬ 
genţa militară St. Unlte-Israel- Jor- 
dan este desvalult de către ziarul N. 
Y. Times. 

La 28 Septembrie 1970, preşedinte¬ 
le Nasser al Egiptului sucomba in ur¬ 
ma unul atac cardiac si Anwar Sadat 
vine la putere. Sadat cere retragerea 
trupelor osraellene din zona Canalu¬ 
lui de Suez s1 oferă In schimb repune 
rea Canalului In funcţiune pentru tră 
flcul International. 

In 1971 au loc la Washington con¬ 
vorbirile Nixon-Melr ce au dat naşte¬ 
re Ipotezei ca Golda Meir a obtinut 
garanţia securităţii Israelului din 
partea St. Unite, garanţie ce In con¬ 
trast cu alt tratat va ramane nealte¬ 
rata de schimbările politice,diploma¬ 
tice, militare si deasemenea nu va fi 
supusa ratificării legislative si a- 
probarii publice. 

Intre timp frustrarea accentuata a 
preşedintelui Sadat in fata oscilări¬ 
lor si ambiguităţii sovieticilor fata 
de Egipt, culminează cu refuzul Uniu¬ 
nii Sovietice de a vinde Egiptului ar 
me ofensive, ducând la expulzarea in 
17 Iulie 1972 a celor peste 18.000 de 
"consilieri" tehnici, militari si di¬ 
plomaţi sovietici, si ruperea relaţi¬ 
ilor diplomatice. 

Evenimentele mondiale ale perioa¬ 
dei dinainte de 1973 converg spre a- 
dancirea conflictului psihologic din¬ 
tre cele doua familii semlteiarabl si 
evrei. 

Criza energetica declansata de fo¬ 
losirea petrolului ca arma politica 
de către arabi, formarea axei Sadat 
-Falsal-Nusseln propagând In public 
un Interes comun al Egiptului, Arabl- 
el Saudlte si Jordanlel contra Israe¬ 
lului, duc la conturarea posibilit㬠
ţii unul nou conflict armat In zona. 
Vineri, 10 Octombrie 1973, serviciile 
de spionaj israeliene înregistrează 
«Iscări neobişnuite de trupe arabe In 
zona de frontiera dar nu iau nici o 
masuri. A doua zi trupele arabe unite 
ataca poziţiile Israeliene luate in 
totala surpriza. Acest război ce va 
dura 19 zile va fi cunoscut sub m 


le de Yom u-pper după sarbartoare* e- 
vrelasca din acea zi ce convenea si 
cu Ramadanul musulman ce celebra a 
1350 aniversare de la Intrarea trium¬ 
fala a lui Mohamed in Mecca. Egipte¬ 
nii trec Canalul de Suez si ocupa li¬ 
nia de fortificaţii israeliene Bar- 
Lev, in timp ce sirienii ataca plato¬ 
ul Golan. Israellenli In disperare, 
fac apel la ajutor militar imediat 
din partea americanilor. Intre timp, 
arabil comit eroarea tactica tipica 
strategiei sovietice de a ataca treca 
torlle Mltle si Gldl din Slnal.ln loc 
de a aştepta o regrupare a forţelor. 
Ca urmare Israellenli In urma unei ba 
talii motorizate opresc ofensiva eglp 
teana. In timp ce avioane uriaşe C-5 
de transport americane aduc tancurile 
si rachetele necesare Izbandel Israe¬ 
liene. Avioane israeliene cu fusela- 
jul vopsit spre a ascunde steaua lui 
David obţin permisiunea Pentagonului 
de a ateriza la baza aeriana din Vir- 
glnia Beach spre a se aproviziona cu 
muniţii $1 piese de schimb. Sovieti¬ 
cii nu se laşa nici el mai prejos si 
avioanele lor de transport Antonov-22 
aduc arsenal militar egiptenilor. Mai 
târziu s'a spus ca acest război a 
fost folosit de către Marile Puteri 
spre a testa eficacitatea noilor ar¬ 
me produse. Ajutorul militar american 
a făcut posibila victoria israelleni¬ 
lor si in acest război. 0 superiorita 
te aeriana aproape totala face ca tru 
pele israeliene conduse de gen.Sharon 
sa ocupe partea vestica a Canalului 
de Suez si încercuirea Armatei a tre¬ 
ia egiptene. De asta data marile pu¬ 
teri in urma unor scurte consfătuiri 
Koslghln-Sadat si Klsslnger-Melr, cer 
încetarea ostilităţilor . 

Resolutl1 le 33& si. 339 din 22 Oct - 
sf rA*pect1v*2?T adoptate de către Na 
tlunile Unite, cer Încetarea Imediata 
a focului si implementarea ulterioara 
a Resolutiei 242. 

Intre timp sovieticii pun in aler¬ 
ta alte patru divizii aeropurtate si 
ridica prezenta forţelor navale la 
peste 85 de vase de război. Alte doua 
divizii motorizate sovietice din Cri- 
meea sunt puse pe picior de război. 

America răspunde trimiţând in Me¬ 
diterana portavionul J.F.Kennedy cu 
zeci de avioane de atac A-4; bombardl 
ere B-52 sunt transferate din Guam 
spre St. Unite si 15.000 soldaţi ai 
diviziei aeropurtate 82 statlonata in 
Carolina de Nord primesc ordinul de a 
fi gata la orele 6.00 AM. Comandamen¬ 
tul Strategic Aerian avand in subordl 
ne forţele nucleare de atac este aler 
tat. 0 confruntare globala nucleara 
parea Inevitabila, când cele doua su- 
praputerl, ca urmare a unul schlm de 
mesaje urgente, înţeleg sa se desanga 
jeze. Ca urmare a Resolutiei 340 a 
Consiliului de Securitate al Naţiuni¬ 
lor Unite ce prevedea constituirea u- 
nei forte de urgenta de supraveghere. 
St. Unite ridica alarma impusa, urma¬ 
ta gradual de către URSS.Razboiul din 
1973 s'a încheiat cu victoria Israeli 
ana si cu o oarecare “salvare la fa¬ 
ta" a lui Sadat ce a putut declara 
mai târziu ca de fapt el a castlgat a 
cest război. 

Un alt aspect al acestui război es 
te faptul ca transportul masiv de ar¬ 
me sofisticate americane: 1000 tan¬ 
curi ultramoderne M-60, un mare număr 
de avioane de lupta F-4 si aproape ju 
matate din cantitatea de rachete antl 
-tanc T0W a lasat America fara o $1n- 

Conunuare In pag. 19 





























APRILIE-MAI 


PAG. II 


Importanţa zilei de ZECE MAI 


:or1a României, cât şi a popula¬ 
ri» s'a format prin Influenţarea 
1 el geografice pe globul pă- 
sc, fapte care sunt verificate 
eclrate clar, stabilind baza si 
ia poporului romanesc. 

Iglnea neamului românesc, e tra- 
de nemuritorii noştri strămoşi 
•Geţi; primii care au luptat îm- 
iva Invaziei barbarilor [ oameni 
batici] veniţi din Rusia Asiatic*: 
ii. Gepizii, Tătarii, Avarii, Sla- 
1, si alte specii de oameni cruzi, 
:$nd peste câmpiile şi căminele lo 
cultorllor paşnici Oaco-Geţl. 

In calea Invaziei, năvălitorii bar 
Pari produceau cele mai crăncene cri¬ 
me, jafuri şl violări animalice.Aces¬ 
te fapte Insuportabile, au forţat pe 
băştinaşi să se retragă din calea n㬠
vălitorilor, luptând întru apărare şi 
refugiindu-se pe culmile înalte ale 
munţilor Carpaţi, părăsind astfel c㬠
minele şi câmpiile lor agricole. 

Din cauza condiţiilor barbare, pe¬ 
trecute în secolul al Xll-lea,popula¬ 
ţia Daco-Geţilor, retrasă pe înălţimi 
le munţilor, s'a unit şi organizat la 
adăpostul muncilor. Viaţa poporului 
Daco-Get pe vârful munţilor, a fost 
foarte grea. 

După ani de-a rândul, invazia nava 
litorilor s'a micşorat, iar poporul 
Daco-Get -care între timp îşi adapta¬ 
re numele scurt , acela de "Român* pro 
venit din latineşte "Roman"- a Tnce- 
put să se coboare, în căutarea cămine 
lor si câmpurilor părăsite din cauza 
tţţ invaziei sălbaticilor. 

Prin Unire şi Organizare, chibzuin 
tă si înţelepciune, au luat fiinţă do 
uâ provincii: una denumita Moldova si 
alta Muntenia. Fiecare provincie a 
fost condusă de întemeietorul ei. Cu 
toate acestea, viaţa lor nu a fost u- 
şoară, căci îndată după încetarea in¬ 
vaziilor barbare, au început atacuri¬ 
le Imperiului Otoman. Acesta voia să 
cucerească Vestul Europei, dar pentru 
aceasta, trebuia să treacă peste te¬ 
ritoriile provinciilor româneşti. In 
luptele grele şl dese purtate cu arma 
tele turceşti, poporul român a oprit 
expansiunea otomană în numeroase rân¬ 
duri. Ţările Vestice Europene, au nu¬ 
mit pe atunci Domnitorii Români, CAM¬ 
PIONII CREŞTINĂTĂŢII. Ori, în acest 
timp, ţările vestice au avut perspec¬ 
tivele cele mai avantajoase de organi 
zare şl dezvoltare a ramurilor lor 
culturale, economice, etc.etc. 

Nuoai datorită vigilenţei şl pute¬ 
rii poporului Daco-Get, luptător,cre¬ 
dincios drepturilor creştine şi umane 
[numai prin EL ÎNSUŞI], a reuşit să- 
şi menţină cultura, limba, credinţa 
spirituală, pină când timpul şl situ- 
a au devenit favorabile unirii:ce- 
>uâ provincii s'au unit la 24 Ia- 
1859 şl astfel s'a format "Ta- 
Nomânească". Prin unire, s'a mărit 
* de luptă fn faţa opresiunii 
Cu ocazia Proclamării UNI- 
acestor provincii. Ml hali Kogălnl 
prin cuvântările lui, a spus: 
hu are alt Ocrotitor, decăt 
cu sabla Sa".-Noi acum, în 
azi, suntem îndreptăţiţi sâ 
•România nu are alt Salvator, 
*ntieu cu sabla Lui de foc,ca 
salveze din ghlarele satanei co 


munlste". 

După multe lupte crâncene contra 
turcilor la Plevna, Rahova, Smârdan, 
TARA ROMÂNEASCĂ şl-a câştigat "INDE¬ 
PENDENŢA” şi pentru prima dată, ziua 
de ZECE MAI, a fost declarata drept 
sărbătoare naţionala a României. 

Cu toate acestea. Victoria Indepen 
denţei, nu a fost complet asugurată , 
pentru că vecina vicleana şi otrăvi¬ 
toare din Răsărit -Rusia- prin înţele 
gerl secrete şi duşmănoase României ," 
pune stăpânire cu puterea ei samavol¬ 
nică pe o parte teritorială a Moldo¬ 
vei, Basarabia. Această provincie cu 
cele mai fertile câmpii arabile,a stă 
pânit-o fără nici o remuşcare sau ru¬ 
şine, până în anul 1918. 

In acel an. România a reuşit să-şi 
recapete teritoriile pierdute ale Ba¬ 
sarabiei dela Rusia şl Bucovinei de 
Nord dela Austria. Tot atunci, a re¬ 
căpătat partea teritorială a Transil¬ 
vaniei dela Ungaria şi în scurt timp, 
a primit înapoi partea teritorială a 
Dobrogei dela Bulgaria. Toate aceste 
îndepliniri s'au făcut prin reprezen¬ 
tanţii legali si cu voturile exprima¬ 
te de populaţie, fiind recunoscute de 
toate puterile libere din lume. 

Ca urmare a acestor fapte istorice 
TARA ROMÂNEASCĂ a devenit "ROMÂNIA MA 
RE” si tot ziua de ZECE MAI rămâne de 
claratâ drept sărbătoarea "ÎNTREGIRII 
ŞI INDEPENOENŢEI" Neamului. 

SSrbătoarca rllel de ZECE MAI,a ră 
mas ca o torţă aprinsa, adâncă în is¬ 
toria tradiţiei neamului românesc si 
se va menţine aprinsă flacăra ei, pe 
vecii vecilor în cultul Daco-Get. Ea 
nu va putea dispare din conştiinţa po 
porului român. Ziua de ZECE MAI, a 
fost sărbătorită în toate şcolile ro¬ 
mâneşti, prin tedeumuri în biserici , 
manifestări libere ale formaţiilor mi 
litare, cu defilări şl virtuţi, înăl¬ 
ţări ale mândriei patriotice naţiona¬ 
le. 

Tot ziua de ZECE MAI, a realizat 
aspiraţiile înaintaşilor noştri,aspi¬ 
raţii pe care strămoşii le-au adus 
prin veacuri de sacrificii şi care s' 
au concretizat adânc în sufletul po¬ 
porului român odată cu întemeierea 01 
nastiei Domnitoare din anul 1866; şT 
tot această zi de ZECE MAI, a fost en 
tuzlasmul sufletesc al generaţiilor 
care au obtinut glorioasele victorii 
ale luptelor contra turci lor,dela 01- 
tuz şl Plevna. 

Victoriile şl sărbătorile noastre 
naţionale, nu au fost bine văzute ni¬ 
ciodată de Rusia, vecina vicleană şl 
otrăvitoare din Răsărit, care a rămas 
în permanenţă duşmanul de moarte al 
României. In prezent, acest duşman 
poartă numele de URSS. Perfidia URSS- 
ului a mocnit întruna, până la 26 Iu¬ 
nie 1940, când a dat României cel mal 
agresiv ultimatum, cu condiţii bruta¬ 
le, semnat de jonglerii comunişti din 
Moscova, râpindu-ne din nou teritori¬ 
ile Basarabiei, Bucovinei şl Nordului 
Herţel, fără să accepte populaţiei ro 
mâneştl retragerea în Interiorul Ro¬ 
mâniei, aşa cum prevedeau condiţiile 
ultimatumului. Invocat după pretenţi¬ 
ile meschine ale criminalilor din 
Kremlin. In acelaşi timp, pe căi as¬ 
cunse şl perfide, considerate de el 
“diplomatice", au impus guvernelor un 


gureşe şl bulgar, să ceară Imediat de I 
la România o parte din teritoriile 
Transilvaniei şl ale Dobrogei. In 
scurt timp, populaţia românească a în 
teles că termenul de refugiere pe pa- 
mânatul din interiorul Romănlel tre¬ 
cuse, şl astfel a fost nevoită să r㬠
mână în teritoriul cedat. Aceasta a 
suferit cele mal groaznice maltratări 
si schingiuiri din partea comunişti - 
lor. In timpul nopţii, clolovecil au 
executat arestări tn masă de români 
pe care apoi, încărcaţi în vagoane de 
vite, fără hrană si apă, 1-au trans¬ 
portat în Siberia friguroasă,la munci 
grele, unde în majoritatea lor sl-au 
găsit sfârşitul. 

Suferinţele acestor români au fost 
groaznice, până când conjunctura eve¬ 
nimentelor internaţionale, a favori¬ 
zat România sâ-şi elibereze teritori¬ 
ile pierdute prin ultimatumul sovie¬ 
tic, încât la 22 Iunie 1941, România 
a intrat în război contra URSS -ului. 
Războiul a fost îngrozitor f cu pier¬ 
deri numeroase tn vieţi omeneşti şl 
materiale. 

Eliberarea teritoriilor a fost pen 
tru scurta durată, căci în anul 1944, 
criminalii sovietici le-au răpit din 
nou prin forţa armelor şi trădarea de 
la 23 August. Peste toate aceste abu¬ 
zuri samavolnice, viclenii criminali 
sovietici, au mal ocupat sub diferite 
pretexte tot teritoriul României 1n- 
stalân ^ la conduc erea el , un guvern 
de marionete, care mereu se reînnoleş 
te cu elemente dubioase si pregătite 
Ideologic de comuniştii din Moscova 
care, împreună cu aceştia, jefuiesc 
şi distrug totul.Procedeele de ruina¬ 
re variază în nimiciri fără justifi¬ 
cări si milă, trecând direct la anihi 
larea tuturor intelectualilor români, 
prin aspre închisori şi lagăre de mun 
că forţată, la exterminarea tineretu¬ 
lui cu sentimente naţionaliste [fie 
prin închisori de înfometare,fie prin 
munci grele peste puterile lor,maltra 
taţi până la dispariţie], dărâmarea 
lăcaşurilor spirituale de rugăciuni, 
a clădirilor şi monumentelor Istorice 
naţionale. In continuare, el uzează 
cele mal brutale şi tiranice metode 
de zdrobire a oricărei flăcări de spe 
rantă a cultului Istoric şi spiritual 
românesc, perpetuat prin veacuri de 
strămoşii noştri. 

Tiranii şi-au dat seama că toate 
datele istorice şl sărbătorirea zilei 
de ZECE MAI, sunt înrădăcinate adânc 
în viaţa si'n inimile mistice ale po¬ 
porului Român, că nu se pot şterge nu 
mal prin torturi si crime fizice; de 
aceea, el au recurs la alte născociri 
înşelătoare, rânduind ca ziua de ZECE 
MAI, să fie sărbătorită la 9 Mal nu¬ 
mită de el ca ar fi o zi de elibera¬ 
re, preamărind năvălirea puhoiului 
muscâlesc sovieto-barbar-. 

Oare cit timp va fi tolerată plaga 
calamităţilor satanei, de forţa DIVI¬ 
NĂ a binelui? Ne va fi dat noua oare 
să cunoaştem răspunsul? Cum poate po¬ 
porul roman să sărbătorească o năpas¬ 
ta la 9 Mal, în loc de ZECE MAI, când 
ziua de 9 Mal, e o zi de mare doliu 
si o neagră înmormântare a trecutului 
glorios şl istoric al ţârii noastre? 

Care este diferenţa de cultură in¬ 


telectuala şl Inteligenţă,dintre In¬ 
vazia barbarilor, veniţi din Rusia A- 
slatlcâ din secolul al XII-lea,ş1 cea 
a comuniştilor sovietici de astăzi, 
cuibăriţi în Moscova? Mare diferenţă 
nu poate fi găsită de nimeni,decât a- 
ceea că: barbarii din secolul al XII- 
lea, omorau, jefuiau şl nu se mal în¬ 
torceau de unde au venit, pe când cri 
mlnalll comunişti din URSS, năvălesc, 
omoară, jefuiesc, apoi se înapoi aza 
în jungla lor din Kremlin. Aceasta e 
toata şi singura diferenţă. 

Schimbarea sărbătoririi zilei de 
ZECE MAI, este o farsă mare,care tre¬ 
zeşte în legitimul sentiment românesc 
o revoltă, o ură si un aspru blestem. 

Sufletul adevăraţilor patrioţi din 
România e înăbuşit de a fi exprimat 
şl auzit peste hotarele târli,de fri¬ 
ca cnutului sovietic şl al cozilor de 
topor. 

Adevărata Importantă a zilei de ZE 
CE MAI, e ascunsă în tainele sufletu¬ 
lui poporului român si el aşteaptă cu 
mare nerăbdare sosirea eliberării,pen 
tru a-sl sărbători din nou ziua de ZE 
CE MAI, Ziua Independentei României. 

Noi, românii din refugiu nu putem 
realiza o adevărată opoziţie sănătoa¬ 
să si puternică, până când nu ne UNIM 
cu totii într'unul şi acelaş scop, de 
a ne elibera ţara. Unirea tuturor re¬ 
fugiaţilor, să fie principiul pentru 
salvarea şi apărarea ţârii în care ne 
-am născut. Aceasta a fost şl credin¬ 
ţa strămoşilor Tn luptele lor eroice, 
acei bărbaţi mari la suflet şi cura¬ 
joşi, si care au întrupat individuali 
tatea şl cugetul neamului românes c, 
pentru a manifesta lumii, că trăirâ, 
se luptară si muriră martiri în aceas 
tă credinţă naţională. 

Prin UNIRE si ÎNŢELEGERE,ne va aju 
ta Bunul Dumnezeu ca sâ mai adăugăm o 
multiplă faptă istorică la festivalul 
zilei de ZECE MAI. 


Anton CIUNTU 


DIN LUMEA 
IUDAICA 

Urmam din pag. 18 

gura divizie total combatantă. 

Armistiţiul a fost încheiat la ki¬ 
lometrul 101 pe autostrada Suez-Cairo 
la 15 Noembrie 1973. Preţul plătit de 
israelienl: 2.517 ucişi, 7.500 răniţi 
şl 9 miliarde de dolari pagube în 19 
zile de luptă. 

Cerneala nu se uscase încă de pe 
Armistiţiul încheiat şi avioane Israe 
Ilene bombardau lagărele palestiniene 
din sudul Libanului, complectând de¬ 
sigur politica de slonlzare a Păleşti 
nei de către israelienl. 

CITIŢI IN NUMĂRUL VIITQR :Partea a III 
-a: " RĂZBOAIELE STATULUI ISRAEL PIN 
ANUL 1973 SI PÂNĂ IN ZILELE NOASTRE 


Lupescu Aurel 












UBCROTCA 


APRILIE-MAI 


!*€ 7 % 


OCHI PENTRU OCHI Şl DINTE PENTRU DINTE 


Sa nu uităm că au trecut 4 2 de 
ani de când religia creştină şl tra¬ 
diţiile poporului Român au fost des¬ 
fiinţate de ocupaţia sovleto-comunls 
tă a ţării noastre, la 23 Aug. 1944. 

De atunci şl până azi,poporul ro¬ 
mân îndură cea mal cumplită teroare 
fizică, materială şl morală, în care 
este Inclusă şl persecuţia religioa¬ 
să, prin Interzicerea sărbătorilor 
de Crăciun si Paşte. Creştinii ro¬ 
mâni sunt forţaţi să meargă la “lu¬ 
cru" în aceste zile, copiii nu au va 
canţă. Iar pieţele din sate şl oraşe 
sunt mal sărace ca oricând în pragul 
sărbătorilor. Totul este deliberat 
făcut de “partid": creştinii să nu 
găsească a cumpăra un ou, ori carne 
de miel ca să-şi facă o ciorbă si o 
ffrlptură.sau un "stufat de miel",mân 
fcărurl tradiţionale creştine de Paş¬ 
te. In schimb, la centrala sinagogi¬ 
lor din Bucureşti, sosesc din Ameri¬ 
ca pachete cu "delicatese şl pască", 
astfel că evreii comunişti pot să-sl 
sărbătorească "Jewlsh Passover" în 
toată regula. 

Acest Paşte 1986, este un nou prl 
lej de amărăciune pentru cele 22 de 
milioane de creştini romani, ce gem 
sub ocupaţia comunistă sovietică, 
căci dacă n*ar fi fost Iudeii comu- 
KG8 Tn RomSMa,c*l« 22 
de milioane de români nu ar fi sub 
ocupaţia sovietică. 

Da, asta au făcut-o "dragii noş¬ 
tri evrei", care au fost declaraţi 

/ 

"cetăţeni egali cu noi", de către 01 
nastla Hohenzollern. Da, s'au dat 
drepturi pentru oricare rătăcitor cu 
perciuni si pălărie slinoasă îmbr㬠
caţi în anterle murdare şl cu ciubo¬ 
te ruseşti, care vorbeau numai Idiş, 
să fie "cetăţeni români", el care ne 
numeau pe noi creştinii, go1m1...ad1 
că animale. 

Acela erau jidanii pe care noi ro 
mânii 1-am "alintat* numlndu-1 "e- 
vrel" şl nu jidani, deşi el provin 
din Judeea şl numele lor este Judeu 
ori Je*. Jude ori Jldo, aşa cum sunt 
numiţi de toate tarile. Numai noi ro 
mânii 1-a» alintat, şl dacă azi în¬ 
drăzneşti să zici jidan şl nu evreu, 
"Excelenţa Sa" Rabinul Hozes Rosen 1 
mediat se plânge la Naţiunile Unite 
secţia "Human Rlghts", că românii 
sunt anti-semiţi.Dar slavă Domnului, 
se mal află în România numai 28.000 
de jidani din cele aproape 2 milioa¬ 
ne care între timp au emigrat... şl 
să rămână câţi am botezat eu. 

In pragul acestui trist Paşte 
1986, să nu uită» că românii sunt 
victimele comuniştilor ludei,pe care 
1-am tolerat în ţara noastră, fiind¬ 
că ne era milă de el. lori amintesc 
cum bunica mea spunea: "Săracii...., 
sunt progonlşl din Rusia şl Polonia, 
lasă-1 să trăiască la noii Sunt şl el 
oameni...*! 

Aceşti "oamer.1* au format parti¬ 
dul comunist în România,Iar şefa lor 
era An na Pauker, numele el real Ana 
Roblnshon, o evreică urîtă de prin 
Gallţla-Polonla, care s'a strecurat 
le România ca si alba "o viaţi mal 


bună dlja..." 

SI am lăsat pe "dracul" în casa 
noastră, căci Madam Lupescu a fâcut- 
o scăpată pe Ana la ruşi,şl după cum 
ştiţi, ea s'a întors în România în 
1944 ca general al Armatei roşii si 
apoi a devenit Ministru de Externe 
al Republicii Populare Române.La or¬ 
dinele Anei, sovieticii ne-au bătut, 
violat, jefuit si omorît din primele 
zile ale Intrării lor în România,"ca 
prieteni", în urma armistiţiului min 
clnos făcut de trogloditul Rege M1- 
hai I, care a depus toată râvna ca 
să-şi păstreze tronul şl l-a durut 
îh cot de ce urma să îndure românii. 

In Iarna 1944, sovieticii ne-au e 
vacuat din case si s'au instalat în 
ele cu tot ce-au avut. Iar noi cu co 
pili în braţe am rămas pe străzi.Ana 
a ordonat să se Instaleze linii di¬ 
recte de tren cu Rusia şl astfel zii 
nlc mii de vagoane încărcate cu mân¬ 
care, bunuri. Inclusiv toate aparate 
le de radio din România, au fost trl 
se la colhozurile lor să le cânte ru 
s11or...care nu văzuseră radio în 
1944. 

Iudeii KGB din România, au des¬ 
chis o secţie a Miliţiei populare în 
blocul Dragomlr Nlculescu din Bucu¬ 
reşti. unde mii de români creştini 
au fost anchetaţi, torturaţi si omo- 
rîtl în bătăi de sportivii luiîel,ca¬ 
re îsl menţineau "forma fizică" bă- 
• * 

tând victimele, pentru motivul că e- 
rau creştini bogaţi ori legionari na 
tlonallstl. 

Să nu uităm, că Iudeii comunişti 
au fost călăii noştri. El ne-au tor¬ 
turat si trimis la Canalul Morţii,în 
» * 

Siberia ori în faţa plutonului de e- 
xecuţle. Când s'au trezit şl româna- 
şll noştri care erau adepţi al comu¬ 
nismului de ceea ce voiau Iudeii să 
facă, după ce distruseseră toate cla 
sele sociale, în 1952, Ana, Luca.Teo 
harl si alţii au fost arestaţi pen¬ 
tru "deviere dela linia Partidului". 
Imediat după asta, toţi slonlştll şl 
-au "amintit" că el sunt fiii lui Is 
rael şl au început să emigreze în al 
te ţâri. Dar opera de distrugere a 
României fusese realizată. 

Aşadar, să nu uităm, câ dacă nu 
ne putem face cruce sau boteza prun¬ 
cii în tradiţia creştină; dacă preo¬ 
ţii sunt arestaţi si bisericile sunt 
dărâmate; dacă sărbătorile Pastelul 
nu sunt permise, vina toată este a 
Iudeilor comunişti atei, agenţi KGB. 
Oacă nu vă puteţi duce la "Denii";da 
câ nu aveţi o luminare să aprindeţi 
la rugăciune; dacă nu aveţi oul ro¬ 
şii şl cozonac, şl un Iepuraş de clo 
colatâ pentru copilul vostru;dacă nu 
aveţi o ciorbă de udei şl o bucată 
de friptură de miel pe masa voastră 
de acest Paşte 1986, să nu ultaţl.es 
te numai din vina lor, începând cu 
şefii din 1944 al C.C.-ulul care şi- 
au luat cfte un nume fals sl nu şti» 
cl sunt de origine Iudaici, astfel 
d: 

1. Ioslf K1ş1nev$fcy......nume real, 

lacob Broltman 


2. Lluba Klşlnevsky.nume real, 

Lluba Broltman 

3. Teoharl Georgescu.nume real, 

Burach Tescovlch 

4. Avram Bunaclu...,.nume real, 

Abraham Gutman 

5. Lothar Rădâceanu.nume real, 

Lothar Wurtzel 

6. Miron Constantlnescu...nume real, 

Mehlr Kohn 

7. General Mol se Haupt....nume real, 

-la fel- 

8. General Zamfir.nume real, 

Laurian Rechler 

9. General Wllllam Suder..nume real, 

-la fel- 

10. Vaslle Luca [nu ştia nici rom⬠
neşte], ....nume real Laszlo Luka 

11. Colonel Roman.nume re al. 

Roman Walter 

12. Colonel Holban.nume real, 

Moscovltz 

13. George Silviu.nume real, 

Gersh Colînger 

14. Gheorghe Apostol.nume real, 

Gherschwln 

15. Colonel Dulgheru.nume real, 

Oulbergher [pe ca 
re l-am cunoscut personal. Este "bi¬ 
ne mercl" în România, este pensionar 
plătit "gras" pentru crimele ce le-a 
comis. Iar surorile lui comuniste 
din "ilegalitate*, si toate *şefe de 
eaofe", au emigrat de curând în Ame¬ 
rica... fiindcă nu-sl puteau păstra 
"cultul mozaic", au declarat d-lor. 

16. Ghlzela Bosh.nume real, 

-la fel- 

17. Constanta Crăciun.nume real, 

-necunoscut- 

La aceste nume de mal sus, deja 
Intrate în Istorie drept "călăii nea 
mulul românesc", se adaugă o imensa 
cohortă de iudei ale căror nume nu 
sunt cunoscute încă, dar se vor găsi 
în arhive într'o bună zi. Să nu ui¬ 
tăm, că Iudeii comunişti ori ne-comu 
nlşti aflaţi în România în 1944, au 
colaborat cu sovieticii la distruge¬ 
rea ţării noastre şi a noastră indi¬ 
vidual. Când va mal îndrăzni un e- 
vreu să te facă anti-semit, arată -1 
această listă... 

Să nu uităm, că evreii "ţinuţi 
la vatră" de Antonescu între anii 
1941-1944, pe motiv câ erau comu¬ 
nişti şl nu prezentau încredere să 
11 se dea arme şl să lupte pe front, 
au fost salvaţi şi au stat acasă lan 
gâ neveste. Toţi Iudeii au fost li¬ 
beri să-şi vadă de prăvăliile lor pe 
Lipscani si Văcăreşti şl să facă corn 
plot în casa evreului Berger Saflanu 
din Calea Moşilor Nr. 103, în timp 
ce tatăl meu şl al altora mureau pe 
frontul de Răsărit. 

Berger Saflanu era furnizorul de 
covoare al Palatului Regal.respectiv 
al Madamei Lupescu, Iar colonelul 0c 
tav Ulea maestru de ceremonii al Pa¬ 
latului, era partener de afaceri cu 
Saflanu. Col. Ulea a facilitat văru¬ 
lui său Lucreţlu Pâtrâşcanu întâlni¬ 
rea cu grupul de conspiratori din ca 
sa Saflanu. Pâtrâşcanu era un “golm" 
căsătorit cu o evreică, dar care îşi 


spun?a "Elena Pitrăşcanu", şl al ci¬ 
rci fraţi şl cumnaţi erau totl a- 
genţi KGB cu numele de: 

1. Harry Brauner 

2. Lena Constante 

3. Zllber 

4. Calmanovlcl 

Acestora le datorăm noi românii 
Invazia României dela 23 Aug. 1944. 

Când în acea teribilă iarnă 1942, 
evreii au fost scoşi să cureţe zăpa¬ 
da, fiindcă creştinii erau totl pe 
front, "domnii dela vatră" s'au sim¬ 
ţit ofensaţi, şl de atunci ne acuză 
pe noi românii că 1-am "persecutat" 
şl că am fi omorît 400 de mii dintre 
el. Iar noi Go1m11,1-am ţinut graşi, 
frumoşi şi sănătoşi, câ asa erau a- 
tuncl când au Ieşit cu steaguri ro¬ 
şii în mălnl, în întâmpinarea trupe¬ 
lor sovietice, strigând cit îl lua 
gura: "Trăiască eliberatorii noştri, 
sovieticii!" 

Să nu uităm, că evreii comunişti 
din România au format grup compact 
cu soldaţii sovietici.jefuind oame¬ 
nii pe străzi. El au fost aceia care 
1-au antrenat pe soldaţii sovietici 
să zică "Davai ceas", căci el,evreii 
din Rus1a,şt1au ruseşte ... 

Tot acel evrei Ti duceau pe solda 
,ţll sovietici la casele creştini Tor 
pe care personal voiau să se răzbune 
spunând prostavanului sovietic:"Aici 
este un nazist. Omoarâ-ll", şl sovi¬ 
eticul viola femeile, jefui a apoi o- 
mora. 

Să nu uităm, câ cele 22 de mllioâ 
ne de creştini români, sunt sclavi 
în tară pentru că evreii comunişti 
le-au impus doctrina lui Marx şi Le- 
nin să-i înrobească. Iar ei să le 
fie conducători. Evreii comunişti 
sunt vinovaţi câ ţăranul român a 
fost deposedat de pământul lui si 
dus forţat la "colectivă",iar cel in 
stărlţl au fost duşi la Canal unde 
au fost omorîti. 

Să nu uităm, că evreii comunişti 
ne-au pălmuit peste obrazul drept,şl 
noi ca buni creştini am întors şl o- 
brazul stâng... Câ evreii ne-au luat 
haina şl noi le-am dat si cămaşa,aşa 
cum ne-a învăţat Chrlstos... Câ noi 
românii nu i-âm dat pe evrei lui Hl- 
tler să-i ardă la Auscbwltz; 1-am ţi¬ 
nut acasă să ne ardă el pe noi, şi 
noi tăcem s # 1 nu îl acuzăm de tot r㬠
ul ce ni l-au făcut. Evreii ne-au o- 
mortt şl distrus ţara şl tot el ţi¬ 
pă mereu. Ne defăimează pe cei Tn 
viată şl ne vânează de-a lungul şl 
de-a latul globului ca "fascişti şl 
anti-semiţi. Iată cum răspund evreii 
comunişti' la omenia creştină a popo¬ 
rului Român: cu ofense, cu ură şl râz 
bunare ce se face din ce în ce mal 
simţită venind din Israel, agentura 
lor de terorism si conspiraţie mon¬ 
dială împotriva lumii creştine. Dar 
până când această "Anti - Defamatlon 
League" din America, care violează 
chiar Constituţia Americană atacând 
pe oricine îndrăzneşte sâ-1 critice 

Urmare lnpag.2) 



















APRILIE-MAI 


PAG. 21 


TUTA 



SUS: Castelul °eleş 

JCS: Filatul Fecal din Bucureşti tn anul 1927 


OCHI PENTRU OCHI... 


Z* evrei, poate fiinţa* Trebuie ce- 
nrt Curţii Supreme si fie desfiinţa¬ 
tă, fiindcă această 11 gl reprezintă 
o violare « dreptului de exprimare a 
individului. Este o ligi ce suprimi 
libertatea cuvirtulul aţa cum o fac 
rn*a 1 codiri stil. 

SI «u ultim ci ura evreilor slo- 
nIşti contra romlrllor, este si pe*- 
truci el *u pot uita viaţa de huzyn 
ce au avut-o în România.. Acum, ar 
a si mai pozeze ca “Vlctlme*ş1 si 
scoată ceva despăgubiri prin de¬ 
claraţii false, asa cm au făcut cu 
lte alte state. încercInc orice si 
pe alţii ţapii Ispăşitori per 
f alimentul aşa zisului "Stat Is- 
Oragll noştri “evrei* din Is- 
eî, pretind ci sunt fericiţi. Aşa 
fericiţi... aşa si trăiască el... 
adevărat! Aşa de fericiţi ci 
cu puşca mitralieri sub pe mi 
frici ca pot fi atmeitl de arabi, 
ce fericire au evreii comunistl 
iominla care au plecat la "Părea' 
Promis*, în care dupi cm se ve- 
âumul D umnezeu are griji de el., 
nu uitaţi, şl îr. prag de acest 
si spuneţi copiilor şl nepoţi 
şl tuturor celor tineri, 
a poporului &omfr creştin. 


tră de Paste nu este nlncare. Să le 
spuneţi dece suntetl săraci. Iar ca¬ 
sele voastre au pereţii reci ca ghla 
ta şl voi tremuraţi de frig. Să nu 
uitaţi ci tot ce înduraţi de 42 de , 
ani, le aveţi dela evreii comunişti, 
cărora le-aţi întors şl obrazul 

Sting... 

Ajunge!... Este timpul ca noi ro¬ 
mânii creştini din exil si fim uniţi 
si cu toate forţele şl metodele si 
luptir pentru supravieţuirea naţiu¬ 
nii Romi ne. Scrieţi, povestiţi tutu¬ 
ror, şl trimiteţi scurte declaraţii 
semnate pe adresa ziarului liberta¬ 
tea pe numele meu. Aceste materiale 
vor fi centralizate la oficiul D-lul 
faust firidescu Ir Paris, şl se va 
scrie un raport ce va fi prezentat 
Naţiunilor Unite, si se ştie ce au 
îndurat şl încă îndură creştinii ro¬ 
mâni dela evreii comunişti. 

Este timpul în numele supravieţu¬ 
irii Naţiunii Române şl autoapărării 
• noastre sl folosim armele călăului 
coci numai astfel îl putem învinge.. 
Cu hotărî re Ni curaj si cerem: "OCHI 
PENTRb OCHI ŞI DINTE PDfTRt? DINTE*, 
pentru tot ce îndurI poporul 
Român de 42 de ani din cauza lor... 

Să nu uitam'... 


In ziarul Universul nr. 23 din iu 
na Martie 1986, dlr.Arlstlde 8uho1u, 
un oarecare Tudor Vrancea, pseudonim 
de bună seamă, are neobrăzarea să ci 
teze comentând pejoratlv pasagll din 
tr'un articol al meu fără sâ-ml amin 
tească numele, referitor la actlvlta 
tea mal mult decăt periculoasă a di¬ 
zidenţilor comunişti dirijaţi de cla 
nul lerunca-M. lovlnescu, naivii sau 
veleitarii de rea credinţă dela Cu¬ 
vântul românesc, împreună cu vajni¬ 
cii Al. Răuţâ, M.F.Enescu, V. Hori a 
[acesta nu se ruşinează să publice o 
poezie pe prima pagină a fiţuicii po 
11 ti ce a lui Ion Ratiu], şl să nu-T 
uit pe "luminătorul" exilului,l. M㬠
măligă. 

Eu am scris ce-am avut de scris 
pe faţa şl documentat, în cel mal 
strict spirit ştiinţific, vorba lui 
Tacltus, că vremurlle-s de el vred¬ 
nice, "Sire Ira et studio". Mal îna¬ 
inte le-am scris si celor de la Cu- 
vlntul românesc şl dlul Râutâ, char- 
meurulul domn Răuţă,devenit furios 
deodată ca un taur în arena madrile¬ 
na, capa Iritantă fiind mult admira¬ 
tul de el dizidentul comunist Ion Ne 
golţescu, am propus dlul Minâligâ o 
masă rotundă cu istoricii marxişti 
din ţară, VIad^Georgescu şl Matei Ca 
zăcu; el a organizat această masă ro 
tundă, nu m'a invitat la ea, în 
schimb i-a făcut loc altul dizident 
notoriu, ţurcolog de mai nare râsul. 
Mlhnea Berlndei. 

g,.*»> 9 ur 9011 oe ia îvls ascunzan 
du-se după maxime împrumutate din le 
xlcoanele de doi bani jumătate,nu au 
găsit de cuviinţa să-mi răspundă tot 
atât de academic de cum am făcut-o 
eu, adică bazaţi pe documente si a- 
tuncl, iată, recurg la un mizerabil 
procedeu, faptă murdară, nici Plrgu 
jigodia lui Matei Caraglale nu ar fi 
fost capabil de ea. Sub un pseudonim 
ni se arată că nu suntem demni de 
răspunsul lor [sic!] şl-o fac prin 
Intermediul ziarului dlul A. Buholu, 
până mal Ieri propagandistul sportiv 
al radioului şl televiziunii comunls 
te dela Bucureşti, vioara întâîa a 
partidului. 

0 întâlnirea acestui Tudor Vrancea 
cu Ari st Ide Buholu nu este întâmpl㬠
toare. Slujesc la aceslaşl ţaţă co¬ 
munistă, Matuşca roşie. 

Marele Pacepa, Intimul regimului 
comunist şl al satrapului Ceauşescu 
30 de ani, este primit cu braţele 
deschise. Iar declaraţiile lui între 
bulnţate doar sl se înalţe cu ele.de 
Si Sunt COStu»e rupte în fund. far¬ 
duri false, dlzldenţa comunişti. 

Acuma ca si ni se dea replica şl { 
sa fie apăraţi şl alde Eugen Popescu 
sau Ş, QcAfrcu, se apelează direct la 
orvjl Bucureşti ului A. Buboi u. 0 mal 
clari demonstraţie de sol i dar 1 tate 
conjnistl nu se poate face. 


I-aş mal aminti dlul A. Buholu că 
în timp ce el era mare şl tare la ra 
dlo, cu state bune în slujba comunls 
ti lor, eu mă aflam dat afară din în¬ 
văţământ, declarat Inapt să educ e- 
lementele cu origine sănătoasă din 
care cu siguranţă că făcea sl dlul 
parte, la fel ca Vlad Georqescu, C. 
Poghlrc, Matei Cazacu, pe care TI a- 
părâ acuma colaboratorul său cu o ne 
ruşlnare ce-ar mişca munţii dacă res 
pectivul ar şti ce este ruşinea. 

Să nai afle dl. Buholu că şl eu 
aveam un dosar la cadre dar acesta 
mă trăgea în jos fiindcă la comu¬ 
nişti nu se cerea valoare şl dragos¬ 
te de munci, ci activitate politică. 
Ori, nu-1 aşa? 

Apărătorul dizidenţilor sub epl- 
tropla omului Bucureştiulul propagan 
dlstul Arlstlde Buholu, în final o 
încheie în mod tipic comunist. Cele 
susţinute de noi nu se ridică la 1 - 
nălţlmea lor de semizei. Cunoaştem 
tonul de la dl. V. Ierunca adresat 
lui I.V. Emi 1 lan şl N.S. Govora. In 
treacăt 11 transmitem. Iar Tn spirit 
cu totul ştiinţific, nu ne-a convins 
că nu l-a plagiat pe G. Dumitrescu 
în cartea sa "Piteşti". 

Respectivul sistem de a nu râspun 
de mal ales când nu al dreptate este 
unul aplicat de comunişti, cum ar 
trebui să o ştie dl. Aristlde Buholu 
prea bine, doar a lucrat în materia 
asta Tn România când cetăţenii îl as 
cultau firi să-* poată răspunde daci 
nu ie convenea ceva. 

Fiindcă noi nu an fost nici în ta 
rl rlcl în exil, comuni st 1 ,răspundem 
după modelul marelui Splru Haret. A- 
cesta pe când avea un z 1 ar,scr 1 a fie 
cărui cititor ce 1 se adresa la pos¬ 
ta redacţiei, cu toate că ar fi pu¬ 
tut avea scuza ci este foarte ocu¬ 
pat, pe lângă altele era ministru, 
profesor sl academician. 

Dar ce ml-este Splru Maret pe lan 
gâ toţi snobii cercului dela Paris, 
înnecatl în citate numai să-şi ascun 
dă marea sărăcie spirituală? 

Deci dizidenţii comunişti atacaţi 
direct şl cinstit de mine, nu au g㬠
sit altă cale de răspuns decăt în co 
Ioanele ziarului lui Arlstlde Buholu, 
Ce buni reconandaţie a activităţii 
lor!! 

Iţi «ultumlm dîe Arlstlde Buholu 
ci a trebuit sl te trimită regimul 
comunist din tară ca să scoţi pentru 
dizidenţii comunişti al exilului un 
ziar în care să-l aperi nevoie «are, 
ci el sunt Incapabili de aşa ceva. 

SI pe această cale trebue să a- 
trag atenţia românilor cinstiţi asu¬ 
pra modulul perfid cum se Infiltrea¬ 
ză coftifllsnul printre noi. Sub oc*H 
cel binefăcători al autorităţllor a- 
merlcane, nu numai la Europa liberi 
ci şl la alte sucursale. 

OvidHi Vuia 


Luptaţi împotriva 
comunismului 


A. Buhoiu si dizidenta comunistă 

» f 






































LIBERTATEA 


APRILIE-MAI 


ROMÂNII DIN TIMOC' 


OAMENII 

UftJMAtV DIN Nft. 43 - 


Oamenii sunt până într'atât săteni încât şi-au făurit şi cu¬ 
vinte ciudate neîntâlnite aiurea. Lăsam că atunci când stai cu 
*ci la stat mai cu seamă prin părţile Dcleniei şi Rabovei. au fereli 
de acestea : ..Noi în loc să vorbim vorba să apropiem pc om. îl 
depărtăm Nu nc c limbă aşa descurcată. Auzi vorbă ! : 

Pc gurgui mă sui 
Culegând făsui. 

Noi. vă spunem, vorbim prost, pâdureneşte, săteneşte". A- 
ceastă pază, chiar dacă şi-alege altfel graiul, e dc pretutindeni, 
prin sălaşurile de ţară scăpate de orăşenizare. Dar aici sătenii au 
ajuns până la înlocuirea cuvântului oraş cu altceva. De pildă, 
am aurit /icâiKÎu-sc : „Voi cari trăiti în diuri % \ Sau : „Eu am 
umblat mult prin Rusciuc, Sofia, Plovdiv. Odriu şi alte diurp\ 
Aceste „diuri*’ nu sunt alta. precum uşor se simte, decât un plural 
al numelui românesc, şi el cu formă de plural, al Vidinului, Dii, 
schimbat din subuntiv propriu în comun. Afară de Dii, pe o spiţă 
dc roată dc ccl puţin şaizeci «Ic kilometri dc jur împrejur, local¬ 
nicii nu cunoşteau alt oraş. Calafatul a fost un sătuc până târziu, 
-după 1 & 50 , Cemeţul nu şi-a mai venit în fire după pârjolul Câr- 
jaliilor, şi mai se găsea şi în părţile sârbeşti. Craiova era la o 
margine dc lume. mai mult un simbol dc ţară, cetatea Băniei, 
Oltenia insâş. Severinul sa zidit după plecarea celei din urmă 
unde mari de emigrare, aceea pe care o putem boteza a Regula¬ 
mentului Organic Chiar oamenii cari au fost la muncă, în el, nu-i 
pot zice pc nume. cei mai mulţi Iţi vorbesc dc Sufurin, ameste- 
cându-1. după nu ştim ce potriveli, cu galbenii mari dc salbă, cari 
se chiamă în partea locului sufurini. Se înţelege atunci de ce 
oraş a ajuns sa se zică „diurT şi cât dela o parte dc orice viaţă 

oa dorinţă şi îndestulări culturale mai subţiri au rămas Românii 

dintre Vidin şi Timoc. 

Oîfclt* ar’fi tnsl piHtctJe. întrebări)*- <îe cîpXte-nît 

aernu, oap.tol nu N-or fi lăsate chiar firi răspuns : când au venit 

«rÎT r/ 1C L , UndC - 5 "** WSC - în « "««*. ~ cc înfăţi- 
>^re şi care îndeletniciri ? 

dc il ) Voare P* fi d c ajutor la statornicirea ani- 

'ZJT 1 ' ba,tlMîll 7 “«marile din cărţile de călători 
apuseni pnn aceste valun dunărene. Cele din urmă se rczeamă 

T'tSiZ^r m aamenii ’ tntrcbaţi Dar » a *a ele sunt de 
\v^ d 1 /°^ a,at j P entn *« ^ ' in. unele, de departe dindărăt 
V 5 cit » ca o adeverii* a propriilor cercetări. Cronica acea- 
P*- ra şi moştenită din om în om. e neştirbită şi astăzi 
Sunt locuri pe unde s au născut chiar legende ale descălec㬠
rii Ele suna «ramu. Preţul lor e mai mare că sunt decât că ar 

£ “„T " vr ” <**«* »i. »i. d«t. «1 

Sp„. „„„ii bitrimi di, R.b,,v, <i K «« Vite a p„, 
f C t?"‘ '(dinului Ji P t atd.- 
M U ““ T “°<" *> *> S*rbi,. , ,1 atuaci 

MoWpvp». " Moldova. ,i Do*. 7 

ţo»«eT. Bulp.n, Si dădu porunci ti ii* aţa : Voi docili eati 
.«va a 1: I. Bulgiri. „.buc rt f, t , RomUi , _ “ 

» pop, ool*. _ Car. „„ 

tabXi * r-* "* * f«. » oamenii ao 
uitai hmba bu gareasca » nu ,* mai vorbi, după aia din Dii 

Pân. In pădure ,i în Serb.a decât româneşte Astea le-a făcut la 
vremea ua hneaz Viteaz 

Când va fi fost . vremea «ta" „ cine era Kneas Viteaz oa- 
tnenn nu xr prtcep si arate Dar legenda nu-,i pierde însemni- 
Utea. Ea e. mtâiu, o dovadă ci Românii sunt in aceste părţi de 
top datul, pentru ca ammurea «seziru si se fi pierdut într’a- 
încât sa-51 ţeasi un basm eroic, potrivit cu locurile sălbatice 
de >evuce lupte între împăraţii sau cu strungile înguste cu hai- 
cuci. S ar putea ca legenda »i *i fi avut începutul în lumea căr- 
turireasci a Pidurenilor. Unii popi de pe la 1800 au venit de 
prin satele oltene ale Doljului. Mai ales amestecul, firi roit, al 
Moldovenilor pe aici. ar vorbi pentru această părere. Pidurcniî 
ae deosebesc, prin graiul mat repezit, prin înmuierea multor su¬ 
nete «i prin cuvinte proprii, de ceilalţi Români vidineni. Dar 
toate acestea se lămuresc prin obârjic bănăţenească sau poate nu- 
mai prin convieţuirea cu Bănăţenii sârbi, a multora dintre ei. 
Cineva care suia încoace dinspre câmpia olteană, cu puţinele cu- 


noţtinţc ale unui biet păstor de suflete de 
oi înăspriţi de singurătate in ^ * 

lucrun. In loc să lege pe localnici a, Banatul el 
semana m graiul celor două ramuri. p c care' ' V ^ 
să-î cunoască din cilueărestile oribee fl avart P r,! «jul 

* MoWov. „ J, K S „:« *“.■**«. n ii 

depărtat al Domnului Mihai care si ^ Cumva ch! M 

Dunărea $i trebue să fi s-udirit ineh. phmhat sal ”a pe toată 
lor săi. cel puţin rât Ştefan cel Mare pe'a MoTdo * °’" ni ' 
astjderea acestora, să-i pue în seamă toate îspriv 1!"' ^ ^ 
fara izvor cunoscut ? acela anei praMlc minunate şi 

acestei legende nu numai că venea dc -i *t * a urzirta 

cărturar, se vede din partea ce o dă P rT ara ' at ' dar cra Si 
topirea rămăşiţelor de Bulgari inecatTS,"--! U *'‘ itâ,orn ° r in 
In naivitatea povestei e o intrev^î j UtUra româneas ci 

n-H- • --vrazsr rzrrs*- u : 

r^r dn ' ţîSftr 

îtia, la rându-le pc poenelc 1 , nCC10pllti 51 ,na Poiaţi. Ace- 

Sole în curaturi si a^e de X dTri ^ 

adevăraţii Români. în marginea celor bnt* ' ^ Sln5Uri 

Dm spusele adunate mai din toat^ „».t 
au venit în judeţul Vidinului în trei unde 
fiecare e foarte deosebit Puterea rlro - , mpu at a ^ nut 
«1, «i ţinuturi d, r. wH lo^T " r * & di “ 

Tot IM. Ioni do ’ " Pn “” a * 

—- •« »«• <1' pini in porul 

lui 1831 . Prin negura începuturilor ei abia luminează uncie 
legende, cu răsunet secular, frânturi din vreun cântec bătrânesc 

mmm 

unui ctitor, sau anul unei puneri de piatra dc tcmcYvc. Numai pe 
alocuri, luând uşor un strat mai nou de deasupra, râsarc indârât 
vie, în rosturile dintâi, o picturi acoperita de pensula meşterului 
dc mai târziu. Ea nu mai e însâ decât un crâmpciu. şi ajută cd 

mult să ghicim făptura a ceeace a fost şi de nimeni şi niciodată 

nu mai poate fi descoperit. 

Crunt hanger a învârtit peste aceste întinderi cel de care se 



leagă mai limpede ştirile îndepărtate ale unui popor fără 
sipet de aşe/at valurile istoriei sale, decât amintirea. Ne-am opr.*> 
U mormântul lui alb, cu fior. In cutia dc piatră cu doi pereţi 
in râm uraţi din daltă, ridicată peste trupul lui. flori liniştite au 
crescut şi se îndoaie de prea mare înălţime, ca Sntr o rugăciune 
f^rit* $i verde. Unul din stâlpii cari închid cu porţile dc jos mor¬ 
mântul, poartă peste pisania mândră arabă, gTeul turban- De jur 
împrejur morţii sau îndesit. Pietrele s’au urcat pană lângâ sar¬ 
cofagul Strălucitului. II ascund de ochii turburătorilor. Alături. 

















*P8HfE-MAI 


«™«»,•„ pu-idK^ x ^JZT;‘ r 

W» înaintează o muche, co ferestrele TO . -4 . "- . ' ajn ^ u ** a ^ ),a 
fAiina noilor Casmale aT^Tdul £E " *" 

rrcpi. De acolo ie, lespc bubuite.‘ca ni,te TETOZgg 
^nrurc msu sunt martore al e Spânilor de odinioară bTZ£ 
«do caselor vcanc. carc po, privi peste stradă ,i rid „ ^ 
rla^n m gra lu rtra.n de ghiauri se întreabă între ele de „2, 
** ^ S “ nfCT *» Dii, afara din Cetate înaiotea Ta 

1 °/ lrn ^ F r?; tal î*P*riva Sultanului. 'Cap«! ă? 
?uîor. groaza Tăru-Româneşti, Osman Pzsvan Oglu. 

Datorita luptelor de pe aid cu Ru,H „n măcelurilor săvâr- 

TTTaveaTfnT ^,‘T T "* * H-*»~ P-ântu. 

m, «, avea One sa-I geneze fi păunul de după ziduri de cine 

« f,e brantî- Ş, a făcut Pasvan Oglu lege să * dea atâta loc de 
plur * atata de păşune oncu. se va rtatomid pe el fi a chemai 
«men; din Tara Românească. Aceasta a fost pela anul ISOO 
Muîţ, de-ai nortxi s au furi** atund peste Dunăre. Românii mai 
de mult trecuţi * au găsit întăriţi de acest adaus. Dar amintirea 
ven;ni .or s a pierdut în a celor mai proaspăt veniţi Si 0 vreme 
- descălecător a] tuturor Românilor din aceste răspântii a fort Pas- 
van Oglu. Până ce o altă unda i-a înecat ,i pe o. ,i împreuna or 
ei. f« pe descălecător, care a fort uitat ca atare In numele tuturor 
au vorbit după aceea aceştia si au pus început a! istoriei lor dru¬ 
meţe, anul atat de apropia1 al propriei sosiri- Unii călători străini 
arcn * P* cuvânt « l-au primit »i dat mai departe ca bun. 

De sfârşitul veacului al optsprezecelea j< leagă popularea cu 
Roman, a satului Florentin, frumos poposit la apă. într'o vatră de 
stând cu rămăşiţe romane. între două spinări de deal O ştiu lo- 
cmtom » ne-a pdvertit-o d-1 Mi* Săniei, cel mai însemnat 
vlastar oe astăzi ai fostului lor stăpân. 

\ estea împărţirii de pământuri la Turc, din bdjuz si pe de¬ 
geaba, ajunase numai decât si in satul Salcia. Clacaţii lai se tri- 
geau dm veteranii viteazului Spătar Drăgan Său!eseu. dus oi Ser- 
î* 3 ^CatocanoBl, Ia porunca lui Kara Murtafa. pentru răs- 

5n 7W * « Craiul Sobieţchi. ia Beci. 

I» întoarcere acest sat dunărean văduvei „ 

■M 

le-a figîdtrlt blesn^ri. sa erect cam. de *e înduri să rtmână La’ 

- nbeg:. -~a_ numai atai că aveau de acum ogoare de 
****** 4 .ar.er.; per.tr. v-te. tau.eseul a trebui; lâ facă fără ts- 
-..a . a maym&r. Mai târziu îe-a clădit tot d 0 bisericuţă. î n 
f ‘ crX2x *- ’&Btlz Florentin, de unde eu s'au mai mlp -ar Flo- 

îr r "~ “: *** 2 * ăzi tsr -‘- **=?<*“ P rtrănepoţn SSkcsrilar de-atund. 
arecareîe nertec loca: fi împrejurările bobi no i-aa adrimba» 

pra wmâL 

. l'-- 21 decâî dn R® «icepoto veacnbn trebme si se fi arata* 

Roman, nou: r « Bregoo a urcând TtMoad. Se simte că drumul 
f f* f 13 *^ - Nxa dtiijrK găseau mai dinainte 

Legăturile ce rudenie neîntrerupte tot rimpuî 
mtre^cme aoua măsri, pâră aa. ani: trecuţi, de când răsboaele 
cm Bateani au .neta Lcearek no se poate sa tu se fi încheiat fi 
ff^'l A ‘*âe» case 4 ‘* *k adusa assazi gaapodma din Dolj sau 
când v <=_tâ deia Românii din Serbia. Oamenii 
a. tzaa adesea peste «grâdirile poutice ratămpiătoare, «acr u 
rmgură obţte, făonă din âraţul aceleea*; obăni; 

. -— .^e i-.ea. cârj, î au ar.n-ta; în vârtejul întâaiplărilor 

viimene ak *»W- Ca ele numele H an an sigur s'ae păstrat 
ica. .ssne. ui Ce p .dă te se povesteşte despre Papa Guiţă, mo- 
c.. Popa Ristea dir. Bregova. -Acesta e acum de laptezec. de 
f*~' ci »ok aid. a «torit .a ovâzed. iar Pupa Q-.iţâ 

la 2S2: it-izat dc o ca»> 

. A ^ ^ «ţaţe. iV. zikk aczle* BiLcu, Haida' 

^ Ea: ^ ^ T^rc;. Dir sotr'o z.. 

pc-r- ce ritt, zâyn ^ d a treert m Sârt^i Si -a ficw 

««fcKe. a urifrâm pe îzâpâr„. a .en ti i-a pezîe Tiskc. Sârbii 
ie fram&aâam >eanbarea I«i Payvan Ofi - iwrfspfise pe crev 
ric- ^zrefe se sîameae c. pir.ir... tineri tzJbtr^di de 

fi cs*asa (bc ar," era ce ac 

Ha c. Vde«L Acesta ficat a* p^Lc de docâ. trr. jute de oa- 
mer.i jr> Loc le are? L'ncbbi îs Licc m$m pe f> îa.pi ajii ţ: era dre» 
T'-rc; a. iret caii fnsr-zi r ;aaba r Bereta. Ha. la Vcka 12 
: ia tor $. a rrai_ Tarcii al.rrf.aa r-iva.i. Aîaad a kscâiecai 
t fi a aiaectk foreie sâ pe* a-i taoa ot sabia |i tae >; tac î 
: fi mvatacu*; ca cc cap *t ocL. de ^asr. Are paaset, ct 
a f->st ei îc Nefcem. Topo.a la ua: a anat d^r. Racx. 
oc trar: e«r. trdwk T >a r.t Hali-' Vele* JPriwt^e Ia 
^ ^ ixlorae î. '-2 dat r> pa laşi. zice: tm hm 





mM’dawIIÎI.L 7 !!?. J Tm ~* «U. Ei li p.. )n 

r- - p^nri h trc 

***?•«'*»«««mă “ t£\*^r, mn *Zr 

«. ghiulena ! n jumătate. Găvajii lui !-»« | J*?, firSrnat 

«dul bisericii, ca sâ nu-i ia Turdi caoul * 1 * n * r ' ,f>at 1n 

-ţ - •“ p-«- •» ^^,'r 

El f»a piUr'tai E " !^ a “ V” " OM* 

— - — • *£î2£^lţ£reL!î - 

•e poate sâ « fj cmwra, „ *S fi lucra» ^ ”*** 

turburi de luptă de detrobirr . â fi f ,l! ‘"^carile ae«ţea 

MST-^tSlKS SUfSK 

de .atund , 7 . ’- PraVa ^ aUiL Zic a fi fott căreia 

, ^rris&i^s; sstjs 

pag. 9 . cules de.a un sătean din Vraţa-Mebedinti. de pe unde 


6 


J 


* *1++" A*, j 


^ ; 




*>&*:*. 


far& 


ZZL&L •• ‘ ^ 


staţia da cei cu cari am vorbit îa judeţul Vidtnokă rrjr {l tri . 

g * nd : " Ga vtr ‘- a Tcrct > '-amenri să striagea. si ducea faza cHe 
oan-iasi lâptâmînî ea: bine. lăsa pătai*, lopata nfiplâ n gria 
Turcu lua boi, vad. lua r l rr.jerea de lângă tine, lua fata cu-: 
plăcea, 4 făcea ris de ek intre om". Numai atât ci Românii im 
Bdgana Sugeau nu de Turc, ci la Turc, »i de apăsarea docu. . . 
Co,fi;i erau mult rr*a. G.lânz. decât cul^âtorii de -jjruri 

|i dijxae df^ce^ti fi boertftL 

- ***** ^vairCe dm ace: tanp a îrai a tSooa -^i£ Cea 

dictâi ie 2.: -na m jura: La; Purat O^sll, a- Iiidepinatele ei 
viţe, ?. # orbea zzsOat de trecot. Ceaz-tâ^^La se vtrâa^e pe 
Lâr^i Ccifele-, fi se petrece parei Pob ocr.a noftri Anul c se cu- 
CaO-îte s*f;ăr *A rost ca o scu-are scartâ 'te p, orari fbvrafiţb cari 
1 23 ^ ^ brazda 2 j plecat firi sâ se aa; a;te 'cviit Mana 
de atLEca rrca; arde pirta fi în ocra» de astâzl a, cop.-.Gr de o&piâ 
^ ^ i ^c^aceîVu Organic întindea, treptat o- 

râcad?ieăiie la: new/enre. Ce apâran sâ;r>aîAce aiierr.rai*erâ arai 
di n a in te, cei rece p-ic, ^e râ^xae s; de angarale, dintre Tod^t 
fi GbiLa/ir., rfzn c^iâdiurtar acwa peste pâaâstwl >, daf:" iHe 
r utr.zrejti, ccvenJe m s au pacstra’ dextale. Ce oenkltttiiiri btâr- 

oue, mzu a^ea c -î es, rir-j ie a^trr^ta o descărcare- -a 
decpGtn' a. .A'tic wa se raacuozae. O;tema a ,-z: oirâ iraci:. 
EAsiârei 


Emanai BUCtfŢA 


















LIBERTATEA 


APRILIE-MAI 


T 


OCTAVIAN G O G A 



Răsboiul mondial s'a dcslănţult ca o fortună cotropitoare asapra 
omenirii. Pe urma lui, aproape de două decenii, continentul, transfor¬ 
mat dintr'o casă mortuară tntr'o casă de sănătate, se sbuclumă cople¬ 
şit de teorii şi formule, fără să şl găsească locul. Cine ar putea spune 
cât se va prelungi această perioadă dc cutremur molecular al b㬠
trânel Europe şl ce surprize ne mai rezervă încă obositul laboratoriu? 
Ca ta toate cataclismele Insă, şi în recenta prăvălire un principiu 
ai sănătăţii a căutat s&-ş! iacă drum. Instalând pe ruine o nouă 
orânduire de viaţă. Idela naţională, care fn cursul veacului al XIX- 
lea, a determinat schimbările de hartă fn Occident, şl-a împins mai 
departe triumful ei creind frontiere de stat în sensul unor delimitări 
etnice. Un act de Justiţie Istorică destul de întârziat s'a îndeplinit 
astfel, normalizând oarecum raporturile de viaţă ale unui colţ de 
umanitate. Că tn această aşezare proaspătă sunt dibuiri şl întrebări 
cari nu şi-au primit răspunsul tacă, fenomenul e firesc şl orice ma¬ 
nual de istoric ne poate da lămuriri liniştitoare prin capitolele simi¬ 
lare din alte epoci şl alte părţi. 

România cu frontierele el actuale e rezultanta acestui proces de 
evoluţie istorică, prin care-şl legitimează dreptul de existenţă şi se 
încadrează intr'unul din marile adevăruri elementare ale unui pa¬ 
trimoniu comun de gândire. 

Menirea rândurilor acestora c să dea în treacăt câteva noţiuni 
explicative pentru o carte care, prin nota absolut veridică a foto¬ 
grafiei ,va Înfăţişa realitatea autentică a unui popor, dincolo de in¬ 
venţia subiectivă sau de comcntarul interesat al unul atelier de 
scriitor. Placa fotografică, cu mărturisirea sinceră a pitorescului ro¬ 
mânesc, va isbuti mai mult decât aceste pagini să prezinte fragmente 
din cadra) de viaţă al unei ţări nou înfiinţate ta forma ei de azi, dar 
cu puternice rezonanţe în trecut. 

Se Impun totuşi o seamă de desluşiri iniţiale cari, fugitiv măcar, 
*& lumineze atM misterul nostru de procreaţle cât şl lini! generale 

Care e mal întâJ configuraţia geografică şi cum se înfăţişează struc¬ 
tura solului Ia acest neam spre care se îndreaptă de atâtea ori 
întrebătoare privirile din Apus? Un poet, — cel mai mare gân¬ 
ditor al nostru, al cărui geniu şi-a muiat aripile In suferinţa 
de veacuri —, Eminescu, a condensat Intr'un singur rând al 
unei sbiciuitoare poezii raza etnicului românesc: „D c 1 a Nistru 
p ă n la Tis a". Chinuitul profet a avut dreptate când a codificat 
în versuri lapidare, obiectivul unei sbuduraări milenare şi a dat un 
program de luptă generaţiilor venite în urmă. Viziunea lui de mare 
precursor sa isbândil, ca şi in alte părţi unde la începutul unei 
mişcări liberatoare a fost o poezie. Intre aceste două râuri s'a jucat 
drama noastră stropită cu belşug de lacrimi şi sânge în două mii de 
anL Pământul acesta apare ca o entitate organică. Un trup Imens 
având Carp aţii coloană vertebrală şl respirând la Marea Neagră, 
spre care se îndrumă fluviile toate ce străbat ambele flancuri, Ro¬ 
mânia ne arată o varietate de peisagiu dc o bogăţie cu totul parti¬ 
culară. Munţii cu masivele împădurite şi cu crestele pleşuve de 
piatră vineţie, fără a avea înălţimea Alpllor, sunt de o severă 
măreţie fn aspectul lor. Fie în Bucovina, la Făgăraş, la fruntea 
Ceahlăului sau pe coamele de stâncă ale Bucegilor, ca şl ta alte 
colţuri de ţară. aceşti munţi exprimă sălbăticia tragică a naturii, cu 
o vigoare neobişnuită, reamintind lanţul prăpăstios deasupra fior¬ 
durilor norvegiene. Pădurile cari Îmbracă coastele piezişe cu adân¬ 
cimile lor umede neatinse de secure.desişurilc de brazi bătrâni 
răsturnaţi de trăznet, izvoarele care ţăşncsc de sub lespezile de pia¬ 
tră, toate aceste privelişti IţJ dau un sentiment de intimitate an¬ 
cestrală a naturii, pe care Occidentul întretăiat pretutindeni de 
urmele omului nu-1 mal încearcă de sule de ani. Acestei sălbăticii 
de codrul se atribuie şi fauna Carpaţilor, unde urşii, mistreţii, lupii, 
caprele negTe şi cerbii roiesc prin crânguri şi poiene tăcând din 
România, ta materie cinegetică, o ţari unică pe continent. 

Coborînd însă de pe crestele munţilor spre poale, trecând peste 
valul rostogolit al acestor temelii de granit cari închid în fibrele 
lor subterane aur, sare, cărbuni, fler, o formidabilă revărsare de 
bogăţii minerale, peisagiu! se moaie preschimbându-se ta coline 
ondulate pretinse ta depărtări cu o nuanţare infinită de colori, 
deia verdele întunecat al pădurilor de stejar până la galbenul mai 
al Ldriştllor arse. E o ţară agricolă extraordinar de mănoasă care se 
întinde sub ochii noştri, cu o vegetaţie luxoriană rtslptă pe o str㬠
lucitoare îmbinare de câmpii şl ape, — de sigur cel mal binecuvân¬ 
tat sol al Europei. La rădăcina munţilor, pe ambele versante, ca 
din nişte misterioase şi uriaşe uzine ale unor titani zăvoriţi In 
rărunchii pământului, clocotesc râuri de foc cu mugetul înfricoşai 
al svârcoUrilor vulcanice. Deoparte, In Ardeal, e gazul metan care 
pe o reţea de sute de chllometxi răzbate din adâncuri ca o mare 
de lavă aprinsă, făcând să spintece văzduhul câte un stâlp dc 
flacără — de altă parte sunt zăcămintele de petrol din Valea Pra¬ 
hovei cari ta roii de sonde varsă zilnic acest fluid fierbinte al unei 


PAG ?4 

ronformaUl Iftr* p«r«ch«> pe ftnrritn«nt D. «mâmtonfi »*. 

U!e, mordanţi înainte. m «fosfor, tn fota prlvlt>m>)ui <-*mpu 
limpede ,1 penoroasif, ca o carte doscbJ**. Do p« InAlţlm.a p„ ţ , v ., 
rolul, doasupra Bra,ovulul, so vede Ţara Bârfei, ţosAtar* admira 
bllfi do cullurfi aericotr. a vechilor colonlţtl 3a*t atfoctod amirn 
«le figurile geometrice din broderiile lor. Spre nord. In continuare 
ca o nesfârţlffi tren* de smarald (filat* de o (iţe de argint, fvr,!e 
câmpia Murejulul. înapoi, leţlnd din defileul Prahovei, pfonnl mur. 
leneşe, covor multicolor aţlcmut spre Infinit, răsare dtntr'odalA 
ulmindu-te cu ţâfnlrea de energie a lululiri Iul negru năpădii de vor- 
deafă. Cu câl le dud mal departe pe malul Argeţulut sau faloml- 
ţel, cu atât orizontul se desface, conturele se pierd fl ocbll rătăcev 
In gol Ifiră un punct de sprl|ln. Te gfiseţti In faţa Bărlganuhil 
Canaanul României, cu huma gras* care ca ţi brazda câmpului din 
Banal sau anumite regiuni din Basarabia înseamnă Insăsl abondenta 
risipitoare, fără măsură «I fără hotar, O veche legendă românească 
dorind să explice această nesăbullă răsplată a gliei, spune glumind 
că Dumnezeu după facerea lumii păşind pe sus ca să semene 
pământul, ald I s'a spart sacul şl ţoală sămânţa a căzut pe aceste 
plaiuri. In zilele de vară lanurile aurii de grâu se îndoaie sub razele 
dc soare, porumbul tşl fâlfâie frunzele metalice ca o pădure de 
săbii sclipitoare, rapifa galbenă Işl Împrăştie aroma adormitoare din 
toate unghiurile palpită parcă viata cu o sevă neastâmpărată care 
fecundează la orice atingere. Cirezi de vile poposesc pe aceste 
livezi leneşe, cal sălbatici sburdă In fa(a fântânii cu cumpănă, câr¬ 
duri de dropii greoaie se stârnesc de prin ascunzişuri şl fug bătucind 
ţarina . . Ceasuri, zile întregi, poţi rătăci sub adierea aceluia? 
vânt cald tn care ca un fuior argintat strălucesc tn zare tire de 
iunlget. Din când tn când ziduri şi turnuri de cetăţi călătoare tşl 
plimbă mirajul lor şl dispar, Imagini jucăuşe din fata morgana 
care mângâie des singurătăţile câmpiilor noastre . . . 

Intr’o asemenea rătădre, ca o surpriză neaşteptată găseşti înain¬ 
tea ta Dunărea, care tncolădndu-şi pe tăcute spinarea cu ludrl de 
oţel îmbrăţişează întreaga întindere a Valahicl. Intrând in ţară 
Dunărea străbate Porţile de fler cu lurburărl dc ape rebele care 
se lovesc de bolovani şi stând; cu cât înaintează tn drum culegând 
râurile şi poveştile noastre, Işl tncelinează mersul, devine molatecă 
şl gânditoare, tş lărgeşte albia şl tot mal domol se apropie de Mare. 

Hotar străvechlu al aşezărilor de popoare şl al formaţiunilor de stal, 
înţeleptul râu, — moşneag care a înregistrat alâtea năzuinţl şi a 
ocrotit alâtea destine potrivnice, curge calm spre eternitate, ca un 
simbol al resemnării maiesloase . . . înainte de a muri insă tyi 
desface braţele şl miraculoasa Dellă se naşte astfel din această 
uriaşa gesticulare, junglă de coloare şl mister ca un basm orientat. 

Dacă n'ar avea allă minune decât Delta Dunării şi alund ar puie. 
revendica România de la toţi îndrăgostiţii de n alură an pelerina / 
care sâ le deavălule farmece necunoscute încă. Această împărăţie 
«f® »pX undp mm ofiUntîesc lomule plutitoare cu stufJşuri de trestie 
şl flori de nufăr, nemărginit Eldorado al peştilor peste care se rotesc 
In sborurl de gâşte sălbatice, cocostârci, pelicani şl egrete, e un colţ 
ciudat şl exotic, ceva din aspectul vră)ltului Gange care a făcui 
un popas în mijlocul civilizaţiei noastre sceptice. Aşa moare Du¬ 
nărea pierzându-se în Marea Neagră: curgeri liniştite dc unde 
cărunte. Din depărtare se ridică faldurile albastre ale Pontului 
Euxin, violente în neastâmpărul lor fără odihnă. întâlnirea celor 
două continente cu toată cascada el vertiginoasă de luple şi în¬ 
cleştări duşmane pe scara vremilor e prinsă parcă fn acest strigăt 
din adâncuri. O lumină penetrantă descinde de sus şi ţine praznic 
deasupra ei, proiectând neantul şi Divinitatea. 

Pe acest pământ s'a depănat viaţa noastră, veac cu veac, sub 
aspre lovituri ale sorţii. 

Când a începui copilăria acestui popor, cronicarii n’au Insemnat-o, 
nici unde s'a mişcat mal întâi leagănul lui nu se ştie. Suntem 
tot atât de autohtoni ca şl stâncile din Carpaţt, cari nu pot avea 
o poveste a naşterii, fiindcă s'au pomenit totdeauna la locul lor. 

S'au găsit, de sigur savanţi, lstorid sau filologi, cari au emis diverse 
teorii ale descendenţei noastre, distrugându-se unul pe altul. Rea¬ 
litatea e că primul aluat etnic pe care s'a grefat zestrea posteri¬ 
tăţii la noi este acea populaţie traco-getică de care bătrânul Hero- 
dot aminteşte şi pe care foarte serioase cercetări moderne au justi¬ 
ficat-o pe deplin. Probabil Dacii, a căror puternică aşezare de stat 
a oprit cele dintâi tendinţe de expansiune spre răsărit ale Imperiu¬ 
lui Roman, sunt continuatorii acestor locuitori de baştină. Neam 
vânjos şi războinic, aşa cum ni-1 înfăţişează columna Iul Traian 
dela Roma aceşti soldaţi, a căror spadă pusese zăgaz năvălirii 
călăreţilor sciţi, au căzut înfrânţi de meşteşugul slrategiei romane. 

La începutul veacului al II-Iea din era creştină civilizaţia latini cu 
toate atributele ei s'a înstăpânit aici şi noua provincie cu bogăţiile 
puse în valoare a devenit: Dacia felix, care potrivit unor iscusite 
reţete de guvernare, ridicându-se pc sine, alimenta centrul. Aproape 
două secole a ţinui această lnfuztune de latinitate, căd după acest 
timp legiunile ocupaţiei s'au retras In Moesia, chemate de Dlocle- 
ţlan, dar fructul acestei cununii a rămas pe loc. coborîndu-se ca 
fntr'o căldare fn văgăunile munţilor. Un nou botez de credinţă, de 
limbă şl obiceiuri, o zguduitoare încrucişare de suflet şl de sânge s a 
săvârşit ald pe urma cuceritorului Traian. 

Această mixtură e la baza existenţei noastre. 

De «tund Evul Mediu, plin la noi de întunerec şi de blestem, a 
deslănţuit cumplite furtuni cu puhoaie grele fi murdare. Prestigiul 
bogăţiei a aţâţat poftele hoardelor nomade, Iar specificul configura¬ 
ţiei geografice a apăsat totdeauna asupra noastră ca un blestem de 
naştere. Câţi n'au galopai în goană peste noi, ca o grindină de vară 
care prăpădeşte totul? Huni, Avari. Pecinegl, Unguri. Cumani, Turci, 
rase deosebite au călat Dada cu copitele cailor tor mărunţi, sem㬠
nând moartea şi destrucţiunea. Coridor al inJgraţiunil popoarelor, noi 






libertatea 


APRILIE-MAI 


PAG. 25 


am simţit pe trupul nostru spasmurile nebune nle Istoriei universale. 

In această vâltoar* ne-nm îndoit. dar nu ne-am frânt. Totopul a 
trecut fără să ne înnece, fulgerele an lovit alături fără să ne atingă. 
CarpaţU ne-au apărat adolescenţa în cuibul lor $1 când am Ieşit In 
larg ca să fim însemnaţi la cronici şt letopiseţe, am adus cu noi un 
arsenal straşnic de apărare: o conştiinţă de rasă bine definită şl o 
structură de limbă romanică, în care se topeau toate Infiltraţiile di¬ 
verselor vecinătăţi etnice. 

Cărţile de Istorie reogllndesc de aci înainte întreg cortegiul de 
evenimente în care s a împletit o viaţă agitată peste măsură. Cele 
două principate dunărene au fost chtagul permanent al unei resu- 
recţlunl naţionale. Românii, pe deasupra şl pe dedesuplul graniţelor 
vremelnice, şl-au păstrat activ ?l conştient simţământul unităţii lor 
organice. Politiceşte acest îndemn şl-a găsit în treacăt formula con¬ 
cretă de realizare înainte cu trei sute de ani sceptrul unul voevod 
valah, care a plătit cu capul Izbânda unul vis. De atunci firul s a 
ţesut mal departe şl nici o putere n'a fost în stare să-l stArpească. 
Tragedia geografică s’a menţinut necontenit cu catastrofele el. de 
cad Occidentul nu s a împărtăşit niciodată. Poate tocmai această voi- 
bură înfricoşată a vremllor a trezit în această naţie funcţiuni biolo¬ 
gice deosebite care o predestinau să înfrunte nenorocirile, găslndu-şl 
o stare de echilibru în mijlocul primejdiilor. Ţinând piept năv㬠
lirilor talare şl turce, Românii de şapte veacuri continuă fără între¬ 
rupere pe Dunăre şi pe Nistru o viaţă de stat şl afirmă dreptul lor 
la o civilizaţie proprie. 

Intre trei împărăţii, ca între trei pietre de moară s a măcinat de 
o Jumătate de mileniu fermentul Independenţii noastre. Astăzi cele 
trei împărăţii cu vechea lor formă de stat nu se mal găsesc pe harla 
Europei; Idela naţională a tras graniţele sAngelul. 

România, ţară nouă. cea mai veche după înrudirea el cu pămân¬ 
tul, e pentru întâia oară întronată în drepturile ci. 

In acest răstimp de două milenii în care s a plămădit românismul, 
sufletul lui ca un vast rezcrvorlu a strâns în el amintiri şl speranţe, 
bucurii şl plângeri, toţi fiorii de care a tresărit în cursul vremllor. 
One ar putea să despice această comoară de simţire şl să aleagă din 
ce anume taină derivă gama multiplă prin care se exprimă specificul 
nostru naţional? 

In lumea materială însă se văd urmele trecutului, ca nişte sarco¬ 
fage monumentale ale unor glorii apuse. Contactul cu popoare care 
s au stins. înrudirea cu culturi îngropate se poate descifra din atâtea 
pietre cari vorbesc limpede pe teritoriul nostru. Iată tn Judeţul Hu- 
„*<!o«r« bunăoară zidurile cetăţii Sarmlzegelusa cari lămuresc fn 
mod evident proporţiile puterii alcătuitoare de stat a Dacilor şl te¬ 
melia bine închegată a bătrânului rege Burcbista. Dacă ar exista o 
savantă alchimie a sângelui care să analizeze provenienţa minuna¬ 
tului lichid, globulă de globulă, su nt convins că multe ar afirma co- 
borlrea «oasttâ din acestf srt*|g«nt ct» pieptul gol cari au muşcat 
cu dtnţtl In pământul Iul Decebal. Cât despre resturile domniei ro¬ 
mane, ele apar pretutindeni ca nişte certificate ale unui vast sistem 
militar şi administrativ cu care Roma împânzise provincia cucerită. 
Oasele strămoşilor noştri sunt amestecate în toate colţurile cu ose¬ 
mintele civilizaţiei latine. La Turnu Severin se vede încă pc malul 
nostru zidul podului lui Apolodor, — peslc care Traian. la 101 după 
Hrlslos. a trecut ca si împlânte dincolo de apă strălucirea vulturilor 
romani. Deasupra Dunării se ridică ruinele castrclor cari desluşesc 
tn toate amănuntele îndeletnicirile legionarilor concentraţi aci ,,ex 
loto orbe terrarunT. Sunt intacte încă altarele zeilor şl Iarba creşte 
blândă Inprejurul marmuril a cărei inscripţie înseamnă moartea unul 
centurion sau plânge durerea celor doi copii după mama lor. In 
Dobrogea la valul lui Traian, la Alba-lulia in Transilvania, la Deva 
unde cultul lui Milhras ne-a lăsat o întreagă hecatombă de piatră, în 
toate părţile ca nişte diplome de nobleţă peceţii acestei stăpânirii 
Ies ia iveală. Mai mult: ramificarea întinsă a orânduirii de slal s a 
slâdil pe urmele acestor două veacuri de activitate intensă, diriguită 
de pe malurile Tibrului. Drumurile de căpetenie sunt arterele comu¬ 
nicaţiei luate de Inginerii de acum o mie opl sute de ani, minele 
noastre de aur sau salinele exploatate de el Iţi dau Impresia că au 
lost părăsite numai feri-alaltăicrl şl ci în curând se vor întoarce 
Iarăşi. One atinge In treacăt măcar cu privirile acest uriaş ţlntlrim 
de energie risipită aici, îşi poate de seama câte din impulsurile şi 
patimile acestor mândri cârmuituri de ţară dorm închise In sufletul 
nostru, ca cenuşa unor urne funerare . . . 

Fireşte că şi monumente istorice medievale din epocile mal re¬ 
cente te găsesc In număr respectabil semănate In ţară. 

AstJel este brâul de fortăreţe pe malul Nistrului zidite probabil 
Intre veacurile XIV-XV de către Domnii Moldovei. Reogllndlnd con¬ 
cepţia arhitecturală italiană aceste aşezări ale apărării noastre spre 
răsărit sunt opera meşterilor genovezi coborlţl aici de pe corăbiile 
Iuţi ale vestitei republici care avea debuşeuri comerciale până Iu 
punctele depărtate ale Mării Negre. Ridicate la Hotin, Soroca, Tl- 
ghina şl Otatea-Albâ, cu scop iniţial de a sluji drept dig împotriva 
revărsării Tătarilor din Crimea. aceste ziduri de un pitoresc re¬ 
marcabil au avut de multe ori un rol determinant In răsboalele ruso- 
lufce găzduind Intre altele exilul romantic al Iul Carol ai XH-lea 
şl răscolite litnd mai In urmă de fastul asiatic a) Iul Potemkln. Astăzi 
ae oglindesc tăcute tn apa Nistrului, Inăiţându-şi Jghlaburtle de gra¬ 
nit ca oişte pumni strânşi ai Europei. 

In Ardeal, începând cu veacul XIII, stilul gotic a înjghebat lu¬ 
crări considerabile cari au rămas până azi ca nişte pioni avansaţi ai 
Apusului pe pământul românesc. Intăriturile dela Feldloara, Prejmer 
sau Hârman, croite de călugării lohanlţt sau templieri, s'au păsDat 
Intacte, mărturii venerabile ale creştinătăţii primejduite. Saşii cu 
deosebire au înstăpânit In oraşele lor pe o scară întinsă toate nuan¬ 


ţele goticului, dela umerii greoi al bastlonnetor masive până la linia 

îndrăzneaţă a turnurilor dc biserici. Cele câteva centre ca Braşovul, 
Sibiul şl Sighişoara sunt o Întrupare caracteristică a geniului german 
cu o repercusiune directă a moşierilor dela Ntlrnberg sau Rothen- 
burg. Toi astfel castelul Bran cu cel vreo şapte sule de ani al Iul 
pare un cuib de rllterl hrăpăreţi smuls de pe o culme de pe malurile 
Rinului şl prlntr’o minune căţărat pe stâncile Carpaţllor noşlri. 

Şl-au sculptat atâţia In piatră visul lor de mărire pe acest pământ, 
din care tnlr'o clipă ţţşnlnd seva aulohlonă s a revărsat pe lot în¬ 
tinsul ca o marc cotropitoare. 

Eternul cântec al tuturor acumulărilor de forţă tn naturi. 

Sub negura vremurilor românismul s’a pilii In scorburile din munţi. 

Ca fAurile cari tn drumul lor tşt fac albie subterană şl la o de¬ 
părtare răsar din nou. aşa ne-am retras din faţa Istoriei ca peste 
câteva veacuri cu o pornire Impetuoasă să cerem cuvânl. In această 
tăcere s a elaborat un sullet şi o conştiinţă. Sub crestele brazilor sau 
pe Iarba înrourată din polone. In mijlocul turmelor de oi, strănepoţii 
vechiului amalgam troco-romanlc şi-au depănat traiul lor. Puşi în 
contact direct cu toate tainele llrll, el şl-au fnslrunal o impreslona- 
bllltate delicată şl o viaţă interioară plină de întrebări. Moştenirile 
străvechi îmbinate cu panteismul roman, preceptele creştine brodate 
pe fondul de lumină al păgânlsmulul de demult, svonul codrilor şl 
trăsnetele căzute pe piscuri, şopolul dc Isvoare şl cântecul de grocr, 
toate aceste coarde dlntr’o claviatură largă, fără început şl lără 
sfârşit, au ascuţl simţurile şl au adâncit resonanţa lor lăuntrică. In 
această viaţă primitivă patriarhală valorile estetice s’au fixa! cu pre- 
ciziune, o armonic de linii şi colori a povăţuit ochiul şl mâinile. 

One va căula să examineze cu competenţă Imensul tezaur al et¬ 
nografici româneşti va constata neasemănata noastră superioritate 
faţă de manifestările similare ale altor popoare. Variaţia porturilor 
dela regiune la regiune, adesea de la sat la sat, invenţia şl llneţea 
acestor poeme cusute pe pânză dc In. gustul discret în tonuri şi In 
motivele aplicate, toate dau o amplă slmlonte vizuală care nu se 
poate compara decât cu comoara lolklorului literar şl muzical risi¬ 
pită tn umbra satelor. Un slrăin nu poate bănui această cascadă de 
senzaţii care nu va avea nldodată putinţa dc a se cobori pe hârtie. 
Ca s'o verifice va trebui să se ducă el însuşi acolo, pe muchia unui 
deal la poala muntelui. Intr^o Duminică de vară să vadă fotele la 
horă, să desprindă din mlădierile lor rilmul antic al mişcărilor în¬ 
cremenite în desenul vaselor greceşti, să se uite fn treacăt la cre¬ 
stăturii e unei măciuci de cioban dela Rucăr. sau să rămâle uimii *ie 
splendida eleganţă barbară a scoarţelor olteneşti Un simţ al formei 
i al proporţiilor impecabil e sălăşluit aici la ţară şi so trişează in 
toate crcaţlunilo populare mart şl mici. dela porţile sculptate tn lemn 
dc stejar ale C.orjulul până la ultimul ciob care astâmpără setea unu 
călător . Ce anume influenţe ancestrale au hrănit particularismul 
acestei flore artistice din Carpaţl se va stabili, poate, de către tn- 
vĂUUl cili adimiund vUrinelc dl^ N\uzcul bşiUnlcJa Londr a vor 
descoperi cu mirare frapante asemănări ale unor cusături din Egipt 
sau din Irak cu unele produse ale etnografiei româneşti. 

Pentru noi, din ele respiră eternitatea. 

Există însă o civilizaţie strălucită, ale cărei forme şl principii s'au 
repercutai pe solul nostru, au prins rădăcini aici şl încelăţenindu-se 
au primit o semnificare nouă, găslndu-şi a doua patrie. E prelungirea 
culturală a Bizanţului. Legaţi bisericeştc de Răsărit, am transplantat 
la noi odală cu dogmele şl ritul ortodoxiei o concepţie de viaţă cu 
toate consecinţele el. Acest Import spiritual făcându-şl culcuş in 
suflete, şl-a atras botezul moştenirilor locale. Arhitectura şi pictura 
stilului bizantin In penetraţia lor spre nord s'au oprit la noi şi la 
adăpostul aşezămintelor eclcsiastice s'au născut neperltoare opere 
de artă. După căderea Constantinopolulul. exodul unul complex pa¬ 
trimoniu s a strămutat In cele două principale dunărene. Au venit 
prinţi din vechile lamllii Imperiale, călugări asceţi, zugravi de Ico¬ 
nostase şl retori ellneşti cu dialectică subţire. S’a suprapus o întreagă 
pătură de elită socială pe culcuşul moldo-valah. Aceşti nou-veniţl 
au dat domniţe la curtea voevozilor, au dat şeii bisericeşti şi mari 
Intriganţi politici, au adus lumină şl noroi, care frămânlându-se cu 
duhul băştinaş au făcut să pulseze un emportu proaspăt de civilizaţie. 
Sule de ani am lost paznicii conştienţi U cart s a refugiat slava Bi¬ 
zanţului. One vrea o dovadă dc o netăgăduită măreţie o poale găsi 
In clădirile Domnilor noştri pe muntele Athos, unde se păstrează 
încă pe păreţi chipurile ctitoriei unul Vaalle Lupu. 

Neoblzantinismul românesc ca manllestarc artistică csle o con¬ 
tinuare amplificată şl adaptată a concepţiei Iniţiale. Atât In archl- 
tectură şl pictură, cât şl în sculptura ornamentală, creaţiunlle noastre 
duc mal departe şl cizelează preceptele de bază ale stilului. Nota lo¬ 
cală. Insă se exprimă distinct la tot pasul. One ar putea spune că 
frescele dela Biserica Domnească din Oirtea de Argeş nu realizează 
principiile generale tn care se încadrează mozaicele dela Ravenna 
sau strălucirea grea a Pantocratorului In Domul din Monreale, dar 
dne nu-şi da seama că din retina noastra s au prins pc paletă tonuri 
mai blânde şl mal moi, severitatea ascetică a fost înlocuită cu o 
blândeţe umanizată şl monumentalitatea proporţiilor gigantice a fost 
deadrcptul sacrificată? România se mândreşte pe drept cuvânt cu 
bisericile şi mânăstirile. In vechiul Regat se găsesc pretutindeni după 
coline verzi sau dupft piepturi de pădure aceste monumente cari 
vorbesc de continuitatea neştirbită a unei doctrine rellgloase-cul- 
turale şi de excepţionalele aptitudini ale unul popor încercai de 
groaznice mizerii, and sute de ani vorbesc de pe zidurile lor. o 
respectabilă vetuslalc culturală ald tn pragul Orientului. In aceasta 
vreme multe au fost rase de fanatismul islamului sau deteriorate cu 
prilejul năvălirilor lurceşli. Sllnţli zugrăviţi In mănăstirea dela Cozla 
unde doarme mama lui Mlbai Vileazu, păstra|l şi astăzi cu ochii 



manifestări romaneşti 

SERBAREÂljNjROASARABIEI 
LA TORONTO 


ftimlnUi, 30 Martir l<Mh, dup» o 
«tlntrl T11tirghl 1 doi* M*- 
Sf. flhronjhr din Tornnto,oficiata <1r 
(Itm preoţii Nlhnl Mandrabur *,1 N1- 
roUn Telra, cu un Tr-Pmm ţi Para*- 
ta\ pentru pomenirea rrolloi si mar¬ 
tirilor romfn1 ba.arahrnt ţi hurovl- 
oenl, Tn faţa unei numeroase aststen 
ţr, (tea. .100 de persoane], a avut" 
lor Tn sala mare de test Ivit»»1 ro- 
memorarra Unirii Basarabiei si ftuco- 
vlnel cu Tara Mumii, OomJnla, la îm¬ 
plinirea a n« de ani de la mllretul 
Ait Istoric. 

nu Georg* Hlhnl 1«HojhotA »lr,,en- 
ordonatorul programului artlxtlc-cul 
^turftU «Mint tir Dna, Ppof, Gratia- 
na Polu, după o f.curî! şl e%rnt1*lA 
dart' <ic *uim& asupra net 1V11Aţij «o- 
tlctâtll "Dacia” fi 1 a rodnlrrl roopr 
rări cu biserica "Sf. Gheorqhr”, l 
Introdus corul ml*t dirijat dr Pr. 
mi pai Handrabur, taro a Intonat im¬ 
nul naţional M 0 Canada”, ”Trr1 cu¬ 
lori”, "De-al nostru steag o scris u 
nlrt*" *1 Tn continuare un potpuriu 
dr i'tntrcr populare si doino roma¬ 
neşti. 

Apoi, a fost orientat oaspetele 
dr onoare *1 vorbitorul contrai al a 
crstH Importante comemorări, cunosl 
rutul publicist * port Si autor «1 
mal multor cărţi «onsacrate RaxaraM 
el* W. NU o) ac lupan. 

Conferinţa «a Istorică purtăod 
titlul "liasarabla \S Bucovina * p|. 
mântuvi român**!1", %»# butur#* o# 
un MH€«i din nu- 

mrrosuluf public; testul acestei con 
ferlnţe w# fi publicat Tntr*o broşu¬ 
ri ce va apare Tn curtnd Tn editura 
autorului numiţi "Mstru", din Hm- 
Mtll. 

tel de-al doilea vorbitor al co¬ 
memorării, Tn mimrl» tocletltll "fla- 
Cla\ a fost OU George Mlhall-Mojbo 
tl Jr ., rare a prerentat conferinţa 
Intitulat! ”litarabia şi bucov1na.pl 
manturl Istorice româneşti". ceriind 


H sS ne rugăm hunului OumnotPu sl 
dr .«robească pr frafii noştri basara- 
benl si bucovineni, cKmţl temporar 
Tn robia ImperialIsmulul colonial 
slav al Rusiei »omun1*te" ţi reveni¬ 
rea acestor provincii la trupul Tă- 
rll Mumii, Romănla. 

OU Prof. Tudor Bompa, Tn conti¬ 
nuare, a citit rr .*0 lut la de suport 
pentru asociaţia mondiali romănensc t 
M Pro basarabia ţ\ Bucovina*' Iniţiat! 
de OU Nlcolae lupan, cu sediul Tn 
Rrunell, Belgia. 

Dna» lucia Goruposcu, cu Tnsufle- 
fire si talent» a recitat poezia "la 
noi” de Octavlan Goqa; Dl, (ieorge 
Saftencu a recitat poezia ”1 1mb« 
noastră" de Alese Mateevlcl ;1 "Puco 
vina' de Vaslle Posteuci; studentul 
Bogdan Matnş, cu mult elan a recitat 
“Scut Şl arm**' de Georqe Coşbuc. 

A urmat apoi DU Hatman Matei MOJ 
boii Sr. care, cu talentu-1 cunoscut 
de mare orator popular, a Interpre¬ 
tat un fragment din poemul - creaţie 
proprie - "lpoprea Neamului Romnest" 
Intitulat "închinare Bucovinei ”, 

In aplauzele furtunoase şl repeta 
te ale numeroasei asistenţe, DU (U 
Ml hal 1-Hoj bot! dr. a prezentat ansam 
blul dr dansuri al societăţii "Dacl- 
a", care a prezentat o suit! de dan- 
njrl populare ^1 naţionale romftnestl, 
la încheierea acestei emoţionante 
sorbiri, numerosul public ridicat Tn 
oMo#re « intonat Intr'o atmoafera 
**rt»ător«-#*ra "Marşul Basarabiei v 1 
Bucovinei". ; 

M-*u mal «.iu» contribuţia 1« bu- 
n» rruşltu « acavtal manlfeatftrl ro- 
mlm>%i1, urnltorll» 01. Vasllr Hlbov 
schi, Dna. Ann« ŞtrtAnrscu, 01. Arh! 
Conitantln Mrunţrscu, preş. corul II 
ului parohial a) Bl». "ST. Ghcorghe" 
cu iprljlnul -.1 ajutorul tineretului 
iocletiţlt "0«c1a“. 


CORESPONDENT 


REALITĂŢI ISTORICE ALE. NEAMIII I | 

romanesc in imacini 



^™Kî.^x.crsîi rr,. *r *.»>. 

rf 

Irului, care «»r M <rr.SMir eaflt \ I M» 


MORILE DE PE NISTRU 


ROMÂNIA 


Urm*r»6np*9 2b 


AsearX Nistrul hohotea hoinar 
Din val Tn val ca o poveste veche; 
Stltea culcat! Jarea pe-o ureche 
$1 morile cSntlu încet si rar. 

Veneau din largurl doinele pareche 
^1 stelele cjde.su lingi hotar; 

Visa tacerea lingi stlvflar 
J1 sta de veghe liniştea xtrlvechr. 


f dlmlneaţl! Soarele rlsare 
Şl plnra sl-o destram! ‘n dtplrtare 
Pe fire nestatornice de vlnt.,. 

Si vlaga clnd 2bucneşte din p!m!nt. 
Morarii ca, tn cronici, plrcllabll. 
Stau strajl scumpei noastre Ba>arab1U 

A G OeliUnUnele 


#cc*fl dr lâfKtU tpeblllor *unt o lmpr««|onantA #lmtKtl|r| • 

»tiadutnţetor noeiire , . S|»t* mont #<e»tr llraiurl io liumil(ear tn 
mâ#ur« Im r are mu lot! pu#e Im mdâ|H>al de tnruretunllr aâlbmlD e din 
veri ni. De n«eem tu« ovlnm ru mlnAatlHle el r tub mrmat rapod un 
mujeu tv» cm re #unl turtii## «Imodll nepve|ult» din leamutul t umpel. 

Artm Idfmnllftâ m devenii mm blmion ml rrem(lunll •etialbllllltll o^da 
Ir» lulelei fumle 

Unu# din mlIolofU ffftm tomaal eaprlmă tn modul i el mal nl 
merii tUfiţm unui pofmi doua Imţe. Unul |l vllloi 

O Uta U m»l e brâfdmtâ de ftulntiiţa. «emlmliâ r Imordmvre volnfel 
cu im hii tulburi şl eu bai»)» #l«ân»e 

t em dintâi r t» cbeaâfle prnliu cem de m d*m#, 

MontAnle dr aii tn pUnlluriim « dteplotlloi el ron«lln|lle l|l llâlrfle 
primm pnloeda Ulorua Cm drarobllr dr un lâymi, unde ln|r|enDrfA 
d« mult. ptttert nebAliuMe i*hnme»« din edÂn* n»ir fl ie» ruvAltl. I' 
»» Vle|S (iiimtlluuiiil pilit# «te lyiinuil f) dc i olomte. r nevfof# unul 
t»up <#«e Ifl liornrflr fio I*» telurile înţepenite dr semnitl. #e lirm« a 
1« oifed «tfbuUu! #| «» piiluil d«* pimiul «mie l'm nSpadll tn diurn. Huni 
rriUft, dr alfttt. uium' Ar Inliebmie, «Dlgoi ml «IdurttUf dAtâlumle. 
plmikuri pripite fl #«usl dr»< Sffâd de enrtyl» «mie »e to#lo^.dr»« Iu 
|pul v . , 

Nu l nimli I AftepUţl puflpt 

luplblotul dc pe mtettâ mir fMftilf trlne tnllptr tn pământ fl cm hM 
•ţintlfl apte «ei! 

I J m v. »dl lâiilu, #Um m» un» im«pr »a şl #pue i'usâulul 

• • 



Sfântul ONeocflw WKi 


OdtdM ti a 














Ne-a părăsit camaradul Gabriel Bălânescu 


Scriitorul Gabriel RAlInescu, s• a 
născut la 6 Aprilie 1913 în Comuna 
Berbestl, Judeţul Vâlcea, din părin¬ 
ţii Bălânescu Ion si mama născută 
Berbescu Gabrlela. 

familia s'a compus din trei fraţi 
-Mlhal,N1colae şi Gabriel Rlllnescu- 
$1 două surori: ZI zi şl LI 11 ca Rălă- 
neseu. 

Gabriel Bălânescu si-a început 
studiile primare în comuna natală 
Berbesti. După terminarea lor,urmea¬ 
ză liceul din R&mnicul Valcea, si a- 
pol pleacă la Bucureşti, unde absol¬ 
vi Facultatea de litere. 

Este perioada în care la contact 
cu mişcarea legionară, căreia îl va 
rănSne devotat plnă la moarte. 

După ocuparea tării de către tru¬ 
pele ruseşti, rezultat al funestului 
•ct dela Z 3 August 1944, Gabriel Bă- 
Unescu este arestat în anul 1946 şl 
este ţinut Tn temniţă pănă tn anul 
1947. Eliberat, se încadrează Tn Co¬ 
mandamentul de Rezistenţi al Mişel 
rll Legionare din ţară, şl acţionea¬ 
ză în grupele de partizani unde lup¬ 
tă împotriva ocupaţiei comuniste. 

A îndeplinit funcţia de Şef al re 
glunli Banat, Se f al Capitalei şl a" 
regionalei Moldova, Tn cadrul Co¬ 
mandamentului Mişcării Legionare de 
Rezistenţi. 

Gabiei Bălânescu a făcut parte 
din acea "generaţie a lui îsus" cum 
o numea Vastle Posteucă, o generaţie 
care "şi-a dat examenul confruntării 

ţjj»'- » aWK*iipUcA.c. MMwntsaui, 
nlneşil şl protectorii Iul. 0 genera 

■ Sie sortită marel ciorii a martlrlu- 
a biruinţei finale..." 

lMg este arestat $1 con¬ 
damnat de trei la silnică pe 

viaţă oe către autorităţile comunis¬ 
te. Este întemniţat la Jilava, Iaşi, 


Suceava, Alud, Bala Sprle,laqărul de 
muncă forţat! "Mina Valea Nistrului',' 
Timişoara şi Galaţi. 

In temniţele comuniste, G. Bălă- 
nescu a cunoscut apocalIpsul sta 11 - 
nlst privind desromlnlzarea si desu- 
manlzarea deţinutului, acolo unde 
"minţile răvăşite şl sufletele prăbu 
site, au avut certitudinea că Satana 


a evadat din Iadul lui, cf din toate 

n'a mal rămas declt sgură. In cio¬ 
buri de răcnete mari, de groarl şl 

durere, ţindâri le sufletelor «ir îm¬ 
proşcat zidurile şl zările, s'au a- 
prlns să ardl ruguri uriaşe, tn veş¬ 
nicie". Acolo unde "cel ce s'au mal 
putut restructura în adâncimile ge- 
notlpulul, Tn rădăcinile ancestrale, 
aşteptau, plăngănd şl gemănd, un zl- 
urel de zi, un prag al plecării lu- 


clde. bln.cuvlnttr.a morţii car. pu¬ 
ne capllt tiraniilor, torturilor *1 
robi 1 lor". 

In cursul lungilor ani de închi¬ 
soare, G. Bâlănescu a avut o atltudl 
ne Impecabili şl nu a acceptat nlcf 
un compromis. Â fost demn, cu frun¬ 
tea sus pânl la capăt şl a avut o ma 
re înţelegere pentru cel care n'au" 


putut rezista Iadului din temniţei* 
şl închisorile comuniste. In schimb, 
a avut o aversiune totali faţă de 

"dIMtftnţa legionara" pe cart • numi 
t-o drept o "reîncarnare a spiritu¬ 
lui lui Stelescu", răspunzătoare pen 
tru distrugerea unităţii Mişcări1.A- 
ceasta nu a putut-o Ierta şl nici ui 
ta. întotdeauna spunea! "Al Intrat" 
în Mişcarea Legionari de bunăvoie. 
Dacă nu mal crezi sau nu mal poţi. 




AMINTIRI DESPRE 
GABRIEL BĂLÂNESCU 

- Victor LEAHUL- 


A fost Şeful regionalei Moldova 

plnt 1« dau arestării t feb» U49. 
Ir lotul nostru care s'a judecat la 
2 Ianuarie 1949 [sentinţa s's dat la 
?4 Ianuarie] el figura în capul lis¬ 
tei [şef oe lot] şl • fost condamnat 
le "Contumacie" de 3 ori la MUNCA 
SILNICA Pf VIAŢÂ. La tenuri narea pro¬ 
cesului, preşedintele completului de 
judecată colonelul magistrat Cezar 
ft^ltru [devenit General sub comu¬ 
niştii şl-a arătat nemulţumirea ca 
nu s'au putut da şl clteva condam- 
nirl la moarte, Iar partidul "sesl- 
7Jt * de acest Incident s’a grăbit să 
f*part greşaia şl Tn scurt timp dup* 
Pronunţarea sentinţei în acest pro- 
CPt s'a Introdu: pedeapsa cu moartea 
MUnescu arestat îndată după aceas- 
td era deci susceptibil să primească 
pedeapsa cerută de preşedinte dacă 
r dcursru- acestuia se aproba. Aşa se 
•■plici uc*î* din întâmplările scrl- 
•• ^ "Implrftî 4 1 Morţii*. Gondeana- 
rts la moarte car* i s'a anunţat In 
P* neoficial nu era cMir cu totul 
■ •ad ev ărată. 


Din cele auzite la rec hi zi tor Iu 
ml-1 închipuiam ca pe un haiduc de 
statură uriaşi cu ochii negri fulge¬ 
rători. Cănd a fost adus la Suceava, 
•u nu l-am văzut, neflcând parte din 
grupul de reeducaţi pe care In mod 
Intenţionat administraţia l-a lăsat 
să-l vadă. Ar auzit doar cl a fost • 
adus acolo şl aşteptam ocazia să pot 
vedea şl eu pe şeful lotului tn care 
fusese» judecat. 

Au urmat apoi plecările la Pi¬ 
teşti, Alud Gherla. Am ajuns amlndol 
la Alud, dar cu dube diferite. Nu )• 
am văzut. 

In Septembrie J9S0 am foit dus la 
Mina Bala Sprle. înaintea transporta 
Iul nostru doar cu 7 zile a mal fost 
trimis dela Alud un alt transport.!! 
lanescu a sosit cu acela. 

Am ajuns la Bala Sprle dimineaţa, 
îndată după "deschidere" şl după ce 
am fost repartizaţi fn cele două dor 
mltoare care rămftseierl libere [lf 
Si 1 7) şl am fost lisaţi să ne ames¬ 
tecăm printre cel sosiţi înaintea 
noastră care tocmai Ieşeau din bara¬ 


ca "cantlnl" după ce 11 s'a servit 
"ceaiul" de dimineaţă. Un prieten cu 
care mă regăsisem după mal mulţi ani 
de despărţire mă întreabă: Vrei să-l 
vezi pe Bllănescu? 

-Undt-1? 

-Uite, acela care stă de vorbi cu 
cel înalt fn dreapta uşii dela cantl 
nă. [cel înalt era Remus Daneş] 

M'am uitat cu atenţie: un om de 
staturi mijlocie, puţin adus de spa¬ 
te, cu faţa albi transparent! rum o 
aveam toţi cel de acolo» nimic nu se 
măna cu haiducul din închipuirea mi. 
Doar ochii negri aveau din clnd în 
Cănd scăpărări de lumină care se ră% 
frlngeau pe fată într'un fel de 
brt fâclndu-1 pe Interlocutor să fie 
sigur că fusese deplin înţeles. Clnd 
Remus Dăneş s'ă îndepărtat.prietenul 
meu a ţinut să «4 prezinte. La auzul 
numelui meu, o sclipire din ochi şl 
a caldl strângere de mini m'au aslgu 
rat cf acesta aflase dmu<t de exis¬ 
tenta mea: 

-Dumneata al părinţii în America! 

-Da. 

-Ta vor căuta. Roate vor reuşi sa 
ie scoată de aici. Nu uita sl le 
Spui Americanilor despre toate cel# 
ce se petrec în închisoare. Oe nu se 
vor trezi la tlag» le va veni şl rln- 
du1 lor. 

Deocamdatl aici vom avea alte pro 
bieme. Sl fiţi atenţi cl vor încerce 


dl-te la o parte şl lata p * alţi ca¬ 
marazi sl ducl lupta". 

A fost un om dur cu el însuşi,pe¬ 
dant şl meticulos, sacri fie Indu- ş 1 
total viaţa pentru Idealul romlnesc- 
leglonar. Unitatea Mişcării Legiona¬ 
ro a considerat-o drept 0 "lege fun¬ 
damentali trasată de C. Codreanu". 

In anul 1964, după 16 ani netntrr 
rupţi în temniţele comunisto,Gabriel 
Bălânescu este eliberat ţ n urma de¬ 
cretului de graţiere. 

La 79 Iulie 1966, se căsătoreşte 
cu Margareta Tat lana-VolnarsM. In 
Martie 1977, se refugia/ă din Rom⬠
nia şl se stabileşte în Statele Uni¬ 
te la 7 5 Iulie 1977 cu azil politic. 

In perioada 1981-19H6, a fost Di¬ 
rectorul revistei "Curierul". In a- 
nul 19B1 a publicat esseul "Jurnalul 
unul anonim" în Colecţia "Drum" şl 
cartea "Din împărăţia morţii", fdl tu 
ra "Dacia", Madrid, frescă referltoî 
re la apocalipsul din temniţele co¬ 
muniste, şl una dintre cele mal în¬ 
semnate lucrări despre traqedla po¬ 
porului român după 23 August 1944. 

A colaborat la revistele: "Drum", 
"libertatea", "Cuvlntul românesc", 
"News", uzlnd pseudonimele de 11lvlu 
Turdeanu şl Aron Grămădi. 

A înretat din viaţă la 19 Martie 
1986 după 0 lungă suferinţă şl a 
fost înmormlntat In cimitirul "Mlssl 
on City Memorial Rari»" din Santa CU 
ra. California, la 21 MartU a.c. 



Pllnge printre ramuri luna, 
Nopţlle's pustii. 

Clei te-al dus pe totdeauna, 
Şl n-al sl mal vil... 




GABRIEL BAlAnESCU: PREZENT! 


sl Introducă reeducarea începută la 
Suceava. In condiţiile de mină rezul 
ţaţele pot fi de-ădreptul de/astruoâ 
st. Ne-o spun cel veniţi din URSS.Se 
pare că în unele închisori dela noi 
s'a sl aplicat. Fiţi foarte atenţii 
De atunci nu-mi mal aduc aminte 
să fi stat mal mult de vorbă. Se fe¬ 
rea sl la contact cu prea mulţi detl 
nuţl, căci era pe lista politrucului 
cu titlul "Vlrfurl ale reacţ1un11"U 
Numărul 1 . Şt1u doar un lucru: Din 
toţi cfţl eram acolo» el era omul 
cel mal ascultat de către ceilalţi. 
După o perioadă de refacere de 70 de 
Zile cu hrană primită dela mini şl 
muncă la suprafaţă mal mult pentru 
amenajarea aşa zisei "colonii", am 
fost Introduşi la munca subterană.fi 
lucra In abataj ca "rulator" [la um¬ 
plerea rostogoalelor de minereul. A- 
Icl se găseau întotdeauna gaze r ma¬ 
se de le împuşcătură şl cred cf c.ş s 
tea 1-au înrăutăţit mult boa! «» la 
ficat. 

In lagăr, în aftrl de Ir onarl, 
mal erau şl deţinuţi pollti de al¬ 
te nuanţe: ţărănişti, 11L .alt şl 
foşti ofiţeri şl suboflte de Jan¬ 
darmi. legionarii erau cH mal nume¬ 
roşi şl datorită lor s'a mpus In 
viaţi lagărului o ordin şl o corec¬ 
titudine model, cemaradfrle şl aju¬ 
tor la greu fată de ceîUItl.Le fel 
Conunuere In pmg. 7b 















LIBERTATEA 


APRILIE-MAI 


Urmare din paţş.27 -- 

Amintiri despre Gabriel Bâlânescu 


raporturile cu civilii -care ne su¬ 
pravegheau munca Tn mină- erau de 
înaltă corectitudine* ceea ce 1-a de 
terminat pe aceştia să ne facă rapor 
turl elogioase către Direcţia Peni¬ 
tenciarelor şl să ceară să fim puşi 
tn libertate pentru realizările noas 
tre Tn câmpul muncii. [Toate fără 
nici un rezultat]. 

Politrucul Alexandru însă era me¬ 
reu nemulţumit: "Nu e destul să-ţi 
faci norma, nu e destul să fii co¬ 
rect cu organele admlnlstratlve.TRE- 
BUE SA DAŢI DOVADA DE REEOUCARE. Ba 
mal este încă un lucru: N'aţl văzut 
acolo pe uşa biroului meu dela Bara¬ 
ca 2 o cutie pentru RECLAMAŢII? Cum, 
voi nu ştiţi pentru ce stă cutia a- 
ceea acolo? Cum* nimeni n’a văzut 
niciodată pe un altul citind ziarul 
în abataj? Cum, nimeni nu l-a sur¬ 
prins pe vreun altul dintre voi dis¬ 
cutând polltîcă cu civilii dela mi¬ 


nă? Asta nu-mi vine s'o cred. 

Ca să ne spargă "unitatea" celor 
ce am venit la început* s'a adus * de 
la Făgăraş un grup de foşti poli¬ 
ţişti iar dela Gherla un grup de mun 
cltorl dela care am aflat mal multe 
despre faptele reeducării care s'au 
întâmplat acolo. 

Mai târziu au fost aduşi chiar 
studenţi dela Piteşti între care şl 
Tăvi Volnea. Cu mult tact şl delica¬ 
teţe, Babrlel Bâlânescu a luat con¬ 
tact cu cel mal mulţi dintre el ob¬ 
ţinând în cele mal multe cazuri spo¬ 
vedanii fierbinţi cu întoarcerea fiu 
lui pierdut la turma părintească. Nu 
11 s'a făcut nici un reproş. LI s'a 
cerut doar ca prin atitudinea lor de 
aici înainte să dovedească că pentru 
nimic în lume nu vor decadea dela 
demnitatea lor de fiinţă omeneasca. 

Pe oamenii aceştia înconjuraţi la 
râşl de atenţia şl dragostea noastră 


îl vedeam de multe ori mişcaţi pana 
la lacrimi. 

Politrucul a mal încercat o Ieşi¬ 
re din Impas prin împuşcarea preotu¬ 
lui Serban. Reacţia întregului lagăr 
în faţa acestui abuz de putere din 
partea lui a fost atât de spontană 
şl de puternică încât şl puţinii tur 
nStorl pe care reuşise să şl-1 mentî 
nă începeau să bată în retragere de 
frica celorlalţi. In cele din urma 
politrucul s'a mal gândit la o solu¬ 
ţie. A format un grup de 12 pedep¬ 
siţi pe care 1-a pus în lanţuri şl 
1-a expediat în altă parte [făcea sâ 
se creadă că au fost trimişi înapoi 
la Alud, de fapt au fost trimişi la 
o altă mină de plumb. Valea Nistru¬ 
lui]. 

In fruntea acestei liste: Gabriel 
Bâlănescu, Wllhelm Poprea, părintele 
Nlcolae Grebenea, doctorul Petrasse- 
vlcl. Sandu Mazllu şl alţii. 


£*L2 


Peregrinările $1 TntSmpUrlle ul¬ 
terioare ni le-a descris Tn cartea 
sa ”0IN IMPĂRStIA MORŢII". Eu am Ie¬ 
şit din închisoare Tn 1964. Mal târ¬ 
ziu am reuşit sâ ajung şl Tn America 
Mal acum vre-o zece ani, întâlnlndu- 
mS cu Tăvi Roşu, acesta îmi spune: 
"Salutări dela Gabriel Bălănescu cu 
care al fost la Bala Sprle". 

-Unde este? 

-Aici,în America... S'a refugiat. 

Gabriel Bălănescu avea sâ lupte 
şl mal departe contra aberaţiei comu 
nişte şl pentru restabilirea unit㬠
ţii între grupurile din exil desblna 
te pentru cauze lipsite de serlozltâ 
te... 

Aşa l-am cunoscut eu pe Gabriel 
Bâlânescu, mereu în fruntea luptei.. 


-V. LEAHUL - 


■■ ■■ mmm mmm ■■ mm mmm ^^m mmm 

I TEL 726-5663 

ASTORIA MEAT PRODUCTS. INC. 

OFERĂ CELE MAI BUNE PRODUSE 
DE CARNE PREPARATE iN 
LABORATOR PROPRIU 

55-09 6ROXDVHLT LONC ISLAND CITY N V. 

•O SSTW . 36TM Stl t110« 






CE ADUCE UN ABONAMENT LA ZIARUL 

Libertatea 

$ 25 UL Unite si Canada. 



Celelalte continente $ 30