Libertatea anul 6, nr. 55, martie 1987

Mmnto m u i a 



Redacţia: 47-15 44Ui St. Apt IR, Woodstfe, N.t 11377 


Anul 6, Nr. 55 -MARTIE- 1987 


r dc opinie * orientare şi acţiune româneasca în Exil 



PLÂNGE TARA... 


i 

i 

t 

4 

I 

I 


Jale basarabeană 


Romantic, 1 
Ce-ati lăsat Ruşii să vie, 
SI ne duci*n pribegie? 


Scoală-ţLŢarf, voevosii, 
C5 păgânii-6 mulţi ca bozii 
Si ne latră ca zâvoziL.. 


Că vin nesfârşită bruma 
Si norocul ni-1 sugrumă, 
Sugruma-i-ar foc fi ciuma... 


Cheamă-ti codrule, voinicii 
Că ne’neacă veneticii. 
Căpcăunii, bolşevicii... 


Stema scumpă dc domnie 
E si ea în pribegie. 
Ţara-i jale şi urgie... 


Tu Hocin, străbun Hotin, 
Eşti azi singur şi străin. 
Si păgânii vin şi vin... 


Lanţul gleznele ne strânge. 
Plânge tot Romanul, plânge. 
Nistrul duce rtuumi sânge... 


Voi stejari de la Tigheci 
Daţi alarma pe poteci 
Ci ne prăpădim pe veci... 


Pârcălabii şi hatmanii 
Trec prin noapte umbre stranii 
Ci i-au turburat duşmanii... 


Nistrulc, si te ridici. 
Căpitan peste voinici, 

Sft-i strivim pe venetici... 


Şi th goana lor nebună 
Se înalţi*n acari si sună 
Jalea grea din corn de luna... 


Furtunos si ieşi din maluri, 
Peste şes uri, peste dealuri 
Şi să-i îngropăm sub valuri.. 


-Să le dăm pământ sub glie 
Tixuror ce-or si mai vie. 
Românie, Românie... 


Vastfe POSTEUCA 



UNIRE? 


N.S. GOVORA 


Sorocâ 


«Exilul nostru se mişcă azi sub semnul 
Unirii* Mulţimea o cere”. Aşa tsi îheepe 
strălucitul iui articol, domnul Horaţiu Co- 
măniciu pe prima pagină a ziarului “Cuvân¬ 
tul românesc”. Şi mai departe, domnia sa 
ne demonstrează că această dorinţă de uni¬ 
re au simţit-o tot! Românii, încă de pe tim¬ 
pul lui Mihai Viteazul. Şi aici domnia sa 
greşeşte. Dorinţa de Unire nu au simţit-o 
Românii decât în preajma anului 1839, căci 
îhainte s*au războit între ei, mai râu decât 
câinii. Toţi Românii ştiu aceasta,că Munte¬ 
nii s’au războit cu Moldovenii când au avut 
ocazia si în special tn timpul lui Ştefan cel 
Mare, când acesta, deşi fusese ajutat de 
Vlad Ţepes la urc area pe tron, l-a atacai cu 
oastea lui la Chilia Cetatea Alba iar mai 
târziu, Yasfle Lupu/domn al Moldovei, ata¬ 
că cu oastea Iui pc domnul Munteniei, Matei 
Basarab. Pe timpul lui Mihai Viteazul aces¬ 
ta a cucerit cu armele Transilvania şi Mol¬ 
dova si aceasta fără ca Moldovenii şi Tran¬ 
silvănenii să-l primeascâ cu pâine şi sare. 
Că aşa este, se vede din faptul că Mihai Vil 
teazul, intrând îh Transilvania, nu a căutat 
sprijin îh Romanii din Transilvania, ci în 
grofii unguri. Aceasta este Istoria cea ade¬ 
vărată şi dacă domnul Comâniciu o ştie alt¬ 
fel, s’o scrie, ca s'o îhvâţăm şi noi/siaces¬ 
te cuvinte ale domnului Horaţiu Comâniciu 
au fost primite cu aplauze de întreaga asis¬ 
tenţa de la Frankfurt, în cap cu Măria Sa Mi¬ 
hai, fostul Rege al României. Acesta şi fiica 
sa principesa Mărgărita, nu au sesizat gre¬ 
şeala istorică a oratorului, căci nu cunosc 
atâta istorie. Ei amândoi au dovedit că nu 
cunosc nici Istoria cea mai apropiată detim- 
purile noastre, căci au afirmat că Ih 1916, 
Regele Ferdinaml, fiind bătut de Germani, a 
fost nevoit să se refugieze în... munţiidina- 
propierea laşului f Şi greşeala istorică co¬ 
misă de domnul Horaţiu Comâniciu, nu a fost 
observată nid de domnul Constantin Mareş, 
care în articolul său dc o pagină din «‘Culan¬ 
tul românesc” scrie; “Apoi a luat cuvântul 
Horaţiu Comâniciu care a impresionat th- 
ţgeaga asistenţă (?) ecocând făurirea Roma- 
nlel Mari şi idei* de unire şi arătând că Re¬ 
gele a venit printre Români tocmai th aceste 
momente de unire ale pribegiei, la Schoult - 
zmatt şi la Frankfuţt, unde s«iu thUlnit şi 
reprezentanţii celor două mari biserici ro¬ 
mâneşti*». Domnul Mares este un mare zia¬ 
rist a cărui semnătură se întâlneşte îh mai 
f xjate ziarele exilului românesc şl nimeni nu 
arc ideia să-i ceară a cunoască toate mean¬ 
drele zbuciumatei noastre Istorii. 

Mai departe, domnul Marea ne arată ce a 
*pus MirU Sa, (ostul Rege al României. Nu 
prea interesează conţinutul cuvântării fostu- 
iai Kege că ştiut este ci totdeauna şi pretu¬ 
tindeni, capetele încoronate, la serbări, nu 
spun eeeaca gândesc ei, ci ceea ce au scris 
alţii; Ei numai citesc, tn aplauzele asisten¬ 
tei. \m fi foarte bucuroşi sâ aflăm câ ne în¬ 
şelăm ai că ceea ce a spus (ostul Rege,a ie- 
*it din propriul său cap, dar ne îndoim, 
când aşa de aproape tn timp* ieşit acea te¬ 
ribili ga£I ; Ferdimnd, th 1916, 5 *a refugi- 
*t -ea pe timpul năvălirii Hunilor-,th mun¬ 


ţii din apropierea laşului. Pc noi ne-ar in¬ 
teresa altceva, ne-ar interesa sâ ştim da¬ 
că fostul Rege al României, a luat îh ulti - 
mul timp lecţii de dicţie si că vocea lui nu 
era lâtâreaţâ şi piţigăiată , cum afirma re¬ 
gretatul G. I. Duca, sau cu vocea sa domoa- 
14, cum a spus domnul Mircea Ioaniţiu 1 a 
radio, care totuşi a spus şi ceva neplăcut 
asistenţilor de la Frankfhrt şi anume că 
«‘ziua de 23 August nu e o zi de sărbătoa¬ 
re”. Şi totuşi domnul Ioaniţiu, a participat 
la acest act -23 August care nu e o zi de 


sărbătoare-, când fostul rege Mihai, a a- 


restat si predat lui Bodnâraş (un fost de¬ 
zertor şi agent al Moscovei), pe Mareşalul 


-mârsaă- 


|§ Antonescu şi pentrvi acest act| 

(ost decorat de bulin. 

In sfârşit, domnul Marts, îh lungul „ 
articol, ne demonstrează că serbarea de la 
Frankfurt a fost o apoteoză, fapt care se da¬ 
torează prezenţei fostului Rege si principe¬ 
sei Mărgărita, viitoarea regină a României, 
şi aceasta datorită îh primul rând, acţiunii 
a doi oameni, domnul Comâniciu şi domnul 
Iancu Ratiu, primul preşedintele Consiliului 
National Român şi al doilea, preşedintele U- 
niunli Romanilor Liberi de'pe tot mapamon¬ 
dul. Aceşti doi Români, pe care Istorii de 
mâine îi va pomeni cu evlavie, au muncit f㬠
ră preget ca mult dorita Unire a Romanilor 
să devină o realitate. Intrtedevăr prezenta 
celor peste 400 de asistenţi, era impresio¬ 
nantă, ne asiguri domnul Mares şi domnia 
sa se scuză câ nu va putea sl-i pomenească 
pe toţi cei prezenţi, dar cu iscusinţa de 
sprinten reporter, domnia sa reuşeşte sâ ne 
dea un strălucit tablou al sălii de la Frank- 
fUrt. Dar se iveşte totuşi, o nedumerire; 
domnia sa citează numai trei persoane care 
au reprezentat Consiliul Naţional şi anume, 
domnii Horaţiu Comăniciu, doctorul Alexan¬ 
dru Bidian şi Paul Morcov. Numai trei? A- 
cest Consiliu Naţional a fost format de re¬ 
prezentanţii a trei partide si anume Parti - 
dul naţional-ţărănesc. Partidul libera IJPar- 
tidul socialist şi Mişcarea Legionară.La îh- 
ceput, preşedinte al Consiliului National a 
fost regretatul Mcolae Penescu dar aceste 
a murit şl îh sinul acestui Consiliu Naţio- 
"*!; s/au produs certuri, unele grave, menv 
bni partidului liberal s’au retras toti 
?i Podului socialist steu evaporat si ei si 
J 1 locul lui Mcolae Penescu, a venit iânârul 
C icorone loaniţoiu. Iar ca preşedinte a ve- 
nit un mdege.ulent, adica unul firi partid.d- 
I Horaţiu Comamclu, aviator politic. Si dela 
, ™?^ urt * au toţi raţional - tanîrtistii 
Iul Cîcerone. Caro sâ Qe cauza? Probabil 
nu au avut bani de tren, pot sâ gândească u- 
nul sau altul. Şl din păcate, ca şi domnul Ma- 
reş, şl eu sunt un mic reporter si nemultu - 
mit cu acest răspuns, am început sâ ft,treb 


r , ; lea » i—r« când mi- 

ba română. Si lată ce găstobi'n ^ tnUm ' 
acestui ziari <*»«*» topagina!3, , 


(Continuare in pag. 2) 



































JBERT \T"EA 


MARTIE P>b~ 



"OUL 

Lm » N«». I» a «^31 loc %: sala p*n> 
hWi a Bisericfi SI Mar» dfa Qwa^ 

1 44kaa ^^ generali a C.XJft. Secţia Ame- 

rka. %« ft>st pre zent 16 persoane. Preotul 
Gls. C*I crâ-Pg?riîr»a a fast prezent pre 
r *^can, Seh rresedectia dkxrriilai Cicerc- 

loazEtoh^ renfc de La Paris special per- 
^ : *o®*s*ă ocazie, 5** procedat la alegeri 
pesxrc Birool Executiv. Numărul cei r m\ 
nare de votări (13) I-a obcinn domncl Eu- 
re: pţţsesca. Ac fost teyîegjcaxi să roteze 
câţiva ryembrTfondatori ai SectieL UnTi 
roeptei nu au pr uni boletire de vot sau (ca 
doamnei Eugenia Uşeric c&n Was- 
InnrtCTvmau recit la a Arare. N<x£ mem¬ 
bri ac protestat împotriva felului eten s^u 
fScet alegerile şi ftnpotriva a ceea ce aois- 
mit (o campanie ocnltâ) contra domnii or 
raţii; Comâmcis şi Al. BicSan. Ei au trimis 
o contestaţie La Paris şi ac cerut convoca¬ 
rea anei adenări generale extraordinara* 9 . 

Soric V. Popa,Corespondenr 
Dea Consiliul Naţionalul cărui preşedfin- 
te e domnul aviator politic Hora tiu Comâni- 
ciu, e în fierbere acută. In America, în pre¬ 
zenta domnului Cicerone Ioaidtoîu, s*au a- 
dirat şi au procedat la alegeri, dar aceste 
alegeri, au fost o "campanie ocultă* 9 contra 
preşedintelui Comămciu şi doctorului Bidi- 
an, adică contra celor care au reprezetata- 
cest Consiliu Naţional în faţa fostului Rege 
şi viitoarei regine şi în faţa celor 400 de 
persoane. Şi acum, vine întrebarea; unde e 
Unirea pe care a obţinut-o domnul Hora tiu 
Comămciu si unde-i dorinţa de Unire pe 
re o simt toţi Românii, dela Mihai Viteazul 
şi pană astăzi, unde-i Unirea pe care au 
fost chemaţi să o patroneze fostul Rege si 
principesa Mărgărita, viitoarea regină a 
mâniei? 

Deci la Frankfurt, domnul Horaţiu Comâ- 
niciu ştia că, cu trei săptămâni înainte, în 
America, domnul Cicerone Ioamtoiu îi pu¬ 
sese o petanfi prin care, acest ' Cicerone, 
care reprezenta în Consiliul National parti¬ 
dul National-ţărănesc, destrăma practic , 
Consiliul Naţional. Căci ce mai rămânea din 
acest Consiliu zis National, Consiliu înfiin¬ 
ţat acum câţiva ani din partidele libcral^ia- 
tionai-ţărănesc, socialişti şi dizidenţii le¬ 
gionari? Căci trebue să se facă remarca că 
în Consiliul National, când s*a Înfiinţat, a- 
cum câţiva ani, nu a intrat adevărata Miş¬ 
care Legionară ci o dizidentă de nemultu- 


D^r ?(s ^ XUTe ^ dop4w!K ^ 

„ ** *• Fwnkftirt * hat pute a»tî sa- 

Qirea romanească, cade th picat şi ac rc- 

Bsa3 . ** * *«»=• că »« lipsit totuşi dtsd <r> 
ţr^atii rocâaeşti -ded siagwde-, si ea- 
şte sâ atragi ac blam astţxra acestor dori 
«ngardiaţii care sunt "Asociaţia foştilor d^- 
politici «fin Paris 9 ’ şi "Centrul demo¬ 
crat al Românilor c&n rona Qffenbach** 
kGermania). Prin urmare la Frankfurt, au 
luat parte toate Comurdtiţfle deRcn»ni,ceî 
poţinfc Europa, dar cu spiritul nostru re¬ 
portericesc, am găsit repede două greşeli * 
la adunarea de la Frankftzrt an lipsit Cornii 
rritâţfle româneşti mai importante si anume 
Comunitatea Romanilor din Franţa * de sub 
presedentia domnului câpitan de cavalerie 
Adrian Chintescu şi Comunitatea Românilor 
din Spania de sub presedentia domnului Xi- 
coiae Roşea. In Franţa trebue să se mai a- 
daoge îhcă o asociaţie, aceea a Foştilor 
combatanţi, tot de sub presedentia domnului 
capitar Chintescu. Bănuim că pe cei din 
Spania i-a considerat lipsiţi de importa nu 
şi de aceea nici nu le-a trimis invitaţie, efer 
cum rămâne celalalt caz al Românilor din 
Franţa? 

Şi iată acum un fragment de scrisoare al 
domnului Chintescu: "La Soultzmatt am 
fost invitat în scris, de secretara fostului 
Rege, ca "Foştii combatanţi** şi "Comuni¬ 
tatea Românilor din Franţa** -asociaţii ce 
prezidez- să participe, am dat un răspuns 
politicos, dar am refiizat să mă duc la Soul- 
tzmatt deoarece manifestaţia avea uncar^y 
ter de manevră politică, decât comemorarea 
Eroilor căzuţi îh războiul 14-18. 

"După cum mi s*a povestit ulterior, locul 
destinat noua, a rămas liber şi organizato¬ 
ri* au fost foarte nemulţumiţi . ” " 

“P e fapt Consiliul National şi Românii li¬ 
beri ai lui Raţiu fiind uniţi de circumstanţa^ 
au imitat pe fostul Rege sperând că această 
prezenţă ÎI va omologa ceeace n*a fost cazul 
cad alt grup la ( ?> sfătuit să plece îh gra¬ 
bă’* 

Prin urmare, la Soultzmatt, domnul căpi¬ 
tan Chintescu a fost invitat şi organizatorii 
au fost foarte nemulţumiţi de neparticiparea 
preşedintelui celor două asociaţii din Fran¬ 
ţa dar domnul Mareş nu ne spune dacă la 
Frankfurt, domnul Chintescu a fost sau nu 


c ‘Eroul dela 23 Ai«ust 1944**. 


imitat şi nu ne di explicaţia faptului ci nu-1 
pomeneşte şi nu cere un blam, cum fiice cu 

celelalte cazuri: al Foştilor detimitt 

Franţa şi al Cercului democrat RomSnV- 
lor din zona Offenbach. Dar domnul reporter 
a uitat să ne mai spună despre alt caz mai 
important: La Soultzmatt au fost invitaţi si 
Masonii din Franţa, conduşi de domnulScha- 
pira, ceeace a dat naştere la intervenţia îh 
scris a domnului Panta zi şi a decedatului li- 


bcralo-1 tvforwi* Mihai Fotin J 
protestând contra prervntoJ Maso 

doilea lvmndu-lc AţxXraro* otv«n\i»u> 

*v\ InvVUxV **CVsV vKmux 'c>\»\Av^Fţt 

sonii lui. Ceeace a produs nedumerii^ i 
fost intervenţia decedatului domnKntstuc 
re era al doilea caz ca un legionar sau Ub 
ralo-legionar să le ia apărarea Masoottaj 
Primul caz, e mai vechi, e cel al pdrinteh 


poşta redacţiei 


Traiskirchen, AUSTRIA 

Stimate Dle Nitâ, 

Vă transmit din Câmpul dela Traiskir¬ 
chen, Austria, urări de bine şi succese in 
activitatea Dvs. publicistici. 

Mi-a căzut recent în mâna, un număr (49, 
din August 1986), al ziarului "LIBERTA - 
TEA**, în care am citit numeroase ştiri, 
reportaje, articole, de un real interes. 

"LIBERTATEA” se situează pe o linie 
curajoasă, combatantă şi evident anti-co¬ 
munistă. Aceasta face ca numeroşi refu¬ 
giaţi români să-l citească cu sufletul la 
gură şi dorinţa de a primi numărul urm㬠
tor, să crească. Desigur ca sunt şi anu¬ 
miţi "refugiaţi* # care-1 privesc cu ură şi 
invidie. Din această ultimă categorie, face 
parte şi Tov. Aristide Buhoiu, despre care 
am citit rânduri ce mă pun pe gânduri. 

B cunosc pe A. Buhoiu dela Televiziunea 
Română, unde am fost colaborator câţiva 
ani şi amintirea despre acest personaj mâ 
umple de revoltă şi indignare. 

Printre personajele de tristă amintire 
din Tv. Română, A. Buhoiu a fost o figură 
Importantă, a unui trio de proastă condiţie 
si cu faimă de înrăiţi comunişti: A.Stark, 
Dinu Săraru, şi cel despre care vorbim. 

Pe lângă "calificarea** de om al parti¬ 
dului (comunist), A. Buhoiu a mai făcut^fa- 
ră a mai pune la socoteală şcolile de par¬ 
tid, şi doi ani de "specializare” în URSS, 
de unde s'a Întors cu o reputaţie demnă de 
a-1 proiecta îh conducerea TV-ului şi chiar 
mai sus, în CC. 

Majoritatea colegilor B ocoleau şi nu 
puţini erau acei ce se temeau de el. 

— : -- 


Astfel a reuşit sa dea pe mulţi la o par¬ 
te, ocupând locurile celor mai puţin "pre¬ 
gătiţi** politic. 

Un mare eliminat al acestui individ lip¬ 
sit de scrupule, a fost si criticul de artă 
Dan Hftulică, ce avea o emisiune fără egal 
în prezentarea pe micul ecran a celebre 
vestigii si opere de artă europene. In a- 
cest fel am putut avea Ih ca să imagini din 
diferite muzee ale continentului nostru (o 
compensaţie la neputinţa de a le vedea pe 
"viu* 1 ), într'o emisiune comentată, după 
un scenariu de Ioan Grigorescu şi o fasci¬ 
nantă ilustraţie muzicală după Tceaicovs- 
kL 

Drumuri Europene, acest plagiat al lui 
A. Buhoiu, a devenit o copie penibilă şi lip¬ 
sită de interes a creaţiei lui D. Haulicâ, 
acest reputat om de artă. 

Desigur că "performanţele” acestui 
personaj sinistru, au o marjă mal largă, 
dar nu este timpul şi locul spre a i se fa¬ 
ce un rechizitoriu; va veni şi acel timp. 

V-ara relatat cele de mai sus. In spri¬ 
jinul adevărului, care aici, în lumea libe¬ 
ră, trebue să triumfe. 

Apropo de personaje sinistre: avem şi 
noi (faliţii noştri) asemenea exemplare 
aici, aciuate pe lângă Biserica Ortodoxă 
Română din Viena (care aparţine de Pa¬ 
triarhia comunistă dela Bucureşti), sub 
drapelul "Asociaţiei Culturale Româno - 
Austriece**. Despre aceasta s*a mai scris 
si probabB se va mai scrie, pfină ce vân¬ 
tul care bate dela răsărit (noi II aşteptăm 
din sens invers), le va răci gura şi buge¬ 
tele, iar stăpânii lor din Bucureşti şi de 
aiurea, îi vor rechema, spre a ie da alte 


însărcinări, mai productive. Pana atunci 
replica noastră trebue sa fie cât mai 
prompta şi qficace, spre a mai tăia din 
elanul acestor "ciori vopsite”... 

Câteva cuvinte şi despre informarea 
noastră, a refugiaţilor din Câmpul Trais- 
kirchen. Trebue să menţionez că aici se 
află o bibliotecă, sub îhgrijirea atentă a 
Asociaţiei de ajutor a refugiaţilor, IM CA. 
Aici, aproape toate limbile Europei răs㬠
ritene, sunt reprezentate de diferite pu¬ 
blicaţii şi cărţi... Ziarul "Libertatea**,nu 
apare sau nu este prezent,decât întâmpl㬠
tor, câte un exemplar sau două anual şia- 
ccstea ţinute cu sfinţenie, de cate unii,ca¬ 
re nu-1 dau, spre a nu dispare. 

Fac un apel la bunăvoinţa redacţiei Li¬ 
bertăţii spre a trimite câteva exemplare 
ale fiecărui număr, imodiat după apariţie, 
a acestui ziar, ce trebue să devină, coti¬ 
dianul de nădejde al fiecărui refugiat A- 
mintesc numai o statistică austriacă, în 
legătură cu numărul Romanilor din Câm¬ 
pul Traiskirchen, ce se cifra ia două mii 
opt sute, în anul 1986. Impactul cu lumea 
liberă aici se face şi aici este nevoie de 
informare... 

Cu stimă si toate respectele, 

NICKY 


ROMÂNIA 

...Iţi scriu câteva rânduri din orasui 
Bucureşti, oraş cufundat th bezna întune¬ 
ricului şi a lipsei acute de toate cele tre¬ 
buincioase existenţei. Pe aici este o iar¬ 
nă friguroasă (cu zapadă care atii«e a- 


proape 50 de cm. iar pe alocuri chiar şi 
mai mulOt acesto condiţii persistând în¬ 
că dela 21 Decembrie, data începerii ge¬ 
rului. Avem foarte puţină căldură fn >- 
partament, cam 10-12 grade Cclslus; eu 
dorm îmbrăcat si cu căciula în cap, si toi 
îmi este frig. Gazele la bucătărie abia 
merg şi trebue să stai de veghe orc în 
şir ca să pod găti ceva. Cu serviciul lu¬ 
crăm îheontinuu, nu mai avem nici o Du¬ 
minică liberă, toate sunt lucrătoare a- 
cum; în schimb, se dă liber în zilele du 
cursul săptămânii, Marţi, Miercuri, loi 
s.a.m.d. Salariile sunt micşorate din ca¬ 
uza penalizărilor lună de lună, ajungând 
sa fie reduse pana la 62%. Eu căştii: 
jur de 2500 de loi; din aceştia, mi se re¬ 
ţin cam 930 lei, aşa că nu mal rămân de¬ 
cât cu 1570 Iei Numai chiria şi thtreti- 
ncroa lunară ajung îh jur de 300 loi; ce 
să mal rămână pentru hrană ? La ioslroa 
din fitbricâ, alorg din magazin în maga¬ 
zin după alimente şi mă &itorc do cele 
mai multe ori fără a găsi ceva. Procura- 
rea alimentelor este o problemă >1 pro- 
o cupa re permanentă. Carnea a dlspănii ( 
cu desăvârşire de pe plata, Ih schimb,u- 
neori, so mai găsesc gheare de lăsări, 
ciocuri, beregăţi de porc, căpăţâni şl pi¬ 
cioare de porc (pe la noi sunt numite »* 
di da si de ScomicoştO; tn rest, nimic... 

Cam aceasta ost© viaţa pe aicyucrăm 
ca nişte sclavi si nu no-alegem cu nimic 
în afara dc alergătura dela un magazi»!* 1 
altul... 























AŢEA. 


PAG, j 


RĂSPUNS LA O INTERVENŢIE „ÎNDRĂZNEAŢÂ" 

9 99 9 


este rezultatul unei campanii anti-leci- 
^si desfid*** nefasta activitat^ri^^l-AW^ 


—^.Gemwniatn Brazilia şi Argentina si din 
1» ptr * * ÎT - - ^ ţjţg^ şi Canada» campanie pusă în cir- 
toata filiera comunităţilor iudaice si toata 
pur comunistă. 

^ri<**rii suntem obişnuiţi cu astfel de atacuri. 

^ j e fpgtăm cu multa indiferenţă. Sunt frisă ca- 
^ de lăţi- când indiferenţa şi dispreţul ne 
ca neajunsuri morale şi politice. De altfel, a- 
? si scopul ascuns al intervenţiilor ‘sen Andro- 
, ^provocarea de confhzii tn spiritul cititorilor, 

* | importanta celor scrise si pune la în- 

_ istorici. 

"Tf!rn«tLil* cflui Andronescu sunt ordinare, insinuante 
, j^i-Ode. Nu este nici o greutate si acuzi* si insulţi, 
ii e*tal<«feec o persoană sau o mişcare (ca cea legio- 
mr T printrio singuri frază îhcârcată de ura, de mito- 
cinie sau de minciuni. Greutatea revine celor ce sunt 
si răspundă pentru a respinge alegaţiile sau in- 
ftwmi e azvârlite îh circuîtxil istoric. 

Obrăzniciile dl ui Andronescu cer bineînţeles un râs- 
deoarece VOTT DIN PARTUA SA, nu corespund a- 
deviruluL Acest domn urmează linia minora a acuzaţii¬ 
lor fără sens şi firă substrat. Dar care pot izbi imagi- 
lectorilor neavertizati. 

in realitate, argumentările dl ui Andronescu nu rezis¬ 
tă nici la cea mai neînsemnată analiză. Si iată de ce; 

1. Afirma că dl Horia SIMA n'ar fi Şeful Mişcării Le¬ 
gionare deoarece ar exista si un altul, dl Ni cola e ŞEI¬ 
TAN, membru al unei disidente, creată Hi ex£L Or, în¬ 
tre 1943 când a devenit Şeful organizaţiei legionare si 
1S53 (timp de 13 am) totalitatea legionarii or l-au recu¬ 
noscui ca Sef. Iar «fin 1953 (apariţia disidentei şi pani 
îh clipa de fiţi, 1585 (apariţia dl cu Andronescu) -deci 33 
de ani. nici o autorizate politică, diplomatică, ziaristică 
sau duşmană Mişcării Legionare, n*a contestat dl ui Ho¬ 
ria SIMA calitatea de Şef aI Gărzii de Fier. Si nu i-a 
fost contestată pentracâ nu era posibil. 

Sef al Mişcării Legionare din 19*0 -făuritor al Statu- 
iuf t «jporar- Vice F reşedinţe al Guvernului de atunci, 
Prrwtfnrr ai Gtrrrraului dda Vieoa îh 1 ?■? '—45 si Con- 
jj Lc3lor ai forţelor legicoare din e xil, fără nici o îhtre- 
rm>er e* pân ă fii prezent, dk Horia SIMA a constituit îh 
perrranertă penetul de concentrare si de radiere a gân¬ 
dirii şi luptei legionare. Disidenta n*a fost decât an 
simpla hac idem de parc urs . 

paritia unei «disidente* îh sânul organizaţiilor poli¬ 
tice este un fe n o m en curent. Din nefericire a a pârul si 
1h bliscarea Legionari, dar n*a reuşit să ruineze auto¬ 
ritatea si personalitatea <flui Horia SMA. 

DI Ni câine ŞEITAN, pe care-1 prezintă dl Andronescu 
drept 'ŞeT nu este decât o ştearsă figură legicrară, fi¬ 
ri nici o capacitate palincă sau conducătoare. Fee par¬ 
te diutrNm aşa zis ‘T riumvirat* de conducere disidentă, 
lipsit de activitate, de coeziune izterră şi de viziune po^- 
litici. întreaga fin acţiune, si a celor care ac aderai, 
ccosisş In combaterea Mişcării Legionare legitime. 

Pe când aceasta candaoă o activitate pelinci şi docu- 
mesari eicepcia»Ii, sub autoritatea ri «Erecţia «firi H. 
^IMA; & acest sfirşit de ac (ISSS) presa legionară dcT 
se* 3r*fir.-i TARA şi EXILUL OUdrii- C ARFA TU 
^ Oie» York); CETATEA LLYQ- 
^ 3n;iia , QHXE CP»xis). Dsa&enjeoe» 5 edacri: E- 
DTTYEA MBCABH LEGKKA5E Sarceiota ; EEîrURA 
., ~ . ?*“ *■ si EMITEA CARP ATU 

IQK «M**Ma-G«naua»* 

- r *A TRALAN GOLEA (Mrinu-ULA. 

n ,rrt uar oire a <Sîl H. SEVLA te poate C 
****** (te (fcsnerâ, decarece tot 
** Sc * *» ** are loc Ic aumele sic si st* <£- 
r - rta sa conducere; 

^ Vl ®* 23 1*44 ; .oc-jţ»rea 

de către boriecte 

-Edtip rie de legionari paraşute & ari pentru * h®_ 
< ^ KXr> ^ opag-l^: şi a argaaiz» rerlsteca arrati ‘ 
--«CgasLarea Siiicirii Legionare fti etil 

■ gy *" iTO - rt - 

deia MaxitZorxfi & onoarea eraCIor 
s. N^TlU dzi*i k 13 I 2 .ua ne 1937 fc Spania, de^ 
de reculegere sptricaiă p«rs ioc «io- 
wzştz: si ana-cocxeiîstil ctz ^ 

. ' lpt raa »«2. » 8l«c cepsaie a ta ComeiiaCo- 
-Feacn. ^epaoar.- t iirxile roraâ^, 

Jî 7 * germai^ si francezi, cc cai multe eArtf 

organizaţiei ‘FR0WTT1L UHEFT ATTI*, 

Cfcrt rep ^ zrXi : <fi " .er luate actinie as^' 

^ *■“ ^ ^zciawva irsenafiocail 

^7 ae ^ aw ^ s ^ăpQgăa«^-2mn£fesaâD. 
l PQlJ&ce - Scrisori descfiise - Proteste - 
- «c. janrind lupta m c^; rocane si 

• UgkMfcre » la ** de a SIMA 

L a*** t rapreieasat fc acei ir^îg. 

-«rt acerate de d a SMA, ca 



al Mişcării, si analizate documentar de către diver¬ 
se organizaţii politice si publicaţii specializate. 

Chiar duşmanii cei mai neîmpăcaţi ai Gărzii de Fier 
(marxiştii si evreii), în ciuda insultelor ce însoţesc ac¬ 
ţiunile lor Hnpotriva dlui Horia SIMA, TI numesc totuşi 
‘ŞefUl Mişcării Legionare*. Sunt adevăruri ce nu pot fi 
negate... 

2. Dl Andronescu are îndrisneaia si afirme ci autorii 
articolului îl prezintă pe R SIMA ca un «persecutat* de 
către Gen. Antonescu, care era «şeful său*. 

Probabil că dl Andronescu a primit ordin de la ‘Loji* 
căreia aparţine să afirme asemenea lucruri şi si fi că 
dorato că gen. Antonescu era un om extrem de drept, 
corect, lipsit de uri si de ambiţie Şi precizează cu to¬ 
tul incorect; «Sima was fir from being persecutedN 

Ne permitem si atragem atenţia că renumele genera¬ 
lului Antonescu de om riu, mânios, ambiţios si răzbu¬ 
nător nu vine din partea legionarilor. Acest general era 
detestat de toţi colegii săi militari, de superiori ca si 
de trupă. îşi căpătase renumele de ‘Câinele roşu* (Roşu, 
din cauza părului său, «câine*, pentru caracterul duşm㬠
nos şi atitudinea sa răzbunătoare). Detalii îh cartea 
‘Memorial Antonesco - Le Hl-e komme de l’Are*, Fa- 
ris, Editicns de la Couronne, 1950, 214 p., carte scrisă 
de unul dintre colaboratorii direcţi ai gen. Antonescu. 
Frimul capitol este intitulat chiar ‘Le chien rouge*. 

In aceste cocxtiţii, oricine îsi poate închipui care a 
fost situaţia dlui H. SIMA, îh poziţia sa de Vi ce Preşe¬ 
dinte al Consiliului de Miniştri, având ca Preşedinte 
(iar nu ca sef, după cum afirmă dl Andronescu) pe gen. 
Antonescu. 

Fentru un general ambiţios şi a utori tar, prezenţa vo¬ 
luntară a unui tânăr de 32 de ani ca Şef al Mişcării Le¬ 
gionare (mişcare care-i dăduse posibilitatea de a ajun¬ 
ge ‘: arîdu că torul Statului*) constituia o situaţie intole- 
ra:ilâ. Era ca o pakză pentru mândria sa. Multiplica¬ 
rea îrrcercărilor de a umili pe dl H. SIMA şi a-1 men¬ 
ţine oarecum sub presiunea autorităţii sale, a provocat 
câteva altercaţii fcrtre amândoi. O asemenea comporta¬ 
re poate fi calificată de «persecuţie’ -morală, bine*nţe- 
les-. Ea apare însă semnificativa pentru caracterul 
i m posCafl al generalului, cât si pentru evenimentele ca¬ 
re au urmat. 

to»r** megalomanie şi doîrafc gSTn- 

teneseu, caracteristici poate necnnoscute publicului a- 
merican, dar binecunoscute popcHuItn român. 

3. orosotenia dlui Andronescu apare atunci când 
vrea să diminueze personalitatea dlui H. SIMA, adj- 
câad argumentarea sa expresii insultătoare, procun- 
ţate^ aumm oameni politici <fir. acea vreme. Este un 
procede. aedenc de care na &c az decât zâristii de a 
patra categorie. 

este tocdnisB copleşit de aluzii califi- 
ca:i *^ “ ' osiMare > t nfan a rrre sau ridicole, venite <fîa 


nartea adversarilor sau a Aişmanilor. _ 

Daci s’ar constitui liste şi s*»r dne cont _ 

pitetefe si calificativele ‘acordate’ IrfBoosfJt^J 
chill. De Oaulle (ca s«-i amintim pe ce. mai de «rt* 
tn timpul conflictului şi dup» 
ce-tr mai rimâne (fin personalitatea lor POtiticS si 

^IrTcIril dlui K. SIMA, era natural «HM" r ‘™*P®: 
bil să thtelea?â importanţa spiritualititi. şi a mrtafiri- 
cei te concepţia legionari) si vor ^***** f 
*a conftis head’. Iar cât priveşte pe contele C uno, « 
presia ‘mascalzone* (om de nimic, derbedeu) Wreb ^7 
tată fată de un om care, tn acea clip*, nu mai avea nici 
o putere, dovedeşte mai degrabi lipsa de caracter a ce- 
lui care a pronuntat-o. - „ a 

Fapt este ci după 23 August 1944, când <fl H. SIMA a 

constituit doua divizii de combatanţi anti-comunlşti, a- 
cest om nu nai era nici ‘mascalzone*, nici ‘a confus 
head’... 

4. Deasemenea, dl Andronescu afirma prosteşte că 
«rebeliunea* de la 21 Ianuarie 1941, ar fi fost opera d- 
lui H. SIMA. Or, adevărul este ci această aşa zisă re¬ 
beliune a fost o pură lovitură de Stat, organizată de 
gen. Antonescu cu ajutorul comunităţii Evreilor din Ro- 
rronia, pentru a îndepărta pe legionari (fin calea ambiţi¬ 
ilor personale. 

Detaliile pot fi găsite îh cartea lui Matatias CARP 
(Secretar general al Comunităţii Evreilor din România) 
intitulată ‘Cartea Neagra*, EdL SOCEC, Bucureşti, 1946, 
pp. 71-79. Detaliile sunt atât de precise ca numai un 
răuvoitor mai poate acuza Mişcarea Legionari de un 
făpt pe care nu l-a comis si care, din contră, i-a fost 
dăunător. 

Logica cea mai simpla prevede ca cei care fac o re¬ 
voluţie ATACA, atacă îh primul rând Centrul vital al 
celor pe care vor să-i elimine, precum şi punctele prin¬ 
cipale (Radio, Televiziune, localuri de poliţie, cazărmi, 
comunicaţii, etej. Or, îh cazul evenimentelor dela 21- 
23 Ianuarie 1941, cei care s*au găsit îh defensivă -fi¬ 
ind atacaţi- firă arme şi cu totul surprinşi, au fo6t 
tocmai legionarii. Ei se găseau baricadaţi în localurile 
proprii. Iar nu gen. Antonescu. Iar în manifestaţiile 
spontane de strada, trudele gen. Antanescâj^u deschis 
focul, omorând peste 500 de persoane. 

Faimoasa ‘rebeliune* a fost opera gen. Antonescu şi 
a evreimei. Doua forţe care se susţineau din motive di¬ 
ferite, dar coGvergind către un scop comun. Evreimea 
voia să distrugă naţionalismul românesc - gen. Antones- 
cu voia să devină singurul şef al RomameL Interese si 
ambiţii... 

Iată dea cum se scrie istoria, daca se tine seama nu¬ 
mai de aserţiunile unor Indivizi ca dl Andronescu si rai 
se verifică cu atenţie realitatea istorică... 


Faust BRÎDESCU 


(L mare din 2 ) 

Boldeam. 

Pe urnă, dL reporter Mareş, mi nepome- 
neste si pe alţii care, oricum există, cu toa¬ 
tă grija ( tom ul ui Mares de a m-i pomeni-a- 
cestâ sun în fcpţ cele trei publicaţii de 1 * 
Paris, “BIRE”, “Lupta** şi “Limite”. Prin 
aceasta, domnul Mareş ne dovedeşte că nue 


un reporter bun, ca toate că semnătura dom¬ 
niei sale apare aproape în toate publicaţiile 
e xil ul u i sau că domnia sa a rămas tot ve- 
cniul memb ru ai partidului liberai care ccn- 
<femnă pe iod cei care nu văd lucrurile ca 
domnia sa, adică prin prisma liberală. 

Dar pe lângă toate acestea, ca re îşi au si 
ele însemnătatea iar, rămâne îh picioare 
faptfti căjtonui C ornăm riu ai a reprezen- 
m CotsiLui .'Utiomi sau ceea ce a rep rezec 
-a: domnia sa, este aerai fostul Consiliu 
N aţiona l, care piin retragerea domaJui Ci¬ 
cerone l o ani t câu, ai trrika meidbru al fos- 
C«siliu Naţional, nu nai este Consiliu 
Naoocai. Dotania sa a simâiat Lnirea, Ma- 

^-găref care s*i ficw sub sceptrul foe- 

— f : ®P* rlsc***^ categoric este ca 

* exL ^- Marea Lair^ «fin mones 

ce ac există Unire nici lacre membrii 
gr^ari poiizice, aceea a dotrauLâ Horai iu , 
are, pornita acum câţiva ani cu petri par- 

ia drum şi drumul 'ny jj 

^ ^ ^ ?rin pădurea Riioasa, 

a do mrte ui Petre '. iiicărtau. 

Şl acum si explic povestea pădurLRiioa- 

2atr*o poiecucă, îmi 

- ■ ^ - 

tknal. Pruni VfttaAreana eniki ci a- 

ceask ucire de partide, m Zanoemlâ e». 


tid, ci o tovărăşie. Intram pardd, format <fin 
mai multe ramuri, fiecare ramerâ îsi ia a- 
nunâte obligaţii faţă de celelalte ramuri, pe 
un timp mai lung. Ori în această tovărăşie a 
componenţilor Consiliul ci Natianal^uci tmiT 
nu-şi ia nici o obligaţie faţă de ceilalţi to- 
varăşi, afară de a-si da ajutor ^ 

| zuL Bo nur i! \ălimareanj ne eTc pl?c? , că a- 
ceste partide -ratiocal-firiDesc^IberiLl^o- 
câlist şi (fizidecşa Mişcării legionare, se 
găsesc ca patru cărăuşi ce au «ie trecut o 
pătoe -Riioasa-, care se giseste undeva 
m Muscel, pe lingi satul domnului VaKzn- 
reacu. Această pădure e vestită prin barafi- 
ui ei. Şi cărăuşii ooştri, Ihainte de a intr» 
îh PâAne, îşi iau numai o ofcijgaâe, aceea 
de a-şi cb reciproc ajutorul ciad vor fi a - 
tacaţi de bandiţi şi dLpâ ce au ieşit din pă- 
<tae, fiecare îi Liber sâ *câ ce vrea. Dom- 
** %XU ™ rea ^ si spţmâ că momeoad 
acul, al pribegilor Români, se aseamina 
ca cel al cărăuşilor «fin judeţul Muscel, ca - 
re au de trecut prin pădurea Râioasa. Ban- 
fâri mckâali, sxt cocunistii lui C ea— 
aşescu. După trecerea prin pădurea plină de 
aceşti ta uxfiri, cotBpxxzâi celor patru par¬ 
tide îşi vid fiecare de treburile Im. 

Si «Aţă ci au treo* «ie atunci patru ani si 
socoteala «tomului \*ilimâreanu f s*a dore- 
tfi a fi falşi. înainte de a intra îh pădurea 
Raioasa, dra unaiăşi -cei liberal si cel sc- 
ctalm-, s*au întors (fin cale iar al* treilea 

icerone ’ a 1 »’ 

~4ga 3c frica bar^fipacr (fir pădurea Riioa- 
tocmai când iatraserf în ea si Aride- - 
tu Idgtoari, ai docamlm Vîli^mum. ^ 

•*« ^ 1 



Troîsi din Transilvania 




































t «ti K 1 UI \ 


MAR I U l«RV 


_L 1 ' 


iii 


lEBIi 


II 


PAGINI DE CRONICA 


Martir t*«*. ^ 

vhi.vou. rătăcii» printre firicelele >*e <»>■<* r, h *' ' M 
desUcte» |>itnt «V xrxxtxxMe petalele a\N>, xiănd >**"'* » f™- 
<V tVi «Mo t\»rc ratele de soare ce *e f'"'"»" prtrirc copacii 
desirunetti. IV craci* iwtptrtlH» stras riesncau tixcot, st 
de vN,n*nvt «tefert. wiw# ^ <*’ 

nvlxnuă hxxlx'xea An nou a ixaturtt. 

> „ nwc Nud miros «V viaţă nea* w »*'*'- 

w a «u d.*m»xriită dtr ferul «emtl, St* f* t* «****“* ,v ' w ~ 
-de nartntt'p, an ţvve*wt să se mtţtr An sommu m orţii. 

Căpttamd lVext» T m Mfc »» f> catul pe prixva întortocheată 
or lreo*v» prin l*ădnrea Ve*»V Cala nxarstne* TUnl-warel, *e 
v-rătsx» O v »>iv* cit mai reped»' I* 'Voiul Silvio An Sonore. 
Wvvinti o*l«i. simţind pare* c**» prin apropiere, **» P»>- 

tiv-nii hvxfui si ciulind urechii «sprix-ra »«<*< pHntw copaci- 

{'ini ca l'rost* >ă~*l d«x» seama «kwpr* or C'te vorba, '*» 

M u-eiil IU ţaţa calului cu un s»»ld»t. care fniinîSrsl arma 
^ry *1 a strigat: 

«Sad, că trag! 

Surprins de sora stă neesteţeată somaţi** «ipltaiaii 1 r\yfc. 
An instinct a dus mana >i scsxari plstxOul ce-l axva **ăt*t 

Ir Cfoluti' . , 

mişca! i-a scurt scâdatul ca re a m luat m°- 

du’m <Ma pismlul mttrmltvr* pe carfr-l ti*** thuns sprv ei» 
«SuMt tu misiune* J-* replicat Fmă» Mhl* 

.ToatA'i căpitan, P^-*W e *ona imrreisi. \ă iv* $a- 
nu teti l^nTlmRtia speciali si ordinul de serviciu. 

Căpitanul l-rvda care avi* U «4 lagttiitfeţlă special* ce a- 
tda o căpătase de câtv\* zile, i soos-o si coKirand 

Chr sca, r thnanat-o ^ ta şutei. 

V coaste legitimaţie se eliberase Mturor ofitoriKxr sl sub- 
«rfltmlor peteerhm v*\ttn special pantni a teUvui vechile 
lt*r»timatii ce >e puteau fbhvvi de foştii militari scosî vtii\ca- 
drele armatei, ca urmare a masivelor epurlri ce ccntimuu 
M *4 se efeecuese. 

S^^it&a, privind atent focvvrafia, s*a uitat lui^: U Predi 

dr serviciu. 



^_ > ţ** Rmn Rmaracttmc ta cumplita umTUnti la 

,urf era sl se supun*, l^lthilaîi 

SoiAtul, Acâml doi j>asî Ihapoi, 0 ><»• . 

«S* au taceci nici-<> mt^careî ridicitai |4stolulv»4 

sus, trase doul cartuşe tis aer. 

\n>edUt tsi fteu apariţia o patrulă de trcA ostasi şi un 
Mdbeintex, care alcryind priiwce chetele diss ţAAire, se 
opriri liaţi c^pâtamd rreda. 

«Si tritb unarâse capitan, se adreai suboltend tb timp 
ce-si ta* cureaua pistolului mitndicri pe umkr. Ce s*a 
thtâmpUt" 

CVpiuwul Fred* a risuflat sisurat. SuSrfuerul u cuixvs- 

tm. Fusese la acaUs r^rimeca de artilerie, 

«Nu s*a tntânyiAt nimic. *m fost dur sonvat si mi o- 
prese. 

«Tovarăşe cipitary, i«a spus «itwAtanid, se mai întâmpli, 
v^ţj dussmeavoastri, îr, armaţi ordinul se execuţi, nu sc 
.fc>cutâ. Suntem ÎP misiune. Si«*u ficut apariţia te ioni 
l*rti**nii! Fe aici m mai putea tnainca. Luaţi-o pe alt 
drum. na trăia î 

Dqpi ce si-a luai laptimatu speciala, cipitand Preito 
s% arca; pe cal si fte&nd calea tecoarvi a schimbat direc¬ 
tă de mers, luând-o direct pe drumul care trecea prin mij¬ 
locul pădurii si ducea spre comuna Giarmata. 

Fra care fc«€ndur»i «W trimânu ieslea pe care firi 
*1 vrea i-o spusese sidoltieruL FI stu ci centrul de acti¬ 
vitate a catar care luaseră arm tb mâim pentru a se îm¬ 
potrivi si re ii>» pHa lupa tiranicei stăpâniri, era te mucv- 
ti; Caimasetiusuluv, Umasnea, Conwa. ter drwtici >*a te- 
x-iorat, >punâsalu-si te sinea lui: la ftind nlm aflat nimica 
ţ ţ.w Toast mra, vunundr te-ai afla, estr un \ ui car ce moc- 
iscmv «M pata st rtbutiMască. \lal devreme sau mai tir- 
n«, xinti&nu oamenilor a pune capăt nedreptăţilor. 1 
V<^ea ftrmsei a naturii! 

Treunind sdb coptele oalrdui. Cruntele parei pl de w>- 
ia*. să spm a cela s liicr>L Deodată tesâ cald^fociind ner- 
03 », i% pocăctdi dte an. In tputi te motor se făcea dte 
ce te ce mi audt, pencruca apoi, printre copaci, să apari 
»ilum unai dUbc te culoare aoafxi, care teaima pe dm- 
tt din pădure. 

Frate a cobora: ter saa si ** recna» cu calul 
te pe drum, furisăadu-se pnntrv copaci. Imediat ap*, ae- 
todutei a trecut si s*a oprit U drea tmieci te pa>i TtoV 
pocnită. După ce motorul a fo*t oprit, din cabană au cotev 
răi do» >«consti termţi cu pistoale mitralieri. Far» a 
jătert pro» mdtt, o-awificu armele te că nn încărca¬ 
te, apei >^au repen: si au teschi> ustic ten spatele a jux*j- 
teL 

O liniai te mormscu ceprinseae tatei. Fină şi păsările 


ferinţvlor loi\ Trupurile ţdixem nişte si'helete artHH'rlle cu 
veşminte mimai dcsMifv IM din rl erau Îmbrăca ti te lţ*rl al 
i>amă^i ţătăneşlt, care, tmplctitr cu norlcelaW utere 
hivtetv |U' ele, şuviţe rivali te aăiye tecbteal Irăteu sufe¬ 
rinţele te care ieteteiraacră, 

Fxiţd ce au bv^t teţi >va, sccurtatil l-au ţnia unul lă»v^ 
altul, iar av^ tecadrăndu-t de o parte sl alp, au vwult al- 
nlstivi la divmv. Kâlţănitul Unturilor a gutuii din adăn- 
vHirl tivită iddurea. Căpitanul Preda, cu răauOatxei »iprttă, 
stătea sl priit* tecftenenlt, asteţ'tând dtn cllpăte clipă te- 
cU usa rea maret trapinhl* 

Pi\\t*tă col cinci mucenici s*au oprit. \>t>au mâinile U v - 
pite la sţoto tar plcioarolo abia tHiteau tărî după clc vau-ai* 
lanţurilor cu »alc »:iv*m' cât tevotul cel mare deU mâini. 
Peste ivhi a>x>au lte*tr bucăţi te sdnd albă tenodate la 

ceafă. 

Cel doi sivurtsti sUu rrtra< >VH , »riaţi la tei pasl distanta 
si luând pistoalele mitralieră te po*W c de tngrere,au stri¬ 
ci: 

-iv\-i drumul fteinte fără lAu-băţ 

Căpitanul Pnte, ascuns vtu\vă copaci, tremura te parcă-1 
apucasarâ frimunle. Vira tnproiit că fără să vrea, va asista 
la owcutia unor martiri, (ăcuti • fi^rtţi de sub escortăV In¬ 
stinctiv sl-a setv» pistolul din teacă si plin te emoţie şi-a 
vtit hnau liber inteteirtlor. Tîvbula cu vudee prei să tmpiesti- 
oe săiârsirea unei execuţii monstruoase. Dacă ar (1 a\vit sl 
el un pistol mitralieră, situaţia ar fl fost cu tteil alta, dar 
cu revolverul lui MIV'RTT \’ te trebuia să (ie foarte a- 
tent. Attfbl risca i-iaţa. 

S*a pandit să ucitU te coi doi sccuristi, iar aps^i» dealjnir 
bine ssamuflat, să-l răpiuvâ si te' securistul şofer, care e- 
\entual ar fi inteiv^enit alarmat te teuniscături. I>upă aceea, 
pe cel ferecaţi te Unturi, i-ar sui te dvibă si ar tetf cu ei te 
munţii Caransebeşului ^u tlraxitei, unde le \r rupe cătuşe¬ 
le si astfel \a reda retistenţei romănesti, vito.tii te caro a- 
\xo atâta nevoie. 

IVvvtită te să a tresărit. 

Strică tul unuia din cei ferecaţi te Unturi, a străbătut ca 
trăsnetul printre copaci. 

-Fraţilor, «dive»** pădure! i cbrast! \or să ne omoare! 

-Culcat! CNdcat! stilau cu Ui operare sccurtştii. 

Cei ferecaţi te Unturi te să, nici vorbă să sc sepurâ. Cu 
trupurile tremură ne, >*»u lipit unii te alţii şi apucând cu 
vtintii cârpe* 0 00 acopereau faţa cel oi* te lângă ei, le-au 
smuls, rodind astfel ochilor lumina binefăcătoare a tilei. 

Cu mâinile l^ati' la spate si picioarele pironite te lanţurile 
ce sc tvm^scxi te iarba stropită cu rouă, stând drepţi si 
nemişcaţi asemeni unor stânci de piatră, cei cinci mucenici 
vdroau cl stau te făta unor icoane si se roagă plini te sme¬ 
renie, înainte ca trupurile lor să fie răpuse te plumbul uci¬ 
gător al gloanţelor. 

Ca un nuux asurritor apoi, ixvorăt din piepturile lor te 
titani, un cântec răscolitor a făcut să se cutremure întrea¬ 
că T v\durv. Glasul lor puternic, de parc* ar fl fost pornit 
dL- roci te piepturi, a teccput, ca la o comandl, să cânte: 

'5fânt* tinereţe Iconar**.,. 


Sacurlştil buimăciţi al defoiientatl, s*au n «| r ,, 
câţiva paşi te lături şl au teeeput «** strige hvm 
ce de-Aciim nu se mal putea dlatinKr in dlsperu, , 
ridicai ţevile pistoalelor mitralieră te «ua s|. an ,, 
te aer cătm* rafăle de ffleanţe 

In acest moment, căpitanul Pred» ascuns 
gândit că, dtn moment ce aecurtştil n*au tr.is » n 
şa ţi, teseamnă că ar pirtea fl vorba tespre o n> 

Dar această Impresie n*a durat decât căIcnti 
D tnspre marginea de nord a păd»nii, un grup v 
(Variiteci te oameni, îmbrăcat! civil şl te»rm»ti 
mitralieră, se îndreptau vorbind sgomoti>s t * prv ' , 
celor ce cântau terecaţi te lanţuri. Căpiţa mii irr *, 
le clipe, era cu <K>săvărşire tesarlentat. Nu s tls n 
ar fl putut ll fle vorba. La un moment dat k ^ MlV , 
le ce-l spusese subofiţerul cu puţin timp teainu> u 
'ii au coborît din inund şiMpm 
Timişoara, dir observându-l mai atent şl-a cbt m * 
diat că este \*orba te o formaţie tura militară a *Apt r< 
l'atrlotice» care oatlucra cu securitatea U distingen 
dstenţel armate a celor ce sc împotriveau comuniM: 
te realitate tesă ora \xirba de o echipă de şoc, sa»i „u 
ne xis, un pluton te execuţie* 

Inusliat i*e au ajuns te pocnită, s*ău oprit la catm ţ« 
te apropierea celor ce cântau înlănţuiţi. Aceştia surp 
te pre xenta unor oameni îmbrăcaţi civU şi tea mu a. , 
încetat să mai cânte. Erau sărmanii convinşi câ un s 
partizani dc-ai lor, le veniseră te ajutor ca al-i scti^ 

-Bine-ati \enit teatilor, se auti vocea puternică .i 
din cei ferecaţi, mişeii tocmai sc pregăteau să ne ucid\, 
ftu*ă ca nriicar să flm judecaţi! 

-Taci din gură, banditule, se răsti unul din civili,dc 
decât v*am judecat noi, poporul muncitor. Acum ter 
nat cu voi. 

Este greu de rodfct te cuvinte reacţia celor cinci muce¬ 
nici, care târănte-si cu greu picioarele ftnpovăratc de 

Unturi, s*au aşeait cot U «xK, fh linie dreaptă si ridic 

dU-M Cruţ«il<* tiv pairi mr O vrut »nri»n.- f>* • 



Pe uşile kd te^dusc, cu vămâle şi picioarele fenacate* 
1^*0 U («hi, au pă»vt pc lartii păi- 
tcHor afUti U sfârşitul su- 



ruU, ucigaşii vanlti Ic curme rtata, au rămss 

te greacă şl dUpcnwx. 

La o comandă sevirti cei doi sccuristi s*au retras, 
tinu> ce ci>ilii îşi puneau nervoşi încărcătoarele cu gl< 
te la pistoalele mitralieră. 

Mucenicii stăteau ca nişte stânci te granit din care 
cântec aspru, asemeni apelor iivorîte din cremenea mun¬ 
cilor, se prăvălea năvalnic înfricoşând mişeii si răsco¬ 
lind pădurea. 

...‘Pentru sfânta cruce, pentru Ţari, 

Infrar^rem codrii şi supunem munţi...* 

In clipele când se cântau aceste versuri, ucigaşii s*au 1 
îndepărtat la circa rece, doisprezece paşi şi tedreptind 
te\ile pistoalelor mitralieră spre piepturile mucenicilor, l 
au slobozit plumburiie ucigătoare, răiuind şi urlând ca 
nişte fiare! 

-Huuoo bandiţilor! Chiaburilor! HtaK» Iconarilor! 
Fasciştilor! Huuuooo! 

Deotecâ tesă, teebuniti de groasă, ucigaşii au amuat 
degetele pc Oficiul *rmdor. Mucenicii nu se prt'il^ 

-ub potcţiul dc slo*n»J Sdltoau ncmise*ti cu sît^i' 
giind din piepturile lor de urifcşl^semeni Kistigtutul 
Cruce* Prunci Colgate* Creştinismului! 

Totul * durat însâ, trinturi dc secundă. 

In clip* următoare, cu ochii injectau Aî uri, ucis»' 
Dxiiv,£»t amic pistoalelor mitraliei* spre aiuiolv . '• 
cinci mucenici si apksind din nou pc tragiciun, su sl.v - 
rit cu sete iar*si, plumburile purtătoare de ®o*m ; 

l'n strisit uriaş, -Trtiascl L«in....'. uxtMat du t 
lc năclăitedx- sSnfi*ale mucenicilor,* I 

si cerul si pkmântuL Apoi. plccandu-sc către Ro¬ 
iurile ciuruit^ din care sârbele tasnea flertantx, > 

5S *> ‘*s:, 

tclor Româneşti, ce-axv*u si zdruncine dm txmUu 

N< Cci^sîi apoi, asăt£ndu-si armele de umeri, s*u ip. 
pikt si prix-ind cu ură şi scârbi trupurile celor u' 1 - 
Scepot^ le loxxmsc* cu xârftil boeancUor şi cub. 

căznea să desfacă doptil dela o sticlă te vxxka, 
strige: \ 

-Tox-arâsi, noi trxebue mctjce repexk? I* tren. 1J 

es»U noi altă mmune! „«puui.au 

Căpitanul Pnx*. tremurând de v 

lădârraciiua odiosului şi ÎJ«ro«torului . 

mat de cal printre copaci spre marsmo* 
pcucru moment ^ mai coKLtuc drumul până >* ^ ' 
ateu suferim* tb suflatul si ctxvşOiHfi hu tev^ » 
şi stăpânii nervii, a izbucnit tetrha» bohoi te ^ 

AuWi te icoMunoa re^okei ce-l chiiKiU, â>ezi 
nat de gânduri, jos pa iarba pâini de rouă. 






















ygERTATLA- 

ItRMAfO- RIN PAGINA PRECT |)l M \ _ 


0 ţhUr înainte <Jc execuţie. Nn Ntin <toi â nu 
m,t * l «eeuriţtii. Dctltasli tins» se auzeau merpSml si <JK- 
P**?*, rJinl de veselie, tn timp ce trupurile secemte de 
c u ® nrt j" |or jjcenu pirfslte la marplno» poenel <fln mlj- 
Nu-si putea închipui de ce au ISsnt acolo cn- 
EL.T pniabO/gindea el. vor vom alţii sâ lc'ngroapc. 
< ^ vfC Xf^roic* însă mai mult, era faptul că fisura u- 
^^Tdtn cei ucişi# semăna foarte mult cu un bun prieten al 
*■"* ppofesorul dc Drept, Alexandru Stocnescu, cnre-î fu- 
** ,if flinte vreme profesor la liceu si care cu zece ani în 
^ ucm sinistră ai înfricoşătoare zi de 22 Septembrie 
°^BUlui 1939# scăpase ca prin minune dela moarte, s treci j- 
rindu-sc pădure în timp ce era condus spre locul cxc- 
an for»te de criminalul rege Carol B. Cuprins de a- 
etani* td nuia la# s*â ridicat din iarbă si luând calul de dnr- 
llgrL a pornit printre copaci spre oraş. Ajuns la marginea 
TJJril, încă Icră si-si continuă drumul la pas, pc lângă II- 
rfera pădurii. Doo*»(i, calul începu să sforăie nervos, 
senn că ceva se întâmpla prin apropiere. Voci tot mal pu- 
ternice se făceau auzite din ce Th cc mai aproape. Pe o li¬ 
nii dc oile ferată secundară cc se termina îh pădure, un 
automotor roşu era garat la adăpostul copacilor. lingi el, 
tairvăi ucigaşilor stătea jos pe Iarbă ospătându-sc. Unii 
muşcau flămând din sandvişurile făcute din franzelă si 
suncâ, iar alţii, aproape ameţiţi, beau însetaţi romul şl 
vodca rftmast pe fundul sticlelor, discutând aprinşi si plini 
dc dispoziţie. 

-Tovarăşe /oltan, ac auzi glasul unuia cc abia mai putea 
vorbi, câte misiuni mai este dă făcut în săptămâna ista? 

-Tovarăşe, răspunse cel întrebat care probabil câ era 
şeful, lo no cunoste pănft no dcsfocc 1» mine pllcu. In noap¬ 
tea asta îl musai să fim U Kolosvarf 


a * 


Ajuns In oraş. Preda s*a îndreptat spre grajdurile regi¬ 
mentului unde a lăsat calul, Iar apoi luând autobuzul, s*a 
dui. diroct pe Bulevardul Diaconovid Laga, unde locuia fos¬ 
tul lui profesor. Aici, fiind primit dt soţia acestuia, mii de 
gânduri rele 0 cuprinserâ. Profesorul Alexandru Stoenoscu 
nu era acas*. 

-Undo ofcte Sandu? o întreb* ol plin de erm»ţJe. 

-# «#■» do-o *AptÂm&nă, ti Hlnptinjho tio»»mn* npcria- 

t>i cy |şl* sui tremuruiMi ţ j ocfiii frppa lenje rii ti de lacrimi. 

Wu şti» nimic 0m soarta iul. I.«a rtutst McuiitaUa ai el 
n*a vrut «ă m mai lase arestat. Doatuncl n'a mat <*it nici 
un semn dc viaţă. 

îngrozit. Preda \urcl, fără a mai spune un cuvânt, plecă 
imediat. 1 uă autobuzul şl se duse din nou la regiment un¬ 
de, punând Mmm pe cal, încăleca si pomi la trap spre P㬠
durea Verde, pentru a se convinge dc adevăr. In mol puţin 
dc un ceas ajunsese la locul masacrului. 

Aid, doi dvill, tocmai urcau ultimul cadavru fhtr'o du¬ 
ba de culoare albă. f ără a ezita prea mult, a descălecat şl 
arătindo4e legitimaţia pentru a-I induce In eroare, le-a 
apus grăbit: 

-Sunt dela Comandamentul Garnizoanei. Am delegaţie sa 
verific execuţia. 

Civilii, fără a se uita măcar la legitimaţie, s*»u urcat 
în dubă şl aranjând unul lângă altul cadavrele pe care le 
aruncaseră claie peste grămadă, au chemat pe căpitan să 
le verifice. 

Acest* simulând că numără cadavrele, se uită cu multa 
atenţie la chipurile celor masacraţi. I-a fost înaă imposi¬ 
bil să poată desluşi chipul vreunuia. Toate erau dc ne re¬ 
cunoscut, mutilate, sfredelite de gloanţe şl pline dc *âr*;c 
lnca nefnehegat. La durf capele ie lipseau complet partea 
superioară dc deasupra ochilor. 

Îngrozit, căpitanul Preda a scria în câteva rânduri un 
'proce* verbal dc constatare' pentru a nu da dc bănuit, iar 
apoi, căipa ce civilii au semnat ca 'martori', Jifcovici UI» 
dor şi Huila OrOa, i-a întrebat; 

-Acum unde vă duceţi aă îngropaţi cadbvrale? 

-Nu duce pă bandiţi la grxgji, tovarăşe ofiţer, l i merge 
la crematoriu. Aşa e mai repede gata la ei. Nu trebue noi 
muncit mult aă sapă la ei gropii Apoi, închizând uşile 
dubei, s*au urcat In cabină şJ au plecat pentru a săvârşi 
ultimul act menit să şteargă orice urmă a monstruosului 
asasinat 

Căpitanul Preda Aurei, cu sufletul şl Inima împietrite 
de durere, a ramai pironit locului, cu gândul la păsările 
ec vor ciuguli în tăcere ultimele frânturi de creieri îm¬ 
proşcate pe iarba însângerată, 

Pe ramurile desfrunzite, păsările încremenite priveau 
nade spre cend întunecat de nourii negri plumburii, pre- 
vaatlturi de mari furtuni. 

Florile miroseau a praf de puşcă. Iar ghiotdi îşi atjrirv- 
aaseră pedalele, gemând din greu sub povara sângelui ca 

iu**« locul roind. 

Fra atâta irUtcU si-atata jale în Pădurea Verde dela 
margi/MM Timişoarei, Imil şl i erul di- după nori, vărsa 
da lacrimi. 


lom* Cb mm A 



MARTIE 


s'O'aaa ©a® 'paa 


■ La 18 Ianuarie a.c., circulaţia autovehlcolclor pro¬ 
prietate personală, a font Interzisă în toate Judeţele t⬠
rli, exceptând municipiul Bucureşti unde pot circula în 
zilele cu soţ cele înregistrate cu număr par, l»r în zi¬ 
lele Mrft soţ, cele cu număr Impar. 

(Sclntola, 1* Ian.) 

■ Orarul do lucru al întreprinderilor mart consuma¬ 
toare de energie, a fost modificai. Astfel, după cum ro¬ 
zului din relatările presei de partid dela Bucuroşti, * a 
fost hot&ritft reducerea consumului de onorglo electri¬ 
că intre orele 17 şl 23», iar populaţiei; *sâ reducă sau 
chiar să evite consumul dc energie electrică al frlgldv 
rulul, a spira torul ul, radioului, televizorului, mmlnel de 
spălat. Iluminatului -între orele 17-23- oconomlslndu - 
so în acest fel mari cantităţi de onorglo...* 

(România liberă, 4 Feb. ) 


■ Apele Nistrului au atins în anul 1986 col mal 
zut nivel înregistrat în ultimii 50 do ani. 


scă - 


■ O nouă Invenţie a regimului comunist dela Bucu¬ 
reşti; salam şi c&matl din peşto. Salamul va purta nu¬ 
mele dc 'Polar* sl va fi compus din came de poşte to¬ 
cată în proporţie dc 40%, carne dc porc în proportlodo 
25%, slănină 35% «1 diverse adausuri de condimente ; 
câ maţii se compun din poşte în proporţie do 50%, slâ - 
nlnă 40% şl restul condimente*,.. 

■ I -a Aglgoa, în judeţul Constanţa, a fost înălţată o u- 
riasă statuie din Inox a 'cârmaciului* Furi-Talpă, ' fa¬ 
rul călăuzitor* al canalului Dunftrc-Marea Noagră, nu¬ 
mit şl 'Canalul Morţii*.,. 

■ In urma unul grav accident minier petrecut fn nor¬ 
dul României, 10 persoane şi-au pierdut viata, Iar alte 
47 au fost rănite. 

■ La data dc 6 februarie, dictatorul lură • Talpă a 
semnat un nou dccrot criminal împotriva poporului ro¬ 
mă n, fixând reducerea consumului de onorglo electrici» 
si gaze naturale în perioada Fobruarle-Martlc, cu 20%; 

'...Facem apel la conştiinţa dv. civică, precum şl la 
răspunderea şl Interesele pe caro le aveţi th calitate (le 
proprietar, producător şl beneficiarnlavuţieinaţIonAlo, 
reloVtad în acont sens câ risipa (sic! ) pe caro o faceţi 
nc«*»â determina unele dercr.lart în uprovtzlonnrou 

w ujmcrgU? j^gaze naturale necesare bunel desfăşurări 
a întregii activităţi economico-sociale. Inclusiv Tu unlt»- 
Icji în care lucraţi, afectând realizarea planului de pro¬ 
ducţie şl, ca urmare, interesele întregii economii, alo 
colectivului de muncă — Implicit veniturile acostula, 
deci şl ale dumneavoastrăf *... 

Curat criminal... 


. I nr,po rt u.D.p.rt,m« rt u.u«*sat.m^c.n^. : 

nul 1986, prezentat îh * l1 * ^ { ' iia dre pb.r11or o- 
mini») »c menţiunea r* ci: P * ^dreptul 

afss^r2SCţi^*-r5 

arestate fiind m»Hr»«»te de auU.rităţl. In d (u rtlll 
pe pcrimde lungi, lipsite de s,,mn ' . ^Lj^re 

mal aminteşte şl despre 

privind oblig» tivii»te» un7 o ^surl mc^ 

eologice pentru femei la flocarc d™* • » , . . 

nlti sA deplstoxo femeile P-.rtaUj.Pe do sarclnl a le 

forţeze sA-şt duc* sarcln» p»ni 1» c»p*t. 


■ Hota da cadrelor conţinu». «Tov.* AUsandrin» 

nusc o fost mazilit» din hJnctta de titular» » M1 ^ 

Iul Industriei U»o»re, fiind fnlocult» cu Llr* C . 

preş. Consiliului Centml al Sindicatelor. 

■ Poetul stallnlst Mlhal Henluc (un adovttrat coz p»lo- 
l<«lc), conţinu» s* ridice osanale dictatorului f urt- r 
|A, cam în folul acosta; 

•Iar rîrmaclul înţelept o-n frunte 

C(«uşescu-n voghoa ţării, munto*. 

Maro este grădina Iul Dumnezeul... 

■ 1 Ut» pentru Apftraroa Drepturilor Omului In ItomS- 
nU, cu sediul la Paria, f»co cunoscute urmitoarclo ca ¬ 
zuri- Nlcolao Utolu din Plocstl, 27 do ani, a fost aresta 
al condamnat la 15 ani tn anul 1981, pentru complot T»n- 
potrlvn sccurltfitll statoilul. F.I a aruncat mal mul to ma¬ 
nifeste corflnd tndepUrtarca riv’lmului comunist In frun- 
tc cu dictatorul N. Ceauşoseu. (După cum »o pare, N . 
Llţoiu ne găseşte detlnut la închlsoorea Alud şl ost# 
grav bolnav); Dumitru luga, 10 do ani, dc profesie elec¬ 
trician, condamnat la 10 ani pentru propagandă antl-s«»- 
claltstă în onuM98:i;Ghoorgho Nstâscscu, 56 de ani, 
muncitor din Ioni, condamnat la 9 uni închisoare pentru 
răspândirea do manifeste îh toamna anului trecut; (*h. 
Mânu, arestat în 1981, condamnat lu 8 ani închisoare. 

■I Stlrl sosite recent din ţară ne Informează câ în 
cursul lunii Lobruurie s.c., la l'loesti a avut loc o de¬ 
monstraţie împotrivi» regimului, lumea cerând pâine şl 
llborUto. N*a strigat; 'Vrem pflinof *; 'Noi nu suntem 
clinii *• 'Daţi mâncar<v* poporului! •; 'Vrom libertate, 
nu cartelei *. Demonstraţia a avut loc !h Piaţa mare a 
oraşului, undo »*au ftnprkstiat şl numeroase manifeste. 


DEFINIŢII 

” 1 


U 


Câteva dtn definiţiile care circulă cu asiduitate prin 
ţară, dela om la om; 

• COMPUTERIZARE * Unde ţapul Ispăşitor, e bietul 

programator 

• CENTRUL UE CALCUL; Care ajută finalizarea pla - 
nulul de stat, dar se obţine acelaşi rezultat 

• STA IU*’. DL URGENTA; Când se Iau U repezealâ tot 
felul de măsuri haotice 

• ALES IN UNANIMITATE* Publictroa unul rezultat 
înainte de numârâbaru* voturilor 

• ALEGATOR; Pus în situaţia lut Adam care a fost li¬ 
ber s*o aleagă pe Eva 

• SOI I l( BUN; Acela care din lipsă de carburanţi nu 
circulă deloc 

• VT>UL l?v'UI IJlfN ACTOR j Să ae lase cortina dc fler 
In spatele Iul 

• VISUL REGIZORULUI: Si ruglzoze destituirea uzur¬ 
pa torul ui 

• VISU1. AGRONOMULUI; Sl cultive cultul personalit㬠
ţii \* locurilo cele mal aride 

• VINUL JUDI ( ATONULUI; Să-l siljş pe Umcs acuzaţi 
-lor pe cel re-i dA ordin cine să lasă vinovat 

• CUI MI A I LfX INH I; Sl ui o conferinţă U coada de 
came de spre u vsnts iul creşterii vitelor pentru export 

• PARTEA HI/NA A UNEI DlSPO/mi; ( R se pot face 
bancuri pe nurgtnu* ol 

• HorAidm. înţi mifl diumitA cm .iatbi ac- 

rIE ; Atunci când devine ridicoli 

• V1/ITĂ 16 ( Uit f UOA Y.Dr când duci undeva avanta¬ 
je materialo, şl te fntorcl cu iau(k*,,.gu|jrale 


e VIZITA DE LUCRU; Când o făcută, so îhtrerupe 
crul sl sre darul sâ îhcurco toate lucrurile 


tu¬ 


fe unor 


» PROBLEMA AMÂNUNTIT STUDIATA: Clutari 
remedii do umânunt la o prostie capltalâ 

■ Dă 11 Si UPH» |' r »• i t.usmImîs* cu puşcoace,al •& 
vlsozl lu premiul Nobel pentru pace 

a FONDUL DE STAT; Un sac fâră fund care nu se va 
umple niciodată 

■ S.M.T.; O întreprindere undo bieţii tractorişti tre- 
bue sâ-şl fure piesele unul dela nitul 

a RESTRICŢII: Lipsa »u»or bunuri care ţi »o cuvin 
a RAŢIONALIZARE: O n»ă»urâ luată făril raţiune 
e Iti^STRUCTirRARF.; Numele voalat al concedierii 

• CERCETARE; Sâ te documentezi până la înmaionare 

• SOLlcrrUDINE ; Când iu» dentist îti urează ; 'SA-ţi fie 
gura aurită* 

a DEMAGUilK; A promite ce nu al al a iii ceea ce nu 
te costă nimic 

a EPIZt/m:; Sacrificarea puilor sub greutatea minimă 
din lipsi de hrană 

a ASIGURARE; Un aiurat al statului care îs! mută 
nil dintr'un buzunar fh altul 

■ lEMLU*. IDLAlA; Care trage carul gol alături 
t*rU»t sl sliifură când o Ihcârcat 
a BUNA SERVIUF i (*ar»d vânzătorul spune 'n*avein' cu 
zâmbet de compătimire 

• NOROCOS ÎN VlAŢ/\ J Cel ce nu a fost poftit sR la loc 
U» lăţa unul securUt 

a ClUzA 16 ; CĂLDURĂ: Câllre U rece 
a GlflAIU; 16 PUI i Adldial de Scoml cea ii. 


ba¬ 


de 


Luptaţi Snpotriva comunismului 












LIBERTATEA 



jwjwi m, aur mc 

asemui cu tragicul sftrsit al măritului Domnitor Brancovoanu.. 


„BRANCOVEANU CONSTANTIN, 
BOIER VECHI ŞI DOMN CREŞTIN!” 

:teasă : “Mazfil”! I tenii, nîri HiiKmAnii 


X). Ci, deoctotâ, o vorbe ucigasă: “Mazâl”! 

Ceasul din tumul Curţii Domneşti bătu dc 5 ori. Voivo¬ 
dul tresări. Scutură capul si alungă un gând. Porunci lui 
Del Chfaro (secretar voivodal) sa cheme sfătui domnesc 
pentru mâine. Miercuri, 5 Aprilie 1714, Ia ceasurile 9, să 
fie dc făta la primirea agăî Mustafa. Apoi s*a dus la Bise¬ 
rica Bunei-Vestiri din Curtea Domnească. De cum a in¬ 
trat, un soi de tristeţe si mâhnire i-a cuprins sufletul. 


Vodâ Brâncoveanu s'a sculat trudit de gânduri si de somn 
s buciumat. 

BASARAB BRÂNCOVEANU (TAprilie ^TU^b^STRĂ^VOT I tuUiotiD^ ** "" 0131 ^ rasetele « u ^rlle s| 

ST ^rv orVQDAL (...) a intrât îh sp3 tăria Înstelată (...) E- I tlle^n d 'tT C T ea . maza,itulul ?> oprelis- 


Orolqgiul din din turnul Curţii Domneşti fiicepu să bată 
noua ceasuri. O clipă, lui Vodă Brâncoveanu i se păru că 

Mazâlî” 54 * 16 &,Sana cuvant "Mazâll Mazâll 

CU , ' b,ân(,e ţ e ”. răspândea miasmă 

de VICLENIE. Trăgea cu coada ochiului mic spre Radu (fe- 
««^1 Voivodului), băgă de seamă ca s>a potolit si cu o 
nds^re fulgerătoare, smulse din chimir o năframă neagra 

de ™ tas f» t> P usc P c «mărul stâng al Voivodului, răcnind 
vorba ucigaşi: 

-Ghtour! Mazâll 

Toţi încremeniră. 

-Nul strigă Voivodul, venindu-si tn fire, smulgând năfra¬ 
ma neagră de pe umăr, facând-o ghem si azvârlind-o. Radu 
o prinse şi o sfâşie cu vârful spadei, tn' timp ce Voivodul 
urcă pe tron, ţanţoş si dârz. 

Radu îşi sprijini părintele să-si găsească cumpăna si să 
nu cada. 

Nimeni nu credea şi nu înţelegea că îh clipele acelea se 
prăbuşea o domnie strălucită cum puţine a avut Roma ni - 
mea de pretutindeni I 

Radu se trezi strigând: -“Mişelie! Boieri, nu spuneţi 
nimic? V-a pierit glasul? Unde vi-i mândria?”. 

Ci boierii zăceau nevolnici, căzuţi în muţenie si înţepe¬ 
nire. Beizadea Radu se repezi la fereastră' o sparse si 
strigă din răsputeri: 

-Straja! ... Să vină straja să apere Domnia! 

Dar patru ciobpdari voinici îl însfăcara de mâini, i le 
răsuciră la spate, cu pâlmile îi astupară gura si—1 puseră 
cu capul în zidul zugrăvit cu stele de aur. 

-Nu vă răzvrătiţi, ghiaurilor! urlă aga Mustafa. Am îm¬ 
presurat Curtea cu 409 de ieniceri, iar imbrohorul cel ma¬ 
re ca 12.000, aşteaptă semn de la mine, să prade Tara si 
să secere toate capetele potrivnice, boieri sau slujitori.' 

Asemenea ameninţare prefăcu spaima în groază şi*n cu¬ 
tremur. Nici un glas nu ieşea din gâtlejuri, fără numai 
geamătul de sub căluş al beizadelei Radu. 

Ci tot Voivodul zise, cu amar şi obidă multă; 

-Mustafa aga, cu aurul ce ţi-am dat ti-ai cumpărat piele 
de oaie şi asa de bine te-ai acoperit, că nu te-am ghicit ce 
lup turbai eşti! 

Pe scările dc marmură se mai năpustiră vreo 20 de ie¬ 
niceri... 

-Ascultă, aga Mustafa, grăi Constantin Vodă, stăpân pe 
sine. Eu am mai trăit primejdii mari. Ori viata nu mi s’a 
sfârsit încă. De trebuc, mă înfăţişez padisahuiui cu frun¬ 
tea sus, pentru dreptul meu şi Tara mea. De am vreo vi- 


j tenii, nici duşmanii. 

Păuna (şotia lui Şţefen Cantacuzino) ceru iertare la 
Doamna Maria. Grăind cu Doamna Maria, Păuna simţi o 
drăcească plăcere să-i spună ca boierii Cantacuzini 's'au 
înţeles cu Mustafa aga. 

rrfT’.V Uit3t a - i_am fost Duam ™ ^ când te-ai năs¬ 
cut?! Şi-. întoarse spatele; Nu eşti vara mea, ci nerusi- 
nata scula a lui Mustafa aga n! 

, B ?" C ~ aj . U “ e !? prea şi stânjenea planu¬ 

rile lor tâlhăreşti. Dobândise prea muia faimă fn afara si 
supăra otomânimea. 

In noaptea ace«. era Joia Mare. In Curtea Domnească 
s'au aflat două tabere ale aceleiaşi familii: Brancoveniisi 
^ a "‘ a ? uzinil - Cei dintai * st rânsi îh iatacul Domnului.golit 
de podoabe, acuţi, doborâţi de tristele si durere fsi astu- 
pau urechile să nu mai audă râsetele, urările si tot des Z- 
tul noii Domnii, nesocotind durerea mai 
Ule din această Sâpamână a PatimilorJ 

.H.VÎÎlîiS —4 ~ tângui. Doamna 

sâ 


SEtLYf*** tocmai cci * 

piară de iatagan on ştreang! 

^Galben ca bulzul de ceară. Voivodul sta mut, gânditor 


i dreptatea mea si-a Tării 


nâ, şti-vo4 s # o răscumpar, au 
mele, au cu aur. 

-Poate daci poi punga lângă pungă, de-aiei la Ihtanbul! 

-Pentru numele meu ban şi pentru norodul meu, pun! 

Brâncovenil fură adunaţi îh 2 odăi; iatacul Domnului si 

al Doamnei. Pe neaşteptate se treziră toţi prizonieri în 
propria lor casă. Nădăjduiau în puterea c«* mare a drep¬ 
tăţii: Nu se poate să ou lasă ta lumKM \ .i;' duiau Tr 
prietenii aflaţi tr« tară, la Istanbu 1 ; î ri 

ale lumii: împăratul dela Viena, ural Moscovc», dugelc 
Veneţie4 Patriarhul Notară al Uwistantinopolului, al Ie¬ 
rusalimului... 

Noapte» au petrecut-o în veghe şi lacrimi. 

Chipul în care au fost loviţi îl Thcrcdintâ pe beizadea 
Şiefajriti ci Măria Sa nu-şi cunoştea îndeajuns nici prie- 


-Cnde ne duceţi? îhtrVhS Steiania, cu dureroasă desnă- 

dejde. X 

-La Istanbul; unde altundeva? 

-Ca pe vite la tăiere? 

Aceastt fioroasă fhtrebare, rămasă fără replică, lovi, ca 
o săgeată, inimile tuturor Brâncovenilor. 

Punând piciorul pe scara carîtei. Constantin Vodă Brân¬ 
coveanu s*a întors spre finul său Ştefan, acum Voivod; 

-Dacă nenorocirea asta vine de la Dumnezeu pentru p㬠
catele melc, facă-se voia Lui! Dar dacă este roada rfute- 
tii omeneşti şi urmăreşte pieirea mea, rog pe Sfântul r⬠
mi ierte duşmanii; ci păzească-se de cumplite si râ zbu¬ 
rătoarea mânie a judecăţii de apoi! J! 

Ştefan Cantacuzino se clătină si-si frecă fruntea, fără 
cuvânt. 

2). Pe drumul cel fără îhtoarcere al surghiunului. 

Beizadea Constantin se aşeză pe scaunul carttei lângă 
Măria Sa, avSndu-i ih faţă pe Ştcfăniţâ si Matei. Cu o 
zvâcnire. Radu o ridică uşurel pe Doamna Maria în braţe 
si o aşeză pe scaun, apoi îşi sprijini surorile si cumnate¬ 
le să se urce fii cartte lor. II era milă de sora'lui Salte si 
de copilaşul ci micuţ; peste o săpamânâ împlinea 7 luni'. 

In cea de-a patra si a oincea caria cumnaţii, muţi si în¬ 
ţepeniţi, speriaţi, parcă s'ar fi urcat de-a dreptul pe esa- 
fod. 

Radu socoti tn gând: “Cinci Brancoveni. cu surorile şi 
cumnaţii, cu pruncii, treisprezece prizonieri..." 

Lumea din Bucureşti se afla în mare nedumerire. Multe 
din cele petrecute la Curtea Domnească, nu le ştia Dar 
când vestitorii uliţelor prinseră a bate darabanele si â 
striga că “boierii au ales alt domnitor", un Cantacuzin 
iar Vodă Brancoveanu se duce la Stembul să tocmească cu 
sultanul, noua domnie, lumoa foarte ste mirat de asemenea 

...*‘adev»r”!H 

Furaţi de gânduri, aproape n-au ştiut când au ieşit din 
Bucureşti. Drumul era zbicit si neted. Dar, având inimile 
raniţe sălbatec, Brâncovenilor 11 se părea că trec tot nrin 
gropi şl hârtoape. ** 

-Au nu-l mustră cuget») pe cei C e ne-au vândut? întrebă 
Kadu. 

* Unii n ‘ au cu « et ! răspunse Doamna Maria (Brâncovea- 

In vremea asta, U Bucureşti, în Curtea Domnească noul 
domnitor Ştefan Cantacuzino, cu doamna Păuna şi cu Mus- 
Ofa ya «lături, împarte» scump&tăţije râmase sau dosfie 
dcla Brancoveni. Acum se vede că, în fapt, la Istanbul tri- 

??*JZ Cri ' ° data , I CU Maza,uJ ' doar Jumătate din averi Sc 
^Cfdeau pe moşiile brar.cwenestL Şi ca lupii cei flămânzi 
I sc* repezeau asupra tuturor caselor dela Bucureşti Tarvtw 
1 viate, Potiogi, Doiceşti. Brancoveni. Radu Ui am^i d 7 


medalia mare, grea, de aur. băbn* u 
silvan întru cinstirea celor 25 de ani *! ^ aurWur *r 
dă Brancoveanu: pe-o parte chin, 1 ^ c r> r) ? mnie ai !* 
profil, cu calpacul dc blană scumrrf T Brancovean ' 
din pene mari răsfirate în evantai cu 

met, cu musteţi şi barba bine rotiiii» ^ m5n<1nj . 
într'o agrafă mare din pietre preţioase ° U < ^ ftan prin " 
latineşte: “CONSTANTINA BESSArTr* C ‘ 

iar pe ccalalte parte. Stema TSrtt v.^ A BRAN ' r "' 
Plisc şi soarele, fiichise firtr»un herb b^a? 1 £ C H ' 
deasupra cu o coroană mărrini« ™ r 31 ’ ^Podobi- 

«n glob, cu inscripţia : “VOIVODA^T^Rrvr^ 1 ^ ’ 
CHE TRANSA LPINAE"! p WN'CEPS Va; . 

La Giurgiu, surghiuniţii au fost râ ,a,!« 
si săracă pe care Vodă gazduih ^ c*sa mici 

cari, pc uliţa Pescarilor Fiind v*™ ° avea ’ pentn ' oti- 
totti post negru V^fi Brâ™ ^ Mare ' P««lrt 

în genunchi. M Hnstos. Au ascultat sluji» 

’ xm ‘ «'“*"• ;< 

«* * «?■ 
rugară pe turc a-i lăsa să ţ.rh. T Constantw - si ^du îl 
mânt românesc! Inv,erea aid - * P*- 

, -îîJKSjî 

/ 1. c«.uz inn.ru. 1 VZZZ 

ploaie rece s'a abatut asupra călătorilor opriţi pe pbd. 

Ţineau lumânările în pumni si se aplecau asupra lor 
ci vântul tot le stingea. Auziră clopotele în Giurgiu si 
m Rusciuc şi, plângând, îngenuncheară şi se rugara.Lui 
pă - rea - că frântura ruga “CU MOARTEA PRE 
MOARTE CALCAND»» se referea la însâsi zodia lor. 

In zorii zilei de Duminica Tomel, caravana Brâncove- 
niJor a pornit din nou spre miazăzi. Ţăranii bulgari şi 
unii Români din Svistov, se mirau de atare convoi trist, 
mergând încet ca la înmormântare. Iar când auzeau c»ar 
fi Vodă Brancoveanu nu credeau. 

Ştefan Cantacuzino, noul domn, n chemă pe Del Chia¬ 
ro; 

-Spune, Secretario, care era gândul cel mare al înain¬ 
taşului meu? 

-Sâ apere neştirbirea si libertatea Tării si să apropie pe 
Români între ei. 

-Dar cum izbutea, ştii? 

-Numai El a ştiut să tină cumpăna între trei mari pu- 
teri... Dar ieri, la Aflimati, continuă Del Chiaro, am auzii 
o ţăranca tânără cântând cu jale: “BRANCOVEANU C0i\- 
OTANTDil, B0JER VECHI ŞI DOMN CREŞ r nN... ,, I 
La Tamovo caravana Brâncovenilor a rămas trei zile; 
dar, prizonierilor nu li s*a îngăduit să umble prin oraş 
decât sub strajă armată cu pistoale. 

In drum spre Gabrovo s*au oprit 5 zile în casa brânco- 
veana de la ArbânaşL Ştirea mazilirii ajimsese aici înain¬ 
tea Măriei Sale. Slujitorii l-au primit pe Vodâ cu dragoste 
şi durere. Doamna Maria a răcit pe drum, iar Domnitele j 
îngrijiră cu dragoste. 

-Părinte al nostru, zise Radu, cronica Ta s’a scris 
trupul Tării cu slovă de piatră şi cărămidă. Că TI EŞTI 
CEL MAI MARE CTITOR DIN CÂŢI AU FOST PELA M i- 
Daci nfa fost om al spadei ca Mihai Viteazul, Brânco¬ 
veanu si-a făcut faimă ctitorind, tipărind cârti pentru toa¬ 
tă Rornânimea. Intrhin sfert de veac a făcut Tara rodită 
desfătată. A apărat omenia. 

In 1696, Brâncoveanu Vodă primi titlul de Principe a; 
Sfântului Imperiu Romano-German, cât şi titlul de Boier 
transilvan Uustrissimus. Burgmestrul Braşovului îl numea 
“Gratiosus nostros Dominus et Magnus Patronus”! împ㬠
ratul german Carat ÎI dădu Iui Brâncoveanu indigenatul 
Transilvaniei. 

Pe cerul limpede începură să plutească păsările mirii, 
în dimineaţa aceea senină şi caldă, când Brâhcovcnii sc j- 
propiau de ConstantinopoJ. 

Când intrară pe poarta Adrianopolului, pe toti fi trecur.» 
flori de ghiată. Caravana se opri si căpitanul strâjii ix>- 
runci coborfrea din trăsură. Aşteptau să-i îhdrepte spiv 
Fanar, spre Casa Română (Vlah Serai). Apăru Aga Lt * 
bulului care porunci să-i urce Ihapoi îli trăsuri. In Iov > 
fa spre Cornul de Aur, au cârmuit spre dreapta. I n ,liai 
























PAG. 7 


-KTATEA 




seas şs t eîuSi- u coborft * rafa 

Strâjile turceşti fi traserf din trăsuri cu smudturi si i 
brSnci; fi dezbrăcări de straiele scumpe, le smulseră i 
"dele şi giuvaoniriJc si-i împinseră. In ghtonturiţi 
borîrfi pc-o scară îhtunecoasă, cu trepte do piatră tr>H 
te şi sparte de mult umblet Mirosea a mucegai a’smi 
mă si a moarte. Abia când se aflarâ fii întuneric Brăn 
cocenii si-au dat seama ctau fost despărţiţi si WhesuiH 
fi, temniţe fisuste, sub pământ Şi, în acea clipă, toti L 
bărbaţii Brtncoveni hotărîră să nu spună nimic chiar di I 
i»ar strivi în teascul de stors ulei. dc 

Toţi Brfncovenii se aflau th «Groapa Sângelui» din v 
diculc, la Istanbul. * aln E_ 

3). AMn Bei, Altîn Bei, de ce nu te-ai născut cerşetor » 
Vo<* Brâncoveanu fu poreclit de turci «Altft, Bei» adZâ 

«Prinţul Aurului». ' a<Ucâ 


MARTIR 19X7 


In carcera întunecoasă şi rece. Constantin Vodă Basa 
nb Brâncoveanu a îndurat batjocură, umiliri si dureri ’ 
Bnţncoveanu s-a închis fi, el şi a Acut cu îndârjire. Când 
umilinţa şl durerea fi copleşeau, gândea să spună- dar de 
îhdatt ce durerile amorţeau, se răsgandea . « Am trăit'fiO 
de am... Am domnit aproape 26... Atât mi-a fost dat să 
trăiesc şi să domnesc. Să fiu mulţumit, chiar dacâ mi se 
încheie viata în arşiţa chinurilor păgâne...” 

Dar călăii născoceau mereu alte cazne^De mai multe 
ori a leşinat de durere. Trezindu-se, gândea cu mânie: 

“Se vede că-i păcat mare averi să aduni. Porecla de Altin 
Bei e un blestăm... Sâ spun unde mai am comori, să nu mă 
vând aurului: să mă îhchin vieţii, iară nu viţelului de aur... 
Ah, de ce n*am rămas sărac? De ce nu sunt cerşetor 
Şi asa, fără voie, se trezea mărturisind: “Scobiţi în be¬ 
ciurile dela Mogosoaia... In zidul pridvorului dinspre mia¬ 
zănoapte la Schitul Polovraci... In peştera de lângă Mănăs¬ 
tirea Tis mana...” 

In casa din Fanar slujitorii erau speriaţi; au povestit 
câ*n ziua de Paşti, după ce ste thtors dela Sfânta Litur¬ 
ghie, Domniţa Bâlaşa a fost îhchisă la Ceauş Emini, îh 
temniţa femeilor. In temniţă. Domnita Băla şa era slabă, 
speriată, despletită: frumuseţea ei 6nprumutase trăsături 
de mucenică. 

-Ce ste întâmplat Radule? întrebă Domnita Băla sa. De 
ce m-au întemniţat, m-au bătut şi mi-au luat tot: inelele, 
salbele, brăţârile... Şi cer mereu aur, bani, aur... I 
Când a aflat că toata fă milia Brâncovenilor era îhchisă 
la Edfcuie, Bă 1asa ste cutremurat de groază si a plâns a- 
mar. ' 

cc? TJc ‘ «?Cfau cu no4 RS duca no? 

ca taUAce-i creştin mai 

rarii ^ tfoboi<înicî riupuns Radu Brffncovoanu 

Marele vizir porunci Iul Osman Aga sa înteţească schin- 
® rM “°’ vc, iIlor. Aurul I Tot aurul!... (iman Aga o 
aduse şl pe Domnita Balaşa la E di cule: se rişti la ea. o 
î*'™?*. 0 tortura îh oba<* si pentru că nu Is- 

si-1 scoată nici o destăinuire o sudul urît, o dădu u- 
mu străjer negru s-o batjocorească, acolo & fota lor, 
stâşiindu-i rochiile şi chinuind-o până leşină ' 

Aşa bl tută şi ocărită, turcul o duse fii camera Doamnei 
* “““ femeE Apoi a poruncit ca toţi băr- 
****“ ** Ce aduna ? încăperea cazanelor Cu 

nici pe micuţul Matei de li anişori 

ceru voic Patriarhului Hrisarrt 

. N r ^ ra ' , baUului Veneţiei, lui Ioan Mavrocordat, Tarului 

t Viena ‘ PCntrU “«• « călimaria 

SS 5 coU l Ur h ^ T djer - AdOUa zl * Domnia Bâlasa 
oouanai o coli de hârtie. Cu multă nădei/V> î. c ' a. : 

Constantin scrisorile cu litere latine, ufvodă a Js^aik. 

5 “Î--S^ ^ au Imbob ~ i ‘ * 

slovele semănate pe hârtie 

'2 P* Brâncovenldin 

2“ au «*** la tămăduirea . arsu- 

22TS ro f u * ** Piept şi de U tălpi. Tinerii se 
tfnidtoau repede. Vodă însă suferea foarte mult- m, ^tea 

“ ■“*- ,4,i “ “ «> 

t. ? ÎT 11 ’ apirU PatriArtlu i Hrisant Nottara al 
ggŞ****^ ^ «poviţui» si dea toate averile în- 
tru mântuirea sufletelor. 

“ verea esU ' P*«t, riat beizadea Stefinită, a- 
Ce n nL '~ a - * âsat Prc “ Sfinte * s ’° *dunâm si s*o tm- 
PMŢim cu Biserica ‘/Aurul nostru era sfânt când D tri¬ 
meteam la toate comunităţile Ortodoxe din Răsărit. pâră 

Un *- ţinfind aKtfc) aprinai tocJa ortodoxiei şi-a 
T *™? «trabune, iar acum e diavolesc dacă-1 pfistrlm 

l ,Γ U Prea SCn ’ 1U: » ajuţi-ne si dobândim 
r, m ândru, ,.j libertatea; despre umilinţa si pocăinţă să 
vorbim c^od n*om mal C robi. 

P^nS^. d . Br * ncwenii fotă mutaţi In VTah .Serai (Casa 
la Istanbul. Acolo, păziţi, Brancovenif au vorbii 
* **ti povestit între eL Acum şi-a amintit Doamna cum s»a 
««^ flecare Cocon şi fiecare Domniţi : Constantin (1683), 
2*7® (lf&O), Matei 0 702); Manca (1676), Ma- 

(1GK2) » (,686) * AncuU ( 16 W)i HiUsa 

,’f ^maranda (16%). Ini aminti cum s*au minunat mu- 
nnrb de frumuseţea BilaşeL 

flati înserării şi nopţii, Brâncovenii a- 

« Tri Laaa Romlni de pe maluJ Cornului de Aur, gândeau 


în 1^6PK°ft U asemenea lucruri. Vodă îşi amintea c& 

nolH Ho* °^ T ^ 9 a ccrut îngăduinţa împăratului Leo- 

KL J2 8 ^ Transilvania, unde avea case la 
riri\î f 5r ?® ,a SSuiMta de Sus unde clădise BIso- 
^că Otomanii s f ar repezi asupră-I. Că 
cmenea cerere a făcut si lui Ioslf şi lui Carol împărat, 
T _ a ,' D ^ Ceopold. Câ,in aceeaşi vreme dobândea dela 
. dnj . uslei Petru I, titlul de Principe si învoirea de a se 
RUSia ' ^ Sulteml1 ™ voi să-l prindă. îşi mai a- 
m iiri cum menţineau Curte Domnească sl la Targoviste 
^ ca csea se a H a u: de acolo, la nevoie, puteau mai uşor 
ce munţii îh Ardeal la ceas de urgie păgânească. Dar, 
pnnşi prin vicleana trădare boierească a nesâtulllor 
a n cuzini, chiar în Săptâmăha Mare când se pregăteau a 
mC ^* e i Ta, ^ ov t? te s Prc a serba învierea si apoi a face 
nuntă lui Radu cu Ancuţa, fiica lui Antioh Cantemir si ne¬ 
poata Domnului moldovean pribegit îh Rusia. 

4). Coroanele de fier îhrosit 


Cinci zile nu s*a mai interesat nimeni de Britncoveni. 
Cerberii de la uşi erau neîhduplecaţi şi fiorosi. Mâncarea 
le-o da cu dramul, îh străchini ori talere de lut, pe care 
lc smulgeau din faţă îhainte de a fi gustat. 

Trecuse de miezul nopţii: o noapte fierbinte de început 
de August 1714. Pe Bosfor şi pe Marmara stăpânea liniş¬ 
tea cea mai desăvârşită. Şapte slujitori turci treziră din 
somn toţi Brâncovenii şi Î5 îhcărcară în căruţe cu îmbrân¬ 
cii şi ocării Când se văzură iarîh “Groapa Sângelui”, 
toţi căzură îh înlemnire. Deodată, îh cârceii s*au năpustit 
străjerii; i-au scos şi i-au strâns pe top, bărbaţi şi fe¬ 
mei, într’o încăpere vecină cu cuptoarele fierarilor. Radu 
a vrut să-si ftnbrăţişeze mama si surorile, dar doi stră- 
jeri l-au smucit şi l-au împins pe-o bancă de piatră, un¬ 
de au aşezat toţi bărbaţii în cap cu VotH însusi: 5 Brăn- 
covoni. In spatele fiecăruia s*au înfipt câte 2'străjer!. In 
colţurile peretelui din spatele lor, ardeau 2 făclii, parcă 
anume ca să-i lumineze si să-i vadă mai bine femeile 
strânse grămadă lângă peretele din fată. In clipa aceea, 
Domnita Bălaşa se repezi şi-şi îmbrăţişă părintele, să- 
rutându-1 pe fată, pe mâini, pe genunchi: îl săruta si 
plângea cu hohote. Toţi lăcrimau. 

-Aur Altîn Bei, urli turcul I 
-Nu mai am nimici răspunse Voivodul. 

-Tefterdarul ştie câ mai ai bani la Amsterdam, la 
Viena, la banca Zecea din Veneţia, la Braşov, la Sibiu, 
la orfevrării de acolo... zise turcul. Ca si te scutim de 
alte cazne iată aici scrisorile către acele bănci; sunt 
scrise în italieneşte. Iscăleste-lef 
-Nu iscălescI 

-c&iail | una Osman Aga. Patru gealaţi ac Ivlrt ; pur- 

îîis 1 !"??. C “ to cerc d * fier îhrosit. Ca la o 
Z suf 8pUCa . rS Prizonierii şf-f tinurf cu ca- 
tete f^VÎ ap, “ 1 ^ cercurile throşite pe creş¬ 
tete. Cei 5 Brancoveni urlară de durere asa de cumnlf/ 

ri Ur 0cUIle ^ US£ 

tssrtrr mmui * ^ arse 

-"ŞŞMSS Ş'AîîţKfffiiS K‘„ 

repez4 îngenunche la picioarele soţului, fi samă malni- 
ie ‘remurânde, şi C u sughiţuri de pLSns îl rugi • 

nimefS. Mârtl T8 ‘ AW SCâp8rC nU_i - Nu ‘ f Muce - 

gr^ S ^ eSC "‘ ?0P<1 VOd4 ’ dobortt dc «"*». durere şl de 
Doi strfjeri turnară cofe de apă peste cei leşinat! 

frit l™rr u isca . 11 şi apoi se P rfbu Şl pe lespezi, 
trarn, istovit. Doamna Îşi sfSşic rochia oblojindu-i râ- 

«' “'cerând sâ-i oprească scurgerea sângelui. La fel 
tfeeau Safta şi Bâlaşa. 

-Să nu uia cupa aste Bâlasa | o rugă Radu 
-Domniţa Bălaşa jură să povestească totul! căci ase- 
--r nCCnâ 8ă,toaC,e nU se cuvine a sc uita din veac 

..* Doa ™î®» se Jclul v °dă, de cc mă pedepseşti şi în fecio¬ 
rii mei? De ce nu trimiţi călăul mai repede, zilele să-mi 
curme să nu mai trăiesc ocara acestor clipe? 


-Taţi, grai Radu, eu TU sărut obrazul de martir şi tăi- 
pile fti sărut... 

Bâtrânul Voivod îsi apropie feciorul şi ţînându-1 de mfc- 
nă, grai aşa: 

-Pentru voi cei tineri moartea vine cu sugrumătoare* 
sălbatică a multor dorinţe şi visuri neîmplinite. La naş¬ 
terea lui Constantin am fost cel mai fericit om de pe lu¬ 
me; veneai după trei fete, Constantine, Stanca, Maria şi 
ninca, si mă temusem pentru numele şi neamul meu. Ci 
tu născându-te, m-al Izbăvit de teama asta. Dar în loc 
să-ţi pun coroana de aur pe cap, te-am dus la cununa de 
foc. Dar, vezi, vedeţi, nici eu n'am fost scutit de acest 
canon. 

La Edicule, Brâncovenii mai zăcură şapte zile. 

Pe 15 August 1714, în ziua de SfShta Maria, între cea¬ 
surile 9 şi 9 si un sfert dimineaţa, s*a petrecut ceva cum¬ 
plit, crâncen: decapitarea celor 5 Brâncoveni îh piaţa # din 
teta Seraiului la Istanbul cât şi cea a vistiernicului tena- 
che Vâcărcscu. 

In ftmd se văd clădiri constantinopolitane şi un minaret 
de la Aya Sofia. Marele vizir tece semn cu mâna. Cei 6 
osândiţi sunt îh cămăşi lungi, desculţi, cu capetele desco¬ 
perite, slabi, osteniţi, zdrobiţi. In cap, un băieţaş de 11 
anişori: Matei, apof Radu, Şteffinită, Constantin şl Vodă 
Brancoveanu. Primul fu urcat pe eşafod vistiernicul Ie- 
nachc Vâcârescu. Apoi Matei care îngrozit, strigă, se 
roagă: “Nu vreau să mori 99 Sultanul zise: “Intreabft-1 
pe Ixătran dacă îngăduie fiului să-şi schimbe Legea”. 

-NU! răspunse bâtrânul Brâncovean: Curaj, fetii mei! 
Pierdurăm tot ce-am avut pe lumea asta 1 Să ne mântuim 
măcar sufletele cu sângele nostru! ” 

Al treilea urcă Radu, apoi ŞtefSnitS, Constantin. Vodă 
Brâncoveanu urcă cel din urmă pe eşafod: podul e plin 
de capete rostogolite; păşeşte printre trupurile Coconi¬ 
lor lui pe care i-a iubit atât de mult. îngenunche, se Th- 
convoaie, şi-şi potriveşte gâtul pe trunchi. Iataganul 
şuieră. 


Din 1720, trupul lui Constantin Vodă Brâncoveanu se o- 
dihneşte în mormântul din Biserica Sfanţul Gheorghe din 
Bucureşti, adus prin grija Doamnei Maria si Domnitei 
Balaşa care-au supravieţuit. Trupurile celor 4 beizadele 
Brancovene Constantin (31 ani). Ştefan (29 anD, Radu 
(24 anD si Matei (11 anişori) s’au topit îh apa adâncă a 
Mârii Marmara unde au fost aruncate. 

Câtă mlşelie şi nesaţ sâlăsuloşte îh ceea ce se numeşte 
Hriv’mtZl intS mod exem P ,3r crâice-i.U sfSrsit al 

azas ’ coveanu cst - i istoria noastrt ™‘ veche “« 

Bâlaşa, fiica Voivodului Martir, şi-a tinut fi- 
^didnta întru amintirea neştearsă a chinurilor sălbatice 

de rtdUVa Iui Manolache (Lambrino) Ban 

dSihrtA ÎTiL^5 n 1740 ’ asemenl Părintelui său, Bâlasa 
«Itoleste fi. piatrâ Cronica Brâncovearâ; clădeşi 

5*“ poartă numele şi-o înzestrează dându-si tot 

S « r - alatUri dC BISericâ ridică 0 *» A 

( a im^J ranC0VeanU ' 404 mcS a Voivodului, ridică “Spi¬ 
talul BrSncovenesc», demolat azi de buldozerele fiarelor 

2SF.7«!- “ *— 

Biserica «Domniţa Bălaşa» fi, stil neoromânesc e pic¬ 
tată cu idei neo-renascentist. Candelabrul unic în felid 
ui (opal şi pietre semipreţioase) în formă de cruce a 
fost executat la Viena. Vitraliile Bisericii sunt (Scute la 
Muchen, iar sculptura catapetesmcl e tăcută de doi mes 
teri romani. Petre si MihaU. fi, interiorul BiserirU to 
dreapta monumentului dc marmurf albă şi nS ce ^ 

Kir^s:«s- 

—* ,1 moniL' 

(Urmare în pag. 8) 























LIBERTATEA 


MARTIE 1987 




AŞA GRÂIT-A ZARATHUSTRA 


Cu ocazia ftnplinlrii vârstei do 65 ani, îh Decembrie a- 
nul trecut, scriitorul Solje.nitîh a dat un interviu televiziu¬ 
nii germane, din Vcrmont, reşedinţa sa tn Statele Unite 
ale Amoricii. 

Adevărurile spuse de el meriţi sfi fie cunoscute de noi, 
toţi. 

Pentru Al. Soljeniţtn, Rusia Sovietică este condusă do 
nişte bandiţi. Care este atitudinea democratici apusene 
faţă de el? Una de colaborare, îh loc să-l sprijine pe a- 
devftrotii anticomunişti, TI ajută pe conducătorii bolşevici 
contra lor. Prin nai\â politica privind un comunism refor¬ 
mat pană tn a-1 transforma în democratic, întăresc dc 
fapt i&gfiru) comunismului internaţional, th acelaşi timp 
dau la o parte elementele leale cum este astăzi, izolat la 
Vcrmont, chiar scriitorul nostru. Comunismul internaţio¬ 
nal a devenit atât de consolidat încât -ca pe vremea lui 
Roosevcltadaug cu- domină Cas* Alba şi nu pregeta să se 
ridice contra preşedintelui Americii. Aşa se explică fap¬ 
tul că la bătălia pentru Grenada, toate democraţiile apu¬ 
sene au protestat în cor, dar au tăcut când Fidel Castro a 
ocupat-o înainte. La fel cu Nicaragua şi alte ţari. 

Conform acestei orientări colaboraţioniste, aservita 
colaboraţionismului internaţional, oficialităţile americane 
încredinţează rolul de conducere al opoziţiei din exil ‘foş¬ 
tilor’, ieri mari, în Uniunea Sovietică. Cei ce-au împilat 
poporul rus au cuvântul mai departe în Apus, astfel că i- 
zolarea dela Vcrmont şi răscoala contra sa, au un tâlc de¬ 
osebit de tot 

Bazate pe interese de clan, democraţiile apusene au de¬ 
clarat lupta pentru drepturile omului, dar nimeni nu mai 
vorbeşte de naţiunile subjugate de călăul roşu. 

Soljcniţîn are certitudinea că nu Apusul va doborî comu- 
nismuî-nicinu are interesul- ci el se va prăbuşi din inte¬ 
rior. Aşa susţinea şi Parnfil Seicaru când compara actua¬ 
la Uniune Sovietică cu temniţa popoarelor cum era odini¬ 
oară Austro-Ungaria. 

Neîndoios problemele abordate cu atât aplomb dc către 
scriitorul rus aşezat la catedra ADEVĂRULUI ocolit cu 
pertinenta criminală astăzi, priveşte de aproape şi exilul 
nostru. 


Oficialităţile apusene au luat tn braţe pe comunişti no¬ 
torii ca Taccpa, generalul şl omul do cameră al dictato¬ 
rilor Ctsauşescu sau pe scriitorul, minor. Paul Goma, 

Iar alături do ei pe dizidenţii oportunişti Vlnd Gcorgescu, 
Matei Ca zăcu. Ion Negolţescu, C. Poghlrc şi alţii. Toţi a- 
ccstîa au în comun fidelitatea arătată regimului comunist 
din ţară, pe care l-au construit cu mult sărg şi s*au sup㬠
rat pe ol dintriun motiv sau altul, strict personal şl sunt 
gata să se îhtoarcâ îh ţară dacă comuniştii i-ar repune tn 
posturile dc iert, ciolanul cel mare, bun de ros. Ei satis¬ 
fac îh acelaşi timp politica de colaborare şi reformare a 
comunismului dusă dc democraţiile apusene, înstrăinate 
de idealurile lor, odată ce accepta sa stea la masă cu cei 
mai mari duşmani al libertăţilor umane, ele îhşllc îşi 
justifică existenţa pe trupul jumătatoi de Europa, vânduta 
Leviatanului. 

Proaspeţii veniţi nu ar fi atât dc tari dacă nu ar fi 
propulsaţi de anumite cercuri, reprezentante ale comunis¬ 
mului internaţional. 

Mâ refer în primul rând la Europa liberă, unde de ani 
dc zile se consolidează puterea clanului Ierunca-Lovines- 
cu, primul, în ruşinoasa prefaţă a cărţii lui Noel Bernard 
editată de Ion Dumitru, a declarat studioul acestuia drept 
‘România cea autentică’. Tot pe linia spiritului bemardi- 
an, a democraţiei comunizate, Nichifor Crainic si Radu 
Gyr, martirii închisorilor comuniste sunt etichetat! ca 
fascişti notorii, printre academicienii de talia lui 1. Bianu 
si N. Iorga este aşezat trădătorul M. Ralea şi se plânge, 
cu lacrimi de crocodil, debarcarea lui Loonte Rautu, unul 
din călăii stalinişti al culturii romaneşti. 

Desigur, se înţelege, că toate acestea corespund nu in¬ 
tereselor poporului român ci vederilor comunismului in¬ 
ternaţional, în solda căruia, s’au pus respectivii mai sus 
amintiţi. 

In lumina acestor date este o simplă coincidenta că de¬ 
mocratul apusean I. Ratiu a finanţat revista ‘Contrapunct* 
deschisă tuturor celor citaţi, zarafi de neam şi ţară? 

Dar, pentru ca toporul să se infiltreze în sânul exilului, 
a avut nevoie de lemnul putred al pădurii, aici cu numele 
dlor Aurelio Râuţâ, L. Mămăligă alias Arcade, ca sâ nu-i 


amintim decât pe aceştia. 

To*i cel pomeniţi, pe zi ce trece, *ub m,. ra 
comunism de oca zio, tntSrcsc poziţiile comuni 
tcmatlonnl şl prin el. Indirect, pe ret dliTte^ !T " 
nu sc Râsesc direct în slujba Bneurestluiuf ’ v '' 

Prin solidaritatea lor au luat fiinţă 
si ARA, ca din întâmplare unite într’o sesiune 
Paris, în anul 1986. 1,710 cnr 

Prtn urmare situaţia poporului român este m.- 
decât oricând; în ţari exploatai si u ^ ^ 

gul sprijin al democraţiilor apusene dcĂ J~, 0,1 h 

nizat a. Ccuşestflor, pe când 1b A^^oitn"- 1 . 

mai evident comunismul International nrm^ P nca tm 
rele poet Aron Cotrus în poemul' sau •DdTvdîL’i ^ 
ssippt*, do fept graniţele aceluiaşi imperiu al to ’î M 
materialismului ateu. inului 

In aceste momente foarte grele pentru neam.,1 
când anticomuniştii reali, ca serii to™T,\l sT! T"' 

* ţii pe măsura lut, sunt împinşi ia 

sâ fie promovaţi totl colaboratorii <le ieri ai 

=r% srs. -—îsSwSs:? 

hegeliană, poate să o mai J h , 

• i, cum o scrie iar Aron Cotrus: Credinţa în R,,n i 

nezeu că doar ea nc-a mai rămas. Bu "'" 

P.S. -In cartea dlui Ionel Jianu editată de ara w 
ceie 170 de nume ale exilului lipseşte artistul dî’mlT 
talent, Camelian Demctrescu. De cc? A foct n^, 

f* j>— MM* 

lui Jules Perahim? Sta retras d? Oare ‘cinstitul’ Cur, 
romanesc, unde am citit despre conflictul respectiv r ! 
crede că ar fl dator să dea un răspuns? Ori nu-1 fac r 
indcă oricum ar apărea îh lumină proastă doamna NUr 
Manea-ManoHu, fosta eleva a lui Iorgu Iordan, actual* 

s^E^ueen p d ° mnIlor Miron Butoriu . al ‘ democrat convin 
st Lugen Popescu, agentul personal al dlui Vlad Georgc - 



MOARTEA LUI 
BRÂNCOVEANU 


(Continuare din pag. 7) 


nu (născuta 2oe Mavrocordat şi adoptată de Grigore Brân- 
coveanu, mort îh 1832). Crucile luminate, încrustate în 
marmură neagră sunt din opal. Altarul e o dantelă de 
basm. In curtea Bisericii se află statuia (pe un soclu) 
Domnitei Bala şa executată de Ca rol Stork Senior. 

Genunchii se pleacă, iar ruga ţi-o învăluie corul ce se 
înalţi divin, ca o chemare dc peste veacuri, îh “Tatăl 
Nostru**. 

Azi, după ce-au distrus complet “Spitalul Brâncove- 
nesc**, fondat de fiica Voivodului, Safta, călăii comunişti 
au interzis oficierea slujbei religioase atât îh Biserica 
“Domniţa Bâlasa’’, cât si îh Biserica “Sfântul Gheorghe” 
unde se află mormântul Voivodului Martir. In plus. Bise¬ 
rica “Domnita Bâlasa” este complet Împresurată de blo¬ 
curile noi care o ascund privirilor trecătorilor sau turiş¬ 
tilor străini. Se vor încumeta oare călăii comunişti să 
dărâme aceste SFINTE şi de NEÎNLOCUIT MĂRTURII 
ale unui trecut splendid şi plătit cu sânge şi sălbatică 
cruzime Tn “Groapa Sângelui*’ la Edicule şi pe eşafod? 
Aceasta este întrebarea pe care trebue sa si-o pună cu 
hotârfre TOT EXILUL ROMÂNESC I 

Iar caii ii comunişti din tari şi neruşinatele lor UNEL¬ 
TE DESIN FORMAT OARE din “exil**, si ştie că NU VOM 
TOLERA sub niciun chip astfel de SACRILEGIU şl vor 
plăti scump la vremea hftrizRă, CARE VA VENI, toate 
profanările şi sacrilegiileI 

Ur noi, ne plecăm genunchii din adâncul sufletului si 
vom transmite din generaţie îh generaţie ca şi Domniţa 
Băla sa, asemenea crâncena sălbăticie ce mi se cuvine a 
se uita, si aşa va fi din veac tn veac: 

“ BRÂNCOVEANU CONSTANTIN 

BGTCRVECH1 Şl DOMN CREŞTINI *’, martir al Neamu¬ 
lui Românesc cu care nc mândrim şi prin a când jertfi 
ne cuminecăm întru renaşterea de mâine «Tării noastre 
şi a Neamului nostru, trase pe roată precum Horea I M . 

DE TE VOM UITA, SÂ-S UITE DREAPTA NOASTRĂ 
DESTOINICIA El! 


Paris, 8 Februarie 1987 


Croi St MMU 


INSTITUTUL PENTRU 
CREDINŢA şi libertate 

-secţia New York- 




La biserica “Pogorîrea Sfântului Duh” 
din Ridgewood, New York, ctitorită de pre¬ 
ţul luptător şi anticomunist, Viorel DUMI- 
TRESCU, în şedinţa publică din 29 Februa¬ 
rie a.c., s*a constituit secţia New York a 
Institutului pentru Credinţă şi Libertatej\- 
cest Institut, este condus de Preotul mar¬ 
tir Gheorghe Calciu-Dumitroasa, Victor 
Găitan (St. Unite) şi VirgilTănase(Franţa). 

Institutul pentru Credinţă şi Libertate a- 
re următoarele obiective: 

-deschiderea drumului spre independen¬ 
tă a Romanici 

-colectarea de informaţii privind soarta 
familiilor rămase în ţara şi sunt persecu¬ 
tate de către regimul comunist; 

-colecţionarea informaţiilor reale politi¬ 
ce, religioase şi sociale privind România; 

-informarea guvernului american asupra 
realităţilor tragice din tară; 

-încurajarea vieţii spirituale în România 
şi susţinerea luptei celor cc suferă pentru 
credinţa în Dumnezeu; 

-îheurajarea activităţii culturale din Oc¬ 
cident a refugiaţilor români. 

In acest sens, Institutul pentru Credinţă 
şi Libertate va crea îh cadrul său grupe de 
acţiune th oraşele mari din St. Unite, Fran¬ 
ţa, Germania, Canada, pretutindeni unde ro¬ 
mânii sunt aruncaţi de soartă. Se vor publi¬ 
ca asiduu afişe, pliante, broşuri, rapoarte 
despre situaţia din ţara. 

Institutul este o organizaţie românească, 

’ o unitate robustă dc luptă care are un sta¬ 
tut ce se thdreaptâ mal fhtâi spre respecta¬ 
rea drepturilor omului cum şi respectarea 
dreptului dc auto-determinare al popoare¬ 
lor din spatele Cortinei de Fler. 

Toate informaţiile, datele, declaraţiile, 
vor forma rapoartele şl dările de seamă 
care vor fi traduse th lb. engleză (cele pt. 
America) si sc vor hună na Congresului A- 
merican, individual senatorilor şi reprezen 
-fanţilor Camercll Deputaţilor. Aceasta pe 
cât irosibil zilnic, după exemplul celorlalte 
etnii: polonezi, maghiari, evrei, etc. 


Sfa făcut precizarea că trebue să protes¬ 
tam în permanenţă. Dintre popoarele sub¬ 
jugate din Estul Europei, suntem cei mai 
puţin răzbitori, dar dăm cel mai mare pro¬ 
cent de suferinţă si lacrimi. Se dă ca exem¬ 
plu Lech Walesa care se plimba liber pe 
străzile Gdanskului, îh timp ce reprezen¬ 
tanţi ai SLOMR-ului din România, sunt în¬ 
că îh închisoare. Şi, după cum se ştie,Sin¬ 
dicatul Liber a anticipat “Solidaritatea” 
poloneză. 

Institutul pentru Credinţa şi Libertate 
este un organism non-profit şi nu are un 
caracter politic. 

Pr. Gh. Calciu a mai subliniat: “Dacă 
lupta contra dărâmării bisericilor -care 
este îh obiectivul nostru propus îhtru cre¬ 
dinţă şi Christos- atunci o luam ca atare; 
e luptă politică! ” 

Deasemenea, Institutul fci propune să 
bareze drumul oamenilor de afaceri occi¬ 
dentali importatori dc produse romaneşti, 
ceea cc face ca populaţia din Romania sa 
fie înfometată şi să ducă lipsa sistematică 
a acestor bunuri. 

După cuvântul Pr. Gh. Calciu, a urmat 
D-l Victor Găitan, care a dat citire statu¬ 
tului îh limba engleză. 

La final, s*a propus un număr dc trei 
persoane, urmând ca 1a proxima adunare 
să fie ales preşedintele secţiei New York, 
din cadrul Institutului pentru Credinţa şi 
Libertate. Apoi, atât părintele Gh. Calciu 
cât şi D-l Victor Găitan au mulţumit celor 
ce au subscris la fondul Institutului pentru 
Credinţa şi Libertate. 

Pentru cei care doresc si susţin* aceas¬ 
tă cauză românească, pot obţine informaţii 
la telefonul (718) 224-4685 (D-na Elisabefa 
Păunescu). Donatorii vor primi note de 
soizâmânt la taxe. 

Urâm noii organizaţii de luptă, izbândă 
th tot ceea ce îhtreprinde pentru cauza ro¬ 
mâneasca. 




/«rn 


Stâlp de casa 


din Olt 61 
























In vraja Bucovinei 


MAU 111. NH7 


De clteori mi gândesc l.i silele nuri alo troculului nostru, 
mi se aţuurâ tn fap icoana Bucovinei, ca o mărturie vie 
a neamurilor cari au fost. Căci nordul acesta de |ară nu e 
numai un pământ bun de locuit, ci c o întreagă istorie, un 
colt legendar şi un cuib al mitului nostru românesc. Numele 
ci răscoleşte adâncurile vremii şi desgroapă slova unui neam. 
care s a scris pe fondul celor mai alese cuprinderi. 

Bucovina c poezie şi cronică, c grădina de basm şi c 
mândria pământului nostru. 

Spre ca au mers dorurile copilăriei noastre, când nos¬ 
talgii străvechi ne umezeau ochii, până începea mângâierea 
unui gând pentru o întâlnire cc nu mai putea să întârzie. 


PARNAS 

BUCOVINEAN 

Cântarea Tării Cuprins 


One ^ simţit» fiind departe, fiorul acesta prin care inima 
unui neam îs» spunea vrerile, va înţelege decc întâlnirea, 
hotărîtă de Dumnezeu, a test pentru noi o adevărată trăire 
de apoteoză şi vis. Nc*am simţit la căpătâiul unui sbucium, 
ca nişte fericiţi testatori ai unor părinţi tărâ noroc, care cu 
lacrimile lor pregătiseră bucuria noastră. Dcaccca, în ziua 
când am putut îmbrăţişa cu ochii, Cosânzeana visurilor noastre, 
in casa biruinţei sale, a lost o sărbătoare de negrăit şi o 
lungă poveste de patetice evocări. 

Am găsit în Ţara Fagilor fot cceacc ştiusem din le* 
gendâ. Bisericile erau acvca ; cc!ă|i de credinţă in care sală» 
sluia duhul vocvozilor, cu amintirile scumpe despre ci. Lo* 
curile însemnate cu numele marilor bimin|i, păstrau incă 
urme proaspete de istoric şi se ridicau in faţa ochilor noştri 
timizi, ca nişte panouri vii. Oriunde, se sim|ca chemarea 
unei cruci, a unui mormânt cu lespede grăitoare, ori a unui 
semn care arăta o mărturie de suflet. Aci, în freamătul 
acesta secular, găsisem locul de popas şi contemplări adânci. 

Pe urmă ne umpleau nesaţul, priveliştile cari făceau 
#ă/.i pământului. Munţii cu umerii albi şi cu arătări sumbre, 

iascoiib iiisirge cu mei* de ciula, faima ca uriaşa, gra* 
iau despre straşnici* oamenilor de aici. Plaiurile aduceau 
amintiri despre Mioriţe, iar şesul frământat şi străbătut de 
curmături şi găvane, mărturisea şi el că pe aici au fost ba* 
Iade. O grădină imensă, cu arome neştiute, era tot peisagiul 
acestei ţâri minunate. 

Dar cerul!... Câtă poezie de culori şi mişcare ! Ni* 
cacri ca aici, văzduhul ni se înfăţişează aşa, uneori cu as* 
pect de cetate, alteori cu limpezimi de cristal, ori căptuşit 
cu plăci de ivoriu, dar totdeauna in necurmată luptă cu 
soarele. E o cupolă în veşnică prefacere, sub care îţi simţi 
de îndată puţinătatea, şi te*ai dori fâşie de nour, asvărlifă 
undeva, în imensitate. 

Acesta c cerul Bucovinei, sub care înfloresc cântece 
şi nostalgii. 

Nu se putea ca sufletul zămislit pe*aici, şi purtat pe 
drumuri străvechi de*alungul vârstei de ţara, să nu poarte 
înfăţişări de grădină. Ţăranul bucovinean ştie că el coboară 
din neam crăiesc. Are trăsături nobile, iar in faptele sale 
se afirmă un suflet bun ca pâinea caldă. După ţinută şi 
mers ii pneepi toate moştenirile cari fac din el podoaba nea* 
mului. Land ii auzi buciumând, înţelegi că în el trăiesc 
moşii şi strămoşii. Buciumaşul e parte principală in peisajul 
bucovinean şi însemnează o evadare spre inima văzduhului. 
Pentru el ar trebui să se scrie poeme, fiindcă sufletul lui a 
răsbit pană la noi printr'o epocă de catran, păstrându*ne 
fala. Şar trebui să i se lase liber tot orizontul colţului de 
Jară, ca să cheme strămoşii la sfat şi împreună cu ei să 
alunge stihiile. Fiindcă, în grădina lui Ştefan, sunt multe 
făpturi întunecate aduse de vânturi vrăjmaşe, care mereu 
încearcă să # năbuşe buciurnaşii ca să ne mâzgălească istoria. 

Va trebui, de sigur, va trebui să se deschidă ferestrele 
pentru aerisire, ca să rămânem numai noi, cu bisericile şi 
icoanele noastre, cu munţii şi văile, cu plăieşii şi toată 
slova Bucovinei. 

Pan M. Vizireacu 


O, tara mea, îmi oşti o şa de dragă, 

CRnd, plini de patimi, te hulesc duşmanii, 
Căci visul meu de visul t&u se leagă, 

Cum veşniciei l se leagă anii. 

Mrămosll mei tc-au fftpluit po tine. 

Lin glia la ml s*au n&scut părinţii 
Sl-atâta suflet mi-al turnat th vine 
Cil-al t&u ml-l rodul Inimii si-al mintii. 

0, ţara moa, îmi eşti aşa de dragă, 

Cfind Mau sA-ţl efint minunile măiestre: 
Viteji, ce biruinţa-o ştiu Thtroagă, 
rccloarele cu fee tn gene-zestre, 

Păduri ce freamătă cu frunza vie 
Şl munU cc-aştoaptă cerul să-i sărute, 
Izvoarclo cu hora lor zglobie 
Si marea cu hotarcle-i pierdute... 

Fământ vrăjit de doine minunate 
SI semănat cu basme, ca*n Scriptură, 

Eu, robul tAu, cu armele plecate 
Aştept sfi le ridic cu asprft ură 

Când vor veni străini să mi te fure, 

Căci visul meu de visul tău se leagă, 

De doină, munte, npă şl p&durc, 

O, ţara moa, cc-ml eşti aşa de dragă... 

gb .Br Drago? VTTENCU 

(1908-1980 


Acesta-ml c ţinutul drag bucovinean, 
din unde line porc ’ntreg cules 
cu-al plaiurilor vioriu colan, 
cu obcinile oplntlto’n şes. 

Pădurile ard nur în apus, 
câmplu vine Joasă dinspre est, - 
nicicând n*nm fost mai liber ca*n acest 
colt de pământ căruia m*am supus. 

Din albie no cheamă vechiul rau, 
arglntu-1 curgc-acelas, neatins, 
si ’ngeminchoară grase, fără frâu, 
sa-l bele, doalurlle din cuprins. 

Izvonii sună ceasurile, clar, 
întâia dată pure cA aud 
cristalul cremenelor ce tresar 
dintre licheni şl de sub muşchiul ud. 

Coboară-ţi ochii peste vai, uşor, 
si uită ziua care a scăzut, - 
vezi, omeneşte casclc-au căzut 
pe gânduri lângă focul vetrei lor. 

l'ltă de toamnă, vino să ascult 
cum sipetele picură şl cum, 

-departe de-al oraşului tumult, 
mai simţi zglobiul râset de demult 
prin plânsul stins al apei de acum. 

Tralan CHELARIU 
( 1906 - 1966 ) 


22 Iunie 1941 


Vedenie, îh strălucite zale, 
uimind, răsare ca’n albastre mite: 
Arhanghelul minunilor plinite 
se*naltâ alb, din cripta Putnci Salo. 

-*Io Ştefan Voevod, pătruns de jale, 
vid graniţele Mele Iar clintite; 
mă scol - dreptar grcşelnicoi ursite; 
vin să Vâ luminez prin noapte cale. 


Plâioşli Mei din stei şl brad reînvie. 
-Rânjeşte Molohul urgiei roşii... 

-* Na Intel Fulger fie apriga mâniei 

Sub steagul cc-l sfinţiră glorioşii, 
în fruntea voastră, ^nfrunt iar vijelie, 
ca voi sa fiţi mai mari decât strămoşiiP 

George VCEVODICA 
(1893 - 1962 ) 


























LIBERTATEA 


MARTIE 1987 


Personalitatea 


Cînd si-1 caracterizeze pe Titu Maiorescu filozoful, au¬ 
torii nu cad de acont Unii ti contesta complet această cali¬ 
tate pe când alţii i-o scot în evidenţi pe primul plan. Cred 
ci aşa ca de obicei, adevărul stă la mijloc. De considerăm 
filozof numai pe creatorul de sisteme, atunci cu siguranţă 
T. Maiorescu nu este unul, dar dacă lărgim conţinutul no¬ 
ţiunii şi luăm considerare activitatea lui globală, inclu¬ 
siv atitudinea sa faţă de viaţa şi lumea din jur, atunci cred 
că merită cu prisosinţă respectiva calificare pe lângă cea 
de critic si sef de scoală literară. Nu se poate neglija fap¬ 
tul că a fost un celebru profesor universitar de filozofic; 
prelegerile sale se bucurau de o asistenta ce umplea sala 
de curs până la refuz si pe lângă toate îh cadrul elevilor 
săi dela Junimea adunaţi la ihceputul secolului în jurul 
Convorbirilor literare ca reprezentanţi ai unei veritabile 
Arcadii a savanţilor, s*au ridicat si câţiva filozofi de ma¬ 
re valoare. 

C. Rădulescu- Motru este primul dintre ei, întemeietorul 
psihologiei experimentale îh spiritul lui Wundt, teoreticia¬ 
nul personalismului energetic si a împlinirii formei şi a 
fondului etniei autohtone îh ţărănismul numit Românism ca 
îh sfSrsit prin Timp si Destin să fie unul din întemeietorii 
existenţialismului, îh care, individul îhlocuit cu naţiunea, 
va purta amprenta istoricismului filozofic. 

P. P. Negul eseu a cărui tendinţă de a-şi copia maestrul 
până la imitare exterioară este bine cunoscută, se contu¬ 
rează ca un exeget al evoluţiei gândirii umane si autor al 
Filozofiei Renaşterii, operă cu totul stabilă. 

Intre aceştia un loc remarcabil ocupă, de bună seamă, 

Ioan Petrovici. Dacă P.P. Negulescu l-a imitat mai ales 
îh modul de a se produce al parlamentarului şi al profeso¬ 
rului dc la catedră, la Ioan Petrovici, maiorescianismul, 
unanim admis, aparţine fondului său, elevul nu -1 urmează 
fidel pe maestru ci exprimandu-si tiparul propriu prin el 
reiese frapant îhrudirea lor nu atât printr’o influentă con¬ 
ştientă şi directă, cat datorită firii şi forţei creatoare, co¬ 
mune. Ca si Titu Maiorescu, Ioan Petrovici este un tempe¬ 
rament olimpian, senin, om al ideilor dare, logician prin 
excelentă. Printr’o viziune echilibrată asupra fenomenelor 
vitale consideră psihicul, peste sentimente şi voinţă, do¬ 
minat de raţiune, preţuită ca cel mai preţios bun al omului 
cu natura lui limitatăi de unde pe dreptate este acceptat a 
fi raţionalist, cum se poate deduce si din comentariul său 
la filozofia lui Blaga si anume cunoaşterea ecstatică din 
repertoriul metaforic blagian, nu ar spori misterul ci ar 
contribui tot la o mai bună judecată a lui, deci ar însemna 
un pas îhspre dezlegarea sa finală. 

Desigur, raţionalismul aplicat la logica şi îh particular 
la stiintă, se depărtează de idealismul hegelian, apropiin- 
du-se de pozitivismul lui Aug. Comte, pe care Ioan Petro¬ 
vici de altfel, îl admite pentru aportul lui în a delimita do¬ 
meniul precis al ştiinţelor şi al metodelor de aplicare 
practică. Subliniez că în cursul său de istoria filozofiei, 

Titu Maiorescu, traducătorul lui Schopenhauer, cunoscă- 





filozofului IOAN PETROVICI 


torul idealismului german, acorda cele mal multe pagini 
lui August Comte, lucru ce mâ miră că nu a atras atentia 
exegeţilor săi în măsura cuvenită. Pozitivismul nu putea 
sa lipsească la cel ce-a pus bazele culturii noastre, filră 
această perspectivă nici nu-i posibil dc a construi ceva 
rezistent ca bronzul. Dc tinde apropierea lui Titu Maio¬ 
rescu de logica cu implicaţiile ei pe teren, si nu de spe¬ 
culaţiile idealiste, deci împărtăşim părerea lui Liviu Ru- 
su, că hegelianismul lui Titu Maiorescu este mai mult de¬ 
cât discutabil, chiar dacă -1 susţine T Via nu. 

Orientarea raţionalistă, pozitivistă cu respect pentru 
disciplina ştiinţei fonpnunutată si la propria-i persoană, 
logica pini la amănunt, vine să ne explice dc ce si Ioan 
Petrovici va fi un dascăl dc mare anvergură şl nu nu¬ 
mai la catedra profesorului, ci exact ca Titu Maiorescu, 
si îh calitate de ministru al învăţământului. In această 
funcţie va fi un cunoscător temeinic al specialităţii sale 
de unde vor naşte tratatele de istoria filozofiei său lucrări¬ 
le memorabile asupra filozofului Kant cu care împărtăşeşte 
un raţionalism ale cărui limite le recunoaşte întocmai ca 
autorul celebrei Critici a raţiunii pure. De aceste calităţi 
ale savantului credem că sc apropie profesorul clujean, D. 
D. Roşea. 

Prin urmare raţionalismul lui Petrovici, depăşeşte în 
spirit kantian, pozitivismul în părţile sale negative preg㬠
titoare ale despotismului materialismului secolului al XX- 
lea. 

Şi aici descoperim marea lor deosebire: dacă Titu Maio¬ 
rescu este pozitivist îh ştiinţa lui şi idealist în celelalte 
manifestări cum ar fi de pildă estetica, Ioan Petrovici ur¬ 
mează drumul trasat îh Cercetările sale filozofico. 

Titlul este foarte sugestiv şi definitoriu, se referă şl 
cuprinde cercetări, deci practică filozofia ca orice om de 
ştiinţă bazat pe raţiune şi logică, instrumentele nobile ale 
cercetării ştiinţifice. Aici dăm dc nucleul original al gân¬ 
dirii Iui când prin intermediul raţiunii, slujitoarea savan¬ 
tului, reuşeşte să depăşească pozitivismul strâmt materi¬ 
alist şi să-i opuie existenţa şi măreţia spiritului. Astfel, 
în Religie si Filozofie acordă justificare raţionali religiei 
socotită o metafizici practică. In FLlozofia naţionalismu¬ 
lui arată foarte bine cum prin naţiune şl trecutul ei, «pfrf- 
tualizăm materia, cotropitorii naţiunii nu fac decât să ma¬ 
terializeze spiritul, distrugând tradiţia al credinţele unul 
neam. In lumina acestor idei, comuniştii dizidenţi din exil, 
ideologic, ca si Ceausescu care, distrugând monumentele 
si bisericile Neamului ne materializează spiritul chtonic 
pregătind dispariţia noastră ca naţiune si popor carpato- 
dunărean. 

Deci ca Pârvar. şi Râdulescu-Motru, Ioan Petrovici opu¬ 
ne materialismului tăria spiritualismului, aşadar este un 
raţionalist spiritualist, fidel cuprins îh aceste două noţi¬ 
uni. 

La prima vedere pare străin de epoca sa, dar această 
impresie este flagrant înşelătoare. Blaga preconizează o 
cunoaştere lucifericâ, dar nu contestă existenţa celei pa¬ 
radiziace, corespunzând cunoaşterii raţionale propriu zi¬ 
se. Nae Ionescu conferă, pe urmele lui Kant, în Metafizica 
lui, un rol primordial trăirii şi sentimentelor -iubirii- dar 
rezultatele sale sunt aceleaşi, ca ale lui I. Petrovici, ple¬ 
dând pentru dreptul de a fi al metafizicii, suprimată vio¬ 
lent de matadorii materialismului. 

Opoziţia dintre cei doi filozofi este numai dc suprafaţă. 
Nae Ionescu recunoaşte rolul ştiinţei dar îh toc mai ca Ioan 
Petrovici nu admite dominaţia el exclusivă si îh toate com¬ 
partimentele sufleteşti, motive ce -1 determină pe filozoful 
nostru să critice aspru gândirea pozitivistă, scientismul 
unilateral al marelui filolog, predecesorul său în scaunul 
Academiei, Al. Phillippide. 

Râdulescu-Motru analizând filozofia lui Petrovici subli¬ 
niază pe lângă caracterul ci raţionalist, pe col clasic, c- 
len, opus filozofici autohtone, individualiste, îh aceasta 
chiar dacă nu-1 aminteşte, ne gândim îh primul rând la L. 
Blaga şi Nae Ionescu. 

Datorită clasicismului sau, nu atât de izolat îh cultura 
noastră interbelică, îi arc lângă cl pe Pârvan, G. Murnu, 
poeţii Pillat şl V. Voiculbscu, Ioan Petrovici a putut să 
fie filozof, profesor şi Ideolog organizator. Pentru marile 
servicii aduse de el naţiunii romane, comuniştii, repre¬ 
zentanţi ai materialismului totalitar l-au ţinut fh închisoa¬ 
re 1 7 ani pecetluind astfel încă o barbarie a contemporane¬ 
ităţii noastre. 

Paralela cu Titu Maiorescu poate fi continuată şl îh afa¬ 
ra domeniului filozofici. Ca fi el, Ioan Petrovici caută Th 
toate manifestările sale să pună tn armonie fondul cu for¬ 
ma şi înainte de toate relevăm aplecarea aa către literatu¬ 
ră, volumele de călătorii şi memorii, inclusiv a copilăriri 
tocucene, rămân exemplare valoroase ale literelor rom⬠
neşti. 

G. Câlinescu este mai mult decât nedrept cu el -şi nu ea- 
te singura dată- în discutata Istorie a literaturii romă ne de 
Ia origini. Prin Bietul 1 canide, romanul lui de căpătâi, ba¬ 
zat pe concepţia romantic barocă ee-I caracterizează îh e- 
sential, fi degradează pe Uţ i colegii săi de universitate In¬ 
tre ei doar Icanide planează ca un geniu absolut, ceilalţi 


corespund unor caricaturi dureroase semnai 
miantrop ţi «şa se preiint» şl J«n Pumpnr,-, - , 
Petrovici. Intenţia de »-l parodia reir<c d“» 
numele cu ix caratfalcsc «cob din suburbiile r>-»i 
\»lului, dar interesant că proporţiile mwumona' 
ale acestui erou se desvoltă cu fiecare Wr 

poate fi împiedicată de resentimentele autorul',, ’ 
ca pana la urmă pe lănci el, tcanide, apare mts, .' 
victimă a unei demente studiate la birou. , . . 

toan Petrovici filozoful, profesorul, politicianul 
zatorul învăţământului românesc când el «c <f|> ' 
criri,, durează pe tablele viitorului ea din ,, i 
complexe personalităţi ale culturii novstrc. 

Personal m*am confruntat cu ratele binenc.it, », 
acestui Izvor luminat, în două rânduri. 

Prima dată ca elev îh anii 1942.1944 la Vra,1 , r 
la liceul Moise Niconrf o atmosferă de o înalta’,-r 
spirituală, una ce mă face, când mă gândesc la ,« 
ca o societate în care omul poate să trăiască pentr 
deal şi o valoare anume, nu constituie o simpli „t., 
dinca bine consfinţită între elevi şl profesori sluiin.i 
tile studiului o datoram ministrului învăţământul,,, i, 
tunel. loun Petrovici. Tot de el era manualul de l(şji. , 
racterizat prinU-o deosebită ţinuţi intelectual;,, 
multor cursuri universitare cum mi-a fost dat si 
mai târziu. 

Iată în ce fel mi-a intrat, do departe, acest om Tn , 
şi acolo l-am purtat o viată thtreagi» ca pe o icoană 
timpul mi-o face tot mai vie. 

Cea dc-a doua îh soţi re spirituală are loc mult nul 
ziu, după ce l-am citit călătoriile îh Italia sl eu eram r» 
xil, cam prin anii 1982-1983. 

Pe drumul său îhspre Sicilia, Ioan Petrovici doscru 
multă participa ţie ruinele cotătii Elen aflată la sud do r, 
tum, reşedinţa celebrei şcoli dc filozofie antică, eleata, 
cărei sef i-a fost lhţcloptul Parmcnide. 

Am căutat-o şi am vizitat-o, aşezată cum scrie Ionn r. 
trovici, nu departe de calea ferată, Via sacră urcând la \ 
cropoic, cu treptele albe pc carr uu acuni atâtea veacuri 
si Pfcrmonido, m ut tirul um»U trmlnico 

Eu cred ca pc acolo locuri sfinţite de mira****» » 

Pala Mcncl, m*am întâlnit cu u(Vtu\ adevăratei 
Petrovici, topi ce ml-a Inspirat un poem dedicat mcmor.w, 
sale. Am dorit sâ exprim eternitatea principiului principi¬ 
ilor par meridiane, primul originar din miracolul artei . 
greceşti, statui prin care s*a căutat Idela ideilor platonice^ 
Veşnicul neschimbător, Demiurgul mişcător al tuturor lu¬ 
crurilor, Unul: 

II redau mai jos 


ELEA 

-memoriei lui Ioan Petrovici, filozof român- 


Din cetatea antică u lui Parmenidcs 

n*au mai rămas, pe drumul Calabriei do-a stă zi, 

decât câteva pietre ruginite; 

altar mâncat de vreme, al Greciei magna, 

îh jurul căruia psalsmodiază 

un satir prefăcut în pin solitar 

ultimul pcan de înmormânta re. 

Si totuşi, 

61 mare, în ccr, 

Coloane albastre alo infinitului, 

îh pământul luminat 

de cădelniţele îngerilor din rai 

-ochii lor, florile sălbatice alo câmpul ul- 

îh imensa, rotund*» neclintire, 

templu al armoniei universale 

1 ) regăseşti, neschimbat ca acum 2000 de ani, 

pc Dumnezeu, 

Idcca, izvorul tuturor formelor, 

Contemplarea Frumosului, 

Venus din Milo, Victoria de Samotrnce, 

Apolo din Belvedere, Lacoon, 

El, unicul, eternul, 

Principiul principiilor, lucrul în fino» 

Eleatul. 

1983 


Fie-mJ permis să afirm că Uăduleacu-Motru m» ^ J 
a avut dreptate *4-1 considere P« l<* n Petrovici J 

tip raţionalist, elen, dar spiritul Iul, gândea 0 r ' ( )i} l 
librui fl armonia sa aleasă, aparţine daadreptui, ui»» 
at. 

0*idiu VUII 


Filozoful Iad PETROVICI 






















LIBERTATEA 


1 



PAC. II 


carnet 


cronicar 


■ ERA LIBERTATE, Voi. B, 
de Horia SIMA; Editura Miş¬ 
cării Legionare, Madrid, 1986. 

Citind cartea profesorului 
de istorie şi filozofie Horia 
Sima, «ERA UBERTĂTE T ,\foL 
II, avem amănunţit în fată suc¬ 
cesiunea evenimentelor care 
au dus la detronarea lui Carol 
E rege şi constituirea primii- 
Stat National-Legionar îh Ro¬ 
mânia, scrise ardent,obiectis 
cu profund sentiment patriotic 
şi fără încărcături greoaie sai 
eterogene. 

In paginile cărţii străbate 
sufletul românesc al aceluia 
ce a fost participant direct la 
cumplitele zBe de istorie, ca 
luptător si Comandant, al unei 
generaţii ce s*a sacrificat pen¬ 
tru binele ţării. 

Autorul evocă cu mare pu¬ 
tere de analiza perioada când 
România era nu numai îh chin¬ 
gile unei conjuncturi internaţi¬ 
onale complet dcfavorabiledar 
-Pc plan intern- prezenta unor 
politicieni fle lipsiţi dc ori- 
«ioTc-ti»*! «s a u chiar 


to« o. meni 

plexati (cazul lui Carol si An¬ 
tonescu); mulţi din ei ffirf per¬ 
sonalitate (Mihai Antonescu, 
cei ce constituiau marea porte 
a camarilei, generali, oflteri . 

citii i). 

‘Era Libertăţii», Voi. I si 

E, este o lucrare memorialis¬ 
tică care nu numai că descrie 

cu discernământ faptele, <fe r 

lc si înfierează pe cele cu ca¬ 
racter negativ, arătând con¬ 
juncturile de trădare, de cons¬ 
piraţie de la Palat, de anihila¬ 
re a tineretului naţionalist le¬ 
gionar condus de Corneliu Z 
Codreanu. 

Autorul descrie lupta tita¬ 
nică, sacrificiile, cauzele 

aii A.r I._ _ _ 


vertiginos, cuceritor. Cartea e 
scrisă de un mare patriot, cu 
căldură, îh sinceritate şi ade¬ 
văr. Tonul ei nu e pierdut ni¬ 
ciodată, Comandantul Mişcării 
Legiona re -profesorul H. Si¬ 
ma- dovedind nu numai talen¬ 
tul de a se desfăşura strategic 
istoriceşte, ci demonstrând si 
un robust şi original talent li¬ 
terar. Autor a numeroase lu¬ 
crări, D-l H. Sima are un ton 
intim, comunicativ. Cărţile sa¬ 
le memorialistice -ca si cea 
de care ne ocupăm- sunt po¬ 
vestite la persoana I-a, pentru 
că el îhsusi a fost un partici¬ 
pant la zeci de ani de istorie 
românească; a unei lupte ces» 
a dat oră de oră. 

Autorul redă uluitor amănun¬ 
te pline de autentic siînsannâ- 
tate istorică, care dau multă 
strălucire cărţii. Este redată 
magistral desluşirea unor ite 
urzite cu multă perfidie de po¬ 
liticieni din diverse grupări 
politice, verosi, venali, optuzi. 

înşirăm câteva nume ale e- 
pocii descrise, nume de cipro- 

: A r munci C&Iincsc u, Mi¬ 
nistru d© Interne îh timpul dic¬ 
taturii regale; Patriarhul Mi- 
ron Cristea; Gen. Uicâ; Col C- 
tin Dumitru; Col. Zeciu.Darsi 
ale unor oameni de mare pro¬ 
bitate; Gen. Moruzi; Gen. Pan- 
ta zi, etc. 


re au dus la naşterea Statului 
National-Legionar Român.pcn- 
tru pruna dată, aducând£n ţa¬ 
ra noastră pentru o scurtă pe¬ 
ri 0 *^ o Eră a Libertăţii. 

Această perioadă însorită de 
constituire a unui nou Stat Na¬ 
tional-Legionar a fost posibi¬ 
la numai duj* dărâmarea hi¬ 
doasei dictaturi a lui Carol al 
E-lea, cu oportunismul ei mar- 
«t prin corupţi, oamenilor de 
justiţie, imoralitatea instituţi¬ 
ilor de stat carliste, cu conse¬ 
cinţe devastatoare pentru Ro¬ 
mânia şi pc plan extern. 

Un sentiment cald stribaie 
peste cele 300 de pagini de Is- 
Wrie incandescent», când au¬ 
torul -el însuşi un erou deprim 
*»ne- vorbeşte de puritatea 
credinţa, lupta si izbamfc lup- 
tătarilor de sub steagul Căpi¬ 
tanului lor Comeliu Codreanu 


Naraţiunea faptelor Lstorice 
** precipită întriim stil alert. 


Cum este si de aşteptat, per¬ 
sonalitatea Mareşalului bn An¬ 
tonescu, ocupă mult spaţiu al 
cărţii D-lui Horia Sima, D-l H. 
Sima fiind singurul om politic 
de rang îhalt al României care 
* colaborat şi condus împreu¬ 
nă cu I. Antonescu £n perioada 
de durată a Statului National - 
Legionar. 

In raporturile dintre cei doi, 
comportamentul lui Antonescu 
(având îh vedere firea lui nes¬ 
tatornică) a fost -cu mici in - 
termitente- lamentabil. Sfnue 
de mirare; faţă de Regele Mi- 
hai# L Antonescu a avut fhtot- 
dcauna atitudinea unui pluto¬ 
nier major. 

D-lui H. Sima iipsindu-i e- 
1 emeritul pătimaş (nu ne infor¬ 
mează, dar o ştim din docu¬ 
mentele vremii), ca atunci când 
era tânăr locotenent, Antones - 
cu a dat ordin să se tragă ( 5 J 
s’a tras) îh tiranii răsculaţi în 
1907. Un act reprobabil, cu a- 
tft mai mult cu cât bieţii ţâ - 
răni n-au avut un cap răzvrăti¬ 
tor de gioată. Grelele nevoi I- 
au împins subit la lâzmcriţă. 

De atunci. Ion Antonescu s * a 
‘ mobilat» cu epitetul crud ş i 
lipsit de ornament de ‘câineie 
roşu*. Antonescu ni s»a demon¬ 
strat crud, impulsiv !h 1907.ln 
Februarie 1938 a mai făcut un 
act scamator, sustinindu-) pe 
Carol la instaurarea dictaturii 
regale şi avertizându-i pe re¬ 


prezentanţii celor două partide 
câştigătoare îh alegerile din 
Decembrie 1937 -Codreanu si 
Maniu- că dacă se vor manifes 
-ta cumva împotrivă, el, Anto¬ 
nescu, ‘va trage’ la fel ca în 
1907. Puţin mai apoi, Carol 
simţindu -1 periculos, l-a îhde- 
părtat, îh final fixandu-i domi¬ 
ciliul obligatoriu la Mănăstirea 
Bistriţa, fapt care se poate tra¬ 
duce mai degrabă ca o aresta¬ 
re. Evenimentele se precipi¬ 
tă la îhccputul lunii Septcmbri- 
c când îheepe Revoluţia Legio¬ 
nară pentru înlăturarea dictatu¬ 
rii carliste şi Mişcarea Legio¬ 
nară preia conducerea tării. 

Ofiţer de geniu (pentru spa - 
tele frontului), Antonescu devi¬ 
ne conducător de Stat, dar ga- 
foazâ. Se desparte de Mişcare, 
datorită vanităţii sale nestăvili¬ 
te, declanşând o rebeliune con¬ 
tra Legiunii în Ianuarie 1941 - 
deci împotriva autorităţilor le¬ 
gale de conducere ale Statului 
Naţional-Legiona r. 

Este arestat dc Rege la 23 
August 1944 m complicitate cu 
reprezentanţi i partidelor istori- 

P “ S repre *«>tantUso. 
dal-democraţi şi comunişti, a- 
ceştia din urm» ropre rentând a- 
vangarda Armatei roşii th Ro- 
mania. 

Ambiţia personală, orgoliul 
s»u de totdeauna, a mers până 
acolo Ihcfit, s*a (hâltat singur 
w srad de Mareşal. Ori, este 
şbut că alţi generali români se 
aflau cu Corpurile de Armată lh 
Unia întâi si îh făta inamicului 
(Dragalina, Dragomir, Pantazi, 
etc.) şi numai cei din făta fron¬ 
tului care participă la luptă di¬ 
rect, au dreptul să fie făcuţi 
mareşali. 

Dacă Ion Antonescu a fost un 
bun militar, un bun strateg, 
trebue precizat că sub patrona¬ 
jul său politic şi-au făcut jo¬ 
curile -în anii »42-»43-»44 - 
toti adversarii săi politici, 
chiar şi comunisto. Cel ce e 
lăudat ca atare nu putea să nu 
cadă victimă a politicii sale . 

Ion Antonescu a avut rătăciri 
şi neatenţii nepermise. Infatu¬ 
area lui nc-a du^ poate, unde 
suntem astăzi. 

Ca om politic, D-l H. Sima 
merită întreaga admiraţie a 
istoriei. Personalitatea sa ne 
îndrituleşte din nou afirmaţia 
cl e legionarul dc vârf care nu 
s»a abătut niciodată dela linia 
înaintaşului sau, Corneliu Z . 
Codreanu. 

Apariţia cărţii 4 ERA LIBER¬ 
TATE - Şutul Natiooal-Legio- 
nari acum când se împlinesc a- 
proape 50 de ani dela asasina¬ 
rea lui Corneliu Codreanu *j 
de când D-l H. Sima se afli tn 
fruntea Mişcării Legionare^i- 
ne a ne arate semnificaţia în¬ 
tregită a unei lupte continue du¬ 
să -în egală măsuri- a ti t de 
Căpitan cat şi de ComanUmL 


A APĂRUT: 


GEORGE BALTEAN 

IDEOLOGY 

AND 

ECONOMIC 

CRISIS 


Strategy and Tactics 
in the East-West Relations 


Price: 

Postage: 

Total: 


K M STOCKERT 
N MUNICH. 1986 
— WEST GERMANY 


USA 

s 18.00 

S 2.00 
S 20 00 


Europe 

DM 35.- 
DM 2.- 
DM 37- 


Sc poate comanda dota; 


N/ertag K.M.Stockert 


jş KdrnerstraBe 2 
-y 8000 Munchen 5 
West-Germany 


libertatea 

-THE LIBERTY- 
lei. (718) 361-7356 
Redacţia: 47-15 44 St. Apt. IR, Wbodside. 
New Vbrk, 11377, USA 

CUFUN DE ABONAMFMT 

MUMELE DE FAMILIE. 

PRENUMELE. 

NUMĂRUL/ STRADA. 

LOCALITATEA. 

STATUL / PROVINCIA. 

C OOUL POŞTAL. 


•ŢARA. 


IM PORTAN TOrice contribuţie rugim • fl , droy.fi 

niţA nicolTe ** numc,e 


ABONAMENTE: 

-St. Unite ţj Canada $25 US 
-Europa $30 US 
































LIBERTATEA 


lAG. [2 


CRONICI 



IDEI, OAMENI, FAPTE 


ANA MEŞTERULUI MANOLE 

¥ 


EPILOG 


Numai avem nimic de adăugat la cele scrise de Catul 
despre retrăirea legendei meşterului Manole; luând c㬠
lăuză Pasărea măiastră de pe umărul Dochiei eminesci¬ 
ene, a întrebuinţat formulele astrologi ce ale lui Dionis 
sărmanul si astfel a putut cânta pe coada păunului mistic, 
lirâ a paradisului, cunoaştere prin intermediul poeziei. 
Multe avem de spus despre Catul poetul. 

Exegeţilor ortodocşi ai legendei meşterului Manole le- 
asi aminti că eroul nostru când scrisese Retrăirea legen¬ 
dei trecea printr’o dureroasă criză, aceasta l-a determi¬ 
nat sa-şi revadă anumite convingeri sancrosante pentru 
el pâră atunci, inclusiv mitul meşterului Manole, al ar¬ 
tistului pornit sa jertfească totul în vederea împlinirii 
sale prin operă. 

Trăind conform respectivului postulat se trezise sin¬ 
gur, & cel mai absolut exil, părăsit de familie, de prie¬ 
teni, vieţuitor pe o adevărată locuinţă lacustră bacovianâ. 
Cele ce-ar fi putut juca rolul Anei au fost simple trec㬠
toare thtr'o societate de consum al cărei zeu suprem es¬ 
te banul, viţelul de aur al chiverniselii si luxului. 

latâ-1 în pragul bătrâneţilor izolat, ca un paria răufăc㬠
tor, Ovidiu la Torni* îh iar?» getă, trăise în ©den pe lângă 
el. 

Dar panica lui privea în cele dintâi activitatea salftera- 
ră. Publicase puţin, îl copleşeau manuscrisele şi hârtiile 
aranjate prin rafturi. Cui vor rămâne? Cine se va îngriji 
de ele? In ţara asta străină nu are cum să le preţuiascâ. 

De aici izbucnea senzaţia kafkiahă a capcanei din groapa 
fără nicio ieşire. Din întunericul ei adânc i-a plecat gân¬ 
dul, l-a mânat dorul să retrăiască pe pan za imaginaţiei 
iarăşi si iarăşi legenda meşterului Manole. 

După cantul propriei sale inimi. 

Era poate o simplă realizare pe calea viorie a visului 
imaculat, întâlnirea tn dumbrava minunilor cu regina regi¬ 
nelor, Căprioara. De ce să nu i-o îngăduim, mai ales că 
toate previziunile lui s*au împlinit? 

A doua zi după ce noaptea compuse Retrăirea legendei, 
fusese găsit mort cu capul pe masa lui de scris. 

Străinii au intrat în locuinţă şi primul lucru ce l-au făcut 
a fost să ardă toate manuscrisele şi hârtiile. Pentru ei nu 
aveau nicio valoare, constituiau un factor de poluare a at¬ 
mosferei, ca orice monument de cultură autentic în orân¬ 
duirea lor de consum. 

De pe urma lui Catul poetul n*a rămas mai nimic, cu 
toate sacrificiile sale nu i-a fost sa joace rolul unui al 
doilea meşter Manole. 

Am învinuit societatea murdară din jurul său, dar pu¬ 
tem să facem reproşuri şi destinului hain. Nu i-a fost dat 
şi pace. Nu-i suficient talentul, tretoue să ştii cum să ţi-1 
administrezi, th americană există un termen potrivit; să 
fii managerul propriei tale personalităţi. 

Si totuşi dacă cineva ar fi avut timp să se uite la chipul 
împietrit al lui Catul, ar fi descoperit pe ei Înseninarea 
unul âmbet. Catul a murit mulţumit, deoarece a întâlnit In 
ultimul său drum pe-aceea care l-a evitat o viaţă întreagă: 
pe Ana meşterului Manole. 

Nota scoliastului: 

De unde încaodată se adevereşte că pentru înălţarea sa 
la ceruri în apoteoza luminii, Meşterul Manole are nevoie 
de iubirea mistică paradis ia că a madonei Beatrice, din a- 
celaşi aluat ca atracţia stelelor tn cosmos, filtrată prin 
donjuanismul său terestru de Goathe îh finalul lui Kaust D: 
•^Etem-femeninul ne trage în sus f *. 

E' drept că eroul lui Goethe nu păşeşte cu evlavia lui 
Dante spre mântuire şi desăvârşire cerească, după ce şi-a 
bătut joc mai de tiart* valorile, priveşte th sus, face o 
tombă şl nu uită, giumbuşlucar, să tragă cu ochiul cititoru¬ 
lui său. 

Dar U urna* urmelor, indiferent cum este sjxis, adevărul 
rămâne adevăr; meşterul Manole n’a putut § 4 © omoare pc 
Ana fiindcă dacă ar fi făcut-o, s*r fi ucis pe sine însuşi 
după pilda lud Dorian Cray Th faţa portretului lui, sau a 
dacului Brighelu din Gemenii lui L mine.scu. 

Loezu, gest de contemplare a raiului interior, este de¬ 


sigur în esenţa un act de narcisism pur, bine susţine Ion 
Barbu, dar pentru a ajunge la templul supremelor vibra¬ 
ţii, orgiile virginalelor incantaţii, artistul se cere să fie 
îndrumat, îmbăiat şi uns cu mirul purtat în amfora Nausi- 
câi pentru Ulise, curăţire purificatoare înainte de a intra 
în sanctuar. 

Ca şi filozoful Socrate, fiecăruia dintre creatori pe 
drumul nemuririi, i se arată Diotima, călăuza spirituala, 
preoteasa înţeleaptă din Mantineia, Ana meşterului Mano¬ 
le. 

Daca cercetam mai adânc lucrurile, vedem ca si muri¬ 
torul de rând simte continuu dorul el şi o cheamă, drep¬ 
tate are Eminescu, ca pe îhgerul său de pază. 

M*as gândi la scena dostoievsciană când, pe criminalul 
o Jnuit de remuşcari, caută sâ -1 liniştească o prostituata 
citindu-i din Biblie. 

Oare aceşti doi îndrăgostiţi îh zdrenţe şi noroi, nu sunt 
cel puţin tot atât de subl imi ca nobilii Tristan şi Isolda? 

Revenim de unde am plecat pe circumferinţa cercului 
niciodată sfârşit, asemănător destinului omenesc, la iu¬ 
birea Cezarei cu leronim pe insula lui Euthanasfus, defi¬ 
nită de noi dr^pt o asceză trăită în dai. 

Din w, ca orice mj nune » minunilor, a* •# renan- 

te lira Iu! Orfeu, opeBniş ar0/Si totuşi dac£ ffinâ la ur¬ 
mă ca să se formeze şi si dăinuie se cere ca Ana să fie 
sacrificată, aceasta este doar o variantă mult mai rară 
decât cea prezentată aici. 

Procedând la o comparaţie între Retrăirea lui Catul şi 
legenda meşterului Manole, vom găsi îhtre ele fundamen¬ 
tale deosebiri pe lângă rezolvarea diferită a jertfei şi 
deznodământului ei. 



In balada meşterul Manole, Ana numită Capela cea dal¬ 
ba, avea tu copil în leagăn de-o lună, pe cândîh versiunea 
de faţă, femeia poartă îhcă copilul la sânul ei fraged. 

Tradiţia populară situează acţiunea pc Argeş îh sus si 
este vorba precis de ctitoria lui Negru-Vodă, Neagoe-Ba- 
sarab, mănăstirea Curtea de Argeş. 

In retrăirea lui Catul, timpul îşi'pierde din valoarea lui 
Istorică, este mult mai apropiat dc originile neamului. 
Spaţiul este al Mioriţei, deci aflat sus spre munte, pe fi¬ 
rul apelor, în vecinătatea urle sil or din basmele Iul Ion 
Creangă, cei ce prindeau pisări din cuiburile ascunse pe 
gtreaşlnil© dc sub constelaţia Karlşlei. Creştinismul lor 
Încă nu a primit distanţarea cuvenită fată de preoţii daci, 
se arată Impregnat cu superstiţii şi erezia celtă bogomi¬ 
lică, biserica poate să fie prima construcţie în pialrâ de 
dinaintea descălecării, în zidurile ei Manole a întrebuinţat 
posibil -ca la Densuş- lespezi din cetatea Sarmisegetuzii. 
Manole şi meşterii lui sunt ei înşişi giganţi adunaţi tn ju¬ 
rul focului ca la o masă a tăcerii. Sau ţăranii lui Ştefan 
Dimitreacu din Morţii dola Ca sin. 

Din aceste cauze socotim ci Ana lui Manole din Retrăi¬ 
rea lui Catul este un fel de Dochia cu pasarea măiastră pe 
umăr cântată de Eminescu, descinsă din cuminţenia trecu¬ 
tului carpato-dunăroan. 

Nu din întâmplare aceeaşi pasăre măiastră va reînvia 
peste secole printre visurile cele mai dragi ale sculptoru¬ 
lui C-tin BrâncuşL 

Cât despre năvălirile Leviatanului, poporul român a su¬ 
ferit asa de multe, încât ne este greu să ne referim la una 
anume. 


Ovidiu VUIA 


Intre nctimpul Retrăirii Iui Catul si timDul 
torului Manole se aruncă o punte când afUrr, c^SJuT 

ifcssr* **• ,,aM '* ""•p™ 

Acest zid vechi si ruginit din baladă constituie n 
rie ca retrăirea lui Catul nu a fost o simplă plăsmui^ 



Fântâna lui Manole 

a trăit in came si oase cândva. 

Este locul să ne oprim şi asupra versiunii sârbeşti con¬ 
siderata de Hegel a fi barbară. Oavem tradusă îh cartea 
luiG. Dem. Teodorescu intitulată Zidirea cetăţii Sca dani, 
deci o cetate şi nu o biserică. Eroii sunt trei crai si 300 
de meşteri. Vila zâna pădurii, muma mumelor le aduce la 
cunoştinţă că nu vor avea temelie si zid îh picioare 
pană unul nu-si va zidi soţia th ele. 

Subliniem câ în legenda meşterului Manole zidul i sur 
pă Dumnezeu si Manole mânat de un vis al său, va propune 
oamenilor sacrificarea cunoscută. Deci, cum vedem, 
ultima variantă nu găsim nici o abatere dela viziunea ere 

tină. ... ... 

In continuare Vucasin, Uglesa -la fel ca meşterii ^ * 

nole- tl ThsealS pc al'treilea, Goico, spunăndu-le nevestelo 

sâ stea acasă. t . 

Soda lui Goico va fi zidită fii peretele cetăţii la fel ca 
legenda lui Manole de tod ceilalţi meşteri, th semn» “ 
Retrăirea lui Catul, rfindulala impune ca sacrificiul să i 
executat th singurătate, de unul singur asemenea urau 
tual sau rugăciune. .. 

Urmează celebrul episod criticat de Hegel. Sopa 
a lui Goico îl cere meşterului Radu, el şi nu craiul o - 
deşte, sâ-i lase o mică fereastră îh 
te ea, pe-a col o să-şi scoată sânul ca sâ-şl alâpte t 
departe pruncul de ţâţă. 

‘«Asa fu clădită cetatea Scadarul”. 

După opt zile glasul marnei se stinge dar încă un 
piMşul a putut sâ sugă la sânul ei. 

Şi ca un miracol, do atunci, când altor n»| ne lc . p . 
Laptele din sân, se duc acolo sâ se vindece şi -? 1 
teze copiii. , _ _ Kfli . 

Desigur nu împărtăşim deloc părerea dera^oi mu ] (1 j 

Iul Hegel asupra poeziei ptţmlare îh general >1 * 

Zidirea cetăţii Sca (fer tn special, tradus tn germa 
contemporanii săi. 

Lipsit de recepţie poetică, marele filozof a p ^ 

direct feptul, nud de orice miez metaforic, repre*" 
femeii zidite doar cu sânii lisaţi liberi ca sâ-*' d 
copiiuL Dacă prin simţul comun, neapărat i se <fe «w 

(Continuare 1 


I 






















I im K I A l I A 


»o, Ilc*!d1 a ratat In fond oacnla Iqrendel Intoliril.llA nu 
pHn mjltinc, d prin Idoatfpn adntfmontolor. I'opontl vrpo 
„I pxpllcp oum a«a nRantl *ldul «o* tor do minune al r 0 . 
«MII Siuntor, niru MmUdiiltoaro ponlni «Anii noc*M al 

mumelor* 

a nrronU când, ridicat contra TlmlntaNulul hHu 
li,. no,, nu a thţolOM dl poezia popularii o prfmlIJvA dnr 

deloc barbară. 

An mal da ea exemplu hfllrţdtiil Ionele din l« t »nd« ma. 
I.nilul Mnnole; aripile nu nuni lipite ca ceara Iul OodaliiN 
rafinatul irtiltcot ni pnlntulul Iul Mlnon, el b&tuto cu linte 
•*' oţel ni cule de ner, «de unde-o Uitea / Sfiise tfTsnW»/ 
lllflrftoril «contor voraurl aveau mâinile nnpre, alo lu- 
, râtoHIor do pAmlinl, Cântecul lor poartt tp el cl?elnroa 
lunlil, cum 0 tnlo plupul în oborul ronvAn pAatrat ca In 
;iu:. primei fnceri. ŢKranul dfl K 1an (lucrului al doinei cu 
rvtavln cu cai'# împarte pâine la manii sau ne 'tncliInA la 
\Atnin clopotelor la amiază. 



Uln urcata trăiri contompomnc cu desăvârşirile gene- 
zoi biblice» a© rwnc uneori /boruri cum omul numnl mr 
le-a reuşit 

Aatfel, la NfSrsItul legendei, pe locul unde a cinit M«- 
nole, a Ieşit o cniec ţi alttturi «O cişmea livora / Cu 
«P« curat» ! Trecut» prin platrR / Cu lacrimi aRmte / 

De Ta plen vărsat© /, 

Ap* iwiscutfl din lacrimi nc duc© la Cănlul ol XTV-lea 
din Infernul lui liante; acolo aflăm ci fluviile Infernului 
tal au originea tn lacrimile păcătoşilor. Am putea crede 
rti «polo Izvoarelor casta lire de la Dclfl sunt lacrimile 
nimfelor lui Apolo? 



In pupila aa cu miresme do cajartU ţi Sfinte Scripturi. 

ţkt*>Un t.<«* dec o» Oltul si nlacut din lacrimile fraţi 

lor *&i robiU. 

Aaa<kr prin Retrăirea lobodei» Când n* vtuI tn uiclui 
oa; a pun* la thdoiaU fTumuNctoa realizărilor populare, 
ci doar si dn o a ltl soartă personagiilor mi ml ui 
Şl nu i »© poate de aici pttmftdi nicio vină, doar cănd 
Războiul Troici nu va avea loc, nu a 
urmă rit aă~) clatine dr po tronul aiu din l > ini> p© nanv 
*© rapnod Humor, ci aft deavultr o altă variantă posibila. 
wroMmllA vieţii, cea dr toate zilele. 

Manolc (d Ana lui a unt o pereche din lumea ideilor v©*- 
rî® i # Artl ** 4 **ri din oare ac refec mereu umbrele d© pe p» 
i*'sterii Imaginat© de Plafon, 
bau cum tacrir Emlnaacu ridpul Vanmldd răsfrănf p 
* lacului: «IleracUl zic© c4 niciodată acela* om nu »* 

I de doua ori te acelaşi rău, Ca tnai© ideile cari cu- 
1 un .ioc cu Infinitul timpului şi spaţiului ai aceasta 
antinomie tncif contrariul o adrxărat. 
«n centri, acelaşi rău indette tn Uni>tiu-I a- 
ac©lc**l urobriluarc păduri, acelaşi vxir. Materia 
-*©aat Aahaver neobosit al formelor- © pururi al¬ 
te i ftu4 tocit flv ap© vecinie călătoare 

rVţjjJ *ă minând pe loc. Rlul ţinutului pare a curgi 

^ pnTaaa^* ** * furm * thtr*un \ih i- 

U * Uri,v> ^ u ' cu Ana ixaiatituie eleatul no*- 

iubirii, voanica, tn cuxueraa inand treceri. 



Dintr r una # dln msemnărlle răzleţe ale Ud Catxil • Să nu se . 

uite c» numai puţine femei lti^fi băutul lor reprczijuâ ° P ??_ tru <H>erei mele. In fond care o- 

po Ana meşterului Manole. p f ra ‘ S ^ r putoa » tocmai fiindcă nu am avut parte de ea 

Eu mi-am închipuit chim avut una si mhun mlntlt chim 7^^ retriind acUU P^, le- 


Miulca al versuri: K lisa beta pAliNESCP MARŞUL ROMÂNILOR OIN EXIL 

Marş 


ţ fejnJ j i J ^t 


Ne-am a-du-nat din patru sSri Ro-mânii din 

3 




JtZM 




ex-il SI ne-atnin-tim de grai $i port 







s I 




i 


n* * 


L a t ^ 


j 




‘t 

» 

m 


— 


C*" 





# 



• 


1 




r 


11 ^ 



c 

f 

1 




— 

r 




— 



—i 

h— 


Şi vi-auri de co - pil Li-ber-ta-tea 



Se lup-tfl ro-mâ-nul de veacuri pentru ea 




Li-ber-ta-tea 0 Doaai-ne a-ju-tâi să ^i-o ial 


1 . N T e-am adunat din patru zări. 

Romanii din exil. 

Să ne-a minţim de grai şi port 
Şi visuri de copii... 

Avem th sânge tricolor. 

Mândri ca Decebal 
Suntem latini după Traian, 

Viteji ca şi Şteflin. 

Ne-am părăsit fraţi şi surori 
In glie avem părinţi 
Se leagă carele cu boi 
Si doina plârţpehi noi. 

Dorul ne cheamă*n Carpati 
Izvoarele se-aud. 

In codrii frunza de stejar. 
Buciumul sus în deal... 

REFREN: Liberate, 

Se luptă Romanul de veacuri pentru o 
Libertatea, 

O, Doamne ajută-i si şi-o iaf 
Noi din exil. 

Liberi suntem ce pasărea** slavi 
Libertatea, 

Am cb-o la toţi de-am putea... 


T 


























































































I JBERTATEA 


MARTIE 1987 


PAG. 14 


mmb” bb Bana»» TOBuayn: haiducul stânca. 

— luptător împotriva islamizârii — 


tRtoria Haiducului Stâng* ac îhcadrează th Istoria co¬ 
muna a românilor nord si sud-dunâronî. Haiducia vremii 
modeme, cea din secoiuî trecut, se revarsă Tu mişcările 
de eliberare naţionali, formând adesea forţa de soc a a- 
cestnm. In Bulgaria. <*« ptid*. ultimii haiduci se încadrea¬ 
ză tn mişcările din 1878. In Macedonia, parţial şi th Bul- 
ffaria, haiducii devin dupfl aceea ce cunoaştem sub numele 
de comilagii. Aduceau aci metodele lor de luptă făurite Tn 
decursul luptei lor cu precădere anti-otomane. 

Cazul haiducului român sud-dunărean Stângă se distinge 
tocmai prin aceea că el ia atitudine îhverşunată împotriva 
islami zării forţate, fiind, dupfl câte socotesc, ultimul de 
acest fel. Caracterul anti-islamlc, anti-otoman, este tra¬ 
diţional tn bala<fi. In cazul lui Stângă, consumat la anul 
18-H, documentele rămase Tn arhivele turceşti si cele ro¬ 
maneşti, confirmă aproape întru totul spusele baladei po¬ 
pulare sud-dunărene pe tema haiducului şi luptei sale. 

IntrV> carte de "Legende poporane româneşti. Legende 
istorice” se găseşte urmatoarea povestire frumoasă des¬ 
pre Haiducul Stângă devenit legendar şi din care noi re¬ 
dăm aci un fragment socotit mai caracteristic. 

«‘...Stângă trăia îhtr*o stâncă din Apa Rece, care locu¬ 
inţa prezintă un drum destul de periculos la intrare. Poar¬ 
ta locuinţei lui era o simplă gaură pe care nu se putea p㬠
trunde decât îh poziţie orizontală, pc brânci. Era lungă de 
vreo 2-3 metri. Intrai apoi intr*o fhcăpere mare, lucrată 
în piatră; dc aci dădeai tntr’o altă uşă mal mică pc care 
nu poti intra decât tot aşa punandu-te pe brânci. 

Se zice ca, după ce ste trecut această uşe mică, urmea¬ 
ză o cameră spaţioasă de marmură, îh mijlocul căreia se 
află o grămadă de galbeni; iar deasupra acesteia e corpul 
neînsufleţit al lui Stângă, care îh mână ţine strâns o spa¬ 
dă de aur... La o altă intrare după uşa cea mică ster afla 
doi oameni cu câte un revolver Tn mână fiecare şi cari 
sunt de cauciuc. Cel care c hotârîl să intre cu orice preţ 
în văgăună, nu se sperie dc prezenţa acestor figuri. Un 
alt spectacol Ti stă Th cale, anume; un fel de mecanism 
special construit din arcuri şi care în momentul atingerii 
lui produce un zgomot Infernal. Cei ce vrea a» înainteze 
atraft dc arcuri. Iar doaftupra capului »&u afc 

lasă un cutit mare ri-f tale captiî2?Se spune Tn sfârşit 

c**r fi murit th acoâstfl scorburi de stanei un pcrxonai 
care ar fi tăcut mare bine romă nil or* \ 

Aceasta este legenda care îh chip mai pregnant reflec¬ 
tă povestirile caracteristice mai ales regiunii sud-dună- 
rene referitoare ia primejdia de a se atinge de o comoara 
ascunsă, aproape imposibilitatea dc a ajunge îh posesia 
ci, decât numai respectând anumite ritualuri oculte. 

Cine ster putea gândi thsi ca In cazul de (aţă este vor¬ 
ba de un personaj real, Haiducul Stânga, care a existat 
fii-i cunoaştem istoria? Adevărul este tocmai acesta. 

Ştim, în urma cercetărilor efectuate, că acum peste 
130 de ani un om din Satul Nou al Banatului, actuala Voi- 
vodina, s*a afirmat în sudul Dunării ca marc haiduc, lup¬ 
tător împotrivi islamizaril forţate şi răzbunător al ne¬ 
dreptăţilor sociale din vremea sa. 

Acesta a fost Gheorghe Obedean, devenit ulterior ves¬ 
titul Haiduc Stângi, erou al unor balade cântate şi as¬ 
tăzi, pană «‘mai ie ri-a Uită ieri M , în ţinutul Vidinului si Tn 
zona învecinată a Cr*lnei Negotinului (în Serbia). Perso¬ 
nalitatea lui Stângă a rămas totodată viu întipărită în me¬ 
moria poporului, după cum ae vede şi din alte relatări o- 
rale, dintr’o serie dc tradiţii locale legate de numele lui, 
nu numai îh zonele amintite, ci şi în nordul Dunării, in 
Oltenia. Numai pe meleagurile de obârşie aie acea Cui om, 
întruchipare a unei viguroase re zis tente împătri va opre¬ 
siunii, vreau să spun acolo ir. Satul Nou ai tn Banat in ge¬ 
neral, nu steu păstrat ecouri. Faptul este explicabil, dc 
altfel, întrucât isprăvile temerare ale haiducului steu 
desfăşurat în ţinuturi depărtate de acela al rm sterii sale. 
Asemenea întâmplă ri sunt frecvente îh istoria haiduciei. 
La Bodesti, bunăoară, locul de obârşie al haiducului ro¬ 
mân Grozea (despre care V. Alecsandri şi-a scris pri¬ 
ma poet» ie) nu se cântă ni ci un cântec a) acestuia, ci în 
schimb s*a cântat toată vremea balada lui iancu Jianu ca¬ 
re cu acele părţi dc loc n*a avut nimic de a face. 

Rare sunt şi cazurile când autenticitatea unor fapte de 
haiducie, dc obicei afundate tn anonimat şi expuse misti¬ 
ficărilor, poate fi verificată prin Informaţii sigure. Is¬ 
toria Haiducului Stingă, reflectaţi îh creaţia orală a po¬ 
porului, retine atentla noastră şi prin această împrejura¬ 
re excepţională, anume: tradiţia îşi gaseste confirmarea 
întocmai In documentele vremii, adică Ih sursa istorică 
autentică, informaţii contemporane scrise găiLndu-se th 
arhiva Ministerului de Externe din Bucureşti, în arhivele 
Crai ovei şi tn cele turceşti. 

Cat priveşte elementele foarte bogate ale tradiţiei, a- 
ceatea *mrt cuprinse înainte de toate, tn patru variante 
ale baladei despre Haiducul Stângă, numărând fiecare in¬ 
tre 347-703 versuri. 

Din coroborarea tuturor informaţiilor, orale şi scrise, 
rezulţi istoria adevărată a vieţii Iul Stângă fhtrc anii 


1807-1844 şl a haiduciei lui Intense th ultimii patru ani ai 
vieţii, desfăşuraţii th Bulgaria, Serbia şl Oltenia. 


Stoian Stângă, nume cu care este cunoscut th baladă şl 
th legendă, Iar după adevăratul său nume: Gheorghe Olie- 
dcen, s*a născut pe la anul 1807 th Satul Nou, pe atunci 
sub stăpânirea Austriei. Acest tept reese din declaraţiile 
proprii ale haiducului th teta organelor de anchetă. P㬠
rinţii lui Stângă au fost Petre Obedean si Stanca, ţărani, 
desigur săraci, din amintitul sat. Stângă a avut si un fra¬ 
te, pe nume Nicoiac, mai th etate decât ci cu zece ani. 

Cei doi fraţi vor tece haiducii laolaltă. 

După moartea Stâncă i, pe la anul 1824, Patru Obedean 
părăseşte Satul Nou şi pleacă th lume împreună cu fiii 
săi, Nicoiac şi Gheorghe. Se stabilesc, după cum arată 
însuşi Stânga; "La satul Zăiceri, lângă graniţa Tlmocu- 
lui, despărţitoare câtrc Serbia si Turcia**. Aşadar, după 
noţiunile vremii, foarte departe de locurile natale. 

Acolo, la Zâiceri (Zaiecear) îsi duc existenta muncind 
pământul. 

Avem motive să credem că partea oraşului în care a 
trăit Patru Obedean cu feciorii săi va fi fost "Vlasca Ma¬ 
la” -Mahalaua Românilor, cum este îh oraşele acestei 
zone. 

întrezărim la Obedenl o viaţă grea. Familia este lovita 
de nenorociri. Pătru se căsătoreşte th acel oraş cu o lo¬ 
calnică, dar aceasta moare după scurt timp. La rândul 
său fiul Nicolae se căsătoreşte s # i arc şase copii. Ii moa¬ 
re thsă si lui soţia, îi mor s} cinci copii, th viată răm⬠
nând doar unui -Ioan. Nicolae este nevoit sâ slugărească 
pe la diverşi negustori de vite din partea locului, acei cu¬ 
noscuţi "geaiapi”. 

Porecla "Stânga**, Patru o va G dobândit după obiceiul 
locului ca fiecare să alba o porecla, pusă tn cele mai 
multe cazuri după vreo îhsuşire mai caracteristică. Iar 
numele Stoian, doasemeni foarte frecvent până astăzi 
printre băştinaşii din zona Vidinului şi a Zăiccearulul, i 
se va fi dat, ne gândim, prin analogie cu numeros! hai¬ 
duci caro nu «vjI acest nume. 

O mare cotituri survine In viaţa Obedenl lor, mal cu 
seama a fratelui mai tânăr, Gheorghc-Stoian, în anul 1833. 
In această vreme moare Pătru, tatăl. Are loc apoi acţiunea 
de eliberare din partea Serbiei a unor fâşii de teritorii r⬠
mase sub stăpânire turcească thcâ de la înăbuşirea răs¬ 
coalei sârbe (1804-1813), printre acestea şi tinutul înveci¬ 
nat Zăicerului. Alipirea acelor ţinuturi a decurs îh mod 
relativ paşnic, excepţie făcând tocmai punctul Zaiecear. 
Aci au avut loc lupte sângeroase îhtre sârbi si turci, pen¬ 
tru partea sârbă ele soldandu-se cu un număr considerabil 
de morţi, precum şi de prizonieri căzuţi th mâinile turci¬ 
lor. 

Printre participanţi la aceste lupte, luaţi apoi robi de 
către turci, se găsea şi Gheorghe Obedean. Prins, el a 
fost dus la cetatea Vidinului şl ţinut un an de zile th tem¬ 
niţa acesteia. După aceea este repartizat ca rob la Husein 
turcul, drept răsplata pentru că acela se remarcase tn 
luptele de la Zăiecear. După vreo cinci ani de robire la 
Husein, Gheorghe Obedean-Stângă este trecut tot ca rob în 
proprietatea chiar a pa sui de Vidin. 

Dacă mai înainte a reuşit să reziste eventualelor pre¬ 
siuni de a se turci, acum, când a fost repartizat ia curtea 
paşei, opunerea -după cum se vede- nu i-a mai fost lui 
Stman-Pătru cu putinţă fâră riscuri pentru viaţă. Cum; sa 
fie rob la pasă şi să rămână pe mai departe creştin-ghia- 
ur? El însuşi. Stângă, spune că a fost trecut la Islamism 
în urma unor torturi şi persecuţii, altfel ar fi fost să i se 
‘«piardă viaţa cum s'a întâmplat cu alţii”, îh aceeaşi si¬ 
tuaţie. 

Balada arată în felul următor aplicarea torturii, la ca¬ 
re »te procedat după vreo două luni de detenţiune fn tem¬ 
niţă pe chestia refuzului său dc a ac turci; 

Un mangal de foc lua 
şi in braţe i-1 punea 
si cu frunte® câ-1 pripea, 
penă apa efi-i treceai 
Miru din cap fi scotea; 
din numele lui - Stoian, 
îi punea nume; Hasan. 

Of, Hasan, Deli-Hasanf 

Pe de altă parte, unele variante ale baladei atribuie un 
rol de seamft tn turcirea silită, nasului trădător -Nlcai- 
coft. Aceste ar fi fost de (aţă la moschei* din Vidin, când, 
cu prilejul botezului turcesc, lui Stângi "carnea din trup 
fi tăia, ti da*n gură de-o mânca". 

Mai târziu, th momentul când se răzbună asupra naşu¬ 
lui perfid. Stânga după cum arate o altă variante a baladei, 
i se adresa acestuia cu următoarele cuvinte de reprus; 


O, nasule, dumneata ( 

Nu-ti fu milă si pe cat 
de pe mine mi turcişi, 
numele ml le schimbaşi; 
din numele creştineşti, 
îmi puseşi alte, turceşti; 
din Stângă, Deli-Hasan! ? 

Oricum va fi fost. Stângă n*a putut ierta autorităţilor 
şi trădătorilor islami zarea-turcirea forţată. El făuri un 
plan de cruntă răzbunare, pe care -1 si traduse fn fapt 
prin acţiunea sa haiducească. 

începutul acestei haiducii cade, potrivit documentelor 
scrise, în anul 1840; adica la un timp relativ scurt după 
momentul islamizârii. Iar pe aceste noi îl determinămtn 
ba za calculului tezelor tn robirea lui Stângă, relatate de 
el fnsusi. Balada spune şl ea: 

Când oi zice colâlie, 
a plecat în haiduciei 
Nu pleca dc sărăcie, 
ci pleca de duşmăniei 

Stăruinţa cugetului de a scăpa de robie si de a reveni la 
legea pravoslavnică, se vede limpede din relatarea docu¬ 
mentară că, cu prilejul unei vizite la Vidin a polcovnicu¬ 
lui Solomon din Ţara Romanească, care a avut Ioc prin 
1840, Stânga a cătat o ocazie potrivită ca să-i comunice 
acestuia dorinţa sa. Momentul socotit prielnic a fost sc㬠
pat însă din cauză că mai mulţi dintre turcii prezenţi şti¬ 
au româneşte. Polcovnicul Solomon reprezenta pe atunci 
marc autoritate militară în tară. 

Acum însă, Stângă se folosi de împrejurarea că după 
turcire fusese pus gâvaz (slujitor armat) al pasef si ca a- 
tare avea libertatea dc mişcare. 

Gâvaz la paşâ -1 punea 
şl credinţa că i-o Jua. 

Până ia primăvara, 
tot ca gâvaz îmi umblă. 

F.1 a putui ai-«l organizeze ceata, apoi, \a momentul 
oportun, să se lanseze în haiducie. Mai întâi a adus \a Vi¬ 
din pe tratele său Nicolae şl l-a băgat în slujbă pe lângă 
sine "cu simbrie la pasă**. Pe nepotul de trate, loan, tn 
vârstă de 16 ani, l-a pus să slujească pc la diverşi turci 
din Vidin. A iniţiat tn planul acţiunii haiduceşti pe îhsoţi- 
torul său dc slujba Dinu, apoi si pe fratele acestuia. Cr㬠
ciun. 

Datorită aşadar acestor împrejurări, Obedenii au putut 
să cunoască îndeaproape situaţia turcilor şi a o folosi în 
scopul haiduciei. Ulterior s*a alăturat cetei un al şaselea 
combatant, pe nume Călin Ungureanu din A iova, tocmit la 
turcul Hasan ca cioban cu 100 lei pe an Ia 100 de oi. Aces¬ 
ta a adus cu sine si armele ce i le dăduse stăpânul său, 
turcul, pentru paza la turmă. 

Cei sase amintiţi figurează îh documente ca membri ai 
cetei căzuţi ulterior în mâinile autorităţilor. Au fost îhsă 
şi alţii, precum; Zagare şi Aii pandurul din Bregova (sat 
românesc sud-dunărean). Dinu din Clifimir (îh Oltenia) s.a. 

Balada populară vorbeşte dea semeni, totdeauna, de nu¬ 
cleul cetei alcătuită din patru haiduci, care sunt, ca si în 
documente: Stângă, tratele său, nepotul său de frate, al 
patrulea fiind indicat uneori ca nepot de frate, alteori ca 
văr primar. Doar numele lor, îhafarâ de acela al lui Stân¬ 
gă, sunt în baladă altele şi anume; Crăciun, Dumitru şl 
Stancu, descrişi si ei ca turciti, cu noile lor nume; Isma- 
il, Mahmud şi Arap Buzat. In schimb. Dinu şi Călin sunt 
înfăţişaţi în roluri de gazde şi de sprijinitori activi ai ce¬ 
tei. O altă modificare faţă de realitatea oglindită în docu¬ 
mente este aceea că th locul numelui de persoană Călin, 
apare localitatea Calinic (existentă tn ţinutul Vidinului). 

In unele variante ale baladei Ioan a devenit "Nici din 
Gradscov”, după cum numele lui Nicola, fratele lui Stin¬ 
gă, dispare tn teta omonimului naşului trădător, Nicola • 
Nicolcea. După cum se ştie thsă, asemenea conAizii de 
nume, frecvente îh balade, nu modifică totodată şi esen¬ 
ţialul în nararea faptelor. 

Plecarea cetei th haiducie a avut loc, după toate proba¬ 
bilităţile, în primăvara anului 1840. Este verosimilă na¬ 
rarea baladei că Stânga, pentru a-şl camufla ieşirea in 
haiducie, să fi uzat de pretextul că morse la vânătoare. 

Pe acest motiv a obţinut arme de la paşă, precum şi di¬ 
nele de vânătoare al acestuia. După ce astfel a adormit 
vigilenţa paşei, aducăndu-i fh câteva rânduri vânat bogat 
de iepuri, tntr'o zi Stângă a repudiat copoiul spre cetate, 
legându-i la gât o tinichea cu ins fiinţarea scrisă pe ea; 

‘‘Haiduceşti* Sting* *n pace, că ntei, paşă, ce-i mai te- 
cef ” Iar el ate ascuns atunci th "cetatea latină** de la 
Albutlna, unde s*a adunat nucleul cetei. 

Alegerea lui Stingă ca "hararabasi** al cetei se teco 

'(Continuare in pag. 15) 










KVA 11 A 


MAu rn, 


r AG. 15 


J m prvv«vhn! »ti*ve©M: "Kl rloimjni ©ă «ferit*, d© 

Stângă câri©a'\ 

rv4ml c«^<* fix a ţin© bastonul drvpt ţ\ fiecare »- 
palm» thfi'cagă pe riixi Acela ©ărv»fa fi revine 
r ultimul Ir vârf, are câştig do cauză, adică cd© 
zic© ol ol "cade”, adică po ol a ol rut alegerea, 
nurlie mal din urmi pocvodoul se mai fnltuoa fa 
O (Hţ'lO. 

rfhfiri sfa depus, după cum dosorio Unind» - "cu 
t po slbioarl*'; adică Jurământul |*> armă. 
hvi lui Ntâng», dupi rum rooso din datele tradl- 
indiiT'Ct so vede îţi din colo consemnate, ponrt:» 
41© clasico alo haiduciei poiltivo, ce* nur io- 
exploatatori, sprijină sărăcimea şi mv do pnr- 
tmpntiUc poporului. 

Intre Isprăvile colo mai do scamă săvârşite do 
i Stângă, descris! ctt so poate do n ml nuntii tn 
i fost una totdeauna râvnită do haiduci: prădarea 
(tezaurului) împărăteşti, simhol nl cxtorcţiuntl 
masscJor din partea stăpânirii otomane. Undeva “mai sus 
di' Boinifa", coafa pândi cu răbdare pAnA ce surprinse 
binaua fi» trocoro, adicA banii binilui do la raia, adunaţi 
iî trimişi do către “paşa IVtco din Grămada”. Frâu mai 
mulţi desagi plini dc galbeni. Trupul "haznagiului*’ 
strâns tapat pe cal, a fost lăsat sA fio dus la Yidin, spre 
încredinţa rea pasoi. Acosta, n*a putxit decât sA exclame 
disperat: "Of, sâraca maioA-nxv», râu no arse Stâng- 
•cumat ” - şi să trimită potera.Măsuri sortită eşecului 
deoarece haiductd >o retrăsese îl» adăpostul vâu s|g»»r do 
la Apa rece, descrisă tn legenda sus amintită, dea so¬ 
moni th baladă. Dar acţiunii Iui Stângă îi oste 
proprio si trăsătura cealaltă a haiduciei: lovirea toto¬ 
dată în reprezentanţii nemusulmani ai păturii thstarite, 

<K' multe ori tot atât do lipsiţi do scrupule ca şi turcii. 
Cele eatcvn călcări dc prad! săvârşite în zona Yidinului 
pentru procunm* celor strict necesare cctoi (hrană,îm¬ 
brăcăminte) si drept răzbunare împotriva elementelor 
pactirantc cu turcii, rămân minore făli cu actele dc căl¬ 
cări' în stil clasic, ca pc vremea lui Jtauiu şi Ştefan Bu¬ 
jor viu a lui Tunsu si Grozoa, săvârşite acum dc Stângă 
asupra ciocoilor din nordul Dunării. 

Balada descrie o astfel do călcare la Calafat unde 
Stingă a pornit pe motivul exprimat cu humor în textul 
baladei: "N-am vă nit galbeni dc Tari, haid* si mergem, 
frătioară!Altă dată motivul trecerii în Tara Rom⬠
neasca este exprimat cu sobrifatc: 

"Acolo trăiesc ciocoi! 

Să îau câţiva gălbiori, 
să mai dau şi la săraci, 

să-si cumpără boi si vaci". 


V a an* tivit© trăsăturile distincta alo unol forme do 
luptă p^ufară finpofriv» rlulut, spre blnolo color aau- 
ptitl l oala so călăuzeşte chiţi* principii morale înalte, 
totdeauna urmate de căfcre adovflraţll haiduci. Intrm-hl- 
acestora este căpetenie cotoi, stângă. 

Vstfol, docun» porneşte ceata la acţiune, Stâng* îi co¬ 
ri' să evite a călca locurile cu aomAoAturl; adică si nu 
nesocotească munca pluganUul chinuit, ci *â (ini drumul 
pc răzoare. Atunci când ceafa Intră Tntr’o pivniţă pentru 
a lua dc ale mâncării şl hăuturii, Stângă ti previne po 
cotaşi să nu fa poate Colo noecsaro, sa nu facă risipă, 
deoarece; 

Noi ce-om txvi şl om mânca, 
aia nu o sărăcia. 

Ca să luaţi sa nu» actla • 
să nu sloboziţi numea, 
că no plăsfamă lumea. 

La împărţirea prăzii fi»t.r© haiduci: Stângii doasomcnl da 
dovatfe de dezinteres material. K1 In două părţi din prudă: 
"l’na pentru arambâşio, alfa pentru volnlcic”. O face thsâ 
formal; căci îndntă după aceea cedează camarazilor dc 
ceată toată partea sa, cu cuvinte!©: "CSnd oi zic© nvra- 
mtvxsA, duceţi la copii acasAf •». 

Când, fi»tr*o togă do poteră, haiducii scapă îhtr’o cAnopă 
călcând-o şi dlstrugând-o, Stângă (Ine să-l laso cultivato¬ 
rului o stralţă cu bani, drept despngublr©: 

O trăistuţă cfalogoa, 
cu cuţitili săpa, 
trnista îl» pământ băga, 
baîerile-afar’ lăsa. 

Aceasta, pentru ca* 

Lui halal să-l Ho blagftf 
Când oi zice bob dc or/, 

'*o mănânce sănătos. 

Sublimul gest do a cumpăra târuiuilui sărac boi şi vaci, 
sau pur si simplu a-i da bani pentru a-l scăpa dc săraci©, 
gest atribuit atât dc frecvent haiducilor români, nu lip¬ 
seşte nici îl» ca zul lui Stângă ; 

Iţi dau trii sute dc Ici, 
si te duci mâine la Dii, 

Iţi cumpărat pereche dc boi, 
si-ti iei oârugeau şi plug; 
pai mâne te văd arând, 
adânc cu plicul brăzdând! 


. tn 

1 în ţinutul Mo¬ 
ţa li Noembrie(1S40), comitetul canintinelor şi 
oearmuiraa Mehcdintului raportau la Bucureşti ca in ziua 
de î 9 septembrie, precum si în aîte iile mai *nalnte, o 
ceată a efectuat mal multe călcări asupra arendaşilor 
(ciocoi) dc pc marginea Dunării si că haiducii au reuşit 
să—si asigure trecerea pe malul sudic al fluviului. Pol¬ 
covnicul Solomon, cunoscut încă din vremea lui loan Ca- 
ragea şi după aceea ca şef de poterc împotriva haiduci¬ 
lor, s*a edificat ca ceata a fost condusă de Stofan Stin¬ 
să. 

Ix» baza acestor prime informaţii, este delirat “cava- 
lerui 9 ’ Nicotac Bărbi cea nu să ia legătura cu vameşul de 
păru» sârbească. Crăciun (! \ de la care acesta afli că 
Stcăan stângă ar fi trecut din lasicova (localitate sud-du- 
nârtană) prin Serbia şi sfa retras peste apa Timocului 
fa Turcia. 

La propunerea Departamentului diniiuntnil Tării Ro¬ 
mâni »ti. Secretariatul statului (Ministerul de externe) 
face demers pe lângă paşa de Yidin, cerându-i să ia m㬠
suri fi» vederea prinderii lui Stingă. Drept răspuns, pa¬ 
sa <k* Vidin îhsuintt la 1 Aprilie (1S-I1) câ Stângă a fost 
pnn> fi pus tn temniţă, iar interogatoriul lui a fost Gri¬ 
la Istanbul. Corespondenta fiisl n*a dat rezultatele 
spfete, haiducul rpa a»uns th mâinile autorităţilor ro- 
laşti. Nici nu mai întâlnim alte documente din care sa 
ne lămurim ce s*a întâmplat cu Stângă şi cu coala lui tn 
1 dintre Aprilie 1841 si Octombrie 1843, când 
ita reapari' urmărită de turci. 

Pentru această perioadă de vid revenim la baladă, ca- 
) ** ^ elementele unei haiducii larg desfăşurate. Întâi 
( «ă ne fidătişoBza p© numeroşii sprijinitori ai 
1 du» diverse localităţi: Nica şi Tufiti din Gradscov, 
i Dodoiocu din Vârf, Gheorghe Bllan din Ganzina, Ni- 
1 î dlr Yidin (îhfatfaai apoi ca trădător), Marin Lubc- 
1 Nicotină StrâmbeanĂ din Cosova, moşul Dumitru 
• Ooguţi din /lokutei. Moşul-Diura din 
t Mflai Fuior din Lasenovăi, Mosul-Man din Ra- 
■ Trebut să menţionăm toate satele aci mentio- 
1 nordul Bulgariei, tinutul Yidinului, au fost si 
i astăzi locuite de români. Numele persoanelor 
1 clar romaneşti. 

»tn al doilea rând, evocarea, cu descrieri mai 
i *1 pitoreşti, a locurilor unde se reîntâlneau liaidu- 
au tsa aăvlrsiau isprăvile ; Haiduc-Ccsma, Teiova, 

I Bei vina, Dincoviu, Apa Rece, cetatea dc la Albo- 

»Chiuva, \ arf. 

nvfcicrialuJ cupri/is fi» cele patru variante 
i m impune atenţiei printr'o bogată şi preti- 
^ I asupra caracterului haiduciei lui Stân- 


Cu »ccvte cuvinte oferă Stângă ajutor unul ţăran sărac 
ce trudea «fin greu cu sapa pc o coastă cu pământ sterp. 
Altă dată se spune că haiducul: "Multa blagă aduna, 1-âi 
săraci o împărţea”. 

O asemenea căpetenie nu numai că este respectată, (far 
se bucuri şi de afecţiune proftindă. Balada ilustrează a- 
ceste sentimente prin descrierea împletirii aproape ri¬ 
tuale a părului lui Stângă de către ceilalţi haiduci: 

Pâruşoru-i pieptăna; 

’mplctea coada cu parale, 
parcă e o fată mare; 
şi o lungea pe spinare, 
de trei ori o*ncolăcea, 
ca balaur’le sclipea, 
sup căciula o băga. 

Acţiunile cetei lui Stânga au neliniştit, desigur, în cea 
mai mare măsuri autorităţile turceşti de la Yidin, de¬ 
vreme ce acestea au ridicat foarte puternice potere, o- 
bligând ceata să treacă peste Timoc fii Serbia, tn toamna 
anului 1843. Ele solocitau de acuma ajutorul autorităţilor 
sârbeşti şi româneşti la urmărirea si prinderea vestitu¬ 
lui haiduc. 

Iniţial, Stângă îşi pornise ceata spre Dunăre. Potera 
turcească i-a aţinut îhsă calea şi tntr'o luptă Stângă a 
foe>t rănit fi» picior. Ceata s*a tbdroptat arunci spre satul 
Ha Iova tromânesc) de unde era Călin, iar de acolo "ie¬ 
şind prin ţinutul Servii peste Timoc, tot prin păduri au 
coborlt la marginea Dunării”, Însuşi Stângă declară că 
“au umblat prin păduri, ascunzându-.se de turci”. 

Haiducii căutau scăpare tn Tam Românească. Ei reu- 
seac să pună mâna pe o luntre şi să traverseze Duna rea 
în apropiere dc insuk Adi-Kale, debarcând la Varcioro- 
va, tn ziua de 7 Octombrie. 

Av4nd cunoştinţă de acest fapt de la un dregător sâr¬ 
besc, autorităţile din Tara Româncască iau toate măsuri¬ 
le pentru prindere. Raportul aubocârmuirii plăşii Jiului 
fii această privinţă surii astfel: "PrinDitrfadins ştafeta... 
cc cum să prii mi dela cinstita ocarmuir© a judeţului Me¬ 
hedinţi, cu nr. 8902, vă fiicunoştiintăm cu aceasfa ci Joi, 
la 7 ale următoarei luni, vestitul stângă, împreună cu alţi 
şase tovarăşi, după de au săvârşii în decLndoa (dincolo de 
Dunăre), adecă fi» Turchla si Servia, nenumărate fapte 
netrebnice, apoi gonit fiind de acolo, au trecut fi» coprin- 
sul acelui judeţ şi intrând tn pădurea mare, coprinzandu- 
i, s*iu Acut nevăzuţi. Şi, deşi din parte-! s*au loat cele 
mai serioase măsuri spre a lor dovedire si prindere, 
dar, pentru câ acest tâlhar este cunoscut, ci, după a lui 
obişnuinţă săvârşeşte tn toc chipul netrebnicii, ocârmui- 
rea grăbeşte iarăşi prlntrfadins a pune fi» vedere dumnea¬ 
lui suptocârmui torul ui că, pe <fctâ preţuind, atât cu unele 


cc poate livort din ntvtorca prilalulul a-şl săvârşi ala va* 

1© cugetări, pr©o»im ii rA^pundrrcn cea nrlnrfată va trag© 
asuprA-şl, sA la c©lo mai vil măguri %\ «trălnlclnd cu 
dinadins printre tont© sălci© din coprinaut acclct pliat, 
cum nu mnl putinii .vaomonea ©xnctă stmjnicl© va fac© *»l 
tuhiror c»rciuTni»rllor I ciobanilor şt hangiilor ca să rf© 
ziua şl noapton fi» ptcer© si fi» mlnutii c© va auil câ v'iu 
Ivit din vreo p©rt© din aatrlo coprina»ihii lor, al năvăleas¬ 
că înainte cu tot felii d© arm©; când, p© dată, Iarăşi va 
pomi şi însuşi d. auptocârmuitonil cu tont© cotei© doro- 
bânţoştl dc a-l prind© negreşit... (altfel) va fl p© dată 
auap&ndat din postul sAu şi dat fi» J\idecatA cremonaU, ce- 
răn<lu-ao twvfinda sa”. 

A cost© dispoziţii s© transmiteau de sua până jo«. Inclu¬ 
siv satolo din plasa lfirgu Jiului: Bucoviclonil, Plopşorul, 
Podarii, Livezi]© de Sus, Vela, Bucovăţul. De nu vor fi 
micii dregători atent! "ocna vă mhnâncă 1 ” 

Si mai mult denoţi temeroa fi» fata haiducilor adresa 
din 16 Octombri© (1843) a cârmuirii d© Dolj dc a s© mobi¬ 
liza o poteră do 200 d© oameni "cu tot felul de arm© ap㬠
rătoare, far o ceată de dorobanţi s© va preumbla zl st 
noapte fi» pice re prin sate, a zdrobi coafa". 

Este importantă menţiunea făcută fi» raport cum câ sfa 
aflat câ Stângă ar fl zis câ "vroa să vina la Ploscol, la 
poleovideul Solomon*'; dnr, tocmai do acoea, satul a fost 
îheonjurat do forţe armato. Aloşll satelor, cum so zicoa la 
primari, erau obligaţi să raporteze zilnic. 

Aş* arăta, deci, hăituirea haiducilor la vremea aceea. 
Vâzându-sc fi» faţa situaţiei primejdioase, creată prin 
amploarea măsurilor arătate, haiducii Iau hotâriroa să so 
despartă. Dinu şl Crăciun so predau autorităţilor la Cer- 
ncţi, fiind originari, sc spune, din Gravita. Stnng\ Nico- 
lae, loan şl Călin so îndreaptă spre apa Cernea, apoi spre 
teritoriul Austriei, năzuind, desigur, să ajungă la Panclo- 
va si la Satul Nou, locul dc origine al Obodenilor. Fl© că 
au eşuat fi» acest plan al lor, fio câ s*au predat de bună 
voie dapA ce au trecut "fi» Austria”, cum sc sp»mea fi» 
limbajul vremii, fapt e efi cel patni haiduci se găsesc în 
faţa organelor austriece de la Vâl^an, unde sunt anche¬ 
taţi fi» ziua de 26 Noombrie. De acolo sunt oscortaţi la 
Haţeg, fiind ţinuţi două săptămâni. Readuşi la Vâlcan, 
sunt predaţi comandantului dc graniţă românesc, care fi 
trimite la Târgu Jiu. Aci, cormuiroa de Dolj le la alt in¬ 
terogatoriu. Actele acestui interogatoriu ni s'au păstrat 
laolaltă cu accloa ale organeloe austriece şl ele toate 
constituie sursa principală de date contemporane. 

Cuvântul principal fi» fata anchetatorilor l-a avut 
Stângă. 

Roferlndu-so probabil la ultima fază a haiduciei sa¬ 
le, Stângă declari răspicat: "Nici în tara turcească, 
nici fiv Serbia, nici în Ţara UomftnoascA, pe undo no- 

am căutat scăparea vieţii, nu am Acut nici un fol de 
rău nimănui sau vreo călcare dc vreo para măcar. 

CI, de am fl avut această plăcere, th mâna noastră au 
stătut toata voi*; afară numai dc apărările ce am ur¬ 
mat de poterile turceşti, poate să se fi făcut vreo u- 
cidere cmre noi să n*o cunoaştem*'. 

Luându-şi răspunderea faptelor şl a celor afirmate. 
Stângă declară haiduceştc că, daci se va constata alt¬ 
fel, fi» acel caz "cu herăstrăul să ne faci basca tru¬ 
purile”, iar nu si-i spânzure sau vreo altă moarte 
mal uşoara să le hotărască. Urmează, după cum am 
zice, sinteza haiduciei lui Stângă, pe care el o expri¬ 
mi în cuvintele următoare; "Iar toată dorinţa noastră 
au fost sâ ne vedem odată veniţi iarăşi la legea pra¬ 
voslavnică | •* Este exprimat totodată, aci, un vibrant 
apel către autorităţile bisericeşti cele mai înalte ale 
Ţârii Romaneşti pentru a proceda la readucerea hai¬ 
ducului în credinţa lui de altă dată, cca crestin-orto- 
doxă. 

Organele cârmuirii de Dolj se arătară înţelegătoare 
şi susţinură această cerere fi» raportul lor îhaintat 
către organele superi oaie. Acestea din urmă îhsă, 
după cât se pare, n*au înţeles destinul haiduculuL Vor 
fi prefigurat, zicem, pc cele de aii, în privinţa cre¬ 
dinţei omului. 

Urmând»»-se procedura, judecata lui Stânga si a ce¬ 
lorlalţi ar fi revenit tribunalului de Mehedinţi. Dintr'o 
adresa (29 Noembrie 1843) a Departamentului dinlăun¬ 
tru către Secretariatul şutului reies* însă că tontă 
chestiunea ar urma si fie supusă domnului Ţării Ro¬ 
mâneşti "înainte de a îhstiinţa ocârmuirea sârbeas¬ 
că**. 

Chestiunea sţ opreşte aci, ncmaifiind consemnat 
cur» a evoluat ca mai departe. Este cert îhsâ câ de- 
vrm»e ce actele au rămas la Secretariatul statului, 
respectiv Ministerul de externe astăzi, haiducii au 
fost extrădat! turcilor. Trebuiau menajate pretenţiile 
puterii suzerane, nu trebuia să to pui rău cu acestoa 
din cauza unora pe acolo ce năzuiau să revină la cre¬ 
dinţa lor creştină. Cam cum o păţeau şi basarabenii ' 
noştri mai încoace cu pretenţiile bolşevicilor la "ce¬ 
tăţenia** lor. 

Profere* reiese din balatfe care spune: 

Au fi» Beci când ti prindea, 
la Yidin că-1 trimetea. 

Ml-1 leg* şl-i fereca 
cfaculo-i cere pasa. 

Iar in altă varianfa: 

(Continuare fi» pag. 16) 










LIBERTATEA 


MART» 19*7 


Y K r t. 16 


HAIDUCUL STÂNGĂ... 


Ut pr t »ră rft-l mâne 
Ui Calafat I «a duma. 


Prim •! ct» vlâdlcs 

Ui ( atafaf (4-1 mâna 

ca *JU1 trteră dincoace, 

c4 nimtos fiu-l faoel 

(Mată ajuns din nou tn mâinile turcilor, Stângă n*a pu- 
f ui nv«* aI m soartă dnrlt se**» <fc a H executat. K1 ar* 
ătt ucum “trădători* al credinţei musulmane. .Hfttrsltul 
col tragic, desrris ni ©mott© tn IxiRhIA, îşi găseşte con¬ 
firmare* şl trrtrin lapidară menţiune documenta rA roma¬ 
nească. 1:*te vorba de mSrturta unul Anume lovan Mot- 
gaacu, prin Ia revenire* aa II orală îh Tnr* Românească, 
ca re declini câ a trecut clandestin venind dJn ţar* tur¬ 
ce* deoarece “au auzit de moartea Iul Stotan Stângă, 
*|* pe turceşte 11 ***n 9 *. Astfel ne cuntlrmA documentar 
chiar |l numele impu* Iul Stângă Ia Uium!zare, cum *e 
mont Ion* tn Ivi ladă. 

F*te greu de crezut c* execuţia a decurs, cum la fol 
descrie botada, în stilul cunoscut, aplicat în cazul hai¬ 
ducilor. 

Fa a Avut loc )a “Târgul de boi** din Vldln. Acolo, Ia 
jxiarta târgului de altă data, potrivit Informaţiilor unor 
localnic! dJn VldJn al Cosav», a© vedea piatra mormân¬ 
tului Iul stăngâ până «cum vreo patru decenii. De alt¬ 
fel, târgul de la marginea umil oraş, cum a fost acela 
de vite Ia Vfdln, er» locul de execuţie obişnuit în uzan¬ 
ţa orientali. Pentru Analogie amintim ci al la Bucu¬ 
reşti pedepsele corporale sl capitale se executau In 
vechime, în vremea turcIJor sl fa nari aţii or, la Târgul 
de Afară. Acolo fUseae dus la spânzurătoare şl haidu¬ 
cul lancu .flanu, fiind Iertat al *câpat fh ultima clipi. 

Mal exista practica, dc asemene» ari tata în ha Uda 
lu) stângă, dc a obliga poporul ai salate la execuţie: 

Cita i'r*j vc/1, lumea, 
tnată’n târg dk rt "aduna. 

Pe Strvftan Stângi-1 plimba 
al la ştreanguri îl trâgc*. 

Se ntic ci haiducii erau tn atare s& înfrunte moartea 
cu un curaj uimitor, e* el singuri preferau moartea de 
paloş decât spânzura tos ras. 

Ţinuta năruite* m* a Iul Sta mii tn fata execuţi oi este 
tlMinid tn taktsdK prtntr*a serie de htvr«>«rirl *a~ 
rseteriitlrc Raidurilor tn general, totodată specifice 
ca rulul Staruri. Pi îhsuşl cere si fie executat cu spada. 
(ifufrlc tremură fhsâ dc frica haiducului şl doua Iataga¬ 
ne I te frâng fii mini la Încercarea talerii capului hai¬ 
ducului. Atunci StSngîi cerc si fi© aduşi spada Iul hal- 
dueeASci, deoarece: “Cu ea de mi vel tai», iar cu 
alta n*ai puteaf ” Sunt aci şl alic cuvinte de ocara la 
adresa gealaţilor nepricepuţi, făcând astfel realitatea 


ai consune cu zJeals turceasr| { “OeArişto ca vlahul 
din ţeapă f“ 

De ceilalţi camara/l al lut stangl ae spune tn alta 
variantă de ha Iad» ră au foit spânzuraţi. 

Aşadar, ta torta ne oferi surpriza ca un român t*nâ- 
toon, Integrat în viata românilor din dreapta Dunării, 
al dea haiduciei balcanice un militant marcant, dc ta¬ 
lia altora rrwl vechi al mal noi, binecunoscuţi tn Isto¬ 
ria raita tentai nntJ-otomane. Spre deosebire de acela 
îhsl. Ştangă a avut sderta ''a numele sl nu-l Intre în 
circmlaţie largi, faptele Ini fiind cântate în graiul unei 
enclave, cea românce aci din nordul Bulgariei, prin *- 
ceesta figura tul fiind plasată de la fheeput îhtrio zor* 
Icx'aln, restrânsă. 

Istoria Iul Stângi nu este nicidecum lipsita însi de 
semnificaţie tn contextul evenimentelor vremii din ca¬ 
drul geografie Vldln-rraln»-Oltenia, in fond, ne aflăm 
aci lh fata unor puternici frământări politice al sociale 
caracteristice fOfWif în <*ro haiducia încă ÎaI' apune 
cuvântul. Astfel, chiar în ănll lalduciel lulStângă, 1811- 
1813, au loc pută ml Ci frământări la BrilU. In mlscar* 
brfilloanft din 1812, un rol dc frunte joacă revoluţionarul 
bulgar sl balcanic GJI. RâkovskJ. In 1810 este descoperita 
tn Tara Românească o conspiraţie revoluţionari în care 
«unt Implicaţi, printre alţii, NI colac Bâlccscu ai loan 
Cârnplnoami. T urmai îh a coasta împrejurare apare şl o 
puternică costa haiducească gata să se alăture unei even¬ 
tual© mişcări revoluţionare. Mai mult, «s ar fi urmat 
chiar să Iniţieze* o asemenea mişcare în /cm Calafatu¬ 
lui. Accaxtft conta avea 35 de membri al în anii 1840- 
1841 ea săvârşeşte o serie de călcări asupra arentaistlor 
al boierilor din Oltenia. In 1842 ca plănuia *A calce bâl¬ 
ciul de ia Poiana, o localitate Ituata nu departe de Cala¬ 
fat, ou scopul ca prin prădarea negustorilor bogaţi dc la 
lAld să procure banii necesari cumpărării de arme. A- 
ccnUm urmau a fî procurate apoi din sudul Dunării. Ceata 
a fliemt unele pregătiri în vederea năvăllrti asupr» bâlciu¬ 
lui l’oianel şl a declanşării imediate a unei răscoale. 
Prinşi, prin trădare, înainte de atac, haiducii declarau că 
Idee» organizării unei ••rebelii»* în tară le-a venit do la 
••răul arendaşului” şi din faptul că ‘‘în toate tarile i*au 
ridicat rebeli© şl stau făcut bune aşetamânturf”. Mal de¬ 
parte el lămureau că îhtocmiroa unor aşezăminte sociale 
mai bune privesc situaţia ţărănimii. 

După dit ne este cunoscut, aceasta este ultima acţiune 
haiducească în Tara !<nmanOM*că, thefrui abstracţi* <*<’ 
cazul rnaf l/nlal şl pl«»s( Ih timp ceva mal tir/.Iu Al Iul 
Hndu Aighcl nl dpv*r»ll m*Mzrt S rlntoc pnputnr, F.sta 
llmpecU* că năzuinţe)^ acestei haiducii, cum ea îtisAsl s*a 
declarat, erau Inspirau* dc nişte Idei destul de avansate, 
mergând până la scopul de a înlătura o cârmuire nedreap¬ 
tă si a schimba rândutala existentă. Dealtfel, îndată după 
aceea, Tn anul următor, ta flintă organizaţia secretă re¬ 
voluţionară ••Frăţia** care va pregăti revoluţia de U anul 
1848. I.a Islaz, punctul dc declanaarc a acestei revoluţii. 


httafneţtft thcă 1h 1848 o răscoală Ideali a ţA mnflor, da- 
termlnată da starea gree a păturii de jos da pe marglOMi 
DonărlJ. 

Nn trebua Igrvzrst rdcl faptul că haiducia ca forme de 
luptă soda IA, pentru dreptate, lh ca ml lui Stareţ pmtn 
drrptate şl rrodIrdă, atrage tocmai în vremea aceasta a- 
mritU şl a Inte!ectuaIItiţll prracreaiste româneşti. Cea 
dlrrtal te la dl alcătuită de Vaslle Alersandri este consa¬ 
crată haiducului Grasa, pierit fh 1834. Tocrml Tn 1848, 
Alecu Ruaao acrie bucata Intitulată ••BtodH naţior»le*’ f îh 
care vorbeşte de roabil al semnificaţia haiduciei, spurdrvi 
printre altele: w (/ricum să fie, pupai rele au admlrsde 
plin» de dragoste pentru unii hoţi (tn sens de ; halducD %1 
chiar un cult pentru vitejiile lor, căci tot curajul reţii bir 
căzute ae coicentreata tn aceşti «meni energici 9 *. 

Se vede, deci, care em at m/mftn re o cunoaşte haidu¬ 
cul Ştangă în vremea acţiunilor sale. Sl în regiune* 
nulul situaţia Inspira şi împingea ta haiducie. în partea de 
nord-vest a actualei Bulgarii au Izbucnit răscoale l/xale 
In anii 1835 şi 1837. Starea grea a tarărrimil din tufatl ln>- 
năril ca re nu thregistra nfd o îmbunătăţire în ciuda pro¬ 
misiunilor date prin hatişeriful de ta Gyulfcm© (183ţf)^are 
sa izbucnească în 1841 cunoscuta răscoală de Ia NU, care 
antrenează şj unele sate din tlnutul Vldinulul. Amintitul 
hatişerif proclamă garantarea cinstei cetăţenilor din Tur¬ 
cia, Indiferent dc naţionalitate ş| de rcllizic. Dar acest 
principiu nu-şl găseşte aplicare, după cum se vede chiar 
din cazul lui Stotan Sfar*^. 

In evenimentele desfăşurate dincolo de Dunăre, rolul 
elementului haiducesc este evident. Tocmai cu prilejul 
răscoalei din 1841 acţionează vestiţii haiduci bulgari Nl- 
cota Smndsci sl Stotan Ceavdar. Acesta din urmă coman¬ 
dă Ih răscoală 50 dc oameni. Identitatea de nume, ca si 
unele coincidenţe dc fapte, a dus 1 a unele concluzii gre¬ 
şite îh Istoriografia bulgară încât aspecte ale haiduciei 
Iul Stângă au fost puse pe seama haiduciei lui Ceavdar; du¬ 
pă cum de persoana aceluiaşi au fost legate fapte relatate 
in balada romanilor crâineni (Negodnj despre Stotan bu¬ 
libaşa, unele din acestea fiind localizate fh Bregova (sat 
românesc). 

Destul de clar că atmosfera generală din sudul Olteniei, 
cit şi cea din ţinutul V(dinului, caracterizate prin prezen¬ 
ta haiduciei în care poporul de rând ÎŞI punea nişte spe¬ 
ranţe, nu putea fi necunoscută de Stângă. Firi doer si 
pocire, tutlduclu lui a i/Yorft şi din Aceuali atmonferâ , cu 
«Oftle că, vvltjtml, dcierminAuti a fast f>i ca /ul Iul rabla 
otomană ni tslami zarea forţat>. După c$te nttm ţ acelea e 
ultimul ci» / Tn Ifttorla h*10ur\«\ ImletrAc*, ccwvM;mr*i\ cu 
certitudine, de protest sl răzbunare tocmai împotriva is¬ 
ta mizării. 


Sava GÂRLEANU 


VENIfl LA WASHINGTON 



Viaeri 15 Mai 1987 


La Monumentul Washington, ora 11 a.m. 

Creştinii participanţi m vor aduni în locul de parcare al Monumentului Washington de pe 
Constttutlon Avenue, pentru cel de al doilea "Marş pentru libertatea religioasa în România". 
Se anticipează că mii de participanţi vor porni data Morwmentul Washington la ora 12-00 a.m^ 
şi vor urmări traseul de paradă, trecând pe la Casa Albe spre PennsylvanU Averue, până 
la scările Cap Hoitului Statelor Unite. Preotul ortodox român (Tn exil) - 1’arLrtele Gheorghe 
Calciu, fostul ambasador al .Statelor Unite tn România, Divid Fundarburk. st fostul preşe¬ 
dinte al Asociaţiei Pastorilor Reformaţi Unguri, Dr. Alexander Ha vadt>y vor conduce 
marşul. Congresmeni şi senatori ai Statelor Unite sunt Lmrttaţi să vorbească la această 
Irtrunlrt. închiriaţi un autobuz din oraşul Dvs. sau organizaţi o caravană de maşlnL Noi 
apelăm te creştinii amarIcanl şl canadieni, să se solidarizeze cu biserica persecutată din 
România. Si se oprească aresturile, torturarea şl crimele comise împotriva conducători¬ 
lor creştini din România! Să se oprească dărâmarea bisericilor! Să ru se mal fscă hârtie 
Igienic i din biblii! si ni se mal amestece Statul tn seminar 111 e al editarea literaturii re- 
Hgăoaeeî Faceţi din timp aranjamentele necesare ca să veniţi la Washington! Creştinii 
din România au nevoie de ajutorul Dvs. 



Pentru informaţii, telefonaţi la 1301) 984-9707 


CHRtSTtAN RESPONSC INTERNATIONAL 

Box 24042. Washington. DC 20024/USA 

MMO0000000000 


Panutpaifli la primi "Marş pentru libertatea religioasa în România" din It Mal IM*. 















R T A TI A 



Martir j<J 8'7 


tac, n 


DIN LUMEA IUDAICĂ 


MO S S A D 


In prima supta mana a lunii Martie 1987, JhiftUtin Sinto- 
lor Unite a otindamnat pe cctAtcamil american de origine 
evrrlase», Jonnlhan 1a> Poli ard, In închisoare pe vlntft 
pcdtru spionaj îh favoare* Israelului. Soţin s.i a primit 
10 ani pentru rolul el th •‘afacerea** Folia rd. 

Cavul n font larg relatat tn presa american», mal alea 
1h ta m rinal» efind contrar înţelegerii “diplomatica” a 
celor «1«*oA guvoroo (USA al Israel), Colonelul A vlem Se- 
lla, condamnat tft absenţă dc tribunalul amorlcAn |H>ntm 
rolul alu de contact ni îndrumare n Iul Pollard, în loc 
sA fie pcdopalt de către guvernul Israel lan, a font pmmo- 
>mi tntr’o poziţie Important» îl) cadrul Ministerului \ph- 
Hkril faraelionc* 

Sentinţa data Iul Pollard de cAtro Judecătorul Din tibe¬ 
tului Federal, Aubrt'v I'. Roblnson, conţine menajul In- 
dtgn*rli guvernului Statelor Unite faţil tic ipocrl/la unui 
fruvrni aliat si "prieten** ce îndrăzneşte cu neruşinare na 
munte mAna stăpânului tn* îl hrtlnoşto. 

Anta zi Israelul trileste momentele cele mal grele din 
istoria relaţiilor lui Internaţionale, Afacere* Polînrd, \- 
faceroa Iran, condamnarea de câne justiţia americani a 
oficialilor israel toni, refuzare* acreditării diplomatice a 
►reneralului Amos N«von de efitre guvernul Canadei pon- 
tni nilul sân macabru tn nu vinele din lagărele de rofu- 
r.Uiti din Sabi a sl ShatiUn, suni doar câteva exemple dc- 
venita publice, a Incompetenţei >1 neglijenţei de care au 
iia< dovndA “specialiştii” din guvernul Uraelian sl Nto- 
iilL. 



er 

»U4m\ «U 


Utoriel >lr dr aproape 40 de uni, 
ele" Mo* xsd-ulul au for.t mimcnuu' st dacA ele au 

tai ele necunoscute pubHcuhil, acest lucru sfa dato¬ 
rat presat Internationale precum «I atitudinii 

1 NA fefa do cablul rKmfa fl .uni ti^Adulte greşelile Ine- 
rvutc un '! de creştere st educare. 

UupA cum am menţionat tn articolul trecut, Moaaad-ul 
a luat naştere oficial ia | Septembrie 1951 tu urma unei 
directive a prim-ministrului lirti Gurion cari' fl numrs- 
tr |ie Rentam Nhfloach dlnc*cU)r al noii agenţii. 

Iteiiben Miilea cb v* demisiona curitnd şl la şefi» Mossa- 
dului va urma U ser He*ert. A Îngere* lui Referi dovo- 
dlt a fl o greşeai». 

In 1!HK, IkrnmUrl*. s4t»<«> luni duj* roinwrw» Statului 
Ur»rl, Hf'Vil « fo»( «dos tn tata unei curţi marţiale *c- 
nvlr acu/ut de crlmA. Victima cm un amb t*K*i |h- nume 


II 


AII hasNCim rc ajuta In aoemt llak*anal>-nl. In Iul Io 1IMH, 
AII Kassem tttliMrQ far» urma |H>ntru ca mei tArriu tn 
Septembrie, corpul stfu împănat cu gloanţe al fia gării 
In pontele Muntelui ( armei. 

Justlficaţla lut Uofert a Ib&t scurln: “Kaaaom n (bat un 
trAdAtor, aşa tbl noi l-om ucis*», 

frofllul psihologie ni noului *ef Al Mossad-ulut este tn- 
tix^lt de un olt siNindol ce a Avut loc tn 1946 nvAnd ca pix>- 
tAgtmlst centrul pe He*erL 

In prindlyat'A umilul l94G t Ualmach-tU organivoaxft tui a- 
tm submarin contra vnaaloe do blocadft brllanlce. ti|H'rw- 
ţia "trunspii'A" şi oste pirită Tli timp Iar tto # erl credo 
ştie cine este IrridAtorul j Abtw llushi, secrctnnil Conai- 
liulul Muncii din 1 InI0« si prieten personal nl lut llentiu- 
tian. 

In Mal U.MS llushi este arestat «I iHVipni'C *1 luni mut 
tar/iu <* opavA umanft, cu toţi dinţii scosl, cu piclonrolo 
lezate >1 cu doiul tentative do sinucidere spri' a scA|m de 
torturilo cu ai>a, 

Ytnov&tia Iul llushi jvmvi a il stabilită efind He’cH pix?- 
/IntA prim-mlntstnilul Miop («urion două documente datate 
Aprlle 194.A, sustrase din arhiva tnistei britanice din llal- 
IH, Documentule Indicau că llushi a lost un Informator pen¬ 
tru britanici. Dar Tn August 1949, adevAni) lese la Iveală. 
Directorul Doi vuia montului ce a>a»a hi sarcină feUUloaron 
de diK'umente, cK'clnr.1 că a thtocmlt documentele Incrlml- 
iu»ttvm' la ordinele Iul He*erl % 

^luUe^)j^«^ţt>t^ u alta v ptu^A In acţiunile Iul l\c*erl. 

u» al seiwteiuluiwwrei «h> iiifwrmelii, cApi- 

ImuuI Meu t\mblansKl a font condamnat de cAtre o ţ-uiHe 
marOalft pentru spbvna l t>\ ftivivu^a britanicilor s| execu¬ 
tai Tn /orii zilei de eAtre sţUvlalll Ualmach-ulul conduşi de 
căpitanul tîoldmiimi. Ani mat tAr/lu, clîlid soţia Iul ToubU 
anskl, I ena, exasperat» de (A^rca autorltAIIlor privind 
dispariţia soţului el, scrie lui lluntiurlon caiv deschide 
o Irm'stigatie. Raportul dnal al Comisiei de Investigaţie* 
Toublanski u fost nevlmmit, 

i a scurt timp dup* aceea, llc»erl este auspondat din 
(Uncii* Ni adus tu mţa unui curţi nwiiiale secrete prezld»- 
Ir de dl (re RrtKurorul General lMnhaa Roaon. 

A|Wii*arivu iul McVrl a fost tipic» ţ «Poliţia moo ca sef 
«I Serviciului Sccivt, prin definiţie tini acoixI» dreptul de 
a acţiona tn afara legii şl de-a u/a de metode evtra Uv a- 
Ic # *. 

Isser ReVH n fbat gftalt Vinovat şi concediat din invtul 
••au ş[ io ani mai târ/iu, la 30 Ianuarie 1958, moare. 


înţelegerea rolului lui He*crl tn anii T,(\înseamnă înţe¬ 
legerea Serviciului Secret lira el lan de astft/l. 

I aptul c» llo’or! a fb»t găsit vinovat s*a datorat prtrn- 
mlnlstndtd Bon Cjurion, un om cu o Imens» viziune poli¬ 
tie» dar redus la interese unilaterale de partid, vn avwi 
grij» ce steiul lirnelian sl cotisUlerc mesajul *»u* ••Ni¬ 
meni, nu import» circumstanţele, nu este în afăra b'gll,.. 
nici mflear atunci dnd legea este InsuflclentA. 

Statul este acela definit al condamne crima", 

Dupi cidorea Iul lle*erl, serviciile militare secrete In- 
Ln\ tn mftna Iul Clwlm llerxog, U scurt timp dup» aceea, 
lior/iv bimAmswA condu ce nvi Serviciului colonelului 
lloivlamln (libll care schimb» structura serviciului mili¬ 
tar secret dup» modelul american şl france*. Dup» acest 
sistem, sefhl Serviciului Socrot primeşte gradul de Gene¬ 
ral sl are acces direct la Şeful Statului Major, Ca de obi¬ 
cei, o anumit» rivalitate şl fricţiune se desvolt» între 
Iler/og, -recte Serviciul Secri't Militar- şl Bort» Gurlol, 
Şeful Dopartamontulut Politic din Miniatorul de Kxtemc. 
In f»/a Iniţial», Departamentul Politic avea sub control 
toate operaţiile speciale dinafară «ranlţolor Israelului. 
Aceasta reguli a fost modificat» î)i 1U19 etnd li «e acor¬ 
dă militarilor dreptul de a openi Tn afara T»molului, cbir 
sub contixdul lut Dori» Gurlol, regul» Ignorat» de către 
Serviciul Militar Secret. 

Una din faimoasele flasco-uri generate de amatoris¬ 
mul militarilor, ontc Ilustrat de eşecul \mel operaţii 
conce put o m*«lMva\ do eAtre DepuHaţnontul Volitiv. 

Un agent faraaliau urma *4 plece ta C*U\> îlipttatura 
de ooaul (.eneial ,xi Kcpiibllcfj \m,Snlvt(for , * l Agentul 
urnw sa active ţhn ( ahx» "ai-operlt** de documente |o- 
gaU; sl cu deplin» Imunitate diplomatici, la scurt timp 
dujvl ce planul oste conceput, serviciul Militar Secret 
preia întreaga oporufl» ş! trimite la Cairo pe un agent 
al sau, perfect cunoscător al limbii MwtUole >1 familiar 
cu Amorţea do Sud, Aviînd coopemroa Matului San Sah-a- 
dor dola ca iv en cumplmt (U un mare prep paşaportul 
diplomatic, otlţcml israel lan descinde la llruxoll (locul 
Iniţial de contact înainte de a călători spre Palm), M C u 
un aer doainvolt plşosfe înoriclid Consular Kglptom, 
Uaftviua şl lichiorul egiptean thsoţife do o atmosferă 
prietenoase», rolaxoa/ă pe agontui Ismellan care la îh- 
trebaren colatemlA şl nivusca a Consulului egiptean, 
lOCUi do naştere?**, mspiuulc; M lla|fa*\ 
loctd se termin» subit... 

Lupescu AUREL 


Conform mult rogi'eUtUlui schimbi 
fei'al dintre Canada al Rusia xoxlell 
pa*dru pt'opagandn camuflat» comite 
Hu*b a trimis th ( anaik, îli turtwu« 
ansamblul artistic al Armatei 
fii care a susţinui ls "Mssse.v Hali -< 
aa ( uiturat» din l ortaiUv, l Ansda.în 
fele de 33 şi 34 f ebruarie a.c., diu i 
certe muiirale luntruimMitalc, 

Ca prai«»at public, grupurile etnice 
flanaU* anti^imuiUNtr din Toranto fi I 
PjMwrimi au deaflfuirat ample manii 
feţii1 Ruptari va pn*/eniel anssmLUulul 
► <Ratribuind ftumerusite afişe « 
date ai «femaacand ralul Armi 
1 to •Uprtnuii'tM pi^Mirciiiu IlU'rxT 
•m mal Jos iumiJ din s fişele dUl 
fl oare prezint» succint roiul i 
t ^ Armatelor Rafii, tiu* deis «pa 

^"dui bolşevic sovledc \ 


L ^lfeT, Mo » -prima Invaxir » nuu 

■■ •"•feoodant I «tunU, 

l*""* U adlTMi Hlek»run 
^ -l*rims tiivsile u Uci 



DEMONSTRAŢIE DE PROTEST 


Aug. -Noul rogltn sovlellc esle Inştau- 
rat cu suportul Arinntel Hasll, hutiigurăn- 
du-xc teroarea şl crima orgAiil/at» flupo- 
trlvs a milioane di» isimeid; 

Ncn. -A dotui Invsule a Ustonlti sl Ll- 
(uanioi, 

Dec, -Al doilea atac împoti lva Rtolo- 
ruslei; 

IW|9, Un, -Forţele bolşevice Invadx'az» 

Utonii} 

l eb. -Al doilea star învitotriva tUralnel; 

Dec, -A treia Invazie a Ucrainei; 

1930, lunio-lulte -A petra inva/le fi o- 
cuparea Ucrainei; 

Aug, -Invada Poloniei; 

1931, 33 Feb.-17 Martie -înăbuşirea cu 
cruatme a revoltei marinarilor la Krxaia- 
tadl; 

Feb. IumtU şi taniparea Gcorgfei; 

Aprilie -Invazia Aniveniei şi Kt Mtlarxw 
Independenţei «U; 

1933-33 -UtUtAţi ale Armatei Itosli par> 
Uclpl la aiUhilarea a peste 7 militam' de 
ucntnienij 

1939, &opL -Arnalele Roail Invadoaa 
Polonia; 

30 Nov. -Armata Roş le stacl I Inlanda 


l>e trei fronturi; 

1940, Iunie -Ocuperoalfa sa rablei, Buco¬ 
vinei şl nardului llertoi (a;virţinăiHlRouue. 
nlci), 1 itonlol, Fctonlol şl I liusnlcl; 

1944 -Armata Roşie dtiarmoeil t»vite 
uniUlUe Armatei Poloneic, masaci'caz» 
IH'slc 1 4.000 d%' ofiţeri polimeri la h«Gn 
si departe*;» zeci de mll de soldaţi fii Si¬ 
beria; 

-Invada»;â RomanU, inatnurând iui i'e- 
glm de teroare; (70.000 de soldaţi români 
sunt de|torlaţl fii Rusia; 

-A do»ui LH'Upallc « Estoniei, I etotUel xl 
lituaniei, 

1943 -Ocuparea sfatului ('roaţfa; agen¬ 
tul sovietic Tlto, oi'dvai» nusaci*area a 
pestei50.000 de civili şi stddaţl cruitl la 
UleiUirg, Austria, îli part»'* <vupat» vk'aiv 
matele roşii; 

-Masaova / A anmtcic Gen, VUlOVţ 

1944-48 -Armafa lUwic »h »ip» Hulgarla, 
Ungaria, PidonU, România şl Criio-Mina- 
cfa; 

1953, Mal -August -Detaşamente ale Ar¬ 
matei RosII Uu parte fa tlikbuftrua Oi sin- 
ge a unei t'evolte s lurliuderilur fatllticl 
dota NiuUlsk, 


Iunie -lutVangc demonstraţiile nuuicito- 
reşti din Germania do Fst şi pnvcd«ai*« 
Ui zeci de mii dc arestări, urmate de dt'- 
portărl în Rusia. Numai f)i I »Jp.*ig, Ai nui- 
fa Rusie * di'sfăsurat 37* dc tancuriftnpo 
trlva vio mon> trântii or, 

1934, 36 iunie - l aucutile sovietice cal¬ 
că sub senile peste 300 de foniei ucrainto- 
m> cu ooa/U unei gix'vv Pi l*g» ml dc mun- 
vm* forţat» din kinglr, ka*aksthan; 

1956 -Armata Roata distruge Revoluţia 

din Ungaria, oxacuttnd *«?c( dc mll de ci¬ 
vili şi tfeporfend alte zeci do mii tv Ru¬ 
sia; 

1968, Aiţg» -Imm ;ia şl ocuimţia Cchos - 
leva clei, urmată do acţiuni brutale flnpo- 
tiiva iHifadaţiei; 

1979, Dac. -Armata Roşia imadoaji 
Afganistanul. Ik*fa UKtftHitul a cea tot (nva* 
iii, 1,5 milioane de a (ga ut stane zi au (dat 
inasaci'tţl, 5 milioane forţaţi «A-si tdir»- 
seasc* »asele şl «» se refugieze tn tirt- 
le tnvwtnafe, fara rtlnd devastat». 

CORESPONDENT 



















Libertatea 


copiilor 


IUSAKTA Htm&l 


Oarei vinovata vulpea? 


iXteite» an Uir>is‘ ai xkr au ^btet IH «oetexi «wy pe o 
cccec*, o bucAlă te «m 

a‘*«m prtmuU aV $t\vu\tt bursucul. 

OV« *u| » M*** .^»X tersruL 

4n *m fIMNi C«l vtTM«i! 

Ofc*, eut a focetu* *A >e *mvw 

S*t‘ certe* an* uuOte \rre*ue, ter te fcvpAxUt nici y\m*A 
H«W eroii tonte Nsvet* te «terne, btcr’Vm tersiu, burt*» 
Cui efeotttt vi fiâteCtşJ« 

>A »mtyem te xuijv si a te<4 ca teţptete! 

Si «s* au Mm» storul xi burxuvuX, cu Nnnku te c*n>c,K> 
tete cumetre* yu*jyl IVp* cc Km* powtttt pe ritai cure Ic 
extv pricim, K*« «vrut 4 ic flbet cu tensute. 

-\u est* nimfe fc*i simplul * «vfilt vulpe*. ltek>*te<tetx 
h‘ axSx* .XucVSi Ante, 1‘** ivttf.ni tine fi un* pentru tine! 

* «*tec wltei Vwfic cei tei HNfrUlteA $i cumltro tel* 
VV» CU» >* priceiXH m*i bme, a teta* c*ro*«, «fc*t flec*- 
rute cuce e jtentetete. 

-a. >uiî sterul a bucata ce* tetei mare. sVrtV» 

dM bursucul. 

«v\» vi o tec te td cu * te* sfuse \'j,vxvi si tnusdote* 

cute bun* te* curte» «ferului si oVgfeti* 

-ite* eter «cum căite vitei litere curte» bursucului! « sUi 
«Ut jterVL 

vSUi nk o gvcrtireuie fi pe #*» fi >uVp*« Tufeleci o tnxu - 

tte «tei teteM teVMMl«ki 

-rii, «cu - uterul arc mat mulţi cat*** Cv^Sk 

«1 

\ Kw; vuvi;i iuUv* va wrvte ter tem perie* sterului m 
« u* petra u m « ***ui buofctUt tec mvuu tslite ce tui «w 

* «tei rămas «Mic» 

vtexv vuite» si fi toast Mixaţi au **î«roem* sterului fi 

* bursucului si -4 ft Ua( ftembui th «ce* si? 


Pufuşorul de păpădie 


vPufeţanter, te >ttt d fbort * 

dfe» «tei trebur a \tite vântul *A vm rtettce, 

«i'v p» «A iteu vi teri Ajutând «incului! se Uts* puiul 
ter \iebfe. 

OU-ma pv «ripu te „ se ci*4 pulUl ter răpite* 

-Te teu! si Mtebiute tvi Mite *» ua. uir puteX u»x\r* >c 

uiv4 f» cu, 

Vribrute «te rvteci b vuteii 

vXVy, cc su* rteui tul lu ni* wxtete *%» ţu i«ici 
> V wteter uvil m mi teuce «teruxiMr ter *vunr 

vi le al teUc ter M«ii i’H iî t\ >.*v vc ţx i*l tef vtubic 
cui» r si rbuHU» ter»>%«wn» pite&rtt 
Şl «ţa se tecurl uwti «Wiixl c âhnI th teixtepte»rt‘xl 

Nun* viiitete se cuibul «4 fi t te» r te i I^mwviI 

s« culei m c4 ţx »n|te iriKum I ««ini «sur ltece«u vi tu 
tl« Xbnu te cuib si vtebei puM iteintei cu el 
vXXsKkfurutef xteter, ms iwnn «4 ^hsJ. s , artei te>f»r»t 
fteteşurul. 

ite* pMut #p itfttef teu -xu Uşuttl \te» ter tem i isc a te « 
«irte oi teVW texpirvxe 

A uter e d plasai işrWAeuuâ hhh’ ' se uatem^u uiNte AU 
texr »i>l o*uit 

Ajtefue te plţpite* ter «ater ti Uuve par pute^ot\ " lu ^"~ 
v S pem» mi te tv* tvau**» ktepAte»\ pteNf totor» b- 

cmate ' tu t i ^bi cri te ter 

atei curo, te «* >ui vi puluşarii te pipitee nu xeXmsv 
mcitetete Acute .* Yi plmci cu «itete a iteibau*v peuutele 

ptear. 

tetimcvl Htewt gtetete Mitete» t I m a re cult^mt «re 
teta fl tete» te» «Ie CY»0 fi xuturt t'l rtsuii suteur «- 
culc mtet «ite teii «» fi «y ti wurte. 

>i tiibiute »e via*! tete tetsctte ci pu«te te *temredatei 
fi k+ «iu e te^stiu %i tei cute* «I te.^ 


NUMĂRĂTOARE A 


1 - p«ie vîx>:uUh, 

2 'v tteiwitxi ui\ ursuleţ, 
i » auieixa te tors, 

I - *c&u**l tMars. 

S • o vexeri T\i turn, 
ţî * Uo\ ţuoCAi (tem, 
T'ftevl cu naliw, 

S - tm Ut* cu ffcftteWr, 

? - hău vu v' tvNţl* 
ţ'- (Uivia c rv*iU 
Kctx\K‘ tmvţsa t*ni trece, 
CAixt t^Himir ţteu'U UK, 


BUTURUGA MICA 
RASTOARNA CARUL MARE 


Vtfixtru, c^ntl ^^>I^^^*i, 

Cu mc ciute bine «le>a\ 

Trcvxu ţ«i*v>f pe\tet«tet» 
l'ite te «tmte teâ pe>e. 

Mei ts*»< «u el, **-4 temeni... 
Mei aere *i mei tteeu. 

Sc uit» vk xum \e «fiiute, 

Pf «tiMAiHun trece* telvsv. 

ttuuuMBbf mvtvn^* 

CuS vinuv xtmu >m >tc>r, 
rUctiMU, xuvurioi, 
sc cixvKa A\>X VCV * Nai 

Ne vtu ue^'Adtuut^ 

Ntmeiu im pt iwu U su. 

St« tewu te u*i teu&X 
^TrebuU, «tete ceve, .*• 

Sî \A:u venitei teu ;acc, 

t'AVUl, viU'XfXl AiVXv*L 
X'tu* teN'utuiiw te uv*\u , 

Si ţvruav* »u> 

SI musHA tteui\*i 
SiM-m'^ fl*. cale* lui 
n Nl^ c \« Ua te», tesiui. 
Sus* ibHwHul cerului *' 

Itei eter el vurixve th teU\ 
i x v^K4 ţie est p*cku\ 

Va M'^teUrte Avum 
Şi n a>Kiute fe k i vUumî 

IV «ici tete vwvi vi<sU 
v e cu uşi lumMei, 
^Huturv*», maitivu» 
t «tul nuiu^A 


PATA DE CERNEALA 


h*u «M« sk c*4ue*l«4 
V «vtev Vlvu-itâVUv, 

Citef aut «tex» vl *viie» 

\ e*u* vtm te*r%m i«‘i v 

tter %e UU -« liiimu» 
Ulwny »u i<et«W 

UuU wuU te bAftte 

m ĂfAtt m mi uf* tei ute 

viw' Ma nun *«e*iu«t 4 

Ca vieeiul ye saIM:' 



UNIVERS 


Vrei Oi >tt ce-i VMW <s * 

W cimpte^ tu aI mers? 

vi \in* oît o te neire, 

V'iri'te c*pbţ v^l uu Are * 
Teaii ternt b> >ua pe cer 
Cifte ÎK nuri adele pier ? 

vi «aste xxtere te fc*M 
s 

l'e^te svMitet v uwbas ^>«re 

S4'. ce autWi Are ' 

VI Wlîte teeluri si mc«Mtu 
t'U i>\sa«ie m Sr* «I stelti ' 

I UxH fi cire cdterew 
ect te kvur, *uue«teufk.. 

laomitr tetet atex 

V\ \A n* xvxxxteiftV ţte\ k 

Vum» \wvs\vA Vi\ «W'v 

Td ce >e:l fi ce «u wv, 
Vx* ce >t\ te k* ce crete, 
Vei vxr e c&mai tu \er>. 
s<v miLtKVNţe t XXV > SSI1! 


ORIZONT 


OK1-ONT, 

Se «ufteb 

luspre c«re eci privtbx 
IV pe oCmp«d te^b vv boite, 
Vcolw imte t«u xti»v 
CX uuuuc m vc ster>«\xt^„ 

IXter, 

t'l (tM tvcutte pi miucte, 

\ cit o tuUe te ixuitv 

Si A^SVixtl ltUl.:te A 
se «*:ixxwce, 

OKÎ vtv v 


FLUTURAŞUL 

|>jin (Ekte veNn Ocaie, 

Se (linte pteetre rlttewre 

\* teiav* ca un eetetew 


Uabitur te^eteu vM-tv, 
IV mitte'‘eeNuMut\teie, 
vlva vsaiâ a v,- «tec* 

xvstee vum tvxs'e vaivu 

fiartee vum xe ekk 
HU*tel* ture te mumV 
l‘\«i tşss* cu xete >« «4fte 

Nteutet i au Msuud oi N*a 
Nai pe «>u vXteU V\ea 
Şiş- au**4' :X,e.e, 

MbMte v« .V\*iNeaU ^ 

MbU U N-vM «buumtete, 
Vuitele iVViaAI 
\ A otete pe c iVuete asia vite, 
Ktteto*Aţ«t fi*teefft,. 


























I 








Pentru construirea Centrului Cultural de mai jos, avem nevoie de suma de $ 75.000 

Aiutati prin donaţia Dstră la îndeplinirea acestui ţel. 


ITATHA 


MARTIE 1987 


PAG. 19 


ŞTIRI DIN LUMEA EXILULUI 


Xfit M4 Lvn 1 fi&L 


mm 


-- COWIMTATn ROMÂNEŞTI DIN CANADA 

1 wp — *»*. 

întâlnirea dintre D-î Patrick BOYER M 


membru In Parlamentul canadian pen 
tru prenrincia Etobicoke Lakeshore sl D-l 
Doru X. POPESCL, corespondentul ziaru¬ 
lui nostru în Canada, a avut loc în urma u- 
nei întrevederi acordate de D-I Patrick Bo- 
yer. In timpul întâlnirii a avut loc un 
schimb de păreri cu privire la problemele 
comunităţii româneşti din Torontojjrecum 
si posibilităţile de afirmare pe plan gene¬ 
ral în contextul Multiculturalismului. I>om- 
nia Sa a fost dornic si cunoască cit mai 
mult despre comunitatea românească. La 
această întrevedere a participat si ProLT. 
Bompa din Toronto. 


în cadrul întâlnirii, corespondentul zia¬ 
rului nostru a înmânat D-lui Patrick Boyer 
volumul “Au SiedeDes LumieresEteintcs” 
(In secolul luminilor stinse). Lucrarea; o 
profunda analiză a suferinţei umane pe par¬ 
cursul a 20 de ani. Autorul volumului; D-l 
Avocat Radu Budistoanu. Proeminentă per¬ 
sonalitate a României, transpune cititorul 
tânăr sau mai vârstnic îh frţa unei lumi ce 
se vrea de unii uitată. Conţinutul lucrării 
te atrage ca un magnet, neputând fi lăsată 
decât după citirea ultimei pagini cu regro- 
tul si durerea în suflet că cele descrise s* 
au întâmplat în tara de unde am fost forţaţi 
să plecăm, ţara pe care o iubim şi o păs 


trăm în suflet mereu. 

Pentru o înţelegere mai profundă a comu¬ 
nităţii româneşti din Canada, s*a perfectat 
sa aibe loc alte întâlniri cu personalităţi 
din cadrul Multiculturalismului, datele lor 
urmând a fi stabilite ulterior. 

D-l Patrick BOYER, este Preşedintele 
Comitetului pentru Drepturi Egale, precum 
şl Preşedinte al Comitetului Special pentru 
persoane handicapate. 

Avocat si autor al mai multor volume, a 
fost ales membru în Parlamentul Canadei 
în anul 1984. 

Unul din primele sale volume publicate 
se intitulează: Drepturi politice, apărut în 
1981. D-l P. Boyer a mai publicat îhtr’o 
scurtă perioadă de timp alte trei volume, 
dovedind în acest fel excepţionala sa pute¬ 
re de exprimare în scris. 

Dea semeni, editor al unui ziar săptăm⬠
nal, a lucrat ca jurnalist îh provinciile; Orv 
tario, Saskatchcwan şi Quebcc; membru al 
Uniunii Scriitorilor din Canada; este doa- 
semenea membru al organizaţiei Canadi¬ 
an Cicil Libertics Association, Amnesty 
International, The Churchill Sodeţy, The 
Canadian Institute of International Affăirs, 
The Arctic Institute of North America,Ca¬ 
nadian Council on International Law, etc. 

Crezul său politic: “Egalitate pentru 
toţi, privilegii speciale pentru nimeni”. 

In vârstă de numai 42 de ani, Onorabilul 
Patrick BOYER este licenţiat îh Economie 
si Ştiinţe Politice; Universitatea dinlbron- 
tofi acorda diploma îh Istorie Quiadeză; 
Absolvent al Facultăţii de Drept tot dinTo- 
ronto. 

In Montroal a studiat literatura Franco- 
Canadiană cât şi cursurile de Drept Inter - 
naţional; vorbeşte fluent trei limbi străine. 

ddc, intelectuală de maro fineţe, iubitoare 
de artă; fluentă vorbitoare a mai multor 
limbi străine, D-na Boyer îşi dedică tim¬ 
pul ajutând soţul în munca biroului. 


■ Marti, 7 Aprilie 1987, orele 8 P.M.,v»a- 
voa loc la JuiUard (Lincoln Center), Et 1, 
Sala “Paul Hali”, un concert de muzică de 
pian, cvartet, trio, cor, susţinut de tânărul 
compozitor român Livianu BOGDAN. In¬ 
trarea gratuită. 

Invităm publicul romanesc să participe 
la acest important recital. 

Pentru orioe informaţii suplimentare tc- 
lefonaţi la (718) 837-2637. 


SĂRBĂTORIREA ZILEI LI¬ 
BERTĂŢII MONDIALE 

Sâmbătă 24 Ianuarie a.c, a 
avut loc în New York la sedi¬ 
ul central al asociaţiilor chi¬ 
neze -62 Mott Street,Manha¬ 
ttan- din iniţiativa •Consiliu¬ 
lui pentru libertate îh lume* 
de sub preşedenţia Gen. SIN- 
GLAUB, a Comitetului Naţi - 
unii or Captive din New York 
şi a 38 de organizaţii antico¬ 
muniste din America, sărb㬠
torirea ‘Zilei Libertăţii Mon¬ 
diale*. 

Sărbătorirea a avut loc în- 
tr*un cadru festiv cu declara¬ 
ţii de solidarizare privind 
hotă rin» de a se construi un 
Memorial al Naţiunilor Capti¬ 
ve cu un Parc ai Steagurilor 
în beznA, şl un Institut al Na¬ 
ţiunilor Captive. 

A fost susţinut un frumos 
program de cântece si (ton - 
suri care s*a bucurat de un 
real succes. Din partea dele¬ 
gaţiei române, artista lirică 
Felicia Mândrea a interpre¬ 
tat Imnul Naţiunilor Captive 
‘Liberty for all*, compus de 
Emma-Emilla Ura tu. 

Delegatul român a accen¬ 
tuat asupra deşertăciunii po¬ 
litic U actuale a meri cane pre¬ 
cizând că; ‘Fiecare experi¬ 
enţă a şefilor sovietici cu cei 
al lumii libere, îi fâcepe co¬ 
munişti să se simtă mal tari 
şi să* pună îhtr*un pericol şi 
mai mare civilizaţia actua¬ 
li». 

CORESPONDENT 


Cei ce doresc sa ajute la construirea CENTRULUI CULTURAL de la 
Cântul Ro m â ne sc, sud rugaţi să trimită cecul lor pe adresa: 
ASOCIAŢIA CULTURALA ROMANA, (FONDUL DE CONSTRUCTID . 
PX>JBox 4217. Station “D”. Hamilton. LâV 4L6, Canada. 


/flW\ 

















Scrisoare deschisă 


-cattt fotri. MNStoc %jl caxus^ CTWXTrÂTCwi FCfjrrci si Ai 


rtN CAVAIVV. 


Vt kww MM brrg wgj bLia» 

»• ir <tnM * «tprrNw C.T,V t -iC\, îm- 

pmiMBUi si *sKnÎ3t»» re wwse c« detir â? 

ir r ^ gc iato $ Fito a r» 

>JL 

Vorbesc 5* t^x F te t r. i xria cei* i*rsaîe 

■sw S5LS^ H nat x-ae pitmi:* si tec r sosrsi âriCratecere 
srre * tetei a^' zsai bfe* etantem n a s l al ăr Terortc 
cfc: si re tvc*Sa£ te recenl c Ir crsre ore -cretete , parzd 
a ; .TPÂac»* SadLteict ir xpanwrena rcsci »i r«&* 
k cc»sL se ***>c 5s«a«tr csrv tterâScări ir 
sk. Ca si alte cc qa/i idLz: te zmoac» ccrr mf tezgg recstrl 
se «53 isări, - Kes seeei a! drSirjiăei cde a; fa- 
-texte* kafei zzcrCîceste x ÂzsmKşsă tertesroctsi drcra 
T3cr*-L:ia*«. 3 : '.« saax msc Aacsk -firi rrwete-re 
rr^fsr i: essisiarsei ciahte: K: î alifcas ca ar 

te ?iztem >: ins^azte U iii a 3 \t <«—ifcîţî ce 
rirsc ^ icjpfr^i icdcrvi toxsai^ âd ar 
5ei c* pre c a ra şi • i zsd :ccl'J ie »rerd pre- 

^ctaui. Sar rertrx i risipi orice terxziaCI e-rer tr^^i dk te 
cfrrsfflsttnftr jls tecerca ^ xasrL5ca.re Ai âe 
cai»di_\asî, cr^scur: >i ale riir e ^^^i rilor ir- 
i:rar\% sai ei aş caza alibi zri dzr care să resxsi c tesc- 


azi N 


_xiLr. az; ii x ocke ?7^ue sedcscâtioî sai ctxfca- 
raJI ±r caani&dk rmaressi* iter: ca ccazi ârâ A> 
^ •'*» wirft> txxiii esae aceea .■ara r?dx rrzail te 
ii c tecefcqcere si c tezfebaca a 
| 3xrac ca rrraresizle si viia te ckxzl jvt 
■* ra^aa'aaeyr ceia zau baze. .An cwră^erc* ci rmmi 
^ te ^rrcaae & va. rwTn ■ oeter x~—a-y 

- xersz cxcrc sesi: ci ai sâ te cara e se sxl trec. si 
x^ nscasxrtt x care c iz sî ar r^ix: si ; i r *â 5^. 
^ credfcBelar rde câ si jcirirCL it: ix * certe- 
xdcsii. lini ie iccccjx. re—zii cemii si râ ii; 
^ linis JKice: csipsseşz di si jgîg crtsizL Ir 
TinzM celor ie rai sîs, respir^ c. îsrrias ede ifr* 
ie ctzall > ten â? 5 idnane ac. De&ra»- 
ăApes^rr se mn i r a-rtsa ca emu seina. 1 xz^izzxrxrLrr 
rsi iic si ifn ci K9 KsA ez^ux a 5csc rrlii. 
ir n xar car itresier zrecemte 31 21 s"! te: ir e gr r -r eo- 
. Te adfiacsLl C'crszmaKi ret sî xilrtez 
11 ^ ®oe«ai xa deci sccsl e 1 nsâci- 




lt* ii« c re dîrgg - s* dc£ tu ir 1 - 
M si izzpezerr czcecSro asxscri iirrra A cesce 
rrecirln ie teospe sare asoesane ^rcr. a iesciin rai 
nn? de care mesă. Ni crac ci eszs recasar si rsâ 
1 * *3 apwne dteie şi nrerzi rle 3ri rre-ce- 
■ ^rir care ii rrecn 7in si N esnr—! -e^neniraeirc? ii- 
^rrrin cirm ae iillrr si reî iar’ te Cira± ? 
ari. ^ cm 9 iccin te conrrLare 23eri si teilcrtrare 
pmm ca oefevaer c â se xwre ae c rârî rrosr^r-i. 
j. care şi ai rocTân? si re ictotrc rrirsasri rmcS, csz- 
csrbi-3t u rinăil bbsCz* ie ăreixrle <ccdâr 
Asa m. S3em s: sporiri te ctxrâare, iir 'ai, cai ie 
rrssni jwm - aaeci% zt re-ir sl: s^arsi ci axnai c- 
Z 5 p« s£ cecra rjssri tot 5 ceâe are re ttx lai 
cel rai craac. Cte cr^re jlz irâ., 7. mirii 11 5asc cet nai 
^pasem xpar. L^rcr^rai ie zărim o*srie reicg! 
aaosrre zaaaaeLS3e, cfc si oryizea armării rcasrrs xr 
icac ca icraeii rirfrp si s^ i.zazii xszprx rotsrri ccoăzicm 
r ă p ari ar ie asări, câsc Iz SccaLză 

'sr, Iiisccn Trrrââ si Biserica 
d 54 im\nc ccrcrir. ? N\i rcirâzfî rieri 
sascîn cet care^ ca si srriraisil zoscri te zreczr, rizesc 
T^*p4 ars zmăLcr lifcerăzm Tac xoaasă ier.răzm xar. 
x tek£.*g* te adtarsri zeaaEzsesnsi m ssgG. rcoâsaxseâ ter- 
x sx ce cază sd isn^i cc^aeSc. Aoate j» - 
căilriz aecred^a^ pupars* xz s^fesr si setei e- 

pânerf ?» «1 ct szaet jaa si >xcrî5ce re. cercr 
xanMzzIor, & ăc îjacra aed: să-şz ăcâ zA.r ssbbkL 
Cte care ic <irir te * cccsacs c^arăr5e xJz c rr ie- 
îseraicai nfei cvxssesrpcraar si ricsarâm perriisarea te 
Tcă r zr esas c eart 'JO,a care ta âsee *» idea. rra- 
£« re zÂTaaf pt cart js-x rrAJi jcacirm. Im perzal sa 
*aac x m &Z3> r tt rcaarâ.; Do*» >< cauâ oi aân âr* 
-rrrr* B is eric ă ratesat ÎJBaâae libert ci: s: 1 rrr- 
tocictlfcr ei. baatrnI dmi 
: - - ^«aeai x Tftxrc perdesi ca^i ă 

xsism Hsxe Cfe-i#*» x Sase risrîprr: 7< s 1 te- 
rlsr^Câct ? Ste xecâraz ;irea ie crtCLză 
Ni* ’ .-dai i^crt Ai m zrx ei aal nâc se ca zei 

:-•. c c r^ . ~ te ni —se vreii zi^nurcx si cecsăcar^. aaasrrr 
3T ^.cvxs ari rccaescEicaLi^ &. sun. l at Asor si xcsir_ 
isancî :1a: flS ci ctz penet, ae teaert zssâcerăL- 
rat m >aaac sd-ş. s^&zizsl zuzu craetste lâ crfcerr câ 
3scss« se n. rlr^u icexi iren ca te resamca ermer— 
a ik. Ixcr-x şi a-t rrwi ■ mt dk Trec, cii crep- 
srrL Ij ă» «ct 


ş»«tA.urw f-L Infriaarea Bâstezi s: »• ie^lrăcte 
natert crt«raA x DB guufci tesss C ter i sflc g s . 

ce^fi trdrizsn: sa te teăbtearta nonW sî_ 

ce: saNc te crtefca 1 JL^cl te rina leazicL Ui te ce 
» se «tecr î acami *ect rteiaS si Aaîki: te*- 
resznji se cas5î?i â cei ce at aisa: aht czedfcă». Fi- 
serâa CVtdzd x te te^ţml rrr-dexe te a—si dszn 
crwăkaaL prverte. 

ter airnos vă rqc a^ră remztt să terreit teciderezi te 
sân»: 

Prtecrte perete îrrn-Tza-e, reporteri: tete ca- 
zalx. ^15 ti >er±î te cmmării zcasrrt ^rrrr 

x Irx -dâptrl^ sh^t te fezidL IV tept, xcesi 
nxxîv ac era tev4: o căsri*-care jesarc a se rxILn na- 
îertel-zi zeee^Lr spre a eoaspraate te ezrssirrea ce zr- 
ra si 5e rrezecsaă ze iz te S Fefcrmrte ÎFTT, crete 
5 PX La tecercssl «acizi: su pre: 
aeS® r^ra-S«pinte. C7^~»sc că 
x Î3s: adsi zrir nagerei ca c xr=ă te &e. ar sate sx 
ririă rr-\ sa te as«rrînem zrzrr -Izii sperean 
"i xr: 5*1 sar te *oa>i criraL Iter tete xcesc 5irt 
~ * ^ - 1 1 ^ 3 -serica esx x ccp«rlz 3 irrzi srr 

care se ternolă a d»r. si terrxisned. este ăsnrsâ ca 

” ^ . s e p eL ^--=i^a A k 15 TOCT * tl 

roE» SanBiaî *gt » ta.—: x i—Ka—er -«— —» 

?S *î* s artcototi. ?e ^ ^ ^ 5 ' 

.«=x-a-ir« * s^-rtEct tfc 5; fa. 

sa. reprernei se ca? te wore si c ocvrx-ă te crxs! te- 
rwni>te> i > zrv^sSxa_: cetor care zzem: si realn: 
pr^nxzzui. 

Tct «KâsâKl zc 1 Sate îhîw «rît $»»- 

rai . oaraBăsre ş: salari: apals" ^zrrrl- 

xr te >xtem.-e cdor tete r»irei 11 iii. Li tajt. acmrîîle 
atese B^erica Ctrsoa» zn lovese zerrai tz cei ter ce- 
=mzzxr£î ăreâi xrarăr: xcesce xcsmrii kmsc zccre ce- 
rmiăzile ter oc_ri raaLzo^c crâate se rll,, ter Ir x- 
d^ ktesc zearsrl Izssrgc mte zerlteu cr \ te ce x^r- 
5 X 1 —ir* -rl r râ rl sm tescîszi şi zuzrscz- ^s 
jivcâsic i^xa a msaşatei tesonatec rarîasills: 
r_z Bu r ai .ăi. M \t^: Ir rezidi ziciznei zziscln sii 
^ ■ A-X—ci. v x i^sîzi —rsl. 1 T y* ărerte x re o- 

e, ^ specteL acute: c£cd esse rerca je 
^ ate^f pe »i #i .-op_l coscrte 

x 5»: sce Xa.teccal-l_orloir_ I v.î o roteizxr» âe 



Si i ccr* x zyrm zazi xnâzirT: Sără m sU m- 

rte: 1 ^-CKur-NiteocL:, c: NarStccai-l^iccar. iVci Nxr- 
aste-i era rus IteLtera* l^rocanteri, «ă I^krană zerird 
axHc-îti tecîz cei ce recea si zmrl 1 zziscare •gSTa'-r; 
Aeasd sLniîcri zc camerei dlcla carr^xiaaxii. Z- 
SeerzT, ac âţeL^gai xlnurze srarare xle xstei te rs- 
tannaff sf 

^ ii a a l te r snarte crsiri şi si znccedizi te 

zzâscri L: xcesr seerrr te i r ter n a . Net zxz creterz ci ^r- 
^emzi 7 eoerx- di şi ctl Brctinte ii xr tecesrssă ca d ce 
ioraaiâ cccnrlciz d xftee te szzerir. Nex ir -rate: rz 
iC 5 Xsrx zxrâ cc rănteri cszare: te rintei Irr, csi iczai 


imet. aa nepeit wes te xat Sra prece*. v< 
ten c ffjpgg iă te Etei : pe>crt ce KkA rră Is 
aaastri Na vă fetrrtKi ar? si IV?. f 
trx ce toate acestea ? Sîaneî?» -v > ta*' - 

lâci te sivirsrrea 1 aris* te rirbe* 5^ 1 
=Sdui. ?r*t«e triat t, *m* -jt Jam: «teliM 
Sccasrsr e«te fcwit Jw-» ^ e,,* ^ ^ .. : 

JJ s»K ax » * ua «H, 

3 fi»ce jâ fit aa! stm * ro Bri i lU ii > xir să 
— ^ te-oi tâsex ' iberi^ «sse % dfe* 

* ® **» înrâatî. Tp(w 

Si ^DOMWr! zi -saxiacaîzsxat pcci—st ?s*ts-w- 

d» sac rsirr lierir. D«mrec« 3 » târnei - 

s'sa Scs lirsaş: jnre,iae =TBăs»rHe ynebiH i 

llJfj*!?? _ ?0raaI ş * aS ^ a 

iierss erreUs-rî Sa 5a=i=i^ protitira a 

r*°f: N ' z . esa? “? :oe ^ s* 532 ^ * ixua -tat-^de 1 
^ aa ^! 3; — :-J«i 3 ft 5 c 3 î sasrse, a ins: jj *»c 
îi^an « jrfnew jerisaSi arecxS. S«da«Es.-i îl 
=3 »-ţ#sc r«rs rtm: » >Cst«i Lsâccarî j rixti - 3 - . 

^ ? fcmi “»* « * rts- 

,^oer. as ie ,-jpcr « ftrt.ptan i m ^rxi-a ^ 

™* ™ =l3i»ce Jgd fr-ue . ca riets-a rcrrcrij 
aaaă» specăit. Txoclara esercaj B « r^Sara 
ia a:, aspect nroisc, se tei r«saiCi —3 *c=2îteii 
r °— c s; *«*«;.: âsis-xuL xţer^sî rrci^ 

* 3I=3M ?e erre a, a** eieamese lix-at j . 

Ms! ? 3: 2 se a a— ţc! a. ~~ T jeaxci- 

"î ^ 2 ^ ^ « «r« ** st ainar» jră trălcaa» 

C«PM «b. «îmi 
^ Niraa^rr. razâcesc se rartea i- »w 3 « 
aiiia jfrhi!<■ ifca^i i ^ CiaiaCsU- 

* *^=*2 .«rx^ =t Dwei. r*i*rnaai ^rSăs». -rl 

;< ~n 3te <jbs mraresrL, era cxsteâ 

^ r ®*^l ăQr â al jhc±22r-rfc prii ariirxc^ 
uot c aarate. z r b cigf : zare x^ m- z-oarz te teza 
rtezri axzteataCismiif mzăzesc. îxr ca iilnze te 

^ vîoPct £rizi Lr^xrrn' tesd * 

â: si 1 crrez_zr. pţrccrc: ja. 
rai c-x cxre *nrsr sl rxs 

jkxz 2 ? Ătrciax ^aciaBalband_ _ — „_ 

îtaat ~ 3x iTi? '.aesra i 

B Ts^zn, 4*vs. i- 

râ ca C-rrvemi. Literar şi crerzrzsesEate, efeereas cr 
5*ir testez te m z nfz?- xbamr i izx: Ingcc iva emdLor ri 





? 5 


Na rczterzz tu ieri 

rifSăzr xfzzl« teri te xrzreî-e ce zi se ; 
te?3ric tezcîrz z tesriECire ca -tecesxre ter 

lansa, ceicr care xr i^rîs : isereaea f.zr.^izre zâc si 
tezrai zrrozclzzriLzr. 

Ce£^= zserzxTTLZc te szrx czszsnzâri. Arz si 

5a reşânrzscr, szre 2 araBca ersTirtercr îr anz te 
Testere aisate pesaal. 

AI I>rs- ce zac respKti, 


Fwilui 


Dom X POPE SCU 


amu mm 


Stei 



a Jose coreu si .pdrri i 
zs. ASLOK C-ITSL'S* izz» te eză est dara: 




Lista Nr. 3 



_ i 

>. âruj. 3JL&T * / . . 

_^ 

AViND*_ 

_ $ 

AXOMV . 

$ 


s # 








































UBI R1ATI A 


* 


Greva 

Muncitorii trlntlt-*u ciocanele 
când II n*! (tot l<*fa jumate 
pentru |i*nr şi pentru dreptate 
piepturile «uni gata de moartei 

Tiranii adus-au armate 
cu tancuri cat luna de grele. 

(><•»«GtlTTVi sflrNl-vn îh lacrimi 
aperanta din Inimi rebele... 

Sângele curse fn valuri 

Zac zdrenţe şl prunci «periaţi... 

Pe coşul fhbricci negre 
atârn proletari sfârtocajti... 

IV\te trupurile lor legânândc 
* na rele aşterne «Irutul. 

-Doamne, dece oare dreptatea 
o’ighito în voacuri doar lutul?!... 

Peste Tara Românească 

9 

Teste Ţara RomâneaHcă 
curpe ari blestem amar... 

Hunii rea-i prinsă *n cătuşe, 
ceru-aJuns-a nori de var... 

Te ogoare şi prin sate 
vezi donr babe, moşi şi şchiopi... 
De atâta jale marc, 
gârboviţi-s bieţii plopi... 

Tineretul ţârii scumpe 
ridicat e'n miezul nopţii, 
schingiuit, bStut cu biciul 
si tarat spre Volga morţii... 

Peste Tara Româncasci 
trec barbarii, trec în goană... 
cu-ale lor sAgeti de ură, 

•trivind t ristul din Icoana... 


Doina Neamului 



peste cer de sate... 
v*>’iacole si grindeni, 
vtn*a pretutindeni... 
cu sAgS da %hiAtĂ t 
cu săgeţi de foc/ 
cc n’aduc noroc. 

Ce blestem de soartă 
cu inima moartă, 
fără veselie, 
firi liturghie, 
că a fost sl fie 
ca*n epistolie... 

Peste Ţara Dacă... 
sk coboare Rusul, 
sl oprească vântul, 
sa ucidâ cântul, 
s*aduci mormântul?»... 
Hienele nopţii, 
hienele morţii, 
ne ucid bătrânii, 
ne ucid şi pruncii, 
sugrumându-i noaptea 
tn desişul luncii... 

Intre Tisa-Nistru, 
între Nistru-Bug, 
trag Românii astăzi, 
schelete, la jug. 

Biciuiţi din urmi 
de barbarii roşii 
ce Carpatii scurmi... 
Plânge Bucovina, 

Tara M uşa tini 
4l- mina haină. 

Plânge Tai» Bugului, 
Plânge fierul plugului... 
Danari* se abate, 

U«a|i la spat*. 

•ttiatra^sub stdfl, 

•tiinsa hâtre ghiulele, 
a. Balei cui, 

: ca neamul piere 
i»agr* durere. 

Unde sunt pUiesii ? 
auni arcaşii? 

“ sunt Moţii, 
aţj de soare? 

ud cruntul 
- ritabunare?... 

SIUSTREANU 



DIN PRIBEGI 


Ultima şi suprema jertfă 

-memoriei eroului Ionel Golca- 


ln loc de Motto; Am păstrat pe ‘mâni şl pani’, ca*n unele versuri 
cotruşiene, pentru a da poemului primitivitatea scrisului Ieşit de 
sub mâinile bătătorite şi brăzdate de vâhc groase ale unui tiran din 
satul de origine *1 lui Ion Golea, strănepotul lui H oria/tatei c bătr⬠
nului său tată, ‘Unchcsli' pictorului SC Dimitrcscu. 

Cu gândul la Papta fui Ionel Golea, iată cu cine a vroit să se iden¬ 
tifice, umilul si îhccrcatul meu suflet. / şadar, nu am făcut altceva 
decât să răstălmăcesc murmurul tainic, glasul venit dc departe,din 
veşniciile neamului: 

In tranşee fraţii tăi au fost ucişi 

Sub cerul Apocalips ei roşii, unul câte unul, pe rând, 

Duşmanii au trimis să le sfSrtccc inima, haite dc câni. 

/ i rămas, tu si codrul lui Eminescu, pustiu si plângând, 

Singur, cu steagul ţării talc fh mâni. 

Priveşti înapoi, să fugi to opresc morţii 
Si străbunii coborîli din Istorie, 

Căci toţi nu mai sunt pe vatra lor stăpâni, 
înapoi te-asteaptă bejenie fflră glorie, 

Singur, cu steagul ţârii tale îh mâni. 

Înainte vezi cum se desfăşoară 
Armatele călăilor, furiilor, hoaţelor... 

Inchinân du-ic satului dc pe Tffmavc si sfintei pani 

Porneşti, cu pieptul gol, contra glon 
Singur, cu steagul tării tale Tn mani. 



Te-au doborât, sf£rsindu-ti Calvarul 
groapa 13 ră cruce sub sângerosul cnut. 

Din trupul tău, îhcet, va creşte altarul 
Învierii Românilor, din nou th casa lor stăpâni. 

Gi v;ciile ca soarele vor străluci, pe locul unde ai căzut 
Singur, cu steagul ţârii tale în mâni. 

0. VUIA 


Doamne! 



Aşa după cum m'ai zidit, 

A sa sunt. 

Tu ştii cât am greşit 
Si cat rău am făcut. 

Dc mii de ani la mine Te uiţi 
Si cu nu Te-am văzut. 

Te-am căutat peste tot necontenit. 

Dar nicăieri nu Te-am găsit. 

M*am aruncat în viscol, în apa, în foc. 

Şi-am toi rătăcit din loc în loc. 

Si Te văd, să Te întâlnesc. 

Ca si-ti spun nedreptatea şi robia 
Şi cumnc-au batjocorit barbarii legea şi moşia. 

Cum ne-au schimonosit graiul, sufletul şi obiceiul frumos, 
Dc ne-a ajuns lanţul şi cuţitul la os. 

Insa acum Te zăresc. Doamne, 

Strălucind între cele ‘Trei Icoane’ 

Din casa noastră părintească, 

In ca re-a m crescut îh credinţă si omenie românească. 

Te văd cum TU porţi surghiunul, prin veacul pribeag, 

Cum Iti sângerează picioarele si fruntea de Iobag. 

Urnind povara păcatelor noastre pe meleaguri străine 
Şi speranţa eternă în zile senine. 

Singur, tifeut şi pe gânduri dus, 

11 văd prin sat şi prin lanul de grâu, pe lisus. 

Doamnei 

Iţi mărturisesc. 

Ca de când îs dus de-aca&â, th lume. 

Am xA strigat disperat după Tine 
Iar Tu, izvor nesecat dc iubire, 
înfloreşti, în propriile noastre ruinei 


D-TRU 


Şi-a rlsirit... 

Şl-a răsărit acum când scriu, 
din putredul alWt sicriu. 

Icoana munţilor C arpa ti... 
cu mii de fraţi 

întemniţaţi... 

Toţi trec în marş 
la fată arşi 
încă Pisaţi , 
înlănţuiţi, 
hătuti cu pietre 
şi huliţi. 

Şi-au răsărit acum când scriu 
trei fraţi căzuţi 

la StaiLngrad. 
sub cer de sânge, 

cer nomad... 

Sl-au răsărit pe Volga’n sus 
unde-i crucificat 
Ilsus. 

ALEX. SIUSTREANU 


Poemul eroului cu ochii albaştri 


Când am fost studenţi 

Comuniştii ne trimeteau să asistăm la procesele zise politice, 
dc fapt 6 tragică mascaradă 

îh care legiuitorul reprezentând Justiţia cu ochii legaţi, 
era călău deghizat în haine militare: 

Condamnarea stătea gata redactata înaintea iui. 

Pe acuzat l-am văzut din spate, 
un munte de om, 

prin el parcă începea să grăiască, sa se mişte, Ceahlăul, 

‘Am fost, sunt şi voi muri legionar*. 

Aşa mi-am închipuit că arăta Codreanu 

cel ce-a fost suprimat în mod mişelesc, 

pentru vina de-aş fi iubit prea mult. Patria sl Neamul. 

Apoi l-au împuşcat si vărsat beton, opt metri, peste el. 
Crezând că astfel vor astupa gura lătrătoare 
-Cerber cu trei capete- a Crimei. 

Mal târziu l-am completat statuia 
după cum ni l-au descris prietenii lui. 

Avram lan cu al zilelor noastre, 
arătare sacră, pe un altar 

clădit piatră cu piatră din sângele şi truda străbunilor robi, 
pentru biserica plaiului mioritic. Istoria Romanilor: 

Pârul în vânt ca cetina brazilor Sarmisegetuzei, 

Chipul, de frumuseţea Arhanghelului pe când omoară balaurul 
desenat pe icoanele de sticlă, ţărăneşti. 

Avea ochii albaştri ce purtau reflexele aurorelor limpezi, 
dimineaţa, cu paşii în rouă, pe malul mării la Carmen Sylva. 
Ei îi caracterizează eroismul curat si pur 
asemenea isvorului de munte, gură de rai. 

Privirile sale, stăpâneau tainele, ca cele ale lui Palas Athena, 
pe care Komer o numeşte, zeiţa thţelepciunii cu ochii albaştri. 

Eu nu pot să spun asemeni acuzatului de odinioară 
c*am fost sau sunt legionar, 

dar fiind Român cu respect faţă de Istorie şi Adevăr, 
nu-i uit pe toţi morţii noştri, eroi ai trecutului. 

Criminalii după ce-i executau aveau cinismul rar 
de a-i expune îh ziare ca să’ngrozeascâ lumea. 

La fel făceau şi barbarii cu victimele răstignite, 
lc lăsau pe marginea drumului pradă păsărilor hulpave. 

Am scris fără nimic metaforic: Sângele lor, fluvii de sânge 
mi-au otrăvit copilăria. 

De când ei nu mai sunt, zac aruncaţi în gropile comune, 
fiii lor au suferit pe Golgotha temniţelor Leviatanului roşu, 
iar noi fiii fiilor, suntem exilaţi 
pentru aceeaşi vină de-a ne fi iubit, prea mult. 

Patria şi Neamul. 

Dar, ne-am simţi tare singuri şi părăsiţi 
dacă pe cerul inimii noastre 
nu ar străluci, constelaţie aurita. 

Ochii lui albaştri, ca ai zeiţei îhtelepciunii Palas Athena 
cântată de nemuritorul Homer. 

0. VUIA 



>3r 























LIBERTATEA 


'W 



MARTIE 1987 


PAG, 22 


[ANUNŢURI 1 

Mica 


» uni 


1 ANUNŢURI 


Im 72 C- 5 M 3 

ASTORIA MEAT PRODUCTS. INC. 

oferA cele mai bune produse 

DE CARNE PREPARATE N 
LABORATOR PROPRIU 


35*09 BJtOADWAY 
•CT 35TN A 3«TM $T5 


tOHG ISLAND CITY. N Y. 
I1T06 



Mona Lisa 


Grocery & Deli 
917 Onderdonk Ave. 

— 7-AM-9-PM — 
Tel. 718/821-4225 


Ridgewood, N.Y 


Ciorbi de bum, chiftele, brânză telemea, 
cafea turcească, mititei, gustări reci s i 
calde 



Vindem ziare in 
Ib. română 

Green Poirrt Ave. / 45 Str. 
QUEENS 


HARTA ROMÂNIEI MARI 
L A PREŢUL DE $3 US 


ÎNSOŢITĂ DE O BROŞURĂ 
CU UN F. SCURT ISTORIC 


I 


* ^^T*!** de U ziarului 'Libertatea47-15, 

44 St., Apt. i H, Woodside, N.Y., 11377, si de Ia D-l Ion Nico- 

rMflm rkWOOd ? ViU**c Dt., * 405, MM-2X1, Ont, Canada. 
Cheltuielile poştale sunt suportate de cumpărători 


COMPUTER TRAINING, 
WORKS HOPS AND SEMINARS 


«Learning everything you need to know about computers, computer 
peripherals, adv^rvced software packages, and the newest co^cepts 
ir corporate Applications take Urne. Now you can compress all that 
tiir«e by attemhng VTDJODS COMPUTER TRAINING CENTER -tocated 
at 15S West 23 rd Street-, TeL (212) 645-0975. 

Currentfy we are offering Daily, Weeidy and Saturday sessions for 
Profesional*, Student* and Minors Cages 7 trough 17 ). There wil 1 
be additiorai session* and courses avaîlable in the future. Seats are 
iindled so picase appiy nowj 

All >esswn& are threc months of intensive trainii^ for those who 
are sertous about leamipg what il takes to be productive in the corn- 
puter indusfiry, Each student wfll have hU own computer along with 
all the Ldcesaary course material*. 1 


APPLY 
NO WI 


(1) 


(Z) 


SCHEDULE 

O) 


(4) 


(5) 


AIDA CAFE 

68-38 Forest Ave. 
Ridgewood, N.Y 


-ambianţă plăcută- 


MEEKLY 

EYtNIMCS 


WEEKLY 

OATS 


DAILY 

EVENInos 


ADULT 

SATURDAYS 


CHILOREN 

SATURDAYS 


bk'\ 


MG5 


4 0*Yi/kK M/A 

1 DAY/WK 

4 DAYS/MD 

ÎMOti-THUS) 

(CHD0SE f ROM 
M0M-TWJP) 

SATUROAVS 

5:30PM-î£>PM 

5.-30PM-10PM 

I1AM-3J3CPH 

BASIC, LOTUS 123 

BASIC. LOTUS 123 

SAME 

12 DOS, «ASE III * 

UOAb*P1>0CESSHl& 

AS 

'WORD PS0CE5S1NC 

DOS 1 H0R{ 

DAILY 

COBOL & MCRE 


EVENIMGS 

$ 1,200 

» 325 

$ 350 


4 OAYS/MO 
SATURDAYS 


1ÎAM-3;3CPM 


005, BASIC 
ORAPhJCS, 
COMPUTER ' 
LITERACY 
J 250 


Sodttfm Styld 


U )oc9 C orVing Studio 


ICONOSTăSIOS »CONS TRtPTlCS 
ANO WUCN MORC 


3*00 WCST I23HO STREET 
CLCVCLANO. OM40 A4 III 


VALERO/ CERCEL 
9*1 9697 


• # • • 


• # 


P*>me*iU m*v l* nade in corxvirdcm inaţaUmenu * 

-minimum 40 % domn pa ţinea • 
ist - 2 t> * in*UHmem *• 

#*& -2 % instaflmem +* Csm f mm Gwww*w«r 

Ar4-2t % înstaRmeot » 15,6 West Street - New Yorts, NY 10011 - (m) $45-0975 


LA BARUIR'S 

RASIŢI I 

CAFEA Şl WJE PRODUSE 0MEN1ALE! 


40-07 Queans Bivd., Sunnyside, New York 
Tren 7, Staţia Lowery. Tei, (718) 784-0842 


K . • 


I 



































































Martir 1987 


PAC;. 23 



* * * ¥ * * 



RESTAURANT 



R.R 1 Jane Street, King City, Ont., Canada 
• Tel: 833-3747 


• The* ovmor* of tbc ru* tic 1%abelU Gar- 
âtyrih UdHtMurunl, AntoinotUi I» DomenlcNa- 
'A no wtch wa consider frlcnda of the Roma- 
nfan Coţnmunlty wUh to e*tend ihelr beat 
wUha® for aii our poople arid romfnd you 
that laa'iclla G ardem* boa Ide off crini? dinn- 
er danccK every r Hday-Saturday-Sund® y 
nit* wUh latin and modem llvc bând. A1 a o 
ha* facilltie* for hanquct* up to 40f» pcoplc. 


■ l*h..vlta Gardcn* Renta uram alao cm- 
BB9® k Ttor; iiftfan vuitor* and 2 mtisicUn* 
ifj feeng Iha drummtrr** rus mo U Llonc! 
M,: IMGWC and fb* iguiiMr pleyar and »ln- 



■ i/iftbefbi Gtrten* HeaUurant I* located 
un Jane St, 7 km. North of Cnufc'*, Wondcr- 
land. Fhorw oumber; *33-3747, ■”* 


-ambianţă plăcută- 





APEL- 

ROMANIAN REFUGEES RELIEF COMMITTEE OF METROPOLITAN DETROIT 

18405 W NINE MICE RD SOUTHFIECD. Ml 48076 


0BA6I zincul . 

Anul achita facem din nou apel la bunăvoinţa fcjflmMvoastrl, prie¬ 
tenii şl iprljlnltorl1 refugiaţilor români din regiunea Octrolt. 

Am hotlrît mal de mult sl eliminăm banchetele pentru adunare de 
foridur 1 deoarece flecare dintre noi este mult prea ocupat cu progra¬ 
mele bisericilor şl cu activităţile sociale. Totuşi, orlcăt de încăr 
cat ar fi calendarul Dumneavoastră, fondurile pentru ajutorarea refu 
glitllor au scâ/ut foarte mult şl trebui? să apelăm ca să continuaţi 
a ne oferi ajutorul Dumneavoastră financiar, 

/tlm că sunteţi bombardaţi din toate părţile cu cereri de ajutor 
pentru tot felul de cau*e nobile şl lăudabile, dar refugiaţii romînl 
in strădania lor de a se stabili in această noul ţară, nu »* pot bl- 
HB>, pe altceva decât numai pe noi, pe ajutorul nostru. 

facem tot posibilul ca să le gătim locuinţe şl lucru şl sâ le oferim hrană >1 îmbrăcăminte 
prG> ie /He dela sosirea lor. Unii dintre refugiaţi devin repede Independenţi pe rin d alţii 
«U nevoie y ajutorul nostru pentru o perioadă mal lungă de timp. Oricare ar fi nevoile lor, noi 
ajutăm. Ca o simpli Informare vJ comunicăm că fn această luni ne vor sosi 4 refugi¬ 
ul 1 * «fa Turcia, 1 din Grecia ti 1 din Spania. 

■PH cu generosul Dumneavoastră ajutor vom fi fn stare sl-1 servim pe aceşti oameni, si 1# a- 
ci fraţii lor români le poartă de griji» 

contribuţii In favoarea noilor refugiaţi, rugim a fi erpedlat* pe adresa; K0MANJAN bffU- 
Mirn c/iHNiTUf or MITROPOLITAN OCTROIT, \M 0 b W, NI ne Mile kd., SOUTNnao, Ml, 4S075, 


UNOCR TH6 A£Of* Of 

st ocomot cath^oral 
SOUTMfifcLO MICH 

ST MtTr* a PAUL CMUMCH 
W.AH80HN HÎS MICH 

Sî WICHOLAb CHUHCH 
OfTHCHT MICH 

MAAA$tm SOC«TV 
OCAftSO** HTS MICH 


Orice 


iea4: x)»*»-', c, CJtUCJAN, Preşedinte şl Victor LfAMUl, Secretar, 


VIZITAT! 

RESTAURANTUL 

'DACIA' 

17-28 Putnam, Ridgewood 

CÂNTA 

ElVIRA TOZO. JOJI OOMBY 
ţi ADRIAN CENUŞEflU 

Tel. (718J 381-6143 













































GHID PE CONVERSAŢIE ROMÂN - ENGI FZ 

de Dan I. Fomade 

SINGURUL GHID ROMÂNESC CE CUPRINDE 
AMBELE VARIANTE ALE LIMBII ENLGEZE- 
ENGLEZA BRITANICA SI AMERICANA 
INSOTITE DE TRANSCRIEREA FONETICĂ 
(PRONUNŢIA). PREŢ: US S 10.00 

COLINDE SI POEZD DE CRĂCIUN 

Aceasti culegere reuneşte cele mai frumoase 
şi cunoscute colinde şi poezii româneşti închinate 
Naşterii Domnului. 

Prezenta ediţie apare sub îngrijirea 
Prof. Dan Fomade, cu un „Cuvânt înainte" de 
Pr. Gheorghe Calciu—Dumitreasa. 

Ambele volume pot fi comandate, la preţul 
de US S 10.00 fiecare, la următoarea adresa: 

Prof. Dan Fomade 
P.O.Box 1163. Stn. H 
Montreal, P.Q. 

H3G 2N1, Canada 



CITITI SI 


RĂSPÂNDIŢI 





SCRISUL 


ROMÂNESC 


ÎN EXIL 


LA MONTREAL: ŞCOALĂ ROMÂNO- ENGLEZĂ 

(Cursori zilnice} 




Comisia Şcolilor Catolice a aprobat organizarea 
de cursun de englezi la Centrul Cultural Român dm 
Montreal. de pe 8060 Christophe Colomb 

în aceasti sesiune, care a început în octombrie 
funcţionează 4 grupe de începători şi intermediari, 
totalizând peste 60 de cursanţi. 

Cursurile au loc zilnic, de luni până sâmbâti 
In funcţie de nivelul de cunoştinţe de englezi şi 
de timpul disponibil cursanţii pot alege două din 
cele 6 zile ale săptămânii când sunt cursuri 

... U r ««cârei sesiuni. Comisia şcolari 

eliberează certificate cursanţilor activi 

Pentru înscrierea la următoarea sesiune (din 
februane 1987) precum şi pentru Cursul practic 
ENGLEZA PENTRU ROMÂNI, luaţi legătura cu 

<5Î4>4M.7084 lai ' 01 D ” F ° raa ‘ 1 '' b ' “ lef< ” 



AU APĂRUT: 


J LI r EPTÂT11 # Voi. II. Pretol de cost* 515 US + ****>*. 1+4 c “I- — 

şş^ariiîiisîiSKKâ 

sr,v.xrisâ 

-itcarele adrese: ralan POPESCU. Editura *CAPPAŢn-; Dr. Flllp PÂifflESGi.' Voa-lrofstnsse 9. 8933 «*- 
■ G * rTBr1a & v * st » ca sl deîa redacţia revistei noastre. 

1 - E2UMAT AL DOCTgjWEI LCGrcvJ 9£: Preţul ■;<? cest: SZ.50 - eroetltla. OeTa î'freţ.To ’» «*" ’ 

delaDl. Peru mcclae fpffso . _ _ ’ ca V 


HOR 1 A SIMA 


RADU BUDISTEANU 

ERA LIBERTĂŢII 

* 

* 

IN SECOLUL LUMINILOR 
STINSE 

STATUL NAŢIONAL-LEGIONAR 

* 

TRADUCERE 

VOLUMUL 11 

* 

DE 

DESPINA SKELLETT1 BUDISTEANU 

EDITURA MIŞCĂRII LEGIONARE 

Ma/iHH 1QRP 



m iw U MA, 1900 


EDITURA CARP AŢII 

Condr P^rt*Ive>r ftJ A o TVhs 


COLECŢIA CARPATII 

N/30 


DR. FILIP PÂUNESCU 


«CUNOAŞTEREA 

ŞI 

COMBATEREA 

COMUNISMULUI» 


28006 MADRID- Espana 


BIBLIOTECA DE DOCUMENTARE DACIA 

Nr. 20 

Dr. FILIP PÂUNESCU 
UN 

REZUMAT AL DOCTRINEI LEGIONARE 


EDITURA CAR PA TI I 

TRAJANO POPESCO 
Calic Condc dc PcAaJver. 82 - 4 • D 
28006 MADRID