Libertatea anul V, nr. 48, iulie 1986

fir ^8 866 


miM'rrM * 

A# * ***♦# I 

IM AV 4 * 


<*rw ■ yfi 



• H>n 


Redactor: Nt|A WICOUE Redacţia: 47-1S 44th St Apt IR, Woodride, XI 11377 

A«A V, - IULIE-Wr. 48 ŢffîtfTj 


Z>*7 d« oţTime, orientare 


acţiune romaneasca 


Exil 



SCRISOARE DIN TARA 


*.|r/.*•*■** 'V- < ;e^eţ - 

ţţ*, C <9 gnvl ?cyp > fnfci 

l*<îl**H Uf *".rs*r 1 a, jHÎ 

Llb^r», * *' tl- { .' 

'1 y^r- |«i' * ) ?£ d» * ' 1 9 

SU 4 .^! ’ IberOtll pe pf*$^ 

^ < 1 * ti '>■ 

* .Ctate' 


PLEDOARIE PENTRU LIBERTATE A 
UNOR EUROPENI DIN RĂSĂRIT 


' a : 


',<% ţi 

ţ f^5* ^ 

fată trrt 

dff 


,'1 






P u- 


•Hm*» r'»ra1»1 * 

1 Wtatea*^ 

i4 *a* «•pol—'* 

prin 

caac/»r>1« <îV '•'!»«-, 

cf Ori acvlc, ev 

-•-'idoţll «fi *0—.-ţ 

- « • - f - \ , re-* 

foîvtiol d* i* J799 

, 4 de-Aţ c« ^ 

’* T f -.1 «!> • 

datoritl 

f'Sisr mtriî * <*m+r 1—* 

' ’ >« /9 4 

■BLtaLiotii^JIAiBfy- <h 

}»lf; *D4Vt«»o; alr 

,.a<4 A fa Ta r^x» 


-jl ny f'jrs/s p* 5 *„* 

r*.' i'; - > ; re * :■**«, aduc fu-ţ 1 p 

c> 4 t r*i tn t 1« nc*tf«i tP*re 19 C y ' * 1 3 * 
Civilizaţiei d* * 2 tir 1 e C*' p* <> *. 
•-5 parte w*jţ~ C/pH*v 1 4* r-rUV 1 ^ 
p£ f l •* V y£/ind c4 ^ llv«t 

r,| V trri,1ndl 'Î7T4 r ,:*"r.rî, 

:-+>+* ţ|rî r ţ<>f'‘ ;3 diurni cir* f '%» 1 - 

*> «parţirgţ *'c1v2atl, îl aut •;?<? 

îl î* le^r-V t" dOCtrln* «i 

. ._ ' ’ . : -/.^«.. 

4 a/i fi * 4 ts mr* *• rn *, — A ^ a. a-* 


nri 


~ i'IX-* 1 


^:ktt Apwîvl d«. noadele Otlrestl, 

1 naa /111 * tu^c^itl penţ r, pp- 

1 <ri ;l î>yitl p* te d*ni/e- 
7‘ pi îl v* culţi re, ta «al mult ti 
*< '.' Hi/fy&lavci 1 rfx* Ale; l f /; de 
Y, •> 9< *tC# Wattul 9 uitat 
^ fc'-'t*** .1-9 uitat pr-w.ter. 11 # 1 *r 
>*.♦1/1 y prir ImyritfO- 

r î* *|r4 ut ii umanitate 9 * ol or 

C>.f# '*/ # S-tea^gl •". Vi î f 9+*' Oixrt 

tţţ' ; itojfa- ■ M*A/4- »' 


'jrrtf. 

•. -—— —-■* 4 


O» 


I <r 1 
>M- 


*"y yy^ ţ f» 

Ovo? # 
*îf44_ 




©ţr «©♦ r«/V5î »r.f ^ai? ©^1 

iMr&jM & l< c***r 

** *."»î?.*.t \\ '/.r rn ţ f 

<jf *^1 «wU r*fHt 4 rt** *'*Vj*\ v**. A 

r l s 4 %r .♦,< - 5 f po^/iy > 

pr+ t1f>4 +ry+r+ or '/ ; 

HilCa 

> *'><•', ar^r atfta ţi 

r< vpf ^t |^.*rg tacrir*. <5^0^|r, 
'•O U 4< f4 

frf i«iirrt 1 rj# 4 p c#o o- 

A*4» ^ «V '» 1 f <> V» ţ^flUjt» t» 

»ff- 


irT^lvr* * ^«fvtr» CV tf|^f »4 
^ ^ a i.'-şir* c 4 fK 'try îl /< 4 

o» )*#♦ 'v»r^a # 49 ţjr 1 «fr aed- 


t* *1 

r 1 <> cl 11 4 ţltO-r 1 ff %t 'JQVrl 1 ţ ţ~ 
• 'vt^ 1 f yttlAJlail r* 

< # plotr:^. cMar J 1 r.o«- 

*** 1* YM f*trţ ÎUlIr ji "U'i+r, 
4 * Irjxt r vî 11 pc^HI <5^ 3 a orolv- 
ti* toii+sî'i 4\ţ .07 t^o^LOf la o- 

trî«Rir **4 ly rtftîţ 

Oierii <* f 1 i«d #^1 ^y|r*t 11 Iwp. 
taVyrl p^rtrv 11 Urt#t^, 

'rl^o ffl î*«r t^trv ^ol 

f>' o tril* Ir fiişr*ţ *,1 po¬ 
lari, raU« # |*^ra4, n#- 

1 r 3l îl V>»t4r 1*03*0^1 îf «tv^l 
Ivoact, rMf - ? 1 vor r|râr-P,clt yor 
r|*4'* ava, o ♦ra^^l^ nai «*r* o- 
<4^ i',m| >-4 rir'Tv; 4 tK 


-pr 


H 

* 

*■ 

5 


Crrt î- 


in cuprins: 


— literatură 


- ştiri 




-artă 



—note 


— diverse 
comentarii 


ţ*r#*41, 

fwiyfîrf, rv« iftl* 

%tot4fv1 1+r«+ ry p. 
ît,T* Irtna rairjj t ţjtroţ*S #- 

tOmrWl 

J*ţ>*r 1 «j 1 CtOMK* 4 nurlt ă* v v>tl 
^ an? tar re pvt*^- ’ ^r*^' *1 
Ir, U^tţyrl rj lAprrlyl d» n. 

tl/l tare ţ1f»t*n* îpre cuceri ^a l v 

•11? 

5*ort* Apgiyl oa-ar p*it#a opun* 
ta'; # 5©erat1J # îau poatr aţa c«*T 
ICHî p*- ■’îr.yrrr.gl* îwl D*rţ#; 

“Cinaţi orica :z/*'a*ti rol c^1 cay*- 

♦ti Iritraf t*u nai potr1%U # c<t1 ca¬ 
re atl fou îlvaţi fi iritaţi a<^7o, 
ttrt /ala şl vina voaftritt#»# 

Ctriar ^ar| Apyfvl a t©ţt ă# 6 wa| 
" r*ti In taate conferinţele fi In 
ţeltferfl*, incretr si •sf<reti 4 cu 
chiftii# propagatori al 
rH şl ferlrlrll oa*rr.1)or 9 a liber¬ 
tăţii papoarelor ^ tut esplcatarea 
fapltallftl, 1i©rlclA4 libertatea*, 
triata /rit| 4 In haina r.ţi# t«t)oco- 
rltoar» a riMwflI, a fost tmelat 
intotdtaunal O v # a ales dlr ^eHln- 
►1# lelpr^dp ^alrld, rtc? •'especta- 
r*4 Statui 'm^-ului Ivp! rl/trri şl 
iaci 11 tarea tifi'fMI camynlftţ *- 
ppHnarea liberaţii, t*t«f*« 
Hc, foanrte si 1ac«i«ri/ 

** CburelHIl spvrara odatâîCo^M; 
tll au pronrts PMMrilăr f«fk1rt« sî 
bunăstarea In scMflbul tltmiltlIJl# 

-au luat libertatea dar In tcMet/ ny 
lr-#w lat nlwlc! $1 tot e) /Ice cS 
1 # er M afirmat titucuîul Hal In ca- 
t* fi acu/a ci Muncitorii trllasc 
foarte r|g fn cafritallsaa: # lste ada- 
/Irat •stamlIuU** rl noi capita- 
11 St 11 n * ar-, rr g > 11 s|— 1 face* pe 
toţi oamenii dar y»1 c^m^nli 

tll atl rrgslt ii-1 faceţi p* tuli* 
slracIT 


\ r c d * r*»r f c * f ţ , ; f , ^ 

feti elenii de y>ni tre-Hotl I 
tofi ie libertate de c-e terţ f i o t > 1 
.•r olrpltyrll O tuta de de 

•■^tdria Lm«Tirn, aT cfciO* 

‘".'■‘Iţr ce drepte ol 9de/ar 

v,v| # v^de fsi .e-ifjv ^ovriie 
'• *. 4 1i».f C9 

ale lui a r^ît a- 

• ^ er.ee *.,* afla -,1 «cur i 
' • *.« 

rlc A'yŢU* t J t 4 

> fn ap 

"*• î 4 f , %i ne r eţg: e ^#-- 1 

J^re-ptatS Ci pHylrllr Vlţe,de : 

. r i-v.oa^e tpre rţ-ffrit, > aţ>nri 
-.r~r,r* >1 aglgrlle 

" >r ol ^r1V.r,clrC f^ 4 , t^et^fV.d 
^al re-roltlter, fi puc furata] spre 
- f '* 4 ^ ţlrrvfit-e 1»v>-|rtjţa «?e pfa* 
^ţel; *!>aţ 1 -«ri pe cel obosiţi, p ? 
cel itracl# mittete de t<*eM asupri 
te dc/tinc vi respire li aere. # 
pe cel f|r% adlpost.« # * 
t>e-a Ignpgl mCvrilof ag 
#U 1 alatla ^rifraryţl ţi 
fA, 1-a prlirit, 1-a verptit, 

Cdt duritatea de oaa^rri, le- 

î f H pprţlle spre fericire. 

In aceste zile de airivee*ar*.npi # 
tlrtl auroprrri din op*t*)* Cortinei 
de rier, fn rinele calor ce-ţl fr, 
dreaptă toate speranţele cpr* 
tale, advee* cu ocMI tn C eţoţaţ1 gnd 



^atl- 


«««ţţ 
LIB^m 
le-a* 
« de v- 


)*1* n»«9tr» «rlH 4» f# r 1 efr« -î 
Kmprrtut» T«tr*jli tmoi iiuer* ii 
1' r»M («Rervlul Mrrlc.n ţi 

^Ittlini/liil tr»ţ*41r'ţe «1 Aftfrr1(ii a 
•"■-''>*lO A4*f«n. Cl«ry};lt<>r *? 
t»T4«l«Wl04' 11t»r».Jţ11 ţ n nv _ 

£* «litri, 

D » r r, f!,,, gj^, îpr , 

' r ‘”™' »HtO*r*. C'yrf*lAg* re# '<c§itri 

* 1 '* c* Arwrlc* no /« ?ot«« Moce *- 
<c* up doritorii I)» 11 f,«rt 4 to 
* w 5 ,&b - I* t' 4 l ^*i c , Z4C ^ 

Îlr*r1t Jl IAC«ord co r1 1Cw l #1^11 
i» /«* l£.r« jrlOIMI# înfloritor» 

«•«■ 7*1 ţ*1. 

A t»»1t H*0u1 c* UfeCATATCA j* 
n* d* iC ktu»*t» 4* c*l <«r« #u 1*«. 
t-o cu Ii/iţurf! IltfKÎAiu nu 
r>»d t40»t«»nO, nici ttmutMW CJ-R 
O C4t*5^rU*»c c*t din oro1> U»|«T4 
















LIBERTATEA 


IULIE 


J£utn a 


posta redacţiei 


ISm'PUU Turcia. 


Dragă Libertate, 

Te rog trimite-mi jurnalul înce¬ 
pând cu Nr. 47. Am primit si alte 
"fol* legionare. 

Ca tine Insă niciuna! 

Sunt curios, cum de n'am ştiut de 
tine pâr'acuma!? 

Ca cetăţean american -fortat s⬠
ni părăsesc tara vândută la Yalta si 
Postdam.semnez şi dacă-i cazul 
pot să mă prezint In faţa oricărui 
for serios [dacă mai există "v'unu" 1 
n lune], ca martor încă în viată a 
ceeace aşa de clar, simplu si zgudui 
tor e descris în articolul "Ochi pen 
tru ochi si dinte pentru dinte" sub 
semnătura ioana Aioanei!... 

In articol se mai spune ceva esen 
ţial pentru supravieţuirea romanismu 
lui astăzi: "Este timpul ca noi Romă 
nii creştini din exil să fim uniţf 
şi cu toate forţele şi metodele sa 
luptăm pentru supravieţuirea Naţiu¬ 
nii Române"... 

Cred că o legătură directă între 
fraţi ar fi ajutătoare, poate chiar 
salvatoare. 

Cu tot sufletul. 


Si dimineaţa la servici 
Oesi eu mă trezeam la cinci 
Abia la nouă ajungeam 
Cu "Dacia" ce-o conduceam... 


La lapte doar nu mă opream 
Şi nici la carne nu stăteam 
[Aveam un "MIC"...aranjament 
La P.C.R. pentru... talent] 


Iar munca nu era uşoară 
Fiindcă aveam de tras pe sfoară 
Pe toţi ce-aveau televizor 
Şi-T înjurau pe Nicusor 


Iar când intram în cabinet 
Cafeaua-abia dădea în fiert 
Sorbeam grăbit si cu nesaţ 
Ca să-mi ghicesc apoi în zaţ: 


Ce drumuri voi mai apuca 
Şi ce voi mai putea căra 
Din Rio, Londra sau Bosfor 
Scriind consoartei "Te ador" 


Din qrijă pentru-ai mei copii 
Am tot făcut economii 
Depuse într'un cont secret 
In occident, unde-i prudent. 


Schileru GRIGORE 


DESERT HOT SPRINGS, California. 


Şi când complet m'am aranjat 
Bagajul mi l-am adunat ' 

Şi am mai cerut un pasapc 
Pentru nevastă ...ca suport 


port 

port. 


Dragă D-le Niţă, 

Trimit un cec pentru tn abonament 
de 25 dolari şi voi trimite şi o con 
tribut ie puţin mai târziu. 

Un cald salut. 


John RONCEA 


La New Yor am muncit din greu 
Să vă conving de "crezul" meu 
Şi am avut mare succes 
[Aplaudat în "Univers"] 


<frt-0NC 8EACH, California. 


Stimate d-le Director, 

Căldură mare, nu numai aici în Ca 
lifomia, ci şi la New York. Pe ono¬ 
rabilul Aristide Buhoiu îl trec căl¬ 
durile dacă a început să trimită ma¬ 
nifeste la casele oamenilor.I s'a fă 
cut de tribunal,dar vorba românului: 
"Cine sapă groapa altuia..." Abia as 
teptăm! 

In aşteptarea procesului (mare ti 
-e grădina Doamne!], sâ-1 mai onorăm 
pe dl. director cu nişte versuri. 

Calde felicitări pentru ferma a- 
titudine anticomunistă a ziarului ce 
îl conduceţi, pentru tematica intere 
sântă şi mai ales pentru campania de 
mascării spionilor trimişi de dicta¬ 
tura de la Bucureşti. 


Dar toţi cu scârba mă priviţi 
Sperând să fiţi iar fericiţi 
La Bucureşti când voi pleca 
Şi misiunea-o voi preda. 


RUGĂCIUNE 


SPOVEDANIE 


Hai, să te fac un tribunal 
La umbra codului penal 
Să ne jucăm de-a calomnia. 
Poate mi-o trece fandaxia 


Şi eu să strig: Merci popor 
La "Universul" vreau să mor... 
Ce dacă sunt un agramat 
Şi Europa-am vânturat?! 


Tepeş-Vodă, Domn cel sfânt 
Vino Doamne pe pământ. 

Pe pământ american 
Şi ne scapă de duşman... 
După mamă e român 
Dar îi rău ca un păgân 
E păgân şi e vândut 
Celora ce l-au crescut. 

E crescut de comunişti 
Şi-1 trimis de securişti. 
Vino Tepeş, Domn viteaz 
Şi ne scapă de necaz. 

Vino Doamne, nu uita 
Să aduci şi ţeapa ta 
Ca să-i dăm vândutului 
"Răsplata" românului. 

Sus în teapă-i locul 
Locul trădătorului 
Din neamul Buboiului 
Ruşinea norodului. 


Fsti român? Eşti patriot? 
Poate pentru un miop 
Care să nu-$1 uite qralul 
înghite tot putregaiul 
Tipărit de A. Buhaiul. 
înapoi la Bucureşti! 

Latră pentru Ceauşeşti! 


La New-York când a sosit 
Amnezia l-a lovit; 

A "uitat" câ-1 securist 
Si se crede ziarist. 


Amice noi te-am demascat 
Şi nu e cale de scăpat... 

Ziarul tău ne-a confirmat 

Ca ai "part time" la...consulat! 

Andy HERESCU 


VARIAŢIUNI PE ACEEAŞI TEMĂ 


Să-ţi faci din laşitate scut. 
Parând cu "venerabilul" tau nume. 
Trăind ca ciot anost şi slut. 

Ce rost mal ai pe lume?! 


Talentul ti-e inexistent 
Afon eşti în ortografie 
Ce ţi-a rămas acum bădie 
E să te-apuci de tâmplârie. 


Draga de ea-1 niţel cam plină. 

De aceea plânge şl suspină V 
Şi 1 ntotdeauna duce greul 
Sperând să îi mai cadă seul. 


SS-tl spun Cine JVtf si cSt ml-estl 

1 0 î * 

de drag? 

In van ţi-aş servi la cap o măciucă 
Tot n'ai să pricepi cu-al tău creier 

beteag. 

Că râtul tău, când muscă, SPURCĂ. 


TALION 


«$♦ BRASILIA, Brazilia. 


Iui, 


Nu ştiţi ce mult m'am străduit 
Să vă explic ce mi-a lipsit 
"C.A.fcosetti" era prea'n centru 
Unde-mi aveam apartamentul 


Aristicâ, Aristlcâ, 

Te-am prins cu ocaua mică, 
Faci de-un an pe emigrantul 
Dar eşti numai intrigantul 
Care-şl uită omenia 
Dacă-1 creşti mereu simbria. 


Dragă Frate de luptă, Niţă, 

...Vin să repet, exemplarele de a 
cum din Libertatea, în format mare, 
cum era revista "DRUM" a poetului 
nostru Vasile Posteucă, ne-au plăcut 
la toţi. Felicitări... Continuă zia¬ 
rul în forma, conţinutul sobru şi 
grav, înălţător de demn, cadenţa as¬ 
pră şi acoperită de răspundere.ca şi 
timpurile cruciale pe care le trăim, 
înfăţişare exterioară impunătoare, 
clişeele alese şi decoraţive,care îm 
preunâ îi dau unei publicaţii prestî 
giu, încredere şi viaţă de luptă pen 
tru un mare ideal. Noi nu scriem pen 
tru noi, bieţi condeeri din pribegi- 
e, ci pentru neamul românesc care za 
ce prin închisori şi este ucis de po 
litrucli neronului Ceauşescu Scorni- 
cllâ, unealta oarbă a Moscovei trădâ 
toare a învăţăturii Creştine si în¬ 
frăţită cu demonii lui Luci fer.Numai 
cine s*a biruit pe el, cu toate sl㬠
biciunile ce bântuie fiinţa noastră, 
despărţindu-se de plăcerile ieftine 
şi de bucuriile vieţii pământeşti,ca 
re coboară lumina din sufletul nos¬ 
tru, prefăcându-ne In ţărână înainte 
de vreme, cine nu l'a uitat pe Cor- 
neliu Codreanu şl-1 vede, ca pe un 
arhanghel pe Moţa şi pe Marin în dru 
mul spre Marea Jertfă, numai aceştî 
arcaşi de-al lui Ştefan cel Mare şi 


legionari crescuţi In Scol. 
pră a Legiunii, au danii i 
să aştearnă tn cronicii . 
gini de credinţă şl lumini 
se vor şterge In veac... 


D. pa 


DETRQIT, Mlchlqan , 

Stimate D-le Director, 

Am citit încă de pe tlrr 
fost tn lagărul de refugiaţi 
lia mai multe numere ale ziir 
care mi-au plăcut foarte mul* 
au întărit încrederea In fn r * 
luptă anticomuniste din exil. 
lele din ziarul "Libertatea" . 
suflat curaj şi m'au făcut să - 
In mod curajos înainte. Numai , 
tem fi utili neamului nostru, ci 
In năpasta comunistă. Nu putem dis¬ 
truge hidra roşie a comunismului,:.! 
nu suntem îndeajuns hotărîti în aceas 
tâ acţiune. Şl, de câte ori pornim’ 
la luptă, să ne gândim la zilele urei 
Românii de mâine, liberă... 

Dorindu-vă mult succes în activi ta 
tea Dv. de luptă anticomunistă, 

C-tln POPA 


«£♦ CONTRIBUŢII ^ 

Daniela l CRI STEA.f. %${ 

ScMleru C,ov\osc. Wk 

John RONCEA.$2S 

Kathleen MOISIDIS.$25 

C-tin POPA.$25 

Dumitru LIPAN.$25 

Oana Kipps.$30 

Emilie CELSO.$30 


NOTA 


Orice contribuţii sau abonamente a 
dresate ziarului "Libertatea" rugăm a 
fi menţionate pe numele NITA NICOLAE. 


LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI AFLAM: 


Marinarul român Vlrgil Ar.astasiu, 
In vârstă de 26 de ani, mecanic pe va 
sul românesc Bazlaş, aflat actualmen¬ 
te în rada portului New York,a reuşit 
să se strecoare în noaptea de Mier¬ 
curi 25 Iunie a.c. în oraşul New Yor* 
şi să înştiinţeze dela un telefon pu¬ 
blic poliţia americană despre faptul 
câ doreşte să se refugieze. 

Curajoasa acţiune a marinarului ro 
mân Vlrgil Anastasiu, de pe vasul de 
transport Bazlaş, a fost în nenumăra¬ 
te rânduri anunţată de posturi le de 
radio şi televiziune americane, în tot 
timpul zilei de Miercuri 25 Iunie cu¬ 
rent. 

Sperăm că forurile americane vor 
accepta cererea de refugiu a marinaru 
lui V. Anastasiu, pentru a putea trăi 

In libertate. 

Zeiţă a Libertăţii: Primeşte aceas 
tă fiinţă în braţele tale. 


v 
























































UBEE322H- 


IULIE 


PAGINA 3 


Răspuns d lui Virgil Ierunca 


mal jos rlndurlle scrise de 
v1rfl 11 Ierunca asupra unor arti- 
«le ale «le. Tntr’o scrisoare adre 

«« dl ui N- NitS cSruia T1 multU ‘ 
’ P e această cale pentru bunăvoie 

„'de a mi le M transmis: 

sc Mi*calomniile dlui Ovidiu 
Vuia pun altă problemă pe care ati 
dezbătut-o într'unul din editoriale¬ 
le Dvoastră recente. Pentru faptul 
c 3 există o coincidenţă între atacu¬ 
rile împotrivă -permanente- din tară 
si cele ale dlui Vuia -sunt bizare. 
Au acelaşi conţinut, aceleaşi refe¬ 
rinţe, numai cS în exil dl. Vuia ve¬ 
de în mine un troţchist, iar presa 
comuni stă... un legionar. Altfel to¬ 
tul e identic până si faptul că tine 
-de modul poliţist- să-mi pomenească 
si jumătate din numele meu din acte¬ 
le civile: Untaru. Ilustrul Dvoastra 
colaborator i-a spus vreodată lui Ar 
qhezi, Teodorescu; lui Radu Gyr, De- 
metrescu?; lui Nichifor Crainic, Do- 
bre? Mai grave decât minciunile şi 
calomniile împotriva mea, mi se par 
cele aduse unor scriitori cinstiţi 
din tară, persecutaţi de partidul co 
munist, pe care dl. Vuia îi împroşcă 
mereu cu noroi: altă coincidentă. A- 
celeasi nume spurcate de dl. Vuia 
sunt tinta ienicerilor marxişti de 
la Bucureşti". 


Caut să vă demonstrez dle Virgil 
Ierunca, Tn modul cel nai obiectiv 
posibil, că nu am scris în ce vă pri 

vostr minciuni <ţ i calomnii cf purul 

' J ' > :jf : J -'“- 


nia-Voastră în persoană. 

Pentru liniştirea dvoastră şi a 
altor binevoitori vreau să vă aduc 
la cunoştinţă că de 15 ani trăiesc 
în exil şi nu am nicio legătură cu 
"ienicerii Bucurestiului" deci "coin 
cidenţele bizare" sunt subiectiv g㬠
site, să nu spun că aparţin de cel 
ce caută, în lipsă de alte argumen¬ 
te, el însuşi să calomnieze. 

In ce vă interesează, nu dl. Vir¬ 
gil Ierunca a prefaţat cartea lui No 
el Bernard, "Aici e Europa Liberă,e- 
logiind-o în mod balcanic -oare cum 
nu v'a fost ruşine declarând studio¬ 
ul, de unde ani de zile s'au trans¬ 
mis sloganuri propagandistice -conţi 
nutul nu lasă nici un dubiu asupra 
acestui lucru- puse în slujba euroco 
munismului si titoismului, drept un 
colt de Românie? In prefaţa astfel 
redactată, într'un penibil rash eufo 
rlc, poate oricine constata declara¬ 
rea si adeziunea publică a comunistu 
lui dizident, troţchist, Virgil Ie¬ 
runca. 

Mă miră că mai puteti tăgădui a- 
ceastă realitate. 

Oare nu dvoastră aţi publicat în 
Limite pe unii foşti comunişti noto¬ 
rii, sciitori, slugi ale regimului 
comunist, ca Ben Corlaciu căruia i- 
aţi făcut un panegiric de parc'ar fi 
fost cel puţin al doilea Eminescu? 
[Si încă îndrăzniţi să acuzaţi pe al 
tul de calomnie şi minciună!!!] 

Oare e calomnie a mea că directo¬ 
rul dvoastră Vlad Georgescu promovea 


xism răsunător, iar in cultura roma¬ 
na relevă mai ales contribuţia stân- 
giştilor prin întâmplare favoriţi de 
-ai dvoastră? 

V'am pomenit numele Untaru ca să 
vă reamintesc colaborarea prosovieti 
că din timpul celui de-al doilea raz 
boi mondial, alături de Miron Radu 
Paraschivescu, Geo Dumltrescu, Ion 
Caraion şi alţii, descrisă în "Viaţa 
ca o pradă" de Marin Preda, pentru 
mine autorul romanului anticomunist 
"Cel mai iubit dintre pămănteni". 

Nu ştiu să fi aruncat mereu cu no 
roi în scriitorii cinstiţi din tară. 
La cine vă referiţi? In orice caz cu 
"mă piş" si figuri ă la Ion Negoiţes 
cu nu văd cum luptaţi contra comunis 
mului. Ori aţi început să calomniaţi 
si să minţiţi la rându-vă? 

Secondat de dnii Răuţă si Mămăli¬ 
gă, sunteţi direct responsabil de in 
filtraţia comunismului dizident prin 
tre noi. Oare nu ar fi mai cinstit 
să recunoaşteţi această evidentă, v* 
aşi respecta ca pe-un adversar si nu 
v'aşi dispreţul ca pe-un duşman stre 
curat, deghizat printre noi. 

Oacă n'am publicat In RSR si nu 
am ajuns profesor trimis în USA de 
regimul comunist, sunt mândru si nu 
vă aştept elogiile, că atunci ar fi 
trebuit să fiu compromis prin legătu 
rile mele cu PCR, cum sunt mai toti 
colaboratorii dvoastră. 

Poposi român e sătul de comunism 
inclusfv de cel dizident pe care-1 
încurajaţi, el doreşte să trăiască 
în libertate. 


In ultimă anal iză,convingerea mea 
este că nici nu vă interesează atât 
lupta anticomunistă, ci în primul 
rând doar să vă satisfaceţi propria 
vanitate, adaptaţi dizidenta ca pe-o 
haină la modă. Oricine citeşte pagi¬ 
nile Hyperionului din Cuvântul roma¬ 
nesc îsi dă seama că în cercurile d- 
voastră se cultivă perierea şi auto- 
adularea cum numai rar se poate în¬ 
tâlni, chiar şi în cultura noastră, 
vestită pentru asemenea practici.Vor 
ba ceea: ca între noi geniile de Pa- 
ris. 

Eu v'am spus cum gândeşte omul de 
rând din ţară, batjocorit şi în lan¬ 
ţuri, de judecat vă va judeca tara 
când va fi liberă. 

Mă bucură că am ajuns şi v'amspus 
ce-am avut, în fată. 

Acum rămâne de datoria Domni ei- 
voastre să arătaţi că eu aiurez^or- 
besc din cine ştie ce resentimente 
că nu aţi prefaţat cartea lui Noel 
Bernard, că nu 1-ati publicat pe Ben 
Corlaciu cu superlative de balei şi 
mai ales ca nu aveţi nici în clin 
nici în mânecă cu întreg clanul comu 
niştilor dizidenţi în frunte cu Vlad 
Georgescu, Paul Goma, Matei Cazacu, 
C. Poghirc si bineînţeles să nu-i 
uit pe venerabilii Răuţă si Mămăligă. 


Ovidiu VUIA 


[Urmare din pao. 1] 



Pledoarie pentru Libertate... 


TEA este una singură; aceea care dă 
aripi fiinţei umane să zboare, nu să 
stea Tn colivie, să nu zicem lagăr, 
cum denumeau mai de nult comuniştii, 
colivia, chiar dacă această colivie 
ar fi de aur! 

Viitorul trebuie să aparţină cetă 
terilor PAHANTULUI nu ai unui stat 
poliţist sau altul, la discreţia ti¬ 
ranilor! "Democraţie în libertate" 
trebuie să fie “lege" pe întreaga 
planetă albastră! La acest scop se 
poate ajunge în final începând cu a- 
sigurarea oreptului tuturor popoare¬ 
lor la autodeterminare, la alegerea 
conducătorilor de la mic la rare 
prin alegeri libere, cu adevărat de¬ 
mocratice, nu prin farse electorale. 

Nu am vrea ca soarta noastră a ce 
lor din Răsăritul Europei să fie de¬ 
finitiv pecetluită! Nu cerem decât 
c< la O.N.u. toate ţările noastre să 
fie reprezentate de oameni aleşi cu 
adevărat democratic, în deplină 11- 
^iertat* de către popoare. Aceştia să 
vorbească în numele popoarelor :i ru 
cei care vorbesc Tn nurlie tiranilor 
& lâ ordinele mare!ui 
sin t! 

Crede- că a sosit tlnjpu! ca după 

aproape c jumătate de secol de exis- 

O.N.L. se restructure ze ti 
Ws cu f ia care a a jur 

c '*’ lizaţia pământeană. Pe frontispi 
•4UI. trebuie scris LI&E&TATE 
TOT PÂfcÂNTJL. Altfel falsa de- 
le^se va furişa ca ceaţa prin- 

*i tirania va acoperi si¬ 


luind LIBERTATEA, transformându-i pe 
oameni în roboti vii, fără suflet. 

Fiindcă la 4 Iulie se vor aniver¬ 
sa şi 210 ani dela Independenta U.S. 
A., în numele iubitorilor pentru li¬ 
bertate şi a celor care zac sub opri 
mare, ne permitem să-l parafrazăm^ 
pentru zilele noastre, pe Thomas Pai 
ne cel care a scris atunci incendia¬ 
torul pamflet intitulat "Bunul simţ" 
[Comnon Sense]: "Puterea dictatoru¬ 
lui a fost cea mai dibace născocire 
a Diavolului... Un singur om cinstit 
este mai valoros pentru societate de 
cat toţi ticăloşii dictatori de pe 
pământ. A sosit timpul ca LEGEA LI- 
BERtXth să conducă peste tot! 0,voi 
care iubiţi umanitatea! Voi care cu¬ 
tezaţi să rezistat! nu numai tirani¬ 
ei dar si tiranului care foloseşte 
cele mai moderne -1 mai draconice 
mijloace de oprimare ca să vă zdro¬ 
bească fiziceşte şl sufleteşte -îna¬ 
inte! Hecare petec de pânânt de sub 
tiranii se află sub oprimare! LIBEP- 
TAT£A aid este terfelită şi hatjoco 
rită! G, vei americani, voi oameni 
lioeri oe pe PWnt, SALVATJ-0! Des¬ 
cătuşaţi-) Unturile alungând tir c - 
"li si tiraniile şi pregătiţi feric* 
rea celor care nu na r%4m sî 
Cwnezeu vă v'a ajuta si răsplăti!" 

La manifestat!ile ce vor avea loc 
si care .ă vor prilejul clipe de fe¬ 
ricire, o, americani, râdeti si vă 
veseliţi dar lăsaţi să cadă şl câte 
o lacrimă pentru cei care njnai la¬ 
crimile le-au rămas! Gândi ti-vă la 


cei ce zac sub tiranii, la cei cura¬ 
joşi ce mor pentru libertate,la mi¬ 
lioanele de oameni ce fug riscându- 
si viaţa în căutarea ei. Faceţi ca 
peste tot globul drepturile inaliena 
bile ale omului izvorîte din "Decla¬ 
raţia de Independenţă" a Statelor A- 
nericane elaborată de Thomas Jeffer- 
son să Triumfe: 

“Considerăm ca adevăruri de la si¬ 
ne grăitoare că toţi oamenii sunt 
creaţi egali, că ei sunt înzestraţi 
de la Dumnezeu cu anumite drepturi i 
nalienabile, că printre acestea se" 
numără, viata, LIBERTATEA si căuta¬ 
rea fericirii, că pentru asigurarea 
acestor drepturi se instituie prin¬ 
tre oameni guverne ale căror puteri 
juste izvorăsc din consimţământul ce 
lor câmuiti. Ori de câte ori vreo" 
formă de guvernământ devine dăunătoa 
re acestor scopuri este dreptul po^ 
poarelor să o schimbe sau să o des¬ 
fiinţeze, sâ instituie un nou gu¬ 
vern". 

O.N.U. trebuie să aibă dreptul şi 
puterea sâ sprijine aceste popoare 
sa-si instituie forme de guvernânânt 
cu adevărat democratice! 

Altfel ce încredere pot să-i acor 
de aceste popoare căzute în robie,nu 
din vina lor? 

Luaţi aminte cei ce trâiti în Li¬ 
bertate: Nu ironizaţi afirmaţia lui 
lenin: "Noi comuniştii le vom vinde 
capitaliştilor pana si funia cu care 
sâ se spânzure!" Se pare că voi 
practicaţi altfel: Soi capitaliştii 


le vom vinde comuniştilor [în afară 
de ce fură] tot ce ie trebuie ca sâ 
ne poată pregăti funia cu care sâ ne 

scânzure! 

Pâtrundeţi în esenţa acest dic¬ 
ton! Nu-1 luaţi Tn derîdere! Obser¬ 
vaţi că acolo unde comunismul s'a in 
staurat numai cu ajutorul altora, de 
la război încoace, n'a mai plecat si 
Libertatea a fost sacrificată! Ar fi 
prea multe ţările ca să le înşirăm, 
prea tristă si ruşinoasă conc 1 uzi a 
sore sfârşitul celui de-al doilea mi 
leniu al erei noastre, era zboruri¬ 
lor interplanetare. 

Cei ce au aur în loc de ochi si 
văd nunai aur, nu şi amurgul însange 
rat al LIBERTĂŢII, iar în urechi aud 
numai simfonia zornăitoare a metale¬ 
lor preţioase ce adoarme, nu si Sim¬ 
fonia Bucuriei lui Beethoven cea ca¬ 
re îl înaltă pe cm spre sferele cos¬ 
mice din care s*a desprins: LUAŢI A- 
MINTE! Nu uitaţi corul sclavilor din 
opera Nabucodonosor de G. Verdi! Cei 
ce-1 ştiţi, fredonaţ>-l mereu;cei ce 
nu-1 ştiţi, 1nvâţaţi-l! 

Fie ca sărbătorirea Libertăţii,în 
cepand cu acest an declarat de O.N.C' 
"Anul International al Păcii" sl du¬ 
că în triumf LIBERTATEA în interio¬ 
rul popoarelor şi în afara lor, sin¬ 
gura în măsură sâ contribuie la ade¬ 
vărata şi trainica PACE MONDIALA, la 
eliberarea popoarelor căzute Tn scla 
vie. 

UN GRUP DE 
INTELECTUALI 

din maramureş 















LIBERTATEA 





„MIE DOR DE TARA MEA“ 


In luna Octombrie a anului 1984, a 
a apărut în Franţa, o broşură de 12 pa 
gini, intitulată: "ALTEŢA SA-PRINCIPE- 
SA MARGARETA", având ca editor pe dl. 
Inq. Lupaşcu Dumitru. Pe copertă,înca¬ 
drată în tricolor, având la stânga er>- 
blera Regatului României, apare în cu¬ 
lori un drăgălaş portret al principe¬ 
sei Margareta, prina fiică a fostului 
-ege al Rorsiriei Mihai şi singura din¬ 
tre cele trei Fete ale sale, necăsăto¬ 
rită încă. Admirabila fotografie a 
pr>n C ipesei Margareta, cu gropiţele 
dir obrăjcri, te face pur si sinolu să 
-ti fie pr 2 ga # 

Scopul, adevăratul scor al put lic㬠
rii acestei broşuri, are însă u- sub¬ 
strat de nituri politică si anume, ca 
atunci» cândva îr viitr-, când România 
•«a fi eliberată oe sub Jugul ccwnfst 
si nu-1 %a nai accepta la tren pe fos¬ 
tul rege, s! răra-ă o fereast^â descM 
să, pert-c .rmasii săi. 

Steve V -redată dl. Inc. l u r as cu 
Dyrit.ru ră: *Re;a:-" rmâ- a fest pre- 
cîiw: îr 1551 c*rr voinţa si ertuzias 
eu! r -r"ec_’.' peecr s 4 ce atimci e* - 
pcooruT s ‘ a prcmyrtaî rido- 

cată pe'tr. apc* ; rea regatului. Ca ata 
ne, Secatul Sora- este si astăzi lega' 
si legi ti* rapc-t cu trate pdndpf 
ile s^ nmle oe iar cei ce se 

n* c ctrt face decât cir 


***** mrfrrercj ffTaf^Tr moastn? 
f - r^* *>? pâre si v ~sca.- 

' ta r '*Ş f Ş- rjJc«oe o? f C rţ|. 
■' ctwusi ce time'"'... 

A^t®-*eiertî«at-:. m at^sedrtde ce- 
rat-votst pe ca-e ^ , îf r le 

cuacsc 

t . apc? car.’ si şi 

L% * x tem :e£fr|- 

rj^ 1 * c * ^^ « ®ni*iofrei . - *•? 

«‘"teratâ de s^c 
^St-C»rist # 


Nicolae NOVAC 


scltra- 
a* «rasîa 5c 


vietică, pe un petec de hârtie al lui 
Wlnston Churchlll, înmânat la Ialta,sa 
taroli gistului Stalin. Căci acolo şi a 
tunel, s’a pecetluit soarta României. 
Soartă tragică desigur, dar de neînl㬠
turat. 

Nu, nu mal credem că sunt vre-un se 
creţ pentru cineva, condiţiile dramati 
ce care î-au determinat pe regele M 1 - 
hai să abdice de la tron, atât pentru 
el cât si pentru umasii săi. Dar ia- 
râs, nu credem că poporul român va ui¬ 
ta sau că i-ar putea trece cu vederea 
comportamentul său faţă de Mareşalul 
Ion Antooescu, pe care,convocându-l I 3 
Palat, l-a arestat si apoi l-a predat 
dezertorului Emil Bcdnăras, care, după 
cum o mărturiseşte dl. Ion Pantazi în 
revista APOZIŢIA» t**r # 6-7]: "La orele 
12 noaptea, toţi arestaţii au fost pre 
oati îu5 Emil 8 odnă-a$, care cu o dubi 
tâ, sub ca za a 5 c ; :>r^, -d *rZ 
tr'c casă conspirativă din Vatra Lumi¬ 
noasă, urmând a-i preda ruşilor". 

Pe«tru această "isprava" abominabi¬ 
li, regele Mi hai a fost decorat de Sta 
-« ' i-a servit I 
m'c, cad, aceiaşi indivizi care f-au 
âccncat -o, l^au al.';:: i— 
ne; Pprâafei. 

«ar, s % /Z^e întoarcem acum. 
sa prircipese «arg.reta, pe care tatăl 
ei a cpnit-c, ca o u.tinâ salvare a ci 
, q&ţ%eim peatni - - crep: Regirjf 

i -r-e 

rfee-se, f* s # a câsZtodt î-că- c. tea 

te că, îr frusc/sete, îsî în^:e ce*.e- 
2 'te OC-ă surori. 

Vec^a Corstittfţie a Regatul uî =rnâ 
dei, adică cea dinainte de î-sta^I 
*^c -egîntTd ccevifst ir Poaâ-ia,rre- 
vece c^ r - uroasi la trc-„î ţări", 

-a x :r‘ ce Ti-ie bărbăteasca. 

ri -va oed care gara Pogorul -.onâ- t 
ca >c-rd câftd • a scăca ce suc ;j:/ 
ccmurire, sl accepte Ta tren.* ţării ; 
ne-c'^1?... 



Z l WSPUS * 9^ <le crezut 1 
Constatăm fnsă cu tucurle ca 

pe « cu toate r'ZZ .Z r 

-t Pe p^uHle 

- - 1 . cuoosc Ţara, este Ccrfr. 

C . e2 .^ ( CU care -„ 

Z^Z; ‘2T - J i9KnsU « «- 

T! 5, Twf "weşte... Boresc sa-f 

-- ae^i, Sâ .ţ C;ir(ţsc c ^ cţ)j} , e>vi _ 

l£l! ~ - U ": Si i «i ri S 9>^-.. si 

Ca «w fiîcineii; 

re-rrf<r rjţpcv/ r'c ^ 

c?t dl - cir* 1 

î«î ta o*: ffWtrirţ o- -fe 

întristează... i*i-e 6cr ce "ar ^>.t 
Binecuvaotatâ-ţi Me gUsuirea,prt« 
*"jnc asâ Principesă Margareta, si cre- 
oe-re că şi '«ouă, ri^e dor te tara 
ncastra, îr care ^-ar r.5scut, r ^-a- 
trăit copilăria şi aocTescemta, târî 
ca nici o alta îr l^e f ta-ă pe ca^e 
probabil, dci ns 4 şl nici ^1teta-»:at 
t-â, n J o s*c r^i veoen dodva, tucâ'-c 
Cu fld acest DOP, clocclc de w;mn-te- 
le ncastre... 




_ Doru N POPESC' 

PUNCTE DE VEDERE 



•]» n -r*.^ r, 

_ l " ” ^ «r {-îft 

î rvf «fcjv. —K 

rn, ** S«4 

«Utar. «4 ' T 1 ^"*»' *■: 

irîu t4 f** oHîâţi: 

»T, TM-* *««5 




x a<ti k iriinimi ^ 
—^ «».> <i«.- 


«ec x, rctaT-e a’e * oe Apt-ane a £ 

»ndî*r* * # "mce—cat st-* : -ez ‘ ^te 
^ 11 -rt T c-e’ v trept y ţr 4 r * r a 1 
ca-* 2 ' nat c*r-te ca :nw- 3* 

-az« y . £• ut r. 

'C-^sg Î îs* 

^ » *rU arcaj* ouc4 *2 te ari 
se c* *certe : ' ctt: et 

tjrr te » *e^. pdft’t, d- o&rt-t. 
» ap-n» *%r\ :i g-ec T »,'*c:i- 

te as ce" «ai w? 

*.. î#tri2c t itri ti 3* te^tp- 
u. ci tf «af-»eK immaeî :- .* 

• ittWty’ ce 'trx^Ţ . 

rit* Ît icsaru. met* 

i-t-c pmrtf a ce ;a îr 

- ~5» r ~ ' e €i<*jfa^*'ti, f iri t *- 

cei «1* a ef e et r- 
ACL« . I - 1-cCl r c ' * I * 2£T * ' 

•«recyt fr âswcrî; ft, «ct*t 

«r’fert • Oe r*^e-!^e-sc* Trtrrc* î 

”«• fci"* «mk- i-c. . Ce >jcrr r mc« 


% W Pe 4 p'ecitf d' regii*.r< 
c' rcatp^î «le, cte*i^riste T Sti« ct- 
ct peirs^^a.T'tatea ivp-c 4 «'2 a mt. 
•i ""Ct A'.'t-rifcc m. pcate ^ * 

pivsi t înetiiiU, 

* seain* ci* .vere'e c-e:t' 

T‘- cir :î cat d- ;.<rta t.t.-t- pt- 
:".ineV T"- t>e Israel’, ?*- 

t^amri ci ib* este »tn< oe—; piv 
rfftflili fi e e Mestec tetele 
**•1 te flit ntlil. Eeeîfeies â 

^îT^ctc 

arwu' S* ir « r e- 

n cr-/o^tt^*:. hrţr .di 

n. & «ecit . uwez*. v* 

-* Sî>.î C^»«<^t*‘ t-MJri 

ăCm *c ■ *c< s* « # c<ît 
ci* . lor . £.. . 

»cce«rta i 

- -..«kt* y - ci fe re 

1 at- 4 ^* *c r s cm T* ieet'T-fcţ .pî 

î -e# - ; H-c* c *- 


re si iep^i ^ ce ^ 

gizodeste, ; -*i 5^ ^ ; ' 


.-meze, c'as. 


,2 rvtiaril e * # *'' | 

tptoea^a. .m*^ ,r ea * treart - * 
te «a «f trece ' 

amoâu gnea. Ounrni^. '«* c. * - * 
pfe ^2 m*StrU ci i-**##* 
ceTet. creeîetd s* * f ' 

rire-.a d 

vtace şi pvte-^ rft ^ 

r.« ^«tea si itapi>eiscâ 
e-şte eec^' c. 

«e'.t c.c.'cr :r ''' 

.. t»-*. t**îC C.r«-rtt *' 
st penr;t ci ♦c*-esez ^ ' "* ' 

m zitni. titerw** &** 

s * ^ % :vcc*. 

«cernea * s>^ i^iî * ^ ' 

.« ficet tmrutiiMirf ** ~ 

\ 

» p.c-e-v s * c-ec îîţi î* 





















LIBERTATEA 


IULIE 


PAGINA 5 


SOS. TRANSILVANIA 


MĂRTURII DIN CLUJ 

. ■ ■ — Traian GOLEA 


De zece secole o fracţiune redus# 
a poporului maghiar trăeste în spa¬ 
ţiul nostru geografic si de zece se¬ 
cole aceşti năvălitori încearcă fără 
încetare să ne distrugă aşezările 
în Transllvanla, împinşi de o ură an 
restrall caracteristică năvălitori¬ 
lor lată de poporul găsit stăpăn pe 
meleagurile râvnite de el atât de 
mult. In cele ce urmează vom Insista 
asupra manifestări lor lor de ură în- 
cepănd cu unirea Transilvaniei cu pa 
trla mamă. 

încă dela Instaurarea autorităţi¬ 
lor remăre în Transilvania, ungurii 
si-au declanşat opoziţia lor prin re 
fuzul de a depune Jurămăntul de cre¬ 
dinţă f ată do statul român.Este vor¬ 
ba desigur de cel Tn funcţii publi¬ 
ce. Mulţi dintre el au emigrat Ir 
vest, unde au început o campanie de 
denigrare a poporului român. Dăm mal 
jos un exemplu cunoscut chiar din gu 
ra Senore1 Lorenza căsătorită cu e- 
mlgrantul MUlos Bencsedl. Emigrat în 
Argentina In 192C, Bencsedl se sta- 
bl Ieste Tn Buenos Alres, unde are 
două taxiuri pe piaţă. Se căsătoreş¬ 
te CV Senar* LorrnrM si mu doi co- 

[ Ir* JV' ft- «■<>. fw 


el. Acolo, printre activităţile cul¬ 
turale se făcea si o Intensă propa¬ 
gandă împotriva Românilor si a sta¬ 
tului român si asa a ajuns în Rom⬠
nia cu părerile de mal sus. A recu¬ 
noscut câ halatul el se simte bine 
printre romani, că a învăţat foarte 
repede româneşte, spre dezolarea ta¬ 
tălui. După moartea lui Bencsedl, d- 
fna lorenza cu familia s'a întors în 
[Argentina. 

In ce priveşte opresiunea politi¬ 
că, economică si culturală la care c 
ra r upusă minoritatea maghiară în Po 
mânia între cele doua războaie mon¬ 
diale, o exemplificăm prin situaţia 
oraşelor Cluj, Oradea, Satu Mare şl 
Târgu-Mureş, pe care le cunoaştem.Co 
nertul, băncile, meseriile si proprî 
etăţile urbane erau aproape toate în 
mâinile ungurilor. După întregirea 
ţării, administraţia românească le-a 
lăsat asa cum le-a găsit, afară de 
bunurile absenţistilor şl marile la¬ 
tifundii. Este suficient să se răs¬ 
foiască rolurile de impunere fiscală 
precum şl registrele cu evidenţele 
proprîetăţ 1 lor urbane pentru a te 
convlngr ci peste 60 * erau Tn mSlnl- 
/r- lor Mr c« proprietate In df 


a reuni cm a.1 Lt tâmiUi de unguri (ii viduală, fia obştească, fie a blserî 

. r ; q ;^ Sil fost cllor, puternicul Status romano- cato 


evrei origina 

eiputzatî de guvernul argentinian si 

familia Heocsedl * ajuns la Cluj. 

Uni de rlle tu fost adăpostit! în 

hotelul Astorla pSnă 11 s’a dat lo¬ 
cuinţă si servicii. Bencsedl a fost 
muBlt şofer la fabrica de încăltămln 
te Herbak Janos, un fost luptător cc 
nuni st ungur devenit erou naţional 
în Republica Populară RomSni. Fata 
lor. Marti, a fost repartizată la te 
satori a flacăra. Iar Senora Lorenza 
a devenit taxatoare la trolelbus.B㬠
iatul lor hlcolas, de 11 ani, trebu¬ 
ia înscris la şcoală. Părinţii au 
stăruit să fie înscris la secţia ma¬ 
ghiară pentru a Invita ungureşte. A 
fost înscris Ir clasa a IV-a a aces¬ 
tei secţii dela Şcoala Generală hr.2 
din strada Bob In aceeaşi clădire 
funcţiona si secţia romănească. Cau¬ 
zele erau comune. IM>ă căteva zile 
de scoală, Rlcolas spune că nu «al 
vrea să «argă în clasa în care era 
înscris oentrucă nu se poate înţele¬ 
ge cu colegii. CI îl preferă pe cel¬ 
lalt! copil din curte şl vrea să în¬ 
veţe cu el. Cu învoirea familiei,di¬ 
rectorul şcolii 1-a trecut la cealal 
U secţie, secţia romăneascl. 

Intre timp Senora Lorenza a Invi¬ 
tat româneşte, pe cind KUlos Bencse 
dl, născut în Transilvania refuza să 
înveţe această limbă. O-na Lorenza a 
recunoscut că la început s*au opus 
ca băiatul lor să se înscrie la sec¬ 
ţia română pentrucl dânsa avea foar¬ 
te defăimătoare Informaţii despre ro 
oânl, câ ti ar fi fost înapoiaţi»*1* 
g«*t, răi, beţi si sunt fără culturi 
t-ni Urenz* a «ărtjrislt că U 8ue- 
nos Alres era constituit un grup et¬ 
nic magnlar pe care-1 frecventau si 


11c reuşind să supravieţuiască pănî 
la venirea comuniştilor. 

Status-ul romano-catolic deţinea 
în proprietate străzi întregi de clă 
dlrl cu locuinţe particulare şl In¬ 
stituţii.ca Strada 6 Martie, înainte 
numită Strada Iullu Manlu; clădirea 
Institutului Marlanum de pe strada 
Regele Ferdlnand, azi Horea, unde a- 
cum este Facultatea de FIlologle.Tot 
asa si clădirea în care era adăposti 
tă Episcopia Reformată si cea Unita¬ 
riană.La fel strada Kogălnlceanu.azi 
23 August, unde este o puternică ci¬ 
tadelă de şcoli, cămine studenţeşti 
si de elevi. De asemenea strada Uni¬ 
versităţii colt cu Kogâlnlceanu si 
prelungire pe Petfcffy era în propri¬ 
etatea lor. Casele românilor erau pe 
la periferia oraşului, cu străzi ne- 
pavate si neluminate. Abia târziu 
primăria Clujului s'a îngrijit în oa 
recare măsură şl de aceste cartiere. 

In cursul celor 21 de ani,până la 
30 August 1940, «u început si rom⬠
nii să-şi construiască case mal ar㬠
toase, dar numai în cartierele mărgi¬ 
naşe, centrul fiind det1nut,dupâ cu« 
im văzut mai sus, de unguri încă de 
pe tlupul stăplnlrll austro-ungare. 
Nu se cunoaşte nlclun caz de confis¬ 
care abuzivă a vreunei propr 1 etIţ 1 
particulare a cuiva care deţinea ce¬ 
tăţenia români. Indiferent de naţio¬ 
nalitate. 

Aproape în toate oraşele Transil¬ 
vaniei erau proprietăţi ale diferite 
r fundaţii ungureşti cu şcoli con¬ 
fesionale de grad mediu. La Zalău e- 
ra liceul reformat ueszelenyl, un 
cult de Iredentism. Liceul BetMen 
din Alud cu o bogată bibliotecă, un 


muzeu de ştiinte naturale cu colec¬ 
ţii rare de pe toate continentele,e- 
ra o puternică redută a ungurimli.Ad 
mlnlstratla românească nu le-a stin¬ 
gherit cu nimic activităţile lor 1- 
redentlste mascate drept activităţi 
"culturale". Aveau ziarele lor în fi 
ecam oraş. Clujul avea nenumărate 
ziare şl reviste, printre care şl zi 
arul Ellenzek, care-sl făcea un ti¬ 
tlu de glorie din a publica toate ne 
mulţumirile şl crltlcile Inventate 
şl Izvorâte din ura nestăpânită împo 
trlva a tot ce era românesc. Nu s'a 
cunoscut nlclun fel de cenzură sau 
de suspendare a acestui ziar sau a 
vreunul alt ziar unguresc pe toata 
durata României Mari şl Libere. 

In Cluj Ungurii mal aveau o edltu 
ră numita Lepage, a cărei activitate 
era răspândita în toata Transilvania 
si care constituia o forţă culturala 
şl economică cu nimic diminuată In 
timpul administraţiei româneşti.Pros 
perltatea economică a minorităţii ma 
ghlare o vădeşte şl faptul câ n ' au 
pierdut nimic din proprietăţi le si 
bunurile lor materiale. Ba dlmpotrl- 
vâ. ziua nefericit» d. 30 

fit» d* români .pentruea la recesiman 
tul proprietăţilor private »1 ale ce j 
lor confesionale* el au însumat 65 X, 


din totalul clădirilor [citat din zi 
arul Szatmar Megyei Kozlovy]. Pe a- 
ceastâ puternică bază materială s'a 
desvoltat şl mişcarea lor culturală. 

Autorităţile româneşti nu le-au 
stăvilit relaţiile cu Budapesta. Le¬ 
găturile lor cu Ungaria nu cunoşteau 
nici o restricţie. îndemnurile Ire¬ 
dentiste insuflate de Budapesta şi 
tmbrâcate tn sprijinul ei material o 
perau tn România ca'n ral. Guvernele 
româneşti aveau alte preocupări."mai 
serioase", decât să-si piardă timpul 
şi să-şi Irosească energiile prive¬ 
ghind ia pericolul ce ne păştea de 
peste Tisa. 

In acest timp la Cluj românii a- 
veau o singură librărie. Cartea Ro- 


mânească, mal târziu Cloflec, în vi¬ 
trina căreia se vedeau cărţi în lim¬ 
ba maghiară editate de Lepage pe lân 
gă cărţile româneşti. Apoi a apărut 
editura Patria, cum se numea si zia¬ 
rul romanesc local, în clădirea ri¬ 
dicată de partidul naţional ţărănesc 
din strada Regina Maria. 

Viata culturală a românilor si un 
gurilor se desfăşura total separat. 

N'am întâlnit nicio figură oricât de 
anonimă ar fi fost -de cele reprezen 
tatlve nici nu mal vorbesc- a socie¬ 
tăţii maghiare la vreun eveniment 
cultural românesc, cum erau concerte 
le, conferinţele, teatrul, opera sau 
orice alte manifestaţii. Au fost to¬ 
tal Ignorate de către maghiari. Noi 
românii le frecventam teatrul, con¬ 
certele si alte evenimente culturale. 
Sărbătoarea învierii la romano-cato- 
llci se celebra la 6 P.M. în Sâmbăta 
Paştilor. Cum biserica romano-catoli 
ca a Sfântului Mi hal era clădită în 
perimetrul patrat al pieţll din cen¬ 
trul oraşului, liber de orice cTădi- 
re, se putea face ocoTuT ei cu nuît 
fast. La ora învierii toate şcoiiie 

romano-catoUco 

nate si luau parte 1* procesiune. Cu 

aceasta ocazie poliţia locali asigu¬ 
ra ordinea pentru buna desfăşurare a 

acestei datini creştine. Noi romanii 
participam în număr mare si urmăream 
admirativ desfăşurarea ceremonialu¬ 
lui învierii. 

Ideea unei nevoi de bună înţelege 
re între poporul român si cel ma¬ 
ghiar a încolţit şi în mintea câtor¬ 
va oameni de cultură maghiari. Asa, 
scriitorul Dezso [Desiderius] Szabo. 
a scris o carte în trei volume inti¬ 
tulată "Segitseg ! n [Ajutor!]. A fost 
tradusă si în româneşte şi s'a bucu¬ 
rat de o bună primire printre români. 
Intelectualitatea maghiară însă a 
dus o campanie de minimalizare a va¬ 
lorii acestei lucrări, declarând ino 
portunâ şi neavenită teza lui Szabo. 

[Continuare în pag. 61 



Menuetul Preotului Vasile Lucaclu din Satu Mare. 








LIBERTATEA 


IULIE 


-PAGINA 6 


Cra în prima fază a activităţii re¬ 
vizioniste maghiare pe plan Interna¬ 
tional. 

Aceste aspecte fragmentare din 
viata Transilvaniei, si Tn special 
din cea a Clujului -declară omul nos 
tni- * le-am trăit şl cunoscut di¬ 
rect. Afirm cu multă durere că de 
multe ori mă revolta îngăduinţa au¬ 
torităţilor româneşti fata de eviden 
ta duşmănie a minorităţii maghiare", 
lăsănd la o parte cel patru ani de 
stăpânire maghiară asupra nordului 
Transilvaniei cu toate atrocităţile 
comise de autorităţile ungureşti, de 
care trebue să se ocupe îndeaproape 
Istoricii si sociologii nostr1,să ne 
limităm la experienţa unui roman oa¬ 
recare care a fost martorul comportă 
rli ungurilor după 23 August 1944,si 
mai ales vom insista asupra inciden¬ 
telor Iscate cu ocazia reîncorporă- 
rli Transilvaniei de Nord. După eli¬ 
berarea Clujului Tn Noembrle 1 94 4 , 
când armata română si rusă înaintau 
spre Oradea, locuitorii maghiari te 
huiduiau dacă trecând pe stradă te a 
uzeau vorbind româneşte. Spre sfârşi 
tul lunii Noembrie a venit la Cluj 
Regele Mihal cu Visinsky şi 
Gheorqhe Tătărescu.Jn careul pietil, 
latura dinspre Nord, s'a ridicat o 
estradă pentru înalţii vizitatori.S' 
a adunat multă lume,români şi cu pre 
ponderenţă maghiari. Tot timpul vor¬ 
birii lui Tâtărescu a fost o rumoare 
si o nelinişte. Un grup de maghiari 
masiv si organizat, s'a plasat Tn fa 
ta estradei si a scandat puternic nu 
mele lui Stalin. Când a venit rândul 
lui Visinsky, scandarea a fost si 
mai puternică. In piaţă nu se auzea 
decât Stalin, Staîln. Stalin... Toa¬ 
tă plata si Tntreo oraşul fremăta.Nu 
s'a mai putut înţelege nimic din ce 
s'a spus mai pe urmă, grupul scan¬ 
dând ca obsedat Stalin, Stalin, Sta¬ 
lin... Restul a fost Tnnecat total 
In acest vacarm. 

In timpul campaniei electorale 
pentru o guvernare "de largă compo¬ 
nenţă democratică", a venit la Cluj 
lucreţiu Pătrişcanu. A Ieşit din nou 
lumea pe stradă pentru a fi martoră 
la acest eveniment. După mal multe 
Interviuri cu reprezentanţii ambelor 
părţi, s'a organizat o conferinţa pu 
blică tn sala prefecturii din Strada 
Hoţilor. Studenţii si elevii români 
şi unguri, însoţiţi de populaţiile 
respective, s'au încolonat unii de-o 
parte şi alţii de alta, formând un 
coridor lung din plata până la Pre¬ 
fectură. Ronfinll nu purtau ni ci un 
semn distinctiv, pe când ungurii a- 
veau brasarda tricoloră maghiară la 
braţ si cocarda maghiara la butonie¬ 
ra. Câno Pătrăşcanu era pe punctul 
de a intra în Prefectura, tngustlndu 
-se spaţiul dintre cordoane,iese din 
grupul ce-1 însoţea şi se apropie de 
coloana din dreapta, a ungurilor şl 
punând degetul pe cocardă, 11 spune 
tânărului în româneşte: "Pe asta să 
n'o mal porţi, căci situaţia s'a 
schimbat". 01n cauza zgomotului n'ar 
prins ce-a mai spus Pătrascanu. Se 
ştie că din aceii Incident i se tra¬ 
ge moartea. 

Imediat după 23 August s'a organl 
zat local si partidul comunist din 
conducerea căruia făcea parte şl un 
oarecare Joroaky. un vechi militant 
coounost ungur. Acest Jordaky facea 
o intensa agitaţie împotriva reintro 
ducerii administraţiei româneşti în 
Nordul Transilvanlei. £1 Jordaky, a 


fost acela care a organizat şl înar¬ 
mat muncitorii unguri dela fabrica 
Dermata să meargă împotriva studenţi 
lor români cazaţi în căminul Avram 
Iancu şl să-1 scoată din Cluj. Intr' 
o seară târziu s'au trezit studenţii 
cu o mulţime sgomotoasă manifestând 
în faţa căminului lor. £1 strigau lo 
zlncl în ungureşte la care studenţii 
răspundeau tn româneşte. La un mo¬ 
ment dat mulţimea de muncitori un¬ 
guri înarmaţi cu răngi de fier,a în¬ 
cercat si intre în cămin. Studenţii 
au reuşit să baricadeze uşile. Cioc¬ 
nirea a fost de mari proporţii.A do¬ 
ua zi ne-am dus să vedem urmările. 
Poarta principală de intrare de ste¬ 
jar masiv era rupta, geamurile spar¬ 
te si camerele dela parter total de¬ 
vastate. 

Până aici sunt redate relatările 
"unui român din Cluj", al cărui nume 
încă nu-1 putem divulga. 

In rândurile ce urmează redau no¬ 
tele din jurnalul fratelui meu Ion 
Golea, cu data de Marţi, 7 Mai 1946, 
perioadă în care el era student la 
Medicină la Cluj: 

"La Conferinţa dela Paris puteri¬ 
le occidentale, Tn ciuda tuturor ma- 
sinaţiunilor perverse ale Ungurilor, 
au recunoscut revenirea definitivă a 
Transilvaniei la România. Când s'a 
comunicat acest lucru la radio, stu¬ 
denţimea si restul populaţiei rom⬠
neşti din Cluj, Tntr'un entuziasm fă 
r ă margini, au manifestat pentru Re¬ 
ge, Coroană, Armata Română si Ali¬ 
aţi. S'a cântat Cu noi este Dumne¬ 
zeu, Desteaptă-te Române, Hristos a 
înviat si altele. S'a jucat H V a U- 
nirii în jurul statuei lui Matei Cor 
vin. Seara. B. s'a urcat pe statuia 
Tul Corvln si a pus sxeagul trî?%- 
lor. Era numai suflet. Luceferi noi 
s'aprind pe cerul românesc. 

"10 Mai 1946. Este ziua celor mai 
bogate înfăptuiri din istoria naţio¬ 
nală. Azi Clujul a devenit din nou 
românesc. După atâtea jertfe, aceas¬ 
tă zi a căpătat o aureolă neobişnui¬ 
tă. S'au încheiat cinci ani de răz¬ 
boi în care această zi a fost mereu 
umbrită de nesiguranţa evenimentelor 
ce planau pe cerul românesc cum pla¬ 
nează vulturul deasupra pradei sale. 

Pentru moment s'a făcut lumină şi 
totul s'a îmbrăcat în straie de mân¬ 
drie românească. Totul a fost ca o 
sfântă descătuşare de puhoiul ce ame 
nlnţa să-sl iasă din fire. 

Românii au fost prezenţi.Prezenţi 
cu trup şl suflet. Studenţimea,dina¬ 
mul acestei mulţimi Tn tumult,a fost 
si ea la înălţime. S'a trecut peste 
diferenţele de crez politic şl s'au 
unit toate inimile în torentul vân¬ 
jos al românismului. Nimeni şi nimic 
n'a putut rezista elanului tineresc 
şl romanesc ce pulsa Tn lungile co¬ 
loane sub faldurile tricolore. Pali¬ 
dele fracţiuni separatiste s'au des¬ 
compus de cu vreme. Nu-i lega proba¬ 
bil nimic de ele Tnafarâ de banul 
trădării şl vânzării. Conştiinţa ro¬ 
manească Tn clocot se orienteaja 
spre alte zări. Sunt zările aprinse 
de mormintele albe Implantate Tn R㬠
sărit si'n Apus. Momentul Izbăvirii 
trebue să vină. Si va veni! 

"Mănâşturul, acest cuib de lei, a 
fost la Tnălţime. S'a Tntrecut pe el 
însuşi. Lanţurile ungare au căzut. 
Cinste si mândrie lor, Kânăşturenl- 
lor*. 

Aid se termină notele din jurna¬ 


lul Iul Ion Golea şl revenim la clu¬ 
jeanul nostru de mal Tna1nte;d1n ca¬ 
re citez: "întâmplarea a făcut ca să 
cunosc pe un profesor ungur de mate¬ 
matică V. Torok, provenit dela lice¬ 
ul Wesseleny din Zalău. Ştia bine ro 
mâneşte. Acest profesor locuia pe 
Strada 23 August. Era un bun profe¬ 
sor, dublat de o mare doză de genero 
zltate. Ajuta elevii la matematică 
Tn mod gratuit. Intr'o cameră avea o 
tablă mare aşezată pe un perete si 
avea uşa deschisă după masă între o- 
rele 4-7 oricui ar fi avut nevoe de 
ajutor la acest studiu. Cum am avut 
nevoe să lămuresc anumite probleme 
de geometrie si mi-a fost recomandat 
m'am dus la el cu un însoţitor, tot 
profesor de matematică. 

01. Torok printre altele ne-a 
mărturisit că a fost şi este membru 
al partidului comunist si că el re¬ 
gretă ca n'a putut Influenta eveni¬ 
mentele ca să ia alt curs favorabil 
lor. Asa am ajuns să vorbim si de 
forma în care Ungurii au protestat 
cu ocazia vizitei la Cluj a Regelui 
Mihai cu Visinsky şi Tătărescu. L-am 
întrebat, dc ce el grupaţi masiv in 
faţa tribunei în tot timpul discursu 
rilor au ovaţionat pe Stalin si i-au 
scandat numele cu atâta înflăcărare? 
Răspunsul lui Torok redat fidel a 
fost: "Noi Ungurii preferăm sl fim 
sub Ruşi decât sub Români". Discuţii 
le ce-au urmat au fost sincere, des¬ 
chise si au reuşit să ne convingă că 
asta era starea de spirit a populaţi 
ei maghiare din Transilvania. întâl¬ 
nirile ce-au urmat ne-au mai convins 
câ e aproape imposibil să se întindă 
o punte de convieţuire între români 
şi unguri ", 

Guvernarea lui Groza a înlesnit 

Ungurilor să-şi realizeze toate in¬ 
teresele, pe orice plan,fie politic, 
fie administrativ sau cultural. Cu 
îngăduinţă s'a mers atăt de departe 
încăt la reorganizarea administrati¬ 
va a oraşului s'au înlocuit denumiri 
le străzilor în felul următor: str㬠
zile lungi au fost împărţite în do¬ 
ua, o jumătate cu denumire maghiară, 
si cealaltă jumătate cu denumire ro¬ 
mânească. De exemplu, strada care du 
ce din centru si până la gară [odini 
oară strada Regele Ferdinand] se nu¬ 
meşte acum Horea până la hotelul As- 


torla, şl de-acolo p$r>s i a q 
ja. Fosta stradă Avram Iancu s'l « 
JumJtStlt şl ea. De Ia cimitir 
nS la Strada Republicii, r '- 

foarte scurtâ, se numeşte », rw 
cu. De la cimitir si pjnj u 
Feleaculul [o porţiune foarte 1 ,^- 
se numeşte Strada Petoffy „m 
I ndignat la această Mpsî'de Ih'" 
te. Este drept câ amândoi sunt f , ' 
guri de luptători al revoluţiei Z 
184(1, dar analizând personalitate " 
si conduita fiecăruia, lui 
nu 1 se cuvenea locul dat tn „ 4 .,/ 
istorlco-soclală chiar si a unei £ 
publici populare române, si hn 
ce: Petoffy e un poet maghiar t T 
e de origine maghiară. Poeziile l u1 
exprimă o mândrie exacerbată de «J 
ghiar, cu îndemn la luptă, la dom)/ 
re. Romanii care au învătat la scoT 
lă poeziile lui Petoffy Tsl amin-,, 
de una Intitulată "Elet es hala)" 
dicî Viaţă ori Moarte, poezie care 
nu apare în toate ediţiile. In ar», 
ta poezie Petdffy vorbeşte despr^ 
lupta ce trebue s'o ducă poporul "ma¬ 
ghiar cu duşmanii ce-1 înconjoară.: 
porul maghiar, spune el, este un po : 
por cu renume, care până acuma S ' a 
luptat cu leii, lupta fiind pe 
ra lor şl a adversarilor lor.Dar ari 
[se referi la anul 1848] este revol¬ 
tător că trebue sa lupte cu Croaţii. 
Slovenii. Sârbii şi Valahii. Un po¬ 
por falnic si lupte cu păduchii".Brj 
vo pentru comuniştii români care con 
sideră ca poet revoluţionar pe unui 
care-i face pe Români si celelalte 
naţii enumerate păduchi şl nedemni 
pentru a le fi adversari, si totuşi 
îl pun la Ioc mai de cinste, înaintea 

lui Avram Iancu, 

Pud 3 reforma învăţământului din 

19A8, s'au Tnf 

la fîecare scoală, chiar dacă nu e- 
xista numărul îndestulător de elevi. 
Numai şcoala din cartierul Iris,a ţi 
ganilor, a rămas fără secţie maghia¬ 
ră. 

Eroii comunişti sărbătoriţi la 
Cluj se chemau Breiner Bela, Ocska 
Terez, Haia Lifschitz. La început, 
toţi şefii de securitate la Cluj e- 
rau unguri. Toţi ofiţerii de securi¬ 
tate şi miliţie erau unguri şi evrei 
Şeful miliţiei oraşului Cluj era Eu- 
[Continuare în pag. 



Catedrala Episcopiei Ortodoxe a Vadului şl Feleaculul din CLuj. 




IULIE 


PAGINA 7 


MAJESTATEA SA MIHAI I - REGELE ROMÂNIEI 


LEGIONARE 


Piruinta Mişcării Leqlonare de I a 
6 SeptC!*.ri<? 19*0 a Tnlăturat obsta¬ 
colele ce stăteau în calea creării 
Statului Naţioral-legiorar şi a noii 
ordini constituţionale reprezentată 
de «tegele "Ihal, Generalul Antonescu 
şi de Comandantul MişcSrii Legionare 
Hori a Sima. 

Comunicatul din 16 Şoptea brie 
subliniară legalitatea acestei 
noi ordini: 

DECRET: 

Mihai î 

p rin graţia lui Dumnezeu si voinţa 
raţională Rege al României* la toti 
de fată şi viitori sănătate: 

decretat şi decretâr 
1. Statul Român devine Stat National 
-Legionar 

C. ^iscarea Legionară este singura 
-iscare recunoscută în noul Stat, a- 
vând ca ţel ridicarea morală şl mate 
rială a poporului român si dezvolta¬ 
rea puterilor lui creatoare 

3. Domnul General ion Antonescu este 


Conducătorul Statului Naţional-Legi- 
onar si Şeful Regimului Legionar 

4. Domnul Horia Sima este Comandan¬ 
tul Mişcării Legionare 

5. Cu începere de la data acestui 
înalt Decret orice luptă între fraţi 
încetează. 

Dat la Bucureşti,la 14 Septembrie 
1940. 

MIHAI I 

Conducătorul Statului 
Român 
si 

Preşedintele Consiliului de Miniştri 
ION ANTONESCU 

^ Tot biruinţa Mişcării Legionare a 
făcut posibilă reîntoarcerea Reginei 
Mame Elena, exilată la Florenţa de 
către fostul ei sot Reqele Carol al 
II-lea. 

Regina-Mana Elena, simbol al os¬ 
tracizării neamului românesc, cu pro 
funde simpatii pentru tineretul legi 
onar a fost îndepărtată de lângă co¬ 


pilul ei Mihai spre a face loc aman¬ 
tei lui Carol al II-1ea» evreica lu- 
pescu Elena în al cărei alcov se va 
decide soarta României. 

Alungarea lui Carol al II-lea şi 
a amantei sale Elena Lupescu.a smuls 
din trupul neamului românesc tumoa¬ 
rea canceroasă a Conspiraţiei Inter¬ 
naţionale dând speranţe de refacere 
spirituală şi unire Tn efortul comun 
al guvernelor naţionaliste de a dobo 
rT definitiv hidra roşie a ComunismG 
lui International. 

Ca să faci din evreica Lupescu un 
fel de model romantic înzestrat cu 
meritul discreţiei şi simplicit㬠
ţii trebuie să ai "talentul" Mlhae- 
lei Bartoi de la ziarul “Universul" 
care probabil că atunci când "adap¬ 
tează pe Guy de Cars parcurge un 
proces de identificare a metresei cu 
pârul de culoarea beciuri lor ce ilu¬ 
minau lupanarele de altădată. Dar ce 
poţi aştepta de la un "Univers" atât 
de limitat în gândire, atât de sărac 


D MOCANU 

în^slmţlrea autentică românească si 
atat de larg în propagarea unei "cui 
turi» în genul Elevului Dlma din cfa 
sa a VII-a. Gunoiul nu se transformă 
în perle, rămâne tot gunoi. 

La 15 Septembrie 1940 Ţara Intrea 
gă se uita la Tronul României pe ca¬ 
re se gasea Mihai, un Rege tânăr ata 
sat sufleteşte de generaţia tânără^ 
fericit de-a fi din nou lângă mama 
sa iubitoare, smulsă atât de crud de 
lingă odorul ei. Tara întreagă res¬ 
pira adânc la gândul realizării unei 
Românii precum "Soarele Sfânt de pe 
Cer**. Ţara întreagă îmbrăţişa îhcăo- 
dată milenara însufleţire a românu¬ 
lui, idealurile eterne ale spaţiului 
său mioritic: Religia, Tară si Naţi¬ 
onalism. 

Suflete nobile si sincere, ele e- 
rau destinate anihilării viitoare de 
către molohul International ce poar¬ 
tă pe frunte cifrele domniei întune¬ 
ricului: 666. Mişcarea Legionară es- 


•'bmare dir. pag. e] 


Mărturii... 


qe*- Mleti, fost ziarist Ta Ei Ier*re* 
oe rj**eîe real Ueiss. Aceştia au um¬ 
plut închisorile cu elita politica 
; cu * tura!a a rrmâr * 1or. Anchetaîo- 
— 

rau jngu r i :i evrei. Cei care scăpat 

cu viată închisori şi lac a re Te 
- - * 

mp de ungur sau evreu să fost cu 

ei. 

La coera mac •’i&r'i din C*>-j se pro 
clamează operele lui E r *el Ferencz , 
care a sc^is imrj’ ier raţional» şl 
2 le lui *jnnyadi Laszlo, care preara 
resc trecutul glorios al poporului 
iar, si tun *r scera teate opere 
tele ca .ane: .‘tez, Csacrdas Mral- 

ync, care toate exaitează virtuţile 

_ 

rea prâpastiei fli^tr* Romani si Un¬ 
guri. Propaganda ungurească se cuce 
pe orice tărâr * cu rn _ Icace V es- 
nite cnîar de actualul guvern.Pe pla 
nul vieţii de toate zilele, cârc te 
duci îrtr*c prăvălie si te adresezi 
^ooâneste, vânzătoarele, cele mai 
nuKe unguroaice, se fac că nu te a- 
ud. Lunea românească e revoltată de 
această sfidare obraznică, cu mani¬ 
festat refuz de a vorbi româneşte si 
cu o purtare atât de necuviincioasă. 

Povestirile de aai sus ale domnu¬ 
lui nostru cir. J^uj au avut loc acar 
vreo cinci ani. Nu credem că s 1 au 
schimbat nxJte ae atunci înspre bine 
ir- relaţiile noastre cu Ungurii din 
~ransi 1 van* a. 

Scandarea atât de impertinentă a 
numelui lui Stal ir fr. împrejurările 
descrise si într'o vreme când tcatâ 
suflarea româneasca era îngrozită de 
jaburile si oooruriie armatei ruse 
fr trecere cât si a celor peste ISO. 
000 dezertori ai ei care operau î r 


Row&nl* ca’n codru, oglindeşte fără 

put^ntă de tăgadă sau de minimaliza¬ 
re hctârîrea lor de a nu accepta în 

'icîun chip ca Transilvania să trea¬ 
că din nou la Români. A fost o tragi 
că si desperată exprimare a luV’nem. 
ner, sena* - nu, nu, niciodată a 

lor. 

Nu este care venit timpul ca şi 
noi să lua» act de acest "nem.nem so 
*a" al Ier 7 Consecventa cu care de a 
troace şapte decenii este enunţat a- 
cest cicton nedeghizat si în toate 
î~t rej urări le posibile ar trebui să 
re 'ie suficientă pentru a învăţa şi 
nci această lecţie. Să ne intre Tn 
minte seriozitatea si gravitatea a- 
cestei poziţii a lor pentru a nu ne 
nai lăsa surprinşi ca în 1940,pentru 
că prea ~ulti fii ai neamului nostru 
au plătit cu grele umilinţe, cu su¬ 
ferinţe şl cu şiroaie de lacrimi si 
de sânge vărsat oealunqul a o mie de 
ani de experienţă atât de amarnică 
îr convieţuirea cu acest popor. Mă 
cirdesc mai ales la acela dintre noi 
care încă îi mai consideră pe Unguri 
ca pe orice alt popor din Europa,ca¬ 
re înţelege să trăiască tn armonie 
si bună vecinătate cu toată lumea. 

Trebue să aju'ger în raporturile 
noastre cu ei să le demonstrăm egala 
noastră nctărîre de a nu ceda nimic 
dir drepturile ncastre. Numai o ati¬ 
tudine fermă a noastra îi poate con¬ 
vinge că lupta lor e zadarnică. Ori¬ 
ce şovăire apare ca c invitaţie pen¬ 
tru aceşti nepoftiţi de a-şi relua 
şi Intensifica activităţile lor revi 
xloriste. 

Trebue să se adeverească încă o- 
dată proverbul că "Apa trece, pietre 
le rămân". 

'ftaian GOLEA 















LIBERTATEA 


IULIE 


-Pagina o 


MAJESTATEA SA MIHAI I - REGELE ROMÂNIEI 


LEGIONARE 


[Urmare din pag. 7] 


te decimată ca urmare a unei lovi¬ 
turi de stat al cărei executant a 
fost Generalul Ion Antoneseu. Regele 
Ml hai a Intrat în eclipsa lui Anto- 
nescu până la arestarea generalului 
$1 predarea lui armatei Inamice.fără 
îndoială că anturajul regelui este 
vinovat de această crimă fără prece¬ 
dent tn analele istoriei popoarelor 
civilizate. Dar tânărul Rege Mi hai ? 
Să fi fost un impuls inconştient de 
răzbunare contra celui ce-a ucis cu 
sânge rece atâţia din generaţia tâna 
ră legionară, generaţia lui? Compli¬ 
cităţii la această trădare oribilă 1 
se adaugă curând semnătura pe armis¬ 
tiţiul dir Septembrie 1944, primirea 
înaltelor decoraţii sovietice si în 
final abdicarea fortata din Oecembri 
e 1947 si luarea drumului exilului. 
România rămânea îr, spate, în ruine 
fumegânde, pângărită de hoardele bar 
bare comuniste, destinată sa-şi duci 
crucea pe drumul Calvarului si în su 
ferinte inimaginabile pentru cei din 
Lumea Liberă. 

Intr’un Interviu recent luat Ex- 
Majestăţil Sale Mi hai I de către pse 
udeistoricui VIad Georgescu, fostul 
Rege al României si-a manifestat do¬ 
rinţa de-a reveni pe tronul României 
restabilind altfel Regatul României. 
Desigur o dorinii demni d* concursul 
tuturor romani^o-r, dar tot atSt ce 
iluzorie în finalitate precum dorin¬ 
ţa ungurilor de-a restabili Imperiul 
Ausţro-llngar. 


Desigur abdicarea a fost forţată, 
dar istoria ne da exemplul unor regi 
ce au preferat decapitarea, pactului 
cu inamicii. Tot istoria ne mai ara¬ 
tă exemplul altor regi care forţaţi 
să abdice si nevrând să plătească 
preţul suprem, au plecat în exil un¬ 
de au strâns în jurul lor alţi exi¬ 
laţi, astfel ca în final să se în¬ 
toarcă în fruntea unor armate cuceri 
toare. Revenind la timpurile moder¬ 
ne, noi credem cS datoria oricărui 
exilat fie el şl rege [ba chiar mal 
mult] este să ducă steagul luptei an 
ticomuniste alături de alţii ca el. 
Iar regele trebuie să fie în fruntea 
acestor luptători pentru libertate. 

Dar Ex-Majestatea Voastră ce ati 
făcut: Timp de aproape 40 de ani nu 
vi s'a făcut simţită prezenţa pe ba¬ 
ricadele anticomuniste din exil pe 
motivul că nu aveaţi un guvern legi¬ 
tim. A avut oare nevoie Richard Ini¬ 
mă de Leu de un guvern legitim spre 
a se reîntoarce victorios, ori Napo¬ 
leon Bonaparte, ori...? 

Si chiar dându-vă credit pentru o 
biectia indicată,aveţi cumva cea mai 
rică iluzie că Internaţionala Conspi 
ratorilor va lăsa un fost Rege al Ro 
mâniei Legionare de a nai fi un sinC 
bol al unităţii naţionale si religi¬ 
oase? Fără îndoială că nu. SI daci 
totuşi stmteti conştient de ur# in¬ 
ternaţionalei pentru tot ce este na¬ 
ţionalist si religios, nu v'aţi pus j 
întrebarea de ce sunteţi încurajat a . 


CAR Ne T - 


Nicolae NOVAC 


^L£ MESSAGER ORTHODOVE.publică In 
*r. 97. cel* "ŞAPTE CUVÂNTĂRI CÂTR£ 
TINERET ale Păr, Gheorghe Calciw-Du 
«itreasa, traduse în limba franceză 
d€ Zoe Nacou, cu un portret al S. 
Sale pe copertă. Publicau deja în 
volum, în limba română şi la fel în 
11*>a germană, aceste •Ouvfntârl"*- 
le Păr. Calciu, adresau tineretu¬ 
lui ţării sale, se bucură acum de o 
frumoasă primire din partea tinere¬ 
tului mondial în două limbi de mare 
circulaţie, anume: germana şi fran¬ 
ceza. 

Spera* că vor fi traduse pe cu¬ 
rând si în limba engleză. 


semnificativă şi pentru situaţia 
noastră de refugiaţi sau exilaţi ca 
re pribegim ca "străini printre 
străini", copleşiţi de dorul de a 
ne revedea cândva, tntr'un viitor a 
propiat, locurile natale,rudele c⬠
te vor mai fi în viată, pentru a re 
veni la "sânul Avraamului pămân-~ 
test". 

Simple, dar bogate dc o adevăra¬ 
tă simţire şl trăire românească, a- 
ceste poeme ale D-nei Alexandrina I 
sac, rămân o sinceră mărturie a prî 
oegiel şi a dorului pentru ţara 
noastră de baştină. 


♦ PRIBEGIE SI DOR şl-a Intitulat 
volumul de mersuri D~na Alexandrina 
I$ac, apărut anul trecut în editura 
J "Ccresi“ Freiburg, Germania de 
vest, cu o netă fntroouctlvă de Dr. 
Rhil. C.C.Affzăr, din care reprodu¬ 
cem urcătoarele rânduri: "Irtltulîn 
1 du-şi volumul de versuri "Pribegie 
şi Dor", doamna Alexandrina ISAC a 
intuit just legătura intrinseci din 
tre cele două noţiuni: *prfbeg1a*câ 
o situaţie critică şi reflexul el 
îr. sufletul Românului, "dorul"..."A 
ceasta împerechlere de cuvinte e 


♦ BULETINUL CASA ROMANA, din Oak- 
land. California, a Intrat In cel 
de al 9-lea an de apariţie trimes¬ 
triala, avand ca redactor pe dl.Pro 
fesor Iile Smultea, Iar redactor lî 
terar pe dl. Nicolae Novac. Ultimul 
număr al acestei publicaţii, pe lu¬ 
nile Martie-Iunie, aduce un materi¬ 
al bogat si variat, semnat de: Mie 
Smultea, Florica Bătu, Eugenia A- 
dams-Muresanu, Gvldlu Vuia, Nicolae 
Novac, vasiîe Versavia si I. Raco- 
veanu, precum îi alte pagini antolo 
gice oln scriitorii romani, ca: Ra¬ 
du Gyr, NicMfor Crainic, Ion Th. 
Ilea si !.G.01*»1tr1u. 


cum tocmai de cel ce v'au adus pr㬠
buşirea? Fără îndoială câ imaginea 
marionetei manevrata din culise este 
prima ce vă vine în minte. Doriţi să 
jucaţi acest rol, pregătind de aceas 
ti dată conştient o altă etapă mult 
mai subtila a Conspiraţiei Internaţi 
onale, dar tot de însclavizare si de 
destrămare a religiei, naţionalismu¬ 
lui si a elitelor româneşti? 

Spre creditul dumneavoastră, când 
pseudoistoricul Vlad Georgescu v'a 
pus întrebarea cheie: “Dar, Si re,cum 
aţi vedea o Românie Liberă, cum, cu 
cîne Şi în ce scopuri, pe ce direct 
ţie aţi reconstrui tara? In mintea d 
-lui Georgescu cu cine ? fiind proba¬ 
bil cu ce formaţii politice ?.dumnea- 
voastră i-aţi răspuns simplu precum 
odată când eraţi Regele României Le¬ 
gionare: H Mâ mai întrebaţi si cu ci¬ 
ne vom reconstrui. Cu Romanii, bine- 
înţeles" [sublinierile noastre]. Si" 
tot dreptate aveţi când afirmaţi că 
Românii după 40 de ani nu au uitat 
pe Regele Ferdinand, bunicul dumnea¬ 
voastră. 

Românii nu-si vor uita niciodată 
eroii. Dar restabilirea Monarhiei ca 


joc al Conspiraţiei International , 
Oupa 40 de ani Românii a0 trecut 4, 
faza cSnd populau lagărele de — 
centrare cor™Iste, când erau W ‘ 
câţi cu miile de către sceleraţii l' n 
munlştl Iar el ridicau mereu c âD , ' 
spre cer şl întrebau zadarnic- r.W 
vor veni Americanii si ne el 1 bem,. 
Astăzi el cunosc semn1fl câtia Ya ,^ 
europene, a Yaltel oriental», a Yai 
tel sud-amerlcane şl sud-afrlcaneA 
Yaltel sinonimi cu sărutul Iudei p, 
obrazul lui Chrlstos tn timp C e otra 
va trădării îşi desăvârşea efectul.'' 

Sire, aţi pierdut “trenul". Ce pu¬ 
teaţi realiza după 16 Martie 1943 „* 
se mai poate acuma. Generaţiile na-; 
tinere, au deschis în final ochii - 
ele nu se vor mal lăsa sacri fi ca¬ 
pe altarul Molohului internaţi ■-r a 
tn numele unor principii scumpe 
moarte pentru totdeauna. Si dacă r-, 
mânil au pierdut coroana ca sini 
al unităţii naţionale, ei nu au : 
dut niciodată credinţa în Dumn»;»ul 
ca dovadă vie permanentă a vii: - 
renaşteri spirituale si naţionale 
României Creştine. 

D. Mocanu 


VERSURI DIN TARA 

Chemare pentru Libertate 




0, Zeiţă, cum te-ai dus 
Şi nici măcar nu ne-ai spus! 
Ai lăsat "picior de plai". 

Ai lisat "gură de rai". 

Ai lăsat oameni cinstiţi 
Gospodari chivernisiţi; 

Ai lăsat pe acei care 
De la mic şi pan*la mare 
Iti doineau a sărbătoare. 

In biserici ei mereu 
Mulţumeau lui Dumnezeu 
Pentru-a lor prosperitate 
Pentru trai în libertate! 


De păgâni din răsărit 
Ti-a fost frică şi-ai fugit 
Când cozile de topor 
Li s*au alăturat lor! 
Alungată tu te-ai dus 
Inspre-aceia din Apus, 

Iar noi am rămas în lanţuri 
Ferecaţi, pe câte veacuri? 


Vino Libertate 

Din străinătate! 

Alungă păgânii 

Mai răi decât câinii! 

Vino înapoi 

Aici printre noi. 

Pe picior de plai 
Pe gură de rai, 
S'avem fiecare 
Ca*n trecut, mi care. 
S*avem sărbători 
Şi zile cu flori 
Vremuri spre mai bine 
Cu clipe senine. 

Să fim buni creştini 
Şi vrednici Români 
Cu minţi luminate! 
Vino, LIBERTATE, 

Din străinătate! 

Vino iar la noi... 
Vino înapoi! 


Eroului 


Spre infinit 


Crizantemă albă. 
Crizantemă roză, 

Ti-a® adus aseară 
Drept apoteoză, 

Ti-a* aprins la cruce 
Mici luminare, 

Şl-a» privit cum ceara 
luwinSnd, dispare... 


Ochi, perlă nestemată. 
In lutul viu ce-1 port. 
Aduci pe-a lumii valuri 
Nemărginirea^ port. 

Şi*n danele ascunse 
in sufletu-mi trudit. 
Ridici mari catedrale. 
Mă sui spre infinit. 


I.M.BUCOVINEANU 





















libertatea 



NOTE. IN DOI 


IULIE 

Şl JUMĂTATE 


— '-'XE Şl .viist* pe {-jrr p 

W,ÎT **'•. *i+i«nMsrl: felU XMttc 
cv .vt *»i <* r^le. tvkH «Itiiiul ca 
et 4 f«- '*e«frri, •*$$, protlwi 
r * î ‘^ ţ j.' * drepturiîpr •vistre as^>ra 
Kf ' :r car* * *cst răpită 

*' «•'"** rtfrbvi •v-.-al. <* dt-ţ 5s^ 
S J Ş-'vS'f ;î. *v ,-ra rf-v? iv*>*?îr*e- 
'd •'«Iw'i 1 * îaîţ 4 . »<-$- 

Î-" v^i^r^iVî. preriei b.rit*»ic,r.î\. 
^xsevelt, preşedintele State!:- —ite 
' i2' ÎL'Sîţi 5oir'?tic$, 

1'ÎΗÎC’ 

’«»'»■* *■* *cest ck:, t> $e- 
r>f »î-t' teat'tith», si 1* ?»i 

articole oe apvetfesc rate— ; ti- 
Tî2 ?isi-ariei '« $$•*: Patriei *&**. 
Ţ;wip*i 2, 

car «raer fi a? sco-i 
'* *». îr i-ticd!.': *.« AAl- 

fv5A . o '3 7E~' ^ • £ r i"» ' 

-.: fise*:::: .tjxu wm 1 , ».-? 

*'i şi cifrici ii îisencii Cr 

~:::tt r»cJr ~ai Dwsneze- 

^ T©STTL 

'esc ce rt^ecreci reies, cit tr*ce vale 
^ STirSt**:* 5' c* toate r^::' 

*' ^-'CT2«se si cs'tv^ale, ret-r-a- 
Te ce rî*:*‘ $i-cc 5 ' re ^atriarfrul 
— toc >. ier «cssare*. 5' asTi.re-t't 
: \~ :*îî-•■:= -I . ::~ r 

î 'n*"*' 5 1 2*. r ~rerirt2t re'2 

: > cCSii'-Tt' rer-ţf î- I- 

sas r*r>s:cs. si m i*z*.îzcn>' 

-:rr-_. * : '> s litri cistprî- 

?. 2 vier— 


V r*r?~te* deci a cure o since- 
r * cinstit! întrebare ftrMnandrl 
***** r. felU, cu* arv* se face* 
Că % tr crg*nyl oficial 

aî M seri ci lor Ortodcre Roo£«e, din 
-Căţele irite şl Canada ce-şi aj le 
cat •bcricvl* Cw *?iserica H»râ*d 1 n 
venala lui Mcolae Ceati sescu.ru $• 
a bcwiit încă, r!~â U ora actua¬ 
la* aceasta «tarinablli crir*a de 
cistrugure a irora dlrtre cele -ral 
'’cc-tjfite "v•'unente 1 steri ce si re 
iritase, T- tara -castra re jvaşl 
tini? Şl ista, dat fiird fiotul câ 
b*'tia Sa, Tace carte dir aceasta 
scoc? cc-ousi re Qplscocul vic¬ 
tori 

• • 

** . ., •*\,35.2r ^ec^^ar-e 1 ?S 6 * 

CI. c aust Bridescu, ca^-e scoate de 
x->?r citi va ari aceasta ouMicatle 
PWMwU, ocre-teacâ s-t ti t 1 jl 
s: ;N-MBşr car-1 ate- 
tatulul te^r-?st r ; ^ r^asu^ 
a:, ^raca. 

Tata ce srv^e cars.'rTe c^^i-c, 
Car^oa, a avut :c ate-tat,ca 
-e cvrarri stlcretelete^r ^1 sir« : aî 
c-'-va^ si firi se-s. .r^l sa- ccl 
irci\iri ce^t <,,r ^ rat^ fc r, *a’rrati cu 
c-^e a«t-c«5ste, a. t*-as cir st-aci 
sr*e ‘t-est^e C:-s;‘r.- -. 5 ,*. 

sparte, :r ; rl, ?'■ ferici- 
“ C'C * letca!. -^tr*“ii a. c^s- 
r ~ şl de st.^: ; . ’> 

c^ece-t. -a::, se c:T' ; ca* 
^2'i -*> -:?t r -:-ert»t2 

>nî5tre C4r^ti«^, ci a 


• flgşmşw $i& 3 *, 

_ 

x p*s^: 51% acwi*!*',- 
r’- r*arv' *w»E^Tt3t % I? ^rîlie 

19K» 

Ini anjwe re ^â-t-^seste : r. ZjlI- 

: ; i r * acest i^tkc' sus 

•at: > :^^£'£ r iit* lU it. 

Ir::, ar ‘rs: Ti 5'';:. Ir^iarit la r* 
ca 1 * r' r r- z^rzşz '. 5^ ^ r 1 - 

:: :*e:r, :i":^ -i'~r : i- ; -:îe : :- 

>rsc.., ^ :.ti r =c- 

nasc.. ce T care a 2 i.t *r r* oeeist* 
•' ce^ac.ta»ea 2-er.i^î *eî... .* 
s^'t/ s r ..:e ; , * r tf'r : ::£sc. 
ne —1 nrt :-anc-s'.a .*s- 

t* • r-'^esr— Iwc« roti cir*»-' rs crr- 
î* semiţi - Te: Vcp cer^'iirc » a? ca re 1 

1 scr-TC^t m:. Spune* pre-afe^c' 

T*' acc?r cesc^r r a^-* re ^â»rnl =i 
re ~ra 7 z-jr *' - 2’ ccc: . 7 -' 

‘ir: ^ Ifi^îc .9 r'fser Tt'f : s- 
oue ’ * c“f reci a7ista ^zmStn a, t a r I 
r^'t''rce^i' oKicltriseopetr i’ 
^r*rl riat, Tipar re- 

»eret cir ce ce rar aricit si 
es- jr ixr^r-z cat i face 

:wt sî st’?? nene rs^’.c t c^^:’* 
ncşT7crt -*ascu'Tl^ r I- rta. sici 
s^essr 'a ri sere ci *u '1 :if r.^** 
*3r-r- ssx' ae -^isres* 3? ur*: 

- aen vt ar zr zzr 

-- Ti est *c< 2 &i r zz r t - * * i zi s-7 *.i 
*1*1?-. ui «arc* Ţi ^aTriar*4-7*t 3rtt- 
ocne* îonîr^. 

7^ ne i' r caaerTx^ ft «CHSti te 
ră.. Tep?-' cî nai *re i-ecs. 

Zar, umbe c-, ape» arat se t-iZiwri 
iv^Te, este ci pact-ra S^. »€« 

delicat *WICSML Isucuţiet i e» 
*r L4l*«rei j^eerreter tnorice 
t ' «ceăr^a, r * ; r: f ; '*r.i,se«- 
%n fr *icsi 

fesaciatlt, |ri* uter ar 


*efr»tre C4ne C£SfA ^ , ^B 

un3.. % t »eev|r«%no^ trtl c »1 
r«*\ îlsl» -sî^Uiil si iseck 
ele- de r :ir? 2 acestei ^erestrel 
?e cea 7. 2 7 ti rarte rcnre-sTe -egi^* 
c?7î r^c-^est^ » ca^e ’^epreci^TI tet 
ce r.ter ret^sta ra’ ru'T aceas¬ 
tă \nf T . 

5o«ne î!si cenarte :-sa d: T £» c - 
'/ ‘^ctlt:-. ca^e ce peste -7 :e 
nen'^e : “'acă^I rertirssă ‘ - 
s&^eteTe ' r v . SE SI E ’v 

’T. \:w?c \EFE- 

-:r:’: ac^utE :> e-'TE^. \ i * :r- 
rit-r, - a cmccat-r, ' J a s-stlfîu- 
t-r Mr rcT'i, : -esc''re si : 
r^a^E ari". 


A. COSTEA 

scriind cu talent, Dl^-frlgan ve¬ 
nea îr Occident cu o notorietate Ir, 
contestaM 1 a. Se oprise un t1**t la 
«iera, înainte de a se stabili îr 
Canada, si lucra la celebra biblio¬ 
teci dir acel oraş ajutat fiind de 
r rof. Oose^ Stunm^l, o autoritate 
austriacă îr rvaterîe ce bibliologi¬ 
ei... *Cfnd a venit la v*w fork.... 
ca^-c re-a arătat noile lui lucrări 
cu v^oser Stj-rTs d 11 la congresele ir 
terraşicnaîe vestice, ar ^ 0 st bucu¬ 
roşi sa-1 oriri- Cw braţele descM- 
se ... “rlsxjl nunBr al revistei 
COLOSUL s'a trvedit însă a fi cu 
tetu: altceva decât ni s *a scus iar 
e*, lîaa-Origaf», ararea ir 
tr’c :.-îri alta decât aceea de e* T 
■ 2 t ... .r 1583 Dira-Drăgar a crea 
’^cat îr -ustriî Si-CCZio»' 1- câ 
— -*»T cc-venii e--rce^e care* 
a-i vers a 30C oe ari de la luptele 
se '2 fieoa f rc:t»-iva T urcil:r # $i^ 
crz'c-u uiaa-îyigarî Cw^eisora* 
ranicica^ea toevodului rocSn Ser- 

Te- uantaaizinc la acele lupte. 

c r> ri ud un c-.ârt ce apreciere de 
’* însusi -ara io*- Paul II.In 198C 
7a orgarirat Iu-: *esti- 
ki d* studii rrr£nesti la Torowtc 
ru sr^ 5 ;— .7 ce*:- aâi f-a7te aato- 
^'tăv, ci- 7-ta- ; :. Predenjl 7li 
^ ^vis i-a triris c scrisoare u- 
-â-ru-i succes '-a- ^nistrul Co1t.>- 
-'i. Sus a- r i s“. i-a acordat 3 suî>- 

ve-tie de 15.CCC Pe polari*_ *0e 

acu- f ' :er*e :ertr. C':-’-:-â 3 a- o ca 
-*e^a sr^ctacu^^i-Sjccesu'. T-. ii 

-ir «^era, ’criertatî cit -e r^c.- 
unde r-ireste funcţia ce se 
c^etsr re-e-a'... -zei, :â^: =rese^ 
cinele Eeausesc- vine Ca-aca îr 
tr*r viziri ce stat, Eirc-r^Iga- es 
te -t : ^' ci — Za-acie-”i ca-e s j^~z ■*- 
vitat' ce rresec'ne7e rc*âr 4 - 2 - 

să-... 3eve-ise arc- 
c7r— ci I 1 -. :—ia—Zrăcar o -tea fi 
price 'aţi ce : :rl--a ce it a'a-ă 
ce e»” . ac 1 ... 

lată rai ;cs si sre'i descHrti- 
,â i asasinării acest-' c^cns re^- 


PAGINA 9 

’ r ^ ţu ce scop drij^ j co r ~i<; 
această crini, roafre ca foruri!» 
Po!iţ 1 er.şt 1 canadiene S ’o stabil 
leascS. 

• • 

” Oesp^e -cartea l„i L ^ 

ca. Hui lui l.s. Duca. s'au scris 
’wlte şi nlrunte în Dresa 
ca ie Peste hotare. Ir V.17-18 dir 
■jra “artie, revista lew Tnrţ jpţc. 
tator, aduce însă nişte Unturi si ri 
ce-1 Pun pe G. I. Duca. într'ur cs . 
dru -espus de r«pi 3 c , jt> Se 
că îr acest articol c3 George I.Du- 
c ^‘ -- ^^rlca întotdeauna cu 

?ust, cu o elegantă dîscretî; ştia 
să-şi Tnroade cu -ăiestrie cravata- 
şi asta chiar trairte de lansarea 
rcdului dublu, simetric... idăuga 
carfuRurl de cea tsai bură calitate, 
trtdeaura fra-cede, şi-si făcea ra7 
hichiura cu oji. Ir tinereţe, cind 
a crciala distinsă a ‘■ai'.-’ jî i 3 
curţa irrecabilâ a bantalonilor se 
asocia graţia -iscărilor suple.. .Fu 

sese prieten cu Srutus Coste şi Csr 

' 

■ ? 5 i '--gust, -usese ctlaccratcr 

I&caderia : c-ânc--.-ieri ;a _ 
-ă. care .e-er> p» visoiar., se '.s- 
sase publicat de Buzat. îr Bc-âria, 

;; - -- 'case .a -ICOLCPCL, revista 
- ce—-"ista a ' -i Zîr s-Z’^îzî'' di r 

Torcrtp... s .j catcrat ?r -^-â 

c 5 ^- unei grave devieri îr se-sora 
•'tatei sa. -olat ci' copilări 

e r “ soci etatea jrcr ce-*r“î V.psltî 
oe scruz’-7e, satanici, bogaţi şi in 
-e^t'î. întinat si devi at sexu¬ 
al. Sin-1 lui ncn" *u afectat ire 
verşibi 1. de devîer^ .ctrtrac 

tatf v» «.oclescerti. nu 5* -xaA oct. 




te 


• r — ' 3 - 


-t :c "• 

r r îs«, 7 

ce" te^t-a" ci* ^e*csta te» 

a"t a 

ct oe 

5c*e rtat c r 

t raz-t » 

Ctl r| 

*...!' r'~'eata zilei oe Zaj— 

:*?*' :':-oo 

—* c— 

zl Ie r er j r»£.rîe, a -rele :3t?C,c 

.02 c-r* o 

a'' ’ a 

'e.a so'ă “a -sa 5c«rtaiiert-.luî c, 

■ jr %e C: "r " f -s 7c 

cat oe fatena Crtmeli^s 3ii 



—D'ăcar. 


-.*: vs it‘, i^t^rirl ret'.* 


M *- ■■ r *“» £ ' ' - ■ —I»- 2 * * * u r - - • , 

ci *-* -3:*—e^*-s !“r*- 

7ri:r, a* - 'cite a «Jârwrc* ''te- 
-^ 5 ^—te * * X-. 1 “—Ir O' “ ’i 

tr a' fwistei v% *:•*♦ 5:?ru:T. 

1 estr**it rr Zitaoa * r 
Sowrefi r»? itvBfcT' CÎ-S* 02-1 î * 

se rat'' a reri't:? '.ses* srrs di* 
ciTap'.’ Tsunc'*, rl ' ii.se» rest 3e 

ziz' .h et 4 *_ri “' c ' sersr oe r^- 

tect decise of* zz~’i şt «er's< 'a 
srţie rtec *'' ti • oe 
m. ’t î* >aSc.Sf î~c*’ ti i- K ri'c 
îv? .ea rcic'i, rhâ»-: oi e^a crez 
V T. ^- 't' 0 ' ţ fr-t Şi ’-L- Oi: 

careurile cîc* rl*^ tu, î;. oi :e 

te* r»«^*-r*txt:*... 

*Ie*tetlTc*' st'-"ţ’''r rcrsedTit 
i-vtr' i' ra-'xrir bi’j» 3s : 


- -- w 

cur -* :K*r: ce cici, risr^n:* c* 
ne-va r ' -rri.--€-ste 02' oc arce-t 
:t*I* 

7 ir: :-: : 

*eca«osc»t, 
mtz 9 twc rw* 
sorti 

‘r* r", 'TT^t^gr ^d trirt'-rc-: oe 

r^e^ete 5 ; '*Tă ae ;-n*txte i:a.' 
ta*ero. ărr ate -r •^•« :-7 

.er oe 7»17 o* ori-oi. r rl trate z’zi? 
te' e :* * li jiu 1 ir *- oe* :— • ata 

t'ă Vige 72 [i: ar'" sf *' -’ Seast 
2 ^ [15 atţj. -ct: scoate ^ar c^tit 

ci —7 # *■* ifr - ; i»î »e r^ăîr'e î” 

rac.' os "i^oî el cart, aes' lr*ft 
so^; ^* fr :i ce 


oe .Stfs 11r » r 

> r ^r 77 oe i", r~.- 
r rr-ăcit îftr’î 


'ici. notoria noac-£&•*** 1 j- m Prj 
eter.: siu intff, -ica^oc ff 

^erra^-T oe care ni '-a tr-s^r- 

tloneazl crirj re Iriiwă* Td^ct ne¬ 
ţi * a 1 Wil salej- 

5-mt stimulate c - acest artico¬ 
laş -'ele irformaţil ^a'se ale tu-i 
3.7. 3-02. oi- neacrîile se’e: 3PC- 

i 73 i .v.I -y^X% 1 \ i£*C-L ÎI, 3i - 

oa'e 'e'ese o- acest i'tivi o oe 
tristă i^nc^e, şi -2 asvtat o'eo- 
ti.ri tctr^.'ice ca i'teroca"e tlriî 
nea ou"-* 'câinesc, r ' :='? e",ra 
fu'rtiz^ar â7 -tasîOr’ 
cir 7tr:«'c'-. o-rea re asr-'i,ro'- 
ke rs s t'î r- 2 aoasac:are? : -<le' So¬ 
vietice 7-'a «allr'ta;. .t^ecln: ast¬ 
fel reste ^oatari^le oe ngea^e. 
cltra tret-ia si se oa 

oir7onat a" *r^/.■ 'trl' ct'o-s 
3e •aresalul 7cr : care-’: 

:7âtea. acest :e^e-s sev-a" s^-a 
:fr^î să ; o ace caftea intereseIt' 
ale r' selt' rartice * st:'* - 
ce, ra't're care a- sesl.it trate 
â'eoe'''e oe'e-'c e oi'- •C'te^'a, 1'— 
t^ oe'f aeţiă 'Irocaie r:-r'i"e. 

7 2 no a aoa^t r rsl oe ’tt- or‘*- 
t'r r*sri'?2 1-1 Terfeli- 3e"ea 3r- 
or*a-., r?" «i tist*'5 si a—~at 
- a" %e2n-’-* nest*'-, ra''a i'ter 
'at': w a r î 7-a co'canrat Ia rca-te, 
tvr-'•inc--se ce so^'e-: 

^s-oe a7 <za£rie* m Ca^ci 77, ca-e '* 
ca"'tatei sa oe " •:soe' o:' a" 
t-o"-"-' pOTfc-.'e*. a -rcioat oe "a 
această rit'il, o_câ'o_-se a 

7>oes*, tr *^s^a. si clsăto-r^no--se 
aco* r c- : 'ene'a ce a*ea sico* 

0 *nfci 2 ' * ' • ’ 'r " r Si 2 . 3 î it I'r . 2 
•rrt oesrcste^'t "a t^or***- 
02 Clt'r O'tC'-" ti. Cit!, ne- 

^e*r si o'r:'*i sa 

•ec' na *â'*‘a-. 










CRONICI 



IDEI, OAMENI, FAPTE 


pagina 



O VIAŢA ÎNCHINATA UNUI SAT de N. Golea 


fotografia ti arstl pe Nlcolae Go 
Ies ca pe un ţăran blt rin coborît 
din tabloul Moşnenilor al Iul Ştefan 
Dlmltretcu; poartl cămaşă albi cu 
pieptar fîalblr] negru şl şerpar* nu 
prea lat, la brău.Chlpu-1 de dac do 
pllt tn stlneâ dnelle a Cârpiţi lori 
sub pirul lung ti alb ca şl roustătl- 
le, awSndoul bine îngrijite, îl este 
înseninat de-un zâmbet blajin In 
timp ce privirile ti cauta semeţe si 
vil la cel din faţa lui.In toată slm 
plltatea exprima ceva statuar şl so¬ 
lemn cMar daci în mina stingi are o 
ţlgare si pare cl se întreţine cu un 
vecin, îţi dl Impresia cl s'a cobo¬ 
rtt dlntr'o lume unde şl cel mal ba¬ 
nal gest Include tn el o semnifica¬ 
ţie «rttlrl, ţ* desfieoar* dup* o a- 
nunrlth rinduâl§ lâ, 

Recunosc cl J-am citit cu mulţi 

emoţie chiar de la primele pagini a- 
le amintirilor, începute cu prezent* 
r**a neamului slu. Dintre totl tl re¬ 
marci pe moşu Gemu, preţuit de grof, 
tl Inviţi odată la o sindrofie boe- 
reasca si ti pune tn fruntea mesei 
Wngl el. ScMta reilUat* parc! es¬ 
te un magistral autoportret.leşit d# 
*ub mina unul maestru: "Gemu era 
*urd, îmbrlcst tn cioareci, cu cir** 
ru tureacul moale fi p|n| pnste g*. 
nunrne. cu tundra, C u plete si cu o 
cldula mare pe cap. Se îngrijea el 
bine, se rădea, îşi făcea mustiţi le 
d-şl ungea pletele negre c u ur , t Ci 
aţele mal tine, Ungureşte nu stl- 

1 ". 

t**Pr* revolut la din )MH au/U„ 
la tatăl slu >1 de u bltrlnl.Cu- 
mlnţlrt trecutului cum defineşte mi- 
r + u ' Imlnescu, transmisia Istoriei 
prin viu grai din om In om. 

Apoi Inşi sil asupra familiei ru 
cele trei tnsurltorl succesive si « 
copiilor. Dintre aceştia, tind U* 
bote/at pe «1 cincilea copil Traian, 
s'd glndlt u tnt.Mneietorul neamului 
romlnesc, iar pe îunrl nlsrut la ft» 
DectmbrIr J^?, U* t*t* m ca pe fa 
uritoru 1 mari, Ionel Mritl- 

anu. d/.ar st el trebuia să fie rin- 
'.ut Ir. familia «a. 

U nu şcoaU pr< • mul¬ 

ta, trăf .te evenimentele politic* a- 
Utud de luptătorii din parlamentul 
budapest.an citi n < dpertatea de la 
Oravile vi foaia poporului d^ )a >4- 
f»1u, 11 sunt famf 11 |r1 tlct’O- Pop,Gb, 

K.p de Imvoştl, Valdi-Voevod d Ju- 
Mu Manlu. 

Memorabile sunt paginii* serile 
în legături cu part Hlpareâ,din J De 


cembrle 1918, la Alba Iulla. întâi 
face rost de primul steag romi n esc 
al satului, sflntlt de popa, Dumine¬ 
ci după slujba. In trenul spre Alba- 
Iulla, în gara la Teluş, bandele de 
unguri au tras asupra vagoanelor şl 
au nimerit pe un drag de fecior din 
Spini, drept tn Inimă, de-a murit pe 
loc. Cu gândul la martirii căzuţi în 
lupta pentru eliberarea Transilvani¬ 
ei, autorul nostru conchide: "Căzut 
în drum spre Alba Iulla a fost poate 
ultima Jertfi adusă pentru întregi¬ 
rea neamului. Dumnezeu sl-1 primeas¬ 
că Jertfa". 

Din Marea Adunare Naţională nu ui 
t» să pomenească pe soldaţii orându¬ 
iţi tot la doi paşi "îmbrăcaţi tn $u 
m»ne albe, cu rlcluTI înalte de % A Z 

na de mici. NI s'a spus că asa ar㬠
tau şl ostaşii lui Ml hal Viteazul, 
oare şl el pe vremea lui s*a încoro¬ 
nat aici la Alba Iulla, ca rege al 
Românilor". 

Peste ţ>6 de ani când va trece 
prin Alba Iulla va mal vizita locul 
unde-a fost aşezată tribuna la 1 De* 
cembrle 1918 în cadrul Marii Adunări 
Naţionale, la care-o încheie sfătos, 
h am mândria să fi l uat şl nu parte". 

fste bine s& reţinem rândurile 
prin care caracter!zează atmosfera 
marel Sărbători: "frâu tot grupuri, 
grupuri cu steagurile lor si cântau 
cântece naţionale. Toată lumea era 
ve'.«-U, Mergeam ca la o nunti. f ra 
/.unt a noastră a Komlnllor". 

Aici nu vorbeşt»- un domn tn straie 

f1 uf,u1 <Jln ţăranii cu tun 
dra pe umeri al lui Horlaljl ' * 

Dar NIcolac Golea *ra înainte dc 
toate onwl faptei bune re*11/*t| cu 
ajutorul bunului Domne/eu întru pros 
perltatr. comunei sale. 0 scrie ci 
pe un testament chiar pe cea d 1 nt .|1 
Mia: "Hunul Dumnezeu 1*t| uf) 

om prin rarr lucrează atlt la condu¬ 
cerea ţârii, a judeţului cit şl a C o 
munel. ti are dragoste de conducere 
pentru binele obştesc. Aşa m'a în¬ 
vrednicit pe ml fie, tn generaţia mea, 
c| Inel din tinereţe am îmbrăţişat 
cu rlvnl varclna de conducere a rr,. 
munel. M«ar ere/ut apt pentru orice 
r.S să-l pot duce la bun sffrslt vi 
am fost mrreu mlndru dt lucrul flcut 
cu ajutorul lui Dumnezeu şl al oame¬ 
nilor cari p'au înţeles"* 

Aşa-' oamenii de lcap« lui, orice 
pornesc, se gândesc întâi la bunul 
Dumnezeu. 

Datului, românii îl spun ii ichnea, 
după iâchntn al saşilor, aduşi, pev- 


■Ovidiu VUIA 


to M cel aflaţi pe acele meleaguri 
cel dintâi, pe timpul regelui Andrei 
»1 doilea [1285-1335] si al urmaşu¬ 
lui său Bel a al IV-lea "cum a desco¬ 
perit părintele Oprea prin arhive" 
După vreo 200 de ani, odată cu veni¬ 
rea grofului Bethlen, nemţii păr㬠
sesc comuna ţl'n locul lor se aduc 
colonişti maghiari. Oovadâ a orlgl 
Ml romaneşti a satului stau numel? 
hotarelor, să le tnşlrăm si din dra¬ 
gostea artistică avuta de Budal De- 
leanu pentru substantivele neaoşe, 
proprii: "Groapa Doamnll, Groapa cu 
Prunii, Brezdele, Chetrlşul, Lungoa- 
1a. Pârâul Morlştll, Calea Nouâ.Cer- 
căul. Groapa cu Nucii, Curmătura si 
31 tolc n . 

Prin rjjf.rva 11 nil do bundeţe^Y 

tor ni se înfăţişează topografia 
Bachnel, sat întins ca un şarpe In 
Jurul unul cap de deal zis llvadle, 
străbătut de două vâ1:a Idlclului si 
a Cundrulul de unde denumirea veche 
a lui. Intre văl. Cele două val se 
întâlnesc chiar tn sat,apoi la vreo 
doi kilometri mal Jos se varsa în 
Târnava Mică. Pe partea cealaltă a 
Târnavel erau satele Hldrlfala şl Că 
plina. Valea Idlclului venea prin do 
sul Uliţei ungureşti Iar valea Cundu 
Iul trecea pe sub Llvadle, prin spa¬ 
tele Uliţei româneşti zisă şl Uliţa 
frumoasă. Aici casele frumoase si cu 
rate se întâlneau tn dreptul grădi¬ 
nii bisericii ungureşti şl continuau 
pe lângă coşurile de porumb ale gro- 
îulul în Jos către Tarnava, 

După ce scrie despre Istoricul 
construirii căli ferate şl comasarea 
pământuri lor urmată de reforma agra- 
r1i l 9 ?*• se oprcîşte asupra unor 
lucrări tn mare parte realizate prin 
contribuţia ♦.* direct*, ca primar 
sau membru în Consiliul comunal. In¬ 
diferent de funcţie, era preocupat 
tot timpul de bunul mers al Bachnel, 
Altfel, s'a construit fântâna din pâ 
sunatul vitelor, s'a deschis drumul 
Către Llvadle, s'a ctitorit tărgul 
satului, Mntâna din pasunatul nou, 
grădiniţa de copil, s'a înfiinţat 
cooperativa cu ridicarea localului 
el* s*au legat hotare 1? si cu precâ- 
a dus O lupta susţinuta cu au¬ 
torităţile ca vă se stabilească va¬ 
dul apelor contra Intereselor grofu¬ 
lui, pentru cruţarea gospodarii lor 
ţărăneşti de pustiitoarele Inundaţii 
lur NI col a* Golea nu %c gândeşte 
doar la partea anini ni stratl v-edl l Ita 
rl * '«tulul cl >1 la spiritualita¬ 
tea sa. Astfel dnd oamenii se pregă 


teau sa tale brazii de pe Llvadle 

“ "V Sr0ra d1n 1912 Se Odihne', 

bătrânul Arpad Bethlen, ca să împie- 

c zrv e 

a sentimentele filiale ale grofu- 
1 M. acesta îl dă maşina cu şoferul 

Y! dUcS ,a B,zna P en tru a obţine 
de la prefect oprirea tăierii pomi¬ 
lor. La sfârşit răsuflă mal mult *>. 
cât uşurat: "Dumnezeu ml-a ajutat 
de data asta, de am putut să sca 
brazii, frumuseţea satului". 

Cum a văzut pe unde a umblat, f- 
a zis câ se cuvine să ridice si 
d tn comună un monument pentru fe¬ 
ciorii căzuţi pe front, tn fruntea 

lor 1-a trecut pc Dumitru Holom, cel 
omorît tir oamvnl 1 oro-futut 

Iuti a din WĂThfr 1 -aufegaV de cha j 

da cailor şl au luat-o în galop că- l 
tre Hldrlfala, părăslndu -1 mort cam 
pe locul unde se afla calea ferată. 

Tot din această plăcere de-a se o 
cupa si cu cele ale Inimii, s'a în¬ 
deletnicit încă din tinereţe cu aşe¬ 
zarea crucilor la întâlnirea drumuri 
lor, troiţe sfinte, la fel a căutat 
să înzestreze draga lui Bachnea.cu 
biserică mare, ca cea a ungurilor a- 
flatl tn mijlocul satului, însuşită 
de la saşi când aceştia au plecat 
din sat, locul el ar fi fost potri¬ 
vit pe terenul primit la reforma a- 
grarâ. Fiindcă stările s'au amanat 
până după războiul al doilea,în fata 
greutăţilor Impuse de ateii tirani, 
notează cu multă dârzenie interioa¬ 
ră: "Amară viaţă si val de copil 1 
noştri cari trebue să crească, ţi¬ 
nuţi cu sila, departe de Cruce si de 
Casa lui Dumnezeu. Ml-e greu să cu¬ 
prind cu mintea, încotro ne ducem, 
dar nădejdea tn Domnul, că până M 
urmă va fi o Izbăvire, n'am plerdut- 
o". 

Tot cam pe atunci Î$1 aminteşte 
că pe Dealul Câpâlnel unde se întâl¬ 
neau drumurile de la Tlrnăvenl cjtr* 
Targu Mureş si de la Căpalna catrt 
Cerghld. între valea Tarnavel şi va¬ 
lea Mureşului era hotarul şl dealu 
pe care se ţinea serbarea zilei ! 

10 Mal: "Tot satul îşi avea Jocul 
lui si drag Îmi era să văd atâtj l‘ J ' 
p* adunaţi, să se veselească ,5* 1 

cinstească această zi mare. Astă * 
nu avem nici 10 Mal". 

Amintirile autorului nostru încep 
sl albe miresme chtonlce asemene.' cv 
lor dl* humgle*,teanului loan Crejn- 
SM. 

Un capitol intitulat "Sub comu¬ 
nişti" cuprinde părerile deSch 1 
















LIBERTATEA 


denpro noua domnie adusă de la Păsă- 
r1t f oameni 1 harnici de altădată au 
aluns zlllerl la colectivă si la gos 
podărllle de stat. Crunta exploatare 
a ţărănimii este redată lapidar dar 
cu atăt mai cu efect asupra lectoru¬ 
lui de azi: "După 1944 au început să 
ne ceară cote din bucate, din vite, 
din lapte, din vin, cote pe care le- 
au tot mărit, de am ajuns ca noi a- 
cela cari pe vremuri umpleam târguri 
le cu vite $1 bucate pentru vânzare! 
să nu ne mal rămână nici de semănat, 
necum de mâncat". 

Se execută rechizitoriul A nt 1 - 
christulul, duşmanul neamului, ca de 
la tribuna dreptăţii si proniei divi 
ne: "Am văzut că omul cinstit si te¬ 
mător de Dumnezeu ti dat la o parte. 
Harnicul pluqar nu nai are niclun cu 
vânt. Cuvântul si conducerea au a- 
juns In mâinile oamenilor de nimica, 
a acelora fără credinţă, pleava sate 
lor, cari au distrus ce-am avut mai 
scump: familiile cinstite şi cu gos¬ 
podăriile lor. Au distrus satele cu 
aşezările lor sănătoase. In loc sâ-i 
fi ridicat pe cei de jos în sus, el 
au făcut din toţi slugi". 

Deşi purtat prin închisori, nu se 
plânge, substanţa fiinţei lui este 
mai tare ca bronzul, astfel au fost 
mai toti ţăranii purtati de Leviatan 
prin termitele lor blestemate,au şti 
ut să rabde cu eroism cătuşele şi 
* chiar moartea, nu s'a făcut niclunul 
dintre el colaborator sau tortionarj 
Acum ne relateaza mai multe des¬ 
pre fiul său Ionel, două fotografii 
nî-1 arată frumos la chip cum 11 era 
si sufletul, curat ca cerul Idealu- 
t,, i mtUj Ir fi KUZ.' ■ t I 

act» .Sft 

tn&n* contf» -samavolniciilor clolove- 
riv.>r t>*rt>ar1 apoi după ce-a părăsit 
tara prin 194*. asa citeşte bătrânul 

sau tata în ziarul primit de la Sa- 

na, a fost paraşutat în Pomânla cu 
alţi legionari ca să lupte contra co 
nuni stilor de care este prins şi ju¬ 
decat la Bucureşti .condamnat la moar 
te. hu are altă ştire de la el,odată 
pe ziua de Paste în 1956, un fecior 
de ungur din Tg. M ure r . ce-si făcea 
catănia ca paznic al închisori lor,i- 
a transmis că l-a văzut pe Ionel la 
Jilava, 1-a şoptit cine este pe când 
li dezlega cătuşele, li asta a fost 
tot. Undeva în credinţa lui stătea 
că Ionel ar fi fost împuşcat mai tar 
ziu, o fi zăcând In curtea închiso¬ 
rii din Al ud, sub gretlâturlle proas 
pete: "h'ar putut să-1 fac o înmor¬ 
mântare creştinească. I-am făcut mai 
multe parastase şi l-am pus In pomel 
ni cui familiei noastre. Mă rog mereu 
pentru odihna sufletului său. fle-tl 
ţărâna uşoară, scumpul meu Ionel". 

Ca şl luliu Manlu şl atâţia al¬ 
ţii, Ionel Golea a rămas fără mor¬ 
mânt si cruce la căpătâi. Numele lor 
însă este scris cu sânge pe altarul 
Patriei. 

Se observă stilul simplu al câr¬ 
tii aparţinând povestitorului care 
le vede pe toate înaintea ochilor 
lui, îşi păstrează obiectivitatea în 
aparenta rece, pateticul nu survine 
dlr* exprimarea cine ştie cărei dispe 
rari debordante ci se acoperă cu du- 
rere a de a nu fi împlinit o anumită 
rândul ală, bătrânul Tată suferă ca 
Antlgona lui Sophocle că n'a putut 
săvârşi ritualul strămoşesc al Irwnor 
«ântirii cerut de obiceiul pământu¬ 
lui. Atingerea sublimului,catarzisul 
aristotelic, se face prin procedee 
simple, constatare şi > celui ce în- 


cearcă să descompună în elementele 
ei, construcţia tragediei antice de 
pildă. 

frământări le, zbuciumul.chiar la¬ 
crimile rămân ascunse sub cenuşa cu¬ 
vintelor, mal puternice ca moartea . 
Nlcolae Golea se împărtăşeşte din 
stoicismul străbun al ţăranului ro¬ 
mân întărit de convingerea că fiul 
său a căzut la datorie ca un erou.De 
mult îl trecuse în fruntea tuturora, 
pe coloana vitejilor din satul său, 
chiar si înaintea, până mal Ieri a 
celui mal brav dintre el,Dumitru Ho- 
lom. Numai că acest monument era în¬ 
chis în tainele sufletului său,pe el 
scrijelise ca pe o urnă de piatră,nu 
mele său. Ionel Golea. Şl de- acolo 
nimeni nu-1 va mal putea lua. 

Când va sosi la Munchen în 1970 
să-l vadă pe Traian, omul din el se 
afla de mult trecut peste vârful Gol 
gotei, transfigurat din marea sufe¬ 
rinţă. De aceea nici nu mai găseste 
rostul să mai discute despre trecut, 
singura lui dorinţă este să i se dea 
hârtie si pană, ca si-sl scrie amin¬ 
tirile după exemplul cronicarului 
din legendă. 

Am remarca încă vreo câteva aspec 
te din textele parcurse. Astfel, im¬ 
presionează relaţiile de bună convie 
tulre cu coloniştii unguri veniţi o- 
dată cu groful Bethlen. N. Golea îi 
asociază în planurile sale fără să 
facă niclo deosebire de neam, intr'o 
fratietate exemplară pentru mulţi al 
tii, mai şcolari şl titratl decât eî. 

Ne atrage pitorescul numelor, No- 
ru al lui Bleahu, Ica al lui Costan. 
Ion al lui M achcdon. subliniat şl Tn 
PXIatul drumului al lui Var.11© Post© 

•> afet Vflyţ ţ f 1 ^ rtvmftoc io¬ 
turi 1* unguri 1 şl nemţii alaturatl 
de el, ne determină să credem că o- 
blcelul persistă din timpuri tare 
vechi, direct de la Daci, aşa era da 
tina şi la Greci să se spună Herodot 
al lui Lyxes, numele de familie apa¬ 
re introdus la români. 

De acelaşi domeniu tine obiceiul 
de-a be 3 câte un pahar de rachiu cu 
unul când te vizitează sau faci cu 
el o tranzacţie la crâşmă sau într' 
altă parte, din acest motiv,cum seri 
e Traian, tatăl său avea întotdeauna 
la el o sticlă de rachie. Nu ca s'a 
se îmbete sau din viciu, dar aldima- 
sul consfinţea omenia si prietenia. 
La fel descrie Xenofon în Anabasis 
că atunci când a intrat în cortul 
regelui trac, Seuthes,amfitrionul 1- 
d întins, în semn de amiciţie,o cu¬ 
pă de corn plină cu vin. 

Prin toate aceste caractere.purtă 
toare la originile originilor neamu¬ 
lui, cartea "0 viată închinaţi satu- 
lui n # scrisa nu pentru a face litera 
tură ci pentru a comunica cititori¬ 
lor o parte din viata şl activitatea 
autorului, ne demonstrează că ţăra¬ 
nul Nlcolae Golea este o personalita 
te bine definită, profilată mult pes 
te rândurile poporului anonim. 

Din aleasa familie face parte un 
Badea Cârţan, împins de dorinţa de-a 
cunoaşte, a făcut drumul de la Roma 
la Coloana lui Traian până la Ierusa 
llm cu Sfântul mormânt, ca apoi cio¬ 
banul din Cârtlşoara schimbând mioa¬ 
rele cu turmele cărţilor să devină 
un luminator al fraţilor săi robiţi. 
Mltru Plcuţ, ţăranul din Sălişte.des 
coperlt de Onlslfor Ghlbu. poet şi 
miniaturi st, împreună cu meşterii 
pictori pe Icoana din comuna Necu 1 a 
de lângă Gherla, ating un meşteşug 
ce egalează arta celor mal cunoscuţi 


artişti primitivi moderni. Şl din 
rândul acestora nu poate lipsi,bine¬ 
înţeles, Mos Ion Poată al lui Ioan 
Creangă. 

Alăturat de el, în această strâlu 
cită galerie, un loc de cinste îl o- 
cupâ, de bună seamă, şi Nlcolae Go¬ 
lea. Primarul din Bachnea prin str㬠
duinţele sale de-a înzestra satul cu 
ce-1 dat de la Dumnezeu întru ferici 
rea sa părintească şi duhovnicească’ 
reuşeşte să ridice comuna la un ni¬ 
vel cum numai alcadele din Zalameia, 
ţăranul bogat Pedro Crespo eroul lui 
Calderon de la Barca l-a nai rivali¬ 
zat. In toate descrierile sale,un ro 
mancier de talent, găseşte materia¬ 
lul potrivit în care să cioplească 
un mare caracter şl o copleşitoare 
activitate pusă în slujba binelui ob 
ştesc. 

Sfârşind de citit cartea,nu poţi 
să nu-ţl aminteşti de tot ce-a însem 
nat ţăranul în cultura noastră înce¬ 
pând cu Eminescu, Creanga, Slavici, 
trecând prin Sămanătorul -pe nedrept 
batjocorit de falşii Iconoclaşti co¬ 
munişti- la autohtonismul lui N.Crai 
nic, I. Plllat, V. Voiculescu, înso¬ 
ţit de Elogiul ţăranului român adus 
de Lucian Blaga si de Lauda sa, sub¬ 
scrisă de Liviu Pebreanu. 

Comuniştii urmărind să desfiinţeze 
naţia română au lovit nu din întâm¬ 
plare în ţărănime, au căutat pe toa¬ 
te căile, pieirea ei.Iată de ce,când 
va fi să sune izbăvirea României,pri 
ma noastră datorie, cred, va fi să 
irepunem în drepturile ei târanimea; 
ţărănismul însuşit nu va privi doar 
refacerea economică ci şi una spiri¬ 
tuala» la 1zvoar**1© acesteia va fi 


cam «foscoperlnc)u-ne milenara 1d< 
tate. Astfel, ne vom strădui sa ter¬ 
minăm, împodobind-o si sfinţind-o,b1 
serica începută de Nicolae Golea şi 
oamenii săi, în satul său pe locul 
primit la reforma agrară din 1924. 

In lumina acestor date ajung să-1 
pricep pe tata când în capitolul "Sa 
tul meu" din "Vacanţele Destinului", 
scrie, că ar da toate diplomele,buc- 
farele, patalamalele numai să poată 
sta în cocie, jos, pe paie.lîngă G11 
gor, să se înţeleagă pe aceiaşi lim¬ 
bă cu el. 

Exemplul major mi-1 oferă marele 
scriitor rus Leo Tolstoi: când renun 
tâ la gloria sa artistică, îşi împar 


te averea mujicilor Iar el rătăceşte 
din sat în sat, ca să ajute şi sa se 
dăruiască ţăranilor şerbi. Singura 
carte ce şl-o recunoaşte este învie¬ 
rea cuprinzând aventura nobilului Ne 
Hudov, însoţitorul răufăcătoarei Ma 
slova pe drumul ei, în Siberia. 

Fără un atare sacrificiu de sine 
nu vom reuşi să fim niciodată cu a- 
devărat liberi. 

°e calea prigoanelor comune» Ni¬ 
colae Golea si fiul său Ionel fac 
parte dintre aceia care ne luminează 
urcuşul, flăcări nestinse ale focu¬ 
lui sacru de pe vatra veşniciei nea¬ 
mului romanesc. 

Imaginile lor să persiste mereu 
între gândurile noastre, asemenea 
sfinţilor din icoană. 

II asigur pe Traian Golea că nu 
a putut deschide seria studiilor ro¬ 
mâneşti cu o carte mai potrivită de- 1 
:cât cea a tatălui său. Bătrânul Go-! 
lea, pentru ultima lui faptă mare de 
a-sl fi înşiruit amintirile pe harţi 
e, ca să le servească drept călăuză 
urmaşilor săi, îngenunchind, îi s㬠
rut cu evlavie mâna aspră de plugar 
în care a tinut pana inspiratului bi 
bile. 

Prin el am mai aflat despre unele 
rădăcini adanci ale jertfei lui Io¬ 
nel, mort în slujba tarii, bătrânul 
tată era mândru de asta, de unde de¬ 
dicaţia de sub titlu, iubire dar şi 
cinstire în acelaşi timp: “Cu gândul 
la scumpul neu Ionel". 

Prin înţelepciunea şi simplitatea 
sa de proporţii monumentale, Nlcolae 
Golea, ţăranul bătrân coborît dintre 
Moşnenii lui Ştefan Dl mitre seu »ne a- 

nt.ţte de aU 

ti- I ui QrylJos căzut Tn lupt» cu duşma¬ 
nul. 

După cun atenlenii l-au cinstit 
pe Gryllos Tnălţându-1 o statuie Tn 
incinta sanctuarului de pe Acropole, 
aşa îi vom face şi noi.într'o zi,Tui 
Ionel Golea altar Tn Panteonul eroi¬ 
lor morţi în războiul anticomunist. 

Deocandată tatăl său i-a adus pri 
mele bucăţi de marmoră si i-a clădit 
fundamentul: "Mare curaj a avut Io¬ 
nel, dar a şi fost tare credincios. 

De multe ori 1-am văzut pe fereastră 
seara, îngenunchind lângă Dat cu car 
tea de rugăciuni în mână..." 


Ovidiu VUIA 



LuDtafi împotriva 

eomunismuhw 










LIBERTATEA 


IULIE 


PAGINA 17 


„SE TRĂGEA CU MITRALIERA ÎN OBRAZUL LUI 

CHRISTOS...“ 

— ■ Ioana AIOANI | 


S'ac î*rl1Mt *5 de «"1 del* wr 
te» legionarilor lor. Motâ şl Vasile 
Marin. clzutl 1* 13 Ianuarie i937,Tn 
bţtllla <fc p* câmpia Majadahonda In 
războiul civil din Spania. 

In flecar* ar», autoritltl lr sp⬠
ni:» le tsl trfrrlt reprezentanţi 1. cu 
drepele $1 flori, la locul jertfei 
UI H;t.* fi Marin, si omagiere «e- 
wrta lor. La grupul de falanglşti 
se aciuai ttr- lu05 slr do ronânl care 
trâesc îr o*îl îh Spania, întotdeau¬ 
na prtrentf la comemorarea de la Maja 
dahonda, Printre el, se af lă Ana-Ha- 
ru flarlr., soţia Iul Vaslle «arin,ca 
ir discret tsî şterge lacrimile ce 
r‘*u secat dupS 49 de ani... 

De ce nunei la Majadahonda sunt 
cosrmorati eroii Hota şl Mar1n?F11nd 
cî în România condus# de coawnlştl, 
cel doi eroi sunt ‘■Interzişi", Iar 
mormintele lor dela Casa Verde au 
fes* profanate şl corpurile lor arun 
cau- cine ştie în ce groapă secreţi, 
tW«4 o* ct\ «a lei Corne\ Su Co- 

rff letonarv. 

Trist dar adevărat, noi românii 
a» ticut chitic atunci când statuile 
adevăraţilor noştri eroi au fost de¬ 
molate, si clnd mormintele lor au 
-sst profanate. Iar numele lor au 
tosl scoase din cârţile de istorie, 
pentru a face Ine trădătorilor si se 
auto-intituleze "eroi" ai neamului 
rnmtnesc. Spre ruşinea noastri,acest 
lucru se repeţi prin dărCmarea sfin¬ 
telor biserici de Ceauţescu, şi s'a 
repetat îr. trecutul istoriei noastre 
cSno Iar an. ticul chitic. Aşa s'a tn 
liniat şi cu hicolae 611 ceseu,revoi 
iuţi ana rul dela 1646, care a fost 
,fortat si plece In exil si, bolnav 
|«i Himlod, a «urli Tntr'wn hotel 
la Falermu. lot ava s'a Ir.tivplat cu 
eroul nostru Domnitorul loan Ale*. 
Cuta, gonit dlr. tari de feriţianu si 
' art a murit Ir. mizerie In oraşul 
| Hrldelberg. Zis'ar noi ceva? la fel, 
cei doi «rol r'au avut "loc" în tara 
lor si odihneasd ir» pace. 

li totysl, cu toată opreliştea co 
*j< »sti crotra luptătorilor naţional 
li şti, numele lui ffcyţa ti K*rin lgan 
neaci ca un cuceafar In istoria t⬠
rli noastre, şl continui sa fie sur- 
Sj ot inspiraţie şi curaj pentru noi 
cr> Or Ieri si «el de azi. îr iupU 
pernaner-tâ împotriva comunismului. 

_t v.-«canoada, pe locul unot a 
tc-i r trin.^jl ir cam ac luptat şl 
Meu si Marin, a fost ridicat 
u^ inert«swant monument dr piatra 
• *r. au îIncrustate numele 
Xur de simbolul Cir; 11 de 

' i«r, ca sa spunâ generaţiilor vll- 
u-arr ci ei au fost doi legionari de 
#»Hâ, care «u înţeles tn 1*36 cit 
de mi* era pericolul comunist pen¬ 
tru lume* creştini. Acesta a fost m 
• care ţrţgpl Itfluarl» 


lor fomat de Hota a plecat sâ lupte 
voluntar în războiul civil din Spa¬ 
nia. 

Ion Hota era născut la 5 Iulie 
1902 la Orăstie, în Ardeal,fiul Pro 
topopului Ion Hota, un vechi lupt㬠
tor naţionalist pentru eliberarea 
româniior de sub jugul austro-ungac 
Clasul Preotului Moţa era bine cu¬ 
noscut Tn Transilvania prin gazeta 
•'Libertatea- publicat# de el. 

Tânărul Hota si-a format persona 
lltatea alături de pioşil lui p㬠
rinţi, care l-au educat în spiritul 
religiei creştine, "Iubeşte-1 pe a- 
proapele tău-, era piatra de teme¬ 
lie din învăţăturile lui Chrlstos 
pe care Moţa le-a respectat întoc¬ 
mai. Dela tatăl şi bunicul său, Ho¬ 
ta moştenise devotamentul pentru 
pământul strămoşesc pe care îl iubea 
cu ardoare. Din seva pământului tran 
sllvănean udat de lacrimile şl sânge 
le strămoşilor chinuiţi de invadato¬ 
rii auvtro-ungari, Hota şi-a alimen¬ 
tai spiritul raţionalist, devehînd 
un curajos şi nindru 0ac, gata ori¬ 
când si lupte pentru dreptatea lui 
si a altora. 

încă dela începutul studenţiei sa 
le la Univ. din Cluj, Ion Moţa s'a â 
fillat mişcării naţionaliste univer¬ 
sitare. Ion Moţa a fost alături de 
Codreanu Tn Martie 1923, clnd au pro 
testat împotriva Primului Ministru 
Ionel l.C. Bratianu şi a altor demni 
tari, care au modificat Articolul 7 
din Constituţia României, dând drep¬ 
turi civice evreilor venetici, aciu¬ 
aţi în tari după priaul război mon¬ 
dial. 

Codreanu, revoltat, a spus:"Nu se 
poate! Cel puţin trebuie să se ştie 
ci a» protestat, «ci neawil căruia 
1 se pune un asemenea jug pe gnrnaji 
şi nici nu protestează, este un neam 


de imbecili". 

Codreanu. Hoţa.Hironovici si alţi 
legionari au protestat, dar au fost 
arestaţi şi evreii au primit “drep¬ 
turi". 

In anul 1 927* Vineri 24 Iunie, la 
fiinţă la Iaşi legiunea Arhanghelu¬ 
lui Mi hali condusă de Corneliu Z. Co 
dreanu, de care Moţa se găsea legat 
nu numai prin idealuri comune, ci şi 
prin rudenie, fiind căsătorit cu so¬ 
ra Căpitanului, devenind un soţ si 
un tată fericit a doi copii frumoşi, 
Mihai si Gabriela. Isi făcuse o cari 
eră strălucită de doctor îr. drept 
si profesa avocatura la Baroul Bucu¬ 
reşti. Oar ca orice “rac" născut în 
Iulie,el a fost ales de "steaua lui" 
să fie un deschizător de drunuri c㬠
tre Dumnezeu şl Dreptate. 

Ion Moţa a cunoscut brutalităţile 
Jandarmi lor care l-au bătut si în¬ 
chis în celule umede si întunecoase, 
din ordinul lui Iorga, Mi halache,Du¬ 
ca, TătărAvcu vi Armând C* 11 ne seu 
cel Cumplit, t^ţî twrfnd riMîtri 
pentru Interesele lor şl ale Casei 
Regale si nu pentru poporul ronân.SI 
.trebuie să remarc cu durere, că noi 
românii suntem singurul popor din lu 
me care 1-an “Iubit pe străini" şl 
ne-am gudurat pe lângă ei, şl 1-am 
făcut regi gonind pe fraţii noştri, 
si chiar omorindu-ne eroii. Eninescu 
răspunde la aceasta cu versuri le,'Ci 
ne iubeşte străinii,/ manca'i'ar i- 
nima câinii...!" 

Clnd vântul comunismului s’a ab㬠
tut asupra Spaniei, Ion Moţa a spus: 
"Se trage cu mitraliera în obrazul 
lui ChristosI Se clatină aşezarea 
Creştina a lumii! Putem noi să stăm 
nepăsători? Nu e oare o bineface¬ 
re sufletească pentru viaţa viitoa¬ 
re,si fi căzut în apărarea lui Chrls 
tos?" 


Ion Moţa a fost acela care a do¬ 
rit din tot sufletul să participe la 
luptă contra comunismului, şl e l ,» 
fomat grupul expediţionar legionar, 
condus de Generalul Cantacuzlno-Gra- 
nlceruî, preşedinte de onoare al par 
tidului “Totul pentru Tară", expres? 
a politică a Gărzii de fier. S'au îr, 
scris voluntar: Avocatul Bănică Doi 
bre. Avocatul Nicolae Totu, Ing. Gh. 
Clime, Diplomat şi Prinţ Alexandru 
Cantacuzino, Preotul Oumitrescu-Bor- 
sa, si în ultimul moment a cerut să 
fie adni 5 si Avocatul Vasile Marin, 
care cu un fel al lui de ironie as¬ 
cuţită a spus: "Fraţilor, nâ înscriu 
'si eu pentru al şaptelea sicriu... 

Avocatul Vasile Marin era născut 
la Bucureşti la 29 Ianuarie 1904.Era 
un om de cultură cu o vorbire aleasa 
şi avea un caracter integru. Deşi 1 
trase în Legiune abia în 1933,a fost 
avansat "Comandant legionar" pentru 
calităţile sale apreciate de £$drea - 

eui şl Mot«.C«r* 11 rrmu cri mul buni 
nrîdt#fH'. când Marin a văzut pe pri¬ 
etenul lui Moţa c» pleacă în SpanTa,^ 
în modul cel mai firesc Marin a ce¬ 
rut să plece si el.Abia ajuns în Spa 
nia, a scris soţiei sale Ana- Harfa, 
spunând: “Nu an» făcut acest gest din 
: disperare ori aventură, ci perfect 
. lucid. Era o datorie de onoare care 
apăsa pe umerii generaţiei noastre . 
Am făcut-o cu aceeaş dragoste ca şi 
cum ar fi fost vorba de Patria mea". 

Grupul legionarilor a părăsit Ro¬ 
mânia la 24 Noembric 1936, plecând 
spre Spania să lupte Tn “numele onoa 
rei" şl al lui Chrlstos. Iată cum au 
gândit şl acţionat acel viteji legio 
nari, care voluntar s’au dus ă lup¬ 
te contra hoardelor comuniste ce in¬ 
vadaseră Spania. Azi după 49 de ani 
dela fapta lor măreaţă pentru care 
şi-au dat viaţa, când jumătate din f 
urepa este Invadată de comunişti si 
când fraţii noştri români gem sub te 
roarea sovietică care i-a adus la 
p* de lemn şl r«or de foame în fostul 
-grânar al Europei", se dovedeşte 
nu toţi am apreciat la Justa sa va¬ 
loare fapta lui Hota şi Marin, 
cum nici nu am înţeles rolul binefă- 
cător al Mişcării Legionare ce era 
singura care reprezenta interesel* 
noastre naţionale. Căci dacă an »1 > 
predat şi am fi înţeles, am îl ,u '* 
tat până la unul contra Inva/id 1 > 
sevice a României, şi nu am fi tăun. 
«and Regele Hihai cu sprijinul «vm - 
jlor comunişti ne-a dat la "tavă' >' 
şilor prin actul de trădare del<i 
August. 

Oeaceea, după 49 de ani de la 
fa lui Moţa şi Marin, sl ne rugăm 
pentru sufletele lor si să K* 1 --4 ‘ 
tâm memoria, căci prin curajul 

rgirea de sine ei rămân cei mai mar i 

[Continuare în pag. 1 ‘ 



— 


SRTATEA 



eroi români din secolul acesta, care 
"au ştiut" să moară pentru salvarea 
lumii creştine. Cei din generaţia 
lor au fost mândri ca 1-au cunoscut, 
iar pentru cei mal tineri ,nu**?lc lor 
rămâne isvor de apă vie din care să 
se alimenteze toţi românii curaju¬ 
lui, cel de azi şl coi de mâine, ur¬ 
mând exemplul lor, gata întotdeauna 
de luptă. Căci aşa cum a spus Sene- 
ca: "Cine ştie să moară,nu va fi rob 
•niciodată". 

Când Codreanu a scris "Cărticica 
Şefului de Cuib", la punctul 64 cl a 
spus: "Ţelul politicianului este de 
a-$1 construi o avere; al nostru es¬ 
te de a ne construi o Patrie înflori 
ta şl puternică. Pentru ea vom face 
din flecare Român un erou gata de 
moarte". 

Şi din spiritul Incandescent al 
lui Codreanu s'auhevărsat asupra fra 
ţi lor lui români cele mai nobile sen 
timento de cinste, onoare, curaj, ol 
menie şi jertfă,pe care el le-a plan 
tat în inimile legionari lor.la flacă 
ca dragostei de Neam şl Ţară pe care 
Codreanu o avea din plin şi o dăruia 
tuturor. Moţa cu spiritul lui avan- 
tat către idealul comun s'a asociat, 
să "trezească din somnul cel de moar 
te" pe toti românii, somn în care" 
fusese împins de infamii duşmani,cu¬ 
vinte nemuritoare din "Oesteaptă - te 
Române!" Dela Mojţa ne-au rămas cu¬ 
vintele lui mobilizatoare: "Când vei 
spune cumpliţilor tăi duşmani: nu-mi 
pasă daca nd veţi zdrobi si nu-mi pa 
sâ dacă voi vedea sau nu ziua biruin 
tei, dar sunt sigur că jertfa mea vâ 
aduce prăbuşirea voastră. Avem cu to 
ţii la dispoziţia cea mal fonoldabl- 
IA. auiaoui, W ‘" 

itruMfnt d* luptă, «ui puternic de¬ 

cât tancurile si mitralierele; este 
propria noastră cenuşe. Nici o pute¬ 
re din lume nu va putea evita prăbu¬ 
şirea atunci când se menţine pe ce¬ 
nuşa unor luptători viteji, căzuţi 
pentru Dreptate şi Cumnezeu". 

Dramatica "înfrăţire cu moartea", 
"cu lutul" a legionarilor, trebuie 
căutată tn situaţia politică plină 
de corupţie şl imoralitate din Rom⬠
nia anilor 1930-40, cât a domnit Ca- 
rol al Il-lea, cel mai infam din 01- 
nastia Hohenzollern. 

Carol a fost adus înapoi pe tron 
de doi evrei milionari: Barbu lones- 
cu fdin Batau.şi-a romanizat numele] 
si Lord Rotherroere, membri masoni in 
Loja din Anglia. Aceşti masoni i-au 
plătit lui Carol toate cheltuielile 
"Curţii regale în exil" dela Paris, 
unde amanta lui, Magda Lupescg.il du 
sese. Prin anul 1928, Carol a deve¬ 
nit mason al Lojcl din Tranţa şl An¬ 
glia, şl a fost Instruit de şefii 
lui să reclame "dreptul la tronul 
României" deşi el dăduse 3 declara¬ 
ţii dc renunţare, odată cu fuga lui 
din ţară împreună cu Magda Lupescu . 
Preţul pentru reinstalarea lui “In 
drepturi" a fost ca toată economia 
Rom miei să Ho dată pe mâinile evre 
fior din ţară ţt din afară. Şi Carol 
s'a ţinut de cuvânt. 

În aceâ conspiraţie numită Var- 
listă" au jucat un rol Important lu- 
Hu Haniu si "apostolul neamului" Ni 
colae Iorga, care minţind poporul fio 
m|n, au pregătit "carpeta roşie" pen 
tru întoarcerea tn ţară şi a cocote? 
lai Carol, p evreică pistruiată cu 
pirul roşu şi vulgară, ca sâ devină 
regina neîncoronată a români lor,ceea 
Ci * reuşit spre ruşinea noastră a 
tuturora. 


0«s ea s'ar fl wlţi*|t nmi eu 
">'-1 d. •ţmo.r.M,,, ar ft f 0Jt 
Suportabil, dar Hadana luptscu avoa 
nlslunra dt la masoni sS lucr.a» nu - 
spre binele fraţilor el. ceea ce 
ea a făcut cu prisosinţă ti**» de 10 
ani din alcovul regal. 

Madama lupescu avându-1 total 
"sub papuc" pe Carol, a instaurat 
în tară un regim de corupţie la ni¬ 
vel de Casă Regală, unde jidoveuţa 
dela Hertz* şi-a deschis "piaţa".Co¬ 
cota regală făcea comerţ cu orice,a- 
şa cum învăţase dela tatăl ei .evreul 
Wolf cu nume românizat Lupescu, care 
fusese negustor de fiare vechi.Dife¬ 
renţa era că, tatăl ei o făcuse prin 
tr'o plata la Iaşi, iar fiica lui o 
făcea din Palatul Regal al României. 

La ordinul cocotei s'au deschis 
graniţele ţării ca să aciueze un mi¬ 
lion de perciunaţi în "Tara Laptelui 
si a Mierii" aşa cum era România pe 
timpul acela. Cei cu boccea au Inva¬ 
dat satele. Iar cel cu punga groasî 
ca Max Auschnitt au luat cu asalt 1 
toată industria tării, bănci le,mine-* 
le de aur, petrolul şi toate pieţele 
de desfacere. Intelectualii evrei au 
ocupat cele mai înalte poziţii In 
Stat, Iar românii au fost eliminaţi 
ca să le facă loc. 

Pentru "miţa" Madama Lupescu a 
vândut toate pădurile Carpatilor si 
cerealele de pe lanurile tării cu ce 
le mai nici preţuri fixate de ea.ast 
fel că ţăranul român nu-si nai putea 
hrăni nici familia din recolta lui. 
Grijulii, Manlu si cu Vlrgll Hadgea- 
ru au Inventat "Creditul Agricol",ve 
zi Ooamne pentru a ajuta pe ţărani, 
l-au împins pe ţâranl sa tmprumute 
C* U-Şi cunpjf# ufl«U» «Wfw 
*pre 4 lucra pfmfntu? «*uf Vriclertt" 
si să fie şt ei satuf. Oar ratele 
dobânzilor şl lăcomia cămătarilor e- 
vrei era aşa de mare, ca tiranul nu- 
si putea plaţi niciodată datoria, şl 
era fortat sâ-s1 dea produsele lui 
pe nimic, astfel că mizeria ajunsese 
la culme. 

Cât despre cadrele didactice şi 
funcţionarii de Stat, erau mizerabil 
plătiţi si făceau foame. Copiii rom* 
ni lor nu puteau intra la scoli supe¬ 
rioare, fiindcă "taxele" erau asa de 
nari că nu le puteau plaţi decât e- 
vreii, singurii bogaţi. "Miţa" şi 
"traficul de Influentă" era singura 
"nonedâ" cu care se cumpăr* orice.Ja 
ful tării numit de hoţi "modernizai 
rea României" 1-a dat lui Carol «iii 
arde pe care le-a cheltuit "regeşte" 
nărindu-şi palatul din Bucureşti.îm¬ 
podobind Sala Tronului cu obiecte de 
aur, clădind un alt palat pentru ccn 
Cublna Iul în Pădure* Bar»*!**. Lu ce 
le Bî de milioane luate dela Credi¬ 
tul Agricol, Carol \ cumpărat >ahtul 
Nablin pentru cocota regali v* xă se 
poată plimb* pe Mare* heagrl. A împb 
dobit-o cu cele «ai scornpe bijuterii 
i 1 le-a dat si pe cel. ile Reginei 
Mari) dup* ce • murit. Si în acel 
timp. Carol a ixf>us "Curba de $*vri- 
Mciu" *1 nu s'au plătit salariile 
«uncitorilor din întreaga tară timp 
dc 6 luni, fapt care * du) 1) «*» » 

revolte, muncitorii cerând pline iar 
Carol tlindu-le gloanţe. 

Numai militarii erau bine plâtitl 
rlci pe ei se ba** r * r °l menţi¬ 
nă fi* tron. iSt despre soldatul rc- 
mân, rima Jr şapte >ri p« sâpU 4> * 
fasole şi era îmbrăcat foarte Hracâ 
cios, încălţat cu bocanci acîlcitf 
cu "oblele" în loc de ciorapi. Priwa 
ciorabi a IM de bumbac numai *Md*- 


tul ce era "ordonanţă" şi care 
la si spele vasele "conlţei" şi 5 i-Ţ 
plimbe câinii domnului ofiţer. Sol¬ 
datul român era ţinut 3 ani sub anr«* 
şl căra pe unlr o puşcă veche si de¬ 
fectă cumpărată dela fabric* Skod* 
de către lullu Haniu* care a şi f 0s t 
Implicat în scandalul marel fraude 
dela Skoda. Mustăcind cu viclenie,to* 
nea GîulucS" [pseudonim al lui lullu 
Manlu] a scipat ca prin urechile acu 
lui din scandal, şl povestea s'a ull 
tat... 

Şi la acea neruşinată Imoralita¬ 
te, jaf şi corupţie ce domnea in Ca¬ 
sa Regală, Madam* lupescu primea vi¬ 
zitele înalţilor “demnitari" ca Arge 
tolanu, Iorga, Oue* Eminent* să 
Patriarhul Niron Cristea, care l-a 
lisat pe Chrlstos în raft pentru po¬ 
litica Iul Carol, Toţi aceşti "buni 
fii" ai României, se ploconeau şi să 
rutau mâna cocotei regale, de care 
depindea poziţia lor sociali. 

Un singur om a îndrăznit să pro¬ 
testeze împotriva atltor nedreptăţi 
şi abuzuri. Acela a fost Corneliu Co 
dreanu, care, cu curaj a spus adr»ăl 
rul în Parlament: "Dar si legile t㬠
rii opresc Invazia jidănească. Arti¬ 
colul 3 din Constituţie spune: "Teri 
torlul României nu poate să fie colo 
nlzat de o populaţie de gintă străll 
na“. 

"Ce înseamnă, dacă nu o coloniza¬ 
re faptul Instalării * doua milioane 
de jidani pe teritoriul roeinesc’Dar 
acest teritoriu este proprietate* 1- 
nallenabll! şl 1 epreseriptlbilă a po 
porului român. Noi şl Pimlntul nosl 
tru. toate popoarele din Jurul nos¬ 
tru Au vrnlt un4rv». y\ »**u aşt¬ 


ri* ne <4 <j*t* pr#chf amxptr *■*«<• 
re* Bulgarilor, Turcilor, Maghiari¬ 
lor. etc. un singur neam n'a venit 
de nicăieri. Acela suntem -ol. 

"Ne-am născut cin negura vremii 
pe acest pământ, odată cu stejarii 
şi brazii. Oe el suntem lejaţl nu nu 
mal prin piW* *| existenţa pe care 
ne-o dâ pământul ce-1 muncim din 
greu, dar si prfn toate oasele str㬠
moşilor care dor» în larăna Iul.Toti 
părinţii noştri sunt aici, toate a- 
«Inţlrlle noastre, toată gloria n< j) 
trâ războinică, întreaga noastri is¬ 
torie este aici în acest pământ în¬ 
gropaţi. 

"întreb şi aştept răspuns: pe ce 
drept voesc jidanii si ne U acest 
pământ? H ce urrA Istorică îsi tnte 
wlazl pretenţiile si mai ales în¬ 


drăzneala cu care ne confruntă pe 
noi, pe Români, aici acasă U noi? 

•Moldova geme plină de jidani. In 
laşi, palatul domnesc de pe strada 
lăpusneanu al lui Cuza a fost tran¬ 
sformat In bancă jidovească. In fos¬ 
ta grădină a palatului se ridici tea 
trul jidovesc în stil palestinian.’ 
Străinul ne calci tot ce avem mai 
Sfânt. 

"Geme Inie* Tn noi de durere. Ne 
întrebăm, noi copiii sfâşiaţi sufle¬ 
teşte, cum de s'au găsit romîni care 
să se poarte cu atâta vrâjrtşle faţă 
de neanxil lor? Cum ie s'au găsit as* 
de rmilţl trădători? Cum de n'au fost 
puşi la zid cu toţii sau *rsi de vil 
în clipa trădării lor?" [ŢextdU 
cartea "Pentru LealpnAri". 049. <&- 
99'.’T 5361. 

Acesta a fost Corneliu Codreanu, 
care a plitlt cu viaţa pentru adevă- *■ 
rul spus spre binele nea^M rom* 
nesc. Pentru Carol, Garda de Mer e- 
r* un obstacol puternic, si ca să-şi 
păstreze Imperiul corupţiei şl des¬ 
trăbălării, a ordonat desfiinţarea 
Legiunii şl asasinare* legionarilor. 
Pentru legionari n'a «ai existat ca¬ 
lea bătăliei electorale şi nici cea 
verbali c!c! au fost arestaţi .Mtutl 
şi oworîţl în închisori de către po¬ 
liţie şi jandarmi, folosiţi de Carol 
ca cei m*i barbari opresori asuora 
oricui îndrăznea sl-1 confrunte crl- 
tlcându-1 faptele. 

Intr'o astfel de "societite* con¬ 
dusă de un rege decent şl tiran ce 
se afla sub influenţa concubinei sa¬ 
le caro făcuse din ftomlnti "»oşî* 
*i" Iar din poporul român sclavul u- 
nor inture** %Srâ l»»e. legio narii m 
m *»e*u «u "UJcc m <u*ta atol*, curo 
juf, «r»g|nu pini fa sacrificare» 
vieţii lor oe altarul Patriei. Legi¬ 
onarii au acceptat «carte* ca solu¬ 
ţie finali pentru idealul lor care e 
ra, "Dreptate şi Chri*»»(.;, tntr’o Rol 
«Jnie * Ro«4nHor". Si tcest înift 
standard moral l-au avut »! Hota si 
Marin, cld de *coea *0 lecat volun 
tar s> lupte în spania *ta atâ de co 
«urtîftl* 

Este bine ştiut, eo«unl**ul est# 
opera evreilor, pentru a cuceri pute 
rea în ţările în care ei au intrat 
peit* poporul băştinaş. Oe secole,e- 
vrell folosesc trei metooet masone¬ 
ria, să fa< î contacte cu persoane :e 
mare Influentă; corupţii, vl-i rxinl- 
puleze pe ce» re <are 1-a iVarat’ 

[Continuare fn rag. U) 



>c*Ne*«â - $« du, »prt luino** l 












LIBERTATEA 


IULIE. 


PAGINA ia 


şi sâ producă revoluţie comunistă 
mişcând masele primitive*atunci când 
Palmele două variante nu le-au reu¬ 
şit. Şi asa $*a procedat şi în Spa¬ 
nia. 

în 1931, anarhiştii l-au răstur¬ 
nat pe Regele Alfonso al XII 1-lea al 
Spaniei, au luat puterea de Stat 
ţi imediat au trecut la măsuri extre 
me distrugând clasele sociale si eco 
ncmia ţarii, 

Josfe Antonio de Rivera, un cura¬ 
jos naţionalist* a format Falanga 
Spaniolă, care reprezenta spiritul 
creştin al poporului spaniol in lup¬ 
ta pentru păstrarea valorilor lui 
Strămoşeşti. Comuniştii lui Stal in 
făceau prima încercare de a exporta 
bolşevismul în Europa. De Pi vera a 
fost arestat de comunişti, 1 s'a în¬ 
scenat un proces şi a fost condamnat 
la moarte şi executat în luna Noem- 
brie 1936. 

Comuniştii au triumfat în Spania 
prin evreii agenti ai Moscovei* aju¬ 
taţi de Stalin, care si-a trimis pe 
Şeful Serviciului Secret A 1 exander 
Crlov si Vladimir Ovseyenko Antonov* 
consul la Madrid* să-l sprijine pe 
Jose Olar, şeful Partidului comunist 
din Spania. Diaz, cu ajutorul plevei 
societăţii a reuşit să producă o mi¬ 
ni -revolut ie proletara si a luat pu¬ 
terea de Stat. 

Ca si îr Pomăria, nunei terii si 
taranii spanioli erau îr majoritate 
analfabeţi si s'ailăsat ademeniţi de 
prem-siur.ile făcute de conhsnistul Bu 
enavertura Qurruti dir Cataloria,ca¬ 
re le-a împăiat capul cu promisiuni 
de ce viata bună vc r avea în ' c aradi 
GacA îi vnr oc<-rî P* 

brianţi re Bîfcf 

rlcil Catolice, i.a scări naţionala, 
aristocraţii şi preoţii au fost omo- 
rîti 5 i averile lor confiscate. 

Comunista Doieres Itarrury numită 
si r La Pasioraria" ţinea violente 
discursuri aţâţând cu "pasiune” pe 
proletari la crime şi jaf în nunele 
eliberării clasei muncitoare. La spa¬ 
tele "eroine-" se afla evreul Palmi¬ 
re T ocliatti, ur agert al w csco vei 
şi se f ul partidului cortur i st din ita 

lia.dar care fusese gonit de Wussoli 
ni. Di r Frarta infectată de comunism 
de cohortele evreieşti infiltrate V 
postur”; dr conducere, «gertul Moscc- 
vei* evreul Maurice [Mcrltz. Thorez, 
a dat tot sprijinul comunişti lor spa 
«icîi* triwlţSnou-lr jr oatallrf ce 
vclu nrtar’ francezi, condus le u r 1u- 
oeu rău ca o ^larâ sălbateca si care 
$e «urnea Marfcy Andre. Marty era un 
colaborator apreciat al primului mi¬ 
nistre al Franţei Leon rlur* şi el e 
vreşi comunist. 

Ir acel naos procus de cowur.istii 
care îif ziceau "loialişti" c. să î r < 
sele ‘‘une?.* Ir cele rai colite ter 
t uri au asasinat 7.POC & preoţi ca¬ 
tolici ti mii de spanioli bogaţi as 
fost spânz-araţl ie cc&aci Iar coclii 
lor sfârtecati or baionete* aşa cur 
a scris Parcel î Ir- cartea sa. 
"The Spâni 5* Civil ie*r“ # pucl1cat5 ir 
Aogî*a In 1973. 

Generalul Frsr*c, Ir. faţa acestei 
atmosfere de crini şl teroare răspăr 
eS\$ ae comunişti, reuşeşte să uneas 
că un de ofiţeri ft formează o 
grmatâ raticrtlist* numită •Falanga 
Fascistă", atacandu-i pe cornişti . 
Si astfel a început războiuî civil 
V . ^ U iS36. 

Cîeţi Stal in ti aproviziona pe cc- 
moaiştî cu arme şi sclcaţi războiul 
luase c proastă întorşii*** pentru 


Loial işti. Luptele care se dădeau in 
tre comunişti si naţionalişti erau 
"tn valuri de sânge",aşa cum a scris 
reporterul de război spaniol Arturo 
Barea. Stalin a ordonat agentului 
losif 8roz. Tito care era refugiat la 
Paris, să deschidă un centru de re¬ 
crutare de voluntari şi să formeze 
armată numită "Brigăzile Roşii Inter 
naţionale". Tito, de meserie electr? 
clan si sergent în armată, dar care 
urna sa devină preşedintele Jugosla- 
vlel, a executat ordinul lui Stalin, 
si a format o brigada de Francezi 
conduşi de fanaticul comunist Marty 
Andre, pe care a trimis-o In Spania. 

Evreimea în număr mare în Spania, 
a cerut ajutor si dela americani. SI 
cum partidul comunist era foarte pu¬ 
ternic în "democrata" America, [aşa 
de puternic că l-a sprijinit pe F. 

D. Roosevelt să câştige alegerile în 
1932], comuniştii au format celebrul 
batalion "Abraham Lincoln" compus 

din 2.800 bărbaţi, numai negri şi e- 
vrei, conduşi de Oliver law, si au 
plecat spre Spania să lupte contra 
naţionalişti lor creştini. 

Ca jurnalist pentru comunişti a 
fost şi celebrul scriitor american 
Ernest Hemingway, care a fost aşa de 
tare "impresionat" de un soldat sovi 
etic care împuşca civili, strangula 
preoţi si arunca poduri în aer, în¬ 
cât a scris o carte intitulata "For 
Whor. the Bell Toi Îs", după care s'a 
făcut un film cu Gary Cooper şi Jn- 
grid Bergman, proslăvind revo 1 uţ i a 
ccnur.istă în Spania. Din Anglia a 
fost reocrter scriitorul r>ecrge 0r- 
wetl, care era si ccmurist şi evreu 

mice**. Robort Oppeoh^lmer, comunist 
cu carnet roşu din 1530,a strâns fon 
duri si el personal a donat bani 6ri 
găzilor Roşii să poată cuceri Spania 
pentru fraţii lui evrei cărora le 
trebuia un "Israel” în Eurooa, fiind 
că cel din Rusia esuase si popoarele 
creştine îi goneau de peste tot. 

Printre "distinşii" comunişti ame 
ricani e r âu si soţii Ethel şi lulius 
fcosenberg, care în 1936 alergau pe 
străzile cir Seu Yorx cuplancarde 
legate de gSt pe care scria "fcc Ras- 
ar-ar! H , cuvintele incitatoare a ie 
lui Oolores Ibarmry, "Ei nu vor tre 
cel". Rosen&ergil colectau bani dela 
camer.i şl li trimeteau în Sparia per 
tru cenurişti. Abia ir 1950 cei doi 
au fost arestaţi pentru ca au furat 
secretul benei atomice ri l-au Cât 
la sovietici. 

burai germanii si italienii au 
trimis ajutoare lui Franco. Restul 
tari Ier creştine, priveau cu indife¬ 
renta la dr4rr^ Spaniei, aşa cur a fâ 
cut si Anglia, complice la invazia 
Europei răsăritene de către sovie¬ 
tici In 

Din Roaâni*, rurxa 1 Mişcarea legi- 
orerâ şi Căpitanul era neliniştit de 
ceea ce se totânpla t'n Spâni a. Atunci 
%*a notlrît Moţa să formeze un corp 
e*î>*d1ţior,ar cu legionari şl să ple¬ 
ce în Spania pentru a lupta contra 
comtrn sti lcr. Deşi Lcdreanu ar fi coi 
irit sa triaitl «ulti legionari ,auto-1 
Şrităţile nu au permis decât plecarea) 
a 7 persoane. 

Grupul de legionari a fost condus 
oe Gen. Ca«t*cwz1pe-Gr*rtcerul. ia' 
la S*laa»arca i r Gpania. ei *u fost 
Irtaaoinati oe Gen. Ricardo VtlUl»* 
ftubio, care i-a condus la Cartier*» 
Militar al Ger. Mcscardc. I n t r ' o 


scurtă dar impresionantă cerennnle, 
Cantacuzino 1-a oferit sabia sa ca¬ 
dou apărătorului citadelei Alcazar, 
•simbolizând o veche tradiţie de arme 
între români şl spanioli, ce datează 
;de1a Regele Flllp al IlI-lea, şl ca¬ 
re la 19 Iulie 1600 1-a trimis o sa- 
i bie cadou lui Mihal Yiteazul cu o 
scrisoare de laude pentru curajul 
său în lupta contra otomanilor, duş¬ 
manii Crucei. 

C»1 şapte legionari au fost înca¬ 
draţi ca soldaţi în Compania 21 din 
8andera 6, deşi toţi erau ofiţeri tn 
rezervă. Au primit ordinul să-si pre 
gătească poziţiile de luptă făcând 
tranşee pe linia frontului dela Maja 
dahonda, unde legionarii au primit 
"botezul focului" la 5 Decembrie 
1936. 

Printre bubuiturile proectilelor, 
Mcţa a scris tn transeu familiei sa¬ 
le: "Luaţi aminteî Nu vă lăsaţi înse 
laţi de puterile răului! Nu exista 
posibilitate de convieţuire cu fiara 
roşie". 

In altă scrisoare. Moţa a scris: 
"Eu asa am înţeles datoria vieţii me 

• 9 mm. 

le. Am iubit pe Christos şi an mers 
fericit la moarte pentru El." 

Parca presimţind că va muri. Moţa 
scrie în ultima scrisoare Căpitanu¬ 
lui: "Mor Corneliu, cu tot elanul,cu • 
toată fericirea, pentru Christos si 
Legiune". 

In după amiaza de 13 Ianuarie a a 
nului 1937, atacul cor^nist avansea¬ 
ză pe câmpia Majadahonda şi subit le 
gionarii se văd atacaţi de tancuri. 

Moţa şi-a dat seama de pericol si a 
strigat către camarazii lui: "Dacă rv»i 
înconjoară, nimeni 7\ nu se pre 

vor fi vr*( 7 <“ r 1 t-urn îm¬ 

preuna 

N'a terminat bine vorba,că un pro 
iectil loveşte transeul si explozia 

omoară instantaneu pe Moţa si Marin. 
Alexandru Cantacuzino se repede la o 
mitralieră si cu disperare trage în 
tancul rusesc si îl pune pe fugă, 
fapt pentru care a şi fost decorat 
de spanioli. 

însuşi Gen. Ricardo Villalba Ru- 
bio la comemorarea eroilor din 1962, 
spunea: "Re tunica însângerată a lui 
Moţa atârna ceasul lui cu cristalul 
spart; era cinci fără un sfert. Iar 
sub turică, ca c armura In ace las 
ti«sr j si supra-uwana, tricolo 

nul românesc adăugâr.cu-se aurului si 
sângelui şi albastrul rropriului ros 
tru drapel, infinitul albastru al ce 
rolul care i-a chemat. Morţi,Moţa si 
w ar1n păstrează o seninătate majes- 
tuoasă." 

Trupurile lui Moţa si Marin au 
♦est duse- la spital ur.^e au fost IV* 
bîlsămate si apoi însutite de arma¬ 
ta spaniolă, transportate la un tren 
mortuar garat la Irun, pentru îrtcar 
cerea îr. România. 0e-a lungul dru«u- 
Itti, trenul mortuar a fost salutat 
de gărzile de onoare ale tuturor sta 
telor pe unde a trecut. In România, 
la gara de frontieră Grigore Gri ca 
fcedă. eroii erau aşteptaţi de Corne¬ 
li u Co£re*ru cu familiile lui Moţa 
şl Marin şi ale celorlalţi legio¬ 
nari. Generalul Cantacuzino Grânice- 
'jl ^ prezentat raportul lut Ccorea- 
nu, spunând; "Căpitane, îti aduc gr^ 
pul .exp^diţionar dl r. Spania. Doi 
rwrţi, doi bolnavi, ur 'ănit şi doi 
sânUcşi. IrăiaîCâ Legiunea!* 

Jrenul mortuar având pe îoco»r:ti- 
v> Iniţialele "M.M.- făcute din 
rrengi de brad, a parcurs o lungi 
distantă, prin artei sau «aari ^raşe. 


sate si cătune In ale căror stat 11 
românii pioşl aşteptau sâ salute pe 
eroi. Moţa şi Marin au fost plânşi 
dn întregul popor ronân, care atunci 
a priceput ce îbseamnă a fi un legi¬ 
onar de elită din Garda de Fier.Tre¬ 
nul mortuar a intrat în Gara de Nord 
din Bucureşti, aşteptat de zeci de 
mii de persoane. Slcriile au fost du 
se pe umeri de legionari până la ca¬ 
rul funebru, rare apoi a fost tras 
de o sută douăzeci de legionari până 
la Biserica Sfanţul îlle Gorgani. Un 
puhoi de cinci sute de mii de oameni 
au urmat cortegiul mortuar condus de 
100 de preoţi slujind de-a lunqul 
traseului. 

Moţa şi Marin au fost depuşi pe 
catafalc în Biserica Gorgani unde au 
fost ţinuţi 4S de ore, timp Tn carp 
zeci de mii de români au defilat în 
fata catafalcului, străjuit de o ga r 
da de onoare a Legiunii. Cu a ce las" 
ceremonial, trupurile lor au fost 
transportate la Mausoleul dela Casa 
Verde, unde Corneliu Codreanu a ţi¬ 
nut un discurs impresionant şi repre 
zentantil tari lor rtrâine au dat ultî 
mul salut eroilor si au depus coroa¬ 
ne de flori. Apoi, Ion Moţa şi Vasi- 
le Marin au fost lăsaţi în grija lui 
Dumnezeu şi a Istoriei. 

Oupă moartea lui Ionel Moţa si Va 

sile Marin, a urmat moartea Câpitanu 

lui, ucis mişeleşte din ordinul Maca 

mei Lupescu, urmat de un sir de sute 
» 

de legionari masacraţi în noaptea de 
21-22 Septembrie 1939.Intre acei mar 
tiri au fost ucişi si 4 viteji care 
au luptat în Spania, împuşcaţi în ’ă 

jirul Miercurea Cluc ţi In f rurhi sna- 

r~ea J1 J 4 V * . I ntK ‘o > 1 r>yu rj rtempt*», 

caro 1A7 au fost. \uati Oln case A® 
Tor, îrrpuscati si apoi spânzuraţi oe 
stâlpi de telegraf In pletele oraşe¬ 
lor, asa cum era ordinul lui Caro! 
si a cocotei sale. Trupurile scălda¬ 
te în sânge ale legionarilor au fost 
lăsate îr. bătaia vântului ti în mij¬ 
locul străzilor timp de 3 zile să 
fie văzute de poporul român si să se 
înspăimânte, astfel ca să nu 'run în¬ 
drăznească a critica :e Cart! s? ca¬ 
marila lui. Asasinarea în massă a le 
gionarîlor a fest dorinţa Madamei Lu 
pescu si Carol i-a făcut plăcerea să 
ofere un "Purim* pentru evreii ei 
din Remania, aşa cum evreica Esther 
a făcut ur Furi- îr Fersia onorare 
175.000 de persani, ewlte secole fn 
ură, după ojt stă scris Biblie. 

Şi cu toate acele oreri văzute de 
romani si care erau doar preludiul 
conspiraţiei comuniste evreieşti,noi 
ar contiruat să tăcem chitic si sâ 
tclerâr ecrunistii, si le-am dat >< 
frânghia si săpurul să ne spânzure 
în numele "unanitâţii" si ai coe/is 
tentei paşnice". Amara lecţ’e prici¬ 
tă ie popcrul rorâr după 42 de ari 
de minciună, uei linte şi ‘oume. ; '- 
trezlt la realitate. Rodinii stio câ 
singurul drur este cel deschis de e- 
rcîl Hîţa şi Marin, si că drumul 
spre Dumnezeu este cel spre Li&erti- 
te, că descătuşarea de fiara comuris 
fă depinde de curajul fi notârîrea 
poporului român. 

Deşi au trecut 49 de ani dela 
moartea lui Hota i Marin, ei n ‘ iu 
fost oltatl. Prin dimensiunea jert¬ 
fei lor.el menţin focul sacru ăl ere 
dlntei în Orlstos şi în demnitatea 
u«ană, foc la care se tor încinge sâ 
oii le pentru eliberarea lui Christos 


(Continuare în pag. 15] 




UP6PTA TEA 


Statul Israel creat In l04R,a con 
ţtltult coroana de lauri pusă pe 
fruntea Sionismului Mondial.triumful 
realizării obiectivelor publicate de 
c atrr Theodor Hcrzl In cartea sa In¬ 
titulată "Per Jgdenstaat" la sfârşi¬ 
tul secolului al XlX-lea. Premisele 
fundării noului stat au fost aserţi¬ 
unile câ evreii din lume constituie 
un popor distinct cu o naţionalitate 
distincta si ca atare el trebuia să 
albă un Stat Evreiesc spre a evita 
persecuţia qolmilor cu consecinţa 1- 
medlată a realizării destinului mo¬ 
ral si spiritual al "poporului ales? 

Premisele astfel enunţate nu pu¬ 
teau decât, să câştige acordul sincer 
al oricărei flinte umane decente. 
Căci, poate cineva rămâne Insensibil 
la suferinţa produsă de desrădâcina- 
rea unei naţii întregi? 

După cum flecare ştie, o concluzi 
e corecta se bazeaza pe premise ade¬ 
vărate. In mod necesar deci, premise 
le false vor duce la concluzii Inco¬ 
recte. 

In mod logic, astăzi la aproape 
40 de ani de la înfiinţarea noului 
stat evreiesc, ne-am aştepta ca Isra 
elul să înglobeze în cadrul graniţe¬ 
lor sale "lărgite" cel puţin două 
treimi din populaţia mondială evre- 
lascâ de, să zicem, 15 milioane. In 
realitate Dlaspora evreiască din Lu¬ 
mea Liberă preferă confortul lumii 
golnilor în locul Inflaţiei si lup¬ 
tei fratricide din Israelul populat 
aproape în exclusivitate cu "refugi¬ 
aţi" evrei din ţările comuniste. A- 
ceştl Ashkenazi formează pătura con¬ 
ducătoare privilegiată, suprapu3 Se- 

fardlmilor si evreilor orientali O- 
— rii opis. 

ne 

nictuă relîţtos Intern. Cheia expll 
e«tiel ne este dată de Rabinul Amran 

Bl an ifT , * *35Wsh Journal- din 1? Apri 

lle 1974: "Noi în tara Sfântă ne g⬠
rle într'o poziţie nefericită atât 
materială cât si spirituală. Materi¬ 
al, noi suntem Incluşi împotriva vo¬ 
inţei noastre într'un Stat naţiona¬ 
list independent etichetat evreiesc, 
a carul întreagă fundaţie si mod de 
lucru este opus credinţei noastre. 
Profeţii ne-au avertizat asupra aceş 
tui fenomen două mii oe ani în urma. 
Stătu 1 , [Israel -h.N.j se află de la 
constituire în stare de război si 
vărsare de sănge constantă... Privim 
înainte cu groază la viitorul prezis 
de profeţii noştri 1 pentru acest 
stat Independent. Spiritual,noi sun- 
ter sub legile unor evrei lipsiţi de 
credinţi...* 

Privind şl noi la haosul de as¬ 
tăzi din Israel provocat de Izbucni¬ 
rea conflictului dintre evreii orto¬ 
docşi [religioşi] si majoritatea e- 
vreiascâ ateistă, trebuie să-1 dăm 
dreptate ra£inului Blau. După ccupa- 
orasului Sfânt Jerusallr -loc 
întâlnire a trei credinţe: creşti 
musulmană şl iudaică- de către 
le israellene, ateiştii sio- 
s'au grăbit să Introducă şl a- 
otrava depravării si prostituţl 
, Evreii religioşi au dat foc lâ 



>t*t parazitar ce supra 
este olr miMarOrle de dolar? 
* de America din taxele cetă- 
el. Dar cur de este posibil 
lila ro* de doiari să fie "dărui¬ 



DIN LUMEA 
- IUDAICĂ - 


STATUL ISRAEL Şl ORGANIZAŢIA 
SIONISTĂ MONDIALA 


te" sub formă de "ajutor" fără ca ni 
meni să nu îndrăznească să ridice o 
obiecţie in timp ce comparativ,o in¬ 
fimă sumă de 100 de milioane de do¬ 
lari destinaţi luptătorilor anticomu 
nisti din Nicaragua, este blocată 
de Congres în timp ce presa şi tele¬ 
viziunea "liberă" se străduiesc să 
explice de ce nu trebuiesc trimişi a 
ceşti bani în suportul anticomunişti 
lor. Răspunsul ni-1 dă LEGEA STATUS- 
ului votată de Knesset la 24 Ianuari 
e 1952. Conform acestei legi. Statul 
Israel acţionează pe de o parte ca 
un guvern pentru cetăţenii săi dir, 
Israel, pe de altă parte ca un nu¬ 
cleu al unei structuri globale ce va 
reprezenta pe evreii din Dlaspora.Do 
cumentul afirmă că statul Israel es¬ 
te creaţia întregului popor evreu si 
că Organizaţia Sionistă Mondială es- 

trînsircInat^i^rnlQratl^^^CU 

proectele de integrare si repartiza¬ 
re. In contrast cu anii Mandatului 
Britanic, relaţia Guvern israelian - 
Organizaţia Sionista Mondială,este a 
cum una de egalitate, împreună for- 
nând un guvern Supranational• Braţul 
•lung" al Israelului 51 constituie 
deci Organizaţia Sionistă Mondiala 
ce are menirea de-a constitui legătu 

ra dintre Israel şi evreii din Dias- 
porâ. Articolul 7 al Statutului Orga 
nizatiei Sioniste Mondiale prevede 
caracterul absolut, dictatorial al 
conducerii organizaţiei: "Instrucţi¬ 
unile emise de orice autoritate supe 
rioară devin lege pentru autorităţi¬ 
le subordonate". 

Orice organizaţie sionistă este o 
bligată să accepte ordinele primite 
de sus odată cu aderarea sa la Orga¬ 
nizaţia Sionistă Mondială. In acest 
mod simbioza Israel-Sionism devine 
Centrul Mişcării Sioniste Mondiale 
cu influentă directă în toate colţu¬ 
rile lumii populate de evrei,în mod 
special îr lumea vestul-i Liber, 

Un alt aspect al acestui guvern 
supranational este relevat de către 
"Legea Reînt^arcâtril*' *n Israel po¬ 
trivit căreia orice evreu din Diaspc 
ră deţine © cetăţenie latentă în Is¬ 
rael, cetăţenie activată odată cu 
simpla intrare a unui evreu din Dlas 
poră In Israel. Această Lege pune 
problema dualităţii în cetăţenie.Iu¬ 
deii caută să obţină recunots t ere a 
de către legea internaţională a 
drepturilor Oe cetăţenie în Israel a 
evreilor din Giatpora îr bara asrrţl 
unii cl Rrporul Evreu Cin Lume con¬ 
stituit o naţionalitate cu cetăţenia 
aeja existentă, car latentă. 

Răspunsul Secretarului de Stat a- 
merlcan Bhilîjpş TaîbOt în 20 Aprill 


e 1964 a fost: "Trebuie să fie dar 
ca Departamentul de Stat nu recunoas 
te conceptul de "Popor Evreu" drept 
un concept al legii Internationale". 

Alt aspect unic al guvernului su- 
pranaţional Israel-Organlzatla Sio¬ 
nistă Mondială îl constituie intenti 
a declarată şl planurile de lungi 
perspective de amestec şl influenţa¬ 
re a evreilor din Oiasporâ ce desi¬ 
gur sunt cetăţeni ai respectivelor 
ţâri. "Principiile de bază ale nou¬ 
lui program al Guvernului Israelian" 
votate în 1965-1966 Ilustrează din 
plin aspectul descris. 

Statul Israel nu a fost creat în 
scopul unui simplu Stat Convenţional. 
Nu aceasta a fost Intenţia Sionismu¬ 
lui Mondial si nici a mentorului său 
Theodor Herz. Scopul Sionismului a 
fost crearea Statului Israel drept 

tuturor evreilor din lume. 

Oavld Ben Gurlon, fostul presedin 
te al Israelului, descrie astfel re¬ 
laţia Stat-Miscare Sionistă. "Statul 
Israel nu poate interveni tn viata 
internă a comunităţilor evreieşti de 
peste hotare... Organizaţia Sionistă 
este cea capabilă de a atinge scopu¬ 
rile Statului Israel dincolo de ho¬ 
tarele sale". Deci un rol de comple¬ 
mentaritate si determinism în atinge 
rea scopurilor Sioniste. Aceasta con 
stituie cheia mobilizării masive a 
presei şi televiziunii,a finanţei şi 
forţei umane în aservirea interese¬ 
lor Israelului. 

Iată doar câteva din activităţile 
Consiliului Sionist American asa cun 
au fost ele raportate în 1970 de c㬠
tre directorul Departamentului de In 
formaţii Sionist: 

-Citirea zilnică a presei, a pu¬ 
blicaţiilor negrilor, protestanţi lor 
si ale Bisericii Catolice, a altor 
reviste si a diferitelor cârti ce a- 
par zilnic. 

S -Identificarea atacurilor contra 
Israelului ori a Mişcării Sioniste 
şi prepararea imediată a protestului 
si trimiterii lui editorului tn cau¬ 
ză, 

* -Prepararea poziţiilor sioniste 
fati de problema refugiaţilor arabi 
cri tată de problem a^tlsemitismu¬ 
lui si 'recomandarea" acestor pozi¬ 
ţii comunităţii evreieşti din zonă. 

-Stimularea vizitelor spre Isra¬ 
el, prepararea ccrferlrtelor interna 
tionale, accentuarea efortului de-a 
câştiga prieteni printre religii¬ 
le de bază creştine, aranjarea de In 
terviurl ori "mese rotunde* la tele¬ 
viziune cu scopul de-a prezenta un 
punct de vedere simpatetic faţă de 


Israel Influenţând astfel poziţia pu 
bliculul american... 

Lista activităţilor continuă la 
nesfârşit. 

Prezenţa a peste sase milioane de 
evrei în oraşele americane,ba chiar 
şi în comunităţile rurale constituie 
forţa necesară de acţiune a Organiza 
ţiei Sioniste Mondiale. In plan mon¬ 
dial deasemenea nu există ţară mai 
mult sau mai puţin dezvoltată fără o 
prezenţă evreiască şi o conducere si 
onistă. Principalele cotidiene sunt 
fie posedate de către evrei, fie îm¬ 
pănate cu editori principali şi di¬ 
rectori evrei. Controlul opiniei pu¬ 
blice este aproape total. La fel îr 
cadrul radio-televiziunii: CBS, RCA, 
NBC, sunt doar câteva din staţiile 
ce Influenţează zilnic peste 200 de 
milioane de americani. Nu mai vor¬ 
bim de casele de filme de la Holly¬ 
wood ori în general aproape toate 
teatrele de artă din lume. Băncile 
si finanţele americanerGoldman, Sa¬ 
chs, Kuhn, Loeb S Company etc.,lista 
este prea lungă spre a descrie tenta 
culele nesfârşite ale puterii econo¬ 
mice evreieşti. SI totul este contro 
lat politic de către Organizaţia Si¬ 
onistă Mondială -"braţul lung" al Is 
raelului ce atinge orice evreu dir 
orice comunitate evreiască din lume. 
Nu statul Israel ci guvernul suprana 
tional Israel-Organlzatla Sionistă 
Mondială formează astăzi Statul Popo 
rului Evreu din Lume cu Israelul câ 
centru al lui. Ba mai mult. Israelul 
nu ar fi fost creat la 18 Mai 1948 
si nici nu ar fi supravieţuit după 
aceea fără puterea şi suportul Orga¬ 
nizaţiei Sioniste Mondiale ca parte 

a guvernului supranational amintit . 

După această prezentare generală 
a fenomenului iudaic actual, în nu¬ 
merele următoare vom analiza separat 
activitatea celor doi parteneri ai 
guvernului supranational cu scopul 
de a prezenta cititorilor noştri o 
imagine mai clară a problemelor gene 
rate de acest guvern, precum şi o în 
ţelegere mai profundă a mecanismului 
de acţionare a acestui organism bi¬ 
cefal răspunzător pentru succesul de 
plir al Mişcării Sioniste în avansa¬ 
rea idealului secular al lui Herzl. 

CITITI ÎN NUMĂRUL VIITOR : Statul bi¬ 
cefal al lumii iudaice - Inlăuntrul 
Israelului. 


Lupescu AUREL 



[Urmare din pag. 14] 

*SE TRĂGEA CU MITRALIERA IN 

OcQAZt'L LUI CBRISTQS..." 


3 -estat de comunişti. SI va suna vo¬ 
cea Căpitanului peste frunţii şl văi¬ 
le României, spunlnou-ne: 'Să nu ui¬ 
tat'. că săbiile pe care le-ati to¬ 
ci* sunt ale nearxjlui. In numele lui 
le pumtati. In numele lui,deci, veţi 
pedersi cu ele; neiertători si ne¬ 
cruţători. Astfel si numai astfel 
veţi r-regîti ur viitor sănătos aces¬ 
tei naţiuni*. 

MOŢA şi ^RIN: PREZENT! 

Ioana AIOANEI 













LIBERTATEA 


IULIE 


-PAGINa | f| 


IN DREAPTA Şl IN STANGA DUNĂRII 


Este bine câ se redă aci din seri 
orile lui Emanoil Bucuţa ceea ce â 
scris el despre Pomenii din Timo-c 
sau cum mal adesea s'a exprimat: Ro¬ 
manii din dreapta Dunării. Pe ambele 
maluri ale fluviului* pe stânga si 
pe dreapta lui, de la Covîn chiar şl 
până dincolo de Lom în Bulgaria, se 
vorbeşte această limbă română până 
astăzi. 

limba română s'a format în nordul 
şi în sudul Dunării, adică si pe par 
tea dreaptă a ei. Asa spun ultimele 
cercetări. Mal târziu, în munţii He- 
mus-Balcani-Stara Pianina a fost ba¬ 
za demografică a vlahilor-romlnilor 
din ţaratul Asăneştilor. In secolele 
15-16, noua stăpânire otomană găseş¬ 
te aci români, după cum reiese din 
recesămirrtele oficiale efectuate în 
"sângeacul Vidlnului"* care pe a- 
tuncl cuprindea si bună parte di n 
Serbia de astăzi. Oijnitrije Cantemir 
găseşte dreapta Dunării plină de ro¬ 
mâni şl scrie despre acest lucru.Mai 
Ivriu* twcoace* tţş&t printre ei,.Hi 

*vmaf no fie stSpSnirf, creştine, 
far acum Socialiste \ nu ştiu' "ui- 
ti* ci acolo există români* limba ro 
mâna. Iar ei puneau buzele pe apa 
fluviului si vorbeau unii cu alţii 
rojuaneşte. Astăzi o fac nai puţin,de 
teamă. De pe vapoare auzi că uneori 
se strigă şl se întreabă de noutăti. 

Cat priveşte pe Emanoil Bucuta'u- 
^Ve din scrierile lui au fost ^edi 
tate în R.S.R, Din cauza •selecţiei'' 
însă* scrierile referitoare la remâ- 

*** **lWl*> presărate cu precă 
în revistele:Boabe de 
^vania sau Ideea europeană ş.a.,ră 

!^ r **^ t '^ Voc întâmplă 
tor; căci întocmai U fel se întăml 

*«"»**' ^edo 
.S f** M A. Urechi a, 

^ fel De U ftomănil din a 

lui G. VăUan îşi Glugi**} sau cu un 
articol de corespondenţă din Cruso- 
v», patria viteazului Jdin a 

român PituGuli. £ o linie nu numai 

4e abdicare, ci una de deliberată as 
cuncere a realităţii existentei unoP 
români peste hotare practicată de că 
tre regiewl comunist de la Bucureşti 
In repetatatele convenţii româno-iu- 
^slave se Inserează mereu în ace¬ 
eaşi formulare dezideratul că minori 
taţi le etnice dir. ţările respecti vei 
sârbă şi croată [7] din România si 
cea română din Voivodina, nu şi cea 
din Serbia Îrs5 mult mai nume roasă, 
cea din dreapta Dunării* să constttu 
ie "punţi de legătură**. Iar în con¬ 
venţiile româno-bulgarr- nici pomenea 
U de un lucru ca asta. Regimul delâ 
Bucureşti trimite preoţi # slujbaîi bl 
seri ce şti cu deosebite rosturi, pini 
îr. Australia şl, fireşte, în 5.L.A., 
dar nici nu-1 trece vreodată prin 
minte să trimită vreo “mângâiere* du 
hovr.l ceaşca fraţilor romă ni aci li 


mica distanţă, în Grecia* Bulgaria, 
Serbia. Cum s'o facă devreme ce aco¬ 
lo "nu există români”, după cum a ţi 
pat un slujbaş reserist la serviciul 
paşapoarte pe când acesta funcţiona 
la comendulrea miliţiei capitalei, 
cum o să trimiţi popi pe acolo! Uită 
te* în Australia şl Noua Zeelandă e- 
xlstă români! Asa că romanii respec¬ 
tivi se descurcă pe la Sofia* Salo¬ 
nic* 81tol1a sau cei refugiaţi la am 
basada italiană din Tirana, cum ştiu 
şi cum pot. De nu s'ar vorbi atâta 
de drepturile omului şi ale minorita 
ţi lor, de genocid lingvistic şi cul¬ 
tural, în ţările socialiste! 

Există nu numai o limbă, dar şi o 
istorie comuna a românilor din dreap 
ta şi din stânga Dunării. Numai că â 
ceasta nu prea este cunoscută,e prea 
puţin cercetată. Adesea e privită ca 
o chestiune de relaţii între popula¬ 
ţiile majoritare. 

Să pornim tocmai de la puţinele 
notări ale lui Emanoil Bucuţa din 
tradiţia locala a unor locuitori din 
Bulgaria* din dreapta Dunării,despre 


trovici. A devenit cunoscut ca hai¬ 
duc încă înainte de răscoală, iar a- 
pol, în cursul acesteia, şi-a schim¬ 
bat porecla în renume. Ca să ajungă, 
bunăoară* din satul său la cel mai 
apropiat oraş* el trebuia să treacă 
prin satul romanesc Slivar OPrunet] 
şi prin hotarul acestuia. De acolo, 
dar si de pe urma faptului că bună 
parte din tinereţe si-a petrecut'o 
ca slugă la un turc de prin părţile 
Vldlnulul, el ştia să vorbească romi 
neste. 

_ Angajându-se în răscoală,prima ir 
bandă răsunătoare a repurtat'o într” 
un sat românesc, Podgort,cunoscut si 
astăzi ca o mare comună populată de 
români. L'a pus pe fugă pe beiul 
turc ce-ci avea sediul aci, luând cu 
acest prilej pradă bogată,pe care de 
îndată a împărtlt'o ostaşilor săi. 
Dintr'o baladă populară tn româneş¬ 
te, ştim că aliaţii cei mal de nădej 
de ti erau aci Opri sânii, romani.Ha? 
duc-Velcu trăia, precum se vede, în? 
tr'o ambiantă românească.Printre “6e 
cherii" [adică ostasil] lui erau * 


meresantul persor.sj istoric HaidaAlkmuTti români. Cel ml buni tunari 1 

- V'e leu. _, ( ^ ^ . ■ . 


-VWcu. 

faptul ţine de răscoalaantiotoma 
nă sârba din 2804-1813. U aceastl 
au luat parte şi românii din actuala 
Serbie. Cu unul dintre ei, cu Paul 
din Melniţa, însuşi Caragheorghe voj 
dul răscoalei era Tn corespondenţă? 
îi vom găsi pe români Implicaţi Tn 
nai toate răzmeriţele sârbilor si 
bulgarilor, îndeosebi cea din Aprili 
e 1876 a acestora din urmă. 

Hai duc-Vel cu nu era nici român, 
cum am văzut pe undeva inserat, nici 
bulgar, cum o vreme TI revendică 
ştiinţa" Istorică bul gar5 cm por _ 
"! Pe şovinisme. El era sărb, Tnsă 
dintr o localitate înconjurată de co 
7*?V U Populaţie româneasca din e S : 

' orbiei ţi se nuntea [Velcy] pe- 


au fost nişte romani crăineni,pe nu¬ 
me Patru* Jurcă şi Marin, si nu un 
rusneac. Sau poate va fi fost şi u- 
nul ca acesta de la o vreme,însă n'a 
lăsat urme. Când s'a luat la întrece 
re cu generalul rus Zass la tragere 
cu tunul, Haiduc-Velcu a spus tunari 
lor acestora ai săi pe româneşte, ca 
să nu înţeleagă rusul:Dacă mă faceţi 
de ruşine şi nu dobândiţi întrecerea 
asta, voi nici sa nu mai daţi ochii 
cu mine. Şi tunarii lui,vlasi1-roma- 
nii, au câştigat;desi generalul rus, 
vâzându-i mai înainte în straiele 
lor româneşti,1-a tratat cu dispreţ, 
zicând că aceştia sunt "nişte mo¬ 
jici" înainte de escapadele acelea 
în tabâra turcă de care scria Em. Bu 
cuta* lui Velcu adesea îi cânta ta- 


Sava QArleanii 

7 fu1 de 1auta ^ romani C al , 
ducea la "buştean" - - Ca,ul ’*> a 

«sta era din TallT^ ^ «' 

actualmente Tn apropie^T* Sltuat 
bulgaro-iugoslave ra ' 9ran, ţei 
Pe vremea aceea £ 

** banuia «tunel câ va Ji n,Cl ca 
tă - Aci a sapat Abraş „n ^î ^* 
rare împotriva turcilor vi dine T 
dar, trebuind p e urmă să se’ 1 
a **Pat altul mai mare Tn L 
90 tin. Acesta era ceîd!,?' ** 

^ e.p«“ t d ’t^rir 

«strat cu trei tunuri. Aci C LM 

de C o V ghi U i ,a 20 IUHe C18U] ri ^ 
de o ghiulea turcească, trasă după 

ndlcaţiile lui Anastasie Armasul si 

nu a rusneacului". P e acel loc se 

9 seste astăzi ridicat un monument 

lui Velcu, cu textul vestitei lui ex 

clamaţii:"Capul dau.Craina n-o dau'* 

Lângă monument e si inscriptia:”Pe a 

cest loc s'a aflat sântul lui Abraş* 

tovarăşul lui Haiduc-Velcu». 0e jur 

îf'prejur e şi acum, ca si atunci.zi- 

sa "mahalaua valahă", adică romaneas 

ca, Sl-1 auzi pe locuitori grAinc r-n 

măreşte. teci, dincolo e satul rortf- 

nesc Bucovcea, <i1ncoa.ce e nav-alaua 
româneasca a oraşului. Aci s'a dat 
ultima bătălie a răscoalei împotriva 
turcilor, vara lui 1813 . [Pacea dela 
Bucureşti fusese încheiată în 1812 ]. 

Totul e aci mai mult românesc si 
mai puţin sârbesc sau bulgăresc. Cu 
atât mai mult era în vremea aceea.Lo 
cuitorii de pe ambele maluri ale Du¬ 
nării vorbeau româneşte, inclusiv a- 
cest Haiduc-Velcu. Aceasta li se p㬠
rea cât se poate de normal locuitori 
lor de atunci: ei comunicau si tre¬ 
ceau încoace si încolo, după necesi¬ 
tăţi. însuşi Abraş adesea avea pe 
nord-dunăreni la o moară a sa. 

De aceea, nimic mai firesc că ia 
moment dat se alcătuieşte o del€ 

r _ x n ro ion 


ent dat se v • 

olteană si âceasta prezentând 



Biserică romlneasc* din Vldln. 












j ^lWERTATI A 


iulie 


PAGINA 17 


wft la Haiduc-Velcu îi cere să accep 
tf a fi comandant şl peste Oltenia, 

51 ţinem seama că ne aflam totodată 

perioada războiului ruso-turc din 
1906 * 181 ? feare se va încheia cu pa- 
ţea de la Bucureşti] si deci cu atât 
ani mult stăpânea sentimentul acelu¬ 
iaşi destin, al aceleiaşi cauze. Re¬ 
giunea tlmoceano-vIdlneanS trebuia e 
livrat*, triunghiul acela timoceano 
-vidinean-oltean trebuia să-şi g㬠
sească un destin comun; şi aşa pre- 
zlnt# el o serie de trăsături comu¬ 
ne. Numai mal târziu, în 1833,aceas¬ 
tă rcqlune de est a Serbiei este lua 
tă în stăpânire de sârbi prlntr'o ac 
Hune de surprindere asupra slăbltei 
stăpâniri otomane, peri feri ce,în re¬ 
giune, efectuată de [totdeauna] şi¬ 
retul cneaz de atunci al Serbiei,Mi¬ 
los Obrenovlcl. 

In ce-1 priveşte în continuare pe 
Haiduc-Vclcu, el avea o soţie care a 
rămas vestită în Istoria femeii sud- 
dunărene. Era Cicluc-Stana, mică de 
statură, frumoasă şl vitează. A câpă 
tat. si ea nişte răni de spadă tur¬ 
cească la escapadele acelea ale soţu 
lui ei. Ştia şi ea româneşte de la 
"vlaşi” din tagma soţului. După tra¬ 
gica moarte a acestuia ea se refugia 
7 ă la Biserica Albă in Banat,unde de 
sigur a dat de limba română. Tânără 
văduvă, se recăsătoreşte cu aromânul 
Iordache Olimpiotul; iar ea preferă 
să se mărite cu viţeii. De altfel o 
bucată de timp considerabilă Iorda¬ 
che se află combatant în oştirea lui 
V^lcu. Ca soţie a lui Iordache, vii- 
t r generali:im al oştirii elibera- 
♦^re eteriste. Ciciuc-Stana va 7o- 

.4 ctr~ru15 vrrmr la Bucurfţt 1 . T n ?o i 



«,» ţnv.ţa bi 
i ctm vtVm,viteazul 


Climplotuî piere la mânâsti 

rea becul Sar Stana se refu¬ 

giază în Basarabia, ulterior la Athe 

na, unde deasemeni a lăsat urme ale 
zbuciumatei sale existenţe. 

Jn momentele survenite după piei- 
rea viteazului Haiduc-Velcu, fireşte 
nu lipsite de întâmplări dramatice, 
NI col a Abraş “evacuând din oraş came 
nil si proviziile, a fost ultimul ca 
re a părăsit oraşul si mormântul vi¬ 
teazului său prieten". 

Cu aceasta însă nu se încheie si 
istoria lui. Dimpotrivă.El devine e- 
roul unei istorii comune a românilor 


nord şl sud dunăreni. Cred că asa 
trebuiesc privite lucrurile şi nu ca 
aspect de relaţii româno-sarbe [res¬ 
pectiv romano-bulgarel, cum si isto¬ 
riografia noastră si cea sârbă [res¬ 
pectiv bulgară] tratează în general 
asemenea chestiuni. 

După căderea oraşului Negotin In 
mâinile turcilor si tn urma unor pe¬ 
ripeţii inerente retragerii si ascun 
derii, Nicola Abraş se găseşte tn Ta 
ra Românească, la Târgovlste şi lâ 
CSmpu-lung. Aici el devine după cât¬ 
va timp fârtat întru haiducie vesti¬ 
tului Iancu Jianu. Simţise că autori 
tătile lui loan Caragea, cel vestit 
cu ciuma, vor să-l extrădeze turci¬ 
lor şl atunci gâseste scăpare în hai 
dude. Nu era să se lase dat pe mâna 
duşmanilor în urma unei răscoale.Din 

această răscoală el va avea experien 
ta armelor si luptei cu poterele.Isî 
formează ceata si acţionează cu ace¬ 
eaşi tnversunare si concomitent cu 
ceata lui Iancu Jianu. 0 adevărata 
oştire a fost atunci mobilizată de 
domnie împotriva celor doi haiduci. 

In cele din urmă Nicola Abraş este 
prins si băgat în osăndă la ocna Te- 
lega. De soarta lui sei nteresează 
si pentru el intervine până şi minis 
trul NesseVbode al Rusiei.îndată du¬ 
pă aceea se predă singur şi Iancu J1 
anu si este pus tot la Telega, Insă 
nu în adâncul ocnei ci în exteriorul 
ei. Datorită acestei împrejurări Ian 
cu Jianu destul de uşor Tsi operează 
evadarea. îndată adună vreo *0 
haiduci de ai săi şi prima grljeîi 
este să scoată dinocnă pe Abraş. "Le 
gal pe toţi din ocnă; slobozii burdu 
ful .1 îcos d po toţi haiducii djn 
oenâ şi plecai cudfcnşiS la un 

loc. Un haiduc vestit ce-1 zicea Ia¬ 
braş, strânse şi el o ceată de ai 
lui, plecând împreună, si trecui Ol¬ 
tul" -povestea însuşi I. Jianu mai 
târziu. 

fireşte, evadarea era senzaţiona¬ 
lă şi ca atare si-a găsit oglindire 
si în relatările consulilor streini. 

Iarăşi potere ample, iarăşi lupte 
aprige [în 1816]. "Ne băteam cu pote 
rile încât nu avea ce să ne facă. In 
multe rânduri am bătut pe cârşerda- 
rul lamandi" -spune iarăşi Jianu.Ne¬ 
putând altfel birui haiducia, serda- 
rul lamandi Giuvara recurge la promi 
siuni spre a atrage pe Abraş sa se 


predea. Cu ştirea lui Jianu, acesta 
acceptă să se predea împreună cu cel 
12 cetasl al săi. Haiducia lui avea 
un aspect mal mult de luptă naţiona¬ 
la si socotea că a putut fi înţeles, 
mal ales date fiind înaltele inter¬ 
venţii ce se făcuseră pentru cauza 
lui tocmai pe aceste motive. 

Predarea unui haiduc de talia lui 
Abraş constituia un succes, stabili¬ 
rea unei păci trebuia sărbătorită, 
cum va fi socotit şi Abraş însuşi.A- 
ceasta se face la Calafat unde laman 
di organizează un ospăţ chipurile în 
cinstea lui Abraş. Planul era însă 
de a -1 omorî pe haiducii închinaţi. 

Va fi jucat rol şi tainicele gânduri 
ale şefului de poteră de a Jefui 
vreo însemnată sumă de bani ce presu 
punea că Abraş ar fi avut'o asupra 
sa. Si în timp ce Abraş 1 nterpreta 

cu măiestrie dansul haiducesc H g 1 - 
ret", cum îl solicitase lamandi cu 
ipocrizie, la semnalul convenit arnă 
uţii trag cu puştile Tn Abraş si oa¬ 
menii Iul omorându -1 pe loc. 

Nici n'a avut timp el să-sl dea 
seama de greşeala ce o făcuse si pe 
care o plăti scump. Nu ştia că greco 
teiul lamandi era în stare de aseme¬ 
nea călcare a cuvântului de pace. In 
tovărăşia lui Haiduc-Velcu mai înain 
te nu întâlnise asemenea apucătură. 

Omorîrea haiducilor a constituit 
un eveniment de seamă, o "izbândă",o 
mare senzaţie a vremii. Consulul aus 
triac fleschhackl raporta la Vlena 
că printre capetele ucişilor expuse 
la puşcăria din Bucureşti "unul era 
însemnat ca fiind al cunoscutului 
haiduc sârb, care a fost cândva ad¬ 
junctul lui Caraghoorq hc** [căpetenia 

lor sârbiJ. Nu ora sârb ci 


(, o i» i i I 


o r 


Veniţi Li hanul meu t u toţii, 
t opii tu frunţile senine. 

\ eniti s:T preineniţi i/vorul 
Nădejdii mele de mai Line! 


Şi purYâ înţeleg mai bine 
Privighetoarea care Ginta. . • _ 

_Veniţi, veniţi! Mi-atil de draga 

Shurdâinicia voastră sfântă. 


\ oi sunteţi rouă dimineţii 
te srânlcie neştiutoare, 
l'â poartă *» ea întreg argintul 
f urat al radelor de soare. 


t ăei râsul vostru plin. năvalnic. 
( a unda râului de munte. 

Inii aminteşte ’ndurerala 
Povestc-a firelor cărunte. 


!>in glasul voslr\ un dulce clopot. 
Gr mângâie-nn amurg de sară. 
Învaţă sufletul meu. bietul. 

Hă creadă *n flori şi primăvara. 


Si parcă-mi picura un cântec 
l.a poarta mintii mele reci: 

— O dulce ’nlâr/iata ra/a 
|>m raiul meu pierdut pe veci. - 

Octnvian tioga- 


curat roman, cum se vede şl după nu- 
m*le Iul; şl nu a fost adjunctul lui 
Caraqheorghe, ci al lui Haiduc-Velcu 
cu care se prinsese şl frate de cru¬ 
ce. faima însă făcea ca lucrurile să 
capete dimensiuni, fra român din 
dreapta Ounârii si probabil că nu s* 
a gândit ce mal poate păţi prin Tara 
Românească. 

Nedreptate 1 s'a făcut acestui ro 
mân din dreapta Dunării, care nu era 
brigand ci haiduc luptător, şi din 
partea literaturii care a făcut din 
el un personaj negativ în preajma 
lui Jianu, deşi acesta însuşi nu spu 
ne aceasta tn declaraţiile lui de 
mai târziu, consemnate. Chestia a 
pornit de la Bucura Dumbravă si a a- 
juns şi într'o baladă coregrafică la 
opera din R.S.R. [Se putea altfel], 
fireşte, în "licenţa literară" un 
trădător "trebuie să existe", un in¬ 
trigant trebuie pus acolo. Dacă a- 
ceastă zisă "licenţă" îi dă voie,bu¬ 
năoară, lui Mihnea Gheorghiu sâ pună 
în scenariul său pe o oarecare "Tin- 
cuţa" în rol de iubită a lui Tudor 
Vladimirescu, când bine se ştie că a 
ceasta a fost floarea din Gornovlta, 
apoi atuncea să nu -1 transformi pe 
sud-dunărean [las’ că nici nu se prea 
ştia acest lucru] în intrigant, ri¬ 
val, trădător? Putea fi pus în acest 
rol oricare altul, nu însă Nicola A- 
bras, român din dreapta Ounârii si 
luptător antiotoman. 

Dimpotrivă, noi putem vedea în el 

un exemplu, iar haiducia lui şi a 
lui Jianu ne poate servi drept în¬ 
demn la hotârîre în lupta noastră. 


Sava GÂRLEANU 




LIBERTATEA 

-THE LIBERTY- 
M(718) 361-7356 

Redacţia-- 47-15 44 St. Apt. IR, Wbodside, 
New M. 11377 USA 


CUPON DE ABONAMENT 


NUMELE DE FAMILIE. 

PRENUMELE. 

.. 

LOCALITATEA.STATUL/PROVINCIA. 

CODUL POŞTAL. T ARA . 


IMPORTANT: ORICE CONTRUBUŢIE RUGÂM A FI„ApgESATĂ PE NUMELE 
" NITÂ NICOIAE 


ABONAMENTE 2 

-St. Unite şi Canada $25 US 
-Europa $30 US 























LIBERTATEA 


IULIE 


PAGINA ift 


AIUDICA 

-manifest- 

Noi n'am renunţat la lupta... 
desrobirea Patriei sfinte 
din sovieticlle gheare 
profanatoare de-altare... 
de 40 de ani, mai bine - 
întunecând, cu seceri, ciocane, 
eroicele culmi carpatine!... 



POEZII DIN PRIBEGIE 

FLUERUL LUI AVRAM IANCU 


NEAMULUI MEU 
DRAG 

MSI neamule drag şl frate, 
«ăi haiduc şl Făt Frumos, 
Spune-mi toata suferinţa 
Ce te-a ros până la os! 

Cum te-au aruncat Tn fiare 
Şi te-au pironit pe Cruce, 
Toate hoardele barbare. 
Toate stepele calmuce. 


Noi n'am renunţat la luptă... 
Patrie, urcând, Golgota... 
târâta, încătuşată... 
de vlperi şl trădători... 
prin jilavele crude... 
de sânge eristic unde - 
când, mâine, izbucni-vom... 
prin Mărăşeşti-uri jertfe... 
din nou biruitori!!... 


Noi n'ar renunţat la lupta... 
şi înfruntăm duşmanul, 
mania, uraganul... 
purtând steag Sfânta Cruce... 
când omenirea-i la răscruce - 
păşim tet înainte... 
cu Dumnezeu înainte... 
în crezuî cruciatic... 
almartîriîo^! 


Pâsin tot tnainte... 

21 Martie 1986, Buna Vestire 

ALEX. SlUSTREAHU 


COTRUSIANÂ 

t 

să fiu pan'la capăt al lui 
al neamului meu. 
al nea**jlu1 meu. 

[A. Cotruş. Oe «ic eu vlsat-aro mereu...] 

Rate vântul firul putred de secară 

Pâinea nu ne-a fost nici când aşa de-amarâ... 

Crivăţul aduce viscolul în casă 
Pruncilor n 4 avem nimic de pus pe masă,.. 

Bolile ca viermii, vieţile ne scurmă, 

Aţi furat die pod şi stropul cel din urmă, 

Hl v 4 ajuns cât aţi hoţit, hoarda bolSndă, 
Căci ne-aţi dărâmat şl vatra, a mai sfântă; 

Casa moşilor şl crucea şi pădurea 
Nimlcitu-le-ati cu puşca si săcurea. 

he-aţl prădat Istoria si tot trecutul 
Temniţe r>e-aţi ridicat, bătut cu cnutul... 

Lângă zidul cerului strcpit de sânge 
Auzind cum tara suferă şl plânge 

Noi vă blestemăm, tâlhari, stirpe de vite, 
flăcările iadului sa vă înghită... 


fPatriei cântată de Aron Cotruş şi V. Posteucă] 


Printre lucrurile dragi ale bunicii 
păstrate'ntr'o cutie cu damasc 
se afla si fotografia lui: 
figură de Apostol, 
munte prada furtunilor, 
în ochii omului sfârşit era adunată 
durerea toată 

ca un foc mocnind sub cenuşă 
disperarea fără leac a învinsului. 

L-am îmbrăcat de sărbătoare, povestea Maica, 
preoteasă la Baia de Criş, 
ca să-i cunoască înfăţişarea chipului 
fii fiilor noştri, 

să ştie cum a arătat. Craiul Moţilor. 

€1 s^a supus blâ*vi 

w "“rT^rf^r 

şi s'a întors seara, cu ultimele raze ale soarelui, 

- el însuşi altădată un soare - 
tot rupt şi în zdrenţe. 

Le-a dăruit cum s'a dăruit pe el o viaţă'ntreagă. 

Oricât îl pofteau în casă nu venea 
Se oprea la poartă unde clnta din fluer: 

Jalea si Plânsul poporului robit 
Doina lui Avram Iancu. 

L-au găsit intr'o dimineaţă mort 
pe laviţâ'n vecini, 

Avea în mâini drept cruce, fluerul. 

Azi se-odihneşte'ntr'un mormânt 

la Vidra sub gorunul falnic al lui Horia. 

Acolo Ţara i-a adus la întâlnire 

pe cei doi voevozi, urmaşi ai lui Gelu, 

care şi-au scris cu sânge faptele 

pe relieful râurilor şi munţilor transilvăneni. 

De-atunci îl cheamă merei* 

Catedrala de bazalt a Detunatei 

Buciumele săpate'n gMaţa Scărişoarei 

Cetăţile Ponorului, oglinzi cereşti ale inimii pământului 

Apele coborând din izvoare pe scările de piatră 

a viii Drâganului, 

P.u«g1 seculare, legendele Munţilor Apuseni. 

Graiul locurilor prinde cheagul tainei şl al nuntii 
cînd hăuri le depărtări lor, nasc. 

Cântecul din fluer al moţului 

oprit cu ciuberele'n dumbrava păsării fermecate 

la amiaza bătută de clopotele bisericii Albaculul, 

Cântecul de fluer al Moţului 

rostind despre Jalea şl Plânsul poporului robit 

liturghie cernită înconjurată de fagii poenll, stiharele sfinţilor, 

în umfcra cărora ard ca luminările, florile grădinii Maicii Domnului, 

cădelniţând din livezi, pragurile raiului, 

înălţările la cer a tristeţilor albe, 

lacrimi prefăcute 4 n lumini şl stele, 

Doina lui Avram Iancu. 

Astfel trîeşte prin netimpul vecii lor 
Sufletul moţului cioplit în lemnul codrului, 
vatra strămoşilor sâl. 

Cruce la pieptul neamului, 
fluerul sfânt al lancului. 


Ţ1-au ucis părinţii, fraţii, 
Jefulndu-ţl Ţara toată 
Şl ţl-au sârlclt Carpaţll 
Oe codrii de altădată. 

Jug si temnlţi ţi-ag jurat 
Şl te-au prigonit cu anii. 

Neam creştin martirizat. 

!ar când te-au legat păgânii 
Şl ţi-au pregătit mormântul. 
Trădătorii şi cu spânii 
Ji-au vândut pe-ascuns pământul. 

Oar fii tare, ziua'n care 
Rarlu, te vei înălţa. 

Nu-1 departe şi-ţi v'aduce 
Toată Libertatea ta. 

BLESTEM 

Cine ne-a răpit pământul, 

Să-i ia Dumnezeu cuvântul. 

Să-i ia ochii sa nu vadă 

Si nici loc unde să sada. 

Cel ce Tara ne-a trădat, 

Sâ umble de slrpi roşcat. 

Sâ nu vadă soarele 
Luna si ogoarele. 

SI umble hai hui prin lume, 

Flra rost şi fără nume. 

Să-i blesteme toţi romanii. 

Pe tovarăşi cu păgânii. 

Cei ce tara ne-au furat 
Şl codrii i-au devastat. 

Sa n 4 a1bâ umbră sub soare 
Nici lumini atunci când moare. 

Neam din neamul lor sa piară. 
Cerşetori prin altă tari. 

Sâ se piardă prin pustii, 

Să nu ştie de bucurii. 

Clne-i coadă de topor 
$1-a*nşelat al nost’popor, 

Sâ-1 arunce-un viscol mare 
Peste lumi şapte hotare. 

Sâ-i mânce străinătatea. 

Toţi câţi ne-au mâncat dreptatea. 
Voi ce-aţl schimonosit graiul, 
Obiceiurile şl traiul 
Şl-ati făcut din om robot. 
Sărăcind satele, tot. 

Veţi pieri ca şobolanii 
C'ati făcut târg cu duşmanii. 

Corcituri şi lipitori. 

Stăpâni pe-a noastre comori, 

Dele holera în voi, 

Neam de viperl şl ciocoi. 


D-TRU PAULESCU 


0 VUIA 


0. VUIA 













UTA 


RTJE 


PAGINA P> 


ŞTIRI WN LUMEA EXILULUI 



kanfe 

^ r^wk. 

2 

oy ^ > ^ ri ' . * Z z ~ 1 ~L ~Z-l - 


*E« 




c’?*es. ti sc^;' 


i* î ▼ j 

flatai - flE *zri w^rar 8 i s ~e- 
r"^' r ' Jtitt î — 

■^Si £»f~- i— :*î'- irr- 

-î-i r^z^-y^z zxr\ estici •*- — 

-^a. *«t »sr“ î^r^ri* ::*- 

-te*: p flBEP T t: RELitiZ£5£ * ~££- 

4 -JX :: •' ~-y£.'>Zl r- r.-. r~ 

■r?n- Z tgy r: pe Sate ar 

c,r‘ r. ce^te. mâmta&e zxe 






v 


r de :-^sl i ^-r î - 

:H "i r-e> lî:>: *? 

tkl 'ar >r-9E 
»do«ţ* -* c - * retiz-v i' 

^ OT«* 3 T 1 * ^rE 5 * **- 772 . 

^si ai z < v»~s*'z~ aest»r' 3 ? -ar*r 
si a ^eCeleli-' a» tg^y » 4 r I ’ t e»^ 

f*^' 2. *ZSZ ':«tS >^r«, 

' ^înneUi i*. ^‘p> Zu- i - 

‘^Î32, -are' 

Tr~?~Z *~€* 2 - 7 >=- “HaCtZV. TT^ZjClZZ 

rrşarirrtiei -:JI£k:i\ ;rr\-je 
>rC* r?-3? s ; 2 ceV:~'.2;ti crnoi- 
r2tr^ re X îşat'i îi -tsi-.-i r~es- 
î *»?. iT'ţre ^Clrr'rJ 2 :V!jS 

creştină = y:»'erlj:r, a- 
•*2r‘ f * eii'. ri~e ^ re 2- 

rmape : s-ti p.r*t2- ,-iecare.î*- scit 
1* serr re vopsit ^ cerusiu, 

re se a~r. sr^se ^T-î^'e*» 
cw^-te. r* :*t.’ Zii I:-starti- 
re: "a-e: Z\ <C SZâ*Z iTvltS! lui; 
te re 2 rt~ c r - -a~ş. ^t^eaţa 25 ~s 
te-tă 2 r *jQ^.rri2î t ia- preoţii 2. 
CcIZirs. Z‘. :2 ':^>^v*?îse, Ri- 
cîarc Z-aroatAi, -avei \î cal eseu «Al. 
-aradtay si trti sTu:~i terii r^ere^t' 
2- ■ o şt it *vţî:t'^ perrtra =crinia 
s.r;-r2tă si pewtru rei r^igcriţi.i- 
territati si tartina ti. £-2 r^î 12 
ci*: :: tra s*a rus ?r ^.^Vtie 
re rctrricZete. rllâ^ si i- resi - i 
speciale s"a :esf&KSLpe î=rrc^.' 
t răsei: tas; Zr—ii î^a- 

.*tn-''i£t?, :2*e. sere osi- 
nea gj . dad *se jcs rtareliil ce se 
cTIcl^e. r ie ra şi acest arârt să 


ro 

*«. t*rt-r <TW-f2 2 rTssear ' 

"'* 2I2* ra r >,:-rrj? '*nS; f ra¬ 
ia cânt aceasta îr. u sr—'rt-a x’*- 
t ca re r-e^secstzre r xrt^t 2 r-err* 

r Iar. 

^Dpstn:- e 2 cr.t *;: r - r : sa 
Se 1; *»}, ct perticîparec ce reTeca 
:**' : * peste 15 state a'e *ne^-'ri-7 
eipe'inc ?* SDeci 2 Î state'.e Z~ic.*ş* 
JT'-Ncis, IntffasA, Zaii^c^ia, 
*e*rsi' «ra^fa. ^z^zzr si Zi strict.’. 
Zr tac>i a. Z '■tetâric ce tfisfaeaţa, 2 - 
ceosfS TLZţiBS s* 2 2t^3t '2 
t.' *ji 5etrpe «as^rrrr, arperârt 
c«^re'eZe awericafie si *t«âre. sste 
ae tancanae cl s' crane si iaeri cerate 
titre car? Z-Z- 

i: : 'JÎ «LHMBS F?££ZCr. *re> r.eec 
r ik*p*. Ir colţrl Ci*- ştirea,sa- 
» ;:s, se 2^2 desrat îhtt' 
nesc *ccţt t cs c crvre. "irza 
ţeare rjcr->oe2 Atest ace' era lata 
«e -r aetr^ şl iuocâ ce 4 ^r*^ , t 2 t 
«r-i ctltifti ir m~z. tlB&~*Ti *1*- 

Kicstmi si» aa^:4î*;'.i 

' * Z»e r^şâr re^tt '-î* 2-. 

^ nrn ce Tcalar jerr, xetil ta 
||^i Oastea >" , tfie wizies, 

■Ceţjî s1*Gr,câre certr^ ere 
«eaw şi jmntie*, pert^- 
^ se> r*l 4 .girase 2 stat îrt^ 
Pt fette U arii. •< *C-£ TCItr 
ei8L£Sî*; * R£BîiILC Th£ 
- ta c referire la tlseri- 
s«0 era cea»ş1sti tr 
•tiac^TAie RorraL cata 
l&IXTATţ ROnaL «AX FILI- 
■ relRVi I* timpul erelor 

acestei zile. pe Capitol 
f* f*ţa Corvşresuliri a a#ut loc 





•Cu nci este Zvmeze 



•Ie hoc siqno rlmres*. 


constîtsie -r se^ iur pe-“tr^ e r '>e- 
-ă-ea rit re* rr2:-' ? ră 2 ţări: xîs- 
tre =tâ scla.ia cowfistl. 

I* rar-: czZzirvî. TfxaBjaraţT re 
r-ect x , :a^e C2~ta-- r ~c^e-**â r- t^:- 
ti-e>: ZL 001 £ST£ DLf^£Z£t' şl ^QIS 
*ZS - se 2‘Ta c r-^ce 

re rea. 4 -err, pwrtatl re reTe- 
yat cir nepal, ersaa îrri tfir Trc îr 
Trc reci re pi acorde, r-apeTele tri¬ 
color si 2Te*nc2re. Zâteia Cir rele¬ 
gaţii avea- T^ra^ra^ re rare soreai 
tate crîr c2^e ccnrjcâtcrii se acre- 
sa- trpc-rT-i car? se rrrea î r Tcc. 
sa vară şi sâ asculte sau iatrau cu 
*ci îr ccTrari. ca să-si arate areci 
unea sau sâ se i efemere sai fci'e 2- 
surra actiurii care avea loc. Rertru 
renani, la •‘m-ciseri re rnrrLiri.u- 
re casiHle si rieterii era. rcriţi 
re pcliţie rara se scurgea coloana i 
nersă. 2 vo*-tit tet ti”t- «rele 2- 
ne^'car oe ori gira roaânâ^Janes Cr㬠
ciun :ir. Clevelarc, C^io. lortea ir- 
tr*o meri cari perfectă, rură. tun㬠
toare. -e-rau cateva frarnerte dir cu 
%i^tele oe care le adresa ^ultimi¬ 
lor: Cetâteri ai MeHcii, Creşti ri 
de pe Potonac! înţelegeţi ce face- 
nci acusr? Şti ti voi ce semnificaţie 
are această cruce enome pe care o 
pcartă aceşti precti creştini Treceţi 
vei aceşti caaeri care trăiesc în e- 
*il fo^tat, plecaţi din patria lor 
dragă din cauza opresiunii ccwnis- 
te? Sv creoeţi că a sosit tii^Hil sâ 
luptaţi si voi alături de noi, al㬠
turi de întreaga creştinătate lapo- 
tr1*a anticristului care aaeninţâ si 
tara noastră? Vedeţi ce înseaană co- 
«inismil? Aplrati această ţară bine- 
















LIBERTATEA 


IULIE 


PAGINA 20 


ŞTIRI DIN LUMEA EXILULUI 



[Urmare din pag. 19.1 

cuvantata împotriva acestui cancer ! 
Nu lăsaţi ca fiii voştri să albă par 
te de soarta nenorocită a acestor e- 
xilatl, a acestor victime, a căror 
viată a fost distrusă de satanicul 
comunism!" La rândul lor, ceilalţi 
delegaţi, preoţi si misionari se a- 
dresau mulţimilor prin alte megafoa¬ 
ne. Niciodată, capitala lumii nu a 
văzut o demonstraţie de asemenea prc 
porţii pentru mica Românie de dinco¬ 
lo de Cortina de Fler. După ore de 
drum prin arşiţa şi extenuaţi de câ1 
dura mare a zilei, coloana a trecut 
prin dreptul ambasadei care parcă se 
ascundea după un zid înalt. Trebuia 
să se manifeste în ordine si fără a 
depăşi o distantă permisă de autori¬ 
tăţi. In apropiere era statuia mare¬ 
lui luptător naţionalist ucra i ni an 
T.G.Sevcenco. Acolo, după ce au so¬ 
sit cu toţii, iar camerele de TV s' 
au instalat la locurile potrivite.au 
început cuvântările si discursurile. 
A început reverendul Jeffrey Col lins 
care a vorbit despre scopul urmărit 
de demonstranţi. Au urmat, prezen¬ 
taţi de Rev. Collins, delegatul Ca¬ 
sei Albe, reprezentanţi ai Senatori¬ 
lor: Paul Trible [Republican, Virgi- 
nia]; Pau Simon [Democrat,Illinois]; 
8111 Armstrong [Republican, Colora¬ 
şi: trimişii PM1 

Crane [Republican, Illinois]; Chrls 
Smlth [Republican, New Jersey];Tonny 
Hali [Democrat, Ohlo] şi Frank Wolf 
[Republican, Virginla], apoi Rev. Ha 
vadtay, iar vorbitor principal Părin 
tele Calciu. 



STÂNGA: Troiţa de 16 fiţi înălţime, ridicată T n faţa Bisericii "Sf. Maria" 

din Cleveland. dezvelită de curSnd. operă a sculptorului Valeriu Cercel. 

DREAPTA: Troiţa ridicată la Cămpul Romînesc din Hamilton, Canada, în me¬ 
moria tatălui sculptorului Valeriu Cercel din Cleveland, realizată tot de 
domnia sa,cu un toast la temelia acestei fapte româneşti şi creştineşti. 
In centrul fotografiei, Valeriu Cercel. In dreapta 0-1 George Donev. Per- 
soana din stânga, neidentificată. 



ROMANIAN FOLK ART MUSEUM 


EPILOG: La începutul lunii Iunie, 
scurt timp după aceasta manifestaţie 
cotidianul clevlandez PLAIN DEALER, 
publica următoarele: [extragem]: “De 
partamentul de Stat a comunicat Ieri 
că România a făcut cunoscut Statelor 
Unite că In săptămânile următoare va 
permite emigrarea a peste o mie de 
oameni. Acest comunicat vine In aju¬ 
nul zilei în care Preş. Reagan urnea 
ză să decidă dacă va prelungi cu în¬ 
că un an statutul de naţiune favori¬ 
zată României. Având în vedere ellbe 
rarea din închisori a fundamentalIş¬ 
ti lor protestanţi. Departamentul de 
J Stat a recomandat preşedintelui pre¬ 
lungirea cu încă un an a clauzei*. 

CU NOI ESTE DUMNEZEU, ÎNŢELEGEŢI 
NEAHURi Şl V* PLECAŢI...! 

CORESPONDENT 


De la D-na Rodica Perciali. prese 
dinţa Muzeului de Arta Populara Ro¬ 
mânească din Chicago, aflăm următoa¬ 
rele: 

După o expoziţie de două săpt㬠
mâni organizată, ca si anul trecut, 
la Daley Civic Center, cu prilejul 
sărbătoriri1 zilei de 10 Mai si o al 
ta la Universitatea din Boulder.Oen- 
ver. Colorado, Muzeul Român, cu aju¬ 
torul financiar al Consiliului de Ar 
ti Illinois, pregăteşte deschiderea 
unei noi expoziţii. Este vorba de 
cea mal mare si mal reprezentaţi vă 
expoziţie de ia înfiinţarea muzeului 
în anul 1983, găzduită de prestigloa 
sa NORTHWESTERN UNIVERS1TY - Evan- 
ston [lângă Chicago], la DITTMAR GA- 


UERY Norris Center, 1999 Sherldan 
Rd., dela 23 Iunie până la 16 Iulie. 
Galeria este deschisă zilnic de la 
ora 12 până seara la 8; recepţia de 
deschidere a avut loc în sera de 
23 Iunie. 0 ocazie minunată pentru 
românii din zona Chicago-ulul să se 
reîntâlnească cu frumuseţea artei 
noastre populare şi, mai ales să in¬ 
vite prieteni americani cărora să le 
prilejulască cunoaşterea si aprecie¬ 
rea creaţiilor artistice ale talenta 
tulul nostru popor. Rugăm si pe a 
ceasta cale să fim sprijiniţi prin 
donaţii care să ne ajute să pregătim 
expoziţii de calitate, mai ales câ 
toată munca noastră este vo 1 unt a ră 
şl numai dragostea si dedicaţia rtoas 


trâ în a oi "» • ’ ’ sp1r,t ‘ 

româneşti, -arta care prin frumuse¬ 
ţea şi estetica depăşeşte planul na¬ 
ţional şi aparţine universalului- nu 
sunt totdeauna suficiente, greutăţi¬ 
le materiale fiind din ce Tn ce mai 
mari. Chiar si bursele pe care le pu 
tem obţine de la consiliile de arta 
si umanistică trebuie să fie întampi 
nate de sprijin corespunzător din 
partea comunităţii etnice,care.în ca 
zul nostru, se iasa foarte mult aş¬ 
teptat. deşi de trei ani am dovedit 
dăruire, rezultate frumoase, câştiga 
rea atenţiei si aprecierii publicu¬ 
lui american şi instituţiilor cultu- 
rale americane. n . .. 

Rodica Perciali 


Luptaţi împotriva 


comunismului 










IULIE 


PAGINA 21 


— Haz de Necaz — 


-Ce spui maestre, do versurile n*>- 
întreb* un tânăr poet pe un mare 
p^t, dup* ce ti citise acestuia vreo 
«ou* ceasuri din poeziile sale. 

•lipseşte căldura! răspunse poe¬ 
tul* 

.A» înţeles. Trebue să pun foc In 

versuri . 

-Dimpotrivă. Eu în locul d-tale as 

ţmM» versurile în foc. 

On ziarist Intervievează pe un bâ- 

trăn. 

•Ce *1 flcut d-ta, moşule, să a- 
jungl la vârsta de 100 ani? 

•Am aşteptat! răspunde bătrânul. 

❖ 

negustorul de cârti: C adevărat,ca 
f car scumpă cartea aceasta, dar are 
itătea glume Intr'însa, de mori de 

ras eltlnd-o. 

Ţăranul: Oacă-1 aşa, atunci o cum- 

cir pentru soacră-mea... 

❖ 

-Wămlco, de ce are tata nasul ro¬ 
şu? 

•Pentru câ bea vin. 

-Oa, titlcu bea numai vin alb!... 

❖ 

Doi bucureşte^l comentează o ştire 
zatlonalâs 

•ai aflat* la Ploeştl se distHtn.* 

Cuci \t Braşov. 

-Oe ce la braşov, când tu spui ea 
i% ploestl? 

- p ă1, zahărul e la Ploestl.dar coa 
a alur • la Brasn*!! 

❖ 

im art'st fugit de curând din Re¬ 
unit, este vizitat de un prieten de¬ 
al Său, care râmi ne surprins văzând 

portretul lui Ceausescu în apar:ane~ 
*. artistului. 

-Ce, al înpbunlt? începu să spu 1 

vizitatorul... 

Oar artistul gnlclndu-1 gândul, * 

rr Wvpe Spunând: 

•€ cel mal bun leac pertru dcrul 

oe casa. ^ 

Mn de partid a cerut pleca¬ 

re# din ţară. vine la el un ofiţer de 
secuHtat» şl-1 întreabă de ce vrea 

să plece. 

•Oduft motive am, răspunse onul.Prl 
^ «tf ci mă te« că daci vor cădea 
«Pistil, noi membri 1 de partid vor 
r-ltl oalele seanţe. 

•A* răspuns? Ofiţerul, CM^jrlsmul 
H dvvema cel puţin ÎOOC de ani... 

-E. ăsta este al doilea motiv. 

♦ 

ăl fcttirestl în timpul pavoazării 
**1 tftlt în vederea sărbătoririi 1r- 
dala ?3 Aug., unul di 
•ălll dl ordin ca sala să fie 
şl cu tablourile lui Le- 
ortsacic» si Ceauşes- 
1d însă, răzfrj 
începe să ti 



Mtâ-CW 


port» 


tovarăşe? 


Coşmar 


Şeful comuniştilor români, Nlculae 
Ceausescu, se prezintă Sfântului Pe¬ 
tru, cerându-1 să-1 deschidă porţile 
ralului. 

-Ce cauţi aici? îl întreabă Sfân¬ 
tul Petru. 

-Doresc să Intru în ral. 

-Nu, spune Sf. Petru, tu te duci 
în Iad. 

Trei zile după aceea se prezintă 
înfaţa ralului trei draci, unde Sfer¬ 
tul Petru îl întreabă cine sunt şl ce 
vor. 

-Noi suntem primii trei refugiaţi 
din Iad... 

❖ 

Sergentul: Care e tâmpi tul care te 
-a pus să mături aici? 

. 1 dat *l : Dor* general-maior! 

❖ 

7 1 de vară. La brutărie a sosit 
pâine caldă. Vls-ă-vls de brutărie 
este un bloc. La etajul 4 locueste 
Popescu Hlhal. Pleacă grăbit să ia 
pâine şl uită să la buletinul. Se a- 
sează la coadă până să -1 vină rândul. 

>e razi». NeavSnd buletin, este ri¬ 
dicat şl dus la miliţie. Aci el expll 
câ că este Popescu Hlhal şl locueste 
în str.... nr.... etaj 4. Roagă să se 
“rlHti un miliţian $1 întrebe preşe- 
asociativi de locatari. N111- 
u^w, 441 ^pv- 

ne că nu-\ cunoaşte. Este dus la co¬ 
mandament. Aci cere din nou să trimi¬ 
tă oe cineva la •capul" locatarilor . 
Sâsrunsul este negativ. Popescu este 
disperat. Este scos la raport,aci g㬠
seşte un prieten care este ofiţer. II 
explică cele întâmplate şl Popescu es 
te e'lberat în sfârşit. Sosind acasă" 
capul" locatarilor îl zăreşte sl-1 
"ace semn să se apropie, şoptindu-i: 

^ ’e Popescu să ş*l1 r% 
c r 1 te-a căutat miliţia şl de 2 or 
a*" spus că nu te cunosc. 

❖ 

0 ţăranca ave» 3 copil, care sul 
comunişti »u ajuns bine. Ţăranca plea 
câ dela ţari şl vine la Bucureşti să 
şl vadă copiii. Se duce la cel mare. 
Este bine primită. Invitată la rasă. 
Femela după ce mănâncă se închină s : 
^iţumeşte lui Dumnezeu.Ce fad mani' 
îl spune fiul, lui Ceausescu sâ-1 «- 
lumeşti. Femela tace din guri. A doua 
zi se duce la al doilea copil.Când se 
termini masa femela se închini din 
nou. Ce fad mamă? îl spune fiul. Ce 
tet mulţumeşti iul Dumnezeu. Mol m*1- 
ţurnim tov, Ceausescu. 

A treia zi femela vine la fiul cel 
mic. La fel, la sfârşitul mesei ea se 
închină. Fiul 11 spune: Ce fad mamă* 
Ea îl zise: Fiule, noi *e rugâr lui 
Dome zeu, pentru că este nemuritor şl 
Iul 11 mulţumim; voi mulţumiţi Iul 
Ceausescu, dar el este mirlter. Daci 
moare Ceausescu, cui milţumiţl voi? 
*a»4, răspunde fiul, dacă moare Ceau¬ 
sescu, atunci amlţumle lui C^mmeze-. 

♦ 

irtr*o e re târziu, securitatea 
"vizitează ! ocuirşă* pe ^ evreu, 
şi după obişnuita percheziţie [con¬ 
fer* obiceiului casei] este Invitat 
să-i însoţească oe îgeeţl ia sediu. 


Am fost trimis la Primărie, 

Cu o hârtie importantă; 

Şl-ml spuse şeful, n mâ' IHe, 
Rapid, Primarul te aşteaptă”, 
îmi luai în grabă parpalacul. 
Servieta cu gogoşi umflata. 

Şl coborând parcă Feleacul 
Etajele, pe scări, în stradă, 

M'am îndreptat în pas grăbit 
Către tramvai, în coltul străzii. 
Dar păn' să urc, el a pornit, 

Că'l înjurai de toţi Irozii 
Şl socotind că timpu-1 scump, 

0 luai la fugă pe picioare 
După tramvai, ca să îl prind. 

In statla următoare. 

Dar dracu'avea contract, se pare. 
Cu tot ce se mişca mecanic, 

Câ pan 1 să m'aqăţ de tampoane. 

Goni şl mal napraznlc. 

Văzul atunci, un troleibuz 
Ce aştepta la semafor... 

M'am repezit ca un obuz. 

Strigând la taxator. 

Bătui în uşă disperat, 

Urlal din toţi bojogii, 

"Deschide drac îmolellţat, 
Vedea-te'ar mama norgll". 

Dar semaforul se'nverzll 
Iar el porni Incet-încet, 

Către garaj In plină zi, 

...Cică era defect. 

Văzul un altul. Iaca vine... 

Sării nebun, îl luai din zbor. 

Şl atârnat ca'ntr'un ciorchine, 
M'am trezit jos, la Foişor; 

Acolo, riare'nghesulală. 

Maşini,- uuaori mo* - 


Fiind teafăr deci, trei nasturi doar 
Sl-o mâneci eu aveam lipsă. 

Pe marginea de la trotuar. 

Eram în luptă'nclnsă. 

Cu cel din jur, cu orişicare. 

Pe un "Getax" total blocat. 

Şl înnotănd printre picioare. 

Către şofer m'an adresat: 

-Hal, mă'nţelege, frate dragă, 

E caz urgent, forţă majoră. 

Fă un efort si dumâ'n grabă. 

Că sunt plecat de-o oră; 

-Nu pot, manca'tl-as, n'am benzină 
Sl'n cârcă nu pot să te duc. 

Sâ-ml dai si "Kent", chiar sl-o duzină 
Şl-un pol să-mi dai ciubuc. 

Am scos sl-un pol, am scos si Kent, 

Am scos tot ce aveam, 

Rugându-1 foarte Insistent, 

Mai mult că şl plângeam. 

-Gata'npărate. Sus pe cal. 

La Prlnărie-al zis că vrei? 

Ia zii: lovele clte al? 

Pornirea-i doar cinci lei... 

Plecă năprasnic, luă viraj. 

Făcând cărare'n gloata vie. 

Topea, rodea, mânca pavaj. 

Dar nu spre Primărie... 

-"Ce vrei sl faci planul cu mine? 

Mă duci, mâ'ntorci, mă ocoleşti? 

Eu, vreau s'ajung la Primărie, 

Aici, nu la Piteşti. 

Am coborât nervos, la gară. 

Din taximetrul menţionat. 

Simţind, ne pentru'ntăia oară, 

Că'n anul morţii am intrat. 


Panică, mare aiureală. 

Totul era blocat; 

[Asta, că s'a'ntrerupt curentul. 
Că de mergeam o staţie-n plus, 
îmi făceam singur testamentul. 
Sub roti de troleibus]. 


Un cântec, însă, mă trezi, 
Oe clopote'ntr'un ton, 

FIIndca'ncepu o nouă zi. 

La Câne, la Hamilton. 


Valeriu CERCEL 


pentru a da... o declaraţie. 

Ajuns aci, anchetatorul, un indi¬ 
vid lombrozlan, TI întreabă răstit 
şl oarecum ameninţător: 

-Ascultă Goldenberg, al rude în 
strilnitate?... 

-Da de unde, tov. anchetator, nu 
am ^şa ceva. 

-De ce minţi?Nu al rude îr Israel? 

-Desigur tov. anchetator. 

-Atunci de ce al spus ci nu al ru¬ 
de în străinătate?... 

-Tov. anchetator, el nu sunt în 
străinătate, sunt în patria lor. Cel 
ce se află în străinătate sunt eu. 


FRÂNTURI DE GÂND 

Z? Ir no»-t-înt încap doi alăturea, în- 
tr'o casă cam rar... 

“ Calul este al călăreţului, sabla a 
celui ce ştie s'o poarte. 

• Pe reînvâtat îl cunoaşte ce' î-*â- 
ţat, pentru că si el a f ost odată ast 
fel. 

• :aci doreşti să ajungi pe culmi,co 
botrâ-te fr adâncimi. 



EPIGRAME 


Unul •literat* care "luptă* 

Se vrea scriitor cu orice preţ, car stilul lui scre**it 
'L'arati îr lutrina lui adevărată. 

De-a r rage TVisl ca u* mă ga r, *ce e", umil şi slut, 

A»* valora nai mult în viaţa-i tcatî. 

Daci eşti r egru, chiar şi plin ce rîle. 

Şi nu $t11 nici ortografie. 

Iar verbul ti-e pornografie, 
ia ce bun «ai trăieşti bâdle?! 


c.z 


















LIBERTATEA 


IULIE 


PAGINA 22 


ASPECTE SOCIALE, POLITICE Şl ECONOMICE 

DIN ROMÂNIA 

— comentarii triste din exil si din tară — 

_ » » 

HI 

- Ştefan POENARU- 


Acrste comentarii, au 
un rol de Informare şl *- 
vertlrare a oamenilor cin 
stitl si caro nu ştiu $S 
vad* râu1, să vadă capca¬ 
nele întinse de comunişti 
pentru a-1 anihila. 

Sunt nulti cel care.în 
tara. au supt la tîţa co- 
monismului, iar atunci 
când suptul a devenit pe¬ 
riculos pentru el.deoare¬ 
ce calitatea de membru de 
partid nu le mai oferea 1 


mult decât ar fi vrut. Am 
rănas stupefiat de obrăz¬ 
nicia comuniştilor rezi¬ 
denţi USA care se laudă 
cum au "sabotat" comunis¬ 
mul în România furând.de¬ 
lapidând. provocând b㬠
tăi. chiar violând fete- 
femei % cu alte cuvinte de 
dSndu-sc la o serie de ac 
te antisociale pe care a- 
Icl. le denumesc "activi¬ 
tăţi de compromitere a co 
munismulul în tară".Nu nu 


nunitate penala, l lctiei/?- mal atâta, dar aceşti co- 


le au luat "calea exilu¬ 
lui". Adică au plecat în 
deplasare cu binecuvânta¬ 
rea partidului. în tarile 
lumii libere au ajuns ur¬ 
lând că au fost persecu¬ 
ta** t*e cc n — M »t%, nu au 
avut drepturi,etc.Se ştie 
că. principiul "partidul 
nu greşeşte şi nici mem¬ 
brii lui nu pot greşi de- 


munisti acum rez1denti.au 
neruşinarea să întrebe pe 
alţii, desigur prin formu 
lari cu tâlc. cum pot eT 

dovedi ci nu agreează re¬ 
gimul comunişti?].Nu lip- 
wxiţt- erecte H- 

chele comuniste care au 
obtlnut în mod fraudulos 
dreptul de rezidentă, vor 
acuza deschis pe cei care 


cât din lipsă de suflclen în tari au făcut opoziţie 
ta experienţa** a acoperit Ideologică şl propagandis 
si acoperă pe lîngi pres- tlcl comunismului 


tle si Incapacitate, şl 
multe fraude de tot felul 
La un moment dat sunt a- 
tît de grosolane, încât 
partidul pentru a Ieşi 
din momente de grele san¬ 
cţiuni penale aplicate 
membrilor sil. lt oferi 
acestora calea unei depla 


sirl îr * 
te sarclt 
nomice ei 
rlle lur 
de parM 
tltâ vec 
balaj no 
cMI sub 
firme co 

dr tur1! 


* *11* cu dl feri- 
1 politice, #co- 
c. Ajunşi în ţl- 
i 1 .beft .vrmbrll 
i reiau suptul la 
w -serviţi în aro- 
i si care ii o- 
jioperi*u1 unor 
fefCiilCi agenţii 
11 , companii liactl 


11ârr f 

rovpanll o# t*xl- 

Mrtrc, 

r* i 

C. S# V#dr câ A- 

CC*t S 

ur-T 

pr1»it«,cwi ce 

ar exp 

11c 

A obrăznicia co- 

rtyni ţţ 

1 lo 

r ro*sSn1 carr Au 

©btint 

it r 

r/identA In dl- 

trriu 

• St 

At# înd hecowu- 

ni st#. 



j v_ 

un 

,n de rlle, "TIT 

C*rx! ( 

rru>it *u Mir# 



tn lagăr, sâ Ob- 

tln v 

1 / A 

dr Intrare In U» 


$.A. ce refugiat politic, 
Intitularea a făcut sâ cu 
nosc mulţi re/î«lenţi ro¬ 
mâni, Ca medic specialist 
psinmru, am discutat cu 
,1, profr%1onal.ad1d dc- 
ten»1 nandu-1 sâ spună i 


că: 

"prin critica lor au aju¬ 
tat KR să la măsuri de 
îndreptare, deci sunt co¬ 
munişti din convingere" 
[vi reproduc textual un 
fraqment dlntr'o discuţie 
purtată aici le New fort 
cu un fost organizator de 
grupă de partid].Unul din 
Intelectuali 1 români, a- 
juns după mari greutăţi 
în e<11, îmi spunea cu t. 
multă amărăciune cum, un 
comunist, fcvt şofer In 
tari ajuns acum *boss" 
l-a întrebat cu profund 
dispreţ; "Ce cauţi tu a- 
Ici? Nu puteai sta în ta¬ 
ra la cărţile tale! Aici 
este de o.irirnl c** mi ne. In 
ţeVrptulc..." orice comrn 
tarlu este de prisos. Un 
alt mfnân, este dat afar'a 
din ervlclu dr către pa¬ 
tron, romăn comunist, di¬ 
rector dr companie,în r%>- 
meniul In care 1-a spu*. 
câ: "Nu am permis In ţară 
ri fiu Înjurat dr roimi- 
nişti şl nu permit nici •» 
Ici într*un stat Mbrr *| 
fiu Indurat de comuniştii 
aciuaţi.chiar dacă cel ta 
re înjuri lhuliganul) es¬ 
te tatăl dv*." In cadrul 
companiei respective nu 
est# primul caz Iar tatăl 
^1 fiul au venit din ţară 


cu asemenea obiceiuri dez 
voltate în şedinţele de 
partid. "Tatăl" este arhl 
tectul comunist Vaslle vâ 
sllescu, cu domiciliul 1r> 
Oueens, Individ care nu 
se jenează să povestească 
cu lux de amănunte cum a 
colaborat cu Piticul dela 
Scornloeştl în realizarea 
unei lucrări, iar pentru 
buna desfăşurare a aces¬ 
teia a cerut ca un număr 
de câteva zeci de 1 no 1 - 
nerl şl proiectanţi con¬ 
structori sa fie concedi¬ 
aţi ca Incapabili. Ceeacc 
Ceausescu a dispus pe loc. 
Gurile rele spun că de 
fapt acest arhitect ar fi 
"fugit* 1 din România ca sâ 

m*-l omrarr rfC rl wro 

-a făcut nu rău, ci mult 
râu. L-am căutat din curi 
ozltate profesională pe 

numitul arhitect, l-am vă 
zut şl l-am crezut pe cel 
care relatase pătanla.sau 
Incidentul cu comuniştii, 
tată si fiu. 

Este uimitoare uşurin¬ 
ţa cu care autori tăţlle 
de Imigraţie occidentale 
acordă viza de intrare a- 
cestor otrepe comuniste, 
caro tn loc să-si facă a- 
nil de puşcărie la drept 
comun, ajung să se bucure 
de democratic, libertate, 
bunuri materiale. Am amin 

tlt cum în lagăre, salari 
aţii români a! servicii¬ 
lor de Imigraţie îi înva¬ 
ţă pe comunişti să decla¬ 
re lîn fapt sa mintă), că 
nu au fost mrmbrl PCR.xau 
ca au avut parte de perse 
cutii sub regimul comu¬ 
nist. 

Oare autorităţile occl 
dentale nu cunosc legătu¬ 
ra dintre regimurile comu 
nişte si luwa interlopă ; 
Să nu ştie ci acestea lan 
seară peste hotare tot ct 
au pregătit la şcoala co¬ 
munismului ra borfa%1,pen 
tru a Infiltra Imigraţia, 
a o dezorganiza, a o dis¬ 
credita? Pin această pîea 
vl socială, agenturile CO 
munlstr culeg agenţii pen 
tru spionaj, boicoturi,sa 
botaje, atentate, crim,*, 
ttc. Cu aceşti comunişti 
dezorganizează viata eco¬ 
nomici, socială, pe1111 da 


pedepsite de cltre rom⬠
nii care au si au avut de 
suferit de pc urma lui M. 
Nai duc, ofiţer de securi- 


că "este transfugă",$e mi 
ră câ, la un moment dat 


a statelor încă libere.Pâ ta cum îhtr'o zi, în urma partea "comunităţii* 1 si 
na atunci, comandouri- unei discuţii în care-1 sunt apăr ate ca şă m, fio 
le comuniste se vintre nea- înjurase pe comunişti ,$ca 
zi, distrugând unitatea pă în ultimul moment de a 
românilor din exil,lovind fi strivit de o cadă de 
în ci cu toată forţa şl bale lăsată cu scrlpete- 

prln Infinite procedee, le; lucra la o demolare tate cu misiune înTran-| 

despre care vom aminti în într»o echipă de romani; ţa], 
prezentul articol. din opt oameni,cinci erau Geeace autorităţile oc 

Doamna X, de origină comunişti! eldentala nu cunosc este 

română, rezidentă U.S.A., Un anume Ml hai Haiduc, faptul câ. In ţările comu 
dar care a păcătuit fată nume conspirativ, reuşeş- nişte Intelectualii nu re 
de regimul dela Bucureşti te să discrediteze în fa- prezintă decât 7-10* din 

ta autorităţilor occlden- numărul membrilor do par¬ 
tale de Imigrare, acorda- tld, rostul de 90* fiind 
"prietenul" el o bate din rea vizei de Intrare Inte reprezentat de alt# catr- 
senln, lăsând-o leşinată, I actualilor romani.la gorii social#. Inteîectu- 
Doamna X dacă se Interesa scurt timp după asa zisa t Ir p e comuniste 

de antecedentele celui ci lui "dezertare" din NţnU ny rC pr*Mntâ garanţie 
rula 1 se dăruia cu dra- teruî de Interne face o p#ntru regim: "inu' '-‘fu¬ 
gos te» afla ci rrspreti- vfrelarjtlr fn care aflmâ ^ 

*ul **•*- «,i a •# r# ,» te crwîînt■ ISA Ctrm t 

învârte numi în cercuri cfctova mii dr inlrârctu- fetAflatul i"ite aT C4p\tfc s \ 
de comunişti rezidenţi, aii români, de diferite !1$mului". Comuniştii, u* 
Doamna X a fost pedepsita specialităţi, pentru a-1 d*ti cu venirea lor la du 
pentru "trădarea" fată de lansa ca Imigranţi Tn ţS- terr. au recrutat membri, 
ţară, atunci când agentu- occidental, und, ur- activişti, organe de re- 

ra a considerat câ este s j constituie pllo- presiune, din rândul •><- 

momentul potrivit şl aces coloanei a clncea co- *U Interl ope şl al celor 
ta ,a fost considerat câ 
fiind odatâ cu critici le 
dânsei aduse regimului de 
la Pucurestl privind foa¬ 
metea, frigul,păduchii şl 
rîla vi in RomSnlti.Oar do#m 
X, nu poAtc vedr aces¬ 
te lucruri, nu le poate 
înţelege pentru ca.nu poi 
te. Şl doaiwu X nu este 
singurul caz din New YorK 
0 alţi transfuga românca, 
stabilită de foarte mulţi 
ani în U%S»A.,SCAPa tn ul 
ti mul moment vie a fi vio¬ 
lată în toaleta sălii so¬ 
ciale a unei biserici or¬ 
todox»' române misionare 
din Ouern-v (biserică apar 
tlnâtoare dv "Biserica Ha 
mă“ de 1 a Bucur* 4 ŞtTf, vi e 
către grupul vie comando 
al securi slutul Mllhovarv, 

Iste vorba ue acelaşi se¬ 
curi st care la flintele 
parohiei respect!ve,înt ni 
dusese pe reprezentantul 
cu probleme Ir ig>1s copiei 
Misionare Române din Ame¬ 
rica venit din partea am¬ 
basadei comuniste de la 
Washington, un ofiţer de 

securitate din serviciul , * 4 

de contralnforna}li.incro Haiduc locuesc în cart ie- ml uni vers I tară ? t vm - 
dlhil, ii.ir .dcvir.tl * rul Tlnvrrtulul din Hucu- docţi. H^Jorlt*toa «l'sol- 
Unul dintre românii c» rrştl, sunt ^njto.vo, nu vontllor învât JmAntu lui 
rr lucruri fh domeniul' l* vupirS s,curlt*tv.« cu supurlor din ţâri 1« comu- 
construcţt I lor, fml roii- nimic, orlmrw ijutor din nlvtc U or. '« n J 


muniste". M»W1cu1 prrso caro, 1, tncvput. âu cr.'- 
naj sc dl ca exemplu pc cut ci âccst fenomen co- 

slnc cum 4 reuşit sA— 1 pi wunlst rccidi [cum sun,.u 
cileasci pe franceîl timp locincllc lull din rândul 
de peste doui decenii.ui- muncitorimii.tirânlnll si 
tînd si aminteasci faptul race, chiar si Intelectu- 
cJ, a intrat fh franţa cu alltitll [nu vn'au ^5 ri 
nur»- fals, pesIMl numele dic problema cât de ^xilt 
cuiva caro pi' timpuri câ- au ajutat partidele polt- 
latorea Tn strilnitate. tlco :ise Istorice, prin 
iar suh comunişti nu a Incapacitatea lor, . ' 
mal avut dreptul la pasa- lipsa de orltont Intelee- 
port, asa cum a fost şl tual. venirea la putere a 
cazul familiei mele. comunismului). La verlM- 
Ma aflam Tn tari când, carea de partid din l-»«e, 
la scurt timp dupi autode toţi Intelectualii care o 
nuntarea lui Haiduc, *•*“ ^ Partid au 




s;»^ f\iu px^ihri J# 

nul declara- fost scuturat! tdravin si 


- 

ti el pe care acesta o fi- cea mal mare parte dinm 
Urniri le s'au vicut el excluşi, ca elemente 


eusc 

imedlAt, dt» op 

tlcl Ia ccuisulat#le ocd- 
dintâi*, codificarea le¬ 
gilor vio Avordaiv a viz#i 
do IntrArc şi ANM Pt /î 


nftănltoAs# strecurat* î« 
rânduri l# partlilului (cu- 
r!o> lucru cl, «ol acum 
în refugiu nu rx'uslM <1 

f.ivom AvcUs îuc**u cu v\v- 


1 


U Pt AŞUf'URf PIN TRU IN wunistil strvcu»Mţi nrin- 
TtLU'Tl'Am pe A OBŢINi 


li 

ti 


VIZA Pf INTRĂRI ÎN îAftltt 
CK CI DINTÂI E, .itât p#ntfu 
c#1 car# aşteaptă în ţjr.l 
cât şi p#ntru c#i din la¬ 
găr#. (AnlntciC fAptul cî 
sor* şi nviMii lui Mihâl 


tr\> M\ii si Cxifv rv^xi 14 t# 
mei \a rxHuluiMt Î.Oori'NC 

>ă f.ic v) privi/Ar#; exis¬ 
tă int#l#ctuiM.adică c#i 
drpun vi muncă int#- 
lectualâ, titrAti, -idică 
ă.in»pli pv'sr^viri d# dlplo- 


u 

Ir 

-i. 


h' 

<ă 




i*i 


* 










i 1 A 


"" " 


IVWINA n 


cadrelor 

• t AplltAfrA 


1^1» «VlMll M '•«!. 

Ufui,ni 

vli.il pM'iiitrli 

fJKrt» • llîilrulul 

Cilv#ni ppMintl Imp» » 

tifitft p« M< * “ 1 1 1 ' * ' 

,, )„) ţ M 1 tde»‘1o«|1« »• 

IM A Iul 1“' M 1 ’ • - 1 ‘ 

WLu #i 

ţift- deimmţ 

ţ*** f»M#1 A«»‘»dAf« 

I A At«*0 I 

U WP»llA 

ţii rate in de 
Ml po 11 H i r 
f U,l puO» rMH 
| wr«iU |1 U asl 
ţţ O Itunr 1* r«» 

, (la, <nMff a ' 

Iffiţili'l (ţ e*t O |*Oi 1 
(«IUInul tir I# Pitiri 

|!1 n|*| 1 At 

ţ, «Ir agent1,d# aptoM, 
»uni 

penii Iul, învelit W Iul, 

|ţg fi tari M»mu 


MM 

«n *i 


au renllnual In v 11 maghiari au ala» ai ru Joeul mal Mne, ale mlraHvIa tratatului **11 ret ţi din tara, a 

fără ronţtleni iau s111 ţf Incendiare lanţuri f«1# ratavA rirvUntIrl lila Yllta, fu alte «uvln citeau» (llbtla, Vor iMa 
Im mul Mul jotul romunlj Ir» ruinai 1, .iritând lumii rostit# «Ir* iHi'ijr 1 1 * Ml hal te -nH demonii ?e ?e r,i estr| «Ir un rltati **0 turml si 

illrtfi menţinând Inlr» întregi rr nsf. nela er««- I «|r Anul Nou Ia furopa Domn, r â a f«ut illlt M; un plitor".Pentru nol.rel 

v 1 v t Air a «Ir filrtltino, Mm. 0 damnnitreail V»H«1a I limfă In ultimii .ini, nu aluJlio, «a I au unt m din e«11, Ia *»re aMwaIA 

lupta ptnlfu r lut anul citat na iii n Polonia, Aces Tns« amnl ra #rt polii 1 
pierdui, Orientalismul ma le popoare vti In» tmuK, au t»lmU, Prin Inartlvlta 
nlfiMat In viat a pnlltl- avui oameni pnl1t1c1 t nu Iu i»**t «a timp Ha patru 


ll f mr * % 11 1- 





«iŞtl 
119 t 


I Mtta «unt NIHh , 

(ett litr 11, In t 1mp 

,i inl#1*«iua111 » «mini 
«*t< apt| ani Pr |11r vi re 
di ţel» «re 1t« t A» t I* 1“ 
mu 11 t»f»re t €irmMnMt 11 "fu 
,iH 1 1 dau «te» Ural 11 fal» 
kt %1 primau vlftl# Ir* 
.iui, (arul Ui vlai 
m , u .<# la (i ll»« 
r|, na #a9a P MteplUţAft 
rerrta a» raia on llJ 

f l«» titrat, mi an tntr lr« 

r»a1 flfre 


• A a Puroftnlrt antntialtfr 
t a M Tn 1 1W|hi 1 t tl/lu)1ut 
Iul, a inntInuat fn e«11, 

Au fn•.t rrtnfliniate pat 
t loa^e, pa» t tdu*« nmllrtr, 
uniuni9 mandlaU, renaU 
111, tmţ'iitlte pnrtutnlll 
,u 111/11, au f u n t “nu : 
mi 19♦* p» i • p«tlni 1 ,a1 multe! 
a *0 mana a ii Ut ratt 11 pm> 

t ru pierdut t lmpt‘1 al 11M. 
;uM A tnM IMffflW fN I O- 
•UIMII RfUIHUI II) f ONUNIM/ 

11 In Im apar 11 atra lor 
pfilltit a, OfgattlratnrlfI, 

au ţ'r iini • InflUralia * »* 
munUtUoi In rândul «-«U 
tulul tara In presant 
ir . uni reiat tn pat t .< <1r 
rrglmul it« U Pu»araţii 1 1 
«lurrriifa» ir tnaraWftâ »»pO fc 
iltta «tupl rfc/iml, au ari» 
tal cifclt «u repalala rla* 
r«ia 1» tnat*u%1tf »te t anau» 1 
tr ruititl,»! »ulmlnlml »u 
t rlmlvara dala Praua.t»»pM 


avui oameni pol1tIrl,nu iu 
I Ato? 1 tir I At 11 *,1 PAutn» 1 

de NAPtpanli ti' Im aiurii» 
de lua parl .'Mnel ttamenl 
pol1tli 1, pat»lot t, au o» 
•jatil/At opoziţia atât din 
.ita» A tn t âmlu» 11» t eto 
i)1 o Iul, * AI Ni tn Intri 1 
o» , lulmlnând ru a»te du 
i ura| • at»’ aii ai At at Iu . 
ml 1 Ini»*ag1 « ât «te f 1 1 a 
M 1 »•»te intmml*>mu1 • A• 
i» *.t t polii 1» Mnl din t a 
rllr vrclnr m noi,au Ia- 
\at %pA1atu1 rutelor mut* 
dare In fmmt 11 «•, departe 
«le oi Ni Indii» ret 1, a aii au 
ţlnrill il e«le mrl bine 
«\ % u*n **t« altei# nct1 v 01n 
nrterii Im pentru popotul 
romln, orlaMalMnil din 
viata politiiI a Românial 
A « unt Ihuat tn r«11 tn ev» 
mrntelt «te QreA itt»m»ânâ, 
Pai a erAU put 1! 1 «le . o 
monl * 11, ţi iei trei fii 
tut 1 Amintiţi nu-1 fâieAU 


'.•j 


furia din tari, 1 -aii Alun 
gat Aţa rum am fn*t «jn-J 
ni ti mulţi «llntr# noi «I»» 1 
ritr# romunlţtl.Pretextul 
ai ora tânAr la vreinea a- 
raea nu tţl are vataM IM 
tatea, fu mine tn tagi», 
ta itoma, a in% t un a«lo1#i 
r#nt ramln «le U ani, NI* 
ntjpr, burevlnean rara a 
vrut «A trh1att& Io lumea 
11NerA *1 a reuilt ie ţi» 
a propui, A trenii urant» 
ta pa )a llmlţnara, ni a 
mar% pe ,ţpi ploi la Trl» 
ant| rând i*a predat la 

M |.,UMl.«tr, t’rin Htţt# »«• «t* pO»« 

V4«i#ife«' a * *» 1 '*m«« iiU lui. 

ta, ut *â ultim t â am avui 
.wi.tx <m U IH*«*M* VMt ,lrU 11 ’ u e« 

a (olt HtnAI, Patl Me«jw|e 
Mu,al | dorea recuperarea 

«trllnltata, fit a un 


» ent 1, He«i#1e Mlhat 1 A l 
Ah«IUrat ‘te la «tjoaie i »* 
pi» entl r 1 penttu n«> 1 
t "M.lnll t MHptlim RUMÂNI - 
II lIUI pi, i ând eram itu- 
«ir-ot, tn anii d# început 
a t iimunl imului i prinţ »*« 
n«»t tudanţll tlrcula un 
« ovini miijl» H MlNar*,n1m- 
lu.lul Hp»»anţa1or rtoanlre 
ni o formă «ii ii ret a de a 
ou «Mnfftata opoilţla fa* 
ta le unele maiurl romu- 


n» ««inltl, tn primul râno 
pentru mii poporul romln 
apoi pentru #1,1 tehui a 
a lupie, il >• a«j1t«, na 
onianlu «e opoziţia antU 
«nmunMt â, n| f ai â i unun* 
rut opiniei puhilie ire»«i1 ^ 


era t ani vie, A vrut ,»t «« 
târla il lupte ţi a 
reunit, la |ti ani, Maţen 
tatei ţi firi rude tn 
ban 

In hu/unar, PI*at «I nu a 
to«t #1 In Ionii Ovi,t 
Perornând celor «ate a» 
veau miilunea polltlfi na 
organl#### opoziţia antl» 
«omunlitl a românilor «lin 


zicala MMI re «i ta mal 
valahi IA « a ori. in«1 «IarI 
nu vrem aa fim «le■*f 11 n- 
t 4 al 1 « A naţiune de pe fa¬ 
ta pffmfntulul. Pe «oc tdeij 
tall nu-1 Infere%*,»/.( a* 
t at 4 tţmp rât ,• ot pr««ri - 
t ur 1 iarloA*»» din alt nat t 
a creaţi «lupi al doilea 
ra/hnl mondial. Pe el nu» 

1 it\tereiea;.i « Ine condu* 
ce regimul romuntt de U 
nurureţi 1 atâta timp ,it 
ohţln dohlntl aerlo.ne la 
hanii îmtjrumutaţ 1, notari 

sl 1 aii, ii at at, Pe #1 
nu-1 Intere-,«a A «A eu , 
tu, at, iod iuferlm tn #- 
■11, nau el iufera a«a«a 
un»le iunt plini «te pa» 
duc Ni, rlle al nu au o# 
mlnra, A. o-ftea nu»i pro» \ 
hlemet# lor,sunt ale nom 
tr# |1 numai mal ptitem iâ 
ni |# rezolvam, A.eaita 
•tiu COmunlltll, de aceea 
« aut a prin ori* e ml (1 «race 
sa n# 1mp1#d1«• unitatea 
tntr 1 o opoziţie #f1t'A*e, 



aiu tnffi 
Ci ««rg«nu, a i« n f r r • n t lat 

U Tn^Uul Aff.M.^1. nt, 

nlt#fti* ti*, n»»r‘ut * |t 1» 

Mim o ief tr «I# A*re» * 
(, , are irapl awt«»ttAtt* 
l«» ,H- Imigrat 9 # *»• • id»♦* 

Ut#, rare re •# tu» »â 
■fvmtllfi |1 lIH »u 
u «#m «| 1# (bjtldrir, 
p#«t a» fi foii (In# *1 
Ipvna, ilre il-i preel 


Prin h#tH>i prefetlu 
1 «ml#, Aia fum «m amin 

t, «a putui In (ara al 
% (u fre»ie «ml 

Mtf», 4# vlrtle |1 «a 

11 au» tal» dlf#»11#, 
dWrolll in 
mu t f#H«» 
«fiOW9<#,fu^ 
f|t* 1a#e«» 
ii fl, md- 


re# ti» 1 

florii pe 
aveau mpltga* 

utau »l a«iiu* 

i*•lt|t# fn of 



N» eht*H«A «mlHltitU 



M»««mitt amtt- 
Im4ltt lupi 
Me Wbat l, 
laMt al parii 
> H »«! 
JUmAmI , 






• »p»ta 

emat ul gliile ,<11 

• 

a» »»t t |mi*l in 



|i 9 a»dal •• * re»e* *• l#*a*et e*e**|d»» 



























imn* 


UHKRIATI’A 


l*A< «INA U 



î*jj‘ert*x&4Uu' 



,*> - j> , PWlN OORfOMflA 

i v i 


/**?*«OQoc 

u *JJ m TICKCTUL* AVION - 

2 NOP V* LA H0TiL • «•'••*« " 

* .3 MBIU* Pf /I * COCKTAH. DMArlie*, 

f\\ou ?«#»<’ <v« *UiZcvHt* &<t+*/ur (*i TAMPA 

OCAl A .MAtfiON OAKrS, P/Nf PIPew , ODI AN DO 
OlANBY «WQRiP m« HUACM âARDBNft 

^ tfuu&mtitâfo fi vtodfâu 

ev{t. 


p+in* r* liXfaie Ta titÂrt&ş 

* 'Vf%3ov/f* mviwr mf&Afr t%t motrtaÂmx** 

'f.J* f 'H '« rvfr a~ 

UA^ ;4*«JMQ' r 4i c>vt<A«a m*C 

t jftu/âfi Aa foubMm 

fot Trul' jgft* cjfedw'. 

1/amÎvi iks&uMA, <*i ÎHfsmmatu 

*uffant'KÎ#l<>< 4u*afi fa: Z e ^^rT^L. 

M<h) 821 4225 


(ftMMHHNM 


mmmmmmum 


4. 


Vindem ziare (n 
Ib. româna 

Groen Point Ave. / 45 Str 
QUEENS 

HARTA ROMÂNIEI MARI 
LA PREŢUL DE *3 US 

iNSOŢITA DE O BROŞURA 
CU UN F. SCURT ISTORIC 

••I W)ATI IDMANIM IU IA wr PACT IA .‘IAHill n| "| |mi k'IAI i a", 

A I*' AA'it, Apt, l II, WimkUIiIp, Npw Yorl, N.Y., IM' 

M l'l IA IVI ION Nil 01 AII, M l-mw„u,| Vlll.v,,- Hr.Apt. 

•OS, nia-.’KI, OnturK ianaoa, 

(HII TUlII II l COSTAU SUNI M/COMIAII 01 i uhi'AhXiori, 


ANUNŢURI 

A 


«i i*M tAiUM im, vAfcţtfJUC W» t 
HI ( AN 1 1 MOuiUlMNlM , M'-Uil ÎN M 1 ’ 
HMM HMuIUIJK JM», VUUAVA, ’»i>MI 
|N ANUl l*«i IA SUNA Ull MINA IUN 
MAMII UNIM , NIW V&WU 

| %M NUUAI IA UultUNA CU NC 
QIEţlA /tAUulUl. 

— t AMU IA MAVIMM MU, MMJ MIMAI l ,CU 
MlHUllIVi IN MKUNtNfl, Mb, Al HA 
\)l*Ufc. NH, 4. NlOt Ml 1 # MAMA I, 
i\k) 4, Ari, i«, M’itOMn C 0 HWJ- 
%k IUN mAvIVCU WMUM MIMAU # 

VI M U U INI A M III 1M| 1 rom.UMI 
um>H|, ?ft ANI, MIMAU A, Ui ANI, UA' 
NHltl| 1 1 ANI, lADlX 0 t AM||1 1 i AM» 
‘.♦U M‘ONMiKt/1, IN MA1IU UNI) C 
U I M Avt M U MtUUM'MiMAU *01 
tivii I Al Alll; A lUMUIt, A MU.I UA ( 
AiamA IUN MNVUUf (A | HA, | tMM> * 

IM A IUN» 1 NU A MAI AVUI VOI I *»A M 

AN4A.U/t, I Al* I MINIMII t AM A HM IA, 

NA i [t f At*M ti M <**M> Ml VA I UAH» I 

IA 0HMU Ulii >4 nA IA MAIA IM 1) HAI 

IAUUA IN /U t U HtUAHA NI 
HI A»! vAnU». M . » AMIl |A A INIMA) |N 
HA IM -A Un* A UUVA A t OAHU IHIA I 
tlAMUAMlt MANA (Al/ tlMMUAMM \Mm 
IN (IU IUN UNHA, AUIUMI t Al li I AU A 
iuMUAi tA i« MMUAill cjm* t uNHut A 
HM) MANI, IAN | A HANI 11 A UIMI*. 
AM M l HNtNU mAKrANH , 

UI < AKI iAJNC.l \A AMUfl AUAMA 
t AMU II, M*Nf NIH.AM UUHllA ♦ ON 
HUI MU | I Ut UMANI II A HAM .AtU I ANI 
NU ANI 0IN fUMJMC.1l, IAHUIA mA 
VtVltl HQAM II lUNlAtlAlA LA HI. 
nm, t *.;n, »n, mu uni vi l. 


Mica 


ANUNŢURI 


VIZITAŢI 

RESTAURANTUL 

'DACIA' 

17 28 Putnam, Ridgewood 

CÂNTA SOLISTA 
LAURA LAVRIC 



m n • n«,i 


ASTCIRIA Ml AT HRUDUCTM. INC. 

OFfRA cele mai bune produse 

DE CARNE PREPARATE 
LABORATOR PROPRIU 


*11 ti» NNIVAUIVAV U»N» 13*1 AND UH N V 

•II t»IBft*«TM»t% IIHHI 



LA BARUIR'S 

«ASIJI 

CAFEA Şl ALTE PRODUSE ORIENTALE 

«0-0/ «JOI I N\ m vn, , SUNNYSIUt, Niw YOHV 

,, ,, M III I _ 


w (m)w m* 


; IAMM -l INI NI A) IA- NU AKiM MMI »N Ml •'» 
HttlANI 011A H MMI 11 S«l ANTNtHNIIttl 'SUI IN 
ini I IN Nil ATI 1 IU miHUl CUHUAIM OUA «UCU. 

M>TI. 


'• • ’ •* 'i. 


*) 

/