Libertatea anul 6, nr. 52, decembrie 1986

•• 




tmm rm • u * * 




47-15 44th St Apt. IR, Woodside, tU U377 


3 Ct- 73 SC 


Anul s. Mr. 52 - Decembrie- 1986 


Zi*r de opinie. orientare si acţiune românească in Exil ■ 


■MMM 


r 



n d 

Radu GYR 

0, llsuse împărate. 

Iartă lacrimi şl păcate. 
Vin* să'ncMzl uşor 
rănile ce dor, 

'Hui ni-) descuie. 

Noi te-om aştepta, 
căci pe Crucea Ta 
stăm bătuţi In cule. 

Maica Domnului Curată, 
Ad*o veste minunată, 
înfloreşte'* prag 
zâmbetul tiu drag 
ca o zi cu soare. 

Zâmbetul tău drag 
TI aşteaptă 4 n prag, 
cel din închisoare. 

Peste fericiri apuse, 
tinde mila Ta, Msuse. 

Cel din închisori 
Te aşteaptă*n zori, 
pieptul lor suspini. 

Cel din închisori 
Te aşteaptă'* zori, 
si le-aduci lumini. 

Steaua prinde să lucească 
peste leslea'mpârăteascâ 
si din nou trei magi, 
varsă din desagi 
aur şl tămâie, 
îngerii de sus 
magilor le-au pus 
Cerul sub clicile. 




Coli 


A venit şl-aici Crăciunul 
1 urninându-ne surghiunul. 

Cade alba nea 
peste viaţa mea. 
peste suflet ninge. 

Cade alba nea 
peste viaţa mea, 
care-alcl se stinge. 


Lumea*n cântec se deşteaptă 
pe rtesla TI aşteaptă. 

ZSnbete cereşti 
Intră pe fereşti 
vin în orice casă. 

J1 în orice gând 
arot tremurând 
cate-c stea sfioasa. 


Treburi albastre stele, 
peste lacrimile mele. 

Dumr.f-?eu de sus 
§o Inimi ne-a pus 

lacrimi grele. 

Ijumnezeu de sus 
T f * Inlarl ne-a pus 
pâlpâiri de stele... 


temniţa posacă 
a’apietrlt sud prpttorcaca. 
în bezna grea, 

pfrntrg ncl f*u-1 stea, 
s’aprlnde. 
osândiţi, 

* grăbiţi 
colinde. 



Crăciunul in Cernâuţul 
meu natal, in Bucovina 

de altădată 

Vianor BENDESCU 


Odată cu finea lui Noemvrle sau 
începutul lui Decemvrie şl a adierii 
crivăţului peste plaiurile cernauţe- 
ne, începea pentru noi Românii de pe 
aceste meleaguri, o noul perioada de 
afirmare spirituală. 

Neaua ne era "lai cerul” predesti¬ 
nat lat oosc.ru l sus să păşească 
peste el. spre a aduce izbăvire ce¬ 
lor obosiţi şi chinuiţi si o nouă o- 
cârmulre nai bună în lume si în vla- 
ţă. 

Cu primele fulgulrl de nea, ini¬ 
mile noastre începeau deaceea să su¬ 
ne în loc să mal bată, chiar dacă vi 
bratlunlle cordului nu erau încă dan 
găt solemn de mare sărbătoare,c1 deo 
camdată numai un fel de îmbietoare 
modulaţiunl de speranţe şi aşteptări 
de bucurie. 

întâia staţiune de creştere si a- 
danclre a acestui minunat complex a- 
fectlv, o aducea presără si ziua săr 
bătorlrll Sf. Nlculal. 

Onoţla bucuriei cu care era aştep 
tată de noi copiii sosirea zilei de 
6 Decemvrie, spre a afla în zorii zi 
lei tot felul de dulciuri pe care Sf 
Nlculal ni le aducea noaptea, era u- 
nul din cele mal zguduitoare momente 
din viaţa noastră. 

Neuitată îmi va rămăne în aminti¬ 
re înfrigurarea cu care scotoceam în 
dimineaţa acestei zile coşuleţele a- 
sortate cu dulciuri şl figuri de şo¬ 
colată, iar uneori şl cu o M vărguţă" 
lisată de Sf. Nlculal, dacă conduita 
mea lăsa de dorit în cursul anului. 

După frumoasele clipe de extinde¬ 
re şl elevaţie oferite de sărbătoa¬ 
rea Sf. Nlculal, viaţa noastră sufle 
tească începea un curs determinat 
din ce în ce mal intensiv de valori¬ 
le religioase proprlu-zlse ale săr¬ 
bătorii Crăciunului. 


In răstimpul ce se întinde pană 
la 24 Decemvrie,mâncarea era de sec, 
petrecerile publice Interzise,Iar da 
tlnlle austere, astfel că viaţa co¬ 
tidiana era dominată de un climat 
spiritual tot mal meditativ, aştepta 
tor şl 'puritan. 

“Fiţi cuminţi şi învăţaţi sarguin 
cioşl, căci Moş Crăciun ascultă la 
geamuri**, era unul din îndemnurile 
pedagogice cu care părinţii încercau 
sa ne promoveze dragostea pentru în¬ 
văţătură şl seriozitatea vieţii mo¬ 
rale şl religioase. 

Aceloraşi teluri moral-rellgloase 
serveau apoi confecţionarea stelelor 
de colindă, învăţarea colindelor si 
cântecelor de Crăciun, a irozilor si 
în numeroase familii, modelajul les- 
lel sau al staulului dela Vifleiem. 

Dar nu numai conduita şl actlvlta 
tea spirituală a copiilor, tineretu¬ 
lui si a celor vârstnici $e desfăşu¬ 
ra în cadrul determinat de atmosfera 
Crăciunului, ci si aceea a vieţii 
practice şl cu cat se apropia Crăclu 
nul, ele se strecurau tot mal expli¬ 
cit în funcţie de el. 

Una din grijile elementare si pre 
alablle, în primul rând la familiile 
de ţărani, fermieri şi meserlasl.era 
tăierea porcului de Ignat sau şl cu 
o săptămână înainte. 

Abia se sfârşea tăierea porcului, 
succedau alte lucruri preparative 
pentru Crăciun, ca: purificarea vi¬ 
nului de fructe şl umplerea sa în 
sticle, spălatul si călcatul Ungeri 
llor şl albiturilor, lustruirea ta¬ 
câmuri lor şl sfeşnicelor, confecţio¬ 
narea a tot felul de îf^letlturl de 
lână pentru cadouri de Crăciun, ca: 
mănuşi, ciorapi şl pulovere, aurirea 

[Continuare în pagina 2] 


URÂM TUTUROR CITITORILOR 
SĂRBĂTORI FERICITE 
Şl 

LA MULŢI ANI | 






































LIBERTATEA 


DECEMBRIE 1986 


PAGINA 


Crăciunul în Cernăutul meu natal... 


t 


şl arglntarea nucilor şl selecţia 
grâului pentru coliva de Ajun. 

Povara pregătirilor cădea însă In 
săptămâna din urmă, fn 19-24 Decem¬ 
vrie. 

Ea începea coptul cozonacilor şl 
prăjituri lor, cumpărarea cadourilor 
şl culmina cu tăierea păsărilor me¬ 
nite ospăţului, şl curăţenia şl ame¬ 
najarea festivă generală a locuinţei 

In tot Cernăutul nu exista casă 
românească, care să nu fi respirat 
de Ajun si Crăciun a primenire şl 
podoabă. 

Aşteptata zi de Ajun aducea copi¬ 
ilor dimineaţa în sfârşit o bale ra¬ 
dicală şl veşminte de sărbătoare. 


După prânz, femeile începeau pre¬ 
gătirea mâncărurilor pentru cina A- 
junulul. Iar bărbaţii sau famlllan- 
t11 maturi împodobeau în ascuns, să 
nu vadă cel mici, pomul de Crăciun. 

Imbrăcarea hainelor festive si re 

9 _ 

vlzulrea corespondentei primite $1 
expediţia celor datoare, cădea în ce 
le mal multe cazuri tot în competln- 
ta ultimelor ore înainte de cina. 

Drumul până la oficiul postai şl 
înapoi, era şl el pentru noi Indige¬ 
nii, o festivitate pentru sine. Ve¬ 
chiul oraş moldovenesc cu Instalaţi¬ 
ile şl vitrinele sale moderne, era o 
adevărată feerie de lumini, podoabe 
şl dangăte de slavă. Toată natura e- 



— 


PIAŢA UNIRII DIN CERNĂUŢI 

» 9 


ra greu înzăpezită, Iar brazii se în 
convolau de povara vesmintelor albe. 

Pe străzi întâlneai sânii trase 
de cal cu zurgălăi. Iar geamurile 
străluminate destălnulau atmosfera 
festivă a familiilor. 

Interesante erau unele datlne de 
Ajun ale agricultorilor români din 
Cernăuţi. Aceştia îngrijeau de după 
amiaza acestei zile vitele cu o hra¬ 
nă superioară celorlalte zile ale a- 
nulul, dandu-le chiar raţii de gus¬ 
tat din ale lor proprii. Iar unii nu 
uitau nici de paserile cerului,atâr- 
nându-le jerbl 1 de ovăz pe porţile 
hambarelor. 

La orele 6 după masă, el treceau 
încă odată prin grajduri, spre a dls 
tribul vitelor hrană îmbelşugata şl 
pentru noapte. 

Dacă omul o avea bine In aceste 
zile, să o albă şl animalele. 

Zicea doară o tradiţie,că în noap 
tea de Ajun, la miez de noapte vor¬ 
besc şl ele şl cine le poate tălmaci 
glasul, află taine privitoare la mer 
sul Anului Nou. 

Dacă apoi la orele sase si jum㬠
tate pregătirile ajungeau la termina 
te, si mama se hotăra sa puie tacâmu 
rlle si farfuriile în sufragerie pe 
masă, atunci perioada aşteptărilor 
Tsl ajungea apogeul. Iar tatăl tre¬ 
cea la deschiderea spectacolului fes 
tiv, anunţând prin clinchet de clopo 
ţel sosirea lui "Moş Crăciun". 

Copiii Intrau în odaia mare,încăl 
zltă şl tâmâlată cu ni reasnă^ e cet1nî 
si ceară pi cutSndS, unde TI aştepta 
pomul nl'at de t>uml1 moş. Sut» pom,pe 


podea, găsi» mic si mare. dar 
sale, frumos ambalate Tn C utH i 
tlchetate cu numele destinatari . 

Chiar dacă datina pomului •- 
clun se Introduse Tn Bucovina 
tn ultimii 150 de ani -de alt' 
şl fn ţările occidentale- ea a 
atât de îndrăgită de Românii 
ţenl, Tncât nu găseai mal <iel 
Crăciun familie fără brad.Nu a. 
cest pom o semnificaţie sini' 
cetina sa tot verde, el era -a 
sus, pomul vieţii, speranţa 
permanentă. 

Dar lumanărelele străluclr < 
simbolizau la fel pe Isus.lumlr. 

mii? 

Emoţia era mare. Copiii î- 
chlau sub pomul bogat dotat 1 : 
nat de lumânărele, 1ametă si 
ţe de sticle, ziceau rugaclu^ 
nească sau cântau Imnul bradul . 
alte arii de Crăciun, ajutaţi 
companlaţl cu gura sau întruna* 
zicale de părinţi. 

Oupă ce copiii admirau sufl 
pomul. Iar mama aşternea sub r 
fată de masă, fire de pale sau 
întru amintirea leslel din vifU-i 
tatăl deschidea Sfânta Cina cu 
că cuvântare despre sensul săr 
rll, sau cita capitolul din Evar 
11e referitor la Naşterea Domn. 
şl o rugă de mulţumire către Du- - 
zeu, pentru binefacerile făcute î' 
cursul anului. 

Oupă aceste contemplatluni religi¬ 
oase, ambii părinţi îmbrăţişau si Sd ] 
ratau copiii . urindu-lc ct “ 

(Conţinu#* f* 


poşta redacţiei 




4^ LOEBEN, Austria . 


Dragă Redacţie, 

Ka numesc Petre M, Duna, actual¬ 
mente cu domiciliul la pensiunea 
"Astor" din Loeben, Austria, în aş¬ 
teptarea plecării către Noua Lume. 

Ar Intrat Tn Lumea Liberă [Aus¬ 
tria] Tn noaptea de 19-20 Sept. a- 
nul curent, după ce timp de două 
săptămâni am străbătut teritoriul 
Iugoslaviei, prlntr'un şir lung de 
peripeţii ce păreau că nu se mal 
termină. Zvonurile răspândite pri¬ 
vind retumărlle de romani la punc¬ 
tul de graniţă dela Starnora Moravl- 
ta, în parte sunt adevărate. Se pa¬ 
re că flecare al treilea român care 
se găseşte în captivitatea miliţiei 
Iugoslave, este predat României, în 
baza unul acord secret Intervenit 
cu «aal mulţi ani în urmă între cele 
doua ţâri. 

Pentru Occident. Iugoslavia apa¬ 
re drept un Intermediar 1 mportant 
privind refugiaţii români, cehi,un¬ 
guri, ruşi, bulgari, albanezi şl po 
lonezl, pentru care această ţară re 
prezintă portiţa de scăpare către 
Apus. Nu mal este un secret pentru 
nimeni faptul ci Iugoslavia primeş¬ 
te subvenţii în valoare de sute de 
milioane de do Uri din partea Occi¬ 
dentului pentru •livrarea" acestor 
refugiaţi Austriei sau Italiei, la 
închisoarea Padlnska SAela (lingă 


Belgrad], existând chiar o secţie 
de triere către Australia. 

Oare ţările occidentale care fi¬ 
nanţează cu bani grei garantarea 
primirii refugiaţilor în Lumea Li¬ 
beră, cunosc procedeul care se ap 11 
că refugiaţilor Români si care, o 
parte, sunt expediaţi autorităţi lor 
comuniste din ţară unde sunt întem¬ 
niţaţi şl maltrataţi în mod sălba¬ 
tic?! 

Fratele meu, Marian M. Duna, se 
găseste de cca. 20 de zile la Tnchl 
soarea din r.lklnda, în pericol de a 
fi extrădat României, unde TI aş¬ 
teaptă ani grei de puşcărie pentru 
"vina" de a trece frontiera tn cău¬ 
tarea libertăţii. Ce să fac? Cum aş 

putea sâ-1 ajut?... 

Vă mulţumesc pentru trimiterea 
ziarului Dvs., având speranţa că In 
curând voi ajunge şl eu pe pământul 
-făgăduinţei"... 

Petre H. DUNA 


SQHHCRVILLE, N.Y. 


Stlojate D-le Director, 

Doresc sâ vi exprim întreaga mea 
admiraţie pentru conţinutul exce¬ 
lent al publicaţiei Dvs. "Llberta- 
te.", Nr. 51, Nov. a.c.. .durabil» 
lupt» ti sacrificiu în serviciul 
Neamului îngenunchlat de hoardele 


bolşevice. 

Nu poate exista nici un compro¬ 
mis cu opresorii poporului român.0b 
serv că unele periodice româneşti 
sunt străbătute de un "dolce farnl- 
ente“ în aceasta privinţa, de aici 
si o anumită confuzie pentru masa 
de refugiaţi care Ie citesc. 0 sta¬ 
re de inegalabil defetism, care la¬ 
şa urmări grave. Exilul are nevoie 
de optimism, de foarte mjlt opti¬ 
mism în această lupta antl-comunls- 
tâ. De peste tot trebue să răzbată 
îndemnul la acţiune şl luptă... 

Dvs. si tuturor colaboratori lor 
prestigioşi al ziarului Libertatea, 
un sincer salut de respect şl admi¬ 
raţie de la un român refugiat. 


tru Msus Chrlstos, doresc să trans 
mit tuturor colaboratori lor ziaru¬ 
lui "Libertatea", Dvs. personal,pre 
cum si tuturor românilor refugiaţi 
din întreaga lume, mult succes în 
activitatea de luptă pentru descitu 
sarea României din ghlarele antl- 
chrlstulul bolşevic, cu speranţa să 
ne vedem cat mal curând în tara e- 
liberaţi. 


Inq. Ţucul AL£X. 


Hi hale VICTOR 


4^ LYON, Franţa . 


Stimate D-le Director al ziaru¬ 
lui "LIBERTATEA", 

Am avut ocazia si citesc din în- 
tâmplare gazeta Dvs, care ml-» P'î* 

C ut. Articole Incisive.documentate, 
o pleiadă întreagă de condeie str㬠
lucite strinse într'un f rumos m㬠
nunchi, militând pentru dreptatea 
neamului obidit. 0 realizare frumoa 
să, în slujba unul Ideal sfint. 

Cu prilejul sărbătorilor ocazio¬ 
nate de Naşterea Mântuitorului nos- 


Mulţumim pe această cale tuturor 
fraţilor români care au ţinut să ne 
transmită felicitări până 1» »- 

ceastă dată cu ocazia Sf. Crăciun 
si a Anului Nou, ori au subscris la 
lista de abonaţi a ziarului, după 
cum urmează: Petre DOGARU. OetroU. 
Varascluc ALE<E, Deaborn. Marlnescu 
IR1MU, C. NEGULESCU, Ionel TEBEI, 
New York, Dumitru ANGHEL, Toronto, 
I11eseu C-TIN. Troy. Hăcău LUCIAN. 
Los Angeles. Stratulat ELORICA, Re- 
gensburg. Germania, G. LAURENŢIU. • 
J., Victor 5ÂRBU, loan JURCA, Chica¬ 
go. Irlna MANOLIU. Royal Oak. Nleo- 
lae LEUCA, Denver, Negru VIRGIL. 
ttler. Or. flllp P&UNESCU. Untem-1 
tlngen. Germania. Tuturor, mulu ¬ 
rile noastre de bine. Lista e 
tarilor va continua în numărul n0 ■ 
tru viitor, pe luna Ianuarie. 































decembrie r** 


l K Xi' 

-*-$**•» HHV 'r- el—^ 

ti i^‘ 

******''' * " " 

^ *^*^4*^:} «Pît^ 'i acreş¬ 
ti ^1 

**tr « « $<? 

^**c *^^ 4 $' cc'xxr. — 

^ *r «*• ce cx \-x : 

*' s*c«(*t r? 4\v: 

frtrtt ci cmrct 2 ? *-vrt* .- 5 - 
k ?*t ţi s* ci -r 

1 MM 1 ^ r'îc^’tî ?? 


—C^U 4 S « 


<*«* 4 


«4 ^îrn ? ; *> 5^? 5 :» ;*î. 
«v ^>î*. xi’v. x : x 

xr. str^ şl 

*P«X Cf ? f^o, fii $ ? i':* x- 
iint^ r*: *wr? i^'î*, c'Itfc? r. 

4fctk***i sas xw. rt-t* 

x s*. î':* rxti- ; r*v'^ f * 

■• . ?W. 

^*e* t* ne 

f ^ r^fT îtM'Utt îeîf-^^. se- 
^''xît^'r ?iC r '^ ; 

d$as*-* s ^r-'n*. \' « »?ste 

^v-ritr, ■ e-»c xfl*rs% 
sect x «cd iT 5 t-a "i 

sr^t 4 p sses ny?* 

H' V c-ic* tsc- c**şau*C** 

*V 1 r*l « ^ 

%' xn\%' *itT 1 

?^]*'OPâ» cec**':- ^ $1 > 

-Mu cî-*x-' -' „ ..-Hai?-’i rv ;L v ? xti 
si-ciC.—' ci e'*e. 

:«C"' 46' ăX' ^;»ti 

.V" UE* ^ 5 JT" ÎU.t*&_ tţ* x cx 
"vati\ k\‘v\ cî-~x'* $> 

msx:" ^ în^Hv'f «ess 

'î. <r-isfcsâ **sl. ^ 'z -‘f: 3 ? 
x>4Xf. Sr n*liţ%îj. * x > 4 * 

«*■* m a*tat * 9 » Otn 

5 K x . - x eg - c - jşa« 


> -*.*4.~« .-*•<« sjc 

r ; . ^u*^> i^tîrt r » c*'- 

' ; ‘*i "■ > ?* ' >f \v 

x ' rt. 

^ C*X<X , 

>x* :*- *ifirir' x cr^ *r' k - eitcia. 


Sl 'inu-tisci 

'te* ^ rt* 1 u rx 

*^ş 

*Hw*; ne*rc*a ^ ^ ^ *. 
v * ** ''d $f r*~^ t > ^ 
a?$ts'. 

**? * î*^X?, r> 

c s ?*ce<> ta*1 c$c**»p*> 

*? ext* r* c" :i-f eî-x a* **-?* 
^tl' . Fî-it c? tHx r xc—c cî 
iae* c'tcCt ^ n xvx' 

V^-iîf f-î* ^ c-2r 4 t~*'* 
^ SJXXVV^'t XK N ^5Cft<f,u 
^e'Uret k*«î^ :-\~arx'u rl* 
s*t Sf^u 5«-î * i;.x'.i^ 

Vxt ctc** s* 1 ac*a r 5 

>' i tjfli r' » <>ltl<r, ‘*^ 
^t*ri asn'n 5 rf Hi 
^'t*; 1 51 'ii ce-' l' !*tx- 

V, '1 r4x rrsM \v tr ^5: 

^t' ^ >"X X 2 * x'-f ţ , ^ 2 > 

X 'lX 

-^4ţs;îi U ;f^kî\ 
*> C*i C*'f Ct tl '1 rati'.^ 

k r ~ rxnrti ^cttee'Xi'.' 5 , x e- 
x' K î*et $5X- x :^':' 5' 
t 1 ^ 5 tsc*t >' ^cxxi:l 

r> c*»tP»> 'erw'^i*^ 

-fc : KY'riti '':' J 
:i*t ■: \'i ^ -*cit' re-- 

M!-':t vT'tf » 4i' rr'ixi 

r^rf < ; 5 :^ xi^sr?^ 

,*^î, 

s* rtcxt xel rî-Is-ti >—>*c. 
\\ r" xacit *• cî 
fh c;: i * i\' ^ S*r-x- • * x. " : ; xi 
ti *>ji x sr t*r: x’v»:* :î isc?^ 
5?*:î 5r"KM5ci ni! 
a '1 C* "ii^l, 

r* -«ti' r'^ rî «$- 
t^Ni: ^^xwîrecH^ 

'* ^ Jct<îî r*, 

' x*' tt'* !- 

x-. s^x^ r*xx .\i -wî, 

* î x ‘"fi'. ^\r' 
x « msîte. r 't-e * xxx >i— 


tf k - r « {* «?-:i. ;inî s*i -tţi 
Si x :ix:^ twxw s* r^s 

Î^H» 

'' re'e'i'te 5? um*» i't? 

w ?^i r ->î. r a **':r^:^ 
% i tul, ‘•'>r*rl repare!. rt^:r 
i U»K x s*s re -is'W ^ 

i'îe »^iîH, 'Hf Mî\^Kr ,r ‘* 
mî:*:x-xî r i' :în>n ^ 5 } r:c> 
si 

se rxsx'x. re 

, v:* re sîi^rt s' 35 .\v:î\ 

:iîi^\ stxce' re x:i, 
rc-'iuH » tr' sk, wl îri;Ut^ 
s*c * :-xâ re > 4 , 

te. nt. 

> s-i-s^t tct ^f\: re tr-ti -S 
iJT'nf Si ^'>ite Ci SKT'ltl m 

fi;rr 5 Mtsseitf e-fc 
ci. re ?^:rl r * ~ sit 

re Cît^ti-.^s tweşftl, 
>ioisjr\ a- r r< :î* 
5*ccHr a? x^işcixe s** ^e-e.sj&i 
1 ce' s' sr-ÎH, cr. ser: 

» : '\ sr.eu', 4X' X'-e 

re :^-în\ ^K:\ Vrj» s». ?.» 

:k. 

%■! ^îti*rr KUCH atei c^ 
> :rr* sl-rha’ei Hf'\‘^ 
V' şl i K'r »c^ 

> r-fsei-i ^' 4 ' %x. c'‘\x 

cx*' c c*. xau', 4 - 5 î>x\t' crs- 
xxit. pccce-' 5 : '1 4 ir cir ic Ci c 
:'?> c? :H, sc-icîxci '1 — x 

a? c ‘iscia'i c? ci- rr cî'. cî-* 

Ci we'e. r*crsic*i sr crcscc 
-1ne-c wî»' tm. ■ tjix 
r.wu' si* e-i iedera: * -crc 
**i r ^r**. ' x *xecser> i’ a c 
a î'?csî'cr'. ,esc* ^ra ^n- 

' j^ % . 

-i r-i> CZ vieţii e-i 
v\ c|îc si ^rrrri i«- I 

a* ^îtV a'va*. cit'-» x-x- 
* 4 -' * y v tx c :*sîi> 'i' 

' wa, H‘-Cî a rxx'â, 

cerii 1 x Se-* 

:-Hc. :*•>:. r^tf: xcscisu . 


j* v—i-t\ ci-e î* r- 1- 1 f 

>a'r « <îr^;x! a * >î' 
z+m~ 

^:â' *1 ^ci 

r. 4 -t-wa 5t»cc« rî; >k^4Ti‘ 

Si cr'^i'c* sl-cXcc-^ Cf Ȕ-*Jf ^ 
5 ^ ar HV^ re r'etiţ'f sr^'î^ 
'i 4-ic^^^it? * 4 r;î' ' •■'ec'' t*î> 
î c^'x. «vr-K^t* ar cec^ne'i 
Vi xî-*. *1 r? 4 » aî ; cit'- **stl- 
-It 4 . "i re^ *> x'c 1 : 4 ' ’Ns 4 v^x?»e 

5?. 

> rit re -*xa? -w* *crstr >5 
•eccl'tia r^'r. ce iCÎC 
se #Sfc s3* >tk? - 

-ii î'nîtaa'r >' -ee- 4 - 

c*' cr^sîri *' ax'. *> cit c— i >? 
'? s' site* scix-î^ M' cce*tf,:| 
'I cHc c-'-Itit «Acri ir 'vtt - 4 t- 
h ‘ vâ:i asars*'^ s A .t’i 4 . 

ic»» *xs3. 2 -* r - reciti-' ,itic 
ti-r. rîc ? w ^ st-T* -nrtr.x x 

t ^ -ict-txe re:r:^:'it s 
^r*-' ax 2 * >!:* xr*\r tec 


. a' *ti cr?î 


Cit 


a ,; u:« r 4 *î -ei sî cst-*c' cf ce 
xx' xrl tec ce i -crx şl rtst'- 
tsc. sr^ttesc 

si 4T-lV 

Xrx -CW*' x*rc '-e-' .ce ce c'î 

x'- 4 * 'j^' ixsene^ cit r t-Pc 
aVa'î i cest ei r - tetei sr'rwc 
tj 'e-. x '? xt!» ca i^J^, ?e* 
-^-'scc-ca ier as xirfî r-ic^^u' 
si t -H re-tati 1r*c~ re fi *rte 
s' x' iccit "tc’cH a ; i:i s' 
"ard. 

.'ce-* s 4 st^ixş'* *r jin‘ c^iru.- 
'c c? :-ic' c -acrer cx» etre . 
x' e* nV. -'r-erste» îr-tire şî* 

x-T Hî si r *^ 

4 ?*. s- srtxxt 
s^r c-tce'*' acHn ^'r.sl c»H 
c^tipr see-cxi si tc^ti orce- 
— c iac î~/c r* i r*r!iî1<. 


PA R N A S 


BUCOVINEAN 



* ■¥■ 


La Bucovina 


♦ ♦ * 


ilta * xeaaiti^ cu'ar jUc*e«4^ 

tf -e**4*ix *wrc^ j/rt^ 



âx * kva n»4w î*u-l S*>*t. 
C* a? e*s t -arie* a *r ras * >e, 

K Cl'*i Si. 

cr-i >i i.ti :'H Hbaaltatt 
urcti* c*'cp. estici ci»Cit. 
CSrt C" 4 t|*i. 



*esu ciur" rr-*. 


î 5' «rî»* 


et şl sf> 


ce * 


» e^ce. 


ci-rar", - *5e 

'’i t' C 5 ' ±3C*X 

p feai m . trec *t IMmu 
s* x x'c- crăiţe* 

*•* şavcesc m a:--. 

ii-x-*:' a*-" # t-'e» 

U» «sc&rr: ♦%et" «r*t. 

■pM^ Ct si cix k '*«. 

# SMrti fsfc-'C-i at-a' un w 


Pite. tit« si *u uof. 



> **nisr -aîuet ** * 5 ^ 'oar ci>e % 

><;r ***** a o?c*x arfte m T H ue 
*L*1 I ‘ t cer, 

*5x1 ti'rrc cr'r ^xet r<m + 

c-x' *v- sc''ersce. rreV»^ sire îhu, 
niHe ş^rii 

c U :iu. 
s^sr vie % 

«sa 


isr? cer 


Iktai 


Peisaj bucovinean 


?c\ a tter't rea .-* * c. xs-a. 

Vi si * ic-cex ar s^^ex' :x'r 
xc c-te-xe-. xlx cl*v-x'.' svi cese-''s ‘Hi 
S' * ‘ier.' :— * -sric ; "'< x*sV\ 

t >H* scat'r. cu.'ce 5 - ci'ee- ei rr-^i 
r*KV?i ^ sVc<e re ^sel 'erexi m: 

%.,> satiV ktscw* t-l't V:î? at u.*e-*E 
5* iu >e xxtl-4.e l*ct tccS'C .A3hk,. 


Dr^s Vite*» (sii-mi) 


» c-ac 
cec--^ c. x'r' « *k 
ce-C • •'• cc-tr i-esrtc- 
î*r a> 4 . '•c-rcx 

Iar ce i>r. x>» *xrr 
ar*-e> elc-W cwţ 
v-X'i.f ar -icscc' 
arşi* 4tw' ae 

vi^ceoe ne î'K* :a*i‘ 
e.se ne-iV ^Va**** »a\ 
cat r’t s: - ^ 

r> -‘ ia**c irx*ice. 


Ţara Fagilor 


:ac-v *îxa-' ci 

ceut ' *-r* c* casiccet 

ft-l:*':* s*s f xsct »!. 


a.. 


ce <a-^ $! îl 

iC-î ? M*ti*C 
i'^isîrk? ce t yw q t ^ 

x-* ce cu. r js» V* 
* cîcaî»c u< râ»: pm 
v ser »c c-oc si jc 
~*-i ; ar*V 














LIBERTATEA 






Scoală neam din depărtare, 

Şî te uita colea’n zare: 

S'a aprins steaua cea mare, 

Şl-o duce Domnul prin ger. 

Cu toţi îngerii din cer. 

Ierul, Tară, Ier... 

Iar în loc de blSnd colind, 

$*aud codrii vechi doinind, 

Oela Nistru pana’n Plnd, 

Că m*-1 pace, nici *&1a1, 

Citu-s satele din plai, 

Lerul, colţ de ral... 

Ca grâul de dor subţire. 

Paseu-1 hoardele slblre; 

Pasc sufletul neanului, 
lăcustele Iadului, 

Ierul, Doamne, lui... 

Ţara scumpă mlorea, 

Sta'n genunchi şl se ruga 
la măicuţa Pred sta. 

Cu Pruncul alăturea... 

Şl radeau păgănl misei. 

De plânsul si jalea el. 

Ierul, Doamne, lei... 

Iată steaua sus răsare. 

De la Tisa pănâ'n mare, 

SI nu-1 stea ci mândrul soare. 

Că-a venit moarte din cer. 

Pentru cruntul temnicer. 

Ierul, Tară, Ler. 

V POSTEUCA 


NOTE 




8 Sub titlul M The Church In Rom⬠
nia under comunist role", Rev. Ro¬ 
man Braga si Rev. Prof. Gh. Calclu- 
Dumltreasa analizează In numărul 2, 
lPSf.al revistei "Solia" [11341 Wo- 
odward Ave., Detrolt.NI.48202], pu¬ 
blicată de Episcopia Ortodoxă RomS- 
nă din America, persecuţia Biseri¬ 
cii Tn România, odată cu Instaura¬ 
rea reglrxjlul comunist, expunând un 
tablou Impresionant al suferinţelor 
din închisori, tablou însoţit de o 
listă a Ierarhilor şl preoţilor or¬ 
todocşi, catolici şi greco-catollel 
asasinaţi de autorităţile comuniste. 
Ne permitem s5 reproducem numele a- 
cestor martiri al credinţei strămo¬ 
şeşti, înfierând cu toată târla ca¬ 
racterul criminal al sistemului co- 
imjnlst, plagă pe corpul omenirii si 
civilizaţiei: 

1). IERARHJ[ ŞI^PREOTJţ ORTODOCŞI 
OMORÎn INJNCHISORILE^C^NJSTir 

-Nicodim Munteanu , Patriarhul Bi 
sericii Ortodoxe Române, otrăvit de 
comunişti la 27 Feb. 1948; 

-Policar? Norusca . Episcop al Bi 
sericii Ortodoxe Romane din Ameri¬ 
ca. In 1945, a fost exilat de comu¬ 
nişti la Schitul Sf. Ion din Sebeş, 
Jud. Alba, unde a murit; 

-Partenie Ciopron , Episcopul Ar¬ 
matei Române, mort în exil la Mânăs 
ti rea Văratic; 

-Irineu Mlhălcescu , teolog orto¬ 
dox, exilat la Mănăstirea Agapia un 

<k* moare în 1948; 

-Andreeseti - preot dl rt Poemtr«, 

Muscel, împuşcat de comunişti. A 
fost confesorul spiritual al parti¬ 
zanilor din Munţii Făgăraş; 

-Andreica - preot din orăşelul 
Vişeul de Sus, Maramureş, mort in 
închisoare; 

-Bergheanu , preot din Arad, îm¬ 
puşcat de comunişti în 1951; 

-Vasile Şoca , preot din Bihor.ex 
terminat la închisoarea Ghencea,Bu¬ 
cureşti ; 

- Toma Brltescu - preot din Ne¬ 
greşti, Vrancea, exterminat Tn la¬ 
gărul de muncă forţată dela Poarta 
Albă, Constanţa,la 25 Aprilie 1953; 

-C-tin Budei - teolog.exterminat 
la închisoarea Gherla; 

-Teodor Codllă , preot.exterminat 
în lagărul dela mfîvele Baia-Sprle, 
în 1952; 

-Constanţinescu , preot din Corbi 
sori, *jscel. împuşcat de comunişti 
Confesor al partizanilor din Nuntii 
Făgăraş; 

-loan Chiri la - preot din satul 
Crăsnăsenl, Jud. Falclu, exterminat 
în închisoare; 

-Haralawble Dinescu . preot, îm¬ 
puşcat de comunişti în 1952. Confe¬ 
sor al partizanilor din Munţii Fi- 
găraş; 

-Mlhali Eoescu - preot din Valea 
Romaneşti lor. Muscel, exterminat la 
închisoarea Făgăraş; 

-Victor Fanea , preot din satul 
Sîn-Cralu, Satul Mare.exterminat In 
Tnchlsoare; 

-Gheraslm Iseu . dela Mănăstirea 
Tlsmana, exterminat In închisoare, 

la Tg. Ocna; 

- Iile Iwbrescu - preotul “Blseri 
cil Albe* din Bucureşti, fxteralnat 
la închisoarea Al ud, 1953; 

-loan Lupa? - preot, membru al A 


cademlel Române de Istorie şl Teolo 
gle, exterminat la închisoarea S1- 
ghet; 

-Opri? , preot din Alba lulla, o- 
morît la Securitate In anul 1949; 

- Tudor Sandu , călugăr, preot şi 
jurnalist, exterminat la Aiud Tn a- 
nul 1959; 

-Gh. Şerban - preot din Constan¬ 
ţa, exterminat în lagărul dela mi¬ 
nele Baia-Sprie, 1952; 

-Kojdea - preot din Vişeul de 
Sus, Maramureş,omorît de comunişti; 

- Gh. Tarcea , preot din Hunedoara 
exterminat la închisoarea Aiud în a 
nul 1962; 

-loan Tomescu , preot din Bălasa, 
Hunedoara, exterminat Tn lagărul de 
muncă forţată dela Salcia, în 1961; 

-Gh. Tomescu , preot din Ţig㬠
neşti, Muscel, exterminat la închi¬ 
soarea Botoşani, 1961; 

-Tlberlu Tigot , preot din Iaşi, 
omorît de Securitate la Cetatuia Tn 
anul 1949; 

-Haralambie Vasllache ,călugăr de 
la Schitul Procov, Neant.Externi nat 
în închisoarea Gherla, i? 62 ; 

-Cornel Vucu , preot din Banat,ex 
terminat în închisoarea Gherla,196Î 

-Planacă Pumitrescu , preot. Di¬ 
rectorul Seminarului Teologic dela 
Curtea de Argeş, exterminat în la¬ 
gărul de nxjncă fortatâ Salcia în a- 
nul 1962; 

-Ilarion Felea , preot şi profe¬ 
sor de teologie din Arad 9 eKterm1nat 
la Aiud; 

- Ftorea>ure$an . preot şl profe¬ 
sor, exterminat la închisoarea Aiud 
în anul 1958; 

-Dumitru Zanisnicu , preot din 
Iaşi. Eliberat din închisoare în a- 
nul 1964, dar continuu persecutat 
de organele securităţii comuniste. 
In mod repetat a fost internat în 
spitale psihiatrice, unde moare Tn 
anul 1974; 


cM soare; --; 

-Matei Sandu , preot dl n i as1 
xecutat de comunişti; 

-Xav1er_He1der. pr , ot d1r) 
mortt; 

-Palfi Gheza , preot care î„ • 
nul Crăciunului 1982, a cerut 
Naşterea Mântuitorului să fio 
clamat! zi oficiali. A fost U-! 
de Securitatea din Tg. Mureş, i- 

Sl schingiuit, murind trei 1 u h - 
târziu, tn 1983; 

3). FiSCOPI ŞI PREOTI GREi". 

ţolicijwrTti Tn^NCHISOPIÎe'cow' 

NIŞTE: - 


-Vasile Aftenle . Episcop, orrrf 
de Securitate Tn Bucureşti. 6 m>i 
1950; 


-Traian Valeriu Frenţin r n >„. r 
mort la Slghet, 17 Iulie 1952; 

-Ion Bllan , Mitropolit, mort ir 
exil la Clldăruşanl dup! elibera 
din închisoare; 


-Tltu livlu Chinezu .Episrnn -v- 
la Slghet, 15 Ian. 1953; 


-Alexandru Rusu . Episcop din - - 
ia Mare, omorît la Gherla, 9 Nj - 
1963; 


-Ion Suciu . Episcop, omorTt 
Slghet, 27 Ian. 1953; 

-Augustin Pocaţiu . preot din Or¬ 
gi iu, omorît la Aiud în 1952; 

-Sinion ^erlea . preot din Sin- 

ţinti. Hunedoara, omorît; 

-ft-tru Man , profesor de Seminar» 
mort Ta Alutf; 

preot dtn WdţW 


de comunişti Tmpreunl cu partizanii 
din Munţii Făgăraş; 

-Zenobie Păclişanu , preot si pro 
fesor de folclor, mort în închisoa¬ 
re; 


-Ion Sabău , preot din Baia u ar?, 
mort în 1949. 


2). JMSCOPI ROHANO-CATOLICI^ SI 
PB£0II_M0RTI_Ţn TnCHJSORRE COMlinÎs 

I E i" 

-Anton Durcovici , Episcop, mort 
în închisoarea Slghet, la 10 Dec. 
1951; 

-Iuliu Hossu , Cardinal, mort Tn 
exil la Căldaruşani în 1970; 

-Glosser , Vicar din Iaşi,mort la 
2 Mai 1950; 

-Anton Bl soc . Franciscan Superi¬ 
or din Iaşi, mort în Aiud, 1950; 

-Vladlmir Ghica , Monsenior, omo¬ 
rît la Jilava, 16 Ianuarie 1952; 

-Augustin Pacha , Episcop, omorTt 
la Timişoara; 

-Ianoşl Scheffer . Episcop,omorît 
la Slghet; 

-Anton Benchea . cantor, tată a 
nouă copil, înpuşcat de comunişti 
în faţa bisericii din corn. Fundul- 

Răcăciunll; 

-Augustin Bocaţiu ,omorît la Grin 
du, 1961; 

-A. Baumgarten . omorît în 1950; 

-Herciu , călugăr, secretar al or 
dinului franciscan din Iaşi, omorît 
în anul 1949; 

- joben lentz . preot din Turnu- 
Severln, mort la închisoarea Craio- 
va, 1959; 

-Augustin Maghiar , preot din Săn 
Nlcolau, Sălaj, mort la Slghet, 16 
Sept. 1951; 


■ Cardinalul Joseph Ratzinger -spu 
ne magazinul săptămânal 1 tal 1 ar 
Expresso- a fost ameninţat tn nai 
multe rânduri cu moartea In tierul 
ultimelor două luni, fiind acum Tn 
mod constant acompaniat de trei a- 
genţi ai serviciilor secrete apa r t] 
nând Vaticanului. 

După cum se ştie. Cardinalul Jo¬ 
seph Ratzinger, la Seminarul cu te¬ 
ma "Biserica şi Economia" ţinut î r 
toamna anului trecut,la 19 NoenbHe 
1985, drept pregătire a Sinodului 
Extraordinar al Eplscopllor [Nov. 
26 - Dec. 8] care a avut loc la va¬ 
tican, a denunţat cu vehemenţa sis¬ 
temul economic marxist drept i^* 
ral, incompetent şi neştiinţU^ • 
[Vezi libertatea. Nr. 42-43, *rt1co 
Iul cu tema: "1985 - anul speranţe¬ 
lor deşarte"]. 

Mai există vreo îndoială despri 

sursa ameninţării? 

• 

8 Cea mai puternică staţie de 
re pentru toate ţările comuniste din 
Europa, este instalată pe teritoriu 
României. Ea se găseşte îh satul ua 

benl, comuna Fi lipeşti, între 
si Roman, amplasată subteran.la supra 
faţă având numai antenele. Ea * 5tt 
păzită şl operată exclusiv de $* cur - 
tate. Condusă de Consiliul Securi-' 
ţii Statului, prin direcţia Bacău 




















































































DECEMBRIE 1986 


PAGINA 5 


Stema Românilor din 
Tribalia 


+ Aurel Popescu 


IatS cS din străfundurile Istori¬ 
ei, qîsim dovada peremptorie a exis¬ 
tentei Tribal lei * prin descoperirea 
“Stemei Tării" alături de steaqul 5n 
5 dunql pe care Ml hal 1 Koqalniceanu, 
^ţârele om de stat român l-a înmânat 
)u1 Vaslle Ion Câncea-LevsM Tn anul 
1963 , ca simbol al unităţii naţiona¬ 
le a romanilor de pe anbele maluri 
ale Dunării, 

Stema poarta desenul unei bufniţe 
si al unul mlstret străpuns de o s㬠
pată. simbolIzând înţelepciunea po¬ 
porului [bufnita], si curajul de a 
înfrunta si răpune duşmanul cel nai 
primejdios [mistreţul]. 

Lupta Intereselor străine de sepa 
rare a romanilor din Tribalia de cel 
din Yalahla, de supunere a lor si 
desnatlonalizare petrecută de-a lun¬ 
gul întregii Istorii balcanice este 
total dovedită prin documentele mal 
vechi sau mal recente puse în valoa¬ 
re de cercetătorul român-trlbal: Ion 
dl la l'ldln. Prin prisma acestei do- 
cunpntaţil, nu este surprinzător fap 
tul că si după 1866, Istoricii Inte¬ 
resaţi să lase în tenebre adevăruri 
supărătoare Intereselor sârbeşti,gre 
ceşti sau slavone, au lăsat în mod 
Interesat să se aştearnă praful ui¬ 
tării peste realitatea existenţei îs 
torlce a Trlballel şl Implicit a tot 
ceea ce ar fi dovedit existenţa a- 
ceasta, a sa cum este aceea a steagu¬ 
lui %\ stemei TftUAU£J. Despre ro¬ 
manii de pe malul drept al Dunării 
nu se va mal vorbi. Epoca fanarioţi¬ 
lor a accentuat mult această uitare. 
Interesele ulterioare ale caselor de 
Habsburg şl Hohenzollern, ambele de 
esenţă germana, pentru mal uşoară su 
punere a popoarelor din Balcani au 
contribuit din plin la consolidarea 


frontierei dunărene dintre cele două 
teritorii romaneşti. Interesele ru¬ 
seşti de expansiune slavă şl Impli¬ 
cit de dominaţie în Balcani pentru a 
ajunge^ la Marea Egee -visul lui Pe¬ 
tru cel Mare- au Impus de asemenea a 
ceeasl strategie, de desfiinţare a 
grupurilor neslavizate, mergăndu-se 
până la strămutări de populaţie romă 
nească din Tribalia spre Ucraina şl 
sudul Basarabiei. Toate aceste tic㬠
loşii premeditate sunt ascunse cu 
grlje de Istoricii aserviţi Interese 
lor acestor puteri, fie prin origi¬ 
nea lor, fie pentru că "adevărul" îs 
torlc este scris întotdeauna de în¬ 
vingător. Şl cu toate că romănll s* 
au luptat vitejeşte mii de ani ca să 
-şl păstreze fiinţa naţionala, ţes㬠
tura de păianjen a Intereselor unor 
mari puteri ca Austria, Rusia si Tur 
cla au dictat destinul acestui popor 
paşnic, harnic şl cinstit. Un destin 
tragic care a fost plătit cu milioa¬ 
ne de victime în decursul secolelor 
si pentru a cărui schimbare înspre 
bine ne luptam noi astăzi,urmaşi 1 a- 
celor martiri de altădată, pentru ca 
ştergând praful cu grijă aşternut de 
asupritori, să arătăm lumii întregi 
adevărul. Să ne strigăm cu forţa dra 
gostel de libertate dreptul nostru 
la acest pământ care a fost de tot¬ 
deauna şl este ROMÂNESC. 

Să ştie duşmanii neamului nostru 
că noi nu 1-aro uitat şl ci dacă Is¬ 
toricii lor ne-au trecut sub uitare, 
noi ne-am scris Istoria noastră,spu¬ 
să din gură’n gură si păstrată prin 
limba noastră strămoşeasca,româneas¬ 
că. Trăiască România Mare, a tuturor 
români lor. 

Valentin TITUS 


Pe ziua de 13 Nov. 1986 a avut 
loc la Sydney, înmormântarea unuia 
din cel mal bravi şl curajoşi români 
ce au evadat în vest,din închisoarea 
ţârii -ROMÂNIA. Numele lui a fost A- 
urel Popescu. 

Cu şapte ani în urmă. Aurel Popes 
cu, cu un avion bl-plan ce servea la 
stropitul lanurilor, a sburat la joa 
să înălţime peste graniţă, ducând cu 
el 19 persoane, ...SPRE LIBERTATE. 

A aterizat pe un câmp în Austria. 
Mai târziu au emigrat în AUSTRALIA. 
Lucrând ca pilot, tot la stropitul 
lanurilor, la o firmă din Ballarat- 
Vlctorla, într'un tragic accident,s' 
a prăbuşit cu avionul în ziua de 6 
Nov. 1986. 


Peste 90 de persoane au luat par¬ 
te la slujba înmormântării ce a avut 
loc la "01 sen Funeral House" din Su- 
therland oficiată de către Părintele 
Nlcolae Iuhoş dela Biserica Indepen¬ 
dentă Română "Buna Vestlhe". Un lung 
cortegiu de maşini l-au condus la ci 
mltlrul din Woronora, unde după ru¬ 
găciune,Părintele Iuhoş a rostit 
frumos elogiu pentru cel ce-a f 
AUREL POPESCU. 

Pămăn în urmă adânc îndurerat 
tla Mariana cu feciorul Teo în v 
tă de 8 ani şl numeroase rude ap 
ate si îndepărtate, ca şl mulţi 
etenl. 

SĂ-I FIE TÂRÂNA UŞOARĂ! 



"Sa 


oo a 


F ost-au prin meleagurile vremelnic lăsate în urmă, a- 
tâtia eroi încât lumea în încercarea ei de a-1 măsura, 
acelui Ştefan Muşatinul 1-au zis Ştefan cel Mare. 

Cum i-ar fi putut spune micului moldovean, Oavidul 
secolului în care a trăit? 





Era odată lângă un creştet de Rarău, un Domn ce-sl 
Iubea damneze iasca-i moşie mal presus decât rănile c㬠
pătate Tn nenumaratele-1 lupte, mal presus decât umane- 
le-1 oboseli, mal presus decât rarele-i bucurii,mai pre 
sus decât desele secerări ale morţii, chiar si din sâ- 
proprie-1 familii. Era atâta de neostenit împărţind 
dreptatea, rugându-se, veghind la rosturile gospodăreş¬ 
tilor tretl, păzind si pe alţii, încât vre-o j umă t a te 
de secol, lumea tl urcase lângă Dumnezeu ca pe Arhanghe 
Hi apărători ai dunnezeieştilor vreri. 

Pe lîngă el, ca o batjocură a destinului, se târau 
*lcârc„-si ci există, reoi, împăraţi, dogi, inutili¬ 
tăţi... 

. . tu, istorie nedreaptă! Să te întreb de ce‘...Si 

lu poate tot sub papucul Destinului stai!... 


C# rare 

sunt clipele pâr 

^oldoveri dintre aceia cc- 
tn ochi, sau Mori a 

"!* n «irulestt ei Cl 
• îl pune tn frurt* 

»1 CÎM. 



jlui când apar Ştefani, 
r 1 vesc duşmani î c r unt, 

? acei pe care Transilva- 
:enie, sau Tudcri pe care 
fior ei de panduri vl- 


Şi-au mai fost în vremurile din urmă părinţi întru 
vitejie şi înţelepciune, fie că se chemau Burebista.De- 

cebal, Cotys poetul, fie Bogdan Intemeetorul ori Pătraş 
cu cel Bun. 

I-al dat lui Ştefan, Doamne, toată mândria Moldovei, 
plăieşi, osteni cu nimic mal prejos nici în vitejii, 
nici în înţelepciune, decât oricare dintre acei apuseni 
condotieri. Şi, i-ai dat Tării mai curând, şi avocaţi, 
ingineri, profesori, plugari, medici, preoţi,oşteni,noi 
cruciaţi, şcolari şi studenţi.Şi au fost mulţi si verzi 
în credinţa lor ca frunzele pădurilor. Şi cum în toată 
ţara pădurile sunt verzi, tot asa flăcăii patriei vor 
sta, cum au nai stat spre veşnicia neamului lor,sub co¬ 
manda căpitanilor lor. Este atâta Ştefan în măruntele 
noastre vieţi, încât mai-mai că nu observam. In flecare 
dintre noi doarme Voevodul. Hal prieteni la ceas de pri 
mejdie ca acesta de acum, treziţi-1 pe Ştefan cel Mare, 
cel Viteaz, cel Intelept. Este nevoie să îngenunchiaţi, 
să vă rugaţi lui! 

Clopotele din nedărâmatele [încă] mănăstiri. Put na, 
Suceviţa, Moldoviţa şi atâtea altele, puzderie de pioşe 
nil, îl cheamă pe acel Ştefan din vieţile noastre. 

ŞTEFANE, MĂRIA TA... 

Paraschiv LASCU 


• La sfârşitul lunii Noembrle a.c., 
a avut loc Tn faţa palatului (LM.U. 
din New York demonstraţia antl-comu- 
nlstă împotriva guvernului de la Bu¬ 
cureşti, demonstraţie la care a par 
tlclpat un grup de români purtând” 
placarde pe care se putea citi: Pre¬ 
şedinte Ceausescu daţl-ne familiile, 
nu le nai ţineţi ostatice şl sclave 
In România. Doamna Pavel Marla era 
în grevă de circa două săptămâni ce¬ 
rând pe fratele el şl nepotul care 
este grav bolnav şl nu poate fi sal¬ 
vat în România. Cu această ocazle.de 
monstranţll au dat un interviu pos¬ 
tului de radio Europa Liberă, Inter¬ 
viu difuzat cu doleanţele respectivi 
lor. 

Tot cu această ocazle.preotul . 1- 
orel Dumltrescu a oficiat o sluji § 
religioasă cerând încetarea tuturor 
persecuţii lor religioase, încetarea 
dărâmării bisericilor şl distrugeri* 
tezaurului nostru spiritual şl naţi¬ 
onal. In recviemul pentru morţi, p㬠
rintele Yiorel Dumltrescu a pomenit 
pe martirii neamului ucişi de către 
regimul comunist în decursul zecilor 
de ani. La toate acestea, demonstran 
ţii au dat răspunsuri liturgice. 

PARTICIPANT 










































LIBERTATEA 


DECEMBRIE 1986 


PREOCUPĂRI MEREU ACTUALE*- 
unirea forţelor româneşti 


PAGINA 6 


Găsirea unor formule, unor perso¬ 
nalităţi si structuri organizatorice 
mobilizatoare, -mobilizatoare întru 
adunarea forţelor risipite ale exi¬ 
lului activ anti-comunist românesc.- 
nu este o preocupare doar a ultimi¬ 
lor ani încoace; este o preocupare 
mai veche. 

Vom încerca mal departe,din punc¬ 
tul nostru de vedere, să aflăm dacă 
nu cumva căutarea acelor formu 1 ărl 
si organizări magice spre unirea u- 
nui exil îndărătnic aveau latent în 
ele însele structurat mecanismul e- 
seculul, al ineficientei. 

Că sarcina convergerll forţelor 
exilului devine tot mal urgentă pare 
să fie o convingere tot mal răspândi 
tâ, deşi în direcţia acestei dato¬ 
rii, de-alungul deceniilor, s'a îna¬ 
intat mai anevoie decât lunecarea 
melcului. 

Nu ştim dacă se ruşinează în si¬ 
nea lui, cineva, dintre cei cu răs¬ 
pundere pentru regruparea forţelor 
româneşti, dar, mă întreb cu groază, 
ce se va scrie despre acest exil.pes 
te 20-30 ani în România, cu vrerea 
Domnului, liberă. 

Paradoxal chiar,în privinţa aceas 
ta, regimul R.P.R.-R.S.R. ne-a aju¬ 
tat indirect si involuntar mult mai 
mult decât ne-am susţinut în idei şi 
fapte, noi, aici, unii pe alţii- 
prîn magnitudinea dezastrului cvoîu- 
n asupra ţârii noastre, depăşind in 
ruinare reală orice retorică a vreu¬ 
nui antl-comunist "înrăit* 1 ,dlr. exil. 

...Din cele ce se publică în mul¬ 
te articole de interes politic roma¬ 
nesc, ori din alte activităţi ac- 
hoc, se simte efortul şi îndemnul 
sincer de a se pune ordine în ierar¬ 
hizarea priorităţilor şl metodologi¬ 
ei în pregătirea terenului pe care 
să se ridice structura indestructibi 
U a unităţii romaneşti. A» ales a- 
tributul "indestructibil", din două 
notive: 

1. -ceva bazat pe datorie si din 
impuls spiritual, este Indestructi¬ 
bil; 

2. -numai dacă se edifică spre a 
fi indestructibil, merita sacri f 1 ci¬ 
ul necesitat. 

îr. lipsa unui front de luptă di¬ 
rectă. conflictul nostru cu comu¬ 
nişti. în bună măsuri, s'a retras 
în săli de conferinţe, s'a revărsat 
în publicaţii, ori s'a îmbrăcat cu 
denumiri impresionante de comitete 
şi asociaţîunie 

Veştile tot mai rele din ţară au 
menţinut tonul patetic al lamentări 
lor. 

$1 aşa, latâ-ne în una mie noua 
sute optzeci şl...! &e necrezut, dar 
adevărat. Re deasupra tuturor si a 
toate, exemplul cel mal slab l-au 
dat exact cel dela care speram ac¬ 
ţiuni Istorice: Puterile Occidenta¬ 
le. 

Cel peste patruzeci de ani de de 
fensive şl retrageri ai Occidentu¬ 
lui, de pactizare, adesea, cu sata¬ 
na, nu au zguduit structura mintală 
a unor confraţi cu pretenţii de pur 
tătorl al steagului românesc, 0 1 n 
felul cum gândesc şl acţionează ne 
arată că nu se pot lepăda de starea 
mintală de pururea servitute către 


străinătate. 

Este probabil aceeaşi servitute 
care după acel 23 August 1944 1 -a 
făcut $S se arunce în golul promisi 
uni lor democratice Occidentale, t⬠
rând odată cu el, în abis, capaclta 
tea de rezistenţă şl de organizare 
a rezistenţei naţiunii române.Că a- 
cea cădere a devenit repede abisa¬ 
lă, amintesc doar uşurinţa cu care 
"$ovrom"-Patriarhia Ortodoxă de la 
Bucureşti a acceptat urzelile şi lo 
viturlie P.C.R.-ului întru distruge 
rea fizică a Bisericii Greco-Catolî 
ce, în lunile de sfârşit ale anului 
1948. 

Nu pomenesc aceste considerente 
din spirit de polemică, dar cred că 
este cazul şi timpul să ne acordăm 
nouă înşine mai multa încredere în 
capacitatea de a înţelege evenimen¬ 
tele, inamicul, datoriile, urgenţe¬ 
le; chiar şi ridicarea din teribila 
cădere. 


OCCIDENTUL ARE NEVOIE DE NOI, CEI 

CĂZUŢI SUB CIZMA MOSCOVITA 

Până acum, cu unele excepţii,re¬ 
prezentanţii naţiunilor captive se 
lamentează, trimit memorii, delega¬ 
ţii, etc., etc., către oficialităţi 
ie occidentale şi personalităţi de 
vază din lumea liberă în ideea atot 
cuprinzătoare că. Occidentul trefcue 
sX ne desfacă de capcana şi strânsu¬ 
rile sovietice, întrucât ei au "f㬠
cut" Teheranul - Yalta - Postdam - 
Helslnky, ei să le "desfacă"! 

Cu adevărat, aşa ar fi drept,doar 
că pe ei nu-1 interesează. Ei văd 
chestiunea aceasta geopolitică ca pe 
o problemă secundara. A confrunta UR 
SS-ul pe această temă implică un 
risc fără profit, pentru parlamenta¬ 
rii occidentali. 

Oricât de lugubra pare această a- 
titudlne, asta este linia politica 
rezultând din şcolile lor liberalo- 

democrato-coexistantlaliste [citeşte 
crlpto-comuniste]! 

Dela 1944 încoace. Occidentul se 
află într'o stare de hipnoză, în ca¬ 
re spiritul rău îl îndreaptă sistema 
tic la sinucidere. 

Jocul sinucigaş politic Occiden¬ 
tal a încheiat de-acum două faze mo¬ 
numentale [funerare]: 

I. "...Ii lăsăm pe sovietici până 
în Centrul Europei ca să încercăm ca 
talizarea democraţiei asupra sisterau 
lui lor..." 

II. "...H lisăm pe sovietici să 
achiziţioneze armament nuclear şl ba 
listlc, ca să nu mai fie război mon¬ 
dial!..." 

Faza a 111-a, este acum "în face¬ 
re". după care, nu va mai fi nevoie 
de faza a patra!! 

<UiPRAVlEŢUlREA OCCIDENTULUI ESTE 

INEXORABIL LEGATĂ DE EXISTENTA 

"Independentei naţiunilor Djjj 

centrul Şl rA:>ări t '»l europei 

Cu această modificată perspectivă 
a problematicei, noi. cei activi în 
exil, trebue si învăţăm cui să ne a- 
dresâm şi cu cine si nu ne mai pier¬ 
dem vremea. 

Tema noastră nu va place desigur 


celor care-şl fac carieră prin c⺬ 
tigarea unor voturi în plus, la ale¬ 
gerile generale ori locale, întrucât 
aceştia nu vor pomeni măcar de depen 
denta enunţaţi în titlul de mai sus, 
ideea respectivă neputând avea...po¬ 
pularitate! Noi trebue să ne adresăm 
acelor personalităţi cu adevărat res 
ponsabile faţă de viitorul naţiunii 
lor. 

In această nouă perspectiva -de 
fapt ideea nu e nouă- ci acceptarea 
ei în comunitatea persoanelor active 
de exil antl-comunist ar fi nouă, 
puncte de program în eficienţa exilu 
lui românesc, ca de pildă "Elabora¬ 
rea unui material sinoptic privind 
istoria României Tnultimii 50 de 
ani, cu demonstrarea caracterului 1- 
legitim al actualului guvern dela 
Bucureşti"..., nu-si mai are sensul! 
[C.R. -Nov.- 1986, pag. 5j. 

Caracter ilegitim are tot ce a fă 
cut şi face Occidentul dela 1944 în¬ 
coace; faptul că naţiunea romană a 
fost făcută victimă. Nu mai spunem, 
că România nu mal face istorie de 50 
ani, nici că, clanul de criminali de 
la Bucureşti ar fi un guvern. 

SS ne exprimăm corect si fără me¬ 
najamente. 

Nu este urgent să vorbim mai tare 
unor surzi, dar este urgent să ne 
pregătim sa fim gata a asista viitoa 
re guvernamante occidentale care în 
ceasul al 12-lea vor realiza catas¬ 
trofa cailor ultimilor 50 de ini si 
vor înţelege importanţa esenţială a 
independentei naţiunilor captive [în 
derâdere numite "satelite ]• 

o DATORIE DE ONOARE. 0 OATORIE SACR& 


Ţâşneşte din conştiinţă; din tre¬ 
cutul, prezentul si viitorul fiin¬ 
ţei; şi nu e nimeni respins, să par¬ 
ticipe la această datorie de onoare 
de a face ceva, de a contribui per¬ 
sonal cu ceva, la grăbirea momentu¬ 
lui eliberării României, dacă ceeace 
spune corespunde cu ceeace simte şi 
cu ceeace face. Dar, ca în toate în¬ 
treprinderile mai importante, există 
iniţiatori, purtători de steaguri şi 
drapele; elita care se simte chema¬ 
tă, obligată, responsabilă. Cei de 
frunte care au răgazul, mi j 1 o a ce 1 e 
si viziunea. 

Viziunea de a vedea clar cu ochii 
minţii ce urmează dacă nu se între¬ 
prinde, într'o manieră drastică, ce¬ 
eace trebue făcut, spre a îndrepta e 
venimentele către direcţia normala. 

într'o lume inundată de evenimen¬ 
te violente, abuzuri continui, deca¬ 
dentă morală, contra-culturi şi ci¬ 
nisme bine plătite, este foarte di¬ 
ficil să faci, să lansezi un apel ca 
re si fie ascultat cu atenţie şl a- 
pol urmat. 

Care sunt elementele de convinge¬ 
re pentru ca un apel, -fie el,să zi- 
cem, numit... "Chemare către suflarea 
românească pentru înlăturarea tirani 
lor din ţară, a celor care ne fac si 
părăsim locurile noastre natale, si 

albă efect, etc.?..* 

In primul rând, un apel,oricum ar 
fi întocmit şl de oricine, nu poate 

modifica perceptlunea raportor or 

de forţe dintre forţele răului şl^e 


le ale normalului. 

Toată lumea. Inclusiv KGB-ul S 1 
ramificaţiile, ştiu foarte bir* 
majoritatea populaţiei este tmpotH | 
va regimului dela Bucureşti; m 
ce? Ei au o pâine uşoară si avar*', 
speciale tocmai ca să menţină \> r .r - 
rlle aşa! 

Unde zace nodul perversiuni 
face ca majoritatea să nu alb* r,\-\ 
o putere, iar bestiile aservite . 
covei şi practicării violului soci. 
să-sl facă de cap, în ciuda minori*^ 
ţii'lor? 

De-acum se ştie cum funcţionai; 
acest mecanism infernal; în piu:, ;e- 
eace e mai umilitor şi dureros e * 
că acest mecanism are "fire si t 4 . 
buri" de alimentare din Occlder*. 

St. Unite continuă să acorde avanta¬ 
je comerciale RSR-ului; tlranul-p* - 
tic e plimbat in caleaşca regală 
reginei Angliei; etc.,etc.,etc. - 
turile naţiunei nu sunt menţior;- 
nicăieri, in schimb se acordă, lis¬ 
tat, "dreptul" de a pleca din t 
ta, ca persoană individuală. 

Gândind eficienţa, nu gândim 
monstratie de senzaţie; nu vom su 
ra vreodată ca un compatriot de- 
nostru să-si dea foc singur, Tntr 
piaţă publică, în semn de protest 
tâ de cele care se întâmplă în tar*. 
Sacrificiul Iul suprem riscă totuşi 
să fie umbrit de "rlrturl1 “, ale 
nora, aleşi cu grijă, cu»» că "persoa 

na nu era Tn tx>at.e ^ w ^ 

Dela sacrificiul suprem pana la 

micul sacrificiu de a te întruni în- 
tr'o sală închiriată şi a vota un 
program de acţiune si intenţii fn ca 
drul unul nou comitet, este * ***** 
larga dimensiune de posibili 
eficiente. 

Dacă ar fi să aflăm un insf 
de măsurare, un "termometru" al •'•’* 
clenţel activităţii de recupera* 
Independentei României, aces *^ 
bue căutat în gradul de sacrific' • 

In afara sacrificării proc’ 
vieţi, sacrificiul suprem, pentr. - 
tlngerea Idealului propus, ce a 
forme de sacrificii semniflcatlve.e- 

flclente, rămân practic, ca a 

tlvî? 


SACRIFICAREA UNEI PQRTlUNlJli:- 

’ REA PERSOA' 

Cel care au mult. cel care 
foarte bine, pot sacrifica.?- 
o treime din ceeace au. . 

Cel care au mal puţi". » * 
flca o pătrime, fără a-sl 
siguranţa zilei de mă1n «* aceâ stă 
Este ceva nou, şocant 

propunere? )m de per 

...Oln când t« «W- » r : 

soane care doneaza ori lasa^ ^ 
unor acte legale, o pa 
ga lor avere, unei ;J , 

nel instituţii culturale ori 

nâtate. ne ţ in- 

Oe ce nu. eficient 

stltuţll care să ur *“" * nte t Ro- 

grăblrea obţinerii Indepe - , 

mâniei? t ca re 

$â vedem, foarte pe j tn 

ar fi motivările de etic ^ , 

spatele acestui sacrific u 

frnntlnuare t" ^ 



















LIBERTATEA 


DECEMBRIE 1986 


[Urmare din pagina 6] 


-Sacrificarea unei porţiuni din a \ 
verea personali ar avea forţă de con 
vlngerc a determinării Intenţiilor . 

-Forţă de apel , Tn sine, astfel 
că si alţii ar urma exemplul. 

-Cflclenţă, căci ar avea suport 
material. 

-Eficienţă, căci ar lucra, parţi¬ 
al ca o Invenstltle productivă. 

-Ar elibera câteva personalităţi 
dedicate, de corvoada luptei pentru 
existenţa zilnică, punând energia,ta 
lentul si timpul lor tn slujba Tmplî 
nlrll programului hotărît. 

"Grăbirea obţinerii Independentei 
României" poate că sună vag, ca obi¬ 
ectiv, dar tntr'un articol,ca o seri 
soare deschisă, exilului, nu este ca 
?ul să se atace mal tn detaliu, nlcî 
"ce", nici "cum". 

Imperativul actlunel către obiec¬ 
tiv este atăt de urgent şl grav în¬ 
cât, orice motiv, pretext, cauză de 
fricţiuni, suspiciuni, reticenţe, a- 
mănărl etc., trebue înlăturate. 

In acest scop, propunem substitu¬ 
irea atât a numelor personalităţi lor 
cit si a grupărilor pe care domnia 
lor le reprezintă prin titlul dato- 


te simplificarea, reducerea problema 
ti cel la dimensiunile la care un nu- 
mltor comun este destul si este îm- 
pllnlt. 

Cel care vor să participe tn 
acest efort de "ceasul al 11-lea",cu 
reţinerea mintală că "aprobarea" din 
partea cercurilor politice occldenta 
le este la fel de Importantă precum 
consensul cooperării conaţionalilor 
noştri,mal bine să stele la o parte. 

Recapitulând sugestiile mal Impor 
tante din acest articol, subliniem 
din nou: 

A. Cultivarea acelor relaţii din 
cercurile politice, culturale si jur 
nallstlce occidentale care sunt capa 
bile să înţeleagă Importanţa vitală 
pentru Occident ca, naţiunile si ţ㬠
rile respective, astăzi captive sis¬ 
temului sovietic, să redevină urgent 
Independente. 

B. Punerea unei baze unificatoare 
organizatorice, a cărei a ct 1 v 11 a te 
să constltue un exemplu de atitudine 
şl coeziune, prin simplificarea obi¬ 
ectivelor şl detaşarea de nuanţele 
de grup ori partid. 



rlllor, obiectivelor şl Idealurilor. 


TOTI CONTOPIT! IN IDECA DATORIEI ŞI 

A ÎMPLINIRII EI~ 


Există căteva obiective atât de 
fundamentale încât orice nuanţă de o 
rlglne politică în formularea acelor 
obiective precum şl a acţiunilor 
practice de întreprins, se vor şter¬ 
ge. Devine evident că toţi vor adnrf- 


Rldlcarea Imperativului Interesu¬ 
lui naţional la poziţie de doctrina 

suprapartlnlcă. 

C. Crearea unei baze de susţinere 
materială a celor dela punctul B. 

Valentin CANTOR 


Laudă Luminii 


Şl dar nt'a făcut mama, cu fir din lacrimi vieţii 
SI le ml-a tesut noaptea cu a lunii razi. 

Si mi-a stropit fruntea cu rouă dimineţii 
SI dorul pSmântulul ml-a pus paza. 

Sâ'ncerc Tn talni de descoper Tn fulgul de nea 
Cât suflet are veşnicia când Intrâ'n tihni. 

Şl ninge cu lacrimi continuu cerul, şl noaptea grea. 
Copleşita de Stea cade'n faţa Ta Lumini. 

SI totul se misei Tn noaptea sfinţi şl senini 
Pământul respiri Tn pace şl Intrl'n veşnicie. 

SI trece prin moarte cerul, Tn lutul meu ce poarta tini. 
Cobor Tngerl şl cînti. Aliluia! Bucurie. 

Rev Viorel OUMtTRESCU 

Decembrie *86. 


MOŞ AJUNUL 


Ninge!... 

Fulgi de zăpadă cad molcom, 
acoperind cu gingaşe aripioare 
de fluturi crengile copacilor, 
străzile, vehiculele, trecăto¬ 
rii... 

Oraşul se înveşmăntă In her 
mlnă• • • 

Pe albastra străvezie boltă 
a cerului, s'au aprins făclii. 

Pretutindeni licăresc lu¬ 
mini, împodobind noaptea cu 
străluciri de nestemate. 

încet..., pe nesimţite stră 
zile se Tntrolenesc, fulgi de” 
nea se odihnesc pe ferestre. 
Natura fascinează... 

Pământul respiră noua dumne 
zelască mireasmă. 

E mistica noapte de MOS A- 
JUN. 

Copleşitoare, fermecătoare 
seară a copilăriei... 

Sufletul îmi este răscolit 
de dulci si îndepărtate amin¬ 
tiri... 

Privind în urmă, strivesc o 
lacrimă între gene. 

Cu Mos Ajunul începea şira¬ 
gul de zile sfinte,a reuniuni¬ 
lor familiare la văpaia focu¬ 
lui îmbietor din vatră, a gin¬ 
gaşelor emoţii celor micuţi la 
sosirea Moşneagului Crăciun, a 
bradului încărcat cu daruri, 
poame si jucării,a meselor îm¬ 
belşugate cu buţlle umflate, a 
omeniei, a volei bune, a zile¬ 
lor de tnch1nare.de smerită ru 
gi cStrc Ccl-Atotputcrnlc, se¬ 
rile petrecerilor încântătoare. 

Casele erau inundate de lu¬ 
mină. porţile deschise, bradul 
străjuia majestuos răspândind 
aroma pădurii, căminul mirosea 
a smirnă si tămâie... 

8ucate rare, cozonaci cu cu 
sma pe o ureche râdeau zăcând 
pe albe feţe de mese scrobite, 
între crenguţe de brad si vase 
orânduite în tindă alături de 
sacul «cu nuci, coşul cu mere 
şl, desaga cu covrigi pentru 
colindători••• 

Vibrau căminele de cântece 
tn proslăvirea Naşterii Pruncu 
lui Sfânt, harul ceresc se re¬ 
vărsa asupra noastră; ne oblă- 
dula. 

In cTeştarul nopţilor de 
ger se simţea viaţa creştină, 
domnea o Tnalti spiritualita¬ 
te: era Pace pe Pământ. 

SI astăzi vatra răspândeşte 
aceeaşi flacără, dar... clima¬ 
tul Intim al căminului nu mal 
este acelaşi..., focul nu mal 
dogoreşte.... Idealurile s au 
sfărâmat, fiinţe scumpe ne-au 
părăsit;... peste Inimi s‘a »£ 
ternut beteala singurătăţii... 

Caut armonia, înălţările su 
fletestl..., farmecul de odi¬ 
nioară care ne-a vrăjit copila 
rla... 

Caut măreţia unor zile sfln 
te trăite departe.... Tn ţara 
omeniei şl a belşugului,Tn ţa¬ 
ra mea de basm, caut adevărata 
Incandescentă viitoare a cin¬ 
stirii Praznicului Naşterii 
Pruncului Sfânt, caut Moş Aju- 

# _ ..... eftorifirul 


datinilor noastre româneştl.cu 
săniile cu zurgălăi râzbind-a- 
nevole pe ullţl, caut micuţii 
colindători, ce în zori,cu fe¬ 
ţe roşii de frig smorcălndu-sl 
nasul cântau: "Bună dimineaţa 
la Moş Ajun", "Această noapte 
e pentru noi","Am venit şl noi 
odată", caut corurile şcolare 
care ne desfătau cu minunatele 
colinde:"0 ce veste minunată", 
"Steaua sus răsare", "Ia scu¬ 
laţi boieri mari"... 

Moş Ajunul, minunea copil㬠
riei noastre, nu mal este! 

Contraste stridente, aspre, 
însoţite de un trist îndepăr¬ 
tat ecou, răspund că peste toa 
te s'a aşternut pulberea vre¬ 
mii..., că porţile Inimii sunt 
zăvorîte..., armonia este sf㬠
râmată..., fermecătorul edifi¬ 
ciu al Moş Ajunului a fost d㬠
râmat, vestind exilului osân¬ 
da plânsului, a dezamăgirii, 
a amărăciunii, a nemărginitei 
dureri..., grea pustietate.., 
cunoscute, îndurate şl mărtu¬ 
risite,lâsate posterităţii de 
nefericitul poet al Triste¬ 
lor, acel neîndoios memento, 
greu blestem: 

"Cum patria amlsl, tum me 
perlsse putato, 

Et prior et gravlor mors 
fult Ula mlhV... 

“Când am părăsit patria,a- 
tuncl puteam sL socotesc c'E 
am murit; 

gravâ moarte”... 

Azi. Prăznui rea Moş Ajunu¬ 
lui a dispărut.... Iar Crăclu 
nul contravine adevăratei cin 
ştiri a Naşterii Pruncului 
Sfanţ, clrcumscrllndu-1 într' 
un cadru superficial, jalnic 
de redus, o singură zi, fiind 
fără tăgadă o gigantică dez¬ 
gustătoare îndeletnicire co¬ 
merciala, o supărătoare dena¬ 
turare morală, departe de sen 
slbllltatea lumii crest1ne.de 
parte de proslăvirea noastră 
românească, departe de daţi ne 
le noastre sfinte... 

Timpul a fărâmat armonia 
vremurilor şl» a lăsat în ur¬ 
ma el cenuşa aducerilor amin¬ 
te... 

Ninge!... 

Pe acoperişurile clădiri¬ 
lor au crescut albe turci clo 
băneşti... 

Vântul vuieşte....urlă...• 
răvăşeşte omătul... 

Visez dureros la întreaga 
bucurie a copilăriei duse... 

Trist..., îl aştept pe Moş 
Crăciun; îl chem... 

"Moş Crăciun din vremuri 
bune, 

Insenlnă-ml gândul rău 
SI cu faţa ta blajină 
9 Alb răsări din perne mol, 
Calcâ'ncet, nimic nu spune! 

Strânge-mâ la pieptul tău. 

Şl sa plângem amândoi. 

Gr. CAVAFU 
























LIBERTATEA 


DECEMBRIE 1986 


PAGINA a 


5)[la ffidaaoâ să <3 bqg>Q©! 1 <3© w©Q q 8 fesQQfej 


In Cuvântul romanesc din Octombrl 
e 1986, sub patronajul Hyperlonuluî 
«atei Cazacu scrie: "Prin urmare,so¬ 
cietatea românească de după război 
[n.n. -e vorba de primul război mon¬ 
dial] era pe deplin pregătită să re¬ 
cunoască, în sfârşit, că femeile e- 
rau majore si egale cu bărbaţii. Se 
adăuga, în fine, tradiţia din Ardeal 
si Bucovina, dar şl din Basarabia,re 
venite la patrla-numâ, unde femela a 
vea [sau avusese în trecut] drepturi 
mal întinse decât în teritoriile for 
n£nd Vechiul Regat. Constituţia din 
1923 prilejul se şl ea discuţii aprln 
se asupra drepturilor civile si poli 
tice ce trebuiau recunoscute femei¬ 
lor prin articolul 6 dar până la ur¬ 
mă 11 s'au acordat doar drepturi ci¬ 
vile, dreptul de vot abia prin con¬ 
stituţia din 1938 Iar apoi în 1946. 
In sfârşit România Mare îşi vedea 
destinul determinat în mare parte de 
energia reginei «aria dar şl de In¬ 
trigile Elenei tupescu aşteptând în 
deceniile viitoare pe Ana Pauker şl 
Elena Ceausescu". 

Cititorul puţin Informat s'ar grâ 
bl si-i dea dreptate dlul M. Cazacu: 
Ce retrograde au fost. Constituţia 
din 1923 [mândria de fapt a democra¬ 
ţiei româneşti] şi România-Mare,când 
nu au recunoscut femeia, eroina din 
primul război mondial, majoră şi ega 
ÎS bărbatului, aceasta fiindcă nu 1- 
a dat dreptul ae... vot. 

Numai că, cel ce se va laşa con¬ 
dus de spiritul ştiinţific al cerce¬ 
tă riTvaajungel a alte concluzil- 

Sâ oferim lista cronologica cu da 
tele recunoaşterii dreptului de vot 
al femeilor în diferite ţâri: URSS, 
3917, U.S.A. 1920, Anglia 1928,Fran- 
ţa 1944 şi Elveţia, 1971 [privitor 
la alegerile parlamentare că la ale¬ 
gerile locale femeile participau şl 
în România încă din 1920*!!]. 

Prin urmare România Mare s'a situ 
at prin Constituţia el din 1923, pe 
aceeaşi linie cu marile democraţii a 
le Apusului, cum sigur au fost şl în 
că sunt. Franţa şl Elveţia. Cine ar 
îndrăzni să susţină că femela în res 
pectlvele ţări nu a fost egală barba 
tulul numai fiindcă nu a avut drep¬ 
tul de-a vota? Bineînţeles Matei Ca¬ 
zacu, bătindu-sl joc de trecutul nos 
tru sfânt!!! Aşa cum afirma în alt5 
parte ca România interbelica nu a re 
zolvat problema naţionali sau că po¬ 


porul român nu s'a născut creştin. 

Să se mal observe că în fruntea 
listei citate se găseşte URSS-ul si 
ci la ea face aluzie dl. Matei Caza¬ 
cu, când îl învinuieşte pe politici¬ 
enii din Vechiul Regat că nu au ac¬ 
ceptat sugestiile celor veniţi din 
Basarabia adică nu s'au adăpat dela 
lumina Răsăritului comunist unde fe¬ 
mela a avut drept de vot din 1917. 

Oe notat, ca Matei Cazacu se face 
din nou colportorul Enciclopediei îs 
torlograflel româneşti editată de co 
munlstl la Bucureşti, acolo se menţî 
onează că după Constituţia din 1923 
nu au avut dreptul să voteze decât 
bărbaţii şl se subînţelege că privi¬ 
legiul acordat femeilor a venit oda¬ 
tă cu domnia roşie. 

Clne-şl va lua osteneala să explo 
reze realitatea Istorică mal departe 


va descoperi că mişcarea de emancipa 
re a femeii, vizând cu precădere 


dreptul la vot, a fost, pe la sfârşi 
tul secolului trecut şl începutul ce 
lui al nostru, complet acaparată de 
partidele marxiste, înglobată lângă 
zisa eliberare a proletariatului. Âş 
da numele marxistului August Bebel 
sau al comunistei Clara Zetkln.aceas 
ta din urma a pus dreptul de vot al 
femeilor, pe ordinea de zi a Interna 
ţionaleî a Il-a, ţinută la Stuttgart 
[1907], Deci iată ce-a întârziat, de 
fapt, recunoaşterea drepturilor poli 
tice ale femeii în democraţiile eu¬ 
ropene. inclusiv în România Mare şl 
în perspectiva timpului nu putem de¬ 
cât să fim mândri de rezistenta ar㬠
tata de părinţii noştri Inflltraţlu- 
nli comuniste printre ei. 

Matei Cazacu mal zice că dreptul 
de vot s'a dat femeii prin Constitu¬ 
ţia din 1938 si 1946. 

Si aici an/avea multe de adăugat: 
în 1938 recunoaşterea respectivă era 
pur formală odată ce se fundamenta 
dictatura regal㠺l prevederile d㬠
deau dreptul de vot femeilor dar nu 
a şl fi alese, decât în Senat, după 
40 de ani si având o profesiune anu- 
mi ti. 

In ce priveşte anul 1946, dreptul 
de vot al femeii a fost violent ex¬ 
ploatat în Interesele puterii parti¬ 
dului comunist, votul a fost furat 
şl femela română apoi asvârlltă î n 
temnltă, batjocorita şl maltratată, 
până astăzi 1 se refuză cele mal ele 
mentare libertăţi, ca să fim, în te¬ 


Scenă de Iarnă 



mă, amintim dreptul votului liber si 
nu cel manipulat. 

Pe holocaustul victimelor robiei 
comuniste s'au zidit treptele pe ca¬ 
re au urcat în funcţiile de conduce¬ 
re ale statului, străinele de neam. 
Ana Pauker si Elena Ceausescu, orân¬ 
duite de marxistul Cazacu printre ur 
masele Doamnelor şl Domniţelor luî 
C. Gane, o altă victimă a închisori¬ 
lor bolşevice. 

Iată cât de perfid, sub ce perde¬ 
le, se infiltrează printre noi Ideo-, 
logla marxist-comuni stă datorită 
strălucitului el reprezentant. Matei 
Cazacu. 

Considerăm, în ultima analiză, că 
respectivul Istoric marxist îşi face 
doar datoria faţă de stăpânii lui de 
totdeauna, mal vinovaţi decât el, 
sunt cel ce-1 publică si-1 populari¬ 
zează. 

Dacă postul de radio Europa libe¬ 
ri, devenit o pepinieră made în USA 

a marxiştilor si dizidenţilor în 

» # # 

frunte cu Vlad Georgescu nu mal meri 
tâ atentia noastră, abia 1-as mal po 
meni pe cel dela Cuvântul romanesc 
definitiv pierduţi în cur sa dl ul Mă- 
măllgâ alias L,M^ Arcade. SI să nu-1 
uit pe Grăsanul exilului* Â* Răută . 
Acest distins domn, alături de Psal¬ 
mii lui David anunţă editarea Istori 
ei României de Matei Cazacu şl Radu 
Florescu, amândoi, celebri prin cola 


borarea lorU cea mal murdari af acPrp 
realizată vreodată în contul Istori- 
el noastre. Intitulat* de anonimi 
Bram Stocker, Graf Dracula. 

Dar aş semnala de acum blblloţo^ 
şl Institutul dela Frelburg.unde 
mitul Matei Cazacu ocupi un loc m a i 
mult decât de cinste. 

Oe ani de zile conducerea veeN» ţ 
Institutului ca să-şi întărească co¬ 
laboraţionismul şl-a deschis porţii» 
largi tuturor marxiştilor si dlziV 
ţi lor. printre aceştia si Iul Matei 
Cazacu. Nu altfel procedează noua t< 
recţlune vrând parcă să den»nstr»-: 
lumii că Tn ce priveşte colabora*;-. 
n1smul,"pe frontul de vest nu s * , 
schimbat nimic", absolut nimic. .>»] 
zenţa printre el a dlul Matei Caza¬ 
cu, susţinând falsa teorie a Istori¬ 
cilor germani cS la mijlocul s»- .. 
lui când Marla Tereza 1-a colonizai 
pe şvabi Tn Banat, acest teritoriu, u 
nul din cele mal neaoşe rorâ**»-* : 

fi fost pustiu, constituie - 
dela sine grăitoare!!! 

Acţiunea şi lupta comit.-* 
tual pare a fi ca cea dlr 
pierdută a lui Caraglale, 
prinsa şl Tn celebrul vers em¬ 
an din nemuritoarea sa Glossâ: 


"Alte mişti, aceeaşi gamă'' 


Ovidiu VUIA 


Oi 


m 


KX7 




La Cosa Botei 


vârful Votinga fi Caprei Negre im fund 
Idilă pe munţi 


In Cuvântul românesc din Noembrle 
1986, tn paginile Hyperlonuluî. Ion 
Negoltescu compune o Laudă lui Paul 
Goma, scriitor nul, lipsit de orice 
talent. 

Nu ne-am fi ocupat de respectivul 
artlcolaş-periuţă dacă în zelul său 
Ion Negoîţescu nu ar considera excep 
tlonalul roman al lui Marin Preda, 
••Cel mal Iubit dintre pământeni", o- 
pus operelor eterne "schizofrenice , 
ale lui Paul Goma, drept "un episod 
fntr'o desfăşurare Istorică deschi¬ 
să, amendabilă". 

Semnalez Interesaţilor că asistam 
la un sacrilegiu literar, act de te¬ 
rorism spiritual, executat cu sânge¬ 
le cel mal rece posibil. In romanul 
său. Marin Preda denunţă şl spulbe¬ 
ră, pentru vecie. Ideologia marxlst- 
comunlstă [pentru dizidentul Ion Ne¬ 
goltescu un episod amendabil!] şl 0 
înlocuieşte nu cu un episod trecător 
ci cu permanenţele marilor valori - 
de care Ion Negoîţescu îşi bate joc 
cu încăpăţânare- şl printre ele nu 
lipsesc perceptele creştine, ura de 
clasă înlocuită cu Iubirea apostolu¬ 
lui Pavel din Biblie, exprimată ast¬ 
fel în finalul cutremurător al roma¬ 
nului: "Şl atâta timp cât aceste 
trepte urcate şl coborîte de mine, 
vor mal fi urcate şl coborîte de ne¬ 
număraţi alţii, această carte va măr 
turlsl oricând...dacă dragoste nu e, 
nimic nu e!...' 




ma deasupra lui Marin Preda, Ion Ne¬ 
goltescu se alături de un anur* an¬ 
gliei Demetrlescu, când acesta Tnce**- 
ca si-1 diminueze pe Emlnescu îr *a- 
voarea unul anonim prieten de-al său. 
Despre Ideile lui Ion Negoîţescu ră- 
mân valabile cele scrise de G. uăli- 
nescu Tn Istoria literaturii române 
dela origini asupra celuilalt, 
decâţlle lui Anghel Denetrtescu 

ale unul cretin". 

SI dacă Marin Preda astăzi, 
xIl! nu primeşte recunoaşterea mer - 
tată. asta se'datoreazâ acţlun da 
nulul Vlrgll Ierunca-Untaru *i ^ 

.cărui activitate pro-com." 1 ^ 
scris autorul Celui ma u . 

SI »«9"' •» ' 

' se execută. r c . 

Alăturat TI vedem publ ’ d , c0 

rin Tudoran cu o carte e 
munlstul Tn concediu. Cuge 
ultimul mare favorit al opor 
lui periculos Vaslle DuoUre 
data aceasta Hyperlon W 
ajutor, astfel că oricine poate c 
tata obiectiv, drama aces u ^ 

Tudoran. lipsa sa de - s , 

1 se va putea citi poezia se £ . 

prozaică "Deocamdată, numa 
lături de Adagio semnată de 
râşlanu, venită ca o lecţie de 
ce înseamnă sfânta art P°* tJ , 

Numai că ne-am întreba ce 
poetul Inspirat Omero Or » * r ,_ 


Urmărind să-1 înalţe pe «Icul Gn- 













LIBERTATEA 


DECEMBRIE 1986 


PAGINA 9 


Fondul 


4 ft 0 « «MUS 


zati de asociaţia tendenţios comunis 
tS, Hyperlon? Nici chiar Introduce¬ 
rea lui VlntllS Horla nu-1 salvează, 
aş zice chiar din contră, TI compro¬ 
mite, cum este şl scrisul românesc 
al acestui emerit domn, încă tare de 
mult. Parcă o vîd pe venerabila d-na 
Cecllla Cuţescu-Stork, mustrându-sl 
nepotul, de dincolo de mormanturl,e- 
nergic şl fără compromisuri cum 1-a 
fost felul: "Fiule, asta nu se poa¬ 
te! !!" 

Avem şl aici o explicaţie: înain¬ 
te cu câţiva ani. Impresionat de pic 
tura în relief a lui Omero Orăslanu” 
am scris câteva rânduri bine merita¬ 
te despre ea. Cu acea ocazie, artis¬ 
tul nostru, m'a întrebat dacă nu pot 
să-mi public recenzia într'o limbă 
Internaţională, germana sau engleză, 
ca astfel să contribui la recunoaşte 
rea sa napamondlci!!! 

Deci se pare că în goană după 
mult râvnita glorie, dl. Omero Orâ- 
slanu calcă pe orice fel de princi¬ 
pii si am putea spune că se găseşte 
într'o societate aleasă din care fac 
parte M. Eliade, Al. Cioranescu si 
alţii, uscătesti din fire. 

Profit de ocazie ca sa pun o în¬ 
trebare dlui Balaşu, redactorul orga 


nulul dizidenţilor comunişti. Cuvân¬ 
tul românesc si editorului de ace¬ 
eaşi orientare. Ion Dumitru: Pe bună 
dreptate sunt înfieraţi celce ajunşi 
dincolo de cortina de fler devin ro¬ 
bii banului patron într'o societate 
de consum. Dar de ce oare se închină 
si îl târnosesc cu toate cădelniţele 
popeşti, pe cei care după ce-au supt 
la matuşca roşie, îşi continuă nes- 
tlngherîţi activitatea în cealaltă 
parte a planetei, fără să se poată 
depista la el nici cea mai străvezie 
urmă de luptă anti-comunlstă? 

Cu ce se deosebesc slujitorii vi¬ 
ţelului de aur, de cei orbiţi de Ze¬ 
iţa, mai grasă si mal egoistă,a glo¬ 
riei personale? 

După umila mea părere diferenţie¬ 
rea e infimă, chiar aş înclina balan 
ţa către cel dintâi, odată ce ei Îsî 
vând doar sufletul propriu, si nu si 
pe cel al neamului, în schimbul a nu 
ştiu ce interese personale. 

Fiindcă e bine să nu uităm, toate 
acestea au loc în timp ce ţara trece 
prin cele mai cumplite suferinţe din 
Istoria ei. 

Ovidiu VUIA 


S'au împlinit în luna Noembrle 
1986, 25 de ani dela dispariţia din¬ 
tre noi a celui ce a fost poetul şl 
luptătorul naţionalist-creştln ARON 
COTRUS,stins în exil cu dorul de ţa¬ 
ră, ale cărui rămăşiţe se odihnesc 
într'un cimitir din oraşul Cleve- 
land. 

In memoria marelui poet, ca semn 
de cinstire şi preţuire, un grup de 
români a luat Iniţiativa de a se ri¬ 
dica un monument-trolţă,monument ca¬ 
re va fi executat de către sculpto¬ 
rul Valeriu Cercel, şl al cărui cost 
estimativ se ridică la suma de 
$ 2500. 

Orice contribuţii destinate aces¬ 
tui fond de construcţie, pot fi ex¬ 
pediate pe numele Nlţă Nlcolae la a- 
dresa ziarului "Libertatea", cu men¬ 
ţiunea "Pt. Fondul Aron Cotruş"; nu¬ 


mele contrlbuabl1llor si sumele do¬ 
nate vor fi publicate prin interme¬ 
diul ziarului "Libertatea". 

WHHETUL _DE JNIŢIAmĂ 

1) . Nlţă NICOLAE 

2) . Ovidiu VUIA 

3) . Nlcolae ROŞCA 

4) . Trai an POPESCU 

5) . Trai an GOLEA 

6) . Valeriu CERCEL 

7) . Victor CORBUT 

Lista Nr. 1 


Nlţă NICOLAE.$ 10 o 

Ovidiu VUIA.. joc 

Ooru N. POPESCU.20 


Constantin Aronescu-BÂRÂGAN....$ 20 
TOTAL S 240 


CARNE T 

■ Revista americană "The Jour şl moralitate ale Mişcării, o- 
nal of «IstoHcal Beview" care pusă terorisimilui de azi. ra- 
ao are sub auspiciile Iostitutu slsnulul ce nai dainue si oli- 
îui de Istorie din 7errance.Ca carhiei comuniste ce vrea si a 
ffpmfj, fP.O.fio* 2 ?Q6 . Tc- caranrf lumea. Arcunrrtplr r>* 

aut ■urni 


cronicar 


_erlal privitor 

:ar*a Legionară dU Rorânla 
sub secătura autorizată a 
lor Alexandru Rcnnett şl Faust 

Brâdescu. 

•The Journal of Historical 
Review" se face Interpretul a- 
devirat al ““Iscărilor politice 

ce au activat T r îrtreaga lu¬ 
me: Sparla. Franţa, Italia,etc. 

>r11 A. Rcr^ett şl F. Bră- 
cîescu portretizează v iscarea 


mşdrM. »utcrU te spu 

prin Opinia filozofici şl re¬ 
ligioasă a omeniei şl calit㬠
ţii Individului visat de con¬ 
ducătorii Mişcării Legionare 
în frunte cu cel ce a luptat 
si aurit pentru salvarea Naţi¬ 
unii Române: Comeliu Zelea Co 
dreanu. 

EXPOZIŢIA PICTORULUI “.CIOBANI} 

Recent a fost prezent cu o 


războaielor, sbuclumul lumii, 
nebuloasa contemporană, neli¬ 
niştea acestei lumi cu nebunia 
el. Fondul său poate fi rellgl 
os cu un ne saj spre mistic.Do— 

vadS tablourile "Exodul". "în¬ 
ţeleptul". "Ritual magic"."Ci- 

Ifttprvi *" «>«*•*. Jjfrur ni- 


U >*1 eiporlţle d. Hctură si scuip- 

... - _ _ - 4 - T la r*a r» 1 nrestlcioasă 


rata el Mm, w nu»a1 ca 
-***>ri şi rartizani al aceste¬ 
ia. dar încetârtanc elementele 
2 "tagcn 1 ste cu cane a *ost a- 
cuzita de detractorii ei. Au¬ 
torii, pe bază de doc**-te si 
irten.iuH în succesiunea de 
t^m: cela înfiinţarea *1 scării 
si până azi. aduc c declina iu 
rlfâ în cortrc»ersata teri raci 
istrică a -opiniei si E«rc- 
pei. 

.uzranea publicată îr * T he 
Joamal c* -istorlcal Re>1e^" 
zr la “iscarea ^eciora¬ 
ri, rlscare cu caracter tro- 
ritionalist. avand în .e- 
cene perl colul roşu ce venea 
di- Răsărit, ane nu c va 

loame ueani car si c vocaţie 
."'♦ersalâ ae «r înalt nivel 
seci a"-pe li tic. 

Urmi oe cucerire a ^^il 
ze către tclsevisr a fost cc"- 
tvtcartt de la tncepnî de 
:iri ca aceea "preatâ pe "Ig*- 
rt :-ir»“casi si clar .1 zic-ari 


tura la cea mai prestigioasă 
Galerie cir Ne* for* "NeIson 
ttoctefelIer", “ircea Cictanu. 

Este primul artist plastic 
renâr circuit într'un asemenea 
*ast. 

i fost fascinant! Poate -u 
:fes 1 “■ spunând că a" sirtit a- 
ceiasl seducţie pe care ne-ar 
*\ tncvccat-c un Dali. [Arin- 
tir că rarele altist spaniei a 
fl a * în pragul mcrţli cură ac¬ 
cidentul suferit are o -are 
slăbiciune pe*“tni tot ce-i ro¬ 
mânesc]. 

Mircea Ciocane este - r ti- 
rar de V ne ani sosit î" 'cel 
aert în u rt* cu 5 ani. Exlsten 
ta şl-c cuce în Eurcpa. El veţi 
a . T- 1 5 a"1 a reuşit să- 
1 Me ac"ir1ţ1c r ate lucrări - 
printre altele oe citre ^aiaca 
sa Galerie ci" -aris "tatia 
Svanc**~ şi nai recent Galeri- 
a *Nel ser ftcciaefeller* ci r Ne* 


i nsm/\ «are zr tc' 


itice 


esc"e "l^cea 
cate vorbi 


: i c t an u se 
Irtellgerti, 


M. lelea Cxrta“- 

C* coesistert* se arată «c- 
nt^tele oe nare sci"it-a.1 tata 


r-e-sr'a'itate. r.tvrî.ulent, 
crigîna*itate. Ca : sirteză.oe 
pl-cele sale s'a aşezat ceata 


crieri", etc. 

Oesl tânăr este un maestru. 
Valoarea unul tablou al său 
luată dintr'un catalog ce a a- 
rărut în 1985 îl situează pes¬ 
te preţul plătit pentru pictu¬ 
ra din secolul XVII - XVIII. 

Mircea Ciobanu este unul 
din creatorii contemporani ce 
caută să salveze arta plastică 
intrată în înfundăturile crea¬ 
ţiei prin cei ce execută pete 
de culoare sau puncte clasifi- 
cându-se ca surealIşti.Un cri¬ 
tic european l-a nurit "cclo- 
sul-^Th^' ,s tornJipbV -cartier un 
de îşi -are‘ - Etelierul în Lausa¬ 
me, Elveţia. 

Dacă pentru ^ni 1 pictorul 
“ircea Ciobanu este prea tânăr 
să se creadă că este atât de 
rare şi cunoscut pe plan inter 
"ational şl capabil să se ei- 
-rire atat de «ajor, re perrl- 
ter să ti?? ur singur exerplu 
cin bogata 1 storie a artei 
plastice româneşti care a cat 
creatori ae talia lui LucMan, 
Dariscu, A. Srlgorescu, Ratras 
cu etc. 

Cel nai «a rt pictor 
ronîr. Andreescu, s'a 
stins la vârsta de njsi 1 33 ae 
ari, traslnc cu neoanuită con¬ 
sistenta cn^mil picturii clasi 
ce ^«ânestl. 

parcurs oe artist*- 
*ircez CI:tamu - in1 * 

-ie 'ace sâ ere *zer ci = * este 
1 i :ri actuală - : 

zesâ^ârsi- 

ta sa sirteză, ca das¬ 


căli .creatori de 
Brâncusi. 


: a 1 1 a lui 



























DECEMBRIE 1986 



PAGINA 


68 DE ANIDELA UNIREA 
BUCOVINEI CU PATRIA 

ROMA'NIA 



la 28 Noemvrie 1918,după trei ani 
de lupte victorioase ale armatei 
noastre alături de Aliaţii occiden¬ 
tali, care ne-au cerut Intrarea în 
răzbel, provincia Bucovina a rupt 
lanţ» rlle unei donînaţîunl străine 
de t el ori semicentenare şl prin 11 
bera voinţă a poporului, în temeiul 
dreptului firesc de autodeterminare, 
s'a unit cu Patrla-Mamă: Remania. 

Antecedentele politice ale marel 
sătf ătorl naţionale au fost în pri¬ 
mi ] rând: 1) lupta în anii 1904-1914 
a revistei "Junimea Literară 0 din 
Cernăuţi de sub conducerea profesoru 
iul universitar Dr. Ion I. NI stor 
[1876-1962], pentru unitatea cultura 
II si politică a neamului românesc! 
2) manifestul “Comitetului naţional 
al Românilor ardeleni şl bucovineni 

şi al corpului ofiţeresc de volun¬ 

tari* 1 , din Iaşi, care cerea prin gla 
vui ice lJtaYî bărbat politic, în nu- 
it .'.e organizaţiei şi a fraţilor sub¬ 
jugaţi de acasă, a căror conştiinţă 
era siluită şî deci în imposlbl llta- 
te te a se pronunţa liber, să fie e- 
Hberaţi de sub jugul monarhiei aus- 
tro-ungare; 3) declaraţia făcută în 
Parlamentul din Vlena de prof. uni¬ 
versitar Dr. Constantin Isopescu-Gre 
cu [1871-1938] ca reprezentant al 
grupului parlamentar român, prin ca¬ 
re se proclama dreptul inalienabil 
al poporului român din monarhia aus- 
tro-ungară la viată naţionala libe¬ 
ră; 4) moţiunea “Constituantei 1 1 din 
Cernăuţi, convocată la 27 Oct.1918 
sub presedenţia iul lancu Flcndor 
\ 1863-1924], prin care se vota uni¬ 
rea 8ucov1ne1 Integrale într*un stat 
naţional Independent, tn "deplină 
solidaritate cu Românii din Transil¬ 
vania şl Ungaria". 

Oesl aceste manifestări erau fon¬ 
date p credinţa în Idealul naţional 
A p' onfeslunea în dreptatea noas- 
l ră ia 1onală,1ar actul dela 27 Oct. 
918 «rea un vajnic curaj , ducând 
robi* i Unirii aproape de reallza- 
e, € t nu reglementară probIerna,mo- 
lunei. ultimului fiind nerăspl cat 
rormulată şl putând da prilej unor 
interpretări regionalIştice greşite. 

Carenţa raţională a Hoţi unii pro- 
enea din lipsa unei cunoaşteri exac 
te a situaţiei politice şl militare 
României din acele momente, aşa că 
-ebula corectată pentru ca actul U- 
irlî să fie recunoscut şl legalizat 
>c plan naţional şi Internaţional. 
Această deficienţă tn materie de 
ept International fu recunoscută 
*n scurt timp si de comitetul execu- 
* al Constituantei şî însuşi de i. 
ondor. €ra deci logic că această 
.ţlune se lovea de dezaprobarea Co¬ 


mitetului refugiaţilor şl voluntari¬ 
lor bucovineni, călit în lumina li¬ 
bertăţii şl a naţionalismului inte¬ 
gral, stabilit atunci la Chisinău şi 
sub influenta acestuia nu se bucura 
de agrementul guvernului român, con¬ 
dus de generalul Coandâ . Se cerea 
deci reformarea actului. 

Situaţia din Bucovina devenind în 
tre timp tot mai critică şi alarman¬ 
tă din cauza debandadei şi descompu¬ 
nerii armatei austriece şi a unor 
grupuri desprinse din ea,compuse din 
Ucralnleni care se constitui seră în 
armată naţionala si începură să tero 
rizeze lumea şi să sprijine revendi¬ 
cările politice ale conaţionalilor, 
revenirea la problema re/ormulărll 
Moţiunii Unirii deveni posibilă abia 
după intrarea trupelor române, soli¬ 
citată atât de Comitetul refugiaţi¬ 
lor români, cSt şl de guvernul pro¬ 
vizoriu al Bucovinei. 

Sosirea triumfali a armatei romani 
ne sub comanda generalului Zadic ,co-f 
mandantul Diviziei a 8-a,avusese loc; 
în memorabila zi: 11 Noemvrie 1918 , 
după ce o săptămână anterior, în 6. 
11. căzuse în Vechiul regat guvernul 
Marghiloman, aliatul Germaniei. 

Ordinea publică fiind restabilită 
în Bucovina, activităţile politice a 
fland reazim si securitate în prezen 
ţa forţei armate. Comitetul refugia¬ 
ţilor bucovineni în frunte cu preşe¬ 
dintele său, profesorul universitar 
Dr. Ion I. Ni stor şl membrii comite¬ 
tului: Teodor Ştefanei 11 ,prof. Dlmi- 
trie Marmaliuc , prof. Gheorghe Tofan 
şi alte personalităţi se reîntoarse 
Tn Bucovina, pentru ca acasă să lup¬ 
te pentru idealul lor: alipirea de- 
;ivârşltă şl necondiţionată a Buco¬ 

vinei 1. tregl cu patrla-mamă Romani- 
a. 


Salutaţi cu entuziasm de Consili¬ 
ul naţional, în şedinţa acestuia din 
25 Noemvrie se hotărî mai întâi o co 
laborare strânsă între ambele gru¬ 
pări. prin completarea Consiliului 
naţional cu membrii Comitetului refu 
giaţilor. 

După aceste măsuri prealabi1e,pr1 
ma problemă discutată fu aceea a mo¬ 
ţiunii Unirii. Pătrunzându-se în fon 
dul problemei, punctul de vedere al 
foştilor refugiaţi,care avuseseră o- 
cazla să participe la marile eveni¬ 
mente desfăşurate în Vechiul regat 
şl să cunoască ideile noi şl concep¬ 
ţiile politice ce se plămădiră aco¬ 
lo, fu recunoscut de toţi, cu unani¬ 
mitatea voturilor, ca just. 

De acord asupra acestei chestiuni 
principale, se luă apoi hotărfrea de. 
a convoca pe ziua de Jof 28 Noemvrie 
1918 un “ Congres general u al repre- 
ze n t a n 111 o r 1 vleţ 11' po 11 1 i 
covina, pentru “ stabilirea raportu¬ 
lui politic al Bucovinei faţă de Re¬ 
gatul roman '*. 

îndată după votarea acestei hotă- 
rîr 1 s'au lansat Invitările pentru 
congres. Fireşte ele au fost trimise 
şl reprezentanţilor celorlalte naţi¬ 
uni conlocuitoare, la invitări răs¬ 
punseră Imediat şi pozitiv reprezen¬ 
tanţii Germanilor si Polonilor. 

Minoritatea ucrainianâ, care n㬠
dăjduia încă în formarea unei Ucrai- 
ne Mari, din care să facă parte cel 
puţin nordul Bucovinei, n'a răspuns, 
iar Evreii lipsiţi de o conducere 
prudentă, întârzlară cu răspunsul 
lor. 

"Congresul general" al Bucovinei 
convocat pentru votarea Unirii Buco¬ 
vinei cu patrla-mamă Tntr'un stat na 
tlonal unitar, avu loc în ziua amin¬ 
tită, o zi însorită, într'o atmosfe- 


_ Vianor BENDESCU 

ra sărbătorească necunoscută ■ 
Bucovina, tn marea sală sin/- 
Palatului mitropolitan. 

Luară parte toţi repre;,^. 
poporului român.cel al popor,!,. 

man si polonez şl datorită r, • 

propagande a ziarului “Glasul 
vinei" zeci de mii de 7^T~' 
îndesaţi Tn curtea mitropolit -i 
tn străzile împrejmuitoare. 

“Congresul general" f, • 
orele 11 dimineaţa de p 
Consiliului naţional şi a 
ţii pentru cultură", petoger 
slller consistorial, părintele 
ni sie Bejan [1837-1923],cu un cuT? 
de salut la adresa reprezentanţi 
armatei române,a reprezentanţi1 
Transilvaniei şl Basarabiei, a ner- 
brlîor Consiliului naţional al Buco¬ 
vinei si a tuturor ceior Invitaţi . 

PupS aceste cuvinte introductiv 

8* 5 an propui c» \»ncu ilondot *«-> 
Tltate de conducător guvernuluv 
provizoriu al Bucovinei să fie ales 
preşedinte al "Congresului general". 

Propunerea fiind primită, urcă 
tribuna preşedlntlalâ mal întâi Ir- 
cu Flondor, care citi Moţiunea Uni¬ 
ri 1 , apoi profesorul Ion I. N1st: r . 
fostul preşedinte al Comitetului r <?- 
fugiatilor şl voluntarilor bucovi¬ 
neni în vechea Românie, care vorM 
despre motivele Moţiunii Un1r11*d1s- 
curs ce se impuse prin grandilocven¬ 
ţa oratorului. 

Moţiunea pornind dela consideraţi 
1 le că Bucovina a fost leagănul *0- 
dovel sl regiune românească pSnă 
1774, când fu smulsă cu vicleşug din 
trupul Moldovei; că poporul român, 
deşi despuiat tn mare parte de «cu¬ 
riile moştenite, n'a pierdut totuşi 
nădejdea că ceasul mântuirii 1J v 
(Continuare Tn pagina 








CERNĂUŢI 


REŞEDINŢA MITROPOLITANA 








































LIBERTATEA 


DECEMBRIE 1<>86 


PAGINA 11 


H, cu--* o- (îec’lapatia:"C£2Sţat|2 

ca ceasM acesta a su^at! Drept ac*- 

ea, ■-:* Zc^grtsij' 9creral al Buce vi» 

re*. f re-up£re suprema putere a ţă- 

Hi.^ctă-î- . - re ? rec:~:^ţlc-stâ şi 

ro-tre. %ecie a Buccvirel, Tr vechile 

el s-tare râ**ă l a Crem l 5, Cel aci r şT 

Mstre c- : ecatM c :-âHei*. 

-refesenjl >. !re I, Mst<re apre 
în discursul siu rre-1 sele 
arată drama antaooHsrejlui 
^-tre stat şl raţiune începând cu de 
trunchierea Bucovinei ce Moldova,în¬ 
fiez samavolnicia actului Ce cesiu- 
^ încheiat firi cc^si«£ănShtul îna¬ 
intaşilor noştri ce Poarta eterenă, 
care -'avea erectul* conforr caritu- 
laţiunii Tremeiate cu dc-nii Moldo¬ 
vei, Ce-a Trstreira rici o palmă din 
oa*artM acestei ţări, si arata ci 
năzuinţele Consiliului naţional fc^- 
^late T* Poticnea Unirii citită Ce 
Flomcor se cazează ce Crecturi isto¬ 
rice si idei a suveranităţii şi auto- 
dete^-inării naţionale. 

Tirane seamă Ce toate acestea* el 
i r oă "Ccrcresului genera. ac¬ 
ceptarea Moţiunii de l r ire, fiindcă 
principiul raţionalitSţilor sta la 
dara ^urcării statelor si 1 cerţita^ 

tea îrere stat şi naţiune e ■- r i c a 
creie oe propăşire a unui nea-. 

Ducă cuvântările iui Flondor si 
nistor, ^ re net ic aplaudate, urni cea 
ţ - rlau K*riatfco»sfci ,repr n 
ta-t-i -Mere* re şi aceea a rmMesc- 
rului A;:is ^eb:~tre tr nunele ccn- 
sf'iuTui natimal al Gemă ni lor. care 
se rno’rwntara""pentru aTîpîrea Bucovi 
nef cu n^pat-u7 Ronanfet. 

5f arertr ae-trler-atf “f t'irrâ prietine 
cv entuziaste aplauze. 


nu si consfinţirii regale,foruri ca¬ 
re finalizară Unirea Bucovinei cu ca 
tria-mamă, prin decretu 1 - lege nr. 
37U din 18 Dec. v. 1918 [=31 Dec.n* 
publicat Tn Monitorul Oficial 
nr. 217 din 19 Oec. v. 1919 [=1 Ian. 
n. 1919]. 

In aceeaşi zi acăru Oecretul-lege 
pentru administraţia Bucovinei care 
prevedea că legile esenţiale nu vor 
putea modificate decât pe cale le 
gislativâ. întrucât Tnsâ vor fi ne¬ 
cesare scMnbări, ele vor putea una 
pri»* decrete—legi. «ai departe decre 
tul prevedea că Bucovina va fi repre 
zertată Tn Consiliul de miniştri 
prin doi riniştri fără portofoliuiu- 
nul ca delegat al guvernului pentru 
administraţia Bucovinei cu reşedinţa 
la Cernăuţi* iar al doilea la Bucu¬ 
reşti. 

Pentru administraţia prov 1 ncl el 
se instituiau prin acest decret un 
secretar general si npuă secretaria¬ 
te de serviciu, si anume pentru: In¬ 
terne; Justiţie; Finanţe; Instrucţie 
publică; Culte; Lucrări publice; In- 
custrle, comerţ si îngrijire socia¬ 
lă; Agricultură* domenii si alimenta 
re; si: Salubritate publică.In frun¬ 
tea fiecărui secretariat de serviciu 
se njnea un secretar-sef. 

-facerile străine, amata.siguran 
ta generală a statului, căile fera¬ 
te* telegraful, telefonul, circula¬ 
ţia fiduciară, vinile, rămâneau Tn 
seama administraţiei centrale de re¬ 
sort din Bucureşti. 

Un al treilea decret-regal emis 
Tn aceeaşi zi, decretă nunirea doml 
Ier lancu FTondcr şl Ion I.Mstcr ca 
-î - i şt rf 1 ac stat grarc rtofoll^. 

1* Bucureşti. 


PHtrfre» el cu unanimitate vc-, 
turi trezi un entuziasm de nedescris. 
Delegaţii tr picioare* foarte «uUi 
avane ocMI tn lacriH. aplaudară Tr 
ce; ung şi-şi stricară pucuri a, la»' ^ 
răstarci rea fulgerătoare a veşti1,T r 
Cernăuţi, tr oraşe şi sate, dangăte 
ce clopote* toace şi chiote res^arşi 
te oe "trăiască ta»nia Mare", răsu¬ 
nară Tn lungul si latul Bucovinei. 

Încercase newl românesc sul £u- 
dovie ^jmjzactti ^1612-1874. Î-* ă&AB 
să obtică prin luptă o viată nai tu¬ 
ni; se ridicase si tr alte rânduri 
pentru pane si dreptate* dar toate 
aceste Încercări fură reprimate n 
tot ce avuseră mai esenţial. ^ 

Ceea ce nu se putuse înfăptui pa¬ 
ni atunci* deveni pcslfcll Ir, urna 
priciul răzbel taordial. 

Trei ari de lupte grele, în care 
si fiii Bucovinei îşi aduseră obolul 
\or 9 roşind cu rubinul sângelui r 
sfântul pământ al tării, la Măreşti, 
Karăsesti si Oltuz', duserâ Tn cele 
cir ur4să la înfrângerea armatei aus- 
tro-ungare-gereane si la destrararea 
statelor lor. 

Acest act al Unirii a fost prezen 
tat apel Th ziua de 29 toewrle *a- 
;estăt11 Sale Regelui Ferfliranc *a 
laşi oe e oelegatle forwată cir ur- 
'.carele cersocâlUaţl: larcu -Ier. 
CC-r, lor. 1. Si Stor . >1 t rc C c-1 11 uj 
•' aci ol r se Repta. Mori sie Separ .Do 

■ --•e^, - 0ct *d 

ar Şr«crş' 1 a~Vaslle Karcu .Pjolţrll 

A,re»^rri. S ne:rc'.e > j - -j 

Albcl-Ur:^ . :'. r tare rea şl ş-^ r ‘jl 
Iau rjriatkowSkl. 

Stzclutla 'Congresului general” a 
fost supusi ap robirii Consiliului oe 
■rlnlstrl Tn frunte cu ion C. fcratla- 


Decretul- lege centru Unirea Buco¬ 
vinei *u ratificat de Canera deputa¬ 
ţilor tn şedinţa din 29 Decemvrie 
1919, preşedinte al ei fiind N. ^cr - 
ra $1 raporttr deputatul bucovinean 
Dr. ^or^lus 5 eut, iar de Senat î* 26 
Dec. 1919, preşedinte fiind Pr-C.Şur 
nuleanu. 


Deveni re * .eqe centru ratificarea 
-irli cu Secatul României" , ea fu 
-rr-»:lcată de v . s. PeceTe Fercirarc 
î- 21 Dec. 1919, investită cu sigili 
U 1 statului si publicata Tn 'Venito- 
oficial", nr. 206 din 1 Ianuarie 

1920. „ _ 

iezea a fost contrasemnată de O- 
rul Alevanpru .aioa-^cevod , atunci 
preşedinte al Consiliului de niniş- 
tri; oe profesorul - r » - ..V".s.>r , 

rinistru delegat cu administraţia Bu 
covirei si de >/; Ştefan C1ceo-Pc; 
ca ministru de justiţie. 

Actul unirii Bucovinei cu vechiul 
«gat al Cerinlel Tntr'un stat rcrSn 
unitar, fu recunoscut la 10 Septer- 
'trle 1919 si pe Pl» r Internaţional, 
cu ocazia U^SHI datatului speci¬ 
al <je pace cela en n- 

ve Tntre Puterile aliate şl Austria. 


sieri străini, care acaparaseră ma¬ 
joritatea solului ror£r>esc* s'a al¬ 
cătuit de Secretariatul de stat pen¬ 
tru agricultură al Bucovinei,sub con 
ducerea directă a ministrului pentru 
Bucovina, Ion I* Nistor, un decret 
de reformă agrară, devenit tn 6 Sep¬ 
tembrie 1919 [Hon. Of. nr. 113 din 
7 Sept.], decret-regal . iar Tn 30 
Iulie 1921: " lege pe"tr-j -efor-a a- 
grară dir Bucc«’1na ". 

Măsurile de împroprietărire au do 
vedit o înaltă concepţie agrară,sco¬ 
pul lor soci al-economic fiind unit 
cu cel naţional. 

Pe baza legii agrare s'au eipropi 
at 561 de moşii cu o suprafaţă de 
75.798 ba de pământ cultivaţii, care 
au fost distribuite î* loturi până 
la 5 ba la 76.911 săteni. Atenţie s' 
a dat şi coloniştilor romani. 

Colonizările româneşti s'au făcut 
în Ncrdul Bucovinei, regiune ce fu¬ 
sese inundată cu elemente rutene dir. 
f Galiti a, de fosta stăpânire austria¬ 
că. 

Concomitent cu această nare opera 
de dreptate socială si etnică, s'au 
săvârşit Tn sectorul agrar îmbunăt㬠
ţiri 1>> chestiunea procurării de in¬ 
ventare agricole ieftine pentru ri¬ 
dicarea producţiei agricole şi înt㬠
rirea gospodării lor ţărăneşti. 

0 completare a acestei opere a 
fost Conversiunea datoriilor aqrlcc- 
le, iar Tn 1925 înfiinţarea unei Ca¬ 
mere agricole la Cernăuţi . 

Tot Tntre nasurile iniţiale urgen 
te luate de guvernul romanesc, au 
fost următoarele mari acte de ordin 
social şl cui tur-a 1. 

S’ a tviceput cu refacerea^rUţâv^ 

fost reconstruite casele ţărăneşti 
ce erau Tn ruine din cauza luptelor 
ruso-austriece Tn cursul războiului 
mondial; s'au reclădit localurile cu 
Mice; s'au reparat caile de comuni¬ 
caţii; s'a introdus limba romană ît> 
Instituţiile publice şi s’au Thderâr 
tat cei ce nu cunoşteau limba noas¬ 
tră sau nu voiau s'o înveţe; se des¬ 
fiinţară liceele străine dir lipsă 

de elevi. _ ^ 

In scopul promovării si adanci r *i 
Mvătituril si culturii, s’a ccrrle- 
tat Tr.vătSrântul toate gra<Se1e;s’ 
a înfiinţat o Şcoală is_ învăţătoare 
pe lângă aceea de învăţători; s'a 
rit nurărul liceelor şl s’a dat fl¬ 
intă unui Conservator de rvjzică _Li 

art ă aranatlcă [1924], precur şi^ u- 
riul T eatru naţional 11922]. a câr.1 
direcţiune adninlstrativî fu încre¬ 
dinţată profesorului universitar şl 
apreciat dramaturg Dr. Constantin Se 
rarlu. Iar cea artistică onului de 


Cu ziua de 28 Hoe*vr1e 19ie înce¬ 
pu o ncuS fazi pclltlcă şl adminis¬ 
trativă tn Istoria Bucovinei, una de 
11Dertate, dreptate socială şl etni¬ 
ci, refacere naţională şl înflorire 

culturdlă. . ^ 

Tlnâr.au-se seara de nevoile ţara- 
r.lrll nedreotiţlte sub stăpSnlrea a- 
ustrlacă de o întreagă «a^e <>e 


teatru Petre Sturza . care angajară 
Pentru teatru actori de fal-a.în¬ 
tre el: Cvla 8 râde seu , llb Ş 1 Jlii. 
eulandra. !11e Cernea .Juies Cazatan^ 
hMlo cucevscM . Ion Eccnc-vi . t;ate- 
rina Ionescu, etc. 

Irmo1r1~preţ1oase tn acest^proces 
natural de reînviere naţională, ase¬ 
mănător aceluia care se petrece prl- 
nivara, dupi 0 lamă lungă şl geroa¬ 
să, când se Iveşte soarele cald şl 
îurlnos care face si învie tot ce a- 
re Tr. sine germenii vieţii. ;u fost 
pentru Bucovina anilor 1919-1928 şl 
reforma Justiţiei şi a Bisericii. 

Aucurânidu-se de toată grija s se 
llcltudlnea stăpânirii româneşti.Jus 
titia a cunoscut înounătiţiri în toa 
te râurile ei: Tn magistratură.pro¬ 
curatură [parchet], notariat public 
$1 avocatură. 


Cel mai preţios dar p« care l-a 
făcut administraţia romaneasca orân¬ 
duirii judiciare a Bucovinei, a r ost 
întemeierea unei Curţi de a p e 1 la 
Cernăuţi, prin decretul-lege din 14 
Mal 1919, Iar în 1925 înzestrarea Bu 
Cfjvlnel cu 5 tribunale. 

Crearea urel Curţi de apel Va Cer 
năuţl a satisfăcut una din cele naî 
ardente dorlnţl a justltiabililor bu 
covinenl. fiindcă Bucovina vrejuri¬ 
lor austriece neavând o curte de a- 
oel proprie, procesele de aoel se ju 
•decau la Lwow, capitala Galltiel. 

Ce priveşte Biserica Ortodoxă do¬ 
mină a Bucovinei, prin " Legea pentru 
organizarea bisericii ort.-rcmâne $1 

Statutul ei [publicată în Mon.Of.r.r. 

97 din 6 Mai 1925] s'au dat probleme 
lor ei si a "Fondului tisericesc* > so 
Iutii bune si definitive. 

Mitropolitul Bucovinei deveni o*- 
bru al Sinodului bisericii autocefa¬ 
le române; administraţia Fondului ti 
sericesc, alacătuit d^n domeniile râ 
răstiresti si eplscopestl fu încre¬ 
dinţată Consiliului eparhial în frun 
te cu mitropolitul si pentru a se da 
administrării un caracter democratic, 
se disrune înfiinţarea unei ^dj^âri 
eparhiale, constituită din mireni şi 
clerici, în raport nuaeric de 2/3 mi 
reni faţă de 1/3 clerici. Cu princi¬ 
piul din umă fu realizat un postu¬ 
lat pentru care au luptat eroic, dar 
fără noroc, fraţii Hurruzacni înce¬ 
pând cu anul 1BA8 şi nitropoiitii Bu 
covinei şi Dalmaţiei: TeofU Sende- 
11a L1914-187S1 si Silvestru >»crarlu 
TÎ818-18951. 

Apogeul refortaclor conw\\_ 

darea B ucovine 4 . Tn cadrul statului 

rc~Sn*sc u-ftar a 'ost Tr'SJ Tnflints 
rea Lr.fverşitit 1 * renane din Cern¬ 
uţi. 

Inaugurarea ei solemrâ se făcu,cu 
fastul cuvenit, la 24 Cctcrvrie 1920 
Tr, Sala sinodala a Palatului -itropo 
litan si Tr AM3 universităţii. 

vajestâtile lor, Pegele Ferdfnanc 
şi Pegina ^aria. însoţiţi de Alteţa 
Sa ^riroitele Carcl trecu- si de r y- 
treaga Augustă Familie Regala.au b-- 
nevoit să vină atunci î* capitala Bu 
covinei, Tn suita Pegala ^«înd toţi 
-erorii guvernului î r trjrte cu ge¬ 
neralul Averescu. 

Rector-ctl ter al universităţii a 
fost istoricul şi bărbatul de stat 
Or. Ion I. Nistor. care a rostit dis 
cursul festiv. 

In cei douăzeci ce ani cat a *^rc 
tienat universitatea cemluţearî. ea 
a fost un bastion al renânitaiii ş. 
Utinltltii Tn coltul de nord al 
TÎniei si o vatră de lurini care nu 
umărit nuoai şcolirea si nestesu- 


qirea «inţii ci şi «eaela^a sutletu 
lui. Ea a f ost frecventată a cur n 
cursul prinei decaoe dela unire de 
15.404 studenţi. î" cele â facultăţi 

lângă cursurile lor obligato¬ 
rii. profesorii au desvcUat şi o 
vastă activitate ştiinţifică, pubj- 
cînd Studii Tn dcrv-iul specialit㬠
ţii lor precur şl o serie ae publica 
tiuni periodice ca: deţinui Eacuj 
t^tii ae ştiinţe ". «Revisţa_fllo2£2l 

~i- “Pândei a-T~” -iuni 


Literară*. 


Fit-frurcs*. -Hihai Eminescu- eţc. 

Astfel tânăra universitate rc-a- 
nească dela Cemiuţi. s’a afirmat ca 
o Puternică cetate culturală, ca u 
, wrs Uboratoriu intelectual tn ca- 

[Continuare în pagina 13l 
























































































LJBERTATRA 


DECEMBRIE 


12 


INFORMAŢII DIN LUMEA ANTI - COMUNISTA 

CONFERINŢA A.B.N. - CANADA 


Raport privi nil participare» 1* ronfr 
rlnt» A.R.N.-CANADA * coresrondrntu- 
lul nostru. Tem» conferinţei: TU" 
pi RARtA NAT10NAIA-ALTfRNATI VA l A UN 

r 17RCI NUCLFMt*. 


Intre *W7 Nov. 1<W. * «vut loc 

f* Toronto, Canada,Conferinţa A.P.N. 
[Blocul Anll-hoVşevIc *1 N*ţ1un11or. 
icaptlve}, condus de P-na Slav»^ r Ş 
vc cart « preluat conducerea Tn ur * 
«‘decesului soţului el. O.rosl.v 
Stetsko. fost ministru al 
deces survenit 1* 5 Iulie <>* . oor- 
donatorul principal *1 confer nţel;» 
fost 0-1 orest Steel*. preşedinte 
. I II secţia Canada. La aceast» ci 
.. ■» 

captive cu Peste *00 delega 1 ob¬ 
servatori. Delegaţii organic* DVf 
eomfhestl au fost: 0-1 Ion CJlvArt- 
san. delegat al asociaţiilor de pe 
lîng» A.P.N. - Canada; Prof. t< n 1 v . 

,on Nal-aoM. delegat din parte, 
-frontului HOertlţll-. St. Un1te;0- 
1 ludor Ponpa* preşedintele C.N. . 
secţia Canada; Preotul Rlch.rd Gra- 
boustl. reprerentant din partea tp1_ 

copiei Ortodox RowSnc liber* de * 
vatra; A*, ficior Corbuţ. Cleveland; 

\f\Qa \bft KîeoT™, ^ero»\to; Oom M- 

VwfiKfu. <?* t*rt 

st a l -firului fi 

ii Congresului Mit fonii Romino • 
ăwerlctn [R.A.N.C.]. Au mâl pirtlcl- 
pit în ultimi *1 • lucrurilor: Rreot 
K. Tflei. Himllton; Tudor Murgoc1,ob 

servitor <11n partei Asociaţiei Cultu 
râie Rowân* din Kamllton. Membrii de 
legaţiilor romînest 1 au hotărît tn 
unanimitate: Conducător reprerentant 
pe lanţ* organele A.8.R. In timpul 
Conferinţei a fost desemnat Prof. I. 
HalmagMl ta Conferinţa de presl or» 
gtnlztt! au participat: Prof. Unlv. 
tudor Oomoi, din partea delegaţilor 
români, precum ţi Ocru Popeseu, re¬ 
prezentant pentru ziarul libertatea. 
Delegaţiile roolneţtl, au acordat 
postului de radio C.8.C. un Interviu 
prin Intermediul Preotului R. Grabo» 

% 1 fi Rrof. tudor Bompa. Trebuie sl 
remarc dlntru'nceput spiritul de co» 
erlune din mijlocul delegaţilor par¬ 
ticipanţi. In dorinţa de reuşit! de¬ 
plini, Tn mijlocul nostru nu a asis¬ 
tat nici cea mal mici neînţelegere 
şl aceasta s'a datorat pe de o parte 
Prof. 1. Nai na 9*1, cart a ţtlut sa 
canalizeze actlvltlţlle. Iar pe dt 
«HI parte înţelegeri 1 de către par¬ 
ticipanţi a momentului. Pentru prima 
ditl în Canada, la o confarlnţl de 
cea mii înalţi ţinuţi,reprezentanţii 
organizaţiilor romaneşti au dat o io 
vlturi puternici celor care şutii* 
e! nu se pot uni fcomlnll. Delegaţii 
rom&nl au demonstrat c! în momente 
grele» nimic nu nr poate detpIrţl.S* 
a clzut de acord ca flecare partici¬ 
pant sl transmit! în comunltlţlle 
rumSnrftl efectul pozitiv creat. In 
t1«m»ul conferinţei, ca semn de preţu 
tre al aportului adus -în »« lunea i 
doua fi • treiîn condvedrua d * CO 
ordonare au fost propuşi doi dele- 
aatl roamnl: »reolul «♦ şl 


Prof. I. Halmaghl. La desbaterl, din 
parte» romSnS: Preotul R. C.rabnwsll 
, pre.-entat situaţi» deiaxtmoa*» tn 
caro se afl* RomSnla; #1 « » r!lu 
cum reqlmul comunist - şl Tn \ pP ' 
criminalul N. Ceauşescu - distruge 
cultura sl biserica. A arJtat cu pu¬ 
ternic* expresie, cum se d»r*mA b - 
iericlle. cum preoţii sunt arestAţl 

c, cel n«1 fnrKlt 1 rluffeltoH si » 
ICOS m evident* chinurile si perse¬ 
cuţiile suferite Tn închisori e co¬ 
muniste de Plrlntcle C.hoorghe Calciu 
•Pumltreasa, suferinţele ce le tndu- 
ri poporul remSn. A demascat cu t«- 
rle Inflltrlrlle comuniste Tn blserl 
ca exilului prin preoţi ce sunt »- 
genţi comunişti sl care au 

d, a trece bisericile sub Jurlsdlctl 
a Patriarhiei dela Bucureşti. A de¬ 
monstrat c* numai o unitate deplin* 
va da roadrlr n*c*SArr. 

In timpul desbaterllor, delegaţii 

romSnl -foarte activi- ,u r ‘’ ,fu, 
propuneri. Introducând o moţiune ca¬ 
re a fost primit* cu Interes deose¬ 
bit de toţi delegaţii participanţi. 
La aceast* moţiune au fost consul¬ 
tat! totl delegaţii romSnl.Ca a fost 
redactat! de Prof. 1. Pompa împreun* 
Cu Prof. 1. «almaqhl. Ideile revolu¬ 
ţiei pee.*ent»fe de delegaţia n'mînl 
au fost IntA^duse Tn Reroluţla fina¬ 
li. Avlnd Tn vedere complexitatea 
problpnielor ridicata, considerăm a- 
portul delegaţiei romîneştl drept un 
aport major în înţelegerea luptei an 
tl-comunlste. întrebări ce au Intere 
sat exilul romSnesc au fost puse do 
Preotul R. Grabowskl sl Doru Popes- 
cu. 


Preotul RIcHard Grabowskl a cerut 
reprezentantului Agenţiei Americane 
dt Informaţii: Sl expună situaţia tn 
urma căreia romanii liberi nu au a- 
vut acces la documentele "acuzatoa¬ 
re* care priveau procesul I.P.S.S.E- 
plscopul Valerlan Trlfa. Preotul R. 
Grabowskl a arătat ci tot procesul a 
fost pus la cale de securitatea co* 
«xinlstl romani, subliniind în acest 
sens declaraţiile făcute de Gen. Pa- 
cepa autoritltllor amerlcane.Răspun- 
sul a fost confuz, ocolind subiectul. 
Deasemenea, s*a pus întrebarea: Pen¬ 
tru ce este deţinut Ilegal 01. John 
JOemjanjwk în Israel, tntr'wn pro¬ 
ces în care nu s*au depus nici un 
fel de piese doveditoarei la fel,rlg 
puntul nu a satlsflcut audienta. 

Doru H m Pope seu -reprezentantul 
ziarului libertatea- a formulat undi 
toacele întrebări: Pentru care motiv 
reprezentanţii presei, radioului sl 
televiziunii nu dau atenţia ruvenl’t! 
rezistenţei anţl-comuniste *1,dea*#* 
meni, a întrebat rum de a fost peslv 
bll ca toat! presa sl dea o amploare 
deosebiţi cazului A. ScMnntkţ, în 
timp ce, atunci clnd a sosit tn St, 
Unite Părintele CP. Calciu dup! 71 
ani de închisoare» toată media, fii¬ 
nd în prealabil anunţaţi* a strălu¬ 
cit prin absenţi. Oare mijloacele de 
Inform re sunt numai pentru O catego 
rle de oameni fi în favoarea unei 


singur»' ţări? Răspunsul D-\u! Hcr- 
brrt Romersteln, din partea Aqrntlcl 
Afnrrloanc dr Informaţii a fost că... 
noi (romînl11 nu ştim să nr organi¬ 
zăm! Doru N. Popeseu a propus să nu 
so vorbească numai de dreptul Indlv! 
dului, ci, să se pun* problema drep¬ 
tului naţiunilor sl a ArătAt clAr că 
numai Interesele materiale fac să c- 
xlstc aceste situaţii. 

Propunerea Av. Victor Corbuţ de 
se ridic* un monument în memoria tu¬ 
turor celor căzuţi împotriva tirani¬ 
ei comuniste, A fost primită de to,\- 
te delegaţii le cu vil aplauze. Hotă- 
rîroa unde se va construi acest mo¬ 
nument va fi luată pe parcurs do con 
ducerea A.B.N. 

Este necesar s* remarc deosebita 
activitate adus* de D-l Ion Călvără- 
san împreună cu fiica sa, care zile 
la rlnd a ajutat la prcqătlroa con¬ 
ferinţei cRt sl aportul său material 
sl moral care a asigurat cadrul pro¬ 
pice îh care delegaţii romănl sl-au 
desfasurat activitatea, la sfârşitul 
primei zile a avut loc o recepţie cu 
delegaţii sl demnitarii canadieni.la 
recepţia oferita a doua zi după lu- 
i^crărl care a avut loc tn localul Pxir 
WăPMtulul din Toronto,au nartfrfrat 
Ir^esle trei sute de persoane, gazda 
0-1 Yurl Shymko M.P.P. subliniind: 
Vom face tot ce ne stă în putinţă 
pentru împlinirea dezideratului de 
libertate al popoarelor. 

In continuare a fost prezentat C- 
\ Civili Crombi#, Secretar de Stat şl 
Ministru pentru MuUlculturaUsm.Oom 
nla Sa a tlnut sS remarce atmosfera 
de fructuoas! colaborare manifestat* 
de participanţi, şl a asigurat Blo- 
cul Ant1-Rolscvlc al Naţiunilor 
tlve de sprijinul siu total. A vor¬ 
bii Tn continuare neobosita luptj oj 
re ant 1-comunist* 0-n. S ava S jjo. 
Dansa a cerut fermitate tn po> V^ 

de lupţi, precum sl reuniune. O^nJ 

.aţiilor ant 1 "Comuni sti 

front comun pentru a determina guv 

ne le si la o atitudine clar ' ; 

compromisuri. Io timpul s< " u '' 
remarcat Tn mod deosebit P- ' 

Drage, consultant pentru " ‘ 
naţionale sl Internaţionali* a 
te lor Unite. Remarci le fă 1 1 ' 

dresa guvernelor comuniste > 
aervlrlllor secrete, au fost de o 
ritatr d^mnă de luat V ' 

iK»»nn1i î>a a arătat sl defmtnstr.it i 1 
nu te mal pot tolera acţiunile de 1'J 
filtrare ale spionajului sovietic. 0 
• Hă r#v«latle a foit Istoricul Vai¬ 
te* larytikj, care a prezentat situ¬ 
aţia din Asia ti Europa. D-l Zaryts- 
ky a amintit în decursul expunerii 
sale de mal multe ori numele Români¬ 
ei. 

In • doue zi a conferinţei• * * * 

pus accentul pe situaţia din: Nlcara 
gua, No/amblc, vietnam, iaot şl Af¬ 
ganistan. Oeasemtneg. pentru prima 
dat! Ia o conferinţă A.i.N.,Etiopia. 
Ca excepţionale au foii socotite de¬ 
claraţii le Gen, Nguyen Van Chuc din 
forte de pace a Vietnamului de Iod 


car. a d.svIluU eonf.rlnt.i Mtrf 
1. dr ol1b«. r A rf precum sl «| utc , r 
Pb car. ,o primeşte. AfIrman l 
Vietnamul V a f, liber Tn tM '' ‘ 

Plb de bucuri, şl admiraţi,; 
sentlmnts'a manifestat pentru 
caragua cat şl p , nt ru Afganistan • 
erlnţa s'a încheiat cu un Cocki-i : 
f.° ^PUe tn cinste, eveniment,,.' 

* Ul * l> ’ n "Pţ1e. din partea romi,, 

* u P« rt, c1pat: Prof. \ m 
Prof. Tudor Rompa; Preot N. 

Preot R. Grabowskl; Av. victor Co'r- 
buţ; D-l Florin Slnduloscu; 0-na mi 
h4eU Trandafir; D-l ion Cllviră^n 
D-l Tudor Murgocl; D-l George 
su cu soţia; D-l CMrUi Cluntu; D-l 
Ion Slmlcln; D-l Popa Cornel; D-l t,- 
tru lupusor cu soţia; Ing. Ion nk : 
Iau; D-l Doru N. Popescu; D-l N. 
ţurescu; D-l Căpîlţană loslf; D-l 
n>a Toadcr; D-l Anqbeî Zaharla; D- 
Anghrl Marin; D-l Dumitru lonescu; 

1 Tony lupu. 

Deasemenl trebue scos în evidenţă 
fxtptul cl: în timpul dlntrt' sesiuni, 
cât sl Kt recepţiile ce au avut loc, 
membrii delegaţiei româneşti au avut 
convorbiri şl schimburi de vederi cu 
un număr fbarfe mar.» de dnTeoaff. î* 

A vi STreokrVk'gW NttvtvnSX -a * T ^' 

prlotcnM ce se vor continuata.1» Tn 

cbelerea conferinţei. Prof. Ion Hal- 
matvjhl, conducâtorul delegat 11 lor rv>- 
mânestl din St. Unite şl Canada, cît 
sl a unor participant! la recepţia 
(ir bun rinvis, a expus conclud 11« sa 
le. cerSnd ca flecare delegat si-st 
cxpunJ părerile: Prof. Pompa a cerut 
si se la Tn constdrrare un numlr r.il 
«re de ore la Radio Europa Liberi 
pentru cauza Basarabiei. Aeeasti ce¬ 
rere a fost trecuti Tn comunicaţii 
final. Totl cel precentl d * 

acord ci delegaţii sl-au M «JJ 
mandatele Tn spiritul t"telegeHM. 
nome nulul naţional J 

<«, aliturat înţelegerea mal or» 

di a ceea ce TnseamnI lupta antl-co- 

di a ceea dorinţa unanima 

'»'»>«' '■! 

de coedunc » W°f^ d espirt1- 

lulul nostru. n i.ntlment dc 

U al îndeplinirii 

regret dar şl acela 

misiunii Tncrpd, ";* t, ;;. 0 .„,', conferi» 

l, «Od llP0U . ' ,,ie din Canada 
U, pentru oH ' ' bu ' n *ugur.Tn- 
sl St. U n,te * 4rt « repre- 

trucîl < m * „„(H.l- 

*' ” “ • «■ 

„ ,ui pi"* «: 

tilnlrl. 


l>oro 


N. 


ţ»1)PESC' 









LJRFRTATFA 


DRCFMHRIK 1<UU» 


PAGINA 13 


UWRE4 BUCOVINEI... 


v'* * *levt stîlnil. s'e îmtwltlt 
Mt'1mo>1ul nostr* cultural si x‘a o 
tfMt caracterul tW>y< ce»vr*ţti % m 
.'ir» >*a"ţ V t^flrtvtrl prestate în 
fcKTtmlna. t* * doua docatl dela i*1- 
’e. **lMtm$ construirea vnul apu 
Nvîl»t ^alat universitar 1* Cern㬠
uţi* Imaucvret î* <Yt* 1*35; constau 
1 *e* cUdlHI Bibliotecii ualverslta 
mfdlcatl 1> *\'şu, da* 

ţi iv . M.' şl stridenţele Hnlstrv- 
Ivi ***011 t* Mii ÎIJUlIxV JHi 
0 * 0 * pH«. leclle sile* O cUsIi b*r- 
cv*-I tir mijloc* Mutre 

sale* de *eall semrlflecţie 
*oct*U a* *ost: “ legea 
tîre* p'pftslwU şl exercitarea *v 


ţr*M1catI f* H>»* Of* »r* 

*< Sir SC Apr* :«>} si otspoMtIIle 

$rHx1t<v*r* la o*vaM:*rra Canrrelpr 
v^r m^'Ji din “legea po»try înfiinţa¬ 
rea CvV > HlhV,1 rcv'"v*t1c s* 

0"V»»t?4T*4 cw>t*> >y ^wsI^nU* 

CTI» >< Vf-V i-5* ;*>*. 0*. „r. c$\ 


0«lv CV «ÎVHf ictstt wtt 
or hrHtW Istorici* alftvni de *e 
fmetattl îiksm^I, cri Uiţi f»atî 

*t n> 4v tc <1 

fiw *\h iv rut# vVctyV^tr t*t 

.«1 4 ,-WiM^Jpr *»v»v a)# 


(Umăr* din raaI ni Uî 

bucovinean* c*»e mi "omal prin Utc* 
He si şinele populaţiei ibericii 
** e roailreasci* dar care a fost tn- 

*u$i* tr*&K** $umui *>icm*t$c* 

01 * ■vvivctfY» în preajma celui 
de *1 trei lea oeceHu (Vh proclama¬ 
rea *e»rab11ulu1 act si consfinţi¬ 
rea lui de Mtre ae>vpacul politic 
#1 lunii 1* conferinţele de pace vlliw 

'.ţrls vţ \atnt-uer«Mlr e* U>** une-’ 

le dintre marile puteri cm voi nţ* 
lUMtl s^r rlcN'l si CVCetarea poli¬ 
tici H**vţtl .v Huriile v:*e1 false 
rv f >r11 * Mn*1nte1* au ceoat strl- 
dulrteler lurrerlillsfnilyl sovietic* 
tnmcMInc tara si a£*o lM»1t«)«1 
tv*vce1* Mrtea de nonia icntfl pr>j 
viţeii* wo torit ori w Or ^^5 iss,'\ro 
olvor cm e*v*~v bobiţii «atorlilr sî 
cmUmmIo* Tvţrr o)e ’B^Idrlu) v>r- 
•'Jutl* NistK'^v) JicâOr^lc Or «tUcl- 
~\\»otr <i) otUinlHIţll rvWN'$t1 % 

0*d «iov* #’v\ji»-r4 ^v.vovl!sr1 Oe 
oîitnp 4ustrU â *'ost % or^co^ o ctrtc 
tr^IcNici -vstrv Istoric sî 

OlrfMt stât lor !%M stx'r* *Mr 
ttrş ^sK>$ v"e svxvtfsila ntrlf 1 
•x'jistrr** *o ftrUtlfţr cure crreji 
o rJsN***ltO»re t^o^vctArr-* 
-fVON'^Ov'rgircâ l\1rt11 fi srotortrlor# 
)r >1 « ^jisâiNiMrl 1* C*lM*fsi Sovlf^ 
tlcl* fr alttvNUtvlMl rus v t1r r 

î«s*p» MîJit rr Tvtrlrorro# ‘•ItUr» 
>t a dictatwlvf Oria *art* 
,*♦- :c »*sNrv**'«e ^N^^ttrMtr *h» 




vloltoţl otocolorUHstl împotriva 
^'•»4h1r1 % ci si o 1*oT»>u*cMerT a na 
rllor itf*v>cr*ţ11 aousorr* Th c*rr 
rOH* 1<1 cHise to^tr olilojdUr tn 
StrlOul^U Or â-sl âsIgMra victoria 
jrsut'ra tiraniei* clei 4* atunci a In 
x'oout rxoarslu^a sovietici asupri 
tucorei şl lunii* 

atestând* ca si în caura tasara 
Mei* împotriva neruşinatului şl tsar 
Narulul rart a) VorMulul Bucovinei 
<1 uelnv 4 durerea neastrl cu suferin¬ 
ţele fraţilor aruncaţi oradi OarOarl 
el si urgiei slavismului % rr îrc^lnln 
cu rrsoectuoasl wţle în fata 1 n- 
trarslcentel neînfricate cu care el 
înfrunt 1 criWcena tiranie şl-1 aslcu 
rim ci nu von acceota nrdroarta sfî- 
slere a ţlrfl* ci vom sta oe barlca- 
dele Iurtei şl ci nu vom coda pini 
oe n« vo* \eoea salvate provinciile 
rărite din lanţurile cilii lor mosco¬ 
viţi* 

^Mrclolul suveranltltll natlona- 
lltltllor a stat îr Istorie şl stl 
si acur la Mea statelor slnltoase* 
N» pute»» renunţa la el de dracul 1^ 
pertalUmelor si al Ideologiilor dls 
tocitoare de stat si naţiune. 


Vunor BENDESCU 


iubiţii un \n hbistos 
downui 

Sf. CricIun este Slrtltoarea slr- 
Mtorllor. Cerul Mnecuvlntl Mon¬ 
tul iv race sl-l lartl. fltilntul si¬ 
lful noi* draqostea veşniciei I loan 
1;B se defineşte prin trimiterea fi¬ 
ului fnanuel (Dumnezeu este cu no1l % 
Isala % ;U şl loan 3:l$* in aceastl 
lume obsedat! şl orbiţi de patimi, 
dragostea lui iVwreeeu se face slrti 
ti prin preeenţa Mulul care a venit 
în lu-v sl montul ase! orice suflet 
pierdut. Ap* 3:*\>* Dpmnul Oruncul I- 
sus stl la uşa Inimii şl bate sl In¬ 
tre* C*scMdeţ1-vl rod Inimile voas¬ 
tre şl lumina leslel BetMeecsilul v* 
a Intra în viaţa voastri* 

Aveţi marea blnecuvlntare sl bu¬ 
curie prin Invitaţia pe care o facem 
tuturor credincioşilor romihl sl par 
tlclpe cu ocării sfintelor sirMtor? 
la slujba bisericii noastre »ocor1- 
rea Cubului Sfînt din Md^euood*l1n- 
den 5t. # 109* cx>lt cu St* Ni c noi as 
*î* SI serica Catolici St* Brl^lttel* 
Intrarea se face pe llnden Str* unde 
este specificat! prlntr'un anunţ Bi¬ 
serica Ortodox! Romlnl* 

Tuturor vi dorim din IntwltSlrM- 
tcrl fericite - naşterea lui Urlstos 
sl xl fie de folos întru ^ilţl AnV. 

?5ev* fr* Xlorel CVHtT^CSCU 




— 

Comunica t- 


C' 


Ijtwj» \*st1cA « ti*, cp 

nit rvlQ j-rtoirp iSPPţtttW^. cîtc- 
v'v'iti vijlt tp-vc’'*t.'isS. ci ««ÎMI 
„*t- ţirj “’lr «'l ccus "tet O n»:ts- 
Tp»t5 rrs;tn.Wt co«w"1St, <c > 'P cn>- 
î^jtţ'p 3P »ltP tJ*‘t S*t0«9*tp JtP 

-îpilttitPJi pste trsl cu tctuT 
itt*. 1 p «cnirt* t ivut tcc prtm ^ 
jtstp»ti imitk *t Ctvm c\n **si- 
r\U\ turoţ*t st * crunt nit **<U «îf 
U" ry^tr» c* icp*stl rfrtitppţl 
$) nu M* uti uttirtt, Lt$i**ptt« 
UtU* * t*Mt tnttl*tt»l Si ’»cl C 

.VCV’V-'tuţlf *iuTCi tweUlcr 4in Se¬ 
nini* vt. prpntMt, sl pu^ttc* >< <“ 

c«rte. Sv^ rx iceustl c*U m tPVt 
*c»t* c*r» M CWWtttnU tovrt *8y- 


;tstr»ti ipţt-cw-ptsti -cn»-eisc** 

s> n* ee**.-te* cF ~jt u*vcit cest- 

»tt tv'âte Citple cu»escutp Cp pt. *- 
CPlStl Cu trpi scecu-tr *' * -PStlM 
tt «ofclrut tstortc; î' i "« *1 Jlt* 
uttvtt prett Ci*y s'»u $*crt r leit 
t- minţi o* st CP tot tprltortut Se- 
nS-tpt .1 o' st ri«î“i .'ttoi Opnpr*- 
ţttto r «tltci^ p»etsmit c*to»* cp s' 
îu ip»t f tt Cpntnu lt^rt«Pl ţWU 
Cucix j trt»ttp icpst* Informaţi 
ry ic-ys»: ltc* V«tt-t*tt*. Vst'ic» 
10 Ci *5, N50N voin 1, SunOPSrPcm- 
llH >4tKMvs> 

O imitunlx inttdNlt pyntm P^Or 
t-rttp cp ip *yţ< 

crpşţvjtnţp^ ^tCter_micaVi 


t. « 0 tccr*Mp; cwi 3 ptu ». «HlCXiC«. ccry»- 
KiyiPta' ft*rvl»1 wstrv it* Twtnt*. t*- 
pn uni cu Ntntitpyi firt*N ttc 

. »*r’«wntu>«t pp^p* »y<to- 

rul $t- P*uV* .p* t»rt tortul cirul* v» *- 
fll tt Itsyrtc* «*^ttlttt rv^»*»}ţ1 Jl» 
îop*^*.*«. a^yr^'l. »t C*ry fclAMfU 
vV«;t« «P * tr*ns*At* tutuW cititorilor 
rUrulut »tttyrt*ty** cpIp ■*< *** »'* r1 

t« jyymjM VlwtVr ilrylteH. 

,rl* artvtitrulyl f*rt*r* fc {tev**ll cit 
jt l'*rtt»fcU1 C KM Wlttl (<lP f * c# 

ptru'. c*U aut *n 0 K*i* i-csrsr tr 
j»l Cl>*«1 »1 * *t. acrtP4 • 

*^1 Tr iliU*rH l*jt»t*t*rl 

« o*rt l«» wt tuu***>.tt». 













































Libertatea 


copiilor 



Ştefan Vodâ şi Bârsan 

JjjtrV ri *r<y*a Ştefan Vodă pr cahnm Bâraeştîlor cu o ceată de 
v.Vmei. Colindase Ionii. rina, călări toţi munţii, să «trântă ostaşi, 
eâri Ş*frfan fus*»-c bătut în ţinutul Neaniţulflî. Seara descălecării 
Mnp-ft un ţ»«* şi făcură uri foc mare S<v»aaeri din desagi ce niai «uuri 
de ah* miorării. ospătară şî se pnseră pe ouUmA. Pe drum nu întăJ- 
nioerâ ţipenie dt om. P* acolo de pe munţi, nu zâriflu nici o scânteie 
de lumină ţi nu se aur a decât lătratul câinilor eiobîinoşti din valea 
Pufnei. de Ia poalele muntelui. Fiindcă le era urât, trfimhiţaşii scoa¬ 
seră buciumele şi începură a suna de bnian văile. 

OMbuii. cari erau cu turmele, când 1 au aurit buciumele s’au mi 
nuna! cine ai cânte in munţi şi când au mai virat un fum gro». aco¬ 
perind vârful muntelui, au alergat cu ciomegele şi cu dulâii într’n 
colo 

Ieşise stelei,- deahinele pe eer, când au ajuns ciobanii la focul 
domnesc. Ci nd i-a vă«nî. Vodă i-a întrebat: 

— “Cine sunteţi voit** 

— “Suottm enriuun boiereşti.** 

— "Nn vă toiucţi. ci şi ncr suntem oameni buni! * 

Vcntţi *h vf spunem cine suntem şi ce căutăm pe aici. 

Şi le-a pomi îl cum au intrat Turcii în ţari, cum i-au bLtoţ s, 

cnai vnblă să strângi oştire, ca să bală pc duşman şi si-i alunge 

— '%âaaţi, oameni bum. lorie la pământ şi kaidek dupâ mine. 
rf Vnsmrmv lAgât^iştea V- v*4* fi risplfctiţi pentru viwţia voa*»*!” 

L %«** Aba «ora Ui V<*|, Van leg** 

>'srimirrt rK nn e'or despărţi de dintrul decât murai când fior 
rii^tul IW dine re o^aşii. pr oare ii chema Bârsan, ocru eaful dc 
* Mifre lui Vodă aâ-J aştept? pâj,A ce va icul ai el. — 

6 tf *B dc pe acoţo k. a doua » veam *• infâţi- 

o> •• ceată luare dc flăcăi \pin>rj urmi *.= unui Ştefan 
i’JipwrA dc tveahn asta voimeea^î 
In wtfc* I'nwvi. p, Wrvta fiindcS umWtiw <* 

’ 7 *J°" K ,rm, ‘ e si-» d»t rotau] tn bnţrtv t«v*ri«W «ti. Cu 

77T7.7"' ?> I» "»tot ârnj.ţ ») p utlu i ,. a ,., u 

P«» « p..tr* (««.,,«*1*1 I. «uindoni „p n „«. , arf & “ 

n^V’r^tn ** T V "^ ™ 'oi- 

3,» . ; " .' h ' ,un * *> ***** T«ţ U l Ini Bârsan" Ar* .pi 

d»r, no ,««*, nor. <T r pj>m» ci h- »o.cstcc«i. c„ IccrlroUc 

%L J7J?T' D JS '"r^™ «’«• l“Vi s eu lc B »t ,mg 2 

»!»<!,, «ns: ^ 6 “■ ■• *•* '•» - T ”“i 

- 2 £: .r ir: sr z sr. f ——• 

înMemriat, pe locul dinm •> Vodă aatul £ dm Tn ^^ V au 
Borjon de ia fUeâni ujk^ U ” nr ** 1 ' s A chexaai 

W *‘ aI * “<”■* «NWN t .rn ,i tk VoJi 


) i oa sim p 
Bârsan (-nfr*Nu 
f».-a»ă lui Vtşfă 
Vodă 


G. D. O. 


Mureşul şi Oltul 

" B ' ,mpb “ P ‘ V ‘ rh)! V* —«*- Wo c«c ,o 

* » ”'*• ■ rW,t î ‘ BPir * t ' > ‘ *«“ '» *> -*nboi« ^ ou 

Ini «< * <1# * d * * oţo ' 

ton dupi v,«oc iodcloognu "* ”* l “ ra ‘‘' *’*“ te 

c *mZ îîXSaiSvîSiS 

«ni. k ciip „ U ftpturi * '* g4m) ‘ r *' -»« w«l *i 

Şi .'»u injdn d»!uo«oJ Înmii ». rf M »u pc util l«r 



A Plin. «Ic Imcorlc. ci ,rc flioti nf, dc vroaW, a „U„ s „ . 
ilarcrc. c» ro nu-, pmrdr. Dar U povă t o„ S( , ,. ini ^ niţ ' f , r r 
cum pn bon Vd,,,,.. a j„, a v^i« drumul unui. ai f,c Jruo.,1 ....,„, 
lalt. Ş. ... binccuvanU. .« leu da, voie m plm , ţi iart ( J . 
mcarga m tovflWiş.o ncdralip.iA... 

Ş< au pb'vat fii,.«ii. |)„r ab,u purăairi cetatea pintiţilo, m 
început * nn ro m t e!c»«â Iu drum. ci, erau feluriţi l„ f,„. ,*■, 

n«n,l <r ‘*"r' !" '" r "" 1 ' lin * ,,r '' * «PUC, Vrc . 

.Tnbiut ‘ “ * Pn UbdC * f afla tur ‘ iul în — 

Pe unul i| chema Munyul, «ar p e celUalt, Oltul. Şi dcacolo <1,,, 
creţtetul muu,du., li tarânptt clr.rc, el Murcţul . pkva,' s „r. 
.ataronnaine, mr Oltul, .„re .iubi. Şi er. Oltul ribimid» fi ’.c 
«e f.rc, ş. h apurat nrbujieşte la valo spre a i ua S o n i n A ; j Rr Mur i 
era întuneca. .... inima ş, I m,,,, c. noapte, pajnioi.. şi a apuca, 
ort sapre iiua/{tnoaptc. 

I)..p,. ci.t.iv,, vreme inw. pe Mur., I n ajuna dor dc frete-aiu 

, ■*** * “ ‘ k l ,r ‘ - “••***« «i-S» »*<tt frttdo. Ş, „u |-ft mai aflat 

1»»» plvrtl.it M ,-ul.m «, aplicat intr’.OU part.-, tot l.niţtj, ,| 

inima <fe pace. 9 

Iar mama Jur, câruj u văzul ei eu a‘au despărţit chiar de la casa 

pârâpţeAtcâ, a alergai sii lo turme drumul. Dar nu era chip sA i 
ajungi, mai nk-A că oi fugiau in doua părţi *Şi a plâns iinpurâteat 1 
fi a rugat p«* Umnocim «â indrepteze pe bună calc p£L>ii băieţilor 
Şi dimr’acel m«nut. amândoi băieţii kc făcură râuri şi râuri au rimus 
Doatunci Oltul col sfărâmicios şi iute din fire a i.'ut năvală prin 
ţări muntoase şi k’h asvârlit prin munţi cu prâpâaiii şi sa afundat 
la TurmpRoşu, ciocoi uk! şi iâbintiu-fia de stânci 
Şi deaorca lui i-se cântă cântecul: 

Oltub-, râu blestemat. 

Tu iu făcut adânc şi lai. 

Cil vii marc spmnâgat 
Şi cu sângoAmealerAt, 

Iar Murrşid di-;inmri «-urg»* mmu»i pfl şrsuii şi tot pe şt un u 
ruieşte, |i)>iţtit in«n /u r d<n <t denumi’i >e rfinln câjţleeul 
Murtrţ, ălunş, apă Itnă, 

Treec-uiâ tn ţară străină. 

Şi-mi fă parte dV hodină. 

O. D. Criicainu 


Pietrele Doamnei 

-- Povttit »* lorică. — 

Cannt n Sylm 

8m»t câteva %mt«* dr ani do atunci... 

Bătrânii pari apun povestea asta nu urni ţin ndute ee Domn • r« 
In ţara MoiOovii pe »iyjţ vremuri 

îutr'o ti dt vară, un avon de groază umbla prin suUle I* h 1,1 
poalele muuţilur ''Tureii! Vin Tuieii!” Spaima ac lăţi ea fulgerul 
prin veatvrva bucitnmloj şi 0 . focurilor dc pt: înălţimi, Ovt ,rra l, ‘ r 
ooaaeâ, <?âtâ frunza şi iarbă trecuse Dunărea şi înainta acum in mima 
irawi •* rohin,i 

ta irT* ridief oaste u f ae puse împotrivă cu toată pui* « a 
Vfttii, dar năvala păgârtolui In pâlcuri riaipiU dupâ prauâ, im mm 
oouteaea Şi o ara*;* biruit* » r ăm*a mica uştire a Muldovii «> I" 
WU aumplU a fort «ămana ţari de mulţime hoardelor tur, 
IV? nevoit Si ac tragă d»u faţa duşmanului, ea să 

pita* ta adăpost după perdala Ob codrii. Pe Bistriţa In sus «*te un 


* 


1JBER1XTEA 


DECEMBR IE 1986 


IM ce ut chiamâ la Iesle care aduce aminv n 1 

r w T n ;t d - Hrut -— fi popn,i ' ci 

;r >wi * - 

«Ulti-A awonah J V^ ur 1«“ ^ 
apune e| diavolul n r fi mpt-o din vârful r',nj , P C4Te povtt,t<â 
cu ca apa Bitfriţoi, dar ** 

«.ccşul fi o lasă repede *A cadă acolo unde c « t platr ' t ' cAnt4 

n>u« lumina «lai Aai, la chilie aihaa.rului, n '‘' 1 

"7 7 uu,i d ' 10 iit-.. 7 . Lr? .c / 

S** **"»«* I!n Ullr.1 ac iv , urmat ,!. al|i $£% 
nrah hra Domnul Moldavii ci o mici ecou dc 0 „ Mi . 7 „1; n „. 
mai atât cât aA-şi ia soţia «us p r . ca j -j . . 

luaintc dcalungul râului, spre codrii V ° rbi * poroi 

Fugnni ajunseră i^pcde pe o cârnrc Îngustă în pădurea de la 
Drcftem. Da .i« ncolu spre muntele U«,lu. urc„ f ul «. f lc ,, , 0 , 
mal pau fl numai rin» eunoşta. potccuţale put*. ,4 , rolo 

-ail Orl prlmajdie Calul Domnului oat.nl purtând o inO.itl urainl 
fl dogeai.» ,1 «haa OU pintenii, câei moi „„ m.i ,* , rotM 

tkor cate uu gafâiAt trist 

— Mfrln ta. «i«e un om din eeoli. calul meu. el «u râtoâo 

fn urma 

• Duumiiii se împotrivi. 

. i TT? Iat .^ P ‘ Ml ^ M4ria To - P e » rm « « f‘ urni rău. zise oşteanul, 
tii rid cu pe Doamna, nşexAiul-o pe calul lui 

Departe ,, c vârfuri, la KarAu, se arătau cele dowA stânci ca două 
. turle r/c biwrieif acolo era o peşteră unde hc pute.,,, aveunde. O p k 
*1011^ bătrână ne> răbâtuti*. dv picior de ora • iutmdca pânA sus 
^ l*rintre butucii rAatiirmtţi se ridicau jdţi br«/.i uriaşi. Suişul v* fâcej 
tm mm «nevuios din pricina putregaiulilnr ş, a muşchiului caro 
a.mirean mj|»i picioare. 

I»a O cotiturii de putceu ac pomeniră eu uu lm/ne şi «poi un 
răget: d Ji desU ţâşni un /nnhru < u roHrnelc pbrule în jo» şi nfnrili 
nAiim -1 drept spre Doamna Cuiul ei * v > riu’ieâ in pic oare sforâind 
: j apoi căzu pe spate. Când să se repeadă a dmin nara. Domnul izbi 
mi o lovitură dr paloş grumazul fiarei; urmă « doua şi a treia lovi 
tură pânî cc sădnVîcmnea >e prăvăli nefi dHlfi iu sânge Alăturea 
unde a .âziit zimbrul eru o htnmă lată care a fost Imi. zatS de atunci 
Fiatr;! /inibnilui şi humele ei *-»• ţmiueiicşte şi nr.! pe aeoto. 

—r Puţi m»i tc riillcit întrebă YuevwZnl pe -oţiii fu :ră»i 

k fii»* n nMlin’, rto liuiiclmi im.fll. 

- mii- aimtul Ali-eg ni tui» j)âio, tj e 4 juiT«i; *tirw 1’ 

!>ar uhrajii ci erau giilheni ca ce-ira 

De In Piafru Zimbrului nu Unii it.i rhip ♦ ?. ue,;it . caii. Dupi 

rlipn do gundirc, Domnul z'se; 

— Aici ne despărţim Treime *ă iun iiitm* 

Turcul milă nu ,ire ptts'ieşto şi o vm ş amur di 
fâniţiî ni să duel pe Doamna 1» peşteră si rîauni 
ei vom veni cu 

Nu poţi merge până la capătul Inimi, siv el 

luând o de gât. 

; — Va să zică ne i/e*pf,rţiin! oftă ca 

f — Pentru puţ nă vrrrae! N'avcm nmp d<- pierdut: 

Şi Domnul cu ceata lui w făcu nevăzut in desişuri 
- Ştcfâniţâ, 7 '»m» ca, jură-mi că n'ni kâ no’i Ih.m cad vie In 


EAOTNA H^ts 


--'1111 strâng o&atc. 
luata ţară Tu «jltc- 
i-uh» in pază până 

către Doanini, 


t~ Ştefătiiţă, 7. 'S4* ca, jură-mi că n'ni ki. nu'i l«ş> sf* cad vie In 
mâna păgânilor. Mai bine paloşul tău să mi spintece pieptul dcc.il 
mâna ncen*dim mimiIiii să ini «lingă nmf.rul 

eroditţcmaaă h Măriei Talc, Douniuăl .Şi 


âzuri ci in 
âu ru 


—. Sluga 

genunchi ucu Io in preajma atâncilor ca turlele d** biserică şi 
gal Im Dmuiiczeu a/i niâiituu ţara şi pe Domn dc urgia păgânului. 

Iui început, Ştcfâniţă nici n’a îndrăznit nă facă focul, căe» cri 
luai mie nour cA* fum pe stâncile * ar» strălm catt pe albastrul cerului, 
ar fi putut sft-i den de gol 

Noaptea veni şi ostaşul fikut iu peşteră un culcuş de tnuvohiu 
p* varo Doamna, sleită di puteri, eâzit >1 adormi îndată Volnicul v« 
culca ilegtHirine* sul la intrarea peştcrci co un câme erediiteioa şi 
dorini, cum zierit ci. numai cu un ochiii. iar ou celAlnit veghea. Cum 
aş crăpa do ziuă, Şlofâiuţi» porni spre rAunhrnva apropiată după vă 
nat, jN'ii i nu se sculate Doamna şl cocoşul sălba r-c did urât de c« s 
dintâi aâgoâţn, sta guta intr’o frigare do lemn După un părete dosit, 
ŞtoRniţă wi câMica să «prindă focul. In timpul acesta lk.simui se 
apuea s;î cureţe prin peşteră, tâ îmbodolca- » pereţii ret umezi cu 
muşchii) şi mănunchiuri dr flori, *A a'rănşâ Inir un cotlon crăci u*- 
O uiânf. dc sare şi o wWgA <lc făină li s ar f» părut 
lume in aingurâliţi c âfwtra. 0»ta 

ţ _ . <l<* vale la oat la t âmpulung 

r'n dimineaţă, dupâ cc nprtntc focul fi dădu IKjaranci iu 


«at»f pentru fo< 

«•a mai preţ naşă comoară du po 
flll w gAiuii c or putea {’ăsi ceva 

.porni Int 

grijă nf/ nu rante s<ăjuiri in pi'ştrra u» 
jpăCtiri». sau mut bine sus pc ztănci, 
ac»» Până «A tu* in'ooica Ştc/iniţă. ca m* duse 

hkţiş fragi fi siucură N’apurâ vA te afunde mult printre drtişul de 
emeurş că o rnormăialâ urmată de troenituri de crâci, o opri pt loc 


primejdie, ci în 
*A culeagă rtioir’ttn 


2 "Z’zzzz tzitr" - -• *• *• —x 

«Tz^Ksa-riwKis 

"" r,rn> ’ <*<■ ™«f m»„r» ,i paamrl, m ,| „L„ " 

Pt ***' " M * , ‘ *> D»»*>>rj. Er. daar p« aici 

.mpSrăţ.a Ini rl ,o »,mţla „neural n.SpAn .1 „„„urniţi 

r»r. „. Thutnin. ,i-. „ni, I„ fir, ,i mill , ulni in , a0rtu , 

,Im,,...ala, r.rr ,1.t po,.(. ,c, m „ , iun , Afom n , fJ 

[""i .t ,,n,r '- 9l*«»l|* fi nn p,„« «.i rl , 

r. In Dar «iar» n’ara a « mai întoarnă r p r ,, . 

7 fij* ' ” r * r “ ** * fi ’* *' *•»*»* d. p, *»a^ 

In .fârţit, dnd m.rrlr măpj,. după rărfur, ,„i ţi S|^ 7 _;m 

uhlt**** T, Um ' n D °* mn * 11 —• « «U, 

uită in na. tl atr, R â pa nun, rât put» «.> Un- El inainta rorit mn. 

r t :X il 1 T rum * f,n " "" '«M »«.IronTte 

D.h.T' ^ T, ?°**, B * »"«<■* in *'nm. oah,lor. ,i. *ro,ră 

S'ZiZ h ‘7 ? H ' m4n, ‘ rin "* i- ... JLnuh 

funi^E, r» ,T'r P r"*”' " r ‘ m,i '' oinir " 1 ««Im tntr o 

«Upl ŞteflnH» H ,nr,pw poloni in „ăl Dnamn., i. t pJni t4 

căaot amlndo, o prin» amaţr.-, r.ri, 4 nm , , „ 

9, ' finlţl * ,Mt '' iB hr,t<1 ' ur! " ,l '• 1 P* juiuă- 

/“ <iur, ‘ r '» rfmlnr .ApSiotr. *•„»„. „ n pp», d , 

rând văzu |W Doamna lai. via O arar.,«a «fă» oii d, f,,,, 
aaum dot-.ritj I. p.aia.ral, l,„ ŞtaHniU nu vr„ «J , r „a ,,n. Dor 
Doamna no *r l&aA până nu i o kg£ c« c^rp^ rupte din rufele ri. 

— Am vrut intâin să î apun o vorbă la tireehe an ducă pe lame» 

cezlaltâ, n a vrut ai mai aştepte, bală t pustia' - eise Ştefiniţâ _ 

uitându se cu bucurie Je btrainţl la ur« O a| avera « bună blană 
călduroasă, mai scoate Doamne inci unul în cale* 

Cercă să-şi ţie cheful, d«r rana nu *Ta de îm* uv-ară. Ştcfămţi 
ae întinse pe patul de mnşchtu şi toatA mMrţdro avu friguri de durere 
A doua ai tîx u Intr'un somn ac/ânc şi Mmra Dnrmi tnatâ ziua. Doam 
na îi airopea ploapele şi buxele cu apă rccp. îi l--g« răniie cu fruos*» 
Uîe clei mai nu roai ave* rufe pr dânm. tnrâlţ/vmintra trebuia t'o 
arunce. «Aci »e rup*tr-«r «ta »sn. tî»-«*v»Hă ţnf'»»or*t* în min«s eu 
palnşut tn mărit, şi plu-s «pâruUvrntul »t 


mzA ndă pe rană f; în mâr/, o şuviţă pe eare 
şi «ţipi iar 

â aude In pertcn dincotro vriii«er4 el, nişte 


mint. 

Ea îi mai puee o fr 

o tăie eu paloşul El oft; 

De ouâll bae păru 
atrigtfe. 

—. Dar dac* ar fi turoiit gândi ea 

Se uit* la paloş şi se cutremură de team* morţu. Ascultă bine şi 

tot mai dea tuşit ajungeau ag<>amtrie Dstuai trecea un nor peste 

lună. 4* pue* In gând a ai inplânte paloşul tn iaunâ când ae va ivi 

ecl djoîâiu turc 

— Ştefimţâ! strigi Doamua înepăimintată, păgânii! 

Ostaşul te rxiică. 

— Anta eate treaba mea. t»e ol încruntat; şi i luă paloşul din 

mâni. 

— Eu mă ţin de flgid'tiiaU ţi tot paîoşul iuta ml I oiu înitnge 

şl mie. 

Strigătele nrinţelrw se auriri tot mai aproape Şţteftmţâ rubVi 
braţul Doamna Îşi pleci .'«pul. aşteptând lovitura dc moarta. 

— Mâna ta, parcă ar fi vorbă roraineavcâ! şopti ri 
— încoace, oameni huni. Doamna * aici* 

Un ţipăt d« bucurie ti râeptiMe şi se auai un gt** 

— P’aiei. Mjr»a Ta! 

Peatc o clipă Doamna cltu l«şiuatX< in hiaţek soţului vi 
— Aproape era să nu vă mai văd! Am rimţul pc 
mântuit ţsrn — t*. Vodă imbrâţişămlu şi l>)iinuia 

Pe Ştefiniţâ îl puse pe un cal. iar un uaiaş H ţinea, el 

tare. După ee hurioroaşul — 2 Ai “ -- ‘‘ ** 

nirâ cu toţii <> vale 

— Tu Şteflniţă, p«otru 
«urte la Suceava 

— Si ani iertare, Mira Ta’ Să aaâ lăaaţi 
tul meu. Cum oiu auri chemarea doioneavcâ o să fiu iar -»taşul su¬ 
pus poruncilor Miriei Talc. 

a'a ţinut de vorbă voinicul. 

Au mai fo»t multe ră*bo*i« până ce ţara a aotpat tk turct l'ml* 

‘ moartea nu l a prirak cu 


■pal 41b 


ture ţi am 

ei era siâbii 
strângă ceata, por¬ 
ţi (iad dv credinţi, «â rămâi la mu U 


i ml duc i 


tai in 


ara lupta mai îiKin*â, acolo era şi ri, dar 
toate că ae vâra unde era primejdia mal maro 

Când muri. pe pieptul lui $>fâu»ţă « gări o şuviţă do pâr bâ 
lat Kra de la Diwuuna Moldovn când a păjut o cu credinţă pe «nun 
tele Karâu. la pietrei* ancuţitv ca nişte turle d« «etate, 
de atunci ‘'Pietrele Dosronri' o 


































LIBERTATEA 


DECEMBRIE 1986 


PAGINA 16 


CRONICI 



IDEI, OAMENI, FAPTE 


ANA MEŞTERULUI MANOLE 

H. 

RETRÂIREA LEGENDEI 


Ovidiu VUIA 


Cel doisprezece zidari al Iul Ma¬ 
nele erau adunaţi în jurul focului 
ca lingă vatra unul altar. Flăcările 
jucau pe feţele lor bărboase, clotu 
roase, astfel cl le făceau mal pre¬ 
lungi ca ale sfinţilor din strană, 
cat si pe mâinile aspre tăiate de vi 
ne îngroşate cum au cel ce lucră din 
greu cu ele. Nu altfel vor fi arătat 
si cele ale pescarilor din Betsalda. 

Un cer spuzlt cu stele, înalt ca 
o cupolă de catedrală şl zumzetul de 
plrtat al nunţilor de parca ar fi 
fost chemarea urlesllor din adâncuri 
Cîte-un astru în cădere Târăşti a 
scântei în sus spre lezăr şl Izvoare. 

tComentariul lui Catul în deplină 
liieîdîtetf a eelul său contemporan 
cu nof; Zidarii lui Manele cu ml tura 
pe umeri aveau înfăţişarea unor pre¬ 
oţi daci aşezaţi în rotonda sanctua- 
rulul de pe muntele Pionului, umbre¬ 
le de la Masa tăcerii a lui Brâr- 
cuţl. Sunt tiranii primitivi al pic¬ 
torului St* Dl mitreseu]. 

• Câne Manele se aşeză alături de 

el nu clinti ni clonul. Păreau preocu 
patl cu oficierea unei liturghii,ri¬ 
tual citit ca dtwtr’o Carte a Cărţi¬ 
lor în flăcări le din fata lor. Cina 
de taină păgână, grea de mistere, ca 
ugerele nopţii atârnate de sfeşnice¬ 
le Ursei mari. 

late*on târziu cel mal bătrân tu¬ 
şi apoi începu sS-şl spună păsul.Era 
de fapt al tuturora. Privea zidurile 
bisericii, ridicate de el ziua, se 
surpau noaptea tn miez, astfel ci 
munca Vor părea zadarnică. 

Au stat de strajă dar o* au vlrut 
pe nimeni sfi vină să le olstrugS lu¬ 
crul împlinit. 11 cu toate acestea 
In zori, când rouă picuri, ca lacri¬ 
mile îngerilor de pe crengi, nu se 
«al a<la o cărămidă una peste alta. 

Oir. necaz au coborît îr sat şl 1- 
au rugat pe popi il le zici din cele 
1? Sfeştanii, dar n 4 a ajutat la ni¬ 
mic. Atunci l-au căutat pe pustnicul 
ascuns îptr’o scorburi a cociaulul 
Sihăstriei şl după ce-au dat de el 
greu au avut pînS l-au făcut si vor¬ 
bească. LX*p! «are trudă s’a învoit 
sâ lasă din nemernici a lui, sa 11 se 
arate dar numai dupl ce meşterii 1 - 
au pro»1s să verse peste mcr«1 nt 11 
din cimltlfdl satului grâu copt în- 
nutri- cu «1cr« şl vin de anţărţ că 
tare erau fUmjcuk ţi însetate sufle 

tale 5iră*oţ1Vor după pomana fiilor 
cel vii. Din trupul ipr sfinţit, sub 

pământ,vor înflori 11 verile de prvnl 
şi cireşi şl te vt?r aprinde macii ca 
lumină A ţe în pol 1 tandre. 011 r $ n u 1 


orb a vrut să pipăie cum cresc coar¬ 
nele mieilor noatenl şl să mal mlroa 
se trifoiul proaspăt cosit.Zicea că 
acesta si florile sălbatece poartă 
în mireasma lor urmele trecerii ar¬ 
hanghelilor cu săbiile de foc din A- 
pocallpsâ. 

După ce 1-au îndeplinit toate vo- 
lle, sihastrul le-a spus că zidurile 
mănăstirii ca tot ce se află pe a- 
ceastă lume stau sub puterea dlavolu 
lui, făcătorul văzutelor si pământu¬ 
lui însuşi. 

[Comentariul lui Catul: Aşadar si 
hastrul era sectar boqomil: cum re¬ 
marca Lucian Blaga Influenta lor în 
cultura populară s'a păstrat până as 
lăzi în structura basmului ca si în 
multe datini si credinţe sătestl.In- 

* f 9 

teresant că bogomi lisnul a prins r㬠
dăcini în Franţa de sud unde este cu 
noscut că "erezia catara" cu eviden¬ 
te Influenţe în poezia provensala şl 
prir ea pana la dolce stil nuovo al 
lui Dante. Oe-alcl dolce stil nuovls 
mul lui Eminescu mult mal structural 
meşterit prin ce numea el plastic 
drept cuminţi e a trecutului ,8 dl că îs 
torle rămasă în poveştile moşilor 
sil??* Vedem că aici Catul a pus 
trei semne de întrebare]. 

Le-a mal spus în cele din urmă în 
teleptul orb că nu vor reuşi să ri¬ 
dice mînlstirea până unul nu-şl va 
zidi în peretele altarului pe flinta 
cea mai scumpi vieţii lui. SI fiind¬ 
că toţi au el/ut la învoială că asta 
nu poate fi decât nevasta,au hotărît 
si treacă repede la f apte. 

In zadar a căutat să-1 cpnv 1 ngl 
Manele cl nu-1 vorba de nlclo Inter¬ 
venţie a Satanei, de vini este doar 
materialul slab primit şl cl In cu¬ 
rând dup! ultima comanda lucrurile 
ve vor remedia, cel ii meşteri n*tu 
vrut si asculte vorbele sate. 

Astfel cî Hanoie a trebuit, sa se 
supui*, rămânea si se hotărască cira 
vor aplica «al bine rândula la, 

îr cele dlr urmi au stabilit şl 
cel «al bătrâni au avut cuvânt mal 
greu, ca a doua zi cMar, si se ur¬ 
ce pe creştetul dâmbului de unde se 
vede bine până în vale pe unde vin 
femeile să le aducă de mâncare ţi *o 
ti acelui ce va fi prim* vlzwtl va 
trebui sacrificată după tocmea ÎS. 

A doua zi Manele $1 meşterii lui 
ca un sobor de Judecat! o aşteptau 
pe cea dintâi. 

Manele închis faţă de ceilalţi, 
îşi deschise pentru el sufletul amin 
tlritar cele «al dragi. 


îşi Iubea nevasta ca pe nimic în 
lume. Era cea mal frumoasă din sat 
si mândră nevoie mare. In ochii si 
părul el negru ascuns în bună parte 
sub năframă, pare să se fi cuibărit 
întunericul nopţii, za cu bănuţii de 
aur al stelelor tremurată în apele 
lacurilor unde veneau să se spele 
ciutele sălbatice şl puii lor,atâtea 
lumini jucau în marea privirilor el. 
Albă îl era pielea ca neaua si cri¬ 
nii primăverii, mirositoare ca tran¬ 
dafirii paradisului. Roşie gura ca 
rodia şl dulce ca mărul de sfântul 
Iile. In obraji îl ardea o poiană de 
bujori din acelaş fir îl era înflora 
tă si la alba. Iar din unul mal gros 
er&u ţesute opreguî sf ?adU: Chipul 
îl era mal gingaş ca al heruvimilor 
şl mersul mal majestuos ca al unei 
împârătese, zâna zânelor. Ileana Co- 
sânzeana din basme. 

[Comentarul lui Catul: Se pare că 
Ana descrisă de Manole este sora bu¬ 
nă a Fetei cu zestre de Nicolae Gri- 
gorescu]. 

Dar de îndrăgit nu a îndrăgit pe 
fata cu mohorul codrului în ea cl pe 
femela cum 1-a fost după ce-au făcut 
nunta de s'au legat ca soţ şi soţie. 
Atunci a putut să-1 mângâie trupul 
gol şl fraged, de la şold în sus cân 
tător şl fin ca lemnul viorii,umeri? 
rotunzi, crizanteme învoite si sa- 
nil, doi hulubi al căror svacnet îl 
poţi acoperi cu palmele. 

Gura-1 era mal parfumată decât 
grădinile calşllor înfloriţi şl car¬ 
nea mal coaptă ca a strugurilor în 
vie, toamna. 

Ana era mai curată ca Ipsosul.mal 
fierbinte ca soarele la amiază, mal 
răcoritoare ca apa fântânilor si mal 
plină de vrajă ca luna de pe cer. 

Manole o Iubea ca'n Cântarea Cân¬ 
tărilor din Vechiul Testament,ferici 
tul Solomon pe frurneasa regina Saba. 

Cu dragostea el dăruită cu toate 
bogăţiile pământului îl umplea de cu 
cerniele, săvârşea cu ea un f*l de 
ceremonial biblic, ritual de biseri¬ 
ci, »>unta ca o taină, 

[Comentarul lui Catul: Manole ca 
«ai tfrriu laşile Volculescu sau în 
fceoaşter* maestru) Tlţlan, considera 
Amorul profan şl divin drept feţr a- 
le aceleiaşi Iubiri}* 

^e zi ce trecea femeia Iu! tl um¬ 
plea de veneraţie, ca o tfăntă. Daci 
ar fi fost i$ picteze pe Fecioara M« 
rla ar fi luat-o 4e model pe Ana lu?. 
Aurnal ea ar fi putut eaprlna sincera 
uimire a femeii fn faţa îngerului 


din Buna Vestire sau a mamei apleca¬ 
ta asupra pruncului în iesle. 

[Comentarul lui Catul:După cum se 
vede Manole ar fi procedat ca picto¬ 
rii Italieni din Florenţa, FI 1 Hppo 
llppl, Bottlcelll, Andrea del Carto 
cât si poeţii români Ion Pillat si 
Nlchlfor Crainic când au mutat ve¬ 
chea Gallleea pe meleagurile Florl- 
câi sau a Mlorcanllor], 

Prin Influenţa el Manole sl-a în¬ 
nobilat meşteşugul,dlntr'un ţăran 
meşter a devenit artist în cel mai 
înalt înţeles al cuvântului. Ana se 
arăta înţeleaptă în simplitatea ei 
ţărănească, pentru ea minunile se fă 
ceau cu mâini şl picioare ca ale fie 
cărui om. 

LComentar: Oe la aceeaşi slmpllxa. 

te ţărănească si-au însuşit meseria 

sculptorul Brâncuşi şi compozitorul 
Enescu pe când Blaga întărind credln 
ţa Anei zice că "Iisus cu picioare 
ca ale noastre a călcat pe ape]. 

Prin ea Manole s'a ridicat în lu¬ 
mea spiritului acolo de unde sunt nu 
mal câţiva paşi pana la Dumnezeu. 

[Vasile Voiculescu vorbeşte aici 
de Horebul interior unde aleşii au 
fericirea de-a păşi cu picioarele pe 
spiritul pur]. 

Prin ea Manole a trecut în asceza 
pură a sufletului născătoare de ori¬ 
ce operă autentica. 

[Comentarul lui Catul: am desccpe 
rit-o şl la Emfnescu când 1-an cefl- 
nit iubirea ca pe o asceză trăită în 
doi. Deci din dragostea trupeasca a 
Afroditel Pandemos la fhălţarea wfr £ 
dl tel Uranla. prin 1 ntermedl ul ef: 
Oafmonuî divin. Anal. 

Prin ea s'a ridicat lâ cele mal 
neatinse înălţimi aproape de priviri 
Ie clare şl albastre ale bunului Dun 
nezeu. Astfel a găsit şl Casa lui, _ 
serica. Pe o poiană urcând la pe 
trepte, către un luminiş între P - 
duri, dealuri şl vll.llcaşu 1 de 
lăsat din moşi-strămoşi, mireasa -- 1 


des- 


:dru a Docului. 

IComentatorul: Lucian Blaga 
■le aici spaţiul mioritic, ' e *9 

.iii* f J m < f* 1 1 « 













I JRRRTA.TEA 


DECEMBRIE l<>86 


PAGINA 


M *»»•*> 


ramnA 17 



/& 





R ă V a ş U r 

- Al. 0. Teodoreanu - 


In evocarea personalităţii dlstln 
sulul spadasin Intelectual,A1. O.Te- 
odoreanu "Păstorel", câteva epigrame 
ce dâlnulesc trăind viaţă fără de 
moarte,.. 


CU PRIVIRE LA INDIGNAREA O-LUI 


10RGA ÎMPOTRIVA ŞTRANDULUI: 

Indignat pe-un veac năuc 
Şl pe cel ce se despoaie 
Domnul Iorga Intră'n bale 
In manta de cauciuc. 


Un măgar, cirul a nu-1 plicea mun¬ 
ca, fuge de la stăpân. Jegârlt, lih¬ 
nit şl slab, hoinărea oftând. Intr' 
un târziu, s'a întâlnit cu un bou.A- 
cesta, făcandu-1-se milă de el, 1-a 
propus: 


Urechllă, 

Eu colo'n grajd am fân destul, 
MânSncâ până-1 fi sătul. 

Apoi asteaptă-mă, că vin 
Cum Isprăvesc aici o treaba 
S-atuncI, 'om nai vorbi puţin. 
Măgarul o tuli în grabă 
La grajd, mâncând cu poftă mare 
SI când nu mal putu de fel. 
Strivi tot restul Tn picioare... 
SI cum n'avea ce să nai facă 
Intra*n amor cu vaca [vacă!]. 
Trântind si usa după el. 



6oul a rămas tablou 
Insă niqarulul nu-1 pasă. 


MORALA 

Când stil prea bine că eşti bou 
Sâ nu Inviţi măgari la masa! 


R. Rosetti 


BANILOR 

Necazul meu pe bani 1-atâta 
De ne'mblânzlt si de adânc, 
încât, de 1-as avea în mână. 

As fi ÎV) stare să-1... mănânc. 


UNUI SCRIITOR 




“Cit va fi patria româna. 
Ziceai, când Tncepusl să scrii. 
Volumul meu o sâ rămână!" 

SI a rămas... în librării. 


SITUAŢIA 


Al noştri cînd făcură festa 
Să Intre'nvlngătorl în Pesta, 
Ne ziseră “Merc1“... magnaţii 
SI ne'njurară... aliaţii!!! 




GENERALULUI X 

-după conferinţa sa 402- 


/'/ / "/a 


/ Vr/ 




f/ 


i*.A 


w 






Tunul 402 

Ştiu c'owară «uiţi eroi. 
insă tu, c'o conferinţă, 

Ne-al ucis într'o şedinţă. 

DIRECTORULUI REVISTEI “BRAZDA* 

Amice, Brazda nu-tl rodeşte, 
Dup'ale mele Informaţii, 

Deşi pe dânsa se imjnceşte, 
F1*nd-ci tl-o'ntoarce... abonaţii, 

UNUI BĂRBIER PALAVRAGIU 

Reclama-'ţl saltă prăvălia. 

Dar am să-ţi spun un adevăr: 

Când spui câ vindeci şl chelia. 
Găsesc că... o cam tragi de păr. 


Beţi, băieţi, e sărbătoare 
Cit butoaiele mal curg. 

Tot amurgu-1 în pahare 
Curge vin si bem amurg. 


CU PRILEJUL UNEI MESE COPIOASE , 

UN SFAT PRIETENESC: 


0 propunere firească: 

Cred că la asa dejun 
Nu se poate să lipsească 
SI o sticlă de vin bun. 
fcel ce vrea să mă asculte 
Ia mal multe]. 


Sfrijită ca o Sfântă Vineri 
Ml-a spus o babă: La români 
"Băbeasca" place nult la tineri 
Pe când "Feteasca - la bătrâni. 


Păstorel TI mărturiseşte părinte¬ 
lui, domnului Osvald Teodoreanu,des- 
gustul pentru apă. 

Apa asta e sărată 


de o Ml pe Tnde 

E cerfculoasl, tată. 
Face sete. 


ete. 


UNUI AUTOR EDITAT LA "VREMEA" 


Vremea , veşnic generoasă, 
A sărit să t'edlteze; 

SI tot vremea, nemiloasă, 
6 sâ te desfiinţeze. 



C. Pavelescu 


LUI DOINARU 


Cu spiritele tale mici 
Greu reputaţia sâ-ml strici: 
întâi, că'n Tara Românească 
Nu-1 om de duh să te citească; 
Iar, dacă vreunul s'a'nşelat 
te-a citit: sunt răzbunat. 


SI 


OPEREI NEVÂNDUTE A UNUI RIVAL OBSCUR 


Un epitaf e în zadar 
SI o cruzime să-ţi fac ţie; 
Căci viaţa ta e-o vijelie. 
Care te-a scos dela tipar. 

Ca sâ te'ngroape'n librărie! 


UNUI CONFRATE PUŢIN INSPIRAT 


Mă Jur -şl fără Ironle- 
Câ eu «ă prind să scriu o dramă 
In timpul cît Iţi trebue ţie 
Sâ-ml faci o biată epigramă. 



SCRIITORULUI DUNÂREANU 

Când a'nceput nuvela Ctonăreanu 
Era U cârmă încă 8răt!anu; 
iar, caro sfârşi bucata Dunir...eseu, 
venise generalul Averescu ! 


I 






































PfilRNJENII CU CONDEI 



r De-re oe I/aor 



mm mmm wmmmu. 


J+mmm mm m ş rn rn.mut b- 
jb&sm ;mxol 
2*mvrUr «te** şem %s^ 
î mromot mm mmgrt. 


Imt auz. — f. is&&. zări 
T mx. * mvum 

'£ * m< *? iw. *mmsx 
hsurui*m ^ ji ys.^. 

•ar-mcs wmrf î&z- mmm 
i- ~**rr*L -» 2a»j. 

wrw> ^^or%. 






— 










































decembrie 


RAGINA 19 


DIN LUMEA IUDAICĂ 


STATUI BICEFAL AL LUMII IUDAICE 

asaltul contra libertăţilor academice in S.U. A. 


In wajeritatea tarilor din lumea 
civilizata pătura conducătoare este 
recrutată dir rândurile student!nil 
ce populează universităţile si car^u 
şurile acaderrice. 0 logică elementa¬ 
ră ne demonstrează dependenta stric¬ 
ta dintre calitatea rcrală si aparte 
ne^ta spirituală naţionalistă si vil 
Itcml naţiunii respective. 

Prototipul potenţialului conduc㬠
tor de mâine. util Tr avansarea pla¬ 
nurilor conspiraţiei Internationale, 
este definit de apartenenţa la vale-, 
HI* orari sibiul socialist, a inter- 
naticralist^lui şi a credinţei ne¬ 
clintite Tr rolul crucial al Israelu 
lui re^tim, definirea guvernului glo¬ 
bal oe raîre. 

^acă cir întâmplare acest candi¬ 
dat este un Gel», depravarea morala, 
afi-itatea fata de valorile ccrtra- 
cvtturif satanice rrecur si ateismul 
5«scat sau nu, constituie ur clas de 
>n en? ce Gcf’n 7 er 7e este rerervatî 


al nu nunei pentru viitorul Arericii 
dar si pentru viitorul omenirii. 

Şi Israelul prin braţul său ex- 
* ern înţelege perfect aceas 

ta. Ca atare "activiştii* organizaţi 
ilor oro-israeliene folosesc freci 
vent tacticile vechi ale calomiei. 
Intimidării si chiar ameni nt ărllor 
cu violenţa cu scopul de a în hi ba 
schimbul liber de idei atât de vital 
unei societăţi democratice. 

Ir 1979 AÎPAC-ul stabileşte un 
Program de Dezvoltare a Conducerii 
Politice al cărui scoc este de a In¬ 
strui studenţii activişti asupra mo¬ 
dalităţilor de creştere a influentei 
cro-israeliene în campusurile studen 
testî. 

Cifrt modestă a acestor activişti, 
dată de conducătorul acestui program 
Jonatbar. <essler este de cca. 5.000 
de studenţi în patru ani, în 350 de 
campusuri de r*e teritoriul celor 50 
oe state. 



ce ader* 

*»a .z^rHIe morale şl spirituale 
creştine, profesează ideile maticna- 
liste urmărind Tr ?ri*u1 rănc bWle 
naţiei sale cH T^prâ-^este să cHti 
ce ro’itica Israelului, este imediaţi 
atacat din toate părţile, etichetat 


cv 


•ara creaţie sionistă oe *arti 


şerif cri "fascist". De prisos să 
me.’ acâucăr cl odată trecut în 'car¬ 
tea neacră* a GMisriraţiei sicriste, 
cameicatu^a sa spre corcucere va fi 
tapată pentru totdeauna. SI asta in 
ce*, mal t*r caz naBai V ţările 
occidentale,deoarece în ţările corc¬ 
eşte ur asenenea orototip este su¬ 
pus extemrfqSHI fizice pentru un mc 
tiv sas altul. Hai zilele trecut tl 
•Tip* 0*ie11 # presecintele «agcrîtl- 
ţ f i denccratllor ci" Carnea -^creren 
tURtfler declara V. şedirta des fii 
si:fi întotdeauna fidel poli¬ 
ticii parţialul aeaoc^at... Iar în, 
pHw.- T rare sort american...* 

Ca c iroeie 2 serţii, cu aproape 
*0 de ari fr .jrreţi. Pătrimea 

ur «cir, •încrămea" si cedare 
11c: *Surt ur coucrlst ccrvlrs. 
Tr şriml rine sunt rene-*. Au 
te wmlz tife 'ătrăscanu, unul cir 
tre putinii cMbHştl educaţi cir a- 
plitea cu viaţa greşeala 
. de-a f ' teIes că, conuri saul 
? altcfe'. u rit creaţia Cc-nspl 
Sicriste Mp-rciale, ^ilotiaa 
Hectuaiititli picilor, secarea 
piui material şi reducerec co¬ 
ri auto. "tone la c stare de Tr- 
ire antacUd. 

St, unite ale Anemicii Ura M 
f ’or firiatiU oe Coftstiutia 
Air 4 .ersltaţi Ic <1 camc-s- 
Sti ;caci -r rol cruci - 


9*nai B'rith Mtugl’. *Hl e £ 
studenţi activişti din subordonarea 
lui Cessler surt instruiţi în tehni¬ 
ca interviului şi sunt angajaţi în 
“exerciţii de ctrtra-r^opacandă* si 
de interpretare de roluri îr scopul 
ce a ccrtracara argumentele arti-is- 
n3eIlene. Ceată foreet acest nucleu 
ce activişti, el ia cânte 12 corrfe- 
rirţele studenţeşti şi încearcă pen. 
-ament să Venele alianţe cu alte 
grupuri studenţeşti de preferinţă 
ale gcini lor. Alianţele odată înche¬ 
iate, AIPAC-ul are pcsicilitatea de- 
c infiltra rrccriile rezoluţii si de 
a oesenra propagarea rro-israelianS, 
fiinc sigur că aceste rezoluţii vor 
fi secate ffe ce grupul liberei *A- 
■ericânii pentru o Acţiune Demceraţi 
cl‘ 1-mericar5 fer Denccratic -cti- 
or], fie de grupul con ser» iter *’ine 
rii Anerlcari centru Libertate* [ f o- 
ung Anerlcars fer r reeocrI. 

Indicaţiile 'preţioase* ale lui 
tessler ne sunt foarte *ai5lTîirec*fo > 
Icstti efectiv coaliţiile. încercat? 
si găsiţi indivizi si grupuri ren-e- 
.relesti care să semmere scrisorile 
către editor, deoarece sunt «jlt aai 
efective şl credibile*. 

In Aprilie 19b* AlFAC-ul publică 
•AIPAC Ce l lege Guioe: Ejcposing the 
Artl-Israel £a*ca1~ or Carrus*. [ăI- 
PAC.Grld uri verşi tar: Denunţarea Car 
-a-ie 4 >ti-Israeîi«e ^ 

:-idu* conţine zece *pcrunci*. 

Măn.1 5 pe pildă sugerează .r 
m-d ie rSspwnde* everlnestelor si 
rorpftori lor pro-paIeşti eleni. Acest 
?vc: este: * încercaţi să p r e « e r 11 4 
cc^siaRarea e reni mert ^ î ui * • 

VjKăn*1 IC oescrie -n * pachet ore 
ati»*. £a»arv Sale, profesor oe Ute 
ratări coac-arată la universitatea Cc 


lunbia şl frecvent vorbitor In apara 
rea cauzei palestiniene descrie ini 
pactul numărului 10 asupra audienţei 
în faţa căreia a vorbit Tn 1983 la U 
ni verşitatea din Washington:"Grupuri 
de activişti stăteau Tn fata uşii si 
Tmcărţeau manifeste în care erar des 
cris ca un "terorist* precw si un i 
eestec de cotări ale PlO-ulul şi ale 
Rele cu "declaraţii* ale PLQ-ului de 
ucidere a evreilor. Idei a era de a 
mă intimida pe mine şi audienta de a 
nai veni". 

Facărd o scurta paranteză,românii 
din exil sunt faciliari cu telefoane 
le şi scrisorile anonime ce încearcS 
să-1 prevină de-a participa la eveni 
mente remăneşti organizate chipurile» 
de *fasc1ştî* şi "legionari". 

încheind paranteza ne reTntcarcem 
în arul 1982 cănd AILSA - *Asociaţia 
Studenţilor Americani-Indieni* de la 
Universitatea Harvard a ţinut o con¬ 
ferinţă despre drepturile populaţiei 

* A 


domestic. Invitatul de onoare 2 fost 
cercetătorul -islurli PIC la \atiun1 
le Unite, Deena Abu-tughod. Tentati¬ 
va mu reuşeşte si conform *1nstr-jctf 
’-rilor", grjpul evreiesc strîr-ge şu¬ 
rubul, anerimţand cu retragerea fon¬ 
duri ier pentru conferinţă, iar -en- 
brii Asociaţiei Studenţilor îr Drept 
Indieni surt ameninţaţi teleferic cu 
mcartea. 

ir final Conferinţa a avut loc Tn 
tr*o atacsferă tensă ca jrrare a cor 
scării unor cuţite ce ce!arie a- 

flate asupra umor ‘activişti" ce ce¬ 
reau sa ia parte la conferintă. 

AIrtC-ul si irti-Defasiaticr Lea- 
gue al S'rai fi‘ritr-ului păstrează 
desare asupra tuturor \ orbitorilor 
la conferirţele ccrsemrate ori proec 
tate Tn viitor. 

Ziarele studenţeşti se află oease 
menea sub lupa AIWC-oîul. 

Ir Februarie 1993 Jphr, Z'Lrr.a în 
^ÎVstă ce 22 a»*i, editorul publicaţi 
ei studenţeşti "irizară Daily wllc- 
cit* aparţinând oe vM verşi tatea Ari 
zona cir T ucscr, semra un articol îr 
ti tu lat: • y 3ceî*rwl ci" Beirut erte 
deasepe^ea un criH"al de rlztci...* 
D*4"na argune^ta ci rară criminalul 
de răzbel Klaus Bărbie **icel arul 
dlr lyon* Icuw este de presa 

e.reiascî r.r.} va fi j^oecat pentru 
cri ne co r tra j^lthll, nespersari- 
1«1 pertri. na sacra rea civililor din 
Beirut -A"!el Sbarcr- *inistrul ^-5- 
rârii al Israelului trt-bue si îmclr- 
tâşească aceiaşi soartă. Reacţia a 
fest imediaţi varlfpd Tn 1"tersita¬ 
tea anerirţfrlVor şi calowrlllor pre 
cub şi c- Tncercir! de-a introduce 
riro- se "e*1 cui reCciteşte ce-z-- 
ră: ♦ imticcîelc" î-alote ce publica 
re, -r fel se * secere cpiniofi* atăt 


de des Invocat de activiştii s 1 o- 
nisti ce promovează controlul total 
al publicaţiilor şl Tnhibarea schlsv- 
bului liber de Idei. 

Ostracizarea. Izolarea potentlalu 
lui -inamic* al Israelului, con'stltiî 
ie o altă armă folosita de AIPAC.Egl 
bal Ahned, un american de origina pa 
xlstaneză cu două cîoctorate obţinute 
la ’Jrl verşi tatea Prî rcetown. ca urma 
re a unui discurs critic la adresa 
politicii Israelului după războiul 
dir 1967, descrie efectul acestei ar 
me: *In ulti-mi doi ani pe care 1-aă 
petrecut la Universitatea Corneli, 
doar patru ne-tri ai co«ur4taţii aca 
derice de aici H-au vorbit. Dacă ml 
duc să iau masa la cantina universi¬ 
tăţii, de obicei foarte aglomerată, 
mă trezesc singur la o masă de sase 
persoane*. 

lista asalturilor AlPAC-ulul asu¬ 
pra libertăţilor academice este lun- 

g>- _ _ 

rea *in ce* « 


oase xjrl verşi tăti mici S*art*rrcre , 
Haverfcrp şi ?ryn *ai*er încearcă să 
obţină ^pndurl de la o fundaţie par¬ 
ticulară arabă pevrtru crearea u"uf 
program ccr%jr oe studii asupra Drie." 
tulul 'hjjlcciu. v 11i2rdar*jl -ora- 
Ahashpgşl acţionează ca intermediar. 

C came arie extraordinară atacă pe 
<hcshcţgi si acesta-si retrage ofer¬ 
ta. 

-1979. CCAS [Centrul Universitar 
de Studii Ara>e Oontetworane^ cela V 
diversitatea di" Georgetovn deschide 
îr 1975 primul orpg-a- de studii dir 
America devotat î" întregime Ijmli 
mcoerme arabe. Deoarece fondurile ce 
rute le-2- ‘ost refuzate, directori? 
noului certrj au oecis să ceară spri 
ji m zel a guvernele arabe interesate. 

Cucă cele scrise de roi, rsi este 
nevoie sl cescrieo reacţia •activiş¬ 
tilor* AIPAC-alui. Dar cu toate ore- 
s1-"1Ie exercitate. Cent ml de Stu¬ 
dii Arabe a supravieţuit oecarece.du 
oă c-m spune procesorul Johr. Auec. : 

*Ir America n u x*ţ1 avea ur progrwp 
oe stadii arabe îwtr’o instituţie pu 
plică. Ir sc+i mo ocţl a»ea ur oro- 
gr>y oe stucil evreieşti*. 

Ceată ajunşi la acest punct,Invi¬ 
ta» pe romani 1 cir exil Ia ur mene-t 
oe reflecţie onestă asupra trecutu¬ 
lui Isteric ny itat de îndepărtat oe 
zilele **oastre si *a asesârârile dir 
tre metodele’ oe tratare a stuoeni 
«ii ritlcralist-creştlme rorâr.eştf 
îr roiF*a"1a arilcr 1930-I?3S, oenccra 
ti că :zl stanparoele e-"o?ene şi 
styoert1»ea pro-aBericapâ» maţi ora- ^ 
listă si rrj ne ap arat creştini zar a 
gciHIer. An aurit rxilti rOfilti spu- 
"âmo cl a- trecuit si vita* Tn *est 
ci să înţeleagă ce ’nseamr-l aeti-se- 

[Co-rtlm^are t« pagina 231 


I 






DECEMBRIE 1W, 


PAGINA 20 




a**» a® asas®®] 



BABA NOVAC 


11,ba Hovae a Ml «lucit 1» sfârşi¬ 
tul tec. al TVI-le» Tn Ţ»r» Pc*î- 
omjcl ;,1 tn ierbi». Balada "»1 Pl» 
->»/i Mlducl» Iul Tn Bulgari»,pre- 
ey. şl Tr ewlt* alte părţi ale 
nlnsul.1 balcanice; 1» icople.l» *- 
rtrlatlc» ţi «al ala» t0 *>****- tr ' 
codrii «untului *<5«*n1a, din r*g1u- 
nr, Stări Vlah. A«6el* aceste denu- 
rdrl geografice poartă amprenta va- 
lahS-rorâr»»icI. Confuzi* Tn vechi¬ 
le balade între Pownl» de acolo îl 
P.onân1a-Tar» PortTneaîCÎ "H se pare 
evidenţi! Balada ro«flneascî Iculea- 
tl de V. Alectandrl) îl situează în 
-codrii Catrlnulul, în pldurea PI- 
nulul". 

D* fapt *1 provine din risirltul 
>rb1f1, deci tot din dreapt* Dun㬠
rii, ti din toate se poete conchide 
ca pthnlc era roman din părţile a- 
celea. Inci cu un secol mal înainte 
regiunea era plină de păstori va¬ 
lahi, conduşi de cnezl şl prlmlchl- 
url al vlaMlor, după cum aceasta o 
dovedesc Informaţiile documentelor 
otomane descoperite In vremea din 
urtA. 

Totodatl regiunile acestea,ca si 
altele destule de prin Balcani,erau 
pline de haiduci, dupi cum relatea¬ 
ză cllltorll la diverse date ale 
vremii aceleia. Astfel, cavalerul 
tor*md tertrand de la «rulare 
urtanaleazl haiduci In munţii Bal¬ 
cani, ceea ce înseamnă aproape ş 1 
de zona de care aci ne ocupi», 1 a 
1433. De Hayes, bunioarî.notează la 
1621, ci haiducii români veniţi din 
nordul Dunării, din Tara Româneasci 
si Transilvania, desfăşurau acţiuni 
pani In plrţlle oraşului Nls; ceea 
ce tnseamni in răsăritul Serbiei de 
azi, toawl Tn regiunea de obârşie 
a lui Baba Novac. Deci, relativ în- 
daţi dupl Instaurarea stăpânirii o- 
tomane, haiducia antlotomani se ma- 
nlfestl ca for»* de rezistenţi cu 
mulţi Intensitate. In vremea lui ta 
ba hovae, adică ţi a lui Mlhal Vi¬ 
teazul, haiducia e deja îndatinaţi, 
are tradiţie şl experienţă. "Haidu¬ 
cii si vlahii merg îmbrăcaţi numai 
In Jderşl... nu duc lipii de ani", 
te spune Tntr*ue document din acea 
vreme citat de Istoricul A.D. Xeno- 
pol. 

Aceasta era ambianţa ţi atmosfe¬ 
ra vremii în care acţiona haiducul 
Bata Hovae. Potrivit unor Informa¬ 
ţii. el ar fi fost originar de pe 
insula Borecl din Urnire [ acum aco¬ 
periţi de ape], tn timp ce din alte 
Informaţii ar reieşi ci era din pir 
ti le actualei localIţiţi Soco Bane* 
unde familia lui de mici nobili ar 
fi avut nlţte puncta tntirlte; tn 
orice caz e din rlslrltul Serbiei. 
Acest fapt. de ordin geografic expll 
ci tn buni mituri de ce este Baba 
Hovae cunoscut celor trei popoare 
Ale circr graniţe etbnlce se ating 
* tocmai tn aceasta zonI: popoarele 
rom&n, slrt ţl bulgar. Avea un fra¬ 
te, fcadivol, ţi un fiu pe num* bru¬ 
ia. care a halduclt tmpreuni cu el. 
Haiduc foarte popular şl mult ves- 


virsl şl deasemenl a fost uneori 
plasat/tn situaţii Istorice car* nu 
tln d* perioada tn care a trilt.Dln 
aceasta însă a rezultat o descriere 
a lui ca prototip de haiduc tnzes- 
trat cu toate însuşirile haiducului 
Ideal, fub toate raporturile. 

latî profilul haiducului Baba No 
vac, cum se desprinde din datele 
tradiţiei şl ale folclorului. 

fi este un viteaz,o căpetenie de 
haiduci de teama cirula tremurau a- 
tât turcii, dt si toţi cel care se 
ţtlau cu conştiinţa îhcîrcată; era 
"împăratul codrilor" de care se te¬ 
mea tnsusl sultanul. Purta opinci 
haiduceşti, nfhca la nevoie pământ 
si bea apă de pe frunze. Nu primea 
In ceata sa haiducească decât numai 
oameni capabili să facă faţă oric㬠
rei situaţii. Pe aceştia îl punea 
să jure lîngî un copac cu crucea Tn 
crestată pe tulpină, că vor urmirl 
răzbunare împotriva turcilor. 

Cetasl1 lui Novac îsl ziceau "be 
cherl", termen ce rămâne Tn uz până 
târziu. Printre el se găsea unul pe 
nume Luca, cunoscător al plantelor 
medicinale cu care lecula rănile 
haiducilor. Novac obişnuia să se de 
ghlzeze în turc, se pricepea să o- 
cupe locuri de pindă tn deflleurl 
si la cotituri de ape. Soma pe dgs- 
man înalnt* de ? trife Th acesta?»-* 
dlcâ îl era streini laşitatea. Hai¬ 
ducilor răniţi tn lupte le dădea 
cea mal mare parte din pradi.Pe si¬ 
ne se socotea răzbunător şl scutier 
al celor săraci si slabi. 

Potrivit cântecului popular,eaba 
Novac pleacă în haiducie pentru du¬ 
blul motiv de a se fi văzut crunt 
exploatat şl din dorinţa de a se 
răzbuna împotriva otomanilor. 

In eposul sârbesc el e foarte 
cunoscut sub numele de Stări na No 
vac. Acest "Starlna" e traducere a 
lui Baba, înseamnă acelaşi lucru. E 
aproape un ciclu întreg de variante 
pe tema haiduciei lui. Cum e de alt 
fel şl în folclorul românesc un în¬ 
treg ciclu al "Hovaceştllor" din ca 
re mult a publicat încă At. M. Ha- 
rlenescu. Merită sâ-1 cităm aci le¬ 
gătura ce o face el cu românii din 
dreapta Dunării: "Dar si tn Bulga¬ 
ria au fost mulţi rominl si azi 
(1879J sunt; zic, considerând aces¬ 
tea, pe hovlceştl şl cu îl declar 
romlnl, ori sunt de dincoace ori de 
dincolo de Dunăre*. SI balada sâr¬ 
bească îl situează pe “Starlna No¬ 
vac" la Dunlre, însl, după cum spu¬ 
neam, cu predilecţie în muntele zis 
Pomanla. Leglturlle lui cu dreapta 
Dunării, fapt obişnuit pentru el,e- 
rau astfel exprimate tn balada ro- 


măneasci: "Fost f a, cică, un Novac: 
un Novae Baba-Movac, un viteaz de 
al lui M1ha1.ce sarea pe şapte cal, 
de striga Cralova - val!" 

Desigur, Baba Novac era un hai¬ 
duc a cărui faină a ajuns foarte de 
parte cu r»;lt înainte de a se alitu 
ra el lui Mlhal Viteazul şl a deve¬ 
ni binecunoscutul căpitan în oastea 
domnitorului rorăn. Căci acesta e 
colaboratorul lui Mlhal viteazul, 
cel de care vorbim. Şl faptele lui 
Istorice sunt consemnate si ştiute. 

Ştim ci avind sub comanda sa o 

oaste haiducească de vreo 2000 de 

sârbi şl romani [doar provenea dln- 

tr'o astfel de regiune, amestecata] 

Baba ffovac din porunca lui Mlhal vi 

teazul trece tn 1595 peste Dunărei 

cucereşte Plevna şl o arde, ca o lo 

calitate turcească ce de acum erai 

apoi pătrunde până la Sofia. In tre 

cătorlle munţilor Balcani el sur* 
/ 

prinde convoaiele cu hrana pentru 
oştirea turcă a lui Hasan-paşa, le 
la pradă si le aduce în Tara Potrta- 

» t 

nească. Faptul este consemnat de 
cronicarul contemporan Ortells Re- 
dlvlvus, apoi de cronica sârbească 
a lui Teodosle, deasemenea ni-1 re¬ 
latează însuşi Mlhal Viteazul, spu¬ 
nând ca atunci când sultanul urma 

fc sa vina la Sofia , el [Mlhal] a trl- 

■Ci- ** 

haiducii lui de a trecut Dunărea si 

a înaintat pana în munţi [Balcanl- 
Stara Pianina] ca să aştepte pe Ha¬ 
san-paşa la locul ce-1 poruncisam. 
Şl, voind acel paşă si treacă prin 
munţii acela, atunci Baba Novac c㬠
zu asupra lui, pe care l'a bătut şl 
1•a pus pe fugă, tăind în bucăţi pe 
mulţi dintre dânşii, luând căruţele 
si caii, armele si toată comoara ce 
aveau. Care apoi se întoarse cu a- 
cea biruinţă în Tara Pomânească,în¬ 
durând Hasan Paşa acea biruinţă de 
la Baba Novac M /[C1tat după N. lor- 
ga]. 

In anul următor, 1596, cetele ce 
lor 2000 de haiduci, de data aceas¬ 
ta conduse de dalmatlnul De11 Mar- 
cu, tovarăş al Iul Baba Novac,fac o 
altă Incursiune în dreapta Dunării, 
cuceresc Cladova, omoară o mulţime 
de turci şl se retrag în Transilva¬ 
nia. 

Reiese aşadar că acţiunile lui 
Baba Novac ar fi mal frecvente şl 
concentrate din punct de vedere ge¬ 
ografic în zona dintre Dunăre si 
munţii Balcani, în partea nord-ves- 
tulul de astăzi al Bulgariei şl 
nord-estul Serbiei, devreme ce în 
cântecul popular menţionează ci el 
bea vinul de Cralna [Negotlnulul]. 

El a luat parte apoi la campani¬ 


ile lui Mlhal Viteazul,îno^v»^ 
cele din Transilvani*. ?r 4 n 
Iul. datorit? «,1 cu fort*Ur 
<Je care «Jlţwne, [„*, 4CIJW Tn ' , ij _ 
t»r«3lf* «000 4* hal-jud -,1 
îS-1 vlr.î alţi «ooo «J* ci-fcaur-i] 
Baba Hovae a itîmlt ura 4 . 

*1 4uî«>iîf»1a nobili Ier unguri. 
tla au fScjt tot posibilul si y’ m 
prins la Clu]. «otnfrlcat.jr 
a avut part* <j* 0 «part* cu «J*v3- 
rat haiducească. 


Anume, în ziua de 5 Februarl* * 
anului 1601, fiind "legat în lanţ 
de fler", el a fost mal întâi jupu¬ 
it, apoi fript de viu şl în cele 
din urnă cadavrul 1-a fost înfipt 
In ţeapă,în piaţa publică din Cluj. 
Ca şl tragerea pe roată ral târziu 
a lui Hori a, procedeul acesta sa¬ 
dic, aş spune, e caracteristic no¬ 
bilimii stăpânitoare ungureşti.Tre¬ 
buie uitat? Ştir, un ungur n'a p㬠
ţit vreo dată aşa ceva din partea 
românilor. Nici un "genocid" n’a 
fost până în ziua de azi. 

Aşa s'a încheiat această viaţă 
de haiduc Integru, care nu a săvâr¬ 
şit numai fapte haiduceşti caracte¬ 
ristice, ci, ral nj)t decât alţii,a 
ştiut sâ transforme hallucia Tndatl 
nată tn rSzbol ar,ti otoman, s2v âr şl nd 


fapte mari Tn slujba poporului ro- 

Hu Tnch*>\e^ acţv.U or*- 

zentare a haiducului Baba Hovae f㬠
ră a ne referi si la o apariţie a 
lui In legiturî cu jocul căluşari¬ 
lor, un alt Indiciu că el provenea 
dlntr'o lurae rorâneascS din dreapta 
Ounîrll. Anume, s'a consetmat COo- 
sza Oaniel, Komlsz Ilona] cî l a 
serbarea lui Slglswnd Bathori, Tn 
Octombrie 1599, s'a reprodus o cea¬ 
tă de căluşari 'sub conducerea vol¬ 
nicului boier muntean. Baba Hovae . 
Interpretul principal a J-J» JJ 
me Horea. Or. se ştie cî rltualu 
căluşarilor se practica Tn toa 
nuturlle locuite de romani. In nor¬ 
dul Bulgariei, bunaoara. el se <• 
tu. sub numire de dl^r.călus sau 
rusalii. Etnograful bulgar 
tov admite. Tn treacat. cî mal a 

sea vlahii se fac căluşari; ar Tn 

Serbia s'a pîstrat o variantă spe¬ 
cială a Jocului de «M»1« «J ^ 
mire de "jocul crailor şl crai t 
lor". Oecăt cî Tn zilele noa e " 
s'a Tntîrplat să văd dansul cî u _ 
rllor furat şl prezentat ca «tr 
tle turistică sub nu<n\re d 
saltl" de către un ansamblu bu 9* 
tot din nordul Bulgariei. . 
el nu spun ci la obîrsle acest 





















jor sacru. 

Ar fi fost cte rirare sa nu cih* 
$câ Baba Novac acest aspect fr¬ 
ânt al tradiţiei* la vrerea a- 
desigur mult «*aî viu si mai a- 

rtic pătrat. 


r.$. -$*a Thtâurlat ca între tine 
aibă loc în Serbia, îfc luna Sep¬ 
ie a.c., un sinoosion, pe tera 
baladei lui Baba Novac, serr că fi 
Iul IstoHcă atrage ater.tie 
însemnătatea sa, in bun cunos¬ 
cut «fie» ţara care a şl rubllcat din 
fc'clorul nostru privind haiducia,Ir 
clusi» despre Baba Novac, W scria 
tlîrzindu-se: "Ca indezirabil m; pot 
ne-ge, deşi surt re program* [cu co- 
nt/nlcare^. participat îr sehiwb 
niscaiva alţi Istorici din r.s.r., 
sinncsîpnul întrunind v*-ec ^ de per 
soare. 

rin clte ar putut afla deocamda¬ 
tă» cu acest prilej s’a acreditat a- 
fi-mttla ci Baba Novac. botezat Te 
^piciorul suc-slav "Stărina v*ac",a 
*>st sânt originar dir insula ^reci 
pe IVrlne. Ca e^a zHpl-m de acolo 
e cestul de sicu-^;1a- :î a*^ "neap㬠
rat * să-z, rcner la i-bcialâ. ^tiH 
lor ra-tictra^tî t»Se1 le-a 
cvt ~ ; ete să zu-'l aceastI Mpo- 
teci*, aeşi â't 4 ^' 
destule lucruri 


*r au a» ut de 
inpprtarte. 


SPUS 


legiunea aceea, adie* nord-estul 
Serbiei, rord-vestul bulgariei, apoi 
şi Oltenia, fireşte, rvsteau la vre¬ 
mea aceea de elemente etbnice ro*â- 
neşti, dup* cur ar arătat în altă 
parte. Dar, Tn dezbateri s’a făcut 
cai numai de datele privind starea 
sociali grea a populaţiei, subliniin 
du-se "starea grea a populaţiei sâr¬ 
beşti de pe nalurile CNinării". Wai 
mult, s’a zis că f* trecut "în Som¬ 
nia şi Bulgaria haiducul [fiind vor- 
ba de Baba Novac] a fost declarat 
bulgar, respectiv renân". Adică,este 
absolut exclus sa fie ana român.$* 
a făcut menţiune de faptul că Baba 
hc\ic cunoştea mai multe licfcl, enu¬ 
mera-du-se printre acestea greaca si 
turca, nu însă, dură câte ne dăr sea 
“M, si rovina. Criginar din rezlure 
populata de -mulţi români, la vad de 
circulaţie intens! îrtre tfentenia s i 
regiunile sud-Curirere.^aiduceşte în 
ţinuturi cu populaţie romarească [lu 
cru dovedit şl documentar], se găseş¬ 
te îr oastea si sub comanda lui v i- 
*vai VItea» 1, x 11rd totodată si s^et 
r ic al acestui nare do— român,si to 
tuşi parcă r’ir ştiut reuneş¬ 
te. Voi arătă- i>,ai sus] legăturile 
lui c^iar $1 cu dansul românesc rltu 
al al căluşarilor.Oue* Baba Novac 
ra "ramai* si-b, atunci de ce o fi 
v ost el însoţit la moa*“te si execu- 
i-î T^oreu-â ca ar preot roman, cur 
s*a *azut o'ar documentaţia ofe¬ 
rită la simpesipr: 

5”a recunoscut, s'a constatat, că 


plasarea haiduciei lui Baba Novac tn 
rvntele bosniac Pomanla s’a datorat 
numai confuziei cu noţiunea de Rom⬠
nia unde el de fapt a luptat. Balade 
le sud-slave sunt adesea nltologizan 
te, 

S'a recunoscut faptul cât se poa¬ 
te de trist că marele haiduc a avut 
parte de cea mai groaznică moarte,cu 
suplicii, pricinuită de nana creşti¬ 
nă si nu de una pagSnă împotriva c㬠
reia a fost angajat în luptă cu toa¬ 
tă dîrzenia şl deci ar fi putut fi 
socotită "normali" o răfuială a duş¬ 
manului. Dar, cur si nu fie cursolltă 
moartea haiducului cSnd "nana creşti 
r l m era pe deasupra şi ungurească! 
Curciita execuţia lui Baba Novac du¬ 
pă impulsul oameni lor din stepă,ar%- 
plltâ ral târziu si cea a lui Horla 
si Cloşca, administrata de ageleasi 
Impulsuri sălbatice, ve permite^ a 
ou-e întrebarea: asta. cum se face? 
â. Basta a privit supliciul de o ori 
si jueâtate al haiducului de la fe¬ 
reastra jnei clădiri învecinate,pro¬ 
babil desfitândo-se Tn sadism! său. 
S’a notat în dccvaente: "Când a tre¬ 
buit si fie ars Baba vz»ac, ar cin- 
rărat un la^t de fier cu care a fpst 
legat’. In altă parte -ctat: "Ar cur 
oSrat două ori^pi pe ca*-e a_ fost” 


a^şi Baza Novac şl preotul - u-a fp- 


rlutăi, dinari 2XT. De ce le-a trebu- 
*t execut 2 -ti 1 o** -rrjrî întâi sl-i 
jupoaie de vil pe Baba Novac sl re 
erectul Vii, renâr, apei sâ-i frigă 
la jar si -jwai o-:ă aceea,-c-ti.să- 


1 tragi şl în teaoâ^ Există oare o 
răspundere istorici sau faptele se 
prescriu după "un termen" si noul *>e 
rinasă dt1" comod de ^âote vite¬ 
jeşti pedepsite de rân| creşti ni “me¬ 
toda păgână, turceasca, n'ar 
aşa de crudă şl ciulită. 

Ungurii au profitat de absenţa 
din Cluj a lui *1ha1 Viteazul şi V 
au pus cu cwcrîrea loi Baba ^ac In 
fata unui fapt Înf)11n1t“%a î- cura-d 
după aceea însuşi să cadă victimă a- 
celoraşi Wrigi.aceleiaşi perfidii. 

Istoricii sârbi pare-se au r Iras 
profund iixreslonati de faptul» pen¬ 
tru ei c» puţin cunoscut,că la Cluj 
există ur nemnert incu^ător al ce¬ 
lui ce a fost haiducul Baba Novac.de 
asene-1 că Tn ~ulte oraşe ^r-â’^esti, 
se găsesc străzi cu ruwele lui.hjnai 
că, si vedeţi, mcnunentul acela pre¬ 
zintă [neapărat] "trăsături sarbesti 
di nari ce", deşi haiducul e ~2 be ©zar 
sie di- Ppract^ situat în. ti-uturi 
populate de rouenl, *laşi.si printre 
aceştia s*3 -iscat el î- toată vre¬ 
mea luptei sale haiduceşti. 

Ir treacăt fie zis, participanţi¬ 
lor la sluposlorul ti mit într'o loca 
litate dir zona Porţilor ie Fier, nu 
le-a fpst :reu a constata câ si as¬ 
tăzi pe acolo se vorbeşte "si] ~pri- 
neste. 


Sara GÂRLEANU 


Tfcuîjm GOLE.\ 





AVRAM IANCU 

aspecte şi fragmente din viaţa Iui 


se 


> p^eajua anului IH? aajorţta¬ 
tei rouî-îlpr reitkţlbNH :1* 
silxarii z^erea* ci euuncipaHle se¬ 
diile si ci st: ga-ea oreztu^llo- pp- 
Peetrg ftouari pet si trebue 
si se :oti*î Jetersinate -efp^- 
mp- şf orresii legislative. Ir cor se 
— ^ 1. f^Iţl dintre izeia care enl 
r*ecrjoaţî ae swm : H 

s* studieze uult şi taoef- 
ftr- a se TM"*i ^ .r bzgit 
ie cuwostirţe necesare acestui 
lwti pclttidL 
stl cwxcertle 1-a deter^-at 
* ^ să stileze » 

pert-, i * folos •«rtilc^ î** 
le Itr integrabile oe îe a- 
cu statul* ba cs grofii ca-v 
c aw wts îtbH't fie re 
l:-\ **? ce Jucaţi ut gl- 
cultivic^-.fie oe ^Smetelt 
•Uit î-»alt, cMpes. c* 

«Iu Df energi ce, cu prl- 
r'.Snci, T*“ tec să se aeoea li 
^becherpasoV [se pet r eceri! 

' rţi se 

si frecvenţi sc^iac zerci.- 
se r^scîita- 51 restltei, 
s^c:a'e s* ueltcicr. 
wci, t^ati îsma eri 
««blile iuelăur ac re*c 1 «. 



tie secii*I si ^iţlcralî si lanpw Ir 
t-iti» se oertru ^rrer.tu! 

cî-r »intui *a abate izeastl viIvita 
le şl asupra Tntslbriei. ^Vcblere 
pri^ftzire rertry sufletul să- care 
r-u rutei suzr-ti fel re 

znertete. re li-ră Ursa drepturilor 
Xlltlce raţiunea romSri, era 

ipee-i 1 se*-»Itstli tărarflpr faţă oe 
stilul proprieta^ de :î-î"t,fitî se 
statul decretelor arbitrare si a 
♦•«ţicearHor si jaurtuvllor 2 b j - 
r*« w . Această stare c oprea îilltora 
ti si be*tr. asta sortea * p k er 1 re 
car* cir pe r - ce «i mslt x^fi stă 
pitire r*< el. Er* o cnerare pe care 
c 5 ‘-tea ca se ripici r ~ e' 51» r.n 
le istoriei si pe care ponei 
s’c servească aa azeeasl ibneţitie 

•’> . i- -p-c-. 

T e^rJ8»c la 

liilotive euoQQţicRale, 

’ 1 gwxer* să î se azorae 
pcat-pran i :r: •l-i s 
stagi. care trefla sâ-* 


tea sa pe or prin acest ’-efwz, plea¬ 
că la pentru a se î-sr^e 

"za-celist* Ia tabla -ezeasca" [s^- 


tul răvârtalai ze-I l-zrează.par r -- 
trec z^iar puterile Iui. Şl pară ar 
a\ea --mai stH% tzt a- mai -e- 


prene irsta- 

ti ;uriCică zi- ” 

-2-S 4 *- 

ce, za- z.zî ce zrm.1 st Iz a 

1 *1 

1 

t 

»a-ia[, --ze 

se pitea z-eziţi 

pertru 

luat tzt ce zietul or a -c-pit 

, azei 

ca-ieri o? avocat ce z-articl 

z“ia- 

»1-e al pd 5 'ea ştiri-, statul. 

*zes- 

sî firi a fi 



ta îi *-o-une 0 sarcină si mz’ 

r-ea. 

Ip cursei 

î-r.r- 3S şcci'I 

larcu 

Ir tir: re ncrilel petrece r ~ 

zoi pe 


s’a mpt oe »iaţa satelor, ‘var 
pe-tru sosita re-loaoe, el se z-oea 
acasă --pe ccli-ca ze Arleş î- sus 
sp-e cSloeri si 4izr», •bucuros că 
soiri oe ppprct-' O’-aselpr», car n?* 
*.":>?azi -cri a î> la-p." 


r * e o- privelişti zeilurltcsare,Iubea 
apele -'ezeri t* can? pescuia cs za- 
t-nă. par sal pnesvs ce toate i-pea 
catie-li, c±v*+i\ simpli, c. Poziţia 


far-ierte, tin-_ t:itî trate gre¬ 
utăţile tini: siw plăteşte :i^- 
îe, -‘ace ppp-^t şi crasuri rnele si 
tzt el plăteşte * ama pe ele. -zâ^a 
tara z- a—^ ^ftnxî -pb i * 1 ^a să 
zeati cz~ î- ’l-lste. Clăteşte pe 
pcoă, pe jude. Pe octar şi tot ce 1 
se na i cene. Si arest î- rzre-te- 
le sale este c^-uit. blâ-r. m-rci- 
t:-. r sl ; -Peste :r> şi : i:l-â p- 
pesi e* ştie pi -ici chiar 


: Tr«*îti 


4 fest sacrifici4 al 
® Ukniu şi pucmf . 
sa> urugrste către 
* - * si- s-- 




tivi. 

•r'ecfru*. r:~se*raci penele. ^1 
târzia, tu ym nâw-se ta 1- 

teazi •’auc- -- a»ea ,r ' ? cl şi- 

rea •eptriaai: * U. £1 îtia să se 
îNcsr*:a' 4 , -iz 4 să se Ii“z-»i5zl. 
s e H 5 sri M W.ti si pe faţa Wt 
5,:<n>î :Inîuisd se uclimaua ttn- 
: * ace l ei cauşt-'irţe se cane si~r. 

-i cs©evi»şarea ueriteăar c ©cate cat 
mr-si: f" demrita- 


’ u. cu za- 

*or sufletească pe care le-o zir-se 

acel zlzâ-t ce trei peti. z-rl 

mza-tea si ^ .2 apppe-“ rr-o-l» 

aze cerere 

.a T|. %res se s 

trl-sesv£-l 4 rec 

este z-pp-ietatea sa*. 

- pzst ce 

5C ce avocaţi tineri 

roul-i* r, %a- 

,a asta, c-ri relatările 1*1 5^1, 

lari*, -~ 

veritatea zir ei Im 

ru lezl-c c zri- 

tiu* -lsz--be -- gref urc,- rega¬ 

califice 

et P—razi 11. I- 

ls' rirtlcbi 

list: “An z :-ea serirs teuei sâ 

mrlri stra 

U CI,; *1 : sepf^tl 

4 Cîete^ 'ra®K 

p-i.esr Ia ema-rtzarea ti-arllz- pa 

hîiuw * 

sil*a-iei. 

cu irerfstirîl 

Ia mzi-te. Rrecur ştir c ^zl urce 


1rtrnes‘,r.r nema^că 5t£^pi-Ş te "-t 
mtiterUa rar^srtirf re*:-. 

lege mc «mrti, cave 


ce lege imit •'tari. 
sl-* 'f;t pe :înn 


si 


- ţ ; i i 


^e*da e. 


r- zez-zat:* .-z.n ize- 
n :lezează pe~Lr* 

Zlr I-'me C. irguRt-rele: • , 

s-oi ce a fp-st Mrka: ce toată 
zerîtr.ei .weisci, 1 s’a- i?;.s 


a f©st catria zriairarâ 2 st rîucşi- 
Icr nestr: «enri : ~ As:a» sâ me că 
pa -- zj*v 2 , rest* re 

sl :*«:.1iscl si re wmUr* 

î- -1 za vastri zat-^e, *n^r>r*- 
a, r. am, ze^tr- ră :a:I *-arsi - 
ir:i -ri^e inoaperzr-:ă.-s©r se 
*2 pnf'ape î- zeeap* era i?,a 4 -te zw 
re i“‘, pane »e*'*ra aici 4-cad 


sanpl - 


cant ~w 


pa îrtnep 


. .‘ZTV'^are 


- - 










1 to- rafT - -ti 
" to-ntrjrc ~- :î rV. 


arr. _i 2r*_2 


20 


ÎIK 


r 35 TtoT*3 î*‘îtî‘î* ti- 
ra ir tar* to - ^tîc to tre 

tr^-i-to* s* n rrr itotstg, to rtaCaK 
ia nur- 1 *. - trefer*2 s&- ? inc rx 
to”T *■ acrto- *5 t»®*^ r5 ’i toc* 
t-pn dEtr« 225* 5T ^T: 

rtest-V Iteî **f-s râspMSt 
Şclrr^i- m 22 «pâra 25 —-e. 
tar 25 Dar ««fir r 5 ■**. 2a 

DCC* S^Tt* £r-5~»r 22 2T StoPCf5-« « 


î*— 




\ 22 —i îi -232 


-n? 23 —5 s~ ser* "r - ■ r» 
2*22: rr' :ii-, 23-2 2 ■< 


rift. r* 

ir serisa:^ 3 rto rl: f*r? 322 " 22 - 
«“2 25 tnr? 2ECf* 2322 ne 3 S22C5- 
-2 t ra o n l sari msrte^ 2 a est* rrt- 

2—'=232*2 WBtS&rl^ ETr S* "I 3 -I" 

rto ra' *— 5 € *"- 2-2 ** sâ-f res: 

25 25-523- ' 2 2U 3T2LJT5^2= ~ '“'- 

22 Ş? iITSr-23-2 »5T* 21252 22* f ; -25 

22 aoestt r* 22 . I*wce 2»22 -2 

-=ito *CE2st3 «Zttoaâ togzâ 2 Ir? : 2 r 

22 CS a g ^teE: # -2T-2C 2^2CT«Bl 32S£ "5- 

>:'rr:'2- 22 Mtor^. I.toţto «1 
r 3f~r 2-5-BTi 23 *3CEC 1" 2~- 
tor*' *' 2—' =3 25 :3TC2 *"-2i 22 3 
2-rC“" 2L T32-2—2 ÎT rr5-'rr22- r Z325 25 

2—r 5 *' 2-22-'-23 525-23 *- 23* ' r 25 

£\ 

T- 2^-x 23c aiîsxT rr?:«ar 3 " 

2n "2* m r 2 Sitor- 


2 fasas r 222'- 221 mr -3 2= se-- 
2*-2e De rtesatrerg 3 - 22122’r^ 25 22 
-2T-* -32=—*tos "xr 2 i - :=-: 

s 3- 2:—-1 -iscoate Iccsle ca =2=- 
'-53 sea ruciunr, ^crac r~ Carto-i 5 
ii icsuseri. care iw nurat: râ 


Ir. 'wSsejţgsLJi 
TEazi ur. csrc ie -e 2 T ^rf 2 -=-^ - ~ - 

g&r^ ra-r 25 '£- 2 = ^rto^re Î 22 i=l= 
s 1 ptoitots 2 =—= to 3 lir-—== *—3232 . 
Î3— =-: ’ = JBJB-fe.' Surt zrr.'ît Zfcî S J 
2 * *e-* ; ^ 2 * 2 * rar r :tir*’ si 2 
21^23 ’î 22 S 2-22 3 $f 3E2 ît-ES SÎ 23T 
5EZ5 22~^:3 32-^121 1 *T Ir322 ’ 2 * • -C 
aârit se *rca-2 ooaâ, 2 * * 2 - 22 *- 
«âac 2 Î sat 2 * r? c - 2 ^e ei r. trţ- 

2U6 SÎ c2'25 De-3 "32E OB -2C2?2',-e2 
r--;l’2 C2CC2 *:a*/ 2-225 22 s- 
2^2 x e se 25*i aTiciri^ ^rafrar!V« arfei 
Ta .rjgaria. Tea’ £. 2 ! fracţia* acrei 
ta sS tartîciDe ’a tlscatie şi si 
sane:r c*iar si cererea către Ircâ- 
rat* cercit5crat oe “itc'i-ei 52ca z J 
tr *lrl -2 ci 2 cesc=--3-e; sl se -es- 
certe ci cara-ttce trate ritfena;ftl 
ti ’«• şi Tisei le fi- .-ra-^3 şl ci- 
~r»s* ~ .a-ia şi sâ se -ecl^rexe 2 ce 
5 it«S «calitate 5 ^ li ti di şi c*l <1câ*7 
C declaraţie cc acest c« r. t i - b t a 
'est rititl ce reaapcr& ^a^ic-lTari 


*9C2^ 


tartea 


' x~ - lc*-e a’ O- 

’ea-. 2T n" c »-'t -ifri-3 ^ - r * T 1 - prea. 

*"txt5 ce’—'Bctâ xati «arte*. Testi i— 
Dec’e-st'e a Tar Is-ct rncii" 
" 2 ^ riric»^t5 33^1 


-.- - *- r- 


? i l a: 2 ^ 

— 2 " ^â r e , -a r» 5 

t 2 i ’Vi lr 25 * f c* e r*~-*‘ 2^ 
ageri ' •*- Twofip^s -:r-î--*2'-, c£-c ^ 
t- 2 arrra* ie ecnrare to. *r«-cx 
crure ci *-tr* -n tr 5 c::e sî c am . r-* 
s 5 r-2t'-csr*. :- a t a ci - a ra 2* - re 
25 n' •«âlisftă^ mCT- 22 ' ~idb- 
*r 3e —f jS9c2 st rr- r c£ -issr'catr*^. 
21 , rrc-rrl Cc^e^TtS. tc* -'r 2 si 
25-®r, tfcf si r-et'-osr^ r*' ^ "iar 
re este aT -cstn T . -c-rc'ar» rare 3 
'tot 2 -cui to-tatora-e a t -r c — are - 

Ic* 1 -r *C Trţ^ r*Z- 25 1- C 22^-. 

-î ~ 2 . trec. a ccui ri cucă acsi- 


-a " 23 . trate a> tue 
to*2it -'*^3^ :» 1 1 - 2 -r -*egr 
- ’i 2-^TTtr^5.7« îs^'a 2- 

-unt ci-r* ~î3e '«r r 5 i-l se 
e , *a* 2^-23 23 -e "—5 tI i-r*Jt: 
to t-a a Tartar *r ae Tatoi a. car-e 
—^ 2^*212 1 cm~T n s 1 r: 1 -* • ? J 

ce seve ra5trî ,, . 

: arca r-"Te r a rta: cn -arH-rtar" 1 
ârcaan: 2 ^ • tr ra 2 * *torrr : -^Z 

;= ce *B*T atr tuto -*- 33 '»* - ^ ^r~- 
to re*--? ce r ţ- ^rer s' r^* a"*? 

3‘ e-tos»~to 5Î" r®** 2-’TO' 

e'el it 4 ^' 'i~ •Hcre a ~ -5 re - 2 

~i r*cto— . -rrssi r? ~ 

stiorrr- *toâ“to -r*r n 't: r-' - n 
-ea ”-Vr^r= rr cert—i ^%cunre, c 7 —'— 
tai re Ibtci r-ect -e**r*xt2- 

a^. i r - trate rcltuto 

* ti—*. :▼ t'.Tr - r* cârtiră- 7 * se 2 
22C5U 25 to^e'area tr-rrrare' 2 -. la-- 
ra se ceara ie :-ţa— r ra- 5 -i care'rr-. 

: ^ r ‘^ ♦rr-r 5 ^c us y \ jartir 

2 = 32 xcurate pnai Zarj “a 7£-re-~. 

s-ce **rr^re 2 — agr— 2 " 25 rtocrr 5 - *=* 
:ic r - age nt ei 2 - 5 ' ■ —’ n-â si "rce* 
re t-rtoi ^r *r- ^ ecerea 1 » 


22 —T - 


îs -ars toi* to-—Ir 





r<. 


»—a^e. a eren jer 1 -- n*. 
--irtjs* xrefl râset* e r- sto tu-'tg. 

î~i.il *-i *«£tot **- *>t5t: n-?. 

*3e eitsrari şi to^tr—* ■ • —; *- 
ce r-totea cast to Tri aw-\^ 

-e ^atoi-nir 3 ^ ■ > 
sa'* m Z&*a : -t-î ce TâRc'i tore 

W* «BscMecaNt. n n't 'i 
2 — 2u?-«» m. rat-tt-to ws" tor *'~— 
tra’ele r-ele de " a sJ—ia- r —~r rl- 
cn.-’ ses^ a ced-arrcr '^-et^-to-I 
* trastre cart r=^ta rcrr r®»tS se 
25 rer-tCH p eri m iji~ !r 

capta a *5 arăta n rtore rr . *. 

Tx a^rtr^i" s^tei sa*e ce «;:- ^ 
latei a -e us * t si tontă > rrto^ r 
r tostor"lT 2 t* această -ss:-^ acuta-* 
tare *-a totot ce trto. la-a-î’i' 
Sdiwtor, ZrnatcsrTtu' 

1 ' *—îrtto'i'Btoto to '•etot 
i^3C5 3ES “"iSita ‘5-a tototostatoto m a 
«am ra ’ 25 rare sta 5 * .a carat 
«ci -u~t* acirăto cecuîers ^St i~ 


1 fzjftt ~ rvr_ isi'i—Ia. 


.- 2—53223 


;: îî«e.;i» iĂat - :— -C<: i. 'Vrj-I-WIi.'l. 


* 


ti ci^atti, ci - cart grac 'a cea carte 
şi Ar^i^s >jci. Coacitfenarea aceas¬ 
ta ci- careta -coâr i lor trecui a si 
fie 2-ec-tâ Tr prattoccl*! Trttcelt 
la şeci^tâ- Cârc si st a:^rcl ca tos 
catia asjc^a T-troeri ril prctactlclto 
fecrerertarti i ; jr1rti ai ^rgurilcr 
s*ai spus ca si -ie tren*tt t- el şi 
cowtotiile puse ce rc*ir1 ca si s»- 
rjeat peri ti-«a către lacirat. Se c- 
p«,-iea. fr special ca si toe t re cit 
SiiTtCtt * care 2 ri »e.a arcl i rea 2 : dpi - 
ei. Atuoci toscutiile Irtre Rc«irto 
si 'jaguri asusra acestei te«e s‘i- 
!«d«s. ,a ✓ «poert cat ^ rec «ere» 
tare al jAC^rtlcr a ceclarat că: 
* ştergerea icciglei şi e* acei sarea 
r*ţl«r!1 «ala«ie este coreea tură şi 


se 

-esc t:t ; r * ’itoţ* 'to larct. *ct 
aturto soseşte li ei şi eârlea ca te 
lepat =1 25 I 2 - ce Ta rla:. şi-I tu-e 

li 2UT5—2 tu r -târţ:" îri Ir 25 322*2- 

I- acea sea-i, t- Iretorta lai I 3 -- 
rs se -etlrlşte să se ti-i 2 iruri-e 
t retori-ari 3 v i-e* -kc^rlto ^ator-i- 
le t aţe si aită Ic-r la rle:. şi 23 - 
re 3 rest 'toată rertr. X -:-ito = - 
-cta-f-ea sur*: *^e Iuri-era Terii 
cută -aste, tc ţ 4 re se a toi *- arcis 
tă în cl ar-r.are, cu trţi cu-csruţi: 
Ic- to»111, trec ti, stuto- 2 4 şi 25- 
r*r.f* ce citi Ti »tr rutei i-cut*e- 
ca. si se afle U claj, -^oe sa se 
faci &*şii necesar f * nuca naţio¬ 
nali* . 

~a Slttu, la 2^ ■fertie,5ito2- rin 
lafţsase procianţia sa, 1- ca¬ 
re spne: “«ci Cetirii ru m^r 2es- 
pre uri rea aceasta £a Traftsil*aeiei 
2 - Tr^arla r.-».] cw je^wHi a *crtT, 
târî circ u « 11 evra Batiurea rc- 
râ-â iar la *reetricîa aceea politici 
ce la care aii *ssrlcit-c »oi,urr.- 
Hi ci secuii şi saşii. Voi ati 'â- 
curt is-tra raţiei noastre ca* vouă 
«-a 2 1 acut: ati cus T- aprcaatele 
* cast re cm ci redării, -itla cea 
mi •erre a ^rdealelui* « »►- 

^eritl; ne-it' aesocctit c*-l tn li- 
m oe a zi ae <a toate cregătari i le 


rii taari cela î ’ss: 

fă «ti teram 32 Ir ^ai 

>1 125352= 32UA3-5 S = - S t T 3 2 S 
peste -Z . ?X re s-toete, 

Ziti si cur* 3 *e«it ru 11 i Trei 25 
rasaţi la l-a; «e-« casctoe 3s c 'e 
"Ne'22. 3 -. u-ul :*' 3- :,'- 
Trm la-cu, asa: Te rto-c^ur en 

22t 2«2 2*2 ** - Vr ri c C lT* 2Jff S5 liSCl 2 

ir! cargStzate. nerşei trată ^asa si 
-ci r* 53. ăî-cear -I xi r rzm ieşi 
ti- satul Ti 23-5 ir ::::sit sl 2 
.t:Tf rutei ~«toa rai r'-e. rar e-i 
rcsiril. to -uaai r-vrx-ile ci si 
rîrr.' răsura ce rcrc-. r -^-t5i a:-* 
953 T-ai-tei -cast-î T- Si- a.’ J • 
ri- toi-îlIu TScI trt cerşea ccrcr. 
Ci-r vp ijiaess r “ r-un-I tari i, r**urv 
Tai Trai ar cm Ti spute aturc 4 , ar 
rat peste alte cete *e-it5 ri- alte 
cărţi. Tarriu :-:I ari ari ir aj-'S 
ir. -wla Şeiulai. Airf ^*e-air srcat ce 
cea «ai '-altă cr 1 i-i şl ar citat 1® 
preş-r- Mei înainte şi *ici T-ci-ăt 
m *525 ar ur ţ re e frurtea şi u-.re e 
ceata. ?e Dealurile ce le r.tear . 5 - 
rea re către Dateş, -ec^lnţa şi Cx~- 
m, se s Iote re a= îa tale ca :u^ci-1, 
tc: î- *eştBlnte aîte ca T - ri re 
cea nai sare sirritrare.A rcua to *t 
afla» fte Cetatea * Saltă. Te pe rea 
laî «se se găseşte cetatea se veoe 
I. Şesul era plin re rc 


B2UTÎL-5 re 222CT 5232 25 

d ^3 ccrrîisă a ctlts iitoi 
12 f* s! 35arcr52î stăts nl: *f 
şi it»i- ssto * totsts - itfra 5n-ruto r 3sr 
■^to. T 3 rint e - 22 * 23 “ 

leii re’ecito: tors cu 25' 

□ri rit-crc"* .'. r—rrm to şraaoaa 
ttoto, sa "aet j'MtU rrnto'— '2 
'sra si I^raoestc re-—: a ;<= iuuru- 
^5 Irr-x-lruto- to rn?—a~to ^pN*c 
Aceste rsrto 2> tr.r* r_ u 

■r-rr n*9e»rcs«acew ra s : a r;- 2 c 

reci: toi: s‘i a^utx 

' 3 —ascet .a mti tocr-'n nurs^ 

H:. ^ 2223 3253523 ÎTSÎ -fel i 1 
-5 r ' 2—ras." -3-C 2T 23*3 225- «tfO* 
T3. S2 32UT3e BC5'3 25 2 :2ţ*€ 2*52 
CU—' Si 15 25-231' to 'to 25 S.i 2ultU-i- 
1= 2E-22T2 ^C5?*T.' TT 3252' Utl 523 '23 
t£ 2U 251=” ='t5 T =t ; 2?i 'ttl' 3 S 
to-r srr. 

ut trx re crtri- 4 se strl3> 
•‘iu s= c :n.'î 2 € Tei s' 'C' ce-e-' 

<2-*-''2—. - • —“2£TT .32CU S' CU to2v— 

-ii săi se ssrââris- x rcH să :rr3 

—i"^o*>a 3*^3 23 CU 23—5 Si ' TX~ = ÎCC 
23T51 Si "5505223-51 JC5S22- 2*52- 

Îri, toci si to 0*235't 21 : 

232 -ul iBti-îtolc- 3—1- ; ce '1 
51 a:, x«-ir Istci se 2-5cătei si is^ 

T52tl rc*!E-Cto C3-C 2 CU C2 '2T - -* 

TI vi la* silii. 

Tăî^r T> Tieti to*s* 3**i' :r> 

tosc--l Sclsc r-xu-5 ci xcirirtocr 
să 11 se arc-re ace!eis' 2 *t:r* r ’ n 
s i SajîI:- şi .w’iT't» ceratattl 

3 ^-i, îr îcf najeritate 

r-rto si ca-r-to au risşw-s că: *>- 

-2* d ^5 '-^rir si Si 2-’toto 3255te 

prcconeri, ^ui to^s ^ ci s cel 
ri- --®ă cccil al TC5tn se treacă 
cri- isoitişil sitieito ^c'^ î«* 
acest -I52UT5 al gr:to Tcr, sc^toV; 
li naşa %erce, ci ît -Incul se 

ta rece 1»a această rrcc'ed 1 . 

Către s-'ansitil a^toi I ' Tîa ‘ 

toi Iik» 1 trec.t frwtlerele 
sil % antei si a cutri-s trată .«c*ria 
si tostria, tocit m tini** -5 vr tot ir 
rar ur^r cela rucapesta, ^asiir.J 
jcrlt «alt să-l c.^asci. iwă tota^ 
si «ea c« la-c-u r rc-a ci le re o1S2* 


iCoPtiî^are to regina 














DECEMBRIE 1986 


PAGINA 23 


fJBERTXTEA 


ti*. Vasvan spun*: "Iancu ăsta e un 
or extraordinar. Este un om cu sânge 
rece. talentat, dar când vorbeşte de 
suferinţele naţiunii sale, e fantas¬ 
tic. H scânteiază ochii de poţi ve¬ 
dea întrânşil aprinse flăcările re¬ 
voluţiei"* 

Când forţele armatei naohiare re¬ 
gulate, mult mal numeroase decât 
oastea lui Iancu, încearcă să ocupe 
fortăreaţa Nunţilor Apuseni, atacând 
Mălmaglul, Bala de Crts şl Bradul,a- 
prlga rezistenţă a ţăranilor lupt㬠
tori îl determină pe maiorul CsutaK 
si scrie că "nimeni să nu-şi închipu 
le că re Români îl poţi alunga uşor, 
cic! acela se înşeală. Cine a nutrit 
această speranţă nu sl-a dat seama 
că flecare popor, când se aprinde în 
el scânteia divina si devine conşti¬ 
ent că este o naţiune si că în el za 
ce puterea, nu există armă cu care 
si fie învins*. 

Iar în ziarul unguresc Monved din 
Cluj, căpitanul Gabany scrie despre 
înfrângerea şi punerea pe fugă a ba¬ 
lonului *2e**nv la valea Cerbului,ur¬ 
mătoarele: "Compania lui Sirien Gro- 
za [unul din tribunii lui Iancu] ar 
putea servi sere onoarea oricărui ge 
»*?ra] din lume. Hoţii ra sunt laşi. 
•^jlţl ofiţeri renumiţi, care au luat 
parte la bătăliile di r Arceal, spun 
că Moţii sunt nai buni lurtâtori oe- 
:ât soldaţii guvernatorului ~rar<il- 
>ari ei. generalul Ruc^er*. 

Această îitejie a Hoţi Ier a rămas 
~eoes-i^tită toată reri oaza •'âscea- 
lei ar-a te din anii IMS-1S49. Ir 
«-ici un loc. cv nîcî ocazie, a^nata 
Hrţfîor nv. a suferit vreo înfrângere 
-flftară. îr^f-i-gerea cu care s'a 
sclzat rlsccala Ic*- a ■‘'ost de »-2tw-â 



•forări % lai Kcssut* de către arma¬ 
tei* i-^erlale şi ţa^nte crr*1"ate. 


Lajcs xzss-tf, şeful revoluţiei 
ungara, care se rasr-lase împotriva 
desDOtlsmjlui -*tsburc1c aela viena, 

Tr croirea sa ca rezultat al t-ufiei 
ungureşti, a recuzat r-1 ce cclabora- 
re cu r*.«clutlona-ii roasă»-1 % zeci si 
r- -.rar Iancu. Kzssut* vreia elibe- 
-a -s-z* i zgurilor şi «sentine¬ 
la î" - re' :' vro a ser. 'tatii pe- 
tn celelalte naţiuni. CSnc s*a acre 
rfSrşItal zilelor a r —t ei sale 
rertlirtlonare, a 'Icirt apel la Air** 


ta revoluţionară a ungurilor, se da- 
toreşte precauţlunl lor ce şi le-a 
luat. Este însă Interesant de ştiut 
că una din aceste curse şi cea mal 
perfidă dintre ele 1-a fost întin¬ 
să de însuşi Kossuth, şeful revoluţi 
el ungare din 1848. Prlntr'o manevră 
de abjectă înşelătorie a încercat si 
-1 atragă la o înţelegere, tratative 
le fiind duse prin Intermediul unuî 
deputat român în Parlamentul din Bu¬ 
dapesta, Dragoş. După multe misive 
şl discuţii, Iancu acceptă să meargă 
la Abrud unde să depună jurământul 
de loialitate. Pe altă parte,Kossuth 
instrueste pe căpitanul Hatvany ca a 
tunel când Iancu se va ga si cu aî 
săi în biserică, să-i înconjoare si 
si-i aresteze. 

înştiinţat de apropierea lui Hat¬ 
vany, Iancu a plecat în munţi.In mâi 
ni le lui Hatvany au căzut doar Butea 
nu şl cu Dobra, care n'au vrut să" 
creadă c'ar fi la mijloc o manevră 
murdară. La scurtă vreme cel doi trl 
buri al lui Iancu căzuţi îh mâini¬ 
le lui Hatvany au fost măcelăriţi cu 
atâta cmzlne cum numai ungurii ştiu 
să o facă cu cei căzuţi în mâini¬ 
le lor şl rimaşi fără niclo apărare. 
Este acest lucru în caracterul lor a 
tavic, cu care au venit din Asia şî 
came nu-1 va părăsi niciodată. 

împăratul Prânz Josef din calcule 
şl Interese nesenine ale Coroanei,nu 
-şi ’-espectai pro-Islunea făcuta lui 


Iancu de a acorda libertate Români¬ 
lor. In schimb, din aceleaşi calcule 
meschine semnează decretul care le¬ 
giferează unirea Transllvanlel cu Un 
garla. Astfel se sfârşeşte tragic re 
volutla din 1848-49 şl se deschide o 
nouă epocă de împilare şl de noi lup 
te de eliberare pentru poporul ro¬ 
mân, care-sl vor găsi deslegare în 
conflagraţia din 1914-1918, când pu¬ 
terile centrale sunt învinse si Im¬ 
periul austro-ungar este destrămat. 

Avram Iancu nu îsl poate învinge 
amărăciunea nare care l-a cuprins. 
Din nou îsl închină toată energia 
pentru a câştiga pe cale de judecată 
drepturile Moţilor asupra pădurilor 
lor, păduri pe care el le-au reluat 
în stăpânire în cursul răscoalei. A- 
narăclunea lui a crescut şl mal mult 
când a trebuit sa se dea bătut în fa 
ta puterii administrative Imperiale 
de a smulge din nou pădurile din mâl 
nlle Moţilor. După ce sl-a consunat 
toată averea cu procesele Moţilor, 
Iancu rămâne doar cu fluerul cu care 
-si cântă amărăciunea pe piscurile 
munţilor lui dragi. In rătăcirile sa 
le însă Iancu nu a fost lăsat nici o 
clipă singur. Fără ca el să ştie,me¬ 
reu erau oameni care-1 însoţeau pe 
departe si care-1 ocroteau. Toată Ta 
ra Moţilor stătea zid Tn jurul său, 
ca nu cumva duşmanul să le răpească 
Crălşorul lor drag si sâ-1 onoare. 

Regele Munţilor se stinge la 9 


Septembrie 1872 la Bala de Crlş.l s * 
au făcut funerarii naţionale, urmând 
ca sâ-1 aşeze pentru vecie sub goru¬ 
nul lui Horea de la Tebea. după do¬ 
rinţa sa. Atata nulţlme s'a adunat, 
încât când fruntea cortegiului rprtu 
ar a ajuns la Tebea, la Bala de Crls 
încă nu au ajuns să se încoloneze 
toţi acela care voiau să-l petreacă 
la locul de veci. Aşa au ştiut Moţii 
să-şi cinstească conducătorul si aşa 
a ştiut în vechime întreg poporul ro 
mân sâ-şl venereze eroii. 

Să încheiem acest omagiu adus lui 
Avram Iancu de ziua unirii Transllva 
ni el cu Patria Mamă cu cuvintele doî 
nel ce-1 poartă nunele: 

Colo'n Munţii Tebel.unde Horea odată 
Sl-aduna oştirea sub falnic gorun. 
Este o movilă sl-o cruce uitată, 

A lui Avram Iancu, eroul tribun. 

Dormi, o, dormi Tn pace,eroule nare. 
Căci de a ta umbră duşmanii se tem. 
Dar venl-va vremea,ziua sfântâ'n 

care 

0 Dacie nouă Iar să rldlcăr. 

Atunci tot Românul, de la mic la 

nare, 

Rldlca-ţl-va tecplu, măreţ monument. 
Atunci n'or mal zice liftele păgâne. 
Ca e laş Românul pe al său pământ. 

Traian GOLEA 


DIN LUMEA IUDAICA 


[urnire din raci na 19] 

mîtlsmjl. S'ar putea ca frica mare a 
cuverrelor cy^iMstc de-a 1 ă_sa__l_iţ>e^_ 

r» % *9o1«î1Vcr naţionali"* 

ccreperată cu restricţiile Cir ce în 

ce mal severe ale acrinistratlel a- 
me^oane c?-al accepta ca refugiaţi, 
să *ie de fapt nu frica generată de 
-- potertial viitor inamic ori spion 
ci oe dezvăluirea decepţiei Conspira 
tiei Sicriste Mondiale, de conştient 
ti zare oe către aceşti refugiaţi a 
faptului cî v alta europeană ca si 
1 alta asiatica nu constituie decât 
paşii Cc"s:1ratie1 Sie-iste Mpnciale 
care păstrează o cistarţă respec 
tăblii f aţâ oe orice dependentă evre 
iască. 


-1983. Universitatea Vlllanova din 

Institutul centru Studii Arabe şî Is 

la-lce. Director este părintele *aiî 
Ellis, ur preot de origine libaneză. 
Spune părintele Ellis: "Scopul nos¬ 
tru este de a familiariza pe stu¬ 
denţi cu isteria, lirta, politica si 
cultura lumii Islamice Arabe". Irmea 
ză ameninţarea directorului executiv 
George Ccnen ara’tininp grupului ' -- 
merican Prefessors for ?eace in t*e 
*îdle Fast", [grup zrp-israelia^I Tr 
potriva părintelui Kail Ellis, atac 
care Ocă mai cerţinuâ cu TVnrersuna- 
re... 

Sperâr că etemplele ofeHte citi¬ 


torilor noştri ilustrează Tn aod 
clar o oarte im portantă a placului 

sionist de cucerire globală prin 
i'•filtrarea în centrele universitare 
şi irstitji-ea cenzurii >surra libe^ 
taţilor academice *r speranţa de-a 
impure controlul total asupra orezer 
tei si viitoarei conduceri american* 
pe drugul coceni-ii globale, viziu¬ 
nea apocaliptică a unei lumii egale 
în sclavie si suocrzcnată total unei 
elite altcite pe t mi pul suferind al 
onefririLva trebui să constituie ba¬ 
za luării oricărei decizii politice 
a fiecărui rtwn oi*" tară ori din e- 
* 11 . 

Lapescn AUREL 


’.anzu ca să-si unească Tupc- 

*." ; u despotism: 1 T-rărrcesc. Ia-- 
Cw îrsi nu putea să rişte soarta ftz- 
wr**lc*- ci* Transilvania pertru a 
sa'v* j* îngfirfat, s i -*! presus oe 
toate ausaar al ne an. lui rc rănesc, 
oricât ar *1 vnjt el să salveze r*>: 
IţU. 

NţfiLl «oral al Val Iano* este 


r care cred leliatut îr Idealul 
care luptă. El refuză orice 



:1c ea 


.•?•>.- «.-Uf < 


sa- căi neoi 


oe atins 

lini. Smmx drepţi şl generoşi 
- * - * • ; • - . ■- 
Ier* cw OuşmmX. Sta. cu *-*«.tea 
--- r beri- 

«leter fi aşa irt.ră fţ Isterie. 

Us%am, rewîjţlyaril ur- 
itts şi el că sapre^wţi* na- 
• - . .' * * " 
inaftâ şl car* tctusl a ţicwt 
si-' cwncască pe a ciz^t 

W îr \*cti cu castea Iwl 
U aazsl acestei sti H Iane- 
t: *^kit ae et d ar. 
lt talent s: 



$R*E 0 SIMGLRÂ BISERICA CREŞ T I\A IS ISlS 
- RUGÂCI L li E- 

*\;i nu ne ascultam cu aoevărat arvl pe altul, Dc, cel p^ţi" nu ^tztdea^ma. 
Ir locw* adevăntului dialog, no- zucer ocul mcnolc^-r- raralele. 

E- .răpesc. Fart^nen^l orbeşte. Car, tr •'aot, s-'ter ccrce^trat' sa arătă-, 
cu s’ * ic - ca argane^t- 1 *cstr. sa sune si fie r-te^'o si od să e- 

clipsăr persoana cu care discută». 

;r»ata-n* îi asc-’tâ-, T I_ a ascultat pe toţi oanerii cam? I s 4 a. a- 

oresat. 

w*te ci •rtr‘*r fţl 5*r,:»re. îrc«lX« $S t* «ct srir. ’rtemwl.l 

partemen.:care vorbeşte. 

TL, c^î::stea r a, tatei Ta se descoperi Tn aoe*Ir_-, :-agcstea şi 
bunătatea pe care ^ le-a' "-ci-atăsit. 

cu.intele noastre surt aspre, o.srămoase, pline de f-rie, nci să fdosie 
eiact cpusal Ier. 

să fi» cal»" s^ Dcanre, ca si pute» asc-’ta Trtr'ace.lr pe 

♦raţii si surori:* -castre -s' pr?n ei. pe T '.^e, 

Traz^cere liberi din cărticica - r a- 
rj gâ i' .*a S" Sr •‘i c: i ^ ?— 

-y z* Mc.-t Carne!", Clexelanc,Crio. 


s*a*. îatt*s de către 









LIBERTATEA 


DECEMBRIE i‘)8f> 


PAGINA 24 


ŞTIRI DIN LUMEA EXILULUI 


1 



• Ptim 1 ni« 5 10 Nov. a.c., Centrul 
Culturii Rominesc din Nrw York a sir 
Mf ori t împlinirea a 08 de ani drlâ/ 
Unlrra Iranul 1 vanlrl cu Patrla-Mam.1 
România la 1 Dec* 1018* prlntr’o fru 
moasi manifestare romanească. 

Importanta măreţului eveniment a 
fost evocată de cUtrr pre <,ed 1 ntcle 
Centrului Cultural, Dl, Av. Dumitru 
Moldovan, care a înfăţişat în mod 
succint lupta de secole a poporului 
romin din Transilvania în contra a- 
suprlrll Imperiului austro-unqar, a- 
râtind figurile de seama ale luptate 
rllor romani care s*au remarcat de-â 
lungul Istoriei noastre, 

A luat apoi cuvântul Dl,Av, Ale*. 
Rratul care, cu multa sensibilitate, 
a înfăţişat numeroase Imagini ale su 
ferlntel din închisorile comuniste. 

A urmat un reuşit program artis¬ 
tic, susţinut de: Ofili V. Lucaclu, 
muzica populari; Sara Buţlu si Fell- 
cla MSndrra, arii din opere celebre, 
mult aplaudate de numerosul public 
prezent. Actriţa Lui sa Derderlan-Mar 
coci, a recitat cu mulţi însufleţire 
versuri din opera marelui poet arde¬ 
lean Octavlan Goga si "Hora Unirii" 
de Vâslit Alecsandrl. 

Un moment emoţionant l-a constltu 

Ir îIrvîeSîl^Mmof' 

sensibilitate- a "Baladei" lui Clprl 
an Porurobcscu de citre foarte talen¬ 
tata tinară V. Paula, care a cucerit 
ropotele de aplauze ale întregel a- 
s1 stenic. 


1918 




-Aspect din sală. 

-Stânga sus: n-na Sara BUTIU fn timpul programului. 

-. Ungă jos: 0-1 Av. Alex. BRATU. In stânga sa 0-1 Av. D-tru MOI novau «« , 0 , - 

-0-ra Fellcla MÂNDREA. ‘ Z ™ H0LD0VAN şl Ing. Borls SAVESCIJ 


* 

* 

* 



La final, a avut loc o antrenantă 
seară de dans şt voie bună. 

Printre cel care sl-au adus în 
mod deosebit aportul la buna reuşită 
a acestei manifestări, menţionăm* pe 
01. In g. Borls Savescu,Dn a. PeMa y. 
Lucaclu, Dna. $f Dl. D-tru Moldovan, " 
etc. 

Urăm Centrului Cultural Romanesc 

activitate de care di dovada, TunOa- 

mentul uni tatii tuturor Romani 
0 — 

lor din oraşul New York, 


PARTICIPANT 


ANIVERSAREA UNIRII TRANSILVANIEI IN 
SU0UL FLORIDEI 

a Asociaţia Romani din Sudul flori¬ 
dei în colaborare cu parohia Sf. Tre 
Ime din Hlramar de sub pi stor 1 rea 
Preotului Trai an Petrescu, au organl 
/it aniversarea a 68 de ani de la 1 
Decembrie 1918, ziua Întregirii Ro¬ 
mâniei. 

Duminici 30 Nov. după slujba re¬ 
ligioasă , Preotul Petrescu a oficiat 
un Te-Drum Iar după masl tn sala so¬ 
ciali a parohiei s‘a desfăşurat un 
program cultural în cinstea acestei 
aniversări. 

Corul a Intonat Pe-al nostru 
steag si Imnul american, după care a 
urmat un cuvânt de deschidere al P㬠
rintelui Petrescu. In continuare dl. 
Golea a ţinut o conferinţă cu sublec 


tul: Luptele de eliberare ale romănl 
lor ardeleni, accentul greu cazand 
pe rolul şl personalitatea lui Avram 
Iancu.[Mare parte din conţinutul a- 
cestel conferinţe este cuprins Tn ar 
tleolul "Avram Iancu" publicat în pa 
gini le acestui număr al ziarului nos 
tru N.R.) 

A urmat apoi: Rugămintea din ur¬ 
mi, recitată de dna Otllla Costln.Se 
cintă Deşteaptl-te Romîne!, după ca¬ 
re dra Adela BSrcan declami “In sa- 
tu'n care m'am născut". Iar dna Ana 
Moţlu recită Graiul neamului. Corul 
Intonează Marşul lui Iancu. După re¬ 
citarea poeziei "Eu" de către dl. I- 
oan Nlcolae, corul a cSntat Hora Uni 
fii. Părintele Petrescu mulţumeşte a 
pol asistentei pentru participare. 

CORESPONDENT 





Sţinga : 

Dl .Traian 
GOLEA 

Dreapta : 
Dra.Adela 
6ARCAN 






M LIBERTATEA 

* -THE UBERTY- 

M(718) 3(1-7356 
Redacta: 47-15 44 St Apt IR, Woodsjde. 
New VM. 11377. USA 


CUPON DE ABONAMENT 


NUMELE OC .. 

PRENUMELE. 

numArul/straoa.... 

LOCALITATEA.STATUI/PROVINCIA. 

CODUL POŞTAL.ŢA#A. 


IMPORTANT: ORICE CONTRUWŢIE RUGAM A EI A0RESATA PE NUMELE 
NIŢÂ NICOLAE 




ABONAMENTE: 

-St. Unite şi Canada $25 US 
-Europa $30 US 


^Hig 





























DECEMBRIF 1986 


PAGINA 25 


RADIOGRAFIA UNUI REBUT INTELECTUAL: 


Articolul de nai jos a fost scris 
la începutul anului, Inedl at după 
lansarea pe piaţă a buclucaşului Al- 
na**h. Cu toată Inperatlvltatea aver 
tlrărll exilului asupra nocivităţii 
acestui rebut Intelectual, din con¬ 
siderente umanitare si de etica pro¬ 
fesionala, pentru a nu fi acuzaţi că 
din cauza noastră mal nult de junăta 
te din tiraj a rămas nevăndut chiar 
dură reducerea drastică a preţului, 
redacţia a hotărît ananarea public㬠
rii acestei recenzii cri tice,rană ce 
se va M încheiat vănzarea,1ar exem¬ 
plarele rănase trimise la topit. 

Iată fhsă ca, în ultimul său nu¬ 
măr "ziarul" UNIVERSUL ne ameninţă 
cu Î"c3 un... Almanah! Errare, huna- 
rur- est, perseverare dl aboli cum. 


Almanahul, după definiţia dată de 
Dicţionarul limbii române moderne es 
te "un calendar care cuprinde si ma¬ 
terial beletristic sau date de popu¬ 
larizare din diferite dojenii ale 
ştlirtei* *. 

Tradiţia almanahurilor sau calen¬ 
darelor, atât religioase cât şi lai¬ 
ce, este veche la romani.începând cu 

anul 1733 Ce cătr* 

tipo^r' x ul, dascălul şl preotul Pet¬ 
ec Soarru \ oeU ?1 seri ca Sf. Nicolae 
din Scheii Braşovuliri si până la ce¬ 
le dln zilele noastre, ele au centri 
bwit la răspândirea credinţei«cultu¬ 
rii si ştiirtei în rart-jurlle rcmâr.i - 
lor de pe acrii versarţi ai Carratl- 
lor sau răspândiţi îr diaspcră. 

Dacă ele uneori au prezentat lu¬ 
crări de oarecare valoare culturală 
sau ştiinţifică, nu este «ai puţin a 
devărat că adeseori conţinutul lcr â 
fost facil, lipsit de profunzine sau 
rigoare ştiinţifică, ceea ce face ca 
rareori să poata fi citate ca surse 
serioase de referinţă. 

In exilul rosaanesc, «ai ales pe 
continentul Awericar, tradiţia tip㬠
ririi ca lenea re lor-almanah, a reve¬ 
nit Bisericii şl principalelor peri¬ 
odice romaneşti. De zeci de ani, în¬ 
de la 1915, cine preotul fcna- 
Ion Podea a scos la Youngs- 
- Ohlo "Calendarul national-bi- 
«fcrtcesc*. aToanahurile-calendar cur, 
ar fi "America", "Solia" si altele 
fost nelipsite din casele români- 
fcrlcanl, principala lor aenlre 
în general cea de Infcrrare 
viaţa si activităţile coexinl 
romfinestl, întărirea credin- 
strămosestl şl perpetuarea tra- 
r ca şi a conştiinţei r.atlona 
ce a caracterizat pe auto- 
acestor "tipărituri spre fdosul 
oe cele «ai imjlte ori ne- 

sti ai scrisului, a fost 
* 9 
lipsa oricăror preocupări 

a «nul folos personal,«a 

sau moral si mal ales aorlrţa 

rioui cu ceva la prosperita 

li, spirituali şl culturali 

1 lor româneşti. Cată mo¬ 



Almanahul Buhoiu 1986 

D. Scheianu 


destie si dăruire de sine răzbat din 
cuvintele Episcopului Policarp Moruş 
ca tipărite îh primul calendar "So¬ 
lia" apărut în anul 1936: "Noi, oste 
nltori1 la alcătuirea acestui calenl 
dar, am năzuit sa Ttapărtlm prin el, 
merinde de drum, cu Învăţături si po 
veţe de folos tot celui ce se va sar 
gul să răsfoiască, să citească şl să 
adâncească". 

Odată cu Instalarea la cama t㬠
rii noastre, de către Rusia bolşevi¬ 
că, a unul regim urît de poporul ro¬ 
mân, calendarele din exil, cu excep¬ 
ţia celor aservite regimului de la 
Bucureşti, scrise pe un ton siropos 
si asa-zîs "apolitic", au inserat în 
paginile lor articole în care era de 
mascată şl înfierată opresiunea la 
care este supus poporul ronân. Bise¬ 
rica străbună, tradiţiile seculare, 
istoria noastră naţională. 

Când, în anul 1952, apărea la Pa¬ 
ris primul număr din "ALMANAHUL PRI¬ 
BEGILOR ROMÂNI", sub direcţia a doi 
ziarişti de frunte. Constantin Arse- 
ne si Pompiliu Raltanea, exilul ro¬ 
mânesc înregistra o iniţiativă din 
cele mai utile. Intr'un timp în ca¬ 
re, în tară, se ferecau cărţile, în 
exil trebuiau descifrate pagini din 
patrimoniul nostru spiritual. Exilul 
continua o misiune: aceea de a pre- 

nc^âoească surghiunită la ea "acasă? 
Inca din primul mjmă*\ ca şl în cele 
care au continuat să apară, în pofi¬ 
da greutăţilor de tot felul. Almana¬ 
hul Pribegilor romani si-a umat li¬ 
nia lui de îndreptar românesc publi¬ 
când texte pe cât de greu de găsit, 
oe atât de necesare hranei sufle¬ 
teşti a celor din diasoori. Alături 
de “Mândria de a fi rcraân" de Mi hali 
£rir,escu,găsir texte de Alecu Russo, 
Mtnail Kogaîniceanu, Delavrancea, V. 
Par*an, Octavian Goga, Ovid CVensusi- 
anu, etc. TotoaatS, contribuţii ale 
cărturarilor, ziariştilor, scriitori 
lor si chiar ale unor oameni poli¬ 
tici din eril ca Generalul Rădescu, 
Pamfll Seicaru, Aron Cotrus, Vasile 
Posteucă, v.v. Standu, Mircea Popes 
cu. Lucia A. Ropovlci, etc., dau ca¬ 
racter de pe^«anenţă spirituală aces 
tei acţiuni romaneşti, al cărei scop 
este cuprins în "Cuvântul de înce¬ 
put” din numărul 2 al Almanahului: 
"Exilul -spune Constantin Arse ne- a- 
re o singură raţiune şl o singură me 
ni re: să constituie actul de protest 
împotriva ocupaţiei ruseşti, să îm¬ 
piedice, prtr neostenitul său stri¬ 
găt de alarmă, transformarea unei 
stări de fapt Tntr'c stare de drept, 
să denunţe fără încetare regimul co¬ 
lonial 1^>us -.owSMei de Rusia Sovi¬ 
etică. Si apariţia unul "Almanah al 
exilului" constituie un act de pro¬ 
test. In cuprinsul lui încercăm să 
dlr imaginea acelei permanenţe a si® 
tirli româneşti, prezentă înduioşă¬ 
toare a tot ce ferme azi elementele 
de curată, nobilă afirmare a senslbi 
lltltll naţionale*. 

Se veoe treata însă. că trecut-a. 
vremurile când cel ce osteneau să pu 
blice dlr s1irtâ®inte patriotice al¬ 
manahuri spre folosul tuturor, o f㬠


ceau dezinteresaţi, cu dăruire de si 
ne si nai ales bun simt. 

In anul degraţie al Domnului 
1986, rorânil din America au fost 
blagosloviţi cu o plească neaştepta¬ 
tă: Almanahul Buhoiu! 

Lansat cu surle si trânblte la mo 
dul "afară-i vopsit gardu 1 .’.înăurv 
tru-1 leopardu'!", almanahul care a 
usurpat cu impertinenţă titlul celui 
mai nare ziar românesc interbelic, 
[de unde epigrama care circulă prin 
târg: 

Dlntr*un ziar cât Negolu 

Un oarecare Buhoiu 

Făcu o foaie de hula - 

Bun de Leana, Nicu, Sulă!] 

se dovedeşte a fi de la prima pagină 
-din care aflăm că Aristlde Buhoiu 
este "realizatorul" lui, iar soaţa 
dânsului, Gabriela Buhoiu împreună 
cu prietenul de casă. Paul Romosan, 
colaboratori "principali", secondaţi 
de o listă de colaboratori [probabil 
"secundari"] si până la ultima,în ca 
re cei trei de mai sus apar frumoşi 
si tineri, în fotografii de acum ... 
20 de ani-, un gheseft de familie. 

Ceea ce caracterizează acest pom¬ 
pos denumit "Almanahul Uni versul- 
1986" este faptul remarcat de majori 
tatea celor ce au făcut imprudenta 

dela chioşcuri, bufete, restaurante, 

plâcintărtl, băcănii, biserici, la 
nunţi, botezuri, petreceri, etc., 
oriunde-ţl era băgat pe gât cu sila 
de diverşi "distribuitori voluntari? 
sau prin poştă "cu transportul pl㬠
tit", că a fost scris nu cu... con¬ 
deiul, ci cu... foarfecă. Un amalgam 
de tăieturi prost traduse, din cele 
nai puerile publicaţii americane de 
genul *Enqu1rer°, din almanahuri mai 
vechi tipărite în ţară, di" publica¬ 
ţiile de limbă romană din Israel, nu 
mai puţin de 15 [cincisprezece] pa¬ 
gini -ca să fie la număr- din Cartea 
de bucate a răposatei Sanda Marin,si 
chiar din publicaţii tipărite de re¬ 
gimul comunist dela Bucureşti, bine¬ 
înţeles cu ortografia stalinlstă, 
sunt prezentate haotic, într'un mod 
diletant, lipsit de orice fel de pre 
feslonalism. 

Greşeli grosolane de redactare, 
dactilografiere, grafică sau tipări¬ 
re, cu rânduri întregi sărite,pagini 
Inversate, dezacorduri gr arat 1 ca 1 e 
Intolerabile chiar la un elev de 
scoţii primară, titluri lipsă, ver¬ 
suri şchioape, reclame «1 ncl ne a se, 
limbaj de mahala de genul: " *unta- 
Mnte era de origine română: voia me 
reu să se uscnlască.,," (pag. 233] , 
u*cr [si nu humor -pp. 61, 210] de 
prost gust: "Ia ploşniţa şl o stri¬ 
veşte de cernii gurii: .. Ce 
gust oe wlsxy!" [p.2G3], ilustraţii 
stângace si adeseori nepotrivite tei 
tulul, caricaturi Introduse de două 
cri, ex.pp.116 si 161, te fac ca du¬ 
pă răsfoirea acestei "cărţulii pen¬ 
tru eînte, 1n1«ă şl simţire ro®ineas 
că* cură cum preţios o caracterizea¬ 
ză prefaţa Intitulată "Alnarab pen¬ 
tru suflet: şl sewiată nici «al wjlt 
nici «al puţin decât "UNIVERSUL".să- 


ţi pui întrebarea: cum de a cutezat 
cineva să pretindă 10 dolari pentru 
o tipăritură de un nivel intelectual 
atat de slab, situată r\i 11 sub nive¬ 
lul cultural chiar al publicaţiilor 
de acelaşi gen din r.s.r., ca almana 
hui "Săteanca", "Albina", "Vânătorul 
şl pescarul sportiv", etc.? 

Dacă din punct de vedere cultural 
sau educativ Almanahul Buhoiu 19 86 
nu are nicio valoare, din punct de 
vedere politic problema este şi nai 
gravă. 0 publicaţie apărută în limba 
rorâV.ă în lumea liberă, în condiţii¬ 
le în care nu nai depinde de cenzura 
comunistă din tară, se presupune a 
se adresa masei exilului romanesc, 
formată în najoritate din români ple 
cati din tară nu pentru televizorul 
îh culori, automobil cu aer condiţi¬ 
onat sau hârtie higienicâ parfumată, 
ci din dorinţa de libertate fizică, 
politică, religioasa, intelectuală, 
etc. Ori, apariţia tocmai aici, la 
New York -capitala lunii libere- pe 
pământul binecuvântat al Americii, a 
unei publicaţii care nu se deosebeş¬ 
te cu nimic de cele publicate de re¬ 

gimul comunist dela Bucureşti, tre¬ 
buie să dea de gândit. Sub nasca "a- 
politi sculul" nu se ascunde cumva o 
diversiune, dorinţa de a abate aten¬ 
ţia exilului dela nenorocirile provo 
cate poporului nostru de regloul co¬ 
munist si clanul ceauşi st ce-î condu 
ce în cel mai despotic nod posibil ? 
Imaginile si evocările icîlice-sămi- 
natorlste care au rolul de a-ti stâr 
ni nostalgia locurilor natale si a- 
ti aţâţa dorinţa de a le revedea,tre 

când peste considerentele -crale si 

* 

politice care te-au determinat să a- 
puci drumul amar al pribegiei, con¬ 
stituie un soi de punte,atât de frec 
vent uzată Th ultimul ti-o, între re 
girul opresor cin ta»-ă si nwwii li 
beri din afara ei. 

Cur poate apare în 'urnea liberă 

un almanah românesc, în 19S6, fără a 

ocne ni -acar de zecile de ci seri ci 

si nerunente făcând parte din zes- 

trea naţională, spirituali şi isteri 

că a poporului nostru, dărâmate de 

Anti cri stil dela Bucureşti în anul 
# • 

cane s*a scurs? %u era '-ai nimerit 
ca în locul evocării cârciumilor de 
altădată oin Bucureşti lP 0.7 7 -S5},Î* 
cane slujba bisericească este parcai 
ată. Iar "popii" ironizaţi, evocare 
luată dintr'e publicaţie r.s.r.-ista. 
să fi fost evocate sau -ăcar enumera 
te sfintele lăcaşuri ce rugăciune,cî 
cute pradă buldozerelor? Cum se face 
că In "Mewfcnto-ul românesc" sunt tre 
cute datele ce naştere sau deces ale 
folcloristului T udor Famfilie, picto 
rului Epaminenca SucevscM, doctoru¬ 
lui Ioan Atanasîu, profesorului Eu- 
sebie Mandice^scni sau ale compozito 
rului ^aul Constanţinescu -autorul 
unor "oratorii" care proslăvesc co- 
mjnisrxjl-, îr timp ce personali taţi 
ca luliu Manlu, Ccroeliu 7e 1 ea Co- 
dreanu, Brătienii, Suveranii nostrii 
Carol I si Ferdlnand, Mareşalul An¬ 
te nes cu, etc.,nici nu sunt poaentti, 
ca să n^ nai vorbi® ce cei serti în 

[Continuare în pagina 26] 







EJECEMERTE 


Sf 




r# 1 ■ T»: >*, >», *'**!' 

^*•* ****•+*** *^Ol ( • r . 

t. ♦d'f Î*î?*5- 

f** „ **, '/««i, *0*., 4*%&r+ t*t* vn\- 

wrte/ţ. pjk^itu&i fl* iVfrrfH* 

##*-***.’ f* ţ 2 7* * >" M jt, vastei 4 m f. s^tec*— 

$A\ .-jjpr -_<< ‘ţ'^ , ■';? , '. " *<«5ţ 

✓Ş ^,'* ", “H-i t 1 % ^ ^ *.? ^.-î V.* ,jr 

*d * T* 5 * * * *"* ~. A ' 0 ~* *.V . ♦^jţ *" 

#7* ' >?* ^ *’, 

ţ*00$r* ## î 54»< i? 

*# #, *'?* , 'î '/V*J, ^ niAt^; * *<; * ; 

*. ■ * «r/»; ş- .^-^-* j y" Oi teţ'te.-l 

V, ^* # ' ' «r» 

V/3* J 'fV. o& i'.^’ **, ^ifl2 fî ţ- 

* r* ~?, a # f r|g, *:ţ J 'ţ* f » 

> > -^o$v^ c^dik, 

c£r< f i/J z **1 > ^ 

-£"*. - <o» 'ţ’» 

>^> t, ;> ' ^ 

dlsr r • site 2 -T ; * t c* Z*T >' 


■»^ îs1 - 


l ^K'//ţfî *sfc<srf£tl* Si;r/, 

'i o Hdi 

% 0>:«nrî*$l % * 

' >d'te*‘ 2% vr„‘**$\ ^ ^i*S irse^cîr, 

•' ss.X , 15% etc. wwoto- 
se !^>e ^r<ct s'V ^-rzia’ si. d- 
te 9«&lfc3tţf se acewîî ss*<le*"tel, 
cv T^tl^ s? tels*^ * s>r 

U .ele 

pezi Ţd 'rated socialist* car* se~- 
d r îe&zl si rte^t.' ce ditel sâ'rfeîfc 
:V r^rea »ecî r ' t terar.s- 

dse f'dî^erftcr ^.i s*;*"?'" 9.rl ce., 
fcasis Eit«/. 

d «clarii ca 1 * ce Srire U *'re- 

^fţ>. <cecv. r cSt^a '/-s^^acV :/*< 
re *s.s~i 1 cec Isclel c«^e :1-a s - s 
dî 1 ’ :î icxra *î 

cV, este cî ecec- 

CBWWt *1 reali 
r«t, coate ca stee< cw ce -a 4 

c^rf'e sdclrei ds-rldi seli 2>c.r- 

nectf. alatvd ce dce^ele* Stejar*- 
d oeli... Sccmlcrstl. 

Dup? ce a- -Izat cl <H' P'.'t*- ie 

>ec*r i e esHjraî îl 5 * 11 tic, ; '«'i- 

V V/cij :« i fr-;«!t erll.1-1 
-o»-Â'e'.c ca c 'rectle a -' P * d - r 
ce *.«—sr, p< 'e s-ţleci? - c- r t*' ac ; .prî 
aspectul itllrţlffc î ! * - e ; t e 1 

*cât-ţwi11 pertro n-te, 4 '1-â :1 tir 
ţlre «mânească* csr-cretlzatâ V so¬ 
lari vutr'^zx' 1 , i~ vS-y,* ^• 

C«ea ce te Izcecte ie la t^ceect, 
«te cc-rtr^IcţU totali t^tre tne- 
t«t 4 .a stlKlflc* aitţatî 4, cî t 4r 
jrV'aţS, te care se a"v'U Cj craci 
fer i ic , .'a r e că ai«*aiiaea>. . ri /acc* tc 
toieste yr catar! a'. cs*cle/ t e/trai 
4ela 8HTIS* «jSc^ 4 
1FJJ- bi’lW-Lt Y.' 1 ^IS, fcl&JOTCC* 
t*aA*£2i t* :t*t, aifeUOTEca 
L1C* SI» v*TIC/», sife-lCTEC* OC*»",<£- 
scul SI* ^îeiîWSTO 1 * D,C. etc., şl 
realitatea corţlftutiilid celcr 2cC te 
î,ag 4 .eî, care abunC tr ^rece. 4 şl ca 
te erocate, erprlnirl eg ' •*«'. e e- 
*t11 «ţifice car ie-a Creptjl Irtartl 
le, ccreclro c cglturî ţesuţitl *te 
S-^ecte*, 1nt*1erac111 cdar a'-ul at- 
col»errt Ce secai! prot«1cr*a1â» 

îr.ceplr<c Cela prt"»le şl cele «al 
c1s*.le păţi«1, care ojprlrrj calt^'a- 
r«î pe luni, scrise cu Utere «Id, 
Cup4 ortografia stallnlstî, greşeli¬ 
le te colplecesc, crelrriu-ţl aprio¬ 
ric lupresta jriyl total neproleclona 
11 sr li «al ales a orei crase lipse 
<5e respect faţS ie litera tipărită 
$1 Inteligenta cititorului. 

In lur* Ianuarie, a'li® cu stupea 
re ci Ştefan cel «are s'a bâtut la 
10 Ianuarie 1*71 cu turcii la... 

Hovp... trtstanţa ilntre vaslui si *» 
nova. In tlaţ. şl spaţiu, reprezint! 


™ *r40t rţiţargsi 

r ,r 'f*« r s * ^ *■ -m.—* 

* . if* ţ 4 , 1 ^ ?)»'*''/* , ţ » # 

ţ 1 ci'tm ;' .0 Oi'—- 
t»1 ~*’r?rzx~ ir*?* r A'qgm :-r 4 H 4 •. 

'•'rCi' »ţ| T îrţ vt / flfii SI 

'urmi* o» Ok ^ c* 

«tţk J -r,^ 

“lapfi* > ? ‘uk 4 * îţ'î *>./0:' 

>d d* ;îd' 4 ! # î >' i 

'rc'ti U.e. 2* s* 
r* >^ <C5 S® Tî 'fri? 

î' ,' r - r r 4 - 

5*ct c.’^îV. S 1 

v/. *.« î 4 '^ cl î '.; î- 

> 4 ' ;>£' r'i ej. rr T^. ^ 

c>' Isr^Vam *c*' c*** »* 

C*-' ccC€f^ 4 rrc®r* *:■* V-<*^ C% 

Ti V/p*:^*. cri ri^r * ,r. 

> '^ne 'î2a^ 44 *e o.c' 4 cat* H ?- 

c*c* ^ ^ î- 

'<■;. » 4 ftar # ir C'i 

r ; 4 nr r 4 /-.^ IX ^ r 4 ^ e^ 4 :- 
trei, Svc 1 - ^ :^- 

tr. Mr 44 .^ ^r 4 ;, 

> im «terci* :c.?:. Mi cc— 

c... n c* :5r,.' 

Ic 4 ' T^Şri'v' li X > 0 **^^* 18£$, o. 

C Z 4 *^ 4 C*1 Ordc i 'C^lrf C - ^ 

iec^/o' :-.c^. Trrtrî* cl- 4 icc -- 
te- cf rcsr^crCiPţe ;cr .rct Tnâ, 41 - 
4 ^^d t Ti ’oe ^-cerc'-'e, 'c.2T* 

"C 4 - »^c5 ^ rc^" 4 ^ s C^-* C5.cc c 

ce^fzeazi r 4 . ^ c* 4 «cl fidel, 
c' oi^c c* c>ce z 4 .' ccrec- 

d ' ' r*cC 4 C-' 

rrC Ce *c1"*cc*e, Ti 21 

> lu'e -cHIIe. i 4 llr fi tîs 1 

f'dsrda' tnmks* >*- 

Cei- 4 ar cel teri, cV *n^e?rc ce Cescc 
c. co-ce^iccfe, tec c 4 " ^ Tanâ 
-.1 ded, :*'i K celeî, cl dî 
rjît li 21 'crlllr.*. 1 x 1t: 

-icei ceştii» ce # 'd .ce 
Sic*" 4 l 4 cca crecelllcr, î Catelcr e 
-TOice» cer * r ^ ^ 4 ‘ 4 * acsza 
ilrlccere ce... ^> r cd7e 4 i - - - - 
e/crec 4 e ^.o- 4 c'^ore . 

l^d Ce ree cred r ţl* 

ic.'Zi pe 3--v.1j cl Irtenţiorat 5 c.- 
edeec li Cic. 222 ^otocrifu -'ii 
ccddle •f^rd Ce tors%riop^^ cj 
acrtlve popoUre, Qrr are 
e 4 c stei o- cv 


ii - 


rtlectei' 


cclt-fH,crec-rr ci 


*e-e Tlcrt d **~ 

IX C^C^hr: ^1î ?| ~cC~ 
? n "CTiicc-ecece t 4 
d ? •-crcic d x 

o< *~.rr^r r * ^ J. Icer^i-C , 
•1 

r* 31 


, %/ , en^c 

lr*4 rK 4 # ^ 

ti im _ 

*2*0** "cci:-crcnrc—i‘ 

* *f^X CîCî i ir,rCV 
c*c cc „ cî c ' irl na-* ->m- 
ce r e cc^e rteMci*»; v,rc ci Ti 
cvd'i î'teC^.'», 'ir. f'*ciCe ♦* 
4 iCcc'si cCfC*re're cr 4 5* "ile 
‘te 'r^., cir* 4 :‘v. --- 

.—ri' -cetn* cl le :c5Cl c 4 ' cz 
'l *^'.0' ts tecid dd' cţct/^ 
d.c^'e, zk 4 e oe c?cece x cec d 
tee c^:ecd:r, eoc. le'e ccd xo 
'te' 4 ^, ^fCcftete ce 
l"Ci'? r eH'i ce ? y fa 6 K i 
H>rr. *' citeV.r ::ed 44 ^ 


i»n, ci îrte * 'n-^T 
- ^ "i c .■■ în» * cc" * • ■—■ * -~»- _. 

-n *-c»cî ţ • -* *- 

te? *arCtV d ceŢ^e -« ^ 
cecCe d^cc d * 0 **.»* 

-* ş "enrcicC.er' Tk cî *'*■ 

01 circev «Vcel. -tace ^ 

w i o»*rC^ c? o-* ' "-t 

-cd^e-eccl ce rc'iri» € ; 

' f - 'cnar -c.î,12l ţ* Iîţ. 

d Vd 4 !^r ccr?Cd:dd, cs- 

oiorccrd c -c -1 iX-, ‘ cd r 1 cc—,-. 
ede* o crece*' d cec ” d *"«Z 
dd d eC-'cc # * îcHk 4 d\ - : . 
l r -. 5CC. 

^Ts^d* Ci y' ; d. c? r\ 
ce'ecirT, :/c>ce v ccd.e* " 

c d, cr '* tr. 1 /Cee tee 
CiC^i X£ML T _d J£Cli^ : />c : d 
cec* e^c c î.rccrei| c?r* :* ^*; 


ce erei t.« 


rr 'C X- 


ddl, r.Cirer c-cdccc ce ; 

ce Cod c^ 4 Ice d' le ;/d- d ;. 
Ici. d cdr.c ddicedc d' 
i"-'.i dd/' 4 ' Vccc 4 ' 'v f c- 


*e*âwir 


'i'rCCC- 


r ^aârvi 


r—" s. — x — 5 .^ 1 


'- -t -ţî "tr.'ti::'’/ ;:r‘‘i-.,î 
ti ^t*t'1 î-ţ tWtf-, :î. .- 

• ••CiiC-Ti. , Or C t' ~ij—■’ 5’. 

v‘. iceeid ţ~^zzZ :wi â I 


tete ^tc. 
:ri :e te 


‘ ca-e d 
te tet'd 






"i X , 


Secera si Cloti'-^'. slttoTu*. 1ieo!o- 
del tr ca<-, >. crescut,s‘a • £ tr- 2 t şl 
actl.at ‘profesionist* aci trte'..'- 
gatl. Sar, cir o^rstltate crf'esîcra 
15 ' acuzi" te Irter.ţle, d 1 a- 
dti cse negiijertt, se «eprofeslsr.a- 
11 cc, ce nerescest cHar, f aţi Se ci 
ti terii ce pe - cărora tril este 
-spune el- cu tpati farllla, soaţa* 

2 copil «sari si «al nou ş1..soîcra. 

n»; pute- trece 1-sî cu jşurlrti 
peste concluzia că, Cud ;u«o1u,*1- 
cs’.ae silcescu ar *\ «urît se...to- 

ori'. Ceată la 27 *oe«tr1e ieî2 
U pagina 2S şl a ecua oara la 29 
soensrle îl aceluiaşi ar, la pagina 
15. 

Ca si f* lud ni»* ne-ar. cprlt «- 
supra ‘piesei oe rezistenţi" a ris- 
t rusei cuiul alrar.ar. reportajul în¬ 
tins pe 8 pagini. Intitulat V sti¬ 
lul t/voastlc senzaţlonalist carac¬ 
teristic ‘srofe slonallstulul' r <cs* 
tru, "«1 sterul ce la Palemc . ? e- 

perta ;ul cu pricina Tnsî. t e ş 1 se 
»rea o relatare la nivel ic ţ** mi * 
3 -primi expecltll cu A0 Ev£kA> şti 
InţlflcJ- pentru identificarea ra- 

«âşiţelcr p&ân t*jt1 ale 1" 4 *• 


• ri c rrte'f 4k * cî»a 5 tete’ r 
Tir* Xite 

clccerle sa- 

tete, T 'tete tete'dd te-ir 1 
d" cc-T^ed-r 1* 4 ttel 4 i^.*, îte' 
Ti: f d te, :Hcw, tetei d/erite 
vid: tete", tete teCteirter- 
t-'* »i 4 r';' 44 orcane li 
iftedd? c. ^ ::i ” rt X4 d*^^’ 

i" r-teei :l te:^ :te:*d :e 2 .- 
te', te* *id d', î" teteteî;. 
•teteite 4 * iTter tete te" 4 -:*, tete: 
?"t—tf:'2te tetetete'te te sl te :-- 
'< rS^Cifte: lf z*£*~>+ f^atdt3te52 I i 

li ted': ISO :te tetete- r V: "C- 
^Ite^^zece s 4 "relzer 4 ., tor 2 ' d 
"2 1 4 t apare 2 şl 15 rdTjte. > rel 
dstev. lirte: li cir* i teerErat 
telces^ se srdî şi ei srd te- 
«rfd 4 1 e ■ sr-des 4 :" 4 ste^ d* X'/ds: 
’i s.'d^p U 22 se id, Î-. sccste*"- 
tele itallere s.151, li 21 se ri, 
la :.d7, li 22 se ari.OTt se 4 ct, 
cjpâ te" :siTe scoffti ddte,rte:r 
fSr§ stxjsiî se dlslsde, se Ti 22 
:--ie 1312 Sitei rsasîedl si sîsl li 
25 v^rle 1352, sitei secesjlai 
ss^te 22 se ari şi 5 Ieri. >ce asir 
ctlteei satee si^erite? drter. > 5 - 
isi se s»te;e srsteisil si teitTjT "V- 
portajului *dsteerjl se la Palers»; 
fr care î>xv- »srteestee ti se ?tv- 
a, sa se statuii l?J ’-»*• Balcesco - 
S.l i7 - Ci T"ter 4 sr fii- se rr:iLZÎ ca 
virpirl. 



‘•te ser-te d. V'd V ttexl 
îe'tteî, sic? d'?" r.te se idte- 
d: se sere :-:xd- î::tel 

te teSte Si 'X‘l-£i:x , ,s^ 

teds '2 -erei *es:esd ii *' T-s-ee 
se £:te:l TcdteteîT -:.dT. 



•terr. ndddte, ssere, v> 
sVs^ r , ir fi zis se ei«îc se w- 
•îSte 'eree EascsJ sssl ar ss e st 

ţgfjQfPCSl Se—* S5C2 *' teitei - re. «=- 
*•1 rte'CS- 1505. 

£s* *-Ş» _S.----- 
*...^d ssrte tete"-:, sd ess — 
tlarsi'Csl si şEtesesr si <i ^ 
steesl irsflei s£"c îi' —te >i ş'' 
:et f- sfasi t, isisî- 'ir sesi xş 
ti»l îd *â ^ srielric, ts: v 2 - 
twad alStari se sicrie ld se i- 
sr*. 

irti «-ir sei lipsi: Bsrcd Tv 

cl Salcescu: 

Dar. decât sS Tzt "•- • -^-J 1 
cu înei o' î**a'X* '*■ : »> Î'T 

- 5 Tndeplineste-1 Doawe visa. •- 









ipertatea 


DECEMBRIE 1986 


PAGINA 27 


VENIŢI LA WASHINGTON 



V wtlctparţil U primul <r Mar$ pentru lfbertAtM religioasă tn Kom&nit” din 19 Mai 1986. 


Vineri 16 Ianuarie 1987 
La Monumentul Washington, ora 11 a.m. 


Creştinii participa rţl se vor »<kine tn locul de parcare al Morumertutal Washlixrton de oe 
Constltutlon Averne. pentru cel de al doilea "Marş pentru libertatea religioasa tn Români»" 
Se anticipează ca mii de partleiparţl vor pomi dela Monumentul Washington la ora 12 00 a m‘ 
al vor urmări traseul de paradi, trecând pe la Casa Albi spre Pennsylvanla Averae oină 
Ia scările Capttolluhil Statelor Unite. Preotul ortodox român (tn exil) - Pârlitele Gheorahe 
Calchi, fostul ambasador al Statelor Unite tn România, Devtd Funderburk, sl fostul prese 
dlitc al Asociaţiei Pastorilor Reformaţi Unguri, Dr. Alexander Havadloy vor conduce 
marşul. Congresmeni şl senatori al Statelor Unite sunt Invitaţi si vorbească la această 
ntruntre. închiriaţi un autobuz din oraşul Dvs. sau organizaţi o caravani de maşini Noi 
apelam la creştinii americani si canadieni, si se solidarizeze cu biserica persecutaţi din 
România, Si se oprească arestările, torturarea sl crimele comise împotriva conducători¬ 
lor creştini din România! Si se oprească dărâmarea bisericilor! Si ni se mal foci hârtie 
Igienica din biblii! Si mi se mal amestece Statul tn semtnarille st editarea literaturii re¬ 
ligioase! Faceţi din timp aranjamentele necesare ca si veniţi la Washbxjtonl Creştinii 
din România au nevoie de ajutorul Dvs. 



Pentru informaţii, telefonaţi la (301) 984-9707 


CHRtSTIAN RESPONSE INTERNATIONAL 

Box 24042, Washington. DC 20024/ USA 

1000000000000000000000000000 


A 



FRAT P ROMÂN I! I 

OATORITÂ SITUAŢIEI DIN CE ÎN CE 1 
MAI GRELE DIN LAGĂRELE DE REFU- 1 
GlAT^lt^URQPA^iRlM^^H^ 

CALCIU-OUMITREASA, FACE UN APEL 
CĂTRE TOŢI ROMÂNII OIN LUMEA LI 
8ERĂ PENTRU AJUTORAREA CELOR CE 
SE AFLĂ ACOLO, PRIN TRIMITEREA 
OE COLETE CU ÎMBRĂCĂMINTE [POA¬ 
TE FI ŞI PUŢIN UZATĂ], SĂPUN, 
PASTĂ OE DINŢI ŞI ALTE ARTICOLE 
DE UZ PERSONAL. 

COLETELE LE MJTEŢI TRIMITE PE A 
DRESELE URMĂTOARE: 

6AB0R DORINA , A1150 POST FACH 
109 WIEN, AUSTRIA 

SAU: 

8UJIN NICOLAE 00198 VIA ALESSAN 
ORIA NO. 171, ROMA, ITALIA. 

NU UITAT! CĂ ŞI D-VOASTRĂ 

ATI TRECUT PE ACOLO! 


ixcdacţia ureaza tuturor cititorilor 

jZraciun Jkricif 
Ilq J32ulfi Jîni! 




AIDA CAFE 

68-38 Forest Ave. 

Ridgewood, N.Y 
-ambianţă plăcută- 

























DECEMBRIE 3»*t 


fagixa » 


ANUNŢURI 


Mica 


publicitate 


ANUNŢURI 


* 

O e Z- k CELE MA BUME PRODUSE 
TE C 4 c VE Pi 

UIBOPATOP î = 


—• % * 



LA BARUIR'S 

tÂsm 

CAFEA SI MJI PRODUSE ORIENTALE 


jm-rs r-c.. S —ţ r«. «u*. 
:^r. V»TJ: 




crriŢi şi 


răspândiţi 


SCRISUL 


ROMÂNESC 


ÎN EXIL 


Vindem ziare in 
Ib. română 

Green Point Ave. j 46 Str. 


mmm 


mmm 


■■■1 


HARTA ROMÂNEI MARI 


LA PREŢUL DE S3 US 


ÎNSOTTTÂ DE O BROŞURA 


CU UN F. SCURT ISTORIC 


se =o*~ x -i r:*sa.'..: '-:îB 

**-35 — : î, wars-'ae. 

sr ac _i :r» »;ra.A>. e 9 >pmm 

aBjm&us «srm£ sbk* 


t 


viznsp 

RESTAURANTUL 

'DACIA' 

17-28 Putnam. RUfe*"^ 

CÂNTA 


elvira tozo. joji oowbt 

ti ADRIAN CENUŞERM 



1ţţfTHTă* ML fcixtf'l *10 * * 

FISELE S* *!7t£»*lîEL£ C*« » 
mi CB 


ÎS» BEJ 


«şn: