Libertatea anul 6, nr. 53-54, ianuarie — februarie 1987

— 



*■•1 *. Uf-63-54— IAN. - FEB. —1987 



Reportaj 


13 Ian. 1937-1987 

- MAJADAHONDA- 

50 de ani sub puterea 
unifkatoare a sacrificiului 



Moţa-Marin 


comemorare* a avut loc 
pe data de Sâmbătă, 10 
Ianuarie '87. 

In ziua precedenţi, 
cerul s'a înnourat Iar 
ploaia, spre seară,s'a 
înteţit odată cu lăsa¬ 
rea unei cete foarte 
dense. Oar ce 'nsemna: 
fie ploaie ori viscol, 
eratn cu toţii hotărîtl 
să Ignorăm furiile lui 
Ianuarie. 

Peste noapte însă 
S'a pornit un vânt pu¬ 
ternic; până diminea¬ 
ţa, ceţurile si norii 
s'au risipit. 

Nici depărtările de 
parcurs ale multora, 
nici vârsta înaintată 
a altora nu au împledl 
cat întâlnirea naţlona 
1Işti lor romani, în a- 
dânca lor recunoştinţă 
fata de semnificaţiile 
sacrificiului suprem 
ţi voluntar de-acum 50 
ani * lu' Moţa şi m*. 
***** cu implicaţii a- 
tit de binefăcătoare 
r^rtru legitimitatea 


fortului naţionalist 


în 


r 0W‘. de după nare., 
îneglrt si prin traqi^ 
persecuţii şl de 
«Igrjrl care au um 
Wni ajunşi la Îc- 
iH1 # 1rez1s 
«Chil s 4 au tn- 
Impreslo- 
prcfl 



nord pe 

tul munţilor Guadarra- 
raa. 

Terenul accidentat 
pe tot parcursul, deîa 
Madrid, ne-a făcut să 
ne gândim la dlflcultă 
ţlle excepţionale în¬ 
tâmpinate de luptăto¬ 
rii înaintând atunci. 
Iarna, în încercarea 
lor de a smulge capita 
la din mâinile a n t 1- 
crlstl lor. 

ftjpă sosirea Invita 
tilor, a prietenilor, 
foşti combatanţi spâni 
cil, a camarazilor şî 
simpatizanţi lor cauzei 
naţionale, a început 
ceremonialul comemor㬠
rii cu depunerea coroa 
nelor si jerbelor de 
flori, la crucea de 
piatră care marchează 
locul căderii, a trece 
rl1 din viaţa aceasta 
pământească. 

Cin acel moment des 
ti nul mişcării naţlona 
liste a primit botezul 
înţelesurilor unlversa 
le# pe lângă cele 
strict naţionale.Un 
preot român si unul 
spaniol au înălţat cu¬ 
vintele de rugă şl mul 
turnire. Atotputernicu¬ 
lui. 

Privind peste cape¬ 
tele celor prezenţi,ve 
deal parca pe purtăto¬ 
rii de torţe din trecu 
tul datoriilor împlini 


te, către misterul sa¬ 
crificiilor care se 

vor mal cere.pentruca, 
însfârslt, obrazul.fl- 
lnta naţiunilor asupri 
te să fie recunoscute 
şl respectate tn tablo 
ul universal al naţiu¬ 
ni lor. 

01 scursurile scur¬ 
te, comemorative care 
au urmat, au reliefat 
înţelesurile sacrifici 
llor de atunci pentru 
necesităţile grave si 
globale de astăzi. 

Monumentul Moţa-Ma- 
rln s’a înălţat demult 
la înălţimi de simbol, 
simbol unlflcato^pes- 
te decenii şl peste me 
rldlane geografice; o 
punte între generaţii; 
o speranţă către vllto 
rul acoperit acum de 
neguri grele. 

S'a respirat acolo 
aerul rar al Indign㬠
rii fată de neruşina¬ 
tul asalt,care are loc 
acum pe scară mondia¬ 
lă, împotriva Identltă 
tll naţiunilor. 

S*a respirat acolo 
aerul rar al împăcării 
din împlinirea datori¬ 
ei. 

-Moţa! 

-Marin! 

-PREHNT1! 

V. A. C. 


Vezi WL. 14-16 


SUB DICTATURA 
COMUNISTA: 

FRAGMENTE DIN 
JURNALUL LUI 
ION PUIU 


- 15 Octombrie 1986, 
ora 19.30 pe Strada Va 
sile>Conta.Sunt atacat 
din spate şl îmbrâncit. 
Ml se smulge servieta. 
Infractorul fuge bine. 
f<u-l pot prtinde. 

In servietă: Toate 
actele importante ca 
Buletinul de Identita¬ 
te si Legitimaţia de 
serviciu. Bani,cam 750 
lei. Ochelarii si alte 
obiecte de stricta ne¬ 
cesitate. Pagubă gene¬ 
rală cam 2000 lei. 

Mai era si o scri¬ 
soare către Vlad Geor- 
gescu a lui Florlan Ru 
ssu cu mulţumiri pen¬ 
tru ajutorul moral si 
fără a cere publicarea. 

-26 Noembrle 1986, 
după difuzarea "Scrlso 
rll de adeziune"la gru 
pul celor 122 de opo¬ 
zanţi maghiari, polo¬ 
nezi etc.,primesc o In 
vltatle la Secţia Con¬ 
sulari a Ambasadei USA. 
Ştiu cl potrivit Actu¬ 
lui final dela Madrid, 
ambasadele celor 35 
State cosemnatare tre- 
bue să fie deschise,la 
dispoziţia publicului 
care ar avea ceva de 
spus în legătură cu 
Drepturile Omului şl 
Cetăţeanului sau în 
probleme umanitare. 

Fac tot ce-mi st㬠
tea tn putinţă ea să 
răspund Invitaţiei.îmi 
iau concediul de odih¬ 
ni, legal si obligator 
din fabrica 10CC Jila¬ 
va (întreprinderea de 
Bunuri de Consum din 
Cauciuc Jilava, Str. 


(nu Sd.!) Ana Ipătescu 
Sect. IV], Asta pentru 
că aici sunt tlnut li¬ 
teralmente ca prizoni¬ 
er si expulzat din Sep 
tewbrle 1977... Sub 
n îci un motiv nu pot 
părăsi Incinta fabri¬ 
cii între erele de lu¬ 
cru (7... 15.30] fie 
Interesul de serviciu 
sau cel personal ori¬ 
cât de categoric. 

Cu toate acestea,ur 
meazi o primă capcană. 
Sunt chemat, ca nicio¬ 
dată, la Centrală la 
Directorul comercial 
Androne, chiar în dimi 


neata zilei de 26 Noem 
brie când eram Invitat 
si, legal,în concediu. 
M1-a fost uşor să aflu 
ci intenţiona să mă 
oredea Securităţii tot 
asa cum făcuse dlr.ge¬ 
neral D. Plntllescu în 
1977. Atunci eram în 
Centrală. Oe acolo am 
fost expulzat la Jila¬ 
va... Denumirea aces¬ 
tei centrale este C1PC 
J (Centrala Industria¬ 
lă de pielărie, cau¬ 
ciuc si încălţăminte 
- Spl. Independenţei]. 

Am înţeles că secu¬ 
ritatea este hotărîtă 


să împiedice cu orice 
preţ Intrarea mea în 
Ambasada USA. Am schln 
bat de locuinţă în tlm 
pul nopţii! Am venit 
la fiica mea în Str.Va 
sile Conta 7-9,cea maî 
apropiată de Ambasada 
USA. Degeaba!La ora 9. 
41 când am Ieşit din 
casa am constatat că a 
ceasta era păzită de 
miliţie şl agenţi.M*au 
luat în primire chiar 
dela ieşire. Motivul : 
să vin să 1 dent 1 fi c 
servieta furată.Am răs 
pons câ vin după amia¬ 
za, dar după 20- 30 


paşi [aproape de Str. 
Tralan Vuia] ml-a t㬠
iat calea o maşină $ i 
un grup de Indivizi co 
mandat1 de un locote¬ 
nent [sau lt. col.] de 
securitate [nu de ml11 
tle3 m'a înconjurat,Lo 
cotenentul securi st 
a înşfăcat ultimul,şl, 
tn lovituri, m'a îw- 
p Ins fn maşină. h*au 
dus la Miliţia Capita¬ 
lei din Calea Victori¬ 
ei. 

Locotenentul de se¬ 
curitate [care mt-a 

(Continuare tn i) 


-arestări 

-crime 

-persecuţii 

























D3ERTATEA 


IANUARIE - FEBRUARIE 1987 



posta redacţiei 


SCRISOAR^ DE_LA UN_NOU_REFU- 
GIAT_ 

SUEDIA 


^ Este drept că nu ţl-am scris Ine- 
dat, dar cred că îţi Imaginezi ce 
an avut pe car când ar. ajuns aici... 
lata. Iţi scriu câte ceva din toate 
evenimentele pe ca r ^ le-an trăit [Ir 
ţară N,R.l» 

An primit aprobarea de emigrare 
dela o comisie [nu ştiu care] fiind¬ 
că nu ti se spune nimic, prin luna 
Noiembrie, după care an primit formu 
1 anele pentru paşaport,destul de con 
pllcate, în care trebuia sâ scrii a- 
proaoe si cantitatea de lapte pe ca¬ 
re al supt-o dela mama, înainte de a 
te întărea!! Formularele ca formula¬ 
rele. oar actele însoţitoare, si te 
tilî Adeverinţă de la serviciu că nu 
ai datorii şl ca nu lucrezi cu docu¬ 
mente strict secrete, de la impozi¬ 
te, amenzi, dela circa financiară 
sau fisc, percepţie, câ nu al aseme¬ 
nea bangarale de achitat. După aceea 
ar fost la notar unde an dat declara 
fii că nu ar datorii fată de nimeni 
si că nu ar proprietăţi Imobiliare 
pe teritoriul ţării. După ce ar 
strâns toate aceste acte, r’am dus 
si le-ar depus şl ml s*a spus să aş¬ 
tept acasă. Pe 7 Ianuarie am primit 
o carte poştală prin care m'au anun¬ 
ţat că au aprobat paşaportul Pe ple¬ 
care şl ci trebue sl mă prezint pen¬ 
tru a plaţi tara de 11SD lei pentru 
vira de Ieşire din ţari. Am fost si 
am plătit si după plată, deabea acum 
a trebuit să umblu după acte ca sâ 
pet sa-1 Hdlc şl anume: [sâ înebu- 
nestl ru alta!] Adeverinţă de la:ser 
viciu ci nu am datorii şl nu lucrez 
cu documente strict secrete [ca si 
prlna oară!], de la patrimoniul cul¬ 
tural naţional că nu am lucruri de 
valoare în posesia ««a [lucruri ce 
valoare ce fac parte din patrimoniul 
cultural naţional], de la fisc [per¬ 
cepţie] câ nu am datorii, amenzl.po- 
prell la el înregistrate, de la cu¬ 
rent electric, gaze, apă, telefon,că 
nu ar datorii, dela salubritate la 
fel, de la notariat ca si prima oa¬ 
ră, declaraţii ca n'am datorii, n'am 
proprietăţi, etc.. In plus declara¬ 
ţii autentificate ci nu a* brevetat 

invenţii, decoraţii ci nu *ts si nici 

# * • 

medalii ci n'am primit; eu aveam de 
fapt una, de evidenţiere tn «ur-ca sa 
ni tari pe care am prIHt-o în urm a 
cu IC ani când lucram la tara,dar nu 
am declarat-o fiindcă ml-a fost fri¬ 
ci si nu îmi f acâ probleme. 

Am luat şl o declaraţie autentlfl 
cată la notar dela tatii «eu in ca¬ 
sa căruia eu ar stat. că nu are pre¬ 
tenţii asupra mea si ca îl las casa 
în pună stare, după care w *am dus la 
notariatul principal al Capitalei un 
ae aa dat o declaraţie de renunţare 
la cetăţenie împreună cu taxa de 
2.000 de lei [obligatorie], plus o 
declaraţie că wă ocllg In continuare 
sa respect toate legile ţării,plus o 
cerere către Ceauşescu că vreau si 
renunţ la cetăţenia romrâ si să aă 
stabilesc în Suedia.[*.*.] mi-a tran 


Am mal scris o declaraţie de m⬠
nă: unde mi stabilesc In Suedia, la 
cine si la ce adresa, după care, am 
semnat o declaraţie scrisa la maşină 
de el ci nu voi defăima tara, etc., 
etc., căci altfel nu-nl dădeau paşa¬ 
portul. 

După ce le-an luat, a trebuit să 
mă duc sa-nl Iau: 1) un talon roşu 
de la primărie ci am predat casa si 
că nu am probleme cu locuinţa, 2) un 
talon de Ieşire din tară, tot de la 
serviciul paşapoarte, 3) viză pentru 
a putea scoate din tara diplomele me 
le de bacalaureat si de medic care 
au trebuit reautentlflcate si restam 
pliate contra taxei de 125 lei de* 
flecare pagina, plus carnetul de şo¬ 
fer [autentificat de miliţie si stan 
pliat Pe toate feţele]. 

Dar pentru a lua talonul de Ieşi¬ 
re din tară de la paşapoarte îmi tre 
bula pe paşaportul neu viza de Intra 
re în Suedia şl biletul de avion. M' 
am dus la Ambasadă si acolo ni-au 
pus viza Imediat si mi-au dat bilet 
de avion peste 3 zi le, spunându-ml 
că eu sunt rezident suedez, sunt f㬠
ră cetăţenie tn România si că trebue 
să plec cât mal repede. Eu nu prea 
ar înţeles atunci de ce, dar «n'am 
conformat. Aveam dreptul de la auto¬ 
rităţile romane să-mi iau 70 kg. de 
bagaje si bunuri în valoare de 15000 
lei, bineînţeles cu plata vanei la 
ele [20 •]. Oar la vană se făcea o^ 
programare si asta numai după ce prl 

neai paşaportul. Programarea era du¬ 
pă mfnlmum 3 săptămâni adesea 1 luna 
aşa că n'am mal aşteptat vama şl am 
plecat cu o altă posibilitate şi anu 
me, să fac cu o zi înainte vama la 
aeroport pentru maximum 20 kg. bagaj. 

Ar ales această alternativă si mi 
am luat câteva lucruri pentru care 
am plătit vreo 2.000 lei vamă plus 
"ci□bucuri", etc. [cunoşti tu meto¬ 
da]. Luni în 10 Februarie eram la Am 
basaaâ si am luat biletul si viza,pe 
12 Februarie eram la vamă si am ter¬ 
minat pe la ora IA, după care a în¬ 
ceput un puişor de viscol de toată 
frumuseţea. Eu aveam a doua zi avio¬ 
nul la ora 16:30 şl îmi era o frică 
teribilă să nu cutwa să fie amânată 
cursa pentru câ... nu stil ce se poa 
te întâmpla.TaIonul era valabil doar 
2 zile şl Iar să încep să alerg după 
toate nărtllle si adeverinţele... ma 
apuca nebunia. Dar m*a ajutat bunul 
Dumnezeu câ a doua zi Joi* pe 13 Fe¬ 
bruarie, a stat la prânz ni nsoa re a 
si pista de decolare a fost curăţită 
cat de dSt si rum eu plecam cu Aus- 
trlan Airlines nu a fost o problemă 
pentru el să decoleze, fiindcă au a- 
vloane foarte bune. Dar sâ vezi mi¬ 
nune, la aeroport nu »1-a cerut ni¬ 
meni nici o hârtie din câte aveam la 
«Ine: talonul roşu de la prlmărle.a- 
deverlnţa de la patrimoniul cultural 
sl nici sa vadă ştampilele si vizele 
de la direcţia consulari de pe lângă 
consiliul de miniştri. Doar talonul 
de ieşire din ţară şl paşaportul.Prc 
babîl ca din cauză că eram singurul 
emigrant din avion, nu erau el pregl 
tltl cu omul care să verifice,nu al¬ 
ai* dat seama. In orice caz, «1-a re- 


«iris st p11t«c toate har><jaral,U a- presat securlstul de la »1i* « 
ceste» şl si cer paşaport firi cett- re ci *1-** leat paşaport «aron [f»- 
teole, aşa ci eu ui ascultat-o. 


sâ vin în ţară. Eu 1-am spus că In 
timpurile acestea oricui îl este 
greu să vină în ţară. Nu ştiu dacă a 
înţeles ceva sau nu,dar 1-am trântit 
-o. Am plecat dela ghişeu sl mă ru¬ 
gam la Dumnezeu să ajung în avion si 
să decoleze avionul, fiindcă am avut 
nişte cunoscuţi care au fost întorşi 
de la scara avionului şl avionul a 
plecat fără el sl mal sunt sl acum 
acolo (în România N.R.]! 

Când am văzut câ am decolat,ml-am 
făcut o cruce nare sl an oftat z1 - 
cându-ml câ am scapat în fine... 

Lucrurile din casă le-am vândut 
cum am putut, dar când faci schimba¬ 
rea banilor vezi că nu al realizat 
mal nimic. 

Din toată alergătura după acte,un 
singur lucru m'a Impresionat în mod 
deosebit. Aproape totl "oficialii* 1 
la care am fost mă felicitau că 
vreau să plec şl îmi spuneau în soap 
tă "Dumnezeu $ă te ajute". SI încă 
ceva: în Pomânla se face foarte mare 
economie de hârtie sl tipăriturile 
se fac greu sl cu multe aprobărl.Mal 
toate adeverinţele pe care le-am 
luat erau tipărite sl erau completa¬ 
te, doar nunele lipsea. Deci se plea 
ca masiv din tara! 

Dragul neu, tl-am împuiat capul 
cu "prostii" si cu toate birocraţii¬ 
le pe care a trebuit sâ le fac dar 
an vrut sa stil sl tu cum se pleacă 
din fto«»în1a astărf. Eu Tnca am fost 
"legitim* ca să spunem asa du 

pă opinia securităţii dela Bucureşti 
HI dai tTu seama, ce trebuie s^ă fie 
pentru cineva care vrea sâ se ducă 
la un frate, unchi sau cumnat care 
sunt consideraţi rude de gradul II ? 
SI câte beţe se pot pune în roate pe 
drum?! 


«8» Bush, MICHIGAN . 

Stimate D-le Nlţă Nlcolae, 

Este o perioada cam lungă de când 
nu v-am mal trimis nimic la redacţia 
dvs. Pentru mine a fost o pauză bl- 
nenerltată, deoarece mă simţeam foar 
te obosit după cele 1608 zile care 
le-am stat închis în penitenciarele 
României socialiste. Pe cont propriu 
am pornit prin Statele Unite sâ cu¬ 
nosc ceea ce neam de neamul meu nu a 
cunoscut sl văzut. Cu această ocazie 
am reîntâlnit sl câţiva prieteni ca¬ 
re părăsiseră România înaintea mea 
sl care acum sunt bine sănătoşi ş1 
se bucură din meritul muncii lor. 

Ouwezeu Mare a binecuvântat din 
plin această ţară numită America şl 
a dat oamenilor totul spre mulţumi¬ 
rea lor. Nu am văzut în călătoria 
mea oameni plângând de foame, nu am 
văzut cozi la alimente ca la noi şl 
nici bezna străzilor romaneşti din a 
ceastă ultimă perioadă. Acest popor 
american ştie sî muncească, sâ se bu 
cure sl să fie liber... 

Ia tară, acel care strigau după 
noi "Duşmanii poporului" şl "Ban¬ 
diţi" sunt tot la posturile lor, dar 
cu puţine modificări. Probabil sala¬ 
rii mi mari, gra*e majorate şl cu 
mal multe crime la activ. 

Dumnezeu să-1 pedepsească după 
faptele lor... 

Dmt .HJftJ 


«fr Paterson, NEW JERSEY . 

Stimate D-le Nlţâ N., 

Alăturat vă trimit contravaloare 
de S30 pentru abonament la ziarul Li 
bertatea pe care îl conduceţi cu o- 
noare şl demnitate împreună cu cola¬ 
boratorii Dvs. 

Vă mulţumesc pentru trimiterea 
punctuală a ziarelor pe anul '86,de- 
asemenea pentru flacăra naţională a 
Tării Româneşti, mal ales în acest? 
timpuri, pline de greutăţi. 

Timpul trece sl vechil sta 1 ol al 
naţionalismului românesc se duc,doar 
putini le Iau locul sl se înrolează 
pentru eliberarea Tarii de sub "oara 
dl sul" comunist de astăzi. 

Partidele democratice sau Istori¬ 
ce, în trecut, prin politica lor oar 
bă sl naivă,au comis greşeli de ne- i 
Iertat în fata Neamului, una dintre 
acestea fiind aducerea tiranului Ca- 
rol la cârma ţării, după ce acesta 
renunţase de bună voie la tron.Ce $' 
a întâmplat, este bine ştiut. 0 altă 
greşeală capitală a constltult-o par 
tlclparea la lovitura de stat de lâ 
23 August şl apoi membri a în gu¬ 
vernul constituit cu asentimentul Ar 
matei roşii. 

Atunci când Pamfll Selcaru, zia¬ 
rist, 1-a adus la cunoştinţă lui Ma 
nlu ştiri de importantă natfonalâ,a- 

cesta s'a mulţumit si-f răspundă ci. 
nimic nu s* va scnfmoa tn Români a p 4 
na nu va fi întrebat el [vezi artfcc 

lele de fond apanrte în Cu^ 

ţnaţrtXe de 21 Xuquit » 

Poate câ Maniu şl alţi politici- | 

enl "democraţi 4 * sl-au adus aminte la 
închisoare de cuvintele lui Şelcaru, 
atunci când deja era prea târziu. 

Cu încredere în puterea Divina va 
veni si ziua eliberării Tării de sub 
clsma Moscovei. 

Luptaţi şl pe viitor cu dârzenie 
sl curaj,bunul Dumnezeu este alături i 
de noi sl ne luminează calea elibera 
rit. 

Al Dvs. 

Naod NI STOR 


^ ►GERMANIA DE VEST . 


Iubite Domnule N. Nlcolae, 

Confirm primirea editorialului pe 
Decemvrie 1986 al ziarului Dvs. L 1- 
bertatea . sosit atei între Crăclur 
sl Anul Nou. 

Un număr bine configurat, care m* 
a bucurat mult. 

Degajează atmosferă crâctuneascâ; 
abordează probleme principale; Inci¬ 
tă încredere în victoria cauzei naţl 
onale şl în plus aduce servicii neuî 
tatei noastre Bucovine detrunchfate, 
ocupată parţial de Ruşi sl râvni¬ 
ta de Nemţi." 

Felicitări pentru excelenta per¬ 
formantă a editorialului, ca fond şl 
formă grafică.,. 

Cu profunde mulţumiri pentru tot 
ce faceţi pentru Tara de Sus şl căl¬ 
duroase sentimente de aleasă preţui¬ 
re, al Dvs,, 

V. B. 


(Urmare th pa£. 3) 






































PAG. 3 


armar* **«• 


♦J2!SîS£ 


ff. ARI ZONA. 


preot nortfni camarazi. 

Cu inima la tbt ce avem mai scump 
acolo departe, în ţara subjugată, în 
vatr a noastră strămoşească sărăcită 
5 1 batjocorită, la poporul umilit şl 
schingiuit sufleteşte, condus de ne¬ 
buni, venetici, borfaşi si lasi,scar 
Mtl şl revoltaţi de inconştienta sî 
laşitatea celor vinovaţi în cea mai 
măsură de valul de suferinţa ca 
re cotreeră fără oprelişte lume a 7 
scrâşnind din dinţi de propria-ne ne 
putinţă, blestemând pe cei care corni 
plot cază diabolic, din întuneric îm¬ 
potriva popoarelor, ne rugăm Celui 
Atotputernic să Ocrotească poporul 
român căzut în roşie robie şi sa pe¬ 
depsească aşa cum ştie El p e t o 11 
fiii Satanei şi slugile lor. 

Cu inima românească urăm tuturor 
românilor cu suflet romanesc si cu¬ 
get creştin, multă sănătate, putere 
de luptă şi realizarea marei dorinţe 
a tuturor adevăraţilor romani. 

G. GRECU S Aurel POPA 


«{►Mulţumim tuturor celorlalţi citi¬ 
tori pentru felicitările adresate,ce 
lor mai recenţi abonaţi sau care şi- 
au reînnoit abonamentul, după cum ur 
meaza: Dumitru POPA, Hamtramck, Ni- 
colae TEICU. Munchen, C-tin SPOREA, 
Munchen, Fam. BÂlCU, Montebello,Ziv- 
ku GEORGE, Desert Hot Springs, Ion 
BOBCÂU. West Wareham,O-tru PAULESCU, 
Brasilia, Emilia CO.SO, Dortmund,N1- 
cclae R£C£ti, pfprzbeim. Hatmanul M» 

wOjR'nÂ, T*>rf%nto. Nicnlae POSCA,Bar- 
<**«*'». MrViti WitA. CMci?*, Olg. 

«LĂNARU-10R0ANESCL. Sarce Hes. PSrvu- 

lescu florlan, Freiburg. Doru M0R0- 
ZAfs, Nurnberg, Or. Malcasiar» GRJGO- 
RE, Paris, Nikclai PAUL, Dusseldorf, 
Johrens-c-tin TÂRLEA, Nurnberg.Horla 

BÂR9AT, Barcelona,Nae CRISTOIOVEANU, 
Cîfenbach/Main, P.S.S. Episcop Vale- 
rian TP1FA, Estoril, Ecaterina CHEIA 
#Ul, Bculcer, Marin BĂRBULESCU, Ho u : 
llles. Popa G. POPA.los Angeles.Rev. 
Icslf Chereches, Roebllng, Ounitru 
STAteiţklU. Laussane, Chrls SĂLĂJAN, 
New York, Victor ANTCWESCU. Deaborn, 
0. SUCII, Youngstown, Joan MĂNESCU, 
i York, Luciana COSTIN, Keystone, 
C, Munchen, M. CHIRU.Av. Petre 

DIW, SciHvenksvi lle. Tuturor, î'•răc¬ 
ită rţjltjpiirlle noastre. 

NOTĂ 

♦ Orice contribuţii sau abonamente 
adresate ziarului nostru "Liberta- 
t*a", rugăm a fi menţionate pe nune¬ 
le Mţj NJCCLAE . 

a se înlătura orice alte 
dificultăţi, rugăr a folosi următoa- 

*** îcrmâ de expediere: 

-Dtf; Canada: prin "Money Order" 
^cMvaUnd suma în dolari U.S.; 

*î>ir. Statele Unite: prin 14 Cec per 
***** **Omy Order"; 

-{fin Europa şi alte Continente: 
p r ’ *Money Order International". 



Scrisoare deschisă dlui George Bălaşu, 

dir. Cuv. românesc 


De doi ani de zile mă trudesc să 
vî citesc analfabeta publicaţie. Ba- 
strict pe materialul edHat.plIn 
de enorme greşeli şl aberaţii.am re- 
u?1t să vă demonstrez, obiectiv s1 
ştiinţific, că orientarea Dvoastră 
se înscrie pe linia celei mal clare 
dizidente comuniste. în primul rând 
prin paginile subversive ale Hyperi- 
Onulul, susţinut din umbră de emeri¬ 
tul A. Răuţă. 

Dvoastră se vede că nu aveţi ni¬ 
mic de răspuns, deaceea procedaţi în 
Stilul lui Lenln, al denigrării pe 
la spate şl-ml adresaţi următoarea e 
plgramă: 

Lui Ovid Vuia & Co. 

Ascunşi sub steaguri ce-au purtat 

victorii 

vă cade faldul, ca vopseaua ciorii. 
Exilul v'a ghicit identitatea: 


Ce-or face fara voi... Securitatea? 

Deoarece socot că aceasta nu e o 
epigramă ci o gravă calomnie, semna¬ 
tă anonim, să ne trăiască conu Leoni 
da. Argus, vă rog următoarele: Dacă 
nu sunteţi în stare să-mi demon¬ 
straţi legăturile cu securitatea ro¬ 
mână, să infirmaţi public tn proxi¬ 
mul număr, ordinara calomnie ce ml- 
atl adus-o. 

Nu veţi proceda astfel,vă înştlln 
tez că mă veţi obliga să v'o cer pe 
calea Justiţiei şi voi pretinde a- 
tunci despăgubiri pentru lezarea per 
soanel mele morale. 

Mal jos, nici nu aţi putea cădea: 
în timp ce publicaţi pe toţi colabo¬ 
raţioniştii, aruncaţi cu noroi într* 
un om, de-o puritate exemplară în ce 
priveşte atitudinea şl lupta lui an¬ 
ticomunistă. 


Eu, Ienicerul Bucureştlului, cum 
m'a numit maestrul dvoastră Virgll 
Ierunca, am trăit ca un metec sub co 
munişti, străin în ţara mea, dar par 
că nici el, că ml-au fost duşmani de 
moarte, nu au reuşit sa mă scuipe a- 
tat de ordinar în obraz.cum o faceţi 
dvoastră, acuma. 

Aştept luarea urgentă de poziţie. 

Ovidiu VUIA 

-Cum îl lăsaţi, onorabili editori 
de două parale jumătate,pe dl. Enes- 
cu, după ce dă o savantă lecţie exi¬ 
lului, să-1 atribuie lui Platon ce¬ 
lebrele cuvinte din Politica lui A- 
rlstotel: Antrophos physei zoon poli 
tlkon, adică omul este prin structu¬ 
ra sa un animal politic? 

4 Dec. 1986 


Răspuns dlor R. Bărbulescu şi I. Dumitru 


Primesc Săptămâna muncheneză din 
4 Decembrie 1986, cu articolul de 
fond semnat de Radu Bărbulescu, "Li¬ 
bertate?". Trlmitându-ml-se direct, 

r 

în număr separat, fără să fiu abonat 
la publicaţia respectivă, sunt obli¬ 
gat să mă simt vizat de teribilul re 
chlzitoriu al lui Radu Bărbulescu,re 
citat Tn postura de clown machi a t 
prost, în limba populară numit si Gâ 

gă cogitatorul. S 

Dacă domnia-sa consideră că tot 
ce am scris în Libertatea reprezintă 

minciuni. Insulte şl calomnii,atunci 
asta se referă,ca un bumerang întors 
contra sa, deoarece etichetează ide¬ 
ile sale si ale celor apăraţi, odată 
ce mi-am permis doar să comentez de 
pe margini, respectând o sfântă opo¬ 
ziţie, cele ce-au fost puse de ei ne 
gru pe albul hârtiei. 

Mă voi opri asupra a două chesti¬ 
uni privind pe domnii în temă. 

In articolul scris într'un entuzl 
asm de mahala asupra întâlnirii cu 
regele de la Soultzmatt, 1-am demon¬ 
strat lui Radu Bărbulescu, că statu¬ 
ia României dîn cimitirul respectiv 
nu e de Otto Hahn, cum scrie greşit 
de două ori ci Oscar Han. Dacă pen¬ 
tru dânsul asta este o simplă căuta¬ 
re de nod în papură, eu am fost lo¬ 
vit de stupida 1nadvertentâ,doar stî 
am de la Pamfll Seicaru că statuia 
era o donaţie a sa făcută locului e- 
roic si că sculptorul Oscar Han a 
luat model pentru realizarea proectu 
lui sau, pe brava mamă a temutului 
gazetar. 

De-acum cititorii tineri al Săptă 
manei muncheneze. Instruiţi de pala¬ 
vrele lui Radu Bărbulescu, vor crede 
că e vorba de cunoscutul chimist ger 
man... Otto Hahn, Tn timpul liber ar 
tist şl sculptor!??? 

Incăodată 1-aş da sfatul dlui Ra¬ 
du Bărbulescu să se lase de exefn>lul 
mult admiratelor ziare. Cuvântul ro¬ 
manesc şl Curentul şl să mal puni mâ 
na pe carte,deci daca doreşte 5 l ser 
veascâ marea cauza a exilului roma¬ 
nesc sa recurgă fără ruşi ne,după cum 
se cere, la bibliografia obl ectl vă 
si la isvoarele adevărului. Ser 1 su 1 
la ziar nu este o “jucăreaua 1 * ci o 
misiune, mal ales în condiţiile da¬ 


te, de care e păcat sl-sl bată joc. 

In al doilea rând, am scris si o 
repet, că dl. Ion Dumitru conduce la 
Munchen o editură reprezentând o a 
doua sucursală a Societăţii scriito¬ 
rilor din RSR, unde ca să fit primit 
ca membru trebue sa depui jurământ 
de credinţă partidului comunist! Ori 
m1q£. stimabile Ion Dumitru? 

Prin Săptămâna muncheneză se pro- 
novează toţi cel ce Ieri au consoli¬ 
dat prin scrisul lor cultura comunis 
tă şl astfel Induce în eroare exilul 
cS împreună cu ei, cozi de topor,poa 
te să organizeze o autentică luptă 
anticomunistă. 

Să citez chiar din numărul respec 
tiv în care Pavel Chlhala recenzează 
cartea lui Ionel Jlanu apărută sub 
auspiciile Academiei româno-america¬ 
ne de arte şl ştiinţe. 

Oare e o caiomnle, dle Ion Dumi¬ 
tru, că Ionşl Jlanu a fost unul din 
criticii de artă, slujitori ai cultu 
rll comuniste din RSR, în anii stal? 
nismului, până când s‘a hotărît să 
se Instaleze la Paris, de unde îsî 
continuă, din când Tn când [vezi vo¬ 
lumul Brâncuşl], colaborarea cu re¬ 
prezentanţii culturii comuniste din 
ţară? 

Pavel Chlhala îl pomeneşte pe Pe¬ 
tru Comarnescu, alt slujitor Ilustru 
al culturii conuniste, autor printre 
altele al unei monografii despre ar¬ 
tistul sovietic Delneka. Recenzentul 
se plânge că regimul ar fi aşezat va 
Iul uitării peste el, când bine se 
ştie că asa s'a întâmplat mal cu fi¬ 
ecare din "tovarăşii de drum", levla 
tanul 1-a aruncat la coş după ce 1-â 
stors ca pe o lămâie tnproprlul In¬ 
teres de partid, şl asta fie că se 
numeau Petru Comarnescu, T, Arghezl, 
Victor Eftlmiu sau chiar aderentul, 
prin corespondenţă, Mlrcea Ellade. 

Celor ce astăzi după exer^lul men 
torului lor, Virgll lerunca-Untaru^ 
mă declară "Ienicer al Bucurestlu 
lui", "om al Securităţii H ,sau In ceî 
mal fericit caz un element periferic 
al exilului, cum o face emerita ele¬ 
vă a academicianului comunist Iorgu 
Iordan, Marla Manea-Manollu, le-as 
răspunde câ de fapt el sunt autorii 
celei mal murdare calomnii. Insulte 


si minciuni. 

Iată apartenenţa mea: In 1953 -în 
pseudoistoria sa, patronul dlui Ion 
Dumitru, Vlad Georgescu, afirmă ca 
orice rezistenţă armată anticomunis¬ 
tă a fost înăbuşită în 1947!???- ple 
casen în munţii Făgăraşului sâ-1 în¬ 
tâlnesc pe partizani, să ma închin 
lor, să le soăl picioarele cu lacri¬ 
mile recunoştinţei mele.Nu raf-a fost 
dat să-1 Întâlnesc dar peste câteva 
luni profesorul neu de romani, ion 
Scrima, ceva nai nare ca mine si un 
elev al său, au trecut să lupte'lân¬ 
gă el. 

Iată de ce nu pot să-1 uit pe cei 
ce s'au bătut şi şi-au dat viaţa pen 
tru ţară şl neam. Ion Scrima si toţî 
camarazii săi de arme, îr> timp ce i. 
Jlanu şi Petru Comarnescu 1s1 puneau 
cugetul în slujba Leviatanului repre 
zentând cultura comunistă peste gra¬ 
niţă. 

Oare nu-1 aşa, dle Dumitru si voi 
toţi cel ce staţi sau aţi stat în 
solda vânzătorilor de ieri si as¬ 
tăzi? 

Cit mă doare să văd că Mlron Bu- 
tarlu îşi bate joc de adâncile sale 
bătrâneţi în postura de secretar al 
numitei Manea-Manollu şl Tn calitate 
de vânzător al cărţilor lui V. Geor- 
gescu şl I, Jlanu, vrednic simbol al 
democraţiei antinaţionaliste pusă să 
joace Tn troica roşie. 

încă un cuvânt pentru dl. Bârbu- 
lescu: şl anume 1-aş da sfatul să nu 
se joace cu cuvintele. Trăim Tntrto 
ţara liberă, nimic nu-1 împiedică pe 
el sau pe tovarăşii lui, să mă dea 
în judecată, dacă 1-am calomniat sau 
Insultat. 01. Radu Bărbulescu regre¬ 
tă vremurile bune ale democraţiei 
din România, când existau “mijloa¬ 
ce de suprimare a calomniei", să se 
înţeleagă de lichidare flzică lTl 
Iată până unde ajunge ura oarbă 
a unul Individ, pretins reprezentant 
al marelui <aw*nt fstor1c contempo _ 

ran, Tn fond un nepriceput cizut pra 
dî propriei nefiinţe, exact ca uce : 
"Icul vrSjitor din balada lui Goethe. 


Ovidiu VUIA 































--- t ANUAR IE - FEBRUARIE 1987 _ 

FRAGMENTE DIN JURNALUL LUI 

ION PUIU 


(Umare din pag. l) 

spus doar atât cî este 
n cadru M de securitate] 
m’a percheziţionat,f㬠
ră nici un alt martor. 
Mi-a confiscat Adeve¬ 
rinţa de Identitate si 
Ivltaţla la Amb. USA . 
[ Adeverinţa ţinea lo¬ 
cul Buletinului de I- 
dentltate furat,cum se 
obisnueşte legal], 

M'au coborît şl m' 
au împins într'o maşi¬ 
ni. Am fost dus la Cir 
ca 1 de Miliţie. A ur¬ 
mat o mascaradă.Trebu¬ 
ia sl Identific nişte 
hoţi.NIci vorbă de ser 
vleta găsită. Asta de 
la ora 10 până la 19. 
30. 

La protestele mele 
ml-a răspuns o persoa¬ 
nă despre care se spu¬ 
nea că era comandantul 
si că TI cheamă Flores 
cu [Dzeu ştie!], ast¬ 
fel: Nu ne dictează no 
uâ americanii când sî 
cum să ne facem treaba. 

La ora 19.30 am fost 
dus Tntr'un birou fas¬ 
tuos dela parter la o 
persoană despre care 
ml s'a spus doar că es 

un •superi orAces¬ 
ta ml-a spus verzi si 
uscate după ce a ordo¬ 
nat să fiu din nou per 
cbe zlticnat. In fi¬ 
nal m'a ameni ntat cu 
Legea A08 [Faimoasa le 
ge secretă, discutată 
si la Conferinţa de la 
Vflena]. Să fie oare a- 
ceastă Lege nai tare 
decât Actul final dela 
Madrid?! 

S'a mal vorbit de 
It. major Prunaru [ca¬ 
re ml Invitase la cl- 
ni] si de a 1111 ral 
mici. Cei ra r 1 nu- si 
declinau nici măcar ca 
lltatea oficială.La o- 
ra 20 sau [20.30?] mi¬ 
au dat drumul. 

-27 Noembrle , adre¬ 
sez d-rel Consul a USA 
la Bucureşti două seri 
sori de scuze. 

-29 Nombrle , expe¬ 
diez seri sori le,ca "re 
comandate, cu confirma 
re de primire". Nu am 
primit confl r m a r ea 
nici până azi. 

- Miercuri, 3 Decem¬ 
brie , ora 9; in timp 
ce mă ducea* la fa ma¬ 
cle după nitrogliceri¬ 
nă [se anunţa o crlzl 
de Inimă], sunt ares¬ 
tat de c maşină şl dci 
miliţieni care «ă duc 
cu forţa, fără mandat 
de arestare sau măcar 
Invitaţie seri să, la 
Circa de Miliţie 1. A- 
Ici îmi fac perchezlţl 
e sl îmi Iau Adeverin¬ 
ţa de Identitate. Apoi 


îmi fac un d o s a r de 
"contravenţie" la le¬ 
gea nu ştiu care, Art. 
152 [3 luni închisoare 
sau amendă]. Asta pen¬ 
tru că m'am opus la ră 
pi rea mea de pe stradL 
Sunt ţinut la "pa 1 a- 
vre * 1 ' pana la ora 20 
când sunt dus din nou 
la acelas “super1or"ca 
rândul trecut, dar de 
data aceasta fără nici 
un alt martor. A înce¬ 
put cu apostrofa: Te 
doare în c..?? A urmat 
timp de o oră o avalan 
să de porcării, ca lom! 
nil, minciuni, amenin¬ 
ţări ,Insinuări.Am fost 
şl bătut sl ml-a smuls 
şl ceva păr din cap. 
Termenii de: c...t în 
ploae, excroc politic, 
bosorog şl bosorogl 
[cel din P NT, de tine¬ 
ret nu-şl aducea amin¬ 
te, că doar el l-a 'iu 
crat M şl pe FI. Russu 
şl pe Cristian Butuşl- 
na. Acesta din urma fi 
Ind acum condamnat la 
10 luni închisoare şl 
adus din nou la Securi 
tate. Mama lui nu are 

voe *1-1 vadăl. nebun, 
bun de ospiciu, legio¬ 
nar împuţit, natlonal- 

tărlnlst înrăit care 
nu vrea să facă [fru- 
mo*] precum Carandlno 
sl multe altele Irepro 
duet 1 bl 1e în alte 
limbi prin gradul lor 
de porcime. 

M'a ameninţat cu bă 
tala vecină cu moartea 
până voi spune ce-ml 
va dicta el. M Iţ1 voi 
face viaţa Imposibilă? 
M'a ameninţat cu diver 
se procese de drept co 
mun, politice nu! De 
fapt vroia să-mi smul¬ 
gă un "angajament",pro 
babll în genul lui Ca¬ 
randlno [bietul Caran¬ 
dlno, la 80 de ani în¬ 
ţeleg că nu a putut re 
zîsta]. Am refuza t. 

De altfel mal tot 
timpul am tlcut şl am 
refuzat ceea ce el ce¬ 
rea: un dialog! 

Oupâ ce ml-a spus: 
"Marş afară", am mal 
fost tlnut pănă la ora 
23 $1 lăsat acasă, dar 
convocat pe a doua zi 
când urma sl ml se co¬ 
munice pedeapsa pentru 
contravenţie. 

- Joi, i Decembrie . 
Vin dup! pedeapsă.Sunt 
ţinut 3 ore şl elibe¬ 
rat cu menţiunea de a 
veni Vineri. Am venit 
Vineri ca să aflu că 
trebuia sî vin Sâmbătă 
13 Dec, ora 9 . 

Am venit Sâmbătă. O 
persoana care nu ml-a 


spus decât că este "A- 
utorltate de Stat" ml- 
a comunicattdupă 4 sau 
5 ore] pedeapsa , în 
scris: 1500 lei amendă. 
A închis dosarul, dar 
nu a vrut să-mi resti¬ 
tuie Adeverinţa de 1- 
dentltate . L-am între¬ 
bat ce fel de Instanţă 
m'a judecat [cum el Tn 
susl spunea]. Ml-a răs 
puns doar: "Autorita¬ 
tea de Stat". La toată 
treaba a asistat şl un 
civil care ml-a spus 
că e lt. major din Cir 
ca de Miliţie nr. 1 sî 
atât. 

După asta persoana 
"Autorităţilor deStat" 
a venit cu un portofel 
cu acte. 


Erau ale mele. Ml 
le-a dat sub semnături 
afară de agenda de te¬ 
lefoane şl adrese şl 
de scrisoarea lui FI. 
Russu. 

Se vedea clar că 
furtul din 15 Octombrl 
e fusese săvârşit de 
un agent de securitate. 

După asta ml-a ce¬ 
rut 8ulet1nul de Iden¬ 
titate găsit [semnasem 
că l-am primit].S'a ui 
tat la el. A zis că e 
rupt, şl l-a dat loco¬ 
tenentului major cu or 
dinul de a-ml face al¬ 
tul nou. I-am cerut Bu 
letlnul aşa rupt îna¬ 
poi. A refuzat sl a a- 
dâugat să vin doar cu 
fotografii Marţi 16 De 
cembr1e,ş1 ml se va da 
pe loc altul. Nu ml-a 
spus nici acum cine es 
te, repetând că e des¬ 
tul ce a spus: Autori¬ 
tate de Stat. 

Am rămas In paza u- 
nul securi st în civil 
pSnl la ora 23. 

Acum eram şl f I rî 
Adeverinţă de Identlta 
te şl fără Buletin de 
Identitate, ambele re¬ 
ţinute de "Autoritatea 
de Stat", Mori şea Bu¬ 
letinului de Identita¬ 
te ml se aplica acum 
mie, aşa cum, cu luni 
Ir, urmi 1 s'a aplicat 
lui Florlan Russu. La 
el a ţinut doul luni. 
La alţii şl pănă la un 


an! Cât va dura la ml* 
ne? Acum sunt omul f㬠
ră Identitate! 

-Tot Sâmbătă 13 . La 
locuinţa fiicei mele, 
Str. Vaslle Conta 7-9, 
percheziţie pentru aur 
sl valută [un denunţ]. 
Răscolesc casa îngrozi 
tor. Nu găsesc nimic" 
şl nici nu era ce.Pro¬ 
ces verbal în dublu.La 
s3 copie la maşina fe¬ 
tiţei [Ing. Olga Popes 
cu]. Intre timp însă 
îmi iau, fără a menţi¬ 
ona în copie a procesu 
lui verbal, din micul 
birou ce-1 am aici toa 
te cărţile de istorie 
şl drept, toate legile 
inclusiv Constituţia 
sl Tratatul de Pace cu 


România, tot ce era 
scris de mine,toate e- 
seurlle etc. 

-Marţi 16 Decembrl- 

je. Vin dup! Buletinul 
de Identitate precum 
îmi spusese "Autorita¬ 
tea de Stat". Nu se 
ştie nimic! 

Ajutorul de coman¬ 
dant [Maiorul Achlm, 
singurul care dela în¬ 
ceput şl-a declinat ca 
lltatea] dă un telefon 
"în sus". Vine răspun¬ 
sul: Să se prezinte la 
Evidenţa Populaţiei şl 

1 se va da Buletin 
nou". Merg acolo.Nu se 
ştie nimic. "Morlşca I 
dentltăţll" continuă! 
Sunt deci un infractor 
perpetuu: Un om fără 
acte. Asta în R$R se 
pedepseşte grav. Bule¬ 
tinul de Identitate fu 
rat la 15 Octombrie mî 
se furase a doua oară 
chiar pe faţă de către 
Autoritatea de Stat, 
Iar Adeverinţa de Iden 
tîtate îmi era reţinu¬ 
tă, fără motiv legal, 
tot acolo. 

PREA MBULUR I 

La 8 Dec. 1966, e- 
xact Ia aceeaşi oră 
control la Contopi de 
curent electric, atât 
la locuinţa din Calea 
Victoriei cât şl în a- 
ceea din Vaslle Conta. 

$1 aici sl acolo urnea 


za acuza [ evident 1 in¬ 
ventată ] de sustragere 
de curent. 

In Calea Victoriei, 
amendă de 9000 [noua] 
mii lei! In Vaslle Con 
ta 2100. 

In ziua de 20 Oec. 
1986 se va tăia curen¬ 
tul electric în Calea 
Victoriei. Din acea zi 
scriitoarea Cecllla Ou 
du [soţia mea] s1 cu 
mine vom locul,cât ne- 
or mal lăsa să locuim. 
In Intunerlc.Numele de 
familie al soţiei me¬ 
le: Cecllla Valeriu 
Cş 1 -a păstrat numele 
dinaintea căsători el 
noastre]. Pseudonimul 
"Oudu" este după copi¬ 
lul el care a murit la 
numai 9 ani. 

0e la alţi opozanţi 
politici am aflat că'a 
ceasta procedură repre 
sivă este aplicată de 
securitate tuturor ce¬ 
lor care "nu stau cu¬ 
minţi". 

Bilanţ general al o 
poziţiei democrat 1 ce 

în Lei: 

750 furaţi dr.. 

1500 amendă; cu 

execuţie silită! 

" 2100 -la fel- 

9000 -la fel- 

Total 13350 lei.... 
Pană azi. Dar cred că 
"Superiorul" va urma. 

La fabrică se fac pre¬ 
siuni grozave ca să 
fiu dat afara. Soţi a 
mea nu poate pub 1 lea 
nimic din 1975 încoace 
din motive politice.Nu 
este primită, din ace¬ 
leaşi motive, în Uniu¬ 
nea Scriitorilor [dar 
plăteşte la Fondul Li¬ 
terar!]. Nu are deci, 
de 10 ani încoace nici 
un venit . 

Copilul, Olguţa, [9 
ani!] este urmărită de 
haimanale. Trebue me¬ 
reu însoţită la $1 de 
la şcoală. 0e două 
luni nu lese din casă! 
Mama el [Olga Popescu] 
este mereu ameninţată 
la serviciu... 

In curând sper sa 


vâ trimit şl toate In¬ 
tervenţiile mele 1„t. r 
ne taţi de samavolnlri 
He de mal sus [la pr ; 
şed. R$R, la ProctJro ; 
rul general, l a Trlbu- 
naiul suprem ş.a.]... 

Nu vă scriu sub im¬ 
presia fricii. 

Nu ml-e frică. Sunt 
pregătit de mult.ORICE 
OECLARATIE CONTRÂr T? 

CELOR QE MAI SUS şi 77 

-lor din trecut le n rT 

CLAR QE pe ACUM Nlll Ţ 
CA FI1NDU-M1 SMULS T 
ml PRIN tortură rrT 

RR1N DROGARE' :-—- 

Există probabilita¬ 
tea s3 urmez soarta 
lui Vaslle Paraschlv, 
O- Mlrcescu, Jurcă.NI- 
coară, Ursu. Dar nu 
din frică vă previn,ci 
ca sa nu rămână neşti¬ 
ute asemenea ml şei îl.. 

Ori cum,nu voi dă înd㬠

răt. 

va îmbrăţişez 
I OM PUIU, Bucureşti. 


P.S. 1) la r lor lan 

Russu au Intrat într'o 

bunâ zi de Luni doi 
iiţieni care i-au in*>- 
blllzat şl un civil ca 
re a scotocit 3 ore fn 
toată casa. Nu a găsft 
ce căuta. Nu aveau,ev! 
dent, nici un ordin le 
gal. 

2) Vă semnalez cu 
Insistenţă cazul frun¬ 
taşului PNT avocat C- 
tln Dumltrescu. Răpit 
din fata Consulatului 
USA unde venea cu un 
memoriu. Trimis acasă, 
la tară [Com. Bordu- 
şanî, Jud. Ialomiţa], 
este în două rânduri 
atacat de bătăuşi. R㬠
nit foarte grav. Casa 
aproape distrusă!... 

Este în pericol de 
moarte. Practic nu are 
nici ce mânca! Hăituit 
încontinuu. Ţinut cu 
forţa la Bordusanl a- 
tuncl când la Bucu¬ 
reşti sunt vizite Inal 
te. 


Luptaţi 

împotriva 

comunismului 


"SUNT MAI MULT DECÂT INCOLTIT. 
SUNT RĂNIT. NU MĂ MAI POT APì 
RA SINGUR. SABIA NU AM ARUNCA¬ 
T-O ŞI NU 0 VOI ARUNCA. NU M' 
AM PREDAT ŞI NU MĂ VOI PREOA. 
DAR HAITA E PREA MARE. DIN CE 
IN CE MAI MARE.URMEAZĂ CEA MAI 
FRUMOASĂ PARTE A LUPTEI: DOAR 
PENTRU UN SIMBOL; PENTRU OEM- 
NITATE!" 

I on PU IU 






























LIBERTATEA 


IANUARIE - FEBRUARIE l<>87 


PAG. 5 


CINE DECIDE SOARTA NAŢIUNILOR? 


Orld^cateorl înregistrări un evenl 
spicuit din presa, -din cercuri 
le unei cerwnltatl In care vieţuim 
sau din lectura proprie, fie el poli 
tic. social sau economic, reacţia 
ncastra emoţionala sau raţionala es¬ 
te srortana dar de scurta durata,în¬ 
locuita de avalanşa altora nai proas 
pete, nai senzaţionale. 

$1 totuşi, anumite evenlmente,ca¬ 
ne privesc soarta Neamului nostru,ne 
fac sa meditam mal îndelungat asupra 
Uri, sa-1 discernem, de nu cum a as¬ 
cunde printre rânduri, prevestirea u 
n e1 speranţe apropiate sau înmormân¬ 
tarea unor năzuinţe, ce ne frananta 
de atâta vreme. 

CI tine cartea "La ccrde pour Ies 
perere* . a lui Eric Laurert , am în¬ 
cercat c tristete greu de retlnut.ob 
servand agitaţiile unor cercuri de a 
faceristl, calcand peste viata popoâ 
relor, pentru a obţine bunuri materi 
ale, prin orice mijloace, sfidând du 
rerl si lacrimi, torturi si asasina¬ 
te, pe scara de genocid. 

Geneza acestor tranzacţii, peste 
voinţa neamurilor, se pierde In necu 
ra vrerilor. 

Generaţia noastra retine momente¬ 
le care i-au fncarcat viata, 1-at ir 
pus angajarea totala, pentru a supra 
vieţui . 

iste vc roa de 


| fencrter.ul ~ c 

1 ’i 

a. buiversat valori 


si a 

IrV *c*\*u\ 
prlwal risbei wondlai.Aa care au con 

tribuit, cu stiinta sau neştiinţa,a- 

■ s*au substituit in- 


rrlnan. 

Coordonarea acestor acţiuni era 
asigurata, la Washington, de către 
Harry Hopklns, de trista memorie,vi¬ 
itorul consilier special al lui Fran 
klln Roosevelt, care a decis si de 
soarta poporului roman. 

Germania avea Interesul a scoate 
din lupta forţa militară rusa. In a- 
cest scop ra sprijină revoluţia bol¬ 
şevica, pentru a slabi regimul ţa¬ 
rist, In vederea unei păci separate. 

Statul Major al lui Hlndenburg ac 
cepta transferarea lui lenln, cu 30 
de partizani al lui, printre care si 
Radek si Zlrtovlev, prin Germania,c㬠
tre Rusia, intr'un vagon beneficiind 
de statutul de extraterltorlalltate. 

Prin bancherul Max Warburg,asoci¬ 
at Industriaşului Stlnnes, urmeaza 
fondurile de 2 milioane de ruble,pen 
tru finanţarea editării de broşuri" 
si literatura bolşevica. Aceste fon¬ 
duri provin dela banca mondiala Kuhn 
loeb and Co. controlata de fraţii 
lui Max Warburg, emigraţi In USA si 
deveniţi cetatenl americani. De retl 
nut faptul ca Germania se gas ea In 
rasbol cu Statele Unite. Pentru fl- 
nancierll noştri, se pare ca nu era 
un obstacol major. 

In acelas timp, Lev Oavldovlcl 
Bronsteln . alias Leon Trotjky , 
ia Retrograd, vtnfn^lj 


debar 
St. Un 1 - 


încredere, care a cunoscut pe Lenln 
si care ramane, pana azi, la 87 de 
ani, unmlster, atat pentru Servici¬ 
ile de Securitate, cat si pentru oa 
menii politici. 

El 1ntanf)1na pe Lenln cu următoa¬ 
rele cuvinte: "Eu sunt capitalist,In 
sa ştiu un lucru, ca noi capitalist 

tll si voi comuniştii, va trebui sa 

conlucram pentru a prezerva pacea". 

0 poziţie care s'a dovedit pana 

azi, ca singura, care a dominat toa¬ 
te evenimentele politice. 

A prezerva pacea, dar care pace ? 
Pacea veşnicei robii! 

Lenln a considerat pe A.Hanmer ca 

omul de legătură cu lumea afacerişti 
lor. 

Regimul comunist nu era recunos¬ 
cut de nici o tara din lume si deci, 

ameninţarea existentei lui, nu putea 
veni decât din afara. Lenln ştia In¬ 
sa ca: " Tarile capitaliste se vor 
certa Intre ele, se vor diviza, pen¬ 
tru a obţine acorduri comerciale cu 
U. Sovietica " si astfel conta el, a 
neutraliza pericolul. SI nu s'a Inse 
lat deloc. Cazul gazoductulul euro¬ 
pean, care a semanat discordia Intre 
aliaţi, confirma profeţia lui Lenln, 
de acum 60 de ani. 

Insusi Ford. cel mallnversunat 
anticomunist, cade In mreaja profi tu 
Tx|t_ 1 mens, cţ-1 Oferea plata 


sov 


Icti 


te. .unoe întreţinea bune reiat'.i cu furnizând mari cantitatl de .cai .1 

Data df> 16 Aprilie» S.#nn4rr« 

dela Rapallo. Intre Rusia 


apropiat 


r a * r O \ r» tt 1 ui 


tatea forte, ce 
tereselor statale. 

Dar sa pătrundem Ir. miezul aces- 

tor evenimente,pentru a înţelege mai 

tine. oe unde -1 se trage tot calva- 
rul • 

Rusia tari sta era o forţa amata, 
care atarna greu in balanţa primului 
rasbol mondial. Ea prezenta pentru 
beligeranţi un factor determinant,ca 
re putea decide de finalul confllctu 
lui. SI atunci, orice manevra se 
structura In vederea, fie a unei dls 
locari pentru unii, fie a menţinerii 
In tabara aliata, pentru alţii.Insa, 
peste calculele statelor se suprapu¬ 
nea Intenţia anumitor cercuri de afa 
cerlstl, din ambele tabere,dealtfel, 
care, exploatând o stare excepţiona¬ 
la, vizau uf profit excepţional. 

Declaraţiile lui Raymond Robblnj , 
ajutorul lui Williams Thomson, dl rec 
torul Băncii Federale din New for^ .a 

dresate agentului britanic In Rusia, 

bruce Lockart . de un cinism revolt㬠
tor, rezuma competiţia feroce. Intre 
oamenii finanţelor, ignorând total 
interesele statelor. *Eu su pt ur 
erican. Dvs. un lup englez, când 


rasbolul va fi terminat, flecare vom 

fi tentati a sugruma pe celalalt,pen 

tru a acapara plata rusa*. 

lata începuturile sfârşitului pen 
tru tarile libere, negoci ate ca o 
marfa, pe masa traficanţilor de ar¬ 
ginti. 

Robirins era la Retrograd in frun¬ 
tea unei misiuni de Cruce Roşie ame¬ 
ricana, formata din:Chase Bank a lui 
Rockefeller, banca Morgan si între¬ 
prinderile de cal ferate, a lui Ha- 


6* fintnt*. 

uiison. 

in Decembrie 1917, Trotzky prlmeş 
te pe Williams Thomson,directorul 
Băncii Federale din New York. perso¬ 
nagiu foarte 1 «portant In finanţa 
americana. 

Legaturile băncilor cu regimul 
bolşevic erau asigurate de Borls 
Relrsteln [nichel Gruzenberg],frate¬ 
le lui Zorlne, ministru bolşevic,ca¬ 
re devine mal târziu vlce preşedinte 
al panel1 Chase Manhattan a lui Roc- 
kefeller. 

0 Interpretare clara reese din ro 
iul capital jucat de oamenii de afa¬ 
ceri americani si miniştrii comu¬ 
ni stl. 

Cine a profitat de aceste schim¬ 
buri, daca nu. In prlnvl rând regi¬ 
mul comunist si apoi afaceriştii de 
toate nuanţele. In detrimentul Sta¬ 
telor, angajate In rasbol. care nu 
se terminase încă? 

Paman profetice cuvintele lui Le 
nln: " A amagl capitalişti i cu pronl 
Huni de comerţ, care va ajuta 1 a 
desvoltarea Industrie i noastre—şl^ 

In «relaş timp. va gra va epl tafu1_ 

propriului lor nermant • 

In acest context, Davld Rockefe- 
Her creeaza Camera de Comerţ amerl 
cano- sovietica, prin care vor tran¬ 
zita toate afacerile si prin care 
se vor finanţa toate planurile cin¬ 
cinale sovietice. Cincizeci de ani 
mal târziu, urmaşii lui 0. Rockefe- 
Uer promovează “ politica de destin 
dere" . 

Un personagiu de mare anvergura, 
in jurul caruia vor gravita toate 
schimburile cu U. Sovietica, un fel 
de Ooumergue, miliardarul roşu al 
Franţei, este Armând Hacmer.omul lle 


Filon VERGA 

1939, a fost o surpriza, doar pentru 
acel ce Ignorau Istoria recenta.Inar 
marea reciproca ramane o raţiune ma¬ 
jora, ale cărei victime au fost teri 
torllle romaneşti, cedate Rusiei co¬ 
muniste cu atata uşurinţa. 

înarmarea U. Sovietice si. Impli¬ 
cit a Germaniei nu ar fi fost poslbl 
la. Insa, fara capitalul occidental" 
mobilizat pe canalul oamenilor de a- 
facerl germani, care au realizat be¬ 
neficii enorme, fara a tine seama ca 
pregătesc astfel, cel de al doilea 
rasbol mondial. Rasboalele sunt în¬ 
totdeauna cele mal uriaşe plete de 
desfaceri. Morţii, cu zecile de mi¬ 
lioane nu atarna greu In balanţa pro 
fitului. 

Nici macar anticomunismul lui Hl- 
tler nu s'a Isblt de vreun scrupul,a 
tunel când, duşmanul de mal târziu" 

11 oferea posibilitatea de a-sl lua 
revanşa unul rasbol pierdut. 

Oamenii de afaceri au decis ast¬ 
fel de soarta naţiunilor libere. 

Dar sa revenim la rolul determi¬ 
nant, jucat de A. Hammer, omul care 
cunoştea pe Vorosliov, Ml kolan.Ozer- 
jlnskl. In schimburile dintre U. So¬ 
vietica si Occident. 

Lenln Insusi 11 recomanda lui Sta 
lin. Secretarul general al Partidu¬ 
lui, ca fiind: " o cale care ne duce 

spre Iuwoa afaccrlitUor Awrr^c&nV . 

In adevar, toate afacerile Intreprln 


rul p. 


acordului 

bolşevic» si Germania învinsa,repre¬ 
zint» un moment crucial In Istoria 
lumii, punctul de plecare al celui 
de al doilea rasbol mondial. La acea 
data Germania era condusa de regimul 
dela Welmar, apropiat doctrinei co«xj 
nişte. Ea urma sa fie prima victima 
a comunismului, după Rusia tarlsta. 

Republica dela Welmar este prima 
tara care recunoaşte regimul bolşe¬ 
vic, angajandu-se In acelas timp sa 
furnizeze echipament pentru 180 de 
regimente si artilerie, pentru 20 de 
divizii. 

Pactul dela Rapallo consemna Inar 
marea secreta, nu numai a U. Sovletl 
ce dar si a Germaniei. Cum Insa, prin 
tratatul de pace. Germaniei 11 era 
Interzis de a se înarma. Rusia Sovi¬ 
etica 11 oferea teritoriul ei, unde 
germanii Instalează uzine si fabrici 
de armament, cu ajutorul Intreget ol 
Industrii. Acţiunea se completează . 
cu reorganizarea Serviciilor de In¬ 
formaţie si de comandament mUltar.O 
f{terii ruşi urmeaza stagii In Germa 
nla, pregătind astfel cadrele vlltoa 
rel armate roşii. Eroul dela Stalln- 
grad, generalul Jukov, a fost prin¬ 
tre aceşti ofiţeri, care au fost for 

maţi In Germania. 

Io secret, deci, uzinele Instala¬ 
te In Rusia, fabricau arme si pentru 
Germania, cu tehnicieni germani s 
mana de lucru rusa. 

Abia In 1935, comisia aliata a a- 
flat ca şantierele rusestl constru¬ 
iau un submarin In 8 zile, submarine 
care au fost folosite In contra ali¬ 
aţilor In ultimul rasbol. 

Pactul Rlbentrop-Holotov.dln anul 


Influ 

Or*» 

a l/nf- 


rntPAia polUlca !»>*»*« a» '«t 

fata de agresiunea permanenta 
unii Sovietice. 

Financiarul Baruch. un fervent 
partizan al cooperării cu U. Sovletl 
ca, este indiferent de regimul Insta 
urat In Rusia si ca: "daca lntr ‘0 .-1 
capitalişti se va Instaura In Rusl- 

a, acest fapt nu se va putea realiza 

decât prlntr‘0 cooperare stran şa cu 

U. Sovietica"^ 

Aceasta doctrina sta si la baza 
acestei asociaţii, numita "Trllatera 
la", care si ea nu vede alta cale de 
Tlndlgul ofensiva comunismului In 
lume, decât prlntr’o Indlgestle.pro- 
vocata de consumarea necugetata a bu 
nurilor capitaliste, oferite cu ata¬ 
ta gratie si Inconştienta. Livrarea 
surplusului de alimente de prima ne- 
cestltate: carne, unt, lapte, etc... 
făcută de "marche"-ul comun european 
Rusiei, pe un preţ derizoriu sau gra 

tult. este un flagrant exemplu de 

complicitate criminala. 

Aceasta doctrina a cooperării pa¬ 
na la saturaţie, a văzut zorii a do¬ 
ua zi după triumful bolşevicilor In 
Rusia si azi privind harta lumii.du¬ 
pă mal bine de 60 de .ini de "coo^. 
re", găsim cea mal dramatica Infirma 

^ s/îotusl exista forte, care con¬ 
tinua sa Impună In ciuda mizeriei.M 
roarel si a foametei Instaurate In 
tarile ocupate de comunişti, aceasta 
doctrina care susţine ca. puterea ar 
ginţilor va triumfa pe toate Ideolo- 

^'urmarlnd parcursul lui A. Hammer. 
11 găsim Instalat 1ntr*o reşedinţa 
in fata Kremlinului, denumita -Casa 
(Urmare la pag. 6) 











































LIBERTATEA 

bruna*’, unde-sl dau întâlnire perso¬ 
nalităţi celebre occldentale.cu cele 
sovietice* unde se trateaza afaceri, 
Intr’o ambianta euforica, întreţinu¬ 
ta de balerinele dela Baîsol. 

Pentru a-1 înfeuda mal strâns In¬ 
tereselor lor, sovieticii oferă lui 
Hanrnrr ocazii raro de proflt.Astfel, 
11 încredinţează bijuteriile coroa¬ 
nei Romanovllor, colecţii de tablo¬ 
uri celebre: Rembrandt, Van Gogh,Ce- 
zanne, Renolr, Leonardl da Vinci.... 
in valoare de 500 milioane franci, 
pentru a le negocia pe plata occlden 
tala. SI, el nu a ezitat sa-sl Insu- 
seasca, pe un preţ derizoriu , o buna 
parte din ele, care 1-au permis sa 
devină proprietarul uneia din cele 
mal celebre galerii de tablouri din 
Statele Unite, frecventata de nu mal 
puţin Ilustre personalităţi, printre 
care si Eleanor Roosevelt. 

Finanţând campania electorala a 
lui Roosevelt, el reuşeşte sa obţină 
recunoaşterea regimului comunist. In 
1933, de către acesta, devenit prese 
dinte al St. Unite. SI, pentru conso 
Udarea relaţiilor, Bulltt,căsătorit 
cu loulse Bryant, tovarasa liderului 
comunist american John Reed.este trl 
mls ca ambasador al St. Unite la Mos 
cova. lata repere eşalonate In tlmp^ 

In vederea tranzacţii lor viitoare. 

U. Sovietica nu mal trateaza de¬ 
cât cu oamenii de afaceri, neutrali¬ 
zând astfel politica statului.Stalln 
Insusi recunoaşte ca doua treimi din 
cele mal mart întreprinderi sovieti¬ 
ce au fost construite cu ajutorul fi 
nanei ar $1 asistenta tehnica america 
na. 

Oaca azi U. Sovietica este o mare 
putere, se dâtorevte acestor oameni 

de afaceri care Ignorau 1 nte resel e 

naţionale ale St. Unite, reprezenta¬ 
te de oameni politici complet anihi¬ 
laţi. 

Pe parcursul acestui traseu, este 
necesar de retlnut declaraţiile tata 
lui lui H. Harrlman, viitorul ambasâ 
dor al St. Unite la Moscova, renumit 
promotor al politici! de destindere 
si cel mal mare armator amerlcan.ln- 
ca din anul 1920: “Plata rusa trebue 
sa fie controlata de o mana de flnan 


IANUARIE - FEBRUARIE 1987 


clari puternici, prin societăţi supu 

sc lor**." 

Roosevelt, înainte de a muri, la 
12 Aprlle 1945, In ultima sa telegra 
ma adresata lui Churchlll, 11 reco¬ 
manda “ sa minimalizeze dificultăţile 
cu sovieticii ”. 

Rasbolul nu se terminase 1 nea.So¬ 
vieticii Instalaseră deja, la 6 Mar¬ 
tie, cu mal bine de o luna înainte, 
un guvern comunist In Romanla, Iar 
partidele noastre politice 1 si mal 
faceau Iluzii de Intervenţia aliaţi¬ 
lor pentru a salva tara,predata prin 
complot de reprezentant!! lor Insusi 
Desigur ca situaţia tarii noastre nu 
prezent* decât o dificultate minora. 

In 1958, Hrusdov primeşte In vi¬ 
zita doi miniştri Italieni Însoţiţi 
de mal R^ltl industriaşi, printre ca 
re si Glovanl Agoelll, patronul fir¬ 
melor f1*t. Adres*ndu-s+ acestuia 11 
declara: “ voi sunteţi adrvarata pute 
re, cu voi doresc sa nerod ei:In ze- 
ce ani acest! clovni -vorbire de 
ni stri- vor fi . 

Cinci ani mCîlrtU, FUt finan¬ 
ţează glgretlcuV combinat Togilat \~ 
grad. fondurile provin cri* 

Manhattan bana a lut $$ 6 carfeiîev-, in 
valoarţ u* 79 * riitoaca* de dolari $1 
oe u Fir>t hatio«*| 3/. 

milioane cr dolari. su v fvrrrt* .-ir- in. 


prumut, acordat statului Italian,ca¬ 
re a servit de cuvertura. 

Când ffrusclov este Invitat sa a- 
slste la reuniunile Naţiunilor Unite 
singura personalitate americana pe 
care o întâlneşte este A. Hamner, in 
apartamentele Eleonorel Roosevelt.Ou 
pa 15 ani dela moartea celui ce a o- 
ferlt lui Stalln hegemonia asupra po 
poarelor din Răsărit, umbra acestuia 
Influenţează încă politica St.Unite. 

Un alt preşedinte, John Kennedy, 
care a manifestat o atitudine de fer 
mltate fata de U. Sovietica, atunci 
când aceasta voia sa Instaleze rache 
te In Cuba, este subiectul unul şan¬ 
taj, executat de acelas Hammer, 1 n 
ceea ce priveşte relaţiile comercia¬ 
le cu U. Sovietica. 

“Interesul St, Unite , declara el, 
este de a face comerţ cu U. Sovletl- 


ca, pentru a nu închide uzinele si a 

1nmu1t1 şomerilor”. 

In virtutea acestei raţiuni au 
fost sacrificate Interesele naţiuni¬ 
lor subjugate de către U. Sovietica. 

Asa se Instaurează o diplomaţie 
paralela, diplomaţia marilor trus¬ 
turi, care o Influenţează pe cea re¬ 
prezentativa a statelor, atunci când 
nu se poate substitui el. 

Hamner, asociat firmei Bechtel Cor 
poratlon, cea mal secreta si mal pu¬ 
ternica firma a St. Unite, joaca un 
rol determinant in cooperarea econo¬ 
mica cu Estul, exercitând o Influen¬ 
ta politica majora. 

De retlnut faptul ca George Shul- 
tz, actualul ministru de Stat, era 
preşedintele acestei firme. Iar Gas- 
par Welnberger, ministrul Apărării 
National». era directorul jeneral,^- 
vand consilier pe PM11 pe Hablb.tri- 
mlsul special al lui Reagan, In t1a*> 
ce serviciul de securitate al lui Ha 
mmer era încredinţat fostului sef de 
Securitate al Casei Albe si al fir¬ 
mei Bechtel, fostului sef adjunct al 
CIA. 

lata un transfer de suveranitate 
naţionala, firmelor multinaţionale. 

In 1964, firma Pepsi Cola angajea 
za pe Nlxon, ca reprezentant de co¬ 
merţ, pentru toate continentele. In 
1972, Nlxon deja preşedinte al St.U- 
nlte, paradeaza contractul Pepsi Co¬ 
la cu U. Sovietica. 

In momentul In care aceste perso¬ 
nalităţi de anvergura, aveau de a- 
les, intre unul din cele doua Intere 
se, ale societăţilor comerciale,deci 
Intereselor lor proprii si cele ale 
Statului, nu este greu de presupus 
de care parte ar înclina balanţa sor 
tll. Daca ar fi fost In joc numai In 
teresele St. Unite, paguba,Imensa de 
ja, ar fi fost limitata la spaţiul a 
nerlcan, dar, consecinţele ci s'au a 
bătut ca o catastrofa, peste târî 
lipsite de aparare. 

Kendall. preşedintele firmei P ep- 
si Cola este numit. In Î969,presed1n 
iele grupului de aparare a Interese¬ 
lor comerciale ale firmelor multina¬ 
ţionale* compus din 66, din cel mal 
Important! Industriaşi si financiari 
americani, partizani al politicii de 
destindere cu U. Sovietica. In aceas . 
ta calitate, kendall 1 si permite sa 
afirme ca: *' U. Sovietica a respectat 
întotdeauna acorduriIr politice sau 


oneaza decât prin Imaginea celui mal 
puternic Stat din lume. 

Observam deci, cu uşurinţa,ca pu¬ 
terile politice sunt limitate la su¬ 
veranitatea teritoriului naţional,de 
venind Insa Impotente In fata firme¬ 
lor care controlează si decid de e- 
venlmentele jnternatlonale. 

0 asociaţie numita CER, Consiliul 
pentru Relaţiile Internationale,com¬ 
pusa din 1400 de personalităţi, dela 
oameni de afaceri, politici, flnancl 
ari, universitari, presa, atat repu¬ 
blicani cat si democraţi, este adeva 
râtul guvern al St. Unite, cu Influ¬ 
enta hotarltoare asupra politicii In 
ternatlonale. 

Cu ocazia conflictului Intre Iran 
si St. Unite, acestea prevedeau o re 
pilea militară directa In Iran. CFR 
se întruneşte de urgenta si decide 
sa prevină U. Sovietica ca, nu se a- 
soclaza cu politica guvernului. 

Tradare de Stat, Imixtiune In po¬ 
litica oficiala. In favoarea unul 
Stat străin, pentru a salva relaţii¬ 
le comerciale cu UR$S, care nu ar fi 
întârziat sa le întrerupă. 

Cea mal recenta acţiune a acestei 
asociaţii este construirea, de către 
Italia, Franţa si Germania a 5500 Km 
de conducte de gaz, care sa transpor 
te acest produs din U. Sovietica pa¬ 
na in Inima Europei. Aceasta Europa, 
care flnanteaza construirea lor si 
se angajeaza sa cumpere cantltatl e- 
norme, transformând întreg continen¬ 
tul intr'un furnizor de devize de ca 
re U. Sovietica avea mare nevoie,pen 
tru a-si mari potenţialul militar. * 
Reagan decide embargoul militar a 
supra tehnlcelde pompare, pe care-1 
deţinea exclusiv. 

Schmldt, cancelarul Germaniei,vi« 
ne sa pledeze pe langa guvernul ame¬ 
rican cauza tarii lui, care, privata 
de acest contract, risca 250.000 de 
şomeri suplimentari. 

250.000 de şomeri opuşi zecilor 
de milioane de suflete terorizate si 
flamande, de sub stapanlrea bolşevi¬ 
ca! 

La recepţia data de Schmldt,la am 
basada Germaniei, asista. In mod dls 
creţ: Mac Cloy, fostul comisar al St 
Unite In Germania, Henry Klsslnger , 
Gerald Ford, fostul preşedinte al St 
Unite, Davld Rockefeller si George 
Shultz, din partea firmei Bechtel,al 
cărei preşedinte era, cu un salariu 
de 700.000 de dolari anual. Toţi se 
asoclaza cancelarului german pentru 
ridicarea embargoului. 

Motivul era uşor de aflat. Firme¬ 
le americane aveau capitaluri Inves¬ 
tite In uzinele germane si astfel e- 
rau atinse direct de aceste masuri. 

Cealalta asociaţie “Trllaterala**, 
prin comisia el care par11 c 1 pa la 
conferinţa anuala a FMI [Fondul Mone 
tar International], difuzează un ra¬ 
port, preconizând o “ coexistenta pru 
deota" Intre Est si Vest. 


, PAC, 

doua tendlntPî una d. sting, s1 

detaşare a Europei de St. Un1iy. 
Infeudaroa el in URSS, deci | 
rarea naţiunilor In blocul L 
Tendinţa de dreapta, mal "con 5 e rvi 
1 HV*". P^fera status quo^Tf 
m la Tal ta si confirmat.r Mir ‘ 
rjţ. 30 de ani mâ i târziu. i a Hei-: 

Amândouă tendinţele se rea,.. 

Insa Intr-un punct comun. at ur¬ 
când este vorba de at 1 tud 1 ' ,. 

luat, fata de politica de extind' 
Ideologica a URSS. adlca: relltinl 

ssrci''' t 

jntre lumea libera si idT^ T-^ 
roarel . '— *——JL: 

Desigur ca înşiruirea de date <i 
evenimente. Iniţiate acum 70 de 
ar ramane fara obiect daca ele nu -I 
-ar fi continuat cursul In acel,, 
sens. Insa cu o viteza uluitoare ,Jr 
tru a asista azi la faza ultima d* I 
servire a umanltatll întregi.lata rl 
zultatul atator lăudabile Intentlt ' 
Cursa profitului nu cunoaşte - 
stacole, nu se piedica In scrupule 
Si cu atat mal puţin In mormanele ie 
cadavre si fantome flamande, peste 
care tronează Idolul materiei. 

Din aceasta competiţie nebuna,Ne, 
mul romanesc 1s1 va regăsi el oare? 
substanţa sau ca, soarta lui se va 
scrie pe un petec de hartle.mazgaHt 
In pripa de un alt Churchlll, de ur 
alt Roosevelt, prin Hopklns Interpus 
si... de ce nu, de un Hammer, pentru 
a salva "pacea lumii ", prin negoţ? 

Afaceriştii de azi, oamenii poli- 
tlcl de mâine, lata cursul normat. 

şantajul , wesura de constrângere. 

Elsenhow»r. . .IluzM wuUe, 

ITuzlA relnnoUe, Keagan... \a iTa^ 

sltul celui de al doilea mandat, si 
...40 de ani s'au scurs in pribegie 

si tara In robie. 

Ar fi normal ca apararea - 


feţonoraice» care I r-a semna t, sl ca 

Bre.'ţne-w este 


_ om pS^ftind 1 nti re sat 

şl frrlctre* poporu- 


te* £ 


? or,paţrd 
f 

*tu! 


yst,d ! rvgf acest 

lata mi naivii*» 

3»\, Câre, r*ti act! 


De remarcat faptul ca aceasta a- 
soclatle in programul ei, susţine te 
za unul guvern mondial, ca singura 
soluţie de a neutraliza Ideologia co 
munlsta. 

Daca aceasta teza ar permite eli¬ 
berarea popoarelor de sub tutela a- 
cestel ideologii, pentru a permite 
apoi naţiunilor de a-sl alege singu¬ 
re modul lor de vjata, lata o intre- 
tar» care ar merita o reflectlune. 

FAmanr totuşi o rezerva, de ne-ne 
glliat. In ceeac*- priveşte maniera 
de * dtingv obiectiv. 

f/i so/i-jî acestei asociaţii exista 


rllor omului sa blocheze desvoltarea 
relaţiilor comerciale ", lansează cu 
mult cinism Shultz. 

Ce era mal Important pentru acest 
om de afaceri, devenit şeful Oepar.a 
mentulul de Stat,al unei puteri spre 
care se îndreaptă azi toate speranţe 
le milioanelor de flinte, lipsite :e 
minimul de drepturi, relaţiile coner 
dale sau soarta acestor abandonaţi, 
deveniţi moneda de schimb? Nu este 
greu de presupus. 

Oameni de afaceri azi, respensa 
blll politici mâine, nu vor cauta el 
oare, sa servească In prioritate an¬ 
gajamentele de Ieri, înainte de a se 
preocupa de Interesele vitale ale na 
tlunllor, al căror destin va fi * s " 
varllt ca zarul hazardului? 

In Romanla, intre cele doua ras- 
boale, am asistat la aceasta Interfe 
renta, când Interesele naţionale e- 
rau sacrificate Intereselor Indivizi 
lor. 

Cornellu Codreanu s*a ridicat si 
a denunţat tarii, dela tribuna Aduna 
rll Natldnale* acest trafic de afa¬ 
ceri, cu Influente fatale In treburi 
le publice. 

^Arat ca in portofoliul băncii 
Marmoroch Blanfc, acest cuib Iudaic 
de uneltire si corupere, începe el. 
sunt trecut! o buna parte din oame¬ 
nii politici, pe care aceasta banca 
11 “ împrumutase ” cu bani. 

D-l Brandsh, subsecretar de Stat, 
UI .000 lei; 

Banca Taraneasca a d-luf Oavllla, 
4.677,000 lei; 

(Urrmre tn 












































LIBERTATEA 


IANUARIE - FEBRUARIE 1987 


FAG. 7 



NAŢIUNI a POPOARE ŢINUTE CAPTIVE SUB DICTATURA COMUNISTĂ 


0-1 luni an 407.000 lei; 

D-l Madqearu 401 lei; 

0-1 FIllpeseu 1.265.000 lei; 

0-1 ftaducanu 3.450.000 lei; 

Oanca Răducanu 10.000.000 lei; 

0-1 Pangal . şeful masoneriei de 
tip scoţian 3mBOO.OOO 1*1; 

o- 1 Tlţ ule scu 19 . 000 . 0 ^ 0 ^ le). 

fruntaşi al vieţii o u b V 1 ce 
V «rU .*• 

suni s\ alţii. *un 1 «uiţi. S ««1 MXl 

dar n'aei putut pune mâna pe Usti. 

Fiind întrerupt de unul din el. 

-Sunt bani împrumutaţi. 0 sS Plu¬ 
tească! 

■Răspund. Or plăti sau nu.nu ştiu 
dar eu vă spun un singur lucru; exis 
ta obligaţia, pe care o are cineva, 
când împrumută bani dela o asemenea 
finanţa, de a o satisface când este 
la guvern, de a o sprijini In opozi¬ 
ţie si In orice caz de a nu lovi In 


ea când trebue sa fie lovită", [Pen¬ 
tru Legionari pag. 410], 

Pentru a putea aprecia mal uşor 
Importanta acestor "împrumuturi" îmi 
permit o comparaţie. Un muncitor cu 
5-6-7 copil, tn acea vreme primea un 
salariu de 11OO lei pe lună. 

rmxj"V\jA nottru t. * a tind 1% CUt — 

ro, când ta Stocbo\m, pentru a-şl g* 
si desnodămantut Tn Incinta palatu¬ 
lui regal. 

El a fost decis de puteri străine 
prin Intermediul acestor " oameni po- 
lltlcl"* oameni de afaceri,Buzeşt1,o 
drasle din spiţa lui Duca* Vlşoenll, 
descendenţi din echipa Tltulescu,du¬ 
pă ce au desarmat soldatul român, sa 
nu se mal poatâ apăra, si schimbe 
cursul acestui destin. 


Azi, Tn refugiu, nu exista oare, 
dintre acel români care negociază Tn 
secret cu "oameni de afaceri",tot a- 
tat de oculţi, soarta României de 
mâine? El se ascund printre acel ce 
se zbat să Tnjghebeze o conştiinţa 
de mpărare naţionala, pentru a zădâr 
«ici orice efort, că doar. soarta tjk 

1 noastre nu ar mal depinde decât 

. «Ţ* ruAi dramatic* "teâdlţl 
c" a tncercat să o impun» «cestui p© 

por. 

Privind Tn faţî realitatea,am pu¬ 
tea susţine, fără a risca o desmlnţl 
re, că nu oamenii politici deţin Tn 
mâinile lor destinul naţlunllor.Sau, 
daci ar fi tentaţi să o facă, nu ar 
putea-o face, decât sub egida unor 
asociaţii secrete, cu ambiţii de do¬ 
minaţie, prin Intermediul unul gu¬ 
vern'nwndlal, cu afinităţi de buna 
vecinătate cu opresorul creştlnlsmu- 


lul. 

Vor reuşi oare? A admite această 
Ipoteză, Tnseamnă că naţiunile au re 
nunţat la Identitatea, la Istoria şl 
la Tnsişl flinta lor fizică şl splrl 
tuală. 

Oar daca» aceşti oameni polltlct 
vor avea acest reflex de ultimă ora, 

pe oare TI Impune o situaţie dispera 

t*: m- d««t1ru] umani Zjtţ 11. de 

pr»ftrlntă reiaţi)lor comerciel.r 

Sa ne fie mereu Tn memorie d bol 
sevlsmul, prin acest terorism fără 
oprelişte, ucide bătrâni, femei şl 
copil, fiinţe lipsite de minimul de 
protecţie, continua rasbolul umbre¬ 
lor, pregătind mormântul,pe care vor 
grava epitaful libertăţii. 


Filon VERCA 


IFwuLul 


4R0N LOTftUfii 


S%u împ linit In lui» Noembrie 1986, 2 5 
de dela dispariţia dintre noi a celui c t 
• Iovi poetul si luptătorul naţional ist-crcş- 
tin AROJCCrTRUŞ, stins tn 
de ari, ale cărui rămăşiţe se odihnesctn- 
tr*un cimitir din oraşul Clevtlarid. 

In memoria marelui poet, ca semn de 
cinstire şi preţuire, un grup de roman. * 
liat iniţia ti va de a se riitca « moou ™ er '; 
troiti, monument care va fi executat de c㬠
tre sculptorul Valeriu Cercel, si al cirţj 
cos. estimativ se ridica U suma de S»»- 

Orice contributU destinat* acestui fond 

de construcţie, po» fi expediate 1* 

Nilă Nicolae la adresa darului ‘Libertat* 
cu munţi unea ‘Pentru Fondul Aroo Cotrus', 
nunele contribuabililor şi sumele donate 
vor fi publicate prin intermeAul ziarului 
‘Libfcrtaua’. 

Mertiodkm ct monumentul va fi ndUat 
U ckjâÂiui poetului din cimitirul ortbul ui 
rieveland. 


COMITETUL EE INIŢIATIVA 


1) Nitt Nicolae 

2) Ovidiu Vuia 

3) Nicolae Roşea 

4) Traian Fopescu 

5) Traian Golea 

6) Valeriu Cercel 

7) Victor Cortuş 


Citiţi 

$ 

răspândiţi 

libertatea 


Lista Nr. 2 


5 ) Filon VERCA. f ™ 1 

6) Treian POPESCU.* , 

7) Emilie CELSO....* II 

8) ANONIM..-. 5 1U| 


TOTAL * 450 











































1 IBERTATEA 


IANUARIE - FEBRUARIE 1987 


PAG. 8 


Acţiunea exilului unguresc de a 
denunţa pretinsele persecuţii ce le- 
ar suferi minoritatea maghiară tn 
Transilvania din partea actualului 
guvern roman a fost şl este privită 
de către romSnll exilaţi sub un¬ 
ghiuri diferite si uneori chiar con¬ 
tradictorii. 

Plângerile Ungurilor au fost si 
sunt mereu însoţite de câteva afirma 
t11 care nu au nlclo legătură cu pre 
tinsele persecuţii. De ce trebue a- 
ceste proteste» memorii si scrisori 
ale lor ce sunt adresate forurilor 
politice dlr lumea liberă să fie me¬ 
reu însoţite de afirmaţiile că el ar 
fi stăpânit Transilvania o mie de 
ani» ceeace nu-1 deloc adevărat, că 
el sr fl 2,S milioane în Transilvani 
a, ceeace este o exagerare cu peste 
SOt, sau că el ar fi fost surusl îr 
Romani a urnei politici de desnatlona- 
: 1 r 3 re sub toate reglări le,cSnd tea 
tă lumea ştie că şl asta este o min¬ 
ciună s f ru w tata. Prezenţa Insistenta 
a acestor animaţii Tn protestele ‘Jn 
gurilor au determinat re unii romani 
-si re bună drertate- sâ vada îr a- 
ceste plângeri ale lor ceeace ele cu 
adevărat surt: o acţiune revizionis¬ 
tă. Alţi rc-ini nai cred Vr-zl faptul 
că ave- de a *ace cu c agitaţie de 
conjunctură rusă la cale ce sus pen¬ 
tru a -anevr» -vasele. 

r-ciect de rezoluţie re te 
na plângerilor .-scurilor a aramjt Ir 
Came-a Rec^ezertartilcr la Za Martie 


S.O.S. TRANSILVANIA 


1965» aci că la 


rcerutul erei ceau- 


, cSwi —gurii încă ual staca¬ 
ne*;. cârti cui si Securitatea în -^a^ 
siNria. şi circ 1> Swerla îrcâ 

se feroase pretins*; curert natlora- 

a ^1ric"1swV^ vimgu- 


-esc arirtr 

t. -r 1 aces* 
frscrite *' 

rari 


, —« 2 4 b e - a -Te a— 

oluţii se şir la-ţ, 
c articole publicate 
cetiri ere ale lumii li cere 


s ; T- i'te ^iste re drer-'ati 


e. ~7t «a 4 




•e re Z'Z re a-i au 


r r - 



■1*1* cirţi ale re 
tri Tr 1 jTei lit>erL 
Ele trecui«c si fmnâxns Ideile «t- 
-e-rtri"e şl si t-îter» llritele rre- 
teetUlt*" lor. 

srî* zi-~-£ =e »tts: »• ?este C2 
v zxz este '^rctleiea. *'îrsi! • 
el*. ZîMe $i«4^:v?sbcte Frajeir a- 
aifMti 1* ealun vacstir U •-*- 

•j--^ ~ţ.-.~î ra r »•— fSl, 3e 

L irl-.'. w-e. circi * *»*sti te¬ 
ri. fii re scrise *• 11*- 

riWe.-I. a■**« ^ 

rint fli'*. «*i tîrrî - if *c**sti *t- 

-</«, ici* net -t: ÎS a*1.1« 1>« 


CE VOR UNGURII? 

-câteva lămuriri în problema 





unguresc- 


Traian GOLEA 


când la "adrld grupuri de unguri au 
manifestat Ir fata clădirii care gaz 
dula Conferinţa pentru Securitatea E 
urorel si cârd ei au înaintat ur. ma- 
meriu acestei Conferinţe in care ce¬ 
reau, In numele unui partid socia¬ 
list care s'ar fi forjat recent in 
Transilvania, ca aceasta provincie 
sa fie declarata republica socialis¬ 
ta independenta. 

Revista Carratil dir *aar1d,in ru 
manii dir Dec. 19SC,sub sp— atura d- 
lui Faust r’-adescu a publicat ur ar¬ 
ticol *Ce so^t eux oui 1 1 aurert vcu- 
lur. in cane condamra acţiunea viogu 
rilor. Articolul se irereie cu deda 
-atia: *%oi găsim ca, cu aceste pro¬ 
vocări deplasate s*a mers c^ea decar 
te. si ca astfel ze irsclente oeritî 

«al -uit. decât slwplw 

•*> tevr înainte rom lua masuri^ 

care se i-cu- remtruca’ ocIHa pjbTI- 
ca TO^ciala sa nj -le lasata Ia 
-?-Lt acestei aval arse se -istifi- 
carî is.tr î Mpcrviui roma- s ; as-.- 
z-z C r e ptarller sale Isterice si et- 
rioe ” 'ra-sil»î'ia, care este lea- 
cair.1 eiiste>*tei sale*. 

•iccecta^ :rovrca *^2 acelora ca- 
re. rirtre crace topoarele a. rlrat 
r—a -xilt re -a^-ea c.rca-llor si 
iz »sc*1s ostilităţile ce, *> zzn- 
ritiile act-aie, ae.1' r Ircta 'y- 
^*c f f iti 1 i rc;SS£.*i ti 1 .1 n sa - - CSt 
ef aceia care a- zc*^t-:** 

Z«. acest -cwir ^ sta Camirii a 
aesc^is : c^mca-ie ce protest si te 
cc<rune-ta*e i noctrl «a rod zi c'1 swr- 
\A na-iar. Acestei activi a rerls 
• -< Scatii 4 s’i. iUti'i: acei si 
*He mr»iste c 4 ' exil. Iar «1 târ¬ 
zii 1 - *cst i-itlate crier act^.-l 



de protest adresate Congresului Ame¬ 
rican care-sl irsuslse, se pare, to¬ 
tal teza ungureasca, acceptând fara 
obiecţie si fara modificări textele 
furnizate de el. 

0 acţ iune duşa_de -ine intre anii 
1982-1985 a fost când prin doua bro¬ 
şuri a- răspuns tuturor tezelor ri¬ 
dicate atat de dl. Lufcacs In artico¬ 
lul din The %e- D epubl1c care a fost 
reprodus la cererea senatorului Mcy- 
nlhar Ir Congresslcnal Records, cat 
si conţinutului rezoluţiilor succesl 
ve care apareau In Camera Reprezen¬ 
tanţi Ier, toate avand acelas text.Cu 
c scrisoare explicativa aceste bro¬ 
şuri au ^ 3 st tri ml se flecarul sena¬ 
tor si fiecar-ji memferu al Camerei Re 
prezentatei’cr In parte.tuturor 
ti Ion furcticrurl <îeîa Casa *1$* sf 

memartmeatul de Stat, cat si cator- 

\ î sute de i-stitutll de cercetar* 

istorice, te relaţii intematlorale, 
ce ca setări ale orecturllcr crxilui 
si personalităţi Ier pe Ti toca di' 
si restul Tu-ii litera. Aceasta acti 
urne a provocat raspursul dat le >- 
partamertul de Stat suplicat ir Zx- 
vartul rrma^esc ci- Rao^arle 19:: 
cat si a -ai m.ltrr senatori si de¬ 
putaţi. 

3 alta acţi une -<ajTra, care a si 
sc-ircat atitudinea Congresului ame¬ 
rican ir aceasta rr:piesa, a fest a- 
pelul la-sat Statele .-ite de ca- 

t-e trio cori i Irtoccn Rd-ara di' — 
nerfea. £:is-rcriî -«Itt îcw* 
A*Hca. uH.nea r! ilg* «o*î"Hor 
ci- i*rica. rlaral >■*«*- 

«esc si Itacii ta¬ 

pei î* -are s‘î isccii* si ziir.. .i 
Semitei ’i si". ti'X-, '•* 

ta-f’.îr ri- 'tjrmi 11 ^ i 'Hr 1 - 

t> cârti ;cst*le Cc^rewtal a*ri- 
-r\- care Si ;r; testere 1*oCr1- 
* 1 ^ r 1 ' -rt -tii- 
sile. > 1-tt*ce Ca*ţf«vl 

«ai -j-« accezi emcîssi* ^ P*t 
î,--^ rtj^rititii wiţMtre. ci s« 
«v—i «ai iles 1* :^-secstiiie ca*- 

-. «jitise :i' ‘' 

,,«n; îi «li <* *1 *«** rl î 
f^ncicmţiza ' - * 

Z&r etnice. Ca^gresE’uî 4 - 

^ ^ 5 : crne ar*tsti z z i z i e 

mc; a:.:o: » orr 1 p»:rr?T«- 

fiir.i Itsi si r»i i vt tite- 


ca- 

«i 

le 

«x 


n oi nu trebue sa răs pundem delcc î'. 
ti uni 1 ungurilor, sau daca o 
sa o facem de o maniera nai *pcifo¬ 
coasa”, care sa nu-1 supere pr 
-uit. Un ton trai. aspru, susţin **, 
ar potrivi cu spiritul de înţeles- 
dintre popoare ce ar trebui s* r㬠
nească in aceasta epoca si rz\ 
pentru "a nu răs coli cenuşa urii 
cui are si încă si mal puţin sâ 
can pale peste foc",citat dir 
15 Oec._1985, sub,secătură ur/ '*■- 
gatea r get-beget si a unul fc»jc^re;I 
tean născut si nu făcut", cl~ if \ 
ce sa se laude dlul ^iron Vi: 
îl rog pe dl. Hi cuieseu, cat si 
teti acela ce su r t ce aceeaşi care' 

f u el, sa se cura la curert cu zrc- 
Jena m ur11 Z*cu1*r* m ?1r*zr* noi slj 
u^Tvrf cire-f de ’jnlc* TfmtJ 

sacte secole r trt sucuri 
-eca'ţţ nartlovse ii ' rv '* ' ' '■' * ‘ i'• 

«ie iesntlcmllrîre *zn e-al si to¬ 
tuşi, Ir 1913 cart ir-ati roeara, ~ 
tacata fiind, a i-trat Ir .rşarla,-. 
s'a ie-iat la acti.-'l te tertrizar» i 
populaţiei. Mei taz * «ltrati- 
re sa. udîlere w 2 e :st se 1 ”’.' 
câni itar asr -1 f.st si 'ti i'tre. 
ti ti sa re rasswat. 31 totuşi ' 
•îat-:. seotruca asta -- sta i' 
raeterul -estr.. îa îixctr- i.î— - 
ta rt-a '2 a *'cs: solicitata te st¬ 
ricările Iccale sa "asara Ir .ryr*.\ 
z*-.-. a :rtte;a per-’atia ci»i'î - 
ta-tarea caret 1 1 ' rtsii si ai.e 
lvf 9ela Uu : 

ca*_: f«a ei ir 13*:. 4.-a -*2Si- 

-ire i' tare Sugurll s‘î- -xsnr. 
tera-'iî se etate lîsertatl.e.--- 

î.ea- '-ti-' «cri- se Ttstxfi"- 
* i-trat amata sar-lara si t- r-' l 
le Irr ci.lle i' Meabl te v-t -- 
racsla'-t sate i-tre-ţi. » ^ : 

-atat ti se"i ti. a- do* 2 rtU 

•j» -e ti l ena , i. tvtjliît 

r .a'« te y.i eriKtd 1 ^ ' . 

rl' cerîtc^lul * - r 

t-c.le;t.. si OU ***** rertr “ T 1 

^ ^1 ** v 

«easi tre^tt » ***«*”' " . J 
.-•ţ.ril? i:.sit*r ta asta **** 
j -esti'ţ* * st '- 

isertta.* s. 

«le vloripetar acestur ««ci 
cr^ttîtii *'- îîţ-e M * îe8r 

tzt * ; ţcistre 

30 z** 4 * 




























L IBERTATEA 

Tot In lupta din 1 Nov. 1985 g㬠
sim adeziuni "fara rezerve" la Decla 
raţia Romanilor Liberi privind poli¬ 
tica fata de minorităţi si unde. pe 
lanqa altele, se afirma ca "combate- 
rea propagandei ungureşti referltoa- 
re la Transilvania de către anumi¬ 
te cercuri de exilaţi In USA ar fi a 
pucat-o pe o cale foarte greşita*.In 
Peclaratla Romanilor liberi acţiunea 
Ungurilor este redusa la Intrlgarll- 
le Moscovei pentru a stapanl mal u- 
sor popoarele din sfera lor de doml- 
nare, cat si unor manevre de diverşi 
une a guvernelor de la Budapesta sî 
8ucurest1 pentru a abate atentla ma¬ 
selor dela lipsurile de care suferă. 

Nu se poate nega ca ar exista o ast¬ 
fel de acţiune din partea Moscovei, 
pe care am semnalat-o si noi mal Ina 
Inte, cltandu-1 pe Istoricul ameri¬ 
can Robert Mng din Istoria partidu¬ 
lui comunist roman, cat si anumite 
manevre din partea Bucurestlulul si 
a Budapestei, dar aceasta acţiune a 
lor a fost altoita pe trunchiul ve¬ 
chilului revizionism unguresc iniţi¬ 
at de Horthy încă In 1920. Deci araţi a 
Romanilor Liberi vorbeşte de o acţi¬ 
une de Indusmarlre a populaţiei cu 
scopurile enunţate mal sus, si nu ve 
de ca avem de a face cu o autentica 
acţiune revizionista, ceeace o pla¬ 
sează In afara problemei.Ungurii din 
Transilvania or fi vrând el sa tra- 
lasca ceva mal bine, dar ceea ce vor 
el In primul rând este o alipire a 
Ardealului la Ungari*. Citatele de 
mal jos vin In susţinerea acestei a- 
rmarf f. 

«ţcrf tirrrs rr* 1^1 or f îtd a Ungurilor 

Gupa reintegrarea Ardealului ae Nora 

-W taW de » 

*rA\to\>*A H*rVnrA\ 

Oui, Liberte. UUt ctt. s* 

Istovit partidului comMst rovţar. de 
Robert Mnc, 1979] tot asa cum Hor¬ 
thy a început acţiunea revizionista 
Imediat după semnarea tratatului de 
pace dela Trlanor. A Ignora acest lu 
cru Înseamnă a vorbi oe altceva de¬ 
cât de problema ncastra cu ungurii, 
si greşeala aceasta n*o pot face de¬ 
cât acela care nu cunosc problema. 

Ramarând tot la Lupta,numărul cin 
ÎS Nov. 1986 anunţa apariţia Ir. edi¬ 
tura Studii Romaneşti a doua cârti 
reeditate: Hungary's Struggle to An- 
nlMlate 1 ts National Nlnoritles, de 
Cenobius Racllsanu, si What îs Tran¬ 
silvania", de SIHcvr Mehedinţi. In 
nota care irsoteste anunţul putem ci 
ti: ••ostul acestor reeditări, spune 
dl. Golea, este de a combate recente 
le tendinţe revizioniste ungureşti", 
si dl. Aor ne încheie cu o remarca 
foarte puţin măgulitoare: # Trebue sa 
avem destula judecata ca sa nu răs¬ 
pundem la flecare provocare*. In ce¬ 
le ce urme azi vreau sa aduc parte 
dIr "provocările* pe care le-ar g㬠
sit tntr'c serie întreaga de cârti 
pentru a ne da seama daca a fost si 
este cazul sa le răspundem, s a w ca 
•trebue sa al destula nepăsare fata 
de Interesele naţionale pentru a nu 
răspunde unor astfel de proeocarV% 
ca sa întoarcem fraza ti lui none pe 
partea cealalta. 

S. Ferjes In cartea sa *Lrgar1a 
re»1 zi ortsta*, aparuta Ir 1915,o spu 
ne clar ca politica revizionista a 
ungariei a început a ticul zi după 
semnarea tratatului de pace, cane a- 
clca mu putea sa existe *rev*r alt mc 
tiv ae nemulţumire decât acela al 
pierderii Transilvaniei. Hai t. 

Ir 1976. a apa rut 1f -SA.iz Cclumuia 


IANUARIE - FEBRUAR1F. 1987 


Unlverslty Press, o carte cu titlul 
M Mungary Between Wllson and Lenln” , 
de Peter Pastor [ungur],unde la pag. 
152 găsim aceeaşi afirmaţie: "Adev㬠
rul totuşi a fost ca conducerea lui 
Horthy a refuzat sa accepte tratatul 
din momentul semnării lui.Aceasta In 
translgenta a lor a nimicit toate 
speranţele pentru o pace In centrul 
rasarltean al Europei'*. Aceasta aflr 
matle a lui Pastor ramane valabila 
si pentru epoca noastra, pentruca a- 
sa cum vom vedea din citatele ce ur¬ 
inează, avem de a face cu aceeaşi ac¬ 
ţiune revizionista ungureasca care 
vrea sa refaca Marea Ungarie, si nu 
cu nişte văicăreli pe tema unor drep 
turl ale onwlul care ar fi cal cate 
sau nerespectate de către Ceausescu 
et Co. 

Plângerile si protestele unguri¬ 
lor au fost si sunt zămislite la Bu¬ 
dapesta si sunt trambltate prin pre¬ 
sa care le sta la dispoziţie cu sco¬ 
pul de a capta atentla opiniei publl 
ce mondiale asupra Transilvaniei sî 
a menţine aceasta problema mereu In 
actualitate. Vor sa determine ca lu¬ 
mea sa la cunoştinţa ca exista o 
Transilvanie, ca aceasta Transilvani 
o a fost o mie de ani In stapanlrea 
lor, epoca In care totl locuitorii 
el au trăit fericiţi si ca, după prl 
i’XJl război mondial, prlntr'o hotarl- 
re arbitrara a puterilor învingătoa¬ 
re aceasta Transilvanie a fost data 
pe mana unor brute balcanice care 
persecuta nobila minoritate maghiara 
Naţiunea majoritara Intr'o t a ra 
este aceea care compune guvernul si 
Irollr tarii. Statul respectiv, 

oricât s*a r strădui el sa rie 

de drept» de egal protector cu d1 fe- 

rAx*-A* cit«^orU <**• crlatenl cc>1 

re, mal mult decât sa Impurva respec¬ 
tarea legilor nu poate sa faca. Daca 
In statul respectiv se găsesc minori 
tatl etnice, oricât de egal ar fî 
tratate In fata leqll cu naţiunea na 
jorltara, ele raman totuşi nişte mi¬ 
norităţi In sânul acelui stat si se 
vor considera mereu ca cetatenl de 
clasa a doua. lingurii In Romani a,ori 
cat de egal ar fi el tratatl cu ro¬ 
manii, vor ramane mereu o minoritate 
ungureasca intr'o tara romaneasca,lu 
cru Inacceptabil pentru el. Aceasta 
schimbare de statut a lor, dela o na 
tiune dominanta 1r marea Ungarie, cu 
profunc dispreţ pentru toate celelal 
te rinorltatl etnice, la una de mi¬ 
noritate etnica refuza s'o accepte . 
Pentru asta se stat ca peste pe us¬ 
cat ca sa reverseze situaţia sau m㬠
car s'c modifice cat de cat In f avoa 
rea lor. 

Cu cat un stat este iul respectu¬ 
os fata oe cetatenl1 sal, cu atat es 
te «al greu pentru eventualele gru¬ 
puri etnice ce s'ar găsi In el sa se 
■entlna ca atare. Meneai1 unei ast¬ 
fel oe coaunitatl se laşa uşor fu¬ 
raţi ae societatea In care traesc si 
care-1 accecta si Ir care,încetul cu 
încetvl se laşa Integraţi. Este perl 


Mu 


CO 


care-t paste si pe 


tru came «otlv conaucerea lor, difx 
când in cano. tredue sa însceneze lo 
rituri *antisemite* lapctriva sl-ago 
qllor lor, ca Ir. felul acesta sa con 
tlnga «asa de evrei ca traesc Ir. sa- 
nyl vt* 1 conuri tatl adverse» care nu 
-1 bucuroasa de prezenta lor. Pentru 
siguranţa Ier, le spvne conducerea, 
el trebue sa stea uri ti In j-rul ra- 
zlnu tul, singurul care-1 poate prete 
ja si purta de grija. T ct asa se In¬ 
ia si Cm ungurii ncstri.Acolc m 


de conspiraţia revizionista nu poate 
găsi ceva care sa le servească de do 
vada a persecuţiei conaţionalilor 
lor, el trebue sa Inventeze sau sa 
însceneze astfel de "dovezi" de per¬ 
secuţie. Pe un astfel de fundament 
de minciuni si de înscenări false s' 
a bazat întreaga acţiune revizionis¬ 
ta a lor Intre cele doua războaie.S. 
Fenyes, in cartea amintita, ne aduce 
si dovezile respective, cu valoarea 
mărită ca ele vin din partea unul un 
gur care si-a început lupta de demo¬ 
cratizare a Ungariei încă înainte de 
primul război mondial, când apara ca 
avocat dreptul minorităţi lor natlona 
le [In special pe Slovaci] împotriva 
samavolniciilor statului feudal. Es¬ 
te adevarat ca revizionişti lor un¬ 
guri le vine mal uşor sa se razbolas 
ca cu comuniştii, pentru acum exista 
o persecuţie generala a întregii po- 
. pulatll si din aceasta bogata gama 
de şicane el 1 si pot alege Incidente 
le si aspectele care le convin In 
susţinerea acţiunii lor, dar asta nu 
schimba termenii problemei. 

Pe langa pierderea de populaţie 
suferita după primul război mondial 
prin desmembrarea Ungariei, Ungurii 
mai pierd an de an din substanţa lor 
biologica prin bilanţul negativ din¬ 
tre naşteri si morţi. Asta-1 face sa 
se creada ca sunt un popor pe duca. 
Ida Bob^ula In "Orlgln of the Hungarl 
an Natlon", 1982, la pag. 42 marturl 
seste ca: *Acuma Ungurii se găsesc 
pe cale de dlsparltle*[Now the Hunga 
rians are on the road of extlnctlon] 
Iar la pag. 61 scrie: *Rapoarte su- 
Pecriclale spun cititorilor din Vesti 
<i«spre lumea care traeste bine In Bul 

dapesta. Aceştia insa nu sunt ungu¬ 
rii. Adevărul despre unguri este ca 
In acest moment el au cel mal Jos 
procent de naşteri sl cel mal ridi¬ 
cat procent de sinucideri*. Acest bl 
lanţ negativ 11 au ungurii de multa 
vreme si asta-1 face sa caute cu dls 
perare cal care sa le reîmprospăteze 
substanţa biologica ca astfel sa sca 
pe de la piei re. Probabil ca asta 1- 
a făcut si pe Kostenslt Geza încă In 
secolul trecut sa formuleze lozinca: 
•Sau vqe reuşi sa înghiţim toate mi¬ 
norităţile naţionale, sau vom pieri. 
Nu exista alta alternat!va*. Aceasta 
deviza a fost Insusita ca program de 
către toate guvernele care s'au suc¬ 
cedat la conducere In Budapesta pana 
la desmembrarea Ungariei, pentru re¬ 
alizarea carula a fost mobilizat În¬ 
treg aparatul administrativ [vezi 
cartea lui Pacllsanu]. 

In prezent, ca program politic 
pentru generaţia actuala, conspiraţi 
a revizionista sl-a propus sa schW 
oe statutul Transilvaniei. C\m dec- 
caradata el nu pot îndrăzni sa cretin 
da pe fata o anexare directa a el la 
Ungaria, ramane ca soluţie 'Interme¬ 
diara* s'o declara l^oependenta.unde 
cele trei ^atiunl sa fie confederate 
cu drepturi egale. 

Pe aceasta tena si in acest fel 

fcmjlat s'a scris oestul de m*\x In 
exilul ung j pesr 1 nea din 1965.la jtfcs 
cn^r, sub îngrijirea colegiului oe 
redactori al lui Seeret5r a ap a rut 
cartea: Problema Transilvaniei [Die 
slebenburglsene Frage], In care la 
pagina 37 citii*: *In aceasta proble¬ 
ma [teritoriala] cat si Ir cea a M- 
ncrltatlIer trerue găsită o soluţie 
Intermediara. Ir 1*cre;urările actu¬ 
ale si ir curentele politice ac si rar 
te oe acuma, c soluţie satisfăcătoa¬ 
re care sa rezolve toate aceste pro- 


PAG. 9 

bleme nu poate fi gas ita decât prln- 
tr o declaraţie de Independenta a ce 
or trei naţiuni ale Transilvaniei - 
Unguri. Romani si Saşi- care mal tar 
zlu sa fie încadrata Intr’o eonfedel 
raţie dunareana". 

Doi ani mal târziu, in 1967, apa¬ 
re la Paris, In editura C.A. R.S.T 
H le dossier de la Transylvanle, de 
Plerre Sequell, care 1 si termina ex¬ 
punerea de 146 pagini cu fondarea: 
Transilvania trebue sa-sl obţină a- 
utonomla pentru a forma, după mode¬ 
lul elveţian, o confederaţie unde 
grupurile etnice sa poata trai In 
fratletate. Aceasta soluţie va con¬ 
stitui nucleul model al unei soluţii 
mal largi, care va fi garantata de 
către Europa centrala". 

La alţi catlva ani apare In Danu¬ 
bian Press, din Astor, Florida, bro¬ 
şura lui Zathureczky, *Transylvanla, 
Cltadel of the West", din care redăm 
din nou frazele concluslve: *In ce 
priveşte partea teritoriala si admi¬ 
nistrativa, adlca cărei tari trebue 
sa apartlna Transilvania, noi am v㬠
zut ca hotărîrlle forurilor Interna¬ 
tionale chemate sa arbitreze 1 n a- 
ceasta problema in cursul acestui se 
col, nu au fost in stare sa creeze 
situaţii satlsfacatoare si acceptabl 
le, care sa fie primite cu încredere 
de ambele partl. In aceasta problema 
ca si in cea a minorităţii, trebue 
găsită o soluţie Irrterrcdlara. As¬ 
tăzi, in condiţiile date, ea nu poa¬ 
te fi realizata decât prin autonomie 
acordata celor trei naţiuni. Unguri. 
Romani si Saşi. In sfarsit. pentru a 
evita orice discuţii teritoriale 1n- 
I aceste trei naţiuni autonome» un 

federali zare a Întregii Tran 

silvanii trebue sa fie pregătit cu 

multa grfj*. l/n «tfel <*«- 

va deschide din nou poarta pentru 
Transilvania ca sa-sl poata continua 
si împlini misiunea ce 1-a fost tra¬ 
sata de către legile neschimbătoare 
ale istoriei, si anume aceea de a fi 
din nou o citadela a lumii vestice 
si o punte culturala si politica 
spre răsărit, in loc de a fi o pro¬ 
vincie exploatata si-un butoi cu 
praf de puşca pentru sud-estul euro¬ 
pe an*. 

*Nu-1 nici o îndoiala asupra fap¬ 
tului ca Transilvania este o unitate 
vie si Independenta prin ea Insasi, 
cu o lunga Individualitate Istorica, 
care nu-sl are corespondent pe În¬ 
treg globul. Oeasenerea este clar ca 
spiritual, cultural si ca mentalita¬ 
te, Transilvania aparţine Vestului, 
in tlap ce politic si geografic apar 
tine Bazinului Carpatic, care larasî 
la rândul sau constituie partea cen¬ 
trala sl cea aal 1aportanta a unit㬠
ţii geografice ral vaste cunoscute 
sub nu*ele oe Bazinul Dunărean*. 

•Cir aceste aot1ve, proble«a Tran 
silvarlel constituie prin excelenta 
o orcblera de supravieţuire a Bazlnu 
lui IXinarean, sl In acel as tl^) con¬ 
stituie si o prcdlesa pentru cosunl- 
tatea de cultura vestica. In nld un 
caz, ea poate fi considerata ca o 
probleaa ral cari ca sau o problema a 
oricărei alte entltatl la Răsărit oe 
Carpari*. 

•Soluţia finala pentru Transilva¬ 
nia 1 ntr*u r “ pregra* Istoric ze lunga 
durata trecue sa fie aceea de a-sl 
regăsi calea îndărăt u*r-ce aparţine 
si -noe-si are rădăcinile 1» trecut 
si td si une a el tradiţionala centru 
viitor, azlca In unitatea culturala, 
isterica sl geografica i3az1n*lu1 







LIBERTA TEA 

Dunărean". 

Acestea sunt Ideile lui Zathurec- 
zky pe care le qaslm si In prima bro 
sura scoasa de Nemzetor, unde proba- 
Ml ca a colaborat, ca, dealtfel, si 
In celelalte cârti sau broşuri scoa- 
se pe aceasta tema, si In care este 
citat de foarte multe ori.Putem deci 
considera ca fiind Ideile de baza si 
motivaţiile pe care s'a construit si 
este susţinuta teoria Independentei 
Transilvaniei ca soluţie Intermedia¬ 
ra, ca mal pe urma sa fie Integrata 
Ungariei. 

După ce am văzut aparute aceste 
cârti la Interval de numai cat 1 va 
ani una după alta, In 1971 apare tot 

In Danubian Press, Astor, Florida, 
"The Ethnlc Hlstory of Transylvanla" 
In format mare, cartonata, cu 218 
pagini, ca autor semnând Endre Haras 
ztl. 

Dl. Harasztl pleaca cu Istoria 
Transilvaniei de la facerea lum11.Ro 
manii apar mult mal târziu, abia du¬ 
pă vreun mileniu si jumătate de 1 a 
prima stăpânire a Transilvaniei de 
către Sciţi, care sunt declaraţi de 
el drept Strămoşii lor. Când BablIo¬ 
nul a fost cucerit si parte din tri¬ 
burile sumerlene alungate au ajuns 
In Caucaz, acolo s'au amestecat cu 
nişte triburi mongoloide din care ar 
fi rezultat Sciţii sl din care, mal 
târziu, ar fi rezultat Ungurii, care 
In acest fel ar fi moştenitorii cul¬ 
turii sumerlene. După aceasta con¬ 
strucţie genealogica a dlul Harasztl 
nu este adevarat ceea ce susţine cro 
ni carul ungur Slmon de Keza ca la so 
sirea 5ecu11or In Transilvania ar fî 
găsit un alfabet cu care-sl Incrus¬ 
tau ciobanii romani pe răboj socote¬ 
lile lor. Acest alfabet, după dl HaO- 
rasztl, ar fi fost adus In Transllva 
ni a de către Unguri, care la naval1- 
rea lor spre centrul Europei ar fi a 
vut deja un nivel cultural ridicat. 

Dl. Harasztl ne asigura ca după 
retragerea Romanilor la 271, Dacia a 
ramas complet golita de populaţia da 
co-romana, si aceasta frumoasa pro¬ 
vincie, Transilvania, după alte c⬠
teva valuri de năvălitori care au 
trecut peste ea, aştepta ca o mirea¬ 
sa sa-1 vina adevăratul stapan. In 
sfarsit, după vreo alte trei secole, 
au aparut, asteptatl fiind la poarta 
de Intrare de nişte veri de-al lor 
si strănepot! de-al Hunilor, Secuii, 
care appol 1-a condus In Incinta 
Transilvaniei pe care au declarat-o 
ca fiind de-acum a lor pentru totdea 
una. 

Oupa cum vedem. Ungurii nu ar fi 
venit din Asia, ci sunt prin naştere 
europeni, urmaşi al Sciţilor de obar 
sie Indo-europeana, cum ne asigura 
Ida Bobula In cartea citata la pag. 
57. Este adevarat ca dl. Harasztl la 
sa aceasta problema a originii lor 
deschisa, spunând ca nu este sigur. 
Când au aparut aşadar Ungurii In 
Transilvania goala, el aveau zapls 
la mana ca sunt moştenitori legali 
al acestei provincii ca nepoţi al Hu 
oilor si strănepot! al Sciţilor. In 

aceasta calitate au cucerit si stapa 
nit el Transilvania o mie de ani s? 
in virtutea acestui drept Istoric a! 
lor Isi cer astazi drepturlle.EI cer 
ca sa fie rasbunata marea nedreptate 
ce 11 s 4 a făcut U Trlanon de către 
nişte politicieni total ignorant! al 
trecutului acestui nobil popor. 

Aceasta Ignoranta a lumii vestice 
asupra trecutului lor glorios si al 
aportului lor Incomensuratl1 la pro- 


IANUARIE - FEBRUAR >F 1987 


greşul si civilizaţia Europei -vezi 
literatura lor- trebue adus la cunos 
tlnta lumii întregi, care la rândul 
el, revoltata de aceasta mare nedrep 
tate, sa-1 reaşeze In concertul po¬ 
poarelor alese ale Europei, si cu In 
tinderea geografica ce 11 se cuvlnel 

Pe noi Romanii dl. Harasztl ne 
scoate ca fiind originari de prin 
Balcani de unde apoi încet, încet, 
de-a lungul mal multor secole, ne-am 
furişat tot mal spre Nord pana când 
am ajuns In Transilvania, unde am 
fost primiţi cu braţele deschise de 
un popor ospitalier. Ungurii. 

Toata aceasta construcţie a dlul 
Harasztl asupra originii Ungurilor 
este produsul Imaginaţiei sale, aju¬ 
tata de lipsa de orice respect pen¬ 
tru adevărul Istoric. El vrea sa li¬ 
vreze o Istorie a Ungurilor In care 
pretenţia lor la dreptul Istoric asu 
pra acestei provincii sa fie totala 
si de netăgăduit. Pentru a Impresio¬ 
na pe cititor, înşira o bibliografie 
de 120 de titluri ca documentare,f㬠
ră a da vreodată vreun citat, pentru 
a putea fi verificat. In tot lungul 
lucrării. 

După dl. Harasztl, am avea si noi 
Romanii acuma un drept In Transilva¬ 
nia, si anume acela care ar rezulta 
din factorul numeric, pentruca nu se 
poate nega ca formam majoritatea. A- 
ceasta majoritate totuşi, precizează 
dl. Harasztl, am castlgat-o datorita 
bunatatll si generozităţii lor de a 
ne fi lasat sa Intram In Transilvani 
a, generozitate pe care noi acum, că 
nişte Ingraţi ce suntem,o folosim ca 
sa le dam In cap. Toate celelalte 
drepturi le aparţin lor. fi au pus 

stăpânire pe o tara goala pe care au v 

organizat-o, au creat asezarl ome¬ 
neşti, economice, aşezăminte cultura 
le, apoi au aparat-o secole de-a ran 
dul prin războaie in care ei au sân¬ 
gerat atata încât au scăzut ca număr 
In timp ce noi ne înmulţeam. Toate a 
ceste fapte 11 Idreptatesc pe el li 
moştenire. In viitor, Intr'o Transll 
vanle Independenta, am face si noî 
parte din naţiunile care locuiesc de 
drept In ea in egala măsură cu Ungu¬ 
rii si Saşii. Desigur ca ordinea In 
care sunt trecute cele trei naţiuni 
niciodată nu a fost data altfel de¬ 
cât: Unguri, Romani si Saşi. Aceste 
invenţii Istorice le tramblteaza Un¬ 
gurii peste tot pentruca mapamondul 
sa la act de ele si daca o fi chemat 
vreodată sa se pronunţe In aceasta 
problema, sa ştie in favoarea cui se 
pronunţa. 

In ce priveşte soluţia de viitor 
pentru Transilvania, dl. Harasztl re 
la tezele celorlalţi autori, aducand 
doar cateva completări In favoarea 
lor, cum ar fi: "'viata Intelectuala 
si politica a Ungurilor din Transil¬ 
vania. .. a urmat o cale.diferita de 
cea a Ungariei după Trlanon.Diferen¬ 
ţa de mentalitate nu-1 mal puţin pro 
funda si la Romanii din Transilvania 
fata de cel din Vechiul Regat. Cotnbl 
naţia practicei turco-blzantlne cu 
teoriile franceze care caracterizea¬ 
ză pe intelectualul din Vechiul Re¬ 
gat este străină acelor romani din 
Transilvania care-sl mal amintesc bl 
ne de timpurile Habsburgllor. Intro¬ 
ducerea standardului balcanic In jus 
tltle si administraţie,precum si ten 
dintele de centralizare ale Eucures- 
tlulul au fost amar resimţite In 
Transilvania^ (pag. 206}. 

La pag. 202 dl. Harasztl vine 
chiar cu o ameninţare: "Pentru a g㬠


si o soluţie potrivita, noi trebue 
sa avem In vedere ca: a) Transilva¬ 
nia este o unitate aparte In Sud-Es- 
tul Europei, cu funcţiuni geopolltl- 
ce si economice bine determinate.Din 
aceste motive ea trebue sa fie reali 
pita unltatli sale geografice si cuî 
turale, b) Nu va putea fi pace dura¬ 
bila In Sud-Estul Europei atata timp 
cat Integritatea Bazinului Dunărean 
nu este restabilita 1 *. SI ca sa ne 11 
nlstcasca, la pag. 208 ne spune cum 
or sa decurgă lucrurile In noua pa¬ 
trie: "Intr'o Transilvanie autonoma. 
Ungurii ar putea face uz de educaţia 
lor superioara si de îndemnarea lor 
pentru a-sl asigura o Influenta mal 
mare decât numărul lor ar putea sa 
sugereze 0 . Este, cred, bine ca sa 

ştim si cuvintele cu care-sl încheie 
dl/ Harasztl lucrarea: "Desigur, mi¬ 
noritatea etnica translIvaneana nu 
are prea mult timp de aşteptat. Ge¬ 
nocidul In forma llnguacldulul este 
o soluţie rapida pentru orice proble 
ma minoritara. Suntem martori In aă 
ceşti ani a unei curse pe viata si 
moarte Intre activitatlle extreme a- 
le unul naţionalism In creştere asu¬ 
pra minorităţilor etnice si forţele 
naturale ale desvoltarll procesului 
Istoric. Daca acest proces natural 
Istoric este prea lent, nu va mal fi 
nici o problema a minorităţilor In 
Transilvania. Inca cateva decenii si 
Romani a Mare va deveni un stat naţi¬ 
onal. In 1970 mal putem face specula 
tll si sa mal speram la o soluţie .u- 
manlsta, Intrebandu-ne: Quo vadfs 
Transilvania?" 

După ce am văzut ce ne spune d 1 . 
cu privire la evoluţia ar- 

delenllor, sa revenim la dl. Mlrbh' 
Niculescu din Lupta, unde găsim ace¬ 
eaşi sugestie a unei “Elveţii carpa¬ 
tine, care ar putea servi de punte 
de legătură Intre Răsărit $1 Apus*, 
si '*de unde vântul european va trece 
...Carpatll... ca sa împrăştie mlaz- 
mele balcanice atat de persistente 
In aria valaha*'. 

In 1977 dl. Harasztl nai publica 
o carte, cu titlul "Orlgin of the Ru 
manlans", avand ca subtitlu: Vlah 0- 
rlgln, Mlgratlon and Inflltratlon to 
Transylvanla. In legătură cu subiec¬ 
tul ce ne Interesează, la pag. 72 la 
concluzii găsim: “Viitorul minorita¬ 
rilor din Transilvania care sunt su¬ 
puse unei discriminări puternice sa 
speram ca nu sta numai In mâinile gu 
vernului roman, ci si In ale Naţiuni 
lor Unite si ale conducătorilor aces 
tel lumi. In zilele când scriem a- 
cest studiu, ungurii din Transilvani 
a sunt supusi teroare! si genocidu¬ 
lui In propria lor tara, care a fost 
si a strămoşilor lor mult peste o 
mie de ani. El sunt la discreţia u- 
nul popor născut In Balcani, care a 
emigrat si s'a Infiltrat In Transll 
vanla si care a fost lasat sa $e sta 
blleasca acolo de generezitatea con¬ 
ducătorilor unguri. [They are expo- 
sed to a people whlch was orlglnated 
In the Balkans. whlch rolgratcd and 
Inflltrated to Transylvanla.and whl¬ 
ch was permltted to settle down by 
generous Hungarlan rulersj. 

Tot In 1977 mal apare In aceeaşi 
editura din Astor, Florida* o alta 
carte cu titlul “Documeoted Facts 
and Flgures on Transylvanla", edita¬ 
ta de Danubian Research Center si 
Transylvanlan World Federatlon, sub , 
îngrijirea dlul Albert Wass de Czege 
si In care la pag. 49 citim: # Daca 
Republica Socialista Romana refuza 


pac, 

sa-sl împlinească obligaţii^ f 
* cel. ?,8 milioane * ung ur , r> 

In trecut, ast» va consulta d 
dovada In plus de . 

Incapacitate de a guverna w 
o tara cu o populaţie diferit* 
marca "ca si In trecut" se r*fl r * 
perioada dintre cele doua nsb ol' 
ceeace înseamnă c , 'lnc mc1t „ p 
a guverna o tara cu populat,* 
ta se refera la noi ca Poman 1r 
neral sau numai la actualul r * o1 _ 

De aceea, va fi de responsabil,.!, 
naţiunilor civilizate ale a*».', 
lumi de a restructura Bazinul r', 
tic de asa maniera încât unitar*, 
ograflca, economica si cultural- 
cestel regiuni S a fie restabilit, -i 
unde grupurile etnice conlocuit*!- 
vor avea din nou sansa sa trai--- 
In pace". 

In 1979, tot In Danubian p re . 
din Astor, Florida, apare "Transy 
ni a and the Hungarlan-Rumanlar r 
blem", sub semnaturile lui Arm* 
Sanborn si Geza Wass de Czege, ti 
rlta îngrijit, pe hârtie de luv 
frumos cartonata, de altfel ca si 
cumented Facts and Flgures,cu un * 
tlnut bogat de 270 pagini. După 
înşira aceleaşi acuzaţii si Ir 
la adresa noastra, formulate In _ 
easl termeni ca si cărţile pre~ 
te, trece la soluţiile ce le po¬ 
zează: 

1. întoarcerea Transilvaniei, 
este partea de Răsărit a Bazlm 
Carpatic, la patria mama Ungaria, 
cordandu-se autonomie administrativa 
si culturala populaţiei autohtone ro 
manestl . In cadrul unor districte ~ 
precis delimitate , [asemanator rezer 
vatIilor Indiene din USA, nul. 

2. CVeerea ueeA Transă^vanii Itv- * 
dependente conform chartel Naţiuni¬ 
lor Unite, constând din atatea dis¬ 
tricte autonome ungare,romane si ger 
mane cate sunt necesare pentru a se 
asigura o cat mal deplina libertate 
si auto-guvernare, sau 

3. Creerea unei federaţii de sta- 
te Independente, care ar Include Aus 
trla, Ungaria, Croaţia, Slovenia,Sl ; 
vacla si Transilvania, astfel resta- 
urandu-se Intr'o forma moderna ca- I 
drul economic dovedit a fi cel nai 
bun pentru Bazinul Carpatic. (Rest. 
României nu ar Intra In aceasta 
raţie de state independente, cum 
preconiza odata Aurel Popovlci.si a : 
ta probabil spre mirarea celor de *a 
Lupta, care afirma mereu ca Intr'c _ 
uropa unita de mâine frontierele 1 - 1 
vor pierde însemnătatea si pretenţi¬ 
ile Ungurilor raman fara sens]. 

Cu citatele din literatura rev1:i 
onlsta se poate merge mal departe. <-j 


mal din cărţile ce le am eu, as 


mal 


putea recurge la Inca cateva, pe C3 r 
le înşir totuşi ca titluri pentru 
dovedi dlor Korne et Co. ca nu av*. 
de a face numai cu o singura provoca¬ 
re, ci cu un lanţ destul de bogat de 
provocări si care probabil ca * r 
nu s'au terminat: 

1. Fate and Falth, Karpat Publls- 
hlng Co., Cleveland, 1976. 

2. Hungarlan Transylvanla, Vlsua 
Documentary, Amerlcan-Hungarlan 

vlew, 1982, . 

3. Transylvanla, The Hungarlan _ 
norlty In Romanla, Danubian Press. 

1976. f 

4. Transylvanla and the Theory 
Oaco-Roman-Rumân lan Cont 1nufty, J 
pathlan Observer, New Tork, 198t. 

5. Orlgin of the Hungarlan Natlon 

CUrmare in P^- xV) 





LIBERTATEA 


IANUARIE - 


(CONTINUARE DIN PAGINA 10) 


PAG. II 


Danubian Press, 198?, 

6. Tragodle elnes Volkes, Europa 
Verlag, Wlen, 1957. 

Pledoaria tn susţinerea pretenţi¬ 
ei Ungurilor de a ne smulge Transil¬ 
vania s'ar baza, după cum am văzut , 
pe de o parte pe aşa zisa Individua¬ 
litate Istorică şl geo-polltlcă a ei 
La rândul el, ea ar face parte Inte¬ 
grantă din pretinsa unitate a bazlnu 
lui dunărean. Astfel acest Bazin Du¬ 
nărean, pe care el îl dau mereu ca 
pe un nume propriu al unei entltătl 
geografice definite, după susţinerea 
lor şi-ar găsi unitatea economică 
n ce s'a dovedit a fi fost cea mal bu 
nă". 

Profesorul Mehedinţi în cartea sa 
What îs Transylvanla?, demonstrează 
că Transilvania este pivotul pe care 
se reazemă formarea si existenta Ro¬ 
mâniei din toate punctele de vedere, 
adică atât Istoric, cât si economic, 
geo-polltlc şl cultural, etc. cu ar¬ 
gumentaţia sa de erudit si cu marea 
sa autoritate. în plus, el ne mal a- 
duce si nişte mărturii străine în 
susţinerea cauzei noastre, cum ar fi 
aceea a geografului elveţian Reymund 
Netzhammer, care în 1910 afirma că: 
"0 hartă de perete care să fie execu 
tata cu precizie matematică si cu o 
îndemnare artistică ar fi cea mal ma 
re valoare pentru România..„pentrucă 
unde se mal poate găsi o ţară care 
să ofere contraste mal surprinzătoa¬ 
re si de o asa de bogată varietate 
ca Tn Romani a? Geograful Netzhammer , 
TncS atunci spunea că: "Unitatea oro 
grafică a teritoriului României este | 


sî de naturală în- suntem avertizaţi. 


Ruşi], Bucovina [pe atunci răpită de 
Austrieci] şl cu Transilvania apar¬ 
ţin prin natura lucrurilor hărţii Ro 
maniei; ele aparţin în mod obligato¬ 
riu statului român nu numai din pune 
tul de vedere al caracterului lor ge 
ograflc, dar şl al esenţei lor etno¬ 
grafice, Istorice $1 culturale." 

Dacă sumedenia de cârti cu carac¬ 
ter revizionist care sunt puse pe 
piaţă de către Unguri vin cu Inven¬ 
ţii şl false prezentări ale Transil¬ 
vaniei ca cele de mal sus,cum puteam 
eu să le răspund mal bine acestor d- 
nl decât reeditând cartea Prof. Slml 
on Mehedinţi? Şl totuşi dl. Korne gă 
seste că: '*este o greşeală, deoarece 
răspunzându-le nu facem decât să aii 
mentăm dlscuţl'a si Implicit să acre¬ 
dităm printre occidentali Ideea că 
întoarcerea la trecut mal poate con¬ 
stitui o formulă pentru viitor*. Nu 
a fost oare tot asta şl atitudinea 
conducătorilor noştri politici din¬ 
tre cele două războaie care, după te 
oria dlul Korne, "ar fi avut destulă 
judecată si n'au răspuns la orice 
provocare*, dar a căror înţelepciune 
[noi 1-am zice nepăsare] până la ur¬ 
mă s'a soldat cu dezastrul cedărilor 
din 1940? 

Daca prima Indolenţă a noastră 
de atunci, dintre cele două războaie 
este de neiertat, a doua, cea de a- 
cum, ar trebui să fie de neconceput, 
sau am decăzut într'o stare de Incon 
ştlentă şl de Iresponsabilitate în¬ 
cât nu mal sesizam şl nu mal reacţi¬ 
onăm la pericolele ce ne ameninţă ţa 
ra si neamul nici chiar atunci când 


GOLEA 



//ytt/V.V»/ //»•</ J .ln 


C»pete <fc lemn din Tiure», Trwflveni», delind deU co. 1750 


Luptati împotriva revizionismului 


maghiar! 


PROECT DE MONUMENT. MIHAI EMINESCU 


Artiştii noştri stau sub Influenta unei erezii 
Când caută mereu noul, acţiune deşartă 
dusă chiar la negarea oricărei poezii 
numită până la urmă antl-artă. 

Căci Frumosul ca si eonul originar 
Inspiraţie şl har, 

este acelaşi de-a pururi, neschimbat. 

Idealul filozofului eleat, 
ocupă numărul magic, centrul firii 
nesupus legilor lutului 
aşezat, ca o statuie a nemuririi, 
la unul din hotarele Absolutului. 

De-aceea odată atins oracolul pe zenit. 

El trebuie mal departe, fidel îngrijit, 
ca o grădină cu Izvorul de unde spiritul 
se'ntrupează şl dă formă lucrului de-abla Ivit. 

Astfel, noi Românii, ar fi de nevoie sâ-1 celebrăm pe Mlhal Emlnescu 
după exemplul liturghiei preotului, în flecare Duminecă, 
doinind tn stâna carpatină a oierului 
ca'n biserici construite din marmora cerului. 

Versurile lui să fie rugăciunile de noi rostite 
înaintea altarului pe care stau sfinţite, 
pâinea şl vinul creaţiei, 

sub ralul moldavilor zimbrii, mioritice zvonuri si note. 

Sacru Te-Deum al Naţiei. 

Să ne simţim curăţiţi, ritual pios, 

în lumina drumului său, îndoliate Golgote, 

si înviaţi, prin toate înălţărlle-1 de Făt-Frumos. 

Cum mărturisim pe Dumnezeu, Unul, 

Făcătorul corului şl al pămSntulul. 

Asa se cere să ne botezăm întru Minai tmlnescu. 

El. demiurgul Cuvântului. 


Meşterul neamului, divtn. 

Acum s1*n veci vecilor. Amin. 


Ovidiu VUIA 


parastas 


La Iniţiativa Dlul Dr. Mlrcea Ro- 
nnett. In ziua de Duminică,25 Ianua¬ 
rie 1987, s'a oficiat un parastas în 
memoria lui Gabriel şl Mlhal Bălânes 
cu, în Biserica Sf. Marla din Chlca- 
go. Au asistat camarazi, prieteni şl 
alţi enoriaşi din parohie; serviciul 
a fost celebrat de părintele Suclu. 

Gabriel Bălanescu, element de ell 
ta al generaţiei sale, patriot şl 
luptător antl-comunist de primă li¬ 
nie, a petrecut 17 ani tn temniţele 
din România subjugată. Scrlltorde 
mare talent, gazetar si publicist în 
că de la AXA şl BUNA VESTIRE,dinain¬ 
te de al doilea război mondial,a re¬ 
uşit să se refugieze în lumea libe¬ 
ră, stablllndu-se la SANTA CLARA,Ca¬ 
lifornia, unde a pus bazele revistei 
CURIERUL, al cărei director a fost 
si a publicat două cârti: Jurnalul 
Unul Anonim şl DIN 1 HpArĂTIA MORŢII, 
lucrare tipărită la Madrid şl răspân 
dltă în lumea exilului românesc din 
întreaga lume. Moartea lui a avut 
loc tn Santa Clara, la 19 Martie 
1986, unde a fost înmormântat. Sufe¬ 
rise îndelung urmare Inumanului tra¬ 
tament la care a fost supus tn peri¬ 
oada îndelungată de detenţie din ca¬ 
re o parte a petrecut-o la minele de 
plumb. Iar ceilalţi ani, torturat,bă 
tut, batjocorit si schingiuit 1-a 


trăit în temniţa Aludulul, Jilava si 
altele, răspândite pe întregul cu¬ 
prins al ţării pe care a lublt-o f㬠
ră limită, pana la dăruirea de sine. 

Fratele său, cu câţiva ani mal ta 
năr, MIHAI, a murit în temniţa de la 
Alud, grav bolnav şl lipsit de medi¬ 
camentele adecvate care 1-au fost re 
fuzate sistematic de monştrii care 
s'au pus tn slujba diavolului. L-am 
întâlnit ultima oară în temniţa dela 
Tg. Ocna, unde din cauza cirozei he¬ 
patice pe care o contractase urmare 
dlstroflel şl suballmentaţlel, timp 
de un an cât am fost împreună acolo, 
nu s'a sculat din pat nici măcar o 
singură zi. Acesta a fost Mlhal Băla 
nescu, crescut în şcoala Frăţiilor 
de Cruce a lui Gh. Gh. Ist rate. AI 
treilea frate, NICU, a suferit în a- 
celeaşl temniţe şl tn aceleaşi condl 
tll si este singurul care a supravle 
tult, ducându-şl viaţa tn suferinţa 
si lipsuri, cu trupul chinuit de bo¬ 
lile contractate, urmare a aceluiaşi 
regim si tratament Inuman. Un gând 
pios si o rugăciune de solidarizare 
cu el. Iar pe Gabriel şl Mlhal, Dum¬ 
nezeu sâ-1 odihnească Tn împărăţia 


Sa. 


*ta oom 




























LIBERTATEA 


IANUARIE - FEBRUARIE 1987 


PAC. 12 


INTR’O NOAPTE NEAGRA... 

“ Ioana AIOANRi 


îmi amintesc, era In 29 Noembrle 
1938, ziua Sfanţului Andrei, când Ca 
pltanul Ccrnellu Z. Codreanu a fost 
asasinat. După o veche legenda Oaco- 
Romana, aceasta zi a fost numita M In 
spalmantatoarea zi a Lupilor", pen- 
truca din acea zi, lupii începeau sa 
atace satele romaneşti, si apareau 
In halte flamande pe cărările Intune 
coase ale satelor si pădurilor, ata- 
cand orice vieţuitoare. 

Fiindcă aceasta superstiţie se ba 
za pe o permanenta realitate,încă In 
zilele anului 1938, taranll romani 
obişnuiau sa se retraga In casele 
lor foarte devreme, după ce 1 si în¬ 
chideau In grajd vitele. Iar oile cu 
grija acoperite In tare, apoi ungeau 
cu usturoi canatele porţilor, uşilor 
si ferestrelor, ca sa Insele mirosul 
fin al lupilor si sa mearga aiurea. 
Pentru paza lor, taranll puneau in 
ferestrele casei lămpi aprinse,ca lu 
mina sa-1 sperie pe fiorosil lupi sî 
sa nu atace curtea lor. 

Prlntr'o tragica coincidenta,"Zi¬ 
ua Lupilor" conectata cu numele coco 
tel regale "Lupeasca", face ca acea 
zi sa fie înscrisa in istoria neamu¬ 
lui nostru, ca ziua cea mai tragica, 
căci in 29 Noembrle, in acea noapte 
a lupilor si lupoaicelor,tanarul ro- 

naţionalist Gomellu lelea Co¬ 
dreanu, a fost asasinat de lupoaica 
numita , "Lupeasca". 

Căpitanul, şeful suprem aj Gărzii 
de Fler, a fost arestat la Predeal 
in noaptea de 17 Aprilie 1938, si 1- 
mediat transportat 1 a închisoarea 
Malmaison din Bucureşti, pentru a fi 
judecat de un complet mi 11 tar,pentru 
asa zisa "Insulta" la adresa lui N1- 
colae Iorga, care era consilier re¬ 
gal si care depusese plângere Împo¬ 
triva lui Codreanu. 

Dar conspiraţia Lupeasca-Ca rol- 
Iorga, avea fire lungi si erau împle 
tite cu dibăcie pentru a forma cap¬ 
cana întinsa lui CornelIu Codreanu, 
care trebuia sa fie exterml nat cu 
"acte in regula", la cererea Rabinu¬ 
lui Filderman, şeful Comunităţii E- 
vrellor din Romanla, adresata "Regi¬ 
nei Esther", care era Madama Lupescu, 

Fiindcă Garda de Fler era puteml 
ca <d strânsese In ea cel mal mare 
număr de Intelectuali romani, Iorga 
era Invidios, Iar Carol se temea pen 
tru Imperiul lui de "Imoralltate.co^ 
rupţie si Jaf", sa nu se prabuseasca. 
Teama lui Carol era justificata, fi¬ 
indcă Mişcarea Legionara deja castl- 
gase cele mal multe voturi In Parla¬ 
ment, si mal era un pas ca sa la pu¬ 
terea de Stat, după alegerile din 
Decembrie 1937. 

Prin Intrigi si uzând puterea re¬ 
gala, Carol l-a respins pe Codreanu 
in formarea unul guvern de ooalltle 
cu Ţărăniştii, si l-a preferat pe Oc 
tavlan Goga, care a Intrat In com¬ 
plot. Goga, talentat In versuri dar 
total naiv In poli ti ca,a încercat sa 
dovedească romanilor ca el reprezen¬ 
ta primul "guvern naţionalist" Intr' 
o tara unde de fapt evreii conduceau 
inca din 1923. Oar mascarada Goga n' 
a durat decât aproape 2 luni,căci In 
noaptea de IG Februarie 1938, Carol 


al II-lea l-a destituit si a decla¬ 
rat "dictatura regala". Ca sa Inducă 
In eroare poporul, Carol l-a numit 
prim ministru pe Eminenta Sa Patrlar 
hui Mlron Crlstea, care a acceptat 
sa "binecuvânteze" Imoralitatea si 
crimele lui Carol. Pentru a deslantu 
1 teroarea împotriva romani lor,Caroî 
avea nevoie de un om fara conştiinţa 
si chiar fara pregătire pentru pos¬ 
tul de ministru al Afacerilor Inter¬ 
ne, asa cum era Armând Callnescu,ca¬ 
re fusese respins ca "Inapt" pentru 
armata fiind chior, dar fiindcă era 
soţul unei evreice bogate,prietena a 
cocotei regale, a fost împuternicit 
sa fie călăul romanilor. A. Callnes¬ 
cu a devenit ministru pentru a ucide 
pe legionari,si a întări dictatura 
lui Carol al II-lea,care a "fericit" 
poporul roman cu o noua Constituţie. 
Constituţia din 1938, era făcută la 
ordinul cercurilor masonice,si supri 
ma toate partidele politice,Inclusiv 
libertatea cuvântului. 

Revoltat pentru Incalcarea dreptu 
rilor Poporului Roman, Codreanu scrî 
e consilierilor regali In 22 Februa¬ 
rie, următoarele: "In legătură cu lo 
vitura de Stat din noaptea de 10 Fe¬ 
bruarie 1938 si noua Constituţie,in- 
treaga lupta naţionala după 20 de 
ani, se termina prlntr'o Constituţie 
care nu numai ca nu rezolva nimic 
din problemele vitale ale natlunel 
noastre, dar vine sa pecetluiască 
pentru totdeauna drepturile si pozi¬ 
ţiile furate dela romani de navallto 
ril jidani, împotriva carora,noua ro 
manilor noua Constituţie nu ne mal" 
laşa nici o posibilitate de aparare. 
Actuala Constituţie, este o piatra 



Sceleratul criminal Carol alQ-iea. 


de mormânt peste viata naţiei roma¬ 
neşti. Cornellu Zelea Codreanu" 

Ca sa-1 aduca la tăcere,jandarmii 
au atacat pe legionari. Iar Iorga pe 
Codreanu, defăimând Legiunea In zia¬ 
rul sau numit "Neamul Romanesc",spu¬ 
nând: "In comerţul legionar, printre 
blide si pahare, se pregăteşte o re¬ 
voluţie si se pun la cale acte sân¬ 
geroase". 

Fiindcă aceste acuzaţii veneau de 
la "Primul Consilier Regal", zis si 
"Apostolul Neamului", dar care In re 
alltate era sluga credincioasa a Ma¬ 
damei Lupescu, cuvintele grele spuse 
de Iorga au pus In mişcare jandarmii 
si poliţiştii lui Armând Callnescu, 
care au atacat sediile legionare si 
au percheziţionat biroul lui Codrea¬ 
nu. Catlva legionari au fost omorltl 
in batal sau împuşcaţi, si fata de 
acea brutalitate. Căpitanul a decla¬ 
rat oficial: "Suntem aruncaţi din ra 
portul de drept. In raportul de for' 
ta. Ne supunem deciziei prin auto-di 
solvare a partidului Totul Pentru Ta 
ra, astfel ca totl membrii acestui 
partid 1 si capata libertatea de actl 
une ce o vor. Cornellu Zelea Codrea¬ 
nu". 

Teroarea lui Carol abia începea, 
uzând mana lui Callnescu. SI fara 
nici o explicaţie, politia si jandar 

mii au năvălit cu sălbăticie In lo¬ 
calurile si magazinele legionarilor, 
confiscând si lichidând comerţul lor. 
In'26 Martie 1938, restaurantele Ber 
bec, Cireslca dela Liceul Lazar si 
Obor, Colentlna, au fost închise,pen 
truca Iorga afirmase: "Acolo se con¬ 
spira", si Carol atat a aşteptat, ca 
a si dat ordinul sa-1 lichideze pe 
legionari. 

Căpitanul scrie o scrisoare lui 
Iorga, si l-o trimite la redacţia zi 
arului Neamul Romanesc, fiindcă ga¬ 
zetele Legiunii fuseseră suspendate 
si nu exista cale de a publica nimic. 
Textul acelei scrisori este următo¬ 
rul : 

“Pentru Profesorul Iorga, 

Comerţul Legionar dela Obor si Lazar 

Astăzi, Sambata 26 Martie 1938,o- 
rele 9 dlm. cele doua restaurante de 
la Obor si dela Liceul Lazar.au fost 
închise de autorltatl. La fel si ma¬ 
gazinul de coloniale dela Obor. 

Atl refuzat sa ne daţi ordinul 
scris in virtutea carula sa putem ac 
tlona In justiţie si sa vedem asupra 
cui cade răspunderea morala si juri¬ 
dica. N'atl volt sa ne daţi ordinul? 

El bine, v1—1 dau eu cum a fost pri¬ 
mit de autorltatlle locale din par¬ 
tea D-lul Armând Callnescu: "Prefec¬ 
tura si Chestura Politiei, Direcţia 
Siguranţei, Bacau, Galaţi, Piatra 

Neamţ, Arad . Ca urmare a ord. Minis¬ 
terului de Interne Nr.745/25 si Slgu 
ranta Generala Nr.1488/25, luaţi ma¬ 
suri si îngrijiţi închiderea si si¬ 
gilarea localurilor de consum si de¬ 
bit cunoscute si specificate prin a- 
nexa ord.1821/17 din 2 crt. Rapor¬ 
taţi de urmare 25.687.00213, 86.091- 
22 . 001 ." 

In ambele localuri, mărfuri.vese¬ 
la si vinuri in pivniţe In cea mal 


mare parte pe credit, peste 2H ml li. 
°an£. Tot ce am adunat prin cea mai 
mare economie si munca cinstita se a 
fia aici. Este In adevar lipsit 
orice simt de omenie ca sa te pre¬ 
zinţi la o afacere comerciala, sa o 
închizi Imediat, sa scoţi personalul 
In drum, luandu-1 si camera In car» 
dormea. SI pe deasupra, si rasul si 
satisfacţia comercianţilor ludei,ca¬ 
re priveau cum se darama si acest In 
ceput de comerţ romanesc. 

Când acum 15 ani In urma, tinere¬ 
tul manifesta sgomotos împotriva cu¬ 
ceririlor Iudaice [numai sgomotos 
decât decât Dl Iorga In 1906], Dom¬ 
nii de astazi, aceşti Domni din gu¬ 
vernul de astazi ne spuneau: "Nu asa 
rezolvaţi problema evreeasca. Apuca- 
tl-va de comerţ.Faceţi comerţ ca el. 

lata ca ne-am apucat cu sufle* 
plin de speranţe. Cu dor de munca. 
Când atl văzut Insa ca pornim,ca si. 
tem corecţi, ca suntem capabili, că 
munca noastra este binecuvântata de 
D-zeu, veniţi tot voi, si distrugeţi 
acest început de comerţ romanesc.Poa 
te cel dintâi început serios din vre 
mea noastra, veniţi si, fara mila," 
înăbuşiţi aceste încercări, tot avan 
tul nostru si atatea speranţe . 

Ce epitete sa va dau? Ce cuvânt 
din limba romana vi s*ar potrivi? SI 
vine Profesorul Iorga care striga 
dând alarma In linia comerţului roma 
nesc creştin răpus de jidani, si fa- 
cand apel,chiar la violenta noastra, 
vine, ne murdăreşte gândurile noas¬ 
tre cele mal curate, si ne răpune el 
pe noi romanii? 

Dar din adancul unul suflet lovit 
si nedreptăţit, iti strig si 1t1 voi 
striga din adancul gropii, eşti un 
necinstit sufleteşte, care ti-al b㬠
tut joc de sufletele noastre nevino¬ 
vate. 

Nu veţi întâmpina nici d-stra dom 
nule profesor, si nici ceilalţi care 
v'atl asumat răspunderea unei sânge¬ 
roase si nedrepte opresiuni, nu nu¬ 
mai nici o violenta din partea noas¬ 
tra, ci nici macar o opunere. 

Dar de acum si pana voi închide o 
chil. Domnule Iorga, si după aceea, 
te voi privi asa cum meriţi .Cornellu 
Zelea Codreanu". [Text din cartea Ci¬ 
lul Horla Sima, Era Libertăţii, Voi. 

I. 1. 

Aceasta este scrisoarea pe care 
Iorga a folosit-o ca acuzaţie împo¬ 
triva Căpitanului, ca l-a "ofensat 1 *. 
Bazat pe aceasta scrisoare. Consili¬ 
ul de Război l-a judecat si condam¬ 
nat pe Cornellu Codreanu la “6 luni 
închisoare”, condamnare data in 19 A 
prllle 1938. Dar acesta era doar în¬ 
ceputul crimei împotriva Căpitanului 
si Gărzii de Fler. Carol 11 voise a- 
restat pe Capitan, căci era deja pre 
gătit un proces de "tradare" care a 
început in 23 Mal, iar in Mal 24,Ca¬ 
rol Introduce pedeapsa cu moartea, In 
tentlonand sa Inceapa cu capul lui 
Codreanu. 

Procesul politic contra lui Co¬ 
dreanu s'a judecat In "cinci zile'* 
si cu maşinaţiile bine cunoscute a- 
(Urmire in pa£. 13) 










LIBERTATEA 


U Casei Regale dirijata de "Regina 
Lupeasca** Căpitanul a fost condam¬ 
nat la 10 ani «unea silnica, 1 a 6 
luni degradare Civica, 5000 lei amen 
da si £000 lei cheltuieli de judeca¬ 
ta, pentru ^fRIMA DC TRADARE", sl a- 
pol zăvorit In închisoarea Jilava In 
Fortul No, 13. 

Umeara un val de arestări la or¬ 
dinul lui Callnescu, si mii de legi¬ 
onari sunt închişi fara judecata,Iar 
aîtîl omoriti In Patal In pivniţele 
politiei. Alţii sunt închişi In laga 
rele de exterminare create special 
pentru legionari, la Miercurea Cluc, 
la Tisnana, Dragomirna, Sadaclla si 
altele. SI In acest timp, Codreanu 
este nxitat de cateva ori dela Jilava 
Ultima data, a fost mutat dela Jila¬ 
va la închisoarea Râmnicul Sarat. Si 
la acea nare nedreptate ce o indura 
Codreanu, au nai fost "fraţi romani" 
care au spus, precum "marele" Consi¬ 
lier Regal C-tln Argetolanu [In timp 
ce-1 sărută mana Madamei Lupescu]: 
"Trebtre sa dispară si samanta aces¬ 
tor netrebnici". 

Aşadar, pe tronul României cu un 
rege beţiv, obsedat sexual si crimi¬ 
nal născut cum era Carol II, Inconju 
rat de tot felul de lichele numltî 
"demnitari", Intr'un guvern unde nu¬ 
mai corupţia, imoralitatea si jaful 
erau preocupările de baza, ea. Mada¬ 
ma Lupescu a zis: "II vreau mort pe 
Codreanu, fiindcă el este un pericol 
pentru fraţii mei evrei. Si fiindcă 
el este as a un credincios in D-zeu 
si soarta lui.si Iubeşte asa de mult 
numărul "13", vreau sa fie omorlt Im 
preuna cu alţi 13 legionari .ca sa se 

convfn^a dr rraM.Mrra superstiţiei 

sa'.e in ace s; njrar-, c a r,- i, a r •s - 

de a t>i*c* In vi 2 it.* \n Frânt* 
si Germania, l-a comunicat ordinul 
lui Callnescu, si a menţionat: "Nu 
uita sa lei toate nasurile, ca omori 
rea lui Codreanu sa fie cat mal cum¬ 
plita si secretul sa fie pastrat. Nu 
uita. Duduia* doreşte asta". [*.Dudu- 
1a - nume purtat de Lupeasca In soci 
etate]. 

Ini amintesc, evreii au împrăşti¬ 
at zvonul: "Codreanu este o marione¬ 
ta a lui Hltler". Daca ar fi fost a- 
sa, ar fi avut Caro! curajul sa-1 o- 
ncare pe Codreanu? Acesta este răs¬ 
punsul pentru canaliile de atunci si 
pentru alţii de azi, care mal susţin 
p astfel de minciuna. 

Era pe la miezul nopţii In 29 No- 
?mbr1e. Iar Codreanu statea ghemuit 
>e rogojina rece si umeda. In acea 
celula cu pereţii reci ca ghlata,lu¬ 
minata de un bec slab si galben. Era 
îmbrăcat In uniforma puşcăriei numi¬ 
ta "zeghe", dlntr'o stofa aspra si 
teapana, cu dungi albe pe fond ma- 
ron, uniforma puşcăriilor din Romani 
a. Se mişca si încerca sa atlpeasca” 
dar frigul nu-1 laşa. Tremura si 1 si 
tragea jacheta, ghemulndu-se pe acea 
rogojina, dar lanţurile dela mâini 
si picioare 11 Incomodau si 11 provo 
cau mal mare raceala prin atingerea 
de trupul sau. Gemea încet de dureri 
le ce le avea In toate oasele, de 
frig si de mizeria pe care o Indura 
cu stoicism, de 8 luni de zile. 

Când Codreanu a fost arestat, era 
îmbrăcat In costumul lui naţional,cu 
o cama sa alba din In si brodata de 
mana mamei sale. Purta pantaloni de 
stofa din lana alba, brâu cu cus㬠
turi romanest1,s1 deasupra un "Iile" 
din blana de oaie garnisit cu astra- 


khan. Cravata era o mica eşarfa ver¬ 
de, semnul Legiunii. Deasupra purta 
un suman cu frumoase cusături bucovl 
n^ne. Cişmele si căciulă neagra,com¬ 
pletau eleganta naţionala a frumosu¬ 
lui moldovean. 

Dar jandarmii l-au desbracat de 
hainele lui, si l-au fortat sa Imbra 
ce acea uniforma pentru criminali sî 
trădători, asa cum fusese etichetat 
de stramba justiţie a lui Carol I I, 
tiranul rege, care nu s'a sfiit sa o 
moare pe cel mal mare naţionalist aî 
neamului romanesc dela Cuza Vodă, si 
a făcut asta ca sa o mulţumească pe 
concubina lui. Elena Wolf-Lupeasca. 

Ceva nu 1-au putut lua jandarmii: 
credinţa in Dumnezeu si curajul.Prin 
tr'un miracol, nu 1-au luat nici Ico 
niţele cu Chrlst crucificat. Maica 
Domnului si Arhanghelul Ml hal 1,Impre 
una cu "săculeţul cu pamant sacru" 
ce Codreanu le purta la gat, si le 
atingea cu pioşenie când se ruga. 

Cornellu Zelea Codreanu era un 
barbat înalt, bine făcut, născut pe 
plaiurile Moldovei,In orăşelul Huşi, 
figura sa amintind de frumuseţea pla 
lesllor lui Ştefan cel Mare. Paruf 
sau era negru, uşor ondulat,si 11 In 
conjura fruntea lui cu tumultoase 
gânduri, reflectandu-se In ochii lui 
albaştri întrebători. Codreanu era o 
adevarata frumuseţe barbateasca. Mal 
mult decât atat: figura lui purta o 
aura mistica ce fascina pe oricine 
si privirea sa pătrundea In adancul 
sufletului celui ce 11 reţinea privi 
rea. Te domina fara sa spună un cu¬ 
vânt. Iar când 1t1 vorbea, vocea lui 
calda mergea la Inima. Oricine era 
captivat dr spiritul lui uman. Inte— 

^propria luJ disciplina, 

Deodata. Codreanu a tremurat Si * 
OttcMs ocMI, fiindcă a auzit, tropo 
tul de clsme al sentinelelor, scr⺬ 
netul de lacate deschise si sunetele 
metalice ale barelor de fler mutate 
dela usl. Tremura de frig, atent la 
cele ce se petreceau In coridorul a- 
celel zavorate temniţe In mijloc de 
noapte... S'a ridicat In picioare, 
căci a auzit paşi ce s'au oprit la u 
sa celulei lui, si Intuiţia sa 1-a 
dat un semnal de alarma. Usa s'a des 
chls si catlva jandarmi si civili au 
aparut In celula, punând totl lumini 


V. ■ • ~ 


le de lanterna pe Codreanu.Vocea sea 
ca a Maiorului Dlnulescu a întrebat: 
"Cum te cheama?" SI Căpitanul a răs¬ 
puns: "Cornellu Zelea Codreanu, con¬ 
damnat la 10 ani munca siln1ca".C*t1 
va jandarmi s'au apropiat si 1-au 
spus: "Hal. Ieşi afara... t afara ! ". 

II grabeau păzitorii, si Codreanu In 
cadrat de el, a pasit pe coridorul* 
bine luminat, încercând sa-1 vada pe 
cel care 11 însoţeau. L-au scos In 
curtea închisorii, unde spre mirarea 
lui, a dat cu ochii de 13 camarazi: 
Nlcadorl1 si Decemvirii, pe care nu- 
1 văzuse de mulţi ani. Pe Nlcadorl 
din 1933 [cel care 1-au pedepsit pe 
Duca], Iar pe Decemviri din 1936[ce1 
care 1-au pedepsit pentru tradare pe 
Stelescu]. SI totl 14, au stat in 
flanc In acea noapte rece si ceţoa¬ 
sa, sub o burniţa perfida, aşteptând 
In curtea închisorii Râmnicul Sarat. 

$1 In timp ce Codreanu si camara¬ 
zii lui tremurau de frig afara,in bl 
roul comandantului închisorii, evre¬ 
ul Scarlat Roslanu, cu gradul de Ma¬ 
ior, discuta febril cu Maiorul Dlnu¬ 
lescu si Maiorul Macoveanu, cum sa 
f^e omori ti legionarii. Ordinul era 
dela Generalul Bengllu si Gabrlel Ma 
rlnescu, care la rândul lor primise¬ 
ră ordin dela Armând Callnescu, cum 
sa fie ucişi cel 14 legionari. Jan¬ 
darmii au fost Instruiţi, si 11 s’a 
dat cate un pistol si cate un 
ştreang. Apoi,cel 14 jandarmi au 
luat In primire flecare cate un legi 
onar si 1-au suit In doua dube Inchî 
se. Patru legionari Intr'o duba cu 
Maiorul Macoveanu, si alţi 9 Impreu- 
n»-cu Căpitanul Cornellu Codreanu In 
a doua duba. cu Maiorul 01 nuleseu,ce 
era In fata cu automobilul lui, ur¬ 
mând sa conducă convoiul la Bu¬ 
cureşti . 

In acele tragice clipe, Codreanu 
a avut timp saOsI privească camara¬ 
zii In tăcere. Totl erau slabi si 
purtau urme de răni pe fata. Iar mal 
nlle sl picioarele înlănţuite In fia 
re grele. Totl simţeau ca nu era bi¬ 
ne pentru el acea nocturna calatorl- 
e cu 14 jandarmi In spate si alţii 
In jur. Mai sperau ca poate 11 muta 
pe totl la o alta închisoare, si se 
priveau unii pe alţii întrebători. 
Privirea Căpitanului a trecut peste 








Patriarhul asasin Mlron C rişte*. 


fetele celor 9 legionari, cel care 
sl-au sacrificat de buna voie vieţi¬ 
le, pentru o Românie a Romani lor,pen 
tru credinţa si justiţie. Căpitanul 
1-a încurajat cu ochlţ lui de otel, 
căci nici el nu ştia ca In acea noap 
te a Sfanţului Andrei, camarazii luî 
urmau sa Impartaseasca soarta lui 
cumplita Intr'o groapa comuna. 

Codreanu era un Implacabil credln 
clos In Dumnezeu si In soarta lui,ha 
razlta sa salveze Naţiunea Romana.El 
era pur sufleteşte, asa cum era si 
Zodia lui Vlrgo, care însemna: cins¬ 
tit, tăcut, om de încredere, munci¬ 
tor si curajos a lua răspundere si 
pentru alţii. Acesta era Cornellu Z. 
Codreanu. 

Când Căpitanul a zidit Legiunea, 
el a folosit data naşterii sale, 13 
Septembrie, ca simbol In linia lerar 
hlca a Legiunii. De aceea,numărul 13 
începea dela "cuib" pana la centrul 
de comanda, întotdeauna fiind 13 per 
soane. SI In acea noapte de 29 NoemI 
brie 1938, erau 13 legionari In ju¬ 
rul lui aleşi de Madama Lupescu,sa-1 
însoţească pe Capitan In adancul nx>r 
mantulul, la 39 de ani, ceea ce este 
de trei ori 13... 

Reveria lui Codreanu a fost Intre 
rupta când jandarmul ce-1 pazea,Plu¬ 
tonierul Sarbu, s’a aplecat spre el 
si l-a presat cu putere pe banca,tre 
candu-1 peste piept funii, peste pi¬ 
cioare alte funii, astfel ca l-a le¬ 
gat strâns de tot de banca, încât Co 
dreanu nu se mal putea mişca deloc” 
braţele fllndu-1 Imobilizate la spa¬ 
te. Asa au fost legaţi si ceilalţi 
13 Teglonarl, Iar jandarmii, ţinând 
ştreanguri A© ir» mana. s* au postat in 
spatcAc prizonieri Agr. Maşini \« 

pornit cu nare yltezaspreaucumU 

Tot acel tablou peevestea rau.sl Co¬ 
dreanu a sltntlt ca va tmjrl, dar nu 
ştia când si cum. Se aştepta sa fie 
împuşcat, dar el nu banufa ca duşma¬ 
nii lui 11 doreau moartea 1ntr*un 
fel special. Pentru asta, planul de 
asasinare a Căpitanului a fost prega 
tlt cu diavoleasca ferocitate, sa-T 
onoare Intr'un fel In care flinta 
lui sa sufere cat nai mult. Căci nu¬ 
mai astfel putea Madama Lupescu sa o 
fere un "Purlm" evreilor el, precum 
Esther a oferit un Purlm evreilor re 
fuglatl In Persla, asa cum sta scris 
In Biblie. 

După cateva ore de drum, cele do¬ 
ua dube au oprit când au Intrat In 
padurea Tancabestl.Erau exact In di¬ 
recţia kilometrului 30, Iar Maiorul 
Dlnulescu scoate lanterna si face 
trei semnale de lumina, asa cum era 
stabilit, ca jandarmii sa-1 omoare 
pe legionari. “Era momentul execuţi¬ 
ei, dar nu ştiu dece n'am executat", 
a declarat Plutonierul Sarbu, călăul 
Căpitanului, atunci când a fost tra¬ 
dus In fata justiţiei. 

Maiorul Dlnulescu a coborlt d 1 n 
duba si, suparat ca jandarmii nu au 
executat ordinul,s'a dus la duba din 
spate si înjurând furios 1-a spus Ma 
lorulul Macoveanu: "Uite, nu putem 
pleca, ca jandarmii mei nu au execu¬ 
tat ordinul". Macoveanu 1-a răspuns: 
"Aici totul este in regula. Cel pa¬ 
tru legionari au fost strangulaţi".. 
Furios, Dlnulescu a zis: "Ma duc si 
încerc încă odata. Daca nu vor execu 
ta ordinul meu, 11 Impuse pe totl".. 

In cele cateva clipe, cat Dlnules 
cu a coborlt sl a mers sa vada ce $' 
a întâmplat In duba din spate, Capl- 

(Urmare in pt£. 17) 












La Prohodu ucenicilor Crucii şl 

ai naţionali'r- u i| j on ^oţa şl Va- 
slle Marin, r} 1 în Spania pentru 
apărarea Crucii uf’ Chrlstos si în¬ 
mormântat! pureştl tn Mausoleul 
dela Casa v*r [profanat după pre¬ 
luarea putnr* comunişti),au slu¬ 
jit I. P. Sf. tropollt al Ardealu- 
; lui, Nlcoli<-, 5f. Episcop Vartolo 

«eu al R %rr\ şi p. s. S. Venla- 

, «In, vicarul episcopiei Bucures- 
.tllor, tncor ţi de un sobor de 

peste 200 de >ţi. 

Cu prlleju «plinirii a 50 de 
ani dela jert legionarilor I.Hota 

f* »• iL. i, r^r,T± 

'"* '*fPrn,lti «litere 

velini rost^§l. P. Sfinţitul 
al lealului Mlcolae 65* 

Un la catafjicu celor doi eroi c㬠
zuţi la 13 Iar rW 1937: 

^Ooamne. Du^ r zeul nostru, care cu 
înţelepciunea cea negrăita al zi¬ 
dit pe on si al serat hotare vieţii 
lui, ascunse nu- 1 Intru ştiinţa Ta 
câtre Tine, Ştir ne, ne ridicam mâi¬ 
nile şl Inimii*: înd se desparte om 
de om şl se d* c-legături scumpe, 
pe care Tu 1e-*1 rânduit şl le-ai bl 
necuvântat pe ar st pământ trecător, 
ca să se găsea Iarăşi tn viaţa 
cea fără de sfâr 1t. 

Unde jertfa .fulul e «al mare şl 
nai curată, aco'i eşti şl Tu.Atotţl- 
Itorule, mal apr ape. La picioarele 
Crucii şl tnalr? a Jertfei Isblvitoa 
re a Unuia născu fiului Tău şl KSn- 
tultorulul nostn I covârşiţi de mi¬ 
lostivirea Ta, r amţesc cuvintele 
pe buze dar ni s pleacă genunchii 
şl Inimile în .Ari ti închinare c㬠
tre Tine, iubite .ule de oameni. 

Tu al hotărltjl che«1 pe calea 
Jertfei, întru c Ihna care este la 
Tine, pe robii 1. i Iubiţii noştri 
fii şl fraţi ION pTA şt VASILE MA¬ 
RIN - şl lîngS prlul care poartă 
ceeace a fost t^ltor { n fiinţa lor, 
gândurile si sl-tlilntele noastre se 
preschimbă Tn c cinică rugăciune pe 
care o înălţă tre Tine,Părinte al 
Indurări lcr. 

Nu si plânge-• | venit aici, clei 
smerenia cuget mij.no strv Tn faţa 
bunevoll Tale prld jertfa ale¬ 
şilor Tăi. nu r.t taădue să Însoţim 
cu plângere sfâ» Jiul vieţii lor. CI 
a» venit să-ţi n, tuni*, Părinte, cl 
ni 1-al dăruit aş Ide «ari şl curaţi 


cu sufletul, ca să se învrednicească 
a primi duhul credlnţll până U roar 
te, duhul Jertfirii de sine,care es¬ 
te scara cea nai aleasă, dată nouă 
oamenilor, de înălţare câtre Tine. 

In răscrucea patimilor prin care 
a trecut poporul românesc Tn lunga 
sa Istorie, Tu, Cînnultorul soartel 
Iul, al întărit inimile pîrl nţl lor 
noştri întru răbdare de mucenici;Tu, 
ca răsplata ne-al trimis slobozenia 
din legăturile robiei de veacuri — 
şl tot Tu al aşezat tara făgăduin¬ 
ţei, pe care ne-al hirăzit-o întru 
bunatatea Ta, pe temeliile Jertfei 

firi de sea-nin 4 celor «nai buni si 
m * i *1 neamului fxnt m.şţ 

ţfl dobândite a» uitat 

le si ne-am plecat urechile spre Is¬ 
pitele amăgitoare ale păcatelor care 
scoboară şl duc la pierzare neamuri¬ 
le, lartă-ne. Doamne, rătăci rea şl 
dăruleşte-ne târla întoarcerii din 
nou pe caile Tale! 

Slăvlndu-Te pe Tine, părinte, că 
ne-al trimis lumina pilduitoarei 
jertfelnlcll a aleşilor Tăi Ion şl 
Vaslle, ca să Ieşim din întunericul 
nepăsării, al îndoielii şl a oric㬠
rei micimi de suflet în urnărtrea 
destinului nostru. In Judecăţile Ta¬ 
le, nepătrunse de mintea omenească, 
1-al dus departe de noi, totuşi în 
ţara aceleiaşi frăţii de sânge la 
lupta grea purtată pentru Crucea şl 
împărăţia Ta, ca astfel Jertfa lor 
să strălucească cu atăt «al limpede, 
înaintea ochilor noştri, î n toată 
frumuseţea el, desbrăcati de orice 
Interes legat de pământ. 

Slăvlndu-Te pe Tine, Chrlstoase 
Ouw>ezeule, că al învrednicit popo¬ 
rul nostru, ca din ml J locu l lui si 
alegi ostaşi credincioşi pentru lu¬ 
crul Tiu, care de dincolo de moarte 
ne trimit solia şl mărturisirea cre¬ 
dinţei lor, cum numai de pe buzele 
nari lor Tjl ewcenlcl din veacuri le 
dela 'nceput a răsunat în lume: "fu 
aşa am înţeles datoria vieţii «ele. 
Ain Iubit pe Hrlstos şl a« «ers feri¬ 
cit U moarte pentru EH" (Din Testa 
rentul lui Moţa). 

Binecuvântat! si fie vatra famlll 
ară şl Iubitorii plrlnţf care au 
crescut acest» odrasle scumpe în gră 
dina neamului nostru; el "u-şl * or 
ved*a fii în Jurul lor aici pe pâ- 
nânt, dar cu atît «al mult sa vor rl 
dlca cu gândul U cer,unde sUu fnll 


ţat sufletele lor. Tu, Izbăvltorule. 
care ştergi lacrimile celor îndure¬ 
raţi, ocroteşte cu Mângâierile Tale 
soţiile credincioase ale celor che¬ 
maţi la Tine si înger păzitor trimi¬ 
te copilaşilor lor. 

Tu, Mântuitorule, care ne-al răs¬ 
cumpărat cu scump sângele Tău vărsat 
pe Cruce si nu laşi nici o Jertfă ne 
prlhanltă fâră binecuvântarea Ta, fă 
să rodească Jertfa plăcuţilor robi¬ 
lor Tăi Ion şl Vaslle, pe pământul 
tării noastre, pe care au iublt-o 
din toată Inima lor, roadele virtuţi 
lor care înalţă neanurlle şl le fac 
biruitoare Trţw'.riva puterilor întu- 

| fericului. NevariN In Mi-| 

. . s _ _ 

ţel care nut3 ovUui iubirii 

care toate le ratdî şf nlcloditT w 

piere, duhul nîdejdli.care leagă Ini 
mile de ţelurile cele nai presus de 
fire ale vieţii ce se înfrăţeşte cu 
Jertfa... Pogoară Tn Inlnlle tineri¬ 
mii noastre duhul ascultării de voia 
Ta cea sfântă,duhul rugăciunii şl al 
«jncll, duhul Jertfelniclel care s'a 
sâlăsult în aleşii Tăi Ion şl Vasl¬ 
le. ' 

Biserica Ta, clădită pe Jertfa Ta 
pe Cruce, prin no! smeriţii slujito¬ 
rii el, însoţeşte cu binecuvântările 
el sufletele robilor Tăi Ion şl Vasl 
le pe drumul veşniciei sl dacă oa¬ 
meni fiind, trup purtând şl în lume 
vieţuind, au căzut în neascultarea 
poruncilor Tale, Tu uşurează-le.lar- 
tă-1e, lasl-le toate greşelile cele 
de voe si fără de voe, cele cu ştltn 
tl si cu nestllnţl. Iar sufletele 
lori ca pe ale slugilor Tale celor 
bune si credincioase, prlmeste-1# în 
tru bucuria Ta, stăpâne în corturile 
drepţilor, le aşează şi le odihneşte 
pe ei». Clei el au TtapUnlt cuvântul 
ce ni 1-al dat prin îngerul Biseri¬ 
cii Tale: "FII credincios până la 
cuarte, şl-ţl voi da ţie cununa vie¬ 
ţii." (Apocalips 2. 10). 

Binecuvântate sl fie numele lor 
Tn cartea veşniciei Tale şl neuitată 
sl rămână amintirea lor în neamul 
nostru, din veac în veac! 

Tu ne-al dat nădejdea vieţii ce¬ 
lei veşnice, întru care fh Wgâtu» 
ră cu Tine, primim cu Supunere ceea 
ce ne dai şl cu sWrenlv din ceeace 
ne lei, căci Tg eşti Dumnezeul nos¬ 
tru şl Tle se cuvine toată cinstea, 
slavi şl închinăciunea. Tatălui şl 
Mulul sl Sfântului Ouh, Amin!* ■ 


Chintesenţa jertfei eroilor legi¬ 
onari ionel «ţa ş\ vaslle MARIN,c㬠
zuţi la 13 Ianuarie 1937 în tranşee¬ 
le de apărare a Majadahondel ,pe cW 
pllîe însângerate ale Spaniei Inva¬ 
date de bolşevici, reprezinţi postu¬ 
latul suprem al şcolii spirituale 
legionare, cuminecături pentru gene¬ 
raţiile de azi şl cele de «îlne. 

moţa şl MARIN au Iubit pe Chrls- 
'.M.tar actul lor suprec tn apărarea 
Sanctuarului Creştinătăţii se înalţă 
ci o catapeteasmă peste veac. 

rescuţi tn şcoala aspră a leglu- 
-H.sut pavăza Arhanghelului Mlball, 
idonarl ai destinului naţional, el 
: s.''- precursorii lupul împotriva cc 
sculul cotropitor şl barbar tn 
care poporul rymfin este angajat de 
peste A « ani. 

rudaţi al Neamului Romanesc,cel 
doi martiri nu sunt numai c glorie 


rcmlnească. d, existenţa şl sacri fi 
dai lor a căpătat dimensiuni udver 
sale. 

Re locul unde cel doi fii al Car- 
paţllor şi-au vărsat sângele în ap㬠
rarea Crucii lui Chrlstos, în pers¬ 
pectiva munţilor Guadarrama dela Ma- 
jadahonda, se găseşte astăzi un Im. 
preslonant Monument de granit -teme¬ 
lie la baza Europei ant1-comun1$te-, 
s1*>ol de vitejie şl eroism, loc de 
pelerinaj pentru naţionaliştii din 
lumea întreagă. 

Anul acesta, la 13 Ianuarie 1987, 
s**u îwtfllnlt 50 ot ani dela măreaţa 
Jertfi. Privind înapoi, ne vin în 
minte cuvintele iul Ionel HOTA: "E 
AWlRABIl Să ÎRlESTl PENTRU A SERVI 
UN IDEAL; ÎNSĂ £ SUBLIM SÂ MORI ÎN 
SLUJBA AC£STUI IDEAL*. 

MOŢA - MARIN: PREZENT! 


MEDALIA COMEMORATIVA APÂRUTĂ CU OCAZIA 
ÎMPLINIRII A 50 OE ANI DELA JERTFA LE¬ 
GIONARILOR ION MOŢA ŞI VASILE MARIN. 
Fata A. 


SOBORUL OC PESTE 200 Df PREOŢI, ÎN f*DNTC CU I. 
P. SFINŢITUL MITROPOLIT Al ARDEALULUI, N1C0LAC . 




MEDALIA COMEMORATIVI APIrut! CU OCAZIA 
ÎMPLINIRII A 50 OE ANI OELA JERTFA LE¬ 
GIONARILOR ION KJTA SI VASILE MARIN. 
Faţa B. 


VASILE MARIN 


PRO 


JanuarIE - februarie mi 


RODUL EROILOR 
ŢA şi V. MARIN 








































LIBERTATEA 


IANUARIE - FEBRUARIE 1987 


PAG. 16 


7n iarna aceea cumpliţi când i s’o tras 
«fSrsitui, Pidureauul s’o fost riSrivft riu 
de tot la băutul *1 statul th crâşmă. Nu e- 
r» modru sâ-1 scoţi deia Galman nici cu 
şapte perechi de boi. ImbStrSnise mult,de 
mi-î mai cunosteai si se înegurase la fa - 
ta, fiind th fduî acesta st mai cruntAcnia 
acasă beat si iBtiţase murgul si-1 sari 
peste pnartS. In pragul casei ch iot ca de 
nt «pa ’n boale, dacă nu era argatul sâ-i 
ijute U descâlceau Când intrai casâ, tu¬ 
na si fulgera spărgând oalele, strigând ia 
mine, de parc*ar fit vrut sS mi mănânce. 

Odată mi-o strigat în fată; 

-Air, sâ te bag cupâru’n laiţâ, de ai sâ 
pomeneşti si ti ta ce-ai supt-o deia maici- 
ta I 

Cum puteti Tbţeicge, Pâd' xcan intrase 
în anul mortii. Sfîrma tot ce’ntâlnea în ca- 
le, ffirâ să ştie de ce. Asta, din sfânt duh. 
li nir^ea şi-l plo® mereu si credea el c*a- 
sa îsi poate răcori inima. Dară aceea nu e- 
ra mânie de om, ci pacostea morţii. 11 p㺬 
tea, neîhdurat, sicriul. Asta mi-o fost da t 
s’o văd, s’o înţeleg mai bine, nu mult după 
aceea. 

Căzuse zapa da îhalti cât casa şi viscolea 
amarnic de nu se vedea mei îh cer, nici în 
pământ. Nu ştiu să fi pomenit o iarnă mai a 
naibii decât !h anul acela de pomină, l iiau 
vânturile de parca ar fi strigat tot! morţii 
din tintirime judecata de apoi, si ţi s e p㬠
rea că se*ntoarce pământul cu josu’n sus. 

Ştiu că pe un asemenea viscol era si mimu- 
ca la trJne. inoptase şi noi stăm la ' atrâ, 
ciorovăind ca două femei, chinuite de - asa ■ 
viată. Când, numai ce auzim chiotul lui în 
prag. Mă reped să-i dau drumul, dara el în 
ioc să descaîece, dă să intre numaidecât cu 
calul în tindă. Si-o strâns calul îh pinteni, 
s *o aplecat înainte si-o intrat. Si nici aici 
mi s’o lăsat, bolborosind că vrea sâ intre In 
casă. 

-Mii omule, vino-ti th fire. Cum sa in¬ 
tri tu câUrc In casă. Uşa deia casă e mai 
.km să ca cea deia tindă? 

Da ei nimic. 

-Dă-te*n lături, puitâ 1 
M*arr. dat în lături, deschizând u » a . Si 
când o dat d între, calul t-o *trin# atât dc 
fey%n efe .«,</rvA «ta, îndai *-o pirâit «pi- 

mrea cum ptfrâîe gardurile când rup fecio¬ 
rii port, ch H* bat* la *Cr»n*uri Şi, fn ca si, 
o cmnrt jom dc pe cai, prăvălit ca un buluc 
greu. Am vcos calul afară si-am sărit sa 
vid de mai suflă. Huită vreme nu i-o venit 
răsuflarea. Mă mica striga după luminare, 
să nu moară ca păgânii. Dară întrMn târziu 
o gemut înfundat şi o tras aer. Din ziua ace¬ 
ea o căzut la pat şi la zâcare, gemând ca un 
taur si stupind sânge închegat. De mâncat nu 
mai mânca mai nimica. Numai hol ir că fiartă 
cu sâciricâ, cerca. Punea sticla 1a gură şi-o 
sorbea toată diiJtr’o dusei. Pe urmă cădea* n 
aiureli s». pomeni» de numele lui Calin. Si eu 
am trimis argatui după Călin, dară acela nici 
vorbi si se arate, măcar ci erau, chipurile, 
îrati de cruce. Stand U căpătâiul Pădurea nu- 
lui cu îl tot duceam cu amagdi. 

-Lasă că are să vie. Trebue să vi*.Arc şi 
d de jună seama necazurile lui. 

Dară d nu ae mulţumea eu vorba mea. Dr- 
la să i-1 adcc pe Călin. Ce puteam, eu femeie 
cu mante de copil brude, si fac ? Cum să -1 
aduc pe Călin ? Doară cu descântece şi vrăji, 
cMra nici de-ac dea nu ştiam, cum cu st io 
răci azi, măcar că se spune că mămuca.Dum- 
nezeu s'o Ierte, o ştiut a aduce oa manii cu 
rrosoanca. A sa ci am prins a plânge şi i-am 
apos verde’r fată; 

-Lu nu ti-l pot aduce, trăi omule. 

„n trecând ziide ai împlinlndu-se luna de 
Când o picat U pat, mi v*o părut m»e « â M 
ceva îmi binişor. Sa trudea si se mişte si sl 
sc ndire tn coaie.Ncrisaia din misele de 
para ar fi Învârtit pietre de moară lăragri- 
unU, şi crucia, 

- Jriproa al sfinţii lui de câne. Xu m'oi ri¬ 
dica otui ‘ tuncea arc sâ vadB d pe unde 
se scoţaaarft 1 *, «rtt dar. ctr ? 

ml.irve*. nJminflor, lritr'o dimir»eaiiâ a o 
r.dlcai din pat firi p4c dt vorbi, s*o f m brt- 
cat cu cojoctă cel de liruit, cotosmanlwă? - a e 
bine şi îndreptat spre sat. 
de colo: 

-Mai iA.' ltrt-, u*4e -r;S u >e tonoasa 
^ a st» la -1 măcar ; e Solvăstr' cu Unt . A i al 
ia zltomaU undeva si U-oir. giai numai cu^ 
Unde. Tu ou vezi dl arunci dir. piej* bucăţi 
de aăî«e mari edi fiorfle macului r : 

Si U : _ 4 , , 

^aed-ti morisca, fe*r«ie. Ori vtw aă-n 
aiobod un: umr. ai al te dtî^oc 



Capitolul 2 din manuscrisul 
BĂIATUL DRUMULUI 
da Vaalle Posteuca 

MAMA SPUNE DE MOARTEA 
PĂDURE ANULUI 


Ar/ ^âcut, Ură el si-o făcut voia. 

Pe la amiaz, mi-o spus oejrenii ci l-o v㬠
zut intrând, cu Călin, îh pădure. Mergea le¬ 
gi nandu-se ca o creangă de alun în bătaia 
cri'-aţului, tăind troienele. lari mergea. Si 
atâia o fest. >eara s’o*ntors acasă, de-abia 
tirsându-se pe pidoare si s’o lăsat drept în 

Pe Călin dc-a tun cea nu l-o mai vazutnime 
-nimuliia. Cum nu-1 vede nime nici astazi. 
De bună seama ca PAdurcan, l-o fi ademe¬ 
nii la Runca, chirurilc ca vadă thcăoda- 
d, amândoi, c<m>o®r* *i l-o fi ttcut cămi¬ 
nul acolo- Că de bună seamă simţea el că 
moartea nu i-1 departe. A sa A îzărăndu-se 

Călin, 6'oaAtupat <i urma comorilor Pâdu- 
reneşti. M sfSrşitul Pâdureanului o fost sa 
Ir cViar 1h săptămâna aceea, după ucide¬ 
rea lui Calin. 

Era In ziua de ajun şi afară era frumos . 

Trcierale erau cât casa, dară crivăţul s’o 

fost ogciat. Nu mai urla si sufla. Domnia 
peste tot o pace de iama tihnită. Fumul se 
ridica din hornuri drept în sus ca s i v iţe¬ 
le de tămâie în biserică. Ne-am necăjit 

noi cu Iunită a lui alei şi-am prins vr㬠
bii, de i le-am făcut cu smântână, că asta-i 
piâcea lui din cale-afară, apoi am scos şi 
plăcintele din cuptor, si-am întins masă 
mare ea’n toţi anii. Pădurean de unde înal¬ 
te zfle părea că s*apropie de moarte,în cea¬ 
sul acela s’o lost liniştit. Nu mai tuşea ass 
de greu si înfundat. Ba avea parcă si chef 
de şagă si veselie. L-o chemat pe Lisidor 
să-i cânte iitrâneasca. / si că s*o sculat şi 
s’o aşezat si el la masă. 6 mâncat vrăbifle 
cu poftă mare, şi-o băut în lege. aşa, pe 
la miez de noapte l-o apucat tusa din nou .Si 
asta o fost cel dir. urmă ceas al luL : *o*ne- 
grit U fată şi-o r nceput a cruci »i-a trânti 
străchinile depe masă de mergeau ţăndări - 
1*. /.sta l-o apucat aşa din senin. Geaba</i> 
cercat l.isidor şi Jooiti si-î lie sl să-l as¬ 
tâmpere. 

-Vascriaa voastr* de hoţi şi nemernici! 
Credeţi voi, mâi, că ev mor ? tu n’am sâ 
mor, mă f Nici dracii n*au nevoie de mine 
Si se s bă tea *i %t stfrma de parcă 1 -*r 
fi cuprins toate ielele pământului. Da a puv 
mir» si pe cutH şi **o repezii U ioni?* 
spinUce. Noroc de masă, că a'o'mpiedicat 
întrtnsa si-o căzui greu, ca un butuc, la 
jAmâi*. Cum sta cu faţa*n jos l-o ni pâdit 
fâqgede ai horcăia ca un mivtrri care se 
sbate’n furci, si crucia înăbuşit printre 
dând. Pâiâ ce i-o luat cuţitul din mână, ca 
să nu mai scurme cu el pământul, s’o fost 
jţcut sub el bol boa că de sânge. Cu marc 
greu l-am întors pe spate. Scrâştua din 
dinţi a răfuială crâncena şl ro*ti* cuvinte 
amarnice; 

-Vcă credeţi că mor, r aştile şt luceferii 
voştri dc rwrnernlci si cailei... 

&>\ strângea punuili. Ochii i s'o fost tul¬ 
burat ffc cap al obrazul era ca pâ mântui 
Mâmoca s*ogrăbit • *aducă lumânarea, dara 
eă s*o repezit ai i-o luat-o din fln&ra, s s âr- 


lind-o după mine. Cu nădcidea că-1 îmblân¬ 
zesc, am luat copila in braţe si m’am apro¬ 
piat de el, ştiind ca-i era tare dragă, si 
numai zâmbetul ei îl (acea uneori blând, ca 
prin minune. Dară sâ vezi si s3 nu crezi.O 
repezit pumnul şi*n copilă. Dc n’o feream, 
o omora. Stăm toţi îngroziţi si priveam la 
el. In acel moment omcercat Îhc5 odată să 
se ridice si-o scos un muget ca de fia ră 
flămândă în pustiul codrului. Cpaitid s *o 
stins si am auzit grinzile trosnind. Xe-o 
fost luai fiori dc groo za J a aşa semn o. 
*um tort fVil cmrdtJ. Z>e n’ar fi fo*< mima- 

vS dc fată, nu ştiu ce s’ar fi ales dir» noi, 

măcar că cei doi erau birbatl. Ea *»rt»ca 
o adus o lumânare din dulap sl-o aprins-o. 
Când ne-am desmetlcit, Fâdurean era rece 
ca sloiul de ghiată. Sta cu pumnii strânşi . 
Ochii sticloşi se uitau la noi cu mânie, să 
ne străpungă. Afară s’o iscat viforită ce 
n’o pomenit pământul. Urla crivăţul ca *n 
iad şi isbea omâtu’n fereşti, mai - mâi să 
le spargă. Crncercat Ioniţă să mearga a - 
casă dar n’o fost chip. fl lua vântul si-1 
întorcea înapoi, astupându-i gura si vede¬ 
rile. 

Fana dimineaţa am stat lângă mort.tru- 
dindu-ne zadarnic să-i desclestâm pumnii. 
Se făcuse parcă de cremene. Nici ochii nu 
i-am putut închide. A doua zi nu se vedea 
la doi metri în tată, de-a tata viscol. C u 
mare greu o putut ras ba te până la noi mo¬ 
şul lehim si mătuşa Maranda, ca să preg㬠
tim cele trebuincioase de petrecanie. Si-o 
durat viforniţa aceea patru zile. A patra z i 
necontenind tonoasa de-a fără, care era par¬ 
că o pedeapsă cerească, s’o adunat vreo 
cinci bărbaţi şi-o luat sicriul pe năsălie,şi 
l-o dus la tintirim, de-adrcptul peste to¬ 
loacă. Popa n’o fost chip să vină să-l pe¬ 
treacă Deabia a răzbătut prin viforniţă de 
i-o pecetluit groapa. 

Cei care i-o dus sicriul, or pomeni o 
viată ceasurile acelea. O durat drumul cel 
dir. urmă al Fădureanulul de dimineaţă p⬠
nă seara, cu toate ci th vreme bună e cale 
de un ceas până la ţintirini. Asia dac am 
socoti ii stările popii Ş* ™ prohodurile 
ftnpreună. Dar din cauza omătului şi vân¬ 
toasei, ei trebuiau săracii sâ-1 puie jos 
din zece tn zece paşi, ca să prindă suflet. 

Către seară 1 -au slobozit îh pământ, s i 
popa, de frig, n’o prididit sâ facă alta, de- 
cjt sS-i pecetluiască mormântul. In acea 
clips viforniţa s'o oprit ca prin minune.Ce¬ 
rul s’o limpezit şi »’o făcut o linişte dc bi¬ 
serică peste tot cuprinsul. Se vede că n’o 
fost bun la Dumnezeu sufletul Pi durea nu- 
jui. o trimis iadul toncasde iui ai-i 
îminte. si alta nu mai ştiu. Doar» atâta că 
am triti ir.ultă vreme cu groaza In suflet 
ai*n ciolane, oeputând uita degrabă acele 
ceasuri şi zfle înfricoşate. Mi s'o părut 
multă vreme că scârţâie şi trosnesc ia r 
gri&dareJe casei şi d geme cdneva pe-a fa - 
rt. De aceea am oprit pe* mătuşa Maranda 
ta noi. Aşişderea ai pe Mo» Ichim, car* *e 


întâmplă a fi aicea de făta, şl th acele gre¬ 
le vremi a binevoit a-raf fi de nare ajuto¬ 
rare si folos. El sta, rmto-i nopdiica de 
mare, treaz, sl străjeria tn ca si nu 

ne calce beţii, ci era gospodărie mare si 
cuprinşi. Umbla ca o umbră prin noaptea'o- 
grizli si cânta ca să-i treacă de urtt ti sa¬ 
şi tie firea. Si nopţDe erau lunţn sl 
de părea că nu se mai sfârşesc. Sf odată 0 
fost scris sft se întâmple şl asta, ne-am po¬ 
menit cu Moş IcMm ci iabeste usfle si in - 
tră buluc tn casă. Era alb la fată ca morţii 
şi cu ochii plini de spaime. Am sărit si eu 
si mătuşa Maranda de i-am dat aghîasmi si 
i-am pus sfănta cruce th sân. Dariei 
n’o scos o vorbi parcă i-ar fi legat cine¬ 
va limba*n gură. Tremura ca varga. Ceasul 
să tot fi fost pe la crucea nopţii si taman a- 
tunci se împlineau trei luni deia moartea lui 
Dumitru al Pădurea nulul 

Moş Ichim s’o aşezat pe scăunel si până 
dimineaţa nu s’o mişcat din fata focului. O 
stat cu ochii pironiţi th cărbunii aprinâ'rrait 
ca pământul. Si mătuşa Maranda î-o stins 
cărbuni si l-o stropit cu apă vrfjitâ, pe cap, 
şi i-o dat să bele. Atunci de-abia i s’o des- 
legat limba şi-am aflat si noi ce-o fost D-o 
văzut pe Pa durea n prin ogradă... 


Mama o tăcut de mult Toţi cei de faţa , 
răsufla greu de parca i*ar apăsa pietre de 
moară pe piept Eu mă strâng de frica, ghe- 
motoc sub cojocul mamii. In preajma noas¬ 
tră se iscă o pali de vânt ridicând scamei 
în cenuşa focului stins. Undeva, departe, se 
aude trâmbiţatul de ziuă ai unui cocos. Mas 
Ichim se ridică deia locul lui si întăreş¬ 
te spusele mamei; 

-Asta-i drept. Aşa o fost Taman cum o 
binevoit a spune Dc-nuta. Era 'nrunerec corry 
Aiuri. De cu seară o fost şi plouat Eu um¬ 
blam dc ici colo prin axradS, îhrân£nd c*n- 
tecuJ meu, cm mi-mi fin Oe urfi, */ cLr>C ştie 

unde eram cu gândul. Vu mă gănâeam *a FV 

durcan, cum nu mă gândesc vtata 

vY&<Hdk. Ctnd «Vc-oOakti., ava pe Va rrAcr 
de noapte, s’o prins Un jurul meu un vânc3 
Straşnic dc mi-o suflat pălăria din cap, si 
cat pe ce să mă isbea scă de pă reţele că mă - 
rii. Şi’n fata mea o apărut Fâdurean, viu ca 
toti viii. Ai fi jurat că-i el în came şi oase 
Ochii îi ardeau ca tăciunii aprinşi. Mă sfre¬ 
deleau pană’n adâncul sufletului. S’o uitat 
lung la mine şi mi s’o părut că rânjeşte. 

-Iaca, m’am întors la ale mele. Grijania 
si pastile voastre... 

Si*fi groaza aceea, eu n'am puiuţ face al¬ 
ta decât să-mi aduc aminte de-un sfat al t>* 
tuchii. Dumnezeu sâ-1 ierte, şi mi-am făcut 
cruce cu limba. In acea clipă s’o iscat iar 
vântoasa si arătarea o dispărut din fata mea. 
Vârtejul s'o dus, rotit, spre fântână şi apoi 
spre gârlă, de-am auzit încă un bun răs¬ 
timp geamătul vântului. Şi nu ştiu ce-o fost 
cu mine. Eram ca primit. Mi-era frică şi 
frig, amarnic, şi-am intrat in casă. Si cum 
ati auzit, uitându-mâ eu th noaptea aceea tn 
foc, mi s'o limpezii sufletul şi mi-o venit 
mintea la loc, de trăiesc şi azi şi pot îndu - 
ra asemenea vorbe. Şi vezi, W<fau eu a zi 
cu cugetul, cine ştie, dacă nu eram eu afa- 
ri să-l gonesc fia când cruce cu limba, den* 
ar fi intrat strigoiul In casă, şi cineştiece 
s*ar G ales din cele suflete de femei slabe. 

Acuma domniile voastre puteţi spune ş i 
crede ce vi taie capul. F.u una ştiu; Nici pâ- 
rA atuncea si nici de-atuncea’ncoacc n’am 
nai pitit aşa ceva. Şi pentru temeiul acelei 
păţanii, ca si pentru toate câte le-o spus 
nenuţa sl le-am trăit şi eu pe Dealul 1 u i 
Colan, as putea iscăli cu sânge deia inima, 
ca-s adevărate. 


Badea Pa vel aduce giteje şi le arunci pe 
/oc, răscolind cărbuniL In bătaia flăcărilor 
fetele se rumenesc. Ma uilt In jur şi văd »- 
cel ea şi fele de-a scară. Moş Toader, Mo> 
Ichim, Lisidor scripcariui, lelea Catrina... 

Uncheşui Toader e tăcut. Plotele begate 
fi par pe umeri, rămăşiţă din uoaptoa care 
s»a retras sub soresini. Chicoteala şihirjo* 






<1hrmare <Mn pa*. 13) 

timil, care si-a dat seama de fata¬ 
lul deznodământ, aşa legat fedeleş,a 
întors puţin capul către călăul lui 
si 1-a şoptit: "Camarade, dă-ml voie 
si spun câteva cuvinte camarazilor 
mei!*... 




Oar Codreanu n'a apucat să-sl ter 
mine vorba, că Dlnulescu a Intrat în 
dubă cu pistolul în mână, şl scr⺬ 
nind printre dinţi cu voce'seaca, a 
ordonat: "Acum, executarea!" 

In acea clipă, Codreanu a slmtlt 
ştreangul în jurul gatului său. In¬ 
stinctiv a încercat să respire adănc, 
dar călăul a tras cu putere de 
ştreang şl Codreanu a slmtlt cum fu¬ 
nia TI tale respiraţia. Cu un ultim 
efort, el se luptă cu moartea mlscân 
du-sl capul In toate direcţiile, ge- 


tea asasinilor a continuat, cănd în 
curtea din închisoarea Jilava,Maio¬ 
rul Dlnulescu a ordonat: ^Vă ordon 
să trageţi câte două gloanţe în spa¬ 
tele fiecărui prlsonler!" Douăzeci 
şl opt de detunături au spart acea 
tristă linişte din curtea Jilavei în 
acea dimineaţă cenuşie de 30 Noembrl 
e, gloanţele Intrând în trupurile le 
glonarllor strangulaţi şl morţi. “ 
Apoi, Maiorii Dlnulescu şl Maco- 
veanu au luat poziţie în faţa şefi¬ 
lor, şl Dlnulescu a raportat: M No1 am 
avut ordinul să-1 transportăm dela 
închisoarea Râmnicul-Sărat la Jilava 
pe următorii prlsonlerl: 

1. Cornellu Zelea Codreanu 

2. Ion Caranlca 

3. Doru Bellmace 



Codreanu. 


mand surd, în timp ce trupul sau se 

scutura înţepenit între funiile ce-1 
Imobilizează de banca morţii. Cu toa 
tă vigoarea trupului său,Codreanu se 
luptă cu moartea, nuglnd sub ştrean¬ 
gul ce-1 pătrundea nai adânc... si 
mal adânc în carnea gâtului.In spas¬ 
mele morţii, călăul Sârbu a tras cu 
putere de ştreang, l-a răsucit,si în 
scurte snuclturl l-a strâns, până 
când faţa Căpitanului a rămas nemiş¬ 
cată. OcMi lui albaştri au rămas 
mari deschişi către Infinit, lacrimi 
curgând încă după ce sufletul lui 
plecase... 

După acele înspăimântătoare muge¬ 
te de moarte, trupurile celor 10 le¬ 
gionari zăceau strangulate între fu¬ 
niile ce-1 ţineau pe blnd.şl jandar 
«11 continuau să stea în spatele lor 
aşteptând alte ordine dela Dlnulescu. 
Cu voce seacă, Dlnulescu a ordonat: 
"Bine! Acum, deslegaţl trupurile lor 
de bănci, şl fiţi pregătiţi sa rapor 
taţi îndeplinirea mlsluneî voastre 
în faţa [Mul Colonel Gherovlcl. Exe¬ 
cutarea!". 

«feodarroil au lăsat ştreangurile 
U gâtul victimelor şl 1-au deslegat 
de bănci, flecare având grija de le¬ 
gionarul mort dat în paza lui. Amân- 
iDul dubele au pornit cu viteză spre 
•reuneşti, şl la ora 7 dimineaţa au 
*«trat pe poarta închisorii Jilava. 
In curtea închisorii, erau aşteptaţi 

Comandantul închisorii. Col. Ghe- 
*0vic1, asistat de Colonelul Zeciu, 
Pascu şi Doctor Legist Lt. Colo- 
*1 lonescu, toţi pregătit! să încne 
* actul "legal” de moarte a leglona 
Hor. 

IA trupuri au fost cărate de 
Şl aşezate unul lângă altul 
cu fata Tr> jos. Feroclta- 


4. Nlcolae Constanţinescu 

5. Ion Caratănase 

6. Ioslf Bozântan 

7. Ştefan Curcă 

8. Ion Pele 

9. Grlgore Ion Stete 
10.Ion Atanaslu 

11. Gavrllă Bogdan 

12. Radu Vlad 

13. Ştefan Georgescu 
14.Ion Trandafir”. 


Şl Maiorul Dlnulescu, şl-a conti¬ 
nuat raportul: "La kilometrul 30, pe 
şoseaua Ploestl-Bucurestl, prizonie¬ 
rii 1-au atacat pe jandarmi, încer¬ 
când să fugă. In acea ambuscadă,prl¬ 
sonlerl 1 au fost împuşcaţi, si morţi 
noi vă predăm trupurile lor care a- 
parţln închisorii Jilava". 

In acel raport deja pregătit, au 
semnat Maiorii Dlnulescu si Macovea- 
nu pentru "exactitatea" celor decla¬ 
rate, Iar Colonelul Doctor Legist Io 
nescu, a constatat si semnat ci:"Ceî 
14 legionari au fost omorîtl prin îm 
puscare în spate". Alături au semnat 
Colonelul Gherovlcl şl alţi "martori 
legali". 

După asta. Colonelul Gherovlcl a 
ordonat: "In această groapă aruncaţi 
trupurile prizonieri lor $1 turnaţi 


peste ele^acld sulfuric. Veţi acope¬ 
ri cu pământ, apoi o placa de beton 
va fi turnată peste, şl apoi acoperi 
tă cu pământ peste care semănaţi Iar¬ 
bă, astfel ca sa nu se poată banuf 
că aci este un mormânt. Şl u 1 t a t 1 
tot te aţi văzut. Executarea!" 

Şl trupurile legionarilor. împre¬ 
ună cu cel al Căpitanului, cu ştrean 
gurile legate de gât, au fost arunca 
te în groapa comuna deja pregătită. 
S'a turnat acid sulfuric peste trupu 
rlle lor, şl exact cum a ordonat Ghc 
rovlcl, o mare placă de beton de 30 
de tone a fost turnata şl apoi acope 
Htă cu Iarbă, secretul'a fi păstrat 
pentru vecie, ca să nu se afle cum a 
fost omorît Căpitanul si unde a fost 
îngropat. 

îmi amintesc că în ziua de 30 No- 
embrle 1938, toate ziarele din Rom⬠
nia anunţau pe prima pagină: "Corne¬ 
llu Zelea Codreanu, cu alţi 13 legi¬ 
onari, au fost împuşcaţi în încerca¬ 
rea lor de a evada de sub paza jan¬ 
darmilor ce-1 transportau dela Râm- 
nlcul-Sărat la Jilava". 

Dar acum, ştim cu toţii adevărul, 
adevăr confirmat la deshumarea Căpi¬ 
tanului în 27-29 Noembrle 1940, după 
ce tiranul Carol al II-lea cu Lupeas 
ca au fost goniţi din ţară de Garda 
de Fler. Atunci s'a descoperit 
ştreangul legat de gâtul Căpitanu¬ 
lui, şl atunci s'a ştiut cât de fio¬ 
ros a fost ucis el şl ceilalţi legi¬ 
onari. Pentru această crimă,Carol 1- 
a recompensat pe Generalul Bengllu 
cu 1 milion lei, pe Col.Gherovlcl cu 
250.000 lei şl pe călăul Sârbu cu 20 
mii de lei. Oar asasinii, înfrunte 

cu IfOeCâUl £rg<jseanu, e e n g 1 i u sl 

Gabrlel Marlnescu. nu s'au aşteptat 
că oribila lor crimă va fi descoperi 
tă si câ el vor fi pedepsiţi. SI au 
fost. 

Astăzi, după 48 de ani dela asasl 
narea Căpitanului, spiritul lui anii 
mă Inima fiecărui român adevărat. 

Să ne închinăm pentru odihna su¬ 
fletului marelui nostru Căpitan Cor¬ 
nellu Zelea Codreanu si să ne călim 
sufletele; ceasul socotelilor drepte 
va veni... 


CĂPITANUL CORNEL IU CODREANU: 


PREZENT! 


Ioana AIOANEI 


"Să vă umpleţi Inimile de foc si 
de hotărîre în lupta grea si dreaptă 
în care v'aţl încleştat si din care 
avem cu toţii porunca de a Ieşi: bi¬ 
ruitori sau morţi". 


"La voi mă gândesc... La vol.acel 
care veţi trebui să rmirlţl, primind 
cu seninătatea strămoşilor Thracl.bo 
tezul morţii. Şl la voi acel ce vetî 
trebui să păşiţi peste morţi şl mor¬ 
mintele lor, ducând în mâinile voas¬ 
tre steagurile triumfătoare ale Ro¬ 
mani lor".-C.Z.Codreanu. 




pac. r7 

ANCA PAVLqn-OTETELEŞANU 


MAMEI MELE 


Când picură norii şl rouă sub pleoape 
Când mana se-atlnge de frunte, timid, 
Apare'ntrlstare, apar sfinte şoapte. 
Apare un zâmbet-coloană în vid... 


Apare Iubire şl şoapte se'mpart, 
Apare-aproplere şl degete-s unul. 

Apare'ntunerlc -tresare strâlnul- 
Când zâmbetul mamei de vid îl despart. 


RÂZVRÂTIREA 


-rugă- 


Chemi In ajutor 
Necredinţa ta 
Răzvrătlndu-te 

Contra bătrânilor si contra ta... 


(Adevărata răzvrătire 
Stă însă în credinţa 
Atât de mlcâ'n timp) 


Şl te rogi. 

Necredinciosule, 

Şl credincioşii 

Plâng de mila ta 

Şl de ruşinea lor, prin tine... 


(Dacă ea, credinţa. 
Creşte contra timpului, 
curajos. 

Ei te Iartă) 


SI plângi, 

Necredinciosule, 

Şi bătrânii 

J* roagă pentru tine 

Şi plăng p rin ruga ta 
SI de Iubirea 1or prin tine. 


(£ răzvrătirea?) 


«oo< 





MAMA SPUNE DE MOARTEA 
PA DURE ANUL UI 


(Continuare) 


nelfle tineretului s’au mutat mai departe, 
pardL Ln preajma focului e linişte. Nu mai 
îndrăzneşte nimeni sa prindă vorba. 

Tăcut, se aşezi pe butuc, badea Favel a 
lui Antip, fluerasul satului. Stă un pic m㬠
sură ndu-si fluerul dela un capăt la altuljn- 
p4indu-i borţfle, apoi D duce la gură si Ih- 
cepe a cânta de bocet, domol. Aseară o fi 
fost dus undeva departe. Xu l-am văzut. A- 
cuma Insă e de Iată. Cântă de jele şi pleca¬ 
re Ar* întoarcere, ca la toate privqghiuri- 
le. Sunetele Querului, însoţite de glasurile 
femeilor, curg domol şi trist semănând a 
geamăt de păduri desfrunzite th bătaia vân¬ 
turilor de toamna târzie... 


VASULE POSTEUCA 






























LIBERTATEA 


IANUARIE - FEBRUARIE 1987 


PAG. 18 


CRONICI 



IDEI, OAMENI, FAPTE 


ANA MEŞTERULUI MANOLE 

¥ 

RETRĂIREA LEGENDEI 


In ograda bisericii se afla cimi¬ 
tirul cu busuioc la cruci si Isvorul 
de la Lancram, firul tors aT Parcel. 
Pe'ste lucruri se cerne o lumina cura 
ta cum nu afli In alta parte, ea în¬ 
conjoară cu aur capul si corpul tre¬ 
cătorilor, ca ale profeţilor din 
Sfintele Scripturi. Verdele aparţine 
grădinii translucidelor învieri ale 
Noii me tangere Invalurat In giul¬ 
gi uri de trandafiri albi. 

Poate acolo sa fi fost tlnutul 
cantat In Mioriţa,"Pe un picior de 
plai, pe o gura de ra1 M . 

[Comentariul: Poate acolo sa fi 
fost si mo mintii lui Plaga pe care 
cresc luminile morţilor, dedltell vi 

neţi 7 Undeva nu departe vtaza si ma 
ruî înflorit In copilăria diafana a 
lui Vaslle Posteuca]. 

Biserica din lemn avea un pridvor 
cioplit In trunchiului fagului ca 
mal la toate casele romaneşti ca 
tre el duceau alte scări, doar ea 
trebuia sa laşa si sa creasca din 
tlrpul si spaţiul exterior sa Intre 
In coordonatele el proprii. 

Pe toate le întâlneai In naosul 
îngust abia luminat, cu ni ros 
de smirna si tamale, despărţit de al 
tar prin Iconostasul încărcat de 1- 
coanereallrate Ir modul cel mal naiv 
cum era si credinţa artiştilor vechi 
El când pictau pe Piui lui Dumne¬ 
zeu erau convinşi ca sub penelul lor 
Inspirat de serafll edenului, prind 
una din firile lui revelate, dlna- 
ceasta cauza urmăreau sa respecte ca 
nonul Mserlcesc. cel al frumuseţii 
le ramanea complet străin. 

Asa cu» se arata aceasta bl seri 
cuta, nu mal putea sa fie nici u- 
na alta, cămin si vatra pentru odih¬ 
na de seara a Domnului. Se cerea sa 
fi asistat odata la o slujba religi¬ 
oasa ca sa-tl dai seama ca la masa 
preotului Intre pâine si vin co¬ 
boară porumbelul alb tăvălit Ir dia¬ 
mantul ralului. Duhul Sfanţ. 

In aceasta modesta biserica de 
lemn si-a descoperit propriul plan 
arhitectural, meşterul constructor 
al celor mal frumoase biserici. Ma¬ 
no le. Cu ajutorul A^el si-a noii 
sale curăţenii Interioare In duhov- 
nlcle. 

Afara pe tava spaţiului mioritic 
biserica de lemn înalta sveAt 
un turn ce paret ca-sl cauta prin¬ 
tre cele de sus un loc Intre obiec¬ 
tele cerului, pamantul paraslrvdu-1 
de mult... 

SI totuşi In vale din zări de- 


parte se apropia soţia sa. Iubita 
iul Ana. 

Asa cum descânta legenda, Manole 
a Implorat forţele naturii s-o îm¬ 
piedice pe Ana In drumul el 
dar dragostea femeii învinse 
orice obstacol. Când ajunse destul 
de aproape de picioarele dâmbului 
o recunoscură totl, era singura si 
cea dintâi asa ca se retraseră ca 
sa-1 lase pe Manole sa-sl faca ju¬ 
decata singur,sa plinească randula 
la. 

Meşterul cel mare 1 si Imbratlsa 
nevasta 11 lua coşul cu nancare 
si trecu împreuna cu ea In atelie¬ 
rul aşezat langa biserica. 

[Comentarull lui Catul? Tn cos 

mancarea era aşezata cu dragoste 
si gust, după cum Aletes reglna- 
mama 1-a pus merinde Nauslcal când 
aceasta s-a dus sa spele rufele la 
gura râului manata de Atena zeiţa 
către Ullse.] 

SI fiindcă suntem la antici ar 
mal fi de amintit ca si Phldlas - 
marele - divinul sculptor,la 0- 
llmpla, 1 si avea atelierul in ve¬ 
cinătatea templului lui Zeus. 

Ana se aşeza liniştita In fata 
lui fara sa banulasca nimic dlr a- 
menlntarea ce plutea asupra el. 

Manole constata ca sarcina deşi 
o făcuse nai greoaie, nu-1 atinse 
cu nimic frumuseţea. Aceasta deve¬ 
nise mal natura, chipul el primi 
trasaturi mal nobile, se îmbogăţea 
cu stropi dlntr-o grava lumina ce¬ 
reasca.Femela cea de toate zilele 
pregatlndu-se de-a fi mama primea 
Infatlsarea Madonei. 

[ Comentariul lui Catul: 0 ast¬ 
fel de lumina cereasca învăluie mo¬ 
zaicurile absidei la San Vitale din 
Ravenra, hulubii albi de sub capi¬ 
teluri ciugulesc din samanta el. I- 
sus a fost semănătorul luminii ce¬ 
reşti înflorită si pe chipul Mado- 
nel-Mama.] 

Gesturile Anei erau acoperite cu 
patrafire tesute in ata auritu¬ 
lui damasc Iar 11a ca spuma de 1- 
maculata se desvelea bătută cu nes¬ 
temate asemenea antemlseîor preoţi¬ 
lor pregătiţi pentru procom1d1e:oa- 
re nu oficia si ea actul întrupării 
duhului In Om?. Acel început nepri¬ 
hănit; "51 s-au făcut Om". 

Ochii 11 erau plini de strălu¬ 
ciri ca o livada de pomi In floare 
Iar din zâmbetul el 1 si deschideau 
potirele nalbele orientate helio¬ 
trop, dantul nimfelor pe covoare de 


Irlsl cusute pe pânzele si caerele 
aurorelor blonde. 

Ana toata purta cu ea un soare, 
arglnturl si ape străvezii, strecu¬ 
rate prin vltraTllle primăverii. 

In camasa sânii 11 svacneau grei 
de lapte ca mugurii de polen si 
nectar. Jocul albinelor cu acele an 
tenelor grele de mir si al fluturii 
lor coloraţi pestrlt. Muzica subll 
roa a vieţii In jurul roadelor par- 
gulte. 

[ Comentariul; Blaga rosteşte; 

S-apleaca peste Iesle 

SI peste lumina, Maria. 

De dragoste-1 tasneste 
laptele 

în sâni, sl-1 umezeşte 11a. 

Oaspeţi nepoftit*.3 

Putea el ca artist sa ucidă o 
astfel de minune, s-o îngroape,vie 7 

Răspunsul era numai unul si Ma¬ 
nole nu era In stare sa faca astfel 
doa»* ni: o sa-sl ridice lacasul zl- 
dlndu-1 pe o crima, pereţii sal îm¬ 
podobiţi cu nestemate In loc sa can 
te Osana bucuriei,sa geama înăbuşit, 
înfloraţi de fapta savarsita? 

Ca sa n-o sperie pe Ana ocoli a- 
devarul deci asta 11 era înşelăciu¬ 
nea si nu ac*ea din balada ca s-c 
duca la olel re ci din contra, ta o 
salveze. 

II povesti ca regele e tare mâni¬ 
os pe el, nu ştia de unde a auzit ca 
ar fi gata In tara vecloa unde stapa 
nea un duşman de al lui, sa faca o 
alta biserica mal frumoasa. Ar fi 
pus panda după el dintre oamenii 
sal astfel ca viata lor a amândurora 
se afla In mare primejdie. Ana 11 ru 
ga sa-sl întrerupă lucrul, sa fuga 
împreuna dar Manole 11 răspunse ca 
asa ceva nu ar fi bine, el trebue sa 
ramana In speranţa ca pana la urma 
11 va Impaca pe totl. 

De oarece Ana starula, Manole H 
explica Incaodata ca se cere ca ea 
sa plece In munţi la părinţii el# sa 
se ascunda, sa nu se mal arate pe la 
mănăstire nici din întâmplare, sa-1 
aştepte pe el# pana o sa vie sa-1 la. 
Mal scoase Manole dlntr-un scrin vop 
slt ca un chivot cu Patimile Domnu¬ 
lui, un hrisov de pergament sl-1 în¬ 
credinţa Anei spunandu-1 ca In el 
stateau planurile sale, le încredin¬ 
ţează el spre păstrare In caz ca 1 
s-ar întâmpla lui ceva, a 1 tml nter 1 
el le are pe toate In cap, le cunoas 
te pe din afara. 

Ana 11 va salva pe aceasta cale 
copilul trupesc ce-1 poarta In burta 



Z idul lui Manole dela Curtea de Argeş 

cat si pe cel al Inimii, planurile 
lui de zidire ale bisericii domneşti. 

[ Comentariul lui Catul:Manole,un 
adevarat Vltruvlu al Romanilor, în¬ 
credinţa Anei prin cateva fol un în¬ 
treg tratat de arhitectura.] 

Cu mare greutate accepta Ana, la 
început tulburata ca o pasare prinsa 
In lat, dar cuvintele lui aveau Insu 
slrlle balsamului vindecător, o con¬ 
vinseră ca nu-1 alta cale decât sa-1 
urmeze sfaturile. 

la despărţire 11 cuprinse gatul 
cu braţele el mal albe ca marmora si 
si sărută soţul pe buze cu toata duj 
ceata plerslcel coapte. Manole simţi 
cum toata flinta lui deschide feres¬ 
tre Spre cer lnvalulndu-1 mirodenii 
si arome arse In cădelniţele ralului. 
0 mal mare fericire pamanteasca nu 
putea exista. 

Ana inpaturl hrisovul cu evlavia 
aratata unor moaşte sfinte apoi 11 
puse In san, lipit de flinta el, de 
parca nu mal avea Intenţia sa-1 lele 
deacolo. 

Plecând mal arunca o ultima privi 
re calda bărbatului. In picioare» 
drept ca o statuie de piatra. 

Manole ramas singur încerca sa 
guste din bucatele Anei dar nu avea 
pofta de ele. Se duse le rau si aşe¬ 
za palnea proaspata cu friptura pe 
fata lui limpede si rece ca pentru a 
fi purtate departe pa Insula moşilor 
Blajini, fiindcă venise momentul 
când avea mare trebuinţa de ajutorul 
lor. Ora daniilor cum facea la nunta, 
sau la moarte totuna. In lada zes¬ 
trei miresei sau In palma celui dus 
(Urmare iu M- 

















LIBERTATEA 


pe veci. Din vinul pastrat după ce 
băuse din el turnase Intr-un blid de 
lut descântând si rugandu-se pentru 
liniştea morţilor. Numai astfel cura 
tit se putea apuca de fertfa si so¬ 
lemnitatea el. 

Trecuse podeţul In pădure si se o 
prlse Intr-o dumbrava de fagi. Trun¬ 
chiurile albe si fragile parca erau 
stâlpii unul prlvdor ridicat In ju¬ 
rul unul naos Iluminat de sus. Pe ra 
zele materializate,drepte lespezi de 
bazalt, se distingeau In basorellefe 
grupul unor îngeri cantaretl. 

[ Comentariul lui Catul; Sunter, In 
padurea de fagi din tabloul lui An- 
dreescu dumbrava minunata a povesti¬ 
torului Ml hali Sadoveanu.] 

Aşezat pe un trunchi de copac,re¬ 
tezat ca o coloana de templu elen do 
rlc.Manole aştepta. Buzele lui ros¬ 
teau mal departe cântecul, descânte¬ 
cul, rostul si chemarea magica. 

[ Comentariul:Manole devenise fra 
te bun cu ultimul dintre Berevol sau 
pescarul Armln din povestirile lui 
Vaslle Volculescu solomonarul.] 
Meşterul aştepta pana ce deodata. 
exact In locul unde pe pajiştea frun 
zelor cadeau razele opallne ale soa¬ 
relui, zdroblndu-se-h bulgari ca In 
tr-un mojar, aparu, cralasa pădu¬ 
rilor, Caprloara. Era prietena cea 
mit apropiata a singurătăţilor sale, 
a visurilor lui cele mal visate. 

Cu picioarele el graclle calea 
peste hotarele realltatll, 11 purta 
In basm si legenda. Pe tave însorite 
11 oferea pocalele pline ale Inspira 

tte1. ambrozia zeilor, din ele sa a- 
leaga gupa pofta 

Taliile lui umol^u desculţe pe ca 

anĂ 

• oc Ml el umpluţi de mirări meta¬ 
fizice. Caprloara 11 ducea la izvo¬ 
rul Centaurilor, acolo unde se adu¬ 
nau toate turmele însemnate cu fle¬ 
rul roşu al misterelor si se adapau 
din mâinile profeţilor paganl, dlscl 
polii lui Tlreslas batranul orb.Unlî 
purtau cruci de sidef Intre coarne 
alţii alte steme si pecetl heraldici 
Caprloara 1 se apropiase atat de 
imjlt încât o îndrăgise ca pe orce lu 
cru rar. Facea parte din Insasi du¬ 
hul sau Interior, de multe ori nai 
In flinta lui, culcuş de irlsl al 
nopţii, chiar decât Ana, Ea 11 ser¬ 
vea ca un fel de muza 11 cioplea si 
form piedestalul pe care sa-sl rldl 
ce mal pe urma monumentul spiritului 
[ Comentariul lui Catul:SI Vaslle 
Volculescu vorbeşte de aceasta Caprl 
oara din vis,] 

lata dece cugetase ca nu-1 va în¬ 
şela deloc pe sihastrul bogonrll si 




meşterii sal daca va zidi in perete¬ 
le bisericii, ca pe o flinta tare 
draga, aceasta caprloara din visul 
singurătăţii sale. 

Ca de obicei venise langa el si 
11 cerea palmele sa o mângâie, ofran 
da din partea celui ce vroia sa se 
darulasca. Apoi 11 spuse ca astazi o 
va conduce el fiindcă doreşte sa-1 a 
rate biserica, fapt ce zana 11 gas* 
cat se poate de natural si-1 urma In 
tr-o scena cum numai poeţii pot sâ 
sl-o Imagineze: In dumbrava fagilor 
un om trece podeţul râului urmat de 
o caprloara. 

[ Poate sa fie ceasul cantat de 
Blaga : 

In pădure toate păsările dorm 
Numai una n-are somn, cata sa 
se faca Om.] 

Cuprins de remuscarl Manole se .so 
cotea un trădător, Caln uclgandu-1 
pe Abel, dar era obligat sa o faca 
pentru supravieţuirea sa, a familiei 
sale si a operei lui, biserica. 
[Comentariul lui Catul: Deci 
In padurea unde toate păsările 

dorm 

Nici cea lipsita de-al el somn 
nu se poate face Om 
Fiindcă o uclde-un alt om]. 
Aşadar pe caprloara din vis o va 
amagl Manole sl-o va atrage In zidul 
ridicat cu încetul peste trupul el. 
Iar când cărămidă va ajunge pana la 
pieptul el, Caprloara din vis va prl 
ml glas omenesc si se va plânge al¬ 
toind cuvintele cu ramul jelel si a 
suferinţei: 

Manole, Manole 
Meştere Manole 
Zidul rau ma strânge 
^cplicsu-'-. ' 


Deşi simte ca 1nite>rm*ntcaza cu ea 
ceva din propriul sau suflet, meşte¬ 
rul Manole cuprins parca de lele.fas 
cinat ca zidul nu se mal surpa zi¬ 
deşte si zideşte. 

[Comentariul lui Catul: Era de as 
teptat ca si Fecioara Marla sa Ierte 
Femela aşezata pe rug sl după exem¬ 
plul Artemlsel In cazul Iflgenlel la 
Aulla sa-sl trimită pentru jertfa, 
Caprloara din vis], 

SI când a fost gata cu lucrul s' 
a bucurat tare ca de-o realizare ex¬ 
traordinara sl-a mulţumit celui de 
Sus pentru ajutorul Sau neprecupeţit 

Meşterii cel 12 s'au aratat din 
nou; legenda aminteşte doar 9 fiind¬ 
că 3 nu au vrut sa fie partasi la fa 
gadulala luata. In loc sa vina pe 
dâmb au plecat sa-sl întâmpine neves 
tele si nu s'au mal întors. 

Oricum, meşterii s'au minunat la 
rândul lor ca zidul nu mal cade si a 
tunel când au auzit glasul Fecioarei 
plângând înlauntrul altarului, nu au 
mal avut nici o îndoiala ca Manole 
nu sl-ar fi zidit soţia ca sa-sl poa 
ta termina lucrul început al biseri¬ 
cii. El au dus zvonul mal departe si 
astfel s'a transmis vaerul legendei, 
despre meşterul Manole care a ucis-o 
pe Ana, a sacrificat cu ea ce-a avut 
mal drag pe lume numai ca sa-sl duca 
la bun sfarsit opera. 

Cum am văzut Insa, Manole a scapa 
t-o pe Ana pe când In zidul mănăsti¬ 
rii a înmormântat ca orice artist o 
parte din omul sau, una dintre cele 
mal alese si nobile. 

Cat priveşte pe Caprloara visu¬ 
lui. Meşterul Manole a uitat de ea 
chiar a doua zi, n*a mal ştiut nici 
de râul fermecat al Blajinilor, nici 
de dumbrava minunata din padurea fa¬ 
gilor albi. 

Totul se risipise ca sub bagheta 


vrăji torului. 

Ce-a urmat apoi nu-1 ca'n legenda 
Fa zice ca domnitorul pentru a-1 îm¬ 
piedica pe Manole sa faca o biserica 
pe măsură celei realizate si In alta 
parte l-ar fi lasat prizonier pe a- 
coperls tragandu-1 schelele. Manole 
sl'ar fi făcut aripi si ar fi sărit 
din turnul bisericii clădite de el. 
Dar aripile nu 1-au adus nlclun fo¬ 
los si el a murit din căzătură. 

[Comentariul lui Catul: Legătură 
Intre mitul lui Icar, fiul lui Deda- 
lus arhitectul lui Mlnos regele Cre¬ 
tei si legenda meşterului Manole es¬ 
te batatoare la ochi!!]. 

Pe locul unde sl-a dat duhul Ma¬ 
nole a Ieşit un Izvor, fantana lui 
Manole făcută sa aline setea celor 
ce-o au, după imaginea Căprioarei vi 
sulul. 

[Comentariul lui Catul: SI Bran- 
cusl după modelul povestel poveste- 
lor a dorit sa-1 reprezinte pe Splru 
Haret prlntr'un monument al fânt⬠
nii]. 

In realitate lucrurile s'au Intam 
plat altfel si cum anume o scrie ba¬ 
tranul cronicar, retras intr'una din 
chiliile mănăstirii. In flecare zi 
după ce-a băut din apa lui Manole se 
jura sa scrie despre el adevărul; a- 
cesta era mult mal dureros si pana 
la urma inaltator ca cel din legenda 
Mal uman, mal de flecare zi. 

Astfel termlnandu-sl biserica,Ma¬ 
nole si meşterii lui au fost ridi¬ 
caţi la mare cinste de Domnul tarii, 
încărcaţi cu daruri si titluri de no 
biete, sfetnici pe langa scaunul luî 
regesc. 

Manole tocmai se pregătea sa la 

drumul Moldovei de sus la nevas__ 

Ana si copilul născut Intre timp, 

când vremuri grele s'au abatut peste 
el cum nu a mal cunoscut istoria 
nici pana atunci, nici de atunci ina 
Inte. 

Tara a căzut prada na va 11 r 11 o r 
barbare. Domnul sl Doamna ucişi, a- 
ceasta din urma cu domnitele el,îna¬ 
inte necinstite sl crunt batjocorite 
Iar supusil catl au scapat, printre 
el sl meşterul nostru au fost în¬ 
chişi, robi in temnltl. 

După ani de chinuri sl suferinţa, 
Manole reuşeşte sa fuga de sub paza 
celor ce-1 transportau dela o închi¬ 
soare la alta sl astfel sa vada pe 
soţia lui Ana sl copilul Calin as¬ 
cunşi, cum aflase, pe undeva in co¬ 
drii sl obclnele tarii de sus a Mol¬ 
dovei. 

Dar mult nu 1-a mal fost scris 
lui Manole sa tralasca langa draga 
lui soţie sl copil. Intr'o dimineaţa 
l-au gasltara mort in pat; se sfarsi 
se In somn fara a boll.asa 11 cheamă 
la el Dumnezeu pe cel buni sl fara 
pacate. 

L-au înmormântat In codrul Cosml- 
nului sub cetini unde veneau sa se 
sfatulasca bourii moldavi, ztmbrl 1 
din eresuri. 

Manole nu mal ajunse sa vada cu 
ochii sau eliberarea Tarii sale de 
sub barbari. 

SI a mal durat încă nulta vreme 
pana vitejii lui Calin, copilul lui 
Manole, devenit mare comandant de 
oşti, au reuşit sa-1 pună pe fuga.Ro 
mânui sa fie Iar stapan la el In ca¬ 
sa. 

Numai ca atunci au avut sa se con 
frunte cu o întâmplare de necrezut o 
data ce cotropitorii, paganl, Antl- 
chrlstll fiii Leviatanului, au dis¬ 
trus toate bisericile, nu au mal la- 


PAG. IV 

sat după ele nici urma din temei la 
de altadata. 

Datu-s'a zvon In tara dar nu $'a 
mal găsit nimeni sa cunoască mestesu 
gul construcţiei lor, meşterii murii 
sera totl In robie sau ca mal marele 
lor Manole, scurt după eliberarea sa 
din sclavie. 

Noroc a fost ca Ana sl-a amintit 
de hrisovul lasat el de Manole, toc¬ 
mai pentru a fi moştenit de urmaşii 
din gândurile lui cele mal bune.tes- 
tament încropit din mlada sufletului 
care nu moare. 

Ana aşadar a scos filele de perga 
ment tlnute de ea la mare secret sî 

le-a dat copiilor el spre marea bucu 
rle a tuturora. 

SI lata ca pe data In întreaga ta 
ra s-au fost clădit biserici după 
planurile întocmite cu linia sl cer¬ 
cul In hârtiile binecuvântate ale 
lui Manole. 

Pe acele vremuri sfinţite s-au rl 
dlcat mănăstirile Moldovei pictate 
pe din afara,nestemate ale poenelor 
cu brazi,cântece din fluer ale pădu¬ 
rilor sl dumbrăvii minunate, casa 
Căprioarei din visuri, cele mal fru¬ 
moase daruri pe tăvi de pajişti sl 
lumini,lui Dumnezeu In ceruri. Albas 
trul de Voronet exprima toata curai 
tenia Interioara a unul popor de ta- 
ranl sl pastori.seninătatea trecerii 
sale In veşnicie, glasul lui Zamolxe 
relnolt In Doina ciobanului din Mio¬ 
riţa. Liturghii, vecernii slujite pe 
clar-obscurul mulat In ceţurile ar¬ 
gintii împrăştiate la Isvoarele de 
sus ale stanll cu îngeri. Prag de lu 
mini sl învieri. 

Mal jos pe val s-a construit ma- 
Inastlre Curtea de Argeş, Imparateasa 

n iSif ■ P° , r 

Caralman pana la uriaşul Ceahlau sl 

bătutul der viscole Parau. 

Tara Imbracata In odăjdii arhle 
restl, creste In ochii lui Dumnezeu 
ca o floare In glastra. 

SI tare mulţumită a fost Ana ca 
l-a înviat din morţi pe soţul el Ma¬ 
nole, prin aducerea la lumina a blse 
rlcllor lui l-a trecut In ne nemurii 
rea spiritului spre marea cinstire 
sl blagoslovire a neamului sau. 

Meşterul Manole nu a putut s-o o 
moare pe Ana deoarece ştia ca mlslul 
nea el sl a copilului lor era aceea 
de a-1 supravieţui, de a nu-1 laşa 
lucrarea dăruită lui ca talantul 
din pilda Mântuitorului, sa se pra- 
padeasca împreuna cu sfârşitul lui 
pământesc. 

Deci rolul Anei meşterului Manole 
se arata mult superior celui de a 
fi sacrificata in zidul bisericii du 
pa obiceiul jertfei animale In holo¬ 
caustul pagan, ea,Ana, va strajul a- 
supra moştenirii lut Manole asemenea 
unei SI bl le. preoteasa a Logosului e 
tern, nu o va laşa sa moara. 

Din aceasta cauza el raman împre¬ 
una o pereche de nedespărţit, meş¬ 
terul Manole creatorul sl sfanta lui 
ocrotitoare la bine cat sl la rau pa 
na la capat. Ana. 

Cat priveşte pe Caprloara visului 
ea a revenit de mult In dumbrava p㬠
durii de fagi, asteapta chemarea ma¬ 
gica a celui ce-o va stl s-o rosteas 
ca tot asa sau nai bine ca Manole.Al 
cestuia 1 se va darul aducandu-1 ves 
ti de pe insula departata a moşilor 
Blajini. 

SI 11 va mal povesti despre felul 
cum a fost sacrificata, ea, o muri¬ 
toare, in locul Anei meşterului Ma- 

noie. 

Ecou al sufletului: Ana meşterului Manole. 

-VA URMA- 




MOS-RADUL STIRBAN 


Sin GARUANU 


Mns-Radul Stlnbah, cu acont numr 
al lui curat h'fwnrM', era un roman 
din «toarta Dunării. Nu aci po mânji 
ne* fluviului, cum \'ar înţelege, i? 
hat dcravtr un.«r\a mal afumi In vas¬ 
ta regiune populata acolo de romani. 
In xux po apa TI sculul. 

Satul lui era mixt* Juma 1 - Juma' 
romani '1 bulgari; nu romani arbl, 
denl xatu 1 r cuprins In graniţele 
vorbiri. Dar. rarca 1-a întrebat ca¬ 
reva pe locuitori atunci cânii s'avi 
stabilit a o' lr graniţe! Ax.i x\x f㬠
cut de către vreunii "mal mari" pe 
acolo <1 "gata’*. Mpx-Radu. când tre¬ 
buia «-a t rea ca prin partea bulgărea*; 
ca a satului* ceea ce lui 1 se Intam 
pla extrem de rar, zicea, ca * 1 alţi 
bal raţii, ca t recr "prin Uugarle". Nu 
prin "bulgarie", cum se obişnuia a 
se zice In tara pentru "graviinarie M , 
ci prin curata bulparlmr etbn1ca,d1n 
a cărei limba daca deprinde numai 
cateva cuvinte In lunga lui viata de 
100 de ani, un secol* Când trecea pe 
lanoa vreun bulgar cu lucrul la hol¬ 
da lui* el 11 zicea: "Hal bun lucruî 
lir acela 11 răspundea* "Rog ti pomn 
gali" - Dumnezeu Si-tl alutelAHfelt 
**^►^ 1 , unr«e* pe N#)gaJ*#ste xl xarbes 
te seara cu dimineaţa si ziua. tra 
scris el acolo prin actele primăriei 
ca "Mlrtanovlcl", dar pentru toata 
lumea el er« Stlrban si familia Iul 
ramlflcata erau: Stlrbanestll. 

Aia ca ml ţ«a na/arit mit, ascul¬ 
tând nu odata povestea lui, ia si 
scriu despre el, despre petrecerea 
iul In aceasta viata. Aceasta e In 
toate cele o viata de roman. Nu e iu 
Mclent* consideram, a declara pom¬ 
pos ea acolo In dreapta Dunării evls 
ia romani, ci cata mal mult chiar â 
descrie viata lor zilnica, simpla,a- 
pucatura lor, as rlce, din care st 
vede ca stilul de viata al acestor 
oameni este (sau erai umil romanetc. 

Hns-Radul Stlrhan era unul dintre 
cel mal înstăriţi, cel «*1 buni gos¬ 
podari In sat* Ca atare se bucura de 
buna vata In ochii tutu mea. Ave a hol 
de peste Vot st la flecare holda, a- 
ceasta era caracteristic* avea cate 
un cireş. Hal grupate 11 erau pămân¬ 
turile colo In *(tresar*; naica par¬ 
tea din hotarul satului numita ast¬ 
fel după mulţii sil cireşi de odini¬ 
oară. Tot pe acelo pe undeva era si 
un "Dealul v111or*(ca la Aucureslll]. 
Casa lui era mare. cu tinda roma nea% 
ca, odăi vaste, pivniţa spaţioasa, h 
păstrase si pe cea veche "batraneis- 
ca*, mult mal mica, deaseemnl cu tln 
da, vatra si casa • mare (camera d# 
rl, adlca]* în amintitul *< tresar* 
1x1 avea salaswl sau coliba* viile, 
un Izvor bogat In apa proaspăt a,Iur¬ 
tei de ol de care niciodată nu • 1 a 
lipsit. 

Avuxrse doi feciori, dar aceştia 
au pierit In primul război nond 1 « 1 
•t *ut~Madw a rama* cu nutvrlle,Chi- 
«a (Aarasrhlva] ii iada* si cu toata 
gospodarii multa vreme pe umerii sal 


Nurorile nu \\xu recaxatorlt, donare 
or cc considera, potrivit datinii dr 
«tund, o a rlr xunt îrgatr pr viata 
dr şotii lor acum doar trebut1 "Din¬ 
colo", la oralalta viata, unde Intr 1 
o *1 vor merge vi ele, Avea un no 
pot, Ranghel, nume axa dr drx la rx'¬ 
manl 1 din dreapta Punarl1 * oare,cred, 
va fi vrând xa însemne "Arhanghel".A 
font o 1vtopic întreaga cu Innuratoa 
rea acontul nepot Ranghel. Pentru ca 
era bun gospodar ni bogat, 11 veneau 
Iul Nex-Radu propuneri numeroase, a- 
proapr petici, multe din partea bul¬ 
garilor, na la pe cutare drept "nora 
huna". Pana la urma el s*« oprit a- 
nupra uneia caro ştia bine amandoua 
limbile. Nu- 1 vorba, Invatn ea sl u- 
na alta limba lui, a vlahului Radu 
Stlrhm ni a nepotului au Ranghel ; 
ma, veri tu, na anteptl pana atunci 
ni a nu te poţi Inter timp înţelege 
cu o astfel de nora, când aci In gon 
podarlc este nult xte lucru! 

0 trăsătură caracteristica avea 
Hon-Radu, aceea vie a ti bun povmtl- 
tor. Numai sa fi dispui tu de timp 
sa*î poţi asculta cate avea el de po 
vestit. tVxpre cr povestraT Ral, In 
prinşii rând *1 col mat mult despre 
cărăuşie Irl zicea când caraus, când 
chirigiul cu care $'a 1 ndr 1 e tni ci t 
In tinereţile lui ni a cutreierat 
multe localltati, târguri, bâlciuri. 
Cunoxtra toate localităţile roma¬ 
neşti din Serbia xl din bulgaria,par 
te din Oltenia. A font parţial sf 
prin Macedonia, ta vremea acrea, ca- 
rausla aceaxta Innemna totodată buna 
Instruire, acumulare de experienţa , 
Cu puţin *r deosebeau aceste poves¬ 
tiri ale lui Hos-Radu de cele, buna- 
oara, din "Hanul Ancutel" «le lui N. 
Sadoveanu. Atata numai, ca Hos-RadU 
nu ştia sa scrie, ca vie ar fi ştiut 
si asta, cine ştie. 

M asa a trecut vreme* xl Mos-R* 
dul Stlrhan a ajuns la adanci bătr⬠
neii, singurul din generaţia lui, 
rând de acuma si alţi bateanl erau 
mal tineri ca el. Pana la un tiu** a 
obişnuit el na laşa pana colo la ca¬ 
fenea, ca sa stea "de vorba" cu b㬠
trânii, Dr la un timp Insa n*a mal 
făcut-o. dat rănii «cela ceilalţi de¬ 
veniseră si el "nişte copil*.pe lan. 
ga varxta lui venerabila, 

> cam Izolase acum la turma tul 
cule si In familie unde acum creş¬ 
teau ti nişte strănepot 1 . Cedase ne¬ 
potului Ranghel, parte si nurorilor, 
din "prerogativele* sale, nu mal da¬ 
de* ordine, nu mal planific* #| nun¬ 
ei tn gospodărie. A reţinui pentru 
sine, tn afara de îndeletnicirea cu 
turma, treaba cositului In flecare 
vara. Tragea cu roata, 11 placeai si 
facea aceasta treaba tot asa de Mn# 
ca ti In trecut, fra tnca viguros. 

tu o fapta a ramai vestii Mo*yl 
Radu. cam In vremea aceasta; a sc㬠
pat el casa si butoaiele sale de ru¬ 
sii cel "eliberatori". Au sosit ru¬ 
sii "eliberatori*, întrebând ii pe a 


colo dr berlin, poate ca o fi Mlnd 
"colo după deal", preocupat! deaxr- 
mrnt dr "haz1a1i** nt dr vodca.Mrrx 
te, au pus ochii pr casa aratoasa a 
"chiaburului", xa faca din ea "cvar- 
tlr". Irau vreo A - 5. Când au dat 
xl dr butoaie In pivniţa pline cu 
tulea xl cu vin, Iar pe batran W* u 
va,-ut pr aci singur (familia fugise 
adapostIndu-xel, au hotarlt xa-1 îm¬ 
bete xl apoi sa-sl faca rl voia,după 
cum xtIm cu tatii ca procedau,In ca¬ 
zul dr fata vizând mal ales butoaie¬ 
le Acrleâ, 11 dam vodca tare Intr'un 
stacan de al nostru sM aranjam pg 
batran, sl-au zis rusii. Deci,11 "In 
vita" la pahar mare de vodca x( tţ 
spun fraza aceea noua binecunoscuta* 
"StnrU, xlava naşa, ml pabledlll" 
hem! Au ciocnit xl acum rusii gunta 
mal cu reţinere, ca astfel xa-1 pa- 
caleasca pe batran. ti rastoarna In¬ 
sa paharul In gâtlej pana la fund, 
Isl şterge muştata si exclama un u- 
sori of! Rusii asteapta sa si cada 
acum ca "trăsnit" sau cel putfn S a-! 
iipuce torx'pea î.t, dar MPs-Radu nfnfc. 
n%l jţKicar ocMf nu f ,*au umefft.f- 
tUP* ^ băutură, dedat tu r.x. Va 
rTnfrrgra asta cu mancare potrivita 
si cu muncA* S‘au privit rusii Intre 
el xl au ramas cam nedumerit 1.Mal pu 
nem una, sl-au zis Intre e1. H StarU, 
epeeo rari", au strigat. Pentru sta- 
rlcui nostru "raz" ala rusesc (care 
însemnat încă odatal suna pe romane^ 
te "raş"t adlca paharul sa fie "ratî 
băut pana la fund. 51 el a fost bucu 
ros ca rusii ar fi "rupand-o" pe ro¬ 
maneasca lui* "Ras,frate,cum sa nul" 

• le-a zis pe romanexte, A răsturnat 
la fel si al doilea stacan si Iul 
Moi* R«du tot nu 1 se umezeau ochii, 
nu-1 atingea băutură. 5*au privit ru 
sil Intre el miraţi acum de-ablnelea 
sl sl-au zlst nu facem cu asta nimic 
aici, sablralte-s! Sl-au luat catra¬ 
fusele si n*au carat In satul vecin, 
cu speranţa Intr’un noroc mal bun de 
cat cel ce l-au avut cu Nox-Radu. 
au amuzat atunci sătenii copios. 

Sl a mal trecut putina vrer*v xl a 
ajuns Mos-Radul Stlrban la al n*1 
100 xir ani împliniţi xl a tran xl a- 
tuncl otrosul* Tei-mlnat sezxxnul cosi 
tulul din acel an, numai ce xe trv- 
zexte nora acera a lui xlr nepot,cârd 
erau aci ilngurl a»axa, ca *>x-Radu 
cere sa-1 sroata din lada "ţoalele a 
le de xux", adlca ctle demult preg㬠
tite pentru «moarte. *A venit vâtol«J 
zis el nurorii. Unul s 1 * trall sl xe 
Isprava,te ||t«>1, celalalt Incei'e.A 
sa ca tu ,a pr-egatestl xt o lumatM 


*Ru se poate, talia, una ca a»tal 
Nu estl beteag* nu nimica!" * 11 fi" 
cea ne»a, contrariata, "te a fost a 
font, ru ;1wa »te asta;1 ,e închei# 
varul, rasi»unde f%'S-R«du1 Imperturba 
btl. Mumal tu, scoli ţoalele colea* 
pregăteşti luminarea xl te dutl repe 
de după Iile barhletul ,a vina xa ma 
rada*. 


V, du. nor», U, 

«.;; t: 

. Hct> h, rbt.ru) ob)%nu)t t. ,i, 
"«tur, , 4,, -' 

<))., tu rum, 

M r- mc,,: 

*"'**«> St)rb*n „i îl 
P^t. dr u ertdlnt, ) n viMj 

Î! f| J P ? K . S1 ^ *« P«rtr,e 
vini la îngropăciune", 

Odflta trrwtnit borblrrltul.ur***. 

“ * CU * pr *nUr*, cu lmbr««tul.Nos 

; î,î PUP , t9 î ,0 * t# U,t, s,, , cum 

<n Ult,W » «•< U f.l, ,tr,)r r o n a- 
m ’" t * f P« n t«lon) dr i)b> c „ 
crT, niA vrehr; c»«« S r cu 
chloptur* ţi maure) Urvj) t op)n.-| cu 
oMr)r ,) pr c4 p cActul* vrehr dr la 
n*. Cam la frl 11 rrau ţl ţlratrlr 
drmuH prruatltr, după datlna.rrniru 
Inmnrmantar*. huma) ca rrau no), nr. 
Imbracatr» cu w) niltr caractrrt^. 
tic) warcţfl. fra prlntrr p)rtrlr 

C\*,(u.<lui sl un r«l ttimn, jmUr- 

*crrfr/‘. 

WM* R 


xsra acum. Hor* \\ , t\ce . 

CA xN aceaxVa e \>*rVe cxwi'nnentt\ > 

portulu) tradiţional. Atunci o ţa 1* 

1 pună a laturi. 

Toatr fiind aeum prrqatltr, 

Radu crrr lumanarra, aprlnţa.Ul fa- 
cr atunci, crucr, 11 prlvrstr flaca- 
ra. Tranţmttc ţalutarl ,1 ţanatatr 
tuturor din famllU, <u 'Cu.** «* «• 
1-a putut astrpta. 'A s* ^alut» cu 
rl (>rntru uittrva data. strănepot lt 
vor trrbut c\i ort,-r prrt ţ* 
la scoal». Cel, O.ocupAtlHor 

dr altadata. carauţla bunaoara, pa»* 
toritul. lr*a trreut s» aerstora va- 
cui. 

Sl je culca H'*-R*dul p« a- 
ranjat aci sub castanul din fata ca- 
»»l. Iţi aranjraaa Mnr prrlna 'U 
cap. ţinând drrapta lumanarra. Inha- 
lra.*a arr dr Anta ori *1 eu aor.uta 
1,1 da »far*ltul. "S* 

Nora I»1 f atu ţr datoria IMat 1 m- 
t.t Prin hoe*t. rar. ,r chra-a Van- 
tatul" vr»t! »at«lul -’art.a Iul * 
.Kadu ţtlrban, c*l -m« batran dtn 

Cu r) un vrvttulu «jrnrrattr' 
vr.-ht dr romani vadra COh**ra tn — ,r ~ 
mani. CU umrratMI. mal noi M *• 
st le inua va fi. 









CARNET 


■ f* mcoujL utwsn.oto 

de kadu B«d»«*eeroj 

Ir. «di itrr% Carpatij din M> 

de Traiar. Po- 
tfflrv* teră o tarte 

I tar* vine te «ie arau wft- 

I limfele celor ce au îndur** 
dr% 4* margini te fncMsorî- 
le ten Româm», st&t cele re¬ 
gale cat şi c/enognisu Auto 
rte ette «al Anfre maţii fcv 
tefeetuali ronM al «ceata* 
secte, IM Radu B«4lşu»fai , 
iv&zi octogenar. 

La virat* 4e 21 4e a*i,D-l 
Rateu P/Jd«Usina a font în- 
mtH te Bara. La 22 4e »ou, 
fapt G n precedent te iatoria 
teroulsi amtiv^ membra 
ai Con*Uîtete dt DivrspDră. 
Iar dna ani mai terzio, Vite- 
Preseterse a) Lteunil Inie to- 
ivjtmte a Avocaţilor, te Cfla- 
greste 4e la Paria ten 1 ',37. 

CM Radu Bcateateaau apar- 
Unt nori te mii ii deosebit* a 
Urii noastre, a «cendenta te - 
miiiei domniei «aie mergând 
rânâ In Evol Medfe*. te rmrwe 

crmjM rornkrmm%<*' t* 


CttfbrrS jnrite/* steWte, 
raratti, StadH U Bvamd, 
«aga, F arU. intim* lecturi 
rfarzfrtet %i literare atimfU- 
te perfect J amflie ea te* ere 

.Mtueţte te Ură e «bute .ca¬ 
rte desfiinţase Parlamentai, 
te Iad edor drp& (Jarrmzr* 
ţara e drtate de regele erf- 
mteal eu dr#U U^ire/n care 
zactsaa reprezentanţii dui 
mal dlnamir ţi raţionalist 
partid da opoziţie, Partidul 
‘TotU pentru Tară; exprrtte 
ii.'i a Mişcării l.*so r rto¬ 
rt. Antoni etU ai el arestat 
Regele a «teaptl să-l ««pri¬ 
me. .şl o va face. 

Începe marea tragedie. Oa¬ 
menii noştri politici m pri¬ 
cep nimic. împreună ca C⬠
rd 3 făoeao jocsd amuad a - 
mdsl Încerca» ai «e onja- 
nlzcze cu oamenii MmcovcL 
Comite Codrean; avertiza¬ 
te! Dar din ordbnfl regelui 
a va a te fo aruncat te groapa 
comute deia JQava. Tlttee*- 
ca -propria lui victimă- va 
Uanhj cm hsmletfs- 



rtrela 14aKteatm aa 9 In fi- 
«•-- VrteUgett,.’ 

Deci Servietei (te Moravuri 
eaU ed esr* aplra r-oralirta- 
tea 7 ronteot Se prot* te/fca 
anal jow? 

In rege criminal, despotic 
care a triste* U mc*rt* Soi¬ 
rea anei generatei, Z pe vre¬ 
mea cănd te uri tr*te« trei 
*fatHc|XJ*: un rsge, m efcior 
al ar papă. 

A atonă terţii Hn seralul 
lamteflcr «tinse* este «a cm 
a) «plmdmilor, al faptelor o- 
neste, al năcatriei la ba ră, 
Tisnpte petrecut te tedriwrt- 
le carlUtt iS desftaarv ia o 
ampl/jire de cd ma^ Ins]'dra¬ 
matism. împletite ca «oferln- 
lele rr nu* ard %\ dto cele ^o- 
maniite, IrdkvrraXa ea drarna 
le familiei cu copte şi fărtrjţl 
aQate tntrV» mare durere, r,« 
fntretărr. dad autorte nevino¬ 
vat, a ftffratt cal vană, «au fl 
eMoufe tncă ai astă zi fl zic şl 
moral'' St h*r*AAm corr. a pu¬ 
tea rezista până dirsirAo de li - 
mitele durerii fi «jferfnţef 
meniţi. Cartea Ofn aatOlfălo- 
mfjrfJ/W «thw#* »e dS prtfett»- 
e yiO-Ww >^-| K, 
a «m mtera Ro- 


trlod»«. A ver va mm de de¬ 
parte -prin familie-; cete (de 

U»oă ai azi/; moali ai cbter 
dmnente. Strinavră făcută pe 
VMdn şl cUtură te tirr.p de fe- 
oeratii! Arborele geneategic 
cuprinde pe G-raî Budiauano, 
O-rai Ccdcer ^pe linia tată - 
latf; iar aurpea pe Iteă» rna - 
mcri/Jbeteiisanii. Precizăm 
toate aotKUsa pentru că ooă 
tând ctitoriRe de bateriei aae 
apfeai* Ir» trecut (rcâini laten¬ 
te apre aăracfy aă arătăm că 
artetocraţte rovnărmaacă m»a 
plutit mnai pe pajişte verzi 
aa» a «trt ia a mbră te curţile 
boiereşte ai conacsri, dara 
mărşălait te pe cărări aapre 
aiătoii de 6nri domnitor; ca 
Vodl Viteazul, Ştefan cei Ma¬ 
re ai î>far«: ta» Vodl-Cungăi- 
tei/Că nu a făcut col ecthrl- 
teţti imteoaade răiă de care 
vcrbeac ate edtenfcl ca Spă- 
Mfeiu^maviraţi caCeorgeaca 
aaa Mm-deraagogi ca Fără- 
Talpă, ioc; băgaţi te aceiaşi 
oală. feiacncfie, măndrle a 
terni] ti de boieri şi a- 
iazi dbrirrto** 
a ie şterge urma. Ope- 
ate p tai a făcut dte 
ţări) ce. uitat rraurdac. 
Ster putat ea te pigteele zfle 
U-ew mi rămas să a- 
i şl ia aşetexmnuu tera- 
•iiuptetorl din 



i croaiti şi 
pe piatră ou-i 4 
meni aşa < 
«n cer» căi de trnjdtM 


BB 

au 


a tetrcgU stirpe. 

te lSf)ă. A «torul 
I a a jall or 
ai bartc 

^ de ate 



fl acela cere le vor căra ca¬ 
davrele afară dfo celule. 

Antoneacb datorită jocului 
acestor politiciete dar si in¬ 
fatuări; i ii, ros de o boală 
neştiută, este predat Rege¬ 
lui care Ia rSndul dăcU pre¬ 
dă Moscovei. Va ajunge te 
fata ptuUffKâul de execuţie 
ordonat de oomonlştl şi îm¬ 
puşcat de teste baimanaie. 

- Mifeai, rege, primeşte pen¬ 
tru acest dar cea mai ma re 
decoraţie sovietică: ^rrdLnul 
Victoria -cu 77 de (ftarranta- 
oferit de călite ^talir» şl o 
detrorore subttă tmriesză. 

Tara este târftĂ de trăd㬠
tori te cea mal groaznică Tn- 
tnfedne ă tezerie 4b fo- 
delaogata d istorie. 


Citerr. câteva diategsri tete 
cartea D-D» Radu BuAşteoa» 

(pag. V;> te momtnhâ arev-*- 
rti Cl^340 care ilustrează 
c o pyrtbcnaiv corupţia şi iwr 
ralimua lui Carte D, rage, 
Aatorte spune; «Placam toc 
îmi de aossă la sădite Punda- 
ţimi Lteversitare unda trebuia 
să vorbesc asupra Impărăte - 
tei Uiaabeu a Austria!, eănd 
telefonul sună: «b-i av, hudv 
taan/f*. ‘Da*. 

-Aid P r efectura de Politie, 
ăervidte de Moravuri. 

-ţl ce vreţi de la rrăuf' te- 
trabai surprins, 

-7 ineţl o conferinţă la F ie> 
^da t te vers tură asupra In> 
păxdtesei Elisabeta a Austri¬ 
ei.. 

-Da, sf/ 

-VI te (Iţi atent te 

au faceţi tete o aluzie cu pn- 


Toate aceste cajiteti i 
topite cu glia «trăinosoască. 

Cartea descrie te mod co¬ 
pleşitor abjecţia gorilelor c*r 
liste si pe cele cs» profil flzi c 
PBfdo iifăiy eorr^aciste. 

Pe alt pian, sunt emoţiom.v 
te tetlmfle cwitee ale esteri so¬ 
mităţi juridic* adrtsaxaaJUj- 
rte-d -Istrate MJcesca- p e 
pricite morţii. 

Paginfle cărţii sunt pltee de 
sarprtezătoare sflrrmtxi sau 
prezente. Se revine teV» Iote 
copieşituar» apariţie tn 
zdrenţe -te cei tea T.vrhlv/riide 
la Ahte- a and bătrăn de ote- 
ribflă modestie ti TrJlţlsare ; 
era o florie a rrrăaflorth ce¬ 
le două războaie. Fredim teaio 
gte (dte memoriei 
-Cine mai eşti şi Uf? Acesu 
răspunde sfStLat de durere la 
întrebarea unui detinut fără 


-Sunt general J>jmitratete... 
Era tot durau. 

Stupefiaţi, deţinuţii deşi h㬠
mesiţi de foame se ritecădepe 
paturi şl iau poziţia da drepţi 1 
Scena rămâne -ca flecare pa- 
glte a cărţii- ancteogică... 

In secte te luminilor stinse’ 
aste o carte document printre 
cele mai mari An toate cele ca¬ 
re au apărte (Ar* acum pe tema 
fodKteoritar de suferinţă. * r. 
stil unic. O limfei nnnAnenscă 
superbi O frază ce m o poate 
•M decât ud tetei ectual de alea - 
te fldete, omul de cultură care 
este Av. Ratei budlşteans. 

O recocnanCdm cu plăcere lo- 
tragteui Ezfl. 


cronicar 


A APĂRUT: 


CEORGE BALTEAN 

IDEOLOGY 

AND 

ECONOMIC 

CRISIS 


Strategy and Tact ies 
in the East-West Relatioas 


Pnce 

Potugc 

T«al: 


k m nocxBrr 

MESiCH im 
wmOEtvfA.vy 


LSA 
S 1^00 
S 2.00 
S 20.00 




Nferlag K.M.Stockfert 




K&rneratra&o 2 
8000 5 

VVesî-'Serrrany 


UBERWEA 

-THE LBEHTY- 
M(7B) 3(1-7358 
Redacţia: 47-6 44SL Apt IR. Woods*. 
New M, 1077 USA 


CUPON DE ABONAMENT 


»M«U OC fWlIt.. 

»W£lt... 

«fffan/»rum. 

LOCAtiUTU.5TâTUl/MI0«I«CU.. 

COOUl . 


I«*ţ*TMT; OWICt COWTMWŢIl tytlW * fl *0*ti*Tâ n VCU 
■IŢi itCOUt 


ABONAMENTE: 

-St (torte ? Canada (25 US 
-bnşa $30 US 
















































UT A' 


V - :£ - ?~Lz ? A : T, .d' 


F%G. 22 


Viigi] Ierunca şi E. Lovinescu 


> :td- 4 > -•îHr-.lf' d- : 

se, i??*, i s 


ct ‘ * -rit ăl kt £4dfi* 

*»fîrw r 1 : d d;*ti r ,cnn' 4 - 

c? ^ L _:*1-ecn :r^« 

rt^-î re—cc“.~d x :*- 4 :/' an’ 
: ^:. t i- tjzi :î^- 

u : J ? 4 : 4 a ’ 4 rjc 

*x 2 


Cnnc* Cc C- '?*• Se = ’ 4 ^2 C-C'~ 
cr^ oed ddCntl, trfîc*’ 


W*. 


^ rr* 


' i cd : 4 :* 4 :c*^" d]. 

:?c? :«a;.* ^::ect 4 > r K» t 
:■■.:*- a LZ-c :n, d 'C c -«^n-d 4 
" d £. _:* 4 -»eccy. n t < - 4 cece— sw-r" 

J -d' ie«wcj-J<2r. ce o 
.î^: 41 si 4 : 4 ' C2ri, crc e* r 'r.r! 
se Vscrîe rdnre ^ ci'e f ' se 14 
’ d i: e; r c:rc s:rj?e 
’d L Lrr 4 -esc. t c^n^^'ţ.îr:- 
*el d fr tk 9 c* -4rî>d*îirt sf 
c .cr. ce cccc s' s-c :cr,^- 

-ea ’. 4 Ir -nc-esr-, a r-c c surd 
nil lupta cn-scv1etfcz,co*trlDd-c 
!a # »^CÎ2tl22fe2 S« C-Vtsl 

r*c' se 4 c. 

la. refedne cndse. •feri- -re¬ 
ia r ' ' 4 aii ca : :*^ci că • 4 -- 

: 4 * ie^cc, ce atrdr. r ~- 

teleoer ce ce - erre ’-.ş^e ce n- 
-*“e ’.. 4 , 2 *h-^ ce : «:. -c- 

-asn 4 - eci-, Sec >jrdt*esr. d Ic- 
£în 4 c- a:- cc*. ase rac ani < * a riard 
71^; a: Td ca‘>c- şl la c-r1 4 ca- 
dl’e cc-c.se * cj-rcsa ^ 4 -ecac- 
ts*- 4 cooirist 4 1 * 2 crescu d *^cw 
i#k3r*<a. 

> ^eî ce cr*: 4 e-« exista r 't^ 
el nese d- 4 eş 1 na orc sc iară c '.* 
o- 'îTcSC 1 esc 4 i;C ^ -' 

cc*ec :e-*l ld, csr*c ace rea r-dlcfc 
- articol, ca- n V 'ir/ : x -e^- 
a ir- îr^rtlşe.'ee: 
rlrvt :îrKC "‘ 

«escs». aH«te*-.-. •-' •*'***• 
r>r^U :* ---'■ rw -ni c* scTe 

«W ,1^-M /< 


•^r- 1 r*"?*/ r<*. ce-rcreţ 
’':c-Cî ccc -Ti, c 1 */ n d - catard- 
4 ?'* rccc-jne ;*? chsc.*. 4 *ce" kr- 
rzrc. 

: , -.i-* re %crr ca ceara *»arte :'• 
^ -î ;*. .1rd* îrco-.'Ctc/. T 
ce rec 4 ce a- 4 a înretrsloCafc cc ce. 
ce -ad: E.-cc< *:e^ ca :4-d cc-- 
sc* 4 pere :‘r * re:- 1 ., cr. î'Ce-e 
r - Cari c 4 r» 4 *, ml Tce\‘ - - e 4 
c? 1 .»? cmf^ st€ ce*c rs* Tardtâ. 

«se 4 ?* :nn*-sa se ^: 4 d ^t> 

c- 4 * ? r-d 4 d’ c- ^-a 4 .': k e 2 r* d 
%4 cc'=e "an'eSCS,, C* .n’ *’ CT~C*‘- 
ce-i nc-erenan.* -ec-c-ecte 4 r-c 
'est 4 , ce ce Tet critic ce stircu 
[Astfel de le-re* 4 *e 2 - 1 -test de 
'•'Ta;.' ->edreTac a’ p«r!ldd sS - 
rec—’nzrri se • lac Sec-pescs". 

îeese ied ci j* 4 f ; 'te*e:ia*f 
c 4 * cad, ;e crerute, r 'ce: sa 
-a 4 ciceacd sece s 4 e-c* 4 ♦* accS 4 
calea crlt 4 caVd E. Ladresc^,a*t^e 1 
:.: 4 cî: s 4 dsccn’ 4 cac ce c sm- lştl 
ace rac 2 lhid ce ::-I 4 ‘ea^.,c- 4 *c-e 
r^d ’.e * 4 r.d ale col lorii rcacc-e, 
dcef-ţeles Lr-ce :* ' dr?. I- 
tâc^r 44 i^rx1st-le- 4 ' 4 st€, dd ce 
rare nt se :.:*d "W: T- cad. 

Ea- d. Ie--^ca *. saped cdd- 
ci, €>ict ca edee se 4 de cr^aHrztl 
« eocvrtrâU rzl ales d cr:le1e*rF 
^*rr< f ng yg t 2 Td E. Lcrfnesc* 
T* iad, se cairre 2 ic Tn ca^ 

s 4 sforilcr c-ase ce cc-rca sa cât 
^ 4 cu r-i?re rod dl. Astfel cdd- 
*_* Ljce* I 4- '^* r* cdece* ce-a’ 
Vd re cârc era la Scrccrra.ra srde 
iad, la rucsreştl, c carte ces- 
:r c E. Lrrlnescs si T- ' 4 rr‘. dn 4 .:- 
' 2 * a” Seri 4 1 :d“:* ddd i c-e^- 
lâ sa cedare, dd s5 clipească cir 


ci * 4 z r **n~ leir—a-.:* 4 **scc 

d cd 4 ascST: *L J i 1 *g sci ecte.cu^ 
:’ "*1. ^.’T-escr c*' v&* 'xc-rre 
cddc rd' r . Sa c? »eow de ce a- 
sedt i 4 ccc acrii 4 fr d*dcc- 
dtaT ce aciid ^*cea r 4 ade,e oe> 
ii" li se a— ajscl d ace’as 4 L 
dc* «a ec*ia d c-ere-ia rcc'dc. r 
d- iad ’.î cn? la : J ds* 

2 —a ii ayic—d *c‘.rx.*d ra*e'e se- 4 
4 lc* *1 roca f 4 ace, ce rce se reale 
•ecea rar ce 4 ?* ce cirfnerte ce^.i 44 
d *• ce călise se ;cad scana : J e- 
ie 4 rsltrd rd-err' ad c« 4 tra 
răceli ca tara, cr ; *a a * c 4 * C 4 c î 
d* ’-e sima *£ndeas-e*. I 4 sf i 
-t diâr cdn*e acc^alr- 4 ^ 'd £.Lc 
» 4 tîesc- re *v 4 -eoc 4 ie , scc. ne d- •- 
ctr-c-E diol c'dcene 4 :t 4 s 
le d* er 1 *. *:ra re«a: t bH 
"1 re reata*c2, n- 4 aşa ce Ie-cr¬ 
ea' *or a- ral treceri si - 4 se ara¬ 
te ne rin&e c-^te- 4 ;' ş 4 

a* 4 cea’ ,td a-dsi , r T- a^ara cetd 
strict renr-at, ce cla-. 

ti- canea nea -x şti* re rrr *1 
scHW critldl r o*âr î dlad re r* 
rtrgîî Ier», rar p r ofil re rcade 
ra să- 4 a- 4 -iese cesrds, '? 4 * r ’je'- 
lat ce - 4 r : îd erie-'rad.^ I* 
•.rdpescB d * a -c 1 — âântcds*! 
rî a-ti-rirvdrlsRtT si. se cc- 4 e 

rdrt-e dccd'e rele sa 4 jesc—rr 4 - 
■a «Te r-'td*' r»ri*»?rr^. • j ' 4 

a«Ht circ ; d' 4 ! sî >rr‘ ,4 î: = ^ 

■»- «errHne’i^ - 

t- ce rd veste 4 nci: *I1re dH 
ci- 1-<erde, Ineres sai le« r:ra- 
U, t? l! Lcrimesen s'i 
-.rje’Ji r. ‘•icheietB^'-e ss^î’* 
2 :e rrrâ'^rn. r*c?ruieşte - 

tj frlrrUtzte- Ti»ctri« 

’..**, zzrs Tîtsie t r^blad »s.'â 
»r.-s5 ise-'Sr-.'.-'i şi inr^-iffî r'“. î. 
Lcrinescs prir stt^îaa *-i tscrîs 2 


T ‘ T* 


4 s^* n* - *-a 
-eşat t-ard-. 4 î şl J cin i ii- i ^ 

a- 44 4 Trrt-c c^c? ard-—r. 

rmşie si se ‘Senarei, * v - 
a-* oecâr si dieaccl Trec- 4 ! r 4 - 
tîrade 4 ~c«d*e tc«—, cc*-l r - 
td *d.oe 2 ‘ d L. 

^ -î* ! - ^ h * ew—itjit" • î 


n c m erc rrre a-ana r* 4 - 
*' *’ r * tard ci tZ 'cesci, td'-os 

si -cna, să*’ t—r* d re * - _ 
-ciBKrtart, e c dana *an nr 
^a-e r 4 snn c J rn :* 
r-*TC 2 rad srdri rd'-tr’ re re 
a-e neaaol -c^sânesr *a1 sorr. 

£• i^deesc*. r- 4 - ra-acien* sii 
^ a îr. r - stare i 5 ^ 5 . 
rea-*â acâ-un.' x ese-da". ae j-- 
ie aPsir—cc%. săs, denrc —e-er 
*- nean-e'e alatei>,1 d saeie% 
ce parca '«a- d ;d-: pecie tet 
s pl rit * 1 sedne’c- re a Srcdm" 
0 = dr : r® se adar redi ^ '=■ 2 - 
lilatoare răci ~i cidc. 

Si ca. 3 - eie«c"£c fiett a » ea 
r*;? si re-ea strin ca me'e Trî 
si de srde £. ^îesr şf m £>- 
ce- 4 . cen-. ca 1 c.- a să se 
mar? cS se cerrearâ re - .. se 
4 ir 4 seea, a- srrd-e Jb-r, riree 
.-oe»a r n- s?r2-. -. *«- 


:- -da car. : d rs ţn:- 1 «- 

;cre. ş\ X «sC. ciCV^rw c-tc. cru 

dnea "jdceii a is'd «1 ; tcc-- 
can rdd.c ranăr rscă ’ 4 iu :res- 
Ci, £.. SÎ rr rrecia si si scr*e* 
£p-re- 4 -, că sare , ^ar-arc- i c.' rscocâ- 
resc 1- aer, lort gffi 


a . wrl 


e 

s li 


cc> jftixlsence, 

Fel, -ertdu;, ren 

Fort să te H a*s pe fre^t. «*r- 
il si îs< fel ce d-d.d d dc- 
ddcare?* iSosoecti*-.! scrisese ci 
aciserldl sin fad mce si credr 
d, caned c- la dddi, ced dc- 
d 4 ‘. câd s 4 - 4 -cic'1 rm-. cerc. 
c’j . 4 te^-rca..., *Ce 1/1^ r t‘* c-c< 


cine’ 


.4 


Se :-d sead, cri 


aci Cle ilnl >r.ftCi* '.ec 4 c 
r^d '>sed-«d‘ dlnre cel care *- 
^â-cec si re ca-e c> * •* 

crcieste, sau -ecacicd la Perena 
,r^d 4 ca- la dard dairi?... -2 
4 1e îilt1« ta rrcrtle re care al ^C- 
-cjc-c. f-essen... Sî sperie ci r-ii 
riaBkci arest repena; r. u trece la 
Ursarul li-. Săd rcr ^1 icsare: .cr 
cioea Tulie capete*. 

><reştl€*tul r« r asc r 1 . eseu rv 
sre.ecea ci ; rin re acestea se *a 
wkrc şl al sâ**ld 

nai ed dea lor r* se poate, Oed 
car'acierl zarea oo«u «1 ca^zi r - 
«ol lasă ricl o Trădai a: “nef^ea 
tar-, care tr-rwse si s em*ze .Ir- 
gil Ierjr-ca, acest silat care r*j cor 
mc nopţi Tr. slr Iwânc cofei ri, atat 
de m-’.t era saslorat Ovpf cărţi, r .a- 
fld trecj^^ f ^7, tlrcll -ntar», le- 
r^rca, pirisea ţara şl ev arii acest 
t- 0 f starea ? r serioasa rîztc1-*-1 
* evoluat *»CtZ, car ^iri întoarcere 
spre dreapta}-. Aid sreapta se *a 



Poarei 


ţ^oeasflft din Ilipisesti. Gări < 










































LIBERTATEA 



jANUARTE - FEBRUARIE 1987 


PAG. 23 


DIN LUMEA IUDAICĂ 


MO S S A D 


Originea spionajului se pierde Tn 

negura Istoriei umanităţii. Permanen 

tă fascinantă a activităţii umane, 

spionajul a fost pe rând venerat, u- 

rît, temut ori privit cu dezgust si 

dispreţ tn funcţie de percepţie si 

de valorile morale şl etice ataşate. 

Pentru unii spionajul tsi are blnecu 

vantarea Tn temele biblice [vezi ceî 

12 spioni trimişi de Mol se să aducă 

Informaţii din Tara Canaanulul]. CI- 
+ * * 

ni cil tl consideră a doua dintre ce¬ 
le mal vechi profesii umane; prima 
fiind cea de prostituată. In fine, 
unii consideră spionajul ca pe slngu 
râ expresie reală a subconştientului 
unei naţiuni. Deşi, după cum vedem 
percepţiile sunt diferite, toată lu¬ 
mea este de acord asupra unul sin¬ 
gur punct: Spionajul este necesar a- 
tât pentru existenta unei naţiuni 
cât si pentru o eventuală expansiune 

politică ori «Ii lltâra. cm unurr m- \ 

vem diviziunea serviciilor de Infor¬ 
maţii ale oricărei ţări din lume In 
spÂowaJ politic şl wlTItar cu preva¬ 
lenta celui politic. 

CIA, KGB-ul, Mossad-ul constituie 
exemple de servicii de spionaj poli¬ 
tice. Atenţia noastră se va concen¬ 
tra Tn viitoarele articole, asupra 
Mossad-ulul, serviciul secret de In¬ 
formaţii actual al Israelului. 

Data oficială de pe 'Certificatul 
de Naştere" al Serviciului Secret de 
Informaţii Israellan, părintele Mo- 
ssad-ulul modern,este 30 Iunie 1948. 
Locul naşterii: o mică sală de con¬ 
ferinţe, deasupra unei florării cu 
numărul 85 pe strada Ben Yehuda din 
Tel Avi*. Clădirea, ce cuprindea fio 
răria si o cafenea la subsol era se¬ 
diul Shal-ulul, una dintre cele mal 
secretlve organizaţii evreieşti din 
perioada Mandatului Erltanlc asupra 
Palestinei. In acea perioada. Pales¬ 
tina şl ceeace va deveni mal târziu 
Statul Israel, abunda In organizaţii 
evreieşti care de care mal secrete . 
Materialul uman din care aceste orga 
nlzatll secrete Tsl recrutau membrii 
si conducătorii era format din chin¬ 
tesenţa slonlstllor dedicaţi, con¬ 
structorii Statului Israel, emigraţi 
din Rusia Tncâ Tn anii dinaintea prl 

lui Război Mondial precum şl din 
noile generaţii născute pe solul pa¬ 
lestinian. 

Primii veniţi au adus cu el expe¬ 
rienţa comunistă câştigată tn şcoli¬ 
le conspiraţiei Internationale evre¬ 
ieşti ce-a reuşit Tn final si Intro¬ 
ducă Teroarea roşie Tn Rusia pravo¬ 
slavnică. Evenimentul este deosebit 
‘Bftrtant pentru viitoarea desf㬠
cu succes a planurilor slonls 
Din acea clipă organizaţii le se- 
evrelestl ce operau Tn Ilegali 
pe teritoriul Palest1ne1.au be¬ 
at de a uterul financiar si lo 


glstlc acordat de către confraţii 
lor slonlstl aflaţi la conducerea So 
vletelor şl a serviciului de represî 
une denumit CEKA. Brutalitatea cu ca 
re au fost ucişi milioane de creş¬ 
tini ruşi precum si metodele necesa¬ 
re ascunderii realităţii Holocaustu¬ 
lui Creştin constituie fundamentele 
unei filosofii ce va face posibila 
exterminarea cu sânge rece Tn zilele 
noastre a sute de copil si femei pa¬ 
lestiniene din lagărele de refugiaţi 
din Sabra si Shatlla, Iar lumea llbe 
ră va lua act de mascarada "procesu¬ 
lui" din New York Intentat de Briei 
Sharon publicaţiei "Time", "proces" 
In urma cânia cel responsabil de ma 
sacrele amintite era exhonerat. Eve¬ 
nimentele menţionate dezvăluie o 
frontieră dlntr'un nodus operandl ce 
va constitui baza relaţiei dintre 
serviciile secrete politice şl mili¬ 
tare fsraellene. Una dintre primele 
cre aţii ale Ş1 o.n I.sculul Monoici 
pe teritoriul Palestinei aflat sub 
Mandat Britanic, o constituie Haga- 
nah- ul, organizaţie secretă Ilegală 
a forţei de auto-apârare a evreilor 
din Palestina. 

Haganah- ul era structurat pe câte 
va organizaţii secrete, flecare cu 
propriul el serviciu de Informaţii . 
Serviciul propriu de spionaj al Haga 
nah-ulul, Sherut Yedlot, va fi cunos 



tlm clandestin de armament către Pa¬ 
lestina. 

Rekbesh-ul înfiinţa corporaţii 
sub firme false Tn străinătate, »4m- 
brll el trăiau clandestin sub Identl 
tăţl false Tn ţări aflate la mari" 
distanţe de Palestina. 

Agenţii Ilegali al Mossad-ulul,Re 
khesh-ulul şl al secţiei arabe a Pal 
mach-ulul vor constitui osatura ser¬ 
viciului secret Israellan din anii 
1950, 1960 şl 1970. 

Dar sâ ne reîntoarcem acum după 
această prezentare succintă a struc¬ 
turii si paternităţii Mossad-ulul mo 
dern la momentul naşterii progenitu¬ 
rii din 30 Iunie 1948. La Sediul 
Shal-ulul din Tel Avlv se adunaseră 
Tn acea dimineaţă capii organizaţiei 
tn frunte cu colonelul Isser Be'erl. 


cut sub numele de Shal . Misiunea lor 
era de-a penetra administraţia bri¬ 
tanică, de-a Infiltra populaţia ara¬ 
bă din Palestina precum si de-a su¬ 
praveghea organizaţiile evreieşti dl 
slderte. Forţa de soc a Haganah- ulul 
era constituită dlntr'o elită de mi¬ 
litari încorporată Intr'o altă orga¬ 
nizaţie secretă PaTmach , ce-sl avea 
propriul său aparat de spionaj a c㬠
rui principală misiune era de-a 
•planta" tn comunităţile arabe, ti¬ 
neri evrei ce "pozau" drept arabi. 

Celelalte două organizaţii secre¬ 
te ale Haganah- ulul, Pekhesh- ul, a- 
qentla de procurare a a rmamentu 1 ui 
din afara Palestinei si Mossad le-A- 
llyah Bet [Institutul de Imigraţie 

"B"] sunt deosebit de Importante în¬ 
trucât constituie fundaţia pe care 
se va ridica serviciul secret modem 
al Israelului. 

Rekhesh-ul si Mossad-ul erau con¬ 
duse de Shaul Avlgur ce Izbutise si 
coordoneze activităţile celor două 
organizaţii din apartamentele sale 
din Geneva si de pe Champs Elysee 

* din Paris, creând de fapt primul ser 
viciu secret International al Israe¬ 
lului ce încă nu luase fiinţă ofici¬ 
al. 

Mossad-ul era însărcinat cu falşi 
flcarea "paşapoartelor, stabilirea de 
rute de Infiltrare Tn alte ţări, or¬ 
ganizarea oe case clandestine precum 
si cu asigurarea transportului mar1- 


Printre cel de fată erau Benjamin G1 
bl1 . şeful Shal-ulul din districtul 
JeVusallm. Avrahan Kldron , şeful dls 
trlctulul de nord, Borls Gurlel, şe¬ 
ful Departamentului Politic si Isser 
Harel , şeful districtului Tel Avlv 
ce avea Tn sarcină disciplinarea "dl 
sldenţllor" ce nu voiau să recunoas¬ 
că autoritatea conducătorului poli¬ 
tic al Haganah-ulul, Ben Gurlon , de¬ 
venit Prim Ministru al Israelului. 

Isser Be'erl fusese însărcinat Tn 
acea dimineaţă din Iunie 1948 cu re¬ 
organizarea Şh^î-uiul. 

Shal-ul va fi divizat Tn trei de¬ 
partamente. Primul va fi Biroul de 
Spionaj Militar prescurtat A.M.A.N., 
ce va lucra strâns cu RAN - Departa¬ 
mentul de Contraspionaj. Şeful Biro¬ 
ului de Informaţii Militar [AMAN si 
RAN] va fi Isser Be'erl. 

A_dgua diviziune a Shai-nlul va 
deveni Departamentul Politic al Mi¬ 
nisterului de Externe însărcinat cu 
culegerea de informaţii din lumea In 
ternatlonală. Conducerea acestui de¬ 
partament îl revine lui Borls Gurlel. 

Al treilea Departament va fi cel 
de Securitate - Shin Bet [Sherut Ma- 


Snal-ul va înceta să mal existe si 
noul serviciu de Informaţii Israell¬ 
an modem va lua naştere. 

Vor trebui să treacă câţiva ani 
dominaţi de Intrigi, asasinate si a- 
venturl scandaloase până când la 1 
Septembrie 1951, în urma unei direc¬ 
tive a Prin-Mi nistrului Ben Gurlon 
se autoriza constituirea unei noi a- 
genţll de Informaţii însărcinate cu 
conducerea operaţiilor de spionaj în 
străinătate. Agenţia va purta numele 
de Institutul Central pentru Informa 
ţii şl Misiuni Speciale abreviat M0^ 
SSAD [în traducere Institut]. Noul 
director va fi Reuben Shlloach, fiul 
unul rabin, cu un bogat palmares în 
acţiuni consplraţionale sub masca li¬ 
nul ataşat militar al Israelului la 
Washington In anii *50. Minte strălu 
cita, dar lipsit de orice capacitate 
organlzatorlcă adnrt nistratlvâ,Reuben 
Shlloach se va dovedi Incapabil pen¬ 
tru funcţia de sef al "unicului* Mo¬ 
ssad născut în 1951 şl un an a»i tar 
zlu Tşf vă da demisfa. 

La şefia Mossad-ulul va urmaj- 
sser Harel sub a cărui conducere Mo¬ 
ssad-ul va deveni unul dintre cele 
mal potente servicii de spionaj din 
lume. Secole de experienţă Iudaică 
caştlgata în climatul politic si mi¬ 
litar din ţările Tn care Iudeii se 
stabiliseră, aplicarea prealabilă a 
acestei experienţe pe terenul tero¬ 
rii Revoluţiei franceze din 1789 în¬ 
tâi, apoi pe terenul terorii roşii 
din Rusia bolşevică, sistemul rabi¬ 
nic dominat de Talmud precum si ul- 
tranatlonalisnul "Rasei Alese" combl 
natâ cu penetrarea si controlarea 
cercurilor de Influenţare atât din 
Lumea Liberă cât şl lunea de după 
Cortina de Fler, sunt factorii ce de 
termină fără îndoială rcbllurlle şi 
acţiunile eficiente ale Mossad-ulul. 


-VA URMA- 


bltachan]. Şeful acestui departament 
va fi Isser Harel. Din acest moment. 


Lapesco AUREL 


fit 1 


‘Bliifcr din Oi tenia 


1 



























LPKRI AH A 



jANUAI'H - H.BHtJAMU \ 9«7 


l't/i. 24 


orv 




«MST 




In Marti* 1W' -/au împlinit ISO 
de an 1 dela data când Texasul n t n- 
cercat un mare vlsr * trai Indepen¬ 
dent. 

0**1 durase -Atunci- numai 9 Ani, 
visul *■ Ia fol de viu, ba chiar mult 
mal flerblnt*, azi, tn sufletul ace¬ 
lor oameni tn'votaţi perpetuu Intr'o 
ţi nqur), Ireductibilă formă do Inde¬ 
pendentă ' 1 împlinire: libertatea cu 
Cir* venim tn tun»*. 

Acest Stat, Texasul. CA 0 Olteni* 
nord Africani, est* d*- trei ori mal 
întins declt ţara noastră, cu o popu 
liţle do ] r , milioane. 

In ciuda celor câteva centre <j e 
concentrare urbani, majoritatea oam* 
ni lor pr*f*ra aici a te pistra tn a- 
tltudlnea de suflet rurali si tradi¬ 
ţionali, acra stare de p rotundă si 
binefăcătoare Sănătate atacată ari 
peste tot cu un sistematic asalt de 
netfff)icab1U furie. 

Pentru care motiv,In mod natural, 
mal toată lumea evit! din răsputeri 
efectele alunecoase ale tr.tr1g*r11- 
lor modeme, H f .eu neapărat Intim- 
^^ptTt'am- TrerltoareT 

fapt de care oe-am da s*a»M defn- 
dată ce am străbate mal pe'ndelete 
acest pământ al Texasului, cu» s'ar 
zice v 4 ' la noi, "de-a lungul si de-a 
latul-* 

Asa cum a fâcut-o cu un an tn ur¬ 
ma compatriotul nostru vaslle Bolos, 
ocolind Texasul -pe jos- In ISO de 
zii*. între Septetele 1985 si fe¬ 
bruarie 1986. 

A parcurge cu pasul SOGO de V». 
ar apărea ca ceva "tn afara timpu¬ 
lui" ori -cel puţin- In afara epo¬ 
cii; după cu» ne pare şl noua cl es¬ 
te cazul, Lucrurile însă se 1»i>ogi- 
tesc şl mal concret tn desluslre.d*- 
Inditl ce ne-am apropia -chiar doar 
tn tăcere- de «ajll* fcâloş, aşa cum 
tn fapt au f|cut-o nenumăraţi reper 
teri americani dela ziare şl posturî 
le de televiziune, mal ales din T*. 
ras si California,pe timpul celor S 
luni de odisee. 

Plăcut proportlonat şl at1et1c,cu 
ocMI Intenşl al umil artist, compa¬ 
triotul nostru are -la 43 de ani- en 
tuzlasmul perpetuu al debutului, cu 
însufleţi re Integrali, adăpat la flj 
tina de elixir a marilor cr*d1nţe:a- 
celea f âr| de sfârşit. 

născut şl crescut -a» zice- alter 
nativ, Intr* bucureşti şl Carpatl.e- 
roul nostru e înzestrat dela însuşi 
Dumnezeu cu simţul măreţiei Naturii 
şl al f rumosulul [Urn, pe cart -cu 
puterile lui- încearcă a-1 desluşi 
şl transform», In Totul şl V> Om, In 
forme si culori pentru urmaşii noş¬ 
tri. 

(jeriăndo-şl baruri le s 1 setea 
de cunoaştere ca ghid de minte, car¬ 
tograf, meteorolog şl alte Indeletnl 
elfi convergente Inel din ţară, pre¬ 
cum si tn paralel, In încercări de 
pictură şl sculpturi, a trebuit -la 


versta d* M d* ani-, a se transpir 
ta p*ste ocean, la 50 Sm. nord de o- 
raşu 1 texan Moufton und* trjlest* d* 
la sosirea sa Ir. 1078, 

Aducând CU *1 văzduhul 1 ne f iM î 
al tării noastre pe cam, prin r#»t.a- 
morfoze şl alcMmll sufleteşti si 1- 
A purtat şl ejrtlns tn tot Texasul 
s1 # n cMar Africa întreagă pe unde. 
a călătorit tn aceşti 8 ani, /aslle 
a oferit pentru cinci luni întră 
ţi sama pretutindeni a unei Inlrrf ro 
mănr şti, însetată să absoarbă nemăr¬ 
ginirea ce ni s*A dat. Şl A o trans¬ 
forma apoi In graiuri, culori si for 
me de coerenţi ţi frumos. 

Jertfa devotatei sale soţii Ana, 
precum şl însufleţirea cu care ea si 
cel doi copil al lor, abia majori,1- 
au încurajat şl susţinut tot timpul, 
compun o ofnndi cu atât mal bogată 
şl înălţătoare, una numai, din ceea 
ce istoria spontani de peste 2000 de 
ani a poporului fcomin ar putea ori¬ 
când oferi. 

Personal a» năruit [ca veche cu¬ 
noştinţă §1 prieten al familiei, te¬ 
ci din ţarii, %n fiu ţi eu 
parte şl martor In această rinl-odl- 
see românească In Jurul Texasului ,tn 
plin secol 

fiind alături de el clipi de cli¬ 
pa, pentru aproape trei luni din ce¬ 
le cinci, prin vastele altare tc/ane 
ale naturii, am vrut să consemnez a- 
1 ci această mărturie despre nobleţea 
simpla a unei mici Jertfe româneşti, 
închinată libertăţii şl setei nestlr» 
se a omului tn cautarea Demnităţii. 

Cum Texasul este şl o vastă faună 
si piscine de vite, aş evoca -printre 
altele- mirarea mută,perplexa si car 
dldă cu care această specie de mar¬ 
tori -vitei*- l-au petrecut peste 
tot pe Vaslle, mal ales că niciodată 
prin deşert nu văzuseră Inel "un om 
pe jos". 

Jertfa lui vaslle fcalos e o dova¬ 
dă anonimă -una din atâtea- că aici, 
departe de-acasă mulţi avei* cu noi. 
In Inima noastră, tara întreagă, ale 
clrel suferinţe si bl necuv ânt Ir 1 
vreai si le'npărtăjlm după puterile 
noastre, cu lumea Toatl. 

DlTMUKi; POPA 



RLUGUŞOR... ÎNTÂRZIAT 


Bln* v-am găsit fărtaţl 
f /l surori, copil şl fraţi 
Cur. odată tn Cârpiţi 
la Craiova sau Oâlatl, 
r în/J '.c ţăla porcu'n curt* 
fie ffeeam tob* din burt* 

>1 cîroaţl, şl caltaboşi 
Cum s'A fK/menlt din moşi; 

8u stan la cozi ca acum 
CI punea* junca la fum. 

Oau tn sat la Vadul Anii; 
cît de frumoşi ne-au fost anii* 
La Tecuci, lehllu. Muşii 
Alnă când sa vina ruşii. 

Ca săracii c*1 de-acasă 
M'au acum nimic pe masă. 
fiu sarmai*, nici urechi 
Hlrl vin nou, necum de-1 vechi. 
Toţi pe brânci ca şl furnica 
Oar In tara nu-1 nimica. 

Hu mal sunt tăciuni In sobă 
Numai praful de pe tobă! 

Dar speranţa a rămas: 

Ce-o veni din ceas In ceas! 
la mal manaţl nil, 
hal, băl,HAIf 

Noi vă face"* o urare 
la toţi cel din lumea nare, 
Asvlrîlţl peste hotare 
De coe»in1 stele fiare, 
iar acelora din ţară 
Ce duc Mpaurl sf ocări, 
t# dorfm la «fc tf ^ 

•îr.mîf Il4.rar.* 

Luptă toată dlaspora 
Ca să le sosească ora 
libertăţii si belşug 
SI Ieşirea de sub Jug, 

Clei toată lunea o ştie 
Împilarea nu-1 vecie; 

Iar va fi In Sărbătoare 

fcomânla noastră ^are. 

Mânaţi mâl, 

hal, hăl.hil! 


S1-aco~', c # am tăiat cur* 4 mj 1 # 
^r*gătIţi să # ncMd*m amil, 
Ji/Millm ultima pană 
A curcanului... 7. Pana. 

Ca rl^piins, ne-a» propus, 

S4 vorbi» şl d*spr* Arg^is. 

* ewi «i-a îpus-o unu' 

Cuiturnir la Sector 1 . 

SI lovituri de teatru 

Chiar după,,, şaizeci şl patrii. 

11 ved*m cu» pe'ndtlet* 

Intră'n ori re coedt*f,e 
De biserici şl de lupt* 
f > ** dlaspoil-- ...rupte. 

J1 de-odatl auzi, hopa, 

Că-1 plecat In Europa! 

^Icl-aşa din Tntînplar* 

I a cât*-o Innomăr.tare, 
fi* câ e la Vlena, 

în Brldgeport sau la Atena, 

Si rv'teu de bună voie 
Cste unde ou-1 ...nevoie! 

Cum se pune o capcană 
f prezent şl ...Zorba Pană. 
Cutreieră tot noroiul 

II vezi vorbind cu Butolu; 

Plin exilul de duşmani 
Plătiţi din ţară cu bani... 

Mânat 1-1 mal, 

'hal, băl, htt! 

De urat am mal ura 

Vf-f frici c'om InoptS 

>rîv— * 

Sar Ir» hnuS (W-o *,S dfă 

Sâ facem Ta noi lumini 

Ca acel r4runt besmetlc 
Ţine tara'n întuneric. 

SI In amil care *1r* 

S-auzim numai de bine 
Si dea Domnul si vl scriu 
Câ Ni cu e In sicriu. 

Ia mal mânaţi măi, 
hil, hll,hă1! 


( 


Contrazicere 


Vaailft Bakif 


Un cocoş ţi o găină. 

Se clorovălau de zor: 

£1, zicea că*1 lună plină, 

£a, cl nu-1 decât un nor; 

-Măi găină, tu eşti chioară, 
f rolundi ca şl-o oală 
Şl de mare, e cam nare. 

Dar e luni, ca sl-un soare. 
Luminează neagra noapte. 
Asmuţind clinii să latre, 

-Cu sunt chioară? Tu eşti cMor, 
Nu vezi că e doar un nor? 

Şl zici că si luminează... 

Cred c*o lampă Iţi flleaza, 
Şl-unde-auzl tu câini lâtrlnd. 
Când e linişte, mormânt? 

-Da' te u1ti*n sus găină. 

Că nu-1 nor, e lună plină. 

Ca o mămăligi coaptă. 

Sus pe cer stă nemişcată 
}1 zâmbeşte către mine, 

S*o Iau de pe cer că-md vine. 
-Nemişcată zici, bădle? 

Mişcă, parc*ar fi piftie... 

Poate tu al, cine ştie. 

Mămăligi, sub chelie!?... 
fugi de-alcl cu-aşa prostit 
Şl de vrei, a ta să fie. 

-Doamne, ce^cipitânare 
In grădina ta cea mare 


Tot 

Cu. 


Nu «â crede nici sâ moară. 

Că e luna'n cer de-aseară. 

Chiar de-1 cade’n cap acuna. 

Ca, o ţine ca nebuna... 

-Cum să cred? C'aşa *re1 tu? 

Că mă doare sufletu* 

ereu, tu al dreptate, 
ce sunt? 0 nulitate’ 

Numai ca tine si fie. 

Cu ce zic e... gălăgie? 

-91ne, fie, e un nor, 

$1 termin ca simt că mor, 

SI de-nH spui că dă si ploaie, 

0 si-ti spun: 

"SI cu pietroaie"! 

Trăsnetele 
Cântă'n cor, 
fulgere. 

Se-aprind din nor. 

Toarnă apa cu găleata, 

Unde-1 mama* 

Uode-1 tata, 

S'a lisat şl cu furtuni. 

Tot pământul 11 adună. 

Ah, ce nor afurisit, 

Chiar in ţeastă m‘a trăsnit!!! 

-Zid ci-1 nor? Chiar eşti trăsnit!!! 
...Cste 1una*n asfinţit... 

Vâlerio CERCEL 



















8 4 Z 


L E r E 

—-C o m u n i c a t-- _ 


§ Duminică, 25 Ianuarie 1987, în cadru) Bi¬ 
sericii Sf. Gbeorghc din Toronto, după ofi- 
Sfintei Liturghii, a avut loc sărbăto¬ 
rire* Unirii Principatelor Romane -Munte¬ 
ni» si Moldova- dela 24 Ianuarie 1859. 

Despre semnificaţia măreţului eveniment 
au vorbit Preotul paroh Mihai HandraburJ). 
Chircii si !>oru N. Popcscu, în făta unei nu¬ 
meroase asistente de peste 400 de persoane. 
Societatea culturală ‘Dacia* a prezentat în 
contimare un foarte bogat si va riat pro¬ 
gram artistic. 

SI intonat de către corul societăţii ‘Da¬ 
cia Imnul Canadian şl ‘Trei culori*. întrea¬ 
ga asistentă a dansat ‘Hora Unirii* iar la fi- 
rml s*a cântat ‘Deşteaptă-tc Romane*. 

Si-au adus aportul la reuşita acestei fru¬ 
moase manifestări: Ileana Matei, Matei Hoj- 
botă Sr., Anca Steflncscu, G. Dorn, Andrea 
Ordeanu, Marinari şi Ion Mintiei, Toni Lu- 
pu, Carol Novac, V. Nîbrovschi. 

CORESPONDENT 

Ţ Dr. EMIL ILIESCU 


■ C emurutatea Romi ni din Toronto, Cana¬ 
da, ne anunţi neaşteptata încetare din viată 
a celui ce a fost Dr. F mii Iliescu. 


■ Grevele şi puternicele mişcări de pro¬ 
test crescute îh intensitate brusc după 26 
Ianuarie 1 987, atât la Bucureşti cit şi îh în¬ 
treaga ţară, fie ca la ora actuală să nu ştim 
exact situaţia care domneşte în România. 

Agenţiilor de presă din Occident le par¬ 
vin ştiri din ţară din ce in ce mai nesigure 
privitor la familia domnitoare. Corespon¬ 
dentul ziarului ‘London Times* vorbeşte 
răspândirea de manifeste pe străzile Bu- 
curestiului în care se cere plecarea de la 
conducere a tiranului Ceausescu si a fami¬ 
liei sale. Reprezentanţii presei occidenta¬ 
le vorbesc de organizaţii si asociaţii clan¬ 
destine înfiinţate th grabă atât îh Capitală, 
ca si pretutindeni în tară. 

Crunta lipsă de alimente, mizeria cres- 
câncft, lipsa de libertate, arestările,bătăi¬ 
le, toate acestea au contribuit la o recru¬ 
descenţă a manifestărilor făţişe contra pa¬ 
ranoicului dictator îh ultimul timp prin^e- 
vc îh fâbrici, proteste de stradă si, institi- 
iresa unei grupări ad-hoc ‘Acţiunea Demo¬ 
crată Români’ cu sediul clandestin îh Ca¬ 
pitali. 

După cum se anunţă, odată cu declanşa¬ 
rea protestelor îh tară, atăt Coauşescucfit 
si membru fămiliei sale nu au mai fost 
văzuţi îh public, deşi presa si televiziunea 
continua si le ridice osânde ditirambice. 

JOS TIRANIA COMUNIST Al 

q ft ft & q q o q co i ftftft 


■ Comunitatea Românilor din Franţa tine de 
responsabili şi condamnă tonte guvernele si 
persoanele care s*au perindat la conducerea 
Ţlrii, din l ’j ’5 îhcoace, de la Ana Pauker si 
complicii ei, guvernele Petru Groza, Gheor- 
ghiu-Dcj, Nic. Ceausescu si toţi care vor 
veni după ei, si—1 acuză de genocid şi de cri¬ 
mă îh contra umanităţii, îh persoana Popom- 
lui ho.nin î 

Comunitatea ţine do responsabili si de co¬ 
laboratori la această crimă toate persoane¬ 
le care au contribuit -conştient sau inconşti¬ 
ent- la pregătirea stării politice şi economi¬ 
ce dezastruoase îh care se găseşte a stă z I 
Neamul | 

Comunitatea ţine de responsabili toate 
persoanele care au colaborat şi contribuiţii 
arestarea, condamnarea, torturarea şi asa¬ 
sinarea oricăruia dintre Români, 'deLa Vl㬠
dică si pini la opincă* I 

C omunitatea nu recunoaşte nici o cocxăan- 


narc făcută după legislaţia comunistă, a ce», 
ta fiind făcută ‘de circumstanţă si nu după 
ordinea morală si naturală* ?* 

Comunitatea nu recunoaşte desfiinţarea» 
sericii Greco-CatoUce şl ţine de responsa¬ 
bili - In special- pe oricine a contribuit la; 
restarea, anchetarea, condamnarea si tortu¬ 
rarea episcopii or si preoţilor ei 1 In acelas 
timp. Comunitatea cere restabilirea imedia¬ 
tă a Bisericii Greco-Catolice şi punerea ei 
îh situaţia de a-şi putea exercita misiunea I 
Comunitatea consideră nule şi neavenite 
toate măsurile luate de guvernele comunist; 
care au avut ca scop ‘mistificarea istoriei 
noastre*, îndepărtarea României de civiliza¬ 
ţia occidentală şl negarea latinităţii noastre? 
Adrian CHINTESCU - Preşedinte 
D. CRETU - Secretar generai 
Ion ROTARU - Secretar general al Asocia¬ 
ţiei Foştilor Combatant!. 


ftft.ftAAft.ftft. t Aft ftfl fi fi.flJU.ftfl fi g g fl fl ftAfl fl fl fl fl fl ft Q g fl fi Q 0 o o p o Q q o o o q q q q o o o o 


NE-A PĂRĂSIT I. P. S. S. EPISCOPUL 
VALERIAN D. TRIFA 


Devotamentul şi omenia cu care îngrijea 
pe cei suferinzi, au făcut din Dr. E. Iliescu 
un om respectat care cu greu poate fi uitat. 
Dr. Di eseu a fost unul dintre cei ce îmbr㬠
când 'halatul alb*,era conştient de etica sa 
profesionali. Îngrijirea pacienţilor deveni¬ 
se la el act de probitate pentru întreaga di- 

—----*"• •- ^--** » a roo- 

c£)( celor îh sufejrinţA a Jtaart noproţuit, imr 

pcouru medicina româneasca, o vie şi ono- 


u __r Orice ale txAnaxllor; 

si înfăptuit la regretatul dispărut cu preo¬ 
cupări extraprofesiooale dintre cele mai 


meritorii. 

Ne alăturăm comunităţii românilor din 
Canada transmiţând compasiunea noastră 
U pierderea celui ce a fost omul de carac¬ 
ter, Dr. Emil Iliescu. 

Dumnezeu să-l odihnească ! 


ftftftft.fi ftftJLft.fi UI8.UU8.ULU1 fififtftfi 


Citiţi 

LIBERTATEA ! 


RĂSPUNS LUI ARGUS DELA CUVÂNTUL 
ROMANESC 


-CEREMON'IA DEPUNERII SALE LA VATRA- 


Când eşti plin de otravă. 

Un vers spurcat îl scrii uşor 
Clei ‘tu’, sărmani pleavă. 
Eşti coadă do topor. 


CULMEA RIDICOL UI ATI... 

Argus scrutând prin întuneric, 
Storcându-şi creierii, besmetic, 
lntr*un târziu a declarat 
Ci pământul ... e pătrat. 


TALION 


Ne-a părăsit, trecând în lumea celor drepţi, LP.S.S. Episcopul VALERIAN D. TRIFA, 
în vârstă de 72 dc ani, capul Episcopiei Bisericii Ortodoxe Române dela Vatra ,Mi. timp 
de 33 dc ani. 

înalt Prea Sfinţia Sa a decedat îh noaptea dc 27-28 Ianuarie a.c. Thtr*un spital din Cas¬ 
ca! s, Portugalia, ‘îh urma unui atac de cord*, după cum anunţă agenţiile Internationale 
cicero i>a. 

Rlmăşicolc s*la au foat aduse in 

Rămăşiţele Sale pământeşti au fost aduse th Statele Unite şi depuse la Catedrala Sf. 
Gheorghe din Southfield, Michigan, Detroit, unde, un sobor de peste 50 de preoţi Tn 
frunte cu LP.SLS. Episcopul NthanacJ, a oficiat slujbele care au dus pe ultimul drum 
rămăşiţele celui dispărut îh ziua dc Vineri 6 Februarie 1987, fiind fhmormântate la 
cimitirul dela Vatra. O mare mulţime de credincioşi a ţinut sl ia parte la această tris¬ 
tă despărţire de cel ce-a fost Vlădica Romanilor din A menea si Cana<b timp de 33 de 
ani. 


Lin ARGUS CARE S'A MUTAT LA ALTĂ 
BISERICĂ 

Nclmpăcându-se cu laici şi cu clerici 
Fu dat afară din multe comitete si biserici. 
Şi tot nevindecat de-o veche boală 
A zi îl vedem vorbind si recitând îh sala 

goală? 


Duminică, 8 Februarie 19S7, la Bis. Sf. Dumitru din New York, păstorită de Pr. Vio- 
rel Sasu, a avut loc un parastas îhtru pomenirea marelui dispărut După slujba du mini - 
cală, Pr. Viorel Sasu a (acut cunoscută credincioşilor personalitatea LP.S.S. VALERIAN 
D. TRIFA, vorbind despre dăruirea si abnegaţia celui ce ne-a părăsit Apoi, si dat ci - 
tire Testamentului l P.S. S. Yalcrian. 

DUMNEZEU SĂ-L IERTF? 



// ./ .V A 


FRAŢI ROMÂNI! 

DATORITĂ SITUAŢIEI DIN CE ÎN CE 
MAI GRELE DIN LAGĂRELE 0E REFU¬ 
GIAŢI OIN EUROPA, PĂRINTELE GH. 
CALCIU-DUMITREASA, FACE UN APEL 
CĂTRE TOTI ROMÂNII DIN LUMEA LI 
SERĂ PENTRU AJUTORAREA CELOR CE 
SE AFLĂ ACOLO, PRIN TRIMITEREA 
0E COLETE CU ÎMBRĂCĂMINTE [POA¬ 
TE FI ŞI PUŢIN UZATĂ], SĂPUN, 
PASTĂ DE DINŢI ŞI ALTE ARTICOLE 
0E UZ PERSONAL. 

COLETELE LE PUTEŢI TRIMITE PE A 
ORESELE URMĂTOARE: 

GABOR OPRI NA , A1150 POST FACN 
109 WIEN. AUSTRIA 

SAU: 

BUJIN NICOLAE 00198 VIA ALESSAN 
ORIA NO. 171, ROMA, ITALIA. 

NU UITATI CĂ ŞI O-VOASTRĂ 

ATI TRECUT PE ACOLO! 


Ce** iui Anton Mcgo*, din satul Coturn, Gorj, Oltenia, datând dela începutul secolului trecut 

































LIBERTATEA 


IANUARIE - FEBRUARIE P>r 


PAC». 


26 


ANUNŢURI 


Mica 


publicitate 


ANUNŢURI 


m 7 M 5i«i 

ASTORIA MEAT PRODUCTS. INC. 

oferA cele mai bune produse 

DE CARNE PREPARATE fcl 
LABORATOR PROPRIU 


35-0$ •ROADWAY 
•r* 35T* » 3TTN STS 


tone islano cmr n y 
?iio€ 



Mona Lisa 
Grocery & Deli 
917 Onderdonk Ave. 

— 7—AM-9—PM — 
Tel. 718/821-4225 

RidgewcxxJ, N.Y 


Ciorbă de buni, chiftele» brânxă telemea, 

cafea turcea scl, mîtîteî, gustări reci şi 
calde 


Vindem ziare in 
Ib. română 

Green Poirrt Ave./ 45 Str. 
QUEENS 



HARTA ROMÂNIEI MARI 
LA PREŢUL DE $3 US 

ÎNSOŢITĂ DE O BROŞURA 
CU UN F. SCURT ISTORIC 


St POATE COHANDA Ot 14 REDACŢIA ZIARULUI -UBWâtw 
47-15 44St. V*. 1 A. WeMI d9. «Ww ror », *. r., I/J77, 

Şl tfr IA n-l ION NTCOUU. «l Parkwends VUW Or.Apt. 

«05. Ontarto, 

CHtlTVIltlllE POSTAI t SUNI SUPORT Mt Dl tvmPfo>XtO*t. 



COMPUTER TRAINING. 
WORKSHOPS AND SEMINARS 


■LeamirK everything you need to know about computers, computer , 
peripherals, advinced software packages, and the ne «est corcepts 
In corporate applications take time. Now you can compress all that 
Urne by attending \TDKTO6 COMPUTER TR.MNTNG CENTER -krated 
at 15s West 23rd Street-, Tel: (212) 645-0975. 

Currendy we are oftering DaUy, Weekly and Saturday sessions tor 
Professionăls, Studenta and Minora (ages 7 trough 17). There w 111 
be additlaml sessions and oourses available in the tutu re. Seats are 

'^lTsw^iaite ar«t!uiemonths of intensive training for those who 
are serious a bout leaming wtaat it take» to be productive in the com¬ 
puter lndustry. Each student wfll have hU own computer along with 
all the tacesaary courae mnterials. 


APPLY 

NOW! 


(1) 


SCHEDULE FOR 1987 

(2) (3) (O 


AIDA CAFE 

68-38 Forest Ave. 

Ridgewood, N.Y. 
-ambianţă plăcută- 



WEEKLY 

EVEN1NGS 

WE£KIV 

DAYS 

DAILY 

EVEN1NGS 

ADULT 

SATUR0AYS 

HEET1NGS 

4 DAYS/WK 

N/A 

1 DAY/WK 

4 DAYS/MO 

DAYS 

(H0N-THUR) 


(CH00SE ER0M 
MON-TMUR) 

SATURDAYS 

TIHt 

5:30PH-10PH 


5:30PH-10PN 

MAMOîîORM 

COUfiSES 

BASIC, LOTUS 

12 DOS, BASt II) 

♦ WORD PROCESSING 
COBOL 6 HORE 


BASIC, LOTUS 123 
WORD PROCESSING 
00S 6 HORE 

SAMC 

AS 

DAILY 

iVCMINGS 

PRICE 

$ 1.200 


$ 325 

S 3S0 


(5) 

CMUDREN 
SATURDAYS 

4 DAYS/MO 
SATURDAYS 

11A»0:30PH 

DOS, BASIC 
GRAPHICS, 
COHPUTfR 
LITtRACY 
$ 250 


^orVinj 

»C0N0*TAB»0* ICON* TRi^TIC* 
ANO MUCM MORI 


wi»r ia»*o aTAtfi 

CKVtUMO OHlO 44 1 II 


VACC«HU C«RCtL 

•41 •«•' 


FtynvwH A ni) be mide Iu comdnlirt imbllroerti: 
-minimum 40 % down payment * 

Ist -20 % Installmant — 

uumllnmA - 
2 rd -20 \ installoM** ** 


VTDKDJb COMPUTER TRAINING CENTER 
159 W«*t ian Mr*« - New York, NY 10011 - (MD 645-0*75 


LA BARUIR'S 

«AStŢI 

1 Şl MJE PROOUSE 0RKH1MH 



















































-'Siflîl' 11 hi" /fii 





—- APEL---- 

'/Jitwitn '/* mi ni&t 

'•"<* •* » >'</ V/</'*ir>i o 


>,*» /«/** '/* 


Vrrt** !, Uv * 


t 4 n <t* / />*»/. ' 44‘tt* 

■/I */<♦, **/>> 


*■* >vt,W0 AA •**!* ,t 

mmm» <*//*< 


***** »'»«* ♦»'** 41/» /«vv *i*l I* f/U 

'*' M H **rif1*tUff44 /»'-/*(*/ll»,/ 4 \, , 

** ***< 4 * 4 l «H« 4 /»l* **<//*f« 5 * «ffHfv $ 4 v»şfti 4 * 

4*»,"».* !!»/./• #|/-/|» M *v/* «,M MM 
•mU M»*,Ml* *4 ** Wl,f/*(IU M*il, *,!,* 4* ♦/**, 

'** *' M //*»*,/1|* (,»W/v „tu 

*l#f4lv/ */ *'»/* ***//• *./M ,f *,< *<,»!«* II || 

* M v*4vl «)v♦*/*( /*/«*, yv<f « /( | 

j4l/» »t **/4*<l M«/4|(| 4|/» <**/* fri/ţll* >„ ««/•/< 4* *)*/*, 
*“#** ^ '*>*» 4* '*<//* *>>M U *| lfc/#»MJ*, 4*/ /•f**|,M» 

f/» v//»4^4* I*/ IU * I» HlMM ♦/» »****•$ ţtrl, ti, I* 1^/4 v|. 

1/* *!/</»/* 4*/»/ #. f'-lf |v. )•/,!, ),» • )<ttAt yt 

mm» nu 4 *U ml/w f» ’">«**/■ r«f# «wf* /.*** U*„>'4*,41 * H 

wEZXSmZZ' r'\r::i "* h **î **' « ♦« ,v, ••« 

!? * * < *' M ****** *» *w<4*l* «* ♦/, mmHI »/M "• /4/ ... . ...,■• 

' **"/«# > 44/. /,/*/ »♦ H / 411, 

"' U4n«rtrt »l^r< /'/» « »/. ♦/«/* iM «*//<• I» , /W ^. I» |* * 

'* V// /**.< >« 4* r |j* y ' 

itHu* I ‘tîVih ?.'! ,# * WM '•‘.H'// /*♦</*!#{♦, /./vin * */)^4f»/. |* *4/»t«f | iMWtk# Wftf. 

vi , /. 'f Mim, a,» *#,** ţ| /|h^ )(/-*/<, A>r+Uf, 


<* *+#0m< ///« «*» « 




VIZITAfl 

RESTAURANTUL 

'DACIA' 

17 ?8 Putnam, Ridgewood 

cânta 


fum* rozo. joji ooim 

«I ADNMI tlNIJţl Hi) 


I •II 7 UI/ 1 ÂI 4141 







































LIBERTATEA 


IANUARIE - FEBRUARIE 1987 



GHID PE CONVERSAŢIE ROMÂN - ENGLEZ 

de Dan I. Fomade 

SINGURUL GHID ROMÂNESC CE CUPRINDE 
AMBELE VARIANTE ALE LIMBII ENLGEZE: 
ENGLEZA BRITANICA SI AMERICANĂ 
ÎNSOŢITE DE TRANSCRIEREA FONETICĂ 
(PRONUNŢIA). PREŢ: US S 10.00 

COLINDE SI POEZII DE CRĂCIUN 

Aocasli culegere reuneşte cele mai frumoase 
şi cunoscute colinde şi poezii româneşti închinate 
Naşterii Domnului. 

Prezenta ediţie apare sub îngrijirea 
Prof. Dan Fomade. cu un „Cuvânt înainte" de 
Pr. Gheorghe Calciu — Dumitreasa. 

Ambele volume pot fi comandate, la preţul 
de US S 10.00 fiecare, la următoarea adresa: 

Prof. Dan Fomade 
P.O.Box 1163. Stn H 
Montreal, P.Q. 

H3G 2NI, Canada 


CITIŢI Şl 


RĂSPÂNDIŢI 


SCRISUL 


ROMÂNESC 


ÎN EXIL 


LA MONTREAL: ŞCOALĂ ROMÂNO-ENGLEZÂ 

(Cursuri zilnice) 


Comisia Şcolilor Catolice a aprobat organizarea 
de cursuri de englezâ la Centrul Cultural R<m,ân din 
Montreal. de pe 8060 Christophe Colomb 

flln J" această sesiune, care a început în octombrie 

îoSla h . g ™ PC de începători şi intermediari’ 
totalizând peste 60 de cursanţi. 

Cursurile au loc zilnic, de luni până sâmbătă 
n funcţie de nivelul de cunoştinţe de englezi şi 

cele ÂTr CUrSanţii P°* «leg* două din 

cele 6 zile ale săptămânii când sunt cursuri 

La sfârşitul fiecărei sesiuni. Comisia şcolară 
eliberează certificate cursanţilor activi. 

, . p ent™ înscrierea la următoarea sesiune (din 
987 * P recum S' pentru Cursul practic 
ENCLEZA PENTRU ROMANI, luaţi Itgiiura cu 

01 Da " F °™ d ' b 


AU APĂRUT: 


^ LI BERTĂŢI 1, Voi. iy, Preţul de 

J"2' i°: CÎ OM 6 T' r T 4i : e U ’°' * «est; Ooru MICOIAE WESC0, 3101 

rssî'd„„ 

tz: sstc \sss. 

1 UPJjţjVţ WT fll - gOCTRII tEt IfOIONASC: Preţul de cost: t2,S0 * expediţii. Oela adresele de mal sus, ca si 

deYa f)T>n^rjj''fffC0tflr POPT^qf. 


HOR 1 A SIMA 


RADU BUDISTEANU 

ERA LIBERTĂŢII 

* 

* 

IN SECOLUL LUMINILOR 
STINSE 

STATUL NAŢIONAL-LEGIONAR 

* 

TRADUCERE 

VOLUMUL 11 

* 

DE 

DESPINA SKELLETTI BUDISTEANU 

EDITURA MIŞCARH LEGIONARE 

Madrid. 1986 


EDITURA CARP AŢII 

Conde de Pertalver 82. 4." Dcha. 


COLECŢIA CARP AŢII 
N.' 30 


DR. FILIP PĂUNESCU 


«CUNOAŞTEREA 

ŞI 

COMBATEREA 

COMUNISMULUI» 


28006 MADRID- EspaAa 


BIBLIOTECA DE DOCUMENTARE DACIA 

Nr. 20 

Dr. FILIP PĂUNESCU 
UN 

REZUMAT AL DOCTRINEI LEGIONARE 


EDITURA CARPATII 

TRAJANO POPESCO 
Calic Coride de Peftalver. 82 - 4* D 
28006 MADRID 


Ti /Ăt-T: 




HOMANfj