Libertatea anul 7, nr. 64, decembrie 1987

’ V' 


FHg 9a 


*(~L hyJ^Ja. ) 



Ifcu,'' TC 


'r^tcJ^fCS 


pWNTEDtNU&A. 



Redactor: Niţă NICOLAE Redacţia 47-15 44 th Street Apt. IR. Woodside. New Vbrt. N V WM- u s * 

Anul 7 f Nr.64 f DECEMBRIE,»« 



W.(7»)361-7356 


Ziar de opinie, orientare şi acţiune românească In Exil 



Hristos Sa Născut 



m 


REDACŢIA LIBERTĂŢII UREAZĂ 


CITITORILOR SĂRBĂTORI FERICITE, 


UN AN NOU CU BUCURII 


SI LA MULŢI ANI 



1988 ! 



UN AVERTISMENT 



In imperiul roşu se simt simptomele unei zvâr¬ 
coliri proflmde, un adevărat cutremur de pământ, 
care începe să frâng» scoarţa supusă ia presiuni 
neîntrerupte de zeci de ani. 

Metodele de constrângere, de dominare, exer¬ 
citate asupra lumii vechi, până la domesticirea sau 
lichidarea ci, şi-au făcut datoria. Metodele clasi¬ 
ce ale comunismului: foamete,închisoare, teroa¬ 
re, asasinat, au atins efectul căutat pentrucă se 
bazau şi pe un complex de culpă din partea celor 
supuşi acestui regim... 1 
Generaţia nouă, născută şi educată în principii 
de răsturnare socială pentru a fi atinsă fericirea 
absoluta (I), ajunsă la maturitate, aştepta sâ cu¬ 
leagă fructele acestor investiţii. Aştepta să profi- 
Ite de viaţă as&Acum i s # a propovăduit atunci când 
a fost xnga.iatâ o stcietate construită pe 

* 4 injustiţie’ . . vfi 

Promisiunile au rămas însă ceeace au fost de 
totdeauna, simple teorii, care s'au izbit de reali¬ 
tăţi crunte, iluzorii, devenind energii sub presiune, 
gata să explodeze. 

Si atunci, pentru a perpetua un imperiu constitu¬ 
it din înşelăciune si menţinut prin crimă, metode¬ 
le clasice de supunere au continuat să se exercite 
si asupra generaţiei prezente încărcată de speran¬ 
ţe. 

Reacţia acestor idealişti, loviţi de ine vi ta bfla de¬ 
zamăgire, purcede din interior. Din cunoaştere, 
dintr’o convingere fără echivoc că acest făgaş nu 
ajunge nicăieri, întâmpină inutilul... 

Lipsit de elanul iniţial propriu unui ideal, aces¬ 
ta isi pierde raţiunea majoră, se stinge cu încetul. 

Pentru a-i perpetua viaţa în mod artificial, i n- 
tervin Actori de constrângere. In fond se stabileş¬ 
te un edificiu de echilibru instabil, la discreţia ha¬ 
zardului brutal. 

Ceeace s*a întâmplat la Braşov este foarte sem¬ 
nificativ. 

Revolta iniţiată de cauze materiale-pentrucă 
mobilul care a generat acoastă acţiunea fost de or¬ 
din material- s*a transformat ca fulgerul tntr’o 
substanţa nobila, spirituala, irigine reală a mari¬ 
lor valori 


Salariaţii deia “Steagul Roşu” -materializare a 
unui simbol- în majoritate erau de o var sta osci¬ 
lând in jurul a 40 de am. Deci, o lume nouă, care 
n*a cunoscut decât culoarea “roşie” si bunele pro¬ 
misiuni ale regimului, niciodată realizate, deoare¬ 
ce sunt irealizabile. Şi pentrucă au fost hrăniţi ş i 
adăpaţi numai la izvoarele materiei, s*a justificat 
reacţia mulţimilor. 

Cum însă, acest “ideal material” promisîhneş¬ 
tire, nu a reuşit să satisfacă omul sapiens, acesta 
-în clipa desnădejdei- a căutat refugiu în •«spiri¬ 
tual”, pentru a-şi astâmpăra setea de împlinire.Si 
atunci a izbucnit în el dorinţa dea depăşi “mate¬ 
ria”, de a depăşi sfera constrângerilor, pentru a 
găsi astâmpăr într’o altă lume, până acum interzi¬ 
că -lumea marilor valori spirituale. 

Pornind dela pâln<* si o cameră caldă, a traver¬ 
sat câmpul constrângerilor spre lumina libertăţii, 
unicul element prin care se poate cuceri şi pâine 
si un cămin cald. 

Acest gând al LIBERTĂŢII l-a împins mai de¬ 
parte spre solidaritatea umană, spre această co¬ 
muniune de simţire care se cheamă: NEAMUL. 

“Deşteaptă-te Române!”, acest strigătieşit din 
piepturile muncitorilor înşelaţi de regimul comu¬ 
nist, era colora Iul inevitabil la care s’a ajuns, 
pentrucă atât intuiţia cât şi raţiunea l-a înfăţişat 
sentimentului naţional. 

Imnul “Deşteaptă-*,e Române!” a fost detonato¬ 
rul care a mobilizat cugetele. Un semnal venit de 
departe, din istorie, care s*a revărsat peste gloa¬ 
ta în aşteptare, care mocnea de atâta îndurare. 

Şi acest iureş a purces din inima CarpatDor. De 
acolo, de unde Andrei Mure sa nu a făurit Diversuri 
toată sensibilitatea poporului nostru. 

Comunismul a înregistrat la Braşov un cutre¬ 
mur, o lovitură de moarte. De acum, el segâseste 
pe linia seismelor cu urmări apocaliptice. Şi zgu¬ 
duirile începute la Braşov, se vor repeta din ce Di 
ce mai dese, pini co voinţele conjugate ale oame¬ 
nilor conştienţi vor limpezi cerul românesc de ur¬ 
gia venita din stepele ruseşti. 

Filon VERCA 


REÎNVIE ŢARA, FRATE! 


Presa internaţională ne aduce veştile de mult aş¬ 
teptate: Românii au trecut la atac împotriva uzur¬ 
patorilor comunişti. 

Cei 20.000 de oameni care s*au răsculat la Bra¬ 
şov, care au ocupat Primăria şi sediul partidului 
comunist -incendiind, devastând, cerând cu glas 
mare uciderea lui Ceauşescu şi sfârşitul dictaturii 
-LIBERTATE- aceşti luptători duc fci piepturile lor 
suflul României dc mâine. 

Sfârşitul tiraniei a sosit, ca totdeauna Ih istorie. 
Sfârşitul ocupaţiei moscovite, al mizeriei, al inca¬ 
pacităţii şi abuzului. Sfârâitul Nomenclaturei, a | 
xenofliiei. Sfârşitul Yaltel, sfârşitul ateismului, 
sfârşitul apatrizilor, sfârşitul Exilului naţional. 

1 impui e numai o ratificare... 


Ridicarea poporului la Braşov este ca a doua Co- 
borîre a iui Christos printre oameni. Este învierea 
Neamului nostru. 

Idealul bătut pe Cruce, Idealul biruind prin Cru¬ 
ce. 

România îngropată In glie. România biruind prin 
sângele martirilor din glie. 

Noi suntem azi numai un Neam pierdut printre 
străini. Dar ziua vine când vom recunoaşte pe cei 
ce sunt ca noi... Ne vor recunoaşte coi ce.dupâ fâp- 
A, sunt ca noi... SUNTEM Nd) ' 

Şi astfel, prin sângele nostru pentru Tari vărsat 
ui generaţii, va trăi România, scuturată de vermi¬ 
na morţilor ani... 


Rodu BvjcJisteonu 











































LIBERTATEA 



15 NOEMBRIE 1987, BRAŞOV, IN ROMÂNIA 


Aceasta este ziua, in care s 9 * revărsat mania poporului 
român pe străzile Braşovului, al doilea oraş ca importan¬ 
ta din România, patria noastră. 

Poporul a ieşit ca să protesteze, pentru că suferă te mod 
cumplit de foame, frig, tot felul de lipsuri, opresiune, fi- 
ind obligat să trăiască fără căldură şi lumină, atât fizica 
cat si spirituală, ca*n epoca de piatră, de către nişte con¬ 
ducători, te fept o bandă de tâlhari marxişti. 

Ca şi alta dată te trecut, poporul a ţinut sâ dovedească 
făptui, că necazurile, durerile şi disperarea lui sunt gro¬ 
zave, nu le mai poate suporta, că “i-a ajuns cuţitul la os ”, 
că mârşăviile, crimele, abuzurile, fărădelegile clicii de la 
putere, au depăşit orice măsură, şi că nici răbdarea lui nu 
este fără de margini, şi “au venit cu jalba te proţap”. 

Pe Valea Jiului, te August 1977, delegaţii celor 35.000dc 
mineri au impus lui Ceauş eseu să vină, să stea de vorbă 
cu poporul, să-i cunoască nevoile; să-i deschidă ochii, ca 
el şi guvernul lui comunist nu sunt “oameni potriviţi la lo¬ 
curi potrivite”, că ţara şi poporul suferă peste puteri din 
cauza nepriceperii lor, că ei nu reprezintă ţara. 

Era de aşteptat ca tiranul Ceausescu, fiu din popor cum 
se pretinde, să se fi preocupat de măsurile de îndreptare, 
si aibă putină simţire te teta durerii şi revoltei minerilor, 
astfel cum Maria Ântoaneta, regina Franţei, a simţit i n 
1789, când, te naivitatea ei, a exclamat: “Dacă nteu pâi¬ 
ne, dati-lo cozonaci A fost un răspuns umani... 

Dar Ceausescu n*a găsit alt răspuns şi remediu decât pe 
cel al forţei, uciderea conducătorilor revoltei, inginerii ; 
Dobre si Jurcă, trimiterea sbirilor Securităţii te mine,te- 
chiderea a cea. 2.000 te lagărele Canalului Dună re-Marea 
Neagră şi împrăstierea prin ţară, pe la alte mine, a altor 
mii, cu distrugerea căminelor si a brumei de avere a 1 e 
minerilor. 

Măsura lui de teroriare nte pus însă la pământ pe ur¬ 
maşii pandurilor lui T. Vladimirescu şi ai moţilor lui Ho¬ 
ri*, Cloşca şi Cri şan, care s*au ridicat din nou, tot din 
lea Jiului -cca. 1.500 mineri-, ca membri ai S.L.O.M.R., 
în Febnarie 1979. 

Ceausescu iar ste înfuriat şi şi-a asmuţit cerberii con¬ 
tra celor ce au îndrăznit să-l tefrunte. Au urmat procese¬ 
le bine cunosctrte, caref au umplut până la retez puşcării - 
le comuniste, lagărele Canalului si spitalele de psihiatri- 
e. Intrtenul din ele ste pierdut urma lui Chender Vîrgfl. 

Ceausescu a recurs tot la forţă, reteta marxistă, sin¬ 
gura pe care a thvătat-o la Universitatea sovietică a cri¬ 
mei, a G.P.U., pe care a apiicat -0 si la cooperativizarea 
forţată a ţăranilor din Dobrogea, ucigând pe mulţi şi pu- 
nându-le inima te pari, te mijlocul satelor, fapte ce-i jus¬ 
tifica renumele, cunoscut site p.c.r., “că-i al dracul ui ,£ă 


ră pereche”. 

Toată politica lui confirmă că el are nu unul, dc legiu¬ 
ne de draci, că şi tedracitul nebun din Evanghelie, căruia 
îi seamănă şi la nebunie. 

Mane este fondatorul Universităţii Crimei, al urii, vi¬ 
cleniei, forţei armate, al materialismului. Iar... diploma¬ 
ţii ei sunt toti nişte răufăcători, criminali, hoţi, atei, fără 
morală, fări^ scrupule, ca cei fără Dumnezeu. Ei au pus 
mâna pe putere prin aceste mijloace, te peste 50 de sta¬ 
te, tecepând cu revoluţia lui Octombrie Roşu din Rusia, 
barbară şi crudă. Populaţia din aceste state duce o viaţa 
de sclavie, deşi multe din ţările lor au fost darnic tezes- 
tratc de Dumnezeu. Statele satelite din Europa, pe vre¬ 
muri, exportau cereale şi vite. Cuba - zahăr, Indochina şi 
Etiopia -cherestea. Cehoslovacia -produse industriale,etc 

In prezent, te toate statele marxiste, populaţia suferă si 
moare de foame datorită incompetentei sistemului comu¬ 
nist, un sistem utopic şi totalitar. 

Din această cauză, popoarele din Germania dc Est,Un¬ 
garia, Polonia, Cehoslovacia si România, si-au manifes¬ 
tat nemulţumirea si au ieşit în stradă. Ele au protestat vi¬ 
guros contra oligarhiei marxiste, care, te loc de pâine le¬ 
ft dat gloanţe şi moarte, umplând puşcăriile si spitalele de 
psihiatrie cu reprezentanţii lor curajoşi. 

Zeci de mii de oameni şi-au sacrificat libertatea, ave¬ 
rea, mulţi şi viaţa, pentru a condamna marxismul, acest 
regim odios, sclavagist, de teroare si mizerie, cancerul 
omenirii din secolul al XX-lea, autor al unor munţi de ca¬ 
da vre. 

Ultima revoltă este cea a celor 20.000 de muncitori, ca¬ 
re au ars portretele tiranilor Nicolae şi Elena Ceausescu 
au devastat sediile p.c.r. şi primăriei, si au manifestat cu 
pancarte prin care cereau pâine, libertate, lumină si ple¬ 
carea tiranilor, acţiune condusă de Acţiunea Democrată 
Romana. Ea a preluat ştafeta S.L.O.M.R. şi a teceput sâ 
activeze chiar din anul 1979. Imediat după eliberarea mea, 
te Nov. 1980, am avut cunoştinţă de această mişcare, dar 
mtem abţinut de a lua legătura cu A.D.R. pentru a nu-i a- 
duce prejudicii, ^tiindu-mâ supravegheat fn deplasările 
mele. In Dec. 1980, când naă aflam la Poiana Braşov, două 
cetStene germane SuTostanchetate, pentru că primiseră 
două plicuri mari doi a mine. Mare le-a fost dezamăgirea 
agenţilor securităţii, care, în loc de comunicări privind 
S.L.O.M.R. la percheziţie au găsit doar mici cărţi cu m㬠
năstirile din Moldova. 

Au mai căzut victime Securităţii si preoţii: Dumitrescu 
Viorel si Dimitrie Ianculovici, care mi-au făcut vizite du¬ 
pă eliberare, te Dec. 1980. 

Am simtit permanent această prezentă din umbra pana în 


ajunul pleca ni din patrie. Iulie 1986. In Nov * , 
ridicat din preajma Ambasadei St Unite din Buii.ilJ!!! f< * 
dus la LM.B. (Inspectoratul Miliţiei 
Ionelul Dobre m*a anchetat cca. zece ore th'teaCÎ ' 
“dispoziţiile primite dela Părintele Cateiu ' 

Unite prin radio Europa Liber» -“sopârlica”- S< * ' 
le-am transmis Dr. CanS Ionel, pe care-1 vizte^ ’ 
bre era convins, că a fost un motiv puternic ce 
minat la acest gest, deşi eu nu-i cunoşteam adr»!» * r * 

ctmvins afirmaţiile mele, că scopul vizitei a fost l'’J 
cuta despre acţiunea comună, formalităţi de emigrare 
ccren depuse dc ambii cu peste cinci ani th „rms ’ 

Revoltei populare din Braşov fi urmează Revolta c 
teascâ a Romanilor de pretutindeni. Ei văd în acest JL* 
ticălos, tiranul crud şi nebun, Ceausescu, împreună c 
nulia şi clanul lui comunist, o pacoste pe capul tării 
poporului, şi ei trebuiesc thloaritL Dta ™ 
o nouă reprimare barbară, operând numeroase tresar 
umplând puşcăriile, punând din nou în mişcare odioşi - * 
şină a terorii, coloana vertebrală a marxismului 

15 Nov ' 1987 «* Braşov, muncit-, 
dela Uzina de Tractoare, cu firma «Steagul Roşu'’, aţi¬ 
nut să spună răspicat, că nu mai pot tolera acest stea. 
scos din iad, purtat de draci, care l-au vopsit cu sângele » 
sute de milioane de victime; cS popoarele nu mai pot trs 
sub acţiunea Ciocanului, care le-a dărâmat casele sibi * 
ricile... 

Fată de aceste noi atrocităţi, noi. Romanii din exil, re¬ 
gretăm că nu ne putem ajuta fraţii din patrie decât cu con¬ 
damnarea morală a multelor acte de barbarie ale călăilor 
marxişti, mult mai crude decât cele din Evul Mediu, fiind¬ 
că astăzi, gloanţelor mitralierelor nu li se mai pot opune 
tercile şi topoarele, iar popoarele suferi mult mai multe 
victime... 

^Eroii revoltei din 15 Noembrie 1987 dela Braşov, pe 
lângă meritul de a se fi făcut Tribunii Neamului,'îl mai au 
şi pe acela, că au schimbat data de 23 August -de trista 
memorie-, th cea dc j5 Noembrie , ziua îh care a răsunat 
in lume apelul Iul Andrei Murcsmmt <&n --- r 51 ?** 

mâne”. 


Gb BRASOVEANU 

/ 


Cele apărute mai sus, reprezintă extrase din “Apelul” 
lansat de S.L.O.M.R. la 5 Decembrie 1987. 


posta redacţiei 


Istanbui, TURCIA. «g» 

Stimate D-le Nita, 

Cele scrise sub semnătură lui Filon Ver- 
ca in nr. 61, Septembrie 1987, sunt un do¬ 
cument zguduitor. 

Este de necrezut prin c e e a c e Neamul 
Românesc a trecut, după cum “Vestul” nu 
pricepe nimic din cele ce suferim acum I 
...L-am cunoscut direct pe Căpitan, fi¬ 
ind copil. Am văzut corpurile martirilor 
legionari zăcând tn făta tribunalului (fin o- 
raşul natal -unul era ta tal unui coleg de 
clasă: (Usese executat In locul profesoru¬ 
lui dc istorie, care avea o casă de copii. 

îmi amintesc perfect aceasta tragedie 
naţională, după cum şi cea din şi după 23 
August 1944. 

Aşa ceva nu se poate uita, chiar cfccâ nu - 
mai ai visa-o! II 

Şl să fie dar pentru noi toţi: ambele 
sunt opera politicienilor de profesie. Du- 
J pă cum tot politicienii noştri, de data as¬ 
ta autorii unei opere comico-ridicole, scot 
un rege “dus”, dela naftalină. 

In tata dezastrului nostru naţional pre¬ 
zent, politicienii se ocupă cu toata serio¬ 
zitatea de “comiţii şi comitete” şi ca 
sft fie siguri de “puritatea cadrelor”,cer 
“referinţe” evreilor despre Români! A- 
ici un “bravo” d-iui Ratiuf... 

E adevărat că acum se scrie bine! R»- 


te mai bine ca niciodată, dar nu-i de a- 
juns! E momentul acţiunii I 

Care-s oamenii să Informeze si să or¬ 
ganizeze pe cei din exil şi pe cei dinţară, 
te lupta comună pentru salvarea neamului, 
uitând dc funcţii, titluri, beneficii?? 

Care-s eroii, de ca re-avem acum ne- 
voe, asemenea Căpitanului să pornească 
acţiunea sau lui Mi ti Dumitrescu sa o- 
prească criminalii?'? 

Unde-i începutul ? 

Care-i ţinu ? 

Ce aşteptam? Ce cerem dela noii ve¬ 
niţi, tegroziti de unde au scăpat? 

Cum ne ajutăm de cei capabili si buş i 
cunoscători ai situaţiei, care dispar bio¬ 
logic? 

Ce vrem dela cei de-a ca să cu mâinile 
legate ? 

La luptă fraţilor! 

Mulţi sau putini, tineri sau bătrâni, in¬ 
diferent de grupuri sau partide politice, 
trebue să pornim pentru singurul tel: L.v- 
băvirea neamului! 

Şi o singură recompensă; izbândaI,da¬ 
că suntem şi ne merităm numele dc Ro¬ 
mâni! 

Nimic nu e uşor, dar nimic nu-i Impor 
siMl când om ulîntr •adevăr e huărftl... 

Al D-voastră, 


Los Angeles, CALIFORNIA. 


❖ 


Stimate D-le Director, 

Tin sâ vă mulţumesc pe această cale pt. 
trimiterea regulată a preţiosului Dvs. zi¬ 
ar, pe care-1 aştept cu drag şi nerăbdare, 
lună de lună. Nici un pas înapoi; nici o con¬ 
cesie făcută comunismului. A venit timpul 
să stârpim hidra bolşevismului, această 
pecingine care se întinde tot mai mult -şi 
intr*o formă mult mai neobservată acum-, 
prin relaţiile diplomatice de prim rang cu 
ţările vestice libere, Uri care au ajuns din 
nou să dea mâna satrapului din Kremlin, 
scotându-l din criza te care este adâncită 
economia sovietică, prin ajutoare de tot fe¬ 
lul. 

t nde-i mintea care să creadă că recen¬ 
tul acord dintre Ruagan şi G ortac iov, va fi 
respectat de sovietici, cu toate comisiile a- 
mericane care se vor deplasa în Rusia pen- 
verificare?! 

Naivitatea Occidentului tn relaţiile cu U- 
niunua Sovietică, nu se dcsmlnte nicideas- 

tft daU... 

Urând tuturor colaboratorilor ziarului 
“Libertatea 9 * mult succes te preţioasa lor 
activitate şl mulU putere de muncâ,vâ spun 
La mulţi ani, cu bine şl săniuţe. 

Al Dvs. 

Radu T0DEA 


— — — IMPORTANT --* 
Anunţăm abonaţii ziarului că începând 
cu luna Ianuarie 1988, datorită majorării 
preţului la expediţiile poştale, costul abo¬ 
namentului va fi după cum urmează: St. 

Unite (first class),Canada(airmailX S3U 

Europa si celelalte continente: $35. 

Cei care se reabonează pănă la fineU 
anului curent, dar ale căror subscripţii 
expiră te luna Ian. 1988, beneficiară de 
vechiul tarif. 

Cu mulţumiri pentru înţelegere, 

UB€«TATfA 


NOTA 

Orice contribuţii sau abonamente a- 
dresate ziarului “LIBERTATEA ,^ ru 
gâm a fi menţionate pe numele NIJ 

NICOLAE. t4 _ 

Pentru a se înlătura orice alte <ni 
cultă ti, rugăm a folosi următoarea for¬ 
ma de expediere: -J 

-Din Canada; prin “Money ^Tder , 
tematlonai” echivalând suma th 
UJS,; 

Din Statele Unite; prin “Cec per>o- 
m 1”, “Money Order” sau“Mandat peş- 
tal”- 

-Din Europa şl alte continente: prin 
Money Order In$*nmtianaJ“ 





















LIBERTATEA 


decembrie 



1 R'<ma 


- . ^We Want Bread!” 

‘Romanians, Romanians, Awake’ "'‘ merahead 


nians ort a 


Btock Days at the Red nag 

Rumanians Riot Over Pav Cut and Shorta^es AncAM{l! ’ £ an 9 went 

Braşov 


FREAMĂT GRĂITOR 


I*pâ cărbunarii oftau ai Jiului, te 1*77, si su- 
«Ce de alte caruri nai mici -dar nu mai firi sens 
si semnificaţie politic*- arcurile nevi» 
« ale flintei umane, u vibrat din nce? Ictr’oace- 
easi simţire, irisâle cxsviîorikr roraâri dir. m- 
<*£scria pet i Brasonatastoun^cattesp^ 
ranies cocxrisîe, tepocriva jskî r^im haotic s i 
>w i ^ tr ce-si menţine stăpânirea peste nadun» 
rxsraiai prâ teroare şi umLksâ 

Mlrsxrie a vresauriicr ce se aprepie!... 

^ UBe * i*bdâri M3 b 4 U răscruce, al smei 
i lbrfi m irxerioaiT ce a depăşit Urnita tăcerii. 

Siz^wl restrisaea speriate: romaneşti, ce va 
deveri.- ce este deja, SEMXAL DE LCPTĂ pentru 
tec cei ce suferi ^de peste patru decenii} preanh 

rrm T\ ai5tr ^ lţQr » apăsare» «ei ccexfc- 
ceri te er a ecati de ari si satfism. 

Ccciîe <fc ta£s de QIMB» AI MUNŢII care, in 
^ri^ite de “Jos partidă comunist**, «Jos dkar> 
ra comusissa^, ~Jos Ceausesc--**. precum si alte 
sacdte Jazâna, te cap cu "VREM FAINE" si ~\15£M 
1 JBPF IATF", au dar ftc setfaîa pardidu: c«m> 


Aiîxkrea proverbială a romanului si-a spart 
carapacea, lisând sa se scurg» -CA O PREVENI- 
RE- marja mi întregi raţiuni. Faptul este cu »- 
tot mai semnificativ cu cit ste cristalisat th cen¬ 
trul industriei de baaă, în inima mi ceti ti de mii 
mii de muncitori» consideraţi "cetit* de neîn¬ 
frânt** a regimului oocExmisx. 

Of Cât de crude si de bine v'enite sunt tmeori lo¬ 
viturile soarteil... 

LECŢTE inconcestobito de aeputinto a regimului 
c<xnasist în a mocfiLfica sufletul si patriotismul ro¬ 
mânesc numai prin promisiuni materiale si lovi¬ 
turi de cxmL 

LECŢIE exemplară, te acelas tin^ de desrmia- 
te si curaj dir. partea acestor braşoveni, ce var 
ramase pilda si ibdemn pentru viitor. 


Dinj ta sufletul swem itituri de «ctiunee ta»- 
scveniior. 

Prin tonte mîjaaceie c» ne sau U înde-nin» îl 
toci sprijini &i (ha lumii liberţjwnxruc» 
lume să tmeieegi c* * colo -în Rominâ- a sita 
»lte tlri ctaropite de huitele roşii, sotm tts au- 
^ r.u mai este numai im salariu mai bun, o casă 
mai tecii iită sau un bec de lumini mai puternic. 

Acolo, te suta Iuţi $i moarte, se di lupta între 
Axu lumi. Mi*» totală este salvarea libcnltii o- 
molid, respingerea acestei ideologii netoste te ne¬ 
antul de unde a venit şi restabilirea unei armenii 
tetre naâunL Ieri, au fOst unii care şi-au vtot obo¬ 
lul te lupta cu stihiile pairiitoare de stea roşie. 
Mâine vor fl pwate alţii. Dar \23L svmt Crăcii noş¬ 
tri dtn ERASOV oare s*»u ridicat neXtcCricaci si k> 
• amJLUilr > 1 co coţvlli loar Th Crunt*— să spo> 
•«Mtor tîMt* nAmw c-c nan r\Vc& r*»p««v 


1 lor de curaj si sacrificiu au sfi- 
r&rsi te evl d e c tX o rtbuf- 

t«r g vot — p —w * — r>ea iituiuL 

Mai aa deschis calea acelor fjicârtori as- 
esnse te orice Roadă. DESTUL!... NE-XM SX - 
TTRAT DE COMUNISM! — DE-ACUM \TM RĂS¬ 
PUNDE FARÂ UDukl _simţiri ce oocaeau de 

jrm*b te suflete, astepcaad parc* numai o sdKeie 
orvliato peotre a se pretoce te ftiro*A... 

Scâixeto sto aprins te uâiaa BrasorulaL 

Ura împotriva cocnocismuiud si revolta ascansa 
te adăac&ri, aa tatt f o ra t concrete, ce-au răsco- 
Ut tarcgd neam şi au deschis ochii străinlxltna- 
supra poteirialulhd de patriotism şi dor de liberia 
m asmsete sufletele RocÂnilar si ale tuturor 
popoarelor da» sub teroarea roşie. 


Braşov 


Clei, ce sto întrecut U Braşov te luna Nocm- 
brieldST, nte fost decât un tecepUL Cţjresiunea so 
CÂH, tortura firică şi bn*ali»tea morală ce vor 
urnm, nu vor mai putea stiige jarul ce mocneşte 
te suflete si gloduri. Suferinţele au si ele o Umi- 
to. Si ca cât inhalarea \a fi mai cna«ă,cu atat re- 
âstenoi si reactiumle var fi ntoi dârse. 

Prin cote^sanu şi temeitotea acestui BRAb0\, 
Mmul ronAnesc si-a reluat local te mitocul re- 
âstentei active auri-conumiste, marcând un mo- 
Enent de glorie si de mândrie naţională. 


Ieşiţi din M sgura da Airoale si caaaac**, 
la strunguri» aparate de sold! şi mii de alt» 
strurocote si maşini» si-au înţeles tettectzv me¬ 
nirea si râspamderea. Ştiau ce-i aşceapd. Ştiau c* 
vor intra îhtr*o viitoare drăcească, încărca dl de 
primejdie si suferinţă. Dar au ales calea durerii 
tor* reticentă. 

MĂRIRE LOR! 

De aceea ne plecăm ca respect te te» sacrifici¬ 
ilor făcute, precum si te teta suferinţelor ce w 
indura eroii si martirii defc» BRAŞOV. Ei vor în¬ 
scrie însă te istorie, clipa «iui tecepts. început 
care -sperăm- va insufla permanent atitadinea ac¬ 
tiv* a tuturor Românilor din Tară si din EjoI. 

Dtfad celor căzuţi pentru aceeaşi caua*, sext*- 
flâtge binefăcător te cei de an!... 


Faust BRĂDESCU 



jt'i a 


...ridichii, te sriâmb, se mai ^sesc dte când te când... 




*Ar (Mibca ii «Utiic, ^ locul | 


vcgmîe, tncxistiwo *a pe i 
























LIBERTATEA 


* im 



• cy). 


DECEMBRIE 

NOAPTE DE CRĂCIUN 



Pregătirile Hflrhltorll Crăciunului hv fhcwiu th cana 
nnaatră, cu mult fhalnte do ri iia propriu *1*1. El© Ihcc- 
ihvhi dc |h* in jumătatea Iul DecambrJe, puţin eăio puţin, 
tn n«Hâi r ei. Totul om făcut do nl moi, tata si mul ales 
manta, caro om animatutimt principali, l'rln aflturilnoa 
oi, această aărbKtoarc profliml roltglnnaă, căpăta nona uri 
tV~n dreptul tulburătoare. Km ceva frnatJc tu atitudinea 
«colo! femei iW UuMIhnc potrivită, bine proportionAtă ni 
cu un cap cu linii clasice, care-l dădeau o înfăţişare su¬ 
perbă. ! m tăcută sl Yhtclogâ< oa re, gata orlcftnd să con¬ 
ciliere, chiar ai cu propunerile ta Io 1» cart'nu-1 conveneau 
fntm totul. în acele file îbwă, făta el aenina,cu ochii mari, 
verzi, uşor moăitoloitl, cu părul lung, negru ai discret 
ondulat, căţiătn o expresie nouă. O îngrijorare eonii mia , 
un aer sever se aşeaa pe liniile fine ale fetei sale, ceea 
cc o tăcea să capete si mai multă splendoare. Cel puţin , 
aceasta este imaginea mea de acum, despre (linia aceea 
oare parcă (linca© cixart să aducă linişte si înţelegere îh 
jurul său. 

\sattir, mama, complot absorbită dc importanţa eveni¬ 
mentului, trudea tn flecar© zi, Ară sa ceară ajutorul nos¬ 
tru, cu ©xveptta tatei, eare-i făcea toate cumpărăturile . 
l a tăcea toate acestea cu o bucurie ce se vedea luminată 
pe chipul ei distins si îh acela» timp, asa cum am spus , 
cu un M dc îngrijorare, cu un fel de taină, ceea ce d㬠
dea pregătirilor si sărbătorii th sine, un sens parcă ne¬ 
verosimil, ori un sens mult mai adânc (ătă do Ihtfdcgorca 
mea. 

Totdeauna, această sărbătoare am petrecut-o însufra¬ 
geria casei, caro era un salon marc, dreptunghiul* ^par¬ 
chetat, frumos tapitat si a%4nd un oandelahni imens mon¬ 
tă t th centrul plafonului. O fereastră larga, pliate prea 
largă, dădea către stradă. 

Km obiceiul sfânt, impus de mama, ca noi, fămilia, $\ 
îmi plecăm nirioAita In vizite, Th prima xi a acestei săr¬ 
bători, Vvoam de fiecai't> dată invitaţi. O masă mare, de 
&x*ireci si patru dc persoane, era primenită cu fete de 
n^asă albe, strălucitoare şi chiar dacă nu întotdeauna a- 
\*eau să rină oaspeţi care să umple toate scaunele, masa 
era aranjată în întregime, pentnică asa cum spunea ma - 
im, nicnatatN tai ştii cine s“ar mai putea bucura sa ne 
mdă tTHrhir astfel de moment. 


Do dala aceasta însă, ora în anul 1900, eu oram cu to¬ 
tul contrariat do tot cc ac potrccuae. Nu aatstaaemCflc şl 
din umbră) la nici un fol do pregătire, cl pur a I almplu, 
cu totul neaşteptat, m*am trezit că era după amiaza Cr㬠
ciunului si că numai efitova oro no mai despărţeau do e- 
vonlinontul pe caro toţi tl aşteptam cu norăbdaro, mal a- 
los datorită tainei cu care mama ştia sli-1 pregătească. 
Nici nu ştiu cum, m*am întălnit cu ea în vestibul; 

-Ai pentru disoară un costum nou, zise ca. Sa to 
schimbi, că nu te-al mai schimbat do mult. 

Era parcă ceva di Torit în toată atitudinea oi. Era ace¬ 
iaşi, frumoasă si caldă, dar vorbea parcă într’un mod 
ciudat. Vocea oi om parcă uşor schimbată, puţin gutura¬ 
lă. Isi pierduse parcă sunetul acela cristalin. Şi pc urmă 
cc-i venise, că nu m*am schimbat do mult? Mă privea cu 
mai multă atentie decât altă dată, cu un fel de toartă, ori 
respect, ceea cc ml se părea straniu din partea sa. Mâi¬ 
nile el delicate încercară să-mi aşeze gulerul dc la că - 
mase, ori asa ceva, eter culmea; a rămas cu ele suspen¬ 
date tn aer si s*a retras făcând paşi înapoi. 

Am crezut că sunt murdar dc ceva, sau mai ştiu eu ce, 
că instinctiv ml-am plimbat privirea, atât cât am putut , 
de sus, pana spre poalele hainei si mai curând ca ea să 
se fl retras complet, l-am spus; 

- Mamă, <fcr când ai flcut to... 

-Nu fî îngrijorat; totul a fost pregătit ca şi până acum 
si îhcă*n plus, mai adăugă ca, ghîcindu-mi întrebarea. 

Eram descumpănit. Mama îmi ghicea gândurile. când 
se schimbase oa atât de mult şi cu ce hisesom cu atât de 
ocupat, să nu observ nimic din acoa transformare? 

-Ştiu că vei fi la înălţime, dealtfel, ca thtotdeauna, zi¬ 
se oa închizând usa si flcându-se nevăzută. 

Cât de neobişnuite erau vorba şi purtarea ci f Eu eram 
tot mai nelămurit cu tot ce se întâmpla si parcă un frig 
îtni scutura trupul, cu un tremur uşor. 

M*an\ întors în camera mea. Un costum elegant, maro, 
In două rânduri, aştepta aşezat cu grije pc patul meu.O- 
re când Dumnezeu o fl avut timp să-l aducă aici?! Tot 
timpul am fost treaz, până în clipa îh care am ieşit si-am 
întâlnit-o h\ vestibul. Mi-am scuturat capul, cu intenţia 
sa intru in realitate, sa alung sentimentul de nesiguranţa 
si teama, ce puneau tot mai mult stăpânire pe mine. Mai 




■*d fnimo>. cc 
;1 sărbătoare. 


Copil bălai. Crăciun <i brad 
s^au >tins in alte iile. 

Vr* numai lacrimile cad, 
pc'n^âlbenitc file ... 

\ri numai rine Moş Crăciun 
cu barba-* jucăuşe, 
ci doar tristeţile mi-adun 
.vă^mi plângă lângă uşe ... 


In Itetna temniţei mâ frâng 
Mib grrle Ie>pen mute 
ŞimpcnArat de domn plâng 
pe amintiri pierdute. 

Omătul spulberai de vânt 
ar cerne pnn zâbvele 
î» nu paie temniţa mormânt 
al tinereţii mele ... 


>e «hw copiu. 
Coptst fi fetele. 

Dc dragul Măriei 
piaptănă pletele 
De Aripii Manei 

VUntwtomlui 
Luceşte pe ceruri 
O «ten cAlăturatul 



era foarte puţin timp si invitaţii vor îhreno «s 
Trebuie aşadar să miî pregătesc şi să ^£££2*** 
turn. Era o problem» destul do neplăcuta pen^ ' • ^ 
îmbrac un costum nou şi mai ales sft mi ^ mine * ^ 

pHm "LTJT cnt ** ^ ,um,i - Ave » m vJ r-obT-.^ 

meu; Tmbrfcam costumul, puneam si cravata ". bicei *' 
regulile şl dup8 ce mS suceam tn toate 
cele mai neaşteptate miscârl, mS aruncam ^ ^ 

hi pat şi mă tăvăleam pe toate părţile f pî ^b^cat 
mea de a mft împrieteni cu hainele respectivei' 8 ^ 
m» simţeam cu mult mal în largul meu Asa am n re 

şl în faţa unei oglinzi mari, am pus din nou (Li 1 1 

ne Nu apucasem să termin totul, când usaTe 
se discret sl mama îmi «cu semn mal mu j t «n h “ 
e timpul sft mft prezint tn salon. *" °du, ca 

Mi se părea din nou, că timpul trecuse di-o* 
acel rtstlmp, dc când vorbisem eu cu ea in vestib'i| C ’ 
momentul în care trebuia s8 mâ prezint ’ S ' 

Salonul era ca»ntr»un basm. Către fereastra i m „ 
despre care am mai vorbit, un brad mare, Îe^aSu* ’ 
dent, aproape ireal de verde, stătea încărcat cÎTL V , 
dc pacheţele, artincii, globuri multicolore si luTkriT 
E« superb. UMându-mă |. el. fereastra «peSSele hI 
cate, mă lăsă să observ, că aftră ningea cu fulgi nur 
si abundent, aşa cum ninsese de câteva zile în sir F r> 

rni^f 0 U J JStratâ ^ P° vestile nordice. Candelabrul i u . 
mina feeric iar masa aranjată su Sfeşnice pentru l un u 
năn, strălucea toata In lumina ce cădea din belşug d; „ 
acelas candelabru. Totul era asa cum ştiam eu sTpa r a 
plusul acela ma întrista. 9 

Cum putuse mama să lasă din canoanele ei? Ea care 
era atât dc egala totdeauna şi pentru care surplusul C a si 
minusul erau la fel; NEJUSTTFICATE! 

OchU mi se opriră în coltul în care de obicei, rdea o 
candela zi si noapte. Dc data asta nu ardea, iar mama s e 
chinuia s’o aprindă. Ca un Scut, la flecare încercare a 
sa, parcă cineva, un duh nevăzut sufla cu putere si până 
ca fitilul să se aprindă, flacăra chibritului se stingea 
brusc. A făcut mai multe încercări, după care, întoarse 
capul către mine: pe foţa ei am citit un fel de teama s i 
disperare. M*am repezit, i-am luat chibritul din mână si 
nici n’amapucat să scapăr, când candela s'a aprins. 

-Pe tine te ascult* ? i sOntu, puiule, ziseea,cuun zâm- 
bet aproape impcrcrpdbl/. 

Ciudate vorbe! Cine sunt eu ca să (iu ascultat de sfinţii 
Biata mam&; e atlt âe obosttM Beslgur* toate svxrvV seny- 
nul oboselii ei, am zis ca pentru mine. 

-Locul tău va fl cel din capul mesri de astă dată,sea- 
uzi vocea tatei, ce continua să înainteze către mine. Vei 
sta îh fruntea mesei, pe locul pe care stau eu de obicei . 
Corabia va S îh măna ta şi numai de tine va depinde (facă 
noi toţi câţi vom fi, vom ajunge cu bine la destinaţie... 

Intre timp, ajunsese îh faţa mea, la colţul candelei si 
cu un gest, parca străin de mişcările lui, îmi puse o ma¬ 
nă pe umăr. Ochii lui mari si negri, cu gene umbroase, 
tinteau îh ai mei şi îh lumina jucăuşe a candelei, părea, 
mai pasionali decât îi ştiam eu, mai trişti si parca avea. 
în ei, un aer de înfrângere. 

-Nu ne-am văzut de mult, zise el cu un tremur în gla> 
— Ce vrei să spui tată ? Suntem mai tot timpul împreu - 
nă. E drept, că*n ultima vreme, n*am mai stat ca alţi i> 
tă îh discuţii prelungite. Dar asta, nu de mult 
—A ne vedea thseamnă băiatul meu, a ne scruta sufle¬ 
tele, a ne cerceta luminile ochilor, pană dincolo depanza 
conştientului, pana acolo, unde adevăratul nostru nume de 
otn, se coosumă îh focul zodiei sale, adăugă el si măna-i 
căzu parcă firi voia sa, de pe umărul meu. 

Se retrase cumva, aritân&i-mi îh acelas timp, sca-- 
nul pe care si mă aşez. 

Tata era un om mândru, primea cu greu olbflriflgere 
Era dotat de la natură cu o imeligend tăioasa şi cu o rn> 
re putere de discernământ. Avea gustul cititului şi ca ^ 
mama, interesat de lucrurile ce au o însemnătate şi 
colo de înţelegerea imediată. Contrar educaţiei sale 
deşte, avea o gândire bine sistematizata, un foarte 
simt practic, care mergea dac* vreci, până la limitelei> 

tei. _ 

Obosit, mim lăsat pe scaunul ce-mi fusese reiena^. 
contrariat şi puţin înciudat de fcpcul c* lucrurile iuau^> 
trio fel neeaplicabO mie, o turnură curioasă, . 

sat capul pe mâinile întinse pe masă. Era ceva V 
oare pe nesimite, întrista evenimefr.il ce a\^ea sl - 
Era parcă In Castul prea mare, în vorbele şi purtaro» .~ 
rintilor mei, ceva prevestitor de rele. On numai o 
nişte trecătoare se instalase în ctsgecul meu, asa 
nin si pâiA la urmă tocul avea să fle asa cum ftssese - 
ceâalti anL 

Cu gândul acesta de bine, mi-am ridicat capui,~- 
to care usa salonului se deschise iar^ si — 
un alai efervescent, intrări primii oa^pea. 

Mai tacăi surorile mele. încet, îrcet, saiocul - 

de lunse; veniri >1 uaii care-i ştiam si-i 
pjtir.. Toci mi se adresa. întâi mie si pe urmă *77 
Fwo&re tnu «> iftcQ^oe 

muiL rej* icfeirabwriie ie ragoire. specifica * 4» 0 * 1 * 

^CooBMLre fc ■ 
















LIBERTATEA 


DECEMBRIE 


(Urmare din pag. 4 ) 

ocazii, fiecare se aşezX pe imul din scaune si impresta 
mea era că ci continuau să vorbească despre, ori pe sca¬ 
ma mea. 

Masa era de acum completă. încercând să trec cu ve¬ 
derea peste toţi, privirea mi s*a întâlnit cu a mamei-stă- 
tea la celălalt capăt al mesei, lângă scaunul pe careâr n 
trebuit să stea tata. Am înţeles din ochii ci că o îngrijo¬ 
ra lipsa tatei si m*am ridicat imediat. Am trecut aproape 
neobservat din salon în vestibul, si după câteva bătăi u- 

soare, am crăpat uşa dormitorului lor. El era acolo în 

întuneric, în coltul său de rugăciune. Stătea ca şi alt&da- 

drept, cu capul aproape imperceptibil înclinat, într* 
un act de supunere si demnitate în acelaş timp. Braţul 
drept, îndoit la patruzeci si cinci de grade, îl ţinea aşe¬ 
zat pe piept, în timp ce mâna stângă, cădea de-a lungul 
trupului îhtr'o mişcare parcă nccontrolată. Drept,neclirv 
tit, în lumina candelei, fata sa cu aer Caucazianjăsa im¬ 
presia a ceva statornic şi solemn. Din radioul făcut mic, 
se filtrau acorduri din preludiul fugii, armonic şi muzi¬ 
că sfinţite de trudă şi suferinţa celuia, pe care Dumnezeu 
l-a trimis pe pământ, să aline orice durere si si ne uşu¬ 
reze gândul că suntem muritori. 

Am mai aruncat o privire spre tata: îmi plăcea enorm 
felul său dea se ruga. Nu semăna deloc cu felul celorlalţi 
bărbaţi, pe care i-am văzut rugandu-se în biserici. Tata 
stătea drept ca granitul, făta sa rămânea senină şi hotă- 
rită, ba aş zice căpăta un plus dc nobleţe, îh timp ce rec¬ 
tul celor pe care i-am văzut, cădeau în genunchi^rămârv 
tandu-si căciulile la piept, aplecaţi aproape de podea, cu 
fetele contorsionate, aproape de sluţenie. Numai femeilor 
le stă bine rugându-se oricum... 

Wam întors si printrhm semn discret, am liniştit-ope 
mama. După numai două-trei minute sosi şi tata. Din ce¬ 
lălalt capăt al mesei, începu să servească alături de ma¬ 
ma si să îndemne invitaţii la petrecere. 

Se ciocneau pahare, se închinau în sănătatea mea, a p㬠
rinţilor mei si desigur fiecare spunea câteva vorbe des¬ 
pre însemnătatea Crăciunului. 

Trecuse destul timp de-acum şi eu simţeam tot mai 
mult frigul dela fereastra din spate. Trebuia sa găsesc un 
pretext, să părăsesc cel puţin pentru un timp scaunul a- 
cela. 

Cu timpul, mesenii vorbeau care cu care, ori sofneru- 
ciscau, că atmosfera părea de-acum, un fel dc tumul Ba¬ 
bei în şoaptă. Dintr'o dată, oameni şi lucruri au inccpul 
să se estompeze în fata ochilor mei, ca din nou să revi¬ 
nă, la forma lor Lnltin /£ . Rflunom Ooctr o rupn Ho vin <* f 

nu-mi t'xryliojtm «rea conftide. r*or»Cru un momcril, ml «*» 

au, dar eu nu auzeam iu- 

l \» mine, Tn timp ce 
or. Simţeam tot mai mult 

frigul din fereastră. 

-S*a stins candela, am strigat pe neaşteptate, cu toata 

vocea. ^ . 

Mama s*a ridicat speriată şi printr*un gest cu toata 
mâna, m*a Scut si înţeleg, că arde candela şi ca nimic 
nu se Inlămplase. De altfel, din poziţia mea, nici n*aş f i 
putut vedea nimic: candela era undeva în spatele meu. Mi- 
am frecat puţin fruntea. Parcă mim mai limpezit. Ma- 
ma mă privea cu îngrijorare. 

Era către miezul nopţii de-acum, cândnemaiputând su¬ 
porta frigul din spate, am pretextat ca vreau să vorbesc 
ceva cu unul din cumnaţii mei; m*amridicat îndreptandu- 
mi către el. Un scaun se făcuse liber în stânga sa şi m' 
am aşezat. Nu am apucat sa schimb nici o vorbă cu el, 
când pendula începu să bată. Cu cât se înmulţeau bătăile, 
cu atât liniştea din încăpere devenea mai adâncă. La a 
şaptea bătaie, nimeni nu mai vorbea. In sfârşit,opt^nouâ, 
zece, unsprezece si când nici nu se terminase a douSs - 
prezecea bătaie, cu un zgomot înspăimântător, fereastra 
se prăbuşi în interior şi cioburi de geamuri amestecate 
cu zăpadă, intrau nebuneşte peste noi. Vântul spulbera cu 
furie zăpada prin golul ferestrei, aruncând totul de pe 
masă. 

In fata ferestrei, la câţiva paşi distanţă, se afla un zar¬ 
zăr gros si bătrân. Acolo îl ştiam de când mă ştiam pe 
mine. Nu mai rezistase tăriei vântului; sefrânsesc si 
prin fereastra se prăvălise în salon. Bradul, căzuse şi el, 
stând acum rezemat îh crengile zarzărului, prăbuşit pes¬ 
te scaunul pe care îl părăsisem eu. 

-Âsta-i semn de la Dumnezeu! Semn dumnezeesc,stri¬ 
ga o femeie, cu părul si fata răvăşite. 

-Casa asta este blestemată! Da, blestemată, tună vo¬ 
cea unui musafir, care mă privea cu insistenţă. 

Era o agitaţie de Apocalips; bărbaţi si femei, îmbulzin- 
du-se ca scosi din minţi, la ieşirea din salon: groaza de 
moarte împietrise feţele lor, le năucise mintiie,făcandu- 
i să urle, să blesteme, sa se îmbulzească şi să se calce 
în picioare unul pe altul. 

intrhin colt, mama, cu mâna 1 a guri, plângea înfundat. 


Mâm trezit, fără să ştiu cum, îh picioare, tremurând 
din tot trupul. Sub tălpi aveam petecul acela zdrenţuit de 
rogojină, care-mi servea drept pat, saltea şi aşternuturi 
şi pe care mă culcasem la ora stingerii. Un bocanc ce- 
mi servea ca pernă şi celălalt cu care îmi apăram coas¬ 
tele de răceala cimentului, stăteau si ei răsturnaţi pe pu¬ 
tregaiul acela de rogojină. Braţele îmi erau amorţite: 



CONGRESUL LIMBII ROMÂNE 

(XII) 

In zllole dc 28 şi 29 Nocmbrle a.c., s*au desiSsnmi i n v , , . . 

Congresului Limbii Române. w or ^ ,ucr ^ r *j° şl manifestările culturalo alo 

In cuvântul de deschidere, D-l Valentin Cantor n . . 

altele: “In urma tragicului accident de automobil care a curmat vî^o non * n ®* * *P U * T riro 

şl soţia Anita, acum patru ani tn urm», activitatea lnsHtutîol™r . ^î lor TSn * so » Părintele Nlcolac 

grav impas; disp&rusc sufletul motor! Brusc timpul mW1 Rominc ” ("W tntr'un 

oferite atât dc generos dc Părintele Nicolae Tarar e ? Buto ^ , * te * dc iniţiator şl co-fondator , 

in csentâ. a o^ni» o sesiune ^ au di s* rut. 

«le, inimile şi voinţele unui mănunchi de români întru ” ^ C f' R const * Tn » P«nc laolaltă mln- 

unei solidarităţi tetă de vicisitudinile destinului comun UW * r cgâturî ^ritualeşl r <*Grrnarea 

Ca toamna, când recoltele de multe feluri îsi fac anaVîH* 1 

cei mal vârstnici, ori mai puţin vârstnici venim să ofor/m h °. orf 1)0 masa belşugului, tot asa noi, 
pcrientelc noastre, -nu numai celor mal tineri- Har ^ di Umln * care ni s>a precum şi din ex- 
a confruntării fructuoase a lor * ’ tuturora care cred în permanenţa tinereţii ideflor si 

««.„ ... 

S»a ţinut apoi un moment de reculegere în memoria soţilor Nicolae si Anita Tănasn 
Versuri: 

-Poezii dc Alexandrina iMc.lh lectura autoarei şl a D-nel Elena Cantor- 
-Versuri dc Constanţa Stăncscu, citite de D-le Delia Lucaciu şi E.Cantor- 

?Lu t T U H M0,d r n “• ** lccturf câtorva poezii din volumul domniei sale- 
-Copila Androa Lucaciu a recitat o poezie de Octavian Goga* 

^ e5dlatM a D-lui Zaharia Pană a emoţionat toata audienta- 
-Din “Versuri pentru copii” de Ellsabeta Păunescu, a citit autoarea.’ 

Lecturi si comunicări prezentate: 

-D-l Paul Diaconescu (Canada) -“Dulce Bucovină”; 

i VUiâ (G * rmania) ""Lirismul specific al poeziei lui Octavian Goga», cu prilejul împli¬ 
nim a 50 dc ani dela moartea poetului, Ih prima parte a anului viitor; 

(Canada): «învierea lui Lazăr dc către Iisus Christos, în lumina cunoştinţelor ultra- 
structurale ale celulei , comunicare Tnsotitfi dc o prezentare ilustrativă cu diapozitive privind mlcrobio- 
logia celulară şi locuri legate de istoria religioasă; 

-Dr. Emil Vicaş; “De unde, pe unde, cum şi când au venit maghiarii în Transilvania! **; 

— D-l Sorin Popa.* “Ncmărturisirea spiritualităţii şi culturii româneşti autentice**; 

-D-l Zaharia Pană : “Limba, patria exilului”; 

— D-na Georgeta Crainic: “Portrete de copii în literatura română** CU); 

— D-l Valentin Cantor: “Boia Victor Bartok şi tezaurul muzical ţărănesc din Transilvania**; 

— Dr. Paul Dăncescu ( Canada ); “Biserica din Războeni**; 

— D-l Mfhal si Xcchlt Vincroanu : “Limba romiină, una dintre cele mal vechi din lume** Cnol date şl In¬ 
terpretări OI ol ogi cc); 

La clUry ţ^a^ yr nuţprl nu au foa rt prezent!, »u contribuit; D -na L>elLa Lucaciu, D-l Dr. L.u- 

oaciu, D-na Elena Cailor p-1 Niţft Nicolae. 

Dcascmcnott, s*a găsit oportun a se da citire “Chemării** Comitetului de iniţiativă pentru apărarea ma¬ 
nifestanţilor arestat! recent tn RSR, tn urma dramaticului marş ş! a demonstraţiei de protest care au a - 
vut loc (a Braşov, la 15 Nocmbrle a.c. 

Sesiunea s*â încheiat cu execuţia la vioară a D-rcl Mariana Ţepelus a unei piese complicate a compozi¬ 
torului clasic Corelli. 

Mulţumim şi pe această cale tuturor celor care au asistat şi contribuit la realizarea programului celui 
de al Xfl-lea Congres al Limbii Române, sesiunea 1987, şi ne permitem si atragem atenţia celor care vor 
să participe cu prezenţa şi cu lucrări la viitoarea sesiune CLR, că până la acea sesiune, a XHT-a .mai sunt 

doar 7 luni (Iulie *88, Hamilton, Canada). VALENTIN CANTOR 

Preş. C.L.R. 


.J 


spatele, partea cea mai expusa ui timpul somnului^mie- 
m complet înţepenit de frig. Năucit, am aruncat o privi - 
re in jur: eram din nou îh realitate. Realitatea absoluta 

şi absurdă, amar de concretă, îh universul aceleiaşi bles¬ 
temate de celule, de pe zarea Gherlei, care deja mă je- 
fuisc de aproape cinci ani. Era o linişte de mormânt. Tb- 
tui parcă se scufundase, undeva îh adâncuri, iar eu eram 
singurul supravieţuitor. 

Impiedicându-mă îh obielele murdare, m’am îndreptat 
către uşa din lemn masiv, îmbrăcată cu tablă groasă. Am 
bătut cu putere de trei ori: de îhcă trei ori, după care am 
început să bat cu pumnii amândoi. 

Dintr’o dată usita vizetei s* deschis: în cadrul drep¬ 
tunghiular, a apărut făta puhavi a gardianului. Ochii săi 


tulburi şi bulbucaţi, arătau consternare şi se ihgustauln- 

trebători. ... 

-Domnule plutonier, spuneţi-mi vi rog, cat mai e pan? 

la ziuă? . . . . 

- O viată I, răsună vocea lui îh mod strident si ciudac^n- 

chizând cu pete re usita vizetei. _ . 

Nu ştiu cât am stat'aşa, în frţa vizeteL.. Intr’un tai ju, 
când mi-am revenii. eram pe colţul de rogoji¬ 
nă murdară din ceiulâ, *1 continuam să repet m neştire 
vorbele plutonierului puhav: “O viaţă... o viată...” 

Se făcuse dimineaţă... 

OvkIiu VASHESCU 


Colind 


A venit şi-aici Crăciunul 
lumina ndu-ne surghiunul. 
Cade alba nea 
peste viaţa mea, 
peste suflet ninge. 

Cade alba nea 
peste viaţa mea, 
ca re-a ici se stinge. 

L urnea *n cântec se deşteaptă 
pe Mesia fl aşteaptă. 
Zâmbete cereşti 
intră pe fereşti 
vin îh orice casă. 

Si îh orice gând 
arde tremurând 
câte-o stea sfioasă. 


Tremură albastre stele, 
peste lacrimile melc. 
Dumnezeu de sus 
tn inimi ne-a pus 
numai lacrimi grele. 
Dumnezeu dc sus 
tn inimi ne-a pus 
pâlpâiri dc stele... 

Numai temniţa posacă 
a’mpietrit sub promoroaca. 
Stăm în bezna grea, 
pentru noi nu-i stea, 
cerul nu s’aprinde. 

Pentru osândiţi, 
îngerii grăbiţi 
nu aduc colinde. 


O, lisuse împărate, 
iartă lacrimi şi păcate. 
Vin' să*nchizi uşor 
rănile ce dor, 
visul ni -1 descuie. 

Noi te-om aştepta, 
căci pe Crucea Ta 
stăm bătuţi th cuie. 

Maica Domnului Curată, 
Ad*o veste minunată. 
Infloreşte*n prag 
zâmbetul tău drag 
ca o zi cu soare. 
Zâmbetul tău drag 
îl aşteaptă *n prag, 
cei din închisoare. 


de Radu GYR 

Peste fericiri apuse, 
tinde mila Ta, lisuse. 

Cel din închisori 
Te aşteaptă*n zori, 
pieptul lor suspină. 

Cei din închisori 
Te aşteaptă ha zori, 

5 â le-aduci lumină. 

Steaua prinde să lucească 
peste ieslea’mpftrăteascâ 
şi din nou trei magi, 
varsă din desagi 
aur şi tămâie, 
îngerii de sus 
magilor le-au pus 
Cerul sub călcâie. 







LIBERTATEA 


Tabletă: 


PREDICA DE PE MUNTE 


Ci i*tl-nc Ajunşi pe vtrftil muntelui, de la poalele c㬠
rui», »m plecat cu doul mii de ani în urmii. Acesta es¬ 
te muntele sflmt, înXltat din suferinţele si jertfele nea¬ 
mului meu, înălţime gate sft umbrea soft tot ce-a mai 
fost creat vreodată de mâna si mintea muritorilor n- 
cestei lumi. De aici, dc sus, unde Alizeele răcoresc 
frunţile Zeilor plictisiţi do eternitate, de unde lumea 
pare un miriapod uriaş, Airnicar în continuii mişcare, 
alergând după adevăruri care niciodată nu s*au adeve¬ 
rit, dc aici, unde numai strigătul înnebunit de durere, al 
neamului meu ne-a putut înălţa, am înţeles mai bine,o- 
dată pentru totdeauna, că state şi Imperii, născute s i 
consolidate prin agresiune şi ură, care în decursul zbu¬ 
ciumatei istorii, prin care i-a fost dat omenirii să trea¬ 
că, şi-au supus umilit şi nimicit aproapele,ele n*au fost 
altceva decât urmarea revoltei forţelor oarbe,alungate 
din veşnicie, batalioanele îngerilor negri, plus clemen¬ 
tul uman descompus, greşeli ale naturii, doctrinari ai 
vicisitudinii, agresori a ceea ce se chema în ultima in¬ 
stanţă, minimum de bun simt. 

Ele au pierit Ia rândul lor, strivite de o altă agresi - 
une, reacţie firească, ori o parte din echilibrul univer¬ 
sal, care, atunci când intervine, odată cu ideologia .dis¬ 
truge si partizanul acesteia. 

Dc aici, de pe culmi, unde timpul încremenit se chea¬ 
mă eternitate şi unde numai cei cc au înţeles sensul su¬ 
ferinţei lor, pot urca, vrem să cerem, cu supunere si 
înţelegere, să ni se dea îngăduinţă. 

Au trecut cei patruzeci de ani, de când neamul meu a 
fost trimis în pustiu. Patruzeci de ani, de când d fl㬠
mânzeşte si sângeră, cu supunere si evlavie,pentru vo¬ 
ia Ta. Acolo, îh pustiu, lăsat la îndemâna Leviatanului 
roşu, ce-si ascute dinţii în blesteme si cu furie nebuna, 
înfulecă din prada abandonată de toţi împăraţii lumiia- 
eesteia. El, neamul meu, care a adus printre oameni 
cântecul si focul iubirii, ca semn al tămăduirii, acolo, 
în singurătatea ce destramă şi nimiceşte minţile care 
n*au înţeles, ce tn însă si sinea lor, mal exişti o lume, 
cu care se pot ajuta pe timp dc restrişte, el zic, a în¬ 
ţeles ca deşertăciunile sunt giorie, putere şi toate co¬ 
morile lumii acesteia. Munţi încărcaţi de aur si toate 
pietrele preţioase, le-a dăruit vrăşmaşului, sS-şi ridi¬ 
ce din ele statui si mausolee. 

Ci Ţ ie, din sufletele morţilor săi, Ti-a împletit o- 
frande, cu care să scuture praful de pe sandalele în ca¬ 
re a murit un om si s*l născut un Dumnezeu. Acolo în 
pustiu, el a adunat din pulberea vremii cioburile table¬ 
lor de lut, le-a refăcut din granit nemuritor si cu sân¬ 
gele siu a scris pe ele slova Ta. Steag de biruinţă şi-a 
Acut, <fin ştergarul cu care Ti-ai şters fruntea trudi ft, 
fii săptămâna patimilor si toate astea înseamnă voiaTa. 

Spuneai, că celui ce ne păimuieste să-1 (Am si obra¬ 
zul celălalt. Dar Sfinte, nu mai este nici măcar un pe¬ 
tec pe obrajii lui, care să nu fl fost scuipat si biciuit de 
mai multe ori. 

‘‘Nici un fir de pir nu se va clinti de pe capul vostru 
Ară voia mea". Aşa ne-ai spus. Dar Doamne, trupul 
neamului meu este tot o rană şi cei pe care i-ai alun¬ 
gat din grădinile suspendate, cAr le-al lăsat puterea si 
gând de distrugere, nu mai contenesc cu pedeapsa. Ei, 
căpcăunii uriaşi, trăiesc continuu între visul nopţii sfân¬ 
tului Bartoiomcu si uciderea pruncilor. 

întoarce-TI Doamne Aţa către poporul Tiu, neamul 
ai cărui pnad *ău născut si au crescut, cântând co¬ 
rul robilor. 

Arund NUgule, o poală de mină poporului Tău, care 
a înţeles că sensul vieţii şi al morţii, este de a Te slu¬ 
ji pe Tine. Trimite legiunile Tale îngereşti, s& sune În¬ 
că odfetă din trâmbiţe si zidurile cetăţii Leviatanului 
roşu, ruină şi scrum se vor Ace. 

Tu, care din ruină, ai ridicat spleodoarea Ierusali¬ 
mului, Tu, care ai nimicit cu foc de pucioasa, Sodoma 
şi gureşa Gomară şi din piatră netrebuincJoasa, ai ta¬ 
cul să tâsnea>câ apă vie, aruncă scara de lumină nea¬ 
mului aceia cu nume de b»U<A, înalţă-! deasupra pute¬ 
rii ucigaşilor si slăvită va fi lege» Ta, th veacul veacu¬ 
rilor, ca si păiă acum. 

De aici, de pe muntele suferinţelor noastre, unde nu 
poate ajunge decât cel care a ştiut să moară fii fiecare 
Aptă şi unde fruntea ce bate tn colbul potecilor Talele 
lumină se umple. Te rugăm să ae dai îndurare. 

Dc -t va fiitimpu să iki fim auziţi, la noapte vom is¬ 
caţi securile, o r» «ele Lunii, pe neaimpte ne vom stre¬ 
cura th cvuua vin lăturii or de Auzii şi multe capete se 
vor rostogoli, pe panta întunecată a istoriei. 

Si nu va fi asia vota Ta?!? 


DECEMBRIE 


««setări 


Cei care l-au ueîa pe Chriatos au tacut-o 
pontru că nu L-au înţeles. Mulţi dintre noi, 
ar Acc acelaşi lucru, dar, pentru eâ L-au Tiv 

ţeles. 

• 

Vameşul şl-a părăsit meseria si l-a ur¬ 
mat pe Christos. Mulţi dintre preoţii noştri 
s*au lepad.it de Christos şi-l vămuiesc pe 
credincioşii 

• 

Orice ins care vorbeşte sincer semenilor 
săi despre învăţătura lui Christos, este un 
preot. In schimb, preotul care predică de la 
altar doar pentru a-şi încheia o obligaţie, 
este un vânzător de iluzii. 

• 

Cel ce cu demnitate înfruntă sâracia, este 
un nobil. Cel cc se umileşte în dorinţa de a 
se îmbogăţi, este un netrebnic. 

• 

Dumnezeu este un fapt evident, mai ales 
pentru cei care susţin că au găsit logica în 
miezul neevidentelor! 

• 

Cei care au înţeles cât de mare a fost dra¬ 
gostea lui Dumnezeu pentru noi oamenii, ar 
trebui să fie gata fii orice moment să-si uci¬ 
dă pruncii, întru slăvirea Lui! 

• 

Ori de câte ori intru intr'o biserică, sau 
mai ales, când fii singurătatea mea, încerca 
mă ruga, trăiesc cu sentimentul că nu pot fi 
atât de credincios, pe cât se cere. 


Iubesc din adtnrul sufletului absurdul ^ 
numai fii literatura. II urase, fii viata d*W 
te zilele! 

A 

I>acA un înţelept nu pc*te fi tnteW de con¬ 
temporanii săi, singurul remediu, este sa 
vorbească cu sine Thsusi; 0 vor înţelege C u 
siguranţă, generaţiile viitrure. 

Cel ce vrea sa înţeleagă o carte, va 
meni *' 0 mal tntĂÎ putinta 84 citească în na- 

A 

Fcresto-te de cei care vorbesc mult Sunt 
unu cărora le place să se asculte vorbind \ 
ceştîa ştiu câte puţin din toate nimicurile sl 
nimic din toate valorile. 

Nu confbmb nicioda" oratorii cu decarii 
In Ump ce primii au harul vorbirii, elocverv 
tei si conciziunii, ceilalţi au darul de a 
spune nimic. nu 

• 

R 8 ui, ca si binele, sunt singurele masuri 
cu care putem măsura distanta dintre cer si 
pamant, adică, dintre noi si Dumnezeu. 

Gustul thtrSrvgerii este amar-, dar, numai 

Âl 2 u *** a > recia cu luciditate 
cat de mult înseamnă o victorie. 

înţelepţii au datoria morala, dc a ridica 
Popoarele lor, cât mai aproape de puterea 

lor de înţelegere. Cei ce m, ° fac , nu s , au 

ihteles pe ei îhsisi. 


Ovidiu VASIIESCU 






Sonată pentru pribegi 

Coboară toamna iară ţu ploi şi cu blestem 
săracă, Arâ boabe, pe umeda colină; 
pe crucea tării-i sânge si răstigniţii gem 
de-atât amar de patimi si lipsă dc lumină. 

Vin turme mari de umbre din cerurile sparte 
lumina-i drămuită pe veşteda câmpie, 
în fiecare frunză răsună glas de moarte 
si*n fiecare vorbă un strop de nebunie. 

Orice nădejde-i frântă si gândul cel mai bun 
în spaimă se transformă, ori trece fij urgie 
cel ce desleagâ taina, fii taina e nebun 
si frigul astei toamne lhnpinge în vecie. 

Ci noi cabitotdeauna -parcă de când ne stim- 
tot înnoptam Ia case cu ivărele trase, 
parcă de când e lumea ni-i dat să rătăcim 
şi să visăm la tara cu tintirime arse. 

Si azi pe la răspântii nedumeriţi tarîm, 
acetaş vis cu tara pe funduri de desagă, 
că toate se vor duce, tărîm după tărîm, 

(Ar visul “anacronic** de visul nou se leagă. 


Tara ca o mamă 


Siai răstignită maică, ţara mea 
cu lacrima dc arşiţă svântată, 
sub cerul care parcă nu te vrea 
si sub lumina care nu ti-e dată. 

Pe vatra ghemuită stai si azi 
şi-o thclăze>ti cu focul tău din vine, 
ci de s*au stins tăriile, tu arzi 
şi-ti luminezi destinul pe coline. 

Stai zburătoare sfântă peste neam 
si-i încălzeşti sămânţa de sub glie. 

Cu deznădejdii sale-i dai Liman 
si tot prin tine *capiU*n vecie. 

Stai răstignita maici*ncre dihănii 
dar versul seu ca fulgerul te cântă, 
că hi slova mea bătuta cu mătănii 
pun dragoste si nebunie sAntă. 



Colind negru 




Casă Albă, Casă Albă, 

Nu-ţi mai bate azi la porţi nici o jalbă; 

Nu se mai ridică rugi spre luceafărul tău 
Junghiat de gangsteri si îngropat fii adâncuri de hău. 
De decenii piatra ta unghiulară sehitoarce si geme 
Sub milioane de tone de desgust si blesteme. 

Casă Albă, Casă Albă, 

Unde ti-i libertatea, altădată crăiţă şi nalbă ? 
Zâmbetul tiu azi sângeră putred ca balta. 

Duhnind de vânzarea de neamuri din Yalta, - 
Şi peste lumina Lincoinilor din icoane 
$e*ngraasS pecinginea laşităţii din Tefcerane. 

Casă Albă, Casă Albi, 

Azi în domul tiu urttul şi Crirfcn* se hoalt»; 

Slugile lui Satan şi mercemrii lui Lucifer 
Au ciuntit paragraful că puterea ta vine din «*Ţ- _ 

Peste masele cu creerul spălat, -apocaliptic ba: -. 
Rânjeşte Mafia, tesălindu-si «teiul de aur. 

Casă Albă, Casă Albă, 

Degeaba-d mai aşteptăm colindul de linişte 
Steaua Mielului n’o vei mal avea de vândut 
Că o tin călăii Moscovei tn lanţuri, sub cnut, 

Si*n hrubele dela ONU nu mai sunt oieri 
Să-L primească pe*mpăratul supremei acen 

Casă Albă, Cas» Mbă, 

Ui golf la New York, Libertatea cu splendida-1 ** 

De flăcări, s»tull de-atâo minciună. 

In nopţi fără iunS, se despleteşte 
Şi se răstigneşte goală sub felinare 
ispitind întunecimii un mâne de soare. 

Vostle POSTEUCA 













































MOŞ CRĂCIUN 

de Elena Farago 


0. CE VESTE MINUNATA î 

D.G. Kiriae 

0, ce veste minunata 
In Betleem ni s'arată 
Că a născut prunc. 

Prunc din Duhul Sfânt 
Fecioara Maria. 

Că la Bctlcem Maria 
Săvârşind călătoria. 

In sărac locaş 
Lângaccl oraş 
A născut pe Mesia. 

Pe Fiul Cel din vecie 
Cc La trimis Tată! mic. 

Să se nască 
Şi să crească. 

Să ne mântuiască. 

COLINDĂTORII 

de Georgc Coşbuc 


Moş Crăciun in noaptea asta 
Bate *ncet la orice geam. 

Şi întreabă dacă n casă 
Sunt ori nu copii - şi lasă 
Daruri pe la cine-i spune: 

Ţină-i Domnul, am ... 

La ferestrele de alt-datâ 
An dc an veni pe rând: 

— Ai copii? 

- Ba nu! - şi plânsul 
Mă nceca în gât. iar dânsul 
Clătina din cap a milă 

Şi pleca oftând. 

Dar acum un an. de-odală 
L auzii că mi )*aleri pra^: 

- M-a trimes Sfânta Mărie 
^ă'ţi aduc un dar >i ţie. - 
Şi te-a scos din sac pe tine 

Dragul mamii. drag! ... 


Va veni si’n noaptea asta 
Şi va batc'n geamuri iar: 

- Ai copii.'' — Şi eu voi '«pune: 

- Slavă ţie, Moş Crăciune, 

Am şi eu un brad pe masă 

Şi aşteaptâ-un dar. 

Şi din sacu’ lui cel mare 
Bucuros va scoate-un miel, 

Alb de tot, pe patru roate. 

Alb ca el să fii în toate, 

Şi dc-apururi, dragul mamii, 

Alb şi blând ca el. 

Lite trei copii Ia poartă 
Nc vestesc pc Moş-Crăciun. 

Sâ-i chemăm în prag la tindă. 

Să nc spună o colindă, 

Şi să nu adormi, că’ndată 

^ ine Moş Crăciun! ... 


POMUL CRĂCIUNULUI 

de George Coşbuc 

Tu n ai văzut pădurea, copile drag al meu - 
Pădurea iarna doarme, c’aşa vrea Dumnezeu, 

Şi numai câte-un viscol o Sate uneori. 

Ea plânge-atunci cu hohot, cuprinsă de fiori. 

Şi tace : apoi şi-adoarme, când viscolele pier. 
In noaptea asta însă vin îngerii din cer 

Şi sboară ncet de-alungul pădurilor de brad. 
Şi cântă ncet; şi mere şi flori din sân le cad. 

Iar florile s'anină de ramuri până jos 
Şi-i cântec şî-i lumină şi-aşa e de frumos! 

Iar brazii se deşteaptă, se miră asta cc-i. 

Se bucură şi cântă ca îngerii şi ei. 

Tu n'ai văzut pădurea, copile drag al meu. 
Dar uite ce-ţi trimise dintr'ânsa Dumnezeu. 

I n înger rupse-o creangă din brazii cu făclii. 
Aşa cum a găsit-o, cu flori şi jucării. 


Cad iuigii mari încet zburând. 
Şi n casă arde focul. 

Iar noi. pc lângă mama stând. 

De mult uitarăm jocul. 

De mu/t si patul ne-aştepla. 

Djtr rVor T _ 

tu, mama zeiţe La 


Cum sta pe pae'n frig Hristos 
In ieslea cea săracă. 

Şi boul cum sufla milos 
Căldură ca să-i facă. 
Drăguţ un miel cum i-au adus 
Păstorii dela stână 
Şi ingeri albi cântaa pe sus. 
Cu flori de măr în mână. 


Şi-a uzi. Răsar cântări acum. 
Frânturi dintro colindă. 

Şi vin mereu, s'opresc in drum, 
5'aud acum in tindă - 
Noi stăm cu ochii pironiţi 
Şi fără de suflare: 

Sunt îngerii din cer veniţi 
Cu Leroi, Domnul mare! 




Ei cântă 'nălţâtor *i rar 
Cântări de biruinţă. 

Apoi se'nlorc şi plâng amar 
Dc-a Iudei necredinţă, 

Dc spini, de-o-laşi. şi c’a murit ... 

Dar sa deschis mormântul 
Şi el acum e'n cer suit 
Şi judecă pământul. 


Şi până nu tăceau la prag. 

Noi nu vorbeam nici unul - 
Sărac ne-a fo&t, dar cald şi drag 
In crai-ne Crăciunul. 

Şi când târziu ne biruia 
Pe vatra caldă somnul. 

Prin vis vedeam tot flori dc mâr 
.^fn faj^r mic, pe Domnul. 



£ COLIND no 


Departe într'un staul e'n faşe-acum Isus, 
Şi îngerii, o, câte şi câte i-au adus! 


COLIND (II) 

cir Vyilc PoMcocfl 


Dar cl e bun şi Vnparte la toţi câţi îl iubesc. 

Tu vino. şi tc'nchinâ, zi “Doamnc-ţi mulţumesc* 


Cad în seara asta mare 
F ulgi bogaţi ca nişte >tele 
Rupţi din destrămata zare 
A copilăriei mele. 


Bat tăcerilor mătănii 
Şi spre ceruri se închină: 
Trec trei magi in albe sănii 
înspre staul de lumină. 


Ninge larg ca'n ierni de basme 
Peste svonuri de colindă. 
Lume veche de fantasme 
Cearcă forme noi sâ prindă. 


Ninge molcom peste toate. 
Peste vremi, peste coline 
De sub zări îndepărtate 
Numai steaua mea nu vine 


Unde sunteţi pârtii grele 
Ce duceaţi spre veşnicii? 
Ning pc voi aceleaşi stele 
Râd aceleaşi bucurii? 





Am pornit pe drum dc scară 
în alai de magi şi regi 
Şi-am uitat că nu e ţară 
Pentru dorul de pribegi. 


Am cântat lângă fereastră 
Unde plânge-un dor şi-o doină. 
Lacrimi sfărâmând in glastră 
Inimii'ngropate'n moină. 


Parc'aud o voce mică 
întrebare cum frământă: 
- Spune-ne acum mămică 
Lui tăticu cine-i cântă? 


Lui îi cântă numai vântul 
Lângă cer cu stele multe. 
Unde i-a crescut mormântul 
Veşniciile s'asculte. 


Ninge şi s'aud colinde 
Lângă inimă aproape: 
Cine ne mai poate vinde. 
Cine visul să ne'ngroape? 


Ninge blând ea'ntr'o minune 
Cu legende şi cu ?tcle: 

Unde eşti tu rugăciune. 

Drag Crăciun al vieţii mele? 


Când imi vei cânta şi mie 
Lângă geam o veste mare 
I n colind de bucurie 
Intr o ţară ca un soare? 


Vrui sâ mă întorc prin vreme 
Sâ mă regăsesc sub stea 
Printre fulgi şi crisanteme 
De poveste ţi de nea. 




DE SĂRBĂTORI 

de St. 0. Iosif 


Afară-i noapte neagră, vijelie ... 

Se tângueşte vântul prin cotloane; 
Adoarme-ncuin, ca un copil cu toane. 
Acum porneşte iar. plin de mânie. 


Eu stau la foc. trudit de insomnie. 
Ascult cum bate ploaia in obloane. 
Visez ... şin vis mă chiamă dragi icoane 
Din ţara Doinei, dulcea Românie. 


Văd copilaşi pc uliţele ninse 
Umblând cu Steaua şi cu Moş Ajunul 
Şi-uud departe-un cor de glasuri stinge. 


Aş vrea «'alerg spre ei. sâ-i strâng in braţă. 
Să-i dâmesc ... dar nu mai e niciunuL. 

Şi-o lacrimă mi-alunecâ pe faţă ... 


^ ^ 0 















Li BERTATEA 


DECEMBRIE 




CARNE T 




• “DAN, A MAN WITHOUT YOUTH” de 
Dan Roman, 1987, EdL “Teneco Corpora¬ 
tion^. 

Sunt plăcut impresionat că tfttr’o limbă 
de circulaţie universală, a apărut o carte 
-lucrarea d-lui Dan Roman, 4 ‘Un om fără 
tinereţe”- ce ilustrează “fericirile” cu 
care poporul român a fost gratificat de 
Marile Puteri Occidentale-UjS.A. şi Ma¬ 
rea Britanie-, care au ţinut să-şi dove¬ 
dească recunoştinţa fctă de aliatul din cel 
deal doilea război mondial, UJRJS.S., o 
ferind ea DAR un popor, un popor creştin, 
m popor civilizat înzestrat cu valori de¬ 
osebite, O NAŢIUNE cu 22 milioane de 
OAMENI... 

Şi, tot atunci, în directă contingenţă cu 
dăruirea” poporului român U.R.S.S. - 
: ’tui, Marile Puteri Militare Occidentale, 
dominate de spiritul de... iniţiativă şi sub 
impulsul unei generozităţi nemărginite, ai 
înţeles să 4 ‘dăruiascâ” şi jumătate din 
continentul european, deschizandu-le a- 
cestor popoare perspectiva “culturaliz㬠
rii” şi “occidentalizării” din RASA RIT.. 

\u înţelegeri monstruoase peste voin- 
ş* popoarelor, nu o crasă ignoranta, nu 
lipsa de maturitate politica, nu o stare de 
iresponsabilitate a unor jalnici infirmi, a 
unor minţi dc mult obosite găsite sa deci¬ 
dă destinele popoarelor, nu o criminala 
indiferentă de Vot ce se va întâmpla..., ci 
NUMAI înălţătoare nobile sentimente d e 
“DREPTATE”, de “t^M \NTTATE”.":, o 
- eces ară, imperioasă r evita Ii zare a a- 
cestor “popoare înapoiate”, îndobitocite 
de cultura apuseană, au determinat pe... 
lucidul Conducător al Lumii Libere, F.D. 
P.oosevelt al St. Unite si Premierul Rega¬ 
tului Unit, VVinston Churchill, să “dăru¬ 
iască” aceste popoare UJ?.S.S.-ului,ofe- 
rindu-le prilejul să cunoască “divina vra¬ 
jă” a: teroarei, a deportărilor, a mon¬ 
struoaselor torturi din infernalele închi¬ 
sori, a foametei, a pistolului în ceafă, 
“fericiri” statornicite de opt decenii în 
U.R.S.S., îndeajuns ştiute atât de condu¬ 
cătorul si guvernul St. Unite, cât si Pre - 
mierul si guvernul Regatului Unit. 

In această nesperată ambiantă genera - 
jMre de “fericiri”, nu poate fi 

omis meritul incontestabil al Marilor Pu- 
u?ri Occidentale: desfiinţarea suveranita¬ 
te politice, a încorporării şi subordonării 
acestor “popoare înapoiate” U.R.S.S.- 
tdui, disociindu-le din comunitatea euro¬ 
peană. 

Si, deasemeni nu poate f i omis nici 
“meritul” Marilor Puteri Occidentale,dc 

* fi prăvălit aceste “popoare înapoiate” 
n catranul mârşăviei, silindu-le pentru a 
,*Jtea supravieţui să-$i siluiascâ consti- 
«ita devenind netrebnici, criminali, bes¬ 
tii, denunţând si ucigând părinţi, fraţi si 
prieteni, care îndră znesc să cugete, să 
ciibe o altă filozofie, deosebită de cea a 

nongoiolui cu cap de brânză veche us- 
■ dă făcând impresia unei urne barbare” 

' î admirabil l-a pecetluit pentru eter¬ 
nitate, genialul Giovanni Papini. 

Pentru care 4 *m*rete idealuri”, pe ce 
principii şi metode noi de “organizarefi¬ 
reasca ai securitate a Europei răsărite- 
ne”. în sprijinul căror raţiuni de Stat , 
consideraţii tactice în sprijinul c㬠
ror considerativati irecuzabile, geografi - 
ce, istorice, etnice, este legitimată infer¬ 
nala pedeapsă aplicată de St. Unite şi Ma¬ 
rti Britanie acestor valoroase popoare e- 
uxppene: distrugerea lor metodica ca en¬ 
tităţi naţionale, care se perpetuează de 
4o arzi cu tot cortegiul o*. u..urnittu'? 

Salua populi suprema lex eslo? " 

Risum urneam, anxici! 

NT! No putem ocoli urzeala târgul ui o 


dios între Marile Puteri Occidentale-St. 
Unite ale Americli, Marea Britanie- şi 
U.RJS.S., îh dauna popoarelor europene, 
NU VREM să trecem sub tăcere jertfă a 
zeci de milioane de OAMENI nevinovaţi, 
de fraţi, de părinţi văduviţi de bucuria 
vieţii, de copii fiară părinţi, fără fraţi,f㬠
ră surori... 

Lucrarea d-lui Dan Roman “Un om f㬠
ră tinereţe”, este demascarea uluitoare, 
este urletul unui suflet chinuit cumplit, es¬ 
te urletul NOSTRU al tuturora care a m 
fost siliţi să părăsim patria, vatra str㬠
moşească, mormintele părinţilor, luând 
calea pribegiei cerşind azil... Este urle¬ 
tul de protest a zeci de popoare sclaviza¬ 
te adresat conştiinţei firtregii omeniri , 
conştiinţei Marilor Puteri, Statelor Unite 
ale Americii si Marei Britanii, care de¬ 
liberat au aruncat aceste valoroase po¬ 
poare europene în iad... 

Din adâncul conştiinţelor umane, din a- 
dâncul conştiinţei universale, d i n sutele 
de milioane de morminte, răzbate urletul 
de acuzare împotriva ÎNVINGÂTORILOR , 
împotriva ELIBERATORILOR Europei, 
împotriva Statelor Unite ale Americii,inv 
potriva Marei Britanii. 

Facă Providenţa ca această carte deo¬ 
sebit de valoroasă, acest DOCUMENT, cu 
biografii şi portrete a unor monştri, cu 
dezvăluiri de conspiraţii de necrezut, să 
ajungă şi în una din cancelariile Marilor 
Puteri, Statele Unite ale Americii şi Ma¬ 
rea Britanie, să fie citită de respectivii 
“diplomaţi”, luând cunoştinţă de uneltiri-» 
le împotriva ÎNTREGULUI OCCIDENT , 
străfulgerăndu-le conştiinţele, şi dandu- 
le de gândit în ultima oră a civilizaţiei în 
acest sfârşit de secol,primejdia de moar¬ 
te, cataclismul ce-i ameninţă datorită na¬ 
ivităţii lor, a indiferenţei lor,a ratării 
lor... 

Tu, “magnificule” Franklin DelanoRo- 
osevelt! ..., 44 clarvâzâtorule”,“umanistu- 
le” Alme Pater, care ne-ai vrut “bine¬ 
le”, care ai vrut să ne incuscrim cu po¬ 
poarele civilizate, cu; uzbecii, kurzii,t㬠
tarii, kiigizu, calmucii... 

“Atque, tu quoque” Winston Churchill, 
“Ritorna Vincitor”, care aţi cucerit is¬ 
toria secolului XX, admira ţi-vă “opera 
meritorie”, martiriul poporului român si 
al celorlalte popoare europene, voi, care 
ati CUNOSCUT, care ati STTUT cu certitu¬ 
dine că le veţi scla viza, care aţi TINUT 
să ic scla visaţi dăruindu-le U.R.S.S^ului. 

Peste decenii, o sută dc ani, cinci sute, 
o mie..., omenirea va pomeni “gl or Ii 1 e 
trecutului”: F. D.Rooscvelt,W.Churchill, 
care s*au prăpădit de dragoste, de UMA - 
NTTARINM pentru popoarele din răsăritul 
Europei. 

Aripa veştejiu»re a vremii, nu va tre¬ 
ce peste amintirea voastră... 

Veţi fi “slăviţi” in saecula saeculo- 
rum... 

Voi, MARI PUTERI -Statele Unite a I e 
Americii şi Marea Britanie-, citiţi car¬ 
tea secolului: “Dan, A man without >outh*’, 
şl luaţi cunoştinţă de martiriul poporului 
român, de martiriul zecilor de popoare 
care s*au încrezut tn voi, pe care le - ati 
ÎNROBIT cu vrere. 

Voi, MARI PUTERI, aveţi datoria de a 
Îndrepta istoria care ati impus-o, ca re au 
Surit-o din nedreptate. 

înapoiaţi aceste popoare spre VlATA^a 
LIBERTATEA şi DEMNITATEA care le- 
aţi răpii-o. 

A duceţi-le zâmbetul pe buze să nu mal 
cunoască teroarea, mizeria, umil irita ,du- 
rerea nemeriutft, nedreptatea^cei groaz¬ 
nic: 

VAE VORBE INFELICmUSf... 

Gfigore CAVA FU 



■ “ORIZONTURI BOŞII”, de Ion Mihai Pa cepe. F.d. Regnerv Gateway W a,M « 
1987. (Cronica unui şef spion comunist). ’ Washir « t< * 1 . 

La data de 23 Iulie 1978, Generaiul-locotenent Ion Mihai Pacepa. şeful nor.*, 
meritului de Informaţii Externe (D.I.E.) defectează fn Vest, generând ai doilea n* 
mur dezastruos din România postbelică, de astă dată în rondurile nomeiSL* 
muniste. Panica provocată de dispariţia precipitată a celui ce timp de ceste 7- 7 
ani a fost “eminenţa cenuşie” a spionajului comunist român, a dus la dezmemh™ 
totală a DIE-ului, fept precede* în istoria ciasică a 

naţionale. Ulltr 

A trecut aproape o decadă de la această defecţiune si “tăcerea” calculată cu 
s*a fiivăluit fostul şef al DIE-ului, a provocat confuzie totală în clanul Ceausesru ■ 
xUul romanesc, puternic infiltrat de către agenţii Bucureştiului, a oscilat Intre 
puncte de vedere diametral opuse. Unii 0 prezentau pe Pacepa drept un alt aeent ii 
influenţă infiltrat th Apus de către comunişti, în timp ce alţii Q considerau de buna 
credinţă. 

Cartea lui Pacepa apărută recent dă un răspuns celor ce ştiu să citească printr 
rânduri. Timp de peste 27 de ani, cel ce a fost şeful spionajului din România con- - 
nisţă a avut grije ca toate secretele dinastiei ceauşiste si fie cunoscute de către ser¬ 
viciile secrete din Apus. Cheia ne este dată de către Pacepa în mod subtil. 

In anul 1915, Pacepa a fost membru al “Asociaţiei Tinerilor Prieteni ai Statelor 
Unite”, organizaţie tutelată de către Ambasada Americană din Bucureşti. Pacepa ne 
ne indică în cartea sa dacă a fost recrutat ÎYicâ din acel an, dar cert este câ membria 
sa nu a fost cunoscută de către securitatea comunistă de mai tSrziu. 

Al doilea fapt relevant pentru identitatea adevărată a Iui Pacepa ne este redat suc¬ 
cint: “Centrul Naţional de Transmisiuni Cifrate (CNTC) a fost cel mai teribil secret 
al vieţii mele; un sistem de cifru naţional pe care l-am asamblat personal, conştiem 
fiind că mai devreme sau mai târziu va fi descifrat de către USA cu ajutorvest-ger- 
man. Gândul că o cât de mică indiscreţie din partea, fie a Washingtonului, fie a Bu¬ 
cureştiului, ar putea duce la execuţia mea, mi-a provocat multe coşmaruri”. 

Maniera în care Pacepa i-a dus “de nas” pe comunişti, a fost genială. In 1962 . 
profitând de starea de tensiune existentă între Bucureşti şi Moscova, Pacepa îl con¬ 
vinge pe Gheorghiu-Dej că sovieticii au descifrat de mult codul secret român si con¬ 
trolează astfel traficul cifrat. Evident, Chcorsiu-Dcj M ordin lui Pacepa pentrucro- 
arca unui nou serviciu românesc c#e cifru, independent de Moscova. ra>ui urm* ton 
fost “recrutarea” de către Pacepa a lui “Reiner”, posesorul firmei P.MÎ din Cer 
mania de Vest, care producea maşini de cifru pentru NATO. Ca urmare, maşinile <w> 
cifru EMI livrate îh secret României de către “Reiner”, erau modificate şi boteza - 
te ROMCIF. Asasinarea lui Gheorghiu-Dej de către sovietici a întârit credinţa nou¬ 
lui dictator Ceauşescu, câ Moscova conduce asasinate politice fii rândurile conduc㬠
torilor comunişti şi câ ideea unui cifru secret independent de sovietici estevitalapt. 
propria-i securitate. 

Maşinile de cifru ROMCIF au fost certificate ca fiind imposibil de descifrat de c㬠
tre Institutul Central de Matematică şi de câtre Institutul Central de Fizică, şi puse 
fii lucru prin decret prezidenţial semnat de Ceauşescu si Elena. Ba mai mult, Pace¬ 
pa, cu aprobarea lui Ceauşescu, trimite periodic unui “agent” al DIE-ului din Ger¬ 
mania de Vest, mostre cifrate. 

“Agentul” secret al DIE-ului prezenta NATO-ului aceste mostre drept material 
militar cifrat vest-german. De fiecare dată centrul NATO certifica că aceste mostre 
sunt de nedescifrat. Aceste rapoarte certificate erau transmise secret de către “ a * 
gent” României, fiitărind convingerea lui Ceauşescu fii utilitatea şi valoarea ROM- D- 
-urilor. Bineînţeles că Pacepa nu era interesat să arate că “agentul” din Germania 
de Vest era una şi aceiaşi persoană cu “Reiner”, cel ce livrase primele maşini de 
cifru EMI. 

Şi astfel, aproape 20 de ani, serviciile secrete din Apus au beneficiat de hemora¬ 
gia de informaţii provenite direct prin Centrul National de Comunicaţii Cifrate. 

Cartea lui Pacepa conţine un noian de informaţii privind aproape toate aspecu ^ 
spionajului comunist românesc. O succintă sistematizare a acestor informaţii,^ 
vă concentrarea lui Pacepa asupra a câteva direcţii esenţiale de achitate: 
tul tehnologiei vestice; 2 ), -operaţiuni ilicite valutare; 3)* -operatiic de infiltra, 
si influenţare a Vestului; 4). -asasinatele politice; 5). -controlul emigraţiei.. 

Si, ca un adaos, Pacepa ne oferă o descripţie unică a primei dinastii comums t , 
dinastia ceausistâ. Portretul acestei familii degenerate care va intra în istorn ^ 
groparul tradiţiei creştine româneşti, este descris lh mod vivid. Megalomania, ^ 
ranoia comunistă precum şi acute accese isterice dominate de instincte bar 
constituie trăsături caracteristice ale acestei dinastii cocoţate prin fraucfi a c 3 - 

tă rii , . ... . 

Dacă operaţiile secrete majore îndreptate contra Vestului de către comuniştii ^ 
mâni constituie preocuparea serviciilor de contraspionaj apusene, asasinate e fx* 
tice şi controlul emigraţiei constituie aspecte importante şi vitale pentru comuni 
tlle româneşti dispersate pe glob ca urmare a invaziei barbare a comunismului. 

Denatura li za rea Episcopului Valerian Trifa urmată de moartea sa “natural j 

Portugalia, este prezentări de către Pacepa ca o clasică acţiune comunistă dc 
sin for marc, decepţie şi influenţare a Vestului. • 

Scenariul clasic este următorul: “In primul rând, ziarele şi televiziunea ; - 
nundate cu descripţii ale ororilor comise de către nazişti şi aliaţii lor. 
reale sau falsificate sunt prezentate spre a crea reacţia viscerală a publicului 
poi, un “criminal adevărat” aparţinând acelui timp şi loc.decedat filtre timp, ^ lL 
selectat cu grije de către organul de desinformare. In final, ţinta aleasă este 
tă de aceste crime”, Pacepa ne spune cum un “asasin” al Gărzii de Fier (un P 
vocator introdus, spunem nod) ce obişnuia să tragă din mersul unei motociclete ^ 
ataş, a fost selectat pentru această desinformare. Capul “asasinului” motorii <* 5 
te substituit cu capul lui Triiâ ca urmare a unui fotomontaj elaborat şi ia ta cum 
te noapte evidenta crimelor lui Trito e»te produsă. Pacepa ne mai spune cum dei ^^ 
vrei, unul din America si altul din Europa, amândoi agenţi ai DIE-ului, au prmu* 

(Continuare fii ® 





LIBERTATEA 


DECEMBRIE 



tichete oe „lotto discount* 

— In loc de cronice dramatică- 


«CORIOLAN», de W. Shakospearc, la teatrul «Mc Arthur” 
mn Princetown, N, J. (Un spectacol cu mai mulţi Romani 
şi nici un Roman). 

Rog a nu fî învinuit ca fund superstiţios. Am dorit, sâ 
vizionez spectacolul mai sus menţionat, dar, nu am reu¬ 
şit decât Vineri 13 Novembre. Notaţi: Vineri 13 j 
Probabil cS aceasta datS «fatală»,'a fost cauza princi¬ 
pală a decepţiei mele. Nu, nu zâmbiţi ironic sau cu supe¬ 
rioritate!... «Ceva» s*a petrecut cu piesa marelui Will 
Trebuie să mărturisesc că nu pot atribui acestei lu¬ 
crări, un loc în top-ul primelor piese shakespeariene. 
Dar, doream să vad un spectacol cu “această” piesă I 
Regia D-lui Liriu Ciulei, ne-a adus pe scenă in locul 
plebeilor Romani, o ciuda® adriătură de muncitori, îm¬ 
brăcata cam ca pe timpul Comunei din Paris, cu şepcuţe, 
berete, pălării, îheinsi cu şorturi la brâu (?), si tinânda- 
menirrtător târnăcoape sau alte scule, inexistente în epoca 
romană. Mfem aflat în mod inexplicabil în făta unei cla¬ 
se muncitoare cu o înaltă conştiinţă... revo’utio-iarâ. 

In fine... soldaţii Romani-fSră să se deosebească cu ni¬ 
mic da rivalii Volshi-, erau echipaţi aidoma cavalerilor 
teutoni sau ai luptătorilor lui N'ewslţy, cu cizme, pelerine 
-aici în versiune musama-nylon- şi purtând pe cap, în 
locul cunoscutelor căşti, nişte ulcele aducând ma i mult 
cu echipamentul Wehrmachtului... Cât despre costumele 
patricienilor Romani... ce si mai vorbim? Nişte cârpe, 
semănând cu drapajele asiro-caideiene. De unde această 
mixtură, nea vând nici îh clin nici în mânecă cu epoca ?E- 
videm că scenografe Brănescu, a executat întocmai dis¬ 
poziţiile regizorului, care semraază si scenografia! 

Spectacolul se desfăşoară întrhn decor unic... dar mai 
tot timpul este îhtuneric... Un fej.de «Roma bv night”... 
Nimic nu ne sugerează locul acţiunii!... Si, colac peste pu¬ 
păză-iertată să ne fie exprimarea aceasta folclorica-din 
podul scenei este manevrata un fel de caracatiţă, care,ca- 
pricioasă, funcţionează cum se nimereşte, cum ji Dom¬ 
nul, trebuind a fi potrivită eu mâna de unii din figuranţi... 

Ce a i-rut sS simt>olizeze regizorul cu acest artificiu, es¬ 


te greu de închipuit! Şi, pentrucă am vorbit de figuraţie 
trebuie să felicităm acest grup de tineri ce se travestesc 
continuu din plebei îh senatori, din Romani th Volshi, s i 
auc, îhtrhin fel, greul spectacolului. 

Remarcabilă este o scenă de luptă th partea întâia, re- 
gizată de maestru] de bătaie, chinezul Da vid S Leong 

Trecând la interpreţi, cu părere de rău, trebuie spus 
ca P.F. James, interpretul lui Coriolan, constituie o mov 
tră de nepotrivită distribuire... Poate, peste câtva timp , 
când îşi va mai îmbunătăţi instrumentarul artistic.să poe- 
tă să -1 interpreteze... să zicem pe Othello... Dar aici, cu 
tot efortul său, NU a găsit din nuanţele, nici frământarea 
personagiului. Acest actor -inflăca'rat de altminteri- e 
insa mereu supărat -şi atâta tot! 

In rolul dificil al mamei sale, am văzut, tot cu părere 
de rau, o actriţă vlăguită, Kate Reid, incapabilă de a ne 
reda pe vulcanica Volumnia, sublima matroană, care re¬ 
uşeşte să-l oprească pe Gul său la porţile Romei, împie¬ 
dicând distrugerea cetăţii eterne. Scena la care ne refe¬ 
rim ar fi trebuit si constituie cheia dramatică a specta¬ 
colului, şi, iar din păcate, momentul este un lung şi plic¬ 
ticos fiasco! Totuşi, dih distribuţie, trebuiesc remarcaţi 
Jeff Weiss (Mînentus Agripa), David CHBrien (Cominius}, 
John Mc Kay (Tribunul Junius Brutus) ca si tinerii; Matt 
Pen (plebeu) şi Michael Cumbsty (Aufidius), poate un mai 
bun Coriolan. 

In distribuţie am mai întâlnit pe încă tânărul nostru 
compatriot Dan Nuţu, ca şi pe mai vârstnicul AI. Ciprian 
...apanţu ftigareţ Mai e !h grupul de luptători alt inter¬ 
pret cu nume românesc, pe care nu am avut cum să-l 

descoperi Au sunat frumos câteva nume româneşti pea- 
uş... doar că le-am aflat îh neîhsem.nate contribuţii! 

Am privit îh urmă, şi... aşa... ca să nu-mi dau pacejîna 
gandoam că bine ar fi fost dacă România ar fi rămas Ro¬ 
mânia, asa cum a fost odinioară -România Mare!, 13râ 
G intrat în zona de influentă dictata de convenţia dela 
\alta, si plimbandu-mă hai-hui, cu versurile luiArghezi 
îh m^nă, în timp ce subwiy-ul huruia deasupra mea pe 
Bulevardul Koosevclt, m*am oprit tocmai la o pagini pc 


care era tipărită poezioara cu blestemele si in mint o i 

nu-te un muritor de rând ca mine?!. 

Dar chestia asta, cu războiul, cu Yalta si etr 
?'Tr Siâ * ntU CU nemaitntâ| nitulexod depopoâ- 

Sri^W X Zm S0Cial î St - Câtre Vcst > i 

®-7h-^ a,ta . cromca . mult mai dramatică, pe oara 
alţu o vor sene, poate, după anul 2.000! 

de ? sală D ÎSSl* r mai fi 58 8mjntesc cS * programul 
de sală, D-l Ciulei apare menţionat îh lunga-i activitate 

şi cu filmul «Valurile Dunării», cu care a luat « marele 
premiu dela Karlovy Vary» (în 1960), omitSnd să infor¬ 
meze opirna publică din Statele Unite că filmul a fost e 
glonoasă pagină» din «lupta ilegaliştilor comuiisti» , 
regizorul Ciulei oferind actorului Ciulei si un gras ro 1 
ţ te , ribUa is ‘«rie roşie... Şi mai tSSeJJI 
P f 1,cula ,. a fost Premiată la «Festivalul filme¬ 
lor din ţările socialiste»! Precizarea, evident, vine să 
completeze o lipsă , comisă probabil dintr’un exces de 

-w,dri... ?) . Dllpă ^ 1!eniene> m ««* *... 

^amul omite sa spâna că D-l Liviu Ciulei este un am- 

basador cultural al României socialiste, predând câte 
la Ca ’ umbia universit> * prb 

C|ne ar e urechi de auzit -să priceapă l 
Eheee... Bar şicând o fî să fîe!... Vae Victis!..., că 
dch!..., nu se ştie cum S3 îhtoarce roata, şi... nu aduce 
anul ce aduce ceasul!... zice un proverb vechi, care s*a 
tot adeverit., zău aşa! 

Şi plecând dela mistifica tul Coriolan, iar am umblat la 
proverbe şi mi-am amintit că... la pomul lâuAt să nu te 
duci cu sacul!... si că... mulţi văd, putini pricep!... 

Dbd et animam leva vi! 

Bye-Bye -Ave! 

C. A DAb 


CARNET 


(Urmare din pag. 8 ) 

serie de ‘‘evidenţe** privind monstruozitatea crimelor comise de către Trifă şiGar- 
«da de Fier, precum şi fotomontajul descris mai înainte. Deşi Pacepa nu nedâ nume- 
ăe celor doi evrei, omisiunea sa este irelevantă, deoarece oricine cunoaşte de mult 
numele lor. 

Un alt evreu, rabinul şef al României, Moses Rosen, a cărui nevastă -o hoaţa or¬ 
dinară- fusese arestată într*un magazin din Londra pentru furt, se angajează în 
schimbul tăcerii privind “activitatea** nevestei sale, să creeze climatul public îm¬ 
potriva lui Trifia îh America. 

Urmările le cunoaştem cu toţii. 

Activitatea emigraţiei româneşti constituie o preocupare permanentă a spionajului 
comunist. Asasinarea preotului Gheorghe ZSpfirtan şi a lui Demetrius Leontieş f des- 
chide calea unui lung şir de atentate criminale ordoittte de Ceausescu, culminând cu 
cele de intimidare fizică a funcţionarilor Europei Libere. 

Din păcate, cartea lui Pacepa nu oferă detalii asupra unei activităţi primordiale a 
spionajului comunist român în rândurile emigraţiei. Desigur că aparatul de contra¬ 
spionaj vestic cunoaşte toate detaliile privind aceste operaţii de influenţă şi control 
a emigraţiei româneşti. Tăcerea duce la confuzie, iar confuzia duce la incertitudine. 
Agenţii comunişti infiltraţi în rândurile emigraţiei româneşti nu sunt siguri daci ac¬ 
tivitatea lor este cunoscută sau nu. Ei pozează mai departe în postura lor de “anti - 
coIn^nisti ,, convinşi, deşi acum ei trebuie să simtă cum încet Ar sigur, pământul le 
fuge de sub picioare. Cine este scriitorul “Ovidiu” din Paris care a scris o carte 
puternic anti-comunistă sub controlul direct al Bucureştiului ? Cine este bătrânul 
“Ionescu**, agentul infiltrat La Europa Liberă? Pacepa nu ne spune. Ar transparen¬ 
ţa este evidentă. 

Cartea lui Pacepa constituie un adevărat tezaur informativ pentru orice român din 
eidl. Mulţi exilaţi de bună credinţi, l-au conAmnat pe Pacepa pentru rolul său de e- 
xecutor al crimelor comise A guvernul comunist ceauşist. Ei uită însă sau nu înţe¬ 
leg, rolul unui agent dublu infiltrat într*unul din cele mai monstruoase produse ale 
comunismului, aparatul A spionaj şi contraspionaj, înţeles ca promotor şi executor 
al comunismului mondial. 

Suntem convinşi că mulţi alţi “Pacepa** activează In prezent în România, Rusia şi 
alte ţări satelite. RăbArea, perseverenta precum şi controlul unei perfecte dedu¬ 
blări a personalităţii, fac posibilă continuarea hemoragiei informaţionale către lu¬ 
mea liberi, astfel A In momentul decisiv al conflictului armat, valoarea lor reala 
va C evidentă pentru fiecare. 

A Mi zi, Pacepa trăieşte th Statele Lnite sub o altă identitate şi probabil sub o al- 

ă înfăţişare... 

CRONICAR 



















LIBERTATEA 


DECEMBRIE 



CRONICI 



IDEI, OAMENI, FAPTE 





Despre misticismul operei lui Lucian Blaga 


Printre cei mai valoroşi poeţi romani de Ia Eminescu 
încoace, desigur că Lucian Blaga ocupă un loc de onoare, 
de tot în tetă, profesorul Liviu Rusu, îl consideră, între 
ei, drept cel mai mare. 

Ca filozof, după Conta astăzi uitat, îi revine meritul de 
a fi autorul unui sistem de gândire, ridicat asemenea unui 
templu format din pietrele sale cele mai de preţ. 

Din păcate, şi de asta nu scapă nici mai vestiţii Kant sau 
Schopenhauer, edificiul său filozofic prezintă multe părţi 
vulnerabile, unele mai mult decât discutabile. 

Scriu rândurile de tetă primind informaţia că la Paris, 
un cerc de intelectuali si-au propus să-l te că pe poetul şi 
filozofii] L. Blaga cunoscut îh Apus, iniţiativă mai mult de¬ 
cât lăudabilă, numai că problema nu-i aşa de simplă cum 
pare la prima vedere, ba as spune, chiar din contră, in¬ 
cumbă studii serioase şi jertfe de sine, dacă se urm&reş- 
ve un lucru temeinic si de valoare. 

lată însă ca se arată semne premonitorii îngrijorătoare, 
cum ar fi articolul dl ui Vintilă Horia, aflat în fruntea cer¬ 
cului respectiv, scris despre Lucian Blaga, bazat pe niş- 
t* amintiri ale domniei sale, de la Gândirea, datând din a- 
rni 1938-1939, stadiu pe care filozoful şi poetul român le- 
a depăşit de mult Articolul a apărut îh Cuvântul românesc 
din Noembrie 1987. 

Astfel în 1943 în faţa Azboiului anti-rus, iminent pier¬ 
dut, Lucian Blaga se retrage de la Gândirea lui N. Crainic 
-să nu zic că-i întoarce un spate onorabil- şi scoate la 
ibiu revista Saecuium unde colaborează comuniştii, Mi- 
i Beniuc şl Barbu ZevedeL Când sub comunişti, M. Be¬ 
ne va publica romanul “Pe muche de cutit**, 1959, î n - 
eptat violent împotriva fostului său mentor, etichetat ca 
r nu lase nici un dubiu sub numele Marelui Anonim, Bla- 
protestează la Comitetul Central al partidului comunist 
a dtand cum a intervenit îh 1943 îh procesul intentat celor 
o i asistenţi ai săi, învinuiţi de activitate comunista, pe 
£;re de altfel i-a scăpat de la închisoare, ca acuma unul 
a tre ei să fie atât de nerecunoscător încât fl ataca îh mod 
Tr-rsav. Nu ştiu dacă l-au ajutat pe Lucian Blaga, penibe- 
sale petiţii, cât mai mult faptul că oricum lui Mi¬ 
te Beniuc îl erau numărate zilele, atunci a suferit prima 
. cădere răsunătoare, sărbătorită de mulţi scriitori ro- 
tv ni, ca o mare eliberare. 

Jupă 1944 L. Blaga s*a confruntat cu regimul comunist 
r unul singur, după pilda lui Faust ar fi încheiat contract 
Cw Mefisto dar firă să renunţe la convingerile sale filozo- 
t e —spre marea lui cinste— si în acest sens a şi ffict pri¬ 
mul pas de întâmpinare. Astfel în anul universitar 1946 — 
1 «47 ca student al filozofiei din Cluj i-am audiat cursul 
despre Unele aspecte antropologice. In e! marele filozof 
Cc.uta să demonstreze rădăcinile gândirii sale, tn materi- 
a îştii secolului al XDC-lea, dintre ei l-a ales pe cel ma i 
proeminent, Darwin, modificăndu-i pe alocuri evolutionis- 
mul, rămâne îh esenţa 1 a originea omului din maimuţa, 
complet de acord, cu învăţătură vulgar materialista a lui 
Marx şi Engels. 

Lucian Blaga a îhtms o mână regimului comunist, ast- 
fe c& neapărat ar fi împărtăşit soarta fericită a lui Sado- 
wanu sau Arghezi, dacă regimul ar fi avut timp de specu¬ 
laţiile oricum întortochiate ale filozofului, dar toată obo- 
, iui s*a arătat inutilă deoarece cotropitorii tării -bi¬ 
ne scrie Marin Preda- erau interesaţi numai de lozincile 
k- Stalin, Lenin şi Jdanov, ei aveau înapoia cuvintelortan- 
*-ile, prin urmare, săvârşesc crima de a -1 scoate din în¬ 
văţământ. 

Jesigur de la spiritualitatea diferenţialelor divine Si 
s catiul mioritic la probleme de antropologie darwinistif, 
di tanta e atât de mare încât o astfel de brutală adaptare 
u Ternari, viitorul obiectiv şi necruţător o va eticheta 
crept un jalnic oportunism. Totuşi, tn perspectiva timpu- 

. , efortul Lui Blaga de-a se salva prin tăgadă din ghiare- 
ic comuniştilor apare mult mai eroic decât renunţările la 
:oi ringerile din tinereţe mărturisite recent de Vintilă Ho¬ 
rit tntr’un articol dedicat lui M.EUade, efectuate Intrio lu¬ 
me ce-si zice libert, doar pentru a ocupa o catedră uni - 
versitară. La filozoful nostru nu era vorba de-o căpătuia¬ 
lă sau cucerirea celebrităţii mondiale, ci de-o lupaă pe via¬ 
tă ai moarte <ău4 îmr*un holocaust cum nu a mai cunoscut 
istoria neamului său. 

acestea, eu ca unul 


de sânge şi lacrima, amare ca sudoarea de pe fruntea lui 
lisus pe cruce, nu sunt în stare să arunc cu piatra îhnici- 
unul din ei. Dar nu voi căuta să mint, cum se procedează 
si de-o parte şi de alta, ci din cenuşa căderilor cele de 
mai jos, adunată în pălmi de sfinţi -mă refer la cei ce s* 
au jertfit în lupta anticomunistă- mă voi strădui să retec 
Pasăroa măiastră a creaţiei lor şi să ridic la ceruri ceau 
avut bun şi ales, substanţa nemuritoare din spiritul lor, 
lăsat îh operă. 

După moartea lui Lucian Blaga, urmând marca lui rea¬ 
bilitare, comuniştii binethţeles vor profita de mărturisi¬ 
rea de credinţă a filozofului din anii 1946-1947 şi ti publi¬ 
că cursul, îh cartea Aspecte antropologice, ed. Facla,Bu¬ 
cureşti, 1979. Pe baza lor şi a altor apocrife, se susţine 
caracterul raţionalist, ştiinţific şi materialist al gândirii 
filozofului Lucian Blaga, îh ce priveşte tomurile filozofice 
de dinaintea războiului, ele conţin teorii şubrede îmbrăca¬ 
te îh haină poetică, dacă nu sunt chiar poeme îh proză cum 
caută să postuleze Ion Negoiţescu de pildă, îh eseul Poezia 
îh filozofia lui Blaga, apărut îh Scriitori moderni, editura 
pentru literatură, 1966. 

De altfel chiar îh 1961, încă îh timpul vieţii poetului, 
partidul informat de activitatea unor intelectuali apuseni 
îh frunte cu Ba zii Munfceanu, de a -1 propune pentru premi¬ 
ul Nobel, Li invita pe Blaga la Bucureşti, dar din pacate 



Lucian Blaga 


marele filozof pe când se pregătea de plecare, in baie, a- 
re o criză de sciatica acuta, afecţiune care în ca te va luni 
i-a adus moartea fiind vorba de debutul clinic al unui can¬ 
cer secundar vertebral. 

întâlnirea lui Blaga cu partidul, deci a lui Faust cu Me¬ 
fisto, nu a mai putut avea loc, prin urmare nu putem şti 
la ce rezultate ar fi ajuns, de prisos orice speculaţie, în 
schimb fiica lui, A na-Dorii, căsătorită cu ilegalistul co¬ 
munist Butnariu, în colaborare intimă cu alt fiu al parti¬ 
dului, G. 1 vas cu, îl vor publica integral, editurile comunis¬ 
te se declară ocupate pentru o perioadă destul de lungă , 
exclusiv cu momentul Blaga. (Au mai avut momentul Ar¬ 
ghezi, va mai urma momentul M.EUade etc. etej. 

Ar mai fi de amintit privitor la decesul artistului, so¬ 
cotit naiv de Vintilă Horia “din inimă rea**, că i s*a exe¬ 
cutat după încetarea din viată autopsia generală respec - 
tându-i-se capul şi i s*a găsit un cancer pulmonar gretet 
pe o veche tuberculoză cicatrizată (aminteşte de această 
boală In Hronicul vârstelor), metastaza! în coloana verte¬ 
brală. 

După prezentarea datelor de mai sus^nulte trăite de mi¬ 
ne ca martor al zilelor pământeşti ale poetului, m*aş opri 
In continuare la problema pusă de V. Horia, dacă Lucian 
Blaga a fost în opera sa literară sl filozofici mistic sau 


»^ n ! ria :“_ rt J StXmde . Pr ! f ^ 1 lui ? erban Cioculescu scri¬ 


să la un volum de poezii, îh ea eminentul critic subl'i- , 
materialitatea (ibisul spiritualism) al creaţiei Marii " 

Desigur înainte de toate suntem nevoită si delimităm 
bunea respectivă. Dacă prin misticism înţelegem t mpr ,... 
rS cu proletcultiştii mandst-leninişti orice referinţă 
Dumnezeu şi împărăţia sa, atunci are dreptate dl vTm.il 
Horia, Lucian Blaga este un poet si filozof mistic 

Dar dacă vom C nevoiţi să acceptăm noţiunea «ion est,, 
delimitată Di lexicul filozofico-religios, unanim accepta 
de altfel, atunci misticism înseamnă căutarea si contnp, 
rea omului cu Dumnezeu, pildă ne stau exerciţiile spirit 
ale ale lui San Juan de la Cruz sau Sta Tereza d’Avila p r - 
tre atâtea altele. 

In Spaţiul mioritic (1936), Lucian Blaga îhsuşi, defires - 
te misticismul sofianic ortodox, deosebit de cel gotic <j \ 
Meister Eckhart, drept o transcendenţă ce coboară pc 
zeu îh sufletul credincioşilor si între lucrurile din jur 
său. 

Fiindcă am ajuns la această răscruce, voi aminti că de 
prin anii 1943, deci cam după La curţile dorului, poezia iui 
Blaga suferă o evidentă schimbare, epuigatâ aproape com¬ 
plet de orice preocupare metafizică, se scufundă într’o 
experienţă violent fausticâ, rob al pământului, al marii tre¬ 
ceri si al iubirii fată de femeie, motiv cântat aproape cu 
tinereţe trubadurească, subiectul piesei Anton Pann de alt¬ 
fel. Considerundu-1 ca ţinând do istoria inimii sale, deci 
prea puţin influenţai de evenimentele exterioare, a*uj*rm 

respectivului fenomen am scris pe Iar* fhtr*un stu<ftu pu¬ 
blicat Ah Buletinul Casei Romănc din Statele lunile, deci nu ^ 
mai găsesc nici un rost să revin asupra iui cu detalii. 

Semnalez însă că dl. Vintilă Horia bineînţeles, nu mă ci¬ 
teşte fiindcă pentru domnia-sa sunt interesanţi doar marii 
specialişti fabricaţi în RPR ca G. Călinescu, C. Poghirc, I. 
Negoiţescu sau acuma Şerban Cioculescu. 

Tin să spun că acest critic împreună cu Vladimir Strei- 
nu, foşti copiii teribili ai lui Mihalache Dragomires cu, du¬ 
pă câteva luni de reeducare îh temniţele comuniste, a ie¬ 
şit mai roşu ca cel mai convins dintre tovarfşi,caraeterul 
josnic şi servil al acestui Pirgu senil al literaturii rom⬠
ne, il poate citi oricine îh rândurile semnate şi dedicate de 
el, marelui cărturar roman, găzarul Drăgan, la aniversa¬ 
rea acestuia de scribii comunişti. 

Dar peste toate acestea, Serban Cioculescu, remarcat 
printr’o exegeză seacă a lui I.L.Caragiale, este lipsit de 
înzestrarea celei mai elementare percepţii poetice -P<^ u 
numai Ion Negoiţescu 11 mai egalează- din multele sale in> 
presii as semnala pentru lămurire, două. Astfel a 
ftiră ideia lui Zarifopol, alt bizar steril îh felul său, «r- 
ban Cioculescu se întreabă, om cu inima iască, oare ct 
fi vrând să spună Vlahuti Di cunoscutul vors^nişcator pen¬ 
tru orice om sensibil; «Nu de moarte mă cutremur ci *■ 
veşnicia ei**. 

SI a doua, de (tata aceasta tragico-comlcâ, priveşte ca 
ra eteriza rea Iul Adrian Piunescu, servul * la u „ 

ţii dictatorilor Ceauşescu, drept un Arghezi Şi uog 

Prin referinţa la Şerban Cioculescu, Tn fata ^ 

cât de cât habar de literatura romanească postea • 

Vintilă Horia a făcut o altă gafă, tntrecută numai ^ 
tirea -prietenilor săi” Mihai Beniuc si GrlfW^ 
celasi context uitând cu nevinovăţie ci pr J IT ' ; ora 

celor opt ani de închisoare executaţi de al doilea, 
fhcă. zice-se, amic. . . ^i ar de 

Dar revenind la misticismul sofianic, j(aW a de¬ 
al, putem afirma că Blaga nu s* bucu, f®* ţ deci 

a-1 simţi pe Dumnezeu îh inima sajrdci J nlisU ,‘ro<." 

nu a fost nici pc departe mistic, P oc ^"'*T > «revocate de 
ra tn acelaşi timp sl al tristeţilor la fa . 

paraclisele tn destrămare, pustiite de oaricc ară 
ti după enunţul nietzschenian că Dumnezeu e> mo> • 

• Pe£ru adevărat, revelaţie a Iul Blaga cu ihunne^^ 
cita din poezia Recltindu-1 pc Blaga de All-CJ ^ 
publicată în volumul In creştetul luminii, duc 
Sristsl el apropiat elev .1 Iul N. Crainic. II cunoştea' 

rf netul du bine de tot pe cel dintâi: 


(CaatiiuMre 


tn p a*. 


U) 


Cu toate 


ce 


trăit ai trăiesc anii 
















LIBERTATEA 


DECEMBRIE 


(Urmare din pig. ţo) 


"să dezleg verbul întreg 
tB care poetul, profetul 
cu neocotite sofisme 
(semne de alte schisme) 
se lapătft de cer si Crist, 

Şi sunt trist. 

II citesc şi re-recitesc întrhim : 
“Dumnezeule... fără să-mi fi fost 
vreodată aproape 
te-am pierdut pentru totdeauna 
th ţarină, îh foc, th văzduh şi pe ape”. 


*) Din Psalmul volumului In marea trecere, publicat îh 
Gândirea,IU, nr. Ii, 5 Februarie 1924, pag. 246. 

Interesant, fer asemănător arată si versurile întrebuin¬ 
ţate m prefă ta lui Şerban Cioculescu, citate în articolul lui 
V.Horia, dacă ne luăm libertatea să le reproducem mai pe 

larg: 

Cetatea zeilor din ochii de copil 
uşor se sfermă, ca mătasea veche. 

Materia ce sfîntă e. 

Dar numai sunet în ureche. 


•) 


*) Poezie publicată sub titlul Răsărit magic, în Preocupări 
literare, VH, nr. 11 , Nov. 1942, pag. 553. 

La care, iată si trei versuri adresate lui Dumnezeu, din 
poemul intitulat Psalmul 151: 

Te simt Dumineca şi toată săptămâna, 
cum ciungul simte o du re re mână 
pe care n*o mai are. *) 


*) Publicat în Gazeta literari, XIV, nr. -12, 19 Oct. 1967. 

Dacă ţinem seama că citatele noastre se aliniază la dis¬ 
tante mari de ani, oricât nu ne-ar conveni, trebuie să ad¬ 
mitem că neputinţa poetului de a -1 trăi pe Dumnezeu, este 
prezentă ca un fir roşu de-a lungul întregii sale opere. 

Aş mai adăuga si următoarea amintire personală : Bla- 
ga tn ultimele sale săptămâni de viată, complet lucid, fi - 

încă £d patul spitalului, este întrebat de tanarul sau me¬ 
dic de salon, ce crede, există Dumnezeu sau nu? 

Dopartr do-M lua usar thtrebaroa, poetul ode ÎYitr’o a - 
cCiijaA efeere, «semuno «utofwrtrccuiul >au . M LucianBU- 

mi <T1 ' 

c» \m Ucir oc îumlril, itspunsul; M D*d crezi 
fee* nu, nu există”. 

Fără să mai intru th amănunte, replica nu poate aparti - 
ne unui mistic, nici ocult cum îl bănuieşte dl. Vintilă H o- 
ria, pentru acesta Dumnezeu este o realitate vie spre ca¬ 
re misticul gotic suie, pe când cel ortodox 13 primeşte î n 
recepta colul său sufletesc conform sofia nis mul ui ortodox 
bl&gian. In schimb tocmai acest gol şi pustiu al divinităţii, 
întăreşte o tragedie existenţialistă de prim ordin, să-i tic 
unamuniană, desigur un act metafizic si spiritual de cea 
mai pură intensitate, negaţie a materialismului ateu şi orb 
căruia în nici un caz, cu toate renunţările sale faustice,L. 
Blaga nu a aparţinut. 

Intr’o simplă propoziţie, se pare că marele poet îl des¬ 
coperă pe Dumnezeu tu Cuvânt si mai ales îh metafora sa. 

De altfel, aceeaşi situaţie o aflăm mai pregnant formu¬ 
lată, în filozofia sa unde lipsa revelaţiei şi întâlnirii divi¬ 
ne, cade sub barierele eonului dogmatic şi cenzurei trans- 
cedentale, ISră să-L fi văzut vreodată. Dumnezeu persistă 
învăluit îh marele Mister şi Necunoscut. 

Cit priveşte apartenenţa lui la creştinism şi ortodoxism 
este de-a dreptul luciferică şi discutabilă, nu altfel cum o 
descoperim şi La alţi filozofi ca Hegel, Kant, Nietzsche. 

Reproducem concluziile scrise de filozoful Blaga, aflat 
deodată în postura mândră şi egolatră a demonilor lui By- 
ron, ridicat ca giganţii, să surpe cerul şi sa -1 înlocuiască 
cu casa lui proprie: “In capitolele Ihchinate spiritualităţii 


creştine şi ortodoxe scopul nostru a tost exclusiv o anali, 
j? ?» descriere -stlistic»” a fenomenului. Examenul l-am 
?f* ™ P * Si , Une “ «ctitorului preocupat de (lloiolU cul¬ 
turii. Din cele arttate nu se pot trage concluziile cuprivi- 
re laconccpţUle filozofice ale noastre, care fhatatoa punc- 
teftmAmentalc difer» de cele ale metafizicei crcstine-o^ 

Iată un pasaj, şi nu este singurul, îh care Blaga pro¬ 
testantul fhustlc dedai» război dogmelor religioase ajuns 
pe această calc thtr*o dispută nu tocmai măgulitoare’ pen- 
tru d, cupărintde D. Stă nil oaie, ap» rt torul punctului ^c 
vodere ortodox canonic. 

Este locul să mai subliniem c& th multe, departe de a fi 

S n bl * gi * n ‘ sufei» mai pronunţat 

^ specul *ţ^ or ' u i Spengler, Frobe- 
Se cSlne 0 * ™‘ “"P 011 *" 1 * nu r * r « Pfcrdc lh pro- 

Ml îhtrcb în aceste condiţii ce ar mai putea thvăta apu¬ 
sul făusdc protestant şi magic pănă la destrtmare astăzi 
de la un discipol al său? 

L-am reprodus intenţionat pe Nae lonescu fiindcă e vor- 
J Şî r ? far,mre# otriului contemporan, atunci 

oa Th va tătar şi profet, d este mult superior lui Blaga, sau 
mai potrivit, traduşi împreună, cel din urmă ar ieşi com- 
Idetit şi pnn ei gândirea românească s*»r situa pe unul din 
va nun le ei cele mai înalte. 

In concluzie, trebuie si fie cunoscut celor ce vor să -1 
traducă şi comenteze pe L. Blaga îh Apus, că marele poet 
şi mai ales filozof, cu precădere după moartoa sa, a intrat 
total îh circuitul ideologiei mandst-ieniniste, a fost cum 
s*ar zice relansat, astfel ca nimic nu s>a schimbat din ide- 
Ue lui decât vorba lui Caragiale “P*ici pe colo, adică în 
punctele mai esenţiale”. 

Aşadar, se impune sarcina grea a rea na] i zării operei bl* 
giene după situaţia noastră de cetăţeni liberi, sâ -1 prezen¬ 
tăm pe Lucian Blaga cum a fost el, să respectăm ş i cele 
mai neplăcute adevăruri, să nu -1 punem th patul lui Pro- 
crust al dorinţelor proprii, deci a -1 figura după îhchipuire 
ideală. 

Este mai mult decât periculoasă ideoa dl ui Vintilă Horia 
de a -1 considera pe Blaga drept un filozof-poet, formulă 
strepată de-a cum de comentatorii săi comunişti pană la re¬ 
fuz. 

Este bine să plecăm de la realităţile oferite de subiectul 
îh cauză si să nu uităm de pildă că după 1944 când comuniş¬ 
tii i-au propus lui Blaga să-l accepte ca poet cu condiţia 
să-şi repudieze filozofia, Blaga a rftmas tare pe poziţii 
.spimand: “Sunt îh primul rfi nd filozof si nu mni p© urma . 
poet»». _ __ 

Dacă nu se vor ros poc ta adevărurile date, mai există po- 
ricolul ca eminentul cerc de la Paris să-l întrebuinţeze pe 
marele filozof şi poet, doar ca pe un paravan după care co¬ 
muniştii din tară să-si introducă agenţii s i culturalnicii 
printre noi şi asta cu tot prestigiul numelui scriitorului V. 
Horia. 

Ca să iasă complet de sub această legitimă suspiciune^e 
recomandă ca deocamdată pentru cunoaşterea lui Blaga în 
Apus să se facă o despărţire netă îhtre opera marelui fi¬ 
lozof şi poet publicată îh timpul vieţii şi cea editată post- 
mertem de către comunişti. De bună seamă prima, aparţi¬ 
ne autenticului pe când a doua corespunde unui Blaga fal¬ 
sificat, editat şi pentru a sluji interesele ideologice ale 
stăpânilor săi roşii. 

Şi să nu se uite: dacă destinul uman şi croaţia blagianâ 
este stimulată de o vie experienţă fkustică, apoi îh cele din 
urmă, ele adie o flagrantă revitiune mitului goethian re¬ 
luat în contemporaneitate, căci Blaga-Faust, ca printr’ un 
semn al cerului, a fost împiedicat să ajungă la masa Dia¬ 
volului, contractul cu Mcfisto nu l-a semnat niciodată Uf 
Trăind îh ţară ca un Prometcn, înlănţuit de semenii săi 
comunişti, se cuvine ca îhsfârşU să nu-i fie schimbate doar 
cătuşele, chiar cu altele mal aurite, ci marele poet şi fi¬ 
lozof Lucian Blaga să fie eliberat şl refet autenticii cu¬ 
noaşteri a spiritualităţii şi metafizicii sale. 

0 faptă mai măreaţă nici că s’ar putea... 

Ovkfcu VUIA 


Redacţia ureaza tuturor cititorilor 

jZraciun Jkricif 

La Jîni! 


II 




# **C*-S5- 




Noaptea 

Crâciunului 


O, ce veste minunată 
In Vtflecm ni serată... 

V*am intrat îh tindă 
să vă cântăm, bocri mari, 

O colindă. 

Pe umeri purtăm neaua 
scuturată dc îhgerii din rai, 

Ne-am condus după steaua 
păstorului şi-a celor trei crai. 

Să vă’mbogătim vrem 
Cu aurul sfântului Bethleem, 

Smirnă v*aduccm, rod de mirodenii, 
pentru a sufletului denii, 

Şî tămâia Lerulid 
tă\ălitâ*n lumina cerului, 
pe câmpiile Aradului, 

Sub cetinile bradului. 

Având fir mirositor dc busuioc 
vă miruim s*aveţi noroc. 

Ci fiinţele, îh sus, vi le săltaţi 
şi îhtru Domnul să vă bucuraţi, 
C*astăti s*a născut Mesia 
ram din trupul Verginei Maria. 


Sunt (mi, de când, cu drug a^toptxm 
topind» Kmbll, Th ca\dn-mi raRufiuru 

Ln ochi din promoroaca de pe geam. 
Ca »a Vid venind din depkrtare. 


Acuma totul e în van, căci CaIUeea-f scutanfetă » 

îh negura unui trecut ucis de mult: 

Ca să mămţarc Ia voi, th noaptea asta minunata 
Pe inimă îmi pun urechea, zvonul tainic sl vi-I 

mal ascult. 

Din al copilăriei vechi Ierusalim, 
încet, mai reîhvie-un colţ de vis sublim: 

Sunt zilehi prescura veciilor înscrise 
Pe masa Duhului, altar si antimise. 

Ovk*u VUIA 




Colind 





Măr domnesc, Mărie bună, 
Maica Domnului şi mie. 
Crin de linişte şi lună, 
Lacrimă şi liturghie, 

Maica Domnului, Mărie... 

Prunc cu zâmbet de mitasă; 
Pază: îhger somnoros. 
Pribegim şi n*avem casă 
Si Irod e duşmănos... 

Cerul ni-l purtăm pe jos, 
Maica Domnului, Mireasă... 

Drag luceafăr dc-altădată, 
Du-nehi strămoşeasca glie 
Cam bătut pământul roată 
Şi sincdriul nou nu ştie 
Decât ură şi urgie... 

Um, Sfăhtă, Preacurată, 
Maica Domnului, Mărie. 


VotiU POSTEUCĂ 

















Libertatea 


£ 


4 4 COPIILOR 




Naşterea Domnului iisus Ctiristos 


, fmrtr ckţwrto dc aid, fci oraşul Muret, 
txtU un bătrân <*ulgh«r, care se numm Irwif. KJ or* 
un om foartr bun şt m logodi cu o fecioară tt r» pft- 
rlnii, numi li leclaar» Mari». 

K«cioara Mari» era blândă şl ac puri» Wncşl fru- 
w» <*« toatft lumoa. lrtu*ura din tiie u pomeni cu un 
***** »•«, «r» o vertl A Avu «a Dom¬ 

ni* mwtru fUu», fiul Iul Dumnezeu. 

I'utin tfupf thtemptarc, împăratul vru #I 

atfe câh «ntmi are to tmpirăda m.CI detrporunci, 
«I meuyl toţi lh oraşul, dc unde li »etrage* neamul, 
o* si flr nuniiratl, 

loaif şi ni Slfno» Kocioară Mari* plecară La Beţie» 
em. A amgând tn ora» noaptea târziu, ei nu mal fiii- 
ii loc do dormit pe La hanuri, cAcl veni ac lume foar¬ 
te mul». 

***** d> oboaeaUi au Laalt albii din oca» şl au <tet 
dc un stau) de ol, te oare »«*u oprit aâ »codihna*»ca. 
Paste noaift* Padoaia Mari» rătecu aici un prunc fru- 
mo» ai volnic, pe oara-) numi (iaua, dupl cum apu- 
»wa îngerul, ta 0 Wlaurt tn acuiace şl -1 culca In 
iaeiaa oilor. 

In clipa când »•» discul Domnul Ilaua Chriatoa,co¬ 
rul s«a luminat şl o mulţime de 1>«arl »*au aratei 
daauţna staulului al-au începui ai cânte. 

Amintirea naşterii Domnului Uaua Chriato» a* ta- 
oe th flecara an, te iS Dacexnbria, adloft te Citclun, 


Oh. N. OOBTESCU 


Pisica şi cei doi câini 

Plalc* * (luat edita din camere o bucata de came. 
Când vru a ac strecoare ateii, dete cu ochii de Bi¬ 
te* ft d* Ori vei. 

Oa al n'nafte stepăm, ca sa duse te B&lan ştii *1- 
**: ”Drajă Bălane, Ar» nu spui nimic, îti «teu ea *â 
guşti din mftnoaroa asta bun*I” 

Bălan o miroal şl-1 plăcu. El 11 tise; "Bine, a*-ml 
«tei şl taci*' 

Hoaţa de pisica se duse apoi la Gri vel al dae ai Iul 



*°* ***• G rl voi tn»« ere cinstit. El nu voi sa mana nev 
din lucrul (Urat ai-l apusei 

tente, nu tai) ulmlr «sta Biff* 

S^pol o Iul frumuşel de urechi «I o ilu.e la .Upana, 
fn bucâteri* Aci ei fl povesti Uit, cum • fost. Mlti ce 
a tecul stăpâna? A luat mjlaua şi hSr», Urs, pc spa¬ 
tele pisicii. Pc Bălan fl goni »l nu-i dete »& rnănăncc 
la prânz; Ur lui Grivel îl dric porţia îndoit* 

Nu minţi si nu furai 


Cele doua capre 


Dotte capro se întâlniri octete po o punte thguatf. . 
“Fi-mi loc *1 traci” -zise una. 

"Ba te-ml tu mic”, rfapunao cealaltă, "cacl cu 
aunt mal bătrână decât tincl”. 

"Oi fl, <ter eu am pus piciorul mal Intel po punte ai 
•j trebuie a trec ce* dinţii”. 

Din vorbi in vorbe, caprele se luară la coartă »la» 





decembrie 


Câinele şi umbra lui 

M «» Un all elino ru u U.r.ti ş| ^ 

Cltnclo vodca chiar umbra Iul. 

De lacom ce era, nu mal putu sl rabde «I i« irun 
că cu gura căscată spre căinate «Un pârli ’ 

Dar pe cine U apuce ol| Umbra pieri deodată n u - 

« - m Ei, - " '* Ur -« *£ 

M nu Om lacomii 
Lăcomia plordo omenia. 


h)V| S II «CRĂCIUN 

•Ir Vasilr Posteucă 


Pte •* uuteiarara de-e Uneia. 

EU tkc'purt a U lov«..«t cm caml., Ml bufi 

j *S2£Şr* * ***"*• uut-c * 

Gârla, Olnd mare, arau oAt pteri ei se thnace 
Ce»rt» este fapte ree 
I eriti-vi, oqpU, da aa| 


Sârb&tori fericite! 


Departe, YntfAin târg, printre străin, 
IV o »lratid grea .le bucurii ţi hm»*, 
Gătiţi cu daruri multe şi lumini. 
Trrc vechii crai In eplrtidiilc costuinr 
fl rânli dr»prvf un staul, despre .» i, 
> audă piliră ai Irod nebunul . 

11 “*> ao naşle'h lume Mesia 
Ş* mâine . Crăciunul ... 


l- alâld voie bună, azi. pc *tr.a«lA, 

IV parcă i toată zarea o colindă 
lulgn niarijii leneşi de sâpadă 

Coniii fug şi alesraă „l ,< primi,1 
^>i Moş Crâtiun cu tnarej lui .1. , 

Nu l trece cu vederea pc nkiunul 

Că lui i i «4jMi toată lumea drugi 

rndiiie e (>rao|u*u) 

Intr'un lărtiu rAmdm strada goală. 
Doar un rirăin mai »IA Idng’t) vitrină, 
Privind pierdut risipa «Ic betralA 
splendid# poveste de lumini. 

Un biet pribeag, bătut «le dor şi imaM. 

( r şi vetlc’n visuri Ţara şi cătunul 
Suni şa»e ani de când c du» departe. 

Şi mâine e Crăciunul 

(li gândul lui e-arum «ir mult scaiâ 
l’nn mari troiene el alrargA'n grabă 
înfiorat de-o ve*tc bururoakă, 

Spre un geam sărac, c'u luminiţă slabă 
Acolo-I inima râmaiă'ntreagA! 

Mai sunt (rci paşi. Acum e nunul unul 
E chiar »uh geam şi-i vede cum w roagă 
mâine e Crăciunul .. 


L ea. Mimico LdngA ea copiii, 
Ingenunchisţi tustrei lângă icoană 
■ Tu care rânduieştl pe m«»rţi şi viii. 
Stăpân a toate, fără de prihană, 

Aai toată lumea-i numai răni şi sânge. 
Opreşte moartea şi-amuţeşte tunul, 
Indurâ-te de lumea care plânge, 

Că mâine e Crăciunul ... 


Pe cei câsuţi pe fronturi depărtate. 
Păşiţi de o cruce albă şi de-o catcă. 

Pa toţi cei ce-au murit pentru dreptei*. 
Primeşte ! Doamne’n liniştea cereaM â 
Iar celor duşi cu miiicn prinsoare 
Ce nu mai ştiu cad patul şi dejunul. 
Deschide ie şi lor un colţ de sare, 

Că mâine e Crăciunul ... 


Şl d«d fi iezi» In marea Ţi carte 
Nort>c şi pentru noi C«re»e Părinte, 
Avem şi noi pe cineva departe ..." 

Şi plâng tustrei, cu hohote, fierbinte 
|)r ** ii ido un drum prin maree ‘nturiec 
Şi adâ-nid acasă pe (Alunul, 

Că suntem singuri şi a’avem pe ni mc I 
Şi mâine * Crăciunul 




Sunt şrt*e uni de chinuri şi-eşteptarc 
Ha vim- azi, l>» poate vine mâne, 

Şi cresc copiifn viaţă idrâ soare 
Tu ştii amarul emirului de pânc. 

Tu ştii cum «Joare fjţa'n lerriml ar-â 
Şi ii «le si se'ntoarce câte unul 
Ci numai el nu face calea ‘ntoarsâ, 

Şi mâine c Crăciunul... 

El stă sub geam şi-a», uită cum »•* roagă, 
li vede-apoi « uni stau tustrei la masă. 

Copiii ţin pc braţ păpuşa «Irogâ, 

Iar mama i oti fn haina « ea aleasă. 

Şi'n locul unde *te-«r mama mare, 

Ari stă numai psaltirea şi alburiul. 

Şl-i o tăcere grea, ce laNigroparc, 

Şi mâine e Crăciunul 

Mlmiwi, spune Doina djnt**<> veame, 

Şi-Ş» şterge dulce ochii cu baticul 
- ( e-«r n «A i spui lui Moş Crăciun sâd cheme 
Din depărtarea lui şl pe tăticul! 

Şi spune Dorn galeş şi cuminte 
( c ar fi să i dăm icriioorra cu iâslunul? ... 
Şi plâng lustrei mai jalnic ce'hălnte 
Şi mâine e Crăciunul... 


F.I stă ►ub geam, şid nrde’n lacrimi faţa. 
Şl nu mai poale. Se rcpede'n uşă 
• Deschideţi, l.erui-ler, că i dimineaţă 

S’audc-un igomoţ surtl ca «le cătuşă; 
Vitrine cadv'u cioburi pe zăpadă 
Vin gardieni; “Nu face pe nehunul. 

Ci hal cu noi! Te-ai apucat de pradă?" 
Şi mâine c Crăciunul 

Departe, Intr'un târg, prin ţâri străine, 
Ea*ostradă'ntunccoaiă şi pustie, 
Păşeşte Wet, plângând printre suspine, 
Un biet pribeag fără cămin şi gli«\ 

Şi I nâp&dm aducerile aminte 
I ta odată şoim pe'ntieg t’ordunul . 

Şi plânge aşa şi merge înainte 
Şi mâine o Crăciunul . 


4 4 4 


(îiucnxsMu 

Ghici, 

Osra-I dubi loco] 

Ca pisa#fee'focul 
SyăLăndU'Şl cojocul | 


Copilul şi câţetul 

Copilul j Că ţoiule, vin'la mine, 

M (••nvăl cum • mei blncl 
Uţelul t A m cu timp de thvâţare, 
l)upi ce voi creste rmre| 




Copilul i Catelulc, ia aminte 

M-aacidta a nude cuvinte : 
Ahnlta do mititel 
E cu mult mal uşurel| 


PU'GUŞORUL 


>*a|l ptifru şi nu m»Mp. 
I.ăngâ Im» v‘alilur«(r 

Şi ruvănlul mi-astnjltaii 

S'e sculat mal an 
Hă«li«*a I r,iun 
Şi-a ’m Urcat 
Pe-un cai învăţat, 

Cu numele de Graur, 

Cu şaua «le aur, 

Cu Irău dc mâtasă 
Cât viţa de groasă. 

El In «căii »*a ridicat. 

IVstc câmpuri »‘a uitat, 

( a s alrjg un Io,' curat 
De arat şi semănat. 

Şi curând s'a apucat 
( âmpul neted «le arat 
In tungiş şl n curmetiş. 

Şi •’* apucat tntrV> Joi. 

CNiu plug cu doispreacce Ih»i 

Bol, bourci. 

Iu «nadă ,odâlbei, 

Iu frunte ţintăiri. 

Mânaţi, mâi 1 
llăi, băi! 


j)» s tu» rai. 


flrsada nrjţrâ 4 rA-ium 
•?« pr»e brasde a --,mA*ijI 
liriu mărunt »t grsu tir * m* 
IVw llomuul sg ri-ar J ! 
Mânaţi mâi ’ 

- llăi, hli ’ 

Şi când lucrul *’j sfârşii, 
latâ, mări, câ s's rtântii 
l n vânt mare j»e pământ 
Şi pini multe după vânt. 
Pământul de-a răcorit 
Şi vâminţa dea , ti«vd|il 
Mânaţi, mâi ? 

Il*i. hâi! 

De urat am mai ura 
(Iar ut i câ unu In-era. 

Şi not suntem mititei 
Şi ne muşcă eâinu râ» 

Iar I* altui să liAiti 
>â \ A gAvtni lullont i 
t a meni, ca perii 
In înţjliKul uni 
Mânaţi, mâl ' 
llâ băi* 


VM PUT!Al >V (XJIJM)VM 

ll'olindA >lm Muntenia) 


Am plecat *1 odnidâm, 
Domn» Ihmtn »â nălţăm, 
( ând bnirtu nu'» acoal, 
Domn. Domn •â'nllţâm 


C‘au plc« al la vânătoare, 
Domn, lh>mn si'hllţânt 


t âptioare n'au vânat. 
Domn, Domn -»A‘nAlţlm. 
Ci au vânat un te|«iraş. 
Domn, Domn a'nălţăm 


SA f«< A din piele a lui, 
Domn, Dtmtn •A'tiâlţâm, 


i^mnfştt. pacf.v v\ pvmavt 

Domneşte pare* p«. pământ. 

Dormi dormi, dormi t ,»pilr Sfânt, 
Mn de heruvimi şi de serafimi 
Te înlrrv in eor. C.«vpt| Mântuitor 


Păstorii vm Inret eântâml 
Dormi, dormi dormi Copile 'tănt. 
Mn de heruvimi şl de «erafutu 
Te mârew | n , w< < opil Mântuitor. 


Şi ruga lor *r nalţâ Im. 

Dormi, dormi, d.irmi CopU Divin. 
Mit de heruvimi şl de «rafunt 
Te măre», in cor, CopU Mântuitor 



D, HR\I) I RI MOv 

0. brad fmm.u o, brad Irumoss 
Cu ,etuva toi vrţde. 
fu eşti «opacul <redin>iv*» 

Ce fninta nu şi-o pieoie. 

(.), brad frumos, o. brad (rumoe 
Cu cetina tot verde 


O, brad frumos .« brad frumos. 
Ml ndemni ** fiu « a line 
Statornic, drept şi cr«duicto« 

Şi fâ« âtv«r de bine 

0. brad Irumo» o l»rad lrum«»», 

All ndemni sA fm ca Une 








































LIBERTATEA 


decembrie 


14 


Răspunsul nostru: reconstruirea necondiţionată 


* Ef ^ ?? n ? rUct,v de car * laud* peste măsură reprezen¬ 
tanţii conduceri. din ţară se concentrează de fapt într’o singură 
direcţie, eradicarea definitivă a caracterului creştin al Bucureşriu- 
lu. prin distrugerea sistematică a bisericilor, cele mai multe 
fund valon inestimabile şi de neînlocuit ale civilizaţii româneşti 
ca şi a monumentelor de arhitectură (cum ar fi palatul neogotic 
de pe Calea Victoriei, hotelul Victoria, vile neobizantine din car- 
norul Annm, vile în stil neoromflnesc pe calea Dorobanţi ai pe 
calea Ştefan cel Mare, vile Belle Epoque în mare parte în stil 
neoclasic francei pe Calea Moşilor, Calea Rahovei, muzeul Câlme- 
scu pe Bd Republicii, case boiereşti în fermecătorul stil munte¬ 
nesc din sec.XIX de pe str. Tonitza, Calea Moşilor, str. Maria 
Rosetti. Piaţa C.A.Rosetri. Bd. Domniţei, ere.). Aceste tendenţi¬ 
oase şi masive distrugeri, similare cu ale unui bombardament 
continuu din cadrul războiului surd ce se perpetuează contra po¬ 
porului încă dela ocuparea ţării din 1944, sunt în perfectă con¬ 
cordanţă cu campania furibundă şi satanică a hidrei anticreştine 
a stelei cu cinci colţuri, căruia dictatorul dela Bucureşti i se 
închină. Pretextul distrugerii, de altfel imposibil de susţinut cu 
orice argumente urbanistice, estetice sau funcţionale, îl constituie 
trasarea unor inutile străzi care oricum sunt în afara tramei 
oraşului, flancate de blocuri, idee deasemenea străina concepţiei 
româneşti despre arhitectura. Scopul fmal este sa se schimbe ra¬ 
dical caracterul urbei şi sâ-i fie schimonosită faţa Intr'o ficţiune 
orweliană ris ''socialistă”. Opoziţia şi protestul vehement mani¬ 
festat de numeroase personalităţi marcante, care simt româneşte 
au fost variate şi au fost publicate în reviste sau ziare de orien¬ 
tări diverse, dat din nefericire aceasta n’a împiedecat dezmăţul 
furibund al clicii anticreştine dela Bucureşti şi nu a pus capăt 
demenţei, la care participă din plin şi arhitecţi aflaţi azi In 
posturi de conducere, dar care speram sa se afle măine în faţa 
justiţiei poporului român, penrru crima de genocid cultural şi 
distrugere a patrimoniului istoric şi artistic al neamului, lucru 
pedepsit de orice cod de legi al ţărilor civilizate, In mod exem¬ 
plar. spre a se tăia asemenea pofte neroniene ale unor posibili 
epigoni. 

După părerea noastră, nu există decât un singur răspuns la 
acest razboiu: refacerea integrală a tuturor valorilor arhitecturale 
distruse, în forma lor iniţiala şi reconstruirea minuţioasă şi pe 
locurile Iot a bisericilor distruse, indiferent ce structuri stau 
temporar pe acele locuri sacre. Aderarea Ja această concepţie a 
numeroşi arhitecţi din exil m'a făcut să-mi exprim bucuria ca, 
în mijlocul tristeţii pe care o împărtăşim ca Români şi ca 
oameni de culturi pentru pierderea ireversibilă a unor documente 
de piatra ori de pictură murali, vechi de 200- 300 de ani, câţiva 
oameni lucizi fac un legământ de a spăla această pată neagră a 
istoriei noastre, pe care nici cei ma» pesimişti domnitori români 
nu fi -o puteau imagina. Nu cicd ci vreunul ctinrr* domnii creş¬ 
tini ar fî puruf crede că însuşi obiectul principal al esenţei lup¬ 
tei lor conrra invadatorilor, şi anume apărarea cu orice sacrificii 



• civihia[iei ere,tine în form* ss ortodox*, a,a cum am mojre- 
nit-o dela Constantin cel Mate, A devin* pnta distrugerii «stema 
tice din interior, cu forţe uriaşe, cu un duţman infinit mai 
organizat ţi cu un întreg popor ere,rin îngenunchiai si lipsit ,i. 
putinţa de a se revolta în faţa virusului intern, plantai cu o 
abilitate diavoleasca într’o conjuncturi de ocupaţie streini 
acum 43 de ani, ţi menţinut cu complicitate de cercuri oo iden- 
tale în contra voinţei suverane a neamului românesc. de cite ori 
dificultăţi financiare l-ar fi ficut vulnerabil. Astăzi, aşezământul 
Marelui Voievod Mihai, simbol al unităţii naţionale si al român.s 
mului, este aruncat cu dispreţ de pe locul unde l-a hărăzit Marele 
Domn, în epoca de glorie a Bucurejtiului de fine de secol al 
XVI, când toate ţările româneşti respirau sub un singur sceptru. 
Această infamă şi incalificabilă faptă, (a cărei mârşăvie ar avea 
echivalent mutarea Notre - Dame-ului din Paris în spatele unui 
bloc muncitoresc, sau a Sfanţului Petru în dosul colinei Vaticanu¬ 
lui ), nu a fost făcuta nici măcar de numeroasele trupe turceşti 
ce au ocupat Capitala, cate ar fi avut cel puţin scuza că-si rlz- 
uuna repetatele înfrângeri suferite din partea Marelui Domn, ,i 
care erau de altă religie, în numele căreia erau îndreptăţiţi sa 
fărâme aşezâmintele creştine. Nici alţi ocupanţi, fie ei nemţi 
bulgari, ruşi, nu au provocat daune majore bisericilor sau monumen¬ 


telor noastre şi doar se aflau 1 


monumen- 

■niflăre de râzboiu, stare rare 
naţie o isterie distructivă lipsită de limite. Dar iată că aceste 
limite au fost cu mult depăşite la Bucureşti azi. in timpul iste¬ 
riei unei dictaturi, ţi astfel, prezenţa fizică a mărturiilor a trei 
mari domni munteni a fost ireversibil ţtearsă de pe faţa pământu¬ 
lui: a lui Serban Cantacuzino, prin dărâmarea bisericii Cofroceni 
a lui Constantin Brâncoveanu ţi a urmaţilor săi, prin distrugerea 
aşezămintelor brâncoveneţti ţi obstrucţionarea Catedralei Domniţa 
Balaţa, ţi aruncarea pe terenul aluvionar al malului Dâmboviţei 
al^Bisertcii Mihai Viteatu, unde distrugerea ei este doar o proble¬ 
ma de câţiva ani, datorit* nereuşitului metrou cu trepidaţiile ce 
le provoac* (şi care au cauzat surparea bolţii Paşilor Pierduţi ai 
Tribunalului Mare, ca şi înclinarea faţadei principale cu statui 
rncnument unic , aflat acum într’o stare deplorabila). Aceste 
fapte ne pun In faţa unei situaţii de dezastru cultural in faţa 
caruia nu putem sa rămânem pasivi. 

" Pe * tru oamenii politici Români şi pentru oamenii noştri 
de cultura s’a ridicat astfel o noua şi dureroasă problemă, al㬠
turi de multiplele probleme ridicate de starea generală a tarii* 
sarcina de a RECONTRUI, ca o PROPRIETATE NAŢIONALA, şi 
ca simbol al redeşteptării noastre creştine şi a refacerii vieţii 
normale. în deplină concordanţă cu tradiţia istorică a poporului 
român. 

Nu găsesc cuvinte şi nu pot să subliniez mai mult impor ran ţa 
crucială penrru viitorul neamului mj^tru pe care o are refacerea 

monumentelor dmf ru»r Ml J>i r n inimi» /xj/»i i<rM • gări» ; mg/ muir 

^ eoteîder ca b datorie a oricărui parrfd politic rom'nesc să fnserfe 

la loc de frunte tn programul ?&u politic reconstruirea ctitoriilor 
şi a monumentelor dărâmate sau intenţionat obst ruc ţionate, cu 
mijloace financiare obţinute chiar dela cei care au provocat 
aceastătragicâ situaţie. Cerem ca acest subiect să fie insistent 
desbătut spre a deveni o cheie de boltă în edificiul renaşterii 
noastre naţionale, când. în fine, ne vom ridica din genunchi şi 
ne vom scutura lanţurile. 

Nimic nu subliniază mai mult perenitatea unui popor şi sta¬ 
tutul său istoric decât felul cum îşi onorează mărturiile lăsate 
de strămoşi. A nu reconstrui înseamnă acceptarea actului duşma¬ 
nului, de violenţa, ca parte normală a propriei noastre voinţe 
istorice; a nu reconstrui înseamnă a tolera impunerea anticreşti- 
nismului ca o posibil* alternativ*, ori. Românii au ales alternativa 
încă dela începuturile lor; pentru ei nu există altceva de post 
de ideologie; suntem şi vrem s* rămânem ceeace au fost străbu¬ 
nii noştri, nu vrem s* ne schimbăm în spirit internaţionalist, 
n’au decât să facă alţii asemenea experimente. A reconstrui e 
pentru noi singurul verb pe care-l avem In minte, şi nu acceptăm 
soluţii de compromis, ce ar purea fi propuse în viitor, cum ar fi 
construirea de alte biserici tn locui monumentelor dispărute, sau 
restituiri parţiale. NU, ACFXEASI BISERICI, PE ACELEAŞI LOCURL 

Numai astfel de atitudine transformă In pulbere în faţa 
justiţiei secolelor ce vor veni voinţa arogantă a unui vremelnic 
dictator, ce are pretenţia de a stinge istoria naţiunii şt de a o 
înlocui cu o ficţiune a unei epoci de tristă memorie. 

Observăm astăzi o tot mai accentuat* orientare a filozofilor 
noştri spre sursele cugetării ortodoxe, ca şi o reconsiderare a 
moştenirii noastre tracice, ca popor ce se întindea odinioară 
dela Marea Neagră la Adriane*. Oameni de cultură români publi¬ 
că tot maf mult opere Tn care se subliniază aportul decisiv la 
crearea unei fundaţi» integrante a lumii europene de astăzi adus 
de civilizaţia Imperiului Roman de Răsărit, In care mari conduc㬠
tori ce au punctat decisiv cursul istoriei, cum ar fi Constantin 
cel Mare, Justiman, erau în fond fiii aceluiaşi viguros trunchi 
etnic din care ne tragem şi noi. Cu astfel de orientare sănătoasă, 
rjn preluare a unui tezaur imens de valoros al Romanităţii Orien¬ 
tai europene, trecem de fapt de fruntariile ţării noastre, abordând 
o problem* de interes european, care plaseaza poporul Român pe 
o p ziţie de centru de interes. 

Acest curent major cc defineşte deceniul al optulea al 
secolului ca înrâurire cultural*, datorată In spe< ia! unor persona¬ 
lei! culturale drn afara ţârii, constituie o bază solidă de recon¬ 
siderare a valorilor perene ale neamului românesc, care-mi per muc 
să-mi exprim pbreiea că soarta monumentelor noast re istorice, 
astăzi dispărute, nu sa încheiat cu actul premeditat al unui 
scelerat, ci va rămâne o tema centrală re va fi susţinui* de 
numeroşi conaponuli. al căror cuvânt va fi spus răspicai Inw un 
viitor liber, in care dezbaterea se vo concretiza In decizia de a 

reconstrui. . (Tmrm ,j Exilul”, nr. 11-12, 1W7. 

















LIBERTATEA 


DECEMBRIE 


15 


DULCE BUCOVINA 


o călătorie în "Bucovina este ca o intrare îh legendă. I>a 
tot pasul te vei ttitălni cu istoria; ici o ctitorie a lui Şte- 
frn cel Mare, dincolo a lui Petru Rareş, a Movilestilor şi 
k atfitor boieri neaoşi moldoveni cu dragoste de Ura şi iu¬ 
bire de Dumnezeu, totul încadrat îhtr’o ambianţă de vis , 
tbtre pftduri şi obcine pe margini de prăpăstii sau lângă 
albia unui râuleţ zglobiu de munte. 

0 "dulce Tară** atât de fermecător cântată de Vasile A- 
lecsandri: Dulce Bucovina / Vesel» gradina / Cu pomi ro¬ 
ditori / Si mândrii feciori / ...Tu ce eşti o floare / Căzu- 
tl din soare / Cu trei alte flori / A tale surori / ...Fii în 
veci voioarf / Precât eşti de frumoasă... 

In acest colt binecuvântat de tară, au trăit, au luptat s i 
au murit pentru ea, vocvozii şi stolnicii şi pârcălabii de 
cet»ti, vornicii lui Ştefan şi căpitanii de oşti cu U* alaiul 
lor de răzeşi si oameni din prostime; uneori au suferit şl 
înfrângeri în lupta cu duşmanul nemilos ce venea din jos 
de Tarigrad, sau dinspre Soare-Răsare din stepele că r㬠
ceşti sau din pustia dela Crâm, dar de cele mai multe ori 
ci au izbutit -o mini de voinici- sl frnpinga vrăşmaşul 
înapoi de unde venise, după ce lăsase prin smârcurile de 
La Podul-lnalt sau prin pădurile de pe obcine o buna par¬ 
te din fala si trufia lui, doborit de săgeata arcaşilor sau 
de sunetele puşcaşilor. 

Si când vremurile se mai aşezau după asemenea navala, 
domnii noştri, vornicii noştri se întorceau cu fruntea sme¬ 
rită spre Dumnezeu şi drept mulţumită ridicau măreţe l㬠
caşuri de închinare celui Atotputernic, lăcaşuri ce consti¬ 
tuie si astăzi după sute de ani podoabe artistică a neamu¬ 
lui nostru. 

Si astfel, rând pe rând, s*au ridicat în acest colţ de ta¬ 
ră, mănăstiri de mare răsunet în lumea creştină a vremii, 
de trăinicie si frumuseţe deosebită: Putna si Voroneţul , 
Mol do vita şi Sucevtţa, Dragomima şi Strica si atâtea alte¬ 
le semănate ca florile în iarbă. 

Cee mai reprezentativă dintre ele este, fără îndoială , 
Mănăstirea Putna ctitorie a lui Ştefan cel Mare care se 
întoarce aci după o bătălie crâncenă cu hoardele de tătari 
ce năvăliseră în tară. Aici în această vale strâmtă, între 
păduri seculare si-a ales marele voevod lăcaş de repaus 
cf închinăciune in Un.pul \ictii . Iaci* do odihnă VOsnJci di>- 
pă cc ac vi a« vurai dl/i viat». _ ^ 



Mănăstirea Putna 


Sa-1 lăsăm pc Ion Ncculco cronicarul, să ne povesteas¬ 
că cum s*au întâmplat lucrurile, cum a fost ales locul bi¬ 
sericii şi al altarului, în vara din 1466 in Iulie 10: "Cănd 
domnul Ştefan se hotări sS-şi fă că sfSnt lăcaş la Putna, 
Măria-sa aflfindu-sc în petrecere cu boierii şi copiii de 
casă, îsi încorda arcul sus pc o movilită şi trase săgeata. 
Şi acolo unde căzu sagoata, hotărî Măria-sa să fie altarul. 
Si de îndată începu zidirea mănăstirii care era întru totul 
zugrăvită şi pc dinăuntru şl pe dinafarl,tar zugrăveala în¬ 
săşi era mal mult aur decât vopsea... şi era toată cu plumb 
acoperită". 

Şi la leatul 1470 dela Christos Mântuitorul la Septem¬ 
brie 3 zile -spune Grigore Ureche mai departe- au sfin¬ 
ţit mănăstirea Stelăn Vodă întru laudă a Preacuratei Fe- 
cioarii Măriei, maica Domnului nostru lisus Christos. La 
care sfinţenie, multă adunare de călugări au fost; Tcoc- 
tistu mitropolitul şi Tarasie episcopul dimpreună cuîosif 
arhimandritul şi igumcnul Putnii, zicu că au fost la litur¬ 
ghie arhiepiscopi şi cpiscopi şi preoţi şi diaconi 641a jip- 
tăvnie**. 

Prin aducerea arhimandritului Iosif dela Noamţ, cu o 
parte din călugării si caligrafii lui, Ştefan a vrut dela în¬ 
ceput să imprime mănăstirii Putna o menire culturală de 
prim ordin în viata spirituală a Moldovei, In acelaşi scop 
o tnzestră cu sate si moşii, păduri sl vii bogate, cu h c - 
lesteic si mori, cu drept de vamă, vesminte preoţeşti, o- 
doare de preţ şi căiţi. 

Şi pentru a făce faţă veşnicelor ameninţări din afară, a 
înconjurat biserica cu ziduri groase de cetate, cu turnuri 
de apărare din care unul la intrare, iar celălalt destinata 
păstra odoarelc la vremuri de restrişte. 

De tumul dela intrare este legată amintirea marei săr¬ 
bători dela 27 August 1871 când, la iniţiativa Asociaţiei 
studenţilor români dela Viena "România Jună" s’au co¬ 
memorat 400 de ani dela ridicarea mănăstirii. 

"ta etajul acestui turn, au fost găzduiţi membrii comite* 
tul ui de organizare: Mihai E mi nes cu, Ion Slavici, Vasile 
Alccsandri, Mihail Kogalniceanu, A.D. Xcnopol, C i p r ia n 
Porumbescu şi alţii, care au adus o urnă cu pâmânt din 
toate colţurile româneşti pe care au depus -o la mănăsti¬ 
re. Serbarea a îhsemnat o puternică si entuziastă manifes¬ 
tare romănoaseflj Ia o» au jertfeijp»t mii dcromajriţ^cnlti 
din toate provinciile tării, din caro unele se aflau încă sub 
jug străin, cum or» însăşi Bucovina în care avea lor ser¬ 
barea. 

Lângă turn, societatea Arboroasa a ridicat în 1926 un 
bust lui Mihai Eminescu pe al cărui soclu de marmură, 
sunt săpate cunoscutele versuri eminesciene: 

"Ce-ţi doresc eu tie dulce Românie 
La trecutu-ţi mare, mare viitor...** 

iar pe o carte tot de marmură, alte versuri ale marelui 
patriot: 

"Astfel totdeauna când gândesc la tine 
Sufletul mi-a pa să nouri de suspine 
Bucovina mea...** 

Cu acest prilej, Clprian Porumbescu, în entuziasmul 
general, a luat vioara din mâna primaşului tarafului de l㬠
utari si a cântat "Balada**, binecunoscuta şi duioasa sa 


Paul C-tin Diaconescu 


Balada ce a făcut farmecul generaţiilor trecute sl copil㬠
riei celor mal tn vârstă do astăzi. 

Tot în acest turn dela Intrare se păstrează pisania pur¬ 
tând data terminării mănăstirii: "Bineclnstitul domn a 
toată Moldova, marele Io Ştefan voevod, fiul lui Bogcfan 
voevod, a zidit mănăstirea aceasta, în timpul arhlmandri- 
tulul Iosif la anul 1481**. 

Do-a lungul existentei sale, mânăstiroa a trecut prin 
grele încercări. La numai trei ani dela terminare s fost 
pustiită de un mare foc, dar din porunca domnitorului s*a 
refăcut imediat încă mai frumoasă ca la început. La jum㬠
tatea sec. XVD a fost devastată dc pâlcurile lui Timus hat¬ 
manul cazacilor chemat dc socrul său Vasile Lupu să - I 
dea ajutor în lupta contra boierului răzvrătit, ce avea să 
ajungă apoi domn, Gheorgho Ştefan. Din cronica lui Nccol- 



Ştefan cel Mare 


cc aflam ca atunci mâna ştir ea a fost dosgolltă dc acoperi- 
!>a sy toca ggm *1 au fost Ux>LU 

velUc ca sl sc extrage aurul... Sfau <Srtmat zidurile si 
se caute comorile!... La sfârşitul veacului mănăstirea a 
fost din nou prădată de pâlcurile că ziceşti si podgh cazuri¬ 
le polone, care au luat până şi arcul cu care domnul slo¬ 
bozia c săgeata pentru locul de altar... 

In 1739 un cutremur puternic distruge o parte din chi¬ 
liile înconjurătoare şi pereţii bisericii frisăşi se crapă. 
Reconstituită între 1757-1760 prin grija mitropolitului Io- 
sif Putnoanul, mănăstirea trece prin vremuri grele după 
răpirea de către Austria a acestei părţi de ţară la 1775 si 
mormântul celui mai de scamă domn al Moldovei, simbol 
al idealurilor de dreptate si libertate ale unui popor greu 
încercat, rămâne îhtr’o tară ocupată până la eliberarea din 
1918. 


COMUNICARE PREZENTATĂ LA CEL DE-AL 
Xn-LEA CONGRES AL LIMBII ROMÂNE. 







Munţi glorioşi, solemna furtună. Bucovină 
Dragomirnei lumina pe frunte-şi adună; 
spada ştefana Ia sold răscoala pUiesii, 
iar fagii cu cerul pornesc şi cu vifore mari; 
stelele duc spre septentrion dumbrăveanul chică 
şi flamura Putnci; germană lespede viperele 
adrobes te sub roze le-aurore-ale cerului nordic. 

Pas liberator; cadenţă generatoare; oştenii 
duc în suflet cântec şi soare; Dumnezeu 
semn ie-a ales steaua cea mai frumoasă: 

înainte! 

Mi-t inima tn Bucovina, plaiul de albe mioriţe; 
iarăşi limpede-i lumina turlelor de Sucevite; 
pajercle regeşti apa vie pcartă*n pliscul de aur; 
i bourul * naltelor ş tei uri; legende 
I pe nouri; istorie, drumul tău e mersul 
r; pace se-aşteme; ţăranul uneletele-si 
, vrednici mâini se raa# de Urnă ispravă. 


Văd în zilele viitoare plugurile multe 
cum vor scrie *n târnă viaţa grâielor unduitoare, 
sterpele mirişti telsug vor naşte şi, toamna, 
în largile ogrăzi va creşte văpaia bogatelor roade; 
Prutul va duce la vale pădurile V Unitei 
pe verzile valuri; Dumnezeu va lua luceafărul, 
dăruindu-1 ciobanilor vrednici de dalbii miori 
si marea frăţie cu fagii pădurii şi cerul. 

Tinerii cărturari vor strânge *n sufletul lor 
sborul 'naltelor pajeri muntene, 
în cărţi va sta semn lingă semn întreaga Bucovina, 
visul lingă faptă, sufletul la Icoane. 

Bufhiţa înţelepciunii şi mirtul poetului - 
heraldica sufletului nostru; nu râvnim cununa 
de lauri, (far nl-e dragă sulclna Cuciurului-Mare, 
poezia noastră si fie câmpie, pădure şi slavă, 
biserica unde-a trecut Eminescu. 

Bucovină, pământ de ţărani şi porfil 


Mănăstirea Voroneţ 


Oda la Bucovina 

MIRCEA STREINUL 



























INTRAREA AMERICII IN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 

-DECLARAŢIA BALFOUR- 


In 1916 situaţia pe fronturile de lupta a fost destul de 
îngrijorătoare pentru Aliaţi» cu atat mai mult cu cât ar* 
mata rusă intrase în descompunere. Intrarea României îl) 
rSzboi îh August al aceluias an a surprins Puterile Cen¬ 
trale care mizau cel puţin pe neutralitatea ei, dacă mi 
chiar şi pe solidarizarea Hohenzoilemilor delaBucureşti» 
obligandu-i astfel să amâne marea ofensivă ce-o preg㬠
teau la Verdun prin care voiau să dea lovitura de gratie A- 
1 ia ţii or si să pună astfel capăt războiului. Au fost nevoiţi; 
să retragă cinci divizii de Infanterie şi una de Cavalerie r 
pentru a întări cu ele trupele austro-ungare de pe frontie¬ 
ra Transilvaniei, 

In aceste momente de îngrijorare pentru Aliaţi la Lon¬ 
dra un oarecare domn James A. Malcolm îl vizitează pe 
Mark Sykes, subsecretar de stat în cabinetul dc război bri¬ 
tanic, pe care l-a găsit foarte m oh o rit. Fiind prieteni, îşi 
permite s5-l întrebe ce-1 face atat de abătut. Sykes măr¬ 
turiseşte că situaţia pe frcntul francez este îngrijorătoare, 
că armata rusă este în descompunere, că submarinele ger¬ 
mane devin din ce îh ce mai ameninţătoare si eâ mult trâm¬ 
biţata revoltă a Arabilor din desert, asistată de vestitul 
Lawrence of Arabia, care trebuia să d?a din Interiore lo¬ 
vituri mortală Turciei, s^a soldat cu un fiasco total si foar¬ 
te costisitor pentru Anglia. 

Speranţele englezilor sc îndreptau din ce îh cc mai v㬠
dit spre Statele Unite; acolo îhsâ domnea o atmosferă fa¬ 
vorabilă Puterilor Centrale, îh mare măsura datorităper- 
secutiei evreilor îh Rusia ţaristă care atunci se găsea a- 
lături de Aliaţi, cat si influentei unor mari financiari s i 
gazetari care au emigrat din Germania. Se spera că prirv 
tr’o victorie germană se va putea schimba regimul în Ru¬ 
sia cu unul mai prietenos pentru Evrei. Două delegaţii i- 
taliene şi franceze trimise îh St Unite pentru a determina 
un viraj al opiniei publice in favoarea Aliaţilor, s*au în¬ 
tors cu mâna goală. 

Mal«ilm li spune atunci dl el ar avea un argument mai 

P***rn4c, e» ar pata» determina evrei mea din St* Unite 

sl devinS pro-alfafă, la care Sykes r&spunde câ ţinând sea¬ 
ma de părerea evreilor pe care el C cunoaşte, nu crede câ 
se poate opera o astfel de schimbare. La asta Malcolm îi 
spune că * evreii pe care dumneata îi cunoşti, cei câţiva 
bogaţi şi nişte rabini, nu reprezintă naţiunea evreiască .Ai 
auzii ceva de mişcarea sionistă ?” Sykes recunoaşte câ 
nu ştia nimic despre ca. Atunci Malcolm îi povesteşte tot 
ce ştia el despre această mişcare naţionalistă evreiască , 
despre care avea îh parte informaţii chiar de la Dr.Theo- 
dor Herzf, fondatorul sionismului, pe care l-a cunoscut la 
\icna, cat şi dc la alte figuri sioniste. In concluzie Mal¬ 
colm a apus că ••dacă vreţi sa câştigaţi suportul Evreilor 
de peste tot, o puteţi tace întrhin singur fel, ş! anume tfln- 
du-lc Palestina*. Mark Sykes a rămas foarte surprins de 
aceasta propunere si a mărturisit că totul îi este nou si 
impunător si ca îh curând va reveni asupra acestei proble¬ 
me. 

lntriadevăr, după două zile Sykes revine asupra subiec¬ 
tului, spunând că este foarte interesant, dar că sunt multe 
şi nan piedici în calea realizării unui astfel de proiect. 

Cine a fost acest James A. Malcolm care rine la guver¬ 
nul britanic cu propunerea ca să )c dea Evreilor Palestina 
pemruca îh schimb aceşti* să determine Statele Unit* să 
Intre îh răzbea alături de Aliaţi? James Malcolm crude o» 
ngine armeana, a cărui familie **a stabilit cu vreo două 
secole rmi înainte în Perşia, unde avea o marc întreprin¬ 
dere comerciala şi care lucra îh strâns* legături cu En- 
*5? & cu Evreii. Educaţia şi-* ficut-o la Oxford si fr- 
tmlia luiavand multe prietenii îh lumea bună. i s**u des¬ 
chis multe uşi îr. Londra. 

In Lcndr* James Malcolm nai era ai repretentantul 
mişcării naţionale de eliberare armeneşti. j n ^ ^ 

fiinţează şi o societate angio-rusă “Ruaslan Society”,ca¬ 
re urrvâreb îmburAtătina relaţiilor dintre Anglia ii Ru- 
sia cart* «pau aliate tn război. Această organizaţie ava*în 
frumea ci pe Lcmther, prese*finiele Camerei Reprezentar> 
tilor, tor ca vlce-preşedinţi figurau aproape iod miniştrii 
cabinetului britanic, Ca membri marcanţi mal figurau,în¬ 
tre alţii, şi rabinul şef al JLoodrev Iov Hertz. 

Si revenim îfcsă U problema noastră cu Paleatim. Abia 
după câteva zile a putut afla Malcolm despre tratatele se» 
cmc dintre Franţa si Anglia asupra Orientului Apropiat, 
tratate th care zăceau acele mari groutăfi din calea r«Ii- 
zării proiectului său şi care veneau <hr partea Francaţi- 
ior, care tn, acea epocă nu vedeau cu simpatie cedarea ffc- 
ies unei Evreilor. Malcolm rine atunci cu propunerea ca A 
fie con&ctat judecătorul de la Curtea Supremă din \Vathi- 
sionist coovins şi care era îh excelente 
raporturi cu preşedintele «vil cor*, care-1 con* ulia pe ft nu> 
deis fcitr*o sumedenie de probleme şi îh care avea mi r e 
încredere. 

Mark Sykes s*a arătat foarte interesat fh această infor¬ 


maţie care deschidea noi si promiţătoare perspective. A 
promis să supună această nouă propunere cabinetului de 
război, exprimandu-şi părerea că ţinând seama de opozi - 
ţia Aliaţilor, şansele rămân totuşi destul de slabe. Maico- 
Im insistă ca atât fh cabinetul de război cât si celorlalţi a- 
liaţi problema să fle pusă ca o alternativă la perspectiva 
de a pierde războiul: sau câştigăm de partea noastră in¬ 
fluenţa evreilor din America si prin asta intrarea StUnite 
în război alături de noi, sau pierdem războiul. Prezentată 
astfel situaţia, mulţi dintre oponenţii cedării PalestineiE- 
vrcilor au fost câştigaţi pentru acest plan. 

Două zile mai târziu cabinetul de război britanic l-a a- 
utorizat pe Mark Sykes să-î contacteze pe sionisti si şaib¬ 
ei* 1 discuţiile care, la rândul său, îl roagă pe' Malcolm 
să-i ararvjeze o întâlnire cu reprezentanţii mişcării sio¬ 
niste. 

Intălnirea lui Malcolm cu şefii sionisti din Anglia a fost 
mijlocită de UJ.Greenberg, editorul lui Jewish Chronicle, 
care a răspuns foarte entuziast la expunerea si propunerea 
lui Malcolm. Această Întâlnire a avut loc chiar tn locuinţa 
luj Dr Weizman, şeful sioniştilor din Anglia. La întrunire 
au mai participat încS doi fruntaşi sionisti, Sokolov si 
Tschlenov. Aceştia din urmă au fost foarte sceptici câ gu¬ 
vernul britanic va face o astfel de promisiune, si chiar da. 
că ar face-o, totuşi nu credeau câ până la urmă' s-ar putea 
realiza acest vis ai lor din cauza marilor şi multor inte¬ 
rese care se disputau tn Orientul Mijlociu. Singur Dr.Wfei- 
zman sfa arătat mai puţin sceptic, lăsând loc sansei spe¬ 
rate şi l-a întrebat din nou pe Malcolm dacă el personal 
crede că Evrei mea ar putea obţine Palestina, la care Mal¬ 
colm a răspuns foarte categorii că el crede fără niciore¬ 
zervă îh această posibilitate. După asta Dr. Weizman răs¬ 
punde că el acceptă sfatul lui Malcolm si l-a întrebat.cârt 
ar putea avea loc întâlnirea cu Sir Mari Svkes.Malcolm i- 
a cerut atunci voie să-l cheme chiar pe loc pe Sykes, c㬠
ruia i-a spus că vorbeşte din locuinţa Dr.-ului Weizman si 
di ar dori să ştie cftnd «aputea toc întâlnirea. A u 
convenit pentru a doua 

Convorbirea de a doua zi a decurs foarte satisfficător 

pentru ambele pflrţi. Dupfi înţelegerea de principiu, s ’a 
convenit ca guvernul MajestStii Sale să pună la dispoziţia 
mişcării sioniste sistemul si'instalaţiile lor de cifru şl 
alte posibilităţi de comunicaţie ale Foreign Office-ului 'si 
ale Cabinetului de Război, pentru a se putea contacta toţi 
şefii sionisti de pe mapamond pentru a-i pune la curent cu 
înţelegerea care a avut loc. 

Discuţii de informare cu restul guvernului britanic a u 
urmat şi aşa s>a câştigat o mai largă bază politică de ac¬ 
ceptare a planului Malcolm, care pana la urmă a rezultat 
ih înţelegerea cuprinsă îh declaraţia că * Anglia sprijină 
cu tot efortul câştigarea de către Evrei a Palestinei ca un 
cămin naţional al lor, iar ei în schimb vor fece eforturi ca 
să determine intrarea în rfzboi a St Unite alături de Ali- 


aţi*, ceea ce a constituit un a&a zi* 
ent Ihtre guvernul britanic si mişcarea sfoOiîh* ign * m - 
Aici s-a thcheiat rolul lui Malcolmt 1 *• 

raţia Balfour. Pentru viitor 

ambasada franceză din Londra, u,Jî * ^f* 1 * 3 * Spre 
ges Picat şi căruia i-a expu , •* Geor- 

mC ™f- f Proiectul cu Palestte. A^s^T^, 6 '“L? Ar ‘ 
multă simpatie si înţelegere atât nonti-.. as rultat cu 
pe care el o reprezenta oficial, cât şi ,?” a Armenil °r, 
lor si a Palestinei, în slujbei cărri* * • pentru cauza Aliatk 

in Franţa, cu excepţia baronului Rotschild. ,„h 
bogaţi erau anti-sionistd înverşuna ^ e ' T€ii 

punerilor lui Picot de a sprijini^'Miati^^ S prCK 
lestinei, că "mişcarea «inrrfcU f* A1 “î ilh s clumbui Pa- 

recâştiga Palestina, dar care * * deca de a 

se ducă eilhşisi acolo". Insăsi Alianţa ? V0 J r ; 3cce P c ' să 
sală cu sediul îh Paris a «cut Univer * 

bota acest proect. forturile pentru a sa- 

a însemnat o evidenS tmbun^ ce 
re a proectului Malcolm. " * realiza- 

sJSlÎSrtÎSir* Sw Vjf” ° ' 1ată 3 M 

3ceSsmr’sL^i m°^ anuit?îreali2atsub 

ta Tsraeiîrî J JT secrebsm pentru a nu afla Alian- 
fa fsraeha de aceste contacte. Oaltă vizită pentrj Soko- 

LrinV? ar?rUat5 tW * NUlcolm & Italia ÎT OuiriSfa 
pnn F'tzmaunce, catolic. Tot FItzmaurice i-a descM^ui 

riitor'v/t 1 - VâticanuJld - are 3 d Wlarat atunci că îh 

na 10 ' 3 ti ca nu] şi cu Evreii vor C buni vecini în Patenti- 

In ac est timp-la fheeputui anului I9i7- Aliaţii au sufo 

M P* tr ° nt ' tncSc unor*.^ 

fel de cbnculţitS tehnice procctnl Ud M&lcolm a suferitor 

re cari thtâr^icri. TcA xtuncl*în 

preşedintele orga.ru zaţiei Angjo-Jewish Association, îm¬ 
preună cu cei doi vice-preşedinti ai săi, au semnat un pro¬ 
test împotriva atitudinii pro-sioniste a guvernului britanic 
şi a intenţiilor sale de a da Palestina evreii or, protest ca¬ 
re a fost publicat îh The Times. Această acţiune potrivni¬ 
ca a putut fi contracarată numai jprin câştigarea pentru ca¬ 
uza sionistă a rabinului şef Dr. Hertz, pe care l-au urmat 
şi massele. *Imi pare extraordinară hotârîrea şi persis¬ 
tenta cu care a luptat conducerea evreilor din Anglia pen¬ 
tru a bloca proectul guvernului englez de a promite Pales¬ 
tina Fvrrilnr*. sntme Malcolm îh broşura sa #< Qrigimle 


tru a oioca proecuu guvernului engiez re a pn 
tina Evreilor*, spune Malcolm îh broşura sa “Qrigin 
declaraţiei Balfour”. Cu toate aceste greutăţi, sub preş 
unea situaţiei militare ameninţătoare de pe fronturile 
, tot mai multe cercuri influente au fost câştigi 


unea MUBuei cruuiare 

luptă, tot mai multe cercuri influente 


(Continuare în pag. 1 


APELUL 

Bibliotecii Române „MWC din 

Brozilio 

FRAŢI ROMANI DE PRETUTINDENI, # .«catit ” U 

35 de ani au trecut dela di ta înfiinţării îh Sa o Paulo, Brazilia, a Bibliotecii Romane SA^tx , 

10 Decembrie 1952. încă de atunci, rie-am pus îh gând şi am hotârft construirea unei case m s 
manesc sub cerul Americii Latine, care si adăpostească Biblioteca “SATUL”. 

In acest scop nobil şi pentru construirea acestui altar de cultură românească, de apărea 
tivarea limbei, artei, istoriei şl literaturii romane, care se sufocă otrăvite, între sece s * . . 

totem acum la poarta sufletului tău, frate roman şi frate creştin, ortodox sau catolic, ca > 
singuri la acest drum greu, pentru înfăptuirea acestei ctitorii româneşti. i-Mt+rei it 

Fii ctitorul si sprijinitorul acestui aşezământ naţional românesc din visul nostru. Nu 
nu amâna sprijinul tiu, desprinde-te o clipâ de toate preocupările cotidiene, de chesuuiu po* 
mărunte şi mai personale si primeşte vestea aceasta cu dragoste si bucurie şi aleargă w 
re, ca o albină, dela un frate la altul, dela un prieten la alt prieten, deschizSndu-lc inima ce w 
apăsări materialiste, fâcându-i sâ înţeleagă rostul exilului nostru şi lupta la care an *^. ’ 

ră obiective materiale si interese personale si si contribuie cu drag, pentru aceasta st lk 
Uzare din desţârarea noastră, unde suntem urmăriţi, sabotaţi şi prigoni agenţii si ^.oi t* 
por, ale stăpânilor ritregi şl tovarăşilor dela Bucureşti. „citit»* 

Cine doreşte «ă fa că parte din rândurile ctitorilor pentru CA&A BEBLKTTECD RO. __ * 1 

ne pot scrie pe adresa; Biblioteca Română SATUL, Caixa Postot 07-0907, BRASILIA DF., * 0. 

BRAJSIL. Răspunzător; Prof. Dumitru Paulescu. K-m»vnie De 

Cititorii şl prietenii ziarului “LIBERTATEA** sunt rugaţi să-şi trimită contribuţiile bwievo» P 
adresa Redacţiei. 47-15 44Street #1R, Woodside, Net* York, N*Y, 11377, cu menţiunea: “I en 

aa Bibliotecii Române SATUL din Brazilia“. 









libertatea 


decembrie 



(Urmare din pag. i6> 


patru proectuJ Malcolm, care trebuia să câştige intrarea 
sta trier Unite th rl zboi alături de ei. 

In vara atwlm 1917, Dr. Weizman a pregătit un tcxtpen- 
tru această declaraţie, care trebuia să oficializez* gcntle- 
~ ~ ? mgreementnl din 1916 şi caro th ultima sa formă su- 


guvernul Majestăţii Sale prieşte cu simpatie stabili - 
rea th Palestina a unui cămin naţional pentru poporul e - 
vreieesc, si va face toate eforturile pentru realizarea a - 
cestui obiectiv; dela sine thtcles fiind Thsă ci nu se va în¬ 
treprinde nimic care ar putea prejudicia drepturile civile, 
politice si religioase ale comunităţilor existente ne-evre- 
esti pe aprinsul Palestinei, sau drepturile şi statutul po¬ 
litic de care se bucură actualmente evreii în restul ti ri- 
lort\ 

Declaraţia a fost făcută public la 2 Noembrie l9i7decâ> 
tre Foreign Office prin Balfour, ministrul de externe, de 

u-rde si numele ce -1 poartă. 

James Mal col m îsi thcheie povestirea cu: «Acum când 
prinse îhapoi la această luptă încordată ce s’a dat atunci, 
mă simt cu adevărat fericit ră providenţa mi-a dat ocazia 
să-mi pot dedica de bună voie şi total atât relaţiile melc o- 
flciale cat si pe cele personale pentru cauza prietenilor 
sionisti. In acest fel am putut fi de folos poporului evree - 
sctntrhmul din marile sale momente. Acţionând în acest 
fel am fost conştient că acţionez şi pentru binele Angliei 
şi al omenirii*. 

Aici se thcheie rezumatul şi extrasele din broşura men¬ 
ţionaţi a lui Malcolm privind Declaraţia Balfour, care a 
'fost publicată îh 1944. 

Cele relatate de Malcolm asupra factorului care a de¬ 
terminat intrarea St. Unite în război* confirmă teza luiMa* 
Unskv din cartea sa «La Democraţie vîcfoneuse” apăru - 
tă mai înainte, îh 1929, si îh acelaş timp confirmă pană în 
amănunte si susţinerile iui Samuel Landman din broşura 
sa «Marea Brifanie, Evreimea şi Palestina*’, publicată îh 
1936, sub auspiciile mişcării sioniste. Landman spune că: 
*Acci care au asistat la naşterea DeclaratiefBalfour a u 
fost putini la număr. Pentru acest motiv este important să 
se pună îh relief serviciile aduse de o personalitate care 
Atoriiă modestiei sale a preferat si rămână îh umbră. .V 
devărâtul iniţiator al acestei Declaraţii a fost James A . 
Malcolm*. 

Cele ce urmează sunt extrase şi rezumate tot din bro¬ 
şura luILandman. 

In timpul zilelor grele din 1916, puţin înainte de defecti- 

»mea nisa. evrdmoa th masi era ÎXnpoo-iv» ţarismului, si 

OLicg^m mpmrmMtţm cM o Ccrimmc Wctaria iyl va da - 

«e America tn răi-» 

. i evreilor, au eşuat. JL 
v a fost la curent cu încercările Germaniei de di¬ 
nainte de război de a pune piciorul îh Palestina cu ajuto¬ 
rul evreilor, cat si cu eşuarea unor încercări franco-en¬ 
gleze la Washington si Nea York pentru a câştiga .America 



Pentru cauza Aliaţilor. Malcolm ştia ci Woodrow Wllson 
punea mare preţ pe sfaturile lui Brandeis, judecător în 
Curtea Supremi a St Unite. Malcolm era th nrtns contact 
cu Greonberg, redactorul lui Jewish Chroride si mai cu¬ 
noştea si alte personalităţi sioniste la Londra. In slSrslt . 
. 'P^cia I» o just» valoare profunzimea aspiraţiilor na¬ 
ţionale ale Evreilor. Pentni aceste motive el a luat sporv 
tan iniţiativa de a convinge thalnto de toate pe MarkSykex. 
subsecretar de stat th cabinetul de rizboi britanic^pol pe 
Georges Picot dc la ambasada francezi si pe Mr. Gout de 
la Quai d’Orsa.v (ftislrcinat cu problemele Orientului Mii- 
locm). 

Malcolm s*a dovedit a 0 avut dreptate efind susţinea ci 
cel mai bun mijloc, dac» nu unicul.-şi posteritatea i-a efet 
dreptate- de a-1 aduce pe preşedintele Statelor Unite s 8 
participe la rizboi de partea Aliaţilor, este de a-ţi asigu¬ 
ra cooperarea sioniştilor, mobilizând astfel puterea deno- 
binuit a lor th America prin a le promite Palestina. A fost 
deci o târguiall, o convenţie cu avantaje reciproce, si nu 
un gest dc mărinimie din partea Aliaţilor fată de Evrei*’. 

Si aici o mică paranteză : Ludcndorf, după terminarea 
războiului, a declarat că Declaraţia Balfour a fost cel mai 
inteligent lucru ce l-au facut Aliaţii si că ci regretă că nu 
le-a At Nemţilor mai îhainte prin cap să facă iccstlucru. 
Efectul ei a produs adânci resentimente în sufletul popo¬ 
rului german, ce ca ce a dus la factorul anti-semit din doc¬ 
trina lui Hitlcr. 

Până la venirea lui Hitler la putere, cota de emigrare 
spre Palestina a evreilor era redusă la 4-5.000 pe an. In 
1933, anul venirii lui Hitler la putere, cota s*a ridicat 1 a 
9.500, ca în 1934 să urce la 42.000, în 1935 la 61.000 si a- 
poi a crescut vertiginos. 

Ocbtă cu această emigrare masivă evreiască tnPalesti- 
na, s*a produs si reactiunea mai serioasă a Arabilor,care 
au creat o stare de război civil îh întreaga Palcstină care 
după cum ştim, se găsea sub mandat britanic. Au avut loc 
masacre îh masă, ca acelea dela Deyr Vas sine, efectuate 
de organizaţiile evreieşti Irgun şi Stern, şi care au provo¬ 
cat exodul arabilor strânşi în lagărele de refugiaţi. Situa¬ 
ţia a devenit foarte explozivă pentru guvernul britanic,ca- 
re n*a mai putut suporta efectiv obţinerea Palestinei dc că* 
tre evrei. A fost îh acest moment când Lanman si-a publk* 
cat broşura, pentru a le aminti Englezilor de obligaţiile ce 
si le-au luat şi a pune Vestul îh gardă asupra influentei 
lor. Landman spune îh avertismentul său; 

«Nu uita ti că Palestina nu a fost un cadou des interesat 
ce ni l-aţi facut (Declaraţia Balfour). A avut loc un târg so 
creţ fheheiat între noi si voi. Xai nc—am respectat şi tm- 
pljnlMcrtfpujoţ obllgâtiU»^ mentei o luate, ^1 tnu- 

me de a determina pe Americani Si intre îh război alături 
dc Aliaţi. Rămâne să \ă împliniţi şi voi obligaţiile asuma¬ 
te faţă de noi. Aţi văzut puterea de care dispunem îh St. 
Unite, deci fiţi atenţi ca si nu vă atrageţi ostilitatea Isra¬ 
elului asupra voastră, oare vtor cauza neplăceri foarte 
grave pe plan internaţional*. 


E-NUIinsKy ln cart» sa «La democraţi* victorie».*-, 
thdicic rapltolul Intririj Americtf th rtirbotu] mondbl cu 
concluzia; 

-In 1918,0» izbucnire» rtzbohilul mondial) prest<frrt*w 
le Amendl i-»r n râs th ni «celui» rare l-*r fl prezis 
<* peste trei «nl îşi v» rupe rasele prin Flandra sau Ct». 
mpagne pentru nişte Interese şl afteeri rare n*»u nici o 
tangent» cu cele »lc patriei sale. 

Şl totuşi, th 1917, acelaş american mărsIluUcucntuzl- 
•sm. Tc^i sol (fetii pe rare am avut ocazia sl-i Întreb, ce 
motive personale i-«u împins îh rfzboi, ml-au rtspuns» 
rt abatere: «Pentru democraţie». El erau aşacfercumult 
mai avansaţi faţ* de toţi ceilalţi solcfeti care îhc» mai lup. 
tau pentru «patrie**. 

Dintre toate evenimentele din timpurile modeme si ca¬ 
re au o legătură cu subiectul ce-1 tratăm, intervenţia A- 
mericli în războiul mondial este cel mai important, cel 
mai simptomatic şi cel mai semnificativ. Numai când am 
văzut Franţa invadată de sute de mii de locuitori din Mi- 
ssachusctts, din Pennsylvania, din Floricto, din Dllnois , 
din Wyoming, din California şi din Louisiana, mărşăluind 
alături dc cei din Manitoba, Rodesia şi Noua ZeelindS,/*- 
ra nici un alt motiv decât acela de a grăbi triumful demo- 
craţiei, am putut să-mi dau seama la justa voal oare dc 
ceeace poate braţul Israelului. 

^ A avea putere ca să îhrolezi o naţiune întreagă dc i n - 
divizi bine făcuţi, egoişti şi utilitarişti şi să-i faci să pre¬ 
tind îh gura marc că ei vor să fie primii care să se sa¬ 
crifice pe câmpul de luptă îh cealaltă parte a lumii, fari 
a aştepta nimic nici pentru ci şi nici pentru copiii lor,fa- 
rl a înţelege bine contra cui luptă, pentru cine luptă si 
mai ales pentru ce luptă, asta este ceva de necrezut si ca¬ 
re te umple de spaimă când poposeşti cu reflecţiile asu¬ 
pra lor*. 

Concluziile profetice ale lui Malinsky, trase după pri¬ 
mul război mondial îşi găsesc deplina confirmare atât prin 
intrarea Americii îh cel dc al doilea război mondial a l㬠
turi de Rusia Sovietici, cât şi mai ales prin stabilirea or- 
dinci ce i-a urmat 

După patru decenii de la încetarea ostilităţilor, întreba¬ 
rea, de ce a luptat America în cel dc al doilea război mon¬ 
dial si mai ales pentru ce a luptat, rămâne firi răspuns 
pentru omul de bună credinţă şi este conspirativ pusă î n 
slujba adversarilor civilizaţiei creştine prin alianţa ei cu 
comunismul pentru aceia care vor si tragă o concluzie cat 
dc justă. 

Troian GOLEA 


Citiţi şi răspândiţi 
LIBERTATEA 





S«*o lmplixdl In lia» Noembrie 1986, 25 
de ani dela dispariţia dintre noi a celui c e 
a fost poetul si liqrtâtorul naţionalist-cred- 
Un ARGN COT RUS, stins în exil cu dorul 
de ţară, ale cărui rămăşiţe se odBmescîh- 
tr*un cimitir <fin oraşul Clevetind. 

In memoria marelui poet, ct itmn de 
cinstire şi preţuire, un gnv de români a 
luat tadUativ» de a se ridica \m monument- 
troiţă, monument care va fl executat dr ct» 
tra sculptorul Valertu Cârcei, d al ci rid 
cost estimativ se ridUă la sun» d t % 2500. 

Orice contribuţii destinate acestui fond 
dt c o usti uctie, doi fl exDedlats pe 
NMă Nicotae la adresa standul ‘Ubertatoar 



fcOTRUţ 

cu menţiunea «Pentru Fondul A ren CotnuT; 
numele contribmbOflor şi sumele donate 
vor fl publicate prin Intermediu] ziarul ui 
«Libertatea’. 

Menţionăm că monumentul va fl ridicat 
La căpătâiul poetului <fln cimitirul oraşul ui 
Cleraland. 

Lista Nr. 8 


Dipl. - Ing.Sorin MCOLAE.$ 100 

Rudolf RYBIC ZKA.S 50 

Anton DUMITRESCU.$ 5 

Anonim.8 5 


TOTAL: $1737 




La data de 15 Decembrie a.c., s*iu împlinit 50 de ani 
dela moartea Profesorului Comei iu Şumuleanu, vechi 
luptător naţionalist şi membru în Senatul Legiunii Ar¬ 
hanghelul Miha ii. 

Vicepreşedinte al Senatului României în 1919, el a a- 



1869—1937 

vut cinstea dc a citi decrotul de unire al tuturor ţărilor 
romaneşti. 

Unul dintre cci mai de seama oameni dc ştiinţă îh do 
meniul chimiei, Prof. Comei iu Şumuleanu s’a bucurat 
de o marc autoritate ştiinţifică pe plan european. 
























DIN LUMEA IUDAICĂ 


ff 


Rabinul Da vid Moses (Ros sen) ce afişează pe usa birou¬ 
lui său din Bucureşti anunţul: "Nu acceptăm convertiri la 
Iudaism", este o piesă mi<4 dar importantă din vastul an¬ 
grenaj al maşinăriei iudaice reprezentate de Centrul In¬ 
ternaţional de Investigaţii Simon Wiesenthal. Scopul pri¬ 
mordial al “Centrului" este conducerea campaniei contra 
anti-semitismulm şi strângerea de dovezi incriminatorii 
contra octogenarilor răspândiţi pe glob pentru eventuala lor 
deportare şi execuţie privind "crime de război"contra iu¬ 
deilor. 

In aceste momente sacre, dinaintea naşterii lui Christos, 
când creştinătatea retrăieşte spiritual mesajul iubirii a - 
proapelui şi iertarea pflcatelor, ura idolatrilor lui JAH - 
B UL - ON se deslănţuie cu toată violenţa. 

Pentru cei ce nu ştiu, JAH-BUL-ON constituie trinitatea 
formată din JAH care este prescurtarea lui JAHVEH -dum- 
nez eT 'J iudeOor-; din BUL, care vine dela BAAL, zeul fer¬ 
tilităţii la Canaati, asociat cu demonitatea si satanismul 
perpetuat pană în zilele noastre; din ON, care vine dela 0- 
siris, zeul egiptean al lumii întunericului. 

Deci JAH-BUL-ON este trinitatea la care se închină si 
pe care o servesc cei din fraternităţile internaţionale a- 
flati în gradele superioare de "iluminare". 

Anumite informaţii sunt necesare celor ce vor să înţe¬ 
leagă semnificaţia monstruoasă a mesajului de pe usa ra¬ 
binului Moses din Bucureşti. 

Cardinalul Ratzinger publica -ca urmare a vizitei Papei 
din Aprilie 1986 la sinagoga din Roma- la 24 Oct. 1 9 8 7 în 
oficiosul “II Sa bato” un articol referitor U Edith Stein,c- 
* vrei ca convertită îa catolicism s! călugărită carmelitfi: * 

"Găsind credinţa în Christos, ea a intrat în plină moş¬ 
tenire a lui Abraham". Spune mai departe Cardinalul Rat¬ 
zinger: "Papa a oferit respect, dar Excelenţa Sa are dea- 
semenea o linie teologică de urmat. Aceasta implică uniu¬ 
nea noastră în credinţa lui Abraham, dar dea semenea rea¬ 
litatea lui Iisus Christos în care credinţa lui Abraham îsi 
gâ s este împlinirea ", 

Profesorul iudeu Zvi Werblovski, comentând articolul 
Cardinalului Ratzinger, spune: "Evreii, incluzând pe şefii 
rabini, privesc creştinătatea ca pe o formă d e idolatrie. 
Cardinalul Ratzinger are şi el dreptul de a privi iudaismul 
ca pe o fază preliminară a creştinătăţii". 

Comentariile sunt de prisos. 

Un fapt cunoscut tocă din antichitate de rabini şi perpe - 
tuat până în zilele noastre, 11 constituie rolul anti-semltiir- 
muliri to prezervarea unităţii iudaice. Cu cât pericolulanti 
-semitismului este mai mare, cu atSt mai mult iudeii se u- 
nesc în jurul rabinilor dându-si acordul pentru acţiunile 
lor politice. 

Mesajul este clar. Când nu există anti-semitism, el tre¬ 
buie inventat. De aici vânătoarea "criminalilor de război" 
din zilele noastre. De aici crearea de Oficii Speciale de In¬ 
vestigaţii si de tot felul de comitete de combatere a anti - 
semitismului. Planul iudaic se conturează din ce to ce mai 
precis. Mai întâi, o campanie coordonată a massmediei de 
-‘dezvăluire" a atrocităţilor comise de "Criminalii de răz¬ 
boi" deveniţi între timp octogenari, urmată de depistarea 
şi deportarea lor tn ţările de origine (citeşte URSS) ori Is¬ 
rael, ce In deplina încălcare a legilor internaţionale si-a 
arogat dreptul de judecător suprem. 


Nu acceptăm convertiri la iudaism" 

sau 

Holocaustul... fără intoarcere 


i 1)0 dC .° P ? rte "Pericolul” arrti-semit îl uneşte po 

iudei, iar pede alta parte execuţia di URSS a acestor oc - 
togenari Ie dă satisfacţia realizării puterii lor intematlo- 

lofti. S î^ifÎ 7 n 0 ^ Zman ’ membra a Camerei Reprezentanţi, 
lor in arm /O, a sponsorat legea care a stabilit crearea O- 



dC ™ipm a tol l‘ e ,T* S Ca dova<B de catre KGB-ul sovietic 
Dilema actuala a procesului lui Demianiuk 

ul Special de Investigaţii şi sponsorat 
Dac» Demjanjuk va 0 socotit nevinovat de către ruri*”'!! ’ 
Justiţie israeliană, OOciul SpecblTnv.^!: dC 

ni obiectul unui pr^es de Xa n e * 
duce 1 , desfiinţarea lui şi restrulîrt “ataa T m ÎT 
"criminalilor de război”. " 


cane asupra 4 


Rabinul Da vid Moses CRossen), poreclit "luda din 
Romania", in biroul său din Bucureşti. Comunist 
si agent al Securităţii, a fost intrumentul folosit 
in deportarea Episcopului Valerian Trifâ din St. 
Unite. 


ficiului Special de Investigaţii din cadrul Departamentului 
de Justiţie, responsabil de deportarea a 19 a sa zişi " cri¬ 
minali de război" din Statele Unite. 

In contrast cu procedura americană. Canada introduce 
legea din 16 Sept 1987 ce permite deschiderea to tribuna¬ 
lele canadiene a proceselor legate de urmărirea şi judeca¬ 
rea suspectaţilor ‘‘criminali de război" ce trăiesc to Ca¬ 
nada. 

Cum era de aşteptat, E. Holtzman a criticat vehementa- 
ceastă lege, oferind exemplul Oficiului Special de Investi - 
gătii american, care nu se încurcă to asemenea "fleacuri 
legale": suspecţii sunt oferiţi justiţiei, deposedaţi de ce¬ 
tăţenia americană si deportaţi imediat. 

In Canada, to mod contrar, curţile dc justiţie dacă nu dis¬ 
pun de dovezi clare, suficiente pentru judecarea lor, sus¬ 
pecţii au dreptul să trăiască mai departe tn această ţară. 

Faptul ci "dovezile" incriminatorii sunt produse 90%de 
către URSS, Iar restul de 10% de către martori mincinoşi 
ori senilizaţi, nu par© să zguduie conştiinţa nimănui. Ca¬ 
zul Demjanjuk este exemplul clar al unui om nevinovat c㬠
ruia i se ia cetatenia si este deportat către Israel, ca ur¬ 
mare a acuzaţiilor iudaice, întărite de un document de i- 


Va fi condamnat Demjanjuk cu orice preţ ca urm,.. —J 
. P »T"^ l0r? ^ va Suferi “ lm atBC de inimă” ce va duce 
o vÎsSŞT CaZUlUi CU t08te ImpIIca ® 1 ® W2 Timpul ne- 

Intre timp^ biroul 1 Centrului Simon Wiesenthal din Los 
Angeles, a dat publicităţii o lista a 10 dintnTce 

rf2b0i ” razis « :*•»). Alois Brurme^ 
trâicşte 5h Damasc, Siria, sub numele de Georg Fishec 
A organizat deportarea evreilor din Franţa, Grecia siSloI 
vacia; 2). Anton Burger, In vârsta de 76 de ani.ajutorul lui 
™ Ch r!r? < T <,PeSa necunosclrtă );3). Friedrich Warzok, co- 

Sfil ÎS LlOV - Polonia Adresa necunoscută 

până la «teta actuală); 4). Hcinrich Otto Drechsler, general 
în Ţ-etoma (adresa necunoscuta); S). Josef Schwaemburger, 
m vârstă de <5 de am (se crede ca ar locui in America dc 
bud); 6). Erich Gruene, doctor sef Ia Maidanele (adresa ne¬ 
cunoscută); 7). Hans Wilhem Koenig, în vârstă, de 75 dea ni 
care a lucrat ca doctor cu Josef Mengele 2a Auschwitz ( sc 
crede că ar locui to Scandimvia); HorsţjSchumann, doc - 
tor la Auschwitz (adresa necunoscuta): 9). Hoinrich Muell- 

Or, şofLil Gfssupo-uJul (mo part* c*f 4 rAUsto Tn i n>XHo/s 

Gunther, a futOrul Iui Efchmann (adresa necunoscuta)”. 

Aceasta Usta iniţiali dc \0 - stafii»* naziste, este mări¬ 
tă astăzi la un număr de 38.000 de persoane Identificate In 
cele peste 120.000 de do&are care se găsesc to arhiva Na¬ 
ţiunilor Unite, aflată ia etajul 12 al unei clădiri de pe Park 
Âvenue din New York. Dosarele din arhivă sunt opera Co¬ 
misiei.Crimelor de Război, formată to 1943 din 17naţiuni, 
cu scopul de-a întocmi dosarele criminalilor de război. 

Dosarele conţin depoziţii si acuzaţii nedovedite si ra¬ 
poarte ale serviciilor de spionaj asupra a mii şi zeci d e 
mii de suspecţi ori cunoscuţi criminali de război german^ 
austrieci, est-europeni şi japonezi. Devenite domeniu a l 
interesului public to 1986 ca urmare a acuzaţiilor contra 
fostului Secretar al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim, as¬ 
tăzi Cancelar al Austriei, arhiva a fost deschisă pentru 
prima dată istoricilor şi jurnaliştilor. Ce valoare juridi¬ 
că poate să aibă o arhivă ce conţine acuzaţii nedovedite,*- 
uzite de la martori acum decedaţi? 

(Continuare în pag. 19) 


V- 





■ Andrija Artukovic, to vărs ta de 78 
de ani, deportat din St Unite in Iu¬ 
goslavia,* fost condamnat la moar¬ 
te ui 1986 si executat 


■Feodor Federenko, in vârsta de 80 
dc ani, deportat to 1984 din Statele 
Unite către URSS. Condamnat la 
moarte to 1986, a fost executat 


■ Karl Linnas, to vârsta de 70 de ani, 
deportat to Estonia (URSS), moare 
to urma unui... "atac de inimi". 


■Arthur Rudolf, in vârsta dc 80 de 
ani, conducătorul programului a- 
mcrican de rachete SATURN din *■ 
nil 1964-1969. Obligat să renunţe 
la cetăţenia americana, pontruac- 
tivitatea sa ştiinţifică din timpul 
războiului în cadrul industriei de 
război germane, pfoacâ din State¬ 
le Unite şi se stabileşte tn Cornut 
nia de Vest 


















libertatea 


Ne-* părăsit în dfet* de 10 Noembrie 1987, la 
vârstă de 80 de ani, Av. Vasilc MAILAT. 

Fost Primar al Capitalei, Vasile MAILAT se 
refugiază după evenimentele din Ianuarie 1941 în 
Germania. Mai întâi arc domiciliu obligatoriu si 
apoi este internat între 20.12.1942 şi 27.8. 1944 
tn laurul de concentrare Bucbenwald. Tn ''Gu¬ 
vernă National” îhfiintet la Viena, ca prim gu¬ 
vern îh exil, a ocupat o funcţie de mare răspun¬ 
dere. Dună război, împreuna cu alti români în¬ 
temeiază la Salzburg “Comitetul Ronten”, care 


+ 



a dat primele ajutoare refugiaţilor. 

Vasfle MAILAT a participat la toate acţiunile 
româneşti iniţiate in exfl si a făcut cunoscut 
străinilor, prin scris si cuvânt, greaua situaţie a 
poporului rorrĂn. A colaborat la •‘Institutul de 
drept esi-european”. A f06t preşedintei ©•‘Fron¬ 
tului Lîbertatii” si Secretar general al organi - 
za ti ei “Antiboischewistischer Block der Naţio - 
nen” cu sediul la Munchen, cunoscuta sub preş - 
curta rea “A.B.N.”. 

Dumnezeu sâ-1 ierte! 


decembrie 


19 


OLIVER NORTH 
LEGAL ASSISTANCE FUND 

“LIBERTATEA” 

-The Liberty- 
47-15 44 St, Woodside, 

New York, N.Y. 11377 

Dear Mr. Nita, 

mv^ m ^ h . C h nd ^T rtWlrm ! n8 n00d 01 m * il corrtaiMl « w,Jrds °< «•cotrngen.ent .nd support tar mc and 
Z humbling cxpenencc. Fl<*se accept my beUted but sincere thanks for helpiru? to defr»y my 

IlTs ţ SP T' n ^ S entrusted to I c 8»‘ Asslstance Fund esttbUshedbymv 

N val . cademj classmates and others wbo have banda) together to offer help in this troubllr« ordeal 

My fcmily and I are deeply grateful for your contrlbutior of S 50.00. WhUe I lave Caith that an «ni mm ar 
«eil vour support and that expressed in letters frotn hundreds of thousands of other Americans hai been a sou- 
rce of inspira tion. 

Myprayer is that wc can soon put thls matter behind us and enable those wbo have been entrusted with eovei- 
ning this groat country of ours to get an with more important tasks. 

Again, many thanks for yfMT generous support -and may God bless youj 

Gratcfully,, 




Clfver L. North 
Lt. Col. USMC 


■ In ziua de Duminica, 29 Nov.a.c., a avut loc la New York comemorarea împlinirii a 69 de ani dela Unirea Transilvaniei 
cu România, manifestare organizată de către Centrul Cultural Românesc din New York. 

Au vorbit despre importanta si semnificaţia evenimentului: D-l D-tru Mddovan, D-l Bratu Alrandru, Dr. Emil Vicas , 
s.a. Un variat program artistic a Întregit cu succes această manifestare tradiţională românească. 

PARTICIPANT 



■ Episccfxil Yalerian Trifc. In vârsta de 72 de ani, 
renunţa la cetatenia americană ca urmare a unui 
complot indeo-comunist si se stabQeste in Por - 
tugalia. Acuzat de uciderea a peste 1.000 de i u- 
dei, Episcopul Bisericii Ortodoxe Române (fin A - 
merica si Canada, Yalerian Trite, se stinge din 
viată In condiţii misterioase, la începutul aiului 
1*87. 


• Alois Brunner, in vârsta de 75 de ani, în prezent 
sub protecţia Siriei. Mâinile sale sunt mutilate in 
urma exploziei unor scrisori-bombe. 


DIN LUMEA IUDAICA 


(Urmare din pag. 18) 


Ei bine, cu ajutorul KGB-ului sovietic fi c u bunăvoinţa 
presei americane, cazurile pot să devină mana cereasca 
servitorilor lui JAH-BUL-GN. 

Protecţia noastră este că isteria ano-semitic mul ui va 
li* proporţii gi^ntice In următorii ani, desigur pentru a 
mi lume* iudaică si pentru a ascunde acfcftlcle crime sâ- 
fâr ite în Orientul Mijlociu de către sponsorii lui. 

Ca o ironic supremă, asistăm din nou astăzi, aproape o 
junta ll oe secol de la lalta, cum din nou notele M Nopţi¬ 
lor ruseşti” sunt cântate du astă cfttf la u ashiogtoo de c㬠
tre Gor baciov, proaspătul urmaş al unui lung sir de cri- 
năoai. ol război si contra umanităţii. Fată de monstruozi- 
ftu* şi proporţiile lor, atrocităţile comise de Hitier pa r 
d fie opera unui novice. Şi totuşi, nimeni nu pare să sim- 
â nevoia creării urnii Gticiu Special de Investigaţii cţntra 
crimiimlilor de război Cai criminali contra umamtâti£i,co> 
coausti oe asta oaia, (finire care mulţi se afl* acum in St. 
Uiuu: ai alte ari vestice. Duf* cum se ştie, mulţi din *- 


I John Demjanjuk, in vmrsa de 70 de am. Deportat am co¬ 
tele Unite către Israel, este silit să fia ci făta unui pro¬ 
ces intentat contra lui “Ivan cel Groaznic”. 

După cum s*a dovedit, piesele acuzatoare expediate de 
câtre URSS, sunt ftlse. 


ceşti monştri comunişti stoic de origine iudaica. Separe ca 
acest tape ofer* o protecţie eficace tn frţa spectrului unei 
investigaţii internacknle privind crimele comunismului. 

Intre tiog>, circul continua, conform scenariului realizat 
si orchestrat cu grije dc Centrul International Slmon Wie- 
sentbal (fin Los Angeies. _ 

Cit 0 priveşte pe rabinul Moses Da vid (Roascn), anunţul 
de pe uşa sa este irelevam. Ir afa t% de câţiva oportunişti 
notorii, rjjntni din România nu doreşte convertirea la iu- 
(ftism. Pentru rabinul Moses si pentru ceilalţi ca el, me¬ 
sajul biblic, precum sabia lui Damodes, nu oferă negoci¬ 
eri. Timpul va veni, dnd cu voia sau ară voia rabimlid 
Robven si a celorlalţi rabini, “realitatea lui Christos,cre- 
dinU lui Abraham, îsi va #si menirea”... 


Lopcsco AUREL 



iKlaus Bărbie, în vârste de 74 de ani, este extnufttînfi^ 
de Bolivia către Franţa. Acuzat de crime cotera evrei¬ 
lor. După cum a reieşit din depoziţiile dela proces,repa¬ 
re că Rezistente franceză prin Jean M oul Un, sefiil ei, * 
colaborat din jkin cu Gestapo-ui germanXa fel, un număr 
<je fcudei Eocadrati în Re n s te m ă... 




























LIBERTATEA 


DECEMBRIE 


RONICA LITERARĂ MĂRUNTĂ 

CĂRŢI DE ALTĂDATĂ RECENZATE l> 

CA.NDIREA. 


L PETPJ TVtd AETZ SI ARTIŞTI- — C- 
k» tr-cvzrîtxî 

a s»T 2 ^ d-î PeCrT-r-tf se adxni fatr © 
cârt-e^S d-= «B-bCfa’bece pentru tc>V\—bătrâna 
prâebezâ s *grfuC te*. maf ţr^Ur. t toe t şcolar 
care cnlu-ri #rc«« torrir&r- pr» P'fffas 
«pcrbve —$. tsfafa itiî <îe te^epe, de acrzal, 
câliuztti g. iivia. de d-i V. Desefatas Un 
f?.g~ r? v"fan ir gfaittflff fi p crj - ev be bSreebi* 
pate în ulfanfi sl. Xl toate sfeiî rr.*Srîin 
f> -< urerfaea avui floare a rracrodomiifa, fie 
în cadru! diferfaefar D-î Petrorîc 

e ar. penSru martie mase deîa nc. sa. ales ies 
'Treier foarte :abft s. foarte cfctat Dentar că 
p e nt r u d-sa L’ ffe » d 2 e o boctzrîe, — sa pen¬ 
tru oruune care-ar sn’.. ci ?ari său Întâl¬ 
neşte altre-va decât jwatal — aceasti frec¬ 
ventă Kjcare IXr filowful din d-îa îi rte- 
rack uir.tcr de fine cader 4 e bde’mc fVefufae 
care farir. «te,—car. se vor fi obişnuit si cdu- 
tenv'e altora ţ. ri -1 desfăşoare pe al loc 

r;îs alte rriuar:, na. tţrcaţe de pnpc^ie 
ca r n e ale Itru- eterne, r. în alte me t an de 
creaţie, nalt na. pufţm fachmete clipei, — vcr 
£ tnrnd p%te ci> odată mustrarea trecătoare 
ci jertfe*: poete prea mult «ntonCul Care, 
la orice altitudini ar pluti, trebue si respecte 
mac mult ca oricare creator de arii ritmurile 

*ufietest: r fa- 


Ara n j ti yacri ci d-1 PetrtAtcî e cm vtr- 
vjoz mă guiţ far al acelu. capr-doa per*naj te- 
nenm care e rnafairnea» Ceeace îl z prcp.e de 
preler-ateîe el firi ncut efort *_ ari rJscfan 

~ fa-::i _ «te IHiriiff, — e tlplinft» 

d-za.e de rând. de sfafa.r* s de expres.* Ce«a- 
ce r. dep ir t wd , -ari-, ţâri nno ostentaţie, 
dar botărfa — e structura p&stdirv. sale ce res¬ 
pecţi adir*c tocrna-, această claritate. In slujba 
aceste, c^sir. d-sa are o pcz-pe aproape 
singuratecă az» în cultura noştri E unul d-n 
pyfaru. ur. pazn-c *r.C.~u. — a: putcrs z-ce 
,jsf.os daci cu vâr/iul r. ar cpur/i- rr. 3 - mult d&- 
ctt tretje, — dar „.nfiexfa.l, al eternelor m㬠
tur. omcnaV^are a-e Kncr/e Ia acest 

riâram'muu .-'rgaat de fugare expres., m re- 
nyr.ţă la mur. unea care î. e înainte de 

toate xvpn< de terr-perarnent 
Cwc-.-.^e c*-spre arte ?. art^t* <Ln a<easti 
cârUev.i iy. :r pr-rr -u rând szr/ere f. clasica 
etab-.»-r. de ~ ~ute, atât pentru creaţi- cit şi 
peotru creator,. Acere i.m.te sini alezate r>gu- 
?oa cu s ?r-;i tatea derrarmori a anfacei 
de arii. asa ci nu e de m.rart ci pe urrr-e.e 
V>r ţiryî.torul de az. se In*iinepte cu t>i‘.rinul 
Less-oc" „Toate artele au jr*arx.r- Implacabile, 
d-ncoio de cari puterde îor ioceteazi, — iar 
fiecare artft » ţirrriunti de alte Im te, în ten- 
ti d sxa unde una reuşeşte ai taliptutasci 
celelalte r+rztei ne p u tkneio—e^* (Pi*ieHle muzicii, 
P B# 

E prtzs urmare o aA-tud:oe cu totul 9 . catego¬ 
ric opuşi tea&o^/or ultime ale artei or mo¬ 
deme de a-c Indica reciproc tirimursie. Nu 
«e poate apune d aceste tendJite anasTJce. cart 
fi-au fierul >ocu! Uber cu a ti ta sgoraot In anii 
de desor>nUre de dupi riZOoi. t ar unpune r- 
az: cu ace^s, tascnaţie D.mpotr;vi 4 în ultimul 
t rr.p te observi o reîntoarcere la Lir.pe^le d.- 
scipiine a<e artei de totdeauna. — care ar fi 
surpnnzitor de grib.ti daci n’ar L Lreasd. Ic 
aceste împrejurlri, mlsurlîe clare de glnd a*e 
d-ln Petro/td. sint bux-ve&iie pnn pooţule pe 
car, le lim uresc. 

D-sa astfel pune lurUil categorici deopotr.vA 
airu^VJlor de a concura fabula /'Pute- 

ni# rnusiai c lîi ca i. ador ale poez.ei de a 


rzp-<—aci-is smc-cs !a TcŞi> ei aiincur tnerlo- 
djc* 'Poezîe r lor-c3^ seţînd den pocib eta¬ 
tea uzer -?cez. pure*. De dra£~— *_mnelnc. at- 
trrC s&sS p ci r t cs erpreta trpid z 
tegtr- de oazz«n ireea a «nsitcrilcr 
teri vor ii oor-j e tinea c :zo« fleţfenL 
ca preţ-, flurfri ^Pxibolcpoc detorfio^j- CoiDsem- 
n_ sipru al linne ir E face d ;-c.ece m srzr- 
pmzitcr de m-lSe **cc*e opera de £izn_re 
a d-1- Elaga. Pentru d-sa de pr~l d j , ntad-t^l 
delz nc. are o nr^rrad sprirtili ru Leal te 
car. r - r-.ncd ro cele ale rtlrur.: nunor» a 
satelcr. pe care t~. P aga o nici drept teme¬ 
lie cirlttn- tarrţ —^;*cre de an. Daci îmi 5- 
srteie dintre act ui peni rwsâaesc T rt? în 
sens apusean *f pet nsor dertmeta. — cred ci 
ar fi foarte din ti Însemn. pren« IrrrZ3r Incâ 

tpmt citcdin la 


ul cedzăe: 


pnces 2 ncracd*i_ 


A pur.*e iBnâtr, a z^eza ordine Pen¬ 

tru d -1 Petrmrîd, c.nLnea apare ca irmaai nca- 
;cr al creaţie:. Cn-ar In tBrrw taoBd al 

craterul-, atât de supa» -nmţ^lor cUpe^ re- 
ar.-n.lor errree ale suT-eviln rcneneac — 
d-sa rtrncare rt; sunt. când ţ^sene Ir el 
puterea de 2 -: adia expresia în armonice rin- 
d-ti ale ruvmtelcr inirb in^>eca bUi scuip- 
Puri a gândului, at-uaci ria d sa avnt rifsul 
pregitirli. al aedu;e. IndeSeeae. Jt-rv:*: ©- 
p 45^ — A ' 

Dar ord-nea a fost Întotdeauna un privi te- 
g.u ai -uţiutiiâ D-1 Pernov.cî e ca atare un c a le a 
sluj. tor al e: In tcati opera d-sale. Ra gedcl 
Ln_r-t al raP unu e pentru d-sa o traditis ia* 
tini a noastei, care trefcue adine:ti. SI sm- 
nificsuvi bucuria c-sale când i se pare ci lt 
dâ seama de schemele sclude pe cari se urci 
toate rndrizaeiîle de vis a.e cugetiru c-.u. 
Ela^a: «C'ugetâxrul a rezistat acelor curente 
filosofice care dau precâdere In dcesemi cu- 
noaşterli uust.ncrjin s, afectivitipu. detracind 
raţiunea dLn scaunul e. împărătesc" Opera fad 
Lt-ccc Bkpo, p. 113j. 

Ca r: Ia d-1 Elaga. — mult na. petn lusâ. 
atât cât îi Ingidue hmunan tatea sa meditera- 
neani — spiritul d-sale. sigur pe lucid: tiţlle-: 
staticr.-:e, Iş. Ingâdue si admure clarobscurul. 

Aceasta U duce Ia o viziune de ech .-hru. de 
împăcaţi înţelegere a artei, care meriţi si Le 
fub-zrati: „Vraja poenei ar trebui să depi- 
îciscâ logxrxî firi »i-l suprime, tot asa cum 
absolutul cu d-struge lumea relativitiţu. c: o 
înglobează i o Întrece Arta e yjpraraVona^i- 
r.u iraţionali. Iar frumosul trebue si com¬ 
pleteze adevirol nu şjcanAndtlrl şl m ui . l i n du-1. 
ci Întregindu-l cu inf iutiţi fi adincun pe cari 
acesta abia le bănuieşte" (p- 23). 

Acest ^ch^bru al inţc’.egerU fun-rţioneazi fi 
te împrejurări !n cari te-ai aştepta mai puţin. 
Slat bunioari la această cărticici două esse-xri 
la car: uboru! ceroeleazi aspecte speofic mo¬ 
deme, fi lai d,r,tra ce.e can si ne dea si- 
<K*>d: . LaUtzIut* de memori» şt de călătorii şi 
l%£rcccT\ tpmiuaîc şt ruitchuni de box. Te-**- 
aştepta, evident, ca un spint de aspre ord-n> 
raţ»nale cum e esl al d-lu, Petrcrvio &i oon- 
d-eruie Implacabil abuzul actual de per^bt> m- 
<Lacraţu în uiUm-tabea oamemlor mari, ca % 
hg>ertroLata alexie pe care o dăm Wţi unui 
ănock-cut In unţ ce o magzufici întrecere sp " 
rituală cum e cea d-a. congresele mtemaţkxsale 
de filoaofie trece neobservată. 

Ncjuabf.câealj-le, gânditorul Insă caută să 
Înţeleagă Mal ales cel de al do-lea esseu adu¬ 
ce musunate pagisu de anal.ză uşoară. Faad- 
ta\~z portului, după d. Petrovid Iş. are multe 
şl neaşteptat de fireşti rădădru. întâia e £aL- 


Fa-=t produs pm frarre care a -—g- 
exzltâr_ ţ. fa XU. care .râs. b- 

sâ-r. psarii puhcuc mt ^ 
raooesîă noc^cri pâr^r* — fa ^r=a aosâK r_ 
CTrix-tTuu ptstpi pe 2!? si }-a recâpi- 
tzt 3 p_r.ru 2 "*t 2 taa sz. fa acitez fafaac«t de 


A .-kSczi zr Ftc fa zoi- 

dr* £1 2 XTU T fa TTttCf.e 5» ~ J 
a răgifx^ de sz_ ocrul a redevii fa; r. 
sfarte rs-roa 4? a-t xsraC c=^ Iar a frta 
sti fa raprirTr stupid* ale torcnt* 5ib- 
rirod ru sxct* x.ul"_x*« rr? rrult rserr-a de — 
doîl car. sâ c facfae ca fa cerxxrru* 5 c fabfa 
— ea p-. ilege dfa c^; pe csre E percepe rc^ 
lene. De aceea ol va ajeşe rezdri pe 

Icrei? s csr fas- 
legerile. d.'bca aceasta a i-fa Pîutt.- e 
fari ur elegant si fagar zrafau pe care E 2 - 
duce c-sa iCr .ee ■ . e. dErrirâxare. 


AUEZL XăBDT VE2STHL — fa urul ie- 
Dcat urcuucr al a r e m . tsrâr pod rrz yj reaa 

.-acru: fa -lucrul trop o frucroasa evo- 



ajuas la 


d-s 2 fa fa umi adore tsf* 
vers care *.l se apop» uscr de refat Prâ to- 
--3---&ţr> rurale pi tr-sse, — pe ci: de ne- 

smpaue. 

vv fatăl p*c.m rurapul poefalx de a re¬ 
trăi fa versul său una dfa acele scări de su- 
Cet specifice ale noastre : aceea de recule 2 si 
codopire a fasSeL: ocuulu. fa uepâsurea prt- 
cutoare a uariru- Că ee a scipirat atu:ea ne- 
v fa p oerta roastri fa~L fa 

^latî -facă z^asfaâ ruhâ aîâi de a» ci « a 
copiatoarele reuacade cui versul ic 

_CU. - uu faseaml i:a - Pca^ da 

no. accente Suaetu acesta l-a farercat d_ Au¬ 
rel îdarut ruâuufad cu nc: xhuţu ar tss ..ce —** 
iul atât de d-emeutar *. atât de -•- 

odată al versului ecureciu 

Ceea ce -a da: fabăacă proprfa, l-a fertt ie 
szupla pasfaş^ a fost faptul că spre B ceagâ 
alegere U împ i ng eau strucPfat *atne‘az z~- 
tenbee. car. cu greu puteau 5^ a.t î-uî- D. 
Marfa e un poet al s-aguritâţu ş- a- 
ocnenest: care amorţire fa «a. S-ugurlţltfa 
acestea le-a gls.: fa poeza nurtefat — 2 **ăt ie 
puvn facerea tă la no. In lfa~ niar: câeş: ată: & 
aproape de no^ dus trecut prfa Lrxa podari 
fa prezent prfa dragostea uneretu/u. penxu ,u- 
nuta crestelor şi a p^curtior. Pfa-n încercaţi 
<Ln pnefaa d.Lcuitifa ei Imens ecou fa P**» 
al nostalgiilor omeneşti de măreţie trtstă şi i3 ~ 
pri, de iam-aată asceMuoe spre cafas ş. pur- 
late, - muntele a fost copleş.t ia*9Vt * 

literatură de câteva simboluri cari sau trans¬ 
format fa groaznice )ocun comune, ce l-au --- 
cut inacces-.bJ unor poe*u de puţmă forţă crea- 

teare. . 

Poetul braşovean Irsoearcă să-ş: apropie ce ei 
visurile pe căile ma. complexe, aia, bogate. d«i 
mau ferite de această prznejdie, ale pădurii — 
facearcă să Ce astfel un cântăreţ al muntele 
întrucât poate fi unul al pădurii. Motivul acesta 
poetic e firul prelungit care leagă fatro un-to*- 
♦a tetr'o evoluţie fa aceiaş tunp toate plachetele 
<*e versuri de pănă actan. Şi pe »cest fir 
Încearcă fericita experienţă enuoesciiaă de care 
•minţeam. 































C* să vedet- cât de sămphi si cât de personal 
po*te d-sa mânti acest fhier cvooscut scoţând 
din el acei ea? note de tristeţe gravi * caknă. 
«â dtâm Src-i r 

Pe Ie Iv^ini 
A-d li*c peste 
Saltele creste 
Vcnefn pini 
Umbre adinei 
Lccpi cu mnr 
C^rtfi prin pcdxtrt 
Nc-u de stinci 
Florile reci 
In ie^bn^v tecte 

Duc spre poteci 

Tot atit de fraged, de nou şi cunoscut ta: 
odată. ca o floare dragi ce-o vez; răsărind pri¬ 
măvara. — rtnl adine, ti liric conştiinţa em- 
nesciani a p e r e n i till naturi: pe Ungi sbuciu- 
m*ul inutil al omulu. : Vcrnn Cp- 15\ Ca î 
acele stritunde corespondente intre viaţa ocrui- 
lu. 5 : a firii: 

îmbătrâneşti ş* tu, suzrd, /cr.w cîrnTcîă ari 
Mei tulbure fi —-n bolazrâ. tirrrunc luneci 

pe brazi. 

A-nâpitocrelr şuviţe cu lucrul alb. strclucuccre 
Pe rxuspi s'cu răspândi: de-curcră îxiâieîe 

- mârgârrfcrc. 

7* flecara privi ră vrer ea crunrănrunccctu-t 

praf. 

Desp’nr-să Icuştea pdduru, se-eşteme f-uxză 

mocrtă. v-z*. 

In poema, — dia picate inegali. p răbuş, ti la 
sfârşit In coementar.u inutil — Irbărânşz. 
fi tu. 

Ca totul si coboare pini la urmi în acea 
ana: recul cosi. nostoîg.e a nrerp. văzute 
ca uitare. — ce ad.e atftt de des în versul poem* 


Lstone întreagă n m avut dad sl ne ^bctaan- 
In ţara noastră, n ara avut nevoie si porcin 
pesto hotare departe ca sl dutirn pitoresc fi 
exofcc. — de vreme ce ma: toate neamurile pi 
miorului, cele a> orientului ea p ale opusului, 
s au sanţit obîlgate de acejş- istorie sl se da¬ 
tore pe meleagurile noastre, lisindu-ne de cele 
mai multe an anuntln mai mult dureroase de— 
dt literare. 

De aceea literaturo noastră moderni de cili- 
citi e, — «te mai puţin o colecţie de eo- 
tunajroe literare, o r.ujdi însemnare de izbuc¬ 
niri sau încremeniri ale to&efuhii In faţa con¬ 
sacratelor capodopere pe cais natura p oc-i 
le-au rid ptt pe pimint, — flnd mac mult un 
exerciţiu de tood.tate. de scrutare cu coada 
ochiului, care si cuprind! dt ma- nefalsificat 
real ti *i le altor meleaguri Dej memorlîe hui 
Ion Codru Driguşanu $. însemnările boierului 
Din; cu d_n Goleşti. — trecând prin fermecătoa¬ 
rele povestiri de cili tone ale lui Alecsandn, în 
cari îşi contrazice atit de categoric lirismul 
prmtr*un umor fi o ascuţmie de observate rea¬ 
lişti cu totul $i specii* româneşti. — pini la 
jurnalele de drum de astăzi, firul literaturii 
noastre tunstice e tors ma. mult din observaţie 
decit dm reverie Desigur, am pici tui prin 
un-isteralitate de judecaţi daci am uita adân¬ 
cul sentiment al vrajei ş; Ir. cin tarea unduitoare 
care respiri mai puţm In paginile lui Jean Bart 
ş: atit de mult In cele pe con d. N. M. Con- 
diescu le-a însemnat In «Peste mir. fi ţin*. — 
dar aceasta e o circi uri lini ce relefeazi fi mai 
b-r.e Ltu majori a epice: drumeţelor noastre 
strine 

Pe această Imie majori se aşează şi cartea ul¬ 
timi a d-lui C Kr.ţescu. In ea autorul JPn- 
nzacii a recea** aduce stabilele sale cal ti ti de 
îuodl observaţie a une. trăsături sufleteşti, de 
uscaţi dar prec_si «sume a unei rrufeir. de 


lu. Ca în acea adm.rab:ii poetr.i Noi. în care 
coboară ceva dm In-ftile metaCr.ee ale poeme: 
germane dar s. multe dm ?cleitele lnte.egir 
ale noastre. Ca In roc~i**5 târzie: 



Sp~e o*-a de odihxă. di* linvftec de crcri. 

We co6c->. la ne ~uri trişti ca toide cu-us 

F; *n jpc—iotul de pen ne cirr^t cc’nr-'c czre 

Plecările dtx munte fi drvmal Irt sp*c Yrjxrte— 
Dta nocur-i baze. pnn frmuse albe. lunu. 

Ne pare rău ci locul nu îngidue sâ cerce¬ 
tăm $: p ers e uala poeme a rbucurr.ului Iniftitor 
al cr e a t - ei art-st.ee, — care se ulr.pi mteresant 
pe alocuri In aceasta pjcheti. xaa. ales în 
Scări itnye cu fcumcasa e. rugre f.rjli- Ca 
5 - instructivele Incercir. de aprop.ere s-nceri 
de ootid.an. — ca Sanazcru. Moctec je:s;ei 
blonde, pflndfte de melodramausm. ma. cu 
seamă ult-ma, — ş. aoeu atât de d-screti ş: -nbc- 
L*i miniatură: Cartea. 

Astfel de$. sufer.nd de acela;. def-Ct de d- 
taltate. de ferţi barbari de creaţi <i« care pi- 
tmefte aproape întreaga noastră Irtci de azi. 
prea tutun rată, prea fem-runi In mirturxa:- 
rle ei stxje — poema d-lu. Aurel Mann se 
poate însene printre realrinle sincere $: de n㬠
dejde ale cele. mai na. generapi. 


CONSTANTIN KIRITESCU: JURNALUL 
UNS CC MI TI VE. — Firi a L exces, v de bo¬ 
gaţi. literatura romăncasci a cilitorlor pnn 
e de o calitate onorul.tă. E puţmuci 
aia cum «. poate L-adci ace: car.. <Ln firăcJ 
noaitri paradoxali de ţară bogată. putut 

iivgid— luxul de a călători u hn .t pro depirtin 
n'au prea tos: dn ace j can si se »U atit de 
apăsa l suLeteşte de unpres-le culese Iaci: si 
caute cu aeces-tate eLDerarea peîntr^m sens de- 
^ 4 ; r** ţ.ryv^ia notă de memoru personale. CLi- 
Von. român: sin: sau bogătaş, pentru car. an- 
gura apăsare sufletească o ccnst-tue suma de 
K^rv t cu care au plecat, purtând in î n s iş; natura 
e: eliberarea estet-ci ce constă La v ru a Mr a r ea 
ier cit rr-a elegantă. Sau uatelectual car. ajung 
la bucurule ailor omonturi cu a-Letul stors de 
frăgezimea Iu:. In o va;l întreagă de pnvaţuuu, 
mUetuti *. sb^n-me. aşa cum e a ceai a unui 
cărturar român. Pxate e f. d-n cauză ci no: o 


viaţi. 

Interesul documentar al acestui .Jurnal ai 
une. com.t-ve"* este împlinit de un di scr et meş¬ 
teşug literar. — la car» un amator nu de poezie 
ci de trăsături sobre fi prec_se de viaţi, va găs. 

des.Mile sauxfmctli. 



tlţi apropiate de 


noi, cari ar trebui si ne interese» deopotrivă : 


5u-gar.a aşa cum e acum ş. Turc-a aşa cum se 
transformă astăr: Cu atit xnai mult cu cit. 


dacă Tutcj atrage pe mulţi dube noi pnn lite¬ 
raturi şi prua chemarea Orientului. — Bulgaria 
a rimas pentru român: o ţari ia hotarul căre-a 
am putea scr.e ca medievali: hic r-ni lecncx 
Dl C KirHescu are cea mai profundă dreptate 
când condamni a^pru dela IntLele pagini stu- 
p-da suhc.enţi care ne face si ne ignorăm cu 
d-spreţ vecinii. — suficienţă cu atât nu. ridico l i 
cu cit vme d_n partea unui popor cu preten^i 
de inteligenţi. 

Intelgenţă care poate funcţiona tot atit de 
sdp-tor 5 ; mult ma. cu folos cercetindu-ne 
atent vecinătăţile. Ceea ce încearcă binevenit d 
Rhţfsca. — ş: regreţ- ci notele dm Bulgar.a 
sin: prea pu^ne 

Se relefeazi astfel tot ceea ce dragostea 
apr-nsi de el Însuşi, cununţenia şi himucia unu; 
neam puţin binecuvântat realizează de multe ori 
ca o aspră mustrare faţă de tot ceeace noi am 
L putut mult mai uşor. şi nu am rea Luat. Dar 
ochiul necruţător al românului nu se desmnte 
n-d In această adm-raţie cumpănită ş: dreaptă : 
trăsături repezi ş rea presărate Intre impresii, 
relefează deopotrivă ridicolul mohorît al spoi¬ 
tului bulgar închis, ca uri ş mândre puţin jus- 
tiLcatâ. !n prmitivitiţile lu;. 

Un bogat itmerar constantmopoltan. sur¬ 
prinde In aceleaşi Luui uscate fi ferme. — lingi 
iumma splendorilor acumulate acolo de atâtea 
mar; aviLzaţii. — ceeace se sefumbă mereu şi 
ceeace totuşi rămâne ca or.entali obionumţâ 
In viaţa atit de ambiţioasă a Turcia modeme. 


ION AGAHB1CEANU: SECTARII — V-*> 
po'.uci roroln««». d« rllt>0 ‘ **"■ 

oferi seni torului ep* un extrem de bogat şi de 
vânjos material Departe de a C epu-zat-o, — 
cum uneori se crode, - oariraturali tremei a Iul 
Cxrâgâie a păstrat-o dunpotrivâ intactă Ltera- 
roru. Cu atit mai mult cu cât autorul -Scrisorii 


pierdute* nu numai ci a pornit **o exploce» pe 
un Aram al lui personal nespus de prbnejdH» 
pentru 'urmaş: pe sori îi oblgl la sesvtll «ntaţje 
dar l-a sesizat fi i-a însemnat trisârzri car. au 
dspirjt odată cu vremea tul V_aţ* poltxă de 
<Lna.nte de războ.u azi e aproape o Uri prcpr.e 
a lui Caragia.e; orice scriitor s‘ar ipnpa de ea 
trebue sl faci un involuntar legământ de vasa¬ 
litate. F—rdci In ea a crescut şi a trăit un 
care şi-a încheiat brusc wcctele iuraeşt: In 
ltlS. Acest duh se rezumi in formulele ha Tra- 
haaache: -Ateţ puţ^xtici răbdare!* n a îui 
Farfundi: Jubesc trădarea dac urăsc pe trăd㬠
tori l* — Epoca aceasta a fost o cumplită harţi 
de vorbe fi mai deloc de oameni. O foarte pa¬ 
triarhali ceartă în fânul e, cu foarte mu.te 
blândeţi, cu foarte multe Sngidumţe. 

Viaţa poli că de după răzbci se deosebeşte cu 
totul de ea tocmai pr_n asprire prin mtole- 
racşU. E inpmsi a:<x mai ales de apari la In 
areni a do* faeton no.: intelectuali ardelem ş. 
ţărani <Ln toate pirţ-le. Fanatismul şi obic- 
nrLnU de lupU a şcoale: latiniste ş. a memo- 
ran<Lşllor, erou Sărr. ini ter^mu plus acea 

tend-nţi speciLci a ţârânsmiî de a cobori 
orice gând In concret, de a da trup şi sânge sec- 
imentulxu. — au trecut şi înţeles^ cuvintulb 
Jupti** pollcl dela Lgorat la proprra 
Viaţa noastră pol Ud a evoluat astfel deU 
cartuc spre trag.c. In spiritul. In rxxift lui 
ragjle. au-ş : mau poate afla înţelesurile. Ea îs; 
aşteaptă epxul 

El trebue să vie, fără si na. aştepte, cm de obi¬ 
cei u la no;. îndemnul unui gest srr.lar In lite¬ 
ratura francezi. Cu toate scandalurile ei, viaţa 
politici francezi na alns nid pe departe in¬ 
tensitatea de patimi ş. de obsesie a celei deîa 
noL Atâtea lucruri ce ni se por nouă azi cudare 
aedo. sint tocmai dm prtcini ci viaţa pcllci 
nu confiscă nu nxxnai totaltatea dar njct măcar 
o buni parte a atenle: poporului francez. Pe 
când noi la un moment dat am prezentat spec¬ 
tacolul rar al unu: neam înnebunit prin po¬ 
litici 

D. Ion Agirbiceanu a înţeles adine toate 
acestea. Si a căutat si le însemne ep-c. JSec- 
toru** vrea sl Ce un roman de analiză a dlcr- 

ae imbulnte în rup noastră peltici de d**g>J 
război. 

Li epici însă ambiţlle o^e ma: zun par cele 
mai uşoare de împlinit. — dar te duc ia cex- 
bănz: paradoxalei încercând si redac. epec m㬠
rie fenomene de istor.e. ajung; fatal ia o mes¬ 
chini romanţare. Realtille mease. ca să 
apari astfel în literatori, toebuesc prtvtîe toc¬ 
mai pr-ntr’o foarte măruntă ş: urnii perspec- 
tivi O fărâmă dm ele. lum-nati mtens. :l 
ca viziunea întregului Dar ton. ta tea ambiţio¬ 
naţi. va apare inevitabil med.ocru Iteratunzati. 

E greşala în care a cirul sau ma. bme na 
spre care a fost dus firi veve dl Agârbuo 6 inu 
Romanul d->sale începe fmci prm a r .a.za une: 
v.ei semn-Lcalve în modesia ei. — aceea a 
doctorului Ion Naşcu. Doctorul acesta e un om 
de cnen-e, ol câru. suflet dela un moment nu 
mai poate purta poverile de ură şi sec tar.sm ale 
partidului său $i viaţa sa începe si se abu r u rn e 
intre realităţile vechi cari 11 Lnlânţuesc ş. J'ade- 
căţle sale noi can vor si -1 elbareze. 

Se întâmplă Lasă că, după aoest bun începui 
rotunjit rtcssecade in Lnfălşorea eroa-u: ş a 
câtorva perse rog:: secundare caracter-slce, — 
d. Agârb-ceonu u-tă cu totul de el ş. se lasă 
antrenat In şarja partidalu: dm Zăvor.ţi. Nu¬ 
mele încep si de\-mi dm ce In ce am transpa¬ 
rente, întâmplările dm ce In ce mai cunoscute 
uf transfigurarea a rusiei necesară, siznpiu dc- 
ghizament dm ce la ce cu nu. pulnă gr.jă îm- 
pUml 

Dela roman, autorul a ajuns astfel la o cnvplă 
romanţare a unor arfcucunoscute v.el şi Lniam- 
plăn polilce dala noi. Cred că a contribuit la 
aceasta nu nunu. coocepţ-a lui ponuti fals, da* 
p graba cu care a fost scris. Multe, foarte mu.i* 
ch-ar. negLjenţe de sil de Imbă şi de ortogra¬ 
fie, — arată această grabă cu cert.tud.ne. 

Astfai. In loc să Le mos*va realizare epici aş¬ 
teptată,—„Sectarii” rămâne doar o po\*osi_re pe 
alocun foarte amuzantă ş^ iAcoatosfoba de o 
soare valoare documentari 


OVTDIU PAPADLMA 












LIBERTATEA 


DECEMBRIE 



ANUNŢURI 


Mica 


publicitate 


ANUNŢURI 


TT< 7M MII 

ASTOPIA MEAT PRODUCTE. INC. 

OFERÂ cele mai bune produse 

DE CARNE PREPARATE N 
LABORATOR PROPRIU 


J§ Oii 


a O. 


9949 •ROADWAV 
* T ff,T* A **v* sta 


LO*4 ISLAMD CITY M Y 

ti tos 


[ 





Mo n a Lisa 
Grocery & Deli 
917 Onderdonk Ave. 

— 7-AM-9-PM — 
Tel. 718 /821-4225 

Ridgewood, N.Y 

ClorU de bună. chifte le. brânză Mm«. 

CMldt 






1 , 


3. 


couMDf. şi poezii oe crăciun 

C«Ie|ţere de Dan Forre»^, 
..CwriotiMiate'M. Pr. Cb. Calci* 

«ie «ai tr*mox»c colinde - p< 

CIUD DE CONVERSAŢIE ROMA.N ENCLEZ 
Aprinde ambele rariante ale (imbij 

'"*«** ». americani 
co prowiBţia. p reţ . us , , 0 00 

"" CA *J WCE “ NEAMUUfl ROMA.VE.SC 

Romanţe; Căntece de petrecere; Cântece 
populare; Cântece patriotice; Cântece 
pentru copii (text). Preţ: CS S 10.00 

COMENZI: 

Prof. DAN FORNADE 
Box 1163, Station H 
Mont real. Oue. 

H3G 2N1, Canada 





COMPUTER TRAINING, 
WORKSHOPS AND SEMINARS 


m I-aaming everything you need to know about computer*, computer 
peripheral*, advanced *oftw*re paekage*, and the newest concepu 
ir. corporale appiication* Uke time. Now you can compresa all tha t 
Uir*e by attendinK VT0K3DS COMPUTER TRAINING CEVTEft -teated 
at 159 Waet 22 rd Street-, Tel; (212) 645-0975. 

Currently «mi arc offering Daily, WeekJy and Sa turda y aesaion* br 
ProfeatUmls, Student* and Minor* (age* 7 trough 1 7). There «vili 
be addittonal te** ion* and couraea avaiiabie in the fu turc. Seat* are 
llmitsd %o picate appiy nowf 

AU aeasiem* are three month* of intensive trai ning for those who 
ara aerioua a boul imrrătm «rhat h takea to be productive in the com¬ 
puter indufttry. bach student «rlU ha va hi* own computer along wtth 
aii the LJcessary eourae material*. 1 


APPLY 
NO W! 


SCHEDULE 


0A*‘, 



; • c 



(d 

'2) 

(3) 

(4) 

(5) 


WCfKlV 

WEEKLY 

DAILY 

ADULT 

CHllDRfN 


f YEN INC5 

DAYS 

CVDUNG5 

SATURDAYS 

5ATUR0AYS 


t riAf'/wr 

H/A 

1 &AY/WK 

4 OAYS/MO 

4 DAYS/MO 


(MON-THUR) 


(CHOOSE CROM 

SATUMAYS 

SATUROAYS 




MON-THUR) 




S:'»0PM-I0RM 


1: J0PM-10&M 

11AM-'J:30PM 

11AM.3:30RM 

XI 

BASIC, LOTUS 123 


BASIC, LOTUS 123 

SAME 

DOS, BASIC 


oos, bASf III 

♦ 

WORD PROCESSING 

i *5 

GRAPHICS, 


WORD PROCESSING 


DOS t MORE 

DAILY 

COMPUTER 


COBOL » MORf 



EVfNlNGS 

literacy 

l 

$ 1.200 


î 325 

$ 350 

1 250 


# # • • 


• • 


Pa/menit may ba road* in tunviniani InataUmanu i 
-minimum 40 % doam paymant * 

lat -20 ^ instaUmanl ** ^ c#-Vil4rT 

Jfrd-Hol •" 159 w * st Stran* - No» York, NY 10011 - (212) 645-0*75 


AIDA CAFE 

68-38 Forest Ave. 

Ridgewood, N.Y 
-ambianţă plăcută— 


Sodltfrn SfijPtf 
(PorVmg 

ICONOSTASIOS ICONS TRlPT»CS 
ANO MUCN MORE 


34CO WCST 123*0 STRCCT 
CLCVCLANO 0*0 44 M 1 


VACERHJ cercel 
941 9697 


LA BARUIR'S 

IASI7I 

CAFEA Şl ALTE PRODUSE ORIENTALE 

40-07 Queens Blvd., Sunnyside, Nea York 
Tren 7, Sta da Lowery. Tel. (716) 784-0842 

























































decembrie 


23 


E L 


ROMAN'AN RERJGEES REUEF COMMi^TEE O p METROROUTAN DETROT’" 

^6405 VS \?ME MrtE 30 SOUTMPtELO Ml 48075 


i*agi =^irrpii . 

Ftcew dlr wl li Nrâr?!«»ţa ■ jestrj^ ^He- 

t^ll si Sprijinitorii refugiaţilor rcvâH *1* reg1<r-*a >t*e1t. 

4» NetlrTt toI de mrlt sâ elIHriv te^c^vtele oert~. ads-*a re ce 
r e«xfcH decirece fiecare dintre ncl este -"uit :r^ ecmt cu p^cgr*- 
^ele bisericilor şl 02 actlrltâţlle sociale. Totuşi, 0 HcIt <* T^cir 
cat ar fi calendarul teme* voastră. * C r<ivHle oentn; ajutorarea 
plaţilor ac scârcrt *oarte ■suit şl trebce sâ apelau ci si co^tlr^tî 
a ne e^e r i ajeterni X-rreiroistrl financiar. 

Stl« ci surteti borsbarcati dlr tea te părţile co cereri de ajutor 
oertns tot felul de cier* ncMle şl lăudabile, dar refugiat 11 ^*mH 
Tr* stredaHi lor de a se stabili tr aceastâ reoi taH, se cct bl- 
rcl ?e atceva decât rv^ai pe *d. ce ajutorul nostru. 

V *acer tet ocsIblluT ca sâ le gâsio locdrte sl lucru si si le emerit* ‘rari si T^riclrlrte 
4 ' rHvele zlle cela sosirea Ier. Orii dlrtre redaţi deHr reţede froepe^deutl » C and »i t 11 
a. -evr^e de U «torul nestm neutru c cerleadi nai lung* de tli*. OH ca re ar fi ^erelle lor, rol 

Ircercâr Sa-1 »>«ra» 


w’NCCU ^ l€G6 O* 

ST SEOAGE 

30U^>u=CLC **C>- 

S* *>ETEP A o*l\ X.UO 
OEAfleOfiV WTS . MC» 

«XXAS CHURC» 

o gre o r mo 

UARASES^ soc^^ 

IMTS MCr 


V«l CC genenrscl Ctorearoastra ajutor von fi în stare sâ-1 ser»In oe aceşti ri 1, sâ le a- 
ra'tâ» ci fraţii Ier ro«M le ocartâ de gHjâ. 

OHce contribuţii e - favoarea noilor refugiaţi, mgâc a fi eoedlate oe adresa: ?cnuilM 0£F\>- 
G£ES REUEF CCmiTTU Of IfTOCUTMl D€TSOIT. 1840S W. Mne Hle 5d.. S(XT>fTElD. UI. 40075. 

Seunearâ: Jaaes C. CRLCIA** Preşedinte şl Victor LEAHJL. Secretar. 



FOR MY LEGIOXARIES 

--kw>»r as u» tron 

Guard. —perhap* tb» okfess anti- 
ContDanăt moxeoem in the vortd, 
stm a-rrr—vu fouaded by Comeiiu 
Z Codreanu in 1927. For My Le~ 
giontrits 353 pp.. pb„ SS.OOÎ. Co- 
drear.u s szimng ar ort, s a complete 
aed authoritatrre account of the 
idea^ and pnnerp^es of the Le^ionary 
Movement wrneh shaped the cha- 
racter of vouă* Romanian* before 
II. Control o^er the communica- 
t:oci mecLa and the normal chancels 
of book distriburion by oor inter- 
naLional enemies make» i: anpoastbie 
to reach the broac market this 
unjqse oook deservea We are certam 
tha: zh* rapidly d elen ora politic* 

ai condiUons arm preciude a aecond 
editioc. and Fo m My L*£ioncr*es wili 
•oos bec om e a cohector's item Thx> 
book alao provides the 'mâBnf 
— of the dra^icaLy ceiMored The Surâde of Europe by Pnnce D 
ofurxizA. the ideatity of thoae arho maaterm.nded Romanii a takeorer 
and who are oour enficed m canyinf out the same program in the 
Lm. viu no ioofcr be oakom to you. 1 “Sonbeaitiyn wouAd appear 
to bave noi tbe sL^btexz inklic^ of vho cooquered H15 count 

rjr-Bx:.) 

THE AXTI-Hl MAXS 

bjr D. Bac. (307 pp.. bb^ fc 00). desen be» what was dooe io the 
vhott Codreanu msptred, arhen. teren years afier bis 
—-—Romanxa vas deinrered to the BoUhenJe*- Tlie) vere 
I U> vhat m the moat fuliy documented Piriomc expenment* 
“ ««mber of ha man bei nu» lt a likety that the same tech- 
^;— «aed 00 many Amencar. pruooex» m Korea and Vietnam. 
TheAmn-Humem m a veh-vnttetj document of ţreat hvtoncal and 
rboiofKal unportance. Readinf il aritl be an emoţional experteoce 
wil not foefet < “A sequei to Orveti s 1964 R S R A seann« 
*-r of red beataaiity’Dr JlJ App» 



EOR MY LEG10NARIES 

ORDERHo 6003 

«J00 


THE ANTI-HUMANS 
OROER Mo. 1013 
copy $7.00.3 lor $15 00 


pbM 10% lor poruf and handlmy 


- 1 Library 4o wLd be witboui cheie tvo < --- 

Order >oor copte» f/om Uberty BeO fubbcaoooi. Box 21. 
. WV 2S27B todăy Pleaae oackade 10% for postate and handhaţ 



EDITURA "TON Mi RIT- 

barlsfeld 


I G _ 

1 — IarW. C Z i 
f Imx. L ▼. 

Francei : 

L* Carte 4eFtr.CZ Codrm 

C«£r4« « 1. Carie ie Far. Fm| Ga«i I 


DM 



La Garie ie Fer rt La ar*g p 

C—4» de Fer, a Tacaufl» IEI». ?»rJTif4 

EmM: 

For Mt liporuna C Z 
The Sacade of Ear rrpe. Pr^c 
75e Aa^-Hsuex D hc a 
Spâni oii; 

Gan&a ie Hkmx C Z Cadresa . . 
Dtano ia U cireeL C Z Codrcaaa 

Toarcă ia Iaa Moq. 

Lot Laraearioe Roeaaac Vooa ▼ V*ra . 

Q «*£io ie Esrapa. PHacpa M. Scoria» 
d Capiţia. Cario St«rUu 
Nce» id frease ctp a fe L N«xji Tom 


DM t V - 

DM ia- 
DM yk.— 
DM tt- 


. DM xw— 
DM 

. DM y.je 
. DM 7^0 

DM 

. DM cl.— 
. DM îl— 


C«r6a â Ferru. C Z Codrean 
3 =apo £ adh. C Z Codreaaa . . 

Dar» id carcere. C Z Codrean . 

GrcoUn c rroaitai. C Z Codrraaa 
L^ xscao sacra Ic» L Mesa . . . 

Taasets â Mccsa .... 

"Dceasi" a. L x 1—j_ Niatro 

Corfa fi Ferro. 

Al r 4 * rA m eţi I 3^=^ apw. G«ar- 
fia fi Ferro. Trtfiusv e p — ■ ^ ^ 

«i a an fi Casafio M=sa. 

n CiptMix L=c Sav» Traci, fi Msm 

RcoinA: 

Pearra Le^ovarL G. Z 
CrcaX-i H Mr. fca. CZCodreaaa 
lnm"ln ida JTm. C Z Cocna 
T«aae=fi « I» Usţs .... 


Pre s ta t *. !o« I. 

Crrş. 4g 0<=e^c. ^. Mu, 

CEptcacrzI ,\H— »--- 

Aie^ri-a: » | 

Dojrcparea ClpvaVa_ 

Paradai Cigdnwnlm , 5 Stărib . . . 

Doc !oac p^r. ctrr Clpiaaaid p cse. ^ 
Clacacr ffoturt (n pmrtjran acficak' . 
Powee ie Diacaîo .... Aaa-Marsa kxa 
Ma daa Sa Trifiar*. Doc. Xr. < T 


DM _ 
DM ia.jo 
DM iAj« 
DM ii.— 
DM 14.— 
DM 

DM 7.- 


DM 

DM i4.— | 

DM 5 f,— 
DM )4«— 
DM ta,— 

DM 

DM 

■ *4— 

DM a4.- 
DM it.- 
DM res,— 
DM nJo 
DM ia- 
DM m» 
DM :i.ro 
DM 4— 


Se pot cocao^ de lt: ION MARE, 
Grâiamdstrusse 7, D-0047 KARL- 
SFEXD, West Gertaujj. 




edipiU fe Ih. firma* 


30003 La Gorde de Fer. Codreenu 


30004 Guerdai de H*rn>. Codreenu 


Luptaţi împotriva 
comunismului 



























































libertatea 


DECEMBRIE 



CITIŢI Şl 
RĂSPÂNDIŢI 


SCRISUL 


ROMÂNESC 


ÎN EXIL 



MIRELA VASILESCU 

Public Accountant 

ACCOUNTING A TAX CONSULTING 

37-08 31 Ave., Astoria, N.Y. 


-ACCOUNTING fi B OOKF.E PING SERVICES 
-PEOPLE INCOME TAX (LONG fi SHORT FORM) 
-BUSINESS TAX 

-CONSULTAŢII PRIVIND TAXE DE BUSINESS SI TAXE 
PERSONALE 

-DESCHIDERI DE BUSINESS-URI 

Program zilnic; 9;00 A.M.-5;00 P.M. 

7; 00 P .M. — 9 : 00 P.M. 
SâmbStS: 9 : 00 A.M. - 4 ; 00 P.M. 


TEL: (718) 274-4093 
(718) 274-4094 








A APĂRUT 





Green 


ziare in 

Ib. română 

Point Ave./ 45 Str. 
QUEENS 



GENERAL PLATON CH1RNOAGA 






ISTORIA POLITICA ŞI MILITARĂ 
A RASBOIULU1 ROMÂNIEI 
CONTRA RUSIEI SOVIETICE 

22 IUNIE 1941 - 23 AUGUST 1944 


EDIŢIA II 

REVIZUITA $1ADAUCnA DE AUTOR 


EOfTVmA CAAPAT1I 

TRA1AN POPESCU 
Câlk Coiuk Je PcAâl*er. 12-4* D 


2S006 MADAID - ESPAflA 



Preţul cărţii este $ 25 plus cheltuielile de expediţie. Se poate comanda si de la redacţia ziarului 
“Libertatea”, 47-15 44 th St., Apt IR, Woodside, New York, N.Y. 11377. 







NITA S EUROPEAN 8AKERY 

•jâfdAday and Hedd/n^f a A 

f(ad* fjrdrr 

40-10 Greenpoint Ave. 
Phone 718-784-4047 Sunnyatoe, U.C. N.Y. 11104 


290 P'VE* *OAO 
BOGOTA N j 076G3 


EUROPEAN CAAFîSMEN 



OCAUTvOOeSN T lî PAY$* 

CC»r 4 CONTRACTINO CORP 


VAS1LI «OSCA 

OH MASAG€P 


(20Î)489 H8B 


TJ. MUNCAN 


Tel 278-8847 


■II 

■A MUNCAN FOOD CORP. «N 

Prim* me*l A poultry 
Home made boloţnas and pork product* 

«•09 Broadway, LLC., N.Y. 11103 


f 

f 

& 

\ 

I 


* 

k 

% 

W 

0 

\ 

s 

% 

0 

X 

V 

0 

% 

\ 

✓ 







9 


i’V 


NOU CABINET STOMATOLOGIC 

DR. SORIN LANCEA. D.D.S. 

MEDIC STOMATOLOG 
51-17 43jrd Avenue 

(Lîngă A&P la SJ 3tr. & Roosevelt Ave,) 

Woodside, N.Y. 11377 
(718) 335-3030 

stimă ani plăcerea de-a vâ anunţa deschiderea cabinetului 
meu stomatologic unde: 

Ofer consultaţii periodice gratuite, rezolvarea problemelor 
dentare, inclusiv a celor de gingie. 

3^ Preţuri avantajoase cu plata în rate 

Acceptăm majoritatea asigurărilor şi Medicaid 
^ Muorizare Gratuită Pentru Copii 

CABINETUL ESTE DESCHIS 6 ZILE 
PENTRU PROGRAMARE TELEFONAT! LA (718) 335-3030 


wl