Libertatea anul V, nr. 44, martie 1986

( 


$1 










w. (718)361-7356 


Anul V, - MARTIE- Nr. 44 


**i»T«o m u • > 


Redacţia 


47 


15 


44 th 


Apt 


St 


IR 


Woodside 


11377 


P E R 1 S C O P 


Arătam în numărul trecut al 
zi arul ui nostru, în cadrul aces¬ 
tei rubrici, formele de infiltra¬ 
re si scopul urmărit de o anumită 
presă în limba română,apărută pes 
te noapte şi stipendiată de antre 
prize ale regimului comunist, ori 
colaboraţioniste cu acesta. 

Cu un conţinut deosebit de o- 
palescent şi un agnosticism arbo¬ 
rat total referitor la situaţia 
din ţară, aceste fiţuici au fost 
afişate în văzul lumii întregi,fă 
r'a nici o teamă,auto-intitulăndu- 
se romănesti, desigur de formă, 
pentrucă citi torul avizat şi cin¬ 
stit, după o trecere în revistă a 
conţinutului, nu se mai poate în¬ 
doi de falsul adevăr pe care-1 
propagă. 

Redactorii şi directorii aces¬ 
tor fol colaboraţioniste, au so¬ 
sit nu de mult din ţară,cu neves¬ 
te şl copil, cu valize si vall- 
joare încărcate ochi, într'un cu¬ 
vânt cu catel şi cu purcel,insta- 
lăndu-se în mijlocul nostru ca la 
ei acasă şi sfidând românimea ca 
şi în trecut, în tară,atunci când 
se găseau în posturi însemnate o- 
ferite de comunişti,privilegiu a- 
rătat numai lor. 

Aceşti indivizi abrutizaţi , 
tind să se infiltreze în mod as¬ 
cendent în sânul organ i zaţ iilor 
româneşti din exil, în sânul bi¬ 
sericilor noastre, şi astfel să 
distrugă focarele de activitate 
si spiritualitate românească,atât 
de temătoare regimului comunist. 

într'un manierism opozabil 
doar presei de scandal -de tip 
pistol- şi care-şi primeşte subsi 
dlile dela Moscova, “eroii“ noş¬ 
tri i, foşti si actuali tovarăşi, 
propovăduiesc teze şl Idei false, 
cu ajutorul cărora speră si dis¬ 
loce masa de refugiaţi,captându-i 
la Izvoarele colaboraţionismului 
cu regimul. 

Paginile acestor fiţuici comu¬ 
niste, sunt împănate cu reclame 
apetisante de genul: “Călătoriţi 
în România la preţurile cele mal 
avantajoase", sau, "la restauran¬ 
tul X cântă îndrăgitul solist Y, 
sosit special din Români a",sol ist 


care, după înfulecarea câtorva do 
lari oferiţi drept bacşiş de con¬ 
sumatorii prezenţi, fuge a doua 
zi la consulatul reserist, unde 
cântă şi-i distrează pe securis- 
tii..."rupţi de-atâta amar de vre 
me dela vetrele lor"... 

Şi desigur, de la astfel de a- 
gape riu lipsesc nici publicatorii 
reclamelor de acest gen.înfrăţin- 
du-se şi afisându-se cu pieptul 
plin de decoraţii “socialiste",a- 
sa după cum cere eticheta casei, 
alături de amfitrioni. 

"Universalizare prin cooperare 
si coexistenţi alian", vor spune u- 
nii că se numeşte acest gen de în 
frâţire. 

Noi îl numim mai simplu,si mai 
aj>roape de adevăr, trădare.Cum ar 
spune cântecul Interpretat de mai 
puţin cunoscutul cântăreţ Z: 

Cu mojici si trădători, 

Cu buhai, cu sunători, 

Toţi se strâng în hora mare. 

Spre-a serba scumpa...trădare. 

Şi cum această monodie emoţio¬ 
nanta îi umple de lacrimi pe 
proaspeţii însurăţei cu "coexis¬ 
tenţi aiismtil",tot artistul Z ştie 
sâ-i împace, cântându-le o nouă 
melodie, cu aceleaşi tonuri emo¬ 
ţionante şi împăcătoare cu soar¬ 
ta: 

Fii mişel, trădează-ţl ţara, 

N'asculta la a lor vorbă; 

Tu te'mpacâ cu ocara, 

Ooar asa-ti câştigi o ciorbă. 

Acestor infiltratori roşii,exi 
Iul trebuie să le răspundă după' 
merit, cu dispreţ. Uriaşa lor o- 
fenslvâ de întunecare a minţilor, 
se va prăbuşi în faţa unităţii 
noastre. Este de datoria fiecăru¬ 
ia dintre noi, să luam atitudine 
în faţa contlnuiei ofensive comu¬ 
niste, dirijate dela Bucureşti,şl 
să demascăm întreaga reţea de tră 
dători aserviţi intereselor comu¬ 
niste. 

UN1RE-PUTERE, să fie dezidera¬ 
tul nostru. 

- Nifcă 


Nicolae - 


In cuprins: 

— literatura 


-ştiri 


-arta 


—note 


■■ — diverse 
comentarii 



ultimul TESTAMENT 

Promit solemn la toţi din Comitet, 

Că nu degeaba-am fost purtat pe un afet: 
Oin groapă de-oi Ieşi vreodată. 

Eu voi mai face o... prostată. 





































LIBERTATEA 


MARTIE 


BASA R 


...Rusia nu se mulţumeşte de a fi 
luat o parte mare si frumoasa din va¬ 
tra Moldovei, nu se mulţumeşte de a 
fi călcat peste graniţa firească a pă 
mântui ui românesc, ci voeşte să-şi ia 
şi sufletele ce se aflâ pe acest p㬠
mânt si să mistuiască o parte din po¬ 
porul român. Rusia nu a luat această 
parte din Moldova pentru ca sâ-si asi 
gureze graniţele, ci pentru ca să îna 
inteze cu ele, şi nu voieşte să Tnain 
teze decât spre a putea stăpâni mai 
multe suflete. 

Luând fără nici un drept, fără de 
nici o justificare legitimă si cu aju 
torul celor mai urîte mijloace,partea 
despre răsărit a Moldovei în stăpâni¬ 
rea sa. Rusia, la început, făcuse ca 
graniţele între Moldova şi aşa numita 
Basarabie să fie şterse cu desăvârşi¬ 
re, pentru ca din Basarabia să poată 
înrâuri asupra Moldovei şi asupra în¬ 
tregului popor românesc... 

In luptă pentru existentă etică,., 
capetele nu se numără, ci se cump㬠
nesc. Tocmai puşi fată în faţă cu via 
ţa rusească Românii au început a fî 
cu atât mai vârtos pătrunşi de farme¬ 
cul vieţii lor proprii, de bogăţia şi 
de superioritatea individualităţii 
lor naţionale; tocmai fiind puşi în 
contact cu Ruşii, Ronânii erau mai 
mândri de romanitatea lor. E nobil ră 
sadul din care s'a prăsit acest mic 
popor românesc, şi, deşi planta nu e 
mare,>oduî e frumos şi îmbelşugat;ce 
le nouă milioane de Români au adunat 
în curgerea veacurilor mai multe si 
mal frumoase comori decât nouăzeci de 
milioane de Ruşi vor putea să adune 
cândva. Nu! înrâurirea firească a Ru¬ 
siei ne este stricăcioasă, dar ea nu 
ne poate nimici. Pentru ca să ne ia 
individualitatea. Rusia ar trebui să 
ne dea alta în schimb, si, cel puţin 
deocamdată, nu suntem copţi pentru o 
asemenea degenerare. 

De câte ori Ruşii se vor pune în a 
tingere cu noi, vor trebui să simtă 
superioritatea individualităţii noas¬ 
tre, să fie supăraţi de acest simţ㬠
mânt şi să ne urască mai mult si tot 
mai mult. 

Fără îndoială această ură a fost 
întemeiată pe timpul, când între Mol¬ 
dova şi aşa numita Basarabia comunica 
ţia era liberă. Rusii s'au încredin¬ 
ţat că această libertate este primej¬ 


dioasă numai pentru dânşii, şi pentru 
aceea au închis graniţele ermeticeşte 
si au curmat atingerea între Românii 
de peste Prut şl restul poporului ro¬ 
mân. 

De atunci şi până acum măsurile 
silnice pentru stârpirea românismului 
se iau fără de curmare.Administraţla, 
biserica şi şcoala sunt cu desăvârşi¬ 
re ruseşti, încât este oprit a cânta 
în ziua de Paşti "Cristos a înviat"în 
româneşte. Nimic în limba românească 
nu se poate scrie; nimic, ce e scris 
în limba românească, nu poate să trea 
că graniţa fără de a da loc la presu¬ 
pusuri şi persecuţiuni; ba oamenii de 
condiţie se feresc de a vorbi în casă 
româneşte, pentru ca nu cumva o slugă 
să-1 denunţe; într'un cuvânt,orice ma 
nifestaţie de vieaţă românească e o- 
prită, rău privită si chiar pedepsită. 
Pe lângă toate aceste mai e şi siste¬ 
mul de colonizare silnică a Rusiei.Ce 
te întregi de familii româneşti sunt 
luate cu sila ori duse cu amăgiri de¬ 
parte si înlocuite cu familii ruseşti 
pentru ca încetul cu încetul popula¬ 
ţia să se amestece, să piardă energia 
caracterului naţional şi să fie mai 
primitoare fată de măsurile de ruşi fi 
care... 

Ori unde...Românii au căzut sub stă 
pânirea directă ori indirectă a Sla¬ 
vilor, desvoltarea lor firească s'a 
curmat prin mijloace silnice.Două su¬ 
te de ani Sârbii din Banatul Timişoa- 
rii au terorizat pe Românii din Banat 
si din Tara Ungurească; o sută de ani 
Românii din Bucovina s'au luptat me¬ 
reu cu Rusnacii; până în ziua de as¬ 
tăzi Românii din Serbia libera si din 
Rusia pravoslavnică nu au dreptul, pe 
care l-au avut pretutindenea unde sta 
pâneau Turcii, dreptul de a-si înfiin 
ţa o şcoală şi o biserică românească? 

...Un stat român înconjurat de sta 
te slave poate să fie pentru vrăjma¬ 
şii poporului român o iluziune plăcu¬ 
tă; pentru Români însă el este o neno 
roci re, pentru care nu ne mângâie de¬ 
cât conştiinţa trâiniciei poporului 
român şi nădejdea de izbândă... 

-ROMÂNIA IN LUPTĂ CU PANSLAVISMUL- 
[“Timpul",9,22,24 şl 27 Iunie 1878] 

M. EMINESCU 


Limba 

Limba noastră -i o comoară. 
In adâncuri Înfundată, 

Un şirag de piatră rară, 

Pe moşie revărsată 

Limba noastră-j limbă sfântă. 
Limba vechilor cazanii, 
Care-o plâng fi care-o cântă. 
Pe la vatra lor ţăranii. 

Limba nostra-j numai cântec, 
Doma dorurilor ncaalre. 

Roi di* fulgere ce spintec. 
Nouri negrii, zări albastre 


uoantri 

Limba noastră -1 graiul panii, 
Ce de vânt se mişcă vara. 

In vestirea ei bătrănii 
Cu sudori sfinţit-au ţara . 

Limba noastră-i frunză verde, 
Sbuciumul din codrii veşnici, 
Nistrul lin ce'n valuri pierde 
A luceferilor ifcşnici 

Limba noastr' a fost aleasă, 
Slavă să ridice'n ceruri 
Să ne spuie-n hram şi-acasă 
Veşnicele adevăruri. 

Al. Mateevici 


ABIA 

Jale basarabeana 


Românie, Românie, 

Ce-ai lăsat ruşii să vie, 

Sâ ne ducâ’n pribegie? 

Că vin nesfârşită brumâ 
Şi norocul ni-1 zugrumâ 
Zugruma-i-ar foc şi ciumă. . . 

Stema scumpă de domnie 
E şi ca in pribegie, 

Ţara-i jale şi urgie . . 

Lanţul glesnele ne strânge. 
Plânge tot Românul plânge, 
Nistrul duce numai sânge . . . 

Pârcălabii şi hatmanii, 

Trec prin noapte, umbre 
stranii. 

Că i-au tulburat duşmanii . . 

Şi in goana lor nebună 
Se inalţâ’n scâri şi sună. 

Jalea grea din corn de lună . . 

'Scoală-ţi, Ţară, voevozii, 

Că păgânii-s mulţi ca bozii 


Si ne latră ca zâvozii 
Cheamâ-ţi, codrule, voinicii 
Că neneacâ veneticii. 
Căpcăunii, bolşevicii... 

Tu, Hotin, străbun Hotin, 
Eşti azi singur şi străin, 

Şi păgânii vin şi vin.. 

Voi stejari dela Tigheci, 
Daţi alarma pe poteci, 

Că ne prăpădim de veci.. 

Nistrule să le ridici, 
Crâişor peste voinici 
Sâ-ţi sfărmâm pe venetici 

Furtunos să ieşi din maluri. 
Peste şesuri, peste dealuri, 
Şi să-i înecăm sub valuri... 

Sâ Ie dăm pământ sub glie, 
Tuturor ce-or sâ mai vie. 
Românie, Românie . .. 

Vasile Posteuci 




































LIBERTATEA 


MARTIE 


wmmm 


poşta redacţiei 


^ Pittsburqh, PENNSYLVANIA . 

Ziarul LIBERTATEA, ca de fiecare da 
tâ, ne aduce un colţ de plai românesc, 
mirific, în pribegenia care ne încon¬ 
joară. 

II citim cu drag de fiecare dată, 
iar de multe ori suntem nevoiţi sS — 1 
împrumutăm prietenilor care ni — 1 cer. 
Un ziar bine conceput, de luptă şi 1- 
dei, românesc în sensul adevărat al cu 
vântului, tribună anticomunistă, perma 
nent în sprijinul adevărului,o rază de 
speranţă si lumină în întunericul care 
ne înconjoară, acestea sunt doar câte¬ 
va din trăsăturile care caracterizează 
acest ziar... 

Dumnezeu să va ajute pe mai departe 
pentru această minunată "icoană" rom⬠
nească, şi trăim cu speranţa să ne ver 
dem cât mai curând ACASĂ, în tara eli¬ 
berată de comunism... 

Totodată, alăturat abonamentului 
nostru pe anul 1986, vă rugăm primiţi 
o mică subvenţie de ajutorare a ziaru¬ 
lui Dvs. în valoare de $20... 

Fam. Mândru ALEXANDRU 


♦j+ Keystone, N.Y . 


terese străine neamului nostru rom⬠
nesc... 

înaintând mal multe proteste dicta¬ 
torului Ceausescu în anul 1979,privind 
dreptul la liberă emigrare, am fost ev 
pulzata din facultate şi condamnată la 
8 luni închisoare pentru... 1 ns11 ga re 
la revoltă. Eliberată după 6 luni de 
detenţie, am înaintat o cerere de ple¬ 
care definitiva din tară, în urma c㬠
reia am fost -la scurt timp- anchetată 
mai multe ore în şir la circa de mili¬ 
ţie nr. 1 din Bucureşti. 

Continuând să protestez împotriva 
acestui tratament, am fost ameninţată 

în mai multe rânduri cu internarea îh- 
tr'un azil psihiatric, prin bileţele 
introduse pe sub uşă Tn timpul nopţii. 

După aproape 6 ani dela depunerea 
primei cereri de pascţport, am reuşit 
sa obţin aprobarea plecării si să a- 
ajung în Statele Unite... 

Vă trimit alăturat, ca un început 
al colaborării mele, câteva desene,re¬ 
alizate pe tărâmul libertăţii... 

Luciana C0ST1N 


♦fr Regensburg, GERMANIA FEDERALĂ . 


miterea onoratului Ovs. ziar românesc, 
pe care-1 apreciez şi pentru care în¬ 
cerc să găsesc mai mulţi abonaţi din 
colonia noastră românească.Deocamdată, 
primiţi două abonamente dela două fa¬ 
milii adevărate de români, cu speranţa 
să urmeze şi altele cât mai curând. 

Tara, si od^tâ cu ea întregul popor 
român, îşi aşteaptă descătuşarea. 

Cu toţii la luptă pentru eliberarea 
ei... 

Cu salutări româneşti. 

Ion TOCHIN 


♦î» Bordeaux, FRANŢA . 

...Excelente materialele prezentate 
în ultimul număr al ziarului. 

Libertatea a devenit un ziar tot 
mai căutat, tot mai apreciat, tot mai 
consistent şi puternic în misiunea lui 
anticomunistă... 

Primiţi vă rog abonamentul meu pe a 
nul în curs, urmând si revin în curând 
cu o donaţie în sprijinul ziarului Dvs. 

Cu stima, 

Prof. C-tin PERLEA 


81yth, TEXAS . 

Deşi ziarul Libertatea nu co¬ 
respunde întru totul convingeri¬ 
lor mele politice,ca respect pen 
tru munca si sacrificiile pe ca¬ 
re le depuneţi în lupta anti-co- 
munistâ, vă rog primiţi abonamen 
tul meu în valoare de $ 25 pe a- 
nul în curs... 

Vătuş ALEXANDRU 


♦J. CONTR I 9UŢ I I 


Mândru ALEXANDRU. i? r 

Petre MÂNU.$2- 

t.c.$5: 

Cornel URDĂ.$30 

Vătuş AlEXANORU.$25 

Banu VAIERIU.$25 

ChlrUă C-TIN.$30 

Chiran SILVIU.$30 

Popovian NICOLAE.$25 

0. M0CANU.$25 

A. M0IS0IU.$30 

Stanciu POPA.$20 

Vianor BENDESCU.$25 

Mi hali RACUTTY.$25 

Nicolae NIC0ARĂ-NIX0N.$25 


Ultimul număr al ziarului ml s'a pă 
rut excelent. L-am citit şi m'a impre¬ 
sionat cu adevărat: condiţia grafică, 
conţinut, prestanţă. 

Scurtele fragmente din manuscrisul 
"Băiatul drumului" de Vaslle Posteucă, 
sunt ca nişte perle rarisime, greu de 
găsit în altă parte... 

Am sosit din România de puţin timp, 
preferând să aleg libertatea pe pământ 
străin, departe de glie, decât tirania 
unui regim criminal, înfeudat unor in- 


Am citit anunţul din ziarul Liberta 
tea despre reapariţia cărţii "Pentru 
legionari" de C.Z.Codreanu, într'o no¬ 
uă ediţie. 

Ca unul care mă leagă multe amin¬ 
tiri şi momente ale vieţii studenţeşti 
de această carte [pe care am avut-^o pe 
timpuri si am folosit-o drept îndrep¬ 
tar împreună cu ceilalţi camarazi], va 
rog să mi-o expediaţi în contul cecu¬ 
lui pe care-1 anexez acestei scrisori. 
Totodată, vă mulţumesc pentru tri- 


♦♦♦ Chelmsford, ANGLIA . 

Printr'o întâmplare fericită, mi-a 
căzut în mână ziarul Dvs. Libertatea. 

Mă grăbesc să vă exprim toate apre¬ 
cierile mele de bine la adresa conţinu 
tului prezentat, si să vă trimit o mo¬ 
destă contribuţie care să ajute ziarul 
în continuare... 

Al Dvs. 

T.C. 


NOTĂ 

Orice contribuţii sau abona¬ 
mente adresate ziarului nostru 
"Libertatea", rugam a fi menţio¬ 
nate pe numele NIŢÂ NICOLAE. 




M ** M t - i 

nţ i , 


L “V I | - 1 

J { 

■ 1 

J - 

__ 


ELEVE BASARABENE DEFILÂND LA SERBAREA UNIRII 


BASARABIA 

Nistrule, pe inalul tău . . . 


Nistrule, pe malul tău. 
Creşte iarba şi-un dudâu. 
Iarba creşte şi’nfloreşte, 
Inimioara-mi putrezeşte . . . 

Bradulc verde, frumos. 

Ia mai pleacâ-ţi vârfu'n jos 
Să mi sui în vârful tău 
Să mi uit In satul meu . . . 

Satul meu c mare rai. 

Te iubeşti cu cine vreai. 


Satul meu e sat micuţ 
Toată fata-i cu drăguţ . 

Trenule -cu roţi înalte 
Un'mâ duci aşa departe, 

In neagra străinătate 
De mândra să nu am parte... 

Tu mă duci in ţâri străine, 
Unde nu cunosc pe nime. 
Numai puşca lângă mine 
Şi năframa dela tine. 


Cântec din Basarabia 


Foaie verde măr roşcat. 
Eu. decând m’am apucat. 
Multe ţâri am colindat, 
Ca Moldova n’am aflat: 
Tară bună şi blajină, 

De duşmani n’are hodinâ 
Cine nu-i la el in ţară. 


N'are toamnă, n'are vară. 
Numai dor şi viaţâ-amarâ. 


19 

28 


Dela Nistru punla Prut . . . 


Foaie verde bob nâut 
Dela Nistru pân'la Prut 
Murgul Iarbă n'a păscut 
Şi nici apă n’a băut . . . 


Foaie verde trei alune. 
Cine n'are dor pe lume. 
Sâ'mprumute dela mine, 
Că eu am şi-mi mai r㬠
mâne . . . 


Cui e voia s'o dorească, 
Treacâ’n ţara muscâleascâ, 
Să vadă şi să trăiască. 

Să-şi puie casa pe mal 
S'o ducă cu dor şi-amar . . . 



SERBAREA UNIRE! BASARABIEI—RECENTUL BUZDUGAN RECITEŞTE ACTUL UN1REI 









































































LIBERTATEA 


MARTIE 




i* glumele oe prost gust pe care 
ungurii şl slugile lor le debitează 

jfŞ MKMti MPOR0V1 rt*N&A % -U r.re J g p 

în film, le radio său televizlune-noî 
Românii răspunderi cu faptul ci, acest 
popor pe care el 11 batjocoresc In 
tot felul, a dat naţiunii maghiare pe 
doi dintre cel «al viteji conducători 
din c3ţ 1 a avut Ungaria: îoar. Corvin 
de Hurlade si fiul său, Matei Corvin, 
la fel, pe unul dintre cel mal ves¬ 
tiţi Arhiepiscopi al lor: hlcolaus 0- 
lahus. 

In “istoria Petrilor din Dacia 
Tra1enâ“, marele nostru Istoric A. D. 
Xenopol, scrie aceste rânduri calde 
despre Ioan Corvin de Hunlade: 

“Cu toate că el fu In serviciul Un 
gârlei, in calitatea sa de general.de 
voevod al Transllvanlel ţi de regent 


Belgrad, fn 1442 la St. Imbru, la Si¬ 
biu, la Nis şl la Cuoovita, ca apoi, 
să încheie pace cu el la Seghedln în 
1443. Fiul său. Matei Corvin este a- 
les rege al Ungariei la 1458. In tim¬ 
pul domniei acestui rege valah pe tro 
nul Sfanţului Ştefan, Turcii sunt 
scoşi din Ardeal de către trupele con 
duse de principele Ştefan Bathorl în 
lupta dela Câmpul Plinii din 1479, în 
care se remarcă judele Pavel Chinezul 
român bănăţean. 

Am ţinut *ă scoatem în evidenţă a- 
ceste contribuţii româneşti la lupte¬ 
le pe care Ungurii le-au dus împotri¬ 
va Turcilor, pentru a restabili un a- 
devlr Istoric pe care cercurile exila 
ţlîor maghiari 11 neglijează atuncf 
când vorbesc de "apărarea Europei" In 
spaţiul Carpato-Punărean. 


PROCESUL DE 
MAGHIARIZARE 


Istorie". 

Mihal Vltearul tnsuşl, «te 
ent de misiunea Istoric» a Doto ,Tj -i 
romSn, popor de frontlerS.ceea ce • 
sueştr limpede din scrisoarea trij,; 
Polonilor după lupta dela Csiu-,*<•„,, ] 
"Ceea ce am făcut, toate le-as, fj ţ J | 
pentru credinţa creştinească, 
eu ce se întâmplă Tn flecare z( 
bieţii creştini. M'am apucat si ri<H< 
această mare greutate cu această tară 
săraca a noastră, ca să far un 
al întregii lumi creştine". 

In afară de faptul că Mihai vite*, 
zul, cu oştenii săi, a ţinut piept nj - 
vălirli turceşti, domnia sa este \rC 
portantă $1 prin faptul că el este 
cel dintâi domnitor român care tr.fjp. 
tuleşte Unirea celor trei provincii 
•locuite în majoritate de Români,si 
nume: Muntenia, Transilvania -pe care 
o eliberează de sub jugul maghiar U 
1599- şi Moldova, pe care o cucereşte 
la 1600. 

Am putea continua şirul luptelor 
dusre de poporul român întru apărarea 
Europei creştine, până la războiul de 
la 1877 dintre Ruşi şi Turci,când Ma¬ 
rele Duce Nicolae al Rusiei telegraf! 
azâ Principelui Carol I al României : 
"Turcii adunând cele mal mari «naşe la 
Plevna, ne prăpădesc", si TI roagă sa 
-i vină în ajutor şi să ia comanda $u 
prema a trupelor rusd-române. Ceea ce 
s'a şi făcut. Turcii sunt bătuţi şi 
se retrag definitiv din spaţiul Carpa 
to-0anubian,iar Pomania îşi câştigi 
Independenta. 


IOAN Şl MATEI 
CORVIN 


Ioan de Huniade 




tlS95] 


In urma excluderii românilor din 
viata politică a Transilvaniei, prin 
actul de auto-prociamare de "naţiuni 
privilegiate" a ungurilor, saşilor şl 
secuilor Ta 1436, o parte din nobili¬ 
mea română din Transilvania trece la 
catolicism si-şi schimbă ‘atât nationa 
litatea cât şi numele, maghiarizându- 
se. Asta, pentru a se sustrage perse¬ 
cuţiilor maghiare şi pentru a-şi sal¬ 
va poziţiile sociale si avuturile,aşa 
cum mai făcuseră şi alţii mai înain¬ 
te chiar. Amintim la acest capitol,fa 
mii ia CORVIN, ai cărei urmaşi vor re¬ 
uşi să se ridice pe chiar tronul Ungă 
riei, 

"Această decizie -unică în lume-să 
se decreteze naţiuni privilegiate na¬ 
ţiunile minoritare, pentru ca sâ poa¬ 
tă exploata si stăpâni mai uşor naţi¬ 
unea majoritară, care era reprezenta¬ 
tă prin români", după cum subliniază 
Generalul PI aton Chimoagâ în "Isto¬ 
ria politică şi militară a războiului 
României contra Rusiei Sovietice" [E- 
ditura Carpatii, Madrid 1965],dovedeş 
te, cu vârf şi îndesat, apucături 1 e 
maghiare de a nu respecta dreptul de 
auto-determînare al popoarelor,atunci 
când acest drept sfânt nu ar servi in 
tereselor ungureşti. Revolta d-lui 
Malnaşl că "aproape 540.000 de mile 
pătrate de teritoriu şi 115 milioane 
de creştini au fost predaţi Soviete¬ 
lor de către Roosevelt, fără ca popoa 
rele Europei să fi fost consultate 
vreodată" [After Disengagenent,pg.7], 
deşi dreaptă, este anulată în sinceri 
tatea ei de către acte similare săvâr 
site de chiar naţiunea maghiara... Ca 
întotdeauna îrsă, zgurii au văzut si 
denunţat pa>ul din ochiul vecinului, 
dar bârra hidoasă di- propriul lor 
ochi, r*au vrut şl nu vor s*o vadă.In 
temTeril oe aştazi însă, procesul oe 
'.-i-ar; al populaţiei româneşti 
din Trars Ivania, poate fi considerat 
drept *c r'.rj. "mpotriva omenirii". Şi 
tui proces draconic, i-au căzut 
vîct1*»5 j* n deştu* se mare se no 

bl li Ş. ~2 r 1 pr-'pletar' Rofrîni dir 
Tearsllvan- 2 , ca-*, f 1e ca s'au ma 
gniarizat, fie că au fost siliţi c 
îwo 5.3 treacă peste mjnti în 
Principateîe : '.•**’ ; ve, sau să renunţe 
U tot cr aveau şi să se amestece cu 
poporul, cu cei s?j1tr şi urili^cu io¬ 
bagii. 


Călăreţ valah din oastea lui 
Mihai Viteazul 


Gravură în aramă reprezentând por¬ 
tretul Oomni torul ui Mihai Viteazul, 
executată la Amsterdam în 1619 


înfrânte de 


de N. NOVAC 

Românii au dat ungurilor 
conducători de vaza 


al regatului.. .nu mai puţin, el era 
din naştere Român, si cum lupta ener¬ 
gică si victorioasă pe care o susţinu 
contra Turcilor este datorită în pri¬ 
mul rând calităţilor lui personale,Ro 
mânii pot să revendice în favoarea 
lor viata acestui erou, cu atât mai 
mult cu cât armatele sale aveau să ai 
bă în rândurile lor un mare număr de 
Români din Transilvania si din ţara 
ungurească... Huniade fiind român, şi 
cea mai mare parte a soldaţilor cu ca 
re el săvârşi glorioasele sale fapte 
de arme aparţinând aceleiaşi naţiona¬ 
lităţi, urmează că Românii pot pe bu¬ 
nă dreptate sâ revendice pe Hun iade 
ca pe unul de al lor şi să adaoge nu¬ 
mele lui la acelea ale altor şefi vi¬ 
teji care luptară contra Turcilor"... 

Ioan Corvin de Huniade, îi bate pe 
Turci în 1441 în Serbia aproape de 


MIHAI VITEAZUL 

Şl 

PRIMA UNIRE 

După ce Polonia cade Vasală Turci¬ 
lor iar Ungaria devine paşalâc tur¬ 
cesc şl chiar Germania plătea tribut 
păgânilor. Tara Românească, sub Mihai 
Viteazul, nu numai că rezistă încă 
Turcilor, dar îl şi bate şi alungă 
peste Dunăre. Astfel,când Mohamed III 
vine cu o armată puternică pentru a 
supune şi Muntenia, Mihai îi întămpl- 
nâ pe Turci la Câlugareni în 1595 şi- 
1 bate atât de râu că până şi cronica 
rul turc Noima este silit sâ scrie ci 
"o asemenea retragere dezastruoasă şi 
înfrângere n’a mai fost pomenită în 


NEGRU 

pe 

ALB 
















LIBERTATEA 





MARTIE 

lei pe plaiurile carpatice. Şl pentru 
aceasta, trebue să se ştie că nu vom 
admite nici o îmbucătăţlre a Români¬ 
ei, niciodată, de dragul unor teorii 
de pace în Europa. Căci pace în Euro¬ 
pa nu va fi, atâta timp cât Ungurii a 
gită problema Transilvaniei si nu vor 
să recunoască dreptul la auto-determl 
nare al populaţiei româneşti majoritâ 
re din această provincie, care,de bu¬ 
nă voie, a decis, odată şl pentru tot 
deauna, unirea Transilvaniei cu Rom⬠
nia, în ziua de 1 Decembrie a anului 


Asasinarea lui Ml hai Viteazul pe Câmpia Turzli [18 August 1601] 


SANCTA 

SIMPLICITAS" 

încheind incursiunea în Istoria 
luptelor pentru apărarea Europei, la 
care ne-a obligat dl. Malnaşi, atunci 
când s'a pretat la falsificarea aces¬ 
tei istorii, pretinzând ca w Ungari a 
a sângerat de bună voie dar în zadar, 

pentru apărarea Europei TAfter Oi sen 

gagenent, pag. 14], C a să fie apoi sâ 
crificată prin tratatele de pace din 
1915 şl 1947 dela Paris, când Transil 
vania a fost redată României,ţinem sâ 
precizăm că, nici prin gând nu ne tre 
ce a nega poporului maghiar dreptul 
de a se mândri cu luptele ce le-a dus 
împotriva musulmanilor invadatori.Dar 
în acel as timp, nu le putem înghiţi o 
brăznicia de a se prezenta în fata lu 
mii ca singurii care ar fi sângerat 
în aceste lupte. Fiindcă,pe vremea a- 
ceea, am fost şi noi Românii pe aco¬ 
lo, prin bazinul carpato-dunârean,ca- 
re, după cum am demonstrat mai înain¬ 
te, am sângerat la fel în aceleaşi 
lupte, cu acel as scop si cu acel aş re 
zultat. 

Ceea ce se petrece astăzi,nu-i ni¬ 
mic nou pentru noi. De aproape 50 de 
ani,vecinii noştri dela Apus,nu pierd 
nici o ocazie pentru a arunca insulte 
în obrazul poporului roman. De aproa¬ 
pe 50 de ani, suntem batjocoriţi în 
presă, radio, televiziune, chiar aici 
în Statele Unite, cu grofească mândri 
e de către o şleahtă de iresponsabili 
si Inconştienţi, care, lipsiţi de o 
educaţie serioasă, sunt în acelaşi 
tisjp lipsiţi şl de bun simt.Dar, ce-1 
poţi cere unul Gecrge Jessel, şl alte 
ra de teapa lui, care-şl permit să fi 
d glume de prost gust pe socoteala 
românilor, când ei, săracii, nici m㬠
car n'au auzit de un Mireea cel B㬠
trân, Ştefan cel Mare sau Kihal Vi tea 
zoi?... De aceea. Ti compătimim pen¬ 
tru *sfâraa lor simplicitate*, fără a 
le ierta însă lipsa celor şapte ani 
de-acasă... 

ISTORIA Şl-A 
SPUS 

CUVÂNTUL 

Răbdarea noastră proverbială, si-a 
4jun„> însă marginile. Şl, dacă nu vom 
răspunde Insultelor cu insulte, a so¬ 
sit tetus1 ceasul când trebue să iz¬ 
bim cu pumnul în mase istoriei, pentru 
a stânjeni minciunile de tot *elul ce 
se debitează şl se difuzează în lume 
pe seama poporului roman. Căci vrem 
ca, atât prietenii cât şl duşmani 1 sâ 
ştie, odată şl pentru totdeauna,că nu 
mai suntem dispuşi a permite nimănui 
să murdărească obrazul neamului nos¬ 
tru sau sâ treacă cu creionul unor su 
brede teorii, peste harta patrlef 
noastre. 

Poporul roman nu şl-a cerşit drep¬ 
tul la viaţi ci şl l-a apărat cu spa¬ 
da şl cu propriul său sSoge. Noi, Ro¬ 
mânii, n'am milogit în faţa opiniei 
publice mondiale "cedarea Ardealului: 
Noi ne-ar luat înapoi ce a fost, este 
şl va fi în veşnicie al nostru,pe ba¬ 
za dreptului de întâi născuţi în ba¬ 
zinul Carpato-Dunârean, din magnifi¬ 
ca împreunare a vrednicului popor dac 
cu cel roman. Neamul nostru n'a venit 
unde este astăzi, cum au venit toţi 
vecinii noştri. El a văzut lumina zi- 


1918, la Alba Iulia, pe "Câmpul lui 
Horia". Căci, atunci şi acolo,istoria 
şi-a spus cuvântul, reparând o nedrep 
tate multiseculară. 

CUCERIREA 
DACIEI PENTRU 
LATINITATE 

Ungurii şl slmbriaşii lor, minima¬ 
lizează faptul că "România... a fost 
cucerita pentru Latinitate de Ulpiu 
Traian acel fiu spaniol al Italicei., 
care fără pretenţii de mare cultură, 
grandios şl simplu în acelaş timp, a 
servit Idealurile Imperiului cucerind 
Dacia pentru Latinitate... pentru ca 
opera de cucerire şi colonizare să 
dăinuiască. Astfel că, atunci când în 
271, legiunile romane sunt retrase şi 
pământul Daciei este lăsat în seama 
poporului autohton, continua întipări 
tă si eterni pecetea Romei şi a lati¬ 
nităţii: limba, cultura,atitudinea fa 
tă de misiunea si rostul în istorie"” 
[Blas Pinar: "Popoare de frontieră", 
Ed. "Carpatii", Madrid 1959, pag. 21- 
22 ]. 

Cum îşi poate deci permite dl. Mal 
naşi să ceară lumii ca "sâ nu încre¬ 
dinţeze Carpaţii latinilor", cSnd a- 


cel latini, acolo s'au născut?... 

Lătratului la stele al propagandei 
maghiare, pe chestiunea cine a fost 


împăratul Traian _ 

întâi în Transilvania, noi îi opunem 
adevărul istoric că: "Traian şi legi¬ 
onarii săi... au adunat laolaltă tot 


ce era sănătos si nobil în poporul au 
tohton si, dându-1 cuvenitul respect, 
îl încorporează, îl asimilează,îl ri¬ 
dică, făcându-1 să rămână credincios 
Romei şi Latinităţii, atunci când pro 
tecţia Imperiului si a legiunilor ro¬ 
mane dispare", după cum afirma Blas 
Pinar, fost director al Institutului 
de Cultură Hispanică, în cuvântarea 
rostită la Madrid în anul 1959, cu o- 
cazia comemorării Centenarului Unirii 
Principatelor Române, Moldova şi Mun¬ 
tenia. 

In fata acestei realităţi,ce nu va 
putea fi desminţltâ niciodată de isto 
rie, toate manevrele maghiare de denî 
grare a dreptului nostru etern asupra 
Transilvaniei, se sfarmă ca nişte rl- 
dlcule baloane de săpun sau bulgări 
de zăpadă ce se isbesc de granitul a- 
devârului istoric. 


-SFARSIT- 


N. Novac 


LIBERTATEA 

-THE LIBERTY- 
TeL (718) 361-7356 
Redacţia^ 47-15 44 St Apt. IR, Wbodside, 
New Ybrk, 11377, USA 


CUPON DE ABONAMENT 


NJ*EIE DC FAMILIE. 

R»EMWflC...... 

NJNÂftUty strada. 

LOCALITATEA.....STATUL/PROVINCIA. 

CODUL POŞTAL.TARA. 


jMPQPTAMT : ORICE CONTRUfk/TIE RUGA* A FI AORESATÂ PE MUMELE 
«1Ţ* N1C0LAE 


ABONAMENTE: 

-St. Uite p Canada $25 US 
-Europa $30 US 















































F. Verca 


Biserica - Mama 


Se desfăşoară sub ochii noştri în¬ 
grijoraţi, o acţiune de destrămare 
sistematică a exilului, oe tot întin¬ 
sul lui geografic. Şl, cum biserica 
reprezint! O fortăreaţă, în jurul c㬠
reia se constituie rezistenţa naţiona 
la si creştină, ea a devenit obiecti¬ 
vul major al atacurilor concentrice, 
lansate de pe cheiul Dîmboviţei, prin 
filiera "Bl sericii-mane ", din dealul 
Patriarhiei• 

Ir» ţară se dărâmă bisericile,ca să 
se şteargă urmele creştinismului iar 
în exil, simultan, se cuceresc alta¬ 
re, prin falşii duhovnici, îmbrăcaţi 
în odăjdii pângărite. 

Au fost dărâmate: Biserica "Enei", 
Biserica "Izvonil Tămădui rii", din 
strada Putui cu Apă Rece, Biserica 
•Spirea Nouă", din strada Puişor, Bi¬ 
serica 'Spirea Veche*, din strada U- 
ranus. Biserica "Albâ-bostavari", din 
strada Bateriilor, Biserica “Sfinţi¬ 
lor Apostoli*, din strada Sfinţilor 
Aposteni. Biserica "Cotroceni", din 
incinta Palatului Cotroceni, Biserica 
"Maicilor" si Biserica "Mănăstirii Ar 
tir". Au fost deteriorate în curs de 
declasare: Ei serica "Ni hai Vodă" şi 
Mănăstirea “văcăreşti". Biserica "0- 
lari". Biserica "Sfar.tjl îlie-Rahova" 
şi "Schitu' Maicilor". 

Sunt ameninţate cu darânarea, îr. 
curs oe deplasare: Biserica "Râzvan", 
Biserica "Domri-ta Bâlaşa", "Coltea", 
până chiar si "Patriarhia". 

In locul lor Ir,să,se cuceresc prin 
laşitatea si destinarea exilului, l㬠
caşuri s f 1rte, transformate in arrvoa- 
ne de acul are a antichristultfl. 

I a ti-1 e pe nume, pen.truca Românii 
să la aminte Ce paguba consimţită: 

ir ia Lan*-irvg. Biserica 
"$f. Csheorg»-#*, deservită de preotul 
îcar îorită, r.j toată cohorta de auxi 

jr Indiana : La r ort Magrne.il teri ca 
*$f. Mari*", deservită de acel aş pre¬ 
ot. 

Ir Massacnusettes : La Southbridge. 
Biserica "Sf. Mirai!", deserviţi de 


Li uorcester. Biserica "Sf. 



t ' , preot Vil 1 1 h Vas 1 1 achl . 


■Sf. Ardrei", preot Castan Bignesu. 

La Cleveland - ftofcy ftiver.Catedra¬ 
la "Bunavestire", preot Trai ar Padu. 

In Pennsyl vani a : La PhlUl*' p ' i. 
Biserica "Sf. Irelrur", preot Qctavlar, 
fealuşel. 

l.« Haml 1 ton and Cherry. Biserica 

"Si. Arrangheli Miha*. 1 şi Gavril“,oe- 

■ ■ 


servită de preotul Octavian Balusel. 

In Wisconsin : La Prairie Farms.Bi- 
serica misionară "Sf. Ion", preot Je- 
rome Newville. 

-IN CANADA- 

In Alberta: La Boian. [Wilingdon], 
Biserica "Sf. Maria", ca protopop Mir 
cea Panciuk, care deserveşte şl: 

-la Edmonton. Biserica "Sf.Constan 
tin şi Elena*. 

-la Hary Hi 11.Biserica "Sf.Maria". 

-La Harolin. Biserica "Pogorîrea 
Sf. Duh". 

In Manitoba : La Winnipeg. 8iser1ca 
"Sf. Dumitru", preot Victor Mal anca. 

In Ontario : La Hamilton. Biserica 
"Sf. înviere", preot Nicolae durea. 

la Kitchener. Biserica "Sf. Petru 
si Pavel", preot Casian Bighescu. 

La Ottawa. Biserica °Sf. Matei ".Ar¬ 
himandritul Paulin Popescu. 

La Timins. Biserica "Sf. Maria", 
preot John Jifcu. 

La Windsor. Biserica "Sf.Gheorghe" 
preot ‘Simion Caplat şi Biserica "Po¬ 
gorîrea Sf. Duh",preot Simion Caplat. 

In Quebec : La Montreal. Biserica 
"Sf. Ioan Botezătorul", protopop Con¬ 
stantin Juga. 

In Saskatchewan : La Elm Spring.Bi¬ 
serica "înălţarea Domnul ui".preot Dan 
Suciu, care deserveşte şi: 

-La Kayville. Biserica "Sf.Maria". 

-La Karcelin. Biserica "Sf.Ioan Bo 
tezâtorul". 

-La Wood Mountain. Biserica "Schim 
barea la Faţă". 

-La Pierceland. Biserica "Pogor⬠
rea Sf. Duh". 

-IN VENEZUELA- 

Parohia "Sf. Constantin şl Elena", 
deservită de preotul Costică Popa. 

li aceste " cuceriri pastorale ", se 
mai adaugă şi cele dobăndite în Euro¬ 
pa: Austria, Germania, Franţa, etc... 

Este impresionant de mare numărul 
de parohii, căzute sub " oblăduirea Bl 
;eric! i-narve". Oare aceşti preoţi,ca- 
"f slujesc în altarele Domnului, să 
fie el adevăraţii misionari creştini, 
care sft propovăduiască învăţătura lui 
Isus si s» cowuata moravurile sata- 

lr,\ «ine tn mlrtr ceremonialul bo¬ 
te/ului. Nasul, persoana cunoscătoare 
a binelui, precum a râului, mărturi¬ 
seşte fr> r .umele pruncului, fiinţă in 
neputinţă de a distinge binele de 
râu. La întrebarea preotului, repeta¬ 
tă de trei ori: "Te lepezi de satana? 
acesta răspunde: "Mă lepăd de satana? 

Prin acest răspuns, el Îşi la asu¬ 
pra lui angajamentul de a proteja, de 
tentatia răului, pe cel fără de ap㬠
rare şl a-1 îndrepta spre bine. până 
ce pruncul va ajunge a le percepe. 

As aseaui noului născut, pe aceşti 


preoţi, care, în ţară fiind, fie din 
neputinţă, din lipsă de curaj sau de 
voinţă de sacrificiu, şi-au plecat ca 
pul, proslăvind pe persecutorul fra¬ 
ţilor lor şi a lui Oumnezeu însuşi. 

Ajunşi în exil, departe de orice 
constrângere sau ademenire diavoleas¬ 
că, aceşti preoţi ar fi trebuit să de 
vină, ceeace au fost predestinaţi să 
fie, adevăraţi apostoli ai binelui,în 
drumători întru prea sfinţire şl du¬ 
hovnici , care împărtăşesc,consolează, 
alină dureri şi neajunsuri pământeşti. 
Aici, în deplină libertate, preotul 
îsi regăseşte adevărata lui misiune, 
se leapădă de satana. 

Dacă totuşi continuă sâ persecute 
pe Fiul lui Dumnezeu, proslăvind pe 
prigonitorul Lui, înseamnă că nu s'a 
lepădat de satana si continuă sâ îl 
servească cu supunere, pe arginti şi 
bunuri lumeşti. Astfel, el însuşi de¬ 
vine prigonitor al Mântuitorului. 

Odinioară, pe drumul Damascului,I- 
sus s'a arătat, după Iviere.lui Paul, 
pornit în fruntea oştirii sâ-L prigo¬ 
nească, apostrofându-1: "Saule.Saule, 
dece mă prigoneşti?" Iar Saul, deve¬ 
nit Paul, după încreştinare, pătruns 
de Duhul Sfânt, s’a întors la Dumne¬ 
zeu, care, nu numai că i-a iertat p㬠
catul de a fi asistat fără opunere la 
uciderea cu pietre a Sfântului Duh,ba 
chiar i-a dat putere de Apostol, sâ 

propovăduiască în numele Lui. 

Aceşti servitori de altare, în co¬ 
muniune cu propria lor conştiinţă şi 

sărutând odăjdille înainte de a le îm 
brăca, fi-vor ei oare, o singură cli¬ 
pă, ceeace au jurat pe Sfânta Cruce 
că vor fi, propovăduitorii adevărului 
ceresc? Dacă însă, nu le este cu pu¬ 
tinţă, să-şi amintească, cel puţin,î- 
nalnte de a se hrăni, prin cuminecătu 
ră, cu trupul şi sângele Domnului, că 
au jurat sâ-l servească până la moar¬ 
te si nicidecum sâ-l persecute. 

In libertatea de alegere, să se în 
toarcă cu smerenie pe drumul mântui¬ 
rii, pentrucâ ştiut este, că Dumnezeu 
nu doreşte moartea păcătosului. 

Aici, în incinta altarului, unde 
singur este stăpân,numai sufletul Iji 
11 *ai poate constrânge la nelegiui¬ 
re. Şi, daci totuşi îl goneşte pe Dur 
nezeu, de pe treptele amvonului, si 
ştie, că voit îl goneşte si din inima 
credincioşilor, care-1 ascultă cuvân¬ 
tul. Păcatul lui este strigător la 
cer, pentrucă serveşte satanei. In o- 
dăjdii sfinţite. 

Blasfemia faţă de divinitate,odată 
săvârşită, aşişderea va Ispăşi«atunci 
când va trebui să dea socoteală Tat㬠
lui Suprem. Blestemul 11 va ajunge 
din urmă, când singur şi-a Tnchls ca¬ 
lea pocăinţei. Nu este mal «are victo 
rie, decât cea dobândită împotriva râ 
ului din sine şi prin ea, întoarcerea 


la Dumnezeu. 

Asemenea fiului risipitor, întors 
în casa tatălui sau, se va bucura <j e 
praznic şi va gusta din carnea vitelu 
lui cel gras, adus în sacrificiu,peni 
tru revenirea fiului printre cei <ie 
bine iubitori. 

Dar dacă diavolul s'a cuibărit în 
inima lui, întru vătămare de creştin, 
fără putinţă de împrospătare dumneze¬ 
iască, va fi gonit din casa Tatălui, 
asemenea răufăcătorului. 

Iată însă, că unii dintre ei,folo¬ 
sesc cuvinte de mare preţ pentru noi 
creştinii, ca acela de " 81 seri că" , tn- 
sotit de simbolul " mamă" , adică, "Bi- 
sericâ-mamă ". 

Ei vor să moaie inima Românului 
creştin, sâ-i adoarmă înţelegerea, î- 
nainte de a-1 preda răului să-1 mistu 
ie. Ei trebuesc desveliţi, spre tota¬ 
lă goliciune. 

Biserica este acel lăcaş,unde omul 


intră cu multă smerenie, sâ mărturi¬ 
sească, sâ ceara îndurare, cu gând cu 
rat de îndreptare. El aşteaptâ.ca sU 
bânogul, cuvintele lui Isus: “ Iată că 
te-ai făcut sănătos, de acum nu nai 

păcâtueşti, ca să nu ti se întârple 

ceva mai rău !" 

La vârsta de 12 ani, Isus pleacă 
la Jerusalim, ca în fiecare an,la săr 
bâtoarea de Paşti, îngreuna cu pârir- 
tii Lui. La întoarcere, părinţii oh- 
servă că Fiul lor nu mai era cu ei.*e 
vi' deci la Jerusalim şi, după ***ltă 
căutare, II găsesc în templu: "FiuŢe^ 
pentru ce te-ai purtat as a cu no: Iji 

tă. Tatăl Tău şi eu te -an căutat cu_ 

îngrijorare!". El le-a răspuns: 

m'ati căutat? Oare nu şti ati. că 

bue sâ fiu In casa Tată lui meu? jjjl. 

au înţeles spusele lui". 

Biserica unde predica Isus,era ca 
sa Tatălui lui şi pentru noi, ea cas¬ 
trează aceeaşi sfântă preţuire,?* c* 
re nu o putem lua în deşert. . i 

Cu altă ocazie, Isus goneşte tra 
canţii şi tâlharii din casa U% \ U 
lui. zicându-le: nli faceţi ^-^7 

sa Tatălui n casa <** negas ™^ 

In această casă a Domnului.0 ^ 
ne pentru rugăciune. Furul nu 
implore divina făptură, să-? * n - 0 ţ 
câ In fărădelegea Iul şi n1c * * ce 
ce purcede la crimă. _ 

Biserica este simbolul c ' jra * 
interioare, a purificării de spu 
ciune. Ea nu poate fi folos 11 * Q* ^ 
ilte intenţii, decăt acelea» v0 
Ireatorul el. , in 

"Mama", un alt simbol, 1e?U cff 
iurerea naşterii, trup d 1n trup ^ % \ 
itiei. El este rostit cu venera. ^ 
Iubire multă, de către fi ii «oa 

;upt la sân laptele vieţii- c 
:e fi luat sub altă închipuire. ^ 
iceea, pe care Fecioara Maria 7 ] 

ffimt 1 nur*'* lA oa0 ^ 










































LIBERTATEA 


MARTIE 




BOMBARDAREA ORAŞULUI DRESDEN IN PLANURILE 

ALIAŢILOR 


Troian Golea 


Anul trecut s'au aniversat 40 de 
ani dela înfiinţarea Naţiunilor Unite 
si s'a scris şi vorbit atâta despre 
Yalta, evenimente care au schimbat ra 
dical cursul istoriei. Cu acest pri¬ 
lej s'ar cuveni sâ fie amintită şl 
distrugerea oraşelor germane prin bom 
bardamentele care au fost mai puţin 
motivate de raţiuni militare cât de 
scopurile politice ale Aliaţilor.Din¬ 
tre toate bombardamentele de teroriza 
re a populaţiei germane, cel dela 
Dresden a fost cel mai cumplit. 

Dresden avea cca. 600.000 locui¬ 
tori. Spre sfârşitul războiului însă, 
populaţia s'a dublat prin mulţimea re 
fugiaţilor care încercau sâ-sl scape 
viaţa din calea puhoiului bolşevic. 
Groaza semănată de hoardele ruseşti 
prin jafuri.violuri şi omoruri a fost 
demnă de cea a hoardelor lui Atila şi 
Gingis Khan. Cine nu-şl aminteşte de 
îndemnurile la radio ale lui Ilija E- 
hrenburg către soldaţii ruşi?: "Uci- 
deţi! Ucideţi! La Nemţi nu există ni- 
cio persoană nevinovată, nici printre 
cei vii, nici printre cel pe cale sâ 
se nască. Executaţi îndrumările tova¬ 
răşului Stalin nimicind pentru totdea 
una bestia fascistă. Frângeţi prin” 
violentă mândria de rasa a femeilor 
germane. Luati-le ca pradă legitimă. 
Ucideţi, ucideti, viteji soldaţi ai 
armatei roşii în asaltul vostru Ire¬ 
zistibil", Top Secret de L£on de Pon- 
clns, p. 116. 

Capitala Saxonă, celebră prin bo¬ 
găţiile ei artistice şi arhitecturale 
a fost declarată oraş deschis,fără o- 
bieetlve si Industrie militară.SI to¬ 
tuşi Dresden a fost bombardat de o ma 
ni eră rai feroce decât Tokio sau H1- 
roshlma. "A fost una dintre cele mai 
mari atrocităţi ale celui de al doi¬ 
lea război mondial", observa Leon de 
Poncins. 

Cum oraşul a fost declarat des¬ 
chis, deci fara apărare antl-aerlană, 
avioanele aliate sburau deasupra ora¬ 
şului la altitudine joasă pentru a a- 
sigura o cât mai temeinică distruge¬ 
re. în noaptea de 13/14 Februarie a a 
nulul 1945, 1400 de bombardiere engle 
ze au aruncat asupra oraşului 650.000 


bombe incendiare, alternându-le cu su 
te de bombe gigantice explosive. Fl㬠
cările oraşului în acea noapte au pu¬ 
tut fi văzute până la o distanţă de 
300 kilometri. întreg oraşul era un o 
cean de flăcări. 

A doua zi, în 14 Februar1e,1350 de 
bombardiere "Liberator" americane au 
reluat bombardarea oraşului. La lumi¬ 
na zilei şi nestingherite de nlclo a- 
pârare anti-aeriană, avioanele ameri¬ 
cane au putut mitralia Tn linişte şi 
fără încetare coloanele de refugiaţi 
care au scăpat cu viată din noaptea 
precedentă din Dresden şi-şi căutau 
scăparea în altă parte. 

In noaptea următoare bombardierele 
engleze au reluat bombardarea oraşu¬ 
lui vecin Chemnitz, încotro s'au în¬ 
dreptat mulţi dintre cei fugiţi din o 
rasul Dresden. Cităm doar două in-" 
strucţluni date grupelor de bombardi¬ 
ere cu această ocazie. Grupul 1: "In 
această seară obiectivul bombardamen¬ 
tului vostru este Chemnitz. Veţi mer¬ 
ge acolo pentru a ataca refugiaţii ca 
re s'au strâns, în special aceia din 
Dresden din noaptea trecută". Grupul 
al treilea: "Chemnitz este aşezat la 
cca. 45 km. de Dresden, un oraş mult 
nai mic. Raţiunea de a merge acolo es 
te de a termina cu refugiaţii din o" 
rasul Dresden din noaptea trecută". 
[Top Secret]. 

In Dresden au fost omorîte 135.000 
suflete, cel mai mare masacru din pe¬ 
rioada celui de al doilea război mon¬ 
dial. 

In totală contradicţie cu comunica 
tele oficiale, că aceste bombardamen¬ 
te "strategice" urmăresc să distrugă 
numai obiective militare,ele urmăreau 
nimicirea poporului german. Dresden a 
fost bombardat pentru a da un avertis 
ment populaţiei germane că ea trebuie 
sâ-şi aştepte călăii acasă, precum şi 
ca o pedeapsă pentru cei ce-au fugit 
din calea Ruşilor. Cu această ocazie 
Elsenhower a declarat că "este sătul 
de ei" [I have enough of thera]. Euro¬ 
pa de răsărit a fost cedată Ruşilor 
cu populaţie cu tot, deci refugiaţii 
contraveneau acestor convenţii. 

Care a fost eficienţa militară a a 


Biserica... 


2lt-o omenirii, de dragoste până la 
Jertfi. 

Aceşti administratori de parohii, 
cucerite prin minciună şi vicleşug, 
fac un apel patetic credincioşilor Ro 
mâni din exil, să se întoarcă la " 61- 
serlca-mamă ". Blasfemia lese din gura 
lor întru deşertăciune. 

In tară, adevărata Biserică - mamă 
zace după gratii, ea se refugiază în 
sufletele atâtor Romani oprimaţi.pen¬ 
tru credinţa lor. 

Ea nu se regăseşte tn falsa ierar¬ 
hie, supusă total, până la compllclta 
te de sperjur, stăpânitorilor vremel¬ 
nici, care persecută pe Dumnezeu. 

Aşişderea, cel trimişi peste hota¬ 
re ţării, '„a cucerească lăcaşurile 


sfinte, să le transforme în oficine 
de bolsevlzare, după ce au contribuit 
prin mişelnlcâ plecăciune, la dărâma¬ 
rea bisericilor, monumente de cultură 
şl mărturisire româneasca, să fie des 
veliţi de odăjdii, pentruca altarele 
sâ rămână pure. 

Voi, creştini Români,cel ce Iubiţi 
pe Oumnezeu şl Neamul nostru,ajuns la 
grea pătimire, priviţi cu adâncă mus¬ 
trare. pe aceşt servi ai marxismului 
care îmbracă odăjdii le pentru înşel㬠
ciunea voastră şi pentru plelrea scum 
pei noastre patrii! 

Filon VERCA 


cestor bombardamente? In timp ce bom¬ 
bardarea Londrei şl Angliei de Sud cu 
V-urile germane a/cauzat 15.000 morţi 
în Germania au fost ucise peste 600. 
000 persoane şi cca. 800.000 au fost 
rănite. "Dacă scopul ascuns al aces¬ 
tor bombardamente a fost de a se da o 
satisfacţie evreilor", scrie Leon de 
Poncins, p. 86, "şi anume acela de a 
ucide cât mai multă populaţie germa¬ 
nă, atunci ele au fost cu succes".Alt 
Fel, aceste bombardamente nu şi-au a- 
tlns scopul. 

Atrocităţile săvârşite prin aceste 
bombardamente au ajuns şi la urechile 
publicului englez,încât deputatul Sto 
kes a formulat întrebarea fn Parlamen 
tul britanic: "Ce se va întâmpla cu" 
toate oraşele în ruină când se va ivi 
pericolul epidemi11 or?Insalubritatea, 
sărăcia si bolile ce vor urma, nu vor 
deveni ele de necontrolat? Mă întreb 
dacă guvernul nostru este în clar cu 
aceste consecinţe?" 

"In Martie 1943 a sosit în Anglia 
un refugiat din Germania de origine e 
vreiascâ, Lindeman," ne spune Charles 
Snow în cărticica sa Science and Go- 
vernement. "Lindeman a supus cabinetu 
lui de război britanic un memoriu în 
care el preconiza bombardarea cartie¬ 
relor muncitoreşti din oraşele germa¬ 
ne, de preferat în apropierea indus¬ 
triei de război. In aceste sectoare 
populaţia este mult mai deasă. Astfel 
se poate crea în sânul populaţiei ger 
mane o atmosferă de panică si de te¬ 
roare. Planul lui Lindeman a fost a- 
doptat în ciuda rezervelor lui Chur- 
chi11, care din când în când manifes¬ 
ta tresăriri de conştiinţă, fapt cu 
totul necunoscut la Stalin, Roosevelt 
şi De Gaulle." 

Poporul german cunoscând planul 
Morgenthau, declaraţia de la Casablan 
ca de capitulare fără condiţii.funes¬ 
tele acorduri dela Yalta, spri j 1 nul 
nelimitat dat de Roosevelt lui Stalin 
si bombardamentele de terorizare a po 
pulaţiei, a fost pus în situaţia de â 
nu avea altă alternativă decât rezis¬ 
tenţa până la ultima suflare.Astfel a 


rezultat o prelungire a războiului de 
un an de zi le,cu sute de mii de morţi 
în plus şi distrugeri înspăimântătoa¬ 
re, Tn special din partea Ruşilor. 

Aceste bombardamente ar fi trebuit 
pe o cale Indirectă, să ducă la dis¬ 
trugerea Industriei de război germa¬ 
ne. Aceasta a fost şi motivarea lor o 
ficialâ, din partea Londrei şi Washin 
gtonulul, ori una din marile surprize 
ale Aliaţilor după război a fost să 
se constate că, cu toate aceste bom¬ 
bardamente, capacitatea industrială a 
Germaniei a fost prea puţin atinsă. 
Producţia Industriei germane n'a Tnce 
tat să crească din 1939 si până în a- 
nul 1945. 

Oacâ Aliaţii ar fi dorit un sfâr¬ 
şit cât mai grabnic al războiului,tre 
buiau sâ nu ceară capitulare fără con 
di ţii, iar bombardamentele lor trebu¬ 
iau sâ se concentreze asupra industri 
ei cheie de război. Karl 8artz în car 
tea sa " Quand le clei etait en feu "Ţ 
ne dă un exemplu edificator: "0 Indus 
trie cheie a întregii activităţi ger¬ 
mane a fost aceea a rulmenţilor, cum 
erau marile fabrici dela Schweinfurt 
şl Erkner, cele mai Importante din lu 
me. Distrugerea acestor stabilimente 
prin bombardare repetată, ar fi adus 
maşina de război germană la paralizi- 
e. Aliaţii ar fi putut scurta războ¬ 
iul cu cel puţin un an si jumătate,da 
că ar fi distrus această industrie "7 
încheie Karl Bartz. 

"Se pare însă că totul s'a întâm¬ 
plat", cun conchide Leon de Poncins, 
"ca şi când anumiţi inspiratori ai po 
litlcîi americane urmăreau prelungi¬ 
rea războiului pentru a permite Ruşi¬ 
lor sâ ocupe jumătatea de Europă ce 
le-a fost promisă de Roosevelt". 


LUPTATÎ 
ÎMPOTRIVA 
COMUNISMULUI* ! 





























LIBERTATEA 


MARTIE 


ADEVĂRUL DESPRE 

BITBURG 

— după aproape un an de la vizita 

- IOANA AIOANEI 


Când Preşedintele Reagar a anuntat 
în 30 Aprilie 1985, că va vizita ba¬ 
zele americane din Germania de Vest, 
şi cv) ocazia aceasta şi cimitirul Bit 
burg unde sunt îngropaţi militari na¬ 
zişti, toţi iudeii din America şi Is¬ 
rael au sărit în sus strigând: "NU"! 

Ca la un semnal, comunitatea Iuda¬ 
ica din America si-a mobilizat toate 
forţele din Congres si Senat, să-l o- 
prească pe Reagan de a vizita cimiti¬ 
rul Bitburg, fiindcă acolo sunt Tngro 
pati 2000 militari germani, dar sunt 
şi 47 ofiţeri SS din celebra “Elite 
Pantzer Dlvision". Iudeii americani 
au împins pe cei 53 de Senatori din a 
mândouî partidele să trimită o scri¬ 
soare lui Reagan, spunând: "In cimiti 
rul Bitburg sunt cei din Divizia Pan¬ 
tzer SS, care au omorît 83 de ameri¬ 
cani care fuseseră luaţi prizonieri 
după teribila bătălie de la Bulge în 
Malmedy, din 16 Decembrie 1944 w . 

Co-ngresmenul iudeu, Ted Weiss, a 
spus: “Domnule Preşedinte, unde este 
sensul cunoaşterii istoriei de către 
d-trâ? Unde este simţul d-tra pentru 
decenţă?* 1 

Congr?5menul Stephan Sol arz a de¬ 
clarat: "Aceasta este cea mai monumen 
tală ercare de judecată pe care o fa¬ 
ce Preşedintele de când a fost ales". 

Hi nistrul Shultz, în Rotonda Capi- 
tolluîui, în fata victimelor Holocaus 
tulul şi a câtorva veterani de război 
care i-au eliberat pe evreii din lagă 
rul Bergen-Belsen, a spus: "Iau parte 
la convingerea voastră, că acolo nu 
este un loc în care spiritul nostru 
să simtă reconciliere, pentru a înţe¬ 
lege şi a ierta pe acei care au luat 
parte la ororile naziste." 

Guvernatorul Cuomo, cu vocea sa a- 
greslvâ, a declarat: "Noi nu admite» 
ca siguranţa si pacea să fie cumpăra¬ 
te cu sângele poporului iudeu". 

Normar, Lamm, preşedinte al Univer¬ 
sităţii teshiva, a declarat: "Chiar 
dacă Preşedintele ar vizita un lagăr 
de exterminare, asta nu ar compensa 
indiferenta p* care ne-o arată în a- 
cest neruşinat scandal, prir faptul 
că îl onorează oe naraţii norţi". 

Primul Ministru al Israelului, 5M- 
mon Peres, a spus: "Reconcilierea es¬ 
te bună între englezi şi germani,fran 
tezl si italieni, americani şi japo¬ 
nezi, dar reconcilierea pentru trecu¬ 
tul cu acei blestemai satanici, nu 
poate fi niciodată o conciliere care 
să le salveze conştiinţa*. Peres, ca 
orice iudeu, nu accepta împăcarea cu 
gernanil si continuă să promoveze o 
politică de răzbunare, asa cum face 
de 40 de ari. 

Ir Houston, Mer.acner. Rosersaft,şe¬ 
ful organizaţiei "The CM îdrer of Je- 
*ish Holocaust Survivor$’",a declarat; 
"Insistenţa Preşedintelui să vizitez* 
un cimitir nazist, este macabră şi e* 
tremă. Oricine se întreabă,ce 11 cbse 
dtazâ pe Preşedintele P€agan?Vreau ca 


supravieţuitori1 veterani americani 
sâ fie acolo la marginea cimitirului 
Bitburg, în aşa fel ca Preşedintele 
sâ sc uite la feţele acelora pe care 
permanent îi ofensează şi răneşte". 

Rabinul Alexander M. Schindler.pre 
şedinţele Congregaţiei "The Union of 
American Hebrew Congregations", a de¬ 
clarat: "Este o perfidie de limbaj a- 
ceastâ aşa zisă "conciliere",prin ca¬ 
re se aduce o grosolană ofensă popo¬ 
rului iudeu. Preşedintele a făcut o 
teribilă declaraţie prin care aduce 
ruşine asupra întregului popor ameri¬ 
can". 

Din toate aceste declaraţii care 
au fost publicate în săptămânalul "Ti 
me" din 29 Aprilie 1985, se vede clar 
cSt de duşmănoşi sunt iudeii contra 
germanilor după 40 de ani dela răz¬ 
boi. Deasemenea, se vede cât de puter 
nici sunt în America, unde ei conduc 
forţele politice de peste 50 de ani. 
Este pentru prima dată că un preşedin 
te nu le face plăcerea de a se supune 
ordinelor lor. Şl aceasta face ca Pre 
şedinţele Reagan sâ fie mai stimat şi 
iubit de lumea creştină. 

Si totuşi, forţele jidoveşti din 
America l-au forţat pe Reagan să-i 
primească la Casa Albă, să se vaite 
de suferinţele lor, şi să pretindă a 
rămâne "victime" pe vecie. Iudeii s* 
au prezentat cu o delegaţie numită 
"Supravieţuitori 1 din Holocaust" şi 1 
-au forţat pe Preşedinte să "sărbăto¬ 
rească" cu ei 40 de ani dela elibera¬ 
rea lor din Buchenwald. Conducătorul 
delegaţiei. El le Wiesel, un iudeu năs 
cut în România la Slghet, care a fost 
trimis la Buchenwald de ungurii lui 
Horthy după ce au invadat Transilvani 
a In 1940, sl-a început văicărelile 
cu o voce mieroasă, ca să-şi ascundă 
furia ce clocotea în el, spunând: 

"Donwjle Preşedinte, eu eram aco¬ 
lo cînd eliberatorii americani au so¬ 
sit şi ne-au salvat dându-ne viaţa î- 
napol. Eu n*a$ fi persoana care sunt, 
daci n J aş fi fost salvat... şl dacă 
rvu aş spune cu tristeţe ce este în 1- 
nima mea, aflând că vreţi să vizitaţi 
Cimitirul Bitburg. 

Ce pot sâ fac? Aparţin unei genera 
ţii traumatizate, pentru care slmbolu 
rile sunt preţioase, aşa că şi pentru 
d-trâ. Aşa cum ne-aţi spus nai înain¬ 
te, că pentru d-trâ nu este nici un 
motiv de îngrijorare faptul că în ci¬ 
mitirul Bitburg sunt îngropaţi şi ger 
mari SS. dar pentru noi aceasta este 
o mare îngrijorare. 

Aş îndrăzni sâ spun. Domnule Prese 
dinte, dacă este posibil... să vă im¬ 
plor a face altceva..., să găsiţi o 
altă cale, un alt loc să vizitaţi.Ace 
la nu este un loc de a fi vizitat de 
d-trâ. Domnule Preşedinte, locul dvs. 
este alături de victimele naziştilor 
SS... 

Oh, noi ştim cu toţii, că acolo 
sun* puternice motive politice şl 


CIMITIRUL 


Preş. Reagan — 


strategice. Noi ştim şi înţelegem câ 
d-tră vă uitaţi pentru reconciliere . 
Aşa şi noi. Eu doresc sa obţinem o a- 
devărată reconciliere cu poporul Ger¬ 
man. Noi nu credem în vina şl răspun¬ 
derea colectivă.Numai criminalii sunt 
vinovaţi, nu şl fiii şi ficele lor.Ei 
nu sunt..." 

Preşedintele Reagan, l-a ascultat 
cu răbdare pe Wiesel şi foarte "impre 
sionat" de elocvenţa lui, l-a aplau¬ 
dat si decorat cu "Gold Medal of Achi 
vement", după care a declarat: "Ameri 
cânii au pledat: "Never again" şi "Ne 
ver forget". Eu vreau să fac această 
vizită în spiritul de reconciliere în 
tre popoarele ce au aparţinut alian¬ 
ţei noastre si poporul German, şi în¬ 
tre toţi soldaţii care au luptat unul 
contra altuia pe fronturile Europei.A 
cest spirit trebue sâ crească si să 
se întărească". 

Au apărut şi oameni care au sprlji 
nit planul Preşedintelui Reagan, căci 
ziarul "Houston Post" a spus: “Chiar 
dacă la Bitburg sunt soldaţi SS... a- 
ceasta nu face vizita a fi netndicatâ. 
Acei bărbaţi sunt morţi luptând ca 
trupe obişnuite în război, şi moartea 
nu face deosebire între ei, câ erau 
nazişti, sau că erau victime ale na¬ 
ziştilor". [Pag. 20, "Time"] 

Ziarul "The Atlanta Constitution", 
a precizat: "Dorinţa Preşedintelui es 
te, de a pune în spatele lui toate a- 
trocitâţile şi tensiunea din trecut . 
El doreşte sâ stabilească-o nouă 11- 



ELIC WIESEL 


nle de vederi comune adecuate anului 
1985, pentruca omenirea să poată pri¬ 
vi înainte către ceea ce este Impor¬ 
tant şl vital e1“. 

Elie Wiesel cu delegaţia sa de H mar 
tlrl" nu s*au dat bâtuţl’şl au împins 
pe ziarişti sâ-1 înconjoare pe Reagan 
cu fel de fel de întrebări, că doar 
îl vor face să renunţe la vizitarea 
cimitirului Bitburg. Cu tact, Reagan 
a precizat: "Acel SS germani ce lunt 
îngropaţi la Bitburg, au fost cel mal 
mari ticăloşi şl criminali pe care f î1 
ştim. El au condus şl comis tot felul 
de orori şi persecuţif.Oar acolo sunt 
îngropaţi şi germani care nu aveau 
mal mult de 18 ani. Acela au fost nlş 





CIMITIRUL BITBURG 


te copilandri care forţat au fost tri 
mi şi la luptă pentru al Treilea ReicS 
atunci când germanii nu mal aveau for 
te. 

Eu gândesc că, nu este nimic 
în vizitarea acelui cimitir, unde zac 
acel copii care au fost el înşişi vie 
time ale nazismului, căci Germania îl 
a forţat sâ îmbrace uniforma militară 
şi i-a trimis să lupte pentru planuri 
le lor naziste" [Pag. 20, "Time"]. 

Preşedintele Reagan, a cunoscut bi 
ne Istoria Bătăliei dela Bulge si ară 
ma dela Malmedy..., fapte pe care iu¬ 
deul Wiesel or nu le-a ştiut, or le-a 
ignorat. 

Şi iată adevărul despre cimitirul 
Bitburg: 

In regiunea oraşului Kolmeshohe.a- 
proape de orăşelul Bitburg, unde azi 
se află o mare bază militară america¬ 
na, a fost o cumplita bătălie, o în¬ 
cleştare între germanii ce luptau cu 
disperare contra americanilor si fnn 
cezilor să intre pe teritoriul tării 
lor. In Bătălia dela Bulge, au «irit 
100.000 germani, 4.000 francezi si 
77.000 americani. Din cei 100.000 de 
germani omorîţi, 2.000 au fost îngro¬ 
paţi în cimitirul Bitburg, din care 
47 SS, tineri, între 16 si 30 da ani. 
dar care nu au murit în luptă, ci au 
fost asasinaţi după război de iudeii 
îmbrăcaţi în uniforme americane,în nu 
mele justiţiei americane. Faptele *- 
celor americani au lăsat o pată de 
sânge în Istoria Americeir Pentru J* 
cea pată de sânge. Preşedintele fie3 ~ 
gan a vizitat cimitirul Bitburg, si o 
spele în numele concilierii cu u rna * 
sil victimelor dela Malmedy şi 
Schwabish Hali... 

La plângerea făcuta de dci . 

germani, coroborată cu un rapor 
scris de Lt. Co. Wlllis M. Everett,Se 
na torul Mc Carthy a deschis o anctet* 
în Senat sâ verifice activitatea Co¬ 
misiei Simpson" care includea at j 
tăţlle comise de armata americană 
Germania, după război. Ia cartea j 

Life and Times of Joe McCarthy »* fV.J 
rul Thomas C. Reeves descrie 
gini le 161-185, atrocităţile ^ 

de ofiţerii iudei americani, j 

orori ce au fost dezbătute în 
American între anii 1948 şi ^ 

In 16 Decembrie 1944, Prima 
zle SS Pantzer, condusă de Lt. ^ ^ 

Jachlm Pelper în vărstă de 29 
ordonat un atac contra trupe ^ 
cane. bătălie după care a l« at # 
prizonieri americani. Când amer ^ 
au contra-atacat, germanii s au 
tras către ţara lor, şl peiper 
donat împuşcarea celor 83 de P ^ ^ 
eri americani capturaţi în B 
la-Bulge la Malmedy. ifl . 

După terminarea războiul 1 ? 










UBERIKTEA 


frânoprea Germaniei, Generalul Luclus 
Clay a fost numit guvernatorul Germa¬ 
niei cu drepturi de viaţă si moarte a 
supra gorunilor. Comandamentul Arr*I 
rican, a format o echipă de "specia¬ 
lişti 11 numita "Comisia Simoson" care 
sâ cerceteze "Masacrul dela Malmedy", 
a celor 83 de prizonieri americani. 

Cu meticulozitate, au fost căutaţi 
dealungul si dealatul Germaniei toti 
acei care au făcut parte din Prima 01 
vizie SS Pantzer.Americanii.au strâns 
1.000 de militari germani, pe care 1- 
au anchetat pentru masacrul celor 83 
americani. 400 de germani au fost con 
siderati vinovaţi, şi 1-au transpor¬ 
tat în orăşelul Schwabish Hali aproa¬ 
pe de Stuttdart, pentru cercetări am¬ 
ple. Din cei 400 de prizonieri ger¬ 
mani, finalmente 74 au fost declaraţi 
vinovaţi, iar din aceia numai 4 7 au 
fost condamnaţi la moarte împreună cu 
Colonelul Peiper si au fost spânzu¬ 
raţi. 

Când preoţii germani s'au plâns 
Curţii Supreme Americane de brutali¬ 
tăţile comise de armata americană fa¬ 
tă de germani. Judecătorul Edward 
Van Roden a cercetat şi constatat că 
: "Americanii [N.N.-evreii americani] 
au folosit brutale torturi asupra pri 
zonierilor germani, forţându-i la fal 
se mărturii, ca să-i poată ucide cu" 
forme legale". 

Tct Judecătorul Van Roden a decla¬ 
rat: "La Schwabisch Hali, americanii 1 
-au ţinut pe prizonierii germani în to 
tal întuneric si fără mâncare, şl i-au 
torturat zilnic pe o perioadă de 6 
luni". 

Torturile zilnice erau: 

1. Chibrit aprins sub unghiile pri¬ 
zonierului ; 

2. Anchetatorul american TI înjun¬ 
ghia pe german în braţe şi pulpe; 

3. 139 de germani au fost bătuţi 
zilnic numai la testicule până ce le 
spărgeau. Apoi erau trântiţi în celule 
^ărâ nici un tratament medical; 

4. Prizonierul era legat cu un laţ 
de gât şi tras de anchetator ca pe un 
câine. Apei C 1 lega de braţe şi era a- 
gâţat de perete, unde. Imobilizat,pri¬ 
zonierul era bătut la tălpi si testicu 
le pani ’eşina; 


5. Anchetatorul american, punea o 
glugă peste capul prizonierulul german 
ca să nu-1 stropească sângele victimei 
sale, si cu un box de metal cu ţepi fi 
*at între degete, numit "brass - knuek 
Ies", îl lovea peste faţă,până îl zdro 
bea nasul, obrajii, ochii si TI rupea 
maxilarele; 

6. Prizonierul german era legat pa¬ 
chet, iar anchetatorul îl bătea cu un 
baston de cauciuc, ori cu o lopăţică 
de lemn pentru "baseball" pănă îi zdro 
bea oasele şi Ti rupea mâinile şi pi¬ 
cioarele; 

7. Anchetatorul american, se îmbr㬠
ca în veşminte de preot catolic,Iar pe 
o masă lungă aşeza un crucifix între 
două lumânări aprinse. Prizonierul ger 
man era dus în faţa "preotului", care 
îl binecuvânta si îi spunea: "Crede în 
Christ, el te va mântui. Recunoaşte ce 
ti se cere, că ai încălcat legile in¬ 
ternaţionale. Dacă semnezi declaraţia 
te scot liber. Chiar dacă nu-i adevă 
rat ce scrie în declaraţie, semnează", 
că eu te iert în fata lui Christos pen 
tru minciună, dar vel fi liber". 

In acea mascaradă a justiţiei ameri 
cane, tânărul de 18 ani Koloman Chren¬ 
ko numit Chris, a fost torturat săpt㬠
mâni întregi. După ce a declarat tot 
ce a voit anchetatorul, a fost dus în 
fata "preotului" care i-a spus câ-1 la 
să liber dacă semnează "mărturiile". 

Chris n'a vrut să semneze declaraţi 
ile scoase prin tortură, scrise pe 16 
pagini. A fost trimis în celula lui,un 
de, plângând, a spus: "Mai bine mor.Nu 

mai pot să îndur ca sa spun mereu altă 
minciună". Chris s'a spănzurat.iar tru 
pul lui a fost îngropat în cimitiruT 
Bitburg. 

Când Preşedintele Reagan a vizitat 
Bitburg-ul, piatra funerară la care s' 
a oprit a fost aceea sub care zace 
"soldatul german SS Koloman Chrenko" , 
asasinat de iudeul american Maiorul 
Dwight Fanton, care obişnuia să se îm¬ 
brace în "preot". 

De îndată ce în cimitirul Bitburg 
zac 2.000 militari SS din Pantzer Divi 
slon, arestaţi‘după terminarea războiu 
lui în "Cazul Malmedy", se poate spune 
ca au fost ucişi în torturi de către 
anchetatorii americani, aşa cum sovie¬ 


ticii 1-au omortt pe cei 14.000 de pri 
zonlerl polonezi în Pădurea Katyn.fără 
să mal fabrice false declaraţii ale 
prizonieri lor, asa cum au făcut ameri¬ 
canii. 

Şi ca răzbunarea iudeilor îmbrăcaţi 
Tn uniforme americane să fie completă, 
au fost căutate şi arestate soţiile 
prizonieri lor germani şl aduse în co¬ 
loana la unităţile americane şl clubu¬ 
rile lor, forţate să fie "Instrumente 
de plăcere", pentru "civilizaţii domni 
americani", care după toate le-au si 
maltratat. 

Senatorul Joe MfCarthy, a acuzat 
"Comisia Simpson", de abuz şi Inuman 
tratament aplicat pr 1 zon i er i lor ger 
mani, şi a numit ca primi vinovaţi pe 
Maiorul Dwight Fanton care împreună cu 
Maiorul Morris Elowitz au introdus me¬ 
toda torturii numită "Schnell Procedu- 
re". 



MORMÂNTUL LUI KOLOMAN CHRENKO 

Au colaborat la acele torturi ale 
germanilor toţi ofiţerii americani ca, 
ILSE K0CK, COLONEL R0SENFEL0, LT. COLO 
NEL BURT0N ELLIS, RALPH SHUMACKER şi’ 
alţii. Cel mal crud a fost iudeul WIL- 
LIAM R. PERL, un refugiat din Austria, 
care în 1943 a devenit ad-hoc procuror 
militar în armata americană si apoi 
trimis în Germania să ancheteze "Cazul 
Malmedy". 

In aprilie 18, 1949, Senatorul Mc 
Carthy l-a interogat pe Perl în Senat, 
spunându-1: "Noi îi acuzăm pe Ruşi că 
folosesc violenta fizică, şi câ produc 
probe false, că înscenează procese oa¬ 
menilor pe care îi ţin în întuneric şl 


mizerie. $1 acum, avem un fapt care a- 
ratâ ca noi amerlranii am comis toate 
acele brutalităţi de care ne scuzăm ca 
ar fi fost în regula, fiindcă au dat 
declaraţii bune ji ţ^ate. 

Aceasta este o ruşine pentru noi în 
faţa lumii întregi..." 

Senatorul Baldwin, "bossul" firmei 
Law Baldwin Firm", unde lucrau ca in¬ 
vocaţi toţi cei trimişi sâ anchetez* 
"Cazul Malmedy", a fost acuzat de c㬠
tre Senatorul McCarthy că încearcă că- 
i scoată "basma curata" pe salariaţii 
lui, la care Baldwin a răspuns: "Eu 
sunt convins că armata noastră a făcut 
tot ce a putut nai bine în acest caz". 

McCarthy s'a repezit cu furie asu¬ 
pra Senatorului, spunând: "Pentru Se¬ 
natorul Baldwin, viaţa şl moartea unei 
persoane nu contează. Libertatea unei 
persoane pare sâ nu fie importantă pen 
tru el, dar este pentru mine. Atunci 
când o naţiune a fost cucerită si pes¬ 
te care ai dreptul de viată si moarte, 
trebue sâ fim precauţi în a proteja si 
libertăţile acelor oameni". 

McCarthy şi-a publicat concluziile 
in ancheta "Comisiei Simpson",în"Green 
Bay Press Gazette", redate la pagina 
179 tn lucrarea lui Thomas Peeves: "Re 
prezentanţii poporului american şi ai 
armatei Statelor Unite sunt vinovaţi 
că au sacrificat principiile justiţiei 
americane, uzând si folosind metode 
barbare pentru a găsi pe vinovat, aşa 
cum au procedat Hitler şi Stal in. 

Costul Ignorantei şi Incompetentei 
acestor americani, a anulat total ori¬ 
ce valoare morală a noastră, în a sus¬ 
ţine procese pentru crimele de război 
ale altora". 

Preşedintele a cunoscut foarte bine 
"istoria" cu tot ce s'a întâmplat la 
Malmedy si la Schwabisch Hali, şi dea- 
ceea a ignorat toate insistentei? iude 
llor si a vizitat cimitirul 81tburg. 
Prin prezenţa sa, Reagan a adus în a- 
devăr reconciliere între poporul Ger¬ 
man si cel American. 


KM NA AKMNEI 


Scrisoare către Exil 

— Faust BRĂDESCU — 


De câtva timp s'au înteţit atacurl- 
i le evreieşti împotriva României şi a 
: neanjlul românesc. Dar nu a României 
i actuale, supusă regimului marxist,ci a 

• României dinainte de război şl din e- 
l poca Cruciadei anti-bolşevice. 

Prin toate mijloacele se încearcă 
[ punerea în acuzaţie a neamului rorâ- 
[ nesc -şl'n special a legionari lor- ca 
| drept responsabili de moartea a câteva 
| SUTE DE Ml] de Evrei, în acea epoca. 
I Faptul constltue o îndrăzneală de ne- 
I descris, ce-şl aşteapta replica. 

La Televiziunea Franceză s'a vorbit 
p -într'o emisiune asupra suferinţelor E 
I vrei lor din Franţa în timpul războiu- 
| lui- de existenta unul "DOSAR în curs 
ţ de completare ", asupra aşa zisei "So- 
I Iuţii finale în România " şl a " Holoca- 
( suferit de Evrei, din partea 
I Românilor, între 1940-1945. Fapte care 
I n'au existat niciodată în ţara noas- 

* trâ. Noi o ştim. Dar Occidentalii o 1g 
l norează pe de-a'ntregul. 

Or, apariţia unor asemenea studii, 
I încărcate de neadevăruri şl minciuni 
l şl profane calomnioase pentru neamul 
1 nostru, pot deveni mal târziu "ADEVĂ- 
I RUP! ISTORICE", de nu vor fi combătute 
| la timp şi cu vigoare; dar, mal ales, 
i cu documente. 


Acesta este scopul acestei scrisori 
: strângerea de documente seri se,foto¬ 
grafii, hărţi, statistici, etc., pri¬ 
vind evoluţia comunităţii evreeşti din 
România, sub toate aspectele, pentru a 
se putea constitui o documentare vala¬ 
bilă şl Inatacabilă asupra problemelor 
în cauză. 

Probele cele mal Importante sunt ce 
le scrise şl semnate de Evrei , precum 
şi cele publicate în dicţionare, enci¬ 
clopedii, almanahuri, reviste şl ziare 
evreeşti, din Israel sau străinătate. 
Deasemenea, declaraţiile în favoarea 
României si a poporului român, semnate 
tot de Evrei. 

Vin apoi, statisticile oficiale din 
flecare tară, asupra numărului de E- 
vrel Intraţi In ultimii 45 de anl.Con- 
slstorllle şl Asociaţiile evreeşti dau 
şl ele, cu regularitate, asemenea sta¬ 
tistici, precum şl alte numeroase in¬ 
formaţii utile. 

Pe această linie, este de importan¬ 


tă vitală strângerea de date precise a 
supra următoarelor probleme: 

-Emigrările evreeşti din România ,în 
Israel sau alte ţâri. Pot fi găsite în 

statisticile oficiale, Tn cele ale co¬ 
munităţilor evreeşti, în reviste, como 
nlcate, almanahuri, dicţionare sau en¬ 
ciclopedii evreeşti. 

-" Problema holocaustului " şl a "So1u 
ţi ei finale " în România: 

Acuzaţii scrise şi afirmaţii groso¬ 
lane; 

Statistici asupra numărului de E- 
vrel "ucişi" în România; * 

Fotografii aduse în sprijinul aces¬ 
tor afirmaţii [trucate]. 

-Acţiuni antl-leglonare din partea 

Evrei lor , publicate prin ziare, revis¬ 
te, broşuri, cărţi, manifeste, etc. 

- Lucrări tipărite » cărţi, studii, 
broşuri, comentarii, articole de ziar, 
hărţi, fotografii, statistici,etc. tra 
tand problema Evreilor [PRO şl CONTRA] 


dela 1940 până în ziua de azi. Pot fi 
scrise de Români, Evrei sau strâin1,1n 
limbile următoare: română - franceză - 
spaniolă - portugheză - italiană - en¬ 
gleză - germană. 

- Terorism evreesc . Orice document 
fotografic, scris sau reprodus, expu¬ 
nând un act terorist de origine Iudai¬ 
că, executat oriunde în lume şl'n ori¬ 
ce epocă dela 1940 încoace. 

-Deasemenea, originalele, sau copil 
perfecte, de pe scrisori semnate sau a 
nonime , scrise de Evrei si insultând 
România, neamul românesc sau diferiţi 
Români din exil. 

Prezentarea documentelor . Avem ne¬ 
voie, pentru a întocmi dosarele de: 

- Originalul , adică lucrarea.cartea, 
revista sau ziarul, în întregime şl'n 
perfectă stare. 

-Sau, o fotocopie perfectă, însoţi¬ 
ţi de numele autorului, revistei sau 
ziarului, data exactă, pagina, scrise 
cu litere mari. 

Toate aceste documente, odată ajun¬ 
se în posesia noastră, vor fi clasate 
şl vor constitui FONDUL DE APARARE îm¬ 
potriva atacurilor evreeşti. 

[Continuare la pagina 10] 



























LIBERTATEA 


MARTIE 


-SFATURI JURIDICE- 

Ateu. SUGĂ 

1. Cetăţenia română. ’ 

Cetăţenia româna se pierde pe două câl: cerere aprobată de. Consiliul de Stat 
sau prin sentinţă judecătorească. 

Un principiu de care trebuie tinut seamă: Nu s'a pierdut cetăţenia română in 
urma Decretelor-lege promulgate după cel de-al doilea război mondial în care se 
stipulau următoarele: "Cetăţenii români care nu se reîntorc Tn patrie sau nu se 

înscriu Tn listele dela reprezentanţele diplomatice până la data de. pierd 

cetăţenia română". Această reglementare a rămas fără urmări juridice fiindcă Mi 
nisterul de interne n'a întocmit listele care trebuiau înaintate şi aprobate de 
Prezidiul Marii Adunări Naţionale sau de către Consiliul de stat. 

Alt principiu: Copiii cetăţenilor români, chiar dacă un părinte are o cetate 
nie străină, sunt si rămân după legile comuniste cetăţeni români, chiar dacă în 
tre timp au dobândit o cetăţenie străină. Legea română nu admite dublă cetăţeni 
e. 


2. Cetăţenia sovietică. 

Foştii locuitori si cetăţeni români ai provinciilor româneşti ocupate de Uni 
unea Sovietică Tn urma ultimatului dela 26 Iunie 1940 au primit din oficiu ce¬ 
tăţenia sovietică, şi anume din Martie 1941. Pentru locuitorii Basarabiei şi ai 
Bucovinei de Nord stabiliţi pe teritoriul statului român, s'a încheiat între Ro 
mânia si Uniunea Sovietică un tratat prin care se putea opta pentru una din ce¬ 
tăţenii. Cei care n'au optat sunt si rămSn cetăţeni sovietici, chiar dacă între 
timp au dobândit o altă tetăţenie. La fel şi copiii lor, şi Tn cazul când unul 
dintre el este cetăţean străin. [Modelul sovietic este introdus Tn toate ţările 
satelite]. 

3. Succesiuni. 

0 problemă de.drept care a adus multe greutăţi persoanelor provenite din Ro¬ 
mânia a fa$t si a rămas problema succesiunilor [moştenirilor]. Este simplă la o 
familie cu copii, dar se complică la acelea fără copii şi se îngreuiază la per¬ 
soane V singure. Recomandăm consultarea unui notar şi reglementarea Tncâ din 
tinru'i vieţii a succesiunilor prin întocmirea unui testament. 


NOTE, ÎN DOI PERI SI JUMĂTATE 

* 


♦> Sulletin europeen*’al lui I.C. Oră 
gan d-n Decembrie 1985 ne anunţa apa¬ 
riţia la Atena Tn 1985 a cărţii "Le 
Monde de Traces" de Giuseppe C.Drăgan. 

Sabini d'Acunto, un cirac italian 
de-al bogătaşului Iosif Drăgan se vede 
că nu a citit cartea de care pomeneşte 
elogios,deoarece se referă la traduce¬ 
rea italiană, când titlul recomandă lu 
crarea în franceză. 

Cunoaştem pe "Noi, Tracii" [We the 
Traclans] din limba engleză de acelaşi 
Iosif Drăgan, plină de elucubraţii si 
exagerări demne de aiurelile istorico- 
bombastlce ale paranoicului său prie¬ 
ten, Nicolae Ceauşescu. Nu cred că edl 
ţi a tradusă în limba franceză sau ita¬ 
liană să fie altfel, cu atât mal mult 
cu cât aflăm că ea se încheie cu ver¬ 
suri de-ale poetului Ion Brad. 

Ca să se ştie cine este acest Ion 
Brad, citez din Dicţionarul de litera¬ 
tură română contemporană al lui Marian 
Popa: "Intre 1965-1968 a fost adjunct 
la secţia de cultură şi artă a C.C. al 


P.C.R., Vicepreşedinte al Comitetului 
de cultură şi arta [1968-1973], membru 
supleant al C.C. al P.C.R. de la al IX 
-lea Congres; deputat. Din 1974 ambasa 
dor Tn Grecia", etc.,etc. 

In calitate de ambasador al Români¬ 
ei comuniste la Atena -adaug eu- Ion 
Brad se remarcă prin romanul "Muntele 
catîrilor", ultragiu şi blasfemie ate- 
isto-marxisto-leninlstă la adresa sfân 
tulul Munte al Athosului. 

In cartea "Noi, Tracii".găzarul ro¬ 
şu Drăgan, se referă pe larg la inepţi 
ile epigonului lui N, Densuşianu, sa¬ 
vantul parizian de ultimă oră al dl ui 
Ierunca-Untaru, Cicerone Poghirc. 

Deci să se vadă în ce companie bună 
ne găsim!!! 

Incăodată denunţăm activitatea cola 
boraţlonlstâ a lui Iosif Drăgan, călău 
al culturii româneşti, Tn deosebi pen¬ 
tru "anticomuniştii" care TI laudă cu 
neruşinare. 

-Horia MIHUŢ— 


a" apĂrut”intoT nouÂ"eFitTe1 

CARTEA 

PENTRU 
LEGIONARI 

DE 

C. Z. CODREANU 

CARTEA SE POATE COMANDA LA REOACTIA ZIARULUI NOSTRU 
LA PREJUL CE S20, PLUS $3 CHELTUIELI DE EXPEDIŢIE. 

DEASEMENEA, DE LA D-L TRAIAN GOLEA,1029 Euclld Ave. 
MIAMI BEACH, FLA. 33139. 



luciana COSTIN 


- TINTIRIM - 










Scrisoare... 


Pe baza acestor d«te, un GRUP DE 
STUPI I va pune Tn aplicare un plan de 
lucru şi de replică documentată. 

Rugăm deci pe toţi Românii patrioţi 
să aducă, în realizarea acestei iniţi¬ 
ative, grăuntele lor de dragoste de 
neam si adevăr, pentru a nu ne găsi de 
ornaţi în faţa atacurilor posibile ve 
nite din partea celor ce ne-au cauzat 
numai desbinârl, neajunsuri şl sărăcie 
ir. trista noastră istorie. 

Colaborarea Românilor din exil,la a 
cest efort, reprezintă un act de mare 
răspundere faţă de neamul românesc.Dar 
si de perseverentă tenacitate, deoare¬ 
ce este vorba de un act continuu . Fie¬ 
care f,5«nin va fi dator să-şi facă dato 
câte ori va descoperi un do 


cument de acest gen, trlmltându-1 la 
adresa de mal jos, în convingerea că 
ia parte activa la apărarea neamului 
din care se trage. Gestul în sine tre- 
bue să devină un automatism. 

Documentele vor fi trimise la adre¬ 
sa următoare: Faust BRADESCU, 15 rue 
de Chel Ies, 77420 - Champs sur Marne, 
France. 

Mulţumim tuturor celor care vor în¬ 
ţelege importanţa acestei acţiuni co¬ 
lective şi vor depune cât mai multa 
strădanie întru împlinirea ei. 

In numele Grupului iniţiator, 

— F. BRADESCU— 

P.S. -Comunicaţi şl altor Români tex¬ 
tul acestei scrisori. 


























UBERTWEA 


MARTIE 


IDEI, oameni, fapte 


VALERIU CERCEL 




Un talentat sculptor Tn lemn. 

Valeriu Cercel, împreună cu soţia 
t si doua fetite minore, au trecut ocea 
' nul si s'au stabilit Tn Cleveland, 0- 
t hlo, Tn anul 1980.Pretul plecării din 
| ţara subjugata l-au plătit scump: Tn 
1968, o condamnare de un an închisoa¬ 
re, la Turnu Severln, pentru încerca¬ 
re de trecere a frontierei; 3 luni Tn 
j chisoare, Tn anul 1978, 10 Decembrie^ 
"Ziua internaţionala a drepturi lor o- 
I mulul", cSnd a făcut o demonstraţie 
| de protest împotriva guvernului comu- 
l| nlst. Un act de nare curaj. A aştep¬ 
tat patru ani pentru paşapoartele le¬ 
gale, care, Tn orice ţară civilizată 
, se obţin Tn câteva zile. Oe profesie 
desenator tehnic în 6ucurest1, a văr¬ 
sat o lacrimă Tn clipa cSnd se des¬ 
prindea de pământul patriei pe care 
I a iubit-o, după cum o iubim toţi.O la 
I crimă de durere si bucurie totodată! 

I Oricare român din exil, cu sufletul 
curat ştie valoarea unor asemenea la- 
I crini. 

Trudind împreună, cot la cot, Tn 
trei ani şi-au făcut rost de o casă 
cu toate cele necesare. 

L-ar. întâlnit Tn vara anului 1985, 
în Pennsylvania, la Mănăstirea de la 
Elwooo City, cu ocazia sfinţirii unei 

Î l minunate troiţe, lucrată chiar de el, 
la co mf i a A'ic*angra şl închi- 

■ natâ memoriei ratrioţilor români, 

| morţi Tn închisorile comuniste din Ro 
mânia, Tn lupta lor pentru libertatea 
naţională şi respectarea credinţei 
Strămoşeşti. A fost o măreaţă sărb㬠


toare, la care a participat mitropo¬ 
litul Teodosius, 1PS Nathanael şl toa 
tă preoţimea din regiune. 

Auzind că troiţa a fost lucrată de 
un tânăr român, nu a fost greu să dau 
de el. Era înconjurat de lume,la o ma 
să lungă pe care se aflau expuse zeci 
de lucrări sculptate în lemn: tripti- 
curi, rame, cruci de mână, troite Tn 
miniatură si candele. Repede am in¬ 
trat în vorbă. Un om extrem de vioi 
cu ochi adânci, negri şl cu o voce 
caldă, duioasă, de moldovean strămu¬ 
tat Tn Muntenia. 

Mi-a spus povestea lui, refulându- 
şi sentimentul de durere şl suferin¬ 
ţă, ca să nu umbrească lumina si 
splendoarea sărbătorii şl peisajului 

aproapre carpatin în care străjuieşte 
mănăstirea. 0 Sinaie Tn Munţii Appala 
chieni al Pennsylvaniei, loc pe care 
numai un suflet de român TI putea des 
coperi şl destina unei mănăstiri. 

Este de 36 de ani şl Tn viaţa lui 
nu s'a gândit că va lucra cândva Tn 
lemn. "In anul 1984, mi-a spus Dl.Cer 
cel, neavând ce face acasă, am luat" 
dalta şi am început să fac câteva 
crestături într'un lemn, găsit la în¬ 
tâmplare Tn curte. Acesta a fost Tnce 
putui". Binecuvântat început, zic eu~ 
aflând de cele ce au urmat. 

Din zi Tn zi dădea la iveajlă lu¬ 
crări de început tot mai atractive o- 
chiului, până când a luat treaba Tn 
serios. Chiar Tn acel an s'a prezen¬ 
tat cu o lucrare din arta populari ro 
mâneascâ, la un concurs: GREAT LAKES 


WOODCARVING EXHI8IT din Cleveland, 0- 
hlo, unde a luat premiul I. A fost re 
marcat pe loc de către artiştii pre¬ 
zenţi. După numai o lună, s'a prezen¬ 
tat la un alt cc/curz, în Columbus,ca 
pitala statului Ohio. A luat si aicT 
premiul I, pentruca Tn August-Septem- 
brie, acelas an, să participe, Invitat 
special, la INTERNATIONAL WOODCARVJNG 
EXHIBITION din Toronto-Canada, unde a 
luat deasenenea premiul întâi, concu¬ 
rând cu o serie de sculptori veniţi 
acolo din întreaga lune. Acesta este 
până Tn prezent palmaresul lui,al ta¬ 
lentului şl geniului lui. Repede a 
fost descoperit de numeroşi cetăţeni 
ai oraşului nostru şl de mulţi alţii 
din statele din jur sau mai îndepărta 
te, făcând cu greu fată astăzi pelerT 
najelor care au loc la căsuţa lui din 
Str. W. 123. Comenzile le poate onora 
Tn timp util, numai dacă face efor¬ 
turi serioase. Acestea Ti vin deja şi 
din Australia şi Europa,din Canada şi 
America de Sud. Televiziunea l-a pre¬ 
zentat două zile la rând, luându-1 in 
terviuri, lui şi familiei si expunân- 
du-i pe micul ecran lucrările executa 
te cu o deosebită măiestrie si dar ar 
tistic. 

Printre ultimele lucrări se numără 
şi o troiţă mare, de peste 13 fiţi 
înălţime, care aşteaptă Tn curtea în¬ 
florită a casei, să fie transportată 
la Câmpul Românesc de la HaniIton,Ca¬ 
nada, unde va fi sfinţit! Tn ziua de 
10 Mal acest an. Este o troia divină, 
care se înalţă spre cer.spre infinit. 


spre veşnicie, asemenea unui fragment 
din Coloana Infinită a lui Brâncusl, 
la care, îmi spunea că se gândise a- 

tunci când a proiectat-o. 

Valeriu Cercel este si un artist 
al slovei scrise. Scrie versuri care, 
într'o zi vor vedea şl ele lumina Tn 
această generoasă şi binecuvântată ţa 
ra a LIBERTĂŢII, libertate de care nu 
ne-ar putut bucura Tn tara noastră.Ro 
mânia. 

Oeparte, peste nunţi şi văl si ape 
întinse, văd Bucovina si,privind aşa, 
într'o doară la acest vlăstar al pa¬ 
triei noastre, văd Tn el, săpSnd Tn 
lemn şi slova, întruparea unui ICONAR 
din acea ţară de vis, pe care o voiam 
"ca soarele sfânt de pe cer". 

Numai Dumnezeu 1-a dăruit acest 
har, aleg§ndu-l cu un scop anume toc¬ 
mai pe el. 

Dorul lui de ţară,de libertate şi 
de cei dragi, anintirea suferinţelor 
îndurate de la "fraţii" lui români,se 
ostoiesc si se astâmpără Tn truda ere 
atiei care prinde viaţă si iese la lu 
mină din dalta sa. Este un act de su¬ 
blimare, asemeni celui care a lucrat 
si a rodit în fiinţa şi adâncurile su 
fleteştl ale marelui taciturn din Ca¬ 
nada [Toronto], Ion hicolau-DeHa,în¬ 
zestrat de Aceîaş Mare Dumnezeu,cu da 
rul artei picturii. Noi cavaleri cu 
chip de heruvim. 

Victor CORBUT 

1 


Cercel 


Luna vegetală 

On şoricel, pe nume Chiţ, 

Dintr'o familie de neam mare. 

Ce locuia'ntr'o magazie. 

La ur subsol de prăvălie. 

Se legăna alene'n Jilţ, 

Gândind cu voce tare: 

"Ceva nu-mi e la socoteală. 

Şl sigur, nu-1 lucru curat. 

Căci azi la prânz a® observat, 
C'au dispărut aşa de-odat* 
Capcanele ce-aveau momeaii, 
eucăţi de caşcaval uscat; 

Să-l schimbe oare, le-o fi luat. 
Cu caşcaval mal proaspăt? poate? 
Sau poate că le-au aruncat, 
ning trucuri vechi, fumate..." 

Dar nu trecuse ziua'ntreagă. 

Şl cum mergea către bufet. 

Zări dir> nou pusă discret. 
Capcana. Şl'n ea, în buchet. 
Câteva frunze verzi dr ceapă. 

Ca momeală. Ia desert... 

Uimit, al nostru Chiţ se-opri. 
Privi mirat către capcană. 

Şl dînd din umeri el zâmbi, 
Ne'nţelegSnd ce'nseamnă... 

Da'n timp ce se holba tâmpit. 
Capcanei dându-i roată. 

Pe loc săracu* fu oprit. 

De-o mâţă-adevărati. 


Speriat.de moarte'nţepenit. 

Lipsit de-orice scăpare, 

'0 Imploră cu glas sfârşit 
Să aibe îndurare. 

"Nu te mănânc mă... Nu fi prost" - 
Ii spuse mâţa, cu dojana, 

"Cum? N'ai aflat?... Suntem Tn post 
...E luna vegetală..." 


La coadă 


Stând la coadă într’o zi, aşteptând ceva s'aducă. 

Brânză, carne, orice-o fi, n'avea Important'adică, 

Se zări deodat' venind, într'o goană nebunească. 

Cinci maşini pline, gemând, ce cu greu putu s'oprească. 
Nici măcar n'am observat ce se'ntâmplă? ce e oare?... 
Câ’ntr'o cllpă-au descărcat, umplând rafturile goale 
Cu salamuri, cu brânzeturi, şunci, conserve, cârnârle. 
Oul, zahăr, marafeturi, dulciuri multe, chiar hârtie, 

SI trecând prin faţa noastră, ca o crudă defilare, 

De miresme şl tentaţii, am Intrat cu toţii'n boale. 

Coada toată, numai nwrmur, panică, confuzie mare. 
Neîncredere, speranţe, se'ntrebau care pe care: 

-Ştiţi cumva, astăzi se vinde?... 

-Poate mii ne dimineaţă... 

-SI 11 chem ca să mă schimbe, pe bărbatu-meu din piaţă.. 
-Se mal dl cu programare?... 

-Nu e listă? Nu-i tabel?... 

-hu te'mpinge măi cutare. Vezi cât sunt de subţirel... 
-Pot lua chiar si minorii?... 

-Pot lua si navetiştii?... 

-Toate astea*s de vânzare? Au venit cumva al nostrll?... 
-Doamne, câte bunătăturl... S'a sfârşit cumva Infernul?. 
-Uită-te că n'iu nici preţuri... 

-A căzut cumva guvernul?... 

-Oa* de unde... râse unul, ce şedea mai într'o parte, 
După ce trece turistu',... le'ncârcăm 'napol pe toate... 



•.Regele Recilor** 
nuIplurA dc C. BrAncuşl 























uggMa 


MARTIE 


m» uww» 


mumt 


In 1976 ed. Mlnerva publica voîu- 
Rki 1 portur "Teatru* de Tralen Chela- 
riu cu antologie şl prefaţa foarte bl 
ne alcătuite de Adrian Anqhelescu. 

Cunosclndu-I de-acu* pe Tr. Chela- 
rlu filozoful, esselstul, poetul cît 
si formaţia sa de htr«an ist, lucrul vi¬ 
no aproape ca aşteptat Tn orice caz 
nu ne surprinde de loc dacă ne vor 
gândi că Mandragora, una din comedii¬ 
le capodopere ale literaturii univer¬ 
sale este semnată de KacMavel 11,can¬ 
celarul Florenţei si autorul Principe 
lui. 

La autorul nostru, teatrul apare 
ca o unaare a Intelectualismului st㬠
pânit liric si cu aplicaţii epice,du¬ 
pă cur se descria deosebit de cei¬ 
lalţi Iconari, după el vehemenţi li¬ 
rici. 

Analizând succint cele peste zece 
piese publicate nu ne va fi greu să 
descoperi* Tn diversitatea lor câteva 
caractere principale, deşi de-acu* 
scriitorul Tn rolul autorului drama¬ 
tic, plrandellan, Tn căutarea persona 
glllor sale, este mult aval îndrăzneţ, 
aval puţin sfios Tn realizările Iul. 

‘La locul numit "Oreptate",piesă Tn 
cinci acte de inspiraţie Istorică,prl 
veste t^>re)urâr11e urcării pe tron 
ale lui Ştefan cel Kare cât şl con¬ 
flictul său cu Petru Aron, ucigaşul 
tatălui acestuia. Bogdan, la Rlusenl. 
Desigur ne vine înainte Apus de soare 
al lui Oelavrancea, căruia însă nu 1 
se ataşează prin simplul fapt că ne 
confruntă* cu un tlnăr încă lipsit de 
însuşirile domnitorului, departe de a 
poteoza luminoasă ce l-o creează Del a 
vrancee la sfârşitul vieţii. Un perso 
nej tot aşa de important este Petru Ă 
ron, amândoi prezentat! cu obiectivi¬ 
tatea cea mal perfectă. Avănd In ve¬ 
dere că lângă voevod stă doamna 01 tea 
mama Iul, nu ne-am glndl nici la cu¬ 
plul Vldra-Razvan al lui Haşdeu cum 
cred unii. Mal mult este nuantat ero- 
iseul legendar din baladele lui Boll- 
tineanu, rafinat bineînţeles prlntr' 
un cerebral 1s« propriu. Fresca este 
extrem de bogată, ni se înfăţişează 
boerl de-al lui Ştefan, HarJelat,Hra¬ 
nă, Boldur, Juga, Pântece, opuşi boe- 
rilor lui Petru Aron-Vodâ, ca Jur), 
Mlgad, Lol, Cosi li şl alţii, alături 
de Teoctlst mitropolitul Moldovei cu 
călugării Danlll, Harlton, trimisul 
polonez. Pan Colonllschl şl Insfirşlt 
perechea de îndrăgostiţi Mari nea si 
Urvcheat. Dacă mai cităm şl fragmentul 
din Letopiseţul Tării Moldovei de Cri 
gore Ureche, avem sentimentul că In¬ 
trăm in lumea eroilor lui Mlhall $a- 
doveanu, fapt ce mă miră că nu a fost 
observat şt de alţii, humal că ne¬ 
gura visului ridicată de pe apele Hol 
dovel din romanele istorice sadovle- 
ne, este împrăştiată de prezenţa ob¬ 
servatorului dramatic cu zel de a con 
duce evenimentele cit mal autentic sî 
veridic, de unde realism) puternic 
al piesei. Autorul dă Indicaţii preci 
se regizorale, cu toate detaliile nu 
se lasă furat ca si Camll Petrescu 
când acesta se trezeşte că rtcraandâ 
unul erou "să devie deodată mal fru¬ 
mos". 

Impresia noastră este că La locul 
numit Dreptate, unde cine va învinge 
va stfcpăr.1 tara si acesta va fi Şte¬ 
fan cel Kare, bine pusă în scenă si 
interpretată cu seriozitatea de alt㬠
dată a lui G. Calboreanu, cart călca 
de se scutura păMntul sub el, specta 
colul ar fi unul de mare reuşi ti.Prin 

..suit*' tnşţjjiri »I* lecturii textului, 

apropie* "La locul numit Dreptate" de 


unele piese Istorice ale lui Anouilh, 
ulmlndu-ne de astădată simţul scenic 
si forţa de a conduce acţiunea drama¬ 
tică lipsită de un conflict clasic,ea 
curge ca viata reală cu mal multe con 
filete ţi deznodăminte nu neapărat nu 
mal la căderea cortinei. Toate aces¬ 
tea nu înseamnă că Tralan Chelariu pă 
răseste dor*n1u1 teatrului zis cla¬ 
sic,dacă ar proceda astfel ar fi In¬ 
consecvent cu principiile sale şl nu- 
1 deloc cazul. 

Oesl nu posedă crescendourlle ero¬ 
ice delavranelene, "La locul numit 
Dreptate* este pătrunsă de rultl dra¬ 
goste pentru trecutul patriei. Ştefan 
cel Mare devine un fel de simbol al 
Moldovei cu* apare si în "FraţH 
Jderi" al lui Sadoveanu. 

Sfârşitul lui Motoc continuă seria 
pieselor Istorice, Tn fomă dramati¬ 
zează nuvela "Alexandru lipuşneanu1" 
de Costache Negruzzl, dar zic Tn for¬ 
ată fiindcă fondul este altul. In pie¬ 
sa lui Tr. Chelariu. Domnul llpuşnea- 
nul se desvoltă ca un fel de Rlchard 
al treilea bizantin, se Joacă pervers 
cu victima lui, Hoţoc, atitudinea a- 
mandurora constituie obiectul unei fi 
ne analize psihologice. Oatorltă Pui¬ 
tor calităţi, Sfârşitul lui Hoţoc se 
înscrie printre bunele piese romă 
neşti Tntr'un act, construcţia el dra 
matlcă -Iar constructivismul chelarl- 
an- dă roade neprevăzute, deadreptul 
fără fisuri. 

Dela Istorie la legendă şl nlt.tre 
cern prin Basmul Tn şase tablouri, Ba¬ 
ladă carpatină, referinţă de departe 
la Mioriţa din care ciobanul Ion Vre¬ 
me este un baci tănăr, un gen de Făt- 
Frumos căutător al binelui şi al fru¬ 
mosului. pe cănd ucigaşii săi Vale si 
Farc sunt slugile lui Comea. Acesta 
din unsă duşmanul propriu zis al lui 
Ion este un baci ortoman, stăpăn pe 
trei mii de ol, fiinţă telurică, st㬠
pânită de Instincte puternice, lingă 
el baba Vlşana, lacom», vicleană, a- 
morală, tipul vrăjitoarei. 

In această luptă dintre bine şl 
rău, viziune manlchelstă caracterlstl 
ca şl bibliei apocrife populare, maî 
participă Vidra, sora pămlnteascf a 
Ielelor şl Pustnicul alb, coborTt de 
la sihăstrie, pe urmele bourului mol¬ 
dav din eresurl.urmasul preoţilor iul 
Zamolxe. Oaia nlzdrăvană-1 pomenită 
în treacăt, măicuţa bătrână aşlşderl, 
cu toate acestea locul şl timpul,seri 
e autorul, sunt acelea în cadrul c㬠
rora se petrec si cele povestite în 
Mioriţa. 

Cu toată atmosfera de basm se evi¬ 
tă orice dulcegărie cu păstrarea ac¬ 
centului realist, fapt ce corespunde 
facultăţii sale "maftresse" din aces¬ 
te motive respinge "Inşlr'te mărgări¬ 
te" ale lui V. (ftlmlu, mal mult fee¬ 
rie declt piesă de teatru. Ielele,gla 
surde cerului şl pământului, pasărea 
firi somn, glasul clopotului, glasul 
păsării mici, glasul de peste păduri, 
suletul brazilor, bubuitul tunetului, 
ne duc la teatrul expresionist al Iul 
Lucian Blaga sau la partea a doua Iul 
"Faust" de Coethe, unde Ielele popula 
re sunt mumrle originilor, dar, con¬ 
sider că Izvorul prim al Inspiraţiei 
îl constituie "dragul ţinut bucovi¬ 
nean", glasul pământului devenit clnt 
al Inimii din Rustica volumului Cxod, 
de pildă. 

Prin Ion Vreme este subînţeles ţ㬠
ranul cu* l-a cunoscut în tinereţea 
sa. LI "desprins prin trupuri de ve¬ 
cie" post-dl Irizări de dincolo, scrute 
ale Interiorului său, aşa cl Inel o- 


dalâ constată* in gândurile Iul Tra¬ 
lan Chelariu, ecouri adănc! din Imnu¬ 
rile lui Mcelderl In, luminile cautato 
rultil întru spirit. 

Autorii principali al Baladei car¬ 
patine, sunt pâstord ce povestesc <- 
duniti în Jurul focului din "Cowara 
lui Codln", capitol al manuscrisului 
nepublicat "Băiatul drumului" de Va- 
slle Posteucă. 

Fluerele unuia se aud în foirile 
pădurilor de fagi ale celudalt.de la 
tmlnescu nu a «al cobortt Intre noi 
Bucovina (Bucevlna-pldure de fagi] cu 
ce are nai veşnic ca în aceste clipe 
făurite din material peren de Tralan 
Chelariu şt Vasîle Posteucă, "Balada 
carpatina" poartă Tn ea Tntllnlrea 
plin» de profunzimi cu neanii. Tr.Che- 
larlu a încercat să refacă un epos na 
ţlonal prin tiparul propriu, un Peer 
Gynt de Ibsen pe muzica de Grleg în 
versiune romănească. Ambianţa este a 
descântecului şl a vrajel, cu apuca¬ 
tul de lele, cu Vidra si degetele Şti 
mei, adunarea de la pârâul vidrelor 
unde se pune întrebarea dacă visul 
poate fi ucis, totul sfărşindu-se cu 
refrenul Mioriţei şl al Ielelor unit 
cu cel de la început formează cercul 
descris oval, asemănător cu oul de 
Paşte al Blajinilor sau eonul genetic 
al lui Brâncusl, Autorul nostru In 
"Baladă carpatină" reuşeşte să dea na 
terie misterului, unul din atâtea po¬ 
sibile, să ne apropie fără să o des¬ 
chidă de "corolă de minuni" blaglanâ. 
Chiar dacă are multe deficienţe sceni" 
ce, deci greu de reprezentat cum sunt 
mai toate piesele lui Lucian Blaga, 
"Balada carpatină" rămâne o operă sta 
bilă prin nodul sugerat al originilor 
mitice, acelaşi de altfel şl Tn "Fa¬ 
ust II" la care ne-an nai referit. 

Incontestabil în genul respectiv, 
Tr. Chelariu este un deschizător de 
drumuri, urmat de exemplu de I. Sârbu 
în "Slmlon cel drept" sau "Pragul al¬ 
bastru" şt nu e singurul. 

In "La revedere Nauslcaa", Tr.Che¬ 
lariu îşi deschide parcă sufletul cu 
minunile lui şl ele încep sl joace ca 
eliberate cun se întâmplă în "Uceni¬ 
cul vrăjitor", baladă de Goethe, ti¬ 
tlul de Vis apare nai potrivit ca cel 
de bas*. 

episodul se referă la plecarea Iul 
Ullse de la curtea regelui AH.Inoos, 
regele (racilor, stăpânul Insulei 
Scherla împreună cu Arete soţia sa. 
Scherla este ţara visului, "lăcaşul 
tinereţii fără bătrâneţe şi al vieţii 
fără moarte"* opus el, ltaca reprezln 
tă lumea dură "a ne-visulul". Dorul 
de ţară, chemarea trecutului şl a fi¬ 
inţelor dragi ti determini pe Odlseu 
sl renunţe la dragostea chiar amenin¬ 
ţătoare a frumoasei şl pure Nauslcaa: 
"Dorul de ţari, Nauslcaa, nu poate fi 
semit decât cu o dragoste mare şl ne 
fericiţi". 

Întreg actul este un poem In pro¬ 
ză, exprimă parcă ceea ce n'a îndrăz¬ 
nit în poezie, gest ascuns sub costu¬ 
ri lui Poltchlnelle, personaj al Co¬ 
mediei de) 1 'Arte retrăit pe o pânză 
de Plcasso. Din trăirea de vis ne deş 
teaptl finalul complet neprevăzut,**- 
terllnklani ullse strlglnd-o la des¬ 
părţire pe Nauslcaa se trezeşte întră 
şlşind o piatră, "robită somnului *î 
mineral". Poate să constituie una din 
viitoarele "Pietre la care mâ'nchl- 
nal", Venus din Milo, sau Galateea 
Iul Plgftallon, 

Acest contrast dintre vis şl reali 
taie pare să fie comun cu unele vizi¬ 
uni dramatice ale lui G, Hauptmann 


CRONICI 



IDEI, OAMENI, FAPTE 


TRAIAN CHELARIU, 
omul şi opera 

m 

DRAMATURGUL Sl SCRIITORUL 

* 

jAU 

DESPRE LUMEA DURĂ A 
NE ^VISULUI 




trecute prin iluzia surpaţi ta un lld 
de biserica romanic» din "La grande 
Meaulnes" de Al, Fournler. 

Pe aceeaşi direcţi» a "Baladei 
patine" dar mat realist» |1 
de vreun cusur scenic este "Acolo ,n 
deltă", mit şl poveste d*-ase«n1. Ac¬ 
ţiunea se petrece ia gurile Dunării 
sub umbrele şl vr»)1!e ostroavelur d» 
pe ape. Şl de data aceasta Ir. Cheia- 
rIu reînvie în principal taina loturi 
lor după modelul povestirilor f*M»j* 
tlce de Vast le Volculescu. blmtl* J» 
nări mirosul de stuf şl P«Şte a d» * 
tel dunărene. Povestea real» a un» 
Iubiri vinovate răzbunate asupra do 
Iul aduce In Joc destinul Ireduc* 1* 
din tragediile antice dar pogorât» 1' 
pragul zilelor noastre, fără să rug * 
neascl însă cu ceva, ne aminteşte 
unole piese ale Iul tuger.r 0'NelH» S 
cotim "Acolo în deltă" ca pe «"ui d r 
apogeul teatrului chelarlan. 

Pornit din humorul sănătos p«P u ,r 
se vor naşte Cele patru episoade «du 
nate sub titlu) din "Nlzdrlvânl 1 
Iul PIcall*. Registrul este 
Anton Pann, 
curat prin 
Iul 


rolsmul de haiduc al eroului sadovenl 
an, Cozma Racoare. Artistul doreşte 
neapărat sl ne arate cit de întinsă 
poate ft Inspiraţia sa. 

Ultima piesă de care ne ocupăm, Dom 
Juan, fantasie dramatici în l? tablo¬ 
uri, reia teatrul de Idei al lui m*- 
bbel sau din altele ale aceluiaşi Ano 
ul1h. Toată greutatea o dă faptul vă 
după ce dramaturgia spaniolă, Puşchln 
sau Mozart ne-au prezentai un anumit 
donjuan, terminat cu răzbunarea loma^ 
dorului, este dificil să admitem fi¬ 
gura chelarlanl, a unul Oom Juao în¬ 
drăgostit de absolut fl esenţe, chiar 
daci lupta Iul contra tiraniei apare 
lăudabilă. 

După cum cred cl am reuşit si arăt 
piesele lui îr. Chelariu nu pot fi so 
cotite drept bucăţi pentru teatrul de 
studio, fltcare din ele exemplifici 
un anumit gen cu un loc bine meritat 
lângă teatrul lut lucian Blaga unele, 
altele alături de realizări nai clasl 
ce, îti general valoarea lor literară 
nu poate ft contestată înafara celei 
dramatice, atât de rar adunate feri¬ 
cit Tn aceeaşi piesă* 

In proză.’tot posti*» se pubIKl î* 
editura Hlnerva anul !*?•’* voIumuI ' n 


al 1«* 

fiul lui Pepelea, dar >t^ 


tltulat ‘Necunoscuta", cu lă -ovele, 
prezentare de mircea «cri, $1x,t*,* w 

CU. 

Ca şl teatrul, n»c1 scrierii* ţ* 
prozl n<x pot fi cuprins» tetr'r 
rl forwjli, unele sunt 1nstebt«n«* eo 
rnentate de pe margini ca de pildă “ 
"Clara Corora-, deţroperă mar*,. 4 de- 
vlratl artă Tn dăruirea , 0*1 danuţn* 
re pe rărrj. Alteori fragmentul de 
viaţi c, în ‘Răzbunarea uncMglyl Ma¬ 
tei", geniu întreţinut prin corespon¬ 
denţi cu sora sa, se profilează dea¬ 
dreptul bizar c«'n povestirile lui PI 
randello aparţinând <vm;1ul cv floarea 
P» fată, subînţfleglnd prin el ridico 
Iul sl ratarea faptei exact invers* 
‘Clarei Corona* de ung* fncl se poate 
deduce repertoriu) larg, sărind de ta 
o extremă contrară, la cealaltă. 

Sublimi visat e cultivat Tr *Paju 
ra", pasărea din basm a satului slml 
boltzeaza copilăria pe veci apusă pe 
cind Tn ‘Necunoscuta* clntatâ ca'ntr' 
un poem de Verlalne "Ou est la f*am» 
gue Je cherche" frecvent văzută Tn 


vis, Tn realitate numai odatl, ca vă 
.chinte câteva vorbe banale. 

Oe multe ori fabula coboară In via 
tl cu o morală «h, rar amari raportată 
1» v«lor1le etice presupus a fi cu¬ 
prinse Tn legile universului din care 
existenta tnana face parte. Roata es¬ 
te o dureroasă analiza a îndrăznelii 
experimentată plnă la proprie externi 
nare. Zidul îl prezinţi pe ce* ce d㬠
râmă un zid în dosul căruia prăpastia 
B Î1 înghite. Inutil să mal Insist asu¬ 
pra Interpretării ce se poate da po¬ 
vestirii, zidul fiind tradiţia, echi¬ 
librul omenesc, clasicism! autorului 

Pe această cale ajunge* la "Subte¬ 
rana", relatând despre munca inutil» 
a unor Indivizi pierduţi Tntr'o subte 
rană. Teroarea prăbuşirii fcafAlene du 
sl Tntr'o galerie comandat! mec*«1c 
dup» legile robotului cnuelllan, pri¬ 
meşte rezolvare pin» la urm» în găsi¬ 
rea luminii, încăodată criticul supra 
realiştilor şt a Iconarilor îşi d*s- 
voltl’viziunea salvării posibil» a o- 
rwnlrll, post* toate bolile spiritu¬ 
lui, exact ca în proza lut «ans Caro- 
ssa citat într'iltl parte. "Lvmiina ca 
re le strâbătea era încă tulbure, 1- 
vlnow-s» c» prin slte.pâlemjeotte.dar 
toate acestea nu mal aveau nici un 
fel de Importantă. Important era cln- 
tecul. >1 noi îi clntam. II puteam 
ctntal Răsti nl se încletau î« noroa¬ 
iele de Jos, ce ne păsa însâfhoi cln¬ 
tam cântecul 1 Cântecul nostru! >1 din 
el creşteau ceruri, mal Inalte.mal bu 
ne, ceruri înţelegătoare sl lertltoa- 


un final patetic c» cel din Pro- 

i de tichii. 

)v#1a "Subterana" constituie una 

ele mal Izbutite lucrări aîe 11- 
ur11 romane d» dup» al doilea 

ii mondial. 

icapabtl de a owrl animalele c* 
:or, va lega prl***"*» *•" 

rindu-le dup» exemplul scriltoru- 
tlaslăl. Jac» london. Dram este 
I, prieten al stăpânului slu pa 
ţi poartă în legendă. Cu dl m»*- 
a n» parte dtn om. 
fârşitul şoimului privind cartea 
1«1 devenită astfel pradă a faml- 
sale constituie de bună seam» ca 
per» scriitorului nuvtru. 
n continuare avem strânse un nu- 
M nuvele î" <*" ™ Un 
texte realismul tratindu-1 natura 



In toate povestirile tale 
Guy de Maupassant. 

}n *T*t»l‘, revenirea plvfr telul 
■wrt la fiica sa doctoriţă în sala de 
autopsie nu e vorba atât de macabrul 
gotic maupatsânt lan din ‘«âna moartă* 

cat dc fantasticul cu predilecţie a- 


ul 


chelarlan* fără 
"JumaleT** sal*. rXxol 
v-o st-a comd 
dfn an«i jg?g r V * 

:\n ot^l Tltu '•sîoretrx t 
Tn Cuîture anast rl. Vt 

probabUă.a Istoricului, fr, 

se referă tr paginii* \»U pi 
la T*orelucirile »♦ vremi 
ite, J«r*i>ul TI ser veste -ml 
pentru Interpretare» ti tud* 


că tlnex» seama c» vr.M Psihiatrii 
îunr vedici cl pi1ncl>-jl. In r.di 
spirituală a iul Tralan Chelariu 
V. Papi 1 lan dar sl cu alţi scrltt 
medici ca Duhamel, Cronln şl sl n 
uităm pe Hans Carcasa, nu poate fi ne 
glljatl de viitorul slu exeget. 


prîului eu interior. Wn aceste 
•c-^lve fragpantel* publicate '71- 
'n’e îl *j*i ra mea* de ed. >*nieev tin 
laşi, 1S7B, 1» fie am vdtoga Şl ‘Pie¬ 
tre la <: ire nâ'rvMnal*, ne des«»’•,- 
’esc prepnndert.nl descrierile ţi \ 
presille sale, trecute prin filtrul 


Felul mei sus precizat devin# şl 
mal evident In ‘Doi oameni", unde bo¬ 
gătaşul reuşeşte tă-1 la celui sărac 
pînă şl nevasta, sau Tn "Clondirul" 
descoperit de doi bătrâni porniţi Tn 
explorarea unei presupuse comori."Fa¬ 
gul* asemenea 'Roatei" descrie o alt! 
moarte Inutilă întâmplată la doborî- 
rea unul pom Iar "Lutul" zugrăveşte 
greutatea oamjtuf de a se despărţi de 
casa Iul, atras ca de un magnet al 
neantului de mirosul jilav al lutului 
alunecat să acopere totul sub *asa 
Iul amorfi. 

Şl aceasta nu e totul. In "Frigul; 
mama cu fiul scMIod se lasă arsă de 
vie clnd la foc casa şl Tn tflrsit Tn 
•Noaptea" un tiran Îsî tale cu bri¬ 
ciul mina Infectat! fllmdcl din cot 
n'o dt nimănui. 

Heîhdoios cl tn aceste nuvele Tr. 
Oelarlu îl atinge pe Imtl Glrlemv 
din "Innecatul", una din marile reali 
zări ale literaturii române. Sublini¬ 
em cl autorul acesta a fost influen¬ 
ţat de Maupassant, a şl tradus din el 
de altfel. 


gândului şl nedltatlel, jln Italia,A- 
ustria vi Franţa, Uri cutreerat.i» iln 
«uz*e î" swee. Prin perspectiva aml * 
titl, 'Mle-el p’ace claritate» s) fr* 
aaxseţra construcţiei* trece în revis¬ 
ta tntr'un spectru larg Intelectual 
mai tot ce-a văzut: de la Netre Pamat 
de Paris la lan Pletro lin toxi4,<*e ’a 
botticeUt, Rafael, Nlcnelamgein, la 
BOudelle şl le Corbousler. O deosebi¬ 
ţi atenţie se dl sculpturii greceşti, 
Venerele în *armori, Apolo dtn telvm- 
dere ţt Ntae din Samotrahe, arecit|n- 
du-sl înciodatâ spiritul slu profund 
clasic. In treacăt amintesc cl prl* a 
ceste calităţi Tr. Chelariu se îr<e- 
drearl în curentul neoclasic al cul¬ 
turii româneşti inaugurat ie V. rte- 
»an şt G, *b<mu traducătorul |1 iadei, 
continuat tn poezie de ton Blllat, î. 
Volculescu si Ungă ei, A>. Phlltppl- 
de. 

Spaţiul nu-mi cermtte sl mă ocup 
îndeaproape Cu consideraţiile lui asm 
pra artei, dar el» sunt oe o deosebi¬ 
tă fnmmiset» şi profunzi»*, relevă un 
autentic exeget de artJ, poet în cele 


Proza iul Tr. Chelariu posedă ca¬ 
lităţi majore în ea. lipsită oe dure¬ 
rile versului făcut, apare perfect ci 
zelati ţi finisată până în aminele . 
Claritatea, ordinea atît de caracte¬ 
ristici firii sale, se r!sfrlng,ca Iu 
ceaflrul pe lacuri, de parcă vin sl 
întărească părerea sa că ar fi fn prl 
■Sil rlnd poet epic, după concept 1 a 
noastră de fapt obiectul aparţine va¬ 
nul lirism sul ,'«ner1s, cu* n»-»« 
trudit să irităm, stilul lor, MlnKă 


cu program, de a fi conform unul pro- 
ces-»»rbal, d» Camll Petrescu sl *ai 
departe până astăzi dintre cel mai cu 
noscut 1, Je Mire»# Cllade. CaliPîlăs- 
ajI adică frumuseţea poetică a verisu 
lut, decurgând spontan şi nu artlMcl 
al manleristtc etalată, aparţine pem- 
X»1 lut Argbezt.chiar si în «#1» 9ii 
scurte tablete vunt mici poeam în pex> 


zâ. 

La Tr. Chelariu ca la ¥. Posteuci 
din ‘Băiatul druawlut* vau alte scri¬ 
eri în proză, stilul apare drept un 
fenoamn natural legat de lv^ina codri 
lor şl cosmlnulyi bucovinean. V* Tm* 
părlâşesc ideile »ut G. IbrâHeanu că 
tot ce este valoros în literatura ro¬ 
mânească se «aste în Moldova, dar pe 
de altă parte nu se poate tăgădui c» 
acest pământ est» leagăn a» #1 » 

ca pentru cultura elenă. >♦ ca să- I 
vontraiîc chiar, pe fostul director 
«I «iutii roma<9şti aşi ’ f ‘ 

Chelariu este un «t* 1 **' tiemănltor 



tli, apoi filozof, j«ul ce :»ută 
fel ca Cile Faure, nu atlt lescr!- 
a rxactl cit spiritul ascuns al 
iwlor, în această ramuri este ce 
urantl un deschizător de dnea la 

Mal amintesc Jurnalul nepubUcat, 
lt de nln» fh manuscrisul pus la 
poziţie de dl. î. Bendevcu,prl>imd 
I Iul cel m»t tragici dintre WSâ- 
7, când privat le orice posibilii» 
de existentă se »ede silit să ’u* 
z» U ecarisajul Capitalei, t" *• 
pa de oeratizare.utmeite tenul sie 
derat conform devizei aplicate: O 
fhtelept nu dlspereazl*. Cu toate 
erintele din marea închisoare cum 
dvenlt tara îm ace» ani, Tsl ;ă»a> 
resursele necesare Sl puterea sl 
dedice scrisului. UI*» f h 
t răstii v-imvaU e buna oarte din 
croata sa ^m*râ. eonmdtmd ca şi 
, itaJlna, cl poezia are rolul de 
nălta pe î* ajuţi vă învingă 
să te învingă. ma*ivt*Uu-l •i* <•* 
i spinilor Golgothei. 

Impresionează răbdare* s* de miel 
if»d în căutarea Sraalulwi Inimii. 
t i *re referinţe oe la > serie de 
lităţî ca arghezi, Tvadcr vtanw ii 
li, partidul ti** S» ivmj*»tr«z» 
«I este mal putemK decât toţi ii 
ar daci Tr. Chelariu nu are mici * 
â, este fortat s'o ispitească «• 
ea de a fi o «aloare, în c^Kuren- 
îndure batjocura ticăloşi 1**. 
H*autcriiu1 idaU ^jUcat turn * p 
























MARTIE 


fM.W 



Capitolul 2 din manuscrisul 
BĂIATUL DRUMULUI 
de Va8ile Posteucă 

- LĂCRIMUS - 


LIBERWE* _ 

Povestea mamei, fantastică. In Ima 
glnlle si pelsagllle căreia, ne ador- 
mla, In copilăria dela Stăneştl, 

Lâcrlmus era fecior născut în la¬ 
crimi. Cănd s'a născut el, ursitoare¬ 
le i-au sortit ştirea lacrimi lor.Avea 
fraţi si surori. Erau opt copil. El, 
cel mal mare. Tatăl 1-a murit, pe câm 
pul de bătaie, pentru împăratul.Lăcrî 
mur, copilul lacrimilor! Băiat frumos 
ca bujorul, tare şi mlădios ca gSnjul 
de pădure, cuminte ca bătrânii şi sfl 
os ca o fecioară. Lucra câmpurile şl 
aduna recoltele si era toată nădejdea 
casei şl a familiei, conducător şi 
purtător de grijă fraţilor mai mici, 
dar nai ales, mândria şi mângâierea' 
mamei: Trebur sa creşti ca un stejar. 
Ti repeta mama, si să te porţi Tn cin 
stea şi omenia satului, sâ-i baţi şî 
sâ-i linişteşti pe cel răi si gata de 
hârjoană, cu ochii si cu înţelepciu¬ 
nea cuvântului. Si Lăcrimus a crescut 
ca'n poveste, de li se scurgeau fete¬ 
lor, ochii, după el. La borâ nu era 
nlmenea-nlmutâ să-i calce pe dinainte 
Parcă era merit să domnească peste o 
împărăţie, nu peste un cătun. De-atâ- 
ta bărbăţie si omenie, spuneau oame¬ 
nii că lui Lăcrimus li răsare soarele 
drept în Inimă. 

Oar într'o zi s'o întâmplat să se 
stingă toate focurile în sat, în toa¬ 
te vetrele. N'a rămas vatră aprinsă 
nici în satele vecine. Bătrânii s'au 
sfătuit şl au hotărît că din bleste¬ 
mul acesta vor putea scăpa numai tri¬ 
miţând după foc, pe cel mai viteaz 
şl mai curat dintre feciorii satului. 

SI pe cine să cadă alegerea,pe altul, 
decât pe Lăcrimus? 

într’o seară epitropii satului 1- 
au suit pe Lăcrimus într'un fag înalt 
ca să chitească încotro se vede vâlvă 
taie de foc, ori măcar scântei de va¬ 
tră aprinsă. Şi a doua zi a pornit 
Lăcrimus în lume, între răsărit şi a- 
mlazl, direcţia în care 1 s'a părut 
lui, din fag, că vede o slabă zare de 
foc. Tot satul l-a petrecut pe Lăcrl- 

până la crucea din drumul cel ma- 
r e. Mama a plâns amar pe umerii lui, 
şl 1-a spus: Uite, odorul mamei, îti 
dau si lacrimile mele, pe lângă ale 
tale, date de ursitoare, ca si le mai 
plângi odată şl să ţi se facă dor de- 
acasă, să vii înapoi, s2 nu ne laşi 
ultatî. 

Şl aşa între scâncete, lacrimi şi 
urări de drum bun, menite a bine si 
frumos si de jalea fetelor care-1 Iu¬ 
beau, dus a fost Lăcrimus al nostru ! 
Bâtea repeoe cu picioarele cît alear- 
ga soarele, zi de dininicloară pânâ'n 
seară, şi în flecare seară se urca în 
tr'un copac ca să vadă focul. Şl cu 
flecare seară focul 1 se părea tot 
mol departe. Cât c fi mers asa, popo- 

3J»WC , 

Cu nopţile si măsurănd zările, numai 
cerul ştie. Şl într'o zi, lată că dru 
mul l-a dus la malul unui rău mare, 
tulbure şi lat, cu mersul apel rotat. 
Malul celălalt al răului de-abia-1 ve 
deal cu ochiul pe vreme limpede. De- 
abia acum si-a dat seama Lâcrlmuş, că 
de toate cele a învăţat acasă, numai 
înotul nu. Şl apa venla în valuri m⬠
nioase, negre şl pline de spume, şl-1 
umplea de spaimă. $1-a croit cu cuţi¬ 
tul dela serpar, o prăjină înaltă si 
a Intrat să încerce vadul. Oar îndată 
a trebuit să se întoarcă înapoi. Cât 
putea el cuprinde cu ochii .ţipenie de 
om. Parc'ar fi mers vieţi de-arândul 
prin pustie. 

A venit seara şl s'a lăsat greu în 
tunerecul. Lăcrimus şl-a astâmpărat 
foamea cu ce buruieni a putut găsi si 
s'o culcat, punându-şl pumnul drept 


perina. A adormit legănat de vuetul 
valurilor mânioase si adânci. SI s'a 
făcut că a avut un vis frumos,cum nu¬ 
mai copiii meniţi şi aleşi pot visa, 
numai odată în trecerea lor prin va¬ 
lea pământului. SI numai aceia care 
se roagă cu Inima smerită. Cum sta el 
pe mal şl se ruga lui Dumnezeu sa-1 
treacă dincolo, a tras la mal,ca din 
nicăieri si de necând, un moş cu o 
cioboacă. Un mos bătrân ca de când lu 
mea, dară cu faţa tânără si cu zâmbe¬ 
tul ca soarele. L'a străpuns pt Lâcri 
mus cu privirile ca nişte săgeţi de’ 
foc si l-a măsurat în toate felurile 
pSnă'n măduvă si'n cea din urmă adie¬ 
re de gând. 

-Şl zici că vrei să treci dincolo, 
hai?! 

-Păi, aş vrea, moşule, s'a plâns 
Lăcrimus. Că uite şi uite cum îi po¬ 
vestea. M'am pornit după foc şi pe zi 
ce trece, zarea focului îi tot mai în 
depărtată. Si tare mi-i ruşine să mă 
întorc la ai mei, fără cărbunele a- 
prins. Fără mama-cârbunelui ori focul 
care doarme somnul adânc şi trebue 
trezit ca să se prefacâ'n pară şl căi 
dură. Şl acuma, asta e: n'ai fl.mâtă- 
lutâ bun, moşule să mă treci cu barca 
peste râul acesta mare? Câ eu înota 
nu ştiu si vuietul apelor adânci mă 
înspăimântă. 

-Te-ol lua eu.dragul moşului drag, 
dar s'ar cuveni să ştii că trecătoa- 
rea asta nu-1 de toată ziua. Eu trec 
cu barca, pe câte unul ca tine, numai 
la şapte vieţi odată. Şl trebuie să 
mal afli dela mine că alsta-1 râul ui 
tării. Ai să uiţi totul din urmă şf 
ai sâ dai de ţărmul dragostei si de 
timpul netinpului. Şl n'ai să al tu a 
tâtea lacrimi, câte ti s'or cere ca 
să-ţi plineşti chemările vieţii.Ai să 
dai de fundul ulcloraşulul cu lacrimi 
si vel intra în pustia cea mare şl fă 
ră capăt. 

-Lasă, moşule, a zis Lăcrimus. Voi 
bate şl eu depărtările spre vatra fo¬ 
cului cât m'or ţine lacrimile. Ba ml- 
aduc aminte câ, la plecare, mi-a dat 
şl mama, lacrimi de-ale ei. Poate câ 
ml-or ajunge. 

Lăcrimus nici nu-si dăduse seama 
câ ajunsese departe, departe de lumea 
noastră, în împărăţia viselor.Nu ştia 
câ visa. Ş1-a făcut cruce şl-a rostit 
în genunchi rugăciunile ce le învăţa¬ 
se dela bunica şl dela mama şl a s㬠
rit Tn cloboaca moşului. In barcă. Şl 


călătoria pe ape a fost lungă şl grea 
Lui Lăcrimus 1 s'a părut o suta de 
ani. Când se plângea că nu mai ajunge 
la ţărmul celălalt, moşul îl certa şi 
mângâia: 

-Ai să te înveţi numai tare greu 
cu timpul-netimpului, dar şi mai greu 
de învăţat e uitarea. Că uitarea în¬ 
cepe de-abia la capătul unde ni se Tm 
blânzeste şi limpezeşte gândul şi un¬ 
de mintea devine vederea cea de dinlâ 
untru, vederea cu inima. 

Şi cine ştie cât or fi mers pe a- 
pe, destul câ într'un târziu,şi-a pu¬ 
tut da Lăcrimus seama că au dat de va 
dul cel adânc si mânios al apelor, şi 
isbitâ de valuri, barca mai-mai să li 
se desfacă'n bucăţi. Moşul a început 
a slăbi şi a trebuit să treacă Lăcri- 
muş la lopeti. SI cu mare greu a ie¬ 
şit din şuvoaiele mânioase si din pli 
sele sorbitoare de adâncuri.Ţărmul de 
dincolo o început a se zări mai bine, 
când moşul a prins a slăbi si a răsu¬ 
fla tot mai greu. 

-Se vede că mie mi se plineşte ve- 
deaua şi pragul, scumpul moşului. Eu 
de-acuma ducu-mă mă cheamă.SI-1 drept 
si bine aşa, că în împărăţia timpului 
-netimp niciodată n'am intrat doi ori 
mai mulţi de-odată. CI numai unul sin 
gur-slngurel, că asa-1 legea şl bles¬ 
temul omului botezat în taina netimpu 
lui: să fie singur cu dorul şl să nu- 
si mai aducă aminte. 

Din ţărmul nou, Lăcrimus a pornit 
iară pe jos, spre inima împărăţiei de 
dincolo. In drum. Dumnezeu l-a încer¬ 
cat în multe feluri. Şi la flecare în 
cercare, el a vărsat o lacrimă din uî 
cloraş şi lacrima s'a prefăcut în dri 
goste lecultoare. A lecuit gângănii" 
păsări şi animale bolnave, şl a tot 
mers spre Inima împărăţiei, uitând de 
foc şi de cei de-acasâ, şi nedându-sl 
seama câţi ani au trecut de când a 
pornit în lume ca să aducă mama cârbu 
nelui aprins care doarme somnul cel 
mare. 

Până la urma întâlneşte o fată or¬ 
fană ca şl el, pe Naruja. [mama ştia 
câ tata nu va mai veni din bătăliile 
împăratului Franz Joseph şi că vom ră 
mâne orfani şl singuri). Fata Ti spu¬ 
ne bun venit şi nu-şl poate lua ochii 
dela el. Câ Lâcrlmuş odată ce a tre¬ 
cut râul uitării s'a făcut şl mai voi 
nic si de mii de ori mai frumos sî 
mal dulce la grai şi la cântec. Dar 
mai ales drăgăstos şi omenos la tăce¬ 


re. 

Naruja nu-si mal aducea aminte de 
părinţi. Se trezise pe lume orfană,ne 
câjlnd şl suferind amarul vieţii prin 
strâlni, până ce într'o bunS zi,a por 
nit pribeagă în lume. Acuma rătăcită 
în împărăţia asta, nu-şl mal aducea a 
minte de trecut. Se lăsa legănată sî 
adormită de frumuseţile de ral din ju 
rul el si ştia numai câ Sfânta Vineri 
a trecut-o, în braţe, peste o apa ma¬ 
re si adânca. Sfânta Vineri a păşit 
peste valuri ca pe uscat, certandu-le 
când veniau prea furioase. 

Cum au prins drag unul de al tul,au 
hotărît câ-1 omeneşte şi creştineşte 
sâ facă nuntă. Zis şl făcut.Oar nu tu 
nuni mari, nu tu vâtăjei, nu tu drus- 
te! Cum s'o dreaga şi s'o aleaga? 

SI s'au legat să-l ia de nun mare, 
pe sfântul soare, şi de nună pe sfân¬ 
ta lună, de vătăjei, vulturi mari si 
porumbei, şl de druşte, roiuri de al- 
binl si muşte, şl luceferii cel proas 
peti, le-au venit din cer drept oas¬ 
peţi. 

Şl spunea mama ca la sfânta sîujba' 
a cununiei când soarele şi-o topit câ 
teva raze de le-o rostuit coroane pe 
cap şi Inele pe degete, au trecut ca 
să le dea binecuvântarea si Moş-Lun- 
traşul cu Sfânta Vineri. Au trecut 
prin marginea cerului, în cioboaca de 
aur şi le-o trimis urări de departe. 
Şi nunta o fi durat mult de tot, mai 
ales dacâ am încerca să măsurăm clipe 
le şi zilele netimpulul cu coada de’ 
ciocan a timpului nostru. Şi s'au ase 
zat gospodăreşte tinerii noştri însu¬ 
ratei şî au cuprins pământ şi avere 
multă, de nu-şi mai ştiau hăţurile si 
pietrele de hotar. Si le-o binecuvân¬ 
tat Dumnezeu viaţa cu copii frumoşi 
si cuminţi de-a mai mare dragul. 

Vasile POSTEUCĂ 


VOINICEASCĂ 

Iatagan din soare rupt, 

Şapte ani putere-atn supt: 

Şase ani la sdn de maică 
Ş J un alt an la o ursoaică. 

Şi-apoi, — frunzele cucutii — 

Alţi opt ani am supt din butii 
Vin ca sângele de ciută. 

Dorurile să-mi ascută; 

Vin cu sănge de vuitană, 

Gândului să-i puc pană; 

Vin cu sânge gros de lup, 

Ca să-mi stea la pătulă’n trup! 

Vin cu suc de buruiană. 

Inima să n’aibă rând!... 

Azi, c’o mână piatra morii 
O reped ţi ’mprâftii noriiI 
Frâng, pe după gât, un trunchi, 

Şi-mi dă codrul in genunchi! 

Chiui lung, fi fiarele 
Vin fi-mi ling picioarele /— 

'tiu să-mi cule cuvântul, peste 
Basme fără de poveste 
Şi «i cânt fura voroave... 

Din luceferi fac potcoave, 

Căci in grajdurile mele 
Roibii-s potcoviţi de aţele 
Şi ocale man de vise. 

Pentru drumurile 'nchise!... 

Noaptea, dorm pe-un braţ de joarde 
Lângă paloşul ce arde. 

Şi, in somnul meu, sub gene. 

Ies, din lacuri, Sânziene, 

Şi, uitdndu-fi apele, 

/mi sărută pleoapele, — 
s>i. până cad zările, 

Iţi împart comorile: 

Ochii cu livezile, 

Sănii cu zăpezile. 

Gura ou mărgelele. 

Coapsele cu stelele! 

RADU GYR 










Crâmpeie din viaţa de ieri 


-OAMENI NECĂJIŢI- 


Era anul 1951... 

In casa lui Sinrion domneşte mare 
nelinişte. Femeia, cu cei trei copii 
mărunţi după ea, umblă de la bucăt㬠
rie la grajd, se duce de vede Joiana, 
care le îndulceşte viaţa cu laptele 
ei, -şi înapoi. Mâine este ultima zi 
când va mai merge să o mulgă şi să vi 
nă cu suştarul plin de lapte spumos 
şi cald, din care să bea cu poftă co¬ 
piii... Nu-i este de ea! Va trăi cu 
ce o mai da Dumnezeu, dar cu ce le va 
astâmpăra foamea celor trei guri,care 
aşteaptă de cum se face ziuă? 

Omul umbla de colo până colo prin 
sat. S'a dus la "tovarăşul" primar de 
l-a rugat să pună o vorbă bună pe lân 
gă perceptor, ca sa-1 amâie cu plată 
cotelor pe câteva săptămâni. 

"Azi, mâine, se desprimâvâreazâ.M' 
oi duce la lucru la oraş, oi face ce 
mă va învăţa Cel de Sus ca să-mi pot 
plăti dările cum vrea stăpânirea, nu¬ 
mai să nu-mi vândă vaca, singura nea 
nădejde, pentru traiul si-aşa destul 
de greu. 

"îmi vor muri copiii de foame! Nu 
• vedeţi? Iarna s'a lungit mereu,iar de 

lucru la colectivă nu poate fi vor¬ 
ba!" 

Primarul a dat din cap, spunându-i 

doar atSt: 

-"Daca aşa este legea,eu ce-ti pot 

face? Treci pe la biserică unde te'n- 
chini si., vezi, poate te-o ajuta po¬ 
pa! De, eu sunt şi autoritate în sat 
şi nu mă pot amesteca în treburi de 
astea!" 

Omul a luat-o încet spre biserică. 


unde, în apropiere, locuieşte si p㬠
rintele; dar parcă erau învoiţi cu to 
ţii, sau făcuţi din piatră, căci nici 
unul nu-i putu ghici focul durerii ca 
re îl mistuia. 

Inserase şi Simion tot nu isprăvi¬ 
se cu atâtea rugăminţi pe la toţi ma¬ 
rii satului, ca să pună o vorbă sau 
să-l ajute cu un sfat în necazul care 
dase peste el. Pentru una mie lei da¬ 
torie la Stat, o să-1 vândă mâine va¬ 
ca lui care îi hrănea casa!... 

Tot pământul se învârtea în jurul 
lui, ca şi când ar fi fost o jucărie, 
iar el mergea izbindu-se cu pumnii în 
piept, parcă s'ar fi luptat cu sine 
însuşi. 

In poartă o umbră îl aştepta nemis 
cată şi totuşi lui 1 se părea că îl â 
meninţă. Se apropie, îşi făcu o cruce 
si trecu iute pe alăturea. 

-"Eu sunt, Simioane!", se auzi gla 
sul stins al femeii care îşi aştepta 
înfrigurată bărbatul ca să ştie ce-a 
făcut cu păgânii de oameni. 

-"Nimic, Marlo! Mâine or să ne vân 
dă nemernicii comoara! Or să ne-o vân 
dă aşa cum vinzi tu o cofă de lapte! 
Or să ia bani pe ea, 1-or trece la da 
torii, iar noi si copiii om răbda foi 
mea!" 

In zori femeia a luat şuştarul.s'a 
ous la Joiana, care, neliniştită şi 
ea, de parcă ar fi înţeles jalea st㬠
pânilor, a dat parcă mai mOlt lapte 
ca de obicei.După ce din ugerul stors 
n’a mal picurat un strop, femeia şi-a 
sărutat vita pe bot, pe ochi apoi, cu 
braţele încolăcite peste grumazul a 


nimalului, şi a rămas plângând Tn ho¬ 
hote. 

Omul s'a sculat si el, dar n'are 
niciun astâmpăr. Vorbeşte cu câinele 
lăţos, îi spune şi lui necazul, apoi 
cu cele câteva orătănii care umblă 
flămânde prin bătătură. 

In faţa casei se opreşte o căruţă 
şi din ea sare sprinten perceptorul. 

-"Hai, Simioane, scoate vaca si o 
leagă de codârlâ. Mai repede,căci p⬠
nă ajungem la ORACA, e drun lung!" 

Dar cum putea omul să se ţină tare 
când cei trei copii s'au sculat şi 
desculţi şi goi îl ţin de zSbun, ru- 
gându-1 să n'o lase pe Joiana ca s'o 
ducă la abator? 

încruntă din sprâncene, îsi trase 
căciula peste ochi ca să nu mai vadă, 
peste urechi ca să nu mal audă. SI nu 
se mişcă. 

Sta ca din piatră, aşa cum este i- r 
nima celor care îl lasă*acum fără sin 
gurul sprijin. 

Perceptorul l-a luat de mână şl 
mai mult forţat l-a urcat în căruţă. 

-"Hai, ca să vezi cât ne-o plăteş¬ 
te tovarăşii de la ORACA, nu cumva pe 
urmă să-mi aud şi vorbe că te-am în¬ 
şelat!" 

In urma căruţei cei trei copii ţi¬ 
pau cât puteau; "Joiano!" 

La ORACA, perceptorul nu s'a toc¬ 
mit, a luat banii pe vacă, i-a făcut 
socoteala omului, scoţându-1 încă da¬ 
tor pentru plata transportului. 

El.n'a putut scoate niciun cuvânt. 
Târziu doar, când căruţa era gata să 
pornească înapoi spre sat,omul s'a ru 


gat să-l ia şl pe el. Nu mâncase nil 
mic toată ziua, n'avea nici un ban si 
drumul era greu. 

-"Da, dar vei plăti drumul,căci nu 
sunt caii mei ci ai colectivului!" 

Simion a făcut semn cu mâna că poa 
te pleca, si încet, ca unul sculat du 
pă o boală lungă, a luat-o cu paşi mă 
runti spre sat. 

Când a ajuns la podul lung de pes¬ 
te Olt, s'a oprit şi, cu gândul la Jo 
îana, s'a uitat în fundul apei lum-~ 
pezi ca lacrima. 

Câţiva nori o luaseră la fugă pe 
albastrul cerului, jucându-se Tn ra¬ 
zele soarelui care se pregătea de a- 
pus. 

In apa şi-a văzut chipul stors de 
foame si oboseală, apoi o umbră mare 
care, cu cât se retrăgea soarele, cu 
atât se lămurea nai bine. 

Era, aievea, chipul vitei coborîte 
în apă, ca să bea. 

I-a făcut semn cu mâna, a strigat- 
o. Ea însă nu s'a mişcat de acolo un¬ 
de o fixase privirea lui bolnavă. 

A mai strigat-o odată, apoi,văzând 
că nu-1 mai ascultă ca altă dată,a să 
rit peste marginea podului, cu grabă. 

Unde a căzut corpul lui greu, apa 
a sărit rotocoale în toate părţile cu 
un zgomot prelung ca un plâns, apoi 
încet a revenit la loc şi, liniştită, 
şi-a urmat drumul. 

Acasă femela, cu cei trei copii ne 
potoliţi, plângea... 


E. Henţiu 


Tara 

9 

[fragment] Aron Cotruş 

din mulţimile oarbe unu s'alege. 

gândul lui; rege... 

vorba lui; lege... 

vrerea-1: platoşe de neînfrânt... 

pasul lui; cutremur de pământ. 

veacul, sub trăsnete, în sbatere grea, 
îl zice cum vrea, 
îl botează cum vrea... 

la masa de lucru adună: 
azurul văzduhului lingă furtuni 
Şl lânga-o Inimă mal bună ca o pâine: - 
cruzimi de tigru, auzurl de câine... 

noua lui limbă 

fata ţârii o schimba: 

grâul creste mal plin din glia săracă, 

fetele se fac mai frumoase, sâ-1 placi, 

flăcăii, pentru el, 

se'mbracâ *n muşchi mal tari de-oţel... 
pentru-o rază din prlvlrea-1, ruptă, 
oricine-i gata, pentru el, să cadă *n luptă... 

bătrânii sătul de viaţă, ar vrea să mai trăiască 
sa stoe drepţi la vorba lui împărătească... 

puşca, tunul, tancul, cu botul în tină 
i-se închină... 

pacea-1 mal pace, războiul - mai crunt... 
pentru el sunt toate-aşa cum sunt... 
ochii lui cu mii de uitături de-odată 
strâfulgeră şl scoală în picioare ţara toată... 


Tr. CHELARIU... 


[Continuare din pagina 13] 


ni ajuns la munca de deratizare. Epi¬ 
sodul respectiv din volumul II al "Ce 
lui mal iubit dintre pământeni", dupi 
părerea mea, constituie o mare reali¬ 
zare a literaturii române. 

Desigur umilinţele şi înjosirile 
lui Traian Chelariu 1-au distrus sănă 
tatea şl 1-au provocat sfârşitul pre¬ 
matur. Datorită stăruinţei şi dragos¬ 
tei soţiei sale Ecaterina Chelariu,u£ 
maşll celor ce 1-au schinjult morali¬ 
ceşte şi-au recunoscut vina si 1-au 
publicat parţial, totuşi suficient 
pentru a ne da scama de capacitatea 
mărci personal 1 taţi a lui Tr. Cheia 
riu cum am încercat să o arăt. 

Pe altarul activităţii scrlltoru 
lui şl poetului nostru, postum, se rî 
dicâ o Victorie a Spiritului, a Bine¬ 
lui, a Frumosului asupra materiei,rău 
lui şl urîtului, dar ea nu /a fi corni 
pletă decât atunci când neamul său 
îşi va fi recucerit libertatea pierdu 


ta. 

Despre tăria invincibilă, nemuri¬ 
toare, a creaţiei spiritului uman,Ar¬ 
ta, era convins fiîozoful.poetul,seri 
itorul si dramaturgul Traian Chelariu; 
se cuvine să încheiem cu următoarele 
rânduri ale sale: 

"Scrisul fiind chestiune de suflet 
si încă în gradul cel mai înalt al lo 
gosului, etosului si frumosului, te" 
faci vi novat dacă nu asculţi porunca: 
"Nici orice, nici oricum, nici ori¬ 
când, nici oriunde!" Chiar dacă te-ar 
durea răutatea acelora pe cari nu i- 
ai Invidiat, nici urît, SÂ-TI PARA Bl 
NE CÂND S'A PUS PĂCLA TĂCERII PESTE 
CREDINŢELE TALE: EŞTI IZVOR SUBTERAN; 
VEI IEŞI RAU LA LUMINA ZILEI". 


— SFÂRŞIT— 

Ovidiu Vuia 


Luptaţi împotriva 
comunismului 






































LIBERTATEA 


MARTIE 


^-■WII^ .1 . ,, , -_ PAG 18 

^■^MWppHpnp^i 

Madagascarul dr eP t tară a e ftl I 1 ■ ■ I [ V af .H 

vrellcr de pretutindeni. 111^ ■ ■ ■ I l" J I A Nn 

Această a avansată de J i 1 I " M M î,,™ 1 tarS 

■ |T Â « r 

du l ® L / al Amerlcîi. 

an renaştere a Israelului biblic c l ,!;? ? P ?' concentraţi în Mnal. 

stat evreiesc, va duce la un conflict ■% *£ ■ •■ 0+ m m ■ • ■ l(n .i ! V / â 1nch - iat * r ' zne.no 

flr| de sfârşit în lunea arabâ.15 ani llCIZbOClIPlP Stfftllll II Ic^e^a^ln^^".^ 5 * * * "T™ n ° u **î 

nai târ; iu , „ i« vji 194g . statul t .*'M4MWMICIC (JTUTUIUI l^rCiei *° dus °perand1 semlficus",de I 

-reiese lua fiinţă pe teritoriul Îs- —I — B - _ ^ _ # ♦♦ ■ • •*• *. r ‘ ,' 3 ;' ,re * i hrăneşte. 

raelulu. Biblic deschizând calea con- 0610 in Îll flTCir G Ci n nil CI III , î, V\ ' ' Srae,ien11 ocupă 
fllotului ar» de sfârşit. înainte ■■■■■■■■■ ^ 91 |JUI IVI III Jerusallmul şl completează cucerirea 

chiar de declaraţia oficiala a înteme ■ es - an -ului la 8 Iunie, In dlminea 

lerii statului Israel si Imediat după Ijl^tfAy^^llT ’ 3Ce e - 1 zile, vasul american 11- 

rezoluţia ONU de partltionare din a- ***“ 1^ berty este atacat de câtre forţele 

nul 1948. teroriştii evrei din grupă- combinate navale şi aeriene israelie- 

rile Stern. Irgun <,1 Haganah au dez- M €% DAD7TA 7—A m0± m mm ne * Si redus în de m1nut e' la o bia 

■ ănţuit un val de atacuri armate con- iHKlLn X n t3 tlntâ găurită. 34 de americani a- 

tra arabilor, culminând cu masacrul ——_ ■ * \m0 f l a ? i lâ bor(j au fost ucişi, alţi 75 

din dela Delr fassln in ca- 

re 254 de corii, fenel si bătrSM.şl- La 17 Septembrie 1948, n*d1atorul bombardează aeroporturile si alte zo cind-so]..";!, **** atUnCi 

au pierdut viaţa [vezi Libertatea Nr. ONU asupra Palestinei, contele Foite ne strateoiee din r-,int r'• , , l°~ . transmis a fost inter- 

4 S-44) înfrânând rezistenta pales- Bernadatte. nepotul regelui Suediei punde blocând Canalul de s!ez “prin* ni SÎ.S eoTde^î* * ^ 

tlnienilor neorganizatl, evreii cuce- Gustav al V-lea, este asasinat tmpre- scufundare vaselor aflate tn rl! r °° ’ "ord-vest. 

resc cartierul tatamon din Jerusallm, una cu ajutorul siu Colonelul Andră In aceste condiţii este ne • a C “ mare 9 reu tate Liberty -escortat 
Pamleh. Safed şl Belsan, şl distrug PWre Serat, de ca-tre teroriştii e- ore ^întl !, r? 1 ‘ " eritttl <* ^re distrugâtorul african Oako- 

total, ştergând de pe harta Păleşti- vr «1 din Stern. Motivul; Contele Ber zUtar 1* * . S ?" °* fr de 3 fl re “ ta " 3 a ^ uns în Ma,ta ^ 14 Iunie.Scu- 

rel alte 30 de sate si ccmunitâtl pa- oadatte proclamase In nt de «s Utollu^ ^lelsraellenilor de a fi confundat 

lestlnlene. corda statutul de oraş InternatÎonaT I h e a^r,cao,pre vasul american cu unul egiptean ina- 

In mod semnificativ, mâslinul -sim JerusalImului, locul de convieţuire rea Israe 11 enUn^a 0rt ^ a2ă retra 5£ n,c , este lipsit de orice bază de vre 

bcijl picii-, devine obiectul răzbuni milenară paşnici a trei religii nate si r >n eritor ’ t ' e oc u "* ce premergător atacului, avioanele 

ni si nil de pc*1 sunt s-ulrl din ră Armistiţiul Egipteano-lsraelian a ale Anei l^rFranrT^ Hti,re de '■«“"«•stere israeliene au urmat 

«Clnl şi arşi. * fost semnat la 24 feb. 1949. uXt de z t in J ’ ”*? “ r *’ ^ ^ tnda,un S4t. steagul .«rl- 

La 13 Mal Jaffa semnează actul de cel Llbanezo-Israellan la 22 Martie graniţelor ^irainte « Mart1e ] ^ 57 « a can era arborat, iar nunele Tn eogle- 

predare, ,ar a doua zi Statul Israel 1949, Jordano-Israelian la 30 Aprilie rea UNCF „Iul ^ , 3 , ?1 ? V,ZlM f " con<J1 ? 1i bur, « vizlbi 

este proclamat. si de cel Sirlano-lsraellan la 20 iu- | Câ or 9 an,sr ’ al ONU de Htate. Concluzia: atac deliberat asu 

Aproape Imediat trupele Egiptului 1 ie 1949. upraveg ere a acestor graniţe,rol a- pra unul vas prieten si susţinător” 

icrcanl-i. siriei, Iragului si uoa- Bazele acestui armistiţiu au fost r^!J“ rSSpUndere î 1 s ' Jcces 6Sn5 1a f v"Oamental al Israelului, era eviden 

rului, intră in Palestina. Din acel evtrem de fragile, ducând tn timp l a PeNo!da 4 19A7 U 19fi7 93n r Sm » în 1%? ’’ ta> 0ac5 vasu1 nu ar fi reuşit sâ 

«"•rt şi pana in zilele noastre. O- deslăntulrea celorlalte războaie din „s J ! 1957-1967 a fost o penoa transm.tă "SOS”-jl interceptat de că- 

rientu: Pljloclu va fi zguduit de şa- zonă. d tensiune şl constante acte reci tre flota americană, atacul ar fi reu 

se războaie majore cu perioadele din- In 1950 agenţii sionlstl aruncă Ir, Mta* In 10 fturiaL’n' 1 * 1 *? 16 dC 9r - ?1t * 3f ™ 1 f1 e,istat supravieţui 

tre ele dedicite actelor teroriste 4er slnagoge şl'locuinţe e'vrelestl în " ' H6€ 0r 9 aniîa T ia * tori ; s1 «evârul probabil că nu ar'fi 

dintre cele două seminţii semite din Bagdad, spre a forţa pe evrei să emi- E,1berare a p alest1ne1 [PLO] precum 1ţsit 1a ivealî niciodată, 

regiune: evreii şl arabil. greze în israel. In 1952 Gama) Abdel S< bratul e ’ drept Anna L a <*e Elibera- 0ar ce i- a determinat pe Israeli- 

: succintă analiză a forţelor com- Nasser, noul preşedinte âl roiptulul re a Palestinei [PLA], atacă din ce en1 să rişte o demascare publ 1 că a 

batanţilor din răzbelul din 15. Mal deschide calea îmbunătăţirii relaţii* Ce mi ' ^ B0Zi T 111e israelului.Is "niodusulul operandi 'emitîcus*? Vasul 

1948. ne este oată de către Generalul lor eglpteano-anerlcane în asa măsură râe ' U ' râspjnde Dompar dă"d instalaţi- Liberty, reactivat după ce) de al II- 

enoiez John fcagtt lubb. comandantul încât St. Unite iniţiază un "program îlL^Jstr^I eTî ? \ T ? t °* nM ,U< !**. r,We î ™ >0dial ; * r * vas de sp î 

fortfler ^ 7 , , progr^n 1966, distruge total satele Samn si 0fta J 4«ef1car, echioat cu un sistem 

^*le7r^te arl2 MJOrd *"‘ e,î Z de7l7 " V4 ‘ 04re * Jdrd »"- «intre cele două se radio capa-, ce interceptare clară 

e * rSbe - ZrT TW def,nU1vSH1 -*»tu semite, arabi si evrei.cresteZ P* o rază de 500 de mile. Vasul mai 

f ? ipt .. P bara J°' u1 «ela Asuan. Din rumoarea tnevabilititil unui nou răz- Poseda un sistem special de comunica- 

Legljnea Arabă. 4.500 u. agenţi s on i s t1 sunt trimişi de boi se face din ce In ce nai auzită. ţie capabl 1 de a transmite mesaje di- 

^ r1 *.. 71*1 w!?\ ?, SC ° PU ! ^Nveninărl 1 şl Decizia Israelului de a abate cursul rect câtre St. Unite, prin reflecta- 

b,0in .. ’ s, M l!° r î '*’* d ! ntre c ” rîu,u1 Jordar ' Tn scopul fertilizării rea semnalelor radio de către Luni. 

ir<tC *. . rm c» .ia,, .! P0H ? t ! 1 v. 1 "?. 1 t^utuluf Negeve şl cea de construire Vaporul a primit misiunea la 2 Iu- 

Total. . . Ţ\ cnn oteclle amrrir ’ r* * " m c ’ B1b ’i- a reactorului nuclear dela Dlmcna. au n 'e [deci 3 zile înainte de declansa- 

. . C 7 ! u rr . A,e,andr1a s1 «mtlttft factori de des rea Invaziei Israeliene}. de a porni 

Forţele amate Israel lene- sunt DU-atrîln C r! e '"v 1 "" T, t> °'" be ,Sn T u,r e a războiului din I967,cuno S : tn direcţia Peninsulei Slnal, unde a 

T0TW .. p1 »fr ocupate celor 6 zile”. cat de câtre israelieni: Intre 5 şi 

Lipsei de coordonare .1 de erperl- teles totul -iji.t el .Blneîn- Abaterea râului Jordan ducea la sa 8 Iunie, antenele vasului american in 
emu i ducerii unul rizt ,de câtre i tl-americană li * ? •"««‘cţle an- linşarea teritoriilor arabe si tra rT- terceptau transmisiile de mesaje atât 

noi. 1 se adaugă încetarea sup^u” >1 > n ZX<e ZZ f ll.lT: ,0r T " d ^' rt * 1a ^ reacto- aie arabilor cât şl israelienilor.Sco 

lui logistic <jin partea Angliei la ?9 ai acestor act* ' 1s ** ael1 * n ’ rut ««clear aducea pentru prima oară P uî er 4 de a asigura ca Israelul să 

Mal 194B cit re Legiunea Arabi, depen- tatl Tn timui nj» <ti ,ares spectrul Apocalipsului nuclear în zo- nu depăşească obiectivele planului de 

rentă în întregi de acest VjZZZ S^.t7 a^lcan sî^l 7 ° î"‘ *1 « p -?odinte.e basser de Izolare. 

ceste trupe aratr, armate Inferior si termene de închisoare Pr<>\ L \ * PUbl1c c3 arab1i vor de- ta scurt timp dupâ aceea, anal ist ii 

dn trei ori mai r,1d ţ„ totalitatea tă de -.lonintl a Dre»i.tît I î Un âtaC 1fflpotr,v » Israelului . de pe Liberty descoperi că Israeîle- 

lor denăr cele evre.enM. trebuiau :a «r£ ?32îriîTîrîr.,2m “ |* ^viciului Secret al Israe.u- oii au reuşit să Penetreze codurile 

^tritati distante uriaşe de câte 1000 preşedintelui Nassrr «* 9fneraîuţ Me1r vizitează ua cifrate egiptene şi jordaniene. Prin- 

de tm. de desert spre a „ angaja în Republica Arabi Unită natlonallzeă m^câbîner, îf 67 ' l< 3 t « r ' Un prpcedeu ţpec,a '- ac « st * wsa J* 

 11 c * n «’ul de îuez barând calea v.pol sedllts , , 1srael ' an Tntr «"1ţ »" (,1r ' tre r «9*le «usseln şl Preşedintele 

In contrast, trupele evreieşti o pe relor Israeliene si întărire centri r/i dec1de «tacul împo- Nasser erau prelucrate si trimise îna 

rau de pe teritoriu, îngust al Israe-” Iul Tn strâmtea e îÎ\X 7 folt ZZ n'a ^ a -» 01 Posibilitatea detecţiei P rel 

^ulu Străbătut de o reţea de oru-uri lat. :« portul El Un Jttf^r , n 0l „ tfupâ 1(JtrSrl1> ^ j( , resl4 fi)sl cc)or 

constru te de englezi, sjperlcare în La 29 Octombrie 1956. Tn acord cu hlngton că d»‘câ UrlT <,,B Wa$ ” dd1 Ci râîbo,ul Curgea satisfăcător 
ramar 5, arramer:.cor.duse de militari Anglia ,1 Franţa. Invadează peninsula glptul St UnÎti n !* 4t4Ca E * peotru arabi - **«*' -«ussein primeşte 
cu experienţa rimatelor europene si Slnal declanşând cel de al doilea nu l ^ 1ftterven1 ^sajul fals că Egiptul contra-a tacă 

cu sprl jirul lumii vestice înduioşate boi Tn zon|. u 31 Octombrie 1956 for în 1956 rG J ra9€ ' red ,sr ^^îu1 ca Tn Slnal ? 1 C ă cere ajutor Jordaniei 

de Holocaustul evreiesc*. tele o. " V J ’ i 1956, Zarur11 * fost aruncate şi 

—-1-9 ^ ş ranţel ir dinineaţa zile i de 5 Iunie 1 967 , [Continuare la pagina 17] 














DALE HYPERIONULUI SI AT.TPrr.iî! 


In Cuvântul românesc din Ianuarie 
ŞÎ986, Tn articolul "Sindromul transil 
rvan", dl. Matei Cazacu luându-si o 
(morgă de mare savant reuşeşte sa bată 
(toate recordurile privind desinforma- 
. rea şi reaua credinţa. 

Din multiplele stupidităţi afirma¬ 
te mă opresc asupra a două,suficiente 
însă întru a-1 caracteriza. 

Astfel citim: "Transilvania a fost 
acordata României prin două tratate 
de pace: Trianon în 1920 si Paris Tn 
1947". 

Evident trunchiat şi chiar compro- 
[ritător pentru un istoric român, dar 
[just din partea unui revizionist ma¬ 
ghiar căci Tn răndul acestora se în¬ 
scrie dl. Matei Cazacu de bună seamă, 
,cv pregătirea sa academică made in 
RSR. 

Unirea Transilvaniei cu patria-mu- 
ma a fost botărîtâ de poporul transil 
van prin proclamaţia de la 1 Decembrî 
e 1918 la marea adunare din Alba Iu- 
lia prezidată de luliu Maniu, Al. Vai 
da-Yoevod. Ciceo-Pop, Vasile Gol dis 7 
Si-apoi si Tn 1918 si Tn 1944 pămân¬ 
tul Transilvaniei româneşti a fost cu 


■Ovidiu Vuia 


ftcerit cu arma Tn mână de soldaţii ro- 
B««ni, dar de toate acestea dl. Matei 
B Cazacu se pare câ nu a auzit, el do- 

p.reste să ne sugereze că soarta natii- 
WTcr nici depinde de a celor mar1,deci 
K orice alta discuţie este de prisos. La 
B^tida unui astfel de eminent Istoric. Un 
eşti Xenopol, filozof al discipli¬ 
nai tale, sâ-ti vezi urmaşii marxişti 
Bros tema ti ieri la picioarele Mosco- 
^tvel, astăzi la cele americane, adevă- 
| mi mentalitate de slugă, antierolcă 
Bei antinaţională. 

După dl. Cazacu trebue să mulţumim 
■Uniunii Sovietice, "mama bună a naţi- 
■unilor", a căror soartă a rezolvat-o 

■ cu tunul şi mitraliera tâtucul Stal in 
Bie Iertatul, câ ea ne-a făcut cadou 
■Ardealul, deci să ţinem de comunişti 

■ de nu vrem să-l pierdem. Unde zace 1- 

■ deologla dlui Matei Cazacu.nu nai es- 

■ te nevoie s'o demonstrez. 

B aceeaşi linie continuă: "Deci 

■ naţionalism Tn Interior, alianţe Tmpo 
■trWa principalilor vecini [e vorba 
■■de Ungaria, Bulgaria şl Uniunea Sovl- 
■*ţică n.a.], Tn exterior este clar 
■câ România interbelică nu a reuşit să 
■domine chestiunea naţională aşa cum 
Bflu c domină nici azi". [După o astfel 

■ de enormitate îmi face impresia că dl 

■ Cazacu este o gorilă dintre "bulgăro- 
r** cu ceafa groasă" a marelui Ernines- 

I cu 11 ou cred câ mi înşel). 

■ Ca unul ce-am trăit epoca interbe- 
I Hcâ din anii lui 30 tn sus, îl asi¬ 
gur pe dl. Matei Cazacu că minte în 
■** neruşinat, falsifică impertinent 
trecutul ţării noastre exact după cum 
c tac revizioniştii maghiari. 

Ungurii <jţ n Transilvania s'au bu¬ 
curat Tn epoca Interbelică de-o tota- 
2 ^tentate, [dacă este nevoie pot 
Sâ y ln cu o mulţime de exemple Inclu¬ 
siv nume) dar el au Tnt rebul ntat-o 
sistematic contra Românilor, fiindcă 
icest Popor Tn loc să ne fie frate 
cu* l-am dori ne urăşte şl astăzi, nu 
* încetat $*o facă niciun moment de 
^ de ani de când a călcat pe vatra 
noastră strămoşească. 


Ca exemplu de felul cum au fost ma 
ghiarii tratati de naţionaliştii de¬ 
făimaţi de "democratul subţire ce s'a 
trezit din comunist, peste noapte" Ma 
tei Cazacu, 1-aş 1 da pe Octavian Gogâ 
excelent traducător din Petofi, Ady 
Endre si să nu uit tălmăcirea Tragedi 
a omului de Madacs Imre, o capodopera 
Tn felul ei. 

L-asi ruga pe dl. Matei Cazacu şi 
revizioniştii maghiari denigratori ai 
trecutului nostru să ne dea un singur 
nume de maghiar persecutat sau tn- 
chis între cele doua războaie mondi¬ 
ale tn România Mare, cum a fost sub 
stăpânirea maghiară printre mulţi al¬ 
ţii, chiar naţionalistul Octavian Go- 
ga întemniţat la Seghedin. 

Răbufnirile barbare ale Ungurilor 
contra Românilor Tn timpul ocupaţiei 
Ardealului de Nord, execuţiile de la 
Ip, Trăsnea şi alte localităţi, con- 
stituiesc un holocaust pentru care es 
te responsabil nu numai hortismul, cî 
întregul popor maghiar. Bagatelizând 
crimele săvârşite de unguri Tn timp 
ce nu se poate da un singur caz por¬ 
nit de la Români către Unguri, dl. Ma 
tei Cazacu comite la rându-i o crini 
de neiertat faţă de istoria poporului 
roman. 

Eram copil dar îmi aduc perfect a- 
mlnte cum soseau Tn 1941 Tn gara Arad 
trenurile de marfă, "bovagoanele" În¬ 
cărcate cu Românii expulzaţi din Ar¬ 
dealul de Nord invadat din nou de 
hoardele barbare ale Asiei. 

Nu m'asi fi ocupat de ideile revi¬ 
zionistului maghiar. Matei Cazacu,da¬ 
că nu ar fi actuală o altă problemă : 
fortat de autorităţile germane cărora 
li s'a înfeudat de mult, dl. Virgll 
Mihâllescu la. 80 de ani este Tn fine 
nevoit să se retragă şi să-şi lase un 
urmaş. 

Nu ne îndoim că Matei Cazacu va fi 
unul dintre candidaţii la conducere. 

Noi facem întreg exilul responsabil 
de complicitate dacă Institutul din 
Frelburg va cădea pe mâinile comuniş¬ 
tilor dizidenţi si prin el Bucurestl- 
ului. 

0e acest dezastru Cuvântul rom⬠
nesc va fi primul vinovat. La timpul 
său am semnalat starea de lucruri zia 
rului respectiv, pus numai pe laude” 
balcanice la adresa "unicei opere" a 
dlui Mihâllescu; nu au reacţionat la 
observaţiile mele cum s'ar fi cerut 
de la un organ de presa cuadevarat 
reprezentant al Românilor din exil, ba 
din contrâ,au deschis larg porţile 
dizidenţilor comunişti -exact ca In¬ 
stitutul dlui Mihâllescu- conduşi de 
dnli L. Mămăligă, Iar din umbră de V. 
Ierunca si secondantul său financiar 
A. Răuţâ. 

De altfel Hyperionul începe să 
nici nu se mal ascundă după degete.In 
coloanele sale Ion Negoiţescu, dizi¬ 
dent comunist, recenzează cartea al¬ 
tui dizident pe care-1 numeşte Ereti¬ 
cul neîmblânzit [eretic*comun1st dlzl 
dent sau comunist totuna). 

In nota respectivi Ion Negoiţescu 
face referinţă la alde Zamiatin şl Or 
well, primul participant activ la re¬ 
voluţia bolşevică din 1917, al doilea 
troţchist, activ în războiul civil 


din Spania, bineînţeles Tn tabăra co¬ 
muniştilor. 

De ce oare dl. critic literar. Ion 
Negoiţescu, steaua aceluiaşi Răuţâ,îi 
etichetează drept socialişti desamâ- 
giţi si nu sincer si deschis ce-au 
Fost: "Comunişti desamâgiţl"? 

Iată în ce mod perfid se inflltrea 
zâ printre noi prin largul concurs al 
Cuvântului românesc, cică "ziar naţi¬ 
onalist", comunismul dizident. El în¬ 
şeală pe cititorul neavizat, inclusiv 
tineretul, şi întăreşte dominaţia cui 
turii comuniste în exil, visul de tot 
deauna al Bucureştiului. 

Hyperionul merită recunoasterea 
noastră pentru performanţa de a se 
prezenta înaintea lectorilor săi cu 
articole pentru care o invidiază deşi 
gur si organul partidului comunist ro 
mân, Scînteia. 

In cadrul aceluiaşi Hyperion.Horla 
Stamatu cu citatele lui din Blaga şl 
San Juan de la Cruz alături de Samia- 
tin şi Orwell, apare sub înfăţişarea 
unui Don Quichote delirant.fapt ce ne 
căstigă sincera compătimi re.Domni a sa 
simbolizează un anumit tip de scrii¬ 
tor în conştiinţa căruia spiritul de 
gaşcă învinge orice altă valoare. 

Relev ca pozitiv articolul dlui Ca 
milian Oemetrescu şi dacă toate arti¬ 
colele din Cuvântul românesc ar fi la 
înălţimea acestuia, aşi uita orice su 
parare provocată de oportunismul nes¬ 
cuzabil al editorilor săi. E vorba de 
"Tovarăşul Perahim şi antologia ar¬ 
tiştilor liberi", numai că autorul se 
pare a nu fi informat asupra AREi şi 
ce înţelege respectabila societate 
prin promovarea personalităţilor din 
oxil. Ionel Jianu şi Jules Perahim 
sunt Tn continuare citaţi în istorii¬ 
le de artă românească editate în ta¬ 
ră, deci obiectivul AREi ar fi de-a 
face cunoscut în primul rând pe cei 
cu state de servicl Tn slujba comuniş 
tilor, modelul îl oferă preşedinta Ma 
nea-Manoliu de altfel. Se poate nega 
această înfloritoare activitate lui 
Ionel Jianu şl Jules Perahim? 

In concluzie cred câ Ionel Jianu 
va renunţa mai degrabă la toţi artiş¬ 
tii exilului, dar nu la tovarăşul Pe¬ 
rahim, căci atunci şl ARA si el si-ar 
dezice nobila misiune de-a propaga ar 
ta comunistă Tn 1umea liberă. 

Unul din stâlpii AREI figurează Tn 
acelaşi număr al Cuvântului românesc. 
Este vorba de Eugen Popescu Tn postu¬ 
ra de târnositor al pseudoistoricului 
Vlad Georgescu şi al bunului colabora 
tor şl mai ales amic la toartă al di¬ 
rectorului Europei libere, mult admi¬ 
ratul de Hberalo-leglonarul M. F. E- 
nescu, Serban Orescu. 

Cu aliurâ de savant, nu altfel ca 
cea constatată şl la Matei Cazacu,dl. 

E. Popescu subliniază competenta dlui 
Vlad Georgescu Tn a trata problerale 
trecutului românesc şi asta după ce 
respectivul marxist a scris un torso 
şl o batjocură intitulată Istoria Ro¬ 
manilor. 

Dar pe de altă parte consider câ 
nivelul unei cărţi editate de V.Geor¬ 
gescu şi-a găsit comentatorul ei cel 
mai potrivit, Tn persoana dlui E. Po¬ 
pesc u. 


din lumea 

IUDAICĂ 

[CONTINUARE OIN PAG.16) 

sub formaunul atac asupra Hebron -u- 
lul. Rezultatul este evident: Hussein 
îsi retrage forţele din zona crucială 
desemnată a tăia Israelul Tn două.dar 
! egiptenii crezând că Jordanlenii ,ta- 
I ^â Cu succes Tn Hebron, contra-atacâ 
în dimineaţa zilei de 8 Iunie cu re¬ 
zultate dezastruoase. In ziua de 7 Iu 
nie 1967, Eugen Raston cheamă pe ambă 
sadorul israelian Avraham Herman la’ 
Departamentul de Stat unde-i cere a- 
cestula stoparea imediată a invaziei 
israeliene, informându-1 totodată câ 
americanii au cunoştinţă de "fabrica¬ 
rea" mesajelor false de către israeli 
I en i- Ea urmare, câteva ore mai târ¬ 
ziu, la Tel Aviv vasul american este 
I pus sub observaţie electronică. Patru 
ore după aceea, ordinul de scufundare 
este dat. La ora actuala, cazul Liber 
ty este încă învăluit Tn vălul dens 
al tăcerii conspirative Internationa¬ 
le. 

Războiul din 1967 s'a încheiat cu 
înfrângerea umilitoare a Egiptului,Si 
I r 1e1 si Joroaniei. Discursul radio-te 
levizat la 9 Iunie 1967 al preşedinte 
lui Nasser, a enuntat Tn termeni si ml 
pil cauza înfrângerii: ascultarea sfa 
turilor preşedintelui Johnson şi ale 
Uniunii Sovietice de a nu ataca pri¬ 
mul. Din acest război Israelul a ie¬ 
şit victorios anexând noi teritorii 
sl continuând ocuparea celor vechi,cu 
acordul deplin al celor două rari su- 
praputeri: St. Unite şi Sovietele. 

CITIŢI IN NUMĂRUL VIITOR, PARTEA A.II 
-A: Războaiele Israelului din 1967 si 
până Tn zilele noastre . 

Lupescu Aurel 



BISERICA 

MĂNĂSTIRII 

DRAGOMIRNA 














LIBBRWIA 


MARTIE 


PA6.W 


Cine este 
Stephen 

Solarz? 



Stephcn Solarz 


Printre provocatorii 
si atacatorii de frunte 
ai Preşedintelui reales 
al FiiIpinelor, Ferdinand 
Marcos, s'a remarcat încă 
dinaintea alegerilor din 
acea ţara. Reprezentantul 
democrat Stephen Solarz, 
din districtul Brooklyn.N. 

Y. 

Una din masurile preco 
nizate de el, constă In 
retragerea oricărui aju¬ 
tor militar acordat Fi 11- 
pinelor de către Statele 
Unite, datorită pretinse¬ 
lor "fraude" înregistrate 
Tn timpul alegerilor elec 
torale dela începutul lu¬ 
nii Februarie. 

Atitudinea sa îndârji¬ 
tă împotriva unui preşe¬ 
dinte anticomunist -aşa 
cum este cazul lui Ferdi¬ 
nand Marcos- nu ne miră 
absolut deloc. Aceşti po¬ 
liticieni de cafenea au u 
neltit dintotdeauna împo¬ 
triva intereselor america 
ne Tn lume, devenind *er- 
venti^ apărători ai Mosco¬ 
vei. 

"Episodul Sol arz",este 
numai unul dintre atâtea 
altele. Spre stiintS.iată 
în cele ce urmează,câteva 
din "recorduri le" sale 
personale, în care a sate 
tat cu consecvenţă intere 
sele americane,alilndu-se 
Moscovei: 

-Oct. 1980 - Solarz pe¬ 
trece doua săptămâni 1 a 
Moscova, fiind prima ofi¬ 
cialitate americană care 
vizitează Ruda, după in¬ 
vazia sovietică din Afga¬ 
nistan. După lungi întâl¬ 
niri cu oficialităţile co 
muniste moscovite, Solarz 
raportează la întoarcerea 
sa: "BazSndu-rrâ pe conver 
saţiile mele cu liderii 
sovietici, am simţit că a 
ceştia sunt foarte îngri¬ 
joraţi de soarta păcii In 
lume, odată cu instalarea 
noii administraţii Rea- 
gan"... 

Atăt de îngrijoraţi -a 
dâugăm r«oi- încât au hotă 
rit să ocupe prin forţa 
armelor Afganistanul şl 
sâ radă de pesuprafata 
pământului, cu ajutorul 
bombelor cu napalm, sjte 
şi mii de sate. 

-1980 - Cu toate pro¬ 
testele oficialităţilor 
sud-coreene,Solarz ajunge 
si fie prinul cor.gresnen 
american care să viziteze 


Coreea de Nord comunistă 
in mai bine de 30 de ani. 

Oin cele câteva comen¬ 
tarii făcute după întoar¬ 
cerea sa din această c㬠
lătorie "tovărăşeasca",se 
desprind următoarele: Sta 
tele Unite trebue să-si 
retragă trupele din Corea 
de Sud, întrucât Coreea 
de Nord nu intenţionează 
In nici un fel să atace 
Sudul"... 

-1980 - După mai multe 
vizite efectuate Tn China 
comunistă, Solarz propune 
administraţiei Reagan,-1n 
coloanele ziarului "New 
York Times"- să nu mai 
vândă sub nici o forma 
Tai vanului, tehnologie mi 
li tară avansată.In schimb 
,sâ o orienteze către Chi 
na comunistă... 

1981 - Solarz introdu¬ 
ce o moţiune privind sus¬ 
pendarea ajutorului ameri 
can "ţărilor care spionea 
ză si ameninţă refugiaţii 
din Statele Unite". Bine 
înţeles, moţiunea nu a in 
clus România, Rusia sau 
alte ţâri comuniste care 
terorizează prin agenţi 
centrele de refugiaţi, ci 
...Taiwanul şi El Salvado 
rul [!!!] 

-lan. 1983 - După mai 
multe întâlniri cu Fidel 
Castrc [dictatorul Cubei] 
si Daniel Ortega al Nica- 
raguei, Solarz declară: 
"Statele Unite pot coope¬ 
ra cu guvernele acestor 
târî paşnice"... 

-Mai 1983 - lntarindu- 
sl declaraţiile din lanua 
rie acelaşi an,Solarz con 
duce In Congres o rezolu¬ 
ţie privind interzicerea 
oricărui ajutor militar a 
cordat El Salvadoru 1 u1, 
"dacă guvernul acestei 
ţări nu vrea să înceapă 
negocieri cu rebelii comu 
nlsti In timp de 90 de zî 
le*. 

Ca o concluzie fireas¬ 
că: mai miră pe cineva,du 
pă această scurta introdu 
cere, atitudinea adoptată 
împotriva Preşedintelui 
F111pînelor,Fordinand Mar 
cos? 

Desigur că nu... 

P.S.-Intre timp lucrurile 
s'au lămurit. Preş. ales 
F. Marcos, a fost răstur¬ 
nat prlntr'un puci diri¬ 
jat din afară şl obligat 
să plece In exil. 


Rotam Constantin 


Scrisoare de protest: ■ 


Către 

Onorabilul Robert K. Oornan 

Camera Reprezentanţilor 

Washington D.C. 

Stimate Oomnule Dornan, 

Dorim să ne exprimăm în această scrisoare de 
zacordul nostru cu cerinţa Dvs. pentru, cităm: 

autonomia Transilvaniei după exemplul provinci 
ei Quebee din Canada". 

Această poziţie ati exprimat-o In scrisorile 
Dvs. In legătură cu Rezoluţia nr. 56 prin care 
cereţi anularea statutului comercial al naţiu¬ 
nii celei mai favorizate pentru RomSnia.dln ca¬ 
uza încălcărilor drepturilor omului numai ale 
minorităţii maghiare. 

Problema drepturilor omului pentru maghiari, 
nu trebue privită Tn mod izolat pentru că face 
parte integrală din problema încălcărilor drep¬ 
turilor tuturor cetăţenilor. Acesta a fost şl 
scopul de fapt al paragrafului 402 din Statutul 
Actului Comercial [MFN], de a încuraja respec¬ 
tarea drepturilor întregii populaţii. 

Asimilarea fortată şi desnaţionalizarea este 
o tactică comună a tuturor statelor comuniste , 
inclusiv RSR. 

Toate încălcările enumerate mai jos sunt su¬ 
ferite In mod egal atat de români cât şi de ma¬ 
ghiari : 

-lipsa drepturilor de emigrare 

-distrugerea monumentelor Istorice şi religi 
oase 

-suprimarea cuvântului liber 


-relocarea forţată a intelectualilor şl dis- ] 
trugerea prin relocare a familiilor Tn general 
-violenţa şi torturile la care sunt supuşi 
cei care îşi exprimă păreri diferite de cele a- 
le partidului. 

De fapt, minoritatea maghiară este reprezen¬ 
tată In mod proporţional tn organele de Stat şi 
de Partid; ea are deasemenea dreptul de a merge 
la şcoli şi universităţi cu limba de predare ma 
ghiară etc. 

Separarea Transilvaniei nu are nici o justi¬ 
ficare rezonabilă. Populaţia maghiară reprezin¬ 
tă numai o treime din totalul populaţiei Tran¬ 
silvaniei, iar din punct de vedere Istoric, 0a- 
cii, strămoşii noştri, au fost primii locuitori 
care au administrat regiunea, cu mai bine de o 
mie de ani înaintea maghiarilor, şi într’o pe¬ 
rioadă de timp foarte îndelungată. 

Viaţa tuturor cetăţenilor din România este 
afectată Tn mod egal, indiferent de apartenenţa 
naţională. Congressmanii Smlth, Hali şi Wolf s' 
au adresat acestei probleme Tn mod corect şi au 
cerut anularea statutului MFN pe baza încălc㬠
rii drepturilor omului a tuturor cetăţenilor 
din RSR. [Rezoluţia din luna Octombrie 1985]. 

Noi suntem recunoscători pentru efortul aces¬ 
tor Congressmani si 11 sprijinim întru totul. 

R.A.N.C. 

[Congresul Naţional Româno-American] 
-Preşedinte: Dr. Alex. Ronnett 
-Vice-Preşedinte: Niţâ Nicolae 
-Secretar: Mi hai Militescu 


28 Ianuarie, Washing- 
ton: Data când Preşedinte 
Ţe~Rona1d Reagan transmi¬ 
te Mesajul său anual c㬠
tre Naţiune si, simbolic, 
data inaugurării noii doc 
trine Grarrm-Rudman, pri¬ 
vind reducerea masivă a 
bugetului de apărare al 
Statelor Unite. 

28 Ianuarie, Moscova: 
Agenţia sovietică de 
ştiri, TASS, anunţă In 
trei rânduri consecutive, 
trei manevre militare pe 
scară 1argă,programate in 
luna Februarie: două ale 
armatei sovietice şi una 
a Pactului militar agre¬ 
siv dela Varşovia. Toate 
trei au fost programate 
înaintea datei de 25 Feb. 
.data începerii celui de¬ 
al 27-lea congres al par- 
tudului comunist sovietic 
După cum au anunţat a- 
genţiile de presă interna 
ţionale, exerciţiile milî 
tare ofensive ale Pactu¬ 
lui dela Varşovia s'au 
desfăşurat In primele zi¬ 
le ale lunii Februarie In 
partea vestică a Ungari¬ 
ei, In apropierea fronti¬ 
erei cu Austria, cu parti 
ciparea a numeroase trupe 
terestre, susţinute de a- 
vioane şi helicoptere a- 
parţinând Grupului de Ar¬ 
mate Centru din Cehoslova 
cla, precum si Grupului 
de Armate Sud staţionate 
in Ungaria. Deasemenea,la 


Manevrei© sovietice 

- D MOCANU - 

aceste manevre au mal par 
ticipat unităţi cehoslova 
ce şi ungare de parasu- 
tişti, precum şi forţe te 
restre, incluzând unităţi 
de rezervişti.special che 
mate să ia parte la aces¬ 
te exerciţii. 

Cele mai largi manevre 
combinate In u 11 i mi i 5 
ani -pe apă, pământ si a- 
er- ale forţelor sovieti¬ 
ce, s'au desfăşurat 1 a 
mijlocul lunii Februarie 
a.c. In regiunea Balticei 
,cu participarea unor e- 
fective însumând 50.000 
de soldaţi. 

La aceste exerciţii 
tactice, au fost sumari za 
te atacuri surpriză de pe 
apă împotriva Germaniei 
de Vest, Danemarcei şi Su 
ediei, utilizându-se am- 
flbil de debarcare de ti¬ 
pul "Ivan Rogov" de 13000 
tone, cele mal mari din 
lume,având capacitatea de 
a transporta 1 batalion 
de soldaţi flecare,împre¬ 
ună cu echipamentul şl ve 
hicolele blindate aferen¬ 
te. 

In cadrul acestor mane 
vre au participat unităţi 
aparţinând Olstrictului 
Militar Baltica, distric¬ 
telor militare din vestul 
Uniunii Sovietice, precum 
si unităţi ale flotei so¬ 
vietice din Marea Baltică. 

Cel de-al treilea plan 
de manevre s'a desfăşurat 


In cea de-a doua parte a 
lunii Februarie pe terito 
riul Georgiei şi «zerbai- 
janului. In apropierea 
graniţelor cu Turcia si 1 
ran, cu participarea unui 
efectiv de cca. 25.000 de 
soldaţi ai armatelor te¬ 
restre şi aeriene aparţi¬ 
nând Districtului Militar 
Trans-Cauca2ian. 

Cum esţe posibil C3 
doctrina Granr>-Rudman,pri 
vind limitarea cheltuieli 
lor de apărare ale State¬ 
lor Unite să-şi înceapă 
era în plină ofensivă so¬ 
vietica, Tn momentul când 
tactica agresivă comunis¬ 
tă este atât de strinden- 
tâ? 

0 veche zicală spune: 
Unde nu-1 cap, vai de pi¬ 
cioare... 


Citiţi 

răspândiţi 

LIBERTATEA 

















MARTIE 



WEA 



Avertisment refugi 

Români din Viena 



Viena este cel mal înaintat punct 
al lumii litere înspre răsărit. In a- 
relaş 4 timp, este primul oraş apusean 
venind din blocul de răsărit! 

Apare loqlc câ aici se vor întâl- 
n -7ulte din ramificaţiile de spionaj 
dar si de agent lac! Propaganda comu¬ 
nista profită s1 de neutralitatea A- 
ustrtel, bineînţeles ncrespectând-o ! 

Trecând prin centrul Vlenel, In a- 
propiere de primărie dar şl de tradi¬ 
ţionalul Burg-Tbeater, te frapează o 
tifclltă pe unul din vechile palate.cu 
Inscripţia: "Parohia ortodoxă-română 
din Viena". 

In mod normal, ştlindu-te într'o 
tari din capitalism, nu-tl dai seama 
de cursa în care poţi cădea şl de pe¬ 
ricolul care te poate pândi! 

Atragem atenţia tuturor refugiaţi¬ 
lor [de buni credinţă!] asupra aces¬ 
tei realităţi şl-1 sfătuim să se fe¬ 
rească! Şeful bisericii.care este sus 
tlnută şl complectamente dependentă 
de ambasadă, este securistul Tn suta¬ 
nă dr. Branişte. Unul dintre "aleşii" 
speciali al lui Ceauşescu! 

Pe lingă biserică mai există o se¬ 
rie întreagă de asociaţii şi organiza 
tll, toate de acelaşi hram: propagan¬ 
dă, agentlăc si spionaj! Ele se nu¬ 
mesc: "Asociaţia românilor din Vie¬ 
na", "Unirea" [cu sediul tn pivniţa 
bisericii!], "Asociaţia pentru prlete 
nla ronăno-austrlacă", si încă multe 
altele. 0 relativ nouă întruchipare a 
Intereselor lui Ceauşescu se găseşte 
în cadrul pompoasei "Asociaţii Inter¬ 
naţionale culturale a etniei române" 
sut cart se ascute toate fărădelegile 
ce trebuesc comise sub formă [seml-] 
legalizată! 

"Preşedinţii", "Secretarii gene¬ 
rali" si totl ceilalţi cu diferite 
funcţiuni, nu pot fi enumeraţi în par 
te. El vorbesc însă româneşte şl, un 
refugiat nelnitlat, poate cădea In 
cursa lor. Unul din şefii unei astfel 
de asociaţii este tov. Loglgan. 

Pe Ungă toţi aceştia, Viena mişu¬ 
ni de "agenţl-leftinl, Informatori" 
etc. Primitivi dar, în parte, cu scoa 
la de agent, deci ştiu cum să creeze 
încredere! 

Inutil să atragem atenţia unui ro¬ 
mân refugiat asupra pericolului tn ca 
re se poate afla dacă se bagă de buni 
voie, credul, -sau din neştiinţă- în 
astfel de mocirle! 

Asociaţii adevărate de ajutorare a 
refugiaţilor, nu sunt decât cele afi¬ 
şate oficial în lagăr. 



Austria 


ŞTIRI DIN LUMEA EXILULUI 


■Dorina GA BOR- 


t ION TUCAN 


In zi de Duminecă, la 12.1.1986,Tn 
ajunul comemorării morţii iul Moţa şl 
Marin, Ion TUCAM a plecat dintre noi! 
A fost unul din ultimii camarazi al 
vechiului cadru, probabil că singurul 
care mal rămăsese în Austria. 

Un nume cunoscut, un renume mare, 
un suflet, caracter si credinţă de ne 
-egalat... 

Născut la 1.1.1913, urma să devină 
şl el o victimă a crezului legionar ! 
In urma bătăilor delâ Digul Vlşanl.ca 
tânăr elev de liceu, a trebuit sâ-sl 
ducă tot restul vieţii povara unei 
grave boli de plămâni. 

In urma nefericitelor schimbări po 
lltlce din Tară,cu un Intermezzo prin 
lagărele din Germania, a ajuns la Vi¬ 
ena de unde a plecat după câţiva ani, 
proaspăt căsătorit, în Argentina. Ou- 
pă un început greu, foarte greu, a a- 
juns, sprijinit pe calităţile lul.Tn- 
tr'o situaţie materială care 1-a per¬ 
mis să ajute în toate părţile Mişca¬ 
rea şl camarazii. 

Tot din cauza sănătăţii şubrede s' 


a reîntors la Viena unde a trăit tot 
restul vieţii suind - şl aici - pe 
treapta succesului profesional. 

Gândurile lui erau veşnic îndrepta 
te către Mişcare si se frânânta de” 
problemele curente. 

Multe gânduri îl frământau... 

Slăbise trupeşte, se ajuta cu tu¬ 
bul de oxigen, vorbea greu! I-am spus 
câ trebue să prindă puteri că avem ne 
voe de el şl nu mal are cine ne cer¬ 
ta! [când exprimam un gând sau o Idee 
"năstruşnică"!]. 

Năpădit de gânduri -şl poate pre¬ 
simţiri- ml-a dăruit biblioteca lui 
cu cârti legionare! Ce gest mare... 

Nu s'a putut reface! Ne-a părăsit 
lin, urindu-ne putere sâ ne menţinem 
cum trebue, fără compromisuri, cum a 
fost el! 

La 23.1. a avut loc înmormântarea, 
cu flori multe şi cu multe lacrimi, 
din păcate mal mult străine... Preo¬ 
tul a vorbit frumos, făcând o biogra¬ 
fie amănunţită. 

In numele nostru şl al "camarazi¬ 


lor de departe” am depus o coroană cu 
panglică tricoloră! Pe Sicrie, o cru» 
ce tot din tricolor urma sâ-l înso¬ 
ţească spre ţinta îndepărtată, iar în 
mormânt, un alt tricolor în formă de 
floare, îi transmitea salutul priete¬ 
nilor... 

Nu-1 consider încă plecat! S'a dus 
doar dintre noi, undeva departe, unde 
ne vom reîntâlni din nou, cândva,rând 
pe rând, cu totl1! 

Pe pământ, an pierdut un prieten , 
ba chiar frate, sfătuitor şl adevărat 
camarad! Totuşi, în gând, îi voi cere 
mereu sfaturi! Era singurul care mi 
le putea da! 

Unul dintre puţinii din prima ge¬ 
neraţie nu mal e! 

Pâstraţl-1, camarazi, Tn amintire, 
clei nu mal sunt mulţi care se duc cu 
o atât de mare Credinţă Legionară, ca 
el! 

Plânge printre ramuri luna. 

Nopţi le's pustii. 

Căci te-al dus pe totdeauna, 

SI n-al să mal vil... 


Luptaţi împotriva comunismului 


.Pr. Gh. CALCIU la Viena. 


Ce mult pare de când, împreună cu 
ceilalţi români din lumea libera, 
strângeam Iscălituri de protest con¬ 
tra ţinerii în închisoare a Preotului 
Calciu! 

Acum -şl nu-ni venea sâ cred!- a 
fost la Viena, viu, "în carne şl oa¬ 
se", viol, plin de încredere şl plin 
de darul de a povesti tot ce a îndu¬ 
rat! 

După mai multe conferinţe în ora¬ 
şul austriac Graz şl împrejurimi, în 
ziua de 21 Ianuarie 1986, în sala de 
recepţii a Catedralei $f. Ştefan, la 
ora li, preotul Calciu a ţinut o con¬ 
ferinţă de presă. Au fost prezenţi 20 
de reprezentanţi al ziarelor locale 
şl străine! 

A vorbit In limba franceză.servln- 
du-ve de un tân|r student care tradu¬ 
cea tn limba germană. Multor între¬ 
bări răspundea în engleza, părintele 
posedând mal multe limbi străine. 

Oupâ partea oficială, s’a conti¬ 
nuat mult timp, într'o atmosferă dega 
jatâ, cu întrebări în privinţa situa¬ 
ţiei din Tară, puse cu multă curiozi¬ 
tate din partea unui public intere¬ 
sat! 

Interesul ziarelor a fost deosebit 
de mare. Spunea preotul că nici la ua 
shington nu fuseseră atăt de imjlţl! 

Necazul ambasadei române şi a adep 
ţi lor ei, trebue sâ fi culminat Tntr* 
un fel de rebeliune leşinaţi,când, în 
acelaşi seari, televiziunea austriacă 
în emisiunea Osterrelchblld [oglinda 
zilei], a transmis un reportaj mai a- 
minunţlt decât se oblşnueşte, aritân- 
du-1 pe preotul Calciu la un Interviu 
dela conferinţa mai sus amintit! 


In aceiaşi zi, în programul prînci 
pal de seară, televiziunea a arătat 
si un lung reportaj despre starea ca¬ 
tastrofală Tn care a ajuns România da 
toritâ conducerii lui Ceauşescu. Emi¬ 
siunea s'a Intitulat “l'n Cesar Tntâr- 
zlaf.tvezl pag. următoare]... 

Masa de prânz şl cea de seară a 
fost luată într'un cadru restrâns de 
oameni apropiaţi în care au fost depă 
nate multe amintiri şl doruri... 

Seara, o altă conferinţă în cadrul 
tineretului studenţesc creştin. Multe 
întrebări despre suferinţa părintelui, 
despre biserica oprimată! Un fel de 
nelămurire vădită comparând situaţia 
din Ţară si activitatea vie a acele¬ 
iaşi biserici în Apus! Tinerii, mulţi 
dela teologie, 11 priveau cu dragoste 
neţărmurită dar şi cu admiraţie! 

A doua zi an vizitat împreună bise 
rica $f. Ştefan, părintele rugăndu-se 
mult! ta masa de prănz, preşedinta a- 
soclaţiei organizatoare, 1-a făcut 
surpriza sâ apară în 11e românească. 

Pe stradă, în centrul oraşului,l-a 
acostai o doamnă care l-a recunoscut 
pe părintele dela televiziune... 

Oarecum obosit fiziceşte, a plecat 
spre Linz, apoi Salzburg, continuând 
prin frumosul Tlrol, spre Zurich. SI, 
peste tot, conferinţe, chiar două pe 
zi) 

la Viena, dintre români,nu am fost 
decât noi cu părintele. Dorinţa lui 
(şi a noastră] ar fi fost sâ vizităm 
lagărul de refugiaţi. Dar, din motive 
• de prudenţă, de data aceasta a trebu¬ 
it sa renunţăm! le-a trimis,prin noi, 
binecuvântarea sa... 

Deosebit de rău i-a părut aflând 


[prea târziu, în preajma plecării] de 
un refugiat cu care a fost vremelnic 
la închisoare. 

Călătoria cescrlsă, cu conferinţe¬ 
le amintite, a fost organizată de 
"Chrlstian Solldarity International", 
secţia asociaţiei catolice universlta 
re, părintele fiind oaspetele el. 

Juristul dr. wolfgang Seedach l-a 
prezentat publicului înainte de înce¬ 
perea conferinţelor. Tema era intitu¬ 
lată: "Biserica In România comunistă- 
de vorbă cu preotul Gheorghe Calciu". 

Modestia şl bunătatea pe care o e- 
manâ părintele este impresionantă! 

Un sentiment puternic a produs fap 
tul câ părintele, la masa de rămas” 
bun, într'o miercuri, nu a mâncat şl 
băut nimic. Este obiceiul său ca pre¬ 
ot, să ţină post negru toate zilele 
de luni, Miercuri şi Vineri. 

Succesul părintelui, făptura lui 

chinuită şl numele cinstit de Român, 
ne-au făcut mult bine tn timpurile a- 
cestea tulburi când ateii români din 
toate părţile, caută să se afirme mai 
mult ca oricând! 

Prezenţa părintelui Gh. Calciu în 
Austria, conferinţele ţinute şi apari 
tia sa la televiziune, împlinită prin 
reportajul asupra lui Ceauşescu, au 
contribuit mult la iluminarea minţi¬ 
lor unor apuseni, care nu-şi puteau 
imagina cum se exteriorizează prezen¬ 
tul într'o tară comunistă europeană! 

Mulţumesc Părinte! 

Mulţumesc în numele multora că spu 
neţi lumii libere care este "liberta¬ 
tea" in România! 

Rămâi tare părinte, înconjurat de 
gândurile noastre recunoscătoare. 



























ŞTIRI DIN ŢARA 


-Oin Decembrie 1985 Ta "Shop-uri" nu se mal găsesc obiecte Importate, ci 
s'au Introdus... uleiul si zahărul! In acest fel, rudele din străinătate 
sunt ademenite să trlmeatâ valuta pentru a fi dată pe mâncare. 


-In vara lui 85, pe o durată de câteva săptămâni, nu s'a eliberat niclun 
fel de paşaport, nici cele aprobate, fiindcă... se închisese biroul respec 
tiv! Oupă informaţii ajunse aici, şeful biroului, generalul Moroiu cu tot 
ştabul lui, ar fi fost.demis din cauza... lăcomiei de bani! 

-Fabrica de mezeluri din Mediaş, face mezeluri în care sunt amestecate, 
în mare parte, mortăciuni! Angajaţii refuză cumpărarea lor, chiar cu pre¬ 
turi reduse pentru lucrători. 

-Iarăşi cozile: la una din multele cozi din Bucureşti, aşteptând toţi cu 
speranţe si cu foame, au început insulte şi bătăi! Se întrebuinţau drept 
arme scăunelele aduse pentru a se putea rezista ore întregi. 0 funcţionară 
micuţă şi plăpândă, a venit acasă cu mâinile goale, dar zdrobită, lovita, 
călcată! Câteva femei strigau că li s'a furat ceasul dela mână în înghesu¬ 
ială! Se pusese în vânzare brânză şi ceva carne. La mulţimea de "cumpăr㬠
tori", care pe alocuri ajunge la 500 de oameni, nu se mal ajunge până la 
ultimul. Nici ţăranii nu mai sunt rezerva obişnuită. Ori nu au, ori nu mal 
apucă să vină la piaţă că 11 se cumpără totul pe drum! 


-Un străin în vizită, văzând o coadă mare, îl întreabă pe şoferul taxi¬ 
ului dece stă atâta lume pe stradă. La care acesta, spiritual, îl lamureş 
te convingător că, aşteapta la... bilete de cinema... 

-S'a relatat odată la televiziunea austriacă, că o comisie străină v㬠
zând la o fabrică pe care o vizita, militari în uniformă, întreabă care-i 
explicaţia. S'a răspuns că sunt muncitori care-şl fac stagiul militar şi 
nu au avut timp să se schimbe... Ba nici să depună armele cu care erau 
înarmaţi!... 

-Motivul destituirii rapide a ministrului Ştefan Andrei: un cetăţean de 
origine franceză, logodit de trei ani cu o româncă, s'a plâns că nu izbu¬ 
teşte s'o scoată din Tară. Duduia era în dizgraţia coanei Leanta. Minis¬ 
trul, poate neştlind, i-a dat ieşirea. A doua zi, a ieşit el... 

-In Bucureşti, becurile sunt aprinse la flecare cinci străzi... 

-Oupă mai bine de două luni si jumătate dela interzicerea circulaţiei 
automobilelor particulare, din cauza penuriei de benzină, automobiliştll 
şi-au reluat "posturile" la cozile de benzină, care în unele părţi numără 
câteva sute de automobile. Şi asta, pentru numai 5 galoane de benzină,cât 
au dreptul lunar... 

-Temperatura caselor pentru iarna aceasta a fost redusă şi fixată la 11 
grade Celsius. [Oe cele mai multe ori aceasta nu depăşeşte 8 grade C.] 

-Mortalitatea Infantilă a crescut în lunile de iarnă până la 28 X. 


-Vara trecută, ziarele austriece au relatat cazuri de otrăvire într'un 
grup de turişti, care au mâncat pepene verde. Nu se ştie dacă pepenii erau 
stricaţi sau infectaţi prin îngrăşăminte otrăvitoare. Aşa e un concediu în 
tara lăudată a unul cizmar-rege! 

-“Ilicitul" ia forme din ce în ce mai dramatice şl e aplicat cu furie:se 
efectuează controale şi'n miez de noapte la bieţii "capitalişti" care au 
avut norocul să fi găsit ceva de cumpărat. La Breaza, o bătrânică de vreo 
80 de ani a fost găsită cu brânză şi unt aduse de băiat ca să-i ajungă o 
săptămână. Când a plecat controlul, plecaseră şi alimentele! Ştiau ei,con¬ 
trolorii, câ sunt de "contrabandă", căci pe piaţă nu se găsesc!!! 

-Controale înăsprite -chiar şi noaptea- pentru sigiliile dela prizele 
electrice! 

-In vara anului trecut se auzise în apus de incidente la Ploeşti. Si ra¬ 
dioul si televiziunea austriacă au raportat. Se spunea că la stadion,în ur 
na unei furtuni neaşteptate, s'a produs panică printre spectatori. Se spu¬ 
nea că au fost 8 morţi. Un german, sosit acum din Tară, susţine câ a fost 
vorba de o "lichidare" a unui grup de opt, amestecaţi într'un complot con¬ 
tra “t%gelui-cizmar"! 

-Un om de afaceri austriac, obligat sa schimbe $10 pe zi, s'a dus la o 
prăvălie şi a cerut un pui. Răspunsul prompt a fost: "Nu avem"! Intr'o 
discuţie următoare.străinul explică responsabilului câ e austriac,că este 
silit să schimbe zilnic o suma destul de mare de bani şi că, deci, are 
dreptul să şi mănânce cu el! In fine, primeşte un fel de animal, declarat 
pui, cu unele •'lipsuri", încolo degerat şi cam... violet! Oiscuţii filozo 
flce rj mai aveau rost, deci l-a luat, dar, spurcat de obiceiuri capita¬ 
liste, nu l-a mâncat ci l-a donat câinelui unor turişti apuseni care locu 
iau la acelaşi hctel. £i bine, nici javra capitalistă nu l-a halitîCe căi 
ne... 

-C româncă povesteşte că într'un oraş din Ardeal, la o coadă intermina¬ 
bilă, s'a creat o astfel de tensiune între cei ce aşteptau de ore în şir, 
că la un moment dat a explodat răbdarea femeilor care au început să se 
muşte ca animalele! Poate că imaginea pare hazlie, în realitate denotă 
tragedia actuală. 

-Un pul, înainte de sărbători, a ajuns la 150-200 de lei! 

-La o coada la mălai, înainte să ajungă un cetăţean la rând, se termină 
mult râvnitul mălai. Si atunci spune tovarăşilor de rând: fraţilor, nu a 
venit brânza pentru mălai, d'ala nu ne dă! 

-brazi se văd de “Mos Gerilă", clne-1 vrea de Crăciun, ti cară înveliţi 


-Oamenii în vârstă, de peste 70 de ani, nu sunt admişi în spitale; dacă 
sunt numai peste 60, nu au dreptul la un medic de urgenţă. (The Guardian] 

-Veşti triste continua să sosească dela Bucureşti, unde paranoicul dic¬ 
tator N. Ceauşescu ordona în valuri distrugerea monumentelor istorice. 

Ultimele biserici puse la pământ de buldozerele comuniste, sunt urm㬠
toarele: Biserica Izvorul Tămăduirii, [Str. Puţul cu apă rece nr. 72];8i- 
serica Gherghiceanu din sos. Panteiimon; Biserica 8una Vestire-Rahova;81- 
serica Crângasi 11. 

Se află în pericol de a fi demolate următoarele biserici: Biserica Ca¬ 
pra, Biserica Acvila, Biserica din str. Sirenelor nr. 37. 

Toate acestea, completează numărul acelora distruse de până acum în ba 
za decretului criminal nr. 152/1980, după cum urmează: Biserica Albă Pos¬ 
tăvari, din str. Bateriilor nr. 41; Biserica Spirea Nouă, str. Uranus nr. 
27; Mănăstirea Antim; Biserica Mihai Vodă; Biserica Sf. Spiridon Vechi; 
Biserica Sf. Apostoli; Complexul monastic Văcăreşti. La acestea se mai a- 
daugă şl Biserica Cnei, zidită între 1720-1724 de către Ştefan Negoescu, 
soţia lui Pană vel Logofăt Negoescu, distrusă odată cu punerea la pământ 
a fostului bloc "Dunarea". 

Au fost depreciate, ca urmare a amplasării lor pe terenuri dosnice,fe¬ 
rite de ochiul lumii. Bisericile: Schitul Maicilor, Olari, Sf. Ilie Raho- 
va. 

Fraţi Români ! Protestaţi şi înfieraţi sacrilegiile regimului comunist! 

Luptati pentru apărarea monumentelor Neamului! 

Unlţl-vă pentru a putea salva vestigiile trecutului nostru! 

-In Tară se mulţumeşte lumea când găseşte un “adidas", care este un s㬠
culeţ cu copite de porc! De aici gluma cu o copită de porc care se duce 
să ceară paşaport, motivul fiind reîntregirea familiei, că restul e în A- 
pus! 

-Câteva drepturi: 100 grame unt, 1/2 kg. făina, 1 kg. zahăr şi 6 ouă. 
Toate pentru o lună. Dar numai când se găseşte... 


ALTE ŞTIRI 

-Din Munchen ne vine vestea câ au inundat oraşul foarte mulţi tigani- 
borfaşi, trimişi de Ceauşescu spre a îndeplini "drepturile omului", cam 
la fel cu situaţia de acum câţiva ani în Austria. Opinia publică să fie 
indusă în eroare asupra "refugiaţilor politici"! 


-In timp ce în toată lumea liberă si civilizată se propagă reglementa¬ 
rea şl controlul naşterilor, Ceauşescu a ordonat -după cum se ştie- câ 
flecare femele trebue să «1t>c 4-5 copil. Dar, copiii mor în maternităţi 
de frig Şl (Se lipsa medicamentelor necesare. Civilizaţie ceausiană! 


-0 delegaţie germană venită în Tară a găsit funcţionarii din ambasada 
lor, în frunte cu ambasadorul, lucrând în paltoane şl cu căciuli! In urma 
protestelor, si ca “să nu îngheţe relaţiile" se pare că acum se fac excep 
ţii cu raţionalizarea căldurii. 


-Se spune câ din şcolile germane se va scoate limba germană [!]. Naţio¬ 
nalism, nu glumă! 

-Când se apropie alaiul împăratului, pe străzi, oamenii aflători sunt 
siliţi să se întoarcă cu faţa la zid! [Si asta NU e glumă]. 

-Asistenţa medicală la persoanele în vârstă nu se mal acordă, nefllnd 
vorba de elemente productive. Nici salvarea nu mai vine când este chema¬ 
tă, decât după ce s‘a lânjrlt câ nu e vorba de un bătrân! Care, oare, la 
ce nai foloseşte? 


-In lagărul principal de refugiaţi din Austria, la Traisklrchen, se van 
tură mal mult ca oricând agenţi provocatori şi trepăduşi [camuflaţi mai 
mult sau mal puţin cu succes]. Sunt unii care, după mai mulţi ani de stat 
în SUA [!] se întorc si răspândesc ştiri despre "mizeria" de-acolo, cre- 
llnd dezinformare şl dezorientare!'După indicii sporadice şi după legătu¬ 
rile avute, desigur tot agenţi! De neînţeles prin ce mijloace au recăp㬠
tat dreptul la şedere în lagăr! 

-Serbarea Crăciunului: ca în orice an dela începutul exilului, am orga¬ 
nizat o Serbare după posibilităţi, într'o sală frumos ornată. S'au strâns 
mulţi dintre locatarii lagărului, a fost veselie si bucurie generală...Cu 
această ocazie am putut da şl sfaturi, păreri, idei şl, pentru unii,am câ 
utat sâ influenţăm soarta în legătură cu emigrarea. 

De data aceasta, ajutoarele străine au slăbit mult faţă de anul trecut. 
Pachetele din trecut, cu haine multe, aproape din toată lumea, s'a redus 
la numai câteva! Ajutoarele materiale au "intrat la apă" sau suferă de in 
flaţle! Oricum, multe mulţumiri acelora care nu i-au uitat pe cei care” 
trec prin perioada ne-frumoasi a unui lagăr. Citez unele primiri, în par¬ 
te lucruri, unele însoţite de "contribuţii": 

[Continuare la pagina 21] 















$TIRt 

* <1n It.tU dlr. Hdrtf'A hunului rlrtntr P.tW C.d.ru, | rnn t„ ,ft Bf | t , 
„ un mic obol; imfcr.., *1. un tufl.t m,r. In , lud, „o.tbllltl. 

ţllor rndmn, * MnU, .mfulndu.şl porul., ,»0t» dr m»rrt. I ,„rb» dp In, 
Ud, MMM-.; .11, rom,na orljullo. , , r „|, 6oBurl t(1 „ rB , tton „, „„ 

,r„ nmbrn ^ţUU, mtmm.U Idolo ,1 mu Un mulţumiri duri M , Con.t.nli: 
opccu: Apoi: o toM, rofufll.U, do,. HUr„n, ; „o,. Pr.flon. d.rnlc»; p, r . 
W-mbr; dl. Stjnntcu M dl. Puu.> din tlv.11., dn,. V«l„u1n,ni dl. vw 
fu "" ’MUr.-lrrr ,„1 tocit lu.rurl dn)* Um. o'roc.u' dl Ina 
Horcov ci-, acut OMrnr,)» „noi colnctn prlntrn rom,nil din 
«uit,mirt pnntru tut» dn mlrct; dn*. Kludo. cu m,1 multn p, chM ^ ‘ 

lnc»od,t*. mulţumiri c,nnnr,llc,tn tuturor. M,,1 ,lrt d.c» tlnrm’ ,r,m, 
dr cri.-, cronic» dn qolo 08 n1 c,rn i,»ntur prin l, q »r! (Avi, ,m„lorllnr, v- 
,11 oŞndll o,rr vrnodM» r»t do.ro dorul dr o I1„rr. dr o ,ur* dn vln.dn 
un dulce?...] 


Oln r.ermanla, dup* fum *m aflat, maţ trimis un n«rh«t r*»* K 
VI dn b,n1 • I i» numnln unul. din mfu,1,t1. cu o,ndu! c» v, f WlrtU* 
pare el alta 1-* f 0% t ţoirf 4 .,. . 

Arum Mtnptlm P.tt.l*. clnd v* M o nou» t»rh,r#... 

o.n!ru*?iî! dl " 0C *' U Intnrvlulut I, „mb„.id, .tm.ri, 8 n, 

P ntru Im v„,rn. ..r punn din nou -rum «,1 foţi cu *nl to,l„in- tntrntv,. 

* . . . -.- - 235 

,ru",n*î!nî *T,* nu ' ,r ,tr * U, * n l'crlpnt ţ | gr,nit, ,1 ,n 

» Ir, UgAr. a d»cl,r»t grny, »..*mn| a m.V.ur» dn protntf tmp..trlv, rn- 
fu/SrU i/1 tulul politic pe corn*! ceru*.e. 


Spăter Caesar 

UN CEZAR ÎNTÂRZIAT 


■ buh .cntt titlu, um- .oro,mnnt! u1 0ueur# . t1 , „co- 

ŞfUlunta austriac I • Iran -s'a iritat. detaliu, polis"??? 

W S ‘ * dr }' ?M>1 * 86, ,n cuni Tn lQ ' ,B nu PWiU Ta -t n acrst scop, afară 
f r " qriPU pr1nc,r * al rfl <™peO* ruaeţtl, Tnto: dr distrugeri, au fost r- 

ur> rf,porî ' 11 dP v * rJS V 1tr de uniri# popo- vncu.it 1 40.000 dn oameni, 

r nute *)• ™1u1, pr timpul lui Otj, deseori tn timp pro, 

•rivltnr Ia Rnmanl .1 dr as si "mâncat ori a" urmaşilor scurt., alteori mul 

pn --*■)m tâ mg I ‘ 


•curentul, orr tntrrql cost* fiO.OOO şilingi; 

-cultura iliMtcH 


ritastrofalA a1« 

Jlwntlr Tn ca rf a Ajuns 
^pftn CfAusrscu ^1 clinul 
■ui. Criu>rscu a fost nu- 
|lpr1r *Un Cr/or Inthr/lit". 

■ l-a« iritat, Tn prim* 

■liglnr (mluAtA dr'.rorl) ni Ia nivelul actual, 
leu c rf.arf* tricolor*. Ur 
Stn fiţi iul, sceptrul {!1 
fti s*i accantuat c* este 
v r u unic tntr'o ţar* 

■bmunisti Ci dictatorul 
■Upre* Sl ipir*. Tn mol- 
• plf ««11. cu ... un 
BcwtrultJndul Iul «r 11, 

R?a apus, s* accentueze 

, Sl tttr or ,rr.i• .1 1 1 u 1 

1 fc. 

J *»>1»r c*t. v, -plruirl; 

■^-vtnr- »ier. , dlr r ,ou ^ 
trididS dr oro#/*, Ou pk 


oprit. Dar nirT neensar 
nu rste, fi înde* lumlnrA- 
7* Cil 

-carnea se exporta, tn 
Ipactal Tn Orientul Apro¬ 
piat; 


^ t prea 

pin* Ia actualul preşedln devreme, f*r8 plan, MrS 
te. Nu *•'.1 omis ţ.A '.e ara ţinta* Au fost Tnreglstra 
te din ce familie se tra- te multe sinucideri; 
ge, de unde, ci a fost u- -dirimirlln sunt o ru- 
cenlc de clrmS, şl activi sine; 
titra sa "diplomatic*" p* Comentarii detailate 

Şl documentate prn/onta- 

„£ 55 : :v: tir,ta dp t iu ^ ion -- •• »zz :2 

r.UtorlIlor lui ,p,rn cu rls, tmprnun» cu ^Inf.n tp | 
o "optic» lumlno.s»", tn G.no, «rhltoct. S'au tn- . n ,„tr„ , 

rtportom *Ut uft db U*. ««UPI Hn pro- fllt , B , e ,„ rl ^ Z 

luni; pentru o maşini, lea 


«1 

cea ,1 şvabilor se stinge; 

-Inteligenta români a 
emigrat. 

-Vlrgll Tanase a reca¬ 
pitulat Încercarea digu¬ 


lui 


tul romane, cu poza 
între elel 

-a profitat de °moda M 
din occident cu Ora cula 
*1 a restaurai castelele 

lui Vlad Dracul; 


test. Comentarii prin Re¬ 
ne de Flers dela Turopa 
liberal 

0 parte din demo 1 ârl 
au fost efectuate de ar¬ 
mat:*, acolo unde munclto- 


-Tn acelaşi timp a di- rll se codeaul 


rlnu 


■I Ir 
V 


< r ' •»! parcuri 

• -» aduni şî 
Iepe bin^ \ [ § 

‘l'ulfl e" j | 

nea»u1 lumi rea generali 
•are ci a Iruie nlt oua 
vara lui 19M cind, 
unei presupuse lo 
■tun de stat, au dlspâ- 
*o duzini" de ofiţeri 
■P^ r l('t1 ; 

I -Tn toate scenele ran- 

■*itau desele discursuri 
lui Ceausesru se re- 
■ r c* Spiritul de turma, 


rimat o 7on| 1mensi v de e- 
dlflcll vecM r^1 cu tra¬ 
diţie, In Kucureţt 1 ,m*t 1- 
nlrd ".eami ci Tn lumea 11 

beri acestea fac parte 
din *Vu1twra M poporului 

ţi f> neamului. Va iritat 
si fief as t« oprri dr dlv 
trugere a bisericilor, cu 
toate ci unele au fost 
* t mutat e 

-a'a vorbit despre Ca¬ 
nal, t> ţ.pu*. ci au lu- 
^rat acolo deţinuţi, ci a 
costat 40 miliarde de şi¬ 
lingi TN.N.-Jl-i; sil.) , 
dar r| tehnica finali A 
fost grrşiti, vapoarele 
fluviale avind dl firul* 
tiţl f.u manevra dr tncir- 
care Ir. porturile mariti¬ 
me; au lucrat /ei I de ml 1 
dr detInuţ1 politici, au 
foU mii de morţi; 

-Oeltal Unici Tn turo- 


flUClireitlul, micul Pa- 
rHdeodlnloarS, |şl 
schimba total Tnf111 şa- 
real Arhitectura Tn stil 
runiKr va fi caracterlstl 
cit 

-In rludi sp 1 r 1 tulul 
roman-lrttln, poporul rab- 
dA... "HiedilIgA nu expln- 
deA/l", « fost un r 11 a t 
/! Tn romlnrşte tradus 
(si nu prea migulltor pen 
tru rominl); 

-Tn acelaşi timp conţi 
nul \\ apari osanale cu* 
lormh s\ conţinut Infan¬ 
ti 1 Şl caraghioasele ea, 
t "Din ochii til, risar 
trandafiri**, iau, "Dwmnr 

/«ul nostru plmlntpsc"I* 
-0 carie, “Owâfll*, de^ 
dlcali arestul "Uumne/eu" 
are r.f.O de pagini, »inti- 


-se Tnf 1 lnţea/,1 cantl- ti de sus de ,i-l omori; 
ne pentru popor unde vor -Coreea dr* Nord .im re 
primi mincflre dela ra/an, qlmul cel ma| ateminitor 
ca si nu mal Alb* iiceasti cu al Iul Ce,iu*.e*,ru; 

•11btrtate.il ui Ceau- 
-mincarea e înmulţiţi ^%cu e Tn pericol prin 
artificial, cu metode chl f*orbadov; 

•speculaţii asupra ur¬ 
maşului slui Nlcu aau f- 
lena? 

Sa pune întrebarea, ce 
va face armata? C nemultu 
mlti’ C tmpirţ1 ti? Cit» o 
parte fideli Rusiei? 

-contrar obiceiurilor 
diplomatice, tlena la par 
te la toate primirile po¬ 
litic# ii e prezenta la 
toate vl7ltelr dt Stat; 

-maşinile de scris au 
fost înregistrate; 

-se fac prezentări de 
modil Manechinele «Jefllea 
7* Tn miUsurl, f eme ilş 
din public sunt arltat# 
purtind ciclul! d« blănii 
-In unii ani,t>ju>eiru 
a vl/ltat şl o duzini de 
ţâri strai pe. Se araţi un 
perete întreg cu o grafi- 
c! luminaşi, pljni de #- 
fect, cu toate cilitorll- 
le lui, Rcueinla ipirlnd 
ca un centru într‘o pinii 
de pll.tnjenl 

-ţi mereu este iritat! 
poza iul între Troian şl 
D#C#ba1; 

-poporul tribut si 
prestez# ft zile de munci 


pr*rmtAtn Imagini unde 
‘raf.fl Tntr’.idevir foarte 
dl Mr|f dn cele prezent,!-. 
T# Oficial 1; 

-•Stejarul din Scorni. 
CP > n ^*-4 distrus singur 
r 4dif Ini lei .,r ţ nC hrlr 

reportalul. 


DIVERSE 


fa pe trei ani; 

-situaţia alimentari, 
cata&trofali.S# înmulţesc 
găurile Tn curele,,, 
-c!ldura,o cata^.trnfi. 
Daci locuieşti la parter, 
poţi spune liniştiţi în¬ 
chide fereastra cl rJcesr 
tr#dtor11,,. 

-mult i'a Inslsît» a*.u 
pra apariţiei lui la TvT 
•ste aritat numai de d#- 
parte, din cauzl c* ariti 
rlu. Apoi ovupra real Ul¬ 
iii c| fotoQraf1II# cu cl 
sunt exagerat de retuva- 
te. i*au amat caruri cu 
ad#virat grosolane unde e 
r Iar vizibil ci pe trup 
are pun un cap din tim¬ 
puri trecute.., 

•tdevIzIuneA arr nu¬ 
mai doui ore pe zi - pini 
li ora *V; 

-Hucurestlul este, în 
tontrait <u "cel mal lumi 
nos", cea mal întunecat! 


capitali a (uropellS'a a 

re* te pe^ti t kg, şl ect# umt < \ în b«»/n| per- voluntari pe an, sau eite 
plini de poezii, osanale, lumlnea :S doar *fl? upus la amenzi slmţltOI- 


J* 5t ^«âtr. ba chiar uri pa. r"tJTpfrîSî.'cVîiil mulţumiri .neultind “ prrmU p,,ntru 

W* u ’» 3*ddat*, ale celor lr c -â Romlnla are teren sl se arate, dealgur, ţi rr<l uTnţ«1 or «ste doar 

& rr, ?*n\\ care Piteau U> *V rUo1 ^^tulit fpe r A to4U drcorallllr Iul; si un br,: ,1r w 1 

■ ||J —m m " **• «propl# lamai ie 

arata maşini îmţ>arhetate 
în plastic, pregitlt# si 
hibernez# toatl Iarna; a- 


pi* |1 strigau In cnr rr nj • te a mal gruasl cart# a 

►*Ule| (atei ( publicul tr * buf,) » vrPt *» prefaci Rowlnltl... 

•I ir»-a bt^ ţmbrlcit.,, ° 9rt, ^ m •• Tn teren .Nu lipsesc divers#!#- 
agricol. S*4u aritat bogl i lucrirl dr *octorit(|f] 
tllle faunei şi fl 0 r#1; “ Situaţia zilnicii 
-Dunărea « Ceau»##cu I -cozi Interminabile la 
fîn osanale,..) orie#, nu numai la allmen 

-C##uş#scw a avut trei 
ambiţii; Canalul.Delta,iu 
cureştlul r« centru Isto¬ 
ric al iul. "Cezarii au 


-**Wlşu1 cel mal prr 

l' r, fŞed 1 nlelu 1 es- 
^liu/ul... 


r#f 

-Pensionari lor sl bi- 
trlnl lor urwazl si 11 
la ra%a şl pensia şl ţ| 
fie mutatl undevn la ta¬ 
ri, într*un fel de azi¬ 
luri (ra sl "scap#* de 


nu! tr#cut.c1reulaţl# pat grijile zilnice... 1 


■ • menţionat cl la 

t. a) 4««rr1 »' iU r»u- 
W rt{ * totuşi. / X voturi 
prilej de mare 

P f 1j* dar şi 


te; cele mal lungi 
"OltblotS" - blocul 

tu. 

-cozi Intermlnablle 


d 1 n 
fi¬ 


la 


titulari • fost Interzi¬ 
şi; 

-doar la ştabll de par 
tld si la ministerul de" 
externe *.r di cildurl su* 
p! Imentari, c a ».| nu se 


*' I. ".u'rT.u'r*' tU ' d * ,or1 * 11 (, »<l„»f i" ,|. ,ttp11( d, t.n/tnl [lunt r|< **» r *-• • r *'*!' 1 1,1 

■U ni2rtS Jwl—nl U “"* d ' n n " U * U ' U11 ,n * Ur *' < ’°* r tr#l ,n M UnU ' t,U ' 


-predomini o atmoxferll 
sureai!; 

-comunHmul a fo%t m!n 
dru %! desfiinţeze %!rl* 
da >1 cerşetoria; Tn Mo- 
mlnla au revenit.,, 
-Ceauşescu #rati bl - 
trio, este "omul bolnav 
al comuni'.mutul* (suni 


Agenţia Departamentu¬ 
lui de Stat pentru Oezvol 
tare Internaţionali,SAIDl 

« trimis l milioane de do 
lari...“privind contracte 
de idatent4 tnhlncl pen¬ 
tru guvernul Republicii 
Popular# No**mh1c",Condu- 
“I de regimul marxist al 
iul »"vr4 Macheî, o par 
t»* -lin area.ţf* iumi fiind 
alp< it .i t.<yn trse t»>r11 or ra 
re se ocupi ou reparar>*a 
Io» .^vttvel-ir, vagoanelor 
şl a liniilor de cale fe¬ 
rata d*n hfr.y.t) tari, 

f»<Ja?l repari te, locomo¬ 
tivele şl vagoanele su»d 
folo\1l# ;>entru transpor¬ 
tul trupelor p 1*1 M -Innt^u 
ItP dr sovietici Si te| - 
nldenl din firile saf.elî 
te Moscove; pentru i lup 
ta împotriva grupelor an* 
ti comun Ist# care ae -ji 
'sf'.c Tn lunglrlr IrU gra 
ni ţa tării, 

A(*e#'.t| acţiune Jr a.iu 
turare a Moiimblculul dr 
tatrn Departamentul dr 
Stat american este 11p»U 
(ă -In orice logică. In i- 
test consens,frebue .1 a- 
mlrtlm cl Statele Unit»' 
au acordat % t a tutu 1 dr 
"naţiune f «vor 1/.it 5" fp 
relaţiile comercial# regi 
mulul marionetă Instalai 
de xovletIci în Afganis¬ 
tan, Iar pe de altă par¬ 
te, trlmlt ml 1loom* de do 
lari luptătorilor pentru 
rliberarea Afgan!stanului 
care lupt! împotriva i« e- 
!ul4)t regim. 

Cum xe împac* una cu 
alta? 









ukrwtea 


MARTIE 


sm r 


ASPECTE SOCIALE, POLITICE Şl ECONOMICE 

DIN ROMÂNIA 

— precizări pe marginea unor fapte— 

- Ştefan POENARU- 


Piticul de la Scorniceşti 

—omul KGB-ului 


In med greşit, se con¬ 
sidera că prin îndepărta¬ 
rea lui Ceauşescu de la 
putere, situaţia economi¬ 
că si rosibil cea politi¬ 
că din România se va tmbu 
nătăţi. Aici nu este vor¬ 
ba de o persoană, de pa¬ 
ranoicul dela Scorniceşti 
.este vorba de sistemul 
comunist în ansamblul său 
Ceauşescu este un expo¬ 
nent al politicii comunis 
te. Unul dintre cei mai 
buni agenţi ai KGB-ului a 
3 uns Tn funcţia de şef su 
prem al României. Pentru 
servicii le ^duse Mosco¬ 
vei, este lăsat să-şi fa¬ 
că de cap şi Piticul dela 
Scorniceşti face ce-1 ta¬ 
ie capul $1 pregătirea de 
analfabet. Ce s*ar putea 
cere unuia care nu are 
are nici c pregătire pro¬ 
fesională în afara celei 
de cizmar plus o condamna 
re pentru furt etc.? KGe- 
ul li cunoaşte toate păca 
teie.şl cele mărturisi - 
te, şi cele mal puţin cu¬ 
noscute. De aceea conside 
ram că atunci când se vor 
teste despre situaţia de¬ 
zastruoasă din România, 
trebuie să se înţeleagă 
că In primul rând este 
vorba de falimentul econo 
«ic, social-politic af 
sistemului comunist, iar 
că suferinţele poporului 
român sunt expresia acti¬ 
vităţii agenţilor KGB in¬ 
filtraţi In rândul popula 
ţlel României. Aceste lu¬ 
cruri trebuiesc înţelese 
de poporul român, de opi¬ 
nia publici mondiali;lup- 
U împotriva comunismului 
înseamnă lupta împotriva 
Moscovei, a *GB-uiui. 

Atunci când Piticul de 
la ScorniC*şti strigi des 
pre neamestecul In trebu¬ 
rile Inter r.< *# *1 to r 

state, se c . sr. nulti oa 
fier.] pom*-. -rcieentaiî 

care sâ -1 crtisâ, si-» a- 
corde şxriettt U şi îmtră- 
tlsarea prietenească. Să 
nu uitam ci mulţi dintre 


ei astăzi nu mai sunt con 
ducători de state. Unul* 
dintre prinţii de sânge 
din Iran avea închiriat 
un munte întreg pentru vâ 
nat cerbi In valea Frumoa 
sei din Cibin.Unde-i azi? 
Aproape că nu este ţară 
pe care a vizitat-o şi In 
care să nu fi izbucnit re 
voluţie, lovitură de stat 
sau alte asemenea. Cât de 
mult costă poporul român 
politica externă şi expor 
tul de revoluţie pe care- 
1 practică Piticul de la 
Scorniceşti, ştiu numai 
cei din ţară, care supor¬ 
tă foametea şi frigul şi 
toate actele de dementă 
pe care le săvârşeşte,con 
vins că sunt acte de in- 
teligenţă.Cât de mult cos 
ti tămâierile care 1 se a 
duc, le cunoaşte numai 
cor.silierul lui personal 
cu probleme speciale. Nu 
sunt puţini oamenii poli¬ 
tici occidentali care au 
primit cadouri substanţi¬ 
ale de la Pitic,numai pen 
tru că au închis ochii In 
registrându-i prostiile . 
Despre exportul de revclu 
ţie şl teroare In ţările 
lumii libere, tăcere.Este 
trist că vameşii turci nu 
descoperă depozitele de 
arme şl muniţii din vase¬ 
le comerciale româneşti 
când trec Bosforul. Sau 
sunt orbi, sau mituiţi.To 
ne de arme şl «uniţii as¬ 
cunse In tancurile de apă 
potabilă sau In tancurile 
de balast, sunt exportate 
să ‘'fericească*' si alte 
popoare libere, cu regim 
comunist. Ce să mal vor¬ 
bim despre pregătirea co¬ 
mandourilor de terorişti 
st guerilă In centrele 
ministerului de interne 
din capitală, ClmpIna.Si- 
tiu,Grădişte* ue Giurgiu, 
Sinestli etc.* Întâlneşti 
Tn aceste centre derbedei 
racolat» dir toate colţu¬ 
rile lumii* si pregătirea 
lor se face pe spinarea 
poporului rorân. Despre 


regimentul roman de avia¬ 
ţie stabilit in Ango 1 a 
din 1982, nu se vorbeşte 
nimic! De ce? Cu atât mal 
trist cu cât multă 1 urne 
vorbeşte despre el şi si¬ 
tuaţia o cunosc şl unii 
refugiaţi români. De la 
venirea la putere a comu¬ 
niştilor Tn România,se ex 
portă masiv Tn occident 
tot felul de produse. Su¬ 
mele încasate se folosesc 
pentru subvenţionarea par 
tidelor comuniste, mişc㬠
rilor greviste şi dezorga 
nizării vieţii sociale,e- 
conomice, politice din 
statele lumii libere. Aşa 
zisa reuşită a multor e- 
migranti români din dife¬ 
rite ţări occidentale,es¬ 
te finanţată de regimul 
dela Bucureşti care a re¬ 
alizat prin ei infiltra¬ 
rea In vederea realizării 
unui control a vieţii eco 
nomice, si al dezorganiza 
. 

Este bine să se ştie 
că, autobiografiile soli¬ 
citate de către securita¬ 
te prin serviciul perso¬ 
nal, nu au urmărit altce¬ 
va decât descoperirea a- 
celor români care au câlâ 
torit Tn străinătate, au 
rude Tn străinătate, pen¬ 
tru a găsi noi canale de 
infiltraţie a spionilor 
Tn occident. Foarte multe 
familii nu au mal avut 
dreptul de a primi paşa¬ 
port [pentru a nu fi de¬ 
mascaţi spionii]. 

Dacă pe plan extern,PI 
ticul dela Scorniceşti a- 
runcâ Tn continuare praf 
In ochii lumii aşa cum TI 
ordonă Moscova şi cum a 
învăţat la şcoala KGB -u- 
lul, pe plan intern a de¬ 
păşit cu mult alţi para¬ 
noici, foşti şefi de sta¬ 
te. 

Pcporul român este a- 
devârat cl a trecut In de 
cursul t % torl el sale’ 
prin încercări grele, dar 
momentele actual# dep㬠
şesc orice limită. Lumea 
occidentală nu poate ir.te 


lege tragedia unul popor 
vândut la masa conferin¬ 
ţei dela Yalta si Teheran. 
Numai după ce se vor tre¬ 
zi sub regim comunist si 
ocupaţie rusească,vor pu¬ 
tea realiza ce înseamnă 
teroarea comunistă. 

Sub toate aspectele Ro 
mânia este la pământ. Nu 
este exclus, aşa cum se 
vorbeşte In culise,ca Pi¬ 
ticul dela Scorniceşti sa 
regizeze un mare proces 
politic prin care să arun 


-Opoziţia exista 

Puşcăriile aşteaptă in 
ternarea foştilor membri? 
al partidelor po 1111 ce , 
dar despre opoziţia anti¬ 
comunistă a celor care s* 
au născut sub regim comu¬ 
nist, nimeni nu vorbeşte 
nimic. Şl totuşi opoziţia 
aceasta există, dar neor- 
ganizatâ. încercările po¬ 
porului român, a unor gru 
puri de a se organiza 1 n- 
tr'o opoziţie activă ş 1 
prezentă, eşuează. 0 pri¬ 
mă explicaţie constă Tn a 
ceea că regimul comunist, 
ca orice regim de teroare 
se sprijină pe pleava so¬ 
cietăţii: lichele, bor¬ 
faşi, speculanţi.indivizi 
cărora le permite să par¬ 
vină material,să fure f㬠
ră să fie pedepsiţi, dar 
numai să -1 sprijine împo¬ 
triva maselor. Oe la vân¬ 
zător de zarzavaturi ş 1 
pană la profesor universl 
tar, derbedeii fură,Să nu 
uităm că la venirea la pu 
tere, regimul comunist a 
promovat Tn funcţii de 
conducere admlnstrat 1 vă 
şi politică prostituatele 
şi pungaşii, beţivii, a- 
dică pe toţi cel cărora 
nu le plăcea să muncească. 
Cum credeţi că ar putea a 
ceştia să nu îşi sprijine 
partidul care le-a asigu¬ 
rat poziţii sociale şl ma 
teriale fără muncă fizi¬ 
ci, doar dând din gură?A- 
ceste lichele comun >ste 
sunt cei care ajută la 
distrugerea nucleelor de 
opoziţie din România. Ca 
un fapt divers, nu de pu¬ 
ţine ori, ofiţeri de secu 


ce toată situaţia fallmen 
tară a României In spina¬ 
rea foştilor membrii al 
partidelor politice des¬ 
fiinţate odată cu instala 
rea corniştilor la pute¬ 
re. Creierul impotentei 
intelectuale de la Pe- 
tresti, “academiciana" E- 
lena Ceauşescu, a găsit a 
ceastă explicaţie ştiin¬ 
ţifică: foştii opozitlo- 
nisti politici.legionari, 
taranlstl, liberali, so¬ 
cialişti au boicotat con- 


ritate au distrus anonime 
le unor informatori volun 
tari, scârbiţi de decăde¬ 
rea morală la care s'a a- 
juns. 0 altă cauza care 
împiedică organizarea opo 
zitlei In România,o repre 
zintâ infiltrarea masivi 
de ruşi Tn mijlocul popo¬ 
rului român, ca cetăţeni 
români cu acte Tn regulă. 
Acţiunea datează de mult, 
dinainte de al doilea râz 
boi mondial, şl a fost 
accelerată după acel fati 
dlc 23 August 1944. Rusi- 
ficarea României se face 
puternic. Aceşti ruşi in¬ 
diferent câ li se spune 
lipoveni, ucrainieni, ru¬ 
teni, ruşi, bieloruşi,bul 
gări, georgieni, acum cu 
nume româneşti.ocupă pos¬ 
turi de conducere. Prin 
el, KGB-ul anihilează o- 
poziţia Internă şi pe cea 
care începe să se organi¬ 
zeze în exil. KGB-ul şi a 
genţii lui acţionează* ei 
nu dorm indolenţi ca 
mulţi dintre cei care su¬ 
feră de pe urma lor. 

Este bine să se ştie 
ca opoziţii antisovieticâ 
-anticomunistă se manifes 
tă şi printre cei care lu 
creazâ Tn ministerul de 
interne. Sunt mulţi ofi¬ 
ţeri de securitate căzuţi 
ia datorie din dorinţa de 
a face ceva pentru Rom⬠
nia, pentru românii opri¬ 
maţi de comunişti. Nu pu¬ 
ţini au fost ofiţerii de 
securitate români împuş¬ 
caţi Tn chiar biroul gene 
ralului Pintllie, atunci 
când acesta constata sau 


structia ştiinţifică a so 
cialismului Tn România.Ce 
le 12 noi închisori din 
România îşi aşteaptă ne¬ 
răbdătoare pensionarii po 
liticl. Ceausescu 1-a g㬠
sit, pe cei care au mai 
supravieţuit lagărelor şl 
regimului de exterminare 
din puşcăriile comuniste. 
Oare Ceausescu mai tine 
minte pe câţi 1 -a împuş¬ 
cat cu mâna lui? Oare să 
fi uitat ca si el, ca si 

Ana Pauker se exersau la 
pistol cu tinte vii? 


numai bănuia că nu i $'au 
executat ordinele: împuş¬ 
carea nevinovaţilor pen¬ 
tru a răspândi teroare 
printre ceilalţi din comu 
nitate, distrugerea sate¬ 
lor, etc. Au fost ofiţeri 
de securitate care au a- 
provizionat cu arme şi mu 
niţiî grupurile de parti¬ 
zani din munţi - au fost 
executaţi pe loc. Au fost 
ofiţeri care In timpul 
percheziţiilor au distrus 
sau sustras materiale com 
promiţătoare. Au fost of? 
teri care au riscat anun¬ 
ţând familiile despre 
soarta celor arestaţi.Ce¬ 
le câteva tentative de lo 
vi tură de stat împotrivă 
lui Ceauşescu -agentul *6 
B-ului Tn Romănia- s*au 
soldat cu zeci de ofiţeri 
superiori de securitate, 
generali, ofiţeri de MFA, " 
împuşcaţi sub nucii de la ^ 
Jilava, sub aceiaşi nuci f 
sub care a fost asasinat „ 
tineretul intelectual ro- 
mân, care a demascat sau 
s‘a opus cu arma tn mână 
agenţilor KGB.Nu vreau să 
disculp securitatea de 
crimele comise de ea 1 ®- - 
potriva poporului român, 
împotriva Romăniel.dar si 
Tn rândurile ei trebue sa 
se ştie ca există oameni 
cinstiţi. Atunci clnd va ^ 
veni tinsul, securitatea 
va da socoteala de crime¬ 
le comise, de satele rase 
de pe fata pământului pej ^ 
tru că locuitorii ajutau 
grupele de partizani, sau 
pentru că s'au opus eolec * 
tivizârll. Salariaţii mi* c 
ni sterului de interne, ca ^ 
si ai altor departamente, ^ 
vor răspunde pentru crima * 








II 


MARTIE 


de genocid, ca şl pentru 
alte crime. Crimele săvar 
site de el, tot crime se 
numesc şl vor fi pedepsi¬ 
te. Mulţi din ei, astăzi, 
sunt imigraţi şi par cu¬ 
raţi. De aici teamă, te- 
. roare care împiedică or- 
[ ganizarea opoziţiei inter 
ne în România. De aceea 
I oamenii acţionează izo- 
[ lat, individual, sau gru¬ 
puri mici, care cum se 
pricepe, cum poate ca să 
f nu fie prins. Aşa se ex- 
r plică de ce nu a putut fi 
: descoperită Uniunea Demo- 
s crat Creştină din Români- 
a, care difuzând manifes- 
i te, a dat şi sentinţa de 
condamnare pentru aproape 
cinci mii de lideri comu¬ 
nişti, începând cu Ceau- 
‘ şescu si familia. Asa se 
explică de ce ing.Radu Fi 
lipescu nu a putut fi 
prins difuzând manifeste 
decât întâmplător. Goma, 
dr. Ionel Cană şi Sindica 
tul Liber al Muncitorilor 
Romani, greva minerilor , 
au eşuat. Meditaţia trans 
cedentală a fost pulveri¬ 
zată. Aşa se explică de 
ce din când în când, sunt 
găsiţi asasinaţi intelec¬ 
tuali prin locuri dosnice 


cu un glonte In ceafă.Ma¬ 
rin Preda a murit pentru 
mai puţin; deţinea un do¬ 
cument din perioada de 
puşcărie a lui Ceauşescu, 
din care reeşea că acesta 
este homosexual. 

Tentative de organiza¬ 
re politică anticomunista 
au fost şi sunt timide, 
stângace. Beciurile secu¬ 
rităţii din capitală, ne 
referim la cele demolate, 
ar putea povesti multe 
despre elevii de liceu,bă 
ieţi si fete între 15-16 
ani constituiţi spontan, 
in cuiburi legionare,sin¬ 
gura grupare naţionalistă 
care li s'a părut a fi cu 
adevărat anticomunistă. 

In România, mai ales 
astăzi, există toate pre- 
mizele unei opoziţii anti 
-comuniste, antisovietice 
active, dar oamenii aş¬ 
teaptă ajutor din afară, 
dacă nu material, moral. 
Ne referim la opoziţia an 
ticomunistâ, nu la cea an 
ticeauşistâ care se mani¬ 
festă în rândurile cadre¬ 
lor de conducere, cărora 
Piticul le taie din bene¬ 
ficii sau le ciunteşte 
drepturile. 

Infiltrarea exilului 


romanesc cu agenţi comu¬ 
nişti, discreditarea lui 
în faţa opiniei pub 1 Ice 
mondiale prin fapte repro 
babile comise de către a” 
genţil securităţii sub 
masca de refugiaţi, face 
aproape imposibilă unirea 
acestora într'un front co 
mun anticomunist-antisov? 
etic. 

Poporul român, opinia 
publică mondială, nu tre¬ 
buie să uite că o serie 
de fapte si de evenimente 
petrecute în Romani a încă 
din perioada antebelică, 
au fost inspirate de KGB 
si executate de agenţi 1 
lui activi în ţările limi 
trofe Rusiei comuniste. 

In decursul istoriei 
sale, poporul român nu a 
săvârşit acte de barbari- 
e, este un popor blajin, 
care acceptă multe umil in 
ţe. Poate cândva se vor 
publica arhivele secrete 
ale KGB-ului, şi atunci 
se vor putea citi episoa¬ 
de de groază. Agenţii KGB 
-ului transplantaţi cu 
ani în urmă în România,cu 
nosc o parte din episoade 
le care interesează isto¬ 
ria României. Lucruri in¬ 
credibile dar adevărate. 


-ferma de la km. 11 


Cine ar fi zis văzlndu 
-1 pe Moş Vasile Alexiuc, 
administrator la fermuli- 
ţa MAI de la km. 11,pe şo 
şeaua Bucureştl-PloieştiT 
unde fiinţează una din 
femele gospodăriei de 
partid, că este unul din¬ 
tre cei mal buni,elita a- 
genţilor KGB din România? 
Atunci când în 1944 ruşii 
au spart frontul la Iaşi, 
frontul lor a fost aprovi 
zionat cu mâncare din de¬ 
pozitele făcute din timp 
de moşierul moldovean Va¬ 
sile Alexiuc [în timpul a 
cesta soldaţii noştri 1 nu 
aveau ce manca]. Agent al 
KGB, pe atunci CEKA, Ale¬ 
xiuc a fost trimes în Ro- 
nânla ca refugiat poli¬ 
tic, cu suficienţi bani 
în buzunar pentru a cumpă 
ra o moşie [aşa cum multî 
"Imigranţi" romani ajung 
cu bani în imigraţie!]. 

Fapta lui a fost atăt 


de apreciata de către ma¬ 
reşalii sovietici Bulga- 
nin şi VorosiIov,încât a- 
ceştia s'au fotografiat 
îmbrâţisandu-1 şi ca oma¬ 
giu 1-au pus chipiul cu 
însemnul de mareşal pe 
cap. Numirea lui Alexiuc 
la ferma de la km. 11 nu 
a fost întâmplătoare.Aco¬ 
lo venea în "week-end", 
Gheorghiu Dej cu gaşca, 
iar Alexiuc trebuia să ra 
porteze KGB-ului ce au fa 
cut, ce au vorbit, cine ă 
fost etc., treburi de in¬ 
formare. Cam aşa se expll 
că frica, teama românilor 
refugiaţi de a se uni în 
lupta antisovieticâ,anti¬ 
comunistă. Nu trebuie să 
se uite că la ambasada so 
vleticâ din capitală sunt 
fişaţi totl românii care 
manifestă atitudine osti¬ 
la sovietelor şi care ur¬ 
mează să fie deportaţi a- 
tuncl când Moscova va ho¬ 


tărî. In tară, oamenii 
vorbesc acuma despre X 
sau Y care a emigrat si 
este agent securi st, sau 
despre altul care s'a în¬ 
tors din misiune. Despre 
Pacepa şi Haiduc cu toate 
declaraţiile lor, se spu¬ 
ne câ au avut ca principa 
lă misiune subminarea imi 
gratiei române. 

Şi acum ne întrebâm:Cum 
de Aristide Buholu, omul 
care în afară de Ceauşes¬ 
cu s'a p 1 i mba t cel mai 
mult prin lume,a Imigrat; 
a fugit cu familia, ulte¬ 
rior a scos din tară bunu 
rile pe care le avea, sî 
scoate ziarul Universul 
la New York? Pentru cine 
lucrează? Pentru securita 
tea română? Mâine dacă 1- 
mlgrează şl Ceausescu, va 
trebui să credem că a de¬ 
venit peste noapte anti¬ 
comunist? Nici chiar asa! 


Danalache a unei anumite 
poziţii sociale în Canada 
prin care să continue In¬ 
filtrarea comunistă. Este 
ciudată optica autorităţi 
lor de imigraţie din di¬ 
verse ţări, aşa cum reie¬ 
se din sursele noastre de 
informaţie. In lagăre, 
transfugii sunt învăţaţi 
să mintă de către funcţi¬ 
onarii cu imigraţia. Foş¬ 
tii membrii ai PCR sunt 


învăţaţi să mintă că au 
fost asupriţi de comu¬ 
nişti, au fost persecu¬ 
taţi, etc., şl obţin viza 
în diferite târî libere. 
Aceasta în timp ce,nemem¬ 
brii PCR, oameni care nu 
au avut de-a face cu comu 
nişti1 decât pentru că fă 
ceau parte din tabere ad¬ 
verse, nu primesc viza de 
imigrare, de intrare î n 
ţările lumii libere. De 


credibilul şi ne explică 
nouă şl celor din România 
o serie de situaţii <j1n 
occident. Aceste fapte ne 
Imobilizează şl moralmen¬ 
te sunt un dezastru.Apare 
câ autorităţile occldenta 
le sprijină Inf 11 trareă 
comunistă şi fac totul ca 
să anihileze orice tenta¬ 
tivă de rezistenţă antico 
muri stă. 


-Infiltrările comuniste... 


-Florian Dânălache n... 


Aparent banala,Imigra¬ 
ţia în Canada a unor mem¬ 
brii ai familiei fostului 
ministru de interne Flo¬ 
rian Dânaiache I, are sub 
strat politic,intrarea în 
P°*e$1a unei averi de mi¬ 
lioane de dolari canadi¬ 
eni cu care să poată fi 
subvenţionată mişcarea cg 
^oistă canadiană. Prin 
căsătoria lui Florian Dă- 
oâlache II, cu fiica unei 
o 1 n Român 1 a căs㬠


torită cu un multimilio¬ 
nar canadian care nu are 
moştenitori, comunistul 
Florian Dânălache II, me¬ 
dic veterinar, acum Imi¬ 
grant -reîntregire de fa¬ 
milie, devine un pion al 
securităţii în Canada. 

Practicile lui din tlm 
pul facultăţii şi al pro¬ 
ducţiei l-au făcut remar¬ 
cat ca fiind lipsit de 
orice scrupule. Acum con¬ 
lucrează cu vărul lui ofi 


ţer superior în contraln- 

formaţli, securitate, cu 
statut diplomatic la New 
York. Este cineva atât de 
naiv încât să-şi închipu¬ 
ie că, comunistul Dânăla¬ 
che Florian II îşi schim¬ 
bă optica, cinismul cu ca 
re îşi teroriza colegii 
de producţie? Greşeală.Mi 
slunea lui este clară,In¬ 
trarea în posesia PCR a 
unor milioane de dolari 
canadieni şi ocuparea de 


Analiştii români îm¬ 
part imigranţii în doua 
mari categorii: aventuri¬ 
eri şi refugiaţi politici 
Aventurierii nu sunt 
periculoşi pentru regimul 
dela Bucureşti, ei fiind 
uşor abordabili pentru 
bani. Refugiaţii politici 
sunt fie anticomunişti, 
fie agenţi comunişti cu 
misiunea politică de a fa 
ce propagandă comunistă” 
de a anihila opoziţia şi 
pentru a pregăti coloana 
a V-a. Activitatea de corn 
promitere a opozanţilor 
anticomunişti începe din 
România: înscenări penale 
de tipul violului, pater¬ 
nitate, vagabondaj, huli¬ 
ganism, urmate de procese 
civile sau penale care se 
soldează cu anexarea la 
dosarul de imigraţie al 
respectivului a unui act 
defăimător care împiedică 
obţinerea vizei de intra¬ 
re în ţara occidentală so 
licitată. Aşa a fost ca¬ 
zul nefericitului cercetă 
tor ştiinţific Petre Cîu- 
rea, jnternat la spitalul 
nr. 9 pentru spălarea ere 
ierului şi inoculare ex¬ 
perimentală cu celule can 
ceroase, fapt soldat cu â 
nexarea la dosarul dela" 
ambasada Statelor Unite 
din Bucureşti a certifica 
tului de nebun. Ce a ur¬ 
mat?... Aşa s'a întâmplat 
şl cu lotul de 273 tineri 
români între 18-21 ani ca 
re în 1978 au făcut ce¬ 
rere de imigrare în State 
le Unite. Toţi au fost ju 
decaţi pentru vagabondaj, 
huliganism, iar copii le 
sentinţei depuse la amba¬ 
sadă. Şl sunt foarte mul¬ 
te cazuri, scriitorii din 
apus pot scoate subiecte 
de roman non/flctlon din 
aventurile prin care trec 
imigranţii români, care 
sunt cu adevărat refugi¬ 
aţi politici. Când totuşi 
aceste înscenări nu dau 
rezultat, se recurge la 
ceva mai dur peste hotare. 
Scopul scuză mijloacele . 

De exemplu, furtul de bi¬ 
juterii şl aparate foto 
din locuinţa Doamnei Ele¬ 
na Flscher, stabilită în 
Canada, Montreal, refugi¬ 
ată din România si fostă 
regizoare la Televiziunea 
română, pare un furt ba¬ 


nal la prima vedere. In¬ 
sa. ..D-na Flscher trebuia 
pedepsită pentru câ a sfi¬ 
dat regimul de la Bucu¬ 
reşti. Dsa. a suparat prea 
mult securitatea lâudându 
-se câ a scos din tară bl 
juterii de aur peste 0,5 
kg., a scos tacâmurile de 
argint în greutate de ki¬ 
lograme şi că a realizat 
multe şi mai ales succese 
le fiului ei, un foarte” 
bun pianist despre care 
presa canadiană a vorbit 
foarte, foarte elogios. A 
fost pedepsita ca să-şi 
ţină gura, să nu mai afir 
me câ în ţară fiul ei nu 
ar fi realizat la pian ni 
mica. I s'a făcut un pre¬ 
judiciu în buget de aproa 
pe 25.000 dolari... 

Oin sursele noastre de 
informaţie, este bine ca 
romanii din exil să ştie 
ca seria de furturi înre¬ 
gistrate în colonia rom⬠
nă din New York, câ atacu 
rile pe stradă suferite 
de mulţi dintre ei sunt 
tot "pedepse" date de se¬ 
curitate. Cu câţiva do¬ 
lari, un drogat face ori¬ 
ce. Este bine să reflecte 
ze ceva mai mult cu cine 
si ce au vorbit si să a- 
jute autorităţile locale 
la demascarea agenţilor 
comunişti. 

Tot asa cum pedepseş¬ 
te, securitatea ştie si 
să răsplătească. Cum cre¬ 
deţi dvs. că obţin mulţi 
români paşaportul în 48 
de ore? Ştim câ există o 
filieră română a securită 
tii care asigură contra 
10.000-15.000 dolari ple¬ 
carea în două luni,cu pa¬ 
şaport turistic a celor 
care sunt cumpăraţi de ru 
de. Oar bănuiţi că nu orî 
cine, numai rudele şi pri 
etenil celor care sunt 
dispuşi să colaboreze cu 
securitatea. Cum credeţi 
dvs. câ dacă nu interve¬ 
nea securitatea, si-ar fi 
întrerupt domnul consul 
USA dela Bucureşti week- 
end-ul [Dl. Vessley], ca 
să acorde într ' o zi de 
Sâmbătă dimineaţa, cu ani 
în urmă [1981], viza de 
tranzit New York, soacrei 
d-lul Bâdescu Livlu,rezi¬ 
dent în Canada si mare om 
de afaceri [bijuterie,cu¬ 
răţătorie etc.]? Soacra 


d-lui Bâdescu a primit 
paşaportul in câteva ore, 
în ziua de Vineri, ducând 
numai fotografii si chi¬ 
tanţa de platâ a paşapor¬ 
tului , în str. N. Iorga 
nr. 27, Bucureşti. La ora 
8 dimineaţa a fost prezen 
tâ în cabinetul şefului” 
Serviciului Paşapoarte,la 
ora 12 a avut paşaportul, 
dar consulul american a 
invitat-o să vină Luni di 
mlneaţa, în săptămâna ur¬ 
mătoare. Soacra a telefo¬ 
nat, la fiică în Canada,a 
ceasta consulului român 
din Canada, şi mama soa¬ 
cră a primit viza de tran 
zit prin întreruperea con 
cediului D-lui consul USA 
la Bucureşti. Si nama soa 
eră a plecat aşa cum a a- 
vut bilet de avion. Dumi¬ 
nică dimineaţa. Oare Dl. 
consul nu putea face a- 
cest gest şi pentru rom⬠
nii care cereau viza de 
intrare în St. Unite,pen¬ 
tru a scăpa de comunism2 
Exemple din acestea 
sunt multe. Analiştii ro¬ 
mâni din opoziţie sunt di 
letanti,si o fac spontan^ 
cei din KGB si securita¬ 
tea română au aparatura 
moderna si nu fac altceva 
decât să analizeze, ei nu 
stau la coada pentru o ju 
mâtate de pâine. Eforturi 
le KGB-ului si ale securi 
tăţii de a împiedica opo¬ 
ziţia anticomunistă din 
exil de a forma un corp 
unitar, un front unic de 
luptă, sunt mari, puterni 
ce si continue, mai ales 
câ folosesc tot felul de 
mijloace, dela intimidare 
plnâ la crimă. 

De la intelectual, la 
muncitor, trebuie să ne u 
nin, să acţionăm. Rusia 
este un uriaş, dar are pi 
cioare de lut si trebuie 
ajutată să se prăbuşească 
în mocirla în care-i este 
locul. Ea este zdruncina¬ 
tă de lupta pentru elibe¬ 
rare naţională a popoare¬ 
lor pe care le-a ocupat, 
si sunt multe. Noi, rom⬠
nii, am mal înfruntat-o 
fn decursul istoriei şi 
am învins. Acum, fn zile¬ 
le noastre, pentru Elibe¬ 
rarea naţională. Românii 
din toată lumea trebuie 
să ne dăm mâna. România 
este totuşi patria noas¬ 
tră. Lichelele să ne dea 


pace. 


Ştefan POENARU 






LIBERTATEA 


MARTIE 


m?4 


ZIUA UNIRII LA NEW YORK 


In ziua de 2 Februarie a.c.,sub a- 
usplcllle Centrului Cultural Românesc 
din New York, a avut loc la Bis. $f. 
Dumitru din Manhattan, aniversarea U- 
niril Principatelor Române dela 2 4 Ia 
nuarie 1859. 

Rugăciunea de deschidere a fost o- 
ficiată de către Rev. Viorel Sasu.rre 
otul Bisericii Sf. Dumitru, Tn fata 
unei săli supraaglomerate. 

Românii prezenţi Tn sală au into¬ 
nat apoi Imnul american si versurile 
triumfătoare din "Oesteaptâ-te Rom⬠
ne". Apoi. fostul preşedinte Constan¬ 


tin Tennyson a prezentat publicului 
noua conducere a Centrului Cultural 
Românesc, aleasă de Adunarea Generală 
convocată la data de 25 Ianuarie a.c. 

-Preşedinte: Av. Dumitru Moldovan 
-Vice-presed1nte:D-l Boris Săvescu 
-5ecretar: 0-1 Paul Tez 
-Casier: D-l Mihai Milltescu 
-Consilier Juridic: Av. Bratu Ale- 
xandu. 

Astfel, o activitate fructuoasă a 
Centrului Cultural Românesc din New 
York condusă cu multă competenţă de 


către D-l C-tin Tennyson timp de pes¬ 
te trei ani de zile. a făcut posibil 
ceea ce parea imposibil acum câţiva 
ani Tn urmă: faptul că românii din e- 
xilul New York-ez au fost Tn stare să 
se unească sub culorile culturii au¬ 
tentice naţionale româneşti. 

A urmat o prezentare a importantei 
şl consecinţelor Actului Unirii de la 
24 ianuarie 1859 dintre Moldova si Ta 
ra Românească.de către poetul si scrţ 
itorul Paul Tez. In aplauzele Insufle 
tite ale publicului din s^lâ au urmat 
rând pe rând recitări din creaţia per 


sonală şi naţionala românească de ca 
tre D-l Niţă Nicolae, redactorul zia¬ 
rului Libertatea, Av. D-tru Moldovan, 
Av. Rratu Alexandru, 

Adunarea festivă s'a încheiat fn- 
tr'o atmosferă de rară solidaritate 
românească perfect tncadrată de momen 
tul aniversat şi de îndemnul emoţio¬ 
nant al Horei Unirii intonat Tn final 
de către publicul din sală: 

"Hal să dăm mână cu mâna 
Cei cu inima Română..." 

CORESPONDENT 


ASASINATUL DE LA TORONTO 


Axente RUSSU 


In cotidianul Daily News din 18 Fe 
bruarie 1985, găsim o ştire laconică 
de interes pentru românii din exil.Ci¬ 
tim: "Toronto. Cornelius Drăgan 49, e- 
dotorul publicaţiei româneşti pro-comu 
nişte "Tricolorul" din Toronto, a fost 
împuşcat mortal iar soţia sa Angela,46 
de ani, rănită grav de o persoana nei¬ 
dentificată care a invadat apartamen¬ 
tul lor, declară poliţia. 

Surse din comunitatea românească 
din Toronto susţin că odată cu venirea 
sa Tn Canada 7 ani Tn urmă,Drăgan şi-a 
făcut inamici datorită publicării In 
Tricolorei a unor articole Tn favoarea 
auverr.ului român". 

Si asta numai 31 de zile după Tmpuş 
carea ataşatului comercial Lefter Pe- 
trisor Tn incinta Consulatului român 
din Montreal. Petrisor, rănit superfi¬ 
cial Tn şold de un glonte tras din afa 
ra Consulatului de către un bărbat mas 
cat, pare a nu găsi niciun motiv plau¬ 
zibil de a fi Împuşcat. Sosise Tn Ca¬ 
nada doar cu o zi Tnainte de atentat. 

Agenţia UPI afirmă: "Politia canadi 
ană întreprinde cercetări pentru a fa¬ 
ce lumină Tn cazul asasinării unui zia 
rlst de origine română. Se presupune 
că Prof. Drăgan ar fi fost un agent,li 
chidat de alţi agenţi români deoarece 
ar fi intenţionat sa informeze autori¬ 
tăţile canadiene despre act i v 1 tât 11 e 
lor Tn Canada. Cornelius Dima Drăgan, 
Tn vârstă de 49 de ani, fost profesor 
universitar Tn România a emigrat acum 
şapte ani Canada. £1 edita la Toron 
to un ziar Tn limba română numit "Tri¬ 
colorul", favorabil Tn general politi¬ 
cii regimului dela Bucureşti". 

Se pare că Drăgan Intenţiona să în¬ 
toarcă definitiv spatele comuniştilor 
români dezvăluind autorltâtilor canadi 
ene zeci de nume de agenţi comunişti 
români infiltraţi -ca şi el- In exilul 
canadian şi nord-american. 

Presa din "Sărindarul* new - yorkez 
s'a grăbit să sublinieze: "După cum se 
ştie Tn oraşul Toronto ca şl Tn alte 
localităţi din Canada există mai multe 
grupuri formate din elemente de extre¬ 
mă dreaptă si comuniste sau ataşate re 
glmului comunist din România". Notaţi 
- semnul de egalitate pe care autorul TI 
pune Tntrc cele două grupări diametral 
opuse Tn gândire, spirit si acţiune.Du 
pă cum se ştie, limbajul din Sărindar 
şl cel comunist Tnţelege prin elemente 
de extremă dreapta pe legionarl.Cu al¬ 


te cOvinte, actul terorist nu putea 
fi decât opera fie a legionari lor,fie 
a comuniştilor. Legionarii pentru că 
erau atacati Tn permanentă Tn coloane 
le ziarului pro-comunist "Tricolorul" 
iar comuniştii pentru că Drăgan ar fi 
urmat sâ le dezvăluie reţeaua de a- 
genti din Canada si St. Unite. 

Aruncând "subtil" anatema răzbun㬠
rii politice, ca motiv al asasinatu¬ 
lui, asupra legionarilor, evreul Ma- 
rius Ligi, editorul Micro-Magazinului 
din New York împănat cu reclame comu¬ 
niste,"omite" cu bună ştiinţă o altă 
grupare atacată frecvent Tn fiţuica 
Tricolorul, ce ar putea avea cel pu¬ 
ţin acelaşi motiv de răzbunare politi 
că ca si legionarii.urmând logica lui 
Ligi. Este vorba de gruparea diziden¬ 
ţilor comunişti, deveniţi internaţio¬ 
nalişti, grupaţi cu precădere tn ju¬ 
rul posturilor de radio Europa liberă 
si Vocea Americii ce constituie Tn 
mod indubitabil sursa de "inspiraţie" 
si informaţie a d-lui Marius Ligi.Ia¬ 
tă doar o mică mostră din ceea ce g㬠
sim notate Tn ultimele numere dinain¬ 
tea asasinării spionului Drăgan: 

"Ca să ne facem o mică ideie de fe 
Iul Tn care funcţionează această coa¬ 
liţie suspectă Tn Intenţiile ei rom⬠
neşti vom urmări câteva emisiuni ale 
postului de radio "Europa Liberă" pu¬ 
blicate de d-l redactor Marius Ligi 
în foaia sa intitulată "Micro Maga¬ 
zin" care apare la New York sub emble 
ma "Luptatl contra ateismului"... Ne 
vom restrânge doar la ceea ce Dl Paul 
Goma ne spune pe undele aerului şi Dl 
Marius Ligi recepţionează cu osârdiel 
In paginile Micro Magazinului. Fireş¬ 
te nu este cazul cel puţin acum să 
dăm lecţii de gazetărie şl nici mora¬ 
lă creştini d-lul Marius Ligi. E dea- 
juns să se ştie că banii creşti nil lor 
ortodocşi români întreţin o foaie [N. 
N. -Micro Magazin] care luptă contra 
ateismului batjocorind Biserica Orto¬ 
doxă Români [N.N. -Biserica din Rom⬠
nia]... Eu îmi amintesc şl astăzi,lu¬ 
cram doar Tn redacţia revistelor pa¬ 
triarhale, plăcerea de a-1 fi primit, 
prin anul 1961, pe d-l Vlad Georgescu 
[N.N.-actualul director al Europei 11 
bere, secţia românească! Tn Palatul 
Sfântului Sinod de la Mănăstirea An- 
tlm, ca sâ-ml^dea nişte materiale Is¬ 
torice pentru publicare Tn revista 
"Biserica Ortodoxă Români"... Ne este 


greu să credem că d-l Paul Goma s'a 
asociat cu dl. Vlad Georgescu si cu 
dl. Marius Ligi Tn batjocorirea Bise¬ 
ricii Neamului... Dacă aceşti noi ve¬ 
niţi sau "venituri" renunţând la ate¬ 
ismul si marxismul din vinele lor ar 
fi arătat cuprinşi de remuşcare cum 
au persecutat Biserica Neamului şl 
cum si-au bătut joc de preoţi şi de 
ierarhi, abuzând de calitatea lor de 
comunişti, dacâ ne-ar fi destăinuit 
cum au promovat şl au impus literatu¬ 
ra ateistă din România şi cum au des¬ 
figurat chipul românesc al tinerelor 
generaţii născute In robia sovietică, 
otrăvindu-le conştiinţele Tn calita¬ 
tea lor de istorici, de scriitori, de 
profesori sau gazetari....atunci s'ar 
fi ales grâul românesc de neghina co¬ 
munistă.. ." 

Deci, tot atâtea motive din partea 
dizidenţilor comunişti. Curat,murdari 
...nu-i aşa coane Ligi? 

Românii mai vârstnici îşi amintesc 
de osanalele ridicate de presa "Sărln 
darului" din România trupelor sovieti 
ce "eliberatoare" ce veneau să "elibe 
reze" poporul român de vestigiile re¬ 
ligiei, patriotismului naţional-rom⬠
nesc Tnlocuindu-le cu ateismul»inter¬ 
naţionalismul şi teroarea comunistă. 

Interesant să vedem Tn Cuvântul r< 
mânesc din Februarie 1986 Tn "Apelul 
dela pag. 9, desigur într'o "cauză no 
bilă", alături de numele Internationa 
I 1 Işti lor ca Mihnea Berindel, Paul Go> 
ma, Virgll Ierunca etc., şl pe acelea 
ale unor statutari din New York pre 
cum Zahu Pană si Ovldiu Vasllescu.de-' 
Tirv 


fi 


■pus ăc'eălTşTTTroblema asu 
pra cărţii pseudo-istorlcc a nu mal 
puţin pseudo-lstorlcului Vlad Georges 
cu, Tn care tezele marxiste se înşiri 
de la un cap şi pân 'la altul, nimeni 
n'a găsit necesar acest lucru, accep- 
tând-o şl recenzând-o cu osârdie Tn 
publicaţiile dizidente pe care le con 
duc, sfidând cu neruşinare întreg 
exilul. Ori, Tn acelaşi Cuvânt rom⬠
nesc, apelul emoţionant de la rubrica 
Efemeride: "Democraţi erau Tnainte de 
primul război mondial şi conservato¬ 
rii si liberalii, dar la momentele de 
mare răscruce au găsit suficiente re¬ 
surse sufleteşti pentru a pune patria 
deasupra partidului. Ce cred despre a 
ceasta CNR şl URL ? 

CNR fiind Consiliul Naţional Român 
condus de Cicerone Ioniţolu, Iar URL, 


Uniunea Românilor Liberi condusă de 
Ion Raţlu dela Londra. Ce pretenţie 
neruşinată de a pune pe picior de ega 
lltate giganţii neamului românesc di¬ 
naintea primului război mondial ce au 
înfăptuit România Mare,cu un umil CNR 
avortat de un Comitet National al ca¬ 
rul reprezentanţi au fost piese cen¬ 
trale Tn opera de înşel avi zare a nea¬ 
mului românesc comunismului Internaţi 
onal la 23 August 1944. 

Ori cu un URL fantomatic condus de 
cel ce în timpul războiului de între¬ 
gire a ţârii din 1941, Tn deplina si¬ 
guranţă şl Tn timp ce zeci de mii de 
soldaţi români îşi dădeau viaţa pen¬ 
tru România, urgenta dela Londra pac¬ 
tizarea cu aliaţii, deci şi cu Stalin 
in condiţiile Yaltei trădătoare. 

După autorul Efemeridelor, CNR ar 
reprezenta pe conservatori, iar URL pe 
liberali. Ce Insultă gratuită adusă 
trecutului glorios al României. 

Aceste divagaţii de la tema artlco 
Iul ui au fost necesare, pentru că o 
cât de scurta reflectare asupra aces¬ 
tora ne aduce înapoi la afirmaţiile a 
mintite la începutul articolului din 
"Tricolorul" lui Drăgan. 

Cornelius Dima Drăgan a fost asasţ 
nat Tn urma unul act terori st,iar te¬ 
rorismul indiferent de motiv nu poate 
avea nici o justificare. Că este ac¬ 
tul disperat al unui lunatic dezgus¬ 
tat de insolenţa cu care îşi desfăşoa 
ră neîngrădite programele comuniste a 
ceşti adepţi al "Tricolorului comu¬ 
nist" ori actul calculat al agenturii 
comuniste româneşti de îndepărtare a 
unui defector, răspunsul este acelaş. 

In primul caz, avem toată înţelege 
rea şi simpatia pentru dezgustul şi 
disperarea singuraticului fată de cam 
pania deşănţată cu care diverşi "re¬ 
dactori" de foi comuniste din exil,in 
sulta aici pe pământul libertăţii su¬ 
ferinţele necicatrizate ale celor ce 
au părăsit iadul comunist tocmai pen¬ 
tru a nu mai da faţă cu această plea¬ 
vă umana. 

Iar pentru al doilea caz, desigur 
ci aşteptăm cu nerăbdare prinderea şi 
dezvăluirea conspiraţiei comuniste şl 
desigur publicarea listei lui Drăgan, 

[dacâ există], cu numele agenţilor co 
munlşti români Infiltraţi Tn exiluT 
românesc. 

Axente RUSSU