Libertatea anul 3, nr. 30, ianuarie 1985

I BER TA TI A 

THE LIBERTY 

NIHIL SINE DEO 
[NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU] 


ZI ar dt 

opinia, 

orlantoro fl 

acţiune românească 

"i mr 

Tul. (719)3d1 -7354 

Ridactort 

NiyĂ 

N 1 COIAf 

Anul 3 J Numărul [ 

Ntw 

- To.li, U. S. A. 

Redacţia 

ti administrat la: 47 — 13 44tb St. Apt. IR, 

Wooatia., n. r. 

lip 11377 


Pwbll.hod 

for tho 

Remonlon Comunlty of N • w 

York 

PRINTED IN U S A. 1 

tt - America de Nord $ 17 I 
- -Europa, Australia $ 20 1 

Apare 

lunar 

IANUARIE 1985 

Subtcrlptlov 



NOTE LA ÎNCEPUT 


«Cine ştie sâ moară, du va II rob 
niciodată». 

Seneca 



DE AN 


N. NOVAC 

A nul 1984, aşa zisul "AN ORWELIAN", a 
fost şi va rămâne cu adevărat, un AN 
ISTORIC. Un an în care, terorismul mon 
di al, a luat proporţii nevisate şi de 
neînchipuit în lumea liberi. Un an în 
care, COLOANA A CINCEA, dirijată şi finanţată de ca 
tre bezbojnîcii din Kremlin, a activat ca intr'un 
sat fără câini. Dar, in acelaşi timp, un an ce a 
^chimtat, fără doar şi poate, moara de vânt a isto¬ 
riei, ce batea, după cel de al doilea război mondi¬ 
al, mereu spre STÂNGA, îndreptând-o de data aceasta 
pe adevăratul ei drum. 

Uriaşa biruinţă a Preşedintelui Ronald Reagan în 
alegerile electorale generale din luna Noemvrie a a 
nului trecut, a marcat, cum nu se poate mai expli¬ 
cit, biruinţa patriotismului si naţionalismului a- 
merican, ce, flrâ doar şi poate,va avea răsunet mon 
dial în lupta Împotriva comunismului. 

Este credem nespus de drept sl subliniem faptul 
ca. Partidul Republican, fn alegerile din Noemvrie 
1984, a înregistrat una dintre cele mai mari victo* 
rn _din întreaga -1 istorie. Căci r. i c . oca 1 1. it-solut 


Preşedintele R. Reagan 

niciodată. Partidul Democrat, n'a suferit o mai mar 
si mai umilitoare înfrângere. 























LIBERTATEA 


IANUARIE 1985 


libertatea 

Nu, nu împărtăşim deloc speculaţiile presei a- 
mericane că anume Ronald Reagan ar fi câştigat re 
nominarea la presedentia Statelor Unite, având, 
ca fost artist de cinematografie pe "vino-incoa- 
ce". Căci, la drept vorbind, contracanditatul său 
al pardidului democrat, Walter fundale,apărea pe 
ecranele de televiziune, in campania electorala , 
mult mai fistichiu. 

Nu impârtâsim iarăs judecata nedreapta, câ a- 
nume, Walter Mondale, fost Vice-Preşedinte al Sta 
telor Unite in guvernul Carter, ar fi suferit u- 
militoarea-i infrângere, datorita faptului ca şi- 
a ales la vice-preşedenţie pe D-na Geraldine Fe- 
rraro. Câ dânsa nu i-a fost de nici un folos,asta 
s'a dovedit cu vârf şi indesat, nereusind să c⺬ 
tige nici chiar Statul ei de baştină, New York , 
pentru democraţi. Dar ar fi greşit sa considerăm 
câ ea i-ar fi fost piatra de moară care l-a scu¬ 
fundat. 

Umilitoarea infrângere a Partidului Democrat 
in alegerile din anul trecut, se datoreşte faptu¬ 
lui că acest partid, care zice-se că ar fi al po¬ 
porului muncitor, al săracilor si al minorităţi¬ 
lor etnice, după moartea lui John F. Kennedy, cel 
din urmă adevărat democrat al partidului său, a 
luat-o mereu spre stânga. Şi astfel, călcând me¬ 
reu, din groapă in put, anul trecut. Partidul De¬ 
mocrat, prin candidatul său la preşedenţia State¬ 
lor Unite, Walter Mondale, era gata să pupe ciu¬ 
botele muscăleşti, pentru a realiza o comuniune 
intre Statele Unite şi Uniunea Sovietică. Dar,po¬ 
porul american, a dovedit că este mai deştept de¬ 
cât fabricatorii politicii partidului democrat.Ca 
atare, nu mai incape nici o indoială câ Walter 
Mondale şi Geraldine Ferraro, au pierdut cursa a- 
legerilor, trâdati fiind, dela inceputul-inceputu 
lui, de chiar conducerea partidului din care f㬠
ceau parte, care, intre timp, işi pierduse el in- 
suşi, busola de orientare istorică. 

Să dea Domnul ca noi să fim profeţi mincinoşi, 
Jar credem că datorită faptului câ Partidul Demo¬ 
crat, dominând Camera Deputaţilor, ii vor pune be 
ţe in roate Preşedintelui Ronald Reagan, pentru â 
nu-si putea implini dorinţele sale de bine,nu nu¬ 
mai fată de Poporul American, ci chiar fată de in 
treaga omenire incâ liberă, care vede in Statele 
Unite, ultimul pilon de rezistenţă împotriva bar¬ 
bariei comuniste. Partidul Democrat isi va scrie 
irevocabil certificatul său de moarte! 

Ronald Reagan, a infiltrat in sufletul poporu¬ 
lui american PATRIOTISMUL si NAŢIONALISMUL.Şl as- 
Xd ' r,u fudulie, pentru a câştiga renominarea 
a preşedenţia Statelor Unite, ci din convingerea 
câ Statele Unite sunt si trebuie să rămână pilo¬ 
nii de rezistentă împotriva destrăbălării comunis 

* Câre “ si 1ntirKle microbul pestilenţial pe Ini 
treg mapamondul. Si . 

U1 - ai asta, mai ales acum când, in- 


săsi China comunista, a afirmat că MARX E MORT, şi 
teoriile lui, nu mai corespund timpului pe care-1 
trăim. 

Profitând de mizeria unor popoare si ţări din 
America Latină, Moscova le întinde blidul de linte 
Marxist-Leninist, promiţându-le câ numai astfel 
vor reuşi sa aibe o viaţă mai bună şi îmbelşugată. 

Bună si îmbelşugată este oare astăzi populaţia 
din Etiopia, care a adoptat, cu, sau fârâ de vre¬ 
rea sa, Marxism-Leninismul ?!... 

Să nu ni se ia in nume de rău, dar nu împărt㬠
şim teoriile unei anumite prese americane că anume 
actuala tragedie din Etiopia se datoreşte faptului 
câ, de vre-o câţiva ani încoace. Etiopia ar fi 
fost bântuită de secetă. Dar, chiar dacă acesta ar 
fi adevărul adevărat, ne întrebăm, si credem pe bu 
nă dreptate, ce anume a întreprins, intre timp,gu¬ 
vernul comunist al Etiopiei, pentru a rezolva o a- 
semenea problemă ? 

Credem nespus de tare că trebuie să menţionăm 
câ, in timp ce tragedia poporului etiopian a fost 
făcută public, şi ca, in timp ce ţările din lumea 
liberă trimeteau alimente, medicamente si îmbrăc㬠
minte, "tovarăşii" dela Moscova, trimeteau etiopi¬ 
enilor, o statuie in bronz a lui Lenin. Si, spre 
ruşine, spre mare şi nespusă ruşine,ajutoarele tri 
mise Etiopiei din Statele Unite, Canada, Germania 
de Vest, Franţa si alte tari din lumea liberă, de 
îndată ce au ajuns la posturile de destinaţie, au 
fost preluate de către armada de helicoptere ru¬ 
seşti, pentru a fi distribuite in regiunile amenin 
ţaţe cu foametea, dând astfel impresia că ajutorul 
respectiv vine din partea Rusiei Sovietice. 

Suntem siguri, suntem nespus de siguri că demo- 
craţii si "stângistii" din cadrul partidului repu¬ 
blican, se vor opune oricărui ajutor din partea 
Statelor Unite, dat ţărilor din America Latină, in 
lupta lor faţă de expansiunea comunistă, si-i vor 
da, fârâ doar si poate, mari dureri de cap, Preşe¬ 
dintelui Ronald Reagan, pe această nespus de gin¬ 
gaşă temă. Dar, vrem să credem si să sperăm câ Pre 
şedinţele Reagan va câştiga si de data aceasta o 
biruinţă împotriva duşmanilor omenirii, care sunt 
comuniştii, si a cozilor lor de topor, infiltrate 
in toata lumea liberă. 

PACEA propovăduită de Rusia Sovietică, este PA¬ 
CEA MORMÂNTULUI, si Preşedintele Ronald Reagan şti 
e aceasta foarte bine, precum iarăs nespus de bine 
o ştie si poporul american conştient de acest pe¬ 
ricol ce ameninţa omenirea. 


Nicolae NOVAC 


LIBERTATEA 


IANUARIE 1985 


LIBERTATEA 



* Av. PETRE DINU , Schwenksvi1 Ie, Pennsylvania. 

...Anul nou 1985, sâ ne aducă surpriza mult 
dorită: eliberarea patriei de sub jugul comu¬ 
nist... Primiţi 50 de dolari, care reprezintă a- 
bonamentul meu la revista Libertatea pe anul 
1985... 

R. -Mulţumim pentru generoasa D-trâ contribuţie. 

MONEL BORA , Chicago, IL. 

Stimate D-le Nitâ, 

Vă mulţumesc mult pentru trimiterea revistei 
D-trâ. M'am bucurat mult de conţinutul bun al 
revistei, si mai ales câ apar oameni de valoare 
care, transformă condeiul in sabie de foc contra 
barbariei comuniste care ne-a pârjolit ţara... 

Au trecut 40 de ani de când a fost predată ta 
ra comunismului fără 0-zeu... In România poporul 
suferă de foame, suferă persecuţii, iar actualul 
dictator ordinar a distrus tot ceeace a fost mai 
frumos in tara noastră... 

0-zeu sâ vă deie sănătate,D-trâ şi la toti co 
laboratorii pe care ii aveţi alături in lupta 
cea dreaptă contra râului ce a prins rădăcini a- 
dânci, ca neghina in lanul de grâu. Toţi avem un 
vis mare de împlinit, visul marilor martiri care 
s'au jertfit pentru eliberarea României. Bitalia 
cea mare se apropie, Sâ fim gata de învins... 

Va expediez un cec de 60 de dolari ca ajutor 
pentru revista D-trâ... 

R. -Toate mulţumirile si aprecierile noastre pen 
tru ajutorul acordat de D-trâ. 

« NllULAE NOVAC , Hlghîlind* Indiana. 

Oragâ confrate, 

Primeşte sincerele mele felicitări pentru ad¬ 
mirabila ţinută in care prezinţi ultimul număr 
din LIBERTATEA... 

• FILON VERCA , Paris, Franţa. 

Dragă D-le Nitâ, 

"Hristos s'a născut!" Sâ aducă lumii Mântui¬ 


rea. Fie ca această minune sâ coboare si asupra fra¬ 
ţilor noştri, robiţi si umiliţi, intru desăvârşirea 
eliberări 1. 

"Libertatea!", ecou de luptă, de încleştare cu o- 
presiunea, pentru a-i smulge din ghiare dreptul la 
viaţă, la un petec de pământ sub soare, al nostru, 
din îndepărtate vremuri. 

"Libertatea!", un nume incrustat în istorie In nu 
mele căreia atâtea jertfe au răsărit sâ-i perpetueze 
dăinui rea. 

Generaţia noastră a avut parte, a sângerat,a tân- 
guit dar si-a salvat fiinţa. A voastră, asvârlitâ 
peste hotarele fireşti cunoaşte vremi de apocalips . 
Cu atât mai sublimă va fi întoarcerea acasă, cu cât 
condiţiile de luptă, de uzură vă sunt mai vitrege. 

Dar... ce aveţi voi de dat mai mult decât au în¬ 
chinat cei răpuşi, viaţa, supremul bun,neamului lor? 

Tăria va ieşi din acest indemn la făptuire. 

Sâ ne străduim împreună, atât cât vrerea destinu¬ 
lui ne va mai ţine împreună sâ nu pierdem obiectivul, 
pe care Căpitanul ni l-a trasat cu dâră de sânge. 

Obiectivul major, desprins de cele mărunte care 
îngreuiază, zădărniceşte. 

Anul ce vine, an de răscruce, sâ vă umple inima 
de nâzuinti, pe creste cât mai aproape de cele albe. 

Cu multa prietenie... 


* GE0RGE SER0IC1 , Londra, Anglia. 

...M'am bucurat sâ vă cunosc atât pe Ovs., cât si 
pe prietenii Ovs., şi sâ avem prilejul de-a avea mi¬ 
cul schimb de vederi pe care l-am avut. Ca întotdea¬ 
una in astfel de situaţii, timpul a trecut prea re¬ 
pede. 

Tin sa vâ mulţumesc atât Ovs., cât şi celorlalţi, 
pentru maniera deschisă si amicala a conversaţiei pe 
care am intreţinut-o. 

Totodată vâ expediez 20 $ pentru abonament la re¬ 
vista Ovs. .Libertatea... 

Vâ doresc sărbători fericite şi un An Nou 1985 cu 
Sănătate, Noroc şi Bucurie... 

* ROMAN IAN REFUGEES RELIEF COHN1TTEE OF METROPOLI¬ 

TAN OETROIT . 

De câţiva ani, COMITETUL ROMÂN AL REFUGIAŢILOR 


3 . 


























LIP t U n M 

* Metropola Detroit, a reuşit $â ajute un număr ma 
re de refugiaţi romani, in a-si incepe o viaţă nouă 
pe pământul liber al St. Unite. 

Prin eforturile eontinuie ale cornitetului,cei noi 
veniţi au fost ajutaţi cu locuinţe, imbrâcâminte,pla 
sări la locuri de munca şi asistenţă socială. Toate 
acestea nu au putut fi făcute fără ajutorul financi¬ 
ar al romanilor. 

Anul acesta nu este o excepţie. Fondurile comite¬ 
tului sunt foarte scăzute si nevoile foarte mari, 
deoarece numărul familiilor ce intră in zona noastră 
creşte mereu. 

De aceea vă cerem suportul d-tră!... Vă rugăm să 

amintiţi de COMITETUL DE AJUTOR PENTRU REFUGIAŢI cu 

o donaţie cat mai generoasă. 

In colaborare cu bisericile noastre,generozitatea 
comunităţii noastre Româneşti a ţinut această orga¬ 
nizaţie activa in trecut. Lucrând impreună, ajutati- 
ne să continuăm si in viitor activitatea noastră,pen 
tru binele celor ce sunt acum la nevoe. 

Dumnezeu să va răsplătească pentru bunătatea dum¬ 
neavoastră. 

Sărbători fericite si An Nou cu bine! 

Cu multă stimă: James C. Crucian, preşedinte. Vic¬ 
tor Leahul, secretar. 

0 rice contribuţii, donaţii in sprijinul acestei a 
sociaţii caritabile româneşti, pot fi trimise la ur¬ 
mătoarea adresă: ROMANIAN REFUGEES RELIEF COMMITTEE 
OF METROPOLITAN DETROIT, 18405 W. Nine Mile Rd., So- 
uthfield, MI. 48075 

Mng. N. N. CONSTANTIN , Johanesburg,Africa de Sud. 

Stimate D-le Redactor NIŢÂ, 

Fiind in vizită la New York, datorită amabilităţii 
D-lui Ing. A.T. pe care am avut plăcerea să-1 pot în¬ 
tâlni, am intrat in posesia câtorva numere ale revis¬ 
tei D-tră Libertatea, cu un nume atât de simbolic,pu¬ 
ternic stindard de luptă, viforos, impotriva samavol¬ 
niciilor regimului comunist-ateu din România. 

Cele câteva numere astfel obţinute, le-am adus cu 
mine aici la Johanesburg, dându-le imprumut celor 
câţiva prieteni români stabiliţi pe aceste meleaguri, 
din foarte mica colonie romanească de ordinul câtorva 
zeci de persoane. 

Deocamdată am reuşit să vă fac rost de trei abona¬ 
mente si sper de cât mai multe in viitor. Alăturat a- 
veti contribuţia mea pentru revistă, 40 $ US. 

In măsura in care am să pot, vă voi ţine la curent 
cu activităţile micuţei noastre colonii, să le puteti 
insera in revista D-tră. 

La mulţi ani cu sănătate, spre victorie! 

R. -Transmitem si noi aceleaşi calde urări fraţilor 
noştri români de pe meleagurile continentului negru, 
cu mulţumiri pentru frumoasele cuvinte de apreciere, 
şi sprijin. 


LIBERTATEA 

♦Ha tmanu l MATEI H 0J80TĂ, Toronto, Canada. 

Dragă D-le Niţă Nicolae, 

Cu mulţumiri confirmăm primirea insufletitei re¬ 
viste "LIBERTATEA", Nr. 28 / 29 din Noembrie-Decem- 
brie 1984... 

Rămâneţi pe mai departe pe poziţia majoră a ma¬ 
rilor si prestigioaselor publicaţii naţionaliste de 
pe vremuri din ROMANIA-MARE: "PĂMÂNTUL-STRĂMOSESC" 
"AXA", "ÎNSEMNĂRI SOCIOLOGICE", "BUNA-VESTIRE","CU¬ 
VÂNTUL", s.a., unde colaborau cele mai ilustre con¬ 
deie legionare din elita Generaţiei dela 1922, in 
frunte cu marele pedagog Profesorul NAE IONESCU de 
la Bucureşti şi Profesorul TRAIAN BRÂILEANU dela 
Cernăuţi, Bucovina... 

Dragi urări de bine pentru Anul Nou ce vine, cu 
deplină sănătate si cu protecţia lui Dumnezeu. 

Cu grabnic drum spre România Liberă si Reîntregi 
tă, al D-tale cu tot binele doritor... 


♦Fam. I ON OUMITRESCU, Detroit. 

Stimate Domn, 

Profund entuziasmat de conţinutul revistei ce cu 
onor o redactaţi şi editaţi, doresc să vă transmit 
cele mai calde felicitări şi urări de bine din par¬ 
tea mea personal şi a familiei... 

Considerăm că este publicaţia cea mai profund 
românească din Statele Unite, pe linia avântului na 
tionalist-romanesc... 

La gândul cl prin modesta mea contribuţie imi a- 
duc aportul in sprijinul luptei ANTI-COMUNISTE, vă 
expediez alăturatul cec in valoare de 30 $... 

La mulţi ani LIBERTĂŢII... 


NOTA REDACTORULUI 

Numărul relativ mare de scrisori si felicitări , 
nu ne permite să le putem confirma pe toate in ru¬ 
brica de fată a revistei noastre. Iată, la intâmpla 
re, numele câtorva dintre aceia care ne-au trimis 
incurajâri, abonamente si felicitări la finele anu¬ 
lui 1984, cărora le mulţumim călduros pe această ca 
le: ION A. BALINTU, DETROIT, VASILE PELT, YOUNGS- 
TOWN, PETRE CADARU, ITALIA, ALEXANDRU RONNETT, CHI¬ 
CAGO, AL. PÂRVU, MONTEREY, CALIFORNIA,JOHN PUIA.CAN 
TON, OH 10, VALENTIN CANTOR, MAHOPACO FALLS, REV.GRÂ 
TIAN RADU, JACKSON, MICH1GAN, MIHAI MILJTESCU, RAN- 
DOLPH, N.J., VICTOR BURI LA, N.J., ADAM ALB, BOGOTA, 
N.J., SAVIN CODRUŢ, N.Y., ARH. ION ALFXANDRESCU, N. 
Y., ION MITITELU/LOS ANGELES, G. COLIMITRA, N.Y., 
ANGHEL DONESCU, MARIANA TULOI, DUMITRU LEONARD, N. 
Y., UOODSIDE, ş.a.m.d. _ 

N O Ti 

Orice contribuţie sau abonament de sprijin adre¬ 
sat revistei noastre,Libertatea, este necesar a fi 
menţionat pe numele de NITÂ NICOLAE. 


IANUARIE 1985 


4 . 



file 

DE 

ISTORIE 



UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE 


E reprezintă un veac in viata unui po- 

II 

■ ■■ Peste cinci sferturi de veac ne des 

part de acel măreţ moment istoric aî 
poporului român -UNIREA. Eram urîti pâ 
HM nâ dincolo de orice intelegere de câ- 
tre irn Periile opresoare dimprejur.ace- 
Te imperii nefaste care ne-au dăruit furia lor, ura 
lor, lăcomia lor teritorială. Câte râuri de sânge şi 
de eroism le-am presârat pe drumurile unde s'au intal 
nit măreţia unui popor mic, viteaz, neînfricat,si cu 
malefice şi absconse interese. Ca o uriaşă scară până 
la Dumnezeire, au fost treptele pe care a tot urcat 
neamul nostru român spre libertate, spre lumea lui in 
terioară, drum spre bucuriile lui, spre necazurile 
lui, şi numai ale lui. Oricine si orice conducător de 
popoare, poate trage învăţăminte de la acei pe care 
destinul i-a aşezat in fruntea poporului român. Baci 
la vremi tulburi, ATLETI INTRU CHRISTOS, eroi.martiri 
mulţi si anonimi, impresionandu-şi prin firile lor cu 
rate până si pe duşmani, asa au fost cei ce prin vir¬ 
tuţile lor ne-au fost puşi de destin in fruntea popo¬ 
rului. Când nu i-a găsit, poporul si-a trimis ba un 
Mihu Vlahul la 1437, un Gheorghe Doja la 1514,un Ho¬ 
rea la 1784, un Tudor la 1821, un Iancu la 1848, i r 
Codreanu la 1919. 

Dumnezeu a dorit-o pentru ca tuturor paşilor noş¬ 
tri să le premeargă căderi ireparabile de imperii.de 
închisori ca si veşnice ale popoarelor. Erau de luat 
acum 126 de ani, in istoria poporului român, hotărîri 
care statutau sau nu dreptul la existenta istorică, a 
statului care a răspuns popoarelor lumii,că nimic nu- 
i mai poate tine aripile legate. Indiferent că duşma¬ 
nii se aflau in răsăritul Europei, si de-abia isi o- 
blojeau rănile după acel jignitor şi dureri ' Război 
al Crimeei si că se chemau Imperiul tuturor Rusiilor; 
Indiferent că se afla la Apus si că se întinsese din 
nunta in nunti autointituîindu-se Felix Austrie,indi- 
ferent că se scremea să moară de vreo 250 de ani si 
5. 


a căpâtăiu) acestui păgân imperiu, la fel ca nişte clo 
c t. aşteptau alţi purtători de împărăteşti tiare si pi 
cate, imperiul francez, cu Napoleon al treilea,sau cel 
britanic, cu acea împărăteasă regină-bunică a aproape 
tuturor regiior-regisori lor lumii de atunci. Ce deosebi 
re intre un colonel al unei pllşi Galati-Covurlui. ş? 
toata liota de adversari ascunsi, sau pe fata...Ce chip 
peste care lumina se aşează firesc şi încălzeşte prin- 
tr'un miracol şi pe cel privit, si pe privitor! Cuvinte 



.Alexandru luan Luat 

lo lui parcă sunt din Vechiul sau Noul Testament al u- 
nui popor: “Dumnezeu*părinţi lor noştri a fost cu ţara, 
t fost cu noi. £1 a Întărit silinţele noastre prin în¬ 
ţelepciunea poporului". 

Un război de o măreţie fără seamăn $*3 pornit. Tot 
ce a avut mai bun si mai splendid in flinta Iui,poporul 
si-a pus in fruntea-i. roti paşii i-au tost călăuziţi 
de binevoitori ingeri trimişi de Mântuitorul neamuri- 



























L I 8 


] A N U 


£ R T A T E A 

lor: ridica-te Lazare si umbli! Iar poporul, aidoma 
unui voinic din mirificele povesti.ji-a ’"«put d 
mul Prin ani. prin şcoli. Domnul «nini ce e 
ie a avut lânqâ el oameni aşa cum numai mar rasc_ 
liri ale energiilor unui mereu oropsit neam,le poa¬ 
te avea. Lângă el era un ministru, ce ţinea sub bol 
ta frunţii lui gânduri, fapte, eroism, puteri de o- 
menesti sacrificii, genialitate. Cuvintele rostite 
la 5 Ianuarie 1859 in Iasiul ce urma să dăruiască 
pe altarul Unirii dreptul de a numi Capitala.de c㬠
tre M. Kogălniceanu, pot sta alături de oricare al¬ 
te celebre citate şi locuţiuni de felul celor "Alea 
Jacta Est" spuse sau nu, de către Cezar Iulius.Plin 
de mândrie, copiez acele preasfinte cuvinte şi mâ 
mândresc că de acolo am plecat, pentru că acolo să 
fie iar ceeace visară, se jertfiră şi muriră, acei 
sfinţi vizionari părinţi ai neamului nostru: 

"Alegându-Te pe Tine Domn in tara Noastră,noi am 
voit să arătăm lumii ceeace toată ţara doreşte: la 
legi noi, om nou. 0 Doamne! Mare şi frumoasă iti 
este misiunea. Fii dar omul epocei; la fel ca legea 
să inlocuiască arbitrariul, fă ca legea să fie ta¬ 
re; iar tu Măria Ta, ca Domn fii bun si blând, fii 
bun mai ales pentru aceia pentru care mai toţi Dom¬ 
nii au fost nepăsători sau răi... Fii simplu, Măria 
Ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea Ta să fie 
pururea deschisa la adevăr si inchisă la minciuna 
şi linguşire. Porţi un fru 
mos si scump nume. Numele 
lui Alexandru cel Bun, să 
trăieşti dar mulţi ani! Ca 
si dânsul fă o Doamne, ca 
prin dreptatea Europei, 
prin dezvoltarea instituţi 
ilor noastre, prin simţ㬠
mintele Tale patriotice,să 
mai putem ajunge la acele 
timpuri glorioase ale na¬ 
ţiei noastre, când Alexan¬ 
dru cel Bun zicea ambasado 
rilor impăratului din Bi¬ 
zanţ că România rru are alt 
ocrotitor decât pe Dumne¬ 
zeu şi sabia!" 

Acolo, la Bucureşti, ur „IhaU KogMnicea™ 
alt vizionar ministru,I.C. 

Brătianu, cere Domnului cel ce întrunea frumuseţea 
unei rase nobile prin secoli: “Prin iubirea tuturor 
romamlor. Măria Ta eşti unul dintre suveranii ei 
cei mai tari; fă ca actele Guvernului Măriei Tale 
sa corespundă cu această putere, ca astfel generaţi 
ile vmoare $a se inşiruiascâ binecuvântând numeli 

«ITid m ^ 1" fâţâ Une1 Sfinte icoane Oo»ul 
cel ridicat de îndumnezeita voinţă a poporului ce¬ 
lor două provincii depărtate atâta vreme, a jurat • 



ARIE 1985 LIBERTATEA 

"Jur, in numele prea sfintei treimi şi in faţa ţârii 
că voi păzi cu sfinţenie drepturile si interesele Princi 
patelor Unite". Au fost doar şapte ani de Domnie. 0 don£ 
nie fructuoasă, plină de splendori pe care le putea ob¬ 
ţine un alt popor, o altă ţar.ă cine ştie după câce chi¬ 
nuri, sau suferinţe, sau după câţi ani!? 

Programul lui face cinste oricăror conducători,sau do 
ritori de reforme: Unificarea celor două administraţii 
si instituţii, statului nou modern. Măsuri de guvernare 
şi control asemănătoare pentru cele două provincii, Uni¬ 
versităţi la Iaşi si la Bucureşti 1860 şi 1864, Codul 
lui Napoleon modern, şi, in măsura posibilităţilor apli¬ 
cabil României moderne. Egalitatea inaintea legilor şi a 
impozitelor, obligativitatea invâtâmântului primar, orga 
nizarea comerţului si a meseriilor, industriilor, trans 
porturilor; infăptuirea reformelor electorale, agrare,se 
cularizarea averilor mănăstireşti; eliberarea ţiganilor* 
stabilirea lor ca simpli cetăţeni. Toate aceste fapte 1- 
au pus pe Cuza Domnul in legendele cele mai frumoase ale 
poporului. Oamenii simpli din oraşul Turnu Măgurele i-au 
trimis o sabie si si-au botezat o stradă in amintirea u- 
nui falnic gest de voinţă de neatârnare: " 2 Mai". El, 
Cuza Domnul, trece biruitor peste toate turcismele, bal¬ 
canismele cu care era tara cea nouă i ncătusatâ # si, cu ta 
citul sprijin francez, făureşte si nu numai din vorbe, 
un om modern, om progresist. Transilvania atunci şi-a cu 
noscut drumul de jertfă şi sânge care i-a fost hărăzit 
spre unirea cea mare. A. P. Ilarian urează lui Cuza să 
fie executorul testamentar al lui Mi hai Viteazul.Neatâr¬ 
narea bisericii naţionale, armie naţională, vitejie pro¬ 
prie, aşa cum ne imbâtăm de mândrie atunci când ne reg㬠
sim pierdutele virtuţi, prin bărbăteşti le şi bătrânele 
cronici. Biruitor, temerar. Domnul răspunde conştient de 
propria-i răspundere consulului britanic Robert Colqu- 
houn la Bucureşti, care Ti atrăgea atenţia ca trupe¬ 
le străine pot intra in Principatele abia unite: 

"Mă voi plasa in fruntea poporului meu si dacă va tre 
bui să cădem, eu voi fi primul care imi voi oferi piep¬ 
tul, dar va curge sânge". 

Consulului rus Cetzebue de la Iaşi care ameninţa cu 
intrarea trupelor tariste in Principate: 


şi dacă vom fi in " 
ne lipseşte conştiin- 


"Vom rezista pana la ultimul om 
vinşi, vom demonstra Europei ca nu 
ţa datoriei". 

Unde s'a mai văzut măreţie care să poatâ fi comparata 
cu aceea a lui Cuza: 

“Las un tron pe care nici nu l-am visat nici nu 1*^ 
căutat -retragerea mea poate să consolideze independen. 
României". 

Prin acest măreţ Domn al României moderne, P op ° af ^ 
vecine şi-au avut veşnic un sprijin de nădejde in 1 U P ^ 
le lor impotriva impilatorilor, împotriva opresiunii, 
migranţii poloni care pregăteau răscoala poporului fra 


LIBERTATEA 


IANUARIE 1985 l 

ava - “ T '' £ ' 

bertaţilor lor. Arme sârbilor, şi nu degeaba pe o 1,: . ? L ° IN TAW ’ 

ma a unei săbii dăruită lui scria: "Amico Certo in In Romanii nu au pentru duşmani decât ura si veşnică 
certa". - moarte! 



Cuvinte care aparţin principelui Milos Obrenovici, 
pentru cele 34 de vagoane cu arme lăsate’spre a se 
inarma armata sârbă, in pofida protestelor turce,aus¬ 
triece, engleze, franceze. Proclamarea independentei 
principatelor române nu ar fi putut avea loc fără a- 
ceastâ politică demnă, fără acest moment astral al U- 
nirii. Veşnic poporul român in cele mai întunecate mo 
mente ale lui, ale 
timpuri lor ce au ur 
mat, şi-a regăsit 
acel minunat echili 
bru in versurile* 
bardului de la Mir- 
cesti, poetul Vasi- 
le Alecsandri. Hora 
Unirii acum mai pu¬ 
ternică decât ori¬ 
când, răsuna in i- 
nimile noastre şi 'n 
conştiinţele noas¬ 
tre. Fie ca marile 
si sfâşietoarele 
jertfe să nu fie 
doar flori uscate 
pe un altar pâng㬠
rit de uitarea cea 
odioasă. Aici,acum, 
oriunde şi la fel, 
să ne ridicăm sufle 
te le intr'o rom⬠

nească comuniune. 


Cu un nou sol^ al răzbunătorului Arhanghel .ridica¬ 
te Cuza şi sfidându-ţi duşmanii, strânge rândurile 
romanilor, câtă frunza şi iarba, la lupta cea din 
veac, ce au dus-o părinţii, moşii S i strămoşii neamu 
lui nostru impotriva cotropitori lor. 

Mărire ţie sfânta zi, simbol al neamului nostru 

obidit.Slavă ce 
lor ce te-au î- 
nnobilat prin 
jertfele lor, 
prin suferinţe¬ 
le lor, unele 
poate nedrept 
uitate. 

Misiunea mar 
tirilor este de 
a—şl pune vi¬ 
suri -vieţi la 
temelia ideilor 
viitorului pa¬ 
triei. Fie ca 
intr'un viitor 
apropiat, toată 
ţara noastră să 
ne-o incingem 
cu braţele noas 
tre, cu iubiri¬ 
le noastre. Fii 
in veci liberă 
de glorii". 


Sosirea lui Al. I. Cuza in capitala Bucureşti. 

si frumoasă ROMÂNIE, "tară de dor şi 


Paraschiv LASOU 


COMUNISMULUI! 













LIBERTATEA 


IANUARIE 1985 


LIBERTATEA 


acasâ la prodromos 


C A sâ vizitezi Athosul, Muntele Sfânt, este nevoie 
să-ti laşi la o parte hainele lumeşti, sâ le îm¬ 
prumuţi pe cele ale pelerinului, aşadar sâ fi pre 
gâtit sâ baţi drumurile cu piciorul, din sudoarea frun 
tii sâ aduni rouă pentru potirul de seară. Astfel au 
făcut-o strămoşii noştri când au plecat in hagialâc la 
sfântul Mormânt sau cum relatează Eminescu intr'o po¬ 
vestire puţin cunoscuta despre un unchieş din Ipoteş- 
tii copilăriei sale că după ce s'a intors de la Athos, 
fericit şi impăcat, a rămas, o viaţă întreagă. 

îndeplinind formalităţile de rigoare la Atena -se 
poate şi la Salonic- plec din Uranopolis spre portul 
Dapbni intr'o dimineaţă timpurie pe care aşi numi-o, 
caracteristic elenă. Marea, verde la mal, isi intunecâ 
tot mai mult albăstrimile schimbând culorile cerului 
de sus câruia-i slujesc drept oglindă, ca pe damascuri 
grele. Prin ceţuri se desluşesc vag insulele prelungi 
amintind de ţinuturile unde străfundurile pământului 
işi deschid abisele lăsând sâ apară mirabiIul,eonul lu 
minii. Este ora când aştepti sâ erupă spre înălţimi 
pasărea măiastră a văzduhului, cântecul de foc al soa¬ 
relui. Privind acest peisaj ascunzând in miezul umbre¬ 
lor sale mărturia mitului cel vechi, iţi spui că daca 
Goethe ar fi cunoscut Grecia nu ar fi aşezat noaptea 
walpurgiei clasice la Pharsala ci undeva intre aceste 
ostroave tainice ar fi descoperit leagănul misterelor 
antic*., cantatele “Urworte" orfice. 


De la Daphani autobusul urcă la Karyes, capitala ac 
«inistrativă unde primesc Diamanitirionul, dreptul li 
şedere având formatul unei diplome semnată de cei pa¬ 
tru membri ai Hierei Epistasia cu Protosul, astfel c< 
de-acum sunt liber să-mi incep vizita. 

Chiar in mijlocul Karyei se află biserica sa, Kato- 
liconul numit Protaton de la reşedinţa Protosului, ce, 

! e mUnte ’ in sti1 bazilical cu nava ridv 
cată o absida si două absidiole. Turnul clopotniţe 
Ţ la o parte veghează un complex destul de părtini 
iar. In jur orânduite intr'un spaţiu furat parcă h 
timp clădirile sunt destul de triste si pustii Intr 
una din ele si-a avut atelierul ultimul călugăr' romă 
din Karyes ceasornicarul Ciprian. Murise <-L 
W oa i icu câteya z11e ^* 2 » Zu Z 
8 * POmenlm in to ate rugăciunile noastre. 


Ovidiu VUIA 

Pe o stradă ingustâ descopăr un drum scăldat in 
umbre şi răcoare de dumbravă, unde locuiesc căpri¬ 
orii, spre mănăstirea Koutloumousiou, numită după 
ctitorii ei şi Lavra Tarilor româneşti. Liniştea 
este atât de adâncă incât aud cum in suflet mă nin 
ge cu lumini; glasuri lăuntrice îmi descântă ca pe 
un ghioc al izvorului vrăjit din basmul trecutului 
, versuri de Radu Gyr: 

Pe unde calcă pasul, se ridică 
un cântec fin ca foşnetul de brazi. 
Suspină'n glod o tâmplă de vlădică, 
sau, lung, şopteşte mâna unui cneaz. 

0 fântânâ-troitâ in care-ţi răcoreşti fruntea, 
Katoliconul roşu cu pridvor inchis şi bogat in ca¬ 
pele după modelul Megistei Lavra, te stăpâneşte 
grav prin prezenţa ctitorilor acestor mănăstiri , 
Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Neagoie Voevod, A- 
lexandru Lăpusneanu şi doamna Ruxandra, cât si tu¬ 
turor celorlalţi, contribuţia lor fiind atât de bo 
gata incât rezumă fără indoială o epocă din isto¬ 
ria noastră. Te-aştepţi, ca şi când, fiind in casa 
lor, peste o margine sa poţi privi, dincolo, spre 
ei: 

Vino si-ascultâ veacurile Tării 
cum trec pe drumuri, seara, după oi. 
Asculta, nu bat clopotele zării, 
inima Tării cântă peste noi. 

La amiază însoţit de un călugăr grec si un ca¬ 
târ încărcat cu de-a-toatelea plec spre mănăstirea 
Vatopedi, vestita pentru şcoala si biblioteca ei 
atonitâ. De la Karyes drumul duce prin pădure, ur¬ 
când si coborând mai mult pe coasta muntelui, cale 
de trei ore. Tăcerea ca de catedrală, razele 
joacă prin frunzişuri descriind vitralii de argint 
,mâ umplu de o pace adâncă aşa că numai simt deloc 
oboseala. Pătrund in tăcerea senină şi caldă io ca 
re Sfântul Francisc, fratele soarelui si pământu¬ 
lui, a putut sâ vorbească cu păsările. Natura toa 
tâ parcă este un altar deasupra căruia se'ntinde 
ca o absidă, cerul. 

Mănăstirea Vatopedi apare aşezata la poalele P* 


libertatea i a n u a r 

durii intr'un golf către care un şir de cireşi coboa¬ 
ră stihare si antemise îngreunate de pulberea lumi¬ 
nii. Apa curată si transparentă cum nu am mai intâl- 
nit niciunde. Deşi foarte adâncă văd până la pardo- 
seaua unor gigante palate de cristal. Pe acest ţărm 
visător s'a putut întâlni UIise cu fiica regelui 'Al- 
kinoos Nausicaa. 0 briză uşoară adie printre ramuri 
parc'ar lovi corzi de liră. Totu-i azur, imaculat şi 
pur, ca'ntr'o reverie diafană şi albă. Nu ştiu unde 
am mai văzut acest pastel, in ce tablou divin?Asa tre 
bue sâ fi fost si pe locurile pe care a umblat şi în¬ 
văţat, in tara minunilor Galileea, El, Nazarineanul. 

Dimineaţa cu vaporul ce vine de la Ierissos, trec 
pe lângă mănăstirile Pantokratoros, Starvonikita,Ivi- 
ron, Karakalou şi-apoi Megista Lavra. De pe mare ai 
perspectiva peninsulei in ansamblu, muntoasă dar toa¬ 
tă acoperită cu păduri, ceace in Grecia nu este chiar 
obişnuit. Apoi ca pe nişte trepte enorme solul urcă 
spre vârful pleşuv al muntelui, simbolizând destinul 
omenesc spre o tot mai verticală dăruire de sine. în¬ 
treg Athosul parcă-i un uriaş templu. Grădină a Mai¬ 
cii Domnului, cum il numeşte legenda. 

Sunt deodată năpădit de impresii şi reverbere sfin 
te# incât imi zic ce sărac in simţire poate sâ fie 
pretinsul scriitor care s'a oprit la titlul "muntele 
catârilor". Bietul scrib vroind să defăimeze s'a de¬ 
gradat pe el însuşi, s'a desfiinţat sufleteşte. 

La capătul călătoriei vasul intră intr'un ochi de 
apă cum ar fi trebuit sâ fie lacul in care-si aruncau 
năvodul pescarii săraci, apostolii. 

Acolo întâi nindu-1 pe monahul român Prodromu vizi¬ 
tez cu el Megista Lavra ridicată pe un povârniş des¬ 
tul de abrupt, cel ce ar fi oferit adăpost Fecioarei 
Maria alungată de furtună tocmai din Cipru. 

De-abia acum mă îndrept spre ţinta pelerinajului 
meu, schitul Prodromos. 

De la Megista Lavra urcăm uşor, vreo 4-5 km. până 
la un platou unde,inchis intre munte şi mare,ne intâm 
pinâ schitul. Tot mai aproape de el in mirosul ierbu¬ 
rilor şi florilor sălbatece înşirate pe margini ca 
nişte lumânări aprinse pe un chivot, repet alte ver¬ 
suri de-ale lui Radu Gyr, mângâind mătănii nevăzute: 

Priveşte drumul scris in vreme 
vine din morţi, din cântec pare tras, - 
si carul greu ce'n praful serii geme 
e frate c'un bătrân iconostas. 

După ce trecem pe sub portalul arhondaricului,bise 
rica ne iese in fată, mireasa a lui Dumnezeu,sora bu¬ 
na cu lăcaşurile sfinte ale Moldovei de sus. 

In curte domneşte o atmosferă de lucru intens, au¬ 
tentic şantier in plină activitate. Stareţul Ilarion 
se află in aripa din fund unde, după ce-a reparat-o 
si-a instalat un atelier de tâmplarie. Conducătorul 
spiritual al schitului şi-a insusit meşteşugul lui 
Iosif, soţul Măriei, pentru a face el reparaţiile ne¬ 
cesare, altfel foarte scumpe. In realitate ferestrele 


11 1985 LIBERTATEA 

şi uşile cizelate de preasfinţia-Sa intrec orice m⬠
nă de meşter, desluşesc efortul fizic luminat de sa¬ 
crificiul creaţiei, gestul aceluia ce da har obiec¬ 
tului neînsufleţit, prin iubirea sa cerească. 

Stareţul Ilarion se arată primitor, bucuros de 
oaspeţi, un invâţat cu suflet cald. Din vorbă Tn vor 
bă poposim la Cernica unde a fost călugăr, la mor- 
minţii lui Gala Galaction şi Ion Tuculescu si ai al¬ 
tora dintre care l-aşi aminti pe poetul bucovinean , 
Traian Chelariu. Nu-1 putem ocoli pe Tudor Arghezi 
asupra căruia cădem de acord că nu este potrivit co¬ 
mentat deoarece poetul in versul său cel mai valoros 
şi propriu, a ramas ieromonahul Iosif din tinereţe. 

Langa stareţul Ilarion îmi întinde mâna părintele 
Petroniu, om de largă cultură şi dreaptă credinţă. 

Cu el am discutat până noaptea târziu si multe 
mi-a dăruit din straţa lui plină de înţelepciune.Mi- 
a povestit despre poetul Sandu Tudor, călugărit Da- 
niil, iniţiatorul şcolii spirituale Rugul aprins.Per 
sonalitate de mari proporţii duhovniceşti a influen¬ 
ţat pe V. Voiculescu, Ion Marin Sadoveanu, Al. Miro- 
nescu şi in parte pe Ion Barbu. Mai ales cel dintâi, 
fără această experienţă greu este de presupus că ar 
fi dat capodoperele literaturii române. Sonetele şi 
Povestirile sale. Pentru împlinirea acestei misiuni 
sfinte a trebuit Sandu Tudor să moară in temniţele 
comuniste de la Aiud. 

Părintele Petroniu are două poeme-rugăciuni aca¬ 
tiste de Sandu Tudor in manuscris. Mi le arată cu in 
frigurarea cucernică a unui Sylvestre Bonnard, eroul 
lui Anatole France. 

Nu mai puţin groaznic a fost calvarul său perso¬ 
nal si al cinului călugăresc din care face parte, 
până ce-a reuşit sâ plece la Athos, sâ scape de sub 
stăpânirea Leviatanului roşu. 

La orele patru in zori bate toaca slujbei de dimi 
neată, utrenia. De-acum când fi văd cu potcapul şi 
valul negru, imi dau seama de situaţia mea de mi¬ 
rean. Mă retrag in mine umilit. înţeleg că noi rom⬠
nii odată cu creştinismul am preluat cultul ascetis¬ 
mului, cum scrie M. El iade citându-i pe Herodot şi 
Strabon, de la preoţii slujitori pe muntele Kogaionu 
lui, elevului lui Pitagora, Zaroolxe. Aceşti monahi 
descălecaţi de pe plaiul originar al tradiţiilor, 
sunt grădinarii biblici îngrijind pomul vieţii nea¬ 
mului românesc, deaceea duşmanii lui atei sunt şi ai 
lor. 

Biserica este împărţită după tipic in două nave 
si un pridvor inchis, altarul prevăzut cu un iconos¬ 
tas de lemn foarte fin lucrat cum i se cuvine unei 
pământeşti porţi a raiului, in mijloc un candelabru 
desfăşurat ca o coroană imperială. Deoparte şi alta 
icoanele bisericeşti, una a Măriei cu pruncul in 
braţe. Aud slujbă românească. Crezul, Tatăl nostru 
si Doamne Milueste ca acasă în mănăstirile de alt㬠
dată, in România liberă cu rădăcini la părinţii 
România lui Radu Gyr; ma scald în armonia sferelor 






L I P E R T A T £ A 

celeste retrăind învierea veacului 


I A N U A R I 
intru Oomnul Sabaot: 


E 


La denii, sub icoane bizantine 
cu Preciste in zâmbet daurit 
îngenunchiat alăturea de tine 
se roagă Ştefan Vodă prea smerit. 

Pereţii poartă fresce ca de pe timpul sfinţirii bi¬ 
sericii! anii 1860, cu înscrisuri cirilice. Stilul a- 
partine unui elev de al lui Aman sau Grîgorescu.Mai de¬ 
parte zidul absidei e gol, pe alocuri crăpat, acţiunea 
cutremurelor ce se prezintă nu tocmai rar. 

Acum mă confrunt cu fericirea părinţilor Ilarion, 
Petroniu şi a tuturor fraţilor lor monahi, că au reuşit 
să pună acoperiş nou de aramă sfântului Katolicon. A- 
proape de la sine mă duce gândul la romanul neteminat 
al lui Vasile Voiculescu, Zahei orbul. Zahei după ce nu 
mai găseşte mănăstirea Derventului, descinde intr'o bi¬ 
serică prin al cărţi Pantocrator găurit curge apa in¬ 
tr'o cădelniţă, pe lăngă preotul mort in altar, un şar¬ 
pe era singurul vizitator al lăcaşului părăsit. înche¬ 
ind abil romanul, editorii comunişti proecteazâ singu¬ 
rătatea lui Zahei orbul pe orizontul raiului descompus 
sub forma Colosului intunecat al lui Goya. Precum sub¬ 
liniam in altă parte acest final nu-i aparţine lui V. 
Voiculescu. 

Aici la Prodromos se poate citi adevăratul sfârşit 
al romanului Zahei orbul. Preotul nu moare in altar,pan 
tocratorul bisericii va fi restaurat iar cel lipsit de 
lumină işi va recâştiga vederile interioare. Zahei or¬ 
bul imbracă până la urmă cămaşa albă a sfântului din vi 
ziunea lui Ioan la Patmos. 

Rămân profund impresionat de opera de meşteri Manole 
a părinţilor Ilarion, Petroniu si a fraţilor lor intru 
Christos Domnul. 

La Prodromos, schitul lui Ioan Botezătorul, Premer¬ 
gătorul, in depărtatul munte Athos, muntele sfânt,se re 


1985 LIBERTATEA 

construieşte un colţ do Românie "pe-un picior de plai/ 
pe-o gură de rai. 

Putem noi să nu fim lângă ei, să nu-i ajutăm cu ce 
avem mai bun, să nu punem umărul la ridicarea in fiin¬ 
ţă a unui pământ de ţară românească liberă şi creşti¬ 
nească? Din galeria Istoriei Românilor aflată astăzi 
in robie, voevozii de ieri aşteaptă solemn de la noi 
cei ce am luat drumul exilului, să le ducem mai depar¬ 
te mândra ctitorie, intru izbăvirea cea veşnică a po- 
porului nostru. 

Nu a fost scopul meu să fac o descriere istorică ci 
cu ajutorul celor câteva strofe din poemul Românie al 
lui Radu Gyr am incercat să arăt pe graiul poeziei tot 
ce ne leagă de meleagurile strămoşeşti ale cetâtii or¬ 
todoxe, Athosul. 

Oare nu ca un fel de inscripţie pe una din lespezi¬ 
le schitului Prodromos sună această ultimă strofă a po 
emului lui Radu Gyr, lespedea temeliei ce ar putea sl 
fie chiar inima noastră românească: 

Si-acest plăivaz, cu jocuri azurate 
cu care tu, poete, umbre ţeşi 
cu pragul mănăstirilor e frate 
şi cu baltagul aspru de plâes. 


Ovidiu VUIA 

Septembrie, 1984 




NOTĂ 

PENTRU CEI CE VOR SĂ C0NTR1BUE LA RESTAURAREA KATOLICONULUl [BISERICII] SI MĂNĂST1- 
RII ATONITE ALE PR0DR0MUSULU1 ROMÂNESC, LE PUNEM LA DISPOZIŢIE URMĂTORUL NUMĂR 0E 
CONT: 


ETN1M TRAPEZA TIS HELLAOOS, HERMOU, THESALONIKI [GRECE] [212] 

- No. 212 / 950112-62 

CĂTRE: 

-THANAS1 PR0DR0M1TIS PETR0S-PETR0N1US-T0U 10AN0U 
SAU 

-LOUPASCOU 10ANN1S-1LARI0N TOU STEFANOU. 



LOPTAŢÎ ÎMPOTRivA COMUNiSMULUi I 


10 . 


LIBERTATEA 


IANUARIE 1985 


LIBERTATEA 



Fratelui meu drag 


Ghiţă, fratele meu drag, 

Mi-ai trimis veste de-acasâ, 

Câ-i ger mare'n sat la noi. 
Crivăţ groaznic. Vai de voi! 

Dar mi-a scris că eşti beteag, 
Veronica, vara ta. 

Eu cum ştii, stau tot pribeag. 
Plâng prin lume, lara mea! 

Mi-a trimis si-o poză mare, 
Dela nunta cea din sat. 

Dar această sărbătoare, 

Nu-i la fel ca altâdat. 

Doar vre-o douâ-trei sătence. 
Poartă straie româneşti. 

Ceilalţi toţi, săteni, sătence 
Poartă toţi haine ruseşti. 

Vai de mine, cum se poate. 

Să pierdem străbunul strai. 

Să schimbăm ţundra, măi frate. 
Pe rubasca lui -"Da vai..."? 

Nu lăsaţi al vost* suman, 

Nici să vă pierdeţi flinta. 

Obiceiul sfânt si legea. 

Graiul nostru si credinţa. 

Trebue sa luptăm, mâi frate. 
Cum ne-a'nvâtat Căpitanul, 

Moţa şi Marin, martirii: 

Să mănânce foc duşmanul. 

Iu, mâi (ihiţâ, n'ai ce tace. 

Că eşti prins Intre cătuşe. 

Ti-au răpit rusnacii glia 
Şi ograda pân'la use. 

Mult mi-e dor de satul nostru, 
Să vad casa noastră iar. 


Mormântul mamei si-al tatei. 

Sub o cruce de stejar. 

Ce vrea Dumnezeu să facă. 

De ne-a'mprâstiat prin lume? 

Sâ'nvâtâm că fără tara. 

Ne stingem farâ de nume. 

Hai să ne'nfraţim cu totil. 

Să uităm orice mâhniri. 

Orice vrajbă ce desparte. 

Oricâte năpăstuiri. 

Tara noastrâ-1, pieptul nostru 
Pământul nostru străbun. 

Cine crede că ne'nvinge. 

Ajunge orb şi nebun. 

Să rămână mut şi surd. 

Cine ne'ngroapâ norocul. 

Cine ne robeşte neamul. 

Să-l ardă para şi focul. 

D. Paulescu 

BRASILIA Dec 1984 p. 

Cu 

Transilvanie! 

m 

Transilvanie! Cu 

Pământ de şoapte de noapte, p e 

De strigat sălbatic 
Răsvrâtit, 

Neostoit, 

In brazde de flori 
De fete frumoase 
Si morţii feciori! 

Transilvanie! 

Ridică-te! 


Calcă prin viaţa spre moarte! 
Ogoaie-ti miresele plânse 
Şi mamele ninse 
De oase câlcate'n copite 
De hoarde sălbatic 
Rostogolite! 

Adună-te'n palme 
Oe dar şi necatar de narcise 
Ingroapâ-te'n vise 
Si'n dangăt de clopote 
Si'n huiet de tropote 
Transilvanie, 

Apleacă-te! 

Adună-te'n număr. 

Cu număr porneşte-te 
Val naval mic 
Opreste-te 
Doar la sfârsit 
Când munţi 1 Carpati 
La Bâlgradu! din cronici 
Cu Tara se vor fi unit! 

atuncea ostoaie-te 
brate'nconvoaie-te 
să suspini 
miresele plânse 
mamele ninse 
tatii bătrâni 
brazde de flori 
fete frumoase 
morţii feciori. 


Delia V. Lucaciu 

n y lan 198*> 


11 . 











libertatea 


I A N U A R I E 1985 


LIBERTATEA 


MEMORII 

21-23 IANUARIE 1941 


Z ILELE de 21-23 Ianuarie 1941 au însemnat pen¬ 
tru intreaga Românie zile de doliu, prin lovi¬ 
tura de moarte dată de gen. Ion Antonescu ti¬ 
nerei Mişcări Legionare, care, prin jertfe mar1,il a- 
dusese la cârma tării, după revoluţia legionara din 
3-6 Septembrie 1940, indreptată impotriva sceleratu¬ 
lui rege care pusese România in pragul falimentului , 
Carol al II-lea. 

Era in 20 Ianuarie 1941. Zi de Duminică, frumoasă, 
cu mult soare peste oraşul Bucureşti. Ca intotdeauna, 
in mod tradiţional. Duminica era ziua in care eu,fra¬ 
tele meu Iliută, sora mea mai mică Elisabeta şl Mari- 
oara, sora noastră cea nare, ne intâlneam. Ne intal- 
neam cu toţii sub acelaşi acoperiş al casei surorii 
noastre Marioara, de care am amintit. 

Eu, cel mai mare in vlrstâ, imi făceam stagiul mi¬ 
litar intr'un regiment din Bucureşti. Aveam 23 de 
ani. Fratele neu, Iliută, avea 16 ani si era băiat de 
prăvălie la "Consumul Carpaţl", in plin centrul Bucu- 
reştiului. Ii plăcea comerţul. 

Era ora 1 la amiază, dar Iliută încă nu sosise de 
la prăvălie. Asteptându-1 ceva timp şi văzând că nu 
apare, ne-am hotârît toţi trei să mergem pentru o 
plimbare in parcul Cişmigiu, locul unde ne mai întâl¬ 
neam din când in când cu ardeleni de-ai noştri. 

Era multă lume pe străzi şi in parc. Ne-am oprit 
sa privir lebedele de pe lac. Deodată, in spatele nos 
tru, fratele Iliuţâ apare cu o tânără fetişcană care 
ii era colegă de şcoală. Ne-a salutat. Era tare ve¬ 
sel. 

N'am bănuit atunci că va fi pentru ultima oara 
când il vedeam in viată. 

lârziu, după ce mi-am condus acasă cele două su- 
rorl, [locuiau la "Steaua Rominâ”], m^am îndreptat 
spre locuinţa mea. Eu fiind descazermat, aveam o came 
ra pe care o închiriasem pe str. Mitropolitul Oosof- 
tei. 

Eram foarte abitut. Toata noaptea nu am putut dor- 
mi. Am avut numai presimţiri proaste. 

La ora 6 dimineaţa trebuia să fiu in cazarmă La 
raportul regimentului. Col. Comandant ne citeşte un 
■rdin de zi foarte agitat. Eram prezenţi toţi şefii 


Ionel BORA 

de companii şi ateliere. Ne spune că, din acel moment, 
suntem in stare de alarmă. Nimeni nu mai are voie sâ 
părăsească cazarma. Toate companiile vor fi echipate 
de război şi vor sta in pavilioane, la ordinul coman¬ 
danţilor lor. Ordinul, era dat telefonic de către ge¬ 
neralul Antonescu. Intr'o oră, trebuia să fim gata e- 
chipăţi de război, şi adunaţi pe platoul mare al ca¬ 
zărmii, in careu, unde se va face apelul pe plutoane 
şi companii. Noi, meseriaşii, am fost repartizaţi la 
compania a 5-a. 

Intr'o oră, am fost chemaţi de gornişti pe platou. 
Ordinele, au fost deosebit de severe: 

-nici un ofiţer nu va mai părăsi regimentul 
-toată trupa este consemnată in cazarmă. 

Eu, ştiam despre tot ce se intamplase intre general 
şi Mişcarea Legionara, fiind in contact permanent cu 
camarazii .din conducerea tineretului legionar. Coman¬ 
dantul regimentului nostru, era un bun prieten al Miş¬ 
cării Legionare. Pe atunci, eu eram şeful grupului le¬ 
gionar din regiment şi infiinţasem şase cuiburi legio¬ 
nare. Eram foarte mult susţinut de comandantul regimen 
tulul care ştia totul, şl era şi bun prieten cu Col. 
Zavoianu, Şeful Prefecturii Capitalei. 

După apel, ne-au retras in pavilioane pe toţi înar¬ 
maţi. Noi, legionarii, ne-am instalat intr'un pavilion 
aparte. Cei patru ofiţeri care ne comandau, toţi legi¬ 
onari, erau foarte agitaţi, ca şi noi dealtfel. Ne-am 
strâns intr'un cerc in jurul lor, discutând despre cur 
sul evenimentelor, in surdină. Toţi vorbeau de organi¬ 
zarea luptei. Gen. Antonescu, dorea să ne impuscâm ca¬ 
marazii noştrii de Idealuri, de atâtea suferinţe, pen¬ 
tru a-şi potoli ambiţia sa de a fi unicul conducător 
al României. Ordinul pe care-1 primise dela Hitler era 
clar: Reichul nu are nevoie de o mişcare politică, aşa 
cum este mişcarea legionară, Reichul are nevoie de ar¬ 
mata română. Aşadar, sprijinul armatei germane, era a- 
sigurat. 

Pe la orele 9-10, s'au auzit împuşcături dese. La 
ora 12, eu şi Lt. Stanescu, suntem chemaţi de Colone¬ 
lul Comandant. Ne priveşte grav si ne spune ca sâ nu 
Facem nici o mişcare, căci generalul a cerut comandan¬ 
ţilor legionari să predea posturile. 


IANUARIE 


la 

m* 

de 

mai 


LIBERTATEA 

Dacă insa -ne-a mai spus el- va primi ordin dela Col. 
Zavoianu să intervină sau dela Comandantul Mişcării, el 
cu tot regimentul, va da tot sprijinul. Noi, deocamdată, 
sâ nu facem nici o mişcare. 

A trebuit sâ ne supunem. Toată ziua si toată noaptea 
am stat încordaţi şi am dormit echipaţi. 

A doua zi, 22 Ianuarie, la ora 10, am fost chemat 
Corpul de Gardă de un ofiţer. "-Ce s'o fi întâmplat? 
am intrebat eu. Acolo, surorii*» molp cu ochii plini 
lacrimi. Le intreb speriat ce s'a întâmplat. 

-Uţâ [Iliută], îmi răspunde una din surori, nu a 
venit acasă aseară. Pe la 10, ne-an dus la prăvălie. In 
sa, era închisă. Geamurile toate ti erau sparte. întâm¬ 
plător, un bătrân, care locuia lângă prăvălie, ne-a spus 
ce se intamplase. 

La ora 10 dimineaţa, prăvălia s'a deschis. Pe când 
Iliuţâ conducea mai mulţi clienţi in magazin, de la un 
geam de vis-a-vis, s'a tras o rafală de armă automată.I- 
liuţă, incă un vânzător şi trei clienţi au murit instan¬ 
taneu. Toţi cei cinci morţi, au fost, -puţin mai tlrziu- 
ridicaţi intr'un camion militar, cu ordinul de a fi 
transportaţi la Crematoriu. 

Asta e tot ce ştiu, a încheiat cu ochii in lacrimi so 
ra mea. 

Le-am spus sâ meargă la Gardul Verde si sâ ma aştep¬ 
te, în timp ce eu voi căuta sâ obţin permisiunea de a ie 
şi din cazarmă. 

M'am dus iute la Col. Comandant si, explicându-i cum 
a fost împuşcat fratele meu, l-am rugat sâ mâ mvoiascâ 
pentru a merge să-l înmormântez creştineşte. M-a privit 
cu lacrimi in ochi şi mi-a amintit: 

-Să nu spui nimănui că ai fost la mine. Ordinele sunt 
stricte. 

Ştii cum sâ pleci, prin spatele unităţii... 

Dumnezeu să-ti ajute! 

Am plecat in mare grabă, să-mi întâlnesc surorile.De 
la Gardul Verde, ne-am indreptat cu iuţeală spr*» clădi¬ 
rea Crematoriului. In curte, multă lume. Am intrat in¬ 
tr'o sală mare unde erau morţii înşiraţi câte 15 po rând 
si cu numere indicatoare. Erau vreo 10 rânduri astfel a- 
ranjate. Am privit câteva secunde peste ele, încercând 
să-mi găsesc fratele, după îmbrăcămintea ce i-o ştiam. 
Deodată, la mică distanţă, observăm mai mulţi morţi, a- 
vând pe el halate albe. Fratele meu, acolo unde lucra, 
purta si el unul asemănător. Cum ne-am apropiat,l-am şi 
recunoscut. Era împuşcat in cap si in inimă, lângă el. 
celălalt vânzător, tot in halat, o doamna şi alţi 
cumpărători, omorîţi si ei. 

Mulţi dintre cei împuşcaţi, erau legionari. Tineri,in 
floarea vieţii, senini si frumoşi. 

Cată jale si cită durere era acolo, in *ala aceea ma¬ 
re, datorita infatuării si nesocotinţei lui Antonescu,n' 
am sâ pot uita niciodată. 

După identîfîcare, ne-am dus intr'un bi»>u w ar¬ 
se găseau doi responsabili si un ofiţer locotenent.Ne-au 
îndemnat să mergem la Primăria Capitalei, la un biruu ca 
ie eliberează autorizaţii de înmormântare. 

13 . 


1985 LIBERTATEA 

-Dar pe cine aveţi? m- a intrebat ofiţerul. 

I-am răspuns: 

-Pe fratele meu, care era vânzător de prăvălie la 
"Consumul Carpaţi". 

-Cunosc cazul! mi-a spus el. Eu i-am ridicat.Aco¬ 
lo, arătă el spre locul in care se găseau cei cinci 
împuşcaţi la prăvălie, in rândul acela se găseste.Au 
fost împuşcaţi dela o fereastra de un grup de evrei 
comunişti, care aveau mare ură pe acel magazin rom⬠
nesc. 

întâmplător, eu sunt comandantul unui pluton şi 
inspectam zona aceea si văd in ce măsura se respectă 
ordinul de a se înceta focul, pentru a se putea des¬ 
chide prăvălii Ir pentru aprovizionarea oraşului. Au¬ 
zind de unde se trage, am detectat imediat locul şi 
i-am prins: au fost 5 evrei, patru bărbaţi şi o fe¬ 
meie... 

-Pot sâ-i văd?, l-am rugat eu pe ofiţer. 

-Da, cum sâ nu ! imi răspunde el. Vă daţi seama: 
când oamenii mei au descoperit cine a tras, î-au a- 
dus la fata locului, le-au arătat ce-au făcut,iar un 
sergent, care nu a mai putut răbda, i-a împuşcat pe 
loc, râzbunându-i. 

Apoi.ofiţerul, a continuat: 

-Noi am găsit mai multe grupuri de evrei comu¬ 
nişti si huligani care, sub protecţia gen. Antones¬ 
cu, au făcut mari ravagii In suburbiile si mahalale¬ 
le oraşului. De 24 de ore huliganii sî-au făcut de 
cap... 

Sunt surprins, a mai ada'ugat ofiţerul, in timp ce 
ne îndrepta spre locul in care se aflau trupurile ce 
lor 5 evrei, de ce suntem puşi sâ supraveghem numai 
trei ore sâ nu se traga focuri de armă, iar in rest 
să nu intervenim!? Generalul este nebun, a conchis 
el. A dat ordin ca toti prefecţii si gradele legiona 
re din armată si politie să-şi predea posturile oa¬ 
menilor numiţi de el, pretextând că Mişcarea Legiona 
ră vrea sl-1 răstoarne si sâ-l îndepărteze dela con¬ 
ducere. S'au format plutoane întregi inarmate pe 
străzi şi, ca şl mine, avem ordin să traqem focuri 
de intimidare. Eu personal, spune locotenentul, am 
văzut grupuri de legionari îmbrăcaţi in cămăşi verzi 
defilând pe străzi, dar, manifestând neîmrmaţi îm¬ 
potriva ordinului abuziv al gen. Antonescu de desti¬ 
tuire a cadrelor legionare. Defilau frumos, orga¬ 
nizaţi • 

Noi am primit ordin să tragem mereu focuri >ă - i 
intimidăm, şi, U caz, să tragem chiar in ei. Cum sâ 
fac eu >sta? Cum? m-a intrebat locotenentul. Eu ştiu 
cat au suferit legionarii de-atiţia ani... 

Cum sa trag in cei ce sunt cu tot sufletul şi a- 
vjrtul lor pentru tară? Cum $â trag in aşa o elita. 

Si mai ales care manifesteazi paşnic? Din regimentul 
neu, au fost soldaţi care au tras in legionarii răz¬ 
leţi, plecaţi in vreo misiune. 

tj final ne-a spus: 

-Am stat aici special ca si vid cine vine si-i ia 




IANUARIE 1985 


LIBERTATEA 


libertatea 

pf cei impuscati la "Consumi 1 Carpaţi"... Eu personal, 
mi-am făcut datoria... 

Ajunsesem in locul unde se găseau numai evrei, sur¬ 
prinşi si impuscati pe cănd făceau spargeri si jafuri, 
puşi la cale de duşmanii Mişcării, pentru ca la urmă 
să se arunce vina asupra ei. Erau vreo l.-i' evrei. 

Ne-am despărţit cu ochii plini de lacrimi de acest 
bun roman. Am mai trecut incă odată prin locul in care 
se găsea fratele nostru mort şi, cu inima cătrănită de 
cele ce văzusem şi auzisem, am ieşit din clădirea Cre¬ 
matoriului. 

Mai intăi, am plecat la regiment, despărţindu-mă de 
surorile mele, pe care le-am lăsat in grija unui prie- 
ten, proprietarul restaurantului "Ceoarec" de lângă 
Piaţa Amzei. 

Acolo, m'am dus la Col. Comandant care m'a primit i 
mediat. In birou, se mai găseau trei ofiţeri care dis¬ 
cutau agitati. La un semn al Colonelului, cei trei p㬠
răsiră biroul, pentru a putea sta de vorbă cu mine: 

-Spune-mi Bora, ce s'a intâmplat? Ti-ai găsit fra¬ 
tele? m-a intrebat el. 

-L-am găsit, să trăiţi D-le Colonel. împuşcat in 
cap si in inimă, este intr'un lac de sânge la Cremato¬ 
riu... 

I-am povestit totul cum se intâmplase, a scrâşnit 
din dinţi, şi la sfârşit, doar atât a spus: Bestiile.. 
M'am sculat de pe scaun si am continuat: 

-D-le Colonel! Trebuie să merg la Antonescu să-mi 
de ie autorizaţie pentru a-mi duce fratele sâ-1 inmor- 
mântez lângă părinţii mei la Sibiu. 

-Fâ-ti datoria, mi-a răspuns el. 

Apoi, dintr'un buzunar, a scos 1000 de lei [ştia ca 
nu aveam bani căci eram copii orfani, fără părinţi, si 
eu cel mai mare, militar]. Apoi, mi-a scris un ordin 
de serviciu special, pentru a nu fi oprit, mi-a dat o 
banderolă s'o pun pe mână cu semnul "P" pe ea, şi am 
plecat la companie mulţumindu-i pentru bunăvoinţa şi 
intelegerea lui. La companie, It. Stănescu şi ceilalţi 
camarazi ai mei, mi-au dat roată, iar eu, le-am poves¬ 
tit despre toate cele intâmplate. 

Ei mi-au spus ca am fost dat lipsă la patru ape¬ 
luri dar, din ordinul D-lui Colonel, acum nu se mai fa 
ce. 

Le-am spus că mă voi duce la Antonescu la Preşeden- 
tie, pentru a-mi da autorizaţie sa-mi duc fratele mort 
la Sibiu. S'au oferit patru sergenţi, să meargă cu mi¬ 
ne, să nu fiu singur. 

Fiecare ne-am luat câte o armă automată Z.B. încăr¬ 
cată, astfel că eram o patrulă in toată regula. 

De data aceasta, n'am fost opriţi la poarta princi¬ 
pală a unităţii. 

Ajungând la Preşedenţie in faţa, mulţi ofiţeri f㬠
ceau de pază. M'am prezentat şi am cerut audienţa la 
Antonescu. 1 s'a dat imediat telefon, spunându-i-se că 
un sergent doreşte să fie primit in audienţă pentru un 
caz excepţional, exact asa cum ii comunicasem eu. 

In ochii mei, in inima mea, erau morţii toti de la 
14. 


Crematoriu, fratele meu in floarea tinereţii, toti c㬠
zuţi din vina lui Antonescu, datorită ambiţiilor sale 
criminale. 

Nu doream in acel moment decât să mă răzbun, pentru 
toate crimele făcute de acest câine roşu, cum era po¬ 
reclit de armata română. 

Aveam un pistol la centură în spate, in cazul in ca 
re garda imi va opri automatul la intrare. 

Ofiţerul m-a anunţat că mi s'a aprobat audienta. I- 
nima îmi bătea de mulţumire. Asa cum prevăzusem,mi s'a 
luat automatul, spunându-mi-se că n'am voie să merg 
înarmat în audienţă. Am fost controlat amănunţit şi,o- 
fiterul gâsindu-mi pistolul, m-a intrebat: 

-Cei cu ăsta sergent? 

I-am răspuns nepăsător puţin iritat: 

-In aceste zile tulburi, poţi să pleci neînarmat 

când se impuşca pe străzi ziua in amiaza mare? Asa a 
fost ucis fratele meu, ieri... 

Pe dată, mi-am văzut planul zădărnicit. Mai aveam o 
speranţă, baioneta, dar şi pe aceasta mi-a confiscat- 
o. 

Apoi, am fost dus la cabinetul lui Antonescu, înţe¬ 
sat cu mai mulţi ofiţeri. 

Am luat poziţie de drepţi, i-am salutat, şi, indrep 
tându-mă spre Antonescu, i-am spus cum a fost împuşcat 
fratele meu, in timp ce aproviziona populaţia capita¬ 
lei, ziua in amiaza mare. Doresc -am continuat eu- să- 
mi daţi autorizaţie să-l duc şi să-mi ingrop fratele 
lângă părinţii mei la Sibiu, să mi se dea un vagon mor 
tuar si să mi se facă toate cheltuielile, căci sunt mi 
litar sărac şi nu am bani, ca să-l pot îngropa creşti¬ 
neşte. 

S'a uitat la mine, s'a plimbat puţin, apoi mi-a răs 
puns nepăsător: 

-Cum vii la mine soldat pentru lucruri mârunte?Pri- 
măria Capitalei se ocupă de aceste lucruri. Am dat dis 
poziţii speciale. Cum sergent ai părăsit cazarma când 
sunteţi in stare de alarmă? 

I-am răspuns: 

-Am făcut-o pentru fratele meu care a fost împuşcat 
mişeleşte fâcându-si datoria la ordinele D-trâ. Pentru 
mine nu mai este consemn. Ce vroiţi, să-l ardă la Cre¬ 
matoriu? 

Mi-a răspuns foarte nervos: 

-Sergent, du-te la Primărie si acolo ţi se va rezol 
va cererea. Eşti liber... 

M-a condus ofiţerul care a ascultat toată convorbi¬ 
rea, mi-a vorbit frumos si mi-a dat numărul biroului 
care se ocupa cu aceste lucruri. 

Ne-am dus si la Primărie. Dar, cererea nu mi-a fost 
aprobată pentru vagon mortuar. Motivul? Se pot ivi tul 
burâri si manifestaţii. Am primit numai autorizaţia de 
înmormântare, pentru un cimitir din 8erceni,mi s'a dat 
un car mortuar, un coşciug şi o cruce. 

Singura lui dorinţă, cât fusese in viaţă, era ca să 
il duc la şedinţele de cuib. Ii plăceau cântecele legi 
onare si voia să devină legionar. Mi-a spus că doreşte 


LIBERTATEA I A N U A 

şi el să îmbrace cămaşa verde, să lupte cot la cot cu 
ceilalţi, să se jertfească pentru Jarâ. A murit impus 
cat fara împlinirea dorinţei lui,cu visul neîmplinit* 

I-am respectat dorinţa sa atât de aprig cerută Â 
plecat spre ceruri, îmbrăcat în costum legionar 

Un bun preot creştin i-a făcut rugăciunile i a 0 ca 
pelâ dela cimitirul Belu, apoi ne-a insotit la clmitî 
rul d * la Berceni. Ca din pământ, au răsărit o rmjltim? 
de colegi şi personalul dela "Consumul Carpaţi\multi 
cunoscuţi chiar din comuna natală care erau in bucu¬ 
reşti [Serg. Tarcea, Serg. 11îe Macrea, consăteanul I 
lie Dieu etc.]. Cei patru sergenţi care m'au insotit 
cu toate restricţiile peste tot, au fost şi ei pre¬ 
zenţi. La fel, cei 4 2 de militari care făceau Parte 
din cuiburile legionare din regiment sub conducerea 
lt. Stănescu. Coşciugul a fost purtat pe umerii a şa¬ 
se sergenţi legionari, îmbrăcaţi în cămăşi verzi. 

După petrecerea pe ultimul drum a fratelui meu, am 
plecat abătut la locuinţa mea unde am stat trei zile 
spre reculegere. A treia zi am încercat să iau legâtu 
ra cu sediul nostru legionar de pe str. Gutenberg ca¬ 
re era sub pază. 

M'am prezentat după patru zile la regiment.încă nu 
se ridicase consemnul. 

M'am prezentat Colonelului. Mi-a spus ca este tare 
supărat şi că trăim zile grele. Ajutorul lui de Coman 
dant care era o fire arivistă şi spera că poate obţi¬ 
ne ceva foloase din partea noii întorsături datorate 
evenimentelor acelor zile, a cerut să fiu pedepsit pen 
tru lipsa din cazarmă, deşi cunoştea bine cazul. Voia 
să-l saboteze pe Col. Comandant. 

M-a scos la raport şi, cu o satisfacţie pe care i-o 
citeam pe faţa, mi-a dat zece zile de carceră. 

Aşa am fost răsplătit pentru că mi-am făcut datoria 
mea de creştin,faţă de fratele meu omorît. 

In faţa evenimentelor, Mişcarea a cedat in favoarea 
lui Antonescu, devenit apoi dictatorul României. După 
un an, la presiunea lui Antonescu, am fost trimis pe 
linia întâia pentru reabilitare. Acolo, arr întâlnit 


R I E 1985 

LIBERTATEA 

^ngerirC Z po!it i0nari ’ datorita «»' 

re Mulţi dint" nationa1iste - Pentru reabilita- 
C Ir fe ^ *' dat ° r1t5 a ^"tului inferior cu 
tinerelelor ^ âu presSrat “epa calica cu 
ralului, post ZZl] ^ 1 Uand “- Se ,a -"*■* Gene- 

"Au spus că luptă pentru ţară. I-am trimis sl lup¬ 
te... , spunea in zeflemea Antonescu. Cu ce sl lupţi 
In faţa tancurilor, in prima linie, cu puşti ruginite 
şi gloanţe scoase din uz? 

Aşa cum a trădat Antonescu Mişcarea Legionara,tot a 
şa a fost trădat şi el de oamenii pe care şi-i strânsi 
se anga el. Când şi-a dat seama, era prea târziu. 

Eu, pe front, mi-am făcut datoria de soldat al T㬠
rii, de soldat al Mişcării. Actualmente trăiesc in St. 
Unite, dar sunt tot la datorie, pe baricadele luptei. 

Zecile de mii de legionari căzuţi în luptă cu opre¬ 
sorul comunist din răsărit, vor rămâne in istorie si 
nu-i vom uita niciodată. Cei mai buni dintre cei mai 
buni. 

Jertfa lor să ne fie pururi imbold in lupta pe care 
o ducem in contra barbariei comuniste şi sâ-i pocnim 
aşa cum merită nişte eroi adevăraţi. 

La luptă, pentru România liberă de mâine. 


Ionel BORA 


MOARTE 


COMUNISMULUI! 



15. 


- 








LIBERTATEA 


libertatea 

IN MEMORIAM: 


st nu SE 


A M primit la Redacţie un original Jurnal memoria¬ 
listic » scos din ţară cu multe sacrificii. Aşa 
cum ni s'a cerut, numele celui care l-a scris il 
vom păstra deocamdată sub tăcere, până in momentul 
când persoana care ne-a incredintat acest document,va 
ajunge in Lumea Liberă. Menţionăm că semnatarul memo¬ 
riilor din al căror conţinut extragem cele ce urmea¬ 
ză, a decedat. 

Dumnezeu să-l ierte! 

Scris in România, se vede trecut prin mai multe 
mâini, pană să ne parvină. Prezintă unele deteriorări 
ceeace-1 face pe alocuri neclar. 

Nefericitul autor, a fost unul din cei 200.000 -a- 
sa cum arată- care au suferit peste 15 ani in temnite 
le comuniste. Jurnalul său concentrează mai ales anii 
ingrozitori dela Canal. Ne facem o datorie de a reme¬ 
mora trecutul de suferinţă al celor ce au trecut prin 
iadul din Dobrogea. 

In capitolul de inceput intitulat "Călăii neamului 
romanesc", ca primi criminali sunt trecuti Gh. Gheor- 
ghiu-Dej si Nicolae Ceausescu. 

Tot in acest capitol al călăilor neamului românesc 
autorul grupează organele MAI cu ajutoarele lor din a 
fara cadrelor active; membrii tribunalelor militare 
care au judecat procesele deţinuţilor politici. Dease 
menea, este pomenit 1. B. Tito si conducătorii Rusiei 
comuniste. 

Un tabel nominal destul de lung cuprins tot in a- 
cest capitol, indică pe inchizitorii roşii din Români 
a cu ajutoarele lor: 

-Teohari Georgescu [Moritz Tescovici], evreu, fost 
Ministru de Interne 

-Jianu, muncitor, român, fost Subsecretar de Stat 
la Interne 

-Gen. Dulgheru [Dulberger], evreu, ajuns general 
MAI 

-Gen. Zel Ier -evreu 

-Colonelul Albion, fost ceaprazar in Turda 
-Colonelul Cosmici -fost textilist 
-Lt. Colonel Constantinescu, fost plâpumar 
-Col. Maromet, fost paznic comunal in Bucureşti, 

16 . 


R I E 1985 



juns Director al Jilavei si al lagărelor de muncă 
din Delta Dunării 

-Gen. Gh. Timofte, fost educator al lagărului 
din Poarta Albă in 1949. In 1950-53, Comandant,cu 
gradul de Căpitan. 

Autorul jurnalului ni-1 prezintă pe acest Ti¬ 
mofte ca pe cel mai sadic om pe care l-a intâlnit 
in lunga lui detenţie. Această" bestie, urmărit de 
autor după eliberare, lucra în 1978 in Direcţia 
Generală a Penitenciarelor cu gradul de general • 
Timofte a fost omul din ordinul căruia au fost co 
mise primele crime la Poarta Albă in Octombrie-No 
embrie 1949. Se părea ca este rus de origină, dar 
nimeni nu ştia cu certitudine de unde este sau ce 
profesie a avut inainte. Cineva l-a depistat ca 
fiind lipovean-ukrainian de prin Tulcea. Avea ac¬ 
cent slav-estic. Deţinuţii din lagăr numeau acest 
om bestial "câinele". 

-Căpitan Goiciu -fost muncitor portuar in Ga¬ 
laţi. In 1953 -scrie autorul- era Director al in- 
chisorii Gherla. Cu nimic nu se deosebea de Timof 
te. 

Pe aceiaşi listă a criminali lor, apare Nicol- 
ski. General de Securitate [cetăţean sovietic] ; 
Generalul Petrescu şi Col. Pomârleanu, ambii ma¬ 
gistraţi militari din Bucureşti 

-Dumitrecu -Căpitan- fost Director al inchiso- 
rii Piteşti 

-Tâutu, Mândruţă, Iranicâ, Ciobanu, toţi gar¬ 
dieni la Jilava si Piteşti 

-Nicolau -fost şef la Canal, barbugiu din Con¬ 
stanta 

-Chirion -este descris astfel: "Politruc al la 
gârelor dela Poarta Albă si Peninsula.împreună cu 
Pârlea [Locotenent), se introduceau printre deţi¬ 
nuţi in haine vărgate, să afle starea "de spirit 1 ,' 
sâ spioneze, după care urmau maltratările". 

La antipod de acesta este prezentat Duman. Fos 
tul prim-gardian dela Văcăreşti, a fost Comandant 
la Poarta Albă in Iulie, August până in primele 
zile ale lui Septembrie. N'a bătut şi n'a pedep¬ 
sit. A dat ordine ca oamenii sa fie trataţi mai 


LIBERTATEA 


IANUARIE 1985 


bine. In acest timp vorbitoarele si primirea pachete¬ 
lor erau lesnicioase. Mai arată că după acest scurt 
timp, la plecare, i-a adunat pe toţi deţinuţii pe pla 
tou, seara. Jalnica situaţie a deţinuţilor politici 
l-a impresionat până la lacrimi. A fost dealtfel.sin¬ 
gura geană de lumina in lunga detenţie a celui ce a 
scris jurnalul. Necunoscandu-i-se numele, deţinuţii 1 
-au spus simplu Duman. Mulţi deţinuţi de drept comun, 
11 cunoşteau incâ dela Văcăreşti, de prin anii 1945. 
Ulterior circula zvonul că ar fi fost împuşcat la Bu¬ 
cureşti deoarece a executat mai mulţi spioni ruşi in 
timpul războiului. Plutonul de execuţie pe care l-a 
comandat, a lăsat unul din cei osândiţi viu, din gre- 
salâ. Atunci, Duman,l-ar fi impuşcat cu pistolul lui. 
Pârât după ani, s'ar părea că a avut si el a c ei a s i 
soartă. 

Printre criminali este trecut si Colonelul Koller, 
evreu. Tip sinistru şi fără scrupule. A fost la Văc㬠
reşti 1952-59 si Alud 1959-1964. Este ceeace ştie au¬ 
torul jurnalului, care consemnează sute de călăi fără 
prea multe detalii insa. 

-Lt. major Pavel, fost sergent in primul batalion 
de jandarmi -1949. Fost Comandant al lagărului dela 
Bicaz. 

-Lt. major Mihalcea. Fost şef de producţie la peni 
tenciarul Gherla 1953-54. 

-Szabo -prim gardian Jilava. 

-Ghinea -fost in administraţia lagărului din Poar¬ 
ta Albă in 1949. In 1950 la Columbia [Cernavodă]. 

-Lt. major Zamfirescu, Comandant al lagărului Pe¬ 
ninsula, fost muncitor portuar in Constanţa. 

-Dobrescu, fost ofiţer de miliţie la Peninsula 

-Lt. Sâlăjean, succesorul lui Chirion la Peninsula 

-Vaida, fost general MAI; fost Comandant al trupe¬ 
lor de securitate dela Canal. 

-Alex. Draghici, fost Ministru al Securităţii. 

-Lt. Avâdanei -penitenciarul Piteşti. 

-Lt. Gheorghiu -penitenciarul Piteşti. 

-Beneolek, maistru civil la Gherla. 

-Cpt. Borcea, fost Comandant al lagărului Capul Mi 
dia. 

-Lt. major Florea, fost Comandant la Columbia. 


LIBERTATEA 

primul lagăr de exterminare prin muncă a deţinuţilor po 
Htici a fost lagarul "Poarta Alba" din judeţul Constat 
ta. El a fost intemeiat in prima săptămână a lunii Iulî 
e 1949, la câţiva kilometri est de statia C.F.R. Doro- 
banţu. Se ştie câ proiectul "Canalului" se baza pe al¬ 
tul mai vechi, datând din vremea Regelui Carol I. "Inca 
de pe acum [1949] se vorbea de un al doilea canal Dambo 
viţa-Dunâre care sâ lege capitala cu marea cale de api 
dunăreană", ne spune autorul jurnalului. 

La 4 ani împliniţi -21 Iulie 1953- lucrările canalu¬ 
lui au fost sistate. Descoperindu-se inutilitatea dar 
şi fraude la nivel naţional in valoare de 40 de miliar¬ 
de plătite marei prietene vecine, Uniunea Sovietică pe 
unelte vechi, maşini stricate sau utilaje ieşite din 
uz, are loc un proces cu condamnări. Oar,adevăraţii c㬠
lăi şi vinovaţi, cei din conducerea comitetului central 
sunt neatinsi. Un exemplu este actualul călău N. Ceau¬ 
sescu, care după 25 de ani şi-a permis sâcontinuie 
scoaterea broaştelor din gropile făcute in trecut cu a- 
celaşi mare sacrificiu, dublând cheltuielile şi ducând 
tara la dezastrul care se poate vedea azi. N-au lipsit 
fraudele mari până in 1953. Autorul insemnârilor citea¬ 
ză o direcţie fictivă in care se ridicau doar salariile 
mari: "Direcţia Generală a Ungerii Maşini lor".Aici “lu¬ 
crau" câteva sute de "fictivi". Toţi erau evrei pur sân 
ge. Toată ziua se plimbau, făceau plajă, chefulau.Aveau 
motociclete B.M.U., maşini mici, camioane. Se dă exem¬ 
plul unui inginer pe nume Luclca Wardowskl care avea to 
tuşi o ocupaţie. Cu camionul plin cu statuete de-ale 
lui Stalin, obliga bisericile săteşti -cu patalama fal¬ 
să la mână- sâ cumpere o copie in contra sumeo de 10000 
lei fără sâ o expună...! Vindea cam patru pe zi, satele 
fiind cam depărtate unele de altele. 

Şi nu numai In Dobrogea. In multe judeţe din jur,Ga¬ 
laţi, Ialomiţa, Ilfov, Buzău, Tulcea. 

Statuetele erau turnate de ipsosarii deţinuţi. Mate¬ 
riale, maşini, benzină, erau la dispoziţie in cantitate 
şi număr nelimitate. Afacerea a mers tot timpul,dar mai 
ales in preajma morţii tiranului, şi după aceea. 

Autorul ne asigură că nu poate şti tot ce s'a intâm- 
plat pe traseul acestor şantiere ale Canalului insumănd 
o lungime de peste 60 de km. 


-Cpt. Niţescu... 

-Cpt. Craioneanu -fost Col. de Jandarmi,aparţinând 
de Securitate. 

-Lt. major Apostol -fost locţiitor politic la A- 
lexandria. 

-Lt. Chetraru -locţiitor politic la Bicaz. 

-Maiorul Csaki -succesorul lui Maromet la Jilava. 

-Lt. major Danciu, Cavnic, fost ţigan potcovar. 

-Lt. Sebestieny -Cavnic. 

-Col. Rădică din trupele MAI 1949-1956, fost zu¬ 
grav in Craiova. 

Ni se relatează grija cu care se ţinea secret nu¬ 
mele cadrelor MAI din închisori. 

Cunoscător al situaţiei, autorul ne informezâ ca 
17. 


*** 


Intr'un comentariu original autorul Jurnalului se in 
reaba cum de nu a fost tras la răspundere pana acum 
riminalul Nr. 1 rămas in viaţi. N. Ceausescu. Ancheta- 
ea lui Oraghici, in urmi cu ani, i se pare o truculen- 
a care iese in ochi. si scape.el. vinovatul Nr. 1. Se 
ai intreabi cum un om care nu ştia sâ pună o pereche 
e placheuri, si ajungi la mai puţin de 30 de ani gener¬ 
ai firi si fi făcut o zi de armata. Se mat întreabă 
aci e posibil ca un om cu tre. clase primare sa ajunga 

octor in stiinte economice! 

Autorul se miri ci tui Ceausescu nu i s a găsit inca 
„ arbore genealogic de pe timpul lui BO-RE-8IS-TA sau 







LIBERTATEA 


IANUARIE 1985 


LIBERTATEA 
Negru-Voda. Oar cu destul humor, se întreabă dacă 
prin cuibarele Institutului Naţional de Istorie 
din Bucureşti nu 1 se caută acest arbore... 

Făcând haz de necaz, cel ce a scris Jurnalul 
de care ne ocupăm, e mult mai aproape de realita- 
te -când vorbeşte de Lenuţa Ceausescu. 

Precizând că lenuta a trăit aproape trei luni 
in lagărul dela Poarta Albă, nu e motiv să nu-1 
credem, deoarece ne informează cu exactitatermicâ 
de statură, neagra, putina la trup, dar vrednică. 
Dinţii intotdeauna nespălaţi, de culoare albastru 
spre vioriu. Gingiile când şi le arăta, părea că 
in lagăr a sosit dela Babadoc muma pădurii! To¬ 
tuşi, toti deţinuţii o Îndrăgiseră. Chiar o ocro¬ 
teau. Toţi Ti dădeau câte ceva de mâncare. 

li plicea pâinea, biscuiţii, bomboanele. Auto¬ 
rul conchide: Lenuţa a fost măgăriţa de la sacaua 
lagărului. Ea aducea apă de 3-4 ori pe zi celor 
din lagăr. La un moment dat a dispărut. Locul ei 
l-a luat un cal slab. 

Lenuţa turbase. Poate si din cauză că n'avea 
mascul. 0 ţineau priponită de un stâlp. Răgea de 
ti se rupea inima. Au lăsat-o să moară. Apoi au 
venit nişte madici de la Spitalul Antirabic din 
Constanta, i-au tăiat capul si i l-au dus la labo 
rator. 

Si după ce-a murit, Lenuta a fost de ajutor . 
Din creierul ei a fost făcut ser antirabic. Auto¬ 
rul se intreabâ in final: -Cu ce ne va pricopsi 
Lenuta Ceausescu, după moarte? 

Un capitol de final, il constituie consideraţi 
ile făcute pe marginea liniei politice adoptate 
de partidele existente in Romania interbelica.Re¬ 
dăm, cu insăsi cuvintele autorului, constatările 
expuse pe ultima filă a manuscrisului, scrise in 


chiar ziua morţii sale: 

"Societăţii burgheze de atunci şi societăţii roma¬ 
neşti le trebuia insuflat un val de ozon naţionalist. 
Si aceasta a fâcut-o Cornel iu Z. Codreanu. Acest mare 
vizionar al neamului românesc^ Nu vorbesc de pe pozi¬ 
ţie legionară. Vorbesc in urma multor reflexii referi 
toare la situaţia de acum. Lumea obiectivă trebue să 
recunoască legionarilor măcar atât. întrebăm: -Care 
dintre partidele burgheze a dus o politică militantă 
anticomunistă? Nici unul. P.N.J.-ul era ros de racile 
le meschinăriei şi nepotismului. P.N.L. Tşi vedea de 
afaceri. P.S.D., un hibrid marxist, nu conta, aşa cum 
nu contează nici astăzi. In fond ce era P.S.O. ? 0 
trambulină spre un viitor comunism." 


19 7 9 
ROMÂNIA 


Moarte călăilor 
comunişti 

9 


"Vouă, cari aţi vizitat Ţara, iar acum faceţi franjuri la gura, povestind in stânga şi 
‘n dreapta despre 'minunăţiile' realizate de comunişti, - vS punem o întrebare: de ce naiba 
n'aţi râmas, acolo, pentru a v§ putea bucura pe 'ndelete, până la sfârşitul vieţii, de toate 
binefacerile de care se bucara astFi poporul românesc? Iar voi, care daţi târcoale consulatelor 
reseriste (mai pe faţă, mai pe ascunselea) cu scopul de a vă învârti de-o viză sau de cine ştie 
ce altă 'mană cerească', distribuită cu "mărinimie" celor "cuminţi" de mâinile mânjite de 
sânge ale cioclilor neamului românesc, - de ce nu vâ hotăriţi la un pas "eroic", trecând 
odată şi pentru totdeauna în tabăra Ceauşului "naţionalist"?? Lăsaţi de a vă vinde sufletul - 
şi cinstea de români - in rate, - căci în definitiv tot acolo ajungeţi: în împărăţia neagră a 
Diavolului. . . Sângele şi blestemul părinţilor şi fraţilor voştri ucişi la Aiud, Piteşti sau in 
Canalul Dunării, aşa sau aşa vă vor urmări până in mormânt, împreună cu strigătul nostru: 
lichelelor, mişeilor, - trădătorilor II.." (Dr. NICU IANCU) 



LIBERTATEA 


I A N U A R J C 1985 


LIBERTATEA 



CRONICA 

Cărţi 


Ion Dumitru: 
MOS TECĂU 

f 


Intr'o carte în care textul este însoţit de 
nenumărate fotografii. Ion Dumitru reuşeşte să 
ne prezinte viaţa românului american. Moş Tecâu, 
după o manieră deadreptul captivantă, însufleţi¬ 
tă de bună seamă de bătăile fierbinţi ale ini¬ 
mi i. 

Născut la Sebeş-Alba, părinţii. Ion şi Ana 
Tecău cum îi arată o poză, ţărani îmbrăcaţi în 
port simplu, el în picioare, laibăr şi brâu,ne¬ 
gre, camaşa lungă, alba, cioareci strânşi pe 
gleznă,ea,şezănd,catrinţă şi pieptar cu cojo- 
cel,tot negre,cămaşă si năframă albă,par cres¬ 
cuţi mândru din lupta de fiecare zi cu pămân¬ 
tul,eroi de baladă populară. 

Pe Niculae Tecâu îl vedem în costum de călu¬ 
şar,la 16 ani,în 1904,pe când învăţa la Sebeş- 
Alba meşteşugul dogâritului. 

Peste câţiva ani împreuna cu fraţii săi, N. 
Tecău ia drumul Americii ajungând la Ilav.o, a- 
flat pe Mississippi lângă oraşul Hannibal.ţinu¬ 
turile lui Mark Twain ale eroului său nemuritor. 
Tom Sawyer. 

Curând se întâmplă nenorocirea cu 


SPRE CENTENAR 
Munchen 1983 

lui Avram,Vrămuţ,de la înmormântarea căruia o 
fotografie l-a prins pe părintele Moise Bâlea 
înconjurat de tânărul Niculae şi apropiaţii 
săi,alta ne prezintă în jurul sicriului adu¬ 
nată mai toată colonia de emigranţi români, 
cele două imagini constituiesc adevărate do¬ 
cumente istorice. 

întors în ţară,Niculae este înrolat în ar¬ 
mata împăratului.ocazie când se va trage. In 
chip,în uniformă încheiată la gât cu un guler 
înalt la un rând pe două butoane stelate, a- 
vând la piept gâetan bogat în franjuri şi o 
cruce. Faţă luminată cu mustaţă răsucită,bine 
presată peste noapte,pârul proaspăt dat cu 
briliantinâ şi apă de colonie. Dacă o mai cer 
cetăm şi pe cealaltă în care îl descoperim.a- 
lăturide alţi patru camarazi închinând un pa 
har de vin,ne dăm seama că tânărul priveşte 
cu multă încredere viitorul,deaceea nu ne mi¬ 
ră că în 1912 va pleca din nou în America, la 
Youngstown.statul Ohio şl acolo va rămâne pa¬ 
ni în zilele noastre. 

U scurtă vreme se va căsători cu Ana Lim- 


fratele 













1 | € £ * T A T C A 

tMft'faa din satul natal, intemeiind o familie ce-i 
Uce «Ml fericiri cu cit devine mai numeroasa. 

Deşi,singur mărturiseşte,are doar patru clase 
primare si acelea trecute la şcoala maghiara, N. Te 
clu intri in slujba binelui, om al faptei dar adao- 
q l« noi nu acea faustianâ numai de dragul faptei ci 
îndreptată spre ajutorul aproapelui in spirit uman 
si creştinesc# 

Prin munci cinstită,cu toate greutăţile inerente 
oricărui 1nceput,odată cu rotunjirea formelor îşi 
împlineşte şi destinul de cetăţean vrednic al noii 
patrii democrate.Ca propietar al unui local numit 
micul Casino [cel mare pentru el e cel de la Con- 
stanta],exercită cu mult succes pentru cercul de 
prieteni dar şi in faţa altora,rolul de magician de 
unde şi titulatura de scamatorul din Youngstown. 

Invitat să se producă intr'un orăşel de lângă 
Los Angeles, locuitorii vroind să i se revanşeze, el 
le cere să boteze o stradă cu numele Bucureşti. 

In spiritul românismului ce-1 animă va pune ba¬ 
zele cercului sebeşenilor din America al cărui pre¬ 
şedinte este. 

Numai o citire atentă a cărţii va da lectorului 
posibilitatea să se familiarizeze cu personalitatea 
neobişnuită a lui Moş Tecău,figură legendară a emi¬ 
graţiei române din America. 

Meritul deosebit al lui Ion Dumitru este nu nu¬ 
mai al comentatorului,dar si al aceluia ce incearcă 
să explice fenomenul lui Moş Tecâu si al ortacilor 
lui -căci despre aşa ceva este vorba- caută să de¬ 
limiteze fiinţa existenţei lor. 

Ion Dumitru in câteva pagini cu adevărat antolo¬ 
gice,denotând un talent scriitoricesc veritabi1,sem 
nalat si prin volumul de poezii Flori din furtună 
ne descrie Sebeşul aşezat intre Alba-lulia,Blaj -nu 
mit de Eminescu, mica Roma- şi Sibiu, ta Sebeş-Alba 
a fost tipărit in 1683 Sicriul de aur,una din căr¬ 
ţile cele mai preţioase din biblioteca lui tata un¬ 
de am avut ocazia s'o răsfoiesc de multe ori. 

Pe aceste meleaguri s'a născut Lucian Blaga, in 
Lancrâm lângă Sebeş-Alba şi Aron Cotruş, la Hagâs, 
nu departe de Sibiu. Ion Dumitru citează fragmente 
din poezia acestor mari poeţi,unele ce, ii impartă- 
şim părerea,se potrivesc drumului din marea trecere 
binecuvântată de pronia cerească,al lui Mos Tecâu. 
Cel din urmă el insuşi scrie câteva versuri inspira 
te,una din incheierile lor aminteşte dulcea melan¬ 
colie eminesciană strecurată prin simţirea ciobanu¬ 
lui din Mioriţa: 


IANUARIE 1985 


LIBERTATEA 


Războaie mari ne-au pustiit# 
Numai in Lancrâm subt răzor 
Rămas-a firav un izvor. 


Ca un descântec venit de departe,pe limba inimii: 

De-a lungul anilor in şir 
de câte ori in sat mă'ntorc, 
mâ duc sâ-1 văd. E ca un fir 
pe care Parcele il torc. 

[L. Blaga, Izvorul] 

0 astfel de Parca descinsă din noaptea walpurgiei 
româneşti, a tors şi firul vieţii lui Niculae Tecâu, 
nuntă fără moarte cu străbunii. 

Sebeşebii băştinaşi,coboară de la munte,din fra¬ 
ţii [mărginenilor] din jurul Sibiului,aşezaţi spre 
înălţimile albăstrui ale Surianului,pe valea Sebeşu 
lui. De ocupaţie păstori,transhumanţa intră in obi¬ 
ceiurile lor,dar legătura cu locurile de naştere nu 
o uitau niciodată, ii însoţea cum pe moş Tecâu,ca o 
umbră a sufletului. 

Pe cărarea ce urcă la originile orizonturi lor se 
beşene ne poartă Lucian Blaga in Hronicul vârstelor 
urmând firul apei Sebeşului: Prin Săscior intre 
munţi la Susag, pe lângă masa gigantului şi Oasa ma 
re, peste poalele Bistrei sub vârful Surianului, la 
stâna cu miroase de jnepeni. Surianul cu vârful lui 
Pătru si iezerul, trăiesc cu siguranţă in următoare 
le versuri ale lui Blaga: 

Ce calm! Ce puritate! 

Dacă am vedea lacurile, 
stelele s'ar apropia, 
intâmpinându-ne la drumul jumătate. 

[Lucian Blaga, Printre lacurile de 

munte] 

Pe acele locuri s'a aşezat intr'o zi, patriarhul 
pădurilor, cum l-a numit L. Blaga pe M. Sadoveanu , 
şi şi-a făcut casa la Bradu-Strâmb, chiar acolo un¬ 
de Salanele se uneşte cu Valea Frumoasei să dea 
naştere Sebeşului. Cu oameni din părţile acestea 
fermecate a invătat Sadoveanu sâ vâneze cocoşi de 
munte, legenda mitului voiculescian, păsări ce nu 
aud când cântă. 

Frumoasa izvorăşte de pe Piatra albă, coboară 
prin volburi şi bulboane ca să ajungă la faţa nete¬ 
dă a unei padini, unindu-se ca un şarpe din poveste 
cu Salanele venit din Vârful lui Pătru. Sadoveanu o 
nemureşte ca pe o zână ivită din mitologie: 


In lumea asta zbuciumată. 

Am căutat limanul sfânt; 

Pe care l-am visat odată. 

Dar nu se află pe pământ. 

In ţara Lancrâmului singur izvorul se poartă ne¬ 
muritor: 

împăraţii s'au prăbuşit 


Căsuţa noastră a poveştilor şi-a tainei 
La apa Frumoasei. 

Aici pe valea Frumoasei şi a Sebeşului se află 
baştina lui Moş Tecău şi a fraţilor lui. 

Pătruns de acelaşi dor, cântă un alt exilat,seri 
ind pe o filă de manuscris despre chemarea pământu¬ 
lui înapoi, in sus pe drumul muntelui unde ne as- 


20 . 


teaptă strămoşii, uriaşi de-ai lui Paciurea închişi 
in stânci măreţe. Lacul este format din lacrimile 
noastre ale tuturora: 


Cu gândul, cu sufletul ciung 
Spre tine, Transilvanie mâ'ntorn. 

Ca dupâ-un chiot ascutit şi prelung de 

goarnă, de corn. 

Ce chiamâ si chiamâ, de veacuri, mereu. 

Si sângeră stâncile greu. 

In Carpaţii 'nceputului meu. 

In Carpaţii destinului meu. 

[Aron Cotruş, De pe-o mie de drumuri...] 


1 E 1985 LIBERTATEA 

Mos Tecâu, mort in Septemvrie 1984, s'a intors 
de-acum prin spirit, împlinind chemarea Carpati- 
lor româneşti, in ţara părinţilor sil, dela Fru- 
moaşa pe valea Sebeşului in jos. 


Ovidiu VUIA 


CLARIFICARE 


In luna August 1984 dl. Marin Nicolau-Golfin,mâ 
invita să particip la o sesiune de comunicări de 
arta şi ştiinţa româneasca, fârâ niciun caracter 
politic [ultimul cuvânt insistent subliniat] orga- 
nizată de domnia-sa la Geneva. Nu-1 cunosc perso¬ 
nal pe dl. Nicolau-Golfin, dar^din corespondenţa 
lui reesea cum se recomanda, câ este profesor de 
istoria artelor. Oupa multe insistenţe am acceptat 
anuntându-ma cu o comunicare intitulata. Povestea 
Maicii Oomnului de Ion Pi Hat, un poem destul de 
puţin cunoscut deşi, după părerea mea, complet pe 
nedrept. Cam prin luna Octombrie dl. Nicolau - Gol 
fin imi răspunde că lucrarea e binevenită dar s'ar 
cere ca să spun câteva vorbe despre viata Şi actl * 
vitatea poetului, ceeace am acceptat accentuând tn 
sa ca titlul si conţinutul lucrării rămân neschim¬ 
bate privind poemul'"Povestea Maieu Domnului .Ou- 
pâ o lună, mai precis aproape de sfârşitul lui o- 
embrie, câteva zile înainte de 1 Oecembrie data 
tinerii sesiunii de artă şi ştiinţa, dl. Nicoia 
Golfin imi aduce la cunoştinţa ca adunarea va avea 
loc in fata studenţilor elveţieni si ast e c 
nicârile trebuiesc ţinute in limba franceza.ceeace 
ar fi însemnat sS traduc adhoc minunatul’ .flinta 
llatian intr'altă limbă. Totodată avand bunâvoin 
să-mi trimită un program-afiş. descopăr 
uimire câ adunarea se va ţine sub egida 
liberi" ai dlui Raţiu şi câ cel puţin prin comun 
carea "N. Titulescu la Geneva" caracterul e pol 
tic nu mai ridica nici un dubiu. Sâ adaog că «£ 
să fiu întrebat, abuziv şi incorect, tit.u u 

rii mele apărea trecut sub o formulare străină 

cea dată de mine. 

Am protestat, mi-am retras lucrarea ava 
misiunea dlui Nicolau-Golfin că are sa 
21 . 


din program ceace nu s'a intâmplat <W>â cum aflu 
de la cei ce primesc -eu nu o primesc- publicaţia 
respectivei organizaţii. 

Prin urmare doresc sâ asigur pe toţi fraţii mei 
câ nu am luat parte la adunarea de la Geneva de 
sub auspiciile dlui Raţiu, din 1 şi 2 Decembrie 
1984. 

In lumina datelor, relatate, conform realităţii, 
poate oricine constata câ am ajuns să figurez pe 
programul intâlnirii datorită manipulaţii lor, greu 
de calificat, ale dlui prof. dr. Marin Nicolau-Gol 
fin. Dlui Raţiu doresc sâ-i comunic câ din princi¬ 
piu -si tin foarte mult la acest principiu- cu toa 
te câ sunt angajat in lupta anticomunistă,nu vreau 
sâ fac parte din nici o organizaţie politică a exi 
lului şi câ in plus, mai ales cu Oomnia Sa.din mo¬ 
tive ultra cunoscute, voi refuza să merg vreodată. 


Ovidiu VUIA 







I 1 8 E K T A 1 E A 


1985 


libertate a 


IANUARIE 


-REFLECŢII PENTRU O 

y 

NESPUSĂ RUGĂCIUNE- 


Sunteţi voi oare umbre şi visuri? Nu mor 

pentru voi toţi, pentru împlinirea visurilor 
voastre?... 

Eu voi trai fără sfârsit în ei, prin ei,în ur 
masii lor, în visurile lor. 


Trimişi in Spania parcă de destin, de istorie, să 
lupte împotriva duşmanului omenirii, comunismul. Io¬ 
nel Moţa si Vasile Marin au rămas să insemne pentru 
alte generaţii, simbolul jertfei si al eroismului.Ne 
temători, cu piepturile lor s'au potrivnicit Anti¬ 
cristului; chipul blajinului Christos in multa-i 
tristete, s'a iluminat. Maci din nobilul lor sânge , 
s'au aşternut pe inocenta zăpezilor hispanice... 

Erau vremuri când eroii se găseau ameninţaţi de a 
fi innecati in oceanul de platitudine al zilelor ti¬ 
căloşite, si totuşi ei in- 
fruntau cu anteice puteri 
destinul, ticăloasele 
vreri ale unui paranoic re 
ge, biet bolnav de fapt. 

Zgomotele morţii intin- 
se cu dărnicie şi răspunde 
re peste tranşee,văiugi ar 
se de geruri, peste lunare 


jEUade —iphigeniai 


calea bolşevismului. Ce poet s'ar hazarda să scrie cuvin 
te mai pline de îndumnezeite mesaje naţionaliste, decât 
au făcut-o cei doi primi eroi ai confruntărilor de mai 
târziu dintre România şi Rusia comunistă -Ionel Moţa si 
Vasile Marin? 


"...Ci am făcut-o perfect lucid şi cu toată seninăta¬ 
tea ştiind că pe umerii generaţiei noastre apasă enorma 
răspundere de a conserva credinţa lui Isus Christos". 

[V.Marin] 


li 




cratere ale locurilor unde 
căzuseră obuze şi ghiule¬ 
le, speriau prea puţin a- 
cea iarnă, albă pe alocuri 
şi curată ca nevinovăţia 
începuturilor lumii. 

Ce grup statuar rămâne 
celor ce vor veni după noi 
sâ-1 ridiceîOpt volnţi bat 
la poarta nemuririi.Aidoma 
eroului general Moscardo , 
un alt general erou,dă ra¬ 
portul Căpitanului lui: 

Căpitane, nimic nou 
pe frontul nostru! Vin cu 
ce mi-ai dat: sunt doi 
roorţi, doi blnavi,un rănit 
s1 doi sănătoşi. Trăiască 
Legiunea!" 


Smerit şi parcă imbltat 
de rezonanţa cuvintelor,ci 
tesc [pentru a câta oară?! 
pasaje care pot sta pe ori 
ce frontispiciu al unui ma ' 
usoleu ridicat glorlilo? 
postume, unui popor pus de 
nemurire şi de nenoroc în 
22 . 




1 




clfttina'aţezarea c^stinTu Î5J}îi ri 2 u i lui Christos! al- 
nepăsători? Nu .> o^re o hi. 1 .*? noi să stăm 

v: “ tB v ‘ itUHr '-' fi «■••«ut & ap^a«^ffchdsfo, P v-- nkru 


libertatea 


LlDtKlATEA 


ca e înfrângerea prin dezertare de la datorie". 


Era prea mult soare pe chipul lui pentru a nu pri 
vi drept in ochi viaţa, duşmanii, greutăţile de orii 
ce fel, de oricare mărimi ar fi fost ele. Crezându- 
se prea puternic, aidoma unui mit, a ra's si si-a re¬ 
zervat dreptul de a da totul, chiar si tristetea ce 
avea să vină. Ii privesc chipul, prefigurat de o in¬ 
teligenta plenară. Aştept să mai spună precum cei 
formidabili de tari -de vii- Sacrificiul? Astăzi,pen 
tru că mâine, da mâine, ar fi la fel: 0 todo o nada! 

Ce trist trebuie să fi părut traco-geto-daco-roma 
nul din 1937 scăldat in tristetea sfâşietoare a pier 
derii unor camarazi, plecaţi spre a-şi lăsa tinereţi 
le, intru apărarea crucii celei sfinte şi care vâ 
trebui să fie biruitoare. Generalul G. Cantacuzino , 
intr’un toast adresat eroismului, Generalului Moscar 
do, spunea: 

"Dacă Spania trăieşte, si va trăi, trăim si noi, 
daca moare, si nu va muri, murim şi noi". 

Erau prea frumoase rosturile lumii pentru a fi a- 
bandonate fiarelor roşii -Satanei- slugilor sale co¬ 
muni ste. 

Iar Ionel Moţa spunea: 

"N-as cere nimănui să mâ substituie in acest ser¬ 
viciu in momentul când se trage cu mitraliera in o- 
brazul lui Christos, in momentul când se clatină te 
melia creştină a lumii noastre". 


Ştie cineva cum altfel se poate trece muntele sufe- 
rintii, pădurea cu fiare sălbatice, mlaştina desnădej- 
dn? Au plecat spre marea plata a libertăţii, prin sta 
tia cu numele atât de rezonant, Grigore Ghica.Domn căi 
zut in lupta cu imperiile destrâmâtoare duşmane. Popo¬ 
rul cel mândru al Spaniei necomuniste, cântă cu acest 
prilej acel fierbinte "Cara al sol" si nu uită că Pe- 



Puţin, doar mai departe, numai el putea da o ex¬ 
plicaţie de uriaş acţiunii lui: 

"E grandios sâ ştii ca ai o viaţă consacrata unui 
ideal, dar e si mai grandios să-ţi dai viata in ser¬ 
viciul lui". 

Poet? Fie-mi iertat dacă 11 numesc aşa pe acest 
mare martir. 

Jose Antonio Primo de Rivera spunea despre aseme¬ 
nea poeţi că ei sunt "acei care răscoala popoarele". 
Ar fi putut exista vre-un Vineri 2 4 Iunie 1927 dacă 
nu s'ar fi aflat scris in calea destinului neamului 
nostru, drumul lui de jertfa si mărire presărat cu 
lacrimi şi dăruiri? Recitesc cuvintele Generalului e 
rou de la Colţi, Gh. Cantacuzino: 

"Nu plângem morţii noştri. Astăzi ii onoram". 

Acum putem completa: şl vă vom onora. Transfigura 
ta lor amintire, chiamâ limpezile cuvinte ale lui Mo 
ta, să ne ilumineze si de-acum înainte: 

"Nu-mt pasă dacă ma veţi zdrobi, si nu-mi pasă da 
ca voi vedea sau nu ziua biruintii, dar sunt sigur 
ca jertfa mea va aduce prăbuşirea voastra!". 

Lupta, lupta cu orice preţ. Generalissimul Franco 
spunea parcă spre a le completa măreţia sacrificiu¬ 
lui: 

"Pacea cu orice preţ e Imorala tocmai prin 



Jose Antonio Primo <ic Hiveu 

uro ,Julio, i>anchez sau tsmeralda când muncesc, se nun 
tesc, visează, sa indrepte smerite gânduri pline de pi 
oşenie pentru aceia care s'au jertfit spre nemuritoa¬ 
rea libertate a tarii lor, pentru nemurirea acelei ce 
se chiaml si se va chema Spania. înflorească dar in 

gândurile voastre mândre si un gând pios, acum la a- 
proape o jumătate de veac către acel ce si-au călcat 
in picioare precum mirificul Christos, spaime si regre 
te de omeneşti resturi de zile, de lumeşti frumuseţi.. 
Săculeţele cu pământ sfânt din tara dintre legende,i-a 
Intovârâsit acolo unde spunem câ sunt setând Dumnezeu 

sl Fiul Lui cel arătat oamenilor pentru un nou si 

sfanţ legământ dezrobitor. Oar sufletele lor. au fost 
înmuiate in cuminecătura cerului, spre a le fi ma. u- 
soara intrarea in Clişeele câmpii ale eroilor neamuri¬ 
lor toate. Chiar si ale acelora care nu gem .nea sub 
robia bolşevica. Oin iadul tuturor tr.stet.loracestor 
ie, raman ca o splendoare a unui curcubeu.aceste pri 
me jertfe româneşti pe altarul crest.n. 

Sunt Încă orbi ai acestui timp al nostru, care nu 
vor Să vada. sau care nu vor sa;Înţeleg. | 

.„«/•hi* <tânta sfintelor unui neam -IbTORIA- adeva 

rati. «-ea recunoască adevaratii eroi. mo- 


23 . 






I I 8 f R T A T E A 


IANUARIE 1985 


L 1 f R T A T [ a 


sa catate, spre a aşeza din nou dreptatea pentru cei 
insetati de licoarea ei benefica. 

Eroii? Au fost si vor fi incă. Ei formează alta¬ 
rul patriei. Oin jertfa lor, se vor naşte noile ge- 



ION MOŢA şi VASILE MARIN 
căzuţi pentru Christos şi Europa 


în Mojodahonda/Madrid 
la 13 Ianuarie 1937 

neratii de sacrificiu, eroi ce va să vină. Dar Doam¬ 
ne Dumnezeule, nu da neamului meu toate cele pe care 
le poate duce. rie ca jertfele lui să fie lunii.nea¬ 
murilor, un Îndreptar in lupta pentru Înstăpânirea 
puterii Tale. 

Şi ne iartă greşelile, neputinţele noastre, şi ne 
da Tu, cel mare şi atotputernic, forţa să te iubim 
si sâ-ti apăram numele iar peste acest glob de tină 
cu fiinţe pe el. Facă-se voia Ta!. 

„ dar cum vei vrea Tu bunule Dumnezeu,şi ne iar 
ta noua greşelile noastre, cei ce azi si mâine prii 
nnm cu fiinţele pline de Tine. orice lovituri. 


Paul TEZ 


Moarte 

comunismului 


MUCENICILOR MOŢA ŞI MARIN 


Cranii de lemn / 

Eroi şi martiri 
ai crezului verde, 
jertfe tăcute 
ai lumei ce fierbe... 

Rând pe rând 

prigoniţi, 

închişi, 

de vii îngropaţi, 

la umbra vechilor Carpaţi... 

în gropi comune, 

uitate, 

doar de stele 
tâmâiate... 


Pentru Ţari, 

Legiune, 

Căpitan, 
cu fruntea sus, 
căzură la Majadahonda, 
în semnul crucii 
lui Isusl 


Dar, 

peste morminte, 

suferinţi şi prigoane, 
se’ntinde mai departe, 
spre soare, 
din Rarău 

pe Dunarea albastră 
şi peste hotare 'n exil, 
flacăra verde, 
nemuritoare, 
a unui sfânt 


Crez de generaţie 

să poarte din om în om 
şi din naţie în naţie, 
flacăra verde, 
flacăra vie, 
ce neamurile toate 
din mormânt învie. .. 
Flacăra verde, 
Flacăra vie! ... 



Al. SillGt:reanu 


LIBERTATEA 


IANUARIE 


1985 


LIBERTATEA 




»♦+ TARA şi EXILUL , [Curier informativ 
al Mişcării Legionare], Anul XX, Nr. 
11-12, Septembrie / Octombrie 1984.Di 
rector: GH. Costea. Adresa de cores¬ 
pondentă: PI. Republica Oominicana.l- 
3 D, 28016, Madrid, Spania. 

In articolul editorial, sub titlul 
"A treia categorie", D-l Horia Sima, 
Comandantul Mişcării Legionare, refe- 
rindu-se la fenomenul "idiotiei uti¬ 
le" apărut ca o modâlcă in lumea re¬ 
fugiului, schiţează in fraze concise, 
elocvente, distructibilitatea pe care 
o generează acest soi fatidic. Făcând 
o incursiune in trecut şi analizând 
repercusiunile rezultate de pe urma 
fenomenului de "idioţie utilă", exem¬ 
plificând, D-l H. Sima arată următoa¬ 
rele: 

..Generalul Antonescu.Dupâ "vic¬ 
toria" lui dela 23 Ianuarie 1941,după 
ce a zdrobit aşa zisa "rebeliune legi 
onara" cu ajutorul diviziilor germa¬ 
ne, jubila de bucurie. Salvase Statul 
dela "desordine" şi "anarhie". In re¬ 
alitate făcuse un imens serviciu Mos¬ 
covei, golind Statul de substanţa na¬ 
ţională, de tineretul anti-comunist , 
indispensabil când se plănuia o cru¬ 
ciadă contra imperiului din răsărit. 
Să ne imaginăm că Ionel Bratianu.când 
3 intrat România in război contra Aus 
tro-Ungariei, in 1914, ar fi dat or¬ 
din să fie arestaţi şl inchişi toti 
cei ce susţineau acest război» toţi 
luptătorii pentru unirea Ardealului 
cu Patrla-Mamâ. Nu ar fi fost dement 
sâ-1 vedem pe Preotul lucaciu, pe Oc- 
tavian Goga, pe Părintele Moţa, in fun 
dul puşcăriilor tocmai când soldatul 
român trecea Carpaţi1? Aşa a procedat 
Antonescu. A arestat floarea tinere¬ 
tului român, tocmai când se pregătea 
campania din Rusia, 


Moscova a recoltat la 23 lanua 
rie 1941, un mare triumf in Rom⬠
nia, un superb cadou, graţie "i- 
diotului util", Antonescu,care fă 
ra a fi comunist şi fără a-şi dâ 
seama, a sfărâmat coloana de re¬ 
zistenţă a naţiei contra comunis¬ 
mului, mişcarea legionară. Când 
norocul armelor s'a intors si di¬ 
viziile sovietice se apropiau de 
România, nici atunci nu si-a dat 
Antonescu seama de eroarea sâvâr 
şitâ. Fără de legionari, tara era 
la discreţia tuturor agenţilor co 
munisti, care operau dela cele 
mai inalte locuri de conducere. 
Iar Generalul sau Mareşalul, era 
acuma fără nicio apărare in fata 
loviturii ce se pregătea contra 
lui, si contra independenţei na¬ 
ţionale. Mai târziu, in închisoa¬ 
re,si-a adus aminte de legionari, 
regretând cele intâmplate si spu¬ 
nând că ei au avut dreptate..." 

Si tot referitor la specia "i- 
diotilor utili", 0-1 Sima conti¬ 
nuă: 

M Si exilul abundă de astfel de 
elemente, infinit mai periculoase 
pentru lupta naţională decât agen 
tii propriu zişi. Agenţii comu¬ 
nişti, până la urnă pot fi desco¬ 
periţi sau se demască singuri,dar 
ce faci cu speţa "Idioţilor u- 
tili", care isi inchipuie că ap㬠
ră cine ştie ce idealuri de liber 
tate si democraţie contra totalî- 
tarismelor şi care in fond nu fac 
decât să se supună unor instiga 
tii venite din laboratorul revo¬ 
luţiei comuniste şi care se stre¬ 
coară in sufletul lor ca o otravă 
lenta si invizibilă, alterându-le 
persona1itatea T 


încheind, D-l Sima spune: 

"Iar dacă Occidentul va cădea când 
va in robia tiraniei comuniste, a- 
ceastâ catastrofa nu se întâmpla 
pentrucâ nu e tare si nu se poate 
înfrunta cu Moscova, ci din cauza 
"idioţilor utili". 

Deasemenea, merită consemnate 
numeroasele ştiri şi informaţii 
din exil si din ţara, care între¬ 
gesc cu plinătate conţinutul con¬ 
ţinutul acestui curier informativ 
al Mişcării Legionare. 

«fr CARPAMI , revistă de cultura si 
acţiune româneasca in exil. Anul 
XXVII, Nr. 45. Redactor: Traian Po 
pescu. 

Adresa de corespondenta: Caile 
Conde de Penalver, 82, 4, Madrid-6 
Spania. 

Oin articolul intitulat "Intre 
laşitate si oportunism".semnat de 
D-l Faust Brâdescu, extragem urm㬠
toarele: 

"înţelegem ca nefericiţii noş¬ 
tri fraţi din tara -condiţionaţi 
sub semnul fricei- să şoptească că 
"Românul este laş " sau "Românul es 
te oportunistă înţelegem ca cei 
câţiva care ajung să aibe viza de 
plimbare in străinătate să repete, 
in şoaptă, aceste formule umilitoa 
re, degradante. In gura lor, chiar 
daca e o blasfemie, o defăimare a 
caracterului naţional, apare aproa 
pe ca o scuză . Iar nesăbuita lor 
formulare nu^i decât consecinţa fa 
talâ a unei condiţionări care zdro 
beste voinţă si mândrie, curaj si 
speranţă... 

Dar î constaţi această deviere 
«nulă. dusS pinS 1» obsesie şl 
pusă in aplicare in modul de a se 














L I B E R T A T E A 
comporta al celor stabiliţi in străi¬ 
nătate, cazul este mai mult decât in- 
grijorător . Depăşeşte slăbiciunea c⬠
torva indivizi incapabili să se deter 
mine in neam şi'n măreţia valorilor 
sale specifice ce trebuiesc salvate. 
Actul lor, multiplicat cu miile.devi- 
ne PATA DE RUŞINE PERMANENTĂ şi cale 
sigură de descompunere morală". 

La finalul articolului său deose¬ 
bit de sugestiv, D-l F. 8râde$cu seri 
e: 

"Fi-vor oare capabili cei tineri, 
cei noi scăpaţi din Gulagul romanesc, 
să infrângă teama şi atracţia compro¬ 
misului, pentru a deveni Falanga ero¬ 
ică a vremurilor aspre ce ne aşteap¬ 
tă? Fi-vor oare conştienţi de marea 
răspundere şi onoare ce le revine,pen 
tru a şterge ruşinea atltor lasitâtî 
şi oportunisme ce intunecă astăzi ori 
zontul acestui exil atăt de incercat? 

Un intreg destin stă aninat in cum 
până acestei vreri." 

Mai semnează: Filon Verca, Victime 
sau beneficiari; Traian Popescu, In¬ 
dignarea d-lui I.V. Emilian; N.S. Go¬ 
vora, Relaţiile Romano-Ruse,capi toiul 
XVI; Interviul Comandantului Mişcării 
Legionare H. Sima, acordat directoru¬ 
lui revistei "Totalite", Georgfcs Gon- 
dinet; N.S. Govora, Un răspuns căpiţa 
nului de rezervă Emilian; Ion Toles- 
cu. Despre unirea românească. Dease- 
menea, capitolul cinci din memoriile 
d-lui Filon Verca cu titlul "Parasu- 
tarea in România ocupată", cuprinzând 
secvenţe din epopeea de luptă a gru¬ 
purilor legionare paraşutate in Rom⬠
nia incă din ultimele luni ale anului 
1944. 

SOLIA , revistă publicată de Epis¬ 
copia Ortodoxă Romana din America,vo¬ 
lumul XLIX, Nr. 11, Nov. 1984; SOLIA, 
Nr. 12 , Dec. 1984. De remarcat din ul 
timul număr: November 17, 1984,An His 
toric Occasion, semnat de Virginia 
Martin, articol referitor la solemni¬ 
tăţile care au avut loc cu prilejul 
alegerii l.P.S.S. Nathaniel Popp, E- 
piscop al romanilor din America cu se 
diul la Vatra, in locul rămas vacant 
după retragerea l.P.S.S. Valerian Tri 
Ta, acum cu domiciliul in Portugalia! 
In acelaşi context, merită semnalat 
şi articolul intitulat "Întronarea E- 
26. 


IANUARIE 1985 
piscopului Nathaniel". 

Adresa de corespondenţă:11341 
Woodward Ave. Detroit.MI. 48202. 

♦*♦ CUVÂNTUL ROMANESC , Anul 9,Nr. 
103, Noembrie 1984. Director: G. 
Bâlaşu. 

De semnalat: Râmnicul Sărat , 
Noaptea de 29 Noembrie 1938,sem¬ 
nat de R. Budişteanu; Radu Enes- 
cu... et j'envelopperai de t£ne- 
bres la terre en plein jour. La 
Pensee Universelle. 1981,de Ovi- 
diu Vuia; Sergiu Grossu, Evanghe 
lia exilului . 

♦$» CUVÂNTUL ROMÂNESC , Dec. 1984. 

Remarcăm din cuprinsul aces¬ 
tui număr: Naşterea Mântuitoru¬ 
lui, de Ion Protopopescu; Pe ur¬ 
mele magilor, de Sergiu Grossu; 
Transilvania, de Traian Golea; 
sub titlul "Nello Manzatti - la 
80 de ani dela naştere", Marcel 
Nicolau omagiază activitatea pli 
nâ de rod a marelui si ilustru¬ 
lui compozitor român, trecând 
succint in revistă activitatea 
sa prodigioasă de-a lungul ani¬ 
lor. Ne asociem si noi urărilor 
de sănătate şi viată lungă adre¬ 
sate maestrului N. Manzatti, cu 
ocazia implinirii a 80 de ani de 
viaţă. La mai mult! 

Din păcate, ziarul continuă 
să ofere spaţiu pentru laudele 
adresate lui V. Georgescu In ur¬ 
ma publicării unei Pseudo - Isto 
rii a românilor, in care falsul 
si compilarea se imbinâ cu non¬ 
şalanţa [Vezi Libertatea Nr. 27, 
Oct., Nr. 28/29, Dec. 1984], A- 
ceastă atitudine in nici un caz 
nu poate fi de folos românilor 
din diaspora... 

Adresa de corespondenţa: P.O. 
Box 4217, Station D, Hamilton.On 
tario, L8V 4L6, Canada. 

PRESA LIBERĂ ROMANĂ . Nov.,De¬ 
cembrie 1984. 

Adresa: 54-62 Regent Street 
London, W1R, 5PJ, Anglia. 

♦ţ» AMERICAN RUMANIAN REVIKU . Nr. 
L-6, Sept.-Oct.-Nov.-Dec. 1984. 
Director: Theodore Andrica. A- 


LIBERTATEA 

dresa: 17313 Puritas Ave..Cleveland 
Ohio, 44135. 

Apare la fiecare doua luni in lb 
engleză. 

«fr INFORMATION BULLETIN .VoiNr.? 

Buletinul apare sub îngrijirea 
D-lui Traian Lascu. 

Adresa de corespondenţă.-Romanian 
-American Heritage Center, 2540 
Grey Tower Road, Jakson, MI. 49201. 

♦j* BULETIN DE INFORMAŢII al Asocia¬ 
ţiei Românilor din Australia [ARA], 
Anul 30, Septembrie-Octombrie 1984. 

Adresa: Box 374 G.P.O., Sydney, 
Australia. 


PRESA "DEPLASATĂ" 

♦♦♦ Convergenţe româneşti . Redactor: 
C. Michaeî-Titus. Londra, Anglia. 

Din bătrâna Londra acoperită de 
ceaţă, un neofit "redactor", C. Mi- 
chael-Titus, fost până nu de mult a 
propiat al d-lui Raţiu si colabora¬ 
tor la foaia acestuia, ne-a trimis 
de puţin timp nr. 2 al "revistei" 
Convergenţe româneşti pe care o e- 
ditează, "revistă" care, -ne spune 
acesta- nu face nici un fel de poli 
tică. 

La prima ocheadă pe care am tra¬ 
s-o asupra copertei -ce e drept-măr 
turisim că n'am văzut nici poza re¬ 
gelui,nici pe cea a d-lui Raţiu,sau 
măcar cea a lui Paul Goma. Nu! Ni¬ 
mic din toate astea! Totul frumos, 
ordonat, impozant, "antâia" cum ar 
spune spiritualul Gâga. 

Dar, am făcut imprudenţa de a 
răsfoi conţinutul ei. Din prime¬ 
le pagini, n'am prea inteles mai ni 
mic din cele ce erau spuse acolo;in 
să, mai la vale, pe măsură ce ne-ani 
adâncit in cuprins, ni s'au derulat 
pe retină pagini întregi scrise de 
pseudo-1iterati1 dela Bucuresti,ca- 
re sub semnul "eulturatlsmuluP afi 
sat de C.M.Titus, s'au grăbit sâ-î 
"ajute". Ce sa-1 faci, "ordin de 
partid, măi tovarăşi!" 

Printre ei se număra Dan Târehi- 
lâ, V. Dragoş.Flor in Mihâilescu,Dan 
7anea, M. Ungureanu, toţi apologeţi 
de baza ai cuplului Ceauşescu si ai 


LIBERTATEA 


comunismului in România, comunism 
care 1 si continuă rolul său tira¬ 
nic şi distructiv. Politica foii 
mai sus amintite, este destul de 
transparentă: ea merge neîndoiel¬ 
nic pe linia propagandei de par¬ 
tid, iar cei din exil e bine sa a 
fie, pentru a şti cu cine a' de- 
a face. 

Acţi unea românească,Anul XIII, 
Nr. 36, Ian.-Oec. 1984. Dir. Ni- 
colae Cârjă. 

Odată cu citirea numărului mai 
sus amintit, sinalagmaticia direc 
torului ziarului, N. Cârjă, faţă 
de poziţia câştigată intr'o bise¬ 
rica aparţinând de Episcopia Mi¬ 
sionară Română condusă de Patriar 
hia comunistă dela Bucuresti,lese 
in mod ostentativ la suprafaţă. 

Nici mai mult, nici mal puţin, 
intr'un articol dela finele zia¬ 
rului intitulat "Se impune unifi¬ 
carea celor două Episcopii din A- 
merica!!", este reluată teza enun 
tată cu cateva luni in urmă de ci 
tre fiţuica ordinară "Dreptatea"! 
prin 0. Milhovan [de care ne-am o 
cupat ultima data in nr. 25,Sept! 
al revistei noastre], in care ce¬ 
rea unificarea celor două Episco¬ 
pii din America, in binele...eno¬ 
riaşilor lor [a se citi comunişti 
lor]. Şi exact la fel ca mefiti- 
cul articol din "Dreptatea** comu¬ 
nistului Milhovan, cel apărut cu 
numele amintit mai sus in "Acţiu¬ 
nea româneacâ", Nr. 36,învinuieş¬ 
te Fpiscopia Ortodoxa Română din 
America, păstorită pana în luna 
Iulie timp de peste trei decenii, 
de l.P.S.S. Valerian îrifa, iar a 
cu ? de l.P.S.S. Nathaniel Popp! 
aratînd-o ca fiind pusă in.."slu¬ 
jba imperialismului sovietic dela 
Moscova". Această rătăcire habiu- 

Flancată de articole in care 
sunt proslăviţi agenţi ai Patriar 
l'iei comuniste dela Bucuresti, sau 
liţuici editate de ei, demonstrea 
cu certitudine noua orientare 
ţ»' care o adopţi N. Cârjă, direc¬ 
tul ziarului. 

1 Ita acestui compromis, se 
'ncearcâ şi atragerea Mişcării le 

•Jionare, întrucât in cuprinsul tî 
27, — 


1 A N U A R I E , 985 

arului apar numele unor binecunos 
cuţi legionari, CU m ar fi; poeţii 

din n *’* Silistreanu 
dn Braz,liâ - Gh. Costea. Spania, 
etc., dar care - pe bună dreptate 
* n ' aveau de u "de sti despre cele 
ce urmau a fi publicate de ziarul 
Acţ. românească, articolele fiind 
trimise cu 8-9 luni In urmă. 

Cu o miselie fărâ de seamăn,a- 
şadar, oniricul editor consideră 
probabil că a lovit puternic [la 
sugestia "copilatului- Milhovan], 
in cei care i-au acordat încrede¬ 
re şi l-au considerat pe acelaşi 
drum aspru al luptei anticomunis¬ 
te. 

Această miselnicâ operaţie,[pe 
placul marionetelor comuniste de 
la 8ucuresti) ne repugna. 

Ea nu este decât o lovitură de 
bumerang, care, in curând se va 
intoarce cu toată puterea impotri 
va aceluia care a folosit-o. 

«j* Unirea români lor,Noe. 1984, A- 
nul I, Nr. 3. 

Acoperit cu linţoliul fals ce 
apare pe frontispiciul "ziarului" 
şi care spune: “Publicat pentru 
comunitatea română si AROY", foa¬ 
ia cu numele amintit mai sus, iti 
dovedeşte cu prisosinţă oţioasele 
-i "comentării", încă dintru'nce- 
put. 

"Lotca" acestei foi lunatice, 
innoatâ mea de la apariţia ei - 
cu un an in urma- in mocirla ace¬ 
luiaşi substrat mefitic, din care 
se pare ca nu poate să scape, cu 
toate sforţările pe care le-a in¬ 
cercat de-a lungul acestei perioa 
de. 

Oln cele câteva pagini încropi 
te cu mocâiala, [si bănuim de 
ce...] discrepanţa ideilor reies# 
cu ostentaţie la suprafaţa, des¬ 
tăinui ndu-ti -tară nici un pic de 
jenă- lueticele-! scopuri. 

In fapt, un adevărat mi rruv 
tras oe martoaya neputinţei, i»e 
la adăpostul giulgiului Uls de 
care am amintit U început, indu¬ 
ce in eroare 'i propovadueste cu 
megalomanie bolnavîci^l sfrunta¬ 
te inadvertenţe. 

Inca din primele landou 1 ,l ’ 


LIBERTATEA 

fon, sub titlul "0 speranţă, suntem 
* \ de stângăcia folosirii cuvinte 
lor; pentru autentificare, extragem:* 
In 1945 la Yalta preşedintele 
«ţaţelor Unite ale Americii 0. Roose- 
Ve,t cu Stal in şi Churchil au hotărât 
de comun acord instalarea unor regi¬ 
muri democratice prin alegeri libere 
in toate tarile prin alegeri libere, 
in toate tari le foste naziste. 

Tari le limitrofe Rusiei era normal 
sâ fie lăsate in grija Rusiei, dar ce 
au înţeles ruşii din cuvântul democra 
ţie, nu era acelaşi lucru, cu ce au 
înţeles 0. Roosevelt şi Churchil. 

Astfel Rusia cu de la sine putere 
şi contrar celor hotărâte la Yalta, a 
impus in ţările vecine regimuri tota¬ 
litare, care au măcinat intelectuali¬ 
tatea românească, lăsând naţiunea f㬠
ră conducători". 

In primul rând, la Yalta nu a fost 
nicidecum vorba de instalare a unor 
regimuri democratice in ţările est-eu 
ropene, ci, acolo s'a decis Învârt î- 
rea Europei in zone de influentă, în- 
lesnindu-se Rusiei sâ ocupe si să im¬ 
pună sistemul ei politic peste ţările 
est-europene. 

Nu credem că "era normal ca ţările 
limitrofe Rusiei sâ fie lăsate în m⬠
na ei", ci, câ ele aveau dreptul la 
autodeterminare, si-si alejgă singure 
sistemul politic de guvernare; afir¬ 
maţia pare mai mult decât...necoaptă. 

La fel, nu ştim in ce măsură ( şi 
n’am auzit niciodată acest lucru], că 
"...Rusia,,.a impus in tarile VECINE 
regirmiri totalitare, care au măcinat 
INTttEi TUALIFAIfA ROMANEASCĂ...> [si. 
noastre]. Bietul Caragitle! 

Pe hârtie se poate întâmpla orice, 
mai ales dintr'un condei înmuiat Tn 
smoala, asa cum pare cl ire anonimul 
nostru care uită sa semneze li fina¬ 
lul "articolului". 

Din lipsă de Spaţiu, nu ne vom a- 
puca si -.camosem tot conţinutul "zia¬ 
rului" mai sus menţionat, .ici prin 
erorile ce le conţine, im primeşte 
>. ingur scatoalca. 

Neputinţa [ca n'o numim altfel) 
se detaşează "sui-generis“, 

N.N. 















LIBERTATEA 


IANUARIE 1985 


E I 9 E R T A T E A 



SITUAŢIA DIN ROMÂNIA RELIEFATĂ DE POI 

ZIARIŞTI GERMANI 

Ziaristul vestgerman Harry Schlei- 
cher, este şocat mai intâi de faptul 
c3 in pofida mizeriei populaţiei si a 
situaţiei catastrofale a economiei, 
Ceausescu încearcă sâ-si consolideze 
prestigiul prin iniţierea unor proiec 
te de construcţii foarte costisitoa¬ 
re, reprezentând devierea unor resur¬ 
se de care ţara ar avea nevoie pentru 
refacerea sa. Crearea unui centru pu¬ 
blic face necesară, după cum relatea¬ 
ză ziaristul, dărâmarea intregului 
cartier Uranus, unde locuiau cel pu¬ 
ţin 40.000 de persoane, in case inci 
in bună stare, construite inca in pe¬ 
rioada dinaintea regimului comunist . 
Nu numai că fondurile prevăzute pen¬ 
tru construirea unor noi palate repre 
zintă investiţii neproductive, dar şî 
repartizarea unor locuinţe noi pentru 
cetăţenii evacuaţi agravează penuria 
de locuinţe. Şocante apar in relata¬ 
rea ziaristului german laudele servi¬ 
le aduse de mass-mediile române aces¬ 
tui proiect; el reţine in mod special 
calificarea dată proiectului urbanist 
de apologetul comunist, scriitorul E- 
ugen Barbu si anume de variantă a fo¬ 
rului împăratului Augustus in Roma 
antică. Reliefând că nu s'a anunţat , 
nici când va fi terminat aşa zisul ca 
dou făcut de conducător poporului ro¬ 
mân, şl nici cât va costa,H. Schlei- 
cher adaugă că autorii spirituali ai 


ideii nu se preocupă de chestiuni a- 
tât de meschine. In continuare auto¬ 
rul afirmă textual: 

"Si mai grav decât destinul tragic 
al locuitorilor din cartierul respec¬ 
tiv este aspectul social al noului 
proiect urbanistic. Poate,si are oare 
dreptul să-şi permită o investiţie de 
aceste proporţii si pe deasupra nepro 
ductivă, o ţara care a reuşit să-şi 
reducă datoria externă de la 12 mili¬ 
arde de dolari la 8 miliarde numai 
printr'un program de extremă austeri¬ 
tate? Această intrebare critică nu 
poate fi formulată in mod public in 
România. Faptul că in ultimi le luni,a 
provizionarea cu alimente a populaţi¬ 
ei s'a imbunâtâtit puţin in capitală, 
in comparaţie cu anii precedenţi, nu 
poate face să se uite numeroasele pro 
bleme economice râmase nesolutionateT 
In faţa magazinelor de carne din Bu¬ 
cureşti, dar nu numai in fata acesto¬ 
ra, se formează imediat cozi lungi, 
când se aude că a sosit marfă.In pro¬ 
vincie, cu excepţia Banatului.se spu¬ 
ne că situaţia este cu mult mai rea. 
La penurii le din sectorul alimentar 
se adaugă pentru populaţie suferinţe¬ 
le provocate de criza de energie. Cu¬ 
rentul electric şi benzina sunt prac¬ 
tic raţionate. Depăşirea limitei de 
consum de electricitate, care a fost 
redusă drastic, este pedepsită cu de¬ 
conectarea de la reţeaua electrică. 
Chiar şi in timpul verii şi al toam¬ 


nei, capitala se cufundă noaptea in 
beznă. Dar toate aceste imperfecţi¬ 
uni zilnice ale prezentului nu im- 
piedică propaganda şi conducerea să 
descrie in culori cu atât mai fru¬ 
moase viitorul luminos in care va 
trăi omul nou la capătul Bulevardu¬ 
lui Victoriei Socialiste. Numai că 
acesta trebuie construit mai intâi 
cu noi sacrificii pentru populaţie" 
Finele citatului. 

Relatând in linii mari proiectul 
de recultivare a Deltei Dunării,co¬ 
respondentul agenţiei germane DPA, 
Thomas Bray isi exprimă deschis 
scepticismul faţă de afirmaţii¬ 
le î nter 1 ocutori 1 or oficiali 
că echilibrul ecologic nu va avea 
de suferit. El a avut contact cu 
critici ai proiectului, care relie¬ 
fează înainte de toate lipsa de pre 
cizie a programului şi lipsa de stu 
di 1 asupra consecinţelor sale prac¬ 
tice. Chiar si exactitatea devizu¬ 
lui, care prevede cheltuieli de 17 
miliarde lei, este pusa la îndoia¬ 
lă. Este probabil câ scepticismul 
corespondentului german ar fi fost 
şl mal mare, daca ar fi cunoscut re 
latârile presei române despre re¬ 
zultatele dezastruoase ale recolt㬠
rii mecanizate a stufului din Del¬ 
ta, din ultimele decenii. Insă ast¬ 
fel de relatări au dispărut cu de¬ 
săvârşire, după ce noul proiect a 
fost decis de şeful partidului. 


LIBERTATEA 

C4LE '°°scop 

PRESA 51 MINORITĂŢILE OIN 

romAnia 

♦♦♦ Frankfurter Allgemeine Zeitung. 

Amintind vechimea celor două gru¬ 
puri ale populaţiei germane pe melea 
gurile româneşti, in special a Saşi¬ 
lor transilvăneni, corespondentul cu 
noscutului ziar supraregional din 
Frankfurt, Viktor Meier, tine sa re¬ 
liefeze câ cetăţenii de origina ger¬ 
mană s'au hotârft cu multă greutate 
sâ se strămute In Republica Federală 
Germania, fiind cât se poate de con- 
sienti că nu e vorba de o simpla emi 
grare ci de stingerea unei naţionali 
tâti in sensul Istoric al noţiunii 7 
Din această cauză considerentele ca¬ 
re au determinat hotârîrea de a pâra 
si pământurile natale, precum si ho¬ 
târîrea in sine merita sâ fie respec 
tate. In continuare, ziaristul ger¬ 
man scrie textual: 

"Exista desigur in rândul Germani 
lor din România si unii care doresc 
sâ rămână. In cursul călătorii- 
lor noastre prin oraşele şi satele 
din Transilvania si din Banat am con 
statat că grupul acestora reprezintă 
intre 10 şi 20 la sută din totalul 
populaţiei germane. Printre aceştia 
se găsesc unii care doresc să inchi- 
da ochii fn patria lor, sau care se 
tem să o ia de la început intr'o ta¬ 
ră necunoscută, cei care sunt mulţu¬ 
miţi in profesia lor sau care se 
simt bine in mediul românesc. Si mai 
există asa zişii Germani oficiali,ca 
re preconizează rămânerea". 

Unul din exponenţii renunţării la 
emigrare, precizează Viktor Meier.es 
te biserica luterană, care a jucat 
un rol deosebit in menţinerea consti 
Intel naţionale a Saşilor transilv㬠
neni si care doreşte sâ-si continuie 
existenta ca instituţie. Apelurile 
bisericii luterane din Transilvania, 
sunt sprijinite de biserica luterana 
din Republica Federală dintr'un mo¬ 
tiv propriu. Citam: 

“Cercurile bisericii protestante 
din Republica Federala,de exemplu do 
resc pur si simplu sâ menţină o bise 
29. 


ianuarie 1985 

rică luterană in Europa de Sud-Est, 
fiindu-le indiferent daca aceasta* 
ar fi germana sau total românizată? 
Einele citatului. 

Viktor Meier aminteşte apoi am㬠
nunţit afronturile aduse de regimul 
Ceauşescu preşedintelui de pe a- 
tunci al Republicii Federale Car- 
stens în cursul vizitei sale in Ro¬ 
mânia in 1981, precum si de şicane¬ 
le sau presiunile asupra populaţiei 
germane, pentru a împiedica un con¬ 
tact personal intre Carstens si Ger 
manii din România. Ziaristul german 
subliniază apoi lipsa de intelegere 
a populaţiei germane din România, 
pentru sfaturile de a rămâne pe loc 
Aceasta cere respectarea hotârîrli 
libere a fiecărui individ. Cităm in 
continuare: 

"Dacă se contesta câ majoritatea 
covârşitoare a Germanilor din Rom⬠
nia doresc să emigreze, cea mai bu¬ 
na cale pentru rezolvarea acestei 
probleme ar fi sâ se permită aces¬ 
tora libera exprimare a hotârfrîi 
lor". M 


♦$>Die Welt. 

In eseul consacrat unor probleme 
ridicate in intregul bloc răsări¬ 
tean de permanenţa natiunii.DJilas, 
fostul tovarăş de arme şi apoi loc¬ 
ţiitor al lui Tito.unul din cei mai 
cunoscuţi critici ai totalitarismu¬ 
lui comunist, pleacă de la premisa 
că omul, ca individ nu poate fi se- 


•at de naţiunea sa. In pofida anu 
or Influente exercitate asupra u 
popor de sisteme si ci vi 11 za - 
acesta îşi păstrează proprteta 
e sale definitorii. Intr'un nu- 
al cotidUnulul Olf wElT.fostul 
rent al inar« 1 sfn-lenlni™ulu> r,> - 
fea?i cS teoria naţiunii a fost 
borati de lenin s* Stal in pentru 
btine ajutorul naţiunilor opr.m,. 
de ţarism in lupta pentru nimici 
statului rus. Bolşevicii ajunşi 






potriva panruslsmulul contrarevolu- 


tîonar. 

Această recunoaştere a unei anu¬ 
mite statalitâti -crearea de repu¬ 
blici sovietice corespunzând spaţi¬ 
al intr'o măsură mai mare sau mai 
mica cu răspândirea geografici a po 
poarelor respective, a fost insă" 
practic anulată prin asigurarea mo¬ 
nopolului puterii de către un par¬ 
tid organizat pe baza centralismu¬ 
lui absolut. Insa şi puterea totali 
tara a acestui partid, adaugă Oji- 
las, are nevoie de o bază realâ.Par 
tidul comunist sovietic sl-a ales* 
ca bază naţională naţiunea rusă, in 
rândul căreia rezistentele naţiona¬ 
le împotriva dominaţiei sale sunt 
cele mai reduse. Eforturile cele 
mai intense de asimilare a celorlal 
te naţiuni folosesc ca instrument 
cultura rusă. Limba rusă a fost pro 
clamată drept mijlocul de unire aî 
popoarelor sovietice, devenind lim¬ 
bă obligatorie, alături de limba na 
ţionalâ, încă din şcoala primara. 

întrucât plănuită contopire a na 
tiunilor nu s'a realizat -iar după 
părerea lui Ojilas nici nu se poate 
realiza- ideologii din centrala mos 
covltâ a comunismului au creat noţi 
unea de Internaţionalism, utilizată 
pentru întărirea, in măsura posibi¬ 
lului, a birocraţiei supranaţionaîe 
de partid, în fapt a birocraţiei ru 
se, întărire urmărită si prlntr'o a 
Manta a acesteia cu elemente biro¬ 
cratice recrutate din populaţia re¬ 
publicilor unionale. Concomitent se 
schiţează o evoluţie in sens con¬ 
trar. Existenta republicilor uniona 
le, chiar având un caracter precum¬ 
pănitor formal, oferă naţiunilor ne 
-ruse şi chiar aparatului birocra¬ 
tic. posibilitatea dobândirii unei 
anumite independenţe spirituale şi 
de lărgire a rolului propriu. După 
părerea lui Ojilas intre naţiunea 
rusa si celelalte naţiuni din Uniu¬ 
nea 'Sovietica se adânceşte aliena¬ 
rea • 

0 politică asemănătoare celei U 
tâ de naţiunile ne-ruse a fost prac 
ticata de conducerea sovietică si 
fata de popoarele est-europene. Din 
cauza situaţiei Internationale şi a 
specificului diferit al acestor po- 








1 1RCRTATEA 



poare, impunerea Ideologiei şi a sis¬ 
temului politic asupra acestor popoa¬ 
re n'a fost completata -din punct de 
vedere fomal- cu integrarea juridica 
a statelor respective in imperiul so¬ 
vietic, deşi eliberarea Europei răs㬠
ritene era considerată de conducerea 
sovietica drept o extindere imperială 
de fapt a statului propriu.Conflictul 
cu Iugoslavia si exploziile nemulţumi 
rii populare in Germania de Est in a- 
nul 1953, iar apoi in Ungaria şi Po¬ 
lonia in toamna anului 1956 au fost 
consecinţa inevitabilă. 

Reacţia conducerii sovietice 
a fost transformarea statelor vasale 
in state subordonate, iar in interior 
inlocuirea tiraniei staliniste cu o o 
ligarhie. Pentru a-si putea menţine 
privilegiile, birocraţia sovietică a 
iniţiat expansiunea militară la scară 
mondială. Birocraţia partinică,opinea 
za Djilas textual s'a transformat in- 
tr*o birocraţie militară. Expansiunea 
militară mondială a devenit pentru bi 
rocraţia sovietică un mijloc de jus¬ 
tificare a propriei ineficiente econo 
mice si a rămânerii inapoi a economi¬ 
ei faţă de ţările occidentale. 

Djilas vorbeşte de o mutatie produ 
să in răndul păturilor conducătoa¬ 
re din ţările est-europene, care Tşi 
dau seama tot nai mult de natura mi li 
taro-imperială a Uniunii Sovietice si 
de lipsa de orice perspectivă a tari¬ 
lor lor, aflate intr'o stare de subor 
donare umilitoare. Pentru a sugera ce 
ea ce se intâmplă in Europa răsăritei 
nă, Djilas evocă războaiele napoloni- 
ene: impunând altor state hegemonia 
Tranţei, armatele lui Napoleon au 
pierdut caracterul revoluţionar si au 
provocat insurecţia popoarelor.In con 
tinuare, Milovan Djilas scrie textu¬ 
al: 

Trezi rea popoarelor esteuropene se 
desfasoarâ in virtutea unei necesi¬ 
taţi fireşti şi cu o forţa elementa- 
râ, chiar numai datorită faptului că 
ţările esteuropene sunt condamnate - 
din cauza comunităţii cu Uniunea Sovi 
etică- la o inapoiere totală.Ele sunt 
de asemenea condamnate să asume cos- 


IANUARIE 1985 

turi şi pericole in folosul birocra 
tiei sovietice şi al expansiuni i 
mondiale ale acesteia. Prin această 
comunitate cu birocraţia sovietică, 
partidele comuniste esteuropene şi- 
au realizat aşa zisul lor ideal so¬ 
cial si au obţinut propria lor secu 
ritate, cu alte cuvinte privilegii¬ 
le de clasă pe care le deţin. Insă 
pe măsura ce naţiunile si tarile 
lor rămân tot mai in urmă si pe m㬠
sură ce Uniunea Sovietica se demas¬ 
că drept un imperiu militar hegemo- 
nistic si expansionist, scade num㬠
rul oamenilor politici care doresc 
să intre in istorie ca executanţi 
ai unei voinţi străine. Nimeni nu 
poate rămâne credincios unei cauze, 
unei idei sau unui om, dacă nu este 
credincios propriului său popor". 

Procesul de accentuare a indepen 
denţei spirituale a naţiunilor est¬ 
europene a fost stânjenit in primii 
ani de după război, prin arestări, 
interdicţii, epuraţii şi monopolul 
ideologic, dar n'a putut fi stopat 
-opinează gânditorul iugoslav.Acest 
proces nu poate fi blocat. De alt¬ 
fel reliefarea specificului naţio¬ 
nal sau etnic, precum şi a altor ca 
racteristici specifice se manifestă 
şi in alte părţi ale lumii,nu numai 
in Europa răsăriteană. 

Djilas vorbeşte şi de o creştere 
a independentei economice si politi 
ce. Procesele de lărgire a indepen¬ 
dentei economice si a celei politi¬ 
ce n'au derivat in mod automat din 
accentuarea independentei spiritua¬ 
le, insă aceasta din urmă ar fi con 
stituit fundamentul si iniţiativa 
pentru toate reformele de indepen¬ 
dentă economica si politică. Proce¬ 
sul independentei in toate aceste 
domenii -proces care se desfasoară 
in mod diferit de la un stat la al¬ 
tul in Europa răsăriteană, este -du 
Pă părerea autorului- 0 dovadă că 
viaţa naţiunilor nu poate fi între¬ 
ruptă. Pentru a ilustra irezistibi- 
litatea procesului de accentuare a 
independentei ţărilor din Europa râ 
sâriteană, Djilas se limitează lă 
un exemplu. Este vorba de ROG, ales 
1n special fiindcă dominaţia sovie¬ 
tică asupra Germaniei răsăritene es 


libertatea 

te cea mai totală si mai riguroasa 
Analiza sa -trebuie să mărturii 
sim- nu ni se pare convingătoare.Da 
că este exact că avântul economii 
poate fi explicat prin caracteris¬ 
tici naţionale si comparat din a - 
cest unghi de vedere cu miracolul e 
conomic din Germania occidentală, â 
vorbi de o creştere a independentei 
economice este problematic, daca ne 
gândim la gradul de integrare exis¬ 
tent intre economia est-germanâ si 
cea sovietică. ■■ 


0 I V E R $ E 

Constatam cu multa consternare 
ca in "Lupta" din 15 Dec. 1984, in 
cadrul rubricii "Ştiri romaneşti" 
dela pagina 14, tov. ing. Enea Ca- 
raghiaur este prezentat cititori¬ 
lor revistei, mentionându-i-se a- 
tributele cam in modul următor: 

"Aflam ca obiectivul acestei e- 
misiuni [N.N. -este vorba de o emi 
siune comunistă in limba româna la 
televiziunea canadiană], pe care o 
coordonează dl. ing. Enea Caraghia 
ur este acela "de a informa corect 
şi cît mai obiectiv posibil pe ca¬ 
nadienii de limbă, cultură şi des¬ 
cendenta romanească cu privire la 
principalele manifestări etno-cul- 
turale romaneşti". 

Cat de corect si mai ales cât 
de obiectiv informează comuniştii 
opinia publică n'avem decât să ne 
gândim la cele ce se publică in zi 
arele comuniste de lb. româna' răs¬ 
pândite prin toate ţările lumii li 
bere, si la care tov. Caraghiaur 
colaborează cu materiale diverse 
de ordinară esenţă comunistă mişti 
ficatoare. Este de ajuns sa amin¬ 
tim despre cele ce publica acest 
puchinos individ la ziarul comu¬ 
nist "Dreptatea" condus de Milho- 
van & Bucuresti.pentru a ne edifi¬ 
ca pe deplin despre atitudinea sa. 

Atragem atentia d-lui Kornc,di¬ 
rectorul revistei mai sus aminti¬ 
te,că o astfel de reclamă făcută 
ordinarilor agenţi ai regimului co 
munist dela Bucureşti [ambasadori 

[Pag.31] 


LIBERTATEA 


1 A N U A R I E 1985 


LIBERTATEA 


COLŢUL LUI 
AC 


[Istoriei lui V. Georgescu] 

Cartea e destul de scurtă 
Totul este scos din burtă 
Istorie'n eprubetă . 

Ca document e şuetă 
Bună...pentru OPERETA! 


[Lui V. Georgescu] 

De m'o'ntreba vre-un nemernic 
De mari istorici, din ultimul decad'. 
Am sâ-1 răspund, cu'n scurt pomelnic: 
-Fio. Ceauşescu si Georgescu Vlad! 


diverse 

[Continuare] 


- . - k- vcc u lunauce sa-s 

statutul de seriozitate pe care se zbate să-l' 
ar pe cat se vede, nu reuşeşte şi pace... 


arate. 


V Intre 18 si 19 Hai anul curent, "Liga Anti - uita’ 
organizează la K61n un simpozion cu tema: "Dreptul la 
autodeterminare in lumina declaraţiilor dela lalta.Per 
spective-Posibilitâţi-Urmări". 

Adeziuni şi informaţii privind această manifestare, 
pot fi cerute de la dl. Nicolae Paul, Adersstr. 45,Ou- 
sseldorf. Germania Federală. 

Cheltuielile de deplasare, masa si hotelul cad în 
sarcina participanţi lor. 

Preşedinte: Or. V. Malcoci; Vicepreşedinte: Or.P. $1- 
nescu; Secretar: N. Paul. 


[Lui G.I.Duca,(fiul) pentru cartea 
"Cronica unui român in veacul XX.] 
-bivers- 

Tot trei volume -ca bătrânul, 

Oar pic de artă, Tn nici unul! 


[Lui C.D.] 

EPITAF 

Aicea zace ’MGUS", un orbete. 

Cu o meteahnă: Să intre'n COMITETE. 

Şi când, vai, Tn groapă INTRA, bietul, 

A întrebat: "-Cum se numeşte COMITETUL?!"... 


[Lui I.V.Emilian] 

Din gură'n gură am aflat 

C'ai fost mai ieri un brav soldat. 

Sfârşitul fu îngrozitor: 

Oegenerasi Tn...dezertor! 


[Epigramă comună lui I.V.Emilian, 
G.I.Duca şi Vlad Georgescu] 

Chiar dacă n'ai durerea lui 
La fel ca Bardul, poţi să spui: 

0 apă şi-un pământ sunt ei 
-Toţi Doamne, si toţi trei! 


BUNICII 


Cad frunzele, bunică, iar, 

Şi rătăcesc supt ploaie: 

Din satul meu eu sunt fugar, 
Vad casa unde ca'n altar 
înlăcrimată te rugai, 

Cu chipul de copil bălai. 

Lui Sfântul Nicolae... 


Fugarii, tâmplele albesc: 

Tu nu eşti lângă mine, 

Fuioarele nu mă vrăjesc 
Si cuiburi goale intâlnesc... 

Se duc cocorii peste zare 

Si spun, bunică, de plecare 

Te chem şi P»âng... M1-i dor de tine 


C-tin 6 0 R A N 



















I I 8 E R T A T E A 


IANUARIE 1985 


LIBERTATEA 


ŞTIRI DIN LUMEA EXILULUI 

TORONTO 


In decursul lei de Sâmbătă, 15 Decembrie 1984, 
in sala de festivităţi publice a bisericii "Sf. 
Gheorghe" din Toronto, Ontario,Canada, a avut loc 
un festival etno-eultural pentru sărbătorirea impli 
nirii a 200 de ani ai provinciei Ontario şi a 150 
de ani dela fundarea oraşului Toronto. 

Festivalul a fost organizat de Soc. culturala 
"DACIA" in frunte cu George Hi haiT Hojbotă Jr..pre¬ 
şedintele societăţii şi d-1 Titel Gurău, secretarul 
ei, in cooperare cu biserica română "Sf. Gheorghe" 
din Toronto, cu d-1 Tonta Lupu, preşedintele consi¬ 
liului parohial. preotul paroh Mi hal Handrabur si 
asociaţia culturală "BANATUL" din Kitchener, Ontari 
o, de sub presedenţia d-1ui George Miloaie, a bise¬ 
ricii "Sfântul loan Botezătorul" din Kitchener,păs¬ 
torită de parohul Dumitru Ichim.şi Achim Tîrnea.pre 
şedinţele consiliului parohial. 

Festivalul s'a desfăşurat sub înaltul Patronaj 
al Excelentei Sale Dr. Roland Michener, fostul Gu- 
vernor General -Vice Rege- al Canadei. 

Aceasta manifestare culturală a fost sponsorată 
financiar de către Ministerul Afacerilor Civice si 
Culturale, din partea guvernului federal al Cana- 
dei. 

Comitetul provincial de organizare a fost condus 
de Către George Mihail Hojbotă Jr. in calitate de 
preşedinte, de preotul Mihai Handrabur, in calitate 
de vicepreşedinte si de d-1 Titel Gurău,secretar al 
societăţii "DACIA" din Toronto. 

Un mare număr de români si invitaţi străini, au 
tinut să ia parte la această impunătoare manifesta¬ 
ţie cu caracter cultural. Printre invitaţii de onoa 
rc s'au remarcat: I.P.S.S. Arhiepiscopul Nicolai Al 
ne din cadrul Bisericii Ortodoxe a Bielorusiei ,dl. 
Jean w. Rammell, din partea guvernului provinciei 
Ontario împreună cu soţia sa. Din partea guvernâmân 
tului metropolei Toronto. North York,a fost prezent 
ion. Christ Tonks. La fel, numeroase delegaţii ale 
grupurilor etnice, reprezentanţii Asociaţiei Inter¬ 
nationale a Grupurilor Naţionale din ţările Europei 
de Est robite de Rusia comunistă. "Antibolshevik 
Bloc of Nations" [A.B.N.], "World Anticomunist Lea- 
9ue [W.A.C.L.]: Ing. Dr. Wasyl Bezchlbynyk.Or. Ju¬ 
ri van Boyko, Ing. Or. Angel Gandersky, Dr. Juri 
Angel Todoroff. D-1 Zanka Grabowsky cu soţia o-l 
Prof. Matei Hojootă Sr. cu soţia. 

Din suita bogatei manifestări remarcăm: muzică 
populara româneasca in interpretarea formaţiei in¬ 
strumentale compusă din: Greg Paskaruk [acordeon] 
£v,n Budd [flaut] şi Chris Aston [chitară], care 


a avut in program Hora Muntenească, Doina, Mioriţa,Jo 
curi din Banat, precum şi un fragment din RapsodiaRo 
mână de George Enescu, dansuri interpretate de ansaml 
blul "BANATUL", condus de d-na Marioara Tomici, cân¬ 
tece populare interpretate de Vasilica Moldovan din 
Kitchener [Bătrâne te las cu bine. Doina din Banat, 
Zi-i bade cu fluera], Cathy Dumitrascu, o piesă cora¬ 
lă populară interpretată de grupul vocal "ROMÂNASUl", 
dansul "Feciorescu" in interpretarea Ansamblului de 
Dansuri din Toronto, melodii populare româneşti inter 
pretate de Iile Scrob, sceneta "Vodevil", având că 
subiect sosirea emigranţilor români in Canada,sub re¬ 
gia părintelui Mihai Handrabur, interpretata de mem- 
Brii soc. "OACIA" şi grupul folcloric-coregrafic din 
oraşul Kitchener, Ontario. 

Oeasemenea, au fost recitate numeroase poezii din 
creaţia lui G. Coşbuc, V. Alecsandri,s.a.: Graiul Nea 
•Ţiului [Bogdan Mateş]. "la Chanson des Bougles",poezii 
in lb. franceză recitată de Paul Mateş. La noi [Lucia 
Gorunescu], Cântec [losana Heretescu], Rugămintea din 
urmă [G. Saftencu], 

Festivităţile s'au bucurat de un binemeritat suc¬ 
ces. 

CRONICAR 


PARASTAS 

NEW YORK 

ril^mbr!' 0 ^? 0 '"'" â 48 de ân< de1a iertfi l e, jl°na- 
ll 0 n . Sl VAS,U MARIN de1a MaJadahonda.Spa 
nia la n Ianuarie 1937. căzuţi in luptă contra col 

mun smuiu,. a fost omagiată Duminică 13 Ianuarie a.c. 

Îf ; , Un ! ; ir< ' US Câr< ‘ 3 âVut ,oc ,a Biserica 
. umitru din Manhattan, Ne* York. 

nortl 17 Ce ' PrP7ent1 ' s * a remarcat figura D-lui 

îoî !n ! e * a ! ,dru Ronnelt * [venit dela Chlca- 

1 Idlă UnU ' nUmer ° S pub,U ca " a ţinut să- 

" n,ru *""« 

0e asemenea, s'au tinut parastase in men»r1a celor 

.... m 1'^ fâtrP C0 ™ n,t »ţHv romanilor din Spa 

S 7 ! ran ‘ â tPir,5] * Gprmanta Brac,: 

•la ISao Paulo], şi altele. 


VA APARE IN EDITURA LIBERTATEA VOLU 


MUL DE POEZII 



ms$ 


DE NICHIFOR CRAINIC 


Preţul eete de 10 J, P lu » 3 i 

I T 

Volumul so poate comando P« adresa 

_ A pt IR. Woodeido. 

NITÂ NICOLAE. 47-16 44 


New Vbrk, 11377 






IJ8ERTATCA 


IANUARIE 


1985 


LIBERTATEA 



Fragment din viaţa talului 
Panouri de LENA CONSTANTE 


34 


libertatea 


IANUARIE 1985 


L I E R Ţ A T E A 


HUMOR BRITANIC 



Un ana, nnnanun U " “““ &***& 


















LIBERTATEA 


IANUARIE 1985 


L I 8 E P T A T E A 


NU 

ADUCE 

ANUL... 




CE ADUCE UN ABONAMENT LA REVISTA 

l'lBERTATiA 


$17 St Unite si Canada. 


Celelalte continente S 20 


ANUNŢ 


Sâmbătă, 2 Februarie a.c., in sala de fes 
tivitâti a Bisericii "The Reedimer", 30-14, 
Crescent Str., vis-â-vis de "Astoria Hospi- 
tal“, Centrul Cultural Românesc din New York 
va susţine aniversarea implinirii a 126 de 
ani aela înfăptuirea Unirii Principatelor Ro 
mane -Koldova si Tara Româneasca;* la 24 Ia¬ 
nuarie 1S59, printr'un program artistic sus¬ 
ţinut de Ad*-iar Artrnescu-Hi hai lene seu- De- 
lia Lucaciu şi alţii. 

Vor fi rostite scurte alocuţiuni despre 


inserrătatea evenimentului in viata do po¬ 
rului renan. 

Membrii comuni taţii ronânestj cin area 
New York sunt invitaţi călduros sa parti¬ 
cipe la marcarea acestui impresionant mo¬ 
ment din viata poporului roman. 


Centrul Cultural N.Y 


36.