Vatra anul XLV, nr. 195, iulie — dec. 1994

Nr. 195 











VALRA 


— FOAIE ROMANEASCA DE OPINIE SI INFORMATIE - 
IULIE - DECEMBRIE 1994 


DreDr, PETRE VALIMAREANU 
m 29.,06,1909 — 4 30,10,1994 





In grădina tăcerii 

In grădina durerii 

Acolo te-am dus, 

AGânc, adânc te-am puse 
Vin la mormântul tău 

Să te”ntreb mereu 

Dece? dece m'ai lăsat? 
Spune-mi, dece ai plecat? 
Aşa curânâ m'ai părăsit 
Tu soţ drag, tu soţ iubit, 
Dece?! - Maria 





D = 79106 Freiburg 
XLV Muenchhofstre 


12 




















TUBITI CITITORI R 
Cu acest număr "VATRA"! îşi încetează apariţia, după ce la 30 Octombrie 1994 
a plecat dintre noi directorul şi fondatorul revistei, Dr,Dre PETRE VALIMAREANU, 
In Ianuarie 1995, VATRA ar fi împlinit 44 de ani de apariţie în exil, iar 
PETRE VALIMAREANU la 30 Woembrie 1904, în noaptea Sfântului Andrei. - 53 de ani 
de. pribegie, Nu. i-a mai fost dat să-şi revadă PATRIA pe care; mai. presus de 


toate, a iubito, cu un dor nestăpânit so revadă, 











3 
SDRATUGIILE  PREDESTINADULUI 





Generaţia ce trebuia să înfrunte în ţară primul şoc al barbariei asiatice. lu- 

se decimată în valorile ei cele mai autentice prin grija cuplului karol-wolf, 
ajutat cu zel de protipendada democraţiei noastre balcanice, interesată sau in- 
conştientă, şi chiar de zelul câtorva rătăciţi prin Mişcare, la fel de inconşti- 
enţi sau ce interesaţi, Generaţia următoare a crescut sub neîândură torul obroc al 
partidului potenţiat de Marx şi dirijat de loscova, valorile ei s'au încovoiat 
sub vremi sau au vegetat la subsol, cu. slabe posibilităţi de desvoltare a "talan- 
alai i ș 

Pentru cei de azi s'au învredeschis nişte obloane, pe unde mai filtrea câte 
ceva, de care cei dotați caută să profite, Tinerii umblă avizi. după adevăruri ce 
le-au fost până acum ascunse sau răstălmăcite, 

Cei mai mulţi se interesează de Hişcarea legionară, de care au auzit lucruri 
contradictorii, mergând dela azurul cerului până la talpa iadului, - dar treaba 
nu. e simplă, căci nu arar se ntâmplă să cadă n mreaja otrăvită a unor pretinşi le- 
gionari,, din tagma celor ce au dus lişcarea de pe culmile căpităneşti în mlaştina 
ruşinii și acum stau la pândă, abuzând besmetic de curăţia şi lipsa de informaţie 
cinstită şi de experienţă a noilor vlăstare, ca să nu se mai iasă din noroi, 

Aşa ne-a fost dat să citim, într'o gazetă tinerească, cun Căpitanul, ne mai. 
ştiind probabil cum să-şi omoare vremea în singurătatea închisorii, se de aaa 
lustruiri de pietre, - numai aşa, pentru plăcerea de a putea măzgăli pe ele nume- 
le de Sima: ce vreţi, capriciu de licean îndrăgostit... Intr'alt loc vedem pe Si- 
ma indicat deadreptul, de către Căpitan, ca urmaş al său la comandă, - şi asta 
întrun timp când trăiau Clime, Banea, Vasile Cristescu, Văcăreştenii! - şi în 
care, dacă sar fi întocmit o listă de o sută de eventuali succesori, nu ştim dacă 
Sima încăpea în ease.. 

Imperativul verificării atente a unei informaţii, înainte de a o încredința 
tiparului, îl simte orice condeier cinstiti şi care ţine la prestigiul publicaţiei 
sale; altfel, se ajunge la... pietre lustruite, - sau, cua an văzut altundeva, la 
adevărate blastemii, cu întinarea unor valori. naţionale, - ca în cazul profesoru- 
lui Ion Zelea Codreanu, pe care un ţîngău îşi permite -1l taxeze de "'senil": iată 
la ce necuviinţă ajunge unul din tinerii încăpuţi pe inile şcoalei sinmiste, — 
tineri ce se proclama totuşi, în fiecare pagină şi rând, ahtiaţi după adevăr! Păi 
profesorul Codreanu merită un loc în panteonul naţiunii - nu. pentrucie tatăl Că 
tanului,, ci pentru propriu-i trecut de dârză şi necurmată luptă românească, El a 
fost alături de A.C. Cuza şi Nicolae Iorga, fundator al partidului naţional-demo- 
crat înainte de primul război mondial, deputat naţionalist de Suceava (e vorba de 
Suceava Vechiului hegat, cu capitala Fălticeni), cinstind Camera cu verbul său 
scăpărător de românism şi înfloritul strai. bucovinean, în mai multe legislaturi, 

- şi. ofiţer superior de front în războiul ce ne-a rotunjit ţara de la Nistru pân” 
la Misa! 

Demobilizat, aleargăla Cernăuţi spre a participa la actul Unirii: Bucovinei, 
Sosirea sa e anunţată de Dimitrie liermeliuc, viitor adversar politic, rector al 
Universităţii şi primar liberal al Cernăuţilor, la 29 Noembrie 1918, pe prima pa- 
gină din "Glasul Bucovinei", în aceşti termeni: "Unul dintre cei mai intransigenţi 
idealişti ai neamului nostru, neînduplecat prin nicio întorsătură a vremii şi. lup 
tând fă ră răgaz şi. fără şovăire pentru drepturile clasei ţărăneşti din rânduri le 
căreia sa ridicat şi al cărei port curat ca sufletul ţărănimii îl poartă mereu, 

a sosit ieri la Cernăuţi pentru a se bucura de fericirea ţărişoarei sale, la a 
cărei. realizare a contribuit o. viaţă întreagă... El are mângâierea duioasă a lup 
tătorului dârz.y care-si veâe împlinită ideea pentru care a purtat un steag ce nu 
l-a aplecai nimănui şi niciodată. Maiorul român, viteazul decorat de atâtea ori 

în asprimea glorioasă a frontului, ţăranul, fiu al acestor plaiuri e „in România 
Mare, Profesorul a fost de nai te ori deputat al Ligii Apără Naţionale Creş 
tine, prezidată ce A.C, Cuza. C tanul însuşi, când s'a ivit Mişcarea, - oprind 
pe membrii familiei sale, pentru motive binecuvântate să intre în ea, a exceptat 
votuşi pe tatăl său, pentru bunul motiv că acesta îi fusese dascăl şi înaintaş în 
lupta românească; dar se vede că nu citise unele foi tinereşti de azi... 

Bătrânul a colindat apoi, alături de tineretul legionar, toate puşcăriile de- 
mocraţiei noastre de pomină, pierzânăd în luptă trei feciori: pe Corneliu, pe Horiăâ 
şi pe Ion, cun şi pe ginere, pe soţul fiicei sale Iridenta, Ion Hoţa, căzut în 
prima linie pe frontul anticomunist din Spania... Să fi mai existat în neamul ro-— 
mânesc,. dela zămislirea lui, şi în oricare alt neam, un tată mai îndurerat? + + + Ei. 
bine, pentru Sima şi-a lui ceată, acest Oil era doar un “senil"! Unde so fi refu- 
giat bunul simţ, dacă nici printre cei ce se pretind legionari nu-şi mai. găseşte 
loc? Cum şi-a putut permite junele să scrie aşa de uşuratec despre un on care, 




























































4 
pe lângă Ur rase merite în încleştarea pentru dăinuire, putea să-i fie bunic sau 
străbunic? Senil, bătrânul? Chiar de-ar fi fost aşa, n'ar fi nicio mirare, având 
în vedere nesfârşitu-i şir de jertfe şi suferinţe, toate pe altarul Neamului şi-— 
al Tării, ] 

Dar tătrânul n'a fost niciun moment senil; el a avut mintea limpede până în 
clipa morţii, când abia trecuse de 60 de ani, solid ancorat pe cei mai solizi 
stâlpi ai dăinuirii româneşti: credinţa în Dumrezeu şi. o fierbinte dragoste de 
Neamul şi Tara Românească! WSenil" a devenit el, în propaganda şoptită la ureche 
pe la colţuri, ca lă..Rostock, numai după ce a denunţat impostura simistă; până 
atunci „ fusese "bun", Adică: atâta timp cât. a putut fi amăgit c“ar fi. trăind "Cor- 
neliw",, undeva, întrun loc misterios, ştiut nunai de Sima, care-l va readuce la 
momentul oportun: era răgazul de care avea nevoie uzurpatorul pentru. consolidarea 
mult râvnitei şefii, 

In acest. răstimp l-am întâlnit pe EBătrân de donă ori, Odată, prin lumie 1940, 
când, abia ieşit din temniţă, văd pe prima pagină a "Universului! un. comunicat. 
prin care Sima "ordona!" legionari lor:să se înscrie în "partidul naţiunii", partidul 
monstrului. ce ne ucisese Căpitanul! Am plecat glonţ la Bucureşti şi miam dus la 
dânsul, în Floreasca, unde trăgea la ginerele său Ciurescu, ca să-l întreb cine 1-a 
autorizat pe acel dorm, "după toate cele" să mai dea şi ordine în Legiune! Dar 
profesorul tirăia încă sub vraja amăgirii„ - vrajă din care până în Iulie tot nu 
se lecuise,„ când l-am auzit la Sf. Spiridon, la un parastas pentru Alecu Cantacu- 
zino„ vorbind domol, parcă şoptit, cu ochii rouraţi de speranţă, privind pierdut 
spre boltă: "Si... cine ştie?,,, cine ştie...!e 

Curând însă şi-a dat seama de barbaria cu care-i fusese batjocorită cunplita-i 
suferinţă - şi a luat atitudine clară, denunţând deschis, bărbăteşte şi fără peri 
pe 2imbă, impostura. El pomeneşte astfel, într“o declaraţie, de maltratările: sufe- 
vite în Noembrie 1940 "din orâinul evident al numitului. Sima, cu constatarea că 
acel Sima îndepărtează prin viclenie şi minciună Legiunea.„„„ dela calea morală 
şi sfântă a Căpitanului"; de "aflarea treptată a uluitoarelor ştiri. că Sima de 
mult, se află în strânse legăturii cu Moruzov, omul Lupeascăi şi al tuturor prigoni- 
torilor noştri"; că Sima "fiind însărcinat de Căpitan din închisoare să facă nu- 
mai. legătura, în mod provizor, dintre diferite grupuri de legionari. liberi. ascungi 
- ca unul ce era cel mai şters şi mai necunoscut ca acţiune legionară de agenţii 
prigonitorilor, = prin minciună şi-a asumat rolul de conducător, în care pseudo-ca 
litate, minţind că lucrează după indicaţia Căpiitanuluii, a pus la cale diferite 
atentate în diferite părţi ale ţării, în contra dispoziţiunilor mereu repetate al 
Căpitanuluii de a se păstra cea mai exemplară linişte, Se vede bine că atentatele 
şi: tulburările orânduite de Sima trebuiau ca pretext acelora care puseseră la cale 
asasinarea Căpitanului şi a atâtor fruntaşi legionari, filoare a neamului. Se. vede 
limpede că numai inspirarea lui Moruzov putea să-l determine pe Sima să lucreze 
din răsputeri. la omorîrea Căpitanului, stârnindu-i-se şi. pofta bolnavă şi: satanice 
de a conduce el Legiunea... El este autorul indirect, dar conştient şi perseverent 
al asasinării tuturor martirilor noştri legionari de la 1938 încoace", Ca urmare: 
acestor constatări, de-atunci "nau mai fost. alte raporturi cu iînsul Sima decât 
raportul dela cel mai chinuit şi îndurerat. înfăţişător al Legiunii la cel mai ne-— 
gru. mai cinic şi mai satanice trădător care a existat vreodată în lume, dela Iuda 
Iscarioteanul încoacel!, : 

Profesorul pomeneşte şi de arestarea, la 15 Noembrie 1940, a preotului Duni- 
irescu-Borşa,, secretarul general al Legiunii Căpitanului, singurul rămas în viaţă 
din. echipa dela Majadahonda a lui. Moţa. Printre ultimii Megionari pe cari i-am vă- 
zut. la plecarea din ţară a fost, alături de Ghieă Andriţoiu din Godenii. Muscelului, 
prins de sbirii lui Antonescu pe podul dintre Giurgiu şi Rusciuc, în încercarea de 
a se salva de furia lui Antonescu, şi închis la Jilava, — şi. ae Ionel Turcanuy 
acea figură de lumină a camarazilor bucovineni, — şi părintele Borşa... Locuia 
întwo şandrama din fundul unei curţi neîngrijite, prin Colentina parcă use Ca să 
mai vorbim, a scos o măsuţă şi două scaune afară, a adus cafea şi mi-a povestit 
cum. a fost: "Intr”o maşină plină de băieţi "importanţi" şi crunţi, eu centuri. di- 
agonale şi. pistoale, ma pornit spre Piteşti, am trecut Oltul la Slatina şi. am 
ajunsîn. nişte codri întunecaţi„ Acolo se opreau din loc în loc şi, dându-se jos 
din maşină, se uitau când la mine când la vreun copac mai arătos,, de parcă ne luau 
măsura; apoi, părând nu. tocmai mulţuniţi, porneam mai departe, Scena s'a repetat 
de mai multe ori. Până la urmă mau. încuiat. într'o casă izolată, cu păzitor la uşă, 
Aşa am stat câteva săptămâni!", —- a încheiat duhovnicul lui Moţa şi Marine 

Pe fonel Turcanu îl cunoscusem la căminul de refugiaţi din Bulevardul Domniţe 
pe care-l conduceam, din încredințarea "Concordiei", pentru fraţii din Pasarabia 
şi Bucovina, scăpaţi de prăpădul rusesc, Cânad ne-am revăzut, după închisoare;, s'a 








[tă 


5 


descărcat de tot ce îl rodea, cu toate calificativele ce-i mocneau în suflet la 
adresa lui Sima, "zecest năuc iresponsabil, care a târât Mişcarea prin toate hârtoa-— 
pele şi noroaiele! Dragă camarade, frate, mă duc pe front - a încheiat el, după un 
potop de adjective piperate -, decis să nu mă mai întorc! Mi-e ruşine să mai dau. 
ochi cu arcaşii mei, - cărora atâta le-am vorbitdev Legiune de giganți, ca. până la 
urmă să ne poticnin în paţachia asta, la mâna unui paranoic, care a împins Mişca= 
rea întrun abis moral fără ieşire". Si”n adevăr că nu s'a mai întors; an auzit că 
sar fi prăpădit prin Crimea;. aşa cum Andriţoiu avea să cadă la Stalingrad... 

In lumina celor de mai sus se înţelege acum de ce Bătrânul a devenit brusc, 


în propaganda simistă, inoculată unor vlăstare fragede şi fără apărare, un. "senil!. 


Procedeul se va aplica de altfel tuturor potenţialilor indicaţi. la şefie, cari vor 
deveni râna pe rând, cu tehnica şoptitului la ureche, desfrânaţi, beţivi, hoţi, 
curvari:,. = tehnică aplicată mai ales la Rostock pe seama celor câţiva comandanţi 
ai Căpitanului. ce se salvaseră din urgia antonesciană, Sloganul cel mai insistent 
ce se inocula unor suflete fragede, pe la colţul barăcilor, era cel de "drojdia 
Căpitanului şi spuma comandantului", Iniţiativă de zeloşi? Nici decum; căci, ajun- 
şi la Viena, toţi lăudătorii au fost încărcaţi de Sima cu. grade şi decoraţii! Pă- 
cat, numai,. că defăimarea şoptită a fost cu atâta uşurinţă însuşită de nişte apri- 
gi exploratori de adevărurile. e 

Ultima trăznaie însă, depistată tot de prin foile acestora, e descoperirea 


cauzei. pentru care Hitler a pierdut războiul: pentru-că — risum teneatis! - n'a 
ascultat de sfaturile strategice ale lui Sima! Vinovat de mutarea istoriei este 
deci numai Fiinrerul, — care nici măcar n“a catadicsit să cunoască pe omul. 2onside- 


rat de el drept "esonfuz şi necopti, - lăsându-l pe seama unui dregător, să-i dea 
acesta titlul pe care îl ratase când cu "rebeliunea" şi după care jinduia încă de 
pe când studia poarca prin praful Oborului, cocându-şi mintea la lumina''romanelor 
de 15 lei", pe care oamenii le uitau de obicei prin trenuri; Himmler 1-a făcut 
deci "primministru” peste un hotel din Viena, îngrijindu-se şi de tainul necesar, 
"pentru el şi e lui ceată, tot voinici cu mintea lată', Şi-asa, s'a pierdut bună- 
tate de război... d 

Primul său act de guvernământ, pentru alungarea ruşilor din ţară - şi desigur 
cel mai important din toată "guvernarea", a fost, - după modelul viganului care, 
ajuns împărat, întâi pe tat“su l-a spânzurat - alungarea din hoteluri şi ştergerea 
de la cartele a celor consideraţi ca adversari: Gârneaţă, Papanace, Lefter, Trifa, 
Groza,, Seitan, Horodniceanu,. etc,, cari sau pomenit cu geamantanele în stradă, 
Uimiţi de originala demonstraţie de omenie românească, cu care ne făleam, Nemţii 
s“au. îngrijit atunci ei de acest grup, încredinţândurl, pentru cele de trebuinţă, 
profesorului Galillscheg, Pe stradă a rămas până la urmă, doar subsemnatul, care 
nu. aparţinea grupului, - urmând să mă strecor pe furiş prin hoteluri, la prieteni, 
mai ales la Anton Roşu, care avea în cameră o canapea în plus, - iar pentru hrană 
alt camarad, Omăt, ma ajutat la Vânzarea cismelor ofiţereşti. Cel mai mult ma 
găzduit Nea Nae Crivăţ, marinar brăilean, pe un şlep apucat de evenimente la Mari& 
pllend, pe Dunăre la vale. liă prevenise Papanace,; râzâna, c“am So păţesc ca nişte 
oşteni de-ai lui Ali Paşa: acesta,informat de nişte certuri între ai săi, sa dus 
la ei şi le-a poruncit să se separe în două tabere, după opinii. La mijloc însă 
au. mai rămas câţiva nehotărîţi. Ce e cu voi? băii noi, nuusunten nici cu unii nici 
cu. alţii... Spânzuraţi-i - a poruncit Ali, că din cauza lor nu vă înţelegeţi... 
Si nu eram cu acest grup, care acun avea dreptate, pentru că pe şefii lui îi. con= 
sideram vinovaţi de grăbita recunoaştere, în 1940, a şefiei uzurpatorului.,„ - ceea 
ce derutase întreaga Legiune,. socotind că vor fi ştiind ei ceva ce nu ştiam noise 
Nu ştiau nimic, dar faţă de forţele ce-l împingeau. pe Sima la şefie, sau temut, 
cum. au căutat mai apoi să se desvinovăţească, Ga nu cumva să se piardă unitatea 
Mişcării, Aceasta dispoziţia a Căpitanului a fost însă fals interpretată, deoarece 
unitatea, ca să fie de folos, se face numai între aceia cari gândesc şi lucrează 
la fel; altfel, sar fi putut face la fel de bine şi cu Stelescu,. ba - dece nu?.- 
chiar cu Lupeasca şi cu Călinescu... Când mai târziu, după hazoasa fuză în Italia» 
au crezut sosit momentul unei clarificări, debarcând pe aventurier, era târziv, 
căci acesta avusese destul timp să-şi întărească partida personală, — şi nică. au 
era momentul potrivit, sub presiunea Nemţilor şi în plin război, aşa cau trebuit 
s“aştepte pe 23 August, când o parte s'au separat definitiv, în aceleaşi împreju- 
rări nefavorabile şi cu acelaşi rezultat de care se temeau în 1940 şi care ar fi 
fost mult mai util.atuncie 

Dar nici de Sima nu mă despărţisem formal, din motivele de mai sus, aşteptând 
un moment mai. favorabil clarificărilor decât răfuială sub presiunea nemților şi 
în vâltoarea de după 23 August, Aceasta era de altfel atitudinea marei majorităţi.» 
aşa că Sima se înşela când se lEuda cu. ultimii. legionari sosiți dela Rostock. la 


























6 


Buchenwald în Ianuarie 1944, car au trecut masiv în grupa sa; când zarea s'a mai a 
liniştii. şi au aflat de "dosar, aproape toţi aceştia l-au. părăsit, Pe mine însă E 
mă trata de duşman, în urma unor memorii ce-i trimesesen la Viena şi n care-i a- 
irăgeam atenţia asupra decăderii în care ajunsese Legiunea. Lui îi trebuiau numai. 
executanţi. fără şovăire, Cu căpitanul se putea discuta, cu. Sima ba. Când l-am în- 
trebat odată pe Căpitan ce crede despre soarta fraţilor din Macedonia, mi-a răs- 
puns prompt că trebuiesc aduşi în țară, căci din cauza şovinismului orb al state- 
lor balcanice vor dispărea, pe când, aduşi în tară, vor întări puterea aşa de a- 
meninţată a românilor, Bi când i-am replicat car fi o crimă să-i ridicăm. de pe 
nişte vetre unde sau omenit de când există, părăsind vechile lor plaiuri, nu sa 
supărat deloc, dar mi-a repetat că problema, oricât de dramatică, oscilează nu 
între a fi. şi a nu fi. La fel. de binevoitor mi-a explicat structura Mişcării Le- 
gionare, când i-am prezentat propunerea de colaborare a profesorului Grigore Forţu, 
de care m'am ocupat cu alt prilej. 

Dar am comis poate deja o impietate, având aerul unei paralele între Codreanu 
Şi... ce i-a urmat, Sima, obişnuit numai cu lineăi şi furios că cineva a "îndrăs- 
nit!"! să-i atragă atenţia asupra unor răspunderi, - când m“a zărit la Aussee, ulti- 
ma, reşedinţă a "guvernului" sau în fugă şi. unde aveam mulţi. prieteni: - reamintesc 
că nici nu mă despărţisem formal de 8rupul său, nici el nu mă dăduse afară - l-a 
apucat. toate furiile şi a poruncit. lapidar lui Pleşeriu: Să dispară! Ce-a înţeles 
să spună cu asta,Ghiţă Costea, care miza povestit mai apoi. faptul, în. prezenţa 
doctorului. Andrei, la Paris, n'a ştiut să-mi spună. De sigur, cu fanaticii dresați 
în. pepinieră, şi în atmosfera turbure a oricărui. sfârşit de război, lucrul n'a fi 
greu de înţeles, Inir“o astfel de atmosferă au pierit, fără să se ştie nimic pre- 
cis despre împrejurări şi, la unii. chiar de soarta lor, Corneliu Georgescu, de- 
dus mai mult din urmele lăsate dintro operaţie la genunchi; profesorul Ion Ionică 
şi Vladimir Cristi, fost membru al Sfatului Tării şi ministru, dispărut fără urnă 
pe potecile Alpilor dintre Austria şi Italia; Radu Mihai, căpetenie printre mun= 
citorii legionari şi prieten cu Dumitru Groza, şi învățătorul Plăeşanu din Bana- 
tul înstreinat, văzuţi ultima oară coborînă din tren spre seară şi îndrumându-se 
pe o potecă în sus din marginea pădurii; etc. Corneliu Georgescu urnă, pă spusa 
domnului Gârneaţă,, să se întâlnească cu acesta, ca vechi camarazi ai. Căpitanului, 
să vadă ce mai rămâne de făcut; era însoţit de Puiu Traian, care l-a lăsat în ga- 
ră la Hittersill, el urmână să înnopieze altundeva... De-atunci nu l-a mai văzut 
nimeni, 





se 


După eşuarea încercării. cu Stelescu, scenariul uciderii Căpitanului a fost a» 
cum. organizat ca cea mai perfectă dintre crime, Garant şi iniţiator, chiar capul 
statului, Karol-wolf, In jurul său, întrun pompos "consiliu regal", sonităţile 
politicii noastre "democratice", foşti primniniştri şi personalităţi, ca Iorga, 
Vaida, Averescu, Argetoianu, Mironescu, Iamandi , etc., - cărora li s'a impus nişte 
uni forme, caraghioase cât vreţi dar cari aveau darul de a-i "unăformiza", dând 
poporului impresia unei solidarităţi în faţa cine ştie căror mari primejdii pentru 
țară ...„ Chiar de-ar fi vrut să refuze, nu puteau, căci cei mai mulţi erau pasibili 
de şantaj. Povesteă prof. Sângeorgiu dlui D.Em.Popa, întrun articol publicat în 
"Vatra", cum l-au înghesuit pe Iorga în uniforma pompierilor, cu. şapca de "musca 
pe vârful capului, Intr'o zi se prezintă la el Argetoianu, care-i. "destăinuie" că 
Karol ar fi având pe birou un âosar foarte compromiţător al unuia din fii, şi cfar 
fi dispus să închidă un-âchi dacă şi. "Domnul Profesor sar arăta mai "înţelegător, 
Si Iorga n'a avut. încotro, Ducându-se la Palat pentru jurământ, în uniforma aceea, 
ridieolă, Argetoianu l-ar fi "oomplimentati; Frumos vă prinde Domnule Profesor, 
uniforma... La care Iorga a replicat țâvnos: Acum, că mi l-ai pus în gură, şi mau 
silit să-l înghit, mai treacă-meargă; dar să pretinzi să spun că mi-a mai şi plă- 
cut, e prea de tot, 

In capul guvernului a fost pus însuşi şeful Bisericii, patriarhul Miron, Exe- 
cutant, cel mai fidel dintre slugoi, Armand Călinescu, a cărui carieră depindea 
exe]. de mila regală, Cu această strălucire acoperire, Karol a putut purcede 
liniştit la demolarea democraţiei, câtă era, desfiinţânad partidele şi impunând ş 
prin 'ivot obştesc", o novă constituţie, croită pe măsura criminalităţii planurilos, 
Cât a fost votul liber se vede dintr/un singur dar foarte elocvent exemplu: în ju = 
deţul Făgăraş, voturi contrare au fost anunţate doar vreo 400, = când 400 fuseseră; 
într'o singură eomună din judeţ, la Arpaşul de Jos, unde tot satul a votat contra! 

Admiţând car fi vrut să refuze, nici patriarhul Miron n'ar fi putut-o face, 
când în spate îi stătea unul din cele mai murdare dosare, începând cu. îndemnul 
adresat soldaţilor ardeleni la intrarea României în război. pentru liberarea Ardea- 
lului, ca episcop de Caramebeş, de a lupta pentru "patria maghiară", - şi până la 











(| 
nesferşi tul lanţ de desfrânări, când, precun asigura la Rostock George Racoveanu, 
care-i văzuse dosarul, de pat nu-i scăpa seara nici nepoatele! "Closetul!" - ca să 
întrebuinţăm o expresie a lui Seicaru întrun caz similar ce se ascundea sub stră-— 
lucitoarele veştminte patriarhiceşti, l-a prins bine Păstorel în epitaful ce i-a 
făcut la moarte: "Aici zace”n groapa asta “Fostu-amant al doamnei Nasta - A bise- 
micii ocară - Si-a bugetului povară". Iată ce figură a ales masoneria palatului 
ca să prezideze, ca primninistru, REA CRINA, mai târândiân noroi şi prestigiul 
bisericii! 

Maşina crimei. era aşadar bine pusă la punct. Mai lipsea din ea o Ludă din în- 
săşi Mişcarea. Căci, nu se ştie prin ce blestem misterios, la crimele istorice 
trebuie să participe şi careva din tabăra victimei, Mereu ne-an întrebat ce nevo- 
ie era de Iuda la prinderea lui Isus, când Acesta predica ae ani de zile în tem- 
ple şi în public.gi era cunoscut de toţi. în treaba de care ne ocupăn însă, treaba 
se prezintă mai altfel, Toate crimele au ţinut să se acopere cu motivări idealis-— 
te.. Codreanu trebuia arestat, pentru justificare şi mânjire, ca trădător de ţară; 
la a cărei salvare sărise... camarila! Lucru de necrezut? Ba nici decum - în so- 
coteala criminalilor, cari contau pe efectul ce trebuia să facă asupra populaţiei 
strălucitu stat-major ce înconjura pe "maestătea sa', unde toţi "oamenii mari! îşi 
daseră mâna pentru salvarea patriei, Dar pentru asta trebuia demonstrat că patria 
era în adevăr în primejdie. Or, tocmai aici apare importanţa rolului Iudei din Le 
giune. Pe de o parte el trebuia să furnizeze, cu acţiunile sale, "dovezii ţara, 
în care stau să năvălească ruşi, bulgari şi unguri, e pe buza prăpastiei, iar pe 
ae alta scotea la suprafaţă, pentru executare, elementele de acţiune ce-ar ti scă- 
pat de arestări. 

Doi. sunt stâlpii pe cari s'a sprijint Horia Sima în tot ce-a întreprins: uria- 
şa indignare generală împotriva nedreptăţii strigătoare la cer ce se face Mişcării 
- şi imposibilitatea pentru legionari. de a putea concepe că ordinele primite de 
la Sima porneau dintr'o gleavă înfierbântată de spiritul aventurii şi că el ar fi 
altceva decât transmitătorul ordinelor Căpitanului, Căci paralel se procedase la 
arestarea şi condamnarea Căpitanului şi la totala lui izolare, aşa încât să nu ma 
poată da ordine şi dispoziţii. în anarhia ce avea să urmeze, Pentru acelaş motiv 
au arestat şi condamnat, izolându-i, pe câţi au putut pune mâna din străluci tul 
său stat-major, şi o bună parte din legionarii mai cunoscuţi, izolaţi în lagăre. 








e 





Astfel, în nişte declaraţii făcute presei la 21 Februarie 1938 apărute şi în 
circulara 148, el spune clar că "Partidul Totul pentru Tara"! nu mai există, Toţi 
cei. legaţi până în prezent juridiceşte de acest partid... sunt deslegaţi de toa- 
te aceste legături... Toate funcțiunile sunt desfiinţate, Sediile se închid şi se 
dau proprietarilor... Noi nu voim să întrebuinţăm forţa. bu voim să întrebuinţăm 
violenţa. Ne ste suficientă experienţa din trecut, când fără voia noastră am fost 
atraşi pe calea violenţei. La orice violentare noi nu mai _ răspundem în niciun fel: 
suportăm... bovitură de stat nu voim să dăm... dineretul de astăzi are prea adânc 
înfiptă conştiinţa misiunii sale istorice şi a răspunderii sale, pentru a face 
acte necugetate care să transforme Romănia într“o Spanie însângerată... In timpul 
liber care ni se deschide îndemn pe toţi tinerii să studieze cât mai profund în 
direcţia meseriei lor, 

In acelaş sens scrie Căpitanul profesorului Iorga, la 26 Martie 1958: "Voi 
care ne acuzaţi de violenţă, după ce-aţi întrebuințat contra noastră cele mai mari 
violenţe, împingându-ne la disperare şi păcat, - voi, cărăra, dacă cineva var fi 
dat numai o palnă, aţi fi reacţionat la fel ca mine, fără să mai fi trecut prin 
chinurile fizice şi umilinţele prin care am trecut noi, voi necinstiţilor sufle- 
teşte, vă vom dovedi acum că nu vom reacţiona în niciun fel la toate provocările 
voastre, Wu să ne închideţi comerţul nostru, să ne înăbuşiţi avântul, - ci să ne 
bateţi la tălpi, să ne ucideţi cu pietre, să ne spânzurați cu tălpile în sus şi 
să ni. le bateţi în cuie şi să ne supuneţi la cele mai mari umilinţi, nu veţi în- 
tâmpina nici Dv, DOle Prof. lorga, şi nici ceilalţi toţi cari vaţi asumat. răs- 
punderea unei sângeroase şi nedrepte opresiuni, nu numai nicio violenţă, ci nici. 
măcar 0. opunere", Legiunea si-a dizolvat-o din dragoste de tară, pentru. că nu a 
vrut să răspundă''provocării de război care i sa trimis", scrie Căpitanul la 22 
Pebruarie 1938 lui Al, Vaida Voevoa, 

"Puterilor vrăjmaşe, din afara hoterelor sau dinlăuntru, care-şi închipuie că 
legionarii le pot face jocul printr-un început de xăsmeriţă - spune Căpitanul alt 
undeva- le răspund că se înşeală!, 

La proces, aceeaş clară atitudine: "Nu ne-a trecut prin gânG, niciodată, să 
declanşem un război civil... nici să facem o turburare cât de mică, primejdia din 















































8 
răsărit pândincu-ne fiecare greşeală, fiecare pas", In jurnalul său dela Jilava, 


notează la lo Iunie 1958: "Căpitanul Mărăneanu dela Consiliul de Război a venit 
să cerceteze dacă am trimis eu din închisoare un manifest prin care -am îndemnat 
oamenii mei la "răzbunare", Era apocrif, bine nţeles. Am dat o declaraţie în a- 
cest sens!", In adevăr, şi din închisoare, în extrem de rele ocazii când a mai 
putut comunica afară, mai mult telegrafic, cuvântul de ordine a fost: “linişte 
deplină!!! 

Dar dacă acestea au fost dispoziţiile omului de răspundere, care vedea depar: 
te, optase pentru pacii tă. cine a fost nemernicul care a îndrăsnit. să le calce 
în picioare, răsturnând doctrina şi furnizând, prin acte de provocare, minore. în 
esenţa lor depamplificate. în importanţă de cei ce aveau interesul, pretextul uci- 
derii Căpitanului? Dl Sima dă acum de înţeles, acum câna după Decembrie 1989, ca- 
marazii. cu ani grei de închisoare ar putea să-i ceară în fine socoteală, e'ar fi 
fost mai mulţi, ba chiar că el n'ar fi fost decât un simplu executant al decizii 
lor unui fel de for. Se poate, dar legăturile cu provincia de unde-şi recoita cu 
predilecție executanţii, cea mai aptă de a paraliza intenţiile criminale ale Pa- 
latului, numai el le avea şi, dacă era împotriva arderii unei păduri, sau sina- 
gogi„ a unei fabrici teatru, ar trebui să se arate ce-a întreprins dânsul în fune- 
ţia pe care o avea, pentruca aceste lucruri să nu se întâmple, Pe de altă parte, 

e singurul care, protejat de nu se ştie cum.din ce ori poateWArhanghelul sau Mo- 
ruzox - n'a fost niciodată prins şi a-profitat de pe urma sângerosului rezuliat. 
al acestor iresponsabile acte de provocare, Deaceia deci obligatorie întrebarea: 
"Cui prodest?", cu care juriştii romani începeau orice cercetări pe câmpul cerimi- 
nal, Aici zicem noile... 

Odată căzut Căpitanul, pe dl Sima l-a apucat un alt delir: al răzbunării: căci 
obrazul Mişcării nu. putea suferi un afront... In acest timp însă, can tat; sitatul-— 
major al Legiunii se afla în lagăre şi. închisori la îndemâna opresorilor, Zadarnic 
inginerul Clime l-a avertizat să-şi bage minţile în cap: cei închişi - a senten- 
ţiat. Sima - sunt ca şi pierduţi - şi. a mers înainte. Floare de legionărime a căzut 
în aceste nebune încercări - căci, ca şi cei cu atentatele de dinainte, nimeni nu 
credea că Sima face toate acestea din capul lui, fără ştirea Căpitanului, recete a 
Dlui. Clime, Toţi. cădeau, doar Sima, unicul!, se salva, Si graba era mare, căci, 
din victorie în victorie, nemţii se apropiau de graniţele României, - atentatul 
contra lui Călinescu sa produs can odată cu căderea Poloniei! Si scopul a fosta 
tins: în noaptea următoare au fost ucişi peste 300 ae fruntaşi legionari, în cap 
cu camarazii. lui Moţa ,„ cruţaţi de pârjolul din Spania dar ucişi de Carol. Sima 
pretinde că nici aici n'a avut niciun amestec, Dar într'o broşură de preamărire 
a lui Miti Dumitrescu, întocmită la Rostock de Hişu Tase, cuvântul lui Miti, la, 
Rostock, afirmă negru. pe alb, în prefaţă, că Miti "a lucrat din orâin'!, Din al cui 
ordin? Miti. a plecat dela berlin cu deslegarea de a ucide împreună pe Carol şi pe 
Călinescu! Era unica chezăşie, şi nici aceasta chiar deplină, de supravieţuire a 
camarazilor din închisori, Dar Sima, cum singur spune, a sosit în ţară cu 5 săptă- 
mâni înainte de atentat şi, în.tot acest timp, nu l-a văzut niciodată pe Miti, 
ideea de a ucide numai pe unul din înarăciţi, ca să aibă apoi pe cine să răzbune? 
Si. ce-or fi căutat să anunţe la radio un eveniment care sar fi aflat oricum, dacă 
acest anunţ nu era cumva semnalul de răscoală, de care vorbeşte Sima? lar dacă SE- 
ma nu l-a contactat deloc în cele 5 săptămâni, cun de-a arătat atâta desinteres 
faţă de evenimentul pe care-l ştia pus la cale şi care avea să aibă consecinţe aşa 
de catastrofale? Nu era el responsabil de legăturile cu ţara? Dar răscoala, proba-— 
bil promisă, n'a avut loc, ci a venit măcelui prevăzut. Legiunea lui Miti. a rămas 
fără, şefi şi calea spre şefie a rămas de-acum liberă pentru aspiraţia la gloria 
Îmi: buci fer e 

De regulă, în orice acţiune învinge cel cu iniţiativa, căci îşi alege momentul 
şi mişloacele cele mai potrivite, surprinzând astfel adversarul, dar asta este va” 
labil numai când acţiunea este cinstită. Cum să califici faptul că uciderea lui. 
Călinescu s'a făcut când lagărele gemeau de mulţimea legionarilor închişi? Si-apoi 
un om ca Pundatorul Legiunii nu putea fi prin ninic răzbunat; maximum ce se putea 
era uciderea principalului vinovat, a lui Karol, şi nu a slugii, căci slugi găsea 
Karol câte voiă - cun.a şi găsit imediat "belinâ'" toată noaptea la legionari, aşa 


cum s“a exprimat unul din'prea plecaţi! servitori", Gabriel Marinescu. 
Dar cruţarea lui Karol era imperiocasă, căci numai el putea să libereze locul 
spre şefie, Când Sima a fost şi el, în fine "prins", - în loc să ia cuminte drumul 


crematoriului, ca toţi ceilalţi, a fost dus direct în guvern! Recunoştinţa n'a în 
iârziat, la rândul ei, să se arate: când Barol a trebuit să plece, a plecat cu toi 
ce jefuise, sub ochiivimi ţi ai legionarilor, Ocazii de "răzbunare! ar fi mai fost: 
s“a găsit mai apoi în Portugalia, singur şi fără pază, iar Sima mai avea pe-atunci 














ceva oameni "de credinţă: dar asasinatul n'ar fi nai servit acun la nimic, Sina 
îşi atinsese deja scopul, 

La 23 Iunie 1940, Sima se găsea recunoscut ca şef al Legiunii nunai de Karol 
cu camarila sa, de Moruzov şi Niki Stefănescu, cari tratau cu el ca şi cum ar fi 
avut deja această calitate, In graba de a parveni, el dă un comunicat, publicat în 
toate ziarele, în care "ordonă" legionarilor să se înscrie în "partidul naţiunii", 
partidul ucigaşului atâtor canarazi e 

Hai pupând odată mâna noului patron, încă aburindă de sângele Căpitanului şi 
al atător mii, pătrunde şi”n guvern, dar mai apoi, văzându-i poziţia extrem de. şu- 
brezită în urma sfâirtecării ţării, orgenizeză "lovitura! din 3 Septembrie, Cum a 
'oxganizatto", se poate vedea în articolul lui Victor Apostolescu, şeful sectorului 
Braşov, publicat în "Pământul strămoşesc" (Bs îires,4,1918) : obişnuita improviza- 
ţie, producătoare însă de morţi; şi morţi, au fost!'In acest timp, Sima pândea de 
pe noua frontieră cu ungurii, gata so sbughească. în caz de eşec, 

Căpitanul, deşi înconjurat de un superb stat-major, declarase că nu-i gata de 
guvernare. Sima însă, debărăsat de elita Căpitenului şi înconjurat mai mult de sep- 
tembriştii săi, împinşi în Legiune fără respectarea niciunuia din criteriile legig-— 
nare, s“a crezut cel mai indicat şi pregătit să guverneze. Dar guvernarea a fost 

un dezastru pentru ţară şi o nouă - şi foarte profundă - scădere pentru Legiune, 

Hiscarea suferise neareptăţi cumplite şi promisese să guverneze după legi, în 
irfun stat de drept, Putea să fie Iorga oricât de vinovat, dar, întrun stat ce 
vrea respectat, judecata no face omul de pe stradă, ci. justiţia, Altfel, care ar 
mai fi diferenţa? Or, justiţia aplica de oamenii lui Sima seamănă mai mult a ră 
fuială între bande, Sima n'a fost capabil să se desbare de duhul terorist şi anar- 
hic., spre a deveni un om de s in această atmosferă, ucigaşii nici n'au mai sin 
ţit nevoia să se predea, ca s : ce, si s'au dat la fund. Dar aici apare 
încă una din crimele lui Sima faţă egiune, căci a preferati să salveze pe vino- 
vaţi., puţin păsându-i de obrazul ! ii, pentru al cărei crez creştin muriseră 
mii şi mii, Si-aşa Hişcarea va duce în spate, pe nedrept, cât va trăi, nişte cada- 
vre, căci şeful ei de-atunci, refuzând so apere, ea apare solidară cu fapta câtor- 
va besmetici. Despre Hadgearu, nimeni nu ştie nici măcar de ce a fost ucis, căci, 
dacă pedepsirea vinelor ajungea la nivelul Ini, ce Simplu opozant, atunci ar fi. 
trebuit măcelăriți câteva mii! Cât despre cei dela Jilava, unde viermuia cloaca 
lui Warol, se pare că aceştia au avut ghinionul ca, printre ei, să se afle iioruzov, 
care ştia prea mulie despre bărbăteasca carieră a lui Sima... 

Bruscul salt dela poarca din Obor la preşedenţia Consiliului, fie şi doar ca 
vice, a ameţit rău pe omul nedeprins cu înălțimile, Daca trecut el peste Codrea- 
nu, peste Clime, Banea, Cantacuzino şi atătea alte culmi, Antonescu rămânea o sim — 
plă bagatelă. Cumetria a început să scărţâie de timpuriu, în curând aveau să-şi 
comunice doar prin răvaşe... 0 clarificare se impunea, grăbită şi de evenimentele 
externe, arbitru, prin forţa împrejurărilor devenea Hitler, Acestia primea dela An-— 
tonescu trupe, grâu şi petrol, necesare ca aerul întrun război; dela Sima sfaturi 
strategice cu priviri peste veacuri, „. Antonescu cunoştea de-acum greutatea re- 
ală a omului de care voiă să se debaraseze; el mai era şi cătrănit de faptul că, 
incapabil să ia măsuri în cazutile lorga-Madgearu şi Jilava, rămânea implicit com- 
plice, ba chiar răspunză sor direct, ca şef al Statului, de ne-legiutele masacre, 
Obosit de o experienţă stearpă şi cunoscându-şi omul, mărunt la suflet şi la trup 
dar cu veleităţi fără măsură, l-a provocat direct, destituindu-i prefecţii şi alţi 
mari demnitari, Sima, care se socotea indispensabil, crezâna că a căzut în cunsă șș 
- a sosit momentul, scoțând în stradă pe muncitori şi pe studenţi, iar el s'a dat 
la fună, aşa cum făcuse şi la 5 Septembrie, câna aştepta rezultatul "lovituri ii! 
la marginea Braşovului, pe now:frontieră a guvernului din Ungaria, gata să. fugă, 
la nevoie. Antonescu, dovă zile nu s“a mişcat, Incercările de aplanare din acest 
timp aveau în cap aceeaşi cerere: Sima ca primministru,,. In'tratativele" prin in 
terpuşi cerea un singur lucru: să fie... prim ministru, Antonescu l-a lăsat să 
fiarbă două zile, apoi a scos armata, Şi ce nu încăpuse într'o şefie uzurpată prin 
dispariţia căpeteniilor consacrate, şi întrun guvern în care nfavea nimic de fă- 
cut decât să sublinească pe general a încăput taman bine în cufărul unui 
sas, cu care a fugit din Bucureşti, dirijându-se tot spre "Inalta Poartă" dela 
Berlin, distribuitoare de portofolii şi lăsând în urmă, conform tradiţiei persona — 
le, multe gropi proaspete şi temniţele pline stup. 


OC K 

























































aici, o mică paranteză: Ne mai ştiind cun să-şi preamărească şeful, brigadirii de 
la Rostock afirmau cu fală că Sima e! singurul om politic din lume care a retuzat 
invitaţia lui Hitler, în toamna anului 1940, — dar fără să explice cum te înţelegi 





cu un aliat fără -să stai de vorbă: prin si i prin telepatie? dai cu bobii? In 
realitate însă, pe cât spuneau pe-atunci cei "bine informaţi", nu mersese la Ber- 
lin pentrucă uniforma comandantului ad-hoc nu-l arăta destul de "cocoş", iar să fa 
că alta nu mai era timp; acum. însă, când intrase la apă, tot spre Biihrer s'a în- 
dreptat, dar acesta îl cântărise deja şi îi pusese diagnosticul: "confuz şi necopti, 

Cine a făcut deci rebeliunea? De când lumea e lume o face cel ce-şi scoate ca - 
menii. în stradă, Antonescu a fost destul de abil să împingă pe Sima la această ne - 
săbuinţă, de ale cărei urmări. n'a mai putut scăpa. Si-apoi, de ce-ar fi făcut An- 
ibnescu rebeliune, când era capul Statului? Ce-ar fi mai avut de câştigat? Pe când 
Sima nu sar mai fi oprit nici la... preşedenţia Europei, ba chiar a universului, 
trecând şi peste ?ron şi peste Dumnezeu... 

Interesant, pentru psihologia insului, că n“a fost om sosit din tară şi întâl- 
nit de Sima, care să nu fie întrebat: Ce zice lumea de mine? De frica anonimatului 
şi setea ca numele să-i rămână mereu în circulaţie, la un moment dat i-a venit 
gândul năstruşnic să plece în Italia, căbându-şi cuvântul de onoare că nu va pără- 
si ţara de asil şi punând în dificultate şi grupul de legionari. din Germania, Voiă 
Său... Htratese! cu Mussolini; dar acesta, socotind ceva mai importantă alianţa cu 
Germania, nu s'a deranjat. nici măcar să-l primească ci a însărcinat cu "tratative 
le" pe uşier. Rezultatele nau fost tocmai mulţunitoare pentru Simai.căci. dacă a- 
ventura nu s'a soldat cu morţi, ea a căşunat la arestarea tuturor familiilor legi 0- 
nare din ţară, căci în primul timp nu sa ştiut undea fugit "nebunul", iar jună 
tate din grupul dela Rostock a fost dus pe loc la Buchenwald. 


PROPAGANDA O GATEAU RUSII INSISI 


A mai încercat apoi, pe dolari, să-şi pună numele în circulaţie la un festiva] 
internaţional din Bucureşti, triniţâne acolo nişte paraşutişti,, a căror principală 
misiune era să împartă oaspeţilor străini manifeste lămuritoare asupra tristei si- 
taţii din ţară, treabă pe care o puteau foarte bine face camarazii. de acolo, îin- 
finit mai numeroşi şi mai adăpostiţi; dar atunci, unde ar fi. mai fost morţii. şi 
cine ar fi mai. vorbit de Sima? In adevăr, lichidaţi au fost nu numai cei paraşuta- 
ţi, ci şi gazdele lor, iar Sima a putut proceda liniştit la parastase, 

Cam în acelaş timp începuse să răsufle "chestia! de la Paris, Teama de scancal 
ax fi. contribuit şi. ea la trimiterea paraşutiştilot, în nădejdea că bravura loz 
ar acoperi. murdăria adulterului, Căci în timp ce camarazii din tară sufereau in- 
fernul şi mureau, şeful lor îşi îndulcea amarul cu soţia camaradului ce-l găzduia 
şi care, pantru a nu-i lipsi chiar nimic, căra cu spinarea saci. cu cărhuni. de vân- 
zare, Notăm că nu e singurul caz de acest fel, în eroica biografie a "comandantu- 
lui"; dacă numai de aceasta s'a vorbit, e că numai aceasta a lăsat urme, Sima 
n“avea nici măcar scuza "omenească", căci echipele trimise de el în ţară, — dacă 
n“au putut stăvili năvala rusească, au adus însă la Viena, ca trofeu, iarăşi cu 
mulţi jertfiți, ca Mişu Tase, două neveste de ştabi, una din ele fiind chiar Doa- 
mna Elvira Horia Sima. Neveste mai aveau nu-i vorbă, şi alţi camarazi, dar nu aşa, 
de importante, Când, în Februarie 1954, an publicat "dosarul ruşinii", eram con- 
vins că nu mai rămâne lângă Sima nici. măcar un frăţior de cruce; căci nu poţi să - 
predici. o. mişcare axată pe morală, având în fruntea ei un imoral: sar supăra până 
şi. Păcală, „„ Din cei vreo zece comandanţi. legionari, doar unul, implicat. în mis- 
tericasa dispariţie a lui Coneliu Georgescu, a rămas eu Sima; dintre ceilalţi. le- 
gionari., proporţia a fost cam aceeaşi. Aşadar, unii au continuat, să predice o le- 
giune lipsită de morală, Căpitanul, m'am. gândit atunci, a fost ucis înainte de a- 
şi fi! desăvârşiit opera, aşa că unii au rămas. cum. i-a apucat, vremea, deci neispră- 
viţi, — la cari trebuie să mai adăagăm pe septembrişti, legaţi direct de Horia 
Sima, - carele, în ciuda gradului, s'a dovedit cel mai. ne-isprăvit, In ciuda legi 
lor legionare, destul de răspicate în materie, el a refizat cu hotărâre să se. lase 
de şefie, câştigată cu atâta sudoare, Puțin i-a păsat de destrămare, ba chian spu- 
nea, fără să-i pese că-şi jigneşte şi puţinii parteneri, că el es... şira spinării 
neamului, şi că, chiar de-ar rămâne singur, el este legiuneal!e Si s'a ajuns und 
sa ajunsi. 

Astăzi a început. să se vorbească de "împăcări", Părerea mea e că Legiunea e 
deja una, legionari fiind cei ce împlinesc sau se străduiesc măcar pentru princi- 
piiile. legionare,. Să nu se creadă că suntem o organizaţie de sfinţi, dar vren ca 
măcar cel ce ţine sus steagul lui Codreanu şi Hoţa să aibă mâinile cât mai albe, 
la prestigiul moral al şefilor ţineau şi partidele politice, care nu mergeau cu 
morala chiar "în vârf ce băţi, dar aveau în cap un Iuliu Maniu, un Brătianu, un 
Averescu. Simiştii însă, cari la o dramatică cotitură aă înteles să sprijine in- 
postura, au dovedit deja, prin asta, că nau înţeles nici abeceul Legiunii. şi că 
r mai trebui în vecii vecilor primi ţi 





a Ce 
deci, n/au nimic în comun cu ea, aşa căna 














JA, 

în Legiune, Pentru puterile lui Sima, Legiunea era la prea ameţitoare înălţimi, - 
pe care, neputându-le atinge, a coborit Legiunea la anemicul său nivel; dar la 
acest nivel, târât de toate mizeriile sufleteşti, nu-i nicio greutate să se ajungă, 
Poate deaceea unii tineri au preferat simismul, care se poate atinge fără efort, - 
agăţând de stindarde, în locul pajurei lui Corneliu Codreanu, pupăza lui Sima. 

Zic unii că n/ar trebui să se mai ocupe nimeni de persoana acestuia, după deces, 
E fals, pentrucă Sima a intrat în istorie, iar istoria se ocupă de toţi protagoni 
ştii ei, după cazul fiecăruia, Se vorbeşte de Isus şi de Iuda, de loan Vodă cel 
Cumplit şi de Ieremia Golia, de Căpitan şi de Mihai Stelescu. Să rezunăn şi. noi. 
strategiile dlui Sima, ca să pricepen de ce Hitler n'o fi ţinut seama de tehnica 
lore 

1, In vara anului 1938, Sima pune la cale o furibundă campanie de acte teroris= 
te, minore în sine dar foarte valabile ca acte de provocare, o serie de incendii 
în păduri, fabrici teatre şi sinagogi, culminând cu încercarea de asasinare a lui 
Goangă + Pagube: uciderea lui Corneliu Codreanu, a Nicadorilor şi a decemvirilor; 
câştigul: Zero! 

ŢI, Acţiunea de "răzbunare! dela 21 Septembrie 1939. Pagubă: înainte de-a reu — 
şi, pier mai multe echipe; apoi, întreaga echipă a lui Miti Dumitrescu, în fine 
Statul Major al Legiunii de la Râmnicu Sărat, în frunte cu inginerul Clime, dr. 


Banea, Alecu Cantacuzino, Totu, etc.,; căpeteniile închise la Braşov, Vaslui, Mier - 
curea Ciucului, plus câţiva legionari de fiecare judeţ — total, vreo 400; câşti- 
gul: Zeroj 


III. Rebeliunea pentru confiscarea puterii, Pagubă: alungarea dela guvern, ex- 
cluderea dela războiul contra comunismului, zeci de morminte, sute Ge fugari, mii 
de condamnări; căştigul: Zero! 

IV. Fuga în Italia, rezultat al aceleiaşi Viluminări" obscure. Paguba: sute. 
de legionari îngrănădiţi la Buchenwald şi Dachau, mii de oameni închişi în tară; 
câştigul: Zero! 

Vu Pactul cu comuniştii a fost şi el, desigur, rezultatul unor w imtuii ţii il 
minate", cum. ar zice Brădescu. Pagube: alţi morţi şi alţi întemnițați; câştigul: 
Zero! 

Ne limităm aci cu bilanţul catastrofelor provocate de Sima. Să le fi ştiut 
Hitler, de-a preferat să piardă războiul şi fără sfaturile strategice ale celuia 
de la Mândra? Interesantă lipsa de analiză din partea unor tineri, cari preferă 
să “nghită nemstecat tot ce li se oferă, mergâna până a afirma că Sima a salvat 
Mişcarea din decăderea ei, fără să se întrebe nicicum a salvat-o, nici cine oa- 
runcase în aceea prăpastie a decăderii, inversând total rolurile, 

Interesant de observat cum funcţionează glagoarea simistă. Când a murit Doam- 
na Sima, Traian Popescu făcea vinovat, în "Carpaţii" săi, pe redactorul Vetrei, 
care i-a produs multă amărăciune publicând "Dosarul ruşinii", Aşadar nu cel ce co- 
mite porcăria e de vină, ci cel ce o denunţă; nu hoţul e de vină, ci cel ce strigă 
Hhoţiit", Acelaş Traian Popescu care se fălea, în acelaş loc, cum Antonescu l-ar 
fi ridicat de pe baricadele rebeliunii pentru a-l trimite ca ataşat comercial la 
Bratislava! Minciuni fiind dela diavolul, eaafăcut totdeauna casă bună cu cea- 
ta simistă, cea mai gogonată dintre toate a fost interpretarea dată "răzbunării"! 
Căpitanului . Acesta, modei de patriotism luminat şi minte clară şi bun sim, n'a 
putut nicidecum concepe că, dacă e el ucis, ai săi să dea foc ţării. Va fi vroit, 
probabil, să-şi intimideze adversarii, oprindu-i dela o mişelie. Chiar un simist 
notoriu, ca Sturza, vedea răzbunarea doar ca o împlinire; într'o eventuală guver- 
nare, a gândurilor căpităneşti. 0 răzbunare adevărată prin moartea lui Călinescu 
nic nu era de conceput, detă fiind uriaşa statură a Căpi tenului ce apărea mai de- 
grabă ca o ofensă, Dacă chiar trebuia răzbunat Căpitanul prin asasinat, atunci mi” 
nimum ce se putea face era uciderea nu a grăjdarului, ci a celui dela care por- 
nea porunca, adică a lui Karol-wWolf, vinovatul principal alături de Sima; iar a- 
cestuia, dacă mai avea vreun strop de conştiinţă, cistit veztina, ştia singur ce-i 
rămânea de făcut. Aşa, uciderea numai a lui Călinescu na răzbunat ci numai a 0-— 
fensat pe Căpitan, punându-l pe acelaş cântar cu acea pocitură, parcă geamăn cu. 
Sima: ambii. mărunţei şi gheboşi, cu aceeaşi vocaţie a sângelui îmbelşugat şi în- 
semnaţi dela natură: chior unul, surd celălalt. O răzbunare totuşi a fost, dar nu 
a Căpitanului ci a nebunului, Ce e o răzbunare a arătat Karol, care şi-a răzbunat 
sluga cu vârf şi îndesat, ucigând într'o noapte floare de legionărime, tot ce ţi- 
nea anume în acest scop prin lagăre şi închisori, cu un supliment de mai prin toa - 
te judeţele! Dar de asta nu pomeneşte niciun simist, De aceasta nici Mitţi Dumitres- 
cu, prezentat ca un om întreg, nu a fost conştient, Nu vom şti niciodată ce î. sa 
spus, căci Sima n'a avut niciun înteres so facă dar cătână el mai apoi să se des- 
bage, după ce-şi făcuse un merit din "răzbunare", afirmă undeva că pe Miti nu l-a 

















mai văzut în ultimele săptămâni E + de atentat, fiind ocupat cu organizarea 
unei. răscoale: e dededus. că acesta va fi fost rostul anunţării dela radio, ca i 
semnal al începerii acelei răscoale - pe care Sima nu mai avea acum, niciun în-— 
teres, când drumul spre şefie i se liberase prin atâtea ucideri, so deslănţuie, 
aşa că s'a întors liniştit la Berlin, 
Dar pe Sima îl prindem cu şoalda de multe ori, 3 
Intr”un interviu din 2 Septembrie, Dumitru Groza afirmă că la închisoare, în 
faţa mai multor deţinuţi (Radu Mironovici, pr. Borşa, Vojen, Aurel Călin, Budiş- 
teanu, Titi Cristescu, pr. Stăniloaie, Petre Panârea, etc.), Victor Biriş a de- 
clarat, printre altele, că în vara anului 1938, aflându-se în grădina botanică 
din Bucureşti cu Moruzov şi Sima, cărora le făcea paza, a auzit, din discuţia lor 
de 15-20 de minute, următoarele: "Dragă Horia, e momentul să acţionezi, trebue: să 
acţionezi!"!,. Mai apoi — continuă Biriş, ajuns între timp şeful poliţiei de stat — 
auzind că Antonescu vrea să transfere pe deţinuţii dela Jilava la Văcăreşti, ca. 
să-i pună la adăpost, şi "temându-se ca Moruzov, la un viitor proces, ar putea 
desvălui raporturile lui cu Horia Sima, au căzut amândoi de acord să-i. suprime pe 
toţi. cei cari au contribuit la asasinarea Căpitanului şi a tuturor legionarilor, 
In acest scop Biriş a înlocuit garda muncitorească cu subalterni ai lui, câţi au 
încăput în două bricuri, 


Că şeful Legiunii se juca de-a pietricelele găsim şi în "Anii de groază din 
România comunistă", unde dl Virgil Mateiaş vorbeşte la pg.34, de "învestirea dată 
de Căpitan atunci când i-a trimis generglului Dumitru Coroama o pietricică, adusă 
dela închisoare de soţia Căpitanului, pe care el scrisese cuvântul: "MISCATI-VAr, 
piatră pe care Generalul trebuia să i-o dea lui Sima: "La cererea Generalului, eu 
însumi. l-am căwtat pe Horia Sima, pentru a-i da acel mesaj”, Numai că, pusă în 
cauză, Doamna Codreanu desninte categoric! Dela Râmnic dânsa a adus nu pietricele 
pentru grădiniţa de copii a lui Sima, ci un bilet în care EL recomandă tocmai pe 
dos de ce pretinde Mateiaş, "linişte, linişte, linişte" şi "să nu se încerce nimic 
care ar agita spiritele", La o şedinţă de comandament din grădina lui Titi Cris- 
tescu dela Obor, la care a participat Papanace, Borşa, Horodniceanu, Dragomir-Ji- 
lava şi Sima - confirmă dl Stănicel, fost secretar al Căpitanului -, "mi s'a ară- 
tat, nota (adusă de Doamna Codreanu). Am recunoscut imediat scrisul Căpitanului, 
Rândurile conţineau. un ordin categoric: "linişte, linişte, linişte", E o spoveda- 
nie făcută ca sub patrafir, cu umbra Căpitanului de faţă, Cum însă al Mateiag tre- 
ce drept. un om serios, n'ar mai rămâne decât două ipoteze: sau editura simistă de-: 
la Madrid, care i-a tipărit cartea, şi-a permis să “colaboreze”, interpoland baza-— 
conia de mai sus (fapt întărit şi de insistentele adeaose, după fiecare pomenire a 
numelui. de Sima, "comandantul Mişcării Legionare" - caşicun s'ar mai fi îndoit ci- 
nevas ++), dar atunci autorul, ca om de onoare, ar fi trebuit să desmintă; sau ci- 
neva de pe la Siguranţă, în cadrul ae creare a mitului Sima, şi-a râs de buna cre- 
dinţă a Generalului şi a dlui Mateiaş, încredinţându-le o piatră de pe prunâul 
gârlii., cu ridicola didascalie, justificativă pentru iresponsabilele acte ale. lui 
Sima, dar şi pentru răspunderea morală a Căpitanului în toate aiurelile de pe te- 
ren, indennul fabricat de Sima şi tramandat de "oameni. de credinţă! contrazice 
toate dispoziţiile autentice date de Căpitan, Si-apoi, ce nevoie ar fi mai fost de 
un atare orain, când, în turbata-i deslănţuire teroristă, Sima chiar se prea mişca?" 
Dar, noi la urma urmei, chiar de-am lua de bună aceea poveste de adormit copii, 

îMişcaţi-vă! nu-i nici de cum o indicație spre şefie, - care încă nici nu era libe- 
ră — ei văzându-l acum ce poate, tot îl îndemnau să-şi intensifice talentele... 
Cum. ar fi putut. să fie altfel, când în aceea epocă trăiau Clime, Borcea, Cantacu- 
zino etc.,--lar,. de să fi fost o listă cu o sută de potenţiali succesori, nici nu 
e sigur că Sima ar fi intrat în ea?,.. 

De altfel Sima n'a făcut niciodată economie de minciuni, Se ştie cum l-a ană-— 
git pe. bătrânul Codreanu, lăsându-l să creadă, până şi-a întărit poziţia, c'ar fi 
trăind Căpitanul şi va veni la timpul oportun, In "Prizonier al puteriloyaxeii!! — 
(pg.126) afirmă la pg.126, că soţia i-"a fost găzduită la Doamna Codreanu, soţia 
Căpi tanului",, care ar fi şi. intervenit la Ică Antonescu pentru Doamna Sima, învi-— 
nui.tă că şi-ar fi însuşit nişte bijuterii confiscate când cu tromânizările", Până 
la urnă, scrie textual dl Sima, "bijuteriile respective au fost trimise înapoi de 
soţia mea la Siguranţă": în bună logică, - dacă le-a restituit, înseamnă că le-a 
avut! Doamna Codreanu însă desminte respicat şi aici: "Nam avut relaţii de pfieta= 
nie cu. D-na Elvira Sima, nu am adăpostit-o niciodată în locuinţa mea, aşa cum pre-— 
tinde D-l Horia Sima - şi n'am intervenit niciodată pe lângă Ion Antonescu sau 
altă autoritate în sprijinul sau defavoarea D-nei Elvira Horia Sima, Clar, nu?es. 
îrucaje găsim şi în "Legiunea în imagini", unde perioada Codreanu cuprinde 34 de: 
pagini, iar cea simistă..„ 134!. La paginile 59 şi 64, Doamna Codreanu apare, la 














15 
Berlin, în prinul plan însoţită de... Horia Sima: era vremea datului din coate în 
cursa spre şefie, Doamna Codreanu afirmă însă că pozele sunt false! La pagina 45, 
o. fotografie în care'Căpitanul salută pe cei ce merg spre marea biruinţă! e: data- 
tă 1938, vrând să sugereze un fel de dare în primire... Numai că în ea apare şi 
Generalul Cantacuzino, mort în Octombrie 193]! 

Afirmă Sima, vorbind de rebeliune, că "au fost şi capitale de judeţ în care 
ocuparea prefecturilor de armată s'a făcut fără nicio împotrivire, ca de plidă în 
Dâmboviţa, Muscel sau Oltenia, dar aceste trofee antonesciene reprezentau o: mino- 
ritate pe aria întinsă a ţării!t, Si-aicea Sima minte conştient, căci. nu se poate 
să nu. fi cunoscut adevărul, cânâ primul lucru ce ni s'a cerut la sosirea la Ro.> 
stock a fost un raport amănunţit asupra decursului rebeliunii în judeţ, Nemulţuni- 
rea lui. Sima trebuie că provenea din alt motiv; că la Câmpulung nu: fusese. vărsare 
de sânge! căci tot ce spusese Căpitanul, ceace-i mersese mai mult la inima lui Si- 
ma, în înterpretare personală, e afirmaţia că victoria legionară e condiţionată 
de cantitatea de jertfe, Si-atunci sa pus cu tot zelul pe provocat de jertfe! ale 
altora, bine nţeles, căci trebuia să mai si rămână cineva, ca să comande, El pro- 
voca şi se pitea, La 3 Septembrie, singur spune c“a stat ascuns la un sas în mar- 
ginea Braşovului, şi când a aflat dezastrul a luat-o la fugă spre noua graniţă cu 
Ungaria; l-a întors din drum gazda, care tocmai asculta la radio întorsăt..2 cu 
Antonescu, care prelua puterea. La rebeliune, nu ne-a trimis niciun fel de dispo- 
zi ţii, "Unde nă aflam eu în timpul acesta? scrie el singur: Nici pe baricade în 
mijlocul camarazilor şi nici la vreun centru legionar de comandă al Capitalei, 
Pierdusem contactul cu miniştrii şi căpeteniile mişcării, Umblam singur din. loc 
în loc, din casă în casă, căutându-mi adăpost pe unde puteam. Ideea mea fixă era 
să nu cad în mâna zbirilor lui Antonescu, ştiind că, dacă mă prind, mă lichidează 
în învălmăşeala evenimentelor de atunci" (şi ce se făcea Brădescu. fără şef?) "Dar 
mai important decât aceasta - continuă Sima - era ca legionarii să ştie că sunt 
în viaţă şi libertate" Cât despre ei, puteau să crape toţieee 

Dar nici. aceştia nu erau de bronz, Imi povestea Paul Popescu cun a ajuns. el 
să se lepede de satana, Aflându-se cu Sina în regiunea Cuneo de unde urmau să 
treacă clandestin, călăuziţi de doctorul Bulbuc, în Franţa „ - un băetan, văzându-i 
bine îmbrăcaţi şi cu geamantane, i-a luat drept contrabandişti şi i-a somaty, întin- 
zÂnd puşca, să-i predea tot. Mai rămăsese o geantă, pe care băiatul o cerea ame- 
ninţător. Umilit de jena situaţiei, Bulbuc a început înaintarea, strigând: Ti-am 
dat tot, ia-o şi pasta! Iao!,.. HMergeau în monoton, el având în spate pe Popescu, 
iar Popescu pe... Sima, Infricoşat, băiatul a tras. şi Bulbuc a căzut fulgerat. Mi 
părut „8rozav de rău de pierderea.unui on de mare valoare - îmi spunea Paul Popescu, 
dar m'am vindecat şi eu de şef! De-atunci nu mi-a mai trebuit. Un comandant care 
se ascunde după un frate de cruce, n'a fost nean de neamul lui legionar. Si-atunci 
mi-am explicat multe... 

La rebeliune, lipsind total îndrumările "de sus", am dedus, din cele dela radio; 
că-i. ceva care nu merge... îm telefonat la judeţele vecine, nici ei n/aveau. nicio 
dispoziţe dela Centru, Mă aflam la învățătorul Chiriţescu din Mărăcineni cu. un ca- 
mion de căciuli, cojoace şi opinci pentru săraci, când un strejar ma anunţat că 
sunt chemat la telefon la primărie: Ghică Andriţoiu, ajutorul meu, mă anunţa că - 
la Câmpulung s“a prezentat un colonel, venit cu o trupă dela Slatina, şi cere pre- 
fectura. Am deşertat aci camionul, crezâna că mă întorc repede, şi an plecat să 
văd de ce e vorba. Prefectul, lipsea şi el, fiina convocat la Bucureşti. Am conve- 
nit cu colonelul că-i vorba, desigur, de o "ceartă în fanilie", care în câteva 
zile se rezolvă, aşa că n are rost să ne punem rău unii cu alţii, Să rămânen deci 
fiecare !'cu arma la picior, până s“or lămuri lucrurile la Bucureşti. Am convocat 
imediat prin telefon toate organizaţiile săteşii şi au venit ca la 3000 de oameni, 
înarmaţi ca pe vremea lui Negru Vodă. Ostaşii defilau cântând pe nişte străzi, 
noi. la fel pe altele, şi nu ne întâlnean niciodată, Când, la 23 lanuarie, a venit 
ordin dela Sima, am avut o şedinţă de despărţire la Ateneu, unde mulţi plângeau 
de atâta nenoroc, iar spre seară prefectura a fost predată fără prezenţa mea, căci 
n/am crezut de bine să consacru oficial, prin funcţia mea, o înfrângere legionară 
de care nu eram cu nimic vinovate 

La câteva zile pornea spre închisoarea Craiovei un frumos buchet de 25 de oa- 
meni din toate clasele sociale: şeful judeţului şi ajutorul său, prefectul, Dur- 
duc dela poliţie, preşedintele tribunalului judeţean, Dragomirescu, judecătorul 
Oprescu, preoţii Enescu, Savu dela Chilii şi Gâlca, prof. Felix Klein, Buftea, 
studenţi, ţărani şi muncitori, An protestat în faţa judecății, spunând că la Câm- 
pulung a fost unul singur-care a dat ordin şi 3090 cari au executat! Si-atunei: or; 
este judecat: runai cel ce a sai orâin, adi eu, ori sunt. judecaţi toţi executanţii; 
prezenţa numai a acestor 25 n'are niciun rost, ei fiind la fel de vinovaţi - sau 

















al 
nevinovaţi - ca tot restul până la 30002 Îtai remarce că în apărare, fără să fi fost 
rugat, a venit ca martor şi noul prefect, depunând în favoarea noastră, Ceea ce 
i-a atras riposta preşedintelui, col. Popescu-Cetate: Vă daţi seama Domnule Colko- 
nel, că cu astfel de afirmaţii sunteţi pasibil de a apărea în faţa Consiliului de 
Război? 0 fi —- a răspuns acesta calm; dar dacă nu erau aceşti tineri mintoşi, se 
întâmpla şi la noi ce s'a întâmplat în alte părţi... Regret că am uitat numele, - 
căci acest ofiţer demn ar fi meritat să apară pe toate calendarele naţionale, — 
alături de numele celor 7] ofiţeri-prefecţi cari, în urgia epocei carliste, au re- 
fuzat totuşi, în noaptea de 21/22 Septembrie 1939, să execute ordinul telefonic de a 
ucide oameni nevinovaţi, cerând ordin scris... aşa că n ] judeţe, şi în plină eră 
de teroare carlistă, nu a fost împuşcat nimeni! 

Tribunalul trebuia totuş să ne condamne, c“aşa era porunca — pentru intimidare 
şi răzbunare, Maiorul Cozma, procurorul, declara în rechizitoriu că-i pare rău că 
funcţia îl obligă să ceară condamnarea... Au fost totuş câteva achitări câteva a- 
menzi,. iar condamnările, sub 5 ani. Si-am auzit apoi că tribunalul a fost admones- 
tat pentru "blândeţea " arătată. Din închisoare am ieşit după o amnestie, dar cu 
domiciliu obligatoriu, Toate acestea le ştia al Sima când a scris ce-a scris, Dac” 
am predat prefectura la comandă, de ce ne-or fi mai plimbat pe la Craiova?es. 

Dar zelul mincinos al şefului a molipsit şi pe trupeţii "de credinţă, Intr“un 
extras fotokopiat dintr'o publicaţie timişoreană, "Gazeta de Vest" (februarie: 1993), 
trimis de un. prieten, văd un interviu al lui Nistor Chioreanu, comandant legionar 
în promoţia lui Sima, din care aflu că, la Rostock, "lui Boerui su alăturat. vreo 
trei. legionari: un profesor ain Berlin, doctorul Apostolescu şi Petre Vălimăreanu 
Pe chestia asta ne-am certat urît cu ei, Noi nu puteam în ruptul capului să îngă- 
duim ca această crimă politică împotriva lui Iorga, cu efecte incalculabile pentru 
ţară, să fie aplaudată şi glorificată!", Dacă-i aşa, dl Chioreanu trebuia să se cer- 
te nu cu. Apostolescu şi Vălimăreanu, ci cu Sima,,, Căci. el l-a acoperit pe Boeru, 
lăsând ca mârşevia să planeze asupra Mişcării în vecii vecilor, deşi aceasta nare 
absolut nicio legătură cu uciderea lui Iorga, ea fiind isprava personală a lui Ba- 
eru; dar ocrotirea acordată acestuia de: către Sima naşte nişte legitime semne de 
întrebare, Într”o hroşură scoasă de Ghiţă Costea asupra acestui caz, inspirată şi 
- credem — chiar redactată de ocrotitorul său, şi”n care Boeru e comparat. cu. Teren- 
te şi Munteanu, găsim că "e uşor a face pe eroul la adăpostul regimului legionar"; 
"în Germania, cine putea să împiedice executarea cererii de extrădare decât 
blocul compact al Mişcării?'; "nfar fi cutezat nimeni să-l aresteze atâta vreme 


cât Mişcarea era la putere"; "nimeni nu-l urmărea până la 25 Ianuarie 1941'; "'Boe- 


ru săvârşeşte o; acţiune de răzbunare pe socoteala lui, creind Mişeării o situaţie 
teribilă şi fără să-şi asume niciun risc personal, căci Mişcarea se afla la putez 
ze". Că bine mai cunoştea Boeru pe Sima, de vreme ce era atât de sigur de impuni- 
tate! Fapt e că "eomandantult"! l-a "'confinat!" la Sinaia,.unde merg boierii vara să 
schieze, "pentru. a ocroti viaţa oamenilor politici"! 

Aici mai găsim. şi o afirmaţie de tot hazul: aflând de ridicarea lui. Iorga, 
"comandantul umblase toată noaptea după el ca să-l împiedice dela săvârşirea fap* 
tein, Si cum Tara Românească avea vreo 300,000 de kilometri pătraţi... Dar ă .propo; 
de unde cunoştea Sima intenţiile lui Boeru?.,., 

Imi spune comandantul; dacă Boeru sar fi predat Justiţiei ne-ar fi uşurat 
mult. situaţia, Eu am aşteptat. acest gest. Eu nu-puteam. să-i. cer acest gestes. din 


consideraţii. de etică legionară"; dar acesta "a lăsat ca toată greutatea faptei 
lui stupide să cadă asupra Mişcării"; soarta lui "va depinde de modul cun se va 


Zezolva chestiunea, în ansamblul ei, de către Conducătorul Statului", încheie se- 
nin dl Sima, uitând că nu Boeru şi Antonescu aveau răspunderea, Mişcării, ci el 
era cel dintâi obligat so apere "de orice compromis şi compromi tere!!! In dilemă;, 
el a lăsat cadavrul în cârca Legiunii, luându-l din spinarea unui gregares.. 

Unde e minciuna lui Chioreanu? La Rostock, eram vreo patru sute, şi oamenii 
se grupau,. intim, după regiuni, după relaţiile sau prieteniile anterioare, după 
cuiburi formate după aceleaşi criterii. Aşa se face că pe unii nici nu ştiam cum 
îi. chema, iar cu Boeru nu cred să fi vorbit de patru ori în cei patru ani de ca- 
abitare forţată. Mai des l-am văzut după bombardamentul dela Buchenwald, când 
lângă Viena ,, la Fischamenăd, trăgean la:aceeaşi gazdă Dr, Stitzy eu el, cu Ilie 
Olteanu şi Mişu lase şi alţii; dar Chioreanu nu mai era aici, ca să ne udă see 
"gilorificărilen. „Boeru îmi reproşa răvaşele trimise lui Sima la Vienay "acumy 
cână el e aşa de prins cu probleme serioase"; Tase, în schimb, zicea că e bine ca. 
şeful să ştie ce”se ntâmplă în begiunes 

Am: auzit că Chioreanu s“a apucat să facă în ţară un partid; dacă şi acolo e 
proceda la fel de "onesti, nu-i. garantăn niciun succese Acolo, mai::ales azi. tze= 


du să tronetă adevăruk-y attfet;-ar fii să credem că şi numele său e minciună, de: 








15 
derivăna el i nu de la Tara Chioarului, ci dela vreun beteşug lumesc, pe care-l 
avea şi Călinescu... 
Afară de cazul că va avea şi acolo noroc să dea peste tineri ahtiaţi de adevăruri» 
de publicat fără obliga ţia vreunei verificări... 

Cât despre Apostolescu, pe care-l cunosc de vreme îndelungată, fiind satele 
noastre vecine, şi pe care l-am ştiut totdeauna ca om dintr'o bucată, nu l-am bă- 
nuit niciodată ca admirator al "gloriei" lui Boeru; noroc cu dl Chioreanu, care 
ne-a informat "cinstiti, 

Aşadar, cu Boeru nam avut niciodată niciun fel de raporturi. Dar nu ştiu ce 
i-a năzărit odată, că tam-nesan a scos o publicaţie. Grosuţă, lunguiaţă şi plină 
de arhangheli pe copertă, având ca obiectiv declarat distrugerea Vetrei. şi a redac- 
torului. ei. După 5-6 numere însă a încetat, din lipsa de ecou, şi de partener de 
ţiaănie, Căci noi nu i-am răspuns niciodată. I-am pus numai. o întrebare de 4-5 
rânduri. „ Căci se întâmplase ceva mai înainte, cu ocazia unei solemnităţi. la Biblio- 
teca din Freiburg, la care venisem şi eu. dela Roma, ca unii fruntaşi legionari. 
(Gârneaţă, Papanace,, Enescu, Hihăilescu, Racoveanu, cam vreo zece cu toţii), să se 
întâlnească pe dealul dinsus de localul pus la dispoziţia bibliotecii de Prinţul 
Nicolae, la o masă sub un stejar bătrân din curtea unui restaurant, să se pună 
problema volumului II din "Pentru Legionarii", Boeru a opinat atunci că cel iai in 
dicat cu redactarea ar fi,.„,recactorui Vetrei, punct de vedere adoptat de toţi, 

Eu am acceptat, dar cu condiţia să mi se pună material la dispoziţie, iar eu să 
fac numai un fel de proiect, pe care să-l întregească toţi cei ce cunosc mai. bine 
lucrurile. La realizare nu sa ajuns, din lipsă de material suficient, Boeru afir 
ma acun,.,printre iînjuriilepe care mi le aducea, că sunt analfabet. Intrebarea mea 
era: cum de am ajuns la această lamentabilă situaţie, după ce fusesem socotit, 
chiar de Boeru,. drept cel mai indicat să fiu, nici mai mult nici mai puţin decât 
continuatorul scrisului Căpitanului? Răspunsul îl mai aştept şi astăzi... 

Prin 1967 Boeru m'a dat în judecată la tribunalul din Miinchen, pentru o între - 
bare ce i se făcea în Vatra nr.101, pg.2[: De ce la Rostock şi Fichtenhain se fă- 
lea cu uciderea lui Iorga, iar acum caută să se desbage? A avut însă grijă să ac — 
ţioneze cu întârziere, aşa că din cauza prescripţiei, procesul nu a“a mai judecat, 
iar Boeru s'a putut lăuda c'a reacţionat... 

Gelos pe gloria întru minciună a chioreanului, Brădescu nu se lasă nici el mai 
prejos, precum vedem în acelaş număr al aceleeaşi publicaţii tinereşii, unde se 
întreabă îndurerat: "Nu e oare curios că, în această perioadă de mari şi necontes- 
te tă sacrificii, SINGURII LEGIONARI ce-au realizat ceva conform gândurilor căpi.tă -- 
negti şi singurii ce sunt loviți, condamnaţi şi mai ales împiedicaţi să-şi facă da- 
toria de cetăţeni, SUNDEM NOI, cei activi şi fideli conducătorului legitim. al Miş- 
cării? Pe cână un N.I,, un P„V, şi alţii din aceeaşi tagmă, se pot preumbla în Ro- 
mânia după vrere, pentru a pune în mişcare (fără nici o impiedicare oficială) e._ 
anumită Legiune..dar ce-au făcut ei oare în răstimpul dintre 1941 şi 1989? Nu-i 
greu. de ghicit, Şi-au făcut cariere şi au înjurat de mama focului pe Horia Sima şi, 
pe cei ce l-au urmat în lupta ce a dus împotriva comunismului ce cotropise tanase 
Incep prin a-l scuza pe dl Brădescu, că soarta l-a privat de ocazia de a se coace 
ca legionar: fiind mereu în străinătate, n'a avut nicio ocazie de a gusta ca şi 
Sima, nici. din ardoarea taberelor, nici din deliciile închisorilor; Or, spune. şi 
Gârcineanu, "de la temniţă înainte începe adevărata verificare legionară", aşa că 
nu i-a rămas decât să pomăţuiască pe alţii, prin scris, cum să facă să fie.., bun 
legionari. Prima minciună, în citatul citat, e că mă plimb în ţară "după vrere”, 
deşi eu nu-mi văd ţara de peste 52 de ani! Pe urnă, pe câte ştiu, "după vrere'" se 
plimbă acolo toată lumea, inclusiv vistavoii lui Sima, şi nu cred că asta ar con- 
stitui vred vină, Singurii cari au fost daţi afară au fost redactorii "Cuvântului 
Românesc! din Canada, dar aceia nu sunt simişti! Cât despre "carieră'!, eu. o mai 
aştept încă Dar că Iliescu cinsteşte o catedră universitară la Harvard, asta 
numai pe un simist înveterat poate să-l supere. Im amintesc, la Rostock, - studen — 
ţii şi bacalaureaţii noştri, - deşi nemţii se oferiseră să-i trimită la universi- 
tăţi (căci aveau cu ce-şi. îmbogăţi acolo mintea, spre a fi apoi şi mai folositori). 
ai noştri i-au băgat în fabrică: pentrucă, ziceau ei, n“ar fi frumos ca în tinp 
ce camarazii. în ţară suferă prin închisori sau mor pe front, noi să ne luminăm 
mintea în loc să-i tragem la baros... A trebuit să ajung eu, printr un norocos 
schimb de împrejurări, şef al garnizoanei, ca să-i scot imediat pe vineri. de prin 
fabrici şi să-i trimit, pe socoteala grupului, la stuaii. Dar când dl Brădescu a- 
firmă că singurii legionari cari au realizat ceva în exil sunt sectanţii lui Sima, 
abuzează barbar de necunoaşterea în ţară a activităţii de aici, Mai întâi, legio- 
nar e cel ce trăieşte conforn legilor legionare, legi călcate toate în picioare 
de Sima însuşi, Si-apoi, realizările lor sunt numai vânturări de vorbe tipări te, 

















ii 


16 


pline de teorii şi de falsă istorie. Cea mai importantă realizare a lor a fost 
cea din "dosar", dar că asta ar avea vreo legătură cu lupta... anticomunistă, sau 
cu niscai "gânduri căpităneşti", asta numai în optica simistă poate încăpea, Rea- 
lizări au fost în exil, dar toate înfăptuite de legionari, deci antisimişti prin 
definiţie. 

COPIII CAPITANULUI 


Inchisorile, pentru sufletele predispuse la reflexie şi adânciri, sunt o ade= 
vărată "academie", cum au fost botezate, mai mult ca un "haz de necaz", de înşişi. 
cei ce, constrânşi de grozăvia inumanului regim, îşi caută scăparea în gândire, 
şi "n conversații de nivel, Uneori, cu protit, Căci de-aci au ţâşnit câteva cărţi 
celebre, şi mulţi au ieşit cu o mai largă viziune a eternelor realităţi. Aşa se 
face că unii din foştii persecutori ai Mişcării, venind acolo în contact, direct cu 
legionarii, cari n/au ţinut seamă de trecut ci i-au ajutat curat frăţeşte, sau 
căit de neomeniile făcute. Se spune astfel că Ion Hihalache,, între alţii, regreta- 
că n'a cunoscut bine pe legionari la vremea sa, iar Petre Pandrea le lua chiar apă 
rarea în contra calomniilore 

Dar pentru a ajunge la asemenea concluzii cinstite, era necesară o predispozi— 
ție de cinste sufletească, Cui no avea, nu-i rămâne decât să confirme constatarea, 
populară, că "ce naşte din pisică, şoareci mănâncă", Aşa se face că în Exil, pe 
lângă oameni de talia Domnului Penescu, cari nu pierd o clipă din vedere obiecti- 
wul principal, au venit şi inşi cari, proclamându-se zgomotos ca anticomunişti, 
trag cu sete în..„ Garda de Fier, adică în principalul adversar de totdeauna al 
regimului. ucigaş din ţară, Meschinăria lor n'are hotar, Se spune că unul din eiy 
cu aspect de bulibaşă, ar fi respins cu. greață, aproape ofensat, coliva ce i. se 
ofezea la un parastas al lui Corneliu Codreanu! Altul, tip ţigănos, anticomunist 
la fel de dârz bine 'nţeles, editează un pamflet, infam şi mincinos, contrase 
Mişcării anticomuniste! Un. levantin se delectează în a identifica în fiecare se- 
cătură ceauşistă une... "comandant legionar" (de al cărui nume însă nimeni n'a 
auzit în Legiune!), dar acesta n'a trecut prin proba focului, Cum n'a trecut niici 
acel Kremer din America, care a scornit.tot.felul de murâării. contra episcopului 
Trifa, vinovat de a fi fost legionar şi, ca atareyde a-şi fi transformat Eparhia, 
într“un bastion antimarxist.. De sar lua după astfel de suflete de smoală, Dun= 
nezeu. n“ar mai găsi îndurarea de a se pleca asupra soartei bietei. noastre Românii! 

De unde atâta ură şi mişelie? Că presa din Sărindar căta să compronmită eu 
tobfelul ae mârşăvii. mândrul stăvilar verde din calea colonizării. unui pământ, 
pe care noi îl locuiam de când este el locuit, e explicabil. Ba chiar normal, am 
zice. Mai ales că stăvilarul obstacola şi. expansiunea comunistă dincoace de Nistru, 
Cum. să ne explicăm. însă atitudinea unor victime ale regimului de ocupaţie, pentru 
care, ajunse în libertate, lupta contra comunismului pare mai mult un alibig Cca 
să poată izbi. şi mai crunt în cea mai decisă citadelă anticomunistă?,. 

Fapt e că, vrem nu vrem, în Exil nimic serios nu s'a făcut şi nu se poate face 
fără legionari, din cauza numărului lor, a calităţii, vigoarei, energiei, a cură- 
ţeniei. de cuget. Mulţi dintre ei. sunt aici de vreo patruzeci de ani, dar nimic 
n/a slăbit dârzenia şi fapta lor, Unde te”ntorei, în tot ce e de fală, vezi urma 
lor, în tot ce este românesc, şi anticomunist. Am mai avut prilej să pomenin. de 
nume ca Wurmbranâ, Danielopol, Sergiu. Grossu, Korne, Cârje, Grigore Dumitrescu, 
sau, de eroii dela Berna. Dar aici am vrea să pomenim numai sectorul legionar: pen=— 
trucă având ei de înfruntat coaliția universală a forţelor oculte, legionarii mai. 
suferă şi discriminări, chiar din partea unor compatrioți, ca "fascişti": nume cu 
care nau nimic comun, aiară de răspicata atitudine antinarxistă. Discriminare cu 
atât mai. nedreaptă, cu cât, precum am spus, mainuexistă realizare mai serioasă a 
Bxilului, care să n aibă la bază mult hulitul element legionar. Astfel, sufletul 
Societăţii Academice Române a fost legionarul Mircea Popescu; rezistenţa româno- 
americană e centrată pe Episcopia condusă de legionarul Trifa; rezistenţa din Pa- 
ri.s are ca pivat tot Biserica, condusă de un legionar, Boldeanu; Căminul Cultural 
din Madrid, construit şi gospodărit de legionarul Iasinschi, azi condus de legio= 
naiul. Beitan; Biblioteca din Freiburg are ca ctitor pe legionarul Virgil Mihăile- 
scu; Episcopia Română Ortodoxă din Germania e condusă de preotul D„Em Popa, tot 
legionar, cu publicaţia "Zori. de zi!!, redactată de I.C„Amzăr; numele legionarului 
Dimitrie Găzdaru. e prezent în toate congresele şi lucrările lingvistice; savantul 
Mizcea Eliade, victimă cândva a demenţei carliste, e citat peste tot unde e vorba 
de istoria religiilor şi literatură;de unele legionarului Paul Costin Deleanu e le: 
gată existenţa Centrului Român de cercetări din Paris, urmat apoi de legionarul 
Piliti; reconstrucţia oraşului San Juan (Argentina), după cutremur, e legată de 
numele inginerului legionar N. Horodnicsanu; în acelaş oraş, o stradă: poartă deja 
numele legionarului Andrei Costin; fDiteştiin, cartea care a demascat cu atâta 

















1 

răsunet ororile comuniste, e opera i puii og Dumitru Bacu; la Milano, legionai 
rul Aichi Constantinescu conduce viguroasa revistă anticomunistă "Alternativa na- 
tionale"; dacă la "Vatra Românească" există o troiță în memoria miilor de Români 
morţi în Siberia, ea e fapta ţăranului Dimitrie imigeanu,. fost însuşi deportat 
acolo, despre care a publicat şi foarte interesante amintiri; "Exilul solidar'din 
New York, e condusă de legionarul Petre Mihail; "Drum" din America, de legionarul 
Posteucă, apoi de Halmaghi; "Vatra" din Frei burg, e fapta altor legionari; cauza 
Românilor de peste hotare e susţinută, prin scrieri şi memori de legionarii Pa- 
panace, Zahu Pană mai apoi Sava Gârleanu, etc,; de refugiații din lagărele din Au- 
siria se ocupă legionara Dorina Gabor; legionarul liatei Hojbotă ia parte regulai, 
la toate congresele mondiale anticomuniste; cu banii cheltuiţi pentru refugiaţi, 
doctorul Apostolescu şi-ar fi putut construi o vilă; legionari ca Nae Iliescu, Ră 
uţă, Lozovan, cinstesc catedre universitare; singurul mare demnitar de ieri, care 
a crezut. de datoria sa să ducă alinare în lagărele de refugiaţi, Prinţul Nicolae, 
a făcut-o cu cclaborarea legionarului WF, Enescu, editor cu legionarul Horia Sta- 
matu, al revistei "Fapta"; legionarul Cuşa, Fleşeriu, Măruţă, sunt editori. cunos- 
cuţi în tot exilul; legionarul Ciufecu întreţine, prin societatea "Fârşerotul! 
(america), flacăra dragostei de vechile noastre plaiuri din balcani; legionarul 
Chirani a popularizat, în sferele politice din Chile, crezul şi optica Jegionară; 
contribuţia unor legionari ca Bulumete, Ovidiu Popescu, Basarabescu,, Ilie Muntea- 
nu, Graţian Radu, Indrieşy Gheorghe Iordache, Dinussprezentă oriunâe e nevoe, la 
fel ca a lui "moş Ciobanu"; francezii de pe Valea Loirei cunosc dezastrul românesc 
din versurile legionarului lraian Miron, apărute în revistele locale, In străda- 

jin blveţia pentru o biserică română liberă, din în. primele rânduri de dr, 



























niile d 
Corbu, Si dacă "Lupta Românească!"!, organul CNR-ului, a putut în fine să apară, se 
datoreşte tot abnegaţiei şi jertfei legionarului Constantinescu dela Milano, Su- 
fletul Congresului Limbii Române e preotul, legionar, Nicolae Tănase, editor al 
"Iroiţei"; tot în Canada mai iese "Curierul Român", condus de legionarul Petre $ 
tana; în Brazilia, I.G. Dimitriu edita "Inşir'te, mărgărite", Nu mai cităn nevis- 
tele legionare propriu zise, ca "Pământul strămoşesc", sau "Orientării, Chiar în- 
făptuirile nelegionare,. ca Pundaţia dela Paris, ori publicaţii ca Stindardul, Li- 
mite, America, Solia, Tara şi Exilul, Ronănia, Carpaţii, Curierul Românesc, ori 
"ara"! lui Alexandru Gregorian, nu s'au putut lipsi de colaborarea, esenţială, a 
unor legionari, In cercul dlui Raţiu, cu buletinul său, se âflă legionarul Silviu 
Crăciun, fost chiar şef de judeţ, ba şi Gheorghe Beza, cel care a tras pe vremuri 
în subsecretarul C, Angelescu, care proteja pe bulgari în Cadrilater: de rămânea 
la noi, ar fi fost "asasin"; acolo însă e foarte preţuit,,, Nu ştim câţi refugiaţi 
or fi ajuns să poarte, la butonieră, prestigioasa "Legiune de onoare"; noi cunoaş= 
tem numai unul, pe dr. Vasile Andrei, legionar.Am auzit car fi avut-o şi docto- 
rul Meţianu, tot fost legionar. Nu ştim câţi refugiaţi au obţinut "Crucea de fier" 
în lupta contra comunismului; noi cunoaştem numai unul: pe părintele Popa, dela, 
Freiburg, legionar. "Cuvântul" lui Nae Ionescu a putut să reapară în Exil datorită 
legionarului Gh. Racoveanu, Dacă Exilul are o gazetă care să stea cu cinste ală- 
turi de marile cotidiane apusene, o datoreşte legionarilor Eugen Bârsan şi Gh. 
Bălaşu,cari cu boerească generozitate pun coloanele "Cuvântul Românesc" la dispo- 
ziţia tuturor, până şi a detractorilor neleali ai liişcării. Asta în timp ce, pen- 
tru ei înşişi, legionarii se mulţumesc 'cu un modest "Curier informativ”, Si ce să 
mai spunem de CHR, al căi. principalinotore secretarul său, legionarul N, Guguia- 
nu, iar în Germania Augustin bidianu? Sigur că multe date.ne scapă, cele de mai 

sus fiind în bună parte dintr'o Vatră mai veche,. aşa că ne scuzăm la cei nedreptă— 
iţi, 

Dar cât suflet, câtă abnegaţie au cerut toate aceste înfăptuiri! Si câte sacri-— 
ficiii, consimţite din dragul luptei pentru nean şi ţară, măcar că, acolo, ei nu a 
vuseseră parte decât de temnițe şi schingiuiri! Niciun obstacâl nu. le-a oprit avân- 
tul, acestor copii ai Căpitanului, în a da "totul pentru tară p - pe când, de pil- 
dă, România! comitetului vişoenist, care se sprijinea doar pe pomana americană 
şi-a încetat apariţia îndată ce a nţărcat Bălaia:"lupta"! cu tarif n'avea cum. supre 
vieţui. închiderii de robinet, Alţi politicieni se ndeasă acum la moştenire» Vor. 
comitet "democrati, dar cu ignorarea voinței Exilului; pretind să reprezinte ExE- 
lul, dar realizările Bxilului sunt ceie de mai sus, aproape toate legionare; afir- 
mă că se vor orienta după starea de spirit din ţară, dar, cu puţine excepţii, se 
fac a nu şti că cel puţin trei sferturi din victimele regimului de ocupaţie sunt 
legionarii, Si, cum nu poate să existe luptă fără luptători, iar cei: mai capabili 
de luptă s'au. vădit a fi legionari, excliierea sau ignorarea lor duce la o dilenă, 
din care nu-i ieşire; ideatorii noilor formule — ori nau nici o poftă de luptă, 























18 
ci numai să "'ciupească!", pe unde or putea (în numele unor principii. "înalte", na- 
tural) „ ori. se leagănă în iluzia de a putea tutelă nişte oameni, cari, chiar şi 
în situaţia dată, au făcut atâtea impunătoare lucruri, Aşadar: o, nouă impostură, 
sau. o crasă naivitate! Dacă-i vorba de "domnia poporului", apoi. n'a existat orga- 
nizaţie în România care să iubească mai multi pe cel obijâuit, să lupte mai desin- 
teresat, să interpreteze mai just aspiraţiile maselor, mergâng chiar până la sa- 
crificiul suprem, decât Mişcarea Legionară, Nu noi avem nevoe a fi "băgaţi în sea= 
mă"; dar un conitet serios nu se poate sprijini, pentru a fi valabil şi viabil, 
decât pe realităţile şi valorile naţionale din Exil, Altfel, sar repeta 
trista experienţă din trecu, cu marele abis dintre un conmitet-fantomă şi. exilul 
Viva Sperăm. deaceea că până la urmă "porunca vremii"! va învinge, şi. drămuirile pe 
procente vor înceta, âltfel, ce sens mai are o democraţie atât de trâmbiţată? preo- 
pinenţii au ocazia să-şi. arate sinceritatea convingerilor, şi a intenţiilor, Le= 
gionarii. au. răspuns, doar, la un apel, dar nau aşteptat acest apel ca să se înha- 
me: la treabă, Cum. s'a văzut, o învinge până la urmă strâmtimea de vederi? Asta nu, 
va împiedeca activitatea, în continuare, a celor cu dragoste de neam, capacitatea 
dărui rii. şi desinteres, Ei vor purta mai departe, în furtună, steagul Tăriii, ne- 
atins de coaliția de smoală,, din Est şi Vest, incapabilă să bareze drumul destinu-— 
lui, E vorba de copiii Căpitanului, a cărora nici asasinarea lui,, nici trădările. 
ce au urmaty,nici. vrăşmăşiile coalizate, cu tot. zidul lor de ură şi de mişelie, 
nu- le-au. slăbit elanul de a da totul pentru ţară! 

Legiunea va trăi cât. va trăi neamul românesc. "A crede că odată cu dispariţia 
lui. Corneliu. Codreanu se va nărui şi. opera lui - spune Nae Ionescu într'a.: serisoa— 
re prin 1936 (Istoria Mişcării Legionare, pg.343) y ax însemna să ne facem.o slabă, 
idee despre adâncimea acestei opere. Minunea pe care a făcut-o Crneliu. Codreanu. e 
aşa de mare, că do-acum îl depăşeşte şi pe el", 

"Trădarea aceasta a lui Sima, ca şi trădarea celorlalie ţinte sfinte ale Le= 
giunii şi trădarea Duhului Căpitanului, au ruinat. până în temelii Legiunea - afir-- 
mă bătrânul profesor. Codreanu. Eu însă spun, după Sf. Apostol Pavel, că dacă Le- 
giunea este dela oameni, ea va pieri; iar dacă este dela Dumnezeu, atunci toate 
trădările, prigoanele şi vicleniile oamenilor şi ale iadului. nu: o vor. putea opri 
să se nefacă, să crească şi să se facă să ne strălucească Patria "ca soarele de 
pe ceriu', Iar eu cred şi mărturisesc, că Legiunea este dela Dumnezeu", 


- E uimitoare asemănarea dintre Călinescu şi Sima, Amândoi frumuşei. la chip, mă 
runţei şi cu ifose de ghebă; Amândoi veleitari fără frâu, indiferent de mormanul 
cadavrelor necesare în. scopul parvenirii; amândoi "însemnați" de natură: unu] 
chior, celălalt surd, Dacă este să găsim-o diferenţă, apoi aceasta“i în favoarea 
lui Călinescu, care, chiar dacă Doamna Adela apărea într'o revistă, "Braţul de 
fier" parcă, într'o poziţie jenantă cu bancherul Kaufman, personal nu şi-a pătat 
familia. Si-apoi. Călinescu îşi alegea victimele dintre adversari, nu dintre ca- 
marazi! El şi-a servit patronul, nu. l-a trădat! 

— Răzbunarea Căpitanului? E cea mai mare mistificare a secolului, Statura lui 
Codreanu. nu putea fi răzbunată, în. conştiinţa legionarilor, cu o biată paţachie, 
O răzbunare totuşi a fost. - şi tot în noaptea de 21/22 Septembrie: Carol şi-a răz- 
bunat cumplit valetul, ucigând floare de legionărime! Asta — da! răzbunare, Cum. a 
fost posibilă această teribilă nistificare, care făcea din pigmeu un erou? Cum se 
putea pretinde răzbunat Căpitanul, prin dispariţia întregului său stat-major?,.. 


Cel mai important bastion român de luptă anticomunistă din America, Episcopia 
Romănă,. e opera lui Viorel Trifa; cea mai faimoasă bibliotecă română din lumea li-— 
beră, cea dela Freiburg, e opera lui Virgil Hihăilescuş biserica Română din Paris; 
ruptă de Patriarhia ceauşistă,. a fost condusă de preoţii Pârvănescu, Graţian. şă 
Boldeanu; cea mai bună gazetă din exil, Cuvântul Românesc, e opera lui Gh. Bălaşu 
şi Eugen Bârsan; Căminul Hoţa-Marin din Aravaca, zidit sub. cârma lui Vasile lasin- 
schi, a fost. condus în continuare de N. Seitan şi Mărcuş; sufletul Soc„Acad. Ro- 
mâne a fost lircea Popescu; vicar al bisericii exilului din Germania e preot D.Em 
Popa; prof D, Găzdaru a ajuns faimos în toată America de Sua; de numele lui Pagal 
Costin. Deleanu e legat Centrul Român de Cercetări din Paris; prima desvăluire.a a- 
trocităţilor dela Piteşti e opera lui D. Bacu; refacerea oraşului. San Juan din 
Argentina, după cutremur, unde o stradă poartă numele lui Andrei Costin, e: opera 
inginerilor N, Eorodniceanu, Cgaba şi Dobjanski; troiţa dela Episcopia din Amenica, 
îm memoria miilor de români morţi în Siberia, e opera ţăranului bucoxinean. De Ni- 
migean,, care şi-a publicat şi amintirile din robie; Soc. "Pâeşerotul" diin America, 
are ca motor pe prof, Reli Ciufecu; sufletul CNR a fost N. Guguianu, - al Congre- 
sului Limbii Române păr... lănase, care edita şi "Troiţa; G. Racoveanu a scos. 
în exil "Cuvântul" lui Nae Ionescu; editura lui Nichi Constantinescu, iCoresiu a 














19 


- scos zeci de volume.Si am putea continua cu alte nume din activul exilului: lkugen 
Popescu, dr. V. Apostolescu, dr. Vasile ândrei (Cavaler al Legiunii de onoare); 
D.C. Amzăr, Mircea Eliade, Virgil Ionescu, Ilie Gârneaţă, Zahu Pană (care a pus în 
circulaţie poeziile din închisori) , Vemostene Nacu, Petre Mihail (care a scos 


"exilul Solidar"!), Virgil Popa, Ion Cuşa, Dorina Gabor, Ghe 


Tase, N... Iliescu. (care 


onorează o catedră la Harvard, ctitor, cu lircea Popescu, Bujin, Adameşteanu şi 


alţii al Vetrei de la Roma), Duiliu Sfinţescu, Minai. Enescu, Horia Stamatu, dr. Al, 
Y > A 7 3 


Bidianu, N, Caranica, Lozovan, Mardarie Popinciuc,, Demostene Nolla, dr, Octavian 
Buhociu, Petre Gheorghioni, N, irnăutu, Gh. Tase, C. Spanache, Hojbodă şi mulţi. 


alţii, ca să nu mai vorbim de Gh. Bulumete, Ovidiu Popescu, 


Cola Chirani, V, Ba- 


sarabescu, Petre Indrieş, Ilie Munteanu, Gh. Iordache, Ghe Bocioagă, Petre Dinu, 
Al, Prunză, etc,, cari au ajutat, cu banul trudei lor, oriunde au văzut o treabă 


românească. Bi bine, toţi aceştia. erau legionari — şi toţie 
infantilismelor simiste!... 


absolut toţi, contrari 


Dar iată că dintr'o broşură ieşită anul trecut la Bucureşti: "Horia Sima şi: 
raporturile lui cu Mişcarea Legionară", aflăn un fapt uluitor, Povesteşte docto- 


rul Zeana cum pe la jumătatea lui Octombrie 1958, deci cu.o 


lună şi jumătate: îna: 


inte de asasinarea Căpitanului,, Sima a convocat în Calea Rahovei pe şefii studen- 
ţimii legionare şi, cw imaginaţia sa prolifică şi morbul tacţiunii",, le-a comuni 
cat iminenţa invadării Ardealului de către unguri şi că, pentru a o împiedica p 
trebuie asasinat Călinescu, Deci el lua hotărîri. peste capul Căpitanului încă de 
pe timpul vieţii acestuia! La obiecţia dlui Zeana că se periclitează viaţa celor 
închişi, Sima a replicat, patriotard, că "Ardealul preţuieşte mult mai mult. decât 
capul Căpitanului" şi, pentru "acţiune", le-a dat o adresă de unde au ridicat "un 


revorver, mare, lung şi greu„.. cu 12 gloanţe, dar care era 





defecti:; ceea ce se'în 


cadra perfect în obişnuita. strategie a "comandantului", Dar ungurii, prinşi. de 


panică, nau mai venit... 


Din cele de mai sus se desprinde însă un lucru foarte grav. Cine era Călinescu 
Cel mai fidel executor: al parancilor regale; lovind în el, întărâtai la maximum pe 
reg&ycare reacţiona dezordonat şi impulsiv, ajutat în aceasta şi de pudredu-i. an— 
turaj„ în frunte cu Lupeasca şi cu Gavrilă Marinescu. lată deci soluţia, iără greş 
de a scăpa dintr“un condei de toată elita legionară, pusă între zăbrele anume. pen- 
tru aşa împrejurări. Pentru atingerea acestui scop, orice pretext ar fi fost bune 


Pretextul"răzbună rii! Căpitanului a fost o excelentă ocazie 


de eliminare a frun- 


taşilor legionari şi deschiderea căii spre şefie. Desigur că Ardealul pentru noi. 


toţi. inclusiv pentru Corneliu Codreanu, era mai scump decâ 
că ameninţarea cu. invazia era o născocire, Si-apoi de ce-ar 


capul oricui! numai 
fi trebuit înlăturat, 


Călinescu, când puterea de decizie se concentra în mâinile lui Carol, devenit die- 


tator tocmai. în acest scop? Dar aceasta, s'a văzut şi la 21 


Septembrie, trebuia 


cruțat, fiind singurul ce-ar fi putut ordona masacrul! Să nu wităn că fruntaşii 


legionari se găseau de un an şi jumătate zăbreliţi, fără a 


i se fi clintit un 


EI 


singur fir de păr în acest lung răstimp, şi că au fost executaţi exact în ziva ex-- 
ecutării lui Armand Călinescu, - şi Căpitanul însuşi n'a căzut decât după atentat 
ul: dela Cluj, nereuşit în sine dar foarte reuşit ca act de provocare, Dacă graba 


lui Sima de a se debarasa de căpetenii şi a-şi netezi drumu 





nu şi-a atins scopul 


cu imaginara năvală ungurească şi răvnitaz zgândărire a maniei regelui, — Ha, 
trecut mult - notează dl Zeana — şi în luna Noembrie au izbucnit actele teroriste 
organizate de Horia Sima în mai multe localităţi din Ardeal: Cluj, Oradea, Turda, 
Huedin, extinse şi în Bucovina la Cernăuţi şi în Banat. la Timişoaraee. Comandament 
ul legionar, condus de Profesorul Vasile Cristescu, a fost pus pur şi--simplu în. 
faţa unui fapt împlinit, ale cărui consecinţe funeste pentru viata Căpi tanului. şi 


a celorlalţi fruntaşi legionari erau previzibile", 


Alarmat de nebuniile ae-afară, Căpitanul profită de o vizită a Doamnei, stre- 
eurându-i un bilet cu reconfirmarea dispoziţiilor de dinainte de arestare: "Lini- 
şte,. linişte, linişte", dar turbarea deslănţuită continua cu furie, 

In legătură cu "barbaria! d-lui Sima adaog şi eu o- amintire personală, Pe Toa- 


der Ioraş l-am cunoscut, într'o duminică de August 1934, la 


cărămidăria din Giule- 


şti, la marginea Capitalei, condusă de Ion Caratănase, care-şi. adusese la lucru 





toată familia, - unde am mai cunoscuti, printre alţii, pe viitorul decenvir Lon Sta- 


ie Grigore, pe ing. lonică (ucis mai apoi la Braşov), ing, Horodniceanu, Laurian 
Mâlnariu,. învățătorul Boborodea,, dna dr. Vrant, ete. Auzisen însă de el. câna cu 
procesul Duca, unde, înlesnit de părintele Duminică lonescuy comandant. legionar; 
(şi tatăl lui Vlaicu), am putut asista la câteva şedinte. Adus ca martor şi. între 
bat. de preşedinte dacă-i cunoaşte pe Nicadori şi e prieten cu ei, a răspuns că îi 


cunoaşte foarte bine, dar prieten cu ei nu mai este! De ce? 


sa mirat generalul 


legnat, Pentrucă, a răspuns loraş, nu mau luat şi pe mine cu. ei la Sinaia! Răspun- 








20 

sul a făcut ocolul presei - şi al ţării - iar el a fost momentan arestat. la tabă- 
ră venea numai duminica, să-şi vadă camarazii, căci între timp, studeni fiind, îşi 

găsise un post de paznic la un muzeu. Mai apoi a urmat nunta lui în tabăra dela 
Carmen Silva, cu studenta Marioara Pascu, fiică de gospodari din Bărăgan. cununa 
de Alecu Cantacuzino. Dar ea fusese precedată de laborioase "tratative! între Gră- 
nicer şi viitorul socru, om cu scaun la cap, mai realist decât mulţi oameni cu pre 
tenţii, - al căror ecou a stârnit hazul general, Inchis şi el după cu arestarea 
Căpitanului, auzeam la Craiova c“ar fi spus că dacă întâlneşte pe Sima "bagă briş- 
can. el" pentru catastrofele ce-a provocat! Sef de judeţ la Ialomiţa, după rebeli- 
une a luat şi el calea pribegiei. Ne-am întâlnit la Belgrad, împreună am ajuns pe 
vărmurile Balticei, m'a avut oaspe de Buna Vestire 1945 întrun lagăr de prizonie- 
ri. români la Kaisersteinbruck, Austria, unde recruta ostaşi pentru "armata naţio- 
nală", iar după război ne-am revăzut în Italia. Se aciuise pe lângă "'nobildonna!!, 
(ncontesa",. îi ziceam noi) Giulia Adelasio, la Bergamo, - care între alte praprie- 
tăţi,, toate prevăzute cu case !colonice", avea şi un conac de vară, înzestrat cu 
un pare frumos şi mare, la Ranica, nu prea departe de oraşe Aci a scris: o carte: 
"I1 mondo arde ad una stessa fiamma!, în care arăta italienilor, pre limba lon, 
mizeriile noastre interne dela Rostock şi Buchenwald. Cartea cred că s'a vândut 
bine, căci era înfăşurată într'o banderolă roşu-alb-verde,, pe care era scrii: 
"cosif morî la Principessa Mafalda" (fiica lui Victor Emanuel III şi sora regelui. 
de-atunci. Umberto II), măcar că de Mafalda era vorba numai în ultimele dovă foi, 
Pusese rănită mortal în bombardamentul din 24 August 1945. Se găsea închisă într: o 
curte alături de lagărul nostru,. Se auzeau, peste zid, voci de femei, dar nu ştian 
cine era acolo, De curiozitate, unul din noi, Vestejac, a aruncat o minge întrun 
aopac înalt, apoi s'a urcat până în vârf ca so ia, - şi-aşa, aruncându-şi. ochii 
într acolo, a zărit o doamnă distinsă, care discuta cu altele ce-i stăteau în jure 


Pe la Bergamo şi Ranica sau perindat, în trecere sau chiar cu. săptămânile 
mai mulţi legionari: Gârneaţă, Bulbuc, Lucia Trandafir, N. Iliescu, Clement Mun- 
teanu, Biega (romănăţean, pierdut apoi prin intensităţile Braziliei) . 

Prin vara 1941 ajung cu. autostopul la Ranica. Imi deschide subreta "eontesei!, 
pelicita, care, ca niciodată, rămâne. încurcată„. Se scuză şi dispare, ca după câtv 
timp să apară Ioraşe Sa întâmplat ceva? întreb eu; trebue să plec? Nu! răspunde 
el moale; acum cai venit, rămă cât vrei, este aici şi comandirul şi, când. a au- 
zit de tine, l-au apucat pandaliile, Aplecat într'o. vie, la o casă colonică, unde 
are să se simtă bine. Dar pe unde a ieşit? întreb. eu; căci pe-aici. nu. l-am văzut! 
Hei - răspunde el mucaliit - casa mai are uşi şi pe la bucătărie, şi chiar. ferestre 

Ce îi stârnise panica? La Viena îi scrisesem trei răvaşe,, în care-i arătasem 
povârnişul pe care o luase Mişcarea, ai apoi, la spartul târgului, — zărindu-nă 
la Aussee, unde "guvernul!" său. fusese dus într“o poziţie mai... strategică, a în 
trebat mâniost: Ce e cu ăsta aici? Să dispară!Poruncay oricât. de echivocă, era pe-— 
vieuloasă,, "dispariţiile", în epoci tulburi, nefiind chiar o raritate, Nici astăzi 
nu se ştie cum.a dispărut Corneliu VUeorgescu, în timp ce, după spusa d-lui. Gâznea- 
ţă,. studia modalitatea de a se întâlni cu. acesta, pentru. a vedea împreună, cu răsr 
punderea, de fondatori de Legiune,. ce mai rămâne de făcut. In aceeaşi ceţoasă at- 
mosferă au dispărut Radu Hihai, fruntaş al corpului muncitoresc legionar şi intim 
al lui Groza, şi învățătorul Plăeşanu din Banatul înstreinat; ultima oară fuseseră 
văzuţi. coborînd din tren şi înârumându-se, pe înserat, pe o potecă din. marginea 
unei păduri, Si tot astfel au dispărut fruntaşul basarabean Vasile Cristi. şi pra- 
fesorul lonică, fratele inginerului dela Braşov, de a cărui împuşcare îl ţinea 
răspunzător pe Sima, — ambii. dispăruţi pe potecile ce duceau peste Alpi în Italia, 

Ingerul meu. păzitor a fost — de asta suni convins! — Ghiţă Costea, cane, împo- 
triva ordinului transmis prin Pleşeriu, a ţinut să nă însoţească, prin ploaie, 
prin. păduri, cale lungă pană la gară, unde a mai aşteptat câteva ore, până ma vă- 
zut în tren, Dar pedeapsa n'a întârziat, căci a doua zi. a trebuit să plece şi el, 
aşa rănit. cum se afla după bombardamentul dela Buchenwald. - De ce, la Ranica; 
Sima sa eschivat cela o discuţie francă? Era cea mai bună ocazie să se explice 
băxrbăteşte, - în loc să fugă, spre consternarea gazdelor, pe uşa de serviciu? ee 





Prin unele foi "iinereşti” se profilează reproşul făcut legionarilor ear fi 
lipsiţi. de recunoştinţă faţă de Sima care ar fi scos Mişcarea din nu ştim ce vă-— 
găuni, ducânâ-o pe culni ameţitoare. Nu ni se spune însă cinemdusese în străfun- 
duri, nici. de ce culmi este vorba, Culmea şi-o atinsese Legiunea la vremea ares- 
tării Căpitanului, cu splendida pletoră de intelectuali, acmi rabilul. corp muncito” 
resc,. quasi unanini tatea tineretului universitar, romanizarea comerţului, sutele 
de taber.şi şantiere; jumătatea de milion de voturi, pe lângă procentul câtuşi. de 
puţin neglijabil, are o imensă valoare intrinsecă, reprezentând chintesenţa con- 





21 
centraţi sub numele de Sima, In acest abis s'a rămas pănă azi, Căci nici cel mai 
încarnat simist nu poate să pretindă că provocările ce-au înlesnit uciderea căpe-— 
teniilor legionare, omorurile fără judecata din timpul guvernării Sima, barbarii-— 
le dela Rostock, adulterele şefului predicator de spiritualităţi - ar constitui 
altiel de culmi. decât:eea a objecţiei şi a neruşinării, 





Zic unii că desvăluirea netrebniciilor ar dăuna Mişcării, Noi credem dimpo- 





ia că organismul capabil să-şi elimine singur toxinele, fără s'aştepte să -l 
arate alţii cu degetul, dovedeşte sănătate morală şi vitalitate, Aceeaşi proble- 
mă, sa pus când cu publicarea cărţii lui Bacu despre ororile dela Piteşti, a că- 
ror cunoaştere ar înjosi neamul romănesc, Autorul a convocat atunci zece prieteni 
la Paris, ca să le ceară părerea. Dintre toţi, doar Demostene Nacu şi cu: mine am 
fost pentru publicare, argumentând că orice pădure îşi are uscături. şi că, de alt- 
fe], chiar dacă printre torţionari au fost şi dintre uscăturile "naţionale", ma- 
joritatea erau evrei, ţigani şi unguri, - şi că, întot-cazul, punând la îndemâna 
orişicui cunoaşterea ororilor din ţară, căşiigul va fi mult mai mare decât pagubae 
Cartea s'a publicat, şi a avut ecoul cunoscut, Apelul la "spălatul rufelor în fa- 
milie" ar fi trebuit adresat lui sima, care a avut destul timp să o facă, Să nu 

se, uite cădela comiterea porcăriei până la publicarea ei în Vatra au trecut nu ma 
puţin de b ani! En tot acest răgaz, - în loc să aranjeze treaba cu discreţie, Sima 
n/a făcut decât să cate a-şi întări poziţia, pe baza gugumăniei că el ar fi... 
şira spinării neamului, deşi vedea bine cum, din pricina lui, se ajunge la o nouă, 
fărămiţare., Părăsit masiv de legionari, a folosit din plin golul din sufletele 
crude, încercând pe rămaşi cu funcţii şi grade inventate ad-hoc, încât în. ceata 
lui nu se măi aflau. soldaţi, ci numai... mareşali,.., Ce, e de colea să fii şei 
peste Australia, Brazilia, Canada =-ceva mai dihai decât. regina imperiului: brita- 
nic — chiar dacă în. subordine n'aveai decât nevasta şi copiii?,,. Spălatul. rufe- 
lor în familie e excelent, când nu serveşte numai ca pretext ca să nu le speli; 
niciodată! Si Sima nu le-a spălat, - nici chiar când a răzbit duhoarea din dosar! ec. 


Remarca unii că sectanţii sinmişti sunt mai activi decât legionarii, Prin nu 
Ştim ce secret a orânduirilor eterne, în adevăr că Răul este ofensiv, Pe unde hă- 
lăduiau arhanghelii, când Nichipercea şuitulea pe Eva? "lartorii lui Iehova"! um 
blă din casă”n casă, pe când preoţii noştri se limitează la altar. Noi. am: invocat 
o viaţă întreagă pe Arhanghelul Mihail - dar nu l-am văzut niciodată pe "teren, 
în. timp ce diavolul e prezent. peste tot - şi vorba părintelui Palaghiţă, nu cu 
coarne şi coadă, ci. ascuns după cele mai sofisticate farduri, "Iliuţă Activuz"” 
din Caragiale e cea mai perfectă înfăţişare a lui Sima, Abia s'au. întredeschis 
puţin obloanele în ţară, că şi-a şi trimis. vistavoii sarate umbrelor din inchi- 
sori cât de viteaz. şi mare a fost el pe aici, E ultima-i şi. poate cea mai mare 
dintre crime: aceea de a fi otrăvit nişte suflete imaculate, setoase după adevăr, 
Minerii ce vor avea cinstea sufletească şi tăria lui Pavel din Tars, Panait Istra- 
te, sau. Petre Tuţea, sau Petre Pandrea, se vor salva; alţii, din tagma celor ee 
au mereu dreptate, se vor încăpăţâna să rămână pe poziţia pe care au fost fiixaţi 
de cei interesaţi în impostură, a aa e „Aa 
N. BALCESCU MURIND de Vasile Alexandri 


"Dela sfântul Dumnezeu, "Cu verzi lauri de mărire; 





"De pe plaiu “nstrăin 





"Unde zac şi simt că mor "Să depun o sărutare "ploarea sufletului meu! 

“De amarul disperării "Pe al ţării. tale sân, A Ş p 

"Si de-al ţării mele dor, "Să aduc o alinare . (NB. N. Bălcescu, autorul și 
"Văd o pasăre voiasă "Jalnicului tău suspin" multor scrieri de mare însemnă 


Ea tate, a murit la Palermo 
n Nouraşi pătruns de soare; la 28 Neembrie 1852) « 
"Unde mergi cu dorul meu?" 


"Apucână spre răsărit 
"Si. o rază luminoasă 


Si mun, hat sai0ar ta "-— Am solia roditoare 

"- Păsărică sbură toare, "Dela sfântul Dumnezeu, 
"Unde mergi cu dorul meu? "Să mă las în Românie 

"_ Am solie încântătoare "Ca să crească mii de flori 
"Dela sfântul Dumnezeu, "Pe frumoasa ei câmpie 

"Să duc glas de armonie “Ce o plângi adeseori! 
vfăznuri lor româneşti n_— Dute, rază strălucită, 
"Si. să scald în veselie "Dute, mică păsărea 
"Inimelele ce jelesc!" "Si pe ţara mea iubită 

"& Rază vie călătoare, "Mângâiaţi-o “n lipsa mea! 


"Unde mergi. cu dorul meu?n "lar tu nour de rodire, 
"Am solie “nvietoare "pă să crească “n sânul său; 








A 





22 
ANIVERSARE PRI SIA 


S'au împlinit, la începutul lui Februarie, 40 de ani dela plecarea dintre noi 
a marelui. român, care a fost Iuliu Maniu, - dar Tara n'a ştiut, atunci, nimic, 
Abia după trei ani, cei instalaţi de Moscova la Bucureşti, şi autori ai crimei, 
şi-au luat curajul să anunţe moartea, în închisoarea dela Sighet, a celui mai dârz 
apărător al românismului în faţa invaziei ruseşti, Figura sa se înscria, de-acum, 
în lungul şir al martirilor noştri, cari, luptând pentru o: soartă mai bună a nea-— 
mului lor, au căzut fulgeraţi de aceleaşi. forţe ale răului, 

S“a atribuit, lui. Iuliu. Maniu un anumit amestec în actul dela 23 August, de ale 
cărui. teribile urmării n'am reuşit. să mai scăpăm; însă ieşirea din război, după de-— 
zastrul dela Stalingrad, o dorea la noi cam toată lumea, - începâna chiar cu Anto- 
nesecu, care autorizase pe Maniu să ducă tratative, în acest sens, înlesnina pleca-- 
rea la Kairo a emisarilor acestuia, şi însuşi. el luase nişte contacte, pe alte căi, 
dar: în acelaş scop. Dacă din partea lui Maniu, în acele groaznice împrejurări, a 
fost şi vreo greşală, ea a pornit dintro excesivă, cu totul nemeritată încredere 
în. cinstea şefilor democraţiilor occidentale, - greşală pe care a plătit-o, de alt: 
fe1,. cu capul. Trebuie însă subliniat, că, în ce priveşte, să-i zicem; "tehnica! 
loviturii, Maniu n'a avut niciun amestec, "Meritul originalului "armistiţia 
singurul din istorie încheiat. de numai una dintre părţile în luptă, cum. şi al ru 
şinoasei. predări, la inamic, a şefului oştirii româneşti, rămâne deci, în: între= 
gime, altora... 

In fauna politicienilor români dintre cele două războaie mondiale, Iuliu Ma-— 
niu. a fost, cu: rarisime excepţii (Mihalache, Ilie Lazăr), un izolate Cum înţele-— 
gea el sensul adevăratei politici, ne-o: spune el însuşi în. audiența dela procesul 
Căpitanului,, unde declară: ''Domnul Codreanu, ca şi mine, crede că pentru o. sănă- 
voasă viaţă naţională şi. de stat este absolut necesară respectarea demnităţiiii na- 
ționale, Domnul Codreanu crede, ca şi. mine, că ideia naţională este. factorul vital 
în. propăşinea unei. naţiuni. Domnia Sa crede, ca şi mine, că Statul cu toată pute- 
xea sa trebue să perfecteze calităţile fără seamăn ale poporului român, susţinător 
de. Stat, şi să-i. dea posibilitatea ca, punându-i-se: la dispoziţie mijloace materia- 
1e, culturale şi sociale, să-şi. poată implini misiunea, pe care o are în această 
parte a lumii, Domnul Codreanu este de aceeaşi convingere cu mine, că, fără a res — 
pectta regulile de corectitudine, în viaţa particulară şi. publică, şi. fără a ţine 
seama de morala creştină, nu se poate asigura dăinuirea unei. naţiuni; şi. că pără-— 
si.xea acestora ar însemna, şi. pentru. poporul nostru, ceea ce a însemnat şi. pentmu 
multe popoare din. trecut: distrugere şi pieire, Pentru aceasta suntem. de; acora în 
tendinţa de-a impune în viaţa particulară, socială şi publică corectitudinea, a— 
noarea şi morala creştină, pe care. astăzi, durere, atâţi o. calcă! Toate acestea 
au. fost. îndemnuri. hotărîtoare pentru a face înţelegerea cu Domnul Codreanu, şi-mi 
pare bine cat făcut=olii 

Cu. astfel de idei, - Corneliu Codreanu n'a rămas singur numai. pentru ca avut, 
geniala intuiţie de-a creia şcoală, şcoala legionară, menită să formeze un adevă-— 
rat. "om. nou", gata să lupte şi să jertfească pentru triumful sănătoaseler concep- 
ţii „ Iuliu Haniu însă, căruia nici vârsta nu i-ar fi mai dat. răgazul să vadă re- 
zultatele unei. astfel de iniţiative «care, pe lângă capacitate, cere timp şi răb- 
dare-, a rămas să lucreze cu oameni vechi, aşa cum se găseau. Aşa a fost posibilă 
anomalia ca. în dosul: mantiei albe a şefului partidului naţional-ţărănese, parti- 
zanii să-şi facă de cap, cauzând cele mai scandaloase afaceri ale vrenii, tip 
Skoda, Petrochimica, şosele, chibrituri. suedeze, şi. altele, lar când, .pe temă de 
morală, şi. principii, a încercat să pună piciorun prag; Maniu sa pomenit, aproape: 
singur: până şi un Vaida-Voevod, nu s'a ruşinat 'să “mbrace: bufona uniifornă. a "Fron—: 
tului! lui Carol Wolf, iar contingentul cel mai impresionant de liichele în slujba 
diietatuniii regelui nebun l-a dat tot "'democraticul" partid, cu Armand Călinescu, 
Ghelmegeanu, Ralea, etc, 

Iuliu Maniu însă, personal, s'a salvat. Intre cocoşaţii morali diin jur, piscul 
caracterului. său apărea tot mai. sus, dar şi mai singuratic, în. cele mai. răsunătioa— 
re strâmbătă ţi. ale timpului. său: procesul lui Codreanu, şi. al lui Antonescu, ela 
avut. o splendidă atitudine românească, deşi ştia ce riscă, Procesul său însuşi se 
poate. socoti, alături de celelalte două, procesul naţiunii, 

Priin moartea-i de martir, Maniu rămâne în amintirea poporului român o. luminoa— 
să figură de legendă, dintre acelea ce ii-au hrănit şi continuă a-i hrăni viaţa 
milenară « Cu neamul şi aspiraţiile lui, sub dictatura carlistă, din România Mare; 
eu. neamul. şi. aspiraţiile lui, suferind împreună, sub bestiala ocupaţie. rusească, 
Şi, ca şi. Corneliu Codreanu, Iuliu Maniu ta preferat să moară în țară decât, să tră= 
iască în. streinătate", E J SE: 

Dar Maniu a murit. plin de încredere în viitor: "0 naţiune înfonetată de liber - 








25 
tate. -spusese el câtva timp înainte-, oricât ar fi de crudă persecuția la care 
este supusă, va sfârşi victorioasă, pentrucă justiţia şi. Dumnezeu sunt de partea 
sa!!, — Fie ca încrederea sa în triumful Binelui, tăria dovedită, liniştea sa în 
fata suferinţei, să ne călăuzească paşii în Exil! SR AI. 
iq tei. pa Petre Vălimăreanu 

&& "Cine-şi vicleneşte moşia şi neamul, mai rău decât. ucigaşii de părinţi să se 
certe" Vasile Lupu 


&& Natalia Ilaşcu (soţ Stefan, fiică Ana), către fiul Ilie, închis la Hlinoaia, 
condamnat la moarte: "Să nu-ţi îndoi genunchii în faţa păgânilor, numai în faţa 
lui Dumnezeu să ţi-i îndoil!i, 


&& Neam părăsit la răscrucea furtunilor, care. bat aici. din veac în veac şi vor ba-—- 
te totdeauna în aceste locuri de ispititor belşug şi ae trecere.a oştilor, Copil 
al Romei pierdut în pustiul, veşnic înnoit, al barbarilor. Aşa de puţini între aşa 
de mulţi, Apţi pentru cea mai înaltă civilizaţie şi siliţi dea trăi de la o be- 
jenie la alta. Pentru mai puţin se părăsesc şi cele mai dulci. patrii, Noi am rămase 
Cu sabia în mână de strajă la toate zările, iar când s'a frânt o clipă, ca să se 
lege din. now, tainic: oţelul, am întins brutalităţii arma subţire a inteligenţii 


noastre, Si, iată, suntem tot acasă i 
3 p Z Nicolae Iorga 


&& "Dinspre Răsărit ne-au venit în cozile cailor molimile, ciuma şi holera, dar 
i i IL 
Biz boul SEA Bal e Simion Mehedinţi (1938) 


5 DIALOG ISTORIC: 
Destinul Mişcării Legionare 

După două zile de odihnă, urmele lăsate de cioloveci dispar încet, încet, şi 
plănuiesc: o ieşire, 

Bogdan mă sfătueşte să-l văd pe doctorul Ioan Cincora, pe care el îl văzuse 
fără să reuşească a-l îmbrigada, prilejuindu-mi un dialog plin de semnificaţii, 

După ce ne dăm bineţe. şi. obişnuitele îrrâbări, doctorul nu merge pe: patru că- 
rări. şi mă ia de scurt: 

- "Dacă şi tu vii cu. cultul comandantului, spune-mi de la început ca să ştiu. 
In acest caz putem vorbi de mersul vremii sau de creşterea ciupercilor, Noi. ne cu- 
noaştem. mai. de mult şi nu mă jenez să-ţi spun!, 

Pe Bogdan, cunoscându-l mai puţin, i-am tolerat să-mi vorbească cu emfaza neo - 
fiţilor, de un geniu. ascuns sau. pustiu, descoperit de el şi de alţii pe meleaguri 
străine + 

- "Vi sa atrofiat materia cenuşie pn străinătate sau ce-i cu voi?! 

- HAţi terminat, domnule doctor?" 

- "Nu, n'am. terminat, dar... hai lasă, nu le mai lua pe toate aşa de în seriose 
Un pahar cu ţuică? Sănătate! 

- "Ai auzit. pe acolo de doctorul Bulbuc?" 

- "Desigur, chiar el ne-a făcut o. sumară vizită medicală înainte de plecare," 

- "Mă bucur ca ajuns! Am fost împreună pe front, eram nedespărţiţi, Cât a in-- 
sistat. să plec şi. eu, dar nu ştiu, parcă am oroare de străinătate, parcă ruperea. 
de pământ ar fi o sinucidere deghizată, 

Am. ascultat. de câteva ori emisiunea de la Viena, dar n'o mai ascult, că mă re- 
voltă la extrem. 

Se minte cu neruşinare! Unde au văzut ei arme secrete? Cum vrea "el! să rezis- 
te ţăranul român? Tot lui Ion Opincă i. se cere. să poarte greul? El, cu care am 
fost la Stalingrad, i-am cântărit abnegaţia, curajul şi i-am. legat rănile, 

Ii uşor să îndemni la rezistenţă de la adăpost, ca n Ianuarie 1941. L-aţi. în — 
trebat voi ce-a făcut el în cele trei zile când curgea sânge cald pe caldarâme? 

Ne-a spus cineva de ce ne batem? Ce-au făcut ceilalţi, aşa zisa elită de la 
Bucureşti? Când au văzut — din subsolurile unde se adăposteau. - că iese pe dos, 
sau înghesuit primii în camioanele germane, lăsând închisorile pline de oameni 
nevinovaţi « 


„Aşa ne-a învăţat Căpitanul? PI 3 L 
Şi. acum ni se cere să-i admirăm "'genialitatea"? Se vede că se contează pe . 


prostia nelimitată a unora şi. câte n'ar mai fi. de spus, Ce zici?" 

- "Ca să nu. credeţi că vă aprob din conaescendenţă, mă văd obligat să vă con- 
trazic„ Mai bine zis să nuanţez, dacă voi reuşi, 

Pentru tot. ceeace s/a întâmplt şi se întâmplă astăzi, suntem cu toţii de vină, 
Eu. şi cei. de nivelul meu, mai puţin. Dumneavoastră ceva mai mult, iar cei "marii! 
sau pretinsa elită de la Bucureşti şi mai mult, 

In Septembrie 1940 prea ne-am grăbit cu. toţii să-l aclamăm şi să-i. dăm carte. 
albă, fără precauţia elementară de a cere acel curriculum vitae, necesar identifi- 
cării, Un sumar examen ar fi arătat punctele negre, atrăgând descalificarea, 








N“am făcut-o şi acum tragem rasa lua îi a fost înscăunat cu aprobarea 
noastră, a tuturor, iar descăunarea va trebui să urmeze aceeaşi regulă de doi sim= 
plă: unu: alegători, doi: ales, 

In Germania unii l-au. dezavuat, servindu-se de şoaptă şi de insinuări. Nimic 
din eleganța arătată de Corneliu Codreanu când s'a dus, spunându-i. profesorului 
A.C Cuza că nu-l mai poate urma, 

Astfel s“a născut "mexiicanismul", iar ca o contra reacţie, "brigadirismul!! cu 
toate excesele verbale şi contondente de la Rostock, desfigurânăd şi ultimele Lică 
riri. din idealul Mişcării, zidită cu atâta nigală de Corneliu Codreanu, 

Prin urmare, Mişcarea Legionară - aşa cum a fost concepută - nu mai există şi. 
probabil ii s“a curmat existenţa în aceea sinistră noapte de 29 Noiembrie 1938, în 
pădurea Tâncăbeşti, când mâinile împăroşate de urangutan ale plutonierului. Sârbu 
au strâns frânghia, 

Cutremurul de care vorbea un autor francez, avână pretenţia că ne cunoaşte, nu 
sa produs, dovadă că una părean la suprafaţă —- mai ales în cântece - şi. alta eram 
în. profunzime». 

Evenimentele interne şi. internaţionale ne-au dezorientat şi. redus la ceea ce 
eram. înainte. Mă refer la noi, cei rămaşi, pentru că adevărata elită au decimat-o 
cu atâta cruzime Carol şi. Călinescu, 

O altă generaţie se va adăpa din tezaurul scris lăsat. moştenire de martirii. 
noştri şi totul va fi: luat. de la început, 

Noi. deocamdată ne găsim aici, cu un război în care an fost implicaţi. din nece= 
sităţi. vitale, pentru că nu putean fi de partea "Cealaltă", cu aliaţi pe care nu-i 
imbim. din atâtea şi atâtea motive, dar mai ales pentru Dieta boa de la Viena, şi. 
totuşi continuăm. să fim alături de ei. până la sfârşit, 

Iar cu. sfârşitul nu-i. departe, va urma începutul desfigurării fizice şi. mora-— 
le, la care numai gândindu-ne ne cutremurăm, Ce ziceţi?" 

- Cred cai. reuşit să mă convingi de un lueru: să nu ne mai. ocupăm de şef, 
şefie şi. genii fabricate, 

Tunelul în care va intra întreg Neamul Românesc, îi bănuim. întunecimea, dar nu 
ştim cât va fi de lung. 

Odată şi. odată se va ieşi. din el, fiindcă nimic nu-i etern. în istorie, dar pe. 
parcurs: vor curge multe lacrimi şi se vor auzi scrâşniri. de diinţii, 

Cu. noi, foştii şi potenţialii lor adversari, vor fi îndeosebi fără milă, iar 
dacă exterminarea nu va fi totală, cei rămaşi vom. fi reduşi..la starea de târâtaarey 
implorând. graţiie: şi renegând tot, ce-am adorat, 

Si. cum se spune că nimic din ceea ce se face, nu. se face fără ştirea şi voia 
Lui: să sperăm. că infinita Lui. milostivire se va lăsa şi asupra neanului. nostru," 

- "Acum însă, revenind la prezent, ce credeţi că puten face mâine şi n viiita- 
rul apropiat?" 

— "Nu. ştiu şi cine-i: îndrăzneţul care ar putea spune fără posibilitatea de:a 
se înşela care-i calea cea mai bună?" 

- "Ceea ce faceţi voi prin aşa-zisa organizare are valoare de simbol şi ni- 
mie mai multe 

Dezavantajul îi că cu cât vă întindeţi, cu atât expuneţi oameni. care altfel 
ax. fi. mai. puţin vulnerabili, 

Nu că aș fi. adeptul lui: "Capul ce se pleacă, sabia nu-l taie", însă niicii ac- 
vimnilor sinuciigaşe nu le văd rostul, 

Dacă factorul "timp" va răsturna anumite socoteli ale ocupantului. şi va fi 
nevoie de cei. pierduţi inutil preade timpuriu? La asta nu v'aţii gândiit? Gândiiţi-vă! 

Eu. nu. vă condamn, nu vă aprob, dar deocamdată nu nţeleg să fiu înrolat nicăiasi! 

In. această atmosferă de pesimism avansat ne-am despărţit, Câtă veselie, unor 
entuziasm. dega acest om. altădată şi, cât l-au schimbat erudele evenimente, 

H“a îndemnat să uzez de moderaţia mea faţă de ceilalţi şi cum eram convins 
că are. dreptate, i-am urmat sfatul, dar... n'a fost uşor. 

- "Lai convins?" mă “ntrebă Bogdan. 

- "Ne-am. convins!!! fi răspunde 

din "Năzuinţi şi Desnădejdi!! de Petru Gheorgheoni (4 1995) 

&&, Ldentificare,- Vorbă cip vorbă: colo la un sfat la colţ, de stracă unul. venii eu 
propunerea: să ne înscriem în "Mişcare,..!"! că ea luptă pentru dreptuniile noastre, 
la care altul răspunse: - Cum să mă înscriu câna eu. sâht sârb? / — Cum eşti sârbe 
când vorbeşti româneşte? Și - Da, mă chiamă Busuiocovici... i - Bine, şi cum iti 
cum; înjuri? / - Fata cui lare... / - Si cum ţi-a cântat mama când ai fost mic: 
"dur duru: lean, pânla casa lui Stoian, unde ovă raţâle, şi-t cacă mustăţâle, 
Ori; "Liuliu liuliu liuşehe,, bere dete eruşche...? / — Ba cu duruduru m 
Atunci:, fata cui 1“are, tu. nu poţi fi decât, române. IL» M. "Yozba Noasvră”, Ian.1995 

















PI ONAL 
1 Iulie a 24 Moare pribeag, în Birzoi, fetzu Schiopul, fost Domn al Holaovei, 
2 Iulie 1504: Moare,la Suceava,ştefan Voaă al pondere Doze peste 47 de ani, 
A. 2 Iulie 1864: d de Cuza Vodă şi de ministrul Bolintineanu,Dinitrie Atanasesci 
deschide la Târnova, lângă Bitolia,prima şcoală românească din Hacedonia, 
2 Iulie: 1919: st riletuo a; Hliaţii nu respectă înţelegerea dela intrarea noastră în 
război de a ni se atribui întreg Banatul,lonel Brătianu se retrage dela Conferin- 
ta de Pace dela Paris şi vine la Bucureşti,unde prezintă denisia guvernului, 
4/16 Iulie 1864: Cuza semnează decretul de înfiinţare a Universităţii din Buc, 
5 Iulie 1949: În plină noapte, 25.000 Români din Chişinău,Bolgrad şi Ismail sunt 
porniţi,în trenuri de vite,spre Siberia şi Kazakstan, 
6 Iulie 1844: Se naşte,la Colun/Sibiu,lon A1.lapedatu."'Alianţa evreiască -scrie el] 
în "Orientul latin"(21)- nu dispune de armate spre a cuceri cu forţa pământul ro- 
mânesc; are însă un regiment de ziarişti,care au întreprins a-i discredita pe Ro- 
mâni,ca să-i lipsească ae sprijinul Europei; un regiment de ziarişti,care prosti- 
tuiază presa şi o pătează cu minciuni,calomnii,intrigi şi injurii, 
8 Iulie 1959: Hoare la Ocnele Hari poetul Vasile Militaru,la Ț4 ani. 
8 Iulie 1989: Se stinge la Preiburg,la 171 ani,Horia Stamatu. 
10 Iulie 1919: Se stinge la Bucureşti,după grei ani de închisoare,Radu Mironovici, 
fiu al preotului din Volovăţ/Rădăuţi ,văcăreştean, funaator al Legiunii, 
1] Iulie 1[14: Dimitrie Cantemir,membru al Academiei din Berlin. 
14 Iulie 1914: Se naşte la Horopani,în Pind,poetul Nicolae Caratana. 
15 Iulie 1984: Moare pribeag,la Sao Paolo/Brazilia,Nicu Iancu-Păltinişanu, 
16 Iulie 1054: Nevrednicia oamenilor sfâşie cămaşa lui Isus, împărțind Biserica, 
16 Iulie 1264: Prima atestare documentară a oraşului Bistriţa: Villa Bistiche, 
15 Iulie 1544: "Din porunca domnilor s'au dat lui Filip Maier doi florini pentru 
tipărirea catechismului românesc" (în socotelile oraşului Sibiu), 
13 Iulie 1]]4: Mitropolitul Grigorie aduce din Bulgaria moaştele Sf.Dunitru Bas, 
15 Iulie 1844: Se pun temeliile catedralei române din Cernăuţi, 
18/19 Iulie 1919: Hoare gen,kremia Grigorescu,eroul dela Oituz şi Mărăşeşti, 
20 Iulie 1514: Gheorghe Doja este executat la Timişoara. 
29-27] Iulie 1919: În lupta dela Solnoc,Bela Kuhn îşi pierde jumătate din efective. 
20 Iulie 1969: Americanul Neil Armstrong coboară pe lună, 
21. lulie/3 _ Aug.1919: Armata română intră în Timişoara, 
26 Iulie 1324: Cancelaria ungară vorbeşte de Basarab,''voevodul nostru transalpin", 
28 Iulie 1854: Se naşte doctorul Victor Babeş,bacteriolog de faină mondială, 
30 Iulie 1952: Se naşte la Taxobeni/Păleşti,în Basarabia,llie Ilaşcu, 
31 Iulie 1964: Gheorghiu Dej transferă din închisorile mai mici în marea închisoa= 
re,chemată RPR,umbrele rămase,după ani grei de tortură şi foame,la Piteşti,Gherlaa, 
Ocnele Mari,Galaţi,,Botoşani,Canal,Cavnic şi alte aiuduri. 


1 Aug.1844: Se naşte la Molovişte,în Macedonia,Constantin T.Belemace, 
4 Aug.1919: Românii intră în Budapesta,liberând-o de bolşevism, 
5 Aug.,1424: Prima atestare documentară a vămii Calafat. 
O Aug.1884: Se naşte,la Baldovineşti /Brăila,Panait Istrati, 
10 Aug. = Moare pribeag fostul mitropolit al Transnistriei,Visarion Puiu, 
13 _Aug.1969: Se naşte la Mă ţău/Muscel, fiu de preot,prof.Al, Auzi ese, om politic, .. 

















15 Aug.44: Adormirea Maicii Domnului „în hoti Raid E adi ei da), 
15 _Aug.l : e pata a LE, Sibiu,existenţa celei mai vechi farmacii pe sol românesc. 


ENE Ang, 1644: Vasile Lupu Ze ga) zidirea bisericii Sf.Paraschiva din Liove 

15 Aug.1]14: Sfinţirea schitului Pocrov/Neamţ,ctitorie a episc.Pahonie de Roman. 
26 Aug,1[14: Constantin Brâncoveanu cu cei 4 feciori şi ginerele Văcărescu 

sunt tăiaţi la Constantinopol în prezenţa diplomaților Occidentului creştin... 

15 Aug,1819: Iese la Petersburg Biblia Română a mitropolitului Bănulescu-Bodoni. 

18 Aug.,1944: Aviația anglo-americană bombardează oraşele Ploieşti, Târgovişte,Cra- 

iova,Câmpina şi câteva localităţi din centrul Moldovei,Cade şi asul aviaţiei noas= 

re de vânătoare,Al.Șerbănescu,veteran a sute de lupte aeriene. 

19 Aug.14: Moare,la Nola,împăratul Octavian August.Avea 16 de ani. 

20 Aug,1864: Se naşte,la Florica/Muscel,lonel Brătianu. 

20 Aug.1944: Americanii bombardează dimineaţa laşul,pe seară Vasluiul, 

25 Aug.1684: "Curierul" din Iaşi publică o "listă de moşiile cumpărate în Moldova 

de către israeliți de când li s“a conferit înpănântenirea"(1878): e îngrozitor! 

23 Aug,1944: Zi de doliu: sub pretextul unui armistițiu inexistent,tara;,armata şi 

comandantul ei sunt predate,de oameni i responsabili; Rusiei sovietice. 

24 Aug.1909: Alex.Ţaicu îşi dă doctoratul în medicină la ei toplai NSE Mazialt dă 

laşi, făcându-şi singur operaţie de hernie. 

24 Aug. 1944: Ruşii ocupă Chişinăul, 








24 Aug,1944: Aliaţii bombardează ui a ciao Printre miile de morţi, 
câţiva români: farmacistul Ion Voinea,fost prefect de Vlaşca; av.Constantin Călin, 
fost primar la Giurgiu; prof.C.Zaharia,inginer Graur, student Gh.Papanace, 

24 Aug,1984: Moare proteAurel Uroş,vicarul Bis.Ron,Ort.din Vârşeţ(Banatul înstr,). 
30_Aug.1919: Primăria din Soultzmatt/Alsacia dăruieşte României un teren "pentru 
înhumarea soldaţilor români morţi în timpul captivităţii lor în Alsacia", 

31 Aug.,1989: Româna,limbă de stat în Basarabia; se introduce alfabetul latin. 

29 Aug,1944: Hoardele Asiei intră în Bucureşti ,recunoscătoare lui Mihai... 


1 Sept,1894: Se înfiinţează,la Câmpulung/Muscel,Gimnaziul Dinicu Golescu. 

1 Sept.1944: Moare,la ferma sa dela Valea Mare /Poâgori.a(Muscel) „Liviu Rebreanu. 

1 Sept,1964:; Moare,la 7] ani,dirijorul George Georgescu. 

2 Sept.1944: Se sinucide,la Bucureşti,baronul Manfrea v.Killinger,ambas,Cermaniei + 
4 Sept.1904: Se naşte la Veria,în Macedonia,Constantin Papanace. 

A Sept.1989: Se stinge,în Banatul înstreinat,prof,Radu Plorae 

6/18 Sept.1819: Se naşte Nicolae Filimon,autorul Ciocoilor vechi şi noi... 

3 Sept.1804:; Un incendiu distruge Curtea Veche,piaţa şi câteva mahalale din Buc, 
12 Sept.1944: "Armistiţiul"dela Moscova; ruşii erau în Bucureşti de 2 săptămâni. .+ 
14 Sept.1984: Moare,la Youngsrown,la 91 ani,Moş Tecău, român dintr“o bucată! 

15/16 _Septa1924: Rebeliunea bolşevică dela Tatarbunar; părtaşii,mai toţi evrei, 

15 Sept.1934: Se deschid cursurile Liceului Român din Sofia. 

1] Sept,284: Diocleţian,împărat,Se născuse în Dalmaţia,pe la 243. + 313. 

18 Sept.1504: Bogdan Vodă termină biserica din Răuseni, începută de tatăl său. 

19 Sept.1904: Apare "Furnica!,revistă umoristică,scoasă de George Ranetti, 

21] Sept,454: Moare ucis,la Ravenna,gen.Aetius Flavius, învingătorul lui Atila la 
Mauriacus,născut la Durostorum( Silistra) fiu lui CGaudentius,magister aegui tun, 

23 _Sept.1559: Sfinţirea mânăstirii Slatina,ctitorie a lui Al,Lăpuşneanu, 

24 Sept.,1[24:; Târnosirea mănăstirii Văcăreşti ,ctitoria lui Nicolae Mavrocordate 
Di Sept,1914(st,n.): Moare,la Sinaia,Carol 1. începe domnia regelui Ferdinand, 


1 00%,1924: Se introduce în România calendarul gregorian,acezi devenind 14 Oct. 
5/11 0et.1869: Prinţul Carol de Hohenzollern se căsătoreşte cu Elisabeta de Wied. 


6_6ot.1884: 





Caragiale citeşte,la Junimea(Iaşi) ,"0 scrisoare pierdută", 


8 _0ct.,1484: Moare Iosif,primul stareţ al mânăstirii Putna, 

8 0ct.,1864: Se naşte aromânul Branislav Nuşici,cel mai mare comediograf... sârbe 

9 0ot.1944: Cade în Ungaria,în luptă contra comuni smului ,prof.Mişu Tase, 

9 0et,1944: La Moscova,Churchill împarte cu Stalin Europa răsăriteană, pe procentes 
9 00t.,1949: Preotul Ştefan Palaghiţă înfiinţează la B.Aires o parohie românească . 


9 0ct.1909: Se naşte,la Sibiel,Nicolae Petra, legionar,om de litere,mort în exil, 
10 0ct.,1594: Mircea cel Mare învinge la Rovine oştile lui Baiazide 

9 0ct.1934: Sunt ucişi,la Marsilia,regele Alexandru al Iugoslaviei şi L.Barthou, 
12 0ects1494: Ştefan termină zidirea bisericii din Borzeşti,pe Trotuş, 

15. 0et.,1919: MonseTraian Crişan e numit secretar al Congr,pt Cauza Sfinţilor, 

18 0ct,1[54: Se deschid şcolile dela Blaj,prin osârdia ep,Petru Pavel Aron, 

18 0et.,1964: Moare pe pat de spital,după 20 de ani detenţie,Maria Antonescu, 


19 0et,1]14: Carol XII al Suediei ajunge la Piteşti,unde rămâne 3 săptămâni, 
19_0e „1869: Se naşte,la Soveja/Putna, Simion Megedinţie 

19 _0e „1869: Intră în funcţiune,din gara Filaret,linia ferată Bucureşti-Giurgiue 
19 0cţ,1924: Moare la Storojineţ,unde se născuse(1868) , Iancu Plondor, 

20 0ct,1894: Se pune piatra fundamentală a Palatului Poştei din Bucureşti, 

20 0ct,1944:; Prupele române intră în Debrețin, înaintând spre Budapesta, 

24 0et.1894: Moare la Bucureşti pictorul Gheorghe Gh.Tattarescu, 

25 0ct.,1849: Bălcescu,din Paris,lui Ion Ghica: "Eu aveam hotărîrea,viind la Cons- 
tantinopol,de a mă aşeza între Cuţo-Vlahi,căci socot de neapărat a developa naţio» 
nalitatea într'acest avantpost al românismului", 

2] 0ct,1334: Vitus de Monteferreo,capelanul regelui ungur,episcop de Milcovia, 





21 0ct,1884: Se naşte poetul Vasile Voiculescu, 
271 0ct.1884: Moare învățatul A,Ubicini,devotat prieten al Românilor, 
2] 0ct.,1984: Moare pribeag,la N.York,Ovidiu Borcea,veteran al închisorilore 


1 Nov,1424: Ioan al VIII-lea Paleologul oaspe la Chilia lui Alexandru cel Bun, 

1 Nov, 1864: Se înfiinţează Conservatorul de muzică şi declamare din Bucureşti 

Î_ Nov.19[4: George Palade premiat cu "Nobel" pentru Medicină. 

1 _Nov.,19]4: Pantelimon Halipa scrie ambasadorului american la Bucureşti,că fără 
soluţionarea problemei Basarabiei "nu poate fi pace statornică în această parte 

a Europei" .Dar guvernanţii noştri ascultă de Moscova şi Elţîn,nu de Ștefan Vodă... 
2 Nov.1]84: Isbucneşte în Apuseni răscoala lui Horia,Cloşca şi Crişane 

2 Nov..1854: Moare la Bucureşti de tifos,la 60 de ani,Anton Panne Ș 

3 Novw.1864: Cuza Vodă înfiinţează la Ismail, în Basarabia,Episcopia Dunării de Jos. 











21 


5 Nove1594: Delegajii lui Sigismund Băthory şi ai lui Aron Vodă al Moldovei în- 
cheie la Bucureşti,cu Mihai Viteazul,un tratati de alianţă. 

1 Nov.1204: Trimisul lui Inocenţiu III unge la Târnova pe Vasile ca primat al ţă- 
rii şi,a doua zi,încoronează pe Ioniţă ca "Rex Bulgarorum et Vlachorum", 
8_Noyv.18]4: Se inaugurează statuia lui Mihai Viteazul din Bucureşti, 

8 Nov.1869: Se naşte savantul N.C.Paulescu,un mare român! 

9 Nove1]84:; Se pune temelia bisericii române ortodoxe,"cu lună",din. Oradea, 

9 Nov.1444: Lupta dela Varna.lancu Huniade se retrage,peste Hârşova, spre Braşov, 
11 Nov,1869: Moare Gheorghe Asachi,cărturar umanist şi scriitor,născut la Herţa, 
12 Nov,1969: Moare în pribegie,la Paris,colonelul Ion Tomoroveanu, 

15 Nov.1594: Mihai măcelăreşte 4000 de cămătari,creditori ai foştilor domni,şi ca 
la 2000 de turci,veniţi după jaf în Bucureşti,Pe lângă turci,şi câţiva evrei: 
"Aceasta nu isvori din vreo netoleranţă,dar fiindcă evreii,atunei în mare favoare 
pe lângă turci şi sultan,se împreunau cu aceştia ca să prade ţara şi să-i facă 
tot felul de stricăciuni" (N,Bălcescu) „Alţi 3000 de turci pieriră la Giurgiu, 

14 Noy.,1864: Cuza Vodă înfiinţează la Ismail, în Basarabia,un seminar teologic. 

14 _Nove18]4: Se naşte la Tichileşti,lângă Brăila,scriitorul C.Sandu-Alaea. 

15 Nov,1194: Moare,la Neamţ,Paisie Velicicovschi, 

16 Nove 364: Moare Nicolae Alexandru Basarab; e înmormântat la Câmpulung. 

11 Nove1919: Pentru tratatul dela Neuilly venise la Paris o delegaţie de Români 
din regiunea Vidinului: profesorii Ilie Popârdan,Şeicaru, Toma Marin,dr.Coşovschi, 
aveBondoc,ete,,cu un memoriu în care cereau drepturi culturale,religioase,politiceg, 
19 Nov,1984: Moare în pribegie,la Rocca di Papa,prof,bucovinean Petru ILroaie. 

20 Nov.18]4: Se naşte,la Cruşova,Nicolae Batzaria.Moare în închisoare,1952, 

22 Novel : Moare în refugiu,la N.York,compozitorul Jean Moscopol,epigramist, 
24_Nov,1494: Moare în tabăra dela St Clemens,pe Sava,Pavel Chinezu. 

25 _ Novel Se pune temelia Căminului "'lioţa-Marin" la Aravaca,lângă Madrid, 

26 Nov,14]4: Ştefan cel Mare scrie Papei Sixt IV,cerând sprijin contra turcilor, 
27]_Nov.1]64: Se naşte la Corbi /Muscel învățatul călugăr Naum Râmniceanu,cronicare 
2] _Nov.1969: Moare în pribegie,la Bridgeport,av.Vasile Muşi,luptător macedoneane 
28 _Nov.1894: Primul tramvai electric în Bucureşti; în acea zi s'a mers gratis... 
30 _Noyve,1989: Se stinge la Madrid av.Nicolae Şeitan,comandant legionar, 


1 _ Dec.1544: Honterus înfiinţează,la Braşov,primul liceu pe teritoriul României. 
3 Dec,1954: Se stinge,la Paris,Marioara Ventura, 
4 Dec.,1909: Petre Carp,la Cameră: "Dacă ne uităm la poziţia noastră geografică, 
constatăm un lucru pe care nimeni nu-l poate tăgădui: Slavi la nord,slavi la sud, 
slavi la răsărit,slavi la apus; oriunde ne-am întinde ochirea,un ocean imens de 
slavi,ale cărui valuri bat în țărmurile noastre şi ameninţă a ne surpa malul,şi 
atunci trebuie să ne spunem,că numai acea politică poate să fie bună,care slăbheş- 
te puterea de expansiune a elementului slav ce ne înconjoară", 
5 Dec.1834: Pleacă dela Sulina spre Constantinopol prima navă ieşită în apele in- 
ternaţionale sub pavilion românesc,ducând în "exportarisire!! 2500 saci cu grâu, 
5 Dec,19]4: Moare la Bucureşti scriitorul Zaharia Stancu.A ajutat din xrăsputeri 
celor veniţi "desculți! pe tancurile ruseşti să se pricopsească în Ronânia,pe ca- 
re au stors-o cum nici hunii,nici tătarii,nici fanarioţii nau putut-o face! 
6 _Dec.1949: Începe la Piteşti,sub egida lui Ceauşescu,fioroasa Wxreeducare, 

Dec.l : Episcopul Inocenţiu Micu pleacă,nemulţumit,dela Viena la Roma. 
12/24 Decu1864: Episcopia Română Ortodoxă a Transilvaniei devine mitropolie, 
14/21 Dec.1914: "Liga pt unitatea politică a tuturor Românilor" îşi alege comite- 
tul: preşedinte,pr,Lucaciu; vice,Delavrancea; secretar,lorga; casier,Sinion Mân- 
drescu; Membri: N.Filipescu, Take Ionescu,dr.Istrati,lonaş Grădişteanu,0ct Goga. 

1] Dec.1924:; Justinian Teculescu,dela Alba Iulia,e ales episcop de Cetatea Albă, 
21 Dec,19[4: E înmormântat la Madrid preotul Orduna,mare prieten al Românilor, 
24 Dec.,1854: Se naşte,la Craiova,Aristiţa Romanescu. 
2] Dec.1]84: Sunt prinşi în codrul Scorăgetului,prin trădare,Horia şi Cloşca. 
21 Dec.,1864: Se naşte,la Soroca,Nicolae Şoltuz,deputat în Sfatul Ţării, 

_PATRIA_ de Aron Cotrmaş(1920) zac î 

Pentru. tine orice pas şi orice gând, Dar pândele de-afară dan năvală 
Pentru tine mă aprind cântând Peste ostaşii tăi cu mâna goală, i 
Şi mă desgranit fremătând Şi gândul haiduceşte ni-l răscoală. - + 





Cu suflet trist, cu suflet greu, Câna mă încing porniri făr“de hotare 
Cu inima bătând pentru tine mereu, Şi sui pe culmi de cremene călare; 
0, ţară a dorului şi a destinului meu! Dinspre soare-răsare, 

mu. te/nalţi spre cer,şi cereşti şi creşti Departe, în zare - ni-apare 
Din. rădăcini străvechi împărăteşti, Umbra roşă a lui Petru cel Mare... 


E Săi i i i ie vi ă m tresare ... 
Între munţi şi ape can poveşti, Şi ca de groasnie vis,făptura mea 





28 


A CĂZUT O STEA _ de Costache Ioanid(Solia,Dec.1992) 


A căzut o stea, 
Steluţă de nea, 

Pe urechea mea, 

Şi mi-a povestit, 
Până s'a topit, 
Basmul unui vis, 

Pe care l-am scris 
(Pentru cei mărunți , 
Nu pentru cărunţi). 
Şi steluța mea, 
Astfel povestea: 


"Măre, se făcea 

Și se năzărea... 
Prin vâlcele sumbre, 
Şoptitoare umbre,., 
Şi-auzeai cum gen, 
Lângă Betleen, 

Cile, stând ghem, 
Câinii când şi câna, 
Vitele pe rând, 
Molcom rumegând, 


Iar colo în şură, 
Peste “ngrădi tură 

Se uitau,pleoştite 

Şi nedumerite, 

Caprele sburlite. 

Se “ndesau amarnic 
Către cei comarnic, 
Pe-un. mieluţ să-l vadă 
În ieslea de zadă, 
Pe-un mieluţ plăcut, 
Cum n“au mai văzut 

să fi fost născut 
Într“un aşternut 

Bun doar de... păscut. 
Şi cel miel curat 
Plângea “nsomnurat, 

Cu părul inele 

Şi cu gene grele. 


Numai biet măgarul 

Ce purta samarul, 

Pricepu tot rostu”: 

- Asta... nu-i de-al nostru! 
Ochii doar mi-arune 

Şi pricep că-i prunc 

Copil de păstori 

Sau de călători... 


Atunci ţapii, ciutele 
Şi caprele slutele, 
Cu toate cornutele, 
Capul şi-l dădură 
Mai fără măsură 
Peste “ngrădi tură, 
Sprinten ca o coarbă, 
Mestecând în barbă 
Un firuţ de iarbă 
Tapul de îndată 

S“a urcat pe-o roată 
Şi-a sărit buimac 
Sus pe-un bulumac, 
Vrâna fără ruşine 

Să vadă mai bine 
Omenescul fiu. 

lar un ied zglobiu 


Behăia mereu: 

- Neneee, vreau şi eeu.. 
Numai Dumănica 
N“a“nţeles nimica, 

Şi-a cuprins-o frica, 


Şi atunci măgarul, 

Ce purta samarul,- 

Cum sta mai deoparte, 
Spuse,ca din carte: 

- Hei,sunt multe”n lume! 
Să le ştii anume, 

Va să fi umblat 

Pări în lung şi n lat, 
Ape”n curmeziş, 

Culmi de munţi pieptiş, 
Fiare să răpui..,. 
Precum eu făcui!... 
Ş“apoi nu-i oricine 

Un măgar ca mine! 

V“am. mai spus,îmi pare, 
Că sunt de nean mare; 
Că eu, în Sihar, 

Am un unchi măgar, 

La un cărturar, 

Şi că, după tată 

(Ştie lumea toată!), 

Mi se trage viţa 

Chiar din măgăriţa 
Ce-o purta în ham 
Însuşi Balaam! 

Deci, mai din bătrâni, 
Mai umblând prin stâni, 
Multe am în sac! 

Dar... mai bine tac, 
Poate nu vă plac, 


Un mieluţ bălai 
Prinse iute grai: 
- Haide, moş Asine,, 
zi-ne încă, zi-ne! 


'Că eu tare-aş vrea 


Să aflu ceva. 

Uite, ieri, un baci 
Povestea dibaci 

Că i-a spus un vraci 
Despre-un prooroc; 
Tot de prin Iudeea 
(De-i zicea Mihea), 
Care-a scris răvaş 
Că “n acest oraş 

Are să se nască 
Odraslă cerească, 
Marele Păstor 

Și Izbăvitor, 

Carele va şti 

Şerpii birui! 

Şerpii birui!... 
0are-aşa va fi? 

Iar cel întrebat 
Zise apăsat: 

- Da!,., E adevărat! 
D“apoi ştiţi voi oare, 
Câna va fi El mare, 
Cine-lL va purta 

Pe spinarea sa; 


Ca pe-un Heruvin, 

În Ierusalim? 

- Păi... nu ştim! Nu ştimlee: 
- Să vă spun atunci 

(că voi sunteţi prunci..): 
Cel ce-L va purta, 

Pe spinarea sa, 

Va fie UD asinu 

De ştiinţă plin, 

Ca un fariseu! 

(Poate-oi fi chiar eu!..), 
Eu,de mă ntâlnesc 

Cu-acel Fiu ceresc, 
Iute-lL şi ghicesc! 


Şi tăcură toate 
Vitele mirate 


Numai Dumănica 
N“a“nţeles nimica, 
Şi-o cuprinse frica, 


Atunci o ociţă,; 

Cu ochi de crăiţă, 
Cu. glăscior sfiit, 
Astfel a grăit: 

- Eu eram odată. 
Pe-o iarbă “nspicată, 
Şi-am văzut în zare 
Un chip ca de soare 
Ce sbura aproape 

Şi striga pe ape, 

Că Iisus Păstorul 

Şi Izbăvitorul 

Va fi dus pe uliţi, 
Prejmuit de suliţi, 
Blând şi fără glas 
În al morţii ceas, 
Precum mergem noi, 
Noatine şi oi... 

Că va fi hulit 

Şi batjocorit, 

Pe lemn țintuit; 

Că “n ceasul de sânge 
Norii se vor strânge, 
Munţii se vor frânge, 
Îngerii vor plânge. 


- Asta nu se poate! 

Se porniră toate. 

- Voi sări să-l apăr, 
Din coarne să scapăr! 
Zise din protţap 
Inimosul ţap! 

- Dar şi noi,berbecii, 
N'om sta ca dovlecii! 
Coarnele le-om face! 
Sfredel de bărdace, 
Poarfec de cojoace, 
Pentru cel ce-ar fi 
Şi ax îndrăzni 

Pruncu a-l necăji! 
Fie om duşnan; 

Sau şarpe viclean! 

- Eu... (îmi ştiţi amarul) 
Glăsui măgarul - 
Numai o copită, 

Bine potrivită, 





În acel zevzec, 
Şi-apoi pot să plec, 
Că tot dau în sec... 


Dar atunci, de-odată 
O capră tărcată 

A rămas mirată, 

Cu gura căscată, 

Cu ochii ţintiş 

Că tre-acoperiş, 

De unde,furiş, 
Dintr'un ascunziş, 
Cobora pieziş, 

Prin păinjeniş, 
Cobora în jos 

Șarpe veninos 

Cu luciri sticloase, 


Capre,ţapi şi miei 
Se bagă sub ei. 


Tremură “n proţap 
Inimosul ţap, 
Legănând în barbă 
Pirul lui de iarbă. 


lar sărman măgarul, 
Ce purta samarul, 
Privea turburat, 
Cu capul plecat, 

Pe genunchi lăsat 
Şi dând în vileag 
Coada ca un steag, 
Ca semn înălţat 

Că. se da mâncat, 


208 
Ceata tremura, 
Măgarul gemea, 


minune! 
spune? 


Dar atunci... 
Cine-o poate 
Toţi privesc grămadă 
La ieslea de zadă, 
Unde bălăiorul 

A întors căpşorul, 
Ochii şi-a deschis, 
Ca din zări de vis, 
Că în ei juca 

Şi în ei sclipea 
Blânda mângâiere... 
Dar şi o putere! 
Plori de busuioc... 
Dar şi-un arc de foc 


Bate “ncet in coadă, 
Parcă se înnoadă, 
Parcă se desnoadă...« 
Apoi,zdup! grămadă 
Sare în ogradă 

Drept sub o gireadă; 
Păgubaş de pradă. 


Iar toţi cei din şură 
Stau şi tac din gură 


Şi privesc amarnic 
Ileslea de comarnic, 
Şi privesc umil 
Tainieul Copil, 
Doar târziu abia 
Prind a îngăina 
Unul altuia: 

- Care nu cumva?,.. 





Numai Dumănica Săgetânăd pe loc! 
Nu ştia nimica: 


Dormea,mititica. .. 


Cu limbile scoase, 
Cu ochi de jăratec, 
Iscodind sălbatec, 


S - Oare nu cumva??s,: 
Şarpele se-opreşie 


Şi înmărmureşte, 
Neputânăd să-L vadă, 
Neputând să şadă, 


Dar steluța mea, 
Măre, se topea... 


Şarpele venea 
Basmul contenea.., 


Şi se cobora. 


Iute bieţii boi 
Se dau înapoi, 


&& Din. minunata publicaţie "Tibiscus",care apare la Uzdin,în Banatul însitrei-— 
nat,culegem câteva preţioase informaţii: La Bor,centru românesc de pe Valea Timo- 
cului,s“a înfiinţat la 15 Aprilie anul trecut o filială a Comunităţii Române din 
lugoslavia,având ca preşedinte pe Petru Iancovici-limoceanul,vice Vasa Ştirbano- 
vici,secretar Vlad Partenie,secretar Sava Bârcici; colaborând cu "Ginta latină" 
dela Iaşi şi Oradea,filiala a participat,alături de fraţii din Uzdin,Vladinirovăţe» 
Satu Nou şi Novisad,la tabăra internaţională dela Iaşi,apoi la festivalul Români 
lor de pretutindeni de la Oradea şi la festivalul cântecelor româneşti de la Dro- 
beta-Turnu Severin,- dar a şi primit,la Bor,ansamblul "Plaiuri moldave'"dela Iaşi. 
La Căminul Cultural "Doina"! din Uzdin,părintele Teodor Miclea a sfinţit,la 13 No- 
embrie,o placă de marmură în memoria celor ce sau distins în viaţa culturală a 
importantului centru românesc,- Românii din Banatul azi înstreinat au fost repre- 
zentaţi la Marea Adunare dela Alba Iulia,la 1 Decembrie 1918,de 5 protopopi,] pre= 
oţi,8 avocaţi,5 învăţători şi un ţăran,din Cubin,Panciova,Biserica Albă,Uzdin,eto.” 
la Coştei,în Banatul înstreinat,a fost desvelit,la 5 Oct.„un bust al lui Eminescu.” 

&& Prin Scrisoarea apostolică din 22 Mai 1994,Sfântul Părinte a precizat pozi- 
ţia Bisericii faţă de hirotonirea femeilor, respingând-o,pentrucă "Biserica nu are, 
în niciun chip,puterea de a conferi femeilor această funcţie sacerdotală! Nu-i. un 
refuz,ci reconfirmarea unei tradiţii bimilenare, începând chiar cu Isus,care n/a 
aamis printre apostoli pe niciuna dintre "'mironosiţe",nici chiar pe Maica Sa.La 
ortodocşi, "problema!" nici n'a ajuns să se pună şi nu-i de închipuit! De altfel, 
Biserica are atâtea misiuni,unde prezența femeilor e cea mai indicată. . 

&& La 24 Aprilie s“a ţinut în sala Operei din Chişinău congresul anual al FPron- 
tului Popular Democrat Creştin din Basarabia, în prezenţa a 850 delegaţi. "Astăzi, 
aici -a spus unul din vorbitori- nu pot exista decât două partide: partidul ocu- 
pantului şi trădătorilor - şi mişcarea de eliberare naţională; nu-i loc pentru al 
ireilea"| Preşedinte al Frontului a fost ales,la îndemnul lui Mircea Druc,lurie 
Roşca.Congresul a adoptat mai multe rezoluţii,cu privire la deţinuţii români dela 
Tiraspol,jla atitudinea anti-românească a guvernanţi lor, la prigonirea Mitropoliei 
române a Basarabiei,la încetăţenirea abuzivă a rusofonilor,la protejarea celor 2 
milioane de Români aflaţi în Rusia,De unde or fi mai având oamenii aceştia atâta, 
entuziasm şi energie,când până şi guvernul maşter dela Bucureşti i-a abandonat? , .. 

&& Sinodul român a aprobat la 22 Martie decizia Adunării Naţionale Bisericeşti 


din Îl Ianvarie de a înfiinţa o Episcopie a Harghitei şi Covasnei la Miercurea 
Ciucului. S“a mai decis reînfiinţarea Seminarului Teologic dela Curtea de Arges, în- 
fiinţarea unui seminar la Slobozia şi a unei şcoale de cântăreţi bisericeşti la 
Tulcea.Sperăm ca noua Episcopie să stopeze în fine secuizarea Românilor în pro- 
pria lor țară!... 

î:& Tn Bucureşti se zideşte Biserica Eroilor Revoluţiei, prima biserică înălţată 
în Capitală după distrugerea atâtora "în epoca de aur a dărâmă tori lor" Clopotele, 
turnate la Plumbuita pentru cele două turle,au fost deja sfinţite în ziua de Sfân- 
tul Gheorghe.Obolul se trimite la CEC filiala Sect.5,nr 45.,11.,09.136,Bucureşti, 

&& La Voivodint,în Banatul înstreinat,s“a desvelit Duninică,8 Mai,un bust al 


lui George Coşbuc.A asistat şi poetul basarabean Grigore Vierue- 

















de 


30 
R. MIREASA DOMNULUI LA MASA LUI IROD 

Am urît viaţa aceasta,zice Beleziastul(2,17),căci rele sunt faptele săvârşite 
sub soare! Bătrânul rege al lui Israel avea o tragică dreptate,Cu toată străluci- 
rea soarelui,cu toată iarba şi florile plaiului,cu tot cântecul privighetoarei, 
viaţa aceasta e rea şi legile ei sunt neîndurate.Tot şi toate se zbuciună mai 
mult decât poate spune! (Bclez.1,8). Prima şi marea cauză de întristare,pentru 
orice om cugetător,este subjugarea creaturilor (Romani,8,2-22) „Unele altora sunt 
subjugate şi birnice cu minta şi cu viaţa lor.Hişte biete păsărele,mici ca nucile , 
trebuie să facă în viaţa lor mii de victime ca să trăiască.fiarele codrilor tre- 
buie să sfâşie pe dobitoacele mai slabe,ca să-şi hrănească puii şi pe sine, Omul 
trebuie să ucidă păsările cerului,jigăniile pământului, jivinele apelor ca să tră- 
iască şi să se desfăteze.Omul trebuie să înjuge,să stoarcă şi să ucidă pe omșca 
să întemeieze statele şi să se înalțe până la civilizaţie. Un trib se azvârle asu- 
pra celuilalt,îl biruieşte,îl constrânge să râcâie pământul cu unghiile,îi impune 
lanţuri „biruri ,„pravili, şi el,tribul cuceritor,domneşte şi se subţiază,E înfioră- 
tor să te gândeşti că piramidele Egiptului sunt chenotaful unui norod întreg de 
robi - de robi istoviţi de muncă,stâlciţi în bătăi,până ce se isprăviră pi rami de- 
le.Dar neamul biruitor nu apucă să se întemeeze bine în drepturile şi în. privile- 
giile lui şi. alte neamuri geloase şi prădalnice vin,asupră-i Istoria omenirii 
curge astfel,roşie de sânge,rostogolind rămăşiţele împăiăţiilor distruse... 

Există totuşi în această lume a violenţei,,în mijlocul acestui permanent câmp 
de bătălie o zonă neutră şi o instituţie excepţională,pe care întemeetorul ei a 
menit-o să fie etern înconjurată cu o dumbravă de măslini,Este Biserica lui. lisus 
Hristos.Împotriva tuturor condiţiilor pământeşti şi sub vântul curios al inimiei- 
jiei acestei lumi,Mântuitorul a întemeiat aici,între noi,locaşul păcii: "Pacea 
mea dau vovă (Ioan, 14,27) între noi cei plini de ură şi de patini egoiste, între 
noi cei porniţi cu nesfârşit război unii împotriva altora,lisus din Nazaret a ve- 
nit sărac: şi blând,propovăduind înfrăţirea şi pacea,lubirea de avere,de desfătare; 
de trufaşă strălucire este în primul loc viermele care roade şi otrăveşte inima 
omului lisus a venit cu totul umilit,din cele mai obscure văi sociale,peste care 
trona palatul lui Irod,Nevoia demâncării ne face fiare şi pentru demâncare ne în- 
căierăm cu fiarele.Ce vom mânca?! lisus ne-a zis: "Nu vă îngrijiţi de ce veţi mân» 
ca! Uitaţi-vă la păsările cerului,că nu seamănă,nici nu seceră,nici nu strâng în 
grânare,„şi tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte" (Matei 6,25-26) „Vestmântul,ne tre- 
buie şi e1.Pentru haine muncim,ne frământăn,ne războim ca şi pentru demâncare.Ce- 
lor ce voiesc un vestmânt,oricun ar fi numai să fie,El le-a zis: "Și de vestmânt 
ce vă îngrijiţi? Priviţi orinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc,nici nu torc, 
Şi totuşi vă declar că nici Solomon în toată măreţia lui nu s'a îmbrăcat ca unul 
din ei (Matei ,6,28-29) .Celor ce voiesc un vestmânt ales,de mare preţ şi delicat,El 
le-a zis,vorbina despre loan Botezătorul: "Ce aţi ieşit să vedeşi? Om îmbrăcat în 
haine moi?.. Cei ce se poartă în haine moiiată-i,sunt în casele regi lor" (Matei ,, 
6,1-8).în sfârşit, fiecare dintre noi n/avem astâmpăr viaţa întreagă: alergăn,răs- 
colim, facem infanii ,săvârşim crime şi nu ne dăm odihnei până nu ne agonisim o lo- 
cuinţă a noastră „lisus ne-a zis: "Vulpile îşi fac vizuini şi păsările cerului cui- 
burile lor,dar Fiul Omului nare unde să-şi plece capul !"(Luca, 9,58). 

Ei bine,aceste pilde şi învățături atât de atingătoare în simplitatea lor su- 
blimă,lisus ni le-a pus înainte ca să înauplecăn inima noastră cea împietrită şi 
să pricepem că nici demâncarea,nici vestmântul,nici locuinţasnici toate celelalte 
la fel cu ele nu trebuiesc urmărite cu exclusivism şi cu înverşunare,învăţă tura 
Lui întreagă este un dig de aur,ridicat pe ţărmul vieţii omeneşti şi împotriva va” 
lurilor ei de suferinţă,Fericit vâslaşul care şi-a găsit refugiul! 

Nu pierdeţi niciodată din vedere că Iisus din Nazaret a venit între noi fără 
trufie,fără scepire,fără avere şi fără "haine moi'.Aşa fiind,el a mers deadreptul 
spre cei mulţi din vremea lui şi din toate vremurile,care sunt cei înjosiţi,lip- 
siţi şi întristaţi.lisus Hristos a fost şi este al săracilor.lisus Hristos a fost 
şi este al desmoşteniţilor.Iisus Hristos a fost şi este al tuturor împovăraţi lor 
şi nedreptăţiţilor.Acesta este un adevăr mai adevărat decât prezenţa soarelui în 
cerul zilelor pământului Biserica lui Iisus Hristos s'a întemeiat în preajma pa-— 
latelor irodiane şi în colţul iudaic al împărăției romane ca o tovărăşie de nevo- 
iaşi şi de înjosiţi.Evanghelia este o protestare împotriva vieţii grele,aspre,pli” 
ne de suferinţă şi încheiate prin moarte.Biserica este citadela lui Iisus Hristos 
împotriva tiraniei vieţii ca şi împotriva tiraniei sociale, 

! Pără preocupări politice,fără aspirații pământeşti,Biserica Creştină este în 
chip firese ocrotitoarea celor slabi şi prigoniţi împotriva celor tari şi neîndu- 
vaţi.,N“a luat şi nu poate lva deadreptul armele revendicărilor, în numele celor îm= 
pidaţi ,pentru cuvântul că Biserica,doninând viaţa aceasta,crede cu neclinti.re în 





4 








5 
despăgubiri şi şi premii superioare,dincolo de moarte.Ea nu poate îndrepta lupte- 
Le ei spre cuceriri materiale,pentru desmoşteniţii lumii „Meni rea şi convingerile 
ei covârşesc prezentul şi împrejurările vremelnice sociale.Ea ştie că omul nu va 
să si niciodată pe pământ deplina mulţuni re,perfecta dreptate,măcar de l-ar purifi- 
ca flăcările a mii de revoluţii.Deplina mulţumire şi perfecta dreptate Biserica 
le aşteaptă de la tronul lui lisus Hristos.Deci Biserica nu poate şi nu trebuie 
să intre în furtunile politice şi sociale,.Ea trebuie să iubească,să mângâie şi să 
prefere,ca o mamă veşnică ce este,pe cei care sufăr strâmbătate,pe cei mici,pe 
cei biruiţi,celor nearepţi,puternici şi biruitori, 

Deasupra leagănului lui Ioan Botezătorul,înaintemergătorului lui Messia,ca şi 
deasupra leagănului Pruncului Dumnezeu-lisus,- mamele lor cântau acest cântec pro- 
fetic: "Domnul a făcut lucruri puternice cu braţul lui; a spulberat pe cei tru- 
faşi în închipuirea lor; a dat jos pe potentaţi de pe tronuri şi a înălţat pe uni” 
liţi; a umplut de bunuri pe cei flămânzi şi pe cei bogaţi i-a trimis goi'(Luca,l, 
51-53) Paginile cele mai frumoase ale istoriei Bisericii creştine sunt acelea un- 
de vedem pe urmaşii celor 12 pescari galileeni punându-şi gâtul pentru norod,des- 
poindu-se pe sine şi altarele ca să răscumpere pe cei căzuţi în robie,fulgerând 
pe împărați şi pe cei bogaţi pentru crimele lor şi interzicându-le uşa bisericii 
până ce nu se vor pocăi în foc şi în cenuşă. Aşadar,în primul loc;Evanghelia eo 
pravilă a desrobirii sufleteşti şi a înălţării omului peste dobitoc şi peste tris- 
tele nevoi care le sunt comune.Biserica -marea societate ale cărei statute sunt 
în Evanghelie- este patroana firească şi Alma Mater a desmoşteniţilor pământului. 
fa este braţul spiritual care trebuie să ocrotească pe cel lovit,pe cel despoiat 
de drepturi şi călcat în picioare.între clasele sociale ale aceluiaşi popor,veş- 
nic duşmănindu-se între ele şi arătându-şi colții - între neamurile şi siatele 
creştine,veşnic spionându-se şi plănuindu-se nimicirea,Biserica creştină trebuie 
să aibă o atitudine dreapă,sinceră,imparţială şi,precum îngerii,mai presus de lu- 
mea aceasta cufundată până în gât în egoisn şi materialism. 





Mare mi-a fost durerea când am citit că P.S,Arhiepiscop de la Chişinău a po- 
că aniversarea răpirii Basarabiei să fie sărbătorită în toate bisericile ortodoxe 
din răpita provincie.În ziua sorocită,preoţii creştini de rit ortodox şi de grai 
rusesc vor mulţumi lui Dumnezeu că timp de o sută de ani El a răbdat pe Mari. ca 
să stăpânească ţărişoara smulsă dela noi.Ruşii sunt creştini; creştini sunt şi Ro- 
mânii.Ruşii sunt pravoslavnici,pravoslavnici suntem şi Noi,hRuşii au o ţară care 
se întinde pe două continente; ei sunt mulţi ca nisipul mării ,puternici şi bogaţi. 
Paţă de ei noi suntem ca un pahar în comparaţie cu un rezervoriu de petrol.şi cu 
toate acestea Mgn.Arhiepiscop de Chişinău este convins că răpirea Basarabiei şi. 
alipirea ei la Rusia a fost o faptă care a provocat entuziasmul sfinţilor îngeri 
şi că azi,după o sută de ani,când Tedeum-ul rusesc va slăvi centenarul nedreptă- 
ţii, Sf. Treime va primi din cer,intim satisfăcută,volutele mulţunirilor ridicate; 
ca altădată fumul sacrificiilor bine primite din Legea Veche! E cu putinţă să 
creaâă un Arhiepiscop aşa ceva? E cu putinţă să existe în cer ori pe pământ vreun 
tribunal care să declare că e lucru plăcut lui Dumnezeu ce ne-au făcut ruşii. nouă 
la 1812? Ce însemnează atunci să mulţumeşti lui Dumnezeu că te-a răbdat pe tine; 
cel tare şi nedrept,să păstrezi o sută de ani un pământ luat cu japca? 


Ar mai încăpea discuţie atunci când am admite că tu,împărăţie preacreştină, 
ai avut de-a face cu Turcii,lătarii,Chinezii,în sfârşit,să zicem,cu vreun neam ca* 
re nu cunoaşte or înfruntă pe Hristos şi că i-ai sfârtecat ţara,trăgând un petec 
bun la tine,dragă doamne,ca să sădeşti în el Sfânta Cruce şi să aduci la Evanghe- 
lie pe locuitorii păgâni.Dar de unde? Biata Moldovă a crezut în Hristos cu mult 
mai înainte decât țarina Olga,iar Moldovenii sunt tot atât de pravoslavnici ca şi 
Muscalii,Atunci,cum vei explica,Monsenior,lui lisus Hristos,mulţunite pe care ai 
porunci t-o,cu prilejul acestor o sută de ani de nedreptate? Şi ce va zice lunea 
cealaltă de această dezbinare din Biserica de Răsărit? Biserica Pravoslavnică ru- 
sească mulţumeşte lui Iisus Hristos că ţara Basarabiei a scăpat,de o sută de ani, 
de sub Biserica românească, tot pravoslavnică şi ea,tot a lui Iisus Hristos şi ea, 
Atunci Hristos s'a împărţit! (1 Corinteni,1,13).E un Hristos rusesc,un Hristos ro- 
mânesc,alţul bulgăresc şi aşa mai departe! Atunci,Monsenior,zădarnic şi-a bătat 
pieptul Sfântul Pavel! Zădarnice sunt dumnezeeştile lui Epistole! Zădarnică este 
psihologia şi tot patrimoniul nostru teologic! Sfinte Vasilie,care răcneai ca un 
leu împotriva bogaţilor şi a trufaşilor şi adunai pe oropsiţii vieţii în Vasilico- 
nul tău; Sfinte Vasilie care rezistai Cezarului şi tuturor ispravnicilor lui; 
Sfinte Ambrozie care respingeai dela altar pe împăratul Teodosie; Sfinte Ioane 
Gură-de-Aur care înfruntai palatul şi pe împărăteasa Eudoxia: priviţi din cer în 
Basarabia noastră,priviţi pe Mireasa, Domnului la, masa lui “Irod,privitţi pe un Arhi= 
9pi380Rn8re3dbBrcâtfoPesiiuieşite, în nunele lui tisus Hristos şi al vostru,despo- 








52 

Înţelegen foarte bine situaţiunea Bisericii ortodoxe din diferitele state 
ortodoxe şi eterodoxe,Ele nu pot fi antinaţionale,Înţelegen foarte bine situaţiu- 
nea Arhi epi scopului de Chişinău. P.S.Sa nu putea să arunce lunii,cu prilejul trise 
tului centenar,un manifest de protestare.Sinţirile şi inteligenţele superioare, 
din. creştinătatea vremurilor noastre,sufăr în taină de particularismul,de gelozia 
şi de scărmănelile dintre neam şi neam creştin,dintre confesiune şi confesiune, 
Cine este ucenicul Sfântului Pavel şi crede înir'adevăr în Evanghelie,ştie şi măr- 
turiseşte,că toţi câţi suntem crâdincioşi suntem fraţi şi suntem una în Hristos 
(Galateni ,3,28) „Dar fiindcă suntem împărţiţi în neamuri şi în ţări,şi firea ome- 
nească este foarte imperfectă şi pământească, trebuie să privim cu demnitate,cu 
solidaritate,condiţiile şi împrejurările naţionale,Arhiepiscopul de Chişinău nu 
putea decât să tacă.Nedreptatea făcută poporului român e atât de mare,încât tot 
ce putea să facă un Arhiepiscopsoricât ar fi fost de moscovit,era să tacă,Dacă 
îmi veţi spune: "I sa poruncit de sus să traga clopotele Basarabiei şi să into- 
neze Te-Deum-laudamus, pentru o sută de ani de neagră nedreptate tolerată! - vă 
voi răspunde: "în cazul acesta el trebuia să apeleze la Sfântul Sinod al Biseri- 
cii Rusiei şi să spună pricina deliberării, Am credinţa,voiese să am. credinţa,că 
dacă lucrurile ar fi ajuns aici,dacă chestiunea participării Bisericii Rusiei la 
proslăvirea unei crime de stat,ar fi fost supusă Sfântului Colegiu,acest Sfânt 
Colegiu ar fi votat abţinerea şi expectativa,. 

Păstrăm credinţa aceasta,0 păstrăm cu încăpățânare şi cu disperare.Episcopa- 
tul rusesc nu putea să uite atât de grav unde,când şi prin cine s'a semănat sămân= 
ţa Evangheliei, Sf,Sinod al atotputernicei Rusii nu poate să uite pe cine feri- 
ceşte Mântuitorul în predica de pe munte,nici nu poate să-şi bată Joc de cuvântul 
dumnezeesc.Urmaşii Sf.Apostoli din împărăţia tuturor Rusiilor nu pot să citească 
pe dos Evanghelia şi Istoria,nu. pot să toarne venin pe rănile lui lisus Hristos, 
nu pot să tăgăduiască Sf.Caliciu! Păstrăm cu disperare credinţa aceasta. Altfel... 
altfel... ar fi să cădem pradă lui Satan ori nebuniei şi să zborâm pe drumuri: 


+3 M 


"Iată-te dansând pentru Lroa,Neprihănită,Mireasă a lui lisus Hristosi,- 
Gala Galaction("Placăra",12 Mai 1912) 
_CHEMARE_ de Dimitrie Iov 


Când liniştea aşterne ţării haina, Pe dealuri,mori de vânt ridică palma; 
În amurgiri de vis şi de parfun, Vestina în noapte drum. ce străbătut, 
Pe-un svon din depărtare aud cum Pe-acolo unde”n veac au mai trecut, 
Ne. cheamă Moldovenii din Ucraina, Românii cu biruinţele deavalmae 
Hatmani bătrâni ce-au stăpânit o ţară, Noi înţelegem inima sub taina 
Hotămicită”n răsărit de Bug, Ce-a coborît ca primăvara n moină; 
Din veşnicia”n care se înjug; Când ascultăm, în plângerea din doină, 
Trezesc îndemnuri de odinioară... Chemarea, moldoveană din Ucraina, 
Dănil “Apostol parcă “nalţ'o mână, Noi înţelegem tot trecutu n care 

Ca semn să treacă fraţii Nistrul iar, Ziva de azi,măreţ,se receşteaptă, 

Ca să aşeze ţării nou hotar, Şi am pornit la judecată dreaptă, 

Cu România”n veci de veci stăpână. Pe drum străbun,la vechile hotare, 


&& Ileana şi Valeriu Popovici au întocmit o elegantă broşură cu texi,fotogra- 
fii,planuri şi hărţi,privind câteva cimitire de prizonieri români din primul răz- 
boi mondial morţi în Franţa în captivitate germană; la Dieuse,1265; Soultzmatt, 
687; Haguenau, 516; Hirson,215; Lab „112; Maubeuge,80; Effry,22; Assevant, 12; 
Douai,2. Dar se ştie că mai sunt şi alte cinitire,pe ambele maluri ale Rinului, 
presărate până la Ulm şi FreiburgeBroşura se încheie cu un îndemn: "Române! când 
călătoreşti în nord-estul Franţei spre Bruxelles,sau în Alsacia şi Lbrena,abate- 
te o clipă la Hirson,Maubeuge,Assevant,labry,Effry,Daouai,sau la Dieuse,Soultz- 
matt,Hagenau,- şi aprinde o lumânare pentru odihna sufletelor ostaşilor români 
cari au luptat pentru întregirea neamului şi acum îşi dorm somnul de veci în cimie 
tirele militare din aceste oraşe,morţi de foame,frig şi extenvări!",- 

&& În. Păresimi s'a pus la Kitchener temelia unei biserici,- a cărei zidire -— 
scrie păr.lchim- "e un dar dela Dumnezeu ce ni se oferă la sute şi sute de ani, 
Cei ce ajută la zidirea ei se numesc ctitori şi sunt pomeniţi în Sf.Liturghie din 
veac. până în veac, Donaţiile se trimit la "St John Romanian Orthodox Church", 

75 Westwood Crescent - Kitchener/Ontario Canada H2M 2L7,- 

&& Populaţia globului atinge azi 5 miliarde şi jumătate,Cele mai populate zece 
țări sunt (în milioane) : China,1,110; India,897; USA,258; Indonezia,187; Brazilia ș 
152; Rusia,149; Japonia,124; Pakistan,122; Bangladeş,113; Nigeria,95e- 

&& La Roma funcţionează,dela 135 Februarie,o patohie zomână ortodoxă, supusă Pa- 
triarhiei Ecumenice,Parho,Ştefan Popa; adresa: Via Sardegna 153. 








53 
CARACTERUL ŞI EFECTELE DOMNIEI FANARIOŢILOR 

1, INVASIUNEA GRECILOR IN PRINCIPATELE ROHANE a început de pe la anul 1400, 
odată cu întemeierea stăpânirii otomane „n Europa.După căderea Constantinopolului 
sub Mahomet I1,în 1453,această naţiune plină de intrigi şi certe,devenite prover- 
biale,prin care şi-a întunecat gloria strămoşilor,şi-a pierdut ţara,ne mai având 
unde să-şi plece capul; pribegirea ei fu şi mai mare prin ţările Europei,dar mai 
ales în România,ltalia şi Austria.Încuibarea grecilor la noi fu favorisată şi de 
certele religioase: poporul susţinea ritul greco-ortodox,iar unii capi începuseră 
a pleca urechia către propaganda catolică-latină,care era atunci mai aprigă (în- 
vierşunată) de cât oricână.Mitropolitul Moldovei,Crigorie Zamblic,la 1440,ca să 
curme oarecum cearta,şi voind să susţină şi mai bine ritul ortodox;arse toate căr- 
țile latine din biserici şi traduse biblia şi cele alte cărţi bisericeşti în lim- 
ba slavonă,serisă cu litere cirilice; o limbă,pe care nici poporul,nici chiar 
preoţii n'o înţelegeau.Această faptă anti-naţională dete o lovitură mortală lim- 
bii şi culturii româneşti,pregătind domnia grecilor fanarioţi,cari năpădind acum 
în ţară, ocupară, deocamdată, -după cum s'a văzut în Huntenia,sub Radu V.,care adu- 
sese în ţară pe Patriarchul Nifon,exilat de turci la Adrianopol,ca să reguleze 
clerul-, toate funcțiunile din herarhia bisericească, 

Aceştia,sub. masca religiunii,voind să desnaţionalizeze pe Români îi îndemnau 
să despreţuiască şi să considere de spurcat tot ce e latin,Această învăţătură fu- 
nestă se mai păstrează încă la poporul nostru: "Ce mănânci carne în post,că n'ei 
fi letin'? Turcii se folosiră de minune,din desbinările şi scăderea simțului nos- 
tru naţional: Baiazet urcase tributul la 10.000 de galbeni,iar pe la 1511,pe tim= 
pul lui Mihail Găleată şi Petre Schiopul,se plătia 260.000. 

De pe atunci,moliciunea orientală adusă de greci: luxul şi corupţiunea,cu ca- 
re aceştia otrăviră pe cei mai mulţi domni Români,îi făcură să-şi uite sânta lor 
datorie,de apărători ai patriei,şi să devină numai nişte paşale supuse orbeşte 
stăpânirii in Constantinopol,trăind într'o trândăvie şi întrun lux desmăţat,ca- 
re făcea constrasiul cel mai frapant cu sărăcia şi ticăloşia la care ajunsese po- 
porul,La 1705,jafurile turcilor şi ale lui Brâncoveanu şl sărăciseră atât de multe 
în cât satrapii fură siliţi să micşoreze tributul Munteniei,lăsându-l la 168.000 
lei.Ruşii se împuterniciseră şi coprinzânăd Ucrania şi Podolia,ş întinseseră stăpâ= 
nirea până la Nistru.,Domnii Principatelor, Demetriu Cantemir al Moldovei,un bărbat 
foarte învăţat,de origină tătară,şi Constantin Brâncoveanu al Munteniei,se pleca- 
ră a intra în înţelegere cu Petru-Cel-Mare,puind ţările sub protecţia lui „Dar 
când intrară cinstiţii protectori în Moldova,spre a începe resbelul cu Turcii ş= 
după un banchet în palatul lui Cantenir,unde oficerii huşi şi boierii Români se 
ameţiseră cu toţii,cei d'întâi furară cu dibăcia lor naţională cismele boierilor 
Moldoveni,lucrate pe margine cu găitane de fir,şi le duseră în tabără de se împo- 
dobiră cu ele,Chiar din prima zi se văzu can ce fel de protectori câştigaseră a- 
ceste nefericite ţări,etern condamnate jafului, 

II, FANARIOŢII.- Grecii din Constantinopol fiind urgisiţi,despreţui ţi şi uni- 
liţi de Turci,se aflau tot în aceeaşi stare de degradaţie morală şi politică ca 
şi jidanii din acea vreme,pe cari îi concurau în viclenii şi negoţuri mârşave,ca 
să-şi agonisească stări însemnate,prin care numai se puteau ridica la oarecare 
grad de influenţă şi-şi răsbunau de disprețul osmanlâilor.De acum,aceşti greci fă- 
ză patrie,bastarzi,lepădături ale Constantinopolului,aceste parasi te,care-şi îm 
prumutară numele de la o mahala din Constantinopole numită Fanar, toţi plăcintarii 
selepgii,ete.,,ajung domni în Principate,Moaşele din Constantinopol,- la naşterea 
vreunui Fanariot îi urau să ajungă plăcintar,salepgiu sau domn în Principate, A- 
ceste fiinţe degradate,care în Constantinopole nu aveau permisiune a încăleca de 
cât pe măgari,- ca nişte stoluri de pasări rapace se xăspândesc în principatejca- 
pătă favoruri şi funcţii însemnate,în puterea cărora pradă şi jefuese: îngrozitor, 

Mihai Viteazul face o lege prin care-i depărta de la funcțiunile țării; dar 
nu mult după aceea Radu XII din Muntenia şi Ştefan Tomşa din Moldova umplură toa- 
te funcțiunile statului numai cu aceste jivini.Jafurile lor sleiră răbdarea popo- 
vului,care se revoltă: nouă boieri complotară pentru răsturnarea lui Radu,dar 
fiind descoperiţi ,perdură capetele,căzând în răsbunarea grecilor.Plângerile popo- 
rului ajunseră la Poartă,care depuse pe Radu şi şi numi pe Iliaş I. Acesta aduse 
cu sine o droaie şi mai mare de greci,cari apucară toate funcțiunile şi privile- 
giile.,După o novă încercare,tot fără isbânaă,în anul 1611,0 seamă de boieri fu- 
giţi în Transilvania,având în cap pe paharnicul Lupul Mehedinţeanul, se întore 
înarmaţi „alungă pe Iliaş şi ucid pe toţi grecii din Târgovişte.în urmă,după esen- 
plul boierilor,poporul sugrumă şi el mai pe toţi cei rătăciţi prin ţară, 

Dar această aspră lecţiune n'a folosit nimic parasitelor,căci pe la 1650, sub 


Matei Basarab,visternicul său cel mare anume Ghinea,un olar gree din Rumelia; 














354 
stoarse visteria țării şi, în unire cu Raqu Vărzaru,un blestemat de grădinar ajuns 
mare vornic,atinseră culmea nelegiuirilor, Un istoric zice; '!Stradele şi pieţele 
erau pline de oameni, cărora aceşti blesştemaţi le tăiaseră nasul şi urechile", La 
1654,Ghinea micşoră şi lefile dorobanţilor; dar aceştia revoltându-se, pătrund. 
chiar în camerile lui Matei,strigând: "Moarte olarului! Moarte zarzavagiului! Jos. 
Matei! Să se ducă la călugărie!" Batjocoresc pe Domn,scot afară de urechi cele 
două jivini,ce se ascunseseră sub patul Său,îi desbracă şi-i biciuesc înaintea; 
lui Matei,apoi scoţându-i afară din oraş: îi tae în bucăţi,înaintea armatei, 

Pe timpul acesta,la Constantinopole,un medic grec,Panaiotache Nicozia,căpăta- 
se mare favoare pe lângă vizirul Chioproli,care mijloci de-l făcu mare dragoman 
al Porţii.Grecul căpătă cameră în palat şi voe să umble călare pe cal.După acesta 
se numi alt grec anume Alexandru Mavrocordat, feciorul bocciagiului şi ginere al 
măcelarului Porţii.Acesta,învăţâna medicina,sciu a intra în favoarea Sultanului, 
care-l însărcină şi cu redactarea tractatului de pace de la Carlovitz,între Dur- 
cia şi Austria la 1699; o însărcinare de care se descărcă cu multă laudă şi cîns- 
te.,De aci înainte numai el stăpânea în Constantinopole 

III, BELLICUL FANARIOŢȚILORe- În urma bătăliei de la Stelineşti în 1711,fugind 
Cantemir,Poarta trămise domn în Moldova pe Nicolae Mayrocorăat, fiul dragomanului. 
Alexandru; iar după decapitarea lui Ştefan Cantacuzenu,la 1716,se trămiseră în 
Muntenia Nicolae Mavrocordat şi în Moldova Mihail Rahoviţă,o altă creatură fana- 
riotă.Aceştia intrară în principate,fiecare cu câte o haită mare de fiare lichni- 
te,care năvăliră cu lăcomie la funcțiunile publice,Nicolae Mavrocordat,ca să se 
înavuţească şi să-şi bată joc de inctituţiunile şi boierii ţării,prefăcu toate 
slujbele din palatul său în ranguri de boierie: caraghioşii şi baclavagiii de. 
prin stradele Constantinopolului ajunseră devictari,adică îngrijitori ai cancela- 
riei ,caftangii -başi ,ciohodari-başi (căpeteniile păzitorilor hainelor şi ai papu- 
cilor) ,ciubuccii-başi ,cafegii-başi etc, Şi spre culmea înjosiriiype boierii pămân» 
teni încă îi corupse aducându-i în stare de linguşitori,dându-le titluri ruşinoa-— 
se de valeţi sau de o nobleţă deşartă,cu care îi despuia de averi,- şi-i împărţi 
în trei clase: boieri, boieri arhonda şi boieri arhonda-protipendada, Boierii 
arhonda-protipendada erau cei mai bogaţi şi cei mai mult jupuiţi,desmoşteniţi. de 
averi şi apoi alungaţi peste hotare, 

Mulţi boieri emigrează,iar cei rămaşi se înjosesc până la starea de sclavi ai 
acestor gospodari,imitează pe greci în costume,în obiceiuri şi în toate ticăloşii- 
le lor.Se îmbrăcară în haine lungi turceşti,puseră mestii şi işlice pe cap şi-şi 
petrec zilele tolăniţi pe sofale şi ameţiţi de narcoticul fum al nerghelelor,of- 
tând din când în când că nu-şi pot căptuşi mestii cu postav roşu,căci acest privi- 
legiu era oprit numai pe seama beiului;, dar se mai mângâiau privindu-şi işlicele 
cele mari de forma baloanelor,cu fundul roşu,ca semn de distincţiune şi cu o cir- 
cumferenţă a cărei rază sta în raport direct cu clasa din care făcea parte boie- 
rul, Iată moliciunea şi destrăbălarea ruşinoasă la care ajunseseră urmaşii lui 
Ştefan şi Mihai. Țeranii,feriţi însă de acest aer otrăvit al corupţiunei,blestenă 
şi pe greci,blestemă şi pe boieri şi aşteaptă,ca evreii pe Mesia,vreo invasiune 
streină ca să-i mântuiască. 

În anul 1716,Austria declară resbel Turciei,Românii trec de partea celei d'ân» 
tâi,şi Mavrocordat abia scăpă numai în halat,cu doi veri şi consilieri ai săi,dar 
ţăranii descoperindu-i,și tae în bucăţi,afară de Mavrocordatu,care fu prins de 
Austriaci „Racoviţă din Moldova,încă fu şi el alungat.Dar Austria încheiă, îndată 
după aceea,cu Turcia,pacea de la Pasarovici,în 1718,şi ia în stăpânire Banatul Ti- 
mişoarei şi al Olteniei,pe care-l ţinu 21 de ani,până la 1739; iar Mavrocordat se 
întoarse pe tron,rugind ca un tigru setos de răsbunare.școalele naţionale fură în» 
chise şi înlocuite cu de cele greceşti,limba română proserisă ca o limbă înjosi- 
toare din autorităţi,din saloane şi chiar din prăvăliele negustorilor.Dulcea lim- 
bă a strămoşilor noştri nu mai găsea acum asil de cât în câmpia cea udată de la- 
crămile, sudoarea şi sângele lor.Tiranul desfiinţă şi orice urmă de miliţie româ- 
nească, şi se înconjură de o gardie de turci şi de arnăuţi e 

în Holdova se trimesese,în locul lui Racoviţă, Grigore Ghica,un alt dragoman. 
al Porții, Racoviţă,aflând de moartea lui Nicolae Mavrocordat,alergă la Constanti- 
nopole şi făgădui un tribut îndoit,ca să capete beilicul Munteniei; însă Constan- 
tin Mavrocordat,care moştenise de la tatăsău o avere de un milion de galbeni ,dete 
şi mai mult şi intră el în huzmet.Astfel tot adăogi mereu acest nelegiuit tribu- 
tul ţărilor,plimbându-se de la Bucureşti la laşi şi de aci înapoi; şi astfel 
stoarse Muntenia în 6 şi Moldova în 4 rânduri.Mai pe urnă ajungând la sărăcie;- 
ca să se înavuţească din nou şi ca să slăbească şi mai mult boierimea,ce cuteza, a 
i se mai opune,promulgă,în 5 August 1146,0 lege prin care desfiinţă legatul lui 
Mihai Vite zu adică desrobirea ţeranilor,şi înfiinţă scutelniciiyal căror număr 
se riaica la 50,000, 























35 

Scutelnicii nu erau robi,dar nişte maşine,cu corpul liber,însă cu braţele 
robi te, bi.ecare boier avea,după rangul său,la disposiţiune un numer mai mare sau 
mai mic de scutelnici: de la zece,pentru boieri,şi până la cincizeci sau mai mulţi 
pentru protipendade.Alţii mai linguşitori aveau nenumărați, Aceşti scutelnici plăe 
teau boierului câte 80 lei de capul de familie şi erau scutiţi de orice dare că- 
tre stat.Dăar pentru a pune la loc golul lăsat de scutelnici în visterie,beiul mă= 
reşte capitaţia,Mulţi ţărani fug,alţii se fac haiduci şi populaţia descreşte în. 
mod îngrozitor: după această reformă abia s'au aflat în Muntenia,din 14] numai. 70 
iar în Moldova,din 112 numai 50 mii familii ce contribuabili, Văzâna însă cumplita 
sărăcie la care ajunsese populaţia,Fanarioţii înfiinţară ludele,adică nişte cete 
de câte zece familii solidar responsabile de plata contribuţiunei, Această măsură 
mai aspră de cât toate tiraniile slei până în funa răbdarea poporului: Bucureşte- 
nii, Îînarmându-se cu orice uneltă găseau mai la îndemână,trag clopotele la bise- 
rici,sfărâmă închisorile,liberează pe arestaţii pentru dăjdii şi strigă în turba- 
re: "Jos Panarioţii!!" însă Racoviţă porunceşte arnăuţilor să tragă cu sâneţele 
asupra poporului ,Revolta e înăbuşită,dar şi el fu mazilit,şi mai apoi omorît prin 
ştreang la Constantinopol, în 1163, 

IV. DAJDIILE,- Mai nainte d“a face pomelnicul fără sfârşit al dărilor,biruri- 
lor,angaralelor şi a tutulor sataralelor,pe care creerii infernali ai Fanarioţi- 
lor le născoceau pe fiecare zi,ca să le arunce în spinarea ţării,să schiţăm în 
câteva cuvinte valoarea monetelor ce circulau pe atunci,şi preţul ce căpăta ţăra- 
nul în schimbul muncii şi produselor sale agricole sau industriale: 

a) Banii turceşti: Ortul = 10 parale; Zlotul = 30 parale; Leul = 40 parale; 

aragrasii = 2 zloți; alţii de 2 lei şi alţii 4 ti 2 ea "şa jumă ta te, 

b) Banii austriaci erau: Grosita de 2 parale; P acii de 5 parale; Mariaşii, 

10 parale; Sfanţii, sfanţuicele numi ţe zeneri ; malerii de 2 lei şi de câ i leu; 
Calbenii împărăteşti de 4 lei şi 8 creiţari; Olandezii de 4 lei şi 15 creiţari, 
şi altele. Toate aceste monede însă se ridicau şi se scădeau,ori de câte ori 
beiul simţea trebuinţă, 

Tată şi câteva preţuri: Boul de jug,10 lei până la 15; vaca cu lapte,6 lei; 
calul: 8, 10 20,iar telegarii boiereşti până la 40; oaia cu miel,l leu; capra cu 
ieq,l zlot; ocaua de carne,l para până la 2; vadra de vin,lO Baa lea găina 8 para» 
le,gâsca până la 7,iar curcanul până la 15; grâul,4 lei chila; făina,ocaua până 
la 1 para şi o leţcae; mălaiul,l para ocaua,, Morunul,4 parale ocava; crapul,som- 
nul,5 parale; racii,20 la 1 para; icrele de morun,30 parale ocaua; zahărul,2 lei; 
untul,6 parale, Postavul gros,2 zloți; vulpea,l leu una; iar nefelele,22 lei; în 
fine,toate erau pe un preţ mai mult de cât de râs 

Dajdia principală era haraciul,numit mai pe urnă şi capitaţie,câte 3 sau 5 tam» 
leri de fiecare raia (Român liber),după puterea fiecăruia,sau 50, 120 până la 140 
taleri de lude şi plătită în dinminii (2 luni).Dijmăritul şi vinăriciul se da une- 
ori în natură,alteori în bani,după cum se găsea că poate fi mai folositor,Văcări- 
dul, eri tul, fânări tul, pogonări tul, stupări tul,vădrări tul,minzilurile,ce se răspun- 
deau în două câştiuri,şi xăsurile,un fel de zeciueli,câte 8 parale la leu,Cămină- 
ritul,o dare de 5 lei pentru fiecare butie de vin sau de rachiu,ce se vindea în 
oraşe, 

Afară de jafurile Grecilor mai adăogau şi Turcii altele: productele ţărani- 
lor erau cumpărate în silnicie pe preţuri de nimic fixate de la Constantinopole; 
iar beiul îndoia câtăţimea şi mărea preţul monedei,pe care avea grijă să-l scadă 
la. strângerea dărilor. Astfel,Panarioţii găseau diferite mijloace nelegiuite de 
înavuţire întrun timp cât de scurt ar fi stat în husmet,.De aceea la orice numire 
se vedeau alergând -zice D-nul Vaiant- înprejurul noului bei din Fanar toţi zara- 
fii ,bocoiagiii Greci, urci ,Armeni,Jidani,etc.,ca să-i ofere fiecare serviciul său! 
"Are strălucita sa Mărire trebuinţă de averea sclavului său? zice jidovul; aceas- 
ta e la dispoziţia Sa; şi sclavul Măriei vale nu-i cere altceva de cât arenda tu- 
tunului şi a coşăritului,- Prea înălţatul nostru Domn -zice bucătarul- va binevoi 
a priimi de la umilitul său compatriot,nevrednicul său servitor,lămâele şi măs- 
linele de Smirna,icrele de Tesalia,săpunul unturos de Stambul,şi să-i dea voe 
să-l urmeze în staturile sale.- An şaluri minunate,care ar înveli de minune talia 
şi capul graţiosului meu stăpân,ceacşiri şi E e ce i-ar da faţă de Padişah, 
zice un june Armean,frumos şi ruşinos ca o fecioară; şi dacă înălţimea sa nu e 
mulţumit de zaraful său,îi jur că nu va avea a se plânge de mine întru nimice— 
Bffendim -zice un mire, posonorându- şi sprân ncenele de ruşine că curteneşie pe un 
ghiaur-, am tutun de îdrianopole,de care tun “ai băut nici odată,iasomie de Brusa, 
din care ţi-ai putea face un turban,nuci de No,de care nai gustat nici odată; 
imamele,precum le visai la vârsta de 18 ani; vrei să fiu cămăraşul curţii tale? 
şi te voi trata ca pe un fratei, 




















36 
Beiul primeşte şi ia cu sine pe toţi aceşii lingăi,ca să se sature din jafu- 
zile ţării, Boierii din ţară nu se lăsau mai pe jos în linguşiri: unii trimit 
înaintea Beiului diferite daruri preţioase şi echipaje de cai şi trăsuri elegan- 
te,cu care să intre Fanariotul în ţară Alţii depuneau din timp sume însemnate la, 
bancherii din Constantinopol,ca să le prezinte fericitului ales chiar în ziua nu 
mirii,numai să-şi poată căpăta favoarea beiului,oricare ar fi el, 


Va CULMEA INJOSIRII.- Cei din suita beiului covârşeau cea mai înaltă culme a 
înjosirii şi scandalului,Ei se înfăţişează înaintea lui căzâna cu feţele la pă- 
mânt, gudurându-se ca câinii lângă tălpele stăpânului „Când beiul voeşte să treacă 
dintr“o cameră într'alta, trei sau patru l-iau de subţiori şi-l poartă pe sus,de 
abia i-ajung picioarele de pământ; iar alţii îi duc coada giubelei,şi blestematul 
merge fără să-şi mişte vreun muschiu,încât oricine l-ar fi văzut ar fi crezut că 
e damblagiu,dacă în acelaşi timp nu l-ar fi văzut mişcând degetele,ca să numere 
boabele unor metanii scumpe,cu care se distra, 

La masă i se puneau toate bucatele mărunţite şi paharnicul sta la spate,ţiind 
paharul necontenit plin,ca să-l apropie de buzele automatului,la cea mai mică 
mişcare,La ora unul,prânzul se finea şi un strigăt se aude chemând cafeaua şi pe: 
cafegi-başa; iar ciauşul scoate capul pe fereastră şi striga cu glas marea să 
înştiinţeze pe popor că strălucitul Stăpânitor bea cafeaua şi îndată se va culca, 
Toată capitala amorţeşte,nimic nu se mai mişcă,ca să nu turbure augustul repaos. 
După trei ore de generală letargie,după trei ore de încetarea tiraniei,clopotele 
bisericilor încep a suna anunțând solemna deştepiare a satrapului „îndemnând pe 
toţi să-l imiteze. Ca să ne putem face o idee şi mai lămurită de caracterul epo- 
cei celei negre a domniei Fanarioţilor,von zice câteva cuvinte şi din biografia 
lui Nicolae Mavroghene, 

NIa NICOLAE MAVROGHENE.- În anul 1786,Poarta trămise Domn în Muntenia Pe Ion 
Nicolae Petru Mavroghene,un om foarte escentric,de un caracter bisar: când tiran 
către boieri,când generos; când religios până la bigoterie,când despreţuitor de 
cele sfinte.De faţă iubea pe turci până la idolatrie,dar în inimă-i despreţuia,ba 
chiar îi ura,El era de fel din insula Lipso,de lângă Paros; fusese mai întâi pi- 
rat şi ajunsese pilot al flotei imperiale,suh protecţiunea vizirului Ghezaerli, 
care voind să aibă un om credincios al său în România,fiind tocmai în ajun d'a se 
începe al doilea resbel cu Rusia,mijloci numirea lui ca beiu în Muntenia,El întră 
cu mare pompă în Bucureşti,având cucă imperială pe cap şi două tuiuri,ca semn al 
puterii deosebite ce i se încredinţase.După el mergeau doi gealaţi îmbrăcaţi în 
cămăşi de zale, A patra zi chiar după instalarea sa în domnie,aruncă satara pe 
Mi tropolit,Episcopi,pe boieri,ba chiar şi pe negustori,ca să plătească fiecare, 
după stare,câte 60, 50, 40, 30, 10 sau 5 pungi de bani,Se mira grecul de ce ajun- 
sese şi-şi bătea joc: de domnie: poruncise ca atât casele şi curţile,cât şi biseri- 
cele,să fie deschise ziua şi noaptea.El le visita adesea-ori de faţă sau tiptil, 
călare sau pe jos,cu câţiva arnăuţi după dânsul; iar pe cei ce nu mergeau la bise= 
rică sărbătoarea,- sau şi bătea cumplit,sau îi punea la jug ca pe dobitoace,Pe la 
toate bisericele pusese ţepi “nalte ca să înfigă pe furi şi pe cei ce-şi vor bate 
sau insulta părinţii şi cele sfinte.În fine prejudiţiile cele mai stranii,fanta- 
siile cele mai neauzite şi neînchipuite şi bigotismul cel mai brut fermentau în 
creerii acestei fiare de mare.Chiar în divan se prefăcea că are vedenii (chimere)y 
că visează lucruri extraordinare, A 

El adusese cu sine în ţară un tovarăş de meserie,după chipul şi asemănarea sau 
un grec anume Sava,care în scurt timp deveni celebru,prin chinuri şi jafuri,sub 
numele de Bimbaşa Sava sau Căminarul,Acest nelegiuit,după ce slei toate isvoarele 
de pradă,- ca să-şi potolească setea de jaf se trezea ca un turbat din somn Şi sşn 
mijlocul nopţii,trămitea să-l aducă pe vreun boier sau cocoană bogată,pe care-i 
primea cu toată cinstea,le oferea ciubuc şi cafea,le vorbia cu blândeţe şi,după, 
ce le lăuda toate meritele şi serviciile ce-au adus ţării,de-odată ca trăsnit în- 
cepea să se vaete şi să se bată cu pumnii în cap,spuindu-le că în noaptea aceea 
chiar a visat un. vis rău: "Se făcea că vă văz pe Grumul Giurgiului mergând sur- 
&hiun în tara turcească şi că vă confiscasem averile!!! Abia ajungea bietul creş- 
tin în capul scării şi vedea visul Căminarului aidoma,căci îndată l-apucau axrnă- 
uţii şi l-aruncau într'un car; iar când eşa pe poarta palatului,Voaă, făcând. haz, 
scotea capul pe fereastră şi-i striga: "Călătorie bună,boierule!! A doua zi o 
şaică se îneca în Dunăre,sau debarca la Rusciuc o familie de esilaţi.Astfel au 
fost esilaţi fraţii Nicolae şi Emanoil Brâncoveanu,fraţii Constantin şi Scarlat 
Ghica,D.Racoviţă,lon Horuz,Enache Văcărescu şi fiul său Alecu,în insula Rodos; 
Banul Pană Filipescu cu doi fii ai săi la Sântul Hunte; Luxandra Câmpineanu şi 
fiii săi,Cantacuzino,Hăgureanu şi alţii, în Bulgaria.0 mulţime de boieri tineri 
Euzăa înrolați cu sila în armata turcească şi trimişi să se bată cu Nemţii cu 














51 

pă prânz Havroghene eşia la preumblare răsturnat într'o trăsură poleită Şi 
trasă de 4 cerbi cu coarnele aurite,înconiurat de ciohodari în fuste albe şi cu 
işlicuri rotunde de samur în cap,de arnăuţi şi soiitarii (comedianţi) cu căciule 
lungi de postav pestriţe şi mpodobite cu coade de vulpi şi cu clopoţei,cari ju- 
cau,săreau pe lângă trăsura domnească,se strâmbau la trecători şi insultau feme- 
ile cu vorbe şi gesturi neruşinate.îÎn astfel de paradă mergea Vodă să bea cafeaua 
şi ciubucul într”un chioşc frumos de lângă un havuz,de la isvorul tămădui rii en 
sgomotul surlelor, tobelor,meterhanelei şi tumbeilichiurilor, A 

Dimineaţa până în zivă,Vodă eşa călare pe Tabla-başa sau Talam-başa,un cal 
arăpesc,pe care,ca să-şi bată joc de instituţiunile ţării,şl boierise dându-i ran 
gul de mare clucer,cu picioarele goale în iminei roşii,cu mânecile sumese până în 
subţiori strigând cât îi lua gura,în fuga calului,pe ulițele Bucureştilor: "Iagân 
vaaru! (foc). Dacă vreun boier mai curajos cuteza să-i vorbească de nevoile ţării 
şi să-i propue vreun mijloc pentru a-i alina durerile,el îi răspundea în batjoeu- 
ră: "Dacă ar fi voit Dumnezeu cu ţara asta,nu mă trimetea pe mine Domn, 











În scurt timp secară toate isvoarele de avuţie ale ţării şi Mavrogheni ,din 
Rusciuc,de unde guverna,se arunca ca un cloncan asupra satelor şi oraşelor,ori-de 
câte ori. putea să se strecoare printre oştirile austriace,care ocupaseră ţara în 
acel timp,până când dete Dumnezeu de puse Hasan Paşa din Rusciuc de-i luă capul, 
Abia atunci s'au liberat din exil familiele celor surghiuniţi,ca să se întoarcă 
în ţară, Mavroghene adunase multă avere,cu scop să se retragă în Italia,după cum 
făcu mai în urmă Ion Caragea; dar lăcomia lui cea mare îl făcu să amâne acest 
plan din zi în zi,până căzu în mânele inamicului său Hasan,,După decapitarea lui 
Mavrogheni la Șiştov,soţia şi copiii săi se refugiară în România,cu puţina avere 
ce le mai rămăsese neconfiscată de Turci, 

În timpul lui Mavroghene se desehise,cum an zis,al doilea resbel între Turcia 
şi Rusia,în anul 1787; iar în anul următor se uneşte şi Austria cu Rusia asupra 
TurcieiÎnsuşi Împăratul losef II se puse în capul espediţiunii Mavroghene,pe lân- 
gă 30.000 de Turci,adună şi voluntari de diferite naţionalităţi şi,formând o axr- 
mată ca de 100,000,se puse în capul ei ca Seraschier sau generalism.Bl înfrânse 
în mai multe xzânduri pe Nemţi,oprindu-i de a intra în ţară,pentru care căpătă 
multe daruri şi onoruri de la Sultanul,până când Principele de Coburg,cu o armată, 
numeroasă, ocupând-o,Mavrogheni lăsă un caimacan şi fugi în tabăra vizirului la 
Rusciuc,Dar pe când se afla la Şiştov,ocupat a aduna noi oştiri,vizirul Celebi- 
Hasan-Paşa,având ură asupră-i,fiinacă se opusese la încheierea unui tractat ruşi- 
nos pentru Murcia,- prin mijlocirea unui firman mincinos puse de-i ă capul, 
fără nicio judecată, Până a nu muri această fiară,de altfel fidelă stăpânilor săi 








VII, CONCLUSIUNE.- Nici invasiunile hoardelor barbare,nici omorurile şi schin- 
givuirile,nici jafurile,nici tiraniile cele mai crâncene nu aduc peirea unei naţi- 
uni; dar perâerea simțului dignităţii,a onoarei şi a bărbăţiei naţionale depun în 
fundul organismului social al unui popor germenile otrăvitor al corupţiunii şi de» 
gradaţiunii morale,care-i stinge vitalitatea şi-i atacă şi ucide întregul orga- 
nism,şi aşa fatalmente ajunge la peire.Bpoca cea neagră a domniei Yanarioţilor a 
fost pentru homâni mai aspră de cât toate relele,chiar decât desonoarea şi. ruina, 
Starea de complectă nesimţire şi degradaţiune în care ajunsese să zacă aceşti fe- 
ciori de eroi „i făcu să îndure,pe lângă jafurile Grecilor şi ale Turcilor,apoi 
ca culme şi invasiunile Ruşilor.Această naţiune,nodel de barbarie şi tiranie, sub 
pretext de a libera pe fraţii întru Christos de apăsarea Turoilor păgâni „şi “ndeşi 
invasiile în Principate,unde exercita tiraniile,jafurile şi cruzimele pe care 
nici chiar Durcii,nici Panarioţii nu le putuseră concepe: 1769, 1174, 1189, 1808- 
1812, 1828-1834, sunt anii de groasnicul supliciu ai acestor nefericite ţări,care 
an acelaşi timp fură şi sfâşiate de bunii şi bine-voitorii noştri vecini „huşi şi 
Austriaci... Iată dar efectele domniei Fanarioţilor:; uciderea sentimentului. de 
moralitate şi naţionalităte,invasiile, jafurile şi prăcările,plus desmembrarea ţă- 
rii; iar toate acestea ca efecte ale desbinărilor şi întrigilozx dintre noie 
" Generaţiunea cea nouă,care a avut şi are norocirea d/a creşte şi a se desvol- 
ta la lumina cea dulce şi sfântă a soarelui libertăţii şi independenţei ,să ia sea» 
ma şi din esemplele trecutului să tragă regulele de conduită pentru prezent şi 
viitor,Cerul ţării noastre e limpede,dar nori groşi sunt la orizontul său; vântul 
nihilismulvi bate despre Nord,al socialismului şi anarhismului despre Apus; iar 
cosmopo smului,de toate părţile.Cei ce conduc şi cei ce vor să conducă bar- 
destinului acestei ţări pe întinsul ocean al vieţii popoarelor, trebue să cuge- 
adânc că înainte de toate să fie buni Români,căci cosmopolitismul ce scormoneş= 
creerii acestor vânturi va aduce noianul,întunericul şi confusiunea,din care 
Şe, pole cum vom mai eşi; şi atunei. "ve. Zi ătăcirea din urnă mai rea decât cea 
——— Ioan Ge 


















Sfinţescu (Slatina,1885) 








1 cc CI O i CI e 2 = ia 


38 - 

Fundaţia Culturală Română eaeaiă Nzad-2/ 1995. ă ai Pi d 
SE. iri ală onână din Bucureşti edi tează in ce în ce mai multe re- i 

e. Faptu. „are desigur,părţile lui bune, dar şi o serie de înconveniente, cum 
ar fîi,de pildă,graba şi consecinţele ei. La pagina 136 a noii reviste Are, este 
prezentat Aurel Siate, înainte de a se tipări un tragment din;volumul de amintiri 
din temniţă "La apa Vavilonului'"!,memorii publicate iniţial în 1983 la Coresi- 
Verlag din Preiburg, sub titlul "Drumul crucii", 

Prezentatorul 1,1, ne relatează că State ar fi fost "arestat la 12 Pebruarie 
1958, pentru vina de a fi organizat înmormântarea prietenului său George Ponea, 
poetul prizonierilor din Uniunea Sovietică", Ca unul care i-a cunoscut bine pe ceţ. 
trei (State, Ponea,Arion) şi a reflectat asupra destinului lor tragic, desigur că 
nu poi să mă declar satisfăcut de o prezentare a lor care încearcă , întocmai ca 
întreaga presă guvernamentală românească actuală, să dea vina pe sistem, nici un 
activist şi nici un securist nefiind vinovat de sutele de mii de crime înfăptuite 
în România în ultimii 50 de ani, 

George Ponea poate fi nunit "poetul prizonierilor din URSS" numai după ce în- 
ir“un consistent studiu introductiv la volumul său de versuri "Drumuri" (Ştie 
cineva pe unde o fi manuscrisul?) se relatează împrejurările eroice în care, ca 
ofiţer de cavalerie,a fost decorat cu ordinul Mihai Viteazul, Dacă prezentatorul 
1,M. i-a cunoşcut pe cei trei şi şi voiă cu orice preţ să relateze un fapt anec- 
dotic,ar fi putut,de pildă,aminti cum. tânărul locotenent Georgică Fonea a primit 
la un moment dat un cal care fusese înainte al colonelului şi nu suporta să mear- 
gă decât singur în. faţa regimentului, fapt care i-a produs locotenentului Fonea o 
serie de mici încurcături cu superiorii, Mi se pare o minimalizare vădită să vor- 
beşti despre un erou numindu-l poet,atunci când opera lui este complet necunoscu- 
tă „circulând cu multe decenii în urmă,foarte discret şi mai ales orale 

În legătură cu acuzaţia,că State ar fi organizat înmormântarea lui Fonea,fap- 
tul n'a avut importanţă la inculpare,ci la instrucţie,întrucât,la vremea respec- 
tivă,ca "duşmani ai poporului" şi "'complotişti!" au fost arestaţi mai toţi cei. ca- 
re au participat la această înmormântare şi alţi câţiva,în plus. Să nu uităm. că, 
la data morţii sale,Fonea era "on al muncii" la Asociaţia nevăzătorilor şi, mai 
mult decât atâty„primise acest serviciu după ce luase locul I la un concurs "Cine 
ştie,câştigă!",organizat de asociaţia respectivă. (Pi erduse un ochi pe front şi. 
astfel se explică relaţia lui cu nevăzătorii), Premiul respectiv constase întrun 
ceas de buzunar special pentru orbi,cu care Fonea se mândrea,căei situaţia lui 
materială era precară,Nu mai poseda,ca elemente distinctive,decât un basc mare,pe 
care-l purta ca artiştii,pe-o ureche,şi un tip de mustață pe care,personal,nu 
l-am întâlnit decât la ghinionişti, FPonea locuia într'o cameră de serviciu de 3 
metri patraţi,în subsolul blocului din Brezoianu 29 C, în care,la un etaj supe- 
rior,se afla somptuosul apartament al lui Petru Dumitriu, Pentrucă,efectiv,la Fo- 
nea nu încăpeau 3 oameni în vizită,băieţii se întâlneau destul de des la mina 
acasă, în blocul alăturat, motiv pentru care,participantă la înmormântarea lui. Po- 
nea,şi bunica mea,femeie de aproape 10 de ani la data aceea,a fost arestată şi 
anchetată aproape un an la lHinsterul de Interne(ulterior CCPCR) şi în Uranus, 


Astăzi este uşor de înţeles cum s'au petrecut lucrurile atunci,Siate nu putea 
fi inculpat şi condamnat pentru că a organizat înmormântarea unui om al muncii, 
Mai ales pentru că Georgică Fonea avea două admiratoare înfocate,care s'au oste- 
nit mai mult decât State pentru organizarea acestei înmormântări ca să nu-i mai 
punem la socoteală şi pe funcţionarii-colegi de la Asociaţia Nevăzători lor, Parti 
cipanţii la înmormântare au fost acuzaţi de complot şi nu înmormântarea lui. Fonea 
e vinovată de arestarea unui lot de câteva zeci de oameni culţi,pe care o preala- 
bilă lungă detenţie îi împiedicase să se adapteze treptat la "construcţia socia- 
lismuluii! „Una dintre miile de crime... 5 

Ne interesează,desigur,vinovaţii;, ei nau fost numai ruşii care au ordonat să 
se facă în România comunism;ci şi anchetatorii,procurorii şi judecătorii din Ro- 
mânia,precum. şi martorii români,acei băieţi luaţi de la coarnele plugului  dându- 
li-se în schimb creionul în mână -muncă intelectuală,uşoară!- şi atrăgându-li-se 
atenţia,că aceia obişnuiţi dinainte să mânuiască uneltele de scris trebuie să € 
stea în puşcării,ca să nu facă în mod burghez concurenţă intelectualităţii de tip 
nou, Există, desigur,o vină colectivă.Ea e transmisă „conform legii domni noului. con- 
tagiozităţii,de la activiştii,magistraţii şi şi securiştii evrei „unguri „ruşi şi 
ţigani,unor români anume,aleşi ca unelte criminale ale acestora împozriva fraţi- 
lor lor români. 

Nu trebuie să ne mire deci antisemitismul şi,în general, şovinismul 
la revistele române "Europa"! şi "România Mare"„Este vorba. despre furia 
călăilor deveniți cu întârziere conştienţi cau fost puşi să-şi ucidă 


celor de 
târzie a 
fraţii. în 





59 
numele unei justiţii nelegitime.Variante ce Caîni,aceşti activişti şi securiştii 
români „urăsc deci în mod explicabil minoritățile care au condus România la dezas- 
trul comunist şi urăsc paradoxal în continuare propriile lor victime,datărită că- 
rora a fost posibil,în egală măsură,să se împlinească destinul lor de criminali, 

Desigur că explicaţii ca acelea ale prezeniatorului I,M. incearcă acum să 
realizeze concordia naţională între cei care au ordonat crima,cei care au înfăp- 
tuit-o,şi victime, Cu minciuni şi prostie în continuare,aşa ceva este imposibil, 
O nouă Românie nu poate fi construită decât pe pământ sănătos,Nu a fost de vină 
numai sistemul,numai epoca în mod abstract.Au fost mulţi vinovaţi,iar victimele 
nu fac parte dintre aceştia,Vinovăţia nu se stinge persistânad în înfăptuirea cri- 
mei,atunci când instigatorul iniţial a tăcut.Ceea ce se întâmplă acum în România, 
pare să-i disculpe treptat pe aceia care au ordonat crimele de acum 40 de ani, Ei 
pot spune mâine,că foştii activiști şi securiştii români au continuat să ucidă şi 
să persecute elementele cinstite ale acestui popor, încă mulţi ani după ce minori- 
tăţile n“au mai dat ordine în România.Asta n'ar pleda însă decât pentru faptulycă 
alegerea cozilor de topor nu a fost făcută la întâmplare, 





Eu m'apuc să fac de”ntors, 
Dare şi vârtos, 

Cu puterea Haicii Preciste 
Şi cu-a Domnului Hristos 
Tot întorc şi de-storc: 
Cum spală apa 

Tăte mocrinele, 

Tăte rădăcinile, 

Tăte văile,tăte părăile, 
Tăte țărmurile de tină 

Și pietrile de rugină, 








_UN. DISCANTEC_ FE 
Aşa să se spele 
România de tăte rălele, 
Că so culcat mândră 
şi frumcasă, 
So trezit neagră “ntunecoasă, 
De oci orbgită, 
De gură muţită, 
De mânuri legată, 
De pcicioare mpiedecată 
Şi “n scârbă mare băgată, 
$%o luat pă drum 





DreMihai Neagu 





şi zîul Iwi lordan 

De câte farmeci răle 

Şi de beteşuguri grele, 

De tăte s“o spele,- 

Şi oxi pă cine-o întrebat, 
Nime”n lume nu i-o dat 
Unde-i calea lui Trai 











Nime”n lume n'o auzit. 
Numa” Maica Domnului, 





Să cate calea lui Traian, Din poarta cerului... 
NOTA. Aşa ne învaţă "poporul prost',prin descântecul-rugăciune al Reghinei Tă- 
pă lagă(87 de ani): că mântuirea noastră-i Calea lui TRAIAN şi Rîul lui IORDAN, 
adică latinitatea şi creştinismul! (Corneliu STAN - Viena).- 





&& Intrebată din mai multe părţi care este atitudinea Bisericii Catolice faţă 
de francmasoneri e Congregația pentru doctrina creâinţei,condusă de cardinalul Ra- 
vzinger,a TESPuns că ea este aceea de totdeauna,conţinută pentru wltima oară, în 
declaraţia din 1] Pebr,1981: Judecata negativă a Bisericii în ce priveşte asocia- 
ţiile masonice rămâne neschimbată,deoarece principiile lor au fost bor deasa con- 
siderate ca inconciliabile cu doctrina Bisericii ,Credincioşii cari apartin asocia 
ţiilor masonice sunt în stare de păcat grav şi opriţi de la sfânta împărtăşanie + 
Papa a aprobat această declaraţie,desbătută în cadrul Congregaţiei,şi a ordonat 
publicarea ei (L“Homne Nouveau,Paris,l Mai 1994) ,- 


«& Afirmă fostul 7886, întrun interview acordat ziarului "Timişoara! din 22 
lunie,că,la abdicarea tatălui său, în Sept.1940,"'am fost luat la repezeală, prin 
surprindere,mai ales că nu fusesem informat că situaţia era atât de gravă"! ,-în 
acea vreme ni se luase transilvania pe jumătate, Basarabia întreagă,Cadrilaterul, 
jumătate din Bucovina,ba şi ţinutul Herţa,de dincoace de Prut; avuseseră loc masaa 
cre în masă,drumurile erau pline de băjenari „ţara părea pe buza prăpastiei,iar Mix 
hai avea numai... vreo 19 anişori! Cine era să-l mai informeze de gravitatea unei 
situaţii,pe care o cunoşteau şi copiii de ţîţă? Pe ce lume trăia aspirantul la 
tron? Sau cunoştea situaţia,dar pentru el ea era... foarte normală?! Noroc că An- 
tonescu,cunoscând marfa,i-a adus urgent pe mămica dela Florenţa; "altfel,nu ştiu 
cum am fi putut să ne descurcăm',mărturiseşte Mihai,plin de recunoştinţă... 

&6& Raoul Bossy,Anintiri din viaţa diplomatică, vol. I1,Buc.1993,pag.255-256: 

"La ora 2 după amiază au fost ocupate -de ruşi- Chişinău,Cetatea Albă şi Cernăuţi, 
Cu adâncă amărăciune trebuie consemnat că populaţia evreiască a acestor oraşe,ca- 
re s“a bucurat întotdeauna de un tratament omenos sub administraţia românească,a 
avut laşitatea de a ataca cu pietre pe soldaţii noştri,în cursul retragerii lor 
forţate, în bucuria ei de a vedea sosind oficialităţile comuniste în rândurile că- 
rora erau numeroşi evrei... Locuitorii evrei organizează pretutindeni = şi. până 
în Galaţi - adevărate rebeliuni cu jafuri şi omoruri... 

&& Dispunem de un mic stoc de exemplare din Cartea Căpitanului "Pentru legio- 
nari! reprodusă după ediţia "princeps" de la Sibiu,1936,- fără retuşări,adaose 
sau adaptări, făcute de chemaţi şi nechemaţi, Se poate avea,ca şi "Basarabia Voe- 























vodală! „cu 30 de mărci,sau echivalentul în orice monedă convertibilă 
Noul nostru cod poştal e 19106 în loc de 7800. 








40 
ÎN LEGATURA CU PREVENPIILE UNOR ORG : EVRELEŞTI 

Opinia publică românească a putut afla,prin intermediul presei,de solicitări- 
le şi demersurile întreprinse de unele organizaţii evreieşti din România şi din 
străinătate prin care se solicită măsuri reparatorii morale precum şi despăgubiri 
materiale cu privire la persecuțiile pe care,în opinia acestor organizaţii „le-ar: 
fi suferit etnicii evrei în România, 

Principalele solicitări ale axestor organizaţii sunt: asumarea responsabili- 
tăţii statului român pentru masacrarea unui număr de 400,000 de evrei în timpul. 
celui de-al doilea război mondial de către reginul "fascist! român,inclusiv plata 
de despăgubiri pentru aceste victime; restituirea tuturor bunurilor materiale de- 
ţinute de foştii cetăţeni români de origine evreiască,bunuri considerate de. orga- 
nizaţiile evreeşti ca "abuziv confiscate de către regimurile fascist şi comunisti 

Unele informaţii privitoare la intensificarea acestor acţiuni revendicative, 
precum şi anumite declaraţii ale unor înalţi funcţionari ai statului român (vezi 
declaraţiile preşedintelui Iliescu) ne îngrijorează în cel mai înalt grad şi ne. 
obligă la formularea unei poziţii clare în această problemă de interes naţionale 


Statul român nu a fosti niciodată"fascist" şi în România nu a existat niciun 
fel de "holocaust! antievreiesc. Regimul regelui asasin Carol al II-lea(1938-40) 
a fost un regim despotic,de dictatură personală,ale cărui singure victime au. fost 
români şi nicidecum membrii comunităţii evreieşti. Regimul instaurat de Mareşalul 
Ion Antonescu(1940-44) a fost un regim de autoritate militară şi nu un regim fas- 
cist.Deşi România se afla angajată în război împotriva bolşevismului cotropitor, 
în alianţă cu Germania(alianţă impusă de situaţia geo-politiă),sute de mii de 
evrei şi-au găsit salvarea în România - singurul stat din alianţa anti-URSS care 
nu numai că nu a participat la uciderea evreilor,dar i-a ajutat,cu generozitate, 
să se salveze, Dictatura comunistă a fost un regim de ocupaţie,instaurat prin for- 
va armelor şi împotriva voinţei întregului popor român,de Uniunea Sovietică, Victi= 
mele teroarei comuniste au fost românii şi nu membrii comunităţii evreieşti.Putem 
dovedi oricând că evreii sau bucurat de cele mai mari privilegii,din primele elin 
pe ale dictaturii comuniste, Considerăn absolut necesară declanşarea unui: proces 
al comunismului,care să demonstreze public cine sunt persoanele şi organizaţiile 
răspunzătoare pentru instaurarea comunismului în România şi în întreaga lume,pen- 
tru crimele,hoţiile şi distrugerile provocate de regimul comuni st.Şi „desigur,să 
stabilească şi pedepsele şi despăgubirile ce se cuvin, 


Multă vreme noi am. dorit să credem că cifra de 400,000 de victime puse pe sea 
ma statului şi poporului român,cifră vehiculată de majoritatea organizaţiilor e- 
vreieşti, reprezintă o simplă greşală datorată insuficientei cunoaşteri a realită- 
vii istorice,Persistenţa cu care această apreciere profund eronată este susţinută 
şi agitată propagandistic,- la care se adaugă şi atacurile violente îndreptate 
împotriva românilor,a valorilor culturale şi spirituale româneşti împotriva Bise- 
ricii Ortodoxe şi a Armatei Române - toate aceste manifestări extremiste ne în- 
dreptăţesc să presupunen că asistăm la o acţiune concertată,dirijată şi organiza- 
tă,având ca obiective: obţinerea de câştiguri băneşti ilicite prin excrocarea po- 
porului român,prin dezinformarea şi manipularea opiniei publice,cu complicitatea 
unor elemente trădătoare infiltrate în structurile instituţionale româneşti; aba- 
terea atenţiei opiniei publice de la marile operaţii de transferare a avuţiei na- 
ionale sub controlul capitalului intemaţional, 

Ca organizaţie creştină,Mişcarea Pentru România şi-a manifestat întotdeauna 
compasiunea pentru toţi oamenii nevinovaţi cari au căzut victimă tiraniei,pentru 
toţi cei cari au suferit pe nedrept,indiferent de naționalitatea ori convingerile 
lor religioase, În acelaşi. timp însă,nu putem să: trecem cu vederea faptul evident 
că victimele represiunilor şi violenţelor din România au fost,mereu şi mereu,ro- 
mânii şi nicidecum minoritățile naţionale, Țara ne-a fost ocupată,nilioane de oa- 
meni au fost omorîţi,torturaţi,aruncaţi în închisori şi lagăre de exterminare,Ora.- 
şele ne-au fost dărâmate şi batjocorite,valorile culturale au fost siluite şi fal- 
sificate, terenurile agricole au fost colectivizate cu forţa şi gospodăriile ţără- 
neşti distruse. Sute de mii de evrei au avut posibilitatea în anii comunismului 
să părăsească România,să se stabilească în ţara lor,în Israel -sau oriunde au 
dorit- şi să trăiască în libertate şi demnitate, Noi,românii,nu am avut unde ple- 
ca.Am. rămas aici,am rezistat ocupantului străin - cu preţul unor suferinţe uriaşe. 
cu preţul suferinţei întregului popor! Iar când condiţiile au fost favorabile,noi.ş 
românii,an răsturnat dictatura şi am restaurat democraţia șn țara noastră, A noas- 
tră,a românilor,căci ţara este a celor ce trăiesc în ea,suferă şi luptă pentru li- 
bertatea ei şi nu a celor care sunt gata să se instaleze aici numai. când curge 
lapte şi miere. . 

Ax fi fost corect ca etnicii evrei cari au trăit în România să fie primii 











4 
care să ceară forurilor internaţionale să intervină pentru ca poporul român să 
primească despăgubiri pentru suferinţele îndurate,pentru milioanele de victime 
ale comunismului,pentru uriaşele averi furate de ocupantul străin,pentru anularea 
pactului nazisto-comunist din 1939 şi a consecinţelor sale! Constatăm însă şeu 
tristeţe,că unele asociaţii şi grupări -pe care ezităm să le considerăm reprezen- 
tative pentru evreii din România- se manifestă cu o intoleranţă şi agresivitate 
specifice tocmai nazismului şi comunismului,ignorânăd adevărul istoric şi calom= 
niind grav poporul române 
nia face un apel către toate instituţiile Statului Român, 
către toate organizaţiile şi asociaţiile româneşti,către toţi cetăţenii României, 
să ia o atitudine hotărîtă împotriva oricăror tentative de falsificare a istoriei 
naţionale şi de exerocare a statului şi poporului român, Avertizăm întreaga popu- 
laţie a României că un angajament al conducerii actuale a statului, în sensul so- 
licitat de organizaţiile evreieşti,poate conduce la înrobirea economică a Româ-— 
niei „Poporul Român fiind pus -cu totul nejustificat- în situaţia de a plăti zeci 
de miliarde de dolari sub formă de despăgubiri şi retrocecări de case, terenuri, 
întreprinderi,ete, Deja drumul ocupaţiei economice străine şi al dominaţiei cultu- 
rale antiromâneşti este deschis.Dacă forţele politice de azi nu vor acţiona, gene- 
raţia noastră va avea de suportat multe decenii de-acum încolo consecinţele ca- 
tastrofale ale sclaviei economice şi umilirii naţionale, Facem un apel insistent 
către toţi conducătorii politici,către toţi parlamentarii,indiferent în ce parti- 
de se află,să respingă orice tentativă antiromânească şi să acţioneze cu răspunde» 
re pentru stoparea procesului de înstrăinare a avuţiei naţionale şi de distrugere 
a statului român 





Marian. Munteanu ("ui gearea", Bucureşti „Iunie 1994) 
DE VINEREA MARE 


Când fost-a încă prune Isus,- Ai Iudei fii se năpusteau 
în grădiniţă El a pus Asupra crengilor, cu zor, 
Un trandafir, cu gând curat: Smulgând vicleni podoaba lor, 
ien A p 
ă-I poarte flori de ncununat sp 8 [es Bi: E E ST 
E P şi -"Mai vrei să-ţi pui coroană? Vrei?",.,, 
Când trandafirii înfloreau, Strigat-a ceata de mişei, 









Un partid unic,monolițic: UeDsH,R.- Alegerile parlamentare au ddus unele 
icări pe eşichierul politic românesc„Astfel,PNL a fost scufundat de oportu- 
nistul Radu Câmpeanu şi au dispărut din Parlament şi Uniunea Liberală Brătianu,şi 


idul Democrat Agrar şi Partidul Liber Schimbist, UDMR,al doilea partid în pre. 








'cedentul Parlament,a trecut acum pe locul 5, după PUNR, 


Partidul unor Domokos Geza,karoly Kiraly,Ernă Bărbely,Ceza Szăcs,- cu toţii. 
foşti nomenclaturişti ceauşişti obedienţi , reprezintă, împreună cu PSH (citeşte P. 
C.R.),excepţia nocivă faţă de toate celelalte formaţiuni politice, În vreme ce ro- 
mânii -imensa majoritate demografică- şi minoritățile naţionale sau risipi t,demo- 
cratic,în 144 partide cu diverse orientări politice,- maghiarii,cu abia peste 1% 
din populaţia ării (după recensământul din Ianuarie 1992),s“au grupat întrun 
partid unic,monolitic,pe criterii etnice. Cu un grup de 40 de reprezentanţi (28 
deputaţi şi 12 senatori),turbulent şi revendicativ,ei îşi pemit,prin gura unui 
Miklos Patrubany,să facă astfel de declaraţii: "E momentul să se treacă la auto- 
nomia trilaterală:; culturală,individuală (cum vine chestia?) şi,unde va fi cazul, 
teritorială! .Se cere şi un parlament maghiar pe teritoriul României şi alegeri 
interne! Hodelul unei astfel de "democraţii hortyste,impuse cu sprijinul Fiihre- 
rului Adolf Hitler, binecunoscut în Ardealul de Noră între 1940 şi 1944yse vântu- 
ră iarăşi,sprijinit de minciuni ("peste 3.000.000 de unguri persecutați în Româ-— 
nia!!) şi sentimente primitive;cu manifestare violentă,sub conducerea unui partid 
şovin,monolitic şi unic: U.D.M.R.,turnat în tiparul partidelor totalitare, fascis- 
ie şi comuniste,- (Andrei Pandrea, Paris, 4 Dec,1992) 

&& Uniunea Mondială a Românilor Liberi şi-a ţinut cel de-al 4-lea congres la 
teni,15-15 Hai. Sa ales noul comitet pe 3 ani având ca preşedinte pe dl Doru 
ovacovici „vicepreşedinţi dnii Al,Mircea Munteanu pentru diasporă şi Sebastian 
Hicolau peniru ţară, secretar G.Pricop,casier Damian Vasile şi membri Sisila Dul- 
dureseu,lon Decuseară,lon Ladea, Tiberiu Chirilovici, Uniunea e pentru democraţie, 
pentru declaraţia dela Timişoara şi se opune comunismului, Participarea a fost 
masivă, în frunte cu câţiva parlamentari francezi. Remarcabil raportul fostului 
secretar general,lon L,Popovici e 





B 














ră şi soră cu Ceauşescu,astăzi "e preşedinta filialei Scorniceşti a Societăţii 
umani tare "Omenia'",patronatţă de d-na şi d1 Ion Raţiu", Aşteptăm desminţirea cu 
noscutului aspirant la preşedinţia prea omenoasei noastre ţări... 


&& Noul nostru cod poştal e [19106 (în loc de 7800),- 














42 
_MONUMENTE ALE SPIRITUALITĂRII ROMÂNEŞTI 

In 1972-1973 (la 22-25 ce ani) cel mai adânc mau marcat sufleteşte operele 
celor trei - cele mai mari spirite româneşti: Mihai Eminescu, Vasile Pârvan şi 
Corneliu Codreanu. În 1984-1985 (la 34-35 de ani , am intuit şi înţeles adâne 
profilul spiritual al lui Iuliu Maniu. 

OPERA POLITICA a lui Mihai Eminescu ma copleşit, ea completâna profilul spi- 
ritual al Poetului Naţional, Mi. s'a revelat un mare gânditor politic,un spirit 
puryo minte pătrunzătoare şi un suflet curat şi cinstit,îndurerat de soarta Nea- 
mului Românesc subt vremurile mai totdeauna vitrege,dispreţuitor-aristocratic fa- 
ţă de murdăria morală a societăţii contemporane lui,fanatic iubitor al trecutului 
nostru istoric,înalt-mesager al cultului Voievozilor Basarabi şi Muşatini (în su= 
fletul lui Eminescu trăiesc şi mor Voievozii României,aşa precum în sufletul lui 
Shakespeare trăiesc şi mor Regii Angliei),român absolut care îşi iubeşte fanatic 
Neamul său şi urăşte fanatic pe- duşmanii răi ai Neamului său — grecii,ruşii şi 
jidanii. Întreaga revoltă metafizică,istorică şi politică a lui Eminescu,aici se 
găseşte, tumultuos exprimată, Poezia lui Eminescu este expresia liric-metafizică 
a gândirii sale politice,Gânditorul politic l-a precedat şi născut pe marele lirit- 
metafizician; spiritul său integral românesc (lorga afirmă că Eminescu "este ex- 
presia integrală a sufletului. românesc") a "născut"! spiritul său universal; din 
naţionalistul Eminescu izvorăşte universalul Eminescu. Ci nu inverseIntuina bine 
acest adevăr, Arghezi a scris inspirat: "Fiina foarte român,Eminescu este univer- 
sal" Rareori s“a întâmplat,în creaţia unui om de geniu,o mai perfectă unitate de 
viziune ideatică, o mai deplină armonie,precum în cazul poeziei şi gândirii poli- 
tice eminesciene,Cred că această complementaritate bună,fericită,a poeziei sale 
senin-astrale cu gândirea sa politică fanatic-naţionalistă,îi conferă lui Mihai. 
Eminescu majestatea de Prinţ al Spiritului Divin şi umilinţa de Apostol. al. Neamu- 
lui Românesc.Ilnnalt-divin ca Isus, umil-uman ca El... 

MEMORIALELE lui Vasile Pârvan mi-au răscolit fiinţa până în măduva ei,înnobi- 
lând şi îmbogăţind sensibilitatea mea lirică,metafizică şi mistică.Numai Eminescu. 
şi Bacovia mă răscoliseră cu aşa tărie până în acel ceas. Trei mari poeţi tragici 
ai lumii,trei mari muzicieni ai ritmului spiritual al Universului, Muzicalitatea 
lui Eminescu este astrală, muzicalitatea lui Bacovia e sepulecrală, muzicalitatea 
lui Pârvan. este sacerdotală, Acest om extraordinar îmi apare ca o întruchipare în 
una şi aceeaşi fiinţă a Sfintei Treimi a omului european: sublim-iragic ca un 
elenic,asemenea marilor 'tragedieni elini din vechime; majestuos-imperial ca un 
roman ("Preotul cultului Romei",cum el însuşi se defineşte) ,asemenea împăratului 
Traian şi Impăratului-filosof Marcus Aurelius (cărora, fiindu-le frate geamăn su- 
fleteşte,le-a închinat imnuri nemuritoare); tăcut-mistic ca un creştin,oficiază 
liturgic ca un sacerdot de amvon,profetizează apocaliptic ca Savonarola,Atâta bo- 
găţie,intensitate şi ardere spirituală,încăpute întrun trup atâta de firav,ca al 
său,nu putea dura mult: de aceea Pârvan s'a stins la 45 de ani.Asemenea lui Emi- 
nescu, Pârvan este figură sacră a nobilului şi umilului Neam Românesc.Măreţia sa 
gravă îmbogăţeşte Spiritul Universal cu un nou Martir,iar sacrificiul veiţii sale 
întru zidirea nemuri toarei sale opere înnobilează Neamul Românesc cu un nou Apos- 
tol„Prin spiritualitatea ei sublimă,absolută,Memoriale de Pârvan e cea mai mare 
operă a secolului douăzeci european, şi una dintre Sfintele Scripturi ale umani- 
tă ţii universale din toate timpurile, 

Cât despre Codreanu... Întâia mare carte citită de mine în toamna 1972 a fost 
PENTRU LEGIONARI de Corneliu Zelea Codreanu,0 tulburare fără seamăn îmi stăpânea 
sufletul şi trupul,Mi se făcuse părul măciucă şi "pielea de gâscă!" - urmare a stă» 
rii de posesiune a întregii mele fiinţe de către fanatismul unei credinţe,unei 
iluminări „Pathosul naţionalist al sufletului meu românesc fu împins la paroxism 
de fanatismul naţionalist al celui numit cu âragost de legionari. Căpitanul, lar 
pathosul religios al sufletului meu creştin cunoscu o nouă transfigurare mistică 
graţie adâncului creştinism al întemeietorului Legiunii Arhanghelul Mihail, 

M“a impresionat adânc intuiţia politică a lui Codreanu,avută de el încă din 
1919,când avea doar 20 de ani,- intuiţie avută întâia oară de un om politie român 
în viaţa politică românească - precum că principalul pericol pentru România este 
bolşevismul rusesc,comunismul, Tânărul şi mândrul bărbat,nobil român bucovinean; 
fecior falnic din Țara de Sus,drept şi viteaz ca un haiduc de codruzpur şi ilumi- 
nat-mistie ca un cavaler medieval din Europa apuseană,catolică - a creat Legiunea 
ca Mişcare şi Garda de Fier ca partia politic tocmai ca fortăreață de apărare a 
Românilor împotriva duşmanilor lor dinafară -ruşii bolşevici şi pustiitori mongo-— 
lici ,— Şi a duşmanilor lor dinlăuntru -românii irădă tori „vânduți ocultei iudeo- 
masonice, 

De-asemenea ma impresionat adânc inteligenţa politică cu care Codreanu diso- 
































45 

ciază fern lişcarea Legionară de naţional-soc hitlezrist şi de fascismul 
mussoliniane ş- aşa încât: Hussolini este cezarian,ateist şi statal; Hitler este 
nietzschean,ateist şi rasist,de aceea naţional-socialismul german este rasist şi 
anti-iudaic; Codreanu este creştin,el visează crearea unui român de tip nou,cu 
sufletul purificat printr'o profundă revoluţie interioară sub semnul iubirii creş> 
tvine,de aceea Legiunea este mistic-creştină.Dacă în plan politic european,Codrea- 
nu sa întâlnit cu Hitler şi Mussolini în lupta pă în pânzele albe împotriva 
holşevismului rusesc,asiaticsatotdistrugă tor a tot ce este spirit,umani tate şi cie 
vilizaţie,- în plan spiriitual-ideologic cei trei şefi de mişcări politice anti- 
comuniste se deosebesc esenţial, fundamental: Mussolini şi Hitler sunt atei,de ace= 
ea spirite iînferioare,anticreştine şi antiunaniste; Codreanu e creştin,de aceea 
spirit superior,religios şi umanist.Deosebirea este esenţială, 

Am terminat de citit Cartea Căpitanului,pătruns de o impresie extraordinară 
şi răscolit sufleteşte la culme.Sensibilitatea nea artistică,metafizică şi misti- 
că a intuit în Corneliu Codreanu pe fondatorul unui Nou Ordin Cavaleresc, iar în 
legionari pe ultimii Cruciaţi întârziaţi în Istorie, Tocmai acest sublim misti— 
cisn creştin, îngenănat cu un nu mai puţin sublim mesianism românesc,conferă fas- 
cinaţie Căpitanului şi Legiunii,înălţându-i din Istorie şi şi transmutându-i în 
Mit... Abia peste câteva luni îmi voi face o imagine reală,completă,despre Cor- 
neliu Codreanu ca _9me 

În Pebruarie 19 aveam. să citesc,cu febrilă curiozitate intelectuală şi spo- 
rită încântare afectivă, presa românească interbelică de dreapta (gogo-cuzistă: 
oficiosul Porunca Vremii - şi legionară: Buna Vestire), Am. dat peste scrisoarea 
lui Codreanu către Iorga, din 26 Martţie 1938 (pentru care,instigat de criminalul 
rege Carol al Il-lea,lorga îl va da în judecată pe Codreanu,cu urmările ce se cu- 
nosc: arestarea, judecarea!,asasinarea...) „Am citit=o,m'a zguduit în toată fiinţa 
mea şi am transcris-o - şi o păstrez în arhiva personală ca pe unul din documen- 
tele umane cele mai revelatorii asupra dualității radicale a naturii noastre: 
măreţia umană - Codreanu; mizeria umană: Iorga, M'au tulburat îndeosebi,în atitu- 
dinea lui Codreanu faţă de Iorga,trei aspecte. Întâiul:profunda deziliuzie a unui. 
om pur faţă de un impur,pe care până atunci îl venerase,enunţată astfel; "Ei biney 
nu mai pot! Din adâncul unui suflet cu care te-am respeciat,îţi strig,şi-ţi voi 
striga şi din adâncul gropii: Eşti un incorect,eşti necinstit sufleteşte!",Al doi» 
lea: superioara umanitate a unui om modest,Codreanu,faţă de uh om de geniu cultu- 
ral dar vanitos,deşart, înrobit propriei nir "ku nu mă pot bate cu dumnea- 
ta.W “am nici vârsta,nici geniul,nici. condeiul,nici situaţia d-tale,Eu n'am nimice 
D-ta ai totul'".Al treilea: înalta detaşare spirituală a aristocraticului Codreanu 
faţă de criminalul şi putrefactul regim carlist (căruia lorga i-a fost deopotrivă 
victimă şi unealtă),suprema spiritualitate cu care acest om ne: 
-asemeni lui Christos pe Cruce- cefăinătorilor,prigonitorilor şi duşmanilor săi 
de moarte,prin nonviolenţă desăvâri He... nu veţi întâmpina nu numai 
nici cea mai mică violenţă,dar nici măcar o opunere".lată cum Codreanu,ajuns la 
vârsta deplinei bărbăţii şi maturității politice (avea 39 de ani) devine exponen- 
tul nonviolenţei politice;aseneni lui Ganhi şi Maniu, 
aordinar document uman ni l-a restituit integral,minţii şi simţirii 
mele,pe Corneliu Codreanu: caracter de bronz,romanic,, şi creştin desăvârşit, Dina 
intea purității religioase şi morale a acestui om,statornicită prin harul lui Dum 
nezeu întrun trup de-o frumuseţe bărbătească fără seamăn,ca o arătare de vis şi 
ireal, mai poate fi de mirare astăzi că acest român bun,cald şi generos a fasci- 
nat mândrul tineret al splendidei Românii a anilor 30, consacrat şef spiritual şi 
politic al tineretului român? Hai poate fi de mirare astăzi că acest ales, acest 
tip elitar-aristocratic a fost duşmănit şi omorît de mocirla democratică a Cetă- 
ţii sale, precum aristocratul Socrate de către pigmeii democrați atenieni? Mai 
poate fi de mirare astăzi că acesti mare creştin a fost defăinat,prigonit,întemni-— 
tai, judecat şi condamnat pe nedrept,strâns de gât mişeleşte şi batjocorit caşi 
cel din urmă păcătos -asemenea lui Christos pe Golgotha!- de către oameni fără 
Neam şi fără Dumnezeu,trădători vânduți iudeo-masoneriei anticreştine şi anti- 
româneşti? Mai poate fi de mirare astăzi că acest om integru a rămas victimă ne- 
vinovată unor gunoaie dintr'o ţară putredă la vârf? Ce teribilă neşansă: să fii 
om într“o ţară de neoameni! Om cu destin,- şi în cazul lui Codreanu,ca în cazul 
tuturor marilor spirite,de la Socrate Atenianul şi culminând cu Isus Galileanul, 
s“a împlinit şi aici constatarea Scripturii,că nimeni nu poate fi profet în tara 
lui! Dar Dumnezeu ne va ierta că n'am fost vrednici de darul făcut nouă... 

Omul Iorga l-a umbrit, făcându-l de ruşine marele istoric Iorga, Omul Codreanu 
a fost la înălţimea vizionarului creştin şi naţionalist Codreanu.Superiori tatea 
morală şi umană a lui Codreanu faţă de lorga e perfect explicabilă: ea atestă 3 
măreţia caracterului romanic,latin al românului Codreanu faţă de micimea lipsei 
























































1 














._ 


Maniu şi Corneliu Codreanu.-— 


44 
de caracter a grecului lorga.'Parcă-i o figură antică!'"',exclama adesea legionarul 
Petre Țuţea,cu lacrimi în ochi,despre Căpitanul Legiunii Arhanghelul Mihail, 

Acun,la 22-25 de ani,vârsta mea tânără m'a ajutat să îl simt pe Tânărul Cor- 
neliu Codreanu, Peste mai bine de zece ani,vârsta mea matără mă va ajuta să îl 
înţeleg pe Bătrânul Iuliu Haniu. Graţie lecturii reflectate a capodoperei Supplex 
Libellum Valachorum de marele istoric al Transilvaniei David Prodan (plecat din- 
tre noi în 1992,la 91 de ani,Dumnezeu să-l ierte!),care îl are ca'erou principali! 
pe Episcopul Unit Ion Inocenţiu Mici Klein,căutarea mea spirituală a ajuns la li- 
man: am. înţeles că marele democrat-creştin greco-catolic Iluliu Maniu curge direct 
din Episcopul Întemeietor al Şcolii Ardelene Latiniste Catolice! 

Abia apoi am căutat şi înţeles întâlnirea marilor spirite Iuliu Maniu şi Cor- 
neliu Codreanu,cei mai cinstiţi dintre oamenii politici ai deceniului patru româ-— 
nesc,âu avut comun dragostea de Țară şi de Neam (ambii au murit ca martiri — 
Codreanu asasinat de iudeo-masoni,Maniu asasinat de iudeo-bolşevici) „morala ereş- 
tină,caracterul intransigent,romanic, Sau deosebit confesional (Maniu catolic, 
Codreanu ortodox) ,şi în viziunea politică (Haniu, democrat-creştin, Codreanu na ţi.o- 
nalist creştin), Cei doi mari români şi-au dat mâna în 1937,ca şefi ai partidelor 
lor,în lupta politică electorală împotriva regimului carlist înstreinat de inte- 
resele naţionale.Din nefericire pentru Țară şi Neam,amândoi au fost înfrânți .S'au 
stimat reciproc.Maniu l-a respectat pe Codreanu ca om de caracter şi. om. politic 
însuflieţit de simţul demnităţii naţionale, Codreanu l-a stimat adânc pe Maniu,lă- 
sând poruncă legionarilor ca,după moartea sa,să se încoloneze sub conducerea lui 
Iuliu Maniu,apreciat de Căpitan ca fiind "singurul om politic curat şi cinstit 
din Țara Românească". Testamentul politic al Căpitanului a fost executat după 25 
August 1944,în urma circulării fruntaşului legionar Horaţiu Comăniciu către Legio 
nari,cari sau integrat în rândurile Partidului lui Iuliu Maniu,constituind majo- 
ritatea luptătorilor din rezistenţa anticomunistă şi fiind arestaţi,martirizaţi 
şi asasinaţi,asemeni marilor conducători Maniu şi Codreanu. 

Concluzia mea e că numai aparent aceşti doi mari oameni se deosebesc; între 
Maniu şi Codreanu există o complementaritate de adâncime,de fonâ,bună şi fericită, 
În acest sens reproduc gândurile mele din volumul manuscris de reflecţii religioa? 
se,metafizice,istorice şi politice, din 26 Hartie 1986: În toamna 1972, citeam 





Pentru legionari, profesiunea de credinţă,- iar în vara 1975 citeam. Cărticica şefue 
lui de cuib,programul organizatoric şi politic al Gărzii de Fier —- de Corneliu Co» 


dreanu, „Amândouă mau tulburat sufleteşte.Aveam atunci 22,respectiv. 25 de ani.A 
cum,că sunt bărbat matur (am 36 de ani împliniţi),sunt obsedat de câţiva ani de 
atât de complexul profil spiritual al lui Iuliu Haniu, Maniu e foarte greu de în- 
ţeles: ori îi pătrunzi adâncimea marelui său stil politic şi îl accepţi integral, 
ori îţi rămâne totalmente străin şi impenetrabil,Stilul politic al lui Maniu e la 
fel de pretenţios ca stilul filosofic al lui Kant (nu întâmplător,şi omeneşte sea 
mănă: Kant - călugăr filosofic,Maniu - călugăr politic): raționalitate majoră şi 
echilibrată, formalism excesiv de complex şi subtil,scrupulozitate etică şi puri- 
tate religioasă, Codreanu e foarte greu de acceptat: trebuie să ai structură pro- 
prie,pasibilă de fanatism; altfel îl repudiezi cu uşurinţă, 

Spiritul meu e frâni în două: catolicul şi gânditorul raţionalist din mine îl 
înţeleg pe Iuliu Maniu şi îi împărtăşesc superioara sa concepţie; românul şi li- 
ricul patetic din mine sunt sensibile la Corneliu Codreanu şi și împărtăşesc cre- 
dinţa mesianică.Raţiunea mă face democrat luminat,simţirea mă face legionar înfo- 
cat.Spiritul de fineţe nă ajută -să 21 înţeleg pe Maniu,acest Gandhi al nostru; 
fără a-l simplifica,sinultan mă ajută să fiu sensibil la legionarism,- astfel în- 
cât,chiar dacă nu-l accept,să nu-l repudiez, Maniu este minte,raţionalitate,idee, 
Codreanu este suflet,simţire,pathos, Dacă între Ideea de Națiune Română (Maniu), 
şi Pathosul afirmării sensului Ei mesianic (Codreanu) este unitate -eu cred că 
sunt necesar complementare-,atunci spiritul meu nu este dureros frânt,ci este fi- 
resc unitar,integru şi indivizibil. îmbătrâninad la minte,gândesc precum Maniu; 
tânăr sufleteşte,simt precum Codreanu'",- 

Aceasta este atitudinea spirituală a filosofului Andrei Hossu fată de Iuliu 


Andrei-lustin Hossu (Cluj, FPebr.1994) 





&& Din iniţiativa dlui Gh.Barbul, Duminică 5 lunie sa oficiat la biserica ro- 


mână ortodoxă din Paris un parastas pentru Ion şi Mihai intonescu,gen,C,Vasiliu 


şi A1.Alexianu, împuşcaţi de derbedeii Moscovei sub domnia regelui Mihai,- carele, 
după efortul cu liberarea dela 23 August, N'a mai găsit în sine energia dea gra- 
ţia pe liberatorii Basarabiei,Bucovinei şi Herţei... 

&& Revista "Placăra!! din Bucureşti ne informează că fostul rege Mihai descinde 
din Basarabi, iar soţia sa, Ana,din Muşatini; dacă si fetele deseind cumva din 
Huniazi.,atunci totul e“n regulă... 











45 
_UNDE HEHGEH?_ (tribuna liberă) 

Se vorbeşte mult azi de denocraţie.tste normal,ea este viitorul,Pe noi ne in- 
teresează ce se va face în ţara noastră.Trebuie să ajutăm la instalarea unei ve- 
ritabile democraţii Pentru aceasta e nevoie de colaborarea celor din ţară şi a 
celor din streinătate,Nu este bine să fie uitaţi cei de peste hotare,Eti trăiesc 
de zeci de ani în ţările democratice şi experienţa lor contează,E bine apoi. ca în 
construcţia democraţiei să ştim de unde pornim, 

Avem noi. un model de urmat în trecutul nostru? Dacă este să dăm un răspuns 
sincer,nu se poate să nu ne gandim la Iuliu Haniu,Am scris des despre el.Am făcu- 
i-o deoarece într'o ţară unde prea mulţi sunt setoşi de noutate,se uită esenţia- 
lu],Popoarele mari sunt respectuoase de tradiţie,Ele construiesc pe ceea ce s'a 
făcut.Armonia generaţiilor,unirea lor,e un temeiu sigur. 

Vă amintiţi de Iuliu niu? il a fost capul desrobirii transilvane, Sa măsu- 
rat cu imperii,prin rezistenţă pasivă.A înfruntat imperiul austriac;pe acela al 
lui Hitler,pe al lui Stalin.Diplomaţii austrieci şi maghiari spuneau: "Ne temem 
mai puţin de ieşirile violente ale unui Vaida sau Aurel Vlad,decât de eleganța 
lui Maniu'.Vasile Posteucă,distinsul poet bucovinean,scrie: "Să-mi fie permis să 
aduc marelui Dascăl al Democraţiei,luliu Maniu,un omagiu din partea generaţiei 
mele,Generaţia mea îi datorează nu numai miracolul tăcerii ,Bădăcinul căpătând au- 
reolă de iniţiere modernă,ci şi fierbiniea recunoştinţă de-a fi luat tineretul 
ţării sub protecţia sa.Tlăcerea de la Bădăcini vorbeşte neamului,e vie.Creşte în 
inimile generaţiilor viitoare.şi va vorbi deapururi omenirii regăsi te.Omenirii 
care i-a dat la zaruri roba tăcerii!, 








Întrebarea care se pune este şi aceea de-a şti cum se orientează curentul na- 
vionalist.Vrea el un nou partia? sau î 





tăreşte ce-a construit Maniuadică parti-— 
dul naţional-ţărănese-creştin! Cei ce-au făcut în 1942 un act cu Iuliu Haniu sunt 
pentru a continua un drum trasat de Corneliu Codreanu,adecă a fi alături de cei 
ce l-au moştenit pe Maniu,Deci sprijinit Coposu,un om de mare autoritate morală, 

Nu zeci de partide,ci unire,Dacă este ca naționalismul românesc să se unească 
cu un partid,el nu poate uita trecutul,lată câteva fapte ce reamintesc actul în- 
cheiat între Iuliu Maniu şi legionari în 1942,- act ce-a unit dovă generaţii în- 
tr“un moment greu,când ruşii năvăleau peste noi,tchipele create atunci au înfrun- 
tat cu mari riscuri agresiunea comunistă,susţinută de tancurile bolşevice, 

Orientarea spre laniu a început în 1941,dar s'a perfectat în 1942,când. Hit- 
ler încă era biruitor pe toate fronturile,Deci Legiunea s'a alăturat democraţii 
lor la greu şi nu după victorie.Maniu a scris în această privinţă următoarele: 
n... Min să constat că domnii Dr.Ovidiu Comşa -astăzi decedat,pe vremea aceea şe- 
ful Mişcării Legionare rămasă în ţară-, împreună cu AveHoraţiu Comaniciu,Prof.lon 
Costea şi alţii,după mai multe convorbiri anterioare... mi-au declarat afieial 
în. numele organizaţiei din care făceau parte... că singura politică corespunză- 
toare intereselor poporului român şi Statului nostru este aceea democratică şi 
menţinerea constituţionalismului în viaţa de stati după mai multe afirmaţii ce 
întăresc cele de mai sus,Maniu adaogă: "Toate acestea sunt gata a le depune ofi- 
cial şi a le întări cu jurământ", 

Actul acestia a fost aprobat şi de Brătieni,de Titel Petrescu şi de celelalte 
partide,- ba şi de Americani şi de Englezi,Haniu i-a întrebat dacă sunt de acord 
şi răspunsul a fost favorabil,Prin acest act legionarii au fost protejaţi,atât 
cei din ţară cât şi cei din streinătate.Aşa se explică achitarea,scoaterea de pe 
rol a procesului Legiunii,la Nirnberg, încă din faza instrucției, Toate mişcările 
considerate fasciste au fost condamnate,dar nu Legiunea.Cine poate spune că aceas- 
ta nare nicio legătură cu luliu laniu? E aproape sigur că actul a oprit şi depor= 
tarea legionarilor în Siberia.5e hotărîse asta,se făcuseră listele,dar interven- 
ţia lui Haniu a zădărnicit totul.Probe ale acestor afirmaţii vor apare în curând, 
În menoriile sale,llie Lazăr vorbeşie de aceste lucruri, 

Acest act a făcui posibilă asocierea tinerei generaţii de la 1944 la lupta de 
rezistenţă contra invadatorului - şi tot el poate uşura însumarea de azi a gene- 
raţiei revoluţionare.şi să nu uităm atitudinea bărbătească,fără echivoc,a lui. 
Haniu la procesul Căpitanului! 

Maniu a fost puternic atacat pentru "vina"! de a fi luat pe legionari suh ocro= 
rea, sa.Îmi spunea Constantin Brătianu: tă nu veţi putea mulțumi lui Luliu 
Maniu pentru cât face pentru dumneavoastră!!! Ne-am dus la Haniu şi i-am spus: 
"Domnule Freşedinte,aveţi multi de suterit a actului,Noi suntem gata să 
ne retragen,ca să aveţi mânile libere,în interesul ţării". Ne-a răspuns: "Eu când 
fac o înţelegere,n'o mai stricePână nu mi se va rupe şira spinării,vă duc şi pe 
voi în spinare! 

Actul făcut cu 




















aniu în 1942 şi-a prelungit efectele şi peste hotare,Datori.tă 








46 
lui,ca o prelungire,lțicolae Penescu a creat la Paris,în 1978,Consiliul Naţional 
Român,- prin care legionarii au putut avea,pe arena politică,o legitimare ocei- 
dentală „Penescu a lucrat mult înconjurat de legionari ca şi Maniu. E doar o tre- 
cere în fugă a unei colaborări între Maniu,Penescu,llie Lazăr şi alţii - şi Legio» 
nari, căci ei au mers împreună de decenii,apărâna icoana sfântă a libertăţii, 

Asta poate fi uitat? Ă : 
Horaţiu Comaniciu (19 Martie 1991) 
VA CHEAMĂ PARA de Viorica Lăzărescu 
Vă cheamă ţara în clipa asta mare, Din piepturile voastre să răsară, 
Din zări şi sate şi întregul cer, în jurul Ţării, ziduri de oţel. 
Din văgăuni de munţi şi până n lHare 


Să faceţi zid cu Garda cea de Fier. Vă cheană adevărul şi dreptatea, 


Ogoarele ce râd şi ntregul cer, 
Vă, cheamă fraţii noştri ce luptară lăsaţi deci la o parte laşitatea, 
La Jiu,la Olt,Mărăşti şi la Muncel, Şi faceţi zid cu Garda cea de Pier, 


&& În cadrul plănuitului "Hemorial de la Sighet" a avut loc în acest oraşla, 
10-12 lunie,un al doilea simpozion,pe tema "De la adevărul istoric la judecata 
istoriei!",cu largă participare,din ţară şi din afară.Între alţii,ambasadorul Po- 
loniei la Bucureşti,Ana Blandiana,Doina Cornea,Emil Constantinescu,camarazi ai 
celor căzuţi în munţi,la Polul Noră şi în întregul gulag al ţării,N'au participat, 
cum era şi firesc,reprezentanţi ai autorităţilor neo-comuniste, "Participanţii — 
se spune în moţiune-, foşti deţinuţi politici,urmaşi ai lor,istorici,sociologi; 
oameni de cultură,cercetători ai fenomenului totalitar din România şi din alte 
ţări, întruniţi între 10 şi 12 Lunie 1994 pentru a-şi reaminti şi a analiza un tre» 
cut din care nu se poate ieşi pentru că nu-i sunt desvăluite adevărurile şi șnţe- 
lesurile,ne adresăm tuturor celor ce doresc şi speră depăşirea momentului de con- 
furie şi de criză prin care trece ţara noastră şi -într'o măsură mai nare sau mai 
mică- întregul Est al Europei pentru a le spune că,atâta timp cât vinovăţiile nu 
vor fi asumate şi victimele nu vor fi recunoscute, reconcilierea rămâne o iluzie 
sau o ipocrizie, Cei ce-şi uită trecutul sunt condarnaţi să-l repetejcei ce-şi 
ascund trecutul sunt vinovaţi de repetarea lui, Din acest loc ae suferinţă şi suw- 
pliciu al valorilor democrate şi creştine,declarăm solemn că vom continua să lup- 
tăm pentru recuperarea şi impunerea tuturor adevărurilor vieţii şi istoriei noas- 
tre,peniru a face posibilă nu numai dreptatea,ci şi viitorul,lar până când justi- 
ţia nu va reuşi să fie o formă de memorie,nu vom înceta să facem din memorie o 
formă de justiţie",- Printr'o altă moţiune,participanţii "fac un apel către toate 
instituţiile statului român,cât şi către cele din Basarabia,către organismele in- 
ternaţionaă de apărare a drepturilor omului... să facă toate demersurile posibile 
şi necesare pentru eliberarea ultimului deţinut politic român,ILIE ILAȘCU,deputat 
în parlamentul din Chişinău,şi a colegilor lui de suferinţă", - 


&& Ilie Ilaşcu(din închisoare) către lurie Roşca: În celulă e frig,- de fapt 
ca şi în toate apartamentele dv! Mi-e foame,- şi vouă tot aşa,o ştiu! Vreau liber. 
tate,puţin aer curat,- şi dv tot asta doriţi! Atunci prin ce ne deosebim noi: eu, 
cel condamnat la moarte,- şi voi,care parcă trăiţi,parcă nu? Ori şi voi sunteţi 
condamnaţi? Eu. îmi cunosc călăii,- dar voi?- Aş dori conciliere pentru Românii de 
pretutindeni „Să aşezăm. Țara - şi să nu ne supărăn pe aşa-zisul amestec în trebu- 
rile altui stat,Eu dacă mai am să am. zile,am să mă amestec mereu.Aş dori ca toţi 
românii de dincolo de Prut şi conducerea Ţării să se amestece în treburile noas- 
tre,pentrucă avem unul şi acelaşi stat,Hotarul de la Prut nu este un hotar,este o. 
ruşine a noastră!- Mama lui Ilaşcu îi serie feciorului,la închisoare: "Să nu te 
poticneşti ,Ilie,în ultimul ceas; să fii iare în credinţă; să nu îngenunchezi în 
faţa păgânilor; numai în faţa lui Dumnezeu să îngenunchezi!... Noi,ce să fim? 
Suntem. români „români am fost de când ne ştim'.,Parcă-i mama lui Ştefan cel Mare! 

&&: La mânăstirea Râmeţ/Alba a avut loc în Iulie '93 adunarea de constituire a 
Pundaţiei franco-române FRONDE,cu sediul la Alva Iulia,Iniţiativayprof,G,Piscoci:; 
patronaj,librăria Miorita din Paris.Obiective: răspândirea valorilor culturii ro- 
mâneşti interzisă generaţiei contemporane prin cenzură şi dezinformare; publica- 
rea şi difuzarea de cărţi româneşti de temei; sprijinirea tineretului merituos 
prin toate mijloacele; o reţea de librării în ţară şi în teritoriile româneşti 
vremelnic ocupate, Fondurile provin din danii,vânzarea cărţilor editate şi coti- 
zaţii., întrun an s'au înfiinţat deja filiale în Maramureş,Dolj,Arad,irgeş, Sibiu, 
Prahova,Neamţ,Bălţi şi Chişinău,s au acordat 5 burse unor studenţi basarabeni în 
ţară şi s'au tipărit 3 din titlurile interzise: România şi sfârşitul Europei,de 
Mihail Sturza; Curs de filosofie religioasă,de Lucian Blaga; şi Moara dracilor,de 
ugen Hăgirescu. Pentru informaţii mai am vite; iibrairie du Savoir - 5 rue 
Malebranche - 75005 Paris, Telefon: 43 54 22 46.- 


























47 
CU MORTUL TH SPATE de Nicolae Esinencu 

I. În fiecare dimineaţă -Îmi iau feciorul de mână, -Ti due la poalele apelor — 
şi-i arăt: iată, feciorul meu, -Acolo,peste ape, -E a doua jumătate -A Patriei 
tale.- Şi-i spun: când e însetată -Cealaltă jumătate -De pământ al Patriei tale,- 
Jumătatea astlaltă geme şi se zbate, -Cână e înfometată astlaltă Jumătate -Gene 
şi se zbate -Cealaltă jumătate -De pământ -A1l Patriei tale,- Când e bătută -Cea- 
laliă jumătate -De pământ -Al Patriei tale, -Jumătatea astlaltă geme şi se zbate, 
-Când e bătută astlaltă jumătate -Geme şi se zbate -Cealaltă jumătate -De. pământ 
-Al Patriei tale.- Şi-i spun: Antihristul ne-a tăiat -în dovă,- Şi-i spun: dar 
aceste două jumătăţi -Ale Patriei noastre -Nu pot exista separat -Sângerează ,sân- 
gerăm- Ele pot respira -Doar împreună, -Și numai împreună, -Uită-te,îi spun, Şi 
nu uita: acolo,peste ape, -E a doua jumătate -A Patriei tale! 

II, Când trebuie să fac un scaun, -Fac dovă scaune, -Când trebuie să fac o; ma 
să, -Pac două mese, -Când trebuie să arunc un bob îb țărînă, -Arune doi bobi, = 
Când trebuie să faceţi o roată, -Paceţi două roţi, -Când trebuie să faceţi o fân- 
tână, -Faceţi dovă fântâni. -Când trebuie să faceţi o casă, -Faceţi două case, 

III, Pe unde n'aş umbla, -Pe unde nu mar duce ochii şi picioarele, -Mă întore 
acolo,la poalele apelor, -Cad în genunchi, -Plâna şi strig peste munţi şi peste 
ape: -0,inima mea despicată în două, -Un braţ e în partea cealaltă -A Patriei 
mele, -Un braţ e în astlaltă jumătate -A Patriei mele, -Un picior e în partea ast. 
laltă -A Patriei mele, -Alt picior e în partea cealaltă -A Patriei mele. -Un 
ochi. e în partea astlaltă, -Alt ochi e în partea cealaltă, 

IV. Eu aşa zic: -Dacă n'o să ne unin, -Toţi de dor o să murim, -Tata sângerea- 
ză. -Mama sângerează, -EHu sângerez, -Copiii mei sângerează, -Copiii tăi sângerea- 
ză, -Sângerăm. XV, Și duşmanul ne nconjoară, —Şi duşmanul nenconjoară. -Să nu ne 
uităm peste ape,strigă, -Să nu ne uităm peste munţi,strigă, -Ne putem uita la cer, 
-Ne putem uita la cer, -Ne putem uita la cer, -Ne vezi,Doamne? -Ne auzi „Doamne? 

NI. Luaţi-vă copiii de mână, -Duceţi-i la poalele apelor -și arătaţi-le: iată, 
copiii noşiri, -Acolo,peste ape, -E a doua jumătate de pământ -Al. Patriei voastre, 
Spuneţi-le: când e însetată-Cealaltă jumătate -De pământ al Patriei voastre,-Ast- 
laltă jumătate geme şi se zbate, -Când e înfometată astlaltă junăate -De pănânk , 
Se zbate şi geme astlaltă jumătate -De pământ -Al Patriei voastre, Spuneţi-le: 
antihriştii ne-au tăiat -În două. -Sângerează, -Sângerăm.- Spuneţi-le: dar aceste 
dovă jumătăţi -De pământ al Patriei tale -Nu pot exista separat, -Ele pot respira 
doar împreună -Şi numai împreună,- Uitaţi-vă,spuneţi-le, -Și nu uitaţi: acolo, 
peste ape, -E a doua parte -A Patriei voastre! 

VII, Ne răstignesc pe cruci, -Să nu ne uităm peste ape,- Ne răstignesc pe cruci 
-Să nu ne uităm peste munţi.- Ne răstignesc pe cruci, -Să nu ne uităm la cer.- 
Cuie în palme, -Cuie în tălpi, -Cuie în frunte, -Alaltăieri a lui cutare a fost 
răstignit, -Eri a lui cutare a fost răstignit, -Azi prietenul meu a fost răstignit, 
Gata,strig eu, -Suntem cu unul mai puţin, -Suntem cu unul mai puţin, -Suntem. cu i 
unul mai puţin... Şi nu-l las,îl iau de braţ,îl salt -şi pornesc mai departe -Cu 
mortul în spate -Peste aceste dealuri şi văi, -Peste aceste dealuri şi văi,-Peste 
aceste dealuri şi văi, -Păşina pentru mine şi prietenul meu, -Vorbind pentru mine 
şi prietenul meu, -Strigând pentru mine şi prietenul meu, -Plângânăd pentru mine 
şi prietenul meu, -Astfel dând de înţeles dușmanului -Că noi sunten atâţia -0âţi 
am: fost.- Cântaţi -Ca duşmanul să creadă că suntem mai mulţi.- Dansaţi -Ca duşma-— 
nul să creadă că suntem mai mulţi,- Plângeţi -Ca duşmanul să creadă că suntem mai 
mulţi,- Luaţi-vă morţii în spate, -Nu-i lăsaţi singuri. Du ne auzi, Doamne? -Tu 
ne vezi, Doamne? VIII, Toate aceste dealuri şi văi -Sunt roase de tălpile pici oam 
relor mele, -Care au trecut şi trec -Dintr'un coty în altul-Al acestui pământ, = 
Cu mortul în spate, -Mereu îngânând printre lacrimi -Unul şi acelaşi gâna: -Numai 
să nu adormim, -Numai să nu uităm de unde venim,Numai să nu uităm încotro mergem! 

IX. O,dorurile noastre -Îngropate -Peste tot -fn ţărâna acestui pământe=— 0, ge- 
metele noastre -Îngropate -Peste tot -În ţărâna acestui pământ, O, speranţele 
noastre -îngropate -Peste tot -În ţărâna acestui pământ! 

Xe, Vreau,fiule,să-ţi fie clar: -Cei care vin -Nu“s de ai noştri,- Cei care 
pleacă -Nu“s de ai noştri, Cei care se ascund -Nu's de ai noştri,- Cei care vând 
tara prin gări -Nu“s de ai noştri.- Cei care vând ţara prin parlamente -Nu”s de 
ai noşiri,- Dar eu vorbesc cu cei -Care mai suntem, -Dar eu vorbesc cu cei -Care 
au mai rămas, -Dar eu vorbesc cu cei -Care mai aud. Dar eu vorbesc cu cei -Care 
nai văd, -Nu credeţi în cel care vă cheamă. -Nu credeţi în cel ce vă cântă, -Nu 
credeţi în cel ce vă dansează, -Cântaţi-vă! Dansaţi-vă!- Dar eu,fiule, -Altceva 
vroiam să-ţi spun: Cei care vin -Ne-au tăiat ţara în două, -Cei care pleacă -Ne-a 
tăiat tara în dovă, -Cei care tac -Ne-au tăiat ţara în două... Şi tata a rămas în 
stânga, -şi mama a rămas în dreapta, -şi mama a rămas pe un mal, -şi tata a rămas 





N 








pe alt mal,- Ca să-l văd pe tata, iso azil d ata scot permis, -Trebuie să-mi 
schimb paşaportul, -Trebuie să-mi schimb banii, trebuie să-mi schimb hainele, - j 
Trebuie să-mi schimb privirile, -frebuie să-mi schimb gândurile... Şi trebuie să - 
aştept, -Şi trebuie să aştept, -Şi trebuie să aştept. -0, feciorul meu, -Acolo; 

peste ape, -E a doua jumătate -A Patriei tale! XI. Ca să uităm culoarea mării, — 
Ne-au tăiat drumul spre mare,- Ca să uităm culoarea munţilor, -Ne-au tăiat drumul 

spre munţi,- Ca să uităm cine suntem,- Mereu suntem chemaţi cu alt nume, -Mereu 

suntem chemaţi cu alt nume, -lHereu suntem chemaţi cu alt nme! 

XII, Noi dormim prin subterane -Ei dorm în patul nostru,- Noi dornin prin gări 
-Ei dorm în patul nostru, -Sângerăm,- Doamne,de ce tac -Cei din Parlament? Doamnez 
de ce tac -Cei din guvern?- Doamne,de ce tace -Prezidentul?- Doamne,de ce tace — 
Preşediniele?- Doamne,de ce tace -Prim-vice?- Doamne,de ce tac -Miniştrii?- Doam- 
ne,de ce tac -Scriitorii?- Doamne,de ce tac -Artiştii?- Doamne,de ce tac —-Acade- 
micienii?- Doamne,de ce tac -Pictorii?- Unde“s studenţii?- Unde”s profesorii?- De 
ce tace -Partea cealaltă de pământ?- De ce tace -Partea cealaltă de pământ?- De 
ce tace -Partea cealaltă de pământ? Bateţi în porţi! Bateţi în uşi! bateţi în geas 
muri! XIII, Merg cu mortul în spate, -trec de la o poartă la alta, -Trec. de lao 
uşă la alte, -Trec de la un sat la altul. -Toate aceste dealuri şi văi -Sunt roa- 
se de tălpile picioarelor mele, -Care au trecut şi trec -Dintr”un colţ la altul — 
Al acestui pământ, -Mereu îngânând printre lacrimi -Unul şi acelaş gând: Numai. să 
nu adormim, Numai să nu uităm de unde venim, Numai să nu uităm încotro ne ducen! 


XIV. O,voi,bărbaţi ai acestui pământ, -Daţi-vă mai aproape de neveste, -Spune- 
ţi-le care este situaţia,- 0,femei ale acestui pământ, -Daţi-vă mai aproape de 
bărbaţi, -Spuneţi-le care este situaţia, Iubiţi-vă mai mult, -Naşteţi mai multe 
Unde a cădea unul de al nostru, -Zece să se ridice în loc,- Unde va cădea un duş- 
man, -Zece duşmani să cadă! 

XV, Iau feciorul de mână -Și-l aşez în faţa televizorului Şi-i spun: vezi, 
fiule,nenea acesta, -E din Parlament -E1l nu vrea ca tu să mai ajungi să vezi -A 
doua parte -A Patriei tale,- Vezi,fiule,nenea acesta care tace? E din guvern -El 
nu vrea ca tu să mai ajungi să vezi -A doua parte -A Patriei tale,- Vezi,fiule, 
pe: nenea care -Stă în prezidiu ascuns -în spatele celorlalţi? Nenea acesta nu 
vrea ca tu să ajungi -Să vezi a doua parte -A Patriei tale,- Nu-i uita, -Să nu-i. 
uităm. -Ia un creion şi o hârtie,fiule, -şi serie: Nenea acesta nu vrea ca noi — 
Să mai ajungem să vedem -A doua jumătate -A Patriei noastre,- Nenea acesta nu 
vrea ca noi -Să vedem a doua parte -A Patriei noastre, -Nenea acesta nu vrea ca 
noi -Să mai ajungen -Să vedem a doua parte -A Patriei noastre,- Luaţi-vă copiii. 
de mână -Şi aşezaţi-i în faţa televizorului -Și spuneţi-le: vedeţi ,fiilor,nenea. 
acesta? E din Parlament, El nu vrea ca voi să vedeţi -A doua parte -A Patriei 
voastre,- Vedeţi,fiilor,nenea acesta? E ministru, El nu vrea ca voi să vedeţi -A 
doua parte -A Patriei voastre.- Vedeţi,copii scriitorul acesta? El nu vrea ca voii. 
să vedeţi -A doua parte -A Patriei voastre,- Luaţi condeiele şi scrieţi: Nenea 
acesta n'a vrut -Ca noi să vedem -A doua parte -A Patriei noastre, Nenea acesta: 
n“a vrut ca noi -Să vedem -A doua parte -A Patriei noastre. Nenea acesta n'a vrut 
ca noi -Să vedem -A dowa parte -A Patriei noastre,- Sângerăm, -Sângerăm,-— 

XVI, Pot exista dovă case -Ale unuia şi aceluiaşi om -Asta poate exista.,- Pot 
exista două limuzine -Ale unuia şi aceluiaşi om -Asta poate exista,- Pot exista 
două femei -Ale unuia şi aceluiaşi bărbat -Asta poate exista,- Două mame -Ale 
unuia şi aceluiaşi copil -Nu pot exista! 

XVII, Eu vă scriu vouă, -Celor cu sânge egal, -Dar cu burta şi grumazul gras, 
Toate acestea -Şi burta şi grumazul -într“o zi pot să slăbească -Și atunci... şi 
atunci?- Bu vă scriu vouă, -Celor cu sânge egal,. -Dar cu scaune şi situaţie la — 
Duşmanii acestui pământ -Toate acestea -Şi scaunul şi situaţia -într'o zi. pot să 
nu mai tie -Şi atunci... şi atunci? -0,eu vă scriu vouă,-Sânge din sângele meu, 

XVIII, Osrătăciţi-nenorociţi -Pe alte meleaguri, -Luaţi-vă de mână -și ca or- 
bii -Pipăiţi arumul -Spre casă! XIX. Să fie clar,duşmane, -Atâta timp cât tu 
stai în casa ta -Şi eu stau în casa mea -Suntem egali,- Să fie clar,duşmane,Atâta 
timp cât tu eşti invitatul meu -Și eu invitatul tău -Sunten egali.- Să fie clar, 
duşmane,, -Atâta timp cât tu intri în ograda mea nepoftit -şi eu intru în ograda 
ta nepoftit -Suntem duşmani, XX, Vedeţi aceste oase albe? Acestea sunt oasele 
străbuneilor voştri,- Vedeţi aceste oase albe? Acestea sunt oasele buneilor voş- 
tri, Vedeţi aceste oase albe? Acestea sunt oasele taţilor voşiri,- Toţi au lup- 
tat până li s'au înălbit oasele, -Şi au luptat cu o singură speranţă: Unirea, 
Unirea, XXI, De ce tace Prezidentul? De ce tace vice preşedintele? De ce tac 
miniştrii? De ce tac scriitorii? Unde“s pictorii? Unde's artiştii,Unde“s studen- 
ții,Unde”s ţăranii? De ce nu se aude nimic -Din cealaltă parte -A Patriei noastre? 
De ce nu se aude nimic -Dinspre cealaltă parte -A Patriei mele? 





ne înconjoară -Și prin lume ne“ mpre-— 
soară -Făr'să mai auzi de ţară.- Cântaţi -Să parem mai mulţi. Dansaţi -Să parem 
mai mulţi, Plângeţi -Să parem mai mulţi. Şi vorbiţi, Şi vorbiţi, Și vorbiţi,-— 
Acela n'a vorbit -Şi acum e mort, îcela n'a vorbit -Şi acum e mut. Acela n'a vor- 
bit -Și acum e mut,- XXIII, Spuneţi totul ce ştiţi, -Cine a mâncat mâncarea ma- 
mei? Antihriştii, -Spuneţi totul ce ştiţi. -Cine a mâncat mâncarea frăţiorilor? 
Antihriştii, -Spuneţi totul ce ştiţi: Cine a violat pe mama -În prezenţa copiilor? 
Antihriştii, Spuneţi totul ce ştiţi: Cine a violat fiica -În prezenţa mamei? Anti» 
hriştii,- Cine ne leagă pietre de gât şi ne aruncă în fântână? Antihriştii,- Cine 
ne jupoaie pielea -Şi-apoi ne dă drumul —- pleacă? Antihriştii,- Cine ne bate cuie 
în palme? Cine ne bate cuie în tălpi? Cine ne bate cuie în frunte? lau copilul de 
mână -Şi ies în stradă, -Și-i arăt: iată,fiul meu, -Acesta a violat-o pe sora ta, 
Acesta a bătut cuie -În palmele fratelui tău, -Acesta a bătut cuie-în tălpile fra 
velui tău, -Acesta a bătut cuie -În frunntea fratelui tău,- Luaţi-vă feciosii de 
mână -Şi scoateţi-i în stradă, -şi arătaţi-le: iată,fiilor, -Acesta e ministrul 
care prieteneşte -Cu cel ce a bătut cuie în palmele -Fratelui vostru,- Iată, fii- 
lor,aceştia sunt acei -Care stau la masă cu acel care -A bătut cuie în tălpile 
fratelui vostru.- Iată,fiilor,acesta şi acesta, -Şi acesta,şi acesta,şi aceştia — 
Și pretorul ista, -Şi redactorul ista, -Și businessmanul ista, -Şi ziaristul ista, 
Şi criticul ista -Sunt prietenii acelora care -Au bătut cuie -în capul -Fraţilor 
voştri, -Spuneţi-le să nu-i uite, -Spuneţi-le să le scrie numele, -Sângerăm, Sân- 
gerăm, Sângerăn,- Merg cu mortul în spate,- Cântaţi -Să paren mai mulţi, -Dansaţi 
-Să parem mai mulţi, -Plângeţi -Să parem mai mulţi.- Merg cu mortul în spate, — 
Noaptea nu-i un obstacol -Ca să ajungem -La Un i r e.- Distanţa nu-i un obstacol 
-Ca să ajungem -lLla UN I R E,- Duşmanul nu-i un obstacol -Ca să ajungem -la Unire, 
Mi.şcaţi-vă .Mişcaţi-vă.- Cel care nu se mişcă -Devine piatră,- Cel care nu se mi Şc 
-Devine ciotoă,- Cel care nu se mişcă -Devine sac.- Cel care merge -Înaintea noas-= 
ră -D de al nostru,- Piţi atenţi la cel care -Vine din urma noastră; 

XXIV. Noaptea ne fugăresc -Să nu ne uităm peste ape.- Ne pun să tot repetăm: 
Cealaltă jumătate -A Patriei noastre -Nu-i a noastră, -Repetăm: Cealaltă junătate 
a Patriei noastre -Este jumătatea -Patriei noastre.- Repetăm: Cealaltă jumătate 
a Patriei noastre -Este a doua jumătate -A Patriei noastre,- Sângerăm. 

XXV. Când l-au răstignit pe Hristos -Noi n'am participat, -L-au răstigritt anti 
hriştii,„ -Acum ne răstignesc. pe noi,- Repetaţi după mine: Antihriştii nau mamă,- 
Repetaţi după mine: intihriştii nau tată,- hepetaţi după mine: Antihriştii nau 
fraţi, - hepetaţi după mine; Antihriştii şi-au violat mamele, Repetaţi după mine: 
Antihriştii şi-au violat taţii,- Repetaţi după mine: Antihriştii şi-au violat su- 
rxorile.- Repetaţi după mine: Antihriştii şi-au violat fraţii,— 

XXUI. Iau copilul de mână, -îl duc la poalele apelor -Şi-i arăt: acolo,peste 
apefiule, -Se află -Partea a doua -A Patriei tale. -fi spun: antihriştii ne-au 
văiat în qouă,- Ei au: vârît armatele -în Cehoslovacia, -Ei au vârît armatele —fin 
_Pi au vârît armatele -în Afganistan. -Bi au violat mama -Estonianulului.e 
pe gard -Mama gruzinului, -EBi au violat pe tanc -Hama armeanului..e —N 
aităm,- Un braţ mi-a rămas -În partea cealaltă a Patriei mele, —Alt 
braţ a rămas -În partea astlaltă -A Patriei mele, -Un ochi mi-a rămas -În partea 
astlaltă a Patriei mele, -Alt ochi a rămas -în cealaltă parte -A Patriei mele.îni 
sângerează ochiul. -Imi sângerează bratul. -Sângerăn,. 














Ungaria, 
Ri au violat 
uita, -Să nu 


XXVII. Nu permiteţi duşmanului -Să facă dbumuri, -Drumurile făcute de du. 
-Due la poarta, duşmanului, -Să ne facen drumuri, -Să ne faodai case, -Să ne a 
copii. -0ât mai mulţi copii. -Pe prag,copilul tău, -Pe prispă cosul tău ea 
vatră copilul tău, -În mahala,copilul tău. -în satul vecin pia tăi ări iii 
tăi şi casele copiilor tăi, -Drumurile tale şi drumurile PE ua Fra Mera 
antihriştii -Vor să doarmă în patul tău,- Repetaţi: antihriştii -Vozr să orz ex 
mama ta.— N adormi ţi „— Bateţi în porţi, -Bateţi în uşi. -Bateţi în geamuri, -De 
ce nu se bate în uşi? De ce nu se bate în geamuri?- Dacă credeţi că ei dâza vă în- 
şelaţi -Vă urmăresc.- Dacă credeţi că ei nu's, -Vă înşelaţi -Vă urmăresc. Bi se 
prefac că dorm, -fi se prefac că nu's, -EBi se prefac că nu văd.- fi s'au prefăcut 
că dorm -In Ţările Baltice -Dormeau în tunuri. Ei s'au prefăcut că dorm -În Ceho- 
slovacia -Dormeau în tancuri,- Ei s“au prefăcut că dorm -în Gruzia -Dormeau în 
tancuri - Ei dorm în tancuri, -Ei dorm în tunuri, -Ei dorm în rachete! Desfă-ţi 
pragul -Ai să găseşti un antihrist,- Scoateţi-i din pat, -Scoateţi-i di SThăg — 
Scoateţi-i din guler, -Scoateţi-i din tunuri,- De ce nu-i sasa din ta Acid? 
ne ce nu-i scoateţi din tunuri?- De ce tac acei de peste ape? De ce tac acei să 
peste ape? De ce tac acei de peste ape?- De ce tac şcolile? De ce tace Academia? 





De ce tace Primăria?- 3 A € i | 
XXVIII, Luaţi-vă feciorii, -Duceţi-vă la poalele apei -şi strigaţi peste ape: 














50 
De ce taceţi voi de acolo? De ce taceţi voi de acolo?- Să ne ducen la poalele 
apelor, -Să strigăn peste ape: 0,voi,fraţilor,azi a mai murit -Unul de al nostru, 

XXIX, Ti spun feciorului: Bunelul tău n'a ajuns să vadă -Patria ta întregită,- 
Eu - m am văzut-o, Tu 6 trebuie s“o vezi,- Esenţial e să n'adormiţi, -Esenţial e 
să n adornim, Bateţi-vă în poartă, -Bateji-vă în geam. Cine bate în poartă? Cine 
bate în. geam? De ce nu se bate în poartă? Da ce nu se bate în gean?- Bateţi-vă în 
poartă, -Bateţi-vă în geam.- Duşmanul ne-a luat cărţile noastre -Şi ne-a dat bi-— 
serica lui, -Ne smulge drapelui nostru -și ne bagă drapelul lui,- Acesta-i steag? 
Acesta-i harag! Cine bate în poartă? De ce nu bate nimeni în poartă?- 

AXX, Merg cu mortul în spate. -loate aceste dealuri şi văi -Sunt roase de tăl- 
pile picioarelor mele, -Care au trecut şi trec -De la un colţ la altul -A]l aces- 
tui pământ, -Mereu îngânând printre lacrimi -Unul şi acelaş gând: Numai să n ador 
mim, -Xumai să nu uităm de unde venim, -Numai să nu uităm încotro mergem.-— 

XXXI e, A mai murit al lui cutare, A murit că n“a ajuns să vadă -A doua parte — 
A Patriei sale.- A mai, murit şi a lui cutare, A murit că n'a ajuns să vadă —-A do- 
ua parte -A Patriei sale,- A lui cutare moare -Hoare că n'a ajuns să vadă -A doua 
parte -A Patriei sale,- Să nu-i uităn pe cei -Care mor -De dor -Că nu mai ajung — 
Să vadă -A doua parte -A Patriei lor.-— 

XXXII, Şi aseară a mai căzut cineva, -Nu mai cădeţi -Au căzut de ajuns de ai 
noştri.- Nu mai muriţi -Au murit de ajuns de ai noştri,- Treceţi pe la fraţi - şi 
spuneţi-le ce se află peste ape,- Trecejţi pe la surori -și spuneţi-le ce se află 
peste ape,- Străbuneii de sub pământ -Urmăresc ce facem.- Buneii de sub pământ - 
Urmăresc ce facem.- lrezeşte-te,vecine, -Peste ape se află -Partea a doua -A Pa- 
iriei tăale,- Dacă azi nu trecem apele u le mai trecem niciodată.- Dacă azi nu 
trecem nunţii -Nu-i mai trecem niciodată! Ministrul n“are nevoie de unire, Minis- 
trmul e unit cu antihristul!- Taci,îmi spun unii amici de ai mei, -li sunt mai 
mulţi, -Vite,zic ei,aceia nau tăcut -şi azi nu mai sunt,- Taci,zic unii amici. de 
ai mei, -Bi sunt mai tari, -Vite,zic,aceia nau tăcut -Şşi azi nu mai sunt,- Mace 
-Drec mai departe, Cu trupul prietenului meu în spate, Păşesc pentru mine şi prie. 
tenul meu, Strig pentru mine şi prietenul meu, Plâng pentru mine şi prietenul meu 
mrec de la casă la casă, Trec de la sat la sat, De pe deal pe vale, Nu dormiţi, 
Cântaţi, -Ridicaţi crucea,Ridicaţi drapelul nostru,Ridicaţi speranţele noastre. 
Ridicaţi dorurile noastre.- Nu se poate să nu fie -Cărare peste ape. Căuta ţi-o, 
s%o căutăm!- Dar mai departe -Ne aşteaptă -A doua jumătate -A Patriei noastre!- 


DOR _DE BASARABIA _ de Dimitrie Rachici 











Vino, Basarabie, “napoi -— Re “nviind ca pasărea măiastră. 

Cer spuzit de roditoare ploi! Vino, catedrala mea albastră! 

Vino, răsărit pictat cu sânge... Dumnezeu, ni-i unul, ne iubeşte, 

Vatra veche după tine plânge! El de-un timp vorbeşte româneşte, 
s i E cz = 

Me aşteaptă Ştefan, ţara toată, Şi acestui Dumnezeu mă nchin: 


Mânăstiri ce-au fost trase pe roată, Doamne, fă unirea noastră- Amin! 


38 CÂNRE POPORUL MEU (după alegerile trecute): Crezi că am să-ţi reproşez,pen- 
4 că nu mi-ai oferit posibilitatea să mă sint acasă în Ţara neaalături de tine; 
POPORUL MEU? Nu, nu am să-ţi reproşez că nu ai ales schimbarea; că nu mi-ai ofe- 
vit şi mie o şansă, că nu mi-ai dat ceeace doream! Îţi voi reproşa insă că mi-al- 


înşelat aşteptările mele, stricând imaginea pe care mi-o făcusem despre TINE! 


Îţi mai aminteşti tu oare de zilele fierbinţi,dar minunate,ale Revoluţiei, 
când tu, obosit de chin şi suferinţă ai ieşit în stradă,încercând să înlocuieşti 
iadul comunist cu DEMNITATEA ? Dar nu, tu nu îţi mai aduci aminte de zi- 
lele acelea, luminate nu numai de zăpada albă, dar şi de LIBERTATE! Nu, tu nu îţi 
mai aduci aminte de cei pe care i-ai pierdut! NU, tu nu îţi mai aduci aminte de 
curajul tău,de dorinţa ta de a te ridica la adevărata ta valoare! 

Să cred că totul a fost în zadar? Să cred că ofranda adusă de tine se va pier 


de în. necuprins? Atunci de ce a trebuit să deschizi o rană atât de mare,pentru. ca 
până la urmă să o vindeci cu otravă? Atunci, în Decembrie, tu ai ieşit pentru că 
aveai un ideal, o SPERANȚA - tu doreai o SCHIMBARE! De ce acum,când. ai avut posi- 
bilitatea să o obţii fără vărsare de sânge - tu o respingi? Să cred că nu o mai 
doreşti? Să cred că atunci ai jertfit pe fiii tăi în zadar? Nu, nu poate fi ade- 
văzrat! POPORUL MEU, revino-ţi! Fii ce ai fost! Te roa!-— 


Aura Săbăduş (elevă la Liceul Radu Negru Făgăraş) 





26 la alegerile din Aprilie,dl Ion Popescu,lector la Universitatea din Cernă- 
aţi a fost ales deputat de Herţa.E primul deputat român în Rada de la Kieve- i 
&& Părintele Ch.Bodnariu, fost deţinut politic,a început la Mar inea,/ Suceava zi.. 
direa unei mânăstiri,0Obolul se poate trimite la contul 45 10 T 02 31 BC Rădăuţi,.- 








Bi 
_DIN ZIARE, CĂRŢI „REVISTE 

- Preot A.Hurafa(Basarabia),10 iiartie 1918,- în Adevărul despre Mitropolia Ba 
sarabiei!,Buc..1993.- între Nistru şi Tisa,din vechime stai Tu,Românie, ţară ero- 
ică. Istoria Ta,scrisă cu litere de sânge, îmi adeverează cu Tu, Românie,ai fost o 
tară de jerifă,Stând la răspâniie,iiu ai fost în trecut siraja Apusului „În Tine, 
Românie,se opreau toate liftele fioroase,care năvăleau spre Apus.luptând cu ele 
neconteni.i, Tu pluteai în sânge,dar sabia din mână n'o slăbeai.Fără număr, fără 
nicio jale de jăfuiau năvălitorii,lăsâna în urma lor pârjol şi serum.Mai după fie- 
care năvală Tu începeai traiul din nou, şi nu apucai a Te întări,că da peste Mine 
altă mare năvală de lifte,mai aspră,mai cruntă.Numai prin sângele Tău şi prin ale 
Tale aspre suferinţi „neamurile din Apus au rămas neatinse şi au ajuns la nume ma- 
re,la cultură înaltă şi la bogății nenumărate, Datoria neamurilor apusene către 
Tine,Românie,e atâta de mare,că ele mai nu sunt vrednice să se plătească de ea, 
Privind trecutul Tău,prin istoria Ta,Românie, eu nu mă mir de aceea,că Tu azi 
eşii mică în număr şi săracă, Eu mă mir de alta: cum Pu,vărsând atâta sânge şi 
răbdând. atâtea suferinţi,n'ai părăsit cu totul acest pănânt,dar trăieşti pe el 
până azi! Trăieşti mică,dar cu un nume eroic,glorios,cunoscut de toată lumea, Tră- 
ieşti aşteptând viitorul Tău măreț, Eu cred,Ronânie chinuită, în viitorul Tău lumi 
nat,glorios şi plin de fericire, fu şi azi,fiind trădată de prietenii şi izhită 
între duşmani prea puternici,stai sângerată,dar cu credinţă tare în suflet, 

Doamne sfinte! Care dreptatea nu e cu line? Care nu ale Tale părţi au fost şi 
suni încă răpite? Care nu ai Tăi fii plâng până azi,fiind subjugaţi altor neamuri, 
fără nici un. drept? Dreptatea e cu Tine şi Dumnezeu e cu Tine! Şi,dacă Domnul e 
cu tine,El,Preaputernicul,nu e oare în stare să conducă diplomaţia omenească spre 
calea dreptăţii? Ce înseamnă, pentru Făcătorul,preaînălţările uriaşe,cu toată pute: 
rea lor militară,şi cu toată diplomaţia lor prea şireată? Unde-i Rusia cea uriaşă, 
care-ţi pise fiica cea mică? Au nu ea s'a ruinat,pierină de sine,ca spuna,cu 
toată, puterea ei militară? 

lar Tu Românie,cu toată nenorocirea Ta de azi,care ne cutremură, stai încă, trăm 
ieşti.Trăieşti prin sufletul fiilor Tăi,Românie,plini de credinţă şi de iubire că» 
tre Haică-sa, trăieşti cunoscută ca o ţară eroică,nu numai de prieteni,dar şi de 
duşmani .Şi vei trăi în veac,pentru că viitorul Tău,Ronânie,e răscumpărat co pla- 
tă scumpă: cu sângele şi suferinţa de veacuri a poporului românesc, 

- Horia Salcă,Remember,- în "transilvania Expres",24 Apr.,94,- Cu pre ţul a peste 
20 miliarde lei,în condiţiile în care salariul mediu nu ajunge pentru plata chi- 
riei unei garsoniere,pentru buna imagine a Puterii se desfăşoară zilele acestea, 
la Bucureşti ,Forumul Crans liontana.Prilej cum nu se poate mai potrivit pentru dune 
nezeul culturii cezuşiste -l-am numit pe Dumitru Popescu- de a solicita partici- - 
paţilor un demers în favoarea ultimilor CPEx-işti închişi 

Uităm,prinşi de grijile noi,de greutăţile generate de incapacitatea sau reaua 
voinţă a actualilor guvernanţi,răul pe care ni l-a pricinuit regimul comuniste 
Căci,altfel,cum an fi asistat indiferenți la graţierea unora din foştii colegi ai. 
dlui Iliescu,în timp ce urmările a mii de procese politice din anii “50 nu au 
fost nici azi reparate,Se grăbesc unii a face acte de clemenţă -din obligaţie,din 
bunăvoință sau din interes electoral- pentru ca nu cumva cei ce i-au închis în 
anii de după război pe părinţii şi bunicii noştri să fie nedreptăţiţi,dar nu su- 
flă un cuvânt despre sutele de mii de morţi din închisorile comuniste şi despre 
puţinii supraviețuitori ai graţierii din 1964, Uităm că foştii comunişti sunt în 
spatele zăbrelelor nu cu statut politic,ci cu condamnări pentru genocidgytrinişi 
acolo de foştii tovarăşi ae drum.Nu sunt pedepsiţi pentru convingeri şi nici pen- 
tru simplă activitate politică,ci pentru nedreptăţile făcute... 

Să nu uităn că miile de crime ale regimului trecut,ale celor ce-au vagabondat 


prin Rusia lui Stalin,au venit cu furgoanele Armatei Roşii,au susţinut că Basara- 
via nu-i pământ strămoşesc,au ţinut în foame şi frig,departe de binefacerile civi= 
lizaţiei moderne,acest popor,au construit megalitul ce adăposteşte actualele mani- 
festări,- nu au fost sancţionate de vreo lege.Nicio lege nu i-a pedepsit pe cei £ 
ce au dat năvală în case,asemeni fiarelor,au smuls de lângă copii,soţii şi părinţi 
oameni nevinovaţi ca pe răufăcători şi i-au aruncat în zarcă, Nu suntem. cu nimic 
mai mulţumiţi dacă Dumitru Popescu-Dumnezeu stă în închisoare în loc să fie liber, 
dar suntem sceptici în ceea ce priveşte "cruntul abuz judiciari,Nu confundăm. do- 
rinţa de dreptate cu pasionalitatea oarbă; numai că,înainte de a ierta şi a uita 
teroarea roşie, trebuie să ne reculegen -chiar în Casa Poporului- pentru memoria 
sutelor de luptători ce zac în groapa comună de sub ea.- 
- Radu rbulescu, "Reforme în doi peri",Miinchen 92,- ,.. l-am întrebat,deci,pe 
fostul primar... cum adică "a făcuti colectivizarea.Probabil că i-am inspirat în- 
credere,aşa că mi-a spus: "Păi foarte simplu,cu pistolul... Mergeam rei-patru. 









































52 

de-ai noşiri,şi cu şeful de posi,la om acasă,.lie punea ceva pe masă, , beam. două-trei 
sticle de vin.,Începeam cu propaganda: să vezi,că aşa şi pe dincolo,că o fi,că o 
păi... Omul nu voiă,şi pace,să intre în colectivă. Spuneam: bine,dacă nu vrei 
matale,nu face nimic,Cână te-i hotărî,o să vii singur la noi,Hai beam o sticlă de 
vin. şi ne făceam de plecare,.Când să ieşim pe uşă,îl întrebam: "Nea cutare,nu vrei 
să intri la colectiv,e treaba matale,Dar avem informaţii că la matale vin duşmani 
ai guvernului, legionari, ţărănişti,liberali.Ştii cum. e gura lumii,Poate şeful de 
post să facă o percheziţie? Nu de alta,e doar o formalitate..."',Nea Costică,lim- 
pede la suflet,se învoia.și ca vrintr”un făcut,de fiecare dată se găsea un pistol 
sub pernă,sau la latrină,sau printr'un dulap,Nu degeaba mergean mai mulţi,Omul se 
îngălbenea, jura pe sfinţi şi pe icoană.şeful de post îl mai scutura,se repezea la 
el,gata să-l sfâşie. Mă băgem între ei,să-l potolesc pe miliţian, Aste striga: 
"Ocna te mănâncă,cu nevastă şi copii cu tot!",,. Eu,ca omul bun la suflet,îi în- 
tindeam hârtia şi stiloul: "Semnează că intri în colectivă - şi uităm totul”, 
Omul ne afurisea în gând,lua stoloul şi semna,tra un Circe see 

- Pr.Dr.Nicolae Dură, în "Dreptatea",Bucureşti,16 Dec,93.- Printre cei trecuţ 
-vara trecută- în "ceata! sfinţilor,mucenicilor,nărturisitorilor şi nevoitorilor 
întru cele duhovniceşti nu se află niciun cleric sau mirean mort în numele credin, 
ței ortodoxe în temniţele comunis e,deşi întruneau criteriile canonice: o. viaţă 
de mărturisitor al credinţei creştine ortodoxe,martiraj pentru această credinţă, 
etc. Din nefericire,Conisia Sinodală respectivă -care nu are în componenţa ei mă- 
car un singur canonist- nu şi-a pus încă această întrebare,în schimb,preşedintele 
acestei Comisii canonice a cochetat şi cochetează doar cu ideile protocroniste, 
Aceasta nu l-a privat însă pe 1,P,S.Sa să obţină şi un jilţ în Porul nemuritori- 
loryadică al Academiei Române post-socialiste(sic!)... Unii ierarhi din această 
Comisie Sinodală,în frunte cu preşedintele ei,nu şi-au pus încă această întrebare 
fiindcă între dânşii şi aceşti mucenici ai credinţei a fost şi "s'a întărit pră- 
pastie(Luca,16,26) ,într/adevăr,unii dintre aceşti ierarhi,aleşi şi unşi în epoca 
ceauşistă,şi-au depus mai întâi jurământul de credinţă la Mănăstirea Secu(citeşte 
Securitate şi Departamentul Cultelor) ,şi apoi în faţa Sfântului Altar,Cât despre 
cei recrutaţi după 1989,trebuie să se ştie că au fost şcoliţi şi ei cu burse acor- 
date în baza binecuvântării de aceeaşi odioasă "Mânăstire Secu... 


- Pr,A1,Stănciulesecu-Bîrda, "Războiul Crucilor",ed, "Cuget Românesc", 95,- Se ştie 




















tre aceştia trebuia să se selecteze viitorul elev seminarist,Dosarele celor ce 
treceau aceste vămi!! oculte primeau viza departamentului cultelor... Cu toată 
vigurozitatea examenului de admitere,în seminar intrau mulţi pe uşa din dos, în 
1968,de pildă,an intrat,cu examen în regulă,54 în anul I,dar am ajuns la vacanta 
ae Crăciun, în acelaşi an,61! în fiecare săptămână apăreau noi lreuşiţii!, Dintre 
aceştia unul a terminat seminarul,dar nu era în stare să lege o melodie măcar,kra, 
însă din părţile Scorniceştiului, e, 

O iluzie cultivată cu dibăcie în mintea multor elevi era şi aceea a burselor 
în streinătate,Se invoca drept criteriu de seltecţie situaţia la învăţătură şi 
purtare.În realitate... Era o nebuloasă pentru noi când aflam de câte un coleg,pe 
care-l ştiam printre mi jlocaşi,că a plecat să vânture lumea.Elevi străluci ţi au 
fost prea puţini dintre cei ce-au beneficiat de burse,Câţi dintre foştii absol- 
venţi ai seminarului din Craiova nu l-au cunoscut pe Dragu Cătălin! În trecerea 
mea prin nai multe şcoli nu am. întâlnit un tânăr mei dotat.Depăşea pe mulţi din- 
ire profesori... în timpul liber cânta muzică simfonică la vioară.Citea multă fi- 
losofie.Teologia o avea "la degetul mic'!,Vorbea curent mai multe limbi... Între- 
vedeam pentru el o catedră universitară,un scaun de ierarh.N'a fost să fie aşa! 
Peniru el nu s'a găsit o bursă! în 1975,doctorand în teologie la Bucureşti,,, 
profitând de o excursie în Polonia,cu sprijinul unor demitari catolici,a fugit 
în. Iialia,Acolo şi-a luat doctoratul în teologie,Azi este unul dintre marii teo- 
logi ai Bisericii Romano-Catolice.Este pentru ei,dar nu mai este pentru noi! * 

Printre bursieri au reuşit,totuşi, să fie strecuraţi şi tineri capabili cu 
adevărat, Menţionez cazul fraţilor Dură, Dar cât de puţini au fost! 


ia _CANTEC DE HAIDUCIE de I.Cernetz 











De-ar da vânt de primăvară Să mi-i judec eu.ca hoţii 
să văd câmpul înverzit, Să le fac în frunte semn, 
Să iau calea”n codru iară; Căci din mila lor, cu toţii 
Să m“apuc. de haiducit! Am ajuns la săpi de lemne 
Şi s“aţin, când frunza sună, De-ar da vânt de primăvară 
Căi umblate”n drum de sară, Să văd verde cea câmple; 


Să-mi iau flinta”n spate iară 


Să prind zbirii ca să-mi spună ; : 
Şi să, plec la haiducie, 


De-a murit areptatea”n tară. 





55 

i UICAȚI 

_zentru uine,care atâta timp n'am avut acces la material privind răspândirea 
români lor în afara graniţelor, tratarea temei prezintă nişte greutăţi. Incerc to- 
tuşi,- începând cu fraţii basarabeni „Homentul cel mai semnificativ în această 
privinţă cred că rămâne Ha rea Adunare Naţională din 27 August 1989,cână aproape 
109000 de oameni au decis la Chişinău apariţia unui nou stat românesc ,indepen- 
denţa fiind declarată în linba română, Că noii republici i-au zis "Moldova, 
asta e cu cântec locu tragere lungă"... Dar chiar dacă limba oficială este româna, 
în şcoli,pe stradă şi "n administraţie se foloseşte mai mult rusa, deşi românii 
reprezintă două treimi din populaţie. "Republica", în actuala formă ciuntită din 
toate părţile, are o suprafaţă de 35.700 km patraţi; populaţie: 4.738.000 locui- 
tori „Conducătorii actuali fac tot ce pot spre a împiedica unirea cu tomânia,-— 

S“a vorbit mult de farsa judiciară ce la Tiraspol şi aproape deloc de altă 
farsă. judiciară: dea dela Cernăuţi,care urmăreşte sufocarea gazetei "Plai româ- 
nesc'",pentrucă-i scrisă în această limbă.în vatra lor istorică şi culturală , româ- 
nii nu au voie să aibă o publicaţie în 1 a lor,Regiunea Cernăuţi e formată din 
judeţele Cernăuţi şi Siorojineţ,ţinutul Herţa şi părţi din judeţele Rădăuţi şi 
Hotin, Suprafaţa: 86,100 km patraţi „Români au rămas abia 19,6»,procesul de ucraini-— 
zare desfăgşurându-se rapid,ca pe vremea habsburgi lor, 

Românii din Haremureşul istoric nu şi-au pierdut fiziononia,dar nâu nici şcoli, 
nici biserici,nici cărţi în limba lor.Vecinătatea ţării le dă putinţa să asculte 
posturile de radio româneşti ,ceea ce constituie o mângâiere sufletească; sârma 
ghimpată a rămas însă pe graniţă,moştenire dela fostul imperiu sovieticeHai nu 
există familie în dreapia Misei,care să nu aibă rude în România.Când se întâmplă 
să moară cineva,autorităţile ucrainene pun atâta întârziere în acorâarea vizei 
încât e imposibil să ajungi la înmormântare — şi atunci sătenii din Maramureşul 
istoric îşi fac procesiunea lor,pe malul celălalt,până ajung în dreptul cimitiru- 
lui... Singura apărătoare a acestor fraţi e "Asociaţia social-culturală a Români 
lor din Transcarpaţia George Coşbuc! ,Recensănântul sovietic din 1989 aminteşte de 





< | 
HI 




















a: 
existenţa, în aceste părţi,a numai 29,485 de români! 

Foarte dramatică este deasemeni situaţia românilor din restul teritoriului 
românesc ocupat de Vcraina,unde menghina desnaţionalizării a fost şi este necru- 
ţătoare. Drepturile omului,de care atâta se vorbeşte peste toi,ocolesc acest pă- 
mânt.Populaţia românească a fost aici împuţinată de presiunea socială şi econoni-— 
că a imperiului moscovit.,școală,carte,biserică în limba română,nu există! în su- 















dul Basarabiei românii trăiesc compact în raioanele Reni,lsmat],Chilia,Cetatea de 
Baltă, Singurul ziar românesc din zonă, "Luceafărul" ,apărea la Odesa cu litere chi- 


rilice; acum a fost interzis... "din lipsă de cititori"! în oraşele unde se vor- 
bea înainte româneşte,astăzi se vorbeşte ruseşte, 

În Yransnistria prelungită către răsărit,există grupuri de localităţi cu as- 
pect şi obiceiuri evident româneşti,dar cu limba erodată.., Sunt vechii moldoveni ; 
stăpâni ai locurilor din moşi-strămoşi... Metodele rusificării au fost variate, 
cea mai eficace rămânând tot cea a deportărilor,cână au fost desţăraţi peste 
850.000 de români şi înlocuiţi cu alogeni.Recensământul sovietic din 1989 arăta 
pe întreg teritoriul UaSS-ului doar 557.000 de români.şi... restul? Kirovogradul 
constituie reperul pentru cei circa 500.000 de români răspânaiţi în jur,mulţi. 
dintre ei aduşi din nordul Basarabiei, Recensământul din 1989 este fals,din mo- 
ment ce numai în Lituania numărul românilor e evaluat la 60.000; acolo s'a tipă- 
rit,cu litere laţine,primul ziar din Basarabia de după "independenţă", 

Soarta românilor e grea şi în Ungaria.Tendinţa de maghiarizare nu s'a curmat 
nici după desmembrarea imperiului Austro-ungar, Dacă în 1918 mai existau acolo 
170,000 de români,azi abia de se mai poate vorbi de vreo 30,000! Într'un interviu 
acordat televiziunii din Cluj, în lioenbrie 1975,preşedintele românilor din Ungaria, 
vorbea româneşte dar gândea ungureşte, Dar de ce să ne mai mire şovinismul ma- 
ghiar la ei acasă,câna chiar în itomânia unii maghiari au îndrăsnit să cheme la 
ordine autorităţile pentrucă "minoritatra!" română din secuime a cerut şcoli în 
limba ţării! De aceea a fost numai firesc ea în România să apară,la Sf.Gheorghe, 
o "Ligă pentru apărarea drepturilor românilor din România",care cere românilor 
să-şi arate solidaritatea cu fraţii din Covasna şi Earghita,arătânau-le că nu 
sunt uitaţi în cel mai dureros dir exiluri,acela din propria ţară! 

O soartă sbuciumată au şi român. din spaţiul fostei lugoslavii,stat cu cel 
mai diversificat mozaic pe plan etnic,religios cultural. Statisticile prezintă 
cifra foarte diverse cu privire la numărul ilor,el variind între 1.800.000 
şi 600,000.,Compleza situaţie ce azi a per rea,la Vârşev,a !Comuni tă-— 
ţii Românilor din lugoslavia'!,eu peste 1200 de membri cele 14 filiale ain Voi- 
vodina şi 2 în Timoc.rrocesul de organizare e în plină desfăşurare şi probabil va 
obţine rezultate bune, 

























s constitu. 












54 


Nu acelaş lucru se poate spune despre românii din Bulgaria,cari,pentru a li 





se recunoaşte dreptul la o organizaţie culturală,au trebuit să se judece cu auto- 
ritățile peste 2 ani. În aceste condiţii renaşterea românismului în sudul Dunării 
e problematică din moment ce,spre pildă în Grecia,românii se feresc să pronunţe 


un cuvânt în dialectul propriu,represiunea fiind cruntă şi fără echivoc.Crecii 
susţin că Hacedonia,unde nai sunt încă 15£& români,ar fi un vechi teritoriu al 
Greciei,iar populaţia ei ar fi formată din "greci slavofoni"j dacă aceste afirma- 
ţii se fac când e vorba de un nou stat vecin,se poate imagina cun explică prezen- 
ţa acolo a românilor oficialităţile şi istoricii greci,cari au întocnit studii 
întinse Ndespre latinizarea grecilor în timpul imperiului roman",aromânii fiind 
acei greci.,0 echipă română de televiziune a fost împiedicată să redea obictiv rea» 
litatea din zona unde sunt "grecii latinizaţii, 

În afara Vlahiilor ce s'au constituit în tot spaţiul sud-est european,nume- 
roase aşezări de vlahi au rănas'înefara acestora,din Ohrida până în Istria.Deşi 
numeroşi ,aceşti vlahi au fost aproape toţi slavizaţi până în sec,XVI.Se poate 
afirma că n'a existat regiune în Serbia în care,istoriceşte vorbind,să nu se în- 
tâlnească mărturii despre existenţa Vlahilor. Din romanitatea sud-dunăreană s'au 
păstrat grupuri compacte de aromâni în Albania.Ageri şi întreprinzători aromânii 
constituie în regiunile unde trăiesc un element deosebit de dinanic.În prezent 
ei. n au nicio şcoală în limba lor,şi nici vreo instituţie prin care să-şi promo-— 
veze specificul în artă şi cultură,Ffără şcoli şi cărţi,fără legături culturale cu 
românii,ei se află în mare pericol de a-şi pierde limba,cun sa întâmplat cu cei 
din Dalmația şi din alte zone din Balcani,cum se întâmplă chiar sub ochii noştri 
cu Românii din Istria, u 

Un capitol aparte îl reprezintă românii din diasporă,răspândiţi în toate con- 
tinentele,- dar în istoria românilor au rămas mult prea multe "pete albe'",care 
solicită o reuniune a istoricilor români (şi nu numai ) „spre a desbate responsabil 
o asemenea problemă.0 istorie a românilor din afara României,dar integrată efec- 
tiv în istoria poporului român,e o necesitate - dorită nu numai de specialişti, 
Acest efort e necesar mai ales azi,cână soarta multor români e la răscruce = şi 
când chiar soarta României se află la nare cumpănă, surprinsă nepregătită de efec- 
vul Malta şi imolată conştient pentru scopuri ce le von afla peste zeci de ani!- 

Şi acun,câteva statistici. 1, Români peste. hotare(c? România Mare 319. XLe 93) : 
Basarabia şi nordul Bucovinei: 3. 400.0 0003 Ucraina, 400.000; kusia, 500.000; ate 
republici, 160,000; Bulgaria, 250.000; 3 Macedonia, 390,000; Alba- 
nia,300.000; Grecia, 1.000.000; parea pi ti 000; ania şi dus 
ăria, Le 000,000; Anglia şi țările nordice, 12.900; icas 1, 100.,000; America lati- 
nă; 100.000; Australia, 18,000; alie zone, 500. 000.- a Români. în fostele rep.sov. 
ch rensământului rusesc: Basarabia, 2e 194. 19â; Uoxaina, 524, 525(după alţii, 400, 000); 
Rusia,1]2, 671.( după alţii ,500.000); Kazakstan, 35,0 98(zesp.10. 000) ; Uzbekistan, a E 
595(zesp.100.000) ;eio„-(0? România fiare, 14.1.94).- Bar Naţionali tă ţi în hep.Basa- 
rabeană(cf recensământului sovietic „1989): R ni 32.195.000; ucraineni, „600,006; 
puşi, 502, 000; găgănţi , 165.000; bul azi „88. 000; evrei , 66.000; bielozuşi, 20. 000; 

igani , 12,000; germani, 1.500; polonezi, 4.100.- 4, Lo one e i. în Re Rege Cernă ii 
Bea Trec. S0ve 1989): sepia 095; români,164,836; ruşi, 63.066; evrei,16.469; 


























































alte naţionalităţi ,10.335,- Prof.lon Stoica-Moreni 
_ALEXANDRU CEL BUN PORUNCEŞTE de Dimitrie Iov 
10, Alexanâru Bunul, Voevodul, O jupâniţă care ţi-i stăpână, - 
Cârmui tor în vremi,sub sfânta cruce, Că are mână mândră poţi să spui, 
d 3 Fi a pri : 
Poruncă dau,s asculte tot norodul, Un degei când nu stă la locul lui 
Şi-aceia puşi în frunte a-l conduce, Un deget lipsă de i-ar fi la mână? 
Mormântul meu la Bistriţa tresaltă, Au poate fi Moldova nouă dragă, 
Că “ndemn ahotic vă trimit azi vouă: Cu munţii şi cu ape câte sunt, 
Au cum pohtiţi să faceţi ţară nouă, Când gem atâtea jertfe în pănânt, 
De nu” ntregiţi pământul la olaltă? Acum, când Ţara încă nu-i întreagă? 
Au nu vă sunt vârtuţile azi coapte, Cum,voi,vajnici urmaşi,lăsaţi o parte 
Când aţi ajuns cu leatu pân la Bug? Din Ţară, din Moldova mea de eri, 
Au nu vedeţi hotarele cun fug, Cu un hotar pierdut în nicăeri 
Şi că avem un rost la miazănoapte? Şi care, totuşi,Neamul ni-l desparte? 
Pocuția... Pocuția de-al“dată, Io, Alexanâru Vodă, agrăesc 


fitu-s“au ai mei, Cu giurământ şi cu blestem,că pace 
voi avea decât dacă veţi face 
snop de fraţi tot neamul românesc... 





Doar pentru ea j 
La miază noapte când era temei 
Moldovei, pururea însângerată... 














A 5-A CERERE DE DREPTATE A NOII MISCARI MEMORANDISTE . 
A ROMANILOR PRIGONITI DIN TRANSILVANIA ADRESATA 
ORGANELOR SUPREME ALE PUTERII DE STAT. 


Astăzi, 15 August 1993, la Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, Noua Mişca- 
re. Memorandistă a Românilor prigoniţi din Transilvania se adresează pentru a 5-a 
oară organelor supreme ale puterii de stat, cerând dreptate, Vrem să se restituie: 
Bisericii Române Unite cu. Roma (Greco-Catolice) toate lăcaşurile de cult, institu” 
ţiile şi bunurile de care a fost. jefuită prin forţa Statului în 1948, Statul le-a 
răpit. abuziv, el să le dea înapoi neconâiţiont, indiferent cine le edministnează 
acum, Regimul post-revoluţionar s'a'spălat pe mâini" ca Pilat din Pont, prin art 
3 a] decretului nr.126/24,1V,1990, lăsând rezolvarea acestei probleme la latitudi- 
nea unui dialog cu factori ortodocşi, cari nu vor so. rezolve, De patru ori ne-am 
adresat până acum. Preşedintelui României, Senatului, Camerei: Deputaţilor şi. Guver- 
nului ;cu în. total 50 de semnături.. De la Preşedintele României nu am: primit nici 
un. răspunse, De la Parlament am primit unele răspunsuri neconeludente. De la Guvern 
doar un răspuns indirect, prin intermediul Secretariatului de Stat pentm, Culte, 
care nu ne spune nimic nou. Toate împreună ne determină să tragem concluzia că mu 
se vrea serios rezolvarea problemei noastre, aşa cum am cerut-o. Am anunţat membri 
ai. Congresului S.U.A. zeci. de ambasade şi guverne străine, Mulţi memorandişti 
cer. ca problema Bisericii Române Unite să fie supusă atenţiei O.N.U. şi înaintată 
Tribunalului de la Haga. Drepturile omului nu sunt respectate în cazul Românilor 
Uniţi, întrucât ei nu se pot ruga în. bisericile care le-au aparţinut, ci numai în 
Heatacombe! şi locuri. improprii, în ploaie şi viscol, iar în plus sunt defăimaţi 
pentru că îşi ţin credinţa (că "se dau cu Ungurii", etc.) In Transilvania de as- 
tăzi nu. Ungurii. sunt prigoniţi, ci Românii Uniţi,, de către alţi Români. Cei. res- 
ponsabili de o asemenea div 'zare sufletească a Românilor ardeleni. vor: fi judecaţi 
de istorie pentru. slăbireanonânisnuhi în Ardeal,Nu există cale de restabilire a, 
vwmi tă ţii sufleteşti între Românii. din Transilvania decât să se facă dreptate Uni- 
ți.lore - In numele Noii Hişcări Memorandiste, Pr.Prof.Dr.Anton Moisin, coordona- 
von,  — Supliment al revistei "Unirea!'!-Blaj. 
&& — Loniţă Greavu, Noul Român. Doamna Elena Popa din Decea-Alba, fost luptătoare 
anti comunistă, pe când era Faina cu condamnare grea, se plânge azi că nu primeşte 
scrisorile ce i se trimit de prieteni şi familia sa de la Făgăraş, Eu. la fel pă- 
ţese, dar nu mă mir de loc, când bine ştiu cine am fost, mă mir cum îşi mai pune 
întrebări de acesti fel Elena, Cât timp cei ce ne anchetau.ieri, ne torturau fizic 
şi psihic în timp ce ne anchetau. se. plimbă azi. liberi. bine mersi. şi pentru munca: 
şi. serviciile lor depuse cu multă râvnă şi zel, azi primesc pensii grase, ce-alt- 
ceva ar vrea. Si tovarăşul Iliescu îi ocroteşte că poate de, mai are lipsă de ser-— 
viciile lor, Acesta este un lucru ne semnificativ, lipsit de importanţă. Să pri- 
mim noi clauza, restu... aceasta înseamnă drepturile omului, Obişnuiţi să fim ur- 
mări ţi 50 de ani până la revoluţie, acum ne-am simţi rău altfel. 


&& Colţul Roşu. de la Noul Român,- După ce ani în şir Dl. Prof.Dr, loan Goia din. 


Cluj a suportat cu răbaare, pentru moşia ce o avea la Noul Român o sprafaţă de 105 
ha din care 55 ha pădure, predând statului cote grele de ceriale şi animale, a 
fost. împins la disperare şi a predat-o statului comunist, consignaţie de atunci, 
Această moşie frumoasă îşi are o poveste lungă, în componenţa sa e şi un castel 
vechi ce datează din secsăVII, cu refugii prin canaluri subterane, cu un pare fru- 
mos, cu. o grădină de ca. 4 ha, ca un paradis, în care găseai toate soiurile. 

Inainte de a ajunge în posesia Profesorului Ioan Goia, a fost proprietatea 
unui. grâf maghiar, Pecii Oscar, şi mai înainte a unei familii de armeni Cap de Bo: 
Această familie: avea ca emblemă capul de bou, emblemă ce era în vârful fiecărui 
capitel ce suporta bolțile din canalurile subterane de refugiu. 

Acest castel vechi a cunoscut mai multe orânduiri, ca împărăţia Austroungară 
cu robia şi robii. pe moşie, apoi. preluarea de către Români, Si câte răseoale ale 
iiobagilor nu. a cunoscut şi la care a fost martor în timp acest castel, 

Dar nu i-a fost îndeajuns, a trebuit să urmeze o altă iobăgie, mai mare, pe 
numele adevărat COLECTIVIZAREA, 

Aşa a fost inaugurat la 4 lulie 1950 primul colectiv din Tara Făgăraşului, 
după multă muncă de lămurire a P.C.R. şi securităţii, soldată cu arestări şi cu 
deportarea unor familii la mulţi km distanţă, pe nişte coaste, la Gherdeal, 

A fost foarte greu până ce partidul şi securitatea şi-au. găsit o coadă de topor, 
şi l-au găsit în persoana lui Ion Bunea, După căderea rezistenţei satului, lumea 
din satele din jur căuta să izoleze pe Noieni, spunându-le că nu au. rezistat înde- 

ajuns şi Noul Român a devenit Colţul Roşu, 

Colectivul a luat fiinţă în casa prof. Goia, iar într/o cameră s'a făcut. cu 
adevărat un colţ roşu, In colţul unei camere, pe zid sa pus nişte hârtie roşie, 














56 
iar pe hârtia roşie fotografii cu cioloveci spărgători ae normă, cum şi alte fotom 
grafii decupate din ziare, 

Responsabil cu colţu roşu, cine a fost altul, decât Bunea Lone 

Timpul cât a îndeplinit această funcţie tovarăşu Bunea, îl are trecut ca vechi= 
me, în carnetul de muncă ca timp lucrat, şi azi primeşte pensie, pentru această 
vicăloasă muncă. 

Dar la câte lucruri nu a fost martor acest colţ roşu! Aici se întâlneau actii— 
viştii. P.C.R, şi securiştii în civil cu informatorii lor, pentru a denunța pe acei 
ee făceau: rezistenţă, opozanţii partidului, 

Prica intrase în măduva oaselor la marea majoritate a oamenilor din sat, ce se 
credeau părăsi ţi de lume şi de. Dumnezeu, 

Aici în biroul. unde a funcţionat apoi contabilitatea colectivului au fost, as» 
eunşi în dovă rânduri. în anul 1949, pe când încă nu. era în proprietatea colectivu— 
lui. Dumitriu Ioan (Nelu) Și Elena Făină, căutaţi de securitate. 

Aici. îi. hrănean. pe ascuns noaptea, cu Filip Aurel, 

Si. tot aici a fost ascuns câtva timp D1,Col, Arsenescu cu încă un camara, al 
cărui. nume nu-l mai. reţine 

De aici şi din alte locuri, după colectivizare, îi transportam îngropaţi. în 
fân în car tras decai, de-i treceam Oltul, fiindcă podurile erau păzite de armată . 

Altă dată, pe:cână îi ducean ca să-i trecem, dar de această dată pe jos, ne- 
aw văzut paznicii de câmp,(Relii şi N. Dindeal) însă nu ne-a denunţat, La toate âe 
cestea am avut ca ajutor de. nădejde pe Aurel Filip, 

Altă dată au fost trecuţi în miez de noapte, în drumul lor spre muniie, peste 
Olt, de către muncitorul de la grădina de zarzavat Gheorghe! Bucureasa, Intrebat, 
de securitate pe cine a trecut Oltul, el a negat. 

Dumitriu. şi Făina erau căutaţi de securitate pentru că împuşcară în Bnaşov 
doi. ofiţeri. de securitate ce voiau. să-i aresteze, 

La procesul suhsemnatului la Tribunalul Militar Braşov, pentru favorizarea. in 
fractorului, preşedintele Tribunalului fiind tovarăşu: maior Cojocaru, cunoscut, 
pentru: condamnările grele; la proces a participat şi D1l.Inge Ploriin Goiia, din Cluds 
fiwl proprietarului castelului. de la Nou.., unde ascunsesem. pe luptă toziii. din rezis* 
tenţă anti. comunistă. Man temut ca nu cumva pentru încrederea ce mi-a acordat-o; 
să fie şi. el implicat nevinovat: în acest proces dar asta nu. s“a întâmplte 

După ce au trecut atâtea şi atâtea evenimente, eu, care am cunoscut foarte. bi-— 
ne. toate frumuseţile castelului. de. la Nou Român, azi: după 50 ani de gospodărine 
chiibzui.tă comunistă, văd realitatea tristă de azi, că seamănă mai mult. a muină, AX 
trebui să se formeze o. comisie de cercetare a situaţiei de azi la castel, la fos- 
tul sediu al CsA.P. Nou Român şi, de drept proprietate intabulată a d-lui Prof, 
Ioan. Goia din Cluj; că în timp ce unii se ruinau, alţii s'au. îmbogăţit, au făcut 
mari. construcţii, vilă, — Nou. Român la 19.04.1995 - 

+ Stefan Logigan mw 13.05.1916 — + 12.07.1994, neaoş fiu al Bucovinei, s'a născut 
la Târgovişte. în ajunul intrării României în războiul de dezrobire, Aşa a vrut 
soarta, în urma unor împrejurări familiale, el a rămas însă toată viaţa lui. un au 
tenţic bucovinean. După absolvirea liceului românesc din Cernăuţi, întră în. Şcoa- 
la Politehnică din Bucureşti şi în Gorpul studenţesc legionare, în. a cărui. activi 
tate se evidenţiază în anii 1936-31. Corneliu Codreanu La distins cu: gradul de 
instructor legionar, Işi încheie studiile cu diploma de inginer de mine. 

Deşi categoric opus deviaţiilor din scurta perioadă de guvernare din 1940-41, 
a trebuit să ia şi el calea exilului. Ca "oaspete" al lui Hitlez, a avut parte de 
lagărele acestuia: Rostock-Marienehe şi Buchenwalde Constanţa atitudinii lui. opu- 
să deviaţiilor a făcut din el o ţintă privilegiată a atacurilor unui. grup de fer- 
venţi admiratori ai. perioadei. '40— 41. Dar Logigan nu a cedat şi nu s“a dezis pe. 
sine însuşi. După eliberarea din Buchenwald şi sfârşitul. războiului ; Logigan a pu” 
tu să lucreze câţiva ani în Germania, ca inginer în industria petroliferă, la 
Celle, în regiunea Hanovra, Neputându-se duce în Bucovina, pământul strămoşilor 
lui atunei ca şi acum sub stăpânire: străină, a ţinut cel puţin să se apropie: sa 
stabilit la Viena, unde ca fiu al unui bucovinean. fost ofiţer în armata austriacă 
îi sa acordat fără greutate cetăţenia; s'a căsătorit creind un cămin fericit, 

In. ziua de 12 Iulie inima lui a cedat. Domnul să-l odihnească în pace! 
A lăsat un volum de amintiri, care va vedea poate cânâva lumina tiparului 

Duiliu. Sfinţescu. 
+ Draian Miron (Nour)- m 23.12.1913- + 24.07.1994 la Cosne-sur-loire, Franţa. 
S'a născut în comuna Avram Jud, Bihor, Ca toţi tinerii. ardeleni din generaţia lui 
a trăit ziua eliberării din robia maghiară şi, în România întregităy i s/a deschis 
speranţe unei ere de dreptate şi. împlinire idealuri legitime ale. neamului Românesc 
In anii. 1930, era învăţător la şcoala primară din satul lui, Modest, dar hotărît 
şi. dârz. în dragostea lui de ţară, sfa alăturat, în moq firesc şi s'a dăruit lupte- 














si 


lor tineretului legionar, pe linia de credinţă transmisă de Ion Hoţa , Ion Banea 

şi Coriolan Matei, A fost distins cu gradul de instructor legionar, de către Cor- 
neliu Codreanu, ale cărui norme morale şi spirituale şi le-a însuşit şi le-a păs-— 
trat cu sfinţenie până în ultima clipă a vieţii sale. A făcut parte din Corpul 
Moţa-liarin, In efemera guvernare din 1940-41, neputând admite nici o abatere de 

la linia definită de Căpitan, a rămas la postul lui de învăţător. A trebuit să ia 
şi el calea exilului, unde a avut parte de lagărele din Rostock şi Buchenwald. 
Intors în ţară, după o perioadă de formaţie la Scoala de horticultură din. Versail— 
les, soarta l'a dus la Cosne-sur-Loire, unde s'a căsătorit în 1953, întemeind o 
familie, unde a rămas până la sfârşitul vieţii lui, Serviciul divin al îmormântării 
s“a oficiat, întrun spirit ecumenic, în marea catedrală a oraşului, Preotul paroh 
al. catedralei, evocând cele 4 decenii trăite acolo, l-a calificat pe Traian Miron 
de adevărată stâncă şi a omagiat cu respect refuzul lui de a se împărtăşi în afa- 
ra credinţei ortodoxe, moştenită. de la tătăl lui. Spunea adesea: "Domnul este păs-- 
torul meu şi nimica nu-mi lipseşte" (P5.22), Slujba îmormântării, la cimitir, a 
fost oficiată strict după datina ortodoxă, 

O mare surpriză a vieţii lui a fost revelaţia lui ca poet, Acest simplu învă-— 
țător bihorean de pe valea: Bârgăului, a început a scrie versuri foarte inspirate, 
dar a reuşit ca auto-didact. să-şi însuşească nu numai canoanele poeziei clasice, 
dar şi o cunoştinţă profundă a limbii franceze, la un nivel de perfecţie care i-a 
permis să publice în fel de fel de reviste şi ziare o sumedenie de poezii şi să 
fie cooptat ca membru al "Academiei Poeţilor Clasici Francezi", obţihând. ca atare 
şi. un mare premiu de poezie clasică, Sunt într“adevăr de nepătruns căile Domnului 
Dumnezeu să-l odihnească în pace!, Duiliu. Sfinţescu, 

&&_ Coriolan Matei, w* în Mai 1905 în Com. Corunca, Jud, Mureş, unde a făcut 5 ani. 
de şcoală primară maghiară, de unde s'a mutat la Târgul Mureş, apropiat de satul 
său natal. A continuat liceul maghiar romano-catolic, unde au urmat şi tatăl. şi 
bunicii săi, A trecut apoi la Lic, din Simleul Silvaniei, unde majoritatea erau 
evrei. Cu România Mare trece la Lic, românesc din Târgu Hureş pe care l-a absolvit 
în 1924, A urmat un an pregătitor la Sc, Politehnică din Timişoara, In 192] serv. 
milit, la Craiova,Intre timp a absolvit la matematici la Cluj, Universitate, 
In 1925 a luat parte la întâlnirea Căpitanului la laşi, mergând apoi cu Dna Ghica 
la Ungheni, unde a lucrat la grădinărie, In perioada omorfrii lui Duca, în Decem- 
brie 1933, a fost şi el arestat, 
La îmormântarea lui-au venit câţiva camarazi, N“au avut cu ce-i cumpăra un loc de 
mormânt, Coriolan a fost incinerat, S“a dus în lumea drepţilor cu aceiaşi sărăcie 
în care a trăit, Si cei rămaşi, nu mai pot nici măcar rosti fără strângere de ini” 
mă creştinescul "să-i fie ţărâna uşoară", Iar chipul lui, cu o frumoasă barbă de 
patriarh, care s“ar fi cuvenit să apară alături de acest text, nu-l va vedea ni- 
meni., fiindcă nimeni nu s'a învrednicit să-l reţină într'o fotografie, Sic perii 
summa Coriolani imago quoque... Coriolan Matei era fiul brotoiereului Stawrofor 
Partenie Matei (1878-1915) fiind. preot în Com. Coronca timp de. [o ani, Deşi a avut 
mult de suferit sub stăpânirea maghiară, a reuşit să construiască o biserică în 
1912, Bunicul era Teodor Matei; preot ortodox, iar străbunicul, Nicolae Matei, i0- 
bag din Com, Haropea (lângă Cetatea de Baltă), a fost martirizat împreună cu alţi 
1 ţărani pentru că făcuseră transporturi pentru oastea lui Iancu. Ilobagul Nicolae 
cu. cei | ţărani români şi o femeie, Maria, nepoata protopopului Trâmbiţaş din Târ- 
gul Mureş, au fost căsăpiţi cu topoarele şi aruncaţi în Mureş, de pe pod. 

Duiliu Sfinţescu, 





SUCCESIUNEA 

Intr”o seară, pe la sfârşitul lui Februarie 1937, se strânseseră la Sediu, în 
jurul Căpitanului, mai mulţi legionari din cei cu care obişnuia să se sfătuiască 
în problemele importante, Se aflau acolo Belgea, Furdui, Polihroniade, Nicoleta 
Nicolescu, Nicoară Lordache şi alţii. Toţi erau încă sub impresia Îmormântării ce 
lor doi căzuţi în Spania, Pierderea lui Ion Hoţa apăsa greu asupra gândurilor tu- 
turons. La un moment dat, Polihroniade, cu maniera lui directă şi precisă, s'a avân- 
tat. cu întrebarea următoare: "Căpitane, acum cână Ionel Moţa nu mai este, cine 
wax: putea înlocui. dacă mişeii. ar reuşi să vă ucidă?" Intrebarea a provocat un 
fiion de ghiaţă în inima tuturor celor prezenţi, Căpitanul a răspuns. calm, ca şi 
eum. ar. fi. fost. vorba de o chestiune oarecare, de rutină, adresându-se tuturor: 
"Ce părere aveţi voi?" S“a desfăşurat un dialog între el şi cei prezenţi şi s'au 
pronunţat pe rând diferite nume. Dl.ing. Clime, D1.Gral, Nae Ionescu, Iasinschi, 
Alecu Cantacuzino, Ilie Gârneaţă, Radu Mironovici şi alţii, De fiecare dată Căpi- 
tanul enumera el însuşi calităţile celui nunit, dar aducea şi un motiv pentru care 
propunerea nu era cea mai potrivită, In fine a pronunţat el însuşi numele lui Ion 
Banea, pe caresl socotea ca fiind cel mai indicat pentru o asemenea propunere: un 
legionar desăvârşit, care nu- ar mai avea nevoie de nici o indicație, de la nimeni, 














58 
Polihroniade însă, continuând în spiritul primei sale întrebări, a adăugat: "Dar 
dacă nici Banea n'ar mai fi în viaţă?" nAtunei —i-a răspuns Căpitanul- nu var 
rămâne decât să vă întoarceţi către Văcăreşteni"(4), dând ascultare înţelepciunii 
lui. Ilie Gârneaţă, Astăzi aş putea adăuga fără ezitare că atunci nimănui nu i-ar 
fi. trecut prin minte ceea ce avea să se întâmple... Pentru aceasta, era nevoie de 
masacrarea elitei legionare (22-23 Septembrie 1939) şi de concursul lui Moruzove 
(4) Sub numele de Văcăreşteni sunt desemnaţi camarazii Căpitanului cu care a fost 
închis în închisoarea Văcăreşti. şi care sub conducerea lui, au constituit, mai târ= 
ziu grupul fondator al Mişcării Legionare, 


INSTITUTUL ROMAN DIN FREIBURG J 1 
LA 45 DE ANI DE EXISTENTA 

La 1 Mai 1949, la iniţiativa lui Virgil Mihăilescu, 15 refugiaţi români şi-au 
pus semnătura pe actul de constituire a Bibliotecii. Române din Freiburg, un act 
de deosebită importanţă pentru păstrarea identităţii naţionale şi pentru desvolta= 
rea creaţiei exilului, Pentru.a se ajunge la faza actuală a fost necesar să se 
parcurgă un drum lung şi anevoios, s'au învins toate greutăţile din lăuntru şi pie= 
dicile din afară şi s'a dovedit exilului că unirea e creatoare, Tot ceea ce s'a 
realizat a fost posibil nu numai. datorită sprijinului moral şi material. susţinut 
al exilului românesc, ci. şi cu sprijinul generos al Tarii gazaă, cu sprijinul. ne— 
mijlocit al membrilor Asociaţiei şi toţi aceşti factori au contribuit: ca această 
Tnstituţie să ocupe un loc de cinste printre creaţiile culturale ale exilului, 
&& La 9 Iulie 1994 a avut loc la biserica ortodoxă din Paris, cununia religiioasă, 
a Drei. Madalina Caratas cu Dl, Nicolae Perifan, Le. doriim: viaţă lungă în fericire, 
&& "De ce Traian?" Intrebare la care Dl. Corneliu Stan ne explică cu date exacte 
după îndelungi. cercetări, că: (citez) Spaniolii. din nordul Spaniei: se: aseamănă iiz- 
bitor cu. românii, Prin. dialect, port, obiceiuri, fel de viaţă. Există în. Spania 
unele localităţi cu numele: Deva; altele Possada; spaniolii au: şi ei pluguşorul 
pe care-l recită la 1 Martie, începutul de an.al romanilor; cântecele spaniole au 
refrene ca şi cântecele noastre: "Ai, iu, iu, iu!" Asemănarea nu poate fii rodul 
hazardului, Ea are o. precisă motivaţie istorică. Şi unii şi alţii, sunt urmaşii 
ramurii ibero-romane,, care, la noi, s“a implicat în colonizare într“un procent îin — 
comparabil mai mare decât. cea italo-romană.„ Sunt locuitorii din ţinuturile Spa-— 
niei. natale a lui Traian.. In concluzie: de ce TRAIAN? - Din două motive: penitiru 
că a fost şi este Bădiţa; pentru că a fost şi rămâne Oprimus Princeps. El, "Sădii- 
torul şi. părintele nostru", 
&& La Minchen, la 5 Iunie 1994 a fost intronizat ca păstor al Mitropoliei Ortodoxe 
Române pentru. Germania şi Europa Centrală I1,P.S. Serafim Joantă. 
&& In zilele de 1, 8 şi 9 Octombrie 1994, au avut loc în localul Institutului Ro= 
mân - Biblioteca Română din Freiburg, anualele manifestări culturale, 
&& Pe data de 12 Septembrie 1994 a fost îmormântată la Cimitirul Belu, soţia Căpi-— 
tanului Corneliu Zelea Codreanu, dna. Elena Zelea Codreanu. La slujba de îmormân— 
tare, desfăşurată în Capela Cimitirului, au participat Cătălin şi. Ileana Zelea: Co— 
dreanu,, fratele şi cumnata Căpitanului, Sanda Maria Mladin, Petru. Tuca, unul din 
tre prietenii Căpitanului, dr. Serban Milcoveanu, conducătorul studenţinii legio- 
nare din anul 1940. Demostene Popa, ginerele poetului Radu Gyr, fratele Elenei Co= 
dreanu şi familia Praporgescu. Slujba la care au participat ca, 150 de persoane a. 
fost săvârşită de părintele Băbuş de la Patriarhie, 
&& WPerspective"»le neobositului cărturar de la Miinchen, Monseniorul Octavian Bâr- 
lea, publică,,în nr. 53-60, pe 200 pagini, "Istoria Bisericiii Române Unite" de 
Zenovie Pădişanu, partea IIfa (1]52-i183), cu dramatica luptă de afirmare româneas= 
că, nesprijinită nici de latinii occidentali, nici: de fraţii din Principate, unde 
tronau. fanarioţii "ortodocşi", In relief iese mai ales figura episcopului. Griigore: 
Maior, demn urmaş al lui Inocenţiu Micu Klein. 
&& Antonie Plămădeală, Lazăr-Leon Asachi în cultura română, Sibiu. 1985, E vorba, 
în cele 525 pagini, de un mare cărturar român, tatăl lui. Gh. Asachi, contemporan 
cu. corifeii şcoalei ardelene, 
Mihaela Aloisie, Iliescu ucide neamul românesc. 
D„ Ichim,Exil sau diasporă. 
Sergiu. Grossw, Quo vadis miles Christi? 
Terezia B. Tătaru, Note de lectură. 
D„ Bacu, Grigore Pihu, cruciatul martir. 
Denani Haider,Gânduri despre Căpitan, în C.R., Sept.1994 
G.. Augustin, Un act al disperării (23 August) 
Mihaela Moisin, Unde ne sunt "revoluționarii? 
Eugen Bărsan,Vântul nebuniei. (în Basarabia) 
Victor Coroianu,"La Nord de Tahiti", un roman bun, poveste tristă cu. rădăuini în 
ultimul Yăzboi monaial. (Jungholtzweg. 144-53340 Meckenheim/Rh!] „Germania, 








În OD — E ai ca e e 


59 
UN VREDNIC LUPTATOR LEGIONAR 


ED PRE VALIMAREANU 
A TERCUT IN LUHEA DREPTILOR 
29. ed 1909-30 Octombrie 1994 


Fiul. învățătorului Nicolae Valimăreanu. din Valea Foii şi al soţiei sale Alexan.— 
drina, fiica preotului Ion Tulucă din Lereşti, a fost pur fim al Muscelului, 

După şeoala primară din sat, a urmat. seminarul teologic la Curtea de Argeş şi 
la Constanţa, şi. apoi, ca student, cursurile de teologie la Pacultăţile din Cernă- 
uţi şi. din Bucureşti, unde obţine licenţa în 1934 sub aecanatul cunoscutuluii pro- 
fesor Ion Hihăleeseu, 

Cunoaşte Mişcarea Legionară în 1932 şi devine imediat un element, foarte activ 
ln) nd parte la toate acţiunile. din acel timp, cu îndemnul şi îndrumările marelui d 
său. conjudeţean din Domneşti, inginerul Gheorghe Clime, de care a rămas pentru 
totdeauna strâns legat sufleteşte, 


Arestat. şi. condamnat. după uciderea lui Duca, la 31, Decembrie 1933, este eli- 
berat. după verdictul de achitare din 5 Aprilie 1934 al Tribunalului Hilitan din 
Bucureşti, în marele proces intentat Căpitanului şi celor mai de frunte legionari. 
şi. prieteni. din jurul lui. 

In. 1934, în. tabăra de la Giuleşti, lucrea ză alături de multe personalităţi. 
legionare, iar în 1936 înfiinţează şi conduce el însuşi tabăra legionană din lunc:ă 
Argeşuluj, la Călineşti-Topoloveni, unde se fac nu numai cărămizi, ci. se. constiru-— 
ieşte şi. o casă cu grajd şi. toate cele trebuinciocase unei gospodării, pentru un. 
om. sărac « 

In 1931, a desfăşurat în tot cuprinsul judeţului o. acţiune de pregătire a a- 
legerilor cari aveau să urmeze în. Decembrie. 

Arestat şi condamnat după uciderea lui. Călinescu în Septembrie 1939, a fost 
eliberat. la "destinderea" din primăvara lui 1940, Prefect al judeţului în Septen- 
brie al aceluiaş an, s'a menţinut. cu stricteţe pe linia învățăturilor Căpitanu- 
lui, In acelaş ftimp nu a pregetat să pnedea cursul de religie la Liceul Militar 
din Cernăuţi, strămutat din Bucovina pierdută, la Cimpulung-Muscel, 

După falimentul din Ianuarie 1940 al nevreânicei conduceri. legionare de: a tunat, 
a fost. din nou condamnat. la 3 ani. leşit din închisoare, a luat. calea pribegiei 
iar după multiple peripeții, a încăput pe mâna Gestapoului, care l-a trimis în 
lagărul de muncă de la Rostock, unde şi-a găsit camarazii. plecaţi. pe alte căi,De 
acolo, în urma unui. stupid "gest politic" al "comandantului", am fost. eu toţii iin— 
ternaţi în faimosul. lagăr de concentrare Buchenwald, 

După capitularea României din 23 August 1944, am fost, duşi. la Viena, unde dom- 
nea "comandantul", numit de Hitler prim-ministru al Tării Româneşti, La Vienalu.. 

Petre Vălimăreanu,. inflexibilpe linia lui ae credinţă, era pus la index, El 
ne-a lăsat o: descriere amănunţită şi. cât se poate de revelatoare a modului în care. 
conducerea de atunci înţelegea să-şi exercite puterea şi a: măsurilor inumane luate. 
împotriva celor care, ca Vălimăreanu, nu aprobau acea stare de lucruri, 

Ajuns în Italia, el s'a pus imediat. pe treabă: a hotărît să creeze un organ 
de opinie şi informaţie, în spirit autentic legionar, adresat exilului. românesc, 
După un angajament solemn, luat cu un grup decamarazi în faţa coloanei. lui Traian 
a înfiinţat VATRA, cea dintâi şi cea mai dârză publicaţie din diasporă, care — 
strămutată mai târziu. la Freiburg - s'a menţinut peste toate dificultăţile mate- 
riale până în ziua de astăzi, cu un prestigiu inegalate 

1 s“a reproşat de către unii lui. Vălimăreanu insistența cu care denunța imara- 
litatea. Dar i se poate oare reproşa o altă atitudine manifestată într'o. publica 
ție legionară? A 

Petre Vălimăreanu. ne-a fost, timp de o jumătate de secol, şi ne rămâne un lumi” 
nos exemplu de rectitudine legionară. A respectat şi onorat cu demnitate gradul 
legionar primit de la Corneliu Codreanu 

Domnul să-l odihnească în pace în lumea Drepţilor! Ing, Duiliu Sfinţescit 


ț 


&& Da 21. «1,1993 a luat fiinţă la Bucureşti "Fundaţia Academia Civică" preşedinte 
fiind Dna Ana Blandian iar vicepreşedinte dl, Ion Caramitru, 

&& La Biblioteca Română din Freiburg a avut loc la 6.,lanuarie 1995 sărbătoarea a-— 
nuală a Bobotezei. Slujba de deschidere a oficiato păr. D.Em. Popa. S'au ţinut 
conferinţe interesante încheinduse cu un program muzical-clasic executat fiind la 
pian: de dl.Rareş Andrei. Saghin. Cei prezenţi, amintindu-şi de anii de copilărie 
de acasă au intonat cântece şi. colinde iar Doamnele "albinzţele" au. aranjat un 
bufet de toată... bogăţia. 

&& Comunitatea română ortodoxă din Elveţia-Baden anunţăserbarea a 15 ani dela în- 








60 

ceperea slujbelor religioase ortodoxe a românilor liberi din Baden-Elveţia „Deocam- 
dată se fac planuri şi se primesc propuneri binenînţeles şi donaţii de bani, care 
cum poate pentru a da o cât mai mare amploare acestei mari aniversări, 
&& la 23, Octombrie a avut loc turneul Teatrului Naţional "Vasile Alecsandri"! din 
laşi cu piesa "Das Leben und Leiden des Publius Ovidius Naso" (viaţa şi suferinţe 
le lui 0.u.)jucată în limba română, Pentru cei de limbă germană se putea procura 
textul.Organizarea a fost făcută de "Deutsch-Rumăni sche Studienvereini gung" (Uni 
unea de studii Germano-Române) sub conducerea dlui dir. Dr. P, Mi ronxFrei burg, 
&& La 10.Noembrie a avut loc adunarea generală a membrilor bisericii ortodoxe din 
Preiburg în cadrul "Arbei tsgemeinschaft Ostkirche e.V. Freiburg" In afară de ordi- 
nea de zi, s'a hotărît a se oficia slujba ecumenică a Sf.Nicolae» 
&& La 20 Septembrie 1994 anunţă Asociaţia Mondială "Pro Basarabia şii Bucovina"! îm- 
plinirea a 20 de ani. de activitate unionistă în 24 de ţări, inclusiv România unde 
din 1989 s'a organizat peste 150. de filiale cu ca. 100,000 de membri, Cu acest 
prilej se va edita o lucrare antologică.Se face apel la colaboratori cu mici lu= 
crări - nuvele care să armonizeze cu. aforismul "De la Nistru pân”la Tisa", „şi cu 
genericul motto: "Nu. avem dreptul să plătim la infinit tribut prin ţară ruptă. în 
bucăţi!" iscăleşte "cu cele mai bune intenţii" sufletul "Pro Basarabia şi Bucovi- 
na Dl, Nicolae Lupan, 
&& D1,Dr.,Andrei Pandrea a scos o broşură "Unde 's“a dat bătălia de la Posada" Piin 
argumente, peste 23 de documente, zone ipotetice, argumente istorice, strategice 
şi toponimice se încearcă a se stabili exact locul Posadei unde s'a dat lupta, 
&& La Chişinău. a apărut în 1994 o broşură a dlui Ilie Ilaşcu "Lupta continuă! — 
Noi nu vom deveni niciodată o nouă generaţie de refugiaţi,ca temă de introducere, 
&& __ In. toate diasporile s'a oficiat un Dedeumn pentru 24 Ianurie - Unirea Prinoii- 
patelor Române. 

VANT DE LIBERTATE de Pan Halipa (1917) 


Suflă vânt de. primăvară Prutul esta ni disparţi, 

Ca nicicând, din miază-noapte, Prutul esta n“are moartieţ 
Si. ne-aduce veste n ţară Dar. ne-om pune noi. cândva 
Despre sfânta libertate, Si cu. gura l-om secal!e.. 
Piere groaznica robie, El alungă vechea ceaţă 

Ce de-un veac ne tot apasă Si. îndeamnă lumea toată 
Peste “ntreaga "mpărăţie: Să-şi. rodească-o nouă viaţă 
Un now soare vrea să iasă, Largă, slobhodă, bogată. 


Obosiţi de învrăjbire, 
Toţi. se tnag la acest. soare, 
El vesteşte înfrățire 
Intre tagme şi poparee 


REPUBLICA MOLDOVA DA 10 ANI DE LA INCEPUTUL PERESTROICII 


De la 1912 încoace în Basarabia s'a făcut totul pentru ca populaţia băştinaşă 
să fie deznaţionalizată. Unica răsuflare mai ocsigenată venită cu unirea de la 
1918 a fost strangulată odată cu. reîntoarcerea trupelor ruseşti, de acum soviieti-— 
ce, în acest ţinut plin de suferinţi, 

Regimul sovietic a fost chiar. mai aspru. împotriva prosperării naţionale a na- 
mânilor basarabeni. decât, regimul țarist, Oricine încerca să se. opună era etiche-— 
tat drept naţionalist şi internat. ori în spitalele de psihiatrie, ori. trimis în 
Siberia, bineînţeles nu la odihnă, 

Istoria ne-a oferit o şansă de stopare a desnaţionalizării odată cu aşazisa 
perestroică, Forţele progresive naţionale au creat mişcarea democratică întru sus: 
ţinerea restructurării apoi. Frontul Popular Creştin şi Democrate, S“a început lup 
ta pentru decretarea limbii române ca limbă de stat, introducerea scrisului latin, 
stoparea 'migraţiei. populaţiei rusofone în, şi populaţiei române din Moldova, In 
August. 1989 la Marea Adunare Naţională de la Chişinău, au participat ciirea 100.000 
de cameni cari au venit să ceară limbă de stat, alfabet latin, retrocedarea de că- 
tre Ucraina a Bucovinei de Noră, Hotinului, ținutului Herţa Bugeacului până la 
Mare = 

Insă KGB-ul rusesc a ştiut să implanteze în rândurile noastre forţe prosoxie=— 
tiee care îndeplineau. cu zel planurile Moscovei, 

De către Moscova au fost organizate grevele ruşilor: din stânga Nistrului, ac-— 
tivitatea separatiştilor găgăuţi, dirijarea mencurţilor locali, Cine. se: opunea ac=- 
țiunilor Moscoxei. era defăimat, compromis, eliberat. din lucru, Exemplu Druc, cred 
că este. cel mai elocvent, 

Actualmente în. Republica Moldoxa e la putere guvernul prorus antinaţionale 
Posturile de vârf ale republicii fiind ocupate în exclusivitate de către comuni şti ş 











61 
Preşedintele Snegur a fost primsecretar raional de partid apoi, secretar al comite 
tului central al partidului comunist, Preşedintele parlamentului Lucinşchii este 
fost. prim. secretar al Partidului Comunist al Republicii Moldovei, secretar ali 0C- 
ului. Uniunii Sovietice, Primul Ministru Sangheli este şi el fost prim secretar al 
comitetului raional de partid, Taţi preşedinţii comitetelor executive: raionale 
sunt foşti comunişti, actualmente membri ai partidului democrat agrar - succesorul 
partidului. comunist, Evident că aceste cadre fac jocul Mascovei şi îl fac cu ex- 
ces de zel. Parlamentul agrariano-interfroniist a schimbat. denunirea limbii române; 
în constituţie fiind numită drept "limbă moldovenească", a scos în afara legii im = 
nul. "Deşteaptă-te Române", a semnat un şir de acorduri care leagă Republica de CSI 
(Comunitatea Statelor Independente) — un nou imperiu rusesc, Intransigenţa faţă de 
Bucureşti. şi. loialitatea faţă de Moscova.au readus Republica Moldoxa la Kilometrul 
ZERO al independenţei de stat. 

Tările Baltice şi-au căpătat independenţa totală faţă de Moscoyay Armeniia şi- 
a reîntregit ţara cu Karabahul de Munte, iar celelalte foste republici luptă pen- 
tru. prosperarea naţională. La noi. însă, Transnistria de facto nu ne mei aparţine, 
la 2,5% de populaţie găgăuză parlamentul Moldovei dă mai bine de 10% de teritoriu; 
se. închid şcolile româneşti, se iscălesc contracte neavantajoase,, eto„ E interzisă 
până şi. pronunţarea cuvântului. Basarabia la radio şi televiziune, 

In fiece seară, la televizor, vedem. pe domnii. agrariano-interfrontişti. promos= 
coviţi lăudându-se în. ce ţări. străine au mai fost şi ce isprăvi au mai. făcute 

In. biserica noastră se petrece ceva straşnic, Fiind subordonată şi. juridice 
Moscovei. ea duce propagandă antiromânească, preoţii şi. creştinii. mitropoliei Basa- 
rabiei. fiind prigoniţi. Sunt recunoscute şi înregistrate de către autorităţi o 
mulţime de secte religioase: iar Mitropolia Basarabiei este în afara legii, 

Orice. critică. adusă autorităţilor este spru. pedepsită, Cadrele neconvenabi le 
sunt. date afară din serviciu creindu-se mari. dificultăţi la reangajare. Drept ex- 
emplu. vă poate. servi subsemnatul, 

Se naşte întrebarea: dacă forţele antinaţionale au ajuns la aşa "realizării, 
unde este opoziţia? Adevăraţii patrioţi continuă lupta în cadrul Frontului. Popu-— 
lar: Creştin şi Democrat, iar rătăciţii şi carieriştii au creat un şir de. partide 
şi. partiduţe umplând rândurile aşazisei "opoziții 'construcetive" dirijate de auto- 
riită ţi... Aceşti. transfugi de la cauza dreaptă rod osul aruncat, de comunişti. şi lo- 
vesc cm neruşinare în mişcarea de eliberare naţională, De regulă îşi intensifică 
activitatea în perioada împărţirii. posturilor, Actualmente, în preajma alegerilor 
locale au reînviat, şi. puzderia de partide care dispăruseră după alegerile parla-— 
mentare din Februarie 1994. A apărut o aşa zisă coaliţie a congresului Democrat 
Unit, Care nu. vii ruşine domnilor Nedelciuc, Matei, Istrati, Alamîndîcanu, etee.. 
Deşi... nu mai apelez, la conştiinţa d-voastră, drumul trădării e fără întoancere, 
Dumnezeu să vă ierte, căci noi nu vă putem ierta! T „Muscalu-Basarabia 


&&- "Tara! din 1349194 anunţă că la Tighina în mica şcoală românescă din acest oraş, 
basarabean au început elevii să protesteze contra autoriită ţilor locale dirijate 
de criminalii de stat din Tiraspol cari au. interzis predarea limbii. române pe baza; 
scrisului latin, acceptând doar stilul cu litere cirilice, Administraţia oraşului 
în frunte cu Snegur, Lucinschi, Guvernul lui Sanghele, nu se prea neliniştezte 
atât, cât guvernul de la Moscova,meten ameninţă "anonim" pe răsmeriţi cădacă nu în- 
. eetează cu blocarea din Bender, vor întrerupe linia ferată ca şi acum câţiiva aniș 
"Basarabia!" e. pământ. rusesc, şi nu. românesc, unde tirăesc în hună armonie, ruşi, 
ucrainieni, găgăuzi, bulgari, ţigani „ evrei, armeni şi alte naţionalităţi, iar 
cei ce sunt români, să se: care în România!" 
câ "pari! Gh, Budeanu -:Să ne ridicăm în apărarea limbii române! După ce ne-au 
furat. imnul de stat, după cene-a ucismirioţii la Nistru şi ne-au. vândut pământul 
strămoşesc,„ forţele antinaţionale de la Chişinău, declanşează acum. o campanie fe— 
roce contra limbii române din: Basarabia, 
&& In. 1941 au fost 22 de. preoţi din diferite părţi Basarabene,, ridicaţi. şi duşi. 
în. Siberia unde au. fost. schingiuiţi şibătuţi, Din ei nici unul hu s'a mai întors 
&&. "Dintre noi au ieşit, dar nu erau de-ai noştri, căci de-ar fi fost de-ai nogtri ș 
ar: fi. rămas cu.noi; ci ca să se arate că nu sunt toţi de-ai noştri, deaceea au 
ieşi ta! -I Loan 23 19 
&&. Iubite cititor, marele cărturar şi: om politie Mihail Kogălniceanu spunea în se:— 
colul trecut că "nimic nu opreşte pe om de la împlinirea datoriilor sale decât 
când. sărăcia bate la uşă", La noisărăcia nu numai: că bate la uşă, dara şi intrat, 
în deja mai. în toate casele, Este adevărat că atunci când. te copleşesc lipsurile 
de; tot. felul, când: nu. ai căldură în casă şi. nici. pâine: pe masă, nu-ţi. mai arde de 
nimiie:, Cu toate acestea, pentru a-l da afară din casă pe acest musatir nepofti.t 
care este sărăcia nu avem pentru moment altă soluţie: decât. să ne împlinim fiecare 
necontenit datoriile. ae cetăţeni, neuitâna nici pentru o clipă a suntem o. naţiune 
Li ie bee 











62 
Domnul PETRE VALIMAREANU 
(29.V1.1909 — 30.14.1994) 


Cu mai bine de zece ani în urmă, intram la Sorbona întrun amfiteatru plin.de 
români desţăraţi şi exilați. Nimerindu-nă întâmplător lângă Antonia Constantinescti 
sporovăiam pe şoptite. Un bărbat surâzător, cu păr alb şi sprincene stufoase, aflat 
în preajma noastră, salută şi vecina mea murmură: 

- I1 cunoşti? Este Domnu Vălimăreanu, un om minunate... 

Cum nu-l ştiam decât din relatările pitoreşti al doctorului Ion Claudian, am 
fost plăcut surprins. de prilejul ivit pe neaşteptate şi folosit de colega noastră, 
spre a ne prezenta unul altuia... Ne-am pecetluit. întâlnirea în faţa unor halbe ds 
bere, băute la vestitul bistro al învăţăceilor sorbonezi, 1 Escholier. Acolo, con- 
vorbind pe îndelete, am descoperit cu uimire şi destătare un interlocutor fermecă- 
tor... Cu haz înăscut şi har rar de povestitor moldovean - deşi muscelean get-be- 
gei, născut în miticul sat Tigăneşti (Topoloveni) -,. acest fiu al învățătorului 
Nicolae Vălimăreanu. şi al Alexandrinei Tulucă, prunca popii Ion din Lereşti, te 
vă jea pe dată... La istovirea acelei seri bogate, ne-am propus să ne reveden.-, 
că în lume, se perindeau atâtea întâmplări nemaipomenite, demne de a fi cernute 
şi cu sitele noastre - şi ne-am ţinut de cuvânt, 

Altădată, mirându-se, împreună cu mine, de penuria periodicală care mi-ar fi 
putut găzdui. redactările care se acumulau, îl aud rostind limpede: 

- Domnu“Pandrea, în "Vatra", foaia pe care o scot din 1950, poţi publica orice 
„doreşti... 
- Chiar orice? am întrebat eu, cu mirare şi speranţă... 
- Orice! întări cu.o solemnitate neobişnuită interlocutorul meu, adăugâne: dar să 
nu uiţi că eu sunt legionar, De-al lui Corneliu Codreanu, 
- Iar eu nu sunt... Dar are vreo importanţă? 
Că doar suntem români amândoi, ne divinizăm Tara şi îl iubim pe ţăran, şi. antico- 
munismul nostru este ireductibil.... Nu ajunge? 
- Dragă Domnule Pandrea, fiindcă nu vedem - nici dumneata, nici. eu - vreo incon- 
venienţă în colaborarea noastră, îţiispun din toată inima, româneşte: Fii. bineve- 
nit la "Vatra, acest, copil al meuzeu 
(Spun că-i un fel de "copil al meu", fiindcă singur culeg ştirile, singur o scriu 
singur o bat la maşină, singur o copiez, singur o expediez, singur mă ocup de co- 
respondenţă, şi plătesc totul din banii mei şi din unele, rare, donaţii... Dar; 
să nu exagerez prea mult, că văd cun mă tragi de mânecă... Mă mai ajută Maria 
Gruia, soţia mea cea iubită, mai îmi dau câte o mână de ajutor prietenii români şi 
germani. din Freiburg şi, de bună scană; ceilalţi colaboratori ai mei... 
- Dar ă-propos: cu.ce materiale ai voi să onorezi "Vatra, Domnu “Pandrea? 
- Mă gândesc la articole politice, cu privire la actualitatea românească, dar, 
mai. ales, la tablete şi studii etnologice româneşti,.,, 

+ 
"VATRA" -"Foaie românească. .de opinie şi informaţie", este o realizare ieşită din 
comun, Fiind, după “Buletinul informativ al românilor din Exil" (BIRE, apărut în 
1941), a doua (cea mai veche) publicaţie a Exilului românesc, aceasta a ajuns în 
Iunie 1994, după 44 ani de aparaţie neîntreruptă într'un ritm. de trei sau patru. 
numere pe an, la nr.194. 

Sumarul, ordonând o puzâerie incregibilă de opinii şi mai ales de informaţii ș 
cuprinde rubrica precum: Articolul de fond (cu subiecte politice, religioase, de 
cultură, economice, doctrinare (legionare ; Calendarul naţional - realizare unică 
a presei româneşti, la acest nivel informaţional, se dovedeşte important prin va- 
rietate şi precizie, corectână şi validână, în acelaş timp, toate datele istorice 
şi culturale şi toate numele de persoane şi personalităţi, demne de a figura în 
calendar; Despre fraţii înstreinaţi - (de care-l durea mereu inima)- menţine în 
actualitate problemele românilor trăitori în afara frontierelor naţionale actuale ș 
dându-le, tuturor, cuvantul; Puncte şi Contrapunete; Doruri şi necazuri; Din lu= 
mea exilului; Din patria încătuşată; Din ziare, cărţi, reviste; Semnalări - şi-au 
dovedit cu prisosinţă utilitatea pentru românii risipiţi în lume. Poeziile, an- 
tologice, au recreeat condiţile unei visări, iar Curierul, înlesnind contactul 
între mii de români, s'a dovedit un punct de întâlnire şi de referinţă, în. res- 
trişte, datorită condeiului. preţios al lui Petre Vălimăreanu. 

+ 
In desele lui călătorii la Paris, când domnul Vălimăreanu ne dădea semn de viaţă, 
la noi era sărbătoare, 

11 aşteptam cu cărţi, ziare şi veşti din Ţară, piperate de bancuri şi. cu bu= 
cate româneşti; apoi îl îmbiam să-şi deşerte traista de glume.şi snoave, aşteptână 
mai ales amintirile... i 




















683 

- Strănepotul popii Bucur Tulucă din Apuseni, cel cu viaţa atât de împlinită, 
ştia să-i desghioace frumos miezul. Din păcate, acest rezumat este foarte palid,.. 
- Copilăria, în Migăneşti, înfloreşte în atmosfera patriotică din pragul împlinirii - 
României. Mari. 
- Ca elev, călătoreşte prin Tară, trăgând ve la preoţi; în două veri, la mânăsti- 
„ea Neamţu, la Vovidenie, citeşte letopisetele moldoveneşti. 
— Studiile, până la licenţa în Drept, le face la Bucureşti. 
— Din: 1928 îl admiră pe Ion. Mihalache. 
— Frecventează cursurile şi conferințele profesorilor A.C. Cuzay Nicolae Paulescu 
(descoperitorul insulinei, cel cu premiul Nobel, cuvenit lui, dar atribuit altora), 
Ion Găvănescuy Corneliu. Sumuleanuy, ş.a. şi ia parte la congresele studenţeşti. de 
la Braşoyv,. Sibiu. şi Băile Herculane. 
Prezentat de ing, Clime, îl cunoaşte pe Corneliu Codreanu şi devine legionare 
— Ton Antonescu. îi fixează d.o.la Bucureşti. Refuzând, pleacă spre Timoc cw în- 
tenţia să deschidă o şcoală românească pentru miile de timoceni ce trăesc acolo, 
4rezina âstfel în ei conştiinţa românească. Scrisese în acest scop în. ţară spre 
a ii se trimite cărţi de şcoală româneşti, 
- La Vârşeţ este arestat de gestapo; este internat la Buchenwald - 
_ Lucrează, silit, la Fabrica de avioane Heinkel din Rostock (1944) 
- In August 1945 după bombardarea lagărului de către Americani, fuge la Viena, 
sub bombardamente; părăseşte oraşul - sub condiţii foarte grele, trenurile nu nai 
merg,de multeori trebuia luzea să coboare din ceuza atacurilor aexiene; căci. ruşii 
ajung la Wienerwald, 
- La sediul guvernului. legionar în exil, Aussee, este dat de Horia Sima în. seama 
lui Ghiţă Costea, cu. ordinul de a-l împuşca; dar acesta refuză să execute ordinul 
ducânăull noaptea prin ploaie, drum lung printr'o pădure, până la gară urcându-] 
în tren.şi stând până a plecat trenul, Drept pedeapsă, a doua zi, Ghiţă Costea a 
fost dat afară în stradă, deşi era cănit din urma bombardamentului. lagărului. 
- Impreună cu prizonierii, deţinuţii, refugiaţi din Ungaria, şi populaţia, pe jos» 
în căruţe, în camioane, cu tenul - se retrage la Linz şi Insbruck. 
— De aici, laolaltă cu 30 legionari, conduşi de un român de la comandamentul. ger- 
man, traversează pasul Brennero„ până la Bolzano Sa16, Milano şi Roma, 
- In cetatea eternă se înscrie la Drept şi la Ponti ficium Insti tutum Orientalium 
S+udiorum, Se consacră studiului Basarabiei, daru.„ devine şi doctor în ştiinţe 
juridice şi doctor în teologie! 
- Scârbit de o gravă abatere morală a lui Horia Sima îl înfiereză şi-l ironizează 
în permanenţă, cu vitriol, şi îi contestă şefia, 

In calitatea sa de martor atent şi critic al propriei sale mişcări, îl consul” 

tam des, spre cunoaşterea mecanismelor ei, aşa cum făcusem cu un alt mare român; 


doctorul Ion Claudiane 24 


Când am aflat, la 8 Noiembrie 1934, vestea morţii domnului Petre Vălimăreanu 
am îngheţat. 

Gânduri, amintiri, simţăminte, vedenii se învălmăşeau în sinea mea, Revolta. 
şi neputinţa şi lehanitea mau cotropite 

Cum? Domnu Vălimăreanu? Este posibilă dispariţia lui? Acest om bun ca pâinea 
caldă, săritor la nevoile altora; afabil şi plin de umor; integru, cinstit.şi in- 
flexibil, a rămas credincios propriului său crez - unul singur -, cel înfiripat 
în "sfintele lui tinereţii", 

Petre Vălimăreanu, omul unui singur ideal, pe care nu Yâtrădat niciodată — 
acceptâna, în acelaş timp, opiniile diferite ale prietenilor din preajmă -, repre 
zintă un. exemplu absolut, de pildă în sine, Dar se delimita net de cei pe care-i 
ivoniza: "democraţii" care votau cu "EL" (Lenin sau urmaşii) la Bucureşti, că aşa 
era moda şi aşa le cerea cariera, şi. CONTRA "lui! (Lenin, Stalin, Ceauşescu, etc. 
după ce se refugiau !!cu: sinceritate" la Paris (şi în Occident), unde şi moda şi 
cariera le cereau să întoarcă cojocule.. 

Pentru acest om ne rugăm : "Dumnezeu să-l aşeze cu drepţii, la locul a ori Il 

Că novă, cel care-l iubim - cu Doamna Valimăreanu înaintea tuturorz, nu ne. ră” 
mân decât lacrimile; dar, mai ales, amintirea pilduitoarey stenică şi luminoasă; 
pe care ne-o lasă, darnic, 

Si o carte, singulară precum un cânt de lebădă şi grea cât o comoară: "Prin 
Basarabia Voevodală", 

Aşteptâna să se întoarcă în pământul sfânt al Tării, Petre Vălimăreanu oaih-— 
neşte în Cimitirul din Freiburg. (Hauptfriedhof). 
Să-i fie somnul lin! 
Dr. Andrei Panârea. - Paris, 1[.X1.1994 





64 
PETRE VALIMAREANU 
29,VI.1909 — 30,xX.1994 


Născut în satul Tigăneşti-Topoloveni-Muscel, fiul învățătorului Niculae Vălimăreanu 
- Şi.. al Alexandrinei fata preotului Tuluca din Lerşti, Petre Vălimăreanu publică, 
dim 1950, fără întrerupere, revista "Vatra", pe care o scria, dactilografia, o 
capsa şi o expedia pe banii lui, ajutat doar din rarele donaţii şi de soţia sa. 
"Vatra! „Foaie românească de opinie şi informaţie" a dăinuit de 44 de ani 0. iz- 
bândă în efemera soartă a publicaţiilor româneşti. In afară de articolul de fond, 
Petre Vălimăreanu alcătuia "Calendarul naţional" - reper impresionant. de relativi- 
zarea vicisitudinilor: prezentului şi. cronică formativă - la care ţinea şi visa să-l 
strângă între coperţile unei cărţi. Alte rubrici, "Despre fraţii înstrăinaţin — 
adică despre românii împinşi de istorie în afara frontierelor, "Din lumea exilului 
"Din patria încătuşată", "Din ziare, cărţi, reviste" - pertinente semnalări care 
alcătuesc, dealungul celor patru. decenii. o existenţă a "Vetrei", o adevărată ar- 
hivă a exilului. —, "Curierul", punte de comunicare între pribegi şi după Decembrie 
1989, între cei din ţară şi cei din exil, 

Intâlnirea noastră a stat. sub semnul unei rare generozităţi, Voia să cunoască 
pe confratele mai tânăr, nu doar de vârstă, ci şi de exil, Si într“una din călăto-— 
viile sale la Paris, a venit la redacţie, Iscoaitor şi bonom, formulările lui. exau 
de o savoare pe care n'o mai întâlnisem, Autoironia şi îngăduinţa sa asemndeau 
însă o fermitate de gând şi. de caracter, o traiectorie neabătută a apţiiunilom, ba-- 
zate. pe traversarea unor experienţe asupra cărora nu era altă judecată decât cea 
morală « 

Adolescenţa o. trăieşte în vervoarea alipirii Basarabiei, Bucovinei. şi. Transil-— 
vaniei la România, E atât. de stăpânit de această faptă istorică, încât, elevul. Vă- 
limăreanu. pleacă pe jos să vadă Ardealul, găzduit pe la preoţi şi ţărani. Student, 
la Facultatea de Drept, îl admiră pe Lon Mihalache şi participă la congresele stu- 
denţeşti . Prezentat de ing. Clime lui Corneliu Codreanu, devine legionar pe viaţă, 
dintre cei. care-l vor contesta cu. perseverenţă pe Horia Sima, In: timpul războiului; 
fugit la Vîrşeţ, este arestat şi internat la Buchenwald şi lucrează la Fabrica de 
avioane de la Rostock, In. 1944 fuge pe sub bombardamente la Viena, unde Horia Sima, 
„ şeful guvernului legionar, dă ordin să fie împuşcat, dar cel careeste însărcinat 
cu. suprimarea, refuză s“o îndeplinească. Părăseşte Viena când ruşii ajung la peri 
feria oraşului, împreună cu prizonierii şi populaţia care parcurge kilometri pe 
jos; în căruţe, camioane... Ajuns la Innsbruck, împreună cu alţi. camarazii, conduşi 
de un român de la comandamentul german, trece pasul Brennero, străbătând Italia 
până la Roma, Aici continuă studiile, devenind doctor în ştiinţe juridice şi Teo- 
logie„ După o perioadă pariziană, se instalează la Freiburg, în Pădurea Neagră, 0— 
raşul Bibliotecii române şi al lui Horia Stamatu,. Un fel de Câmpulung... Aici a 
scris ultima lui carte "Prin basarabia Voevodală", pe care a avut bucuria so. poa= 
tă trimite la Chişinău şi să primească oaspeţi şi veşti de acolo, 

„..„ De la redacţie, discuţia s“a mutat la noi acasă, "Fois grasi-ul a rămas nea- 
tins.. Era ca o ofensă. 0aspetele n'a eşit din muţenie îngrijorată decât în faţa 
bucatelor româneşti, Atunci. s'au dezlegat poveştile, Deloc nostalgice, Naratorul 
n“avea ce face cu pitorescul fără semnificaţie, nici cu melancolia care stompează 
îngăduitor contururile, Petre Vălimăreanu iubea aprig şi cu exigenţă şi nici un. cu” 
vânt. nu; era de prisos, Era un moralist pentru care istoria avea tâlcuri dincalo 

de contingenţe, Imi. amintesc de una dintre aceste "păţanii", In studenţie, împre- 
ună cu. câţiva camarazi, s'a pus să clădească unui ţăran sărac a casă, Au venit: 
peste un an să vadă cum a înflorit gospodăria şi au găsit-o devastată: noul loca- 
tar băuse pe rând ferestrele, duşumelele, vaca... 

L-am văzuA, ultima oară la Colocviul exilului din Mai din Paris. Stătea singu- 
vatic şi tăcut, numai ochi şi urechi. Na luat cuvântul, nu s'a înfipt să aibă o 
părere,, dar nici n'a părăsit. sala pentru taclalele pe culoare, Trecuse deja dinco.” 
lo de vremelnicie... 

Dumnezeu să-l odihnească printre cei GOD Au opiiali nr+235, din. 22+X1+1994 
„..„ Nedoritul eveniment a căzut în inimile ndastre ca un trăznet din senin... 

Tot. neamul românesc şi noi toţi am pierdut un "mare Român” Domnul Vălimă reanu a 

fost o distinsă personalitate. Si-a sacrificat viaţa-i întreagă în amarul exil, 

căra i-ar fi oferit mulţi bani şi multe bucurii dacă ar ti îmbrăcat maziia perfi- 
diei. aşa cum. mulţi alţii au făcut-o. El arămas însă, "Românul dela munte Ș carae- 
ter de granit şi cinste ireproşabilă, Cu zeci de ani în urnă ș în amintirea pămân- 
tului românesc a creat "Vatra"! publicaţia noastră scumpă, din modestele lui veni- 
turi „ făr să cerşească nimănui nimic, Și-a dedicat-o pentru. identi fica nea, adevăru- 
Imi istoric, nemului românesc pe care totâeauna sa străduit să-l înalțe la rang 








65 
Indurerată Doamnă; 
întristată adunare, 


Conducem pe ultimul drum pe cel ce a fost Petre Vălimăreanu, care peste. o Îu-— 
mătate de veac a cunoscut cruda realitate a exilului. şi a luptat prin fapte şi 
seris să facă cunoscută drama ţării: de unde fusese nevoit. să plece în lumea largă 
ca propăvăduitor al. nenorocirilor ce vor veni. 

Născut. în România Mare şi-a iubit Vatra străbună şi n'a avut odihnă până ce 
spre sfârşitul vieţii n'a scos o lucrare de întregire spirituală Cu "Prin Basara-— 
bia Voevodală"!, un documentar pe care să-l citească fiecare ţăran, seara, la gura 
sobei, cum îi plăcea lui să spună, înainte de a se culca, în gând cu strămoşii şi 
obiceiurile lore 

Plin de duh, datat. cu o. pană usturătoare, un al doilea Badea Cârţan, a colinr 
dat apusul Europei. îndreptându-se spre Maica Romă spre a sorbi. din izvorul. nesecat 
al. vieţii. noastre, Pribegii desrăţaţi îl întâlneau pe Petrică Vălimăreanu cu ti. 
parniţa în spinare, scriind şi. multiplicând la fiecare popas, pagini după pagini, 
ce înmănunchiau. o. nouă Vatră ce sbrăbătea pământul din Alasca până în Australia. 

Peste tot. îi căuta pe Români cu. lumânarea, pentru. a le insufla curaj, gi. spe-— 
ranţă în. dreptatea neamului. 

Părintele Popa Em„Dumitru,, cel ce l-a cunoscut de la Rostock până astăzi, şi-— 
au. stat nedespărţiţi vreme de 44 de ani. împărţina bucuriile şi greutăţile unei 
vieţi. noii, va prezentat într“o formă plină de poezie viaţa musceleanului. Petre 
vălimăreanu care se confunăă cu a unui neînfricat. angajat. în lupta permanentă cu 
barbaria comunistă + 

Se întâmplă astăzi, ca oficierea îmormântării să aibă loc tocmai când se îm- 
plinesc. 1] de ani de agonie a satanicului sistem marxiste 

Pie ca Petrică Vălimăreanu să imormânteze cu el şi această blestemată concep- 
ţie ee a făcut. să curgă sânge şi. lacrimi peste iubita lui Vatră 


Dumnezeu să-l odihnească în pace în rândul celor drepţi! 
Preiburg, [XI „1994 Ciicerone loniţoiu-Paris 


Covor Basarabean _ de D. lov 


Co mină trudit ta de țăzaneă e i me parea va e Prante cum asuăă 
2 e Si obrajii opăriţi, ca nişte pâini! 


i sd ă i pi 1? 
Bi te-ai bazat că să te calce mirii? 4p vrea ca pă eăzul acele mini 
Ce te-au înflorit cu dragoste şi trudă, 
Pe câmpul tău bogat, cum e un lan; 
Primirea mea citeşte can. seziisoare, 
Gândindu-mă la biata ţesătoare, 
Prumosule covor basarabean. 


Au plâns asupra ta tristeţi de moină 
Si inima şi-a destrămat-o"n fire; 
Chenarul drag ţi 1-a ţesut din doină 
Si. florile din cântec de iubire, 


In clitul sub icoane, ce-adună anii 

Din truda degetelor de mărgean, 

Că zestre-ai fost. şi te-au furat duşmanii 
Frumosule covor basarabean! 


&&. Doamna Monica Aloisia Opriş a deschis împreună cu fiul său o''şcoală de bună pur- 
laren în cadrul căreia se predă 1) Educaţie moral creştină; 2) informare politi- 
că elementară; depistarea nevrozei timpurii (terapia culorilor); 3) corespondenţă 
cu Europa, ete, eu ajutorul limbii engleză şi spaniolă (facultativ) + 
Interesenţi sunt, mulţi, spaţiul mic, material gidactic lipseşte şi“s bani pu- 

ţini, materialele fiind foarte scumpe. Facem în numele lor apel, cine-i poate aju- 
ta cât de cât? Adresa este: Monica Aloisia Opriş, Str. Dezrobirii Bli.G 1; Ap.29, 
1100 CRAIOVA; 
&& Un mare canonist român a fost profesorul Liviu Stan. (1910-1913): care, până în 
1948, a activat la Acadenia teologică "Andreiană", din Sibiu. Din această perioadă 
datează lucrările sale: Mirenii în Biserică (1939), lucrare fundamentală, care a 
servit şi altor canonişti. şi. teologi din întreaga lume creştină, ca material de 
bază pentru o nouă definire a poziţiei şi. rolului laicilor: în viata Bi.seriiciiii, On- 
vologia Juris (1943), până azi singurul tratat de filozofie creştină a Dreptului 
în: întreaga literatură teologică şi juridică de specialitate, apoi primul. studiu 
despre Sfinţii români (1945). 

&& In legătură cu. Calendarul Istoric despre care ne-au scris mai. mulţi cititori, 
apariţia lui e certă dar, procesul de finizare va dura încă un timp, Vom anunţa 
la timp apariţia lui, 

&& Avem 5 Colecţii VATRA de vânzare, Preţul unei colecţii este DM.,:2,000,- Rog 

pe onoraţii interesenţi a se adresa la adresa Vetrei-Dna,Vălimăreanu-Prei burg 








6& 


+... An primit marea veste tristă că ne-a părăsit Dl Vălimăreanu. L-am iubut feart 
mult şi am avut o stimă deosebită pentru d.L-am admirat în tot ceeace a făcut pentu 
România şi. pentru românii din exil, A avut o. mare putere de muncă, o perseverenţă 
şi. o. eredinţă în toate operele sale, fiind neobosit, Toată viaţa sa trecând pe 
acest pământ a fost admirabilă, Dumnezeu să-l odihnească în pace. în rândul celor 
drepti ! Denise şi Grigore Pop-Câmpeanu-Choisy-le-Roi. 


„„. Am citit trista veste a decesului iubitului Dv soţ şi bunului meu prieten 
Petrică Vălimăreanu, Prin scrierile sale şi. prin remarcabila revistă VATRA, Nenea 
Petrică a fost şi rămâne cel mai tare şi. neobosit luptător anticomunist din exil, 
Soţia mea Maria a aprins candela pentru sufletul lui mare şi bun! Dumnezeu să-l 
odihnească în pace! Maria şi Gicu Mazilu Pully-suisse 


m». Am. luat cunoştinţă cu. multă durere despre moartea bunului Dv saţ şi iubitului 
nostru român şi canarad Petre Vălimăreanu G un luptător, un frate: de arme, un mare 
român! Dumnezeu. să-l odihnească în veci, "să-i fie Cerul deschis" iar Dv să vă 
aducă mângâiere şi. linişte, Griigore Caraza - NY, — USA 


„„„ Suntem alături de Dv în marea pierdere suferită, Ne va lipsi nouă, tuturar Ra- 
mânilor iar Dumitale săâţi dea Dumnezeu puterea de a trece peste această gnea în- 
cercane, Dumnezeu să-l odihnească! Stefan Theodoru. şi. familia NY e-USA 


sms. Am. primit cu. mare durere vestea trecerii. la cele veşnice a prietenului. nostru 
Petre Vălimăreanu, Fie ca Dumnezeu să-l odihnească unde nu este durere, nici în- 
tristare, nici suspin, ci. viaţă fără de sfârşit! Pr, Duniitru. Iechin-Ontanrio-US 


„ue. MÎrista şi. neaşteptatea veste ce am. primito ne-a durat mult, Pentru mine el 
făcea parte din din tinereţea mea. Pierderea lui & de neînlocuit, Soţia mea Mariia 
Giovanna îşi aminteşte de preţiosul nostru amic, care a cunocuto pe mama noastră, 
a asistat la căsătoria noastră, ne devenise ca o rudă scumpă şi de nelipsit, 
Pentru. fiica noastră Claudia era chiar un unchi vesel şi plin de snoave şi. poveşti 
pentru. copii. Ne va lipsi mult,,, Suntem toţi lângă tine în aceste momente grele. 
Dumnezeu să-l odihnească în pacel Ivo, Maria Giovanna, Claudia, Matilde,y 
Claudio, Giulio. şi Paolo —- Roma 


Stimată Doamnă, "Don Pedro de la Valle" cum îi spuneam eu, ne-a părăsit, Dumnezeu 
să-l. odihnească în sânul celor drepţi, Când un prietenyşi camarad ne părăseşte 
parcă pleacă ceva din noi. cu el! Fratele şi camaradul Petre a fost steag pentru 
legionarii din exil, Prin iubita lui VATRA noi ne simţean toţi uniţi, cu lozinci. 
"Căpitane, mereu pe drumul tău... Cola şi Angela Chirani- MIAMI - USA 


Reînturnarea în patrie ..de A. Pelimon 





Uer frumos al ţării mele: 
Loc în care m'am. născut 
Să-l mai. văd iar cu plăcere; 
Ce vis dulce şi plăcuti!.. 
O tu soare plin de graţii 
Ce neverşi mari avuţii 

Pe pământuri şi ntre naţii 
Regea-l lunii ca să fii! 
Ca ce stea fericită 

Imi. eşti favorită 

S“ajung, cu noroeine 

In ţara mea iubită? 

Intiors cu mulţumire 

Să-i. văa pe toţi ai mei 
Setos de fericire 

Să fiu. iar între ei? 

Cât eram. în depărtare 
N“aflam. pace pe pănânt 
Sufletu-mi. era o floare 
Abătută de un vânt 





Dintre mii de suvenire; 
Cine ah! nu. va simţi 

Că a patriei iubire 
Cea mai scumpă poate fi! 
Intors dar după toate, 
In ţara mea iubită 
Simt inima-mi. că bate 
Si este fericită: 

In orii ce dimineaţă 
Aurora să privesc 
Dorian. în astă viaţă 
Aici. ca să trăesc. 
Surâde-mi dar măreaţă 
Sublima ei. cunună 
Măreaţă şi. divină 

Ca gloria străbună! 
Surâdă-mi dar senină 
Cu ea să mă fălesc, 
Căci. d“unde-mi an viaţa 
Si voi ca sa sfârşesc! 





[i = IER 3 


2 de elită, Și 
se El. a căzut, dar păşeşte în rând cu noi toţi: ceice am rămas şi l-am iubit, 
Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească printre cei drepţi. Katharina şi Alexandru 
. Vulean,-Bonn 
-.„ Prin moartea-dlui Dr. Petre Vălimăreanu a dispărut un ilustru şi. valoros pa- 
triot, care a ţinut în exil flacăra aprinsă a reînvierii poporului român, asuprit, 
şi impilat, A . 


osie 48 sasa foii d R za Ata Dr.Dr.Coriolan Brad 
Să-i fie ţărâna uşoară şi Dumnezeu să-l odihnească în pace, 


„-Dirren.: 
„„„ Cu vecunoştiinţă mă gândesc la timpurile când soţul Dvs. mi-a învăţat. copii să 
cânte cântece bisericeşti, mai. târziu coruri româneşti şi la multe momente vesele 
petrecute în casa Dvs, Freiburg, Tatiana Miron 


D1.Dr.Dr. Petre Vălimăreanu a trecut la cele veşnice la 30.X.,1994. Bunul Dumnezeu 
şi-Stăpânul nostru să-l aşeze între drepţii Lui, să-l ierte şi să-l odihnească în 


pace, A fost un dârz şi. drept luptător pentru credinţă şi neam, eee E voit 


Cu profundă întristare am luat cunoştinţă de încetarea din viaţă a dlui Petre 
Vălimăreanu,, neobositul cărturar care de-alungul anilor, prin intermediul revistei 
"Vatra! a înscris o. pagină de istorie in sbuciumatul nostru exil. Ion Cicală Miinchă&n 


De-ai. dus dragă Petrică / La Dumnezeu cel Sfânt / Noi am rămas cu. frică / Aicea 
pe pământ, Dr, V, Suciu . Aachen 


Cu. adâncă durere an aflat de încetarea din viaţă a alui Vălimăreanu, de care mă 
simţeam strâns legat, E o lovitură grea pentru românii legaţi de ideal. 
Dumnezeu să-l aşeze de-a dreapta Sa! Dr,Dr,A, Bidean Wiesbaden. 


„us. Moţi cei care trăim în străinătate şi numai noi, cunoaşten. lupta şi. convinge-— 

rile celui care a fost Dr,P. Vălimăreanu, Amintirea lui rămâne vie în inimile noa= 

stre şi rugăm pe Dumnezeu să-l ierte şi să-i facă parte de odihna drepţilor Săi... 
Ah.preot M, Basarab  Miinchen 


„.. Ma mişcat profund vestea morţii dlui Petre Vălimăreanu, Deşi nu l-am cunoscut 
personal, vorhisem doar de câteva ori la telefon, nu ştiu dece l-am simţit aproape 
Rândurile sale scrise mie despre unchiul şi. despre tatăl meu au fost. atât de por- 
nite din suflet. încât m/au. mişcat. de fiecare dată, Dânsul i-a cunoscut. pe amândoi 
şi au. făcut toţi parte din generaţia celor curajoşi. şi plini de idealuri înalte 
Cum. sau dus cu toţii... Dar să ne consolăm că acolo sunt acum, la loc bun şi. lu 






MÎNOS ee. I, Fendt Krai? a 


„=. Cu adâncă emoție am primit vestea încetării din viaţă a soţului Dvs. fetre 
Vălimăreanu, cel ce a fost. şi un aprig luptător al exilului românesc, 
Dr. Ovidiu Vuia Giessen 

-.. Cu €l pleacă dintre noi o. personalitate de mare valoare, un monument al no-— 
mânismului care si-a închinat viaţa întreagă cauzei drepte a poporului român. Si 
mă vit cu îngrijorare cum se împuţinează rândurile acestor buni şi drepţi Români, 
fără ca, din păcate, să se manifesteze alţii cel puţin de aceiaşi valoare, Al doi— 
lea lucru care mă întristează, este faptul că dispare "Vatra" care ne-a ţinut trea- 
ză conştiinţa dealungul a zeci de ani... Dumnezeu să-l ierte! 

Ion Broşteanu, Geneva 


„e Cu profundă tristeţă an aflat de moartea lui bădiţa Petre, Să-i fie țănâna 
uşoară şi de acolo unde este să îndrumeze pe cei ce merg pe acelaş drum trasat de 
el, drumul onoarei... Basil Bizău 1  „ Bagnols en F6ret 


e... Dispărutul a fost un gigant.al exilului, a ţinut pe umerii săi timp de mai bi- 
ne de 40 de ani acel ziar "tipărit la şapirograf,ziar plin de duh românese, presă- 
rat cu atâtea ştiri. condensate despre noi şi despre alţii..." Toţi cei legaţi de 
"Vatra! aşteptam lună de lună să ne sosească ultimul număr... Creatorul acestei 

foi. unice a ştiut în totdeauna să fie consequent cu. el însăşi, a ştiutt să aleagă 
când era momentul de a despărţi apele şi de a aduce respect de idealuri, Ne va lip- 
si la toţi şi cu greu ne vom obişnui la gândul că rândurilenalt-aşteptate nu ne - 
vor mai ajunge... era vajnic ca un stejar şi prin combativitatea lucidă şi pasio- 
nată dădea impresia de nemuritor în ciuda anilor cari treceau şi ne acopereau pe 
toţi.....Să odihnească in pace în lumea celor axepţi. 





Dre S, Petrescu Roma 


«.. Suntem. îndureraţi la gândul că nu mai este printre cei vii, că nu von. mai avea 
bucuria să-l auzim la telefon ori de câte ori. poposea la Paris„.,Ne era drag la 
amândoi Dlul Petrică cel inteligent şi erudit, care ştia să facă spirite cu. atâta 
fineţe şi atâta haz, Aşa ne va rămâne întipărit în. inimă — spiritual, blând şi 
muncitor ca o albină, Nu-şi cruța puterile în lupta care era a lui, scoțând ani şi 





68 
şi ani de zile, cu atâta trudă şi atâtea greutăţi financiare "Vatra", Dar vă avea A 
pe Dvs alături, Cât de mândru era de consoarta lui! Aţi fost pentru dl Petrică iz - 
vorul dătător de forţă, Să-i. fie ţărâna uşoară! Anna Loupan F-Garches 


„.„Dr.R, ma condus acasă, Pe drum a vorbit de dl. Vălimăreanu şi mereu ne-am căi-— 
nat. O pierdere de neînlocuit! Câtă Ben eee iii oi putere de cuvânt şi de condei! 
Câtă inimă şi ce curaja putut avea omul acesta! iu se sfia 8ă scutare pre judecăţi 
când era vorba de adevăr - şi dreptate! Figură de neuitat şi nu-l von uita! In mBă- 
cinne îi recomandă Tatălui ceresc să-l primească în rândul aleşilor Lui, Li mulţu — 
mim că ni l-a dat atât de vânjos,, luminos şi cu inima mare... 

Mons, Goiae Paris 
«.. Cu durere an aflat moartea soţului Dvs şi prietenul meu, prietenie care nu sa 
ofilit din 1945 de la Brescia-ltalia... Dumnezeu să-l ierte! 

Dr. RGtara Champi.gny 


+... Am aflat cu multă întristare despre pierderea soţului dvs., un bun român şi 
creştin. şi un neînduplecat luptător împotriva comunismului, Si-a iubit ţana şi şi-a 
dedicat o. parte din activitate valorificării tradiţiilor noastre şi a ideii. de re 
întregire a hotarelor răsăritene. Dumnezeu să-l odihnească în pace!. -. - - 

Constantin şi Liliana Mareş — Hanaur 

„„. Petre Vălimăreanu va rămâne viu în conştinţa românească. Un om.care şi-a dă- 
rui.t munca unei vieţi întregi idealului: va rămâne ca un neînfricat luptător pen- 
tru adevăr şi demnitate, Dr, Paul Miron , Freiburg 


-„„ In mod involuntar mi-au trecut ieri, la cimitir,. versurile lui Coşbuc: Trăit-a 
cel dus dintre noi viaţa aşa cum ar fi vrut? - Aş putea afirma că, dacă nu tot 
timpul, cel puţin în a doua fază a vieţii, — Cu mulţi, mulţi ani. Înainte, veneam 
amândoi spre Freiburg, dintr'o vizită dela părinţii mei îm Allgău. Coborând de pe 
înălţimele Sohwarmald-ului,. prin Hăllental, Petre mi s'a adresat în mod subit: 
"In, curând âunt, iarăş acasă, la Freiburg, Dar ce trist gândul că acolo nu te aş- 
teaptă nimeni!" - Ani mai. târziu, situaţia s'a schimbat, Aşa că aveţi cel puţin 
satisfacția de a fi. dat un sens vieţii. lui. mai multe decenii la rând... 

Tilka şi Aurel Peuşan . Ettenheim 


..„ Il cunoşteam mai bine de jumătate de secol şi am fost mereu pe acelaş drum şi 
cu. aceleaşi gânduri. şi nu din interes personal, Ca de obicei, când mai spuneam 
câte un cuvânt. despre moarte, el îmi răspundea, că mai este timp să vorbim despre 
astea pe la anul 2000. El era tare din toate punctele de vedere şi cred că din 
această cauză el a uitat să se mai gândească şi la e1.,. Eu personal mi-am prepa— 
rat deja mormântul, aşa că îl voi urma curând... TentsiLeiilieai Aaaa 
«+. Ieri la telefon am aflat că Dl Profesor al meu adela lbic.Hilit, din C-Lung-Mus- 
cel, D1.Dr, Petre Vălimăreanu a murit în spital.Vestea a căzut ca un trăznet mai 
ales că-l ştiam tânăr şi verde, activ şi mai departe neînduplecat atunci. când nu 
maii erau permise compromisurile, Acuma câteva săptămâni, la telefon, accentua ne- 
cesitatea de a fi activ pentru ca să nu părăsim pământul fără să "lăsăm 0: urmă"! 
Stiu. că lucra acuma la "Calendarul National", temă de care s'a ocupat de altfel în 
permanenţă şi în Vatra lui dragă în toţi acei zeci de ani de zbucium. şi surghiun 
Vatra a fost desigur pentru el copilul cel mai drag, iar pentru noi românii. împrăş- 
tiaţi. pe tot pământul, un izvor nesecat de informaţie a româniismului neîntinate 
A dus această publicaţie numai. el singur în spate atâţia ani de zile, este desiigur 
o. realizare unică. Acest gol nu va putea fi închis, In faţa unei astfel de perso- 
nali tăi. a culturii şi a românismului. neaoş şi neîntinat mă închin, ca tot exilul 
ca şi toţi aceia cari simt româneşte. Dumnezeu să-l ierte şi să-i fie ţărâna uşoară 
Valerian Dobrescu — Gelsenkirchen 


„+ Am. aflat abia acuma de decesul prietenului Petre Vălimăreanu,..Mă aşteptam 
să-l văd pe Dr. Petre Vălimăreanu în fruntea unei mişcări, dar Dumnezeu l-a che- 
mat la Sine... Să ne rugăm pentru odihna sufletului său. -- 

Mons, Octavian Bârlea — Miinchen 
„„„ Vestea încetării din viaţă a celui ce a fost Petre Vălimăreanu a căzut ca un 
trăznet peste cei ce l-au cunoscut şi prețuit, Am avut norocul şi onoarea să-l 
cunosc; să ne întâlnim în multe puncte de veuere, a fost unul din cei care ma 
sprijinit în încercarea pe care am făcut-o la Paris pentru unificarea acestui con= 


troversat exil românesc... .Dumnezeu să-l odihnească cu cei drepţi, 
E Ion Pantazi — Miinchen 


*.. Dr. Vălimăreanu a fost în emigraţi română cel mai neînfricoşat luptător pentru 








69 
poporul său român, Toată energia firii sale a sacrificat-o în vorbă şi în scris 
pentru neamul său iubit, Teolog cu profunaă convingere religioasă, legată de 
tradiţia sa strămoşească ortodoxă, Faţă de Biserica Catolică a avut întotdea- 
una o atitudine de respect şi stimă. Dr. Vălimăreanu a avut fericirea, să vadă 
Tara sa iubită salvată de comunismul sovietic. Renaşterea spirituală şi natio- 
nală însă «e poporului român după chaosul lăsat de comunism - nu i-a fost hărăzită., 


= în împără ţi 1 
Pomeneşte-l Doamne întru împărăţia Ta! Do.Po-F oaia Mil aa: 23 Donzaloeă 


„+. Plecarea soţului Dvs în lumea eternă este o serioasă pierdere pentru lupta 
exilului românesc, anticomunist. şi creştin, Pe ar. Vălimăreanu îl>eunoşteam. de-— 
la Roma, încă din îndepărtatul 1948. Eram atunci, multe seri împreună cu Mircea 
Popescu, Nicu Bujin, Filppo Dozzi, Buby Locatelli, cu atâţia alţii, Apoi dândul 
a venit în Germania... Totuşi am rămas întrun contact constant şi de câte ori 
primeam Vatra o citeam pe nerăsuflate şi îi scriam soţului Dvs, Acum ne-a pără- 
sit şi dânsul,Ultima oară ne-am văzut la congresul românesc din Mai la Paris, 

De atunci este al treilea care trece în lumea drepţilor: Mihai Mărculescu-Paris, 
George Serdici-Londra şi. dr. Vălimăreanu. Să le fie la toţi trei ţărâna ugoară 
şi bunul Dumnezeu să-i odihnească în pace acolo unde drepţii se odihnesc! 


Alessandro Cifarelli Cavaler de Malta „ Minchen 


.-„ Cu, multă durere am primit vestea morţii lui Petrică. Cu el s'a dus şi o par- 
te mică din viaţa mea. Prezenţa lui era o amintire constantă a copilăriei şi. a-— 
dolescenţei mele, De el mă legau multe amintiri şi puteam doar cu el vorbi de 
mama mea iubită, Mă bucur că l-am avut la masa de Sf. Paşti la noi, e... 


Angela Groppi-Roma 


+.„ Pentru mine personal, soţul Dvs. a fost timp de ani de zile de când l-an şi 

vam cunoscut la Leysin, un. exemplu viu de mare om şi. român adevărat, care şi-a 

consacrat viaţa unei lupte îndârjite pentru. binele ţării sale de baştină, 

Pie-i ţărâna uşoară şi. veşnică amintire în inimile celor ce l-au cunoscute 
Andrei Gaillac Lausanne 


«.„ Mare ne-a fost durerea când am aflat că Petre, prietenul, sfătuitorul, mo- 
delul şi. ghidul nostru întru credinţă românească şi creştină sa stins, Dumnezeu 
a chemat la El pe cronicarul vieţii legionare din exilul de după cel de-al doilea 
război. mondial, Până în ultima clipă el a ţinut jrept steagul dreptei credinţe. în 
reînvierea neamului. nostru, Dumnezeu i-a dat misiunea şi. puterea să ţină vile fla- 
căra iubirii de neam, i-a dat talentul de scriitor şi ascuţişul minţii pentru 
interpretarea, faptelor şi descoperirea adevărului. lar Petre a împlinit această 
misiune. El are sufletul curat şiacun stă drept şi aşteaptă împăcat. judecata is- 
toriei şi a lui Dumnezeu, Cel ce ne va iudeca pe noi toti. Dumnezeu să-l ierte! 
Aurel şi Elena Stancu Saratoga, Cal. USA 


+. Cu.o foarte mare durere în suflet. am luat cunoştiinţă de părăsirea fratelui 
iubit Petre.pe care l-am cunoscut încă din România, după aceia, ultima dată l-am 
întâlnit la Roma în anul 1950...Bunul Dumnezeu să-i ţină ţărâna uşoară şi să-l 
aşeze în împărăţia Lui, "Eu. sunt din basarabia!" aşa i-am pus numele lui în po= 
melnicul nostru şi va fi pomenit la biserica noastră ortodoxă de aici, 

arh. A1,Prunză Madison-USA 


*.. Vă transmit. condoleanţele mele pentru. acel ce a fost. un mare iubitor al Bi- 

sericei şi al poporului Român în a cărei apărare mereu a flăcărat prin scris şi. 
fapte cu jertfa vieţii sale, Sunt un coleg de Facultate a scumpului Dvs soţ, şi 

care vă împăriăşeşte marea durere a plecării ain lume a lui ar. Petre Vălimărea- 
nu. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu Drepţii întru împărăţia Sa cea veşnică! 

El acum. e cu Dumnezeu. în Ceruri şi dvs, sunteţi cu Dumnezeu pe pănânt, Ca preot, 

îl voi. pomeni. mereu, Fr.pr.Dr.Vasile Vasilache N,Y.,-USA 


».. Cu o infinită bristeţe an aflat trista veste, De dl Profesor mă leagă şi co- 
pilăria, De câte ori venea în vizită apărea prin personalitatea sa şi căldura 
prietenoasă ca o lumină. Cu durerea în suflet îl plângemaNe vom ruga pentru odih- 
na sa în veci alături ae Domnul Isus Christos, Giancarlo Paganoni, bergama-ltalif 


„„„Cw adâncă durere am aflat de decesul soţului Dvs, Am pierdut un prieten care. a 
făcut parteso: parte. importantă din viaţa noastră, In vara aceasta l-am aşteptat. 
să treacă prin voiajul său. în Italia, ca în totdeauna şi pe la noi. Am pierdut 
un. amic vechi, drag, bun şi discret. Ii plângen pierderea, în gând îl îmbrăţişem 
de adio. Maria Bagini. Paganoni, Bergamo-ltalia 








zi a 


TO i 
»„„Dozesa să vă spun din inimă cât de tristă sunt despre moartea stimatului Dus S 
soţ. Ii voi păstra a mintire vie, Pe timpuri când an fost studenţi. în oraşul Dvs, a 
am. petrecut multe clipe frumoase în casa Dvs, unde Dl. Vălimăreanu, persoană gene- 
xoasă „bi nevoi toare şi. plină de Hamar, între glume şi seriozitate, gentiilleţă şi dăr- 
nicie ne-a impresionat mult; în afară de aceasta, dela dânsul am putut învăţa mult 
De neuitat sunt cântecele româneşti cari ne-au învăţat "vin. mânduţos ss! şi "Vân- 
tuleţ de prinmăvară..", la biserică, în corul bisericesc, câtece liturgice, Timpuri 
de neuitat pentru mine, o străină, pentru care însă Dvs. şi mult iubitului decedat 
sunt foarte recunoscătoare.... Dumnezeu să-l odihnească în pace în lumea celor drepţi 

Gâtte Gisela C. Celle-D 


„.. Deşi nu l-am cunoscut personal pe soţul Dvs, ştiu câtă inimă a pus pentru me-— 
sagiul lui Isus Christos, îa serviciul misiunii bisericei de Est, pentru posiibili- 
tatea de a se ţine Slujbe Beligioasă în Biserica Maria Schutz,şi pentru construi-— 
rea iconostasului, Dela înfiinţărea misiunii bisericii de Est aţi. fost amânaoi 
prezenţi în toate problemele, dar şi de înainte, în cercul preotului Bujard pen- 
tru care ţin să vă mulţumesc! Dumnezeu. cel fără de sfârşit a grăit prin proorarii: 
"Te-am iubit cu iubire eternă; deaceea te-am chemat la mine din bunătatea mea!" 
FPie-i ţărâna uşoară! Pr.H.,J.Quinoke - Freiburg 


+. Sa stins un OM, un mare OM! Dumnezeu să-l odihnească! Elena Niculescu 
Houston DX-USA 


Plânge printre ramuri luna Numai vântul mai suspină 
Nopţile“s pustii Dulcele tău cânt 

Noi. mereu te plângen frate Peste florile ce-alină 
C“ai plecat dintre cei vii Tristul tău. mormânt 

Ca o lacrimă de sânge Si. tu scumpă soţioară 

A căzut. o stea Nu. te întrista 

Drum. de foc şi biruinţă Eu. din cer cw-al nost'tată 
In viaţa ta Yeghem asupra ta 

Bate vântul peste ape Si-acum aprinde-o. lumânare 
Trece timpul greu. Să am lumină pe cărare 

Noi mereu te plângen frate Iyi spun acun larevedere 
Si tu dormi mereu Scumpa mea soţie-Amin! P., Coman FR-D 


CUVANTARI LA MORMANT 


Când în anul Mântuirii 1909, Biserica Drept-Măritoare a Răsăritului, prin con= 
cert. de clopote şi: imn de slavă, prea mărea pomenirea celor doi Apostoli, Petru 
şi. Pavel-stil vechi, ucişi de un împărat nebun, dascălului Nicolae Vălimăreanu, 
din Tigăneştii Muscelului, i. se aduce la cunoştiinţă, că soţia sa Alexandrina, fii- 
ca popei Tuluca din Lerşti, îi dăruie un nou cocon cu păr bălai,, pe lângă celelal- 
te progenituri pe cari i. le dăruise până atunci, Si după strămoşeasca noastră tra-— 
diţie, trei ursitoare: a înţelepciunii, a perseverenţei şi adragostei de glie şi 
de neam, coboară în sbor lin deasupra leagănului şi fiecare îi armează sufletul 
cu ce ele aveau mai scump şi mai sfânt în fiinţa lor, iar când sosi plinirea vre- 
mii, naşii. săi. îi pun numele Petre, numele Apostolului care purta la brâu cheile 
împărăției lui; Dumnezeu, 

Venit pe lume pe meleagurile primilor descălicători şi în umbra celui mai. mă-— 
reţ şi iimpunător locaş de închinăciune -al neamului românesc, "Ctitoria Meşitienului. 
Manole", cele patru. orizonturi. musteau. de duhul acelora care udaseră din plin glia 
cu. sângele lor, punându-şi. sfintele oseminte temelie de: veac mult încerca tului. 
nostru. Neam. Românesc, pus stavilă de netrecut de către lumea creştină la graniţa 
de răsărit a ei. E 

Cele trei ursitoare de acun nu-l vor mai părăsi, îl supraveghează şi clipă de 
clipă îl îndeamnă spre lucrul cel mai bun şi plăcut lui Dumnezeu, 

Primele cunoştinţe despre lumea înconjurătoare îi sunt date de către măicuţa 
lui, iar cele didactice de către taică-său, mentorul atâtor: generaţii de copii din 
satul al cărui luninător' a foste 

La vârsta de 6 ani, abecedarul nu. mai avea nici. un secret. pentru Petrică şi 
nicii chiar cartea de cetire, iar la vârsta de 9 ani, răpus de lifosul exantematic 
ce bântuia atunci prin această parte de lume, dascălul Nicolae Vălimăreanu trece 
în. lumea drepţilor în ziua de Pantelimon, stil vechi a anului: 1919, rămânând ca 
mama lui să se ocupe acum singură de grija atâtor copii, . să îa cârma corabhbiiei fa 
miliare şi. să o scoată la limanul dorit, 

Răzhoiul cel mare trecuse; Neamul Românesc se întregise; pe harta lumii, Ro- 
mânia se găsea zugrăvită în graniţele sale fireşti, iar cei scăpaţi din marele 
măcel. căutau. să vindece rănile ce erau. la fiecare pase 

Ca să-şi astâmpere un gând lăuntric, prin care dorea ca Petrică să îmbrace 








a 

haina preoțească, aşa ca tatăl ei, la terminarea celor cinci clase primare, mama 
sa îl înscrie la examenul de admitere la seminarul dela Curtea de Argeş unde reu- 
şeşte al doilea din 40 de locuri şi 200 de candidaţi. După absolvirea a 6 clase, 
din cauza lipsurilor meteriale, nemai putindu-şinăti partea de bursă, elevul Vălimă- 
reanu e dat afară din şcoală, dar el nu se lasă şi se mută la seminarul din Con- 
stanţa, unde în ultimii doi ani, înainte de începutul anului şcâlar, are posibi- 
litatea să funcţioneze ca învăţător venind în ajutorul budgetului financiar al 
mamei. sale destul de împovărate 

Absolvează seminarul dobrogean ca şef de promoţie în anul 1929; tânărul Petre 
Vălimăreanu se înscrie la Facultatea de Teologie din Cemăuţi, iar după un an de 
studii se mută la Bucureşti luându-şi licenţa în 1933 având ca Decan pe părintele 
Ion Mihălcescu, mai târziu. mitropolit al Moldovei. cu numele de Irineu, 

In timpul. studenţiei e prins şi. el, ca şi. atâţia alţii de mirajul Mişcării Le- 
gionare care începuse să prindă,.mai ales în rândurile tineretului universitar şi 
ca în toate actele vieţii sale se angajează şi aici cu. temei, în aşa fel, ca atunci 
când conduce la altar pe camarada şi prietena sa, Maria Biolaru, ca să-i devină 
soţie, naş de cununie fiind chiar Corneliu Codreanu, făuritorul şi şeful Mişcării. 
jegionares.. La vârsta legală şi anume la 21 de ani, pleacă la cătănie să-şi. facă 
datoria către ţară, Bi aici ursitoarele îl scoaseră şi de data aceasta din comun 
trimiţându-l să-şi facă stagiul la Garda Regală, cinste mare pentru. un munitor de 
rânde 

In. anul şcolar 1940/1941. îl găsim. membru. al corpului didactic al Liceului. Mi- 
litar Stefan cel Mare, mutat acum din cauza urgiei ruseşti dela Cernăuţi la Câmpu-— 
Lung-Muscel, ca profesor de religie, unde-l găseşte marea pacoste prin care trece 
tineretul şi întregul neam românesc, REBELIUNEA, datorită căreia e obligat şi el 
să-şi. ia picioarelela spinare şi postomol prin Valea Cucului. să ajungă cu. sila la 
Rostock-Marienehe, unde alte câteva sute dintre camarazii. săi, sosiți mai de tim- 
puriu. se găseau deja angajaţi, ca simpli muncitori, la fabrica de avioane Heinkel 
"EFINKEL FPLUGZEUCWERKE NADI ONALSOZI ALI STI SCHE MUSTERBETRIEB" 

Era în preajma Crăciunului 1941 când Petre Vălimăreanu soseşte la Rostock. 
Aici apărea revista AXA, editată de Paul-Costin Veleanu. la care colaborează. şi 
dânsul; din plin, lar când la 22 Decmbrie 1942 jumătate din grupul de acolo e trans- 
plantat în lagărul de pedeapsă Buchenwald, el scoate propria sa revistă GARDA, 

In seamzilei de 24 Ianuarie 1944, căţeaua noastră STUCKA urlă a pustiu, Agen 
ţii. GESTAPO-ului intră din nou în lagăr şi restul legionarilor e adunat. în sala de 
mese aducându-le la cunoştinţă că sunt duşi lângă fraţii lor plecaţi cu. doi. ani. 
mai... înainte, cu acelaş epitet de oaspeţi ai Fihrerului, iar peste două zile, la 
26. Ianuarie poarta lagărului FICHTENHAIN pe care scria cu litere mari celebra lo- 
zincă nazistă: "JEDEM DAS SEINE " se deschide larg să intre convoiul de dube: cu cei 
200 de legionari, aduşi intacţi de Petre Vălimăreanu ca şef de garnizoană şi Ghi- 
ţă Costea ca şef de grup. Ca semn sărbătoresc, un covor alb de nea se întindea de- 
la poartă până la barăci. Erau primiţi şi de astă dată ca pe marii. demnitari. Bi 
era lagărul înconjurat de cinci rânduri. de sârmă ghimpată, dintre care unul. era 
electrificat şi din loc în loc turnuri înalte, de unde uz xeprezentant al noii o- 
rânduiinii, trăgea fără somaţie, dacă vreun deţinut se apropia la doi. metri. de gard 
Soarta acestor cetăţeni era deja pecetluită că din aşa o situaţie nu era decât o 
singură ieşire şi anume aceia cu picioarele înainte, Dar cum socoteala de acasă nu 
se potriveşte cu cea din târg, apoi în acest caz îşi avea şi Dumnezeu socoteliile 
Sale necunoscute de fiinţa omenească, iată că se întâmplă ca mareşalul Lon Antones- 
eu. din a cărui graţie lagărul Fichtenhain era pus la dispoziţia celor 400 de xefu- 
giaţi români, să fie arestat de către regele Mihai I şi predat huşilor bolşevici, 
iar a doua zi, la 24 August 1944 fortele aliate Anglo-Americane vor cu tos dinadi.n- 
sul să termine pentru totdeauna cu. oaspeţii lui Hitler şi ai lui Himmler. Nu giab& 
striga şeful de lagăr Masowski: "Heute wird scharf! Heute wiră scharf!! Si în ade- 
văr că a fost "scharf" destul... Cei care ascultau pe furiş alte posturi de radio 
decât cele guvernamentale auziseră că în noaptea de 23/ spre 24 August, BBC trans” 
misese celor din ţară că toţi aceia care au rude sau cunoscuţi adăpostiţi la Buchen 
wald să le facă cele necesare că nici unul nu va mai rămâne în viaţă. 

Si în adevăr a fost destul de “scharf" că seria de bombardamente din ziua de 
24 August sa soldat cu 5 morţi: farmacistul VOINEA, avocatul CALIN, Teologul CON” 
STANDIN ZAEARIA, poreclit Zaharia Duhu, ing. GRAUR şi studentul GHEORGHE PAPANACE 
precum şi peste 300 de răniţi, dintre care unii foarte grav. Se spunea atunci că 
din cazărmile de alături dintre cei cari se ocupau cu paza deţinuţilor din marele 
lagăr, ar fi pierit peste 5.000 de oameni. 

La 28 August 1944 se părăsesc ruinele lagărului Fichtenhain distrus complet, 
căci pe fiecare din cele cînci barăci. căzuse o bombă de calibru mare şi oaspeţii 
plecau. spre cetatea imperială Viena, peste Nirnbera, Passaua.. 





"i 





A 

De aici lucrurile iau o altă viteza că din deţinuţi devin elemente ale să 
guvernului, la naştere acum Guvernul Naţional, Armata Naţională şi angajarea ei. =) 
pe Oder împotriva colosului bolşevic; echipele şi paraşutarea lor în ţară, pentru 
ostaşi prizonieratul la Englezi, terminarea celui de-al doilea conflict, mondial 
şi izbucnirea păcii. care nu s'a terminat nici astăzi, 

In libertatea şi haosul de atunci, dintre cei rămaşi teferi fug toţi cari în 
cotro,. ca puii de potârniche de au împânzit tot pământul. Unii au ajuns şi în ţa- 
ră şi de acolo cu. binecuvântarea aliaţilor au umplut din nou lagărele şi închiso- 
tie e 

Petre Vălimăreanu, cu.un grup de prieteni se îndreaptă către cetatea eternă, 
măicuţa lor ROMA şi acolo în aşteptarea unor zile mai bune pentru Neamul Românesc: 
se înscrie la Institutul de Studii Orientale ohţinându-şi. un doctorat în Teologie 
altul în Stiinţe Juridice precum şi o licenţă în Studii Istorice. 

In anul 1951, împreună cu Mircea Popescu, pictorul Drăguțescu, Nicolae Iliescu: 
pun. legământ să scoată o revistă şi aşa apare una din publicaţiile exilului: VATRA 
la care au colaborat în decursul anilor majoritatea desţăraţilor români, că în pa— 
ginele ei. fiecare a putut. să-şi spună dorurile şi necazuri lee 

Atras de mirajul cultural dela Freiburg, ca şi prietenii săi, Horia Stamatu, 
Mihai Fotino Enescu şi alţii răspândiţi acum în toată Europa Centrală şi Oceiden- 
tală, se stabileşte în capitala ținutului Pădurea Neagră, unde la 31 Decembrie 
1968, încheie cea de a doua căsătorie, cu doamna Maria Ott născ, Gruia. 

Cele trei ursitoare nu-l părăsesc şi sub imboldul şi protecţia lor, îşi. înmul— 
țeşte însutit talentul încredinţat, apărând pretutindeni cauza Patriei şi a Naţi- 
unii. sale precum şi a Bisericii. noastre al cărui stâlp a fost, mai ales că acum 
în. ultima vreme, autorităţilor comuniste din România li se îngăduie să trimită pe. 
linia Exilului lupi îmbrăcaţi. în piele de oae, preoţi şi Vlădici de toate gradele 

La 12 Octombrie 1994, doctorul Petre Vălimăreanu, mânat de dureri acute de sto- 
mac,. e internat în Clinica Universităţii din Freiburg şi operat imediat, iar la 
30 Octombrie 1994 şi-a dat sfârşitul tângăel fiind soţia sa şi subsemnatul 

Dumnezeu să-l ierte, să-l aşeze cu drepţii care de veac I-au plăcut Lui şi 


iza ei A 
30236 EM câ na Nas oaia Protoiereu D.E, Popa Freiburg 


UN JUNE ROMAN MORT IN SIRAINATATE (fragment) D. Bolintineanu 


Cum pasărea ce pleacă în locuri depărtate 
Se'ntoarce iar în ţară de unde a plecat, 

D'o suvenire dulce, vai! inima mea bate 

Si sboară spre pământul din care s“aformat 

Căci am văzut adesea pe mama doritoare 

Copilului său dulce o lacrimă ştergând; 

Bu. nu aveam o mună să-mi şteargă a mea plânsoare 
Eu nu aveam pe nimeni şi-am trecut plângând! 
Dar hora graţioasă a ceasurilor mele 

Acum. să “ntrerupe, eu trebue să mor; 

Prumoasă rândunelă, pe aripile tale 

In ţara mea iubită de ce nu pot să sbor? 

O! moarte mai aşteaptă... ........ 

O! moarte crudă moarte... ..... 

2 o oatiasidette! ottedlle e de gala A ra o oc ali domain a i Dei 

Când toamna vieţii vine, o frunte se niristează, 
Amorul rupe arcul şi zboară râzător: - 
Ghirlanda aurită de vise încetează, 

Şi inima ce nghiaţă nu simte nici un dor. 

Edatie dintate aflate Leila ef dale atata aha oua pls 69: eilteasi 

Aşteaptă dragă moarte, ca să mai văd odată 
Acele văi frumoase în care mam născute 

Să simi. trecând pe sânu-mi o lacrimă “nfocată 

Să “mbrăţişez părinţii şi fraţii ce-am avute 

Dar vai! deşartă rugă; căci viata-mi se va stinge 
Cu soarele de astăzi pe-acest străin pământ, 

Si. fruntea mea cu. rose ah! nimeni nu va ncinge 
Si nimeni nu. va plânge pe tristul meu mormânt! 














75 


&& Maniu la Snagov, 1945: "Recunosc că, Corneliu Codreanu a fost superior gândi- 
rii mele, Eu am încercat să adopt, în slujba şi salvarea ţării, căi poltiee; el 

a ales o cale superioară şi anume: a realiza mal:întâi corectare, educând un tine- 
ret, care pe căi de înălţare patriotică să se dăruiască total, moral şi spiritual 
Să creeze mai întâi o.elită conducătoare şi apoi un partia, 

&& Să nu confundați dreptul şi. datoria de a ierta pe cei ce v'au făcut vouă rău; 
cu dreptul şi datoria neamului de a pedepsi pe cei ce l-an:trădat şi: pe cei ce şi 
au. asumat. răspunderea de a i se împotrivi.„-Corneliw' Codreanu "Pentru Legianari!! 
&& Filimon Verca "Paraşutaţi în România vândută -pg.15- 52 "Să încheien cu guvernul 
Un. accoră prin care ne angajăm să încetăm. orice activitate pentru a permite o ac-— 
ţiune de reconstruire a ţării. Vom depune armele şi tot armamentul de care dispue 
nem. ca semn de garanţie al acestui acorâ", In schimb:liberarea din închisori, Ru- 
sia, clandestini „ "Momentul era apăsător pentru amândoi „..„ Prima reacţie a fost a 
mare încredere în cele ce va să vie, Cu. durerea în suflet consimt!, Lon, şi. ela 
fost trăznit în moalele capului. şi mare durere adâncă i-a schimbat chipul", 

&&  Blajul: Mica Roma (Eminescu); Meca românismului (Iorga); De-aici "a răsărit. 
Soarele Românului" (e Eliade Rădulescu); a răsărit "minunea resurecţiei noastre 
naţionale" (Sextil Puşcariu). 

&&"'Adunarea Naţionala a tuturor Românilor din Transnistria, Basarabia şi Tara Un- 
gurei,, adunaţi prin reprezentantul lor la Alba Julia în 1 Decembrie 1918, declară 
unirea celor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu. România, 

&& Intotdeauna adversarii Mişcării, pentru a distruge Legiunea, au căutat să-şi. 
găsească aliaţi în interiorul ei. E calea cea mai comodă şi mai sigură, Serisori.— 
le şi articolele lui Stelescu sunt până astăzi utilizate pentru a se. profana me- 
moria Căpitanului., Cartea lui Palaghiţă a câştigat aceeaşi tristă celebritate, 
Gh. Costea "Răspunderile lui Traian Boeru în cazul Iorga - M, pge29 (1963). 

E "Planul lui. Horia Sima de eliberarea României de sub ocupaţia comunistă, se 
înscrie în istorie ca o iniţiativă îndrăsneaţă nerealizată! 

&& Bordeianu- scriu în frica lui Dumnezeu, numai El ştie că ceeace mărturisesc 
este adevărat. — sub comunişti, "tu nu trebuiai să gândeşti, nu trebuiai: să ju- 
deci!!- Listele au fost, sau nu, de la Antonescu, dar sigur au fost dela Pătraşcu. 
- la baza relaţiilor între oamen: dragoste, onoare... 

&& —"Viziunea politică a Comandantului Mişcării Legionare, Horia Sima, care a an- 
donat organizarea, activitatea şi lupta legionară împotriva satanei, comunismul! « 
&ă& "Să nu se uite că orgoliul şi setea de mărire întunecă raţiunea şi puterea de 
Judecată ducâna la beţia puterii, Pentru cei cari trăiesc acest odios păcat, nu 
există întoarcere şi sfârşesc întotdeauna prin a se prăbuşi, fără putinţa de a se 
mai salva. Aşa vor sfârşi toţi orgolioşii, ameţiţi de beţia puterii, ajungând să 
fie victimele acestei deficienţe sufleteşti, 

&& -Ce-am fi putut noi, tineri legionari, să spunem de şeful Mişcării Legionare, 
Horia Sima, sub a cărei comandă, ordin şi autoritate, ne-am aruncat în luptă? 

&& Sima, în nota finală: Autorul ! nu e intre acei cari ar vrea să-şi ridice un 
piedestal din suferinţele altora, El îşi cunoaşte propriile lui slăbiciuni... Ce 
înălţător este exemplul lor! Cum spunea Căpitanul: "Ai greşit, plăteşti, şi mergi: 
înainte cu. faţa curată" 

&& Sima, Sfârşitul unei joniiiut siagărazs e pg.462: "Am întrebat pe stăpânul casei 
Dr. Polonyi, cam pe unde cade noua fronţieră şi cum putem ajunge mai nepede în 
Secuime, După ce ne-a dat toate indicaţiile, am părăsit casa şi am început să ur- 
căm dealul din faţa noastră... Dar nam făcut nici 50 de metri... şi apare Dr. 
Polonyi în uşa casei şi ne strigă să ne întoarcem. Noi nu ne-am. întors, neştiind 
ce vrea, şi atunci a urcat el gâfâind până la noi: Inapoi,căci Generalul Antonescu 
a fost numit Preşedinte de Consiliu. Era ora 12, 

&& Gazeta de Vest, Aprilie 1992 -"Horia Sima, Comandantul Mişcării Legionare, cea 
mai autorizată persoană în acest domeniu şi în acelaş timp, cea mai reprezentati+ 
vă" (Guleş), 

- Legionarismul creator de spiritualitate... 

- Codrescu: "Până la urmă cei buni de credinţă tot se vor lămuri "căci nicio mis- 
tificare nu durează până la sfârşit, 

- "Cele mai stupide enormităţi - despre Sima - întemeiate chipurile, pe afirma ţiii= 
le iresponsabile şi contradictorii ale bătrânului Ion Zelea Codreanu, care, la da= 
ta respectivă, după 1941, nu mai era,. responsabil din pricina suferinvelor, capa- 
bil de un discernământ pertinent! (Răzvan Codrescu) 

&& Gazeta de Vest, Decembrie 1992 - La 16 Decembrie 1942, Horia Sima, întreprinde 
"o călătorie clandestină în Italia, unde fusese pregătită o întâlnire eu Mussolini"; 
dar Hitler " a impus capturarea şi întoarcerea valorosului prisonier! . "Puga dobân— 
deşte semnificaţia unui act politic de mare curaj”. Incadrat în. "lupta Mişcării. 
pentru. a face neamului o soartă mai bună". Întâlnirea "dacă ar fi avut loc, poate 








74 


ar fi schimbat cursul istoriein, 
&& Neagu Djuvara, despre Sima; "profesoraş nematur cu mentalitate de complotist id 
impertinent! , 
&& din Talmud: "De căte ori se vorbeşte de Legea de ucidere, vei alege sugrumarea,.,, 
Aceasta nu fiindcă este mai uşoară, dar fiinacă atunci când legea zice ucidere, = 
fără altă desluşire, se porunceşte sugrumarea", ., 
&& Niculae Paulescu: "trădarea e cea mai infamă dintre crime" — 
&& Aron Cotruş: "0 armă să crească din pumnul oricui, 

Si. braţele neamului deslege-le,. 

Să muşte ţărâna, cu sfetnicii lui,, 


Tâlharul tâlharilor: regele! Aron Cotruş 1938 
&&._ Absolut. de loc nu înţeleg ce fac legionarii noştri de afară şi ce scopuri. are. 
camaradul nostru Horia Sima, — Parcă le-a încetat creerul să funcţioneze şi parcă 


au. uitat toate legile legionarilor, 

- Cine nu ştie ce vrea în mod inevitabil nu ştie ce face, Cine n-are scop clar şi 
precis în mod inevitabil merge spre rătăcire, Cine loveşte aşa cun. este lovit în 
mod inevitabil serveşte pe cel care loveşte, 

- Literalmente sînt îngrijorat şi am presimţiri rele, Faptele legionarilor de a- 
fară şi deciziile lui Horia Sima sînt în perfectă concordanţă cu intenţia şi. pla— 
nul celor care de mult. vor să-l omoare pe Căpitan, Dr, Ion Banea 

(N„B.. medic, originar din Comuna Vupăr, Jud, Sibiu, Conducătorul Mişcării Legio- 
nare din. Ardeal asasinat, la 22 Septembrie 1939 în penitenciarul Râmnicul Sărat). 
+ La 5,1994 a încetat din viaţă ing. Nae Horodniceanu, Se născuse la 16,6,1907 
In România a studiat ingineria, Ajuns la Berlin, urmează la şcoala superioară de 
Hydroingineri„ Plecat. după al doilea război în Argentina, se stabileşte la San 
Juan, unde, după un cutremur teribil care a distrus absolut tot, reconstruieşte, 
împreună cu. inginerii români Caba şi Doljanschi, oraşul San. Juan. A fost. profesor 
titular la catedra Hornugon armado de la facultatea de ingineri. din UNSJ,. Pretuit 
şi onorat de toţi, a fost îmormântat în cimitirul german de Abardon, Pie-i. ţărâna, 
uşoară şi somnul în: pace între cei. drepţi, 

+ Traian Hiron,. Cosne-Ffranţa; + Victor Corbucin; + Dr. Victor Apostolescu Erding- 
Germania; + Leonida Lutotovici, Koln-Gernania, Dna. Maria Mihăilescu. „ soţia lui. 
Virgil Mihăilescu, iniţiatorul şi directorul faimoasei Biblioteci Române de exil. 
din Fraiburg-Germania; + Petre Gheorghioni, USA. 


DA MORMANTUL LUI .., de Vasile Alecsandri. 
Petre Valinăreanu 


Incă o rază care se stinge O! dormi. în pace pe-aceste maluri, 
Din cerul nostru întunecat! Ingânat. dulce, de un vis uşor, 
Inima noastră amar te plânge De glasul mărirei purtat de valuri 
O! dulce frate înstrăinat! De glasul nostru uimit de dor. 
Martir iubite al libertăţii, O! sbori din lume, sbori fără jale, 
Du mori departe de-al tău pământ! Suflete blânde! suflete senin! 
Mori trist pe ţărmul străinătăţii Căci noi vom spune patriei tale 

Si noi te ducen “al tău mormânt! Cât. ai dorit'o pe țărm străin! 


Cât vom fi. încă purtaţi prin lume 
De valul vieţii, de-al sorții vânt 
Vom. şopti jalnic dragul tău. nume 

Ca un adio 1“al tău. mormânt! 


&& N.B.-Roma - La 29.Ianuarie 1995 am făcut la biserica noastră din Roma, parasta-— 
sul de trei luni a lui Petrică Vălimăreanu, Au. slujit aoi preoţi, iar lumea a ve- 
nit mai multă ca de obicei, încât nau mai avut loc în biserică, 

&& EuN.-USA — .„.„ Au trecut dincolo oameni care n'au lăsat în urmă "nimic", D1,Vă-— 
limăreanu stăruie prezent în jurul nostru,In singurăratea mea, am prilejul liniş-— 
tei, în care, în fiecare dimineaţă fac "apelul" celor ce sunt vii în sufletele noa- 
stre, Duminică, 29,/1/ 95, voi face şi eu pomenirea lui de 3 luni «x BlfNacu USA 

IN. MEMORIAM - Dr. Petre Vălimăreanu, + 29.06.1909 — + 30,10,1994 

La 30.0ctombrie a.c., a încetat din viaţă, în urma unei intervenţii chirurgicale, 
Dr, PEIRE VALIMAREANU, 

S“a născut la Tigăneşti-Topoloveni, Jud, luscel, A obţinut licenţa în teologie la 
Bucureşti în anul 1933. După război, la Roma, devine doctor în teologice şi în ştiir 
e juridice, In anul 1951 editează reviste VATRA, care va continua să apară peste 
4o de ani, devenind cea mai veche publicaţie românească de exil editată în Europa 
In aceste momente grele sunten alături de doamna Maria Vălimăreanu, căreia îi a- 
aresăm cele mai sincere condoleanţe. Dumnezeu să-l ierte, să-l aşeze cu drepţii. » 

















75 

și Era Dr.Hicolae Dură, Pe când canonizarea celor nartirizaţi în temniţele comu- 
niste?- în "Dreptatea", Bucureşti ,16 Dec.1995,- 

-I ne] Zeana, Ainin i despre Viorel Trifa, în ton.Am.Heritage Center, Aug.94.- 

nelia Vi ssarion lănuceanu, Să înşelăn cun vis speranţa,- poeme,Miinchen 94, 
a unul din "psalmi"; Din amvon încet se-aude - rugăciunea murmurată; vocea gâne 
dului străbate, depăşind netulburată, înălţimi fără hotare, în genunchi cerem ieriară,, 

— C,Vasile, Hecesitatea unei viziuni de dreapta şi perspectivele realizării 
noul context românesc (rostită la Simposionul,din Paris); Gabriel Constan- 
tineseu, lili siunea istorică" a dlui Lliescu,- în Puncte cardinale,lulie 94. 

- Stefan Theodoru: "Intâlnire în amurg"-poezii/pansees, fc. traduse şi în engle- 
şi franceză de Ana Luana Stoicea şi Virginia Cucu, 

- A apărut "Stephanus Jahrbuch 1995! cu. 52 de povestiri biblice şi tot atâtea 
poze, sub îngrijirea pastorului Richard Wurmbrand născut la Bucureşti la 24, Martie 
1909, trecut la creştinism şi un.mare luptător contra comunismului, A trecut. prin 
multe închisori fiind enorm schingiuit, pentru credinţa lui întru Christos, 

- Florica Baţu-lchim "la porţile disperării şi începutul speranţei..." duiioase 
povestiri a unei fiinţe "condamnată!" de o boală care nu iartă, şi care invită la 
disperare. Totuşi, cum spune părintele Valeriu Anania în prefața acestei. micii că r- 
tulii:;"., „Numai că osânda are două puternice scuturi de rezistenţă: pe de-oparte 
dârzenia neamului ei de macedoneni (poate că cei mai curaţi pogoiîtarii aii nemuri-— 
torilor Traci) şi, pe de alta, credinţa creştină suptă odată cu laptele mamei..." 

- Stefan. Sotir Dragomir: "Centrul lumii e acasă". poezii şi sennte povestiri, 
dedicate soţiei sale, o adevărată nemţoaică devenită exemplu de româncă,,, 


ROMANUL MACEDONEAN de S.F1. Marian 






















Sunt Român; Macedonia Si. pe-a mele triste oase Si pe cât în astă lume: 

E al ţării mele nume, Patria lui să-şi creeze, Voi mai avea fraţii de-un 
In aceasta-mi. e domnia Peste patria-mi frumoasă sânge 
De când m'am trezit în lume. El apoi să domineze, Si. de acelaşi dulee nume 
Dar Elinul crud spre mine Dar degiaba să munceşte, SEE SUE, 203 Fes Se, un e 
Tinde veninoasa-i ghiară Căci pe “ntinderea cerească 

Vrând ca sângele din vine Pân'ce steaua-mi mai luceşte 


Să mi-l soarbă ca ş'o fiară, El. no; să mă nimicească! 


LA O RANDUNICA de D, Bolintineanu 


Păsărică trecătoare Iară noi prin ţări străine 
Ce eterul străbătând, Plângem. ţara ta cu dor: 
Legănată p“anipioare Trişti. de ale ei suspine, 
Vii din. patrie cântând, Insetaţi d“al ei amor; 

Te salut. cu bucurie Când în ţara "nstrăinată 
Pe acest pământ străin Incă te vei înturna 

Unde himenea nu ştie Vino dragă înc “odată 

Des voios sau. de suspine Pe ai tăi a cerceta. 

Numai ţie drăguşoară Insă la a ta privire j 
Iţi. voi spune dorul meu De ar fi unul mai puţin, 2 
Depărtat de ţărişoară Nu “ntreba ti'a lui lipsire 
Numai. tace plânsul meu! Din pământul cel străin. 
D“aurele legănată Pe mormântu-i de tăcere, 
In: eterul înflorit, Ocolit de trecători 

Du-te, du-te înc “odată Mergi. şi cruţă-a lui. durere 
In pământul fericit, Mergi ş'alină lăcrămioriie 


LA BUCOVINA de M. Eminescu ("Familia"”, 1866) 


N“oiu uita vreodată dulee Bucovină, 
Geniu-ţi. romantic, munţii în lumină, 
văile în flori, 
Râuri: resăltânde printre stânce “nante, 
Apele lucinde “n dalbe diamante 
Peste câmpii "n zoriee.. 


Vin la Nistru cu grăbire, Ca să treacă drumul nare 
să-l: secăm dintro. sorbire Peste-a noastre vechi. hotare... 





























d 
- 4 
76 F; 
SBHNALARI y 
- Despa Olariu,Lumini pe crucea mea din bezne,Buc.93: Versuri semănate dealungul 

dorii "gulag", din nevoia de a păstra lucirea aurului în mocirla abjecţiei TA 
comuniste.,Bărbăţia autoarei se explică şi prin săbaş, născută fiina în familia b, 
Caranica din Pind,care a dat neamului luptători decişi .— NL 


- PreDreMircea Basarab şi Vlad Negreanu,Diaspora ortodoxă română,- articole foar.. 
te clare asupra situaţiei Bisericii noastre din exil,în legătură cu manevrele lui. 
Teoctist,prin cozile sale de topor de aici,- în "Timişoara internaţi ona1'!,20/94.- 

- Vlad Protopopescu,Cine a fost Dracula?- în Bul Romedin Australia, Sydney, Apr,94 _ 
iu! an lunteanu, Despre doctrina legionară,- în "Mişcarea", Bucureştii Mai 94 | 
- drei fandrea, Neagu,- în "Dorul", Aalborg/Danemarca,Mai 94, 


- bucia Hossu Longin,înterviu cu Antonia Constantinescu;- în "Lupta",22 Mai. 94 

- Eugen Bârsan, Diversiunea "Pactul politici; Coriolan Brad, Fenomenul Jirinovschi+ 
Lucian G„Costi,Neamurile româneşti,- în "Cuvântul Românesc",lunie 94.- 

- Dan Mateescu, reportaj din Maramureşul "cehoslovac",astăzi sub Ucraina,- unde, 
între altele,există o Asociaţie Culturală "George Cogbuci,condusă de inimosul Pro= 
iesor Vasile lHarina,- căruia tare bine i-ar prinde, în acel avanpost românesc,a ti - 
pografie.,.,- în "Curierul Românesc! Bucureşti „Apr. 94.- 

- PreDreCezar Vasiliu, Sf.Sava dela Buzău; Petre Mihai Băcanu, Speranţa ucisă, 

n "Luceafărul Românesc!" ,Hontreal, Aprilie 1994, 

- George honcea,Jefuirea României,- în "Mişcarea, Bucureşti,lunie 94.,- 

- Pr, Dreloan Dură din Bruxelles publică la Bucureşti,1994,"Pătimirea Bisericii 
Ortodoxe Române'',cu "evidențe şi realităţi din viaţa acesteia"! între 1945-1989, 

Găsim aci,printre alte lucruri preţioase,o listă detaliată -dar încompletă- de 
"mânăstiri gi schituri închise, profanate, desfiinţaie sau demolate"; nu găsim însă 

o listă a preoţilor pieriţi prin canalele şi gherlele Paukăroaei,- şi nici xreac-— | 
ţia sinodalilor ortodocşi români la atâtea satanisme.., 

- Lucian Blara,Curs de filosofia religiei (text stabilit de Dorli Blaga,Christu L 
Nasti şi GuPiscoci Dănescu),-,la Fronde,Alba Iulia-Paris 1994, 

— Ve AM. ,Naţionalism cu faţă... masonică,- în "Puncte cardinale",Martie 94,- 

- Ion Pantazi,Ne-a părăsit Vladimir Boutmy de Katzman; Gabriel Constantinescu, 

Două comemorări; Ion Gavri Ogoranu, Punerea în crepturi a "victimelor comuni smu= = 
lui!!?; Răzvan Codrescu,despre simpozionul dela Paris,- în Puncte cară, ,lunie 94,- 

- Patriarhia din Bucureşti a tipărit anul trecut "Adevărul despre Mitropolia Ba- 
sarabiei!,cu istoric,corespondenţă cu Alexei al Hoscovei,ete,,- şi,la urmă, !!Pro- Pi 
blema jurisdicției canonice în trecui şi astăzi",în care mitropolitul Transi1lva= 
niei,basarabean din Stolniceni,citează repeiat,pentru înfruntarea obrăzniciei mu! 
căleşti, "Prin Basarabia voevodalăi! 

- ba "Litera! din bucureşti s'a tipărit anul trecut vol.II din "Drumul Cruciiii, 
de Aurel Siate din Godenii Muscelului, voluntar în războiul pentru Basarabia, în- : 
cheiat de el cu 4 răni şi cu "Mihai Viteazul, E vorba,aici,de prizonieratul în pei 
Rusia (1944-1955) şi de închisorile din Patrie, 1958-1964; în volum dăm şi peste 3. 
câteva remarcabile figuri locale: ebraistul 1,V.Ceorgescu din Valea Mărului, fos= 
tul inspector şcolar Şuşală din Domneşti,prof.Ghică Andriţoiu -căzut la Stalin 

rad- şi preotul N, Dumi trache din Godeni,frate cu stareţul Ilarion ain. Stânişoara,,. 

1.1 s'a tipărit în 1985 la editura alui Niki Constantinescu,Coresi,din Freibun ARI 

- Silvestru Augustin Prunduş,Catolici sm şi ortodoxie românească,Cluj Napoca 94s= 
în peste 250 de pagini cuprinde un istoric al Bisericii Unite,de la începuturile 
creştinismului românesc la marea schismă,unirea de la 11700, prigoana bolşevică, 
deplorabila stare de după “89,speranţele de azi,- cu texte din Botiza, dr Mureşanu. 
Mircea Bliade,Stelian lănase,P.Vălinăreanu, i „Brebun,Mazri an Harino,I „Mihălcescu, 4 
Andrei Koldovan, Paul Everac, 41 ,iletea,ete,- 

Si pozBeli n Elozea, d urnal liber de observaţii,infornaţii şi COE Di e a Ra 
ridge Bay - Winnipeg (Manitoba) - £ 2Y9 - Canada.- 


















[ză 




























mei 





i 4 i 





















- Vede,» Pentru cine bat clopotele,Domnule Coposu? în Puncte card.,Mai 94.- 
- Radu Bărbulescu,lioralitate la finele sec, X,- în "Observator, Miinchen, 3/94. 


- Paul Goma,Către tov.Ion Iliescu, în "Românul libezr",lulie 1994,- 
- Emil Cioran, Decepţii şi speranţe, în jurul Ardealului; Gh,Cavrilă Copil Sano 
nii de dincolo; liircea Eliade,Destinul culturii xomâneş: (Neamul zomănesc, | 91) - 


















— zadu Bă scu, beforme în doi peri - articole t:ansmise prin "Europa liberă, 
nehen 199 du Bărbulescu, Europa, dragostea mea,- Hiinchen 1993; jurnal. de 


călătorii,cu multă dragoste de ţară şi convingeri europeiste,- 

- Teresia B.tătaru, Terminologia botanică creştină la poporul ronân, Augsburg 93. 
Studiu etnobotanic, omagiu prof.Alex.Borza,- un gingaş studiu,lucrat cu ni gală, - 
al. cărui cuprins e conţinut în titlu,- elegantul volun l-ar răsfoi cu plăcere şi 
neştiuiorii de carte,pentru bogăţia ilustraţiilor... i 
ADRESA VAGRA - Miinchhofstrasse 12 - 79106 FREIBURG 6 Germania. -