Libertatea anul 6, nr. 51, noiembrie 1986

Ziar dc opinie, orientare şi acţiune românească în Exil 


LA A 30 A ANIVERSARE A 
„REVOLUŢIEI" UNGARE 


Revoluţia din Ungaria,fără ghl11- 
inele, rămâne, alături de cea din Bcjr 
lin, Iunie 1953, Cehoslovacia, 19687 
$1 din Polonia din 1956, '70 şl '00, 
[care încă nu s*a terminat] ca dova¬ 
dă şl argument absolut In contra ti¬ 
raniei sistemului de guvernare comu¬ 
nist. Mulţimea nu-şl riscă viaţa Ie¬ 
şind !n faţa tancurilor cu pieptul 
gol sau numai cu o puşculiţă tn mână 
decât atunci când 1-a ajun* răbdarea 
la os. 

Revoluţia din Unqarla a devenit 
toarte populară pentrucă s'a bucurat 
de la început dc o publicitate exce¬ 
lentă. Radioul şl televiziunea tn E- 
uropa occidentală au acoperit cursul 
evenimentelor tot timpul duratei, a- 
$1gur£ndu-1 succesul propagandistic. 
Tancurile ruso au tras tn mulţimea 
de demonstranţi neînarmaţi, compusă 
din tineri, femei, copil şl adulţi 
si au trecut peste cadavrele lor pen 
tru a asigura tn continuare domnia 
unei tiranii. Singura cale ce le-a 
rămas pentru supravieţuirea regimu¬ 
lui şl prin asta posibilitatea de a 
continua opera do distrugere a aşe¬ 
zării creştine a lumii. 

Buna publicitate a fost un noroc 
pe care l-a avut această revoluţie 
pentru care nu-şl merită ghilimelele. 
Norocul mare constă tn împrejurări le 
favorabile avute la naştereâ e1,S'^r 
putea spune că aceste împrejurări,du 
pă cum vom vedea, au condus obliga¬ 
toriu la Isbucnlrea revoluţiei. 

Se ştie că punctul critic tn exis 
tenta unei revoluţii este naşterea 


TVaion GOLEA 


el. Undeva, Tntr'un anumit moment po 
lltlco-pslholoqlc favorabil trebue 
să se poată produce o scăntele care 
să aprindă atmosfera încărcată. Adi¬ 
că, ca din pământ să răsară o mulţi¬ 
me caro fără prea multă agitaţie să 
atragă valuri după valuri de nemulţu 
ml ţi după ea, Pînă cănd autoritatea 
să-şi dea seama de ce se petrece, a- 
ceastă avalanşă trebue să ajungă să 
fie de neoprit. Aşa s'a întâmplat în 
Berlinul de răsărit în tunle 1953, 
cînd mulţimea de manifestanţi a sur¬ 
prins guvernul căruia nu 1-a rămas 
altă Ieşire declt să solicite Inter¬ 
venţia tancurilor rust pentru a pune 
sfârşit manifestaţiei. Pentru acest 
motiv regimurile totalitare tn peri¬ 
oadele de manifest! nemulţumire a po 
pulaţlel declară starea de asediu, 
cănd se 1nterzlce circulaţia pe 
străzi noaptea şl întâlnirile de mal 
mult de trei persoane ziua. Sunt m㬠
suri preventive menite sâ împiedice 
formarea nucleului care apoi s! se 
transforme în avalanşă. 

Oln aceste perspective, să vedem 
cum s'a născut "revoluţia" din 1956 
care a umplut de mândrie [parte pe 
buni dreptate 1 piepturile Ungurilor 
si de admiraţie [pe undeva amesteca¬ 
tă cu puţină' Invidie] peetn. ^»ela1 
te popoare din spatele cortinei de 
fler. Nu sunt deloc de părere că o 
revoluţie plătit! cu mult sânge, 
chiar dac! rămâne pentru epoca res¬ 
pectivă fSrS succese şl fără urmări 
de îmbunătăţire vizibilă a situaţiei. 

[Continuare în pagina 3] 


j>or ani dela răscoala din Transilvania condusă de 
Horea, Cloşca şl Cri şan 


ROATA DELA BÂLGRAD 

De jele-1 povestea. S'a dus la împăratul 
Că aşa 1-a fost gândul şl aşa 1-a spus satul. 

Şl-a zis el acolo mal multe pe apucate: 
la mulţ1 ani cu bine, Slăvite împărate! 

Sunt Horea Iobagul şl viu cu o Jale, - 
Aduc un ponoslu Măriilor Sale. 

Volu spune tot răul, că răul e mare, 

De n'ol spune bine să fl-ţl cu Iertare. 

la noi în Ardeal sunt cam multe păcate. 

Sunt multe nevoi şl puţine bucate; 

Romanu-1 Iobag, şl Iobagul e câne, 

Cu multe poveri şl cu drepturi puţine. 

Muncim noi nu-1 vorbă, muncim ca şl vita, 

C'aşla ne-a fost nouă bag-seamă ursita, - 
Răbdlm peste modru, si nu ne-am fi plâns, 

Dar focul din vatră de mult ni s'a stins. 

Al casei dr foame pe drumuri ne pier... 
l-am plânge, dar plânsul ne'ngheaţi de ger. 
Sl-atuncl ne vin domnii şl ce le dă în gând? 

Asa, ca de glumă nc împuşcă răzSnd. 

fu nu ştiu, doar 1egea-1 aşa, ori e soartoa. 

Că nouă bUstâm ni şl traiul şl moartea. 


Şl-a zis îndărătul: "Şti ce, mâl frate? 

Un câne, că-1 cine, de-1 sta şl-1 vel bate. 
Şl ziua şl noaptea şl n'o să-1 dai pane, - 
Te muşcă şl fuge, ci atât îl rămâne! 

CSnd cupa răbdării cu lacrăml e plină. 
Neghiobul ce rabdă e singur de vină!" 


Venind el acasă, a spus la tot satul, 

Ce vorbe a grăit câtri el, împăratul; 

A spus şl deodeti pornltu-s'a focul, - 
le urma lui praf şl cenuşe a fost locul. 
Pornit-a mulţimea de foame învinsă, 

Pe ură de veacuri, d« patimi aprinsă, 

0 mare scurmată de mii de furtuni. 

Şl ahea ce trecură vre-o câteva luni, - 
Deodată la Bâlgrad trezltu-s'a gloata. 

In faţa lor Domnii şl Hore* şî roata... 


Ce-a mal fost nu ştiu, atât ştiu şl eu, 

Ca roata-1 tot roată, -se învârte mereu! 

V. E. Moldovan. 

•) Poezia aceasta, publicaţi pentru prima dată în 
anul 1908 în ziarul “libertatea" din Orâştle,con¬ 
dus de Părintele Moţa,"# fost pedepsită cu un an 
de zile termlţă şl 1000 corcam pedeapsă în bani, 
din partea tribunalului din Cluj". 

*•) S'a respectat întocmai forma originali a pu¬ 
blicării el. 


48 de ani dela asasinarea lui 

C. Z. Codreanu 

"...Dar clnd patru generaţii, peste moartea ♦# ver trece. 
Câni vel fi de-un veac aproape, oase şl cenuşă ' c * 

Va suna şl pentru tine. al dreptăţii ceas deplin. 

Şl-al tău nume printre veacuri, înălţSndu-se senin, 
Va'nflcra ca o stigmat!, duşmănia omenească, 

Căt vor fi în lume Inimi, şl o limbi românească... 






























LIBERTATEA 


NOEMBRIE 1986 


PAGINA l 


♦ CLEVELAND, Ohlo . 

Stimate O-le Nltă, 

Vă trimit aceastS scrisoare si ca 
teva documente.cu rugămintea de a le 
publica, dorind prin aceasta s? de¬ 
masc T*că o dată minciuna şl perfi¬ 
dia regimului comunist de la Bucu¬ 
reşti, care de atâţia ani le uzeazî 
sfidînd guvernele occidentale si mal 
ales pe cel al S.U.A. 

Am venit în S.U.A., în vizită la 
fiul meu Tn anul 1984 şl am decis să 
rămân aici. CI, fiind cetăţean ame¬ 
rican, eu puteam primi din partea 
serviciului de emigraţie "cartea ver 
de", dar pentru aceasta Tini trebuiau 
din tară, certificatele de naştere, 
al meu, si de deces al soţului.Am ru 
gat telefonic şl Tn scris rudele din 
tară, de a-ml trimite aceste cerţi fi 
cate. Le-au trimis, dar nu au ajuns 
nici pana astăzi. Atunci, am cerut 
Ambasadei S.U.A. din Bucureşti să ml 
le procure, pe cale diplomaţi că.OupS 
un an de aşteptări, fără nici un act 
legal Tn S.U.A., [viza fllndu-ml ex¬ 
pirată) am întrebat consulatul.ce se 
întâmplă cu actele mele? Ml s'a răs¬ 
puns că au cerut aceste certificate 
guvernului romăn, dar nu le-au pri¬ 
mit. Am mers din nou la Serviciul de 
Emigraţie, le-am explicat câ nu le- 
am primit [posta fiind cenzurată Tn 
R.S.R.; lucru de care nu s’au mirat) 
şl nici Consulatul S.U.A. nu le-a pu 
tut obţine. Ml s'a dat pe loc "Car¬ 
tea Verde" şl numărul de Securitate 
Socială. In urma unei demonstraţii 


OIBASST OF THE 
SOCIAUST WCFUBUC OF ROMAN1A 
WASHINGTON. O C. 


posta 


ce a avut loc la Washington O.C. îm¬ 
potriva practicilor guvernului de la 
Bucureşti, şl datorită Interesului a 
cestuia de a obţine din nou Clauza 
naţiunii celei mal fa vor 1 rate din 
partea S.U.A., m'am trezit cu o seri 
soare de la Consulatul S.U.A. din Bu 
cureştl în care se afla o înştiinţa¬ 
re din partea Ministerului Afaceri¬ 
lor Externe al R.S.R. către acest 
Consulat, că actele mele [certifica¬ 
tele) se află la Consulatul R.S.R. 
din Washington O.C. şl că eu pot să 
le ridic orlcănd. Cu aceasta, asigu¬ 
rând guvernul S.U.A. că el eliberea¬ 
ză- acte de orice fel şl că totul es¬ 
te Tn regulă. 

Cu toate că nu-mi mal trebuiesc a 
ceste certificate, fiind Tn toate 
drepturile legale Tn S.U.A., am f㬠
cut o "cerere" către consulatul R.S. 
R. din Washington O.C., prin care 1- 
am rugat să ml le trimită. 

Dar acum, povestea se schimbă.Con 
sulatul, mă înştiinţează că eu sunt 
Ilegală în S.U.A. şl că, pentru ob¬ 
ţinerea acestor cerţificate.ce se a- 
flă la el, eu trebuie să-mi reglemen 
tez statutul juridic fată de statul 
Romăn, adică să fac o cerere pentru 
a ml se elibera un paşaport de cet㬠
ţean romăn cu domiciliul în străin㬠
tate, sau să renunţ la cetăţenia ro¬ 
mană, Iar în situaţia că eu nu voi a 
vea unul din cele două tipuri de pa¬ 
şaport Tn termen de 90 de zile acele 
certificate vor fi trimise înapoi fn 
România. 


Doamnă Mscaai, 


redacţiei 


Mă întreb acum, oare guvernul ro¬ 
mân poate să-mi elibereze un paşa¬ 
port aici în S.U.A. în termen de 90 
de zile? 

Mă întreb oare, guvernul american 
admite ca un cetăţean ce domiciliază 
si lucrează în S.U.A. si care aspiră 
să ajungă cetăţean american să fie 
luat în evidentă, controlat şl chiar 
tras la răspundere de consulatul u- 
nel ţări de dincolo de Cortina de 
Fler? 

Aceste certificate sunt ale mele, 
Iar guvernul R.S.R. a înştiinţat gu¬ 
vernul american că eu pot Intra Tn 
posesia lor, fără a specifica în ce 
condiţii. Voi trimite copil de pe a- 
ceste scrisori şl Departamentului de 
Stat al S.U.A., pentru a le arăta ca 
re este preţul unor certificate de 
stare civilă - a fi sub controlul 
lor, chiar şl în lumea libera. 

Este oare posibil aşa ceva? 

P.S. -Am rugămintea, dacă se poa¬ 
te, să publicaţi şl aceste scrisori 
de la ambele Consulate cat şl cea de 
la M.A.E. al R.S.R. Vă mulţumesc, 

Pompllla MOCANU 


CLEVELAND, Ohlo . 

Stimate O-le Niţă, 

Mă numesc Ion Olteanu şl locuiesc 
în Cleveland, Ohlo, 1351 W. 76 St., 
44102, împreună cu soţia şl cele do¬ 
uă fete. Am sosit aici în Martie a. 


c. ca refugiaţi venind din Romînla 
graţie Guvernului U.S.A. $1 Organiza 
ţi el Amnnesty International din lor£ 
dra, pe al cărei raport pentru anul 
1984 figura şl numele meu. 

Am fost condamnat de un tribunal 
militar şl am trecut prin psihiatria 
închisorii Jilava, am purtat lanţuri 
le sclaviei comuniste. Am sosit alcî 
cu multă ură pentru dictatura lăsată 
în urmă, cu multă speranţă pentru no 
ua viaţă şl dorinţa de a mă alătura 
celor ce luptă împotriva cancerului 
comunist. Fiind sponsorat de "Funda¬ 
ţia Tolstoy" am mers în Phoenlx.Arl- 
zona. După două luni avSnd banii ne¬ 
cesari transportului m'am mutat în 
Cleveland în preajma celui mal vred¬ 
nic dintre românii de pe aici,părin¬ 
tele Calciu, în preziua demonstraţi¬ 
ei dela Washington O.C., la care am 
purtat o pancartă pe care se cerea 
"Libertate pentru Radu Flllpescu" şl 
"Nu daţi clauza clanului Ceauşescu". 

Credinţa că românii s'au strâns 
în jurul părintelui Calciu si dau re 
pilea cuvenită lui Nero de ia Scorni 
ceşti nrl-a fost spulberată de penlbî 
la situaţie creată de diferite gru¬ 
puri de români, care au ca scop nu 
susţinerea acţiunilor părintelui, ci 
sabotarea lor. Vă pot Informa că îna 
inte de călătoria ce oîntreprlnde 
în Europa părintele Calciu a fost a- 
tenţlonat de "Comitetul" bisericii 
ortodoxe române Sf. Marla câ urmează 
a plăti chirie pentru modesta loculn 
ţi în care trăieşte si care este pro 
prletatea bisericii, cu această oca¬ 
zie făcandu-1-se şl un Inventar al 
mobilierului din apartament, care a- 
rată cum arată şl-a fost adunat de 


Aţa cu* t-« comunicat 1 b ultlBa noastră scrisoare 
4im 11 septembrie 1986, eliberarea actalar aallcitate da 4v. sa 
paata face mumei după reglemamtarea statutului 4v. Juridic faţă 

4e statul ras km. 

Daterltâ faptulgl că aţi rămas Ilegal la strălaătata, 
reglementarea statutului dv. juridic se paate face pa 4euă cil: 

a- cerere pentru ebţinerea unul paoapert peatru cetăţaaa 
raai* eu domiciliul la strălB&tata, 

b- cerere pentru renunţare le oetăţenla renană. 

Întocmirea unuia dla aceste deuă desare y 1 ae var 
lamina actele eelicltata.- 


[Contlnuare în pagina 3) 


AMBASADA REPUBLICII 
SOCIALISTE ROKANIA 
1607 23 Rd., H.W. 
WLSEHKGTOS.D.C.20006 

(202 232—*7*8 





S r.B/efc*. 


niiuatviMl Afacerilor Luimrna »1 
Aopubltcli Bociollato ftoain/i fu*e 11 m a salutul s«u 
Aafeooodml Statelor Unita al» Asanau «1, rcforin- 
dw-ea la Rota verbalA ar.Hi 7-2/10 dla 1986, are 
onoarea e-1 fa ca cuno-cut cA oortl f ieste la da st rr 
Cin ÎS privind pa Nemgiu Tvmţ> Ui», Rocanu Radu ţi 
Cercai Joaa au foi.» tr.aisa Ani-» ►.--.ei ■opublicii 
Socialista fcc?An.a dio ISUiiifUr, ea unda ,-ot fj 
ridicata. 

fumătorul Afacerilor Citarea al 
Sapublicil SoclaJibte fcomâni» folo^afta araşi tt- 
laj pentru a reînnoi Asbeeadei St» tal or i<«iit« ale 
As*rlcil aaieurara» leal tal sala conr.idoreţl t. 



T4 Informăm oă an primit dla R.S.Renămla ae tr&, 

. c+tJ*/rit r rA'\/eeej rS) _ 

Menţionăm că Ambasada ellbereată asemenea acta peao- 
esrliar da pafapaarte do cetăţeni rondai ou demloillol 1 b€.U*A. 
fi Im rad -reepţlenal fontilor eetăţ-ai resdni pe-erer1 ±s peţi- 
P*4rte de persoană fără cetăţenie el care Imoă na au abţinut ce¬ 
tăţenia americana. 

Astfel, pentru a vă allbsra mo fctlc # urmsată să ne tri¬ 
miteţi xereoepll 4le primelor 9 pagini, mie paşaportului 4e cet㬠
ţean ramăm mtabUlt Im străinătate - oare trebuie mă fie prolun-. 
Cit lm cl pi luat In evidenţa Ambasadei — seu mie primelor 3 
mls paoapertulul 4e persoană fără oetăţemle. 

De maamemea, veţi anara ua manej erdar de — dolari 
precum ol un pil o ţrlmbret — eu adresa unda doriţi «ă rl-1 tri¬ 
mitem. (CERTDTED). 

Ib secul im care na aveţi reglementat statutul Jarldle 
feţă 4a S.S^emămla, urneaţi aă na aalloltaţl să vă trimitem fer- 
pentru stabilirea lm mtrălmătata au paşaport remA- 
maoe a au rexmmţara lm oetăţaclm rexiLmă. 

X» eltu aţlg ci - In termon de 90 tlla - da la primire^ 
praxeatej m mo s olicitaţi sotolo ■«! nn amintita, ala vor fj 
Inapal.ta Dlrootlal Ceanularo lfaoursotl.- 

Cu atlmă, 

/iel/ttQ. Ceoţla^ţ^adlră 

MUC AM RET (TEII ATI PREZENTA. 


Auv ure%tl t y Iulie l r *«fe 































LIBERTATEA 


NOEMBRIE 1^86 


PAGINA 3 


Daca duşmanul noetru va cere leţfâmintc 
ruşinea** dela voi. atunci mai W\ne 
murit» prin »aV»icA lui. decât «â (iti privi¬ 
tori împilăm ai ticâloaici ţâri» voaatre 
Domnul părinţilor voştri inaa ac va în¬ 
dur* de lacrimile alunelor anlc şi va 
ridica dintre voi pre cineva, carele va 
anc?a iarăşi pre urmaaii voştri in voini¬ 
cica ai puterea de mai înainte 

AIECU RUSSO, 

Cântarea României 


LA A 30 A ANIVERSARE.. 


[Urmare 

p* la unul şl de la altul care a dat 
cep* cp nu nai avea npvolp. 

Ci nu poate predica se ştie cred. 
Prins între Interesele meschine ale 
diferitelor grupări ce au uitat de 
suferinţa neamului şl datoria ce o 
au fata de cel ce aşteaptă şl cred 
în ajutorul lor, părintele Calciu se 
Zbate singur *1 fac* ceva pentru se¬ 
menii *31. Pentru toate acestea şl 
pentru el an învăţat si preţuiesc su 


din pagina 2] 

ferlnţa altora am considerat cS este 
de datoria mea să scriu articolul a- 
lâturat şl care sper va face şl pe 
alţii s3 gândească la fel. 

Pentru dvs. şl cel ce vor 
contacteze m3 pot găsi /linie 
orele 1 - 3 P.M. la telefonul 
961 8399. 

...Apreciez şl v8 felicit 
publicaţia pe care o tipăriţi. 

Ion OUEANU 


s3 mi 
Între 
216- 

pentru 


Români, preţuiţi-vă eroii! 


Mal tot romanul ştie c3 zbuciuma¬ 
ta Istorie a neanwlul a avut griji 
sâ lase moştenire urmaşilor nume de 
oameni care prin curajul şl suferin¬ 
ţa lor au devenit eroi. Este firesc 
sJ fie aşa. Iar oamenii de bună-cre- 
dlntŞ Tşî respect* si îşi cinstesc 
qm >e cuvine ers il. 

* MNM 'comuni st er i 13 p J o e Ş t e 
România, amplificat de demenţa ci11— 
ului de la Scornlceştl, nu s'a putut 
opune Istoriei, Iar cel hărăziţi au 
luptat, «u suferit şl au ajuns eroi. 
Cste cu totul deosebit să te afli în 
faţa unul erou în viaţi şl totuşi în 
primăvara acestui an, primăvara li¬ 
bertăţii familiei «ele, an avut şan¬ 
sa sl cunosc un erou, numele său:pro 
fetor preot Gheorghe Calclu-Dumitrea 
sa. Cu ani în urmă etnd îl număram 
zilei# de suferinţă alături de cel 
«Sela misiunea "Lumea f. ret tină" a 
postului de radio Europa Liberă, am 
avut siguranţa că va veni o 7.1 când 
acest erou al neamului vl tril în 11 
bertat*. 

Şl nu m'ar înşelat. Apoi cînd am 
aflat că Guvernul American a reuşit 
să-l smulgă din sclavia comunistă,am 
gândit că toţi românii aflaţi în 
libertate de mal multe generaţii sau 
de dală mal recentă se vor uni In Ju 
rul său, ti vor asculta predicile şl 
-1 vor cinsti aşa cum *e cuvine. 

Ce altceva ar putea merita un "om 
-erou* care s'a uitat de mult pe si¬ 
ne şl trăieşte numai pentru a duce 
la bun sflrşlt lucrarea pentru care 
a fost hlră/lt, muncind pini la epu¬ 
izare, ajutând semenii sil buni sau 
răi, usurlndu-1 de suferinţă?! 

ţi totuşi d* această dată m'am In 
*elat. Rebuturi ale neamului rom⬠
nesc, ajuns# aici pe căi murdare Ci 
sufletul lor, cu dispoziţii dela "Ne 
ro" au îndrăznit să întineze numele 
acestui erou, alţii fac orbii mari 
ca de necuvântătoare clnd aud de nu¬ 
mele slu. Iar alţii TI ascultă sufe¬ 
rinţele, îl strâng amical «tna şl se 
întorc la afacerile lor ultfnd apoi 
totul aşa cum au uitat să-şi înveţe 


copiii limba română. Puţini sunt cel 
ce preţuiesc cum se cuvine acest e- 
rou, dar aceştia au sorbit cu sigu¬ 
ranţă din paharul suferinţei. 

Dar şl mal puţini sunt cel care 
ştiu că Sflnţla-Sa locuieşte în con¬ 
diţii mal mult decSt modeste,că mun¬ 
ceşte zt şl noapte pentru a uşura su 
ferlnţa semenilor săi, fiind nevoit 
de multe ori să eheltulc TW acest 
scop o bună parte din modestu-1 ve¬ 
nit, că nu are posibilitatea să pre¬ 
dice în biserică, fiind la cheremul 
parohiilor. 

Pentru toate acestea vin şl în¬ 
treb: Ce a oferit Comunitatea Română 
din U.S.A. părintelui Calciu? Aces¬ 
tui martir al neamului 1 s'a dat ce¬ 
ea ce merita şl a fost cinstit cum 
se cuvine? Răspunsurile sunt negati¬ 
ve. Cste Incalificabilă comportarea 
majorităţii românilor faţă de acest 
om, fiu al suferinţei şl luptător ne 
obosit pentru libertatea semenilor. 

Voi, cel care aţi gustat din paha 
rul suferinţei, voi, oameni de bună 
credinţă, ştiu că existaţi şl vouă 
mă adresez acum: 

*:.!1 nu lisăm slugile diavolului 
roşu să întinez* * suferinţa eroului 
nostru. 

Să ne unim şl măcar acum să-1 ofe 
rlm c#ea ce merită. 

Trebuie şl tuntom obligaţi să o 
facem ca o datorie de onoare a ori¬ 
cărui bun romln". 

Toate acestea au fost srrlse cu a 
mlrăclune de un om ce a gustat din 
suferinţele sclaviei comuniste şl ca 
re • sor.1t ca refugiat din «omlnla 
împreună cu familia, la singura rudă 
-"Statuia llberliţl1"- gratie Guver¬ 
nului American. 

Doresc sl menţionez cl am scris a 
ceste răndurl din proprie Iniţiati¬ 
vă, Iar cel ce sunt de acord cu ele 
sunt rugaţi sl mă contacteze prin re 
dactla ziarului* 

Ion OLTEAMU 

18 Oct. 1986 


(Urmare din pagina 1] 
ar fi zadarnică. Istoria o scriu fap 
tele de vitejie ale unul popor şl nu 
glasul înţeleptului cu capul plecat, 
oricâte vieţi ar putea salva. Sânge¬ 
le de eroi, eroi naşte, iar înţelep¬ 
ciunea laşilor, laşi produc*.Mal Im¬ 
portantă decât vieţile salvate prin 
plecarea capului rămâne onoarea unei 
naţiuni care nu trebue să ajungă ni¬ 
ciodată obiect de târgulal*. 

In 195.1 în Rusia a murit Stalln. 
Conflictul cu floria şl lipsa unul 
alt dictator absolut la conducere în 
Uniunea Sovietică a mijlocit crearea 
unul climat de tranzlţle.în care şo¬ 
văiala unor regimuri comuniste a de¬ 
venit evidentă. In acest climat a a- 
Juns Hruşclov la putere, care proba¬ 
bil chiar din convingere a încercat 
să îndulcească dictatura proletară 
prlntr'o uşoară umanizare a el. Cre¬ 
dea probabil că comunismul a devenit 
suficient dc consolidat Tn sufletul 
maselor din Uniunea Sovietică încât 
pe viitor se vor lăsa guvernate şl 
fără teroare. 

Bestialităţile regimului lui Sta¬ 
lln 1-a înspăimântat până şl pe el, 
pe cel dc la conducere. Ca urmare.au 
încercat să îngrădească puterea po¬ 
litici secrete sl paralel sâ îmbun㬠
tăţească condiţiile de viaţa. Aceste 
convingeri l-au determinat pe Hruş- 
clov ca la ccl de al 20-lea congres 
al partidului din Februarie 1956 să 
critice aspru tirania lui Stalln,de¬ 
nunţând toate exceseţe săvârşite,ex¬ 
cese care după Hruşclov erau dăun㬠
toare partidului. 

In 1953-54 în Ungaria zeci de nil 
de deţinuţi din lagărele de concen¬ 
trare sunt eliberaţi sl toţi mârturl 
sesc ororile şl chinurile suferite 
din partea politiei secrete, lucruri 
care pentru majoritatea populaţiei e 
rau necunoscute. însuşi Jânos Kadar, 
actualul secretar al partidului,a de 
pus mărturie în CC al partidului cum 
cel doi băieţi al iul Farkas, minis¬ 
trul de Interne pe timpul lui Rako- 
sl, l-au schingiuit până a leşinat. 
S'a trezit când Farkas tatăl, minis¬ 
trul, urina pe faţa lui [TragîJdle el 
nes Volkes, Europa Verl«g,W1en,1957, 
pag. 106], 

Astfel In CC s'au format două 
fracţiuni: una a lui Rakosl care în¬ 
cerca să perpetueze stallnlsmul al 
cărui reprezentant era. Iar cealaltă 
fracţiune era a lui Imro Nagy, care 



Criminalul dictator l.V.Stalln 

----- 

mergea pe linia Iul Hruşclov. 

In Aprilie 1956 Rakosl ÎI îndepăr 
teazl pe Imre Nagy din postul de 
prlm-mlnlstru. Iar în Decembrie al a 
celulaş an îl scoate şl din CC. Rrln 
aceste măsuri partidul comunist al 
Ungariei, reprezentat de fracţiunea 
lui Rakosl care era secretarul gene¬ 
ral, se îndepărta mult de linia re¬ 
prezentată de Moscova. Virtual el e- 
ra rupt Tn două. Cel mal mulţi mem¬ 
bri erau însă de partea lui Nagy,ca¬ 
re se mal numeau şl n congres1 şt1",a- 
dlcă adepţi al celui de al 20-lea 
congres din Moscova când a fost cri¬ 
ticat Stalln. Prin aceste măsuri de 
îndepărtare a lui Nagy din guvern sl 
din CC s'au aşezat bazele viitoarei 
revoluţii ungureşti, care tn fond a 
fost o răfuială, o demonstraţie de 
[Continuare In pagina 4] 



Răsculaţii unguri trag asupra trupelor de securitate 


















NOEMBR1E WS6 


ubemxtea- 

[Urmare din pagina 3] 

forţă a celor două fracţiuni care-$1 
disputau supremaţia* şl nu o răscoa¬ 
la a poporului maqhlar înŢ*otr1va co¬ 
munismului * aşa cum nr place noul sl 
credem că ar fi fost. 

In climatul politic de destindem 
din anii 1954, '65 şl '56 Uniunea 
scriitorilor din Ungaria s'a profi¬ 
lat tot mal mult ca o stea polara 
pentru fracţiunea congreslstâ a par¬ 
tidului comunist, Iar aliatul el cm 
dlnclos era masa studenţească încă 
entuziastă si adeptă a unor noi Ide¬ 
aluri. Totul se petrecea însă tn In¬ 
teriorul partidului comunist,Atât la 
Uniune cit şl la studenţi, erau or¬ 
ganizaţiile de partid care se agitau 
pentru reînscăunarea lui Nagy si re¬ 
alizarea reformelor preconizate de 
el. Deci o fracţiune a partidului co 
munlst se războia cu cealaltă frac¬ 
ţiune. Restul populaţiei, ca neutrii 
şl ant1-comun1st11,pr1veau acest con 
filet de la distantă şl cu mult scep 
tlclsm, fără să schiţeze vreo dorin¬ 
ţă oarecam de Intervenţie, Era o 
ceartă fn familie, Tn care cel dina¬ 
fară n'aveau ce se amesteca. 

Conducerea partidului fiind rupta 
în două, nu a mal avut autoritatea 
necesară ca sl Impună un regim rigu¬ 
ros de cenzuri. Ziarele şl revistele 
au început să publice fragmente din 
mărturiile celor care au Ieşit din 
lagărele de concentram necenzurate. 
Tot mal multe reviste noi apăreau cu 
ton mal îndrăzneţ Tn critică la adre 
sa lui Rakosl sl mal Insistent în ă 
cere reformele preconizate de Nagy. 
Un săptămânal nou, Irodalmi UJsig,ca 
m în scurt Interval a atins tirajul 
de 60.000 de exemplare, a fost cea 
mal bătăioasă revistă antl-rakoslstă. 
Tirajul el a rămas plafonat la 60000 
din lipsă de hârtie care era alocată 
de organele partidului. Aşa s'au ere 
at nişte condiţii favorabile când 
studenţii şi cu «uneitorll au ajuns 
la convingerea că Rakosl trebue în¬ 
depărtat de la conducere şl că aceas¬ 
tă îndepărtare este şl posibilă. 

In această situaţie, la 18 Iulie 
1966. Ia o şedinţă a CC Rakosl pre¬ 
zintă c listă de 400 persoane care 
tmbuesc arestate pentru a se pune 
cap agitaţiilor din sinul partidului 
Cap de listă era Imn? Nagy.Unii mem¬ 
bri al CC au raportat acest lucru 1- 
medlat la Moscova, care a trlml* pe 
MUoJan şl pe Suslov la budapesta şl 
-1 obligă pe Rakosl si demisioneze. 

In Polonia, Tn acest timp s'au 


format a 

celeaş 

1 fracţiuni Tn sinul 

partidul 

ui, co 

ngreslştll fiind repre 

zentaţl 

de Corn 

ulka, şl lupta sr du- 

cea tot 

atit rt 

< deschis, Ziarele po- 

loneze p 

'ubllca 

u toate discursuri le 

lui Gomu 

Ha. L 

a 23 Octombrie oflclo- 

sul part 

Idolul 

dln Budapesta, Szapad 

N^p, rep 

irndwce 

tn întregime un artl- 

col din 

Tribun 

ii Ludo, în care Gomul- 

ka tîl « 

rxpune 

pmgramul. |n acest ar 

ti coi <k 

xnuUa 

recunoştea Justeţea re 

vendlcli 

'1 lor t 

Ineretulul şl rund toi 

rlîor, 1 

Iar 

ibad Mp înch» 1» artlco 

Iul Cu 1 

brazai 

ceeace este realizabil 

In Poloi 

'la, tr 

■♦but să poată fi rca- 

Htabll 

Sl'r. 1 

ingarla. 

In a* 

:«eaş1 

zi organizaţia s turte n- 

ti lor di 

fcicte i 

i faci o manifestaţie 

pentru < 

:are Îî 

1 cheamă colegii la 

statuia 

lui Pa 

■tofCi, idolul revoluţi 

el din ; 

1848. 1 

oale organizaţiile de 

tineret 

de le • 

.colile din Budapesta 

lucrez/! 

1 fabrl 

11 pentru asigurarea 


succesului acestei demonstraţii. Ma¬ 


nifestul lansat cerea: 

1. 0 Ungarie socialistă Indepen¬ 
dentă, cu un guvern reînnoit. 

2. Publicarea tuturor acordurilor 
secrete economice şl comerciale cu 
Rusia şl celelalte ţări comuniste, 

3. Pedepsirea vinovaţilor pentru 
crimele comise. 

4. Reînscăunarea lui Imre Nagy în 
funcţiunile din care a fost destitu¬ 
it. 

SI Uniunea scriitorilor lanseaz'a 
un manifest care poate fi considerat 
ca oglindă a stărilor de lucruri din 
Ungaria în acel moment. Dăm în rezu¬ 
mat conţinutul: 

1. Preconizăm o politică naţiona¬ 
la Independentă, bazată pe principi¬ 
ile socialiste. Relaţiile cu Uniunea 
Sovietici şl celelalte ţări soclalls 
te trebue sl fie bazate po respecta¬ 
rea principiului autodeterminării. 

2. Politica nevlrstnlcllor, sau a 
minorilor flră drept de cuvânt, care 
distruge relaţiile de prietenie din¬ 
tre popoare, trebue să înceteze. Do¬ 
rim relaţii de sinceră prietenie cu 
aliaţii noştri, care nu pot fi reali 
2 ate declt respectând principiile do 
bază leniniste. 

3. Situaţia economici.Nu ne putem 
recupera din criza Tn care ne aflăm 
dacă nu se asigură o participare ac¬ 
tivă şl corespunzătoare la guvernare 
a muncitorilor, ţăranilor şl Intelec 
tualllor. 

4. fabricile să fie conduse de că 
tre muncitori şl specialişti. Sindi¬ 
catele trebue si devină adevărate re 
prezentante ale muncitorimii. 

5. Politica agrară trebue să asi¬ 
gure o benevolă participare a ţărani 
lor la colhoz. 

6. Pentru a asigura realizarea 
punctelor de mal sus, în primul rând 
trebuesc aduse schimbări Tn structu¬ 
ra conducerii statului şl partidului. 
Clica iul Rakosl trebue îndepărtata 
şl Imrc Nagy, care este un viteaz şl 
adevărat comunist, ca şl toţi acela 
care Tn ultimul timp au luptat pen¬ 
tru realizarea unei democraţii soci¬ 
aliste, trebue să primească posturi¬ 
le de conducere. 

Întâlnirea pentru demonstraţia 
lansată de studenţi a fost fixată 
pentru ora 4,30 după masă. La ora 
1?,3S Gero, noul secretar al partldu 
lui, comunică Interzicerea demonstra 
ţlel. 

Uniunea scriitorilor trimite o de 
legaţie la Gero ca sS-l convingă si 
retragi ordinul de Interzicere a de¬ 
monstraţiei pentru a s<* evita ca a- 
ceastă demonstraţia să degenereze în 
tr'un conflict singeros.la ora 14,23 
Interdicţia este retrasă. Aşa s'a a- 
Juns ca organul reprezentaţiv al u- 
nul regim de teroare să aprobe o de¬ 
monstraţie cu participarea a mii de 
persoane împotriva iul însuşi.Aceas¬ 
ta aprobare constltue subînţelesul 
ghilimelelor care încadrează "revolu 
ţ1a v Tn titlul acestui articol, peni 
trucă aşa cum am spus nul înainte,Tn 
budapesta în Octombrie 1966 nu a a- 
vut loc o răscoală a poporului ma¬ 
ghiar împotriva comunismului,ci a a- 
vut loc o demonstraţie de forţă în- 
*re două fracţiuni ale aceluia:, par¬ 
tid comunist, care doreau sl se eli¬ 
mine reciproc dela putere. Abia Tn 
faza a doua a acestei răscoale, clnd 
au Intrat pe scena Securitatea sl cu 
tancurile ruseşti * 1 au început sl 
tragă în lume, ea căpătă din ce în 


ce mal mult din caracteristicile u- 
nol răscoale a naţiunii maghiare îm¬ 
potriva Securităţii sl a putorii 
străine Ocupante, reprezentată de ar 
mata sovietică. 

La statuia Iul PetrifM la ora 4, 
30 s'au adunat peste 6000 de stu¬ 
denţi si elevi unde s'au citit mal 
multe puncte din manifestul lansat. 
Apoi o voce %'a ridicat la microfon 
cerând îndreptarea mulţimii spre Par 
lament. Până clnd sl se ajungă la 
Parlament numărul demonstranţilor s' 
a ridicat la 200.000 şl în curând pe 
străzile Budapestei demonstrau 300. 
000 persoane. Toată lumea cerea ple¬ 
carea lui Geri> sl întoarcerea lui Na 
gy. 0 delegaţie de scriitori şl stu¬ 
denţi încercau din răsputeri să-1 e- 
llbercze pe Nagy din cartierul gene¬ 
ral al partidului sl să-1 aducă la 
Parlament. 

In acest timp,la ora 8 seara,cand 
străzile Budapestei gemeau de lume, 
Gerb, secretarul de partid,are proas 
ta Inspiraţie să ţină un discurs dl- 
fuzat de staţiuni Te de radio. Popula 

ti a a plasat aparatele de radio lâ 
ferestrele deschise spre stradă pen- 

ruca demonstranţii şă-1 audă. Gero 
n loc să calmeze spiritele prin pro 

misiuni mincinoase la care comuniş¬ 
tii se pricep atăt de bine, a turnat 

din plin oetrol peşte flăcările în¬ 
cinse. A început sa spună ca demon¬ 
stranţii ar fi împotriva reg 1 mu 1 u 1 
comunist, înşirând toată gama de a- 
cuzaţll sl reproşuri din repertoriul 
Inchlzlţî1 lor stallnlste, ca conspi¬ 
ratori. fascişti, reacţionari.Instru 
monte ale Imperialismului americani 
etc. Numele lui Nagy nu a fost pome¬ 
nit niciodată, ceeace aconstltult 
punctul culminant al revoltei demon¬ 
stranţilor. însemna că Ger# rămSnc 
la putere sl teroarea staîlnlstă con 
ţinui. 

Atunci au început să sosească ca¬ 
mioanele cu muncitori de la perife¬ 
ria Budapestei Iar mulţimea cerea şl 
mal furioasă plecarea lui Gerd sl'n- 
toarcerea lui Nagy. 

0 delegaţie de studenţi s'a în¬ 
dreptat spre centrala radiofonică 
pentru a citi o listă de 16 puncte 
cu revendicările lor. Ea este lăsata 
să Intre în clădire şl un timp înde¬ 
lungat nu s'a întâmplat nimic.Mulţi¬ 
mea de-afară devenea nerăbdătoarele 
ştiind nimic de soarta colegilor lor. 
După mal bine de o oră de aşteptare 
zadarnici, demonstranţii încep sa 
forţeze uşile clădirii. Atunci a în¬ 
ceput Securitatea postată pe acope¬ 
riş să tragă în el Tn plin, Tncit în 
curând pavajul tngustel străzi unde 
se găsea centrala radiofonică [Brddy 
-Sandor-Utcaî, care nu oferea nici o 
posibilitate de retragere, a fost a- 
coperlt de cadavre. Această veste $' 
a răspândit ca fulgerul Tn Tntreaqa 
Budapestă.Securitatea a tras Tn plin 
Tn mulţimea de studenţi neînarmatl. 
Oe-acum înainte a început adevărata 
revoluţie. încep luptele. 

Comitetul Central sl Ministerul 
de Interne cere Poliţiei şl Armatei 
r .â tragă în lume, si-1 împrăştie pe 
de«rx>rtiUanrt. Atât Poliţia căt sl Ar 
mata refuză sl facă cauza comună cu 
Wurltatca împotriva naţiunii .Depo¬ 
zitele dr armament alt armatei si po 
miel încep să se golească şl *& 
jungl în mâinile rlsculat.1 lor. Mulţi 
soldaţi şl ofiţeri trec deschis de 
partea lor. luptei studenţilor, ele¬ 
nilor >1 scriitorilor de-acum li 
•u alăturat muncitorii, armata şl po 
ntla. De cealaltă parte rămâne Se= 
caritatea, singura beneficiară a re¬ 
gimului comunist şl singura lui ap㬠
rătoare. In sprijinirea Securităţii 
vor Interveni în curând tancurile ru 


_ pagina 4 

sestl care înăbuşe răscoala şl 
vează un regim apărat doar de călin 
el bine plătiţi. 

La ora 10,30 seara Uniunea Scrii¬ 
torilor lansează un manifest ‘apel 
prin care încearcă din nou să oprea* 
că vărsările de sânge. Manifestul *5 
Iuta cu bucurie demonstraţia disci¬ 
plinată şl paşnica a tineretului din 
Ziua aceea şl cere CC să facă o de¬ 
claraţie asemănătoare. Manifestul 
mal precizează că din cauza atitudi¬ 
nii nehotărîte a CC, după ce s'a l㬠
sat noaptea, spiritele demonstranţi¬ 
lor au devenit foarte agitate.Mulţi¬ 
mea în faţa Parlamentului aşteapta 
ca Nagy să-1 asigure că este din nou 
la cârma tării pentru a le realiza 
dorinţele. Nagy însă nu a fost în 
stare nici măcar să-1 asigure că es¬ 
te din nou cooptat în CC. Acest lu¬ 
cru cit şl discursul lui Ger# de la 
ora B au coincis cu împuşcăturile Se 
curltătll din faţa centralei radlofo 
nlce. Uniunea a cerut mereu CC sl gu 
vernulul să facă totul cu putlntă 
pentru a evita vărsări de sSnge. CC 
trebue să comunice demonstrant 1 lor 
că cererile lor vor fi respectate.CC 
trebue sl rclnvestoască pe Nagy cu a 
utorltatea necesară pentru a putea 
formula un program de unificare a na 
ti uni 1. Numai aşa poate conducerea 
partidului să recîstlge încrederea 
poporului, încheie manifestul scrii¬ 
tori lor. 

încă Tn noaptea aceea se întrunes 
te din nou CC şl-1 numeşte pe Nagy 
prlm-mlnlstru, o decizie care luată 
cu patru ore mal îbalnte ar fi evi¬ 
tat vărsările de sânge şl ar fi pa¬ 
cificat situaţia. Aşa se termină prl 
ma zi de "revoluţie" în Ungarla.ziua 
de 23 Octombrie 1956. 

A doua zi întreg oraşul a început 
să se transforme într'un câmp de bS- 
taie. Aproape flecare casă devine o 
cazemată. Tancurile ruseşti patrulea 
zâ străzile sl atacă casele din care 
se trage asupra lor. Blochează Inter 
secţiile. Unele tancuri trag, altele 
se retrag şl altele sunt în flăcări 
abandonate.* Ruşii trag în oricine le 
apare în vedere pentru a semăna groa 
za în lume, obllgându-1 astfel să Tn 
ceteze lupta. La ora 9 s'a comunica? 
ca guvernul ar fi cerut ajutorul ar¬ 
matei ruse, când Rusii trăgeau în el 
din zori de zi. Apelul adresat arma¬ 
tei ruse a fost lansat în numele gu¬ 
vernului al cărui prim-mi nistru la 
ora aceea era Nagy, sl Nagy nu ştia 
nimic de apel, care tn realitate a 
fost lansat de CC tn numele guvcrni'- 
lul pentru a păcăli lumea. Atât de 
numirea sa ca prlm-mlnlstru cât şl 
de apelul lansat Tn numele guvernu¬ 
lui pentru Intervenţia armatei ruse 
Nagy a aflat prin comunicatele date 
la radio de către CC. In acest fel 
el apare Tn faţa mulţimii compromis. 
Manevra a fost întrebuinţată pentru 
a distruge în faşe orice şanse ca Tn 
Ungaria să se ajungă la un comunism 
naţional I la Tlto, sub conducerea 
lui Imre Nagy. 

In această a doua zi de revulutl- 
e, majoritatea cadrelor part 1 du 1 ui 
comunist trec pe baricade alături de 
demonstranţi. Centrala radlofonlcă 
cade Tn mâinile lor. Totuşi multe a] 
te statll de radio raman Tn mâinile 
guvernului. Depozitele de armament 
trec în majoritatea cazurilor fn mâl 
ni Ir r, •bolilor. I n< ot-fncet reali¬ 
lor 11 se alături antl-comunlştlI şl 
neutrii, luptele se general 1zaz<5 în¬ 
cât tn câteva zile cuprind îhtreaga 
naţiune. 

la 25 Oct. luptele sunt mult înte 
tltc. Formaţiuni proaspete de t*n- 

(Continuare în pag1 n «* 




LIBERTATEA 


NOEMBRIE 1986 


PAGINA S 


curl ruse apar pe străzile Budapes¬ 
tei. Pe aeroportul militar aterizea¬ 
ză un avion rus cu Mlkojan şl Sus- 
lov, care după o scurţi convorbire 
cu Gero, acesta îşi dă demisia dl n 
postul de secretar al partidului $1 
TtnpreunS cu Hegedus, fostul prlm-ml- 
nlstru, părăsesc clădirea CC.Un tanc 
rus ti scoate din Budapesta. Locul 
lui Gero Ti ocupă Jănos Kadar.lar Im 
re Nagy si cu alţi doi aderenţi aî 
săi sunt cooptaţi Tn CC. Un comuni¬ 
cat la radio anunţă această schimba¬ 
re în conducerea partidului. Majori¬ 
tatea demonstranţilor însă nu se mal 
las! Impresionaţi de astfel de mane¬ 
vre. Totuşi, cr mică parte dintre 
scriitori şl studenţi se lasă seduşi 
de perspectiva ca reformele cerute 
să fie realizate şl formează o dele¬ 
gaţie Tn frunte cu câţiva profesori 
universitari care se îndreaptă spre 
sediul partidului pentru a reînnoi 
cererile demonstranţi lor. Când se a- 
prople de sediul partidului neînar- 
matl şl cu un steag în frunte. Secu¬ 
ritatea de pe acoperişul clădirii 
trage în el. Decanul facultăţii de 
Istorie prof. 0. T6th Tmpreună cu 
câţiva studenţi sunt răpuşi de gloan 
ţe. Cel mal mulţi dintre ceilalţi 
sunt răniţi. 

La 3,25 Nagy vorbeşte la radio.Le 
dă demonstranţilor asigurări că re¬ 
formele cerute vor fi Tmpllnlte, dar 
Nagy nu-1 poate asigura că-Ruşii se 
vor retrage si că le. vor respecta 11 
bertâţlle. Fără această asi gurare , 
toate celelalte promisiuni cad. Lup¬ 
ta continuă. Ceeace cere de-acum toa 
tâ lumea, este plecarea Ruşilor. 

Abia la 28 Oct. guvernul anunţă 
că a ajuns la un acord cu Rusii ca 
trupele lor să se retragă Imediat 
- Jiin Buo apesta. ci guvernul acceptă 
toate revendicările răsculaţilor si 
că guvernul ungar va Intra Imediat 
In tratative cu guvernul Uniunii So¬ 
vietice pentru retragerea trupelor 
ruse din Ungaria. Guvernul va lua mă 
suri pentru desfiinţarea poliţiei se 
crete. Primul ministru condamnă p㬠
rerea că rascoala ar avea un carac¬ 
ter antl-revoluţlonar. Nu se poate 
nega, spune Nagy, existenta acestei 
nari răscoale care a luat naştere la 
noi Tn ţară şl care a fost provocată 
de gravele greşeli comise de conduce 
re în trecutul recent. După acest 
discurs al lui Nagy au încetat lupte 
le. 

A doua zi, la 29 Oct. guvernul a- 
nuntâ că după liniştirea situaţi¬ 
ei tancurile ruse se vor retrage din 
Budapesta Tn 24 de ore. Aşa se înche 
le cea de a doua fază a acestei revo 
Iuţii care a ţinut timp de o săptlni 
nă întreaga lume cu sufletul la gură 
si cu Iluzia ca voinţa poporului va 
reuşi în cele din urnă să las! învln 
gătoare. 

la 30 Oct. la ora 6 dimineaţa un 
comunicat anunţă linişte în toată ţa 
ra. Retragerea tancurilor ruse din 
Budapesta continuă. Unităţi ale poli 
ţlel, armatei şl ale gărzilor naţio¬ 
nale au preluat sarcina pentru a asi 
gura ordinea putllci. Lumea are sen¬ 
timentul c! a învins Instrumentul te 
roarel cu tot sprijinul celor 8 di¬ 
vizii ruse. 

La 1 Noembrle Nagy anunţ! c! a 
luat fiotârTrea de a declara Ungaria 
stat neutru, bazându-se pe principi¬ 
ul Independenţei, al egalităţii şl 
al t itodeterrlnarll care stau la ba¬ 
za Organizaţiei Naţiunilor unite. 

In aceeaşi zi, la ora 8 seara,Ja- 


nos Kadar, noul secretar de partid, 
se strecoară pe furiş din clădirea 
unde consiliul de miniştri sub con¬ 
ducerea iul Nagy era în şedinţă per¬ 
manenta şl Tbpreună cu Ferenc MBnnl- 
ch se duce la cartierul general al 
armatei ruse. Se bănuia deja ca J.Ka 
dar s'a lăsat atras în cercul celor 
care nu doresc o Ungarie independen¬ 
tă, dela care de-acum el îşi va pri¬ 
mi Indicaţiile. 

Autorii cărţii Tragbdle elnes Voi 
kes încep înşiruirea evenimentelor 
din ziua de 2 Nov. cu o Introducere 
descriptivă foarte edificatoare, pe 
care o redăm: 

"Pe şoselele Ungariei şl străzile 
Budapestei aleargă maşini, camioane, 
ambulante ale Crucii Roşii din multe 
ţări cu medici, surori de caritate, 
medicamente si sănge conservat.Toate 
cele cinci continente ale planetei 
noastre trimit sănge si medicamente 
spre Budapesta. Uriaşe avioane de 
transport trec oceanul spre Budapes¬ 
ta. Satele austriece dealungul fron¬ 
tierei predau peste linia de demarca 
ţie alimente şl îmbrăcăminte pentru 
Ungaria. In multe capitale ale lumii 
veghează lumânări aprinse în feres¬ 
tre în amintirea eroilor căzuţi pe 
străzile Budapestei. Conştiinţa ome¬ 
nirii este adânc sdrunclnată de eve¬ 
nimentele din Ungaria". 

Tot la 2 Noembrle Imre Nagy trans 
mite două note verbale ambasadei so¬ 
vietice prin care-sl exprimă Tngrljo 
rarea în faţa faptului că noi trupe 
sovietice trec frontiera Intrând Tn 
Ungaria, ceeace contravine declaraţi 
el de neutralitate a guvernului făcu 
tâ la 1 Nov. La 3 Nov. Ruşii anunţă 
că rostul noilor unităţi este de a 
asigura retragerea trupelor din Ungă 
rla. Tot Tn această zi Woscova anun¬ 
ţa că recunoaşte guvernul lui Imre 
Nagy. 0 delegaţie militară, din care 
face parte şl Paul Maleter, comandan 
tul militar al forţelor armate rebe¬ 
le, tratează în cartierul general al 
forţelor ruse retragerea Ruşilor din 
Ungaria. Atmosfera era destul de aml 
cală până când, deodată, la 11 noap¬ 
tea dă buzna peste el generalul rus 
Serow însoţit de câţiva ofiţeri şl a 
restează delegaţia maghiară pe care 


o la cu el. 

In acea noapte Tn Budapesta toată 
lumea dormea liniştită. Nimeni nu bă 
nula nimic. A doua zi era Duminicî 
şl o atmosferă de pace domnea peste 
oraş. Norii îngrijorărilor păreau a 
se fi spulberat, ştllndu-1 pe Nagy 
la cârma ţârii şl cu Ruşii dispuşi 
să se retragă, după cum glăsulau co¬ 
municatele. Cocorii însă nu dormeau. 
Când lumea era în somnul cel mal dul 
ce, la ora 4 dimineaţa, întreg Iadul 
explodează peste Budapesta. Sirenele 
morţii au umplut cerul deasupra ora¬ 
şului, sculând îngrozită lumea din 
paturi. Cercul de fler din jurul Bu¬ 
dapestei devine baza de atac, al c㬠
rui sălbăticie trădează Intenţia Ru¬ 
şilor de a forţa o rapida capitulare 
a mulţimii. In timp ce tunuri de ma¬ 
re calibru bombardează oraşul, arun¬ 
cătoare de mine, tancuri şl alte ca¬ 
re de luptă pătrund pe străzile ora¬ 
şului. Cerul este acoperit de bom¬ 
bardiere aeriene care făceau un sgo- 
mot Infernal. Peste douăzeci de mlnu 
te Imre Nagy dă primul comunicat cu 
textul: "Aici vorbeşte Imre Nagy.prl 
mul ministru al Ungariei. In orele 
timpurii ale acestei dimineţi trupe¬ 
le ruse au lansat un atac asupra Ca¬ 
pitalei cu Intenţia de a distruge gu 
vernul legal al ţării. Trupele noas¬ 
tre se găsesc angajate în luptă. Gu¬ 
vernul este la postul de comandă.Do¬ 
resc să Informez naţiunea maghiara 
si întreaga lume de cele ce -se Tntim 
plă la noi". 

La ora 6,45 o ştire îmbucurătoare. 
Un vorbitor emoţionat la o staţie de 
radio spune că"Statele Unite au con¬ 
vocat o şedinţă extraordinară a Con¬ 
siliului de Securitate pentru Dumlnl 
că dimineaţa. Speranţa reînvie.Orga¬ 
nizaţia Naţiunilor Unite va între¬ 
prinde ceva. Lumea nu va perrrfte Ru¬ 
şilor să doboare un guvern legal ca¬ 
re se bucură de sprijinul întregii 
naţiuni. Ca nu poate să stea cu mâi¬ 
nile încrucişate si să privească In¬ 
diferenta cum o putere mondială ne 
distruge, după ce ne-a atras în cur¬ 
sa şefii militari si 1-a arestat". 

Luptele au mal durat o săptămână, 
Tn care timp casă de casă, stradă de 
stradă tancurile ruse înaintau nimi¬ 
cind totul în calea lor. SI asta Tn 


ochii lumii, a opiniei publice mon¬ 
diale şl a Consiliului de Securitate 
creat ca s! vegheze ca nlclun pooor 
să nu mal dea în cap altuia. 

Duminică 11 Nov. Radio Liber Ko- 
ssuth difuzează ultimul apel al Uni¬ 
unii scriitorilor: "Implorăm ajutor 
de la flecare scriitor, om de ştiin¬ 
ţa, asociaţie de scriitori, de la fi 
ecare universitate, de la toţi Inte¬ 
lectualii. Timpul nostru este foarte 
limitat. Dvs. ştiţi cum stau lucruri 
le la noi. Crem ajutor pentru Ungari 
a. Ajutaţi poporul maghiar! Ajutaţl- 
1 pe scriitorii, oameni de ştiinţă, 
muncitorii, ţăranii şl Intelectualii 
unguri. Ajutor! Ajutor! Ajutor!" 


Multe s'a putea spune despre revo 
luţla din Ungaria şl destul de mult 
s’a scris despre ea. Ca încheiere ti 
nem totuşi sâ ne exprimăm sincera* 
noastră admiraţie şl devoţiune pen¬ 
tru eroii acestei revoluţii, a căror 
jertfa se răsfrânge binefăcătoare a- 
supra întregului front şl a fntregel 
lupte antl-comunlste. 

Revoluţia din Ungaria în felul 
cum s'a născut şl a decurs a fost u- 
nlcă, dar Tn Tmprejurărl asemănătoa¬ 
re ea s'ar fi putut produce şl la 
noi si în orice altă ţară. A fost un 
experiment în epoca post-stalinlstă 
cu scopul de a umaniza regimul,si es 
te posibil că sugestia vine chiar de 
la Hruşclov, cu scopul de a-1 înde¬ 
părta de mare tam-tam pe Rakosl dela 
putere şl a-1 înscăuna pe Nagy cu o 
largă accepţiune a maselor. Astfel 
Ungaria ar fi putut servi de exemplu 
şl altor ţâri. De remarcat este fap¬ 
tul că în acea epoca unjgarla- oferea 
condiţiile favorabile pentru un ata¬ 
re experiment. Partidul era mult mal 
înrădăcinat Tn sufletul poporului de 
cât la noi, si Rakosl cu Nagy întru¬ 
chipau cum nu se poate mal bine cele 
două fracţiuni chemate să se războ¬ 
iască. Nagy a căzut victimă acestei 
Iluzii, şl ceva mal târziu 1-a urmat 
şl Hruşclov, care a fost doborît din 
aceleaşi motive. 

Uaian GOLEA 



Luptaţi împotriva 
comunismului 


















LIBERTATEA 


NOBMBRIE 1986 


pagina t 


CONSEMNĂM DM PRESA AMERICANĂ 


Birth and Death in Romania 

The New York Reriev of Books 


Sub tftIul sugestiv “Naştere si 
woarte în România" [Birt and Death 
In Romania], săptămânalul american 
"The Sew Ycrk Revlew of Books" din 
data de 23 Octombrie 1986,publică un 
aspru rechizitoriu la adresa situa¬ 
ţiei actuale dezastruoase din Rom⬠
nia, situaţie ceneratâ de regimul co 
ronlst, în frunte cu dictatorul neo- 
stalinlst, h. Ceauşescu. 

Redăm în continuare, în traducere 
liberă, câteva extrase din articolul 
menţionat mai sus: 


tla evită cîl poate de mult folosi¬ 
rea lifturilor, pentru a nu rămâne 
blocată. 

folosirea automobilelor particu¬ 
lare în perioada sezonului rece este 
Interzisă. Cozile din fata pompelor 
de benzină pot dura dela 24 şl pana 
la 48 de ore, sau chiar mal mult..." 


site într’unul din caietele sale de 
amintiri cu caracter biografic. 


fteferlndu-se la dramatica situa¬ 
ţie din România din Iarna 1984-1985, 


"A fost un Interogatoriu straniu. 
In prima fază, a durat din luna Ia¬ 
nuarie si pană în August. In flecare 
seară, Gh. E. Ursu trebuia să se pre 
zinte la sediul securităţii, unde a- 
veau loc Interogatorii asidui. Ziua 
era lăsat liber, timp în care agen¬ 
ţii securităţii îl urmăreau pretutln 


moartea lui..." 

In continuarea sa, articolul 


"Români* se pare că este o tară 
unică în multe privinţe, fa este sin 
gura ţarj europeană ÎV. care o persca 
ni poate fi condamnată până la 5 anî 
de închisoare pentru motivul că îşi 
cumpăr! cantltăti mal mari de mânca¬ 
re si care în mod normal nu se g㬠
sesc pe piaţă. SI, la fel, singura 
târî în care săptămâna legală de lu¬ 
cru cuprinde 46 de ore, iar popula¬ 
ţia urbană petrece trei sau patru o- 
re zilnic la cozile de alimente. 

In ultimii 20 de ani, când aproa¬ 
pe toate ţâri le est-eurooene au f㬠
cut încercări de relaxare internă în 
privinţa centralizării, România s*a 
îndreptat în moc diametral opus,exa¬ 
gerând versiunea modelului social so 
vletlc. Ca urmare. România de astă?? 
este cea mal stalinlstă dintre ţări¬ 
le est-eurooene în toate structurile 
el sociale şi politice. Fal1n*ntul e 
emoriei româneşti nu este rezulta¬ 
tul aşa zisei "Independenţe politi¬ 
ce' de care se face atâta caz,cât re 
zultatuî formei extreme de stall- 



Continuând analizarea situaţiei 
Pc^care a României, în continuarea 
articolului se spune; 


"Ir. timpul zi lei,în câteva oraşe, 
autobuzele circulă numai între orele 
6 şl fi dimineaţa ,3 şl S după ani*za. 
Energia electrică st apa sunt între¬ 
rupte zilnic, la Irrtervale neregula¬ 
te şl pe perioade care pot dur* pjnâ 
la patru ore. Drept rezultat,popula- 


după ce arată pe scurt împrejurările 
în care sl-au pierdut viata poetul 
Grlgore Hagiu şl soţia sa Gabrlela 
Cressln, Alexandru Oprea, directorul 
Muzeului Literaturii Române s.a.,ar¬ 
ticolul continuă explicând dispari¬ 
ţia Inginerului Gheorghe Emil Ursu 
în Iarna anului 1985, după ce fusese 
Invitat la sediul securităţii pentru 
a fi Interogat asupra anumitor refe¬ 
riri critice la adresa regimului,gă- 


denl. La începutul lunii August, su¬ 
bit, Gh. Ursu a fost lăsat liber.Dar 
cum toate întâmplările au un sfâr¬ 
şit, în ziua de 21 Septembrie 1985, 
Gh. Ursu a dispărut în mod misteri¬ 
os. 

După aproape două luni dela dlspa 
rlţla sa, prin telefon, o persoană 
Informa familia că Gh. Ursu se gâseş 
te bolnav în închisoare. Un alt te¬ 
lefon, primit în aceeaşi zi, anunţa 


inel un amănunt! 


'/in Români* -după cur aminte*' în 
numărul trecut al ziarului nostru- 
sarea a dispărut şl ea din rafturile 
magazinelor, alături de celelalte 
produse de primi necesitate. 

faptul în sine surprinde cu atât 
mal mult, cu cât România este u*a 
dintre ţările cele mal bogate In sa¬ 
re din lume. In toată ţara se află 
peste 200 zăcăminte de sare si patru 
sute surse de apă sărată. 

Din zăcămintele cunoscute la ora 
actuali s'ar putea cbtlne circa 15 
miliarde metri cwbl, din care s'ar 
putea îndestula toate necesităţile 
Europei întregi pe un număr aprecia¬ 
bil de ani, carj~rHtp pentru Romănl- 
L 


în 


Oln cele 200 zăcăminte menţiona¬ 
te, numai clteva se afli în exploata 
re, cele *ai Importante fiind rinele 
dela Slănic-Moldova, 7g.-0cna, uloa- 
ra, Ocnele Mari, Ocna Oej, Căci ca, 
Prald, Ocna-Şugatag, Costln. 

faptul că la sarea românească, 
general, procentul de cloruri de so 
dlu este de 99.80 la sută, dovedind 
o puritate neîntrecută, ne face si 
credem ci şl ea, alături de celelal¬ 
te produse acum dispărute de pe pla¬ 
tă, se exporti masiv pe valută forte 
ţărilor occidentale pentru acoperi¬ 
rea împrumuturi lor făcute la băncile 
apusene în valoare de biliarde de do 
lari. 

Ce a mal rămas oare neexportat? 



spu- 


"După cum arată statisticile oft. 
claie, numărul noilor născuţi în a . 
nul 1966 a fost de 273.687. ajungând 
în 1967, datorită unei legi draconi¬ 
ce introduse de noul regim Ceauşes¬ 
cu privind Interzicerea avorturilor, 
la 527.764. Legea de acum, la f e i ^ 
aceea din 1966, n*a fost declarat! 
ca un răspuns la o criză demografici 
a ţării. In 1965, rata naturală de 
creştere a populaţiei la o mie de î 0 
cui tor 1 era de 6 în România, opunanl 
du-se total cu rata creşterii popula 
ţlel în Ungaria care era de 2.4,sa u ’ 
spre exemplu, 3 în Germania de est. 

Dir, 500.000 de femei care au deve 
nit mame în anul 1967, mal bine de 
250.000 au fost fortate împotriva vo 
inţei lor, datorita măsurilor ounll 
tlve enunţate în caz de refuz. 

Lăsând la o parte statisticile,se 
pare că între regim şl populaţia fe¬ 
minină a ţării, a început o luptă 
disperată. Recent, guvernul a des¬ 
chis o nouă ofenslvî în această di¬ 
recţie: nu mal pot fi comunicate 
nici un fel de statistici, deci nu 
se mal pot face nici un fel de comp a 
raţii cu anii trecuţi. Un decret re¬ 
lativ recent apărut în România, men¬ 
ţionează faptul că nu pot fi elibera 
te certificate de naştere pentru co¬ 
piii care n'au îtapllnlt o lună de zi 
le. Si, pentru că nu există certifi¬ 
cate de naştere, natural, naşterile 
în mod oficial nu sunt menţionate.SI 
cum naşterile nu sunt recunoscute o- 
flclaî, în mod tehnic, nu pot fi de¬ 
cese. In acest fel, statul nu recu¬ 
noaşte nici un fel de decese ale no¬ 
ilor născuţi până la etatea de o lu¬ 
nă de zile, ascunzând gradul de mor¬ 
talitate Infantilă la copiii cu¬ 
prinşi în această perioadă# care du¬ 
pă cât se pare, este extrem de ridi¬ 
cat..." 























LIBERTATEA 


NOEMBRIE 1986 


NICOLAE DIANU-IN MEMORIAM 

Grigore FILITI 


L-am cunoscut cred bine pe Nico- 
lae Dianu, la Paris, mal bine de ze¬ 
ce ani. Am participat cu el la crea¬ 
rea asociaţiei PRO BASARABIA. El ml- 
a Inoculat preocuparea continuă faţă 
de soarta acestei provincii răpite 
de Rusia Imperială sau sovietica. 

Sunt alţii,care l-au cunoscut mal 
bine, în alte vremi nai stra1ucite 
pentru acest reprezentant oficial al 
României, dar l-au dat uitării. 

0 trăsătură importantă a persona¬ 
jului, rar dar nu unic, poate mal 
curent Tn generaţia care-1 preceda¬ 
se, este un sentiment exacerbai al o 
noarei, ascuns dar mocnind sub mani¬ 
erele lui perfecte. Acest sentiment 
se manifestă în continuarea luptei 
pentru cauze pierdute Tn Imediat, Tn 
devotamentul pentru oameni dincolo 
de mormânt. 

Când l-am cunoscut,mi-a făcut Im¬ 
presia ştearsă a unui pensionar al 
istoriei, pentru că Thi lipsea In¬ 
formaţia care urmează şi care con- 
stltue o carte de vizită Tncărcată 
si glorioasă. 

Mic de stat, dar vânjos, cu fata 
smeadă şl mai rotundă, mustaţa deasă 
si păr alb nai rar, ml-a apărut cu 
timpul ca un Don Quijotte european 
Tn pielea unul Sancho Panca de la gu 
rlle Dunării. Către sfârşitul acti¬ 
vităţii şale a fost criticat atât de 
inamici cât şl de foştii lui prie¬ 
teni. A răspuns când cu un umor ne¬ 
gru depăşind Ironia, cu un proces,cu 
ur. duel, denotând acel curaj pe care 
Tl desfăşoară doar marii timizi bine 
crescuţi şl singuri. 


Dianu se trăgea dlntr'o veche fa¬ 
milie munteneasca. Tatăl său urmase 
Şcoala de Mine din Paris şl profesa 
Tn România ca Inginer şl inspector 
al Minelor. Născut la 14 Aprilie 
1889, tânărul Nlcolae, după absolvi¬ 
rea liceului, va face dreptul la Bu¬ 
cureşti şl la 20 de ani, licenţiat, 
se va Tnscrle Tn baroul Capitalei, 
dar va opta pentru diplomaţie.Trimis 
Tn 1911 ca ataşat de legaţie la Pa¬ 
ris, urmează Şcoala de Ştiinţe Poli¬ 
tice şl prepară un doctorat Tn drept. 
Diplomat şl doctor se Tntoarce la Bu 
cureştl Tn 1913, la Ministerul Afa¬ 
cerilor Străine, unde trece examenul 
de secretar de legaţie.In 1916 e trl 
mes Tn post la Atena unde rămâne pS- 
nâ la Tnceputul războiului, cînd ce¬ 
re să plece pe front, ca voluntar. 

Ministerul refuză. Dar Dianu, te¬ 
nace şl botărTt, la un concediu de 
boală şl prin Italia, franţa,Anglia, 
Suedia şl Rusia se reîntoarce în ţa¬ 
ră, unde este vărsat Tn regimentul 4 
Roşiori al Reginei Marla. Va partid 
pa la bătăliile din trecătorlle Car¬ 
iaţilor, va Intra în Basarabia si tn 
Transl1 vani a. Rănit, termină războ¬ 
iul cu Steaua României, Crucea de 
Război, o decoraţie italiana si Le¬ 
giunea de Onoare franceză. 

Dianu are treizeci de ani când re 
integrează corpul diplomatic. Consi¬ 


lier de legaţie, este trimis la Ro¬ 
ma, apoi la Stockholm. Şeful presei 
Tn ministerul de externe [1922-1928] 
se va regăsi la Geneva,la Societatea 
Naţiunilor, unde, Tn umbra lui Tltu- 
lescu, căruia TI va fi foarte ata¬ 
şat, va lucra la un proect de "dezar 
mare morală", ficţiune care nu era 
Tn caracterul lui şi pe care o va re 
greta mal târziu. 

Revenit la Bucureşti.întâi la cen 
trala ministerului, se găseşte Tn se 
ral chiar, ca director al Preşedenţî 
el Consiliului de Miniştri, alături 
de Duca şl de Tltulescu, pe linia u- 
nei alianţe continue cu Parisul si 
Londra, dar cu o deschidere crescân¬ 
dă către Moscova, care continua să 
revendice Basarabia, provincie de ca 
re Dianu a rămas foarte legat. 

Tltulescu Tl va numi ministru ple 
nipotenţlar şi-l va trimite Tn 1935, 
poate pentru a se debarasa de el Tn 
timpul negocierilor din ce în ce mai 
scabroase cu Lltvinov, la Santiago. 
Postul din Chile acoperea şl Bolivia 
şl Peru. Ministru Itinerant, va par¬ 
ticipa ca mediator Tn conflictul Tn- 
tre Argentina şi Chile Tn Jar a de 
Foc, care va duce la un condoninlum 
al insulelor din sudul Canalului lui 
Beagle. 

La 12 Aprilie 1938, Dianu primeş¬ 
te o telegramă a noului ministru de 

Externe, Petrescu-Comnen, fost mlnis 
tru plenipotenţiar la Berlin, care 
"considerând Tn special tactul şi ex 
perienţa D.V." Tl numeşte cu data de 
1 Mal 1938 ministru la Moscova. 

Anschluss-ul avusese loc la 15 
Martie 1938 şl Europa pregătea criza 
gemano-cehoslovacă. Cum aliaţii oc¬ 
cidentali erau nepregătiţi,ar fi ac¬ 
ceptat o intervenţie sovietică împo¬ 
triva Germaniei. Ori aceasta necesi¬ 
ta trecerea armatelor ruse prin Po¬ 
lonia, sau, în urma refuzului catego 
rlc al Varşoviei, prin România,care, 
mal nuantat, constată că nu există 
căi de comunicaţie terestre Tntre Ce 
boslovacla şl U.R.S.S. traversând Ro 
mânia. Moscova retrage ministrul eî 
de la Bucureşti lăsând doar un Tnsăr 
cinat de afaceri. România rjpostă Tn 
acelas fel. 

Astfel că Intrarea lui Olanu Tn 
Uniunea Sovietică TI face pe ruşi s'a 
creadă ca noul ministru vrea să cre¬ 
eze un Incident. In adevăr, trecând 
frontiera la Tlraspol, Dianu e flan¬ 
cat de un agent, care acceptă să-l 
fotografieze fntr'o grădină publică, 
dar care Tl denunţă.Arestat la Kiev, 
1 se confiscă aparatul, dar e libe¬ 
rat de un general sovietic, care Tl 
cere scuze. Aparatul, fără film, Tl 
va fi restituit la Moscova de către 
G.P.U., o lună după o intervenţie la 
Lltvinov, comisarul Afacerilor str㬠
ine. Dianu va scrie ci acest Inci¬ 
dent fi explicaţiile primite Ti vor 
facilita misiunea Tn U.R.S.S. 

De altfel, la Moscova Dianu cons¬ 
tată o agravare în problema Basarabl 
el. Guvernul sovietic nu mal accepţi 
note privitoare la această provincie 
utilizând expresiile "teritoriu ro¬ 


mânesc", "mal românesc al Nistrului',' 
"frontiera Nistrului" şl nici măcar 
de "grăniceri români" [16 Iunie 
1938]. Eticheta de om de încredere 
al lui Tltulescu nu-1 mal acoperă 
si, din ce Tn ce mai accelerat, sol¬ 
datul [detractorii lui vor spune pi¬ 
sălogul] va Tnlocul pacifistul. 

La Bucureşti, Tnsărclnatul cu a- 
facerl sovietic, Butenko, fuge Tn I- 
talla. Moscova acuză România de de¬ 
fecţiunea lui şl nu-1 va mal Tnlocu- 
1. Dianu se află dezechilibrat Tntr* 
o legaţie subechlpată Tn personal şl 
material, Tn care toata coresponden¬ 
ţa se făcea Tncă cu pene şl peniţe. 
Când va cumpăra două stilouri va fi 
acuzat de cheltuieli somptuare.O par 
te din personalul român, slmţlndu-se 
Tn nesiguranţă, cere să fie repatri¬ 
at, acuzând pe Dianu de a-i obliga 
să lucreze prea mult. 

Carol II dă însă anumite chezăşii 
Sovietelor. La 29 Septembrie 1938,Tn 
noaptea tratatului de la Munchen.per 
mite trecerea a 250 de avioane sovi¬ 
etice spre Praga.Apol la 30 Noembrle 
sunt ucişi Codreanu şl treisprezece 
şefi ai Gărzii de Fier. 

La Tnceputul lui Februarie 1939, 
Lltvinov precizează lui Olanu că po¬ 
litica României e urmărită cu simpa¬ 
tie de Uniunea Sovietica,adăugând că 
?re intenţia să combată pretenţiile 
revizioniste maghiare Tn Transilvani 
a. Dianu TI cere atunci să facă un 
gest din care ar apărea pentru toată 
lumea că Uniunea Sovietică n‘ar avea 
ea însăşi nici o pretenţie revizio¬ 
nistă faţă de România. Lltvinov răs¬ 
punde: "Şl ce vom face, dacă după ce 
vâ vom da satisfacţie, România aderă 
la pactul antl-Konlntern?" 

In aceste timpuri tulburi, o ce- 
tâţeana anericană, văduvi cu stare, 
face o călătorie, poate de agrement 
si turism, la Moscova. La un moment 
dat se simte Tn pericol, intră Tn 1- 
mobllul legaţiei regale române şl ce 
re ajutor. Dianu o va ascunde timp 
de trei luni la legaţie,Tn care timp 
se înfiripează un sentiment de atrac 
ţie reciprocă. Apoi doamna va putea 
să se întoarcă Tn Statele Unite. Va 
păstra Tn amintire partidele de po- 
ker nocturne Tntre diplomaţi, Tn ca¬ 
re Olanu apărea de un "damnable cârd 
player" [jucător de cărţi odios]. 

Dar Dianu are de urmărit mal mul¬ 
te probîeme-test, atunci de mare Im¬ 
portanţă diplomatică, astăzi ridico¬ 
le, cu reculul experienţei Istorice. 

La expoziţia Internaţională de la 
Paris din 1937, pe pavilionul U.R.S. 
S., o hartă mare Includea Basarabia 
Tn teritoriul sovietic. Nu era o e- 
roare, pentru că Tn Interior, pe al¬ 
tă harta. Basarabia era din nou Tnlă 
untrul frontierei sovietice. La 12 
Aprilie 1939 Italia ocupă Albania. 
Lltvinov, foarte Impresionat si pre¬ 
ocupat de aceasta sttre tocmai Tl 
primea pe Dianu Tn biroul său din 
Moscova. Arătându-1 harta Europei 
din spatele fotoliului ministerial, 
Lltvinov observă că ea nu mal cores¬ 
punde situaţiei în mal multe puncte. 


Dianu adaugă atunci ca nici frontie¬ 
ra României, trasată pe Prut nu este 
exactă. Comisarul poporului îl aslgu 
ră că aceste hărţi erau pentru "uza¬ 
jul intern al publicului sovietic" . 
Curios, la pavilionul sovietic de la 
Expoziţia internaţionala din New 
York din 1939, pe hărţile sovietice 
frontiera României revenise pe Nis¬ 
tru. 

Totuşi, la 23 August 1939 Germa¬ 
nia si Uniunea Sovietica semnează un 
tratat de ne-agreslune şi un proto¬ 
col secret al carul articol 3 preve¬ 
dea ocuparea Basarabiei de către U. 

R. S.S. 

Al doilea război mondial începe. 
Trupele germane şi sovietice Intră 
Tn Polonia. La 17 Septembrie Dianu e 
primit de Molotov, noul comisar la A 
facerile Străine. Ocupaţia Poloniei 
nu e terminată şi U.R.S.S. are nevoe 
ca România să nu mişte. Şi deşi cu¬ 
noaşte perfect conţinutul protocolu¬ 
lui secret, Molotov Ti spune minis¬ 
trului român alarmat: "Linişteşte-te 
dragă, vă garantez Tn numele poporu¬ 
lui sovietic Integritatea teritoria¬ 
lă a ţării D-Tale, fără nici o rezer 
vă". 

La 20 Septembrie Dianu e primit 
din nou de Molotov. Misiunea pe care 
a primit-o prin curier de la Câllnes 
cu ,T1 scârbeşte, pentru că trebue să 
explice unuia din agresori raţiunile 
ne-apllcărll de către Statul roman a 
obligaţiilor de asistenţă prevăzute 
de tratatul care Tl lega de Polonia. 
Trebue să explice cum, urmând acum 
regulile neutralităţii, trupele polo 
neze refugiate Tn România au fost de 
zarmate şl Internate. Sarcastic, Mo^ 
lotov va întreba: "Nimic de neprev㬠
zut nu se va produce faţă de U.R.S. 

S. ? Uniunea Sovietică nu va avea 
nici o surpriză prin faptul că şefii 
militari, guvernul polonez şl 500 de 
avioane poloneze au găsit azil Tn Ro 
mania? Nimic nu se va întâmpla?" 

Dianu ştie că Molotov minte şl 
blufează. Jocul cu notele refuzate 
cînd e vorba de frontiera Nistrului 
a reînceput. Avertismente sinistre 
încep să se adune la Bucureşti. 

Dianu cere lui Grigore Gafencu.no 
ul ministru de Externe român,mutarea 
Tn alt post. In Noembrle 1939 pleacă 
la Haga şl este înlocuit la Moscova 
de Davldescu. 

La Haga va fi îh curând la curent 
cu ofensiva pregătită de germani,ca¬ 
re de data aceasta se va desfăşura 
şi contra Olandei. Raportul lui Dia¬ 
nu e unul din primele Tn această 
chestiune. 

£ deci pregătit cînd fn Mai 1940 
armata germană trece la atac. Ceruse 
Instrucţil de la Bucureşti pentru a 
fi autorizat să urmeze Guvernul olan 
dez Tn caz de părăsire a teritoriu¬ 
lui. Nefilnd un diplomat al unei 
ţări bt erante nu s'a găsit un loc 
pe contra-torpilorul prevăzut pentru 
evacuarea la Londra a misiunilor aii 
ate şl astfel rămâne la Haga. 

[Continuare Tn pagina 8] 









LIBERTATEA 


NOEMBRIE 1986 


811t2krieg-ul început în 10 Mal e 
terminat în Olanda în 14 Mal. Dlanu, 
ÎMpreunS cu unul din funcţionarii de 
la legaţia din Maga îticearca să trea 
că prin liniile germane pentru a lua 
contact cu legaţia de la Bruxelles * 
reuşeşte şl se întoarce la Haga.Aool 
cere Komendaturl 1 germane un permis 
de călătorie pentru Aachen. De acolo 
la trenul pentru Berlin, unde se pre 
zlrrtă la legaţie. Ministrul Bossy TÎ 
repatrlară la Bucureşti, unde ajunge 
la 5 Iunie, două luni înainte de res 
tul personalului de la Maga. Germanii 
se vor opune acum întoarcerii sale 
în Olanda ocupată. 

Olanu e la curent cu presiunea e- 
xercltatâ de sovietici pe Nistru de 
mal bine de o lună, astfel că ultima 
tumul din 26 Iunie cerSnd retroceda¬ 
rea Basarabiei nu-1 surprlnde.Se mls 
tue însă ştiind că nu mal poate face 
nlrlc. Va oferi la 1 Iulie zece mii 
de lei pe lună timp de cinci ani pen 
tru a ajuta şl creşte zece copil re¬ 
fugiaţi din Basarabia fără mijloace. 

Minai Manollescu, care-1 înlocue^ 
te pe Gafencu în cabinetul Glgurtu 
îl oferă secretariatul general al ml 
ni sterului de Externe. Dlanu refuză. 

OUtatul ce la Viena din 29 Aug. 
şl acordul de la Cralova din 7 Sep¬ 
tembrie 1940 rup din trupul târli 
Transilvania de Nord si CadrilateruL 
Dlanu oferă toată leafa lui de 35000 
de lei lunar pentru ajutorul copii¬ 
lor refugiaţi. încearcă să adere la 
c mişcare de rezistentă organl za tă 
la Cluj de guvernatorul Transilvani¬ 
ei, ''âtaru, dar aceasta se dislocă. 

Antonescu îl runeşte pe Dlanu pre 
şedinţe al Cc**1s1e1 de aplicare a a- 
ccrdului ro-Ţno-bulgar.Relaţlile lui 
cu generalul se întind şi devin cri¬ 
tice. Astfel că la 1 Aprlllel94 f, 
prlr decret, Antonescu îl scoate Ta 
pensie, la 5 2 de ani,când etatea pen 
slonărll pentru un ministru pieri pol 
terrţlar este de 65 de ani. 

Dlanu face un recurs contencios 
contra decretului, dar decide sa ple 
ce în Anglia sau în Statele Unitei 
con,ins filnc că Germania va pier¬ 
de răzbelul şl că prezenţa unul di¬ 
plomat din opoziţie e necesară acola 
Pretextul călătoriei este sa-şi cau¬ 
te bagajele lăsate la legaţia de la 
Maga. 

La 6 Mal pleacă la Zurlch cu toa¬ 
te oagajele şl uniforma mHltarî.ne- 
cesară dacă va fi revolt să se anga¬ 
jeze îrtr'un* din armatele aliate.Te 
Iernează Ia Berlin şl Bossy îl spui 
ne cS razbclu. cu Rusia pentru relua 
rea Basarabiei e Iminent. Cazul de 
conştiinţă e rezolvat în favoarea 
luptei pe frontul romanesc. Dlanu se 
reîntoarce la Bucureşti şl cere să 
fie acceptat ci voluntar. Alţi volun 
tari vor fi Leorge Britlaru si conte 
le Scala, un bucovinean. 

La 26 Iunie 1941 Dlanu e căpitan 
Tr. fostul său regiment 4 Roşiori. La 
4 Iulie trece Prutul şl zece zile 
mal târziu e pe Mstru. Basarabia e 
liberată. Regimentul rămâne dcuă săp 
tămâni pe loc şl apoi războiul eoni 
tlnuâ dlncolc de Mstru. Nou caz de 
conştiinţă pentru Dlanu, care scrie 
o scrisoare lui Antonescu amintlndu- 
1 că Intervenţia romi ne as că trebuia 
să se oprească pe Mstru. Dar regi¬ 
mentul înaintează şl către sfărsltul 
lui August e pe Bvg, Cu excepţia Ode 
ssel, Îrar,snl5tr1a e ocupată. Dl an? 
spune comandantului regimentului că 
Inima lui r,w mal e acolo. Venise pen 
tru liberarea Basarabiei şl acum nu 


mal înţelege ce se face. Intre timp 
Manlu înaintase un protest lui Anto- 
nescu cerându-1 să nu continue opera 
ţî1 le. 

Atunci, între 11 şl 18 Septembrl- 
e, Dlanu ia un concediu, vine la Bu¬ 
cureşti, îl vede pe Manlu cu care a- 
re un lung schimb de vederi concor¬ 
dante şi la avionul pană în Elveţia, 
unde îşi lasă o parte din lucruri şl 
fonduri. Se întoarce pe front; la 29 
Septembrie se distinge prlntr'un act 
de curaj în bătălia de la Kosos în 
Ucraina si la 1 Octombrie este rănit 
la Vesseloje. In Noembrle la din nou 
concediu si repetă călătoria în El¬ 
veţia. Se întoarce, şl cu regimentul 
continuă avansarea. La 15 Decembrie 
a trecut Niprul, Intră în Crlmeea si 
se opreşte pe marea de Azov; Dlanu e 
propus pentru ordinul Ml hal Viteazul. 
Plecând de pr. front, vine la Bucu¬ 
reşti, la din nou contact cu şefii o 
poziţiei pentru a şti cum prezenta a 
liatllor occidentali situaţia Incuri 
cată a României. 

In Ianuarie 1942 părăseşte tara 
si cu mari dificultăţi ajunge în Fe¬ 
bruarie la Lisabona. 

Este probabil că Dlanu dorea să a 
jungă în Statele Unite pentru realii 
zarea telurilor sale politice dar 
probabil şl pentru a regăsi pe doam¬ 
na ce o găzdui se la Moscova. Cum nu 
va fi posibil să obţină o viză ca ce 
tâţean -si fost combatant- al unei 
ţări acum Inamice, va rămâne la Lisa 
bona. Corespondenta cu doamna de lâ 
Washington va avea la sfârşitul răz¬ 
boiului un volum Important. 

In capitala Portugaliei, legaţia 
română era dirijată de Victor Căde¬ 
re, Intelectual fără mare curaj.După 
Intrarea Statelor Unite în război, 
Brutus Coste, însărcinatul de afa¬ 
ceri la Washington e detaşat ca se¬ 
cretar de legaţie în Portugalia.Dla¬ 
nu îl va vedea din timp în timp,fără 
ca relaţiile lor să fie strânse. Pe 
Mlrcea ElIade, cât va rămâne ataşat 
cultural la Lisabona, Dlanu îl va în 
tâlnl o singură dată, înainte de ple 
carea acestuia la Madrid şl îl va re 
proşa un articol din Curentul.în cal 
re pacificul profesor părea câ-1 a- 
tacă. 

Probabil că Dlanu va fi primit şl 
la Estorll, la vllla lui Carol şl ia 
cea a lui Urdâreanu, care vor încer¬ 
ca mal târziu să joace o nouă carte 
cu Sovieticii contra regelui Mlhal. 

Dlanu va încerca şl reuşi doar 
parţial să creeze o multiplă filieră 
de corespondenţă cu ţara. Insă cum 
curierii lui aparţineau în general 
ministerului de Externe, înainte sl 
ajungi la Manlu, unele scrisori se o 
creau la G. Nlculescu-Buzeştl,secrel 
tarul general al mini sterului, care 
Filtra chiar şl corespondenţa şefu¬ 
lui său Mlhal Antonescu cit şl a Ma¬ 
reşalului. Curierii treceau prin zo¬ 
na liberă francezi. Când aceasta a 
fost şl ea ocupată la 1] Noembrle 
1942, filiera s'a întrerupt pentru 
câtva timp. 

Principalul lui agent de legături 
cu Londra este colonelul towalevskl, 
fost ataşat militar polonez la Mosco 
va şl la Bucureşti, detaşat între al 
r.11 1940 şl 1944 la Lisabona şl în¬ 
sărcinat cu "acţiunea continentali" 
a rezistenţei poloneze. Punctele lor 
de vedere sunt diferite. Dlanu pre¬ 
tindea ca aliaţii sl dea tot ajuto¬ 
rul lui Manlu şl partidelor democra¬ 
tice, în timp ce Kowalevskt, care-1 
cunoscuse personal pe Antonescu, so¬ 


cotea că trebuia lucrat la o "dezin¬ 
tegrare a Axei", convlngându-1 pe ge 
neral să se retragă din alianţa cu 
Hltler, ceeace Dlanu considera ca Im 
posibil. 

Dlanu va încerca tn mal multe ran 
duri să plece în Statele Unite, dar 
viza îl va fi refuzată de flecare da 
ta. 

La începutul lui 1943, Dlanu va a 
dresa o scrisoare circulară tuturor 
şefilor de misiuni diplomatice rom⬠
neşti pentru a-1 convinge că Tn Inte 
resul tării trebuiau să-l abandoneze 
pe Antonescu şl prin luarea lor de 
poziţie să-l oblige să renunţe la pu 
tere şl să facă pace cu Uniunea Sol 
vletlcă. In afară de Bossy, care va 
fi înlocuit la 8erl1n cu generalul 
Ion Gheorghe, putinele răspunsuri, 
printre care ceTal ministerului de 
la Buenos-AIres din 11 Noembrle 943, 
sunt negative şl critice. 

Mareşalul de altfel încerca şl el 
să negocieze o pace separată, prin 
Bova Scoppa ministrul Italiei la Bu¬ 
cureşti [19 Ianuarie 1943], prin mi¬ 
niştrii români la Berna, la Ankara , 
la Madrid si prin Victor Cădere la 
Lisabona. Ultimul trebuia să la con¬ 
tact cu aliaţii prin Salazar şl prin 
ministrul Marll-Brltanll în Portuga¬ 
lia. Pus în concurenţă şl torpilat, 
Dlanu va încerca să reia legăturile 
cu foştii diplomaţi francezi în post 
în România, acum Tn rezistenţă, al㬠
turi de de Gaulle. Astfel cu Jacgues 
Truelle, fost ministru la Bucureşti, 
atunci în Comitetul francez de Libe¬ 
rare Naţională din Alger, care, la 4 
Septembrie 1943 îl va scrie o decep- 
ţionanta scrisoare în care elogiază 
încercările de apropiere de aliaţi 
ale lui Mlhal Antonescu. 

Contactele principale ale lui An¬ 
tonescu, în paralel cu ale opoziţi¬ 
ei, rămân Stockholm, Berna şl Ankara 
Apoi, în 1944, Ştlrbey şl nai târziu 
Vlsolanu vor stabili legătura direc¬ 
tă cu aliaţii la Cairo. 

Dlanu a ales un punct prea depăr¬ 
tat de ţara şl ochii care nu se văd 
se uită. Va scrie lui Manlu la 23 Iu 
lle 1944 pentru a-1 preveni că alia¬ 
ţii consideră că revirimentul român 
durează prea mult, şl va rămâne con¬ 
vins că această scrisoare a provocat 
lovitura de Stat din 23 August 1944. 

Pe malul Tagelul se pierde uşor sen¬ 
timentul realităţilor româneşti. 

Oatată din această zi de 23 Au¬ 
gust 1944, Dlanu remite o notă agen¬ 
ţilor aliaţi la Lisabona afirmând; 
"Dl. Manlu şl-a respectat promisiu¬ 
nea. A acţionat în acord cu M.S. Re¬ 
gele şl sprijinit de partidele demo¬ 
cratice care reprezintă toată ţara.. 
Consider îndeplinită misiunea mea si 
pentru activitatea mea viitoare aş¬ 
tept. bine înţeles, Instrucţll de la 
Bucureşti. Cea mal caldă dorinţă a 
mea este sl regăsesc un modest loc 
de combatant voluntar pentru a partl 
clpa la recaştlgarea Transilvaniei"? 

Comisia de control sovietică îl 
va refuz a regulat viza de Intrare în 
România, când în Noembrle 1945 va fi 
organizată repatrierea corpului di¬ 
plomatic român din Europa prin Roma 
>1 Napol1, cu motonava Transllvanla, 
Dlanu a înţeles că rolul lui este să 
rămână în rezerva emigraţiei. 

In Martie 1946 se mută la Paris. 
Doamna americană, care la început 
îl trimite lui Dlanu pachete, şl ca¬ 
re va primi şl din parte-1, va veni 
să-l vadă din când în cîn<j în Euro¬ 
pa. Prieteni al lui Dlanu vor fi tot 


pagina 


deauna bineveniţi în bungaiowi t «j 
de lingă Washington. 


După o primă sesiune a Conslliy 
lui de miniştri de Externe a ceîo 
"Trei Mari" la Moscova [16-26 Oecem. 
brie 1945] o a doua sesiune e Dr evi 
zută la Paris din 25 Aprilie la I6 
Mal şl din 15 Iunie la 12 Iulie lUfi 
pentru jî prepara tratatele de Pic * 
cu România,Bulgaria, Ungaria şl Fin¬ 
landa, la care guvernul român va trl 
mite o comisie condusă de Gh. Tita? 
rescu, acum ministru de Externe âj. 
junct. 

La 27 Mal 1946 Manlu îl transmite 
lui Alexandru Cretzlanu, fost ambasa 
dor la Ankara şl unul din principal 
111 negociatori cu aliaţii, o scrlsoa 
re pe care cere să o facă cunoscuţi 
în Occident pentru a organiza emigra 
ţi a românească în vederea luptei în 
străinătate contra guvernului român 
Tn primul rând prin constituirea u- 
nei comisii româneşti paralele la 
Conferinţa de pace. 

Vlsolanu, ministru de Externe du¬ 
pă armistiţiul de la Moscova din 12 
Septembrie 1944 simţise de la începu 
tul lui 1945 că zilele democraţi¬ 
ei româneşti erau numărate şl începe 
sâ prepare retragerea în Occident.In 
că din 1943-44, Mlhal Antonescu eoni 
stltulse la Berna un fond secret zis 
de rezistenţă, probabil cu banii 
luaţi de la organizaţiile evreesti 
care tratau cu Cretzlanu la Ankara 
repatrierea deportaţilor din Trans- 
nlstrla sl plecarea altora cu vapo¬ 
rul în Palestina. La 12 Februarie 

1945 Vlsolanu dă Instrucţiuni scrise 
lui Anastaslu de la legaţia din Ber¬ 
na pentru a depune fondul secret pe 
numele lui Cretzlanu la Union des 
Bancue* Suîsses. Cretzlanu, bancher 
liberal, fiul unul fost ministru al 
României la Washington si la curent 
cu operaţiile şl acordurile cu orga¬ 
nizaţiile evreesti e singurul om ca¬ 
re poate manipula fondul. In Iunie 

1946 este la Berna şl cere acces la 
fond. Guvernul român face opoziţie. 
Convocat tn faţa justiţiei federale, 
Cretzlanu declară la 8 Iunie 1946 ci 
a primit Instrucţll pe cât de preci¬ 
se pe atât de secrete din partea fos 
tulul ministru de Externe Vlsolanu 
pentru plăţi de făcut şl ca îl este 
Imposibil să le desvălule. Fondul se 
ridica atunci la mal mult de şase su 
te de milioane de franci elveţieni. 

Dlanu îl întâlneşte din întâmpla¬ 
re pe Cretzlanu la începutul lui Iu¬ 
lie la Berna si Thcearca să se ori¬ 
enteze. Cretzlanu îl pune la curent 
cu scrisoarea lui Manlu. Apoi pleacă 
la Londra, de acolo la Washington şi 
de pe bordul pachebotului Aqultalne, 
îl scrie lui Manlu că a îndeplinit j 
mandatul trimis la 27 Mal. Lui Dla¬ 
nu, Cretzlanu îl spusese ca el nu e- 
ra de acord cu partea Instrucţiuni¬ 
lor care cerea ca problema drepturi- : 
lor României asupra Basarabiei să fi 
e prezentată la Conferinţa de pace 1 
mlnentă. Argumentul lui Cretzlanu.cî 
guvernul sovietic s'ar servi ca 
tiv sau ca pretext pentru a nu mal a 
corda restituirea Transllvanlel <*e 
Nord, nu-1 convinge pe Dlanu. 

A doua zi Dlanu se duce la Geneva 
pentru a-1 vedea pe Gafencu.care lua 
se Iniţiativa constituirii dosarulu 
romanesc pe care emigraţia sl-1 Pf*' 
zlnte Conferinţei de pace de la Pa¬ 
ris. Fostul ministru de Externe îşi 
crease o platforma bine meritată 


[Continuare în pagina 9] 








LIBERTATEA 


NOEMBRIE 1986 


N. OIANU 


prin publicarea unei cărţi de amin¬ 
tiri recente "Demlers jours de l'E- 
urope" - Un voyage dlplomatlque en 
1939. Prestanţa lui servea si oameni 
lor politici de la 23 August de le- 
gltlmlzare, retnnodand cu lumea lui 
Carol II si în acelaş timp reprezen¬ 
tând oarescum pe Mareşal şl pe legi¬ 
onari, al căror ministru la Moscova 
fusese în 1940-41. 

Dlanu încearcă să-l convingă asu¬ 
pra Includerii Basarabiei în dosar 
si se întorc la Paris crezând că a 
reuşit. 

Primul dosar "La Pumanle devant 
la Confe'rence de la Palx" [Paris 
1946, Imprimerie federative S.A.Ber- 
ne] pus la punct de Gafencu si de e- 
chlpa lui nu cuprindea nici un text 
asupra Basarabiei şl Bucovinei de 
Nord. In schimb, o hartă etnografica 
în culori, mare şl bine detailată,nu 
numai că arăta o massa românească tn 
Basarabia, dar afirma prezenta roma¬ 
nilor dincolo de Nistru până la Bug. 
Pe altă harta, cele două provl nci 1 
răpite de sovietici apăreau ca nişte 
pete roşii de sânge. 

Conferinţa de pace se deschide la 
Paris la 31 Iulie 1946. Dosarul lui 
Gafencu e prezentat secretariatului 
Conferinţei, care-1 înregistrează o- 
flclal la 6 August. Dlanu se va con¬ 
sidera înşelat. Nu e singurul, căci 
la 8 August Manlu face la Bucureşti 
o declaraţie solemnă Tn care pune 
principiile pe care trebue să se ba¬ 
zeze marile puteri pentru elaborarea 
tratatului de pace. După dispoziţii¬ 
le Cartel Atlanticului toate popula¬ 
ţiile trebuiau sa fie chemate pentru 
a se pronunţa pentru apartenenţa 1 a 
un Stat sau altul. Kanlu considera 
că Pomânla nu are Tn acel moment un 
guvern reprezentativ date fiind toa¬ 
te iregularităţile comise de guver¬ 
nul Groza. România nefllnd deci re¬ 
prezentată legal la Conferinţa de Pa 
ce, el cere românilor din opoziţie 
să prezinte la aceasta Conferinţă 
punctul lor de vedere şl modul lor 
de a gândi. 

Dlanu, care dispunea de o arhivă 
Importantă, va întocmi atunci un do¬ 
sar specific "La principale revendl- 
catlon de la Roumanle devant la Con- 
ference de la Palx - Paris 1946 - Be 
ssarable et Bukovlne du Nord",pe ca¬ 
re îl prezintă preşedintelui Naţiuni 
lor Unite dar şl secretariatului Con 
ferlnţel de pace, la 20 Septembrie 
1946. Pe diferite căi, Dlanu face să 
parvină direct dosarul personalităţi 
lor politice Interesate. Averell Ha- 
rrlman, secretarul de Stat american, 
tl va fotografia pentru a-1 trimite 
la State Departement şl îl va resti¬ 
tui Iul Dlanu, căruia nu-1 mal răm㬠
sese nici un exemplar. 

Când Gafencu va afla, îl va trata 
pe Dlanu de "prost, îngâmfat ca toţi 
proştii". La 7 Octombrie Dlanu îl va 
provoca îr. duel, dar Gafencu va re¬ 
fuza să se bată. In schimb Brutus 
Coste îl va pîrî lui Tltus Pogoneanu 
şl Gafencu lui Manlu. 

Pacea va fi semnată la 10 Februa¬ 
rie 1947. Basarabia şl Bucovina erau 
temporar pierdute, dar dosarul lui 
Dlanu marca dezacordul naţiunii ronfi 
ne cu acest act de samavolnicie. 

La 25 Iulie 1947 Iullu Manlu este 
arestat. La 29 Iulie partidul naţlo- 
nal-tărănesc este dizolvat. Guvernul 
roman Intentează lui Manlu un proces 


de trădare. Dlanu îl scrie atunci 
lui Manlu în închisoare: "Vă solicit 
onoarea de a fi desemnat de D.V. 
printre avocaţii D.V. la procesul ca 
re, după un comunicat din Bucureştii 
va avea loc în curând",Bine înţeles, 
nu va avea nici un răspuns si la 11 
Noembrle 1947 Manlu este condamnat 
la muncă silnică pe viaţă. 

Dlanu va protesta împreună cu 
toţi refugiaţii români. In zadar. 

La 1 Martie 1948 începe să apară 
la Paris "La Natlon Roumalne".bule¬ 
tin de Informaţii al Consiliului par 
tldelor Natlonal-ţarănesc, Naţlonal- 
llberal si Soclal-democrat Indepen¬ 
dent (Vlsolanu, Cretzlanu, Zlssu] al 
cărui sediu este la Washington. Con¬ 
tinuând linia trasată la Geneva, Ba¬ 
sarabia si Bucovina de Nord sunt ab¬ 
sente din paginile acestei publica¬ 
ţii, dealtfel excelente. 

In 1948, un refugiat rus în Occi¬ 
dent, Kravcenco, publică sub titlul 
"J'al cholsl la Libert^" o carte des 
vălulnd situaţia tragică a populaţi¬ 
ei din U.R.S.S. Volumul are un ecou 
extraordinar, cu atât mal mult cu 
cât apare în momentul tn care alia¬ 
ţii occidentali vor sâ se lepede de 
un aliat prea vorace. Acuzat de comu 
ni şti de minciuni, Kravcenco le face 
un proces de defăimare pe care îl 
câştigă. 

Sub pana a doi jurnalişti, Renaud 
de Jouvenel şl Andre' Wurmser,comuni £ 
ti1 francezi răspund Tn Mal 1949 cu 
broşura: "J'al cholsl la trahlson" , 
în care sunt acuzaţi de trădare faţă 
de tara lor de baştină vreo sută de 
personalităţi ale exilului din ţări¬ 
le devenite satelite ale Rusiei So¬ 
vietice. Printre el 27 de români,în¬ 
cepând cu Nlcolae Dlanu, participan¬ 
ţii la dosarele de la Conferinţa P㬠
cii, Hori a Sima, cât şl doi foşti 
studenţi la Paris, Constanţi ne seu 
si Calmar. 

Doar cinci defăimaţi vor cita Tn 
justiţie pe cel doi defăimători la 
16 August 1949: Abaz Kupl, membru al 
Comitetului naţional albanez, Costel 
Constanţinescu, studentul-jurnal1 st 
care publica la acea epocă "La Rouma 
nle Independante", Nlcolae Dlanu,G.- 
M. Dlmltrov, zis Ghemeto, bulgar,se¬ 
cretar al Internaţionalei Ţărăneşti 
[sau verzi] şl colonelul Jan Kowalew 
skl, prietenul lui Dlanu de la Lisa¬ 
bona. 

Procesul începe la 10 Noembrle 
1949 Tn faţa Camerei a 17-a ^ Tribu¬ 
nalului Corecţlonal al Senei. Dosare 
le sunt foarte complexe, numărul de 
martori foarte Important citaţi de o 
parte şl de alta. Numeroasele Inci¬ 
dente prelungesc procedura,astfel câ 
după o primă condamnare a defăimăto¬ 
rilor la 29 Aprilie 1952, Curtea de 
Apel din Paris va confirma hotărîrea 
abia la 18 Februarie 1953. 

In acest proces Dlanu nu numai ob 
tine o condamnare a procesului Manlu 
de la Bucureşti; dar reabilitează po 
zlţla sa în problema Basarabiei faţă 
de "echipa dosarului" de la Conferln 
ţa păcii si îl obligă pe Vlsolanu să 
vorbească în public de fondul Cretzl 
anu [Curtea supremă federală se pro¬ 
nunţase în favoarea liberării fondu¬ 
lui la 23 Aprilie 1951]. 

Dlanu va publica imediat darea de 
seamă stenografiei a procesului,cu o 
prefaţă de Jean Paul-Boncour, fost 
preşedinte «1 Consiliului francez.Vo 


lumul, datat din 13 Aprilie 1953, e 
editat de Socle'te Roumalne d'Edltl- 
ons, al cărei responsabil real era 
Romulus Bollâ, nepot al lui Manlu şl 
redactor al lui "Natlon Roumalne" şl 
poartă marca eficacităţii acestuia. 
Numărul 110 din 1 Aprilie 1953 al 
lui Natlon Roumalne poartă sus pe 
prima pagină titlul "La Bessarab 1 e 
et la Bukovlne du Nord". Dlanu si-a 
convins prietenii. 

In schimb, deşi e ales preşedinte 
al Ligii române pentru Orepturlle 0- 
mulul şl creează Asociaţia PRO BASA¬ 
RABIA, continuă sâ fie ostracizat si 
posibilităţile lui Intelectuale r㬠
mân Ignorate de Consiliul naţional. 

Membru al Consiliului parohial al 
Bisericii ortodoxe din Paris, sfatul 
lui este apreciat. 

In 1955 publică în franţuzeşte o 
broşură de 24 de pagini "Pro Basara¬ 
bia", cu sprijinul cel puţin de duh 
a 43 de asociaţii culturale, cultura 
le şl profesionale româneşti în exil 
cu excepţia Fundaţiei Carol I de la 
Paris. 

La Intervenţiile ambasadelor so¬ 
vietice şl populare române din Paris, 
guvernul francez retrage asociaţiei 
Pro Basarabia autorizarea provizorie 
de funcţionare. Astfel, centrul de 
activitate oficial trece Tn Belgia, 
la Bruxelles, unde Dlanu creăse o fi 
llală a asociaţiei PRO BASARABIA-BU- 
C0VINA. Aceasta va publica în 1958 
la Londra, în limba engleză, sub în¬ 
grijirea profesorului Grlgore Nan- 
drlş, extrase din broşura franceză, 
la care se adaugă expunerea proble¬ 
mei deportărilor masive de basara- 
benl către Kazahsţan începute din a- 
nul 1955. 

Sub o formă asemănătoare, dar mal 
completă, Dlanu reuşeşte şl publica¬ 
rea broşurii în limba spaniolă,la Ma 
drld. 


Nu ştiu din ce trăia Dlanu în a 
cel timp, dar cred ci ultimele luf 
rezerve de diplomat le Investise în 
această activitate de furnici, crea¬ 
toare de asociaţii cu viaţă efemeră 
şl activitate redusă mal mult la In¬ 
tervenţiile lui, în participare la 
publicarea de broşuri şl memorii, în 
bătălia contra morilor de vânt care 
macină acum ţări şl continente. 

Cu acelaş costum negru, cănaşe a- 
proape albă, cravată gris-perle, cu 
acelaş palton cu guler de catifea u- 
zat, modern cavaler al tristei fi¬ 
guri, 01anu începe sâ obosească în¬ 
tre Stockholm şl Madrid. 

Gafencu moare în 1958 plâns de 
toată presa europeanlstă. 

Dlanu va fi acceptat într'un azil 
de bătrâni Izraelit la Paris,unde ne 
vom regăsi din când în când. Bolnav, 
va fi totuşi prezent la toate mani¬ 
festările culturale şl politice ale 
refugiaţilor români în Franţa. Neobo 
slt în lupta pentru dreptatea tării 
lui, Dlanu se stinge în dimineaţa zi 
lei de 9 Ianuarie 1966, acum dou㬠
zeci de ani. 

Va fi înmormântat în cavoul Bise¬ 
ricii ortodoxe române din Paris din 
cimitirul Montparnasse. 

Grigore FILITI 


In spatele 
Cortinei de Fier 



„MATIIIAl SUBVIRSIV* 



rOAUTATI 



.NOUL AOlvA» 
(uMBTATI rilioioasA) 



























NOEMBRIE 1986 


PAGINA m 


— NOTE. ÎN DOI PERI 


Şl JUMĂTATE- 

A. COSTEA 


■ Citi» îm ziarul *UW*EA", 
oficiosul Bisericii Rerâne 
Unite din Statele Unite $1 
Canada, câ dl. profesor T1- 
berlu Huwlţă, a prezentat la 
tnceoutul acestui an o alocu 
ţluoe în cadrul Tun dat le? 
Cardinal Tndsentln*, o orga 
nlzaţle maghiara, în 'suport 
tul credinţei, a târli $1 a 
bisericii persecutate*. 

Faptul ci, Părintele Geor 
ge C. Mure şan, redactorul” 
responsabil, şi-a permis pu¬ 
blicarea acestei şt1rt,nu ne 
Interesează. Ceea ce ne 1 n- 
teresează este însă faptul 
ca, Biserica Unită Ronârâ.nu 
are ne vele de un asemenea a- 
vocat în Iurta dernâ pe a- 
ceastă tenă. Căci,profesorul 
TI beri u Hyrltâ, si-a scMm- 
bat părerile sale politice, 
revenind dela legionarul în¬ 
focat, care deţinea cheia se 
ciulul ni scări 1 legionare 
Cir Rona, Italia, a devenit 
acur, "kAR£ DEMOCRAT*. Asta 
în$â, f; priveşte personal 
şl noi, nu aven de adăugat 
si nu-1 luăm îr nume de râu, 
schimbarea de poziţie. Dar 
credea că e trist, absolut 
r -esous de trist ci c publica 
ţie de prestigiu, cum este 
să dea loc la o a- 
senenea publicitate ce sin¬ 
cer n u creder că are loc de¬ 
cât sî-1 înfiereze o-lui Hu 
rfţe, ambiţia' personală de â 
se găsi reprezentat Tntr’c 
treabi românească de care es 
te străin, ca unul ce şl-a 
perHs si viziteze România 
lui Nlculae Ceauşescu. Dar, 
unde si nai punem., atacurile 
la adresa Episcopului Valerl 
an D. Trlfa, din "DREPTATEA* 
la care colaborează’ 

Ca oe obicei, profesorul 
Ti beri u Hutrlţă, ahtiat după 
publicitate, îşi publică în 
acest număr din "UNIREA* şl 
fotografia personala... [Se 
putea oare altcum!...] 

Fiind îmbrâncit de rezis¬ 
tenţa tuturor ziarelor roma¬ 
neşti de peste hotare de a 
nu mal avea nimic comun cu 
dansul, dl. Hmdţî şl-a g㬠


sit calul de bătaie, în are¬ 
na publicaţiei "UNIREA". Cât 
tlmc însă?!... 


■ In sfîrslt. Israelul a qă 
sit o punte de comunicare cu 
Departamentul de Justiţie al 
Statelor Unite, pentru ca a- 
cesta să nu se facă de ruşi¬ 
ne în faţa opiniei publice 
mondiale, pe motivul că a ex 
pulzat, sau mal precis, că a 
extrădat Statului Israel, un 
cetăţean al el. E vorba de 
Dl. John Demjanjuk.un om sin 
piu ce şî-a câştigat pâinea 
cea de toate zilele la o fa¬ 
brica de fier din Cleveland. 
Acuzat fiind însă câ ar fi 
Tvan cel Groaznic", ccl ca¬ 
re a exterminat sute de e- 
vrel în lagărul dela Treblin 
*a, a fost expulzat din Sta¬ 
tele Unite şl a fost predat, 
spre judecată, Israelulul.D- 
1 Demjanjuk susţine, sus si 
tare, că e vorba de o Identl 
ficare eronată. Dar asta n'â 
convins Departamentul de Jus 
tiţle al Statelor Unite câ 
sa nu-1 trimită plocon Isra¬ 
elului, cu toate că, neavând 
dovezi specifice înpotrl va 
dânsului, precum a afirmat-o 
însuşi dl. Vakov Maltz, jude 
cătorul Curţii Supreme a Is¬ 
raelului, dând acuzatorilor 
săi timp ca să prezinte do¬ 
vezi incriminatorii, pană la 
data de 1 Octombrie 1986. 

...Data însă a trecut, şl 
cu toate că,martori oculari, 
susţin sus şl tare că numi¬ 
tul Tvan cel Groaznic", ar 
fi murit la sfârşitul celui 
de-al doilea Război Mondial, 
aflăm din presă câ, 01. Dem- 
janjuk ar fi fost totuşi,trl 
nls în judecată. 

Vă întrebaţi oare, DE CE? 
Asta-1 pentru simplul motiv, 
de a nu pune în corn de ca¬ 
pră, Departamentul de Justi¬ 
ţie al Statelor Unlte.Dar.ne 
întrebăm noi, şl credem pe 
buni dreptate: unde sunt le¬ 
gile sacrosancte ale dreptu¬ 


lui omului, pentru care mi¬ 
litează Statele Unite ale A- 
merlcll?.•• 

Când e vorba de Israel,$' 
au dus toate, pe apa Sâmbe¬ 
tei. 


■ S'a dus la cele eterne, 
spre a sta îh faţa scaunului 
dc judecată supremă, Patrlar 
hui Bisericii Ortodoxe Rom⬠
ne, JUSTIN, spre a răspunde 
îb faţa Oonnului de toate 
greşelile lui "cele de voie, 
sau cele fără de voie", pre¬ 
cum ar fi: distrugerea celor 
mal însemnate monumente ro 
mâneştl de artă din Bucu¬ 
reşti, ce Includ, atâtea Bi¬ 
serici . 

Cu aceasta ocazie. Arhie¬ 
piscopia Bisericii Ortodoxe 
Române din Statele Unite şl 
Canada, de sub pravoslavnica 
oblăduire a Arhiepiscopului 
Victorln, a trimis Mltropoll 
tulul Moldovei, TECTOTIS.ur 
mâtoarea telegramă, din care 
reproducem următoarele rân¬ 
duri: "Regretând ca nu pot 
participa personal, la Sluj¬ 
bele Funerare vor participa 
ca delegaţi din partea Arhi¬ 
episcopiei noastre,P.C. Pre¬ 
ot Nicolae Apostol, Secretfa- 
rifî cSns ii 1 ol ui EraThfal ^1 
P.C. Preot loan Ionlţă, mem¬ 
bru în Consiliul Eparhial". 

Spune nai departe ziarul 
"CREDINŢA", câ: "Viaţa şl în 
făptuirile de seamă ale Prea 
fericitului întru adormire. 
Părintele Patriarh Just in, 
sunt bine cunoscute români¬ 
lor din America şi Canada..: 
0a, cu adevărat sunt bine cu 
noscute Românilor, nu numa? 
din Canada sau Statele Uni¬ 
te, ci chiar a tuturor Rom⬠
nilor de pe întreg mapamon¬ 
dul, "realizările" Sfinţiei 
Sale: distrugerea celor mal 
alese monumente de artă din 
România, pentru anihilarea 
cărora, n'a avut nici un cu¬ 
vânt de spus, cat a fost în 
viată. 



Meditaţii 

la 

Tusculum 

Pe cartea lui Harcus Tulllus Cicero 

Filozofia vindecă bolile sufletului 
rătăcirile şl neliniştile sale. 

Patima este ca trupul scuturat de febre 

focul ce arde colinele de pini 

la fel ca rugul uriaş al condamnaţilor la moarte. 

Frica dărâmă cetăţile spiritului 
peste care vor trece plugurile 
desfraulul şi-ale lăcomiei, 

Gorgone, fiice ale Nebuniei. 

Totul poate fi vindecat 
prin harul Raţiunii socratice. 

Ea aduce stabilitatea. Echilibrul, 

Armonia Frumuseţii, 

Iubirea Simpozionului lui Platon, 

Virtutea. 

Prin stăpânire de sine 

învingi vrăjmăşiile tale interioare. 

Ura întunecata ca Stlxuî Hadesului 
se transforma'n lumina senina 
a cerului Italic, 

ca ea Inima ţi se topeşte'n Infinit. 

Nu sunt un înţelept 

Am trecut prin Iadul tuturor relelor 

până am poposit în liniştea casei mele din Tusculum. 

A trebuit să părăsesc oamenii 
ca să-mi găsesc sufletul 
proaspăt ca florile grădinilor, 
opaiţe aprinse pe altarul lui Zeus 
în untdelemnul măslinilor sacrii. 

Mă simt firav si bătrân: 

asemenea Iederii de pe stâlpul din atrlum 

voi cădea curând sub toporul călăilor. 

Dar eu cel adevărat 
sunt măreţ şi veşnic 

p>^cum Nafura superbi din furuî ^ « 

plin de miresme ca templul lui Apolo din Delfl 

si de cântecele păsărilor, nalurl vrăjite ale lui Dlonlsos. 
Pacea care mă cuprinde, 
mal întinsă 

ca marea albastră a Ostiei 

îmi zice ca am ajuns pe vârful drumului meu 

de unde mal departe totul este desăvârşire; 

Raţiunea căutată de mine o viaţa întreagă 
Stăpâna Ideilor primare. 


Sângele tâu mi-a 

tulburat copilăria 

-în memoria lui Vaslle Chrlstescu- 


Copll fiind pe masa mamei 
ţl-am văzut, în ziar, fotografia. 

Te-au împuşcat barbarii şl te-au atârnat în jos: 

Sângele tău ml-a tulburat copilăria. 

Erai mândru ca un brad al Carpaţllor 

Şl pe chip purtai de la neamul tău, azlma pe altar. Omenia. 
Dc ce ţl-a fost dat, să cazi fulgerat? 

Sângele tâu ml-a tulburat copilăria. 

Tânăr, locul ţi se'nscrle printre sfinţi, 

Monument ce-1 zideşte, an de an, vecia. 

Falnic luceafăr doborît printre mormlnţl: 

Sângele tău ml-a tulburat copilăria. 

Niciodată n'o să se stingă amintirea; 

In mine şl astăzi mal există ziarul şl fotografia 
Cu tine spânzurat, atârnat pe trepte în jos: 

Sângele tău. fluvii de sânge, 

ml-au tulburat oglinda lacului Interior. Coplla'ria. 

Ovidiu VUIA 


































UN PATRIMONIU NAŢIONAL 


Un fapt divers pentru un11 f 1npre- 
slonant pentru alţii,este gestul sta 
tulul francez de a repatria pe cef 
26.000 de soldaţi, căzuţi în tlnpul 
râsbolulul din Indochlna, acum 30 de 
ani şl înmormântaţi în pământ străin. 
Primul lot de 80o'de sicrie a atins 
teritoriul Franţei, unde au primit 
onorurile cuvenite membrilor acele¬ 
iaşi familii. 

0 pioasă aducere aminte, pentru 
aceşti eroi, care, de acum se vor o- 
dlhnl pe pământul patriei lor,ca fi¬ 
ind parte Integranta din naţiunea 
franceza. 

Un simbol, o confirmare, că naţi¬ 
unea este formată nu numai din cel 
vil, ci si din cel morţi, care trans 
mit, prin morminte, patrimoniul co¬ 
mun. 

"Neamul este o entitate, care îşi 
prelungeşte viaţa şl dincolo de pă- 

mSnt. Nearmirlle sunt realităţi şl în 

lumea cealaltă, nu numai pe lume a a- 

ceasta ", defineşte Cornellu Codrea- 

nu , noţiunea de neam. 

De ce oare regimul c o m u n 1 s t a 
smuls pământului osemintele lui Io¬ 
nel Moţa şl Vasile Marin , dela Casă 
Verde şl le-au asvârllt, trecând cu 
plugul peste groapa lor, pentru a ni 
vela ţărâna şl astfel, să ştearga 
prin nelegiuire, apartenenţa lor a- 
cestul neam? 

De ce oare regimul de teroare al 
lui Carol II, a ascuns sub lespede 

grea de ciment, trupurile lui Corne¬ 
lia Codreanu şl a celor 13 camarazi 
al lui, ciuruite de gloanţe,pentrucâ 
resturile lor, aşezate alături de ce 
le ale lui Moţa şl Marin, să fie din 
nou pângărite? 

Morţii, uneori jenează mal mult 
decât vili, pentrucâ asupra lor nu 
se mal poate exercita nici o con¬ 
strângere. 

Pietrele de mormânt reprezintă îs 
voare permanente de revoltă împotri¬ 
va împilării. Sub ele clocoteşte m⬠
nia, transmisă celor ce vin sî se în 
chine, sa caute îndemn, curaj si plî 
di. 

Pelerinajul la Dumineca Morţilor, 
la cimitirele unde zac cel plecaţi, 
este această legătură contlnuă.aceas 
tă comuniune a tot ceea ce frământ î 
pe cel ramaşi să desăvârşească o o- 
peră începută. Este consfătuirea în 
spirit, pentru decizii de mari dlmen 
siuni, înainte de a purcede la acţi¬ 
une. 

Şl atunci, duşmanul a hotarît ca 
aceste cimitire, aceste cruci,să 
dispară, golind în acel aş timp si 
groapa ultimei odihne. 

Moţa şl Marin au căzut în Spania, 
la mii de Am. de ţară. Trupurile lor 
au fost readuse în pământul din care 
s'au născut,traversând ţara din Nord 
în Sud. Trenul cu osemintele lor a 
fost întâmpinat în flecare gară de 
poporul îngenunchlat. In frunte cu 
preoţii în odăjdii. 

Nu era numai onorul dat a doi Ro¬ 
mâni, căzuţi pentru apărarea creşti¬ 
nismului, a umanităţii, ci era şl ex 
presla durerll.în faţa unei pierderi 
ce cutremură şl gravează urme în Is¬ 
torie. Era Istoria însăşi. 

Astfel de momente nu se p«erd în 
şirul anilor, ele rămân şl revin de 
flecare dată, atunci când neamul se 


găseşte la mare restrişte şl simte 
nevoia să se redeştepte. 

In acel timp, Istrate Mlcescu,ma¬ 
rele jurist, motivează "juridic ", că 
Moţa, Marin şl cel cinci camarazi ai 
lor, au pierdut cetăţenia romană, în 
momentul în care s'au angajat într'o 
armată străină. Uitase însă să precl 
zeze, că el luptau împotriva comunis 
mulul. Şl, mal uitase Iarăşi,să amin 
teascâ, că unii " cetăţeni români " 
conspiratorii de mal târziu al actu¬ 
lui de trădare dela 23 August 1944, 
luptau în brigăzile Internaţionale 
comuniste. 

Să nu fi bănuit,acest ministru de 
justiţie al guvernului "naţionalist" 
Cuza-Goga, un an mal târziu, perico¬ 
lul care se va abate peste ţară, nu¬ 
mai la şapte ani dela această dată? 

A ştiut el oare, în favoarea cui 
s'a pronunţat, "juridic",atunci când 
şl-a îngăduit să-1 elimine din sânul 
naţiei lor? 

Justiţia divină 1-a dat şl lui 
sentinţa, aşa cum a dat-o şl altor 
"mari români", mal mult sau mal pu¬ 
ţin Inocenţi, de dezastrul tării. 

Brigăzile roşii din Spania, de 
astădată, au acţionat pe frontul ro¬ 
mânesc. 

0 altă pagină mal neagră, este 
scrisă de prizonierii români din 
Rusia, care au îmbrăcat uniforma so¬ 
vietică, au jurat pe steag duşman şl 
s'au angajat să lupte împotriva fra¬ 
ţilor lor, în diviziile "Tudor Vladl 
mlrescu" şl "Horla, Cloşca si Crl- 
şan", au Intrat în Istorie, însă pe 
poarta desonoarel. 

Deosebirea între Istrate Mlcescu, 
marele “jurist" şl Ana Pauker, colo¬ 
nel NKVD, Iniţiatorul constl tul r 11 
acestor divizii, este că: primul a 
volt să scoata, după moartea lor, pe 
cel doi eroi români, din Istoria nea 





1 1 


mulul lor Iar al doilea, să reintro¬ 
ducă în Istorie români, care,singuri 
au ales cetăţenie străină. Cu ani în 
urmă, o altă naţie, sora noastră mal 
mare, latină, repatrlază trupurile a 
26.000 de fii al el. 

Să luăm aminte, nici o faptă nu 
rămâne fără Ispăşi re 1 

Sunt morţi care preţuiesc mal 
mult decât cel vil. Pe măsură ce tre 
ce tlnpul, el conpletează aria naţi¬ 
ei în marş, pentrucâ, viaţa lor, în¬ 
chinată neamului, rămâne un îndemn, 
un angajament de depăşire generaţii¬ 
lor viitoare. 

Cel ce au căzut pentru neamul lor 
rămân mereu vil, el fac parte din 
" patrimoniul naţional ". 

" Avem cu toţii la dispoziţie cel 
mal Irezistibil Instrument de luptâŢ 

mal puternic decât tancurile şl mi¬ 

tralierele, este propria noastră ce¬ 
nuşă ", evoca Ionel Moţa în "Cranii 
de lemn ". 

Urmele celor căzuţi, servind cu 
profundă dragoste patria, nu sunt oa 
re acele explozibile care dărâmă mii 
şeila sub orice înfăţişare s'ar ma¬ 
nifesta? 

Cel căzuţi la Canalul Morţii, cel 
mutilaţi la Piteşti sau acele umbre 
deşirate, "eliberate" din adâncurile 
negre, nu rămân oare, sub presiunea 
vremii, tot pe atâtea mormane de di¬ 
namită, din care se vor alimenta mâl 
ne voluntarii desroblrll? 

Trupurile lor nu vor mal putea fi 
asvârllte peste hotarele tării, ele 
sunt ţara întreagă* 

Exilul ascunde şl el atâtea do¬ 
ruri îngropate pe meleaguri străine. 
Azi, cel ce îlnpilează poporul roman, 
refuză întoarcerea îh pământul "f㬠
gădui nţll" a celor ce şi-au încheiat 
bilanţul unei vieţi, departe de tara 
lor. Şl aceşti exilaţi fac parte din 


patrimoniul naţional. El sunt cu mi¬ 
ile, mâine, cu zecile de mii şl în¬ 
toarcerea lor acolo, de unde au fost 
goniţi, nu va fi decât încorporarea 
lor în neam, ca parte Integranta si 
Inseparabilă. 

De mal bine de 40 de ani,conţinen 
tele toate sunt semănate de aceşti 
exilaţi, morţi cu gândul neîmplinit 
de a se întoarce acasă, la casa lor 
de totdeauna. 

Cel rămaşi încă pe meleaguri stră 
Ine, să împlinească un ultim gest,al 
cela de a Identifica locurile, unde 
soarta a definit veşnica odihnă,a a- 
cestor exilaţi, să se constltue re¬ 
gistre, prin care, în ziua deslegâ- 
rll, aceste oseminte sa fie readuse 
în patria lor, aşa cum gestul Fran¬ 
ţei ne dă pildă sgudultoare, de cel 
26.000 de soldaţi francezi, care vor 
regăsi locurile de unde au plecat, 
Dentrucă, el sunt parte din întregul 
naţional. 

Aşa, de ziua Morţilor, când,pe sa 
tele şl oraşele noastre,peler1n11 se 
vor opri în faţa unul mormânt "repa¬ 
triat", povestea acestei vieţi îhchl 
nată neamului nostru, va Ieşi la sul 
prafaţă si va fi transmisa din gură 
în gură, până va ajunge la inimile 
viteze. 

Mormânt lângă mormânt, a celor că 
zuţl în ţari şl a celor din ţări înl 
depărtate, morţi în credinţa rom⬠
nească, vor forma una. 

0 Inscripţie pe o cruce, un nume, 
ascunde pagini de Istorie. lat! toa¬ 
tă averea unei generaţii de sacrifi¬ 
ciu, care, de acum se înglobează pa¬ 
trimoniului naţional, pentru eterni¬ 
tate. 

Filon VERCA 






















































LIBERTATEA 


NOEMBRIE 1986 


PAGINA 14 


CRONICI 



IDEI, OAMENI, FAPTE 


ANA 


MEŞTERULUI 

1 

PROLOG 


MANOLE 


Ovidiu VUIA 


Catul stătea la masa lui de scris 
aplecat deasupra paginii goale şl a 
stiloului aflat lângă ea,ca sabla de 
partea armurii cavalerului. 

Se făcuse de uult întuneric, doar 
câteva raze de la felinarul străzii 
Intrau în cameră,învăluindu-1 îh alb 
-negrul graficei nocturne. Gândurile 
îl năpădeau, şerpi al Erlnlllor t㬠
iaţi pe capul meduzelor cu ochii în¬ 
cremeniţi de groază. Sufletul îl clo 
cotea ca un vulcan gata să erupă.Sin 
guratatea mult cântată de poeţi şî 
filozofi nu-1 aducea liniştea visată, 
din contră îl împrumuta panica aler¬ 
tă a personajului kaftclan prins în 
cursa unei groape adânci fără Ieşi¬ 
re. fântâna întunecatei disperări. 

De totdeauna considera că asceza 
adevărată o săvârşeşti ca Sfântul An 
tonlu. mal degrabă în mijlocul tutu¬ 
ror Ispitelor decât Izolat în Grădi¬ 
na delldllor din Tebalda, prag de 
ral cu flori, viori ce cântă. 

Dar teama de-acuma era de altă na 
tură. Angoasa nu avea nimic livresc 
în ea, nu ţinea de postura cine ştie 
cărui fiu al secolului klrkergardlan 
sau tracici lan ci era una sinceră şl 
puternică aproape îl paraliza fiinţa. 
Părea că undeva din colţul camerei 
îl urmăreau pupilele de uliu ale Des 
ti nulul, gata să se arunce asupra' 
lui, să-l sfâşie. Iar el nu putea să 
facă niciun gest de apărare, doar să 
se supule loviturii fatale, să se re 
«arce prin seninătatea cu care o prî 
«şte, asemenea Sfântului Sebastlan' 
săgeţile soldaţilor săi. 

In fond pentru flecare om viata 
este o ascensiune pe Golgota:ca Jsus 
flecare poartă o cruce dar mulţi 
când cad nu se bucură de ajutorul 
lui Slmon din CI rene. Numai gustul a 
cru al oţetului şl loviturile de' 
bici ale călăilor şl-apol răstigni¬ 
rea lui Varvara lipsită de orice glo 
rle sau urmă de lumină. 

Catul în singurătatea sa avea o 
frică metafizică, pentru el cerul se 
arata gol. Dumnezeu, cu» l-a decla¬ 
rat Nletzsche, mort. Trecuse de mult 
peste culmea drumului său pământesc, 
se afla pe celălalt povămlş al lui 
Dante, înainta cu paşi repezi către 
sfârşit. 

fcecapltulăndu-sl zilele nu avea 
ce să-şi reproşeze. Nu ajunsese un 
scriitor de mare succes dar sacrifi¬ 
case totul pentru a-şl realiza opera 
aflată, cea mal bună parte, în manus 
cri se. Exact aşa cum învăţase de lâ 
marii lui dascăli, robii legendei 


Meşterului Manole. In mit artistul 
ca să-şi înalţe creaţia pe soclul ne 
muririi ajunge sl-şl zidească soţia 
şl pruncul îh altarul Mănăstirii, 
doar astfel s'a oprit să se surpe 
noaptea ce el zidea ziua.Printre al¬ 
ţii Octavlan Goga şl Lucian Blaga au 
elogiat pe meşter Iar Adrian Manlu 
îl ridică, Assunta profana, la ce¬ 
ruri. Interesant dar nlclunul nu s'a 
gândit la Ana. Filozoful Hegel comen 
tând versiunea sârbă în care femeii 
îl sunt lăsaţi liberi sânii ca să 
poată să-şi alăpteze copilul, o g㬠
seşte monstruoasă. 

Oare nu din cale afară de monstru 
os este să omori o femele ce poartă 
la sânul el o fragă a Domnului? 

Dar să zicem că totul nu a avut 
loc decât cum e cazul lui Catul, pe 
plan spiritual, în Noîisul lui Anaxa- 
goras: Artistul ca să se împlinească 
sl-a sacrificat Iubita,a renunţat la 
ea părăsind-o. Nici el nu a murit de 
oarece nu 1 s'a cerut să se arunce” 
de pe acoperişul bisericii, ba chiar 
din contră. Pe frunte 1 s'a pus cu¬ 
nună de lauri, 1 s'au adus numai la¬ 
ude, astfel s'a tot bucurat şl prea¬ 
fericit până am poposit la noaptea 
în care l-am surprins noi stând la 
masa lui de scris aplecat asupra coa 
lei albe cu stiloul lângă ea, sabie 
de partea armurii cavalerului. 

In teroarea singurătăţii.ocean al 
tenebrelor, neant al ablselor frămân 
tate de uraganele obsesiilor Interi^ 
oare, s'a arătat un licăr de lumină, 
depărtat întâi, ca cea mal depărtată 
stea din calea laptelui apoi tot mal 
apropiată până sâ la forma Luceafiru 
lui, descins din poemul lui Emlnescu 
asemenea unul Făt-Frumos "în gând si 
în casă". 

Pe Catul începu să-l stăpâneasca 
deodată dorul după Ana lui înrormân- 
tată la temelia faptei sale artisti¬ 
ce, Nu mal era acuma nevoit să caute 
motivele despărţirii, realitatea era 
ci ducea lipsa Anei lui Manole,nu ca 
o flintă anume, ci ca pe un Ideal fă 
cător de minuni. 

Oare nu vorbeşte Platon în subli¬ 
mi său Symposlon despre Dlotlma.pre 
oteasa din Mantlneea? Nu ea l-a Thvâ 
ţat pe Socratc Iubirea Afrodi tel Ură 
nla cerească şl dragostea Afrodlteî 
Pandemos pământească? Femela apare 
ca un Oalmon, Intermediară între ore 
şl Dumnezeu, călăuzi pe drumul des㬠
vârşirii. 

0 astfel de viziune avea >1 Dante, 
când Beatrlce realizează legătura 


dintre el si paradisul creştin,ea îl 
va aduce mântuirea binecuvântată de 
fecioara Fecioarelor, Marla. 

Pe aceeaşi cărare a Ideilor plato 
ni ce Emlnescu considera că femela es 
te pentru bărbat un înger de paza co 
borât între oameni din armonia muzi¬ 
cii sferelor, îl poarta pe muritor 
către steaua lui originară. 

Deci, recunoştea Catul, este o 
mare greşeală să-ţi sacrifici înge¬ 
rul de pază, nu o greşeala, ci o ne¬ 
norocire fiindcă îţi pierzi prin ea 
steaua călăuzitoare, liniştea si pa¬ 
cea sufletească. 

Acest adevăr îl cutremura pe Ca¬ 
tul deoarece trebuia sî recunoască, 
cel puţin înaintea conştiinţei lui, 
că atunci viata sa a fost pusă pe un 
fundament fals, eretic. 

Prezenţa amintirii Anei lui Mano¬ 
le avu darul să-1 risipească umbrele 
tulburi, stafiile înfricoşătoare ale 
spiritului. 

Se însenina într'atâta încât TI 


veni Ideea să încerce o retrăire a 
legendei pe planul visului magic, să 
se întoarcă la întâmplările mitului, 
aşa cum a realizat-o Emlnescu până 
în epoca lui Mlrcea cel Bătrân. 

Nu ar fi posibil să definească Iu 
blrea de pe Insula lui Euthanaslus 
între Cezara şl Ieronlm ca o asceză 
pură în doi? 

Sub Impulsul marelui său înaintaş, 
Catul încearcă mlrablla revenire pe 
roata timpului şl spaţiului. Oar nu 
1-a reuşit pana n'a luat cu el pas㬠
rea măiastră de pe umărul Oochlel a- 
flată reînviată ca o sculptură de FI 
dlas în versurile din Memento Mori â 
le aceluiaşi nemuritor Emlnescu. 

Şl ce-a văzut condus de Cuminţe¬ 
nia pământului în împărăţia tainelor 
o s'o aflăm mal departe scris chiar 
de mâna lui. 


—w «nna li ac câtor— 


LIBERTATEA 

-THE LIBERTY- 
Tel<718) 361-7356 

Redacţia: 47-15 44 St Apt IR, Wbodside. 
New Ybrk, 11377, USA 

CUPON DE ABONAMENT 

NUMELE DE FAMILIE. 

PRENUMELE. 

NUMÂRUL/STRAOA. 

LOCALITATEA.STATUL/PROVINCIA. 

CODUL POŞTAL.TARA. 


^PORTANT : ORICE CONTRUBUTJE RUGAM A FI AORESATÂ PE NUMELE 
N1ŢÂ NICOLAE 


ABONAMENT!' 

-St Uite şi Canada *25 US 
-Eanpa $30IB 



























f-THERTATEA 


NOEMBRIE 1986 



ssaasffiaă aa a®sa&si: 



In articolul de fond al Cuvântu¬ 
lui românesc din luna Septembrie,dl. 
Gheorghe Rădulescu face o penibilă 
greşeala când scrie, în văzul tutu¬ 
ia, că oraşul filozofului Imm. 
Kant, Koenlgsbergul se afla astăzi 
fn Polonia când este bine ştiut că 
el se află sub ocupaţie ruseasca şl 
se numeşte Kallnlngrad. Amintim că 
In timp ce noi în ţară la cursurile 
de marxism-leninism eram îndoctri¬ 
naţi asupra agnosticismului şl obscu 
rantismulul kantian -strălucitul său 
exeget şl traducător Ioan Petrovlcl 
condamnat la ani grei de închlsoare- 
Ku<;R erau foarte mândri de a-1 pu- 
&a pe filozoful german cât se poate 
de temeinic. Cam tn acelaş timp la 
noi erau Interzişi pictorii Impresl- 
onlstl şl moderni ca decadenţi pe 
cînd sovieticii arătau cea mal aten¬ 
ta grijă lui Matlsse, Plcasso şl ce¬ 
lorlalţi, bogaţi reprezentaţi în pi¬ 
nacotecile lor. Acum câţiva ani la 
Paris, în Grande Palals erau expuşi 
nişte superbi Renolr din colecţiile 
^scovlte. Deci comuniştii români s' 
au arătat cum se zice mai catolici 


decât Papa, adică decât tătucul Sta- 
lln. 

In acelaş număr dl. C. Mares TI 
consideră pe marele scriitor rus Ma¬ 
xim Gorkl drept stallnlst.Astfel de¬ 
monstrează o crasă lipsă de cultură. 
E drept că Gorkl s'a ridicat din p㬠
tura celor umili, că aproape auto¬ 
didact a ajuns să se înscrie printre 
marii scriitori ruşi. E drept că a 
fost considerat bolşevic dar nu a ac 
ceptat violenţa comunistă, din aceas 
tă cauză a trăit între anii 1921-26 
în Italia unde îşi cura o veche rană 
pulmonară, provocata de o împuşcătu¬ 
ra prin suicid. 

Scrierile lui sunt pătrunse de un 
adânc umanism, nici tn cele de după 
1918 nu a adus apologia noului regim 
şl. violentelor sale, deci nu are nl- 
clo legătură cu stallnlsmul anilor 
treizeci. 

Piesa Azilul de noapte este de 
nxjlt un bun al teatrului universal, 
îmi amintesc de creaţia lui Jouvet 
sau a lui Ion Manolescu în Satin si 
în Actorul. 

Cel ce nu au auzit de Gorkl decât 


prin oraşul unde îşi duce zilele di¬ 
zidentul Zaharov cred că sunt de ni¬ 
velul cultural al dlul Mareş,devenit 
peste noapte şl exeget de literatu¬ 
ră. 

Culmea Imposturii o realizează Ho 
rla Stanatu, când în exegeza lui prî 
vlnd pe "Nu” al lui Eugen Ionescu 
tradus în franceză, ocoleşte subiec¬ 
tul Tnloculndu-1 cu o salată de cu¬ 
vinte, adică mal precis spus, pur şl 
simplu bate câmpii. 

Pentru lămurirea cititorilor mal 
tineri, sau mai puţin famlllarlzaţl 
cu problemele de cultură româneasca, 
îmi permit sâ aduc următoarele lămu¬ 
riri: In 1934 tânărul de 22 de ani. 
Eugen Ionescu, scrie um pamflet r㬠
sunător "NU" îndreptat contra mal tu 
turor valorilor culturii româneşti 
contemporane, ca Tudor Arghezl,Cam11 
Petrescu, Ion Barbu, chiar şl Mlrcea 
Ellade, toţi aceştia erau anulaţi 
singurul de valoare era declarat el, 
tânărul care la acea vârsta încă 
nici nu Ieşise bine din găoace.Acest 
NU, problema lumii după Horla Stama- 
tu, a făcut un pic de furtună în pa¬ 


har dar nu prea tare fiindcă astfel 
de grozăvii erau la modă, făceau par 
te din repertoriul dadalsto-futurlst 
[era si scriu cufurist], adunat re¬ 
cent de Saşa Pani sub larga ocrotire 
a partidului comunist, care vedea în 
fronda caraghioasa a respectlvllor 
tineri un protest social îndreptat 
contra orânduirii burgheze. 

Ce l-o fi îndemnat pe dramaturgul 
francez Eugen Ionescu să publice la 
bătrâneţe o astfel de Inepţie, nu 
ştim. In ce ne Interesează am între¬ 
ba pe cel ce răspândesc proclamaţii 
de unire în numele tradiţiei noas¬ 
tre, cum se împacă aceste propuneri, 
cu publicarea pe de altă parte a tu¬ 
turor celor ce-sl bat joc de sfânta 
noastră culturi? 

De la aceasta nu pot sa facă ex¬ 
cepţie nici Eugen Ionescu, nici Ho¬ 
rla Stamatu, atunci când se la în se 
rlos un pamflet cu totul absurd, se 
face dlntr’o tiflă de tânăr ce vrea 
sa facă pe grozavul, o cogeami¬ 
te "problemă a lumii". 

LUCIAN OM SAMOSATA 


MIRCEA ELIADE SI EXILUL 


In 1979 apare la Bucureşti In e- 
dltura Kinerva cartea Carmen Saecula 
re-«alaobteum, cu ocazia a 2050 de 
ani dela crearea prlruTul stat dac 
centralizat şl independent. Sărbăto¬ 
rirea a fost ordonată de o Hotărîre 
î Plenarei Comitetului Central al 
Pcr-ului. Opusul prefaţat si editat 
flt Istoricul, spre narea lui cinste, 
*a:1îe Netea, începe cu Cuvântul Tna 
Inie al lui Nicolae Ceauşescu. 

Scopul lucrării este de-a demon¬ 
stra legătura, prin Ştefan cel Mare, 
Hhal viteazul, Horla şl Bălcescu, 
dintre Bureblsta şi poporul dac cu 
partidul comunist român. Semnifica¬ 
tiv, pe prima pagină figurează scene 
dr Columna lui Trai an iar mal către 
sfârşit, urmând firul bineînţeles al 
ticului, sunt reprezentaţi pe o 
Prispa de casă ţărănească din nuzeul 
satului. Şeful, Nlculae Ceausescu şl 
cu leana, consoarta sa. 

_ *u lipsesc de buna seamă marii 
tâmoiitorl al partidului, ca Al. An 
Criţoiu, Victor Tulbure, M. Benluc, 
**r1a Banuş, dar alături de ei se a- 
fîă şl protejaţii dlul Ierunca-Unta- 
rv * E. Jebealeanu, Cicerone Theodo- 
r *scu, prietenul din epoca activit㬠
ţii pro-comunlste Geo Dumitrescu,cât 
si ultimii acoliţi Şt. Augustln Dol- 
n «Ş şl Ana Blandlana. 

-4 mostra, voi cita o strofă dln- 
tr '° Poezie a lui Adrian Păunescu.de 
cUrat de emeritul critic literar 
j*rUr, Cloculescu, un Goga şl Arghe- 
^ lotr'o persoană, recent favoritul 
-cântului romanesc: 

C^Mpla-1 luminată de soarele din 

stemă 

spicele eterne TI rămîn, 

^ C 1 o îtoalţă-ntr-o lumină demna, 
umlnă veşnica, lumină demni, 

^rtlduî Comunist Român, (Dixlt!!!] 


Cum se cuvine, la urmă, este re¬ 
dat Imnul de Stat al Republicii So¬ 
cialiste România, textul Adaptat du¬ 
pă Trei culori cunosc pe lume, a ca¬ 
rul încheiere suna cam asa: 

Iar tu. Românie mîndră. 

Tot mereu să dălnuleşti 
Şl în comunista eră 
Ca o stea să străluceşti. 

Nu aş fi făcut această prezenta¬ 
re, mal mult decât penlbllâ,pilda u- 
nlcâ de palronle colectivă, dacă nu 
l-aş fi descoperit printre ctitorii 
cărţii pe Mlrcea Ellade, cu un arti¬ 
col “ştiinţific" Zamolxls si preoţii 
terapeuţi. 

Autorul în viata fiind a trebuit 
să-sl dea consimţământul ca numele 
lui să fie trecut într'o operă în ca 
re partidul comunist si Iubitul său 
conducător nu numai că sunt înălţaţi 
în slăvi, dar 11 se şl recunoaşte le 
gltlmltatea Istorică, atunci când se 
ştie că marfa-1 de Import, “made in 
URSS". 

Iată, fără drept de apel, preţul 
pe care l-a plătit Mlrcea Ellade ca 
să fie publicat în editurile comunis 
te si să fie jucat în teatrele din 
ţara. 

SI de ce a săvârşit marele scrii¬ 
tor acest act Ignobil, înhimându-se 
la un jug de buni voie pe când cei¬ 
lalţi îl suportau de 40 de ani ca pe 
o calamitate? Ce deosebire se va g㬠
si între Mlrcea Ellade şl notoriul 
colaboraţionist, găzarul Ioslf C-tln 
Orăgan, prezent şl el cu un articol, 
la fel de ştiinţific în citata publl 
catle? Oricât ne-ar durea, alătura¬ 
rea este o realitate!!! 

Răspunsul este numai unul: Vanlta 
tea scriitorului român. Mlrcea Ella¬ 
de nu era satisfăcuta suficient de 
laudele aproape demente ale lui hq- 


rla Stamatu, de cele llstrulte cu ul 
tlmele trufandale de pe plata Parlsu 

lui ale Tul L.| Mâmătîgă sau slujile 
de ultimă oră executate de coloana 
de bambus a savantului C. Poghlrc.el 
avea nevoie de osanalele lui Adrian 
Marino,E. Slnion şl ale altor scribi 
al partidului pe care-1 are în evi¬ 
dentă perfectă dl. Ierunca-Untaru.şl 
de ani de zile, când poate, îl stre¬ 
coară printre noi. 

Cu forţa cnutului, scriitorul nos 
tru a ţinut ca la sfârşitul vieţii 
să infirme cele scrise în 1941 de G. 
Căllnescu în Istoria literaturii ro¬ 
mane de la origini şl anume: " Ceeace 
-1 lipseşte lui Mlrcea Ellade e ta¬ 

lentul literar , credibilitatea oni¬ 
rică, inefabilul lingvistic”, opinii 
rămase valabile pană astăzi. 

împăcarea cu regimul comunist de¬ 
parte de-a fi o problemă personală a 
lui Mlrcea Ellade, sub protecţia "ma 
rel sale fapte” a proliferat ca ciu¬ 
percile după ploaie o mulţime de 
Inşi puşi pe colaborare cu regimul 
din ţară după modelul dat de-acuma. 
Astfel s'au organizat ARA, Hyperlon 
si mulţi dintre el s'au aciuiat în 
jurul Europei libere ca să sugă dela 
statul american, mărinimos din cale- 
afară, şl câte-o pâine bună de tot. 

Nu chiar întâmplător, în comite¬ 
tul de sprijin al sesiunii comune a 
societăţilor ARA si Hyperlon,hotărî- 
ta în 1986 si aniverseze cel 80 de 
ani al lui Mlrcea Ellade, la loc de 
cinste se află numele lui Ion Raţlu 
politician Incult dar veleitar şl 1g 
norantul, plin de ambiţii, A. Răuta. 

1-aşl întreba pe toţi aceşti 
domni de ce Mlrcea Ellade, Ionel J1- 
anu, Vlad Georgescu colaboraţionişti 
notorii al reglnvlul comunist, şl nu 
luptătorii anticomunişti Aron Co- 
truş, Vaslle Posteucă,Al. Gregorian, 


N. Crainic, Radu Gyr sau chiar Marin 
Preda cu execepţlonalul său roman. 

Cel mal Iubit dfntre pământeni? . 

După 40 de ani de coirwnlsro,neamul 
a ajuns la discreţia unei dinastii 
care după ce şl-a bătut joc de Isto¬ 
ria noastră, Tşl permite să o şl dls 
trugă dărâmandu-1 bisericile şl mo¬ 
numentele, astfel ca falimentul să 
fie complet, pe toată linia. 

Şl dacă nu putem pretinde celor 
din ţară să reacţioneze, rămâne ca u 
na din cele mal negre pagini ale e- 
xlstentel noastre faptul că majorlta 
tea Intelectualilor din exil merg as 
tăzl, luând exemplul marelui scrii¬ 
tor Mlrcea Ellade, pe drumul căldi¬ 
cel al colaboraţionistului şl al dl- 
zldenţel comuniste. 

LUCIAN DM SAMOSATA 









































LIBERTATEA 


NOEMBRIE 1986 


PAGINA 16 


OTaiEB ©S S3â3©®@a wssaşos IANCU JIANII 


Despre haiducul Iancu Jlanu vor¬ 
bi rărr deunăzi doar în treacăt,în ca¬ 
drul Istoriei conune a românilor din 
stânga şl din dreapta Dunării. La un 
moment dat, după predarea şl piei rea 
fârtatulul său Abraş, el avea înfi¬ 
ripat gândul să meargă şl să haidu¬ 
cească în Serbia unde, dupî cum ve¬ 
dea, existau condiţii propice pentru 
desfăşurarea adevăratei haiducii. 
Ştia, desigur,că şl acolo ar fi fost 
printre români, ar fi găsit la el a- 
dăpost şl găzduire. Cariera lui Ghl- 
tă Haiducul, puţin mal târziu, arată 
acest lucru. 

Se cuvine însă acum ca despre în¬ 
suşi Iancu Jlanu să ştim mal multe 
şl mal precise, eventual să ne îm¬ 
prospătăm cunoştinţele despre haidu¬ 
cia lui pozitivă. 

Cunoscut destul de bine din docu¬ 
mentele vrerii şl totuşi aproape le¬ 
gendar, Iancu Jlanu a trăit între a- 
nll 1787 si 1842. Era originar din 
Caracal, din familia Jlenllor, tatăl 
său fiind Costache Jlanu,Iar fraţii: 
Ml hal, Arza si Dunrttrache. 

CAipă descrierea de mal târziu a 
lui Ion Ghlca, el era "or scurt, în¬ 
desat, rumen la faţă, ras şl cu mus¬ 
taţă deasă şl scurtă. îmbrăcămintea 
lui: pantaloni şl scurtei că; la brâu 
pistoale şl un cuţit cu plăsele de 
os şl pusei în cu®Tdnă în mâna dreap 
ti“. 

Sabla lui, cu nunele-1 gravat pe 
o parte, se găsea la muzeul oraşului 

Bucureşti. 

Deşi era din near de bolemaşl.a- 
vând şl moşii -Falcol, Zvorsca şl Ra 
covlta Tn Romanaţl- Iancu Jlanu nu 
punea mare preţ pe această obârşie 
mal distinsă printre locuitori,el ne 
putând tolera acte de nedreptate s f 
jignire. 

Cam prin 1810, el omoară pe aren¬ 
daşul ncslel Brâncovenl pentru o f㬠
rădelege oarecare a acestuia. Acest 
act de dreptate, cur 11 socotea el, 
îl punea TnsS îr, conflict cu legea, 
încât fuge tr codru şl adună în Ju¬ 
rul său îr,c? ^reo şase ►alducl. Ul¬ 
terior, ceata lui va ajunge să albă 
30-40 de oameni. Cu această ceată a 
sa, Iancu începe să săvârşească fap¬ 
te care stârneau uimire şl teamă In 
ochii autorităţilor, car aprobare r .1 
simpatie din partea locuitorilor. El 


prada pe jecmănitori şl pe bogaţi şl 
totodată dîdea ajutor săracilor, pe¬ 
depsind în felul său nedreptatea.FI- 
Ind din Caracal, desigur că-şl săvâr 
şea unele acţiuni în zona hăşurllor 
turceşti de la Dunăre, existente pe 
vremea aceea, un fel de capete de 
pod ale turcilor şl puncte de pleca¬ 
re pentru acţiunile lor de jaf.Ecoul 
unor fapte de acest fel s'au păstrat 
în cântec, în tradiţie. Intr'un cân¬ 
tec despre Jlanu se spune:"De gîseam 
boier bătrân,/ îl făceam de rodea 
fân./ De găseam şl câte-un turc,/ nu 
puteam galbeni să duc./ De găseam câ 
te-o agă,/ luam galbeni cu poala". 

Potrivit unei tradiţii păstrată 
prin părţile Caracalului si Corăbiei, 
Iancu Jlanu a luat turcului Mehmet 
moşia Gura Padinii şl a stăpânit-o 
după aceea toată vremea. 

In Decembrie 1812, deci după ter¬ 
minarea războiului ruso-turc şl după 
numirea lui Ioan Caragea ca domn în 
Tara Românească, Iancu Jlanu este 
prins împreună cu şapte cetasl de-al 
săi. In actul prin care se vestea a- 
ducerea lui sub escortă la Bucureşti, 
se spunea că el “de vreo câţiva ani 
încoace" săvârşeşte fapte haiduceşti. 

După câtva timp el reuşeşte ca să 
scape din temniţă împreună cu ceta- 
şil sal şi îşi reia haiducia, ajutat 
de numeroasele sale qazde şl admira¬ 
tori. Printre Isprăvile sale din vre 
mea aceasta amintim de atacarea poş¬ 
talionului ce mergea de laCralova 
spre Bucureşti ducând la vistierie 
banii birurilor în suma de 1833 ta¬ 
leri. Prădând aceşti bani ceata lui 
Jlanu îi împărţi pe la sărăci, vădu¬ 
ve si orfani. 

Printre cel prădaţi de ceata lui 
Jlanu în anul 1814 se număra: logofă 
tul Şerban Stănescu din Cralova,Cos¬ 
tache Arlcescu, Stavrl Sofraglul si 
Protopopul Ioan din Dolj. In această 
vreme 1 se alătură lui Jlanu Nlcolae 
Abraş. Faptele celor două cete,acum, 
îngrijorară în cel mal înalt grad 
domnia. Poterele mobilizate acum nu¬ 
mărau 2.500 de oameni numai în Mehe¬ 
dinţi, GorJ si Cralova. Aceasta,îna- 
farâ de pandurii şl slujitorii de pe 
la ordll [cazărmi, cum am zice]. 

Câtva timp înainte de a se apuca 
dt haiducie, Iancu Jlanu fusese zap- 
clu la plasa Bălţii de Jos. Rămăsese 


dator de atunci suma de 1.700 taleri 
si acum, după predarea lui şl pune¬ 
rea în osândă la ocna, pe *29 Mal 
1815, aceşti bani se depuneau de c㬠
tre Amza Jlanu la zarafla Ispravnlca 
tulul de Romanatl. 

La 1 Iulie acelaşi an se emitea 
carte de Iertare pentru Jlanu, aşa 
cum promisese Constantin Samurcas, 
caimacamul Cralovel. Ioan Caragea în 
să [domnitorul] nu ţinu seamă de a- 
ceasta Iertare, devenită posibilă în 
urma vărsării sumei amintite, c 1 - 1 
trimite pe Iancu la Telega. După cum 
am amintit, Iancu Jlanu evadează, 
sparge ocna, scoate de acolo pe 
Abraş şl produce prin aceasta senza¬ 
ţie despre care s'a vestit până la 
curţile din Vlena şl Petersburg. 

Acum 1 se pun lui Iamandl la dis¬ 
poziţie mijloace extraordinare pen¬ 
tru combaterea haiduciei.Fuseseră an 
gajatl tn mod special 119 ruptaşî 
[contribuabili cu dare fixă], 4 cea¬ 
uşi şl 4 căpitani de poteră, pe perl 
oada 5 Mal-26 Octombrie 1816. In a- 
ceastă vreme se făcea şl vânzarea la 
mezat a averii lui Iancu, în vederea 
despăgubirii celor prădaţi de el,în¬ 
deosebi a logofătului Serban Stănes¬ 
cu. Acest fapt însă nu-1 Impreslonă 
câtuşi de puţin pe Iancu Jlanu. SI 
toate măsurile împotriva lui se dove 
deau zadarnice. 

Prin Noembrle însă [1816] Jlanu 

îşi desface ceata în vederea lernatu 
lui, gaslndu-sl sie adăpost de ase¬ 
menea. Oamenii lui Iamandl îl dau a- 
tuncl de urmă şl-1 prind. 

Escortat la Bucureşti în lanţuri, 
Iancu Jlanu fu îndată condamnat la 
moarte prin spânzurare, pentru “ne¬ 
trebnice fapte" de haiducie cu care 
el "în nenumărate rânduri s’a dove¬ 
dit" -cum aceasta o spune documentul 
vremii. 

Ca în povesti şl ca în vechile ba 
Iade, fu scăpat însă în ultimele clî 
pe de la spânzurătoare. Anume, tân㬠
ra Sultana Gălesescu, din sulta dom¬ 
niţei Ralu, fiica domnului Ioan Ca¬ 
ragea, Invocă vechea datină de a nu 
se lua lui Iancu viata, întrucât ea 
doreşte sâ-1 la de soţ. “Pe când mă 
şl urcasem pe scară cu ştreangul de 
gât, povestea mal târziu Iancu Jla¬ 
nu, se Ivi arnâutul strigând:statl!■ 
El aduse la cunoştinţă porunca lui 


vodă de Iertare şl Iancu fu scăpat. 
Cartea oficiala de Iertare este emi¬ 
să la 10 Aprilie 1817. 

Scăparea în ceasul execuţiei s 1 
gestul nobil al unei tinere fete^fl- 
reste câ-1 vor fi Impresionat pro¬ 
fund pe Iancu Jlanu. Odată cu căsăto 
rla a înţeles sa se "cuminţească",să 
-şl schimbe viaţa, să nu se mal ţină 
de haiducie. 

II găsim trăind după aceea paşnic 
la moşia sa Fălcol. 

Apare în documentele răscoalei 
lui Tudor [1821], însă în rol oareca 
re, minor, nu în dimensiunile Înfătî 
sate de Bucura Dumbravă în cunoscuta 
scriere "Haiducul". 

Oocumentar constatăm că în 1837, 
Iancu Jlanu este subocârmultor 1 a 
plasa Olteţulul. 

Murind în Decembrie 1842, a fost 
înmormântat la Caracal, unde se vede 
[adică, asta era în 1968] şl astăzi 
piatra de mormânt cu numele său. 

Cu toate că ani de zile după pară 
si rea haiduciei, în împrejurări le a- 
râtate, a trăit viata paşnică si n'a 
mal săvârşit fapte de seamă, Iancu 
Jlanu a rămas o figură, am putea spu 
ne, copleşitoare a vremii sale,dato¬ 
rită faptelor haiduceşti atât de im¬ 
presionante din prima parte a vieţii 
sale. 

In Istoria haiduciei Tn general 

se cunosc si alte cazuri de haiduci 
care au abandonat haiducia [bunăoară 
aromânul Cuzman Capldan din vestul 
Macedoniei]. Spre deosebire de Iancu 
Jlanu care nu şl—a asumat nici un 
fel de misiune în prigonirea altor 
haiduci, ceilalţi ajunşi în asemenea 
situaţie, vorbim în general, s'au an 
gajat ca lefegii îh slujba stăpâni¬ 
rii. 

In cazul lui Iancu Jlanu este de 
menţionat încă un aspect,romantic as 
zice, al haiduciei lui, anume:în res 
tul anilor de viaţă, el a putut să 
asculte Tn nenumărate rânduri cânte¬ 
cele care-1 glorificau haiducia,puse 
în circulaţie încă din timpul vieţii 
lui şi cântate până în zilele noas¬ 
tre. Este curios, bunăoară, ca la Bo 
deştl, jud. Valcea, satul de obârşie 
al "ultimului haiduc român" Nlcolae 
Grozea, nu aveau cântec despre hai¬ 
ducul lor, deşi era şl acesta un ma¬ 
re haiduc, ci cunoşteau şl se desf㬠
tau ascultând cântecul despre Jlanu. 

Prin faptele sale haiduceşti, s㬠
vârşite în stil şi în scopuri pro¬ 
prii haiduciei clasice, adică aceea 
care se legitima ca răzbunătoare a 
nedreptăţilor săvârşite mal mult de 
elemente etnice alogene, Iancu Jlanu 
a câştigat slrrţpatla poporului si a 
constituit un exemplu Tnsufleţltor 
de bărbăţie şl curaj, de sacrificiu 
chiar. Au fost mijloace de luptă si 
atitudine corespunzătoare vremii.Păs 
trând principiile de bază sufleteşti 
în alte împrejurări viitoare, când 
dictau alte metode de luptă şl atltu 
dine, pilda lui Jlanu oricând deve¬ 
nea şl poate deveni actuală. 



Sava GÂRLEANU 


















tTBERTATEA 


NOEMBRIE 1986 




Capitolul 2 din manuscrisul 
BĂIATUL DRUMULUI 
de Vaolle Posteucă 

PÂUNUL TATEI 


Anii treceau şl noi creşteam C a 
pe drojdii, ajutând-o pe mama la tre 
burlle gospodăriei, la păscutul vi¬ 
telor si 1* lucrul carpului, de era 
eana tară mulţămită şl sâ fâlia c㬠
tre oricine: 

-De-acuma am scăpat. Am glotasil 
Nu-1 vorba că ridică el şl la 
Străchinile cu borş, ca'n toiul foame 
tel celei mari, dar si la lucru se ră 
sucesc ca furnicile, cu spor şi tr㬠
ire de Inima de parc'ar fi feciori 
de lume sl-ar aştepta azi mâne însura 
tul. Ca mâne am sa am şl cosaşl.de au 
suere coasele'n brazdă şi are săg 
pice holdele pârjol în urma lor... i 
SI noi lucram de stangeam. Iuti ca 
sfarîezele, apucându-ne la rămăşag şl 
la întrecere. 

-Eu am să gătesc mal degrabă de t'ă 

lat lemne! 

-Ba eu, de adăpat vitele!... 

-Ba eu de rănit în grajd! 

Şl roboteam cu mâniei le suflecate, 
saerând ca grangurii, de parcă ne-ar 
fi aşteptat cine ştie ce răsplată şi 
de parcă toată lumea nl-ar fi fost ju 
ruită nouă. Sfârslam lucrul din două 
sărite şi ne-apucam la ciorovăială. 

-Fugiţi, măi, ne mustru! ui a Gheor- 
gbe cu aer de om bătrân: Asta-i trea¬ 
bă? Parc'atl lucra de frică, pe lanul 
boeresc, cu harapnicul din urmă. Lu¬ 
crul vostru, numai a treia sl-a pa¬ 
tra. Mal că aş pune rămăşag c'aţi as- 
vSrlit câteva fire de pale sub vite 
îl ziceţi că acela-1 aşternut,ori aţi 
trecut vadra cu apă pe sub botul cai¬ 
lor şi vi s'o năzărit că 1-aţl adăpat. 

-Dar, parcă tu, ce aşa mare ispra¬ 
va ai făcut? Ai hăciut câteva surcele 
pe care nai blne-ai fi făcut să le-a- 
ducî de lângă lemnar. Să fi curmat 
ttfr ferăstrău o pătrare şi s'o fi des 
Pat! Asta mal - mai s'ar fi chemat 
lucru, dar aşa? 

SI Gheorghe nu se da bătut cu una 
cu dool. Pe-a lui trebuia să rămâie. 

-Aţi făcut, voi mă, lucru cu priln 
ţă cwa vă lăudaţi? 

-vezi, d! 

Şl apuca vadra din mâna mea sau a 
V. Vlsarlon, repezindu-se să prăbălu 
lisei de s'au săturat vitele, sau pu- 
«a «ana pe furcă şl începea să Tntln 
^ palele pe sub vite. 

-Âsta-1 adăpat, mal? Beau vitele 
apă de par'ar sta cu sufletul ars de 
dela potop încoace! Gri: ales¬ 
ei aşternut? Pe-aşa afternut să 
comiţi voi, nu vitele. Vas vedea 
sculându-vâ clortolltl de n'ar 
ajur^ge zece tesăll sa vă pule'n ran- 
duială! 

Şl din râvna noastră de multe 
&r ** cât pe ce, să ne'ncăerăm la bă- 
^1e, flecare ţinând dreptatea lui 
** ^cloare si nelâsaod dlntr'a lui 
n 1^1ca, nici mort. Noroc, că se Ivea 
Intre noi, mama, tocmai când să 1s- 
^hească focul. 

mal tacă-vă clanţa, coflejl- 
0r! Vă sfădiţi de parc'aţl fi şapte 
n^roade cari nu se pot împăca la îm- 
”^tul pământului. Tustrei aţi fă- 
' u " t * s P r *vi.Acuma nici mac si n'aud. 

" CAsă, cu voi. La fundul cu mămă- 
1,?i! înfulecaţi şl care'ncotro! Să 
*'iuo pliscul. 

tipurile vroia mama să ne probo- 
f** Scî dar pe de alta parte îl creş- 
, * ^ r, 1«a de bucurie. In spatele vor 

el 5*ascundeau zâmbetele de 
** ţâwJtâ. in faţa mamei,sfada noas- 
if ârşla ca prin farmec.Tăceam 
Ic şl o luam spre casă. Oar aco- 
°* P^lej de-a ne contra din 


vorbă. Surorile! 

-Da voi ce minune aţi mal Ispr㬠
vit astăzi? începea Gheorghe.Vă'nvâr 
tltl câtu-1 ziulica de mare de-a puî 
şl ouă, ca nişte duglese! 

Leliţa Domnlca, ca mal mare între 
noi, nu se prea lăsa ea călcată pe 
gurgui. Uneori se'nfurla chiar. 

-Ia mal dă-ne bună pace, chltoaş- 
că afurisită. Că am să-mi Ies odată 
din ţâţâni şl te-ol măslul cu poloni 
cui plin de jufă în numele tată 1 ui" 
de o să vezi stele verzi şl are să 
se'nvârtâ trei zile pământul cu ti¬ 
ne! 

-Numai sâ'ndrâzneştl! Că si -eu, 
când ml-ol slobozi râşchltorlle les- 

tea'n duplea ta, ol mătura casa cu 
tine de am s'o fac oglindă, cum n'o 
fost de când îl. Şl asta-1 trudă? Să 
scociorăştl toată ziua în foc şl să 
învârti cullserul în mămăligă, ca la 
urma s'o râstorni pe masă crudă de- 
ţl vine s'o legi cu aţa ca să se ţie 
la grămadă?! 

Şi mama oprea sfada şl'n casă,g㬠
sind o vorba bună cu care să ne'npa- 
ce pe toţi. 

-Nu vă sfădiţi ca şătrarll! Parcă 
n'aţl fi copiii mei, ci a lui Pavai 
Bobu din Dealul Poienilor! Suferlţl- 
vă şl ajutatl-va întreolaltă ca fra¬ 
ţii, ce sunteţi. De muncit, munciţi 
toţi de-a mal mare dragul, numai gu¬ 
riţa de nu v'ar umbla ca moara cea 
stricata ar fi altă vlaţă'n casa as¬ 
ta. Dară nici asa nu-1 prăpădenla lu 
mii, d ştiu eu: voi Tnci n'aveţl hă 
turl ca să faceţi tăiere de om. Aşa 
era si Irlmle. Toca din gură si prin 
somn si se'ncontra în şagă cu flşte- 
care, de curgeau polojănllle din gu¬ 
ra lui, fuior, şl se vede ci, ce se 
naşte din mâţă, şoareci prinde. Ini¬ 
ma mamei creşte de-un cot când vă ve 
de că sunteţi spornici la treabă. Că 
ultatl-vă voi. Cu ajutorul lui Ounv 
nezeu vă faceţi mari si ca mane Iţi 
începe a bate cele cărări, şl Domnl¬ 
ca parcă văd: ca mâne are să-mi spu- 
1e că l-o venit vremea să facă aripi. 
SI noi, dragii mamei,de-ab1a am scll 
pult de-am împrejmuit gospodăria cu 
gard sl-am astupat din cele borti 
prin care sufla vântul în voia lui 
ca'n largul Horalţulul. Voi numai să 
faceţi treabă şl să creşteţi mari,că 
daca are să vie tata, amarnic are să 
se bucure când o să vi vadă.Că aies- 


ta o fost gândul lui cât l-am ştiut: 
sa albă gloată mare de feciori si el 
să stele'n mijlocul ogrăzii si să po 
runcească. Vedeţi, şl el s'ar putea 
să mal vie. Mal'Ieri o venit Costă- 
chel din deal dela biserică, tocmai 
din fundul Siberiei şl s'aude că au 
să mal vie şl alţii. Cine ştie. Poa- 
te-ţl avea şl voi noroc pe lume, să 
nu rămâneţi ca nişte pul de bodapros 
te. Că'n copilul fără tată toţi" 
ghiontesc... 

Şl mama măclna vorbele înainte... 

Noi înfulecam tăcutl, tăind măm㬠
liga cu aţa si turnăndu-ne borş din 

oala^de schijă, împăcaţi de parcă nu 
ne-am fi văzut cu anii. Asta mal de- 
ales că nici aşa nu prea făceam noi 
zâmbre de mânle'ntreolaltă. Ne’nte- 
pam şl noi ca nişte bacuri neastampâ 
ratl ce eram, ca să ne treacă vremea 
si să prididim lucrul, dar la adică 
nu prea ajungeam, când grăia mama şl 
mal cu seamă când aducea vorba des¬ 
pre tata ni se oprea sfada cât al 
clipi. Atâta se pomenea în casă nu¬ 
mele tatei şl atâta de mult tl astep 
tam să vie, si noi si mama, încât 1- 
nlma ne era plină de el. SI negurele 
depe sufletele noastre nu se mal tre 
ceau. Cum nu ne părăsla nici nădej¬ 
dea că'ntr'o bună zi el tot are să 
vie... 

Erau seri când, după cină,mal r㬠
mâneam în casă, găslndu-ne de lucru 
prin preajma mamei. Gheorghe cosea 
hamurile şl căpeţellle cailor; Vlsa¬ 
rlon şl cu mine ne potlogeam opinci¬ 
le, Iar surorile torceau sau îşi co¬ 
seau altlte noul pentru când or Ieşi 
la joc. Mama-şl lua furca‘n brâu si 
se aşeza şl ea prlchlcl, tăcând cea¬ 
suri de-arândul sau cântând. întune¬ 
ricul şl liniştea de-afară ne strân¬ 
gea si mal mult laolaltă, toplndu-ne 
pe toţi în acelas gând: tata. 

SI mulnd potloagele sau împletln- 
du-ne aţa de fuior tare, prindeam 
limba şl-o Ispiteam pe mama cu între 
blrîr 

-Da, dece n'o rămas nici o poză 
dela tata, mamă? 

-Iac'aşa n'o rămas. 

-Nici la moşlca nu-1 vreo poză de 
-a lui? 

-Nici. 

-Nici la mătuşa Zamfira? 

-Nici. 

-Şl nici la Domnlca Ghluhanoalel? 

-Nici atâta! 


întrebările noastre nu mal conte¬ 
neau si mama răsuceşte gânduri pe ca 
re nu vrea să ni le'mpărtaşeasci şî 
nouă. De-abla într'un târziu de noap 
te încearcă să ne ogoale supărarea." 

-Aşa-1 omul. Cit 1-1 bine şl are 
de toate, nu se gândeşte la zilele 
grele ce-ar putea si vină. Oară cine 
putea să prepule c'or veni asa vremi. 
Pârjolul Ista de război o plcrt pes¬ 
te noi ca din sfânt duh, peste noap¬ 
te. Nu-1 trecea nimănui prin cap c* 
are sî vie pacostea asta peste lume, 

[ cum nu putem In acest ceas şl minut 
[ crede că are sâ vie Vlădica sâ mă le 
la noi peste noapte. Erau vremi m㬠
noase şl paşnice, de credeai că s'o 
scoborît Tâtuca din cer, pe pământ 
şl-şl împarte cu şapte mâni, daruri¬ 
le şl milostenia, printre oameni.Sbu 
rau zilele şl săptămânile cum sboarâ 
fulgii de găină în vânt. Clne-ar fi 
zis d vremile celea or avea şl ele 
un sfârşit. Se ţinea lumea numai de 
zurbâvl şl voie bună. Nunţile, cumă- 
trllle şl clâclle nu mal aveau capăt. 
SI tată-tu numai cununa si boteza. 

-Parcă numai odată 1-am spus? Mal 
Irlmle, hal si ne-om pune şl noi în 
portret, că anii trec, şl n'om mal 
fi cum suntem. Că omu'mbătrîneşte si 
se hâzeşte. N'al să fii tot frumos 
ca acuma. 

-Ia, mal lasă, Ileană grija asta. 
Portreturlle nu-s pentru obrazul nos 
tru. De-alestea'ngrljesc numai Tu^ă- 
raţii şl domnii cel mari. Pe noi n' 
are a ne pune lunea la Icoană ca pe 
Prânz Ioslf. 

Şl cu asemenea răspunsuri, vremea 
n'o binevoit a sta pe loc.O venit si 
ziua când l-o luat la cătane si pe 
urma o sunat clopotele a război şi 

noi portret n'am prins a face. Tot o 
zis el, că mi-o trimite portret din 
război, dară am rămas numai cu astep 
tatul, că hasna, alta n'am avut. Si" 
acuma ce bine 1-ar sta portretul sub 
icoana, între struţurile cu busuioc 
şl cimbru! Ne-am uita la dânsul si 
parcă l-am vedea viu, râzând si în¬ 
drugând la polojanll... 

Ml-aduc aminte, dragii mamei,că'n 
ziua aceea, în fata crâşmei lui Cal¬ 
mar, eu plângeam sl-1 făceam mustra¬ 
re: 

-Vezi, măi Irlmle, tot la spusa 
nea am ajuns.Te duci si portret nici 
că te-al îndurat să-mi laşi. Dacă, 
Doamne fereşte şl n'aş grăl'ntr'un 
ceas afurisit, se întâmplă să nu nai 
vil, copiii tăi nici chipul nu tl- 
1-or cunoaşte! 

-Araa, Ilenuţă.nu mal cobi si tu. 
Se vede că de vreme ce n'am apucat 
a face portret, sunt semne că am să 
mă mal întorc. Doară n'am să las co¬ 
piii satului nebotezatl si netrecuţi 
în legea creştinească. 

SI o prins a râde aşa cum râdea 
el, larg de s'auzla până'n Deal la 
Cruce, şl-a cânta: 

Sănătate nu de tăt 

Că am gând să vă mal văd... 

Da când s'tr întors şl l-o sărutat 
pe Şargu, am înţeles că plecarea lui 
nu-1 sub zodie bună. Pe semne-1 spu¬ 
nea şl Iul Inima; ci plângea ca un 
copil de ţâţa... 

Mama îşi face cruce: 

-Doamne, Maica Domnului, poate eu 
grâesc în dodii, ca o cobe, cum uri-o 
zis el atuncea... 

-Şl alte lucruri n'o mal lsat ta¬ 
ta? întrebam noi ca să n'o lăsăm pe 

(Continuare în pagina 18J 









LIBERTATEA 


NOEMBRIE 1986 


PAGINA 


18 


Oare e aşa greu de înţeles? 


In Cuvântul românesc din Octom¬ 
brie 1986, Ion Negoltescu scrie cu¬ 
venitul panegiric la moartea poetu¬ 
lui si colegului său. Ion Caralon. 

Cu aceasta ocazie face unele măr¬ 
turisiri publice demne de luat In 
seamă. 

DSnsul, de bună seamă, se înscrie 
printre scriitorii căruia după ce-a 
Ieşit din închisoare,pe baza contrac 
tulul de adeziune încheiat cu parti¬ 
dul comunist, 1 s'a permis să-şi con 
tinue cu brio activitatea, fiind edî 
tat cu multă mărinimie de organele 
de stat bolşevice. 

Dlr aceeaşi tagmă face parte N. 
Carandlno.dupâ 17 ani de închisoare, 
din fostul redactor al Dreptăţii lui 
lullu Manlu, devine stâlpul editurii 
comuniste condusă de Valerlu Râpea- 
nu, convertit peste noapte în fidel 
sclallst-conunist dc-al pramatiei,N. 
D. Cocea. 

jkI amintesc c'am fost căutat pe- 
acele vremuri de-un coleg de-al lui 
Ion Negolţescu -nu-i aau numele de¬ 
oarece mai trăieşte, bine înfipt în 
solda comunişti lor- ieşit proaspăt 
în arii iul 1964,din încMsoare.Plan 
gea fiindcă fratele său, mare şef de 
lucrări la facultate, nu l-a primit 
în casă, 1-a închis uşa în nas. L-am 
ocrotit eu, "reacţionarul", până a 
primit locuinţă în centrul Bucureşti 
lor. s>e-atunc1 spatiile locative ale 
Capitalei erau ocupate cu cazarea oa 
merilor lor. Ieşiţi din închisori.Să 
o spunem şl pe asta î l î 

Conform colaborării impecablle,d- 
1 Ion Negoltescu a fost trimis de 


CUmare din pagina 17] 


mama să se'ncMdă'n tăceri. 

-0 lăsat, cum sâ nu lase. Câte nu 
ramăr depe un** unui om? Cară nai bl 
ne-ar fi să luăm altă vorbă, că no? 
numai a râu aer la, dragii manei.0 Ta 
sat caii,Asta c lăsat darî lumea rea 
nu ne-c iertat $ 4 aver 353 cai îr. 
graje, de-a» ajuns azi la gMjogll 
1eîtea f prizăriţi pi mangosltl Or le 
poţi număra coastele dela o poştă.Şl 
cum şti ti si voi. Pe Sargu l-am. pus 
îr. păisănt, sub pâr, în livadă. Iară 
lepele S'o Izărlt în 1urne,1 zări-s*ar 
până’fîtr*al noule* veac acel ce le-o 
deslegat dela Teslele noastre. Şl ca 
si nu spun minciuni, o mal lisat ta¬ 
tă- tu, păunul acela din Icoană, pan* 
de piun dlr. Icoana Pred stei. Cu pa¬ 
na aceea o feciorit el. 

Cu întrebări de acestea si cu po¬ 
veşti desrre tata nc petreceam toate 
serile când ne aţineam pe-acasă. In 
i* r 1* ş1 # n Inimile noastre* tat* 
arc * iu. îl vedeam cum vine pe căra- 
rfc dinspre pădure, cu pasul larg, 
îf-alţ cum nl-1 potrivea din cu- 
vinte na*#, sl-1 aştept ar să plce’r 
casă, bc «zi. ba mint. ei m* ral 
veri a... 

iu care rn'dr pomenit c fire mal 
QtffKJurle si aplecat, spre tainele 
pc veştîlov pure am, tot ce i paf* st ma¬ 
ma, U Inimi, ' j Ci fur*:ar în c *r.« 
cea r ^r. para de ciur, 

tata. Icoana ukt. . sub grin- 
di? şl r *â.:urg« ar: pSr| la ea «dar Îri 
*t \ 1 flCre» ■■aa.iilv CI r \ f h 


partid, profesor de literatură rom⬠
nă la Muenster, aşa, ca Vlad Georges 
cu, de Istorie, în Statele Unite.Es¬ 
te bine cunoscut că pe astfel de pos 
turl nu erau numiţi decât verifica¬ 
ţii Leviatanului, oamenii lui cre¬ 
dincioşi . 

De doi ani, spre lauda lui, d-1 
Ion Negoltescu a ales drumul exilu¬ 
lui dar activitatea sa continuă nes¬ 
tingherită, ca si când ar fi mal de¬ 
parte fidel stăpânilor roşii,în con¬ 
secinţă nl-1 prezintă pe Ion Caralon 
nu altfel de cum ar fi făcut-o în zi 
arele din ţară. 

Dumnealui se arată nemulţumit de 
unele nereguli actuale din România 
subjugata de comunişti dar nu am a- 
flat să fi scris ceva contra comu¬ 
nismului de-acum 20 de ani, pe 
cănd împreună cu Vlad Georgescu îl 
construiau cu toată Inima. Oare pen¬ 
tru falimentul actual al târli nu 
pot fi trase la răspundere şl atare 
elemente până Ieri fidele partidului 
comunist, prin scrisul lor? 

Astfel lasă penibila impresie câ 
motivul rămânerii sale în Apus îl ex 
primă Ion Caralon în câteva cuvinte 
adresate lui într'o scrisoare: "Ce 
al mal putea face acolo?" [Adică în 
tară]. Se înţelege după ce-ai muls 
vaca până al secat-o!!! 

Desigur d-1 Ion Negoltescu este 
liber să-şi contlnule activitatea 11 
terară din tară, dar oare de ce-î 
sprlilnă cel de la Cuvântul românesc 
finanţaţi din umbră de Aurelio Rău- 
ţâ, doar d-1 Raţlu se îngrijeşte de 
soarta tuturor dizidenţilor si pro- 


mâneam aşa înlemnit, închlpulndu-ml 
cur* o fi purtat-c tata sl-mi dam cu 
gândul că am s'o port si eu când ol 
fi mare sl-ol Ieşi si eu la joc.Dară 
într*o zi ce-mi vlne'n minte,hal să- 
"I leu un scaun pe masă si s*ajung 1 
coana, ca să pun măcar un deget pe 
Păunul tatei. Am ajuns Icoana şi-am 
desprins-o din cule si când mă nec㬠
jeam eu să desfac stlcla.numal ce mă 
pomenesc cu mama Intrând pe usă. 
Prins asupra faptului, m'am speriat 
şi-am scapat Icoana de pământ cit e- 
ra de nare si de sfântă, de *'o ales 
cioburile din ea. 

-Jâgodla Poalelor, aici îmi erai? 
61 eu, care credea» câ el păzeşte o- 
11* nu IntreVi ovăs la JonlţăiN'a 
ti-acuma alt blestem pe capul nos¬ 
tru. S'o spart Icoana PrecHtel! As¬ 
ta-1 sewr. riu în casa noastră. 

Dară eu n'o auzi am pe mama. M'** 
dat jos să ridic dintre cioburi pana 
de păun,care roasă de molii ş’o fost 
desfăcut într'o pulbere de culorl.de 
-ti lua ocMI. Plângea» $1 strângeam 
bucăţică cu bucăţică, firele mâtlsoa 


se, ca 

pe ce 

le ma 

• scumpe odoare ale 

vieţi 1 

mele. 

Ca n 

Ici odată, mama o r» 

mas si 

ea cr 

untâ 

îl nu s'mal tru¬ 

dlt si- 

-1 sco 

boare 

pe Sin-IN cola* din 

grlnoi 

. S'o 

aplec 

*t s*adune fi e« M 

rele ăi 

t? păun 

. La 

Itrlnge* s 1 mi - 1 e 

da 

. Trl-j 

inc c 

u coada ochiului fi 

Hcodli 

ră dac 

l nu 

cjwv* mi aşteaptă 

» f i } 1 

are* m 


care ştiam eu citi 

na 

c 11 te 

ste. 

1-*r :IHt doua şi- 


comuniştilor? 

De-arum dnll Bălaşu şl Răutl,pro¬ 
movând asociaţia Hyperlon în pagini¬ 
le ziarului lor, nu mal pot fi soco¬ 
tiţi ageamii sau veleitari ci de-a 
dreptul slugi ale culturii comuniste 
din exil. Şl si nu-î uit pe Ion Du¬ 
mitru. 

Ca încă o dovadă peremptorie, da¬ 
că mal era nevoie să o aduc, apare 
între Ion Caralon şl Ion Negoltescu, 
fraţii regimului comunist de lerl.d- 
1 V. Dumltrescu, directorul Curentu¬ 
lui literar. [Val de bietul Curentul 
al lui Pamfll Şelcaru, ci pe rele 
mâini a ajuns!]. 

Am corespondenţa ce-am purtat-o 
cu Pamfll Selcaru, pot si o aduc ori 
când la cunoştinţa publică. Ei bine" 
prin ea am aflat că în casa maestru¬ 
lui, patronată de zisul V. Dumltres¬ 
cu, se perindau o serie de elemente 
"strălucite" din tară şl ci aceştia 
l-au convins pe venerabilul ziarist 
Pamfll Selcaru sa faci o călătorie 
în ţară, ca să se convingă cum s'au 
schimbat lucrurile în bine, sub dom¬ 
nia "genialului" fiu al poporului.Pe 
acea vreme, d-1 V. Dumltrescu scria 
în Curentul, negru pe alb, că e mân¬ 
dru când vede ce extraordinar preşe¬ 
dinte [Ceausescu] are astăzi Românl- 
a! 1! 

De altfel recent, domnia sa, în 
săptămânalul d-lui Ion Dumitru din 
nou cere sâ sprijinim partidul comu¬ 
nist deoarece, după sloganul cunos¬ 
cut, taraar fi ameninţata de Moscova 
cu distrugerea. Pentru ce oare des¬ 
pre distrugerea desvoltată concret 


roale de lacrimi prăvăllndu-se pe fa 
ta tn jos. 

-Asta-1 semn că tată-tu n'o să se 
mal întoarcă, odorul mamei... 

SI s'o făcut tăcere mare între 
noi sl'n casă, ca'n pragul unei tai¬ 
ne amarnice. Când am sfârşit de 
strâns pana de păun la loc, mama ml- 
o şters lacrimile cu podul palmei. 

-Lasă, mii îâllcă! Văd eu ci tu 
te sbaţl mal mult după tată-tu. A ta 
are să fie pana de păun. Dară n'om 
mal sul-o în Icoană şi are să ţi-o 
puie mama în Iplstolle, sl-om ascun- 
de-o în lada de zestre. 

Văzând eu bunătatea mamei din a- 
cea zi, plângeam de fericire de nu 
mi-se mal sfărşiau lacrimile. Ml se 
părea mie că port în sân cheia unei 
comori care numai «le mi-a fost juru 
Iti şl din clipa aceea legăturile su 
fîelulul meu cu tata au crescut me¬ 
reu, fac&ndu-mă să mă rog pentru el 
şl dimineaţa si seara, si sa n'o mal 
slăbesc pe mama din întrebări. 

Fraţii mei fugeau pe la clici,su¬ 
rori le o zbugheau cu cusutul prin ve 
clnl. CI ru mă ţineam numai de poală 
mamrl, încât ajunsesem oe ne'rrte 1e- 
geam numai oin ochi şi num* tvea §« 


grijă si wS scoată cfn mn<j**a 
■* 0f " J be şî- î Tul Vi' rion r cîro- 



c5nd am păcHsit rj 
l*»ie .<*re în c *sA 


sub ochii noştri nu se încumetă să a 
mlnteasci? De ce oare? 

Filiera V. Dumltrescu, Ion Caral¬ 
on şl Ion Negoltescu publicată de zi 
arul considerat anticomunist CuvânI 
tul românesc, nu mal lasâ nici o în¬ 
doială la ce surse duce. 

Ion Caralon în exil s'a remarcat 
prlntr'o carte publicată de Ion Duml 
tru în care în loc să demaşte comu¬ 
nismul făcea rechizitoriul lui Eugen 
Barbu şl al "fascistului" Crevedla, 
de parcă, de nu ar fi fost el, comu¬ 
nismul -aşa crede şl Vlad Georgescu- 
ar fi înflorit, nevoie mare. 

In treacăt fie zis, la Europa li¬ 
beri pe linia regretatului Moel Ber- 
nard continuată de Virgll Ierunca-Un 
taru, Nlcblfor Crainic nu-1 scos din 
denumirea de "fascist". 

Iată deci stările de fapt. Perso¬ 
nal nu am nimica rău cu d-1 Ion Ne- 
golţescu, dar am vrea si descoperim 
odati în scrisul său o atitudine fer 
mă antlconwnlstă si nu întortochler? 
şl stârplturl de colaborationlst.să- 
1 zicem, fără voie. 

Drept încheiere pentru a face de 
ruşine atât pe d-1 Ion Negoltescu 
cât, mal ales, pe cei ce-1 publică, 
în frunte cu emerltuşul Aurelio Pău- 
ţă, citez următorul pasaj din discu¬ 
tatul panegiric: "Vidra se zbate* n 
sângele calului din ce în ce mal b㬠
trân./ Amândoi par două amorfe topi¬ 
te/ si amestecate, pe fundul apelor, 
cu soarele/ tulbure dar fără copite/ 
El o doboară sau ea îl înghite". Ia¬ 
tă şl comentariul criticului nostru: 

[Continuare în pagîna 19] 


fuseseră la nlslpltul barabulelor;mj 
mal eu am fost rămas să pasc o1Ie,ş? 
când o dat leliţa Dormi ca de lipsa 
icoanei s'o adunat frăţinli mei ca 
minaţi de vifor şl-o început un 
plâns şl-un bocet ce-ţi venea să lei 
lumea'n cap şl să treci nouă hotare 
fără a te nai uita în urmă. 

-tlnde-1 păunul tatei si unde-î pi 
unul tatei ?! 

Cand m'am uitat $i eu la Icoana 
mi-o părut casa ştirbă şî-am început 
să plâng şl eu. Mama o fost rămas ca 
primită în mijlocul casei. 

-Unde-1 păunul, mamă? 

-Am scăpat icoana jos, puii mamei 
şl păunul ros de molii s'o ales nu¬ 
mai pulbere dintr'lnsul, dar nu-mi 
răsturnaţi şl voi casa cu atâta 
plâns, cl doară nu-1 moarte de om.L- 
o pus mama bine, tn păîimldă, să sa¬ 
dă 'ntre scoarţe de coarte. 

In seara aceea s'o liniştit fra¬ 
ţii cum s'o liniştit, da a doua zi, 
tot şl-o virsat el focul şi amarul 
pe mine. Bănuiau el, c3 eu trebue si 
fi ficut pozna.Şt Iau ce cruce de fra 
te au. 


Viul* POSTEUCA 



PĂUNUL TATEI 


Ştiam 







30 DE ANI DE LA REVOLUŢIA DIN UNGARIA 


•23 Octombrie 1956. In noaptea care se li¬ 
sase rece şl întunecoasă asupra clădirii pdr 
lamentulul din Budapesta, mase compacte de” 
oameni, veniţi din toate părţile oraşului, în 
cepuri să se reverse în piaţa din faţa cla¬ 
cării, aclanându-1 pe primul ministru al t㬠
rii, Imre Nagy. 

Nagy, păşeşte în balconul parlamentului. 
Jos, în faţa lui, mii de oameni aşteaptă tn 

expectativă. 

Susţinut de uralele Izbucnite la apariţia 
sa, Nagy începe adresSndu-se mulţimii:"Tova¬ 
răşi". 

Precum corurile dintr'o tragedie antică 
greacă, mulţimea îi răspunse asurzitor: "Noi 
nu suntem tovarăşi!" 

Tresărind uimit la auzul exclamaţiei ge¬ 
nerale, Imre Nagy aştepta câteva momente, a- 
pol încerca încă odată în tentativa sa: "To¬ 
varăşi". 

Din nou, mulţimea răspunse încruntată: 
•Noi nu suntem tovarăşi! M 

Sprljlnindu-se de grilajul balconului.Na¬ 
gy aşteptă potolirea vacarmului, apoi, pri¬ 
vind mulţimea dela un capăt la altul al ei,1 
se adresă: "Dragii mei fraţi unguri". 

Ca la o comandă nevăzută, întreaga plată 
Izbucni în aplauze şi urale de bucurie. Cu 
numai câteva cuvinte, revoluţia ungară se 
născuse..." 



SUS s Statuia ţarului roşu, Sta- 
lln, distrusă de răsculaţi. 
DREAPTA : Tancurile Invadatoare 
sovietice devastând Budapesta, 
după înfrângerea revoluţiei. In 
partea de jos a fotografiei.ca¬ 
davrul unul ofiţer sovietic. 



Astfel Tsl începe relatarea sa despre e- 
venlmentele din Ungaria, un martor al Izbuc¬ 
nirii revoluţiei. 

Privind retrospectiv, putem spune că a 
fost un act de mare curaj pentru o naţiune 
care se găseşte locată doar la o rostogolire 
a senilei de tanc de Uniunea Sovietică. 

Urmările acestui act de eroism, s'au în¬ 
făţişat cu brutalitate zguduitoare la finele 
revoluţiei zdrobite de sovietici,când 40.000 
de unguri au căzut morţi sau răniţi, 63.000 
exilaţi în Siberia, Iar 190.000 şi-au găsit 
adăpost refugiindu-se în ţările occidentale. 

"Am aşteptat ajutor din partea Vestului", 
mărturiseşte în continuarea amintirilor sa¬ 
le Bela llptak, conducător al studenţilor ma 
ghlarl pe timpul revoluţiei. "Am fost maî 
®*lt decât ignoranţi. Ascultam programele E- 
uropel Libere, şl deodată s'a auzit că forte 
le americane staţionate Tn Europa au fost pu 
s* în stare de alarmă şl sunt gata să Inter¬ 


vină. "Asta e totul", ne-am zis noi. A fost 
un calcul greşit..." 

Sovieticii au răspuns în faţa populaţiei 
cu forţe masive: trei mii de tancuri au tre¬ 
cut Imediat din România şl Uniunea Sovietică 
în Ungaria, urmate de 200.000 trupe de lup¬ 
tă. 

Luptele de stradă s'au desfăşurat în toa¬ 
te oraşele Ungariei în care au pătruns tru¬ 
pele sovietice. Intr'un singur episod,la Bu¬ 
dapesta, mal bine de 1.000 de oameni au c㬠
zut mitraliaţi de forţele invadatoare comu¬ 
niste, retragerea fiindu-le tăiată de căteva 
zeci de tancuri sovietice care s'au năpustit 
asupra mulţimii căzute, sfărâmând-o sub se¬ 
nile. 

După lupte îndârjite cu trupele de ocupa¬ 
ţie sovietice care au durat până în data de 
11 Noembrle,revoluţia ungară a fost înfrân¬ 
tă. 

De la sângeroasa represiune din Ungaria 


anului 1956, s'au împlinit 30 de ani. 

Numeroasele încercări ale popoarelor ro¬ 
bite de a se elibera din sclavia conwnlstă, 
începând cu revolta muncitorilor est-germanl 
din anul 1953, revolta din Ungaria, revolta 
cehoslovacă din 1968, greva celor 30.000 de 
muncitori mineri din Valea Jiului din anul 
1977, grevele şl revoKele numeroase ale po¬ 
porului polonez, culminând cu formarea miş¬ 
cării "Solidaritatea" din Polonia Tn anul 
1979, au demonstrat lumii întregi ca dorinţa 
de libertate a popoarelor din spatele corti¬ 
nei de fler, nu a putut fi înfrântă de către 
Imperialismul comunist sovietic. 

Apariţia comunismului în lume, reprezintă 
un accident nefericit în Istorie. SI,ca ori¬ 
care tiranie, comunismul va dispare şl el în 
curând, sfărâmat de voinţa de libertate a po 
poarelor lumii. 

D.MOCANU 


[Urmare din pagina 18] 

"Ce rafinate, în cumpănirea lor, au 
tevenlt aluziile poetului! Parcă 
Prin versurile lui Caralon s'ar pre¬ 
fira, împleti şl despleti Metamorfo¬ 
ze lui Ovldlu..." 


Se vede de la distanţă şl pentru 
admiratorii lui Ion Caralon că sub¬ 
titlul critic al dlul Rauţă, a ales 
câteva versuri nereuşite, în ele se 
practică suprareallsmul depăşit încă 
de pe când, făuritorul său, . pslbla- 


APROPOS DE UNGARIA 


0 încăierare de stradă între mun¬ 
citorii cubanezi şl poliţia ungară a 
erupt câteva săptămâni în urmă Tn ca 
Pitala Ungariei, Budapesta. Aproape 
^ de nuncltorl cubanezi, aflaţi în 
Ungaria pe baza unul contract de mun 
^ de 4 ani [în cadrul fabrlcel de 
^xtlle Klstex], celebrau încheierea 
tenaenuîul de şedere în această ţară 
cu alţi compatrioţi de-al 
0r r *part1zaţ1 în cadrul altor tn- 
Wprlnderi, când, o încăierare Izo- 
a luat proporţii asa de mari în 
* antrenat circa 600 de cubanezi 
Jt 1vul? Prea mulţi cubanezi, prea 
fete pentru dans. 
bslti la faţa locului pentru a 
^11 încăierarea, politia ungară 
1 • *ăm pusă în imposibilitate de 
*J>tSpân1 mulţimea, violenţa extln- 


zându-se pe străzi. Luptele cu poli¬ 
tia au continuat până în jurul orei 
4 dimineaţa -mal bine de 4 ore dela 
Izbucnirea lor-, fnreglstrandu-se râ 
nltl şl de o parte, şl de alta. Re¬ 
latând întâmplarea în coloanele sa¬ 
le, ziarul "The London Times" a de¬ 
ci arat-o drept "cea mal mare dlstur- 
bare din capitala Ungariei dela eve¬ 
nimentele revoluţiei din toamna anu¬ 
lui 1956..." 

Muncitorii cubanezi sunt trimişi 
de regimul lui Fidel Castro pentru a 
lucra în Ungaria, în schimbul ajuto¬ 
rului oferit de Ungaria, Cubei. După 
cum anunţă săptămânalul american 
"inslght", în Ungaria se găsesc actu 
almente peste 3.000 de muncitori cu¬ 
banezi, răspândiţi pe întreg terito¬ 
riul Ungarlell 


trul Andrd Breton a fost trimis la 
plimbare, scos din literatura. In ce 
priveşte comparaţia cu Metamorfozele 
lui Ovldlu, este rizibilă, ea ne de¬ 
termină să ne îndoim de capacitatea 
de-a înţelege poezia a respectivului 
critic, dacă nu cumva caută să-şl 
bată joc, pur şl simplu, de citito¬ 
rii săi. 

Să ştie atât el cât şl toţi comu¬ 
niştii dizidenţi, cultivaţi ca ciu¬ 
percile otrăvite, în exilul nostru : 
în ţară ca favorizaţii regimului co¬ 
munist au publicat ce-au vrut, au 
fost lăudaţi în presă după comandă, 
caracteristici oricărei orânduiri to 
talltarlste, în timp ce majoritatea 
cetăţenilor cinstiţi aveau cnutul pe 
grumaz şl pumnul în gură, în această 
situaţie erau forţaţi să le citească 
cele mal mizerabile poliloghii.In lu 
mea liberă nu vom tăcea până când nu 
-1 vom vedea că-şl vor lepăda haine¬ 
le stăpânilor roşii. Ci vor trebui 
să se deszlcă de unele lucrări decla 
rate şl parafate ca extraordinare de 
exegeţii dlzldenţel comuniste cuplul 
Ierunca-Monica Lovlnescu, va fi doar 
în favorul slavei lor viitoare,la ca 
re credem că ţin mult de tot. 


Cel ce ne îndeamnă astăzi, tot 

prin coloanele Cuvântului românesc 
la unire, prin mlslţll d-lul Ion Ra- 
ţlu, cu elemente ca Ion Negol ţes- 
cu et comp.. Ie amintim că repetă 
cel puţin greşeala partidelor Istorl 
ce de după 23 August 1944.Unde a dus 
politica respectivă nu mal e cazul 
s'o desvolt aici. 

Unirea adevărată nu se poate face 
decSt între anticomunişti autentici, 
fără dizidenţi, chiar trei să fie, 
dar valorează mal mult decât masa 
pestriţă şl dezorientată adunată 1 a 
Soultzmatt. 

P.S. -Tot în paginile Hyperlonu- 
lul din Octombrie 1986 semnalez ul¬ 
tima mare gogomănie a Istoricului 
marxist. Matei Cazacu: "In sfârşit 
România Mare îsl vedea destinul de¬ 
terminat în mare parte de energia re 
glnel Marla dar si de intrlgele Ele^ 
nel Lupescu aşteptând, în deceniile 
următoare, pe Ana Pauker şl Elena 
Ceauşescu". 

Asta are domnla-sa de adăugat la 
doamnele şl domniţele Iul Constantin 
GaneM Las comentarlulla discreţia 
cititorului. _ ... ______ 

Ovidiu VUIA 












LIBERTATEA 


NOEMBRIE 1986 


PAGINA 20 


Congresul Academiei Politice a Asociaţiei pentru Politică 


Intre 17 şl 19 Octombrie 1986 a a 
vut loc într'o localitate din apropî 
ere de Vlena Congresul Academiei po¬ 
litice cu sediul la Vlena. Printre 
cel două sute de participanţi au 
fost salutaţi conferenţiarul dr. Al. 
Sugă şl editorul Ion Mării. La tei-nri 
narea dezbaterilor s'a păstrat un mo 
ment de reculegere pentru jertfele 
pe care le-a dat poporul român în 
lupta contra flagelului comunist. 

Congresul a dat posibilitatea par 
tlclpanţllor să constate că nu sunt 
persoane Izolate în marea si apriga 
luptă contra comunisnvlul, ci se g㬠
sesc şl alţii care gândesc şl acţio¬ 
nează la fel în Austria, Germania,I- 
talla. Elveţia, Belgia, etc. Konrad 
Wlndlsch, scriitor şl poet din Vlena 
a salutat oaspeţii şl a dat cuvântul 
d-lul Robert J. Verbelen din Man¬ 
dra, care a vorbit despre "Dela o în 
tâlnlre la alta la nivel înalt". Re¬ 
zultatul pozitiv al acestor întâl¬ 
niri: se hotărăsc sâ se mal întâl¬ 
nească odată. Toate întâlnirile de 
până acum n*au adus rezultate practl 
ce. In Afganistan se omoară oameni, 
se distrug recolte şl aşezăminte o- 
meneştl, fără ca Rusia să fie trasă 
la răspundere pentru asemenea crime. 
Statele Unite atacă Libia, dar până 
în prezent n'a adus dovezi că acolo 
este leagănul terorismului internaţi 
onal. Terorismul International a 
fost ridicat la ranc de virtute mi¬ 
litară de aliaţi Tn tlmoul războiu¬ 
lui. Ei au fost acela care au lăudat 
şl exagerat crimele partizanilor din 
Jugoslavla, din Rusia si din alte 
părţi ale lumii. Robert J. Verbelen 
a nai vorbit si de alţi tercriştl.fâ 
râ însă a le pronunţa numele. N 1 a 
fost greu de ghicit la ce fel de te¬ 
rorişti s'a gândit, r.adafy ar fi dus 
mânui Israelului pentrucă acesta se 
opune la întemeierea Marelui Israel 
şl anume dela Tlbru pană la Ml.Sta 
tele Unite au bombardat Libia,dar nu 
s'a găsit ni ci un umanist ca să o a- 
jute, r.lcl măcar Rusia care spumega 
şl apară drepturile de suvematltate 
ale fiecărui stat. Robert J. Verbe¬ 
len a mal amintit şl de neruşinata 
campanie sionistă contra lui «ald- 
helm, nu pentrucă ar fi fost mempru 
de partid, ci pentruci, atunci când 
era la ONU a lisat să se voteze o re 
zoluţle prin care sionismul era con¬ 
damnat de rasism. O răzbunare tardi¬ 
vă contra unei hotărîrl pe care au 
votat-o reprezentanţii lu*11 întregi. 
Dar... rasist este acela pe care o 
grupă de indivizi îl porecleşte?Ooar 
ştie ce s'a întâmplat în România! 

O Interesantă conferinţă a tlnut- 
o d-1 Hermanr. Lehman care a vorbit 
despre "Eliberaţi-va de Ideile de 
Ieri". A combătut Ideea unul guvern 
Internaţional, care este c utopie si 
nu poate fi realizaţi fiindcă popoa¬ 
rele nu vor să fie mani pul ate si 
nici si 11 se pună botniţă. Toate Im 
periile «ulti naţionale vor dispare. 
Ultimul şl cel nai terorist Imperiu 
fiind Imperiul sovietic. Acest mons¬ 
tru al timpurilor moderne va dispare 
Mal departe d-1 Herir^arn Lehman a cor. 
nitut Ideea socialistă prin care se 
susţine că "cum/» se naşte corect,da^ 
societatea îl strică" şl din această 


cauzâ fac tot felul de încercări de 
a uşura viaţa răufăcătorilor condam¬ 
naţi. Li se pun la dispoziţie în în¬ 
chisori moderne, radio, televiziune, 
cârti, 11 se acordă concedii, dar... 
odată liberi, devin recldlvlstlîn¬ 
chisoarea modernă dela Hamburg,numi¬ 
tă Santu Fu a dovedit că nu se poate 
acorda milă răufăcătorilor. O treime 
din cel care au avut concediu nu s' 
au reîntors, au comis alte delicte 
şl crime în timpul concediului şl... 
a fost ucis un procuror, soţia unul 
criminal şl sinuciderea răufăcătoru¬ 
lui. Urmarea... demisia ministrului 
de justiţie şl a şefului poliţiei lo 
cale. In definitiv, vinovată de de¬ 
zastrul dela Hamburg este conducerea 
socialistă... 

D-1 Walter Schwardt a relatat des 
pre "Unificarea Germaniei şl dorinţa 
de putere raportată la Frlderlch cel 
Mare şl Marla Tereza. Printre altele 
a amintit -referlndu-se la situaţia 
de astăzi a Germaniei- şl de zidul 
ruşinii din Berlin care are misiunea 
să fie simbolul despărţirii Germani¬ 
ei, ci pe lângă partea negativă pe 
care o are, [a tine în închisoare un 
popor întreg], are şi o parte bună:a 
oprit exodul populaţiei din Germania 
ocupată de ruşi. înainte de construc 
tla zidului din Berlin, postul de râ 
dlo RIAS [Radio în sectorul ameri¬ 
ca] Instiga populaţia germană sa-sl 
părăsească domoclllul. Dacă nu s'ar 
fi construit zidul care a împiedicat 
exodul populaţiei, sovieticii ar fi 
populat satele şl oraşele goale cu 
...mongoli şi slavi aduşi din Rusia. 
Văzută din această prismă, zidul ru¬ 
şinii dela Berlin are şl o fată...bu 
ni. D-1 Alexandru Şuga a vorbit de 
lupta României contra comunismului. 
Trupele romane au fost acelea care 
au alungat regimul de teroare Insta¬ 


lat de Bel a Kuhn în Ungaria. Prăbuşi 
rea acestui regim a dus la eşecul In 
cercărilor comuniste de a pune mâna 
pe putere tn Austria şl Germania. A 
amintit că tn România dintre cele do 
uă războaie au existat două gruperu- 
na în jurul regelui Carol al II-lea, 
înconjurat de Elena Wolf-Lupescu cu 
tot neamul el, care milita pentru în 
tronarea comunismului si o a doua 
grupă, cea mal mare care se opunea 
Instaurării comunismului. Exponenta 
grupei celei mari a fost Legiunea Ar 
hanghelulul Ml hali -cunoscuta şl sub 
numele Garda de Fler-, care a comb㬠
tut comunismul si a avertizat pe ro¬ 
mâni de pericolul comunist. Comellu 
Z. Codreanu, întemeietorul si şeful 
Gărzii de Fler a numit cu 50 de ani 
înaintea preşedintelui Ronald Reagan 
"Uniunea Sovietică" - IMPERIUL SATA¬ 
NEI! SI n'a avut dreptate? Pentru a- 
ceastă luptă, pentru tenacitatea cu 
care s'a pus în lupta de apărare a 
libertăţii si a demnităţii neamului, 
forţele oculte din jurul lui Carol 
al II-lea si a Elenei Wolf-Lupescu 
au hotărît uciderea lui Cornellu Co¬ 
dreanu pe care l-au sugrumat.Dar prl 
goana contra celor ce se opuneau la 
întronarea comunismului n'a încetat 
cu uciderea lui Cornellu Codreanu. 
Din Noembrle 1938 s'au ucis zeci de 
mii de legionari şl chiar astăzi se 
ucid încă legionari. Şl astăzi?Româ- 
nla transformată în înxhlsoare. Iar 
poporul român devenit sclav. Confe¬ 
renţiarul a amintit un capitol urît 
şl trist din timpul celui de-al doi¬ 
lea război mondial. Sub generalul An 
tonescu, devenit dictator al Români¬ 
ei cu ajutorul guvernului german se 
boicotează războiul contra comunismu 
lui. Generalul Antonescu -după înl㬠
turarea legionarilor- strânge în ju¬ 
rul sau toate elementele ostile Ger- 





maniei şl sub protecţia organelor de 
stat se strâng Informaţii militare 
care sunt transmise la Londra. Oe a- 
colo parvin la Moscova. In felul a- 
cesta o serie de lupte sunt pierdute 
si zeci de mii de soldaţi români mor 
îh urma trădărilor. Culmea trădării, 
-asa o numeşte Alexandru Sugă- este 
cazul unui spion englez.Paraşutat în 
România este arestat, dar se găseşte 
pentru el o soluţie umana: ziua era 
lăsat liber, iar noaptea era arestat. 
Cu un aparat de radio-emlsle transml 
tea la Londra ştirile culese tn tlnv 
pul zilei. 

"Astăzi România geme sub cizma ru 
sească. Raţiunea ne împiedică să tra 
gem concluzia că imperiul satanei se 
va prăbuşi. Este imposibil ca aceas¬ 
tă plagă a omenirii să dăinuiască la 
Infinit şl această convingere ne dă 
puterea să credem că imperiul sata¬ 
nei se va prăbuşi şl odată cu prăbu¬ 
şirea lui, poporul român va căpăta 
libertatea", asa îşi termină Alexan¬ 
dru Sugă expunerea. 

0 problemă actuală din Europa a 
fost comentată de poetul Konrad Win- 
dlsch, si anume problema "verzilor". 
D-1 Wlndlsch o socoteşte ceva trec㬠
tor, un fel de modă a timpului. Mem¬ 
brii partidelor sunt recrutaţi din¬ 
tre persoane care aparţin următoare¬ 
lor grupe, trage concluzia vorbito¬ 
rul: a) apărători ai naturii; b) e- 
golştl care urmăresc scopuri pur per 
sonale; c) dirijaţi din umbră de KGB 
si d) categoria mincinoşilor.0-1 Kon 
rad Wlndlsch este de părere ci în do 
uă-trel sesiuni parlamentare se va 
termina cu el. Se vor împărţi în mai 
multe fracţiuni şl vor dispare de pe 
arena politică. 

Albert Wagncr 


FRAŢI ROMÂNI! 

OATORITÂ SITUAŢIEI DIN CE ÎN CE 
MAI GRELE DIN LAGĂRELE OE REFU¬ 
GIAŢI DIN EUROPA, PĂRINTELE GH. 
CALCIU-OUMITREASA, FACE UN APEL 
CĂTRE TOŢI ROMÂNII DIN LUMEA LI 
BERĂ PENTRU AJUTORAREA CELOR CE 
SE AFLĂ ACOLO. PRIN TRIMITEREA 
DE COLETE CU ÎMBRĂCĂMINTE [POA¬ 
TE FI ŞI PUŢIN UZATĂ], SĂPUN, 
PASTĂ DC OINŢI ŞI ALTE ARTICOLE 
DE UZ PERSONAL. 

COLETELE LE PUTEŢI TRIMITE PE A 
DRESELE URMĂTOARE: 

GABOR DORINA , A1150 POST FACH 
109 WIEN, AUSTRIA 

SAU: 

BUJIN NICOLAE 00198 VIA ALESSAN 
ORIA NO. 171, ROMA, ITALIA. 

NU UITAU CĂ Şl 0-VOASTRĂ 

ATI TRECUT PE ACOLO! 






















LIBERTATEA 


DIN LUMEA IUDAICĂ 


II 


STATUL BICEFAL AL LUMII IUDAICE 

-BRAŢUL EXTERN AL ISRAELULUI- 


II 


Obsesia paranoică a comuniştilor 
faţă de orice potenţial oponent re¬ 
clami dupâ cum bine ştim, activitate 
Intensa represivi, distructivă şl ge 
nocldală. Psihoza comunistă este Ine 
rentă oricărui stat totalitar comu¬ 
nist, fie el România, Ungaria, Jugos 
lavla ori Rusia Sovietică. Supuşii â 
cestor guverne dictatoriale comunis¬ 
te cunosc, majoritatea din experien¬ 
ţa proprie, preţul pe care-1 vor plă 
ti Tn eventualitatea exteriorizării 
unei atitudini critice a politicii 
partidului. 

In contrast, democraţiile occlden 
tale au considerat şl preţuit dintot 
deauna libertatea Individului de a- 
şl exprima liber opiniile fără frică 
de-a fi arestat, condamnat, expulzat 
etc. Constituţia americană este cla¬ 
ră asupra acestui drept garantat. 

Acesta este tabloul familiar ori¬ 
căruia dintre noi. 

Un observator mal atent al celor 
două fenomene aparent diametral opu- 

- n “ va . 
rui comun ce ie Teacă. Tî persoana a- 

flatâ fie fn lagărul comunist, fie 
Tntr'unul din statele Lumii Libere 
nu are dreptul de a-şl exprima oplnl 
lle nefavorabile asupra fenomenului 
Iudaic în general si a politicii Sta 
tulul Israel Tn special, fără frica 
de-a fi Identificat drept un fascist 
antisemit setos de sângele Jidovilor 
oprimaţi de golmrt. Eticheta respecţi 
vă îl pune automat pe oponentul nos¬ 
tru în afara legii. Pentru mulţi din 
tre refugiaţi această revelaţie â 
constituit un adevărat soc. Bietul 
refugiat, părăsind o lume a terorii, 
a aflat curînd că în Lumea Libera 
poţi să critici orice, dar ci este 
preferabil să-ţi ti1 gura închlsâ.o- 
chll închişi şi urechile astupate a- 
tuncl când este vorba despre crimele 
săvârşite de Israel. Se pare că un 
număr din ce în ce mal oare de amerl 
câni, Tn special cel aflaţi în pos¬ 
turi înalte încearcă acelaşi şoc, a- 
flănd cu surpriză că preţul plătit 
pentru curajul de-a expune adevărul, 

*ste echivalent cu "moartea politi¬ 
că", adlcî cu concedierea sa defini¬ 
tiva din viaţa politici americană.Ou 
Pi cum am văzut din numerele anteri¬ 
oare, braţul extern al Statului Is- 
raeîlan AIPAC-ul, acţionează cu Im¬ 
punitate. Televiziunea, presa şl în 
9 *«eral majoritatea mass-medlel pro- 
■*»eazi aşa numitul dublu standard : 
o rapidă şl Intensă expunere a acti¬ 
vităţilor teroriste arabe si a "con¬ 
spiraţiei fasciste" condusă de septu 
*9*nar1 ex-nazlştl pe de o parte.tâ- 
***** Asupra terorismului Israel lan 
Şt a conspiraţiei Iudaice mondiale 
fn ferma comunismului sovietIc,pe de 
altă parte. 

Un alt sector al vieţii publice a 


flat In "vizorul" AIPAC-ulul îl con¬ 
stituie Biserica. Adevărul biblic 
asupra crucificării lui Chrlstos de 
către conducătorii politici al"popo¬ 
rului ales" trebuie re 1 nterpretat 
conform cerinţelor oculte de narcotl 
zare a populaţiei înainte de aparlţî 
a finală a scîavlzarll totale.AIPAC- 
ul a găsit în Protestantism un aliat 
de nădejde al Israelului. 

Jerry Falwell şl Pat Robertson, 
conducători a peste 30 de milioane 
de protestanţi promovează Ideea aşa 
numită "creştin-slonlstă" a îndepli¬ 
nirii profeţiei biblice de reconsti¬ 
tuire a celui de al treilea Tenpîu, 
materializată de formarea statului 
Israellan în 1948. Jerry Falwell con 
duce "Moral Majorlty" şl este consi¬ 
derat ca cel mal admirat conservator 
dupâ R. Reagan. Jerry Falwell decla¬ 
ră: "Eu nu cred că America poate su¬ 
pravieţui în eventualitatea întoarce 
rll spatelui către Israel. Dumnezeu 
tratează soarta naţiunilor Tn funcţl 
£ at olul fti care ar.ES.te .JlAjJmî 
tratează Israelul". Jerry Falwell a 
cerut în faţa Congresului mutarea am 
basadel americane de la Tel-Avlv lâ 
Jerusallm. Tot Jerry Falwell decla¬ 
ră: "Va veni ziua când nlclun candi¬ 
dat la preşedentla USA nu va fi ales 
dacă nu este în favoarea Israelului'. 1 
Jerry Falwell nu este singurul.Cu o- 
cazla unei convorbiri telefonice cu 
directorul AIPAC-ulul, Thomas Dine, 
In Octombrie 1903, R. Reagan flloso- 
fa: "Mă întorc la anticele profeţii 
din Vechiul Testament şl mă întreb., 
dacă nu cumva noi suntem generaţi a 
ce va trăi împlinirea lor...fără în¬ 
doială ele descriu timpurile actua¬ 


le..." 

In contrast Dr. Oewey Beegle apar 
ţinând de Seminarul Teologic din Wes 
ley susţine în cartea sa "Profeţif 
şl Predicţll" că biblica profeţie a 
reîntoarcerii naţiunii Israelului Tn 
Palestina a fost înţjllnitâ de reîn¬ 
toarcerea biblică din Babllon şl nu 
are nimic de-a face cu Israelul mo¬ 
dem. Deasemenl promisiunea terltorl 
ală făcută de Dumnezeu Israelului â 
fost temporară şl condiţionată de In 
sueirea şl ţinerea cu stricteţe a ce 
lor 10 porunci. Israelul prin viola¬ 
rea permanentă a mesajului celor 10 
porunci a abrogat automat "contrac¬ 
tul" teritorial făcut cu Dumnezeu. 

Or. Beegle a aflat curând t^re es 
te preţul pentru îndrăzneala sa.NIcî 
una din casele publicitare nu a ac¬ 
ceptat punerea manuscrisului spre 
publicare. Notează cititorule, aceas 
ta nu se întâmplă în România comunls 
ti, ci în America Liberă. 

Dar cu tot sprijinul acordat de 
către fundămentallştl Israelului, e- 
vrell TI tratează cu suspiciune deoa 
rece, după cum autoarea evreică Ro^ 
berta Fenerllcht scria: "In Istoria 
jidovilor când veneau fundamentalIş¬ 
ti 1, Cazacii erau nu departe Tn spa¬ 
tele lor". 

Paradoxul îl constituie aderenţa 
fundamental Işti lor în suportarea pla 
nulul lui Dumnezeu ce prevede că du¬ 
pă reîntoarcerea finală a evreilor 
în Palestina va urma o creştlnlzare 
voluntară în masă a jidovilor deschi 
zând astfel calea celei de a doua ve 
nlrl a fiului lui Dumnezeu.Chrlstos. 

Dacă prima parte a acestui plan 


este pe placul evrelmll mondiale f㬠
ră îndoială ci cea de a doua parte 
stă ca un spin tn ochii progenituri¬ 
lor celor ce au crucificat pe Ilsus. 
Oln fericire Biblia şl în special No 
ul Testament nu au fost declarate Tn 
ci antisemiţi ce. 

In Septembrie 1981, episcopul me¬ 
todist James Armstrong declara:"Oum- 
nezeu a numit Israelul "poporul a- 
les" Tn sensul slujirii lui. Israe¬ 
lul nu a primit licenţa de a exploa¬ 
ta alte popoare. Dumnezeu nu are fa¬ 
voriţi". 

Biserica ca aliat al Israelului 
constituie un cuţit cu două tăişuri 
pentru AI PAC şl Israel. Fără îndoia¬ 
lă însă că la ora actuală are loc or 
chestrarea publică a primei părţi â 
profeţiei biblice concomitent cu 
descurajarea si învăluirea Tn tăcere 
a celei de a doua părţi privind vii¬ 
toarea creştinare în masă a jidovi¬ 
lor. 

Pentru cel ce cred în Biblie, a- 
cest lucru nu are nici o Importanţă. 

Profeţia va fi îndeplinită Tn între¬ 
gime cu sau fără voia mass-medlel 
controlate de sionism. Trezirea Ame¬ 
rl dl a început după 1948,după foar¬ 
te mulţi ani de la publicarea dlscur 
sulul de adio al preşedintelui Was¬ 
hington Tn care acesta expunea Tn 
mod lucid şl profetic viitorul tr㬠
it de noi astăzi. 

Procesul este Ireversibil. 

Lupescu AUREL 

CITITI IN NUMĂRUL VIITOR PARTEA A 
III-A A COMENTARIULUI. 










LIBERTATEA 


NOEMBRIE 1986 


PAGINA 22 


VENIŢI LA WASHINGTON 



Participanţii la primul 4 'Marş pentru libertatea religioasă in România" din 19 Mai 1986. 


Vineri 16 Ianuarie 1987 
La Monumentul Washington, ora 11 a.m. 

Creştinii partlclpaiţi se vor aduna în locul de parcare al Monumentului Washington de pe 
Constltution Avenuc. pentru cel de al doilea "Marş pentru libertatea religioasa în România". 
Se anticipează ca mii de partlclpaiţi vor porni delâ Monumentul Washington la ora 12.00 a.m. 
al vor urmări traseul de parada, trecând pe la Casa Alba spre Pennaylvania Avenuc, până 
la scările CapttoUului Statelor Unite. Preotul ortodox român Gn exil) - Părintele Ghcorghe 
Calciu, fostul ambasador al Statelor Unite în România, Da vid Funderburk, al fostul preşe¬ 
dinte al Asociaţiei Pastorilor Reformaţi Unguri, Dr. Aloxander Havadtoy vor conduce 
marşul. Congresmeni şl senatori al Statelor Unite suit Invitaţi să vorbească la această 
întrunire. închiriaţi un autobuz din oraşul Dvs. sau organizaţi o caravană de maşini. Noi 
apelăm la creştinii americani ai canadieni, să se solidarizeze cu biserica persecutată din 
România. Sa se oprească arestările, torturarea şl crimele comise împotriva conducători¬ 
lor creştini din România! Să se oprească dărâmarea bisericilor! Sa ni se mal facă hârtie 
igienica din biblii! Să nu se mai amestece Statul în se minării le si editarea literaturii re¬ 
ligioase!^ Faceţi din timp aranjamentele necesare ca să veniţi la Washington! Creştinii 
din România au nevoie de ajutorul Dvs. 



Pentru informaţii, telefonaţi la (301) 984-9707 


T 1 


CHRISTIAN RESPONSE INTERNATIONAL 

Box 24042, Washinglon, DC 20024/USA 


tooooooooooooooooooooooooooo 




SUS: Castelul lui Iancu de Hunedoara [1927], 

JOS: Biserica fortificată din Cristian, Braşov [1927]. 


Valcriu CERCEL 

Fabulă... vegetală 

[Apropos de culturile ce se fac prin 

oraşe la ordinul lui Ceauşescul] 

Au venit la Primărie, varza, ceapa şl cartoful, 

SI se pllngă la şefie, că nu le convine locul. 

Dup'o aşteptare lungă, la rând, ca la Aprozar, 

Au Intrat să-şi spună oful, în birou la secretar. 

VARZA, foarte supărată, reclamă că-1 înfolată. 

Iar trotuaru-1 mic de ea, trebulndu-1 strada toată. 

Ori, să fie transferată la Şosea, unde FASOLEA, 
Creşte'alurea'mprăstlată, câte una, pe Ici colea. 

CEAPA, spuse lăcrimând, că şl ea-1 nemulţumită. 

Fiindcă între blocuri stând, toată ziua e umbrită. 

Şi-ar dori, dacă se poate, chiar acum, nu mal târziu. 

Doar o simplă aprobare, să se mute'n Clsmlglu. 

Dar acolo stă CARTOFUL, care, după cât se parc, 

A dat bune rezultate, având un prestigiu mare... 

Şl-1 cam greu ca să renunţe la un loc aşa central. 

Fiind vecin şl cu DOVLECli, de la Palatul Regal. 

CEAPA, totuşi Insistă, anunţîhd că*n caz contrar. 

Va vorbi cu vărul PRAZUL, bun amic cu tov. Primar. 

VARZA, auzind acestea, se dădu mal lângă CEAPA, 

Socotind că-1 bună treaba, dacă pe CARTOF îl sapă... 

...Oar şl-aşa-1 sătul CARTOFUL de-acest loc unde nu poate 
Nici să mişte, nici sî stea, având MORCOVUL tn spate. 
De-aceea el reclamă, că se simte chiar jenat 
Oe asemenea confraţi, fiind veşnic "carotat". 

Şl ceru a se rwta, cit se poate de urgent. 

Fie chiar si 4 n Dealu 1 Spirei, sau, mă rog la Parlament. 

Dar degeaba, că'n oraş, toate locurile's pline, 

Nu e loc nici pentru-o LINTE» sau te miri ce mărăcine. 

Şl lipsit de Intervenţii, sau relaţii pe-undeva. 

Se gândi că doar “Bălceştll* 1 sl-1 ajute cu ceva. 

Ins! şl-a adus aminte, c'ar mal fi un loc anume. 

Parcă pentru el lăsat, el fruntaş şl cu renume. 

Şl dădu la repezeală, cererea-1 scrisă pe-o foaie, 

SI se mute'n grabă mare, 

...tn curtea Iu* Nlculale. 
















libertatea 


NOEMBRIE 1986 


A murit călăul 


In calitate de preşedinte timp de 
23 ani al celui mal înalt for al 
dreptStll din R.S.R. -Tribunalul Su¬ 
prem-, Alexandru Voltlnovlcl cu o 
pregătire juridică departe de prestl 
glul pleiadei de eminenţi jurişti că 
re au strălucit în RomSnla si au 
fost apreciaţi si peste fruntariile 
ţării, a fost sluga obedientă care 
şl-a asumat răspunderea înfăptuirii 
sub aparentă de legalitate, procesul 
monstruos de desfiinţare a Identit㬠
ţii naţionale a neamului romînesc.bo 
tărît de partidul comunist. 

Conştient de plăsmuirea unor învl 
nulrl grave, unor crime, de "uneltl- 
re împotriva orSnduIrlI securităţii 
statului", de cascada miilor de pro¬ 
cese -procese de loturi-, de nesfâr¬ 
şite divizii de nevinovaţi acuzaţi 
de tot felul de delicte din codul pţ 


României, ALEXANDRU 


nai, tncepănd cu "furtul din avutul 
obştesc", "sabotaj economic","negli¬ 
jenţă în serviciu", etc.. Alexandru 
Voltlnovlcl -omul legii- s'a compl㬠
cut în cea mal totala şl odioasă la¬ 
şitate, neînţelegând să Impună res¬ 
pectarea legalităţii, înfierarea ne¬ 
dreptăţi lor. 

Surd la disperatele urlete de ne¬ 
dreptate, respingând automat cu ci¬ 
nism recursurile, cererile de îndrep 
tare a nedreptăţilor, nepăsător lâ 
stngerarea neamului. Alexandru Vol¬ 
tlnovlcl a acceptat monstruozităţile 
săvîrşlte în închisorile dl n ţară, 
martirajul Intelectualităţii romăne, 
decimarea unul tineret patriot, tri¬ 
miterea de convoaie Imense de nevi¬ 
novaţi să-şi lase oasele la înfăptu¬ 
irea "măreţei realizări socialiste", 
canalul Dunărea-Marea Neagră. 


PAGINA 23 


VOITINOVICI 


Alexandru Voltlnovlcl a cultivat 
ura înverşunată a turmei de crimi¬ 
nali, urmărind şl desăvârşind dispa¬ 
riţia unei pături soclalede elită, 
distrugerea civilizaţiei unul popor 
valoros, a propriului său popor. 

Acesta a fost "omul", preşedinte¬ 
le Tribunalului Suprem al R.S.R.-u- 
lul. 

Ne întrebăm la moartea lui Alexan 
dru Voitonovlcl, ce fiinţă a putut 
zămisli un asemenea monstru?!? 

Blestemele înfricoşătoare a zeci 

de mii de mame, soţii, surorl.a unul 
neam întreg îndoliat, te vor urmări 
în vecii vecilor Alexandru Voltlno¬ 
vlcl, călău al neamului romanesc. 

g. c. 




COPILĂRIE 


Şi azi vad munţii n ochii tăi adânci 
Cu vârfurile împletite ’n zare. 

Cu şerpi bătrâni oe lunecă *ntre stânci. 
Ca nişte «uliţă înspăimântătoare. 


In vaie şartul, garduri albe, turle 
Şi cuznpeni răstignite ia fântâni. 
Târziu un câine se pornea să urle, 
Rupând tăcerea ’n dinţii lui bătrâni. 

Alături râul singur, frământat. 

Se ’noolâcea pe fragede răchite, 
iar pe zăplazui umed, lângă sat, 
lngenunchiau cirezi intTegi de vite.. 


Şi ’n fiecare seară spre apus 
Se ridica o pânză ’nsângeratn. 
Ca o corabie care s'a dus, 

Şi nu se mai întoarce niciodată. 


SOMN AMINTIRII 

Ştiu că zaci îngropată pe meleag urile-acestc 
Şi astăzi de mult mi mai eşti : 

Un vag şi vrăjit fragment de poveste 
In molcome glasuri bătrâneşti. 

Mă doare numai gândul încărcat de tristeţe 

Că nu va trebui să te-aştept 

Şi-ţi adorm amintirea cu cântece răsfeţe, 

So strâng umbră noua la piept. 

Ca o mamă cu pleoapa de lacrimc goală. 
Crispată lângă micul sicriu, 

Ce-şi leagănă lin copilaşul în poală. 

Voind să şi-l creadă tot viu. 

Cine să cânte pentru mine în noapte 
Şi veghe pe visuri să-mi sten ? 

Mă obosesc cu ’ntuneric propriile-mi şoapte 
Şi palidul tremurat de stea... 


ACEŞTI MUNŢI, 

ACESTE VÂRFURI DE CHIPAROŞI 

Aceşti munţi, aceste vârfuri de chiparoşi 
îndelung fremătând şi departe, 

Pentru ochii noştri a tot somnoroşi 
Amintesc drumuri line spre moarte. 

Am coborî t dintre umbrele lor 
Mai de mult — şi în câteva clipe — 

Instreinaţi de-ale oamenilor 
Seci fericiri în risipe ! 

Neascultând mersul vremii ascuns 
Aproape, în paşi sgomotoşi, 

Surprinşi, contemplăm, de unde-am ajuns. 
Aceşti munţi, aceste vârfuri de chiparoşi. 

TRECE VÂNTUL ORB PESTE LUME 


SFÂRŞIT DE SEZON 

Dincolo de vârfurile 'nalte ’nzăpezite 
Stelele tremură ’n salbe vrăjite. 

Munţii se spală cu cerul pe fuţă. 

Vulturii au pleoape de ghiaţă. 

Jsvoarolc ’n palme de stânci fulgerate, 
Duc cântec de secole n spate. 

Şi până departe se pierd hi pădure; 

Vin ciute din apă să fure. 

Sfioase ’ngenunche pe pietre şi stau. 
Amestecă cerul cu apa şi beau, 

Şi-un sgomot le sparge tueercn, deodntu. 
Rămâne pădurea uscată. 

CONSTANTIN SALCIA 


CÂNTEC PENTRU ODIHNA 

Caut pentru visul meu odihnă bună 
Şi cugetu-mi n’are căpătâi. 

Sângerez aşa dintr’o dimineaţă străbună. 
Cu drumu’n călcâi. 

Mi-nr cădea atât dc bine câte-odată 
Să nu te pot uita 

Şi să-mi culc osteneala din veac scuturată. 
Ca un rod oopt, în poala ta. 


GEORGE A. PETRE 


Trece vântul orb peste lume. 

Pe la porţi întârzie abia 
Până cade, fără nume, 

Câte un om, câte o stea. 

Hohotul lui chiamu şi geme 
Rostogolind orele, greu. 

In nesăţioasa vreme 

Care ne-apasa, pe umeri, mereu. 

Toate florile cele mai rare. 

Neştiut, le rupe anume. 

Auzi prelunga lui aiurare ? 

Trece vântul orb peste lume. 

AUREL MARIN 






LIBERTATEA 


NOEMBRIE 1986 


PAGINA 24 


a a ■■ ■ ^ i^i ■ r - % ■ 1 

Mica 

jANU^^RM 

publicitate 


ANUNŢURI 


Tn. 726*5663 

ASTORIA MEAT PRODUCTS. INC. 

OFERÂ CELE MAI BUNE PRODUSE 
DE CARNE PREPARATE ÎN 
LABORATOR PROPRIU 


35*09 BROADWAY LONG ISLAND CITY N Y 

BCT 35TH b 36TH STS 11106 




LA BARUIR'S 





Vindem ziare in 
Ib. română 

Green Point Ave. / 45 Str. 
QUEENS 


HARTA ROMÂNIEI MARI 
LA PREŢUL DE S3 US 

ÎNSOŢITĂ DE O BROŞURĂ 
CU UN F. SCURT ISTORIC I 


se POATE COMANDA DE LA REDACŢIA ZIARULUI "LIBERTATEA", 
47-15 44St. Apt. 1 R, Woodslde, New York, N.Y., 11377, 
ŞI DE LA D-L ION NICOLAU, 51 Parkwoods Village Dr.Apt. 
405, M3A-2X1, Orrtarlo, CANADA. 

CHELTUIELILE POŞTALE SUNI MJPUHlAlt DTXWPÂRATOj—_ 


VIZITAŢI 

RESTAURANTUL 

'DACIA' 

17-28 Putnam, Ridgewood 
CÂNTA 

ELVIRA TOZO. JOJI OOMBY 
şi AORIAN CENUŞERU 


Tel. (718) 381-6143 


ZIARUL "LIBERTATEA* NU ACCEPT* NICI UN FEL OE 
RECLAME OEU FIRMELE SAU ANTREPRIZELE CARE IN 
TREŢIN REUŢII CU RE6IMUL COMUNIST OEU 6UC1L 
REŞTI.