Carpatii anul XXIV, nr. 15, ian. — feb. 1979

ANUL XXIV - Nr. lb 








IANUARIE - FEBNUARIE 1079 





Deposito legal; M. 8.137.105 


Director: Aron Cotrus + NEVISTA DE CULTURA SI ACTIUNE HOMANEASCA IN EXIL, Hedactor: Tralan Popescu 


MAJADAHONDA 13 IANUARIE 1979 


MAREA 
REGASIRE 


de Traian POPESCU 


N frâmântatul an 1979 care a ince: 
put pentru Spania, 13 Ianuarie a 
căzut intr'o Sâmbătă, 

Ca niciodata în cel treizeci şi doi 
de anl trecuți dela venirea men în 
Spania si treizeci şi unu dela înâl: 
țarea crucoi de granit care atră 
juesta locul jertfei lui Ion Moţa și 
Vasile Marin, de natădată Majada- 
londa n avut un aspect primâvă 
rateo, 





Un soare binofâcâtor de cald, râslăța oamenii și 
natura, după zilele plolonse si [riguroase care pro- 
codaseră, ca o timidă râbufneală de iarnă, departe 
insă de adevărata, care nemiloasă se nbâtuse nau: 
pra Huropel centrale și Franței, cu câteva zile mal 
inainte 


Nici un suerat de vânt, amintind orivâţul danu: 
bian, obicinult pe platoul ei, nici o ceață, nlol o pl: 
chtură dă ploale, 


Un cer senin şi o vizibilitate atmosferică până la 
mari depârtâri, incântând privirea cu silueta Ma: 
dridulul anecol XX, 


Totul pârea pare predeatinat unei solemnități 
depâsltoare n rutinarulul pelerina) anual la «orucov, 
intru cinstirea memoriei color do! eroi, 


SI asa n font, 


Lume multă, venită din diverse pârți ale Spaniei 
si Buropei, se strânsese în jurul modestel cruci, 
care phzeste locul cuibului de mitralieră in care 
Ion Moța si Vasile Marin, cn cruciați ni secolu: 
lui XX, îşi Jertliseră conștienți viețile nphrânăd II 
bartatea Spaniei, n Huropel si credința în Isus 
Ohristos, 


Grhitor în vencuri, se innlță alături de cruce gran 
diosul monument ridicat de legionari, pentru gloria 
lor de eroi si ca simbol nl Europei unita, 


Chzuseră sfârtecaţi de ncelas procotii, într'un po. 


VINE RADU GYR 


de Cpt. N. 5. BELDIE 


A, vine Radu Gyr. Corpul lui e ingropat 

in cimitirul catolice din Hucuresti, dar 
sufletul in luat calea oxilului, B adus 
in desagă de cruciații veniţi cu armu 
rile aparte, spada ruptă şi enua gtirbă 
Cum nulletul lul Gyr e prea mare, nu 
ponte Incape într'o desagă; cruciații și] 
impart, ca să nducă ficcare o părtielea 

In donagă, Indea COârţan ducen cărți, 
dar el nu n putut trece de Roma. Cru: 
clații care vin acum cu aullotul lul Gyr 
in deangă, trec mările și oceanele, ajung 
in colo două Americi și chiar in Auntralia şi Noua Zeclandă 
Dar nu pot nduce In denagă pocalile lul Gyr, pentrucă 
accente nu l-nu fost publicate ncolo de unde vin cruciații, 
adică in "Ţară, 8I nici pe hârtii sorise nu le aduc, căci pas 
nici! Îl caută până şi în cunsăturile hainelor, Ie aduce în 
minte, în cutia craniană, unde abirii nu pot să scotocenacă 
aşa cum le-au invățat acolo, în inchisori: pe deroat Tran 
smise prin More, prin DALAI in pereţi nau tuberii, sau po 
AA, cu linii pi punete, 

E interesant de constatat cum poporul românesc, În vre 
muri do rentrigte, n simţit nevola versurilor In trecutul 
indopârtat, i-a alinat durerile cu doina, dar in dolnă nu 
AtAt melodia alina, ci veraul, adică cuvântul, Între cele 
două războlale, poczla își plerdunse din importanţă, cu ton. 
ti puzderin de roviate co aphrenu în toate oragole "Ţării 
Mulțimile Intoraeseră spatele pocalei, en rămânând apa 
niglul unei minorităţi Onuza trebulegte căutată in Inpial 
DOooțII caro, In goana după originalitate, Îi părhalneră ca 
noanele, ŞI lată că inchisorile rosii au produa o întoarce: 
re vilolloană In poezie, ln vora, o Intonroore deanhdăldultă 
Intoemnițații căutau săi astâmpere loamon, cu versuri 
Inehisorile nu produs mulţi poeți și multe au fost pocsiilo 
CAro Wuu Beria ncola: chol ele ne scriau cu o bucăţică de 
sârmă, cu un cul, pe sidurile umede Temnicorii curâţuau 
sidurile, le vărulau, dar versurile reapăronu, ca cluperolle 
Supe ploale 

? do la aline Ințeloa că ncenată poezie nu cra nici crmeti. 
Că, Dieci geometrică, nici fiatichie, cra o pocale directă, 
simplă, pătrunzătoare. Avea ritm și rimă, lambi sultori, 
aiitărațe dactile și trohee Pilozolie? Da, și Incă Innită, 
inchisorile au fhcut en sensibilitatea poetică să atingă În 
candescența arcului voltale. Bi tolul a putut să intre In 
canoanale voohel pomii, cu ploloare, ritm și rimă Pot apu- 
ne snu crede ce vor poeţii curentelor olemere modernlate, 
dar sulletul năpăntult, caută In pocale ritm și rimă Acons- 
ță pocale, reapoetoasă n vechilor canoane, ch şi doinele în 
vromile de reatrigte, mergea ln inimă. Care ar [i lost In 
inehisori urcdegul povalei barblone de exemplu, ca să nu 
mia! vorbim de cen n exilului În general, și în apocial de 
acela pe care eu nași numi o acârbavnică? 





Urmează pap. 0!) 


desnădăjduit al roşilor — de a rupe cleștele națio- 
naliştilor spanioli, care aproape încercuiseră Ma- 
dridul... și roșii n'au trecut atunci, ci abia 38 de 


+ + 
SE 
a 


e R 
ă 


a 








Doamha Virginia Iasinechi Imsolită de vădura Joatulul 
Minintru Legionar In Spania Radu Ohrnea. Doamna 
Jeana Ghenea. 


ză i 

” 
Dă 

îi. 3 


Grupul tinerilor legionari după legamâni Inconiurând pe 
Cdtul Horla Sima 





ani mai târziu după 20 Noembrie 1975, impinşi de 
democraţiile occidentale, care vânduseră deja la 
Yalta, Teheran și Postdam, Europa de Est, 


Printre noi se strecurau sfioase două fiinte în. 
durerate. 


Deasemenea un grup de tineri Români transfigu- 
rați, priveau crucea, 


Emoţie, șoapte, curiozitate — regâsire plină de 
duioşie, de descrețire de trunţi, de nădejdi. 


Erau văduva lui Vasile Marin şi a lui Vasile Iasin- 
schi, doctorița Ana Maria Marin-Vansaanen și Vir- 
ginia lasinschi iar tinerii, erau grupul de legionari 
de la Paris, constituit din tineri legionari scăpați 
din Tară, veniți să depună jurământul de credință 
legionară, pe locul jertfei lui Ion Mota şi Vasile 
Marin. 


Veniseră, mânate şi mânaţi de destin, la regăsirea 
sufletească legionară dela Majadahonda in 13 Ilanua. 
rie 1979, cum va rămâne în Istoria Mişcării această 
zi pe care Cerul și cohortele de Martiri Legionari o 
deciseseră şi o binecuvântau de sus, și-o făceau stră. 
Incitoare de lumină și de speranţe. 


După 42 de ani dela despărțirea tragică de soţul 
ei Vasile, doctorița Marin, venea, ca vrednică des. 
cendentă Dacă, să salute eroul nemuritor și parcă 
să-i soptească, cu jerba de flori așezată la picioare. 
le crucii, «m'au chinuit opt ani în temniță grea ca 
să te reneg; nau isbutit și acuma sunt aici să-ți 
spun că sunt prezentă în lupta pentru care te-ai 
jertiiț». 


Iar Doamna Virginia Iasinschi, soție credincioasă 
u infâptuitorului Căminului Moţa Marin dela Ara: 
vaca, Comandantul Bunei Vestiri, Vasile Iasinschi, 
căzut cu două luni înainte sdrobit de lupta atâtor 
ani grei, venea pentru prima dată, după indelungată 
trecere de timp, ca să retransmită legionarilor pre. 
zențţi ultimile cuvinte rostite ca un testament în 
pragul trecerii in lumea veșnică, de cel, ce fusese 
soimul Bucovinei legionare «unitate şi disciplină», 
adică lasaţi desbinările și urmați disciplinați cre: 
dința câpitănească, 


Jeriia voluntară a lui Ion Mota și a lui Vasile Ma- 
rin a creat spiritul Majadahondei, adică cel de cru.- 
ciadă, al Europei de eri şi de mâine de sacrificiu 
și iubire de Christos —, iar mica cruce pe locul 
unde alături de alte sute de eroi spanioli, sângele 
lor amestecat a plămădit» unind peste mări si tări, 
intr'o frățească comuniune de destin, de suferință 
și inviere» cele două națiuni, cum a spus Paust Bra. 
descu în cuvântarea lui, s'a transformat în mitul 
acestui spirit al Majadahondei, care va triumfa 
cândva în Europa desorientată a democrației socia- 
listo-comunistă, 


Acest triumi va avea la bază, fără îndoială. «Ma. 
rea Regăsire sufleteascăn dela Maţadahonda din 
14 Ianuarie 1979 


Vârtejul lui 23 Aupust 1944, în care a intrat o 
parte a disidenței legionare, a vânturat neghina din 
ogorul CApitanului. 


Cei ce au de auzit, să audă! 


Cei ce sunt chemați s'o infăptuiască, la lucru! 


TRAIAN POPESCU 


? 


„5 








Sfinţi legionari de flăcări, 

Cu iubire'n suflet, pară! 
Pe-ale câror mari stindarde 
Stă scris: Totul pentru Tară! 


Din ce sori, cununi de raze, 
Cum au sfinții din altar, 

Să sui sufletul să smulgă 
Pentru fruntea noastră, dar? 


Când mă uit cum spre nălțarea 
Neamului plin de obidă 
Pentru slintele altare, 

Faceți munţi de cărămidă, 
Ridicaţi intr'una cruci, 

Faceţi porţi la cimitire 

Si altare. 

De nchinare, 

Si Troiţe la rascruci! 
Plânsu-mi năpădește'n gene, 

Si cu ochii'n caldă rouă 
Pentru Neamu'ntreg fac cruce, 
Si suspin: Mârire vouă! 


Pururea mărire vouă, 
Mari legionari de plai! 
Crâng ce creste, plin de viaţă, 


de Vasile MILITARU 


Peste-atâta putregai. 

Braţe tari, cum e oţelul, 

Ce lovit, scântei aruncă, 
Sfinţi trâiti printre mistere, 
Cântec, rugăciuni și muncă! 


Vază cerul fapta coastră, cea de măreție rară, 

Dragi legionari, ce ardeti, toți în «Totul pentru 
(Tarâs. 

Căci prin voi, eu văd aevea, 

Pururea nepieritoare, 

Tara care se ridică, 

Munte de-aur, pânâ'n soare! 

Munte-clocot de lumină! 

Ca să nu mai aibă ntrânsul, 

Nici o fiara, vizuină. 

Si păzit, de mii de-Arhangheli, 

Sub cununi de cer, mereu, 

Pe-acel munte, să'nilorească, 

Zambetul lui Dumnezeu! 


Acest imn a fost publicat de Vasile Militaru 
in «Libertatea» în Mai 1937. 

Vasile Militaru, nu a fost legionar, dar ca 
atâția altii, i-a admirat și iubit, El a fost rea: 
restat în 1958 și a murit în închisoare la Ocnele 
Mari, în Jud. Vâlcea. 


MAJADAHONDA 


13 IANUARIE 1979 


E implinesc in acest an 1979 patruzeri- 
şidoi de ani dela moartea eroică n lui 
Ion Moța şi Vasile Marin, pe frontul 
naționalist al Madridului, în MaJa- 
dahonda și treizeci şi unu de ani de 
când a început pelerinajul la crucea ri- 
dicată în tranşea unde şi-au dat obştes 
cul sfârșit, glorie memoriei și sacrificiu- 
lui lor 

An de an participanţii locali, din 
Spania si din străinătate au crescut ca 
Numar, ceace dovedeşte cu prisosinţă că, 
jertfa lor a fost ințeleasă și că mitul ce trece generaţiilor 
viitoare, va da pretutindeni, alei. în Europa Occidentală 
şi în România fructul viziunei lor: o Europă crestina. 
iubitoare de Dumnezeu şi unită dela Nistru la Atianţie 

După rugăciunea pentru morți ce a avut loc în Biserica 
satului, asistenții s'au deplasat ca deobicei la crucea şi 
Monumentul lor, situate în afara satului. unde a avut lo 
9 nouă rugăciune după ritualul ortodox, după care sau 
depus coroane şi Jerbe de flori din partea: Asociaţiei - Ami: 
go de Majndabonda, Comunitatea Românilor Refuglati In 
Spania, Miscarea Leglonară,. Doamna Dr Ana-Maria Marin 
Vansaanen, văduva lui Vasile Marin, Primăria Satului Ma- 
jadahonda, Căminul Mota Marin din Aravaca prin Doam- 
na Virginia Iasinsohi, delegația falangiată din Maratalna»> - 
Madrid, ete 

In numele românilor de pretutindeni a vorbit Di Paual 
Brădescu, rostind următoarea cuvântare 





Doamnelor si Domnilor. camarazi 


Imi cer iertare dacă. în această clipă solemnă, fărd a 
cunoaste limba locului, Imi voi permite totusi să mă 
erprim in frumoasa limba n lui Cervantes, 

Sper că intonaţia mea carpalu-danubiană să nu consti 
tue o Impiedecare majoră intru stabilirea unul proces de 
înțelegere și apropiere reciprocă 

Pentru mine însă ca Român şi legionar, este vorba de 


un sincer omagiu adus mândrei națiuni spaniole, precum 
şi o pioasă cinstire nevăzulei legături su/leleşti ce ne uneş: 
te, peste timp şi evenimente, în spiritul acestui monumeni 
din Majadahonda 

Doamnelor si Domnilor, camarazi 

Lumea în care trăim se sbale intre egoism și speranță 
intre violență şi nepăsare, intre prăbușire şi inzdlțare. 

Individul, prins în vărtejul acestor chemări şi promisiu- 
ni, nu-și mai înțelege rostul, Işi trăește viața între vani- 
tatea de a parveni, dorinla de acaparare şi răsorătirea 
impotriva legilor firii 

Deaceca, pe toate căile lumii nu întâlnim decăt nemul- 

tumire, blestem și moarte. 
Toate virtuțile negative și toate viciile capitale şi-au 
dat intdinire În această a doua jumătate de secol. impin- 
gand oameni și națiuni pe drumul discordiei și-al nepu- 
tinței. Pentruca, peste popoarele învrăjbite sau indiferente. 
să-si poată intinde hlamida roşie neumanul şi Jiorosul co 
mumniam internalional,. care-a adus atâta doliu nobilei 
națiuni spaniole acum 45 de ant! 

Şi not, Românii. o ştim deasemenea, mai bine ca ortoine! 

Sunt 35 de ani de când plaga sovietică ne-a cotropil 
Țara, aducând desperare, suferință şi moarte. 

Trăim o epocă In care forța brută a unora și pautica 
egoistă a altora, pun la grea încercare popoarele bumti. 
Totul tremură in neliniştea unui viitor nesigur și nebnias, 
căutându-se scăpare In atitudini contrare spiritului de 
onoare și patriotismului. 

Astea], conducălori şi conduşi pierd contactul cu reali- 
tățile adânci ale existenței şi ale spirituolului. Spiritual 
care ar trebui să ne ÎI izvor de viață, spritin sufletesc și 
finalitate pământeană. 

Această et aere de spiritual, constitue cea mat tristă 
și amară urmare a nestatorniciei și decadenței ce bântule 
omenirea, 

Rău! sapă In adancime. Morala se subțiază, autoritatea 
slăbeste, disciplina diupare .. Or. jără temelie «pirituală. 
nimic nu mai poate susține omul și garanta viitorul! 


Iata dece, noi legionarii Legiunii Arhanghelului Mihail, 
ne strângem în fiecare an, la 13 Ianuarie, in jurul acestei 
cruci şi acestui monument. 

Nu pentru a preamări gloria vreunui satrap politic, ci 
pentru a aduce prinos de recunoşttință şi umilă inchinare 
celor doi camarazi ai noştri MOTA și MARIN, morți pentru 
scânteia de spiritual ce zace In noi și pentru gloria sorei 
noastre Spania ; 

Nu pentru a urla cadențat lozincile vreunei ideologii 
materialiste şi alee, in convingerea că com speria mulţi- 
mile, ci pentru a recâștiga in tăcerea reculegerii și sub 
scutul sfintei cruci, vigoarea sufletească și curajul răspun- 
derți care le-a fost lor linie de conduită | 

Nu pentru a arăta lumii cine suntem şi ce putem, ci 
pentru a ne arăta, inainte de toate, nouă inşine, că în noi 
arde veșnic credința creştină, fidelitatea in preceptele 
Mişcării Legionare şi forța de Sacrificiu intru salvarea 
Patriei noastre indepârtate. 

Simbolul acestui monument depăşeşte amintirea unor 
luptători căzuți cu Jața la dusman. El reprezintă nodul 
de legătura intre Mișcarea Legionară a primelor timpuri 
și Miscarea Legionară a viilorului. Adică. a celor ce au 
stiul să se sacrifice în trecui pentru ideia de neam și 
peniru cruce, şi-a celor care, mâine. luându-ne locul in 
tranşeea incintată a luptei legionare, vor sti la rândul lor, 
să-şi implinească datoria şi misiunea până la capăl 

Aici, la picioarele acestui monument, ne găsim azi, Ro- 
mâni şi Spanioli, inlr'o armonioasă apropiere pentru a 
comemora împreună sacrificiul celor doi legionari care, in 
mumele unei Românii creștine şi nationalite,. au srâcnit 
la unison cu suferința și droma unei Spanii s/dşiate Sân 
gele lor, scurs în pământul spaniol, nea injrățil pe toți, 
peste mări şi țări. într'o comuniune de destin, de suferinţă 
şi de Inviere 

Dee Dumnezeu ca sujerințele ce-a cunoscul odată popo 
rul spaniol şi pe care le indură astăzi poporul român, să 
nu se mai abată niciodată asupra Spaniei 

Dee Dumnezeu ca Invierea Neamului Românesc să se 
implimească cât mai repede in crezul simbolicului monu- 
ment dela Majadahonda! 

Trăiască România Legionară! 

Arriba Espafia! 


Din partea spaniolă a răspuns Presedintele Asociaţiei 
Amigos de Majadahonda, Generalul Villaiba, care a pre- 
zentat asistenței pe Văduva lui Vasile Marin-Doctorița 
Ana-Maria Marin-Vanzaanen, făcând un elogiu celor. doi 
ero! şi reamintind onoarea ce a avut de a-l întâmpina la 
sosirea lor în Spania şi de a-i însoţi întru implinirea 
formalităţilor necesare inscrierii ca voluntari în Cruciada 
Spaniolă. Deasemenea a evidențiat frățietatea româno- 
spaniolă, consfințită prin Jertia lor și speranța că puterile 
diavolului destânțuite din nou. nu o vor putea distruge 
niciodată 

Au participat Domnii Blas Pifiar și o “scuadra” in uni- 
formă din Partidul Forţa Nouă în reprezentanță proprie și 
ca delegați al Eurodreptei, DI Larafiaga, ca representant 
al Falangei Spaniole. Doamna Mimi Nieto inimoasă prie- 
tena şi sprijinitoare a Românilor din Spania, cu familia o 
dețegație a legionarilor din Franța sub comanda Domnului 
Faust Brădescu, prieteni spanioii. germani, italieni și Co- 
munitatea Românească din Spania 

Omorurile de gazdă au fost făcute de DI Horia Sima 
Comandantul Mişcării Legionare 

Ceremoniile comemorării. incepute la orele 11l'4, sau 
terminat la orele 14 1». intro caldă atmoslera de cama- 
raderie și prietenie româno-spaniolă 


REPORTER 





ş Piotr 


pF 


3 


şi 


MAJADAHONDA 


HOMENAJE A MOT 


ves en BA aci ni dpi vrvi 
e Puse 


. [] y n 


a 


A Y MARIN 


“i cm herb 


sa Pour Nubva 


(135 OTOAMIAL:O0nO fie carăcier năcai 


= jrasiziia'on 


snle e 


i rr» 


umani prupui 3 


„n ei mismo lugar donde cayeron, ronrie se 


„71 


ine 


tian la vivda de Vasile Mann Negada res 


| Sa) 


LE iesponsă Do A prummciat entraa 
+ palabiat A coace nimarnas del 
La reseniea Pi Amira. Arta lam 


Hrasd vspecalmenie para 


AJ termina de las esa 


(te la ua 


ante 


ha 


uz ii 


LE ii 


Să 


fii 9 


Una esua ih furi 


A sită ii.) 


se 


pi si 


sc 


Te 


canță ei 


ra i 


vrn NA 


sti 



























cm ma 


ASPECTE ALE COMEMORARII. Dela stânga spre dreapla: 
1) Asistența la parastasul o/iciat in Biserica satului Ma- 
iadahonda. 2) Dnii. Blas Pifar şi Generalul Vilalba, 
depunând coroana din partea Asociaţiei “Amigos de Ma- 
jadahonda”. De sus in jos şi dela stânga la dreapta. 
3) Vorbeste Faust Brădescu. 4) Vorbeşte Generalul Vilal- 
ba. 5) Comandantul Horia Sima cu Blas Pir şi delegaţi ai 
Eurodreptei. 6) și 7) Aspect general al solemnit ţii la 
cruce. 8) Ion Moţa, Vasile Marin! PREZENT. 9) Delegatul 
Falangei din Moratalaz, depune lradiționalii 5 trandafiri 


EI aa 


Pa 


DX, 


» 


” ». 
as 


„VINE RADU GYR 
ei A 2 ANA N 3» 
d a i N 


 Intemnițaţii riscau ca să ÎI se transmită o strofă, o me- 
au şi o recitau cu ochii inchişi. Demulte ori recitau 
ără să-și dea seama, transportaţi in alte locuri şi 
ri. Michel Solomon, in cartea sa “Mon calvalre rou- 
main”, ne povesteşte că numal cu câteva zile inainte de a 
fi eliberați, un deţinut a fost crunt bătut pentrucă a recl- 
tat câteva versuri chiar în fața temnicerului. Din fraza si- 
bilină a lui Michel Solomon, reiese că versurile erau ale 
lui Radu Gyr, poetul al cărul suflet ni-l aduc acuma în 
desagă cruciații. 

S'au scris multe şi bune poezii în inchisori, dar e astăzi 
un fapt indiscutabil că poeziile a doi barzi au produs cel 
mai adânc impact în inimile desmoșteniţilor: aceştia sunt 
Radu Gyr şi Nichifor Crainie. Prima culegere de poezie a 
inehisorilor a lăcut-o profesorul Victor Buescu. Buescu nu 
indica cine erau cei doi poeți editați de el, dar exilații i-au 
identificat cu ușurință: erau Gyr şi Crainic. Nu ştia Bues- 
cu cine erau cei doi poeţi, na voit să-i desvăluie? Buescu 
a dus secretul cu el, în mormânt 

Sau mai publicat apoi câteva culegeri. au apărut mai 
multe în reviste şi apoi apele se liniștiseră. Şi lată că 
această poezie a inchisorii relese năvalnic la suprafață. Ca 
la toate redacțiile, și la a noastră afluiesc poeziile din 
închisori. Care e motivul acestei reveniri? Bezbojnicii au 
inceput să slăbească laţurile. au inceput să dea drumul la 
bătrânii pe care-i socotesc oameni sfărșiți. de care nu ma! 
au a se teme. ȘI iată că sau înșelat, pentrucă printre aceș- 
ti bătrâni considerați inofensivi, sau strecurat şi se stre- 
coară cu armurile sparte, cu rănile nevindecate, cu zaua 
ştirbă, cruciații. Cei mai mulți ce trec prin punctele de 
control, unde Il se scotocese cusăturile de la haine, aduc 
poeziile din inchisori și în special pe ale lui Gyr, în minte. 
aşa cum făcuseră acolo la Aiud sau Gherla. Dar mai sunt 
inca unii, puţini, care nu trec prin punctele de control: 
ei trec prin munţi și păduri, “din pândă, în pândă”. ŞI 
aceştia vin cu ele scrise pe hârtie, ascunse printre cărţi, 
ca Badea Cârțan, in desagă. Regimul de “libertate” de Ja 
Bucureşti, nea intors acum când suntem in pragul celui 
de al XXI-lea secol. la vremurile legendarului Badea Câr- 
țan: la desagă. Dar Badea Cârțanii din zilele noastre. nu 
aduc in desagă numai poeziile, cl și sufletul poetului: pen- 
trucă ei sunt un gen deosebit de Badea Cârţani, e! sunt 
cruciați. 

Gyr a lost un poet mare chiar de la primele versuri pu- 
blicate, dar inchisorile prin care a trecut — și prin multe 
a trecut —, chinurile diavoleşti la care a fost supus, l-au 
transformat în gigant: gigant a) poeziei. Viața lui Gyr e 
o tragedie antică. Câţi ani din viață a fost liber şi câţi 
ani a petrecut in închisoare? Istoriografii de mâine vor 
avea multe hrisoave de cercetat Atât de tragică a fost 
viața acestui poet, incât a mulat şi inima unul scriitor 
“turbat de stânga”, şi l-a impins să serie un mișcător ar- 
ticol, alei, în exil. 

E iarăși un fapt de necontestat, că poezia care a produs 
cel mai puternice impact în inchisori, a fost poezia lui Radu 
Gyr, mai mult chiar decât cea lui Nichifor Crainic. Expli- 
cația, sau una dintre explicații, este că majoritatea intem- 
nițaților erau legionari. Nimeni și nici eu nu vreau să mi. 
nimizez suferințele celorlalți. Au suferit toți, i A a 
raniști, liberali, socialiști şi chiar evrei. Dar faptul rămâne 
apt: majoritatea intemnițațilar, era legionară In exee- 
lenta carte “Demascarea”, d] Grigore Dumitrescu serle la 
pag. 12: “Radioul și presa vin cu ceva nou: “clica manisto- 
legionară”, Dar fuliu Maniu e In inchisoare E pentru le- 
gionari, deci. La 15 Mai 1048, intro singură noapte, sunt 
arestați cinci mit”. ŞI la pag. 48: “Aflu că toți cel de aici 
au fost aduși de la Penitenciarul Cluj, un lot de trei sute, 
Ceilalți sunt repartizați in celule sau in alte camere. Fac 
varte din centrul legionar Cluj”. Şi: “Operația a durat 
tirca 0 oră. Dinu Georgescu e vis â vis Lângă mine, în 
dreapta și în stânga, doi legionari. Din întrebările puse 
de degenerat, am aflat că din cei douăzeci i cinci, aduşi 
in cameră după nol. cel puțin douăzeci eră legionari”. 

pai in camera În care se găsea d) Grigore Dumitrescu, 
se aduce un nou grup de 25 şi din el, 20 erau legionari. 
Deci după calculele cele! ma! simple matematici, proporția 
e ză hi si gta ŞI. Ca) AI) SU ma! puţin, aceasta 

opor ntemnițaţilor, în toată ra: “e 
pita SL ţa tă Țara: 80% au 


ŞI di Dumitrescu, autorul cărții *Demasearea” — repet 
excelentei cărți “Demascarea” — nu e legionar, cl țărănist. 
Actualmente e membru a! Consiliului Naţional! și partizan 
al dlui Nicolae Penescu. Aceasta nu mă impledică să simt 
arie ie lut Ci, Taia ROCA pe care o am pen- 

ce în -au povestit suf 
deal Mahal pasii Li po suferințele, inclusiv 
Deci 80 % dintre întemnițați, erau legionari. era decj 









4 
a. 


normal ca poezia lui Gyr, poezie 100 % legionară, să albă 2: 
mai mare răsunet. Nu e de presupus că nici un neleglo- ij E 
nar n'a plâns cu versurile lul Gyr. Ba logica ar spune că O 

au existat şi neleglonari, şi chiar antileglonari, care au 
plâns cu Gyr. Pentrucă printre intemnițați se găseau şi A 
dintre acei ce crezuseră pe cel ce le spuneau că Ruşii sau 
schimbat şi faptul că se găseau acuma alături de Gyr, în- 
semna că acela nu spuseseră adevărul şi adevărul Îl Spu- î. 

sese Gyr, care scrisese; A: 


“Din Urali spre Soare-Apune 
"cum veneau incinși cu plei 
“parcă lumegă din ei, 
“duhnet de sălbăticiune. 


"Viclenii răsăritene 
“ascuțeau ca un tălş 

“pândul galben şi pieziş 

“in ochi miei fără spâncene”. 


propage poezia. Spuneam că poezia lui Gyr e legionară, 
100 “+ legionară. E greu de găsit una din poeziile lui în 
care cel puţin un vers să nu fie o aluzie cât de subtilă, la 
Mișcarea Leglonară și la Căpitanul ei. De cele mai multe 
ori, recurge la alegorie şi câteodată găsim poezii intregi 
alegorice. De exemplu, poezia din acest număr al reviste| 
noastre: Clopotarul din stele. Cititorul e transportat la 
anul 1784, toată acțiunea se petrece atunci, nici un cu- 
vânt despre Legiune sau despre Corneliu Codreanu. ŞI to- 
tuși, legionarii din închisori au ințeles că e vorba de cre- 
dințele lor, de suferințele lor. Cine-i Crişan, din această 
poezie? Formal e trumvirul din 1784, în fond, Crişan e po- 
porul român dintre cele două războale. Crișan — poporul 
român —, dormea. ŞI străjerii, dormeau şi el: 


“Vai străjerii, dorm toți duși, 
"Nu sunt trezi, niciunul”. 


ŞI cine erau străJerii? Era toată clasa conducătoare, toa- 
ta clasa zisă luminată a Ţării. Şi se apropiau “cătanele 
ungurești . E aşa de greu de ghicit că nu de cătanele un- 
gurești era vorba ci de cele care veneau nsemse m piei | 
și cu duhnet de sălbăticiune?” 7 , 

ȘI se trezeşte [iul clopotarului. Urcă în turlă şi incepe să > 
tragă clopotul. 1și pierde o mână, și-o pierde și pe a doua Sh 
Şi atunci trage de /rânghie cu dinții, ca să-şi trezească - i 
Neamul adormit. Pe (iul clopotarului, îl chema Călin, dar ţ 
poate exista un cititor din exil, de orice culoare politică 
ar [i el, care să nu ghicească cine e acest Călin? ŞI dacă 
ar exista, cei 80 “+ din intemnițaţi, au ghleit-o, au ștlut-o. 
Acesta e principalul motiv pentru care în inchisorile comu- 
niste româneşti, poeziile lui Gyr au avut nu cel mai mare 
răsunet, cl un răsunet care depăşeşte limitele ințelegerii 
omenești. Al doilea motiv e că poezia lui Gyr e incan- 
descentă. Arde. E cântec, e plâns, e gpeamăt, Despre “Lu- 
cealărul” lui Eminescu, comunistul și totusi talentatul 
George Călinescu, scrisese: “Poezia aceasta pare că sa 
scris singură. Unele versuri plâng, altele cântă”. Acelaş 
lucru se poate spune despre “Clopotarul din stele”, “Lu- 
ceafărul” poeziei din inchisori: unele strofe plâng, altele 
cântă, Această poezie pare a se [i scris singură. Poezie 
noua? Poezie veche? Vorbe fără rost. Poezia e poezie, dacă i 
e poezie, [le ea nouă sau veche. “Luceafărul” e incorsetat | 
in formele rigide ale poeziei vechi, și totusi “unele strofe | 
plâng, altele cântă”, -Clopotarul din stele”, ca toată poe- | 
îla lui Gyr, e incorsetat in formele poezie! vechi, șI totu: | 
si, unele strofe plâng, altele cântă. 


Dar era normal ca cei 80 % să plângă mal mult şi să-i | 
i 
; 
i 
i 
. 


mmm. —_ 


i) 
— 
- 


a: azi Moțul cu gloata, 

“Pumnil strânşi şi pașii grei. 

“Parcă toată Detunata, A 
“L'a'mbrăcat în piatra ei!” 


e." mea 


sau; 


"Stai la vatra şi învață, 
“Psalmi şi rugăciuni, 
„Mâine, pentru-o nouă viaţă, 
“Clopot nou, să suni”. 


şi: 


“Batăr, dă-mi mien putere 

“Să sun marea inviere. 

“Zărilor să dau ocol, 

“Neamul meu, din somn să-l scol: *. 


sau: 


“Albi și tineri voievozi, 
“Prunii-şi mişcă Jloarea. 


sau; 


“E mal tare, e bărbat, 
“Cu lumini, pe gură.” 


său, 


“Bat din aripi, fâltăind, 
„a Letiați. lăstunii. 
“Tinerele mâini s'aprind, 
“Vălvătăi, pe Junii. 


său: 


“Doamne, dă-mi puteri, să scol, 
“Neamul, care doarme!” 


Dar, mal ales: 


“Ce năpraznile clopotar, 
“Trage cerul de Jrânghie?” 


Trage cerul de jrânghiel!! E omenească această meta- 
foră? A scris —o un om, a scris—o un inger? Sa scris 
singură? A scris —o Gyr, a scris — o Eminescu? 


său: 


“Şi din turnul transilvan, 
“Clopotarul năzdrăvan, 
“Tot mai crunt, in stele sună.” 


și: 


“Nu-i muiere, n'o să-şi plângă, 
— riza ți drept, ră DEAR, 
„„"elopot, mam legat să ir: 

il 0 | Lu trag, cu mâna vâna = 


sau ; 


“Cade frânt şi brațul stang, 
“Ca o creangă nsângerată ” 


ŞI: 


“Nu-mi da plânsul suferinţii, 

“Cl dă-mi Doamne, noi puteri. 
“Ceasul marei invleri, 

“Să-l sun, chiar de-l trag cu dinții!!!” 


“Dinţii'n lunie se'mplântă, 
“Arde micul trup bălal, 
“Clopotul de lângă rai 

“Nu mai plânge-acum, ci cântă! 


şi sfârşitul: 


“MAI Căline, măi Câline, 
“Să nu plângi, copil nentrânt. 
“Toată lacrima, din line, 
“Cântă'n stele, cântec sâni!!!” 


Alirm cu toată convingerea: *Clopotarul din stele” e al 
doilea “Luceafăr”. Dacă vre-un flozol al exilului, dacă un 
critice de inalta școală, dacă un autor de “scârbavynice 
versuri”, mă consideră un necunoscător, un lenorant în 
ale poeziei, s'o spună. 

Dar cine-l clopotarul, acel năpraznie clopotar, care 
trăgea cerul de frânghie ca să-şi scoale Neamul, ca ceasul 
marel invieri, să-l sune, chiar dacă l-ar trage cu dinții? 
Dacă nu-l inteleg o parte dintre exilați, l-au înțeles cel 
80 % din intemnițații apocalipsului. 

In “Cuvântul românesc” din Mal 1977, di Zaharia Pană. 
scrie un luminos articol despre Radu Gyr și ne dă mal 
multe din poeziile Profetului. In “Judecata din urmă”, 
poetul serle că ajuns în faţa Atotputernicului, 1 se cere să 
se justifice, să ceară iertare, ŞI atunci poetul, cel care a 
petrecut o parte a vieții cu lanţuri de mâini și de pleloare, 





care a suferit de Irig si e, Pe 
în loc de'a cere lertare, Îi spuhe Atotp it ipat 
“Pentru toate rănile mele nedrepte, 

“Eu Doamne, Te lent 


Sunt atât de neașteptate aceste versuri, vin parcă din 
altă lume, parcă nu au fost scrise de o fiin omenească. 
Nu ai In această poezie inaltă tilozotie, tălată în piatra 
dură, în piatra Detunatei, cu cuvintele cele mal directa, 
cele mai simple, din lume? Dacă nu, să mi se citeze din 
poezia românească, altele care să le egaleze, Poezia se 
naște din durerile omului, ca perla, din durerea scoleii. 
E ou IA CA Pita a re numal din rană. 
oetul e născut profet, se spune, Da, dar nu 

sunt profeţi. Unul la o generaţia, sau la un secol ai 
mulțimile oarbe, unul s'alege”, spune Aron Cotrus. E curlos, 
dar profeții apar in perioade de aparentă liniște, dacă nu 
de “dolce larnlente”. Lumea de rând benchetuleşte, şi 
atunci apare profetul care presimte pericolul, simte norii 
care se apropie, simte primejdia, Şi dă alarma “trage clo- 
potul”, dar, din netericire, lumea nu vrea să (le deranjată 
şi-l consideră, şi-l tratează drept nebun. Il intemnițează, 
il leaga de mâini şi de picioare, 1 scuipă, îl bate, [] stran- 
gulează, ii arde trupul cu vitriol şi-i pune deasupra tone 
de ciment. Aceasta a fost și aceasta e soarta profeților. 
Dar vin rapsozii-poeții profeți-care-i cântă pe profeții 
nepoeți. Căci rostul profeților poeţi este să cânte pe prote- 
ţii nepoeţi. 

După Eminescu au fost mulți poeți, unii de mare valoare 
chiar, dar poeți profeţi au fost numai dol. Şi acestia sunt 
Aron Cotruş şi Radu Gyr. Poeziile lui Gyr au circulat prin 
cele mai inimaginabile mijloace, în toate inchisorile apo- 
calipsului. Se memorau. Dar cum a fost posibil să se 
memoreze poezii de sute de versuri? E una dintre marile 
enigme ale vremurilor năpraznice prin care a trecut 
Neamul românesc. Ne vor deslega această enigma, încet, 
incet, cel care au trecut prin ladul comunist care-puţini- 
scapă și vin cu Radu Gyr în desagă. Dar poeziile lul Gyr 
care sau publicat deja, acele care se publică şi sa vor mai 
publica, au, ca şi cele ce vin la redacția noastra, multe 
lacune. Scrisorile ce însoțesc aceste versuri gyriene, sunt 
cutremurătoare. Dar desigur, in aceste poezii aduse de 
cruciați, se găsesc lipsuri, se găsesc interpolări. Dnil 
Zaharia Pana și Dima şi-au luat sarcina să tipărescă o 
culegere de poezii din închisoare. Sigur, in inchisori sau 
scris multe poezii bune și toate poeziile bune trebuie să 
figureze În această culegere Dar nu există nlei o îndoială 
că în frunte trebuie să figureze poeziile lul Gyr. 

Autorii vor avea de intâmpinat mari dificultăți din 
cauza existenții mai multor variante şi, mal ales, din cauza 
interpolărilor. Intro publicatie românească a apărut 
recent o trumoasă poezie a lul Radu Gyr. Dar în ea, chiar 
un nespeclalist poate descoperi cu uşurinţă că a intrat şi 
o strofă care nu e a lul Gyr, sau dacă ea lul Gyr. ea a 
fost transformată atât de mult. că nu mal e o strofă 
gyriană. 

Articolul din “Cuvântul românesc” mă face să cred că 
di Pană este un profund cunoscător al poezie! gyriene şi. 
in plus, dea a fost și el la inchisoare şi a fost unul din 
acela care a primit, a memorat și trecut mai departe 
versurile Gigantului Cred deci că va reuşi să scoată la 
lumină o operă demnă de cel ce a lost Radu Gyr. 

Dar mai e incă ceva. Recent, sub ingrijirea dlui Nicolae 
Roşca, Mişcarea Legionară n scos o monumentală ediție a 
poeziilor lul Aron Cotruș, adică a celuilalt profet poet. Ar 
trebui să se scoată, cred eu, o nu mal puțin monumentală 
aul a poeziilor lui Radu Gyr. Greutăţi? De neînvins. De 
unde bani, când legionarii sunt săraci? De unde să se 
procure celelalte volume ale poeziei lui Gyr? Ar trebul să 
se petreacă o minune. ŞI nu una, ci mal multe. Pentrucă 
un alt cruciat, cu zaua mal știrbă ca a celorlalţi, a ajuns și 
el în Occident. Bânuiesc că trebuie să [le “tinerel”, de 
moment ce a “petrecut” 17 ani in inchisorile comuniste. 
Şi acest “tinerel” a scris şi el o carte, în două volume. în 
care povesteşte ce a trăit acolo “Tinerelul” se cheamă 
Gabriel Bălănescu, are 68 de ani şi mal e și bolnav. Cartea 
dlui Bălănescu va [i un inel în plus in lanțul estirilor 
atrocităților comuniste. Sunt sigur că volumele dlui Gabriel 
Bălănescu vor [i la înălțimea celor apărute până acum. 

Dar de unde bani? Bani pentru operau lui Radu Gyr, 
bani pentru volumele lui Gabriel Bălănescu? Ar trebui deci 
să se petreacă două ile DAE Leglonarii ne-au obișnuit 
cu minunile şi în ŞI în exil. 

lee 3 rămâne constatarea că Radu Gyr şi-a 
părăsit mormântul din cimitirul catolle din Bucureşti şi 
vine în exil. Vine adus în desagă de cruciați cu spada 
frântă, cu armurile rupte, cu zaua şti dar cel ce-l aduc, 
vin hotăriţi să tragă cu dinții de frânghia cerului, 


Cpt. N. 8 BELDIE 


—" 





Pai atăt dpi ra 
s 

Parcă toată unata, 
L-a'mbracat în piatra ei. 


A pornit Moțul prin Ţară 
cum mergen drumul lui, 
u fărină, ca să ceară, 
Şi nici mila, nimănui. 


Nu cersind din poartă'n poartă, 
Nici flămând din loc, în loc, 
Ci cu umblet ce nu iartă, 

In cumplite — opinci de foc. 


Ziua tânără se scoală 

Mai devreme, dinadins, 
Să se'mbete de răscoală, 
Ca din roşu vin, aprins. 


Niei Bihorul nu se teme, 
Dacă-i pleacă, Moţii toţi, 
Tună cetele crișene, 

ŞI Zarandu-i lângă Moţi! 


Răsmerița nesătulă, 
Umple zarea pânan fund, 
Cu țuguluri de căciulă, 
Implântaten cerul scund, 


Şi cum tot coboară Tara, 
„Ba din stânci, ba din copaci, 
Veacul dămndărăt, ca fiara, 

Incolțită, de gonaci. 


cum rupe, crunta apă, 

tregai de răpălii, 
Nedreptăți răscoapte, crapă, 
Crapă. pânăn temelii 


Trece râunnot. 


Oștii lu! Crișan. 


Scânteinăd cumplit de soare, 
Cu tălușuri reci, 

Coase lucii şi topoare, 
Spintecă poteci. 


Ca de Paşșţi, in noi vestminte, 
Printre meri și pruni, 

Iese Târnava 'naintea 

Tinerei furtuni. 


Popa'n drum intinde cruce, 
e sărut siios, 
o lacrimă străluce, 
Chipul lui Christos. 


Domnul să te albăn pază 
Oaste de iobagi. 

Vatra Târnavei e trează, 
Pentru oaspeți dragi. 


Te — ptam. răscoală sfântă 
să Pr mi făgaş. 


Nu-i mai plânge — acum, el cântă, 
Bunda, pe clăcaș 


Cântă brazda şi lobagul. 
id [-] * 
Fierbe mustun rod, TA 


Arden mâini de rob. lopata, 
Ard fulor și fus, 


8 — 


No! de-acum, robia-l gata, 
Din cenuşe, sus! 


Inaintea mândrel cete, 
Straşnie, în suman, 
Scutură incet din plete, 
Surăzând, Crişan. 


Sfânt la chip şi răsvrătire, 
ŞI la vorbă, sfânt. 

Rupt din cremene subțire, 
Ars de ploi, și vânt. 


Pupă crucea şi senchină, 
lar, în faţa lui, 

Rotunjesc doi ochi lumină, 
Mari și nesătui. 


Nu-l privesc, il sorb cu sete, 
Limpezi şi cereşti. 

-Cum priveşti așa băiete, 
“Parca mă slințeşti 


“Malca Domnului, minune, 
“Ti-a dat chip de ral. 
“Ce al tu, în suflet, spune, 
“ŞI în ochi, ce al? 


“Sunt Călin, mâl bade — tata, 
“Crâsnie, e în sat 

“Vreau să merg şi eu cu oastea, 
"Dârz, şi răsculat 


“Nu — mi mal arde — acum, de burdă, 
"Cu copii in stol. 

“Pot să'ncare cu plumbi, o durdă, 
“ŞI să secol topor. 


“Vreau să fiu şi eu cătană, 
“Oştiii de tărani, 
“Implinesc la Sfânta Ana, 
“Dolsprezece anl.” 


Coase şi securi, așteaptă, 


i tac. 
Surăzând Crisan sindreaptă, 
Cusma lui de Dac. 


“Dogorești de dor, copile, 
“Arzi, ca un cuptor. 

“Dar ești încă mie, de zile, 
“Ca să scoli topor. 


“Nu ţi-e vremea de cătană, 
“Pul de elopotar. 

“CI de buche şi de strană, 
“Lângă sfânt altar. 


“Stai la vatra ta şi nvaţă, 
“Psalmi și rugăciuni, 
“Mâine. pentru-o noua viată, 
“Clopot nou, să suni” 


Se'ntristează fața mică, 
Ochii mari, saprind. 
Plini de lacrimi și-i ridică, 
Spre Crisan, cu jind. 


lar Crișan, domol, mângâie, 
Fragedul obraz. 

Vântu-i smirnă și tămâle, 
Zarea de topaz 


Toată gloatar vrea salinte 
Chipul spelb și crud, 
Oehil-albaştri plânge "nainte, 
Lacrimile curg! 


Oacheșă la chip şi caldă 
Seara lui Prier, 
Crește-atâta de inaltă, 
Că miroase-a cer 


OPOTARUL DIN STELE | 


de Radu GYR 


II 


In grădina lui Călin, 

Toate păsările vin, 

Cântă mult şi dorm puţin! 
Numai pasărea străină, 

De pe creanga din grădină, 
N'are cântec, nici hodină 
Că sar face pe-o tulpină 
Plâns de om care suspină. 
SI sar lace şi nu poate, 
Pân ce-l noaptea jumătate. 
lar Călin, in patul lui, 
Când e pasăre, când nu-l. 
Când işi face aripi, dorul, 
Când nu poate, să-şi la sborul, 
lar când plânge, parcă scrie 
Nu cu versuri, pe hârtie. 
Cu cerneala ochilor, 

Cu pana sprâncenelor. 


“Mi-ai dat Doamne, ochi senini, 
“Dar trup mic, de ani puţini. 
“Daca pentru libertate, 

“Nu port sac cu plumbi, In spate 
“Dacă pentru slânta pită, 

“Nu port coasa ascuţită, 

“Batâr fă-mă ca pe tata. 
“Clopotar pe toată gloata! 

“Batăr, dâ-ml mie'n putere, 

"Să sun marea Inviere. 

“Zărilor, să dau ocol, 

“Neamul meu, din somn să-l scol!” 


Baten geamuri, lună plină, 
Perna-i udă, de lumină 
Toate crengile salină. 

Si pe razele de lună, 
Toate stelele sanină, 
Toate parca freamăt sună, 
Toate vor ceva sa-i spuna 
Zice glasul lunii pline: 
“Hal Caline, vin cu mine!" 
Duhul nopții, strigă iara: 
“Vin Câline pân'afară”! 
Păsările vor să-l vada: 
“Vin Caline, în livadă”. 
Crengile au vers, pe gură: 
“Vin Caline, pân'la şură”. 


III 


A ieşit; cu pași desculți, 
Lunca Îl urzică. 

SI în somn sunt spini, prea mulţi, 
Pentru fruntea-i mică. 
Bozii ridicaţi, in cozi, 

Ii aţin cărarea, 

Albi şi tineri, volevozi, 
Prunii-şi mi Hoarea. 
Alb, în că uța lui, 

In grădin' apare, 

Parcă e şi el un pul, 

De cireș, în floare, 

Ce șoptese şi ce-l tot spun, 
Când o creanpămn cale, 
Când o ramură de pruni, 
Când o rază, moale. 

De pe creangă, cum sedea. 
Nengră, în grădină, 
Prinde glas, acum si ca. 
Pasărea străină, 

Prinde glas şi prinde grai, 
Prinde vers cuminte, 
Pasăre, cu negru stral 
Parcă ndrugi cuvinte: 
"Măi Câline, tu n'avzi, 
“Urlete, de fiare? 
“Dangăte de paşi zăluzi, 
“Cum prin râpi, coboară?” 









mai N m e ii 


.. —  P—— 3 e Se ta 


—-_. . 


“Pasăre cu-aripl de lum, 
“De prin alte crânguri, 
“Multe-a fost să ştii și-acum, 
“Multe taine, pânguri!” 
“MAL Căline, urcă'n tei 

“SI prin ramuri dese, 

"Din pădurea Târnavei, 
“Vezi ce șarpe iese?” 

"Ma uit pasăre şi văd 
“Printre ramuri dese, 

“Văd naluc! și simt prăpăd, 
“Luna vrăji, imi ţese. 
“Parcă's sclipete de şpăngi, 
“Vin târiş pe coaste.” 
“MAI Caline, printre crengi, 
“Nu's naluci, cl oaste.” 
“Tulal-pasărea mea-nu's, 
"Cuşme, nici sumane, 

"Ci crăești oșteni de sus, 
“Ungureşti, cătane. 
“Pasăre parcă ml-al pus 
“Pieptul, pe irigare, 
"Oastea grolului, pe-ascuns, 
“1și inlige ghiare.” 

Cine a vândut, viclean, 
Oaspeţii şi satul? 

Vor să-l prindă pe Crișan, 
Cum al vrea vânatul. 

Vor să-l fure din culcuş, 
Sub tăcerea lunii. 

Vai, străjerii, dorm toți duşi, 
Nu sunt trezi, niciunul 
Nici o pândă de strajer, 
Ţipăt nu ascute, 

Sări Caline jos din cer. 
Sări din tei. mai iute. 


Cui să ducă, vestea rea, 

Pe Crișan, să-l scoale? 
“Doamne dă-ml [lerbintea stea, 
“A poveții Tale! 

“Pune'n gândul meu sbâtut, 
“Raza Ta curată.” 

Si lumină sa lăcut, 

in Calin, de-odată. 

Parca sa cuminecat, 

Mica lui făptură 

E mal tare, mal bărbat, 

Cu lumini. pe gură 

N'o să lase grofului, 

Rob, pentru belcluge. 

Alb, în câmâăşuța lui, 

Fuge, luge, fuge! 

Pasu-l numai scânteeri, 
Trupu-l scântelaza, 

Prin livezi de pruni și meri, 
Umbra lui, e rază. 

O fi oare, timp de-ajuns, 


Satul, să-l deștepte? 

In clopotniță, ajuns, 
Pulgeră, pe trepte. 

Bat din aripi, fâlfăind, 
Speriaţi, lăstunii, 

Tinerile mâini saprind, 
Vâlvătăi, pe funii 

Tunăn noaptea lără lund, 
Clopotul de-aramă. 

Zările care-i răspund, 

Se sbârlesc, pe coame! 
Bubule, arama grea. 

Să trezească truda, 

Scoală răzmerița mea, 

Că te vinde Iuda! 

Mal năvalnic, mal cumplit, 
Clopotul saruncă, 
Pravâălină, In intinit, 
Luna, de pe-o stâncă. 
Munţii toţi, se surpăn gol, 
TȚandâri. să se sfarme: 
“Doamne, dă-mi puteri, să scol, 
“Neamul, care doarme!” 


IV 


Din „e spartă veșnicie, 
Lespezi mari, de tunet, sar? 
Ce năpraznic, clopotar 
Trage cerul de frânghie? 

E de foc, sau numai piatră, 
Albă cămășuța lui? 

N'o să lase grofului, 

Nici un rob, culcat pe vatră. 
Noaptea sare ca 0 uşă, 
Strașnic, trasă din ţâţâni. 
Satul de iobagi români, 

Se ridică, din cenuşă. 

Turbă ciuda în oțele, 

Sin cătane ungurești. 

Inger eşti, sau diavol eşti, 
Clopotarule, din stele? 
Cin'te-a dus in turla naltă, 
Vijeliile s'asmuți, 

Si tot trăznetul să-l muţi. 
Dintr'o zaremn Ceealăltă”? 

De eşti duh sau numai pleavă, 
De Valah, în turnul tău, 
Nu te-o judeca birău, 

Ci crăescul plumb din țeavă. 
Pâle de șpăngi, cărări işi tale. 
Tot târiș, pe lângă dâmb, 
Răpâlala lor de plumb. 
Biciuleşte, ca o ploale. 
TŢăndări se desprind din lună, 
Si din turnul transilvan, 
Clopotarul năzdrăvan. 





Tot mal crunt, în stele tună. | 
Altă grindină. alt ropot, 

hii noi de zid, se rup, 
Străluceşte micul trup 
Ca un crin, legat de clopot. 
Nu-i mulere, n'o să-şi plângă, 
Brațul drept, rămas beteag: 
“Clopot m'am legat să trag, 
"O să-l tragcu mâna stângă. 
Ma! cumplit, furtuni prăvale, 
Din clopotnița din car. 
Ticălos paracliser, 
Plumbii, vânt, îi dau târcoale. 
Puștile prind iar să bată, 
Crengi de meri şi pruni, se lrâng, 
Cade Irânt și braţul stâng, 
Ca o creangă perată. 


“Nu-mi da plânsul suferinții, 
“CI, dă-mi Doamne noi puteri, 
“Ceasul marei nvleri, 

“Sa-l sun, chiar de-l trag, cu dinții!” 
Dințiin funle simplântă, 
Arde micul trup bălal. 
Clopotul de lângă rai, 

Nu mai plânge-acum, cl cântă! 
Cine-l spuse vorbe bune, 

Ieri in limpedele-apus, 

C'o să facă, cum a spus, 

Din durere, rugăciune? 


“N'al stârnit destul zăvozii, 
“Diavole, de clopotar? 
Puștile crăeşti bat iar. 
S| se pierd târiş prin bozii, 


Dinţii încar vrea sapuce 
Funia de care-au tras 
Singur, lângă cer, rămas. 
Cântul vine și se duce! 

Ca un zbor savântan spații. 
Indurat, de ruga lul. 

Iar, in oastea grofului, 
Sparg porţi negre, răsculații. 
Clopotul tot mal suspină, 
Tot mal sus şi tot mai E 
Trupul mic, de sânge plin, 
Parcă sângele-l lumină, 
Ochii sfinţi al Preacuratei, 
Cerul parcă îl străpung, 
“Crănic m'am legat sajung, 
-Clopotar, pe toată gloata!” 


“Mal Căline, mal Căline, 
“Să nu plângi, copil nenlrânt. 
-Toată lacrima din tine, 
-Cântă'n stele, cântec stânti” 


DON QULJOILE 


MI-ol râcâi cu grilă, rugina de pe za, 

Şi'n pod găsi-vo! spartă vreo chivără; mauri? 
I-ol drege buza știrbă, la l0c, cu mucava, 
ŞI o voi strânge'mn brațe, timp lung, cu ochil uzi. Inset 


Cu mâini inflorate, Inţepeni-mi-ol lancea, 

Şi-o noapte aştepta-vol, în friguri tremurând. 
Mi-o! mângâla mârțoaga, plos, pe botu-i blând, 
ŞI vol porni alături, cu soarele de Mancha. 


In urmă, Sancho Panza, prin pralul din cătun, 

Iși va strunin călcâie, măgarul lui cuminte, 

Va da din cap ol ge spunându-mi: e nebun! 
for, şi numai vis, nainte. 


Dar eu vol merge v 


Hei! Cine-o să mal aibă, vestmânt medieval, 

Mai scump ca zaua-mi ştearsă cu grijă, de rugină? 
Ca Rosinanta nimeni n'o să mal albă cal, 

ŞI nici un vis ca visu-mi, să ardă de lumină 


4 nimenea pe lume nu m'o opri în drum, 
e blândul cavaler, nimeni nu-l va nțelege 


de Radu GYR 


Cât e de trist pe drumul, castelelor de fum, 


Insângerat de pletre, şi vânăt de clomege. 
t hangiul, n'o să-mi întindă cana, 


ŞI râni însângerate mi-or Îrlge carhbă, dar, 


M'o strânge scutierul călare pe măgar 
ŞI vol porni prin lume, să-mi alu castelana 
en somn o să-mi alinte şi amorţească rana. 


lar când so frânge lancea, bucăţi pe arâtare 
ŞI rănile mi-or face din pleptu-mi, carne vie, 
Atuncea cavalerul. să moară. O să vie, 

Cu trupul către vatră. şi ochil către zare. 


Intors. să mor Alături de-o veche lumânare, 


Voi auzi pe Sancho, plângând, și pe preot. 


Cum a putut să nca 
In trupul ăsta firav, 


Lo să mi se pară, că am învins toți smeil, 

A sunt invingătorul. intregului pământ. 
Când Im! va'nchide ochii, blând mâna Dulceineei, 
Eu vol muri departe. de morile de vânt! 


pă un vis atât de mare, 


şi slab, de Don Quijote. 





KAHLIL GIBRAN 


CUGEI ARI 


IN ROMANESTE de Nicolae NOVAC 


MAXIME SI 


1 


Pentru a fi aproape de Dumnezeu, apropie-te de 
oameni. 


2 


Am descoperit scretul mării meditând asupra 
unui strop de rouă. 


3 


Cu cât talentele cuiva cresc, cu atât numărul 
prietenilor descrește. 


4 


Dacă eşti sărac, evită asocierea cu acela ce mă- 
soară omul cu metrul bogăției. 


5 
Dintre cele două comori ale vieții: FRUMUSE.- 
ŢEA şi ADEVARUL; pe prima am găsit-o într'o ini- 
mă iubitoare, iar pe a doua în palma unui mun: 
citor. 
6 


I-am văzut mâncând și am știut cine sunt. 


7 


Omul nu poate cădea mai jos de cât tâlmâcindu- 
și visele în aur și argint. 


Ce prea-i viaţa aceluia ce caută dragoste si gă- 
seste suferință. 


Ş 
Ceaș putea spune despre acel om care mă pAl- 
muește când ii sărut obrazul și-mi sărută piciorul 
când îl pălmuesc? 
10 


Unii aud cu urechile, unii cu stomacurile, unii cu 
buzunarele; dar alții nu aud de loc. 


“- 


LB! 


Dac'ar exista doi oameni asemenea, pământul 
n'ar fi destul de mare ca să-i cuprindă pe amândoi. 


12 
Unele suflete sunt precum buretele. Nu vei putea 


să storci din ele nimic altceva de cât ceea 
supt din tine. duza 


10 — 


13 


Acela care te iartă de vre-un pâcat pe care nu Lai 
comis, se iartă pe el însuşi de propriile-i crime. 


14 


Filozofia a început când omul a mâncat din fruc- 
tele pământului şi apoi a suferit de indigestie. 


15 


Dragostea nu-și cunoaște adâncurile de cât în cea- 
sul despărțirii. 


16 


Arta a inceput atunci când omul a glorificat soa- 
rele cu un imn de gratitudine. 


17 
Valoarea omului se află în cele câteva lucruri pe 


mulat. 






| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 


care le-a creat şi nu în multele averi ce lea acu. 


18 


Fiecare naţiune este responsabilă pentru actele 
comise de câtre propii ei cetățeni. 


19 


Inhibiţia şi prohibiţia religioasă, dăunează mai 
mult de cât anarhia. 


20 


Cei mai mulţi scriitori își peticesc gândurile, cu 
petice luate din dicționare. 


21 


Unii caută plăcerea în durere; iar alții nu se pot 
curâți decât cu murdărie. 


22 


Frica de iad este iadul însuși, dar dorul de para. 
dis, este paradisul însuși. 


23 


Cântecul mării sfârșește la mal sau în inimile ce- 
lor ce-l ascultă? 


24 


Acela care ne priveste prin ochii lui Dumnezeu 
va vedea goliciunea esențialei noastre realități, 


80 a ge ft 


25 
Tiranul cere vin dulce din struguri acri, 


26 


O! Inimă, dacă cel ce iți va zice că sufletul piere 
asemeni trupului, răspunde-i că floarea moare, dar 
seminţele rămân. 

Aceasta este legea Domnului! 


27 
Ascultă femeea când se uită la tine, dar nu când 
iți vorbește. 
28 


Poet este acela care te face să simți, după ce i-ai 
citit poemul, că versurile lui cele mai bune n'au 
fost incă scrise. 


29 


Poezia este secretul sufletului; de ce s'o bolboro- 
seşti în cuvinte? 


30 


Dumnezeu a făcut Adevărul cu mai multe porţi 
pentru a bine-primi orice credincios ce-ar bate in 


ele. 


3 


Nu te mulțumi cu puțin; căci acela care aduce la 
fântâna vieții un vas gol, se intoarce cu două, pline. 


32 


Cel ce filozolează, este asemenea unei oglinzi, 
care reflectă obiectele pe care nu le poate vedea; 
ca o peşteră ce inapoiază ecoul vocilor pe care nu 
le aude. 


33 


Cântărețul nu te poate desfâta cu cântecul său, 
dacă el însuşi, nu se desfâtează cântându-l. 


34 


Crezi oare, că poţi, înțelege esenţialul, intrebân- 
du-te asupra scopului? Poţi oare determina gustul 
vinului, privind ulciorul? 


35 


Poezia este înțelegerea intregului. Cum a-i putea 
deci s'o împărtâșești aceluia ce-o ințelege doar în 
parte? 


36 


Poezia este o flacără în inimă, dar retorica, e lul- 
gi de nea. Cum ar putea deci (i combinate, MNacăra 


cu nenua? 


31 


Adevărul care are nevoie de dovezi, este numai 
jumătate de adevăr. 


38 


Entuziasmul este un vulcan pe vâriul căruia nu 
creşte niciodată iarba ezitării. 


39 


Mi se spune: «dacă găseşti un sclav dormind, nu-l 
trezi, căci s'ar putea să viseze despre libertate». 

Răspund: «dacă găsești un sclav dormind, trezeş- 
te-l și vorbește-i despre libertate». 


40 


Istoria nu se repetă de cât în minţile acelora ce 
nu cunosc istoria. 


41 


Frumusețea, în inima aceluia care o dorește, este 
mult mai sublimă de cât cea din ochii celui ce doar 
o vede. 


Lb 


Cea mai mare greşeală a noastră este că ne preo- 
cupâm prea mult de greşelile altora. 


43 


Dacă vrei să înţelegi o femeie, priviște-i gura când 
zâmbește; dar, pentru a studia un bărbat, observă-i 
albul ochilor, când e mânios. 


44 


Stiința şi religia, sunt în deplin acord; dar, ştiin- 
ţa şi credința, sunt în complect desacord. 


45 


Când am meditat asupra lui Isus, lam văzul in- 
totdeauna ca pe un prunc în staul, privind pentru 
prima oară fața Maicii Sale Maria, sau, privind depe 
cruce, fața Maicii Sale, Maria, pentru ultima oară. 


46 


Toţi suntem războinici în bătălia vieţii, dar, unii 
conduc, lar alții, urmează. 


47 


Condeiul, este, fără doar și poate, un sceptru; 
dar, cât de puţini Regi, sunt printre scriitori. 


48 


Acela care-şi ascunde intenţiile dindărătul vorbe- 
lor înflorite cu laudă, este asemeni unei femei urâ- 


te care încearcă să-şi ascundă urâțenia cu farduri. 


N 


REVERBERATII ALE UMBRELOR 


Că sufletul nu e fântână 
Decât la om liară bătrână 
Iar la făptura mai jiravă 
Pahar e gândul cu otravă 


tlon Barbu, Riga Cripto 
și Lapona Enigel) 


A aşteaptă intotdeauna in sala inaltă şi 
parcă fără capât. cu pereții reci. de 
cetate medievală. Este imbrăcată in tul 
NEgTU, curgând cu vălurile bogate ale 
robei pe parchet; aud cu toată clarita- 
tea fosnirea acestei căderi, crisanteme 
negre topindu-se în fumuri și aromă 
Prin negrul străveziu | se zărese bratele 
albe de statue antică, având ceva din 
transparența marmorei, oglindă in care 
se răsirânge un balet, al lebădelor, albe 
şi negre 

Este o regină sau ma! bine zis o mireasă cernită in doliu 

Din apele ce au in ele tenebrele mol ale unei nopți ar- 
gintate, răsar umerii gol și chipul de inger, oval Artistul 
așezat acum 100 de ani pe meleagurile din jurul Florenței, 
a vrut desigur ca personajul său să se apropie de madonele 
lui Fillippo Lipp! sau Botticelli. ŞI intocmai ca In tablourile 
din quatrocento, nu uită să lase un colț deschis al acestei 
camere spre o grădină, care ar putea să [le unul din 





12 — 





de Ovidia VUIA 


colțurile paradisului, cu muşcate roşii. Cerul acestul ral 
este incârcat de norl albi cu reflexe negre așa cum este şi 
vălul, podoabă a crestetului ei, de unde alunecă in jos 
impreună cu părul de aceu şi intunecime senină, de tul şi 
mătase 

Dar ceace mă larmecă la această femele sunt ochil el 
de-o tristețe adâncă ce te fac să priveşti parcă dincolo 
de negurile lumii. Niclodată n'am văzut adunate la un loc, 
atâta gingăsle și atâta durere, având forţa de a te pătrunde 
şi stăpâni, intrându-ți, otravă dulce, în vine. în ochii 
albaştrii-cenuşii se aprind zborurile ibişilor roşi, martori 
al unor nopţi nedormite, petrecute sub greutatea coşmare- 
lor și a lantomelor ce nu au somn. Livezi insângerate de 
duhul neliniştilor, toate inăbușite intr'o procesiune de pace 
divină. Ci ochii el sunt simbolul tragediei unei Antigona, 
Oifelia sau Andromaca. Fecioară rătăcită printre oameni, 
purificând in suferință toate durerile semenilor ei 

Nu exagerez când spun că mam indrăgostit de această 
femele, dar nu cu speranță lui Pygmalion față de Galatela 
ci cu dorul şi obsesia ce ţi-o dă un vis, un parilum. un 
cântec 

Nu știu însă dacă azi imi zboară gândul la ea, când de 
fapt pornisem intr'o cu totul altă direcție. Spre una din 
cele mail rare primăveri ale vieţii mele, când din gradina 
mea treceam in cealaltă, amândouă fiind imbrăcate in 
odăjdii multicolore, cădelnițând miresme tari ca din [lori 
ce ar [| fost zdrobite în pumni sau sub pași barbari. I-am 
adunat din toate şi l-am făcut un buchet: era sub nunta 
merilor infloriti, policandre uriaşe cu luminile aprinse pe 
ramuri. Am strâns din albăstrele, zâne cu fuste de-ametist, 
din lilieci violeți având curăţenia rece a unor nalade 
scăldate in rouă și lalele, lumânări galbene ale cerului 
Am inmormântat în culcuşul acestor muguri ali primăverii, 
ceva din sufletul meu de-adolescent, trepți coborând la 
picioarele ei toate tainele pământului. Ea era visul meu 
cel mal frumos, răsărit ca fugile de ciute din versurile lui 
Baudelaire și Verlaine. Ea era poezia mea, crălasa acestor 
grădini, care creșteau parcă odată cu trupul el feciorelnic, 
arome amestecate ale tuturor florilor. Lângă fântâna cu 
un cerc de apă in străiunduri, mă jucam cu ea pe tavanul 
cerului, tăind ramurile de licheni uzi. incolăciţi în părul el 
ca şerpi vegetali. Din melcii humei şi ledera gardurilor, 
făceam impreună collere pentru gâtul Dianei sălbatece. 
vise, luminate pe dinăuntru ca și capetele de cantalup 
ajunse corăbii pe oceanele havuzului din curte. între viţele 
cu miroase de poamă coaptă asteptam la pândă, satirii şi 
pe regele lor, bătrânul Pan. In poduri mai dădeam năvală 
strivind păpușile rămase şi calul de lemn, Rosinanda co- 
pilăriei noastre. Pe-atunci prezenţa lor ne umilea 

In privirile ei verzi se furişase intreaga prospeţime crudă 
a unei tinereţi, pregatită pentru inviere, Cand l-am ințeles 
strălucirea mi-am inchinat fruntea, smerit, ca Intr'o bise- 
rică. Mai târziu am rămas injunghiat de plecarea el și 
mam gândit să mor otrăvit de miresmele crinilor. Aceste 
Mori atât de străine de om, având o lrăgezime suprapă- 
mântească le credeam intotdeauna a fi nişte ingeri albi 
al morţii 

Cine ar [i crezut că acea primăvară se va pierde Așa, 
deodată fără urmă. Şi cel trei castani, cavaleri de onoare, 
păzitori al casei noastre, au pierit tăiați, din locurile lor, 
lăsând piața cheală şi fără rost. Intregul decor sa retras 
cu apele primăverilor In sufletul meu, unde te mal pâăstre> 
vie, lubito, floare de lămâl, a viselor mele 

Dar in fond dece am coborât drumul în trecut, la viața 
adolescentei, lângă trupul de abanos al unel zeițe, imbâălat 
in mir de lună și spumă de stele? 

In această vară târzie mă aflu pe malul unei mări al- 
bastre, litorale visătoare, purtând ca pe nişte cohorte cu 
chivărele impănate, palmierii reci, de metal Urmărese 
Jocul valurilor ce scaldă pământul și stâncile cenușii. In 
zări pe o coastă abruptă, cantr'o pictură de Courbet, se 
deslușește silueta unul castel, de cristal 


Caut să descifrez cântecul ascuns al mării şi visele mă 
năpădesc, aglomerat, ca pescărușii adunaţi pe plaja pustie 
Simt sarea talazului pe buze, strigătul albatroşilor ce spin- 
tecă cu aripile lor văzduhul, fiind asemenea cu acelea ale 
omului când a invățat să vorbească. Pe nisip se îngrămă 
desc scoicile cu mille, fructe ale mărgăritarelor din golfuri, 
aduse pe ascensoare de corali | 

Marea este așa de mult lubită de artisti fiindcă ascunde, 
ceva din misterele adâncurilor sufletelor lor, după cum 
aflăm desfăcânăd cu grijă una din crisalidele de borangic 
junar a versului baudelalrian 


—... - Saranamme — 


Vous tes tous les deuz tenebreuz et discreta: 
Home, nul n'a sonde le fond de les dhimes. 
O, mer nul ne connait tes richesses intimes 
Tant vous &tes jalouz de garder vos secrets. 


In Mare, infinitul primeşte o definiţie concretă, amal- 
gam al nadirului cu zenitul, amestec transformat In pul- 
bere sinelie, în retorta de sticlă curată a orizonturilor 
depărtate. Deacea Eminescu își dorea la “marginea mării” 
să moară, nici unde liniștea şi pacea nefiind mal apropiată 
de acea a cavoului enorm, a carul pereți şi boltă îl 
formează cerul însuși. Dar Marea este pentru Eminescu 
şi locul iubirii vesnice din Cezara, peisajul unde pot rodi 
sentimentele adevărate, pomi cu fructe al inimii omului 
Deci e și un [el de altar păgân. 


Izolat și măret, pe mare, geniul ajunge să-şi găsească 
limbajul vesnic, salvat de ochii stropiţi cu vicii ale muri- 
torului. Așa grăeşte mormântul de platră a lul Chateau- 
briand, de pe insula-cimitir, despărțită de fluxul și reflu- 
xul mării de bretonul Saint-Mâlo, unde am trecut gol, ca 
un Irate al fiinţelor apelor, tritoni şi nereide Acolo sus 
gașesti o confruntare hieratică a omului romantic, cele- 
brându-şi unirea cu necuprinsul 


Altul işi găsește lângă Mare, inchelerea drumului său 
pământesc, hodina sufletului hărțuit in viaţă de câinii 
legaţi in haite, ale [uriilor. Aşa apare alb ca un heruvim 
străjuit de un pin însingurat având strălucirile amare 
ale unui Adonis frânt de durere, monumentul lunerar 
al lui Pirandello, pe malul sudic al Siciliei, la Agrigento 
Văzut de departe acest loc de veci pare un tremurător 
cântec de jale, pavană 


Lăsându-mi ochii furaţi de intinsul azurului fluid mam 
instrainat parcă de lumea din afară, crescută intre timp, 
intreagă și plină, cu rotunlimi luminoase lângă mine 
Dând ceţuri nevăzute la o parte, trebuie să revin în ceasul 
de azi, al mişcărilor şi (oirilor de evantai al celor de jos 
Un copil stă călare pe o broască țestoasă, a paşilor de 
patriarh lar altul aruncă plasa fluturilor, împunşi cu ace 
mirosind a spirt vânâăt ca fața bătrânului, paznic al orni- 
celor care stau 


Deodată in universul acesta, gri. unde mă simt de prisos 
apare un punct pe faleză în zare, şi-apol o siluetă ce parcă 
mi-e cunoscută. Mi-a făcut semn, mă chiamă sau numai 
mi se pare. Mă ridic, căutând să-mi infrang tulburarea şi 
bătăile sălbatece ale inimii din piept. Oricum această 
fiintă mă atrage cu tăria unul magnet, rupând plasa de 
pălanjen, în care mă zbat prins de atâta vreme, cantro 
cămaşă a lui Nessus, numită Singurătate. Şi fiindcă dis- 
tanța ce ne desparte este apreciabilă incep să alerg spre 
ea. Inaintez cu greu parcă am de luptat cu obstacole invi- 
zibile, dar nu mă las invins. Insfârsit îi descilrez formele, 
ea rămânând pe acelaşi loc nemişcată Este o doamnă 
imbrăcată în negru cărela incă nu pot să-l văd faţa. Doar 
când sunt aproape de tot Ii recunosc ochii îndreptați sore 
mine, acelaşi ochi muiati intro tristețe adâncă, fără mar- 
gini. parcă mal roşii ca altădată Sunt în fata ei, o simt 
cum respiră, lar eu imi am inima în palme, fiind gata să 
mă dăruesc cu ce am mai bun și mai de pret Intind 
mâinile spre ea cu gândul so lau în brațe so mângâi 
ghicind că are atâta nevoe de mine 


Şi-atuncei se intâmplă un lucru bizar, ceva de necrezut: 
Fiinţa, văzută in carne și oase din fața mea, dispare mai 
bine spus se transformă in umbra ce-o aruncă pe nisip, un 
oleandru scăldat in razele crepusculului blând de sară 

Imbratişasem deci o umbră a unei umbre 


Pentru prima oară mă intreb unde sunt. în ce port 
necunoscut şi cine a fost femela-umbră, apariţie in dru- 
murile mele rămase fără țintă in acest amurg de vară 
tărzle 

Şi-apoi neaşteptat simt o mână apăsată pe umărul meu, 
al custodelui anunțându-mi ora de închidere a muzeului. 
Constat atunci că în jurul meu e intunerec, în el fiind 
luată și doamna din tabloul din faţa mea, pe care aşa no 
mal văd. Intunerecul până la urmă mistue totul 


Ajuns pe stradă un vânt aspru și rece mă pătrunde pană 
la inimă. Mainul este mare si furios, ridicat aproape de 
capătul de sus al digului, dea-lungul căruia portalul pla- 
tanilor albi, sub oglvele cărora se plimba odată și Goethe, 
mi se arată gol, mâncat de Toamnă, ca de oftică 


Dincolo oraşul contemporan işi aprinde primele lumini, 
ochii umilaţi şi prismatici de miriapod al lui Leviatan 
Sodomă și Gomoră, de azi, lăcând concurentă inălțimilor 
sfinte ale catedralelor gotice cu spgârle norii băncilor mo: 
derne, temple ale banului. Sub ocrotirea acestora din urmă 
prostituția vestalelor creşte ca floarea cancerului pe fata 
oraşului 

Poposind la o răspântie de străzi, In noaptea ce se pregă- 
teşte, numai ştiu unde este drumul meu 

Se pare că l-am pierdut 


VETREI 


Se pare ca pe Domnul Petre Vălimăreanu, eând nu-l 
convine ceva, |l părăseşte memoria și atunci caută să lasă 
din incurcătură cu insinuări malițioase, vocabular şetrese, 
deturnări cu rea credință ale lucrurilor, sau acţiunilor în 
discuție și cu ameninţări. 

i-am seris în Nr. 9-Februarie-Martie anul XXIII 
din “CARPATII”, în răspunsul dat Dlui Radu Cornățeanu, 
“nu am intenţia de a face polemică, detestând acest maha- 
lagism gazetăresc”, deacea-l răspund pentru ultima dată 
pe chestii personale, deoarece nu mă pot cobori la nivelul 
relei credințe, pe care o întruchipează in nota “Pentru 
Carpaţii” din “VATRA” Nr. 147-Octombrie-Decembrie 1974. 
pag. 31-32, și nu pot admite ca doi legionari să ne 
transiormâăm în clownii cititorilor. 

Părerile Domniei Sale asupra persoanei mele şi capael- 
tății mele profesionale, mă lasă indiferent. Ca funcționar 
public, în timp ce D-sa alegea exilul in Germania, eu 
mi-am făcut datoria cu prisosință și pricepere şi Inaintă- 
rile în grade administrative, au răsplătit munca mea, 
pentrucă infruntând cu seninătate primejdiile ridicate 
in cale-mi de defălmători, am isbutit să dărâm acuzațiile 
de rea credință ale dușmanilor noştrii. 

Nu sunt “legionar pur” ca Domnia Sa, dar sunt legionar 
și cele şase legi fundamentale ale cuibului, în care am fost 
educat dintru început de Aurel Seralim, au rămas valabile 
până astăzi şi pentru tot restul vieții mele. Domnul Petre 
Valimareanu le-a uitat cu trecerea timpului. Deacea nu 
ma! este disciplinat, şi nu—şi mal urmează Seful: nu-l mal 
place să lucreze desinteresat și cu dragoste pentru Legiune: 
nu mal aplică legea tăcerii — “Vorbeşte puțin, când trebue 
și ce trebue. Discursul tău sunt realizările Infăptueşte și 
lasă pe alții să vorbească”. Nu mal cunoaşte legea educației 
legionare; să devii un altul: să nu-ți vorbeşti camarazii 
de rău. Sa cunoşti Legiunea: să-ți ajuţi fratele căzut în 
nenorocire. Să nu-l părăseşti; să lupți numal pe călle indi- 
cate de onoare. Lasa altora inflamia. Decât să invingi 
printr'o infamie, mal bine să cazi luptând pe călle onoarei. 

Eu le-am aplicat modest și pe plan legionar opera mea 
de 42 de ani, vorbeşte prin că însăși Chiâr DI]. Vălimareanu 
in mal multe numere din “Vatra”. a avut numai cuvinte 
elogioase, când a cunoscut-o 

Acuma, cu noile prietenii şi compromisuri politice, nu-l 
mai convine să-și aducă aminte și, se strecoară ca țiparul, 
răsucind după interesele sale gazetărești faptele expuse 
in amintita mea notă 

Vrea nu vrea, Domnia Sa era Selul Clanului Vălimăre- 
nilor. Se auto denunţă în pag. 31 a Vetrei amintite vorbind 
de fratii sal *... altul director al Federalei din Câmpulung, 
fusese numit, în ultimul timp, şi contra voinței mele, de 
Sima, care ti-o poate confirma, primar in Câmpulung”. 

Dacă nu dânsul personal, unul din aceşti fraţi a avut 
năstrușnica idee de a prelua cooperativa Inființată de Ion 
Mihalache, care sa prezentat personal la Presedenția 
Consiliului, la Generalul Ion Antonescu și apoi la Co- 
mandamentul Mişcării, cerând protecție și dreptate contra 
samavolniciei fraților Vălimareanu 

Deci contrar celor alirmate de Domnul Petre Vălimarea- 
nu in Nr. din “Vatra” amintit. nu au fost nici Domnili 
Nae Cristescu, Ioniță Păunescu sau Iriminolu, care să 
protesteze, cl Ion Mihalache personal 

Nu te intrebi Domnule Petre Vălimareanu. dece? 

Obicelurile democrației româneşti şi ale politicienilor 
trecuți pe la cârma Târii în acea vreme, sunt indeobște 
cunoscute 

Domnul Ion Mihalache, erou din primul răsboi mondial, 
om politie cu meritată aureolă, cunoscând reaua credin 
a opoziţiei democratice stil balcanic instaurată la noi de 
Carol al Il-lea. camullase, înainte, sau după venirea la 
putere, sub firma unel Federale Cooperative, comerțul pe 
care Îl injghebase în Jud. Muscel, pentru a scăpa aşa de 
furcile caudine ale opoziției și insinuările adversarilor, eare 
Var [| ținut în “şah” tot timpul 

In ce priveşte terminul de “românizare”, devenise in 
acea epocă generic 

Se aplica, fără dilerenţiere Intreprinderilor streine, 
ovreeşti sau româneşti, pentrucă ceace interesa Statul. în 
primul rând, era să descopere originea fondurilor şi a ca: 
pitalurilor pe care le mânulau,. Deci zellemeaua cu D-rul 
Siegler e de prost gust 

Ică Antonescu numise comisar de românizare până și la 
institutul grafie “CURENTUL”, al D-lui Pamiii Seicaru, 
care nu a incetat de atunci să ne ocărască, deși Statul 


— 5 


Naţional Legionar, nu mai exista la data numirii comisa- 
rului și Legiunea nu a avut alel-un amestec în această 
numire. 

Există mărturii care vor [i utilizate la momentul oportun, 
dacă va [i nevoe, şi Dl Petre Vâlimareanu € liber să s2 
adreseze instantelor judecătoreşti. să nu uite Insă că 
scandalul produs atunci prin Generalul Antonescu, a avut 
repercusiuni grele în relațiile dintre Conducător şi Mișcare. 

Domnia Sa a uitat când în revista “AXA” Nr. 3, Anul I - 
Rostock. în articolul “Comandantul BUNEI VESTIRI 
Inginerul Gheorghe Clime”, scria despre partidul țărănesc: 


-Tărăniştii guvernau de doi ani, timp suficient pentru 
evaporarea unui entuziasm nefustifical. Massele rămăseseră 
credincioase pârtidului, mal mult “in pirtutea inerției , 
dar fanatism nu mai era." 

- Scandalurile publice intreceau cu mult pe cele dinainte, 
in ministere forfoteau tot felul de samsari şi a/facerişti, 
iar în Camera “tărânistă” nu se mai găsea nici-un țăran 
printre cei 381 de deputaţi, in timp ce minoritățile Jana- 
riote. numărau zeci de locuri obținule pe listele guver- 
nului.” 

“SOCOR, FAGURE şi ZIPSTEIN, erau parlamentari 
“ţărănişti”, vorbeau in numele ţăranului român! Puţinii 
idealişti, începuseră să paslească spre alte ostroave.” 

Luptător născut şi cunoscând a fond lucrurile —, ingi- 
nerul Clime nu se s/iise, în plin mil țărănist, să-și insla- 
leze “șantierul” său legionar în chiar cuibul viperei. să 
inceapă lupta cu “hidra la ea acasă in județul cel mai 
otrăvit de politicianism. în Muscelul lui Ion Mihalache şi 
al lui Dinu Brâlianu” 


pentruca până la sfârsit să se politiclanizeze și Domnia 
Sa. jucând cot la cot în 1978, hora fraţiei democratice 
toemal cu “viperele” şi hidra “țărănistă” pe care o detesta 

Să se fi schimbat oare intratata DI Nicolae Penescu, 
secretarul Partidului Naţional Tărănist al lui Mihalache 
si să fie atât de util dizidențel legionare din exil, incât 
DI] Petre Vilimareanu <t Co. să fi fost obligați să inghită 
“bagateia acelui 23 August 1944”, care a costat viața atâtor 
milioane de Români? 

In orice caz Domnul Nicolae Penescu este un mare 
năsdrăvan 

Cu apelul Domniei Sale a reușit mefistofelic: 


să intinerească cu 30 de ani pe DI Mihail Fotin 
Enescu, cum o mărturiseşte “fericitul” in "VATRA 
fără Voronolisme sau pilule: 


-- să imblânzeasca pe fiorosul Ghenghis-Chan al -păcă- 
togilor” — Petre Vălimareanu, transformându-l în 
“soildățelul lui Tăucu, activ ocrotitor al pruncului 
intârziat “Consiliul Naţional Român In Exil” 


să determine “materia cenușie” a disidentej camaleo- 
nic, prometheic, să fure din patrimoniul istoric al 
Mişcării Legionare, cheia victoriei electorale de mâi- 
ne, denumirea partidului, Totul pentru Tară 


Curios specimen uman și “Nenea Petrică Vălimareanu”, 
după criterii greu de detectat 

Poate intrebarea pe care l-o pune D) Ion Pin. în seri- 
soarea publicată in Tribuna Liberă din Nr 14 al CAR- 
PATII-lor, pe care o reproducem în facsimil, să [le desle- 
parea inconsecvenței D-sale politice Temperament de 
“conducător”, nu poate tolera să [le condus. 


>: + 
* - - Ş 
. 
-- n „. H Ap x + A+ 4 [99 
i “ ţ + - A 
> '£, Y = - i 9 aa. VAL Aa , 
Si = 85 A - - vot adn 
i + - 4 
da y — - “* cea AA Pra 
. - 5. 
v LA Lă _ ț, Ţ 
4 
. 7 - 
>" i - A _ i 1 5, 
- 
- » -..3 


Sa răsvrătit și impotriva Căpitanului. cum afirmă 
Di. Ion Pin, sa lepădat, și de Horia Sima, desi || datora 
eliberarea din lagărul Buchenwald şi libertatea, utilizată 
pentru a sabota Guvernul de la Viena și incercările leglo- 
naro-româneşti de a salva. onoarea Româniri şi de a 
atrage prin jertfele lor in continuare, atenţia lumii libere 
asupra nedreptăţii făcute Târii noastre 

proșeat cu noroi asupra Mișcării și a măcinat uni- 
tatea ei, cum niciunul din duama e 
în d 0 e ii uamanii ei n'a indrăsnit so 

Pentruce? 


Pentrucă alunecarea pe panta trădării l-a luat mintile. 


transformându-l in Lucifer. Invățacelul de preot descope- 
rise diavolul şi s'a vândut lul. 

Păcat că -idoalismul” Dumnealui. mărturisit in penulti. 
mul paragral al notei dirijate “CARPATII”— lor, din nu- 
mărul amintit al Vetrei. na continuat să-i [ie linie de 
conduită până astăzi 

Sa imburghezit, in sensul rău al cuvântului 

Are mal multe apartamente in Freiburg-Breisgau, şi pe 
deasupra este lelegiu al organizațiilor catolice din Frei- 
burg-cum |l denunţă compatrioţii din provincia respectiva 
Un chiabur, bun gospodar și grijuliu al zilei de mâine 

Asemenea condiții economice i-au ingăduit să aibă 
fumuri”, cum spune Dl. Ion Pin, de-a [i vătatul exilului 
şi de-ași tortura cititorii care nu apreciază veninul 
-Vetrel”, cu amenintari satrapice (vezi pag. 32, Nr. 148, 
paragra!: Administrative) 

Eu nu am nimic 

Niei o proprietate, nici un venit asigurat, nici pensle, 
trebuind să produc prin sbuclum personal, orice leţcae de 
care am nevoe pentru acţiunea românească întreprinsă la 
Madrid şi... am pășit şi în cel de al 70-lea an al vieții. 

Din comerţul meu şi sprijinul camarazilor și Românilor 
care m'au inteles, am strans peste 20 de milioane de pese- 
tas, pe care le-am pus integral în cel 25 de ani trecuți, la 
dispoziția luptei româneşti din Spania 

ditura Carpaţii cu 56 de volume tipărite, Revista Car- 
pații-—cu 23 de ani de apariţie - -când putem şi cum 
putem —, casa şi sufletul deschis tuturor Românilor şi ca- 
marazilor, stau mărturie şi-i sdrobesc răutăţile, care-l con- 
[irmă obârşia din Comuna Tigânești, Județul Muscel, 

In urma lul şi a Vetrei, ce rămâne, afară de averea 
strânsă desbinând Miscarea şi Injurând pe cel ce sacrifică 
pentru ea? Nimic! 

Capitanul ne dă răspunsul, amintit de Ion Pin în scri- 
soarea lui 

"UN LEGIONAR NU ARE SUFLET SI GURA DE 
TIGAN!” 


TRAIAN POPESCU 





m m pi Ma iii a 


a a 


ROMANIA DE MAINE 


PERSPECTIVE SI PROBLEME 


de Alexandru SUGA 


A. INTRODUCERE 


OARTA României de astăzi este legată 
de cea a Moscovei. Atâta vreme cât 
Moscova va [| puternică, atâta vreme 
va rămâne România In situația de 
astăzi. România de astăzi este o ţară 
subjugată şi se conduce după sugestii 
şi indicaţii venite din afara frontierelor 
Poporul român are numal obligaţii, dar 
nare drepturi. El are obligaţia de a 
munci, de a tace şi de a suporta să [ie 
guvernat de indivizi fără mandat. Gu- 
vernul țării a fost impus incă din pri- 
mele zile de după 23 August 1944 din afara hotarelor, Mai 
întăi guverne formate cu aprobarea Moscovei, ca acelea 
ale lui Sănătescu şi Rădescu, lar ceva mail târziu numal 
guverne formate după liste puse la dispoziţie de centrala 
comunistă dela Moscova. Dela 23 August 1944 se succed 
guverne fără mandat Partidul guvernamental de astăzi, 
partidul comunist, este o sucursală a marelui “partid dela 
Moscova”. Sub fostul lider comunist Gheorghiu-Dej), Ro- 
mânia era condusă de trei consilieri sovietici, pe nume 
Golădschmidt, Donadt şi Vigel, toți ruşi-get-beget 

In România de astăzi totul este imitat după stăpân. La 
ora actuală — conform lozincei oficiale —se construiește 
socialismul, mai precis, ca și în Rusia, este pe calea dela 
socialism la comunism; se formează o naţiune socialistă 
se formează un drept socialist; se formează o morală so- 
cialistă şi mai presus de toate se formează “omul de tip 
nou, superior, omul socialist”. Tara este condusă după 
principii socialiste forma economică este tot socialistă, la 
baza el stând propietatea colectivă, lar prin sovromuri 
(gospodării agricole de stat) și colhozuri (cooperative agri- 
cole de producţie) locuitorii rurali sunt transformați în 
sclavi moderni. 

Această situație nu poate [i schimbată decât odată cu 
lichidarea imperiului multinațional Uniunea Sovietică 
Atâta vreme cât la Moscova domina Comitetul Central și 
Prezidiul, atâta vreme România va rămâne în mâinile 
indivizilor ce formează comitetul central și organele de 
conducere ale sucursalei din Bucureşti Nu se va schimba 
nimic, dacă în loc de Nicolae Cenuşescu va îl numit satrap. 
un Ilie Verdeț sau chiar un Dumitru Popescu. La fel nu 
sa va schimba nimic, dacă mâine urmaşul satrapului de 
astăzi, impreună cu clracii de astăzi al lui Ceauşescu, Vor 
face spume la gură demascând public pe actualul lor șef 
de oportunism, de ilegalităţi, de samavolnieie, de terorism, 
de prostie, de lingușire sau de tot felul de “insusiri” nega- 
tive, asa cum nu sa schimbat nimic atunci când Nicolae 
Ceauşescu a “demascat crimele fostului său şel, Gheorghiu- 
Dej”. Orice individ care va succeda pe Nicolae Ceuagescu 
va [| tot atât de obscur şi de incompetent ca și predece- 
sorul său. Urmașul lui Nicolae Ceaușescu va fi adus numa! 
de puterea de ocupaţie și va [i numit acela care se va 
bucura, ca şi cel de astăzi, numai de totala încredere n 
centralei dela Moscova Speranţele pe care și le pun unii 
in schimbarea cuplului de teroriști de astăzi, în vremuri 
mal bune. sunt deşarte. Urmașul aceastula se va strădui 
să construiască soclalismul, şi la Moscova se vor găsi noi 
opine! care se vor trâmbiţa la București pentru construirea 
socialismului. Telul final nu-l libertatea României, ci 
incadrarea el definitivă în Uniunea Sovietică, Bazele Juri- 
dice sunt puse. Pe baza art 14 al 1 din Constituţia Romă- 
niei. Marea Adunare Naţională parodia de parlament 
dela Bucureşti —, poate oricând cere alipirea la marele 
stat socialist Uniunea Sovietică. Alipirea se poate face 
numa! atunci când situația internațională va [i favorabilă 
pentru Uniunea Sovietică. Art. 14 de care sa amintit mal 
sus are următorul cuprins: “Republica Sociallată România 
intreţine şi dezvoltă relații de prietenie şi colaborare fră- 
țească cu țările socialiste în spiritul internaționalismului 
scclaliat”. Celace se ințelege prin “internaționalismul socia- 
list” putem citi în lucrarea colectiva apărută sub directi- 





vele lul Ion Ceterchi în anul 1967 și intitulată “Teoria gene- 
rală a statului şi dreptului”, La pagina 312 se poate citi; 
“Dreptul socialist se bazează pe principiul internaționa- 
lismului socialist, al egalității depline a tuturor popoarelor 
In acest spirit. dreptul socialist contribue la realizarea 
politicii externe și a funcțiilor externe ale statului socia- 
list”. Mai clar, am putea spune, pe înțelesul tuturor, se 
poate citi următoarle, şi anume în “Mică enciclopedie de 
politologie” apărută in “Editura ştiinţifică și enclclope- 
dică” Bucureşti 1977, la pagina 248 sub cuvântul: “Inter- 
naționalism”: “Internaţionalismul proletar (socialist), so- 
idaritate, unitate a clasei muncitoare din toate țările 
impotriva capitalismului, pentru constuirea socialismului 
şi comunismului în intreaga lume” 


Si constituția sovietică, incepând cu cea din 1924 prevede 
posibilitatea alipirii altor state la Uniunea Sovietică, dacă 
indeplinesc următoarele condiţii: 1. statul să poarte nu- 
mele populației majoritare, 2. șă depășească suma de 
1.000.000 de locultori și să albă granită comună cu Uniunea 
Sovyletică”: ce rost mal are un stat naţional când a fost 
construit socialismul şi comunismul? In constituția Re- 
puplicii Democrate Germane se poate citi în art 6, alinia- 
tul II şi III, că RDG-ul este alipit pentru totdeauna cu 
Uniunea Sovietică şi că formează o parte “componentă a 
lagărului socialist”. Orl şi Ceauşescu vorbeşte tot în sensul 
celor trâmbițate in Berlinul comunist. Prevederi în sensul 
celor de mal sua se pot găsi și în constituţiile celorlalte 
aşa numite state socialiste, 

Dacă Rusia de astăzi va avea timp, atunci soarta tuturor 
țărilor socialiste va fi pecetiuită: pârți componente ale 
marelul imperiu comunist, Rusia. Atunci nu vor mal exista 
state, cl provincii ruseşti, în care se va vorbi o limbă ofl- 
cială. limba rusă, dar populaţia va vorbi un timp oarecare 
nemțeşte, poloneza, româna, ungara, etc. etc... 


In aceasta ordine de idei trebule amintit un articol 
apărut in revista sovietică Voprossy Istorii KPSS, nr. 3/ 
1978 sub semnătura lui B G. Doldin Autorul susține că 
procesul de apropiere al țărilor socialiste este în curs și 
cuprinde la ora actuală următoarele domenii; economie, 
cultură, ideologie. apărare şi politică externă. Doldin mal 
susține, că procesul de apropiere al țărilor socialiste se 
află in prima fază. dar că din zi în zi ia forme concrete. 
Aproplerea țărilor socialiste va avea in faza linală forma 
pe care o are astăzi comunitatea popoarelor din Uniunea 
Sovietică. cu alte cuvinte soarta țărilor așa numite “socia- 
liste” este pecetluită, ele vor deveni “uniuni sovietice”. Se 
ma! ştie iarăşi că din când în când se răspandește ştirea 
prin care se aduce la cunoștință “opinei publice interna- 
tonale” dorința Bulgariei de a se alipi la Unlunea S89- 
vietică 

La un moment dat circula şi la Bucureşti svonul de... 
alipirea la “patria socialismului”... 


Mal mult, nu trebuie uitat nici planul Valev publicat 
de revista sovietică “Vestnik Moskovskogo Universiteta” 
din Moscova. în nr. 2/1964 sub titlul: “Problemele dezvol- 
tării economice a raloanelor dunărene din România, Bul: 
garia şi U.R S.S”. In articol se preconiza impărţirea 
Româniel în “regiuni economice” şi dezmembrarea ei. Este 
drept. la timpul său, planul Valev a fost criticat în revista 
“Viața economică” nr 24/1064, dar privind cele ce sau 
petrecut de atunci și până astăzi, putem face constatarea 
că “planul Valev se aplică” și anume construindu-se unități 
economice comune, sovleto-române, și bulgaro-române. 
Deci... tot spre o întărire a “lagărului soclalist” 


B Destrămarea imperiului comunist. 
La ora actuală Uniunea Sovietică dispune de un poten- 


ial militar fără egal în lume, Uniunea Sovietică are sub 
arme 2.400,000 soldaţi in armata terestră (infanterie şi 


nb 


artilerie), 355.000 servesc in unităţile de rachete, 450.000 în 
unitățile de aviație și 505.000 în unităţile de marina mili- 
tară. Jângă acest eontigent militar formidabil ma! stau 
la dispoziție 470.000 de soldați ce slujesc în unitățile de 
paza frontierei iar 450.000 de servesc în unităţile 
de apărare antiaeriană. In plus alul unităţilor de 
miliție și al serviciului de securitate. Acestor 4.830.000 mi- 
litari instruiți opun Statele Unite numa! 2.110.000 militari. 
Uniunea Sovietică ar dispune de 46.000 tancuri, în timp ce 
Statele Unite nu ar avea decât 9.500. Tancurile sovietice 
T-72 ar [| superioare celor americane, iar Uniunea Sovie- 
tică ar putea produce anual 500 de astfel de tancuri. Numai 
in celace priveşte inarmarea atomică Statele Unite sunt 
superioare Uniunii Sovietice. In momentul da faţă Uniunea 
Sovietică își intăreşte flota maritimă. In afara frontierelor 
intreţine un mare număr de puncte de sprijin. Forţele 
militare ale Uniunii Soviețice se întăresc din zi în zi, şi 
totuşi, pare paradoxal, în acest moment se vorbeşte de 
descompunerea Uniunii Sovietice şi anume de o descom- 
punere totală e imperiului comunist Paradoxă realitate? 

Acest paradox apare tocmai in momentul când Moscova 
dispune, după cum am văzut mai sus de o armată terestră 
formidabilă, inzestrată cu tancuri moderne, cu o artilerie 
puternică şi mobilă, în văzduh sboară avioane supersonice, 
lar în stratosferă şi spațiul interplanetar, tot felul de nave 
cosmice, şi ele înzestrate cu cele mai moderne arme de 
distrugere, lar pe mările şi oceanele pământului de o 
forță maritimă gata în orice moment să deslănțuie un 
atac. In plus, Uniunea Sovietică, pe lângă bazele maritime 
şi de războlu întreținute în străinătate, are la dispozițe în 
toate țările pământului partide comuniste, un fel de celule 
dușmane implântate pe trupul țărilor respective, care sunt 
gata la momentul oportun să neutralizeze puterea de 

a statului, subordonându-se intereselor comunis- 

mului internațional, adică la dispoziţia Uniunii Sovietice. 
Si cu toate acestea, tocmai astăzi când Uniunea Sovietică 
pare invincibilă. se vorbeşte mai mult ca oricând de imi- 
nenta lichidare a imperiului comunist! Este oare posibil? 

Da, acesta este răspunsul, și anume bazat pe logică și 

In ultimul timp au apărut un număr de lucrări 

ştiinţifice, in care în mod ştiințilic se ajunge la concluzia, 
că lichidarea imperiului comunist nu mai este departe, și 
că este posibilă. 

In lucrarea de faţă ne vom ocupa numai de câteva 
publicații. 

1. Primul care a incercat să făcă o prognoză in acest 
le] a fost istoricul sovietic Andrei A. Amalrik. Abia intors 


publica studiul în Uniunea Sovietică a eșuat, dar în anul 
1970 a fost publicat în străinătate, în mal multe limbi. 


printre care și în limba germană sub titlul; “Kann die 
Sowjetunlon Yahr 1984 Oberleben?” (Diogenes Verlag 
A G. Zârieh) = “Poate Uniunea Sovietică să spuravie- 


țulască anul 1984? In acest studiu istoricul sovietic ajunge 
concluzia că Rusia trebuie să plătească pentru cuceririle 
sera ta i ae UA, i dn 
e care şi-a ntlerele teritorii Mine 
fost Uniunea Bovietică. Pa rele 


tuania și Estonia, o parte din a ane 
xând Basarabia, Bucovina și ținutul Herța, și cu ajutorul 
aliaților cum ar [! Prusia orientală dela Germa. 


nia, Ucraina subcarpatică dela Cehoslovacia. In timpul și 
după cel de al doilea războlu mondial Uniunea Bovietică 
a anexat un ținut de întinderea Franţei, Spaniei și a Por- 
tugaliei” (In această ordine de idei a se vedea considera. 
Hiunile făcute la paginile 75-02), 


2. Mare vâlvă a făcut lucrarea lui Emmanuel Todd In- 


toate domeniile ajunge la concluzia că im 
3. Comanistul Mgoalav Milovani Da 
un y ovan f 
ragoala nas, ost tovarăș de 


to in lucrarea, intitulată “Noua cla- 
„ apărută și în limba română in editura *Rausen Bros, 


ew York, 1054, face o eritică atâț co 
munismului de nuanță sovietică, cât şi de 
vă. Vorbind de comunismul sovietic serie: ala 


nu poate să dureze mult. Be va ajunge In mod 

tabii la o limiță Aceasta va fi inceputul 
stăpânirii neingrădite a birocrației | PA si ri 
acei 1 Carte img 
trebuie să meargă: către mai mare unitate IL 
bertate. Forța realităţii și forța vieții au fost AR 


mal puternice decât orice fel de forță brutală și mal reale 
decât orice teorie” (pag. 204). 

4 In editura germană: Sinus-Verlag din Krefeld a apă- 
rut In anul 1977 lucrarea lui G. Bartsch intitulată “Wende 
in Osteuropa” (Schimbare (de macaz) în Europa de răsă- 
rit). G. Bartsch la fel ca și Milovan Dijilas este un comu- 
nist care s'a lecult după revoluţia germanilor din zona so- 
vietică la 17 Iunie 1953. G. Bartsch este de pârere că “des- 
trămarea imperiului comunist” a inceput prin defecţiu- 
nea lui Tito”, motivând-o în felul următor: “Destrăma- 
rea imperiului comunist nu putea să înceapă prin acţiu- 
nile unul partid comunist oarecare, ci numa! prin cel ju- 
goslav. Un număr mare de motive se află la baza acţiu- 
nel. Probabil că nu există un alt partid comunist care să 
(i avut plerderile suferite de partidul comunist jugoslav. 
Din comitetul de conducere al lui Milan Gorcic a rămas 
numa! Tito. Prima soție a lui Tito a [lost ridicată din cele- 
brul hotel moscovit “Lux” şi lichidată” (pag. 12). 

5. In lucrarea intitulată: “Am Vorabend einer Revolu- 
tion? Dle Zukunit des Sowjetkommunismus” — “In ajunul 
unei noii revoluţii? Viitorul comunismului sovietice —, apă- 
rută pentru prima dată în anul 1975 în editura C. Bertel- 
smann Mânchen-Gitersloh-Wlen, intre timp reeditată și 
difuzată în carte de buzunar de editura Heyne din Mân- 
chen, sovletologul Wollgang Leonhard, bazat pe evenimen- 
tele petrecute în Rusia și țările satelite ale Uniunii Sovie- 
tice, trage concluzia “Uniunea Sovietică se află intr'o fază 
prerevoluționară”, că “se măresc contrazicerile interne, și 
că se poate aştepta la o schimbare internă” (vezi pag, 420 
şi următoarele). 

6. ŞI din Manifestul secret lansat de Federaţia Comu- 
niştilor Democraţi Germani, publicat la inceputul anului 
1978 de magazinul săptămânal de ştiri “Der Spiegel”, rele- 
se că autorii anonimi al manifestului, care sar găsi prin- 
tre activiştii de partid, sunt ferm convinși că se merge 
către “destrămarea teoriei şi practicel sovietice”. Maniles- 
tul se inchele cu următorul apel: “Propagaţi — și organi- 
zați-vă! Tendinţa mondială a mișcării muncitorești duce 
la decadența teoriei şi practicei moscovite” (vezi pag. 39 
in broșura DDR. Das Manifest der Opposition Eine Doku- 
mentation. Fakten Analysen. Berlchte- Goldmann Taschen- 
buch nr. 11204, 1078 —Republica Democrată Germană, Ma- 
rara opoziţiei. O documentație. Fapte. Analize. Repor- 
aje—. Pa 


7. In lucrarea lui Stefan Yowev apărută in anul 1008 : 


şi intitulată *Kann der kommunismus dberwungen wer- 
den? — Poate [i ca vins? ajunge la următoa- 
rele concluzii: Com A alimentar pe toate tără- 
murile. Sistemul totalitar comunist nu poate evolua. Lide- 
rii comuniști nu vor începe in niciun caz un războiu contra 

relor libere. Pentru Invingerea comunismului fără 
războlu sunt sanse reale” (vezi pag. 144). 


C, Alte semne. 


De altfel nu-i nevote să facem apel numal la oameni de 
ştiinţă sau la doctrinari. Istoria ne dovedeşte că toate im- 
periile sclavagiste și colonialiste au dispărut. Actualul stat 
sovietic are două caracterisțici: este un stat de tip sclava- 
giat şi în oscar: ha un stat imperialist Ruşii sunt o 
minoritate in statul lor, lar cetățenii aceatul stat, alții 
decât rușii sunt tratați mal rău decât sclavii mileniilor 
trecute. Comuniștii ruși se mândresc că prin “Decretul 
asupra păcii” sar [| ajuns la lichidarea imperiului multi- 
național Austria-Ungaria. In Europa a mal rămas un sin- 
gur imperiu colonialiat, și dacă s'au dărâmat toate, de ce 
să nu se destrame și cel mal ingrozitor? In secolul erei 
atomilee colonialismul sovietic este o “relicvă Itsorică” 
care nu se poate menține la infinit. Mai curând sau mal 
târziu va avea soarța imperiilor dispărute. 


D. Cauzele care vor duce la lichidare 
Dea | darea imperiului 


Lehidarea monstrului sovietice este programată. Lichi- 
darea lui poate fi intArziată, dar I- 
chidarsa Jul vor concura mal multa. AL poale Lie. 


1. Tineretul, 


Un sistem politie trebuie ca să aupravi ba- 
age DO O TOrșă apitităală care să Peene retal. LA 


mobiliza în interior forțe care să dinamizeze activita- 


pot 
tea cetățenilor. Sta a 
e d ii tul sovietie este condus de indivizi care 


„€i fiind interesați numal să-și men- 
țină privilegiile pe care alții le-au t. Tineretul so- 
vietie eate crescut fără morală, fAră tari, ȘI singura lui 


preocupare este să supraviețuiască fără eforturi şi fără să 
se identilice cu sistemul. Singura lui grijă este să nu in- 
tre în conilict cu stăpânirea, pentru a nu ajunge în lagă- 
rele de muncă forțată, de unde odată intrat, nu mal lese. 
Aceasta inseamnă că atunci când va fl chemat şi | se va 
cere să apere sistemul și regimul comunist, tineretul nu 
va mal răspunde chemării. Această constatare se bazează 
şi pe faptul că in primele luni ale celui de-al dollea răz- 
bolu mondial, când trupele sovietice au trebuit să facă 
față invaziei germane, au refuzat lupta. Sodaţii sovietici 
au reluat lupta abia dupăce Stalin a restabilit libertatea 
credinței şi le-a cerut să apere “sfântul pământ al Rusiei”, 
şi şi-au dat seama că germanii nu veniseră să-l elibereze 
de comunism, cl să-l subjuge. Atunci au preferat jugul co- 
munist în locul celui străin. 

In timp de pace, oamenii muncii sunt trataţi ca niște 
sclavi. Din această cauză nici munca lor nu este eficientă. 
O asemenea lipsă de interes şi lipsă de credință face ca 
pentru producerea unel cantități oarecare de mariă, sta- 
tul sovietic trebuie să folosească un număr de cinci ori 
mal mare decât este necesar în țările libere. După 60 de 
ani de comunism Uniunea Sovietică a rămas o ţară sub- 
desvoltată economic, iar personalul insărcinat cu paza ce- 
tățeanului sovietic este de 10 ori mal mare decât in lumea 
liberă. Pentru a apăra un sistem economie falimentar și 
un stat polițist, cu cel mai mare aparat administrativ din 
lume, tineretul sovietic nu-l dispus să se Jertfească. ŞI fără 
tineret nu se poate supraviețui. 


2. Industria. 


Este un fapt cunoscut de toată lumea, și anume că in- 
dustria sovietică n'a fost capabilă, nici în trecut, şi nu va [| 
capabilă nici in viitor să livreze soldatului sovietic, pe lân- 
gă armament și materialul necesar purtării unul războiu 
de uzură. Dacă în cel de-al doilea războiu mondial Statele 
Unite n'ar fi livrat cantități enorme de material de răz- 
bolu şi de alimente Uniunea Sovietică sar [| prăbușit de 
mult, iar în istorie ar fl rămas numal ca amintire “cel 
mal greaznle regim din lume a vieţuit intre Nolembrie 1917 
și ... 1042”. Pentru ca fiecare să-și dea seama de cantitatea 
enormă de material de războlu trimis de câtre Statele Uni- 
te Uniunii Sovietice citez câteva date; 


a) Avioane şi materialul necesar: 14018 avioane — de 


vânătoare, upoare, si; grala da, horataraarmatutta fraDapart 
de supraveghere şi hidroavioane, plăci de metal pentru 


construirea de aeroporturi şi material de transmisie (apa- 
rata de radio, instalații radar, etc). 

b) Material de răzol; 466.969 camloane de diferite ti- 
puri, printre care 1.239 de tancuri uşoare, 4957 tancuri 
mijlocii, 2.000 de maşini pentru transportul tunurilor, 1,104 
maşini cu şenile, 629 maşini pentru transportul tancurilor. 
mal departe 47.728 jeepuri, 148.664 camioane de o tonă şi 
jumătate. 162.938 de două tone şi jumătate, multe mii de 
cinei tone, 32.200 de motociclete, 7.570 tractoare de con- 
strucție de şoseli și 3.216 de motoare de schimb. Tot acest 
material a fost livrat cu plese de schimb, lar tancurile şi 
alte maşini de răzolu au fost livrate şi cu muniția necesară. 

In această categorie trebuie amintit și 325.784 tone de 
explozivi, aparate de telecomunicaţie pentru maşini şi anu- 
me 35.779 aparate de transmisle-recepție cu rază mică sau 
cu rază mare. Sa livrat material de construcție In valoare 
de peste 10 milioane dolari. 1.900 locomotive, 66 drezine 
electrice, 9.920 vagoane de cale ferată și altele intrun 
număr de 13.041 unităţi. In această categorie se mal poate 
aminti 19 poduri trans bile, 62 de depozite transporta- 
bile de benzină și 100. lămpl de buzunar. 

e) Material maritim: 90 de vapoare, 3 distrugătoare de 
ghiaţă, 20 de şlepuri, 2.398 bărci pneumatice, 57 de sub 
marine, 175 torpedo, 77 colectoare de mine, 3.220 motoare 
de vapoare, 4.207 motoare de benzină şi 2160 motoare la- 
terale. Materialul necesar acestei categorii se ridică la 
sec! de milioane. Alci a mal fost livrată 5 artilerie mari: 
timă în valoare de peste 0 milioane dolari. 

4) Alimente: 4.300.000 tone, dintre care 1.164.100 t. grâu, 
970.000 t. zahăr. 782.073 t. conserve de carne, 730.902 t. me- 
zeluri, 517,522 1. ulei, 362421 t. de prat de lapte, 61,483 t. 
de brânză și 9.000 t săpun. 

e) Trebule amintit șI faptul că sa livrat Uniunii So- 
vietice un mare număr de patente als tehnica militară, 
Pe baza acestor patente Uniunea Sovietică a fabricat un 
număr mare de armament care l-a pus la dispoziţie 
comuniştilor din Corea şi Vietnam ca omoare soldați 
americani. 


In plus față de materialul de răzolu, cunoştin tehnice 
N si iente, niunea Sovietică a primit din State- 
or Unite cantități imense de material necesar construirii 


bombe! atomice, și, probabil şi planurile pentru oonstruc- 
ţia unei asemenea bombe. 


te 


Războiul de mâine va cere și mal mul decât cel din tre 
cut. O repetiție a celor petrecute în cel de-al doilea răz- 
bolu mondial nu va mai [| posibilă Comandamentul mili- 
tar sovietic, nu va mai putea ataca pozițiile dușmane cu 
gloata, adică val după val, așa cum a făcut-o. ul de 
mâine nu se va mal putea duce fără armament, fără echi- 
pament și fără alimente. Martori oculari povestesc că in 
fața tranşelelor române și germane se formau munţi de 
cadavre şi că veneau atât de mulţi incât armele automate 
se inroşeau și nu mal funcționau, iar majoritatea acestor 
condamnați la moarte atacau cu sticla de vodeă in stare 
de ebrietate. In al plerderi grele au suferit minorități- 
le din Rusia. Astfel de unităţi au fost puse să atace acolo 
unde nu se putea câștiga nimic, dar unitatea era liehida- 
tă în intregime. 

Cu toate că industria sovietică este In momentul de față 
ținută la zi cu toate progresele tehnice de specialişti din 
țările vestice, că aproape tot ce se produce astăzi în Unlu- 
nea Sovietică este făcut cu capital străin și cunoștințe 
străine, în momentul când “informaţiile stagnează”, stag- 
nează și producția şi progresul in Uniunea Sovietică. Toa- 
te progresele industriei progresiste sovietice au la bază 
tehnica şi ajutorul capitaliştilor. Cei care au “investit 
invăţat “mai mult pe sovietici sunt americanii. El au |i- 
vrat planurile şi capitalul necesar pentru construcția tan- 
curilor, a motoarelor de tancuri, a vehicolelor mili (in 
special firma Ford) (n acest sector trebuie amintit şi aju- 
torul firmei italiene FIAT insă *sâmburele tare Îl formea- 
ză “ajutorul american”). Cea mal mare fabrică de con- 
strucție de camioane din lume — dela Kama — unde se 
va produce în final camioane de 10 t şi alte vehicole de 
tracțiune se construieşte cu cunoştinţe tehnice americane 
și capital american... Pentru promovarea păcii şi a convie- 
țulrii paşnice Intre popoare este nevole de “material 
ziv”. ŞI astlel de fabrici au fost construite cu capital ame- 
rican. La dezvoltarea industriei şi producţiei de avioane 
sovietice au contribuit aproape toate țările capitaliste din 
vest. Ruşii au dat numai roboții! 

Cu tot acest ajutor masiv, industria sovietică nu este 
şi nici nu va [| capabilă să livreze sau să pună la dispo- 
ziție soldatului uneltele și mașinile necesare. Odată sistat 
ajutorul din vest se termină şi cu progresul! (Cine vrea să 
se informeze amănunțit asupra ajutorului dat de ţările 
capitaliste, în special de Statele Unite poate consulta lu- 
crarea lul Antony C. Sutton-National Suicide. Military Ayd 
to hi Soviet Unlon, by Arlington House, New Rochelle 
N. YV. 1974, sau în iai Pater 2 srp 
zerische Ost-Institut Bern în anul i sub titlul: r 
leise Selbstmord Amerikas Militărhilfe an Moskau”, SOL 
nr. 33). 


3 Agricultura, 


Rusia posedă cea mal mare intindere de pământ arabil 
din lume și de cea mal bună calitate. In timpul imperiului 
țarist. Rusia era exportatoare de produse agricole, În 
timp ce sub regimul “progresist comunist”, această țară 
este importatoare de produse agricole. Proasta și neadec- 
vata politică agrară sovietică, agricultura sa nu poate ține 
pasul cu progresul și producția agricolă rămâne cu mult 
in urma cele! din ţările liber avansate, Un soldat flămând, 
chiar dacă se mulţumeşte cu puțin, — în răzolul trecut 
se mulțumea cu un pumn de boabe de grâu sau de porumb 
dar cu nelipaita sticlă de vodcă, o astfel de hrană nu-l 
poate insulleți la luptă. Uniunea Sovietică este cea mai 
fericită ţară din lume! Trălește din lanurile americane, 
canadiene şi australiene! Dacă aceste surse vor Inţărea, 
atunci nu-l greu de spus ce greutăţi se vor ivi. Nu numai 
soldatul are nevole de grăunțe, și clvilul care lucrează in 
fabrici sau ateliere şi el are nevole de grăunțe! 


4. Minoritățile naționale. 


Pentru existența actualului stat sovietic, minoritățile 
naționale formează un butoi de pulbere cărula | sa pus 
un fitil aprina dar care se prop incet de butolul cu ră 
bere, Populaţia de origină este minoritară față de 
naționalitățile conlocuitoare. Această minoritate majori: 
tară deține insă în mâinile ei aparatele de teroare 
şi securitatea, procuratura și Justiţia, lar în așanumitele 
republici unlonale atât in conducerea statului cât şi a ce: 
lor economice, rușii dețin funcții de conducere, ației 
de baştină nu-l rămâne altceva decât să ocupe funcţii de 
jos sau a face corvoadă. Din această cauză ruşii sunt ură: 
4 de toate populațiile Uniunii Sovietice şi contra io aa 
acumulat o atât de mare energie — În de 1 
Intentă -, dar la momentul oportun când se vor 
zAgazurile, când această energie statică va deveni 
mică, nimeni şi nimic nu | se va mal putea 






Mn 


4 


momentul de ile Uniunea Sovietică suferă de RESNAțI 
boală incurabilă fostul imperiu țarist. Această boal 
au cunoscut-o şi Lenin și Stalin. Ei n'au inceput revoluția 
comunistă cu slogane comuniste, ci cu o lozincă care a 
aprins revoluția, şi anume: “Deschideţi ia inehisorii 
popoarelor Rusia”. Lozinca a prins, porțile închisorii po- 
 adcara su fost desehise, dar liderii comunişti nu volau 
tea deţinuţilor, ei continuarea sistemului de opri- 
mare naţională sub altă denumire. Când Stalin și Lenin 
zip dat seama că popoa 
gă din inchisoare. atunci au trimis forțele armate ca să 
le readucă in inchisoare, în acelaşi închisoare care acum 
avea un nume nou, mai frumos şi mai răsunător: Uniunea 
Sovietică. Unele popoare au fost readuse imediat în fosta 
inehisoare cum au fost ucrainenii, rușii albi, caucazieni, 
şi alte popoare din Siberia, lar lui Stalin | revine ruşinea 
sau meritul să lărgească imperiul, nu numai reintregind 
imperiul A ta ei anexând şi alte teritorii străine. Au fost 
readuși landezi, polonezi, letoni, estoni, lituanieni şi 
români, şi a mai pus stăpânire pe germani și sloveni. Ane- 
xiunile Uniunii Sovietice sunt o rușine pentru era atomică 
făcute în timpul când fostele colonii renunță la stăpânire 
şi redau | tea popoarelor deținute. 


In momentul de față naţiunile minoritare din Uniunea 
Sovietică sunt In fierbere şi aşteaptă momentul oportun 
Tineretul sovietic refuză incadrarea în viaţa socială pen: 
trucă se face cu scopul de a [i desnaţionalizat. Tinerii din 
Basarabia ca să ocupe o poziție mijlocle în administrație 
sau economie trebule să înveţe limba rusă şi să se oblige a 
activa În regiuni străine. Armata este iarăşi intrebuința- 
tă pentru desnaționalizarea minorităților. Cel care nu cu: 
noaşte limba rusă nu poate ocupa funcţii de conducere. In 
regiunile neruse au inceput și rezistențele armate. Se cu- 
nose rezistențe armate în anul 1962 în regiunea Rostov, 
in Ucraina şi Basarabia Cu toată acțiunea de desnaţio- 
nalizare a Tărilor Baltice — numai intre anii 1940 şi 
1950 —. au deportat de acolo peste un milion de locultori, 
în anul 1972 tineretul lituanian a arătat că incă na uitat 
istoria țării sale - la inmormântarea lituanlanului Roman 
Kalanta. care a făcut autodatfeu, tineretul lituanian a ce- 
rut în cor pe străzi și la cimitir “libertate Lituaniei”. In 
anul 1978 agențiile de presă străine anunţă că în Tările 
Baltice sa alcătuit, cu participarea mal multor organiza. 
revoluționare “Frontul Revoluționar pentru Eliberarea 

tuaniei”. Tot din informațiile agenţiilor de presă sa luat 
la cunoștință că “Frontul Revoluționar” publică și un ziar 
subteran intitulat “Varpas”. Din această organizaţie ar 
tace şi parte un partid comunist care se intitulează “liber”. 
In decursul anului 1978 sau produs manifestații și în 
Georgia Dela Moscova se ordonnse scoaterea din admi- 
nistrație a limbei localnicilor și Intrebuințarea numai a 
limbei ruse, Tineretul georglan a leşit pe stradă, lar sovie: 
ticii au trebuit să cedeze! 


Tătarii din Crimela care nu fost deportaţi după războlu 
in toată Rusia au cerut să Îl se acorde dreptul de a se 
inapola în patrie 


Guvernul sovietice, In ora actuală stă în faţa unei grele 
probleme, şi anume numărul locuitorilor musulmani din 
Asia centrală cate în re, in timp ce numărul rușilor 
este in descreştere La sfârşitul aceatul mileniu, fiecare al 
patrulea cetăţean sovietie va Sa AUD populațiilor uzbecă, 

asemenea dervoltare pune 


puternică 
rezistența ueraineană na putut fi distrusă 
Verainenii sau organizat subversiv și abia așteaptă mo- 
mentul de slăbiciune al guvernului sovietice pentru a da 
semnalul revoluţiei generale. 


Din păcate, la ora actuală rezistențele naționale din 
Uniunea Bovietică nu sunt ajutate din exterior, dar nu 
este greu de prevăzut In ce situație ae va găsi uitimul im- 
a i dacă aceste rezistențe vor fl ajutate din 


In această ordine de idei mal trebuie amintit și proce- 
sul de destrămare din cadrul armatei sovietice cu revolte 
şi corupție din cadrul ofițerilor. Celiace cate și mai alar- 
mant pentru conducerea comunistă este fa că printre 
opta care sau revoltat au fost şi marinarii sovietici. Ori 
so ştie că semnul răzmeriței comuniste din 1918 l-au dat 
marinarii. Organul armatei sovietice *Bteaua le” a fost 
nevoită să constate și să condamne corupția din armata 
rai grăi ra Mea se ştie că din cauza co- 

ue or de interesa militar se scum. 
peşte şi se întârzie predarea, p 


In plus, armata sovietică mal cate grevată şi cu o altă 
slăbiclune. Din cauza ji numărului minorităților na- 
onale, aceștia necun d limba rusă, ințelegerea din. 
comandamente şi trupă se face din ce în ce mal greu 


18 — 


E. Cum se ca produce lichidarea imperiului sovietic? 


Din perspectiva situaţiei de astăzi, la lichidarea imperiu. 
lui colonial sovietic vor concura mal multe cauze, 


], Războiul, 


Se ştie din Istorie că răsboalele aduc schimbări de situa- 
II Imperiul austro-ungar sa desbinat in urma unul răz- 
bolu. Tot In urma unul război s'a destrămat imperiul țarist, 
Acesta a fost insă continuat sub alt nume de către comu- 
nişti, Viitorul războilu mondial va aduce schimbări totale, 
inditerent dacă va fi inceput de Unlunea Soviotică sau | se 
va impune din afară. In forma de astăzi imperiul sovietic 
nu mal poate funcționa, lar o schimbare în timp de pace 
nu este posibilă. Paradoxal esto însă şi faptul că Unlunea 
Sovietică este Inarmată până la dinţi, dar aceasta nu poa- 
te incepe un răzolu, şi aceasta din cauză că industria 
sovietică nu-l capabilă să livreze armamentul și muniţia 
şi plesele de schimb, agricultura nu-l capabilă să asigure 
hrana soldaţilor şi a populaţiei, lar pericolul de revoltă al 
popoarelor subjugate va creşte la maxim. In plus un mare 
semn de Intrebare cste şi comportarea armatelor şi popu- 
laţiei statelor satelite Uniunii Sovietice. Cu tote că arma: 
tele acestor ţări sunt instruite şi armate cu arme sovie» 
ice, soldații acestor țări nu vor lupta pentru menţinerea 
Uniunii Sovietice, ci contra el. Uniunea Sovietică trebule 
să detaşeze și să mențină în rezervă un număr mare de 
unități care să asigure căile de comunicaţi, depozitele de 
benzină şi de muniţie şi să se apere de atacurile soldaților 
din ţările socialiste. Armatele statelor satelite care sunt 
instruite ca armate de ocupație Îl se vor da misiuni de 
menținere de ordine in alte țări decât cele proprii. Dacă 
aceste armate “vor putea și vor vrea să asigure căile de 
comunicație şi depozitele “și ordinea internă” este greu 
de spus. Se crede însă contrarul, şi anume aceste armate 
vor pactiza cu populația statelor respective și vor ingreulia 
operațiile armatelor sovietice. Se știe că însăşi soldații so- 
vietici au refuzat în jurul datei de 17 Iunie 1053 (revoluția 
germană), atunci este uşor de gândit ce vor [ace soldații 
polonezi sau unguri, Ce vor face cehii ştim! Numai după 
17 Iunie 1053 au fost executaţi 56 de soldaţi și ofițeri so- 
vietici pentru refuzarea ordinului de tragere. Se zice că 
numărul ofițerilor și soldaților sovietici care au refuzat 


ordinul de tragere în timpul evenimentelor (FevauțUlos,, 


din Ungaria dintre 23 Octombrie şi 4 Noiembrie 1 Ş 
fost mult mal mare decât al celor din Germania. Dezertări 
de soldaţi sovietici au avut loc şi in Polonia şi in timpul 
evenimentelor din Aukust 1008 din Cehoslovacia, Ziarele 
germane au relatat In a doua Jumătate a lunel Iunie 1078 
despre dozertarea unul soldat sovietic. Se mal cunosc ca- 
zuri de dezertări de soldaţi sovietici din 1973, 1074 și 
1970. Acestea In timp de pace! 

Dacă Uniunea Sovietică ar [i sigură că este atât de Inar- 
mată şi sigură de o victorie, atunci ar declanșa atacul 
fară prea multă premeditare! In acel moment nu se va 
mal târgul în conferințe internaționale care nu se ter- 
mină, ci cu o brutalitate curent rus va emite un 
ultimat după altul Cuprinsul unui astfel de ultimat va 
(i scurt şi lapidar: “Uniunea Sovietică este puternică şi 
crede ca sosit timpul în care să ceară venirea la putere a 
elnaei! muneltoare. Binevolţi a preda puterea tova lui X. 
In caz de necontormare trupele sovintice vol fi nevoite 
să treacă frontiera ca să elibereze poporul muncitor. 
In numele guvernului sovietic, semnat XY, "Po col scop: 
tei Îi invit să cltească textul ultimatului adresat de Unlu- 
nea Sovietică, Tărilor Baltice la sfârțitul anului 1030 și 
în luna Mal 1040, ocuparea Basarabiei, n Bucovinei și 
reglunei Herţa sa făcut tot cu amenințarea cu forţa”, 

Norocul locuitorilor din Buropa de vest cate că Uniunea 
Sovietică nu-l atât de puternică incât să troacă Ia atac! 
Să fie oare mâine? 

Din informațiile care ne stau la dispoziţie, Uniunea So- 
vietică ar pregăti un “Biitekriea”, la caro să ln parte o 
forță de distrugere formidabilă. Atacul ar fi pregătit de 
artilerie şi aviaţie, Inr etapa Piinică de Innintare ar fl 
stabilită In cca 40 până In 80 km Pentru operaţiile pre: 
conizate ar sta la dispoziţie ofectivul militar amintit mal 
sua (vezi B, pag. 3). Unii experți militari sunt de părere 
că Uniunea Sovietică va [| superioară, în celace privește 
armamentul Es gu uta şi cel atomie, Statelor Unite și 
Tărilor pactului NA incepând din anii deceniului 1080 
ANI experți militari sunt de părere că momentan Uniunea 
Sovietică nu poate declanşa un rătolu contra vestului 
fiindcă trebule să OSI un mare contingent de trupe și 
câtava mil de tancuri la frontiera cu Ohina. 

1 se va impune Unlunii Bovietice un războlu din afară? 
Dacă răspunsul cate da, cine va fi adversarul? 


a) Statele Unite ale Americii? 


La ora actuală nu se poate prevedea un răsbolu Intre 
Statele Unite şi Uniunea Bovietică Analizând netuala si- 


taţi şi bazându-ne pe experiențele din trecut, Uniunea 
Sovletică nu-i decât produsul unor forţe oculte din Statele 
Unite. Revoluţia comunistă din Rusia a fost făcută în 
mare parte cu capital american, In parte industrializarea 
Rusiei comuniste a fost făcută cu capital american Sta- 
tele Unite ale Americii au contribuit la înarmarea Uniunii 
Sovietice. Tot Statele Unite a salvat Uniunea Sovietică 
dela prăbuşire in timpul celui de-al doilea războlu mondial, 
ivrându-l după cum am văzut nu numai cantităţi imense 
de material de războlu, dar şi material de uz intem și 
alimente. Tot în acest complex trebule amintit și faptul 
că in anul 1938 sa Incheiat intre președintele Roosvelt 
Stalin şi Molotov un acord secret pentru livrarea de intor- 
mații militare, acord despre a cărei fiinţă nu ştiau decât 
patru persoane. (Oare n'a fost Roosvelt acela care a livrat 
Rusiei marea cantitate de material de războlu?), (Vezi 
Anton C. Sutton, op cit pag. 97). Tot cu ajutorul Statelor 
Unite şi contrar scopului intrării aceşteia în cel de-al 
doilea războlu mondial. Uniunea Sovietică nu numai că 
şi-a păstrat anexiunile făcute în timp ce era în cârdășie 
cu Germania, Uniunea Sovietică și-a intins frontierele și 
mai departe, lar Statele Unite au privit cu nepăsare cum 
Unlunea Sovietică, contrar angajamentelor luate la Jalta, 
alunga guvernele naționale din țările ocupate și instaura 
guverne de nuanță comunistă contrar voinţei POR 
Statele Unite ale Americii putea, avea dreptul și chiar 
obligația să intervină! 

Constatările de ma! sus se pot citi in lucrări apărute în 
Statele Unite şi care arată pe [aţă cum politica oficială 
americană în timpul războlului se întrecea în acţiuni de 
consolidare a viitorului dușman. O astfel de atitudine nu 
are asemănare în istoria omenirii, Ca o răsplată pentru 
marele serviciu adus de Statele Unite, Uniunii Sovietice, 
aceasta a iniţiat în acel timp o vânătoare de “spioni ame- 
rican!” în tot spațiul de ocupație sovietic. Milioane de 
polonezi, cehi, germani, români, unguri au trebuit să moară 
în lagărele sovietice, numai pentru faptul c'au fost odată 
simpatizanți americani sau că-şi puseseră speranțe de el: 
berare in ajutorul american! Sovieticii insă mai realiști, 
arestau şi vinovați și nevinovaţi, dar sub invinulrea de 
“aplonaj în favoarea capitaliştilor americani”. Cunoscutul 
titani american Walter Lipmann, din timpul războlului 
stătula guvernul american, ca politica externă americană 
să nu urmărească independența statelor mici din estul 
Europei, ci să urmărească ca aceste state să ducă o poll: 


_uleă de “bună vecinătate” cu Uni pen, Aouai că. Mal de: 


parte susținea nerozia și da pova e miel n'au 
dreptul la independență, lar securitatea Rusiei consoll- 
dează pacea mondială”. Din păcate pentru țările din 
Europa de est, recomandarea lul W. Lippmann a float pusă 
în practică. 

ulta lume credea că aceste recomandaţii aparțin unei 
epoci trecute, unel epoci impovârată de nevol și de războlu. 
Nu mare insă a fost surprinderea generală când la 22 
Martie 1876 apar extrase dintrun raport al “expertului de 
polică externă a! ministrului de externe Henry Kissinger, 
Walter Sonnenfeld” ținut la sfârșitul anului 1975 in luna 
Decembrie în fața ambasadorilor americani, la Londra In 
acel reterat. Sonnenteld trâmbițeaza ideia dându-le a şti 
ambasadorilor americani, că ar exista “0 legătură orga: 
nică” între statele europene și Uniunea Sovietică. Mai 
mult, specialistul american în probleme sovietice SL pi 
faptul că: “Uniunea Sovietică n'a fost capabilă se 
asigure de lolalitatea țărilor est europene, asta înseamnă 
o nenorocită “neputinţă” a Uniunii Sovietice fiindcă 
“Buropa de est se găseşte în sora de influență sovietică” 

Dar Sonnonteld continuă cu constatările şi cu teama că 
“mai de vreme sau mal târziu acestea pot deveni explozive 
şi cauza un al treilea războlu mondial. Această situație 
nennturală și nvorganică a raporturilor cate o primejdie 
pentru pacea mondială şi începerea conliletului între est 
şi vest esto do necvitat”, 

Cu aatfel de concepții, este dela sine ințeles că Statele 
Unite nu puteau și nlel nu voiau să intervină în ţările 
csteuropene ce volau A se descătusa de “legatura organică 
cu Uniunea Sovietică”, In ultimul pi cu ocazia împlinirii 
a 10 ani dela ocupaţia Cehoslovaciei, ziarele au publicat 
declarațiile oamenilor politici din Cehoslovacia care pre 
tind că invaala trupelor comuniste n fost tăcută, dupăce în 
prealabil Staele Unite îşi dăduse asentimentul. 

Multă speranţă sa pus pe numirea lul Z. Brezinaki ca 
expert în Ministerul de Externe al Statelor Unite. Bre- 
zinski este de origină poloneză și opinia publică era de 
pate că aceata va influența politica externă americană 
n altfel decât precedesorii săi, fiind cunoscută gi tund n PA 
antirusă a polonejilor. Protesorul 2. Brezinaki, era RDB 
pentru problemelo sovietice şi în anul 1005 Pe a ta 
a tre intr'o ei ubileă următoarele: “Sta 

te şi Uniunea e 
econontle pentru vestul şi estul ropel. Un astfel ir plan 
ar fi primit cu bucurie în Buropa de est”. Expertul de care 


cate vorba propunta credite americane de care să bensii- 
cleze Uniunea Sovietică, Sar putea ca astăzi (1974) prafe- 
sorul de origină poloneză Brezinski să gândească altiel 
decât in anul 1905, Deocamdată în politien americană nu 
sa schimbat cu nimic... 

După victorlioasa retragere a Statelor Unite din Vietnam, 
urmează in Alrica o epocă de cuceriri sovietice Celace 
supără opinia publică mondială, dar nu guvernul americane 
este faptul că pr hola Statelor Unite la Organi- 
zația Naţiunilor Unite socotește mercenarii lui Brejnev in 
Atrica. soldatii comunistului Castro, ca forțe de ordine! 
Trebuie să intervină ceva extraordinar, ceva neprevăzut 
de logică ca Statele Unite ale Americii să-şi schimbe 
poziția faţă de Uniunea Sovietică. La ora actuală este greu 
de a face pronosticuri, 

Si acțiunile duse de actualul preşedinte I, Carter in 
privința “drepturilor omului” par a se concentra mal mult 
asupra țărilor ce-au lepădat comunismul, cum ar [i Chile, 
sau a celor ce se apără de cl, cum ar îi Brazila, decât 
asupra barbariilor comuniste din Europa de est! 

Iar când este vorba de persecuții și Iegalităti din Uniu- 
nea Sovietțică preşedintele american, vede numai întro 
anumită direcție. Ponte că va vadea și imprejur. 


b) Un războiu cu China? 


Un războlu intre cele două state cemuniste China 
Uniunea Sovietică pare posibil Motivele unul astfel 
razbolu ar fl de două categorii aa) un conflict ideologie 
si bb) un conflict teritorial. 

In celce priveşte conflictul ideologie sar putea spune 
următoarele : 

aa) Comunismul rusesc este de nuanţă optimistă; rușii 
susțin, că indiferent ce se va întâmpla, comunismul va 
leşi învingător și va fi ultima fază a evoluției societății. 
Capitalismul va [1 inlocuit cu comunismul această schim: 
bare cate o lege care nu se poate ocoli. Pe comuniştii ruși 
nu-l interesează şi nu-l înspălmântă nici eșecurile econo- 
mice şi nu-i impreslonează nici nemulțumirile populației. 
toate egecurile sunt de nuanţă trecătoare, dar în final va 
exista o societate socialistă fără clase și fără stat, 

In sehimb comunismul chinez este de nuanţă pesimistă, 
Nimeni nu poate prevedea când societatea va deveni co- 
munistă. Nimeni nu poate prevedea când societatea va 
deveni comunistă sau dacă întradevăr va deveni comu- 
nistă. ge poate ea după comunism să revină capitalismul, 
sau o altă tormă de stat pe care n'o poate prevedea nimeni 

In plus, intre chinezi și rusi mal există şi o altă față a 
problemel Cultura chineză are tradiție și o formă supe 
rioară culturei! ruze, lar chinezii nu pot invăța dela pri: 
mitivi, 

bb) In celace priveşte contiletul teritorial acesta cate 
vechi și moștenit încă din secolele trecute Uniunea So- 
vletică stăpâneşte teritorii pe care China le socotește ale 
ei. Guvernul chinez a repetat mereu şi a cerut nu numal 
restituirea teritoriilor chineze dela ruși, dar și retragerea 
ruşilor din toate teritoriile ce Je stăpânese pe nedrept. 
China susține că teritoriile chineze au fost anexate de 
imperiul țarist prin încheleri de tratate inegale. Cioeniri 
militare intre Rusia și China au avut de nenumărate ori 
loc. De ani de zile se duce o propagandă pe problemele 
teritoriale, pe care Rusia le dă pe nedrept China 
acuză Unlunea Sovietică do “imperialiam” şi susține că 

edA “teritorii răplte statelor soclallste”, Printre aceste 
teritorii ținute pe nedrept de Uniunea Sovietică este 
Basarabia şi Bucovina luate dela România Pe de al 
parte Uniunea Sovietică acuză China de imperialiam şi o 
condamnă că răspândește hărți In care teritorii străine 
sunt date ca teritorii Chineze. de altă te China cere 
guvernului german să susțină unificarea rmanlei, 

Ambele puteri comunitate se acuză reciproc de înarmâri 
masive, lar Rusia este obligată să men la frontiera cu 
China un număr mare de soldați. Intre i prinde pro- 
paganda rel cai ia, | ținuturile ocupate de usla dar cu 

ulaţie maongolo 

PE A roate de față. un războlu intre Uniunea Sovietică 
şi China nu este bil, lar o amenințare cu războlu 
contra Uniunii Ssv.ctice din partea Chinei nu-l posibilă. 
China nu este pregătită do a purta un războlu modern, Ba 
cate slab inarmată cu armament convențional, nu posedă 
destule rachete şi nu se știe câte bombe atomice posedă. 
Chiar dacă China ar avea sulielente bombe Roma BN 
poate indrepta asupra teritoriului sovietic, II | 
rachetele de mare distanță, deoarece Rusia este vulnera: 
bilă mal mult în partea Europei decât în Asia Sa vorbit 
mut despre incepera unul războlu preventiv din partea 
Uniunii Sovietice contra Chinei. Se Rat că un „de 
risc ar [Il prea mare pentru Uniunea Tu (i ar 
insemna să lupte contra unel -. cu 0 pop i Piri 
mult de trel ori decât Rusia, lar o inaintare a 


—» 





în ar 

revoluții naţionale în e satelite. Ori conducerea clvilă 
cât şi militară artă pu dă seama de pericolul în care 
găsi desănțuind un războlu preventiv contra Chinel. 
se industrializează China, iar Uniunea Sovie- 
este silită să țină mobilizat și concentrat un număr 

soldați la frontiera cu China. 
va schimba însă în momentul când China 
putea inarma cu ajutorul propriei industrii, sau 
e industriale se va obliga să înarmeze pe 
datul nez. In momentul de faţă Uniunea Sovietică 
ţă Chinei că se înjaşeşte apelână la tările capitaliste 

sa-l livreze armament. 


2 Revolutie. 


O altă cauză care poate duce la prăbuşirea imperiului! 
colonial sovietie ar [| revoluția. O astfel de revoluție ar 
putea tzbucni în două feturi : 


A Grevarea bugetului. 


La ora actuală bugetul statului sovietic este grevat in 
de 11-13 % cu cheituilei pentru apărarea națio- 

nală inclusiv sau mai ales pentru a rămâne in cursa înar- 
mărilor. Cheitullile de inarmare vor crește anual cu 45 &%. 
așa incât se aşteaptă in viitorul apropiat că Uniunea 
Somwietică să nu mai poată face fată cheltulelilor de înar- 
deoarece economia descreştere (aţă 


de anii trecuti Dacă în anul 1958 venitului na- 
tional sovietic era de 12 %. astăzi a ajuns abia la 3% și 


revoltele din trecut. 

Uniunea Sovietică va căuta să se înarmeze cu capital şi 
cunoştinţe venite din vest. La ora actuală țările europene 
se concurează între ele. care să ofere mai mult capital 
in Unlunea Sovietică decât alta In Uniunea Sovietică se 
elădese fabrici de automobile cu capital european, lar 


Estul datorează vestului sume fabuloase de dolari. pe 
care, eu vottă bunăvotița, nu în va putea, Piti ine n 
anul 1985 datoria față numai de Germania se va 
mări cu peste 70 de miliarde de dolari. Si fiindcă suntem 
ia capitolul ajutoare date de ţările capitaliste țărilor așa 
numite socialiste nu trebulese uitate şi alte forme deghi- 
sate de alutor, şi anume ajutorul financiar dat pentru 

camenilor țările lagărului socialist. Gu- 
vernul actual german format din social-democraţi şi libe- 

a poa ia diaponție, Rrae Ei an 
cialist miliarde mărci tăi na trebule uitat aju- 
torul dat Polonie! în schimbul “el ” a 120.000 de 
cetă Ji de origină germană, suma enormă de 
2 400 000 D M. celace inseamnă că o astfel de per- 
soană 30 000 D. M Nu trebule 
uitat nici că guvernul german a “acordat un impru- 
mut de 750000. M României”, :n schimbul unei 


B Revoluţie cu rubstra! național 


In afară de ce sa amintit la punctul D-4. se mai po! adăo 
ga urmatoarele Naţiunile subjugate in timpul impertului 


ist au fost inşelate de liderii comunişti, şi anume în 
problema naţională primul guvern soclalist din lume ne 
aplicând principiul formulat de Marx, care susține că 
“poporul care inrobeşte un alt popor făureşte ropeilia 
sale lanțuri”, a doua oară nu vor mal putea fi ate! 
Indiferent cu ce nouă formulă se va mal veni pentru a 


unei revoluţii naționale este mal mare decât oricând. Nu 
se poate da o dată precisă când se va produce acest eve- 
niment. Cu siguranţă insă, va veni! 


C)  Revolu inițiată de partid, de militari sau de 
populația rusă. 


Este un adevăr care trebuie mereu repetat: inițiativa 
revoluțiilor naționale din Germania, Polonia, Ungaria şi 
Cehoslovacia a pornit din sânul partidului sau din iniția- 
tiva populaţiei. In Germania de est, partidul vola să arate 
lumii că populația germană are dreptul de a demonstra 
şi protesta contra unor asupriri, lar în Ungaria tot parti- 
dul a permis oamenilor de cultură să critice regimul. In 
ambele țări a izbucnit apoi revoluția. Situaţia este asemă- 
nătoare şi in Cehoslovacia. Liderii comunişti voiau un 
socialism cu față umană. Idela a pornit de la un secretar 
de partid Rezultatul se cunoaşte: atacul comun al arma- 
telor socialiste contra altul stat socialist! Nenorocul nostru 
a fost că mujicul Nichta Hrusciov a fost înlăturat prea de 
vreme dela putere. Dacă ar mai fi rămas, la conducere 
atunei regimul comunist ar fi intrat de mult în istorie, cu 
alte cuvinte spus, sar vorbi numai de epoca de groază a 
comunismului. 

In general se ştie că poporul rusi soco comunismul 
ca un fel de guvernare străină. Legat introducerea 
comunismului, în Rusia, circulă şi astăzi fraza lapidară 
care exprimă modul în care comuniștii şi-au impus puterea. 
Ruşii! susțin că instalarea comuniştilor in Rusia sar fi 
bazat pe cap evreiesc, spadă letonă şi prostie rusească. Se 
mai ştie că la inceputul erei comuniste majoritatea lide- 
rilor au fost evrei. Se mai! ştie. tă şi acum, un număr mare 
de lideri comunişti, cum ar fi Suslow (Ss), Andropow 
(Liebermann). Gromikow (fiul lui Isak Katz), Ustinow (UJ- 
bricht), Grischin (Griaset), Feodor Dawidowisch Kulakow 
(fiul lui David Abramovitsch Katz) sunt evrei. Intrun 
arțicol din ziarul german “Die Welt ăm Sonntag din 
2921078 (un ziar de nuanță pronunțată pro-slonistă) se 
dădea a injeiege câ urm rusului Brejnev va [i numit 
rusul David Abramovi Katz, poreclit Feodor Davl- 
doviei Kulakov. (Intre timp decedat.) Cât de puternic a 
fost si este elementul evrelesc în conducerea Uniunii So- 
viețice se mal poate vedea și din operile lui Soljeniţin. 
(Unii sunt de părere că datorită aceastei “mărturisiri” nu 
prea este agreiat în vest ) Aproape toți responsabilii lagă- 
relor de concentrare şi de nimicire din Rusia au fost evrei. 


Goldsehmidt. Comu- 
us tot prin elementul 


Numai in momentul când au văzut că socoteala d 
nu se potrivește cu cea din târg, ei ce volau să “tb 


îeasei. paporil fomân cu socialismul” au inceput so în- 


tindă, 4 poporul român sub cea mal neagră mizerie, 
iar “e!” stabilindu-se prin străinătăţi, bucurându-se de 
libertate şi savurând din plin, unii dintre ei “pensii de 
foşti miniştri. funcţionari superiori sau directori de mi- 
mistere”. Mulţi dintre acești foști demnitari sau foști 
constructori al socialismului. odată stabiliți prin străină. 
işți sunt oaspeţi permanenţi al ambasadelor comuniste 
române, uitână că au datoria să desmaşte ipocrizia “80 
cialistă şi terorismul de stat din România”! Sperim insă 
că a "aid vor schimba şi ținând seamă de pa că 

„ne 


tul 
[ar vorbină omeneşte, putem trage concluzia, că o formă 


Da e i d ai ai 







de stat şi o ideologie falimentară, bazată pe ideile reac- 
ționare ale secolului trecut oricâtă voinţă diabolica ar sta 
în spatele ei, nu se poate menţine ia infinit cu acelaşi 
intensitate. Odată scăpată de sub control, nimeni n'o mai 
poate salva. 80 de ani de insuccese, 60 de ani de teroare, 
60 de ani de oprimări, 60 de ani de samavoinicii, 60 de ani 
de miriciună, 60 de ani de trăire artificială nu pot salva 
un regim care este contra naturii. Acest regim, mai curând 
sau mal târziu se va prăbuși. 

S'ar mal putea ivi și situația in care dificultăţile cres- 
cânde ar face iminentă preluarea puterii de câtre militari. 
aceştia ar încerca să salveze situația, dar numai pentru 
scurtă durată. Militarii vor trebui să se depărteze sau să 
interzică sistemul falimentar socialist şi vor fi obligaţi să 
redea o parte din libertăţile oprimate. Incercarea milita- 
rilor de a salva situaţia imperiului rusesc nu va rtuşi, ci 
sfârşitul Il va amâna. El va veni insă cu o întârziere 
oarecare. 


3. Evoluţia 


Contorm unei teorii lansată in America, teoria conver- 
genței, dictatura comunistă ar evolua către o formă de 
stat, In care se va păstra ceva din sistemul şi practica 
comunistă, dar va imprumuta şi elemente din regimul 
democratic. O astfel de realizare nu-i realistă, deși pare 
logică. Comunismul nu poate ceda nimic In momentul 
când cedează nu mai este comunism şi guvernele comu- 
niste vor fi alungate delia putere. Comunismul se menține 
la putere numai prin forţă. Conform unei teorii a lui 
Lenin “poporul trebuie să simtă forţa, altiel se revoltă”. 

Numai in Uniunea Sovietică există la ora actuală 
trei milioane de deţinuţi politici, păziţi de cca 29 de 
agenți ai serviciului de securitate, plus 200.000 de agenţi 
secreți, plus nouă milioane în serviciul miliției. Odată ce 
po nu va mal simți lanţurile la mâini şi la picioare, 
își va lua libertatea de a fi jiber, iar tiranii vor fi alungați 
dela putere. Am văzut mai sus, că'n Germania de est 
comuniştii au vrut să se joace de-a democraţia, lăsând şi 
indemnând populația să iasă pe stradă ca să demonstreze 
contra măririi normelor de lucru. In momentul când lucră- 
torii şi-au dat seama că sunt liberi, şi-au luat libertatea 
de a cere să [le liberi, încercând să alunge pe aceia se-i 
sugrumau! Numai experiența comuniștilor ruşi, aceştia 

„au dat seama de situaţia gravă a momentului, a salvat 

t” se ascun- 
ușii, mail realiști au 


regimul comunist a lost inlăturat. SI alci. ca și în Germa- 
nia de est. numai tancurile ruseşti a “reintrodus comu- 
nismul falimentar şi terorist” contra voinței poporului! 

e subjugate nu se vor mulțumi cu jumătăţi de 
măsură! In concluzie se poate spune, că o evoluție în 
sistemul comunist nu este posibilă. Atâta vreme cât va 
domina comunismul se va guverna prin teroare. Numai un 
regim care va renunţa la teroare poate să asigure libertate 
absolută. lar un astfel de regim, nu poate fi decât altul, 
na regimul de nuanță comunistă. 

Destrămarea actualului regim comunist nu se poata [ace 
decât în urma unei revoluții interne, unui războlu impus 
din afară sau a unu! războlu preventiv inceput de comu- 
nişti cu speranță că vor scăpa de greutățile actuale, sau 

posibilitățile ca națiunile minoritare să 
devină atât de puternice încât ele să destrame din interior 
regimul comunist. Odată cu destrămarea imperiului sovie- 
tie. se vor produce schimbări în toată Europa de est, im- 


cu repeziciune In toate imperiului, incl 
i re i poti n iti TI 


1. Ora oportuniştilor. 


Fără indojală că cel care vor alla primii despre situa- 
Ha din Rusia vor [i comuniştii, deoarece ei dețin ia ora 
actuală monopolul şi dirijorii imanipulatorii) ştirilor. 
Atanci va [| o situație asemănătoare ca în Germania in 
anul 1953, în Polonia şi Ungaria In anul 1956, sau Cehosio- 
vacla in anul 1968 şi Polonia în anii 1972 şi 1977. Intro 
asemenea situaţie sar putea ca partidul comunist să or- 
done o manifestaţie antirusă ca in anii 1964 şi 1968. Se ştie 
că în anul 1964 din ordinul partidului comunist se făceau 
intruniri la care activiști de partid jurau în faţa cetățeni- 
lor it e me că “exploatarea sovietică va lua 
sJârșit”, că “Rusia va trebui să cedeze teritoriile urate 
României” şi că “România va duce o politică conform în- 
tereselor poporului român”. larăşi se mai ştie, că in August 
1968 actualul secretar de partid reușise la 23 August prin 
discursul tuiminant ţinut dela balconul palatului regal 
din Bucureşti să albă aproape toată i pere României 
de partea sa. Niciodată n'a avut un lider comunist atâta 
popularitate cât a avut. N, Ceauşescu la acea dată! Dacă 
sar [| ordonat atacul, poporul român i-ar [i urmat pe 
Ceauşescu, fără murmur. Numa! că atunci N. Ceaușescu 
n'a fost corect, el a înșelat bunacredință a românilor. N. 
Ceauşescu nu şi-a executat “intocmai directivele venite 
dela Moscova”. E] trebuia să mimeze rolul “rezistentului 
si apărătorul dreptului internațional”, dar nu să treacă 
peste măsură. La fel se mai ştie că “rezistența lui Ceau- 
şescu contra atacului trupelor satelite și sovietice in Ce- 
hoslovacia a încetat imediat “după Intrevederea avută cu 
ambasaorul sovietic la Bucureşti!” Să-i [i dat oare povete? 

In momentul insă. când “se va ajla precis că guvernul 
sovietic din Moscova a fost alungat dela putere”, atunci 
conducerea comunistă dela Bucureşti, ca să se salveze de 
mânia poporului va forma ea însăși un Euvern de “salvare 
națională”, bineințeles cu elemente comuniste, eliminând, 
aşa vom auzi “toate elementele trădătoare care au slufit 
comunismul rusesc”. Vor face acest teatru numa! pentru 
salvarea lor personală! De fapt vinovăția comuniștilor ro- 
mâni nu constă numai în acela că sunt uneltele puterii 
de ocupaţie, cl în faptul că sunt credincioși aceştela. Co- 
muniștii dela București cunosc amploarea exploatării ru- 
seşti, dar o ţin secretă. Ei splonează pentru Rusia şi râs- 
pândesc ştiri că duc o politică independentă. Dacă comu 
niștii români ar avea un pic de demnitate națională. atan.- 
ci ar trebui făcut cunoscut lumii amploarea exploatării 

Tinând aceste 


pliei cu puterea pate. dala eeaț bipre n ace toat 


minciună să atragă populația de partea lor, acționând 
altfel decât astăzi. 

In primele zile vor elimina din fun 
pe toți acela care au studiat în Rusia şi au urmat școlile 
de securitate rusești Sar putea ca actualul secretar de 
partid să scoață din nări discursuri, prin 
atace pe comuniștii din Rusia. Sar putea ca unul dintre 
complicii actual a 


re rr rr să se mențină câteva 

ca aceşti se 

formând un guvern de tranzi an fel de dictatură pro 
letară, dar de nuanță na In a-i perioadă 


2. Ora şelului național. 


In momentul de față nu se te prevedea eine va [i 

e Panibilităţ i îi bine să se facă 
n 

Ema Banul, doare 





de a se instala o “autoritate publică, chiar dacă ar fi 
SRCRRlă ONES seama de principiul că o “ordine 
mai bună decât un haos complet”. Această 
autoritate ad-hoc trebule să intervină cu toată autorita- 
tea şi cu toată asprimea pentru ca ţara să nu fie trans- 
formată intro bate de sânge Nu se cere prea multă ima- 
ginaţie, şi oricine - poate inchipui ce se va întâmpla 
cu securistul, cu milițianul, cu eiripitorul. cu turnătorul 
sau eu membrul de partid, vinovat sau vinovaţi de moar- 
tea unui membru al familiei Prima obligație a acestor 
vrem! trebuie să [le impledicarea răsbunărilor personale 
(în Franța, am putea spune într'o țară civilizată, imediat 
după eliberare în anul 1944 au fost omorâți peste o Jumă- 
tate de milion de francezi sub pretextul colaborării cu 
ul. In acele vremi său întâmplat crime oribile, 
fiinăcă pasiunea luase locul rațiunii!) 


Pe măsură ce țara revoluționară va intra in ordine, in 
acelaşi măsură taţi aceia care au făcut parte din aparatul 
de teroare trebuiesc să fie arestați și predați tribunalelor 
extraordinare pentru a fi judecaţi. candamnaţi sau achi- 
taţi. Cei ce vor trebui să [le condamnaţi. trebuie să || se 
dovedească o vină rsonală, şi nu una colectivă. Căpe- 
teniile de astăzi. trântorii vremurilor noastre, vor îl de- 
tinute in lagăre construite de ei. și vor fi obligaţi să Tu- 
creze. contra plată, să muncească la reconstrucția țării 

La început se va îngriji ca fabricile la oraşe, lar la tară 
gospodăriile agricole și cooperativele agricole să-şi conti- 
nue activitatea în forma de astăzi. Abia mal târzin, adică 
după ce țara va avea un guvern legal reprezentativ ales 


prin alegeri libere şi secrete, numai atunci se vor lua mă- 
surile cele mai potrivite de gospodărie a acestora în func- 
ție de interesele generale ale populației Soluția se va da 
de cei de acolo și nu se va importa din străinătate Părr- 
rea mea personală este să se reintrodacă proprietatea par- 
uculară. dar să se mențină proprietăţii de stat asupra în- 
dustriilor cheie Rostul se poate transforma [ie in socie- 
tăi particulare pe acțiuni sau unităţi autonome la care 
si statul să fie participant cu procente 

In acelaş timp vor fi desființate gospodăriile agricole. 
instituții străine firii poporului român. iar dreptul de pro- 
prietate asupra pământului. luat cu forța de către comu- 
nişti, se va retroceda celor în drept Formele şi procedeele 
for [i îndeplinite ținându-se seamă de interesele generale 
ale statului 


3 Forma de stat 


Până la ora actuală, deşi | se poate aduce multe critici, 
cea mal bună formă de guvernământ este democrația par- 
lamentară ca n pluralitate de partide democratice 


a) Pentru o mai bună guvernare a țării ar (i necesar 
introducerea unul sistem parlamentar compus din două 
camere. De la început trebule limitat sau chiar exelus din- 
tru inceput sistemul de conducere prin decrete-legi emise 
de puterea executivă. Sistemul nefast al acestor operațiuni 
re este cunoscut din practica dietaturilor din trecut, lar 
A ga A epocilar trecute trebule de ln inceput Impte- 
ca 


Acolo un singur 
pusi in mâinile forțelor din exterior 


e) Imediat după răsturnarea dictaturei comuniste se 
vor suprima toate legile străine flinței noastre naţionale, 
bineințelea și actuala constituție Imediat după eliberarea 
de sub dictatura comunistă se va convoca o Adunare Con- 
stituantă care va elabora o nouă Constituţie Noua Con- 
stituție va trebui supusă spre aprobare poporului 


4) Forma juridică a proprietății va Ii proprietatea 


particulară Statul va trebui să rămână proprietarul sub- 
solului şi so mentină numai asupra resurselor economice 


de mare insemnătate pentru economia națională (uzine 
atomice. baraje de apă, căl de comunicație, ete). 


4. Politica externă. 


In celace priveşte politica internă situația va [| clară. 
Poporul român îşi va alege [orma de guvernământ pe care 
o va dori; în celace priveşte insă politica externă, Romă- 
nia de mâine va avea multe greutăți și va trebui să re- 
zo0lve o mulțime de probleme. 

In primul rând, trebuie avut în vedere că nu mai tre- 
bule să fim guvernați din străinătate, nici dela Paris, nici 
dela Londra şi nici dela Moscova. Este știut că până la 
inceperea celui de-al doilea războlu mondial, România cra 
guvernată dela Londra sau dela Paris. Ce se hotăra acolo, 
se executa la București. Guvernele române erau un [el de 
executanți al forțelor străine. Inainte şi în timpul celui 
de-al dollea războlu mondial am fost sub influența Berii- 
nuhui. lar după cel de-al doilea războiu mondial, la Bucu- 
reşti se execută ordinele hatmanului dela Moscova Se ştie 
că după cel deal doilea războlu mondial, puterea vestică, 
cea mai puternică şi care contribuise cel mal mult la câş- 
tigarea războlului contra Germaniei, ne-a făcut pur și 
simplu “cadou Moscovei”, şi nu numa! pe noi românii care 
ne apăraserăm glia și credința, şi anume, acelei ţări, care 
este. la izbuenirea războiului, tot atât de vinovată ca și 
Germania. Uniunea Sovietică. Statele Unite ale Americii 
au mal livrat şi alte popoare, cum ar îi polonejii, pentru 
care justificau începerea războiului, şi anume “eliberarea 
Poloniei de sub jug străin”. La terminarea războiului se 
uită şi promisiunile, se uită şi principiile pentru care Ame- 
rica intrase in războlu şi calcă și principiile de drept in- 
ternațional. Toate acestea în favoarea unul stat ce mal 
inainte fusese eliminat din Societatea Naţiunilor ca agre- 
sor, Uniunea Sovietică. 


Urmările şe ştiu. Uniunea Sovietică și-a luat rolul unei 
puteri colonialiste In toată Europa de est nimic nu se 
putea face fără aprobarea “hatmanului dela Moscova”. DI- 
ferința dintre trecut și prezent este totuşi mare. Sub tute- 
le Angliei şi Franţei ne guvernam după legi şi obiceluri 
românesti, situația sa schimbat insă când am fost “do- 
naţi” Uniunii Sovietice. 

După liehidarea imperiului moscovit de nuanță comu- 
nistă vom [i puşi in situații grele. O parte din problemele 
ce se vor pune. ar putea fi următoarele 


A) Faţă de Rusia. 


La ora actuală mg subjugate contează pe o Rusie 
desmembrată. In felul acesta popoarele subjugate vor cău- 
ta, şi vor trebui să-și recapete libertatea. Un popor de 
60 de milioane de ucraineni nu poate [| ţinut în ro- 
a rusească La fel Tările Baltice Nu mai! puţin vor cere 
libertatea și țările din regiunea Caucazului ca și cele din 
Siberia Rusia de mâine va f| atât de slabă incât nu va 
mal putea ca în primele zile ale regimului comunist să 
lupte pe două fronturi: consolidarea puterii şi reinchide- 
rea popoarelor ce-şi aleseseră libertatea 


Canform unei legi nescrise, dar care se poate constata 
in Rusia, un regim dictatorial a fost schimbat în urma 
une! revoluții eo un alt sistem și mai sângeros decât cel 
precedent, alungat dela putere Regimul comunist, care 
a urmat cslui țarist a costat zeci de milioane de oameni, 
iar sehimbarea acestui regim se va produce cu Jertte și 
mal mari Fără Jertie, indiferent din ce parte va veni 
Nehidarea actualului imperiu colonialist — războlu sau 
revolutie —, o schimbare în Rusia și o lichidare a acestul 
regim nu-l posibilă 

[n esţace ne priveşte pe noi românii, cu viitoarea Ruste 
vor trebui să file rezolvate următoarele probleme 

aa) Provinciile române, Basarabia. Bucovina și regiu 
mea Herţa vor reveni României prin forța lucrurilor. în 
momentul oportun românii din aceste provincii so vor re- 
volta la fel ca și celelalte popoare subjugate și vor cere 
alipirea la România pe baza dreptului de autodeterminare 
că de acum se cunose revolte ale românilor din Basa: 
ra 


Probabil că guverna! central rusesc nu va accepta şi nici 
recunoaste dreptul de autodeterminare al românilor şi nici 
al celorlalte popoare subjagate Situaţia pentru guvernul 
central rusesc va [i atât de grea incât va fi ligat so 
facă, atât desiipirile cât și alipirile Rosia va accepta all: 
pirea provinelilor româneşti in schimbul recunoaşterii nou- 
lui regim. sau sub presiunea evenimentelor internaționale 
dela area dată 


(Urmeaza in numărul viitor.) 







STEFAN GEORGESCU-OLENIN 


de N. S. GOVORA 


N vârstă de 85 de ani, a murit la 16 De- 
cembrie 1978 Ştelan Georgescu-Olenin, 
un om care a dat naştere la controverse 
E drept nu era un om comod Şi to- 
tuşi. nu am cunoscut un om mai bun 
ca e]. Nu era un răsvrâții răsvrătit a 
fost tatăl lui, Ştefan Georgescu-Sergpent 
Din acest punct de vedere, ași putea 
spune că Olenin era un desamăgit Ca- 
Hitatea de răsvrâtit a tatălui săo. îi fu- 

. sese transmisă doar pe jumătate. Şte- 

(an Georgeseu-Sergent lusese un râs- 

yrătit. Olenin nu era un răsvrâtit, dar era un lubitor al 
razvrătiților. Dar tatăl lui i! transmisese alte calităţi: de 
exemplu. eroismul, înclinarea spre scris, tar răsvrătirea 
transmisă. cum am mai spus, numai pe jumătate, cra în 

Olenin o demnitate fără reproș Vai de ace] care-i rânea 
această demnitate! 

Tatăl lui fusese voluntar în războlul din 1877. In 1913, 
Olenin terminase liceul şi-şi luase bacalaureatul. Un co- 
pilandru, care, normal, trebuia să-şi petreacă vacanța în 
Jinişte, co fericirea adolescenților ce şi-au luat bacalau- 
reatul Dar el era fiul lu! Georgescu-Sirpent. ŞI sa făcut 
luntre şi punte ca să plece pe front. ca voluntar: ca si 
tătă! lu). Aşchia nu sare departe de trunchi E drept câ 
această campanie din Bulgaria a fost o plimbare, turbu- 
rată doar de holeră, dar in momentul in care sa hotă- 
rit să se inscrie ca voluntar Olenin nu avea de unde să 
ue că acel războlu avea să fie o plimbare, şi ei nu se 
nserisese ca voluntar, pentru a se plimba 

Tatăl lui era ţăran, dar un țăran na numai cu câteva 
clase secundare ci și unul cu dor de a se instrui, de a se 
cultiva. Citea cărți frantuzeşti. scria şi publica articole și 
cărți. Dar era aspru cu toată lumea. incepând cu el în- 
suşi. Cu fiul lui. cu Olenin. era chiar mai! aspru decât cu 
_ Adolescent. Olenin. venit in vacanțele de vară, in 








din Murfatlar, îi a să i 
ŞI nu numai atăt, dar 1 şi bătea, când 


MS ia e. pd 04 i Ta 0 să 


socotea că fiul 


| totuşi, ajuns și eu în pragul bătrâneții. un om din 
nefericire — umblat, nam întâlnit un altul care să-şi Îl 
iubit atât de mult tatăl, să-l respecte atât să-i cultive 
memoria. Aşi putea spune că Olenin işi idolatriza tatăl, pe 
Ştefan Georgescu-Sergent. intro scrisoare de acum câ 


misivă a mea, desaprobam sau chiar condamnam actul 
ŞI în altă scrisoare, Olenin Im! răspundea, şăgainic “El. 
n'o lua şi tu aşa, măi Govora păi tatăl meu ma bătut cu 
biciul... pentrucă nu a avut alteeva la îndemână! 

E ştiut că în lume, drapostea merge de sus in Jos și nu 
de joa în sus, adică părinții işi tubese fili se sacrifică pen- 
tru et, şi nu şi In sens invers Ori O'enin a fost o excepție 
EI işi diviniza tatăl Sergent murise în 1992. și 55 de ani 
mai tărziu, fiul eheltula o sumă importantă de bani. pen: 
tru a-i aduna scrierile întrun volum Şi-mi seria: “Govora 
te rog pune cât ma! multă grijă ca această carte să iasă 
cât mal frumos. vreau ca tata să fe molțumit acolo. în 
mormânt!” 

Murinăd tatăl. îi rămăsese ca moştenire proprietatea de 
la Murfatiar, pe care a îngrijit-o şi a înfrumusețat cu 
acelaşi sălbatică dragoste pentru tată! în A mărit casa. 
a făcut o vilă căreta-i pusese numele Rigmor. RIRMOr era 
soția Ini, Dna Georgescu-Olenin, daneză, exemplară soție. 
care şi-a condus soțul la locul de veci, după o căsnirie de 
45 de ani Cănă situația sa mal relaxat. Olenin a trimis-o 
pe «nția sa să facă o cură la Eforie Era doar un pretext 
motivul adevărat era ingrijirea mormântului tatănui ui E 
nu a voit să se ducă. Ştia că nui se va Intâmpla nimik: 
autoritățile actuale din Ţara 
mie contra lui, afară de faptul că în 10434, refuzase să se 
intoareă în "Ţară. ŞI în afară de asta. Olenin avea bani, 


dar Ţara aceasta e altă Țară, nu e acela pe care am co 
noseut-o eu” 

La Murfatiar. dnn Olenin a găsit totu! sehimbat, doar 
Va era aa cum 0 fâsaseră și pe frontispictu. rămăsese 





numele Rigmot. Olenin asculta povestirile soției sale, cu 
cehii închişi. 

Terminându-se războiul — plimbare din 1913, Olenin 
a făcut scoata militară de iti ip ai a Ser 
de promoție, atăt la liceul militar din Iaşi, cât şi Ja şcoala 
militară. Olenin era destinat să urce cele mai inaite trepte 
ale carierei Dar in timpul cât și-a făcut şcoala militară, 
in umpul liber 1!), Olenin și-a luat și licența în Drept. 
ŞI tânâr sublocotenent, Olenin, In loc de che citea şi 
seria ŞI a devenit colaborator de bază al unei reviste con- 
doză de Tudor Arghezi care, intrun număr festiv, nu Nu- 
ma! că-l elogia. dar îi dădea şi fotografia. Talentul moș- 
tenit de la tată! lui, Sergent, işi spunea cuvântul. 

Dar intervine un nou războlu. Olenin, cum era norma! 
intr'o viţă de eron. a plecat pe front. E cunoscut desastrul 
primei părți a acestui războtu şi Olenin cade prizonier ln 
Bulgari. Sălbăticia cu care sau comportat vecinii nostri 
de la Sud cu prizonierii, l-a tăcut să-l urască în mod deo- 
sebit. Am fost prieten cu el 30 de ani, numărul orelor în 
care l-am ascultat fermecat povestirile e greu de stabiiit 
chiar aproximativ. totuși nu mi-a vorbit nielodată de 
mama sa Am rămas cu impresia, poate falsă, că mama lui 
pare că în Murfatlar, Olenin, pe lângă 
limba tătărască pe care o învățase de la tătari pe care l-a 
apreciat şi i-a tubit. învățase și bulgareasca de la mama 
tuţ. ŞI de la bulgărească, la fost up ra a a Ip, ce 
la alte limbi. încât 


avocat. Nu sunt „probabil nici el nu era sigur, dar se 

pare că această A iatre a armatei l-a nemulțamit toată 

viața Rămăsese cu nostalgia cariere! armelor. Nu odată, 

în convorbirile cu el, ca privirile pierdute, când venea vor- 
Lu] 


ră -Curierul românesc”, inchinat generalului Chir- 


in care erau în joc seci de milioane. Olenin a câştigat 
procesul, după care Micescu l-a chemat în cabinetul său 
şi i-a spus: “Bravo Olenine, nu mam inşelat, incredin- 
țându-ți procesul Uite 100.000 de lei, partea ta”, 

Dar aie! intervine simțământul de demnitate de care am 
vorbit, al lui Olenin. Taşind şi ridicând capul. ka răspuns 
lui Didi Micescu: “Maestre, imi pare rău. Pentru acest 
proces, 100 000 lei. ca bacşis, e mult; ca onorar. e pu- 
țin. Vă salut”. 

Şi a plecat fără să acce țe suta de mil de lei Şi a ple- 
cat să-l continuie studiile În Italia. unde a luat două - 
torate. A plecat fără suta de mil de lei care l-ar [| prina 
bine, dar pe care demnitatea îl impinsese să o refuze. In- 
tre timp a seris şi publicat câteva lucrări în domeniul că- 
tre care avea inelinație, In domeniul Dreptului. Inapolat 
la Bucureşti cu doctoratele strălucit luate și cu lucrările 
publicate nu mai puţin strălucite. a aflat că e liberă o 
catedră in această specialitate, la Cluj. Conform legilor, 
a făcut cererea şi a trimis lucrările publicate. Tot conform 
să facă o vizită de curtoazie recto- 


: 
: 
zi 
ş 


| 

g 
Pi 
4 
3 
9 
2 
5 
EI 
E 


foarte bun chiar E] nare lucrări ca dta — în realitate. 
acest Coriolan publicase doar o nuvelă proastă intro re- 
vistă literară —, dar e bălat bun. 

La care Olenin a răspuns: “Dle rector, eu ştiu că di Co- 
rolan e bălat bun, cum spuneți dvs. dar nu e vorba de 
asta. E o catedră liberă, sunt doi candidaţi, unul sunt eu 
şi celălalt e di Coriolan Conform legii. ne prezentăm [le- 
care lucrările de specialitate publicate, se va numi o co- 
misie şi vom fi supuși la un examen La sfârșit, comisia 
va decide cine dintre noi doi. merită catedra”. 

— *EI vezi, dle Olenin. nu o lua așa Sigur, lucrările și 
utiurile dtale sunt superioare. dar... și Coriolan e bâlat 


Olenin a ințeles și şi-a retras cererea A intrat în MI- 
nisterul de Externe. atasat comercial pentru a ajunge con- 
silier. a trecut prin diferite legaţii unde, pe lângă limbile 
ce a invățat. sa cultivat. Nu cred că mă inșel alirmând că 
in materie de erudiție, pe plan istoric şi politic, are un 
singur contricant, acesta real, nu ca di olan. Şi acest 
contrincant este di Pamii! Seicaru 

Dar Dzeu știe de ce — aceasta numai Elo ştie --. Ole: 
nin. fiul răzvratitului Georpescu-Sergent, devenise un [el 
de fatalist Se retrăgea in umbră, fugea de lumină, se dă- 
dea la fund Nu avea nici o ambiție Am mai scris, dar 
pentru a cunoaşte mal bine pe Olenin, trebuie să revin. Era 
prieten bun cu Ică Antonescu. Când acesta a devenit cela- 
ce a devenit, ka seris lui Olenin: rapa ee tema 

am un post inalt pentru tine” ŞI răspunsul lui Olenin 
a negativ. Atunci l-a seria să-l numească ministru in 
legația in care era consilier comercial. Cine ar fi refuzat? 
Nimeni. afară de Olenin In acea legaţie se găseau desigur 
şi alți consilieri. superiori în grad care intro ocazie sau 
alta se purtaseră urit cu Olenin. Ce ocazie mal fericită 
decât acela de a deveni şeful lor şi a se răzbuna pentru 
necazurile avute! i d poale oieri A refuzat 
Sar putea spune o! desastrul final! și 
deacela refuzase. Nu aceasta fusese motivul Olenin nu 
vola să urce o treaptă, grație unui prieten, 

Cunosc mai multe lucruri, dar nu le pot divulga, ele 
constituind secretul Dne! Rigmor Georgeseu-Olenin. După 
sfârsitul tragic al lui Ică Antonescu, Olenin a făcut tot ce 
a stat În he mă prana a uşura nefericirea — cel puţin 
din punct de material — a soției lui Ică Antonescu 

Am spus că Olenin, ca sublocotenent. era colaborator de 
bază a revistei lui Tudor Arghezi ŞI după acela nu a mal 


seris nimic. 

La 23 August 1044, se găsea intro legație din peninsula 
iberică Producându-se catastrofa, e numit insărcinat de 
afaceri un domn care răspunde la numele de Brutus Ole- 
nin n'a fost — ca orice Român cu scaun la cap contra ar- 
delenilor — dar sa isbit în viață de do! ardeleni. unul se 
chema Coriolan, celălalt, Brutus. ŞI aceat Brutus, nici mal 
mult nici mal pu vola să-l trimită in Țară pe Olenin. 
pentru a contri la .. reconstrucție L-a ameninţat chiar 
eu intervenția la Mia ţării respective. Bine ințelea că 

triotismul” lui Bru nu i-a mers cu Olenin, care era 
torit cu o daneză, avea p etăţi in Danemarca, ete 
Totuşi, pe acest Brutus, pe acest farseur Brutus -- tot far- 
seur e şi acuma —, Olenin nu l-a iertat până ia mormânt 
Şi Olenin era un om bun (ia a urit cu invergunare pe 
acest farseur Brutus, pentrucă-i rânise demnitatea. 


Şi alei intervine o parte, la care voi îl nevoit să vorbesc 
şi despre mine: “Nu slăvindu-te pe tine, Iustruindu-se pe 
el”. spune poetul, dar e imposibil să nu vorbesc şi despre 
mine, pentru a clarifica unele lucruri. Cum l-am cunos- 
cut pe Olenin? Nu voi veni cu amănunte, voi spune doar 
că lam cunoscut acum 30 de ani, graţie *Chemării”, şi 
de atunci l-am devenit ca un al patrulea [lu: are trei 
băieți MĂ invita la el şi povestea. Era o comoară. Imi po- 
vestea — era aceasta o pasiune a lui — câte 4-5 ore în şir, 
sau chiar mai mult ŞI îl ascultam fermecat, căci tot ce 
povestea era lrumos şi înţelept. ŞI aici intervine chestiunea 
dilicDă : Imi vol atrage poate critici din partea “amiellor”, 
care vor spune că sunt lăudăros și poate imi vol atrage 
“inimiciția” Dnei Rigmor. Din primul moment, Olenin a 
avut pentru mine o prietenie care depășea normalul. Cau. 
ele? Sunt trei. Făcusem liceul militar la Iaşi, ca şi el. Deşi 
ne despărțeau 18 ani. aveam o bună parte dintre profeso- 
ri. comuni. Deci, amintiri, povestiri. despre el. Al doilea, 
tusesem ofiţer, și cum spuneam, Olenin avea nostalgia 
acestei meserii şi al treilea, te cel mal important, eram 
un răzvrătit Olenin se considera vinovat în viaţa pe care 
o dusese că, poate, Îl trădase pe tatăl lui, pe Georgescu- 
Sergent. ŞI atunci toată această nostalgie a răsvrătirii, şi-o 
concentra în mine. Nu odată, și nu numai intre patru ochi, 
dar chiar față de martori care tralesc şi pot confirme, 
imi spusese: “Govora, bate-te bine, bate-te crunt. Nal nici 
o grijă. Dacă la un moment dat eşti invins, vel găsi in casa 
mea un adăpost”. ŞI atunci Ii răspundeam: “Dle Olenin. 
de ce-mi spuneţi aceste lucruri? Ştiţi foarte bine că nu 
vol accepta” La care el, privindu-mă lung, Imi răspundea; 
-Te'nțeleg. Dacă ml-al răspunde altfel, n'al mal [i un răs- 
vrătit La el ar [i răspuns și tata”. 

ŞI a venit un moment, în care am fost invins ŞI Olenin 
a cheltuit mulți bani. făcând mai multe drumuri la Ma- 
drid, bătând la multe „ Intrebând In dreapta şi în stân- 
ga, ca să mă găsească E inutil să spun explozia de bucu- 
rie din serisoarea lui, când ma regăsit. 

Dar să revin la motivul pentru care Dna Rigmor ar avea 
motive să-mi poarte pică Eu sunt cel care-am scrisori de 
la Olenin In care o recunoate — l-am intors la literatură. 
Cum am spus, imi povestea ore intregi. ŞI l-am spus: “Dle 
Olenin de ce nu seriţi aceste minunate povestiri?” La care 
Olenin. cu vorba lui Intre a îmi răspundea: “Eh! Eu 
sunt un om sfârşit, un ratat Da, a pronunțat Tavan ţa A 
tat Dar am insistat atâta, ca un moldovan Indărătnic, 
până a început să serle ŞI l-am convins că ncensta en 
datorie fața de Ţară şi (aţă de tatăi iul, ŞI a scris acel 
minunat Mura lar”, care dealid pe oricine ar afir- 
ma că nu va intra în Istoria literaturii române, Şi a mal 
scris şi celelalte cărți pentru care, la fel, destid pe oricine 
ar spune că istoricii de mâine nu vor găsi in ele pagini la 
care să alerge. ŞI alci poate interveni “inimiciția” Dnei 
Rigmor. Pentru tipărirea acestor cărți, Olenin a cheltuit o 
mare sumă de bani 

Stefan Georgeseu-Olenin ar [i mal trăit mulţi ani dacă 
nu ar fi avut un atac care i-a paralizat jumătate din corp. 
Cu ingrijiri medicale şi-a revenit in parte In această stare 
a bătut la maşină, numa! cu mâna stângă, paginile care 
au dus la tipărirea cărţii tatălui lui: “Govora, te rog pune 
cât mal multă grijă, ca această carte să lasă cât mal fru- 
mos. vreau ca tata să [ie mulţumit acolo, in mormânt”. 

Dar spuneam că existența lul Olenin este controversată, 
Sunt două legende pe care aşi vol să le lămuresc: una este 
sgârcenia lui, a doua, filosemitismul. Da, în 30 de ani, l-am 
cunoscut bine Olenin a fost sgârcit cu el însuși, dar nu 
cu ceilalţi. Vorbeam acum o lună cu un compatrlot bogat 
din Madrid, un om care face mult bine, motiv pentru care 
l-am Apreciat totdeauna, deşi el se găsește pe baricade 
diferite ŞI-1 spuneam: Dle X. există în exil o parte dintre 
compatrioți, care cred că dacă un Român are Y milioane, 
trebuie să dea 90 % celorlalţi E o teză greșită Dacă aceşti 
Români bogați dau 1 % compatrioţilor, e sufislen 

Dealid pe oricine ar alirma că a existat un Român, o in- 
stituție românească, ete, care să [| bătut la ușa lul Ole: 
nin şi să [i ieşit cu mâna goală. Dar au existat Români 
E) vi A existat un fost subofițer care-i telefona In fle- 
care zi cerându-i bani, și incă, cu obrăznicle. Cunosc lară- 

| cazul unul compatriot — poet talentat in "Ţară dar care 

n exil nu a mal scris nici un vera - care-l vizita de cel 
puțin trei orl pe săptămână și, Ja plecare, Olenin trebuia 
să-şi bage mâna în buzunar, Şi întro zi. cu vorba lui lĂ- 
tăreață, l-a spus: “Ascultă dle X, imi înc plăcere vizitele 
dtale, sunt mulțumit când vii, dar ași îi și mal mulțumit 
dacă. măcar odată, când vii, in momentul plecării nu ar 
trebui să bag mâna în buzunar”. Acest X a trecut ocean. 
nul şi a ajuns bogat, chiar foarte bogat, dar nu se poate 
găsi nici cu lumânarea un compatriot sau o inatituţie ro- 
mânească care să alirme că a primit un dolar dela acest 
X. ŞI un alt caz Fusese coleg de facultate la Roma cu un 
fecior de bani gata Natural, la Roma. ca feclor de bani 
gata, svârlea banii In dreapta și stânga Olenin trâla mal 


mult decât modest Dar nu Olenin se ducea la acest fecior 
de ministru să-i ceară câteva lire imprumut. cl inversul se 
întâmpla. ŞI a venit exilul. Feciorul de bani gata a venit 
şi i-a spus: “Olenine, dă — mi suma cutare-o sumă im- 
portanță — căci vreau să montez un negoț. Banii ţi-l! vol 
da, când... ne vom întoarce în Țară”. Olenin îşi cunoștea 
maria, ştia că aceşti bani, dacă l-ar fi dat, sar [| dus 
gârlă, ete. Dar nu l-a lăsat să plece cu mâna goală Şi 
a plecat amicul, Din intâmplare, Olenin a ieşit pe balcon 
şi a privit in stradă, ŞI amicul ținea mâna ridicată, și stri- 
ga: taxi! ŞI atunci Olenin a dat drumul unei injurături: 
“Tui sfântu...” Aceasta era cea mal gravă inJurătură a 
lul Olenin. *Eu merg cu metroul și el merge cu taxiul. cu 
banii mel”. Căci In sgârcenin faţă cu el insuşi, Olenin mer- 
gea totdeauna cu metroul. ŞI acest amic, ajutat de un no- 
roc in afară de serle, e azi bogat, sa retras şi nu-l cu- 
noaşte nimeni nici măcar adresa. ŞI nu a dat nictodată 
şi nimănui nici un ban găurit, unui compatriot in nevole 
sau unei instituţii românești. Şi a fost dintre acel ce a 
contribuit la crearea legendei “Olenin sgârcitul”. 

La Paris trăla greu un Român foarte de treabă. 
Era cântăreț ia biserică. Şi era invalid de razbolu, 
[i lipsea o ureche. ŞI intrun an, pentru a scoate pro- 
babi! un bănuț. a tipărit un calendar de perete: o 
(oale. ŞI sa dus cu el şi la Olenin. ŞI Olenin i-a dat pen- 
tru această foale, 5.000 de lranci ŞI seara, Olenin l-a po- 
vestit cele întâmplate lul Arsene, pe care-l avea invitat la 
masă. Şi Arsenle a isbucnit: “Cum dle Olenin, mile, pentru 
almanahul meu care are atâtea sute de pagini mi-ați dat 
numal 1500 de franci și lui cutare l-aţi dat 5.000 pen- 
tru o foale?”. La care zâmbind, Olenin l-a spus: “Nu Ar- 
sene, nu l-am dat 5.000 de franci pentru o foale, cl... pen- 
tru ureche” 

Altă legendă e aceia a lui Olenin jidovitul In acest do- 
meniu aşi putea spune că Olenin a avut multi prieteni 
buni evrei, dar era contra forței iudaice. MĂ asemân cu 
el: am avut şi poate vol mai avea prieteni buni evrei, sau 
jidoviţi (cazul Theo), dar sunt împotriva forței iudaice 
In celace priveşte evreicele, am fost totdeauna adeptul lui 
A. C. Cuza care spunea că e contra “zidanilor”, dar nu 
contra “zidancelor” 

Olenin a avut strânse prietenii cu mulţi evrei. Unora. din 
Jarael, le cunosc şi adresa, le vol trimite revista. și când 
vor afla că a murit Olenin, sunt sigur că vor vărsa o la- 


La Paris a avut un mare hotel, in asociație cu doi 


J tereoviei), 

pul. Acest Bercovici Plopul, era unchiul lui Noel Bernard 
(ercovici), de la Europa Liberă. Olenin avea o manie: nu 
vola să fie tras pe sfoară. Deacela avea dese ciocniri cu 
numiții asociați, dar, în general, trăiau în bună armonie. 
Dar cei dol evrei aveau totdeauna invitaţi compatrioți din 
toată lumea. bineinteles pe cheltulala... casel ŞI atunci 
Olenin şi-a spus: sfântu lor de Jidani, numai al lor să 
rofite? Românii noştri nu?” Şi avea atunci toată ziua 
nvitaţi, pe care nu numai! că-l trata ca la mama acasă, 
dar In plecare le dădea şi substanțiale pachete ŞI celacei 
enerva pe asociații lu! evrei, era că majoritatea celor In: 


UN MIRACOL ISTORIC 


IREA, rostul menirea Neamului R& 
mânesc, adică “ecumenieitatea noastră 
națională”, să zicem, este bine fixată în 
timp şi în spațiu, de istorie Bste o 
sinteză de dionisiac şi apolinic. Umbră 
şi lumină. O prezentă în ideal. Un con- 
tur al perfecțiunii Realizarea, adică 
re-crearea noastră. Fapta pe care o 
facem şi care ne face pe noi insine. În 
ceeace ne transcende substanța și cir: 
cunstanța Aceasta nate transcendența 
noastră. înfrângere și victorie la un loc, 
pe care mersul vremi! le unește, cum a unit pe Decebal şi 
Traian În noi. Cum e posibilă această unire? Dionis și 
Apolo impreună. ŞI asta vine şi mal de demult. 

Dela Troia tracică Invinsă Atena. Învinsul fundează 
Roma, care devine o nouă Atenă, pentrucă Apolo întot- 





casă substituire! Un Dionis apolinie. 


a poporul român. Un miracol Istorie. 
după deea lupta continuă Aurelian lasă Dacia bar: 
barului Atanaric, regelo Visigoţilor, care în numele lui 


ED matcă erdere a numelui milenar de “roman”! MI 
Fag 


vitați, erau... lejionari. Incercând să protesteze Olenin 
le-a răspuns: “Dar ce mâl Plopule — sau Samuel — cu 
CE AEON vreodată pe tine dacă invitații tăi sunt 
Dar celace era mal curios e că Olenin dispărea 

in fiecare după amiază. Unde se ducea? In bibliot 
căuta în biblioteci? Material contra fi ludalea 
vreo 20-30 de calete cu fişe: cunoştea B-10 limbi Olenin 
mi-a spus că aceste caiete mi le va lăsa mile. şi Dna 
Rigmor de asta Să le cer? Nu aril o în ndere fără 
rost, când şi eu sunt cu un pielor în groapă? In orice caz, 
ultima dată când l-am văzut mi-a dat mai mult de 1000 de 
tăleturi din ziare, pe această temă. 


Am fost invitat de la Madrid — plătindu-mi-se şi 
mul — și am stat două luni în marele hotel. pe tis Nu 
mai vorbesc de fermecătoarele ore petrecute cu Olenin, dar 
ma dus și In aceaste biblioteci — multe — În care 
am găsit şi colecția *Poruneii Vremii”. Olenin era in- 
cântat de testa pe care le-o juca asoclaților lui evrei, Sa- 
muel şi B. tercoviei! Plopul, ei, “jidovitul”, Olenin. 

Dar în acest timp sa întâmplat şi ceva nostim Ca să 
nu-și supere asociaţii, era abonat și la o loale scoasă la 
multiplicator de nişte evrei romani Olenin, era extrem 
de meticulos: păstra cea mal mică chitanţă, cea mal mică 
dovadă. Intr'o zi, de Jos de la recepție, a fost chemat la 
teleton în apartamentul lui. Directorul foii, li cerea să 
plătească abonamentul “Bine, l-a răspuns Olenin. dar 
parcă ţi-am plătit abonamentul pe un an, acum două luni 
Ce, la vol la evrei, anul are numai două luni?” Evreul a 
răspuns că nu-l adevărat “Așteapta”, l-a spus Olenin. a 
căutat în hârtii, a păzit chitanța și i-a spus la telefon data 
şi numărul chitanței ŞI l-a spus și ceva, probabil cu 
sfântu... Peste o săptămână, evreul și-a scos [oala în 
ea era un atac imbecil contra lui Olenin. Numele |-l făcuse 
O LENIN, || spunea antisemit feroce antisemit, care [ace 
totuşi afaceri cu Ițic şi Şlolm Se referea la Samuel şi la 
Bercovici. Dna Rigmor care şile destul de bine te. 
a citit. a luat foala şi l-a chemat pe cel doi, pe Samuri și 
Bercovici. “Să-mi spuneți care dintre vol e Ițic şi care e 
Şlolm”? 

Pe prietenul meu Olenin l-am văzut pentru ultima dată 
vara trecută, la Copenhaga Era slăbit, foarte slăbit. când 
am intrat s'a ridicat cu greutate și ml sa aruncat în brațe. 
Paralizia îi lăsase, printre altele, o urmă foarte gravă 
pentru povestiitorul Olenin: vorbea cu dificultate Imi dă- 
şi eu. asteptam să-l ascult T-8 ore. cu farmecul lui 


neegalat de a povesti Când am plecat, aruncarea în bra:- 
țele mele a fost desnădăjdultă. presimțea probabil că 
aceasta era ultima dată când mă vedea. 

A murit modestul şi a! marele român, an Geor- 
gescu-Olenin. Aşi fi dorit să-l trimit admirabilei Doamne 
Rigmor a floare, pentru a o depune pe mormântul neuita: 
tului meu prieten. Nu am avut posibilitatea Graţie bună- 
voinţei lui lan Popescu, care și el a cunoscut și apreciat 
pe Ştefan Georgescu-Olenin, pot, pe această cale, să depun 
pe proaspătul lui mormânt. o lacrimă. 


iz 


Ş 


de lon TOLESCU 


Decebal porneşte git imperiului lui Traian. Alarie 
invin izantul şi dă foc Romei, punând sfârşit acelui 
sferă luminat de columna înfrângerii Daclel Şi ei 
inuşi la titlul de E egibu A DER grea tt 
Ataulto, în continuare, e n mereu 
lui Tralan şi tot în numele lui Decebal, îşi fundează di: 
nastie În însăşi împăratului învingător, prelungind 
în Spania dăinuirea Imperiului. Astiel Dionis mereu devine 
Apolo, el insuşi rămânând Dionis O IDITATINIA Cd 
regilor Spaniei: Dela divinul Diurpaneu ne 
tragem şi dela Zalmoxe”, spun el prin gura Sfântului Isidor 
de Sevilla, ca şi cum ar fi fost regii “dacilor liberi”, urmaşii 
lui Decebal, care Deea la marginile imperiului lui 
Tralan. lar îns 

Tată da Aceasta e Istoria, Su noastră. 

Decebal şi Traian, care sunt vii în noi 

Dionis și Apolo, care sunt etern! Aureola asupra rulnei. 
Jartfă, creație. Seninătatea mortii 

Adică Viaţa Ce este Meşterul Manole? Co este Miorita? 
ate o, dinamică a reeemnârii, tar ar pn foamea 

d o „0 tra 
Dârure A noastra Îl ținem vii in noi pe Decebal și 
Tralan. 
coastă dăruire a noastră, L-am Ps pe ali 

Cora? Istoria nu e data creştinării ului LE 

nese A păstrat-o în taină Sfântul CU 














P'oletari din toate țările, uniți-vă 








! Anul XI, nr. 50, joi 14 decembrie 1978 | 


Sâptâmina! edil de 
Uniunea Seriiterila din 
Republica Socialită România 





a 








În multiplă veghe 


ln multiplă regie m muhiriă goare 
Câutim inotul errâroe ara 

îmt-o mrobuvore veşnic rârdiâmmae 
Sfintă infiorore cazi dedus moi pur 


Moi desi ind poeți orgintie spă 
Toverăy sirian: ei nstronâna 
Prima-n rovelceda tarm wreapă 
Meyer ei nopți calmi hora ei [ăi 


Regie su ptcurta acermilă in brumă 
in pod:ne daarme sem linear 

Am să-i spun păduri : io-mă în pi di ma 
Câue țar nod p roră hotar 


Begâveu poeți 4 poeţi im, cîntă 
Cumterul pădure păsări loa tam 


$ intial cntar pentu țera stimă 
Cintasol co pâră! ce ve vrură ema 


Millenarium 


V'emaa pipe imam Wuţilah, poet imcole e 
Imagineo marti Mamă e nolalgm erai 
Aperohypus cum [iguria Cornea aspră la 
Aroma vietilui vi trebue meinnaita bene 
A vot vopuie co cule le wnui var 

Ure" o vupulha losmani al mierea my forul 
Botodi, milenoră, cadență milenard, intihtat crepersl 
Sohimbaaci nruneaţi in palare lumini 

Arpi mghalale în metalul speranței ce s leu 
Nu e fut, finită redusă la ungerea apiapime 
inflorene pnibene edăjdi, lumini muls ate: 

ln bol anul universului reminiscență 

Apecalppra cum figura Marna ars 

Ceru. e plin de potecile lunii 

|n poapiea 019 vrem sd painm din neo 

in acest copâi de mileniu pe chrârile ius 
Saimbarr: gi luni vbjiteri oi lummul 

bebrâc aţi in hiamida turisului lanii 

Am dou sperii luna din nou tub Apatatpr 

Hai să ne răstaben sn lună și să regim 

Așa inceputul tă prâiwuim milenarui visat 
Mienarul temul ar în bemurul vieți 

Ş- ai mb lor și-o! girelae ce galpită 

in eterna egiintă o une: adolescența lmnne 
Ce tâa situ untara tub cutn odin uta 
Cutre murată odolesrență, eternă, ardere, pinlea 
|nse'mt de imp'eumâri și pimbtole și neeni, 





EM 


MELC, MELC, CODOBELAC 
SCOATE COARNE BOURESTI 
SI MA DU LA BUCURESTI 


SI MA FA 
DIN GARDIST, 


COMUNIST AVANTGARDIST 





Ontologie 


Humus, hu y par 
Soută dela 

fac Pole neve 
Paste lunea swehva 


Drm natya de huma 
In mă m pete bo mă, 
lot pe tolea insa 
Ponta locas asa 


ini mei de poe 
leagurd m ogele 
Aga recugprian 
Fese Into sie 


Ci uțe lnona 
Da mă sţ în ere 
Zodia fa miere 
Peste luca piere 


this imi e voi 
3emnul poreunei 
Mănac ca e minge 
Pesie lieu wge 


Com pocum m e tar 
Imi oprind omrarvl 
Țot în preun ura 
Peste Impe cuv 


TUDOR VLADIMIRESCU 
Si 
DINICU GOLESCU 
(Pag. 12—15) 
? a i 
| | 
i | 
Em să: | 
i "Meridiane || 
pă N < 2% n | j 
4 


Aşteptare 


Consumate ș vea bere suni după-arnierele 
Caenuşa e ardere continuă rienă peiminală, 
Dania se vrea irâbhuşită în uitare și lurre 

Mi de sibi: spintecă bvemvrul inâbuții oi corni 
Camaa regină cornea Vrană cainea cheag de wnăâ 
Mivuntate erpute marilar neimpliniui 

Cipul celeilohe oșleptatei Intrupare rinjet 

A nenbimern că arde in dorința ce orde 
Minciună devaretă de vintul vorbei de omarul 
Vorbei de condomea ethrolvi albastru ce minte 
Ayepin'e neoni darmță neant vulton nimic 

Ani intregi de oyleplore sa şbing n dupăomioira 
Nabună te ereco aiva sute de dupâ-omieri = 
fa implinite vag impreunate In Vrupuri 

Vag intlețtate in opnga revârsore a liri 

Neanţ de cutu: in cutela corpuriar incleştale 
Mincinps rmprevrole mincinos inclețiate de mu 
Şi mi de er wmprevnoțe in inclețtorea 

Ca n-a leu nimig mim mumie ardere vară 

Vata morgona o Java cârni dasehe 

Mectonit ormhiie una oile m sute 

ja mn de dvpo-0omreh de perumbră 

Alcor boia al nelu: că s-a wut 

Cwmdra rtregevia bolnav deschhâ unei 
pmpreusări ce o relural să lie ntisdală 
Nuiodată Cons smi'vipl ai 

Nici 8 duza- Batu flora ojtaptore 

Na: 8 oveprore loa gerul obpentei 


Aripa nefiinţei 


A ga vmpulw egita aşa lârâ nsmă 

ompoenţa calmă a memarei 

he p4cte jnntea purcede ho'dină 
e covtaren mrepiiului, Incepe, aţa, 

O ovevbroiă epepae peianală 

Arobaus A ritmul rațwtui multizr ela 

Curd redârdti, la cumpâna opaler, 

Momentul prăbuyrn în Iță 

Vummaren pre: brupâri 

A pdului nu-uwa crep. 9 casă. un drum, 

Un thip matein legimnd mehipunea 

Leu db goman pie magurbtate 

ŞI moarte p vi p mlonțure Inpouă ; 

O insă, un coea, vs dum solar 

Anebauy preră low notă cate p „mul 

Pai minut m balonul vețare intarit 

5a insoleoră discrei motalara inceputului 

Nu-mi cereți sd vă Meucriu după bpir 

Chipul și icpana en liintun de rorișii 

Nu | ceotul pentru rhomarea mioogă 

A vvocbrile lume o unui desin pernanal 

Punta lore 8 primului por sa conlundă 

ja dim omwam ponora co vetați obiecta p vmbre 

Lor? su Wa pecțimute in ocelați lac 

tom eroii! de ora cold o netințri 


PE MARGINEA CARTILOR 


VINTILA HORIA: 


DUMNEZEU S'A NASCUT IN EXIL 


Apariţia romanului D-lui Vintilă Horia: DUMNEZEU 
SA NĂSCUT IN EXIL” in limba română, constitue fără 
îndolală, unul din cele mai insemnate evenimente litera. 
re, nu numai a anului 1978, ci a tuturor anilor exilului 
nostru: fapt pentru care se cade a-l fi mulțumitori atât 
autorului, care in cele din urmă a decis publicarea lui în 
limba srtămoşilor săi, cât și editorului, di. Tralan Po- 
pescu și instituției pe care o conduce cu vrednicle de atâția 
ani de zile: “Editura Carpaţii”. 

Romanul acesta, distins în anul 1060 cu “Premiul Gon- 
court”, in care, sub formă de Jurnal, sunt ilustraţi ultimii 
opt ani din viaţa de exilat a marelui poet latin Ovidiu, nu 
putea [i scris de cât de un alt exilat şi poet, care el insuși 
a trăit pe toate portativele, durerea desțărării. 

Ovidiu din romanul “Dumnezeu sa născut în exil”, poa: 
te [| Insuși, precum spunea Alain Palante în “La France 
Catholique”: -Vintilă Horia care întărit de propria 
sa experiență, sa transformat in Ovidiu”, dar iarăşi, cum 
pe drept cuvânt sublinia Piero Cimati in “La Flera Litte- 
raria” — şi noi suntem absolut de acord cu dânsul —: "Ovi. 
diu suntem noi toți”... Nol cel care trăim amarnica durere 
a desțărării. 

Sunt în această carte, pagini de o nespusă lrumusețe, 
demne de însuşi condeiul marelui Ovidiu: 

. “Viscolul sgâlţâie acoperişul. Marea geme in depăr- 
tare şi valurile se transformă, în noapte, In lungi stihil de 
ghiață. Mâine oamenii vor putea umbla pe deasupra peş- 
tilor şi un vecin mal vânjos decât mine va trebui să des- 
ehidă drum până la ușa mea ca să pot ieși din casă. Nu 
mi-a fost dat niciodată să ascult un astfel de vaer, înso- 

otul zăpezii înghețate izbind pereţii. Dincolo de 
t, care vi ca un ecou de va- 
luri, geamâătul mării pare Insăși vocea nopții, ca şi cum 
timpul ar avea un glas şi l-ar face auzit intrun singur 
punst al pământului: alci...” (pag. 5). 
u: 


*.., E încă lumină și scriu în faţa ferestrei larg deschise. 
Frunze, cele dințăi din această toamnă, au inceput să 
cadă, în grădină Aud foșnetul lor prelung în vânt și len- 
ta lor prăbuşire. Vântul a încetat și o liniște adâncă a 
cuprinsa oraşul, Toamna cunoaşte astlel de clipe paşnice 
când vântul se opreşte dintr'odată, ca o fiară la pândă, 
in care oamenilor || se pare că aud, în depârtări, paşii ca- 
tifelaţi al zăpezilor viitoare”... (pag. 127) 


Dar, În afară do aceste descrleiri poetice, ce revin, iară: 
şi și farăși, dela o pagină In alta, cartea aceasta cuprinde 
un alt fior, mult mal adânc, mult mal profund și mult 
mal grâitor: 

“... Cum mal puteam crede incă în Zeus. adulterul, ceri: 
minalui, uşuraticul, invertitul. când, în faţa ochilor mel, 
la Alexandria, Invățam că Dumnezeu este unul singur, cu 
toate că substanţa sn cra triplă? Cunoşti această doctri- 
nă? R de o mare frumuseţe. Lumea nu e decât o arenă 
unde se intruntă Binele şi Răul. Binele va invinge până 
la urmă, dar lupta continuă, în cer, pe pământ, mlăuntrul 
nostru”... (pag. 139), 

Iată însă chintesența acestui roman, şi, credem noi, 
sâmburele caro n fost adevăratul motiv pentru care Vin: 
UA Horia a scris acest roman: 


*, Zamolxe a fost un simbol trecător, un precursor al 
acestul Dumnezeu a cărul împărăție va fi tără sfârşit și 
a cărul luptă cu oamenii va dura milenii Cine va putea 
renunța atât de repede la obicelurile sale, la prejudecăţi, 
Ja zel sângeroşi și usor de impăcat, asemănători păcatelor 
noastre cele mai scumpe, ca să accepte durerile unei noi 
naşteri, ln fel de inspăimântătoare ca și Ideea morţii? Ori, 
credincioşii lui Zamolxe sunt singurii între toate neamu- 
Hu lumii, care nu se tem de pe ANI Ian PE 
RALtIțI pentru noua nagtere și e vor [Lp 
dă va lăsa să [le micauint a. învățătura Mântuitorului 
și va primi doctrina Sa, fără ca acest lucru să schimbe 
prea mult lucrurile Si alţii îi vor primi invăţătura, dar 
transformarea va [| grea şi va cere secole”. 
se remareat Insă este următorul aliniat cu privire ln 

terea Domnului: 

LR Dar atunci, pentru ce nu sa născut alei? (adică în 


de Nicolae NOVAC 


Dacia). Răspunsul e ușor de dat: pentru ca destinul Său 
să se implinească, Profeţii vorbesc despre o suferinţă şi o 
umilire. Aici nimeni nu lar fi făcut să sufere Intreg 
porul, dela rege la păstori, L/ar [i urmat de indată NI- 
meni nu Sat [i gândit SĂ-] sculpe in obraz nici SA-L stră- 
pungă mâinile și picioarele, iar dacă ar [| cerut de băut, 
nu l-ar [| dat oțet ci lapte și miere, şi trăind mar mal 
Ii putut reinvia. Ca să poată suferi şi rămâne fidel ista- 
riei lui viitoare, Sar născut alurea. acolo unde va [| Ime- 
diat transformat în durere”. 

Apoteoza acestul admirabil roman este insă subliniată 
in rândurile care urmează: 

*... Trecutul şi viitorul Dacilor [ac un singur tot Cum 
să nu vezi acest lucru după ce l-al cunoscut de aproape? 
Mi-aduc aminte In această clipă de cuvintele preotului: 
"Vel mai afla și alte lucruri înainte de a muri”, Nu le-am 
aflat oare? MĂ număr și eu printre acești învingători în- 
vinşi. Augustus m'a exilat ca să mă facă să sutăr şi am 
suferit. Dar ştiu acum că Roma, această Romă care era, 
la inceputul suferințelor mele, oglinda tuturor pândurilor. 
nu se află la răscrucea tuturor drumurilor de pe acest 
pământ, ci altundeva, la capătul unul altiei de drum. SI 
mal ştiu că Dumnezeu sa născut, și E], în exil”... 

Ne-am ferit, intenționat, de a repovesti romanul. cum 
deobicel se face în recenzii, și aceasta, pentru a nu vă- 
duvi viitorii cititori de bucuria întâlnirii inedite cu el 
Am scos doar în evidență și am subliniat, numai ceca ce 
ni sa părut nouă că trebue dat în vileag, pentru a docu- 
menta valoarea intrinsecă a romanului acesta Mârturisim 
insă cu toață sinceritatea că nu găsim cuvintele calde de 
recomandare a acestui roman cititorilor insetați nu nu- 
ma! de o slovă românească aleasă, ci şi de ră 
exilul lu! Ovidiu pe plalurile noastre Ă s destin ie iei] 
nostru exil. Căci, e prea banal a spune doar că: “această 
carte nu trebue să lipsească din casa niciunul desțărat”... 

Subscriem deci de inchelere rândurile lui Stephen Spen- 
der din *New York Time”: “Această carte este paslonantă 
la un alt nivel: ca studiu al unei vieţi în exil, pe care alții 
au trălt-o Inaintea lui (Dante de exemplu), vreau să spun 
despărțirea de patrie trăită ca o revelaţie, ca descoperire 
a altei patrii, aceea a spiritului”, Nu putem însă trece cu 
vederea niel alirmaţia făcută de Robert Payne In *Satur- 
day Revue” din New York, că anume, în acest roman: 
“Vintilă Horia a construit o întreagă lume în jurul portre- 
tului lui Ovidiu E ceva magic in această carte, care tran- 
sftormă moartea în viață”, și la fel cele scrise de R Vasque» 
Zamora în revista *Destino” din Barcelona: “Tot ceea ce 
lumea a putut suferi în douăzeci de secole cu marile tota 
llareme este expus In această carte întrun fel extraordi- 
nar de subtil şi de realist in acelaş timp”. 


G. DUMITRESCU: 
DEMASCAREA 


Dup “THE LOST FOOTSTEPS" (Barkley Publiahin 
Corp., 1081), de Silviu Crăclunaş: “ZONE OF VIOLEN 
(Belmont, 1062), de Donald Dunham, [ost director USIS 
in Bucureşti intre anii 1047-50. “PITESTI” (Colecţia Daco- 
romania, 1983), de D Bacu, apărută şi in ediție engleză 
sub titlul “THE ANTI-HUMANS” (Soldiora ot the Cross, 
1971): “INTOARCEREA DIN INFERN” (Vol. 1 Editura 
Dacia, 1069, şi Vol 2 Editura “Acţiunea Românească, 1072), 

“CANALUL MORTII” (Editura e Românească, 
974), de Ion Cârjă; precum şi “A 1 DIN INCHI- 
SOARE” (Biblioteca Asoc Culturală Română), de Nicolae 
Dima, precum și multe altele in limbila: englesă, francesă, 
germană, ete, lată o nouă carte și în acelaş timp un nou 
document de acuzare a celui mal crud și inuman sistem 
din istoria omenirii instaurat în țara noastră de ună 
de balonetele şi tancurile muscăleşii, datorită vânzării de 
la Yalta de către cel doi ramoliți: Winston Churchill al 
Marei Britanii şi Franklin D. Roosevelt al Statelor Unite. 


— 


Cum, in general, precom «pun americanii de rând cârd 
este vorba de cărți cu acelaş subicet: “am citit una, le-am 
citiţ pe toate”, tinem să subliniem că, citind cartea d-lui 
G. Dumitrescu: “DEMASCAREA”. ne-am convins că d-sa 
4 reuşit cu adevărat să infirme această nephioabă zicală 
Căci. cu toate că în paginile ei tratează situații şi even: 
fhente descrise, întrun fel sau altul, în unele din cărție 
mal sus menționate ne aflăm de data aceasta în faţa 
UNOP î0i şi inedite mărturii trăite de chiar autorul cărții. 
mărturii ce complectează dosarul ruşinel aberaţilor şi 
crimelor comise în inchisorile din România sub regimul 
comunist. Si, o putem spune că, citind această carte de 
197 pagini. ne-am dat seama de ce grozăvii inumane au 
fost salvaţi cei ce se găseau peste hotare în acea vreme 
de tristă memorie, când ajunseseră la conducerea Roma- 
niei otrepele societăţii omenești, scurvorile mahalalelor 
bestiile cu echip de om care pregătean “omul nou sccialiat 
prin bătăi până la pierderea conştiinţei și chiar până |n 
moarte, toate sub cehii pazmnizilor şi cerberilor guvernului 
Si mai aflăm farăsi adevărul confirmat dealttei și de alti 
autori, că, pentru realizarea acelei aşa sim -sovietate mu! 
tiateral desvoltată”, trâmbițată cu atâta emlază în zilele 
noastre de către actualul guvern al României comunistii 
au recurs ln echipe de bătăuși recrutate tot dintre ceri 
inchiși. Astfel, reintâinim în acbastă carte care se ocupă 
in cea mai bună parte a ei de metodele de “reeducare” din 
lagărul Pitești. figura de tristă memorie a ini Turraru 
A ui Levinski și a altora, deja cunoscuți exilului din cărțile 
lui D. Bacu, Ion Câr)ă şi Nicolae Dima intro nooă lamină 
macabră ce dovedeşte gradul de desumanizare a acestor 
dameni ce au trecut ei Înşisi prin toate fazele de “rnetu 
care teruristice marrist-leninista 

lată mai! jos un fragment din arvastă carte re dovedeşte 
fâră doar şi poate halul in care să înst adusi acesti 
“readucatori” 


“Tureanu face câțiva paşi rari. apăsaţi Pe faţa lui nu se 
prolilează nici o umbră că sar indoit cumva de nereușite 
demascărilor de care a vorbit E parcă Incredințat că e) 
este cel căruia. după terminarea acestei experiențe | se 
va da mână liberă să organizere pe tot cuprinsul țării 
centre pentru reeducarea oamenilor Aro parcă serul aă 
spună : eu sunt creatorul omului marxist 


Drept răsplată din partea partidului comunist. a cărul 
unealtă a fost peste câtiva ani insă, Rugen Turcanu şi 
alte căteva element ale sale, vor sta pe banca de acuzati 
intrun proces nâlucă, si vor fi condamnați la moarte si 
executați 

Di G Dumitrecu, descrie sfârșitul acestor desumanizaţi, 
in aceste rânduri: 

“Intro dimineață, când se ingâna ziua cu noaptea, au 
fost scoşi din celule și apol din fort şi duşi în Valea Pier. 
sicilor 

“Totul era pregătit: groapa și plutonul de execuţie 
Monştrii au lost inșiruiți în fața gropii. Comandantul 
plutonului a strigat foc Au căzut toți deodată. Turcanu 
in mijlocul lor 

"Sa turnat var peste ei! și apoi groapa a (lost astupată 
cu pământ” 

Acesta este mesagiul cârții: “DEMASCAREA” pe care] 
trimite lume! încă libere. D! G Dumitrescu pentru ao 
trezi la realitate, inainte de a sta, ea însăși în fața unri 
grop! comune 

Recomandăm cu toată căldura această carte cititarilor 
nostri 


NICOLAE NOVAC 


iCortia se noote procura direct dela avwlor 
milresce  Pleti Str 43 --D-8000 
(rermany. contra cost: 1950 DMI: 


Grigore Du- 
Munchen 83 West 


PELLEAS SI MELISANDE 


POEMUL IUBIRII VESNICE 


„Bi jătata Dieur | urata mite 
de coour des hammes 
Marteriirek.-Debusa y 


Am inceput să trăiesc de când te-am întâlnit pe in: 

Lumina mea 

Iu aminteşti. când ne-am vorbit intâia cară” 

Era ale! la fantana Orbilor 

Atunci mi-ai intins mâna ta rece ca marginea lun 
tremurândă ca un hulub prinsa în palmă 
tul tău lung cădea în apele limpezi 

lângă silueta verde a săicilor prelungi 

Acolo în cehii tăi am regăsit răstrânt 

Seninâtalea celui mai primâvăratec cer 

imbracată în alb. era! tu insăâţi o Primăvară 

îţi amintești de muzica ce marmura 

In jurul nostru pădurea” 

Din florile dasehiae peste noapte 


cau 
din trapul tău feslorelni= 
Izvoru 


Sărutul tău ÎI simt pe bumale mele 
polană insorită de crini de hiacinu 
A e--z 


azer 
iii 


Li dci 
232 
i 


e 
3 
- 
: 
: 
i 


Lângă tot murmuru! pădurii 


de Ovidiu VUIA 


vol [i şi cu 
Lângă și pentra tine 


Iubitul meu. 
lată, fără tine inima mea 
numa! vrea să bată 


Trupul mi sa ori! 
și sbareit 


ca mâncat de rugina toamne! 

În mormântul care sa deschis 

pentru tine. vreau să-mi! găsea 

şi eu local, 

secole Infăsuraţi in roua inturererului 

să ne regăsim 4in nou 

Lumina mea 

Şi cei ce ne vor căuta in dorul lor 

vor putea auzi vorbind de lubirea noastră 

Săiciile melancaltee şi plângătoare 

PI gi cu oglinda cerului în ete 
murmorul pădurii cu mireemele 

ei de primăvară 

Atei, Mângă fântana Orhiior 


Adio. 'ubital men 





DREPTURILE OMULUI 


Cu câ! trece timpul, se adeverește inpenuitatea 
lumii vestice, care la Helsinki, ca şi la Belgrad, a 
inghitil cacialmaua *orieto-comunistă, a aşa zisei 
obligații asumate, de a -*specta acordurile semnate. 
cu surle şi trompete, asupra drepturilor omului: 
parajate şi prezentate ca apoteoza finală a celui de 
al doilea răsboi mondial 


Bluj] şi incă ejlin, continuat cu cinică imperti. 
nență, deoarece suferințele lacrimile, teroarea și 
moartea, continuă nestingherite de încreţirea frunții 
Domnului Kurt Widheim, sau amenințările de bAlci 
ale Preşedintelui Carter. 





JANUARIE 1970 - PIATA OPEREI IN PARIS 


Doamna Maria Bedea. în vârstă de 65 de ani este prima 
greviată a foamei din Paris pe 1970 Dânsa este originară 
din Bucureşti cartierul Baita AD) a e Dim 
cu un gând: să-şi sacrifice bătrânețile ca senpul de a-și 
sonate din chinga comunistă întreaga famile: fata. gine- 
rele şi soțul 


peatilese sănătatea 
i să-și ta perista. Tit în Piata 
Opere! Parta începând ca data de 8 ianuarie, în ajunei 


Pentru moment medicii nui mal permit să continue 
greva foame! dar altii san decis so alote 





Zilnic se produc cu sutele scene și apeluri, în 
toate orașele lumii libere, cu conținutul celor repro- 
duse alăturat. sau asemănătoare. 


Toate evidențiază drama Europei Estice, dar 
Apusul n'o înțelege. E probleme altora. nu a lui. 


Totul pare inutil. 


Câteodată, coincidența vizitei ojiciale in România. 
de exemplu, a vreunui demnitar important al lumii 
beri, isbutește la un pahar de țuica sau o tartină 
de icre megre, să ohțină rezolvarea favorabilă a 
câtorva cazuri, din sutele care zac în geanta lui. 
La așa marimum de ejori, să nu ne mirăm de atât 
de minim rezultat 


Dece să nu promiți, pentru a arunca praj în ochii 
lumii libere, când nimic și nimeni nu te poate obliga 
să respecţi cele promise? Asta este o prejudecată 
burgheză, care trebue combătută și distrusă. «Per- 
'ecttunea paradisului comunist» nu admite presiuni 
exterioare, mai ales că «toate aceste cazuri constitue 
imstigații ale unor rude rătăcite şi trădătoare, res. 
pinse cu dispreț de masa poporului român liber». 


Dacă sar reveni la omenia româneasca de altă. 
dată, n'ar mai crista asemenea cazuri și nici Neamul 
Românesc, pe care pretind că | reprezintă, nar fi 
constdernt «hestie» în lumea adevărat! liberă. 


„ADRESATI TUTUROR RXILAȚIIAOR POLITICI 
ROMANI 


ADR A darie 1710 e prae de rufnstel E ae 
ce me păsa Fran 
publică ea nerespectarii pd 


către regima! comunist din Bucu 
Trocadere dm 


NIŢO 
deținut politic de 16 ani în inchisorile comuniste 
d aan i 1904). 


Doamna MARIA OPRIMA din Bucureşti -- în 
Doe SE ius aa Ca di 


— Domul OCTAVIAN GIURCA din Craiova - exma- 
triculat din Facultatea de Bieetronică din Bucartiii 
pentra motivul că doreşte plecarea definitivă 
țară 








NECROLOG 


Anu! 1974 a lost un an de grele incercari pentru Românii 
din Spania. incheindu-se cn trei pierderi, Luis Beneito 
Marti Vasile Iasinsehi și Tuliu Bașiu 


LUIS BENEITU MARTI 


Spaniol originar din Valencia a venit in România cam 
prin anul 1920, pentru a rezolva unele afaceri ale tatălui 
său exportator In Tara noastră, rămase în suspensie din 
cauza primului răsboi mondial 

I-au plăcut Românii Ne-a cunascut bine şi ne-a aprecia! 
ităt de mult incât zi-a ales tovarăse de viață o româncă 
pe Elena Porfireanu. şi nu sa mai întors până în 1948 
când Rusii. care ocupaseră România lau obligat să-și 
părăsească postul de Consul General al Spaniei ia Bucu- 
resti Om jovial si generos. atât in Tara cât u după rein 
toarcerea la Madrid a avut brațele casa și punga lui 
deschise tuturor Românilor necă)jiu, ajutând în măsura 
posibilităților, pe cei care trebmiau ajutați 

Cunoscând si apreciind aproplerile existente ca tempera 
ment și fe) de a [| dintre spanioii și români a luptat şi în 
Tara. si în Spania, pentru cunoasterea celor doua națiuni 
și pentru o strânsă eolaborare intre ele fiind in bună parte 
autor ai frățietății existente 

Prieten credineloa al Miscării Legionare al Căpitanului 
si al Comandantului, a rima departe de toate intrigile 
tesute, considerându-le rezultatele firesti ale prelungiri 
exilului. oboselei în lupta dusă şi pretext pentru a nu 
“ontribul mal departe la sacrificiile cerute de prezenta pe 
baricade 

Pe noi cei de ln “CARPATI ne-a imprumutat baneși 
să punem bazele editurii prin tipărirea primului um dir 
Istoria Românilor de Xenopol. prelata semnată de ei, fiind 
d Dalmă pe obrazul compatriotțilar bogaţi si neintelegători 


Plecarea lui dintre no! lasă ur profund 
Fi'e.| tărâna umeri și j ihre 


LUIS BENEILIO MARTI! Prezent! 





VASILE IASINSCHI 


Era Soimul Bucovinei Legionare, pe care el o lăcuse să 
înțeleagă chemarea Câpitanului, o organizase și o lLrans- 
formase Intro citadelă a naționalismului Codrenist 

Era un om de multă omenie. de multă înțelegere umană 
ceace nu Va ferit de decepții, inerente răutății omeneşti 
Alunei devenea dârz. aspru, uneori nedrepi 

Dar pentru scurt timp, căci conformația lui spirituală 
prolund creştină | obliga să ierte. să uite, să impaclulaseă 
ogorul Căpitanului 

Comandant Legionar in 1938 pentru aceste calitati su 
(leteşti a fost desemnat de Căpitan, să insoțească trupu 
rile neinsufiețite ale lui Moța și Marin dealungul Tării 
Româneşti. luând in [lecare oras, gară, sat. Jurământul 
cutremurătar Mota Marin miilor de legionari care 
aşteptau Iingenunchiați trecerea trenului mortuar 


MOTA SI MARIN! 

JUR IN FATA LUI DUMNEZEU, 

IN FATA JERTFEI VOASTRE SFINTE PENTRU 
CHRISTOS SI LEGIUNE 

SA RUP DIN MINE BUCURIILE PAMANTESTI. 

SA MA SMULG DIN DRAGOSTE PAMAN. 
TRASCA, 

Si PENTRU INVIEREA NEAMULUI MEU 

IN ORICE CLIPA, 

SA STAU GATA DE MOARTE 

JUR! 


ŞI Vasile Iasinschi a fost unul dintre cel care au inţeles 
că luând acest jurământ, sutelor de mii de legionari în- 
genunehiaţi dealungul liniilor de (ler, pe unde treceau 
trupurile de legendă dacică ale lui Moța şi Marin, era 
primul obligat că să-l respecte și a făcut-o fără şovâlre 
a Ministru ai Statului Naţional Legionar în 19401041, 
a Ministru in Guvernul Naţional Românesc dela Viena 
n 1934 trimitântu-si voluntar în fi ile romă 
Dollerbeim prâpriui şi singurul iiu. cari a făcut dataria 
de legionar și de român până în ultima clipa a rezisten- 
tei europene enntra năvălitorului bolşevic, ca şi prizonier 
aj Americanilor internat in lagărul dela Giasenbach, cu 
sti membrii ai Guvernului de exil de la Viena 1 refu- 
giat în Spania frangulstă.. representant al Comandantului 
Miscării Lagionare Horia Sima si Comandant al Bune! 
Vestiri. Insărcinat de el cu cumpărarea terenului Și cons 
truirea căminului MOTA-MARIN 


at at 


Ei 





Şi-a implinit misiunea cu constiinelozitatea leglanară 
care-l caracteriza, rămânând in Iaţoria Lepionară realiza 
torul acestui cămin. destinat a intări legăturile sufietești 
intre spanioii și români 


Vizionar al destinului măreț rezervat Legiunii in tataria 
Buropei de mâine. a lăsat pe patul de moarte ca un lega- 
mant și testament pentru cel de bonă credință. lozinca 
“UNITATE Si DISCIPLINA” singura care poate conduce 
la victoria legionara de mâine și la intăptuirea acelei R- 
mânii strălucitoare ca Soarele de pe cer, pe care a visat 
Moţa. dându-si sfârșitul 

Personal l-am cunoscut târziu Eram impreună refugiați 
in Badgastein, în Austria. Se stabilisera intre no! rapor 
turi de românească intelegere şi alecţiune. rămase nistir 
bite până in ultimul moment Plimbările noastre prin pă 
rdelui Badgastein-ului in cautare de urzici ciuperci, all- 
ne și smeură, și comentarea situației nostre după capitu- 
area Germanici, vor rămâne de neuitat pentru mine ca 


>» 


asa se [orjase o prietenie sinceră, care a supravietuit tutu 
ror intrigilor ulterioare 
Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihneasca în paza lui 


VASILE IASINCHI' Procent 


TULIU BASIU 


Un pustnic pătruns de doctrina Căpitanului şi de lepili 
vieții legionare, pe care le aplica cu strictetă vietii lui 
rilnice 

Vorbea putin, căci discursul lui era fapta 

A apărut in garnizoana Madridului cam concomitent i 
infiintarea Caminului românesc din Colonia del Reti. 
TO al cărui director a lost tot intervalul de ump câta 
locuit acolo Fusese ales de Monsrhorul Kirk ei de Părin 
tele Orduna. rectori spiritual! Căminului si nu sau 
inșelat. Om sobru, disciplinat piiut să armonizeze per 
lect convieţulrea pensionarilor de diverse vârste şi menta 
lități, Experienta făcută la Salzburg ca Administrator a] 
Căminului și Cantinei românesti. inființate de Misiunea 
Catolică Romană de acolo. l-a servit si a stiut cum si es 
[e] trebue organizat ajutorul refagiatilar 

Fiu al Banatului, a trăit toate momentele grele ale bătă 
liilor date pe pian legionar si sa bocurat de victoriile acu 
mulate, deși atât Caroi al doilea ca si Maresalul Anto 
Nescu, lau pedepsit crunt pentru credintele lui legionare 


permanenti rându n temnițe până la inceputul lui 1944 

Trimis pe iron! iispoziţia “reabilitarii, post mortem 

e a inainte de capitularea din 23 August 1944, uni: 

tatea din care făcea parte a Pit imeorruită e Pnl vi 

Raciu 1 rizmanler d pă et st internat în lavarul 
LITANK ai infern din step" e nordice srvietice 


Acolo a dus o campanie de lămurire a soldaților, de 
ceace insemna inrolarea în diviziile românesti pregatite 
de rosii Tudor Viadimirescu şi Horia. Closca şi Crisan ca 


[ȘI politie specială la disereția ocupantului, sabotand aceas- 
ta înrolare 


Această acțiune Ta costat ani arei de suferinti fizice, 
transtormându-l intr'o fiintă umană, total vlaguită, coace 
a dus la repatrierea dul ca muribund în anul 1947. Recu- 
perat [izic prin ingrijirile familiei, în 1948 a luat drumul 
exilului refugiindu-se prin Yugoslavia in Austria, consi- 
derând ca o misiune de onoare continuarea luptei împo- 


triva ocupantului sovietice al Tarii noastre. până la ellbe- 
rarea ej 


Ajuns la Madrid a devenit șeful garnizoanei legionare 
din capitala Spaniei şi a fost ca inginer, realizatorul mă- 
rețului monument ridicat gloriei camarazilor leon Moța 
și Vasile Marin 


Un om de mari sensibilităţii sufletesu şi de o delicateţe 
proverbială in afara orelor închinate luptei legionare. unde 
se impunea ca șel, se strecura printre noi în asa fel ca 
si nu deranjeze pe nimeni cu ceva 


Trăla retras ca un sihastru, impărțină timpul intre ser- 
viciul lui ca inginer la Fabrica, Legiune şi Comunitatea 
Românilor din Spania. al cărui Vice-Presedinte a fost ani 
indetunpați. Duminieile, era cantorul capelei unite din 
Madrid condusă de Parintii Orduna şi Albaralein până la 
lestiințarea ei de noua politică a Vaticanului cu estul 


A fost un om iubit şi apreciat da toată lumea Dovada 
ca in afara camarazilor şi românilor din Madrid toată 
direcția Fabricei și un autobus cu peste 65 de lunctionari 
și lucrători din Fabrică, l-ao însoțit până Ja cimitirul din 
Carabanchei, unde Tuliu Basiu Își doarme linistit somnul 
de veri 

E! si-a făcut datana cu prisosință ca creştin. ca român 

a legionar şi ca om Dumnezeu să-l albă în stânti pază 
ȘI să-l odihnească in pace 


TULIU RASIU! Prezent! 


IN LUNA IANUARIE 1979 SA STINS DIN VIAȚA 


Doamna Ghizela Popescu inăscută Nicolau) la pârsta de 

7P de ani fosta soție a lui Tulore Popetea vwnmul dintre 

nițtatorii “Gării de fier” (Văcărestean! A fost inmor- 
mântată la Onesti *Fie-i țărâna usoară” 


NOTE CU LEXIC POTOLIT 


9 inta ce citim In “Vatra Det Sunt două supaziţii: |! Di Vâlimă Intro luDgă opoziţie. spre sfârsitul se 
Dec 1978; La “Carpatii” (Traian P reanu are un Început de amnezie TI colului trecut “partidul liberal fusese 
pescu) face loc genului din ctuperefle sfătalm să consulte un medic 2) No slăbit de felurite dizidențe care Îi ame 


îrăvite de pe vremuri “Curierul Ro 
mânes şi CHEMAREA Deci la 


«la nu sunt serise de ei O fi plecat 
4! dr Vâlimăreana la o adunare a Con 


nințau existenta” Pentru a nu se dis- 
trage partidul cu mare ereutate MI 


Chemarea” se cultiva genul de cin iHutui Naţional stone, conform tiță Sturza relăcuse unitate partidului 

perci otrăvite Cine le caltiva? Natu nĂravului, Demostene Falotin sa cul- Hberal și cu “politica de săru mâna 
Tal, eu, care eram directorul acelei foi i! în patui prințesei? Vigilenţă dle -a readus la guvern”. “I G, Duca, ales 
Nu-mi venea să.mi cred cehilor Si dr Vălimâăreanu i cel care au fă sef al partidului liberal după moartea 
itune! am căotat la dosar si am EA si vrea cumetrie ca FPofotin. au teşi! hal Vintilă Brătianu, era constrâns la 
Sit serisoarea ce o dăm în fotocopie prost Să no pățeşti şi dia A o “politică” de săru mâna „ fața de un 
“Să nu fie cu supărare Aprecierile 9 in scelaș număr din “Vatra venturier (Carol 11)” Motivul? “La 
“risului dtale nu sunt de complezen Demostene serie un articol *Două ani rândul său Duca se tlemra de o opozi- 
tă Sunt putine comdele în eri! care ersări lragice Articolul e scris cu ție prea prelungită, care ar [i amenin- 
:DUn cera neconventional si actual ocazia implinirii 40 de ani de ln țat existența partidului liberal 


Dragi sunt amintirile “Chemări” C sasinarea ini 


he semnează? Vălimăreanu. Scrisoarea 
re data de ) Mai 1977 Com e posibil 
ca “ciupercile otrăvite” de la Chema 
rea să-i fi fost Arxgi ln 1 Mal 197 și 
sa Ie pună ln stâlp în 
€ Posibil ca “unul din puţinele con 
Gete din exil, cara spune cera necon 
rențional și actual” (i Mai 1977), să tene: “Partidul 
devină omuleţul cu vapoarele de pe he 


beral şi luil OG 


Corntilu Codreanu 
intro foale zisă legionară. Folotin işi 
une şi el legionar ŞI articolul e un 
adus partidului Ii 
Duca Totusi. lui De- 
1978? Şi cum momtene || scapă câteva inepţii Dacă 
ar invia Duca. in loc să-l felicite l-ar si 
trage de urechi Iată ce spune Demos 
| Ijberal. mai mult de 
oricare partid, era deprins cu pu- i 
Mures in 19709 terea si no ca opoziţia” Cred și eu! National 


ditirambie etogio 


Ştiam şi noi câte ceva din eheatiile 
„vvestea de “inaită politică”. Sliam că 
partidul liberal a putut să-si lungeaa: 
că viața după 1018 grație nu numai 
“politiei! de săru mâna” ei chiar uti- 
rând fuste regale prin interpu- 
fuste regale pe care Demostene 
1 reaminteste în articolul său 

Şi acuma Folotin ne invită să ul- 
tAm totul să ne unim în Consliiul 
in care însfârsit. ei. fin 


— ai 


ADoRase: 


ea 


Fâea Frame - a 
(Poatieaaai 10 
3 i € orârt 
DEPR  € S A yet aa 
a aa = Set pla 
Uau C 2a: ai 


ui ap 
me cat md o ea . DD sep 


LR audit „Chei. 
fretuu viat, Av cari » 
opipobrtpera AL peste mehe & 


cate pote vi l-ai Sp 
Me V iaz" decat 


EL aaa 


a) unul ministru liberal, să ajungă 
să ocupe un rang asemănător — cu 

rtidul liberal. cel cu racilile desvă- 
uita de insuși marele /tu. Perfect, dar 
după o atât de lungă și amară opozi- 
ție, a ma! rămas vreun liberal? Pe 
vremuri, partidului liberal | se spunea 
partidul celor trei şobolani. Mai exis- 
tă vreun şobolan, cu care să ne unim? 


e “În toate partidele şi organiza- 
țiile există persoane ignare. cu minte 
obtuză și Judecată anapoda, pline de 
ifosele unei stupidități monumentale 
) convirise de marea lor importanță” 
mal serle in acelaş articol Demostene 
W care-l cunose, spun 
că are mare | tate şi că are ocazia 
să vadă o asemenea A ignară, 
ori de câte ori se uită In oglindă. 


e şi tot în acelaș numâr din Va- 
tra. sub un pseudonim femenin, De- 
mostene [| laudă pe efemerul minis- 
trui liberal, adică pe Fotin Enescu 
Printre altele ne spune că în timpul 
primului războlu mondial, a fost la 
aprovizionare. Ca și fiul. in cel de al 
doilea războlu Eu l-am numit minis- 
tru efemer întrun singur guverh. Fo- 
fotin vine și ne ne că a fost mi- 
nistru în ma! multe, dar nu ne spune 
durata acelor guverne, dacă au locat 
sau nu efemere Pentrucă este cunos 
cută șmecheria lui lonei Brătianu 
Acesta, pentru a satisface ambițiile 
bolnave ale multora dintre partizanii 
să), Îi numea miniştri în acele guver- 
ne de tranziţie inițiate de e] Aceștia 
erau oamenii de umplutură și, d 
venea in mod serios in putere. grație 
lustelor regale, atunci punea ministri 
pe alții. Se pare că e cazul tatălui lui 
Demostene. ŞI dacă nu e așa, să ne 
dea durata puvernârilar in care a lost 
ministru celebrul lu! tată de care, pos- 
teritatea nerecunoscâătoare. nu vrea să- 
și amintească Noroc că are un flu în 
exii,. ministeriabii şi el. care-și la un 

donim de femeie și pune lucruri. 
e |n punet Mal onest ar fi fosţ ca 
acest articol să-l [i semnat Petre Vă. 
limăreanu, căci chestia cu Maria Vol 
chița e prea trasă de păr Ori d] VAli- 
măreanu a păsit că e mal prudent să 
nu glreze cu semnătura lui, lăudărao- 
semiile Iul Demostene? 


e in ceince priveşte plecarea mes 
in Carpaţi, di Vâlimâreanu a nimerit-o 


î 





Postkarte 


Ap N. S. Jovera_ 


A Reina Victoria 43. „te 


(Ponntacn aer Sate 54 Hazna) 





Madrid 3 = Sponte, 


din nou cu oiştea lul Ieremia Pentru- 
că o plecare in Carpaţi a existat, Am 
plecat cu un profesor legionar. Am 
trecut clandestin graniţa din Franţa 
in zona franceză. de acolo in cea ame- 
ricană și însfârșit. in Austria. Am 
ajuns la Salzburg, dar acolo, se primi- 
se o telegramă: Comandamentul le- 
gionar li ordona legionarului să se 
Intoareă. Motivul? Acest profesor lu- 
sese de mal multe ori în Ţară şi adu- 
sese de acolo mal multe persoane. pro- 
fesorul Protopopescu, ete. printre ei 
femei și copil. Era deci un om cu ex- 
periență Dar profesorul fusese desco- 
perit, Era aşteptat şi orice contact ar 


îi luat sau ar fi incercat să la, ar fi 


dus la noi arestări Profesorul sa su- 
pus ordinului Rămas singur a trebuit 
să mă intorc și eu. La Inapolere am 
fost prins de grâniceri și am făcut 
două săptămâni de inchisoare la Kal- 
serlautern. Braşoave? Părintele Bol- 
deanu, cu corectitudinea de care am 
mal vorbit odată, nu poate să mă des- 
mintă nici acum, cum na făcut-o nici 
atunci S. Sa a fost la curent cu aceas.- 
tă încercare, ba ne-a făcut — mie şi 
profesorului -——, o slujbă specială în 
Bolsa de Boulogne. 

Dar chiar fără asta, din punct de 
vedere curaj, mă simt cu mult deasu- 
pra domniilor lor. Eu am fost în ră» 
boiu în tinta 1-a și încă, voluntar Ori 
Eneștii, tatăl și fiul. au fost — așa 
CUM se cuvenea la aprovizionare, 
Pentru linia L-a erau prostii și nu ml- 
nisteriabilii. Ţi-am spus eu dle Vali 
măreanu că al să cazi rău cu Pofotin. 
In lipsa dtale și a prințesei, o să se 
culce în patul prințesei Adică o să-ți 
facă numai țe. cum a făcut și 
Prințului și tuturor 


e UD! Demostene Folotin ne spune 
că 8 Sa Părintele Boldeanu a salvat 
Biserica din Paris cu ajutorul unul 
Mare Rabin și al diul Şaplro. venera- 
bilul Lajei Masonice din Paris Demos. 
tene a ulițat să numească pe Kir Theo 
idosadis) “prietenul!” diui Vălimărea. 
nu Aceasta inseamnă lipsă de recu. 
noştință, celaze la Demostene nu miră 


9 Pentrucă Kir Theoeo personali 
tate Părintele Boldeanu. serie, negru 
pe alb: “Exemplul viei sale 
am simtita ca pe o binefacere” 
Kir Theo. la rândul lui, continuă să 
facă servicii Părintelui făcându-l re 


Pi 


PE- 9 


clamă în marele său, etc. Buletin al 
Izraeliților de Rit Elen. Astiel, recent, 
i-a mal acordat Părintelui o calitate 
— pe lângă multele ce le mal are -., 
şi anume, Theo spune că Părintele Va. 
sile are darul ubicultății, adică Si. sa 
poate [i prezent in mai multe locuri, 
in acelas timp. 


Am citit In Buletinul Izraeliţilor de 
Rit Elen, că Părintele a slujit în ziua 
de A Noembrie 1978 in Biserica din 
Paris ori, în acelaşi zi şi, mal mult 
sau mal puţin, la mpa oră, Părin. 
tele Vasile a slujit la Madrid, slujbă 
la care am asistat și eu. Cum ştiam 
ca tot natul că Buletinul citat e ga- 
zeta “românească” cea mal bine intor- 
mată de pe mapamond, am rămas per. 
plex. ŞI am ajuns la concluzia că Pa. 
rintele are o “sosie”, adică o altă 
persoană care-l seamănă perfect: una 
a slujit la Paris şi cealaltă la Madrid. 
Dar care era originalul şi caro era co- 
pia? Pentrucă, ori eu am fost păcălit, 
ori Kir Theo ŞI cum eu il cunose bine 
pe Părintele Vasile de mal bine de 30 
de ani, sunt sigur, categorie sigur, că 
cel care a slujit la Madrid era el şi cel 
de la Paris era sosia, adică păcălitul 
ă fost pazetarul “profesionist”, Kir 

eo 


e Doctorisimul Drăgan l-a insultat 
pe Demostene Vuia, spunându-i neo- 
fascist. Ori doctorisimul se Inşeală: 
Demostene Vuia n'a fost niclodată ni- 
mic. A fost doar un chibiț, ehibiț cul- 
tural și clubucar, Totdeauna a căutat 
cu grijă ca posțul de chibiț cultural 
să [ie însoţit și de un clubucel. Dar 
teribil e Drăgan ăsta! Are atâtea ocu- 
pații și mal are timp să se ocupe şi de 
chibiţi! A 

De la inceput am gândit că trebule 
să file alteeva la mijloc SI rste Mili 


DALUL EGŞU e supârat loc pe Demoste- > 
i din cauza „A a | 
plerdut o POR a ra de —. 





Ori e] e obişnuit să câştige totdeauna. 
Indiferent in dauna cul; chiar în dau. 
nă poporului român. Orl cu Vuia, sau 
mal bine zis din cauza lul Vula, a pler- 
dut. Pentru prima dată în viaţa lui. 
A auzit că Vula are un manuscris Im- 
portant, în legătură cu Tracii şi mi- 
lonarul, gândindu-se să-l cumpere, n 
şi trimis la Mânchen câţiva emisari, 
ca să trateze cumpărarea manuserisu- 
lu). alacerea nu sa făcut Nu pen: 
trucă Vula ar [i vrut să-l vândă sau 
nu opera, că cerea prea mult sau prea 
puțin. Când e vorba de Traci, doctori. 
simul plătește oricât. Dar Vula n'avea 
nici un manuseris Ultimul, de 12 pa- 
gini, a reuşit să şi-l tipărească acuma 
10 de ani De atunci nu a mal avut 
nici un manuseria. chibițeala nu i-a 
permis să mal serle. 


Dar interesant e că Demostene 
iVula), sa simțit obligat să răspundă 
atacului doetorisimulul, şi Incă, în pre- 
tențioasa revistă “Limite”, ŞI sa sim- 
it obligat să explice cititorilor ce a 
făcut el timp de 41 de ani. A dat citi: 
torilor, socotind că dea este o perso- 
nalitate a exilului, un curriculum vi: 
tae Aflăm astfel că acum 41 de ani 
A: iad In JUR a-i făcut? scris 

ura de 12 pagin pe urmă sare 
tocmal în anul de ln Chriatos 1948 
Deci în 1046 se găsea ln Bucureşti. SI, 
grație unul celebru profesor german 
care avea nevole de el, 1 sa dat vole 
să ajungă în Germania ŞI când te 
gândești că pe acen vreme erau unii 
tonți care se agitau contra 
lor! Fâcenu manitestații, erau băga 
HI la închisoare şi alte asemenea n 
curi din acestea! Binetnţelea că er! 
si Alții care nu erau tonți şi erau 





ş 























si cu burse In Paris sau în alte părul, 
Dar ce a făcut intre 1037 şi 10407 
mostene ce foarte discret. Vezi, In- 
re 1937 me a fost un războlu Ce 
a tăcut Demostene în timpul razbol- 
? Nu vrea să ne spună, consideră 
e mai bine să ne lase plutind in 
g. Dar din rândurile lui *demne”, 
jese că ar [i lost prin Germania. Ce 
“Tăcea? Ce-a făcut totdeauna: chibi- 
| Demostene vrea să ne den a in- 
lege că în acest timp el era *demo- 
erat”, o calitate pe care o are de la 
E A cit ne spune că Horia Sima 
. dat in să-l aresteze. Logica spu- 
ne că aceasta sar fi putut întâmpla 
 mnumal între 23 August 1944 şi B Mai 
1045, adică în timpul când a existat 
guvernul de la Viena. Să fim serioşi! 
Horia Sima avea putere să dea ordi- 
ne de arestare în Germania! Dar, ca 
mulţi ți a găsit şi el ocazia s'o faca 
je curajosul. Pe el, că nu răspunde! 
iată die Demostene, sa schimbat 
situaţia. Timp de 30 de ani sa arun- 
cat cu toate pletrele și consemnul 
era să nu se răspundă. ŞI consemnul 
nu sa schimbat, e in vigoare. dar noi 
de la “Carpaţii” am hotărit să căl- 
căm acest consemn, Vom răspunde 
prompt la orice atac vulesc sau ne- 
A vulesc, 
LĂ Pentrucă Demostene mal spune ce- 
va: are hârtie de la Aliați că n fost 
singurul străin care sa opus In exe- 
__cutarea de lucrări de apărare Unde? 
Nu ne spune. Trebule (i fost unde- 
va prin Germania. Eram pe acolo și 
piu că în fața inaintării Aliaților, se 
 Tăceau lucrări de apărare și străinii 
erau obligați să facă aceste lucrări, 
ar di Vula avea vână de erou dac 
e) şi sa opus 
tie că aceasta era imposibil. 
eh], ist befehi”, Şi dacă sa 
"a în 


semnează că a adus un argumen 

re putea fi acel nrpument? Simplu: 
eu sunt Român. deci sunt aliat, sunt 
acoperit de guvernul de la Viena, adi 
că de guvernul celui pe care-l înjură, 
fiind convins că nu se va Intâmpla 
nimic, deoarece Horia Sima nu răs- 


„ punde Ia atacuri! 

Dle Demostene, sta! liniştit, chibi: 
. 13 țeşte și roade osciorul pe care] al, 
„mal ales că acest oselor, ca şi altăda- 


tă, Iți dă posibilitatea so faci și pe 
“democratul” şi pe “rezistentul” şi pe 
“eroul”. N'ar fi exclus ca peste câţiva 
ani, ca dovadă de “resistență” şi 
“eroism”, să aduci faptul că al fost 
„atacat de doctorisimul Drăgan. ŞI n'ar 
“ 1 rău dacă între timp al mal seri o 


a urică, pentru-a-ți justifica mese- 

„ia de chibi cultural Ce Dumnezev, 

îm 41 de ani numai o bragurică de 
2 paginii 


e Credeam că dl dr Petre Vâlimă- 
teanu a început să scrie numal de 
când e în exil. Ce eroare! Dl Vălimă- 
_teanu scria și In “Axa”. adică în 
2 1940, când seria contra lui Ion Miha- 
„ 1mehe, Deci are o activitate scriitori: 

Z cească de 38 de ani. Aproape cât De 

__mostene Vula, acesta intrecându-l cu 
tre ani. recunosc că am fost ne- 
src mari SAcatni d 
A seria o broşu e a 
| când d Vălimăreanu, în 38 





are două cărți pe santier, 


în urmă Demostene 
să tim trebule 
oaștem că dl imăreanu € 





Cine cunoaşte pe 


Damian. Le j 
mă obligă să spun și cuvintele bune 


Dar Mircea Damian, ca toți “inte- 
lectualii” noștri mari, era comunist. 
La 23 August, cum era normal, a ins- 
talat “Fapta” intr'un apartament con- 
fortabil. Ce a scris și cum a seris atun- 
ci, nu ştiu, dar pot să-mi inchipul 
Date mai precise asupra celor scrise 
atunei în “Fapta”, ne poate da direc- 
torul *Buletinului Izraeliților de Rit 
Elen, adică “prietenul” Rent Theo. 
FI! era mâna stângă a lui Mircea Da- 
milan. Mâna dreaptă, adică Ştefan 
Baciu, se găsea prin Elv trimis să 
lucreze la reconstrucția ril. Misiu- 
nea de “reconstrucție” a marelui nos 
tru poet, era de a obliga pe toți Ro- 
mânii ce se găseau în afara truntarii. 
lor, să se intoarcă acasă, tot pentru n 
ajuta la reconstrucția Ţării, 


ŞI intr'o zi, în redacţia “Faptel” in- 
iră doi “eliberatori” cu “balalalcele” în 
“bandulieră”, Şi... “la na pişi na ga- 


zelâ!” au spus ei amenințători Lui 
Mircea Damian mânii lui stângi, 
adică lui Rent €0, nu le venea să 


creadă. Cum ei... na piși na gazetă”, 
el, comunisti care așteptaseră să vină 
“eliberatorii” şi “rezistaseră”, să nu 
mai albă dreptul să piși? Căci Rent 
Theo care e poliglot a ințeles că Ii se 
“Fapta nu mal are 


(3 

că Ren, în vinele căruia curge <ân- 
gele eroilor de la Salamina, a avut 
mal mult curaj decât Mircea Damian 
EI numa! sa îngălbenit, pe când Mir- 
cea Damian... Scena mi-a povestit-o 
Rent Theo, când eram prieteni. 
Autentic. ŞI Theo nu înțelegea cum |! 
se poațe face lor nedreptatea aceasta 
(de alci încolo, e celace scriu cu şi nb 
ce mi-a povestit Theo), lor care crau 
înscrişi pe lista comuniştilor de ln 
“Timpul” şi “Ecoul”? 


Sau dus să intervină pentru ridi- 
carea interdieței, susținând că ei sunt 
pe llstă, la .. George Ivașcu Acesta A 
scos lista și nu l-a găsit, nilel pe unul, 
nici pe altul. ŞI Theo a protestat. Dar 
instârşit, şi-au dat seama că lista lui 
Ivașcu era lista numărul 1, adică a 
celor de la 1 la 1000, Damian și 
Theo rau pe lista de la 1000 la 
2000, „le-a explicat Ivașcu, cel care 
au drepturi indiscutabile erau numa! 
cei care figurau pe lista numărul 1. 
Denacela, Theo. care nu a uitat scena, 
sa răzbunat şi a scris în Buletinul 
Iraeliților de Rit Elen. că Ivaşcu a 
fost... legionar. i mii pă 

Am serls mai sus eo a los 
comunist Nu fac afirmații cu Amen 
ță. Cântărese îndelung cuvintele, ş 
dacă am spus că Theo a fost comu- 
ist, în că am dovezi Nu 
Baciu n 


a fost “tonta 
având dovezile necesare. y 

chestiune Din rândurile de 
tă IDE) dei întrebuințarea unor cu- 
vinte chisnovatice. cititorii ar putea 


, şi eu certi 
nate de Marcel Schapira și id 


e Cu decedatul prinţ am avut şi 
eu relații. Nu atât de strânse ca d! d 
Vâlimăreanu. dar am avut Era abo- 
Dat şi Ja Chemarea la care, ca şi la 
Vatra, Prințul plătea “un pâriit” de 
abonament. Dar Prinţul, ca orice om, 
avea şi el maniile lui: se credea spi- 
ritual. Astiel, când imi vorbea de Che- 
marea, |i spunea -Scremarea”, jar 
Vetrei diui doctor, 1 spune “Satra”. 
Aceasta nu însemnează că ași vol să-i 
contrazic pe dl doctor, care afirmă 
că-l plăcea Vatra, Prințului, el numa! 
aceasta: Prinţul Nicolae credea că e 
spiritual. 


e Se svonește că di dr Petre Vă. 
limăreanu vrea să publice in volum 
corespondența sa cu Prințul Nicolae 
In acelaş timp se spune că ar lucra 
la un roman cu titlul “Răpirea Sabi- 
nelor”. Eroul ar fi tot un prinț — d) 
doctor are și el o manie, acela a prin- 
ilor — care, răpește o femele din po- 
por — spun lemele şi nu fată, pentru. 
că eroina era măritată — şi o face 
domniță. Scena răpirii sar petrece 
intrun restaurant de pe lângă Sna- 
Rov, unde era şi o pistă de 
copnito, căci așa-i plăcea 
din poveste să umble, să dea În dreap- 
ta ȘI în stânga, pumni și insulte dar 
totul, aşa se petrec lucrurile în lumea 
princiară, cavalerește Prinţul intră 
și el în restaurant O vede pe femeia 
din popor la o masă cu soțul ei, îi pla- 
ce, o invită la dans și... alei ţi-e 
drumul. A invitat-o In bolidul său si, 
ca În poveștile din copilărie, a Iă- 
cut-o... domniţă. 


e Nu l-am cunoscut personal pe 
Mircea și nici mare lucru nu 
am avut ocazia să citesc din ce a 
seris dispărutul In Vatra citesc că 
erau odată cel, prințul şi doctorul, 
Intro maşină. Au avut o mică cloenire 
cu altă maşină și ln sfarșit Mircea 
Popescu îi spune prinţului: a Lost un 
Atentat la Vatra: că dacă-i rupea pl- 
clorul lul Vâlimăreanu, cu ce mal 
seria? 

Repet, nu l-am cunoscut pe Mircea 
Popescu, dar din celace citesc in Va- 
tra, însemneaza că decedatul era un 
om de un humor extraordinar Un 
humorist dintre acela care, surâzână, 
spune adevăruri pe care cellalţi le lau 
drept glume. 


muzieal căruia | se spunea... faşnetă. 
Cânta o si melodie. Acelaşi, zile. 
săptămâni, luni şi ani dearândul. In 
exil există un domn doctor care și el. 
cântă acelaşi melodie de... 30 de ani 
Ar merita deci să | se spună doctorul 
Petre... Flaşnetă. 


e Dar șeful Curti a impins il 
(E A Eat RE 
româna 10 ACE de eta 09 la 


E 





slujbă reiigi 
mare biserică din Madrid, o bise- 
în care incap câteva mii de 
eri Dacă ar fi fast o zi de sărbă- 
biserica sar îi umplut cu 
spanioli care veneau la 
” şi ar fi fost câteva mii de 
oameni. 
M F. Enescu. marele cap politic, ar [i 
putut să trâmbiţeze in Fapta inu a 
lui Damian), că au venit să aclame 
pe prinţ 7000 de spanioli!!! Ori in 
biserică erau numai cel vreo sută de 
Români aduşi pe cheltuiala prințului, 
tra masă, casă, ete Dar sa mal 
întâmplat ceva Şeful casei civile. in 
numele prințolui. a invitat pe toți 
şefii misiunilor străine din Madrid 
Ori fiind 10 Mai. Comunitatea Româă- 
nilor din Spania, contra căreia se fă- 
cuse această zarvă, a făcut și ea sluj- 
ba obişnuită îm Biserică din strada 
Garcia Morato. ŞI. natural, a invitat 
pe toţi şefii misiunilor străine. ŞI, to- 
ți şefii misiunilor străine, au răspuns. 
ca în toți anii, la invitaţia Comunită- 
ţii Românilor din Spania Biserica 
fiind mică, cu Românii și cu şefii MI- 
siunilor străine, sa umplut Era plă- 


străinătate şi [fără nici un ministru 
străin. erau un spectacol dezolant! Ce 
să mai pomenim de situația prințului? 
Mereu intreba la telefon dacă au ve- 


a 


SCRISOARE DE DESTAINUIRE 


e 0 bună cunoștință din Bu- 
curești, care imi vorbise cândva 
cu elogii despre taberele de mun- 
că in folos obştesc ale legionari. 
lor şi deasemeni învedera faptul 
că Mișcarea legionară câștigase 
mari simpatii in massele romă 
neşti, a stat recent puțin mai 
mult în occident. Deși relațiile 
dintre noi erau unele de multă 
încredere prietenească, eu totuși 
nam întrebat pe această cunoș- 
tință dacă este tentată să rămână 
în vest şi nici nu mi-am îngăduit 
vreo sugestie in acest sens. Mi-am 
zis că asemenea lucruri nu se 
întreabă si poveţe nu e cazul de 
dat. Așa incât cunoștința mea a 
deliberat cu sine însăși sub depli. 
nă scutire de vreo influență dina- 
fară, decizând în cele din urmă în 
forul său interior: intoarcere! 
Iată scrisoarea cât se poate de 
interesantă, in care dezvoltă pe 
scurt o filosofie a motivelor deci- 
ziei sale. 

«Sunt în preziua intoarcerii in 
Țară. Acest gând — cum bine îți 
poți inchipui—mă turbură adânc. 
De ce mă intorc? Este o intrebare 
pe care mi-o pun și eu. Totul mi 


miniştrii străini. ŞI cel cu care 
ag era M F. Enescu, flul ministru- 
lul efemer. Delectul de vorbire normal, 
din cauza enervării se lăcuse infernal 
şi prințul nu înţelegea nimic. Insfâr- 

i a trebuit să vină căci na avut 
ncotro. 

ŞI a avut loc şi un banchet. Ca tot- 
deauna. di Vălimăreanu are dreptate. 
Spune în “Vatra” că prințul era cam 
sgârcit acesta e adevărul: cheltule- 
lile banchetului le-a plătit... inginerul 
Sfinţescu. Dar la acest banchet, un 
participant. a ținut un discurs şi isa 
adresat prințului spunându-i... Majes- 
tate!!! De această dezolantă “săptă- 
mână” românească, se pare că di Vă- 
limăreanu a uitat ŞI nu ar fi cazul 
să uite: dintrun autobuz care mergea 
la Majadahonda, di Vălimăreanu a 
fost obligat de ceilalți să coboare şi 
să continule drumul pe jos!!! 

e Şia mal avut un lamentabil eşec 
omul. marele om politic, care dintrun 
anumit punct de vedere seamănă cu 
Demostene: la un 13 Ianuarie, dacă 
nu mă inşel. a voit să dea o și mal 
mare lovitură: de data aceasta, oblec- 
Uivul | era di Horia Sima. Diminea- 
ţa a avut loc obișnuita slujbă religioa- 
să la Majadahonda la care, tot ca deo- 
bicelu, oamenii prințului nu au parti- 
cipat Dar au aranjat o conferință. 
Era o lovitură joasă contra căreia, cel 
mai furios era... Iancu Fleşeru 

La acea adunare, contlerința tre- 
bula so țină un şel flalangist, mare 
vorbitor, care se numea Salas Pombo, 
La conferință erau invitaţi toți romă- 
nii din Madrid. ŞI cum di Horia Sima 
era şi el un Român din Madrid, a ve- 
alt şi el. Respectabilii erau furioși şi 
poate ar [i incercat să-l dea afară, 
dar acolo era şi Iancu Fleşeru care-i 


GO R——— 


se pare atât de complicat, atât de 
tragic și nu ştiu să aleg intre a 
imi ti bine și a impârtăși cu cei 
din Ţară drama pe care o trăim. 
Ce stiu sigur este că această 
dramă ne-a dat o adâncime de 
gândire, o generozitate de senti- 
ment, o perspectivă de viață pe 
care occidentul nu o are. Că plă- 
tim scump această largă perspec- 
tivă nu va avea importanță in 
istorie. Dar va înregistra oare 
istoria acest «salt» spiritual cres- 
cut din tragic? Şi, pe de altă 
parte, mă întreb: vom avea noi 
cei de «acolo» mijloacele și pute- 
rea de a spune lumii de aici că 
viața comportă valori dincolo de 
«buna stare» zilnică si de acel 
pozitivism îngust pe care l-am 


centrică, Îmi pare rău că te-am 
văzut așa de puțin și într'un 
moment în care șocul contactului 
cu occidentul rupsese în mine 
zăgazuri pe care nici eu nu le 
ştiam. Acum, mi-am revenit si 
frumusețea Parisului, a muzeie- 
lor, a monumentelor, a trezit in 
mine un fel de blândețe, de duio- 
sie care — sper — mă va ajuta să 


arunca priviri ucigaşe flului efemeru. 
„ui ministru şi-l dădea a înțelege că 
cu Ardealul nu se poate pune. Prin- 
țul întârzia, din nou telefoane și iar 
telefoane. Instârşit a venit, vizibil 
enervat. ŞI a inceput să vorbească... 
Salas Pombo. ŞI a Inceput prin a sa- 
luta pe prinț și pe... di Horia Sima. 
Şe/ul Mișcării Legionare şi urmaș al 
lui Corneliu Codreanu! E inutil cred 
să adaog că marele om politic MF. 
Enescu, era cu fălcile incleştate, și 
chiar fără defectul lui Demostene, nu 
ar fi putut articula nici un cuvânt. 

e Nu ași fi voit să mai scriu nici 
un cuvânt in plus în afară de cele din 
nota din numărul anterior, dacă nu 
ar fi venit pomenita scrisoare de la 
un cititor, și dacă anumite publicaţii 
şi chiar aşezăminte, în loc să-l lase pe 
răposat să odihnească in pace, nu ar 
[i volt să-l transforme in erou Ori a 
seri, aşa cum sa scris, în anumite pu- 
blicaţii, însemnează a falsilica istoria. 
Prințul Nicolae de Hohenzollern, ne 
place sau nu. aparține istoriei. A fost 
prinț de România „a fost regent. a 
volt să [le rege, ete. Dar istoricului 
de mâine, trebule să | se procure date. 
ŞI nu numai datele adulatorilor, ci 
toate datele, şi de o parte şi de alta. 
Pentru a furniza date cercetătorilor 
de mâine, am scris cele de mal sus. 
ŞI nu am terminat, 

e Dar am mal voit ceva: am voit 
să-l atrag atenția dlui Nicolae Penes- 
cu Am voit să-l arat cu cine pleacă 
la drum. Flul efemerului ministru, cu 
defecte de vorbire, l-a făcut numai 
boacăne prințului Nicolae de Hohen- 
zollern. Iată ce-l aşteaptă pe dl Pe- 
nescu, mal ales dacă va [| și el “sgâr- 
cit” ca răposatul prinț. 


infrunt ceața, melancolia, cumpli- 
ta, sordida sărăcie în care mă 
intorc. As vrea să le pot povesti 
celor de acolo lucruri care săi 
facă să viseze la orizonturi largi, 
la valori care nu dispar, la bogă- 
ţii — de artă și cultură — pe care 
nu ni le poate lua nimeni. 

Te imbrățișez cu afecţiune 
şi prietenie şi sper — pentrucă 
Dumnezeu e bun — să te revâd și 
să hoinărim pe splendidele străzi 
ale Parisului sau în vreun oraş în 
care viața este blândă și îngădui: 
toare cu oamenii.» 

SAVA GARLEANU 


e Con!ratele -Stindardul” a implinit 
25 de ani de apariţie, de dârză apa: 
riție Trecerea in cel de al 2%lea an 
umple inima de bucurie, orlcărul 
Român dârz O gazetă în exil apare 
grație unul om, un om care știe şi 
acceptă să se sacrifice In cazul 
*Stindardului”, omul a lost Ion V. 
Emilian: căpitanul de călăraşi Ion V. 
Emilian. Dâr2 pe front-de la care ar 
fi putut să se eschiveze, ca majorita- 
tea “Tuptătorilor” exilului-, dârz a 
rămas și atunel când a schimbat sabia 
eu condelul, 

Căci nu numa! titlul, milităresc, ci 
şi Infățişarea şi conținutul, fac din 
această pavată, o cetate: o cetate 
care nu se predă Dealunzul anilor. 
mulți dintre colaboratori an fost 
sunt şi acum, foşti ofițeri -- activi 


N Se 














e 


1 
* 


Pa Ie E 


De e 


Poti Day o. » 


de rezerva —, şi soldati care au auzit 
"trecându-le pe la ureche gloanţele 


celor fără Dumnezeu, sau au văzut 


- căzându-le alături ciurulți sau hărtă- 


niți, camarazii. Cel ce au fost acolo 
ao uita şi nu pot lolera. Uită şi 
tolerează cel ce nau fost acolo, 
aciuații. 


In numărul acesta găsim articole 


“cu şuerat de gloanțe, cu luciri de săbii, 


cu scrâșniri de dinți; da. cu serâşniri 
de dinți, ca ale plăeşilor lui Ştefan 
cel Mare, la Suceava Căci o cetate se 
apără cu scrâșniri de dinţi, mai ales 
când inamicii utilizează mijloacele de 
totdeauna, de la fanarioți la 23 Au- 
pust Remarcăm articolul lui G. Ba- 
dea-Lătuceanu. care, bănuim, e Ion V. 
Emilian. Badea-Lătuceanu se ridică 
contra toleranței, şi sunten total de 
acord cu dânsul Dârz „ca deobiceiu, 
se prezintă dl E. Lozovan. Implacabil, 
pune degetul in plagă. atunci când 
vorbeşte de noua impostură: Comite- 
tul Național. Camaradul căpitan Crut- 
zescu, care la 23 August se găsea pe 
frontul din Moldova, acolo unde se 
mai apăra cel puțin onoarea Patriei 
vândute, vine cu documente noi la 
dosarul trădării. Cum nu avea să se 
prabuşească Irontul, cum spune gene- 
ralul Dragomir (?2?2), dlui Penescu, 
dacă generalul Racoviţă. comandant 
al armatei a IV-a, acolo, în Moldova, 
ii adusese plocon lui Maniu pe Pă- 
trășcanu, pentruca “Blocul democra- 
tie”, să-şi aibă și comunistul lui? (vezi 
cartea “Demascarea” de Gr. Dumi- 
trescu). 

Articole semnate de Dominik Nicol, 
două pagini în limba germană, etc. 
completează acest admirabil numâr. 
Stindardului și lui 1 V. Emiliam,. le 
dorim viaţa, lungă. 


n — 

1978 —, di D C. Amzăr. scrie exact 
contrariul celor expuse intrun nNumâr 
anterior. Dar vine cu desvăluiri de 
fapte, necunoscute insului de rând 
Tată ce spune: “Iniţiativa de a forma 
un nou Comitet Naţional, a întâmpi» 
nat din capul locului dificultăți, cele 
mal greu de învins, fiind cele venite 
din partea câtorva personalități cu 
mari veleități de şefie”!l! “Aşa se 
explică faptul că efortul de a constitui 
un nou Comitet Național, în decurs 
de doi ani şi Jumătate, na depăsit 
stadiul formalităţilor preliminare”. 

Mal clar, cred că lucrurile stau cam 
Așa : în doi an! s'a reușit să se facă un 
Consiliu Naţional dar, de Jumătate de 
an, carul nu mai mişcă. “Se găseşte 
in stadiul formalităţilor preliminare”. 
Adică exact ce am spus eu: greutatea 
sa ivit la impărțeala *portofelelor”. 
ŞI aceasta pentru că se găsesc printre 
membrii Consiliului Naţional, persoa- 
ne cu mari iat d de şelie. Aceasta 
d spune di Amszâr in Octombrie și eu 
“un biet omuleț”, am scris aceasta cu 
câteva luni inainte, ba şi am arătat 
cu degetul pe o asemenea persoană 
sgălțăită de ambiţii bolnave de a de 
veni şel. Ori, în “Vatra”, aceste per: 
soane sgâlțăite, spun cu totul contra 
riul: totul e aranjat (ca ln 23 August), 
totul merge pe roate, Demostene sia 
cumpărat deja joben și Irae de mi- 


nistru. 
In fața realităților, dl D. C Amar 
crede ar fi 


ne, cel puţin deo- 
camdată, să se renunțe la acest Co- 
mitet Naţional, grupurile să-şi conti- 
nule activitatea — o activitate pozitivă 
desigur —, şi intro zi unul din aceste 
Şrupuri, prin activitatea sa, se va 

ne celorlalţi. intrun număr 
anterior, di D. C. Amzâăr declara că 
oricine va fi cantra Comitetului Na- 


, 


Honal, face jocul dușmanilor, Insem- 
nează că, cu acest articol, lace și el 
jocul dușmanilor! Dar prin acea ati- 
tudine, di D. C. Amzăr, era contra 
pluralismului sau, admitea pluralis 
mul numa! În cercul inchis al Consi- 
lulu! Naţional, nu şi in afara lui Ori, 
ne spune acuma, în cercul acesta 
inchis al Consiliului Naţional, plura- 
lismul nu dă rezultate. Căci sau lvit 
divergente grave, pe o chestie “și mai 
gravă”, pe chestia şefiel. Divergenţele 
sunt atât de grave, carul stă pe loc şi 
di D. C. Amzăr e de părere sa [le 
abandonat, deci face şi e] jocul dus- 
manilor! 

In acest timp, la “Vatra”, pe lângă 
Joben şi Irac icumpărate sau moște- 
nite de la ilustrul lui tată), Demostene 
a cumpărat și șampanie Ca la 23 
August! ŞI ce face di Vălimăreanu în 
această combinație? I-a luat locul lui 
Kir Stamatopol in combinaţia Prinţul 
Nicolae, când bietul Kir avea rolul de 
a duce geanta lui Demostene Folotin? 


e Tot in acest numar, di Nicolae 
Novac, lace recenzia unei cărți scrise 
de un american. Cartea se numeşte 
“British and American Policies toward 
Romania: 1938-1947”. E o carte ce 
aruncă lumină asupra unor timpuri 
intunecate. ŞI iată ce scrie Dr. Paul 
Quinlan: “Pe la începului anului 1942 
iManiu) a incercat să realizeze o 
ințelegere cu englezii, ca România 
să-şi schimbe poziţia El a inștiințat 
pe englezi că se gândeşte la organi- 
zarea unei lovituri de Stat impotriva 
guvernului Antonescu, aşa ca la mo- 
mentul oportun... intreaga forţă a 
armatei române să poată fi întoarsă 
contra Axel... Dar Maniu Își avea 
prețul său Vola adică, ca Aliaţii să 
garanteze viitorul independenței Sta- 


naintea războlului. incluzând Basara. 


bia şi Bucovina de Nord”. 

Deci acestea se petreceau la înce- 
putul anului 1942. când situaţia fron- 
tului era departe de a fi lămurită, ba 
incă, balanța înclina de partea Ger- 
manilor. Cel impingea deci să ia 
aceasta atitudine. care nu mai poate 
i! justificată cu ultima formulă pe- 
neselană, “incercarea de a se salva 
ce se mai putea salva”? Ura contra 
Germanilor şi necunoasterea pericotu- 
lui rusesc şi aceasta, grație unei crase 
inculturi. In biblioteca sa, in afară de 
cărţi ungureşti, avea o singură carte 
românească: Mersul trenurilor! ŞI 
aceasta după 20 de ani de la Unire! 
Dar prin cine trata el cu englezii? 
Desigur prin “maarele” om de Stat 
Viorel Tilea, unchiuțul lui Iancu 
Rațiu! Şi au fost desigur numai discu- 
Vi şi nu sa semnat nici o hârtie. De 
ce nu-și serie Iancu Raţiu memoriile? 
Deci englezii nu volau să se lege cu 
nimie. Şi atunci Maniu renunță la 
intransigență. “De acord cu regele, la 
10 Iunie 1944, Maniu telegrafiază 
Aliaților (desigur maarelui Tilea, n.n) 
că le acceptă termenii (care?, între- 
barea ) si că mijloacele pentru 
indeplinirea lor vor fi plănuite. Mal 
departe, el specifică că opoziția for- 
mează un Bloc Democratie Naţional- 
Român, format din partidele Naţional- 

rănesc, Liberal, Social Democrat 4 

munist La 27 şi 28 Iunie, Aliaţii 
primesc planul detailat pentru pune 
rea In aplicare a Armistițiului. anul 
consista dintro lovitură de Stat im 
potriva guvernului Antoniescu, urmată 
de semnarea Armistițiului. In plus 
Maniu voia ca răsturnarea să coincidă 
cu o aeteg, (Nr in ici 
căreia. e române depe 
vor alătura Armatei Roșii”! 







Tată deci că fără i se di 
auzele titi dia 7 


li Maniu se oferea să dea 
unii 23 Rt ne pe Ar 
arma ră DA A 
alături A bezbojniei!!! ŞI 
trebuia să coincidă cu o 
pletică!!! Să citească ta 


adică să mineze moralul ostașului 
mină 0 Vesa 9 arena) st rârilă 
e aranjat, iştige de 

partea lui generali bolnavi de Pta 
de a ajunge miniştri și să creeze un 
serviciu de spionaj instalat in palatul 
tul Mihal Viteză, de unde să dea in- 
formații inamicului 

ŞI aşa sau şi întâmplat lucrurile. 
Dar Întrebarea care se pune, este: 
avea Maniu o hârtiuță semnată de 
“Aliați”, prin care iși luau vreun 
angajament? In altă parte il intrebam 
pe Vişolanu dacă sa intors de la Calro 
cu vreo hârțiuță semnată de vreun 
sergent american. Ii intreb de data 
actasta lancu Raţiu, dacă "Un- 
chiuțu” Tilea a obtinut vreo hârtiuță 
semnată de vreun sergent englez 
Biată Istorie românească!!! A ns 
să nu fie capabilă să oblină o hârtiuță 
de la niște sergenți americani sau 
englezi!!! 

ŞI ni se vorbeşte de marele Maniu! 
Eu am avut curajul să afirm că Maniu 
a suterit de infantilism politic. 


e Dir partea diui Ienciu, primim 
O scrisoare prin care ne comunică: 
dsa nu este marxist In ceiace prives- 
te ședința “seminarului”, În care av 
intervenit ofițerii malor Chintescu şi 
căpitanii Stolcâneseu şi A 
lenciu ne aduce la cunoștință că din 
motive familiare, a fost absent. Ne 
mal aduce la cunoştinţă di Ienciu că 
in curând și, în alte publicaţii, vom 
avea ocazia să citim “experiența sa 
personală pe frontul din Moldova şi 
analiza trădării”. 

Ne bucură cele scrise de dl Ienciu, 
in special ultima parte a scrisorii dsa- 
le. In celace mă priveşte pe mine ver- 
sonal. între dsa şi mine nu a existat, 
cât am stat la Paris, nici cea mal mică 
ctoenire. Am putea numi relațiile de 
atunel de prietenești, ma! ales că ne 
unea o mare prietenie comună: regre 
taul dr Mircea Muşetescu 


e In Editura “Carpaţii” se 


“Relaţiile 


sec. VI până la 1977). de N. S 
Govora. Volumul, al cărul preț 
este 10 dolari, poate [1 cerut de 
pe acum, la Editura “Carpaţii”. 





e Cu scrisoarea dsale, Di Ienciu 
nea obligat să rectificăm ŞI o at 


u 
citație, Apol decad, trec din stăpân 


e, n în cele din urma să albă 
e srl, it A 
ii să mănânce şi-l La aştepte ore 


EG OURI 


intregi, în fața cârciumli. Bietul cal 
era numai oase, cu capul pleoștit, trist 
şi nefericit. 

Şi iată că trece o unitate militară, 
cu gorniştii în frunte, ŞI auzind gor- 
niştii, biata gloabă s'a scuturat, a ciu- 
Hit urechile, şi cu sacaua de apă după 
el, sa t In faţa gorniştilor şi a 
inceput să meargă În pas de defilare. 
Şi-a amințit de vremea când era tă. 
năr, când era calul regimentului, şi 
când mergea volos în laţa gorniştilor. 

Noi foștii ofițeri suntem ca gloaba 
sacagiului. Suntem imbătrâniţi, unii 
bolnavi şi chinuiţi de lipsuri, ba am 
şi inceput să avem și idel politice dis- 
tincte, de la legionari la social-demo- 
crați. Dar când cineva atacă lupta 
noastră In Est. contra bolsevicilor pe 
care mulți l-au descoperit cu mari 
intârzieri, ca şi mârţoaga sacaglului 
când a auzit goarna. ne strângem sarl- 
buliți unii în alții, scoatem pieptul şi 
pornim In pas de defilare. Ar îl bine 
ca aceasta să nu se uite. 

9 Misiunea Română Unită, Bise- 
rica ortodoxă română din Germania, 
Asociaţia Românilor Liberi din Germa- 
nia şi Asociația Românilor din Germa- 
nla de Sud, au sărbătorit Unirea Prin- 
cipatelor Române in seara de 21 Ia- 
nuarie 1979 in Kiânstlerhaus (Fest- 
saal) din Mânchen. Sa desfăşurat un 
program muzical şi artistic. DI. 1. V. 
Emilian a ţinut o conferință cu titlul: 
Valorile care au dus la Unirea Princi- 
patelor în 1895. Serbarea a lost ur- 
mată de dans. 

e In dimineața același zile (21 Ia- 
nuarie), Misiunea Română Unită a 
oficiat o Sfântă Liturghie arhierească, 
In prezența Eminenței Sale Cardinal 
Joseph Ratzinger, arhiepiscop de Mân- 
chen, concelebrată de Excelenţa Sa 
Vasile Cristea, Elscop de Lebedo și 
Excelența Sa Platon Kornyljak, Exarh 
al Ucrainenilor, in Dreifaltigkeitskir- 
che, Pacellistrasse, 6. 

Părintele Dr. Mehedintu a salutat 
in numele ortodoxilor prezența la SI. 
Liturghie, a Eminenţei Sale Cardinal 
J. Ratzinger. 

e in Buletinul Izraeliților de Rit 
Elen, din 28 Aug. 1949, citim: “Orga- 
nizația I.R.O., sub a cărei jurtspru- 
dență, se găseşte Grecia”, etc. Bietul 
incult, vola să spună jurisdicție. Dar 
cum în ultima clasă ce a făcut —o 
EA M. —istul, adica a patra clasă 
primară, nu se dădeau aceste noțiuni. 
de unde so ştie biețul nevinovat? 

e Şi in acelaș buletin din 24 Sep- 
tembrie 1949, citim: “Pulu, fost mitro- 
polit, a Inceput să se agite în rezisten- 





CARPATII 


REVISTA CULTURALA SI DE 
ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL 
Director-Proprielar : 


TRAIAN POPESCU 
APARE ODATA LA DOUA LUNI 
SUB INORIJIREA UNUI COMITET 
DE REDACTIE 


+ 
Redacţia și Adminisrația: 
Calle Conde de Pefialver, 82, 4» 
Telef, 4021101 - MADRID-O 
Correspondenta : 
Apartado 9.283 7 ziua (Rapafia) 


Abonamente: 
e AIE. cari: 
Expedlerea Avlon plus. 


20 $ USA 
40 $ USA 
5 $ USA 


ţa românească Ce mal poate ajunge, 
sau intrebat o parte din credincioși? 
Dacă la Paris nu există patriarh, exis- 
tă oare cocoşei?”. Pulu, de care așa 
de ireverențios, scria Kir Theo, era 
1. P S. S. Mitropolitul Visarion Pulu 
sub a cărul oblăduire se găsea la acea 
dată Părintele Vasile. Sub titlul “In- 
decență”, i-am dat pașaportarului 
Theo in “Chemarea”, răspunsul cuve- 
nit, intr'o notă cu lexic nepotolil. Pe 
acea vreme Părintele Vasile era de 
acord cu mine, astăzi... Dar l-am spus 
lui Kir Theo paşaportar. ŞI pasapor- 
tarul ştie despre ce cate vorba. Pe 
cititori îi vom lămuri în alt număr. 

e Di Vilimăreanu ne explică, în 
felul lui, ce va [i Consiliul Naţional. 
ŞI, după el, aceast Consiliu va fi o 
asociație de “tovarăşi de drum”. Merg 
impreună până trec de pădurea 
Râloasa, dar fiecare iși păstreaza 
“marfa”, Dar ce marilă are de cxem- 
plu, partidul liberal, ne-o explică foar- 
te doct, Demostene: o adunătură, nu- 
mită, partid, in care nevoile Ţării 
nau nici o trecare Ce interesează 
este puterea — opoziția duce la destră- 
marea sleahtei — şi pentru această 
putere, nu interesează mijlocul utili- 
zat: “politica de săru mâna” chiar 
[aţă de un rege aventurier, supunere 
in față intereselor străine (jidoveşti), 
călcarea Constituției, disolvarea ilega- 
lă a grupărilor politice, inchiderea [ă- 
ră nici o bază legală şi chiar uciderea 
de oameni, 


Iata cu ce mariă ar veni in cârdă- 
şie partidul liberal, in cazul că ar mai 
exista un şobolan. ŞI odată ieşiţi din 
pădurea Râioasa, ce garanție are DI 
Vălimăreanu că șleahta sobolanilor 
— pentru acelas motiv, venirea la pu- 
tere, căci altfel partidul se destramă 
nu va utiliza aceleași mijloace, ca și 
I. G. Duca, pe care liberalul?, leglo 
narul? Demostene Folotin vrea să ni-l 
prezinte în culori roze? 


N.SG. 


EPIGRAME 


Unui ministru care l-a făcut con- 
sul pe M. Fotin Enescu. 


Caligula rămasen urmă, 

—Nimic sub soare, nu e nou-/ 

Avuși năstrușnica idele, 

Să faci un consul, dintrun... zimbru. 


Unni Român care s'a refugiat de 
la Paris, la Madrid, 4 


Fuge de pescari, amicul, 

Ca ursul de suliță. 

Căci i-l frică să nu-l prindă, 
Vreunul în undiţa, 


Aceluiaşi. 
“Făcător de ingeri.” In jrantu- 
zeşle */aiseur d'anges”. 


1 senclină toţi evreii, 

Când il văd trecând pe pod. 
A “lăcut atâția ingeri”, 
C'a'ntrecut şi pe Irod, 


Şi tot lui. 

Atanasiu avea la Bucureşti, cu- 
noscula jirmă “La vulturul de 
mare, cu peştele in ghiare”. 


Pe bietul Atanasiu, 

L/'ar voi, legat în fiare. 

Că unul cultur de mare, 
I-agăță un peşte'n ghiare. 


Lui Constantin Drăgan. 


Drăgan. vine de la sârbescul dragă 
Strămoșii lul vindeau bragă. 
lar-el vinde gaz butan, 


Cu emblemă“ secera gi-cioca n o... 
N 3 GOVORA 


(Din volumul 81 
tipar.) 


Epigrame”, sub 





EDITURA CARPATII ANUNTA 


Au apărut; 


ISTORIA ROMANILOR DIN DACIA TRAIANĂ, de A. D. Xenopol, 


Vol 1, II şi 1V 
ISTORIA LI 


NAȚIONALISMUL LUI EMINESCU, de 
POVEŞTI, ue Ion Creangă, in fascicole ... ... 


DACIA, de Vasile Pârvan ...... : 
PRECURSORI, de Octavian Goga ... .. 
SA ddr NAȚIONAL, 
„ de Pamiil Selcaru , 
ISTORIA POLITICA Ye 


i fii Eh 
CORNELIU ZELEA COD 


ERATURII ROMANE, de D. Murărașu, epulzat ... ... 
ÎI): MUPAPANU ... ce ce ve cv AU BUBA 
ir ari vos 10 $ USA 
ÎN 9% cva Su ca sui 5 $ USA 
pe tutte ŞI NAȚIONAL 
[MILITARĂ A RAZBOIULUI ROMANIEI 1? ? USA 
CONTRA RUSIEI SOVIETICE, de General Platon Chirnoaga 10 $ USA 
KARL MARX: INSEMNARI DESPRE ROMANI. Texte inedite a co- 
Dacizu Pai SA cai CNE PRI Cre psi via va cu dies 10 Ş RA 
ir rul CEL MARE, VOIEVOD AL MOLDOVEI, de prof. Alexandru 
pis ti et ŞI CONTINUITATEA DACOROMANĂ, de Gene. 
LE NID, UNITE DE BASE DU MOUVEMENT LEGIONNAIRE, de 
DR INI ERE CI OU e ee ep 0 eat Poate eu uri, du a e E URA 
POVEŞTI DNA ȚARĂ, nuvele, de Faust Bradescu, N. Novac şi 
Li - .». ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... Hi] $ USA 
UNIREA AZ OA A IN COMPLEXUL POLITIC EUROPEAN, de 
PANIOL, de Prof. Ion Protopopescu, rustică. 5 - URA 
- ... ... -.. ... -.. ».. ... ... ... ... ... ... ..". ... i] 
REANU, DOUAZECI DE ANI DE LA MOAR: $ UBA 
5 


. .. 
vre vor .. ... sv... 
.. .