Libertatea-anul-4-nr-41-Decembrie-1985

FI binfcuvjnt.tt Tn veci mâreaU 
.'1 dp 1 Decembrie 1918. t\ care 
s'a Fncoronat, la Alba-Iulla, cea 
mal tnsemnatS faptă In viata neamu¬ 
lui rcminesc: unirea pe veci a aces 
tul neam bătut de toate furtunile' 
timp ae 18 veacuri si, ţn tot curi 
sul acestui îndelungat timp, amenin 
ţat să fie şters d1n şirul celorlaT 
te popoare. 

Deschizând cartea tn care se cu 
prinde povestea neamului nostru- ce 
altceva vom găsi însemnat 1 „ p,gi„i 
le el. decât grele lupte ţi nesfar: 
site suferinţe? 

Aceste lupte ş1 suferinţe le vnm 



istorisi pe scurt în aceste rânduri 
pentru a fi bine înţeleasă însemn㬠
tatea măreţei zile de 1 Decembrie. 

^pă înfrângerea viteazului neam 
al Dacilor de către împăratul Tra- 
lan. s'au aşezat pe păraîntul cu- 
pr ns intre graniţele României Nari 
'"'J ţi colonişti romani care.lucrSnd 
cu hărnicie întinsele câmpii ale no 
1 ţări, scoţând aurul şl sarea din 
sânul pământului, clădind numeroase 
aşezări în tot cuprinsul ţârii si 
înzestrând-o cu drumuri aşternute 
cu piatră, au rămas pentru totdeau¬ 
na aici, contopindu-se cu dacii s1 
luptând cu vitejie pentru apărarea 


hotarelor ei dela răsărit împotriva 
numeroşilor duşmani ce le amenin¬ 
ţau. Este epoca de formare a popo¬ 
rului român. 

Dar, după circa 160 de ani dela 
supunerea Dacilor, numărul duşmani¬ 
lor neamului nostru crescu aşa de 
mult, încât împăratul Aurellan. v㬠
zând că apărarea Daciei nu mai este 
cu putinţă, îsi retrase ostile din¬ 
colo de Dunăre, lăsând pământul t㬠
rii noastre şl locuitorii ei la vo¬ 
ia întâmplării. Şi atunci. întocmai 
ca un potop, nivălirâ popoarele bar 
bare oin toate părţile peste hotare 
le neapărate. Cum spunea poetul vT 


Alecsandri: 

"Vin şi Hunii, vin şi Goţii, 

Vin potop, potop cu toţii. 

Pe cal iuţi ca rlndunele. 

Fără frSle, firi sele. 

Cai sirepi, ce fug ca vintul, 

De cutremură pământul." 

Şi. după Goţi si Huni, veniră al 
ţii si alţii: Gepizi, Avari.Tatarl7 
Pecenegi, Bulgari, Cumani. Turd. 

Popoarele acestea năvălitoare se 
fac, fiecare la rândul său. stăpâne 
pe ţinuturile înfloritoare odinloa- 
ci ale Daciei, prădează ^i pustiesc 
[Continuare în pag. 2] 


LIBERTATEA 


$1 


The Dberty- 

MWTVMUSA 


Tel. (718)361-7356 


Redactor; NIŢA NICOLAE Redacţia: 47-15 44th St. Apt IR, Woodside, N.Y. 11377 | Nr. 41 


-DECEMBRIE 1985- 


SISIGURUt DRUM 




lată-ne în preajma marei sărb㬠
tori creştine -naşterea Mântuitoru 
lui nostru lisus Christos- acum 
1985 de ani, la Bethleem, Tn lude- 
ia. 

Sf. Crăciun -această mare săr¬ 
bătoare a creştinilor din lumea în 
treagă- prilej de mare bucurie şi 
desfătare, ne face să ne întoarcem 
gândurile la ţara de departe în ca 
re ne-am născut şi crescut, legen¬ 
dara noastră Românie, acolo unde 
credinţa Tn Dumnezeu este lovită 
cu biciul satanic de către ateul 
regim comunist; acolo unde azi,bi¬ 
sericile si mănăstirile cu moaşte¬ 
le Domnitorilor sunt distruse şi 
profanate, iar populaţia îndură de 
40 de ani loviturile crâncene ale 
unui regim despotic şi dictatori¬ 
al care o forţează spre apostazie. 
Tara din care au dispărut doinele, 
colindele de Crăciun, bucuriile!.. 

Situaţia României de astăzi a 
ajuns -prin grija guvernului comu¬ 
nist dela conducere- la o adevăra¬ 
ta apoteoză a dezastrului.Haosul 
s'a Instalat pretutindeni. 

Astăzi, mai mult ca niciodată, 
jelania bietului Roman nu mai poa¬ 
te fi auzită. Până şl acest drept 
care 1-a aparţinut odată, 1-a fost 
Interzis şl sacri'ficat de către re 
gim. Jelania întregului popor -o 
durere mută rămasă între zidurile 
marei închisori socialiste- noi o 
simţim şl o înţelegem. 


Ingenunchiat vremelnic, poporul 
român va sti să se elibereze din 
cătuşele sclaviei domnitoare. Ori¬ 
cât de cruzi i-ar fi duşmanii, el 
va şti să-1 înfrângă. Durerea de 
azi, este revolta unei naţiuni în¬ 
tregi aflată în chingile unei dic¬ 
taturi. 

Si, alături de ea, suferim şi 
noi, cei desţăraţi şi pribegi, re¬ 
fugiaţi din calea tăvălugului ro¬ 
şu, pentru o palma de cer în liber 
tate. 

Odată cu eliberarea 1or, se va 
săvârşi şi eliberarea noastră mo¬ 
rală. 

Să nu-i uitam, şi să luptăm ne¬ 
încetat pentru ei. Aceasta, este 
singura noastră datorie pământea¬ 
nă: să refacem visul moşilor şi 
strămoşilor noştrii, căzuţi întru 
apărarea libertăţii ţârii, şi să 
acţionăm Tn consensul acestui dezi 
derat cu toate puterile noastre.Da 
toria de onoare a fiecăruia dintre 
noi este lupta împotriva jugului 
stăpânitor. pentru a putea vedea 
ROTiania de mâine liberă şi indeper 
dentâ, stapănă pe destinele ei. o 
tară pe care s'o facem aşa cum ne- 
âu lăsat testament martirii aces¬ 
tui veac, "frumoasă ca soarele 
sfânt de pe cer". 

Este singurul nostru druiA ^ ur 

mat... 


Niţă 


Nkolae 





^ ^ ^ _ _ ■ Av- -^1- ’ 

REDACŢIA LIBERTĂŢII UREAZA CITITORILOR 
SĂRBĂTORI FERICITE.' UN AN NOU CU BUCURII 
SI LA MULŢI ANI 1986! 


V 

î: 

V 

A. 


V 

%■ 

I : 

9- 

%. 

V 

î: 

V 

v 

î:; 




V 

V 

â- 

♦- 

9 



ţ- 

t 

l 

4- 


%- 

4 . 


4. 

4. 

4- 

f 

t. 

4. 

?• 

























lIKKUTt* 


P/W. 2 




DECEMBRIE 1918 

(cMtiann <ia pif-i) 


strkaoşii noştri se 
*^tr*g tn nunţi unde 1$i continui 
etistente. 

»u trlit istfel strlito 
tii noştri, ducSnd o viitl din cele 
•ti neliniştite si grele, cutree- 
rlnd cu turiRele lor văile «scunse a 
Io dinţilor, pini clnd furtunile s* 
au liniştit, puţind sS lasl oui Tn 
larg si si-si Tnte«ieie?e cîte o ţl- 
rişoari Tn frunte cu un voevod [Ta* 
ra Bârsei, Tara Oltului, Tara Hate* 
gului. Tara Oaşului s. a,]. 

Din nuneroasele ţărişoare mici 
se înfiripări cu tiinpul două tlri 
•ai «ari: Tara Ronlneasci sau Mun¬ 
tenia $1 Moldova; cea dinţii aşeza¬ 
ţi Tntre Carpati şl Ounire, Iar a 
doua Tntre Carpati, Nistru si Marea 
Neagră. 

Transilvania, care Tn parte a 
fost urzitoarea Munteniei şi Moldo¬ 
vei,şl vatra strlonsHor noştrii.ln 
tri sub cUcSIul Maghiarilor. 

Dar si cele doul tinere tlri ro- 
■inestl, înconjurate de tiri puter¬ 
nice, sunt Tn toată vremea aiaeninţa 


te de acestea sl fie supuse stapani 
rii lor. Muntenia era anenlnţati de 
puternicii regi al Ungariei,care Iz 
butiserl $ă-ş1 întindă stlplnireâ 
asupra Transilvaniei, iar Moldova , 
pe Ungă regii ungureşti, de craii 
trufaşi al Poloniei învecinate. 

Voevozil munteni şi moldoveni tn 
sl, se luptă vitejeşte cu vecinii 
lor trufaşi şi lacomi, si nu de pu¬ 
ţine ori Ti fac să se întoarcă în 
ţara lor altfel de cum le-ar fi 
fost voia. 

Dar luptele cele mal grele au a- 
vut sl le poarte voevozil Munteniei 
si Moldovei cu păglnii Turci, popor 
puternic care, în scurt timp dupi 
întemeierea ţărilor romîne, a năv㬠
lit cu furie asupra tor. 

La tnceput voevozil celor doul 
tiri îndrăznesc $1 dea piept sl cu 
neamul acesta crunt şl războinic,$1 
în căteva rânduri izbutesc sl-l în¬ 
frângă, făcăndu-se zidul de apirare 
al creştinătăţii. 

Mircea cel BItrIn al Munteniei 
îi învinge la Rovine; mai tărziu. 


posta redacţiei 


Ştefan cel Mare şl Sfânt, care a bl 
ruit pe rind pe Unguri,pe Tătari sî 
pe Poloni, îi înfrânge în luptele 
sângeroase dela Podul înalt şi dela 
Răsboienl. 

Dar puterea celor doul ţărişoa¬ 
re este prea mică, sl se poată 'îm¬ 
potrivi atitor duşmani. De aceea, 
domnii lor cauţi să câştige ocroti¬ 
rea celui mai puternic'dintre ei, a 
Turcilor. Mircea cel Bătrân tnsusi, 
încheie învoială de supunere cu Tur 
cil, păstrând însă neatârnarea în 
toate cele din lăuntru ale ţării. 
Bogdan, fiul lui Ştefan cel Mare,îi 
urmează pilda un veac mai târziu. 

Dar ocrotirea turceasca se face 
din ce în ce mai aplsătoare. Sulta¬ 
nii Turcilor încep a schimba pe don 
nil celor doul tlri româţjesti dupi 
placul lor, le asupreşte cu dlri 
grele $1 apăsătoare. 

Atunci, Tntre alţii, se ridici 
marele voevod al Munteniei, Ml hai 
Viteazul. El scuturi ruşinosul jug 
turcesc şl după ce buruieste $1 a- 
lunga peste Dunăre ostile lui Slnan 
Pasa, trece In Transilvania, unde, 
după ce Tnvinge pe prietenul Turci¬ 
lor. Andrei Bathory, Intri cu fală 
Tn capitala acestei târî, Alba-Iu- 
11a. 

De aici se îndreaptă spre Moldo¬ 
va şi, alungând pe Poloni şi pe o- 


dări grele asupra locuitorilor, a- 
vSnd ei înşişi sa dea tot felul de 
plocoane mai narilor Turci. Ei aduc 
cu sine o mulţime de Slujbaşi greci 
de-al lor, care sug fără milă vlaga 
ţării. Ţăranii ajung Tn cea mai nea 
gri şarade, oastea ţării $e desfid 
inţeazi, limba grecească $1 obicelu 
nie greceşti prind rădăcini la cur 
tea Domnitorilor ţirii $i la clasă 
stipânitoare. la boierime. 

Rând pe rând se sfisie acum câte 
o bucată din cele două' ţări, ajun¬ 
gând sub stăpâniri străine. 

Timp de 21 de ani stăpânesc Aus¬ 
triecii Oltenia; Tn anul 1775, tot 
Austria deslipeste Bucovina dela 
trupul Moldovei, iar Tn anul 1812, 
fari nici un drept. Rusia se face 
stăpână pe pimintul mănos al Basa¬ 
rabiei. 

In timpul acesta Românii transil 
văneni, care, ajunşi de veacuri io^ 
bagi, lipsiţi de orice drepturi,în¬ 
cercară în mal multe rânduri si seu 
ture jugul robiei - fac o noul irC 
cercare, să-şi croiască o soartă 
mai omenească. Sub milostivul îa^iă- 
rat losif al M-lea, ei se ridică 
împotriva nemeşilor unguri, conduşi 
de vitejii Horia. Cloşca şi Crlşan; 
dar răscoala lor este înecată în 
sânge şl conducătorii zdrobiţi pe 
roată In Alba-Iulia, Tn ziua de .28 


tj, am reuşit s» intru Tn posesii 
a doul exemplare din revista D-tră 
"Libertatea”, lucru care m*a bucu¬ 
rat peste nâsură. Cred că Tn lagăr 
ar fi necesar sl trimiteţi mai mul¬ 
te numere căci refugiaţii proaspăt 
sosiţi [c^ul meu], simt nevoia să 
citească româneşte şi să se orien¬ 
teze asop»*a direcţiei lor viltoa- 
re- 

fimpS cu« ştiţi, situaţia din Ro 
■âeia s'a înrăutăţit peste măsură. 
Cictatonjl Ceauşescu îşi continuă 
esera coKinistă de distrugere. 

Cozile la alimente s'au înoul- 
ttt, Wr oamenii privesc cu spaimă 
lan» care se apropie, cu speranţa 
să nu se mai repete situaţia de a- 
mul trecut. 

Cin Tara Roaiănească a dispărut 
totul: al s'a furat răsul,veselia, 
ier Tfi coaste ni s'a iqplantat cu¬ 
ţitul roşu stalinist, până la os. 

Aproape că nu se mal speri Tn 
nimic; tot mai greu, tot mai rău. 
Toţi ridtjduiesc Tntr'o minune.dar 
care mlmme Tntărzie să vină... 

Durere, lacrimi şl suferinţe s* 
au at>ltut peste întreaga Tară... 

NiclOfUtisS no-i uităm pe fra¬ 
ţii noştri din ţară şl să demascăm 
regimul crlednal dela conducerea 
ftamisâmd cu toată forţa. Noi sun¬ 
tem &ăogura lor sperantl... 

T. POCUŢIU 

^ Detrolt, MlCHl&AN. 

Vă mulţumesc pentru expedierea 
■LIBERTăTir, acul Tn haini noul, 
format de ziar. 

mare... 


Soulder, COLORADO. 

...Am primit cele două formula¬ 
re împreună cu ziarul Libertatea 
şi am citit explicaţiile necesare 
pentru susţinerea dreptului asupra 
scuipei noastre Transilvanii. Cit 
de loviţi şl Cât de multe năruiri, 
am suferit cu pierderea Bucovinei 
de Nord şi a Basarabiei, numai Bu¬ 
nul Dumnezeu ştie... 

Ecaterina Tr. CHELARIU 

New Jersey, N.J. 

"La mulţi ani!” ziarului "Liber¬ 
tatea", precum şi tuturor colabo¬ 
ratorilor săi destoinici... 

Păcat! Unitatea Exilului a r㬠
mas o idele nerealizată de-a lun¬ 
gul deceniilor, deşi s'ar părea că 
toţi.dorin acest lucru. Şl totuşi, 
cu ajutorul lui Dumnezeu sperăm s'a 
se împlinească odatl... 

Traian FELCEA 


❖ CONTRIBUŢII ^» 

-Geor,a-FARA..vţTO 

-Adan ALB.tlO 

-Ing. Halentin CANTOR.120 

-Or. Mircea RONNETT.1100 

-Ing. Theodor OUMITRAŞCU.125 

-Partenie IURION.115 

-Scarnt CONSTANTIN.110 

-Or. OvIdIu VUIA.175 

-Popiei NICOLAC.140 

-Chris SUlÂJAN.1100 

-Ionel ALBU5IU.110 

-Ceorge HOJMTĂ.120 

-PreKiu THEOOOR.117 


trei tar» îurori. 

Dar domnia lui tine putină vre- 
' me, pentru că toţi cei pe care-i b1 
ruise se ridici împotriva lui. Nici 
ajutorul împăratului nemţesc Rudolf 
al U-lea nu i-a putut fi de folos. 
Generalul împărătesc Basta, care îl 
duşmănea pe Hihal, fi pune capăt în 
chip mişelesc, pe Câmpia Turzil, în 
ziua de 8 August 1601. 

Urmează timpuri grele pentru ţ㬠
rile Moldovei şi Munteniei, pană 
când la conducerea lor vin domnito¬ 
rii Vasile Lupu şi Matei Basarab. 

In vecinătatea Moldovei se ridi¬ 
că drept mare putere Statul rusesc. 
Petru cel Mare, isbuteşte să atragă 
de partea sa Domnitorii Ţă 
rilor româneşti care urmează la con 
ducerea celor doul state: pe Oiml- 
trle Cantemir al Moldovei şl pe Con 
stantin Brincoveanu al Munteniei,că 
rora Te făgăduieşte sprijin si ocro 
tire împotriva Turcilor. 

Dar în lupta ce a urmat tntre 
Turci si Ruşi, cei din urmă au fost 
învinşi. Pierderea aceasta hotăr㺬 
te şl soarta celor doi Domni români 
Cantemir trebue să fugi în Rusia, 
iar Brincoveanu, prins fiind» e dus 
la Ţarigrad, unde 1 se taie capul 
Tn anul 1714. 

Urmează un timp de amară neferi¬ 
cire pentru cele doul ţări. Turcii, 
nemaiavând încredere tn Domni de 
neam românesc, trimit drept cSrmui- 
tori 6rec1/d1n Fanar. 

Cel mai mulţi dintre aceşti 
Domni fanarioţi, neavind nici o du¬ 
rere de binele ţărilor româneşt1,ci 
uti numai sl se îmbogăţească, pun 


•Jupa r,- /-oalf '".recilor, numită £, 
teriâ [1821-18291, Jurcia hotărî sî 
numească Tn ţările române din nou 
Domni de viţă românească Tn locul 
Grecilor trimişi din Fanar, mai cu 
seamă văzând că Românii din Munte¬ 
nia s'au ridicat Tipotriva Grecilor 
sub viteazul Tudor Vladimirescu. 

Se înfiinţează şcoli româneşti 
din ce în ce mai multe şi mal mari, 
între care a fost $1 şcoala dela Sf 
Sava din Bucureşti, întemeiaţi de 
învăţatul ardelean Gheorghe Lazăr, 
iar boierii încep a-şi trimite fiii 
lor la învăţături mai înalte în a- 
fara ţării. 

In Transilvania, lumina învătătu 
rii începuse a arunca raze Tn toate 
părţile, nai ales din şcolile de la 
Blaj, Arad s.a. 

Deşteptat si luminat tineretul 
ardelean sub conducerea viteazului 
Avram tancu face mişcarea din anul 
1848, care a avut cele mai binecu¬ 
vântate urmări, aducând după sine 
deşteptarea şi înaintarea treptată 
a Românilor din Transilvania şl din 
Bucovina, atit Tn ştiinţă eSt sl Tn 
viaţa politică. 

In cele doul tlri române, mişca¬ 
rea din anul 1846, biruitoare la în 
ceput, a fost sugrumată de oştirile 
ruseşti şi turceşti. 

După războiul din Crineea [185S- 
1856], celor doul .ţări române 11 se 
recunoaşte dreptul de a-şl alega 
singure domnitorii sl a se conduce 
de sine, după legi făcute de aleşii 
tuturor locuitorilor, însă $1 acum 
sub ocrotire turcească. 

Adunările celor două ţari a leg 





















































libertate» 


FAC. 3 


cu însufleţire tn anul 1859 acelaţi 
Principe: pe loan Alexandru Cuza.nu 
ailt la tnceput Domn al Prlnclpate- 
lor-Unlte, Iar nai tlrzlu Domn al 
Ronlnlel. 

Cuza domneşte timp de 7 anl.Oupl 
fnliturarea lut se alege domnitor 
Principele Carol de Hohenzollern - 
Sigmaringen. Sub domnia Iul, armata 
creşte mereu si se înzestrează cu 
toate cele de lipsi. 

Cu aceasta armată vitează se du¬ 
ce, alituri de Rusia, rizbolul de 
neatlrnare împotriva Turciei din a- 
nul 1877-1878, se câştigi luptele 
vestite dela Rlcopole, Rahova, Grl- 
vlta şl Plevna, care au ca urmare 
recunoaşterea neatirnirll din par¬ 
tea Puterilor europene şl câştiga¬ 
rea Dobrogel, iar fn anul 1881 ri¬ 
dicarea Rominlel la treapta de Re¬ 
gat. 

Vrednicul Rege domneşte pini fn 
toamna anului 1914, cind, la citeva 
siptămini după tnceperea primului 
război mondial, se stinge din vla- 
ţi. 

Urmaşul lui. Regele rerd1nand,ur 
meazi dorinţei obşteşti a poporului 
român şl rupe legăturile din trecut 
faţă de puterile centrale [Germania 
si Austro-Ungarla] alllndu-se cu pu 
terlle Antantei [Franţa, Anglia,Ru¬ 
sia şl Italia], începând războiul^ 
pentru reîntregirea neamului. 

Trupele româneşti pătrund fn Ar¬ 
deal pentru eliberarea acestei por 
tiuni de pământ românesc, fnsâ, aC 
tacate de forţe mal bine echipate, 
dar si mal numeroase, sunt nevoite 
să se relraqâ In Moldova. 

Dar, In cursul anului lOll.arrsa- 


lul, Crlşanel, SaHanţlu), Maramure 
' ţolul, Cenadulul şl Blcblsulul s’au 
pus fn mişcare cu citeva zile fnain 
de ziua de 1 Decembrie 1918, frw 
dreptindu-se Tn cap de Iarnă, cel 
mulţi pe Jos $1 fnlăturind toa¬ 
te piedicile ce le stăteau fn cate, 
mal ales gărzile naţionale maghiare 
4 r«ate c*r« ficeau totul ca si- 1 o- 
preasc^. 

IncJ Tn ajunul zllal de 1 Oecm- 
brie Alba-Iulla era pHnă de lume, 
care aştepta cu nerăbdare ceea ce 
avea sî-l aduci zorii zilei umStoa 
re. 

In diaineata zilei celei mari. 
Istorica cetate devenise o aare ne» 
liniştiţi de capete, Tn care se a» 
mestecau de-a valma ţirani Tn ci- 
aeşl si sumane albe de sSrbItoare, 
lucritori romini dela oraşe,ofiţeri 
şl soldaţi Tn uniforme amestecate,a 
sa cum veniseri de pe front,vISdIcî 
şl preoţi, Tmbricati Tn odijdille 
strllucitoare ale «arilor slujbe şl 
Intelectuali Tn surtucurlle lor ne¬ 
gre... 

Oraşul nu mal putea sa cuprindă 
toati această revărsare sgonotoasă 
de lume. Hulţlmea fără număr de ţ㬠
rani se prelungea pini peste vechea 
cetate, us^lind întreaga ciapie de 
la poalele ,e 1 şi aşteptând flinlnzl 
si bătuţi de viforul Iernii ca să- 
şi spună credinţa şl dorinţa-de ca¬ 
re le era sbuclunat sufletul. 

Adunarea naţionali, la propune- . 
rea făcută prin Vaslle Goldiş.a pro 
clamat unirea Roo&nllor din ArdealT 
B^nat, Crisana şl Karamureş cu pa¬ 
tria ri^ni, Roviănia. 

.ano In r. 


sebi dreptul Inalienabil al naţiu¬ 
nii rofliane'la întreg Banatul, cu¬ 
prins tntre rfurlle Mureş, Tisa şl 
Dunăre. 

II. Adunarea naţională rezervă 
teritoriilor susindicate autonomie 
provizorie pfnă la întrunirea con¬ 
stituantei aleasă pe baza votului 
universal. 

III. In legătură cu aceasta, ca 
principii fundamentale la alcătui¬ 
rea noului Stat romin Adunarea naţi 
onală proclamă următoarele: 

1. Deplină libertate naţionali 
pentru toate popoarele conlocuitoa¬ 
re, 

2. Egali îndreptăţire şl deplini 
libertate autonomă confesională pen 
tru toate confesiunile de stat, 

3. înfăptuirea desivirşltl a u- 
nu 1 regim curat democratic pe toate 
terenele vieţii publice, 

4. Desăvârşită libertate de pre¬ 
să, asociere şl întrunire. 

5. Reformă agrară radicala. 

6 . Huncitorimel Industriale 1 se 
asigură aceleaşi drepturi şl avanta 
g11, cari sunt legiferate Tn cele' 
mai avansate state Industriale din 
apus. 

IV. Adunarea naţională dă expre- 
slune dorinţei sale ca congresul de 
pace să înfăptuiască na¬ 
ţiunilor libere Tn aşa chip,ca drep 
tatea si ittertatea si- fie asigura¬ 
te pentru toate naţiunile miri şl 
mici deopotrivă. 

V. Adunarea salută pe fraţii 1or 
din Bucovina, scăpaţi din Jugul mo¬ 
narhiei Austro-Ungare şl uniţi cu 
tara naaâ Rom lf R'a. 

ll. M onireajiălută _c y iubire^ si 

^^re*/ tuturc __ 

dr idBPgafe plnTăcI Tn' morîirfil 


a Austro-Ungari. 

»ÎI. Adunarea Jiaţlonall $« Irxrhl 
nă cu smerenie fnilntea memoriei •- 
celor bravi români, cari Tn acest 
risbolu sl-au vărsat sângele pentru 
înfăptuirea Idealului nostru naţio¬ 
nal. 

VIII. Adunarea naţionali dl ex- 
preslune muUuirirtl si admiratlunel 
sale tuturor Puterilor aliate, cari 
prin strălucitele lupte, purtate cu 
cerbicie împotriva unul duşman pre¬ 
gătit de multe decenii pentru ris¬ 
bolu, au scăpat c 1 v 111 zaţ 1 unea din 
ghiarele barbariei. 

11. Pentru conducerea mal depar¬ 
te a afacerilor naţiunel romine din 
Transilvania, Banat şl Tara - Ungu¬ 
reasca Adunarea naţionali hotărăşte 
Instituirea umil Mare Sfat naţional 
Român... coa^Mis din 130 membri, din 
toate cele 26 comitate încorporate 
Rominj^el, ,d1n arhiereii, prepoziţii 
capitulări, vicarii, arhimandriţii 
şl protosincellf noştri. 

Marele Sfat Naţional şl-a ales 
de preşedinte pe Gheorghe Pop de Bi 
seşti, care a prezidat şl Marea 
dunăre dela Alba-Iulla. 

Tot Marele Sfat • ales din sioul 
său Consiliul Olrigent Romln,constă 
tător din IS membri. 

Cănd Gheorghe Pop de Bâseşti T$1 
încheia Inimoasa cuvântare spunând 
cu ochii plini de lacrimi: Oe-acum 
pot zice şl eu ca bătrânul Simeon: 
*S1obozeşte Doamne pe robul tău, că 
văzură ochii mei mântuirea ta*, -el 
da glas dorinţei poporului roman de 
a trăi Tn libertate, de a se împăr¬ 
tăşi de dreptatea altora, şl de a 

şl -.'.tor*. 


băndi: înfăptuirea Unităţii naţtpţra,. 
le. 

La începutul toamnei anului 1918 
frontul din peninsula balcanică al 
armatelor uluşmane este spart.Condu¬ 
cătorii români din Tran$11van1a,fo- 
loslndu-se de Inţrejurărlle priel¬ 
nice din acest timp, tin o şedinţă 
-In Oradea-mare, la 12 Oct. 1918, Tn 
care convin unanim să transmită Tn 
Dieta din Budapesta la 18 Oct. 1918 
o declaraţie privind cererea între¬ 
gului popor român din Transilvania, 
de a-sl hotărî singur soarta şl de 
a se uni cu patria mumă.Această de¬ 
claraţie a fost înmânată Dietei de 
către deputatul romlri Or. Alexandru 
Vaida-Voevod. 

La 20 Noembrie 1918, Consiliul 
naţional a hotărît convocarea unei 
adunări naţionale la Alba-Iulla pe 
ziua de 1 Decembrie 1918, aceasta 
având să hotărască desfacerea ţinu¬ 
turilor româneşti din cuprinsul Un¬ 
gariei [Ardeal, Banat, etc.l si u- 
nlrea lor cu România. 

Chemarea ConsIlluluV nostru na¬ 
ţional, care se afla la Arad,a stră 
bătut cu Iuţeala fulgerului Tn toa¬ 
te părţile locuite de români. 

Comitetele naţionale provinciale 
şl Judeţene au primit vestea cu o 
bucurie nespusă, urmând Tn grabă la 
alegerea delegaţilor pentru aduna¬ 
re. 

Aceşti delegaţi al poporului ,Tin> 
preunâ cu cete fără număr de cSrtu- 
rari şl tirani români din toate ora 
şele şi satele Ardealului, Banatu- 


. I n care se proclama 
^Fsface'reă'SfS^Tuiur, a Banatului, 
Crisanei, Sătmarulul, Maramureşului 
şi a unor părţi din Judeţele Bichis 
şl Cenad de către Statul ungar şi u 
nirea lor cu România libera, deoda¬ 
tă întreaga câmpie si vechea cetate 
s'au imş)lut de un adevârat clocot 
de glasuri, r1d1cându-$e până Tn 
Tnâlţimi ca pentru a sparge însăşi 
tăriile cerului şl spintecând nemăr 
ginitul depărtărilor $â vestească 
lumii întregi, că poporul romin a 
isprăvit cu robia de veacuri. 

Tunetul care fn miezul zilei de 
1 Decembrie 1918 despica cerul, era 
însuşi glasul Dreptăţii, care scăpa 
tă din cătuşele Tn care fusese în¬ 
chisă de veacuri, îşi striga acum, 
pe deasupra milioanelor de mormin¬ 
te, de temniţi si spânzurători,biru 
inta. 

înăbuşită Tn leagănul ei. In 1- 
nima Daciei Istohice, Dreptatea po¬ 
porului român reînvia acum tocmai 
din acest leagăn al neamului nos¬ 
tru, razele biruinţei sale însem¬ 
nând biruinţa întregului nostru 
neam. 

Iată pe scurt hotirîrile Adun㬠
rii dela Alba-Iulla: 

I. Adunarea naţională a tuturor 
românilor din Transilvanii,Banat şl 
Tara Ungurească, adunaţi prin repre 
zentanţii lor îndreptăţiţi la Alba- 
lulla fn z1u« de 18 lloe.*r1e (1 Oe- 
cenbrle] 1918 decreteazi unire» »- 
celor români şl a tuturor teritori¬ 
ilor locuite-de dânşii cu Români». 
Adunarea naţională proclam» tndeo- 


Biitrica şi Hanul ZUtaii In 1881 , lilocnGt 





































Crâmpeie din viaţa de ieri 


PAG. 4 


Ajunul Crăciunului intr’un sat de munte 


S»ni» c« o pe 

CMCwl «lt>, printre deilurlle cu pl 
tfvrl năpădite de ripezl. Aerul dl* 
■Itietll de tema ere tere, Tnvlori- 
tor ce o biuture sorbiţi pe fnll* 
ţieri, d«pî eforturi aer!, cend ebu* 
mt cebenel 1t1 pre94teste pofte de 
^ficere si odibni, 

Ttfdose Vornic s1 Netu ^zan es* 
culteu, curioşi» zyoaotul zurgilll- 
lar; înfofoliţi în cerge tlrlneascl 
de lini «Iţoesi» cu cldullte trase 
peste urecM» pireau doi ei 11 aţi» 
ce'ntr'o poveste veche ruseasci» pe 
druw) nesfirsit al Siberiei.Pe ca¬ 
priţ un tiren roşcovan la faţa» cu 
MTSteţa neegri. strunea hlturlle şl 
pocnea din bici. In sanie» le spe¬ 
tele lui» erau proptite scMurlle 
si pvsca de vSnItoare. 

Oupl un ceas de drua» sania o co 
ti pe o vale» lisind fnllţlal trufa 
se în dreapta şl în stingă. 

La poalele dealurilor» apireau 
pospodirll tirinesti» case acoperi* 
te cu şindrili» suri întocolte din 
trunchi de lean: satul lui Tudose 
Vornic. Dala casele pitulate prin 
grUlnl cu nuci şl pruni, se ridi¬ 
cau» maimm, suluri de fvMlIn cind 


cealalti camerl: 

-leu an de lucru acum,spuneţi ce 
poftiti doanisorule, ci 'eţl fi fii 
minzit. 

•Nu, flinSnzI nu suntem. 

-0 cafea... 

-Două» nani Ruzalle, 

-Uite» acuma le aduc, ci pe urma 
am de lucru cu cozonacii si mal pe 
seari trebue si stau In calea colin 
ditorilor. 

întinşi pe divane» prietenii tsl 
sorbiri cafelele în tihni,ascultind 
...focul. 

-Harnici femele "Nana Ruzalla" 
spuse Nelu» aprlnzindu-si o tigari 
şl privind, in fereastri, ramurile 
desfrunzite ale unul pom» aplecate 
sub povara de nea. 

-Da, şl credincloasi» tncuviinţi 
Vornic. De cSnd s*au sfîrsit al mei 
ea duce casa. Sunt sau nu sunt a- 
icl, ştiu ci vitele îs bine hrlnl- 
te, pomii culeşi la timp» şl bruna 
de plugirle care se poate face aci 
nu laşi nimic de dorit. 

Nelu Prezan» topit de călduri 
şl oboseai!» adormi. Tudose Vornic» 
se sculă încet, îşi trase cişmele 
şl ieşi si-ş1 vadă vitele» nutreţul 
si câinii. 


-Si intre» sari Tudose. 

-Lasi-i să mal astepte»c! au des 
tuli vreme. SI beţi tntâi cafeleleT 
-Nu, 1a$i-1 si Intre... 

-Nu-i primim a1c1,domn1soru1e.An 
făcut focul în odaia cea mare şl am 
scos covoarele» ci afurisiţii ăştia 
îmi umplu casa de apă cu încălţări¬ 
le lor... Se aşezară lângă o mas'a 
masivi de stejar» si aşteptară; 

-Sunt mulţi? 

-Destul! 

In acest timp» la uşă se auziră 
tropăituri de paşi voiniceşti $1 se 
înfiripă, parcă din nesfârşitele zi 
pezi colinda de la usă: 

"Florlle's d'albe 
S1oboz1-ne gazdă'n casi 
Florlle's d'albe 
C'afară ploaia ne varsă 
Florlle's d'albe 
Pela sură numa' cură 
Florlle's d'albe..." 

-Haideţi» bati-vă norocul»Î1 mus 
tri Ruzalia» deschizând uşa. 

Flăcăii în straie ţărăneşti» cu 
căciulile împodobite cu crenguţe de 
brad $1 ciucuri coloraţi de 1ănă»1n 
trari cu sfiala: 

-Bună seara de Ajun! 


Iarna le iernează 

Pe-un picior de Munte 

Vara le vărează 

La Ostrov de mare..." 

După balada "păcurarului o' 
oacheş” urmă o altă colindă "SfântI 
-1 draga Dumineci": 

"Sfântă-1 draga Dumineci 

Dimineaţa s'a sculat 

Faţa d'albă ş1-a spălat..." 

Sfârşind cântecul, "feciorii lui 
Crăciun" ieşiri, spunând pe rând: 

-Sărbători fericitei... 

Prietenii se aplecară iar spre 
paharele din faţă... 

-Frumoase colinde! exclami Nelu. 

-Oa, $1 când te gândeşti cât fol 
clor s'ar putea culege de prin păr¬ 
ţile astea... 

-Păcat... 

-Dar» să vezi când vom ieşi pol. 
mâine la vânătoare, la nunte»ce ba¬ 
lade» ce doine minunate cântă mun¬ 
tenii,.. 

Din cerdac se auzeau clopoţel si 
glasuri de copil. 

-Vin steuaşii acuma» anunţi Ru- 
zalla. 

Intr'adevăr» la uşi se auzi căn- 
tecul lor, articulat de clopoţei: 



Valea o cotf Ia sting»,cu tot a- 
lalul de munţi şf dealuri şi sania 
aluneca acum pe un drum Tn serpenti 
n|» Se opri, apoi. Ungă o poarti* 
bătrineasci, lucrată în stejar, $1 
1iV>edob1tl cu un acoperiş de şindri 
la. Ţăranul sări de pe capră şl lu2 
caii de dărlogl. 

Tudose Vornic îşi scuturi blana 
de iHttfă şl urcă treptele casei» 
oemdttctndu-ş1 oaspetele.In ceardac» 

In faţa unei uşi, se opri ş1-1 In¬ 
vit! pe Nelu; 

-Poftim» dragă prietene... 

Prezan Îţ1 mei scutură odată bo- 
een e l l, $1 păşi în odae. 

Un miros de gutui $1 levlnţlcl 
îl împrăştie deodată mirosul finu¬ 
lui din sanie, %\ căldura aromitoa¬ 
re» de aci. îl însenină faţa. 

-ti, bravo» - aşa ceva ne trebu- 

imr'o usă» apăru "Nana Ruzalia» 
stem^m^zşi nllnlle de sorţul alb. 

surise duios» îndreptindu 
-si ţeîeîf... 

-CSnm vinlrăţl, domnişorule -gri 
t ea cu emoţie, nemalstlind ce sl 
sp-ant. 

Tudose VorMt se apropie şl îl 
^t i lu ai «ii» uscată. 

-iHte, crană Ruzalle, am mal ve- 
Cm un prieten. 

-Dwrezeu sl-1 trăiască, domnişo 
rule; 'eti fi vinit sl umblaţi dupt 
iepvrl... 

-Să ne_Qdihnin, nani Ru/alle... 
tătrâci sin sl îndrepte un sca- 
«e #1tă In sobă şl Ieşi cu hai¬ 
nele pt care le aruncaseri drumeţii 
pe un dtimn. Apoi st întoarse din 


forfT- H»» 'irfiSforl *.unt îl 
felurite. Teatrul lor se desfăşoară 
începănd din dimineaţa de Ajun, p⬠
nă în ziua Criclunulul. 

De aceea Tudose,întorclndu-se de 
la şuri» îl cUtInă pe Nelu Prezan 
de umeri; 

-Scoală» Nelu» $1 vezi colind㬠
torii. 

Prezan se sculă morocănos, apoi, 
după ce se spălă pe faţă cu apă re¬ 
ct şl se şterse cu un ştergar de in 
aspru, se aşeză la masă. 

Nana Ruzalia aduse o tavă cu co¬ 
zonac cald, prăjituri şi o sticluţă 
de vin "din cel bun de tot". 

Prin geamuri» începuse să pătrun 
dă o umbră deasă» de asfinţit.Aprin 
seră lumina» lăsând perdelele de-o 
parte» ca să aibă, înainte.toatl în 
tinderea colinelor drapat! în imacu 
lata haini a zăpezii. 

Mâncări cozonac» tn timp ce Ru- 
zalla se muncea să rupă ceara dela 
capul sticlei... 

-Lasl, nani Ruzalle, i se adresă 
Nelu, asta o facem noi, ne price¬ 
pem... 

După prima sorbitură, Nelu holba 
nişte ochi mari; prlvindu-şi prie¬ 
tenul Insistent» întrebi într'un 
târziu: 

-Ce-1 asta» Tudose?... 

-Un "Regal" vechi... E bun? 

Drept răspuns» Prezan duse paha¬ 
rul la buze» cu o încetineală ce a- 
mintea de solemnitatea unui ritual 
ş1 îl sorbi» lung. 

Apăru Iar nana Ruzalia, sufleca¬ 
tă» cu două ceşti de cafele ne^re a 
burinde» anunţând: 

-Au sosit colindătorii... 


fnciMrTi 

-Noi itn dori (Tidi multe. Ia s& v’ 
auzim... 

Starostele se întoarse înspre 
flăcăi. Şoptiră ceva Intre el.Tudo¬ 
se îl invită: 

-Ei, luaţi o leacâ de tărie... 
Flăcăii începură: 

"Colo sus şl mai sus» 

Lin-o-lin, o-11n molln, 

Sus în deal de Rusallm» 
Lin-o-lIn, o-lln, molln» 

La cer tufă de molln» 

Oe molln» de molln verde 
Lin-o-lln, o-lin, molln» 

Şade Maica Precista. 

L1n-o-l1n, o-lln» molln 
Cu'n fluţ micuţ în braţe..." 

Colinda se sfârşi târziu, şi fe¬ 
ciorii lui Crăciun primiră "pomăn- 
da": un colac de grâu si o sticlă 
de rachiu, pe care Ruzalia le adu¬ 
se, într'un ştergar, pe masă... 

"Acest colac de grâu» frumos 
Fata lui lisus Hrlstos..." 

După ce termini, mulţumind gaz¬ 
dei» mal întrebă: 

-Ce mai doriţi sl vă colinde fe¬ 
ciorii lui Crăciun? 

-Să auzim "Păcurar d'oacheş" grâ 
1 Tudose. 
începu: 

"Păcurar d'oachese 
El se lăudase 
CI el că'ml’s are 
Câte flori pe aunte 
'Tătea oi mărunte 
Câţi îs d'aglicell 
Atâţia mieluşeii 


LI se deschise uşa şi copiii» în 
urma celui ce purta steaua Intrară 
în grup compact. 

"îngerul" - cel ce purta steaua 
Tn4)Odob1tă - era îmbrăcat tn a1b»cu 
un coif pe care polelse o cruce;îna 
intă până lângă masă» Iar ceilalţi! 
îmbrăcaţi în straie colorate,repre¬ 
zentând pe cei trei mag1»pe Irod şl 
pe preotul Dslas.se grupară în jur. 

Jucari»împreună, scena biblică a 
descoperirii Mântuitorului şl se 
luarâ la harţă cu Irod» lovindu-se 
la un moment dat cu săbiile de lemn 
pe care le purtau la şolduri. 

Apoi.începură colindele: 

"Trei Crai dela Răsărit 
Cu steau'au călătorit 
Si-au mers după cum citim 
Până la Ierusalim... 

Acolo dac'au ajuns 
Steaua'n nor îi s'a ascuns 
Si-au început a umbla 
Prin oraş a întreba." 

SI povestea magilor continuă,In¬ 
tonata de glasurile de argint ale 
copiilor. 

După o mică pauză, începu altă 
colindă: 

"In oraşul Vifllem 
Veniţi fraţi ca să-L vedem, 

Că astazi ni s'a născut 
Domnul cel dintru'nceput 
Astăzi s'a născut Christos 
Mesia Cap luminos..." 

Nana Ruzalia le aduce şl lor 
[CONTINUARE IN PAG. 5] 














LIBERTATEA 


A/K. i 


Bubuiturile repetete Tn u$i se 

tnteţeau din ce tn ce mal puteml- 
ce, dSndu-1 Impresia cl uşa *a ceda 
din clipa Tn clIpS. OupS un prim 
moment de ezitare, întrebi cu tea¬ 
ma : 

-Cine eî 

-Miliţia, deschide....n râspun- 
se o voce groasS. 

Privi la acele ceasornicului a- 
giţat de perete, cu mult trecute de 
orele unu din noapte. 

-Ce doriţi la ora asta tirzIeîCe 
s'a'ntinplat? 

-Deschide... 

Trase plapuna cu Iuţeala peste 
pat, îjl puse papucii în picioare, 
închise unul din nasturii de sus al 
pljatnalel si se repezi spre usJ: 

-Un moaent, un «oinent... Deschid 
îraediat, nu nai bateţi... 

Ka1 Intll, deschise vizorul şl 
privi pe hol: trei siluete se con¬ 
turau în lunina oarbâ, drept în fa¬ 
ţa uşii. 

-Halde, deschide cS n'avew timp, 

Inlna îl bitea nebuneşte Tn 
piept, sl 1-1 spargi. Trase usa în 
Uturi: 

-Buni seara. Ce s'a*ntlinplat7 

-Sunt 1t. loniţl din partea secu 
rltiţll statului... Nu vi facetf 
griji..., se prezenţi Individul cu 
glasul gros, baritonal. Acesta este 
ordinul de percheziţie, nai adiugi 
el Tn tinp ce scoase din buzunarul 
hainei hirtla. 

-Bine, dar ce s'a'ntlnplat?! 

-Aici noi pune* întreblrl.TI ris 
punse omul securităţii Înpinglndu-T 
Tfitr'o parte si plslnd îniuntru. Al 


PRIZONIERUL.. 


c^va (j«* declarat’ 
-hu. n'ACT ni 


re nanifeste? Hanifesttle legionare 
pe care le-ai pus In cutiile poşta¬ 
le... Sau, tu nu ştii nlnlcTICum e? 

-Este prima dat) când aud de asa 
ceva... 

-Banditule, ţl-astup gura cu pl- 
■înt daca nu $pu1... Ulte-alcl •Ma¬ 
nifest citre RonSnI*, continui el 
scotSnd o hirtie din buzunarul dela 
piept şl agitănd-o în faţa ochilor. 
Cun e? Vreau si ştiu cine a ficut- 
0 , unde a ficut-o, vreau si-1 ştiu 
pe toţi bandiţii iştia... Keriti 
arşi pe rug tn piaţa publici. Cre¬ 
deai ci nu te prlnden? Uite ci te- 
am prins. Nici nu te-aşteptal si-ţl 
cilcfam pragul, al? Uite c’am venit 
cind nici nu te-asteptal... 

Se întoarse citre cei doi care 
stiteau în expectativi: 

-Aid trebue si fie. Scotociţi 
peste tot. Jtlţl ce-aveţl de fâcut. 

Ca la o comandi, cel doi începu- 
ri si scotoceasci fn dulapurile bi¬ 
bliotecii. Tmpristllnd hirtllle sl 
cărţile Jos, trecindu-le fugar cu 
privirea. 

H-au gislt nlnlc. Au trecut apoi 
fn camera aliturati: 

-ZI ni, unde le ţif? 

-Protestez T*ţ>o.... 

Oiail securităţii îl tale vorba: 

-Protestezi?! împotriva cui ml 
banditule? împotriva clasei munci¬ 
toare fi a oamenilor el de ordine? 
Clasa muncitoare este împotriva tu¬ 
turor r^icdonarMor sl burghezilor 


•Protestezi? Ultraglezl organele 
noastre de ordine? Va strivim ct pe 
viermi bandiţilor... Unul nu mal 
rInSne. 

Se apropia cu Iuţeala de el.apu- 
cSndu-l de gulerul pijamalei: 

-Spune mi, unde ţii a^nlfestele? 

11 strânse tare, cu putere, ş1- 
apol. deodati. îl ficu vlnt. 

Omul se rostogoli pes¬ 
te masi, rasturnind cele citeva lu¬ 
cruri întinse în neorindulaU. 

-Te omor cu mina mea banditule.. 
Cu mina mea te omor... Unde le ţii? 

Se apleci asupra lui, cu pumnii 
Strânşi, gata si-1 loveasci: 

-Scoate manifestele, ci nu ţine 
cu noi... Sau, ne crezi proşti? 

încerci si protesteze din nou, 
dar nu mal avea nici un rost.PIdoa 
rele securistulul fncepuri si-1 1z- 
beasci cu putere în abdomen,tn cap, 
peste milnlle cu care încerca sâ 
apere. însoţite de fnjurlturl ce-1 
Ieşeau din guri la flecare lovitu¬ 
ri. Cu o ultima sfcriere, printre 
gifilturi, îl plesni cu vârful pan¬ 


tofului drept Tn fiţi, itrlglndu-î 
tarei 

•Aşa vi strivim pe toţi, tâlhari 
lor şl bandiţilor... 

Stngele începuse sâ-1 cădi de-a 
valma pe nas şl pe guri, prelun^n- 
du-se cu repeziciune peste veşmin¬ 
te. Loviturile ti amrţlseri... 

Oldu sl se scoale sprljfnlndu-se 
Tn cotul mfinll drepte, dar se pri- 
buşl într'o parte, firi putere. 

•Teroristule*!..., auzi ca pe un 
ecou calificativul securistulul."Te 
strivi»*... 


Când se trezi din somn, fate îl 
era brizdatf de sudoare. Era un eo 2 
mar ^ care-1 avea tot m\ des, Oe 
peste ^ de ani. dup| ani oe zile 
de Tnch1f.«are. f-îfna arestirll 1 se 
repeta aldoiim, noapte de < ipte... 

Vinovat firi vlnj, devenise acu£ 
prizonierul ,••'^rialul cosmer*... 

Rotam Constantin 


COLIND 



Erau toţi trai Tmlamtru* i fr jg 
nlţi pişi spre unul din dula^WfTle’ 
bibliotecii: 

-Unde ţii mi banditule manifeste 
le? Unde *le-il ascuns? Aici? arătî 
el cu mina spre biblioteci. 

-Cred ci este o eroare. Nu ştiu 
despre ce fel de manifeste... 

-Gura, 1-0 retezi scurt locote¬ 
nentul. Nu stil care man1feste?!Ca- 


_ _ CTifaiCncifOire nu are 

ce”3T5ciita 'cu astfel de elemente 
fasciste şl legionare... La "Canal" 
o si fiţi trimişi cu totlI...» sâ 
vi spalaţi de toate picatele înpo- 
trlva oamenilor luncll dela oraşe 
şl sate. 

Respiri câteva secunde cu privi, 
rlle de uri aţintite asupra ‘reacţl 
onarulul", apoi relua tipind api- 
sat: 



Ajunul Crăciunului. 

(CONTINUARE DIN PAG. 4] 


“premânda". "Irod" în straiele lui 
roşii, face urarea: 


•O Ilsuse cel prea sfînt 
Ne-tl venit pe-acest pimSnt. 


Scoalâ neam din depirtare. 
$1 te uUi colca'n zare: 

S*a aprins steaua cea mare, 
S1-0 duce Domnul prin ger. 
Cu toW’tn^rlI din cer. 

IOC de blXnd colirtî 
S*aud codrii vechi doinind, 
Dela Nistru pâni'n Pind, 

Ci nu-1 pace, nici milal, 
Câtu-s satele din plai, 
Lerul, colţ de ral... 

Ci griul de dor subţire, 
Pa$cu-1 hoardele slblre; 
Pasc sufletul neamului. 
Lăcustele Iadului, 

Lerul, Doamne, Lui... 

Jara scumpi mlorea, 

Sta'n genunchi şl se ruga 
La tnâicuţa Precista, 

Cu Pruncul aliturea... 

Şl râdeau plginl mişel. 

De plânsul şl Jalea el, 
Lerul, Doamne, Lei... 


Prunc cu zâmbet de mfttasi. 
Păzi: înger somnor o s. 
Pribegim şl n'avem casâ 
Şl Irod e dusminos... 

Crryl «1-1 ţKjrtin o» i©'. 


Ou-ne’n strin^ajl 
C*am bitut pimirtul roati 
SI sinedriul nou nu ştie 
Decât uri $1 urgie... 

Una, Sfinţi, Preacvratâ, 
Maica Domnului, Mirle. 


RUGACIUHE 


invati-mi sl nw-^l mal ctr '•■'vIc; 

Si-mî lec tăcerile, smerit, fn spic. 

Şl •ftoeftunchi'îrl tr;d1t ca toti drumeţii 
Sâ rH restlUrI !Tle f«mcL-î, vieţii... 


"Aceasti zi prea sfinţiţi 
Şl sărbitoare mărita 
Noi dorim ca sâ vi fie 
La mulţi ani cu bucurie 
Si aveţi zile senine 
Si le petreceţi cu bine 
Şl si aveţi folos 
be naşterea lui Chrlstosl" 

S'au pierdut şl steuaşii între 
zăpezile de afari, odati cu clinche 
tul clopoţeilor dela stea. In casâ 
au Intrat "nlflelmaşii", cu blserl- 


Au plecat $1 "nlflelmaşii.Prezan 
devenise melancolic, fn faţa paharu 
lui cu "Regal",golit de citeva oriT 
fn ristinpurl. 

•E atSt de frumos aici... şopti 
el. 

Vornic nu rispunse. Privi fnsâ, 
pe furiş, un portret din perete... 

-Acum te înţeleg de ce petreci, 
flecare Crlclun, aici, compleţi Ne- 
1 u. 

-Flecare, da... Ini pare bine ci 


cuta de scânduri, poleiţi frumos în 
auriu, verde, roşu şl argintiu. 51, 
în urma lor, capra. 

Cântări şl el un cântec de săr¬ 
bătoare, cu ritmuri repezite,1ar u- 
nul dintre el jucă păpuşile, Tn cu¬ 
tia poleiţi. Capra bitea din fllcl- 
le de lemn, şl slrea prin odae... 


mă poţi înţelege, In slăbiciunea as 
ta... Flecare... 

Tudose Vornic wplu Iar pahare¬ 
le. Afari, prin nlmeţl, se auzeau 
strigătele coHndltorllor... 

Vladimir BUNEA 


UtI steaua sus răsare, 

Dela Tisa pâni'n mare. 

Şl nu-1 stea ci mândrul soare. 
C-a venit moarte din cer. 
Pentru cruntul temnicer, 

Lerul, Jara, Ler. 


COLIND 


Mir domnesc, Mirle buni. 
Maica Domnului şl mie. 
Crin de linişte şl luni. 
Lacrimă şl liturghie, 
“alea Domnului, Mărie... 


Ma'nvredftlceste si aorlnd ads^cul 
Ckc riscoleste prlrnivara crângul, 

51'n el si Te citesc firi cuvinte. 
Vocali miântulti sl fierbinte... 

Acolo, Doamne, de-*1 netezi 
Luminii: ocbful îmbătat ş1-auzul. 

Fi se«t pe cer, ş1-arunei-mi afari, 
5 i-m1 tal o noul cruce de ocară... 

In straiul siriclel precum scaiul, 
Oă-m1 pacea care va deschide ralul, - 
Şl lasi-ml sâ Te cinstesc şl eu. 
Scriind Tn praful lumii: Dumnezeu. 


V. Posteucă 


























PAG. 6 


CE AU GĂSIT 
UNGURII LA 
VENIREA LOR 
IN EUROPA ? 


NEGRU 

pe 


tu patrv'^ (u^opt pe 
^t începutul secolului tl nouălea. 
So/t conducerea Iul Arpad.el s*tu a- 
serat f" cluclt dintre Ounlre si Ti 
$a« mărită Paornla prin anul 898, 
căci arianul spre Apus, -spre nenoro 
Cu' Scuiirilor- le-a Tost stăvilit 
de către Ti^ăratol geruan Otto cel 
■Aere, care-i bate si-i obligă si se 
căpituiascl undeva. Heputănd deci 
■erge departe, si Tn neastlBpi- 
ml Ier de popor noMd, el Tncep a 
se TodreptJ încetul cu fncetul spre 
aisărlt de Tisa, spre ţările locui¬ 
te de Poninl, care se aflau deja or 
gtfilratl în voivodate şi ducate.Ast 
fel, îrtre Soaeş si ^reş se afla 
ducatul lui fîenuuorut. In Banat,cel 
al Tui Glad. Iar tn centrul Transil 
raniel, era ducatul lui Gelu. Acest 
tocm este afirnat Tn chiar Cronica 
Polarului AnoniB al regelui ungur 
Belit 11, Tn care se spune că, după 
ce s*au aşezat în pusta panonică Tn 
secolul al 9-1ea, Ungurii au aflat 
de "biiwJtatea Ţării Transilvane un¬ 
de dour>ea Selu ftowănul * [Harla Căz- 
daru: Tara de departe, Buenos Aires 
I9G3}. "Aşadar la venirea ungurilor 
îl» PyMeala, toată regiuftea dela est 

' Him. ^ as 


ALB 


de N. NOVAC 

Transilvania a fost 
întotdeauna 
Româneasca 


te de elemente româneşti, căci, tot 
fn Cronica Notarului Anonim al lui 
Bella II, se spune textual câ: ”du- 
pă moartea regelui Attila, Românii 

numeau Panonia, PAŞUNEA, pentru că 

turmele lor păşteau acolo”. Iar is¬ 
toricul A.D. Xenopol, Tn “Istoria 
Românilor din Dacia Traianâ" [Colec 
ţia “Carpatii*’, Madrid 1953,pag.16Î 
-182], spune; “Această denumire de 
păstori ai Românilor şi de păşune a 

Românilor, dată ţării pe care ei o 

locuiau, stabileşte că Românii exis 

tau în regiunile cucerite de către 

Unguri, Tn momentul sosirii lor”. 

Un alt document, Tn care se afir 
mă acest lucru, este MEMORIUL preo¬ 
tului RICARDO [1237], în care se 
spune câ Ungurii “ veniră Tn ţara nu 
mită astăzi Ungaria, care la aceas¬ 

tă Miit de păşunea . Ro 



leascâ adevărul, scrie: “Ungurii 
sunt numeroşi dar nu mai sunt deloc 

majoritari Tn provincia românească 

a Transilvaniei". 

Faptul câ ziarista franceză a o- 
colit să spună adevărul, câ Ungurii 
au fost întotdeauna minoritari in 
Transilvania, trebue să ne dea de 
gândit si să ne facă sa privim pro¬ 
blema ridicată de către cercurile 
exilaţilor maghiari, în toata seri¬ 
ozitatea ei. Fiindcă de data aceas¬ 
ta ne găsim In faţa unei acţiuni di 
rijată de Moscova, prin Budapesta 
şi prin oficinile Internationale de 
stânga, pentru a "spăla creierul" o 
piniei publice mondiale ca să vadă 
această problema, asa cum vor Ungu¬ 
rii. Tăcerea noastră pe această te¬ 
mă, este echivalentă cu TRăOARCA!.. 
Ungurii refuz ă să recunoască si 

nenimal îl I 


tcriă politică si niJitiră a rărPo- 
twltti Ronăniei contra Rusiei Sovie¬ 
tice, Madrid 1955, pag. 23J. 

Oovă ce ‘ingurii au fost creşti- 
-ttt1, t'j sila, de către regele lor 
la isu) 1000, ca buni cres- 
ţtaî ce erau acon, ei au început o 
-^^-eipnllţil împotriva voevo- 
-rrestlnţ din Transilvania si 
îertru a-1 forţa si recuooas 
ţa «‘.'î-fttitea magMarâ. In Transil 
v 2 «'.ia, încep să pătrundă sî 

tbia prin anul 
regele Ladislau I* cSnd 
Trairr’'v»»'rt la si numele unguresc 
ie trtea'H 

PĂŞUNEA 

ROMÂNILOR 

Istoricilor MgMarl,l8) 
r ettre alţi creduli 
lir «e Va^ilvanla ar fi ra- 

r^tîie ±spă părăsirea Daciei de 
A«r*lian în jnul 270, iU fost 
penl**ate ti pr-i»ientate de că 
tre dl. ^za Calfi In marea revIstS 
> franceză “L*lst Europeen", 

iMr» Aî, A^gust-Sept. 1955],1ntr'un 
mtc-rl TnîisuUt "Â PWPOS OC LA 
''^aAKSrLVAUK*. In acest articol,dl. 
'jaW reafirma cl la venirea Tor.Un 
curii ar fi ^âslt Tn Transi 1 v aniâ 
Ornant ^1* si că ^Qf^nll s'ar 
ff strecurat aci, oenlnd de1a Sud, 
dupi ce (Jogurll se stabilieeri deja 
atSt tr câmpia Ptnofti* cSt şl în po 
dlşul transiIvinean. 

Adevărul este că, la venirea Un¬ 
gurilor, atât Transilvanii cât si 
[călar} câmpia panpnici erau doaiina 


care o face doc < dK i în '^an 

fletul d-sale "After Disengagement" 
fpag. 14], ca: “Dela 896 poporul un 
gar s'a organizat singur într*un 

stat independent care a umplut în 

întregime bazinul Carpatic" ,este un 
fals istoric nedemn pentru un om ce 
se pretinde a discuta "obiectiv" si 
tuatia ţărilor d1n bazinul Carpato- 
Dunărean, după decuplarea dintre Ru 
sla şi Statele Unite, pentru o pace 
durabilă In Europa. 

TRANSILN/ANIA 
A A/UT O 
POPULAŢIE 
ROMÂNEASCĂ 
MAJORITARĂ 
IN TOATE 
TIMPURILE 

In ziarul de mare circulaţie "Le 
Figaro" din Paris din 23-24 Octom¬ 
brie 1965, s'a publicat un articol 
intitulat "Viitorul este al lor"[L' 
Avenir est a eux], în care ziarista 
franceză Domioique Aucleres afirma 
că Ungurii ar constitui majoritatea 
populaţiei din Transilvania.Strânsa 
cu uşa în faţa acestei sfruntate şl 
neruşinate minciuni de către dl. C. 
Maftel, fost ofiţer de Stat Major 
si Ataşat Militar al României» care 
1-a adresat o scrisoare la 24 Oct., 
d-na Aucleres publică o "Errata* în 
Hr. din 25 Oct. al ziarului parizi¬ 
an, fn care însă, tn loc să restabi 


le timpului, pe motiv câ, daca ar 
fi existat Români In acele regiuni 
după retragerea lui Aurelian şi în 
timpul năvălirilor barbare, în lim¬ 
ba poporului român ce se forma a- 
tunci s'ar găsi şi cuvinte de ori¬ 
gine germanică, rămase dela popoare 
le germanice ce au trecut pe acolo. 
Dl. I.D.C.Coterlan, în "Oacoromania 
Germanică" [Colecţia Destin, Madrid 
1955] dovedeşte cu lux de amănunte 
că aceasta este o teorie fundamen¬ 
tal greşită si nu poate fi luată în 
serios atunci când se încearcă a sc 
dovedi lipsa unei continuităţi ro¬ 
manice la Nord de Dunăre. Iată ce a 
firmă dl. Coterlan: "Sunt greşiţi 
adversarii "conţinuitaţi1" noastre 
la Nordul Dunării, atunci când sus¬ 
ţin că, dacă ar fi existat o popula 
tie romanică fn regiunile stăpânite 
de Goţi. ar fi trebuit să împrumu¬ 
tăm dela aceştia "cuvinte"... Căci, 
fixându-se pe argumentul lingvistic 
...n'au ţinut seama de o chestiune 
extrem de simplă, anume: limba laţi 
nă vorbită de provinciali, în epoca 
germanică, n'a împrumutat cuvinte 
străine". Arătând raporturile din¬ 
tre triburile germanice si Imperiul 
Roman, dl. Coterlan conclude că "na 
tura acestor raporturi" impunea "po 
pulaţiunii germanice practicarea 
limbii latine". Afirmaţia d-lul Co¬ 
terlan ar putea pSrea stranie unui 
cititor străin de asemenea preocu¬ 
pări. Ea este însă logică ş1 noi o 
acceptăm, fiindcă este de neînchipu 
1 t ca populaţia daco-romanizata din 
Transilvania să fi părăsit tocmai 
cea mai bogată regiune a ţării, ca¬ 


re, pe lingă faptul că-i oferea oe 
toate, îi punea la dispoziţie ad㬠
post natural în fata Invaziilor bar 
bare: Carpatii. 

Adevărul, pe care Ungurii nu vor 
să-1 primească, rămâne totuşi din 
punct de vedere istoric valabil: 
TRANSILVANIA N'A FQST PĂRĂSITĂ NICI 
ODUTi de întreaga populaţie ronani: 
ca. Iar Ungurii, la venirea lor, au 
trebuit s3 lupte cu băştinaşii or¬ 
ganizaţi Tn ducate si voivodate,pen 
tru a-i supune. Pe scurt decitUNGU- 
RII, DIN PUNCT D£ VEDERE ISTORIC SI 
ETNIC, NU AU NICI UN DREPT ASUPRA 
TRANSILVANIEI, care. In toate tinpu 
rile, a avut o populaţie romanească 
majoritară. 


ADEVĂRAŢII 
APĂRĂTORI 
Al EUROPEI 


Ungurii nu au pierdut si nu pierd 
nici o ocazie pentru a aminti Apusu 
lui câ ei, si numai ei, au apărat E 
uropa, lăsând sa se înţeleagă că.di 
câ n'ar fi fost ei Tn Transilvania, 
cultura şi civilizaţia europeană nu 
s'ar fi putut desvoita în linişte 
si nu ar fi ajuns culmile pe care 
s'a ridicat. Afirmaţia aceasta,por¬ 
nită din pur şovinism maghiar,este, 
pe cât de neadevărată, pe atât de 
caraghioasă. Iar contribuţia popo¬ 
rului român si sângele pe~care e' 
4 a4 irlrtat îiiiirlii^ttl întru a 

Ugarua J i'Wp r lm *1 liqillett aeeca S 

rcj»'''pp t, < t. *--Tî' ( . 

ghiari, rămâne totuşi un tapt 
ric de necontestat, pe care fnsă.a- 
vem datoria să-l reamintim,d1n când 
în când lumii. 

In introducerea la "Istoria Romi 
nilor din Dacia Traianâ" de A.D.Xe¬ 
nopol, tradusă din limba franceză 
în română de către dl, N.S, Govora 
si publicată în "Colecţia Carpatii" 
din Madrid Tn anul 1953, diplomatul 
spaniol, dl. Luis Beneyto Marti,spu 
ne; "Suferinţele ?i sângele cu care 
zi de zi este plămădit spaţiul Car- 

pato-Dunărean, este o jertfă în 

plus, pe care, cu abnegaţie şl ano¬ 

nim, nobilul neam românesc, o aduce 
în apărarea Europei Occidentale..». 

Sentinelă neclintită la poarta Eu¬ 

ropei vestice, a înfruntat cu bărbă 
tie toate puhoaiele revărsate din 

străfundurile Asiei, păstrSndu-?.1. 

flinta ca Neam, Tn ciuda tuturor 

loviturilor primite'*... 

Pentru acest motiv, în aceste zi 
le când exilul maghiar reînvie ran- 
chiuni seculare si împânzeşte lumea 
cu fel de fel de minciuni şi fal¬ 
suri istorice, ne permitem a le re¬ 
aminti ceea ce au uitat sau vor să 
uite, atât ei, cat şi alţii care le 
dau ascultare şl se transforma în 
cozi de topor ale ruşinoasei propa¬ 
gande. 

MIRCEA CEL 
BĂTRÂN 

In vremea aceea, când popoarele 
Europei erau încă în faza lor de 




















































LIBERTATEA 


PAC. 7 



Luptaţi împotriva 
revizionismului 
maghiar \ 


HIRCE» CEL bJSTRXn 


In drumul lor spre Apus» Turcii 
trebuiau $â treacă peste regiunile 
locuite de Romăni din sudul Carpaţi 
lor. Şl aci» el s'au izbit» sute de 
ani la rând de zidul de rezistenţă 
al paşnicului popor romăn. 

Primul, si cel mai mare Domn Ro¬ 
mân, care s‘a opus invaziilor tur¬ 
ceşti a fost Mircea cel Bătrân, 
“Domn peste toată Tara Românească 
şi părţile de peste munţi» încă şi 
spre Părţile Tătăreşti şl Amlasului 
si Făgăraşului herteg şl Banatului 
dela Severin» Domn şl de amândouă 
părţile de peste toată Podunavia 
[Dobrogea] până la Marea cea Mare 
si cetăţii Dârstorului stăpânitor“. 


Turcii vor căuta să se răzbune pen¬ 
tru ajutorul dat Sârbilor şi Bulga¬ 
rilor» deaceea» se pregăteşte de 
război. In 1394» Baiazid trece cu a 
devărat în Muntenia. Lupta se dă lâ 
Rovine» lângă Cralova. Romanii sunt 
învingători. Slăbiţi şl cu rânduri¬ 
le rărite» se retrag spre munţi un¬ 
de se întăresc, ca apoi să se repea 
dă din nou Tn Turci $1 să-1 alunge 
peste Dunăre. Hircea este deci,pri¬ 
mul Domn creştin care-1 bate pe 
Turci şi-i alungă peste Dunăre. 

INTERVENŢIA 

UNGURILOR 


• “f* irtr-jl Arjrărli al 
Sen. Col. Constantin OUeanu. a fost 
destituit din postul său In ziua 
17 Decembrie a.c. El a fost înlocuit 
Imediat de către Sen. Col. Ifasile Ml 
lea. După cum se anunţă, N. Ceausts- 
cu s'a exprimat In faţa unui grvp de 
conducători ai armatei cl Gen. Col. 
C-tin OUeanu va fi transferat cu al 
te însărcinări pe linie de partid. 

Mazilirea Ministrului Apărării a- 
part la numai o săptămână după vizi¬ 
ta acestuia Tn Uniunea Soviet1că.un> 
de a purtat dl >cutii cu Minis 
trul Apărării Sergel u Sotolov.Alae 
detalii pe f^arglnea acestei vizite 
se cunosc. 

• Jn nou paragraf de lege; fiecare 
^ salariat este obligat să lucrezi* 

CONST^NTINOPOL gratuu pentru stat 6 zile pe ar. 

Cei care nu reustsc să îndeplineas¬ 
că planurile faraonice de product 
e, prtffiesc salariul redus In propor 
tle de SO S. 


VLAD ŢEPEJ 

si de apărare a Europei. 

TRUPELE 
ROMÂNEŞTI 

AJUNG PÂNĂ LA 


In 1397, Bilazid atacă din nou 
Tara Românească. Este b’atut Insă de 
Români In lupta de pe Ialomiţa şl 
fortat.să treacă înapoi Dunărea. 

"Baiazid e nevoit să plece In A- 
sia, unde hanul Mongolilor Tlmur- 

Lenk» se răsculase contra stăpănl- 

r11 turceşti. Turcii sunt bătuţi şt 

acolo, Baiazid e luat prizonier şi 

moare curând. Urmaşii lui se luptă 

Intre el pentru moştenirea Imperiu¬ 

lui turcesc. Hircea ajută lui Husa, 
fiul cel mai mic al sultanului In 

speranţa că acesta ajungând sultan» 

1t va ft prl.tfn, TRUPELE ROHAHEsft 

AJUNS L> C(H<STAItTlWOTOL"...i^ 


• PrimuT Inparai Cizmar dela Bucu¬ 
reşti, NKulae Cea, a declarat In 
faţa comitetului central al partidu 
lui. In luna Noembrie, următoarele: 
"Cei care fac sugestii de revenire 
la forma de proprietate privată, 
sunt In totală contradicţie cu prin 
cipllle socialiste şi nu vom Ingădu 
1 niciodată să se Intângile acest Iu 
cru, sub nici o circumstanţă", 

Oe unde se poate vedea marea în¬ 
ţelepciune a tov. "preşldinte"... 


ria Găzdaru: Tara de departe,Voi.2, 
Buenos Aires 1963}. 

După Hircea ce) Mtrin.un al doi 
lea Domn al Tării Romincstf.Vlad Te 
pes» nepot a) lol Mircea si înrudit 
prin căsătorie cu regele Ungariei 
Matei Corvimi), el Insos-i dt origi¬ 
na română» reuşeşte să oprească Tna 
intarea turcilor spre Inima Europei 
In luptele ce le-a dus cu el la a- 
nul 1462. Dar, tot singur, clei Un¬ 
gurii, pe ajutorul cărora sperase 
tn luptele contra lui Maho m ad II,nu 
nwaal că nu-i vin Tn ajutor, dar a- 
tunci când VIad se refugiază Tn Ar¬ 
deal, căci tn locul său Turcii pu¬ 
seseră Domn pe Radu cel frumos, ru¬ 
da sa, domnul creştin si din os ro- 
(■inesc. Matei Corvinul, Tn loc să-1 
dea ajutor, ti bagă la închisoare 
unde-1 tine timp de 12 ani... 

Hircea si-a apărat desigur "sări 
cia şi nevoile si neamul'.cias spune 
Eminescu In "Scrisoarea a in-a”.La 
fel si vlad Tepeş si toti Domnii ro 
răni. Oar, fn acelas timp» el au a- 
părat si Europa, prin jertfe şi cu 
sânge romănesc. 

-VA URNA- 

N. Novac 


tCONTINUARE DIN PAG. 6] 

formare ş1 când graniţele ţârilor 
nu arătau aşa cum arată astăzi, pe¬ 
ricolul cel mire care ameninţa în¬ 
treaga lume creştină din Apus, era 
puterea otomană sau turcească,păg⬠
nă $1 sălbatică. 


In vremea sa. Turcii Ti subjuga¬ 

seră deja pe Sârbi, pe Bulgari şl 
pe Bosniaci şi ajunseseră păni la 
Dunăre. Sârbii şi Bulgarii Încearcă 
să-şi scuture jugul turcesc şi chea 
mă tn ajutor pe Români si pe l/n- 
guri. Lupta se dă la Cosovo Tn anul 
1389, dar armatele creştine sunt Tn 
vinse. Hircea, era sigur de-acum cl 


Auzind Sigismund, regele Unguri¬ 
lor de biruinţa lui Mircea şi vi¬ 
zând că Turcii pot fi bătuţi, face 
apel la cavalerii creştini din toa¬ 
tă Europa de a se alcătui o armată 
puternică pentru a-i bate pe Turci. 
Se adună astfel la o sută de mii de 
soldaţi: Francezi, Germani«Englezi, 
Italieni, Poloni, Unguri şi Romani, 
care, Împreună, cuceresc Vidinul şi 
înaintează spre Nicopole, unde Tur¬ 
cii se Întăriseră. Aci, Sigismund, 
regele Ungurilor -presimţind pe sem 
ne că peste secole un oarecare Or. 
Malnaşi va scrie că Ungurii au ap㬠
rat Europa tiiig> de o mie de ani- ce 
re cavalerilor Europeni ca lupta s* 
o înceapă Mircea şi Românii lui, ca 
unii care cunoşteau apucăturile tur 
ceşti. Mândrii cavaleri apuseni,fi¬ 
reşte că nici nu voiau să audă de 
una ca asta. Cum ar fi putut ei oa¬ 
re ceda laurii unei biruinti, vala¬ 
hilor?... Pornesc deci ei lupta si 
armata creştinilor este Înfrântă cu 
mari şl sângeroase pierderi. 

Astfel s'a terminat Încercarea 
Btaghiară de distrugere a Turcilor 











































L18CRUTEA 


PAG. 8 


Pr<iifcv«r4 «fuilal 1^5. C*1 dot 
actori prioc1{Mli al tra 9 « 
4io1 ci*Dlite co paralizase Intrea* 
9* o«er»iro cu suflarea ei rece, pJ- 
rftseau scena vieţii. Adolf Hltler, 
Tr spiritul nitche-iswulwi clasic, 
Mrrea ca un soldat uniat de devota¬ 
ta lui soţie ce-i t^ârtlsise des¬ 
tinul dranatic* Theodore Roosevelt, 
»/rea Tn patul siu, paralitic, ir>- 
capacitat de iwlt tii^ si tridat de 
soţia sa. Indiferent tnsS de inten¬ 
ţiile lor reale, pentru sionismul 
International, cel doi oameni de 
stat au fost părătorii de baza a 
druaiilui ce duce la crearea statu¬ 
lui Israel si la terminarea Manda¬ 
tului Britanic. In Europa haosul 
coivlet domnea. 0 cortinl de fler 
legalizaţi prin acordurile dela Val 
ta si Teheran, tapirţea lumea fn do 
ui sisteme, fazi absolut necesară 
constituirii unui viitor guvern glo 
bal. Henry Truman, noul preşedinte 
al St, Unite, fervent suporter al 
Sionismului, se pune îndată pe trea 
bi, răspunzând la scrisoarea din 10 
Hârtie 1945 trimisă lui Roosevelt 
de către conducătorul Transjordani- 
e1, emirul Abdulah, si rămas! fără 
răspuns din cauza morţii lui F.D.R. 

Tnmun răspunde: *...N1ci o deci 
zle privind Palestina nu va putea 
fi luată firi o consultaţie plenară 
cu arabii sl evreii." Acelaşi pro¬ 
misiune a fost ficuti de Truman si 
altor lideri arabi. Intre t1«p pre¬ 
siunile organizaţiilor sioniste m1- 
Ut iHÎ e conduse de aSnul Abba Hi- 


DIN LUMEA 
- IUDAICĂ - 


ANII MANDATULUI: 
1923-1948 


Terminarea Mandatului 


explorează posibilitatea emigrării 
lor tn ţările din care au venit.In¬ 
tre timp situaţia din Orientul Mij¬ 
lociu se deteriora rapid ca urmare 
a luptelor dintre arabi şi evrei 
precum şi a intensificării actelor 
teroriste ale grupurilor Stern şi 
Irgun, ultima condusă de cltre vii¬ 
torul şef de stat israellan, 8eg1n. 
In final, după multe tergiversări. 
Comitetul Comun anglo-american,for¬ 
mat din 6 americani şi^ 6 britanici, 
a fost constituit cu sarcina de a 
examina condliiLlc. poTItice,sociale 



luau proporţii neobişnuite. 

ta 2* Iulie 1945 Trumn înaintea 
za lui ChurcbilT un memorandum în 
care specifica dorinţa St. Unite ca 
ridice restricţiile din 
ele Albe asupra imigraţiei 
41 ar citre Palestina. 

La 91 AugustTnasan.lntr'o seri 
mre adpcsatâ prlaulul ministru 
maAc l^lc^ cere apeobarea de 
. de câtce-brttmmlci ce deţi- 
I nmulatal asipra Klestioel şl 
ca a IS&Jno ^ aertM>nte 
de l^gravr cltre PalesSem, Truwn 
Imdici sltmaţta refugiaţilor din Eti 
r«va: *** catoBei, 100.000 pro 
tastamffl sl 226JBO eveets Acettti 
«itt um document for 
Al tn mtlnile «AumMilor. 

CHm fvt^^ldre camţlnutul cdMni 
«atelar sArtefe^ecrete dintre Tru- 
mm st aiien in pssesla 

^Mte inimi tftm ioma^ Cuy Ollrfce, 
cerc era «mi metfiai al Ligii şampkm 
md pamtni • Pairsttnl llbmad- Sma^ 
tarmi & aceste scrl- 

smrip dcclăntmlad pmtmcte Imediate 
dlm partea atateicăterHor arabi,ca¬ 
re mninţl iaparT nitul dr ^t 
Ci "prHclltirci tetempieior vitale 
i1e Ste ibifte tntr'o Imw wha ea» 

măr¬ 
ea «nare Ia 79 

sadcrul brttante la lasAlngtee^răr- 
dal ^allfam^ cere ttaaHlaea dP j^r- 
9^1 eiteri 
^r^ttn pmttr-j , 
mttăBk '■«—r 

•tet. MkW 4pU tartmitrrt ,1 
’tntH Tti w —■ 

flf 4* nit Ml ţr,1, tc—ltţit ig- 
€tt .Wt*m ■!« . 


vrejJor europeni. Conitefuî i.undu--. 
de către Or. frank Ăydelatte,d)rec- 
torul Institutului de Studii Avan¬ 
sate dela Princetown, deschide lu¬ 
crările în Ianuarie 1946, continui 
apoi la Londra; în Egipt şl alte 
ţări din Orientul Mijlociu. 

Articolul 2 al comunicatului fi¬ 
nal cerea acordarea imediată a 
100.000 de certificate de Imigrare 
unor victime ale nazismului. Dease- 
menea cerea abolirea restricţiilor 
iteusc evreilor de-a achiziţiona pă 
mănt în Palestina. Comunicatul sti¬ 
pula In cont1nuare:"Evrei1 nu vor 
domina asupra arabilor iar arabii 
nu vor domina asupra evreilor în Pa 
lestina... Palestina este o Ţară* 
Sfântă, sacră creştinilor, evreilor 
şi musulmanilor şi tocmai pentru că 
este o Tară Sfântă, Palestina nu es 
te si nici nu poate deveni vreodată 
o ţară In care vreo rasă ori reli¬ 
gie aparte ar putea domina...* 

Recomandarea 3 int1tu1ată:-Prin- 
cipille Guvernământului: Mici stat 
arab, nici stat evreiesc? Hal stipu 
la ca guvernului Palestinei si-i fT 
e acDctete garanţii Internaţionale 
pentru prezervarea credinţelor creş 
tlei, aittulmană şi Iudaică.Garanţi? 
acordate de Naţiunile Unite cu An¬ 
glia drept autoritate administrati¬ 
vi. Amşlte refuzi slfie singura 
responsabilă ca autoritate atelnls- 
tratimă şl cere participarea St. U- 
ndte, dar,... fără răspuns. încă un 
Papert asupra Palestinei rămas 11- 
tarl amartă. 

la începutul anului 1947 un ul- 
tem «dort făcut de britanici în în¬ 
cercarea lor de a-1 tagilca atât pe 


arabi cit şl pe evrei, recomandă o 
imigrare a evreilor în Palestina la 
o rată de 4.000 de evrei pe luni 
timp de doi ani,Recomandarea a fost 
denunţată de către Sionişti şi ca a 
tare abandonată. La fel o recomanda 
re CH.R.2910] Introdusă de către" 
Congresmanul Willlam G. Straton In 
1947 de a admite 400.000 de persoa¬ 
ne fără ţară trefugiati] in America. 
Audierea H.R.2910 a durat 11 zile 
şi aproape 200 de pagini testimoni¬ 
ale au fost strânse, dintre care nu 
nai 11 ale organizaţiilor evreieşti 


■Iţ'- 


iri..e Tţrr^ m tjrVjp’»"orq.Tni 

■ ■ . ' «jndest ine sioniste bine 

finanţate organizau transportul e- 
vreilor către Palestina. In Orien¬ 
tul Mijlociu teroriştii organizaţi¬ 
ei Irgun Zval Leumi arunca în aer 
hotelul Regele David din Ierusalim, 
şi spânzură doi ofiţeri britanici . 
In America britanicii sunt prezen¬ 
taţi drept vechile forţe coloniale 
împotriva cărora au luptat america¬ 
nii revoluţionari, Iar mogulul Ben 
Hecht de la Hollywood declari: "De 
fiecare dată când folosiţi armele 
împotriva englezilor trădători ai 
patriei voastre, evreii din America 
au o mică sărbătoare în inima lor." 
In final Anglia obosită de război 
si recunoscând rolul dominant al A- 
merlcii de după cel de-al II-1ea 
război mondial conclude că nu mal 
poate duce povara administrării Han 
datului în Palestina. Ca atare,la 2 
Aprilie 1947, Anglia cere ca problc 
ma sa fie indusa pe agenda următoa 
rel sesiuni a Naţiunilor Unite şl 
constituirea unul comitet special 
de studiu al unul viitor guvern㬠
mânt al Palestinei. 

La sfârşitul lui August 1947,Co¬ 
mitetul Special al Naţiunilor Unite 
asupra Palestinei recomandă Adun㬠
rii Generale terminarea Mandatului 
Britanic sl studiul a două propu¬ 
neri; una de separare Tntr'un stat 
evreiesc si unul arab cu acordarea 
unui statut special garantat de Na¬ 
ţiunile Unite Ierusalimului şi al¬ 
tor locuri sfinte; a doua propunere, 
de formare a unui Stat Federal, 

Propunerile Comitetului Special 
[UNSCOP] au fost dezbătute îndelun¬ 
gat mal ales că guvernul britanic 


a anunţat câ-şi va retrage trupele 'îj 
la 1 August 1948. Hal târziu brita- " 
nicii au declarat câ e1 “Tsl termi¬ 
na Mandatul la 15 Hai 1948i" Bine¬ 
înţeles că Sionismul presa aproba¬ 
rea primei propuneri: cea a separa- 
ţiei Tn douS stat... In finii. Comi¬ 
tetul ad-hoc a adoptat propunerea 
de partiţionare ce transfera respon 
săbiiItatea acestei operaţii Consi: 
nulul de Securitate. Planul de par 
ttţionare a fost aprobat li 29 NovT 
1947 cu 33 de voturi pentru, 13 con 
tra şl 10 abţineri. Anglia s'a abl 
tinut de la vot. 

Discuţii "preliminare", bacşi¬ 
şuri grase precum şl ameninţări di¬ 
recte au asigurat succesul adopt㬠
rii planului de partiţionare a Pa¬ 
lestinei. Intre timp tn Orientul A- 
propiat haosul substituise liniştea 
milenara a acestei regiuni unde ac¬ 
tele teroriste ale organizaţiilor 
extremiste Irgun Zval Leumi, Stern 
şl Haganah au culminat cu masacrul 
din 9 Aprilie 1948 a 254 de săteni 
din Oeir Yassin, în majoritate fe¬ 
mei, copii şi bătrâni. Cei câţiva 
supravieţuitori descriu scene de 
groază ca: "Un bărbat trage un glon 
te tn cap femeii mele Salhlyeh care 
era gravidă de 9 luni. Apoi ti taie 
stomacul cu un cuţit de bucătărie." 
Majoritatea bărbaţilor din acel sat 
erau plecaţi la muncă tn Ierusalim. 

Două zile după aceea,terorlstil^din 
Irgun nu au dat voie nininui sl in¬ 
tre Tn sat spunând că un arab a 
fost ucis. In fine. Crucea Roşie In 
•ta jmfgctueaâii^aActetă 


/.-•Iif-iffl .JI Alvrţlar: .iT • I 

Intornat 1 nnaIf», Jaqof •" 

devine fara voia Iu» ..irtorul^ unei 
scene In care o tânără terorist^ 
din Irgun înjunghie cu un cuţit 
bătrân şi o bătrână ce zăceau pe 
treptele unei case. 

In zilele următoare masacrului,A 
genţia Evreiască transmite către a- 
rabii din Ierusalim următorul me¬ 
saj: "Dacă nu părăsiţi casele voas¬ 
tre, vă aşteaptă soarta celor din 
Oeir Yassin." Intre timp în America 
la 23 Aprilie 1948, Truman transmi¬ 
te prin Judecătorul General Rasen- 
man Doctorului Weizman ci,dacă Sta¬ 
tul Evreiesc îşi va proclama Inde¬ 
pendenţa Imediat după terminarea 
Mandatului, guvernul St. Unite îl 
va recunoaşte imediat. 

iBpotriva sfaturilor celor mal a 
proplaţi colaboratori, preş. Truman 
anunţă'la 14 Mai 1948 că St. Unite 
recunosc Israelul ca un stat Inde¬ 
pendent sl aceasta în timp ce amba¬ 
sadorul St. Unite la Naţiunile Uni¬ 
te lucra încă pentru Implementarea 
politică iniţială de partiţionare a 
Palestinei sub control internaţio¬ 
nal. A urmat asasinarea la 17 Sept. 
1948 a Contelui FaUe Bernadatte.ne 
potul regelui suedez Gustav al Y- 
lea şi a ajutorului său Col. Andre 
Serat de către teroriştii organiza¬ 
ţiei Stern tn timp ce conduceau ma¬ 
şina Tn sectorul controlat de isra- 
ellenl din Ierusalim. 

Unul dintre ucigaşi, Yeshiva Zei 
tler, prieten apropiat al lui Ben 
Gurion explică: "L-am asasinat pb 
Sernadatte pentru că el reprezenta 
o primejdie pentru Statutul Ierusa¬ 
limului, prin declaraţiile sale ci 

















LIBERTATEA 


eoHSEmĂni 


AmerlcinU car» s» preocupi de 
violarea drepturilor oaiulul ar tre¬ 
bui să Includă şl Ronănla Tn progra 
nul lor. 

Regimul lui Nicolte Ceauşescu.es 
te unul dintre cele mei oprimante" 
dictaturi din lume. Cu toate aces¬ 
tea, România continua sS primească 
ajutoare si scutiri speciale din 
partea Statelor Unite. Specific,im¬ 
porturile din România se bucur) de 
statutul "naţiunii celei mai favori 
zate" care reduce foarte mult tari¬ 
ful vamal plătit de România. Pentru 
a acorda României acest privilegiu. 
Statele Unite au trebuit s) fac) o 
excepţie de la legea Jackson- Vanik 
Trade Act, care interzice folosirea 
de credit guvernamental si a statu¬ 
tului "naţiunii favorizate" pentru 
ţările comuniste care nu respecta 
drepturile omului. !n vara anului a 
cesta, s'a făcut o propunere de le¬ 
ge pentru a anula României In mod 
permanent statutul HfN. In ultimele 
două săptămâni, Congresmanul Saith 
C. din New York şi Senatorul P. Tri 
ble din Virginia au propus o legis¬ 
laţie mal modestă, dar totuşi uti¬ 
lă, de a suspenda statutul HfN pen¬ 
tru şase luni. In mod regretabil,Oe 
partamentul de Stat se opune aces¬ 
tor măsuri, ceeace înseamnă că De¬ 
partamentul de Stat se găseste Tn 
rolul de complice al lui Ceausescu. 

Reqimul Ceausescu Leneficiară 


bunk, «ailţi dintre cei cărora H se 
dâ voie să plece din tari sunt sau 
criminali sau agenţi cu misiunea 
de a infiltra coflajnitâţile rom⬠
neşti din lumea Ijberi.In contrast, 
acelora care au motive adevărate de 
a pleca, nu li se dă drunvl. 

Oeasemenea, prin acordarea de a- 
vantaje comerciale. Statele Unite 
de fapt încurajează România să con- 
tinuie suportul terorismului inter¬ 
naţional. Generalul Pacepa, care a 
fost adjunctul şefului securităţii 
pentru secţia externi si consilie¬ 
rul personal al lui Ceausescu Tnain 
te să fugă Tn Statele Unite, decla¬ 
ra: "Terorismul deţine un rol impor 
tant tn politica internă si externă 
a guvernului român. In cadrul tero¬ 
rismului extern, Bucurestiul condu¬ 
ce operaţii de asasinare a disiden¬ 
ţilor, a celor care au fost Tn par¬ 
tid şl a conducătorilor politici 
din diaspora români. Iată citeva e- 
xemple de terorism internaţional 
practicat de RSR: scoli paramilita¬ 
re de instruire a membrilor partide 
lor comuniste din Occident, cest' 
sunt Instruit! Tn arta 
diversiune si tactici de queritT^; 

Dacă Statele Unite ar înceta a- 
cordarea de înlesniri comerciale si 
favoruri Romlniei, Congresul si con 
ducerea Statelor Unite ar putea de¬ 
monstra Tn Sfârşit cS legea JacVson 
-Van\k nu este numai o lege fSri va 


N-ul nXi^te (kfKIlul 
plăti americane: in tlip ce '^iier- 
tul total dintre Statele Unite şi 
România a crescut de la 5450 mili¬ 
oane Tn 1976, la peste 51,?1 mili¬ 
arde in 1984, exporturile americane 
au rămas neschimbate la nivelul de 
5246 milioane... 

Regimul din România persecută pe 
cei credincioşi, internează în spi¬ 
tale psihiatrice pe disidenţii po¬ 
litici, cenzurează toate publicaţi- 
ile, interzice sindicatele libere 
si a făcut din Biblii hârtie de toa 
letă. Recent, guvernul a anunţat ho 
tărirea de a reloca fortat bătrănlT 
dela oraşe la sate. 

După cum spune fostul ambasador 
american la Bucureşti, Oavid Funder 


J.G. Pilon 


NOTA REDACŢIEI ; In sfărsit.Hew York 
Times s'a hotlrit să publice adev㬠
rul despre regimul din tară. Acum 
citlva^lcest articol ar fi fost re¬ 
fuzat de către redactori.Astăzi,din 
cauza influenţei Preşedintelui Rea- 
gan si a trezirii Tntrucătva a opi¬ 
niei publice, ziarele nu nai pot să 
ignore adevărul. Totuşi dela recu¬ 
noaşterea adevărului şi pini Ia lua 
rea de măsuri constructive de demas 
care a regixului nai este o cale 
lunga. 

-Dna. J.G.PILON are titlul de ana¬ 
listă principali U Fundaţia Herita 
ge din Washington, fundaţie de renu 
me care se ocupi cu analiza eveni¬ 
mentelor internaţionale 


A APÂRUT INTR'O NOUi EDIJIE 
CARTEA 

PENTRU 
LEGIONARI 

DE 


C. Z. CODREANU 

CARTEA SE POATE COMANDA LA REDACJIA ZIARULUI NOSTRU 
LA PREŢUL OE $15, PLUS $3 CHELTUIELI OE EXPEDIŢIE. 

OEASEMENEA, OE LA 0-L TRAIAN GOLEA.IOZP Euclld Ave. 
HIAMI BEA'CH, FLA. 33139. 


1 

I 

I 

I 

I 

I 

I 

I 


I 
I 
I 

j^MIAMI BEAtH, HA. 


PAG. 9 


DIN LUMEA IUDAICA 


[CONTINUARE 

Ierusalimul trebuie să rimină un o- 
raş internaţional," 

La 15 Mai 1948, a doua zi duoi 
terminarea Mandatului Britanic şi 
declararea Statului Israel, armate¬ 
le Egiptului, Iordaniei, Irakului, 
Libanului şi Siriei intra tn Pales¬ 
tina şi odată cu acest atac o nouă 
fază Tn istoria Palestinei începe. 

Un lucru TnsI rlmâne clar:Statul 
israelian există deoarece Mişcarea 
Sionistă a vrut să existe şi a reu¬ 
şit sl convingă guvernele marilor 
DJterl că şi ele doresc sS existe. 


DIN PAG. 8j 

La acest succes a contribuit fuziu¬ 
nea unică dintre Israel şl Mişcarea 
Sionistă Mondială Tntr'un guvcrnă- 
nint super-naţional capabil să otK 
ţină suportul guvernelor mondiale 
Tn favoarea Israelului. 

-VA URMA- 

-CITIŢI IN NUMĂRUL VIITOR: SEMITUS 
VS. SEMITUS 

Lupescu Aurel 


Inginerul chimist Nicolae Pora,e 
xilat, este unicul Român milionar 
din Ottawa, capitala Canadei.Domnul 
Nicolae Pora este întemeietorul /i 
Tnsufleţltorul organizator al "Câm¬ 
pului Românesc" din Hamilton, Onta- 
rio. 

Ca imigrant desţărat.a venit din 
Paris, Franţa, Tn anul 1950, stabi- 
11fTtfo»-se pentru început Tn oraşul 
Hamilton. 

In prezent, 0-1 N; Pora, Tn ca¬ 
litate dt preşedinte ales al comite 
tuluf dt construcţie, se ocupi cu 
modernizarea "Câmpului Romlnesc*din 
Hamilton, loc ce este o adevărată 
"Vatră Românească". In privinţa con 
struirii unui Centru Cultural, este 
nevoie de suitf'de 575.6ÎK). 




Comitetul de Construcţie al CEN¬ 
TRULUI CULTURAL deU "CImpul Aomt- 
nesc", a hotărTt să emită "CÂRI- 
MIZI* [certificate dt contribuţiei 
m valoare de 525, 5100. 5SOO şi 
51.000, care se vor trimite persoa¬ 
nelor contribuitoare. 

Apelăm pe această cale la toţi 
Românii din Lumea Liberă sl contri¬ 
buie după posibilităţile lor Ta ri¬ 
dicarea acestui CENTW CULTURAL, a- 
jutSnd prin aceasta cauza romineas- 
ci. 

Sumele ajutătoare se pot trimite 
pe adresa: ASOCIAŢIA CULTURALĂ ROMĂ 
MĂ, P.O.BOX 4217, Statlon 0.,Ham1U 
ton, Ontario, L6V 4L6, Canada, cu 
menţiunea pentru "Fondul de con- 
structii", G. Bllasu. 




V* i»' 

r-a 


’K 

•*s? 

:: 

•• f' 

V* ^ 

r.1 















































iîK^t'TU 

t ml 

iitfx şt tmm m «i«i st»n> 

9* C», ^'c- qrl^fif4 SI 11- 

*1*1 r-'li, -'ir» si rf*J' 

>«’•** stît* Tfcl^citl 
~ ti St ci s*s 

*.*‘ab»rţt Ct \îl Cw tCt -' SC4»*e f'* 
$1 r*^tlcr f<*î- 
t*t. £ri -j?tat sc**^ <i 7v“ 

?*t •vc-'t^'t :- alfetr^. 4T^tf^l^ 
-?■» SXtl99Stf‘t --c 1»rr* ertu tO«t^ 
»col7.r-:;r cl sta6«le lor 
m: stlî». T^ pc"^-! c'-4i**)k> c« 
si -“I 't r*C*tl f\i^t 4Ş4 -■•'r, rltl. 

'■ i»e ==^t sŞturtm ;? rr'Sit, 

acM< imltnlrtraAl şl âe 
•cltlrat pr>i» pru»»1 şl perl d«ipJ 
c^crsi. CâpJtss^ î^ i3 ewr>re de ve- 
dP-itIti urcjt. 

Irt**r d:’-i»*eita de acestei, re- 
«r'llt de frunoesl, s'j f^to^ si 
He-a» poevrlt c*» el 1> fiU 
cas«t. 4t>ir«se Cl jle si ne- 

c^2i f'Tcei: _ “:u... Cl si cub 

»r ft irut s4 5PM*4: w »erU,1atl- 
Kl-s, S4inî ek., Sirţw... 

^nw a *cst tfl"tr'o sirittfTÎ în 
fiti îi>, 1-1 c i pr1*!s gitu) şl l-a 
slmtit de recr or-t, cu ocMI pSrîu 
» lacrlpi. ii _r»j ^rşu şi-a îj. 
sit capul Tr jrs. Ti* priţele «««el, 

Cl s' Cidr tr fi rrui să ne poves¬ 
tească. Ke uit» T* ociill IpI.Llcri 
m şl pl. Cetiar Tr ocliH lui bun㬠
tate $i înţelegere r=mrescă. Cînd 
«0*~gCj ^J-i« j ^zitt siisă ros 
di^ HA iMingera. 



circă ar fi clntit :ie»Stjpra unui 
lei^ir. 

-Te-iu clilriult «uit dragule,isa- 

1? 

~*vi 

poate te-d şi tătvt. $1 cine 
Mdd Io m depirtiri td-o dus,că ui 
ăo fW iii^l flăo d» glod. Oe bu^ 
vt^ *>»*“«* dfacolo de itol 
Mtm 9 ^oafli «oaale cs 

CăiV spi« iMHi^dau 9ar ^cir li- 
Pt rrm Uk iiMf l taiT ţţ Şirgu 
■ ^ loioo de doditoe- 

% flM «an ddd ădM telce 

t pdMleiscă se- 

it o» r«f4r 0 ovăt 

#td p«1^ iar «of spălat s4 

tir 

şiâ^ mm M satul strtes 
I* tşrâiM ăa «ol ca sM «adă pe 
^pp» f* w-«t M* iTtBa pi 

iVtIa 

.fc, MPt ^ u* Sc j»,piir»ce 

«t ppplp^tl lapp ,1 

•Wt tl MP« IPt 

iPrHAtf Jr1p^;2k-1 


1t1 


pil 


’ ptŞ^iPjtpJ 


oa fip memH* «p,nr>i, a,. 


I M* *P li ft lîwlţl ii n»-c 
«f'l w «*PP PP «P-« purtat Sar,, 
ţtapBEdiirfaapi pl 


P* air,u aaa Pa 11, tnatt n, a, ,, 
t«a al tMap. Oaâ fonacM 
Uaa tiitat 1» paMPcbl. apoi ta acu 
twa fi m prArilaa lirtr’o partaî 
tttp, pp l«c Ii aţtapttntf ptni ca 
i lti CP li a* 1*U ţi fi-1 pat *»- 
ip nnir. Şl noi m Wcvra p naapw. 
Iar lapn prirM cu fura ciicati.Nu 


Capitolul 2 din manuscrisul 
BĂIATUL DRUMULUI 
do Vasllo Posteuca 


SARGU 


ştiu cum s'o întâmplat de a trecut 
Tn acele ceasuri şl Scarlate pe a- 
colo, dar n*a intrat, A aruncat nu- 
wl o căutătură poncisă.în treacăt. 

Mama i’nţeles ea, ce-a'nţeles, 
din trecerea şefului de post pe la 
poarta noastră, şi seara a trim1s-o 
pe Hacrini sâ-1 cheme pe unchesul 
Vasile. 

Cl«d «‘ntunecat bine,unchesul, 
4 flus iilcioru*n 


qrS ", } .. 

ochii blănzi şl iuninoil ca aj ma¬ 
mei. 

Cum o'ntrat, mama J-o luat de-o 
parte şl'o'nceput cisla, pe şuşoti¬ 
te chipurile si n'auzlm noI.Oar co- 
p1Iu-l dracu'n picioare. Cine poate 
ascunde ceva copiilor tntr'o casă? 
Ascultam întinşi ca şerpii şi înţe¬ 
legeam tot. 

-Mii Vasllel spunea mama. Acuma 
eşti fecior împlinit. Cred ci te-al 
putea lua la trSnti şl cu tata ur- 
,11or. Uite, de ce te-am chemat. 0 
trecut Scarlate pe-alcea 5 I ştiu eu 
de ce anume l-o căutat prilej de 
treacă. ICo cretut el cSt II hăul 
şl pirâul ci Şargu s'a mai întoarce 
pe locurile noastre, şl mal ales In 
ograda asta. Simt eu ci are să'ncer 
ce si -1 fure din nou, sau daci n'o 
si poati, are si m1-l împuşte. Tre¬ 
buie si ne punem la pindi.Puşca Iul 
Irimle e buni Incâ.An Tncercat-o eu 
de curind In marginea pădurii. Da 
mie ca femele nu ml se cade si fac 
asemenea lucru. Tu al si stal la 
pindi In pod ţi cind s'o Ivi, ştii 
tu ce al de făcut. Cred cl nu -1 de 
tnfettinţj să te'nvlţ eu cu—e* poar 
ti căciulă. Cl altfel vai şl-amar 
de neamul nostru. Op auri cil cat 1 
Ie picioare, cu sufletul otrlvlt "de 
■ ii n ptiţl. Micar atâta bucurie si 
-1 fac lui Iriple cind o veni... 

Uncheşul Vasile n'o scos nici un 
cuvânt. A dat numai din cap şl pe 
urmă s'a aşezat pe sciunel şl ne-a 
clntat din fluer pân'am adormit. 

[lupi citeva zile am vizut-o pe 
PPM uPbItnd cu o şapcă soldişeasci 
Tb pW. >apca era plini de sânge. 
Npm s'a uitat lung la ea, a rls şl 


PTOplat s 5 aprindd tigjro de îa ti- 
gara, eu am tras,.. 

-Păcat ca nu l-am nimerit în nu¬ 
mele tatălui pe cânele cel bătrân.. 

-De!... 

Si după oarecare tăcere: 

-Când am văzut că unul o la la 
fugă, am încercat să trag şi-al doi 
lea plumb, dar n‘a fost chip. Coco¬ 
şul era ţeapăn. M'am dus la fata Io 
cuiul ş1 1-atn găsit pe Tănase. Nu 
mal sufla. Lângă el am găsit numai 
şapca lui Scarlate... 

Tănase a fost îngropat a treia 
2 I, iar şeful de post s*o dus la 
doctor ca sâ-ş 1 lecuiască mâna.Spu¬ 
nea că s'o tăiat Tntr'o sticlă de 
rachiu la o beţie amarnică, îa Cal- 
man în crâşmă. Lunea din sat n'o bă 
gat de seama că purta şapcă Rouâ. 

Satul o vorbit câtva timp,dar în 
făirţ)larea a fost acoperită de vreme 
şl alte griji, şl s'o uitat. Nu-i 
trebuia nimănui nici o descoperire 
şi nici ceartă cu şeful de post.Sar 
gu era la locul lui, şl necheza ve¬ 
sel. Mama şl-a aruncat şl ea hoho¬ 
tul tristeţe! de pe faţi. Acum r⬠
dea si cânta ca un volnic care urca 
poteci de haiducie. Oar necazurile 
n'aveau si se sfârşească aici, 
Scarlate nu putea Ierta cu una 
cu două aşa u« 11 inţă şi nereuşită. 
Intr'o zi s'a Ivit în ogradă şi l-a 
poruncit apisat nanei să lasă cu 
cal şi căruţă la transport de aunl- 
ţle, înspre ^nte. Şl l-o nai hotă- 
rît nanei cl daci nu poate merge 
ea, să înfăţişeze căruţa la voml- 
cle c'are să găsească vornicul un 
on care să-l aduca înapoi de la iun 
te. Mana n'a zis nici nâc, şi şl-i 


a aruncat-o în foc. Iar seara a ve¬ 
nit din nou uncheşul Vasile si o în 
ceput şuşoteala din nou. 

-Nu puteam trage aicea. S'ar fi 
făcut tărăboi mare. I-am lăsat sa 
scoată calul şi m'am luat după el, 
tupillş, ca un câne. Ploua mărunt 
si era'ntunerec corn. M'am şerpuit 
după el până'n salişte şi acolo el 
S'au oprit ş1 şi-au aprins ţigări. 
J/' Aceea Şargu a pornli-o în 


_ P*G. in ; 

tras broboada pe umeri j 

zlt la moşlca Frozia să*se sfituiÎ!' 
ci cu uncheşul Vasile. Ce-au vorb^ 
el şl ce-au hotirlt, numai „ tJi 
văzut Iar fn ogradi şl bSt^' 

1 Şargu un cui gros în copltl.ţ,^ 
ui a gemut, dar n'a mişcat si ctna" 
-o scos afară mergea numai în trei 
picioare. 

-Acum, du-te la vornic, mit vast 
Ii. şl spune -1 cl nu pot merge la 
transport cu calul In trei piri,, 
re. Daci vrea numaldecit. si -1 Tn^ 
ne pe Scarlate la căruţă, ca si 
ci muniţie la munte. Ciruta lena 
dau. Nu mă pun de pricini, măcar ci 
nu -1 unsă de doi ani si că i-or si. 
r 1 t schitele d 1 n butuci si din cio¬ 
lane... ' 

Şl aşa s'a făcut de n'o mai n«rt 
Şargu la munte. Iar când o venit Ru , 
şli a treia oară pe la noi.unchesoî-- 
a fugit cu el In pădure, tocmai ’in 1 
runca cea mare şl a stat cu el aco- ij 
Io doua siptimSni. Noi copiii am In 1 
viţat cărarea, şl duceam mâncare" ! 
pentru uncheşul, şi fân şi ovăs penii 
tru Şargu. “ 

Parei acum văd cum tâbirceam 1 , 
deal prin brâdiş.sarcinutele cu fia 
şl cum poposeam si risuflu. Lfc 
mici ca nişte cioturi, de nu ne 
deam de la piraint. Acolo în ruwaj 
era ca'ntr'p poveste. Unchesul 
sile-şl făcuse bordel si pat 
frunzări şl trăia ca un'împărat 
codrului, cu puşca la cap.Numai 
Şargu nu-i mergea bine. Piciorul"ciT 
pricina Ti era u mflat ca o cofi.mă. 

itlt.Şar 


; că- 1 , 

doare cumpl it. 

Când s'o liberat de pacostea ru^ 
sească, unchesul a scoborît şi el" 
cu Şargu, dar nu l-a adus acasă ■ 

noi, ci 1-0 luat moşica Frozia. 

-Ii mai bine aşa, leliţă. La noi j 
nu cutează nimeni să se bage, că- 1 1 
sucesc gâtul ca îa vrabie... '■i 


Venise vremea storsului de mier^jP 
si era nespusă veselie la noi în o- _ 
grada. Cele câteva ştiubee ce oe i-;^ 
mai rămăseseră, din prisaca cea ma¬ 
re ce-o întenelâse tata, erau grele 
de ratere si pnama sfărma fagurii ca 
sâ-şi facă ceară, dar mai ales hor*-lSi 
ştină pentru mătuşa Maranda care-t 
bătea de multa vreme capul, ci nu 
mai are din ce pregăti iruri pentru g 
descântecele şi leacurile ei. P 

Noi eram unşi şi pe ceafa de ^ 

re. ^ 

Soarele luase'n piept creasta c ^ 
ruîui si urca voiniceşte spre amia^J 
zl, vărsând arşiţa fierbinte. 

In măr nu se mişca nici o frun- • 
ză, iar pană departe nu se auzia d^ 
cât ţiuitul tăcerilor nesfârşite.O 
căldura mare, acrul juca într'un- 
tremur de fum albfstrui şi pluteai^ 
tn toată ograda o «ireasmă de ro«t- ţ 
niţă încropită. Tiuitul acela al llj 
niştelor a'nceput a strecura,pe 
cetul, un fel de tristeţe şl în noij 
umbrind ceasul de mulţumire. Glasuţ 
manei începu să îngâne din nou, 
lodlc; 

[CONTINUARE IN PAC. 11^ 


















[CERCUL MILITAR. BUCUREŞTI 1937] 


[HATA CENTRALĂ, TIMIŞOARA 1937) 


RAC. II 

Rest» un c«if ert toiii u H ţ i 

strinsi Ur Tn ogrtdA noaftrl. Sti- 
ttiu toţi tăcuţi c« la prlaaţhl, ţi 
«orbaau tBcat, parei J'ar fl ferit 
si nu stinghereasci somil Iul _Sar- 
gu. Cineva a venit cu părerea să-l 
Jupoaie, dar noi an sărit ca «uţ- 
caţl de şarpe. 

-Asta nu lisăai noi să se facil 
Cu* să-l Jupoaie pe Sârgul 

Şl n’a« lasat. CiM n‘a*> lăsat 
nici sâ-l tngroape’n tIntIriMul cal 
lor. Cu toată Mirarea oaiaenllor.su- 
fletul nanei s’a unit cu sufletele 
sl gândurile noastre. L-a« îngropat 
pe Sargu In livadă, sub pirul cel 
nare. Mana ţi cele două surori.l-ao 
tnpletlt In coană, o cununi de 
flori. Iar noi blleţll, am aruncat 
Tn groapă buchete nari de nac Tnflo 
rit şl albâstriţe. Până la cea din 
urmi lopată de ţlrini, an stat aco¬ 
lo, lingă groapăţ nedespărţit! sl 
leoarcă de lacrimi. 

De-atuncI, In flecare prlaăvară 
l-am răsădit Iul Şargu pe nomănt, 
brăndusl şl cluboţica cuculul.aştep 
tind să se întoarcă tata din iMe, 
ca sl-l poată vedea şl el năcar nor 
mântui... 

...Dar an aşteptat şl-an plâns 
degeaba... Tata n'a mal venit... S* 
a dus Sargu la el... 

Vasile POSTEUCA 


LIBERTATEA 


Soarele de distneaţi 
ToatI lumea luminează, 

CI numai la noi Tn ţari 
II tot plâns şl Jele-amarâ... 

De s'ar cumpira norocul 
N'ar încape iarmarocul; 

Săracul norocul meu. 

L-o băut boli', pârău.«e 

Şl cum cânta mana, mal mult pen¬ 
tru sufletul ei, o Ieşit Tărcuş din 
colibă şi-o început a scheuna ic¬ 
nit, cum scheaunâ câinii ciobăneşti 
când simt lupul, apoi a scos un ur¬ 
let prelung, 

Hama s'o dus la el. 

-Ce-i cu tine, măi Tărcuş? Iară 
vine ceva pe capul nostru? Mai tre¬ 
buie mult până s'o revărsă ulciorul 
cu lacrimi? 

Dar Târcuş nu putea vorbi.S'o gu 
durat la picioarele mamei, scâncind 
din nou şi privind tintâ Tn ochii 
ei... S'o'ntors ea, mama, înapoi la 
treabă, dar nu i-am mai auzit gla¬ 
sul. Stâtea cu fruntea'n piept, cu¬ 
fundata Tn tăcere şi gânduri. Numai 
mâinile T1 umblau harnice. Deodată 
s'o auzit svon şi glas omenesc din¬ 
spre drum. Era uncheşul Vasile.Al㬠
turea de el venia,şchiopătând greu, 
Şargu. Cât ai clipi am fost înain¬ 
tea lor. 

-Ce-i, mâi Vasile? întrebă mama. 
Ce s'o'ntâmplat de-mi aduci calul a 
casă? 

-N'am vrut Să-l aduc, leliţa. K' 
am vrut... Uite cum s'o'ntâmplat . 
Când m'am trezit azi dimineaţă, 1- 
am auzit nechezând. Necheza asa de 
ciudat sl de prelunq de-mi «itrâpun- 


6 e la O bucatl m'am si^rat şi-am 
început sl-1 iau cu răul: Hai la 
grajd, ghijogule! Dar el,nici gând. 
Atunci am luat un blţ şi-an dat Tn 
el. In loc să m'asculte o nechezat 
odată de m'o petrecut su<k>rile şi 
mi-o'ntrat groaza Tn ciolane.Aşa ne 
chezat n'am mai auzit de când fac 
umbră pământului, leliţă. Parcă n* 
ar fi fost nechezat de cal, ci stri 
găt de om înjunghiat. Hi s'o părut 
că vrea să zică: Lasă-mă acasă, nu 
ml bate! Şi Taci asa: de dimineaţă 
mă lupt cu dânsul. De la o vreme 1- 
am lăsat la poartă şi mi-am văzut 
de treabă, dar el o'nceput să se iz 
beascâ cu pieptul în portiţă. Dac'o 
văzut el că nu-i chip şi nu-i, apoi 
s'o mai hodinit o fărâmi de ceas şi 
la urmă s'o dat câţiva metri îna¬ 
poi. Eu credeam că acuma merge la 
grajd. Dar de unde? S'o încordat ge 
mând cumplit, si-o întins gâtul sT 
s'o avântat peste poartă. In drum o 
gemut o bucată bună. Am alergat să 
vad dacă şi-o sclintit vreun picior 
dar când am fost aproape, el s'o ri 
dicat şi o luat-o încet,bitrineşte, 
la drum, spre podul lui fiîip.Am Tn 
ţeles că vrea sl vie acasă şi m'am 
tinut după el... 

Cât o vorbit uncbesul Vasfle,Şar 
gu a stat între noi, privind când 
la mama, când la uncheşul,ca şl cum 
ar fi înţeles şl el ce se spune.Noi 
1 -am înconjurat numaidecât.Gheorghe 
care era nai nare, ti răsfira coama 
cu mâna. Leliţa Domnica, TI mângâia 
pe bot. 

-Şi ce vrei să-mi spui, Şargule? 
1-0 alintat mama. Simţi tu că vin 
vremi qrele, ori i s'o'ntâmplat ce- 


ac 


«put sa 

I 8pr>-»ş|^ IntSl n'ea în¬ 
ţeles ce vrei, dar văzând cum se ui 
tă la mine sl cum mă'npinge,l-am lă 
sat. Păşind greu şi gemând s'o în¬ 
dreptat spre poartă, întorcând din 
când Tn când ochii spre mine, ca şi 
cum m'ar fi rugat sl vin cu el şl 
să-i deschid poarta. H'am apropiat 
de el si-am vrut să-l aduc înapoi. 
Dar n'o fost chip. Se uita la mine 
si facea semn, din cap,spre poartă. 


1 ^’,^ Mcultet vpr^' 

^jţ-o'nce- 
put ti ne deif 'n lături cu botul,a- 
poi s'o'ndreptat spre casa. Lângă 
prispă, la umbra streşinei, s'o a- 
şezat jos. Nechezândjcurt şi gemând 
şi-o întins gStul ca o joardi şi şi 
-o lăsat capul pe iarba. 

Noi am adus crengi de răchită si 
-1 apărăm de muşte si mama i-o.luat 
pe braţe piciorul bolnav. Era vâr¬ 
tos, umflat cât o cofa. 

-Hâl Vasile,-face mana. Trebuie 
să aibă puroi aicea. Adâ-ni tu apă 


cald, din cas*. Roate l-o« uţura nţ 

car acum durerea. Ci-1 doare tare. 

-Oe-ar fi Şargu om ne-ar vorbi 
şi ne-ar petrece lacrimile..- 

O adus uncheşul un hârdau cu apă 
si i-o spălat mama copita.încercind 
să dea de puroi, dar degeaba. Rana 
era undeva în os. Urma pironului nu 
se mal cunoştea. 

Văzând mama aceasta, o asvăriit 
cât colo hârdăul şl stricneaîa: 

-La ce să-T mal facem durere de¬ 
geaba? Se vede că răul l-o ajuns la 
Inimi. înţeleg că Şargu a venit a- 
casâ ca să moară. De asta s'o sbâ- 
tut el atâta să vie... 

Zicând acestea mama, s'o aşezat 
jos la capul lui şi l-o luat capul 
în braţe, mangâ1ndu-l ca pe-un co¬ 
pil şi uitindu-se Tn ochii lui. Noi 
îl apăram de muşte, cu şumuioagele 
si vorbian cu el, fiecare după pri¬ 
ceperea lui. 

Cum se uita la el, mama a suspi¬ 
nat din rărunchi şi lacrimile o'nce 
put să-1 picure una după alta, ci 
nişte mărgele, în coama lui Şargu. 
S'o făcut linişte mare. Noi copiii, 
ne-am lăsat capetele'n pământ,plin- 
gând în ascuns. 

Deodată Şargu a gemut prelung,o- 
meneşte» şi si-a ridicat capul, u1- 
tăndu-se spre grajd, apoi spre fân¬ 
tână. O făcut cu privirea un ocol 
ogrăzii, apoi o înconjurat zările 
$1 la urmă s'o uitat la noi şi la 
mama, lulndu-şl rămas bun, parcă.Ou 
pă ce o mal cuprins odată cu ochii 
ograda, şi-o lăsat capul în poala 
nanei şl an simţit cum 1 se întinde 
trupul a noarte. Vitele se sbat cum 
pi 


cu mare grijă şi o'ncercat si mai 
înalte odată capul, dar l-a scăpat 
înapoi, greu ca o piatră. 

Mama $i-a îngropat faţa în coamă 
hohotind amar. Noi am prins a răcni 
cu desnâdejde: 

-Şargule! Şargule! A murit Şargu, 
nană! 

Şargu nu ne mai auzia. Şi în săi 
bateca el durere, nu ne mai auzia 
nici mama. In picioare, drept şl ne 
mişcat, uncheşul Vasile se sbatea 
şi el cu lacrimile. 





































»m1 Nfrmi *1 tpirttwl 
’xtre* aititrlt 


xW '«tMI. • > 
( Um acnptit 


Tr»!»" nwt*'t. 
un* Mfudnrstt. J| 
1 luU* ]K«. >'1' 


alKItnarl. Sli>4ci, CoetSC, Sr‘ ' 

(««ton* Tr. ir* ocaj»» ‘I 

'faci cavwttinti înci dfn 


» paiholflţl* condus» d' 


n 19a? 1 


rIstIcS d 


linologle 

pptntr'o Intriţî c. 

«cum personajuTul fn cauiS.este 
tat ns*»] obligatoriu'!* este 
pedagogica * profesorului loslf 


lImbS ■ 


paUet 




CRONICI 


IDEI, OAMENI, FAP 

TRAI AN CHELARIU, 
omul şi opera ] 


t dig localitate Tn lo- 


Siicetrt 


gl ciUneftil-Ceparencu -satul as- 
c*««eetllrr Iul tmineseu- la iţcani 
t Ia Sautscb Tn 
.s Tn timpul prl- 
■wlal ricbol mondial, liceul fi ur- 
•atl 1 * tcmal* “iron Pimnul” din 
Cerdtft1.'tl919-19?«] Tn acelaşi le 
calitate ra termina Facultatea de 
fllofpfle si liwre U976-I930] sec 
II* ffleaefle şl filologie moderniT 
llcemta ş1*d la Tn 1930 cu o tezl 
»sr r e Scbooenbauer netati cu magna 
o» laude. Paralel Tşi Tncepe acti* 
sitatea literari publietnd versuri 

Te revista *F1gmre4 Soarelui" si 
a» devin* ceiaberaţer 


redacţie al revistei " 0 ^ 
rlentari" din Bucureşti [19*2-19431 
cit şi redactor responsabil a1 Uni¬ 
versului literar [1943-1944], unde 
publici nenunirate si valoroase cro 
nici. In 1948. odats cu instalarea 
prin violenţi a partidului comunist 
la putere începe celvarul slu,fiind 
declarat pe baze activitlţli sale 
la Glasul 'ButovlRel ca Indeiirtbil 
politiceşte, ameninţat cu arestarea 
daci nu-şi va revizui ideile naţlo- 
nalist-liberale. Oprit si lucreze 
ca eercetitor ştlinţifie, dat afară 
din Uniunea Scriitorilor este inter 
zis ca scriitor dupi o scurtă trece 
re prin Tnvlţimăntul secundar iar 
Tn 19S2 este scos din postul de pro 

•liceul Htna! viteazul C s? — 


VIAŢA LUI SAU DESPRE CAUtttUL 
NOSTRU CEL DE TOATE 39UB.E 


Tn urna unu! infarct miocardiac. E 
Tnmorniîntat la Cernica, Tn cimiti¬ 
rul satului, ISngi mortnSntul tat㬠
lui slu Grigore, aproape de Hânîsti 
rea unde Tşi dorm somnul de veciT 
Gala Calaction şi Ion Juculescu. 
licean ci Victor Petrini al lui 
rin Preda reprezinţi în episodul 


ClaMaarr la şcoala din fertana, ■ 
awteses [Parts], apoi Academia dl 
tawile <1fl Roma [1933-1934], reco- 
eaedit de savantul N. lorga şl unl- 
lersUatti din Cemiuţl. 

la acnti ani Tr. Chelirlu Tşi 
«esi*trŢ*m celtvra de artist şl 
Umctaltst fietnd numeroase cITito- 
r11 te iunglla şi Italia. Publici Tn 
Lt edo d> Hanteva tradusă Tn ita- 
ITw4 pereitirea Sfirşitul şoiwilui 
(U fixe «tl file*}. In 1933 TI apa 

p* îl Ceraămţt volMil Exod,prin eT 
aerofi lUatia criticilor şl te fa¬ 
ce camsocft <a paat bmccn>ln*Mi ico- 
«arist. |m Ifbt revenind la Cernl- 
tet te dedică tetei de doctorat 
[leSa-ltM] tmsllnwtl tn 1933 CU ti 
t1e> *ai»eete dinainte şt biologi¬ 
ce Im dMICIvIMl 1»1 Oavtd Htm". 
letre l*>t-itd« este prim redactor 
iT ilem l md tlaael ămcovinet şi io- 
e 1* revista Junl- 


callflca 


treţine 






. Cate a. 


avHeecitar la catedra da psinolo- 
fie CBMt>-ae predetarul Aleaenonu 
Wţ* lSaO-l»ăt4-»4 la intlitutul 
> wlaeeeeeieă ne* TnTlinlatla 
teemaell. 1* l«» tln* conferinţa 
la iilensi da lemta ««mi al praţul- 
rti-di* menea predeearulul NIcelaa 
leet^jm 1933 se CăUloreŞU CV C- 
caterlae OdelasCu, erlglnari din 
UrmKa. preCaoMet de liceu, flin¬ 
tă ce «a daca ^ aere ral Tn viete 
iei. 

t> acest răstimp ere e ăegati 
ecllvltata p«*IUiiticl. II ap«r <u 
temerile de rersarli ‘Preae pentru 
anul înladl*. "Ctmtaca ae leagăn* , 
"Aur ver*l', 'denamn da după gmia- 
la*. ‘fiaiclla cvrtnta". "Mlade >1 


accepte si lucreze la întreprinde¬ 
rea de ecerisij a capitalei ce mun¬ 
citor In eebipele de deratizare şl 
desinsecttzare Tntr'o atmosferă din 
cele iui deerepide. 

Nu este greu si ghida cl Harin 
Preda Tn "Cel mai Iubit dintre pă- 
nlnteni" 1 -a luat de model pentru 
filozoful Victor Petrini, fapt asu¬ 
pra căruia vom nial revani cSnd vom 
analiza Jurnalul nepublicat al auto 
rului nostru. Amintim aoum rezisten 
ţa morală şt eroismul cu care a În¬ 
fruntat si Învins mizeriile Josnice 
ale vieţii. • 

In 19S3 Ooiavia E. Cholartu di Tn 
’udecată Ministerul educaţiei şi 
eăştigi repunerea ei şl a soţului 
Tn posturi, Sentinţa judecătorească 
aduce o rezolvare parţială,Cbelertu 
este numit Tnvăţător de şcoală pri¬ 
mară. daci ţinut pe nai departe cu 
Tncăplţintre bestiali de menirile 
Ule academice ai scriitoriceşti e- 
şa cum Ti rteoisanda pragatiria si 
umivarsltari. Abia Tn 1964.concomi¬ 
tent eu deschideree ccnniţtlor co¬ 
muniste parei Tn mod simbolic iese 
şi Chelarlu din mana Tnchltoare 
cum i-a fost ţara şi este reeblll- 
tat. nimilt ai'iicent de psihologie 
>i pidigogte la Institutul ptOago- 
ciC Of trri ini din Sucoavi. 

ăapunerea Iul Tr. Chelarlu Tn 
drepturile lale secre vine prea tir 
ilu, sănătatea lui este zdruncina¬ 
ţi. ca Tn căzut 1u1 Ovidiu Cotruş 
şl al ătitor ilurt, attdel ci la 4 
Hommhrie 1966 nare Ta Suceava Tn 



n Iconoclast alonlslie şl Tn "Pie¬ 
tre pentru templul Ku* de lucian 
Gliga. 

Înţelesuri, Inchizăno miezuri grele 
ca scoica boabele de perle, a eice- 
lat şi Tr. Chelarlu cfnd terle:"Kol 
Iubim eternitate* lucrurilor treci- 
toare- daca am Iubi trecerea eterna 
am fi aproape de Oismezau". Sau "Su¬ 
ferinţa e o necesitate ca şi tetea 
şl foamea", orf "Numele celui ales 
nu este Întotdeauna şi cel numit.Dum 
nezeu apare sl'n linişti,nu numai pe 
Horeb." 

Vom vede* Tn continuare de ce res 
pectlvele maxime aparţin nu numai de 
iforistul filozof ci şi de creatorul 
unor mlc1 poeme Tn prazi dUpI pilda 
Poemelor Tntr'un vers de Ion Piliat. 

Definind esseul nu uită să por- 
neasci de la tatăl Iul, HonCafgne.ca 
si ajungă la o veridică delimitare : 
"51 abea noi cel de azi, căţ 1 am 
prins gustul CSSCulUi TI cultlvim 
conştienţi de preţurile estetice pen 

Pe această cale filozoful secon¬ 
dat de poat V* da puls vital vnor e- 
sseuri CV strălucirea pocalului au¬ 
rit al regelui Thule ţinut Tn soare, 
prin forma lor lustruiţi ca bronzul 
brlncvşlan nu-şi gitesc asemimare de 
cil cu alte statul aTm-jjîndţţjl^^ii 
^ Moba lui Vottalre.seviat* de un il'l 
’ ronin, E. Clorin. 

Vom Încerca din recolta Tubtlşugi 
ti 1 Ideilor să culegem citevi »af 
e5ent1aIeî*?WltTănte pentru a marca"** 


tor el sa critica pe Paul Valery -de 
fi contingenţeii dintre el nu pot 
negate- pentru censtruetivismul sau 
Intelectualist, Tn note pure, praeti 
când D poezie arhitecturală asemenea 
simboliştilor, muzicali. 

Găndul-cuget oferă ordinea şl ar- 
axmla, tiparul turitmic pentru santi 
mente fi eoDţtl, firi actstre nu pot 
te exista lirism şl gest liric, ast¬ 
fel cl trebuiasc doar teiţerate şl 
conduse ca telegarii la carul lui 
Phoebus de cugctul-gand, a* Insistat 
asupra acestui aspect deoarece for¬ 
mează unul din stSIpii principali al 
gândirii filozofului nostru, absolut 
neoesar de pătruns pentru cil ca do- 


Obiectul cugetulul-gind se 
a fi arta; "Creaţia estetică i 
fi ultimul sens al existenţei 
tre". frumuseţea ca 1* Pante c 
contesvlarea lui Dumnezeu, ea 
calea mintulrll. a purificări' 
rzisul aristotelii 
mele rugăciuni ale Iui 5an 


prin I 


Poezia 


I şi e 


a lui V. Posteucă o 
in proces -act ziceam- de cunoaştere 
u alte cuvinte o modalitate de a ex 
riaa liric idei filozofice. 

Mat lailt, dacă fiecare activitate 


nici poezia nu va fl lipsită oe e 
exact cum credea şi Vlahută sau un 
sul său Nlchlfor Crainic contrar e; 
tetfştilor purişti contemporani di 
,ţipai Ivi S. Caltnescu. ca să citi 


pe mai mulţi inşi Tntr'un tip. anu¬ 
me, V. Petrini urmează destinul mal 
multor persoane reale şl In primi 
rănd pe a Iul Tnsust cu sigurantr 
V. Petrini Ironic numit "Cel mai"' 
bit dintre pămănteni" nu-şi glsoşi 
sprijinul Tn femeii de lîngă el.Mi 
tilda, una din cele mai puter 



FILOZOFI 
SAU 

PLEDOARIE pa^JTRU 
MĂREŢIA GÂflMJLUI 
CUGET 

Voluraie "Zaruri" şl "Caseţi 
sip" Impun atanţlii noi 
ian Chelarlu, gtnditoru, , 
ful. Desigur că nu face part 


leibnittlin şi optimist con 
urnea Tn care trăieşte drept c 
ună dintre toate, descoperind 

Ic al Iul Kint existenta unei 


e ipr1( 


leg! 


TRAIAN CHELARIU 


roine ale literaturii romăne. Din 
contra, Tralan Chelarlu a avut feri 
cir«a tă st bucure de iubirea uneT 
famal alese: doamne Ecaterini Che¬ 
larlu nu numai că 1-a asistat cre- 
dincioisi, cum scrie le Cartea nun¬ 
ţii 1 Bibliii “si la bina şl la 
rău" dar ca o vrednică Ana 1u'l Mano 
le întărită de Idcilititee Diotlmăi 
a Iul Piaton, nu l-a uitat nici du- 


uneori cu altă pregătire 
fost Lelbnitz sau Conta, 
Structurali sortiţi a dura 
tra conştiinţei, de ar fi s* 
mim pe Kant.'Schepenhauir S 
la noi Lucian Blaga. 

OHcIt de impresionante j 
exemplele de mei sus.Tndrîzrr 
susţin ei a fi filozof T'“" 
inte de toate a găndi şt a.-Jiy°» 
Ol pe cel din Jur la ace1if9< »r 
Jiu, ne stiv mărturie Soerato ii 
peste veacuri Nae lonescu M 
rit pe drept un Socrite al i e" 

■ cr 

Intre aceste extreme i* ■ " 
gînditorii cu.aplicare di a n » 
prima Tn aforisme un fel deţii 
lansat direct ca un zMr 
i*iastri sau Tn esseuri^^l*' 
iungl dar cu aceleaşi idIV ' 

Aforismele lu fost abordiţ » 

tre ilţit de Schopenhauir^ * 
memorîndu-şl sistemul,deWP ' 


prezente. Fârî să poată să lepede to 
tal cunoştinţele sale psihologice,pe 
calea căutării interioare unge ftilke 
TI Tntinde toiagul roditor al lui Ta 
nnahausen, Tr. Chelarlu consideri ci 
peste cele trei facultăţi psintce.ln 
telectu), afectivitatea [santlnente- 

te numit de e1 gind sau cuget. Harlî 
filozofi prin "travaliul titanic de 

re. metafizico.Ded 'cerebralitatea' 
lui Tr. Chelarlu deschido largi ori¬ 
zonturi dincolo de lleiltele raţiona¬ 
liste. se toBţara eu 1 ntutionismul 
lui Bergson seu cuneaşterei iraţio¬ 
nală. ecstatică I Iul Lucian ălaga, 
depăşeşte empirismul Tngust. Aşadar 
prin cuget trecem porţile către vis, 
"visul e dan vital deslegat de legi 
terestre- c un fel de ertă": "GSndul 
nu-I nedreptăţaste pe nimeni cit 
timp rămăne glnd. E1 e plăcut ca o 
melodie dulce, şi, daci se avSnti i- 
deseorl Tn vastele speţlt ale fante¬ 
ziei, ele sunt totdeauna destul de 
Încăpătoare ca să-l cuprindă avtn- 


tul." 

VUul are o loglcjl a lut aoropla- 
tă de 4 versului hermetle. text pen¬ 
tru iwlodla pură a aufletulul cum c 
poezia. 

Nu di drept la domnie exclusiva 
cugetului-gSnd cum o sugeraază unii 
dintre exegeţii sal. Deloc Tntimpli- 


Nichifor Crainic 

PagH de 

Vasile Băncilă 


antologie 


;jjnp.ru [i l it i •' 

liiT." Descindem Tn pfin platonism,Ci 
loigatia, frumosul şi binele, dărărî 
spre perceperea bunului Dumnezeu. 

Comentând naşterea Ideilor lui 
Piaton şl a esenţelor nu răoSnc in 

(e. socoteşte că sursa lor este Jos 
Tn viaţa de fiecare zi. deci practi¬ 
ca un neoplatonism Influenţat de e- 
xlstcnltallsmul contemporan Tn cen¬ 
trul căruia stă trăirea şi fapta. 

In acest spirit consideraţiile sa 
le asupra artei nu se mărginesc doar 
la aspectul ei filozofic cl analizei 
za si rolul el social, coniiderănd 
cultura conform ideilor Iul Părvin 
Cl un mijloc de 4 face din om o indt 
vidualitite specifică, perfectă,rea¬ 
lizarea ce se poate face doar Tntr" 
un suflet colectiv atnic. Obseruiţi- 
lle sale asupra naţionalismului şi a 
românismului nu au prins deloc rugi- 

Pasagiul privind Columna Iul Ira- 
lan este cutremurător il plin de i- 
dinci flexiuni. Este vorba de felul 
cum se Tnehele eposul sculptural,fi¬ 
nalul lui lirici "Pe un picior de 
plat, căteva mioare: printre ele de¬ 
sigur şi o Hlorlţl; iar dacă asculţi 
mai cu evlavia, auzi şl naiul ciob㬠
nesc. SfSrşItul acesta, puţin aştep¬ 
tat. face iapresii unei ofrande is¬ 
păşitoare. ă CI o spălare a sângelui 
vărsat şi 1 eonţtlintei peste care 
niaul naturi poata arunca valul ijsu- 
rător al uitării, -dar e şl ca o pre 
vestire a vtltbarelor secole promise 
Daciei fericite." 

Desluşim aici o definiţie a spiti 


Traoicui Iul fârvem şi ' 


Itor. Are Tnnapoia lui stătea studii rlsl»1M f*- 
lurite publicaţii Tnelt ar putea H t"c"*fe sapie- 
opt volume. Numei cele care Tmpedebesc celeeţil'e 
Gâ ndirii ar conatitul cel puţi» patru cărţi, ii a*- 
ţgVTT din tot ee-a icris el etluallzeazl PiPei aces¬ 
te două easeuri. Pe cel dinţii tine chiar sS-l >«SIJ 
flea ca un act de pietate si de c om a mo r ar*. fllf-iCi 
s'au Tmplinli zece ani dela moarta* lui fărvan. E ca 
si cum s'ar scuza Tn moartei Iul Plrvan. £ ca si i-* 
S'ar scuza in acest fel că-l ratipăreşle. ţi să 
credeţi c'a^Vtslle Gâncili n'tr puUt glaf un edupr. 
Oar asa e felul acettul spirit da elită, feciortint 
In substanţă, senin Tn aparenţă sl adânc wHeltt't 

Poate că tocmai această nelinişte T-t detemrinat 
sa adăncească palhologla tragică a 1ut Pârvar, pe ca 
re o defineşte ca o intersecţie de tragism antic sT 
de tragism modern. Fiindcă Pirvao, aşa ei» TI Inter¬ 
pretează e1. f un om gata Să se TnchiM zeilor, dar 
nu poate sl mal creadă Tn el din pricină că e un «»- 
dern. 

Al doilea esseu, intitulat Ereeratle sl d e m a go g ie 
când Just ar fi foit! Cretoerat ie si pe dagogie , n’-l 
arată pe Vasile Băncilă, profesorul, pasionat de gre 
lele problei» ale educaţiei. TTn să ng vi Inmgtnatî 
''ce ir fi vorba de un studiu Insipid j 






£1 ar* atat* prospăţenl» Tn intuTtH şi atătt 
liv» Tn stil TBcăt dă aspect* inedite şi vtl cMar 
problemelor coapromlse şi prozaice. Erotloii, ea fe¬ 
nomen ciraeleristie el vieţii conteuţoraoe prin exce 
sul de atenţi* ce i te dă până 1i obsesie, t ToŢatl- 
sat Tn muUiplelf lui cauze din care a crescut ta o 
mohovalentă monstruoasă şi ca un sev al desechlH- 
brului puterilor lăuntrice. Individualei Izolat de 
colectiv prin absenţa ioeilvrllor generoase, singure 
in stare să-i reintegreze, t însă pricina principala 
a acestui fenoavn morbild, pe care educatorii TI In. 
talnesc ca p* o gravă dificultate Tn opera lor de mo 
deUrc i copiilor al a tineretului. Singura novă di¬ 
recţie a spiritului constructiv, care SKilg* pe In¬ 
şii Izolaţi si-1 contopeşte Tn credinţe si In ela¬ 
nuri generoase, poale fi, Tn concluzia lui V. Ilnci- 
li, remediul acestei plăgi contemporane. Uimitor de 
Ingenios sl de jutt totdeodată sa arată autorul in 
explicarea complexului ceuzil el trotiSBilui; cetate 
face din acest esseu o contrubutle unică Tn literat* 
ri dl îndrumare pedagogică. 

Asemenea cilltlţf te fac ti regreţi ai mal muU 
ctuditenli acestui străngător de comori, care 1« ta- 
sa apoi îngropate Tn mmnele reviitclor, cli4 res¬ 
tul lor ar fl tă circule, stimulind Sl Sporind oncr. 
giile Intelectuale şi morale i1* spiritului nou. 

Din iceiită pricină Vestic Unctlă e un serllter 
gustat şl iubit numtl prii\ contactul direct al eiit- 
torului Cu scrinul lui, fără ca Judecata critică sa 
fl avut TncI prilejui al-1 valorific* eua merită din 
plin. In reaUtatt, conlnliuţli Iul la formarea spl- 
ritului nou * considerabilă. Si nu iunt rar* cazuri. 
1* eSnd poslulateis gtndirisiMlui s'au Tnbrmgit or¬ 
ie eincTU * 


gan1c prin această Cftnribuţl*. ' 


dintâi c 


4 PUI. . 


I Tn u 


, preblemo necesita 


tii unei filozofii autehtene. Si elnd o asemenea fu 
lozofie t’a lămurit 1n sistemul lut Lucian ălaga,Mn 
dU s'a dovedit cel al pasionat, cal amplu ai moT 
profund Intarprot al *1. Marele atvdiu Tn cura de pu 







































II8CRTATEA 


PAG. 14 



[CLĂDIREA FOSTULUI TEATRU NATIONAL DIN BUCUREŞTI,I9?7] 


PATRIA 

In mărul ce se pârgule pe creangă 
Noi ti>am gustat pământul roditor. 

Din svonul dus pe cSmpurI de>o talangă 
Tl-am respirat nelămuritul dor. 

E sSnul tău de mamă păinea moale 
Şi laptele domoalelor cirezi. 

Iubim albastrul fum Tn rotocoale 
Că tu ai fost deprinsă să visezi. 

Al frământat credinţi nemuritoare 
In sângele focoşilor băieţi, 

Care-au cules pe buze de fecioare 
Sărutul mândrei tale frumuseţi. 

Profetic luminezi peste dezastre 
Cărări ce 'n zări de răsărituri pier... 
La glasurile clopotelor noastre. 

Ne ridicăm cu tine către cer. 

Iti lămurim, pe lespezi de morminte 
Sculptatul grai din timpul glorios. 

In straturile vechi de oseminte 
Iti numirăm al jertfelor prinos. 



[TEATRUL NATIONAL DIN IAŞI,1927] 

Tr. CHELARiU... 


ului nioritic făcut pe graiul poezi¬ 
ei, al sângelui ce duce înapoi 1a 
străaioşi. 

Dp o frumuseţe deosebită sunt rân 
4wrtTe dsHicate lui Laocoon şi semn? 
vitraliului. 

Cred că.are dreptate V. Bendescu 
ârN p** um*le lui Lucian Slaga des- 
ffirra In tinuta sa atitudini holder 
lif’e, rooclasice, Tnrudindu-se şî 
fi» Cares^, slujitor de ide?! 

îmtr'.K Ime ce pare că nu-1 Riai are. 
i i *^1, T«riin Chelariu vede vilto 
TTj' al ooînirll, floarea re- 

trălţat/î deasupra abisului lu- 
r f,,t : rvi lurorcl veşnice. Ase- 
':cle ^roul lui Hoeîder 
Î3', liciţi.', rcr îf'azi pe cuinile 

f*i; AMolutul, Arrv>rîj, 

ff-rf»-*^5. P<r'‘»>şte ca hy^>erion 
aî ‘hîrrlin spre Patftft 

ir'fjia rut locn. 

-iffiitSfewIul Traian Cbela- 
rio ^ 5 pMvifi* ţpre cer ca azima ri 
dic4î2 dP preot Tn ti«p«1 Cucharisti 


ei, închinare sublimi tn alb şi azur 
a inimii din om. 

încheind scurtul nostru studiu am 
Sublinia cl prin filozofia sa Traian 
Chelariu se defineşte drept un cla¬ 
sic adaptat tiirţjurlîor sale cărora 
le oferă,- în primul rând naţiunii sa 
le, nu Tn ovaţii ditirambice gen Fie 
hte sau Nietzsche ci modelat după 
pilda omeniei româneşti, un îndrep¬ 
tar de talia Exerciţiilor spirituale 
ale lui Ignatlo de LoyoU, suiş în¬ 
tru o tot nai fericită desăvârşire.^ 
"o concepţie eroică asupra lumiî", 
mântuită prin .bine, .Crumciş şi cretfln 
ţă Tn Dumnezeu. . .> 

Gândirea sa.purcec^ din conştiin¬ 
ţa naţională. Panteon al idealismu¬ 
lui mioritic Cultivat de Eminescu şi 
V. Pârvan, 

-TA CONTINUA- 

Ovidiu Vuia 



Trecutul adormit şi viitorul 
In clipa care bate le 'mpreuni: 

Când fericiţi lipim la piept feciorul 
îmbrăţişăm într‘însul pe străbuni. 


Prin veacurile moarte 'n suferinţă 
Te-am ridicat în slăvi pe-al nostru scut 
Şl zămislim eterna ta fiinţă 
Din flecare truda pusa 'n lut. 


;Su& cupa 




bllcare în revista clujanâ Gând Românesc , va consti¬ 
tui, fără îndoială, un punct de orientare deosebit 
de preţios pentru viitorii, comentatori. Nu ne-am o- 
cupat încl de însemnătatea acestui studiu, fiindcă 
aşteptam ca'măcar pe el să se îndure să-l strângă 
Tntr'o carte; dacă nu din alte motive, cel puţin din 
dragostea infinita pe care l-o poartă filosofului şi 
care marchează atât de fericit sufletul excepţional 
de nobil al Iul Vasile Băncllă. 

De câte ori îl citesc, stilul lui ml se pare atât 
de curat, atât de propriu şl de autentic încât îmi a 
nintesc de toate mirodeniile tari din grădina ţăr㬠
nească a casei mele părinteşti de odinioară.In scri¬ 
sul lui Bănci1â e busuioc şi cimbru şi muşcate, sunt 
esenţe româneşti puternice şi nealambicate, fiindcă 
vin direct din pământul unei profunde onestităţi in¬ 
telectuale şi al unei nealterate purităţi sufleteşti 
El este în esseu ceeace e Victor Ion Popa în proza 
romanelor şi a nuvelelor sale. Atâtea afinităţi g㬠
sesc Tn zâmislirile acestor doi scriitori încât mi 
se par două expresii variate ale unui fond Identic.1 
deea organică a autohtonismului gândirist e întrupa¬ 
tă aevea Tntr'un asemenea scris, caye singur ar fi 
.de^ajunş.şă înşepioe trecerea dela postulatul ideolo¬ 
gic, proclamat altădată, la impunătoarea re.a^itate 
artistică de azi. 

Căci Vasile Băncllă, cu toată vasta cultura,de ca 
re nu face caz, dar care se lasă mereu bănuită din e 
lementeîe judecăţilor formulate, ştie să români un 
artist în felul meşterului medieval, care s*-ar îngro 
zî vizând un lucru, maogăiat altădată îndelung de ml 
na lui evlavioaş.ă, cum lese tn serie Identtcă din fa 
bricaţie mecanică. 


N. Crainic 










































liberutea 


PM^ 1$ 


ŞTIRI DIN LUMEA EXILULUI 


Austria 


REEDUCAREA MORŢILOR 


(după metoda „Etnidi" din Viena) 


^0 Josnică manifestare a servici¬ 
ilor de propagandă comunistă din A- 
ustrla: cu vreo doi ani In urmă -cu 
ocazia aniversării a 300 de ani de 
1a dezrobirea Vienei de sub asediul 
turcesc la care a luat parte si un 
Cantacuzino» oferind Tn acest fel, 
postum, un binecuvântat pri lej de 
“manifestare", s'a înfiinţat la Vi¬ 
ena, sub Tnalta ocrotire a ambasa¬ 
dei reseriste si deci a serviciilor 
şi mal înaltului împărat Ceausescu, 
o secţie de propagandă “culturală*, 
numită pompos: "asociaţie culturală 
internaţională a etniei roaifne"! 

Spre o fi Măi 


.loate 'ascunde m*i uşor 
Tn zidurile bisericii menţinută cu 
Tn timp ce multe altele din 
dirinate... 

-T Tncpput actTvitat#‘a'. Întâi o in- 
«Ir v \ena. 

Tntr’un locnuait Kai^trsţşinbruch, 
^c a rier a imperială de piatră],se a- 
PTr WPoîmitIr al ostaşilor de di¬ 
ferite naţionalităţi care au murit 
Tn ultimele zile ale războiului. în 
lagărul din acelaşi loc. In gropi 
comune sunt, printre alţii,si 68 de 
români. [După multe alergături *1 
cercetări am putut obţine o listă 
cu numele lor dar -spre ruşinea u- 
nor ziare româneşti din exil cărora 
a fost trimisă- au continuat să r㬠
mână anonimi..,]. 

Acum legătura: spre deosebire de 
alte cimitire cu morminte de români 
unde Inalt-Prea-Securitatea-Sa, în 
sutană. Branişte, dela Capela de 
Propaganda din Viena îşi desfăşoară 
activitatea prin osanale la adresa 
tiranului Ceausescu,cântate în stil 
de "veşnică pomenire",aici nu a ve¬ 
nit niciodată cu "adepţii" lui, de¬ 
clarând morţii, pur şlsimplu, "fas 
cişti"! Care nu meritau!,.. 

De mulţi ani de z11e,singur1,ne¬ 
am ocupat de îngrijirea acestui loc 
sfinţit făcând, între altele,împre¬ 
ună cu câţiva refugiaţi din lagărul 
Traiskirchen şl o cruce mare, 


din 

metal, conform vechilor traditll 
creştine! 


$1-âcum,man1festarea "culturală" 
a etniei "romăne", la groapa rom⬠
nilor: mergând, de ziua Eroilor, să 
aranjâm mormântul, an descoperit că 
-crucea a dispărut! NU fnloduitâ 
cu alta mai frumoasă, ci de tot... 

-din Eroii care au luptat ani de 
zile până la supremul sacrificiu 
contra comunismului»8u devenit (pes 
te noapte şi la decizia "etniei"] 7 
eroi comunişti care au luptat con¬ 
tra fascismului!!I 

-mormântul a fost acoperit cu o 
placă de beton! După tradiţia comu¬ 
nistă şi după nodelul gropii Căpiţa'' 
la Jilava! 

ÎA câ- 
l1b*it^.s ptm- 
trls fpeste beton, spre a camufla 
impresia]. Florile nu oiai au loc de 
cât la picioare! 

-ca un suprem omagiu, poate si 
un fel de decoraţie, şl pentruci 
cei fnorti să ştie cu1 îi datorează 
marea c'nste -dar în orice caz 
' ili' 

pentru salvarea Naţiei şi a'c^dîn- 
ţeil- pe panglica tricoloră de la 
coroană [de pe care, numai aici, a 
dispărut emblema socialismului], a 
fost aplicată o "carte de vizită" a 
"etniei" cu întregul ei titlu,în do 
uă limbi, împreună cu adresa exactă 
şl numărul de telefon! [Poate, pen¬ 
tru a transmite strigătul de dispe¬ 
rare, revoltă şi indignare, venit 
din mormânt...]. 

N.B.: sacrificiul refugiaţilor de a 
face fraţilor lor o cruce, a fost 
zadarnic! Crucea zace prin gunoaie. 
Ca religia în Ţară! Am putut-o doar 
înlocui cu alta, desenată! Şi, Tncă 
o remarca: în stil curat comunist, 
schimbările la mormânt,"adaptările" 
şl "reeducarea" morţilor au fost e- 
fectuate după îndrumările "Celui 
mai Hare", pe ascuns, contra regula 
mentulul statului austriac si fără 
aprobarea forurilor competente!Bra¬ 
nişte ( Co. au acţionat după indi¬ 
caţii şi nărav! După Biblia Iul Cea 
uşescu şl carnetul de partid! 

Să le fie ţărâna uşoară,la toţi! 

Dorina GABOR 


Germania 

^Dln raportul de activitate pe a- 
nul 1984 al Asociaţiei Ortodoxe Ro¬ 
mâne din Nord-Vestul Germaniei e.V, 
întocmit de către Dl, Or. Alexandru 
Şuga şi aprobat de Adunarea genera¬ 
lă la 27 Octombrie 1985, reţinem ur 
mătoarele: 

-Asociaţia Ortodoxă Română din 
Nord-Vestul Germaniei împreună cu A 


soHaţîl^oSnno^îrMntîîagrTer 

manie şi Berlinul de Vest,Liga "An- 
ti-laUa* şl Cercul cultural ."Inde¬ 
pendenţa* au sărbătorit la 24 Mar¬ 
tie 1984 ziua de 27 Martie I918,da- 
ta când Sfatul ţării adunat la Chl- 
şinâu a votat cu majoritate de vo¬ 
turi UNIREA BASARABIEI Cu ROMÂNIA. 
Participarea a peste 100 de romăni 
şi germani veniţi din multe ţări e- 
uropene a întărit sol.ldaritatea ro¬ 
mânească şl a dat speranţă "ROMANI¬ 


LOR din închisoarea popoarelor* că 
în curând se vor prăbuşi zidurile 
închisorii popoarelor şl după aceea 
vor căpăta libertatea furată.O bro¬ 
şură Toiocmiti Tn acest sens înt㬠
reşte drepturile României asupra Ba 
sarablei despărţită prin forţă tn i 
nul 1940. 

-Asociaţia a participat la protes 
tele organizate de diferite Asocia¬ 
ţii’ Tn favoarea eliberării preotu¬ 
lui Gheorghe Calciu-Oumitreasa care 
au avut loc în fata ambasadei rom⬠
ne la 26 Mai, 22 August şi la data 
de 15 Octombrie 1984. 

Din scurta introducere enunţată 
de Dl. Or* Al. Sugă, reţinem: 

Găndurile noastre se îndreaptă 
către tara noastră care Tn momentul 
de fată se găseste în cea nai grea 
situaţie din istoria ei. Năvălirile 
barbarilor, ocupaţia otomană, regi¬ 
mul fanariot, cele unsprezece ocu- 
IMţll ruseşti n'au^adus atltea re¬ 
le, atâtea Jafuri, atâtea nelegiu¬ 
iri st n-*a sărăcit poporul român,a- 
tăt material cât şl spiritual, ca 
cea de a douăsprezecea ocupaţie so¬ 
vietici şi regimul instalat de tru¬ 
pele de ocupaţie după 23 August 44. 

După 41 de ani de Ilegalităţi POPO- 
RUL RQKII^ fost supusul a cel e nai 
Iri li 

îrTsîmtla când toţi ş1-au^ierdut 
speranţa, când ziua de mllne nu le 
mal dă putere de încredere ş1 cind 
lipsurile materiale au devenit atât 
de mari încât se moare de foame;mor 
bolnavii în spitale din lipsă de tn 
grljire şi de medicamente, mor co¬ 
piii de foame si de lipsuri si ceea 
ce îngrozeşte si mai mult este ve¬ 
nirea anotimpului fruguros, lARHA, 
Dacă condiţiile climaterice vor per 
sista -frig si vreme Tndelungatî 
proastă- nultl se tem că nu vor mal 
supravieţui. Guvernul nedorit şi ne 
ales are numai o singură grijă: sî 
păstreze puterea. In acest sens se 
Interpretează măsura luată de gu¬ 
vern ca uzinele electrice să fie 
puse sub control militar, pe moti¬ 
vul ci sunt forţele în care guver¬ 
nul ilegal are încredere, nu fiind¬ 
că militarii ar fi comunişti con¬ 
vinşi, ci fiindcă aceştia sunt re¬ 
crutaţi din cercurile fărâ constlln 
ţi şl că $ă-i albă de partea lui le 
oferă militarilor lefuri mari şl a- 
llmente din magazine special amena¬ 
jate pentru aceşti Indivizi.Datoria 
noastră este sl ne ajutăm fraţii că 
zuţi în robie şl să rugăm pe BUNUL 
DUMNEZEU să micşoreze suferinţe¬ 
le POPORULUI ROMÂN si şă grăbească 
prăbuşirea imperiului SATANEI, UNI¬ 
UNEA SOVlETtCÂ sursa tuturor rele¬ 
lor şl nelegiuirilor din tia^urlle 
noastre. 

Astăzi 27 Octombrie se împlineş¬ 
te un an de când Adunarea generaU 
a hotlrît sl se răspândească în no¬ 
mele Asociaţiei articolul Intitulat 
"In slujbă contra conştlIntelT* a- 
pirut tn revista •Libertatea*, Sep¬ 


tembrie 1984, prîn care se înfiera 
activitatea falşilor "ofiţeri de se 
curltate" îmbrăcaţi în “straie de 
preoţi". Conflrmerea.cî ^’a ni 
ric exagerat am avut-o a^'u! acesta 
cind televIzl'iPea g'?'‘n4nI,Tntr’o e- 
nlslune din Martie 1985 a demascat 
activitatea falşilor preoţi. Tot Tn 
această emisiune, la care noi n*am 
fost nici consultaţi sl nici Infor- 
Diaţi s'a accentuat ci singura BISE¬ 
RICA LIBERA fără influnrta sau con¬ 
trol comunist este BISERICA dir 9 
bis rue Jean de Beauvals, 75G05 Ra¬ 
de care aparţine^. He-a« adunat în 
Jurul EI fiind convinşi ci numai a- 
colo putem sluji lui 0L*^'*rZCU si 
NEAMULUI încarcerat. In această or¬ 
dine de Idei muTtienln P.S.S.Pr. Mi- 
trofor Vasile Boldearu, Ep i sccr-1 
nostru ales, care tn decursul ani¬ 
lor, cu mari greutăţi ^1 sacrificii 
a reuşit ca BISERICA sâ cadă pra 
dă agenţilor Tn sutana.* 

Noul comitet ales dt Adurat'ea gc 
nerala Tn ziua de Duminica 27 Oct7 
1985, are următoarea corTonentâ:Or, 
Alexandru Şuga, Preşedinte, Or. Vie 
tor Malcoel, Vice-Presedinte, DrT 
Oan Simonetti, Secretar, Heculal Pa 
ul, Casier sl Vaslîe Ghilescu, nvml 
bru în Comitet. Comisia g® cenzori*. 


rOANJA 

^Comunitatea RorSnllor din Franţa 
Impreunl cu Bisericile Ortodoxă şl 
Unită, a comemorat tn sala părohla- 
lă a Bisericii din AUTEUIL. Vineri 
29 Noiembrie, ziua de 1 DECEMBRIE 
me -UNIREA TRANSILVANIEI cu ROM¬ 
NIA, la care a participat un nume¬ 
ros public* 

Cuvintarea festivi a fost rosti¬ 
tă de câtre 01» Ştefan Gane. 

^A decedat la data de 18 Noiembri 
e 1985, In Germania Federală, legi¬ 
onarul PAVEL ONCIU. 

înmormântarea sa a avut loc Luni 
25 Noiembrie In cimitirul oraşului 
NEUSTADT/HOLSTEIN. 

DUMNEZEU SÂ-L IERTE! 

Profund întristaţi 
•Asociaţia RoiÂnIlor din Germani 
a. 

-Liga “Antl-Ialta* 

-Cercul cultural •Independenta.* 


^Comemorarea zilei de l Decembrie 
1918, a fost susţinut* 1» New Torh 
In saU sociala * Bis. Sf, DUMITRU, 
de către CENTRUt CULTURAL N0»MC$C 
din N.Y. 

Au vorbit tn prezenţa unul 
ros public despre Importanta măre¬ 
ţului eveniment, 01. Av. Al, Bratu, 
Av. 0-tru MoldOvan şl alţii. 

Comemorarea s'a încheiat Tntr'o 
atmosferă de frăţietate deplini. 




























PAG. 16 




-O PUNERE 


LA PUNCT- 



vâ adresim aceastS scrisoare ex¬ 
plicativa privind documentaţia ”Fra 
te pentru frate $1 Romanii din Bul¬ 
garia* care tratea 2 â problema Roma¬ 
nilor din Triballa» adici a celor a 
proxlmatlv 2 milioane de suflete ro 
■ânesti împrăştiate fn 2$2 de sate 
şl Sălaşe Identificate de subsemna¬ 
tul în Triballa occidentală si 134 
Tn Triballa orientală, adică porţl- 
vnea cuprinsă între răurlle Morava 
si Tlaoc, Dunăre şl Balcani până la 
lastra. 

Despre aceste sălase româneşti, 
attstru Or. Mamătăe 


5^-?.' faisfTff sf —- 

mâ de existenta compoziţiei mixte 
pe are o au unele sate ce se Tn- 
t1f»d până la poalele Balcanilor si 
porţile Belgradului. Acest motiv ex 
plică cifra modestă prezentată de 
01 . ^opovicl privind numărul români 
lor din Tribalii occidentala. 

If» Triballa orientală situaţia 
se repetă explicativ pentru că atat 
tetcv «elgand, Oirecec cât şl al- 
pl 9m ta evut timpul probabil sa 
percvrdk tot epttlul dintre Dunăre- 
feptceni, T4nx pM la lamtra.Aceas 
atfiere la p:;r,ct este foarte nece 
’iari Irftnaărll cititorilor din co- 
VHjr)tatile r <; g* en ett1 căt şl opiniei 
Interratlonale privind ro- 
«is*.Vaet4a st drepturile el naţlona- 
si ir^erf aţionale. Trebuie ştiut 
^ aftrmat cu tiric că Romanii sunt 


un popor mare care trăieşte nu nu¬ 
mai între fruntariile convenite 
prin diversele tratate de pace în¬ 
cheiate între marile puteri, dar pe 
o suprafaţă mult mai mare începând 
dela Morava-Timoc, Valea Dunării,zo 
na dintre Prut şi Bug, Bucovina de 
Nord-Pocuţia si întreaga vale a Ti¬ 
sei, [De altfel această realitate 
istorică e confirmată si de folclo¬ 
rul artistico-lingvistic al Români¬ 
lor din toate părţile. 

Încercând să conteste acest ade¬ 
văr diverşi străini al intereselor 
mpSaeţfri fmm£sc altceva decâte să 
cpnflrmn faptf ml fn t1- 

mm. C%te important pmmtru rvi Wtam 
nit «t eunoMtmm sO oOtruni—i a- 
CMt iMrvS'rSci^nr'cl 1 wia nmm 

afit^zat geo-porfetc Ta răscruce de 
drumuri ca apărători ai civilizaţi¬ 
ei romane,la început cu 2000 de ani 
Tn urmă, ca apărători al civilizaţi 
ei europene mai târziu in faţa po¬ 
poarelor barbare din Răsărit,în spe 
cial a Slavilor care neputând rea¬ 
liza desfiinţarea noastră ca popor 
au fost siliţi să se aşeze împreju¬ 
rul etniei româneşti şl sâ-ş1 înte¬ 
meieze ramurile lor etnice;Bulgari, 
Sîrbi, Sloveni, Polonezi. 

Mare a fost forţa de a rezista a 
acestui popor pe care Istoria ti 
marchează cu numele urmaşilor Romei 
-Români- şi cumplită a fost lupta 
lui pentru supravieţuire,pentru a- 
părarea Europei de copleşitoarea in 
vazie slavă. In faţa acestei rezis¬ 
tenţe, slavii din trecut şl cei de 
astăzi au folosit diverse mijloace 


de deznaţionalizare începând dela 
deportări şi schimburi de populaţii 
ca în zonele ocupate de sovietici, 
până la interzicerea limbii române 
şi obligativitatea îndeplinirii cui 
tulul creştin în altă limbă, limbi 
asupritorului. 

In Triballa orientală, adică Tn 
Bulgaria de Nord, după pacea dela 
Berlin din 1878 generalul rus Klses 
k1 da ordin să se distrugă toate bî 
sericile de rit greco-catoUc Iar 
români 1 sunt forţaţi tt sm îngemiar 
cheze tn curter WsericH »t cu Ju- 
rimlnt; «i ^mPilirlscMM ci el sunt 
jirăVOsTalKlcl i1Jui|pbrr^ tovTAţt 
Tucry cu 3 m 

1*11 ţi Trtbatim asc^tfam 

taîi care T?r gâ âebi am fost 
îitT sS Jure câ vor fi numai sîrbi 
şi pravoslavnici. Tot asa s'a petre 
cut pe lângă Vrata, Plevna, Vidin, 
Adiie [Kula], Rahova ş1 mai în in¬ 
terior unde au mixat sălaşele roma¬ 
neşti aducand prin fiecare din ele 
între 5-10 familii de macedoneni, 
slavofili. 

După pacea dela San Stefano, în¬ 
tregi sate bulgăreşti din afara gra 
oiţelor nou consfinţite, s'au mutat 
în interior şl au populat satele ro 
mâneşti schimbând cu această ocazie 
si numele românesc al satului,tn nu 
me bulgăresc. De aceea situaţia pe 
care o vede astazi chiar si un cer¬ 
cetător sincer dar mai puţin pro¬ 
fund, este favorabili bulgarilor şi 
sârbilor căci acţiunea întreprinsă 
de ei tn scopul dcsnationalizârli 
româneşti a fost manipulată cu o mâ 


lestrie deosebită. 

După războiul balcanic din 1913 
şl mai ales după pacea dela Lausan- 
ne un alt val de refugiaţi macedo¬ 
neni sau bulgari din Tracia orienta 
lâ în frunte cu preoţii lor se vor 
abate peste românii noştri1. 

Trebuie amintit si un fenomen in 
vers asimilării bulgaro-sîrbeşti ce 
se petrece concomitent, bulgari si 
sîrbi dar nu şi macedonenii intrati 
jn^sat^e romyeşt^ se^asjgijea ză 
cornm^i 

bulgartzarea sau slavizarea r^nfr 
lor din acele zone est 

lut şt imeqrî ai» tnor i 


tei limbi Tn afara de cea româneas¬ 
că. Excepţii vor face cei care 
tru a putea urma studii superioare 
sunt nevoiţi să vorbească limba sla 
vă. 

Aceiaşi stare de lucruri si pen¬ 
tru Triballa occidentală unde sîr- 
bii se vor asimila românilor din sa 
tele unde s'au găsit stramutatl. Se 
întâlnesc în multe oraşe din lumea 
întreagă chiar la Paris numeroşi 
sîrbi dopa nume si cetăţenie dar ca 
re vorbesc limba românească şi daci 
11 te adresezi îti vor spune câ 
sunt români. 

In încheiere dorim să precizam 
că acest răvaş către românii de pre 
tutindeni are un scop profund patri 
otic menit să canalizeze spiritele 
româneşti către o chemare eternă de 
existenţă naţională, asupra căreia 
barbarii de tirani s'a năpustit cu 
furie pentru distrugerea ei. 

împotrivirea noastră expansiunii 
slave şl a totalitarismului sau a- 
vând ca exponent principal Rusia ta 
ristă şl actual sovietică a fost pu 
ternici, a fost tăria unui 'popor 
mândru aşezat la răscruce de vân¬ 
turi. SI fim mândri ca suntem Ro¬ 
mâni şi să cultivăm în spiritele 
noastre convingerea câ prin dârzeni 
a luptei noastre si a spiritului de 
unitate, niciun fel de v3nt nu ne 
va desţeleni. România Mare a români 
lor de pretutindeni va trai de-a pu 
ruri. 


Luben PETROV 






















LIBERTATEA 



ir 


ROMÂNII DIN TIMOC 


pAmAntdl 



, în jo3 Je Calafat jtă înfipt în apă, cu in¬ 

tuitul Im brâu de ziduri de cetate, Vidinul. Cum aleargă barca, 
ţmula de şuvmu pe lângă osiroave fi ferindu-ic de uliţele liniţtite 
dintre ele : Ostrovul mare, Ostroviolul mic, Chichinetele, al Schelei, 
Turcesc. Bogdanu, vechiul zăvor de piatră al Dunărei crefie fin- 
gur $i parcă se apropie el, tremurător, chemat din ruina isto- 
ri«, ca o vedenie. Depărtaţi, abia ca o puala mai vânată a cerului, 
51 înalţi, peste fire din fundul acestei răpi joase ?i netede, se ridică 
în zare Balcanii. 

Luntraşul c un ardelean bătrân care de patruzeci de ani bate 
aceste paragini. Vrea să-mi povestească de un necaz avut aseară 
Sn prăvălia lui Toşa din Bitoli, dar nu 1 las. Trecem pe lângă 
pescari, strânşi în brac late pestriţe, cari asvârl năpasta în val, 
deschisă deodată, înlr’o mişcare isteaţă rotundă, ca o rochiţă str㬠
vezie de balerina. Sunt turci. 11 puiu să le vorbească. îmi răspund 
şi mic într’o românească sfărâmată. O clipă, pentruca unda nc-a 
si luat. Mai încolo luptă din lopeţi să ajungă la o troacă legănată, 
doi flăcăi îmbrăcaţi cu totul şi cu totul în alb. Pc-aici trebue să 
fie întinse pc dedesubt, curse peştelui, zaote şi cârlige legate de 
vreo piatră cat cufărul. Ei vin greu încoa. Noi zburăm întracolo. 
Şl i'c neaşteptate aud, cu o limpezime numai pe apă întâlnită, 
parcă din gura cuiva dc-alaturi: „Dacă nu eşti gândit, gândeşte- 
te !'* Sunt Români dela Kirimbeg, întâii Români bulgari cari ne 
întâmpină. „Nu ştim bugăre^te, neam !“ lată-i şi cu adusătura 
lor de vasyi okeacască. 

de « ■■intii dunăreană răsare şi în această 
’^vaunaş^leco^cncşde fluviu. Toate neamurile Balcanu- 
lui, amestecate cu Asiatici şi cu Apuseni, s’au adăpostit pe-aîci. 
Poligloţi fiecare prin Convicţiiirc mai îndelunga, cu asprimi şi 
iuţeli care vori>csc de o rasă nouă ieşită din atâtea încrucişări de 
camenf aprigi purtaţi de toate vânturile, ti aleg numai treptat 
in (lobi.i grupe, dupi majoiilatoa înconjurat'»\i .• Românii au ajuns 


irtaţ i de raiaua şi 

au cdOTITt mai Urziu, încet, către drumul fără'pulbere, vestit pnn ^ 
negustori şi legende până în munţii lor şi la marca cea marc. Nu¬ 
mele lui Straştmir, ţarul nenorocit dc pe vremuri, cumnat Vlaicu- 
lui Vodă domn a toată ţara românească şi stăpân câtva timp ca 
,.jxge valah peste Vidinul cel mândru, abia dacă c amintit azi dc 
o uliţa din cetate, sirâmbă, cu caldarâmul ieşit şi înfundată în 
nişte maidane înobilate de o geamie dc piatră. 

Golul dintre Vidin şi Timoc fusese umplut însă înainte să 
sosească Bulgarii, dc săteni dârzi trecuţi dc dincoace, cari nu 
voiau să sufere apăsarea unor anumite oiândiiirl economice şi 
sociale. Sau de fraţi dc-ai lor, smulşi dc-acasă pc alte căi şi poriuţl 
acum, într’o mişcare contrarie celorlalţi, dela Miazăzi spre Miaza- 
neapte. prin păduri, de pc plaiurile sârbeşti. Când s’au întâlnit 
pc culmile cari se înfunda in terasa fara copaci dunăreană. 
Câmpenii şi Pădurenii. ci s’au descoperit uimiţi din acetaş 
os etnic şi dc acclaş graiu. Statul bulgar, închegat din nou la 187)?. 
i-a găsit aici. Moşiile părăsite de aşezările de Tătari, sparte dupS 
aceea de bunavoe, s’au împărţit între satele româneşti rămase re- 
clintite. Nicio pană bulgărească nu s’a strecurat între ele. 

Călătorii, puţini, cari au străbătut cam în cei din urmă cinci¬ 
zeci dc ani ţinutul, dau dc Români peste tot şi vorbesc despre ei. 
Aşa face Kanitz, curând după 18G0. ale cărui cinci, şase volume 
mari şl temeinice despre Serbia şi Bulgaria, atât de aproape de 
noi prin ani şi pământ cercetat, se citesc însă cu mirare, ca nişte 
pagini exotice. Intr’atât s'au schimbat lucrurile şi atât ne sunt de 
necunoscute ! Nici astăzi nu ştim o lucrare aşa de cuprinzătoare 
despre cele două ţări, care să fi fost scrisă cu o deopotrivă iubire 
şi scormonire proprie, la faţa locului, a tot materialului folosit. 
Sârbi şi Bulgari trebue să fie inflndrî că au stârnit simţirile şi 
munca din ea. 

La fel face şi Weigand, care aleargă pe-aici cam repede, cu 
puţin înainte dc 1900. O răceală pc care o căpătase abia trecut 
din Serbia, într’o casă cu geamurile lipsă, dc pe malul Tiraocului, 
unde măsese chiar întâia noapte, tl sileşte să ţie întins şoseaua 
dela Brigova prin Novoscl şi apoi deacurmezişul câmpiei, pinu 
Sn Vidin. Cine ştie câte lămuriri dc preţ nc-ar fi adus şi despre 
oameni, nu numai despre limba şi folklorul lor, fără acea bleste¬ 


mată răceală ! Filologii au fost însă totdeuna mu gingaii. $1 
tul a pătimit ştiinţa lor din această priemă. Indclclnirlr* dc nudtj 
arhiva şi hâilic ! K.itiit/ oia tn.ii uuilt ailu-ohig ccfigr.if. şi » r-»' 
colii loiiiiiU* <11 iiiui f.'iiTi mit» i'jl ii),u «mc Îk «kIim noştri şi în* 
doila trecere că a fust pe-acolo încă dc când mai era stăpân Tur¬ 
cul şi că nu i’a du.', anume penfru noi, dc cari yc loveşte nepregânt 
şl arr cuvintele dc proaspătă uimire. 

Când am pornit intr’un început dc toamnă peste acest h'>tar 
cuigător. nici nu citisem verisu) celor doi cercetători, nici nu ne 
muncea gândul vreunui studiu. Veneam cu alte rosturi şi ştiam, 
nedesluşit, numai că vom întârzia două. trei rilc între ai noştri 
Dar apoi aiclc zile sau mai lungit şi cinci călătorii la ilnd fi*au 
izbutit să nc îndestuleze deplin. Ştirile adunate în aceste colin- 
dări vom căuta să le împărtăşim aci. Aşezarea lor în trei mănun¬ 
chiuri : Pământul, care a fost totdeauna : Oamenii, cari au vcn*t 
şi s’au potrivit lui ; şi D.itincle. care au ieşit din viaţa acestor 
oameni pc acest pământ, ori s’au putut păstra pc el. nu e făcută 
nici pc departe cu vreo intenţie dc clasificare ţi tratare ştiinţin«,i. 
Ea nu urmăreşte decât să tragă cititorului câfcva poteci în mulţi¬ 
me» unor simple însemnări de drumeţ, altminteri prea a^pic 
stufoase 

Ţinutul, pe care îl locuicK Românii între Vidin şi Timoc. arc 
înfăţiş.*)rca unui marc triunghiu, cu vârful la C«»5av.i. vit chiar în 
indoitura cea mare a Dunărei, dc deasupra Calafatului şi dv «‘ub 
Cetatea. Dela acest ^’â^f până îa baza aşezata pe răul dc graniţă 
dc către Serbia, sunt în linie dreapta dealungul fluviului cam 35 
km Până la celălalt ungbîu sudic, latura poate să aibă însă pc 
fulin aproape dc doua ori atât. 

Pământul e încins de două părţi de Dunăre ş\ de alta de 
T'imoc Tatura de sud. dela \ \dm înaintr pt'r» NlolăWa CaWnvc. 
Fundeni. 


so.irea <^dl a ocelusn 

în sine, nu e prea întins, iniri^titea Iui cea adcviîittiiaajţ; 
întreabă atunci când, peste janţul hoUruIui slrb. e privit cm parie 
din acea singură lespede cu capătul. tocmai la Dunărea băn㬠
ţeană fi în malul Moraviei ţi sfărţili aci. Afară de ochiurile sâr¬ 
bei, strâns circumscrise, conul acesta de dejecţie etnografic, 
năvălit în lumea slavă balcanică, n’arc nici o întrerupere. 

La linia de sud bate fi urcă încet valul străin. 

Pelieful are trei părţi caracteristice, bine cercuite cu îndoite 
linii : una, curba de nivel, iar cealaltă, ,i încă mai precisă decât 
ea. graniţa între provinciile de limbi ale aceleeaj populaţii 

îndărătul genunchiului celui mare dunărean, care începe 
între I.'ăn ţi Gumătarţi ţi se tnchee numaidecât în josul Vidinului. 
locu! c un ţes neted, strâns Intre curba de nivel de tO m. ţi cea 
de 60. Trebue să străbafi deaeurmeziţul 10, ţi pe .alocuri 15 km., 
ca ţă urci zece ţi douăzeci de metri, spre dealurile care ţin destul 
de înalte zarea. Iar faţa Dunărei e între SO ţi 35 m. deasupra 
murii. 

Spre Miazăzi de dreptunghiul întins, mărginit de sate. Gu- 
mătăi-ti, Negosăniti. Halvagii. inova, (apit.inut, Kirimbeg. Şeu. 
Cutova, Stanotâm, Coţăva. dar fără aşezare omenească Ia mijloc, 
(lămânlul coboară ţi mai mult Punga aceasta, care merge lărgin- 
du-te dela Stanotâm spre Smârdan. peste valea Deleinei ţi până 
în valea vecină a Topoloviţei. se umple dc apele Dunărei revăr¬ 
sate primăvara ţi toamna. Din ceanacul rotund al unei geamii dm 
Vidin. de unde îţi plânge hogea cântecele către toate unghiurile, 
o.hiul nu alunecă decât peste o singuri pânză de apl Ca niţte 
subţiri punţi atârnate, pleacă in toate părţile, printre tabii sf㬠
râmate. toselele. Vidinul-cetate era apărat nu numai dc zidurile 
ţi dc lunurile lui. dar ţi dc viituri In vremurile de usciriune 
ea putea fi pricinuită la vointl Râul Topolovita, rare se imprv. 
ună aici cu mai multe văi ţi se plimbă răsfirat, nesigur de drum, 
in câmpia joasă, era abătut ţi vărsat în depresiune. Vidinul-cetale 
stătea sigur tn cingăioarca Iul de apă. 

Altminteri, căruţa, ocolind ţoseaua suită pe lăgaiul scobit 
de jioduri dc scurgere, o ia deadrcptul prin lăsătură, care e un 


& 



















PAG. 18 


fv u CU SAU O pidurc dc wlcic cu liane si ţurţuri mus 

dim de KaUL Drumul st chiami Prin Ostrov, cu toate că alunei 
n'âi *\ea cum ^hui de cc Pe margini, mai lus. albeşte în fund, 
înînr relV.mi îniunecati. biserica ascuţită din Şcu. sau, la stânga, 
cele două turle in rând deasupra faţadei, din Câpitanuţ. Dea- 
drepta se arcueste liniştit malul dimpotrivă, iar, în spate, pe o 
oilme împăduriţi^ se’nfige pe cer biserica grecească din Calafat, 
stăpâna până la mari depărtări a vederii. Din desişul, unde caii 
aicargi uşor pe moale, iar călătorul se ţine încovoiat ca sa nu-1 
tac «Tidle, se aude cântecul oltenesc aJ vreunui sătean nevăzut 
tare « întoarce dela oraţ. sau al unui ciobănel pe urma oilor. 

Pe aia nu ne simţim străini. Râul peste care trecem pe un 
pod de butuci, «coşi din loc de fuga roţilor, se chiama Părăsita. 
CănJ a ajuns pe aceste meleaguri, acum aproape şaizeci de ani. 
Kariu l-a însemnat fără sa ştie că c un nume românesc : Peresit- 
hacb Bulgari, can sa-i fi adus până sub zidul cetăţii numele <lcla 
obârşie, Topoîoviţa. nu erau. Turcii nu-i ziceau nici cum. Iar 
Rnenănii. cari umpluseră satele dimprejur şi se lipiseră chiar de 
pMTtilc Vidmului cu satul Kumbair = Dcalul-de-nisip, azi în¬ 
corporat oraşului, erau destul de puternici ca să dea şi numiri geo¬ 
grafice. 


Sătenii zic toţi Vidmului, Dii. E chemarea lui bătrână şi 
din Ju-iscjavc, iar alţii decât ei n’o cunosc. Weigand scrie destul 
de îruTircat, nu atât despre origine, cât despre legătura cu Ro¬ 
mânii localnici |i pronunţarea lui adevărată. Forma veche 
bulgari era ungurească Bodon, româneasca Diu. Wei- 

g.iLj>n îşi aduce aminte şi de o formă auzită la Luche în Serbia, 
Dzil. fi dă ca formă a Românilor vidineni Vd'ie, ieşită ca şi cea 
bulgari de acum. Vidin, din Bi5iJVTţ, grecească (Bulgarii accen* 
toează Aldin). Ce-a auzit profesorul dela Lipsea în Serbia e însuş 
numele, sicgurul, dat Vidmului de toţi Românii, numai că 
înmuiat bănăţeneşte. Ce poate fi Vd’ie. în afară de o diagramă 
lîumdrrgici fără înţeles, nu vedem. Dii c un cuvânt tn totul asc- 
^iCTisa ru Jit fi Sibii. şi precum acestea, atriculate, îşi pierd tnfa- 
Vşstrca de plurale, la fd se întâmpla |i c& Diu Aşa se face cS «e 




•>tru .A^a %<»n< cele- ci’fuia 
pu»c /nil un cup de pud, Li ieşirea dm Staudâin. cu nuincle 
Ctitorilor şi cu ispra%a minunată din rare au ieşit • ..Pentru 
prmenirc — Dumnezeu să crte pe părinţii noşln... răposaţi în 


Mare la muntele Aliton'* Se însoţiseră 


CKtiCE DE piatra 


câţiva Stanotârneni 
Gumătărceni. ca să se 
ducă în hagiulâc la 
Sfântul Munte. Si 
când ajunseră acolo la 
un ţărm, unii n’au 
vrut s'o ia pe apă, ci 
au apucat pe Hclaturi, 
pe poteci stâncoasc. 
Ceilalţi, când să co¬ 
boare în bărci, au căl¬ 
cat greşit şi s’au îne¬ 
cat. Podul acesta s*a 
ridicat în amintirea 
trecerii lor năprasnice 
cele veşnice. 

Dar după ce răm⬠
ne înapoi scufundătu- 
ra aceasta şi se ispr㬠
veşte şi dreptunghiul 
mai răsărit, plin de 
oorumbişti şi de gr㬠
dini de zarzavat, pe 
marginile căruia sate¬ 
le stau ca nişte oaspeţi 
de jur împrejurul unei 
mese chivernisite, lo¬ 
cul se strâmtează deo¬ 
dată şi abia nai e o 
fâşie dealuDgul Dun㬠
rii Dela Gumătarţi la 
Ivăn curbele de nivel 
de 40 fi 60 m., merg 
alături lipite de mal, 
iar dela Isăn li se a- 
daugâ cea de 80, fi curând fi cea de 100. Sa¬ 


tele încep să se cuibărească greu prin siirpăturî. Dealurile se apio- 

pic, se muşurofsc încet .sau se ţugue năprasnic, vinete ca nişte 
munţi de bazalt pe cerul de amurg.-Aşa c Bâciova, dintre Isăn şi 
Florentin. înalt de 220 m, şi pe care oamenii şi-aduc aminte să fi 
văzut măiag. adică prăjina cu bairac sau flamură, ridicată de 
ofiţeri ca să sărbătorească ducerea la bun sfârşit a măsurătorii şi 
hărţii ţinutului, rezemate tocmai pe acest vârf. 



N omp M i A^AH AA'AT,Tj^ 

,B?I A^iCTANOT^i . 

"katt ’ro M 

‘;'Ayj;M»NTEAt^‘’©oW' 



iiifc, lanc prapăslios. printre pereţi înattî cu mălini scutu¬ 
raţi ‘ic sânt. înr loal.i .se afundă fără spor într’un nisip r.iftnm. 


făina vânturată pun sita. Măgura aceasta nu era decât o dună 
călătoare, oprită. In altă paitc, o ruptură spintecă malul şl printre 
coastele lui măcinate se arată fluviul gălbui. Pc-acoîo vitele co¬ 
boară opintite, peste năruirea povâmită, la adăpat. Porţile aces¬ 
tea de lut se chimă Unii. Una e Unia-cu-iarba, alta Unia-viţeilor, 
alta Unia-albă. Pe alocuri Unia c o întortochere de cărări pe lângă 
adânci rupturi, o cioplire ca de ape d: ploi şi de scufundări sub¬ 
terane, cu casc cocoţate pe tot felul de prispe spânzurând pe go¬ 
luri, şi cu ogrăzi zăpăcite, în caturi, până la care nu te dumireşti 
cum să ajungi. Căruţa pârâe împiedicată, iar caii trag îndărăt 
de oiştea ridicată peste capete şi repezită ca într’o gaură de râpă. 
Pe (ând de desubt, liniştita şi sclipitoare, la fiecare răspântie r㬠
sare şt piere Doamna locurilor, Dunărea. Pe asemenea dărâm㬠
turi c aşezat Isănul, pe ogi, cum zic băştinaşii. „Noi la popă, 
zicem turceşte (h)ogc. La o iarnă marc (groapă, râpă) zicem oagă, 
şi la mai multe, ogi“. Dicţionarul Academiei abia aminteşte cu¬ 
vântul, dibâcit la Creangă. Tiktin nu-1 cunoaşte. Acum în urma 
l-am găsit în Topîrceanu — La jderi — Viaţa românească, 1922. 
XII, pag. 404 : „Trecurăm pe lângă Hoaga-cu-feriga". Hoagă se 
aude pe aici numai Oagă ; la fel, Unia — dincolo, în Dolj, dea- 
supia Maglavjtului stă călare pe şosea un sat: Hunia—oţ, în loc 
de hoţ, (H) Alvagii, (H) Alova. Pe malul acesta al Dunărei cu¬ 
vântul c în gura tuturor. 

Intre Florentin şi Novosel c un fel de pas de piatră. Calea 
e săjiată adânc, iar deastânga se ridică zid culmea, din care bucăţi 
de stânca mărunţită pleacă să pictniiască toate şoselele ţinutului. 
Roca c tare şi vestită. Apoi valurile de cremene ocolesc mai de 
departe, se strâng iară în mănunchlu, însă mai puţin semeţ, abia 
de 170 m., înăuntru bine, şi tot plaiul se lasă mereu, până găseşte 
curba de nivel de 60 m., şi frece şi pragul ei, la cea de 40, dela 
care pornisem. Am ajuns în valea Timocului. 


-va urma- 


EmanoiI BUCUŢA 

-1922- 



































LIBERTATEA 


PAG. 19 


A R G I N A L E 


-IDIOTUL UTII^- 


Deosebirea dintre titlul "Iubite Nene Petrica" ap㬠
rut Tn revista "Carpaţil" la rubrica “Tribuna Liberă* 
sub semnătura camaradului Ion Pin şl titlul articolului 
de fată este evidentă. Si totuşi conţinutul celor două 
articole tratează aceiaşi eternă si dezgustătoare pro¬ 
blemă a "Idiotului util". Bine cunoscut $1 descris tn 
scrierile anticilor, acest monstru mutanogen a parcurs 
secolele pSnă tn zilele noastre fără vreo schimbare da¬ 
că nu ţinem seama de evoluţia model masculine ori femi¬ 
nine după cum "idiotul util" este un bărbat ori o feme¬ 
ie. Oealungul timpurilor mutanogenul primeşte diverse 
nume, dar niciumil nu cuprinde atăt de perfect esenţa 
fiinţei sale perverse decSt cea cu care a fost botezat 
de către naşul său Lenin şi anume: “Idiot util". Nimeni 
nu a tnţeles mai bine folosul pe care-l pot obţine din 
manifestările tipice ale mutanogenului, decSt făurito¬ 
rii sinistrei strategii a Comunismului Internaţional. 

Rolul pozitiv şi distrugător al acestor specimene a 
fost cunoscut din păcate din plin şi de către exilul ro 
mănesc. Primul articol menţionat,scris de către camara¬ 
dul Ion Pin, constituie expresia durerii şi dezgustului 
unui vechi le gionar celui ce a fost 

deewiU-fBrtBfol mi "mra: 

tru cltltori^i noştri publicam câteva extrase din 
«■aradului Ion Pin: 



U aţttptat două luni, lun^i ţi deoM^t 
de grele pentru nUne. fn aetet exil, $ă 
pot totul, să văd totul, ca să pot 
vorbt despre totul/ M'aţl ajutat mult cu 

m mmne o pejuti - - 

VA rnrnttmwmcl 

nimic. Aemm wi \ 

«unt aproape ţi voi »cna 
^nnLdaorte. Din început să ţl , , 
venit atei. nu Indrâffeec pe nictun om 
anume ţi nici nu urăsc pe cfneraf Tmi 
sunt dragi legionarii ţi iubesc nesj^ 
Legiunea. Ea este Ţara fi drept măritoarea de ChrUUfil 
Prin Christos noi suntem legionari, ţi prin SI Legiunea a 
primit adevărurile viefu eterne. Acestea se relevă celor 
următori lui Christos. SI ne-a arătat calea, adevărul ţi 
viaţa. A-L cunoaţte tnseamna a-L iubi, uredruf Oolgota ţi 
Imprăţlfond crucea sfaţietoarelor dureri. *’Mai multă dra¬ 
goste nimeni nu are, ca acel ce se dă pe sine morţii, pentru 
prietenii luV'l 

El ne-a iubit mulţi Acesta era drumul de urmat, ntt 
altul/ Drumul dragostei de frate, nu al patimilor, al urii! 
Unde este ură, nu este Dumnezeu, nu poate ezuta Mişcarea 
LegtonarăI Isus este calea ţi Legiunea este cu SI. In SI nu 
este învrăjbire. Nu poate fi apărată Miţearea, decât cu 
armele dragostei Lui. Altfel ajungem la infamie, ţl "decăi 
să învingi printr'o infamie, mai bine să cazi luptând pe 
drumul onoarei”! 

Vedeţi câtă depărtare este dela eeiace a spus Căpitanul, 
la cetace se practfcd aici? El ne^o ordtaf drumul biruinţii. 
A birui, este a Iubi. A Iubi Inseamnd a jertfi. te călca 
pe tine In picioare, cu toate poftele ţi tot egoismul din 
tine"/ 

lată gândul meu curat, cinstit, aţa cum Legiunea ţi 
mama m'au învăţat! Mama mea a murit de durere, auzind 
că fratele meu este împuşcat. Pe Vergied, fratele meu, 11 
cunoaşteţi, -cd venea Ia vorbitor, cdnd eram împreuna In 
Inc/iisoare/ 20 de zile mama nu a mâncat ţi nu voia să 
mai intre tn casă. A murit de durere. Dela ea am învăţat 
să fiu Legionar. Era o creţtlnăt 

Acum sd privim Ia noi înşine, faţă cu drumul Legiunii, 
să vedem pe unde suntem. Intr*o ei, pe Ia începutul lunti 
August, după ce venisem tn acest... am găsit In pddure 
cdteva foi din “Vatra” ţi In întregime “Milenii". Am fost 
convins că In... sunt introduşi agenţi comunişti, veniţi din 
Ţară, ţi că aceste foi sunt imprimate In Ţară de către 
comuniţti pentru a Întuneca cerul din sufletul curat ol 
LegionarUor. Umbaiul, întorsături de frază, cum numai fn 
"Cruciada romdniemular Io Stelescu, am văzuţi... 

Dn Român —oki —nu p<^e avea 
ţinuta aceasta, cred că Legionari nu au fost nici o ei In 
oioţa lor. "Un Legionar nu arc euflet ţi gura de ţigan", 
aţa ne-a spus Căpitanul. Este firesc, uneori, ca cutare sou 
cutore ţef să nu-ţi fie pe plac. ăar de aici până la pălmut- 
^ Legiunii, Ia batjocorirea atâtor jertfe, câtă calei II 
N‘am văzut In nici un rând, din cele scrise de cei de aici, 
un cât de mie spirit legionar. Mi-e ruşine să întrebuinţez 
expresii ale JtoTndnulul In atari fmpre^urdri. Dor pentrued 
mă cunoaţteţi, vă spun ce imagine mi-au creat aceţtia cu 
scrisul lor: "au isţit ţaţele la maidan şi-fi dau poalele 
peste cop"/ Ce urltS expresiei Ce oribnt Dar drept! 
Aceştia să apere Miţearea Legionară? Orice jertfă ar fi 
făcut fn trocut, o pot spune, rdipicot: Aceţtia nu ou fost 
Legionari nid o zi în viata tor. Mulţi au trecui prin tneht- 


sori degeaba. Cu dve problema se pune cu totul alt/el. Nu 
cumva un fum de mdndrie vi s'a abătut peste creştet? 
Acesta este un pdeot mare, duce la piereorea sufletului, 
le nimicirea conţtHnţei purei 
Să nu credeţi insă eă tn Ţara ar fi cineva de acord eu 
învrăjbirea de atcL Ce-aţi făcut In aceşti aproape 40 de 
ani, In exU? Mal bine nu aţi fis scris nimic. Cui folosesc 
ce aţi scris In otdtea foi? Ţării nu, ţi nici Legiunii. Uite 
nene Petrlcă, mi-a adus cifieva aseară-un netegîonmr 
— "CarpaţiC’ ţi "Ţara ţi exilul"! B eu totul altă ţinută. 
Fără vra/M, aţa cum sunt Românii cănd sunt pornit! pe 
o treabd. Se leagă doar de Fr. Boldeanu... delii, ce să fnai 
spun eu? Vaţi cam grăbit cu dl fenescu. Nu-l cunoaţteţi. 
Eu am stat in cdteva rânduri cu acesta In celuld. La in¬ 
terne. La Vranus, arestul MAU II cunosc bine. Acolo, 
omul este aţa cum II este firea. Fără zorzoane. Fără cra¬ 
vată, fără guler tare, cum este In fond. nu cum vrea să 
apară. Ii plăcea să ne pdlmuiosca sufletele. "Camarade, nu 
/ti trista Oarda merge înainte —cu Fartidul eomsinistr. 
Ca ţi când noi aveam miniţtri tn guvernul comunist, Mihai 
Ralea, Osamănu. Roţianu, ambasadori ţi miniţtri adunaţi 
la interne erau national-tărăniţti. Ultimii doi ou partici¬ 
pat la punerea la punct a planului reeducării din Fitesti 
^ celelalte închisori. Ei scoseseră pe Ofteorg/ilu-Def din 
lagărul dela Târgu Jiu. Geamănu era ţef al organizaţiei 
ţărăniste din Oorf, iar Roţianu dela Dolj, iar Ralea In 
biuroul politic naţional’ţărdnist. Justinian Marina la 
Vâlcea, Cumpănaţu. ajuns general de securitate la Cralo- 
va oraş. Mai erau la Aiud, In anul 1900, circa 11.000 de 
legionari. Flus 4.000 mutaţi la Oherla. Aiudul făcuse dor¬ 
mitoare ţi In fabrică. Toate aceste jertfe pe care le dădea 
Miţearea. erau socotite de "istorief*. ea normale: Voi 
sunteţi Legionarii Dl Penesca, interesat de ziua de mâine, 
vorbea eu mine ţi pleca la alţii, spunându-te: "Pericolul 
numărul unu pentru noi. mdinc, nu sunt comuniştii. Sunt 
Legionarii. Aceţtia sunt mulţi, dinamici, şi, mai toţi. inte¬ 
lectuali şi tineri". Oamenii imi spuneau. II priveau cu 
neîncredere, ca toţi cei din închisori. Nici un ţdrdnist din 
Inchisoore nu-( vorbea decât strângând din dinţi, ca să nu-l 
înjure Din cauza urîtcl pozlţtl /aţd de Monlu la proces, 
nu erg aoreat de nimcT^i. 



nu arunce intdiul eu pHrtn cat ca /aea la fel. Eu sunt 
cinstit, nene Petrică, nu aţi arunca nici primul, nici ulii- 
mul. Dveastra însă, toţi care aţi fost mâncaţi de viermii 
urii. nu aţi înţeles cd nu loveaţi un legionar, ci ^muiaţi 
Miţearea? asta aţi fdcut-c ani şl ani de zile. Până căna? 
Nu am văzut că v’a preocupat Legiunea ţi drumul ei, ci aţi 
pornit la vânătoare de greşeli. Decănd Legionarii au ajuns 
"calfă la diavol"? 

Intr'o noapte, satul Rubla, al D.O.-iţlUor veniţi din 
închisori, a fost inconlurat de batalioane de securitate. Au 
fost ridicaţi toţi Legionarii. Toţii Toţii SoţiOe lor veniseră 
sd-şi ducd viaţa In D. O., oldturi de soţii tor. Cdnd au fost 
ridicaţi aceştia, ele au rdmos plângând. Norocul lor a 
fost.. dl Penescu. Le-a mângâiat pe rând, pe toatei Dădea 
ţi nume. Spunea cum aveau picioarele ţi cum... Nu-mi 
spunea direct, dar ştia cd aud ţi că-mi pare rău. O spunea 
pentrucă ştia cd mă doare. Pentru dl Penescu era o Jasidâ. 
Nul-am ^mutt atunci, dar acum voate primi a noimă 
năpraxaieă, veste buza obraznică!... ^ w Fwmm 

Nene Petried, eu v’am scris dvetrd pentrued vă cunosc 
«ytfu cd nu vă place ce Vam scris. Cettţi de mol multe ori 
ţi vă rog sd xrublicaţi In "Vatra", scrisoarea mea. Să ştie 
toţi cd aţa gândeţte Ţara. Şi Ţara vă eunoaţte pe toţi, pe 
toţii Ştie faptele fiecăruia. Am numai doua luni decdf^ 
om venit ţi să credeţi că eu cunosc ceiaee este In Ţară, că 
eu nu am donsUt .Căpitanul, tn prefaţa la volumul doi f?J 
"Pentru Ugionari", scrie: "Adu-fi aminte Moţa, cdte nopţi 
nedormite, câtă foame n'am răbdat, tremurăndu-ne ini¬ 
mile. cu gândul la biata noastră Ţară! Au pus să mă 
împuţte. Eu simt insă că nu mi-a venit ceasul ca să mor. 
încât dacă ar trage cu mitraliera tn mine, nu aşi muri. 
gloanţele s'ar opri pe teavă". 

Prefaţa aceasta, am găsit-o la o mânăstire tn Oltenia, 
depusă de Niedeta, la stăreţie. Mi-a fost dat origineluL 
încheie prefaţa aţa: "Ma văd Inmormdntat. JfdinlM cruce 
pe piept, îngropat In tdrfna Ţării mele, care mă primeşte 
cu prietenia ei nespusd". 

"Te voi urma şi-n fundul gropii. Moţai" 

Poate va înţelege cineva, ceva, din toate acestea, 
re voi urma ţCn fundul gropit, CipiUnel 
Trăiasi Legiunea ţt CăpttanuXI 
^ ION PIN 

Comentariile sunt d* prisos. Odati cu Ion Pin consi- 
derin şi noi cel tirwri şi «uiţi veniţi de curind cl 
d-1 Vilimireanu este orbit de uri si cl nictun consi¬ 
derent moral ori de alţi naturi nu^l opreşte si leproş 
te cu noroi obratul MIşcIrii Lejionare conduse de dtî 
Horia Sima.lntrebim şt noi odatl eu camaradul Ion Pin! 
Oui prodest? Nu eiistl un numlr al foii **atra‘ tn ca¬ 
re veninul d-lui Vilimireanu sl nu se reverse fie asu- 
[CMTINUARE IN PAG. 


ŞTIRI OIN JARA 

0 Pretu^încWlocoTattcare in 
“od Curent costă îa '=^-"Sz1n 8 lei, 
se vifvle la bu'-sa neagră tu pretijT 

de .‘-C 

# Echivalentul urrui -^ilar ’-^rl- 

can: ‘‘'T f* lei M ••’jrsa o 

"larcî vest-<;?rei»năî -ţ • de U., 

0 Preţul unui pact?t de CENT: 100 
de Iei. 

# Hâr?ţtlrea Panteli’^n, rntemeia 
tă de către Domnul Grigore al II- 
lea Chica, a fost dărămatâ cu bul¬ 
dozerele, Tn luna Iulie «.c. 

Ea adăpostea osemintele ' *rito 
rilor fllexandru-Vodă Chica,domn aî 
Munteniei Tntre anii 1834 şi 1842, 
si Grigore âl Il-lea Chica, ctito¬ 
rul mănăstirii, domn de trei ori 
al Holdovei si de două ori al ^n- 
tenlei, Tn al doilea triitrar al se¬ 
colului al xvni-lea. 

# In afară de Hinăstirea Pantell- 
mon, au nai fost dărâmate Tn vara 
aceasta: Biserica /Adormirii «aicli 
Domnului si capela Sfântului Ftina 
a fostului Institut Medico-Legaî. 

% Se află In primejdia denollrli: 
Biserica Sf. Spiridon-Vechi, monu¬ 
ment istoric. Biserica Sf, Nicolat 
-Oitnita si Biserica Olteni. 

% In multe din bisericile ta¬ 
ra sunt Instalate microfoane de as 
cultare ale securităţii, 

# Preţul unei perechi de blugi; 
1400 de lei. 

^ Sâpvjr^ir'^^ "Lun” sa '' i'.ra":4C' 


.1 CI» î:er>,î*- îc-f 


loc iJe i". 

0 J*? Ipi lltr 

lu lei. 

0 0 table» ■ ze gK. rzs: ; ’ 
preţul oficial lai 

[oacâ se vâţ*'s»e]. 

0 C Pj''7ă rin oî.^stic: J:Ţă este 
rooinească, ^e c..,- $ lei (prţ 
ţui la magazin es^^ 1 leu]; 1(^1^ 
lei aste ofvvenîerţJ str㬠
ină. 


Se- 


• Oupă cx.- an-r*ă ^laryl • 
attle Tines" din 17 Nev. 

'= jl hicola Traian, ^ ari,c>'"' 

a • jfectat*' Tn K.na Nr-•' i 
Tn Statele Unite, a Tr -rcat tr v» 
ra anului l'__4 sâ se... reTnt_3r.;5 
fn -'■-'^Jnla. 5c©tăr.c>-ş1 t- atc «bo¬ 
nomii la lin bancă, Trrrf .ca so¬ 
ţia cei .VT capii ? :)lacat Tn 
Austri i [vienaj, i.-r. o ,1 u 

ambasac.a re-nriftă cerir,, .^ 2 s tu¬ 
ristică pentru a sn ..iţea -"afotcar 
ce In pLPtJnia. /'irou-i "ref^jată* 
viza, ^'4 văzut "rrAv-'ţ- re¬ 

întoarcă Tn statele .nite... 

On unde .re.ie câ lurcrnko a « 
vut un înaintaş, nai -jtin celebri 
ca-T drept. Oifarenţa dintro cei 
doi/ Spionului nis Vurcenko i-a 
fost oferită dn către CIA svm oe 
imOOO.Cw de t:.>î*rl, pe dnd spio¬ 
nul Nlcola Iralan a primit nuaai 
rP.OC'j dr iAerî pentru serviciile 
adusa. 

Oir» cît continuă primtatc» 
... ool* lucumţtt tptonul NicoU 
Traian? 






























PAG. 20 


“:«TATCA 


— Idiotul util — 

pr» CONndtntulu* Niţcirll L.ţ(onir«, Hori» Stm*, fit 
tsi^a clor c-l jprljlnă, Ary«»ntu1 folosit cu prt- 
* cltT» d-1 vlllpilrttnu n constituit "dost- 
ml Tuş'-'i". Şti» cl doir Tncomortţii dovtdiţi ii»- 
pottnţi şi »iniftşti au obstsia “dosartlor ruşinoast . 

Si bintTnţtlts puvtmul coaainist dt la Bucurtşti ptn- 
tm car. d-1 vîliaiirtanu şi stcta sa consiliarl nu con 
Stituit nici o priaitjdit. Ptntru coaiunisti, inamicul 
nwarul I fl rtprtiinti majoritatta Mişcării Ltgionart 
condusă dt d-1 Horia Sima, ptntru cl ti ştiu că popu¬ 
laţia din tari siapatiîtari cu acţiunilt lui şi nu cu 
stcta 'conslllari- din cart fact partt şi d-1 Vilimâ- 
rtanu. Un nuajr tot mai mart dt Itgiooari s'au convins 
dt rtalitatta ct stă fn spattlt cuvinttlor sforăitoart 
adrtsatt dt pt platfonaa CNR-ului fantomatic şi pără- 
stsc fn aart număr stcta rtvtnind la matca dt origint. 
(intfnttlts, vtninul st rtvarsi prin pana lui Vâlimi- 
rtanu şi •pritttnul' său Cictront loniţoiu. Iată doar 
un singur exei^lu elocvent: 

•La Tupllnlrea frumoasei vjrste de 80 de ani, dl. 
«adu BudUteanu a fost sărbitorlt la Frankfurt, Oumini 
cl IA Noiembrie, de un grup de prieteni [circa 40 de 
persoane), reuniţi la o agapa. Elogiul ilustrului săr- 
bltorlt 1-au făcut dnii M.F. Enescu şi prof. Amzlr , la 
care dl Budisteanu a rispuns printr'o însufleţiţi cu¬ 
vântare.* [Vatra, Sept.-Dec. 1982, pag» 3]. 

Şl iată schimbarea de atitudine dupS tai ghicit ci¬ 
titorule, nu-i asa?...]. Cicerone loniţoiu, "Morminte 
fârl cruce*, voi III, referitor la dl Radu Budisteanu: 

■Printre alte "documente* aduse la începutul veni¬ 
rii mele în reeducare a fost şl cel al unui fost minis 
tru aflat In Ai ud... Dupi ce se "auto-demascâ* si in¬ 
tri în hSrdIu, neforţat de Turcanu, dupI ce loveşte în 
prietenii de altl dati şi subliniaţi întâlnirea dintre 
Sta ţî fienizav în casa gtMralului Corota^dnimul Ra- 
i2||Jii|i||Uafm, fUitai de 

MBSwH a Tşt Wţtgajaaiintm^s^ W&a i i e fjleaTta . 

% eontîmuat jiWfk 

—» fVnRfr!)rt‘Sf?’'ncj'rerS - 

Nu ştfe oare d-1 Villmireanu că nimic bun nu va le- 
din avortonul unirii "pe baze democratice" a foste¬ 
lor partide: socialist, naţional-ţlrlnlst, liberal şi 
falsa reprezentanţi a unul partid disolvat de înşişi 
conducitorul Mişcării Legionare, Cornellu Codreanu? 

Nu ştiau oare d-1 Vilimlreanu şi secta sa "conslli- 
arl" ci locul legionarilor în exil se afli tn formaţi¬ 
ile de elitl anticomuniste de apirare a lumii vestice 
şl prin asta a culturii şi civilizaţiei creştine şi nu 
tn auto-alese partide politice In cârdăşie cu unii din 
stâlpii actului de la 23 August 1944? Nu ştiau oare.d- 
1 vl1U.areanu şl secta sa "consiliari", cl acum ca şi 
In trecut o "alianţl* de acest gen este fragili, fSrâ 
viitor şi cu sacrificarea morali a unor oameni ce şi- 
ar fi putut fructifica eforturile pentru o cauzâ mal 
NuftIT 

Citi vorbSrle sterili pe seama legionarului demo¬ 
crat, a Consiliului Legionar democratic, si democratu¬ 
lui legionar Vilimlreanu trecând în umbra ticerii esen 
ţa legionarului: Legionarul este creştin iar creştini? 
nul este bazat pe iubirea universali a aproapelui cu 
lot apanajul de principii spre care tind democraţiile 
imperfecte din lumea noastră. 

]n numărul luHe-Oecembrie 1984, d-1 Vilimlreanu 
scria: "Sunt unii care, neştiind cum si-ş1 mai Tntrebu 
înţeze vremea, trăncănesc de ani despre o "împăcare â 
leglonvrîlnr." Termenii Sunt cit se poate de improprii 
tici r.ires se cheamă pomul care face cireşe, măr 
care f^ve »^re, legionar se cheamă cel Ct respecta pre 
«SI Cum creştin e cel ce face "fap- 
»»>glî* şi nu orice botezat". 

'.fafSr^ peste anguwntel» simpliltice din domeniul 
pr/r'-f/)! ajoftgMi Şn fin»» si la exemplul creştin. D-1 Vi 
, 'omite* Ir.-S existenţi de fapt a muUitudi- 
nii ni-«'r;‘;)or creştine [catolice, ortodoxe, protes- 
tffife -..f.j şl a tendinţelor de unificare într'o iln- 
'ju'i ' ‘Bt.iurr^ali, aia dupi cum este prevăzut 

'--nuiui 1f‘ titiie. Creştini "care fac faptele 
- w'ită li U la ortodocşi,şl la pro 

D# r# ar legionari ce respect! legile 1#- 

...V Ir 'e'*a •.onstllarl" a d-lul Vlllmlrea- 


nu? Defectul de logici este evident. Cu toatl panica 
ce-1 cuprinde pe d-1 Vilimlreanu la auzul cuvintelor 
"Tnţjlcare", "unire", adevirul rlmSne acelaşi:Mârea ma¬ 
joritate a legionarilor atSt fn ţari cit şl fn exil 
este grupată în jurul Comandantului Horia Sima, ales 
inclusiv de către aceia ce astăzi fl denigrează. El a 
dovedit cu prisosinţă ca a meritat încrederea ce 1-a 
fost acordată acum 45 de ani fn urmă prin perseverenta 
cu care a mers neabătut pe calea preceptelor lui Co¬ 
dreanu, fără compromis cu uneltele conspiraţiei comu¬ 
niste mondiale. Spre deosebire de cei din "secta consi 
Ilară", majoritatea legionarilor din exil si-au înţe¬ 
les perfect rolul de avangardă a lumii vestice,alituri 
de toate forţele anticomuniste, si nu s’au gindit o 
clipă la viitoare portofolii ministeriale, ori de şe¬ 
fie a unor partide politice din România de mâine. 

Majadahonda se afli lingă Madrid d-le Văllmăreanu 
şi nu la Freiburg ori Paris.Suntem siguri cl mulţi din 
cei amigiţi cu himera "democraţiei conslllare" ori CNR 
-iste pactizante cu URL-ismul lui Raţiu îşi îndreaptă 
acum fata spre Majadahonda. Lumea creştini şi odată cu 
ea legionarii, merge spre împăcare si"unire d-le Vlli- 
mSreanu. Cu sau fără voia d-tale. 

P.S. -"Cinstea" şl "corectitudinea" d-lui Văllmă- 
se poate vedea în răspunsul adresat d-lui Ovidiu Vuia 
la pagina 25 în numărul Mal-August al foii "Vatra". 

In privinţa atacului împotriva d-lui 0. Vuia si a 
răspunsului acestuia, vezi "Vatra" Aug-Oec. 1984, $1 
"Libertatea", Nr. 32, Martie 1985, pag. 3-4. 

In loc să-şi ceară scuze precum a făcut directorul 
publicaţiei conwniste "Ecouri româneşti" la 26 Februa 
rie 1985, d-1 Vilimlreanu se face ci nici usturoi nu 
a mâncat si nici gura nu-1 miroase... 


ştiri din Ţari 

0 -începând cu ori 6 seară, ilumina 
tul străzilor este întrerupt în pro 
porţie de 90 %. 

0 Restaurantele se închid la ora 9 
seara. 

0 Iarna trecută, becurile de 40 u 
puteau fi folosite. Anul acesta,da¬ 
torită măsurilor draconice de econo 
misire a energiei electrice, pot fî 
utilizate numai becurile de 25 W , 
singurele de altfel care se pot cum 
păra din comerţ. Celelalte au dis¬ 
părut ca prin farmec... 

0 In anul trecut au emigrat din Ro 
mania 20.000 de oameni. Dintre aceş 
tia 14.000 de etnici germani, 1,305 
de evrei şi 4.700 români. 

0 Cei care fac cereri de paşaport 
pentru plecare definitivă din Rom⬠
nia, îşi pierd drepturile civile Tn 
nod autocaat, fiind forţaţi sl-şi pă 
răsească apartamentele care intră 
în proprietatea statului; sub moti¬ 
vul părăsirii Ronăniei«cartelele de 
alimente le sunt interzise... 

# Producţii de petrol a Romăniei a 
fost în anul 1976 de 14.700.000 to¬ 
ne metrice. In anul 1980, ea a sc㬠
zut 1a 11.500.000... 

Baremul producţiei pe anul tre¬ 
cut: sub 10 milioane tone metrice. 



Nicolae ţârcodie 


0 Multe din fabrici lucrează la ca 


[TEATRUL NATIONAL DIN TIMIŞOARA,1927) 








































LIBERTATEA 


TRIBUNA LIBERĂ 


P/tC. 71 


RĂSPUNS UNEI SCRISORI 


Acest articol "deschis" constUu 
ie un răspuns "deschis" scrisorii.? 
“deschise" t ex*avocatului Arnâutu 
N. din Bs. Aires. datata 1 hoembrie 
1985. 

0-1 Arnautu este un membru al 
fracţiunii dizidente a Mişcirii Le¬ 
gionare afiliată CNR-ului patronat 
de Regele trIdătoK. Cu amărăciunea 
vulpii ce n'a ajuns la struguri,d-l 
Arnâutu se face ecoul colegului său 
de peste ocean d-l Vale-Hare, tn a- 
tacul său îndreptat asupra legiona¬ 
rilor aflaţi în majoritate zdrobi¬ 
toare sub conducerea Comandantului 
Mişcării Legionare Horia Sima. Ce e 
drept, spre deosebire de colegul 
său Vale-Mare, d-l Arnăutu spune: 

"Eu nu neg calităţile intelectuale 
a nimănui; nici ale dlui R. Budis- 
teanu, nici ale dlui Horia Sima sau 
ale Doctorului F. Brădescu.Oin con¬ 
tră Ti consider mari maeştri tn ale 
scrisului..." 

Ca unul din generaţiile mai tine 
re ce reîmprospătează sSngele Legi¬ 
unii in mod constant încăpăţănăndu- 
se să "...trepăduiaS pe Ungă Ho¬ 
ria Sim*y ţin si-1 a sigur pe ^d-1 
ArniîuttT^S^f^^^^Tîpse^e experî- 
nay Ji faptelor istorice ale 
ului ';său, suntem în schimb do- 
1311*^0 bunsimtsi logică. Mu,d-le 

Arnăutrf^'nV^p trnp, nu vom coborî 
atât de jos încât -■.« folosim specu- ma 


aiul "explosiv" asupra diplomatului 
scriitor R. Budişteanu. 

Nu este oare Interesant d-le Ar¬ 
năutu că, abia după ce d-l Budiştea 
nu v'a întors spatele, preocuparea 
d-tră majoră s'a îndreptat spre a- 
sasinarea morală atăt in articolele 
si scrisorile "deschise", căt şi Tn 
volumul III al d-lui C. loniţoiu 
proaspăt apărut pe piaţă si pe care 
un coleg al d-lui Vălitnareanu,d- 
1 Zahu Pană din New York ii recoman 
dă călduros tuturor cititorilor? 
[Zvonurile privind atitudinea lide¬ 
rului fărşerot si consiliar Z.Pană, 
sunt contradictorii: unii susţin că 
d-l Pană a recomandat călduros car¬ 
tea, iar alţii susţin faptul că d-l 
Pană afirmă: "C. loniţoiu a mers 
prea departe, cartea nu trebuie sa 
mal apară." Aşteptăm cu nerăbda¬ 
re răspunsul clarificator al d-lul 
Z. Pană exprimat printr'un articol 
in ziarul Cuvintul românesc, Tn ca¬ 
re să-şi afirme poziţia sa si a con 
siliarilor săi în privinţa volumu¬ 
lui III din cartea d-lui loniţoiu}. 

In continuarea scrisorii deschi¬ 
se, îl acuzaţi pe d-l Horia Sima de 
...asasinat, trădare şi simbriaş al 
siguranţei carliste. Drept "dovezi* 
ale acestor afirmaţii, prezentaţi 
următoarele perle rarisime: "Dovezi 
le în legătură cu impostura lui Si- 

tna nu 1o-ar> inventat eu. Este semnl 


^iw bajul vulgar al coleguluf d-tale turfaeaeă Twpotriw Legtemâ 

^lU l.e-Mai|^. Vo m căuta Tnsă,împre re. Pe 0-1 Slron W1eseg| |a1 TI pr|g 

cu cititoHT*’iî^H*să "desci- cupă figura lerarhicr^Wortodoxiff 


să noi legionarii Căpitanului [sici 
nu permitem ca Tn numele Legi uni i 

Regele Hlhai deşi abdicat să fie 

tratat de trădător" . 

Posibil d-le Arnăutu, însă gene¬ 
raţiile tinere se încăpăţânează să- 
1 considere pe regele Mihal şi pe 
cei ce au pregătit actul dela 23 Au 
gust 1944, invitând nuscălimea in 
ţară si predăndu-$i propriul condu¬ 
cător Tn măinile unei puteri inami¬ 
ce [amistiţiul nu fusese semnat] 
drept trădători. Cit despre exclude 
rea simiştllor din orice combinaţii 
politice. Mişcarea Legionară condu¬ 
să de d-l Horia Sima este mult prea 
puternică spre a avea nevoie de corn 
binaţii politice dubioase. 

Şi apoi d-l Arnăutu aruncă "bom¬ 
ba": "La fel mă surprinde tupeul a- 
cestula [N.R.Horia Sima] taxăndu-1 
pe Regele Mihal de trădător,fără să 

ţină seama că Mişcarea Legionară es 

te o organizaţie monarhică..." 

Noutatea acestei afirmaţii aproa 
pe că şochează. Pină acum ştiam cu 
toţii că "Straja ţării" a fost o or 
ganizaţie monarhică creată tocmaf 
în scopul subminării Mişcării Legi¬ 
onare ce-si are rădăcinile în spi¬ 
ritul Naţiunii transcedental oric㬠
ror forme organizate fie ele Monar¬ 
hice, Republicane ori dictatoriale. 

Confuzie gravă d-le Arnăutu,deo¬ 
sebit de gravă. Si, ca să nu vă de- 

M rt u i 


mului Românesc, Ol care au aderat 

la Mişcare au fost instrumentele 

lui Carol II [Cantacuzinii, Sturza, 

Şuţu, Ghica»-]. " 

Din nou lipsi de logici d-le Ar¬ 
năutu. Păi nu noul material.ori ve¬ 
chiul material [nu are ii^ortantl 1 
compromiţător aflat în Arhivele Sta 
tulul a fost predat de către gu^ 
vernul comunist din România celor 
ce intenţionau să-i faci procesul 
public Tn exil I.P.S.S. ArMepIsc» 
pul Valerian Trifa? Jiu a protestat 
atunci toată lumea afirmând ci ace¬ 
le documente sunt fabricaţii ale 
serviciilor de securitate comunis¬ 
te? Şl nu faci oare acelaşi lucni, 
d-le Arnăutu, ca şl comuniştii dela 
Bucureşti încercind îx^reună cb e^ 
nucii d-tale să-l prezinţi pe d-T 
Horia Sima ca instrument al lui Cm- 
rol al It-lea? Picat d-le Amâvtu , 
păcat! 

Incăodatâ d-le Arnâutu, generaţi 
ilor tinere poate ci le lipseşte ev 
perienta Istorica, dar Tn nici let 
caz bunul simt ori logica. Deja 
mulţi dintre cel "tâmâiaţi" de eu¬ 
nucii si Penele Juaulite de f«lgi 
ale dizidenţilor Cllft*1st1,le-am în¬ 
tors spatele si au revenit la mat¬ 
ca originală. 


frăm* unele din afirmaţiile d-tale 
apărute tn sus pomenita scrisoare 
"deschisă". 

Despre d-l Radu Budişteanu spu¬ 
neţi următoarele: "Eu TI acuz pe 01 
R. Budişteanu că nu este un om de 
caracter. Eu nu-1 reproşez că scrie 
şi luptă Tn favoarea poporului ro¬ 
mân, dar mă preocupă persoana sa". 

Intr*adevăr d-le Arnăutu, perso¬ 
nalitatea unui mare om al scrisului 
şi simţirii româneşti trebuie să te 
preocupe. La început, preocuparea 
d-tale şi a celor câţiva dizidenţi 
"legionari* s'a limitat la tentati¬ 
ve de învăluire a d-lui R. Budiştea 
nu în fumul "democraţiei" CNR-iste 
ba chiar la oprirea d-lui C. loni- 
ţoiu de a publica tn volumul II al 
selectivelor sale "Amintiri" materi 


Române dm Exil, 


.P.S.S. Arhiepis- 
intere- 


fT n-jwiiH, m - 
iinâl Aifiicetl ca suprem martor pe 
un eunuc pasielau ^ nume Itââa fe A 
tanasiu alături de...[reproduce» 
textual]: "Ca încheiere rog pe cama 


P. '»• -tr» s» viM 

IPA>HWfW mfa 


mr’ 


seală însă persoana 1ui H. Sima..." 

ţionati şi pe care îi interesează 

Aveţi vreo dovadă d-1e Arnăutu 

cazul Sima să ceară din Tară [N.R.- 

că pe d-1 Simon Uiesenthal 1-ar fi 

România comunişti] printr'o libriri 

interesat vreodată răposatul Papana 

e din localitatea unde trăiesc car- 

ce ori vreunul dintre dizidenţii a- 

tea d-lui Mihail Stoica publicată 

fillaţi CNR-ului? Desigur că nu,alt 

in Bucureşti, intitulată "Moartea u 

fel am şti cu toţii. 

nul savant, N. lorqa*. Eu am avut-o 

Apoi continuaţi: "Simistii sunt 

Tn mâinile mele, editată şi publica 

excluşi din orice combinaţii poli- 

tă în 1961. Sigur cl ediţiile care 

tice... $i de aceea tn continuare a 

au urmat sunt întregite cu material 

tacă $1 pe prietenii mei: "Care se 

nou". Şi: "...Regimul din Tară păs- 

căciulesc în faţa unor politicieni 

trează cu sfinţenie dosarele compro 

de mâna a treia sau se gudură pe 

miţătoare Tn Arhivele Statului. Ei 

lăngi un fost Rege trădător..." Din 

vor să demonstreze generaţiilor vi- 

câte ştim, când CNR-ul s'a format 

itoare că Mişcarea Legionară a fost 

sub presedenţia lui N. Penescu. Re- 

un instrument al Siguranţei Stătu- 

gele nu fusese invitat. L-au adus 

lui şi că fiii compatrioţilor care 

a1t1i, probabil ca să încurce...fn- 

au Jucat un rol fn conducerea Nea- 


"suptff” câtera pcrsemaM 
preeminente tffn comdacercm Wfsctrii 
Legîpfijre î n cepi nd cu c ? »-»r ^ ' 

ei d-î Horia Simu, c;. rezervi*?^ ’- 
viitoar«le-ţi "Amintiri* a sa: «il. 
tor capitole demascatoare. Pe scsrt 
vei ciuta să demonstreti, cui 

indici, că vânduţi Jldovivll si h.^ 
Noruzov, cei de mai sus s*aa irfii. 
trat Tn Legiune cu scopul de a o 
distruge dinlăuntru. Succes d-le Ar 
năutu. Cârtii d-tale îi «a fi reter 
vit un loc de cinste pe raftyrlle 
bibliotecii propagandistice a secm- 
ritâţii comuniste între volumele 
unora ca Fătu şi Spălatele ori cine 
ştie a câtor nume de ewtuci mascaţi 
din Lumea Liberă. 


SIC TRANSIT (tORIA 


:?ii 


D. Mocanu 

















































































Lio^5’*Tt* 


PAG. 22 


STÂNGA, MAESTRE, STÂNGA-I CU BELEA ! 

—precizări pe marginea unui interviu— 


tw»*' lonescb, est» astlzl c 
lebrittte % teatrului aorxtial. kci 
roMimil ne niii><}r)in cu el. Cu» re-an 
s4ntfr1t, fu ''tlt mal Trainte.cu şe¬ 
ful dadaismilui Trista'^ Tzari.ir^ 
cu BrSncust. Cur ne wâfyjrlm cu ^ir- 
cea niade, cu £m4l ciorax si ati- 
ţia alţii. 0«ipl care a venit si rar 
(fol lui tuoen lonescu. 

Dar plini si se giseasci altcine¬ 
va care si râspundi maestrului ce 
absurd, la cele declarate în sipta- 
■inalul francez de stingă "la Ncj- 
vel Cbservateur", ne luam noi aceas 
tâ răspundere. 

Consideri» ci nu facem o Inadver 
tentJ mal mare ca cea a maestrului, 
cind la douizeci de ani, prin 19^6, 
a scris c carte în care a fost de- 
flimat geniul literaturii franceze 
Victor Per.tn/cl autorul "Pc- 

despselor* merita o al ti tratare 
[18 ani de e*11 politic], chiar de 
ar fi scris otaaal "Mărie Tudor",uoa 
din zestrele curentului romantic,pe 
care Titanul Franţei l-a Inaugurat 
Tn 1832, Tn vestita prefati a lui 
"Memanl", 

Alicea dreptul si ridicăm aici cu- 
vSmtt, peetr^ca e vorba de tara s 
de ai e%rel fii suntem, deo> 

pot^vâ* ^1 pemtm m«l a foit iniu- 


-1 numai pe maestrul Eugen lonescu 
drept leftist. Şi pe buni dreptate. 
Stergind de pe lista critică leftis 
tă pe autorul lui "AsteptSndu-l pe 
Godot" %\ pe ceilalţi reprezentanţi 
ca: Jean Genet, Adanov, etc. 

Nemulţumirea maestrului arătată 
în interviul incriminat, porneşte 
de la aceea că, brechtienii lef- 
tişti îl consideră pe Eugen lonescu 
aşezat în glastra stângii. Pentruca 
el scrie anti-piese cu expozeu co¬ 
mic. Nu deloc departe de mesajuystăn 
gist, de opere ca "Opera de trei pa 
raîe", a cărei valoare o timbrează 
chiar titlul, cu eroi declasaţi 
prinşi Tntr'o ţesătură dramatică de 
ordin poliţist. Eroul principal cu 
numele de Miki -şiş- spune totul. 
Des! opera e o proză, melodia ce se 
cânta tn piesă e ca sarea şi pipe¬ 
rul. Trebuie precizat că autorul ei 
Brecht, a servit ca nimeni altul 
stânga politică [vezi piesele aces¬ 
tuia "Ascensiunea lui Arturo Ui, nu 
poate fi oprită" sau "Cercul de ere 
tă caucazian". In toate aceste pie¬ 
se [şi toată opera] e terfelită re¬ 
ligia, ordinea socială etc. Suntem 
pe coordonata de a cita una din de- 
claeatitlf «aeatrdul Mittcti Lvlt- 
„trţffcţl tm Interviu) ce m 



^ Ton^Scu ff'ir’on 
Cici irterviul Incriminat vizeaza 
opera maestrului, critica în timp a 
prooocţillor sale şi lucruri adia¬ 
cente creaţiei. Sunt semne de blaza 
re ale senectuţii sau pirerl de rău 
a^c vT-^i 'j'- de teatru intrat în de 
'ă fie o spuzi pe turta 

sper» '3'r 

cău/a explicaţii, 
c» ^f**tt, părintele tea- 
iisjrd ^rrlg vestita capodo¬ 
peră perffiă- “Aşteptindur 1 

pe t'at*ul ce poarta acfst 

fHM» sl-l ataşează [fiapraznic de re- 
pedej pe ce1 de al doilea maestru, 
Eufte isnevcu. 11 celebru U 

începutul am ier ’VO cu u piesa 
tyl de scurtă peM-ru o rforeze''t<i*” 
e xeat^aU, Intitulată destul r 
desf'fuvant: "Căntăreata rJ'eal®".- 
ceattl primi piosi 11 educe vilioru 
lui maestru pe^-lrle 4* succes a rt- 
cunmaşterll ungi auVpr original. 91 - 
neînţeles, "Clnllrtaţa cheală* nu 
este un spectacol dat la Comedia 
frantvzi, la teatrul francei «au U 
Teatrul iiai1on«1-Popular,ct un 
tacol le unul din teatrele de avan- 
gardi al« firl«ulu1, ce face cap 
mu" rg buleierdltre , 

la t«1 ca V 3e<aiwul »ace*t gvn 

de teatng -ap^t-ipe in tetruglimr- «e 
cjra'’tenteaiă pr'n in<:u«reni| 
SfirU di;t»-gCt«». Nuiiml fl,l« Ini*. 
*.#*' T.'irt fen*;^rgl ffetta iiten»» 

a o r«frei’e inţt. 

go»' Ivr'jrg, «I Cueîn# -jo 1nj1r-g. 
ne» • njr.»* ţuin umt'ă] 

Stânga tCflUUl, Ai<» trebuie »iiu- 
tă oeţprinOtffra pe care - fa<e cn‘- 
ti;a Varr« <ă >tn sperial- aCuiăn'i 


ca nu cumva maestrul, încearcă sa 
dea astfel o existentă mai lungă o- 
perei sale decât permite un curent 
leftist. 

Nu la fel se prezintă lucrurile 
cu Samuel Beckett. Teatrul absurdu¬ 
lui e o lână greu de scărmănat, cu 
multe aderente şi opera lui Beckett 
trebuie dată la darac cu grijă.Dacâ 
am vorbi numai de "Attendu Godot", 
Beckett se disociază de scandalul 
stângii în teatru. Pentrucă Beckett 
îsi di seama câ acest scandal îl fa 
ce stânga si în stradă. E apanajul 
ei. 

Laureat al Premiului Nobel pe a- 
nul 1969, e un creator de profundă o 
riginalitate, meditaţie, linişte.De 
claratiile sale sunt la fel de rare 
ca si diamantele scumpe.Critica per 
^idâ nu-1 poate împotmoli. Ridlcini 
ip operei sale nu-1 duc la adrese 
«sorite de stânga. Pentrucă acestea 
se găsesc parte In filozofia freudi 
ană dar şi tn mitul creştin. Nu e 
strlin earistenţialisaului filozofic 
UiergegatKl, Meideger], dar e in¬ 
fluenţat şl de marele s4u compatri¬ 
ot Jojfce. P» aceasta ca^^aua,Beckett 
«1-a construH teatrul siu excelent, 
fi «re «utentUe viziuni. Limbajul 
său este vibrant. Dialogul sau brV- 
ants Spectatorul sig e cucenH de 
sintrza acestor elemento dranaiairgi 
cr,pgate in aceiaşi mâsseA în care 
jcfst lucru ştie sl Tî facă Shaket- 
ţfcare. "Att^nou îjodct* -tsrls In a- 
fji W.2- e fu« am «pas peren, plin 

oe ♦rgmusnte. tfoll săi se fra'-.inta 
'« ^n rinei de artă ccr.îpr«.jrar.l su 
prr«ă. li le «fii In oisperare dar 
Sî sferarţi. 


Eugen lonescu operează pe ace¬ 
laşi teren cu modilităţi proprii.El 
scrie de fapt anti-piese . In State¬ 
le Unite si Anglia e tradus mai 
mult pentru curiozitate, ca orice 
surealist. Jucat mai puţin. 

Indigest producţiilor cinemato¬ 
grafice, lecturat. teatrul său este 
convenţional. El are întotdeauna un 
Impact cu tema majoră , ceeace deno¬ 
ta beleaua stângistă. Limbajul său 
[subiect de "atac" de către brech- 
tieni] e iraţional. Stăpân al con¬ 
strucţiei dramatice, maestrul Eugen 
lonescu are în teatrul contemporan 
o victorie anti-spirituală.Arta lui 
Beckett e la Eugen lonescu perfecta 
tehnicitate, nu sentiment. Invers 
spus, ce e la Eugen lonescu experi- 
rnent, la Samuel Beckett e perenita¬ 
te. Maestrul a declarat că obârşia 
artei sale vine şi de la Caraglale. 
Oar preponderent, noi trebuie să ve 
dem în crusta ce îl acoperă, pe ul- 
trafreudianul, distructivul si biza 
rul Kafkka, plus moştenirea surea- 
liştilor. De aici ceva maşinal la e 
roii săi. Oricum, concepţia sociolo 
gici la lonescu [vezi stânga], e lâ 
Beckett concepţia psîTTologKi 

■•1^1 -1* pvC!-p>' 

ÎBnjeremt. lonescu se face 

—*■-- 

;n marun'VT'nnastrâ expunere 

găsit ru cale sâ facem o paralela 
succinta a acestor doi corifei ai a 
cestui gen de teatru si nu ne răm⬠
ne decât sa pomenim doar numele al¬ 
tor exponenţi ai genului ca: Genet, 
Adamov si îmbâcsitul de zel politic 
-prea mult- Sartre. Ar mai fi de a- 
mintit pionerul pieselor surealiste 
Artand, care cu toţii se leagă de a 
celeasi înălţimi. 

Si acum, de unde răsare supăra¬ 
rea maestrului lonescu din intervi¬ 
ul dat săptămânalului francez "La 
Nouvel Observateur"? 


Sartre declara prin 1968 că nu mai 
e marxist. Picasso,înaintea morţii, 
declară că mult din opera lui nu fa 
ce doi bani. Ceilalţi prinşi în jo¬ 
cul stângii, încep să-si ia centuri 
de siguranţă... 

Maestrul Eugen lonescu, Tn inter 
viul cu pricina, declară că nu este 
leftist, dovadă că Moscova nu l-a 
jucat niciodată. 

Dar stânga a fost bine regizata.' 
Ea are elementele ei de derută. Es¬ 
tul l-a jucat din pHn, Bucurestiul 
i-a jucat trei piese: "Cântăreaţa 
cheală", "Rinorcerii", "Scaunele" . 
In timp ce Beckett a fost lipsă la 
apel. El e absurdl 

La întrebarea: "Oe ce a scandali 
zat clasa conducătoare din Franţa! 
in urmă cu ani".maestrul Eugen lo¬ 
nescu schimbă macazul întrebări1,gă 
sind cu cale să împroşte cu noroi 
România afirmând că:"In România am 
învăţat să devin o brută"!Asta în¬ 
seamnă câ singurul lucru care 1-a 
mîi rămas maestrului, e gălăgia li¬ 
terară. Sâ fi devenit teatrul lui 
E, lonescu o vechitura teatrală 1- 
deologicâ? D e ce îşi ponegreşte 
?StA 



mondial, apoi a foat-antigennân: 
f«l afiliat Hiscârii 



Lucrurile se precipită. Stanga 
nu mal este cea care a fost în anii 
prezentării "Cântăreţii chele" şi 
nici cea care a fost un deceniu mai 
târziu a prezentării "Rinorcerilor? 
Dezordinea pe care a cultivat-o, a 
dus-o de râpă. Stânga îşi avea [şl 
are încă] obârşia la Moscova.E mar¬ 
xista. De pe timpul sfârşitului Re¬ 
voluţiei ruse, ea a invadat Parisul 
prirf mesagerii ei gen Ilia Erenburg. 

Picasso şi-a legat destinul de 
de stânga după ce a confecţionat de 
corurile pentru spectacolele de ba¬ 
let rus, ale lui Diaghilev, la Pa¬ 
ris. Toată creaţia lui Picasso din 
perloda "galbenă", "roz" şi "albas¬ 
tră" te află la Ermitajul din Lenin 
grad si galeriile din Moscova încă 
din Jurul acestor ani. Pentrucă me¬ 
sagerii rcşil, Cd Erenburg, nu st㬠
teau Cu r\r 4 ţft sân la Paris.Ficeau 
e»port de idei «t5r.gi«te, id*! ce 
au cuprins ana şl literr’r. Sartre 
SI alţii sunt editaii de ‘c^vt. 

Aj trecut ann, si ^ Şn 

ceput ii le fugă d» sub r*ci'3a»'««7 


Cu ce mană vrea să scoată acum 
castanele din foc, mto*- 
na tatălui?^ Noi ştim că bâtrSnul^^ 
practicat puţin avocat ura. 
il încarci j;u prea oultewl^e '^e 
bătrân.* A fost un om de probitate. 
Ştim câ acest om cumpătat si li¬ 
niştit Ti aducea sandwich-uri calde 
maestrului, când era elev, la lice¬ 
ul "Sfântul Sava", în recreaţia ma¬ 
re. Ştim grija caldă a tatălui sau 
pentru odrasla sfiicioasa, chiar ti 
midâ. Grijă ce a purtat-o mereu. 

Chiar si atunci când, prin 1939, 
maestrul a insultat Armata Romana, 
bătrânul s‘a făcut luntre şi punte 
si găsind pe generosul boer Barbo- 
su -om cu mare influenţi în cercu¬ 
rile de sus- l-a scos basma curata. 

Deasemenea, ştim că Eugen lones¬ 
cu părăsise România, şi nu putea -a 
şa cum a declarat Tn 'interviul ci¬ 
tat- câ: “a văzut, în România,arun- 
cându-se studenţi evrei dela geamu¬ 
rile Facultăţii de Medicină". 

Aceste afirmaţii nu le poate fa¬ 
ce decât femeia cu mutră de cal din 
Brookiyn, care s*a născut odată cu 
Cântăreaţa dvs. Cheală si pe «re o 
cheamă H1ss Holtzman. 

Biata României Curată ca zăpezi¬ 
le polare 1-a învăţat pe sfiidosul 
copil, născut la SUtina, să devină 
o brută!... Ce mare neadevăr! E a- 
ceastă declaraţie făcută pentru sus 
ţinerea unei opere care $i-a trăit 
traiul şi si-a rîncat mălaiul? 

Atur-ii de unoe vine această aflr 
r*- 4 .ieî E o div'Tşiune a stângii per 
fide^ 

[CONTINUARE IN PAG. 2Aj 




















libertatea 


PAG* ^3 


corespondenţa 

DIN ŢARĂ 


nostru 


SCmSOAIf DIN tUCUtlţTI 

Primită dela corespondentul 

permanent : 

1). Plânâdeala râncedă, care se 
vede deja cocoţat pe tronul ocupat 
încă de cel care a distrus mănăsti¬ 
rile Moldave, ca să-şi asigure ur¬ 
carea pe el, Tntr'o întrevedere pe 
care a avut-o cu un diplomat ameri¬ 
can -a mărturisit ceeace deja era 
ştiut de toată lumea; ci toţi preo¬ 
ţii caterisiţi de ei nu au nici-o 
vina canonic-bisericească, ci au 
fost caterisiţi din ordinul PARTIDU 
LUI! 

Antonie, puţin plămâditul şi pu¬ 
ţin credinciosu*, a promis ca la 
proxima sa vizită în America va c㬠
uta sâ stea de vorbă cu fiecare “ca 
terisit” ca sa-i explice cum sta câ 
zul!! Ne întrebăm câţi dintre eî 
vor accepta $ă -1 mai vadă?! 

Aici se aude că plămădeala,la ni 
mic bună, este aşteptat de Romanii 
din America ca să-i atlrne o tini¬ 
chea de coadă, pe care să 5^0 uite 
aşa de repedtL..^^. 


D’ALE HYPERIONULUI SI ALTELE 




^ din jurul-1l?T?^'ct 

dori,ta nâcar Tn aparenţa, să se 
aveasca si el c restîn estel In 

e l suflă cu toat'^for- 

ţa ce-o mai 
gind cu scrâşnet de măsele' îngăTmaf 
"Nu mor curlniTmâlă mişeilor!!! Păs 
traţi lumânările pentru v£j)!l‘'_ 
Nefericitul nu poate suferi lu¬ 
mina! Semn că pe el îl aşteaptă veş 
nicul întuneric pentru râul pe care 
l-a făcut bisericii, căci el, cel 
chemat s'o condupa si s'o apere de 
necuraţii cu chipuri omeneşti, s’a 
făcut complicele lor întru toate ca 
Sâ-i fie lui bine! Intre a plăcea 
lui Dumnezeu sau oamenilor, el a op 
tat sâ placă oamenilor posedaţi de 
toti diavolii marxişti! 

Indracitul aiurează si îsi bagă 
deştele în urechi urlând: "Să înce¬ 
teze clopoteleeee!1 Clopotele astea 
îmi sparg tămpaneleeeei!" Din când 
in când strigă cât îl tine gura:“Si 
se închidă bine ferestreleeee... ca 
de-afară vine fum de tămâe şi mă în 
nec...nu mai pot râsuflaaaa!" 

Dihaniâ dela Scorniceşti îsi va 
sfârşi blestemata-i viaţă aiurând 
că îl asurzeşte dangătul clopotelor 
dela bisericile pe care le-a dăr⬠
mat, şi îşi va da scârnavul duh su¬ 
focat în fumul de tămâe care, sute 
de ani, s'a consumat în Altarele pe 
care îndemonitul le-a ras de pe su¬ 
prafaţa pământului! 

Nu le zicem o "veşnici pomenire" 
că am păcătui amarnic, ci ne rugăm 
stăruitor ca pomerţirea lor sS dis¬ 
pară din Istoria Neamului Românesc» 
precum dispare fumul în bătaia vân¬ 
tului! 

CORESPOHOENTUL PERMWIEHT 
DEN KICUNEŞTI 


01, Adolf Armbruster in artico¬ 
lul “Români, Unguri şi Saşi de-a 
lungul Istoriei Transilvaniei, până 
la întregirea din 1918", publicat 
în Cuvântul românesc. Nov, 198S,î$i 
etalează o serie de idei "origina¬ 
le" pe care le consider, personale, 
şi nu săseşti, din consideraţie pen 
tru memoria pastorului Ştefan Lud- 
wig Roth si a păturilor germane 
transilvănene, cu mult mai mult res 
pect fată de trecutul neamului ro^ 
mânesc. 

Pe scurt: Saşii după dl. dr. A. 
Armbruster au fost colonizaţi în 
Transilvania [sub regele Geza al II 
-lea pe la mijlocul secolului al II 
lea adaog eu], cu scopul de-a con¬ 
solida cuceririle coroanei Sf. Şte¬ 
fan, misiune pentru care primesc ge 
neroase privilegii din partea rega¬ 
lităţii aradiene. 

Autorul nu duce adevărul până la 
capăt şi nu precizează ci rolul 
principal al saşilor ca şi al secu¬ 
ilor era de-a apăra cucerirea ma¬ 
ghiară a Transilvaniei în primul 
'* *** Românii majoritari ca 

Sî nu afirmă acest lucru inten¬ 
ţionat ca sâ-s 1 poată argumenta în 
continuare ideile mai mult decât e- 
ronate, adevărate blasfemii aduse 
trecutului nostru demne de pana co¬ 
legilor Vlad G<*orqescu. Cazacu 
Berindei. 


Secul ca avand aceleaşî tfrtpţtM*! şf 
obligaţii" si dacS sub dinastia an- 
gevinilor. Instalată pe tronul Sfan 
tulul Ştefan de către Carol Robert 
de Anjou In 1308 dreptul Românilor 
de naţiune privilegiată decade, de 
vină sunt numai Românii, fiindcă ei 
în loc să se opună noii stăpâniri 
după exeffţ)lul ungurilor şi saşilor, 
viitoarele stări privilegiate, au 
luat drumul descălecării [să se în¬ 
ţeleagă a înstrăinării] şi au dat 
naştere principatelor române. 
Concluzia logică: "Hărnicia şi 
tenacitatea saşilor, modestia si in 
transigenta lor" opusă falsei poli¬ 
tici româneşti care au refuzat mări 
nimoasele privilegii maghiare, au 
dus la consolidarea stărilor în mon 
struosul Unio trium nationum înche¬ 
iat la Câpâlna în 1437 [nu în 1«73] 
Pentru conformitate cităm textu¬ 
al: "Ungurii şi Saşii din TransUva 
nia 5 ‘au revoltat, rebeliunile lor 
Izolate una faţă de cealaltă fiind 
sângeros reprimate [când anume???N. 
N.], în schimb privilegiile tacit 
recunoscute! Romanii nu s'au opus 
cu armele, ei au luat calea descăle 
carilor, dând astfel naştere la ce¬ 
le douâ state româneşti de dincolo 
de Carpaţi. Această scurgere de sub 
stantă socială şl politică a rom⬠
nismului medieval transilvan trebue 
aşezată la originea degradării situ 
aţiei Românilor din Transilvania." 

Ca urmare logici a întcgei sofis 
ticirli, măsurile constituţiona¬ 
le de mal tlrziu, ca Trlpărtltum 
VerboczUnum [15I43,Apprabatae Con- 


stitutiones [1653] şi Complllatae 
Constitutiones [1699], după dl. dr, 
A. Armbruster "nu sunt concepute ex 
plicit împotriva Românilor, numai 
efectul lor vizează îndeosebi pe Ro 
mini din pricina poziţiei lor Infe¬ 
rioare faţă de cele trei naţiuni 
privilegiate." 

Concis vom arăta ci realitatea 
istorică nu susţine deloc pretractl 
rile teoretice ale dlul. dr. A. Arm j 
bruster, istoric emerit cum se pre¬ 
tinde si este declarat de Cnciclope 
di a comunistului Ştefănescu. 

Dinastia arpadiană a recunoscut 
pe voevozii români după cum se pre¬ 
supune dar încă insuficient documen 
tat, deoarece avea nevoie de el pen 
tru a-şi apăra hotarele grav amenin 
ţaţe de năvălirile altor barbari 
dintre care tătarii ocupi un loc 
foarte important cum o descrie re¬ 
cent regretatul Al Gonta în excepţi 
onala sa carte "Românii şi Hoarda 
de aur." 

Niciodată însă nobilii români nu 
5 *au bucurat de drepturi egale cu 
ungurii şl saşii, în afara imagina¬ 
ţiei tendenţioase a dlui. dr. Arm¬ 
bruster, cum scrie Giurescu în is¬ 
toria sa antebelică, nu erau ca cei 
lalti propietari de pământuri ci 
doar reprezentanţi, vasali, ai rege 
lui ungar. Ca să primească privile¬ 
gii, nobilul rorȉn era obligat si- 

ce privilegii se bucurau Remimlf 
nainte de angevini, deci în plin se 
col al treisprezecelea, o aratâ Al. 
Gonta în cartea citată, când sub re 
gele Ladislau Cumanul are loc Sino¬ 
dul de la Buda din 1279 în care ca¬ 
pitolul 120 "Oe sacerdotibus schis- 
natlcis" prevede interzicerea preo 
ţi lor ortodocşi să servească slujbe 
bisericeşti Iar schismaticilor ro¬ 
mâni să zidească biserici sau să in 
tre în ele. Şi aceastl rezoluţie e- 
ra dată deşi majoritatea soldaţilor 
leali ai lui Ladislau de la gurile 
Tisei era formată din români orto¬ 
docşi. 

Respectivul pasagiu demonstrează 
şubrezenia ideilor dlui. dr. A. Arm 
bruster si pune la îndoială cunoş¬ 
tinţele $a 1 e de medievalist când a- 
tribule doar angevinilor calitatea 
de propagatori procatolici, deşt a- 
ceastă misiune începe odată cu in¬ 
stalarea ungurilor în Transilvania, 
sub coroana Sfântului Ştefan. 

Regretăm că trebue să arătăm că 
pentru a-şi susţine excentricele i- 
dei, dl. dr. Adolf Anubruster devi¬ 
ne falsificator de Istorie. 

Sub angevini puterea coroanei re 
gale a Sf. Ştefan urmăreşte expansT 
unea de aceea este. semnificativ ci 
ţările rominesti nu se pot întemeia 
ca stat decât învingând, şi una şl 
alta, pe regii unguri chiar cu aju¬ 
torul tătarilor [Giurescu, Conţa] ♦ 
Nu e adevărat că clementele politi¬ 
ce româneşti au descălecat în masă 
în ţările româneşti, singur Bogdan 
a intrat direct în conflict cu re¬ 


gele ungur pe când rivali! Iul Ora- 
goş şl fiul slu Sas au riMs credin 
cioţi coroanei ungare. Mai departe, 
situaţia lui lancu şi mi ales Ma¬ 
tei Corvinul şi a atâtor familii da 
nobili aratâ indiscutabil ci pentru 
nobilii romani singura stare accep¬ 
tată era aceea a maghiarizării. 

Actul de la 1437, Unio trium na¬ 
tionum, încheie legal ştiri prac 
ticate de secole, îndreptate contra 
Românilor, populaţie băştinaşă, ast¬ 
fel se consfinţeşte o mentalitate ma 
ghiarâ avută de cotropitori de la in 
trarea în Transilvania, constitutio^ 
nai 1 zarea ei st face însă când împre 
Jurârile au ajuns pentru asa ceva. 

In legături cu măsurile constitu¬ 
ţionale, cit ele nu sunt îndreptate 
în primul rând contra Românilor, o 
constatăm din următorul paragraf al 
CpoDllaţilIor aprobatae, că ftomanii 
din Transilvania sunt "Sit^lii tole¬ 
raţi si că ei Sunt provizoriu safe- 
riti în tari pănă le va plăcea prir^ 
clpilor şi pământenilor tării," 

In zelul său prosâsesc şl ungu¬ 
resc, dl. dr. A. Armbruster caută să 
justifice unul din actele cele mai 
barbare ale meedievalismului nu nu¬ 
mai românesc, un fel de noapte a lui 
Bartolomeu întinsă pentru Român îi 
transilvăneni pe parcursul câtorva 
secole de întunecime, din care supra 
acestui popor constituie o 

wN r>ure. 


neamţ este Hber sS tmeze titoria 
•amânilor de pe pczitHle cele mai 
şubrede dsar îşi glsesPe iluştri îna 
intaşi în Engel şi i^ssîer, dar 
blicarea articolului în rubrica Hy- 
perionuTui ne indică Tncârdala acţi¬ 
unea dusă de această asociaţie înce- 
mefată oe dl. A. Răuţâ şi L. Măr>Ti- 
gă, pentru a falsifica si desfiin¬ 
ţa Istoria Românilor pe linia trasa¬ 
tă de Vlad Georgesctf, M, Cazacu şi 
C. Poghirc, 

Constatăm deci că în timp ce corni 
niştii în tară ne distrug monumente^ 
le şl bisericile trecutului.diziden¬ 
ţii exilului cu istoricii lor mar¬ 
xişti nt execută Istoria seculari,de 
unde colaboraţionismul înfloritor, 
convergent spre actualul genocid al 
naţiunii române. 

Dar Hyperionului îi rai convine 
un alt mesaj al articolului dlui.dr. 
Adolf Armbruster: elementul românesc 
descălecat tn alte ţâri, ca transil¬ 
vănenii de altădată, nu are nici o 
şansa de-a seri» istorie.acest pri¬ 
vilegiu îl au doar cei care după mo 
delul saşilor de ieri vor lupta pen 
tru starea constituţională a ţiriî 
sau a programului dizident, prin ur 
mare aparţine acelor ce vor spriji¬ 
ni coroana comunistă ca pe a Sfintu 
lui Ştefan, stările fericite de 
ieri. Este gn punct de vedere pro¬ 
priu tuturor dizidenţilor în frunte 
cu Hyperionul şi aî procoeuntsttlor 
zişi opozanţi. 





















libertatea 


24 


D’ALE HYPERIONULUI 


In acelaşi număr al Cuvântului 
românesc dl, Zahu Pană ne relatează 
despre Primul Congres de limbă s1 
cultură aromâna, Fgida Universit㬠
ţii din Mannheim si Heldelberg nu 
ne impresionează ci chiar din con¬ 
tră ne nelinişteşte când se ştie că 
statul german nu Investeşte Vn pro¬ 
blema românească decât cu scopul de 
a-şi întări relaţiile culturale cu 
regimul comunist din tari. Lucrul 
rămâne valabil şi când este vorba 
de-o instituţie pe Jumătate finanţa 
tâ cum este una mult lăudată în ter 
meni balcanici de acelaşi Zahu Pană 
în acelaşi Cuvânt românesc. 

Pentru clarificare vine chiar dl 
Zahu Pană cu precizarea lui: "Intre 
Aromânii din lumea liberă şi unii 
din România, membrii ai partidului 
comunist, ar fi fost desigur mari 
deosebiri de vederi, dar compîexlta 
tea problemei aromâne, la ora actu¬ 
ală cere aportul tuturor,pentru sal 
varea neamului ameninţat cu dispar? 
tia." 

Deci pentru redactorul Cuvântu¬ 
lui românesc, Zahu Pană, chestiunea 
aromână constituie o firmă sub care 
se propune o punte de unire cu co- 
onjnlştil din ţară. Adică neamul aro 
mân pe cale de dispariţie In Bal¬ 
cani şi în Grecia, cere ajutor si 
dreptate de la călăii ce ei înşişi 
duc ^ pieTse daco-rtMian 

apBţiul C4ESiAl^ilimăreafc 


Nu putem decât să scriem încă o- 
datâ: picat de închisorile comunis¬ 
te făcute de dl. Zahu Pana, absolut 
de prisos suferite şi nu-i singurul 
îl asigurăm. La congresele viitoare 
îl vor aştepta mulţi din foştii lui 
fraţi trecuti mai sinceri ca el în 
rândurile partidului comunist. 

De altfel o mai bună caracteriza 
re a întregii activităţi a Cuvântu¬ 
lui românesc de astăzi, nu se poa¬ 
te. 

In acelaşi număr, dl, M.F. Enes- 
cu împreună cu demnul său elev.tr'am 
bitaşul fals al exilului, C. MareşI 
fac o adevărată "apologie a vidu¬ 
lui." 51 să nu-1 uit pe venerabilul 
H, Stamatu cu teoria generaţiei ca¬ 
re după ce România Mare s’a*consti¬ 
tuit, nu-si mai găseşte idealul.Pro 
babil în urma a astfel de mentali¬ 
tăţi am şi pierdut-o atât de repe¬ 
de. Dar ce contează pentru Indivi¬ 
zii astrali ce nu trăiesc Tn Istori 
a neamului ci pe lângă ea, în uni¬ 
versalitatea apusului fie el cât de 
decadent?! 

La urmă îmi vine Tn minte versul 
lui Tudor Arghezi, huiitul.scris nu 
în exil ci sub nasul comuniştilor: 

"Niciodată golul n’a sunat mai 

tare..." 

Ovidiu Vuia 


_ pwhts in , 

Human ,escutoeasehisironru\e 

■^-...ncnonurgesCeaus^ 


j^ESTRUI_ 

frONTr^nflRf DIN PAG. ??] 


Maestre, acum când Remania se a- 
flă Tn cea mai mare catastrofă a is 
toriei el, când comunismul ne-a ros 
togolit în bezna sinistră, nu meri¬ 
tă o asemenea tratare. Ca leftist, 
cum vă acuză pe drept brechtienil, 
dacă aţi fi trăit în România comu¬ 
nistă cu siguranţă ca aţi fi deve¬ 
nit o brută. Dar fără să fiţi,acum, 


O PRECIZARE 
NECESARÂ 


0-1 Sima Tăranu din New York,ce¬ 
tăţean american de origine română,a 
flat de tânăr pe baricadele lupte? 
anticomuniste, s'a adresat redacţi¬ 
ei ziarului nostru într'o problemă 
gravă. Despre ce este vorba? 

Cu câtva timp in urmă un grup de 
provocatori notorii din New York şi 
-au unit [la ordinul cui?] creiere- 
le "debile" în suprema sforţare a 
fâtării unui avorton:foaia "The New 
Right". Numele lor: Crăciun Tudor 
Andrei, Burlacu Constantin, ca să 
numim doar pe cel mai cunoscuţi. Şi 
bineînţeles prezent la întâlnirile 
lor, fostul membru al CNR dat afară 
pentru fals şi activitate provoca¬ 
toare, Orăşel Lucian. Adică crema 
plevei exilului românesc din oraşul 
New York, 

Dacă ţinem cont de notorietatea 
"redactodirectiunii" acestui avor- 


înîănţulnd afirmaţiile despre 
tara şl tatăl dvs., ne faceţi Sâ 
credem că este un caz de mutilare a 
sentimentelor dvs. 

Să fie, de fapt, un caz de...r1- 
norcerizare?! 

C.ARONESCU 

BĂRĂGAN 


Vizita tn România a Secretarului 
de Stat american, George Shultz, a 
fost privită cu multă încredere de 
Către guvernul american, în speran¬ 
ţa că regimul opresiv condus de M. 
Ceauşescu îsi va îndulci politica 
sa represivă privind respectarea 
drepturilor omului Tn România, 
întrevederea dintre Secretarul 
de Stat american George Shultz şl 
dictatorul RomănieJ, N. Ceauşescu^a 
durat aproape trei ore, timp Tn 
re Secrrtarul me Sta&aaiHâcM 
âMftt âspm BDiltfb daS a regiour 
lui ce^nlst din S^mtoia în ItrHna 

eSpi at^tl 

Că 9 comtiUMare a acestor fract 

rea Statutului de naţiune favoriza¬ 
tă care i se acordă Romanici de c㬠
tre guvernul a merican î ncepând din 
anul 1975. ’ 

In baza acestui statut, volumu 
de export al României către Statele 
Unite a atins în anul I9S4 suma de 
700 milioane dolari, in timp ce im¬ 
portul din Statele Unite a rămas ca 
si Tn anii precedenţi la baremul de 
aproximativ 200 de milioane. 

Prelungirea acestui statut pre¬ 
ferenţial nu favorizează sub nici 
o formă populaţia României, ci în¬ 
tăreşte şi mai mult guvernul totali 


tar-comunisl dela conducerea tării, 
fapt pentru care an cerut şi vom ce 
re în continuare suspendarea lui. 

Guvernul dela Bucureşti nu a în¬ 
ţeles niciodată să respecte angaja¬ 



mentele asumate, ci va continua ca 
$i până acum să aplice represiunea 
Tn toate cazurile ce se vor ivi,fi¬ 
ind singura formă prin care se poa¬ 
te menţine la putere. 


ton, nu ne mai miră avalanşa de ca¬ 
lomnii la adresa preotimii române 
din exil si a luptătorilor antico¬ 
munişti români ori limbajul abject, 
provocator al fiţuicii "The New 
Right". Şi pentru ca murdăria si 
confuzia să fie deplină, "redactodi 
rectorii noii drepte" au pus pe 
lista colaboratorilor fiţuicii nume 
respectabile precum cel al D-lui Si 
ma Tăranu, bineînţeles fără ştirea 
domniei sale. D-1 Sima Tăranu pro¬ 
testează vehement împotriva folosi¬ 
rii abuzive şi ilegale a numelui 
său într'o foaie al cărei conţinut 
este străin şi opus Idealurilor sa¬ 
le, Şi pentru că se pare că 0-1 Si¬ 
ma Tăranu nu este singurul în aceas 
tă poziţie, cazul a fost înaintat 
organelor competente spre Investiga 

Redacţia