Cuvantul Romanesc anul 14, nr. 164, decembrie 1989

Prăbuşirea regimurilor comuniste de 
dincolo de Cortina de fier, se petrece sub 
ochii noştri. Primii pași în această direcţie 
au fost făcuţi de Polonia și Ungaria. După 
semnalul dat de acestea, marșul eliberării 
a trecut la acțiune în Germania de Răsărit 
doborind în chip fulgerător pe dictatorul 
Honecker şi opreliştea faimosului Zid al 
Berlinului. Același marş îl doboară şi pe 
Jivkov, dictatorul Bulgariei. Cehoslovacia 
e în mișcare. Oligarhul Ceaușescu, care 
încă ține să exceleze în persistenţa 
nebunească, pentru a menține România cu 
orice preț în comunism alăturea de Cuba, 
Nicaragua şi China, nu are încotro decât 
până la urmă s'o termine și el la fel ca şi 
ceilalți oligarhi comuniști. 

Considerând şi mișcarea de eliberare 
purtată în Rusia pe mai multe fronturi, 
nu putem decât să vedem că se răstoarnă 
un sistem politic care a dus la o sclavie 


SĂ FIM GATA 


— Traian BĂRCIAN— 


teribilă cu multă moarte și o suferință de 
nedescris a sute de milioane de oameni. 

Păcatul săvârșit de Aliați în 1945, cu 
nesăbuita poartă deschisă comunismului, 
se apropie de punctul terminus. Yalta și 
celelalte petice de hârtie care au oficializat 
internaţional sclavajul politie comunist, 
sunt aruncate la coş. Popoarele se ridică 
din înlănțuirea comunistă şi cer libertate 
şi onoare naţională. 

Polonia lui Valesa,pregătindu-se ani de 
zile să ia drumul unui alt viitor, a ajuns să 
realizeze performanța politică a instalării 
în fruntea ei a primului guvern 
necomunist din Europa de Răsărit, 
Ungaria, vecină cu Austria, savurează cu 
mândrie încântătorul simțământ că de- 
acum ea nu se mai cheamă ţară 
comunistă. Germania răsăriteană, care s'a 
pus în mișcare masiv dar pașnic, e la 
primii paşi ai reformelor spre democrație. 


Cu voia sau fără voia lui Gorbaciov, toate” 
țările comuniste din Europa de Răsărit 
sunt pe picior de eliberare. 

Ce este curios și surprinzător într'o 
asemenea privinţă e că nici cel mai op- 
timist om m s'a putut aștepta la o 
desfășurare atât de rapidă și mai cu seamă 
atât de eficientă a mişcărilor de desrobire 
de dincolo de Cortina de fier. 

Natural că între cei surprinși de 
evenimente suntem și noi Românii exilați, 
noi cei care până ieri eram posedaţi total 
de dezamăgirea și durerea că nu putem 
întrevedea când, cum și dacă vom mai 
vedea vreodată România eliberată de 
comunism. 

lar acum?! 

Acum, datorită faptului că în politică 
necunoscutul poate interveni și ca un fac- 
tor salvator, ce nu puteam întrevedea,ieri, 
prinde o fereastră de lumină. E vorba de 


lumina în care vedem că România se 
apropie tot mai mult și mai mult de 
eliberare. Căci este imposibil de conceput 
că “nebunul” din fruntea ei, cu toată 
armătura comunistă opresoare de care el 
dispune, va fi în stare să ţină piept puter: 
nicului vânt eliberator ajuns la graniţe. 
Vânt care a probat că pe unde trece rupe 
comunismul din rădăcinile lui și 
detronează pe despoţi, pentru a reda 
popoarelor impilate libertatea la care 
aspiră. 

Din situația îmbucurătoare ce ne-a sur- 
prins și pe noi ca pe toată lumea, e cazul 
să ne însușim-un nou spirit care să fie în 
ritm cu evenimentele. 

Să fim de-acum înainte gata să ne 
vedem țara în perspectiva unei apropiate 
eliberări. Nu este exclus ca acest lucru să 
se întâmple chiar în 1990. Si dacă mo fi 
Continuare în pag.5 


E E E tie 
ISSN 
0705-8365 


THE ROMANIAN VOICE 


Pretul unui abosamet zessal 
255/5008 


THE LARGEST ROMANIAN NEWSPAPER IN THE FREE WORLD 


EDITOR: GEORGE BĂLAŞU 


ANUL 14 Nr. 164 -DECEMBRIE 1989- 


CIRCULATIE IN AFARA CANADEI. AFRICA. ARGENTINA. ANGLIA. AUSTRALIA, BRAZILIA. BELGIA. CHILE. DANEMARCA, ELVETIA. GERMANIA. GRECIA, FRANTA. ISRAEL. IT, 


LĂCOMIA PUTERII 


Eugen BÂRSAN 


Punând pe comuniştii români - şi chiar şi pe 
ceilalți - la o profundă examinare, nu putem decât să 
descoperim că un lucru capital din structura firei lor 
este lăcomia puterii. In fapt din o structură produsă 
de“ viciul morbid al tuturor timpurilor: morbul 
generator de declasare umană. Mai precis spus, mor- 
bul scoaterii omului din rostul unei vieţi normale de 
bună-cuviință şi demnitate şi punerea lui în sfera 
unei vieţi fără de căpătâi. De aici înainte oamenii fără 
căpătâi se întovărăşese în numele unei ideologii 
comuniste care le oferă o şansă aventurieră de a 
deveni oameni “'ajunși”” doar luând calea înrolării în 
aservirea unei politici de inchiziție socială și 
națională. A 

Ideologia comunistă este pentru un asemenea tip 
uman - detractat şi secat de orice potenţial ideologic - 
doar demagogia care trebue să zăpăcească și să cap- 
tiveze masa poporului pentru susținerea și adularea 
călăilor lui. Sub demagogie este realitatea sinistră ce 
se vede, realitatea ce a pus la pământ mu numai 
poporul român ci și pe celelalte popoare care au parte 
de comunism. 

Ceea ce se trăiește şi se vede în comunismul in- 
chizitoriu al celor “fără căpătâi”, ajunşi să dispună 
de o ţară şi de ţări, este trecut - în chip curent - prin 
tot felul de teoretizări legate de un argument sau 
altul. Dar nici una din ele nu este concentrată la 
realitatea bazei esenţiale din particularitatea 
comunistului care este în fond și fapt lăcomia puterii. 

Un lucru care califică grav și pe comuniștii români, 
care în frunte cu Ceaușescu au ajuns a fi posedaţi de 
lăcomia puterii la grad de nebunie. li vedem cu 
infiorare cum de pe drumul nebuniei lor politice, ei 
fac tot ceea ce pot ca să ducă la ruina definitivă a 
României. Această minoritate posedată de putere şi 
unită într un sistem foarte strâns de interese de clasă 
privilegiată și dominație, nu oferă istoriei decât 
organizarea şi menţinerea unei teribile forțe 
polițienești cu care să țină în tăcere și supunere un 
întreg popor. Ea practică genocidul pentru 
menţinerea unei nomenclaturi comuniste lacome şi 
posedate de putere, simbolizată de Ceaușescu. I 

Deşi unde te uiţi nu vezi decât incompetenţă și 


Continuare în poa ? 


.. E ta oo 0 MAUD ii 


Z2000MVNDI VALAAM UAL LADA AAA IULIU LIU LU LUI 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


In miezul vestirilor date 


de proorocii Vechiului 
Testament, stăruie 
încredințarea despre 


venirea lui Mesia. 

Pefâru primirea Sa cu 
vrednicie, se cerea întoar- 
cerea la sfintele porunci 
date de Dumnezeu prin ei. 

Nici unul nu s'a arătat a 
fi cale și ţel. 

Lui Moise i s'a descoperit 
spunându-i: “Eu sunt Dom- 
nul Dumnezeul tău” 
Ceilalţi prooroci încep 
vestirile lor cu aceste 
cuvinte: “'Așa grăiește 
Domnul”. Sfântul loan 
Botezătorul întâmpină lu- 
mea cu această proorocire: 
““Gătiţi calea Domnului”, 
Vestirile lui se smeresc, 
cum se sting stelele la 
apariția soarelui. “'Acela 
trebue să crească iar eu să 
scad”' loan, III, 30. 

La plinirea vremii, 
prezisă de prooroci, Fiul lui 
se întrupează din Fecioara 
Maria și se naște în 
Betleem. Nașterea a fost 
discretă, simplă și într'un 
decor de pilduitoare 
modestie. A fost salutată 
totuși de vestirea Îngerului 
adresată păstorilor: “Vă 
vestesc bucurie mare, care 
va fi pentru tot poporul; 
astăzi în cetatea lui David, 
vi s'a născut un Mântuitor, 
Care este Hristos Domnul” 
Luca II, 10, 11 şi cu îngerul 
o mulțime de oaste cerească 
slăvea pe Dumnezeu și 


IISUS H 


sus lui Dumnezeu şi pe 
pământ pace, între oameni 
bunăvoire'” Luca II, 13,14. 
Magii dela Răsărit condusi 
de stea au venit “I s'au 
închinat şi l-au adus 
daruri: aur, tămâie şi 
smirnă”!, 

“Auzind aceasta regele 
Irod, s'a turburat şi 
împreună cu el şi tot 
Ierusalimul” Luca II, 3. 
Frica a devenit obsesie şi ea 
l-a împins “să trimită 
ostași în Betleem și în 
tot ținutul lui, să ucidă toţi 
pruncii dela doi ani în 
jos”, Matei II., 16, peste 


zicea: "Mărire întru cei. de „14,000, , de prunci., Această 


faptă, marca începutul 
persecuțiilor contra lui 
Hristos şi contra adepților 
Lui. Aceste persecuții au 
luat în istorie forme şi 
mijloace diferite. In vremea 
noastră au devenit de o 
cruzime şi de o perfidie 
inimaginabilă. Nu este 
vorba numai de distrugerea 
fizică a omului, ci de 
distrugerea lui psihică, 
morală și spirituală. Per- 
secuțiile din vremea 
noastră urmăresc 
distrugerea chipului lui 
Dumnezeu din om. Per: 
secutorii îl urmâresc pe 


„. Hristos şi ei.văd în inima. 


ALIA, OLANDA, ROMANIA. SPANIA. S.U.A. SUEDIA. TUBCIA. YUGOSLAVIA. NOUA ZELANDA 


LA NAŞTEREA DOMNULUI 
RISTOS 


fiecărui credincios pe 
Hristos. Acesta trebue 


distrus. Persecutorii. sunt 
agresivi, violenți, iar 
mijloacele pentru atingerea 
țelului lor, sunt foametea, 
închisoarea, spitalele de 
psihiatrie, uciderea fizică, 
tortura, umilinţa şi frica. 
Adepții lui Dumnezeu şi ai 
Mântuitorului Hristos, 
îngerii lor pe acest pământ, 
sunt oameni de credință 
neşovăielnică, oameni 
blânzi, buni, iertători, cu 
nădejde puternică în 
vremuri mai bune şi mai 
drepte și cu încredere ne 
zdruncinată că mâine sfânta 
noțiune de om va fi con- 
siderată sacră, iar dem- 
nitatea lui respectată. 
Adepții lui Hristos sunt 
angajați în luptă pe această 
arenă cosmică de peste 
şapte decenii. Milioane de 
ostaşi ai lui Hristos au 
căzut nevinovaţi, ca pruncii 
din vremea lui Irod. Ei sunt 
martirii anonimi ai 
vremurilor de azi. Per- 
secutorii n'au vizat numai 
omul dar şi locurile lor de 
rugăciune și de laudă lui 
Dumnezeu. Astfel, în 
spațiul întunericului multe 
biserici au fost dărâmate, 


"altele închise, altele trans- 


formate în muzee atee sau 
în magazii. A fostoperioadă 
teribil de grea, încununată 
cu milioane de jertfe, cu su- 
ferințe umane ce m se pot 
descrie si cu transformări 


Continuare În pag-4 . 


i 


pie 


PAGINA 2 


DECEMBRIE 1989 


editorial 


SITUAŢIA DIN 
ROMÂNIA 


Intreg exilul românesc urmăreste cu încordare 
starea de lucruri din Europa răsăriteană, unde au inter- 
venit transformări surprinzătoare în viața politică a 
regimurilor comuniste. Si toată diaspora românească 
se întreabă, într'o formă legitimă, care este situația 
din România, în fața acestor transformări politice din 

* blocul comunist, dominat de Moscova? 
: Ca de obicei, în asemenea momente de răscruce 
istorică, se pot desprinde mai multe grupuri de inter- 
pretari și raspunsuri la o asemenea întrebare. Două 
categorii se desenează mai pregnant în complexul 
exilului: 

(a) a acelora care sunt optimisti si cred într'o 
prăbușire rapidă a regimurilor comuniste si sunt gata 
sa treacă la îndemnuri revoluționare, de ridicarea 
steagurilor de luptă, și 

b) a acelora care sunt pesimiști şi cred că tot ceea 
ce se întâmplă în Europa răsăriteană ar fi o farsă, un 
joc politic al Moscovei, pentru a induce, încă odată, 
în eroare lumea liberă. 

Noi, aici la redacția noastră, ne păstrăm un cumpăt 
de realism în modalitatea noastră de analiză si înțele- 
gere a problemelor actuale. Din această perspectivă 
realistă, nu ne lăsăm depăşiţi de exagerări, nici de un 
optimism sau pesimism debordant. 

Noi credem, pe linia noastră de totdeauna că regi- 
murile comuniste se vor prăbusi, atât din cauza defi- 
ciențelor fundamentale ale ideologiei lor, cât şi din 
cauza opoziției pe care o întâlnesc în frontul altor 
ideologii, care refuză marxismul. Mutaţiile actuale 
din ţările cu regim comunist în Răsăritul Europei 
sunt determinate, în deosebi, de factorii interni, sociali, 
politici, economici si ideologici. Contradicţiile inter- 
ne ale ideologiei marxiste au cauzat, după atâtea ex- 
periențe falimentare, nevoiile de reforme și transfor- 
mări. Partidele comuniste nu mai pot face faţă pro- 

_ blemelor din toate planurile societății, pentrucă au 
_ epuizat toate soluțiile şi au dus țările dominate de ele 
la ruină şi dezastru fără leac. Simptomele acestui 
fenomen ni le oferă, azi, Uniunea Sovietică, Polonia, 
Ungaria, Germania de Est, Bulgaria și chiar Cehoslo- 
vacia. Acum sau mai târziu, aceste simptome vor 
apărea la suprafață si în România, unde regimul comu- 
nist a fost edificat după aceleași norme, modele și 
principii, ca și în celelalte țări satelite ale Moscovei. 

România, numai în aparență, ne arată că nu este 
atinsă de morbul reformelor și nu este zguduită de 
tulburări asemenea celor din țarile vecine. In fapt, 
ea zace azi pe un vulcan ale cărui străfunduri sunt 
agitate, în fierbere şi vor izbucni, la timpul lor. Nu 
este vorba de o delăsare a poporului român, ci deo 
resemnare de natură religioasă, experimentată timp de 
veacuri multe de neamul românesc (să nu se uite că, 
după 1945 când au preluat comunistii puterea politică, 
în nici o țară satelită a Moscovei, rezistența şi opo- 

„ ziţia anti-comunistă nu a egalat, în putere și procen- 
taj, pe cea românească: peste un milion de arestaţi, 
grupuri de partizani pe întreg cuprinsul țării, faimo- 
sul lagăr de tortură dela Pitești și cea mai uriașe 
înfruntare a comunistilor, în procesul de colectivi- 
zare, pe care a demonstrat-o țăranul român, precum 
si legendara poziție și atitudine de martiraj creștin 
a Bisericii Române Unite.) 

Poporul român, din zilele noastre, nu are nevoie 
de optimismul şi îndemnurile revoluționare și nici nu 
acceptă pesimismul celor îndoielnici. El își va lua 
în mână drepturile sale, atunci când va socoti câ a 
venit sorocul. Până atunci, citește semnele vremii 


cu înțelpciune și pricepere. George BĂLASU 


CĂTRE CITITOR 


SPRE CUNOSTINȚĂ: Ținem să facem | 
“cunoscut că -REDACȚIA, ACESTUI ZIAR: 
nu împărtășește totdeauna ideile și punctele 
de vedere ale colaboratorilor din articolele | 
” semnate. - | 


/ 


LA ZIARUL “CUVÂNTUL ROMÂNESC" 
“ Abonamentele și reînnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
-- Din Canada şi U.S.A. se pot trimite **Cec Poştal”” (Money Order) sau **Cec 
-Din ai = alte Continente, prin “Mandat Poștal” sau **Cec Inter- 
Areta ziarului: O MANESC, Box 4217, Station D, 


, Hamilton, Ontario, “Canada L8V 4L6 â Ș 
scana Ciaas Mail Registration Number 


REINNOIŢI-VĂ ABONAMENTUL 


In timp ce lumea era ab- 
sorbită de cutremurul 
politic care a produs 
răsturnările din Polonia si 
Ungaria, luna Noembrie a 
adus bomba neașteptată de 
nimeni a evenimentelor din 
Germania comunistă. O 
bombă cu explozii pe patru 
etape. Evenimentele au 
început cu exodul-fugă a 
circa 175 de mii de Germani 
din DDR în Germania de 
Vest,pe rutele Ungaria și 
Cehoslovacia. Un exod care 
a atras atenţia întregii lumi 
în chip impresionant. A 
doua etapă a constat dintr'o 
mare mișcare de demon: 
strații, în orașele prin- 
cipale, pentru libertate și 
democraţie. Drept con- 
secinţă, dictatorul 
comunist Honecker abdică. 
Egon Krenz îi ia locul. In 
pofida acestei schimbări 
exodul și demonstrațiile 
continuă. Toţi miniştrii din - 
guvern îşi dau demisia. plan uman. De aici înainte 
Această măsură neavând - este așteptată victoria 
efecte, urmează demisia politică care este marele și 
tuturor membrilor din ultimul ţel. 
comitetul politic. Egon O altă mare şi binevenită 
Krenz începe să promită noutate din lumea 
viitoare măsuri de  oprimaţilor de dincolo de 
liberalizare. Promisiuni mai Cortina de fier este ab- 
mult sau mai puţin vagi, dicarea lui Todor Jivkov, 
care nu satisfac miscareade  atotputernicul ţar comunist 
liberalizare. din Bulgaria timp de 35 de 

In orele crâncene ale ani. Cel puţin întro 
acestui impas între popor şi privinţă i se poate da o notă 
partid ia nastere a treia bună. Când a văzut că 
etapă, cu prăbușirea poporul a ieşit în stradă 
Zidului Berlinului care a pentru a protesta dictatura 
fost simbolul războiului și a demonstra pentru o 
rece dintre Occident și schimbare, pentru reforme 
Rusia Sovietică. Prăbușirea care să ducă la democraţie, 


vedea cum arată 


excitant 


necomunist. 


să precizez 
întâmplă acum în Ger- 


mumai începutul începutului. 


o extraordinară victorie pe 


ULTIMA SITUAȚIE DIN EUROPA DE RĂSĂRIŢ 


— Octavian MĂRGINIAN— 


Zidului Berlinului și cele 
trei milioane de Germani de 
dincolo de zid care în decurs 
de 48 de ore au vizitat 
Berlinul de Vest pentru a 
lumea 
liberă, va rămâne pe plan 
sufletesc german ca cel mai 
eveniment „al 
secolului iar pe plan politic 
internațional un factor care 
determină o nouă fază. In 
noua atmosferă creata ur- 
mează etapa a patra. La 13 
Noembrie Parlamentul Est- 
German existent - adică 
ales sub regim comunist - 
se întruneşte și își alege ca 
presedinte pe un 
i Pentrucă 
aceste rânduri sunt scrise 
în ziua de 14 Noembrie ţin 
că ce se 


mania răsăriteană este 


Ce-am remarcat constituie 


Noembrie. 


eliberare a celor arestaţi. 
Primind un 
nefavorabil, ei au atacat 
clădirea Ministerului de In- 
terne şi au incendiat cel de lege care 
al II-lea etaj al ei. Con: 
fruntarea care a avut loc s'a 
soldat cu mulți răniți și 
dintr'o parte -și dintr'alta. 
După unele stiri ar fi și 
morţi, dar cu toate acestea 
pe ziua de 13 Noembrie s'a 
pornit cu o altă demon: 
strație pentru cerere de mai 
multă autonomie politică. 
De astă dată au fost trimişi 


STIRE 


După cum relatează ziarul polonez oficial “Express Wieczorny” nr.12 din 20 Noembrie 


a.c., aflăm că în semnde solidaritate cu poporul român, în jurul datei de 17 Noembrie, în 
Europa de Est, a avut loc demonstrații înfața ambasadelor române din Varșovia, Buda- 
pesta și Berlinul de Est, pentru democraţie şi înlăturarea familiei Ceaușescu dela putere. 


a înțeles că e cazul să se 
retragă. Cel care a preluat 
puterea în Bulgaria e Petar 
Mladenov. Are 53 de ani și 
din 1971 încoace a fost 
stabil Ministru de Externe 


la Chișinău 1 
i 5 _nij 
soldați pentru a pr „de 
Românilor basarabeni Plepţ 
i, 


Ziarul „Polonez “Q 
Wyborcza” face cu ial 
cu întârziere, A 


i e văzut ca un comunist F conți 
fara şi deschis la Saar diplomiohi 
reforme. : sa ei în zilele i 
Românii basarabeni con- pă u comuni | 
tinuă să se mențină Bi 2) predea î ieceptat să 
poziţie de mișcare activă. ae olidarităyiă 
Nevăzând cu ochi buni Cza gase E tării 
organizarea dela Chișinău a diapa. » Înfuriaț, 


ca 
Poloniei să dAni patadoru 
el - aceasta era la ora la 
noaptea - pentru a-i 12 ÎN 
în vedere că e] «PB j 
al unui partid comunisț îi E 
unei țări socialiste E, 4 
să accepte că ceea ce sea. | 
tâmplă în Polonia poate i - 
considerat ca o afacere E: 
ternă”. In continuare y 
comunică ideea necesităţii : 
unei acțiuni comune” a 
țărilor comuniste de 
apărare a socialismului”, A 
rămas doar cu ideea fiindeă 
ascultare ma găsit. Cât de 
parșivi mai sunt și 
comuniștii ăștia care mu] 
bagă în seamă pe “genial”, 


In Lituania s'a votat o 
prevede un Î. 

plebiscit în privința unui 5 
statut de independență față 
de Uniunea Sovietică şi de 
stabilire a unei cetățenii 
lituaniene. În alte cuvinte, - 
în chip mai acoperit, & 3 
vorba de auto-determinare. 
Legea mai prevede şi o in: 
terdicție cu referire la 
imigrarea Rușilor în 
Lituania. E 


paradei oficiale din 7 Noem- 
brie de aniversare a 
Revoluţiei comuniste din 
1917, i-au pus gând „rău. 
S'au apucat să organizeze 
în același timp o contra- 
demonstraţie  protestatară 
care în efect a nimicit 
parada comunistă oficială. 
A fost o serioasă ciocnire 
care a dus la 20 de arestări. 
Aceste arestări au provocat 
o altă demonstraţie care a 
avut loc în ziua de 10 
Demonstranţii, 
mărșăluind cu steaguri 
tricolore, au cerut imediata 


răspuns 


*MUNCHEN, GERMANIA DE VEST - De ce textele 
românesti din lumea liberă afirmă pretutindeni că 
Basarabia aparține URSS, în virtutea “Pactului Hitler- 
Stalin"? Ş = 

Situația Basarabiei, astăzi, nu poate fi “băgată în a- 
ceeasi oală”! cu aceea a Tărilor Baltice. România și-a 
recucerit, după acest pact și din cauza acestui pact, 
dreptul asupra pământului străbun al Basarabiei în 
1941, în războiul sfânt împotriva bolșevismului pe care 
România l-a declarat URSS pentru Basarabia! Si si-a 
recucerit-o cu vârf si îndesat, căci ostașii nostri viteji 
au mers dincolo de Nistru, până la Bug... 

Situația de azi a Basarabiei - care aparține URSS - 
se datoreste năvălirii în 1924 în țara noastrăa trupelor 
rusesti, care au ocupat în primul rând Basarabia. Ea 
este 'azi în posesiunea URSS în virtutea tratatului din 
1945, care a urmat năvălirii Ruşilor în România și în 
Europa si prin care puterile occidentale le-au cedat 
jumătate din Europa, inclusiv Basarabia. 

Afirmația că “situația de astăzi a Basarabiei, 
care e în stăpânirea Uniunii Sovietice, este datorată 
Pactului Hitler-Stalin'?, este făcută pentru a şterge 


cu buretele războiul 
sfânt dus de România 
împotriva  bolsevismu- 
lui ateist si nu poate să 
aducă decât grave pre- 
judicii poporului român 
şi istoriei sale. 

Cu sentimente româ- 
nești, 

Stanca VALCEANU 


MANUSCRISELE NEPU- 
BLICATE NU SE INAPO- 
IAZA. 


REPRODUCEREA ARTI- 
COLELOR DIN ACEST 
ZIAR ESTE INTERZISA, 


_____CĂTRE REDACȚIE___ | 


„uuSă am apucat să citim și 'noi un ziar scris, 1/4 


= 


“TORONTO, CANADA - M'am născut într'unul din 
satele României. Un sat asezat la o margine de fară: 
S'au născut în acest sat, că de fapt în multe din satele 
României, oameni pe care istoria nouă creată de comu- 
nism i-a uitat. Am avut o perioadă în care am trecut 
prin unele din închisorile României: infracțiunea, trece” 
rea frauduloasă a frontierei. A fostofoartegrea încet 
care, ce a rămas adâne întipărită în memoria meâ, ile 
de altfel a tuturor celor cate au trecut prin închisor 
““stejarului dela Scornicesti”!. 

Nu am crezut niciodată că omenirea poate avea0 SE 
cie umană aşa de decăzută, cum sunt unii din aNARI i j 
penitenciarelor române. Pentru unii dintre ei, 60 93 
mare satisfacție este să bată și de multe ori acea 
bătaie se transformă în crimă. Numele lor DU 
uitat niciodată de cei care au trecut prin închis doar 
din Timisoara. Polog, Mandache, Doroitei, sunt or. 
trei nume de, milițieni cărora maltratarea deținuții, | 
le crea o mare plăcere. Intre timp se pare că NU ând 

"lor s?a înmulțit la penitenciarul din Timis0arâ. ni 
vor ieşi oare la iveală toate crimele săvârșite in > 
lumină ai “stejarului dela Scornicești”? Peri din 
care se pretinde a fi unul din cei mai mari paciliș aula 
lume. Si se consideră nedreptăţit că omen 
recompensează cu premiul Nobel pentru Pace: iu ar 

Pentru Inălțimea Sa “Stejarul din Scornicei sălie 
trebui înființat un nou premiu, în care ar trebul m 
enunțate toate fărădelegile comise din ordinul siiloree 
mele tuturor bisericilor distruse, numărul fani us 
au avut de suterit de pe urma binefacerilor 60% mm” 
în plin secol XX. Acest premiu ar trebui să-i 4 vă este 
nat de Satana la porțile iadului, căci se PAC mă 
un om în slujba Satanei. In speranța că veți aveati 
voința să citiți aceste rânduri, vă mulțumesc ? ii 
cu stimă, Pavel Roșu MART 


roi” 
*NEUSTIET, AUSTRIA - Suntem un grup de 76%, 
giați din România, care cu ajutorul lui Dume Don 
ajuns sănătoși în Austria. Am reuşit sa C 


eri 
Dlarul din lupa Octombrie și suntem încântați 1 4 


> 


cenzură 'contunigtă eee 


CUVANTUL ROMANESC 


DECEMBRIE 1989 


PAGINA 3 


Da 


RENUNŢAREA LA COMUNISM 


—— George BĂLTEAN—— 


Oamenii normali, chiar 
dacă merg pe 9 cale greşită, 
o abandonează atunci când 
îşi dau seama de greșeală. 
In cazul în care sunt 
obligați de forțe străine să 
meargă pe o cale greșită, ei 
o vor abandona atunci când 
momentul este oportun. 

Comunismul este un ar- 
tificialism care s'a născut și 
menținut prin forţa 
militar-poliţienească. EI 
este contrar naturii și vieții 
umane, contrar dezvoltării 
societăţii, iar persistarea pe 
această cale este o crimă 
contra popoarelor. 

Comunismul nu a produs 
nimic bun, el a distrus 
doar, atât cât se poate 
distruge într'o ţară. 
Comunismul încetează să 
mai existe atunci când nu 
mai are ce distruge, când 
rezistența popoarelor 
slăbeşte tirania militar- 
polițienească şi când forțele 
externe ale democraţiei, cu 
care comunismul este în 
întrecere, ameninţă să-l 
sugrume. 

Toate aceste cauze, 
acționând concomitent, 
contribuie la lichidarea 
comunismului, Perspectiva 


LUNA OANA 


LĂCOMIA PUTERII 


Urmare din pag. | 
pustiire, se caută ca falimentul total al regimului să 


lichidării comunismului 
este clară, vizibilă. 
Perestroika şi glasnostul 
sunt încercări disperate de 
a salva imperiul rusesc şi 
comunismul. Dar 
comunismul nu mai poate 


fi salvat. Reformele înseși 
conduc automat spre 
înafara comunismului, 


adică spre democrație şi 
economia de piaţă. In: 
cercarea de îmbunătăţire a 
comunismului prin 
democraţie și economia de 
piaţă este o contradicţie şi o 
falsitate; Dar falsitate să 
fie, doar să dispară comu- 
nismul! 

Perestroika şi glasnostul 
crează momentul oportun 
părăsirii căii greşite, 
comunismul. Fiecare, țară 
poate proceda la părăsirea 
comunismului conform 
condiţiilor date din țara 
respectivă. Cel mai corect 
este renunţarea de drept și 
de fapt la comunism, 
respectiv, renunțarea 
deschisă, aşa cum a 
procedat partidul comunist 
din Ungaria. 

Exemplele de renunțare 
la comunism sunt tot mai 
numeroase. Marea masă de 


y 


NI 


SL 


RODNA 006 00 atv ati IULIU 


fie camuflat prin speculații patriotice. Mai ieri, fii cu 
Ceaușescu și cu regimul că, dacă nu, vin Ruşii. Mai 
nou, ține cu Ceaușescu şi cu regimul că, dacă nu, vin 
Ungurii. Perversiunea politică comunistă e fără 
margini. Mută atenţia cetăţeanului în altă parte şi o 
ţine în chip agitatoriu acolo, ca Românul să nu mai 
aibă timp să se ocupe de ce face regimul cu el. În chip 
speculativ, regimul pieririi ţine neapărat să-și creze o 
imagine de regim al salvării. 

Lăcomia puterii, ajutată de necruțătorii ieniceri 
securiști, a ajuns a-şi funda o “epocă de aur” într'un 
extrem de jalnic peisaj naţional românesc. Jos, 
națiunea în groapa pierii, iar sus, posedații “fără 
căpătâi” ai puterii în epoca lor de aur. 

In chip tragic, lăcomia puterii - pe care o numim 
comunistă - e mai excesivă la Români decât în alte 
părți. După cum de câtva timp se vede, și e subiect de 
frapantă actualitate în media occidentală, ștabii 
nomenclaturii comuniste din Polonia și Ungaria au 
fost în stare să ajungă cumva la reflecția că, lăcomia 
de putere cu orice preţ trebue să cedeze în fața 
stringentului imperativ de salvare a ţării lor dela 
dezastrul la care a ajuns. 

Ingrijorător este că în România nu e nici un 
asemenea semn. Ba, dimpotrivă, sunt o mulțime de 
alte semne care indică, că lăcomia de putere şi de 
monopol al ei, în loc de slăbire sau de cedare, ține să 
se încăpățâneze și mai mult. 

Dacă pe Jaruzelski, pe comuniștii unguri și mai 
nou pe cei germani, realitatea mizeriei din ţările lor şi 
a ostilității poporului faţă de partid i-a putut aduce la 
o reflecţie rezonabilă, Ceaușescu continuă să se țină 
cât mai departe de așa ceva. In chip sfidător, 
complăcându-se în a vedea cele mai negre zile din 
istoria poporului român ca o epocă “de aur”. 

Fără îndoială că alăturea de poporul de acasă sun- 
tem şi noi exilaţii în chip îngrijorat nerăbdători să 
vedem că crapă și în România tirania posedaţilor de 
putere, așa după cum ea a început să crape în alte 
părți. lar până atunci, ne place ori nu, n'avem încon- 
tro decât răbdării acumulate de atâta timp să-i mai 
adăugăm un plus de rezistenţă. 

In chip sigur tirania din România se apropie si ea 
de epilogul ei, care e parte firească din sfârsitul 
falimentar al comunismului văzut în general. Oricât 
de înrăit și de supraîncăpățânat ar fi Ceaușescu, ca 
tip lacom și posedat de putere - de putere cu sceptru - 
el nu poate face excepție dela epilogul stabilor comu= 
nişti, care e temă de actualitate. 

“Dacă lăcomia puterii nu poate avea decât un sfârșit 
scufundat în hulă, suferința umană nu poate avea 


aşteaptă țara şi neamul românesc. 
Eugen BÂRSAN 


decât o şansă de mai bine. De mai binele pe care-l =| 
E: 
| 


ii 


=] 
[Li 


comuniști din toate ţările 
sunt pentru abandonarea 
comunismului. (De opor: 
tunişti nu mai discutăm). 
In rândul conducătorilor de 


partide comuniste crește 
numărul celor care sunt 
pentru renunțarea la 


comunism. In Polonia, par: 
tidul comunist a renunţat 
parțial la puterea guver- 
namentală și a cedat con- 
ducerea guvernului 
organizației de opoziţie 
“Solidaritatea”. 

In Uniunea Sovietică, 
““țara comunismului 
victorios””, conducătorii cer 
măsuri mai drastice de 
reforme, iar mişcările 
naționale, care sunt în 
același timp mişcări an- 
ticomuniste, înglobează 
sute şi mii de comuniști. 
Unele noi mişcări şi 
organizații naţionale sau 
pentru reforme au în 
fruntea lor comunisti 
cunoscuți, membri de par: 
tid de 20-30 de ani, așa 
cum este cazul în Tările 
Baltice şi în Ucraina. 
Numărul lor crește şi în 
Basarabia, țările Trans- 
caucaziei si republicile 
islamice. ? 

In RDG, Honecker a fost 
înlăturat și se aud voci 
deschise din rândul con- 


ducătorilor, care cer 
reforme și abandonarea 
monopolului puterii de 


către partidul comunist. 
Din această ţară se fuge în 
massă, trecându-se pe 


IRI IDILA RILA AL SILA SL ALE SL 


DON QUIJOTE-NICOLAE 
CAVALER DE SCORNICEȘTI 


Eroul lui Cervantes se bătea cu morile 
de vânt, dar n'a distrus nici o moară; 
Don Quijotele depe malul Oltului distru- 
ge un neam întreg. 

Eroina Don Quijotelui spaniol era Dul- 
cineea iar a Quijotelui din Scornicesti 
este Acritura Elena din Petrești, i 

Don Quijotul și Acritura sunt cunoscuți 
în țară sub numele de 'Tovarăşii Nicolae 
şi Elena Ceausescu, el geniu și ea savantă. 
În RSR ei sunl legea, peste hotare ei sunt 
bufonii secolului. 

Supărat pe Președintele Bush că nu 
i-a trimis o bezea din Polonia și pe d-na 
Bush c'a vizitat în Ungaria un centru de 
refugiați din RSR, bufonul a decis să 
“Elibereze Statele Unite”. 

Implinindu-se șapte decenii dela înfiin- 
țarea partidului comunist, Ceaușescu le-a 
dat sfatul să nu uite de lupta muncito- 
rilor înselăviți de capitaliștii care, pentru 
a-si vinde carnea, ouăle și brânza, au 
uitat de sănătoasa “Alimentaţie Stiinți- 
fică”. 

O altă Cruciadă, pentru “Eliberarea 
Poloniei, s'a dat în halat şi papuci ! Când 
s'a format la Varşovia guvernul *'Soli- 
darității” înfrunte cu Tadeusz Mazowiecki 
Ceausescu a dat ordin lui Ion Stoian ca 
să-l cheme în mijlocul nopții pe ambasa- 
dorul polonez dela Bucureşti si să-l 
informeze că Varsovia “face jocul impe- 
rialiștilor... etc” deoarece eșecul alege- 
rilor se datoreste fasciştilor ce se opun 


viitorului socialist... 

Ambasadorul polonez l-a ascultat, a 
căscat, s'a dus acasă si s'a culcat. (Pro- 
testul s'a făcut în cadrul politicii de ne- 
amestec în treburile interne ale altei 
țări, N.R.) 

Redăm ultima aventură a Cavalerului 
de Scornicești: 

Călare pe un 707 a plecat în Germania 
de Răsărit ca să întărească Axa-Gulagului 
“Berlin-Praga-Bucuresti”. 

In baza ““Dreptului Omului” tovarășul 
Ceaușescu a cerut surorilor socialiste, 
plus Austriei, ca să suprime dreptul de 
călătorie ale vizitatorilor, iar pe prie- 
tenul de extra tovărășie, Erich Honecker, 
Don Quijotele l-a pupat pe trei fețe 
dându-i sfatul: “Fă ca mine: arestează-i, 
radiază-i, înmormântează-i și spune c'au 
trecut clandestin frontiera” 

Până la urmă fuga tineretului și su- 
portul moral al lui Ceausescu, l-au silit 
pe Erich să spună “'Auf wiedersehen”. 

Ultimile ştiri ce-au descrețit frunțile: 

Astralii cu trei ochi, care au aterizat 
în Siberia, au fost trimisi special ca s'o 
răpească pe Elena, cea mai savantă doctor 
inginer si chimistă de pe meridianele 
constelaţiilor. 

Păcat că, din gresală, Astralii au ate- 
rizat în Rusia. 


Stroe MOLDOVANU 


diferite căi în Republica 
Federală Germania. Dela 
sfârșitul lunii August până 
la mijlocul lunii Octombrie 
numărul celor fugiți se 
ridică la peste 50.000. Apoi 
demonstrațiile din RDG se 
țin lanţ. Desigur că refor- 
mele nu vor întârzia. In 
Cehoslovacia a început de 


asemenea să se vorbească 
tot mai mult în rândul con- 
ducerii partidului comunist 
de necesitatea reformelor. 
Doar în RSR nu se vorbeşte 
şi nu se face nimic. Până 
acum. 

Renunțarea la comunism 
este o cale înţeleaptă de 
salvare. a. unei ţări şi de 


evitare a vărsării de sânge. 
Trebue să se vadă și să se 
priceapă peste tot că, 
comunismul nu mai are nici 
o şansă de existenţă, nici o 
şansă de salvare, în nici-o 
țară din lume. Poate că vor 
auzi și vor vedea această 
realitate și cei din 
Bucureşti. 


ZIARUL “CUVÂNTUL ROMÂNESC * 
UREAZĂ TUTUROR CITITORILOR 


SĂRBĂTORI FERICITE 
ŞI LA MULTI ANI! 


tovvesveneanneavramemsnn 


dd ff 


sI ude e dă n v 


ră 


> for IP e 


PAGINA 4 


ESEUL POLITIC | 


Niciodată, mai mult ca în 
prezent, nu s'a pus mai acut 
problema până unde poate 
un guvernământ, un regim 
politic, să-şi chinuie, să-și 
martirizeze, sub diverse 
forme, propria populaţie, 
colectivitatea omenească, 
asupra căreia sub diferite 
forme și mijloace îşi im- 
pune puterea. Evident este 
vorba, în primul rând, de o 
răspundere morală, de o 
răspundere socială şi 
politică, de o răspundere 
legală, pentrucă ne referim 
la epoca contemporană 
supusă unor prescripții și 
reglementări de legi in- 
ternaționale adoptate prin 
consens de întreaga colec:- 
tivitate civilizată a statelor 
şi popoarelor. 

După cel de al doilea 
război mondial prin gân- 
direa și voința unor capete 
luminate care reprezentau 
în primul rând, marile 
puteri învingătoare, 
America, Anglia, Franţa, 
U.R.S.S-ul și China, s'au 
pus bazele Organizaţiei 
Naţiunilor Unite care cu 
toate imperfecțiunile ei şi 
cu toate anihilările ei prin 

rimarea unor prevederi 
de pildă “cei cinci mari” 
membri permanenți ai Con- 
silului de Securitate cu 
drept de veto, în timp ce 
RFG-ul sau Japonia,sunt 
înafară) s'a dovedit totuși 
un organism viabil, parţial 
funcțional, dar cu rol 
hotăritor, în salvarea păcii, 
în anumite momente de 
criză. 

Statutul organizatoric de 
bază al ONU-ului trebue 
regândit și adaptat 
evoluţiilor istorice din 


ultimii 45 de ani (o ju- 
mătate de secol). Niciodată 
Europa modernă m s'a 
bucurat de o perioadă așa 
de lungă de pace. Afară de 


ÎI 2 n IDECEMBRIEIL989 


“TREBURILE INTERNE” 


———— Constantin MACRI—— 


bomba atomică, și ONU a 
avut un rol important în 
asigurarea acestei păci. 
Dezbaterile ONU, in- 
clusiv cele din organismele 
sale specializate sunt 
adevărate antologii ale 
evoluției “Spiritului 
cooperării” comunității in- 
ternaționale, adevărate 
eșantioane reprezentative 
ale mentalităților naționale, 
de pe întreg cuprinsul 
globului, în dialectica 
devenirii lor istorice. 
Propunem numai o 
sugestivă comparaţie: 
discursurile lui AI. Vâșin- 
ski la ONU din perioada 
anilor 1949-52 și discur- 
surile lui Ed. Sevardnadze 
din epoca prezentă. Ce 
demonstrează aceasta? Că 
“spiritul de cooperare" de 
recunoaștere a supremaţiei 
legii internaționale este în 
ireversibilă ascensiune. 
Casa comună europeană, 
deziderat propus de liderul 
sovietic Gorbaciov nu este o 
utopie. Utopie este să crezi 
că poţi face la tine acasă ce 
vrei cu oamenii pe care îi 
guvernezi fără să fii silit să 
dai socoteală cuiva, cândva, 
fără să te supui unor stan- 
darde internaționale 
minimale de respect al 
omului și al drepturilor 
sale fundamentale. Mai ales 
când ești țără europeană. 
Europa are privilegiul de 
a fi tărâmul înnoirilor 
umanistice. Si umanism nu 
înseamnă numai con: 
strucții, de case și hoteluri, 
de palate și săli înseamnă 
in primul rând libertate, 
mai ales libertate de ex- 
primare a gândurilor care 
te frământă, a îndoielilor si 
contrarietăților pe care le 
resimţi în viaţa ta practică 
socială, de fiecare zi, 
inseamnă să-ți poți alege, 
in deplină libertate şi 


conștientizare, con: 
ducătorii, atât pe plan 
local, regional, cât şi 


pațiora 

manism înseamnă să te 
simţi întreg și capabil să 
indrumi treburile obşteşti 
pe un drum folositor 
intregii comunităţi, nu 
numai “'avangărzii”, nu 
numai ''forţei con- 
ducătoare” (expresie tipică 
prin amoralismul ei de 
bază, prin structura ei an- 
tilegală - forţă și lege fiind 
prin definiţie antinomice). 

Era socialistă nu poate fi 
sub nici o formă era 
sărăciei, mizeriei şi a 
foametei. Poate există, o 
mizerie și mai mare în 
Vietnam (ţară care con- 
struieşte şi ea socialismul), 
în Etiopia, în Cambodgia 
“kmerilor roșii”, în Nigeria 
sau Uganda, dar acestea sunt 
sunt țări europene. Au, din 
nefericire, deocamadată, 
alte baremuri de apreciere, 
în raport cu evoluția lor 
istorică, cu exigenţele lor 
umane. În Uganda se poate 
trăi și fără hârtie higienică. 
La București am văzut 
coadă la un asemenea 
produs, iar fericitul 
cumpărător ducea acasă pe 
umăr un rotogol cât roata 
carului cu aproximativ 30 
de suluri. 

Organizarea vieţii sociale 
este, fireşte, un atribut al 
suveranității de stat dar 
dacă această organizare se 
dovedeşte un genocid 
cultural, spiritual sau fizic 
(prin înfometare cronică, 
prin lipsă de asistență 
sanitară elementar dotată) 
se pune problema pentru 
comunitatea internațională 
dacă poate sta pasivă, cu 


mâinile încrucişate la un. 


asemenea genocid, 
disimulat sau manifest. 
Se construiesc spitale 


LA NAŞTEREA DOMNULUI 


Urmare din pag-l > 
immane în viața socială, 
culturală, economică, etc. 


Astăzi, imperiul 
întunericului se declară 
învins de valorile 
evanghelice, de valorile 


umane, de valorile morale 
şi de umbra altarelor 
dărâmate. Imperiul 
întunericului se sfarămă în 
țăndări cu sloganele lui, cu 
florile lui artificiale, cu 
aplauzele lui forțate și ca 
prin minune, se deschide 
drum strigătului de liber- 
tate, gândului să zboare, 
spiritului inventiv să creeze 
şi ca prin minune omul este 
lăsat în pace să plângă, să 
viseze şi să râdă când vrea 
i cât vrea. 
: Alianțele de altă dată se 
sparg, iar sferele de in- 
fluenţă încep să devină 
ruşinea istoriei. Vremea 
rețetelor s'a dus. 
Hristos și Biserica înving 
cu atitudini și: mijloace 
dumnezeeşti. ÎInving cu 
iubirea de om, cu răbdarea, 
cu blândeţea, cu iertarea și 
“cu buna cuviință. Invinşii 


de ieri nu vor să mai 
învingă cu alte vărsări de 
sânge, cu alte torturi, cu 
închisori mai moderne și cu 
mijloace mai satanice. 
Bisericile se deschid. In 
Basarabia şi Bucovina de 
Nord toate bisericile au fost 
redeschise. In Rusia mii de 
biserici au fost redeschise şi 
un vânt dulce de libertate 
își face loc în spaţiul 
întunericului. 


Din cenușă se ridică o 
lume spirituală, o lume a 
valorilor evanghelice, fără 
violenţă, fără răzbunare, 
fără denunţțuri, fără sânge, 
o lume a Mântuitorului 
lisus Hristos. Din fundul 
iadului Hristos deschide 

tăzi căi limpezi pentru 
er pe lumii după chipul 
lui Dumnezeu, după icoana 
împărăției cerului, cu “cei 
ce plâng... cu cei blânzi... 
cu cei ce flămânzesc și 
însetoşează de dreptate... 
cu cei milostivi... cu cei 
curați la inimă... cu cei 
prigoniţi pentru dreptate... 
întrun cuvânt cu adepţii 


Predicii de pe Munte, cu 


fericiţii. 

Este prima dată în 
amarul exilului nostru când 
sărbătorim Nașterea Dom- 
nului în lumină şi cu 
speranță care se pare că se 
împlinește, poate chiar şi 
pe pământul sfânt al 
României. Lumina Naşterii 
Domnului care se ridică 
spre cer cu venirea pe 
pământ a Fiului lui Dum. 
nezeu, este imposibil să nu 
deschidă căi noi de viață 
pentru un popor care a 
suferit atât de mult, care 
își duce crucea fără revoltă, 
fără violenţă și fără strigăte 
de disperare și care merge 
pe drumul neinterpretabil 
al Golgotei, spre sfânta In- 
viere, cu nădejde puternică 
în Dumnezeu. 


Sfârşitul se apropie, nu 
este departe, este la o 
lungime de mână. 


Să credem și să 
nădăjduim. Asa să ne ajute 
Dumnezeu. 


Pr. Petre POPESCU 


“igantice, dar dacă nu au 
fa dd vată la ce folosesc 
asemenea construcții? Se 
construiesc “teatre Și 
“opere"' dar dacă în ele se 
exprimă numai sloganuri 
vetuste sau se cântă un 
folelor denaturat, cul 
folosese asemenea clădiri! 
Cum să se bucure omul de 
delectarea artistică dacă el 
îngheață de frig când 
ascultă pe “Rigoletto”? E o 
perioadă de criză 
trecătoare? Nu. Ea durează, 
în mod notoriu, de un 
deceniu. 

Arbitrariul guver: 
namental intern, total și 
fățiș, incompetența, 
epuizarea anarhică a resur- 
selor, dezorganizarea câr- 
pită prin *'discursuri 
prezidențiale” care au 
neurastenizat un întreg 
popor pot rămâne 
nesancţionate pe plan in: 
ternațional? Este o “treaba 
internă,” o poluare gravă a 
solului şi râurilor unui 
stat? A fost o treabă in- 
ternă “'cernobilul” care va 
rămâne pentru secole un 
simbol al iresponsabilității, 
incompetenţei și relei 
credinţe? 

Mai poate fi socotită “'in- 
divizibilă”” suveranitatea 
națională atâta timp cât au 
apărut organizaţii ca OMS 
(Organizaţia Mondială a 
Sănătăţii) cu putere de 
decizie în problemele de 
sănătate pentru statele care 
au aderat la această or- 
ganizație? Eşti liber sau 
nu să-ți vaccinezi copiii de 
pe teritoriul pe care-l 
guvernezi? Eşti liber sau nu 


să le dai hrana necesară - 


pentru a nu deveni 
distrofici? Comunitatea in- 
ternațională răspunde NU! 
prin organizaţiile sale de 
specialitate. 

Există tot la Geneva şi 
tot ca organizaţie in- 
ternațională specializată 
Biroul Internaţional al 
Muncii (B.L.T.) care obligă 
statele să nu folosească 
munca copiilor, nici la 
“strânsul recoltei”, nici la 
“colectarea deşeurilor”, să 
nu folosească munca 
neplătită (școlari, studenţi, 


militari etc.) și acorde 
“repausul săptămânal”! 
adică să nu cheme 


Duminica la “*muncă volun- 
tară” sau “patriotică”, în 
majoritatea statelor 
civilizate fiind extinsă de 
mult săptămâna de lucru de 
cinci zile. 

Există o Comisie In- 
ternațională de Protecție a 
Monumentelor Istorice ale 
Umanității, care a făcut 
minuni în salvgardarea 
monumentelor de pe Valea 
Nilului cu ocazia construirii 
hidrocentralei dela 
Assuan 

Au Grecii libertatea de a 
dărâma Acropolele? Atunci 
de ce s'a dărâmat 
Mânăstirea Văcăreşti? Cu 
ce utilitate majoră, 
inevitabilă, imperioasă? 

Un oligofrenic răspundea 
că parte din elementele 
demolate vor. fi adăpostite 
într'un muzeu. Să sesizăm 
aici imbecilitatea in. 
telectuală caracterizantă, 
atrofia oricărei simţiri 
umane și naționale în faţa 
unui patrimoniu care ne 
poartă, mu se poate altfel, 
spre timpul „părinţilor, 
moşilor şi strămoşilor 


noștri din care descindem. 

E tot una un urcior spart 
şi unul întreg? 

Fără memorie istorică 
cădem în regnul animalelor. 
Vestigiile și amintirile ne 
dau dimensiunea 
umanității noastre. Ele ne 
dau sentimentul con- 
timuității noastre în timp. 

Dela Hugo de Grotius și 
până în prezent principiile 
dreptului internaţional au 
evoluat mult. Prin 
edificarea Comunității 
Economice Europene care 
evoluează vizibil și sigur, 
spre o federalizare politică, 
s'a implantat deja în 
conștiința popoarelor 
europene ideea și sen- 
timentul unui destin 
comun spre binele şi 
progresul civilizatoric şi 
cultural al tuturor 
oamenilor care trăiesc în 
acest benefic spaţiu 
geografic. DR 

Sub ochii noștri se înfăp- 
tuieşte visul secular al 
marilor umaniști ai lumii 
dela Erasmus la Giordano 
Bruno, dela Vico la Tolstoi: 
legea internațională, gre- 
fată pe legea morală să 
aibă sancțiune,puterea de a 
fi impusă față de acei gu- 
vernanți ie o încalcă, 
guvernanți care mai întot- 
deauna își terorizează pro- 
priii supusi. 

Conceptul suveranităţii 
naţionale ca orice concept 
juridic, nu poate fi folosit 
împotriva finalităţii în sine 
pentru care a fost statuat 
acest concept şi anume 
libera și progresiva dez- 
voltare spirituală şi 
materială a oamenilor care 


compun o comunitate - 


națională. Dacă oamenii 
care compun o asemenea 
comunitate sunt victimile 
unui dictator sau ale unei 
oligarhii tiranice, im- 
perativul juridic şi moral 
obligă comunitatea in- 
ternațională să intervină. 
Mai ales în Europa, 
leagănul civilizaţiei şi 
culturii omeneşti. 

La Strasbourg există un 
parlament european, liber 
ales de cetăţenii care 
aparțin Statelor 
Comunităţii Europene. In 
acest parlament sunt 
reprezentate toate partidele 
şi curentele politice din cele 

state participante. 
Deocamdată are un rol con- 
Sultativ și deliberativ. Vine 
Vremea când va avea și 
puterea de a decide. E în 
logica iminentă a istoriei, 

Ca un sistem de vase 
comunicante, culturile, 
spiritualitățile şi men- 
talitățile națiunilor lumii 
sunt în continuă in- 
terpătrundere,  contagiune 
ŞI conversiune în sensul 
filtrării şi promovării 
valorilor celor mai pro- 
umane, mai 
corespunzătoare  dialecticii 
dezvoltării. 

„Procesul de conștien: 
tizare şi subsecvent de 
raționalizare a manifestării 
politice, încă departe de a fi 
atins cote admisibile, față 
de cele optimale, de pildă 
cele „engleze, franceze, 
americane sau mai recent 
cele germane este totuși în 
continuă ameliorare, 
oriunde se practică încă 
eligibilitatea, în mod real, 
pluralismul cinstit 
democratic. Colapsul 


umanistic 


“mai eficientă 


excepția lui Panait eh 
Andre Gide și alţi A 
care contemporani fină 
crimele lui Stalin, au 
capabili de a auzi Strigătat. 
celor peste a Fe 
soia [eniznă of 
ovietic e 
poltiice. S'a maj dă 
așa ceva în trecutul : 
negura. istoriei? 
“treabă inter tal să : 
Sovietice? 

Este o problemă inter 
represiunea dela Bras 
Cunoaște cineva Vreua, 
nume de erou-protestata e. 
de aici? S'a aflat cu ame 
numele celui ce s'a auto 
cinerat în faţa stației 
pornire a funicularului d 
Poiana Braşov. Este desimar. 
şi aceasta o “problemă în. 
ternă.” ŞI 

Nimeni nu roșește căr 
raționează astfel? Nim 
nu se simte umilit în f 
acestei neputințe con: 
fruntând crima? Crima 
mai oribilă, crima de s 
crima politică, asasinat 
care-ţi asigură coni 
tiraniei. Sunt cei “cină 
mari” din Consiliul & 
Securitate cu ade 
mari? La ce. s 
această tutelă mondial! 
dacă “este incapabilă 5. 
asigure, măcar în Măg 
elementar, minimal, dos 
nia legii şi a resp 
sabilității morale în Îi 

Suntem. toropiți & 
mediocritate, pe plan DE 
dial. Fără Papa loan Pauli 
II-lea, Ronald Reati? € 
Lech Valesa acest sfirit& 
secol este tern prin †
unor mari person 
deschizătoare de noi 00% 
turi pentru OTEL Si de 
climatul este atât $ 
propice. 


Ş a 


grandios de semn. 
morală, politică ŞI DI ant 
China oferă ui p 
spectacol de 
politică. Acolo nu dieta 
contează, 
Chinezul a fos 
motivația ei. W -slu 
care a luat-o die A ic 
ideologie european: 
senzația de hibrid i 
tru autohtoni cât Și 
cei din afară: 
studenţilor a 195 
"treabă internă Ș 
Nu se mai poâ 
să intervină forță ni 
internaţionale. * 
ele n 
obligator. Prin CE. 
Prin combatiti, 
strategii altern 
chemarea | A 
pretutindeni la D*, ONU 
acțiune sub 5 


dată Piri 


invol 


lui, Deocamda 
găsi o cale mai 


CUVANTUL ROMANESC 


DECEMBRIE 1989 


PAGINA 5 


FIGURI GROTEŞTI DIN MASCARADA DEMOCRAȚIEI POPULARE 


—— Nic. IONESCU— 


Democraţia populară a 
fost şi este o mascaradă 
odioasă, cu figuri groteşti 
răsărite peste noapte ca 
ciupercile veninoase. Insuşi 
termenul de ''democrație 
populară”! este un 
pleonasm inventat de către 
semidocții comunişti care 
aveau nevoie de un cadru 
pompos pentru a abate 
atenţia populației țării dela 
fărădelegile lor, menite să 
distrugă societatea noastră 
tradițională. 

Odată “instaurată”, 
democraţia populară a dat 
naştere unei ''generaţii 
spontanee” de oportuniști, 
care nu au avut nevoie de 
“reeducare” pentru a uita 
de unde vin şi ce capacitate 
au, aceasta pentrucă aveau 
în sânge parazitismul şi 
setea de parvenire. 

Dar dacă s'a dovedit că 
apa nu face broaște, praful 
nu face purici iar scândura 
de brad nu naşte ploşnițe, 
este un lucru de netăgăduit 
că democraţia populară a 
produs în mod spontan, 
“organe”. Organe de stat, 
organe de partid, organe de 
miliție sau de securitate, 
organe politice, culturale și 
alte organe destinate să 
conducă societatea în spre 
un viitor luminos. Căci 
funcţia creează organul! 

Aceste  ''organe” care 
aveau să aplice “linia par- 
tidului”” în societate, 
proveneau dela orașe sau 
dela - sate şi ieşeau la 
“suprafață ca gunoiul pe 
apă. Apăreau din golănimea 
mahalalelor care nu vroia 
să muncească sau să înveţe 
şi “trăia din resurse 
dubioase, deci nu era în 
rând cu oamenii de treabă. 
Căci muncitorii din fabrici 
îşi făureau viitorul, fiecare 
în uzina unde lucra, iar 
unii, ca cei dela Reşiţa, de 
exemplu, erau chiar 
acționari ai întreprinderii 
lor. Cei proveniţi dela sate 
erau dintre obişnuiţii câr- 
ciumelor şi dintre argaţii 
leneși. Slugile credincioase 
au stat la stăpânii lor până 
ce aceştia au fost 
““ridicaţi'” de către 
““organele puterii populare” 
şi nu rare ori au fost 
cazurile când foștii stăpâni, 
întorși dela închisoare sau 
dela Canal, au aflat ocrotire 
şi adăpost la foştii lor 
argaţi. 

In ordine ierarhică, cele 
mai importante organe sunt 
“organele de partid”. 
“Organu de partid” ştie 
tot, căci are informatori şi 
face tot, căci are căţei. El 
“poartă întreaga răspun- 
dere'' şi de aceea trage la 
răspundere pe celelalte 


organe. El primeşte “sar: 
cini”, dar dă numai 'in- 
dicaţii”, aplicând astfel 
“transpunerea în viață a 
democraţiei de partid”. In 
interiorul  “'organizaţiei” 
însă treaba se schimbă. 
Dacă unul vine și declară că 
a pierdut carnetul de par- 
tid, este ““aspru 
sancționat” cu cel puţin un 
“vot de blam”. lar dacă pe 
la Sfântu! Nicolae îl găseşte 
în buzunarul paltonului 
pus la naftalină, i se 
“ridică votul de blam'”, cu 
condiția să-şi ““ia 
angajamentul” să nu-și mai 
pună carnetul la naftalină. 
Intr'o vreme carnetul de 
partid era chiar comestibil. 
In cazul în care posesorul 
său avea ghinionul să dea 
ochii cu luptătorii an- 
ticomunişti din munți. 
Secera şi ciocanul de pe 
prima pagină, bine 
mestecate, alunecau mai 
uşor pe gât. Mai greu 
treceau, însă, agrafele şi 
fotografia... 

Dar revenind la 
“organele de partid”, cel 
mai mare este “Primu'" 
adică primul secretar. După 
care urmează ''Prim'-al- 
doilea”, adică adjunctul. Si 
coborind tot așa, la vale, 
ajungem la prima noastră 
figură burlescă a 
“democrației populare”, 
“secretarul BOB”, adică al 
biroului organizaţiei de 
bază. Si ce mai bază!... 

Secretarul BOB este 
atotputernicul mandatar al 
partidului în unităţile 
economice cât şi în cele din 
suprastructură. El taie şi 
spânzură, adică aplică “li- 
nia partidului””. Directorul 
însuși este obligat să 
execute ““indicaţiile” 
primite pe “linie de par- 
tid”, chiar dacă acestea 
contravin, din punct de 
vedere tehnic, interesului 
producţiei. Dacă nu vrea să- 
i “sară pernele de pe 
scaun” și să fie trimis la 
““munca de jos”. Cu atât 
mai grav este dacă un 
salariat, de exemplu un 
specialist, suflă în front. La 
prima reducere de personal 
sau “'rotire a cadrelor”, va 
“aluneca pe schemă”, adică 
va fi concediat sau 
““promovat pentru 
întărirea”! unităţii X, 
departe de casă și de familia 
sa, ca să demisioneze 
singur, ''de bună voie și 
nesilit de nimeni”. 

Prin anii '60 tovarăşu' 
Găvrilă era secretar BOB și 
potcovar într'o gospodărie 
agricolă de stat. Nu-i 
suferea pe '“burgheji”, adică 
pe cei cu şcoală. In schimb 
îl pasiona palinca, dela 60 


de grade în sus. “Ca să 
simți pe unde trece”, cum 
spunea dânsul, rânjind 
galben. 

Altă treabă care nui 
plăcea erau ședințele 
tehnice, nu de alta, dar nu 
pricepea nimic. In timpul 
unei asemenea ședințe a in- 
trat în biroul directorului, 
bine afumat şi cu o furcă în 
mâini.  Pentrucă nimeni 
nu i-a cedat scaunul, s'a 
așezat pe birou, de unde a 
declarat solemn: Poporul 
muncitor lucră iar voi, 
burghejilor, staţi pe scaune! 
Vă iau maţele pe furcă! și a 
plecat victorios... 

Cea mai “grea sarcină de 
dus” la îndeplinire, pe care 
o putea primi dela raion era 
să ““prelucreze, adică să 
citească un material într'o 
“ședință lărgită”, pentruca 
să poată încăpea şi cei “fără 
de partid”. Când mureau 
animale tinere şi i s'a spus 
că microbul se transmite 
prin pășune, a făcut 
cercetări cu codiriștea 
biciului prin iarbă şi a 
telefonat la raion că de fapt 
e “sabotaj”, pentrucă el n'a 
găsit nimic. La masa festivă 
din noaptea de Anul Nou, 
când directorul a felicitat 
personalul unității, 
tovarășu' Găvrilă i-a întins 
un pahar de apă plin cu 
palincă și i-a spus rânjind: 
Dacă nu-l bei până la fund 
ești duşmanul clasei mun- 
citoare! 

Tovaraşu' Gavrilă a murit 
beat, ca un câine, lovit de 


“un camion pe sosea, fiind 


plâns de tovarășii lui de 
cârciumă. Păcat de şofer... 
Di Ii 

O altă figură odioasă, 
caracteristică  mascaradei 
“democraţiei populare! 
este “'şeful de cadre”, adică 
șeful serviciului care avea 
rolul politic de a ticlui 
declaraţii, de cele mai 
multe ori tendenţioase sau 
mincinoase, necesare 
“epurării””, adică curăţirii 
aparatului de stat de 
elementele ostile regimului, 
care nu erau ''devotate 
clasei muncitoare” sau 
care, pur şi simplu, nu 
făceau ochi dulci partidului. 

Seful de .cadre era 
teroarea salariaților. El se 
ocupa cu “anchetele de 
cadre, deci se “deplasa pe 
teren, la fața locului”, 
adică unde s'a născut sau a 
trăit salariatul şi lua 
declarații despre situația 
materială şi politică a 
rudelor sale, până la 
părinți, moși și strămoși. 
Pe baza rezultatelor acestor 
anchete, care de cele mai 
multe ori erau premeditate, 
i se impuneau directorului 


SĂ FIM GATA 


acasă. Să fim gata s'o primim. 


Urmare din pag-l 


Să fie 1990 ci doar pe undeva mai aproape, 

pentru noi tot curând înseamnă. 
Trecând cu ochii peste tragedia Yalta, 
ne oprim la reazemul pe care neamul 
românesc îl are în istoria lui milenară. Ca 
și întrecut şi-acum, seva acestei istorii va 
pe care Românii işi 


fi din nou temelia J 
vor eroi o altă soartă. 


Cu siguranță că în tăcuta și mult încor- 
data lor așteptare, ei încep să prindă din 
văzduh aerul libertăţii care-și 

Nouă celor din exilul pribeag, Dum- 
nezeu ne dă lumina speranţei că nu vom 
muri mai înainte de a ne pu 


Sia ră 


tea întoarce 
d pita 


Din suferința Yalta se naște spiritul 
care va duce la biruința părții celei bune 
din destinul românesc. Să fim gata să ne 
întâlnim cu ea. 

Dar să nu fie o participare cu suflet gol. 
Să ne umplem sufletul cu chintesența 
luată din patrimoniul spiritual al marilor 


vizionari ai neamului, luptători, oameni 


face loc, 


politici şi gânditori. 

De acolo de unde acești vizionari zac, 
stinși în sinea lor cu ultimul gând la neam 
și ţară, ei fac un apel la vrednicia noastră. 
Să fim gata să-l primim. 


„Traian BĂRCIAN... 


“ploatat la 


măsuri arbitrare, cum ar fi 
concedierea unor 
specialiști, care însă au 
“origine nesănătoasă," 
clasificați ca ''elemente 
chiaburo-popeşti”. Adică fii 
de intelectuali, de 
proprietari de pământuri, 
de fruntași ai satelor sau de 
preoți. Aportul profesional 
era ultimul şi cel mai 
minor criteriu în aprecierea 
unui salariat. 

lată deci portretul sumar 
al lui tov. Fane, șef de 
cadre în carne și oase. 

Tov. Fane era scund, 
gras, foarte închis la ten si 
avea ochi răi şi scor- 
monitori. In  ''regimurile 
trecute” fusese crunt ex- 
magazinul 
Galeries Lafayette din 
Bucureşti, unde muncea 
din greu pentru o pâine și 
un ţoi de ţuică, ca Lift-boy. 
Adică manevra ascensorul 
si primea bacșis.De aceea 
fredona mereu cu nostalgie: 
Toată ziua'n ascensor, ori 
mă urc ori mă cobor, jos 
sus și iar jos!” ...Odată cu 
preluarea puterii de către 
clasa muncitoare, “în 
propriile ei mâini”, tov. 
Fane a fost '*promovat” șef 
de cadre. Pasiunea dânsului 
era să fie foarte ''popular”, 
adică să-ți strângă mâna 
chiar de douăzeci de ori pe 
zi, dacă te întâlnea și să-ţi 
spună, cu rânjetul lui 
negru: Noroc, tovărășele! 

Mai albastru era când te 
chema la biroul de cadre şi 
te invita să stai jos. Atunci 


aveai două șanse: ori te 


“mobiliza”? la munca 
patriotică de curăţat 
gunoiul de pe strădă, căci 


trebuia să treacă 
“tovarășul mare” ori îţi 
punea în faţă cinci foi de 
hârtie, un toc şi borcanul 
cu cerneală. Ca să scrii o 
referință despre tovarășul 
X, din punct de vedere 
politic, moral şi 
profesional. Ridicând 
privirea ca să te gândești 
cum s'o cotești, îţi apărea 
scris cu roșu, deasupra lui 
tov. Fane, pe perete: 
“V.I.Lenin Cadrele 
hotărăște totul”. Adică tov. 
Fane. lar mai spre 
fereastră: “K Marx 
Cadrele e capitalul de aur”. 
Adică tot tov. Fane. Deci, 
n'aveai cum s'o coteşti și te 
apucai de scris, sub privirea 
fixă a lui tov. Fane, în timp 
ce de sub birou venea așa, 
ca o adiere de zefir. Pasă- 
mi-te tov. Fane se 
descălțase. 

Dacă cumva întrerupeai 
scrisul, tov Fane, vigilent, 
începea să te ajute. La din 
punct de vedere politic 
trebuia să scrii dacă tov. X 
are “nivel ridicat”, dacă 
este atașat clasei mun- 
citoare și dacă răspunde la 
chemările partidului. La 
din punct de vedere moral 
trebue scris dacă tov. X are 
o atitudine justă față de 
femeie şi dacă nu cumva are 
abateri dela ''morala 
proletară” adică “relaţii 
ginecologice” cu tovarășele 
de muncă. lar din punct de 
vedere profesional, dacă e 
fruntaş, evidenţiat sau 
codaş în muncă. Altfel nu 
se egzistă! proclama tov. 
Fane cu convingere. 

Dar și mai albastru era 
când spuneai, candid, că nu 


$ 


știi ce să scrii, căci nu-l 
prea cunoşti pe tov. X. 
Atunci tov. Fane se încălța 
urgent și scoțându-şi burta 
de sub birou, se scula în 
picioare şi îţi spunea răstit: 
'Tovarăsu”, noi aicea nu vor- 
bim discuţii! Noi scriem 
fapte concrete ca să-l 
ajutăm pe tovarășu'X ca să 
se îndrepte!... 
... 

“Democraţia populară 
avea mare nevoie de niște 
organe care să apere 
““cuceririle poporului mun- 
citor”!. Asa s'au născut 
“organele de miliţie”. 
Organul de miliţie este cel 
mai tare. Căci bate. Si mai 
e pe deasupra și tare de 
cap. Se spune că un 
bătrânel urca scările secţiei 
de miliție cu o hârtie în 
mână. Întâlnind un tânăr 
care cobora scările cam 
legănat, bătrânul îl 
întreabă: Aici se bate la 
mașină? lar tânărul îi 


răspunde  scuturând din 
cap: Nu, aici se bate 
manual... 

Miliţienii, selecționați 


dintre brute, erau învățați 
foarte greu să bată fără 
semne. Atunci, prin grija 
partidului și guvernului, 
procesul lor de muncă a 
fost mecanizat și 
automatizat. S'a introdus 
“mașina de bătut”. Un 
dulap de fier în care “'ban- 
ditul” încasează lovituri 
moi, dar adânci. Si fără 
semne. Timp în care 
miliţianul îşi fumează Ken- 
tul-ciubuc și își bea cafeaua. 
Nu fără a încuraja maşina, 
ca la fotbal: Dă-i! Omoară 

Continuare în pag.6 


great e te ta fată 


[i 


Sa beep 


„PAGINA 6 


DECEMBRIE 1989 


PARTIDA E ÎN TOI 


— Mihaela RAICU TRANDAFIR— 


Europa este azi o tablăde 
sah, pe care cei doi jucători - 
comunismul si capitalismul- 
își confruntă forțele. Jocul 
capitalismului - Albul - este 
un joc reținut, de așteptare, 
cu aproape toate piesele, joc 
de încredere si sinceritate, 
în timp ce celal comunismu- 
lui - Negrul - este jocul de 
panică, de pândă, jocul celui 
care a pierdut multe piese, 
joc de sacrificiu, de căutare 
a mișcării complicate, de 
neintuit pentru adversar, cu 
care să dea mat Albului. 

Partida a început acum 
câteva luni şi se desfăsoară 
cu repeziciune. : 

Suntem azi martorii unor 
evenimente tot atât de în- 
semnate ca si cele două răz- 
boaie mondiale. Este greu 
de spus ce anume aprovocat 
aceste evenimente, dacă ele 
au pornit din dorința sinceră 
de schimbări, refaceri, de- 
mocratizare a lui Gorbaciov, 
sau din tendința de expansiu- 
ne cunoscută, a Rusilor, de 
data asta, mascată; dacă 
intențiile au fost bune (doar 
si iadul este pavat cu inten- 
ții bune) sau dacă este unjoc 
de-a șoarecele și pisica al 
Rușilor; or poate o dovadă 
în plus a devizei lui Lenin: 
doi paşi înainte și unul îna- 
poi; acesta reprezentând pa- 
sul înapoi, pentrupregătirea 
viitorilor doi pași înainte. 

Indiferent din ce intenție 
a pornit, în momentul de faţă 
bulgărele de zăpadă cea ple- 
cat la vale, crește și în căde- 
rea lui crează o avalansă ce 
mu mai poate fi oprită. Dacă 
Gorbaciov nu a fost dominat 
de intenții bune - și noi, o 
bună parte a celor ce trăim 
în exil m credem în “bune 
intenții” venite dela Ruși - 
înseamnă că a scăpatfrânele 
și mașina eliberării, ale că- 
rei frâne nu mai funcționea- 
să, prinde viteză. 

Au căzut poate prea repe- 
de capete încoronate: Jaru- 
zelski, Kadar, Hoenecker, 
Jiveov și sperăm că înviito- 
rul apropiat și Ceausescu... 
îsi va da ''demisia”. 

"0 dovadă de bun simț? 
Nici vorbă. Moscova îi for- 
țează unul după altul, pe toţi 
comuniștii din vechea gardă 
să dispară de pe arenă. Sunt 
pionii care nu mai pot aduce 
nici un aport la întorsăturile 
partidei de şah. u 

Jocul este usor de urma- 
rit pentru cei ce au mâncat 
pâinea amară a comunismu- 
lui. După faliment și dezas- 
tru economic, la care a ajuns 
întregul sistem comunist, 
Gorbaciov, mult mai inteli- 
gent si mai cult decât pre- 
decesorii lui care făceau 
ordine bătând cu pantotul 
în masă, își schimba tac- 
tica expansiunii, folosind 
modul pasnic, liniștit, pe 
tărâm economic; prin do- 
rința sa de cooperare cu 
Vestul, de participare și 
integrare în Comunitatea 
Europeană, de fapt Gorba- 
ciov vrea să-şi refacă pute- 
rea economică cu banii capi- 
talistilor, să-i domine apoi 
economic, ca în final, prin- 
tr'o miscare neașteptată sa 
le dea acestora “mat”. 

- Căci ce guvern capitalist 

te opri pe marii magna 
orga alei capitalul lor 
Uniunea Sovietică, unde se 
poate cumpăra acum pe ni- 
mic? Cine controleaza pe 
cine? Guvernul american, 
de exemplu, controlează în- 
treprinderea Ford, sau in- 


1. mamta e teama în mem mai 


sa idiranco “legi siaa stii 


minte îndată 98 


i z za dă 


Premierul Canadei îsi ex- 
primă regretul că a întârziat 
atât în a ajuta pe Gorbaciov 
să-şi realizeze perestroica 
si ca recompensă invită pe 
Ruși să investească și ei în 
Canada, după bunul lor plac. 
Ce vor Rusii? Să elibere- 
ze țările din Estul Europei 
din dragoste bruscă pentru 
sclavii lor? Nu. Rusii vor să 
se extindă pașnic, prin in- 
termediul economiei, iar nu 
prin războaie sau lupte de 
guerilă, pentru care nu mai 
au nici putere, nici resurse. 
Tot ce se petrece acum 
în Estul Europei are loc cu 
stirea si avizul Moscovei. 
Înclusiv desființarea gardu- 
lui de sârmă ghimpată dintre 
Ungaria și Austria, trecerea 
unor refugiați prin Ungaria 
sau Cehoslovacia, iar mai 
nou dărâmarea zidului rusi- 
nii din Berlin. Dar aici ar 
trebui să ne oprim puțin. 
Desigur, când vorbim de dă- 
râmarea zidului din Berlin, 
este vorba de fapt de a se 
trece dintr'o parte în cea- 
laltă şi atât. Ba chiar, în 
multe cazuri, trecerea defi- 
nitivă a unor Germani din 
Est în Vest. Nu însă să se 
pună problema unificării 
Germaniei, deoarece acest 
lucru este periculos. 
Spuneam cu ocazia “'Zilei 
de  Doliu Internațional”? 
(Black Ribbon Day) anul a- 
acesta că *'Ocupația sovie- 
tică a Europei de Esta în- 
ceput în urma semnării Pac- 
tului de neagresiune dintre 
Hitler și Stalin, cu Polonia 
si acum, după 50 de ani,eli- 
berarea Estului Europei în- 
cepe tot cu Polonia. Desă- 
vârşirea ocupării a ținut a- 
tunci cca. 6 ani, eliberarea 
va dura cel puțin tot atâta. 
Aceasta era în ziua de 23 
August a.c. Zilele trecute 
am citit într'un ziar cana- 
dian un comentariu al unui 
ziarist american, legat de 
aceleaşi date, dar având un 
sens cu totul diferit. Ideea 
articolului era: Ce se întâm- 
plă cu Germania acum? Unde 
vor merge Germanii? Răs- 
punsul: in Polonia, ca și 
acum 50 de ani. De teama 
renașterii unei Germanii 
puternice, dorințele atât ale 
Occidentului câtșiale Sovie- 
telor de oprire a unificării 
Germaniei se întâlnesc la un 
nivel foarte înalt. In pofida 
acestora, Germania se poate 
unifica. Dar acest lucru, fă- 
cut în grabă, mu poate duce 
la nimic bun, ba chiar poate 
periclita o reuşită viitoare. 
Printr'0 unire azi, nu poate 
rezulta o Germanie puter - 
nică. Căci, cum să hră- 
nesti o populație dublă cu 
produsele rezultate ___într'o 
jumătate de țară? Germania 
ar trece printr'o perioadă 
de instabilitate economică, 
socială și politică; ea nu 
va prezenta în nici un caz 
un pericol pentru nimeni, cel 
puțin în următorii 10 ani. In 
acest timp însă, colabora- 
rea pe de altă parte prodi- 
gioasă dintre Ruși și Germa- 
nii de Vest care-l admirăpe 
Gorbaciov, nu poate duce la 
înflorirea Germaniei, ci la 
stabilizarea Rusiei, 
Aceasta în privința Ger- 
manlei. Apoi în ce priveşte 
celelalte țări din Europa de 
Est, cât şi Uniunea Sovieti- 
că, acestea nu sunt pretătite 
pentru o eliberare, pentru o 
schimbare rapidă. Schim- 
bările trebue să albă loc în- 
cet şi cu grijă, pentrucă omul 
sc: „salage. sh. pură 
“tom 


educat în comunism și trăit 
acolo nu are noțiunea concu- 
renței, a competiției și nici 
curajul începutului. EI a fost 
creat ca “om nou''detip co- 
munist, pentru a [i condus, 
dirijat, iar nu să conducă. Nu 
se poate schimba o economie 
comunistă cu una capitalistă 
prin apăsarea pe unbuton. 

Economia capitalistă, li- 
bertatea și democrația tre- 
buesc studiate, învățate și 
practicate. Cum să faci eco- 
nomie capitalistă cu perso- 
nal educat în sistem comu- 
nist? Poate că maiera posi- 
bil acum douăzeci de ani, 
atunci când părinții noștri 
erau încă în viață, şi încă apți 
de muncă. Ei erau cei educați 
în capitalism, trăiţi un timp 
în capitalism, iar apoi în co- 
munism și apoi ușor de în- 
tors înapoi la capitalism. 
Dar acum, după peste 40 de 
ani de comunism (în Rusia de 
peste 70 de ani), această ge- 
neraţie a dispărut. 

Schimbările trebuesc fă- 
cute lent, cu aportultuturor, 
cu înțelegere si efort din 
partea celor ce au suferit și 
suferă încă si nu maiaurăb- 
dare. Cum spuneau niste Po- 
lonezi întrebaţi ce simt ei 
după instalarea primului gu- 
vern necomunist într'o țară 
comunistă: ei nu mai au nici 
putere, nici răbdare să mai 
aștepte. Le este egal cine 
conduce; ei vor mâncare. 
Aici este punctul critic care 
trebue depășit. Si aceasta 
este valabil pentru toate ță- 
rile din Europa de Est. Inclu- 
siv România, care pentru 
moment este linistită. Dar a- 
pele liniștite sunt adânci şi 
tulburi... 

Probabil nu este momen- 
tul psihologic încă, sau poate 
că încă Ceausescu n'a primit 
dispoziția să demisioneze. 
Sau poate a primit-o si nu 
vrea s'o execute. Se crampo- 
nează de sceptru cu ultimile 
puteri. In vederea reușitei 
congresului, a albanizai Ro- 
mânia, închizând granițele 
cu Ungaria şiprobabil mâine 
sau poimâine cu Bulgaria și 
Ruşia. 

Eliberarea României mi 
va fi prea ușoară. Chiar dacă 
Ceaușescu va fi înlăturat, 
judecat ca Jiveov, sau chiar 
asasinat, schimbarea se va 
produce mult mai greu decât 
în celelalte țări și probabil 
cu vărsare de sânge. Pătura 
creată ca o peliculă grasă, 
impenetrabilă la suprafața 
apei, nu va fi ușor de înlătu- 
rat, doar printr'o schimbare 
de conducător sau de guvern. 
Ea va opune rezistența celor 
ce nu au muncit niciodată dar 
au avut tot ce le-atrebuit. 

Dar cu toată opoziția a- 
cestora, există precedente 
de eliberare a Românilor de 
sub dușmanul din interiorul 
sau afara țării, cu sau fără 
vărsare de sânge, prin înlă- 
turarea sau moartea lui Cea- 
uşescu, zorii eliberării se 
văd, ziua visată se apropie. 

Si ca după fiecare luptă 
câstigată, ca pe vremea lui 
Stefan cel Mare, Românulva 
mai construi o biserică. 

In toată această partidă 
complicată de sah, numai de 
Occident depinde întrânge- 
rea Negrului, numai de pu- 
terea de anticipare a miscă- 
rilor Negrului depinde vic- 
toria Albului. Desigur că 
până la victoria finală va fi 
o partidă lungă, cu prelun- 
girl, în care când o putere, 
când cealaltă va fi înavantaj. 
1ml aannieaoazs bnobio 
alo asiqsaWi „uaesto) 


Sculaţi, sculaţi feciori 


COLIND 


tari, 
sculați voi Români plugari 
şi porniţi colindători 


noaptea pe la cântători, 


Florile dalbe! 


Pe furtună și pe ger 


Sculaţi, sculaţi legendari, 


sculați voi Români plugari, 


colindatul să vă suie 
pe crenel de cetăţuie, 
peste plaiuri și coline, 
peste vârfuri carpatine, 
naștere de libertate 
pentru țara din lăcate 
și să-l ardă pe nerod 


steaua voastră e pe cer 


bâlbâitul de Irod!.. 


se înalță și străluce 


pentru neamu'ntins pe Cruce. 


De pecingine adâncă 


viața voastră-i plină încă; 


lanțurile, zurgălăi; 
securiștii răi dulăi 
când vă latră când vă 
ori vă ard cu praf de 
dar colindul vostru viu 
este mană în pustiu 
așteptată la comând 
de poporul cel flămând 


V'au scos morții din morminte 


tartorul cel fără minte 
cu zănateca-i soție 
rușinată în chimie... 
Satele vi le-au arat 

şi nimic n'au semănat, 


Sculaţi, sculaţi bărbaţi tari, 
muncitori şi cărturari, 
spargeţi prea coptul buboi 
să'nflorească vremuri noi: 
temelii de vreri creştine 
pentru veacul care vine. 


mușcă, 
pușcă, 


Zguduiţi fără zăbavă 
orânduirea bolnavă 

că întreaga ei văpaie 

n'a putut să vă'ncovoaie... 


dar din fostul vost” bordei 


crește ura pentru ei. 


FIGURI GROTEŞTI 


Urmare din pag.5 


la bandit! Dacă te uită acolo 
şi pleacă în pauza de masă, 
te găseşte moale... 


Organul de miliție mai e 
cel mai tare pentrucă este 
curajos şi înarmat. De 
aceea, în afară de câini, este 
păzit în timpul nopții, pe 
stradă şi de câte doi civili. 
Ca să nu-l sperie cineva. 
Căci rolul său este să-ți 
ceară “'bolentinul de in- 
dentitate” şi să coristate 
dacă tu ești ăla de pe poză. 
Asta chiar când ţine 
buletinul invers... 


Că milițianul e tare de 
cap, asta o spun toate ban- 
curile- pe seama 
milițienilor. Dar și 
întâmplările autentice, Ca 
și următoarea, de care a râs 
tot târgul, luni de zile. 

La o miliţie de oraș erau, 
acum vreo zece ani, două 
exemplare tipice de 
milițieni: Zdrulea și 
Sălăjan. Săptămânal, şeful 
le “'ținea şcoală”, adică 
“instructaj la locul de 
muncă"! pentru “'ridicarea 
nivelului politie și 
profesional”. Si iată-i pe cei 
doi protagoniști la ușa 
şefului. Intră Sălăjan. - Măi 
Sălăjane, ce e asta, mă?, 
Intreabă şeful arătând spre 
„94573 Ba] sit ca iuqsal ua 
- 918 Ta 2919 Munn ug 


o hartă, Să trăiţi, o hartă. 
Ce hartă, mă? Gândeşte-te! 
Harta RSR. Măi Sălăjane, 
zice şeful enervat, asta nu e 
harta RSR, asta e mama ta, 
Sălăjane, ai înţeles? Am 
înţeles, să trăiţi, mama 
mea. leşi afară și-l chemi pe 
Zdrulea! les afară şi-l chem 
pe Zdrulea, să trăiți!...Intră 
Zdrulea, care ascultase la 
ușă. Măi Zdrulea, ştii tu ce 
e asta, mă?, zice șeful, 
arătând spre hartă. Stiu, să 
trăiţi! Asta e mama lui 
Sălăjan!... 


... 


Mascarada “'democrației 
populare” a creat și con: 
tinuă să creeze specimene 
odioase şi corupte care, din 
oportunism şi lăcomie, 
practică un exces de zel, 
abuzând de puterea care li 
s'a atribuit într'un anumit 
sector de activitate, pentru 
a dovedi şefilor lor că sunt 
“eficienţi”. 


Aceste specimene au 
fost pe nedrept comparate, 
de către unii, cu personajele 
pieselor marelui nostru 
Caragiale, şi acelea 
Oneroase și corupte, dar 
luptând împotriva ad. 
versarilor lor politici cu 
arme mult mai umane. Ast- 
fel, în piesele lui 


24 „aiqumb sh alatnamsly 
“idua aonfairo îş txntae» 


Dia: 


Să vă deie Domnul salbe, 
zilele ca flori de nalbe 

şi un Moş Crăciun zâmbind 
din Carpaţi până în Pind... 


ve? pi ze N eat pt feat brau! RIN pete, mie A 


Zahu PANĂ A 


Caragiale adversarii politici 
erau “'combătuţi” prin 
oratorie, dela tribună său 
şantajați prin diverse 
trucuri de mahala, 
scrisorele de amor Si | 
bârfă. După alegeri, Îns 
totul se încheia cu bine, 2 
versarii îşi strângeau DO. + 
iar învinşii își așteptau ÎI 
dul să preia ciolanul k 
următoarele alegeri- ă 
Spre deosebire de PT 


sonajele caragialene, ; 
specimenele create 
“democrația  pOpult! 


folosesc tehnica comuni 
de distrugere a adve jiber: 
prin privațiunea de anl 
tate asociată cu Presă 
morale şi fizice, dud: 
până la tortură 
rimare. DD & 
prin acest sisten zi 
“reeducare” urnă! i pi E î 

orice regim comunit, ) 
creeze ''omul DO “n 
terii 


“societății comuniste 
clase", un om supus, pu 
opresoare, fără nimic Ai 
pe lume şi mai ales tru a 

un suport moral, pe [i 
putea fi manevti 
ușurință în folosu 
solidării “cuceririlor. 
muneitoare”!+ 
teroarei și A 
morale şi materiale: 


Nic. IONES 
„fad *? 


snid 5 ini 


CUVANTUL ROMANESC 


DECEMBRIE 1989 


PAGINA 7 


Poate că  nicio- 
dată în existența lui, 
calendarul românesc, nu a 
fost atât de iîmpovărat de 
evenimente dureroase și 
dramatice, ca în perioada 
acestor ultimi patruzeci şi 
cinci de ani, cuprinși între 
doliul naţional din 23 
August 1944 și situația 
catastrofală de azi a 


“ULTIMUL CONGRES” 


——— Lucian CRUCIANU—— 


ROMANIEI. 

„Ziua cea mai neagră din 
istoria poporului român, a 
strecurat veninul în inima 
naţiunii prin undele radio, 
atunci când fostul director 
al radio-difuziunii române, 
Vasile Ionescu, a lăsat cale 
liberă dela pupitrul de 
emisie şi Regele Mihai 1 a 
proclamat pacea, anunțând 


încheierea armistițiului cu 
Aliaţii, în condiţiile 
propuse de aceştia. 

A fost un trăsnet peste 
Carpaţi !! 

In aceeași zi se con- 
sumase o altă lovitură de 
teatru. Mareşalul An: 
tonescu fusese arestat din 
ordinul Majestății. 
Momente de mare 


ANTITOTALITARISMUL DE STÂNGA 
SAU DEMOCRAŢIA CU SENS UNIC 


——— Constantin MAREȘ— 


Există mari națiuni care 
şi-au făurit mari state, în 
care ideile generoase ale 
libertăţii şi democraţiei s'ar 
fi împlantat, așa cum ne 
asigură clasicii modernis- 
mului, de mult și ca rezultat 
al unui firesc proces social, 
politic şi istoric. Se uită, în- 
să, deseori, că în imperiul 
britanic un servitor hindus 
nu era egal în drepturi cu 
un membru al Camerei Lor- 
zilor, că Franţa, după ce 
descoperise deliciile 
libertăţii, egalităţii şi 
fraternității, le-a descoperit 
şi pe acelea ale ghilotinei, 
iar Statele Unite au fost 
până în a doua jumătate a 
veacului trecut, după 
modelul antic atenian, o 
democraţie sclavagistă. 

Există unii Români în 
exil, care suferind de in- 
ferioritatea națională 
congenitală, găsesc de 
cuviință să afirme că am 
fost și suntem o națiune 
lipsită de cultură politică, 
acea cultură ce trebue să o 
sorbim dela marile 
naţiuni. Este drept că noi 
Românii nu am atins per: 
formanţele “îmbăierilor 
naționale” ale Marii 
Națiuni, că nu am avut un 
Disraeli, dar nici nu am 
atins performanţele pe care 
Shakespeare ni le-a descris 
în capodoperele sale 
dramatice, și dacă nu am 
avut un Goethe, nu am avut 
în schimb nici un 
Auschwitz. lar dacă astăzi, 
o lume întreagă deplânge 
drama, patriotismul, 
liberalismul și orientarea 
ljustă, măi tovarăși!) a lui 
Imre Nagy, rămân la 
părerea că Dinu Brătianu și 
Iuliu Maniu au plătit cu 
viața ideile lor de lideri 
democrați, fără însă a fi 
amintiţi de vreun canal de 
televiziune occidental, 
având marea vină că au fost 
toată viaţa lor democrați 
consecvenți, dar fără a fi 
aparținut mai întâi par- 
tidului comunist. 

In acest cadru nu este de 
mirare că în lumea liberă 
asistăm la dispunerea 
florilor politicii de culoare 
roză, pe acel sistem de axe 
ale unei minorităţi a 
exilului românesc, ce 
stabileşte din înălţimea 
pretențiilor sale că face 
educația politică a pribegiei 
şi a neamului, că an: 
titotalitarismul este 
îndreptat doar împotriva 
dreptei, sau mai bine zis a 
ceea ce această mini: 
minoritate consideră a fi 


dreapta în eşichierul 
politic. Astfel s'a dat 
naştere inflorescenţei 


democraţiei cu sens unic, 
idee propagată astăzi din 
Occident, uneori şi pe unde 
scurte, cel mai adesea pe 
unde se poate. 


Dacă termini cu bine 


facultatea de medicină, ţi se 
eliberează diploma de 
medic. Dacă o termini pe 
aceea de arhitectură, capeţi 
diploma de arhitect. Dacă 
absolvi facultatea de filoso- 
fie devii însă doar licențiat în 
filosofie, nu însă și în mod 
obligatoriu, şi filosof. Din 
lipsă de diplome univer- 
sitare, atât Socrate cât şi 
Platon nu ar fi putut 
funcţiona nici măcar ca 
asistenți universitari la 
secţia de filosofie. 

Tot așa nu se eliberează 
nici diplome de astrologi, de 
politologi sau de psihana- 
liști ori antitotalitariști. 
Antitotalitariștii, ca : și 
chiromanții se autodeclară 
ca atare. Ghicitul în palmă 
se practica pe vremuri în 
România,. atârnând la 
poartă o firmă cu un desen 
sugestiv. Pentru a fi con- 
sacrat astăzi antitotalitar 
în exilul românesc sunt 
necesare mai multe 
însușiri. Să trecem în 
revistă câteva din ele. 

In primul rând nu poţi fi 
antitotalitar dacă ai 
aparținut în ţară la vârsta 
de 13 ani unui partid sau 
unei mișcări considerată de 
extrema dreaptă. Dacă ai 
fost comunist, nu ilegalist, 
ci fripturist, este cu totul 
altceva. Dacă ai fost 
secretar de organizaţie de 
bază, procuror, ziarist bine 
plătit la presa de partid în 
timp ce noi naivii, fleţii 
lipsiţi de simţ de con: 
servare ne înghesuiam în 
tineretul național-liberal si 
național-țărănist, aclamân- 
du-i pe Rege, Brătianu și 
Maniu, desigur că poți intra 
în oastea antitotalitarismu- 
lui. 

In al doilea rând, chiar 
dacă în ţară ai fost liberal 
sau țărănist, chiar dacă ai 
trecut pe la Canal sau Aiud, 
dar în lumea liberă îţi 
permiți să recunoști că l-ai 
votat pe Le Pen în Franţa 
sau pe Schonhuber în Ger- 
mania, desigur că nu capeţi 
carnet de antitotalitar, în a 
cărui posesie intri însă dacă 
pe timpul lui Stalin ai fost 
utecist și dacă în Franța te 
afirmi ca trotzkist, sau în 
Germania votezi S.P.D. ai 
cărui membri la congrese 
răguşesc zbierând melodia 
şi textul “Internaționalei”, 
ori colaborezi cu pretinșii 
ecologişti, incapabili să se 
vindece de sindromul an- 
tiamerican și boala 


filosovietismului. Pa 
In al treilea rând, poți și 
trebue să devii an- 


titotalitar dacă te ocupi în 
exil cu ceea ce se ocupau în 
țară “'lucrătorii de 
securitate” și “lucrătorii 
serviciilor de cadre”: să 
întocmești dosare, să 
demaști reacţionarii și 
elementele de dreapta, să 
cercetezi și originea subiec- 


telor cercetate, pe care 
încerci să le transformi în 
obiecte de cercetare, să faci 
din polemică și atac bâtă şi 
ciomag împotriva celor pe 
care îi consideri potenţial 
de dreapta sau pur și sim- 
pul îi declari ca atare. Doar 
ştim bine că în România, 
procesul-verbal alcătuit de 
miliţian se bucură de o 
prezumție irefragabilă, 
atunci la ce să mai pierdem 
timpul căutând motivări? 
Antitotalitarismul de 
stânga, -această democraţie 
cu sens unic, are avantajul 
că se încadrează tendinţelor 
generale ale mass media din 
Occident, care în prezent 
impun noi concepte con- 
fuzioniste doar în aparenţă. 
Nu mai există comunism, ci 
doar stalinism, care trebue 
combătut. Până și un 
stalinist ca Georges Mar: 
chais se arată dispus la 


această schimbare la faţă, “ 


doar la față. Toţi generalii 
KGB dela Liubianka, 
torționarii de ieri, se arată 
dispuşi să treacă cu 
buretele peste propriul lor 
trecut. Să pună surdină ex: 
presiei de comunism, să 
sufle cu furie în trompeta 
anti-stalinismului, iar 
noțiunii de socialism să 
încerce să i pună semnul 
egalităţii cu liberalismul. 
Acestei ofensive sprijinită 
de ziarele, posturile de 
radio şi mai ales cele de 
televiziune ale lumii 
libere ., îi vin în ajutor şi 
antitotalitariştii de ocazie 
care nu numai că se 
încăpățânează să creadă că 
marele pericol pentru 
România îl constituie 
profesorul A.C. Cuza, dar 
privesc cu binoclul pe 
autostrăzile germane, în 
căutarea tancurilor 
diviziilor SS, care ele, și 
numai ele atentează la 
suveranitatea democraţiilor 
occidentale. 


Desigur, se poate pune 
întrebarea: ce este atunci 
acest  antitotalitarism de 
stânga, o formă depășită 
istoric, o naivitate politică, 
sau un proces bine elaborat 
și care se află în fază ascen- 
dentă? 


Dacă ne aflăm în faţa 
unui amatorism rătăcit în 
politică, lucrurile nu sunt 
prea grave. Dacă ne aflăm 
în prezența unor elemente 
lipsite de cultura politică ce 
o neagă tocmai ele altora, 
de personalitate proprie ce 
îi sortește unei facile 
manipulări, lucrurile nu 
sunt încă prea grave: 


Dar dacă amândouă 
aceste faze au fost depășite, 
și prin naivitate s'a trecut 
la manipulare si dela ma- 
nipulare la manipulatori, a- 
tunci, întradevăr lucrurile 
au început să fie prea grave, 


cu mult prea grave. Di 


dramatism care au 
împietrit poporul român. 

Tara incendiată de bom- 
bardamente și lovită mortal 
prin semnarea  ar- 
mistiţiului, se zbătea în 
spasme. Inima României, 
Bucureștiul, se contracta 
greoi sub presiunea enormă 
a evenimentelor politice 
fulminante. Armata 
română nu pierduse răz- 
boiul pe câmpul de luptă, 
ci opolitică obtuză a învins o 
armată! 

Profesioniştii unei poli- 
tici demențiale şi o parte 
nătângă a unei populații 
obosite și ignorante, 
țopăiau bucurându-se că s'a 
făcut pace, dar nu vedeau și 
nu înțelegeau marea eroare 
politică, ce avea să aducă în 
viitor, atâtea și atâtea 
nenorociri Românilor. 
Tricolorul României, sfâșiat 
de război, drapelul falnic și 
sfânt al libertăţii şi 
eroismului românesc era 
coborit în bernă. In: 
dependența României era pe 
catafalc! 

La această răscruce a 
istoriei, pe balansoarul din- 
tre două lumi, se priveau 
trecutul și viitorul patriei 
noastre. Faţă'n față. Ne 
cunoșteam trecutul dar nu 


bănuiam ce ne rezerva 
viitorul. 

Tragedia prezentului 
haotic începuse. Trupe 


rusești cu steau bolşevică la 
chipiu, năvăleau în dezor- 
dine pe drumurile deschise 
de armistițiu, în satele şi 
orașele româneşti. Cizmele 
muscalilor călcau peste glia 
străbună, împrăstiind 
marasmul comunist, adus 
de “'eroii' cu balalaicele la 
umăr. Jafuri, violuri, 
teroare, icoane sfărâmate şi 
scuipate, lăcașuri sfinte 
batjocorite și valuri de 
umilințe și spaime, peste 
populaţia pașnică. Cohorte 
de  “'cioloveci”” striveau 
pământul milenar făurit 
din demnitatea şi curajul 
lui Decebal: și Traian, 
călcau pământul sfințit de 
eroismul şi credința Sfân- 
tului dela Putna şi de mar- 
tirul Constantin  Brân: 
coveanu, călcau peste 
România Domnitorului 
Alex. 1. Cuza, peste 
“Dulcea Românie”. 

Cuvintele profetice ale 
aceluia care a fost Corneliu 
Codreanu, erau 
predestinate să răzbată prin 
timp şi să se împlinească 
chiar în clipele de restriște 
ale neamului. El a spus: 
“Apropierea de Rusia, ar fi 
o trădare a poporului 
român față de Dumnezeu, 
față de ordinea morală a 
lumii și a popoarelor... 

„„„Gestul nostru ar 
dezonora neamul nostru şi 
va trebui să vărsăm mult 
sânge în viitor pentru a 
răscumpăra onoarea pier- 
dută. 

Dacă trupele ruseşti vor 
intra la noi, cine poate să 
afirme, cine poate să 
susțină că vor pleca dela 
noi, înainte de a ne 
sataniza, adică bolşeviza?” 

Din nefericire pentru 
poporul român, acela care 
rostise acest adevâr şi care 
a fost un monument viu de 
patriotism și simţire 
românească, nu mai era 
printre noi. In 1938, Carol 
al Il-lea, primeşte săpunul 


şi treangul din mâna 
Elenei Lupescu (in- 
fluențat de aceasta și 


ordonă executarea lui 
Codreanu. Noaptea dela 


29/ 30 
poate 


Tâncăbești din 
Noembrie, nu se 
uita. 

La 6 Martie 1945, 
România, adaugă o filă 
nouă la istoria ei, odată cu 
primul guvern comunist in- 
staurat. Petru Groza, 
boierul care şi-a donat 
averea comuniștilor, doctor 
în drept la Budapesta și 
mare trăgător de sfori 
politice, este șeful noului 
guvern. Destinele ţării, 
inchise acum în lanțul 
comunist, puteau fi uşor 
anticipate. 

Moscova, manevrează 
politica românească și la 30 
Dec. 1947, Mihai, regeal 
României, este somat să ab- 
dice. Armele conving și 
regii! VAE VICTIS! Dela 
semnarea armistițiului, 
trecuseră trei ani şi 
monarhul decorat atunci cu 
“Ordinul Victoria” de către 
Sovietici, este tratat acum 
““tovărăşeşte” şi invitat să 
părăsească țara. Trenul 
special, se pune în mișcare, 
Regele Mihai | își ia rămas 
bun şi România rămâne în 
urmă ca un vis frumos. 

După optzeci și unu de 
ani de dinastie, ramura 
suabă a familiei de Hohen- 
zollern, părăsea tronul 
României și poporul român, 
atât de generos în dragostea 
şi supunerea lui. 

Pe toată suprafața țării, 
încep să curgă binefacerile 
comunismului: 
naţionalizarea, reforme 
peste reforme, arestări, tor- 
turi, înscenări şi 
amenințări. - Inchisorile 
rezervate până atunci in- 
fractorilor de drept comun, 
sunt pur şi simplu 
“asaltate” de foști generali 
ai armatei române şi alți 
ofiţeri, de oameni politici 
de frunte ca Maniu şi 
Brătianu şi chiar de 
socialiști, ca Titel Petrescu 
și Lucrețiu Pătrăscam sau 
de intelectuali de valoare, 
tineret universitar și 
legionari. Bărbaţii mai 
energici și mai curajoși, 
urcă munţii și devin par- 
tizani iar alţii dacă 
reuşesc - iau drumul 
pribegiei, oprindu-se în Oc- 
cident. . 

Sfânta Biserică este 
hăituită. Credinţa în Dum- 
nezeu, este considerată 
0...gravă vină politică!? 

Preoţi ai Bisericii Or- 
todoxe sunt schingiuiţi, 
arestați și închiși. Episcopi 
si preoți ai Bisericii Unite, 
de asemenea închiși, tor- 
turaţi şi ucişi. Mieii blânzi 
ai lui Hristos sunt 
sacrificaţi!! 

Troglodiţii, analfabeţii şi 
lepădăturile sociale de tot 
soiul, îngroșau rândurile 
activiștilor, securiştilor şi 
milițienilor. Securitatea, 
cel mai represiv organ al 
puterii comuniste, omoară 
pe unde poate: în închisori, 
în sediile securităţii din 
Bucureşti și provincie, în 
fabrici, pe câmp și chiar pe 
stradă. Nimeni nu se 
justifică. Nu este cazul, 
Partidul comunist este 
mare şi tare! Lasă să 
trăiască sau omoară pe cine 
Na Tu egiee, jefiR că 

Gheorghiu Dej, taie şi 
spânzură în partid și în 
țară. Cazanul fierbe. 
Bogăţiile României pleacă 
către țara gruzinului 
mustăcios - Djugasvili - cel 
mai temut criminal al 
secolului, Deţine un record 
greu de egalat. 


“Ciracii! regimului 


comunist din țară, mulţi 
dintre ei cumpăraţi, puțini 
dintre ei convinși și cei mai 
mulți forţaţi, fac 
propagandă şi educă 
masele, în timp ce, cioclii 
defilărilor dela 1 Mai și 23 
August, poartă pancarte şi 
înalţă portretele con- 
ducătorilor “iubiţi”, în vâr- 
ful băţului. Așa au trecut 
anii. RUA = 

In Martie 1965, 
Gheorghiu Dej, obosit, se 
urcă pe un afet de tun și 
pleacă definitiv, în urma 
unei “'atenţii” speciale din 


partea Moscovei. Dulăii 
politici,luptători pentru 
binele poporului român, 


comuniști prețuiți și sti- 
mați, se mârâie reciproc 
pentru putere și din acest 
“consiliu tovărășesc”, iese 
triumfător Ceauşescu, 
marea ''speranță” a Scor- 
niceştilor. Noul histrion, își 
ia rolul în serios, 
“învață”! să vorbească si 
asasinează radioul, 
televiziunea, presa şi 
poporul, prin cuvântări ma- 
mut. In 1968, Ceaușescu 
salută “Primăvara dela 
Praga”' și Moscova se 
supără, chemând la ordine 
““refractarul'”.  Simpatiile 
cresc și noul lider 
acaparează toate funcțiile 
importante din partid şi din 
aparatul de stat. Congrese, 
conferi naționale, 
călătorii în țară și mai ales 
în străinătate, toate acestea 
sunt activitatea lui. Devine 
doctor în ştiinţe politice și 
doctor în economie în timp 
ce “'tovarășa” obţine doc- 
toratul în chimie și pe 
deasupra cucerește lumea 
ca savant de renume în 
chimia polimerilor. Au 
trecut ani şi ani, speranţele 
poporului român s'au 
spulberat, familia 
Ceauşescu a colecţionat 
onoruri, titluri și averi. 
Băncile Elveției păstrează 


munca noastră, sângele 
nostru, și o parte din 
bunurile ţării. Ceaușescu 


este miliardar! 

Tara se ruinează, 
poporul geme. Nu avem 
drepturi, nu avem hrană 
dar avem teroare, persecuții 
şi ameninţări, securitate 
și închisori. Disidenţa se 
întinde, oamenii 
protestează. 

Foamete, frig, întuneric, 
sate distruse, biserici 
dărâmate, cimitire 
pângărite. Ceauşescu are 
palate. Tările occidentale 
văd. Protestul internaţional 
este viguros. 

România plânge, copiii 
mor, bătrânii se sting. 
Cruzimea și-a dat mâna cu 
prostia şi Danilă Prepeleac 
din Scornicești, ne-a adus 
în sapă de lemn. Am rămas 
un popor ce ține în mână o 
pungă goală. In timp ce în 
țările vecine marxiste, cad 
capetele “'cesarilor” stali= 
niști, în România “'uzurpa- 
torul” privește cu ochi in- 
jectați de sângele nebuniei, 
dezastrul apocalipticpe care 
l-a provocat României și po- 
porului român. 

Ceauşescu, acest Nero 
rural capotin si perfid va 
trebui asezat în balanța ju- 
decății pentru faptele sale 
criminale. După pronunțarea 
sentinței care desigur va fi 
cea care i se cuvine,pămân- 
tul nu-l va putea primi peri- 
tru odihna de vecie alături de 
martirii, eroii şi nevinovaţii 
neamului românesc. Stârvu- 
rile satrapilor comunisti nu 


au loc; ne otrăvesc pământula: 


iai 


PAGINA 8 


Seci a eee NIN 
ANUL EMINESCU aa i 


Ridicat, în cultura 
românească pe un tron de 
“"majestate”! (cum scrie 
Horia Stamatu), Mihail 
Eminescu este continuu 
prezent în inimile 
Românilor, tineri și vârst- 
nici, care, generație de 
generație s'au regăsit în 
opera lui şi l-au ales 
adevărat stegar de “Scrieri 
politice şi literare" îl arată 
un mare şi adevărat apostol 
al românismului. Cu o 
poziție fermă în faţa 
istoriei, el este cel mai 
autentic interpret al 
aspirațiilor neamului 
nostru. 

De o profundă meditație, 
ades retras în umbrele 
adânci și întunecate ale 
codrului, frate şi prieten, 
Mihail Eminescu pune în 
inima vastului său univers, 
chintesența valorilor fun: 
damentale ale tradiției 
româneşti. In acest sens 
câteva rânduri dintr'un 
discurs al poetului ardelean 
Octavian Goga, sunt 
edificatoare:... “Eminescu e 


mai mult, e părintele 
ideologiei naţionale 
moderne în evoluţia 


noastră” ... ““Mai mult ca 
oricare altul el a crezut în 
neam, l-a simțit în adân- 
cime, l-a înțeles în misiunea 
lui istorică” ...Rămânând 
continuu în legătură 
trainică cu pământul natal, 
geniul lui Mihail Eminescu, 
conștient fiind de valoarea 
sa și-a însușit cunoștințe 
multiple şi variate din 
întreaga cultură universală 
şi în special, din cea vest- 
europeană. Descoperea ast- 
fel, lumea altor importante 
valori, în care sufletul său 
frământat și afundat' în 
tragismul conștiinței sale, 
găsea noi deschideri pentru 
setea sa de cercetare și 
cunoaștere spre adevărul 
absolut. 

Pasionat si îndrăgostit de 


frumos, de adevăr, de 
sublim, de libertate și de 
dreptate, universal prin 
cultura și întreaga sa 


creaţie, Mihail Eminescu a 
făcut parte din grupul 
scriitorilor romantici dela 
sfârşitul secolului trecut. 
Această filiațiune la școala 
romantică el o precizează 
direct și simplu în câteva 
versuri din poezia “Eu nu 
cred nici în Iehova”: ““Nu 
mă întoarceți nici în cla- 
sici, / Nici în stil curat şi 
antic- / Toate-mi sunt deo-, 
potrivă / Eu rămân ce-am 
fost: romantic,” Sea 

Pe această temă, Horia 
Stamatu, într'un paragraf 
din studiul său “Substrat 
religieux et religion chez 
Mihail Eminescu”, 
precizează că marele nostru 
poet a avut... “la fel ca 
Novalis cultul nopții şi 
setea de infinit, ca 
Holderlin a avut în comun 
sensibilitatea profetică ..., 
ca Leopardi el a săvârșit 
miracolul de a capta 
inefabilul în vorbirea 
obișnuită.” 

Dacă șlefuirea sitanicăi a 
diamantelor din poezia lui 
Mihail Eminescu ne încântă 
și ne vrăjeşte radiind 
lumină până în cele mai 
întunecate cute ale 
pesimismului său; 
materialul oarecum brut: 


IMAGINI DIN PROZA EMINESCIANĂ 


———— Georgeta CRANIC—— 


toată galeria problemelor 
metafizice ce le ridică, ne 
descoperă direct tragedia 
unei existenţe superioare de 
geniu creator. Meditând 
astfel asupra operei create 
de Mihail Eminescu ai im- 
presia că proza literară sia 
născut în  revărsare 
învolburată, din prea plinul 
concepției sale filosofice; 
Tevărsare ce sparge mereu 
aceleași maluri, aducând 
mai multă precizie ideilor 
sale de spaţiu şi de timp, 
mai multă claritate asupra 
existenței... unde: “Chiar 
moartea însăși e-o părere/ 
Si un vistiernic de vieți” 
(poezia “*Cu mâne zilele-ţi 
adaugi”) 

Din proza literară a lui 
Mihail Eminescu, pe lângă 
romanul '*Geniu Pustiu” și 
basmul “Făt-Frumos din 
lacrimă”, muvelele “Săr- 
manul Dionis”, **Cezara” 
sau altele numai fragment 
ca '“Umbra mea” sau numai 
un început de nuvelă ca 
“Archaeus” (Scrieri politice 
şi literare, vol. II), precum 
şi alte scrieri, reprezintă 
întotdeauna un vast 
domeniu de cercetat. Ideile 
filosofice ale marelui poet 
sunt elucidate și redate cu 
mult discernământ. Ele par 
iluminate din interior 
printr'o minunată bogăție 


de imagini, o analiză 
amănunțită și ample 
motivări... 

Un moşneag, plin de 


înțelepciune, cu ochi 
pătrunzători şi o concepție 
filosofică bine precizată, 
într'un dialog antrenant cu 
tânărul poet, așezați la o 
masă la '*Corabia lui Noe”, 
caută să explice ceea ce este 
inexplicabil: ce este Ar: 
chaeus. “Rămânând și mai 
departe la gândul de a ex- 
plica literar migraţia 
sufletului, identitatea în 
pluralitate în temeiul acelui 
idealism panteistic ce este 
caracteristice romantismului 
(scrie G. Călinescu în Opera 
lui Mihail Eminescu, vol. 1). 
el umblă să aducă o 
documentaţie filosofică mai 
severă, să facă o nuvelă 
propriu zis metafizică”. In 
nuvelele sale scrise în stilul 
pasionat atât de carac: 
teristic al autorului suc: 
cesiunea epică a evenimen- 
telor este ades suspendată 
pentru redarea amplă cu 
multe detalii a unor stări 
sufletești excesive, de 
durere, suferintă, de extaz 
de vis, de sublim...ce con: 
stituie de altfel specificul 
ultra sensibil al scrierilor 
eminesciene. Mihail 
Eminescu cercetează şi 
descoperă mereu noi fațete 
ale unei lumi interioare 
frământate și chinuite 
încărcată de spaime și 
vedenii ce-și caută refugiu 
în visări liniștite pline de 
armonie și frumos, într'o 
lume serafică-ideală. 
Născut din taina unei iu- 
birl nefericite, Dionis, din 
nuvela romantică ''Săr- 
manul Dionis”, a petrecut 
primii ani ai copilăriei, 
legănat și ocrotit de mama 
lui care, atât cât a fost în 
viață i-a canalizat toată 
dragostea şi admirația lui 
4e copil, către portretul- 
umbră al tatălui lui, 
dispărut de mult. Dar anii 
au trecut şi Dionis are 


acum înfăţişarea unui tânăr 
frumos, singuratic și retras 
de lume, cu faţa ca și '*mar- 
mora în umbră”, ''o frunte 


netedă și albă” ... iar ochii 
mari “tăiați în forme 
migdalii””. Mergând tot 


Singur, prin ploaia grea ce 
parcă nu-l atingea atât era 
de absorbit de meditaţiile 
lui; era în alte sfere, 
departe de noroiul bălților 
adunate peste tot, în 
străzile prin care trecea; el 
gândea la relativitatea per. 
cepțiilor noastre îndoindu- 
se chiar de realitatea obiec- 
tivă a existenţei... “In faptă 
(îşi spunea Dionis) lumea-i 
visul sufletului nostru. Nu 
există nici timp, nici spațiu 
- ele sunt numai în sufletul 
nostru...”!. Filosoful 
romantic, tânărul Dionis 
era atras de fenomene 
mistice, de întrebări cu 
subtilități metafizice și 
avea o predispoziție 
naturală spre visare. Pen- 
tru el “visul era viață și 
viața un vis.” Retras în 
singurătatea sufletului lui, 
se simţea ''ca o frunză pe 
apă”, iar camera lui era 
locuința unui pustnic unde, 
în perioade lungi, umede și 
friguroase de iarnă, gerul îi 
îngheţa și pleoapele. Plin de 
tristeţe şi redus ““la culmea 
mizeriei”, în astfel de clipe 
aproape delirante, gân: 
durile lui se transformau în 
“şiruri ritmice” în “*vorbe 
rimate” ce se cereau notate 
pe hârtie. Dar într'o seară, 
la lumina foarte slabă a 
unei lumânări aprinse, 
deschide o carte veche și 
uzată de astrologie, cu gân: 
dul că poate în această 
carte va găsi semnul magic 
care să-l transpună în 
lumea atât de mult visată... 

Si astfel, ca în poveştile 
fantastice din bătrâni, 
vedea răsărind ''zâne 
îmbrăcate în aur și lumină 
care duc limpedea lor viaţă 
în palate de “cristal”, El 
visa la gloria și 
“cumințenia trecutului” 
strămoșesc, la epoca lui 
Alexandru cel Bun. Si 
găseste + semnul, totul 
se'nvârteşte în “centrul de 
jăratec al cărţii” ... el nu 
mai era el, Dionis, și totuși 
era el, călugărul Dan, ce 
credea acum că se visase 
“mirean cu numele de 
Dionis” și că a trăit într'un 
alt timp, cu peste cinci sute 
de ani, în viitor. 

Dan călugărul trăiește în 
plin ev mediu românesc și 
străbate o feerie de tablouri 
născute din dragostea lui 
Mihail Eminescu, pentru 
trecutul nostru  patriar- 
hal... Sunt străzile strâm- 
te ale Iașului în lumina 
melancolică a apusului cu 
turlele bisericilor ce se văd 
de departe, oameni pașnici 
și senini prin ogrăzile 
curate și bine orânduite, 
casele frumos văruite cu 
obloane pe la fereşti. ''In 33 
de ani de domnie”, scrie 
Mihail Eminescu în studiul 
său rostit ca prelegere la 
cercul Junimei (1876), 
“Alexandru cel Bun 
organizează ţara bisericește 
și politiceşte” ... Si mai 
înainte sublinia: ''Cu 
secolul al XV-lea începe în 
sfârșit o domnie lungă și 
liniştită - a-lui Alexandru 
cel Bun.: Aici se văd 


rezultatele stabilității” 
(Scrieri politice şi literare 
vol. 1). A 

Eul absolut al eroului 
Dionis-Dan, se simte 
chemat să participe la atot- 
puternicia divină, zărobind 
orice noțiune de spațiu Și 
de timp.  ''Vremea 
nemărginită este făptură a 
nemuritorului nostru 
suflet” afirma Dan întro 
discuție cu meșterul 
Ruben, după ce mai înainte 
menționase; “Acuma sunt 
eu, călugărul, că sufletul 
călătorește din veac în veac, 
același suflet numai că 
moartea-l face să uite că a 
mai trăit.” Tratând această 
temă, George Călinescu în 


volumul II **Opera lui 
Mihail Eminescu” 
(Filosofia teoretică) 


precizează: “'Adevărul este 
că Eminescu porneşte dela 
Kant, Însă . construiește 
în spirit schopenhauerian. 
Timpul şi spaţiul nu sunt 
numai cadre intuitive ale 
unei umanităţi concrete 
căci individul ascuns sub 
numele Zoroastru, Dan, 
Dionis, este un prototip. 
Ele sunt de fapt modalităţi 
ale unei substanțe în actul 
de a se realiza veșnic”. 

Un rol important în 
această nuvelă îl are 
profesorul de matematică și 
filosofie dela Academia dela 
Socola, Dascălul Ruben care 
îmbracă și atributele unui 
bătrân alchimist, cu care 
Dan se pierde în discuţii 
febrile pe temă metafizică. 
Si aici povestirea se apropie 
foarte .mult de intriga din 
Faust unde bătrânul savant 
își vinde inima diavolului - 
Mefisto - pentru a avea în 
schimb tinerețea cu toate 
atributele ei... 

A trăi în trecutul sau 
viitorul sufletului nostru 
este posibil căci omul 
poartă infinitul în “inima 
lui. “Câţi oameni sunt 
întrun singur om? Tot 
atâția câte stele sunt 
cuprinse într'o picătură de 
rouă sub cerul cel limpede 
al nopţii” -afirma Mihail 
Eminescu. Dar după 
reflecții succesive mânate 
parcă de un orgoliu 
nemăsurat, eroul metafizic 
al nuvelei, în setea lui de 


cercetare și cunoaștere, 
înțelegând mecanica univer- 
sului, vrea să-și depășească 
rolul ce i s'a dat și să fie 
una cu Atotputernicia... Il 
urmărește mereu şi ar vrea 
să descifreze semnul de 
deasupra portalului dela 
catedrala lui Dumnezeu, 
ceea ce era păstrat ca o 
enizmă chiar și pentru 
îngeri. Dar, nu ajunge să 
termine cutezătoarea sa 
cugetare și începe tragedia 
îngerilor căzuţi în infern ... 
Deodată... ''Dan se simţi 
trăsnit şi afundat în 
nemărginire””. Trecând prin 
sinistre și cumplite faze de 
cataclism, Dionis se 
trezește ameţit și epuizat 
de împletirea fantasticelor 
vise purtate în delir... 

Motivul umbrei folosit 
atât de des în temele 
romantice e tratat de 
Mihail Eminescu, atât în 
“Sărmanul Dionis”, cât şi 
în “Umbra mea” (G. 
Călinescu, Opera lui Mihail 
Eminescu, vol.I): *“Această 
despărțire a individualităţii 
mele se făcu izvorul unei 
cugetări ciudate, care mă 
făcea să fixez aspra și lungă 
umbra mea, astfel încât ea, 
jenată de atâta căutătură, 
prindea încet conture pe 
pereți până a devenit clară 
ca un portret zugrăvit în 
ulei, apoi se'ngroașă plastic 
din perete afară, astfel 
încât sări din cadru jos și 
mă saluta râzând...” Ast- 
fel dorința lui Dan se 
împlineşte şi devine o 
umbră adevărată şi 
strălucitoare. El urmărea 
cu deosebit interes toată 
evoluţia fenomenului atât 
de mult dorit şi era 
conștient de despărțirea 
fiinţei lui într'o parte 
eternă şi una trecătoare... 
O caută apoi pe Onda și o 
îndeamnă șă-și lase și ea 
umbra ei acasă, în locul ei 
Şi să vină, să se înalțe odată 


cu el, prin ninsori de 
Pa aa 0 ARI a 

SL ȘI “prin ploi de 

raze , să fie numai ei 


singuri departe în lună să 


uite de. pământul cel 
întunecat... 
Portretul Mariei din 


“Sărmanul Dionis” este de 
0 puritate absolută... '“un 
înger blond ca o lacrimă de 


EMINESCIANĂ 


Împreună, mereu impreună... 


N'auzi cornul iubirii 
Cum răsună, 
Solitudini, 


N'auzi ini 
Cum te c 
Cum_te strigă, 


cum sună, 
în grele armuri? 


ma, gata să geamă, 


pase 
Pe cărări cu luceferi târzii? 


Nu vezi mâinile” 
Pe când cornul 
Pe sub Strașini tăcute 


Ce 


ntinse, cunună, 
iubirii răsună 
de brazi, 


-a fost ieri, amintindu-ne azi? 


Impreună, mereu. 
Uită plânsul, iubito 


toată viaţa. 
„ şi ceața. 


ci în gândul, în sufletul meu, 


Sună cornul iubi 


SI osie 


rii, mereu... 


Sergiu GROSSU 


“este câmtată de Mihail 


stârnind prin păduri 


heamă, iubito, te cheamă? 
prin noapte, să vii 


CUVANTUL ROMA 


ce mlădioasă 
e ceară, cu ochii 
ar i 
cuvioşi, precum alba 
Cuvios e adânc 
divina sa ul ce 
Iubirea curată e ate, 
de noi energii şi 
umplea de g 


încet prin aerul luciu 

truns de razele jul 
prin norii negri aj ceru 
prin roiurile de stele ui, 
E, Alp ageri În lună” nă 
ună natura însăși px 
veşnică sărbătag!. Pra NE 
din viața lor în lună Aa - 
secol. pentru cei rămași un 
pământ. Viaţa lor erai 
de senină în mijlocuj ee 
naturi fabuloase de basm şi 
poezie încât acolo, feriei 
edenică ce ei o trăiau că 
vis și visul părea realitate 
“Culcaţi în luntrea | 
aurită” condusă de valuri, 
scrie Mihail Eminescu, i. 
sam ceea ce aveam”. lubitej 
ii făcuse rochie de “pa 
albastru”, în părul ei blond 
punea ''o citadelă de 
diamante” şi se plimbau 
prin ''umbroasele și. 
bălsămatele  dumbrăvi ale 
lunei'” unde numai 
“'privighetori cu glas de 
argint zburau cântând din 
creangă în creangă și um: 
pleau aerul de note divine”, 


Căutând în cartea lui 
Zoroastru, Dan prefăcu 
pământul întrun 
mărgăritar și îl puse în 
salba iubitei lui, Maria. În 
luntrea lor “'el își rezema 
fruntea încununată cu flori 
albastre de genunchiul ei, 
iar pe umărul ei cânta0 
pasăre maiastră”. (Floarea 
albastră, simbol al fericirii 


INM pi it poze Depare Du re Arp Ph Meme pi? Moe întărite feat 


Sp En 28 Aer Pe totea 


Eminescu, în versuri şi 
proză, ea are întotdeauna, 
daruri miraculoase Și Un 
farmec deosebit). 


Si astfel fericirea lor în. 
lună era sublimă. Dan fi 
Maria, printre păsării 
cerului,se contopeau întro 
fericire absolută...Somaul 
lor era legănat de vs 
fericirii lor, în timp ce 
noapte... — ““stelele albe 
sunau în aeriene coâr 
rugăciunea universului.-: 


+ 


CUVANTUL ROMANESC 


DECEMBRIE 1989 


PAGINA 9 


JULIA CARÂP 


PAGINI DIN LIRICA BRAZILIANĂ 


A traduce o operă literară, în special poezie i 
degrabă munca unui grădinar care E ez le 
dintr'o cultură în alta. De aici chinuitoarea muncă de a 
cunoaște exact cele două soluri lexicale, din care iei şi în 
care plantezi, dar mai ales de a nu strivi nici rădăcinuţele 
firave și nici de a scutura polenul sau lacrima de rouă din 
somnul petalelor. 

Sub titlul “Pagini din lirica braziliană” Julia Carâp ne 
aduce un adevărat florilegiu de poeți, publicat în Rio de 
Janeiro de editura ''Presenca”, 1989. De mare ajutor pen- 
tru cei mai puțin familiarizați cu poezia braziliană sunt 
notele biografice despre fiecare autor, precum și diferite 
note explicative din cursul volumului. In această prezentă 
ediție avem traduceri din: Goncalves Dias, Castro Alves, 
Olavo Bilac, Manuel Bandeira, Oswald de Andrade, Mario 
de Andrade, Cecilia Maireles, Vinicius de Morais, Carlos 
Drummond de Andrade și Mario Quintana. 


ION SIUGARIU 
SETE DE CERURI 


Prin grija doamnei Lucia Soreanu a apărut acest volum 
de versuri în colecţia literară “Pașii lui Orfeu'', 1985 la 
Munchen. 

Viaţa si opera lui Ion Siugariu s'a desfăsurat între cele 
două războaie mondiale făcând parte din generaţia lui 
1939. Prefaţa este semnată de Vintilă Horia: “Dacă n'ar fi 
fost strâns cu atâta grabă dintre noi, lon Siugariu ar fi 
devenit, alături de Ovid Caledoniu, poetul metafizician al 
generaţiei dela 1939, înscris dela primele lui versuri pe 
linia Dante-Claudel-Rilke-Eliot, de care țineau aproape 
toți poeţii dela ''Gândirea'”, fiind desigur Nichifor Crainic 
a pei cel mai mult a fost continuat de versurile din acest 
volum. *'Sete de ceruri” este un titlu gândirist, dar și 
““Paradisul peregrinar”, ca şi multe din poemele adunate 
aici. E o poezie plină de soare, vreau să spun de el însuși . 
De câte ori ne vedeam, mă ruga să nu-l mai chem Ion, ci 
Soare. Mi se părea un nume păgân, în timp ce numele lui de 
botez îmi venea direct din Evanghelie și mă așeza alături de 
chipul interior al poetului. Abia acum îl înțeleg. A fi soare 
înseamnă a fi lumină, început, peste păgânism „şi 
creştinism, genetic adevărat. Astfel, Cuvântul se îmbina 
cu Lumina şi devenea lume.” 


VASILE MILITARU 
STROPI DE ROUĂ - 


Volumul de poezii 'Stropi de rouă” de Vasile Militaru a 
apărut prin grija materială şi morală a unor ostenitori în 
grădina literelor românești, Nicolae Lupan şi Grigore Scor. 

Pe lângă “'Stropi de rouă” au mai apărut volumele de 
poezii ““Temelie de veac nou” și “"Poemele nemuririi'!. A- 
ceste cărți pot fi comandate la urmatoarea adresă: Grigore 
Scorochirjă, 154 Cajeput Dr., Naples, Florida, 33940, USA. 

DI. Grigore Scorochirjă are de asemenea in pregătire 
alte două volume ale lui Vasile Militaru: '“Vorbe cu tâlc 


si Psaltirea (Divina zidirii). 


ROZARIUL 


iul este o colecţie de rugăciuni (Crezul, Tatăl 
reia Sfântă Născătoare...) și meditații din Noul 
Testament practicat de sute de ani în Biserica Creştină de 
Apus, dar folosit şi în Biserica Creştină de Răsărit. A con- 
sidera Rozariul ca fiind ceva numai catolic este o afirmaţie 
cu totul greşită, pentrucă rugăciunea Rozariului o găsim în 
slujbele ortodoxe și în cărțile de rugăciuni. 

A nu rosti rugăciunile Rozariului (Crezul, Tatăl 
nostru...Prea Sfântă Născătoare...) în fiecare zi nu ne face 
mai ortodocşi decât ortodocșii,du pă cum rostirea lor în 
fiecare zi nu ne face catolici. Izvorul comun al acestor 
rugăciuni este Noul Te Aineni, carte la fel de sfântă atât 

todocşi cât şi catolici. ) y n 

(Gele două broșuri despre Medjugorije şi Rozariul în limba 
română pot fi comandate de la adresa: 71 Vanier Dr., Apt. 
201 Kitchener, Ontario, N2C 1J4, Distribuţia gratuită. (9) 
donație pentru cheltuielile poștale de expediţie este 


apreciata 


ROMANIAN FREE PRESS AGENCY 
Nr. 5, 1989 


Doamna Ing. Mihaela Moisin din Hamilton vine cu o idee 
foarte originală în ziaristică și anume o publicaţie care să 
nu depășească o foaie de hârtie și în care să fie cuprinse cele 
mai importante ştiri despre Români. Fiind în limba engleză 
micro-publicaţia este de mare folos pentru străini, având 
rolul unei busole în problemele contemporane româneşti. 
“Romanian Free Press Agency” în ultimul număr cuprinde 
extrase din revista ““Newsweek” (21 August 1989) despre 
foametea din România, știri despre Congresul Mondial 
Românesc, a 50-a aniversare a pactului de prietenie dintre 
Hitler și Stalin, declararea limbii române în Republica 
Moldovenească drept limbă oficială, felicitările lui 
Ceausescu adresate lui Jiang Zemin care a fost ales Secretar 
General al P.C. al Chinei imediat după sângerosul masacru 
al studenţilor care demonstrau pentru libertate și 
democraţie, despre Săptămâna Naţiunilor Captive și o 
scrisoare adresată Congresului Statelor Unite de Pr. 
Gheorghe Calciu în numele asociației *“Credinţă şi Liber- 
tate” despre situaţia deplorabilă a Bisericii Ortodoxe 
Române persecutată și terorizată de comuniști. In Mai Pr. 
Ionașcu din Bucureşti a fost ucis, un preot și soţia legaţi și 
bătuți în vreme ce în faţa lor era violată fiica lor. În această 
teroare și nesiguranța vieții lor trăiesc următorii preoți din 
Bucureşti: Pr. Constantin Galeriu, profesor la Insitutul 
Teologic, Pr. Ion Stanciu, Pr. Marinescu, Pr. Malciu, Pr. 
Gheorghe Ionescu și Prof. Alexandru Rusin care a făcut 
greva foamei. 

Felicităm pe Mihaela Moisin și-i dorim succes în răspân- 
direa adevărului. 


GRIGORE SCOROCHIRJĂ 
PĂMÂNT DACO ROMAN 


Publicată de editura “Nistru” din Bruxelles în 1986 - 


acestă broșură cu subtitlul “Basarabia este pământ 
românesc”, ne face accesibilă conferința ţinută de Grigore 
Scorochirjă la Munchen cu prilejul sărbătoriii celei de a 35- 
a aniversări a  realipirii Basarabiei cu Patria-mamă 
România. 


IEROSCHIMONAHUL IOAN IACOB 
HRANĂ DUHOVNICEASCĂ 


Dintr'o scrisoare a Părintelui loan dela Sf. Munte Athos 
am aflat viața acestui cuvios părinte care a fost declarat 
sfânt si ale cărui moaste au săvârșit diferite minuni. Sf. Ioan 
Iacob 's'a născut în Moldova. La vârsta de 23 de ani, în 
1933, se călugărește la Mânăstirea Neamţu. Merge la 
Ierusalim unde se închide din 1936 în Lavra Sf. Sava cel 
Sfinţit făcându-se exemplu în ascultarea vieţii monahicești. 
“Si pentrucă dorea, cum scrie arhiepiscopul de 
Kiriacopoleos Aristovul, o viață mai singuratecă, cu 
binecuvântarea Patriarhului de lerusalim, a venit şi s'a 
așezat într'o peșteră din pustiul Sf. Mânăstiri Hozeva, 
nevoindu-se în post şi rugăciuni, vorbind cu Dumnezeu, 
ziua şi noaptea, peste 8 ani de zile, unde a scris aceste ver- 
suri lirice, Hrană Duhovnicească, înălțându-se sufletește 
către cele de sus, până când l-a chemat Domnul în anul 
1960, fiind înmormântat în aceeași peşteră în care s'a 
nevoit din acel loc prăpăstios, de monahul și împreună 
viețuitor Ioanichie, fiind în vârstă mmai de 47 de ani”. 

cest monah Ioanichie a adunat, editat și publicat la 
Ierusalim cele două tomuri de ''Hrană duhovnicească” în 
1968 și 1970. Subtitlul primului volum este *'Carte cu cele 
mai minunate și umilincioase cugetări care suie pe om cu 
sufletul la cer”, iar cel de al doilea volum este “'Carte cu 
vedenii înfricoșate și scrieri prea minunate care ajută 
sufletul să scape dela moarte”. 

Apărute în condiţii grele, cele două cărţi de spirit 
filocalic românesc ar merita atenţia unui editor din 
străinătate și un condei înzestrat care să scrie viața 
leroschimonahului loan Iacob, acest poet și sfânt de origine 


valahă. 
ANTON CRIHAN 
ROMANIAN RIGHTS TO BESSARABIA 
ACCORDING TO CERTAIN RUSSIAN SOURCES 


Lucrarea profesorului Dr. Anton Crihan, de o deosebită 
valoare istorico-documentară, a apărut în editura ''Hum: 
boldt State University Press"'din Arcata, California, 1986, 
prin grija profesorului universitar Dr. Ilie J. Smultea, care 
împreună cu Eugen Teodorescu a tradus cartea în 
englezeşte. 


ANA MARIA MARIN 
DESȚĂRAȚI 


Poetă cu o voltaică trăire românească și multă sen- 
sibilitate artistică, Ana Maria Marin prin volumul de poezii 
bilingve *“Desţăraţi”” ne aduce o mireasmă amară ca 
albastrul cerului dintr'o geografie a spiritului rănit, unde 
“Pământul din străbuni n'a mai dat rod,/Cufundat în 
glod”. Poeta sesizează acea tragedie sfâșietoare a sufletului 
când cugetul cu voie sau fără de voie este spurcat de “Min- 
cinoase si străine lozinci”. Cuvântul este scos dinrădăcinile 
lui, firescul este exilat din cele ale firii, omul dezbrăcat de 
divin, de unicitate, demnitate și uniformizat după tipare 
biologice. s j 

““Dela prima poezie, spune Ion Halmaghi într'o patetică 
introducere a cărţii, lunecăm în cursul lecturii din 
realitate, în basm și legendă, din lumea finitului în aceea a 
infinitului, a permanenţelor. Este vorba de basmul vieții 
româneşti, al unei ţări mioritice, plină de dor și de 
plângeri, de haiduci şi pribegie, de cruciați și trădare, de 
bocete şi cântec, de credinţă și sânziene, de iconari şi jertfe 
majadahondice, de sângerări cumplite în Noaptea Sfântului 
Andrei şi omenie, de mânăstiri și toace, de morminte 
pângărite, fără cruci și Saiielă, parle care visurile omului 
român străluceau “ca soarele sfânt de pe cer”. 


DUMITRU ICHIM 


APARIȚIILE MAICII DOMNULUI 
LA MEDJUGORIJE 


Autorul face o prezentare despre Medjugorje, un sat din 
Iugoslavia, unde Sfânta Fecioară se arată unui grup de 
tineri din 1981 până în ziua de astăzi. Peste 10 milioane de 
pelerini din întreaga lume au vizitat acest sat și aproape 
300 de vindecări au avut loc. 


FLORICA BAȚU 
BOLNAV DE CANCER ÎN MEDJUGORIJE 


Relatarea personală a unui bolnav de cancer care a vizitat 
Medjugorje în 1988 și trăirea luminii harice a prezenţei 
Maicii Domnului în lume: ““Când spun Medjugorje spun 
căldură sufletească, spun pace interioară, spun rugăciuni. 
Nu ştiu dacă există un locpe globunde să-l simțim pe Dum- 
nezeu mai aproape de noi ca în Medjugorje'”!. 


Dumitru ICHIM 
II IRI ILIE 


BRAȘOVUL DE CRĂCIUN-1987 


Cu lacrimi înghețate ninge azi peste Brasov, 
Mai sunt Români în tară si ei plâng. 

La mesele sărace s'au adunat copiii 

Să cânte cel mai drag și mai sărac colind. 


Cântați copii, colindul românesc, 

Brasovul, fruntea țării să-l asculte, 

Să nu lăsăm Brașovul, cântați pentru Braşov, 
Pentru Braşov sunt lacrimile noastre multe. 


Sunt lacrimi, dar și inimi și minți înflăcărate, 
Si brațe românești adevărate. 

Să nu lăsăm Brașovul, veniți pentru Braşov, 
Braşovu-i fruntea țării și cere libertatei 


Brașovu-i fruntea țării, veniți pentru Braşov! 
In fața lumii iarăși noi suntem azi ROMANI! 
Să nu lăsăm Brasovul, să nu lăsăm speranţa, 
Să nu ne vindem inima la câini! 


La mese înghețate s'au adunat Românii 

Să cânte cel mai drag și mai sărac colind, 
Desteaptă-te Române, din somnul cel de moarte, 
Braşovul, fruntea țării, coboară azi din mit. 


Cu voievodul Stefan și Mircea şi Mihai 

iar nu caricatură blestemată ! 

Deşteaptă-te Române, e'n sânge fruntea țării, 
Deşteaptă-te Române, ia armele odată! 


Florica MITROI 
IL IL AL IL IL IL AL SEL 


PAGINA 10 


CS ————— 


ARON COTRUŞ ŞI UNIVERSUL NAŢIONAL ROMÂNESC Î. 


Dacă poezia moldove- 
nească a lui Vasile Alecsan- 
dri este descriptiv-peisa- 
gistă, popular-patriotică si 
sentimental-romantică, a lui 
Mihail Eminescu este medi- 


tativ-spirituală, metafizic- 
cosmogonică şi romantic- 
universală, a lui George 


Bacovia este meditativ- 
citadină, cu adâncimi 
telurice,  social-simbolist- 
expresionistă, dacă poezia 
muntenească a lui Tudor 
Arghezi este exploziv- 
inovatoare, cu suișuri 
spiritual-metafizice, uneori 
violentă, suprarealistă, a 
lui Ion Pillat este paseist- 
tradiționalist-simbolistă, a 
lui Nichifor Crainic este 
doctrinar - național - ortodo- 
xistă, a lui Ion Barbu este 
modernist  -  hermetică, 
balcanică, astrologic: 
matematică, a lui Radu Gyr 
este transcendent- 
spirituală, vitalist.- 
națională, a lui Vasile 
Voiculescu este mitologică, 
religios-ortodoxă, poezia 
Transilvaniei a lui Lucian 
Blaga este carpatin- 
mioritică, transcendent- 
metafizică, expresionistă, a 
lui George Coşbuc, Oc- 
tavian Goga şi Aron Cotruş 
este național-patriotică, cu 
izbucniri sociale de revoltă, 
de pătimire, vizionară, de 
eliberare, de unitate etnică, 
de transcendență națională. 

Așa cum se poate ușor 
sesiza poezia românească 
este unitară pe întreg cir- 


cuitul țării, echilibrată, 
balansând între naţional și 
spiritualitate. De altfel 
creaţia lirică românească 
conține în ea substanţa 
spiritualității etnice, 
““Fiinţa” națională, 


vitalitatea ““Arheilor” lui 
Eminescu, cum remarcă 
Constantin Noica, o 
cosmogonie mioritică 
blagiană şi o forţă ardent- 
ereditară a sentimentului 
patriotic și social ca în 
lirica lui Aron Cotruş. 

In perioada dintre cele 
două războaie mondiale, 
poezia lui Aron Cotruș era 
în unele privinţe con- 
siderată de către Eugen 
Lovinescu (în Scrieri 6, 
Istoria literaturii române 
contemporane 1900-1937, 
Editura Minerva, 1975, 
pag. 121) și George 
Călinescu (în Istoria 
literaturii române dela 
origini. și până în prezent, 
Editura Minerva, 
Bucureşti, 1982 şi 1985, 
pag. 842) drept socială cu 
tendinţe și semnificaţii 
socialiste. Că poezia lui 
Aron Cotruș are 0 ac 
centuată amprentă socială, 
este un adevăr ce nu se 
poate tăgâdui, fiind o poezie 
cu profunzimi ancestrale 
social-națională, neavând 
însă nimic comun cu 
ascunzișurile și ipocrizia 
“socialistă, 

Cotruș n'a avut măcar 
curiozitatea să încerce 
- deziluzia pe care a suferit-o 
Andrt Gide, ca să scrie apoi 
ca confratele său francez 
"Retour de LU.RSS.” 
(1936) și “*Retouches a mon 
fetour de L/U.RS.S.'" (1937) 
si nici ca Panait Istrati să 
“he “*Tente par le commu- 
nism!! gi.să “se rendit en 


“ mondial 


DECEMBRIE 1989 


-28 DE ANI DELA MOARTEA POETULUI- 
(2 IANUARIE 1891-1 NOEMBRIE 1961) 


rement decu (Vers Vautre 
flamme)”. Scriitorul adevă- 
rat, autentic își reprezintă 
epoca, cel puțin un aspect 
național, social, moral tre- 
bue să apară în opera sa. 
Din antichitate și până 
astăzi societatea omenească 
cu toate racilile, 
vicisitudinile și binefacerile 
ei este înserată în operele 
scriitorilor de valoare. 
Eminescu, Coşbuc, Goga au 
note pregnant sociale și 
politice în creaţia lor și nu 
poate nimeni să spună că 
acești scriitori au fost 
socialişti. Cultura 
românească în general și 
literatura în special sunt 
exponentele spiritului et- 
nic, național cu profunzimi 
spirituale mitologice, 
sociale contopite în 
creștinismul nostru 
milenar ortodox. Prin ur- 
mare, poezia lui Aron 
Cotruș, aşa cum lesne se 
poate constata este o 
creație a  dezrobirii 
neamului. Poetul cheamă 
forțele imprevizibile 
înregimentate ale poporului 
său să lupte împotriva 
asupririi de veacuri a Tran- 
silvaniei, împotriva 
nedreptăţii sociale, iar după 
anii celui de al doilea război 
împotriva 
comunismului a tot- 
distrugător și străin 
poporului român. Prin 
structura și esența ei 
creația lui Aron Cotrus este 
creștină, națională, socială, 
eliberatoare, fiind o poezie 
a sufletului curat 
românesc, o poezie a 
suferinței, a revoltei și 
biruinţei neamului. Născut 
la 2 Ianuarie 1891, Aron 
Cotruș este fiul preotului 
din comuna Hagaș din 
judeţul Sibiu. 
Coincidenţă, Coşbuc, 
Goga, Blaga şi Cotruş sunt 
fii de preoţi, poeți de un 
real talent şi conștiință 
națională, toţi patru au 
crescut sub oblăduirea 
tatălui, dezvoltându-se în 
spiritul creștin, ei au 
înţeles de timpuriu menirea 
pe care o au, au înţeles că 
numai lupta dreaptă, 
unitară și neînfricată poate 
să le aducă biruinţa 
dezrobirii și înălțarea 
spiritului românesc. Ur- 
mează clasele gimnaziale la 
Blaj, dar din cauza poeziei 


“Tisa”! antimaghiară 
publicată în revista 
“Ramuri” din Craiova, 


Cotruș este obligat să-și 
continue studiile la liceul 
““Andrei Saguna” din 
Braşov, iar apoi urmează 
cursurile Facultăţii de 
litere din Viena. Este 
redactor prin 1913 la 
“Românul” din Arad și 
prin 1915 la “Gazeta Tran- 
silvaniei” din Braşov. In 
timpul războiului de 
întregire a neamului din 
1916-1918 sufere o con- 
damnare în urma publicării 
unui articol cu un conţinut 
antimaghiar în “Gazeta 
Transilvaniei”, este chemat 
sub arme ca soldat cu ter- 
men redus și obligat să 
plece pe frontul italian. 
Ajuns însă în Italia se 
predă forțelor aliate care 
luptau împotriva Im- 


periului ausţro-; “Ar 
U.R.S5;; lelienurevint pet  “tlvaa zu în Padavni 


— Gheorghe RĂDULESCU—— 


Si 


Comisia  Interaliată de 
Propagandă din cadrul car- 
tierului General al trupelor 
italiene, lucrează apoi la 
Legația României din 
Roma ca redactor al unui 
organism de presă până la 
sfârșitul anului 1919, când 
se întoarce în patrie cu 
ultimul detașament al 
Legiunii Române din Italia. 

In ţară este redactor la 
unele reviste! și ziare din 
Timişoara și Arad, în 1920 
devine membru titular al 
Societăţii Scriitorilor 
Români şi este ales 
preşedinte al Sindicatului 
Presei din Transilvania și 
Banat. In anul 1929 la 1 
Ianuarie îl întâlnim atașat 
de Presă, întâi la Roma, iar 
în 1931 la Varşovia. Se 
întoarce în ţară în anul 
1936 până în 1939 la 1 Mai 
când este numit ca secretar 
de Presă la Legația 
României - din Madrid şi 
Lisabona, unde va activa pe 
toată perioada celui de al 
doilea război mondial. In 
anul 1944, în timpul guver- 
nului Sănătescu este 
destituit din acest post 
datorită activității sale an- 
ticomuniste,. După 
încetarea ostilităţilor se 
stabilește în Spania ca 
refugiat politic, unde va 
rămâne până în anul 1957, 
ocupând funcţia de 
Presedinte al Comunității 
Românilor şi director al 
ziarului “'Carpaţii”” din 
Madrid. In anul 1957 vine 
în Statele Unite, în 
localitatea Long Beach din 
California, unde trăieşte 
până la sfârșitul vieţii, 1 
Noembrie 1961. 
Rămășițele pământeşti sunt 
transportate la Cleveland, 
unde este înmormântat. 

Activitatea sa poetică se 
întinde pe o peri e 


ioadă d 
peste, 46, de ani, înainte, de 
le A de A go Pia e 


-marşuri, la 
sdrobitoare, / Mi-e sufletul - 


tre cele douăzeci de titluri 
care formează un volum de 
483 de pagini, ll sunt 
poeme de proporții şi 9 
cicluri. Din volum lipsesc 
poemul ““România'! 
publicat la Braşov în 1920 
şi ciclul “Strigăt pentru 
depărtări” publicat la 
Timişoara în anul 1927, așa 
cum relatează editorul 
volumului de față Nicolae 
Roșca, volum apărut în 
Editura '“Dacia'' din 
Madrid în 1978. 

Dela începutul 
volumului, odată cu ciclul 
“Sărbătoarea morții”, 
Cotruș ne introduce într'un 
labirint grav şi dureros, 
unde moartea îşi coboară 
aripile asupra oamenilor 
bântuiţi de lupte, de urgii 
şi spaime, acolo unde nu 
mai există decât o continuă 
suferință şi disperare, acolo 
unde oamenii și locurile iau 
înfăţişare de apocalips. 

'“Tărani îmbătrâniți fără 
de vreme, /Cu ochi ca niște 
plăci de întuneric, /Aleargă 
cu obrazul cadaveric.... /Ei 
vin și trec cu feţele de 
ceară, /Sdrobiţi de nedrep- 
tatea milenară...'! 
(Geamurile sângerii), 

“In ţara morții”, poetul 
își declară întru totul 
adeziunea faţă de acei a 
căror viață este trans- 
formată  într'un şir de 
suferinţe, față de striviţii 
sorții, de adevărații eroi ai 
patriei: *“Pe ger și ploi, /In 
atacuri 


cu voi... /lar când dormiţi, 
co dragoste rebelă, /lubirea 
mea vi-i tristă sentinelă,/Si 
până la mormânt va fi cu 
voi, / Fraţi dulci, iobagi, 
iobagi și fericiţi eroil,..”! 
Câteodată însă cu accente 
triste paseiste, poetul 
schițează liniar unele 


(pa pi baia, aa 


__ „modificate, 


ori Verlaine, accente ce 
amintesc de o dragoste pe 
care timpul și suferințele 
au strivit cu brutalitate 
orice licărire de speranţă și 
viață. Cu toate acestea ca și 
Goga poezia simbolică nu 


intră în preocupările și 
cugetările lui poetice, el 
rămâne constant poeziei 
sale cu profil social- 
naţional. 

Poezia de început a lui 
Aron Cotruș, este într'o 


continuă căutare spre un 
orizont spre care poetul 
simte o atracție a ființei 
sale zbuciumate, încercată 
de întrebări și năzuințe ca 
în al 42-lea cânt din ciclul 
“*Neguri albe”: “'Cine- 
a'nvățat să plângă - ades în 
viață, / Să nu pornească 
spre'nălțimi, spre vid, /Căci 
sus pe piscuri lacrimile 
ngheaţă /Si văzul îl ucid...” 
Estetica lui Aron Cotruș 
este personală și liberă, 
poetul scrie în timpul când 
poezia se îndepărtează din 
ce în ce mai mult de 
tiparele vechi, dela versuri 
de factură clasică la con- 
strucții pre-moderne şi 

moderne, versificaţia 

luând o altă tonalitate, 

atunci când logica și sin- 

taxa sunt într'o măsură 

poetul se 

apropie de formele 

prozodice ale lui Lucian 

Blaga, fără să excludă însă 

în mare parte clasicismul, o 

estetică în care își 

încadrează verbul răscolitor 

de multe ori violent şi 

categoric. 

Cotruș este adeptul for- 
melor poetice care sepotri- 
vesc mai bine cu poezia sa 
de esență național-socială, 
excluzând în mod hotărît 
versificația goală, fără sem- 
nificaţie, el oscilează între 
modern și clasic, la felsi cu 
ortografia, adoptă la înce- 
put ortografia corect gra- 
maticală, pe traseu însă 
se apropie şi de ortografia 
suprarealistă a lui 
Apollinaire. Uneori unele 
imagini sunt parcă trun- 
chieri din natura vegetală si 
animală, o faună și o floră 
care au venit odată cu 
veșnicia şi pleacă odată cu 
ea, ca în poemul ““Bivolii”; 
Cu paşi trândavi, cu cozile 
pe spate, /pășesc încet,prin 
trestiile uscate, - / 
nostalgice, posace 
animale... /Sătui de streche, 
de zăduf, de muncă, / din 
când în când priviri piezişe- 
aruncă / peste pustia 
luncă... /şi'n ochii lor 
adânci, neghiobi, /se oglin- 
desc mocniri pustii de robi;/ 
aprinse zări de-amiezi 
caniculare, /tristeţi şi! 
ntunecimi fără hotare...” 
Cotruș este un poet al 
mirării și-al interogaţiei, 
dar și al încrederii, al 
nerăbdării, al zilei ce va 
veni, trăind într'o continuă 
neliniște, într'un continuu 
neastâmpăr: '“De ce 
gându-mi mereu rămâne / 
cu aripi întinse peste ziua 
de mâine?... /de ce oare,/ 
mi-e sete, mi-e foame, /de- 
ale gândului poame, /ca de 
apă şi de pâine/ şi de 
soare?...! (De ce?....) O 
simplă creionare, o frân: 
tură de tablou îți aduce 
imaginea. țării „ca'nțr'o, 
POVesteiun''Si-a0Hmoae den 


CUVANTUL ROMANESE. 


A 


asupra mesei negr 
străine /parcă-mi foeamală Ş 
păduri bătrâne, românești, / 
iar noaptea, toată țara. i 
lesa doarme lângă mine! 
Pe un tablou). 
Ca un preludiu, cu ci 4 
“In robia lor”, Cotrus 1 
pregătește poezia de. 
revoltă, poezia în care sen. . 
timentele lui izbucnesc ca 
lava vulcanului, poezia sa | 
național-socială, ca în. 
“Minerul”: “Aici în munții 
noștri de-aur nu-i decât un 
animal de muncă... / Se. 
sbate, cu plămânii 
sdrențuiţi de trudă şi 
otrăvi, în noaptea minei | 
blestemate, / Pentru trân- 
torii, pentru risipa Sesului,/ 
Pentru - orașele mișelnice, 
despotice, / îmbelsugate, /. 
Dar tiranii muncii celor 
mulţi, / Din aur, lui doar 
tina i-o aruncă /...../ Vede . 
mulțimi nenumărate, 
ridicate de cuvintele-i de 
fier/ Cum se răzbună şi cum | 
pier?.../ Cum ard orașele cu 
flăcări pân'la cer?...” Cu 
ciclul *Mâine”  pătrun-. 
dem într'un nou și vast 
univers al poeziei lui Aron 
Cotruș. Ş 
Odată cu maturitatea, 
poetul își modifică ținuta, 
poezia sa coboară din - 
înălțimile transcendente cu 
o puternică şi pro 
dragoste pe pământul ță 


îşi împrăștie forţele 


mi 


SD PD Pee APA Agregate e dit 9 EMiod ana (dpi a e acida 


9 mată, io Mac 


1 JAI dept mea 


sufletești peste tot ce-i 
românesc, ca un propo- 
văduitor si  prevestitor 
oracular viziunea sa 


descoperă drumul pe care 
neamul său îl va urma: 
“Din belșugul tău: doar. 
aspra pâine, / din timpul 
tău: ziua de mâine /Cu gânm- 
dul departe merg 
făr's'obosesc, / cale slobod 
prin praf şi noroi 
românesc... / Cu vrere 
dârză, cu privire ndrăz- 
neață/învălui România zilei 
de faţă... /și'n traista um- 
bletului cu-a nădejdii pâi- 
ne, risipindu-măpetreptele 
veacului /Cu dărnicia fără 
măsură-a săracului, - cu tot 
belșugu-mi pământesc / 
trec, mă răspândesc /spre 
miile de Români de dincolo 
de mâine.” (Mâine). Cu o 
neprecupeţită dragoste de 
ţară, Cotruş cântă munţii 
patriei, un sentiment : 
puternic naţional respiră — 
din fiecare cuvânt al 
poetului, o contopire â 
sufletului cu țărână 
românească se împrăștie câ 
lumina peste toate 
înălțimile munților: 
îmbrățişându-le crestele: 
“Ai noștri sunt aceși 
munţi /pletoși, mănoşi, 
cărunți, / căci noi ne-am 
căţărat pe ei spre cer, / moi | 
le-am deschis adâncurile d 
aur şi de fier/şi-am suferi 
prin ei pe ploi și ger./-: 
In  haiducie grea cpr 
doinind dog după old E 
nimenea. pe lume 1% 
cunoscut şi îndrăgit 
noi... / De-acest mân 
pământ daco-român, / CINE 
ar putea, mai mult ca ai 
să spue/c'al IN e 11 /C 4 
l-a apărat ma! tir 
năvălirilor puhoi, / sli 
adăpat . de-atâtea mii 
milioane de-ori, /eu in 
şi sudori ca noi?! 
noştri sunt aceşti MU 
(Continuare în N 


er APA Di pet Ra) pe 


wa 


, 


CUVANTUL ROMANESC 


Anul 1989, marcând 100 
de ani dela moartea 
poetului Mihail Eminescu, 
a concentrat toată atenţia 
asupra celui mai mare poet 
al Românilor. S'a trecut 
aștfel de luna August fără a 
se pomeni de împlinirea a 
100 de ani dela moartea 
Veronicăi Micle, care 
oricum dk fi privită de 
critica literară şi de istorie, 
ea a jucat un rol în viața lui 
Eminescu și la timpul ei 
era printre puţinele femei 
care au scris poezii. 

Intrând în ultima lună a 
anului şi păstrând aceeaşi 
făclie aprinsă la 
comemorarea lui Eminescu, 
aprindem încă una în amin- 
tirea celui care a fost Ion 
Creangă, dela a cărui 
plecare în lumea dreptilor, 
se împlinesc la 31 Decem- 
brie 1989, 100 de ani. 

Mihail Eminescu, Veroni- 
ca Micle, Ion Creangă. Anul 
1889 a secerat prea mult în 
cultura românească. Se 
încheia cu doliu la poarta 
bojdeucii din Ticău, în 
bocetele Tincăi. şi în 
lacrimile normaliștilor care 
se găseau la laşi în acea 
vacanță a Crăciunului. . 

A-l defini pe Creangă 
întrun anume fel este o 
eroare, pentrucă el este 
povestitor şi moralist, 
stilizator de folclor şi 
umorist, diacon şi 
învățător, autor de manua- 
le scolare - şi naționalist 
înflăcărat, sentimental şi 
dur până la brutalitate, om 
de cultură şi țăran neaoș, 
enciclopedist rural şi anti- 
reformator. El este cum îl 


numește un biograf: 
““poporul român însuşi, 
surprins întrun moment 


de genială exprimare.” 
Sugubăţ cu el însuși, 
ignorând actele. oficiale 
scrise, Ion Creangă n'a pus 
prea mare preţ -nici pe 
datele personale. EI ştia că 
s'a născut şi asta îi era 
îndeajuns. Din cauza 
aceasta data lui de naștere 
după propria-i mărturisire 
este 1 Martie 1837, desi după 
atestatul prezentat autori- 
tăților. bisericeşti „data de 
naștere este 2 Martie 1837 
si a fost botezat la 7 Martie, 
far după o mitrică găsită a- 
pare data de 10 Mai 1839. Da- 
că ținem seama că petimpul 
acela se puteau elibera acte 
de stare civilă fără prea 
mare jeifiepat, Fr pi în 
neral accepta istoria 
riza: este 2 Martie 1837, 
desi lui (ae eă i-a plăcut 
entru simplificare, = 
ri de lună, 1 Martie 1837, 
“Strămoșii dinspre mamă 
ai lui Creangă au venit din 
Ardeal în Moldova, cam pe 
la 1788. David Creangă, 
bunicul, s'a așezat în satul 
Pipirig pe apa Neamţului, 
nu departe de Valea 
Bistriţei. EI își mărită fata, 
Smaranda, pe la 1836, cu 
Stefan a Petrei, fiul lui 
Petrea Ciubotariul, descen- 
dent dintr'o familie de 
ardeleni așezați în Moldova. 


Primul copil al Smarandei 


i Stefan a Petrei este 
ial a Dire 
ficeau la vârste fragede, 5€ 
crede că Smaranda să fi 
avut vreo 17 ani IA 
“asătorie, iar Stefan - după 

cum era obiceiul - să fi fost 


„Tatăl lui Creangă işi avea 
părerea lui despre învă- 
țaâtură , că este. un fel de 
a te duce bou la Paris şi a 
te intoarce vacă de acolo, 
dar Smaranda își avea 
ambiția ei să facă popă din 
Ion și nimic w'o putea opri 
din voința ei. Popa se 
bucură de respect, primeste 
dela toţi şi e om cu stare, 
lar Părintele loan din 
Pipirig lăsase a înţelege că 
ar putea să-l lase pe Ion în 
locul lui şi să-l însoare cu 
fiică-să Smărăndița. 

Scoala propriu zisă, 
nu i-a plăcut niciodată lui 
Creangă exceptând două 
cazuri : când părintele 
Isaiia Duhu îi ademenea pe 
copii la învățat, dându-le 
acadele, zmeură și alte 
lucruri de ale mâncării 
cumpărate din banii lui, si 
ca student al “Institutului 
pedagogic dela Trisfetite 
din laşi” înfiinţat de Titu 
Maiorescu,. unde Creangă 
obţine premiul I. 

Adevărata școală a lui 
Creangă a fost lumea în 
care a trăit, satul 
românesc, cu toate comorile 
lui de cultură orală, trecute 
din tată în fiu, din tim- 
purile cele mai vechide când 
s'au format așezările de 
oameni pe străvechiul 
teritoriu al României de 
azi. 

Impins de ambiția mamei, 
Ion începe școala la vârsta 
de nouă ani învățând 
slovele după metodul lan- 
casterian, spânzurate de 
bete, cu bădița Vasile a 
Ilioaei dascălul bisericii din 
deal, dar Vasile este prins 
cu arcanul la oaste și școala 
se închise. Prin 1848, popa 
numi pe dascălul Iordache, 
un bătrân fărnâit și cu 
darul beției, să continue 
şcoala, dar în Moldova bân- 
tuie holera şi îl scapă de 
dascâl. In timpul holerei, 
Creangă, lacom la mâncare, 
merge pe la toate pomenile 
morţilor şi vine încărcat de 
covrigi, colivă şi altele de- 
ale mâncării.  Speriaţi, 
părinţii îl trimit la o stână 
în munți, dar holera îl 
ajunge și acolo, însă Ion 
este mai tare ca holera şi 
scapă cu viață. In iarnă, 
bunicul David Creangă îl ia 
şi-l duce, pe cheltuiala lui, 
împreună cu fiul său 
Dumitru, la şcoală la 
Broşteni, lăsându-l! în 

dă la lrinuca cea cu 
capre râioase. Caprele îi 
comunicară râia şi școala 
este din nou întreruptă. În 
iarna 1849-50, mai merge 
la dascălul Fosa din Tg. 
Neamţ, dar Stefan, 
nemaiavând sorcoveţi de 
plătit, Ion întrerupe școala 
trei ani de zile, devine 
torcâlău pe la pezajari și se 

ndeşte la însurătoare, 
erp, ii Iunie 1853, când 
Ion avea 16 ani, se deschide 
noua “'Shola publică” din 
Tg. Neamţ şi lon întră în 
clasa a Ill-a pe care o va 
termina în 1854. Aici are 
coleg pe Vasile Conta care 
era în clasa I-a. La această 

oală îl are profesor pe 
vestitul Isaiia Duhu, adică 
ieromonahul  Isaiia 
Teodorescu. In toamna 
anului 1854, Smaranda îl 
trimite la'“fabrica de popi 
din Fâlticeni, unde lon care 


în scrip- 
figura Dior 60, muimăte Me 


pi au) 


ap ES: 


DECEMBRIE 1989 


CENTENARUL ION CREANGĂ 


1837-1889 


on Stefănescu, îşi schimbă 
numele după bunicul David, 
devenind lon Creangă. 
Cursurile au ținut până la 
Pasti, dar Creangă 
neavând mare gust de carte, 
ca și ceilalți colegi, se ține 
mai mult de “'chileală” și 
de chefuri. Dela Fălticeni 
vine la laşi şi se înscrie la 
seminarul dela Socola şi 
după trei ani de studii, în 
1858 obține certificatul de 
absolvire a cursului inferior 
de patru ani, recunoscându- 
i-se anul dela “fabrica de 
popi”? 

In acel an, 1858, la 
sfârșitul lunii lunie, tatăl 
lui Creangă, Stefan a Petrei 
Ciubotariul, moare pe 
moşia Făcuţi din «Jud. lași. 
Creangă, ca frate mai mare, 
devine capul familiei, 
pretext de a renunța să 
mai urmeze și cursul 
superior dela seminar și 
hotărăște să se facă diacon. 
Totuși în Septembrie 1858, 
se înscrie la ''şcoala 
preparandală”! pe care însă 
mo urmează. 

In iarna anului 1859, se 
întâmplă un eveniment 
deosebit în soarta ţării la 
care Creangă rămâne in- 
diferent. La 24 Ianuarie are 
loc Unirea Principatelor şi 
alegerea Domnitorului 
Cuza. Creangă, care se afla 
la lași simte o plăcere de 
viaţă nouă, face politică, 
participă la întruniri, 
atacă pe adversari cu ironia 
lui și se simte alt om, Vrea 
să-şi creeze și o situație 
materială și caută o fată de 
măritat. Diaconul nu se 
însura din dragoste. Vroia o 
slujbă și pentru asta 
trebuia să fie însurat. Fata 
i-a fost găsită de preotul 
Ivanciu, cu care a băut 
aldămașul. O chema Ileana, 
fata preotului Grigoriu dela 
Biserica Patruzeci de sfinţi 
și cununia cu mireasa care 
avea vreo 15 ani,are loc la 
23 August 1859. 


Socoteala de acasă 
nepotrivindu-se cu cea din 
târg, la câteva săptămâni 
după căsătorie, Creangă 
făcu jalbă la Mitropolie că 
socrul ni se țimise de 
Cl că-l înșelase la 
zestre şi altele, Autoritatea 
Bu “a RBtat Tadă 


Zahu PANĂ 


ca ginerele să fie “'arestuit”” 
la Dicasterie și după câteva 
zile Creangă iese de acolo 
împăcat cu părintele socru. 
In-acelaşi an , în a doua zi 
de Crăciun este hirotonisit 
diacon și slujește la biserica 
socrului. Peste numai un 
an, la 19 Decembrie 1860 se 
naşte primul şi unicul său 
fiu, Constantin. 

La 26 Octombrie 1860, 
are loc la lași solemnitatea 
deschiderii Facultăţii de 
Teologie. Creangă se află în 
primul grip de 14 studenți 
care frecventează 
facultatea, se plictisește 
repede de studiu, nu mai 
vrea să urmeze cursurile, 
nici facultatea nu merge 
prea bine şi se desființează. 
Abia la 8 Octombrie 1863, 
când Titu Maiorescu, în 
vârstă de 23 âni, profesor la 
Universitatea din lași și? 
director al Liceului 
Naţional a fost numit 
director al şcolii preparan- 
dale, Creangă se înscrie din 
nou la școală. Această 
școală preparandală era un 
fel de institut premergător 
școlii normale care dădea o 
pregătire pedagogică 
oarecare, viitorilor dascăli. 
Cursul dura doar un an. 
Maiorescu nu este 
mulțumit de organizarea și 
programul școlii, o desfiin- 
țează și la 8 Ianuarie 1864 
deschide cursurile 
Institutului pedagogic dela 
Trisfetite din lași. Este 
prima școală pe care 
Creangă o urmează cu 
plăcere şi datorită lui 
Maiorescu şi metodei lui, 
Creangă îşi capătă 
increderea în valoarea sa, 
îşi dă silinţa la învăţat și la 
29 lunie 1864, în faţa 
Mitropolitului Calinic 
Miclescu și a lui Florian 
Aaron, delegat al 
ministerului, în Palatul Ad: 
ministrativ din laşi, lui 
Creangă i se înmânează 
Premiul 1, Pe baza acestui 
examen, este numit prin 
decret domnesc "din 2 
Noembrie 1864 institutor 
la clasa I-a Secţia a Ilaa 
şcolii primare Trei Ierarhi. 

Învățător și diacon. Visul 
Smarandei de a-şi vedea 
feciorul popă a fost realizat 


și tntrecut, dăr/fii mii Şt 


dacă Smaranda a apucat să 
se bucure de aceasta, pen- 
trucă dintr'un aet datat în 
vara anului 1865, aflăm că 
ea era moartă, iar Creangă 
se simte îndatorat să-și 
ocrotească familia, fiind 
fratele cel mai mare. 

După mai multe 
peregrinări între casa 
socrului, Biserica Bărboiu 
și Biserica Patruzeci de 
Sfinţi, lon Creangă și 
nevasta lui Ileana se in- 
stalează la 14 Februarie 
1866 în ograda vestitei 
Biserici Golia, ctitorită de 
Vasile Lupu. Perioadă fier- 
binte care coincide cu 
silirea Domnitorului 
Alexandru Cuza să abdice la 
11/23 Februarie 1866. In 
Moldova are loc o con- 
spiraţie separatistă mică, la 
care ia parte și Mitropolitul 
Calinic Miclescu, unde se 
pare că era amestecat și 
Creangă, care nu-i suferea 
pe munteni. Răscoala 
începută la 3 Aprilie, este 
înăbușită de Lascăr 
Catargiu. Mitropolitul este 
urmărit dar este salvat de 
Creangă și Gh. lenăchescu, 
care îl ascund întrun 
poloboc dintr'o crâșmă. 

La vreun an după ce se 
mută la Golia, tânăra 
nevastă îl părăseşte și 
Creangă rămas singur, cu 
un copil de 7 ani, își caută 
o ţiitoare pe care o găsește 
în Ecaterina Vartic, Tinca, 
se pune-pe trai țărănesc și 
cu ea va conviețui până la 
moarte. 

Supărarea lui Creangă îl 
duce spre răzvrătire. Se 
duce la teatru, încălcând 
canoanele vremii, trage cu 
pușca în ciorile de pe turla 
bisericii şi-şi tunde părul 
scurt, fapt scandalos pen- 
tru clerul de atunci. Toate 
acestea au atârnat prea 
mult împotriva diaconului 
care ceru despărțirea legală 
şi de nevastă şi se spune că 
ar fi trimis poteapul şi an- 
teriul la Mitropolie, cu 
vorbele:  “Dela această 
biserică mi Sau dat, la 
această biserică le dau” 
si pentru a nu mai 
hălădui prin locuinţe 
străine, îşi cumpără o casă 
în ulița Ticăul de Sus la 
numărul 4, care a rămas 
cunoscută în literatură ca 


__“bojdeaucă din Ticău." 


Cu Ion Creangă, începe 
epoca marilor. prozatori 
români. Moş Nichifor 
Coţcariul este: considerată 
întâia mare nuvelă 
românească cu erou 
stereotip, iar apropierea de 
Rabelais, este — valabilă 
numai parțial, pentrucă în 
opera lui Rabelais sunt 
copleşitoare citatele savante 
în timp ce erudiţia lui 
Creangă izvorăşte din 
știința şi literatura rurală, 
exprimată în proverbe şi 
zicători scurte, cizelate în 
decursul timpului de 
înțelepciunea şi talentul 
poporului anonim. Creangă 
este un observator exclusiv 
al naturii umane. El nu 
descrienatura ca Hogaș sau 
Sadoveanu. La Creangă 
totul este uman. Capra din 
povestea Capra cu trei iezi, 
gândește ca o țărancă 
moldoveancă pornită. să 
plătească cu vârt şi îndesat 
hainului care i-a  omorit 
copiiii: «Ei las. că -loi 


învăța“ 6ut” Dacă niă: svedd 


PAGINA 11 


că's o văduvă sărmană și 
co casă de copii, apoi 
trebue să-şi bată joc de casa 
mea? și pe voi să vă puie la 
păstramă, Nici o faptă fâră 
plată”... Nu este aici an: 
ticiparea hotăririi Victoriei 
Lipan din Baltagul? 
Femeile dela munte au altă 
structură și au învățat să 
lupte cu viaţa. 

Cu aceste 
înăscute era dela sine 
înțeles că cel mai bun 
prieten al lui Creangă dela 
“Junimea”, să fie 
Eminescu. Prietenia legată 
între ei nu sa desminţit 
niciodată. Creangă îl ducea 
la bojdeucă, unde Tinca îl 
ospăta cu mâncările făcute 
după rețetele moldovenești 
care erau pe placul celor 
doi. Acolo, pe prispa 
bojdeucii, Eminescu îi citea 
din versurile lui și Creangă 
asculta cu  religiozitate. 
Când Eminescu a plecat 
dela “Curierul de Iași” la 
București, Creangă a rămas 
nemângâiat. Sensibilitatea 
lui de țăran zdravăn a cedat 
numai atunci. ““Vino, frate 
Mihai, vino, căci fără tine 
sunt străin,” îi scria 
poetului care pornise pe 
drumul sfârșitului. Au 
apărut la Creangă şi crizele 
de epilepsie din ce în ce mai 
des. Erau zile când avea 
câte două-trei  leșinuri. 
Curele de apă dela Slănic 
nu l-au ajutat prea mult. Se 
simţea destul de rău când 
dela București veni o veste 
ca de trăznet: “Eminescu 
înnebunise şi a fost înter- 
nat la spital”, şi la mijlocul 
lui lunie a venit grozăvia: 
Eminescu a murit! Sufletul 
lui Creangă a fost zguduit 
ca niciodată. A plâns adânc 
şi a adormit cu cartea de 
poezii a lui Eminescu, 
udată de lacrimi. N'a 
supraviețuit decât jumătate 
de an şi în ultima zi a 
anului, ca o înfrățire cu 
Eminescu să nu treacă în 
alt an, a adormit întru 
Domnul, în bojdeuca din 
Ticău. Vreme de iarnă rea, 
ploua de două zile și la în- 
mormântare au venit puțini 
dar printre ei se aflau 
tinerii N. Iorga şi A.C.Cuza. 

Au trecut de atunci o 
sută de ani şi Creangă este 
tot mai viu în viaţa 
zbuciumată a neamului 
său. Puţine case de Români 
sunt acelea unde nu se află 
poveştile și Amintirile lui. 
Literatura română are prin 
el încă un reprezentant în 
lumea culturii, pentrucă 
Ion Creangă este după cum 
spunea Ibrăileanu, un 
“Homer al nostru”. Opera 
lui Creangă este epopeea 
poporului român. Creangă 
este un reprezentant per: 
fect al sufletului românesc 
între popoare; al sufletului 
moldovenesc între Români; 
al sufletului țărănesc prin: 
tre moldoveni; al sufletului 
omului de munte între 
țăranii moldoveni”, 

Scutit de orice influență 
străină, măreţia lui 
Creangă constă tocmai în 
faptul că a scris în cea mai 
curată şi frumoasă limbă 
românească, rămânând ''in: 
traductibil”, floare unică, 
ce nu poate fi răsădită pe 
pământ străin. Si va trăi el 
fără de moarte veacuri 
nenumărate, așa cuma scria 
desprevă'erou la] săi... 


calități 


„E 


ÎS PAGINA 12 CUVANTUL ROMANEŞ 


DECEMBRIE 1989 


C 


. ce avea el acolo, mii de parale. Aici, aici pe îmi vâra pe gât lacrima nice, având „certitudinea 
mă discuri, magnetofon pământ, printre oameni, cu unui fir de fericire posibilă, tuturor posibilităților. In 
Philips, pickup și am-  Dumnezei personali şi nu când în viața cea de toate deschiderea lorar fi abordat 
plificare ““Tehnics", boxe atât de abstracţi, era şi este zilele știam cine e şi ce face. cu destul curaj orice im- 
““Marantz'', casetofon destinul nostru. Imi De ce să-l cred?Cumsă mă posibil, având convingerea 


CARTEA ROMÂNEASCĂ ÎN EXIL 


- trei decenii, zeci de edituri, sute de titluri - 


Incercam să adorm stând 
în pat şi învelit cu două 
cuverturi moi, de lână. 
Era întuneric și târziu, 
trecuse de ora două. Noap- 
tea. Mă gândeam la viața 
mea și nu reușeam să dau 
de nici un capăt. Imi era 
frig. Mă ghemuiam mai 
tare şi credeam că am să 
mă încălzesc meditând. 
Evident, era o metodă 
stupidă şi ineficace, oricine 
şi-ar fi putut da seama că 
era absurd să sper așa ceva. 

Poate nu era vorba 
neapărat de frig. 

Prin minte se plimbau 


ultramodernă nu valorau 
nimic pe lângă o banală, 
umilă, nevrednică, neputin- 
cioasă ființă umană. Cu 
carene și sânge, cu simţuri 
şi forme capabilă de un sen- 
timent bun sau rău, de 
dragoste sau de ură, dar 
totuşi de un sentiment. 
Poate și el se gândea uneori 
la asta. Nu știu. Fiecare om 
are viața lui şi e greu de 
pătruns în forul lui in- 
terior. 

Dar parcă atât de abătut 
nu l-am văzut niciodată. 
Nu, nu s'a plâns, nu a 
pomenit nimic. Tăcerile, ca 


seama ce-ţi ofer. Creaţia ar 
putea fi o șansă, o alter: 
nativă pentru a te elibera 
de propria ta povară. Asta 
nu înseamnă că și este.” 

“Vezi tu, nu toţi putem 
fi Dostoievski sau Tolstoi. 
Fiecare om este el însuși și 
face ce poate. De fapt eu ţin 
la amândoi, aşa cum ţin și 
la tine. Fiecare om are 
legile lui. Tu, eu, toţi. Asta 
este foarte important, ca 
fiecare om să aibă legile 
lui.” 

Nu am ajuns la nici un 
rezultat. Nu mi-l imaginam 
pe Sisif fericit. Luciditatea 


apoi să dorm. Asta era 
toată viața mea. 

Era? Este. 

Oare ce mi-ar mai fi spus 
prietenul meu, dacă aș fi 
deschis discuția despre Sar- 
tre? Că Sartre a murit şi că 
el însuși și-a schimbat de 
mai multe ori punctul de 
vedere asupra vieții. Si n'a 
dovedit nimic. 

Dar Camus ce-a dovedit? 


Ce voia să spună 
“căderea” lui? Cu trei luni 
înainte de moarte începuse 
un nou roman, “Primul 


CAL SINGUR PE AUTOSTRADĂ 


Nuvelă de Bedros HORASANEIAN " 


dovadă că prietenul meu 
avea dreptate? Nu, nu mă 
puteam lăsa doborit așa de 
uşor. 

Să dorm, să dorm, eram 
obosit, toată fiinţa mea 
dorea odihnă și nu eram în 
stare, trupul se revolta 
împotriva minţii, voia să se 
odihnească, voia să-l ajut. 

“Lasă-mă să mă culc şi-ţi 
voi fi la rândul meu de 
folos, ai să vezi că după un 
somn bun, o să gândești 
altfel...” 

Nu știu când am ador- 
mit. Am avut un vis ciudat, 
eram un cal singur pe o 


m'am liniștit, şi bătându. 
mă ușor pe grumaz m'a 
condus spre câmp. Acolo, la 
marginea drumului, ne-am 
despărțit, eu am luat-o la 
goană spre o pădure de pini 
şi ea.. 

Nu n mai știu ce s'a întâm- 
plat cu ea. Când m'am 
trezit era deja Duminică. 0 
sonerie a rupt pecetea - 
odihnei mele. *“Cine o fi la 
ora asta?...” Soţia și copiii 
erau plecați la munte. 
M'am sculat încet, m'am 
uitat la ceas, era trecut de 
nouă, afară soarele se 
străduia să prindă puteri. 


idei şi imagini, de parcă aş si micile detalii, pot fi în neputinţă nu putea duce om”. Era dispus să ia totul - : : 

ez i , te UA Ş U! autostradă, încurcam cir-  Mi- 

fi. stat în fața unui uneori sugestive. Un borcan la fericire. Sisif credea că dela capăt. Probabil, dacă îl sired ACU res zi rara cei alee sine Po 

televi ș i A az culația, șoferii claxonau, umeri, m'am dus să deschid 
evizor. Adevăr, libertate, cu gem pe masă, un pan-  areo șansă, la fiecare urcus considera pe Sisif fericit. mă înjurau, eu nu știam ce ușa 

fericire, amar, neputinţă, talon aruncat pe pat, îşi putea pune în joc ispita Stând în pat, încercând să fac aa şi încer- A 

speranţă, destin, toate discurile risipite în neorân- „ speranţei. ““Dacă... să adorm, nu mi-l i Bună dimineaţa... 


aceste noțiuni, uneori atât 
de plictisitoare şi inutile se 
învolburau, se amestecau, se 
ciocneau unele de altele. In- 
cercam să le leg, să dau o 
continuitate ideilor, dar nu 
reușeam. 

Voiam să dorm și nimic 


mai mult. Să faci pe marele- 


gânditor întins în pat, de ce 
să nu recunosc că era bine, 
mi se pare acum puţin 
exagerat. Fiecare lucru are 
locul lui anume. De ce ar 
trebui să le amestec? 

Nu poți medita asupra 
lui Bergson cu mâinile 
pline de ulei, reglând 
jiglerul dela automobil. 

Oameni. Oamenii. Mă iz- 
beam de ei, îi doream, apoi 
îi uram cu aceeași in- 
tensitate. Nu puteam con- 
cepe viața fără ei şi totuși 
de multe ori, de foarte 
multe ori, mă izbeam de ei 
ca de un zid de care îmi 
zdrobeam pumnii. 

Fusesem într'o vizită la 
un prieten din tinereţe. Am 
stat acolo ore întregi şi am 
ascultat muzică.. 


Camera îşi schimba 
dimensiunile. 

Cred că amândoi eram 
puțin obosiţi. Poate fiecare 
din alte motive, dar oricum 


obosiţi. Mă impresiona tot 


“Siemens”, căști, mai știu 
eu cum se numeau, toate 
mici minuni ale tehnicii. 
Orice electronist le-ar fi in- 
vidiat: şi poftit cu 
înverșunare. 

Si totuși, stând în pat, 
gândindu-mă la acele ore, 


ajungeam la o concluzie, fatalism irațional i se minte! Si să-i arăt numele Nu am avut noroc, Am 
poate greşită, poate for- păreau neconvingătoare. pe coperta unei cărți, dacă fost văzut. Unul dintre 
mulată prea simplu: omul “Bun dar ce oferi tu în nu m'aș fi temut că sar tineri m'a arătat cu 


era singur. Prietenul meu 
cu un început de ulcer și 
chelie, cu zâmbet nobil și 
vastă cultură, era un om 
singur. Acea grămadă de 
experiență si pizza 


. = a 


| ACESTE DOUĂ PAGINI, OFERITE GENEROS DE "CUV 


duială. Altădată nu era așa 
ceva. Ce se întâmpla? 
Oboseală? Ce anume? 

Prietenul meu e un om 
prea inteligent ca să nu-și 
dea seama de schimbare. 
Chiar dacă ea nu ține de in- 
teligență. Indiferență? 
Zădărnicie?  Plictis? 
Oboseală de viață? 

Mi-a vorbit entuziast 
despre ce planuri are, ce 
idei, ce lucrare nouă 
pregătește. Dar mu m'a con- 
vins. O'făcea, parcă, în vir- 
tutea unei obligaţii sau 
necesități. Nu a unei 
adevărate pasiuni. Ceva era 
tulbure. Ce anume? Nu-mi 
puteam da un răspuns 
satisfăcător. De _ ce era 
singur? Fiecare om ştie mai 


„bine, poate, decât ceilalți de 


ce e singur. Sau dece nue 
singur. Ceilalţi speculează. 
Aşa cum făceam și eu, 
stând în pat, gândindu-mă 
la el, poate şi la mine. 
Mai demult avusesem o 
discuție aprinsă despre 
viață. Eu îmi exprimasem 
opțiunea pentru , străinul 
fericit al lui Camus, el mă 
contrazisese  opunându-mi 
greața lui Antonie „Roquen- 
tin. Incercasem să-i demon- 
strez, puțin înflăcărat - e- 
ram și mai tineri peatunci - 
că dincolo de viață nici o 
filosofie nu face două 


replicase logic și elegant, 
arătându-mi toate punctele 
slabe ale unei astfel de 
atitudini. “Puțin exaltată”, 
îmi spusese el. Absurdul și 
revolta lui Camus, tragicul 
văzut prin prisma vieţii 
cotidiene sub semnul unui 


schimb, dă-mi o minciună 
mai convenabilă...” Aveam 
toată bunăvoința. 

“N'am ce să-ți dau în 
schimb. Suntem amândoi 
prea lucizi ca să nu-ţi dai 


„burghez şi 


“mi mai era frig... 


poate...” Această speranță a 
lui nu mă  convingea. 
Totuși, contradictoria con- 
strucției de idei a lui Camus 
îmi era mai necesară decât 
renunțarea. 

Prietenul meu meloman 


a obosit. 


“A obosit, locuind comod . 


în propria-i ataraxie. Așa 
cum mi se părea naiv să-l 
cred pe un scriitor con: 
temporan de mare succes, 
care încerca să mă convingă 
cu marile lui neliniști și 
revolte consumate într'un 
fotoliu din piele, moâle şi 
încăpător. Citindu-i ultima 
carte, avusesem senzaţia că 
fusesem minţit ani în șir. 
Toate suferinţele lui, toate 
speranțele și melancoliile 
lui mediteraneene mi se 
păreau pline de un confort 
cuminte, 
pregătite anume pentru a fi 
servite cu șerbet și apă 
rece. Poate mă înșelam, dar 
era dreptul meu să-mi ex: 
prim opinia. Chiar și în pat, 
noaptea, după ora două, 
când nu eram în stare să 
dorm, când îmi era frig, nu: 


Si deodată m'a apucat o 
mare furie împotriva 
acestui om. Imi vorbea 
despre adevăr și speranță, 


convingă de adevărurile 
acestea mari, nimic de zis, 
frumos prezentate, elegant 
ambalate, pe care le tot 
vântura de șapte-opt ani în 
tot atâtea cărți?... Aș fi 
vrut să deschid geamul şi să 
strig: Oameni buni, dânsul 


găsi un vecin care să 
ciocăne în conducta dela 
calorifer: “Linişte! Este ora 
trei!” Linişte! Să dorm. 
Trebuia să dorm ca să mă 
scol şi trebuia să mă scol ca 


„ sincer, 


"stare. Ii 


închipuiam pe Sisif fericit 
în nici un fel. Nici pe 
prietenul meu. Nici pe Sar: 
tre. Poate nici eu nu eram. 

In drum spre casă, când 
deja era noapte și lumea se 
culcase, lăsând străzile 
pustii, fumam și pășeam 
alene cu o singură cer: 
titudine în suflet: mă voi 
culca. Eram atât de sigur 
ca și cerul pătat cu nori, ca 
şi luna rece şi înertă 
niciodată nu am înţeles de 
ce i-a atras acest astru pe 
poeţi cu o asemenea in- 
tensitate - când mi-au ieșit 
în cale două perechi 
ținându-se de braț. O ea, un 
el, o ea, un el. 

Se clătinau, râdeau, vor: 
beau tare, mergeau, se 
opreau, râdeau iar, se 
desfăceau, se luau iar de 
braţ şi se bucurau atât de 
încât mă simţeam 
jenat să le tulbur această 
urmam  pășind 
egal, încet, raţional, 
cumpănit, cu siguranță, ca 
o logică rece, implacabilă, 
de parcă rațiunea însăși ar 
fi ieşit la plimbare. Cei 
patru păreau niște copii 
care abia învățau să 
meargă. Erau nepăsători în 
fața “marilor contradicții 
ale universului”, cum ar fi 
spus prietenul meu, 
animale sănătoase și puter- 


că orice imposibil poate fi 


atins. Sau chiar doborit. 


lată cum însuși spiritul 
își arăta propriile-i limite. 
Am traversat pe celălalt 
trotuar, ca un om care se 
să treacă printr'o 


teme 
turmă de elefanţi. 


degetul, celălalt a râgâit. 
Au izbucnit cu toții într'un 


râs violent. 


Nu am întors capul și am 


grăbit pașii. 


Să fi fost asta încă o 


„ASOCIAŢIEI "HYPERION" 


cam să fug, să scap şi nu 
stiam cum, până în clipa 
când dintr'o mașină a 
coborit o femeie, s'a îndrep- 
tat spre mine fără să-i fie 
frică, m'a privit în ochi, 


Bună dimineaţa... 


Aşa am aflat că sunt in- 
vitat să ies la muncă 
patriotică în jurul blocului 
şi c'o să se facă prezența. 


*)NUVELA (FRAGMENTE) A FOST EXTRASA DIN 
VOLUMUL *“CURCUBEUL, DELA MIEZUL NOPTII”, 


APARUT IN ED. 


“ALBATROS”, 


BUCURESTI, 1983. 


VA FI REPRODUSA INTR'O ANTOLOGIE A NUVELEI 
ROMANESTI CONTEMPORANE, ACTUALMENTE IN 
PREGATIRE (ED. '““CAIETELE INOROGULUL”). 


NTUL ROMÂNESC", APAR SUB ÎNGRUIREA ŞI RESPONSABILITATEA 


III 


PAGINA 13 


E 


HYPERION 


Centrul de promovare a cărții româneşti 


JOURNAL OF THE 
AMERICAN ROMANIAN ACADEMY 
OF ARTS AND SCIENCES 


lon Manea, Editor 


Opriutsa Popa, Assistant to the Editor 


ADVISORY BOARD 


Mihai Botez (Hoover Institution, Stantord) 

Matei Călinescu (University ot Indiana, Bloomington) 
Andrei Codrescu (Louisiana State University, Baton Rouge) 
Alexander Groth (University of California. Davis) 
Constantin Eretescu (Brown University) 

William M. Hagen (University of California, Davis) 
Glanville Price (Umwversity of Wales, Aberystwith) 


Davis, California 
1989 


AMERICAN ROMANIAN ACADEMY OF ARTS AND SCIENCES 
The Mircea Eliade Research Institute 


EMIL TURDEANU 


MODERN ROMANIA 


THE ACHIEVEMENT OF NATIONAL UNITY 
1914 -— 1920 


(ARA Vol. 7 — Nicholas Țimiraş, Editor) 


This volume deals wuh the struggle 
of the Romanian people during WI 
for the realization ol Great Romania 
The book consists of six chapters 
Armed Neutrality; On the Eve of 
Hosuiliues: Potenual and Deficien- 
cies; The Great Baules (1916-1917); 
An Islet of Honor; Romanian Vic: 
tories; Peace. A bibliographic appa- 
ratus completes the volume. This 
publication has been made possible 
by a generous gil from Mrs, Irene 
Bie Corsani and Dr. Raymond Alexis 
Comntne in memory of their father, 
Nicholas Petrescu Comnene, a re- 
nowned Romanian diplomat of the 
inter-war period (1918-1939). Nich- 
olas Petrescu Comntne served! as 
Minister of Foreign Affairs and Am- 
bassador of the Romanian Kingdom 
to various European couns 


The book (155 pages, priced at $17.00 and $1.00 for shipping and han: 
dling) may be ordered lrom Mr, Miron Butariu, Secretary of the Academy: 
4310 Finley Avenue Apr. 6, Los Angeles, California 90027 


HYPERION 


4 R, DU GEN.H.BERTIER 
92.200 NEUILLY S/ SEINE 


FRANCE 


In așteptarea viitorului buletin cititorii 


sunt rugați să ne precizeze prin comenzi 


titlurile operelor pe care le doresc 


(D Doresc să primesc buleținul asociației D-voastră 


[3] ocazionale 


a cărților româneşti care m'ar interesa. 


A.R.A. PUBLICATIONS 


Romania and the Romanians — Octavian Bârlea 
Los Angeles, 1977 
Clash over Romania — Paul D. Quinlan 
Los Angeles, 1977 3 
The Tragic Plight of a Border Area: Bassarabia and Bucovina 
— Maria Manoliu-Manea, editor 
Humboldt, 1984 
Istoria Românilor de la origini pâna în zilele noastre 
— Vlad Georgescu 
Davis, 1984 
Romanian Artists in the West — Ionel Jianou, editor 
Paris, 1987 .... 
The United States and Romania: American-Romanian 
Relations during the Twentieth Century 
— Paul D. Quinlan, editor 
Woodland Hills, 1988 
Modern Romania: The Achievement of National Unity 1914-1920 


- Emil Turdeanu 
1988... Fe alai aiprezare az aa 9 14400 


$6.00 


$7.00 
„out of print 


Periodicals 


Libertas Mathematica — Annuwally since 1381 
Constantin Corduneanu, editor 
The 1987 Issue 


A.R.A. Journal + 11 — lon Manea, editor 
Davis, 1988 ... ip a Nasa sedea ala 


AMERICAN ROMANIAN ACADEMY OF ARTS AND SCIENCES 


Romanian Artists in the West 
[Volume V. lonel Jlanou, Editor] 


This book documents 
tor the first time the 
existence ot a culture 
In exile. It Is a testi- 
mony to the work of 
170 artists who sacrl- 
ficed everything for 
llberty. 


Although scattered over countries and continents such as Australia 
Brazii, Mexico, Argentina, Venezuela, Western Europe, the United 
States, Canada, or Israel, these artists and thelr works represent an 
important synthesis of the artistic values ot our time. 


The Anthology Romanian Artists In the West, edited under the aus- 
pices ot the American Romanian Academy of Arts and Sciences 
foreword by Protessor Maria Manoliu Manea, was complled by Pro: 
fessor lonel Jianou in collaboration with Gabriela Carp, Ana Maria 
Covrig and Lionel Scanteye. This reference work constitutes a meat: 
ing ground tor all those who are interested In contemporary art. Pub- 


lished in an English and a French edition, the vol 
A ume is bel - 
buted in 19 countries ot the tree world. A seal 


Romanian Artists in the West, lonel Jianou, Editor. 188 pages, 500 
reproductions (mostly In color), clothbound, dust jacket. Cost: $49.00. 


Please address all requests to: Miron Butarlu, 4310 Fini 
k fi e 
Los Angeles, Calltornla 90027. Va tone 


în vederea achiziţiei: 


pâcicdiiă ja] 


(2) Prefer lucrările: 


(3) Texte româneşti inedite putând interesa pe editori 


| | îmi sunt cunoscute 


NUMELE. „se asre aa cope 


ADRESA... 


literare istorice 


științifice E] 


pn omean bannnana na pen nanenaanannnnsenanananea aneenanaana 


* 


SEMNATURA: 


ponennnnnnnenenapanenananaae o......... o ....... 
mnnnnnnonenneenennannanase 


nu-mi sunt cunoscute [35] 


va ba, 


PAGINAI4 


Pentru cei care au trăit 
în perioada dintre cele două 
războaie, și pentru mulți 
care s'au născut mai târziu, 
deceniile 1920, 1930 au 
devenit sursă de nostalgie 
şi de întrebări. Evocând 
profiluri şi imagini din 
acele timpuri ne găsim, 
spectatori retrospectivi, 
urmăriți de emoţiile cu care 
am participat ca actori sau 
figuranţi în fabula 
existenţei consumate. 
Intr'un fel ne reculegem 
profesând mărturie per: 
sonală dar, fără voie, ne 
surprindem alăturând, din 
amurgul trecutului, 
disparități de loc, de timp, 
de culoare, alunecând în 
domeniul imaginaţiei. 
Atâta timp cât anecdota se 
limitează la persoana 
proprie fragilitatea 
memoriei, devorată de 
timp, e scuzabilă: cui ce-i 
pasă? 

Dar ne pasă, când 
patrimoniul istoric-colectiv 
este deformat prin scrieri în 
care imaginația înlocuiește 
realitatea, și preciziunea 
este ostracizată. De aceea 
încercăm o penibilă 
decepție când, în „Jurnalul 
ARA (American Romanian 
Academy), NO. 12, 1989, la 
secția ''History and 
Political Science”, găsim 
un articol semnat de D-na 
Angela Comnene, în. care 
fantezia, informaţiile semi- 
şi pseudo-istorice, prezen- 
tate cu aer de autoritate 
certă, se sprijină pe o listă 
de indicaţii bibliografice 
care, după toate aparențele, 
na fost utilizată cum 
trebue. S'ar putea bănui 
chiar câ na fost decât 
răsfoită. Titlul însuși nu 
corespunde adevărului 
““The visit of Queen MARY 
of Romania to the United 
States and Canada”. Dece 
Queen MARY? Regina 
Maria, care venea din 
Anglia, ştia foarte bine că 
MARY era consoarta 
regelui George V al Marei 
Britanii. Este de neîn- 
chipuit ca ea să se preteze 
la astfel de echivoc, care ar 
fi putut fi considerat chiar 
o insultă în istoria fami- 
liei. Este, credem, o 
neiertată ireverenţă față de 
memoria Reginei României, 
care a intrat în istoria și 
inima Românilor cu numele 
primit la botez, MARIA, 


“Regina Maria 


ISTORIE, DAR NU PREA 


(Pe marginea unui articol) 


transmis dela mama şi 
bunica ei din dinastia 
Romanov, şi cunosuctă cu 
acest nume pe toate 
meridianele globului. 
Inainte de a intra în subi- 
ectul anunțat în titlu, Doam- 
na Comnene schițează un 
portret al reginei Maria 
reflectat doar prin optica 
Domniei sale. Autoarea se 
avântă in date biografice 
produse de o bogată 
imaginaţie inventivă. Dacă 
S'ar fi ostenit să cerceteze 
Istoria vieţii mele, de însăși 
(pe care de 
altfel omite a o cita în lista 
notelor de referință), ar fi 
putut evita atâtea erori şi 
“ar fi dovedit cercetător 
constiincios, calitate im- 
perios cerută într'o 
comunitate care se vrea la 
nivel de academie. Chipul 
luminos al Reginei Maria, 
fixat în memoria  con- 
temporanilor și a celor care 
au avut prilejul să con- 
templeze portretele pic- 
torului Lazlo, “cu ochi 
albaștri și părul auriu, cum 
numai în cărți de poveşti se 
întâlnesc” (”..with eyes as 
blue and hair as golden, as 
any story book might tell”), 
cum corect găsim scris în 
cartea Marie, Queen of 
Romania, de Mabel Potter 
Dagget, p. 14, e prefăcut, în 
viziunea Doamnei 


Comneâne, în ochi albaştri: naval sub comanda Ducel 


mauve și păr brun. 
Copilăria principesei 
Maria a Marei Britanii şi a 
Irlandei (și mai târziu și 
principesă de Saxa Coburg 
Gotha) și a surorilor sale se 
desfăşoară la locul de 
naștere, castelul Eastwell, 
la Balmoral și, în mare 
parte, pe insula Malta; iar 
mai târziu, când Ducele de 
Edinburgh, tatăl lor, devine 
prinţ domnitor al ducatului 
de Saxa Coburg Gotha, la 
castelul cu același nume. În 
Istoria vieţii mele castelul 


Dunrobin, din Scoţia, 
proprietate ancestrală a 
Ducelui de Sutherland, 


astăzi devenit o şcoală de 
mare prestigiu, frecventată 
de generaţia tânără a 
familiei regale britanice, nu 
este menţionat în nici o 
pagină. 

In realitate, Principesa 
Maria nu a vizitat niciodată 
acest castel. 


Povestea vieţii mele 


descrie cu amănunte anii 


—— Prof.Nicolae ILIESCU— 


REGINA MARIA IN COSTUM DE CRUCE ROSIE 


petrecuţi pe insula Malta 
unde tatăl ei, Ducele de 
Edinburgh, era coman: 
dantul flotei din 
Mediterană. Regele George 
V era, în acel timp, ofiţer 


de Edinburgh, dar castelul - 
Caernavon nu intră în nici 
un fel în idila dintre prin: 
cipesa Maria şi Prințul 
George, din acei ani. 
Căsătoria principesei 
Maria cu principele Fer- 
dinand de Hohenzollern a 
avut loc la castelul 
Sigmaringen, reşedinţa 
ramurei catolice a familiei 
Hohenzollern. Familia im: 
perială, ramura 
protestantă, n'a locuit 
niciodată la Sigmaringen. 
Inimaginabil de energică, 
plină de suflet pentru orice 
activitate cerută,  neîn- 
fricoșată de pericol, Regina 
Maria lucra de dimineața 
până seara, expunându-se 
la contagiuni în spitale, şi 
la bătaia tunurilor de pe 
fronturi. Doamna Comnâne 
mienționează doar în treacăt 
vizita la bătălia dela Oituz, 
dar omite în întregime 
fronturile Mărăști şi 
Mărășești. Detaliile de 
familie sunt prezentate de-a 


REGINA MARIA CU GENERALUL EREMIA GRIGORESCU IN TIMPUL 
BATALIEI DELA MARASESTI 


Misa 


Maria, 


Rom 


corespondență din care o 
insemnată colecţie se află la 
castelul Windsor, în 
Anglia, iar alta se găseşte 
la universitatea Kent din 
statul Ohio. 

Vorbind de castelul Bran 
D-na Comnâne îi atribuie 
stil gotic. Cine l-a vizitat 
ma putut să nu-și dea 
seama că nu are nici o linie 
din stilul gotic, iar 
încăperile nu aveau nimic 
auster. Reflectau însă, prin 
stil și gust, personalitatea 
caldă a castelanei. 

Revenind la subiectul 
anunțat în titlul “Vizita 
Reginei Maria în Statele 
Unite şi Canada”, cititorul 
se găseşte dela primele rân- 
duri în faţa unor afirmaţii 
eronate: Transatlanticul 
“Leviathan” nu s'a oprit 
la Boston, dar a ancorat la 
New York, unde primirea 
Reginei s'a desfășurat 
într'o paradă triumfală, 
valurile de confete (ticker 
tape parade) inundând 
străzile. a 

In călătoria spre și pe 
noul continent Regina 


Maria a fost acompaniată 
de Principele Nicolae, Prin- 


REGINA MARIA, IMPREUNA CU COLONELUL ANDERSON, SEFUL MISIUNII 


„RD 


CUVANTUL ROMANESG, 


DECEMBRIE 1989 
SD E i E i IE E OEI 


ania! Oh, land of my adoption! 
Land of my hopes, of my joys, and my sorrows.., 


Queen Marie 


prietena Reginei Maria în SĂ 


volumul Un our vw; 
Queen Marie (Robert. 


McBride Comp: 
N. 

1927). La sfârșitul AS 

ticolului notăm câteva 


nepotriviri pe care | 
relevăm pentru a fi cord 
tate. Vila dela Balcie sa 
numea Tehna Yuva nd 
turcesc, Și care înseamnă 
Cuibul singuratic, ad 


ș optat, 
probabil, pentru a face 
plăcere mediului încon. 


jurător, turcesc, fascinanţ 
şi respectuos față de regină 
Stella Maris, aşa cum să 
ştie, e un atribut și un 
nume al Fecioarei Maria 
iar la Balcic era numele 
capelei construită în com- 
plexul vilei. Stella Maris 
era, deci, omagial neprețuit 
al unei Marii către cea mai 
neprețuită Marie. Biserica 
Curtea de Argeș nu este 
catedrală dar, în spirit de 


umilinţă şi respect, i-am 
putea spune Panteon, 
fiindcă acolo odihnese 


osemintele drept credin- 
ciosului domn al Tării 
Românești, Neagoe Basarab 
au familia sa și ale Regilor 
întemeietorii ai in- 


CRUCII ROSII AMERICANE, VIZITAND UN SPITAL PE FRONT 


valma: nici una din prin: 
cipesele regale nu si-a ce- 
lebrat căsătoria în biserica 
mânăstirii Sinaia. Prin- 
cipesa Elisabeta a fost 
măritată la mitropolia din 


București; Principesa 
Marioara (Mignon) la 
Belgrad, și Principesa 


“Ileana în holul castelului 
„Peleş. 


Opera literară a Reginei 
pe baza căreia 
Academia Franceză a 
onorat-o cu titlul de Mem- 
bru Corespondent, e redusă 
de D-na Comnne la două 
titluri, şi nu dintre cele mai 
importante, omițând să 
menționeze peste douăzeci 
de opere, în afară de vasta 


cipesa Ileana, două doamne 
de onoare, personal 
diplomatic și personal pen- 
tru asistența necesară. In- 
fanta Beatrice de Bourbon, 
sora Reginei, nu se afla pe 
vapor, iar Principele de 
Hohenlohe, nepotul 
Reginei, nu făcea parte din 
suită. EI se afla pe vapor 
întâmplător, în călătorie de 
afaceri pentru o firmă ger- 
mană. 

In articolul de care ne 
ocupăm descrierea pe con- 
tinent decurge în linii 
sumare, ca un itinerar de 
cale ferată fără nici o con- 
Siderație pentru detaliile 
consemnate precis, zi de zi 
de Constance Lily Morris, 


Abonamentul D-stră 
susține un ziar care luptă 


pentru o cauză dreaptă 


dependenței și întregirii 
României. 

La jumătate de veac dela 
săvârșirea ei din viaţă (18 
Iulie, 1938), când aripi de 
restriște flutură asupra 
neamului, figura luminoasă 
a Reginei Maria răsare 
spectacular din paginile de 
glorie ale istoriei romă- 
nesti. România, dincolo de 
orice calcul personal, erâ 
parte din trupul și sufletulei 
și, pentru ea, niciun sacrifi- 
ciu nu a fost prea mMAre: 

Ridicăm rugă fierbinte câ 
exemplul acestei Regine să 
fie, azi şi totdeauna, model 
activ de dragoste şi de 
sacrificiu pentru ţara ȘI 
neamul românesc. 


>: i bitii beată (m rit a ai da ca eo 


1 ianuarie e căi Aa d 


j 
| 


ET PT 


CUVANTUL ROMANESC 


E A 


1 DECEMBRIE-ZIUA UNIRII TRANSILVANIEI 


DESPRE UNIRE 


—— Alexandru NEMOIANU— 


1 Decembrie 1918 
reprezintă pentru Români 
ziua împlinirii unui vis 
milenar, anume acela de a 
trăi în cuprinsul aceluiași 
hotar. Această mare zi de 1 
Decembrie a fost, şi este 
încă, umbrită de faptul că 
la 1 Decembrie 1948 
vremelnica administraţie 
comunistă dela Bucuresti a 
emis odiosul decret 358 
prin care se “dizolva” 
Biserica Greco-Catolică sau 
Unită. 

Acel decret, în maniera 
tipic comunistă, avea de 
scop să murdărească și să 
pervertească semnificația 
unei zile cu totul specială 
Românilor. In același timp 
acest ''decret” avea să pună 
în mișcare una dintre cele 
mai brutale prigoane din 
istoria neamului nostru. 

Această prigoană a lovit 
nu numai în trupul 
Bisericii Unite ci şi în 
Biserica Ortodoxă Română. 
Căci samavolnicia ad- 


-UN 


Deși departe de locurile 
natale, ca fiu al satului 
Alma, mă simt obligat 
moral şi spiritual ca la a 7- 
a aniversare centenară să 
aduc un omagiu sincer celor 
care au fondat această 
minunată localitate, au 
trăit şi luptat secole de-a 
rândul în ea şi pentru ea ca 
şi celor care-şi duc traiul și 
astăzi acolo. 

Sper ca mesajul meu să 
dea curaj şi noi forţe mai 
ales celor care astăzi ex- 
perimentează pe cont 
propriu una dintre cele mai 
dezastruoase crize care au 
lovit vreodată România- 

Localitatea AL! poartă 
un nume pur latin ce se 
traduce cu Hrănitoare sau 
Fecioară care peste secole a 
fost modificat în funcţie de 
influenţele politice ca: “Sas 
kisz Alma”” în limba ma- 
ghiară ““Alma mică săseas- 
că”, sâu KUKULALMAS, 
păstrându-şi până azi mu- 
mele original ALMA. 
Oarecum acest nume apare 
ca o insulă latină într'o 
mare de nume topografice 
din jur influențate de Slavi, 
Germani și Unguri. 
Totodată contrabalansează 
şi suportă faptul istoric al 
latinităţii și credinţei 
creștine a poporului român 
transilvănean încă din 
primele secole ale erei 
creştine dovedit de 
“Donarium” dela Biertan 
din secolul IV e.n. 

Donarium dela Biertan 
poartă o inscripție latină: 
"EGO ZENOVIUS VOTUM 
POSUI ” EU ZENOVIUS 
MI-AM TINUT 
FAGADUINTA” plus că are 
şi monogramul Domnului 
Hristos (Vezi foto 
zdrobind orice teorie 
şovinistă maghiară sau 
slavă de mai târziu 
ății și a 
Românilor 


încă din primele_veacuri. 


Deşi pe teritoriul satului 


106 e.n.) cum menționează 
analele muzeului 


ministrației comuniste, 
căreia din nefericire i-au 
stat complici şi conducători 
ai Patriarhiei Ortodoxe. 
dela București, a lovit crân- 
cen în ceea ce are mai de 
preț o ierarhie bisericeas- 
că: autoritatea morală. 

Este un trist adevăr isto- 
ric faptul că timp de secole 
Românii din Transilvania au 
fost subjugați stăpânirilor 
străine. In cuvintele lui Qe- 
tavian Goga: ''Ardealul, o 
mie „de ani și-a muiat 
desnădejdea în jale si s'a 
mângâiat cu visul”. : 

In toată această vreme de 
umilință și privaţiuni 
Românii s'au mângâiat cu 


credinţa că ei sunt 
- scoboritori din strămoși 
iluștri care odată au 


stăpânit lumea și care au 
venit dela Roma. 

Nu este deci de mirare că 
la finele veacului al XVII- 
lea auzind că nu cu multă 
vreme în urmă o revelaţie 
vestise că ''Ego vobis 


thal din Sibiu, totuşi 
localitatea o găsim atestată 
documentar cu acelaşi 
nume latin abia pe la 
sfârşitul secolului XIII -lea, 
mai precis 1283 - 1289 
într'un act de donaţie din- 
tre doi oameni de seamă ai 
timpului, lucru ce nu ex- 
clude numirea satului de 
către soldaţii romani după 
cucerirea Daciei, singura 
explicaţie de ce numirea e 
latină. Localitatea Alma se 
găseste în centrul 'Tran- 
silvaniei înconjurată de 
localități istorice ca: 
Mediaș, Bratei, Dârlos, 
Saros, Ernea, Biertan, 
Dumbrăveni şi Sighişoara, 
șoseaua națională nr. 14 
ce leagă Braşovul de Vestul 
țării şi actualmente are o 
populaţie de peste 1000 de 
locuitori dintre care 2/3 
sunt Români iar restul 
hiari și țigani. 
E că pe malul drept al 
râului Târnava Mare 
această veche așezare 
românească, parte a 
vechiului județ Târnava 
Mică (pentrucă era pe malul 
spre Târnava Mică), plasa 
Dumbrăveni, joacă un rol 
important în istoria 
locurilor transilvănene. 
Legat de religie găsim 
aici la 1502 o biserică stil 
bizantin ca orientare, 
arhitectură şi fresce murale 
originale (acum acoperite de 
o spoială albă aplicată de 
enoriașii maghiari 
i nți ac- 
tuali ai edificiului). La 1710 


stil gotic, 
traforți 
zidurilor, i 
stilul în gotic ca „şi 
acoperirea frescei in: 
terioare. Influenţa politică 


Bisericii Reformate 

azi. Totuşi Românii au con- 
tinuat lupta de existenţă Și 
identitate naţională avâ 
„tă biserică de lemn încon- 


Romae propitius ero” (La 
Roma vă voi fi sprijinitor) o 
parte dintre Românii ar- 
deleni au primit să stea sub 
autoritatea Bisericii 
Române sub îngăduința de 
a păstra vechile obiceiuri. 

Unirea cu Roma a adus și 
mult folos. Tinerii au fost 
trimişi să studieze şi s'au 
întors aducând noi mărturii 
despre latinitatea poporului 
și a limbii române. 

Sediul administrativ al 
Bisericii Unite a fost așezat 
la Blaj care avea să devină 
un focar de cultură 
românească și un centru de 
rezistență și afirmare 
națională. 

Această uriaşă activitate 
a fost începută de către 
Episcopul loan Inocenţiu 
Micu - Klein şi apoi con- 
tinuată de către urmași ai 
săi, Petru Pavel Aron, 
Atanasie Rednic, Grigore 
Maior şi loan Bob. 

Sub îndrumarea lor s'au 
dezvoltat așezămintele dela 


Blaj, a fost redactat “Sup- 
plex Libellus Valachorum" 
şi a înflorit 'fșcoala ar- 
deleană'”. In toată această 
vreme și după aceea 
Biserica Unită a promovat 
neobosit idealul național și 
a colaborat cu Episcopia 
Ortodoxă. Este ilustrativ în 
acest sens că Adunarea 
Naţională din Martie 1848 
de pe ''Câmpia Libertăţii” 
dela Blaj a fost condusă de 
câtre Mitropolitul Ortodox, 
Andrei Saguna, si Episcopul 
Unit loan Lemeni. 

Vizitând Blajul câţiva ani 
mai târziu Eminescu a fost 
atât de impresionat încât |- 
a numit '“mica Romă”. 

Acţiunile de colaborare 
dintre Mitropolia Ortodoxă 
şi cea Unită au continuat și 
în a doua jumătate a 
veacului al XIX-lea și prima 
parte a veacului XX pentru 
a sprijini lupta națională și 
interesele poporului român 
din Transilvania. 

Ca expresie a acestei 


ALMA 


SAT DIN TRANSILVANIA LA A 700-A ANIVERSARE (1289-1989)- 


——Pr.Remus BLEAHU— 


A | LU 


o ATANYSMYLeBAi + 


TIM POLUL 


„Donariuum" din bronz (secolul IV e.n.) descoperit la Biertan 


jurată de mormintele 
moşilor şi a strămoşilor lor. 
La anul 1903 a fost 
demolată și pe locul ei 
ridicată una nouă cu 
hramul Sfântului și 
Marelui Mucenic Gheorghe 
pe spesele avocatului Vasile 
Almășan. In anul 1977 
locașul a fost afectat grav 
de către cutremurul abătut 
peste România şi mai apoi 
refăcut de cel care scrie ar- 
ticolul, pe atunci parohul 
locului. Trebue menţionat 
că în această biserică se afla 
o catapeteasmă de prin 
secolul XVII - XVIII pic: 
tată întrun frumos stil 
bizantin. 

Pe linie culturală la 
Alma se găsea în anul 1647 
o școală românească 
menţionată într'o cronică 
locală care înregistrează 
cronologic de atunci și până 
astăzi numele tuturor 
învăţătorilor perindaţi în 
sat, lucru aproape imposibil 
de menţinut sub stăpânirea 
austro-ungară de atunci. 

Pe teritoriul satului au 
mai existat două castele (cu 
grădini şi pomi exotici cum 
ar fi stejarul de Cipru şi 
alţii) distruse parţial după 
primul război mondial ca 
după al doilea război să fie 
demolate complet şi 
grădinile devastate până la 


ştergerea existenţei lor. Au 
rămas totuși câteva 
capiteluri şi vaze uriașe de 
pe frontalul unuia, 
îngropate aproape total în 
jurul fostelor ruine. 

Ca o minune a 
supravieţuirii a mai rămas 
până astăzi, în vatra 
satului, una dintre cetăţile 
ţărăneşti ridicate “la 
începutul sec. al. XVI-lea în 
jurul unei construcții din 
prima jumătate a sec. al 
XIV-lea, azi școală și edifi- 
ciu social pentru întregul 
sat. Din zidul cetății nu s'a 
mai păstrat nimic iar clădi- 
rea a fost modificată.fără a 
se ține cont de valoarea ei 
arhitectonică și istorică. 


Incă din vechime datorită 
zonei geografice sub- 
carpatice cu dealuri și 
păduri, cu o climă temperat 
continentală, cu câmpia 
Târnavei înspre Sud, 
locuitorii s'au ocupat cu 
agricultura incluzând 
creșterea cerealelor, 
pomicultura şi creşterea 
viței de vie, ca si cu 
creşterea animalelor de tot 
felul. 


Populaţia a fost întot- 
deauna majoritară 
românească, 2/3, plus o 
treime Maghiari şi Sași. 

Documentele istonce ne 


colaborări delegația care a 
prezentat actul de unire a 
Transilvaniei cu România 


aveă să includă pe 
Episcopul Ortodox Miron 
Cristea și pe Episcopul 


Unit luliu Hossu. 

In anii dintre cele două 
războaie mondiale Biserica 
Unită s'a concentrat mai cu 
seamă în direcţia con: 
solidării spirituale și ad- 
ministrative. O specială 
atenție sa dat dezvoltării 
școlilor dela Blaj. 

In acest climat s'au for- 
mat deplin un număr de 
oameni de excepţie. Din 
economie de spaţiu amin- 
tim doar pe Episcopul loan 
Suciu, administratorul 
apostolic al Mitropoliei 
dela Blaj, de 0 rara 
spiritualitate și un ex- 
cepțional orator, şi pe 
Episcopul, mai târziu Car- 
dinal, luliu Hossu, de o 
vastă cultură și un curaj 
extraordinar. 


Aceştia, alături de 


aduc în lumină faptul că la 
1726 judele satului lon 
Vasile declara că pe moșia 
lui Sigismund Banffy 
iobagii (români) sunt “'peste 
măsură încărcaţi cu slujbă 
iobăgească mai ales în vară 
când într'o săptămână nu li 
se lasă nici o zi să lucreze 
pentru bunul lor”. 
Manuscrisul lui Nicolae 
Morariu, un luptător local 
pentru cauza Românilor 
vorbeşte de crunta ex: 
ploatare a țăranilor iobagi 
din Alma, care s'au revoltat 
de mai multe ori ducând o 
luptă de rezistenţă 
încheiată în acel timp cu 


„persecuții şi mai drastice și 


exploatări şi mai aprige din 
partea grofilor maghiari și 
a bogătașilor sași. Așa se 
explică faptul că-i găsim ac- 
tivi în toate mișcările 
sociale ale timpului ca: 
Răscoala lui Horia, Cloșca 
și Crişan; mișcarea socială 
dela 1848 ca şi unirea dela 
Blaj din 1918. 

Răscoala țărănească a 
lui Horia, Cloşca şi Crişan 
dela 1784 aduce schimbări 
radicale în viaţa oamenilor 
din sat şi noi speranțe pen- 
tru viitor care de altfel nu 
s'au lăsat înșelate. După 
înăbuşirea răscoalei şi 
tragerea pe roată a capilor 
ei la Bălgrad  Alba-lulia 
aflăm că un căpitan din 
oastea lui Horia pe nume 
ONUL ALMASAN, originar 
din părţile Hațegului se 
refugiază pe hotarul Almei 
pentru a-și pierde urma. 
Împreună cu familia lui, el 
ia și câteva din familiile 
ostenilor apropiaţi formând 
astfel un sat nou numit 
Măgheruș. Zona aleasă era 
camuflată natural de valea 
Târnavei de-o parte şi de 
dealul împădurit de alta, 
oferindu-le o protecție și un 
ascunziş excelent, departe 
de locurile natale unde erau 
urmăriți. De aici, după 
liniștirea situaţiei politice, 
aceşti oșteni revoluționari 
încep o tacită ofensivă 
împotriva  exploatatorilor 
locali din ALMA 


PAGINA-15 


Episcopii: Valeriu Traian 
Frențiu, Alexandru Rusu, 
loan Bălan, Vasile Aftenie, 
şi sute de preoți şi credin- 
cioşi au stat neclintiți în 
ceasul cel mai greu al 
istoriei neamului românesc 
şi au mărturisit cu sânge 
pentru Hristos şi dreptatea 
neamului lor. 

Coborâtă în catacombe de 
către adminsitrația 
comunistă, Biserica Unită 
continuă să trăiască şi să 
aștepte cu credinţă ziua în 
care i se va face dreptate. 
Semnatarul acestor rânduri 
este ortodox și el nu ar 
schimba ortodoxia pentru 
nimic în lume. Dar este 
convingerea mea că ziua în 
care Biserica Unită va fi 
repusă în drepturi va fi şi 
ziua în care administrației 
comuniste din România i se 
va rupe șira spinării. 

Să nădăjduim că acea zi 
va veni cu un ceas mai 
devreme: “ad maiorem Dei 
gloriam”! 


hărțuindu-i până la 
alungarea definitivă a 
Sasilor din sat. (Aşa se ex- 
plica faptul că de atunci şi 
până la ora actuală satul 
Alma nu are nici o familie 
de- Sasi deși arhitectura 


caselor şi forma satului este ' 


pur germană și toate satele 
din jur. continuă să aibă 
Sași în comunitățile lor)- 

Ca o concluzie vreau să 
spun că vitregiile istorice şi 
faptele de bravură a 
oamenilor menţionate cu 
sărăcie în crugul vremilor 
au lăsat urme adânci în 
viața satului schimbând 
felul de viaţă al oamenilor 
nu însă obârșia și carac- 
terul simplu și onest trans- 
mis din generație în 
generaţie. Grofii şi boierii 
au venit şi plecat, Ungurii 
şi Saşii s'au contopit iar cei 
care au încercat distrugerea 
credinţei şi a limbii 
strămoşeşti cum şi im- 
punerea ideilor şi a 
filosofiilor străine ca și a 
stăpânirilor nedorite au 
trebuit să se lase bătuţi și 
să-și recunoscă neputința. 

Suferințele, în loc să-i 
demoralizeze şi să-i: dezar- 
meze i-au călit şi i-au înar- 
mat şi după atâtea secole şi 


chiar milenii de zbucium și 


răstriști Românii au rămas 


şi azi Români şi ortodocşi * 
asa cum au fost întotdeauna” 


şi vor fi până la sfârşitul 
veacurilor. 

De câte ori soarta 
nemiloasă s'a abătut crân- 
cen peste ei s'au strâns în 
jurul Crucii şi la umbra 
Bisericii Străbune învocând 
puterea Celui Preainalt care 
întotdeauna le-a ajutat. Ca 
o coincidență fericită, anul 
89 în care suntem se mar- 
chează prin planul Proniei 
Divine prin sfințirea biseri- 
cii după renovarea totală si 
împodobirea cu picturi mu- 
rale ca o “'Mireasă a lui 
Hristos”. Pentru o localita- 
te latină la această minuna- 
tă aniversare, ourare latină: 
VIVAT! VIVAT! dela noi si 
mai mult dela Bunul Dum- 
nezeu. 


; i 


—.—“ 


L ia “NU SIN 


; 


PAGINA 16 


NASTEREA DOMhioLut 


DECEMBRIE 1989 


NAȘTEREA DOMNULUI 


—Pr.Dr. Dumitru ICHIM— 


Astăzi Hristos se naște 
în Betleem. Păstorii 
coboară de pe dealuri și 
găsesc Pruncul culcat în 
iesle aşa cum le-a spus 
îngerul. Craii din Răsărit i 
se închină aducându-i 
daruri simbolice. Peştera 
devine un colț de paradis în 
care lisus sa întrupat. 
Dumnezeu s'a făcut om 
pentru ca omul să se 
îndumnezeiască. La 
nașterea Lui corurile 
îngerilor se aud din ceruri 

„ca un cântec de lumină 
neapropiată: “Slavă întru 
cei de sus lui Dumnezeu și 
pe pământ între oameni 
bună învoire!” 

Ceea ce îngerii aduc 
lumii este o 
microevanghelie care ne-ar 
fi de ajuns ca să facem 
această lume o împărăție a 
lui Dumnezeu. Mărirea pe 
care o aducem lui Dum- 
nezeu este singura care ne 
îmbogățește în dragoste și 
lumină. Mărirea. este 
recunoaşterea divinității, 
cunoaștere în dragoste, 
cugetare cu inima. În locul 
revoltei satanice, care 
întoarce spatele lui Dum- 
nezeu, noi acceptăm starea 
noastră de creatură, Izvorul 
creației noastre, obârșia 
noastră din Cuvânt şi astfel 
în noaptea de Crăciun 
Jâsăm ca în inimile noastre 
să se deschidă porţile 
raiului și împreună cu 


îngerii să cântăm aceluiași 
Părinte. 

Mărirea “întru cele de 
sus” este imn de bucurie, 
cea mai frumoasă floare si 
stea care aduce lumii 
“lumina cunoștinței”. Cei 
care slujeau stelelor dela 
stea s'au învăţat să aducă 
mărire lui Dumnezeu și 


““să 'Pe cunoască pe Tine: 


Răsăritul cel de sus.” Ast- 
fel îndemnul îngerilor ne 
arată un răsărit cu totul și 
cu totul deosebit de cel al 
soarelui, un răsărit ver- 
tical, de sus și până'n 
străfundurile inimii. 

Axa strălucirii şi 
bunătății  dumnezeieşti 
trecând prin mijlocul 
umanității se numește pace 
și împăcare, Dumnezeu se 
împacă, prin adâncul 
dragostei, cu creatura sa 
care pornise pe panta urii, 
anihilării, revoltei şi 
distrugerii spirituale. Prin 
nașterea Fiului Său lumea 
se luminează, se face 
lumină în om. Întunericul 
nu mai poate cuprinde 
lumina pentrucă *Părintele 
luminilor” a venit să ne 
crească lumina inimii, 

Cum ar putea fi 
paradisul altfel, decât o 
“bună  învoire'” între 
oameni? Ne imaginăm raiul 
ca o grădină, dar ce rai 
poate fi mai frumos decât 
inima care iubeşte? Si iată 


Maica Domnului răspunde 
cu toată inima ei lui Dum: 
nezeu și devine “rai de 
taină”. 

In această noapte a Nas- 
terii Domnului, când “0, 
ce veste minunată” ni se 
arată din Betleem, când 
colindele tuturor copiilor 
din lume se întrețes cu 
colindele îngerilor parcă 
auzim glasul Maicii Dom- 


nului prin graiul unui 
părinte: “'Cu mine, prea 
iubiții mei fii, dăruiți 


inimii Lui primul sărut, 
Simţiţi cu mine prima 
bătaie a inimii. Fiţi primii 
care priviți în ochii Lui. 
Ascultaţi primul lui țipăt 
de plâns, de bucurie, de 
dragoste. Numai 
mângâierea voastră el o 
vrea, El cere darul 
dragostei voastre. Infășaţi-i 
mânuţele și piciorușele în 
dragoste; El are aşa de 
multă nevoie de căldură! 
Toată răceala lumii îl 
înconjoară. Numai căldura 
dragostei poate să-l aline, 
Incă din acea vreme, în 
fiecare an Biserica reîn: 
noiește această taină. In 
această sfântă noapte, prea 
iubiții mei fii, vreau să vă 
incredințez Fiul meu vouă, 
Il cule în leagănul inimii 
voastre. Fie ca focul mare 
al dragostei voastre să 


sporească,” , 


UNITATEA BISERICII CREŞTINE 
DUPĂ SFÂNTUL CIPRIAN 


n Ă 


CUVANTUL ROMANg z 


El 


E 


——— Preot Dumitru MĂCĂILĂ— 


Primul atribut fun- 
damental al Bisericii 
creştine este unitatea, așa 
cum mărturisim în Sim- 
bolul de credință. Unitatea 
Bisericii se află într'o 
relaţie de intrepătrundere 
cu celelalte trei însușiri: 


sfințenia, catolicitatea 
(sobornicitatea) și 
apostolicitatea. 


Vorbind despre unitatea 
Bisericii, Ortodoxia o 
prezintă sub forma unităţii 
de viață în același Hristos 
și sub forma unităţii în 
păstrarea aceleeași credințe 
dogmatice ca expresie a ex- 
perienţei lui Hristos. Pen- 
trucă cei ce se integrează 
Bisericii, - trupului mistic 
al Domnului, - se in- 
tegrează unității de trăire 
în iubire la care Hristos i-a 
chemat pe toţi cei dezbinaţi 


prin “păcatul adamic. Căci —şi Tainele Bisericii sunt-un- 


pentru aceasta El S'a 
întrupat, a murit și a 
înviat, să ne readucă la 
unitatea aceleași firi reîn- 
noite prin extinderea 
trupului Său în noi, “ca 
toți să fie una” (loan 
17:21). 

Hristos e unitatea noas- 
tră, Ela dărâmat, prinjert- 
fa de pe Cruce, peretele 
înstrăinării de Dumnezeu și 
al vrajbei ce se durase între 
oameni. El ne-a învătat o 
limbă pe care omenirea n'o 
mai putea concepe, limba 
unității în iubirea infinită 
cu care ne-a cuprins. 


Dezbinarea, disensiunea, . 


sunt semne ale ruperii de 
unitatea lui Hristos, un 
nou turn Babel (Geneza XI) 
pe care-l înalţă diavolul în 
minţile împătimite ale celor 
ce vor să cuprindă adevărul 
divin mântuitor al Bisericii 
lui Hristos din afara 
unităţii de trăire şi credință 
în care trebue să se afle toți 
cei ce au primit firea lui 
Hristos. Cel ce dă şi susține 
unitatea Bisericii e Mân- 
tuitorul Hristos, Capul ei. 
Sfinţii Părinţi explică 
unitatea Bisericii prin 
prezenţa aceluiași trup jert- 
fit şi înviat în toți cei in- 
tegraţi trupului tainic al lui 
Hristos, prin împărtăşire. 
In acest sens putem afirma 
că Euharistia menţine și 
întăreşte unitatea Bisericii 
şi că numai unde e 
Euharistia e şi Biserica 
deplină, unitară. lar dacă 
Euharistia desăvârşeşte 
unitatea Bisericii, făcându-i 
concorporali cu Hristos pe 
cei ce se împărtăşesc, ea e 
în același timp piscul la 
care se ajunge, trecând şi 
prin celelalte Taine prin 
care omul se unește cu 
Hristos prin Duhul Sfânt 
Cel aflat în Biserică. 


Apoi, unitatea Bisericii 


rezidă în unitatea de doctri- 
nă ca experiere comună a lu- 
crărilor lui Hristos prin Du- 
hul Sfânt în fiecare membru 
al ei. Unitatea de credință 
bazată pe experierea 
comună a lucrărilor lui 
Hristos de către întreaga 
Biserică se află în strânsă 
legătură cu mântuirea ce se 
dobândește în Biserică. 
Apoi, unitatea Bisericii 


“constă, și în unitatea ei în . 


Taine si în investirea ei 
cu o ierarhie unitară, 
săvârșitoare a tuturor 
Tainelor, fără diferențieri, 
și  propovăduitoare a 
aceleeaşi credinţe 
dogmatice”. (Pr. Prof. D. 


Stăniloae, Teologia 
Dogmatică Ortodoxă, vol. 
II, Buc., 1978, pp.265- 
266). Atât doctrina 


sistematizată dogmatic, cât | 


tot; altfel spus, unitatea 
Bisericii se manifestă în ce- 
lei trei laturiale Ortodoxiei: 
dogmatic, cultic şi canonic. 
Acestea sunt doar câteva 
elemente, schițate sumar, 
ale unităţii Bisericii, con- 
form doctrinei ortodoxe. 
Ceea ce ne-am propus să 
prezentăm aici, în limitele 
spațiului disponibil, e 
modul în care e privită 
unitatea Bisericii creștine 
de către unul din profunzii 
şi foarte prolificii Sfinţi 
Părinţi de expresie latină ai 
Bisericii, St. Ciprian (210- 
258), episcopul cetății afri- 
cane Cartagina (248-258). 
Poziţia lui în problema 
de care ne ocupăm e oglin- 
dită foarte plastic în cea 
mai celebră dintre operele 
sale, De catholice Ecclesiae 
unitate - “'Despre unitatea 
Bisericii universale””. Pen- 
tru prezentarea ei, vom 
folosi manualul de 
Patrologie, vol. II, Buc., 
1985, pp. 85-158, al celui 
mai competent patrolog 
român, regretatul Păr. 
Prof. Dr. loan G. Coman 
(1902-1987). 
Anterior prezentării 
principalelor idei ale 
acestui singur autentic 
tratat de eclesiologie tran- 
Simis de antichitatea 
creştină, se impune să 
subliniem două lucruri: 
linia profund ortodoxă a 
poziţiei sale cu privire la 
unitatea Bisericii, 
definitorie și reprezentativă 
pentru Biserica creștină 
primară, ca şi continuitatea 
acestei poziții doctrinare, 
păstrată nealterat în 
Biserica Ortodoxă de 
Răsărit, 
i Sf. Ciprian scrie tratatul 
Despre unitatea Bisericii 
universale”! în vara anului 
251, imediat după o altă 
lucrare remarcabilă a sa, De 


lapsis "Despre cei Căzuţi”, 
în care se ocupă cu 
problema dramatică a 
creştinilor apostați în țim- 
pul persecuției lui Deciu şi 
care cereau să fie reprimiţi 
în Biserică. S'a ivit atunci o 
serioasă schismă provocată 
de un anume Felicissimus 
care a degenerat într'g 
periculoasă anarhie în 
sânul comunităţii creştine 
din Cartagina. 

Pornind dela acea 
schismă, Sf. Ciprian își 
începe tratatul *'Despre 
unitatea Bisericii univer- 
sale” prin a afirma că 
ereziile şi schismele sunt 
opera şi armele diavolului. 
Biserica lui Hristos este 
una; dacă respectăm porun: 
cile Lui şi dacă edificiul ei 
se află aşezat pe piatra 
credinţei (Matei 16:18), El 
me=-o păstrează unită. 
Structura unitară a 
Bisericii e redată de însăși 
unitatea ei de origine. 
Pentru a reda mai plastic 
unitatea Bisericii, Sf. 
Părinte se foloseşte de 
prefigurări sau texte scrip- 
turistice: o singură 
porumbiţă |mireasăț în 
Cântarea cântărilor și “un 
Domn, o credință, un 
botez”? (Efeseni 4:5)- 
Unitatea Bisericii e arătată 
şi de unitatea credinței. 
Cine nu menţine această 
unitate, opunându-se 
Bisericii, nu se mai află în 
Biserică. 

In continuare, Si: 
Ciprian enunță o idee ce și: 
a păstrat o valoare 
nealterată în . Ortodoxie: 
unitatea Bisericii rezidă în 
unitatea episcopatului, 
unul şi indivizibil: 
Episcopatul e unul, la 
participând solidar. fiecare 
episcop. Biserica e una, deși 
ea se extinde printro 
mulțime de Biserici 
datorită rodirii cuvântului 


divin pe care eۉ 
propovăduiește. 
Aşa precum razele 


soarelui sunt multe, dar 
lumina e una, după SL 
crengile copacului sul 
multe, dar puterea bază 
pe o rădăcină solidă e una, 
după cum dintr'un izvor 1% 
mai multe pâraie, 
acesta își păstreat, 
unitatea de origine, iar AG 
din corpul soarelui scoţi a 
rază, cu aceasta unitatea 
luminii nu se împarte i 
dacă dintr'un copac rug 
creangă, aceasta Nu Min 
poate îmboboci, iar dacă 
izvor 


le 


întinde razele sA șanali 


întreaga faţă a pămân 
(Contimare în Nr 


viitor) 


isi 


OMANESC 
o/VANTUL R DECEMBRIE 1989 PAGINA 17 


ÎNTÂMPLĂRI DIN ISTORIA NESCRISĂ A BISERICII ROMÂNE 


IV. 
——— Pr. Gh. CALCIU— 


capitolul anterior, am Asemenea oilor părăsite, 


ră despre iminenta ele se adunară în biserică sua agent al securității mânăstirea a fost felul de ştiri contradictorii era plină de sânge, 
vor A a clipei arestării şi, plângând cu lacrimi inevoitor, maicile au desființată şi ele nu maiau în legătură cu grupul loviturile cu cisma date în 
“ilor, aşa cum. le rugau pe Sfânta Fecioară să crezut că voia sălesperie,a voie să poarte uniforma de arestat. Aceste veşti care gură îi rupseseră toţi dinţii ' 
paie e stareța, ea fiind le aducă păstorul înapoi pla unor clăugărițe în călugăriţe. In cazul că nu urmăreau să semene con- din faţă şi toată figura îi 
anunțe ată de Sfânta Incă nu realizau esa Febr că la începutul lunii vor respecta ordimul, vor fuzie în sufletul era tumefiată. Tot aşa au 
inst, şi aşa cum arătau care începuse: lupul intrase ii recita poliția va veni să intra sub incidența legii, vieţuitoarelor din  păţit şi celelalte arestate, 
fede semnele materiale. în turmă şi nu se va lăsa si oreateae uipposelei pentru port ilegal de mânăstire, erau dirijate de fără să fi fost bătute chiar 
toate o pună zi, credincio- până ce nu va mânca toate Ti eoisase a avut loc. uniformă și vor suferi con- securitate. Din fericire, așa de crunt. 
am tost opriti din drumul oile, sau Dână 'ceina ilalva peria e o noapte întreagă,  secinţele neascultării.  parveneau și ştiri reale, Celor arestate li s'au pus 
ic mânăstire,  izgoni. ape un an dela  Maicile au luat act și, bine  adusede bărbaţi și de femei ochelari negri ca să nu 
re e ame et , : 
lo tati controlați și După ara faEeai camiBEăl arestări, înţeles, nici unanusacon- care trecuseră prin poată vedea unde vor fi | 
: iți să se întoarcă pe la Comitetului, maicile si i e aul carat c9e 9: (ay hint dispoziţiilor închisori și care aflaseră duse, acesta a fost | 
as lor, mulți din ei surorile CaTa 23 Aa aul de trei sute de securităţii. Ele aveau unalt câte ceva. Au fost chiar şi procedeul securităţii tot 
CE taţi. Câţiva din eiau mânăstire au fost supuse ili LA intr'o cazarmă stăpân mai înalt, acela pen- unii din ostașii în termen  ţimpul, prin care creau o = 
Me să se strecoare până unei terori continue: ee mea eter zl tru care renunțaseră la care participaseră la stare de nesiguranţă psihică 
(i înştii : Atata , nea orașului Galaţi.! i i și i : F : n, 

a maici Și le-au înștiințat agenţii securităţii le Călugăriţa ai a lumea aceasta şi se arestări și care au venit și de spaimă, şi au fot 
despre ceea ce se petrecea descriau în culori sumbre relatat t închiseseră în mânăstire și personal, sau și-au trimis încărcate în camioane cu 
de si mânăstirii şi de ce vor DA car: arcatata ai a ea e fapte spunea în haina călugărească și nu părinții să povestească prelată, cu poliţişti şi ostași 
95) jul grav care le pân- ce se va întâmpla și î ca unele maici au rezistat puteau abjura dela voturile maicilor ce se întâmplase în printre ele şi au plecat în 
it Atunci au vorbit dacă nu die 3 ela ste curaj la toate aceste pe care le depuseseră. nici acea seară. noapte. Un singur bărbat 

sranii din jur cutrăitoarele mânăstirea datata Ia lcate dz unelea pai. măca it ormmal. La arestarea celor din era printre cele arestate: 

in mânăstire să tragă  securităţiie oa [ua inere şi mai fricoase au Interesant este faptul că conducerea mânăstirii, părintele loan Iovan. 
a Îsă în clipa în care mina să A râpă e deter- fost cuprinse de groază: nici chiar surorile,caremu securitatea și poliția s'au A i 
A 77 pina a Îi plece de bună voie, cinci dintre ele au rămas  depuseseră voturile purtat foarte brutal cu La un moment dat, maica L 
ca/ 5ă et E: nu mai crea mute de spaimă şi luni de monahale şi pentru care maicile: le-au bruscat, le-au stareță a început să cânte 
Eee armata și. nec are în satele zile nu au fost în stare să ascultareanu era chiaratât bătut, le-au insultat îm Cea Ce €şti mai cinstită 

juigoxnoap +6: a "L8. învecinate. La Gheorghe vorbească; | ictă FIER eta decât heruvimii”, cântare y 

: înconjurat ; unele au avut de strictă, nu au acceptat modul cel mai trivial în fața - 

securitatea au zi ie Apostol soseau proteste ale crize de sughit irezistibil, acest compromis. întregii obşti. Pe maica foarte importantă peniaa 
pl e tel : unor ţărani, rude cu el şi încât erau gata să moară In fond, dacă se Mihaela, secretara  €I€ deoarece Maica Dom E 
automate, i pa its acesta începea să înțeleagă sufocate, ne mai putând să  dezbrăcau, ele puteau duce mânăstirii, securiştii au nului le era protectoare. 4 
megaloane, p! că o iritare prea mare a respire; altele şi-au pierdut viața de călugărițe oriunde, lovit-o, au tras-o de păr, Agenţii au încercat să le 


maicilor să se predea, sub 
țext , că în mânăstire 
ar fi fost un depozit de 
arme. 
In clipa aceea au alergat 
maicile la clopote, aşa cum 
am spus mai înainte și le- 
au găsit cu limbile legate. O 
serie de agenți se in- 
troduseseră în mânăstire şi 
făcuseră lucrul acesta, 
însemnând și ușile maicilor 
care trebuiau arestate. 

În mânăstire era o fier- 
here extraordinară: unele 
maici tinere, speriate, 
plângeau cuprinse de 
groază, altele mai curajoase 
protestau impotriva a ceea 
ce se petrecea acolo, dar 
aproape toate, conform 
poruncii maicii stareţe, au 
urmat pas cu pas pe agenţii 
securităţii care se streeurau 
prin toate colţurile şi lăsau 
în diverse locuri ascunse, 
pistoale, grenade, puști. 
Măicuţele nu încetau să 
protesteze pe loc şi le 
iar cu umilinţă, dar, 

același timp, cu multă 
hotărire: i 

“Luaţi puștile, de ce le 

aici? Noi nu vrem să 
i-mi pe nedrept. Sun- 
„Mm gata să mergem la 
inchisoare și moarte pentru 
Hristos, dar nu pentru 
îcuzaţii neadevărate. In 
felul acesta, ele au 
impiedicat securitatea în 

rile ei și nu au putut 
1 acuzate de deţinere 
ilegală de arme. 

Cinci maici din 

itetul Mânăstirii au 
cu. arestate și preotul loan 
V, ele: Maica Stareță 
[eremiea, maica Mihaela, 
dia Și alte două maici 
point Au fost încăr- 

: Camioane, puse pe 
ja bănci unele cu spatele 
A altele şi agenţii 
șecurităţii riecpra cu o 

ostași în termen le 
Supravegheau. Astfel, spre 
sute pie celor peste trei 
lor maici, superioarele 
zi pa fost luate și ele au 
si s dezorientate, 

Ngure, în lacrimi, ea o 

cozi le Ele erau 
urmei al cărei 
Pastor a fost bătut, de care 


"Prbeşte lisus: 
ei păstorul şi se 
261), pi turma” (Mt. 


sătenilor se putea solda cu 
conflicte care l-ar fi pus în 
situaţie dificilă pe el, care 
declanșase toată această 
acțiune.  Măicuţele însă 
rămâneau  neclintite în 
hotărirea lor de a aștepta 
cu nădejde neostoită întoar- 
cerea superioarelor lor 
arestate. Nici o măicuţă nu 
a părăsit mânăstirea. 

De altfel, ceea ce a fost 
surprinzător pentru 
securitate, ca şi pentru 
patriarhie, era faptul că, 
după desfiinţarea 
mânăstirii, maicile s'au 
împrăștiat prin lume, sau 
pe la alte mânăstiri, dar 
niciodată nu s'au socotit 
deslegate de legătura lor cu 
Vladimireştiul şi, oriunde 
au trăit, ele s'au socotit ca 
fiind în mânăstirea lor şi și- 
au păstrat canonul 
mânăstirii din care au fost 
silite să plece. 

Securitatea şi armata au 
făcut un cerc uriaș în jurul 
mânăstirii, blocând toate 
drumurile, chiar şi câmpul 
împiedicând orice pelerin să 
ajungă la maici. Cei care 
stăruiau, sau încercau să 
pătrundă erau arestaţi și 
trimiși în închisoare. 

Gara era înţesată de 
agenţi care legitimau orice 
călător străin și îl întrebau 
unde merge. Dacă spunea 
că merge la mânăstire, era 
pus înapoi în tren și trimis 
acasă. Dacă spunea câ 
merge în altă parte, i se 
dădea un ostaș, sau un 
agent care îl însoțea până la 
destinaţie pentru a se con- 
vinge că nu minţise. 

Timp de o săptămână, 
mânăstirea a fost asediată 
de poliţie călare care se 
rotea neîntrerupt în jurul 
ei. Maicile mu aveau voie să 
meargă în sate să-și cum- 
pere alimente, rezervele se 
topeau văzând cu ochii, nu 
se întrevedea nici 0 
speranţă de oprire a 
asediului. Yi 

In cele din urmă, asediul 
sa terminat, poliția a 
plecat, însă suprevegherea 
nu a încetat de tot: agenţii 
rămaşi și poliţiştii în 
uniformă au patrulat luni 
de zile, oprind orice pelerin 
să vină la mânăstire. Viaţa 
pentru maici era din ce în 


ce mai grea. 


ordinul 


complet posibilitatea de a 
reacţiona și executau 
ordinele poliției cu miscări 
de automate, erau complet 
pierdute. 

Agenţii de securitate şi 
poliţiştii le lăsau să 
înţeleagă că vor fi 
împușcate şi groaza lor 
creștea prin influenţa 
reciprocă. Fiecare camion 
încărcat cu, călugăriţe care 
pleca, lăsa un gol în suflet 
şi convingerea că nu se vor 
mai vedea niciodată, că 
merg undeva la moarte. 

Este greu pentru un om 
care nu a trecut prin astfel 
de situaţii, să-şi închipuie 
starea irezistibilă de groază 
colectivă care se instalează 
în suflet în asemenea 
împrejurări, ca și cum te-ai 
găsi în fața unei morţi 
iminente. 

Maicile au fost închise în 
cazarma respectivă și, mai 
multe zile, s'au încercat 
presiuni asupra lor. Li se 
cerea să se desolidarizeze de 
comitetul de conducere care 
fusese arestat și să declare 
că, întradevăr, au existat 
arme în mânăstire, şi că o 
serie de partizani, luptători 
împotriva comuniștilor, 
fuseseră adăpostiţi în 
chiliile mânăstirii. 
Maicile au rezistat toate, 
fără nici o excepţie, toate 
au refuzat orice colaborare 
cu securitatea în încercarea 
de a se înscena un proces 
fals stareței și celorlalte 
conducătoare ale mânăstirii. 


Securitatea, care primise 
ordin dela comitetul central 
să facă un proces în care 
mânăstirea să apară ca un 
adăpost de partizani, in- 
trase în disperare. Un șir 
lung de încercări repetate 
au avut același insucces. In 
cele din urmă, maicile au 
fost puse pe tren sau pe 
autobuze, fiecare grup, dacă 
aveau aceeași direcţie, sau 
fiecare maică, dacă avea o 
direcţie singulară, având 
securiști, poliţişti și ostaşi 
în termen și transportate la 
casele lor, la părinți, în 
general, la familie. 

Mai întâi, fiecare a fost 
dusă la miliția respectivă 
unde li s'a întocmit un 
dosar și li s'a spus că, prin 
guvernului, 


fără uniformă, dar 
conștiința și devotamentul 
lor nu le îngăduia nici un 
fel de abatere dela 
disciplina  mânăstirească, 
chiar dacă fuseseră 
alungate dintre zidurile 
mânăstirii. 

Atunci a început acel joc 
macabru, care a durat ani 
de zile: pe cuprinsul ţării, 
în satele și oraşele în care 
trăiau cele peste trei sute 
de maici, ele apăreau pe 
stradă, sau la locurile în 
care munceau, îmbrăcate în 
rasa călugărească. Poliţia a 
început să le aresteze și să 
le trimită în faţa 
tribunalelor. In funcţie de 
niște criterii necunoscute 
nouă, tribunalele le con- 
damnau la pedepse care 
variau între câteva luni şi 
un an. 

Maicile mergeau la 
închisoare, executau 
pedeapsa primită și “apoi 
erau eliberate, cu care 
ocazie li se punea din nou 
în vedere să nu mai îmbrace 
rasa, pentrucă pedeapsa 
următoare va fi și mai 
mare. 

De îndată ce ajungeau în 
libertate, ele îşi reluau 
îmbrăcămintea de 
călugăriţe şi erau arestate 
din nou şi aşa, din 
închisoare în libertate și 
din libertate în 
închisoare, s'au scurs anii 
până la venirea decretului 
din 1964. 

Măicuţa care mi-a relatat 
aceste lucruri și al cărei 
nume călugăresc este 
APOLINARIA, a fost con: 
damnată pentru port ilegal 
de uniformă, deși era o fată 
tânără. A preferat însă să 
intre în închisoare cu 
celelalte surori şi maici. 

De altfel, pentru ele, 
această arestare repetată 
era participarea la 
suferințele  superioarelor 
lor pe care le iubeau şi 
voiau să ia parte la durerea 
şi suferinţa lor. 

Mai târziu, sa dus să 
lucreze la bucătăria unei 
mânăstiri de călugări și a 
scăpat de arestări: Celelalte 
maici au tot intrat și au 
ieșit din închisori, până la 
decret, 

La mânăstire, înainte de 
desființarea ei, ajungeau tot 


după ce i-au smuls culionul 
de pe cap, au lovit-o cu 
pumnii până ce a căzut jos. 
Apoi au început să dea în ea 
cu cismele, fără să aleagă 
locul unde loveau. După 


vreo zece minute de tortură 
în faţa celorlalte maici 
Maica Mihaela 


îngrozite, 


potolească, le-au lovit cu 
paturile de pușcă şi cu 
cismele, dar cântarea lor nu 
a putut fi frântă. Maica 
MIHAELA, care fusese 
prevenită de stareță, prin 
descoperirea sfintei 
Fecioare că va suferi cel 
mai greu, făcea antifonul. 


PAGIAN. 18 


DECEMBRIE 1989 


EVANGHELIA EXILULUI (Decembrie 1989) 


CEI POFTIŢI LA CINĂ 


—— Sergiu GROSSU— 


In cea de a treia 
Duminică a lunii, 
Evanghelia se adresează 


fiecăruia dintre 


noi, 
Românii, desţăraţi şi 
împrăştiați pe toată 


suprafața globului pămân- 
tesc, deoarece în “Pilda 
celor poftiţi la cină” (LUCA 
14.16-24) se reflectă, în 
chip magistral, nu numai 
imaginea actuală a lumii 
creștine, a societăţii în care 
trăim, ci şi propriul nostru 
profil sufletesc. Cadrul 
ospăţului, descris în 
pericopa evanghelică sus 
amintită, este Biserica lui 
Hristos. Si în această 
Biserică, ““un om a dat o 
cină mare, și a poftit pe 


mulți.” Un OM, adică 
Domnul și Mântuitorul 
nostru, Cel despre care 


scrie Ap. Pavel lui Timotei 
că “a venit în lume să mân- 
tuiască pe cei păcătoşi” (1 
TIMOTEI, 1.15). 

Ca atare, și pentru mine, 
şi pentru tine, cititorule, 
lisus a pregătit o “cină 
mare” - a pregătit ospățul 
Golgotei: un ospăț sobru, 
dezagreabil, căci este vorba 
de ospățul porții strâmte şi 
al căii înguste, ospățul 
jugului şi al jertfei. De unde 
întrebarea legitimă: în ce 
măsură luăm parte la cina 
cea mare a Domnului, la 
care suntem SI NOI poftiţi, 
întrucât ea reprezintă cina 
mântuirii noastre veșnice? 
Fiindcă, în același timp cu 
această cină mistică, 
supranaturală, pe care 
Biserica o reeditează 
duminical, de-aproape două 
mii de ani, are loc, nu 
departe de noi (în 
localitatea în care ne-am 
stabilit băjenia, în biroul în 
care ne câştigăm existența 
și, poate, chiar în propria 
noastră familie), OSPATUL 
LUMII, satanicul ospăț al 
lui Belșatar, denunţat de 
proorocul Daniel, în care 

predomină dezmătul și se 
laudă nu Dumnezeul cel viu 
şi adevărat, ci “dumnezeii 
de aur, de argint, de aramă 
şi de fer, de lemn și de 
piatră” (DANIEL, 5.1-31), 
respectiv idolii societăţii 
căreia aparținem și de legile 
căreia ascultăm. 

Ce importă că “degetele 
unei mâini de om” au scris 
şi continuă să scrie “'pe 
tencuiala zidului”! 
conştiinţei noastre 
înstrăinată de Dumnezeu și 
terfelită în toate băltoacele 
păcatului (ca altădată pe 
“tencuiala zidului palatului 
împărătesc”! din Babilon), 
da, continuă să scrie cuvin- 
tele acestea stranii - cuvin- 
tele verdictului divin: 
MANE.-TECHEL-PHARES! 
Adică: numărat, cântărit și 


împărțit! O, dementa 
noastră, oscilație între 
două poluri opuse, între 


două chemări antagoniste! 
Intre chemarea lui lisus 
(“Veniţi, căci iată că toate 
sunt gata”) și chemarea, în- 


vitația cu reclamă min- 
cinoasă a lumii și a 
păcatului. “Mi-e 


foame”, strigi. Si lumea te 
cheamă la '*masa dracilor”. 
Te hrăneşte cu” pretinse 
“mâncăruri alese”, care nu 


sunt altceva decât “'nâdejdi 


înșelătoare, care nu slujesc 
la nimic” (IEREMIA, 7.8). 
“Mi-e sete”, te vaieți. Si 
lumea îţi oferă “paharul 
dracilor” (1 CORINTENI, 
10.21). Un pahar plin cu 
oțet şi cu otravă. Plin cu 
oţetul  amărăciunilor, al 
decepţiilor, al tur- 
pitudinilor josnice. Si 
debordând de otrava filme- 
lor imorale, a cărților și 
revistelor pornografice, a 
combinațiilor politice anti- 
crestine, capabile nu să 
împrospăteze, ci să tulbure 
și să vânzolească apele 
sufletului nostru corupt şi 
ticălosit de fărădelegi. 
Marea,  copleşitoarea 
noastră tentație este de a 
participa la ambele ospeţe, 
de a sluji la doi stăpâni, 
deodată: SI lui lisus, SI lui 
Belşaţar; SI lui Dumnezeu, 
SI lui Mamona; SI 
Răstignitului, SI tâlharului 
Baraba, în infinitele lui 
ipostaze sociale. Ba ne-am 
permis, în  pseudo- 
creştinismul nostru de fan- 
faronadă duminicală, să in- 
troducem ''ospățul lui 
Belșatar”” SI IN BISERICA. 
Astfel, în loc ca prin 
Biserică, spiritul lui lisus 
să pătrundă în lume - 
punea degetul pe rană 
părintele losif Trifa, 
întemeietorul Oastei Dom: 
nului -, pentru a destrăma 
întunericul si a demasca 
idolatria ei, a pătruns, din 
nefericire, spiritul lumii în 
Biserică, de parcă şi 
Golgota şi mântuirea sar 
afla în lume. 


Așa dar, o zi pe 
săptămână, duminica, 
mergem, conform 


obișnuinței, la biserică, la 
cina cea mare a Domnului. 
Si şase zile pe săptămână 
(deci în toată perioada de 
care dispunem) dăm năvală, 
în mod liber, nesiliţi de 
nimeni, la marele ospăț al 
lui  Belșaţar, la ospăţul 
lumii şi al păcatului. 
“Judecata aceasta nu mă 
privește!'”, vor gândi, 
probabil, mulţi din cititorii 
““Cuvântului Românesc”. 
De ce? Pentrucă noi n'am 
neglijat chemarea “'Veniţi, 
căci iată că toate sunt 
gata”. In fiecare Duminică, 
la ora 10 sau la ora 11 fix, 
luăm parte cu regularitate 
la liturghie sau la oficiul 
religios [dacă ne referim la 
creștinii neoprotestanţi), ca 
să nu ratăm ora ospățului 
Domnului. 

Oare acesta este 
adevărul? Participăm noi 
REALMENTE la cina cea 
mare a Mântuitorului? Sau, 
mai degrabă, luăm parte 
NUMAI cu trupul, iar cu 
sufletul, acolo, în tainiţele 
noastre lăuntrice, 
cumpărăm ogoare, întocmai 
celui dintâi dintre invitații 
din Evanghelie. Nu cumva, 
ori de câte ori venim la 
'biserică, aducem CU noi și 
în noi “'ogoarele 
cumpărate” în tot cursul 
săptămânii, și 
nenumăratele “perechi de 
boi"! care alcătuiesc idealul 
trăirii noastre de toate 
zilele? Si nu cumva, în 
rugăciunea noastră 
cumpărâm și vindem ogoare 

i şi boi, bolborosind mașinal 


1-“eina- cea mare” 


“aceleași vorbe ca păgânii” 
(MATEI, 6.7) 


Noi ne-am obișnuit să 
frecventăm biserica fie din 
interesul întâlnirii cu 
prieteni sau cu persoane de 
care ne leagă o oarecare 
afecțiune (ceea ce explică 
suşoteala şi-acel du-te-vino 
din timpul liturghiei), fie 
închipuindu-ne că prezența 
noastră fizică este 
ilustrarea unei in: 
discutabile credinţe. Si nu 
ținem seamă de ceea ce 
spunea Sf. Efrem Sirul 
(citez din memorie): **Dacă 
intrând într'o biserică nu 
devii tu însuţi biserică și 
templu al lui Dumnezeu, 
participarea ta la slujbă 
este inutilă.” Nu ne lăsăm 
străfulgerați, cu alte 
cuvinte, de invitaţia in- 
sistentă pe care o lansează 
Hristos Domnul întregii 
umanități: ''Veniţi, căci 
iată că toate sunt gata.” 


Stăpâniți de păcat și 
nevolnici cu sufletul, ne 
dezvinovăţim refuzul 


zicând: ''Am cumpărat un 
ogor”, sau: ““Am cumpărat 
cinci perechi de boi”, sau: 
“Tocmai acum m'am 
însurat, şi de aceea nu pot 
veni.” Căci nu putem, 
întradevăr, lua parte la 
a -mân- 
tuirii, câtă vreme ne macină 
plăcerile ieftine și 
mediocritatea  zvâcnirilor 
noastre cerebrale, câtă 
vreme suntem prinși de 
legăturile unei vieţuiri 
culpabile și ne simţim in- 
firmi pe dinăuntru, in- 
capabili să vibrăm la 
chemarea biblică: je 
toţi, cei însetaţi, veniţi la 
ape..., veniți și cumpăraţi 
bucate... fără bani si fără 
plată! De ce cântăriți argint 
pentru un lucru care nuhră- 
nește? De ce vă dați câștigul 
muncii pentru ceva care m 
satură? Ascultați-Mă dar, și 
veţi mânca ce este bun, și 
sufletul vostru se va desfăta 
cu bucate gustoase” 
(ISAIA, 55.1-2). 


Dacă oamenii cheamă la 
mesele lor numai pe cei 
bogaţi, pe cei puternici, pe 
cei cu funcții înalte, 
Hristos Domnul S'a făcut 
trup şi a locuit printre noi, 
ca să aibă dreptul să cheme, 
la “Cina cea mare”, pe toţi 
păcătoşii, pe toţi trudiţii şi 
împovăraţii pământului. 
Aşa cum ne-a chemat și ne 
cheamă și pe noi, 
împovăraţii și trudiţii 
exilului românesc, ca să 
răspundem cu dragoste la 
chemarea dragostei Lui in- 
comensurabile, pentru a ne 
smulge din mrejile unui 
creştinism sec şi protocolar 
pentru a renunța la religia 
scuzelor şi a neputinței. 
Pentru a ne apropia de El 
așa cum suntem - “săraci, 
ciungi, orbb și șchiopi” în 
interioritatea noastră 
fragilă --, devenind, prin 
lucrarea Duhului Sfânt, un 
“norod care să fie al Lui, 
plin de râvnă pentru fapte 
bune” (TIT, 2.14). 

lisus ne așteaptă, spre 
binele nostru, în slavă. Să 
nu-l dezamăgim aştep: 
tarea,... 


-CUVANTUL ROMANESC 


MEDJUGORIJE. 
ŞI BISERICA ORTODOXĂ 


——— Pr.Dr. Dumitru ICHM—— 


In ultimele sute de ani 
Maica Domnului şi-a făcut 
vizibilă prezența ei in 
istoria omenească atât în 
Biserica Ortodoxă cât şi în 
cea Romano-Catolică. E o 
intervenție divină prin 
““apărătoarea Doamnă” de- 
a orienta omenirea spre 
Dumnezeu. 

Subiectul fiind foarte 
vast ne vom opri numai la 
acest deceniu în care trăim. 
In ultimii ani ziarele au 
scris despre unele icoane 
ale Maicii Domnului, din 
mai multe locuri din 
Statele Unite, care 
plângeau. Sepcialiştii le-au 
analizat, le-au fotografiat, 
le-au filmat, au scris despre 
ele, dar nu s'a găsit o ex: 
plicaţie a fenomenului. Mai 
târziu publicaţiile ortodoxe 
din America, printre care 


““Solia"! şi revista 
Mitropoliei Ortodoxe 
Americane, au informat 
cititorii despre aceste 


întâmplări ieșite din comun 
fără a se pronunța dând 
girul de autenticitate, sau 
îndemnând lumea la 
pelerinaj. Faptul că 
Biserica Ortodoxă - nu s'a 
pronunţat în nici un fel nu 
înseamnă neapărat o 
negare, ci dimpotrivă 
prudenţă. = 

Ceva similar, dar nu 
identic are loc în Biserica 
Romano-Catolică, la Med- 
jugorje, Iugoslavia, unde, 
din-24 lunie.-1981-şi până 
astăzi, Maica Domnului se 
arată unui grup de tineri. 
La fel, Biserica Romano- 
Catolică nu sa pronunţat 
încă. Din punct de vedere 
medical tinerii au fost 
examinați de mai multe ori 
şi au fost declaraţi normali 
din punct de vedere fizic şi 
în deplinătatea facultăţilor 
mentale. Au fost filmaţi în 
timpul apariţiilor şi supuşi 
la cele mai diverse probe 
folosindu-se cea mai 


Noi suntem triștii evadați ai României 


Purtând pe sufiet un îngheț de moarte 


modernă aparatură 
medicală de un grup de doc: 
tori din Italia și altul din 
Franța. Astfel au fost 
îndepărtate orice suspiciuni 
că ar fi vorba de 
halucinații, sau ceva bol- 
năvicios. Ar fi un paradox 
ca cineva să delireze, sau să 
aibă halucinații timp de opt 
ani şi în același timp să fie 
în deplinătatea facultăţilor 
mentale. De asemenea, cu 


ajutorul psihologiei s'a 
studiat acest grup 
îndeaproape care prin 


varietatea lui de vârste, in- 
terese, temperamente, ar fi 
fost imposibil să reziste ca 
grup, în cazul că ar fi fost 
manipulat de cineva, pe un 
timp atât de îndelungat. 
La toate acestea se 
adaugă semnele, minunile 
şi vindecările legate de 
Medjugorje si “fructele” 
spirituale. Un pom râu, 
afirmă Mântuitorul, nu 
poate face fructe bune și în- 
vers. Peste zece milioane de 
vizitatori au mers în Med- 
jugorje până acum şi pentru 
foarte mulţi a avut loc o 
schimbare sufletească. 
Nimeni nu sa întors cu 


mâinile goale dela 
rugăciunile făcute Maicii 
Domnului. 


Ceea ce se întâmplă la 
Medjugorje e de 
însemnătate universală în 
istoria Bisericii Creştine. 
Maica Domnului se 
adresează tuturor, cu 
aceeași dragoste, în calitate 
de '*mamă” și ''apărătoare 
Doamnă”. Ea ne numeşte 
“dragi copii” şi în planul 
mântuirii ea spune că are 
nevoie de rugăciunile 
fiecărui credincios în 
parte. Toţi suntem im- 
portanți pentru ea. Pentru 
toți, ca în Cana Galileii, ea 
spune: ““Făceţi ceea ce Fiul 
Meu va poruncit ! 

Ceea ce ni se porunceste 
la Medjugorje este să ne 


DEFINIȚIE 


Venit din resemnarea pribegiei 
Si mucegaiul lagărelor toate. 


Noi suntem doar cobaii mutilați 


In comuniste faze de experimentare 


Clocite migălos de-un paranoie 
In comunistele laboratoare. 


împăcăm cu noi înșine, cu 
aproapele și cu Dumnezeu, 
să ne rugăm, să postim, să 
ne punem toată credinţa în 
Dumnezeu și să-L primim 
prin Sfânta Impărtășanie. 
Acesta este sâmburele şi 
esenţa spiritului de Med- 
jugorje, A-l reduce numai la 
o parohie sau chiar numai 
la Biserica Romano-Catolică 
nu mi se pare a fi sănătos 
din punct de vedere duhov- 
nicesc. 

Intrebări puerile că dece 
Maica Domnului nu se 
arată Ortodocşilor izvorăse 
din ura coclită de o mie de 
ani în sânul creștinătății. 
Trebue să ne maturizăm şi 
să vedem că “Pater 
noster...”” şi “'Tatăl 
nostru..." sunt acelaşi 
lucru, dar spus în două 
limbi. Noi Ortodocșii nu 
avem dece să ne fie frică de 
Medjugorje. Tezaurul 
nostru marianic e atât de 
bogat și de frumos. Nici pe 
departe  Medjugorje nu 
înseamnă să ne părăsim 
legea, să ne convertim la 
Catolici, ori ceva de genul 
ăsta. Dimpotrivă am putea 


spune că Medjugorje 
împinge pe Catolici să ne 
descopere ortodoxismul 


primar ca în cazul postirii, 
practică pe care Catolicii o 
abandonaseră, după cum 
“Ave Maria...” care este 
atât de “catolică” nu este 
altceva decât rugăciunea 
“Bucură-te Marie...” pe 
care o găsim în toate 
slujbele ortodoxe, rugăciune 
fără de care preotul nu 
poate sfinți o icoană 
dedicată Maicii Domnului. 
(vezi  “*Moliftelnic”, 
Bucureşti, 1981, p. 475- 
478, în special p. 477). 
Medjugorje înseamnă că 
inima ta o faci trandafir 
Maicii Domnului și lui lisus 
Hristos. Inseamnă dragoste. 
Acesta e mesajul si poarta 
mântuirii: Dra-gos-te! 


Noi suntem arşii Hirosimei staliniste 
Iradiaţi cu blasfemii și injustitii 
Si schingiuiții unui alt Ev-mediu 
Reeditat de ceaușiste inchiziții. 


Noi, zdrențuite umbre din intern 
Trudim să ne refacem consisteni 
Sub dulcea umbră a ““frunzei de arțar” 
Ne țesem pupa de convalescență. 


Intâmpinați de-un grai străin dar liber 
Vom re'nvăța surâsul și credința 


Pe-o altă emisferă dar 


Ne vom clăti în unde limpezi ființa. 


senat 


BIN aa ru aa Vima ep 
i 


necurmat Români, 


Dana ZANFIR 


Aua şi ună sută 

i țisprivinghiț di ani, la 15 di 

Oetomvrie 1864, s'discllise 

- prima şcoală românească tu 
- Macedonia. Aestă școală fu 

- disellisă di inimoslu ș'min- 

timenlu dhascal Dimitrie 
- Atanasescu, tu hoara a lui 
- matală Târnova, di -ninga 

“Bituli (Moaastis): 
Macedonia jugoslavă. 

Tu anlu 1860, la 
Bucureşti, s'bagă 
„thimeallile a primlui. 
“comitet  macedo-român””, 
„din cari fățeau parte per- 
 somalităţi avdzite ca daco- 
românilli Cezar Boliac, C. 
Rosetti, Generalul Tell și 
„alți, pricum şi mulţi patrioţ 
Arâmni cari și-u-aveau 
aștirnută tâmbarea di 
„_multu tu România Nică 
Mică) ca lordache Goga, 
„ Sideri, Zisu, Cazocovici, 
ele. Aestu '“'comitet” lansă 

un apel câtri fraţili Vlahi 
„dit Ipir, Theasalie şi 

Machedhonie tri 
discllidearea di sculii 
româneşti , iu cilimeanili a 
lor si înveață carte 
românească. 


| Tu chirolu aestu, 
3 pie Atanasescu se-afla 
dup onstantinopol, şi ună 

ă (2uă deade di manifestul a 
E comitetului macedo- 
-2 ta cari |li-arăsi 
„Mdheea multu, vindu 
Atelierlu di croitorie ţe 
îvea și la 20 di Iulie 1861 
“lumse tu Românie, iu fu 
Rae di primlu poet 
pai Mihai! Niculescu ca 
4 înveață carte 
ji mânească. Se inscrie la 
papa Matei Basarab, 
aste trei clase și 
uţe tu Machedhonie, tu 

i ra a lui natală Târnova, 
Tag alecițiaa prima sculie 
„ARE nească, după ţe Guver- 
tăia român aprobă aestu 
„A ua. (16 Avgustu 1864), 
„ea rită „cama multu a 
RR ji omânlui Dimitrie Bolin- 
DE. at cari tu chirolu aţel 
i). rd a inistru a In- 
si. ppuebiunillei, și a idhyiului 
Vodă mnitor loan Cuza 


i 7 

„ppmAcesta este începutul. 
Dimitrie Bolintineanu ca 
ni Sar şi ministru, 
„Mmitrie Atanasescu ca 


CU SIBEPEA 
A SĂRBATORILOR 
DI CRĂCIUN 

SI ANUL NOU, 
FARA ARMÂNEASCĂ 
VĂ UREADZĂ A TUTULOR 

TRI MULT ANI! 


PRIMA ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ 
ÎN MACEDONIA 


Virgil PINDEANU 


apostol și fecund autor de 
cărţi didactice, sunt ctitorii 


şcoalelor românești în 
Macedonia, scrie marele 
filolog macedo-român 


Theodor Capidan. . 

Fu ună ahurhită multu 
greauă, ma multu că 
Patriarhia Ecumenică di 
Constantinopol în loc si 
încurajeadză ahtări acțiuni 
culturale și religioase, băga 
soi-soi di schinuri la Guver- 
nul imperial turcu s'nu 
s'discllidă școli și biseriţi 
româneşti, şi pitriţea 
dimândări la dhisputadzili 
şi prefţiili a llei_ dit 
Amirărillea turțească ca 
s'nu alasă pri Vlahi s'ac- 
ceptă şcoală și bisearică 
românească, că ''limba 
vlahă Dumnidzău u uzează 
maşi atumţea cându 
zburaşte cu Draclu”, lă 
dzițeau a fraților a noştri 
aeşţi reprezentanţi a 
Patriahiilei Ecumenice și a 
culturăllei griţești. 

Tute aeste închidicări, 
ameninţări, perescuţii, ca și 
incendiile şi masacrările dit 
anlli 1905-1908 din partea 
a Greţlor, Dimitrie 
Atanasescu ca și tuț alanți 
apostolli a macedo- 
românismului, li infruntară 
cu bărbăţiile. 

Patriarhia dit Fanar şi 
guvernul di Athina și-aveau 
băgată tute forţile ca s'u 
astingă aestă primă lunină 
românească di Târnova 
apreasă di D. Atanasescu, 
ma nu reușiră. Cu cât 
Greţili dădeau su astingă 
cu ahât ea se-aprindea 
ș'lunină cama multu. După 
un an, altă lunină deade 
cap la Vlaho-Clisura și ași 
cama diparte, că la anlu 
1900 mași tu-un interval di 
timpu di 36 di ani di la 
aprindearea a primâllei 
lunini, Vlahilli dit Penin- 
sula Balcanică avură pri 
limba românească 113 di 
școli primare, 6 şcoli secun- 
dare și cama di 50 di 
biseriţi. : 

La 9 Maiu 1905, prit un 
Decret imperial (lradeauă), 
tră prima oară, Sultanlu 
Abdul Hamid al II-lea 
recunoaşte pri Armâni 
(Vlahi) ca minoritate etnică 


DECEMBRIE 1989 


distinctă *“cu dreptul ca 
s'uzează limba a lor tu 
bisearică și școală, hiin- 
dalui liberi si-şi aleagă 
primari proprii şi si s'hâr- 
seacă, în general, di tute 
drepturile civile și 
cetățenești recunoscute 
alântor naționalități ni-mu- 
sulmane dit Amirărille”. 


La Pacea di București, 10 
Avgustu 1913, după 
ayunirea Turchiilei dit 
Balcani, reprezentanţiili 
oficiali a  Serviilei, 
Vulgariilei şi  Eladhăllei 
'Ș'loară angajamentul că va 
s'alasă şi în viitor 
funcționarea a şcoalilor și 
a biseriţilor românești dit 
regiunile ocupate ică 
anexate ulterior la Statile a 
lor. 


Prima şcoală românească 
disellisă la Târnova, după 
ună existenţă di 50 di ani, 
ca şi tute alante școli şi 
biseriţi românești dit 
teritoriul anexat la Serbia, 
printră cari şi avdzitlu liceu 
di Bituli, fură încllise di 
guvernul șovinist di 
Belgrad, profitândalui di 
răzbelu întâiu mondial, tu 
anlu 1914. Alante şcoli și 
biserici româneşti dit 
Albania, Bulgaria şi Grecia, 
fură încllise, în mod ar- 
bitrar şi eale, în urma răz- 
belui al doilea mondial, 
călcândalui cu  cicioarile 
tratate internaţionale, aşi 
că azi, în plin secol al XX- 
lea ş'cându la Organizaţia 
Naţiunilor Unite se 
proclamă solemn ''drep: 
turile a popoarilor și a 
omlui”, populu vlah, cu 
ună populațiune di pisti 
doauă milioane di suflite, 
autohton și milenar tu P. 
Balcanică, cari deade tut ţe 
avu cama scumpu cât și 
sândze tră independența și 
progresarea a 
popoarilor balcanițe 
conlocuitoare, din toamna a 
anlui 1944 se-află cu niţi 
ună şcoală şi bisearică 
românească. Tute îlli fură 
încllise cu forța. Cu puţine 
zboare, Vlahilli, ca grup 
ethnic, suntu lipsiţ asândzi 
di ațeale cama elementare 
drepturi. 


tuttulor 


FARA ARMÂNEASCĂ 


MUTRIŢI STEAUA 


Ia-u ș'iarna! si-lli urăm: ghini vinişi! 
Cadi neaua peani, peani ca tu carti. 
Nu știu cățe îfi dzăc singur: aușisi 
Constantine, cari Vii di mult diparti. 


Iasti noapti și-i agiunlu s'ferdzi, va poți 
ca s'culindzi cu steaua, ca tu ficiurami? 
Vedzi, ti-așteaptă, dzaţi, vecllilli a tăi soți, 
Pleasa, hoara ta cu nami. 


soțilii buni di 


Nu va cântă ghini fără tini, elli; 
steaua nu va poartă s'lufiineadză calea 
şi-aco, pit uboari arburllii sânt belii, 
beală iasti dzeana, beală iasti ş'valea. 


Albi sănt sucăchili ş'neaua păn' di băr; 


cari va poată calea, ti soți s-u discilidă? 
Cu suflit ca tini, di elli nu i văr, 
ia mutrea: ICOANA LA ITE FIRIDA! 


S'nă faţi samn, iea, ca s'nchisim, s'nirdzem 


pi la ițe casă, că i NOAPTEA SÂNTA; 
s'amintă Hristolu aco, Bitleem 


căntă Constantine cu soțilii-a tăi, cântă! 


MUTRITI STEAUA NAUA voi, lăi bufii criştini 


iea-i semn că ază, iasti sărbătoari. 
Scoală-ti OM, scoală ca sti duţi, 
s'aduchești că ază TIVA NU TI DOARI! 


Că vini tu lumi Hristolu-lisus 
snâ scapă di rali, amârtii ş'slăbiță; 
căntă pi-ună boaţi şi-Anghillii din sus 


și-ascultă şi-alţi Anghilli, fiţi, tu sărmâniţă. 


S'amintă Hristolu cum dzăsi-un prufit, 
tu pâhnie bollii lu'ncâldzără heamă, 
li-adusiră Maghili di la Răsărit 


amalmă, smirnă, tu trăsticiu ş'thimfieamă. 


Di la oi măraţilii, picurarilii şi-aelli 
s'dusiră lilice, adunând, s'adară 
nă cârună-dhoară, tu loclu di îielli 


s'la caplu-a Hristolu treillii ndzănuclleară. 


Hai Armâîi, cu steaua, aco iu vaflați, 


să-lli cântăm a Domnlui Hristos ca s'n'agiută. 


Tănă-ne lisuse cu vreari di fraţi, 
cum ireau pâpâfillii, tuţi, di eta tută! 


Hai ARMANI, cu STEAUA TI ARDI S'TI NOI 


s'u ținem aprinsă, Vie ca s'nu'glleaţă! 
Adu Doamne aîllii diasmi nâpoi 


să-lli trițem tu CARTEA DI MARI GHINEATA!! 
Constantin COLIMITRA 


PAGINA 19 


sti'cllifi, 


PAGINA 20 


DECEMBRIE 1989 


N 


CUVANTUL ROMANESC 


CPR E cai EI ERE E ati 


ÎNTRE PRUT ŞI NISTRU 


LUPTA BASARABENILOR PENTRU DREPTUL 
DE A FOLOSI LIMBA ROMÂNĂ 


Ca şi în alte republici 
sovietice, demonstrațiile și 
lupta pentru obţinerea unor 
drepturi democratice au 
continuat și în Basarabia. 
Luna August și începutul 
lunii Septembrie, au 
reprezentat perioadele cele 
mai intense în curajoasa 
bătălie a Românilor 
basarabeni pentru 
obținerea dreptului de a 
utiliza alfabetul latin, iar 
limba română 
“moldovenească”! să fie 
recunoscută limbă de stat, 
deoarece după cum se știe, 
în 1940 după ocuparea 
Basarabiei Stalin a impus 
ca limbă oficială limba 
rusă, iar alfabetul latin a 
fost înlocuit cu cel chirilic. 

La 23 August mii de 
Români basarabeni s'au 
adunat în piaţa centrală a 
Chişinăului întrun miting 
de protest împotriva pac: 
tului de neagresiune ger- 
mano-sovietic semnat cu 50 
de ani în urmă de Rib- 
bentrop şi Molotov, pact 
care a permis Germaniei să 
atace Polonia după numai 7 
zile, şi Uniunii Sovietice să 
ocupe partea estică a acestei 


ţări, iar în 1940 să anexeze 


Statele baltice, Sudul 
Finlandei, Basarabia și 
Bucovina de Nord. 
Printre vorbitorii care 
s'au perindat la tribună, au 
fost și reprezentanţi ai 
Fronturilor Populare din 
Estonia, Letonia şi 
Lituania, care au urcat pe 
scenă purtând steagurile lor 


naţionale. 
Vineri 25 August, 
cetățeni de naţionalitate 


rusă, ucraineană, găgăuză 
din Sudul Basarabiei, au 
protestat împotriva 
“naţionalismului extremist 
moldovenesc”, 

Duminică 27 August, 
300.000 de Români 


SIMPATIA POPORULUI. 


D.PĂSTOREL 


basarabeni venind din 
multe sate și orașe s'nu 
adunat la Chişinău într'o 
Adunare Naţională care s'a 
ținut în centrul orașului. 
Ei purtau drapele tricolore 
cu stema capului de zimbru 
al Moldovei, pancarte pe 
care era scris “Nu ne 
falsificaţi istoria”, şi por- 
tretul lui Gorbaciov. La 
demonstrație au participat 
şi reprezentanţi ai Statelor 
baltice, a republicii 
Georgia, şi ai Ucrainei. 
Manifestanţii au cerut ca 
limba română şi alfabetul 
latin să înlocuiască limba 
rusă și alfabetul chirilic. 
Atmosfera în care sa 
desfăsurat mitingul a fost 
destul de încordată întrucât 
numai cu câteva zile înainte 
Comitetul Central al 
Uniunii Sovietice a dat un 
comunicat extrem de aspru 
de avertisment împotriva 
“'extremiștilor naționaliști 
care pun în pericol întreaga 
regiune prin cererile lor 
pentru mai multă in- 
dependenţă. Totuşi 
manifestaţia s'a încheiat în 
linişte spre seară, cu dan- 
suri și jocuri româneşti. 
Luni 28 August, “'lz: 
vestia” a criticat vehement 
“revendicările incendiare” 
ale mitingului de Duminică. 
Miscarea ““Unitatea” (Edin- 
stvo), din care fac parte 
minoritățile care nu vor- 
besc limba română, a 
anunțat noi greve dacă 
limba rusă nu este adop- 
tată ca limbă inter-etnică. 
In faţa acestei situaţii, 
Secretarul General al par- 
tidului comunist al 
Republicii moldovenești 
Nicolae Grosu a chemat la 
telefon pe Mihail Gorbaciov 
aflat în concediu în 
Crimeea. Se pare că astfel a 
luat naştere compromisul 
în urma căruia la 30 


PRIMUL SECRETAR AL PARTIDULUI COMUNIST DIN REPUBLICA MOLDOVENEASCA 
(BASARABIA) — SIMION GROSSU - A FOST DESTITUIT, IN LOCUL SAU A FOST NUMIT 
PETRU LUCINSCHI, BASARABEAN DIN COMUNA FLORESTI, CARE SE BUCURA DE 


August Sovietul Suprem al 
Republicii a votat cu 321 
voturi pentru şi 11 contra, 
ca “limba moldovenească”? 
să devină limbă de stat, iar 
alfabetul chirilic să fie 
înlocuit cu cel latin, 
stipulându-se însă că limba 
rusă va putea să fie folosită 
ca limbă de comunicație in- 
ter-etnică. 

A doua zi, 1 Septembrie, 
a avut loc tot la Chisi- 
nău o demonstrație a Ha- 
sarabenilor care au pro- 
testat împotriva com: 
promisului mai ales că s'au 
anunțat noi modificări pe 
această cale, în sensul că 
întreprinderile vor putea 
alege limba prin care să 
funcționeze cu acordul 
autorităţilor oficiale, iar 
conducerile locale vor avea 
dreptul să-și aleagă limba 
oficială pe care o doresc. 

Situaţia în Basarabia 
continuă să fie încordată, 
Cetăţenii sovietici care 
nu vorbesc “limba mol- 
dovenească” sunt în gre- 
ve de protest mai ales în 
Sudul republicii, în oraşe ca 
Tiraspol, Bender, Bălţi, 
Ribniţa şi Comrat, 
paralizând numeroase în- 
treprinderi. 

La 5 Septembrie a sosit 
la Chişinău o comisie a 
Sovietului Suprem al 
U.R.S.S. Ea a propus o 
plenară a comitetului cen-— 
tral local care să dezbată 
din nou problema limbii. 

Faptul că până în prezent 


au reușit să obțină prinți 


lupta lor curajoasă 
înlocuirea alfabetului 
chirilic cu cel latin și 
recunoasterea '“limbii mol- 
dovenești” ca limbă de 
stat, reprezintă un mare 
triumf care va avea mari 
repercursiuni și în în- 
tregirea tezaurului cultural 
al Basarabiei. 


CORRIERE DELLA SERA, 12 NOEMBRIE 1989 
VIOLENTE CIOCNIRI ŞI STARE DE 


URGENȚĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVENEASCĂ 


Moscova + În timp ce 
lumea ține ochii ațintiți 
asupra zguduirilor din 
Estul european, dela 


periferia imperiului sovietic 
sosesc noi semnale de ten- 
siuni grave. Cele mai alar- 
mante vin din Moldova. 
Capitala republicii, 
Chişinău, a fost teatrul 
unor ciocniri de maximă 
violență în tot timpul zilei 
de Vineri 10 Noembrie și 
este supusă în prezent unei 
legi de urgență care 
prevede între altele 
operația masivă de iden- 
tificare de către poliție a 
tuturor  “'indivizilor an- 
tisociali”” Moscova a trimis 
un contingent militar pen- 
tru a întări menţinerea or- 
dinei. 

Agenţia Tass vorbește de 
baricade care au blocat cen- 
trul orașului, de luarea cu 
asalt a clădirii Ministerului 
de Interne care a fost in: 
cendiat de bombe Molotov, 
lacrimogene şi împușcături 
de avertisment. Au fost 
răniți 83 milițieni și 46 
demonstranți. 30 persoane 
care fuseseră arestate au 
fost lăsate libere de poliţie 
după o dramatică tratativă 
cu capii revoltei. 

Autorităţile supreme ale 
Republicii Moldova, unde 
partidul și guvernul stau pe 
poziții  ultraconservative, 
au format o comisie ex- 
traordinară şi decretat 


“măsuri urgente pentru 
stabilizarea situației”: sunt 
interzise toate reuniunile şi 
manifestațiile publice, este 
interzis traficul cu vehicule 
particulare, vânzarea de 
alcool şi uzul aparatelor de 
radio-transmisie, iar per- 
soanele minore nu au voie 
să circule pe străzi după ora 
8 seara. Forţelor de ordine 
li s'a dat un termen de două 
săptămâni pentru ''adop: 
tarea de măsuri preventive, 
identificând toate per: 
soanele înclinate către un 
comportament antisocial”. 
La originea acestor noi 
tulburări a fost arestarea 
unor demonstranți care la 7 
Noembrie au blocat 
printr'un “'sit-in” parada 
pentru aniversarea 
Revoluţiei. In după amiaza 
zilei de Vineri (10 Noem: 
brie) o mulţime de circa 
2000 persoane s'a adunat 
pentru a protesta în faţa 
Min. de Interne cerând 
demisia guvernului și 
eliberarea celor arestaţi. 
Poliția a răspuns cu 
bastoane de cauciuc şi fur- 
tune de apă, iar demon: 
stranţii la rândul lor au 
folosit pietre, bastoane și 
sticle aruncate asupra 
poliției. Ciocnirile s'au ex- 
tins rapid la tot centrul 
citadin în timp ce 
manifestanţii. tot mai 
numeroşi, au demontat gar: 
durile şi tablele de afişaj 


pi «) ÎN s 


din jurul 

“Eminescu”, 
baricade pentru a opri 
miliția. Bătălia a durat 
câteva ore. Circa 5-600 de 
demonstranți, respingând 
forțele poliţiei, au luat din 
nou cu asalt Min. de In- 
terne incendiind și o 
mașină a miliției. Tot potri- 
vit agenţiei Tass, mulțimea 
înarmată cu bastoane, răngi 
de fier, butelii Molotov şi 
torţe aprinse au spart toate 
ferestrele și incendiat Min. 
de Interne din două laturi, 
distrugând și numeroase 
vitrine din zona respectivă. 
Miliția a răspuns cu o 
puternică lansare de gaze 
lacrimogene și a tras în aer 
împușcături de aver- 
tisment. 

Numai după ora 11 noap- 
tea, după ce au obţinut 
eliberarea a 30 de persoane 
ce fuseseră arestate în tim- 
pul ciocnirilor, demon: 
stranţii s'au reunit în piața 
Victoriei cerând cu 
vociferări puternice 
demisia guvernului și con- 
ducerii partidului. Cererea 
demonstranților, spune 
agenţia Tass, a fost 
susținută de membri ai 
Uniunii Scriitorilor şi de 3 


teatrului 
ridicând 


deputaţi locali aleși în 
Sovietul suprem al 
URSS...... 
Corespondent 


loana NICOLAU 


> TRECUTUL ISTORIC 


Tr 


L ROMANESC 


| VANTU 


George 


„ÎNCEPE 
-NUMĂRĂTOAREA 


le şi veselia 
Bi din Berlinul de 


ct îmi sa bei de 
5 dată şi de un alt loc: 
“Tera 6 Septembrie 
n când a abdicat Regele 
i-o] al Il-lea- 
“ei atunci, ca şi acum în 
i Si a un tineret vesel 
“a cântând pe străzile 
a cureştiului- 
“ei atunci, ca şi acum, un 
Lu rupsese lanțul 


iraniei. 

- Dună schimbările din Ru- 

“a Polonia, Ungaria, Ger- 

rani de Răsărit, Bulgaria 

Cehoslovacia etc., începe 

:i Românul să mmere zilele 

inastiei ceaușiste. 

| Unalt semn bun ne vine 

de peste Prut: + 

Fraţii basarabeni, primii 

care au cerut Unirea cu 

Vechiul Regat, își cer drep- 

țurile sfârtecate de târgul 

dintre Hitler și Stalin: 

“Nu ne falsificaţi 

Anti 

î Suntem Români! 

| ÎȘI CAUTĂ 
ADAPOST? 

Pe la biserici, pe la ban- 

chetele aniversare, etc., îşi 

fac din ce în ce mai des 

apariția diferiţi reprezen- 


tanţi ai guvernului 
comunist din București. 
Cum magnetul 


comunismului și-a pierdut 
[kilowaţii, eu cred că aceşti 
|agenți se amestecă printre 
[noi fără scopuri subterane 
de a ne “elibera” Biserica , 
organizațiile, etc. cica să-și 
[scape pielea, ei îşi caută 
|eulcuş în caz că se dărâmă 
|șandramaua ceaușistă. 

| De Sar putea să fiu 


„AM PIERDUT 
UN PARIU 


Am scris, acum câteva 
luni, că s'au făcut pariuri: 
câţi din cei 45 de dansatori 
| din echipa “'Doina”, ce-și 
Tree un turneu prin 
Statele Unite, inclusiv o 
cărezenație la Kennedy 
n Washington, vor 
|dezerta din trupă. 
ebue să recunoaștem 
Că nici unul din cei 45 de 
artiști m'a dezertat. Toţi 
sunt în țară și toți suportă 
otel - tovarăşului 
al XIV-lea 
Congres, 


| 
| 
| 
] 


Unul din cele o sută de 

motive pentru care n'au 

pă at este că nu li sa 
voie să plece în turneu! 

sii zilei nu mai e nevoie 

de Nşirăm și restul de 99 
motive. 

În locul lor, la Kennedy 


aride venit o echipă din 


TELEFON CU 
„SENS UNIC 


„ Sincere felicitări 
pet iu reseriste care 
afirma: n'avem nici 

vu, disident în puşcărie, ei 
U acasă, păziţi de furia 


DIN VIAŢA NOASTRĂ: 


VĂZUTE, 


ŞI PĂȚITE 


DONEV——— 


poporului pentru c'au in- 
sultat pe “Fiul Iubit” și în 
plus, au telefon și sunt 
liberi să vorbească cât vor, 


"când vor și cu cine vor. 


O afirmație corectă dar 
puțin știrbită: 

Ei au telefon cu număr 
neînregistrat la serviciul de 
informaţie al telefoanelor, 
şi numărul lor de telefon, e 
atât de secret că nici cei din 
casă nu ştiu ce număr de 
telefon au! 

O convorbire între “icon- 
tra-revoluționari”” este im- 
posibilă. 

La fel este imposibil să te 
cheme vreo rudă sau să 
primeşti un răspuns dela 
doctor ca să-ți comunice 
rezultatul unei analize, etc. 


NEVASTĂ LOIALĂ 


Din “nf. Buc” --23 Oc- 
tombrie -- *'Sub președinția 
tovarășei academician doc- 
tor inginer Elena Ceauses- 
cu” a avut loc “Plenara Con- 
siliului Naţional al Stiinței 
şi Invățământului”.. 

Printre primele decizii 
ale plenarei a fost aceea de 
a trimite o telegramă de 
felicitare ““Tovarășului 
Nicolae Ceaușescu, secretar 
general al Partidului 
Comunist Român”: i 

Ea, lățită academiciană, 
l-a felicitat pe El. lăţitul 
Secretar General, 
asigurându-l că întreaga 


galerie științifică din RSR, 
împreună cu prețioasa lui! 


soție, şi-au dat adeziunea 
“fierbinte la propunerea 
privind realegerea 
tovarăşului Nicolae 
Ceaușescu în funcţia 
supremă de secretar general 
al partidului.” 


MOLDOVA 
FĂRĂ MITROPOLIT 


Istoria Mitropoliei 
Iaşului se întoarce cu patru 
secole în urmă și niciodata 
Scaunul Metropolitan n'a 
fost vacant mai mult de 
câteva luni. Azi, Moldova, 
de doi ani de zile, nare 
Mitropolit! 

Cu toate cuvioasele 
mătănii și blagoslovenii, 
Ceaușescu n'a pus lampa 
verde ca Patriarhia să 
desemneze pe Mitropolitul 
Moldovei. pa, 

Se pare că evlavioșii 
lideri încearcă acum să 
câștige simpatia celeilalte 
jumătăți conjugale: 

Mitropolitul Nicolae Cor- 
neanu, vorbind în cadrul 
Plenarei FDUS, 
reamintește despre “rolul 
stimatei doamne Elena 
Ceauşescu....sâvant de înalt 
prestigiu și recunoaştere 
internaţională, înfăptuirea 
programelor de dezvoltare 
economico-socială a patriei, 
la înflorirea ştiinţei, 
învăţământului, și 
culturii...” 

Dacă nici tămâiala la 
savanta internaţională nu 
va da roade, reamintim 
celor din Dealul Mitropoliei 
că Ceaușescu mai are 
feciori, fraţi, cumnaţi la 
care cuvioasele feţe pot să- 
şi facă mătăniile. 


DECEMBRIE 1989 


PAGINA 21 


TALPA IADULUI ŞI CURIOZITĂŢI DE-ALE EI 


———N.SToOA—— 


Tocmai pe dos precum 
Moise și-a scos poporul din 
robie, Ceaușescu, diabolic 
inspirat, a înrobit în așa 
măsură populaţia din 
R.S.R. încât se poate spune 
că a adus iadul pe pământ. 
Cum și în iad există nivele 
și nivele, cel ales de fostul 
ucenic de pantofar e de fapt 
talpa iadului. 

Putem fiecare sta și 
socoti lanţul slăbiciunilor 
ori cauzele care s'au 
combinat si succedat în 
nesfârșite "relații cauză- 
efect pentruca să se fi ajuns 
la o asemenea situație 
disperată. Insă la ce ar mai 
folosi? Azi se cer soluții, 
remedii de urgenţă, şi ele 
nu sunt. 

O cunoștință din ţară, 
aflându-se într'o călătorie 
în străinătate m'a sunat ca 
să mă informeze că 
“situaţia din țară e gravă și 
că singura soluţie ar fi ca 
cei din Occident să 


întreprindă ceva”. Era toc- 


mai ce reușește să mă ener- 
veze de fiece dată. Două 
generații şi-au irosit vieţile 
în speranțe deșarte că 
“dacă nu la întâi ale lunii 


Nu mai există nici o 
îndoială că România este 
victima unui experiment 
satanic. Ceauşescu nu 
lucrează singur. Manevrat 
de un grup și manevrând pe 
alţii, distruge biserici, 
cimitire, sate. Dar în mod 
deosebit biserici. Cimitirele 
și satele sunt distruse pen- 
tru a sustrage atenția dela 
principalul obiectiv: 
distrugerea bisericilor. Se 
distrug satele și monumen- 
tele de artă, în mod 
auxiliar, pentru ca 
străinătatea să nu observe 
principalul obiectiv: 
dărâmarea bisericilor 

Le stau bisericile în gât. 

Care e soarta bisericilor 
rămase? Bisericile care au 
mai rămas sunt înconjurate 
de blocuri, nu din dragostea 
pentru popor ci pentru a 
avea un “motiv” să se 
oprească traaul clopotelor. 


. Bisericile din Bucureşti NU 


MAI AU VOIE SA TRAGA 
CLOPOTELE. Au fost 
ridicate construcţii între 
biserici şi liniile de tramvai 
pentru a nu mai fi zărite de 
credincioși. 

S'a căutat lovirea în 
însăși inima bisericii or- 
todoxe: spovedania şi 
împărtășirea. Teroarea 
domnește pretutindeni în 
asemenea hal încât apare 
întrebarea legitimă: câți 
oameni mai au curajul să 
meargă la spovedanie și 
împărtăşanie? 

Infometarea Românilor 
este o a doua armă folosită 
de sataniști împotriva 
creştinismului. România a 
fost şi este o țară bogată. 
Grupul de sataniști au 
creat o foamete artificală 
similară celei din Ucraina 
anilor 1932-1933. 

Toată recolta merge ''un- 
deva” în afara țării, copiii 
Românilor murind, practic 


ce vine, apoi la cin: 
cisprezece sigur, vin 
Americanii să ne 
elibereze!” 

Chestia cu telefonul n'a 
venit așa din senin, ex 
abrupto. EI a fost precedat 
de numeroase scrisori. Cam 
curioase, căci deabia ne 
cunoscusem fugar. Respec- 
tivul apărea ca un călător 
în străinătate, mereu in- 
vitat de prieteni cu nume 
sunătoare şi cu poziţii im- 
portante, cu reședințe în 
Europa. S'a întâmplat însă 
ca omul meu să epuizeze 
vizitarea Europei din colț în 
colț și așa deacuma să pof- 
tească America și Canada. 
Si aţi ghicit!, nevoie mare 
să viziteze chiar neîn- 
semnata mea urbe lată-mă 
pe post de sponsor, ban- 
cher, gazdă. 

La o atare cinste, ca 
omul prost și simplu, cute- 
zai şi eu una-două 
întrebări. 


Cum se face că ţi-se dă 
drumul aşa de ușor să 
vizitezi după voie și plăcere 
străinătatea! 


Mi-am aprins paie în cap. 


Cum pot fi atât de prost 
crescut și suspicios? | se dă 
drumul fără probleme pen- 
trucă “nu mârăie” ca alţii 
şi în definitiv asta ce-ar 
rezolva?... Când se va ivi 
însă o anumită situaţie, va 
catadicsi să ia atitudinea 
cuvenită... 

Omul cu pricina nu e 
vreun fieşte cine. Ci din 
“băieţii Bucureștiului”, din 
elita ce vorbește româna cu 
accent (graseiere) francez. 
Curios cum aceștia s'au 
conservat de a lungul 
comunismului tip Ana 
Pauker, tip Gheorghiu-Dej 
și tip Ceauşescu. De fapt 
mai cunosc câţiva din 
tagma asta. Unul își dă 
numele ca autor de romane 
(-cheie): I.V. Săndulescu. 
Colegi la Drept, bineînțeles 
la nivele diferite. Intâlniri 
întâmplătoare. Când e 
vorba de patrie, eu 
mobilizat, el “pe loc”. Din 
nou, deacuma la Nicorești. 
Eu în etapă și apoi spre 
linia întâi a frontului dela 
lași. El era, acolo la el 
acasă la conac, fiul marelui 
podgorean, tot mobilizat pe 
loc iar eu urma să-i păzesc 


A 
ROMANIA 
-VICTIMA UNUI EXPERIMENT SATANIC- 
— loan A. COMAN— 


din cauza subnutriţiei.” 


Atunci apar sataniștii: 
renunță la religia ta or- 
todoxă şi primeşti un 
pachet de mâncare dela sec- 
tele din Apus. Renunţă la 
Fecioara Maria şi primeşti 
făină și grâu să dai copiilor 
tăi să mănânce. Leapădă-te 
de legea strămoșilor tăi şi 
vinde-te. Si copiii plâng de 
foame și bietele mame 
renunță la Fecioara Maria, 
se leapădă și îşi vând 
conștiința pentru o feliuță 
de pâine. Dar copiii sunt 
mereu flămânzi, pâinea se 
termină repede, iar mamele 
sunt puse să renunţe mereu 
şi mereu la Maica Dom- 
nului. Si uite așa unii se 
felicită între ei că pot să 
distrugă ortodoxismul atât 
de discret şi de subtil 
încurajând şi dând mână 
liberă la o adevărată 
ciupercărie de secte, 
justificate “ecumenic” în 
vreme ce Biserica Blajului 


nu este îngăduită nici 
măcar ca o sectă. 
Dar mai sunt mamele 


care nu renunță la Maica 


Domnului. Nu au ce să le 
pună pe masă copiilor lor și 
plâng cu lacrimi de sânge 
de mila pruncilor. 

Si asta nu e destul. Mai e 
frica. Frica de poliţie. Frica 
de securiști. Frica de 
turnători. De  turnătorii 
știuți şi neştiuţi. Frica de 
frate şi frica de soră și frica 
de mamă și frica de tată şi 
frica de soț și frica de soţie 
și frica de fiu și frica de 
fiică. Pentrucă nu mai știi 
cine este trădător și cine 
nu, în ziua de azi. 

Culmea fricii este 
teroarea introdusă în rân: 
durile tinerilor de liceu, 
după ce câţiva dintre ei, 
copii de 15-16 ani, au fost 
uciși şi cadavrele lor au fost 
aruncate să înspăimânte 
semenii. 


Nu nu găsim nici un 
cuvânt de optimism în 


încheierea articolului. 
Numai noi îi putem ajuta 
pe cei din România. Pentru 
oamenii conștienți sugerăm 
câteva idei: 

- Nu vizitaţi România. In 
felul acesta arătaţi că nu 
sunteţi părtaşi la crimele 
săvârşite împotriva lui 
Dumnezeu și împotriva 
poporului român. 

- Nu vă trimiteţi copiii în 
România. Nu vreți ca 


moșia. Nici eu și nici cele 
două armate românești 
plus.trupele germane, n'am 
reușit întru aceasta. Piept 
soldaţilor roșii a ţinut tot 
el, cu vinul din cramă- 


In anii democraţiei 
populare noi doi ne-am mai 
văzut. Am fost chiar 
împreună în lagărul de 
tranzit dela Ghencea. Dar și 
aici nivelele erau diferite. 
Eu la brigada de muncă, el 
adăpostit la infirmerie și 
supra-alimentat, că deh! 
VIITORUL! 


Anii au trecut... şi I.V. 
(că aşa era numit între 
amici) era trimis la Paris să 
îşi revadă prietenii. Si s'a 
întors, și acuma scrie 
romane gâdilitoare pentru 
Ceaușescu! Altul, din 
Grupul Ghencea, C. 
Dimitriu, a emigrat prin 
11. 'Fixat la Paris, 
bineînțeles. Ocupaţia? Con- 
siler juridic la Ambasada 
Română pentru acapararea 
unor moşteniri care pe 
drept ar trebui să ajungă la 
rude din ţără, dar... Cu 
aceștia să defilăm! 


blestemele mamelor 
înfometate să cadă pe copiii 
voştri pentrucă voi vă faceţi 
prieteni cu criminalii. 

- Spuneţi peste tot, 
oricând, oriunde, ori de câte 
ori aveţi ocazia adevărul 
despre România. E bine să 
faceţi astfel încât cât mai 
mulți cetăţeni de alte 
naționalități, în special cei 
cu funcții importante, să 
afle adevărul despre 
distrugerea bisericilor şi a 
poporului român. 


PAGINA 22 


DECEMBRIE 1989 CUVANTUL ROMANESC 
WI DECEMBRIE 1989 II 


ŞTIRI DIN LUMEA 
ROMÂNEASCĂ 


ACT DE CONSTITUIRE A REPREZENTANȚEI 
REPUBLICII IMOLDOVENEȘTI (BASARABIA ȘI BUCOVINA) 
ÎN CADRUL NAȚIUNILOR CAPTIVE DIN SUDUL FLORIDEI 


Azi Vineri, 27 Octombrie 1989, mem: 
brii Asociaţiei Române din * Sudul 
Floridei, ne-am întrunit la sediul 
Asociaţiei, 1029 Euclid Avenue, Miami 
Beach, Fla., având ca ordine de zi 
examinarea situaţiei în Basarabia și con- 
stituirea unei reprezentanțe a Basarabiei 
şi Bucovinei (a Republicii Moldoveneşti, ca 
să folosim terminologia oficială) pentru 
Natiunile Capitve. 

Asociaţia Română din Sudul Floridei a 
crezut de datoria ei să se solidarizeze în 
faptă cu frații Basarabeni şi Bucovineni. 
In acest scop: 

- a tradus în limba engleză și răspandit 
reportajul dela manifestaţia din 25 lunie 
dela Chișinău, 

- a trimis 0 scrisoare Președintelui 
Bush prin care îşi exprimă regretul că în 
proclamația dată anul acesta pentru 
Naţiunile  Captive m a menționat și 
lupta Basarabenilor pentru independență, 
rugându-l ca în viitor să acorde aceeași 
consideraţie pe care o are față de Tările 
Baltice surori în suferință şi unite în 
lupta pentru independentă. 

- în cadrul organizației Naţiunilor Cap- 


tive, Asociaţia noastră a cerut ca 
Basarabia să fie trecută alături de Tările 
Baltice, Ucraina şi Georgia între 
republicile sovietice care se zbat să obțină 
independenţa culturală şi politică. 

Pentru o mai efectivă contribuţie a 
noastră la promovarea cererilor fraților 
basarabeni şi bucovineni, în cadrul 
Asociaţiei se constituie o reprezentanță a 
Republicii Moldovenesti pentru 
organizația locală a Natiunilor Captive. 

- Cu acest prilej adresăm fraților noștri 
basarabeni și bucovineni refugiaţi 
rugămintea de a se constitui și ei în 
reprezentanțe locale ale organizaţiei 
Natiunilor Captive, care ne oferă o 
modalitate şi o posibilitate de a acţiona 
direct şi mai eficace în numele provin- 
ciilor noastre de origine, contribuind ast- 
fel la recunoaşterea cererilor lor legitime 
de independență culturală şi politică. 

Prezenți (în ordine alfabetică): 

Nicolae Bojin Nadejdea Golea 

Moise Creţu Traian Golea 

Feliciana Ghindar Romulus Radu 


Grigore Scorochirjă 


ÎN AMINTIREA PĂRINTELUI IOAN POPA 


Ziarul UNIREA din Sep- 
tembrie 1989, ne-a adus 
vestea trecerii la cele 
veşnice la 1 August, a 
Părintelui loan Popa. Nu 


mea, la ora șase dimineața, 
cum făcea de altfel în 
fiecare zi cât l-au ținut 
puterile, Sfânta Liturghie, 
la care soțul meu i-a servit 


INTALNIRE CU CONGRESSMANUL FRANK WOLF DE VIRGINIA 


In mijloc: deputatul Wolf; 
în părţile extreme: Nicolae 


In curând Președintele 
Bush se va întâlni cu Gor- 
baciov pentru a discuta 
problemele legate de 
tulburările care agită 
lumea, în general, şi lagărul 
comunist, în special. 

Inima Românilor este cea 
mai întristată, In timp ce 
suflul nou al libertăţilor 


stânga lui: Episcop Nathaniel, 
Dima (Vocea Americii), Andrei Calciu. 


APEL 


laudelor deşucheate aduse 
lui Ceausescu si Elenei a 
atins paroxismul. Cu cât 
clipa scufundării este mai 
aproape și groaza tiranului 
mai mare, cu atât furia cu 
care oprimă poporul este 
mai criminală. 

Românii din exil, 
organizații românești, 


dreapta lui: Pr.Gh. Calciu, 


dependența Basarabiei, cât 
și revenirea la graniţele din 
1938. Charta Atlanticului a 
prevăzut revenirea la 
graniţele din 1938. De ce 
nu se respectă o hotărire 
luată de toate marile 
națiuni? 

Adresaţi scrisorile dum- 
neavoastră: Președintelului 


3 mă îndoiesc că plecarea lui 
i dintre noi a lăsat, ca şi mie, 
r un gol în sufletul multora 
ŞI care l-au cunoscut, mai cu 
= seamă enoriașilor lui, cum 
spunea el “'mihălţenii 
mei”, că teiușeni nu prea 
sunt prin America. 

| „L-am cunoscut de copil, 
ne jucam în țărână, eram 
vecini. Toată familia lui 
(surorile) era vecina familiei 
mele. Născut din părinţi 
țărani, loan și Ludovica, 
k vrednici, harnici și oameni 
de omenie. Singurul fecior 
și cel mai mic între cinci 


fete (Vinca, Ana, Vona, 
“ „Maria și Savica), era fala 
“ părinţilor. Visau să-l vadă 
- 2 ““popă'', popă în satul lui 
natal, nau avut această 


fericire, s'au stins totuși cu 
mulțumirea sufletească că 
fiul lor le-a realizat visul 
fiind preot. 

st Sârguitor la carte _ter- 
he mină scoala primară în 
Y Teiuş apoi Liceul Sf. Vasile 
“ la Blaj. Pleacă la Roma cu o 
bursă pentru a termina 
teologia începută la Blaj. 


Ș Ducea cu el speranţa 
dă împlinirii unui vis al 
pr părinţilor, realizată pe 
jumătate. 
Născut în 4 Ianuarie 


1920, în Teiuș jud. Alba, 
este hirotonisit preot în 6 
Ianuarie 1948 la Roma, 
departe de familia lui dragă 
şi tot lipsit de ea părăsește 
cele pământești pentru 
întâlnirea veșnică şi 
nedespărțită. 

In anul 1972, mânat de 
datoria filială şi dragostea 


E 


Ie E cp be epiry 


ce o purta surorilor, care- 
ÎI şi pusese multă nădejde în 
Mu, rugăciunile lui, se întoarce 


pentru cinci săptămâni în 
mijlocul lor (20 Iulie-29 
August), luând cu el Sfintele 
Odăjdii. Le celebrează Sf. 
Liturghie în casa scumpilor 
lui părinți şi le ridică o 
cruce în marmoră neagră, 
în cimitirul satului unde se 
odihnesc. 

L-am revăzut la Roma - 
în 1949, luna Septembrie, 
unde auzind că mă găsesc 
cu soțul meu în lagărul de 
refugiați dela ''Cine- 
Citta”, a încălecat pe 
bicicletă și a venit să ne 
caute cu traista cu care a 
plecat de acasă agățată de 
coarnele bicicletei, plină cu 
dulciuri, ceva bani și prin: 
tre toate aţă, ace de cusut 
și foarfeci, Stia părintele că 
hăinuțele ne sunt rupte și 
că cele ce le vom primi prea 
mari vor trebui ajustate. 
M'am bucurat de aţă și 
foarfeci, 

De atunci luam noutăţi 
unul de altul în fiecare an 
iar cu ocazia vizitei noastre 
la East Chicago, am avut 
fericirea să admir 
realizaările sale. Casa 
parohială depe Butternut, 
clădită cu mult suflet și ab- 
negaţie de el și credincioșii 
lui, precum și Biserica Sf. 
Dumitru, reparată și 
înfrumusețată. Atunci a 
celebrat pentru familia 


de cantor și  crâsnic, 
făcându-se admonestat în 
predică pe bună dreptate, 
pentru lipsa sa de 
cunostințe  creştinești și 
bisericești. Tot atunci mi-a 
cunoscut băieţii care erau 
mărişori şi care admirau în 
el campionul atâtor trofee 
aurite câștigate la popice. 

In primii lui ani, din 
Aurora [l., ne trimetea cu 
regularitate ziarul UNIREA 
unde citeam articole 
frumoase scrise în 
românește de Sfinția Sa. 
Scria de Blajul lui drag și 
de suferințele Episcopilor 
greco-catolici, îndurate prin 
închisorile comuniste. Era 
frământat de vremurile 
prin care trece biserica și 


credincioșii greco-catolici 
din România. 
Rămân să-l plângă 


suroyile şi o mulțime de 
nepoți și strănepoţi, cărora 
le-a dus dorul. 

Părintelui loan Popa îi 
datoresc o“ mare 
recunoștință. Cum se găsea 
în satul nostru în momen: 
tul morţii tatălui meu, i-a 
dat ultima binecuvântare 
preoțească şi pentru a nu 
deranja serviciul 
înmormântării s'a retras 
discret, a slujit un parastas 
în prezența mamei mele în 
casa părinților săi, şi ia 


binecuvântât mormântul 
proaspât!, 
Mulţumesc frumos 


părinte loan Popa și Dumn- 
nezeu să te primească la 
dreapta Lui, noi nu te vom 
uita iar în amintirea 
copilăriei îţi spun, fie-ţi 
țărâna ușoară Nuţule, 


Vetuța POP 


TILEIF III III III II STEA IT II ISIS E i 


trece peste lume, regimul biserici, asociații de cult şi  G. Bush, White House, 
crud din România, familia culturale, grupări Washington, D.C. 

Ceaușescu și comitetul cen- religioase, asociaţii sin- Faceţi-o imediat, astfel 
tral comunist continuă să  dicale şi persoane par- ca, până la întâlnirea dela 
oprime, să omoare, să  ticulare, începutul lui Decembrie, 
înfometeze un popor dus Facem apel la toţi să scrisorile să-i parvină. Cu 
până la limitele lui ex- scrieți scrisori președin- cât mai multe scrisori pe 


treme. 


telul Bush prin care sa 


masa lui, cu atât mai 


In Basarabia, lupta,  cereţi să pună în discuţie, eficace vor fi cererile 
plătită cu lacrimi, a dus la la întâlnirea de vârf din noastre. Glasul nostru, 
unele libertăţi dar vechii Mediterană, problema glasul unui neam în 
stalinişti, cramponați pe României şi a Românilor, a suferinţă trebuie ascultat. 
poziţiile oficiale de altă drepturilor umane și Dumnezeu să ne ajute să 
dată, împiedică prin religioase în România, vedem ţara liberă şi 
violență și viclenie dreptul de liberă circulaţie credinţa - străbună rein- 
realizarea doleanţelor și liberă asociaţie, alegeri  staurată, Românii buni, 
românești. libere, sistarea distrugerii trăind iarăși fericiți pe 


Nimeni nu poate spera 
ceva dela regimul ucigaș din 
România, unde valul 


dicate 


satelor şi a bisericilor, sin- 
£ libere, 
cetăţeneşti, eliberarea şi in- 


meleagurile strămoşeşti. 


Pr. Gh. CALCIU 


drepturi 


DECLARAȚIE 


Un grup de deţinuţi politici care au 
supraviețuit închisorilor de exterminare 
din România subjugată, în prezent exilați, 
declară următoarele: 

1. “Imperiul răului”, aşa cum a definit 
marele președinte Ronald Reagan Uniunea 
Sovietică, se scufundă. Comunismul nu a 
adus omenirii decât imensele gropi 
comune și sărăcia lucie. 

2. Odată cu imperiul răului, se 
scufundă și comunismul din țările 
satelite. Comuniștii polonezi și unguri au 
atâta oroare de cele ce au săvârșit, că nici 
nu mai vor să audă de numele de 
comunist. Ei au schimbat denumirea par. 
tidelor comuniste. Ei fac reforme care ne 
uimesc, & 

3. Doar Nicolae Cenușescu mai 
propovăduiește victoria comunismului. E] 
a construit un palat faraonic, pe bulevar- 
dul "Victoriei Socialismului”. Dar tocmai 
construirea acestui palat contribuie la 
dezastrul comunismului din România si 
al lui Ceaușescu. Distrugând, cu această 
ocazie biserici şi monumente istorice din 
Bucureşti, și-a atras ura și disprețul 
întregii opinii publice din țările civilizate, 
Dărâmarea satelor a uimit întreaga lume. 
A 4, După cum spunea Thomas Carlyle, 

Chiar dacă minciuna ar trebui să se 
înalțe până la ceruri și să acopere lumea, 


VP Yen) ti când (Aimentul ve trebui. să-- 


“ănimul aotinn» 


35043 i 


sil Aaa 


o măture şi să ne mântuie ca ea”. Min: 
ciuna comunistă a ajuns la ceruri, iar 
falimentul ei este iminent! 

Oamenii terorizați şi oprimaţi de o in- 
fimă minoritate, aproape o jumătate de 
veac, într'o jumătate de Europă, își cer cu 
vigoare dreptul de a trăi într?o societate de- 
mocratică, guvernată de un regim ales în 
deplină libertate. 

In jurul României, popoarele au reușit 
să impună reforme politice şi economice 
regimurilor comuniste totalitare care le 
conduc, 

Lumea liberă așteaptă cu nerăbdare 
hotărirea Românilor de a trăi liberi și este 
gata să-i ajute să iasă din dezastrul 
economic, să fie stăpâni pe munca lor. 

Români! 

„Ajunge atâta umilință] 

Cereţi cu hotăriîre drepturile care v'au 
fost în mod samavolnic furate! 

Cereţi, pentru început: 

a. Legalizarea opoziției; 

b. Alegeri libere; 

€. Incetarea monopolului partidului 
comunisti 

Studenţimea generoasă, foştii deţinuţi 
politici, foştii militari, țăranii şi mun- 
citorii trebue să deschidă drumul! Cu 
Dumnezeu, înainte! 

„ „Semnează 30 foști deţinută politiei... 


nani sl vino sq ainu) 


per ZE 00 uiitti a i mea 4 NORTE IN cartea co tă 


MR PPP IP PETICE IPP Ip D POPOARE PPE SUI: REA EDER e 


„707 


| logl 


Ş -0222 


„Se împlinesc i 
E in toamna 
„ Measta 15 ani dela moartea 


ies mal căi vă en le ei dacă E aia 
Cal tai a f ce, hi bă. da N 


3 ptia loan 
mică 


st 
zile gpPe „Care treceam 


lib 
k majlar Al orașului Sinaia, 
Ș seen “Moarte prin 


„Domnisoara Mag le 3 


ANTUL ROMANESC 
6 


REAL ESTATE BROKER LICENSE 

FA jet full sales commissions! All 8 correspon- 
e COUrses; textbooks*, optional 16 Hrs 

d Live Cram Class + FREE 1,500 Ques- 


“| de 

n 
| Mee, Answers: $496 OPEN BOOK finals! 
ui 1 fastest Way to a highly paid profession! 


ie a Real Estate Sales Person: $169.50 
Mae E Principles, 16 Hrs Live Class & FREE 
fo Questions. 18 Months requirement: from 


i 165 50. 45 Hrs CONTINUING EDUCATION 


ȘI R E Licensees: 5 complete packages from 
(DRE Sponsor No. 0808). INSURANCE 


.00 ; 
i ca (Life, Fire & Casualty): $195.00. CON- 


CTOR (24 Trades!), both Law & Trade: 
ŞI49.00. All by correspondence! FREE Cata- 
AMERICAN SCHOOLS. In Los Angeles: 
29 S La Cienega Blvd, Beverly Hills, Ca. 
11, TEL 213-854-0380 / 18403 Hawthorne 


| piva 4203, Torrance, Ca. 90504, TEL. 213-214- 
12033 / San Francisco: 415-345-7600 / 


ento: 916-483-3800 / Anaheim: 714- 
/ San Diego: 619-578-0440. 
Approral 51-80, R E Prăztce 3510-52 


, R E Finance 3787-86, R E Apprabal 3514-80, RE 
Admini tratioa 


Aspecte at R E 9512-02, Property Managemeni 3645-15, RE Oe 


CĂSĂTORII 


tLicențiată, cetățenie germană, 43 de ani, doresc co- 
respondență în vederea căsătoriei cu cetățean din 
România stabilit în Vest. Răspunsul la: M.T. Postfach 
103 Brombach - D.7850 Lorrach, West Germany. 


*Româncă, ortodoxă, 48 ani, 1,53 m înălțime, bună gos- 
podină, policalificată, instructor de dansuri populare 
românești. Doresc cunoștință cu un domn serios. Căsă- 
toria nu-i exclusă. Fotografia și adresa la redacția zia- 
rului “Cuvântul Românesc” , pentru Ileana. 

*Doamnă , Româncă, prezentabilă, bună gospodină, în 
vârstă de 56 ani, fără vicii, cetățenie canadiană, vor- 
tesc ergleza,, maghiara, româna, stabilită de 8 ani în 
Canada, doresc cunoștință cu domn serios , român sau 
maghiar de vârstă apropiată. Scrisoare cu fotografie 
recentă pe adresa: Ligetfavi Franky, 65 Holborl Dr., 


- apt.ll0, Kitchener, Ontario, Canada. 


*Saran lonel, 25 ani, 170m, părul saten, ochi căprui, ab- 
solvent al liceului, meserii practicate - mecanic auto si 
motorist mașinar îmbarcat pe nave comerciale. Sunt e- 
nigrat din jud. Bacău. Actualmente mă aflu în Austria, în 


asteptarea grea a aziluluipolitic. Caut femeie în vederea 


Caci 


căsătoriei, accept și dacă a fost căsătorită, dar dacă are 
copil să nu depășească vârsta de treiani. Sau daca este 


- Posibil, caut un sponsor pentru țările din Europa. Scrieți 


la: Pension Sonberg, RAX.22, 8380Jennersdorf, Austria, 
tel. 03154.542. 


"Româncă; stabilită pe continentulamerican, vârstă me- 
die, nefumătoare, nealcoolică, gospodină, fizic plăcut, 
dorește cunoşti ă cu domn corespunzător, în vederea 

i. Scrisori la adresa ziarului, pentru Martha. 


Domnişoara Kogălniceanu 


pentru Academia Română. 
Casa în care locuia îi 


ei Kogălniceam, fusese naționalizată, 


îeicendenta directă a  Îngăduindu-i-se spre 
orei ui, nostru bărbat de 


folosință o cămăruţă. În 
: întreg imobilul se introduse- 
Locuia la Sinaia, pe se Încălzirea cu gaze, mai 
Alexandru puțin cămăruța folosită de 
„nr.5 In prelungire, la Domnișoara Kogălniceanu. 
zi distanță de numărul In toiul iernii, era văzută 
prada ia numele de întorcându-se din pădure, 

i Kogălniceam, cu o mică sarcină de 
vreascuri, spre a se încălzi. 
p pre casă. O făptură firavă, iri 
e actul o umbră, de o mare gingășie 
erat de Se decta şi delicateţe, gata oricând 
-să ajute pe cei care i se 
adresau. 

Lubită de sinăeni, nu ac: 
cepta sprijinul material 
oferit de cunoștințe sau 
prieteni, dintr'un sen- 


preciza cauza 


Tu, în a 

pă pt e 72 de ani ţiment de adâncă dem: 
E. dingniioarea a 3 Hiena, nitate. = . 
p titatea 4i€ una dela univer. In epoca numită de 
n din Padova. Realiza  profanatorii istoriei şi 


jenit zilnic de 5 ei, din 
pe care le făcea “anilor lumină” În 


ului Rea By ans | 
neamului nostru, palti vinsţiia PS: MUSCULIU 


DECEMBRIE 1989 PAGINA 23 


MICA PUBLICITATE 


Anunţurile dela rubrica “MICA PUBLICITATE” sunt redactate de solicitanți 


AIRPORT CONNECTION 
Oferim asistență pe aeroportul Kennedy 
pentru conecții cu alte zboruri 


FLORIDA 
MARYDeROSA 
REAL ESTATE INC. 


Vă oferă; CASE, MOTELE, HOTELURI, 


Tel: (212) 633-029 


în HOLLYWOOD CALIFORNIA 


MAGAZINE, RESTAURANTE, 
în scopul unei eficiente investiții ntr'o zonă deosebit PENTRU O MASĂ BOGATĂ ÎNTR'UM LOCAL FRUMOS 
de frumoasă și liniştită, situată între două centre MERGEŢI LA: iau 


importante: ! 


MIAMI - FORT LAUDERDALE 
-MARIANA HUS- 


TELEFON: (305) 925-7784, orele: 10.30 AM - 8.30 PM 
(305) 456-7277, orele: 8.30 AM - 10.30AM 


CUMPĂRAȚI CELE MAI BUNE ŞI 


5 PROASPETE 
PRODUSE DE CULTURĂ LACTATE 


„IAURTURI . CREMĂ DE BRÂNZĂ 
„BRÂNZĂ DE VACI PRESATAĂ 
“SMÂNTÂNĂ . BRÂNZĂ DE VACI 
„IAURT DE BĂUT. 


Ş IAURT PENTRU SOSURI DE SALATĂ 4, 
T “JAURTUL AMATORILOR DE SOSURI” 


CALITATE și GUST în care puteți avea INCREDERE 
Incercaţi iaurtul “BIOBEST” și faimosul iaurt 
“ASTRO DOME GRANOLA” Acum! Arhbele asortate cu fructe 
Produsele ASTRO se găsesc de vânzare în galantarele 
produselor lactate fine. - 
ASTRO DAIRY PRODUCTS LTD..EŢOBICOKE, ONTARIO 


Coafură, 
Manichiură, 
Pedichiură, 

Depilare 


| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
lucrează la domiciliul ei, 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 


în Hamilton 


VIORICA 
mutată recent din Toronto 


Sunaţi la tel. 
5715 1328 


[ căurâm | 


Traducator 


cu experiență 


literară 
ROMÂNĂ-ENGLEZĂ 


Tel: (815) 741 3752 


L 


a a a e a 


Ziarul “Cuvântul Românesc” împreună. cu In- 
stitutul Român de Cercetări Istorice din Califor- 
nia, au luat inițiativa de a redacta un studiu 
istoric, politic, economic, cultural, social şi et- 
nografic, despre '*Cadrilater”, regiune cuprinzând 
cele două judeţe, Durostor și Caliacra, din Sudul 
Dobrogei. 


proclamată a aceloraşi “'de 
aur”, în regimul patronat 
de Ceaușescu, care se reven- 
dică istoric ca descendent 
politic al marilor noștri 
bărbaţi de stat, printre care 
si Mihail Kogălniceanu, des- 
tendenta directă a acestuia, 
moare de inaniție. 

Orice comentariu îl 
socotese inutil, cazul 
Domnișoarei Kogălniceanu 
constituind un sumbru 
avertisment, ce nu se poate 
înscrie în categoria ''fap- 
tului divers” sau “izolat”. 
Un avertisment provocator 
şi cinic, adresat unui întreg 
popor, de către un regim 
politic impus, care s'a 
demonstrat de-a lungul 
celor 45 de ani de existenţă, 
dar cu deosebire în ultimii 
25, înscriși sub zodia lui 
Ceausescu, străin si dușmă-: 
nos valorilor și idealurilor 
românesti. 


In vederea completării documentației noastre, 
rugăm pe toţi Românii care dispun de acte, cărți 
sau orice alte documente despre'“Cadrilater', să ni 
le împrumute, sau să ne trimită fotocopii de pe 
acestea, spre a ne ajuta să facem -un studiu cât 
mai complet despre această regiune românească, 
cedată Bulgariei în August 1940 de către Regele 
Carol al II-lea, în acelaşi an cu cedarea Basarabiei 
și Ardealului de Nord: : 


Rugăm a trimite documentaţiile la adresa 
ziarului ““Cuvântul Românesc”: 


P.O. Box 4217 Station D. 


Hamilton: Ontario 
CANADA, LSV 4L6 


Vă mulțumim. 
Redacţia Ziarului 


în în ing MAN 


— IT: 


da. 


pe 


j 
i 


—g 


PAGINA 24 


*HANAU, GERMANIA DE VEST - Cunoscută fiindobiec- 
tivitatea CUVANTULUI ROMANESC, la care colaborez 
de 12 ani, am deplina convingere că veți tipări aceste 
rânduri. Publicația la care mă simtonorat că îi sunt co- 
laborator, devenită - deși ““tânără”, cu tradiție, oferă 
un exemplu de presă liberă, necunoscând cenzurarea u- 
nor părți din textele publicabile. Astfel am fosttipăriți: 
național-liberali, național-țărăniști, legionari, toți anti- 
comunisti dar completând o largă paletă politică, înab- 

unor socialiști, care, oricum, au cam lipsit si în 
țara, în afara afirmării cu remorcă a Partidului Comu- 
nist, 

In numărul jubiliar ce l-aţi editat la 10 ani după 
prima apariție, m'am detinit ca un liberal- 
conservator. Noţiunea a apărut câtorva care nu au 
studiat politica Doamnei Thatcher, a lui Ronald 
Regan și George Herbert Walker Bush, ca ostentativă. 
Mai vinovaţi de platitudine au apărut cei care după ce 
au semnat în CUVANTUL ROMANESC m'au acuzat 
că rămânându-i si cititor si gazetar la orele mele, 
colaborez la o publicaţie de dreapta, uitând că Ion-Oni 
Brătianu şi-a trimis din țară gândurile sale tocmai la 
CUVANTUL ROMANESC și că dacă de peste patru 
decenii asupra patriei noastre s'a abătut teroarea, 
sărăcia și dezastrul, se datorește stângii, și nu drep- 
tei, ce oricum este mai dreaptă decât stânga. 

Colaborator, dar mai ales cititor al 
ROMANESCULUI CUVANT, urmăresc și textele de 
ținută semnate de Domnul lon Halmaghi, pe care nu 
am avut cinstea să-l cunosc personal. Am citit deci si 
articolul Domniei Sale din numărul pe Noembrie 1989, 
cuprinzând  'fInsemnări pe marginea cărții lui 
D.Bacu despre Pitești”. Domnia Sa se refereă şi la 
Tineretul Naţional-Liberal, la activitatea acestuia dela 
finele anilor 40. Am impresia că Domnul Halmaghi 
nu cunoaște alte aspecte ale activității acestui tineret 
şi pentru întregirea imaginii ce şi-o fac cititorii, Cred 
necesare câteva precizări: 

- Am făcut parte din Tineretul Național-Liberal, în 
cadrul partidului prezidat de Dinu Brătianu. Am con- 
dus organizația național-liberală a Liceului Spiru 
Haret, care cuprindea marea majoritate a elevilor din 
cursul superior, am fost membru al Comitetului Cen- 
tral al Tineretului Universitar Naţional -Liberal şi 
secretar al Circumscripției de Tineret (Sectorul | 
Galben) condusă de Vintilică Brătianu, am fost vice- 
președinte al Organizaţiei Elevilor Naţional-Liberali. 

Am fost un apropiat al marii familii Brătianu. 
Inainte de a părăsi țara, cu lon-Oni şi Dan-Gheorghe 
Brătianu, fii ai lui Dinu Brătianu, am ţinut în 

toamna anului 1976, să fac un pelerinaj la Florica, la 
leagănul şi cripta Brătienilor. : 

- Domnul Halmaghi se referă doar la activitatea lui 
Fărcășanu (Mihail). Cel care ne-a fost președinte al 
întregului tineret a fost un mare om, politic și ca 
literat. Dar Domnul Halmaghi nu cunoaşte alte 


DECEMBRIE 1989 


aspecte ale activității noastre, a tinerilor național: 
liberali din acei ani. ag E 

- Vintilică Brătianu, fiul lui Vintilă, intrat în 
acţiuni subversive și condamnat în lipsă, a trebuit să 
fugă din ţară în anul 1946. Dan Brătianu a făcut 
mulți ani de închisoare iar Oni Brătianu, după 
închisoare a continuat să protesteze împotriva 
regimului, trimitând peste hotare scrisori ce au fost 
publicate în CUVANTUL ROMANESC și transmise 
de către Europa Liberă și B.B.C. Cei trei Brătieni la 
care mă refer erau printre tinerii anilor 40, 

- La marea demonstraţie din 8 Noembrie 1945 - 
ziua Regelui Mihai - Tineretul Naţional Liberal a avut 
o considerabilă contribuţie. Mă rezum la a cita câteva 
nume ale câtorva pe atunci tineri național-liberali, fie 
astăzi în lumea liberă, fie în cea a drepţilor, omițând 
la modul firesc, pe cei care îndură frigul și foamea în 
țară. Evoc pe Radu Câmpeanu, fost preşedinte al 
Tineretului Universitar Naţional-Liberal, mulți ani 
detinut politic, pe alţi detinuti politici, astăzi 
decedati: Florin Bolţeanu (Seful propagandei 
Tineretului Universitar), Toma Capeanu (cu care am 
fost codeţinut în 1952 la Ghencea), pe Gică Dobrescu, 
mort în chinuri în detenţie, pe Laura Riga-Săulescu 
secretară a Președintelui Dinu Brătianu şi mulţi ani 
deținută politică, pe Radu Săvulescu și Dinu 
Dumitrescu, fosti deţinuţi politicii, pe Costică Pistol, 
fără a uita pe alţii a căror înşiruire ar lua mult 
spaţiu, deşi ar merita-o. 

- La finele anilor 40, deci exact perioada la care în 
mod special se referă Domnul Halmaghi, mai mulți 
tineri naţional-liberali ai vremii am inițiat înființarea 
unor cercuri de întâlnire şi studii clandestine la care 
au participat atât membri ai Partidului Naţional- 
Liberal cât și alții care în acei ani şi în acel mod, au 
aderat în clandestinitate. Concomitent, duceam în 
facultăți o activitate de opoziţie fără nici un fel de 


„echivoc, ceea ce ne-a atras multora dintre noi ex- 


matricularea din unviersităţile statului ce devenise 
Republica Populară Română, rămânând celebre 
plenarele studențești dela Facultatea de Drept din 
București în 1949 și 1950, când securisti, ac- 
tivişti şi oportuniști ne-au exmatriculat, noi tinerii 
liberali ai vremii constituind majoritatea celor ce 
după excludere aveam să luăm sau să reluăm detenția 
politică. 

Cred, Stimate Domnule Director, că aceste rânduri 
completează atât informarea Domnului Halmaghi , 
căruia ca cititor îi acord o înaltă prețuire, cât și celor 
care urmărind CUVANTUL ROMANESC, vor afla, 
astfel, fapte trecute ce trebue ca prin prezent să le 
lăsăm viitorului. 


Al Dumneavoastră cu stimă românească 
Constantin Mareş 


A APĂRUT 


ÎN EDITURA “CUVÂNTUL ROMÂNESC” 


*VANCOUVER, CANADA- 
Evenimentele de săptă- 
mâna trecută din Germa- 
nia de Est ne-au impre- 
sionat. Am văzut la tele- 
vizor minunea secolului: 
“Zidul Berlinului”? dărâ- 


mat, cu alte cuvinte spe- 
Volumul de poezii “(CU 


ACUL PE SAPUN” al poe- 
tului Zahu Pană, se poate 
procura scriind la adresele 
de mai jos: 


- Europa: 


Librairie du Savoir 
5 Rue Malebranche 
75005 Paris 
France 


- Statele Unite: 


Zahu Pană 

133 Bennett Avenue 
Yonkers, N.Y. 10701 
U.S.A. 


-Canada: 


Tudor Murgoci 
P,O.Rockton 
Ontario, LOR 1X0 
Canada A 


Preţul unui volum este de 
US $18,00, plus expediţia. 


ranța unei unificări a 
Germaniei. Desigur în 
acele momente de  fe- 
ricire pentru Germani, 
ne-am gândit la România: 
pe când o vom vedea li- 
beră? 

După cum ați văzut cu 
toții, și în Polonia, siUn- 
Earia si Germania, lumea 
s'a adunat Ja biserică și 
s'au rugat împreună cu 
preoții să capete tăria de 
luptă. Vă rugăm, să vor- 
biți cu şefii bisericilor 
noastre, cu preoții deaici 
din exil, să oficieze sluj- 
be speciale să ne rugăm 
pentru poporul nostru, 
să ne rugăm Domnului 
să rezolve problema ță- 
rii noastre,liberalizarea 
ei. Dar mai important 
este să aruncăm peste 
bord orice ură, pizmă, 
gelozie si să facem loc 
dragostel, credinței şi 
curajului, pe care râul 
nu le poate învinge. 


Elena CONSTANTIN 


CUVANTUL ROMANESC 


*GERMANIA DE VEST - In ziua de 1U Noembrie a.c., a 
avut loc la *'Oberlandsgericht”! din Dusseldorf, cam.01, 
judecarea procesului intentat contra lui AugustinOlaru, 
fost cetățean român, acuzat de a fi lucrat pentru D.I.E. 
(serv. de spionaj român). Inculpatul a sosit în R.F.C. 
în anul 1976 și a obținut cetăţenia germană în 1984 
lucrând ca maseur la Geriaterkrankenhaus din 
Dusseldorf. 


După obţinerea cetăţeniei RFG, susnumitul a 
întreprins mai multe călătorii in România spre a-şi 
vizita fiica Veronica, rămasă în țară și pe care desigur 
că ar fi dorit să o aducă alături de el, de soția sa si de 
cea de a doua fiică, ce locuiau cu el în Dusseldorf. Cu 
ocazia uneia din aceste călătorii, în anul 1987, con- 
form actelor aflate la dosar, inculpatul a fost con- 
tactat de D.I.E. prin intermediul unui oarecare Dr. 
Popa (pseudonim), care i-a oferit perspectiva unui 
pașaport pentru fiica sa, în cazul că ar fi fost dispus 
să aducă unele servicii D.I.E. Ca urmare, A.O. a mai 
făcut cunoştinţă cu alţi doi agenţi numiţi conspirativ 
“Vasile” și ““Bistriceanu””, care i-au dat o serie de in- 
strucţiuni şi două numere de telefon din Mediaş și 
București, pentru contacte de urgenţă, noul ''recrut” 
căpătând în noua sa “familie” numele conspirativ de 
“Gusti”. 


In cadrul acestor angajamente luate față de DIE, 
inculpatul a participat la un congres al ''Românilor 
liberi “ţinut la Paris în 19-20 lunie 1987 unde a 
făcut fotografii si din exces de zel, depășindu-și chiar 
sarcina, a cumpărat o bandă video a congresului pe 
care le-a dat-o ulterior şefilor săi ''Vasile şi 
“Bistriceanu Primind drept speze de cheltuieli suma. . 
de 2.000 lei (eca.16 DM)!! Tot pe aceeași linie de ac- 
tivitate, A.O. a mai participat la un congres românesc 
din Frankfurt, la manifestaţia în favoarea '“Tărilor 
captive”! din Bon în 1988 şi la un sinod ce a avut loc 
în: Munchen, în Nov. 1988: La toate aceste 
manifestații inculpatul a făcut și fotografii pe care de 
asemenea le-a predat aceloraşi ''Vasile” și 
“Bistriceanu'” cu ocazia altei călătorii făcută în ţară, 
când pe lângă aceste le-a mai oferit 15 ziare 
românești ale exilului şi alte fotografii făcute de el 
anterior la căsătoria uneia din fiicele fostului rege 
Mihai, ce a avut loc la Lausanne. 


Pe data de 5 Februarie ac. inculpatul a fost aver- 
tizat telefonic în limbaj convenţional, de către şefii 
săi din România, să părăsească imediat Germania 
fiind urmărit!! Ca atare, A.O. a plecat către România 
încărcat de bagaje, printre care si5 aparate 
video din care unul cumpărat pentru '“Bistriceanu” 
dela” care primise :300 cu ocazia vizitei sale an- 
terioare.(?!). In trecere prin Viena, A.O. a avut o con- 
vorbire telefonică cu soţia sa de acasă, care l-a in- 
format că i s'a făcut o perchiziţie domiciliară şi că i- 
au fost confiscate unele materiale, așa ca să se reîn- 
toarcă imediat în Dusseldorf. 


= 


„Dând urmare apelului facut de sotia sa, A.0. s'a 
reîntors din drum şi a fost arestat la frontiera R.F.G. 


După cum reiese din dosar. ca şi în faţa instanţei 
de judecată, înculpatul şi-a recunoscut faptele şi mai 
ales misiunea ce a avut-o de a face spionaj în cadrul 
exilului românesc, printre foştii săi concetățeni, cu 
speranța că va putea obține un paşaport pentru 
aducerea fiicei sale Veronica, dar a susținut că nu şi-a 


dat seama că în acest fel încălca legile statului ger- 
man al cărui cetățean este. 


Vina fiind pe deplin stabilită, cu unele cir- 
cumstanțe atenuante, inculpatul Augustin Olaru a 
fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, 
calculându-i-se şi detenţia de patru luni când se aflase 
sub anchetă, după care fusese pus în libertate 
condiționată pe baza unei garanții de 10.000 DM. 


In motivarea sentinței, presedintele completului de 
judecată a menționat că activitatea inculpatului con- 
tra exilului românesc leza ptrotecţia oferită şi garan- j 
tată acestuia de către statul german; cât în ce 
privește pozele făcute de inculpat pentru DIE şi 
ziarele de exil duse şefilor săiesteusorde presupus că 
aceștia nu erau neapărat avizaţi "la asemenea in: 
formaţii pe care desigur că aveau ei alte mijloace mai 
eficiente de a și le procura...! In final, preşedintele a 
mai adăugat că nu crede în eventulalitatea ca A.0. să 
se sustragă legilor germane fugind în România; 
fiindcă este lesne de presupus ce l-ar aștepta acolo...! 


Intrucât condamnatul şi-a recunoscut vina și a 


declarat ca renunţă la dreptul său de recurs, sentința 
a rămas definitivă! 


Mihai DELCESCU 


mintirilor tinereţii... Incerc 
Depinari Lesc şi îmi reamintesc 
arinteşti ai anilor de 
e dela iluștrii noștri pro- 
jene medicale: profesorul 
n Haţieganu, profesorul 
ia, Benetato și mulţi alții. Mă 
e pietate, 
pri AER recunoștință faţă de înalta 
tă profesională și atitudine 
că spirit de. umanitate, ținută 
şi abnegaţie: Ei au ştiut să includă 
; edicală”” în sfera ştiinţei medicale, 
vara datorăm „generațiile de medici - care 
pr le : suntem în viață - totala noastră 
i, ă pentru consolidarea 
meant medicinii româneşti în lumea 
cală: Pentrucă principiile de gândire 
de activitate ale somităților medicale 
inești. din țară zii dpi în 
““jțate, erau într'o (2) con: 
70 cu cele ale așa zisei “revoluții 
iste sovietice”, care propaga “ura”; 
“minciuna”, partidul comunist român 
Produs în țară - deci şi în Ardeal - o 
„1 bare radicală în medicină şi în prac- 
ievală. 
ae eului didactic devenit liber, 
"erija p.c.r. ului” și efectul ''com- 
or”, a fost rapid ocupat încă din 
1948 cu elemente devenite peste 
te profesori, șefi de lucrari etc., 
lor majoritate având o pregătire 
profesională insuficientă, având în 
shimb marea aliate de mephri pei 
i din primele faze ale revoluției). 
Aceștia vor justifica mai târziu înscrierea 
 gabnică în p.c.r. ca singură posibilitate 
promovare profesională, sau de ştergere 
tului 'toriginii sociale nesănătoase”, 
ut fiind că la început p.c.r. ul primea pe 
orişicine. 
Nu sa procedat întocmai ca în sec: 
i rele industriale și agricole, unde 
bad pata a instalat în 
ş ie de directori sau președinți pe cele 
ra slabe lichele sau nulități, majoritatea 
„br fără școală elementară sau chiar 
analfabeți. “'Tovarășul **Mihanciu 
„. Samoilă, devenit director al unei fabrici de 
lingă Sibiu semna prin punere de deget! 
asigur că acest caz nu a fost un caz 
! Dar ce să-i faci, “aşa e revoluțiile”, 
tea pretins socialistă a inversat valorile 
eeimui 4 a le inversa întorcând 
a cu capul în jos, oferind acesteia per- 
Spolivele viitorului prezentând părțile 
oare i proletariatului - unit cât şi 
urile sale prost digerate. 
Postul de director al Spitalului C.F.R. 
a fost încredințat unui oficiant 
tă doar un exemplu! 
menele de sfârșit de an la Institutul 
ii VFarmaceutic”' (noua denumire a 
cttiţi de Medicină comasată cu ce a 
i Facultăţi de Farmacie) au devenit - 
ma fază a revoluției medicale - 
i 8 site de circ. Imi amintesc cum 
Cetea nenul de histologie, profesorul 
i ps pa de neînlocuit de partid, dar 
ţia ra un student a fost trecut cu 
ia in carnetul de note: “trecut la 
i : MA ului. Mai târziu 
a maraca cal i 
de brigadier acte de doi mun- 
: examinare, zicând .pe un 
rap bionar: “vin de pe şantier, eu 
F. arid comunismul, dumneata ce 
„ Iogini dul îţi ordonă încă odată să mă 
ep primit: nota: 6 (minimă de 
gi igănra meritată, urmată 
u olicu ee pentru profesor. Mai 
ită au a ajuns o personalitate 
edințe „une! Ortopedii tragice și vice- 
nătoasă tării deși avea o origine 
și aa * de Chiabur). lată că “a 
Evit a mă cai băeţii se alei 
bă ara cu numeroase exemple 
piară ale noii elite didactice și 
Poţ pape alui de tip nou”. Dar 
ntroducerea unui nou 
peer cu sacrificarea 
cale și a studențimii 
ia esecurile cunoscute ale 
usia! în materie medicală. 
Dutu universitar şi studențimea 
Ani evoluții accepta dela început ideea 
pri medicale, fapt concretizat în 
* "Cluj n vestitele : 
din greve studenţeşti 
anul 1947 şi care au durat 


m 
pile _F 
“i ăătu rimit 


oştint 


tă 


DECEMBRIE 1989 


REVOLUȚIE MEDICALĂ? 


———— Dr. Alexandru Mircea MUNTEANU—— 


peste 3 luni, fii ră 
majoritatea E pe eo epicicual de 
Medicină. G acultăţii de 
iei eva a fost spartă de către 
mici grupuri studenţeşti - ““spărgători d 
grevă'', majoritatea constituind Sie. 
mentele slab pregătite si u=0 sole: 
restanţieri Și care fiind 
țieri, obțineau din oficiu note de 
Secara: Mulţi dintre aceștia au devenit 
ulterior info i : 
materi ntormatori în furnizarea 
e ului studențesc, care în mare 
cheremul beatialități ca Tai Ji Fiti la 
grupului său. iățilos lui Turțanu: șia 

Nici profesorii noştri nu au avut o 
soartă mai bună, mulţi au fost arestaţi, 
maltrataţi sau în celmai bun caz pen: 
sionați-fără pensie, trăind adeseori din 
mila foștilor pacienţi: prof. Haţieganu, 
Buzoianu, Stoichită, Iuliu Moldovan și 
alții. Elocvent a fost cazul profesorului 
Teposu care refuzând ordinul p.c.r. ului de 
a ha locul profesorului de chirurgie Pop a 
preferat să se sinucidă. 

Noua protipendadă profesorală a in: 
trodus imediat după instalare o metodă 
materialsită”: corupția la examene, 
începând cu cea dela examenul de ad- 
mitere (prin primirea de sume fabuloase 
care variau între 10.000 şi 30.000 lei, sau 
în valută forte, pe lângă mici cadouri de 
țigări şi băuturi străine, alimente, relații 
amoroase) şi mergând până la examenele 
de sfârșit de an. 

Ar fi incorect de a susține că nu au 
existat și excepții ale corpului didactic 
profesoral cu “înaltă atitudine 
marxistă” în ceea ce priveşte cinstea și 
pregătirea lor profesională. 

Ceva mai târziu, revoluţia medicală a 
introdus la examenele de admitere metoda 
selecţiei celor cu “torigine sănătoasă”, în 
defavoarea candidaţilor cu  ''origine 
bolnavă”?, creindu-se oaccesibilitate de 85- 
90% pentru cei dintâi, deoarece se con- 
sidera că numai aceştia posedau în sângele 
lor calităţile necesare aplicării medicinii 
de tip nou, revoluţionar! Văd din păcate o 
asemănare a acestei selecţii, cu teoriile 
“rasei pure”! ale lui Hitler adoptate la 
teoria “clasei proletare pure”. Astfel au 
fost preferate progeniturile celor cărora 
prin incapacitatea lor au rămas în coada 
societăţii, dar aveau în schimb în sângele 
lor germenul revoluționar transmis prin 
cromozomi! lată un exemplu de “salt can- 
titativ”. fără “'cumulări calitative”, 
ultimele urmând de a fi completate prin 
introducerea orelor de “marxism” În 
facultăţile de medicină, deoarece o primă 
condiţie a unui medic bun o constituie 
baza politică marxistă. El nu va mai fi 
“domnul. Doctor'',. ci. se .va chema 
“tovarășul medic” și va trebui să accepte 
fără echivoc sau logică toate inepţiile şi 
marile absurdităţi ale marxismului şi ale 
comunismului, dintre. care și teoria “lup- 
ței de clasă”, deşi el însuși urma să 
devină ca viitor intelectual o victimă a 
acesteia, cu un salariu de mizerie, aidoma 
unei spălătorese. i î 

Au existat și există, însă și salarii sub- 
stanţiale retribuite medicilor cu funcţii de 
răspundere, directori de spitale, de secţii 
judeţene sau raionale, ete.» în funcţie de 
activitățile lor politice revoluționare, 
apartenență politică (membru p.c:r.) dar 

mai ales în măsura respectării angajamen- 
telor luate de aceştia faţă de partid sau 
securitate. Acestora li se acceptă diferite 
abuzuri ca: nedreaptă luare, luare de 
mită, de cadouri, etc: fapte care pentru 
tin medic *:nemembru p.e.r.”” prezentau 


icte, sau motiv de recrutare ca in- 
ze ci ității, în schimbul 


al  secur j 
tari acestora în faţa instanțelor 
judecătoreşti Treptat și în general această 
categorie a medicilor şefi sau directori a 
început să facă parte integrantă cu JpRast 
protipendadei comuniste, cu care au 
intrat  într'o relație de reciprocitate, 
ginecologii având. trecere „de. prim rang, 
urmaţi de membrii comisiilor de pen- 
sionare (adesea prematură); ete din not A 
ușor de înţeles... llegalităţile comise din 
motive de interese rociprose, și 
abuzurile au cimentat acest cong! ei 
care a dus adesea la realizarea ja ee să 
comune de cen terii de $ 
ia n moment dat soarta Județului 


„Lau 
ia era hotărită de: prim 


partid, de şeful securității şi de medicul 
şef al judeţului. Ferească Dumnezeu să fi 
intrat vreun medic sau cetăţean oarecare 
în disgraţiile vreunuia dintre aceștia. 
ate a căzut unul, au urmat și ceilalți 
oi... 

Apogeul deservirii și supunerii l-au 
atins însă medicii angajaţi ai M.A.I. ului, 
în special cei ai securităţii. Ei purtau cu 
mândrie uniforma kaki cu lampas albastru 
subțire la pantaloni și nu rareori erau 
recrutaţi din rândul minorităților pretins 
persecutate de regimurile trecutului?! Ei, 
au devenit “medici ai imposibilului”, 
asemănători cu medicii experiențelor pe 
oameni ai lui Hitler. Aceştia - de obicei cu 
slabă pregătire profesională - erau 
angajați fără concurs, cum prevedeau 
legile sanitare, dar semnau în schimb un 
contract de colaborare nelimitată în toate 
direcţile cu securitatea, devenind părtași 
la toate atrocitățile comise împotriva 
deţinuţilor politici, excelând prin neacor- 
darea asistenţei medicale a acestora în caz 
de îmbolnăvire și mai ales în stările grave 
ivite în urma torturilor organelor de an- 
chetă a securității. Adesea dozau 
posibilităţile de tortură și limitau granița 
acestora, deţinutul nu avea voie să moară 
până nu i se storceau toate semnăturile 
declarațiilor luate cu forța și tortura 
“cuvenită”! - iar în caz de deces falsificau 
cauza morţii nenaturale într'una 
“naturală”! 

In timpul anchetelor, medicii M.A.I. 
ului contribuiau la mizeria condiţiilor de 
viață prin aport alimentar total in- 
suficient, igienă corporală total redusă, 
lipsă de aer și lumină, inversarea som- 
nului (cofeină seara și brom ziua) în 


'PAGINA 25 


scopul nevrotizării și voinței de luptă sau 
a rezistenței deținutului în perioada an- 
chetei. In cazuri de îmbolnăviri care nu se 
datorau torturilor se aplica un tratament 
mai mult formal, după înscrieri repetate 
şi disperate ale bolnavului deţinut. Doc- 
torul Cahane a fost un astfel de exemplu 
în perioada anchetei mele din beciurile 
direcției generale ale securităţii din 
URANUS. Aceşti medici sau făcut 
vinovați de complicitate la crimele împ- 
toriva umanității executate de organele de 
anchetă ale M.A.I. ului, săvârtșite în 
special în perioada anchetelor, de către 
securitate. 

Ar fi de neiertat dacă am trage o con- 
cluzie falsă în legătură cu atitudinea 
generală a majorităţii medicale și a 
cadrelor sanitare medii privitoare la 
achitarea obligaţiunilor care le reveneau 
în materie de asistenţă medicală. Marea 
majoritate a acestora au rămas fideli 
jurământului lui Hipocrate şi conştiinţei 
lor, refuzând adesea printr'un “nu”! 
categoric sau prin motive mai mult sau 
mai puţin plauzibile înscrierea în partid, 
sau colaborarea cu securitatea. Acestora 
îmi permit a le adresa omagiul meu per- 
sonal pentru fidelitatea și conștiința lor 
profesională care nu au nimic comun cu 
bacilul “revoluției medicale”. 

Era cunoscut faptul că în special 
medicilor “*nemembri” li se înscenau 
procese politice sau de drept comun, în 
funcție de necesitatea creată în lagărele de 
muncă forțată, unde se simţea nevoia unei 
asistenţe medicale la faţa locului în scopul 
exploatării optimale a celui “mai de preț 
capital: OMUL”! 


Continuare în Nr. viitor 


A AER Ace AFA Ace Ace Aalto Ac eEaEe3AEfe ae te Acte FRA. 


A APĂRUT 


ÎN EDITURA “CUVÂNTUL ROMÂNESC” 


Cartea costă $ 20.00 plus expediţia si se poate comanda 


In Europa, la: 
“Librairie du Savătr  Dipl- Ing. Paul Morcov 
5 Rue Malebranche Georg Buchner Weg 12 
75005 Paris ! 6050 Offenbach /M 
France West Germany 


Eee E Poe eee O Eee eee a 


In Statele Unite, la: In Canada, la: 
Zahu Pană Tudor Murgoci 
133 Bennett Avenue P.O.Rockton 


Yonkers, N.Y.10701 Ontario, LOR IX0 
U.S.A. Carmda 


m m i si 


di" 


pe PA 


PAGINA 26 


RUGĂCIUNE PENȚRU 
COPIII DIN ROMÂNIA 


Doamne 

ai milă de copiii din România, 
de mame, 

de taţi 

și de bunici. 


Dă-le, Doamne, mâncare, 

ferește-i de boli 

și apără-i de cel rău, 
Amin. 


NOUĂ AZI... 


Nouă azi ne-a răsărit 
Domnul Isus Hristos 

Mesia Cel muit dorit 
Domnul Isus Hristos. 


Din Fecioară S'a Născut 
Domnul Isus Hristos 
Dumnezeu Om S'a făcut 
Domnul Isus Hristos. 


In scutece S'a 'nfășat 
Domnul Isus Hristos 
si în iesle S'a culcat . 
Domnul Isus Hristos. 


„Cum e robul S'a smerit 
Domnul Isus Hristos 
si pe noi ne-a mântuit 
Domnul Isus Hristos. 


0 BRAD FRUMOS 


O, brad frumos, o, brad frumos 
Cu cetina tot verde, 

'Tu esti copacul credincios 

Ce frunza m şi-o pierde. 

O, brad frumos, o, brad frumos 
Cu cetina tot verde, 


O, brad frumos, o, brad frumos 
M'ndemni să fiu ca tine 

” Statornic, drept şi credincios 
Si făcător de bine, 
O, brad frumos, o, brad frumos 
Mă'ndemni să fiu ca tine. 


O, brad frumos, 0, brad (rumos 

Verdeaţa ta îmi place. 

Ori când te văd, mă simt duios 

Si vesel iar mă face. 

O, brad frumos, o, brad frumos 
” Verdeaţa ta îmi place, 


DECEMBRIE 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


- ABECEDAR CREŞTIN 


Acum vreo câţiva ani Maica Domnului 
Sa arătat unei fetițe din Medjugorje, un 
sătuleț din Iugoslavia. Pe atunci Elena 
Vasili avea 10 ani. lată cum povestește 
Elena întâlnirea cu Maica Domnului: 

Câteva zile înainte de Crăciun rula în 
Citluk filmul “Ben Hur'”'. Se spunea că 
lisus era menţionat în el, cum s'a născut 
şi cum a suferit. Filmul începea la 7 pm. 
Mirjana şi eu mergeam la biserică în 
fiecare seară pentrucă Maica Domnului a 
cerut aceasta dela noi, iar după 
Liturghie urma rozariul şi, rugăciunile. 
Din cauza aceasta tata mi-a spus că nu 
pot să văd filmul. Din acest motiv eram 
foarte supărată. 

Atunci Maica Domnului mi-a zis: “*Nu 


" fii supărată. De Crăciun o să-ți arăt cum 


sa născut lisus.” (In acele zile de 
Crăciun un înger mi-a apărut ca și anul 
trecut.) lată cum a decurs vedenia: Văd 
un înger. Apoi dispare și văd întuneric. 
In acel întuneric văd pe Sf. Iosif. El ţine 
un baston în mâinile lui. In acel loc este 
multă iarbă, pietre pe drum şi puţine 
case împreujur, Maria este pe măgar. Se 
pare că plânge, dar nu. E tristă. Ea 
spune, ''aș fi bucuroasă dacă cineva ne- 


„ar primi peste noapte pentrucă sunt 


obosită.” Iosif spune, “fiată casele. Vom 
întreba.” Si ei bat la uși. Maria stă în 
fața casei. Iosif ciocănește la ușă. 
Oamenii deschid ușa și când văd pe losif 
şi pe Maria o închid. Asta se repetă de 
două, sau trei ori. Când pornesc spre 
alte case luminile se sting înlăuntru. Ei 
sunt supăraţi. Iosif spune: “'Acolo, 


acolo-i o casă veche; desigur nimeni nu 
doarme în ea. Desigur că-i părăsită.” Si 
ei merg acolo. Inlăuntru e un măgar. 
Pun măgarul lor lângă iesle. Iosif 
strânge surcele și fac focul. El pune 
nişte fân pe el și focul îl arde într'o 
clipită. Aşa că Maria e încălzită mai 
mult de măgar. Maria plânge și este 
foarte întristată. Iosif ațâță focul. 
Deodată văd pe lisus în fața Mariei. 
Zâmbeşte ca și cum ar fi de un an. E 
vesel şi pare că vorbeşte. Face semne cu 
mâinile. Iosif vine la Maria și Maria 
spune: “'losife, această zi de bucurie a 
venit, dar ar fi mai bine să ne rugăm, 
pentrucă sunt oameni care nu îngăduie 
ca lisus să se nască.” Așa că ei se roagă. 

Deodată văd numai o căsuță. E 
luminată niţel. Si atunci, deodată, 
devine complet luminată ca în timpul 
zilei şi stelele sunt în ceruri. Văd doi 
îngeri deasupra staulului. Ei ţin un 
prapur mare şi pe el este scris: “Te 
mărim pe Tine, Doamne!” Deasupra e 
ceva ca un cor mare de îngeri. Ei cântă și 
preaslăvesc pe Dumnezeu. Apoi văd 
păstorii. Is obosiţi, osteniţi și vreo câțiva 
chiar dorm. Câţiva se plimbă. Oile şi 
mieii sunt cu ei. Un înger se apropie de 
ei şi le zice: ““Păstorilor, ascultați vestea 
cea bună! Dumnezeu s'a născut! I] veţi 
găsi dormind în ieslea din staul. Să știți 
că eu vă spun vouă adevărul.”” Deodată 


un cor mare de îngeri se alătură lor 
cântând. 


Părintele MITREL 


SPAL IES SSD ILIADA III 


MESAJUL MAICII DOMNULUI 
ÎN ZIUA DE CRĂCIUN 1988. 
MEDJUGORE 


Dragi copii, 

Vă chem la pace. Trăiţi-o în inima voas- 
tră si peste tot în jurul vostru, astfel ca 
totul să cunoască pace... Pacea care nu 
vine dela voi, ci dela Dumnezeu. Micuţilor, 
astăzi este o zi foarte mare. Bucuraţi-vă 
cu mine, preamăriți Nasterea lui lisus 
prin pacea pe care v'0 dau. Pentru pace 
am venit ca Maică a voastră, Regină a 
Păcii. Astăzi vă dau binecuvântarea mea 
deosebită, Duceţi-o Întregii creații aşa ca 
toată creația să cunoască pace. 3 

Vă mulțumesc că ați răspuns la che- 
marea mea. 


DESPRE IISUS 


Iosif avea grijă de lisus. Tatăl lui lisus 
era Dumnezeu. Ingerul Gabriel a venit și 
i-a spus Stintel Fecioare Maria că o să 
aibă un bălat si numele lul o să fie lisus. 


D, Constantin, 5 ani 


DE CRĂCIUN 


De Crăciun lisus s'a născut într?o iesle. 


Si animalele suflau ca să 


nalel facă căldură. si 
au venit păstorii. Si au venit craii. Si au 
adus aur. 


Si au adus smirnă și tămâie. 


Elisabeta, N., 7 ani 


Crăciunul îns, 
multe daruri. 
colinde. 


eamnă fericire, veselie si 
Toţi ne bucurăm și cântăm 


Marcel B. 8 ani 


0, CE VESTE... 


0, ce veste minunată 
In Betleem ni s'arată 
C'astăzi s'a născut 
Cel făr'de”nceput 
Cum au spus Prorocii 


Că Ja Betleem Maria, 
Săvârsind călătoria, 
Intr'un mic locaş 
Din acel oraș 

Naște pe Mesia, 


Păstorii văzâna în zare, 
Din ceruri lumină mare, 
Ei fluerau, 

Ingerii cântau 

Si cu toți se bucurau. 


Pe Fiul cel din vecie 
Ce l-a trimis Tatăl mie, 
Să se nască 

Si să crească 

Să ne mântuiască. 


CU STEAUA... 


Eram micuț si'mi amintesc 
Cum aşteptam colind ceresc 
In noaptea sfântă de Ajun 
Si-apoi să vină Moş Crăciun. 


In zori de zi o stea luam 

Si tot sătucul colindam, 
Prin case - cântecul frumos 
Că s'a născut Iisus Hristos. 


Curată ca un nins de stea 
Zăpadă în troieni creștea. 
Eram doar glas, numai priviri 


„De frig obrajii - trandafiri. 


Cântam pân'la apusul lunii 

Cum ne-au lăsat din veac străbunii 
Colinde dragi si graiul sfânt 

Să se rostească pe pământ. 


Cu stea din cer și flori de măr 
Colinde pline de-adevăr 
Ningând etern duh românesc 
Eram micuț şi-mi amintesc... 


Ion Vasile, 


DOAMNA FLORICA BATU 
71 VANIER DR. APT. 201, KITCHENER, ONTARIO, N2G 1]4, CANADA 


“ANTUL ROMANESC 


RR 10 Nr. 64 


/ 
| 
/ 
/ 
4 
/ 
| 
/ 


/ 
| 
/ 
/ 
/ 
/ 


[i 


La scoală: 
La Cine stie numele poetului care 
y Li „scris “Scrisoarea a III-a”? 
Bulă ridică mâna: 
- Poetul Mircea Dinescu. 


ă „ Tot la aceeași clasă rof 
n ș „profesoara 
: Întreabă: » 


ăi Sel satelite ce se 
omâue principiile Ma 

Cmduitor ta ipiile Marelui 
pi răspunde: 

ma opt țări satelite cu regim 
Mania. sunt patru: România și 


ful ministru, la luarea postului 

„ Mbrimire, a gasit pe birou, dela 
; “aa socul său, trei plicuri, cu 
î Mezal e: În caz de necaz deschide 
h a n ordinea indicată. 

E, „ae necaz, noul ministru 
“4 Plicul numărul | si a ci- 
sfat: , 
le a ta fosta conducere”. 
În  VAuneă necaz, al doilea sfat: 
ă, 55 ul O reorganizare genera- 
dea aa za instrucţiunii primite 

ăia re Conducător”. 

„na de paoreanlzarea mu l-a 
deschis zuri, asa că omul 

PR sat; ȘI ultimul plic, cu ulti- 

Serie și 


ȘI tu trei scrisori!” 


x 


„etc. 


Ceausescu, de ce 


ORAR ananay 


DECEMBRIE 1989 


APARE CÂND ARE INSPIRAȚIE J 


NYW/ 


. PY/ S 4 e da 
ZICA LiBED 


RSR OFERĂ NOI ATRACȚII TU 


pi 
| 
i 


PE CANALUL: 
București- 
Du narea 


Se oferă două feluri de excursii: In primul fel de excursii, te urci pe partea dreaptă 
a vaporului și te dai jos pe partea stângă; în cel de al doilea fel de excursie, de mai 
lungă durată, te sui pe la coada vaporului și te dai jos prin față. 

Excursiile se pot face și în sens invers: te sui la cap şi te dai jos la coadă! 


Dinu Mătrăgună 
la ce. Nana aaanau, 


GLUME 


De câte ori auzea vorbindu-se 
despre Ceausescu, papagalul înce- 
pea să-si dea si el părerea: 

“Să moară Ceaușescu, să vină 
Americanii””, etc. 

Securitatea a auzit despre papa- 
gal și proprietarul papagalului 
a auzit ce auzise securitatea. Sin- 
gura lui salvare era papagalul 
preotului din sat, care semăna leit 
cu papagalul lui. 3 

S'a dus omul repede la popă, i-a 
explicat situația și preotul a accep- 
tat schimbul. 

Seara, vin agenții în inspecție, 
văd papagalul și încep să vorbească 
despre Ceausescu, dar papagalul 
nici nu-i bagă în seamă. Până la 
urmă, înfuriat, un securist strigă: 
““Zii mă, papagalule, să moară 
Ceausescu și să vină Americanii!” 

De' data asta, papagalul le răs- 
punde: *“Dă, Doamne”. 


Un bolnav se duce la doctor 


şi-l spune amarul: sufăr din cau- 


za regimului. 2 

Doctorul îl iscodește ca să afle 
ce boală are pentru a-i prescrie 
un nou regim alimentar. 

- Eşti diabetic? Ai colesterol? 
Ai tensiunea mărită? De ce regim 
te plângi că nu-ţi prieste? 

- De regimul lui Ceausescul 


Un inculpat explică judecătoru- 


lui: 
- Am fost arestat pentru cre- 


dinţă. 708 
- Minţi, îi răspunde judecătorul, 
la dosar serie c'ai fost arestat 


RISTICE 


N Bi: 


nana aaa 


at artere 


am 
i 


-.nnnannane 


e 


pentruc'ai vrut să treci granița. 

- Păi, asta este D-leJudecător! 
Ei m'au arestat pentrucă eu am 
avut credința c'am să pot trece 
granița. 


- La o întrunire, un cetățean a- 
runcă un boț de brânză si-l loveş- 
te'n față pe *Fiul Iubit”. 

Doctorul, care se află perma- 
nent în anturajul Conducătorului, 
îl întreabă Îngrijorat: 

- Vă doare? 

- Nu mă doare, dar mă întreb 
de unde o are? 


Ceaușescu a desenat harta lumii 
pentru viitorul mileniu: vor fi trei 
mari puteri: Estul, Vestul și RSR- 


Buricul. 
x 


A plecat din Scornicești 
Ca să facă ghete. = 
Si-a ajuns la București, 
Ca să dea decrete! 


O chimistă'nfumurată, 

Ce se crede că-i savantă, 
Din formulă-a făcut apă 
C'avea diplomă furată. 

Cel ce nu vru s'o iscălească, 
A murit subit acasă. 


Spuneți cu toți cine este: 
Pe copii îi flămânzește; 
Cine-i dusman la țarani, 
Si-i lasă ca pe orfani - 
Că le distruge căminul, 
Le ia morții, cimitirul... 


RĂVAŞE DE PLĂCINTĂ 
CU DULCEATĂ DE CIREŞI AMARE. 


PAGINA 27 


de ARGUS 


LA AL 14-LEA CONGRES 
CEAUȘESCU REALES 


Cum e “'seful”! şi Congresul: 
Ne fac neamul de ocară; 

se știa cine-i *'alesul'? 

si-am zis “vai de biata țară”. 


DE-A'NDOASELEA 


Fug comuniștii toți, ca şobolanii 
că se scufundă”n apă, sandramaua. 
doar Leana si Ceausu bat motanii 


la Marx, la Lenin, să le țină steaua... 


POLITICA SOLIDARITĂȚII 


Polonezii arşi odată, 

ca să nu mai cadă mesa, 
au făcut o simbioză: 
Jaruzelski și Walesa... 


CENTENARUL EMINESCU 


La centenarul marelui poet 
limbuţii pehlivani în românime 
s'au risipit ca fumul de încet 

și nu s'au mai văzut între mulțime. 


RUȘII CER O NOUĂ 
REPUBLICĂ ÎN BASARABIA 


Gâgă, bietul, nici în doară 
ma gândit cu cap de mâ ă 
că Rusnacii o să-i ceară 
Republică găgăuță... 


MISCĂRI ÎN GERMANIA 


Au plecat de jos în sus 
' Germanii din Răsărit 

fiindcă au descoperit 

Răsăritul în... Apus... 


ROMÂNII DIN TARĂ 


Cu speranţă”n viitor, 
au și ei proverbul lor: 
Nu e moartea cailor 
după vrerea câinilor. 


ÎMPRAȘTIEREA EXILULUI 


Pornit să fericească mapamondul, 


exilul românesc bate recordul; 
avem atâția șefi și comitete 


că nu-i ajung nici câteva planete. 


FRATELUI MEU 


De patruzeci și cinci de ani, măi Frate,  Pup-i Doamne și pe ei, 
> 


Foamea-ți fu pusă pe spate; 
De-or mai trece încă zece - 
Te va pupa mama rece... 


Mamele lor, că-s misei - 
Mai'nainte cu cinci ani... 
Tie, Frate... La Mulți ani! 


Ghioagă BETEAGUL 
î..a2D0a a DEDaNMamO ao aaa tate 


„ANUL XVI 


Ultimul 
Stalinist 


COT IL LL LL ii 


da a 
Ei aică 


2 o 


imam ama 


(21 Ii 1 TI II | 
Ea) 


File din Istoria Europei de Răsărit: 
NICOLAE CEAUSESCU 


SLASNOSUG 


: 


a n Dre mp, 6 pm, $ lo a tam n îm pen n 


"OUL Nr. 74 


4 


Dona RĂTOIUL 


..............................L.LA 


— 


TI TPS Lu LI) LL 


RA 8 a e MA N MA n MM CI II DA n e Rr aaa 


e în mlm! 
SĂ ei pa i pair 


> 


PAGINA 28 


Din 30 în 30 de zile 


DECEMBRIE 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


STIRI DIN ȚARĂ 


DE-A CUI PARTE E PATRIARHIA? 


“Service Orthodoxe de Presse” din Paris, (Septembre- 
Octombre 1989) transmite din Bucuresti: 

“Numeroase agresiuni contra preoților” documentând cu 

cazuri precise confirmate de “Liga pentru Apărarea Drep- 


turile Omului”. 


Am scris despre huliganii securităţi deghizați în ţigani, 
vagabonzi, etc. si despre ultima victimă, părintele Constantin 


Galeriu, 
pariziană: 


acum notăm alte agresiuni 


din publicatia 


Au fost bătuţi părintele Malciu, dela parohia Dichiu; 
părintele Gheorghe lonescu, dela parohia Mătăsari, şi părin- 
tele Ion Marinescu dela parohiile Precupeţii Vechi și 


Doamna Ghika. 


Toti acești preoți bucureşteni erau dedicați misiunii lor; 
dar a propovădui pe Hristos e păcat mare, înseamnă “'Les 


Nicolae”. 


Un purtător de cuvânt al Patriarhiei--scrie revista-- 
întrebat despre cazul părintelui lon Ionascu, de 81 de ani, 
bătut până la moarte, a declarat că preotul a fost o victimă 


a... tâlharilor! 


Prea Fericitul, în loc să protesteze că se distrug satele, 
bisericile, preoții sunt închiși, omoriţi, etc., ridică în slavă 
pe "Mult Stimatul domn Președinte Nicolae Ceauşescu...” 


Recent a avut loc “Plenara Consiliului Naţional al Fron- 
tului Democraţiei și Unităţii Socialiste | 


FDUS(. După 


cuvântarea Tovului Mare au urmat cuvântările tovilor mici: 
(Redăm din ““România Liberă''--27 Octombrie--"" Cuvântul 


Mitropolitului 


Nicolae Corneanu” (Fără I.PS. N.R.). 


Mitropolitul Banatului declară: 

"Pentru reprezentanţii cultelor religioase care ne aflăm 
aici este o mare cinste să ne știm părtași...la orice se 
întreprinde spre folosul obştesc (Dărâmarea satelor și 
bisericilof N.R.)... în epoca de ctitorie...a omului nou |care 
omoară preoții, N.R.), etc. Nu-s utiați nici clevetitorii de 
peste hotare care....prezintă într'o lumină falsa realitățile 
dela noi...."” (Scriu despre foametea teroarea, întunericul şi 


cultul personalităţii, N.R.) 


Ceaușescu distruge Biserica și Patriarhia bate din palme! 


A FOST “REALES” 
UN NEALES 


Asa cum se astepta, con- 
gresul al 14-lea al p.c. a 
““reales”” pe N.Ceausescu. In 
zilele premergătoare con- 
gresului, în București au 
fost luate măsuri excepțio- 
nale. Efective mari de se- 
curiști si milițieni au fost 
aduse din provincie în Ca- 
pitală pentru a efectua con- 
troale, atât în Gara de Nord, 
cât si la intrarea şoselelor 
în București, cetățenii fiind 
obligați a explica motivul 
vizitei în Capitală. Pe străzi 
s'au ___văzut _mai multe 
patrule care opreau pe toți 
cei ce păreau suspecți, ce- 
rându-li-se buletinul de i- 
dentitate. Teroarea a fost 
simțită în tot Bucureștiul. 
Ziarele din București ru au 
publicat nimic despre eve- 
nimentele din Germania de 


Est, Bulgaria, Cehoslovacia. - 


IMPORTUL 
ȘI EXPORTUL 
„ASIGURĂ FALIMENTUL 


Revista  ''Elet es 
Iradalom'" descriind 
relațiile comerciale dintre 


Aceste articole 
intră în circuitul închis de 
distribuție al bufetelor de 
partid sau în magazinele 
care vând contra valută for- 
te. De asemenea, în 1989, 
50.000 de porci au fost 
importați din Ungaria, 
tăiaţi în abatoarele din 
jurul graniţelor, inima, 
ficatul și plămânii 
rămânând în țară, pentru 
hrana populației, restul ia 
drumul Rusiei. RSR plăteste 
Ungariei in mașini Dacia, și 
primeşte dela Ruși energie 
și materii prime ca să 


UN NOU PRODUS 
ALIMENTAR 


Acum vreo zece ani 
bucureşteanul se plângea că 
numai carnea de pui se 
poate cumpăra fără coadă. 
Apoi puii au devenit mai 
mici şi se vindeau câte doi 
întro pungă. Apoi câte 
“trei. Intre timp a apărut pe 
piaţă “'tacâmul””: aripi, gât, 
măruntaie, capete şi 
picioare. oamenii se 
plângeau că găsesc în 
aceeași pungă câte cinci 
capete și opt picioare de 
pui, dar îl cumpărau pentru 
pisici. Când au dispărut 
puii de pe piaţă, tacâmul a 
început să fie căutat pentru 
consum uman. Dar, cu tim- 
pul, din tacâm au dispărut 
aripile şi măruntaiele Acum 
a dispărut și tacâmul, care 
se spune câ este foarte 
apreciat în URSS, de către 
vulpile din crescătoriile de 
blană, dar nu este exclus să 
ajungă și acolo pentru con- 
sum uman, în cadrul 
“socialismului victorios”. 

In schimb în R.S.R. a 
apărut un nou produs 
denumit “peliţe de pui” 
rezultat din jupuirea 
puilor. Dar să nu spuneți 
nimănui noutatea, ca să n'o 
afle vulpile sovietice! 


ÎN BUCUREȘTI NU 


MAI SUNT CARTELE 
Ca ourmarea ““îmbunătă- 
țirii” aprovizionării Capita- 


lei s'au desființat cartelele! 


Carnea și mezelurile, se 
obțin-maximum 200 de 
grame--și trebue să prezinți 
buletinul de identitate. 
Raţia la ouă: cinci pe lună. 
Carnea, mezelurile, ouâle 
sunt fără cartelă dar, coin- 
cidență, alimentarele n'au 
carne, mezeluri și ouă! 
Odată cu '"imbunătăţirile”, 
s'a îmbunătăţit și coada: e 


producă... maşini. Dacia, „...., „mai lungă,. şi mai solidă. 


VANDALISME 
TOLERATE DE MILIȚIE 


Favorizaţi de întunericul 
de pe străzi și de in- 
diferența miliției, hoţii și 
vagabonzii operează în stil 


mare. Dacă în iernile 
trecute se mulțumeau 
numai cu căciulile de 


astrahan ale trecătorilor 
mai vârstnici (la un 
asemenea hoț s'au găsit nu 
mai puțin de treizeci de 
căciuli!), acum actele de 
violență, furturile și 
crimele sunt foarte frec- 
vente. 

O categorie nouă de der: 
bedei, apărută în acest an, 
sunt “'spărgătorii de cozi”. 
De exemplu, pentru cozile 
la carne, care durează până 
a doua zi, lumea vine 
pregătită cu scăunele și 
merinde, precum și cu 
speranța că va apuca un 
pachet de carne. Dacă nu a 
venit carnea nici a doua zi, 
nuw'si pierde locul, ci se 
schimbă cu cineva din 
familie sau îl vinde cu o 
sută-două de lei. 

In ultimul timp, însă, 
bande de ţigani cu neveste 
şi cu copii apar când apare 
camionul cu carne şi sparg 
coada cât mai în față, fără 
ca nimeni să se poată 


împotrivi. y 
TOVARAȘUL 

SE TĂVĂLEȘTE 

Ziarele au o singură 
preocupare: Să-l întindă pe 
tovul Nicolae pe toate 
paginile și să spună 
cititorilor când Seful vine, 
pleacă sau se culcă. 

“România Liberă” 
9.10-- înserează pe prima 
pagină, patru articole şi 
toate încep cu... '“Tovarășul 
Nicolae Ceaușescu''... a 
vizitat, a strănutat, a 
declarat şi s'a pupat. 


ÎȘI REFUZĂ 
“FRAȚII ÎNTRU 
HRISTOS” 


O delegaţie a Consiliului 
Naţional al Bisericilor din 
Statele Unite a vizitat, 
timp de două săptămâni, 
Polonia și Ungaria. se 
plămia şi o vizită în 
România dar, spune părin- 
tele Leonid Kiskovski-- 
care va relua la 1 Ianuarie 
1990 postul de Presedinte 
al  Consiliului--" "Biserica 
Ortodoxă Română nu este 
pregătită să primească 
delegația din Statele Unite” 
precizând că situația din 
România este “dificilă, 
încordată și represivă” iar 
refuzul Patriarhiei din 
București confirmă această 
situaţie. 


2 ȘOBOLANI, 


6 PICIOARE 

Intre șobolanii cu 2 și 4 
picioare se dă o luptă crân- 
cenă. 

Mărețele blocuri ce 
împodobesc Bulevardul 
Victoriei, destinate de a 
locui acolo şobolani (cu 2 
picioare, N.R.) au fost inun- 
date de şobolanii cu 4 
picioare. 

Proporția a ajuns alar- 
mantă, s'a sunat goarna și 
sa pronit la marea bătălie 
de “'deratizare” a noilor 
blocuri din jurul Palatului 


Presedinţial, care-s de 
oameni goluţe și de șobolani 
plinuţe. 


Acţiunea de deratizare, 
ridicată la rangul de mare 
bătălie de care atârnă vic- 
toria socialismului: “Nu 
este facultativă, ci con- 
stituie o obligație civică, 
conform legii 10 1982” ne 
înformează chiar ''In- 
formația Bucureștiului”. 


BUCUREȘTIUL DE ASTĂ DATĂ 


Sub titlul “Când spiritul 
gospodăresc lipsește pe 
unele santiere de con- 
strucţii” ziarul “Rom Lib” 
(3.9.89), constată că “'ur- 
banizarea”” Bucureștiului 
șchioapătă, că se lucrează 
brambura: et 
vălmășagul de rame de oțel- 


O sursă suplimentară de chelluieli și moanoperă : depozitarea ne- 
corespunzătoare a lațadelor finisate în „fabricile de casa” 


Dincolo de panourile ce ingrâdesc santierul se intii 
pasul, aovezi privind lipsa spiritului gospodăre 


beton, la depozitarea 
necorespunzătoare a 
planșeelor, la existența a 
zeci de parapeţi de 
balcoane, neprevăzuţi în 
proiectul noilor blocuri, 
demonstra că situația pe 
care o întâlneam nu era ac- 


E 


nesc, la tot 
sc 


Cele două reactoare CANDU care trebuiau să fie 
puse în funcţiune în 1987, aşteaptă și acuma să fie 
puse în funcţiune. Intârzierea se datorește slabei 
calități a lucrărilor de construcţie şi lipsei de valută. 
Accidentul dela Cernobil a silit pe constructori să-și 
modifice planurile întocmite după sfaturile Marelui 
Arhitect. 


... 


Ceaușescu și-a reinceput vizitele prin complexele 
agro-alimentare. Aceleași scene ca acum câțiva ani: 
rafturile pline, oamenii zâmbind şi Ceausescu pipăind 
pătlăgele...dar odată cu plecarea Sefului pleacă şi 
alimentele. 

... 


Nu poţi cumpăra, dela tutungerie, mai mult decât o 
cutie de chibrituri. 

... 

“*Primim doar 300 grame de pâine pe zi şi 500 
grame de carne pe lună” a declarat un German din 
Sibiu cotidianului finlandez *“Helsingin Sanomat”. 

... 

In cadrul “'Alimentaţiei științifice” s'a 
“descoperit” că uleiul de rapiță e mai “sănătos” 
decât cel de soia, iar melasa e mai dulce și mai 
atrăgătoare decât zahărul rafinat. 

... 

Buteliile de gaz care-ţi asigură prepararea hranei și 

încălzitul mâinilor, se vând la negru cu 4000 lei. 
E iad 

Suntem la începutul iernii: au dispărut aproape 

siropul de tuse şi pastilele care calmează bronșitele. 
... 

Mierea de albine, care acum 3 ani costa 36 lei kg, a 
ajuns acum 100 lei. 

-.. 

Alături de conservele românești (Majoritatea cu 
dată expirată, N.R.) au apărut conserve din Coreea cu 
felii de raci. 


... 

O bicicletă, Pegas, costă 800-1500 lei. O bicicletă 
de cursă dela 1500-2500 Unele's importate, altele 
fabricate la Zărneşti. 

Lazi 

“In Cotroceni--scrie Emil Munteanu în “Rom. 
Lib” 7.10--am găsit, însă, ceea ce nam întâlnit în 
nici o piată: (din Bucuresti) pătrunjel verde, proaspăt? 
O Capitală, o piaţă şi un pătrunjel! 

... 

In București mai sunt trei licee: Nicolae Bălcescu, 
Gheorghe Sava și Gheorghe Lazăr unde se predă 
“cultura veche”, ne înformează un vizitator, restul 
sunt şcoli cu profil industrial. 

Ea dă 

Parcul Babeş dela Cluj în curând va fi o amintire. O 
bună parte a fost distrus iar din ce-a rămas, nu se 
ştie cât va mai rămâne. 

... 

Aglomerarea din trenuri, autobuze, tramvaie a dat 
naștere unei generații de ''oameni noi”: hoţi de 
buzunare, de bagaje, de tot ce ai. Bandele sunt bine 
organizate și inventive. 

=. 

Pe două coloane, în chenar, '“'Informaţia 
Bucureştiului” (7 Oct.) dă senzațională stire: 
““Incăputarea cizmelor |punerea de noi căptușeli în 
locul celei uzate) pe care o oferă “Arta Incălțămintei” 
din Bucureşti. De asemenea se va putea vulcaniza 
încălțămintea de cauciuc. In trecut, am notat, despre 
cârpitul mănușelor. 

=. 

Budapesta a acordat 19.000 de permise de şedere 
cetăţenilor români care s'au refugiat în Ungaria. 
Printre ei se numără 800 de cetăţeni de origină ger- 
mană și 2500 etnici români, restul fiind etnici 
maghiari. 

x. a 

In Capitală numărul taxiurilor în circulație, este 

sub 400. Sunt rare dar în schimb deteriorate. 
... 

Când pleci în vizită poţi lua cadouri până la 500 lei. 
Când pleci definitiv ai voie la un bagaj în valoare 
maximă de 15.000 lei și în greutate 75 de kg. 

... 

RSR-ul şi-a câștigat un alt titlu de faimă ceaușistă: 
este țara cu cei mai mulți “auto-stopişti';”. Lipsa de 
transport în comun silește pe cetăţeni să apeleze la 
cei norocoși care au mașină. 

... 

Cele două Someșuri, cel Mare și cel Mic, au apele 
poluate, care dau un miros insuprotabil. O consecinţă 
a scursurilor industriale de pe malurile râurilor. 


... 

Un raport al Departamentului de Stat American 
care se ă itua icolă Europa de 
rile ocupa cu situația agricolă din 

RSR afirmă că recolta de cereale în 1988 a fost de 
32.6 milioane tone când în realitate a fost de 21.61 
milioane tone. In 1987 RSR a spus că a produs 18 
milioane tone de porumb, când, în realitate s'au 
produs circa 10 milioane tone. (Statisticile RSR-ului 
conţin două treimi adevăr! N.R.) 


„anu. ROMANESC 


= ja etape» Dinamo continuă să conducă în clasamentul 


pp ; up” de fotbal, dar la diferenţă dteoretică de numai 
pisizie ca urmarea înfrângerii suferită la Craiova, în it 
ersitatea. Pe locul doi și trei Steaua si U, Eta 
cul Ci universitatea. Pe locul doi și trei se află Steaua si 
d Ea, cu câte un meci maipuțin. Craiovenii si-au con 
„CE! poziţia în clasament și se mențin ferm pe poziția a 
so termarcat “saltul”! în clasament al studenților bucu- 
trei e au avansat depe locul 16 pe locul 10. Poli Timi- 
aesteni Ce sat lanterna roșie echipei F.C-Argeș, care mani- 
soărt 8 continuare o formă slabă, profilându-se încă de = 


pu Univ 


la ea o candidată sigură la retrogradare. 
seu 
REZULTATE TEHNICE 
ETAPA A IX-A 
- - Dinome 1—4 (0: 
= Steaua 
our 7 F. C. Inter Sa 0 
sc. F.C. Argeş 31 40-1 
cji* Timişoara = Petrolul î-1 (0-1 
Cralora = Flacăra 220 (0-0 
[M.Braşor = sU- Cluj-Napoca - 4-0 (3-40) 
F.C. Bihor = E. C. Fa 3-2 (2 
Sp. Studențesc F. C. On 3-2 (1-1) 
ETAPA A X-A 
- PCM. Braşov 4-0 (1-0) 
7, C. Arget i Viclerie 0-1 10-a) 
F.C. Inter — SC. Bacău 3-0 (2-0) 
Petrolul — Corvinul 6-0 (4-0! 
F.C. Farul = aPolie Tim. 3-2 (2-0) 
Flacăra — Sp. Studenţesc 0-1 (0-1) 
„y* Cluj-Napoca — Univ. Craiova 1—1 (0-0) 
F.C. Olt — F.C. Bihor 2-1 (2-0) 
Steaua  — Jiul 5-0 (0-0) 
ETAPA A XI-A 
ful = Petrolul 4-0 (1- 
$.C. Bacău — Steaua 0-1 ia 
Victoria — F.C. inter 5—0 ta! 
Corvinul a „Poli“ Timişoara 3-1 (2-0) 
Vnis. Craiova = Dinamo 1-0 (1-0) 
PCM. Braşov — F.C. Argeş 1-0 (0-0) 
EC. Olt — F.C. Farul 1—1 (1-1) 
FC. Bihor = Flacăra 2-0 (0-0) 
Sp. Studenţesc — nU“ Cluj-Napoca 1-0 (9-0) 
EZAPA A XII-A 
Dinamo — Sportul Stud. 3-2 (2-1) 
F.C. Inter — F.C.M. Braşov 4-1 (3—0) 
Petrolul — S.C. Bacău 30 (1-0) 
Flacăra — F.C. Olt 2-0 (1-0) 
„Poli“ Timişoara — Jiul 4-0 2—) 
F.C. Farul - Cormii 2-0 iz 
„U* Cluj-Napoca — F.C. Bihor 2-1 7 
Meciuri restante: 
Univ. Craiova - F.C.Bihor 4-1(2-1) 
Sportul Stud. - F.C.Farul 0-0 


Tinote şutează si înscrie în poarta Sportului Stud. 


(Pază din meciul Dinamo-Sportul Studențesc, 3-2) 
CLASAMENTUL 

!- DINAMO 12 1101 4026 22 
Hireaa pi 250 19 
Bei goisieta 1 731 20-7 17 
Polul 12 705 30-20 14 
6 Petroluj "0 623 17-10 14 
FE. 12 624 21-15 14 
Lă eee 12 615 22-27 13 
9 FE, iaz! 32 525 13-25 12 
10. Sp. 12 444 17-15 12 
Mpa dem ta se 5-13 fl 
12. Flacăra 12 345 14-16 19 
13. Du s2 417 13-17 9 
14. Corvinuţ 12 417 12-22 9? 
13, SE. Bacău 12 417 10-27 9 
1.1 ci 12 327 13-28 La 
17, pape ul: Nap. 12 246 10-23 8 
18, Fe. pin 12 237 18-22 7 
Argeş “1 209 7-18 4 


"Dim 
Cationăt, 08 lista celor 24 de echipe calificate pentru 
Mondial de Fotbal din Italia, ediția 1990: 


„RF ROMANIA, Suedia, Anglia, U.R.S.S., Austria, 
, Ce Germania, Iugoslavia, Scoţia, Spania, Irlanda, 
direc, Slovacia și Italia (țară organizatoare, califi- 

A: 
AMERICA pede Sud şi Emiratele Arabe. 

(deţină SUD: Brazilia, Uruguay, Columbia și Ar- 
AFRICA; E. inarea titlului, calificată direct). 
MEONCACAŢ Ee și Camerun. 

) (zona Americii de Nord, Centrale şi Carai- 

Sa Rica și S.U,A. : 


n. 


DECEMBRIE 1989 


Sport 


“In i ; 

- putza ă serii ale Diviziei “B” de fotbal s'au disputat 
Duiidia E pt rr I-a, Progresul Brăila și-a mărit la 3 
DĂ piesa ţa de rivala Oţelul Galaţi. Politehnica lași 
aă revină ai ctul cu Plutonul fruntaș și va fi foarte greu 
Rapida aura upta pentru șefia clasamentului. In seria a 2-a 
după părea sine in frunte cu un avantaj de 2 puncte, dar, 
ROTI vise IORat A, fară o rivală serioasă în lupta pentru 
Gloria ceia ivizia ““A”?, Seria a 3-a are un nou lider, pe 
ratia fi ița, care se dovedește a fio echipă cu un atac 

elicace şi apărare bună. 


CLASAMENTUL SERIA 1 


1. PROGR. BR. 14 1013 32- 6 Lai 
2. Oţelul II) 305 25-11 18 
3. Gl. Buzău 14 924 21-14 18 
4. C.S.M. Sv. 4 725 17-13 18 
5. Foresta 14 306 11-32 16 
6. Olimpia 14 554 17-14 15 
7. C.S. Botoșani 14 626 18-16 14 
8- 9. Steaua Mizil 14 626 16-17 14 
Unirea Fceș. 14 626 13-14 14 

10. Politehnica 14 926 13-22 14 
11. Siretul 14 536 10-16 13 
12. Viitorul 14 617 21-24 13 
13. C.F.R. Paşc, 14 sos 13-18 12 
14. Aripile 5217 13-16 12 
15. Unirea SI 14 518 2-23 n 
16. Ceahlăul 14 356 11-17 n 
11. Polana 14 437 3-22 ui 
13. Prahova 4 338 11-24 Lă 


CLASAMENTUL SERIA A II-A 


1. RAPID 13 012 2-3 21 
2. Pandurii 14 1 52 20-12 13 
3. AS. Drobeta 14 933 2-15 19 
4. Unirea AJ. 4 125 22 16 
5. Mec. Fină 14 635 a-12 15 
$. LCI.M. Bv. 14 €26 16-13 14 
7. FCM Caracal 13 625 18-16 14 
8. I.M.A.S.A. 14 626 21-25 14 
3. Autobuzul 14 545 19-23 24 

10. Chimia a 536 19-18 

11. Tractorul 4 617 1-20 13 

12. C.S, Tirgoviște 14 ELI 17-22 

13. Met. Mija 4 Ş217 17-23 12 

14. Sp. „30 Dec.“ 14 EL 11-17 

15. Constructorul . 14 365 16-28 12 

16. Min. Motru u sos 3-20 

17. Metalorgistul 14 419 15-27 E 

19. Gaz Metan 4 419 12-17 i] 


CLASAMENTUL SERIA A III-A 


1. GLORIA B-ŢA. 14 761 33-13 20 
2. Olimpia Da 14 815 18-18 17 
3, C.S.M. Reşiţa 1 134 19-14 11 
4. F.C. Maramureş Mi  Sfi 19-83 16 
5. C.F.R. Tim. 14 Cip 157 18 
6. A.S rOgr, -12 6 
7. A a -h 7116 23-24 15 
$. Armătura a 635 29-22 15 
3. Strungul u 545 15-13 14 
10, Chimica 14 626 16-19 14 
11. Vagonul 24 536 22-20 13 
12. Met. Bocşa 4 521 15-17 12 
13. Steaua C.F.R. 14 365 10-16 12 
14. A.S.A. Tg. M*) 14 536 20-17 1 
15. Electromureş 1 518 a-3 ui 
16. Mureşul 4 356 NB ui 
17, Gl. Reşiţa 4 az 1-1 10 
18. Someșul 4 428 11-23 10 


*) Echipă penalizată ce 1 puncte 


CUPELE EUROPENE LA FOTBAL 


P.S.V.EINDHOVEN - STEAUA BUC. 5-1 (1-1) 


*Steaua București a fost eliminată din CCE la fotbal de PSV 
Eindhoven (Olanda) care a câştigat la scorul de 5-l meciul 
retur disputat la Eindhoven. Steaua a deschis scorulprin M. 
Lăcătus (min.17) care reia cu capul în poarta centrarea lui 
Hagi. Olandezii egalează dintr'o lovitură liberă executată de 
Ellerman (min.28) şi prima repriză se termină la egalitate, 
In repriza a doua Olandezii domină jocul, profită de greselile 
apărării echipei Steaua și înscriu încă patru goluri prin Ro- 
mario (min.47, rhin.49 şi min.86) şi Ellerman (min.65). In 
tur, Steaua a câștigat cu 1-0. 


DINAMO BUC. - PANATHINAIKOS 6-1 (3-D 


*Dinamo Bucureşti a câștigat la scor partida retur cu echipa 
greacă Panathinaikos, ca urmare a unui joc spectaculos de 
atac la care au contribuit toți jucătorii echipei. Golurile 
au fost marcate de Rednic (min.2D, Mateuţ (min.3), Sa- 
maras (min.34) (Panatinaikos), O. Sabău (min.40) din ac- 
țiune personală, Mateuţ (min.48) si din nou Ovidiu Sabău 
(min.50), iar Klein (min.89) stabilește scorul final de 6-], 
care califică echipa bucuresteana în etapa următoare a Cu- 
pei Cupelor care se Va continua în primăvara anului viitor. 


Formaţiile echipelor: DINAMO: Stelea - Mihăescu (min.68 
Meszar:os), REDNIC, Andone, KLEIN - SABAU, TIMOFTE, 
MATEUT, LUPU - Vaișcovici (min.74  C. Zamfir), 
RADUCIOIU, 

PANATHINAIKOS: Sarganis - Hagiatanasiou, Kalidzakis, 
mavridis, Kalazis - ANDONIU, Giorgamlis, Kolev (min.46 
Polak), Georgakopoulos (min.46 Vlakos) - Dimopoulos, 


SAMARAS. 


VF? 


Rednic deschide scorul în partida cu Panathinaikos- 


PRELIMINARIILE C.M. DE FOTBAL 
ROMANIA - DANEMARCA 3-1 (2-1) 


*La 15 Noembrie a.c., s'a disputat la Bucureşti meciul re- 
tur de fotbal dintre echipele României și Danemarcii, meci 
decisiv în stabilirea echipei participante la Campionatul 
Mondial din Italia, ediția 1990. Danezii aveau și varianța 
meciului egal, iar Românii numai pe cea a victoriei. Par- 
tida urmărită cu “sufletul la gură”! de iubitorii fotbalului 
din România a debutat cu un gol al Danezilor, înscris în 
min.6 de Povisen. Meritul echipei române este că nu s'a 
descurajat, a atacat dezlănțuit și a reușit sa egaleze prin 
Balint (min.25) care reia în poarta o pasa a lui Lăcătus. 
In min.38 Sabău ridică scorul la 2-0, iar Balint (min.6D) 
stabileste scorul final de 3-0. Hagi este eliminat de pe 
teren (min 62) pentru un fault de joc. Spre sfârșit Danezii 
atacă periculos, iar Românii întăresc apărarea prin două 
schimbări inspirate. S'a evidențiat întreaga echipa română, 
cu un plus pentru Ovidiu Sabău, cel mai bun de pe teren, Gica 
Popescu și Gh.Hagi. Ca urmare a acestei victorii România 
ocupă primul loc în grupa I-a preliminară cu 9 pcte. si 
s'a calificat pentru Campionatul Mondial, care se va desp 
în vara anului 1990 în Italia. Formaţiile echipelor: 

ROMANIA: Lung, Petrescu, Andone, lovan, Rotariu, 
Sabău, Popescu, Lupu, Hagi, Lăcătus (min.73 - Mateuţ), 
Balint (min.83 - Ungureanu). i 

DANEMARCA: Schmeichel, Suvebaek (min.73 -Elstrup), 
Olsen, 1. Nielsen, K. Nielsen, Lerby, Jensen, M..Laudrup, 
Bartram, Povlsen, B. Laudrup. 


M. Lăcătuș în luptă cu apărătorii danezi. 


STIRI SPORTIVE PE SCURT 


*La sfârșitul lunii Octombrie s'au disputat la 
Campionatele Mondiale de Gimnastică la Sara bei 
și echipele de băieți și fete ale României. Echipa României 
fete) compusă din Aurelia Dobre, Daniela Silivas, Gabriela 
Potorac, Lăcrimioara Filip, Eugenia Popa și Cristina Bon- 
tas a câstigat medalia de argint la concursul pe echipe. In 
concursul pe aparate, Daniela Silivas a câstigat trei medalii 
de aur - paralele, solşibârnă; Cristina Bontas o medalie de 
argint la sărituri si o medalie de bronz la soi, iar Gabriela 
Potorac o medalie de bronz la bârnă. 


A Daniela Silivaş, Tal, 
„TRIPLĂ. CAMPIOANĂ MONDIALĂ LA GIMNASTICĂ 


PAGINA 30 


DECEMBRIE 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


TREI COLȚURI 


pa 


A 
CS 


A CĂZUT ŞI FORTĂREAȚA STALINISTĂ 
DIN PRAGA 


Si în Cehoslovacia, fortă- 
reața stalinistă, a început să 
fie asediată cu curaj de ma- 
nifestanți. Astfel, Vineri 17 
Noembrie 50.000 de demons- 
tranți adunați în piața cen- 
trala din Praga, au cerut 
alegeri libere şi înlăturarea 
dela putere a lui Milos Jakes 
liderul Partidului Comunist. 
Autoritățile au intervenit 
după cinci ore, cu trupe de 
parașutisti și câini, maltra- 
tând mulțimea. Au fost uti- 
lizate și gaze lacrimogene. 
Unii manifestanți au fost 
grav răniți, iar un student a 
fost bătut mortal. O sută 
de inși au fost arestați. 

A doua zi, 30.000 de de- 
monstranți s'au adunat din 
nou pentru a protesta împo- 
triva brutalităților comise 
cu o zi înainte, când au fost 
maltratați si corespondenți 
de presă străini. 

Luni 20 Noembrie, o mul- 
țime imensă de 200.000 de 
manifestanți au umplut piața 
Wenceslav, cerând libertate 


1 si încetarea guvernării cuun 


singur partid. Manifestaţii 


asemănătoare au avut loc în 
Bratislava, Brno si Liberc. 

Intre timp a iost creat 
Forul Civic, un grup al că- 
rui nucleu este format din 
studenți și dizidenți și care 
a cerut demiterea a sase 
din membrii Biroului Poli- 
tic, responsabili pentru in- 
vazia Cehoslovaciei din 1968. 
Au urmat demonstraţii zilni- 
ce la care au luatpartepeste 
un sfert de milion de oameni, 
umplând literalmente ma- 
rea piață Wenceslavdincen- 
trul capitalei. Si-a făcut 
intrarea triumfală în Praga 
si Alexander Dubcek, părin- 
tele “primăverii dela 
Praga””, reformă care afost 
zărobită cu 21de ani înurmă, 
la ordinul lui Brejnev, de 
trupe ale Pactului dela Var- 
sovia. EI s'a adresat unei 
mulțimi entuziaste spunând: 
“Sunt fericit că mă aflu din 
nou În mijlocul vostru. Dau 
noiii voastre cauze votul 
meu”. 

Vineri 24 Noembrie, în 
timp ce sutele de mii de 
manifestanți  contimau să 


umple centrul capitalei, s'a 
ținut o sedință maraton a 
Comitetului Central, care a 
ținut 16 ore. Cinci membri 
ai Biroului Politic în frunte 
cu seful partidului Milos 
Jakes și-au dat sau au fost 
forțați să-și dea demisia. 
Noul lider al Partidului Co- 
munist fiind ales Karel Ur- 
banek, în vârstă de 48 de 


ani. El face parte și din 
noul  prezidium de nouă 
membri . 


Vestea schimbării con- 
ducerii de partida fostanun- 
țată în timpul nopții la ra- 
dio şi la televiziune, pro- 
vocând un entuziasm de ne- 


descris în rândurile de- 
monstranţilor  masați în 


piața Wenceslav. Imbrățișări 
și sampanie ca la Berlin... 


““Nimeni nu ne-a dat 
acest lucru ca pe un dar de 
Crăciun. A trebuit să-l ob- 
ținemi singuri. Acumputem 
să ne respectăm pe noi în- 
sine, a spus Michael Ko- 
rack, unul din cunoscuții di- 
zidenţi. 


VIZITA PRIMULUI MINISTRU 
BRIAN MULRONEY ÎN URSS 


Primul-ministru al 
Canadei, Brian Mulroney a 
făcut o vizită în Uniunea 
Sovietică, în a treia decadă 
a lunii Noembrie. 

După o convorbire de 
patru ore cu Mihail 
Gorbaciov a fost semnată o 
declarație comună. După 
semnare, liderul sovietic a 
spus ziariştilor: “Lumea se 
schimbă, atât în Est cât și 
în Vest”, adăugând că în 
Est pasul reformelor este 
rapid fiindcă ţările 
comuniste trebuie să 
recupereze timpul pierdut. 
“Avem mari lipsuri în țara 
noastră. Marea problemă 
este lipsa de timp”. 


Premierul canadian a 
declarat că este încredințat 
că încercarea domnului 


Gorbaciov de a _ face 
societatea sovietică mai 
democrată va avea succes, 


posi mea emma emisii i dn sai - 


Li 


EI a semnat mai multe acor- 
duri comerciale cu URSS, 
După o şedere de trei zile 
în Moscova, vizita a con: 
tinuat cu un popas la Kiev 
și unul la Leningrad. Cu 
ocazia vizitării capitalei 
Ucrainei, s'a hotărit 
deschiderea unui consulat 
canadian în Kiev pentru a 
facilita celor aproximativ 
un milion de Canadieni de 
origine ucrainiană, 
legăturile lor cu familiile 
din Uniunea Sovietică. A 
fost discutată cu 
autoritățile sovietice şi 
problema Bisericii Catolice 
Ucrainiene cu rezultate 
incurajatoare. 


O SPĂRTURĂ DECISIVĂ 
ÎN CORTINA DE FIER 


Când nimeni nu se 
aștepta, Joi 9 Noembrie la 
ora 12 noaptea, s'a produs 
o spărtură decisivă în ''Cor- 
tina de Fier”. Zidul dela 
Berlin ridicat cu 28 de ani 
înainte şi care simboliza 
atât de bine această cor- 
tină, a încetat să mai fie 
bariera unei închisori lângă 
care şi-au pierdut viața mai 


mult de 200 de Est: 
Germani care au încercat 
să-l excaladeze pentru a 


trece în lumea libera. 
Care au fost evenimen- 
tele care au dus la această 
neașteptată schimbare? 
Luni 6 Noembrie, sute de 
mii de demonstranți au 
continuat să manifesteze în 


opt oraşe cerând alegeri 
libere și înlăturarea 
restricţiilor de călătorie. 


Marţi 7 Noembire guvernul 
condus de Willi Stoph își dă 
dimisia. Miercuri 8 Noem- 
brie, Krenz cere Biroului 
Politic să demisioneze și 
formează unul nou compus 
numai din 11 membri față 
de 21 cât avea cel vechi. Cu 


această ocazie sunt 
înlăturați 10 din com- 
ponenții cu vederi rigide 


printre care și Honecker. 


Hans Modrow, seful par: 
tidului din Dresda, este 
numit prim-ministru al 


noului guvern. 

Joi 9 Noembrie Gunter 
Schabowski șeful partidului 
din Berlin și membru mar- 
cant al Biroului Politic, a 
anuntat în mod neașteptat 
că începând cu miezul 
nopții Est-Germanii vor fi 
liberi să treacă frontiera în 
orice punct inclusiv punc: 
tele de trecere ale zidului 
din Berlin. 


La ora 12 noaptea mii de 
Est-Berlinezi au început 
trecerea dincolo de zid, prin 
punctele de trecere oficiale 
sau chiar escaladând zidul 
ajutați și îmbrățișaţi de 
Vest-Berlinezi. A fost o 
noapte de neuitat care a 
avut probabil ceva din en- 
tuziasmul căderii Bastiliei. 
Sute de oameni, cântau și 
dansau lângă zid sau chiar 
pe zid. Lacrimi de bucurie, 
imbrățişări, sticle de șam- 
panie. 

Ceea ce a urmat a fost iar 
de nedescris. Berlinul oc- 
cidental a fost pur și sim- 
plu invadat de Berlinezii 
din Est. In primele 48deore 
au trecut dincolo aproape 2 


milioane de cetățeni ai 
R.D.G.-ului. Sau format 
șiruri de mașini de 
kilometri încât circulația 
maşinilor era aproape 
blocată. Autorităţilor 
vestice le-a fost teamă că 
nu vor putea face față 
acestei masive avalanșe 


acum la început de iarnă. 

Dar temerile nu au fost- 
justificate. Factorul 
psihologic pe care s'a bazat 
Krenz când a jucat totul pe 
o carte, a avut câștig de 
cauză.Berlinezii din Est, au 
inundat magazinele şi 
localurile, au vizitat 
diferite locuri, apoi s'au 
întors acasă. Astfel din 8 
00.000 de Est-Germani care 
au vizitat Berlinul Oc- 
cidental pe data de 12 
Noembrie, numai 200 au 
cerut să rămână. Marea 
majoritate a celor in- 
terogați au spus că au fost 
curioși ca să vadă Vestul şi 
să poată face acest lucru, 
dar țara lor este Germania 


de Est. 100.000 din cei 
plecați ilegal în ultimele 
săptămani, au cerut să se 
intoarcă acasă acum când 
restricțiile de călătorie au 
fost ridicate, 

Intre timp mergând pe 
calea reformelor, Krenz a 
acordat 11 posturi în noul 


guvern, partidelor 
minoritare (Liberal- 
Democraţii 4, Creștin- 


Democraţii 3, Naţional. 
Democraţii și Tărăniştii 
câte 2). De asemânea au 
fost demiși din Parlament 
Honecker și soţia sa 
Margot, ca şi fostul şef al 
Poliţiei, Erich Mielke. 
Primul-ministru Modrow a 
promis drepturi civile mai 
mari. 


Kremlinul a fot întru 
totul de acord cu 
deschiderea Zidului. Astfel 
purtătorul de cuvânt al 
Ministerului de Externe 
sovietic  Gherasimov , a 
calificat evenimentul ca 
pozitiv și înţelept. 


Marile demonstraţii din 
Germania nu s'au terminat 
ca cele din China printr'o 
baie de sânge. Trebue însă 
amintit că după cum a 
declarat Manfred Gerlach, 
lider al partidului Liberal 
Democrat, Honecker a dat 
ordin scris ca să se tragă în 
manifestanţii dela Leipzig 
luna trecută. Egon Krenz 
care atunci era şeful 
Securităţii, a refuzat 
executarea ordinului. De 
asemenea se poate remarca, 
că noile liberalizări pe calea 
reformei au avut loc după 
vizita pe care noul lider al 
Germaniei de Est a făcut-o 
la Moscova. 


S'A TREZIT ŞI BULGARIA 


In mod neașteptat, vân- 


tul de libertate şi 
democraţie care a zguduit 
celelalte partide comuniste 
din lagărul socialist, s'a 
abătul şi asupra Bulgariei. 
Todor Jivkov, care a condus 
destinele țării timp de 35 
de ani, a fost înlăturat dela 
putere în urma ședinței 
Comitetului Central al par- 
tidului din.10 Noembrie, El 
a fost înlocuit cu Petar 
Mladenov care a deținut 
până atunci funcţia de 
ministru de externe. Noul 
lider a fost felicitat de 
Mihail Gorbaciov care și-a 
exprimat încrederea că 


poporul muncitor şi 
comuniştii bulgari îşi vor 
îndeplini sarcina de rein- 
noire radicală şi consistentă 
a societății. 

$ Prima măsură a noului 
lider a fost înlocuirea a 10 
membri ai Comitetului 
Central printre care şi 
Vladimir Jivkov, fiul 
fostului lider, care deţinea 
ministerul Culturii. 

In ziua următoare Marea 
Adunare Naţională l-a ales 
pe Mladenov şi în funcţia 
de Preşedinte al țării. 
Acesta, adresându-se 
deputaţilor a declarat că de 
acum înainte Adunarea 


Naţională şi nu Partidul 
Comunist pe care el în con 
duce, va lua deciziile im: 
portante într'un „stat 
democratie constituţional 
iar ţara va fi guvernată prin 
lege, nu prin indivizi. Nou 
lider a mai declarat că el 
este în favoarea alegerilor 
libere. 


A doua zi 50.000 de 
manifestanți care au cir: 
culat în centrul capitalei Și 
apoi s'au adunat în faţă 
Catedralei Vasil Nevski, au 
cerut alegeri libere Și 
judecarea lui Jivkov pentru 
corupție. 


4 


Di 


i 


- gveniment 


PND ROMMEE DECEMBRIE 1989 
PF 
e _ e = 

Cronica internaţională 


DECEMBRIE 1989 


PI 


ele din Ger: 
ia au atras atât de 
ternic atenţia „întregei 
încât demisia ăta 

din funcţii a lui 

ie veov din Bulgaria, 
trecut aproape neob- 
“mță. Schimbările din 
pulgaria nu au mare pon- 
dare. În balanța politică 
mondială, dar pentru 
Români ele sunt un indiciu 
i cel mai supus stat 


ă rit față de Rusia 


vietică, a trecut la 
% mire, în schimb ce la 


Bucuresti stăpâneste 
îmghețul nopţii polare 
ceauşiste. 


si revenim însă la 
evenimentele din Ger- 


Succesiunea rapidă a 
acestor evenimente, dela 
începutul lunii Noembrie, a 
surprins pe toată lumea. În 
mai puțin de două săptămâni 
dela defilarea - într'o 
aliniere perfectă. a trupelor 
Germaniei de Răsărit prin 
aţa rigidului Honecker, 
până la cucerirea zidului 
Berlinului, de tinerii ger- 


_mani care s'au cățărat pe 


toată întinderea lui, a fost 
străbătută o cale care 
apărea ca o distanţă de ani 


> mină Ceea-xe—era de 


necrezut de 28 de ani 
incoace s'a realizat ca o 
vaje condusă de o baghetă 
magică, nevăzută. 

După -patruzeci și cinci 
de ani de înfrângeri, 
suferință și umiliri la care 
1 fost supus poporul ger- 
man, acestea au fost 
primele lui zile de bucurie. 
Să fie de bun augur și 

re trecut să nu se 
Mai repete niciodată. 

Zidul Berlinului a fost 
spart şi milioane de Ger- 
Mani din Răsărit și din 
Apus, pot trece liberi şi 
Restingheriţi la frații lor de 

pa pentru care 
leri, o propagandă 
catre îi învrăjbea la 
fratricide. Berlinezii 

“sărit și-au lăsat orașul 

lu pentru a merge în 

Aa ra Parte a oraşului. 
+ uimiți de ce-au 
ina colo, unde au fost 
ți cu flori și dragoste, 


dapiratit Și până la urmă 


5 s. la casele și 
jul lor. știind că it 
jale Poate fi făcută 
4 fard. fâră piediei. Totul 
tăreţ atât de simplu și 
dead lumea se întreba 
i 0st nevoie de atâția 
thinepaa?i de acest zid 
Mostry? ! "uSinea veacului 


indăePansul la această 
i] Paler Nu vine acum, dar 
întecă a n uce. Esenţialul 
ge pp Primă şi puternică 
tur, VA Tealizat în struc- 
din „refimului comunist 
ja sovietică a Ger- 

altej, ?i după ea vor urma 
Mituaţi Otuşi, în această 
i optimismul 
Libera Poate fi dăunător. 
e Circulaţie a Cer- 


DELA YALTA LA MALTA 


—— George AUGUSTIN— 


manilor pe teritoriul întregii 
Germanii nu înseamnă că 
Germanii s'auunificat sau că 
în Germania, comuniştii au 
depus armele. In Germania 
de Răsărit există trupe 
sovietice cu mari baze de 
armament de toate tipurile, 
partidul comunist conduce 
încă treburile țării sub 
Egon Krentz, omul fidel al 
lui Honecker şi fostul şef al 
securităţii statului. DDR se 
află încă în CAER şi este 
membru de bază în pactul 
militar comunist al Trata- 
tului dela Varșovia. Inaces- 
te condiții apare firească 
întrebarea dacă schimbările 
produse în Germania sunt 
rezultatul presiunii maselor 
ieşite pe stradă sau a 
politicii comuniste dirijată 
de Gorbaciov? 

Pentru toţi cei care am 
trăit sub comuniști, este 
limpede că într'un stat 
polițienesc de genul celor de 
după Cortina de fier, orice 
încercare de organizare sau 
manifestaţie, este depistată 
din timp de reţeaua de in- 
formatori ai securității 
întinsă ca o pânză de păian- 
jen peste tot. 

Admiţând totuși că 
massele au simţit spontan 
să iasă-pe-stradă-la—aceeași 
oră, în aceeaşi zi şi în 
același loc, brutalitatea 
comunistă trece peste 
cadavre şi nu admite 
opoziţie. Exemplele din 
Berlin 1953, Ungaria 1956, 
Cehoslovacia 1968, Brașov 
1987, sunt doar o parte din 
arsenalul de represalii 
comuniste. La toate aceste 
crime de genocid, Apusul 
nu a reacționat decât cel 
mult cu niște sancţiuni 
economice din care n'au 
avut de sufeit decât tot cei 
care ieşiseră pe stradă 
cerând libertate. 

De câtva timp însă, 
evenimentele au alt curs. 
Polonia, Ungaria, Germania 
de Răsărit, mai modest 
Bulgaria şi Cehoslovacia, au 
trecut la reforme. Chiar în 
lumea liberă, în Italia, par- 
tidul comunist, văzând în 


ce hal s'a compromis 
comunismul, si-a schim: 
bat numele. Trecuse și 


China la reforme dar a 
făcut repede marche-arriere 
şi statuia Libertăţii ridicată 
de studenţi în Piaţa Tien 
An Min, a sfârsit scrâșnind 
sub şenilele tancurilor. 
După felul cum au sfârșit 
NEP-ul leninist și man- 
datarii din resere, nici o 
întoarcere la stânga'm- 
prejur a politicii pere- 
stroicii m ne surprinde. 
Responsabilitatea ar cădea 
însă în primul rând pe fac- 
torii politici de decizie din 
lumea liberă, de felul cum 
acționează ei la manevrele 
din lagărul comunist și cât 
de mult pot fi înselați de 
cântecul de sirenă venit din 
Kremlin. : 
Preşedintele Bush, vădit 
bucuros de turnura 


evenimentelor din Ger- 
mania, fiind întrebat dacă 
va retrage forţe militare din 
Europa, a fost foarte clar 
când a răspuns că O- 
cidentul trebue să rămână 
puternic şi pe viitor. 

Prudență și realistă a 
fost și reacția con: 
ducătorilor şi oamenilor 
politici Vest-Germani.Ei au 
calificat evenimentele din 
Berlin şi din Germania de 
Răsărit, drept un pas înainte 
în politica Răsăritului de 
““destalinizare”!. pla 

Limbajul diplomatic îşi 
are subtilitățile lui şi Ger- 
manii s'au ferit să se aven- 
tureze în vorbărie sterilă. 
Reunificarea Germaniei le 
este prea scumpă pentru a 
risca niste declarații prea 
timpurii. 

Privind în urmă 
desfășurarea evenimentelor 
din Germania, anumite 
lucruri capătă un oarecare 
contur. Egon Krenz - fidel 
Rușilor ca şi Honecker- n'a 
pornit la nici o schimbare 
dela numirea sa în locul lui 
Honecker, decât după ce s'a 
întors dela Moscova. 
Rigiditatea stalinistă a lui 


Honecker ca şi a lui 
Ceaușescu- era o sfidare 
față de cursul. politicii 
comuniste imprimat de 
Gorbaciov. In plus, 
Gorbaciov avea încă 
proaspete în minte 


discuţiile purtate în vara 
aceasta în cele două Ger- 
manii ca şi primirea 
deosebită de care s'a 
bucurat în Germania 
Federală. Ovaţiile primite 
atunci au anticipat poziţia 
lui de acum. Reformele lui 
Krentz dacă nu sunt in- 
spirate direct de Ruși, 
poartă în tot cazul sigiliul 
totalei aprobări a 
Kremlinului. lar Rușii nu 
fac niciodată daruri 
gratuite, chiar dacă au 
învățat dela Danai povestea 
calului troian. 
Perseverenţa Rușilor în 
politică ţinteşte departe și 
în timp lung. Ş = 
Pentru a nu exista nici 
un dubiu asupra “'refor- 
melor ruseşti”, în Pravda 
din 12 Noembrie, în plină 
căldură a mișcărilor din 
Berlin, a apărut un articol 
în care se specifică: “Nu 
există alte forțe publice în 
această ţară în afară de par- 
tidul comunist”. Pravda 
spune clar că la Kremlin nu 
există nici o intenţie de a 
merge în direcţia în care au 
pornit Polonia şi Ungaria. 
Nici Gorbaciov n'a făcut 
nici o aluzie că are de gând 
să schimbe paragraful din 
Constituţia sovietică în care 
se garantează partidului 
comunist monopolul 
puterii pe care îl deține de 
șapte decade. rea 
Sub zodia glasnostului şi 
a perestroicii, evenimentele 
din Basarabia au dezvăluit 
șubrezenia liniei gor: 
bacioviste. Inlocuirea lui 


Pentru orice schimbare de adresă, anunțați redacţia 
„ziarului cu cel puţin 4 săptămâni înainte. 


Grosu din funcţia de lider 
suprem, este mai mult o 
răfuială cu un brejnevist 
decât dorinţa de a da liber- 
tate basarabenilor. La 
Chișinău au fost încăierări 
între trupele militare și ale 
kgb-ului, cu populaţia 
locală, soldate cu răniţi și 
arestări. Pe străzile Chi- 
sinăului au apărut tancuri 
ia defilare. Că basara- 
benii nu le-au lăsat să 
înainteze este o dovadă că 
în Moldova lui Stefan cel 
Mare dintre Prut şi Nistru, 
plăieșii și feciorii Vrân- 
cioaei şi-au lăsat urmaşi de 
nădejde. _____ 

In timp ce în Europa șan- 
dramaua comunistă trozneș- 
te din toate încheieturile (a 
spus-o clar Valesa) în Ame- 
rica, virusul rosu a început 
să atace. Lăsată liniștită și 
protejată de stânga din 
Congresul american, 
Nicaragua și-a întărit 
bazele militare și a înarmat 
până peste cap pe 
comuniștii din El Salvador. 
Un atac fără precedent a 
fost pornit cu ținta directă, 
reşedinţa principală a 
Preşedintelui Alfredo 
Cristiani. Sute de morţi și 
răniți, mai ales din rândul 
populaţiei civile, au plătit 


cu sânge nevinovat, 
nebunia teroriștilor 
comunişti. 


Pe de altă parte, fostul 
preşedinte Carter, a con- 
vocat pe foştii lui 
subalterni, circa 2000 și în 
fața lor a criticat atât 
politica externă a Președin- 
telui Reagan cât și cea ac- 
tuală a Preşedintelui Bush 
“că nu vrea să iasă 
îndeajuns în întâmpinarea 
politicii lui Gorbaciov”. 

Presiunea lui Carter nu 
este un act izolat oarecare. 
Ea vine înainte de 
întâlnirea Preşedintelui 
Bush cu Gorbaciov, în 
Mediterana, la Malta. Ea se 
coroborează și cu afirmaţia 
unui suspect republican, 
Kissinger, care nu mai 
departe decât anul acesta 
recomanda o nouă Yaltă, 
după ce a pricopsit Europa 
cu o super-Yaltă, la 
Helsinki,după ce a pus pe 
tavă Vietnamul ,Sovieticilor, 
pe timpul când o gravă fa- 
talitate l-a adus pe postul 
de secretar de Stat. 

Toate acestea se 
desfăşoară pe imensul plan 
politic mondial, dar pe noi 
ne interesează mai mult ce 
se întâmplă în România. 
Maverick-ul răsfățat al 
Apusului, ca un model de 
independenţă faţă de Ruși, 
și-a arătat toată hidosenia. 
Nu s'a ars însă nici 
caleasca reginei Angliei ca 
un mare act de curăţenie, 


nici n'au fost anulate 
patalamalele cu diplome și 
decoraţii, date de 


serenissimile autorităţi oc- 
cidentale. Avem singura 
satisfacție că n'am fost nici 
proşti nici de vânzare. 


„acolo, gre dreptul șă rupă din ea... 


PAGINA 31 


Efemeride 


Despre principiul economic în care se spune că 
moneda proastă alungă moneda bună de pe piaţă, am 
mai scris la această rubrică. Ne-am reamintit de el 
aplicat la activitatea Românilor din exil, cu ocazia 
unei manifestații care a avut loc la New York, în care 
a fost ilustrată valabilitatea acestui principiu în 
arena politică a exilului românesc. 

Drama actuală a neamului românesc fără 
precedent în îndelungata sa istorie - a urcat suferința 
întregii populaţii, pe culmile disperării. Singura 
preocupare a Românilor de astăzi, cum ne relata un 
nou sosit din tară, este goana după existenţă, 
alergarea după o coajă de pâine uscată, necoaptă, 
veche sau nouă doar să astâmpere foamea, obsedanta 
foame din fosta” ţară a vinului și a pâinii”. se 

Era normal ca Românii din lumea liberă - atâți cât 
se mai consideră Români și simt românește - să fie 
pătrunsi de tragedia din țară și prin toate 
posibilităţile - mai mari sau mai reduse - să caute 
calea cea mai potrivită pentru a veni în ajutor în cur- 
marea ei. Așa au făcut celelalte emigraţii şi au putut 
să precipite evenimentele în favoarea lor. 

Sunt Români care de când au plecat din țară au 
luptat permanent pentru eliberarea ţării. Ce se 
întâmplă însă în majoritatea comunităţilor românești 
din lumea liberă? = 

O crasă infantilitate politică, sectarism con- 
damnabil, incompetenţă și totalitarism dismulat în 
zornăitoare fraze democratice domină manifestările 
falșilor democrați, rămași cu capul sucit spre 
politicianismul dintre cele două războaie, când au 
moştenit o Românie Mare şi au ciopârţit-o prin or- 
birea lor politică. Pretinșii democrați urăsc 
democraţia, se tem de voința liber exprimată și 
folosesc şi acum aceleași metode aduse din arsenalul 
agenturilor electorale din trecut sau altele mai noi 
împrumutate dela comuniști. 

Românii din New York şi împrejurimi au fost 
înștiințați că în seara zilei de 15 Noembrie să se 
adune în faţă localului misiunii resere la ONU. Con- 
vocatorul anonim! Scopul adunării nemărturisit sau 
la insistenţe, ambiguu. Au zbârnâit telefoanele ca 
niciodată, oamenii întrebau cine organizează şi în 
cazul cel mai fericit li se răspundea '“Comunitatea 
românească”. | 

Cum în satul fără câini intră cine vrea, s'a întâm- 
plat ca un flueră vânt oarecare, a tras la xerox o foiţă 
manifest în care anunţa că la locul cu pricina, pe 
stradă, va avea loc o ''conferință de presă”. Reclama 
de circ mai anunța prezența de “Staţii de radio şi 
televiziune şi ziare” (multe staţii, multe) iar pentruca 
gogoașa să fie și mai umflată se anunţa că redactorul 
a primit din țară mesaje printre care unul în care se 
spune că 'foficiali ai Bisericii Ortodoxe (țin'te bine 
Plămădeală) şi ai celorlalte culte religioase din 
România, s'au pronunțat că Bisericile vor fi alături de 
poporul român, ajutându-l să-şi obţină libertatea”. 

Ora de începere 7 P.M. și într'adevăr întrunirea a 
avut loc, remarcându-se două fapte deosebite. Prima, 
prezenţa întrun număr destul de. însemnat a 
Românilor încrezători la chemarea primită, care 
denotă că Românii sunt oricând gata să participe la 
acte de ajutorare a fraţilor lor din țară și al doilea 
fapt, în contrast cu participarea afectivă, prezentarea 
sub orice critică a unor vorbitori incompetenți, o 
declamare a unei demagogii sterpe, reminiscență a 
vechiului politicianism, stropit cu zeamă patriotardă 
alterată, care mărea și mai dureros drama unui neam 
oropsit la el acasă. 

Meetingul - conferinţă de presă 
-manifestație de protest şi multe alte denumiri, s'a 
deschis cu imnul american imprimat pe casetă, urmat 
de “imnul republicii socialiste România”. Un teolog 
grec care şi-a făcut studiile în România, a declarat că 
“Patriarhul României a vorbit la Paris împotriva 
regimului comunist”! (Bietul Teoctist dacă l-ar auzi). 

Un alt vorbitor a insultat națiunea română că nu 
face nimic, uitând sau ignorând cu toată seninătatea, 
cea mai lungă perioadă a luptelor de guerilla dusă în 
munţi de către Români, din tot lagărul Europei de 
Răsărit comunizate, ștergând cu buretele numărul 
morţilor dela Canal, minele de plumb, mlaștinile 
Dunării şi ale Deltei, închisorile Aiud, Gherla, Jilava 
Sighet şi încă multe, multe altele. 

Nici un post de radio şi televiziune n'a catadicsit să 
piardă nici timpul care îl acordă pentru arestarea 
unui traficant de droguri sau menu-ul pentru câini şi 
pisici, în schimb postul de radio Europa Liberă a im- 
primat toată manifestaţia şi nu ştim dacă a transmis" 
în-intregime tot ce s'a vorbit, fiindcă unele mesaje 
A poate si mai adânc rana sângerândă a celor din 

ră, 

La doi ani dela curajoasa ieșire a muncitorilor dela 
Braşov, soldată în final cu dispăruți fără urmă şi 
morţi în urma radierii în camerele de anchetă ale 
securităţii, din New York s'a transmis mesajul 

ruşine poporului român” că nu se revoltă. 

„La al doisprezecelea ceas, somnul pretinșilor lideri 
ai exilului românesc este încă foarte greu, de aceea nu 
ne mai surprinde nimic. Sub țestul de astăzi însă, se 
coace pâinea de mâine a Românului și numai el, cel de 


I SEREUD UL eu Pi OC a e ju ii WR Po UPU a aa 


PAGINA 32 


DECEMBRIE 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


CRONICA VREMII 


NEDUMERIRI ŞI CERTITUDINI 


Totul s'a întâmplat în Eu- 
ropa estică, ca într'un cata- 
clism, pe care nimeni mu 
l-a prevăzut siniciunaparat 
de interceptare ““tehnologi- 
că” al științelor politice nu 
l-a putul înregistra. De fapt, 
încă nici azi nu stimpreabi- 
ne ce se întâmplă î în zona a- 
ceea geografică și politică, 
Totul a venit fulgerător, cal- 
culele de matematică politi- 
că, chiar ale marxistilor, au 
fost expuse ridicolului şi zo- 
rile unei “strălucite”? ere 
noi a comunismului s'au în- 
tunecat de tot. Peste tot, în 
blocul țărilor satelite, iobă- 
gite Moscovei, domnește un 
val de furtuni uraganice, de 


—— lon BOIERU— 


stările de lucruri,dar nuare: 
încă o imagine clarăa situa- 
ției, pentrucă au intervenit 
factorii ““imponderabili” ai 
istoriei, elementele tari ca- 
re reaşează apele în albiile 
lor. Opoziția a visat tot ceea 
ce se întâmplă azi, acolo, de- 
parte. Ea doreste sădărâme 
castelele cele false care i-au 
încurcat și amărit viața. 

Opoziția este reprezentată 
de chiagul unitar, nevăzut, al 
etnicității, de popoarele a 
căror viață a fost strivită 
de sloganele marxismului și 
de cizma muscalilor invada- 
tori. Aceste popoare își cer 
dreptul la viață liberă si su- 
verană, tără imixtiuni din 


personală. Totul este stăpâ- 
nit de o paralizare lentă, 
dominat de instabilitatea si 
de întrigurate aşteptări ale 
unor explozii care să aducă 
ceva nou. 

Securitatea comunistă 
este în alarmă permanentă 
şi conducerea comunistă 
trăiește nopți îngrozitoare 
de cosmar. Congresul re- 
cent al partidului a fost o 
farsă, care s'a înscenat cu 
măiestrie, dar, în loc de 
potolire a spiritelor în opi- 
nia publică, a creat condi- 
țiile unor izbucniri viitoare 
și mai puternice. Poporul a 
înțeles că nu există nici un 
fel de bunăvoință din partea 


mân misiunea de apurta mai 
departe steagul ideologiei 
marxiste. După atâtea acte 
ilegitime ale comuniștilor 
români, acum au ajuns să 
revendice pentru ei paterni- 
tatea umi comunism înfăp- 
tuitor și „învingător, tocmai 
când însăși Rusia Sovietica 
recunoaște falimentul total 
al comunismului pe care l-a 
promovat. 

Toate celelalte țări comu- 
niste au capitulat în fața is- 
toriei, mmai comuniștii ro- 
mâni se cramponează de o 
putere guvernamentală, pe 
care au obținut- o cu cizma 
și armata sovietică, care azi 
însă nu le va maiveni înaju- 


“*nebunie”” care nu are,deo- afară desferalordeexisten- partidului pentru a lua mă- tor, înfața ridicării populare 
7 camdată, nici un fel de leac.  ţă națională. suri de adaptare la noile care se anunță la orizont, cu 
, Toate castelele marxismului Popoarele din imperiul condiții create în Europa de semne de eliberare na- 
. se dărâmă umul după altul;  moscovit cunosc temeiurile “Răsărit, în interiorulțărilor  țională. 


nimeni nu știe despre ce e 
vorba, şi controversele apar 
ca ciupercile. Teoreticienii 
marxismului au înmăr murit. 
iar “liderii”? dictaturilor, 
care păreau fără sfârșit, cad 
unul după altul de pe tromla- 
roganței și puterii lor politi- 
ce, care a fost, în realitate, 
ilegitimă. 

Marx a murit, iar Lenin 
este în agonie, şi Rusia So- 
vietică se găsește într'o sta- 
re de confuzie somnambuli- 
că. Nu mai vorbim de Occi- 
dent, care a aflat abia acum 
despre popoarele care cer 
libertate în Răsăritul Euro- 
pei. Până acum, în cartoteci- 
le politice ale multor ziariști 
și oameni de ştiințăpolitică, 

ările satelite de acolo erau 
înregistrate ca făcând parte 
din imperiul sovietic. Mai 
mult încă, acesti viteji vizio- 
nari ai Occidentului se te- 
meau de orice fel de agitație 
a popoarelor subjugate Mos- 
covei, căci aceste agitațiiar 
putea crea o stare de '“insta- 
bilitate” internațională, pe 
care ei nu ar mai putea-o 
controla; cu un cuvânt, po- 
poarele din Europa estică 
mu aveau dreptul să ceară li- 
bertate și să revendice cele 
mai fireşti drepturi ale con- 
diției lor umane. 


OPOZITIA 


Nici opoziția dințările co- 
muniste din acea parte estică 
a Europei nu este dumirită. 
Ea ştie ce face si cum se 
răstoarnă prin miscările ei 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


"THE ROMANIAN VOICE 


Redacţia și administrația: 


P.0. BOX 4217 
STATION D. 


HAMILTON, ONTARIO 


LEV 4.8 
CANADA 


- TELEPHONE: 
(416) 3837-1832 


ridicării lor şi pricep bine 
de tot sfârtecările din acest 
imperiu. Prin instinct, prin 
vedere interioară siprinști- 
înţa citirii semnelor vremii, 
ceea ce Occidentalii nu cu- 
nose, nici nu pot cunoaște, 
căci aparatele lor de tehno- 
logie modernă nu au acces 
la misterele vieților națio- 
nale, nu stiu ce înseamnă: su- 
flet național; s'au pierdut, 
acești cecidentali în noianul 
bunurilor de consum și s'au 
luat la întrecere cu materia- 
lismul dialectic al marxis- 
mului. 


România se găsește chiar 
în mijlocul țărilor care sunt 
tulburate: de transformările 
care se produc aproape zil- 
nic. Ea este înconjurată deo 
lume complet schimbată la 
faţă, cu care nu mai arenici 
un felde asemănare, așa cum 
pretindea că ar fi avut până 
de curând... Si, România nu 
dă semne de miscări convul- 
sive sau centritugale, chiar 
dacă ar fi să fie numai apa- 
'rente. De fapt, este vorba 
de simple iluzii, căci poporul 
român este în fierbere inte- 
'rioară, psihologică si mora- 
lă, iar partidul comunistare 
el însuși conflicte și asperi- 
tăți în cadrele de conducere, 

Intreg sistemul de condu- 
cere guvernamentală este 
într'o defecțiune de funcțio- 
nare; nu mai lucrează nor- 
mal; nici înrelațiile interna- 
ționale, nici în comunicațiile 
interregionale, economice, 
diplomatice sau de natură 


PRENUMELE... 


satelite. Iar lozincile şi di- 
rectivele formulate cu oca- 
zia acestui congres sunt do- 
zate cu un procentaj maxim 
de ridicol și suprarealism 
donquijotesc. 

Toate fundamentele regi- 
murilor dinblocul sateliților 
Moscovei de altă dată s'au 
sfărâmat, s'auprăbușit. Nici 
o țară din acestbloc dominat 
de Moscova nu s'a putui sus- 


„trage reformelor care au 


respins său sunt pe cale de 
a respinge total formulele 
marxismului, care a fost im- 
portat dela Moscova. Toate 
realizările făcute în numele 
marxismului, au fost arun- 
cate la coșul de gunoi al 
istoriei. 

Cum poate în această si- 
tuație să reziste guvernul 
şi partidul comunist român, 
în izolarea sa, și să păstre- 
ze încă anacronicele princi- 
pii ale ideologiei marxiste.? 
Nu va putea rezista, sub nici 
o formă decât o scurtăperi- 
oadă de timp. In realitate, 
nu există nici un felde sansă 
de a păstra marxismul, care 
s'a epuizat, i-au secat izvoa- 
rele de atracție șiproiectare 
a unui viitor mai bun în viața 
societăților. 

Comuniștii români nu se 
vor putea păstra imuni în fa- 
ţa valurilor ucigătoare ale 
transformărilor care bân- 
tuie în blocul țărilor satelite 
ale Moscovei, 

Numai un joc batjocoritor 
al istoriei poate să îrcredin- 
țeze partidului comunist r6- 


CUPON DE ABONAMENT 
(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


CI mov 


NUMELE DE FAMILIE... pene oaneeneaneetenneenaeenavoaa ame eennonnonnoeeeaeeaenaaeoăeeaseaeaaa 


nsnanennnssea 


Atitudinea de refuz apar- 
tidului comunist român, ca 
să deschidă calea reforme- 
lor dorite de poporul român 
nu este numai oatitudine ab- 
surdă, dar ea frizează o pa- 
ranoia incurabilă. Asta oferă 
un motiv în plus pentru ple- 
carea definitivăa comuniști- 
lor. Tara are nevoie de minţi 
luminate și de libertate, m 
de comunism. Rigiditatea si 
restricțiile impuse de gu- 
vernul dela București, poate 
da loc la izbucniri. violente, 
pe care nici o securitete din 
lume nu le va putea stăvili. 


Comuniștii români nu 
si-au pregătit nici o supapă 
de siguranță, și se găsesc 
astăzi închiși î în propria lor 
capcană. 


EXILUL ROMANESC con- 
timă să-și mențină poziția 
lui de legitimitate naționa- 
lă, bazată pe certitudinile 
credinței în dreptatea cauzei 
naţionale pe care a apărat-o 
și a servit-o dela începutul 
existenței sale, pe certitu- 
dinea că neamul românesc 
își va câstiga din nou liber- 
tatea, lependenţa ș si suve- 
ranitatea, cu care” a fost 
investit din chiar momentul 
apariției sale în istorie; pe 
certitudinea că principiile 
de ordine morală ale lumii 
nu pot fi puse sub obrocul 
aroganței; pe certitudinea că 
aspirațiile ș si idealurile na- 
ționale nu pot fi înăbușite de 
puteri lumești, ele sunt sa- 
cre și invincibile. 


[] ariNhOInE 


pmenseanene nene naseeennnnennaoennaanasei 


+ STATUL/PROVINCIA.. 


oma nnneansarannnnanaea 


PREŢUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTE: 


'$ 35 ÎN SUS -ABONAMENT DE SPRIJIN: 
"$ 30 PENTRU INSTITUȚII 
EX 25 TOATE E ȚĂRILE 


NOTE SI COMENTARII 


Mai toate ziarele din lumea liberă au publicat, cu 
lux de amănunte, odiseea unei Românce care s'a 
încumetat să înfrunte valurile Dunării, gravidă fiind 
în luna a noua, pentru a da naștere pruncului ei în 
libertate. Disperată și voind să scape de represiunile 
comuniste, învăţătoarea, doamna Camelia Sorina 
Popescu, temerara Româncă trece Dunărea înnot, dând 
a doua zi nastere unei fetițe, Natașa, într'un spital 
din lugoslavia. 

Săptămânalul american “*National Enquirer”” si-a 
trimis corespondenta” sa, jareie” Gregory. pENTFU “ai 
lua un interviu, din care desprindem cele de mai jos: 

“Voiam să trec fluviul încă din luna Aprilie, dar 
am așteptat ca apele să se încălzească puţin, altcum 
eram amenințată să-mi găsesc moartea în apele-i reci. 
Când priveam de-a latul fluviului in acea noapte de 2 
August, n'am văzut malul de dincolo şi-mi puneam 
întrebarea dacă greșesc punând viaţa pruncului din 
pântece în pericol. Dar îmi făcusem deja gândul. In 
România nu se mai putea trăi, viața ce-l aştepta pe 
cel nenăscut, numai viață nu era - iar soțul meu, 
Alexandru, mă aștepta într'un lagăr de refugiați din 
Austria. Trebuia deci să plec”. 

Cu ajutorul unui tub de cauciuc ce trebuia s'o țină 
deasupra apei, încet, pentru a nu fi auzită de 
grăniceri, intră în apele Dunării. Socul cu apele reci, 


„îi dă primele dureri ale facerii. Apele fluviului î încep 


să se învârtească. Abia poate respira. Iar durerile ce-i 
spinteacu pântecele, devin din ce în ce mai acute. 
““Acesta o să-mi fie sfârşitul. O să mor înnecată și 
copilul odată cu mine”, gândea Camelia. “Ajută-mi 
Doamne. Nu lăsa copilul să se nască în aceste ape 
reci”? - se ruga ea fierbinte. 

Si Dumnezeu a fost de partea ei, ajutând:o să scape 
din marea și perfida închisoare care este astăzi 
România şi să învingă până la urmă apele Dunării,- 
„ajungând pe malul celălalt, în Iugoslavia. 

După o scurtă vizită la poliție, aceştia văzând 
starea în care să află, o duc de urgenţă la spitalul 
local, unde a doua zi vede lumina zilei fetița ei, 
Natașa. 

In aceste zile când, șandramaua comunistă tremură 


din toate încheieturile, când zidul ruşinii ruseşti este 


dărâmat în Berlin cu târnăcoapele, când zeci de mii de 
oameni fug din imperiul secerei și ciocanului ca de 
ucigă-l toaca, nădejdea noastră este că bunul Dum- 
nezeu își va aduce aminte și de neamul nostru atât de 
greu încercat, scăpându-l din ghiarele nebunului dic- 
tator, Nicolae Ceausescu. 

Nu se poate să fie altfel. Nu se poate ca Dumnezeu 
să-si fi întors fața si să nu vadă suferințele neamului 
nostru. Nu se poate ca, după Polonia, Ungaria, Ger- 
mania de Est, ba chiar si Bulgaria, iar acum și Cehoslo- 


„ vacia, să nu se întâmple nimic și în România. e 


Când scriem aceste - rânduri, posturile de 
televiziune americane, ne aduc ştirea că în Basarabia 
au avut loc ciocniri sângeroase între cei dornici de 
libertate și trupele ruseşti de ocupaţie. 


E doar începutul sfârșitului, pe care numai un Ş . 


nebun nu-l poate vedea. . 
Dorinţa doamnei Camelia Sorina Popescu e să 
ajungă în cele din urmă în Canada, unde să înceapă 0 


nouă viaţă. Poate că, Dumnezeu o va ajuta ca să se | 


întoarcă în România liberă. Ceea ce ar fi o mare 
bucurie, atât pentru ca și soțul ei Alexandru, cât și 


„pentru noi, 
Nicolae NOVAC 


ÎN DURERILE FACERII, 
TRECE DUNĂREA ÎNNOT 


Aa Ss 
A amet mi pe aa d 
et) oo eta oc por 
piara ft v ina i 


tes îi ete 
ae 
a ă a ada 


y m 


seara si - miere 


a iati soră 


ai