Cuvantul Romanesc anul 12, nr. 140, decembrie 1987

Acesta e în cinci cuvinte strictul 
rezumat al istoriei celui mai nenorocit 
secol din istoria lumii dela Hristos 
încoace. Mileniul doi se încheie cu acest 
secol în sângele atâtor milioane de 
nevinovaţi, hecatombe fără precedent în 
istorie, în blasfemie şi descompunere 
spirituală, nici ea egalată în istoria 
omenirii. 

Când a apărut “Mein Kampf”, oarecum 
concomitent cu epoca rusească sub semnul 
lui Marx şi Lenin, Nae Ionescu a discutat 
această carte într'un articol din '*Cuvân- 
tul” care se încheia cu aceste cuvinte: 

“Mein Kampf sau Saltul în gol”. 

Cum s'ar putea defini mai bine cel de-al 
doilea război mondial? Bine, ar putea 
spune cavalerii fără pată, nici vină ai 
democraţiei româneşti pe care au trădat-o 
fără nici un scrupul sub Carol II, dar în 
1937 Nae Ionescu era pentru o înțelegere 


ISSN FA 
0705-8365 


— George BRANA— 


cu fosta “'Axă”, al cărei forță-motor era 
cel de-al Treliea Reich montat de Hitler. 
Numai că în acelaşi timp Nae Ionescu era 
gânditorul care scria tot în “Cuvântul”: 
atât Germania Hitleristă cât şi Rusia 
Stalinistă erau două state care intrau în 
aceeași categorie a totalitarismului, pe 
care nici el, nici nimeni nu l-a recomandat 
României, ca să vină totuși caricatura așa 
zisului “Frontul renașterii naţionale”. 
Nici totalitarismul fascisto-nazist, nici 
materialismul clasist, nici rasismul, nu 
intrau în gândirea politică a lui Nae 
Ionescu, sau a lumii îngrijate atunci de 
soarta României. 

Dar iarăși se poate veni cu o întrebare: 
bine, dar de ce au fost atunci oameni care 
propuneau alianța cu fosta “Axă?” Numai 
că alianța nu ar fi fost de identitate 
ideologică, între niște creştini și nişte 
păgâni, ci era vorba de o politică in- 


ternațională, a unei țări primejduite de 
Soviete, cu o graniţă comună de cel puţin 
500 de Kilometri. 

Cine-a tras vreodată la socoteală Statele 
Unite ale Americii, născute odată cu 
revoluția democratică însăși, și cu doc- 
trina fericirii pusă în constituție, pentru 
alianța cu Uniunea Sovietică, ale cărei vic- 
time nevinovate fuseseră în văzul lumii 
mai întâi cele șase milioane de Ucrainieni, 
ucişi prin boală, înfometare și masacru 
de “'Unchiul Joe”, Stalin, cu cel puțin 
zece ani înainte de masacrele lui Hitler? 
Inţelepciunea celor de “bună credință”, 
numai când e vorba de unii “buni” și nu 
de “tăia răi”, sună așa: până treci puntea 
te înfrățeşti cu dracul”. De ce Românii nu 
ar fi avut drept la aplicarea acestei 
înțelepciuni? 

Primul “salt în gol” din secolul de 
sfârşit al mileniului a fost fîntreg războiul 


TREI SALTURI SUCCESIVE ÎN GOL 


mondial din 1939-1945, în care moraliștii 
lumii au avut o victorie cât se putea de 
stranie. Aceştia, în cap cu cei mai reali 
democrați, în alianță cu cei mai reali 
socialiști, în loc să facă noi punți între 
oameni peste abisurile aduse de 
catastrofă, au trecut la pedepsirea tuturor 
celor care-au suferit din partea celui de-al 
Treilea Reich, ori au fost aliați cu el. Au 
fost pedepsite Polonia, Cehoslovacia, 
Ungaria, Serbia, România, Bulgaria, iar 
cele trei națiuni baltice au fost înghițite 
de Soviete cu același “dela sine înțeles”, 
ca atunci când un rechin înghite peştii din 
jur. De remarcat că Polonia şi România au 
fost cel mai rău pedepsite. E aici un 

mister pe care nu-l putem descifra. 
Victoria “bunului simţ” împotriva 
demenţei a fost tot un salt în gol. De ce? 
Pentrucă “bunul simț” a fost alterat de 
Continuare în pag.2 


THE ROMANIAN VOICE 


Prețul unui abonament anual 
255/500M 


THE LARGESI ROMANIAN NEWSPAPER IN THE FREE WORLD 


CRĂCIUNUL 
Eugen BARSAN 


tuitorul Lumii. 


Hristos pe pământ, înălțați-vă!” 


care purcede Crăciunul. 


Crăciunul, 
omeneşti, ca de aici să dea omului - 


puritate, lumină, 


în Intruparea Fiului lui Dumnezeu. 


neînțeles în această privință, a început să se lim- 


Continuare în pag.d 
a aia anu 


Si de atunci încoace, Crăciunul înseamnă Naşterea 
lui lisus Hristos și sărbătorirea acestui eveniment 
dumnezeiesc în sublimul cuvintelor cântării: ““Hristos 
se naşte, măriţi-l! Hristos în ceruri, întâmpinaţi-l! 


Nu este lucru „uşor a te ridica din păcat, a ţi 
îndrepta ochii în căutare către cer, și din îngenunchere 
să iei drumul spre înălțimea unei vieţi mântuitoare 
fără de prihană. Si cu toate acestea dacă prima 
minune a Crăciunului înseamnă faptul Nașterei dum: de 
nezeiești din Betleem, minunea adiacentă este că 
Pruncul lisus a început să se nască și în sufletul unei 
omeniri devenită prin acest fapt lumea creștină. 
Facem parte din această lume, iar mărturisindu-L, pe 
Hristos am devenit și noi fii ai Tatălui Ceresc dela 


In chip primordial, Crăciunul ne pune în lumină 
faptul că o persoană dumnezeiască devine om și 
trăiește între oameni făcându-se părtașă a vieții 
în chip simplu, 
direct și frăţesc - sensul unei vieţi care să-l mân- 
tuiască de păcate și să-i așeze viața în legea Tatălui- 
Dumnezeu, care mai înainte de toate 
iubire şi pace. Unde lipseşte 
lumina, iubirea și pacea, e semn că a slăbit credința 


Prin Nașterea lui lisus Hristos, s'a descoperit taina E 
cea mare a Dumnezeirii. Tot ce până atunci era de E venit în lume și care a 

E 

= 


00000000 LUAU ALOUD CADA Atu 


zi arte CUVÂNTULUI 


—— Arhim. Roman BRAGA— 


Este darul suprem al Cerului adus omenirii. Un 
dar venit cu Nașterea Pruncului lisus în simplitatea 
unui staul din Betleem. O simplitate impregnată de o 
atmosferă de slavă cerească, în jurul mesajului de 
împlinire a profeţiei biblice: S'a născut Mesia, Mân- 


In fiecare an, de Crăciun, 
Televiziunea Americană 
desacralizează misterul 
întrupării lui Dumnezeu, 
prezentând filme în care 
Maica Domnului aruncă lui 
Iosif  ochiade amoroase, 
dansează la nuntă, face 
scene de gelozie sau se zvâr- 
coleşte în durerile facerii. 
Intenţia este coborirea lui 
lisus și a Fecioarei din 
aureola sfinţeniei și 
amestecarea lor cu oamenii 
rând; eliberarea 
Evangheliilor și a scrierilor 
sfinte de ceea ce numesc ei 
“greutatea opresivă a dog- 
melor și haghiografiilor””. 
Stințenia îl supără pe diavol 
și pe ucenicii lui. Oamenii 


E greu de spus în ce măsură suntem fără de E nu- -l mal vor pe isus Dumne- 
prihană în viața noastră creștină. Dar faptul că 
Naşterea din Betleem ne este ceva cu totul deosebit, 
iradiindu-ne în suflete bucurie, înseamnă că chiar și 
atunci când firul nostru spiritual-creștin este mai 
subțire, ne simțim totuși născuţi în Hristos și luăm 
parte la bucuria sărbătoririi Nașterii Lui, care este 


zeu. Dimensiunea în care 
oamenii TI cunosc pe Iisus 
astăzi este istoria, filosofia, 
politica, morala,..Cine este 
lisus pentru noi? Dum: 
nezeul moral al 
capitaliştilor? lisus 
istoricul? lisus luptătorul 
pentru libertate? Mitul lui 
Strauss, eroticul lui Renan, 
falicul lui Freud, proletarul, 
revoluționarul?,..In fond, 
această nedumnezeiască 
iubire a lui lisus este 
strigătul din inimă al unei 
generaţii, care şi-a pierdut 
credinţa. Lumina, care prin 
Intruparea Logosului a 


înseamnă 


luminat veacuri de-a rân- 
dul, se pare că s'a stins în 
inimile generației noastre, 


până la noi cu im- 
perfecţiuni textuale, am- 
biguităţi istorice şi 
teologice, dar ceea ce im- 
portă este mesajul. Astăzi 
asistăm la un dumping de 
Biblii pe piaţă; dela “King 
James Version” până la 
“Good News” şi Biblia 
Sexistă, în care Dumnezeu 
este femeie, toate revizuite 
de mai multe ori, 
parafrazate, comentate, 
după exigenţele omului 
modern, ca să se adreseze 
minții şi nu inimii. 

Acum trei ani, am fost și 
eu în Betleem, la locul unde 
s'a petrecut misterul. Am 
învățat lecţia adevăratului 
pelerin: dacă nu-L ai pe 
Dumnezeu în suflet, nu-L 
mai găseşti în Palestina și 
nicăieri în lume,nici chiar 
în Evanghelii. Mer: 
cantilismul exploatator a 
transformat pământul 
sfânt într'o Disneylandia 
plină de turiști blazaţi, 
mestecând gumă și 
fotografiind orice: icoane, 
cămile, măgari, până şi fete 


lâsând în urmă întuneric şi frumoase, au fost goale. Betleemul, Mormân: 
visuri, care devin veacuri de-a rândul cititeși tul Domnului, Golgota sunt 
cosmaruri. cântate prin mânăstiri şi simple curiozităţi turistice, 

Aşa cum ne-am creeatun catedrale, zile și nopţi, au Cași Arcul lui Napoleon din 
lisus al nostru, ne-am aprins inimile, înflăcărând Paris sau Mausoleul lui 
creeat și o Evanghelie a pe oameni până la extaz, au Lenin. M'am coborit în 
noastră. Manuscrisele inspirat teologia Sfinţilor peşteră, mam rugat şi am 
originale sunt nişte bucăți Părinţi, marea artă a meditat în țăcănitul 
de papirus indescitrabile, literaturii, muzica aparatelor de fotografiat și 
mâzgălite, abia înțelese, catedralelor, El Greco, în gălăgia curioșilor, care 
fâră punctuație, cu greşeli Bach,  Beethoven...Cuvin- vorbeau în toate limbile 


gramaticale, Nu sunt 


tele lui Dumnezeu au venit 


Continuare în pag-d 


| 


tai, ac e SAD e one e pag 


poe 


lie a SAR a 


tiriac cae cm ei pt li 


PAGINA 2 


îi editorial 
SFÂNTA NASTERE 


Se apropie din nou Sfânta Naşterea lui lisus Hristos. 
Zi de bucurie sufletească şi de reculegere pentru min- 
țile noastre. 

Ne bucurăm de Sfânta Nastere, pentrucă ne aduce 
vestea cea bună a mântuirii noastre. Ne aduce îi împăca- 
rea cu Dumnezeu, prin lisus Hristos, care ne arată 
““Calea, Adevărul și Viaţa”, 

După prelungitele noastre peregrinări, ne întoarcem 
la Ieslea cea Sfântă, să ne închinăm si să ne reculegem 
Să ne întărim sufletele si să ne luminăm minţile. 
Odată cu Sfânta Naştere, realizăm şi noi nașterea 
din nou a sufletelor noastre. Acesta este sensul Crăciu- 
| nului. Ne lepădăm de toate crustele veacului, care s'au 
asezat peste viața noastră spirituală, şi ne regăsim în 
| - imaginea celui adevărat, asa cum l-a 'creat Dumnezeu 
la începutul lumii. 

i Noi, cei ce am părăsit țara şi am ales libertatea, 

| ne-am bucurat de toate binefacerile acestei libertăți, dar 

adevărata libertate spirituală o găsim la leslea unde s'a 

| născut lisus, Iisus Hristos ne aduce adevărata libertate. 

libertatea spiritului, de care avem mai multă nevoie de- 
cât libertatea politică si socială. 

Libertatea spirituală ne întărește viața interioară, ne 
dă tăriile tuturor alegerilor noastre majore, ne dă sensul 
valorilor morale și religioase, căci ea formează adevă- 
rata personalitate! umană. 

? Dacă am păcătuit, la adăpostul Ieslei Sfinte ne mărtu- 

risim păcatele și ne limpezim viața noastră interioară, 

| viața spiritului nostru. 

| Dacă am greșit, sub lumina stelei călăuzitoare, din 

Noaptea Sfântă, ne vedem greșelile si ne confruntăm cu 

ă propria noastră conștiință. 

— Bunătatea lui Iisus ne va încălzi sufletele si ne va 
fortifica o conștiință nouă. Constiința creştină a perma- 
nentei purificări sufletești, a umilinței, dar și a unei 
prezențe active, pentru promovarea si apărarea valori- 
lor religioase si umane. 

Fireşte, gândurile și dorurile noastre, la apropierea 

|. Sfintei Naşteri, se duc „demara, în țara. rgastză de altă, 


“nești, și care a criză, de-a lungul veacurilor cari 
român, în faţa tuturor adversităților. 


DECEMBRIE 1987 


Incă un an și ne 
apropiem și mai mult de 
victoria neamurilor. 

Este victoria per: 
sonalității umane împotriva 
omului abstract, devitalizat 
și despiritualizat de 
marxism-leninism. 

Azi toată lumea e de 
acord, că există niște carac- 
teristici naţionale. Pentru 
fiecare națiune, și bune și 
rele. Cele bune trebuesc 
potențate prin cultură, 
tradiție și devotament ac- 
tiv, cele rele topite în razele 
dragostei cristice, pentru a 
realiza acea inflorescență 
planetară a Imnului de 
Slavă a tuturor etniilor 
pentru Pacea Domnului. 

Această Pace este de 
esența tuturor religiilor. 

Pentru noi Creștinii, 
acum de Crăciun, Nașterea 
Domnului semnifică, în 
special, Naşterea 
Făcătorului de Pace, ter- 
men care are o supremă, 
absolută semnificație _an- 
tropologică și ontologică. 

Pacea nu înseamnă 
numai absența războiului, 
dezarmare sau acorduri 
între state. Pacea, în 
viziunea noastră creștină și 
politică, este o stare de 
ieşire din sine, de com- 
prehensiune completă, 
fidelă Dumnezeirii din Om, 
o sinceră dorință de a ne 
înfrăţi destinele. 


Wi ii Ja 


ÎNCĂ UN AN 


Politica de hegemonie 
ideologică dusă de U.R.S.5. 
sau de exploatare 
capitalistă, este violent con- 
trară ideii de Pace. Incă 
dela nașterea sa, Republica 
Sovietică a declarat război 


claselor, statelor, guver: 
nanților, chiar propriilor 
“tovarăşi”. 

“Lupta de clasă” se in- 
titula, până mai acum 
câțiva ani, organul doc: 
trinar al partidului 


comunist din România. 
Războiul, atacul, intriga, 
diversiunea, terorismul, in- 
citarea, sunt arme curente 
în panoplia comunismului 
mondial. 


Noi ne-am 
apărarea Păcii. 

Crăciunul ne afectează 
și mai mult emotivitatea 
noastră de luptători ai 
Crucii, pentru Pacea 
Omului. Nu voim să rănim 
sau să strivim pe cineva. 
Voim să ne apărăm fiinţa 
națională, dreptul la liberă 
dezvoltare, dreptul la 
democraţie reală, dreptul la 


ridicat în 


muncă, la învăţătură, 
locuinţă, asistență 
medicală, întrun cuvânt 


dreptul la progres cu 


păstrarea amintirilor. 

Am luptat şi luptăm con: 
tra acelora care au vrut să 
smulgă din pieptul nostru 
iubirea, 


dragostea lui 


— lonică BUSUIOC — 


Hristos, Cel a cărui naștere 
o sărbătorim acum. 
Golgota Lui a fost 
golgota noastră. Si totuși 
am biruit și biruim con- 
tinuu în duh. : 
Niciodată Pacea lui 
Hristos n'a strălucit pe 
pământ cu atâta fierbinte 
speranță. Niciodată con- 
ceptul de Pace, ideea de 
Pace, n'a fost mai im- 
pregnată de creștinism ca 
acum, în zilele noastre. 
Niciodată dușmanii reali ai 
păcii n'au fost mai 
stigmatizați și mai puși în 
rubinia lor lumină decât azi, 
când glasul raţiunii și setea 


de libertate învinge 
irezistibil. ă 
Acum ar trebui să 


renască Picasso, cel cu 
porumbelul păcii, sau Jean 
Paul Sartre, Președintele 
“Consiliului Mondial al 
Păcii'', sau Bertrand 
Ruseel, Preşedintele 
“Tribunalului Russel”, 
pentru a-și privi cu oroare 
groaznica impostură în care 
au crezut. Dacă, au crezut. 
Mult mai probabil că, au 
urît. Au urît frumosul artei 
autentice umane, au urit pe 
cei mântuiți de credință, au 
urit pe cei care au rezolvat 
în “pasi peste granițe”! in- 
solubila condiţie tragică, 


Victoria Spiritului asy 


materiei fulguieşte 
metaforă a alintului u 
în căldura iealej 
Betleem, aticurg 
perenitatea acestei 
Scolile şi revistele de pa 
mai disting încă 
'criza 
stalinist” şi erorile ca 
ororile  “'cultului 
sonalităţii””, 
totuși 
nepieritoare 
leninismului, deși foame 
chinuie, 
totalitarismului de partid 


Partid 
ntr 


9 ouă 
Uma 


Victorii, 


dogmatismuj ul i 


absolutismuj E 


umileşte, bruta activistuluj — 


tace perplex | şi priveşte în 
lături, numai la cer nu, 
Vouă care acolo în țară 
suferiți de 
nesiguranţă, de 


subalimentație şi de . 


umilința unei dictaturi 


feroce, exilul românese vă ia 


trimite cu 
Crăciunului 
speranţă. 

Ascultaţi 
istoriei. 

Niciodată minciuna n'a 
învins adevărul, niciodată 
crima n'a rămas nepedep- 
sită. 


prilejul 


atenți 


frig, de Ș 


un mesaj de 


Elasul 


Steaua sus răsare /Cao 
taină mare, / Steaua strălu- 


cește /Si lumii vestește... / 


Că vine Mesia / pentru Ro- 


Nu vă îndoiţi niciodată 


de aceasta. 


Astăzi, țara noastră este amenințată să-șipiardă fi- 

„ iar poporul român este robit unei ideologii străine 
de sufletul lui. 

La marginea leslei Sfinte vom îngenunchia pentru 
rugăciunile noastre, şi vom cere, cu lacrimi fierbinți, 
ajutorul cerului pentru noi şi poporul nostru. Acolo, în 
lumea rugăciunilor, sufletele noastre se vor întâlni cu 
ale celor din țară, căci imperiul rugăciunii nu poate fi 
cucerit si subjugat de nici o putere lumească. Imperiul 
rugăciunii este imperiul libertăților noastre spirituale, 
care sunt invincibile. 

Poate niciodată lumea n'a dorit așa de mult, zilele 
de sărbătoare ale Sfintei Naşteri, că în anul acesta. 
Peste veacul nostru au venit toate răutățile pământului, 
„ Toate demonismele se întrec să ne cucerească sufletele 
noastre, și ne amenință să destrame credința noastră. 

Pentru a ne fortifica, pentru a ne apăra, și pentru a 

"ne mântui, avem nevoie să reînnodăm legăturile noastre 
cu adevăratele puteri ale cerului, cu lisus Hristos, care 
“singur ne poate ajuta nevoilor noastre. . 
_ De aceea, ne vom apropia cu sfială de Noaptea Sfântă, 
şi ne vom curăți de spurcăciunea veacului, renăscându- 
ne cu puteri noi spirituale, pe care le vom găsi la iz- 
igeiels credinței noastre creştine. 


„George BĂLAŞU 


Urmare din pog.] 


“reaua credință”. Cu Lenin-Stalin a 
început cea mai mare crimă împotriva 
umanității din istorie, continuată con- 
comitent de hitleriști dar nu a fost com- 
pensată deloc prin niște rezultate umane 
ale victoriei ““umaniste”. 

In momentul de faţă suntem siliți să ne 
întrebăm dacă regimul de pedeapsă aplicat 
Europei de Est şi Sud-Est, în frunte cu 
Polonia și România nu a fost cumva doar o 
etapă care ar fi să fie urmată de întreaga 
cedare a Europei în braţele înițiatorilor 
crimei contra umanității din anii '20? De 
ce răzbunări ar fi vorba în această 
““totalizare” a pedepsei căzută pacoste 
peste capul Europei nu știm și nici nu ne 
întrebăm pentrucă nici un răspuns nu ne- 
ar ajuta cu nimic. Pacostea totală se 
anunţă. 

Acum se arată că lumea se află în 


“pregătirea celui de al treilea salt în gol, 


care ar fi saltul final de auto-nimicire a 
întregii civilizaţii creştine. Cedările față 
de totalitarismul marxist-lenisist, per- 
fectat de Stalin, se anunță că vor cădea în 
cap ca lavinele de noroi din anul acesta în 
regiunile Alpilor. Să fie acesta un fel de 


mai mari catâstrofe naturale din acest 
secol. Avem convingerea că Reagan per: 
sonal nu a ieșit atenuat sau intimidat din 
“Irangate”, dar America întreagă cu toată 
democraţia ei exemplară, şi care a jubilat 
la un moment dat cu un Președinte de 
mare ținută, stă sub amenințarea unui 
“ceva” misterios, dar vizibil într'o 
eficiență ale cărei cauze nu le ştie nimeni. 
Vine acum o pedeapsă a lui Dumnezeu 
pentru toată lumea, pedeapsa din Europa 
de Est fiind considerată insuficientă? 
Felul în care decurg discuţiile 
dezastruoasei desarmări pentru lumea 
liberă, arată că Reagan trebue să cedeze 
Sovietelor până la ultimul “'cent” moral şi 
politic, fără ca Sovietele să cheltuiască 
nici o “'copeică'! Cea mai mare putere a 
lumii, Statele Unite ale Americii, pare a fi 
strânsă într'o menghine care obligă la cel 
de-al treilea salt în gol, care ar fi sfârşitul 
civilizaţiei occidentale, cu rădăcini de 
peste patru mii de ani. Omul forjat în 
aceste milenii trebue să dispară şi să fie 
înlocuit cu unul” exact contrar. In folosul 


cui? Al Marţienilor? 


Dezarmarea atomică de azi este egală cu 
Miinchen 1938. 


CĂTRE CITITOR 


| SPRE CUNOSTINȚĂ: Ținem să facem 
"cunoscut că -REDACȚIA ACESTUI ZIAR: 
nu îmnărtăşeşte totdeauna ideile și punctele 
de vedere ale colaboratorilor din articolele 


y 


“ABONAŢI-VĂ 


 LAZIARUL "CUVÂNTUL ROMÂNESC” 
Abonamentele şi reînnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
n Sina a se pot wrimite *Cec Poșta!'" (Money Order) sau “'Cec 


oracol? Anul 1987 a fost un an al celor 


*VIENA, AUSTRIA - Mulțumind încăodată tuturor celor 
care în anul trecut au contribuit prinpachete cu îmbră- 
căminte la ameliorarea neczzurilor din lagărele de re- 


u ““Cec Inter- 


__ Hamilton, Ontario rio, Canada L8V 4L6 


Second Class Mail Registration Number 4133 


 REÎNNOIȚI- VĂ ABONAMENTUL 


CĂTRE REDACŢIE 


fugiați austriace, îirog în 
același timp ca în acest 
an să NU MAI trimită 
pachete ! Motivul este că 
din pachetele ajunse anul 
trecut cu întârziere mai 
avem rezerve întestulă- 
toare; un alt, motiv este 
realitatea că direcţia 
lagărului împarte de Săr- 
bători lucruri noi. 

Cei ce doresc, totusi, 
să ajute, eventual cu cu- 
poane internaționale pen- 
tru timbre postale, țizări, 
sau articole de toaletă. 


George BRANA 


*BUCURESTI, ROMANIA - Să încerc să vă pun puțin în 
temă cu noutățile bucureştene. deși este foarte greu de 
scris o serie întreagă de lucruri neplăcute. 

Să o iau cu demolatul. Tot Bucureștiul este o groapă 
la modul absolut. Pe lângă că se dărâmă cartiere înrtegi 
dela o zi la alta, anunțându-i pe oameni cu 48 de ore îna- 
inte, acum oare cubisericile. Ultima dărâmată este bi- 
sericuța aceea mică, în groapă, de lângă fosta Operetă 
(nici asta nu mai este), care era monument istoric. Acum 
se pare că s'a semnat demolarea Patriarhiei, ca să facă 
pistă de aterizare pentru elicopter, biserica dela Cotro- 
ceni şi în sfârşit Cașinul, Zice-se că se luptă să le sca- 
pe, dar nimeni nu ştie nimic. Dacă te-ai întoarce acum 
la Bucureștiți-ar Veni să plângi, blocuri şi iar blocuri i 
dentice şi bulevarde mari, exact ce- i lipsea chelului: 

Acum să trec la partea de mâncare, de care se preo- 
cupă toată lumea. Nu se găseşte chiar nimic de data astă, 
totul este cu ciubuc la nişte prețuri cumplite si chiar și 
așa greu. Dacă a ajuns să se vândă cartofii pe ascuns la 


1U lei kg., că altfel nu sunt, puteți să imaginaţi ce este CU 


Dorina GABOR restul. 


Oc, 


E 


ode a tnt ar a told 


CUVANTUL ROMANESC 


DECEMBRIE 1987 


PAGINA 3 


MISCAREA UNIONISTĂ SI 
ABANDONAREA EUROPEI DE EST 


—— George BĂLTEAN— 


Recent am participat la o 
adunare politică în care a 
fost prezentat un referat 
despre Mișcarea Unionistă, 
“The Union Movement”. 
Conterenţiarul a vorbit 
frumos, doct şi convingător 
despre importanța, 
conţinutul și cele trei faze 
ale mişcării: unirea 
Europei, unirea Europei cu 
America şi unirea acestei 
Federaţii Euro-Americane 
în mod treptat cu statele 
din lumea a 3-a. S'ar părea 
că totul este cât se poate de 
binevenit, mai ales că prin 
această unire se va crea o 
bază solidă de rezistență 
contra invaziei ruso- 
comuniste. O asemenea 
mișcare câștigă adepți. 

Să analizăm însă 
Mișcarea Unionistă mai de 
aproape. Ea vorbește de Eu- 
xopa. Care Europa? Când- 
va Europa era dela Atlan- 
tic la Urali. După 1917 s'a 
vorbit tot mai mult de 
Europa fără URSS. Con- 
ceptul sună astfel: ceea ce 
nu este al nostru nu ne in- 
teresează. Deci, ce se 
petrece în Rusia nu trebue 
să intereseze omenirea, 
comuniștii să fie lăsați în 
pace să facă ce vor. lată 
cum, după peste 40 de ani 
dela terminarea războiului 
şi dela înrobirea ţărilor din 
Europa de Est de către 


pezească.. Din mo 
totul e cu înțeles. 


fiinţe: Sărbători fericite! 


fulgilor de 
Veneau, odată... 


„FERICITE! 


ov 


Urmare din pog.] 
mentul dezvăluiri acestei taine 


Dela scurta referire la esența Crăciunului mă 
opresc la bucuriile lui, care mai viu sau nostalgic, ori 
şi una şi alta, alcătuiesc peisajul acestei unice 
sărbători, pe al cărei prim plan vedem bucuria 
copiilor. Poate că bucuria lor e mai mare, mai 
întreagă, fiindcă având sufletele mai neprihănite, 
apropierea de Dumnezeu e mai ușoară. 

Mulţi mu mai suntem copii dar ne putem aduce 
aminte, cum când eram la școală cea mai luminată zi 
„a anului era aceea în care puteam scrie pe tablă, cu 
litere gorase şi caligrafice, “Sărbători fericite!” Era 
ultima zi în preajma vacanței de Crăciun, încărcată de 
bucurii şi de sărbătoare. 
vreme și'n acea zi - a marii bucurii, vacanța de 
Crăciun- răsunau din glasuri argintii, în toate părţile 
țării, aceleași două cuvinte, expresie ale întregii 


Sărbătorile veneau, ce e drept, fericite cu Moș 
Crăciunul încărcat de daruri, apoi cu Anul Nou 
aducător de surprize și cu Boboteaza crucilor de 
ghiață. Veneau în mijlocul pregătirilor pe care ni le 
făcea mama, într'un noian de datini, de daruri și de 
parfum de cozonaci. Bunicul citea din, ceaslov la 
icoana de sub busuiocul sfinţit. Veneau în ritmul 
zăpadă, care înveștmântau firea a 


sărbătoare și a voie bună. 


Astăzi, e altcumva... În țara leagănului nostru, din 
luminos și feeric Crăciunul trece printr'un timp de 
vrăjmăsie comunistă. Acolo copiii nu se mai nasc în 

"Hristos ci “în domnu' Ceauşescu”, marxism și 
leninism. De aceea - în Carpaţi - lisus plânge. Si cu 
EI, întreaga țară plânge, luptând din greu cu vitregii 
necunoscute în trecutul neamului. 

Alte vremuri... blestemate vremuri... Si totuşi 
Crăciunul vine, Vine să dăruiască sufletelor, ceasul de 
alinare și de reculegere. In măreţia acestui dar, e ceva 
din taina dumnezeiască pe care oamenii adeseori o 
simt fără s'o înțeleagă; ceva din puterea biruitoare a 
ceasurilor de înălțare cu care Sfintele sărbători alină, 
mângâie si întăresc sufletul drept credincios. De 
aceea Crăciunul sau Nașterea Domnului aduce astăzi 
un balsam, o rază de lumină și de speranţă. 

In lumina acestui înțeles, al nădejdiilor și al 
urărilor de mai bine, spunem și noi cititorilor noștri 
întregului exil și fraților din țară: SARBATORI 


Ruși, în Occident se 
vorbeşte tot mai mult, cu o 
tendinţă de definitivat, de o 
nouă Europă: Europa din- 
tre Atlantic şi Elba. Peste 
Elba, spre Răsărit, n'ar mai 
fi Europa. Acesta estepunc- 
tul de vedere adoptat de 
Mișcarea Unionistă. Deci, 
România, RDG, Cehoslova- 
cia, Ungaria, Polonia şi Bul- 
garia nu ar mai aparține 
Europei, ceea ce înseamnă 
că aceste țări ar aparține 
continentului  ruso-asiatic, 
continent despre care se 
învață în scolile din URSS. 
Deci, în conceptul 
Mișcării Unioniste, Europa 
de Est este total aban- 
donată, ea nu mai există. 
Mişcarea Unionistă 
încearcă să abată atenția 
lumii dela ocupația 
rusească din Europa de Est 
şi dela dezastrul vieții de 
acolo, încearcă să blocheze 
orice inițiativă de creare a 
unei strategii comune con= 
tra Uniunii Sovietice, în 
final încearcă să lichideze 
conflictul Est-Vest pe calea 
renunțării la Europa de 
Est, respectiv calea ab- 
stractizării existenței unui 
asemenea conflict. Repet 
tactica, cu alte cuvinte: 
ceea ce nu există nu 
prezintă importanță. 
Rafinata și antiumana 
tactică are rădăcini adânci, 


1101117110701 110 000000 ITALIA CALI LE Atta tit i t i tiiitiuill = 


Cu siguranță că'n acea 


Eugen BÂRSAN 


DONOVAN LADA LALA 


pe care le găsim încă în cer: 
cul celor care l-au ajutat pe 
Lenin să realizeze revoluția 
socialistă în 1917 în Rusia. 
Același cerc a organizat alte 
multe cerculețe cu in- 
fluențe procomuniste și 
prosovietice, care au 
sprijinit instaurarea co- 
munismului în Europa de 
Est și în alte părți ale 
lumii. 

Nimeni nu ar fi contra 
Mișcării Unioniste dacă ea 
n'ar avea concepte plăcute 
Uniunii Sovietice. In- 
cercarea de a se prezenta ca 
o mișcare de salvare în fața 
invaziei ruseşti, nu poate 
înşela decât pe naivi. 

Pentru Europeni, Europa 
trebue să fie dela Atlantic 
până la Nistru. Cu tan: 
curile ruseşti pe Elba nu va 
exista niciodată pace în 
libertate, nici în Europa de 
Vest şi nici în America. 

M'am bucurat că am fost 
de față şi așa am aflat ceva 
mai apropiat de Mișcarea 
Unionistă. Stiam de ea, dar 
credeam că e limitată la 
nivelul cercurilor înalte şi 
elita lobi-lor. Iată, acum, 
o ieşire a ei în mijlocul 
poporului de rând. 

Fiind prezent, am luat 
atitudine: “'Da'' pentru 
unire, dar “Nu” pentru 
abandonarea Europei de 
Est; “Da” pentru unire, 
dar unirea întregii Europe 
dela Atlantic la Nistru. 
Răspunsul primit a fost: 


.. 2 PS, 
No1: rebue să fim 


nici o speranţă”, 
există nici o posibilitate de 
eliberare”, “*Noi trebue să 
acceptăm această realitate” 
etc. Iată trădarea, iată vân- 
zarea, iată cine ajută pe 
Ruși! 

Un interpelator a ridicat 
chestiunea: Pe ce baze se 
vrea realizarea unirii? Pe 
baze creştine? Dacă pe baze 
creştine, de acord, dar 
creştini fiind, întrebăm: 
““Popoarele Europei de Est, 
nu sunt popoare creștine? 
Poate oare creștinismul să 
abandoneze peste 100 
milioane de creştini în 
mâinile păgânilor 
comuniști, în mâinile an- 
ticriştilor?” 

Justificările domnilor 
dela conducerea 
unionismului, nu sună bine 
Nu este adevărat că nu se 
mai poate face nimic contra 
Ruşilor şi comunismului. 
Nu este adevărat că printr'o 
inteligentă ofensivă se 
poate ajunge la război mon: 
dial. Adevărat este că Rușii 
pot fi înfrânți, că Ruşii pot 
fi alungaţi din Europa, că 
barbaria  eccomunismului 
poate fi lichidată. Iarăşi 
adevărat este că Rușii sunt 
ajutați de complotul marei 
finanțe din Vest care 
împiedică înfrângerea 
Rușilor, care stopează lupta 
pentru libertatea Europei. 

Adevărat este că orice 
idee bună anticomunistă și 
antisovietică, orice concept 
strategic care poate duce la 
succes este respins. 

Nouă ne rămâne să 
demascăm cu curaj 
uneltirile contra libertăţii. 
Cu cânt vom demasca mai 
mult și cu voce mai tare, cu 
atât mai bine, 


cz 


Ai scăpat! 

Eşti cetățean al unei țări libere şi vrei 
să tai buricul cu regimul din București. 

Conform legii nr. 24 din 17 Dec. 1971 
(art 22, literele a-c) cei care doresc să 
renunțe la cetățenie trebue să se 
adreseze consulatului RSR din țara 
respectivă. 

Dar consulul, înainte de a-ți răspunde 
la “bună ziua” îţi cere să-i trimiți, prin 
"mandat poștal, $256. (Taxa pentru cei 
din Statele Unite, N.R.). 

Cecuri personale nu se admit! 

Ca răsplată, și după lungă aşteptare, 
primeşti un plic cu următorul conţinut: 

A) O cerere adresată (nici mai mult 
nici mai puţin) “tovarăşului Preşedinte” 
prin care îţi ei obligația, sub jurământ, 
că nu vei săvârşi chiar și “'...după PIER- 
DEREA CETATENIEI ROMANE 
(Sublinierile noastre, N.R.) fapte de 
natură să aducă atingerea intereselor 
statului și poporului român...” 

Iți este interzis să șopteşti că 
Ceausescu e zbârcit si că tovarăsa lui de 
viață” e crăcănată, deoarece te atingi de 
interesele ““poporului”?. 

B) Un “Chestionar” cu vreo 40 de 
întrebări. 

Pe lângă întrebările pertinente: când 
și unde ai fost născut, numele 
părinţilor, când ai plecat din ţară şi dacă 
ţi-ai lăsat nevasta (bărbatul) sau copiii, 
întâlnim și întrebări care ne arată cât de 
"ungă a crescut curiozitatea securităţii. 

**14. Indicaţi dacă aţi fost condamnat 
(a) de alte instanţe decât cele române și 


CONSULATELE RESEREULUI 
ORI SUCURSALELE SECURITĂȚII? 


pentru ce fapte...” 

**20. Indicaţi veniturile din care vă 
întrețineţi în străinătate (salariul, pen- 
sia, rente, etc.).... 

“21. Arătaţi în ce constau bunurile 
dv. mobile și imobile, valoarea lor, țările 
în care se află și ce intenţionaţi să 
faceţi cu ele după dobândirea sau 
redobândirea cetățeniei române în cazul 
stabilirii dvs. în România.” 

Observaţi “subtilitatea” interogării: 
securiştii vor să știe ce păcate ai, ce leafă 
primeşti, ce avere ai și o iau cu 
presupusul în sens invers: “...în cazul 
stabilirii dvs. în România”, 

Nasul consulului se bagă ca un scaiete 
și în alte locuri familiare: 

““Arătaţi--precizează — chestionarul-- 
următoarele date despre părinții (socrii) 
și celelalte rude ale dvs. din țara unde 
domiciliaţi și din alte ţări....ocupaţia și 
locul de muncă...” Plus atașați o 
fotografie. 

Toate aceste informaţii ţi se cer sub 
amenințarea: 

““Răspundeţi complet şi exact la toate 
rubricile; în caz contrar, vor fi necesare 
date suplimentare, care pot întârzia 
soluționarea cererii Dv.” 

Ca încheiere avem şi noi o întrebare: 

Cu ce scop de viitor colectează con- 
sultatele toate aceste informații dela un 
cetățean care vrea să se scuture de 
cetățenia română? 


Stroe MOLDOVANU 


i Cr - 


eee rea e pe eat ete gi 


ee rie LEI See 


ca tare DP căi mape ec par 


ae na e 100 EI A TAR AAA ee e Cp 


“ÎNTRUPAREA CUVÂNTULUI 


Urmare din pag. ! 


pământului. Peştera însăşi | tuitorului 


Istoria Naşterii 
este adevărată, 


materie; universul este 
scena, lisus e drama; 


Mân- 


e încărcată cu un decor 
eclesiastic ieftin și de prost 
gust. Aș fi dorit-o goală, să 
miroasă a oaie şi a 
residuuri de animale, pen- 
tru ca cel mai simplu 
pelerin să simtă condiţia 
umilă în care Dumnezeu s'a 
întrupat. . 

A doua lecţie, pe care o 
învață un adevărat pelerin 
este că lisus trăieşte în 
inimile și în credința 
oamenilor simpli, nu în 
vestigiile istorice, Mulţi 
atei scriu teologie, care nu 
este altceva decât adaptarea 
adevărului simplu la com- 
plexitatea minţii omenești. 
Ateii cunosc: mai mult 
despre lisus Hristos decât 
milioanele de credincioşi 


trăind 


pati, a ulei at 


dacă este crezută. A-L 
căuta pe Dumnezeu în 
istorie, arheologie sau an- 
tropologie e ca şi cum ai in- 
venta un talon pentru 
măsurarea infinitului. Cine 
caută geniul lui 
Michelangelo în carierele 
din care şi-a ales marmora? 
Dacă aceasta e adevărat 
pentru un geniu muritor, 
cu atât mai mult când ar- 
tistul este însuşi Dum: 
nezeu. Nu istoria L-a creeat 
pe Dumnezeu, ci Dumnezeu 
modelează istoria. 

Sfântul Atanasie cel 
Mare spune că premizele 
Naşterii lui Dumnezeu din 
Fecioară s'au pus încă dela 
creearea lumii. Acolo s'a 
pregătit baza materială a 
întrupării Logosului, pen: 
_trucă trebuia să existe o 
afinitate între Dumnezeu şi 


ei 
A fi E 5 


veșnicia intră în timp, tim- 
pul se pierde în veșnicie. 

Din perspectiva lui Dum: 
nezeu lisus este om, din 
perspectiva oamenilor El 
este Dumnezeu; dela 
mâniosul și dreptul lehova 
la Mielul lui Dumnezeu; 
dela Lege la Har; dela 
creație la întrupare; dela 
“Fiat Lux” la “'Ecce 
Homo." Exigenţele dramei 
cer ca Naşterea Domnului 
să fie şi glorioasă și umilă: 
steaua şi peştera, filosofi şi 
păstori, îngeri şi animale... 

In aceste condiţii, “'Cu- 
vântul trup s'a făcut și a 
locuit între noi...iar noi am 
văzut slava lui, slavă ca a 
unuia n scut din Tatăl, plin 
de har și de adevăr” 
(loan: 1,14). i & 


Arhim. Roman BRAGA | 


cae vu, 


de 


PAGINA 4 


MARI 


DECEMBRIE 1987 


MANIFESTAȚII 


LA BRASOV 


„A 


Duminică 15 Noembrie a.c., mii 
de muncitori dela uzinele de 
autocamioane “Steagul Roșu” din 
Brașov, au demonstrat timp de trei 
ore, strigând lozinci împotriva 
guvernului. 

Această demonstrație este con- 


siderată de observatorii occidentali 
ca cea mai mare manifestaţie de 
opoziție împotriva guvernului dela 
greva minierilor din 1977. 
Coloana de muncitori care a 
plecat dela uzinele Steagul Roșu s'a 
îndreptat pe Calea Bucureștiului, 


spre centrul orașului. Pe drum, mii 
de cetățeni brașoveni s'au alăturat 
muncitorilor, astfel încât, când 
coloana a ajuns în centrul orașului, 
cuprindea peste 5.000 de 
manifestanți. 

Martori oculari au comunicat că 
cele două sedii - al Primăriei 
Municipiului Brașov și al 
Comitetului Județean de Partid 
Braşov - au fost luate cu asalt de 
oameni, care au spart geamurile și 
au aruncat mobilierul, telefoanele 
şi dosarele în stradă, au dat foc la 
drapelele roșii ale partidului și por- 
tretului lui Nicolae Ceaușescu. 

Se pare că în cursul 
manifestaţiei, Primarul 
Municipiului Brașov, Dumitru 
Calancea și Directorul uzinei 
Steagul Roșu au fost bătuţi de către 
muncitori. 

Forţele de miliţie și de securitate 
au intervenit de abia după câteva 
ore, deoarece erau dispersate la 
centrele de votare, fiind ziua de 
votare pentru deputaţii în consiliile 


populare. 
Marţi 
Steagul Roșu au apărut cca, 60gele 
securiști care au început să 
cheteze, după cum relatează 
occidentală, cu “mijloace : 
muncitorii din uzină, întrebând „e 


pe 
această ocazie, s'au făcut n NR 
de arestări. E mun 

Dela persoane venite din B 
s'a aflat că toate organele de Sa 
și de stat locale au fost înlătura 
din funcţie la câteva zile du te 
demonstrație. PE 

Incepând din ziua demonstraţiei 
orașul Braşov este puterni 
luminat și s'a dat mai mul 
căldură în blocuri. 

Călătorii veniţi din Bucu 
afirmă că Brașovul este un Oraș 
închis în aceste zile. a 

Demonstrația a fost provocată de 
publicarea cu câteva zile înainte a. 
noii legi privind viitoare restricţi 
în folosirea energiei electrice și 
gazului metan. 


GORBACIOV:PATENT R.S.R. 


—Cronographus ANONIMUS— 


minoritate bine organizată 
care-a luat situația în mână, 
a dizolvat administraţie şi 


parte liber, liber pentru 
moment, în Vestul Europei. 
Acum Gorbaciov, urmaş 


“destinderea”, care-a dat 
din nou răgaz Sovietelor. 
lar cu Brejnev” au ajuns la 


Unite, care atunci decideau 
cu două milioane de oameni 
și munți de material vic- 


După ultimul discurs de 
trei ceasuri și jumătate al 
lui Gorbaciov, primul lucru 


“transparență”! a oarşelor, 
presedintele dărâmă ca un 
posedat. Apare evident că 


la care ar fi de gândit este 
desigur delirul preşedin- 
telui R.S.R., cu eşarfă şi 
ciomag, când cu hangul 
populației adunate  claie 
peste grămadă, se oțăra 


cu 
că într'adevar comunismul 
din R.S.R. face revoluţie 
împotriva lui însuși, contra 
periului sovietic şi con- 
tra tuturor care invadau 
paşnica Cehoslovacie. 
„Dar ţi-ai găsit! Imediat 
după aceea a început să se 


snost - 
şi el 
ace, 


transpare » 
dela Hruşciov 
ceva ca 


stroica - restructura- 


"revoluţiei. Gor- 
“Cu toate că el 
ov, N.R.) n'a trecut 
ederea trecutul și 
nici 


pentrucă nu 
dogma. »i 
r> pentru / mai multă 


dar 


Gorbaciov s'a ''moderni- 
zat” în leninismul lui, luând 
lecţii dela satelitul cel mai 
riguros în materie de dogmă. 
Rusia nu se poate schimba 
cu nici o iotă decât în rău, 


etic în vreun hop 
greu ca să-l scoată, cu 
tehnologie şi grâu, cu 
abdicări de tot felul, care 
de care mai penibile. 

Dar Rușii, tot mai 
tolerați de moralistul Gor- 
baciov vor bea mai departe 
votcă din producţie proprie, 
ca să se simtă bine, adică se 
se simtă tot mai puţin, din 


“ce în ce mai abrutizaţi. 


Gorbaciov nu poate avea în 
Rusia nici o popularitate cu 
demagogia  ''reformelor”, 
nedorite de nimeni. Acest 
lucru îl explică exhaustiv și 
strălucit scriitorul rus 
exilat la Paris, Zinoviev, 
care se miră foarte, con- 
statând un punct de vedere 
comun față de Gorbaciov 
între Reagan și...Marchais. 


" Zinoviev spune ritos că 


“Populația sovietică va apă- 
ra prin reflexe forma de via- 
ță stabilită în cei 70deaniai 


" comunismului”. De ce? Mai 


departe: **Comunismul im- 
plică pe de-o parte salarii 


„joase, dar pe de altă parte 


viaţa profesională este 
relativ ușoară și siguranța 
postului garantată”. Așa că 


"retorica demagogică a lui 


Gorbaciov bate în vid 
deoarece  ''demo-supușii” 
m vor nici o ''restruc- 
t 


rumegători 

Revoluţia din 1917 a iz: 
bucnit la Petersburg din 
cauza vremii rele care-a 


mbe. Acestea aveau 


“să urmeze, dar nu din par: 
„tea 


“mulțimilor”. De 
asmuţirea gloatelor 
înfometate a profitat o 


Occidentul stă treaz 


învăţat 


armate, ca să rămână la 
putere până azi. Comuniștii 
au ştiut după aceea că 
niciodată nu trebue să lip- 
sească ''hleba”. 

Așa stând lucrurile apare 
clar că în R:S.R. comuniș 
ecţia dela ei. Si în 
același timp cumuniștii din 
R.S.R. ştiu că Românii nu 
au o majoritate copleșitoare 
de rumegătoare gregare, 
deci la nevoe îi lipsi şi de 
pâine. Tocmai pentru a 
aduce pe Români cât mai 
aproape de abrutizare, au 
operat sălbatica, sinistra 
colectivizare. In Rusia unde 
țăranii erau altfel, gregari 
pasivi, crima de genocid a 
lui Stalin din Ucraina care- 
a dus la culme colec- 
tivizarea, avea cauze de or- 
din național. Ucrainienii 
voiau separație și stat in- 
dependent. 

Gorbaciov profită din 
plin de opera predecesorilor 
lui, Lenin, Stalin. Brejnev, 
Andropov, care-au zdrobit 
integral niște popoare, au 
mărit Imperiul Colonial 
Sovietic în proporţii 
nesperate, şi au confundat 
fără limite în timp istoria 
rusească cu dogma 
comunistă. 

In R.S.R. se profită de 
niște antecesori indirecţi, 
dar o moștenire directă au 
doar ce-a rămas dela 
Gheorghiu-Dej, adică 
desființarea ţăranilor, 
pătura de bază a neamului 
românesc, Dar executorul 
principal, instruit și făcut 
colonel la Moscova, nu s'a 
moştenit decât pe el însuși 
aşa că, acuma nu-i rămâne 
decât să dărâme în pace şi 
în cel mai slinos “'onor” din 
istoria Românilor, 

Rusia revoluționară a 
fost dela început ajutată 
din afară, în primul rând 
prin crima Germanilor, 
care crezând că slăbesc 
frontul au expediat în 
patria lui pe Lenin. După 
aceea primii care-au 
exultaț în favoarea ''de- 
mocratizării” Rusiei, au 
fost diplomaţii» Statelor 


toria contra aliaților 
împotriva Germaniei. 

In al doilea război mon- 
dial Rusia a avut aliat 
Statele Unite și-a învins 
Germania. După aceea 

tatele u 


«| 


Sovietelor secretele 
atomice, şi Imperiul Roşu a 
trecut imediat la înarmare 
pe capete. S'a făcut un fel 
de război politic, aşa 
numitul război rece, dar a 
fost curmat, poate aproape 
de un mare succes, prin 


e! s 
periodic, ultima oară chiar 
la Budapesta, deși dela 
sfârşitul războiului până azi 
genocidul a secerat cel 
puţin zece milioane de vieţi, 
dincolo de comodele 


demn de toți înaintașii lu 

și care-a învățat câte una şi 
ta dela sateliții europeni, 

a creat o enormă confuzie 


în Occidentul ce se prepară 


sc va un 
primele victime fără 
speranţă a viitorului 
Ceaugorbaciovism. Poate că 
dacă în România se 
manifesta o reală tendință 
de libertate, nu se năștea 
acest monstruos hibrid. 


3 


reşedinţe din Occidentul în 


CHEMARE 


Organizațiile anticomuniste românești din exil luând cunoştinţă de manifestația d 
protest din 15 Noembrie 1987, din Brașov, România, cu ocazia alegerilor de deputa 
pentru consiliile populare din orașul Brașov și mai ales despre intervenția brutală 
organelor de miliție, trupe de securitate şi armată, soldate cu: ucideri, răniri și arest 
masive ale manifestanţilor, apelează la toate forurile internaţionale și guvernele țărila 
libere din întreaga lume pentru a cere: 

l. „Propunerea unei rezoluții la ONU pentru oprirea persecuțiilor şi urmăririi 
polițienești și politico-administrative, atât a celor arestați, cât și al altor pe 
precum și a familiilor acestora, de către guvernul comunist din România, prin apara 
său represiv. î 

UE Eliberarea tuturor celor arestați cu această ocazie, precum şi eliberarea tutul 
deţinuţilor condamnați pentru motive politice și religioase. 

III. Pedepsirea celor vinovaţi pentru acțiunile și actele de represiune. împo! 
“pan festaqi Ge din data de 15 Noembrie 1987 din orașul Brașov. Za 

el: a 4 

- Comitetul Naţional Român de Eliberare din New York 

- Consiliul Naţional Român - Secţiile U.S.A. şi Canada 

- Ziarul “Cuvântul Românesc” din Hamilton, Canada 

- Centrul Cultural Românesc din New York 

- Centrul „Cultural Românesc din Hamilton, Canada 

- Asociaţia Culturală Română “Dacia” din Toronto, Canada . 

- Asociaţia Foștilor Deținuți Politici din New York și Los Angeles ii 

- Comitetul Naţiunilor Captive din New York - U.S.A. care sprijină această acţiune de 
protest și apărare a manifestanților din Brașov, România, declară că ele consideră jus ri 


acţiunile întreprinse de manifestanți împotri i şi regi i ist dii 
EA. ţ potriva guvernului și regimului comunist d 


Situaţia deplorabilă a 
tare drepturi ale omului 
ceput adăugate 
indreptăţesc întru t 


a 


Comitetul de Iniţiativă: 


Dr. Cornel Petrasievic 
Dr. Alexandru Bratu 
Zahu Pană : 
Sorin Popa 


New York, 26 Noembrie 1987 


L A 2 


CUVANTUL ROMANESC 
LR i a a a i 


DECEMBRIE 1987 


PAGINA 5 


CONSTANTIN NOICA ŞI LOGICA PIERDUTĂ 


—— Constantin MACRI— 


In țară trăiește, retrasă 
la Păltiniş, o mare 
conștiință filosofică şi 
românească, care face parte 
din “generația de aur” in- 
terbelică, reprezentată prin 
oameni de o mare 
deschidere intelectuală şi 
strălucire spirituală, 
ilustrată parţial prin Mir- 
cea Eliade, Mircea 
Vulcănescu, Constantin 
Noica, și alții. 

In numărul 7/1987 al 
“Vieţii Româneşti”, Dl. C. 
Noica publică un text in- 
titulat: **Scrisoare către un 
tânăr intelectual oc- 
cidental”, în care valorile 
stilistice covârşesc fun- 
damentarea logică a celor 
afirmate. 

Un patolog al culturii ar 
putea diagnostica în acest 
text semnele epuizării 
axiologice, “abandonul 
cavalaresc” al unei lupte 
socotită pierdută. 

Este imensă tristeţea 
acestei scrisori, pe care 
autorul: o comunică 
imaginarului său 
destinatar. 

Este un fel de S.08S. 
rostit în pragul marii 
despărţiri, față de un 


prezumptiv salvator rămas 
până la urmă inactiv. 
Aceasta este un fel de 
“culme a disperării” la care 
se referea odată, 
său, Emil Cioran. 


colegul 


Vezaţiunila; 


unui amor înșelat şi 
întradevăr părăsit cu un 
diplomatic ““bye-bye”. 
„ Pentru aceasta, iubita in- 
fidelă nu devine mai puţin 
atrăgătoare şi cuceritoare, 
ci doar mai puţin frumoasă , 
moral. Aceasta rămâne de 
văzut. 

Dar plânge inima în noi 
când ne gândim că şi 

utorul ““Despărţiri de 
Goethe” (pentru al cărui 
text inițial ““Anti-Goethe” 
a, făcut opt : ani de pușcărie 


mai unit crivăț al 
frigului şi al foametei, al 


„genocidului propriului său 


neam, să semneze un text 


de pur ““pamplezir” față de 


„putere. 

Nimeni nu l-a obligat pe 
C. Noica să denunțe 
““atomizarea” societăţii oc- 
cidentale, luând ca bază 
critică “solidaritatea sub 
blestem” a celor din ţară. 
Nimeni nu l-a obligat pe 


3 A filosof să deplângă in- 


sensibilitatea omului oc: 
cidental față de suferinţa 
celui de alături, luând ca 
bază  comprehensiunea 
sterilă și ipocrită a 
“tovarășilor”. 

Este sterilă pentrucă 
această solidaritate se 
opreşte la uşa cabinetului 
de partid şi se rezolvă prin 


suferă, se nelinişteşte și 
luptă, strigă și cântă, dar 
are un orizont nesfârșit, 
“un albastru infinit”, după 
cum cântă ca un apel 
disperat mica cântăreață de 
muzică ușoară, care n'a ales 
libertatea (până în prezent). 
De ce fug tinerii, în 
special tinerii români din 
țara lor, care totuşi e una 
din cel mai frumoase şi mai 
mănoase din lume? Nu vă 
întrebaţi, Domnule Noica? 
O societate ca cea pe care 
o stigmatizaţi prin ver- 
balizarea arătată, este 
relativ asemănătoare cu cea 
pe care a apucat-o tinerețea 
Dys., când scriați 'cursi- 
vele”” dela “Credința” lui 
Alexandru Tudor şi care va 
dat prilejul excepționalei 
pregătiri intelectuale de 
care vă bucuraţi, pentrucă 
tinerețea Dvs a fost liberă 
şi nu va cenzurat nimeni 
nici lecturile, nici fişele. 
Si Sandu Tudor şi 
V.Voiculescu şi Radu Gyr 
au avut talent, dar n'au 
avut norocul sau ştiinţa de 
a se aranja cu Destinul. 
Vi s'a amputat odată cu 
“Despărțirea de Goethe” şi 
propria Dvs  propensiune 
spre un ideal al omului, 
altul decât cel propus de 
Faust în partea a II-a. 
Poate că scrierile 
postume ne vor contrazice 
în această afirmație. Dar de 
sprijinim toate 


conștiința că ai întinat 
memoria, nerostind tot 
adevărul? Ce aţi scrie, dacă 
Vaţi adresa unui tânăr in- 
telectual răsăritean, în 
special unuia domiciliind 
acum în Resere? Faceţi 
dovada bunei credințe, dând 
“Vieţii Româneşti” și un 
astfel de text. 

Nu este oare rostul 
primordial al unui inelec- 
tual autentic și mai ales al 
unui filosof, de certă 
vocaţie, să spună întregul 
adevăr? Si, dacă nu poate 
să-l spună, să refuze 
tentația de a-l spune pe 
jumătate. 

Ce trist pare ogorul 
literelor românești. Ce 
dezolant e ca, un stejar 
bătrân să se usuce dela 
sine. 

Niciodată nu am socotit 
societățile democratice oc- 
cidentale ca niște societăţi 
ideale. Am denunţat 
alienarea, atomizarea, 
însingurarea. Dar n'am 
găsit nici un strop de leac 
în societățile marxist- 
leniniste, ba dimpotrivă 
privindu-le pe viu, în con: 
cretul lor social şi istoric, 
mam găsit nicăieri mai 
potențate, mai batjocoritor 
și antiuman potenţate 
“*maladiile” de mai sus. 
Nicăieri omul nu este mai 
înstrăinat de munca sa și 
de produsul muncii sale ca 


eptun” pentru unii sau “ în socialismul răsăritean, 


“Casa de oaspeţi”! „și 


VA este străină această 
ir eblitato;: Scnnepe 


nu este mai sfărâmat în 
unitatea sa vitală (navetă, 
divorţ, creșă, uzină, 
brigadă, etc.), mai minţit și 
mai umilit (vezi presa și 


cultul personalităţii), mai. 


i sine ca într! 


penetrabil. A venit 
împroprietărirea şi i-a dat 
sentimentul perenității 
construcțiilor sale, a venit 
sindicatul, real, 
democratic, si i-a 
ameliorat sentimentul 
neputinței sale, a venit 
religia în toate variantele ei 
și i-a mai redus sen- 
timentul însingurării sale 
metafizice. 

Ce a dat în schimb 
socialismul răsăritean, hai, 


să zicem, în special 
tineretului intelectual? 
Siguranţa unui loc de 


muncă, sunt convins că 
sunteți în primul rând, ten- 
tat să răspundeți. După 
eforturi extraordinare, 
tânărul medic, profesor, 
inginer, îşi ia în primire 
locul de muncă, care este în 
997 din cazuri altul decât cel 
dorit sau altul decât cel 
meritat. Cel dorit şi cel 
meritat este dat fiului sau 
fiicei “'activistului”” sau 
“tovarăşului” dela...judeţ. 
Unde, în ce orânduire, 
scumpe Domnule Noica, 
este mai mare privilegiul de 
castă (“clasă”) ca în orân- 
duirile totalitare marxist- 
leninste? Vă este 
necunoscută această cum- 
plită realitate, generată de 
dictatura monopartinică? 
Vă este necunoscut fap- 
tul că tânărul intelectual 
răsăritean nu are voie, nu 
găseşte, să citească ce arca. 


g 
cămin şi 
gargarisește, de decenii, 


E aceleași minciuni con- 


venționale? Credeţi că, 
nefericitul (după i tânăr 
occidental, ar îngădui aşa 
ceva? El este, nu “a fost 
aruncat”, în stradă, şi 
caută să-și impună voința 
şi convingerile. 

Tânărul intelectual oc- 
cidental e non-conformist 
până la desmăţț, cel 
răsăritean este obligat să 
fie conformist până la 
idioțenie. Generaţie după 
generaţie, până când și 
genele eredității cedează. 

Nu există nici un tânăr 
occidental care să vrea să 
emigreze în Răsărit. Ar 
putea-o face, când vrea. Op- 
tzeci la sută din tinerii 
intelectuali în special - 
răsăriteni, visează să 
emigreze în Occident. De ce 
oare, Domnule Profesor 
dela “Centrul” de Logică, 
există în R.S.R. centre de 
pâine şi ''Centru de 
Logică''? 

Nu vă șochează falsul, 
absurdul, din afirmaţiile 
Dvs.? 

Da, da, știm și apreciem, 
există un subtext în rân- 
durile publicate de Dvs. în 
“Viaţa Românească”, Un 
subtext ca un bocet, ca un 
blestem aruncat și în 
dreapta și în stâga punc: 
telor cardinale. Dar acest 
subtext subliniază haosul, îl 
amplifică, nu-l reduce, 
mai ales pentru lectorii 
Dvs. tineri din ţară. Cui 
prodest? 

Inlănțuirea dela ideologic 
la economic în marxism 
vorbeşte dela sine. Mai ales 


"în România de azi. 


“Raporturile sociale- 
istorice de! 


liber, * 


-punet, 


h 
că zilnic 


fruntaţi, pe care le con- 
fruntă în prezent orice 
tânăr intelectual 
răsăritean. Sărăcie, penurie 
alimentară cronică, decalaj 
tehnologic șocant, 
favoritism politic, o presă 
mincinoasă, cel puțin prin 
grave omisiuni, lanțul in- 
finit și intransgresabil al 
interdicţiilor de tot felul, o 
justiţie dirijată de putere, o 
asistență medicală neputin- 
cioasă prin lipsa de mijloace 
și un corp medical dedat 
spolierii bolnavului, o 
miliție arbitrară care 
pălmuieşte la fiecare pas 
bunul simţ  obștesc, o 
securitate omniprezentă și 
atotputernică, toate acestea 
oare nu vă sunt cunoscute, 
Domnule Noica? Toate 
acestea nu provoacă acea 
“stare de  indispoziţie”, 
care merge uneori până la 
dezasperare, ca de exemplu 
a acelora care 
aruncându-se în apele 
Dunării ori a tânărului 
pilot care mai recent a 
traversat Bulgaria pentru a 
cere azil politic în Turcia. 
Sunt acestea invenţii? Sunt 
acestea exagerări? De ce un 
filosof de talia Dvs. le 
întoarce spatele şi se 
adresează de pe soclul 
imensului prestigiu, pe 
care-l are, numai 
“tânărului intelectual oc- 
cidental'? 

Nam să vă dau, pizci cu 


ŞI 
sau foloseşte relativ lesne 


toate noile invenţii 
tehnologice (computere, 
video, auto, moto, etc.) 

Stim, el nu are siguranţa 
locului de muncă ca în 
Răsărit. El trebue să caute 
singur acest loc de muncă, 
fiindcă nu este “'repar- 
tizat”!. Dar cinstit vorbind, 
Domnule Filosof și Profesor 
de logică, nu este oare 
această “'repartizare”” sem- 
nul cel mai semnificant al 
propriei lui dependențe de 
Putere? Nu este această 
““repartizare”” prima 
îngrădire la un proiect de 
viață născut să fie grandios 
și acum eșuază în 
automatisme și mimetisme 
după celebra formulă “se 
face că muncește''? Nu este 
această Planificare Cen- 
tralizată a Forţelor de 
muncă, prima așezare a 
unui destin tânăr în patul 
lui Procust? 

Gândiţi-vă bine, Dom- 
nule Cugetător, că sute de 
mii de tineri, alţii decât 
aceia care vin la Dvs. în 
pelerinaj, trăiesc în cea mai 
represivă şi opresivă 
societate din lume, că suferă 
de frig, că sunt ameninţaţi 
de subnutriţie, că se bâlbâie 
de frica “tovarăşului”! dela 
putere, că citesc” și rostesc 
minciuni oficiale. Lor, lui, 
tânărului intelectual 
răsăritean, ce cuvânt îi va 
spune Profesorul? 

Vă contrazic în așa 
măsură realitățile care vă 
înconjoară încât ne simțim 
umiliți, noi, de aici, dela 
mii de kilometri. 

Cum a fost cu putinţă ca 


„Socrate al nostru să refuze 


cupa cu enoutăt Cum a fost 
cu lanț 


de mizerabili, blestemaţi de 
un popor de 23 milioane? 
Atât de jos a căzut spiritul 
și demnitatea românească? 
Nu putem crede. 

Din când în când o Ana 
Blandiana, rostește 
adevăruri salvatoare ale 
acestei spiritualități și 
demnități. Si ca ea sunt 
mulți, foarte mulţi, 
nenumiți aici, tocmai a nu 
le crea o mizerie în plus. 

Nu, Domnule Noica, răul 
contemporan nu vine dela 
Apus. Dela Apus, din Oc- 
cident, va veni salvarea. 
Puterea de creaţie a 
societăților libere, 
democratice occidentale, 
este imensă. Randamentul 
tehnologic merge paralel cu 
creşterea libertăţii și a sen- 
timentului securităţii 
globale. Asistenţa socială se 
perfecționează progresiv, 
creind raporturi sociale 
fundamental diferite decât 
cele avute în vedere de 
critica marxistă. 

Care sunt aceste rapor: 
turi sociale transformatoa- 
re ale omului, ale naturii, 
ale societății? 


In modul cu totul nou al 
sintezei dintre credința în 
Dumnezeu și credința în 
rațiune, ambele grefându-se 
pe credința în om. De 
Credinţa, de Rațiunea, de 
Libertatea omului oc- 
cidental, inclusiv a 


replica bilă-a., 


IE Teresa: Iubite 
Maestre, pe tânărul in- 
telectual occidental, căindu- 
l că ar trăi într'un univers 
irațional, absurd, care 
repudiază planificarea cen- 
tralizată de stat. Care face 
pe om să fie izolat, singur, 
iremediabil despărțit de 
“celălalt”, de semenul său. 
Care e manipulat și 


„clasei 


minidimensionat, lipsindu-l 
de orizontul specificităţii și 
transcendenţei sale. 

Sunt oare victoriile 
tehnice “cumpărate” cu 
prețul degradării morale, 
așa cum susținea K.Marx? 
Este oare aceasta, singura 
erezie marxistă? A realizat 
societatea sovietică în șapte 
decenii de existenţă, o orân- 
duire socială care a redat 
omului ““umanitatea''? 

Prin ce? Prin cea mai 
opresivă și falsificantă 
cultură? Prin comiterea 
celor mai mari orori din 
istoria umanității? Prin 
abolirea celui mai sacru 
drept al omului, câștigat 
prin secole de luptă și de 
suferinţe, dreptul la liber- 
tate? Libertatea de ex- 
primare, de organizare, de 
mișcare!! Vă sunt 
necunoscute toate aceste 
lucruri, Domnule Magister? 

Va veni în curând vremea 
când Occidentul civilizat va 
readuce libertatea popoare- 
lor, cărora le-a fost răpită. 

Nu ““dictatura 
proletariatului”! sau a 
muncitoare, nu 
“socialismul multilateral 
dezvoltat”! va cuceri 
viitorul, ci aceşti tineri in- 
telectuali occidentali 
alertați de drama con- 
fraţilor lor de generaţie din 
Răsărit, mobilizați de stima 
profundă acordată in- 
iu clienta, iCompetenici şi 
CI 2 - 


ei 
pretutindeni, 


oriunde, i sagice taia a 


unui 


Ce păcat, ip e Con- 


stantin Noica, că dați un 
atât de trist epilog sisificei 
Dvs. munci de a ajunge pe 
culmi. Pe culmile Raţiunii 
şi Adevărului. Dar poate, 
nu e un epilog. Să fie sem- 
nul unei răzvrătiri? Ar fi 
minunat. 


GÂNDURI DE CRĂCIUN 


Rami cu ciucuri de zăpadă 
Sfânt decor de iarnă albă, 
Preamă-ți sufletul și gândul 
Cu colind cu floare dalbă. 


Iarăşi voi, colindătorii 
Din umbra vremurilor triste, 
Din întunericul uitării 
Veniţi din beznă și restriște. 


Când vom cânta în cor cântarea 
La miezul nopților târzii, 

Să fii cu noi alături Doamne, 
Alăturea de noi să fii. 


Iar printre fulgii de ninsoare 
Privindu-ne de sus din cer, 
Să-ţi amintesti de noi aceia * 
De = ba gratiile de fier. 


nnnneseanneenasea 


Acum când fulgii albi de nea 
Cuprind morminte fără cruci, 
si i țintirime neștiute, 

„Să ne oprim pe la răscruci 
Cu toate aducerile aminte. 


ia 


- 


ti 


rm Art 


o ata 


ui 


scartaie te aieaten ape aie: 
hitatee i 


Ss 


e Lp 0 LB ESL 


PL 0 DR 


AA natie LE Lt 


00 Er re e 


în 


tu 


pie ai ana 


ja poi 


scr (pe Mă 


cmd cap je CR ARE ANI 


PAGINA 6 


Stirile pe care le primim 
din ţară sunt de-a dreptul 
catastrofale. România a 
luat aspectul unui 
apocalips, în care tragediile 
și suferința poporului 
român au depășit orice 
limită. 

Dela un capăt la celălalt 
al ţării mizeria, jaful, 
corupţia, epidemiile de tot 
felul, sărăcia, lipsa totală 
de hrană, de medicamente, 
sinuciderile, dărâmările de 
biserici, de monumente 
istorice, în general crima 
națională la care s'a ajuns, 
ilustrează reala și adevărata 
faţă a societății comuniste, 
condusă de o clică de han- 
dicapaţi mintali, de 
jefuitori, de asasini și in- 
capabili care în numele 
crimei şi al minciunii au 
adus ţara și poporul român 
în cea mai jalnică stare 
economică, socială și 
morală de când există 
această ţară și acest popor. 

Informaţiile  parvenite 
par incredibile, chiar și 
pentru acei Români sosiți 
în Occident de un an sau 
doi, dar spre surprinderea 
tuturor sunt adevărate şi 
de un dramatism cumplit. 
Pe drept cuvânt, oricine se 
întreabă cât poate să mai 
dureze această stare de 
lucruri, sau poate răstur- 
narea aceasta dramatică nu 
poate surveni decât în 
momentul distrugerii totale 


NOAPTEA SFÂNTĂ 


APOCALIPS COMUNIST 


şi fără comunism. 

Va veni oare o asemenea 
zi?... Desigur că da, sem.- 
nele sunt chiar destul de 
vizibile datorită eşecului 
total în toate domeniile la 
care s'a ajuns. Eșecul și 
descompunerea sunt ale 
partidului comunist român 
şi ale conducătorilor lui, în 
primul rând, conducători 
care s'au înnămolit în 
propriile lor crime și 
distrugeri, în propria lor 
incapacitate, în propria lor 
ură și ticăloșie. Ură pe care 
partidul şi exponenții lui o 
au față de poporul român, 
cu care de altfel nu are 
nimic comun, ură față de 
țara pe care o dărâmă, ură 
pentru țările și popoarele 
lumii, ură pentru om în 
special, ură pe tot ce 
aparţine credinţei, creației, 
umanităţii în general, ură 
pe tot ce există. 

Acesta este rezultatul in- 
competenţei și al inculturii 
acelora, care fiind produsul 


acestui sistem politic 
destructibil şi detestabil, 
conduc ţara. 


Si dacă cineva s'a putut 
îndoi vreodată de ticăloşia 
comunistă, apoi prăbuşirea 
României de astăzi este 
exemplul cel mai con: 
cludent şi convingător ce 
este comunismul și cine pot 
fi conducătorii lui. 

După tiparul acestui 
sistem politic și al con- 


„Când pe cer văzut-au Magii stea nemai văzută încă, 
- Strălucind pe-a omenirii de păcate noapte-adâncă, 


In păstori -îng 
Tar în Magi, era 


a Pe pământ 


“Inţeles-au că e steaua unui Impărat ce vine, > 
Lumea toată să-L slăvească și pe veci Lui să se'nchine! 


 Si'ncărcând pe-a lor cămile daruri scumpe, cum anume 

- Magii n'au mai dus nici unui Impărat din larga lume, 
Au pornit în căutarea Celui care-avea să vină, 

- Sufletele să le umple de Cereasca Lui lumină!... 


Pe când însă împărații au palate aurite, 
 Impăratul omenirii se născu'ntr'un e 
- Si'naintea frunţii Celui care-avea să poarte spinii 
„Cei dintâi îngenunchiat-au mieii, boii și asinii!... 


c de vite, 


„Din câmpii, trimisi de Ingeri ce veneau cântând de sus, 
Au intrat apoi păstorii să se'nchine lui lisus 

_Si'n genunchi, cei trei Magi căzură'n urma, 3 
“să?nchipuiască astfel toată-a omenirii turnă!... 


a: 
_Mieii, boii și asinii, erau, astfel, însăși Firea; 
enunchiată- era toată omenirea; 
sau întreaga'nțelepciune 
Ce veneau, cu umilință, lui Iisus a se supune!.-. 


iți în temniţi, să le fie soare!n prag; 
- odihnă; slăbănogilor - toiag; 


incă celor în vâltoare; reazem celor buni și blânzi; 
nsetaților, fântână; azimă, la cei flămânzi; 
Desnădejdea s'o mângâie; lacrămile să usuce, - 
Când știa că, pentru toate, răstignit va fi pe crucel... 


„ Astfel, când veni din Ceruri Mila Lui fără măsură - 
născu'mpotriva-l cea mai ne'mpăcată ură, - 


-Ură care?n veci nu iartă, urmă mai presus de fire 


pi 


-atunci, -deși milenii anii lumii trec mereu,- 
ce n'au primit în suflet până azi pe Dumnezeu, 

de marea lor trufie, -aur adunând comoară, - 
"lisus-Mântuitorul îl ucid a doua oară)... 


Vasile MILIȚARU 


DECEMBRIE 1987 


—— Radu Emanoil IONESCU— 


De multe ori ne-am 
întrebat: oare acei tineri 
care sunt în securitate nu 
sunt conștienți de acest 
lucru? Marea majoritate 
dintre ei își dau seama, dar 
alegerea se face după gradul 
de ticăloșie, căci cine poate 
fi securist decât gunoiul din 
gunoiul acestei societăți 
comuniste, 

O populaţie înfometată 
aleargă desfigurată şi 
speriată pe străzi din 
magazin în magazin, unde 
nu se găsește nimic decât 
praful şi murdăria. Bezna 
în care este cufundată 
întreaga țară, frigul care 
paralizează orice suflare și 
mișcare omenească, lipsa de 
mijloace de tranpsort, 
molimele şi insectele 
specifice lipsei totale de 
igienă la care s'a ajuns 
datorită lipsei de apă, de 


săpun, de cel mai elementar 
mijloc de igienă și 
civilizație, distrug fără 
cruţare o populaţie care are 
o singură vină, dacă se 
poate spune așa, că sa 
născut și există. 

In schimb se demolează 
fără încetare parcă ar fi o 
întrecere între ce se petrece 


în România şi bom- 
bardamentele unui război 
sau al unui cutremur 


nimicitor. In afară de străzi 
și cartiere întregi demolate 
se distrug biserici şi 
cimitire. Cimitirul Crângaşi 
a fost demolat, trecând cu 
excavatoarele peste mor- 
minte și morți. Groparii 
care nu puteau și și nu voiau 
să dezgroape morții, 
înmormântați de curând, 
fiind în putrefacție, au fost 
îmbătați pentru a duce la 
îndeplinire isprăvile par- 


tidului. In urma 
demolărilor, șobolani și 
câini vagabonzi rămași fără 
stăpâni umblă pe străzi, 
totul având înfățișarea unui 
infern. 

Si în această apocaliptică 
stare, s'a găsit un om care 
a reușit să prindă câţiva 
zeci de câini și să-i îmbrace 
cu pieptare pe care a scris 
“Epoca Ceaușescu”. 
Miliţienii alergau după ei 
prin pieţe şi pe străzi pen- 
tru a-i prinde şi a-i 
dezbrăca. 

Situaţia pare comică, dar 
în fond caracterizează o 
stare de lucruri 
înspăimântător de 
dramatică şi sinistră. Lacul 
de acumulare care s'a făcut 
lângă București în urma 
canalului ce este în proiec- 
tul de construcție şi al 
amenăjării Dâmboviţei, este 


un mare perico 
capitală care şi așa es 
supusă cutremurelor j 
ar putea să se rey 
distrugând şi 
rămas nedistrus. 
Si peste toat 
nenorocirile, radiațiile 
ploziei dela Cernobi] fac păi 
de victime, îmbolnăvind 0 
cancer lingfatie copii 
tineret care nu pot a: și 
nici un fel de salvare, 
schimb șeful statului cu 
familia sa își construiese în 
pace și îndestulare carți 
rezidențial, aratându-și 
disprețul şi ura față de up 
Popor și o țară nenorocită, 
în așa fel încâț demon. 
strează cu prisosinţ 
roadele infame și criminale 
ale comunismului ear; 
generează astfel de 
soane, ce nu pot fi decâi 
rușinea unei națiuni. 


| pentru 


CUVANTUL ROMANESC 


ITI TR 0 e RR 


Pentrucă în casa de 
poposire nu mai era loc 
pentru El, pentrucă 
stăpânii vremii aceleia, în 
goana lor oarbă după putere 
şi glorie deşartă ar fi ucis şi 
propria lor umbră de 
suspiciune, pentrucă tem- 
plul era plin de larma de 
bazaar a afacerilor 
negustorești și nu de 
liniştea prielnică pentru 
acel Crucial Moment de 
Recreare a lumii, Fiul lui 
Dumnezeu, lisus avea să se 
nască în umilinţa unei iesle 
sărace din Betleem. 


Dezgustat de spectacolul 
fals și mercantil al 
dezmăţului nostru 
material, întristat de 
suferințele celor care-L 
iubesc dar trebue să sufere 
pe nedrept, respins de 
sărăcia noastră spirituală 
sau îngrozit de privirile 
aprinse de ură ale irozilor 
contemporani, desigur, pen- 
tru lisus n'ar mai fi loc nici 
astăzi să vină între noi. 


Naşterea lui în timpurile 
de azi aşa cum 
propovăduiesc falșii profeţi 
şi cei în sufletele cărora 
lisus n'a coborit cu 
adevărat niciodată), ar 
însemna ca Dumnezeu să 
fie “uns” ca împărat al 
unei lumi corupte şi 
aproape total supuse 


2 „iar tă 
era protectorul 
tavian. 
„Heinrich Graetz, istoric 

“evreu, autor al istoriei 
poporului evreu în 12 
volume, arată că Irod a luat 
conducerea ludeei prin 
căsătoria lui cu Mariamne, 
nepoată a lui Hircan, 
ultimul domnitor al ludeei, 
din neamul Asmoneilor, pe 

re Irod l-a condmanat la 
= oarte. Irod a trimis la 
“moarte şi pe soţia sa 

- Mariamne, pentru a fi sigur 

de domnie. În cele din urmă 

se pare că a fost executat și 

Archelaus, ultimul născut 
al soției sale Mariamne, 
cum susține un scriitor 
latin Macrobius, pentru a fi 
şi mai sigur Irod că nu ar 

„mai exista un pretendent la 
tronul lui de împărat al 
ludeei. 

Fiind vizitat în vremea 
aceea de cei Trei Magi , care 
veniseră dinspre Răsărit, 

aceștia l-au întrebat unde 
este Regele ludeilor, cel 

-măscut de curând, căci a 

apărut steaua Lui în 

Răsărit și au venit să se 

închine lui. lrod s'a 

cutremurat și i-a rugat să 

afle unde s'a născut, iar la 
înapoiere să treacă pe la el 

“să-i spună unde se găseşte, 

ca să meargă să i se 

- închine. 

Fiind obsedat de grija de 

a păstra un tron care nu-i 
parținea,  obțimt prin 
uzurpare, crime și mon- 
truozități, el se gândea să 

“afle unde se află noul 

născut, numit de cei Trei 


său, 


răului. Ori aceasta ar fi o 
absurditate. 

Pentru creștini, (şi aici 
se exclud toţi cei botezați în 
apele înșelătoare ale 
hiliasmului protestant), 
Messia cel adevărat este 
lisus din Nazaret, născut 
din Duhul Sfânt şi Fecioara 
Maria şi răstignit și înviat 
în zilele lui Pilat din Pont. 
Pentru noi acest lisus este 
Hristosul, “Fiul lui Dum: 
nezeu, Unul-Născut, Care 
din Tatăl s'a născut mai 
înainte de toţi vecii: 
Lumină din Lumină, Dum- 
nezeu adevărat, din Dum: 
nezeu adevărat, născut iar 
nu făcut, Cel de o fiinţă cu 
Tatăl, prin care toate s'au 

Cute 

Deci lisus Hristos ca per- 
soană dumnezeiască a 
existat și dinainte de 
întruparea din Fecioara 
Maria şi Duhul Sfânt. Este 
același lisus născut din 
Tatăl ceresc mai înainte de 
toți vecii. 

Hristos trăieşte 
“nevăzut” în lume încă 
dela începutul acesteia prin 
““logosul'”” sau rațiunile 
divine din toate cele create 
de Dumnezeu. Pentru toţi 
cei ce s'au învrednicit a 
crede că El este adevăratul 
“*Messia”” vestit de prooroci 
și prin semnele timpurilor, 
între Hristos cel Trans- 


DE ZIUA NAŞTERII DOMNULUI 


ş = Pruncuiliai ăsta într'o 
i se 
a  închinară Păstorii, cei Trei 

Magi, boul şi asinul, care 


iesle din Bethleem, 


erau în apropiere îndată 
după naşterea Lui. El se 
numea Iisus, stăpânul 
Cerului şi Pământului, care 
avea să-şi împlinească 
misiunea Lui divină pe 
pământ, printre oameni. 

Cei Trei Magi au urmat 
altă cale la întoarcerea lor, 
fără a mai trece pe la 
împăratul Irod să-l in- 
formeze despre noul născut. 
Acest împărat crud și per- 
fid, văzând că cei Trei Magi 
nu mai trec pe la el, a decis 
să fie omoriți toţi pruncii 
Betleemului mai jos de 2 
ani, cu gândul că printre 
aceştia va fi şi lisus. 
Apocalipsa lui loan 
vorbește de 44.000 de 
prunci omorîţi din porunca 
lui Irod, iar scriitorul latin 
Macrobius arată că în măcel 
a pierit și unul dintre fiii 
lui Irod. 

Lui losif, bărbatul 
Mariei, i-a spus îngerul 
Domnului în somn să ia de 
grabă noul născut şi 
împreună cu Mama Lui să 
plece de îndată în Egipt, ca 
să scape de urgia 
deslănțuită de Irod. Si au 
plecat în Egipt, scăpând 
astfel de cruzimea lui Irod. 

Aşa s'a săvârșit nașterea 
Domnului lisus, simplă, 
modestă, într'o iesle de oi. 
Prin nașterea lui s'a născut 
speranța omenirii în mân- 
tuirea ce va să vie. 

Cum nici o bucurie nu 
vine fără jertfe, a trebuit ca 
pentru nașterea lui Isus să 
fie omoriţi, din porunca lui 
Irod, toți pruncii dela doi 
ani în “jos din orașul 


“Betleem, pe care Biserica 
ortodoxă 


îi sărbătoreste 


DECEMBRIE 1987 


MESSIA 


——Pr. Marin MIHALACHE— 


cendent și așteptat și 
Hristos cel istoric, între 
Hristos al Conştiinţei și al 
Existenţei există o 
corespondenţă şi un deplin 
acord, 

De asemenea taina 
întrupării Cuvântului este 
și cheia care dezleagă toate 
celelalte taine ale lumii, 
sensurile prezente și 
viitoare ale istoriei și 
creațiunii. 

De aceea înțelesul 
mesianismului lui lisus, al 
distincţiei între atributele 
Adevăratului Messia și al 
falșilor hristoși care au 
venit în lume și al altora 
care vor apare cu precădere, 
mai ales la sfârşitul lumii 
acesteia, ni se pare 
hotăritoare pentru definirea 
şi păstrarea unei credințe 
adevărate. 

Din punct 
etimologic, 
“Messiah” înseamnă “Cel 
Uns”” să împărățească, 
Eliberatorul. Este 
echivalentul numelui de 
“Hristos” dat lui lisus din 
Nazaret, care potrivit 
credinţei creştine este chiar 
Messiah propovăduit în 
Vechiul Testament. 

Intr'adevăr, Dumnezeu 
promisese lui David prin 
proorocul Natan, că tronul 
împărăției Sale va fi ocupat 
cândva de Cel care avea să 


de vedere 
cuvântul 


Decembrie în fieca: la 
5 zile după nașterea lui 


- Isus. In calendarul pe 1987 


al Episcopiei Ortodoxe 
Române din America şi 
Canada, se arată că la 

Decembrie se prăznuiește 
măcelul a 14.000 de prunci 
în legătură cu naşterea lui 
lisus. 

După 4 ani dela nașterea 
lui lisus, Irod s'a 
sinucis, când carnea de pe 
el îi era putredă, viermii îi 
mâncau trupul de viu, iar 
răsuflarea îi mirosea a 
mortăciune. Era o pedeapsă 
a lui Dumnezeu? Irod 
dispărea, iar în urma lui 
plângeau mamele a zeci de 
mii de prunci uciși din 
porunca lui. 

Creștinii mărturisesc că 
Dumnezeu-Fiul s'a coborit 
pe pământ, s'a întrupat din 
Maria Fecioara și s'a făcut 
om. lată că omul, prin 
întruparea lui lisus 
Hristos, a devenit deasupra 
îngerilor în ierarhia lumii 
ceresti, Primul act al vieții 
lui lisus a fost de umilință 
și supunere. Ceea ce era 
dumnezeesc în ființa lui, nu 
lucra atunci în El. Mama 
Lui l-a luat și a fugit în 
Egipt cu El, ca să nu 
înfrunte urgia lui Irod, așa 
cum îi spusese îngerul în 
somn. lisus nu a stat să 
înfrunte pe ucigași, a fugit, 
dar nu ca să rămână acolo, 
ci ca să se păstreze pentru 
timpul hărăzit de Dum: 
nezeu, pentru când îi va 
veni ceasul. 

Se va reîntoarce, după 
moartea lui Irod, printre 
oamenii Lui de unde fugise 
și acolo îşi va desfășura 
dumnezeescul din El. A 
venit şi vremea când întors 


acasă şi mergând la Templu 


domnească în veci, de 
adevăratul Messia care va 
zidi Templul lui Dumnezeu. 
Mai târziu, Dumnezeu va 
confirma acest lucru și prin 
profeții Isaia și Ieremia. 

Deși om, acest dum- 
nezeiesc Messia va stăpâni 
peste lume, iar pacea Sa nu 
va avea hotar. El va: judeca 
pe săraci întru dreptate şi 
cu suflarea buzelor Sale va 
omori pe cel fără de lege. 

De asemenea, era 
proorocit că El va aduce un 
timp armonie şi pace 
suprafirească, iar peste 
omenire se vor revărsa 
binecuvântările darurilor 
spirituale. Psalmistul ne 
mai spune că Dumnezeu va 
da acestui Fiu născut de El 
toate neamurile drept 
moştenire şi stăpânirea 
până la marginile pămân- 
tului. 

Proorocul Daniel şi 
Apocalipsa vorbesc despre o 
distrugere a împărățiilor 
lumii acesteia și o judecată 
finală a pământului dată 
Fiului de către Dumnezeu 
Tatăl. 

Vocaţia mesianică a lui 
lisus este proclamată de 
îngeri încă dela nașterea 
acestuia: “Că vi s'a născut 
azi mântuitor, care este 
Hristos Domnul, în cetatea 
lui David.” (Luca 2:11) 

De asemenea la Botez 
îngerul spune Fecioarei că 
pruncul lisus ““va fi mare și 
Fiul Celui Preaînalt se va 
chema și Domnul Dum- 
nezeu i va da Lui tronul lui 


Davii Său, 


> ir 
(Luca 1:32-33) : 

In timpul misiunii Sale 
pământeşti, lisus este 
recunoscut ca Messia atât 
de Sf. loan Botezătorul, dar 
și de cei vindecaţi de 
duhurile rele. La Cezareea 
lui Filip, Sf. Petru II 
declară deschis pe lisus ca 
“Hristosul.” 

Deși Insuși lisus spune 
despre Sine în mod direct 
că El este Messia Cel care 


a găsit acolo o mulțime de 
zarafi care spurcau cu fap: 
tele lor Casa Tatălui Său, 
iar El a luat Biciul şi i-a 
izgonit din Templu. 
Smeriţi, îngenuncheaţi în 
fața Altarelor, în prima zi 
de Crăciun, când 
creștinătatea  prăznuieşte 
Naşterea Domnului, să 
zicem cu toți, să zicem: 


lisus răspunde fără tăgadă: 
î Fata ore 


Lu Sur 1. VE DE i 


trebuia să vină (loan 4:26), 
totuși în unele ocazii lisus 
își ascunde identitatea sa 
de  Messia. Aceasta se 
datorește implicațiilor 
politice pe care le putea 
stârni, dar și faptului că 
avea nevoie de timp spre a 
aduce pe apostolii şi 
discipolii Săi la înțelegerea 
profundă și adevărată a 
mesianismului Său. 
Trebuia deci mai întâi să 
deschidă ochii spirituali ai 
apostolilor care la început 
și ei vedeau în El adesea 
numai pe ““Messia” cel 
puternic și politic venit să 
elibereze Israelul de 
asupritori. 

Ori lisus care recunoaște 
față de Pilat că EI, lisus, 
este împărat, de asemenea 
declară că împărăţia Sa nu 
este din lumea aceasta. El a 
venit mai întâi în lume să 
mărturisească adevărul. 

De aceea adevăratul 
mesianism al lui lisus iese 
în evidență numai după 
Patimile, Moartea și In- 
vierea Sa. In acest sens 
proorocise de fapt şi Isaia 
când vorbise despre 
suferințele Domnului, tot 
astfel vorbise şi Zaharia 
despre smerenia 
adevăratului Messia. 

Confirmarea lui lisus 
despre identitatea Sa ca 
Messia este făcută în faţa 
Marelui Preot, la judecată. 
La întrebarea Arhiereului, 
dacă lisus este ““Hristosul, 
Fiul Celui Binecuvântat”, 


norii  Ceru 
14:62) 


De asemenea după In- 


vierea Sa, lisus se prezintă 
pe Sine ca Messia Cel aștep- 
tat şi în Vehiul Testament. 
(Luca 24, 26-7) 

Invierea şi Inălțarea la 
ceruri confirmă pe Dum- 
nezeul-Om lisus, existența 
istorică a lui lisus, ca Om și 
Dumnezeu. 

lisus Insuși întărește 
această afirmaţie, când 


PAGINA 7 


imediat după Sf. Inviere se 
arată apostolilor, 
spunându-le că Lui 1 s'a dat 
toată puterea în cer şi pe 
pământ de către Dumnezeu 
Tatăl. De asemenea, 
Apocalipsa ni-L reprezintă 


pe lisus care veşnic 
împărățește la dreapta 
Tatălui, prin chipul 


Mielului înjunghiat. 

Numai după Pogorirea 
Duhului Sfânt însă, 
apostolii înțeleg pe deplin 
despre ce anume împărăție 
le vorbise lor adesea lisus, 
şi că El era într'adevăr 
Messia, nu cel al puterii 
politice şi al răzbunării pe 
care-l aștepta poporul 
biblic. 

lisus Cel Intrupat și In- 
viat şade acum în glorie, la 
dreapta Tatălui, dar este 
totodată prezent și în 
lumea aceasta pe care o 
conduce prin Duhul Sfânt 
spre îndumnezeire. 

Aşa cum spune Sf. 
Apostol Pavel, lisus trebue 
să împărăţească până va 
pune la picioarele Sale pe 
toți vrăjmaşii Săi, iar 
vrăjmașul cel din urmă este 
moartea. Toate l-au fost 
supuse Lui în afară de Cel 
care I-a supus Lui toate, 
adică Dumnezeu Tatăl. 


Si cu toate aceste dovezi, 
și cu toată comunicarea tot 
mai transparentă a harului 
dumnezeiesc în oameni, se 
pare că lumea de astăzi tot 


mai aşteaptă un alt 
““messia”, tot îşi mai 
îndreaptă atenţia 


dela Adevăr. : 
Pe aceşti falşi hristoşi îi 


va ucide Domnul numai 


prin simpla Sa apariţie, în 


Ziua Cea Mare a judecății, 
atunci când lumea va fi 
curăţită prin foc, pentruca 
un pământ nou şi un cer 
nou să se nască, o lume 
adică unde să mai fie loc şi 
pentru Dumnezeu... 


A E zar i — A 
“naşterea Ta Hristoase, crestate de lipsuri şi dureri 


Dumnezeul nostru, răsărit- 
a lumii lumina 
cunoștinței”. Neamul 
românesc, înnecat în 
lacrimi de-atâta amar de - 
vreme și trăgând din greu 
în jugul suferințelor fără de 
sfârşit, îngenunche în fața 
Ta Mântuitorule, rugându: 


Te să le mângâi frunţile : 


şi să iei din nou Biciul și să 
alungi din țara românească 
pe venetici și pe mişei, care 
trecură prin moarte și 
temniţi sute de mii de 
credincioși. , 
Slavă Mamei Tale 
Fecioara Maria, iar numele 
Tău, Mântuitorule, să fie în 
veci prea slăvit și mărit. 


Y 
IRI 2 pei 


i 
Pa 


ape: derte ttiA NR BRD A ai 


pe dai 


asa 


A Adi Aa Me 
Ă re ud 


EL e 5 i IAŞI 


1 


“e (ne pes Na ba pie 


a ANRE CR 


PE. 


în d 


mată 


Alt 


Pi 


pi 


PAGINA 8 


observaţii despre 


cidentală dezorientată”!, 
Eliade sau în general. 


parația între medic, 


toine, 
Alby-dar mai 
neinițiați. 


puțin 


marxiste''. Evaluând 


Românii liberi sunt în 
tot acest Occident fără 
discuţie cei mai săraci, şi 
cei mai puţin ajutaţi de 
gazde. Din cauza sărăciei, 
materiale nu spirituale, 
literatura liberă a 
î “Românilor este aproape 
„total ignorată. Cele câteva 
mari figuri pe plan mondial 
“sunt “'din România”, dar 
cu excepţia lui Eliade nu 
mai aparţin limbii 
româneşti. 
„Aceste gânduri ni le 
provoacă ceva petrecut în 
rândurile  Cehoslovacilor 
i Astfel vaca 


comuniștilor,  penibilul 
emigrații Cehi, în faţa unui 
fapt împlinit, de cel mai 
prost gust. Această 
5, organizație a falimentarei 
“Naţiunile Unite”, care 
- cheltuieşte milioane și 
milioane supte dela con- 
 tribuabilii statelor din 
lumea liberă, sub masca 
“Educaţiei, a Stiinţei și a 
ş alturii””, a scos de curând 
"în editura pariziană 
: Messidor!' o carte 
ntitulată “'Anthologie de la 
ie  tcheque et 
e” 


colecția consacrată 
literaturii europene”, 
prezentată prin antologii. 
Pe 420 de pagini sunt puși 
mai autorii din secolul 
“XIX până azi, recunoscuți 
lcerii și politrucii 

cupației comuniste din 

ho-Slovacia. Un scriitor 
ntr'o nouă publicaţie de 
“exil *'Acta”, un articol în 
care | 
tologie pur și simplu un 


= PAGINI DE JURNAL 


- Continuare din numărul trecut 

Sâmbătă 27 lunie 1987. Dimineața de 
azi o voi petrece între ''ai mei”, în secția 
de medicină, din Amfiteatrul Cruzot. Dr. 
V. Iliescu (RFA) prezintă “La medicine 
traditionelle chez Mircea Eliade”, făcând 
incursiuni în culturile zise primitive, la 
şamani- magicieni și medicini. Interesante 
“limbajul 
morţilor”, ““transa extatică'”, ““lumea oc- 
surprinse la 


Dr. lon Vianu (Elveţia) face o paralelă 
între ““Chamens et psychanalystes"" -Franz 
Boas, Melanie Klein, Jung, citiți şi citați 
de un psihiatru; formulări memorabile: 
“Rendre a la repetion lame apres le 
5 voyage extatique”; sângele bun și sângele 
rău; eucharistia - alimentația mistică; 
N simbolul vieţii şi simbolul morţii; com- 
preot și 
(psihanalist) etc. reprezintă meditații ex- 
primate eseistic despre relațiile dintre 
suflet şi corp, dintre terapie și boală şi, 
mai ales, despre terapia prin cuvânt. 

Dr. M, Serdaru (Paris) ţine o conferință 
interesantă,” Rapports entre cerveau et 
Vautonomie de L'etre Humain”, care şi-ar 
avea locul în fața unor neurologi și 
psihiatri - laolaltă, de pildă, cu cele din 
aceeași categorie, pe care le organizează în 
Clinica de Psihiatrie a spitalului St. An- 
din Paris, profesorul Jean-Mare 
între ascultători 


Mihai Korne imaginează un scenariu 
pentru o Românie viitoare: 
economiques pour une Roumanie post- 
catastrofa 
distrugerii cadrelor de înalt nivel, de toate 


Cartea este una din 


* 


apte 


sufletelor  tuale. 


DECEMBRIE 1987 


ÎNSEMNĂRI ÎN PRAG DE VARĂ 


—— Andrei PANDREA— 


categoriile, economia în ruină, principii 
importate, false, impuse, fără aderenţe la 
realitățile românești - 
bizuindu-se pe analiza multifactorială și 
minuțioasă a unui evantai de sisteme 
funcţionale din lume, principiile cele mai 
pentru 3 
recuperarea locului care i se cuvine, în 

concertul națiunilor civilizate ale lumii ac- 

“Un nou plan Marshall”, 

“'deschiderea către Occident”, 
firească, ““soluționarea problemei țărănești 


dânsul propune, 
redresarea ţării, 


pentru 


atât de 


de către ea însăși”, rezolvarea problemei 


Nicolae 


şaman 
români 


Mumă. 


durilor 


imobiliare, ameliorarea arhitecturii, iată 
realități judecate lucid, reunite într'un 
dosar de care se va ţine seamă, pentru 
soluțiile propuse. 

Lupan 
prezentă dintre vocile basarabenilor, evocă 
prin mărturiile unor Ion Buzdugan, Gher- 
man Pântea, Ion Inucleț, Anton Crihan, 
cât și cele ale soldaților şi ofițerilor 
unii 
“Căderea ţarismului și 
culminând cu 
străvechiului pământ românesc cu Patria 


(Belgia), cea mai 


în armată rusească, 
Basarabia”, 


independența şi unirea 


Miron Butariu (USA) ne reamintește de 
Bismark vorbind despre valoarea (de hâr- 
tie igienică) a tratatelor. “Aplicarea acor- 
internaționale şi 
poporului român” nu pot exista, atâta 
vreme cât unul dintre interlocutorii care 
le semnează de pe tanc (URSS), nu le 
respectă niciodată. 


libertatea 


Victor Frunză (Danemarca) directorul 


Options 


DE PAUPERTAS 


“avort” sau cum se spunea 
la noi o ““lepădătură” (dela 
copil “lepădat”. Pentru 
motivul că nu publică pe cei 
refuzaţi azi de regim din 
motive politice sau 
ideologice. 

Jan Vladislav (așa îl 
chiamă pe scriitorul exilat) 
constată că în zadar 
cititorul ar căuta mari 
poeţi, între care creştini, ca 
Jan  Zahradnicek, Jakob 
Deml, Josef Kosthory, 
Bohuslav Reynek și atâția 
alţii care în epoca 
proceselor staliniste au fost 
condamnați la o lungă 
pușcărie. Nu sunt în an- 
tologie poeți moderniști ca 
Effenberger sau  Hyne, 
poeţii “Grupei 42” și atâţia 
din mai tânăra generație, 
dintre care Jiri Grusa şi 
Antonin Brousek trăiesc în 
Republica Federală Ger- 
mania. Motivul, pentru 
care această organizare 
plătită cu bani din toate 
țările în care se află exilați, 
este explicabil: în loc ca 
editura și instituția să 
alcătuească o antologie cu 
ceea ce are mai bun 
literatura salvată din 
stagnarea brejnevistă a 
Cehoslovaciei, nu ia în 
seamă pe cei din această 
categorie, şi lucrează ex: 
clusiv cu guvernul dela 
Praga. Astfel antologia este 
opera a doi zbiri culturali 
credincioși regimului, 
Rzounek și Wollman. Dar, 
cum am zice, “pour la 
bonne bouche” se știe că 
editura e sub controlul 
dogmatic al Partidului 
Comunist din Franţa. 

Ceea ce arată putregaiul 
dela UNESCO. Poate că 
nimeni nu-şi mai aduce 


editurii Nord creează prin ricoșeu la Sin- 
cronismul lovinescian și la protocronismul 
lui Edgar Papu, devenit ulterior atât de 
naţionalist şi de absent, alt concept. 
““Retrocronismul” (după numele con- 


aminte că la centenarul 
naşterii lui Lenin, UNESCO 
a vrut să organizeze o mare 
sărbătorire internațională 
în cinstea lui, numindu-l 
““mare profet al libertății”, 
“erou al umanităţii”. Cel 
puţin cu acea ocazie s'au 
mai găsit și oameni in- 
fluenți de bun simț care să 
nu treacă peste asemenea 
sfidare a umanităţii. 


Săraci sau nu, uite că 
Cehoslovacii au o revistă 
de literatură în exil, ceea ce 
noi avem mai mult sim: 
bolic, fiind vorba de niște 
publicații care din lipsă de 
mijloace apar odată pe an, 
sau chiar odată la doi-trei 
ani. 


Reproşuri nu se pot face 
nimănui din exil. Dar un 
lucru este cert: bogatele 
state libere occidentale au 
mulți bani pentru cultura 
terorismului, dar se strâng 
la pungă când e vorba de 
exilați anti-comuniști. 
Aceștia sunt socotiți ca 
ieșiți din orice actualitate 
de. interes, deși numai în 
spiritul lor va mai fi o 
Europă liberă mâine, sau 
altfel nu va mai fi decât o 
viitoare Europă-Peninsulă a 
Eur-Asiei. Noi Românii 
știm acest lucru dar 
rămânem cu știința, pen: 
trucă nu ne ascultă nimeni. 


Dacă se merge tot așa 
întrun mâine poate nici 
chiar prea departe se va 
plăti incomparabil mai 
scump ca niște eventuale 
mici ajutoare de azi. Dar 
îngâmfarea Occidentului o 
știm dela bătălia din “'Câm- 
pul Mierlei"” pentru care şi 
azi mai plâng Sârbii. 


tribuţiei sale ), caracterizând 0 “lume pe 
dos” precum cea din România de azi, o 
societate cu frâne ilogice, care sugerează 
““un mers înapoi”, în gravă derivă faţă de 
Europa și de istoria contemporană. , 

Pitorescul și inimosul Ion di la Vidin- 
Petrov, care se simte un fel de purtător de 
cuvânt al Românilor suddunăreni, vorbește 
despre Tribalia occidentală (din Iugoslavia) 
unde “în 386 de sate de pe o suprafaţă de 
40.000 Km. patraţi, trăiesc 2,200.000 
frați de-ai noștri” și de cea Orientală (în 
Bulgaria) unde “în 136 sate trăiesc între 
750.000 şi 850.000 Români”. Media 
populaţiei pe sat, de 5700 locuitori în 
Apus și între 5515 si 6250 în Răsărit, ar 
indica aglomerații rurale neobișnuite. Aşa 
să fie? De ce nu? : 

leșită din comun mi se pare 
comunicarea lui Constantin Comorovski: 
““L'occultation du sacre et ses risques”. 
Eliade a demonstrat simplu că toate sim- 
bolurile şi valorile care dau sens existenţei 
și culturii umane derivă dintr'un izvor 
religios de multe ori ““camuflat””, deci as- 
cuns, dar pe care cercetătorul îl poate 
detecta. Nu este însă mai puțin adevărat 


că această “'ocultaţție'” sau acest 
“camuflaj” al sacrului, îngăduie, în 
societățile moderne, secularizate, o 


primejdioasă șubrezire morală şi 
culturală, căreia chiar filosofi cu o orien- 
tare deosebită de-a lui Eliade, nu-i pot 
opune decât o afirmare deschisă şi 
hotărită a transcendenţei, a credinţei în 
Dumnezeu. '“Teologia morții lui Dum: 
nezeu'', singura creaţie religioasă im- 
portantă a lumii occidentale moderne, nu 
este decât un  “'camuflaj perfect al 
“sacrului”, mai precis, identificarea lui 
cu profanul”, 


pe 


Intr'o pauză, încerc să revăd, sprea mai 
schimba câte-o vorbă cu ei, măcar o 
intre cântători. pe cari 
â p 
e: pro il Tu mu, D a 
braţ cu doamna lui (fiica lui N. Cartojan, 
cel care mi-a încântat anii şcolii cu a sa 
splendidă “Istorie a literaturii române 
vechi”); pe Mircea Ionniţiu, care mi-a 
rămas la inimă; pe dr. Petre Vălimăreanu, 
cel cu penița ascuţită; pe Sfinţia Sa, 
Părintele Gheorghe  Calciu-Dumitreasa, 
martir care a zăcut peste douăzeci de ani 
în pușcăriile comuniste, unde l-a întâlnit 
pe tata; sub o aparenţă, Părintele Calciu, 
sprinten la trup și dăruit cu verb 
înflăcărat, nu este decât un rezervor 
nesecat de energie... şi de bunătate. 

Pe doctorul Mircea Diaconescu mi-l 
doresc de multă vreme interlocutor... când 
va sosi oare clipa lungilor întâlniri? Iată-l 
pe Neagu Djuvara, faţă de care am mare 
simpatie. şi admiraţie, plimbându-și 
silueta cizelată printre noi-Mă bucur de 
cunoașterea doctorului Stefan Issărescu, 
prietenul lui Constantin Vişoianu; de 
reîntâlnirea cu Adolf Armbruster, acest 
German cu inimă românească. 

Reîntâlniri cu Viorica Cortez, soprana 
încântătoare; cu dr. Marina Marinescu, 
cercetătoare atât de autentică și cu 
Adriana Mitescu, inimoasă, spirituală şi 
animată de planuri mari. Promit să-i 
trimit - după ce-i dau şi textul 
comunicării mele - pentru o revistă ita- 
lienească, reportajul ““Un Român printre 
ladini”, rod al unei călătorii între 
retoromanii elveţieni: Imi amimtesc - din 
Liechtenstein, dela Vaduz, am coborit 
acum câțiva ani spre Sud, în Unter 
Engadin. Pe sub Sardasca și Siloretta, 
dela Coira (Chur) capitala cantonului şi a 
ladinilor, am apucat-o prin Parpan şi 
Arosa, până la Tiefencastel, pe Valea 
Albula. De acolo, prin Wiesen, Glaris, 
Frauenkirch, Davos, Susch şi Guarda, tot 
pe valea Rinului Superior, am intrat în 
regiunea care mă interesa cel mai mult, cu 
satele Ardez, Tarasp, Vulpera, Scriol 
(Schuls), Ramosch, până la Funds. Am 
tras în gazdă la Ion Huder (chiar așa!) din 
1549-Ardez, Engadin Gr. (adică 
Graubuenden). Si am vorbit împreună, el 
în sudmiran (dialect al ladinei) şi eu în 
românește, şi ne-am înțeles de minune... 

x 

Regret că nu pot împăca şi capra și 
varza, dar între masa rotundă “L/Histoire. 
des religions apres Eliade” și obligaţiile 
mele profesionale, dela spital, care din 


Drofesoru 


„banchetul ARA. Pe bulevardul parizian cu 
— același nume, te-ai crede la Bucureşti: 


“ascultăm 


păcate coincid, n'am încotro şi 
spitalul... Inainte de a ieşi, mai trec o, 
pe lângă standurile de cărți. Acolo * tă 
Ionel Jianu dă autografe pe volumul edi y 
de ARA, “'Les Artistes Roumains en 0. 
cident'”'; acolo unde, între alte cărți să 

află și ultima traducere în franțuzeşte 5 
Eliade, abia apărută: “Les Hooligans” Şi. 
am mai dat și de prospectul care faca 
prezentarea Centrului Românesc de 
cetări...Dar nu în situația lui actuală (dar 
mai știi care o fi, la structuri din acestă 
nefuncționale, pline de bunăvoință dar cu. 
rezultate cam slăbuțe şi fără texte 
publicate, “'situația actuală”) ci așa pi 
se afla acesta acum vreo trei ani... Dece 
ar fi utilă mistificarea, cu “documente” 
anacronice, deci false? Părăsind larma, jeş 
în soare, pe Rue des Ecoles. Acolo - coin- 
cidență- îl întâlnesc pe dl. Poghi 

împărțind - după o scurtă selecție vizua 
a destinatarilor - exemplare dintro 
broșură: “Bogdan Petriceicu-Haşdeu”, de 
44 pagini, reproducerea revăzută de autor, 
a introducerii lui Eliade la “Operele” lui 
Haşdeu. La cerere (““Credeam că v'am daţ- 
0,” zice dânsul) îmi întinde un exemplar. 
mulțumesc. De această cărticică, atât de 
grea ca miez, s'a ocupat exclusiv Cicerone 
Poghirc, pentru care merită toa 

felicitările. 4 


pi 


+++ 


Dela spital - în fugă pe-acasă, fac u: 
duș, mă schimb și plec spre Champs 
Elysees, cu destinația Hotel George V. la 


se aude vorbind decât românește... 

In hol, cât stăm să ne obișnuim, ave 
prilej de admirare a eleganţei doamnelor 
de reîntâlniri și de observare a 
mecenismelor de constituire a gru 


cerc : descii 


i A Hi Ig: 
discursuri plicticoase 
pretenţioase, va trebui şi noi să ne alegem 
comesenii... A 

Coborîm pe nişte scări 
evident de marmoră. In sala care ne-a 
fost rezervată există o estradă cu 
microfoane şi o mulțime de mese frumos 
aranjate. La masa pe care ne-o alegem, - 
asta nu, asta nu, asta da! - nimerim ex- 
celent lângă doamna și domnul Mircea 
Septilici (azi Canadieni) lângă Mioars 
Mugur-Schachter cu domnul Schachter, 
față în faţă cu domnul Radu Enescu şi 
alături de prietenii mei Ilie și Sanda. Pe 
ceilalți comeseni, dela masa noastră, nu 
cunosc. Ri 


xxx 


Unul din mecanismele sociologi 
alegerii comesenilor este snobismul. 
-Uite, o vezi pe duduia de 
Specialistă în “strategia sarmalelor! 
care le împarte cui trebue în schiml 
unor servicii literare, de pildă este 
capabilă să țină singură în mână pb 
dacă n'o ajută o cohortă. Acum ocheşte 
mesele cu o concentrare mai highilife 
închipuindu-şi că, dacă va sta lângă X s 
Y, bine cotaţi, va obţine şi ea a 
notă... Autocreare de fals prestigiu. 

-N'are cumva ticul verbal ''fais 
zis, dacă se poate, graseiat? 


*+a 


In gălăgia de grădină de 
bucureşteană, începe decernarea prei 
şi a diplomelor ARA, acordate pe acest an: 
Rând, pe rând, câte un membru Al 
Academiei se urcă pe podium spre ali 
prezenta publicului pe premiat, care 
este în sală să se ducă apoi să- 
diploma scrisă în englezeşte, cu litere 
gotice, pe-o hârtie specială. 

Primul din lunga serie a celor cinstiți 
în prezenţa invitatei de onoare Christini E 
Eliade, este DI. Ciorănescu. Apoi vine rân:. 
dul doctorului Jean Claudian, pe ca 
prezint eu. Cel mai însemnat special 
român în pelagră, cel care a scris clasică 
“Alimentaţia poporului român” (în 193 
Şi a devenit ctitor de știință - al etolog 
alimentare - este astăzi cel mai importani 
nutriționist al Franţei... Nu merită el 0ar€ 
toată atenţia compatrioţilor? 


(Finalul în numărul viitoi 


2 


RE: 


după bătaia arcuşului. ] 
- (Tichiuţa şi-o pusese contra  fumate - multe neştiute, 
„zidului, deschisă: cădeau în 
"ea piese albe de | franc, de 
„50 centime, 


ca 


Ea 


“publicul a 


CUVANTUL ROMANESC 


DECEMBRIE 1987 


PAGINA 9 


III III E e i aaa RR 
ARTE FRUMOASE SI ISTORIE 


PETRECERI ESTIVALE 


— Titus BĂRBULESCU— 


Era în metroul parizian, 
la colțul coridorului pe 
care-l amenajase în vestibul 
de ''audiotrium”” de 
amatori de muzică, am- 
bulanţi. Un ““cloşar” (adică 
o stare dregătorească pe 
scara socială a vagabon- 
zilor!) şi o vioară. Cânta, 
cânta, bătând exact ritmul 
cu pantoful stâng, pantoful 
drept îi era scâlciat ca o 
corabie naufragiată. 
Executa cu măestrie o arie 
pentru vioară, bogată în 
bemoluri, oftată pe alocuri. 
Se modula din nou în fraze 
vivace, se ridica rotund 
întrun ut-minor stăpânit, 
pare-mi-se. Apoi se stingea 
ca un cântec de dor, de 
dragoste  neîmpărtășită. 
Răsuna coridorul lung al 
metroului, cu ecouri, reper- 
cutate departe. Publicul 
trecător trecea cu capul 
între umeri, grăbit. In jurul 
violonistului se formase un 
mic grup de ascultători, 
care îi protejeau locașul 
cântător, făcuseră un cere 
de fideli... Cine - cine era 
““elosarul”! cântăreț din 
vioară? Nu știu. Stiu că 
avea ochelari de sticlă 
afumată, gâtul lung, fraged, 
se apleca peste corpul 
vioarei. Fularul şi-l 
înfășurase în jurul taliei 
-brâu de lână! - sub surtucul 
aerian care fremăta cu 
adierile legănate ale 
respirației. Tânăr, vreo 20 

naltuț. a 


D 
de n dk 


buclele lungi, când în sus, 
d în jos, răsucindu-se 


alte piese 
arămii). 

Când aria sa mântuit, 
toată lumea din preajmă a 
aplaudat sonor. L-au încon- 
jurat cu afecțiune, cu 
recunoştinţa spectatorului 
entuziast, în picioare, la 
sfârşitul concertului. El și- 


"a scos ochelarii, i-a șters cu 


un fel de batistă, i-a pus în 
buzunar. A mulțumit 
ridicând arcușul în chip de 
baghetă magică. 


-Tchaicovski, nu-i așa? 
întrebă unul. Romanța... Al- 
tul: Felicitări maestre! Când 
unde dați concerte? Aveţiun 


z program, vreun prospect? 


Aveţi un arcuș divin... Un 
as violonist. 
Tânărul virtuos tăcea, 


“ surâdea aproape fericit. Iși 


căuta, cu aplicație, cuvin- 
tele: - Baladă, de Ciprian 
Porumbescu...- Aah!, 
repetat: 
'Tchiprian Porum-bescou..." 
C'est qui? C'est quoi? ...un 
6lăve de Tchaicovski, de 
Rachmaninov, peut-âtre? - 
Non. Un ami d'Eminescu...- 
Aah! d'Emi-nes-cou... 


Comme Elvire, la Popesco! 
Roumain, n'est-ce pas? - 
Oui, da! a răspuns atunci 
scurt întrebatul. In bună 
franțuzească (cf. Moliăre, 
oui-da!) Ochii căprii, fără 
ochelari, străluceau acum, 
cătând peste spectatori cu 
plăcere senină, parcă totuşi 
cu o umbră de dezamăgire. 
Păcat că nu știți! Poate-l 
stiți pe Enescu. Să vă cânt 
ceva din Enesco... 

Apoi şi-a pus din nou 
ochelarii. Vioara o ţinea 
lipită de bărbie.l-a strunit 
coardele. A ridicat arcuşul, 
întrebător: Gata? Publicul a 
amuţit din nou, cu ochii 
mari. S'a făcut cerc protec- 
tor în jurul locașului 


auditorium, neîncăpător 
acum, dar divin, din 
metroul parizian, stația 


Etoile - Charles De Gaulle. 
(Nu l-am întrebat dacă 
avea paşaport român, 
sovietic, sau de refugiat 
politic. O fi fost poate ''un 
as violonist” din Moldova 
de sus, o fi făcut con- 
servatorul la Cernăuţi, s'o 
fi rătăcit pe la Paris? Nici 
nu l-am întrebat cum a 
plecat în lume, cu ce ocazie 
la Paris? Cu ce statut! 
Statutul lui era: Baladă, de 
Ciprian Porumbescu!) 
Acțiunea se petrece în- 
tr'un orăşel de munte din 
Alpii francezi, foarte viu și 
iute turistic, numit Voiron. 
La poalele *'Chartreusei” 
Ca o distanță cam de TD» 


bațială cu călug: 


numeroase plante par- 


decât de ei - şi alcool, o 
licoare cu virtuţi 
medicinale - pentru unii 
muritori-iubitori de leacuri 
naturale luate din via Dom- 
nului): la Chartreuse. 

In centrul orașului -unde 
sunt amenajate nişte foarte 
cochete şi vesele “'spaţii 
pietoniere"” - este adunată 
lume multă, tineret din 
toate ţările, care se plimbă, 
dansează, asistă în seara 
aceasta la un spectacol în 
aer liber, dat de niște trupe 
de dans folcloric, în turneu. 
Participă: Polonia, 
Bulgaria, Israel, Grecia, 
Mexico, Filipine, Franța, cu 
o echipă locală. Costume 
colorate, ținută ușoară de 
balet, defilează în fața 
ochilor transparențe tinere 
și mlădioase, în pas 
măsurat și grațios, peste 
dalele de piatră curată (o 
ploaie rapidă le spălase toc- 
mai de arşița unei zile de 
vară târzii) 

Acum soarele de seară le 
desmiardă printre 
boschetele de oleandri și 
flori, se irizează în șipotul 
fântânii din mijloc, veche, 
stilizată după fântânile 
vechi napolitane. Grupul 


Abonamentul D-stră 


“ermiţi, 


care prepară din felurite și 


polonez dansă niște 
“poloneze”, “'mazurci” și 
“polce” cu o tehnică per- 
fectă. Israelul, o horă mare 
(la “'chora''), presărată cu 
teme şi fraze muzicale sin- 
copate, din Hora Staccato, 
din Hora Miresii...Se 
îmbinau într'o mișcare mai 
lentă decât cea românească, 
cu accent străvechi - e- 
adevărat - religioase. Parcă 
bizantine, parcă siriaco- 
bizantino-ebraice.Dansau în 
ritm de tamburină, conduși 
de un şef - cantor din când 
în când -, care se balansa cu 
gravitate sacră, ritual. O 
solistă o frumusețe de 
undă rară și prețioasă! 
împodobită oriental cu 
piepteni şi odoare, evolua în 
mijlocul horii mari. Avea 
portul si pasul Reginei din 
Saba. 

La Bulgari, mare veselie 
şi costum cu flori şi fluturi, 
fote, opinci. Au jucat un 
brâu, foarte bine stăpânit 
şi plin de arabescuri. Apoi, 
câte doi, o ciuleandră, 
Ciuleandra argeșeană, o 
frumuseţe de armonie rit- 
mică - moderanto - și de un 
““du-te-vino'ncoace” între 
parteneri care, când se 
alipeau, când se depărtau, 
revenind în pas săltat la 
perechea inițială. Inițiatică. 
Au intrat în joc fete, băieți 
din asistență. Au format 
cupluri spontane: un 
Bulgar și o Suedeză, un 
Francez şi o Bulgăroaică, o 


bătând din sandalele ei, 
opinca țuguiată și zveltă a 
maestrului dansator, 
oacheș cu mustața fină. 
Viorile, țambalul s'au oprit 
brusc. Dar perechile au con- 
tinuat să joace, după 
cadența și bătăile 
maestrului dansator: uite: 
așa!... Nu-i aşa: ,hop! 
hop!..In româneşte! 
Dansul s'a întețit bătând 
peste dalele rombice, mai 
rapid, mai bătut. In lipsă 
de muzică, “'şeful - 
călușar”” a dat drumul la 


strigături şi chiuituri. 
Striga și chiuia 
românește... Asistenţa 


bătea din palme, chiuia la 
rândul ei. Toată lumea a 
aplaudat, chiuind. Anglo- 
Saxonii fluierau viguros. 


Nu l-am întrebat pe 
solistul călușar ce fel de 
Român este, cu cel fel de 
pașapori....Avea poate 
rubedenii prin Balcani, prin 
România, Dobrogea, se 
poate. Statutul lui era de 
“căluşar” străvechi român. 
L-am auzit, de-altfel, 
răspunzând  “'olandezei 
zburătoare” (!); Romanian, 
yes! Romanian... (Cu 
siguranță, a pronunțat mai 
discret decât mine). 
Asistența i-a făcut mare 
sărbătoare, l-a luat pe sus: 


Bravo! Vive la Bulgarie! 
Vive la France! Etc. Etc. 

Si un comentariu rapid 
pe tema: jaful valorilor ar- 
tistice româneşti. Pretutin- 
deni! Când ai ce da, ţi se ia. 
Dai ca un prinț bun “al 
țării” de altădată. De spiță 
răzăşească, sau 
moşnenească, altădată 


bogat și material - apărat 
de neamul tău adunat, nu 
risipit - și spiritual, căci 
“oastea e creștină”. Dar 
Dumnezeu nu se uită în 
traistă. Nici n'o păzeşte de 
statutul neamurilor avute, 
cu oaste mercenară, cu rude 
la 'mpăratul, care inuman 
este, nu universal: se 


hrăneşte cu prada, cu 
avutul spiritual, universal 
căci generos „uman, 
al supusului. Nuanţă. Vai de 
biet Român săracul.. Sau, 
cum repeta P.Istrati o 
zicală veche înjurând apoi 
pe românește: Bună, țară, 
rea tocmeală, ...d'orân- 
duială. 


COLIND FĂRĂ ŢARĂ 


Urcăm scările de ger 
spre țara lui Lerui Ler. 


Doamne, sus, câte minuni! 


Curcubeele, cununi, 

mări întinse de lumini, 
munții, nalții pelerini, 

îsi închină vântului crestele, 


potecile. 


Vin cerbii: sorb serile, 
pomi rodesc tăcerile, 


lupii și cu ciutele 


înstrunesc lăutele, 
vulpu purtând în vârt de cozi 
argintul pentru irozi, 
luminile care-au apus 
înviază?ntru lisus, 
sfinți la masă cu țărani 
cinstesc veacul la mulți ani. 
Ce ospățuri cresc sub ploi 
din pluguri cu patru boi! 
Grâul verde sub zăpezi 
coace spicul la nămiezi 

"= dulce pâinea câmpului 
pentru foamea Tâncului = 
faguri plini de miere grea 
se'ntind Maicii Precista. 
Ingerii culcă'n mărgean 
adânc somnul pământean, 


Dar la margini de pământ, 
nici o stea și nici un cânt. 


In jara lui Lerui Ler 


stă o capiște de ger, 
rugile, icoanele, 
le pătrund piroanele, 


bubele, rubine mari, 


- veninuri dela tâlhari - 
rod fețele lumilor 


si viețile bunilor, 
iar puterea beznelor 


pune fiare gleznelor, 
ocnele”nchid îngerii 
în văile plângerii, 


grele zăvoare trosnese 


în pământul românesc, 
în oasele magilor 
si în trunchiul fagilor. 
din negre văgăuni 
urlă guri de căpcăuni, 
şi Irodul împărat, 
lepădat cu chip bubat, 
stă pe tronul de văpăi 
şi răcnește la călăi: 
să-mi prăvăliți zările, 
să se verse mările, 
ucideți luminile, 


iar pe marea cerului pândiţi vizuinile, 
mâinile Dulgherului spânzurați luceferii, 
tot pun poduri tără fier zăcuţii și teterii, 


şi pe ele, bun oier, 

ece Sântion c'un dar: 
dimineţe'ntr'un ștergar, 
proaspăt caș din târla lui, 
și o mierlă şi-un vătui. 


Atâtea minuni sunt sus: 
toate”n poala lui lisus. 


coconii să mi-i tăiați, 


magii să îi junghiați! 


Coborim pe scări de ger 
în țara lui Lerui Ler. 


Doamne'n margini de pământ: 


nici o stea și nici un cânt! 
Fugar, Hristos într'un sat 
a uitat de colindat. 


ii 


cate db 
Ă 


el 


ze ata Ai e 


da 


uz i VINE LD LE ANA 


PAGIAN 10 


Spiritul tehnic se întrevede în 
realizările, în progresul tehnic care ne 
uimește cu zborul, nu numai în aer, ci şi 
în spaţiu, datorită avioanelor şi 
rachetelor; cu transmiterea vocii și 
imaginilor la distanță; cu stăpânirea forţei 
atomice şi alte minumi, cunoscute în era 
cosmică. 

Toate ne sunt prezentate ca o creație 
exclusivă a Omului, o părere eronată care 
l-a și zăpăcit, împingându-l la exaltare, la 
înfumurarea Eu-lui, la îndepărtarea sa de 
Dumnezeu, la adoptarea ateismului, la 
pierderea busolei morale, a Evangheliei, 
fapt ce explică dezastrele secolului nostru. 

In cele ce urmează, voi dovedi că și 
acest spirit este de origine divină, dat 
fiind că prototipurile principalelor mașini 
şi aparate se află în profeții; că deci 
brevetele lor constituie dreptul de autor al 
Domnului ce ilustrează secretele Apocalip- 
sului (cap. 8 şi 9) și altor profeți. 

“Un înger din cei şapte, care stau 
înaintea lui Dumnezeu, a luat cădelnița și 
a umplut-o din focul altarului și l-a arun- 
cat pe pământ. Si s'au pornit tunete și 
glasuri şi fulgere şi pământul s'a 
cutremurat” (8.2-5). 

“După sunarea din trâmbiță a venit 
grindină și foc amestecat cu sânge, care au 
fost aruncate pe pământ; și a ars a 3-a 
parte a pământului (.6). 

Un foc asemănător celui din Cer este 
bine cunoscut de pământeni de peste o 
mie de ani, folosit mai întâi în China ca foc 
de artificii, și pe urmă ca exploziv, sub 
formă de pulbere în puști, pistoale, obuze, 
bombe, tunuri, torpile, mine, etc., în toate 
războaiele, pe toate continentele. 

Ieșirea proiectilelor din toate armele 
este însoțită de flacără, fum, tunet ca de 
fulger, în scopul distrugerii punctelor for- 
tificate și uciderii apărătorilor prin schijele. 


obuz g 


“amestecat cu “sânge aruncate pe pământ, 


ale căror incendii, de sute de ani, au ars 
copacii și iarba pe o treime a pământului. 
Nici o statistică nu poate infirma această 
afirmatie. : 

“Al doilea înger anunţă că ceva, ca un 
munte mare, arzând cu flăcări de foc,a 
fost aruncat în mare, și a 3-a parte din 

= „mare s'a prefăcut în sânge, a 3-a parte din 


făpturi a murit sia 3-a parte din corăbii a 


pierit” (-8,9). Innecare de corăbii şi morți 
„în mare arată că este vorba de război pe 
„mare. Fenomenul e cunoscut dinantichitate. 
Elementul principal al vedeniei este acel 
„ceva, ca un munte arzând cu flăcări de foc. 
„EI vestește apariția pe mări și oceane a 
navelor moderne din fier în secolul al XIX- 
lea, acţionate de puterea aburului, care au 
dat un impuls fantastic dezvoltării 
vigaţiei, dar și războiului pe mări și 
„oceane, S 
Moartea făpturilor este provocată tot de 
focul din Cer”, care nu se foloseste con- 
„animalelor marine, ci tot contra 
oamenilor. Statisticile primului și celui al 
doilea război mondial indică cca. o 
„treime de nave scufundate, 20 milioane 
tone din peste 60, ale tuturor tărilor. 
“La sunetul celui de al 3-lea înger, din 
„Cer a căzut o stea mare peste a 3-a parte a 
izvoarelor de apă. Numele stelei e Absint, 
otrăveşte apele și mulți oameni mor din 
uza amărăciunii apelor”, (-10,11) 
“Nu este vorba de o stea în sens 
astronomic, ştiut fiind că orice stea 
depășește dimensiunile pământului, iar 


că - o luminiţă stră- 
E rin prisma acestor precizări, 
seama că stelele respective sunt 
ii ale electricității, pusă sub sticlă, 
U care în timpul nopții se pot com- 

cu stelele. 
“ Folosesc stele la plural, deoarece ele 
sunt amintite și în legătură cu 
Aa, mai care pe coadă poartă a 3-a 
din stelele cerului, pe care le aruncă 
' pământ, (-12.4.) şi lucesc în case, pe 
După această invenţie foarte utilă, al 
zărei inventator a fost Edison, conducă- 
rii unei țări, U.R.S.S, au conceput să 
servească de ea și în scop politic. Ei au 
"pus lumina electrică în becuri roșii, în 
„formă de stele, din care cele mai mari 
sunt montate pe turnurile Kremlinului, ca 


mi or sib elor. | 


DECEMBRIE 1987 


SPIRITUL TEHNIC AL APOCALIPSULUI 


— Gheorghe BRAŞOVEANU— 


simbol al marxismului, un regim tiranic și 
sclavagist, otrăvitor prin Gulag. 

Popoarele de sub dominaţia sa suferă în 
mod îngrozitor din cauza tiraniei barbare 
şi crude, care le otrăveşte viața pe o 
treime din globul pământesc, suprafața pe 
care o ocupă statele marxiste, în sec. al 
XX-lea. 

“Ingerul nr. 4 sună din trâmbită pen- 
tru a vesti că a 3-a parte a lunii, soarelui 
şi stelelor nu vor mai lumina”, bineînțeles 
pământul (-12). 

După cum se vede, este vorba de aceeași 
treime din pământ, aflată sub acțiunea 
îngerilor trei și patru: primul ca mesager 
al Stelei Pelin, al otrăvirii populaţiei, și 
următorul pentru Intunericul ce loveşte, 
tot ca plagă, aceeași populatie, noțiunea 
de întuneric atingând nu sursele 
de lumină-lună, soare, etc. şi nici pămân- 
tul aflate în continuă mișcare, ci 
populația de pe o anumită porţiune de 
pământ. Dar întunericul nu este factor 
natural, ci psihologic, întunecă minţile 
oamenilor, din care a dispărut lumina 
Evangheliei, adusă de lisus Hristos, 
înlocuită de Intunericul ateismului, 
generator al unei persecuții întinsă la 
întreaga populatie. 

A 4-a nenorocire nu-si avea locul în 
capitolul tehnic, dar este necesară 
legătura dintre cele două trâmbiţe, 
destinate aceluiaşi obiectiv. 

“A 5-a trâmbită are ca scop anunțarea 
altei stele căzută din cer pe pământ. Ea 
vine însoțită de cheia fântânii abisului, 
din care se ridică un fum arzător ca din 
cuptor, un fum atât de mare, că întunecă 
soarele” (9.1.2). 

Incendii și fumuri au existat pe pământ 
totdeauna, produse, dacă nu de trăznete, 
de oameni în multele lor războaie. Sunt 

roiei,a Romei, a 


lumina soarelui. In timpul nostru, însă, 
soarele a fost întunecat de multe ori de 
fumul ciupercilor triple ce însoțesc ex- 
ploziile bombelor atomice. Fenomenul a 
fost înregistrat la Hiroșima, Nagasaki, în 
Oceanul Pacific, pe atolul Bikini de U.S.A. 
pe Mururoa de Franţa, la Baikonur în 
Siberia, de U.R.8.S. și'n toate celelalte ex. 
periente atomice. 

Explozia atomică produce la început 
flacără orbitoare și ucigătoare, adică 
Steaua, urmată de tripla ciupercă a 
fumului, care cu înălțimea şi lăţimea sa, 
de zeci de kilometri, întunecă soarele. 
Dar, spre deosebire de incendiile din răz- 
boaie sau din nebunia lui Neron, cele 
produse de bombele atomice au fost 
precedate de o muncă titanică a savantilor 
care au  întrezărit forța enormă a 
nucleului atomic, ascunsă în străfundul 
intim al Materiei; a fost deci necesară 
găsirea unei “'chei”? într'o fântână adâncă. 

“Din fumul fântânii au ieșit lăcuste pe 
pământ şi li s'a dat putere de scorpii, pen- 
tru a vătăma pe oamenii care n'au pecetea 
lui Dumnezeu, dar să nu-i omoare. 
Oamenii vor căuta moartea și n'o vor 
afla” (9.3.6). 

“Infățișarea lăcustelor era asemenea 
cailor, pe capete aveau un fel de coroane, 
și fața lor era asemenea feţei omului, 
aveau păr ca cel de femei, dinți ca cei de 
leu, pieptare ca platoșele de fier, în zbor 
făceau un vuiet ca cel al unor care cu 
mulți cai. Mai aveau cozi ca de scorpii, cu 
bolduri ca să vatăme pe oameni cinci luni. 
Ele erau conduse de îngerul genunei, 
numit ''Abaddon” la Evrei, ''Apolion” la 
Greci şi ''Nimicitor” la Romani. (-7-11), 

Toate elementele enumerate ne arată 
clar, că nu este vorba de lăcuste; dar pe 
toate le găsim asamblate în avioanele 
secolului XX, la care fac următoarele 
precizări. Faţa de om din capul lăcustei 
este figura pilotului, coroana - 
apărătoarea motorului, coada de scorpion: 
ampenajul aripilor din spate, iar scopul: 
indiscutabil, cel de distrugere al obiec- 
tivelor și de ucidere al apărătorilor, prin 
bombele aruncate pe pământ. 

Cozile în formă de păr de femeie n'au 
existat la primele avioane cu două aripi; 
în prezent, se observă, la cele de 
vânătoare, dunga lăsată de fumul 
motoarelor, albă și de lungime constantă, 
la mare înălțime. 

Vătămarea, dar nu omorirea, oamenilor 


care n'au pecetea lui Dumnezeu, se refereă 
la episodul războiului din Vietnam, în care 
aviația U.S.A. a folosit bombe cu bile și 
săgeți contra trupelor marxiste din Viet- 
namul de Nord şi a celor chineze aliate în 
luptele din junglă, în care bombele de 
distrugere obișnuite nu făceau explozie, 
căzând în apă sau noroi. A 

Marxiștii ca atei nu posedă pecetea lui 
Dumnezeu pe frunte sau în capete, iar 
efectual bombelor era numai de rănire 
prin săgețile bilelor.Desigur, contra 
Morţii care scoboară din avioane, oamenii 
au căutat scăparea sub pământ, în piv- 
nițe, staţii de metrou și în cavourile 
cimitirelor, locuri rezervate morților, 
acţiune ce a fost interpretată de profet ca 
o căutare a Morţii de către oameni, în mod 
eronat. Este drept că anumiţi oameni ar fi 
prefereat moartea chinurilor suferite în 
spitale de psihiatrie, puşcării și lagăre de 
muncă forțată, din cauza persecuției prac- 
ticată pe scară largă de către regimurile 
totalitare, marxiste și fasciste. 

“Al saselea înger dă semnalul pentru 
deslegarea celor 4 îngeri dela Eufrat pen- 
tru omorirea unei treimi din oameni în 
lupte la care participau niște cai cu 
calități deosebite. Capetele lor erau ca cele 
ale leilor şi din gura lor ieşea foc, fum și 
pucioasă, trei urgii ucigătoare”. 

“Puterea cailor stătea în boturile şi în 
cozile lor. Ele sunt asemenea șerpilor, 
având capete prin care vatămă și omoară 
oamenii”. (9.13-19) 

Este iarăși evident, că şi acești cai sunt 
tot produse industriale ca și lăcustele- 
avioane. Obiecte alergătoare vedem mul 
în timpul nostru: biciclete, turisme, 


camioane, tractoare; dar concepute pe: E 


a omori sunt numai carele de asalt, tan: 
curile, construite pe principi 
tomobilul : ză 


“varsă foc, fum și pucioasă. Cozile sunt în 


formă de sarpe, adică sunt ţevi rotunde, 
prin care, deosebit de cele trei elemente, 
mai varsă și proiectilele gloanțe prin 
mitraliere și obuze prin ţevile tunurilor, 
adevăratele elemente ucigătoare, pe care, 
însă profetul nu le-a observat din cauza 
focului și fumului. Tancurile sunt un fel 
de camioane în platoșă, iar ţevile 
tunurilor se termină cu întărituri și 
deschideri pentru a evita crăparea lor, 
elemente pe care Ev. loan le-a con: 
siderat capete. Tancurile au apărut pe la 
sfârsitul Primului Război Mondial, aduse 
de U.S.A. și se ştie, că ele au decis soarta 
lui. 

Se pare că au fost folosite prima dată în 
lupte contra Turcilor, în regiunea 
Eufratului; dar, desigur, vor fi factor im- 
portant în cel de al 3-lea Război Mondial, 
care a început tot în Orientul Apropiat, 
având focare principale: Mesopotamia 
(Irak și Iran), Afganistan şi Palestina, 
Tara Sfântă, în care se află și valea Ar- 
mageddon (Meghiddo în Israel). 

In cele 2 războaie, vor fi fost distruse 
peste o sută de mii de tancuri; în ultima 
confruntare, cam tot atâtea vor fi date la 
fier vechi; deci totalul lor va fi în jur de 
200-300de mii, a căror forță de cca. 500- 
1000 cai-putere de fiecare, dă o cifră de 
cea. 200 milioane cai-putere, numărul 
auzit de Ev. loan. Altă alternativă pare 
neverosimilă, atât pentru tancuri cât și. 
pentru cai-animale, stiut fiind că armata 
de călăreţi, care va fi recrutată din lumea 
arabă și Pactul dela Varşovia, nu va atinge 
acest număr. 

““Tot despre “'cai distrugători”” se ocupă 
şi profetul Joel: Parcă sunt nişte cai, și 
aleargă ca nişte călăreți. Vin uruind ca 
niște care pe munţi, şi pârâie ca o flacără 
de foc, când mistuie miriştea; par o puter- 
nică oştire gata de luptă. Tremură 
popoarele înaintea lor şi toate fetele 
îngălbenesc, Aleargă ca niște războinici, 
se suie pe ziduri, păstrează ordinea, se 
năpustesc prin săgeți, se răspândesc în 
cetate, aleargă pe ziduri, se suie pe case, 
şi intră pe ferestre. Inaintea lor se cutre- 
mură pământul, zguduie cerurile, soarele 


gură. 
că 


i 


CUVANTUL ROMANESe. 


= ai 
se întunecă. Armata lor transformă regi 
de Eden în pustiu sterp în ziua Domnulu 
zi de întuneric. (Joel 2.-1). șa A 


Noile date ale lui Joel complei să 
cele din Apocalips, și nu a Să PA A 
îndoială că acești cai desemnează tancumii 
secolului XX. 


“Printre marile realizări, se numără i 
o lucrare a unei fiare din Apocalips: Ea 
săvârșea semne mari, că făcea chiar să se 
pogoare foc din cer pe pământ, în fa 
oamenilor.” (Apoc. 13.13 i 

Chiar în timpul Marei Conflagrații Gay. 
mania nazistă a bombardat Marea. 

Britanie cu rachete de tipuri: V 1, Vo şi. 
V3, armele secrete ale lui Hitler, în care - 
își pusese speranţa câștigării războiu 
După război, cei doi mari: U.S.A. și 
U.R.S.S. au pornit o adevărată vânătoare 
a savanților germani, care au contribuit la 
elaborarea și fabricarea rachetelor, prin 
care au trimis sateliți, deschizând er, 
cuceririi Cosmului de către omenire. — 

Primul pas a fost făcut de U.R.S.S.prin 

plasarea primului satelit în 1957, d; 
cursa a fost câștigată de U.S.A. carea 
reușit să trimită astronauți pe Selena și 
sateliți: Voyagers și Pionieri spre alte 
planete, fapte care corespund “semnelor 
mari care vor fi în cer. (Luc 21.11) 

“Pentru Lupta Judecății Domnul 
profetul Zaharia ne arată: Urgia cu care 
lovi Domnul pe toate popoarele, care vor 
lupta împotirva lerusalimului. Le - 
putrezi carnea stând încă în picioare, 
vor putrezi ochii în găurile lor și limba în 

i urgie va lovi şi caii.... toate 
care vor fi în taberele acelea. (Zac. 


a 


In nici un război nu s'a înregistrat 
menea fapt, până astăzi. 


>. urmează doar 
a fi asamblate si [olosite. Efectul lor este 
deja cunoscut, distrugerea țesuturilor orga- 
nice ale ființelor vii: deci provocarea morții . 
instantanee. 

In textul profeţiilor menționate, oriceom 
de bună credință va recunoaste că Dumnezeu. 
a transmis profeților principalele informa- 
ţii privind invențiile trecute în revistă, că 
profeților le-au fost chiar prezentate acesi 
obiecte în acțiune, cu formele şi calității 
pe care le cunoaștem noi, cei dingeneraţi : 
pentru care, toate aceste arme au intrat în 
viaţa obișnuită, ca fiind bine cunoscute chiar 
de copii, ale căror jucării sunt imitații 
armelor. z 30 

Proteţii însă ne-au informat despre ele 
elementele cunoscute pe timpul lor, com 
rând becurile electrice cu stelele, eruciși 
toarele cu munţii în flăcări, avioanele 
lăcuste Şi tancurile cu caii. Ei ne-aut 
mis însă şi elementele ce deosebeau aceste 
obiecte de termenii lor de comparație şi ac- 
țiunile pe care le executau... animalele lor; 
ceea ce ne-a permis nouă buna lor identi 
care si nenorocirile ce ne-au adus, consem 
nate în istorie. sa 

Trebue să recunoaştem că Spiritu 
Dumnezeu luminează omenirea mu n 
prin hrana, apa vie a Bibliei, în special 
Evangheliei, sursa Adevărului, a D 
şi a spiritului tehnic, atât din Creația Na 
rii, dar şi din industria umană. 

De asemenea, este adevărat că modele! 
artei - pictură, sculptură, muzică - se 
în Natură - Marea Carte a Creatorului, 
zoologia, botanica, chimia, fizica, medic 
ca stiințe, își au bazele tot în Natură, Creația 
Creatorului, Dumnezeu fiind artist 
inginer. 

Pentru toate lucrurile şi faptele cupri 
în Apocalips, cap.8.9, ete.Jean Vuilleumie 
în “'Apocalipsul”, tradus şi în română În 
1946,_dă explicația că toate reprezintă 
“..năvălirile barbare”. El nu le-a tratat 
pe fiecare în parte, n'a ținut seama ded 
sebirile semnalate la fiecare, de acțiuni 
lor, şi le-a pus la toate aceeași etichetă 
“năvălire barbară”, care întradevăr n 
s'au deosebit una de alta: 


goți, etc. 


„aude prin 


„ Potir. 


CUVANTUL ROMANESC 
O ——— 


DECEMBRIE 1987 


Epistolă pentru fratele meu 


Sfintele Sărbători ale 
Naşterii Domnului bat din 
nou la ușa inimilor noastre. 

Iubitul meu frate, vezi 
foarte bine cât de intense 
sunt pregătirile aici în 
lumea liberă. Ziarele, radio, 
televiziunea, presa, 
magazinele și majoritatea 
caselor, se îmbracă în haină 
de sărbătoare. Lumea se 
agită, iar Moş Crăciun este 
întâlnit peste tot. Se simte 
că Sfintele Sărbători sunt 


aproape. 

Noi, cei de aici, avem 
marele și  nevisatul 
privilegiu să sărbătorim 


Crăciunul cum știm, cum 
am pomenit, pe măsura 
spiritualității, a fidelității 
și a concepției noastre 
tradiționale creștinești şi 


românești, 
Aici, putem veni 
nestingheriţi la Biserică, 


putem să ne învăţăm copiii 
colindele şi obiceiurile de 
Crăciun, putem să ne in- 
vităm prietenii şi să vorbim 
liber, putem să chemăm 
preotul să vină cu Icoana 
Nașterii Domnului, putem 
să ne împodobim pomul de 
Crăciun cu decoraţii şi 
putem să mâncăm ce vrem, 
fără să fim terorizați de in- 
terminabilele cozi şi de lip- 
surile alimentare. 

Aici Crăciunul poate să 
fie adevărat Crăciun. 


Ti-aduci aminte 
vremuri de da y 


de 


satelită şi nici sclavă, când 


era 


mai proaspătă, 
betul lucea ca luna în 
„pârâul din marginea 


= "0, sfânt refren de colind 


“românesc pe care numai 
îngerii și copiii știu să te 
cânte! Melodia ta mi-a 
rămas în inimă, mireasmă 
sonoră şi vânturile 
întunericului hăulind 
disperate prin veacul 
nostru nu pot să-ți stingă 
"candela-clopoţel a adusului 
aminte. Cât de curat se 
străfundurile 
inimii! E acolo. Ca Taina în 


Florile dalbe, flori de 
măr.,.Ningea ca de Crăciun. 
Fulgi mari şi grei se jucau 
în aer și dinspre munţi 
cobora seara. Totul era alb. 
Totul era așteptare. Totul 
era pur. Totul era sfânt în 
sfânta așteptare a 
Crăciunului. 


Eram acasă. Eram 


- împreună. Poarta era larg 


deschisă. Lumina aprinsă în 
pridvor. Ne culcam abia 
după ce pe prispă veneau 
ultimii copii să ne colinde 
la geam. Ningea." Ca în 
“copilărie. Satul mirosea a 
ger, a pâine, a flori de mâr 
şi flori de taină. ş 

A doua zi...și totuși a 
venit Moş Crăciun! În 
fiecare an mama ne 
amenința că pentru obrăz- 
niciile şi ghidușiile noastre 
loș Crăciun o să meargă 


numai la copiii cuminţi. Si 
i A ATA 


NASTEREA DOMNULUI IISUS HRISTOS 


satului, când graiul parcă 
era scris cu slovă veche, 
când clopotul bisericii din 
deal suna voios și aducea 
veste plină de bucurie și 
când Crăciunul cu toate 
obiceiurile lui era așteptat 
cu nevinovăție și cu drag. 

Cum să nu-ţi aduci 
aminte din copilărie, când 
înainte de Crăciun ne 
întreceam care de care să-şi 
facă bâtă mai mare și mai 
frumoasă, când ne ascun- 
deam în grajd la tine şi 
acolo Nenea Ion al Saftei ne 
învăța colinde? 

Sigur, cum să nu-ți aduci 
aminte de Ileana, vecina 
noastră, de Domnica, de 
Ana, de Stanca, de Zamfira, 
cum urcau şi aduceau din 
podul casei nuci, mere și 
prune uscate, să le aibă la 
îndemână când vor veni 
colindătorii şi cum tot satul 
mirosea a colaci și a pâine 
caldă, a busuioc și a livadă? 

In Ajunul Nașterii Dom: 
nului se auzeau în sat 
colindătorii până seara târ- 
ziu şi ai noștri ascultau 
colindele cu religiozitate, 
aşa cum se ascultă Sfânta 
Liturghie la Biserică. 

In ziua de Crăciun, de 
dimineață, toți ai noștri se 
îndreptau spre Biserică. Nu 
se putea concepe Crăciun 
fără să mergi la Biserică, 
fără să te bucuri cu toată 
comunitatea creştină și fără 
să te plasezi și tu în orbita 


aminte, iubitul meu frate 
cu câtă nerăbdare se 
aștepta această zi și îţi 
“ aduci aminte cât de adânc 
era la noi sentimentul 
religios și cât de mult loc 
ocupa el în viață? 


în fiecare an ne ierta. Ce 
gust de cer avea mireasma 
de cetină! Si câte daruri 
pentru noi, copiii, pe 
fiecare creangă. 

Florile dalbe...Astăzi se 
naşte Hristos. ''Fecioara 
astăzi pe cel mai presus de 
ceruri naște și pământul 
peșteră celui neapropiat 

aduce. Ingerii cu păstorii 
slavoslovesc şi magii cu 
steaua călătoresc, că pentru 
noi s'a născut Prunc Tânăr, 
Dumnezeu cel mai înainte 
de veci.” 


Florile  dalbe...““Hristos 
se naște - măriţi-L, Hristos 
pe pământ - înălțați-vă şi 
cu bucurie cântaţi Dom: 
nului tot pământul.” 
“Dumnezeu s'a făcut om. 
A intrat în istoria noastră 
omenească, S'a născut în 
vremea Cezarului 
Augustus, în Betleem, pe 
când Siria era condusă de 
Quirinius. S'a făcut om 
pentru ca omul să se 
îndumnezeiască. S'a născut 
în peşteră pentru ca omul 
să iasă din peștera 
egoismului, din întunericul 
patimilor la ““lumina 
cunoștinței” care a răsărit 
lumii ca ''Soare al 
Dreptăţii.” 

"Corul de îngeri exprimă 
taina Betleemului în care se 


Parcă îi văd pe ai noștri 
în straie curate, cu pas 
măsurat, cum se apropiau 
de Biserică. Se intra în ea 
cu sfială, ochii le luceau, iar 
privirea lor fixă parcă se 
sfârșea în eternitate. Totul 
era învăluit în lumina 
sărbătorii, în așa fel că toți 
cei din Biserică nu erau alt- 
ceva decât ofrande ca albul 
laptelui, aduse lui Dum- 
nezeu. 


Se plantau în Biserică, ca 
și cum ar fi rămas în ea 
pentru veșnicie, ascultau 
Sfânta Liturghie fără să-şi 
întoarcă capul într'o parte 
sau alta, ascultau colindele 
şi ascultau și cuvântul de 
învățătură al preotului. 


Totul se înfrățea cu ai 
noștri în această noapte 
sfântă: codrii, munţii, 
văile, apele şi câmpiile, iar 
Zimbrul care păzeşte 
Putna, ieşea din pădure, se 
apropia de sat şi asculta 
vocile  îngereşti ale 
colindătorilor. 


Ti-aduci aminte, cum să 
nu-ți aduci aminte de Ovi- 
diu, exilat la Tomis, în 
părțile Constanţei, când 
Doctorul Teodor venit de- 
la Roma i-a adus știrea că 
s'a născut în Betleem lisus 
Hristos, despre care se 
spune că este Fiul lui Dum- 
mezeu? Atunci Ovidiu cu 
tristețe i-a răspuns: de ce 
oare s'a născut acolo şi nu 

a „născ! a în. aceste 


ţi : 
tat din Caval, iar femeile |- 
ar fi mângâiat, l-ar fi 
înfășat cu delicatețea care 
le este proprie și l-ar fi 
legănat  murmurându-i o 


FLORILE DALBE, FLORI DE MĂR... 


—Pr.Dr. Dumitru ICHIM— 


recapitulează în Dumnezeu 
întreaga lume. El a venit ca 
““bună învoire între 
oameni”, s'a făcut frate cu 
noi ca împreună cu el 
neamul omenesc să se 
învrednicească de a se ruga 
aceluiași Tată al nostru. 

Raiul pământesc a fost 
distrus de potop. O 
povestire pioasă din folclor, 
pe care o găsim stilizată în 
“Legendă”! de Lucian 
Blaga, spune că din 
semințele mărului din rai 
din care a muşcat Eva ar fi 
crescut apoi un neam de 
meri, până când unul dintre 
ei a fost cioplit drept cruce 
lui Hristos. Deci, Pomul 
Cunoașterii ''din care 
fariseii meșteri  ciopliră 
crucea lui Isus”, cum spune 
Blaga ne duce cu gândul la 
celălalt arbor din Eden, 
Pomul Vieţii, cu care lisus 
s'a identificat. 

Cel de al doilea pom al 
Raiului - Pomul Vieţii s'a 
întrupat în lume și 
înflorind deasupra ei. E 
ceea ce atât de adânc și 
nespus de sfânt sugerează 
refrenul colindelor 
românești, prin acest unic 
şi uluitor de frumos nins al 
“florilor dalbe, flori de 
măr...'! cu care vă 
binecuvintez în această 


noapte sfântă de Crăciun, 


doină. 

Iubitul meu frate Ovidiu 
avea dreptate. Dintru 
început ai noștri l-au 
însușit pe Hristos ca “fiind 
crescut din vlaga pămân- 
tului, pe care l-au culcat pe 
florile fânului, în legănaș 
de păltinaș, iar vântul dulce 
tragănă pruncul de mi-l 
legănă, ploaia caldă dalb îl 
scaldă”. Ai noștri l-au con- 
siderat ca fiind al lor, 
Hristos coborit din lumina 
evangheliei, între ciobani și 
plugari”. 

Astăzi, în această vreme 
de urgie, care durează de 
peste 40 de ani, ce se 
întâmplă cu ai noștri acolo? 

Stii ce-am făcut, iubitul 
meu frate? Am pus urechea 
la pământ, am ascultat 
îndelung si am auzit oftat 
adânc, am auzit mugetul 
buciumelor, am auzit pe 
mătușa  loana plângând, 
este mătușa loana al cărei 
fecior murise la Canal, 
după care a urmat o tăcere 
adâncă. Am înţeles că 
voinicii noștri, puternici și 
mari altădată, ca lespedea 
crucilor înalte, nu mai pot, 
sunt încovoiați până la 
pământ de apăsare și de 
jug. 

Străinii au impus 
poporului nostru creștin, în 
locul Crăciunului, 
“sărbătorile de iarnă”, iar 
în ziua Nașterii Domnului, 
în 25 Decembrie, ai noştri 
nt d cu „biciul 


Lerui Doamne, Lerui Ler, 


cum ai judecat din cer 


Neamul meu cel oropsit, 


că amar L-ai pedepsit? 


Ne rugăm de când ne cerți, 


Nenorocirile care de 
atâția ani lovesc cu furie 
poporul român şi Biserica 
strămoșească, cum şi 
încercările și greutățile din 
exilul românesc, fac evident 
adevărul că secretul tuturor 
rezistențelor, al tuturor 
speranțelor și al tuturor 
biruinţelor, stă în con- 
vingerea religioasă. Poporul 
român si noi cei din afara 
hotarelor României m vom 
muri atâta vreme cât Dum- 
nezeu trăiește în noi și 
atâta vreme cât devotamen- 
tul _neșovăielnic faţă de 
Dumnezeu și faţă de 
Biserica Mântuitorului 
lisus Hristos, rodesc în noi 
ca izvoare ale Adevărului și 
ale Vieţii. 

Vorbele seci, fie ele in- 
flaționiste, fără acoperire 
morală nu au nici un fel de 
valoare. Ceea ce contează și 
se înscrie pe linia 
progresului veșnic, sunt 
atitudinile și sunt gesturile 
limpezi, susținute de 
sacrificii, de efort spiritual 
şi religios, de calitatea 
morală a vieţii şi de 
fidelitatea față de Dum- 
nezeu şi față ce Biserică. 


Aceste vistierii sufletești 
ne dau dreptul iubitul meu 
frate, ca astăzi la 
Sărbătoarea Naşterii Dom- 
nului să fim împreună cu ai 
noştri de ieri şi de azi, cu 
îngerii, cu păstorii,cu magii 


E, 


"COLIND DE EXILAT 


ce să facem să ne ierți? 


Că săraci de când ne știm 


doar pe Tine te iubim 
și din toată sărăcia 
era plină România 
de troițe și altare, 
aşezate'n drumul mare, 
și la munte și la vale, 


erau mici, dar ale Tale... 


Sfinţii noştri, tot ca noi, 


pribegeau prin păpuşoi; 


tot bătrâni, tot gârboviţi, 


dar erau de toţi iubiţi 


toată Biserica drept 


PAGINA 11 


Bucuria Naşterii Dom: 
nului este dată şi acelora 
care aşteaptă Sfânta Prăz- 
nuire cu fior duhovnicesc, 
acelora care s'au pregătit 
cu post și cu rugăciune și 
cu frecventarea regulată a 
Bisericii şi acelora care și- 
au împodobit viaţa cu fapte 
de milostenie, cu fapte de 
dragoste, de dreptate şi de 
iertare. 

După atâţia ani de 
mucenicie se cuvine să vor- 
bim deschis iubitul meu 
frate, că bucuria Naşterii 
Domnului este rezervată și 
acelora care aici sau acolo 
au păstrat Biserica neatinsă 
şi nevinovată, care au 
suferit: persecuții şi 
defăimare şi care au iubit şi 
iubesc legea și pământul 
românesc până la moarte. 

Astăzi, din izvorul cel 
nesecat al speranţei în 
vremuri de lumină, să ne 
înfrățim cu toţii, cei de 
aici, cu cei de dincolo, din 
patria martiră și cu toții 
într'un glas cântăm: 
“*Hristos se naște, măriți-L; 
Hristos din ceruri, întâm- 


pinaţi-L; Hristos pe 
pământ, înălțaţi-vă; 
Cântaţi Domnului tot 
pământul și cu veselie 


lăudaţi-L, popoarelor, că s'a 
preamărit””. 

Sărbători Fericite şi la 
mulţi ani! 


turnători şi pierde-vară 

şi în țară şi afară, 

unde vrei și-unde nu-i vrei, 
peste tot nu scapi de ei. 


Vai de bietul neam român, 
numai oasele-i rămân. 


Supt de hoţi ca de căpuşe, 
vântu-i bate pe sub ușe, 
nare scoarţe'n aşternut, 
gura'nchisă, parcă-i mut, 


Românul, unde să fugă? 
Cântu-i mort şi plânsul rugă. 
De-şi ia câmpii prin străini, 


pruncii storşi îngână'n șoapte 
după-o lacrimă de lapte. 


anii vin tot mai haini. 


și în vremuri de tăciune 
ne scăpau cu vreo minune, 


Dar acuma, prea de tăt 

ne-a dat veacul îndărăt. 

Mai turciți decât sub Turci, 
Trecem printre chingi și furci. 


N'ajungeau atâtea țineri 
Ce-au avut cu Sfânta V 
și bisericile toate 


ce ne scăpau de păcate? 
La un blestemat îndemn 


n'a rămas din ele semn 


Neamu'ntreg, din moşi, 
n'a dat atâţia codoşi 


câți au dat în câţiva ani, 


hoardele de calpuzani 
-spini crescuți în loc de 
zvăpăiaţii fără frâu, 


Ghemotoc, făcut covrig, 

stă şi tremură de frig 

şi în noaptea de Crăciun, 
când este din bun, mai bun, 
Cu gândul la alt colind 


se închină, plin de jind: 


? 
ineri 


-Te-așteptăm să vii Hristoase, 


dar ne intră frigu'n oase. 


Poate e mai cald de Paști 
acum unde să te naşti? 

i N'avem nici păstori, nici oi i 
şi nici staule de boi ÎS 
ca să-ți deie adăpost. ? pi 


Nimeni n'are nici un rost! 


strămoși, 


Dară Tu, de sus din cer, 


dacă nu te temi de ger 


grâu: 


Te coboară printre noi 
„şi ne scapă de nevoi. 

Te-așteptăm și azi și mâni, 

Cașa-i neamul de Români! 


fie i CUI 
i IP 


a 
de da a 


(ne 


LARS 
pbtezdeia d 


l-a pa 


RI Saal 


(nl d ALA 


| atică 


pe pp + 0 


işi 


a a TR e Mp 


PAGINA 12 


= Eram la Tabăra de Vară, anul acesta, 
dela ““Câmpul Românesc”. La un moment 
dat observ în bojdeuca mea printre cei 
şase ai mei încă un copil jucându-se cu 
ceilalți de parcă s'ar fi cunoscut de când 
lumea. L-am întrebat cum îl cheamă şi cu 
a ochii lui mari şi frumoși ca o zi de Paşte 

mi-a răspuns foarte cuviincios că se 

numește Mihai. Toată faţa lui era numai 
3 zâmbet. Ai un nume frumos, i-am zis. Cel 
mai mare poet al neamului nostru se 
numea Mihai Eminescu. El a scris cele 
mai frumoase poezii. Ca un pâlpâit i s'a 
stins zâmbetul și râsetul vulcanic. “Si 
mama a scris poezii...” 

Mihai era printre ai mei tot timpul. 
Oare cine mi-o fi pus broasca în pat ca să 
nu-i fie frig la noapte? Stii tu cumva? Nu 
e frumos să pârăști, dar a fost unul dintre 
voi, blestemaţii mei dragi. Si vam ex- 
plicat că mama lui e disperată căutându-și 
copilul. Si plânge. Pe la 11 noaptea cu tot 
alaiul de copii ne-am dus la râu cu puiul 
de broască. Apoi, tot la “Câmpul 
Românesc” a murit un fluture. Erai şi tu 
la înmormântarea lui? Copiii i-au făcut și 
pomană. Au împărțit între ei fructe şi din 
3 două păpădii i-au făcut o cruce. 


ai 


La sfârșitul Taberei de Vară l-am 
sărutat pe Mihai ca rămas bun şi tatăl lui 
mi-a dat o carte. Mașina a plecat și cu 
toții le făceam din mână ca drum bun și să 
ne vedem la vara viitoare. 


*re 


20 Iunie 1973. Lucia Damian, o tânără 
cu ochii mari şi adânci ca visul 
- primăvăratec al codrilor (ochii pe care-i 
„ remarcasem la Mihai) plină de emoţii se 

: reper 


căprioară a inteligenţei uimeşte comisia, 
iar vicepreşedintele, ca în filme, se 
îndrăgosteşte la 44 de ani de cea mai 
frumoasă dintre candidatele la 
= bacalaureat. Iubire sinceră şi ireversibilă. 
„ Căsătoria, Ziua de Crăciun 1974. Primul 
„copil. 
Pentrucă în această zi sa născut 
Cristos au numit-o Cristina. In 1976 Luci 
dă examen de admitere la Facultatea de 
Arte din Iași. In anul al doilea de facultate 
_ încă o veste bună. Căutarea numelui nu a 
„fost prea grea lamarie fiind luna lui 
Eminescu. Noul născut a fost botezat cu 
numele de Mihai, și'n dezmierdarea 
maternă ca “fiepuraşul mamii”. 
Scurta viață de 34 de ani a poetei Lucia 
cu imaginaţia roman: - 
prin duritatea cu care a fost lovită 
: viață si prin tenacitatea de a trans- 
figura mioritic “suflatul la ureche” al 
orţii. jr : 
_ Cu două luni înainte de a naște pe 
fihai se îmbolnăvește grav. “Doctorii” 
un ca diagnostic epilepsia. Fusese greșit. 
atamentul” duce la uciderea ga Intre 
timp poeta Lucia Potopea era profesoară 
i pese “predând desenul la Scoala 
erală 28 din Braşov. Prin dragoste 


„obținuse să se impună. Era o clasă cu elevi 
„ “dificili”. Ca dirigintă a făcut-o să fie 


prima pe școală. Imi închipui ce mare 

„ suflet a fost, şi-mi amintesc din viața mea 

asemenea învățător, care era aștep- 
copii în drum spre școală. 

ul lui Luci și-a exprimat chiar 

ri” rezervele în legătură cu 

Familia Potopea a depus 

ecare din țară, Excluderea din 

nt. Pe 24 Decembrie, frumoasă 

ă pentru Mihai de ziua nașterii!, 

ntru prof. Panfir Potopea. Pe 8 Martie 

uderea din învățământ a prof. Lucia 


ju ia i 
„Adevărata cauză a bolii s'a descoperit în 
a autopsiei care s'a făcut chiar în ziua 


are putea fi operată. 
acestea nu ar fi fost de ajuns, 
i] de groază înaintea morţii Lu- 
otopea, doctorii descoperă at 
eucemie. Pentru Luci vor mai rămâne 
nai 12 zile de trăit. Răstimp în care nu 
t tragicul destin al lui Mihăiţă. 
“Undeva, în România, e un mormânt 


DECEMBRIE 1987 


DA ———————_————— 


| COSMOS ŞI ANABASIS ÎN LIRICUL LUCIEI POTOPEA 


—— Dumitru ICHM— 


scump pentru iubitorii de poezie. Două 
versuri din Eminescu: ''Si când se va 
întoarce pământul în pământ /Au, cine o 
să știe de unde's, cine sunt!?...”' Iar 
dedesubt: Lucia Potopea, 7 Septembrie 
1948 - 12 Octombrie 1982. 

Inaintea morţii Lucia Potopea își 
pregăteşte cu febrilitate un volum de 
poezii '*Margarete de câmp" care va apare 
în 1985 în “Editura Albatros” din 
Bucureşti. 

Ceea ce este interesant de notat e că în 
tot acest volum de 111 pagini nu găsim 
nici o poezie, sau măcar câteva versuri, 
care să o compromită. Prin aceasta Lucia 
Potopea va rămâne în literatura română 
ca un caracter puternic care si-a păstrat 
fecioria slovei neîntinată de ispitele gloriei 
desarte şi recompensele materiale 
rezultate din “'cântatul în strună” pentru 
o ideologie care e la modă. 

A trăit 34 de ani, dar ca intensitate a 
fost o ardere de arc voltaic. Liricul Lu- 
ciei Potopea, ca în viziunea poetică a lui 
Teilhard de Chardin, îmbrățișează întreg 
cosmosul din cuvânt spre Cuvânt. 

Temele majore ale filosfiei ca viaţă, 
moarte, existență, timp, veșnicie, luci- 
ditatea scurgerii timpului şi tema creaţiei, 
spre a enumera câteva, sunt cele care prin 
meditaţie formează “punctul de zbor” al 
stihului. 

Cosmosul în poezia Luciei Potopea nu 
este un spațiu rece, nici cantitate, nici 
măsură. El apare ca o casă țărănească, atât 
de primitoare, cu prispă, stâlpi şi cerdac şi 
înconjurată cu simbolul adânc al viței de 
vie. Trăirea românească a taboricului de 
aproape 2000 de ani i-a lărgit conturul 
etimologic de *'kosmos”, l-a îngemănat cu 
“lumen” și i-a dat mioriticul trans- 
figurării. Ziua de naștere a cuiva 

sa : 


“vedere” a luminii în sensul biologic, dar 
există o altă “'vedere” a luminii. Urcarea 
Muntelui Tabor. Urcarea în suflet. E o 
pregustare în timp a veșniciei. A trage cu 
ochiul, cum ar spune Jaspers, în 
Împărăţia lui Dumnezeu. “Am uitat ora 
nașterii mele/Luminând un colț cu date 
sumare./ Mă urc încet în sufletul meu, /In 
care inundă şi foc şi teamă și frig." 

““Urcarea”” în suflet este unanabasis atât 
de firesc omului pentrucă e sinonim cu 
“vederea” lui. Omul urcă pentrucă vede și 
vede tot mai mult când urcă. Chiar 
timpul, în esența lui, e lumină: 
“Lumina'nălțată de timp/Picură ceară. Si 
stelele roată/Se vor contopi cu un suflet/ 
Născut între noapte și zi/ La mijloc de 
secol, Ca să poată iubi.”' Trecem peste 
simetria ideatică a biografiei, superbtrans- 
pusă alegoric ca potențe metaforice, și ne 
oprim doar la acest “'ca să poată iubi”, 

Cea mai bună definiţie a infernului o dă 
Dostoievsky, iadul fiind neputinţa de a 
iubi. Însuşi graiul omenesc e dat omului 
““ca să poată iubi”, E o pecete a divinului. 
Cuvintele umane au depășit, chiar la scara 
cea mai mică a comunicării sfera răgetului 
de conservare. Răgetul e monologic. Cuvân- 
tul omenesc e dialogic. '*Ca să poată iubi”, 
deci pentru a fi om, omul se jertfeşte prin 
cuvânt dăruind niște cuvinte care fac 
parte din “'eu” pentru un''tu”, Oare nu 
zice bine Românul că “'Dar din dar se face 
raiul”? Raiul nu este altceva decât 
iubirea, cea care restaurează omenitatea 
ființei umane ca chip al lui Dumnezeu. 

Relaţia cuvântului omenesc cu cosmosul 
este o relaţie anabasică având ca prototip 
pe “Cuvântul dătător de viaţă” şi 
“pururea fiitor”. E adevărat că omul e un 
microcosmos, dar prin cuvânt el cunoaște, 
stăpânește, comunică, înțelege şi astfel dă 
sens 'înțelesului” pe care îl ““cuprinde”. 
Si omul “'cuprinde” cosmosul. II cugetă 
şi-i dă un sens anabasic. Prin om el se 
deschide ca o fereastră spre înflorirea 
dumnezeiască a Creatorului. 

Accentul major al liricului Luciei 
“Potopea e pus cu insistență asupra actului 
„creativ al omului, care în acest context 
este numit de marele gânditor și teolog 
român Părintele Stăniloae, ca “inel al lui 
Dumnezeu”. Tema creaţiei artistice o 
găsim în: ““Desen pe nisip”, ““Sculptorul”, 
““Coşmar”', '*Conspiraţia tăcerii”, “Ti-am 
cules visele”, ''Floarea de mac”, 
““Fresca"”, Inrudită cu această temă e cea a 


veneraţiei pentru creaţii în “Timpul”, 
“Univers Eminescu”, ca şi cea a atracției 
pentru miracolul cosmic: “*Chemare', 
“Vedere de pe lună”, “Printre aștri , 
“Mi-au luat foc ochii”. cas 

Ne vom opri doar la “Desen pe nisip 
pe care Prof. Panfir Potopea o considera că 
ar face parte mai puțin din tema creaţiei. 

Subtilitatea titlului poeziei care este 
dat și ciclului respectiv ne duce cu gândul, 
şi aluzia nu este întâmplătoare, „la 
Galileeanul care scria pe nisip. E o pagină 
din loan care scandalizează pe orice 
fariseu. “Cine este fără de păcat să ridice 
piatra şi să lovească”. Toţi s?au văzut goi 
pe dinăuntru și au plecat pe furiș. 
Filosoful Berdiaev foloseşte cuvântul 
“creativ” ori de cât ori vorbeşte de ființa 
umană. : 

In poemul Luciei Potopea “'Desen pe 
nisip” găsim sub semnul îndoielii valoarea 
creației în imensitatea veşniciei sim- 
bolizată prin mare. E o îndoială aparentă. 
Poeta desenează pe nisip ''o filă a vieții 
mele”! și ““pescărușii veneau să mă vadă”. 
Cu vârful condeiului scria “într'o imensă 
tăcere” rivalizând vecinătății imense a 
mării. Un val șterge tot desenul şi nu mai 
rămâne nimic “Si hărțuită de-un sen- 
timent de revoltă /Am alungat pescărușii. 
Dar ei veneau, / Veneau să mă vadă./ lar 
dintr'odată și eu am zburat! / Pentru o 
clipă m'am simţit şi eu pescăruș! /Am 
colindat împreună Pământul și-oceanele 
lumii, / Apoi împreună am revenit în stol 
pe pământ”. Si ultimul vers răstoarnă 
antinomic, ca în Sf. Augustin, cunoastere 
aripii exterioare a cognoscibilului formei 
spațiale cu intuirea altor aripi interioare 
spre abisul eu-lui creativ: ““Ca să desenez 
şi să mor pe nisip!” 


ntreg, dintr'o cultură. Cum punea un 
poet japonez într'un haiku că atunci când 
înfloreşte un bujor răsufletul lui de 
lumină crudă face ca în tot universul să se 


LISTA CĂRŢILOR 
PUBLICATE LA EDITURA CORESI 


CUVANTUL ROMANESE, 


RR. 


simtă mai cald. Zâmbetul unui copil din. 
braţele mamei face întreaga lume maj 
frumoasă și Dumnezeu îi răspunde prun. 
cului și-i mai dăruieşte lumii încă 0 mi 
de ani. Si e doar un zâmbet de copil 
nevinovat! Un gângurit a cucerit fc. 
Creatorul şi Judecătorul lumii. 
Este magnific zborul și cerul exterio, 
dar mai presus de heruvimi zborul și cerul 
interior al clipei de creaţie. “Răpirea în. 
spirit” sau “in-spiraţia” nu-și poate găsi. 
corespondent în ierbarul lexical. Tocmai. 
de aceea poeta preferă întoarcerea spre 
““pământescul” creativului care prin om 
îndumnezeieşte cosmosul. “Desenul 
pe nisip”, alegoric vorbind, este 
învingere a morţii și neantului. Chiar pen: 
tru o clipă. Nu trebue să o desconsiderăm. 
Ea prefigurează clipa eternității pentrucă — 
eternitatea este o clipă, fără de trecut, 
fără de viitor, un “'eternal now”, cum 
filosoful Paul Tillich îşi intitulează 
volumul. Să 
Acest cosmos care prin om se regăsește 
ca sens existenţial, ca ontologic prin o 
spre divin este văzut de Lucia Potopea, 
departe de interpretarea maniheistă, ca un 
“lumen”. Lume și lumină. Poate 
volumul ar fi fost mai petrivit să se in- 
tituleze “Pasărea Phoenix” după poezia 
același titlu. E 
Cosmosul ca “frumos” și anabasicul 
omenității noastre chiar ca ''desen 


aramă nu-i ruginit /S; 
Pasărea Phoenix, prin cenușă mi |-a 


comenta şi grafica admirabilă a desenelor 
Luciei Potopea care înfloresc în tuș din 
taina cuvântului. 


1-PERSECUȚIA BISERICII CREŞTINE DIN ROMÂNIA, de C. loniţoiu 

2-TOMBES SANS CROIX, Tome |, de C. loniţoiu 

3-MORMINTE FĂRĂ CRUCE, Vol.Il, Ediţia II-a, de C. loniţoiu 

4-MORMINTE FĂRĂ CRUCE Vol.IIl, 1959-1964, de C. loniţoiu 

5-CARTEA NEAGRĂ A ROMÂNIEI 1944-1983 

G-LIVRE NOIR DE LA ROUMANIE 1944-1983 

7-ÎN GHIARELE SECURITĂȚII, de George Mazilu 

8-DANS LES GRIFFES DE LA SECURITATE, de George Mazilu 

9-CONTRA PROPAGANDEI MAGHIARE, de Vasile Coman 

10-CALENDAR 1985 

11-CALENDAR 1986 

12-DRUMUL CRUCII, Vol. 1, de Aurel State 

13-SUB JUG STRĂIN, de Vasile Florea 

14-PODURILE PESTE ISTRUL DIN PRIMUL MILENIU Î.C.de C.Popescu 

15-ZÂMBET PRINTRE LACRIMI, Vol. |, de Vasile Gurău E 

16-PICURI DINTR'O LUME FĂRĂ SOARE, de A. AL. Bidian 

17-PUNCTE DE VEDERE, de Eugen Popescu 

I18-ÎNTÂLNIREA DELA PARIS 

19-SE VETIR, COMMENT, EN ROUMANIE, de Denise Pop-Câmpeanu 

20-LE DRAME DE LA ROUMANIE, editată de Cons. Naţ. Român 

21-FRÂNTURI DIN VIAȚA POPORULUI, de Eugenia Uşeriu 

22-PRIBEGIE ŞI DOR, de Alexandrina Isac 

25-FERICIREA FURATĂ, de lon Ştefancu 

24-HARTA ROMÂNIEI în adevăratele Şi eternele ei hotare 

25-ÎN LUPTA NEAMULUI, Ediţia Il-a, de Horaţiu Comaniciu 

26-LE VOYAGE DE L'ARGO, piesă în cinci acte de Octavian Vuia 

27-SUB DOUĂ DICTATURI, de Eugen Popescu 

28:DIN ISTORIA TRANSILVANIEI, de A. Nicodim 

29-PENTRU SFÂNTA CRUCE, PENTRU ȚARĂ, de Mardarie Popinciuc 

30-THE INTERNATIONAL MONETARY SYSTEM,de George Paul Huber 

31-RĂSBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI, de M. Vulcănescu 

32-IDEOLOGIE ȘI CRIZĂ ECONOMICĂ, de George Băltean 

33-CRÂMPEIE DE VIAȚĂ, de Eugen Popescu ş 

34-POLITICA PROMOVĂRII VALORILOR UMANE, de Florian Onitza 

35-VERSURI, de Omero Orăşianu 

36-CUMINȚENIA CERULUI, Versuri, de Ovidiu Vuia 

37-AMINTIRI DIN COPILĂRIE, de Paraschiv Nămoloasa 

38-REZISTENȚA ARMATĂ A ROMÂNILOR ÎMPOTRIVA 

COMUNISMULUI, 1944-1960 
E ka 

Cărţile se pot comanda la editor: N. C 

6962 Viganello—SUISSE. 

„Plăţile se pot face în orice valută; din Europa, prin Mandat Poştal. Din celelalte 
continente, numai prin International Money Order. Din toată lumea se pot face vira- 
E enciii ea pe numele N. Constantinescu, la următoarele Bănci 

: QUE SUISSE—Via Motta 18—6830 Chiassa i 
to Nr. 119242 Rubr, Coresi, sau: AA RAE S ULBS, 
2.-OEFFENTLICHE SPARKASSE FREIBURG i. Br.—Kaiser Josephstr. 186-19 
7800 Freiburg i. Br.—BR. DEUTSCHLAND -Girokonto Nr. 2024383. e 


Epuizată 
48 DM 
35 _ DM 
48 DM 
Epuizată 
Epuizată 
Epuizată 


onstantinescu—Via alla Roggia 


CUVANTUL ROMANESC DECEMBRIE 1987 


loan Mirea, 


REQUIEM LA POARTA VULTURULUI ALB 


Prietenului meu loan MIREA 


Cine a cunoscut Muntele, 

câte drumuri va mai da pe timp? 

Ce preţ va mai pune pe cetate? 
Lai 

“Tlluminare his, qui in tenebris, 

et in umbra mortis sedent: 


ad dirigendos pedes nostros in viam pacis. 


Requiem aeternam dona eis, Domine. 

Et lux perpetua luceat eis.” 
= i 

Când iarba a apărut pe străzi 

speriate gângănii în cetate 


au fost ieşit cu smoală, catran şi cu rachiu 


și-au alungat'o din nou în pădure. 
Omul de Piatră o vede pe cărare urcând: 


_iarb ânc : 


irii când cuvintele 


„prima zi : irii când cuvi pt 
se retrăgeau în Cuvânt ca apele lunii în scoică, 


precum curcubeul pe fusul tăcerii, 
precum tăcerea pe dorul primar; 

şi n prima zi a sihăstriei 

sorțul teiului l-am întrebat cu iarba 


de tot ce'mi fuse teamă urlându-mi neființa. 


Ca un ceaslov deschis-am Cartea Nopţii, 


Fa unui sul pecețile le-am rupt. 


O, vai, am vrut să-mi văd Vederea. 


Trecusem de Orion : 
și iată Vulturul Alb cu crucea în cioc 


"zbura prin genuni genunea din mine. 


Nu mai era sus, nu mai era jos, 
ci totul stătea în mișcarea Luminii. 
Curgeam mie însumi din el către El 
Tot mai crud şi tot mai înalt... 


Requiem aeternam dona eis, Domine. 


O,....iată eu din eu, mi-am zis, 

şi numele se va numi viaţă 

pentrucă tot ce se dăruie prin somn 

e început de eu : 

şi eul-izvod purcede din maluri de somn 
ca marea pe maluri de mare, 

cum cerul pe setea de cer 

și noaptea pe lumina din ea, ş 

a Vulturului Alb cu semnul în cioc, 
zburând noianul de foc abisului meu. 


Ego sum resurectio et vita. 


Nu mai era moarte, nu mai era viaţă, 
(daţi-mi cuvântul dorit pe-un univers) 
era'nceput, dar fără de'nceput, 

era sfârșit dar fără de sfârşit, 

ci Voia, de mai presusul de lumină, 
de a fi mai altfel 

cum nici îngerii nu au ştiut să fie, 
parte din Ochiul-Izvor, 

acolo unde nu mai este acolo, , 
atunci când nu mai este atunci, 


stituind un adevărat 


a plecat în lumea tăcerilor 
mistice, în împărăția lui 
Dumnezeu, adică în țara lui 
-căci zicea el atât de simplu, 
dar profund si frumos: “lar 
Dumenzeu mi-i țara.” 

Inainte de a pleca, a avut 
grijă să ne laseo mostenire, 
comorile lui de cuget, sim- 
țire, înfiorare, rostire me- 
tatorică. pe care le-a risipit 
în poemele, desenele, pictu- 
rile si sculpturile lui- 

Poemele lui Mirea sunt 
pline de îndrăzneli metafi- 
zice și teologale, care adul- 
mecă să descifreze sensu- 
rile şi simbolurile care se 
ascund în elementele firii. 
Sculpturile lui sunt modeluri 
care, chiar şi în formele 
lor cele mai abstracte, ne 
ispitesc spre o viață tumul- 
tuoasă, spre frământare și 
luptă. 

In pictura lui găsim cro- 
matica magică şi învolbu- 
rată a unor fantastice înge- 
mănări de culori și linii 


sprințare, care închipuiesc 
existențe şi realități fabu- 
loase, miruite de valenţele 
originare ale unei ontolo- 
gii creștine. 

Peste toate creațiile lui, 
rămâne și amintirea vie și 
bine articulată a omului 
rumân. Mirea purta în de- 
saga sufletului său de pri- 
beag, întreg zbuciumul de 
veacuri al ţăranului român, 
să-și facă așezare temei- 
nică și rânduială chiverni- 
sită în lume.  Cugetul lui 
era dospit de rosturi ro- 
mânesti, venite din tainele 

+ . 7 
începăturii de neam. Vorba 
lui era încărcată de melo- 
diile și înțelesurile profunde 
ale unor metafore cu care 
putea să citească alfabetul 
existenței româneşti şi să 
facă spunere despre ea. 

Fondul liric al poemelor 
lui Mirea era fondul liric 
al țăramului român, în mi- 
rajul căruia se regăsea, tot- 
deauna, în procesul lui de 


creație și în ceasurile noc- 
turne ale meditațiilor sale 
sihastrale. 

Mirea se amăra, amar- 
nic, de amărăciunea celor 
din țara cotropită; se bucura 
de bucuriile simple ale celor 
ce se dăruiau în lupte pen- 
tru credința de neam; se 
lumina, din lumina morților, 
de care se apropia cucernic 
si iscoditor să le cuprindă 
tainele. 

loan Mirea s'a identificat 
cu generația sa şi cu idea- 
lurile ei morale. A ramas 
loial, fără reproş, acestei 
generaţii, pe carea înțeles-o 
şi i-a împărtășit toate cre- 
dințele, zbuciumurile, sufe- 
rinţele si bucuriile adeva- 
rurilor călăuzitoare. 

E] a crezut în ““primeni-— 
rea” omului rumân, şi s'a 
dăruii acestui ideal. până 
în ultimele momente ale 
vieții sale pământeşti. 


lon HALMAGHI 


E DESE SE 


TEATRUL NAȚIONAL DIN ANKARA 


DOMNIŞOARA HELSINKA 
DE GEORGES ASTALOS 


Stagiunea teatrului 
național din Ankara a 
debutat cu piesa com- 
patriotului nostru Georges: 
Astalos: ““Dominșoara 
Helsinka””, spectacolul con- 


x 


tragice glume ale 


mai 
politicii anilor șaptezeci 
când, fals însufleţiți de 
ideea liberei circulații de 
bunuri, de idei și de per- 
soane, patronii 
totalitarismului european 
S'au așezat la masa verde a 
acordurilor dela Helsinki 
alături de șefii statelor 
democratice, semnând sub 
obiectivele camerelor 
televiziunilor din î 
lume, faimosul contract 
umanitar de care nimeni nu 
a ţinut cont. Nimeni 
însemnând semnatarii pac- 
tului dela Varşovia. Cu un 
simţ artistic de o rară sub- 
tilitate, regizorul 
naționalului din ; 
Kenan Ișik, a restituit tex- 
tul în ceea ce are el de 
paradoxal şi nu în expresia 
lui metaforică, interpretată 
epidermic. Fidel sugestiilor 
autorului, regizorul aduce 
în scenă violența surdă a 
uneia dintre cele mai 
reprezentative piese ale 
teatrului politic de astăzi. 
Prezentăm mai jos o analiză 
conceptuală a textului lui 
Astalos, autorul ““Ceaiului 
nostru cel de toate zilele”, 
“Apoteozei — Vidului”, 
'“Mărului” si al piesei “Ce 
ne facem fără Willi” 
(programată pe scena 
naționalului din 
Washington), ca să reducem 
teatrologia autorului 
Helsinkăi numai la piesele 
reprezentate în Canada si în 
Statele Unite. : 
“Domnișoara  Helsinka'” 
este structurată pe 
paradoxul libertăţii de a 
circula: 


„persoana  Domnişoarei 
Helsinka, orfelină de drep 


viziunea autorului, lumea 
modernă se împarte în trei 
categorii de indivizi: 
Pietoni, Voiajori şi Pelerini. 
Pietonul fiind tot atât de 
anonim şi de trecător ca şi 
bunurile de consum (libera 


3 e: 
circulație a și 
Pelerinul find gardianul 
valorilor spirituale şi 
garantul perenităţii lor, în 
pofida diabolicului sistem 
de liberă trecere care-i 
deviază itinerariul (libera 
circulație a persoanelor). 
Concepte înscrise de către 
autor în preambulul piesei, 
dar din care textul 
dramatic nu reţine decât 
dimensiunea lor sugestiv- 
ironică, realitatea spec- 
tacolului pivotând în jurul 
unui lanţ de conflicte pur şi 
simplu cotidiene. 

Totul se petrece la 
recepţia unei pensiuni de 
familie, unde Patroana 
(Beyhan Saran), 
reprezentând “puterea” în 
micro-cosmosul hotelier pe 
care-l conduce, o in- 
struieşte pe o tânără 
Cameristă (Hulya Giilsen), 
inițiând-o în viața nevăzută 
a pensiunii. Viaţa nevăzută, 
pentrucă pensiunea are 
două vieţi. Cea pe care 
Patroana o predică 
inocenților şi cea adevărată, 
pe care pensionarii titulari 
ai acestui spațiu de com- 
promis şi de promiscuitate 
o trăiesc în realitate. O a 
doua viață pe care un In- 
telectual (Tamer Levent), 
dornic să-şi vadă ideile 
circulând fără însă a le 
putea exprima în in- 
tegralitate din lipsă de. 
dicționare corespunzătoare, 
un Pictor (Yildiral Akinci), 
tânjind după  voiaje 
revelatoare de lumi diferite, 
fără însă a putea să se 
desprindă de locul în care 
la țintuit patroana şi în 
sfârșit o candidă ființă în 


ZE 


terior nu pare a elibera per- 
sonajele de fantasmele lor 


victima 
patroana), 
xenofobismul ei manifest îl 
da fără nici o ezitare pe 
mâna jandarmilor, im- 
putându-i 


şi împlinească destinul, pe 


care nu autorul i ine, 


hărăzit, ci însăși istoria 


piesa lui Astalos de 
scena naţionalului 


moment unic în istoria lui: 
prezența la premieră a 

Primului Ministru și a 

membrilor din guvern. Nu 

de mirare. Helsinka lui 


colul este înscris în reper= 


toriul național ture timp de 
două stagiuni, confirmă pri- 
mirea ce i s'a făcut în 
această parte a unei 


> CA Da. î) 


d. 


a, 
ad 


ae 


PAGINA 14 


DECEMBRIE 1987 


HYPERION 


Dintr'un punct de ob- 
servaţie oarecare se pot zări 
fâșii lungi, cenușii, din 
? beton armat, sprijinite pe 
„stâlpi masivi din același 
- material. 
ES porțiune, aceste fâșii 
paralele sunt legate între 
ele cu schelete metalice şi 
plăci de sticlă. Peste câteva 
mii de ani (sau sute?) o 
prezumptivă civilizație 
modernă se va putea 
întreba dacă nu cumva aici 
a fost vreun spațiu destinat 
escalelor galactice sau alt 
„loc straniu, construit de ex- 
tratereştri. Memoria 
noastră obosește, se scur- 
tează. 


Pe o anumită 


Intr'un punct, sub 
descrierea de mai sus, 
scurt sub o cupolă (ce 
legătură este între o 
descriere şi o cupolă”), se 
„află și nişte trepte, 
acoperite în conținuu de 
ființe în mișcare. Agitația 
este însă oscilantă, din când 
în când se creează momente 

d m, pauze, apoi iar 


St bătând un pasaj sub 
teran al cărui pereţi sunt 
acoperiţi cu afişe, reclame, 
tenţionări şi, din loc în 
„ semne de urinare 


j gros. 
u puţină imaginație poți 
i-ți închipui că a fost când- 


ișii se perpetuează un du- 
te vino ca bătăile unei inimi 
bolnave. Oameni de vârste 
diferite, 

răcăminte 


grupuri restrânse sau 
inguratici, tăcuţi sau 
tând, veseli sau gravi, 
ptă spre ușa larg 
să, Câte-o fiinţă 
în braţe sau târăște 


tă stă invariabil o 
nță - femeie demnă 
uzeul figurilor de ceară 
glasul masculinizat, cu 

pirație duhnind a alcool 
i nicotină, încasează taxa 
entară. Fire de păr 
e, albe alunecă de sub 
vopsită cândva în 


> zaat 


purtând, 


Centrul de promovare a cărții românești 


MARIA MAILAT :NUVELE 


Punct de observație 


culori țipătoare, pe care și- 
o aranjează cu gesturi 
neglijente folosindu-și 
mâinile mari, cu piele roșie, 
zbârcită. Punctele din cen- 
trul pupilelor sale par vâr- 
furile unor ace care tin- 
tuiesc, pe un carton galben, 
două insecte vii, încă 
zbătându-se Ochii. 
Femeile, mai volubile in- 
tră în vorbă repede. Din când 
în când, un gândac negru 


sau roșcat se strecoară 
discret pe lângă o cizmă sau 
tocul unui pantof, 
escaladează zidul, 


mărşăluieşte alături de alte 
milioane. Cele mai multe 
discuţii nu au nici o 
legătură cu prezentul 
imediat, cu locul fizic adică. 
Invariabil se ajunge la boli, 
bani, bărbaţi. B.B.B. 
Oglinda fixată pe unul din- 
tre pereţi, redând siluete și 


figuri mult alungite, 
reflectă și gesturile: 
pieptănatul, masajul 


frunţii, aranjarea sprân- 


în faţa oglinzii, îşi măsoară 
reciproc frecvenţa ridurilor, 
vârsta, aspectul estetic. 
Ajung la buletinul 
meteorologic, parfumul 
preferat (sau sprayul), 
preţul inelului de pe degetul 
mijlociu. Câte una dela 
țară, îmbrăcată într'un 
amestec de haine 
tradiţionale și confecții ief- 
tine, cumpărate din 
magazinele gărilor, le 
privește cu jind, cu dispreţ. 
Câteodată apare și femeia 
energică, maternă și 
bărbătoasă în același timp, 
gata să reorganizeze, să 
aducă îmbunătăţire, să dea 
sfaturi practice. Le spune, 
de pildă, “'tovarășelor, eu 
sunt obișnuită cu greul, pe 
vremea  alfabetizării um- 
blam prin sate cu pantofii 
rupți, în rochiță subţire 
până toamna târziu, dar nu 
ne păsa, știam că vor veni 
vremuri mai bune, și uite c- 
au venit. Tinerele ca dânsa 
nu pot aprecia situațiunea, 
cât de mult a crescut 
nivelul de trai, nu ca pe 
vremea luptelor de clasă, 
ascuțite. Ar trebui să fim 


ACESTE NUVELE, SEMNIFICATIVE PENTRU SITUATIA DIN ROMANIA, 


Unele ajung să se cunoască. 


cu toţii foarte mulțumiți, 
foarte mulțumiți”. Tânăra 
blondă din faţa ei o privește 
cu o expresie opacă, 
privirea tristă îi alunecă 
spre băltoacele care împân- 
zesc cimentul murdar, spre 
pereții mânjiţi cu cine ştie 
ce. Alături, o cuadragenară 
face recomandări: pentru 
combaterea constipației. O 
femeie înaltă, cu o față de 
cal şi un coc cilindric în 
creştet intervine emițând 
(cu ajutorul antenei, vezi 


cocul) opinii generale de 
genul celor publicate în 
ziare la rubricile “Stiaţi 
că...”, '“Văzute și auzite,” 
“De pretutindeni”. Exem- 
plu: “După o statistică 


recentă, 80% dintre. femei 
suferă de constipație. In 
schimb, se pare că bărbații 
au probleme mai ales cu 
diareea''. Tovarășa cor- 
polentă intervine prompt, 
ca într'o ședință bine 
regizată: 

-Asemenea statistici sunt 


ergerea colțurilor... valabile în țările capitalite. 


cident nici nu-i de mirare! — 


Evident că sunt în criză. 
Pereţii scorojiți, cu 
zgârieturi  indescifrabile, 
amplifică vocea baritonală a 
femeii. Tânăra îşi aduce 
aminte de un profesor de-al 
ei care-i spunea în glumă 
“Sănducu”, atunci când îi 
povestea anecdote: cică un 
tânăr candidat la medicină 
având ca subiect “Funcţiile 
ficatului” şi-a întitulat cu 
convingere lucrarea 
“Funcţiile ficatului înainte 
şi după Eliberare”. Un 
copil palid, cu sexul greu de 
precizat, sprijinit de 
caloriferul rece, plânge 
încet. Maică-sa îl privește, 
şi peste chipul ei, tip “bot 
de mops”, se fixează o 
nuanță de răbdare și 
îngăduință. Mormăie -ceva, 
copilul începe să plângă şi 
mai tare. Privirea mamei 
devine metalică, dură, 
buzele i se subțiază și 
câteva palme, date cu sete, 
se izbesc de capul mic, pier- 
dut într'o căciulă mare, 
ponosită. Băltoacele de apă 
cafenie de pe ciment 
reflectă gesturi, siluete. 
-Ar trebui să ne 


organizăm mai eficient - in- 
tervine un glas, acoperind 
plânsul copilului. Merge 
prea încet, nu vi se pare? Si 
apoi, mai sunt printre noi 
şi oameni mai în vârstă, 
femei cu copii mici, gravide. 
Ar trebui să aibă prioritate. 
Nu le dă prin cap să 
alcătuiască nişte in- 
strucțiuni, un regulament 
care să fie afișat chiar la 
intrare. 

- In orice caz, ar trebui 
aduse câteva îmbunătățiri 
și în privința curăţeniei. 
Dacă nu ne gândim și nu 
intervenim noi, femeile, nu 
se face nici o brânză. 
Bărbaţii ăștia trebue să fie 
mereu împinși dela spate. 
Sunt niște leneși, puturosi. 
Uite, de esemplu, fostul 
meu bărbat... 

-Dumnezeu să ne ajute, o 
întrerupe o țărancă, 
legându-şi mai strâns 
năframa sub bărbie. Dacă 
nu vă supăraţi, de unde aţi 


găsit chârtie din aiasta 
albă? : PRR 


dai niște mărunţiş, acolo, 
altfel zice că n'are că se face 
economii. Aşa-i moda 


„acuma. Când se găseşte 


ceva, da'nu-ți poţi permite 
să cumperi, zici că ești în 
criză. Când ai bani și nu 
găsești ce vrei, zici că faci 
economie. Da, da' economii 
tot nu reușești să faci și 
nici nu-ţi cumperi ceva mai 
acătării. Ba criză, ba 
economii. 

-Ca fostul meu bărbat... 

-Mulţumeso, mulțumesc, 
îngaimă țăranca, 
îndreptându-se spre ieșire. 

Pe una dintre uși iese 
femeia energică, mișcându- 
și vioaie cărnurile şi, pen- 
tru a nu ştiu câta oară, se 
aude zgomotul unui șuvoi 
de apă scurgându-se prin 
țevi, spre canalele 
eliberatoare ale oraşului. 
Zgomotul apei se repetă 
des, mirosuri fetide se 
amestecă, iar și iar, cu un 
val de parfum “Emotion” 
sau “Eva” și cu dezin: 
fectant. Tăranca scundă, cu 
o cicatrice pe obraz, se 
întoarce stânjenită, 
abătută: 


-Femeia dela ușă mi:0 
zâs că nu are chârtie jenică, 
simţi ea nevoia să 
împărtășească vestea, așa 
cum se obişnuia la ea în 
sat, când oamenii, câţi mai 


Peripeţia 


Ideea le venise într'o 
seară, la o bere. Toată 
lumea ar trebui să știe că la 
un pahar ideile vin (şi 
pleacă) cu o repeziciune și o 
năstrușnicie grozavă. Unul 
își aminti, de pildă, că'n 
copilărie, tot jucându-se 
fericit cu un pisoi i-a sucit 
gâtul. Si nici măcar nu i-a 
părut un fapt îngrozitor. Işi 
zisese că pisica doarme, și- 
atât. Mai 


apoi venise 
cearta, scuza, morala părin: 
ților, pedeapsa. Adulții 


sunt parcă făcuţi pentru 

chestii dintr'astea. Ei doi 

însă, nu. Nici nu le trecea 
; inte că 


roviziile erau ușor de 
procurat. Mai ales dacă 
aveai vreo iubită, 
vânzătoare la alimentara. 
Si unul dintre ei avea. De 
altfel, figura lui de copil 
mirat şi fără barbă, 
costumul de blue-ginşi 
sacoșa cu “'Im the best” îi 
garantau un succes deplin 
la fetele între optsprezece şi 
şaptezeci şi opt de ani. 
Celălalt era, bineînţeles, 
urât, tăcut și ascultat de 
tovarășul său. 

După ce au considerat că 
pregătirile sunt suficiente, 
au ales data potrivită, locul 
exact. O noapte cu eclipsă 
lunară. Depoul părea 
încremenit. Marfarul zăcea 
în bezna unei linii 
periferice. Cel de-al treilea, 
bine plătit şi uituc, n'a 
făcut decât să închidă în 
urma lor ușa vagonului de 
parcă n'ar fi fost deschisă 
vreodată. După ce sa 
luminat de ziuă, prima 
oară, au stat nemișcați 
paralizați de frică. Nici să 
se odihnească nu puteau. 
La fiecare zgomot cât de in- 
signifiant, venit de-afară, 
schimbau priviri îngrozite, 


AU APARUT IN VOLUMUL “INTRARE LIBERA” (CARTEA ROMANEASCA, 1985). AUTOAREA A ALES EXILUL IN 1986. 


S elor pe care le doresc 


HYPERION 


„4 -R, DU GEN.H.BERTIER 


FRANCE 


STE DOUĂ PAGINI, OFERITE GENEROS DE “CUVÂNTUL ROMÂNESC”, 
"ASOCIAȚIEI “HYPERION” 


92.200 NEUILLY $/ SEINE 


[7] ocazionale 


(D Doresc să primesc buletinul asoc 


a cărților românești care m'ar interesa. 


(2) Prefer lucrările: 


[literare 


istorice 


(3) Texte românești inedite putând interesa pe editori 


[23] îmi sunt cunoscute 


iației D-voastră în vederea achiziției: 


nu-mi sunt cunoscute 


CUVANTUL ROMANEŞ 


pela E 


erau pe acolo, ieșeau 
porți spre seară. Pi 
Celelalte însă nu-și 


irosiră forțele spre a-i da 
vreun răspuns. Își așteptau — 
rândul. 


asudau, își muscau buzele, 

unghiile. După trei zile, 
însă se obisnuiră. Urâtul 
reușea să identifice şi să 
diferenţieze cele mai 
diferite zgomote: paşii 
femeilor, mersul bărbaţilor, 
numărul vrăbiilor de pe 
acoperis, distanța dela care 
se auzea un șuierat, o voce. 
Tot urâtul fu acela care-l 
convinse pe frumosul său 
tovarăș să se miște'n voie, 
dar fără prea mult zgomot, 
chiar și'n timpul zilei. Tim- 
pul trecea și reușeau să 
țină evidenţa orelor cu mult 
optimism. Din când în 
când, urât pe 


desluşeau sau îşi imaginau 
contururi, culori, oraşe, 
avuţii. i 
Momentul crucial veni 
când roţile vagonului 
începură să se învârtă cu 
repeziciune. Intre saci, 
doi reuşiră cu greu să- 
înăbuşe strigătele, chiuitul. 
Porniseră. Zilele si ile | 
erau punctate de țăcănitul 
ritmic al roților, de scurtele 
frâne, opriri.Mâncausibeau 
puțin, terorizați de felul în 
care se puteau usura. “Asta 
a fost si problema cosmona- 
uților”i, mormăia de fiecare. 
dată urâtul. Soluția cu pungi- 
le de plastic o aplicau fără 
neplăceri prea mari. Își vor: 
beau din ce în ce mai rar. 
In cea mai mare parte a 
timpului dormeau sau dor 
mitau, ameţiţi de zgomot şi 
trepidaţii. Frumosul se 
plângea de dureri de cap, de 
vâjâitul urechilor. Avea 
deseori senzația că este 
strigat și atunci tresărea, 
îşi scotea capul din culcușul 
ascuns între saci şi privea 
spre sacii din celălalt colț. 


Continuare în pogina |5 


periodice 
știinirice[ 


SEMNATURA: 


“scopurilor ei, os 
trebue fatal să treacă peste 


CUVANTUL ROMANESC 
E 


CARTEA ROMÂNEASCĂ ÎN EXIL 


- trei decenii, zeci de edituri, sute de titluri - 


DECEMBRIE 1987 


“Eu nu suspectez nici in- 
tențiunile, nici 
patriotismul nimănui” 
zicea Carp, “dar să vedem 
care sunt adevăratele inte- 
rese ale țării noastre - care 
este politica naţională a ei, 
şi cum se practică ea? Prin 
poziţia ei geografică 
România este," după 
propria expresie a lui Carp, 
““dricul unui mare principiu 
istoric al acţiunii Orien- 
tului contra Occidentului şi 
al reacţiunii Occidentului 
contra Orientului. Acest rol 
grandios l-ar fi jucat Grecia 
în vremile trecute, când în 
bazinul Mediteran, a fost 


stavila puterii de ex- 
pansiune a Asiei, acum 
însă, nu numai bazinul 


mediteran, ci toată Europa 
se află amenințată de Asia. 
Rolul Elladei îl joacă astăzi 
Dardanelele si Dunărea, 
iar Rusia fiind marea 
mijlocitoare între Europa şi 
Asia, este în interesul ei să 
aibă în mâinile sale marile 
căi de comunicaţie, care 
mijlocesc raporturile 
comerciale între aceste 
două părţi ale lumii, şi în 
același timp are şi tot in- 
teresul să închidă căile care 
ar putea să-i facă con- 
curență; cu alte cuvinte: 
deschiderea  Dardanelelor, 
închiderea Dunării, iată 
cheia 
evident opuse celor rusești, 
deoarece pentru realizarea 
Moscova 


cadavrul țării noastre, şi ca 
atare, este antinaţional de a 
înlesni Rusiei realizarea 
politicii sale tradiţionale.” 

Situaţiunea populaţiunei 
rurale, după legea 
împroprietăririi dela 1864, 
era,  fără' îndoială, 
îmbunătățită mult față de 
lungul trecut de nevoi și de 
dureri ale ţăranului român, 
însă nu era consolidată, 
fiindcă țăranul acesta, 
privit în cursul veacurilor 
ca “'chiriaș” al pământului 
său, nu se obișnuise încă 
cu ideea stabilităţii 
proprietăţii sale și “cu 
respectul ideii de 
proprietate,” foştii clăcași 
împroprietăriți lăsându-și 


Urmare din pagina 14 
Dar acolo nici o mișcare. 
Tovarăşul lui nu se vedea. 
După o vreme, renunţară să 
se mai târască unul spre 
culcușul celuilalt. Urâtul 
nu mai ţinea decât o 
evidență aproximativă, con- 
fuză a zilelor scurse, a 
locurilor străbătute con- 
form traseului de pe hartă. 
Din când în când, îi 
comunica și celuilalt aceste 
date. Devenise mai mohorit, 
barba îi' crescuse, slăbise, 
dar în priviri păstra 0 
licărire de speranțt 
înverşunată. Vor ajunge cu 
i Pai era ca un câine 
bătut, cuprins de friguri. 
Gemea înfundat, dinţii îi 
clânțăneau într'una. A 
mâ 

le 


politicii. ruseşti. În-_ 


deseori 


ori pământul în 
părăginire, iar moşnenii 
sau  răzaşii vânzându-şi 


ogoarele pe un cap. 
Expunerea de motive a 
legii prezentate de Carp, 
lege esențialmente con- 
servatoare, este deosebit de 
interesantă, căci ea ne 
arată într'un fel dezvoltat 
una din preocupările de 
căpetenie ale omului nostru 


de stat: “ideea 
majoratului,” menită să 
salveze şi să întărească 
proprietatea. 


“Ultimul război” spunea 
Carp “ne-a creat o nouă 
pozițiune internaţională, 
modificând adânc rapor- 
turile noastre cu celelalte 
state europene... Nu trebue 
să uităm că principiul in- 
tegrității Imperiului 
Otoman a fost scutul 
ocrotitor sub care am putut 
proceda la reedificarea 
statului român. Astăzi 
acest principiu nu mai are 
aplicaţiune la noi; în 
propriile noastre forțe, în 
întărirea tuturor elemen- 
telor sociale, trebue să 
căutăm o compensațiune 
pentru lipsa puternicei 
stavile ce s'a prăbușit în 
mijlocul evenimentelor ce 
sau petrecut în anii din 


urmă. Unul din aceste 
elemente este. elementul 
ranului, p u 


pământul pe care s'a 


născut, încrederea că drep- 
tul lui asupra ogorului său 
este la adăpostul încălcării 
celui mai tare, și că viitorul 
poate mări, iar nici într'un 
caz micşora ceea ce posedă 
astăzi - iată, în mari 
trăsături, punctele de 
căpetenie ce reclamă părin- 
teasca îngrijire a Statului. 
Un popor în care clasa 
țăranilor ar tinde să se 
transforme în  proletariat 
agricol, nu va găsi niciodată 
în fiii săi acea putere fizică 
şi morală de care are nevoile 
pentru apărarea in- 
dividualităţii sale... 
Indemnat de aceste con- 
siderente, Carp prezintă 
deci Camerei proiectul de 
lege, care stabilea prin- 


înghită din sticla cu tărie, 
ori de câte ori trecea să-l 
vadă. Pupilele frumosului 
se dilatară şi erau imobile 
ca două pietre verzi. 
Privindu-l mai atent, 
urâtul se sperie: „dacă 
moare? “'Un hoit pute”, își 
zise. Incepu să-l îngrijească 
zilnic, în timp ce roțile 
trenului se'nvârteau 
Inaintau în 


anca bea Pi să 


C. GANE 


P. P. CARP 


ŞI LOCUL SĂU 


IN 


ISTORIA POLITICĂ A ȚĂRII 


Volumul 1 


W 


BUCUREŞTI 
EDITURA ZIARULUI „UNIVERSUL“ STR. BREZOIANU, 13-—25 


1 9 


cipiul inalienabilității şi al 
indivizibilităţii pămân- 
turilor ţărăneşti i 


vea 4 paragrafe 

din care principalele erau 
1, 2 şi 4, prin care toate 
pământurile țărănești din 
România (proprietăţile 
rurale care nu trec peste 15 
Ha. stăpânite de răzeși, 
moșneni și de foştii clăcași) 
erau declarate inalienabile 
și indivizibile, moștenirea 
acestor pământuri revenind 
de drept fiului celui mai 
mare (principiul 
majoratului) sau reprezen- 
tantului său direct de sex 
bărbătesc, prin 
progenitură, - acest din 
urmă paragraf, al 4-lea, 
fiind menit să evite pentru 
viitor fărâmițarea 
proprietăţii rurale prin 
împărţirea lui între 
numeroșii copii ai capului 
familiei. 


bolnavul începu să plângă. 
Mut, cutremurându-se. 

- Mamă, 
prinzându-și capul între 
mâini  mamăăăvreauacasă, 
horcăia într'una. 

Urâtul îl plesni peste 
ceafă de mai multe ori. Cel 
bătut ridică spre el o mutră 
disperată, copilăroasă: 

-De ce dai, nene, de ce? 

- Suntem departe, nu ne 
mai putem întoarce, 
dobitocule! 

Se ghemuiră unul lângă 
celălalt cu genunchii la 
gură. 

-Unde suntem? scânci iar 
celălalt, zgândărind cu 
unghiile lungi şi negre 
pânza unui sac. 

-Departe. Nu știu exact. 


Peripeţia 


scânci' 


3 o 


Vom vedea mai jos care a 
fost soarta acestui proiect 


ternă pe care trebue s'o ur- 


meze România: întotdeauna 
împotriva Rusiei. 
Mai târziu, în 1895, 
întâlnindu-se odată în tren 
cu Prinţul Lwow, ministrul 
Rusiei, în cursul con- 
versațiunei acesta i-ar fi 
spus: ''On dit, monsieur, 
que vous tes ger- 
manophile”. Iar Carp, 
liniştit, ironic şi sincer 
până la necuviință, i-ar fi 
răspuns: ''On se trompe. Je 
suis russophobe!”!) 
Germanofilismul 
Carp a fost o legendă. 
Politica sa, tratată de 
germanofilă, și-o tălmăci 
atunci din nou, în cel de pe 
urmă al său discurs, 
într'un chip magistral: 


lui 


Nord. Nu ştiu. Apoi, cu un 
fals ton de încurajare: Nu 
mai avem mult, trebue să 
rezistăm. 

-Da'nu mai pot, înțelege. 
Izbea îndesat cu pumnul în 
sac. Mi se rupe sufletu', nu 
mai pot, 

Tocmai atunci trenul 
frână bruse și amândoi se 
prăvăliră între saci. Apoi, 
monstrul porni din nou. Un 
şuvoi subțire de boabe 
porni să se scurgă dintr'un 
sac. Peste fața frumosului. 
EI ridică mâinile și împrăş- 
tie boabele peste ochi, gură, 
Bât ca şi cum s'ar fi spălat, 
Urâtul, îngenunchiat lângă 
el, privea tâmp, 

-Nu mai pot, nu mai pot, 
îngâna cel culcat. 

- Esti un dobitoc,asta esti, 
murmură celălalt obosit şi 
se târi spre culcușul său. 


“Când Ion Brătianu m'a 
trimis la Viena pentru 
chestiunea Dunării (în 1883), 
după  câtăva vreme, stu- 
diind situațiunea de 
acolo, am trimis un raport 
ministrului, în care se 
găseau următoarele 
cuvinte: “'Stiţi, d-le 
ministru, cât țin eu ca în 
conflictul european care va 
avea loc mai târziu sau mai 
devreme, România să fie 
alături de AustroUngaria. 
Dar tocmai fiindcă ţin la 
aceasta, eu sunt de părere 
că trebue să împingem în 
chestiunea Dunării 
rezistența până la ultima ei 
limită, pentrucă valoarea 
aliatului crește, după cum 
se ştie că el are putere de 
rezistență sau nu”. Câtăva 
vreme după aceasta, mă 
văd chemat la Bucureşti de 
d. Brătianu, și atunci 
împreună - am studiat care 
poate şi care trebue să fie 
situația României şi înainte 
de toate care va fi 
situațiunea ei față de 
Românii de dincolo, căci nu 
am nevoie să spun că 
zgomotul nu este totdeauna 
un semn de iubire și că 
poate că aceia care tac mai 
mult se gândesc mai mult la 
Românii din Transilvania, 
decât aceia care le declară 
iubirea lor nemărginită la 


acolo va fi o piedică pentru 
o  concludere cu Austro- 
Ungaria. Dar am vrut să ne 
dăm totodată seama dacă 
interese superioare nu ne- 
ar face să trecem peste 
această piedică și să nu 
ținem cont de dânsa. 

Si atunci am găsit că ni 
se ofereau numai două căi: 
Nu putem noi ajunge la 
îmbunătățirea soartei 
Românilor de dincolo decât 
ori prin cucerire, ori 
aducând pe Unguri să facă 
concesiunile necesare. 

Cucerirea! Cucerirea se 
complica, căci nu era vorba 
ca noi Românii să mergem 
contra Ungurilor, nu era 
vorba ca noi singuri să 


Dormi mult, nici el nu ştiu 
cât. Nici unul, nici celălalt 
nu dădură vreun semn de 
viață. Trenul se oprise dela 
o vreme, nu se clintea din 
loc. Un firicel de soare 
pătrunse printr'o crăpătură 
drept peste fața urâtului. 
Orbit de lumină, năuc, se 
târi din. adăpost spre 
culcuşul tovarăşului său. 
Cu trupul lăbărţat, cu ochii 
şi gura deschise, frumosul 
murise. 

Omul viu privi îndelung, 
paralizat. Scoase un urlet 
de fiară. Nu se mai putu 
stăpâni. Urla izbind cu 
pumnii, cu picioarele, cu 
capul în saci, în pereţii 
vagonului. 

Toată lumea din gară 
auzi. li cuprinse panica. 
Seful gării, cu o mână de 


ferovi 


cum că situațiunea lor de 


PAGINA 15 


ridicăm drapelul și să 
trecem Carpaţii și să 
învingem pe Unguri... 
Cucerirea, nu putea să aibă 
loc decât în conlucrare cu 
altă putere. Cucerirea nu 
putea să fie decât rezultatul 
unei zdrobiri a imperiului 
austro-ungar, şi atunci se 
năștea întrebarea pentru 
noi, dacă zdrobirea im- 
periului austro-ungar nu 
lasă pe un alt vecin mai 
tare decât imperiul austro- 
ungar, prin urmare mai 
periculos. ie. 
La Nord Slavi, la Răsărit 
Slavi, la Apus Slavi, la Sud 
Slavi, şi noi în mijlocul 
acestui ocean de Slavi. 
Izolați, chiar cu cucerirea 
Transilvaniei, 
nimiciți în puțină vreme. 
Prin urmare, această cale 
am repudiat-o atunci, și o 
repudiem și astăzi”. 
Patru zile înainte de 
acest ultim strigăt de 
alarmă pe care-l aruncă 
Petre Carp în Parlamentul 


„sa 0U 


a A AS. 


Li ue 


vingerii sale că ** 
instinctului național”, pen- 
tru a întrebuința vorba lui + 
Take Ionescu, nu era 
deocamdată o cucerire € 


strivită de pui 


colos: ij 


terea oarbă a 


ri] 


rățind terenul de o serie de 
legende care ne V 


vească de ele în propria e 
apărare, şi că, pozând în 
campionul pacifico-socialist 
şi afirmând că vrea să 

zdrobească militarismul 


izbuti decât, dezarmând 


Europa Centrală, să 
întroneze anarhia în lum 


(EXTRASE) - 


zona. 
-Din spre marfarul cu 
bucluc. Ala care trebuia si 
plece de mult. Da'nu se ştie 
de ce-l tot poartă. p 
Ta 


-Până la noi dispoziţii 
aşa-i. î: 

Alergară cu toții 
întriacolo,  identificară 
vagonul. Cu răngi de fier, 
îngroziți, grăbiţi, forțară | 
ușa sigilată. O fiară se ă 
năpusti dinăuntru. Cu greu 
reușiră s'o prindă, s'o îi 
mobilizeze. II vorbiră cu 
blândeţe, româneşte, dar 
părea că nu pricepe o iotă. 
Incercară în câteva limbi 
cunoscute cât de cât de 
şeful gării, dar arătarea 
continua să bolborosească, 
să geamă, să se zbată. — 
La o cercetare 
atentă, îl descoperiră 


Pe 


ro A II ITFIPIZT 7 ŢI Pr Pr PISr Io PPS Pr Tep cr A rTIr 


„Ro 


PAGINA 16 


Marele act istoric a avut 
loc în ziua de 1 Decembrie 
1918 la Alba Iulia, fiind 


hotărît de peste 100 
delegaţi oficiali 
reprezentând suflarea 


românească din Tran: 
silvania, Banat, Crișana şi 
Maramureş, prezentă și 
prin participarea a mai 
mult de o sută de mii de 
țărani și alți Români. Totul 
desfășurându-se într'un 
cadru de entuziasm şi de 
copleşire sufletească de 
nedescris, fiindcă era vorba 
de împlinirea unui ideal 
purtat de Românii tran- 
silvăneni din generație în 
generație peste multele 
veacuri de stăpânire străină 
şi asuprire maghiară. 

Este de remarcat că locul 
desfășurării acestei mărețe 
Adunări de Unire Naţională 
n'a fost ales la întâmplare. 
Alba lulia devenise de mai 
înainte un punct central în 
destinul românesc. Acolo a 
proclamat Mihai Viteazul, 
la 160], unirea ținuturilor 
româneşti sub o singură 
cârmuire; acolo'i zac 
osemintele Viteazului, după 
uciderea mișelească a lui 
prin decapitarea depe Câm- 
pia Turzii săvârşită la 19 
August 1601 (capul i-a fost 
dus la Mânăstirea 
Dealului), oseminte care au 
rămas simbolul unui 
testament de împlinire a 
Unirii 


ânes ȘI, to acolo 
fost ucişi la 2! 
1785 Horia și Cloşca cu 
supliciul tragerii pe roată, 
frângându-li-se membrele 


neamului cum de 


Vu i au 
8 Februarie 


corpului începând de jos în 
sus. 

Astfel pentru Românii 
din Transilvania, odată 
scăpaţi de stăpânirea 
maghiară, Alba Iulia era 
cel mai firesc loc de 
hotărîre și de proclamare 
a Unirii lor cu celelalte 
ținuturi româneşti de peste 
Carpaţi. O hotărîre 
memorabilă de împlinire a 
idealului de Unire 
Românească întrun stat 
naţional, care a fost in- 
scrisă în cartea istoriei 
neamului ca: “1 Decem- 
brie, Ziua Unirii Tran- 
silvaniei”. 

Dela Dacia Felix şi for- 
marea poporului român 
din contopirea daco- 
romană, drumul până la 1 
Decembrie 1918 şi făurirea 
României Mari este lung. 
Dar în tot acest timp, 
stăpân sau supus, Românul 
a fost acasă la el fiindcă el 
aici s'a născut și aici a 
vieţuit din părinţi, moși şi 
strămoși. Si în pofida soar- 
tei avute, viața lui s'a 


putut menţine, 
străbătând secolele de 
vrăjmășie, numai cu o 


rezemare solidă a ei pe trei 
fundamentale dimensiuni 
strâns legate între ele 

pământul românesc, 
sufletul românesc si 
credinţa în Dumnezeu. 
Deci, dacă cineva se miră 
Românul a. putut 


la combinația acestor trei 
factori care au făcut din 


“ DeT.Mihali,G. 


Dr V.Braniși 


DECEMBRIE 1987 


PE Cn N N 
RANDURI PENTRU O ANIVERSARE ISTORICĂ 


69 DE ANI DELA UNIREA TRANSILVANIEI CU PATRIA MAMĂ 


Român un supravieţuitor și 
până la urmă învingător, 
peste toate condiţiile unei 
îndelungate și urgisite vieţi 
de care a avut parte. 

Urgie venită dela 
cotropitorii care au năvălit 
peste el, l-au supus şi l-au 
luat în stăpânire. In Tran- 
silvania cotropitorii au fost 
Ungurii. Aceștia s'au 
așezat aici si aplicând 
măsuri silnice încetul cu 
încetul au căutat să facă 
din Români - acasă la ei - un 
popor de iobagi. 

Faţă de forța 
cotropitorului, țăranul 
iobag român n'a avut la 
îndemână decât rezistența 
pasivă. S'a îndărătnicit a 
se întări în ființa lui 
românească, plecând dela 
ideea și atitudinea că atâta 
timp cât nu va înceta să 
bată în el o inimă 
românească, el nu va pieri. 
Si aşa a fost: cu tăria 
acestei inimi el a trecut 
peste toate, ajungând la 
ziua dezrobirii și la Unirea 
Românească dela 1 Decem: 
brie 1918. 

Când cuțitul asupririi 
maghiare a ajuns prea mult 
la osul Românului tran: 
silvănean, rezistența pasivă 
a devenit activă prin 
chemările la luptă ale lui 
Horia, Cloșca și Crișan și 
ale lui Avram Iancu. Din 
nefericire, aceste mişcări au 
fost bi ; 
observa: dacă 
poporul român din Tran- 
silvania a fost învins în 
mişcările-răbufniri ale lui 


: cati salt 
(UcA 


de împliniri de năzuinţe, el 
niciodată n'a fost răpus în 
matea românității lui. Sub 
asuprirea în care soarta l-a 
aruncat, el şi-a trăit necon- 
tenit viața lui naţională 
călăuzit de speranța etern 
vie într'o zi a dezrobirii, 

Privind doar la piscurile 
istoriei Românilor din Tran- 
silvania nu se poate să nu 
vedem că pe parcursul ei, 
Mihai Viteazul; Horia, 
Cloșca și Crișan; Avram 
Iancu; Laurean, Bărnuţiu și 
alții din fruntea Adunării 
dela 15 Mai 1848 depe 
Câmpia Liberăţii de lângă 
Blaj; lon Raţiu, Gheorghe 
Pop de Băsești, popa Vasile 
Lucaci şi alții din fruntea 
Mişcării Memorandiste; au 
fost nişte extraordinari in: 
fuzori de vigoare națională. 

In Adunarea dela Alba 
Iulia, 1 Decembrie, 1918, 
care a proclamat Unirea 
Transilvaniei cu Patria 
Mamă, principalii con- 
ducători-reprezentanți ai 
transilvănenilor au fost: 
Gheorghe Pop de Băsești, 
luliu Maniu și Vaida 
Voev6d. Acest act istoric 
nu poate fi uitat niciodată 
pentrucă el a integrat în 
România Mare cununa 
Carpaţilor, pământul centru 
de formare a poporului 
român. 

România Mare, în chip 
trist, din 1944 încoace a 


E € 


î pr : ra 
Bucovina de Nord şi ţinutul 
Herţei. In chip de asemenea 
trist, România, 


Li 


de Băseşti. Dr V. Lucaciu. 


tot de 


atunci încoace, și-a pierdut 
libertatea de respirație 
națională prin faptul că a 
căzut de astă dată într'unalt 
fel de specie de robie. Si a- 
nume întru'unul de ordin in- 
tern care se numește robie 
comunistă și care, din 
multe puncte de vedere, e 
mult mai blestemată decât 
tot ce neamul românesc a 
avut până acuma de înfrun- 
tat în istoria lui. De aceea 
din nou problema capitală 
a neamului românesc e 
supraviețuirea lui, într'o 
situație extrem de gravă. 
Condiţiile acestei situaţii 
sunt de necomparat mai 
grave ca cele din trecutul 
istoric, când Românul de 
sub stăpânire străină avea 
cumva totuși un fundament 
al vieţii lui naționale: in- 
suflarea pământului pe care 
s'a născut și de care era 
legat; spiritul românesc în 
care-şi ducea viața legată de 
toate tradițiile dela 
nașterea neamului; si 
libera credință în Dum- 
nezeu. Comunismul lovește 
de moarte pe Români tocmai 
aici. l-a rupt de pământ 
pentru a-i face proletari, îi 
seacă de orice spirit pentru 
a-i înhăma la marxism - 
leninism-ceauşism şi îi 
îndepărtează de credința în 
Dumnezeu pentru a-i 
ateiza. 
Aceasta-i imaginea reală 


uturor bunilor, marilor și 
creștinilor Români, 
toată istoria 
românești, 

dedicat 


ținuturilor 
care şi-au 
românismul lor 


"Goldiș, 0.Goga, Dr SICG.Pap 
LA 


şte). 


SCURT ISTORIC EXPLICATIV AL FOTOGRAFIEI DE MAILSUS 


mânieideazi, suprapusă 


PA 
din 


CUVANTUL ROMANESc 


făuririi României Mari a; 
1918. 7 a 
Nu putem decât să 
sperăm că spiritul acestora 
capitalizat în ceea ce ară 
mai frumos și mai măreț 
istoria Românilor, rămâ 
farul nestins şi diriguitor al 
Românilor în care mai bate 
o inimă românească 
gama preocupării de salvare 
a neamului din primejdia 
drumului de moarte a lui 
pe care l-a pus comunismul. 
Dacă la aniversările marilor 
evenimentele naționale pe 
care le facem nu ne deschi- 
dem cugetul pentru o înțele- 
gere, pentru o ascultare si 
pentru 0 cât de mică însusire 
a acestui spirit, ele rămân în 
fond lipsite de importanță. 
Cinstind evenimentele 
aniversare naţionale, cin- 
stim în fond tenacitatea 
românească care a purtat 
neamul la zilele 
împlinitoare de idealuri. 
In prezent năzuința 
capitală e dezrobirea de 
comunism. Luând exemplu 
dela înaintași, care au 
putut face istorie numai pe 
drumul unei tenacităţi 


româneşti de nedescris, să 
facem şi noi ca ei: să ne 
călăuzim şi statornicim 
„viața națională pe linia unei 
atitudini necontenit vie şi 
tenace de înfruntare a 
comunismului. 


Este 


După al doilea război balcanic care a avut loc în anul 
1913, în care ROMANIA a avut unroldecisiv si împăciui- 
tor, Germania pe de o parte si grupul anti-Maghiar din 
jurul Arhiducelui Franz Ferdinand pe de altă parte, au 
făcut presiuni la Budapesta în scopul determinării unei 
schimbări radicale a politicii maghiare față de Românii 
| din Transilvania. 


Ca urmare, selul guvernului maghiar, contele Stefan 
'Disza a propus în Octombrie 1913, discuții cu fruntașii 
Partidului Naţional Român, desființat în anul 1894, în ur- 
ma procesului Memorandistilor, partid care însă a con- 
tinuat activitatea clandestin sub numele de “Consiliul 
Naţional Român”. 

O comisie de zece, cei din fotogratia de mai sus, a fost 


] 
t 
aleasă din partea Partidului să ducă tratativele propuse, y 
comisie care însă nu a ajuns a se întâlni cu Tisza, pro- 
punerile lui fiind cu totul nesatisfăcătoare pentru Români: 
Comisia de zecea reatirmat în schimb programulPar- 
tidului Naţional Român din 1881, al cărui punct principal | 
era autonomia Transilvaniei. 
Ideea autonomiei a fost de neconceput pentru Tisza: 


PO 


a = 
e 
Ei 


Că 


, 
A, 
ă 


ANTUL ROMANESC 


La sfârșitul anului 1937, nimeni nu 
nuia că democraţia română îşi trăieşte 
timele zile şi că în curând țara va intra 
în neagra noapte a dictaturilor. Pasiuni 

Jitice se manifestaseră şi înainte în 
omânia, pentrucă oricât de democrați se 
retindeau politicienii români, țara trăia 
Pi sub marca afirmațiilor lui Raymond 
goincart: “Que voulez vous, nous sommes 
ici aux portes de Orient, ou toute est 
pris ă la l&găre...[Ce vreţi, suntem aici la 
vorțile Orientului, unde totul se înfă- 
isează mai puțin grav...) dar pluralismul 
irtidelor politice nu fusese abandonat. 
Guvernul liberal, după operaţiile 
carliste făcute în partid, fusese condus de 
G. Tătărescu, lăsând în umbră urmașii 
brătienilor. Politica externă pro- 
comunistă condusă de Titulescu a fost 
fatală. Cu toate capitulările României față 
de Ruși, nu sa putut obține dela ei 
recunoaşterea frontierei pe Nistru, dar ne- 
am făcut cei mai mari adversari pe frații 
italieni, prin politica de sancțiuni aplicată 
Italiei . Polița ajunsă la scadenţă în 1940, 
a costat România, ciuntirea Ardealului. 
De altfel, după toate greșelile făcute, 
Titulescu a fost înlăturat din guvern în 
August 1936, chiar de Guţă Tătărescu. 
„In timp ce România aplica sancţiuni 
taliei, Frontul anticomintern se întărea. 
Incă dela 1 Noembrie 1936, Hitler 
recunoscuse pe Victor Emanuel al III-lea 
ca împărat al Etiopiei şi la 25 Noembrie 
1936, Japonia va recunoaște şi ea 
mpărăţia lui Victor Emanuel şi va semna 
pactul anticomintern. 

Este perioada când Europa se îndreaptă 
spre politica naționalistă. In Grecia, 
eneralul Metaxas instaurează la 4 
ugust 1936, dictatura, ca mijloc de luptă 
împotriva comunismului, în Tările de Jos 
2 ctivează Frontul Negru; în Ungaria, 


Crucile lugo 


ul 


lui Marcel Bucard, iar Portugalia, China și 

aponia, sunt conduse de guverne 
naționaliste. Una după alta, țările lumii 
recunosc în Spania, guvernul dela Burgos 
Generalului Franco. 


primit cu mare pompă în Berlin, unde 
este aclamat ca un mare Duce, pe Unter 
den Linden, special decorată pentru 
această vizită. Bacşiş ieftin dat de Hitler 
pentru a-i smulge lui Mussolini declarația 
că nu va interveni în viitoarea anexare a 
Austriei. 

„In timp ce miscările naționaliste sunt în 
continuă ascensiune, lagărul comunist era 
zguduit din toate încheieturile. Războiul 
ivil din Spania era definitiv pierdut de 
comuniști, iar în Rusia, după eliminarea 
din 1936 a lui Zinoviev, Kamenev și 
agoda, a urmat măcelul armatei. 

La 11 lunie 1937, generalul Tukașev- 
schi este condamnat la moarte și executat 
impreună cu alți șapte generali. Urmează 
curățirea în adâncime care s'a soldat între 
1937-38 în URSS, cu executarea a nouă 
zecimi din generalii de corp de armată, 
două treimi din generalii de divizie, circa 
umătate din generalii de brigadă şi 35 de 
mii de ofițeri. 

Existau toate premizele pentru in- 
rea în Europa a unei păci creştine, 
! respectul tuturor naționalităților, dar 
j mbiţiile lui Hitler și stupida concepție a 
superiorității rasiale, au distrus. totul, 
uncând o umbră neagră asupra tuturor 
fanizațiilor naţionaliste, 

Prima alarmă a venit dela Vatican. Ca 
Dare, a exclusivismului nazist, pe ziua 
Hi 14 Martie 1937, Papa Pius al XI-lea a 
Hat enciclica antinazistă: *Mit brender 
"Orge iar pe data de 21 Martie condamnă 
picat comunismul ateu, cu enciclica 
Vivini redemtoris”!, 

„€ acest fundal schematic al evenimen: 
cp mondiale, în România era chemat 
aa Sectia) să-şi aleagă forma de 
€ nt. + 

„găentru alegerile din 20 Decembrie 

„14 Au fost depuse 64 (şase zeci și patru) 
te, cuprinzând partidele legale și 
1 liste independente. In plină 
mpi Aurâre a luptei electorale, şefii de 
ha, Si-au dat seama de greutatea 
și Și de şansele reduse de a lupta 
- Astfel, partidul liberal -de 
Nâmânt.- a format “un cartel 


La 25 Septembrie 1937, Mussolini este 


DECEMBRIE 1987 


ANTE e PECEMBRIE 90 a ee o ou 


ALEGERILE DIN 20 DECEMBRIE 1937 


— Zahu PANĂ— 


namental, compus din: naţional-liberali, 
Frontul Românesc al lui Vaida Voevod, 
gruparea N. lorga, Germani și ruteni. 

Partidul  naţional-țărănesc, învigorat 
prin realegerea lui luliu Maniu ca 
preşedinte (după retragerea guvernului 
Vaida, din Noembrie 1933, partidul a ales 
ca şef pe Ion Mihalache până în anul 1937) 
a încheiat un pact de neagresiune cu par- 
tidul Totul pentru Tară și partidul 
Naţional - Liberal condus de George 
Brătianu. Celelalte partide nu constituiau 
o pondere prea mare, iar monorităţile își 
aveau partide proprii: partidul maghiar, 
partidul german și partidul evreesc. O 
profundă analiză sociologică sub titlul 
“Semnificația alegerilor din Decembrie 
1937 în evoluţia politică a neamului 
românesc” a fost semnată de C. Enescu în 
revista “'Sociologie Românească” Nr. 11- 
12 din Noembrie-Decembrie 1937. Revista 
apărea sub direcția lui D. Gusti, cunoscut 
pentru atașamentul său față de Carol al 
II-lea. Editat sub formă de broșură de 
revista “Drum” din Statele Unite, acest 
articol este destul de obiectiv în prezen: 
tarea forțelor politice din 1937, fără a 
putea fi acuzat de vreo părtinire. Dăm 
întâi rezultatul alegerilor din ziua de 20 
Decembrie 1937: 


tisemiţi, au votat cu Partidul Naţional- 
Creștin. (s.n.) ““Totul pentru Tară” a fost 
puternic în judeţe românești, unde 
nemulțumirea este de alt soi: împotriva 
nedreptăților, afacerismului şi 
lichelismului, ce caracterizează viața 
noastră politică”. 

La ora când au apărut aceste comen- 
tarii, o parte din întâmplările petrecute în 
culisele politice erau necunoscute. In 
procesul intentat de către comuniști 
fostului șef al Siguranţei Statului, Eugen 
Cristescu, acesta a declarat că se furaseră 
partidului Totul pentru Tară, peste o sută 
de mii de voturi, care adăugate la cele 
recunoscute oficial, aproape egalau pe 
Naţional-Tărăniști. Cele declarate de 
Cristescu, sunt întărite de o altă sursă in- 
dependentă și adversar al legionarilor, C. 
Argetoianu. lată ce scrie C. Argetoianu în 
“Memoriile” sale: “21 Dec. 1937. Azi 
dimineață la 6, am fost deșteptat la 
telefon. Un prieten dela Ministerul de In- 
terne mi-a dat următoarele informații 
asupra rezultatelor alegerilor până la acea 
oră: guvernul 3274, Garda de Fier (TpT) 22%, 
Naţional Tărănesc 18%. După 10 minute, 
telefonul meu a încetat din viață. 

“22 Dec. 1937. Guvernul n'a publicat 
rezultatele oficiale nici ieri la 5, după cum 


1. . Partidul  Naţional-Liberal 1.103.353 sau 35,92% 
2. > Naţional-Tărănesc 626.612 7 20,40% 
3: » 'Totul Pentru Tară 478.368 15,58% 
4. » Naţional-Creştin 28[-161705522 9,15% 
5. >> Maghiar 136.139 » 4,437 
6. » "Naţional-Liberal (G. Brătianu) 19.361 2, 3,8% 
7. » Tărănist-Radical 469.198...” 2,25% 
8. „ Agrar 5210 .» 1,70% 
i Ei Evreiesc 43.681 i 
10. . Poporului German 22, 
N » Social Democrat 
Poporului 


Front unci 


= 


alte gru 
Sg A 


Total 
Buletine anulate la despuierea scrutinului 


Totalul votanților 


Din tabloul de mai sus se vede clar că în 
1937, numai trei partide au obținut peste 
10% din numărul voturilor exprimate, 
singurele care puteau fi luate în con- 
sideraţie pentru posibilitatea formării 
unui nou guvern. Partidul Liberal 
neobținând cota de 407% prevăzută de legea 
electorală din 1926, se excludea dela sine. 
Obţinuseră însă într'adevăr liberalii chiar 
procentul de 35,92? să urmărim ce ne 
spune C. Enescu: 

“Pentru a examina mai precis forța 
Partidului Liberal, trebue să eliminăm 
“zestrea guvernamentală”: voturile celor 
intimidați, voturile smulse, voturile 
guveramentalilor...precum și -negativ- 
voturile celor ce ar fi fost contra guver- 
nului şi au fost împiedicaţi de a venila vot. 
Deşi pentru acest fapt lipsesc posiblități 
de calcul, totuși ingerinţa se poate evalua. 
După socoteli provizorii, credem că 
voturile ce constituie zestrea guvernului 
sunt în jurul a 500.000, adică aproximativ 
a sasea parte din numărul total (16-17%). 
Proporția guvernului liberal trebue astfel 
scăzută dela 35,92 la 20%." 

In condițiile de mai sus, Partidul Liberal 
nu numai că nu a obținut cota de 40%, dar 
n'a realizat nici jumătate din ea, 
situându-se pe locul doi, după Partidul 
Naţional-Tărânesc. 

Al treilea partid în ordinea voturilor 
obținute a fost partidul Totul pentru 
Tară, care participa pentru prima dată în 
alegeri. lată cum a fost comentată poziția 
acestui partid: 

“Totul pentru Tară, a fost marea sur: 
priză a ultimelor alegeri. Nu numai că a 
luat aproape 500,000 de voturi în toată 
țara (15,58%) dar în o serie de județe s'a 
așezat în fruntea numărului de voturi, 
răsturnând calculele electorilor încercaţi: 
la Arad, la Neamţ , la Covurlui. Inșirarea 
acestor judeţe, fără prea multe asemănări 
de natură socială sau economică (Arad in- 
dustrial, Neamţ agricol, Covurlui comer- 
cial) arată că altceva decât o revendicare 
economică a strâns voturile acestui partid. 
Prea puţin anti emitismul, udeţele ; 


3.071.695 100,00% 


făgăduise nici la 7,30 cum se angajase la 
5, nici chiar azi dimineaţă. E fără 
precedent în analele noastre politice[...) 
Dar mai este ceva fără precedent în 
politica românească: guvernul a pierdut 
alegerile. Si astfel se explică tăcerea 
lui... Din câte se ştie până acum, cele mai 


ă minteri decât partidele ante şi post- 


PAGINA 17 


multe voturi, după guvern, le are Garda 
de Fier, apoi foarte aproape, Naţional- 
Tărăniștii. 

“23 Dec. 1937. La Palat și în lagărul 
guvernamental domenște panica și 
deznădejdea..."” 

Am putea continua cu jurnalul plin de 
picanterii al lui C. Argetoianu în legătură 
cu situația politică de atunci, dar nu 
acesta este esenţialul. 

Menţionăm doar că marea rezervă a 
Partidului Totul pentru Tară, nu a par- 
ticipat la vot. Cei mai activi erau tineri, 
fără drept de vot. O parte erau în 
executarea stagiului militar, iar mulți 
studenţi nu au apucat să fie înscriși în 
listele electorale. 

Partidul Totul pentru Tară pierduse în 
anul 1937 și pe Președintele Partidului, 
Generalul Gh. Cantacuzino-Grănicerul şi 
Vice-Președintele, Doctorul în Drept Ionel 
Moţa. Capacitatea de a se regăsi și a in- 
tra într'o campanie electorală împotriva 
unor politicieni versați în toate 
manipulările votului, este fără precedent 
în politica românească. Mai important 
însă rămâne faptul că acest partid-care ac- 
tiva legal doar de trei ani și jumătate a 
reușit să trezească o nouă conștiință 
românească, sau cum scria un observator: 

““Putem spune că alegerile din Decem- 
brie 1937 reprezintă un moment de 
răspântie în evoluția politică a națiunii 
românești. Viitorul va arăta toate feţele 
epocii noi pe care o înaugurează.Cele două 
fapte care decid prefacerea în curs a vieții 
politice românești, însă, se conturează 
limpede de pe acum. Ele sunt:participarea 
conștientă a unor pături tot mai largi ale 
poporului la îndrumarea politică a 
neamului şi apariția de elite politice noi, 
care concep conducerea neamului alt- 


răjmașii ei din afară s'a 
coalizat în a extermina cu cea mai oarbă 


„ furie, tot ce se realizase mai înălțător, mai 
curat, mai bine pregătit și mai dispus să 


sacrifice Toul pentru Tară. 

In entuziasmul general care cuprinsese 
pe toți membrii partidelor victorioase în 
alegeri, un singur om rămăsese stăpân pe 
el, fără să fie cuprins de euforia colectivă. 
Acest om era Corneliu Z. Coderanu, care 
aflând de nebănuitul succes electoral a 
declarat: “Am înflorit prea timpuriu. Ca 
un piersic în iarnă”. 


Pa E 


David B. Funderburk 


| 


REDS 


A apărut cartea în limba 
engleză  “PINSTRIPES & 
REDS” a fostului ambasa- 
dor american DavidB.Fun- 


nistă. El descrie în carte 
dificultățile pe care le-a în- 
tâmpinat în confruntarea cu 
politica dusă de Departa- 


rarea dintre elita conducă- 
toare a Departamentului de 
Stat și comuniștii români. 

Cartea costă *17.95 (plus 


derburk la București. Fostul mentul de Stat față de '2.00 expedierea) sisepoate 
ambasador al Americiiade- comuniști. coana at RDS 
misionat din postul său, în ' Este prima descriere a  Pinestripes & Reds 


semn de protest împotriva 
politicii Departamentului de 
Stat față de a co! 


Selou 


a 


= 


e 


Va dea 


„de vieţuire, exemplul unei 


PAGINA 18 


DECEMBRIE 1987 


EVANGHELIA EXILULUI (Decembrie 1987) 


GÂNDURI ÎN PREAJMA CRĂCIUNULUI 


—— Sergiu GROSSU— 


Luna Decembrie fiind 
marcată de marele praznic 
al Nașterii Mântuitorului, 
vom căuta să zăbovim - cu 
această ocazie atât asupra 
“Cărţii neamului lui Isus 
Hristos”, din Evanghelia 
după Matei, cap. 1, ver: 
setele 1-17, cât și asupra 
atitudinii pilduitoare a 
Maicii Domnului și a lui 
Iosif (începând cu versetul 
următor), pentru a scoate 
învățături necesare ac- 
tivității noastre spirituale, 
în cadrul diasporei 
româneşti. 

Urmărind cu atenție as- 
pectul genealogic, respectiv 
înșirarea strămoşilor lui 
Isus, dela Avraam și până 
la Iacov, tatăl “'logod- 
nicului'” Iosif, descoperim 
în rândurile lor figuri 
strălucite, oameni de mare 
credință, bărbați luptători, 
aflaţi în slujba lui Dum- 
nezeu. Ceea ce ne îndeamnă 
la meditaţie şi la dorința de 
a ne găsi și noi, generația 
lacrimii desțărării şi a 
pribegiei impuse de regimul 
comunist, înscriși în “*Car- 
tea neamului” copiilor şi 
strănepoţilor noştri. Ce 
minunat lucru e să ştii că 
faci parte din numărul 
acelora care au transmis 


„urmașilor, virtuți alese și 


“nume luminos și plăcut “ 
o mireasmă vărsată” (Can: 
tarea Cântărilor, 1.3). 
Este drept că'n 
Evanghelie scrie să ne 
bucurăm că numele noastre 
“sunt scrise 
(Luca, 10.20). Insă nu 
putem exclude nici adevărul 
că trebue să ne bucurăm și 
atunci când strădania 
noastră este menţionată și 
pe pământ, în cartea 
istoriei sau în conștiința 
celor ce ne urmează. 
Avraam, Isac, lacov, David, 
Solomon și mulţi alții îşi 
continuă dăinuriea prin 
dâra de lumină a numelui 
lor - nume de care ne amin- 
tim cu venerație. In 


Proverbe, 22.1 citim: “Un 


- nume bun este mai de preţ 


decât o bogăție mare.” Să 
căutăm să trăim în așa fel, 
încât viaţa noastră duhov- 
nicească să poată îmbrăca 
în strălucire numele 
nostru, după trecerea în 
veșnicie. Numai calitatea 
trăirii determină 
frumusețea sau  urâţenia 
numelui lăsat în urmă; 
nume care rămâne notat 
într'o “''Carte”, întocmai 
„faptelor noastre, bune sau 
rele, precum rămâne im- 
primat comportamentul 
nostru în sufletul copiilor, 
prin educaţia pe care le-o 
“dăm. 


Apostolul Petru vorbeşte 
despre “felul deșert de 
viețuire pe care l-am 
moștenit dela părinţii 


„ moştri” [1 Petru, 1. 18). Să 


indem, din adâncul inimii, 
să inscriem în cartea 
neamului copiilor noștri nu 
iunea felului nostru 
de existenţă, nu 
“mulitatea unor eforturi 
- sterile sau contradictorii, ci 
"un nume bun, un fel curat 


vieţi virtuoase, eroice, efer- 
vescente, permanent 
înnoită prin - lucrarea 


harului divin. 

Despre Fecioara Maria, 
evanghelistul Matei rapor- 
tează că, pe când era 
logodită cu Iosif, “'s'a aflat 
însărcinată dela Duhul 
Sfânt”. Ce pildă de 
ascultare şi credincioşie 
găsim în atitudinea ei! 
Fiindcă nu era un lucru 
ușor ca să trăieşti în 
mijlocul oamenilor lesne 
cârtitori, însărcinată 
înainte de căsătorie. Chiar 
dacă suntem avertizați că 
sarcina în discuţie era 
opera Duhului Sfânt, acest 
act unic în analele istoriei 
nu fusese revelat decât 
Mariei: era taina ei, pe care 
nu numai rudele și 
cunoscuții o ignorau, dar 
nici losif n'o canoștea. 
Poate că lumea o lua în 
derâdere: logodnică şi însăr- 
cinată. Poate că a trebuit să 
țină piept zâmbetelor sem- 
nificative ale prietenilor din 
copilărie, ironiilor tăioase 
ale vecinilor; să suporte 
hula tuturor acelora care 
nu aveau de unde să știe că, 
în sarcina sa Maria purta 
un mister incomensurabil, 
că tocmai acceptarea sar- 
cinii era o dovadă a 
supușeniei ei smerite față 
de Domnul şi a intervenţiei 
Cerului în viaţa unei tinere. 


din exil, ne-am purta acolo, 
unde Cel de Sus a îngăduit 
să ajungem, după pilda 
Măicuţei prea sfinte! 
Adeseori, viața cu Dum- 
nezeu, trăită în afară, pe 
plan social, pare a fi o 
pricină de hulă, stârnind 
împotrivirea adversarilor 
credinței (mai cu seamă în 
spatele cortinei de fier) sau 
disprețul pseudo- 
intelectualităţii. Dar 
înlăuntru, în intimitatea 
fiinţei răvășite de com: 
bustiile metafizice şi de 
atracţia problemelor 
escatologice, această 
existență “'ascunsă cu 
Hristos în Dumnezeu” |ca 
să folosim o icoană de vor- 
bire paulinică) nu poate fi 
decât o pricină de bucurie. 
Ce ne pasă de 
nenorocirile care se abat 
din când în când peste casa 
şi familia noastră, câtă 
vreme știm că *'Dumnezeu 
ne pedepsește pentru binele 
nostru, ca să ne facă 
părtași sfinţeniei Lui”, că, 
în ciuda faptului că orice 
pedeapsă, deocamdată, pare 
un motiv de întristare şi nu 
de bucurie, mai târziu 
“aduce celor ce au trecut 
prin şcoala ei, roada 
dătătoare de pace a 
ihănirii”! (Evrei, 12.10. 

11). Bineînţeles, oamenii, 
în majoritatea cazurilor, nu 
văd decât exteriorizarea 
pedepsei lui Dumnezeu - 
suferințele prin care 
trecem, eventualele boli și 
infirmitați pe când noi, 
suntem; conştienţi că Tatăl 
cerescu le foloseşte în mod 
strict pedagogic, cu scopul 
de a ne dâltui piatra 
colțuroasă a sufletului, 
pentru a ne face după 
chipul și asemănarea Lui. 
Să stăm într'o permanentă 
și neclintită ascultare de 
Dumnezeu, să ne supunem 
voinței Lui ca și Fecioara 
Maria, care turburată de 


descoperirea îngerului 
Gavril, anunţându-i vestea 
însărcinării miraculoase, a 
zis: “lată roaba Domnului; 
facă-mi-se după cuvintele 
tale!” 

Iosif reprezintă o altă 
pildă vrednică de urmat, 


pentrucă ne spune 
Evanghelia: “era un om 
neprihănit”?. Un creștin 


autentic trebue să fie un 
om  neprihănit. Să fim 
foarte grijulii în ce 
priveşte neprihănirea 
noastră. După cum există o 
neprihănire prin Lege, care 
duce la despărțirea de 
Hristos (Galateni, 5.4), 
adică o neprihănire 
prefabricată, măsluită, 
fățarnică, tot așa există o 
neprihănire care se capătă 
prin credința în Isus, pe 
care ''o dă Dumnezeu prin 
credință” (Filipeni, 3.9). Ea 
se manifestă în afară, ca și 
la Iosif. Un aspect con- 
cludent al neprihănirii lui 
îl găsim în relatarea ver- 
versetului 19: “nu vroia so 
facă de ruşine (pe Maria) 
înaintea lumii”. O delicaţeţe 
sufletească rarisimă. 

Deși a aflat că logodnica 
sa rămăsese însărcinată, 
departe de el gândul s'o 


facă de rușine, s'o lase 


invectivelo 


misă ușurătatea gesturilor, 
arătarea cu degetul a faptei 
vinovate, zavistiile și 
palăvrăgelile veninoase. Să 
presupunem că un om a 
păcătuit faţă de noi, că ne-a 
pus într'o situație penibilă. 
Ei bine, neprihănitul Iosif 
ne îndeamnă să ne com- 
portăm în așa fel, încât să 
nu-l facem de rușine 
“înaintea lumii”. Conform 
învățăturii “Noi, care sun- 
tem tari, suntem datori să 
răbdăm slăbiciunile celor 
slabi, și să nu ne placem 
nouă înșine”! (Romani, 
15.1). 

In situațiile grele din 
viața noastră de  pri- 
begi intervine Dumnezeu, 
care mu ne lasă cu pro- 
blemele nerezolvate. Cum 
nu l-a neglijat nici pe Iosif. 
Ispitit de gândul ca să-și 
părăsească logodnica ''pe 
ascuns"! în toiul 
frământărilor sale lăuntrice 
i s'a arătat în vis un înger, 
ca să-l lămurească: “'losife, 
fiul lui David, nu te teme să 
iei la tine pe Maria nevastă: 
ta, căci ce s'a zămislit este 
dela Duhul Sfânt”. In- 
totdeauna, Dumnezeu îşi 
descopere voia Lui în 
legătură cu noi. Să nu 
uităm că toţi copiii lui Dum- 
nezeu sunt călăuziți de 
Duhul Sfânt și trăiesc după 
“îndemnurile Duhului”. 


Iosif n'a pus la îndoială 
voia lui Dumnezeu. Când 
s'a trezit din somn, 
subliniază evanghelistul, '“a 
făcut aşa cum i-a poruncit 
îngerul Domnului și a luat 
la el pe nevastă-sa”! Eate 
vorba de o ascutare 
necondiționată, totală. Cum 
cuvine să arate și 
ascultarea noastră, suborn: 
donându-ne voinței Mân- 
tuitorului Isus, fără crâc- 
nire, renunțând și pierzând 
totul pentru biruința cauzei 


Lui pe pământ. 


LE PRINCE MICHEL 


— Ștefan-Theodor BASARAB— 


găsești la 
Grenoble și vrei să te 
recreezi (aș spune mai 
curând: re-creezi) pe plan 
fizic şi spiritual, atunci iei 
autoruta de Lyon şi înainte 
de a ajunge la Vorepp o 
părăsești pentru a urma 
naționala no. 532 în 
direcția  Valence-Romans. 
Această națională dublează 
malul de Sud al Isăre-ului 
strecurându-se printre 
nesfârşite livezi de nuci. 
Sunt atât de mulţi nuci că 
te întrebi, la un moment 
dat, ce pot face oare.Fran- 
cezii cu atâtea nuci? Ajuns 
la St. Romans (atenţie, nu 


Dacă te 


Romans), la ieşirea din 
târg, la o răscruce, te 
angajezi la stânga în 


direcția Pont en Royans. De 
aici, trecând prin St. 
Eulalie et St. Laurent an 
Royans, te îndrepți spre Col 
de la Machine și după un 
Km. te abați la dreapta pe 
micul drumeag Gorges de 
Laval. 

Valea în care te-ai 
angajat acum este îngustă 
și pitorească și numai după 
doi Kilometri se sfârșește. 
Se sfârşeşte fizic, drumul 
fiind barat de un mic găr- 
duleţ şi o barieră, dar după 
aceasta ai să vezi că abia 
acum începe pelerinajul 
tău. Un pelerinaj spiritual 
căci ai ajuns la mânăstirea 
St. Antoine le Grand, la nu- 


care 


1-0 propun. 

Să nu te aştepti la o 
arhitectură  mânăstirească. 
In clădirile pe care le ai în 
față era în trecut o moară 
de apă, dar doi călugări, 
vrednici și cu frică de Dum- 


nezeu, s'au stabilit aici. 
Sunt de origină Francezi și 
au venit dela Sf. Munte 
Atos. Curiozitatea începe să 
te frământe. In primul rând 
locul ales. Mânăstirea este 
așezată într'un loc sălbatec, 
sub platoul Vercorsului, 
acolo unde Rezistenţa fran- 
ceză a dat dovadă de o ab- 
negație totală. Apoi te 
întrebi: cum să găseşti în 
aceste meleaguri o 
mânăstire ortodoxă, cu 
călugări francezi şi ținând 
de Atos? 

In adevăr, mânăstirea St. 
Antoine le Grand este un 
metohion al mânăstirii 
atonite Simonos Petra. 
Vieţuitorii ei, doi, 


RIPOSTA LUI SOCRATE... 


Marele filosot grec, care 
a trăit cu vreo 400 de ani 
înainte de Christos, stătea 
într'o zi de vorbă cu un 
prieten, pe stradă. A trecut 
pe lângă ei un imbecil, 
căruia i s'a părut că Socrate 
îi stă în cale. In loc să-și 
vadă de drum, l-a împins pe 
Socrate într'o parte şi i-a 
zis “tâmpitule!” 

Socrate, ca și cum nu 
Sar fi întâmplat nimic, a 
continuat să discute cu 
prietenul său, însă 
prietenul l-a întrerupt și i-a 
spus: ''omul care te-a 
îmbrâncit ţi-a zis “tâm- 
pitule” iar tu nu-i zici 
nimic?” 

Socrate, foarte calm, i-a 
răspuns: “Nu am zis nimic, 
pentrucă ceea ce a spus el 
despre mine, nu se 
potriveşte cu mine!” 


Arhimandritul Placide şi 
leromonahul Seraphin, 
icoane bizantine desprinse 
din trecut, te întâmpină cu 
surâs blajin și cu 


ospitalitate care te duc în 
în ţara noastră 


trecut 
atunci când era liberă. 
Sălbăticia locului te face să 
înţelegi dece mânăstirea a 
fost închinată Sfântului 
Antonie cel Mare. Sf. An- 
ton cel Mare a fost cel 
dintâi monah care s'a 
retras în pustie. Născut în 
Egiptul mijlociu către anul 
260 d.H. la vârsta de 18 ani 
a vândut tot ce moștenise, a 
împărțit averea săracilor și 
s'a retras în pustie. La 
moartea sa, către 356 d.H., 
a fost îngropat de către doi 
ucenici credincioși într'un 
loc care nu a fost dezvăluit, 
așa cum li se poruncise de 
către sfânt, încât nici azi 
nu se cunoaște mormântul 
în care a fost pus. Ce con- 
trast cu contemporanii 
noștri care au grijă de a-şi 
construi cavouri im- 
punătoare. 

Pentru noi traiectoria 
spirituală a Părintelui 
Placide, starețul 
mânăstirii, este foarte in- 
teresantă, (vezi: 
““Messanger  Orthodoxe”, 
no. 95,1984, pag, 60: 
“Etapes d'un pelărinage”). 


Ca Români, născuţi or: 
todocşi nu am putut: 
apre 


catolici şi de protes 
începem să apreciem 
dimensiunile reale ale or- 
todoxiei şi diferențele de 
trăire spirituală. Păre 
Placide, călugăr cistercian, 
a sezisat această diferență 
și a apreciat ceea ce este 
profund în ortodoxie. Ar fi 
devenit călugăr ortodox 
român dar istoria con- 
temporană şi ceea ce a 
văzut în țara noastră atunci 
când a vizitat-o l-a îndrep- 
tat către Sf. Munte Atos. 
Acolo, la Sfântul Munte a 
devenit călugăr ortodox, la 
mânăstirea Simonos Petra 
şi apoi a revenit în Franţa 
ca să înființeze mânăstirea 
St. Antoine le Grand. 
Dar ce legătură are tot ce 
am povestit până acum cu 
le Prince Michel? Legătura: 
o vei afla dacă vei participa, 
alături de călugării -fran- 
cezi, la Sf. Liturghie care se 
oficiază zilnic după regulile 


Nu stiam când am plecat 
din România că şi eu, ca şi 
mulţi alţii aici în America, 


am să fiu 'îmbrâncit” de 
cineva şi ''onorat” cu o 
anonimă, din care nu 


lipseşte minciuna, invidia şi 
răutatea. 

M'am întrebat oare cine 
este purtătorul de duh rău, 
care se împotriveşte Cuvân- 
tului lui Dumnezeu, pe care 
eu încerc să-l răspândesc? 

Am recitit unele texte 
din Sfânta Scriptură, prin- 
tre care şi acesta: ““Dum- 
nezeu vorbeşte când într'un 
fel când într'altul. EI 
vorbeşte prin visuri de 
noapte, când oamenii sunt 
cufundaţi într'un somn 
adânc, când dorm în patul 
lor. Atunci el dă înștiințări 
și le întipăreşte 
învățăturile Lui” (lov 33- 


i 


CUVANTUL ROMANESC. 
IV 


atonite. In cadrul Sf. 
Liturghii, la pomenirea 
ctitorilor vei auzi de Prince 
Michel. Desigur că nu ai 
acorda nici o atenție dacă 
nu ai cunoaște că Prince 
Michel nu este altul decât 
Mihai Viteazul. Tocmai 
pentru aceasta scriu aceste! 
rânduri. In Franţa deci,l 
alături de călugări atoniţi şi 
de credincioși franzezi te 
poți ruga pentru odihna 4 
celui. ce a fost Mihai » 
Viteazul. ) 
In adevăr, Mihai Viteazul 
a construit în jur de 1590, 
când era Mare Ban și apoi ai 
întărit ca domnitor, 
mânăstirea “Mihai Vodă” 
din Bucureşti. Această 
mânăstire împreună cuH 
numeroase sate și cu toateb 
veniturile lor, fără a mai 
socoti mumeroasele obiecte 
de cult, au fost dărui 
mânăstirii atonite Simonos 
Petra. Importanța acesto: 
donaţii a făcut ca Mihai 
Viteazul, le Prince Michel 
să fie socotit ca unul din. 
ctitorii mânăstirii Simonos 
Petra. De atunci, fă 
întrerupere, Mihai Viteazul 
este pomenit în fiecare zi la 
mânăstirea Simonos Pet: 
şi din 1978 şi la mânăs 
St. Antoine le Grand. 
In țara noastră nu s 
face pomenirea do 
nitorului român 
bisericile clădite de e 


itezul 

asasinat pentru a „doua 
oară, de data aceasta la 
Bucureşti. În acelaşi an 
însă Păre Placide și Păre! , 
Seraphin sunt primiți în 
Ortodoxie iar în anul 
următor, cu înfiinţari 
mânăstirii St. Antoine le 
Grand, Mihai Vitezul 
începe să fie pomenit și 
Franţa.  Iconomia dum: 
nezeească a avut grijă ca ce 
ce a realizat pentru prima 
dată în istorie întregirea 
neamului românesc să nu 
fie uitat. : 

Până ce se vor reconstrui 
în țară bisericile lui Mih 
Vodă cel Viteaz și ale 
celorlalți domnitori să_ 
mergem şi să ne plecăm 
genunchii, în decorul 
sălbatic al -Vercors-ului și 
în mânăstirea St. Antoine le 
Grand să ne rugăm alătu 
de călugării francezi pentru 
odihna domnitorului român. 


14,15,16). și 
Intr'un astfel de 
după vreo două luni dela 
primirea anonimei, Dum 
nezeu mi-a trimis o. 
prețioasă “înştiinţare” ast 
fel că ““prietenul anonim!” 
pentru mine, nu mai este 
anonim! Il știu, îl cunosc 
şi îi vorbesc ca şi cum nu 
Sa întâmplat nimic. Măr- 
turisind acest lucru 
prieten adevărat, 
ma întrebat: 
acela a scris minci 
despre tine şi tu nu-i 
nimic?” Nu, i-am răspu: 
eu, pentrucă fără să fiu 
Socrate, spun ceea ce a zis 
marele filosof grec: “ceea « 
a scris el despre mine, nu” 
se potrivește cu mine”, 
15 ice i atei 16 ta 


Florian ONITZA A 


4 


E 


N 
( 


En ia 


VANTUL ROMANESC 


CU SIBEPEA 
A SĂRBATORILOR 
DI CRĂCIUN 
SI ANUL NOU, 


FARA ARMANEASCĂ 


VĂ UREADZĂ A TUTULOR 
TRI MULŢ ANI! 


TĂLMĂCIRI DIN LIRICA UNIVERSALĂ 
de D. BACU 


DURNITUL DIT VALOAGA 


Livadă di virdeață, iu cântă api lliari 
, s'acață di lilici ca pulbiri di-asihi, 
: şatu soari u.- -acoapiră cu 
fiică țe s'neacă 


dit munț m 


ună văloagă 


Nichiptinată percea; un tinir stratiot 

cu nuca ţe-s discurmă pi iarbă tu pădină, 
doarmi lundzit. Di cheatră ș'andoapiră un cot 
galbin pi leasa veardi, tu ploaia di lunină. 


Ma doarmi? Sumarâdi, cicioară tu bujori, 
cum cilimeanu lăndzit arădi'n vis la nori! 
O! leagănă-l pădină, acoapiru-l pi chept 


că mult easti araţe! Lilici nu- -aniurdzeaști... 
Doarmi lundzit tu soari... cu mâhili s'anvăleaști 
Ma dauă grochi aroși arâd sum sinlu-andrept... 


Arthur RIMBAUD 


SITIRAREA MISTICĂ 


Vidzui a ţerlu cămp anvirdzăt și-a lunăllei seaţiră 
Ș'hi-aduă aminti di agurlu-a meu ș'di siţirane. 

Nu ti'ncreadi pi fulu astru a nopțăllei că 

nibunu aist arăchi cu arăderi căruna a vășillelui Kâvus 
Ș'țingătoarea al Keykhsorow. 


Dzăș: ““Tini dorni o Soare! S'soarili s'analță”. 

“Cu tuti-aiste nu dispeară di tricut” "fii turnă năsă, 
ma s'ti duț la ţer ahăt di curat ș'ansingurat ca Messia 
suti di razi va s'atingă soarili di lunina a ta. 

Dză a țerlui: “Nu ţ-alavdă ș'ahăt mărihili 

că tu păzarea vrearillei 

luna-ţ ș'pleiada di steali, nu fac ma mult ca gărnuţile di 
ordz. 

Cu tuti că verili dinamalmă și di rubifii 

Vanalță ninga ma mult mușuteaţa, 

năsă easti tricătoare. Ascultă-îi zboru: 

Oclliu arău s'hibă diparti di mușuteaţa ta, 

focul ali falsi măghii ș ipocrizia 

Va s'ardă Viptul ali piste”. 


O! Afiz, arucă-ț tâmbarea di căprină ș'du-te'... 


Hafiz di SHIRAZ 


(Poet mistic persan 1320-1389) 


DECEMBRIE 1987 


FARA ARMĂÂNEASCĂ 


PAGINA 19 


CONGRESUL DI CULTURĂ ARMÂNEASCĂ 


Di la 4 la 7 Vismăciun 
(Septembrie 1987, s'țănu la 
Sacred Heart University di 
Bridgeport Connecticut, al 
3-lea Congres di limbă și 
cultură armână (al doilea tu 
Americă). 

Congresul organizat di 
John Mahar, Directorul 
Studiilor Etnice di la 
Universitatea Sacred Heart, 
di profesorii armâfii, 
Aureliu Ciufecu și Tiberiu 
Cunia, fu susținut di 
Bisearica Ortodoxă “Sft. 
Dimitrie” a Armâiilor di 
Bridgeport și di societățile 
armâneşti:  ““Fărșărotul'” 
din Bridgeport, ““Armâna- 
mea” si “Perivolea” 
di New York, “Fara 
Vlahă”' şi ““Gramostea”. 
Deadun cu bisearica şi 
suțatele armânești, 
susținură congresul și 
Biblioteca Română din 
Paris, South Central Com- 
munity Colege di New 
Haven-Connecticut și 
Humanities Council di Har- 
tfort-Connecticut, America. 

Tu mușata livadi iu se- 
află Universitatea Sacred 
Heart, Armâăilli viniră dit 
tuti părțili dit Statele 
Unite, dit Canada și 
tinirluma Livondul profesor, 


italiană, viniră dit dipăr 


tata Italie. 

Tu larga udaiă a Cen- 
trului Academic, Sămbătă 5 
Vismăciun, Părintele 
Tătulescu di la Bisearica 
Sft. Dimitrie di Bridgeport, 


disfeați ahurhita 
Congresului, cu ună 
rugăciuni creștinească. 


Directorul John L. Mahar 
di partea Universităţii și 
Aureliu Ciufecul di partea 
Congresului, urară -cafişun 
pi limba lui. “Cu Dumnidză 
ninti şi cu-Ambăreaţă”. 

SESIUNEA I-a di 
“Istorie, Lingvistică și 
Stiinţe Politice”, s'discllisi. 
Conducător la aistă sesiuni 
irea doamna . prifteasă 
Eugenia Uşeriu, di la 
Biblioteca Congresului 
American di Washington. 
Prima lucrari fu a 
profesorului E. Vrabie, în 
daco-română: “Vlahii în 
Tratatul de Istorie al 
Bulgariei”! Lucrare 
documentată și ma s'avem 
loc tu ““Cuvântul 
Românesc” va u tipusim 
anlul și viâi. 

SESIUNEA A II-a di “arță 
și Istorie”! di sibepea că C. 
'Tudoriu nu putu s'Vină, tu 
condusă di Aureliu Ciufecu. 
Doamna Ecaterina 
Minovici, secretara suţatei 
“* Armânamea'”, țănu 
documentata lucrari 
“Aportul Aromânilor în 
Balcani”, cu aplicari cătă 
fumeallia armânească al 
Mină, numă alăcsită di 
sărghi -Minovici- cari deadi 
ahăti numi di filantropi şi 
savanți, tu România. Omul 
di cultură și pictor talentat, 
Vlaicu Ionescu, sbură di 


MATERIALELE PENTRU “FARA ARMÂNEASCĂ” SE PRIMESC PE 
ADRESA REDACTORULUI NOSTRU: ZAHU PANĂ, 
133 BENNETT AVE, VONSERI NY. USA. 1070 a 


DIT AMERICA 


“Iconografia dela Bisericile 
din Balcani” iara prifteasa 
Eugenia Ușeriu adusi ună 
temă nauă: “''Macedo- 
Românii în Paralelismul 
Creaţiei Divine”. Chirolu 
scurt, feaţi ca lucrărili 
ațălor ţi nu putură s'Vină la 
Congres ma pitricură 
lucrări, s'nu poată s'hibă 
cititi. Lipsiră dit program 
““The Mythology of the 
Forefathers and Ancestors” 
di R. Vulcănescu, '“Câteva 
interferenţe: Familia 
Mocioni-Tache Ionescu” di 
D.S.Stoi, “Martirul H. 
Balamaci: prelat Român- 
Fărșărot” di T. Bileca și nu 
putut s'citească, avea 
dureri tu grumadz, 
V.Ciunga, “Răscoala din 
20-31 Iulie 1903-Cruşova”. 
V. Caleși, vini cu lucrarea” 
The Gathering of the Vlacs 
at Selia and Aminciu”. 
SESIUNEA A I-a di 
“Artă și Folklor” fu 
discllisă cu lucrarea Mirelei 
Barbaiani: “Dinu Lipatti: 
Pianist and Composer”'. Cu 
plocile di muzică cântată la 
pian di Dinu Lipatti, fu 
cunăscută și scurta bană a 
pianistului. Aștiptată cu 
mult interes lucrarea al 


dit Canada, avu ună 
cheadică di sănătati, acasă. 
SESIUNEA a IV-a 
“Literatură și ştiinţă 
politică” fu țănută pi lim- 
bili engleză și franceză. 
Aurelui Ciufecu vini cu 
lucrarea “Etnogeneza 
căntiților fărşăroteşti”, Nu 
putum s'avdzăm lucrărili 


al: B.  Fatse-Dacey, 
L.Bloom, P.Năsturel, 
Socrate Liacu și L. 


Cosmopol, ti sibepea că nu 
putură s'Vină la Congres. 
Lucrărili a lor, aștiptăm 
S'hibă tipusite tu cartea cu 
lucrărili a Congresului. 

SESIUNEA a V-a “Artă- 
Etnolingvistică-Folelor”. 

La  aistă Rona 
S'adunară ma mulțiili di 
aţelli ți scriu pe armânești 
și studiază zburărea și 
scriarea armânească. 

Profesorul G. Carageani 
di la Umiversitatea di 
Potenza-ltalia, țănu ună 
lucrari documentată pe 
armâneaști: ““Vitalitatea di 
ază a Armânilor tu 
Balcani'! Lucrare 
academică, ţi-lli fați tihiă a 
tinirlui profesor di Potenza. 

Poteul Constantin 
Colimitra, cu talentlu și 
inima lui ninga tiniră, 
adusi ună “Incllinare ti 
dada  Română-Armână”, 
bitisită cu niho şi lăcrihi, ti 
dadili armâne tricuti tu eta 
alantă. 

Documentat, ca omlu ţi 
le-ar traptă singur și ca 
dhascalul ţi ini s'aspună 
ună lecţie nauă, Virgil 
Puppi, adusi tu lufină 
“Acţiunile culturale de 


redeșteptare naţională a 
Vlahilor.” Lucrare ţi lip- 
seaști publicată. 

Cu un tablou di filologie 
comparată:  armână-daco 
română- italiană, Zahu 
Pană, adusi mărturie -ti 
ațelli ţi nu știu ică nu vor 
să știe- că limba latină ţi si 
zbura unoară tu tut 
Balcanlu și tu Dacia, esti 
ună singură limbă și că 
zburărea armânească nu 
easti limbă, ma dialect a 
limbillei daco-române. 
Lucrarea “Fondul latin al 
Aromânei”, țănută la 
Congres, armăni ună măr- 
turiă ti unitatea limbii 
române. 

Scurtă şi bună lucrarea 
al M. Bitaracu “Limba 
noastră”, nostalgică 
lucrarea doctorului Sotir 
Galani, **Monografia 
orașului Vlaho-Livadi din 
Olimp”. 

Dumănică seară, la 
“Centrul Tona” di ningă 
Biearica “Sft. Dimitrie” di 
Bridgeprot, corlu a 
bisearicllei, deadi un con- 
cert folcloric, după care 
lumea adunată se-apreasi 
tu gioc și până noaptea 
amănat, se- avdzără 
căntițile şi g 


atata 
nolingvistică 
conduțirea al V. Puppi. 
Poetlu Constantin 
Colimitra, zbură ti 
Românii-Macedoneni, Grai 
şi Limbă, iara talentatlu 
Pascal Marco, ţi fu tu 
chirolul tricut artist la 
Teatrul Naţional di 
București, hărăsi pi 
ascultători cu Anecdote și 
Schițe. 

După bitisirea 
comunicărilor, s'feaţi 
rugăciunea di "ncllideari. 

Congresili di limbă şi 
cultură armânească, 
acăţară s'intră tu tradiţie. 
Easti ghini ca adetea s'hibă 
luată şi di alti stati, iu 
băneadză armâtilli, la elli 
acasă. 


Aştiptăm s'videm idhia 
Congresi tu Grăţiă şi tu 
Jugoslaviă, iu easti cama 
multă lișureață ti minorităț, 
ma lipseaști s "mă minduim şi 
la statili "latini, surări, ți 
pot s *nă agiută. 

Până tora avum comgresi 
maș tu Germaniă și Statili 
Uniti. Când va s'videm 
congresi di cultură 
armânească tu lItaliă, 
Franţă și Spaania? Un 
livend profesor român, 
n'aclleamă tu Spania. Va 
s'him livendz si-lli răspun- 
dem cum lipseaşti? 

După cum fură 
organizati până tora aisti 
congresi, lipseaști s'trăd- 
zem experienţă di ţi fu bun 
şi ti fu rău. Calea anapuda 
nu s'poati! Ambară 
'mchisearea cu Dumnidză 
năinti! 


mara 


sa Își, 


Basarabiei. 


PAGINA 20 


E 0 3 Suit e o mo: de Ci e ETP E PI 
A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiuniiruse ti- Mihail .EMINESCU 


= 


DECEMBRIE 1987 


ÎNTRE PRUT ŞI NISTRU 


“BASARABENII MILITANŢI” 


(Dintr'o emisiune dela Europa Liberă) 


—— Nicolae LUPAN— 


Este semnătura ce o poartă un răvaş 
pornit dela Chișinău, prin ţări de peste 
mări, încă la începutul lui Septembrie, ca 
să-mi parvină abia zilele acestea. 
Noutăţile ce mi se relatează personal 
“sunt multe și mărunte”, subliniindu-mi- 
se în mod special că “'situația materială 
s'a ameliorat simţitor... ca urmare a fap- 
tului că Rușii exploatează la maximum, în 
scopuri propagandistice, situaţia jalnică a 
economiei româneşti și pompează în 
Basarabia subvenții masive pentru a 
menține nivelul de trai în mod ar- 
tificial...”, când toată lumea ştie ''că în 
zona din adâncul Uniunii situaţia este 
departe de a fi roză”. 

In schimb, interlocutorii mei se bucură 
de faptul că au început să se pună deschis 
unele probleme ''despre şcoli, grădinițe în 
limba maternă, despre bilingvismul dela 
televiziune care ar trebui lichidat, despre 
ecologie”', unde spunându-se chiar “că 
demnitarii locali ar fi fost chemaţi la 
Moscova, unde li s'a spus că ar trebui să 
învețe limba localnicilor...” Lucruri de 
ochii lumii, bineînţeles, şi “în limitele 
binecunoscute”. 

Partea proastă e că “'asistăm în ultimul 
timp la înteţirea unei campanii, în cadrul 
căreia ideologii ocupanților ruși lansează 
atacuri vehemente împotriva adevărului 
istoric, precum şi împotriva militanţilor 
pentru derepturile naţionale ale 
basarabenilor și pentru autodeterminarea 


to 


Or SmMIrnOV, set tarul GO i 
Comitetului Central, dar care în fapt este 
reprezentantul numărul unu al 
colonizatorilor ruși la noi la Chişinău şi 
Simion Grossu, primul secretar al CC, 
slugoiul numărul unu al Kremlinului. In 
cuvântările lor, acești demagogi recurg la 
cele mai primitive stereotipuri ale 
propagandei colonialiste și au ajuns să 
justifice până și crimele comise de 
ocupanții ruși în perioada stalinistă, 
perioadă care este astăzi repudiată chiar și 
de actualii stăpâni ai Kremlinului. Vom 


sunt 


reveni cu o analiză a acestei campanii. 


Acum vrem doar să scoatem în evidență 
un aspect al ei: situaţia critică în care se 
află compatriotul nostru Gheorghe David, 
despre care, la întâlnirea din lunie trecut 
cu scriitorii din republică, Simion Grossu 
spunea: “...timp de mai mulţi ani 
cetățeanul David, fost maistru la 
întreprinderea  ''Speţenergoavtomatica”, 
admitea în anturajul său afirmaţii 
naționaliste, îi prelucră activ pe unii 
oameni în spiritul urii față de persoane de 
naționalitate rusă. EI a pregătit, iar apoi a 
multiplicat o scrisoare cu conţinut 
dușmănos, a încercat s'o difuzeze în 
locurile animate din Chișinău, s'o trimită 
de asemenea publicaţiilor de peste hotare. 
Pentru propagandă și agitaţie în scopul 
ațâțării vrajbei naţionale, acest an: 
tisovietist a fost tras la răspundere penală 


în Ianuarie anul curent”. 

După cum se vede, continuă scrisoarea 
militanților basarabeni, Grossu nu dă 
detalii asupra felului de “'răspundere 
penală” la care a fost tras Gheorghe 
David... Ne vedem, deci, obligați să expli- 
căm noi ce înseamnă această “'răspundere 
penală"... într'adevăr, Gheorghe David a 
fost arestat în luna lanuarie a acestui an 
de KGB și faptul a fost consemnat la 
Europa Liberă. Familia lui însă a putut să 
afle mult mai târziu că Gheorghe a fost 
închis, fără de nici un proces, la secţia 
KGB-ului dela clinica psihiatrică din 
Costiujeni, iar în vara acestui an el a fost 
scos de pe teritoriul Basarabiei și trans- 
ferat la Dnepropetrovsc. 

In prezent Gheorghe David stă închis la 
clinica psihiatrică a KGB-ului de pe lângă 
închisoarea de acolo, unde i se ad- 
ministrează forțat substanțe menite să-i 
distrugă psihicul. Intr'un efort disperat de 
autoapărare, Gh. David refuză sistematic 
să ia medicamentele vătămătoare, fapt 
pentru care este bătut cu bestialitate de 
mai multe ori pe zi. Pe trupul lui pot fi 
văzute urmele schingiuirilor. Si acest 
tratament fascist, Grossu îl numește 
“răspundere penală”... 

Semnatarii apelului dela Chișinău mai 
atrag atenția asupra faptului că Gh. David 
n'a săvârşit nici o crimă, fie chiar și din 
punctul de vedere al Codului Penal 
sovietic, unica lui '“vină” fiind aceea că a 
dat crezare ''zgomotoasei propagand: 

iciale din ultima vreme despr 


e 
e 

In încheierea apelului lor plin de 
disperare, militanţii basarabeni se 
adresează ''opiniei publice din întreaga 
Basarabie și Bucovină de Nord, Românilor 
de pretutindeni, tuturor oamenilor de 
bună credință să ia atitudine și să 
protesteze pe lângă guvernul sovietic 
împotriva tratamentului barbar la care 
este supus patriotul şi militantul pentru 
autodeterminarea Basarabiei, Gheorghe 
David”. 

In ceea ce mă privește, mă voi conforma 
întocmai rugăminţii apărătorilor dela 
Chișinău ai lui Gheorghe David de a in- 
terveni urgent pe lângă Federaţia In- 
ternațională pentru drepturile Omului, 
cât și în fața Organizaţiei Amnistia In- 
ternaținală, deși aceasta, după cum am 
mai spus odată dela acest microfon, își 
pune mănușile atunci când vine vorba să 
semnaleze încălcările drepturilor civice 
din Uniunea Sovietică. De altfel, 
scrisoarea lor a și fost tradusă în limba 
franceză pentru difuzare anumitor organe 
de presă occidentale. 


Afară de asta, scrisoarea militanţilor 
basarabeni va fi publicată în presa 
românească din exil cu rugămintea ca toți 
Românii din Europa și America să ceară 
ambasadelor sovietice eliberarea lui Gh. 
David. 


Dâmbovița şi 


“GLASNOST SPUNEAŢI?” 


E o întrebare, sub formă 
de titlu de articol, ce și-o 
punea acum câtva timp 
ziarul elvețian “Le Matin”. 
O punea și, dela bun 
început, constata că această 
pretinsă “transparență” 
gorbacioviană nu e chiar 
așa de limpede cum ar vrea 
s'o facă crezută autorităţile 
moscovite. Intrucât, 
sublinia amintitul ziar, “în 


“multe republici periferice 


ale URSS-ului ca și În 
regiuni rusești interzise 
străinilor au loc adesea 
Întâmplări de care se află în 
Occident, ca și mai înainte, 
nu prin intermediul 


Tassului”, Si ziarul se 
referă la tulburările din 
republicile sovietice 
musulmane galsnostiate cu 
jumătate de gură. Tot așa 
despre starea confuză de 
lucruri incredibile dar 


“adevărate din Ucraina cu 


milioanele ei de catolici 
atașați cu forța 
patriarhatului ortodox din 
Moscova şi din Moldova 
Sovietică. 

““Acest pământ 
românesc, scrie ''Le 
Matin”, ce pe vremuri se 
chema Basarabia, a fost 
rupt în mod brutal de către 
Stalin în 1940 dela patria 


mamă. Dar ea, Basarabia 
adică, a fost recent teatrul 
unor “relații ostile între 
persoane de diferite 
naționalități”, cum 
califică limba de lemn de 
acolo incidentele provocate 
de rusificare”. Si ziarul 
elvețian continuă cu 
referire la Agenţia Reuter 
că “'cultura și limba 
Moldovenilor sunt în 
realitate aceleași ca ale 
Românilor, Această etnie 
formând majoritatea 
populației din Republica 
Moldovenească ce se ridică 
la impozanta cifră de 4 
milioane 200 de mii”, 


-j Pi 


Pentru cel ce a fost 
Alexandru Cristescu: 
“ghinionist fără pereche”, 
începând cu acel 15 lunie 
1914, când văzu lumina 
soarelui la Glodeni: 

până 
Decemb: 


Ana unNOscuU 
întunericul pământului 
dintr'un cimitir alsacian. 

Cimitir despre care mi-a 
fost dat să aflu dela fratele 
său Petre din Bucureşti, 
înspăimântat de faptul că la 
sfârșitul acestui ar trebuia 
să expire concesiunea 
mormântului. De unde și 
ideea ca osemintele 
“ghinionistului”” să fie 
mutate la cimitirul 
românesc din Soultzmatt. O 
idee ce ne-a aprins sufletele 
la amândoi da care, foarte 
curând, au fost stinse de 


(Versuri sosite la Bruxelles pe căi ocolite din Bucovina) 


NEAMUL MEU 


iau! 


Locotenentul invalid Alexandru Cristescu decorat de M. S. Regele Mihai | 


Cuvânt de adio 


caruselul birocraţiei: *“'N'ar 
fi exclus ca acest subloco- 
tenent Cristesco să-și fi 
pierdut mâna luptând contra 
aliaților!” Adică contra Uni- 
unii Sovietice... (fotografia 


e mai sI 


Argumentul 
„ cum îi scria 
Cristescu lui Seicaru; “Până 
n'o termin, îmi voi refuza 
orice bucurie”. Dar nu i-a 
prea fost dat să aibă 
bucurii, căci trecu în rân- 
dul celor drepți tocmai în 


momentul când 
manuscrisul era gata. 
Manuscris din care de-a 
lungul anilor, au 


supraviețuit doar câteva 
zeci de pagini, care și stau 
la baza cărții “Alexandru 
Cristescu - Erou și Martir” 
editată sub egida “'Pro 


Mult ai arde'n cer un rug; 
Că din Pind şi pân' la Bug, 
Mult mai trag Români'n jug. 


Că din Bug și până'n Pind 
Multe ruguri se aprind, 
Se aprind şi ne cuprind. 


Cei cuprinși de ruguri sfinte, 
Se cunosc după cuvinte, 
Se cunosc după morminte. 


Că-i aceeași sfântă vatră. 
Si cuvintele-s de piatră 
Răsărinde de sub daltă. 


Si'n morminte ni-i puterea. 
Oasele străbat tăcerea 
De cutremură 'nvierea. 


Trupule, să nu te clatini, 


Nici din grai şi nici din datini, 


Nici din cântecul de platini. 


Suflete, să nu te temi. 
Moartea, nu ţi:i dat s'o chemi. 
Arzi ca fulgerul prin vremi. 


Neam al meu, tu eşti martir. 
Cruce'n cer și 'n cimitir. 
Inima, de foc potir, 


CUVANTUL ROMANES| 


[| 


Basarabiei -Bucovinei' 


O carte drept cu: 
adio lui Bebe Cristescu 
stegar al țării sali irag 
frate bun, camarad. 4 


Boite Postale 1007, 100. 
Bruxelles I, Belgique. 

Nu vă zgâreiți, iubiț 
compatrioți, căci o ca 
cumpărată la Editur 
Nistru susține cauz. 
națională a Basarabiei $ 
Bucovinei de Nord. 


"VANTUL ROMANESC 


DECEMBRIE 1987 


AUZITE, 


UN TRECUT 
ȘI-UN ÎNCEPUT 


Trei generații adunate în 
urul altarului, mai exact 
Aniversarea a 75 de ani ai 
Catedralei *'Sf. Gheorghe”? 
din Detroit, Michigan. 
Despre ce sa realizat în 
trecut ne vorbeste prezentul: 
o clădire măreață. 

Printre oaspeți, vechiul 
prieten Hon. G. Mennen(fost 
guvernor și judecator al 
Curţii Supreme din Michi- 
gan) care şi-a mărturisit 
atasamentul față de grupul 
românesc: îi place muzica, 
jocurile si sarmalele; dar 
cum n'a fost orchestră ro- 
mânească şi nici program 
cultural cu dansuri, fostul 
guvernor a rămas doar cu... 


Deputatul din Washington 
wm. Broomfield si County 
Executive. Daniel! Murphy, 
au reamintit celor de față 
Idespre lipsa de libertate si 
mizeria din ţară ce se dato- 
resc politicii nefaste a actu- 
alului regim. 
Cuvinte bine venite și 
aplaudate. 
„ Subliniem un tapt, poate 
cel mai importantal Aniver- 
sării de 75 de ani: Sau în- 
mii pasi 
“lreinvierea colabora 
 |tre cele două surori în cre- 
dință: Biserica Ortodoxă și 
cea Unită. 
"| Acum câteva luni, însala 
Catedralei, a avut loc ban- 
chetul de instalare a preo- 
tului Mihai Kirilă dela Bise- 
rica Unită “Sf. Ioan Boteză- 
torul” din Detroit. 
La banchet, pe lângă eno- 
“|riașii uniți în frunte cu 
3 Episcopul Louis Puscas, au 
luat parte şi credinciosii 
dela Catedrala cu preoții 
Constantin Tofan, Ion Mihuţ 
si diaconul Leonte Copacea. 
Ca reciprocitate, la Ani- 
Versarea Catedralei, la care 
a luat parte Episcopul Orto- 
dox Natanael, au venit frații 
catolici în frunte cu preoții 


ilă. 

Notă: Catedrala a oferit 
[catolicilor sala gratis, iar 
membrii dela “Sf. loan Bo- 
tezătoruy”» și-au amânat 
[banchetul ca să participe la 
Aniversarea Catedralei. 


“|YOSCARII” R.S.R-ULUI 


„Dacă ar fi un concurs ce 
i i premii “'Dezin- 
formării”! atunci scribii 
la “Tribuna României” 
ar trebui să vină cu roaba 
ca să-şi ducă acasă trofeele, 
În timp ce în ţară nu se 
Publică fotografii de 
f „preoți, ete. (Nici 
otografia Patriarhului când 
N murit n'a fost înserată, 
A revista patronată de 
4 Virgilică  Cândea (nr. 
| 9, 1.10.87) este inundată 
ki poze de mânăstiri, 

serici, icoane, troițe, 
gina servicii religioase, 


A „Am numărat aceste ex- 
Ari extrateritoriale de 
"|Walvioasă dezinformare: 22 
2 fotografii! (Mânăstirea 
a apare de două ori! 


2 


DIN VIAŢA NOASTRĂ: 


ŞI PĂȚITE 


George DONEV 


: “aa Iuliu Aaron și Mihai 


VĂZUTE, 


M.S.CARTOFUL! 

Nu e vorba de ''Con- 
ducătorul României” ci de 
S.0.8. 


lansat de presa 
reseristă: 
“Oricât s'ar strădui 


cineva să adune toți car- 
tofii...nu ar reuşi. Ca ur- 
mare--scrie “Rom. Lib”., 
15.10.87-- este nevoie de 
mai multe treceri ale 
culegătorilor pe aceeași 
suprafață. Nefăcând acest 
lucru se pierde foarte mult 
din recoltă...” 

Ar fi un pericol mare 
pentru plata datoriilor ex- 
terne dacă ar rămâne vreo 
barabulă nedezgropată. 

Cartoful, scos cu unghiile 
din pământ după trecerea 
culegătorilor, ar potoli 
foamea unei mame şi ar 
opri plânsul unui copil... 

Dar un ciot de cartof în 
plus înseamnă crimă! 

Te-ai supra-aprovizionat 
călcând legea “Alimentaţiei 
Stiinţifice!” 


CU URECHILE 
LUNGI 


Dacă întrebi pe un vizi- 
tator care-i situația în Ro- 
mânia, vei primi două răs- 
punsuri: 


“In România nimeni nu 
a? DX, 


at chiar și de Prea 
citul Patriarh) și celălalt 
:*In România este la fel ca 
în America: unii au, alții 
naut”? 

Explicațiile uniforme le 
auzi indiferent dacă vizita- 
torul e din Bucovina, sau 
din Banat. Z 

Vizitatorul este sfătuit 
cum să se poarte si ce să 
spună, în momentul când i 
se înmânează pasaportul. 

Teama lor o înțelegem: 
noi rămânem, ei se întorc, 
si ei stiu că securistul 
teste cu urechile lungi”. 


ECONOMIA... 
SE REPETĂ! 


Ultimul zvon care circulă 
cu binecuvântarea 
securităţii: 

Imediat ce RSR-ul va 
plăti împrumturile făcute 
în contul industrializării, 
criza de energie, de 
alimente, etc. va lua 
sfârşit. 

Dar între timp mașinile 
care se rod ca să producă 
pentru plată datoriile s'au 
învechit şi trebuesc 
înlocuite, iar în plus, 
materiili prime in- 
digene, au cam ajuns pe 
drojdie, 

Industria resereului, ce 
se conduce după rețeta Doc: 
torului în economie, tov. 
Nicolae Ceaușescu, îmi 
reamintește de o poveste: 
' Un om a suferit de frig, 
de foame, a răbdat și a pus 
toți banii câștigați 
într'un uleior mare, scump, 
frumos, cu gâtul strâmt de 
unde nu putea să-i mai scoa- 
tă. După ani de răbdare și 
chin, când ulciorul a fost 
plin, el a spart ulciorul si 
cu banii în traistă s'a dus 
fuga?n târg șia cumpărat... 
alt ulcior. 


răspunde toți cei ce s 
ANIVERSAREA a 70 de ani 


PAGINA2I O 


A 


30 SEPTEMBRIE - 2 OCTOMBRIE 


1988 


CLEVELAND, OHIO 


Chemarea dela Câmpul Românesc din 2 August 1986 este 
o frumoasă inițiativă românească, şi suntem siguri că vor 
imt româneste, ca să participe la 
dela UNIREA din 1918. Vă dorim 


Disacă + 


tot succesul. Vom urmări informaţiile din Cuvântul Româ- 


nesc în legătură cu programul pe care-l veți stabili, ca să 
putem fi prezenti la o MARE ADUNARE ROMANEASCA. 


Pr.Richard Grabovski 
Biserica Ortodoxă Sf. Maria 


3256 Warren Rd. 
Cleveland Ohio, 421 


CONSTRUCȚIA CENTRULUI CULTURAL 
DELA “CÂMPUL ROMÂNESC” 


După cum vă amintiți, la mii. 

Costul acestei construc= 
ţii s'a ridicat la suma de 
*300.000, neincluzând mobi= 


26 Iulie 1987 a fost inaugurat 
în cadru festiv, noul Centru 
Cultural dela Câmpul Româ- 
nesc din Hamilton. 

Acest centru este conce- 
put ca un lăcaș de cultură 
si artă românească, un loc 


nilor din toate colțurile lu- 


Câmpul 


esfăşurării activită- 
ţii proiectate, 

Ș Un ajutor a fost primit 
de adunare a tuturor Româ- dela 


cesar 


Ontario, care împreună cu 


Dorina Riscutta 

Secretara Uniunii și Ligii 
23468 Lorain Rd., apt.31l 
North Almsted, Ohio, 44070 


suma de 67.000 adunată din 
donații, ridică o sumă totală 
de + 202.000. 

Cu toate eforturile pe 
lierul si echipamentul ne- care 


Provincial 


Cei ce doresc să ajute la construirea CENTRULUI CULTURAL dela 


să trimită cecul lor pe adresa: 
ASOCIATIA CULTURALA :'ROMANA, (FONDUL DE CONSTRUCTII) , 
P.O.Box 4217, Station “D”, Hamilton, LBV 4L6, Canada. 


sunt rugați 


ati sisf 400 atu” ne zii 


Culturale Române din lHa- 
milton le-au depus şi conti- 
nuă să le depună, totuși avem 
nevoie de ajutorul Dvs. pen- 
tru a duce la bun sfârşit 


Preot Gregory Duma 

Biserica Română Unită Sf. Elena 
1367 W. 65th St. 

Cleveland, Ohio, 44120 


proiectul și a face acest 
centru cultural funcționabil. > 

Fraţi Români, oriunde > 
Vaţi afla, ajutați-ne să pu- i i 


membrii Asociaţiei tem duce la bun sfârșit a- Sea 
cest frumos proiect. - PP -a0 
Aşteptăm cu încredere Rn 
contribuția Dys., care stim ir 
că este dată din inimă si cu mezi 
toată dragostea. : pă 
5 


N Pra Dă piara pr 


| PAGINA 22 DECEMBRIE 1987 


MICA PUBLICITATE 


Anunturile dela rubrica "MICA PUBLICITATE“ sunt redactate de solicitanți 


3 CUVANTUL ROMANESC 
PAGINA 22 DECEMBRIE 1987 


FACEŢI RECLAMĂ PRIN ZIARUL NOSTRU 


CAUT RUDELE 


DOUA CARTI NOI COSTUL unei reclame: $ 25 pentru 5 cm (2 inch) 
i ŞI PRIETENII : înălțime pe două coloane. Ziarul are șase coloane. 
secaşi recla tă d i ori costă 0, 
*Alice Mihăilă, 1234 Sheldon, Jackson, Michigan, 49203, REZISTENȚA ARMATĂ A ROMÂNILOR ÎMPOTRI- Acecaţi rtcla mif 24 pAfa e 05 Sag iri $ 60, şase 
USA, telefon (517) 789-7551 (acasă) și (517) 629-2670 VA COMUNISMULUI, 1940-1960, de C. loniţoiu: Nume, Da A i 
(a serviciu, între orele 8 am -5pm, Luni - Vineri) î își lupte, fotografii ale Eroilor Români şi munții, văile, satele ANUNŢURILE DE CASATORII costă $ 0.50 cuvântul. 
; caută tatăl JOHN MIHAILA, 57 ani, născut în România, în care au luptat ştiind că vor merge sigur la moarte. Să-i - NOII REFUGIATI care doresc să-şi caute rudele și 
i Curtea de Argeș, si despre care bănuiește că se află în păstrăm în inimile noastre, să-i înscriem în paginile istoriei prietenii, ori cei ce vor ajutor în vederea emigrării, 
Canada. Cei ce bot da informații despre acesta, sunt ru- şi să spunem străinilor că au căzut pentru apărarea Patriei, vot publica anunțuri gratuite. 
gați să telefoneze sau să scrie la adresa de mai sus. a civilizaţiei şi creştinismului de barbaria şi păgânismul co- za 2 


muniștilor. Preţul 30 DM. 
*Khassawneh Ghiţă Ioana, 217 F lorence Street, Ottawa, 


ÎN HOLLYWOOD CALIFORNIA 


i KIR S5N5, Canada, cdorește să ia legătură cu prietenii - AMINTIRI DIN COPILĂRIE, de Paraschiv Nămoloasa: p: 
de camp din Turcia: familia GIMA COTI, GIMA PEPA un buchet de savuroase amintiri din Țară şi din Exil, Preţul PENTRU 0 MASĂ BOGATĂ INTR'UN LOCAL FRUMOS 
are si GIMA AURA, emigrați în America în 1986; CEVAT 16 DM. 


MERGEŢI LA: 
ORZA'S Romanian Restaurant 


708 N. VALENTINO PLACE (NEA PARAMOUNT STUDIOS 
AT MELROSIE) - HOLLYWOOD. CALIF. 9003r 


PENTRU PRÂNZ:LUNI- VINERI 11 am.-3 pm. 
SEARA: MIERCURI- SÂMBĂTĂ 5-9pm. 
Proprietari Jean şi Maria Orza 


MULAIM, cu ultima adresă 85 Wellesley St.E, ap.603, 

Toronto, Ontario, M4Y IH8, Canada și cu fostul coleg Ss aaa Sa i ai 
t ăra la: N. Constantinescu - Via alla Roggia 

de serviciu PASCAL ALEXANDRU sâu familia lui (e- 32 e pui a = SUNESEa : şi 

migrat în Canada prin 1982-1983), ultima adresă 4740 g 

Fulton Street, Apt.2, Montreal H3W 1T9, Quebec, Ca- 99993 

nada. Cei ce pot da informaţii despre aceştia sunt ru- 9099992999999909909999 

gaţi să scrie la adresa de mai sus,sau să ielefoneze la 

(613) 236-8963. CĂRȚI NOL!!! 

"Nicu Satalan din București, stabilit în California, la DEI 

adresa: 13874 Rockrest Dr., Moreno Vally, Ca.92388 

USA, caut pe ADELA MISOSNICHI şi prietena ei JENI 


din București, Str.Sfinții Voevozi, care au emigrat în 1. COLINDE ȘI POEZII DE CRĂCIUN 

1957 cu direcția Austria-Canada. Rog pe cei ce le-au Culegere de Dan Fornade AVAILABLE 

cunoscut să-mi scrie la adresa de mai sus sau să „Cuvânt înainte” de Pr. Gh. Calciu : 
ză dea telefon la nr. (714) 653-5806. FROM LIBERTY BELL PUBLICATIONS: 


Reuneşte cele mai frumoase colinde — pe note 
muzicale — şi poezii românești închinate Naşterii 
Domnului, majoritatea nepublicate după război. 
Preţ: US $ 12.00 (Ediţie a Il-a, de lux). 


P.0.BOX 21, REEDY, W.VA., U.S.A. 25270 | 


*Caut pe Dl. VICTOR CORNEA (74-75 ani) ai cărui 
părinți erau originari din Comuna Voila-Făgăraș, ca- 
re s'au reîntors în 1932 în România odată cu fiii lor 
ă Ş Victor si Nicki, apoi în 1935 s'au reîntors. în Detroit 
N Michigan. După război V. Cornea locuia în Detroit- 
Lincoln-Park. Fratele lui Nicki, a cântat ca saxofo- 
nist în orchestra lui Georg Opincar, tot din Detroit. 
Informații, rog a transmite la redacția ziarului *“Cu- 
vântul Românesc”, pentru Dl. Paul Morcov-Germania. 


1. For my Legionaries, 

by Corneliu Z. Codreanu, $8.00 + $1.00 pân 

GHID DE CONVERSAȚIE ROMÂN-ENGLEZ 
Cuprinde ambele variante ale limbii 

engleze: engleza britanică şi americană, 

cu pronunția. Preţ: US $ 10.00. 


2. Circulars and Mani  festoes, 


REPEDE 
o m 


ODIN: CÂNT: CEL E NEAMUL, 


oi USA. De a . 
BABECHIAN, care a locuit în București şi care a Ari 
crat în comerțul exterior, emigrând tot 20-25 ani în 
urmă. Scrieți pe adresa: SICA, Box33 Station A, 
Downsview, M3M 229, Toronto, Ontario, Canada. 


CĂSĂTORII 


*Muncitor, 55 de ani, din Tara Oașului, caută o 
Româncă ori o femeie de origină din România, între 
40-50 ani, în vederea căsătoriei. Teodor Pop, 1951 
West Farragut, Chicago, Illinois 60640. 

PPP... Loc. cocccoonoooceo 


„OFFICE NUTRITION PSORIASIS/ECZEMA 
= NICULAE PANAIT 


După doi ani de activitate în U.S.A., încununată cu excelente rezultate, continuă să acorde asistență suferinzilor de afecţiuni der: 
matologice, chiar atunci când acestea au fost declarate INCURABILE. 

POT APELA LA SERVICIILE NOASTRE ȘI BOLNAVII DIN ALTE STATE, REZULTATELE - de-acum bine cunoscute - FIIND PE 
DEPLIN CONFIRMATE DE PRACTICA. TRATAMENT LA DISTANŢA. 


— are; Cântece TUICA Cântece 
pentru copii (text). Preţ: US $ 10.00. 


[) 


S$. The Anri-Humans, 
COMENZI: by D. Bacu, $7.00 + $1.00 p&h 
Prof. DAN FORNADE 
Box 1163, Station H 
Montreal, Que. 


H3G 2N1, Canada 


6. Lines for our Generation, 


by Ion Banea, $2.00 + $1.00 p&h 
or 


PPP rare ee) 


PEPE 


i 


All titles for $32.00, post paid. 


r e Pia îti i ———————— 


Garanţie şi punct de referință pentru eficiența TERAPIEI PANAIT este 


| — CASETA VIDEO — 
——= REALIZATĂ ÎN PREMIERĂ MONDIALĂ === 


CARE CUPRINDE: : 


O ÎNREGISTRAREA PE VIU A UNOR CAZURI CONSIDERATE DE | MĂRTURII ȘI DECLARAȚII SENZAȚIONALE ALE UNOR BOLNAVI | 
NEVINDECAT CE AU BENEFICIAT DE METODA PANAIT ÎN EUROPA ŞI U.S.A. 


Caseta poate fi achiziționată contra sumei de 100 dolari. Expedierea şi certificatul de autenticitate al casetei sunt incluse în preţ. 
In afara unor recomandări specifice şi de mare interes pentru toți bolnavii, posesorii casetei video se bucură și de următoarele avantaje: 


CEAIURI, PENTRU O CURĂ GRATUITĂ DE TREI SĂPATĂMÂNI, . [e CONSULTAȚIE DE DIAGNOSTIC ŞI O ȘEDINȚĂ DE TRATAMENT 
" ÎN FUNCȚIE DE MALADIA RESPECTIVĂ. RANA i 


* RECOMANDĂRI DE DIETĂ PE SPECIFIC DE CAZ ȘI REECHILI - O 0 REDUCERE CU 20% A COSTULUI TRATAMENTULUI 

BRAREA METABOLISMULUI. sa Ep aa iz 

UN NUME ÎN ATENŢI A TUTUROR: Reţineţi ore pentru consultații şi informaţii suplimentare, la: 
NICULAE PANAIT „ TELEFON: (718) 204 - 73 72 


9999 09teetdetetoțetieoeetteototoseeoeeo ee opita span citea dee eee ee “ 


AR 


ş 


CUVANTUL ROMANESC 


DECEMBRIE 1987 


PAGINA 23 


“ÎNALTĂ TENSIUNE”... ÎN ENERGETICA ROMÂNEASCĂ 


——— Valentin VERZEANU—— 


“Pe malul lacului, 
Leanţa mulgea vaca. In apă 
se vedea invers.” Am: 
biguitatea exprimării face 
din două banale propoziţii 
alăturate o bună anecdotă, 
care, Stimaţi cititori, are 
meritul că vine ca o mănușă 
temei supuse atenției Dvs. 
cu acest ciclu de comentarii. 
Vorba în doi peri, atât de 
dragă propagandei 
comuniste, prin care una 
spui, alta, cu totul alta-i 
realitatea, nu mai poate 
înșela fireşte pe nimeni. 

Cum este şi cazul 
energeticii româneşti. In 
apa adevărului se vede 
invers, cu totul invers, 
“decât i-ar place lui 
Ceaușescu să se zărească. 

Versiunea pe care 
" secretarul general al par: 
" tidului doreşte s'o 
acrediteze cu orice preţ, în 
special cu cel al sacrificării 
"adevărului, este aceea că 
dificila situaţie economică a 
țării se datorește, în cea mai 
mare măsură, crizei 
„energetice mondiale. 

Adică “'vezi "mneata bade 
loane'' nu politica 
economică a partidului 


“mai strălucitoare decât 
mândrul soare'' este 
vinovată de frigul şi 


întunericul din casa matale, 
de. sărăcia din cămară, ci 
“speculațiile de pe piața 
petrolului, complotul im- 
perialist, luna de pe cer 
ete., etc., oricine și orice, 
numai noi comuniștii, nu! 

Naivi unei asemenea 


cuvântul - nu mai poate 
păcăli nici măcar pe copiii 
de țâţă. 

Nu factorii externi sunt 
responsabili de criza 
energetică, de situaţia 


deplorabilă din ţară, ci 


politica economică greşită 
în ansamblul ei, deci și în 
domeniul energetic. 
Rămâne, pentru orice logică 
normală, sub un veşnic 
semn de întrebare 
încăpățânarea conducerii 
partidului de a refuza să 
înveţe din propriile ei erori. 
Privirea bărbătească a 


adevărului în față, 
analizarea lucidă a 
situației, și renunțarea 


imediată la tot ceea ce s'a 


„ dovedit greşit este o cale de 


acțiune firească pentru 
orice inteligentă care se 
respectă, cât de cât. Numai 
că, până și respectul de sine 
„pare să fi fost aruncat de 
„P.CR. la lada de gunoi. 
Mare lucru bunul simț la 
Casa omului! 
Dar să vedem ce anume 
ndreptățeşte critica 
exerciţiului energetic 
românesc. Aberaţiile se 
manifestă atât pe planul 


Ş strategic cât și pe celtactic, 


Ii este plăcut orgoliului 
lui Ceaușescu, să fie gâdilat 
de servila propagandă, cu 

ea că geniul său a 
Prevăzut criza energetică 
mondială încă din germenii 
ei, și în concluzie a trasat o 
politică eficientă în 

meniul respectiv, Pare-se 
că doar simpla afirmaţie 
este suficientă...suficienței. 
„Nu mai contează nimic alt- 
„Ceva, nici măcar faptul că 

realitatea a demonstrat că 
lucrurile au evoluat - de 
âu involuat - în cu totul 


altă direcţie. 
încercăm să vedem 
um ar fi putut să 


 Macţioneze o minte mai 


puţin genială. Era suficient 
să fi fost doar logică, la 
situația dată, în condiţiile 
actuale ale României. 

Si-ar fi amintit desigur, 
că țara noastră are destul 
uraniu pentru a-și permite 
o eficientă energetică 
nucleară. De fapt, exemplul 
bulgar ar fi putut fi urmat, 
dacă singură nu s'ar fi gân- 
dit la așa ceva. Vecinii 
noştri şi-au rezolvat o bună 
parte a acestei probleme pe 
calea respectivă, fără să 
aibă, încă din start, 
condiţiile favorabile ale 
României. Deci, nu s'ar fi 
trezit de abia peste un 
deceniu, la ideea centralelor 
atomo-electrice. 

Ce s'a întâmplat la noi? 
Am luat-o razna cu căr- 
bunele gorjean, care în ex- 
ploatare s'a dovedit mai 
mult pământ decât căr- 
bune. In plus, nici zăcămin- 
tele nu au fost atât de com- 
pacte după cum fuseseră 
inițial estimate, ceea a im- 
pus lucrări de excavare 
mult mai costisitoare și 
mai energofage. Si dacă am 
adăuga calitatea execrabilă 
a utilajului energetic de ex- 
ploatare..., dar să nu an- 
ticipăm. 

A doua mare greşeală de 
ordin strategic în 
energetica națională 
comună întregii economii 
românești, a fost luarea 
dorințelor drept realități. 
Deși dela un an la altul, 
planul de producţie a 
energiei nu s'a realizat din 
supradimensionat, el nu a 
fost adaptat posibilităților 
reale, dimpotrivă, a fost 
chiar mărit. Dela această 
șubredă, chiar falsă bază 
energetică porneşte tot 
lanţul slăbiciunilor 
economiei româneşti, 
căruia pe parcurs i se 
adaugă multe alte belele. 
Planul întregii industrii 
este fundamentat așadar pe 
cantitatea arbitrar stabilită 
de energie electrică 
de produs, energie care nu 
este livrată niciodată la 


cotele necesarului. 
Automat, nici întreprin- 
derile nu-și mai pot 


îndeplini planul, de a cărui 
realizare depinde planul 
altor unități economice, şi 
uite așa pietricica pornită 


din vârful muntelui ajunge 
la poalele lui, conform 
teoriei avalanșei, di-ta mai 
bolovanul. Mare a fost 
conu' Iancu, domnule: dela 
Iconomeasca la Piscupeas- 
ca, dela Piscupeasca la Sa- 
chelăreasca, dela Sachelă- 
reasca la... Scrierile sale 
anticipează, cu adevărat 
genial, în semnificații evi- 
dent, prezentul societăţii ro- 
mâneşti. 

Si în fine, a treia eroare 
de orientare a politicii 
energetice constă în întâr- 
zierea cu care a fost 
sesizată, şi în consecință cu 
care s'a încercat remedierea 
ei, energofagia industriei 
naționale. De abia în ultima 
vreme, dacă judecăm după 
discursurile lui Ceaușescu, 
pare să fi descoperit par- 
tidul că activitatea produc- 
tivă românească înghite pe 
unitatea de venit naţional, 
cam de două-trei ori mai 
multă energie electrică, 
decât - altfel hulita și mult 
“rămasa în urmă” in- 
dustrie capitalistă. 

Ori, de aici trebuia 
început! Un elementar 
calcul aritmetic ne spune că 
dacă industria naţională ar 
fi avut un consum energetic 
la nivelul celei occidentale 
(şi chiar al celei orientale, 
extrem orientale, ne gân- 
dim firește la Japonezi) 
atunci, necesarul ei de 
energie electrică ar fi fost, 
nu-i așa, de două-trei ori 
mai mic. Si ca o primă con- 
cluzie practică, s ar.fi pu 
eCONOTNIS O mMensă sumă 
de bani irosită pentru con: 
strucția mastodonților dela 
Turceni şi Rovinari. 

Dacă am mai adăuga și 
pierderile constant mari 
provenite din funcționarea 
lor, am putea lesne observa 
ce înțelege partidul prin 
spiritul științific, ce îi 
guvernează - după propriile 
aprecieri - hotărîrile cu care 
de atâta amar de ani 
nenoroceşte nația. 

Utilajele care împânzesc 
întreprinderile din ţară 
dacă sunt de fabricaţie 
românească au fost proiec- 
tate neglijându-se consumul 
lor energetic în exploatare, 
iar dacă au fost importate, 
nu s'au ales cele mai bune, 
şi din acest punct de 
vedere, ci acelea care au 


costat, pe moment, mai 
puțin. De parcă vorba cu 
scumpitul la tărâţe n'ar fi 
fost neaoș românească. 
Pare însă prea, așa cum 
să spun... empirică şi deci 
neștiințifică pentru ca 
geniile partinice să o fi 
băgat în seamă. Ceea ce nu 
a întârziat să se răzbune, 
din păcate nu pe adevărații 
vinovaţi, pe “illuminații” 
pe care nu mi-i pot închipui 
nici în ruptul capului că își 
luminează modestele 
bojdeuci din Cotroceni, 
Snagov, Primăverii sau 
Predeal, cu lumânări sau 
lămpi de gaz, așa cum se 
încăpățânează '“prostimea'” 
să o facă. Si, fără să vrem, 
ne vine pe limbă celebra ex- 
presie: proşti, dar mulți! 
Mult prea mulți însă, ca o 
dată și o dată să nu se 


deștepte... 

Vom încerca să fim și în 
numărul următor la fel de 
energici cu energetica 
românească. 


P.S. O ştire de ultimă 
oră, aflată după sosirea ar- 
ticolului: 

lată-i pe  ceauşescu- 
petreşti că au început să se 
mănânce între ei. 
Deocamdată marele rechin 
l-a înghiţit pe peștele mai 
mic, peşte care nu-i altul 
decât cumnățelul. Da, 
fratele Ei, Gheorghe 
Petrescu, care nu numai că 
a fost dat afară din funcţia 
grăsuță de vice prim- 
ministru dar va fi dat și din 


cea de membru al 
Comitetului Central al 
PCR. 


Impreună cu el şi jolly- 
jokerul guvernului, Avram. 
Amândoi au fost făcuţi acar 
Păuni pentru mersul tot 
mai prost al energeticei 
românești, ceea ce nu poate 
însemna altceva decât că 
aceasta, odată cu întreaga 
economie națională 
înregistrează eşecuri de 
mari proporții. 

De fapt vinovatul 
numărul | este Nicolae 
Ceaușescu și falimentara sa 
concepție economică, la 
care nu vrea să renunţe nici 
în ruptul capului. Ce poate 
sta în spatele acestei 
încăpățânări? Totala in- 
capacitate, reaua-voinţă sau 
PROSTIA pur și simplu? 
Câte ceva din toate acestea, 
dar mai cu seamă ultima 
ipoteză. 


HRAMUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE 


In fiecare a treia 
Duminică din lună, Preotul 
Dr. Viorel Mehedinţu 
săvârșește slujba religioasă 
în Mathaeus Kirche din 
Frankfurt, pentru 
comunitatea religioasă 
română ortodoxă din oraș și 
zona înconjurătoare. 
Biserică a pribegiei 
românești, ţinând de 


eparhia, ce-şi are centrul în. 


“Federală Germania, cea din 


Frankfurt constituie un 
lăcaș de reculegere 
păstrător al credinței și 
tradiţiilor româneşti, unde 
se adună Români ortodocși 
ce au luat calea exilului, 
dar și Germani originari 
din România, evanghelici 
sau catolici, și care nu uită 
țara din care au plecat. 
Slujba ce a avut loc în 
ziua de Duminică 16 
August (1987) a avut o 
însemnătate deosebită, 
deoarece pe 15 August este 
prăznuirea Adormirii 
Maicii Domnului, hramul 
bisericii din Frankfurt. 
Peste o sută de credin- 
cioși, de toate vârstele, s'au 
adunat cu acest prilej, în 
sala mare a bisericii, 


DIN FRANKFURT 


aprinzând sute de lumânări 
și ascultând cucernic 
slujba. Răspunsurile au fost 
date de corul format şi con- 
dus de George Crăsnaru, 
fost cântăreţ al Operei din 
Bucureşti, în prezent solist 
al operei din Wiesbaden şi 
Saarbrucken, făcându-se 
remarcată şi prezenţa 
vocală solistică a cântăreței 
Lucia Roic, care a delectaj 
e care frec- 
ventau Teatrul de Operetă 
“din capitala României. 
Predica Părintelui Dr. 
Viorel Mehedinţu a avut şi 
ea un caracter şi accent 
deosebite, legate de hramul 
bisericii Românilor pribegi, 
care însă şi-au găsit un 
lăcaș de rugă și reculegere, 
precum și de acțiunea 
sistematică dusă în țară, de 
dărâmare a bisericilor, de 
restrângere a activităţii 
monahale şi religioase, de 
campania de ateizare dusă 
în mod special în rândurile 
tineretului. Cuvintele dela 
amvon au evocat celor din 
strană, că la şirul de 
distrugeri de vechi lăcașuri 
religioase din ţară s'a 
adăugat și dărâmarea într'o 
zi a Bisericii Sfânta Vineri 


ani de zile pe ce 


din București, ale cărei 
ziduri erau rodul unor ani 
de muncă și danii, în cadrul 
milenarei noastre credințe. 

In cadrul predicii rostite 
s'a subliniat și remarcabila 
importanță ce se dă în 
credința ortodoxă și în 
întreaga religie creștină, 
Fecioarei Maria, cea care l-a 
născut pe lisus, devenită 
simbol. al mamei u 
bucuriile și 
rolul ce sunt chemate să-l 
joace astăzi mamele 
române, din țară şi din 


durerile 


pribegie, în educarea 
copiilor, în spiritul 
credinţei noastre 


strămoșești și a tradiţiilor 
noastre naționale. 

După terminarea întregii 
ceremonii cu caracter 
religios, mai multe zeci de 
Români şi Germani s'au 
reîntâlnit la un restaurant 
românesc din Frankfurt, 
unde a avut loc tradiționala 
masă în comun, cu nu mai 
puţin tradiționalele bucate 
româneşti, devenite, din 
nefericire, pentru cei mai 
mulți din ţară, ca şi 
zidurile 
dărâmate, doar o amintire. 


Constantin MARE$ 


External Alfairs 
Canada 


a+ă 


Pentru comenzi 
telefonaţi la 


1:800:387-0660' 
Telecomunicaţii pentru cei. Acordul: Garantează 
viitorul Canadei 


ce nu aud: 1-800-387-0617* 


THE CANADA-U.S. 


FREE-IRADE 
AGREEMENT 


sl 


RI a A 


a 


de dn n 


Pentru informații 
telefonați la: 
1:800:267:2006 
*8:00 a.m.—8:00 p.m. EDT, 
weekdays, except holidays. 


Pre Oa three a 


Canadă 


în a i camee bg: 


ei si 


bisericilor - 


ae 


PT 


. 


PAGINA 24 
pal e e e BE IND E ENI E ae oi ae ON a PE e n A e a IE EI 


TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE CARTE DIN FRANKFURT 


Ca în fiecare an, la 
începutul lunii Octombrie a 
avut loc în principalele hale 
ale târgului din Frankfurt, 
un adevărat orășel al ex- 
poziţiilor destinat celor mai 
variate teme, cel mai mare 
târg de carte, aflat acum la 


punct de vedere tehnic, 
la nivelul cerințelor actuale. 

Este necesară o com: 
parație între ce expun și 
cum expun țările socialiste 
din Răsăritul 
Republica Democrată Ger. 
mană, o țară simţitor mai 


€ 


DECEMBRIE 1987 


—— Constantin MAREȘ— 


amintiri ilustrate. M'am 
oprit în mod special la 
volumul recent apărut 
despre Moldova Sovietică, 
semnat de Semion Grosu, 
în franceză, la editura 
Progres. Aflu că Dimitrie 
Cantemir a fost “gospodar 


Europei. 


cea de-a 39-a ediție. Per- mică decât România, șicuo moldav”, iar Constantin 
sonalităţi oficiale şi de economie ruinată, ca Negruzzi şi Alexandru 
cultură au ţinut să întreaga Germanie,lafinele Donici, scriitori moldavi. 


sublinieze la inaugurare, că războiului, 


în această perioadă în care 


televiziunea, com- 
puterizarea şi sistemul de mai 
fotocopierii rapide pot 


reprezenta un pericol pen- drept, 


tru răspândirea cărții, apar 


dovedeşte o 
prezență remarcabilă. Chiar 
dacă vitrinele sunt vegheate 
mulți 
zâmbitori şi colorați, este 
prezentați şi în 
tovărăşia președintelui 


Patrioţii moldavi, printre 
care este citat Nicolski, 
generalul de securitate 
autor al celor mai mari 
sălbăticii după 1945 în 
România, au dus o luptă 
şi neîncetată, ne asigură 


Honeckeri 


totuși mai multe volume ca cancelarului Germaniei Grosu, care ne informează 
oricând, existând însă Federale, gama și calitatea că în 1940, guvernanţii 
necesitatea ca tânăra volumelor expuse face români ai epocii şi-au 
generație să fie deprinsă și deplină concurenţă celorale retras trupele de 


educată în spiritul lec- Germaniei 
turii, de neînlocuit. 

Cum este normal, ţara 
gazdă, Germania Federală, 
marchează și în acest an o 
deosebită prezenţă, iar 
țările de limbă engleză 
ating nivele cu totul remar- 
cabile: Statele Unite, Marea 
Britanie, Canada, 
Australia, precum şi foste 
colonii engleze. Astfel, fel, 
micul stat Singapur, deşi pagini, ni 
are practic populaţia 
Bucureștiului și o suprafață tru... 
mai mică de 600 km.p. 
oferă vizitatorilor un stand 
superior celui al Republicii 
Socialiste România, și 


Uniunea 


Federale. 
suficient să mai adăugăm, 
că doar catalogul cărţilor, 
editat în format A 4 şi în 
excelente condiţii, are peste 
300 de pagini. 


prezintă numeroase albume 
şi cărți de artă și oferă 
broşuri şi chiar cărticele ce- 


şi au semnificaţia lor. Ast- 
pe aproape 100 de 
se relatează 
despre lupta Lituaniei pen- 
independenţă în 
perioada 1917-1940, când a de 
fost încorporată cu forța în 
URSS, de Stalin. In mai 
multe limbi de circulație 


“ocupaţie” din Basarabia. 

Trecând la frumosul și 
echilibratul stand polonez, 
elegant construit și 
luminat, ne întâmpină 
figura caldă a Papei loan- 
Paul II, pe un mare album 
corespunzător ilustrat. O 
notă aparte o constituie un 
volum despre Mareșalul 
Preşedinte Pilsudski, con- 
siderat ani de zile ca un fel 
de Antonescu polonez. 


Este 


Sovietică 


Bulgaria se prezintă 
civilizat şi variat. Volume 
foarte bună calitate 
prezintă vechi icoane și 
fresce bisericești, iar 
operele lui Jivkov, puține, 


lui Kafka, și mi se răspunde 
politicos, dar negativ. 


e Ceaușescu apare ca autoare intir hiso 
e ina sia chiar 08 a auf volum despre ale lui Cicerone Ioniţoiu, 
cabil, însăşi concepţia con- “Progresele chimiei în George Mazilu sau Vasile 
structivă fiind o adevărată tehnologia polimerilor”, Gurău, precum Și splen- 
reclamă la nivel occidental. dar deschizându-l, constaţi  didul album “Artiştii 


Abundenţă şi variaţie de 
titluri, Biblia în excelente 
condiţii grafice, multe cărţi 
cu subiect religios, iar 
volumele de şi despre Kadar 
nu depășesc în număr pe 


cele ale filosofului Gyorgy dispar 
Lukacs. de altfel 
Cenuşăresele rămân 
standurile Albaniei și 
Republicii Socialiste 


România. Cel albanez 
aparține unei ţări a cărei 
populație nu atinge odată și 
jumătate cea a 
Bucureștiului și dacă sunt 
prezenţi și prezentati toţi 


distingem 


marii dascăli : Marx, ce conțin prea u 

Engels, Lenin, Stalin și En- reproduceri alb-negru, declarat-o fascistă, 

ver Hogea, m'am oprit inutil de căutat la stan- împiedicând orice acces la 
însă la un album ce-l durile ungar sau bulgar. In exponatele” respective, 
prezintă pe marele actor comparaţie celelalte precum și ieşirea celor ce 
Alexandru Moissi, ale cărui state din Răsăritul Europei  organizaseră standul 


turnee din anii 20 în și 
România, au marcat viața 


mai falimentar decât altul. 
Academician Dr. Ing. Elena 


că el conține o înșiruire de 
referate colective, la care e 
greu de stabilit contribuţia 
academicienei 
Volumul are și o versiune în 
germană, unde pe copertă 
titlurile amintite, 
nimeni nu con- 
sultă această carte. Câţiva 


cu pricina. cade, sau volumul 
ultimului jurnal al 
Academiei Româno- 


clasici reeditați; trei cărți i 
anti-revizioniste, dar care Si 
fiind doar în limba română 
nu au nici un ecou, iar în 
domeniul istoriei militare, 
coordonarea 
generalilor Milea şi Dr. Ilie 
Ceaușescu. Albume de artă 


față de anii 
declinul României 


CUVANTUL ROMANESC 


““Die rote Messe” a lui Paul 
Goma, pot fi văzute alături 
de amintirile din închisori 


Români în Occident”, în 
versiune engleză şi fran- 
ceză, cărți de Leonida Ar- 


Americane. La acest stand 
a fost, de fapt, prezent şi 
prezentat adevărul despre 
România. 

pentrucă extrema 
stângă nu putea rămâne | 
inactivă, nici în afară, dar 
nici în incinta târgului de 
carte, un grup de agitatori, 
desfășurând un steag roşu, 
au blocat standul unei 


multe edituri germane, pe care au 


respectiv. I-am întrebat de 
ce fac aceasta și au răspuns 


trecuţi, 
este 


teatrului nostru. Una din 
reproduceri îl înfățișează la 
București, cu Victor Ef- 
timiu şi un grup de 
originari din Albania. 
Standul Republicii 
Socialiste România nu are 
nici o vitrină, nici o prezen- 
tare luminoasă, este chiar 


evident și în domeniul 
cărții. 
Pe lângă standurile 


oficiale, s'au remarcat și 
prezențe ale unor formații 
și organizații libere. Un 
bine utilat stand croat, un 
stand mic dar convingător 
al luptătorilor afgani, un 


că nazismul trebue oprit. 
Le-am spus că vreau să mă 
conving singur dacă sunt 
într'adevăr cărţi ce pot fi 
declarate ca atare și mi sa 
răspuns că nu e nevoie: 
“Noi stabilim că sunt cărţi 
fasciste!” Câţiva poliţişti 
priveau impasibili. 


jaceaata sub toate aspectele. 
în târg e 


oferă “cu 


man care iţi 
generozitate reviste, 
magazine și broșuri, 
aparent anodine, dar în 
cuprinsul cărora găsești 
material de propagandă, in- 
clusiv un buletin de aderare 
la partid. 

Tări mici care aparțin 
comunității occidentale, iar 
în speţă şi Comunității 
Se Economice Europene, ca 
Portugalia şi Grecia, au 
„ standuri la care se opresc 
cu mult interes vizitatorii, 


internaţională este oferită o 
br nză cu e 


eroii în 26 Mai 1987, 
sub titlul ''Să facem mai 
bogată și mai intensă viața 
muncitorilor”. Despre viața 
fericită a Evreilor din 
Uniunea Sovietică ne 
relatează un volum prefațat 
de profesorul Samuel Zivs, 
vicepreședintele acțiunii 
anti-sioniste. Operele lui 
Gorbaciov, destule avându-l 
pe copertă sunt la înălțime, 
la propriu și figurat: pe 
etajerele de sus. Un timp la 
index, mareșalul Jukov 
reapare cu 3 volume de 


sibi aşezare ostentativă și 


Helsinki până la zi, în 
Bulgaria s'au tradus 3631 
de titluri din URSS, 465 
din Germania Răsăriteană, 
238 din Cehoslovacia, 135 
din Ungaria și 66 din 
România. 


Standul cehoslavac este 
construit cu gust și cu efecte 
luminoase de prezentare. 
Cărţi variate, condiţii 
grafice superioare, un 
singur volum de Husak, 
fără imagine. Intreb dacă 
au ceva religios sau operele 


exponatele fiind şi din 


UDPR 


- Uniunea foştilor deţinuţi politici din 


Îe 


România-UDPR-cu sediul la Geneva, s'a - 


întrunit în cea de a 3-a ședință din acest 
an, la 24 Octombrie 1987 sub președinția 
lui Dumitru Ionescu. 

S'a păstrat un moment de reculegere în 
memoria foștilor deţinuţi politici, care au 
decedat dela ultima întâlnire: 

lon (Oni) Brătianu la | Septembrie 1987 
în București și Radu Vasile Maltezianu 
la 13 Octombrie crt. la Frankfurt-REG. 

Intrându-se în ordinea de zi, au fost 
„primiți ca membri, cu unanimitate de 

voturi pentru lupta lor din trecut și în 
nt, pentru libertate ca și pentru 
din  puşcăriile comuniste, 


-Dr. Dumitru Tudor din Toronto, Ca- 
nada, condamnat 10 ani plus 2 ani lagăr, 
T.B. condamnat 10 ani muncă silnică, 
aflat în exil; patru foști deţinuţi politici 
aflaţi în țară, care au cerut primirea în 
"UDPR. 

„S'a decis permanentizarea operei de 
asistenţă a prietenilor și solicitanţilor din 
și sesizarea organizaţiilor in- 
aționale dela Geneva si a opiniei 
occidentale despre frigul și lip- 
le de alimente şi medicamente pe care 
„le suportă majoritatea poporului român; 
de asemenea se va cere punerea în liber: 
tate a tuturor actualilor deținuți politici, 
inclusiv Florentin Scalețchi, grav bolnav, 
Dumitru Iuga, Cristian Butusina și 


FACE CUNOSCUT 


ridicarea gărzilor Securităţii din fața 
locuinţei lui Ion Puiu. 

Membrii Uniunii și cei ce vor să cin- 
stească jertfele înaintaşilor, sunt invitaţi, 
cu ocazia „împlinirii a 35 de ani dela îm- 
puşcarea în Valea Piersicilor dela Jilava 
a unor fruntaşi ai rezistenţei românești, 
să-și dea obolul în scopul ridicării unui 
monument, pe locul deja achiziționat la un 
cimitir din Paris, în memoria foștilor 
deținuți politici români uciși de regimul 
comunist. 

S'a votat o rezoluţie prin care se con- 
damnă practica odioasă a guvernului dela 
București și a agenților săi, de a trimite 
scrisori anonime sau cu semnături false, 
prin care sunt calomniați cei care duc în 
refugiu, activitate susținută pentru liber- 
tatea și ameliorarea stării Românilor. 

O comisie formată din 5 membri, va 
analiza chestiunea relativă la Statutul de 
observator depe lângă Comitetul In- 
terguvernamental pentru migraţii-CIM. 


afiliat la ONU. 

UDPR MAI FACE CUNOSCUT: O 
delegaţie a ei, compusă din Preot 
Gheorghe Calciu, Dumitru Ionescu și Con: 
stantin Mareș, au vizitat, în ziua de 4 
Noembrie crt., pe Regele Mihai, pentru a-i 
prezenta scopurile înfiinţării Uniunii, ac: 
tivitatea ei prezentă și obiectivele de 


viitor. 
Preşedinte, 
Dumitru Ionescu 


insuficient luminat, pentru 
lectură, Co 


dul ocupă 20 metri ——.. 
față de Cehoslovacia cu 270, 
Ungaria cu 244 şi Bulgaria 


cu 130. Președintele sunt expuse cărți și  politik, a isteriei ce se face 
Ceaușescu este supra publicaţii ale exilului în jurul “'glasnost” şi 
prezent și prezentat, românesc. Titluri de “perestroika”, nu trebuesă 
scriind şi dând îndrumări rezonanţă internaţională, mire nimic, în acest Oe- 


în toate domeniile, din 
păcate, în realitate, unul 


CONFERINȚA DIN TAIPEI — 


Intre 15-23 August 1987 a avut loc la 
Taipei, în Taiwan, cea de-a 20-a confe- 
rință anuală a “Ligii anti-comuniste mon- 
diale”*, la care au participat aproape 500 
de delegați din U5 țări, ș si peste 200 de 
observatori și ziariști. 

Tema cohterinței a fost “Luptă pentru 
libertate Și securitate comună”, și pe lân- 
gă Liga anti-comunistă mondială s'au aso- 
ciat și cea de-a 33-a conferință a Ligii 
anti-comuniste asiatico-pacifică, cea de-a 
3-a conferință a Ligii tineretului mondial 
anti-comunist precum și cea de a 7-a con- 
ferință a Tineretului anti-comunist din Asia. 
A fost o împreunare de forțe, extraordinară 
și grandioasă. 

Președintele acestei conferințe comune 
a fost Dr. Ku Cheng-Kang, un reputat luptă- 
tor chinez anti-comunist. 

Lucrările conferinței s'au desfăsurat 
prin comunicări din partea specialiștilor, 
prin dezbateri asupra problemelor actuale 
și a planurilor de viitor şi prin seminarii 
speciale, în legătură cu problemele spe- 
ciale şi locale. 

S'au primit mesaje din partea conducă- 
torilor de state, dintre care cel mai apreciat 
a fost al Presedintelui Reagan. 

E hi 

Secția Taiwaneză a WACL-ului s'a re- 
marcat printr'o excelentă organizare a con- 
ferinței, şi a oferit participanților o serie 
întreagă de recepții, banchete, spectacole 
teatrale, vizite turistice și toate facilitățile 
necesare unei conferințe de asemenea pro- 
porții, 

De fapt, pe lângă conferința anuală, în- 
tâlnirea din Taipei a fost șiprilejulaniver- 
sării a 20 de ani dela înființarea Ligiianti- 
comuniste mondiale, eveniment care a avut 
loc tocmai în Taipei. 


giead destul de mare al 


Internaționale TUE Drep- 
turile Omului, se impun in 
acest sens. La cel din urmă 


precum ''La cit€ totale” a 
lui Constantin Dumitrescu, 


„Mam rit, că pe. 


sonale, ce poate și ce trebue 
să fie citit. 


Ta era destinderii. a osk. Ş 


cident ce evocă a treia 
cădere a Imperiului Roman. 


In cinstea acestui eveniment, tineretul 
din Taipei a pregătit o superbă seară de per- 
formanțe artistice (teatru, dans și cântece), 
în care copiii dinșcolile elementareaupre= 
zentat formele tradiționale ale folclorului 
chinez, cu un excepțional talent şi distincție 
artistică. De remarcat este şiprezențaunei. i 
trupe de dans a tineretului şcolar catolic, 
demonstrație vie a libertății religioase cela 
există în Taiwan. 


iii 


In 20 August a avut loc sărbătorirea 
Săptămânii Naţiunilor Captive, în spațiosul 
centru pentru activitățile culturale, cu o 

participare de 10.000 de persoane. A fost 
impresionant să vezi, în această insulă în- 
depărtată, din Pacific, sărbătorirea săpi 
mânii închinată națiunilor de după Cortina 
de Fier. Pe linie nevăzută, s'au legat fire 
dintre luptătorii răspândiți pe tot globul, 
pentru a recâștiga libertatea popoarelor 
subjugate Rusiei Sovietice. 

Si această legătură s'a cimentat și 
puternic la ceremonia de depunerea coroa 
nei de flori în memoria martirilor ce 
căzut în lumea chineză, pentru Liberia si şi 
independență. 

Totul s'a desfășurat la Mausoleul Marti- 
rilor, într'o atmosteră de cucerincie, piozi- 
tate și respect pentru eroii ce și-au dedica 5 
viața pe altarul libertății, Ape 

Delegaţia română a fost alcătuită dindoi 
reprezentanţi ai “Frontului Românesc 
Libertăţii”, lon Halmaghi și Zaharia Angh 
șia luat parte la toate manifestările confe- 


ări, pe temele și preocupările 
leagă în combaterea comunismului și e. 
rarea țărilor satelite. 


CUVANTUL ROMANESC 
CUMANTUL: ROMA 


DECEMBRIE 1987 


PAGINA 25 


La 13 Octombrie 1987 
sa stins din viată, în 
Frankfurt, oraş în care îl 
aşezase pribegia- de un 
deceniu și jumătate, 
* prietenul Radu Vasile 

Maltezianu, curând după ce 
" împlinise 66 de ani. 

L-am cunoscut cu 

jumătate de veac în urmă, 
când intram ca elev la Liceul 
Spiru Haret din București, 
pe care el îl absolvea. A ter- 
- minat apoi Facultatea de 
Drept. Se trăgea dintr'o 
veche familie românească 
"iar din partea mamei era 
nepot al Generalului Artur 
ianu, prim ministru al 
" Regelui Ferdinand. 

A plecat ca voluntar pe 
frontul anti-bolșevic. După 


23 August 1944 a fost 
fruntaş și luptător pe 
baricadele Tineretului 
Naţional Liberal, 


cunoscând prima arestare 
în anul 1945. 


Am fost împreună,în 
1950, în aceeași celulă la 
Securitate, apoi în lagărul 
de muncă forţată „dela 
i aiorțatăadel 
lagărul dela Ghencea. Ceea 
ce se vădea din prima clipă, 
era marele său curaj în 


In ziua de Duminică 18 
Octombrie a avut loc la 
biserica românească din 
" Frankfurt parastasul de 40 

zile al lui Ion-Oni Brătianu, 

precum și pomenirea lui 

Dinu şi Gheorghe Brătianu, 

morți în  temnița din 
„Sighet, a lui Constantin 

Brătianu, decedat în urma 

suferințelor îndurate în 

închisoare, a lui Ionel și 

Vintilă Brătianu, 

comemorări făcute. prin 

grija fiicei lui Oni 


ŞTIRI DIN LUMEA 
ROMÂNEASCĂ 


NE-A PĂRĂSIT UN OM DE CURAJ: 
RADU MALTEZIANU 


închisori şi arta con: 
versației în afara zidurilor 
detenţiei dar și înăuntrul 
lor, atunci când era răgaz şi 
pentru așa ceva. Pentru cel 
dintâi pledau firea şi voința 
sa, pentru cea de a doua, 
cultura și talentul. 

In lagărul din Ghencea, 
deși își pierduse un plămân, 
se străduia să ajute alți 
colegi de detenţie, unii 
datorându-i viaţa. 

In anii din urmă, după 
ce lăsase departe dusmanul 
din afară, a făcut față cu 
același curaj şi mare dem: 
nitate celui ce-l rodea 
dinăuntru. 


Cu două zile înainte de a 
ne părăsi totdeauna, el era 
cel care ne telefona să ne 
întrebe de sănătate. Stia şi 
ce are și cum are, și în 
ultimile sale zile de viață 
m'a căutat să-mi comenteze 
ultimul număr din 
CUVANTUL ROMANESC, 
ce-l primise, cel din Oc- 
tombrie, şi în care mă 
refeream într'un articol și 
la el. M'am gândit la două 
nesc stejarii şi Copacii mor 
în picioare. ş 

Radu Maltezianu a murit 


PARASTAS 


Brătianu, Doamna Ana- 
Maria Schafer. La serviciul 
religios săvârşit de Părin- 
tele Dr. Viorel Mehedinţu 
au asistat mulți Români, 
printre care foști deţinuţi 
politici și membri ai Par- 


tidului Naţional Liberal, 
stabiliți în Germania şi 
Franţa. 


Constantin Mareş a eyo- 
cat personalitatea lui Oni 
Brătianu și a înmânat 
familiei mesajele de con- 
doleanțe trimise de Con- 


în picioare. La slujba ce i-a 
săvârşit-o Părintele Viorel 
Mehedinţu erau de față, pe 
lângă familia adunată din 
Germania şi Franţa, 
prieteni din care unii foști 
deţinuţi politici şi membri 
ai Partidului Naţional: 
Liberal. Culcat în pământul 
german al cimitirului prin- 
cipal din Frankfurt, Radu 
Maltezianu îi va dărui un 
strop de românism. 

Câteva luni în urmă, 
prietenul Paul Dimitriu din 
Paris, care de altfel a fost şi 
el la înmormântare, și 
căruia Radu i-a salvat viața 
în lagărul dela Ghencea, îmi 
scria despre “Marele 
Maltezianu”” cum îl definea, 
că face parte din acele mari 
personalități de pe urma 
cărora nu ne rămân scrieri 
“dar o tradiție orală im- 
presionantă de inteligență 
fecundă pe care a răspân- 
dit-o ca puful de păpădie, în 
toate vânturile”. 

Pentru cei care l-am 
cunoscut și i-am fost 
apropiaţi, atât cât va fi să 


CON 


i altfel fără pir 
Maltezianu. 
Constantin MAREŞ 


siliul Naţional Român, 
Uniunea Foştilor Deținuți 
Politici (Geneva) și Uniunea 
Românilor Liberi - Filiala 
Germania, precum şi rân- 
durile trimise din țară, de 
Cornel Coposu. 

Familia Brătianu și-a ex- 
primat mulțumirile pentru 
mesajele primite, pentru ce 
s'a scris în presa exilului 
despre Oni Brătianu și 
celor ce au fost de față la 
tradiționala şi ortodoxa 
pomenire românească. 


UN PROTEST PUBLIC ANTI-COMUNIST 
LA SYDNEY, AUSTRALIA 


In Australia nu există 
decât 0 singură reprezen- 
tanţă diplomatică a 
_Tegimului comunist dela 
- Bucureşti şi anume: “*Con- 

sulatul General al 
Republicii Socialiste 

mânia”, situat pe o ar- 
teră principală a orașului 
Sydney. 


In timpul ultimilor doi 
s ani familia Constantin 
Chiriţă impreună cu mai 
„mulţi prieteni se instalează 
În fața acestui Consulat în 
fiecare Sâmbătă dimineața, 
Și desfăşoară și expune cel 
“Puțin vreo 40 de placarde 
„Prin lozincile cărora se 
Caută a se face cunoscută 
| treaga anti-umanitate a 
Tegimului comunist din 

Mânia și a situaţiei 
atastrofale create de el. 


Australienii din 
coloanele de mașini, care 
trec prin faţa acestei galerii 
de placarde, privesc cu sim- 
patie acest grup de refugiați 
români în acțiune, și ţin să- 
| încurajeze salutându-l cu 
facerea semnului “V'”, 
adică “Victorie”, 

La împlinirea a doi ani de 
superbă acţiune naţională a 
Grupului Chiriţă, Sâmbătă 
3 Octombrie 87, s'a asociat 
ieşirii lui protestatare din 
fața Consulatului reserist și 
Părintele Nicolae Iuhos, 
Preotul Paroh al Parohiei 
Ortodoxe Homână (locale și 
libere) «Buna Vestire”. 

ere) în odăjdii fiind, 
Părintele Iuhos subliniază, 


în cuvintele pe care le 
rostește, că acțiunea 
românească a Grupului 


Chiriţă contribuie la 
scoaterea poporului român 
din suferinţele şi iadul în 
care l-a aruncat regimul 
comunist. Spune celor în 
protest: “Comuniştii 
regimului din ţară vă 
numesc trădători, iar 
agenţii lor vă condamnă și 
ei. Voi sunteţi, însă, 
luptători ai neamului aflați 
la datorie. Intreaga lume 
românească din pribegie vă 
respectă pentru ce faceţi și 
pentru curajul pe care-l 
demonstraţi. Voi sim- 
bolizați vrerea ţării și a 
neamului românesc.” 
Admiraţie şi cinste pen- 
tru familia Constantin 
Chiriţă și prietenii ei cu 


care duce o acțiune 
românească cerută de timp. 
Corespondent 


INSTITUTUL ROMÂN DE CERCETĂRI 
— BIBLIOTECA ROMÂNĂ — 
Freiburg |. Br. (Germania) 


Uhlandstrasse 7 
Te] .0761/73551 


Institutul Român - Biblioteca Română 
din Freiburg - Germania - se află în pre- 
zent într?o situație materială deosebit de 
grea, în care salvarea tezaurului de cultura 
românească adunat aici de aproape patru 
decenii, amenințat să se risipească și să 
se înstrăineze, cere în mod imperios spri- 
jinul bănesc sporit din partea Românilor 


din exil. 


Aceste contribuții pot avea, fie uncarac- 


Fundat la 1. Mai 1949 


APEL 


ter periodic (o sumă modică pe care donato- 
rul se angajează s'o plătească lunar), fie 


MONSENIORUL OCTAVIAN BÂRLEA 
SĂRBĂTORIT LA MUNCHEN 


Monseniorul Octavian 
Bârlea, sfințit preot la Blaj 
în 26 Octombrie 1937, a 
i init 50 „de ani de 

Du un je: 
„prilej, un comitet de 
inițiativă al Comunităţii 
Românilor din Munchen - 
în numele căruia a semnat 
Doina Tăutu şi Andrei 
Nicola - a ţinut ca să 
organizeze, în Duminica din 


„fără î 
româneşti care 'a mers 


29  Noembrie crt., un 
program aniversar - bine 
meritat - al activităţii 
i.de 50 de ani.a 


ială 


mână în mână cu cea 
preoțească. 

După Sfânta slujbă a 
Liturghiei, săvârşită în 
Elisabethkirche, a urmat 


caracterul unei plăţi unice, prin mandat poș- 
tal internaţional sau prin virament în contul 
nostru: Deutsche Bank, Filiale Freiburg 
Nr.461 830 (BLZ 6380 700 30). Pentru orice 
sumă donată, eliberăm chitanțe ce pot fi 
deduse la plata impozitelaor. 08 

Mulţumim anticipat compatrioților nos- 
tri care, încredințați de semnificația cultu- 
rală şi națională a instituției noastre, vor 
răspunde cu generozitate. 


COMITETUL DE DIRECTIE 


programul festiv aniversar 
care sa ținut în sala de 
ceremonii dela 
3 Multă 


ade 


festivă. 


Intr'un chip mai tăcut, 


Monseniorul Bârlea este 
omul cu una dintre cele mai 
prodigioase 


exil. 
Corespondent 


MANIFESTAȚII ANTI-COMUNISTE 


Intre 6 şi 8 Noembrie 
1987, când Internaționala 
comuniștă şi-a chemat toți 
roboții la Moscova, pentru 
a comemora 70; de ani dela 
sângeroasa revoluție din 
1917, în metropola 
americană New York, anti- 
comuniștii s'au unit în a 
manifesta contra tiraniei 
comuniste. 

Iniţiativa a aparţinut 
Organizaţiei “AMERICAN 
FREEDOM  COALITION”, 


care a strâns în 
“COALITION FOR THE 
REMEMBERANCE OF 


THE VICTIMS OF COM: 
MUNISM”, cele mai active 
organizații anticomuniste 
din ţările captive, care ac: 
tivează în Statele Unite. 

Prima acţiune a constat 
într'o conferință de presă, 
ținută la Overseas Press 
Club, pe data de 6 Noem- 
brie. Preşedintele AFC, 
domnul Richard Fraser, 
consultant politic al lui 
Christian Voice, a demascat 
atât crimele comuniste cât 
și tăcerea mijloacelor de in- 
formare a publicului -presa 
şi televiziunea-despre 
crimele comuniste. 


Roy Inns, luptător de 
culoare- din partea 
Congresului — Egalităţii 


Rasiale, a atacat violent 
conspirația presei în dezin- 
formarea publicului despre 
adevăratul comunism. '*Se 


LA NEW YORK 


vorbeşte prea mult de 
Republica Sud-Africană, a 
declarat Inns, dar de 
crimele din Afganistan, 
Nicaragua, Etiopia etc. nu 
se spune nimic”. “lată 
declarațiile unui negru con- 
Știent de adevăratul pericol. 

Linda Shapiro, văduva 
reporterului Lee Shapiro, 
ucis de Ruși în Afganistan 
pe când lucra la reportajele 
sale, a atacat puternic 
politica de genocid a 
Rușilor. Pe aceeași linie, cu 
o bogată documentare 
despre uciderea populaţiei 
ucrainiene, a vorbit Slava 
Stesko, Preşedinte al 
coaliției Antibolshevic 
Nations. Ea a citat cifra de 
150.000.000 de nevinovaţi, 
uciși pe glob de comunişti, 
dela revoluția din Oc- 
tombrie până azi. 

Enrique Paguaga - lup- 
tător pentru libertate din 
Nicaragua- a demascat falsa 
politică sandinistă a lui Or- 
tega, calificând-o 
“comunism pur”, “Primul 
care ar fi luptat împotriva 
lui Ortega, a spus Paguaga, 
ar fi fost eroul nicaraguian, 
Sandino”. 

Au mai luat cuvântul: 
Barry Farber, gazetar anti- 
comunist la New York Post 
și reporter la postul de 
radio WMCA, Pr. George 
Larin, dela Holy Protection 
of Russian Orthodox 


Church din New York şi 
Alexandru Bratu din partea 
comunității românești, care 
a informat audiența de vic- 
timele comunismului din 

In continuare, a doua zi, 
1 Noembrie, a avut loc o 
manifestaţie anti-rusească 
și anti-comunistă, în fața 
misiunii URSS la ONU. Au 
vorbit cei de mai sus la care 
sa adăugat Habib Myar, 
luptător din Afganistan. 

După discursurile ținute 
în fața manifestanţilor, 
Habib Myar din 
Afganistan, împreună cu 
Enrique Paguaga din 
Nicaragua, au ridicat strâns 
unite mâinile spre cer, 
siguri de victoria lor finală. 
Gestul lor: simbolic a fost 
viu aclamat. La această 
manifestaţie, cel mai mare 
număr de participanţi a 
fost dat de comunitatea 
românească. 

A treia manifestaţie a 
avut loc Duminică 8 Noem- 
brie, în faţa. clădirii 
misiunii reseriste la ONU, 
din New York. Pe lângă 
personalitățile străine, au 
vorbit din partea 
comunității românești, Pr. 
Miron Moldovan, călugăr 
unit basilican și domnul 
Alexandru Bratu. Domnul 
Aurel Rădulescu, a fost fac- 
torul mobilizator al acestei 
manifestații. 


activități din : 


E) 


DECEMBRIE 1987 


ABECEDAR CREŞTIN 


Cele mai frumoase amintiri, dragi 
copii, pe care le au părinții vostri sunt 
amintirile legate de Crăciun când erau 
și ei copii micuți ca voi. 

Noi copiii ne pregăteam cu săptămâni 
şi săptămâni înainte, întâlnindu-ne seara 
in casa cuiva și învățam colide dela cei 
mari. Si ce frumoase erau ! Unele poves- 
teau cum s'a născut Domnul nostru lisus 
Hristos în orasul Betleem. Se născuse 
într?o peşteră săracă, unde oamenii țineau 
animalele. Maica Domnului l-a pus în 
iesle și vacile suflau deasupra Lui 
“căldură ca să-i facă”. In altele era 
vorba de trei păstori cărora îngerul le-a 
vestit că s'a născut Iisus Hristos, Dum- 
nezeul nostru, şi nu ştiau ce dar să-i 
aducă. S'au sfătuit ei si au ajuns la con- 
cluzia să meargă pe câmpie, să culeagă 
flori si să-i facă o cunună, adică o coroană 
așa cum poartă împărații, pentrucă lisus 
este Impăratul lumii. In alte colinde 
se spunea despre cei trei magi, adică 
trei regi, dela Răsărit care au văzut o 


Fa 
să-l încălzească, florile se certau între 
ele care să meargă să i se închine în 
numele florilor, pământul îi aducea _ în 
dar pestera, cerul îi aducea steaua, păs- 
torii îi cântau din fluier, iar îngerii din 
ceruri cântau de asemeni, atât de frumos 
cum nu se mai auziserăpe pământ astfel de 
coruri, zicând: “'Slavă întru cei de sus 
lui Dumnezeu, iar pe pământ pace, între 
oameni bună învoire.” 

Cât asteptam, dragi copii, noaptea de 
Crăciun ? Imi amintesc şi acum cum 
mingea de frumos ! Tot satul era al 
nostru. Mergeam din casă în casă și 
după ce colindam veneam acasă cu trai- 
stele pline de colaci, prăjituri, mere, 
nuci și tot felul de bunătăți. 

Acum să vă povestesc ceva mai hazliu. 
Sora mea mai mare mergea la şcoală. 
Eu îmi făcusem grupa cu Gheorghiţă, Va- 
silică de peste drum și cu frații lui. 
Tata făcea cojoace la maşina de cusut, 
mama torcea din furcă și noi repetam 
colindele. Totul a mers bine cu “0, 
ce veste minunată...”, “'Si-au plecat la 
vânătoare...””, dar când am ajuns să re- 


n care animale eau 


COLIND 
PENTRU JONATHON 


Jonathoane mic şi bun 
Azi e ziua de Crăciun. 
Astăzi s'a născut Hristos 
Prunc prea sfânt și prea frumos. 
Ingerii din ceruri vin 


Si se'nchină Lui. Amin. 


on VASILE 


petăm _“'Sus, boieri nu mai dormiți...”, 
văd că sare sora mea, dela masa unde 
îşi făcea tema pentru a doua zi şi ne 
sugerează pe un ton aspru să nu mai 
folosim cuvântul 'boieri'' pentrucă 
aceștia ne-au explotat, ci “tovarăși”. 
M'am opus. Cât pe ce să ne luăm la 
bătaie. Mama cu fusul în mână, a calmat 
atmosfera. “Mitrele, îmi zice, zi așa 
cum zice Tinca, soră-ta, că ea merge 
la şcoală.” 

Si, dragi copii ascultați. Intreb pe 
ceilalți copii: “De unde să începem cu 
colindatul ?” Gheorghiță vine cu su- 
gestia: “Păi, să luăm ulița din vârful 
dealului si să începem cu Bontoroagă 
şi apoi pe Boiște.” 

Zis și făcut. Se însera. Plecasem de 
timpuriu cu colindatul. Aveam planuri 
mari. Ningea mai frumos ca niciodată. 
Strigăm la poarta lui Bontoroagă: 'Pri- 
miți cu colindatul ?” Auzim: *Primim, 
primim!” Ne suim pe prispă lângă 
fereastra luminată. Gheorghiţă începe: 
“Sus, tovarăși nu dormiţi...”” "Tonul era 
așa de sus că nici unul nu puteam să-l 
urmăm.  Câi 


zur S 


şi începe colindul din nou: “'Sus tovarăși 


nu dormiți...”?, dar nota era asa de jos 
că iarăsi a rămas de unul singur. Se 
opreşte. Ghiţă, fratele lui, incepe din 
nou: “Sus, tovarăşi nu dormiţi...” și 
toți cântam acum cât ne ţinea gura. 
Prin fereastra luminată văd pe Bonto- 
roagă, care mergea cu cârja, că se 
ridică dela masa cu oaspeți şi vine 
spre noi. Credeam că ne aduce darurile. 
Când colo îl vedem spumegând de mânie, 
lovind în noi la întâmplare, înjurând și 
lovind, iar noi crezându-l nebun am fugit 
cât ne-au ţinut picioarele, A aruncat şi 
cârja după noi pe care am văzut-o pe 
la jumătatea uliței, căzând în faţa noastră. 
Am „depășit-o oprindu-ne, cu sufletul la 
gură, drept în mijlocul satului. 

Ne-am întors acasă amărâți si cu 
vânătăi si  traiste goale. Asa ne-a 
fost Crăciunul din anul acela, când am 
ascultat de sora mea care mergea la 
şcoală. 


Părintele MITREL 


nd a ajuns la ''colindători” 


HRISTOS S'A NĂSCUT 


ma așa copil 
Atât de blând și de umil. 


Ela venit din cerul sfânt, 
In umilire pe pământ, 

De gloria Sa dezbrăcat, 
Asupra-l firea ne-a luat. 


Ingeri pogoriți din rai 
Pe-al Betleemului plai, 
La păstori vestea le-a dus 
Că li s'a născut lisus. 


- Slavă sus În cerul sfânt 


Pace la noi pe pământ. 


Azi e mare sărbătoare, 
Cerul cu a sa splendoare 
S'a coborit la noi, jos, 
Cu nașterea lui Hristos. 


Să-l cântăm cu mic, cu mare, 
iisus ne-a adus salvare, 

A Lui naştere să fie 

Pentru noi o bucurie! 


CE ESTE CRĂCIUNUL 


Crăciunul este un timp când 
primeşti jucării şi când sărbă- 
toreşti nașterea lui lisus. 

JULIAN, 8 ani 


După părerea mea Crăciunul 
este ziua în care s'a născut lisus 
si numai asta, Nu este o zi de 
lăcut bani și de păcălit oameni, 
așa cum fac multe magazine și 
mulți oameni. 

THOMAS, 14 ani 


Un copil de trei ani: 
- Mama; Christopher, spune-mi 
ce este Crăciunul ? 
- Christopher (plângând): Nu stiu... 


Crăciunul este un limp când 
mergi cu colindatul si când 
e zăpadă afară. Si este când pri- 
mesti cadouri. 


ELISABETH, 5 ani 


Crăciunul e când trebue să 


ţii post si după aia trebue să 


mergi la biserică să iei cadouri. 
Ziua înainte de Crăciun mergi cu 
colindatul. 


CHRISTINE, 10 ani 


PAGINA “CUVANTUL COPIILOR” ESTE REDACTATA DE 
DOAMNA FLORICA BATU 


7I VANIER DR. APT. 201, KITCHENER, ONTARIO, N2C 14, CANADA 


CUVANTUL ROMANESC 


« 


= 


CUVANTUL ROMANESC 


ANUL 9 Nr. 63 


A 


i GL 


* Cu prilejul zilei de nastere a Lenuţei 
Ceaușescu, i s'a atribuit acordat) un nou 
titlu ; ADMIRAL. De ce ? Toţi sunt 
de acord că ea conduce (pe) cel mai mare 
DISTRUGATOR al țării. 


* Niculiță e chemat urgent la Moscova, 
dar înainte de plecare dă ultimele sfaturi 
Lenuței: “Am organizat în lipsa mea 0 
manifestaţie spontană pentru prietenia Ro- 
mâno-Sovietică; tu infiltrează-te printre ei 
ca să vezi ce vorbește lumea despre noi. 

Niculiţă e condus la aeroport şi a doua 
zi, când are loc manifestația, Lemuţa își 
fe pune o perucă si se asează în parada, 
ici chiar lângă unul care purta tabloul *îndru- 
mătorului.” Ş 

De emoție şi pentrucă merge ca o rață, 
Lenuţa şi-a călcat din greşală vecinul pe 
bătătură. Acesta, trage_un țipăt, şi ară- 
tându-i chipul lui Niculită îi spune înturiat: 

- Ascultă, vaco! dacă mă mai calci odată 
îți dau cu boul ăsta?n cap. 

.. 

* Un călător sosit din București declară 
că tovarăsul Ceauşescu a reușit săuneasca 
poporul deoarece tot Românul are azi un 
singur gând: 


„Ce să mănânce ? 


li 


DECEMBRIE 1987 


APARE CÂND ARE INSPIRAȚIE 


Pa 
ă iN 
SI 
7! 
Z 


URZICA LIBERA 


PREZENTĂM 
FAMILIA REGALĂ 


Dinu Mătrăgună 


nanannnuannananananaaaaa 


UME 


* Intr'o. dimineață, Nicolae Ceaușescu îi 
spune Lenuţei: ij 

- Azi noapte am visat că eram rege. 

- Totul e posibil, îi răspunde ea. Doar 
și tu ai făcut ceea ce au făcut si regii. 

Intr?o altă dimineață, Nicolae îi spune 
că a visat că era împărat, Lenuţa îi spune: 
““Si asta este posibil. Tu ai făcut atât cât 
împărații,  Meriţi să devii cel dintâi 
împărat al României.” 

A treia oară, Nicolae îi spune că a visat 
că era Dumnezeu. Lenuţa revoltată: “Asta 
nu se poate. Căci eu sunt Dumnezeu.” 

- Cum se poate Lenuţo ? Esti tu 
Dumnezeu ? 

Păi nu-ți amintești când am fost la 
Paris ? Când m'a văzut soția preşe- 
dintelui coborînd din avion, si-a făcut 
cruce și a strigat: “Mon Dieu”?. 


* Niculiţă ajunge în iad și e repartizat la 
muncă voluntară.  Munceste toată ziua și 
seara se întoarce obosit și “viu de foame”, 
dar în loc de cină Scaraoschi îi arată un 
măr în fundul iadului. EI, flămând, culege 
un măr frumos și dă să-l muște, dar o 
voce din iad îi porunceste: 


a U y y 
'Tu mănânci doar merele viermănoase, 


celelate sunt pentru export. 
4 


nana Nana aaneay 


A 


„annnnannnanoanannannaanaa 


/ 
A 
y 
p 


PAGINA 27 


Ca 


RĂVAŞE DE PLĂCINTĂ 


CU DULCEAŢĂ DE CIREŞI AMARE 
de ARGUS 


NICU CEAUSESCU A FOST NUMIT GORBACIOV CERE INTERZICEREA 


CULTULUI PERSONALITATII 


La Ceaușescu nu-i problemă 
de mult e contra vanității: 
a afișat pe toţi pereţii 
“Incultul personalității”. 


PRIM SECRETAR LA SIBIU 


S'a întins vorba ca sfoara 
de ploconul lu'tăticu. 

De acuma toată ţara 

va mânca ''Salam de Nicu”. 


IN ROMANIA S'A REDUS CONSUMUL DE GAZ SI DE CURENT CU 30 % 


Pa n m n a n a 5 a a A A E N N O a a a a a m n a a m ea ue n a 


l ii 
Cu atâţia “Ani Lumină” Scriitorii sunt de vină 
comunismul prea feeric, ca venit din nou momentul 
pentru a-l vedea mai bine după-atâţia “Ani Lumină 
ține țara”n întuneric. să se taie iar curentul. 


PATRIARHUL DIN CONSTANTINOPOL A FOST SI VA MERGE 
SI LA ANUL IN URSS 


igrad 


Bosfor 


a 


dor Raapu 


METROUL DIN BUCURESTI A FOST INUNDAT 


De când biata Dâmboviţă 
şi-a vărsat şi ea veninul, 
bucureştenii vor merge 

la servici...cu submarinul. 


EL 


w _ 


9 


: 


m m ama m d ÎN IT AI (N Ma MR fn MD A A A N PO A ÎN A A E N A 


„ANUL XV OUL Ne. 71 
CABINETUL DE LUCRU OUL Nr. 71 


al tovarăşului Doctor 
NICOLAE CEAUSECU 


Secretar General 
al Partidului Comunist Român 
Preşedintele 
Republicii Socialiste România 
Preşedintele 
Frontului Democratic 
şi Unităţii Socialiste 


Setul Suprem al Armatei 


Preşedinte de Onoare 
al Academiei Române, 


= 0 


Dona RĂTOIUL 


“a 


„treabă autorii = ca o țară ce 


"Fondul Monetar 


PAGINA 28 


STIRI DIN ȚARĂ 


DECEMBRIE 1987 


CUVANTUL ROMANESC 


Din 30 în 30 de zile 


“EPOCA MIZERIE!” 


Au cunoscut-o cei care au plecat, o suferă cei care au 
rămas şi azi o știe întreaga lume: 

RSR este iadul pe pământ! 

“Washington Post” (17.09.87)--*““Populaţia de 23 
milioane a României duce lipsă de carne, legume și fructe. 
Pe străzile Bucureştiului priveliștea oamenilor (bărbaţi și 
femei) scotocind în lăzile de gunoaie şi cerșind e ceva 
natural... Lipsurile alimentare din ultimii șase ani încep să- 
şi arate urmele în sănătatea populației...oasele au devenit 
fracturabile.... 

"'Suddeutche Zeitung” (12.09.87).-Sub titlul ““România- 
Paradisul deprimant al Soarelui” scrie '(...România are 
nevoie de fructe, de legume, ele sunt de negăsit. Există și 
explicaţii....ceea ce produce azi grădina de altă dată a 
Europei se exportă în mare parte...” 

“ASSOCIATED PRESS” (08.09.87)-.:Românii con- 
fruntaţi cu dificultăți energetice în timpul verii....ei vor 
avea, pentru a patra oară consecutiv, o iarnă dură, cu 
reduceri de combustibil, căldură şi electricitate...după doi 
ani de control militar în unităţile energetice, situația e 
aceeași, dacă nu mai grea...” 

“WASHINGTON TIMES” (27.08.87)--“Ultimul plan cin- 
cinal al ţării a eşuat, practic. Statisticile regimului sunt tot 
mai lipsite de semnificații şi există zvonuri că rațiile de 
carne, unt și zahăr vor fi din nou reduse...” 

Si în timp ce oamenii, cu trupurile desosificate, suferind 
în întuneric de firg, își caută hrana prin lăzile de gunoi, 
“Fiul Iubit” continuă opera de distrugere a tezaurului 
național și artistic al neamului. 

“THE NEW YORK TIMES” (17.10.87)-. “In ultimii ani 
cartiere întregi ale orașului București, unde se găsesc 
biserici bizantine şi monumente istorice din secolele al XVI- 
lea, al XVII-lea şi al XVIII-lea au fost demolate pentru a 
face loc Bulevardului Victoria Socialismului, închinat tov. 
Nicolae Ceaușescu. 

Această distrugere arbitrară îngrijorează nu numai 
România, ci întreaga Europă, ea este echivalentă cu ordinul 
se distruge Viena ori Praga”. . 


TURNEE... 


PĂMÂNT PLIMBAT... 
“Nu la toate pistele 
ECONOMICOASE sfecla de zahăr este 
Filarmonica  ““George depozitată pe piste curate, 


Enescu”! s'a dus în Spania bine nivelate'”” (Rom. 
în turneu, dar... înainte ca Liberă”, 5.10.87). “n 
bagajele să ajungă la hotel, unele camioane care 
opt instrumentiști s'au pre- transportă sfecla de za- 
zentat autorităților, cerând păr... pământul reprezintă 
azil politic. = 4% din cantitatea totală 

Pentru a mu da banii îna- transportată” (E vorba de 
poi (pierderidedevize, N.R-) fabrica de zahăr dela 
concertul a avut loc cu con- Roman, N.R,). 


cursul a opt instrumentiști E 
VOICU FĂRĂ VIOARĂ 


locali. 
Cunoscutul violonist ca- 


Asta ar sugera ca pe 
„viitor să plece înturneu doar 
re-si fermeca audiența ju- 
cându-şi magicele degete pe 


conducătorul orchestrei. 
zi coardele vioarei Stradiva- 


PRICEPEREA Ă 
Tius, a rămas cu magicele 


““PRICEPUTULUI” degete , dar fără magica 


A apărut i _ vioară, 
sul E paul To ară Este prea prețioasă ca să 
"ATLASECO - în care este fie lăsată în pazaunui singur 
studiată situația economică CI zii ata seta Ion 
ă! eu, fostul conducător al 
ei E 2008 țări, inclusiv a Pdăsilonl el Iago a 
Tinându-se seama deda- Cu” și elevul lui George 
tele oferite de București - Enescu. ă 
cam dubioase după cum . Tovarășa Ceaușescu,pă- 
afirmă autorii - România Zitoarea culturii, a hotărit 
ocupă locul 94, ea producție Că Vioara să fie păzită de 


pe cap de locuitor. = securiști. 

„mATLASECO afirmă : ECONOMISIRE 
trăieste o penu- 

alimentară gravă, întimp CU ORICE PREȚ 


Intreprinderea  '“Metali- 
ca” a hotărit să economi- 
sească materiile prime, și în 
special metalele. In acest 
scop: '!,,, aufostredimensi- 
onate scările şi platformele 
dela cazanul de apă si abur 
pentru centralele terrnice de 
zonă și dela cazanul de com: 
bustibil solid pentru cen- 
trale termice mici...” ete. 

Deci scări cu trepte 

“ înalte, înguste care duc pe 
muncitor la platforme mici, 
ete. Toate aceste modificări 
în dimensiuni care pun în 
pericol viața  lucrătorului 
au [:) scuză,... 
“diminuarea consumului 
de metal.” (Inf. Buc., 
10.10.87) 


„ce locuințele sunt cu totul 
_ neîncălzite în timpul iernii, 
Cum este posibil - se în- 


„posedă toate bogățiile natu- 
_rale, care are o mare cul- 
tură (a avut, N.R.) iar pe dea- 
supra este si membră în 
Internaţio- 
nal, să ofere locuitorilor un 
nivel de viață mult inferior 
elui care există în Eu- 


nu de tehnicieni. Este con- 
dusă de familia Ceaușescu... 
de un autocrat fără nici o 
competenţa...” 


ASCULTÂND LA EUROPA LIBERĂ 


Din scrisorile primite şi 
difuzate: 
1*..„dezinformarea, in- 
formarea trunchiată și ten- 
denţioasă, diversiunile și 
provocările de tot felul, 
tipice totalitarismului, au 
căpătat în România forme 
grotești, şi în același timp, 
neobișnuit de subtile. Ele 
au ca scop: hărţuirea, dez- 
binarea și derutarea 
populației. Aceasta con- 
stituie, împreună cu 
represiunea, unealta cu 
care Ceaușescu reuşeşte să 
supună, 22 milioane de 
oameni." sn 
“Situaţia din ţară se 
agravează efectiv dela o zi la 
alta, iar sentimentul de 
îngrijorare și dezaprobare, a 
cedat locul, celui de 
deznădejde şi irever- 
sibilitate.” 
"*Considerăm că 
suprimarea relațiilor şi 
avantajelor comerciale, CU 
și PENTRU România, nu ar 
înrăutăţi situaţia populației 
ci dimpotrivă, ar grăbi 


prăbusirea unui regim 
nepopular." 

„problema drepturilor 
omului în România capătă 
nuanțe diferite de cele 
uzuale. De aceea, suntem 
împotriva identificării drep- 
turilor omului, doar cu 
dreptul la emigrare, cu 
libertatea circulației 
oamenilor și a ideilor. 
Părerea noastră e, că în 
cazul României, drepturile 
omului ar trebue abordate, 
începând cu cele vitale și 
elementare: dreptul la 
căldură, hrană, lumină, și 
apă potabilă, dreptul la o 
reală asistență socială și 
medicală...dreptul la 
justiție și la garantarea 
proprietății mobile şi 
imobile, dreptul la opțiune 
în educaţie, dreptul la 
religie, etc.” 

.. 

“Ar fi de afectat un 
spațiu de critică-aspră, 
atitudinii Patriarhului 
român, LIPSIT DE SIM- 
TUL RASPUNDERII”. 
(Sublinierile noastre). 


ABSENȚE 


NEEXPLICATE 


Fotoliile RSR-ului la 
Comisia pentru Drepturile 
Omului au rămas goale în 


m tim ctu 


acreditaţi la Sub-comisia 
pentru Drepturile Omului, 
D-nii Dumitru Mazilu și 
Mircea Nicolae, nu şi-au 
făcut apariţia la Geneva. 
Explicațiile Bucureștiului 
sunt nemulțumitoare: ba că's 
în concendiu, ba că's bolnavi, 


când de inimă, când de cap, 
nimeni nu dă o informație 
precisă, 


Ca și în cazul d-lui Liviu 
Bota, căruia guvernul nu i- 
a permis să se întoarcă la 
ONU, se pare că acum tov. 
Ceaușescu și-a pierdut 
încrederea şi în ultimii doi 
reprezentanți... foşti oameni 
de încredere! 


UN RADIO 
15 ZILE 


Dintr”o reclamă publicată 
în “Inf. Buc.” (12.10.87). 

Un aparat de radio 
“Gloria” care prinde pe 
cinci lungimi de unde (dela 
unde lungi până la ultra 
scurte) costă 1382 de lei. 
Leafa medie a unui mun: 
citor este 2500 lei lunar. 


MARTOR OCULAR... 


“Concret pe toată perioada 
mandatului meu de am: 
basador--spune dl. David 
Funderburk 


ipiilor sale politice; a 
dărâmat biserici în mod 
sistematic; s'a făcut 
răspunzător de moartea 
preotului romano-catolic 
Geza Palfi cât şi a altor 
pastori şi conducători, cum 
ar fi Traian Bogdan; a trans- 
format biblii în hârtie 
igienică la fabrica din 
Brăila--şi multe altele.” 


VINDECAT DE 
“CULA”! 

““Cula”, așa se numește 
secția de psihiatrie nr. 9 a 
spitalului din Berceni. Aci 
sunt trimişi de securitate 
bolnavii mintali, sau mai 
exact cei care critică 
regimul și pe tov. din frun- 
tea regimului. 

Datoria doctorilor este 
doar să le creeze un dosar 
că omul a fost în spital, a 
fost tratat, vindecat și pus 
în libertate. 

Dar dacă în libertate con- 
tinuă să-l critice pe tov. 
Ceaușescu, el este trimis 
din nou la spital... n'a fost 
vindecat destul! 


ÎI i 


Multe din uceste mașini pe cara le-am fotografiat in fața 


bazei siloz Ploiești nu vor putea fi descărcate, deoarece unită- 
țile agricole au „uitat“ să trimită şi insoţitori care să elec- 


tueze aceste operațiuni 


(România Liberă) 


Cimitirul Sf. Vineri din București a fost închis. Nu 
se mai admit înmormântări. Se pregăteşte lărgirea 
Căii Griviței şi o fâșie de 30 de metri ce merge paralel 
cu Griviţa a fost ruptă din terenul cimitirului. De 
asemenea partea cimitirului ce merge paralel cu str. 
Caraiman, a fost cedată pentru pentru a lărgi strada. 

.". 


Arhiva Patriarhiei a fost transferată la Mânăstirea 


Pasărea. Sunt zvonuri de “înfrumusețare” a Capitalei 
și o nouă victimă va fi Patriarhia. 


.. A 
Muzeul Antipa va fi și el mutat. De ce? Nu se ştie 
încă. 


.. Ș- si: 
Iarăşi este criză de sare. Când se duc în vizite 
scurte la vecinii bulgari sau sârbi, Românii cumpără 
sarea exportată din Romaia, 
- 


Săpunul aproape a dispărut de pe piaţă. Unii, 
întrebuinţând reţetele bunicilor, au început să-şi facă 
săpun de casă. La spitale bolnavii trebue să-și procure 
lingură, cuţit şi furculiță proprii. Nu există săpun ca 
să le spele. Trupurile încep să miroasă; există--din 
cauza secetei--acum. şi criză de apă. 

- 


Piperul se vinde cu boabele! O boabă costă un leu! 
Tot cu un leu poți cumpăra doi ardei iuți. 
.. 
Un ou costă cinci lei, curcanul vândut la negru-cca 
500 lei, nucile vândute tot la negru, 100-120 lei kg... 


.. Cc 

Se plănuieşte un tratat economic între RSR şi 

Australia. România, oferind produse chimice, | 

semifabricate industriale, oțel, ete. primeşte în 

schimb minereu de fier. Este prima înțelegere 
economică între o țară satelită şi Australia. 


Deocamdată, în studiu, este cooperarea pe termen zi 
lung, între RSR și URSS, pentru construirea de 
avioane de transport de 300 de locuri. 

.. 


La 15 Septembrie, 1987, Organizaţia Mondială . 
Sănătăţii a dat un raport în care se arată că în RSR ar 


fi 19 cazuri de SIDA (AIDS). Boala probabil e! 
stud in. 


nți s2 

ți, consultate și amenințate cu 

amendă, dacă vor continua idila. Fetele, la rândul lor, . 

acceptă pe studenţii de culoare pentrucă au valută şi 

pot astfel să-și procure de mâncare lor şi farni 
.. 


Pentru a îndemna țăranii să strângă recolta, tov. 
Nicolae a făcut o serie de vizite fulger, câte 10 pe zi 
Cade din elicopter, dă sfaturi, primeşte ovaţii în- 
fierbântate şi-şi ia zborul! A doua zi ziarele sunt pline 
cu fotografii și omagiis 


* - 

Inainte mărirea preţurilor era botezată: ajustare, 

mutare, rectificare, valorificare, ete. Acum se 

lucrează după alt plan: se schimbă numele produsului i 

şi odată cu noul articol se mărește și preţul. șI RE 

Cumperi același lucru, sub alt nume, dar plăteşti | 
mai mult! 


.. E 
Dacă nu ai putut cumpăra porţia de zahăr sau ulei | 
pe luna indicată pe tichet, ţi-ai pierdut dreptul la | 
ea. Tichetele neuzate se anulează. De notat este că în | 
unele regiuni zahărul şi uleiul m s'au distribuit de | 
luni de zile. : să 
.. a i 
In goana de a reîntrumuseța Capitala se demolează | 
acum şi blocurile noi construite în “'anii de lumină”, | 
cum ar fi cele din Militari, Dristor, şi altele. i 


.. FĂ PA 
Mulţi din cei care şi-au pierdut locuinţele din cauza 
demolărilor, nu şi-au primit plata promisă. 300 


.. A A 
La Tulcea a fost lansată la apă o navă specializată Sb 
în transportul stufului cu o capacitate de 200 tone. 


Nava e construită ca să poată naviga pe canalele 
Deltă. 


.. A ăi 
“Societatea românească este o societate obosită, îi 
extrem de slăbită, în care oamenii se mulțumesc să I 
supraviețuiască”! (Dintr'un interviu acordat presei 
din Vest de matematicianul Mihai Botez, N.R.) 
.. 

Un mare procent din cei care trec pe furiș er ul Ş 
în Iugoslavia, sunt predaţi autorităților române; i 
acum, în anul acesta, cca 900 de inși au avut această 
soartă. Aa 0 S 

La punctele de frontieră s'au întocmit liste negre, 
pe care sunt trecute persoanele care nu pot intra în 
țară, decât după unul sau doi ani, ori chiar deloc (Pe 
aceste liste se află şi unii ziarişti străini, N.R.) 

si . 


API 
In campul de refugiați Traiskirchen din Austria se 
găsesc 2300 de Români, „In 1980 se găseau 100. 


In judeţul Iaşi, tinerii, bătrânii și tot norodul au | 
depus o “muncă patriotică”! în valoare de L9 ui 
lei [Valoarea muncii socotită pe primele trei lu 
anului 1986, N.R.). 


.. a] 
“Suceava” este numele unei pâini, împletită, care 
ar fi de mai bună calitate, şi care costă 5 lei. 


i 0 


CUVANTUL ROMANESC 


* După II etape în Divizia *:A” de fotbal s'a produs o nouă 
schimbare de lider, Steaua trecând din nou pe primul loc. 
postul lider Dinamo a pierdut jocul cu Poli-Timisoara, 
deşi a dominat majoritatea timpului. Studenţii timisoreni 
„u practicat un joc de apărare cu contraatacuri periculoase 
are s'a dovedit foarte inspirat, asigurându-le în final, 
victoria. Dintre rezultatele ultimei etape mai merită men- 
jiorate victoriile la scor obținute de Steaua si U, Cluj. 
Sportul Studențesc a reuşit, în sfârsit, să scape de lanterna 
zosie şi să avanseze pe locul 15. Clasamentul golgeterilor 
contimlă să fie dominat de Gh. Hagi și Pițurcă. 


REZULTATE TEHNICE ETAPA 10-A 


Flacăra - F.C. Olt 1—1 (0-0) 
Sportul Stud.  — Petrolul 3-1 (2-0! 
C.S.M. Suceava = Dinamo 1-3 (0-2) 
Univ. Craiova = „U* Cluj-Napoca 0-0 

F.C. Argeș — Oţelul 2-0 (2-0) 
S.C. Bacău = Rapid 1-0 (1-0) 
Victoria — Corvinul 4-2 (2-1) 
FC.M. Brașov = „Poli“ 2-0 (1-0) 
A.S.A. — Steaua 2-4 (0-2) 


REZULTATE TEHNICE ETAPA II-A 


„Poli” — Dinamo 2-1 (1-0) 
Rapid — Univ. Craiova 1-1 (1-0ţ 
F.C.M. Braşov — Sportul Stud. 2-0 (1-0) 
„U“ Cluj-Napoca = C.S.M. Suceava 6-0 (2-0) 
F.C. Olt — F.C. Argeş 0-2 (0-2) 
Oțelul = Victoria 3-1 (2-0) 
Corvinul — A.S.A. Tg. Mureş 4-0 (2-0) 
Petrolul — Flacăra 0-1 (0-0) 
Steaua - S.C.Bacău 8-1 (2-0 


In meci restanță: 
Sp. Studenţesc - Victoria Buc. 1-0 (0-0) 


A - * 


Balint înscrie primul gol din seria celor opt. 
(fază din meciul Steaua - S.C Bacău, S-D 


3. STEAUA u 1010 42-5 21 
2. Dinamo n 1001 23- 9 2 
3. Oţelul un 7113 14-10 15 
4. Univ. Craiova u 533 15-10 13 
5. Victoria 12 615 18-16 13 
6.F. C. Argeș u 524 14-14 12 
7. Flacăra u 443 12-13 12 
8. Corvinul 10 5614 20-16 n 
9. „Poli“ Tim. u 434 15-13 un 
10, „U* CJ.-Nap. un 353 13-11 n 
WM, F. C. on u 515 15-20 11 
12. F.C.M. Brasov u 344 16 12 10 
13. Rapid u 245 10-18 Li 
M. AS.A. Tg. M. un 317 16-26 Li 
15. Sportul Stud. u şisii 9-21 s 
16. Petrolul n 227 11-24 s 
17. S. C. Bacău n 146 7-23 s 
1, C.S.M. Sv. su 137 9-23 s 
o. 


CUPELE EUROPENE LA FOTBAL 


* După cum Era de asteptat Steaua a învins mai usor decât 
ârală scorul, pe echipa cipriotă Omonia calificându-se 
„în sferturile de finală ale C.C.E.. care se vor disputa în 
â Primăvara anului 1988. Victoria Buc. surprinsă de replica 
„Pulernică a echipei sovietice Dinamo Tbilisi a pierdut 
„Jocul dela București, Deși au făcut un joc mult mai bun la 
Ă Suie bucureştenii nu au obținut decât un meci nul, pierzând 

aliticarea, După ce a pierdut jocul dela Copenhaga cu 
4 -0 majoritatea iubitorilor de fotbal vedeau echipa studen- 
i A bucureșteni ca și eliminată, deoarece adversara lor, 
any, se prezenta cu o carte de vizită impresionantă, 
“iminând în primul tur pe I.F.K, Goteborg, câștigătoarea 
ediției precedente a cupei UEFA. Infirmând toate pronos- 
sall, Sp.Studențesc a făcut un meci *'mare”? întorcând 
„. WVoarea sa o situaţie ce părea iremediabil pierdută. 
„ Studenții încep jocul în forță si reusesc să înscrie primul 
£0l prin Munteanu II (min. 7) carea fructificat o pasă venită 
De traseul Coraş-Bozeșan. Al doilea gol este înscris 
ai '0 execuție de mare finețe tehnică de Bozeșan (min. 78), 
X 0 pasa in adâncime primită dela Iorgulescu. Finalul 
ptidei este electrizant şi în penultimul minut al partidei 
„„ână înscrie, tot dintr'o pasă-a lui Iorgulescu, golul care 
tabileşte egalitatea generală pe tabela de marcaj. Tri- 

ele sunt în picioare semănând cu un vulcan. Partida 
ATă în prelungiri, dar scorul rămâne neschimbat. Se trece 
paEXecutarea loviturilor dela II m. Incep danezii, care 
apără. prin Schmeichel, Iorgulescu -înscric, Cristian 
“su 4 Sutul lui Olsen, marchează Ticleanu, Cristian respinge 
I lui Nielsen, după care Bozesan înscrie, pecetluind 
falificare meritată, după o partidă memorabilă a stu- 
ilor bucureşteni. In turul trei ci urmează să joace 
Chipa italiană Verona (25 Nov, și 9 Dec.) 


la 


E 3 


DECEMBRIE 1987 


Sport 


* Si în cele trei serii ale Diviziei “3” la fotbal s'au dis- 


putat II etape. In seria l-a s”a produs o schimbare de lider, 


în fruntea clasamentului trecând Poli lasi. In seria 2-a 
Pandurii Tg.Jiu se mențin în frunte datorită unui golaveraj 
mai bun. In seria 3-a F.C. Bihor si-a mărit avansul față 
de principalele rivale la 6 puncte, demonstrând că echipa 
bihoreană este decisă să nu mai rateze promovarea în 
Divizia “A”. 

CLASAMENTUL SERIA I-a 


1, POLIT. Iași u 113 23- 9 1 
2. Unirea Focşani 11 632 15-13 15 
3. F.C. Const, n 623 21- 9 u 
4. FCM Prog. Br. U 623 18- 9 u 
5. Steaua Mizii 11 614 22-12 13 
6. Siretu' Pașe uU 614 13-14 13 
7, Petr. Plopeni 11 515 17-12 u 
8. Ceah. P. N. 1 515 16-17 un 
9. Unirea Slob. 11 515 10-11 un 
10. Prahova Pl i 4134 10-12 u 
1, C,S. Botoșani 11 515 11-15 u 
12. Gloria Buzău 11 344 M-11 10 
13. FEPA '14 u 344 6-8 10 
14. CFR Pașcani 11 416 13-15 L] 
15. Delta Tulcea 11 416 11-18 9 
16. Inter Vaslui u 407 8-20 Li 
17. Olimpia Rm, S. u1 317 10-20 Li 
18. Petrolul Br. 11 221 10-23 6 


CLASAMENRUL SERIA II-a 


1. PANDURII vu 632 19-10 15 
2. Jiul un 113 19-11 15 
3. Inter Sibiu m 713 12- 3 15 
4. LCI.M. u 542 11- 6 4 
$. Gaz Metan u 704 17-18 u 
6. Electroputere u S14 24-11 13 
1. Tractorul Bv 11 614 13-11 DE) 
8. Sp. „30 Dec.“ 1 524 13-10 12 
9. Electromures u 434 10-16 un 
10. C.S. T-vişte u 425 18-14 10 
11. Chimia Rm. V. 11 425 18-14 10 
12. Sp. Muncit. SI 11 425 12-15 10 
13. A.S. Drobeta 11 425 16-20 19 
14. Mecanică Fină 11 416 11-19 E] 
15. Metalul Buc. 1 326 13-15 L] 
16. Sp. M. Caraccl 11 326 8-19 3 
17. Autobuzu' u 236 7-16 7 
18. Prog.-Vulcan un 128 1-15 4 


CLASAMENTUL SERIA III-a 


21- 5 
22-11 
22-12 
15- 3 
13-13 
10-12 
11 


3. 
4. Metalul Bocșa 
5. FC Maramure 
6. C.S.M. Reşiţa 
7. Armăt, Zalău 
9. A.S. Paroşeni 
9. Olimpia S. M. 
10. Vict, Carei 
11, Strungul Arad 
12, Dacia  Orăşti 


14. Min, B. Sprie 
15. Chimica Tim ui 
16. Glozi» pețila n 
17. Sticla Tur u 
18, Prog. Timis. 11 


BOB miti cata tota 
aonnununuuve 


e n am oa orice 


REZULTATE TEHNICE: 
__* CUPA CAMPIONILOR EUROPENI 
Steaua - Omonia Nicosia 3-1 (2-1) 
Omonia Nicosia - Steaua 0-2 (0-0) 


+ CUPĂ UEFA 
Victoria - Dinamo Tbilisi 1-2 (0-2) 
Dinamo Tbilisi - Victoria 0-0 


Brondby - Sportul Studențesc 3-0 (2-0) 
Sportul Studențesc - Brondby 3-0 (3-0, 1-0) 
3-0 la lovituri dela 11 m. 


Pană înscrie cu capul golul al treilea. 


PAGINA 29 


PRELIMINARIILE C.E. DE FOTBAL 


*După cum cititorii noștri știu, România acâstigat jocul cu 
Albania, disputat la Tirana, cu 1-0, prin golul marcat de 
Klein (min.58). După 5 partide, Românii acumulaseră un 
punctaj egal cu al Spaniolilor, având însă un golaveraj mai 
bun. Pentru a se califica în finala Campionatului European de 
Fotbal, Românii aveau nevoie însă de ovictorie la limită, în 
partida cu Austria dela 18 Noembrie a.c., deoarece se știa că 
Spania va câștiga ultimul loc, acasă, cu Albania, ceea ce s'a 
şi întâmplat, Spaniolii învingând cu 5-0 pe Albanezi. 

La Viena, jucând mult mai bine ca la București, echipa 
Austriei nu a putut fi învinsă de Români, meciul terminân- 
du-se cu 0-0 si astfel echipa Spaniei s'a calificat pentru tur- 
neul final al C.E. de fotbal. Desi mu s'au calificat, Românii 
au avuto comportare remarcabilă în actuala ediție a prelimi- 
narilor C.E. de fotbal. 

CLASAMENT FINAL GRUPA | 


1. Spania 6 5 0 1 14 - 6 10 
2. România 6 4 1 1 13 - 3 9 
3. Austria. 6 2 1 3 6 - 9 5 
4. Albania 6 00 6 2 - 17 0 


STIRI SPORTIVE PE SCURT 


*Cea de a 24-a ediție a Campionatelor Mondiale de Gimnas- 
tică disputate în sala Ahoy din Rotterdam, la sfârșitul 
lunii Octombrie a.c., a confirmat valoarea scolii de gim- 
nastică tomânești. Echipa feminină a României a câștigat 
titlul suprem pe echipe, iar Aurelia Dobre a câștigat titlul 
mondial la individual compus. De asemenea, Româncele au 
mai câstigat trei medalii de aur în finalele pe aparate. 

După exerciţiile impuse, conduceau gimnastele sovietice 
cu un avantaj de 0.125 p. Româncele au început exercițiile 
libere la paralele, D. Silivaș obținând nota 10. La bârnă, 


Dobre a primit nota maximă, dar D-Silivașa ratat (9.575) 


şi Sovieticele și-au mărit avantajul la 0.45U p., care părea 
insurmontabil. Proba următoare a fost solul, unde Român- 
cele au avut o serie extraordinară, obținând trei note de 10 
prin Aurelia Dobre, Camelia Voinea şi Daniela Silivaș și 
preluând conducerea cu 0.175 p. La ultima probă, săriturile, 
Româncele au obținut note de 10 prin Eugenia Golea și 
Aurelia Dobre, mărind avantajul la 0.450 p. si câstigând 
astfel titlul mondial. otil, 


CLASAMENTUL FINAL . 


. ROMANIA 395,400 p. 
. U.R,S.S. 394,950 
„ R.D.GERMANA 389,600 
R-P.CHINEZA 386,800 
BULGARIA 386,725 
La concurs! ndividual si pe aparai 


n nou evoluții excepționale, care mat i 
peste 6.000 spectatori prezenţi în sala Ahoy, Aurelia Dobre 
a câștigat de o manieră categorică titlul suprem. D.Sili- 
vaș a câstigat medalia de bronz, dar avea sansa unei me- 
dalii de argint, dacă m rata la paralele; unde a primit 
numai 9.625. Clasamentul la Individual compus: 1. Aurelia 


Dobre (România), 79,650, campioană mondială absolută, 


2. Elena Susunova (U.R.SS.) 79,487, 3. Daniela Silvas 
(România) 79,200. 3 
*In finalele pe aparate, Româncele au obținut trei titluri 
prin A. Dobre la bârnă si D. Silivaș la bârnă și sol. Lista 
medaliatelor la finalele 'pe aparate: sărituri - 1. Elena 
Susunova 19,894, 2. Eugenia Golea 19,857. 3. Aurelia Dobre 
19,844; paralele: 1. Daniela Silivas (România) si Dorothe 
Thummler (R.D.G.) 19,925, 3. Elena Susunova 19,013; bârnă: 
1. Aurelia Dobre 19,950, 2. Elena Susunova 19,775, 3. Eca- 
terina Szabo (România) și- Svetlana Boginskaia (U.R.S.S.) 
19,737; sol: 1. Daniela Silivas si Elena Susunova 20,000, 
3. Aurelia Dobre 19.950. A i 


Danlela Silivaş 


LA INCHIDEREA EDITIEI: i 
Verona - Sportul Studențesc - 


Eugenia Golea 


5) 


Iul 


După cinci ani de fră- 
mântări interne, Hussein, 
regele Iordanului, a reușit 
să convoace o adurare ex- 
traordinară a reprezentan- 
ților Ligii Arabe. Adunarea 
a avut loc pe data de 16 Noem- 
brie în Amman, capitala lor- 
daniei, și spre surprinderea 
tuturor, s'a reusit să se a- 
jungă la o înțelegere ș sisă se 


TREI COLŢURI 


HUSSEIN, REGELE IORDANULUI SI ASSAD PRESEDINTELE SIRIEI 


adopteze o rezoluție comună, 
condamnând Iranul pentru 
refuzul de a înceta războiul 
cu Irakul. Printre alte pune- 
te adoptate, a fost și relua- 
rea relațiilor cuEgiptul, ex- 
clus din Liga Arabă în urma 
semnării păcii cu Israelul. 

Observatorii străini au 
urmărit cu interes desfăsu- 
rarea adunării, dat fiind a- 


titudinea lui Hafez Assad, 
Presedintele Siriei, care 
era în conflict cu Iordanul 
şi Irakul. 

Pericolul fundamentalis- 
mului islamic cu forma sa 
radicală a determinat pe 
toți reprezentanţii Ligii A- 
rabe să adopte măsuri comu- 
ne de apărare impotriva gu- 
vernului din Iran. 


TERORIȘTI EVREI CONDAMNAŢI 


Tribunalul din New York 


Glasser “'un pericol pentru 


comunitate” și a cerut 
respingerea cauţinuii de un 
milion de dolari, depusă 
pentru, eliberarea lui. Vic- 
tor Vancier a fost con- 
citorul org. Jewish 

Defense League din Aprilie 


organizat o serie de atacuri 
cu bombe. Odată cu Vancier 
au mai fost condamnați 


Murray Young la cinci ani 
închisoare şi Sharon Katz, 
la trei ani cu suspendare. 
Al patrulea acuzat Jay 
Cohen, a fost găsit mort în 
camera unui hotel din Cat- 
skills, după ce luase o doză 
puternică de somnifere. La 
proces, Vancier declară că 
el se simte responsabil de 
sinuciderea lui Cohen. 


PERSONALITATEA “FIULUI IUBIT” 


Revista franceză 
“Evenimentele de Joi” 
(L'evenement du Jeudi) 
dedică un articol, cu 

telui 


profesiune: 
SALAUD! Pinochet, Stalin. 
fotografie: 


“Ceausescu: Regele 
. 


Pentru a nu fi acuzaţi de 


anti-revoluționari  fascişti 
vom lua ca martor 
dicţionarul Francez-Englez 
“Larousse'e'” unde, la 
pagina 241, ne dă sensul 
cuvântului. Ori ce alte 
comentarii fiind de prisos. 
SALAUD (M) - dirty per- 
son; sloven, slut; rotter, 
skunk, dirty dog. 
Adjectivul 
înseamnă: dirty, 
filthy, foul; 
posete Any 


(Sale) 
nasty, 


coarse, ! in- 
ngYy, squalid, dull, 


op otet re ata PER 


sonalitatea întinsă pe 
meridiane a tov. Nicolae 


“Un câine murdar” 
(dirty dog), ''0 târfă” ta 
“un om putred” |rotten 

“un necinstit” (faul), + 
grosolan, mojic” til șa 

Revista franceză adaugă: 
în ţară există un cult al 
personalităţii, necunoscut 
dela Ginghis Hans; corupția 
atinge toate straturile 
sociale și există o sărăcie 
care nare echivalent în 
Europa de Răsărit. 


PROTEST POLONEZ 


Sindicatul dizolvat al 
Solidarităţii, a lansat un 
apel câtre toți Polonezii să 
boicoteze referendumul 
cerut de guvern pentru 


reformele politice şi 
economice, pentrucă acest 
referendum nu prevede 
căile concrete pentru 
democratizarea țării. 


De asemenea Solidaritatea a 
cerut iesirea. din ilegalitate 
și formarea unei comisii 
speciale condusă de Lech 
Walesa. 


nucleare din Europa, care 
ar favoriza Uniunea 
Sovietică, lhsându-i toate 
forțele convenționale = su 
perloare Turelei = neatinse 
Având cea mai lungă fron- 
Rusia, ţinând 
seamă și de duşmânia 
seculară dintre Turela și 
Rusia, eliminarea 
rachetelor cu rază medie 
din Europa, ar lăsa Turcia 
la dispoziţia Rușilor, 
Ministrul Apărării ture, 
Zeki Yavuzturk, a declarat 
că “'semnarea unui acord 
privind rachetele mucleare, 


tieră cu 


Pentru a preveni ua 
asemenea ris, Turia a 
cerut un ajutor mai mare 
pentru a moderniza 
echipamentul armatei sale 
de 4400,000 de militari, dar 
ajutorul cerut, deşi a lost 
aprobat de Prezedintele 
Heagan În sumă de 1725 
milioane dolari a fost 
respina de stânga liberal 
din Benat, sub ridicolul 
pretext că Turcia ajută pe 
Ciprioţii turci, 
seamâ de recentele 
dezvăluiri ale lui 
Mohamara că Presediriele 


rac 


Dacă ținem 


ALARMA TURCIEI 


retragerii rachetelor 
sati din Cota, și dacă 
prin cine ştie ca capricia ai 
artei,  Crec Îialeia, 
care a imtrat în careă pes 
tru alegerile pr, pretratiale 
din 195, ar remi să fe 
ales, soarta frontului 
NATO din fad Fat, va fi 
pecetiuită,  Benatorii 
demorai din Congres 
American își su însă 
pitica bor VA ce fa 
Pregetineie Vazgaa tr oma 
comitat, chiar dat desi 
aceea Vi papi. 


GRECIA LA RÂND 


Cu 
comuniști 
Sovietică a 
achiziţioneze 
rachetei 


ajutorul spionilor 
greci, Uniunea 

reușit să 

proiectele 
americane, 
Stinger, și să fabrice în 
Rusia, una identică, 
Această armă eficientă a 
fost folosita cu mare suc- 
ces de naționaliștii afgani, 
împotriva elicopterelor si a- 
vioanelor sovietice militare 


care îi atacau dela mică 
înălțime, Putând fi purtată 
de un singur luptâtor-cirea 
14 kg. -arma are 0 rază de 
acțiune de cea 6 km. 
Trimiși în judecată spionii 
greci au fost achitaţi cu 
sprijinul Primului 
Ministru, Papandreu, cu 
excepția lui Mihail 
Megaloeconoma, care a 


recunoscut public, fur- 


pizarea de tehaciae și în 
formaţii militare date 
rraticilor. Pentra ai 
demonstra 2ati- 
americaniemul sâu, Papes- 
dreu sa despărțit de sia 
sa -nâacziă în America dar 


ÎNTRUNIRE ANTICOMUNISTĂ 


Un grup de disidenţi din 
Cehoslovacia, Cuba, China, 
România, Ungaria, Uniunea 
Sovietică și din alte țări 
câzute sub comunism, s'au 
întrunit la Omni Park Cen- 
tral din New York, pentru a 
dezbate tema “Viitorul 


Partidul comunist chinez 


10 de ani dela revoluţia 
bolşevică din Rusia. Poziţia 
chineză de a nu participa la 


comunismului”, 
Participanţii au fost de 
acord că pretinsa 
“liberalizare” sovietică, 
trâmbiţată cu mult fast în 
țările vestice, este o mare 
minciună și câ nu Vor sur- 


veni Aehig bari 
: pp 


un congres 


între Moscova și Peking a 
paie flictal ideolog 


damentale în 


li 
Pee PAGINA 30 DECEMBRIE 1987 48 i, spa, CUVANTUL ROMANESC 
- N Turela este îngrijorată de  înminte de m stabili 0  Pomnay a fot de moră să 
i ELE 4 negocierile privind  bwlanță a forțelor con base Turca Dă dd e 
reducerea rachetelor venționale, este un mare acoperire în schimbul 


culturală din China. 
Comuniştii se cuzase 
bine între ei şi zâmbetul ini 
Gorbaciov îi poate păcăli 
doar pe Oecidemtali. 


TRATATUL RUSO-AMERICAN 


Euromissiles to be ferapped i in pact 


Intâlnirile recerte dela 
Geneva între Secretarul de 
Stat al Statelor Unite, Shultz 
şi Ministrul de Externe al 
Uniunii Sovietice Severd- 
nadze an pregătit terenul 
pentru viitorul tratat ce va 
fi semnat la Washington pe 


data de 9 Decembrie, de 
către Gorbaciov si Reagan. 

In acest tratai se preci- 
zează că un mmăr de 703 
rachete sovietice si 1% ra- 
chete americane cu rază mi- 
ca si mijlocie vor fi înlătu- 
rate din Furopa. 


CUVANTUL ROMANESC 


La ora când apar aceste - ! 
duri, ''comedia e 
rân » Cu zâmbetul pe 
i semnul pe 

gissnost E piioy aja 
i eheiat cu succes primele 
În le anului ce se 


să-şi frece satisfăcută 

“fini ntrucă a servit 
Ş E mare fidelitate, 
 țelurile internaționalei 
comuniste, iar şeful par: 
idului comunist din 
Statele Unite, poate jindui 
după orice ciolan azvârlit 
dela masa Kremlinului. La 
“cea de a 70-a anivrersare a 
“revoluţiei comuniste, el a 

declarat că '“Gorbaciov se 
bucură de atâta simpatie în 

Statele Unite, încât ar 
 vutea să candideze pentru 
funcţia de Preşedinte al 
- Americii”. Puşchea-i pe 
 limbă!... 

Nemulțumit de urmările 
pe care le-ar avea în viitor 
semnarea unui tratat „cu 
- Ruşii, Secretarul -Depar- 

tamentului Apărării, 
- American Caspar Wein- 

- berger, şi-a dat demisia din 
uncție, pentru a nu fi im- 
plicat în viitor, la acest act 
de capitulare. 


IS 


central al URSS, este în 
plină fierbere. Un complot 
de tip rusesc nu este exclus 
în nici o clipă. Până la 
acumularea puterii ca 
Stalin sau Brejnev, -Gor- 
baciov- măi are” d Tăcut 
multă curăţenie. 
Liberalizarea trâmbiţată 
de Ruși, dar mai ales de 
presa din Occident, este un 
fiasco. A  capotat dela 
primele încercări. Dreptul 
de a avea mici întreprinderi 
cu personalul familiei, este 
praf. aruncat în ochii Oc- 
cidentalilor naivi. In 
sistemul comunist acest 
fapt este imposibil. Nu este 
vânzare fără stoc disponibil 
de vândut, de când lumea. 
Sistemul de producţie 
sovietic, bazat pe economia 
planificată, este în mâna 
statului. De unde se vor 
aproviziona întreprinderile 
particulare dacă nu sunt 
prevăzute în planul de 
aprovizionare al statului? 
Iar acest plan are în vedere 


Am arătat mai sus fapte- 
le care pot cântări în 
evaluarea pesimistă a 
situației internaționale, 
aparent desfăşurată în 

„ favoarea comunismului. 

„Putem să le luăm ca 

„atare şi să le considerăm 

„ determinante asupra 

„desfășurării viitoare a 

„evenimentelor. politice? 

_O privire mai adâncă, nu 

„pledează în acest sens. 

După opt luni de 
paralizare a lucrărilor 

Congresului American, 

4 minuțios montata afacere 

| Iran-scam”, s'a prăbusit 

„ca un castel din cărţi de joc. 

Din toată liota de senatori, 

3 investigatori,  instigatori, 

„ tonele de cerneală şi hârtie 


„ Consumate, orele de în primul rând, întreprin- 
„ televiziune şi radio, afec-  derile de desfacere ale 
sta n'a rămas nimic. statului. Nici micilor 
E rEre firmamentul meseriași ca: cizmari, 
„ American a apărut însă o croitori, etc. nu li se vor 
„nouă stea, care poate fi aloca talpă, stofe sau fur- 


drept  călăuză de 


- ti nituri, decât la negru și cu 
„tineretul sănătos din 


prețuri de speculă. 


„ Statele Unite: Colonelul Libertatea presei este 
pe North. numai pentru trecut. 
„Luminoasa figură a Nimeni nu are dreptul să 
„Acestui erou, descinsă din critice pe cineva din con- 

favalerismul. vechilor ducerea de azi, decât când 


d Bionieri, a estompat toate acea persoană cade în 
„ Murile perverse, sofisticate dizgrație şi este înfierat de 
„PI lipsite de caracter care comitetul central. 

Pe plan extern, rapor- 


„ Urmăreau să-i murdărească - 
turile cu celelalte ţări 


îctivitatea sa, de militar 

brav. comuniste, scârțâie. : 

Ruşii n'au reuşit să-și 
îmbunătățească relaţiile cu 
China comunistă, care a 
refuzat să trimită 0 
delegație la aniversarea 
îmbătrânitei revoluţii din 
Octombrie. : 

Chinezii în schimb, și-au 
curățat comitetul central de 
bătrânii maoiști, 
înaugurând cu mult mai 
devreme şi mai eficient 
decât Rușii, niște schimbări 
fundamentale, interne. 


În Rusia, Kremlinul s'a 
„pEuduit din toate 
3 ncheieturile, când tânărul 
„Plot german, a aterizat ca 
An șoim într'o ogradă de 
ini, în Piaţa Roșie. 
„ Vorieticii şi-au dat seama 
A spațiul lor este 
Wlnerabil, nu la 
ticatele arme moderne 
orice mașină de zbor, 
ondusă de un pilot 


447 


put, 
raia din comitetul 


DACA RUSII CONTINUA CU “:LIBERALIZ 
FI NEVOIE SA TRIMITEM TANCURI ACOLO. 


"obținut de UȘI 


adormirea ţărilor vestice, 


DECEMBRIE 1987 


d 


AREA” VA 


Printre ele este suficient a 
remarca dreptul țăranilor 
de a vinde şi cumpăra 
pământ, la care Rușii nici 
nu cutează a gândi. 

Un „succes, relativ.„afost, 


MUTA 


dar acesta a fost realizat 
mai mult de gazetarii de 
stânga din Occident, 
singurii fideli în acțiunea 
de distrugere a țărilor 
apusene. 

Falimentari pe plan 
ideologic, politic şi militar, 
Rușii se găsesc într'o 
situaţie disperată de care 
lumea vestică nu știe să 
profite. 

Intelighenţia din comite- 
tul central, caută toate căile 
de ieşire din impas. Pentru 
moment, pe primul plan 
este neutralizarea 
Apusului, prin semnarea 
oricărui tratat de stopare a 
acțiunilor militare. (Când 
vor fi tari, Ruşii oricum nu- 
1 vor respecta). 

Pe plan propagandistic, 
Rușii, dispuși să arunce la 
gunoi tot marxismul, sunt 
pe cale de a iniţia o altă 
acţiune de proporţii: Reîn- 
vierea  pan-ortodoxismului 
(condus de comunişti). 

Receptivi la marea forţă 
pe care a reușit s*o demon- 
streze religia, Rușii vor s'o 
atragă de partea lor. Exem- 
plele de puterea 
fanatismului religios, atât 
la Musulmani cât şi la 
Evrei, le-au sugerat o nouă 
formă de luptă. Cum nu pot 
folosi nici islamismul nici 
iudaismul, au revenit la 
vechea formă taristă a or: 
todoxismului, In acest sens, 
au realizat o înțelegere cu 
Statul Israel, ca primele 
contacte dintre cele două 
țări să se rezume la un 
schimb redus de diplomați. 

Rușii au trimis prima 
echipă de “diplomaţi” nu 
pentru a recunoaște Statul 
Israel ci pentru a lua sub 
protecția Moscovei, 
mânăstirile ortodoxe 
ruseşti din Tara Sfântă, 
abandonate după venirea 


" prevăzută o 


Cronica internaţională 
e — 
ÎN LOC DE BILANT ANUAL 


—— George AUGUSTIN— 


comuniștilor. Acesta a fost 
primul pas. 

Al doilea, a fost invitarea 
în Rusia a Patriarhului 
Ecumenic dela Con- 
stantinopol. Trecând peste 
toate trupurile de prelați și 
creștini ucişi de revoluţia 
comunistă rusească, 
Patriarhul Con- 
stantinopolului s'a dus în 
Uniunea Sovietică, întărind 
cu prezența sa, prestigiul 
inexistent al Patriarhului 
moscovit. 

Pentru anul 1988, este 
mare 
sărbătoare, cu ocazia 
împlinirii a 1000 de ani de 
când s'a creștinant poporul 
rus. In stilul marilor 
regizări sovietice, vor defila 
mitre şi potcapuri, odăjdii 
aurite și coruri de operă 
îmbrăcate în sutane, care 
vor încânta cu ''“Gospodi 
pomilui'” urechea marilor 
ierarhi, invitaţi la 
sărbătorire. Ecumenica 
Patriarhie din Con- 
stantinopol, care n'ar 
fi mișcat un deget când 
Arhiepiscopul ortodox 
Valerian Trifa era răstignit 
pe Crucea Lui Hristos, va 
cădelnița peste bărbile de 
operetă ale kgb-iștilor, 

După această ungere, va 


“ începe atacul împotriva or- 


todoxiei libere. Speriaţi de 


2195) 


telefon din Moscova, va 
întârzia depunerea legii de 
secularizare în parlament. 

România, pregătită din 
timp cu agenți plămădiţi 
pentru popie, va revărsa un 
nou val spre Episcopia dela 
Vatra Românească. 

Cu şiretlicuri de acest 
gen, Rușii caută să-și 
astupe toate fisurile care se 
lărgesc în imperiul lor, 
colosul cu picioare de lut. 

In fața acestei per- 
spective, nu se mai pune 
problema ce se întâmplă în 
mare în politica in- 
ternațională. 

Pe Românii liberi îi 
așteaptă examenul 
conștiinței, al maturității și 
al demnităţii. Dela acest 
examen nu se poate eschive 
nimeni, decât dezertând de- 
la datorie sau trecând de 
partea dusmanului, care știe 
că cine trădează odată, va 
trăda şi altă dată. 

Până la încăierarea 
marilor puteri, care nu 
poate fi exclusă, este 
necesar să ne facem ordine 
la noi. 

Să fie întărite toate 
bisericile și organizațiile 
româneşti, cu conduceri 
conştiente de perversiunea 
infiltrării comuniste. 

Să stea fiecare alături de 
cele două Episcopii 
Româneşti, după ritul lui: 
Episcopia Ortodoxă 
Română dela Vatra 
Românească şi Episcopia 
Românilor Uniţi cu Roma. 

Să se ajungă la 
colaborarea pe tărâm 
naţional între toate 
organizaţiile româneşti şi 
mai cu seamă între cele 
două Episcopii. 

Blajul din 1848, ne 
indrumă şi ne cheamă! 


Basarabia!...şi Bucovina..... şi Cadrilaterul 


PAGINA 31 


Efemeride 


La fereastra amintirilor înceţoșate de vreme, bat 
degete nevăzute și din depărtarea anilor, răzbat 
colinde şi colindători. 

„„„Sat de munte îngropat în zăpadă, fumând tac- 
ticos din pipele coșurilor...Creionări pe coala 
imaculată a iernii, potecile şerpuiesc printre case şi se 
îngroaşe spre dâmbul cel mai înalt, unde domină 
biserica de piatră şi clopotnița. 

Inserarea se aşterne grăbită şi opaițele fac din ochi 
prin geamurile desenate de îngheţ. Scârţâit dureros 
de zăpadă căleată în picioare și luna dezbrăcându-se 
de conurile răsfirate de brazi. Aievea sau fiinţa 
noastră, alta decât cea de toate zilele, auzea cântecul 
îngerilor? Păstorii coborau din evanghelii plin de har, 
pentrucă lor li s'a arătat prima oară, Pruncul. 
Staulul se aurea, tron împărătesc, iar copiii - treziţi 
din somn- desfăceau darurile aduse de Moș Crăciun... 


Ed 


Sat ascuns printre dealurile despărțite de un fir de 
apă ce nu îngheţa. Voci amestecate în cântec de 
trezire: *'Sculaţi, sculați, boieri mari, florile dalbe, 
sculați voi Români plugari, florile dalbe'"...lămpile se 
aprindeau şi cântecul continua răvăşit de lătratul 
câinilor, în plină noapte. 

Stea lucrată dintr'o ramă de ciur, cu colțuri din 
nuiele mai groase decât aceea cu care își domolește 
domnul învățător, elevii. Hârtie colorată, lipită cu cocă 
de făină, împodobește steaua și ciomege ciobăneşti de 
toată mândria, pentru apărare... Traiste pline, lucrate 
de mâna fetelor de măritat și a nevestelor tinere, 
împodobite cu smocuri de lână roșie, pe la colțuri, cu 
desene ţesute sau împletite de mâini vrednice. Miros 
de cârnaţi și carne afumată, vin băut din cănile de lut 
(să dreagă vocea). Colind! 

Starostele cunoaște casele şi colindătorii cântă 
după tipic: Colind de însurăţei, Colind de nou născut, 
Colind de gospodar, Colind de fecior de însurat...și 
fiecare sat își are şi colindul său... 

„„„„Crăciun dur, îndurerat, porți cu năframe negre! 
-““Aici e casă de jale. Nu se cântă, că jandarmii le-au 
împușcat feciorul”... Sat golit de bărbați, chemaţi la 
concentrare în armată....iarnă, primăvară, 
vară....răpăit de mitralieră....s'a cedat 


nuri gi 


de rei giați. ă d cald: 
or...Crăciun, și câte un timid: “, i 


"a născut Hristos”...totuși, jocuri de lumini, la | 


Capșa nisetru, la Nestor tort de ciocolată...și mai des: 
-“Dar noi refugiații unde dormim la noapte?”...La 
radio se cântă colinde pe patru voci...în vitrine 
jucării, pe stradă, copii săraci...în brutării a apărut 
pâine cu mălai...-“*Bine că o avem şi pe asta. Ferească 
Dumnezeu de mai rău!” ...Si mai răul a venit... 


Eul 


Urs rusesc, îmbrăcat în surtuc roșu cu cizme de 
vistavoi. Ochi viclean, rotit ca o pasăre de pradă; altoi 
străin cu iz miciurinist, mâini ucigaşe care l-au ucis 
pe Moş Crăciun, barbă perversă de ciolovec bolşevic: 
Moș Gerilă! Nume polar, purtător de îngheț...Cân- 
tecele au tăcut... 

Porţi de fier, bezne, gratii, celule... Rugăciuni, 
rugăciuni, rugăciuni... “Azi noapte lisus mi-a intrat 
în celulă”. : 

Linişte nefirească și pace în suflete. Sau făcut 
Românii mai buni în noaptea aceasta? - “*Numai în 
închisori!” Cântecul învie în catacombe. Libertatea de 
a-l cânta este mai presus decât libertatea de afară: - 
“A venit şi-aici Crăciunul / luminându-ne 
surghiunul”... ... 

Umbră de Cruciat, supravieţuitor miazănoaptelor 
siberii, nu a fost lăsat să-şi vadă satul în care s'a 
născut, Acasă îi dau de pomană de câțiva ani şi el 
mucezeşte la câteva poşte de casă. Cu alții ca el, au 
semănat brazi de credinţă ortodoxă în inimile arse de 
disperare ale foştilor pravoslavnici din țarista Rusie. 
Sub cerul de oţel al nopții siberiene, fără de sfârşit, 
au cântat de Crăciun: '“Mamă, mamă, cresc nămeții şi 
pierim/ fără nume, fără țară, Velerim”... Veacul a 
săpat cu dalta: Yalta, Yalta, Yalta, Yalta... 


Lia 


-A sunat cinvea? De afară se aud voci: Deschide 
domnule, odată, nu primiți cu colindul? In casă 
năvăleşte un aer rece adus de grupul de convivi. [i 
cunoşti și totuşi parcă vin din altă lume. Un 
casetofon...acorduri cunoscute: Stile Nacht sau Silent 
Niue De peste o lună le auzi într'una: White Crist- 
mas!... 

: Păienjenișul amintirilor s'a destrămat. Imaginile 

încețoşate s'au depărtat izgonite de lumina neonului. 

Mai staţi, mai staţi... Au plecat spre Răsărit,undeva 

departe, unde este locul lor de baștină. In zadar le 

chemi înapoi. Sunt alţii care le așteaptă. 

N Elângi? £ ningurul dar pentru ţara ta de departe. 
ieri Aniea Soia "Esper eat a dei 

a ga p Sie aaa Ii vei simţi mai aproape pe 


ZA 


| 
2 
| 
| 
| 


E ads 
i 
Fi | 


Li 


— 


PAGINA 32 


DECEMBRIE 1987 


CRONICA VREMII 


CÂTEVA ÎNTÂMPLĂRI CONTEMPORANE 


— lon BOIERU— 


Sunt câteva întâmplări 
contemporane care ne rețin 
atenția şi merită să fie ana- 
lizate în lumina unor princi- 
pii logice. morale şi ideolo- 
gice. Istoria este o însumare 
de evenimente care se deru- 
lează în timp, pe linia unui 
fir rosu, direcțional; adică 
cu o finalitate pe care n!'o 
putem pricepe fără o ideo- 
logie coerentă si structurată 
pe temeiul unor principii 
fundamentale. 

Dia i 


Jocurile dela Bursă, din 
principalele capitale ale ță- 
rilor industriale și capita- 
liste au creat o panică 
mondială prin spectrul unei 
crize similare cu aceea din 
1929-1930. S'au găsit zia- 
riști si economiști de ocazie 
care au vorbit chiar de o 

“criză economică”! de pro- 
porții uriaşe, care poate îm- 
pinge_ la un dezastru fără 
egal în economia mondială. 

In America, comentarii- 
le  pâriților economiști șiale 
stângiștilor au mers mâide- 
parte, au vorbit de inexis- 
tența. “leadership-ului lui 
Reagan, de falimentul revo- 
luției lui Reagan și de ca- 
rențele economiei america- 
„ Totul a pornit dela pre- 


criză CTE TO ENE pregătită 
cu meticulozitate de specu- 
lanții finanţelor, care ma- 
nipulează vânzările și cum- 
părările de acțiuni, pe teme- 
iul unei “joc de noroc” 

Orice economist ară 
rat știe că economia unei 
țări este întemeiată pe fac- 
torul de producție și de con- 
sumație a bunurilor. Acțiu- 
nile de bursă au un rol 
limitat în economia națio- 
nală. 

Intr'o societate liberă, 
jocurile de bursă și-au asu- 
mat un rol de dirijare eco- 
nomică, prin vânzări și 
cumpărări forțate și inco- 
recte, care au dus la coma- 
sări de întreprinderi (trus- 
turi) care își pierdeau 


” soliditatea și calitatea lor 


individuală și deveneau pier- 
dute în jocul finanțelor de 


bursă, amăgitor, ireal și 
vătămător 
Speculanții au încercat 


să învinovățească deficitul 
bugetar american, pentru 
căderile dela bursă. Ironia 
este că deficitul actual a 
fost redus cu circa 75 mili- 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 
THE ROMANIAN VOICE 


Redacţia și administrația: 


P.O. BOX 4217 
STATION D. 


oane de dolari (iar în 1929 
nu exista deficit, când s'a 
prăbușit bursa, ci un sur- 
plus bugetar). 

O adevărată economie 
înseamnă muncă, organizare 
și răspundere morală. 

In orice economie națio- 
nală Bursa reprezintă numai 
un aspect al manifestărilor 
economice, nu economia în- 
treagă. In ultima vreme, 
Bursa a depășit limitele ro- 
lului său şi a încercat să 
devină monitorul economiei. 
Criza pe care o încearcă 
Bursa este o indicație a fa- 
limentului său, nu al econo- 
miei. Fermierii, industria 
manufacturieră, băncile si 
consumatorii nu s'au lăsat 
infectați de virusul speculei 
și al panicii care au infectat 
pe bursieri. 

Efectele prăbusirii dela 
Bursă au fost de natură psi- 
hologică, prin temerile pe 
care le-au răspândit peste 
tot, dar nu s'a ajuns încă 
punctul de revizuire morală 
a afacerilor dela Bursă. 

Li ui 

Perestroica are două 
sensuri în interiorul conţi- 
nutului său. Primul sens se 
referă la treburile interne, 


Va avi 


i E SI PUl GEz= 
voltării societații, pe baza 
îndicațiilor marxiste, Totul 
în economia sovietică s'a 
făcut de-a "ndoaselea și a- 
ceastă economie a rămas în 
urma economiilor capitalis- 
te, pe care comunismul in- 
tenționa să le lichideze și 
să le depășească. 

După 70 de ani de :ex- 
periențe sovietice! ', Gorba- 
ciov vine și propune o nouă 
“restructurare”? în dome- 
niul economiei, apelând la 
câteva din principiile capi- 
talismului. Această re- 
structurare  (perestroica) 
nu este o schimbare la față 
a bolsevismului sovietic, ci 
o nouă tatonare, o nouă for- 
mă de, a „depăși starea ana- 
cronică în care se găsește 
economia, 

Obiectivele politice, ge- 
nerale, ale Moscovei au ră- 
mas aceleași, și reformele 
pe care le "plănuiește Gor- 
baciov nu urmăresc decât 
atingerea acelorasi obiec- 
tive, pe alte direcţii decât 
cele adoptate până acum. 

In metodele sale, bolșe- 
vismul moscovit a demon- 


domestice ale Rusiei Sovie- 


strat un faliment ireversibil. 
Nu se poate face economie 
prosperă pe baza principii- 
lor marxiste, Este imperati- 
vă o adoptare de metode, 
care vin din sfera marxis- 
mului. Ceea ce nu viciază 
doctrina marxistă decât în- 
tr'o formă relativă. Ceea 
ce dorește Gorbaciov este 
să consolideze societatea 
sovietică, cu ajutorul mij- 
loacelor capitaliste şi să 
realizeze, în continuare 
scopurile si interesele mar- 
xiste ale Sovietelor. 

Al doilea sens al pere- 
stroicii, îl desprindem noi, 
exilații din lumea liberă. 
Ceea ce face Gorbaciov, la 
nivelul cel mai înalt de con- 
ducere, este o zguduire pu- 
ternică a societății sovieti- 
ce, care a fost şi este inefi- 
cientă, inumană și imorală, 
în forma în care ă fost arti- 
culată de revoluționarii dela 
1917 și de urmașii lor dog- 
matici, până astăzi. 

Poziţia și planurile lui 
Gorbaciov demonstrează, 
astăzi, legitimitatea deplină 
a tuturor exilaților dințările 
comuniste, a tuturor acelora 
care au respins comunismul 
şi au luptat împotriva acelo- 
ra care l-au susținut, valo- 
promovat 


“Tui a suferit 0 înfră 
totală, chiar în mintea și 
cugetul reprezentanților lui, 
Sovieticii . Apariţia lui Gor- 
baciov este simptomulaces- 
tei înfrângeri. 

Ei 


Vizita lui Gorbaciov în 
America. Tactica lui Gor- 
baciov, faţă de preşedintele 
Reagan, a fost fragilă si 
anacronică. Seful sovietic a 
uitat că se găsește în fața 
unui președinte puternic, 
ferm pe pozițiile sale poli- 
tice și ideologice, care nu 
face diplomaţie și politică 
externă pe expediente, Pe de 
altă parte, tulburările poli- 
tice interne din America, nu 
au fost decât artificii fabri- 
cate de adversariipreşedin- 
telui; ele nu aveau un suport 
popular și nu au clătinat 
“starea” 'de presedinte. 

Reagan nu putea face con- 
cesii și compromisuri cu 
Sovietele, căci poporul ame- 
rican a depăsit faza amăgiri- 
lor  co- existenţialiște, și 
ideologia americană, care 
călăuzește politica lui Rea- 
gan, nu are fisuri, care să 


CUPON DE ABONAMENT 


Te 


îngăduie jocul de tactică po- 
litică al lui Gorbaciov. 

In fața puter ii ideologice 
americane şi în faţa puterii 
militare (pregătită cu meti- 
culozitate, răspundere mo- 
rală și națională si cu cea 
mai avansată tehnologie MO= 
dernă - de către Weinberger) 
Gorbaciov nu a mai fost în 
stare să manipuleze, propa- 
gandistic, vizita lui în Ame- 
rica. A fost nevoit să se 
grăbească chiar, tocmai 
pentru a nu rata ultima oca- 
zie care i se oferea de a 
vizita Statele Unite. 

In interior Gorbaciovare 
dificultăți cu comuniștii 
vechi din Biroulpolitic, care 
sunt profilați pe o tipologie 
dogmatică şi refuză să ape- 
leze la formele inovatoare 
și de adoptare la condițiile 
evoluate ale lumii de azi. 
In acelasi timp, predicțiile 
marxiste privind prăbuşirea 
si lichidarea formelor capi- 
taliste, nu s'au verificat și, 
poate , generația lui Gorba- 
ciov și a celor mai tineri 
iscodese soluții noi și ori- 
ginale pentru a revitaliza 
economia sovietică şi pen- 
tru a schimba întrun fel 
oarecare structura societă- 


Or az, 
actuale - orice pregătire 
militară ar avea Sovietele - 
Moscova nu poate să se an- 
greneze întrun conflict ar- 
mat. Este nevoie de o schim- 
bare radicală de tactică, pe 
toate planurile, în special 
pe planul politic. In acest 
context poate fi evaluată vi- 
zita lui Gorbaciov şi nu atât 
pentru semnarea unui tratat 
de eliminarea unor categorii 
de rachete nucleare. 

Vizita premierului so- 
vietic are un sens politic, 
nu militar. Obiectivul este o 
nouă câștigare de timp,pen- 
tru răgaz necesar unor noi 
transformări sovietice, prin 
care să se iasă din anacro- 
nismul societăţii de tip co- 
munist, dar să se mențină 
intențiile şi scopurile funda- 
mentale ale revoluției mon- 
diale a comunismului. 

“Fără idealurile acestei 
revoluții mondiale, nu ar 
mai putea exista societatea 
sovietică de azi; întreaga 
aparatură statală s'ar ane- 
anțiza Şi nu s'ar mai vorbi 
de marxism. 


(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


[] NOU 


PRENUMELE . 


[] REÎNNOIRE 


mmm e eane nana aanenenanenneaanae 


"ORAȘUL .cpnice e eeceeeceneeeeeeearaeesesse STATUL/PROVINCIA.........n nea eeanaeecaeeese 


HAMILTON, ONTARIO 


L8V 4L6 
CANADA 


TELEPHONE: 
(416) 387.1832 


COD POȘTAL... eco ere eneeeneeseee ŢARA n. 
Ca PREȚUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTI: 


$30 ÎN SUS -ABONAMENT DE SPRIJIN- 
$25 PENTRU EUROPA ŞI INSTITUŢII 


$20 CELELALTE CONTINENTE 


ţii (măcar în chip aparent) 


CUVANTUL ROMANESC. 


NOTE SI COMENTARII 


UNIUNEA SOVIETICĂ | 
RECUNOASTE 
PROBLEMA DROGURILOR 


Ani la rând Uniunea Sovietică, cu îndărătnicie, n'a 
vrut să admită că are și ea problema drogurilor, 
spunând că aceasta este o boală a societăţii capitaliste 
decadente. lată însă că, de data aceasta, recunosc şi ei 3 
că această maladie, departe de a fi o “boală a E 
societății capitaliste”, își are aderenții ei și în lumea 
proletariatului din împărăția secerei şi ciocanului, pe 
care a recunoscut-o însuși Ministrul Afacerilor In- 
terne, Alexandru V. Vlasov. 

Intr'o depeşă de presă din Moscova, domnul Vlasov 
a admis în cele din urmă că în Rusia Sovietică 


pit). Dar ceea ce este interesant pe tema acestei 
probleme, este declaraţia făcută organului oficial a 
partidului comunist PRAVDA de dânsul că “în- 
tensificarea acestei probleme de adicțiune la droguri, 
se datorște faptului că guvernul a desminţit până 
acum existenţa lui''... Adăugând că: “faptul că noi 
am tăcut până acum asupra acestei probleme, i-se 
datorește răspândirea ei...” Si mai departe, tot dân- 
sul spune: '“Trecând în tăcere această realitate ex- 
trem de dureroasă a adicţiunii la droguri, am desin- 
format miliția, doctorii, publicul, familiile şi corpul 
profesoral”... 

Această admitere din partea însuşi a Ministrului 
Afacerilor Interne a Rusiei Sovietice, presa vestică o 
consideră drept urmare a reformelor aduse de către 
liderul sovietic Mihail S. Gorbaciov, în ultimul timp. 
Ceea ce este adevărat, dacă ne gândim la înaintaşii săi 
sub a căror conducere o asemenea declaraţie și ad- | 
mitere, era pur şi simplu de neconceput. Dar, “sănu | 
ne furăm singuri căciula” prea devreme. Totul, dar 
absolut totul ce ne vine dela Moscova, este bine gân- | 
dit şi orchestrat, pentru a duce în eroare şi a adormi 
pe cei ce mai cred încă în bunele intenţii ale Rusiei | 
Sovietice.Ce anume înseamnă pentru aceşti satrapi 
te că au şi ei această problemă în casa | 5 

or 3 
Faptul că au luat măsuri împotriva ao tă i ți 
prostituţiei şi a corupției, atât de răspândite în Rusia | 
Sovietică, rămâne pentru noi dovada că nu există ză 
societate perfectă aşa precum încercau să o cc d a 
bezbojnicii din Kremlin, “societatea socialistă”, drept i 

“cea mai avansată din lume”. | ed 

“Numărul celor ce întrebuințează drogurile şi care | 
au refuzat să se înregistreze la clinicile guver- ij Ry 
namentale, este necunoscut, dar e cert că depăşeşte | 
cifra oficială de 46000” a afirmat cu candoare d. 
Vlasov. “Numai în anul trecut - a spus dânsul - au i 
fost distruse peste 3000 de plantaţii de opium, 24000. 
de mii de jugăre de marijuana și haşiş, au fost. 
arestate 3000 de persoane ce se ocupau cu 
distribuirea lor și 4000 de producători”. 3 

Când te gândeşti la marele imperiu al Rusie i 
Sovietice, la spaţiile imense depe cuprinsul său, / 
numărul acesta ni se pare mult prea mic. 

Vrând să facă dovadă unei liberalizări la ei acasă, 
Rusia Sovietică admițând acest adevăr, a încerca 
încăodată să ducă cu vorba şi să adoarmă « co 
țărilor vestice pentru a: şi pune în aplicare pianul o a iz 
diabolic de cucerire a lumii. 

S'a schimbat oare ceva în Pot ca Rusie?