Cuvantul Romanesc anul 13, nr. 152, decembrie 1988

Cinci zeci şi șase de ani de când ţine 
ceasul rău al omenirii nu sunt în istoria 
Universului nici milionul unei milionimi 
dar pentru noi au fost o viaţă. Ceasul rău 
începe cu ''noua eră” a lui Roosevelt în 
1932 şi sunt toate semnele să se fi ter- 
minat în cei opt ani ai președinției lui 
Reagan. Ceasul rău a sunat lumii în 1932 
când s'au întâlnit, poate ca niciodată în 
istoria lumii, tusea, junghiul şi ciuma 
împotriva umanității pe care-au răvășit-o 
revoluţionar. Tusea a fost Occidentul 
ajuns ''essouffl&”, adică în pierdere totală 
de suflu, cum avea să spună Cioran după 
marele dezastru. Junghiul a fost 
anacronismul ideologiei rasiste ex- 
terminatoare, iar ciuma a fost revoluția 
altui anacronism, revoluţia 
materialismului exterminator. Acesta din 
urmă a biruit datorită ideologiei im- 
perialiste rooseveltiene care s'a instaurat 
demagogic cu mirajul unui “new deal”, al 
unui nou ev, ca să ţină cu nemăsurabile 
pagube pentru umanitate până în 1980, 
când o nouă Americă s'a ridicat întinerită 
de un bătrân neîmbătrânit nici cu suflul 
pierdut, Ronald Reagan. După rezultatele 
pe care le urmărim cu ochii noştri de 43 


ISSN pa 
0705-8365 


... “THE RGE ; să : OM A RIGA z N “N ECNA/€ = A DI 


A TRECUT CEASUL RĂU? 


—— George BRANA— 


de ani încoace se vede că acel ''new deal” a 
fost în sâmbure o planificare a împărţirii 
lumii. cu extinderea socialismului sovietic 
si lichidarea Europei, scoasă din toate 
pozițiile ei pe glob. 


Atât neosocialismul procomunist prac- 
ticat și subversiv și pe față în Casa Albă 
din anii războiului, cât și an: 
ticolonialismul ideologiei fericirii amero- 
liberale s'au întors până la urmă 
împotrivă așa fel încât au pus în primejdie 
chiar siguranța Americii. Reagan a fost în 
fruntea celor ce și-au dat seama de această 
primejdie și el rămâne în istorie probabil 
ca salvator al Occidentului. Reagan mar- 
chează încheierea unei ere nefaste din 
istoria lumii, fără demagogia nici unei 
““noi ere”, dar cu crearea practică a bazelor 
unei noi ere, era de pace nu de război cum 
a fost era Roosevelt. 


In cei opt ani, 1980-1988, paralel cu 
demontarea  rooseveltianismului s'au 
petrecut în lume lucruri de cea mai mare 
importanță pentru întreaga omenire. In 
primul rând s'a ajuns la ieșirea definitivă 
a Angliei din mlaștina unui sindicalism 
degenerat, născut pe urmele clowneriei 


e (IVI 


churchilliniene care a distrus o putere 
mondială de capitală importanță pentru 
Europa și tot Occidentul. In al doilea rând 
sa petrecut în China o metamorfoză a 
comunismului înțepenit de stalinismul 
sovietic, preluat și de Mao Tse Tung. Ast- 
fel Rusia a rămas în urma Chinei, Europa 


„continentală în urma Angliei și America 


renovată a preluat efectiv conducerea 
politicii mondiale în favoarea culturii şi 


„civilizaţiei  Occidentului.. Rămân. deci 


deschise pentru viitor Statele Unite, 
Anglia şi China. Europa se împotmolește 
tot mai mult într'un socialism desuet, iar 
Rusia se luptă inutil să iasă din 
închistarea stalinistă. Marile forţe in- 
dustriale care sunt Germania de Vest, 
Italia și Japonia nu pot aduce nimic 
decisiv, dar pot să încurce foarte mult, 
după atâta vreme „dela dezastrul fostului 
“Pact Tripartit”. Strictele interese 
economice sunt însă prea mari așa că 
aceste țări cu imense virtuţi creatoare nu 
vor avea alt încotro decât să se angajeze în 
noul curs al istoriei care e altul decât 
acela din 1932 până în 1980. Suntem în 
era de pace Reagan și era de război 
Roosevelt nu se mai poate întoarce. 


<a 


E greu de ştiut când şuvoiului noului 
curs istoric va disloca și inerția României 
ne-România de azi. Micile insule naționale 
nu pot decide vremile, ci doar pot cel mult 
să le prevadă, cum au fost prevăzute în 
România Mare până în 1938, dar fără 
efecte în istoria lumii, pentrucă România 
a avut împotriva ei, ca nici o altă țară, 
toate forțele care-au intrat în conflict. Dar 
așa cum România de azi este un produs 
recurent al rooseveltianismului s'ar putea 
ca tot printr'un efect recurent, însă con- 
trar, să fie scoasă din nou la suprafața 
istoriei. Oricât ar fi de ajunse la strâm- 
toarea împrejurărilor, micile naţiuni dacă 
nu poate decide istoria lumii pot ajuta la 
indreptarea vremilor. Astfel să sperăm ca 
va veni şi ceasul bun al României,pusă din 


nou în situația de-a da ajutorul ei în 
vederea unei păci reale a lumii, bine con- 
turată şi stabilă. O pace reală, cu un 
liberalism real, care să înlocuiască 
socialismul real cu tirania lui reală, şi 
neîncetat cu zâmbetul calibrul Gorbaciov 
pe buze şi bombele calibrul Brejnev sub 
masă. 


E IE o o ee 
Pretul unui abonamet anual 
25$4! 


ANUL 13 Nr. 152 -DECEMBRIE 1988- PUBLICAŢIE LUNARĂ 


EDITOR: GEORGE BĂLASU 


CIRCULA TUL 5 AFARA CANADEI AFRICA. ARGENTINA. ANGLIA. AUSTRALIA. BRAZILIA BELGIA. CHILE. DANEMARCA. ELVETIA. GERMANIA. GRECIA. FRANTA. ISRAEL. ITALIA, OLANDA. ROMANIA. SPANIA. S.U.A. SUEDIA. TURCIA. YUGOSLAVIA. NOUA ZELANDA 


Eugen BARSAN 
menului actualului Preşedinte al 
lanuarie 1989. 

Președinte al Statelor Unite. 
In timpul zilelor de alegeri 


sau revoluţia reaganistă, 


întreaga lume, 


următor Președinte al Americii. 


= 

E de argumentul că reaganismul este stagnant și 
E vusţinută de promisiunea lozincă că “'cea mai bună 
ZE Americă” va începe doar de aici înainte cu alegerea 
E lui Michael Dukakis. Lupta a fost, deci, între con: 
E servatorismul republicano-reaganist reprezentat de 
E Bush și democratismul reprezentat de Dukakis, care a 
= fost foarte mult arătat în momentele cruciale elec- 
* 
= 
E 
Și 


torale ca “'stângist”!. 


Continuare în pog. 3 
UMAR DAODAAAOALA LD OOAVAD VAAAA ta 


20000 ALAMA ODO 0000099000 LE 


REAGAN SE DUCE, 
REAGANISMUL RĂMÂNE 


Ințelegem prin ''Reagan se duce” expirarea ter- 
Americii, în 


Inţelegem prin “reaganismul rămâne” continuarea 
la Casa Albă a politicii lui Reagan, pentrucă e greu de 
luat alteumva actuala alegere a lui George Bush ca 


zile de acerbă 
propagandă electorală - s'a pus multă emfază pe fap- 
tul că din punct de vedere ideologic, Bush ar fi doar 
un simplu continuator al lui Reagan, și că, astfel, 
cine votează pentru el, votează în fond pentru o 
Preşedinţie, numită, ''Reagan-Bush White House”, 
adică pentru o “Casă Albă” impregnată de ideologia 


Pentru cetățeanul american  “'ne-liberalizat”, 
reaganismul înseamnă o politică dusă în cadrul 
valorilor tradițional-conservative pe planul intern, şi, 
în același timp, una fermă pe plan extern. In special 
faţă de comunismul-imperialist numit Rusia 
Sovietică, care amenință subversiv sau pe față 


Orice s'ar putea spune în raport de toata analizele 
posibile ale alegerilor din Noembrie care au avut loc 
în America, considerația față de Reagan a fost fac- 
torul numărul unu care l-a ales pe George Bush ca 


Natural că acerba bătălie electorală pentru votul 


| 
= 
E! 
3 
= 
= 
i 
alegătorilor, a pus problema unei schimbări. Motivată E câ noi, Românii, atât în 
E! 
Ei 
= 
î 


Crăciunul este 
sărbătoarea nașterii Dom- 
nului și Mântuitorului 
nostru lisus Hristos, praz: 
nicul sfânt al înomenirii lui 
Dumnezeu. Si ce'nseamnă 
ziua de naștere, dacă nu un 
prilej de participare la 
bucuria unui suflet drag, o 
împreunare de inimi cu 
aceleași simțăminte, 
răsfrângerea în afară a 
dragostei noastre faţă de cel 
ce-și serbează ziua venirii 
lui pe pământ? Din păcate, 
noi denaturăm sensul zilei 
de naștere, deoarece per: 
soana sărbătorită rămâne 
în umbră și accentul se 
pune pe banchetul 
propriuzis, pe mâncare și 
băutură, pe chefurile la 
care se vorbesc cuvinte 
urâte, se vântură fățarnice 
aprecieri și se uneltesc tot 
felul de intrigi. 

De ce să nu recunoaştem 


țara liberă, de altădată, cât 
şi pe meleagurile în 
străinării, mam trăit pe 
deplin și nu trăim încă, nu 
reedităm, pe plan lăuntric, 
evenimentul acesta unic 
care este dezbrăcarea lui 
Dumnezeu de Sine Insuşi și 
coborirea Lui pe pământ, 
luând “un chip de rob” şi 


—— Sergiu GROSSU— 


““făcându-se asemenea 
oamenilor” (FILIPENI, 


Ceresc “L-a făcut - păcat 
pentru noi, ca noi să fim 


NAŞTEREA DOMNULUI 
-SĂRBĂTOAREA INIMII- 


preocupările şi apetiturile 
noastre cotidiene. Din 
cauza acestui aspect for- 
malist al credinţei, 
exigenţele lui Dumnezeu, în 
legătură cu viața spirituală 
a exilului, rămân pur şi 
simplu periferice şi, ca 
atare, irealizabile. 

Să nu  neglijăm, 
cititorule, ceea ce ne învaţă 
Scripturile și anume, că noi 
trebue să capitulăm în fața 
unui legământ nou, care 
constă în aceasta (zice Dom- 
nul): “Voi pune legile Mele 
în mintea lor şi le voi scrie 
în inimile lor; Eu voi fi 
Dumnezeul lor, și ei vor fi 
poporul Meu” ÎRVREI, 8 
.10). Legea cea nouă, odată 
asimilată, ajunsă principiu 
intim şi director al in- 
teriorității noastre con- 
vertite, capătă puteri cen- 
trifugale, țâşneşte spontan 
și irezistibil din lăuntru 
spre mediul ambiant, ac 


2.1). Cu alte cuvinte, nu 
participăm, împreună cu 
îngerii, cu păstorii şi cu 
magii Nopţii sfinte, la 
marea și sublima taină a 
Intrupării. 

Nașterea Domnului 
devine mai degrabă un 
pretext și nu obiectivul cen- 
tral al bucuriei. Uitând de 
Pruncul pe care Tatăl cel 


neprihănirea lui Dumnezeu 
în EI” (2 CORINTENI, 
5.20, noi sărăcim Crăciu- 
nul de semnificația lui 
creştină, de vreme ce şi 
Biserica şi Evanghelia şi 
Peștera Betleemului nu 
sunt altceva decât nişte 
realităţi exterioare nouă, 
reprezentând ceva din afară 
şi care n'au nimic comun cu 


tualizându-se în faptele 
credinţei, printr'o sur: 
prinzătoare evoluție 
calitativă. 

Iată de ce socotim noi 
sărbătoarea Naşterii drept 
sărbătoarea inimii. A unei 
inimi care se pregăteşte să- 
L primească pe lisus; în 


Continuare in pag. 3 


PAGINA 2 DECEMBRIE 1988 


CE E DEDESUBT ? 


CUVANTUL Rom Nea 
e 


tre Canada siStatele Unite pentru schimb liber economic 
fără restricții vamale. Acest acord, carea fostratificat 
deja de Congresul American, urmează acum să fie supus 


cu o continuitate de viață 
aşezată pe care lorga o 
socotea veche de patru mii 
de ani? 


ristă, Turcia. Chiar în Fran- 
ţa democrația mu s'a contu- 
rat definitiv decat după 


poporului român. Acţiunea 
a început cu desființarea 
țărănimii care era 83 la 


decât o voință de 

u 
plan mondial? Dacă e: 
întrebăm nu 


a 


destructiyg 


zbate i SS dezastrul țării în 1870. A di opulaţie și Lut ajungem 
ratificării canadiene, după alegerea lui Brian M a aie A : : sută din pop . nici un răs tul | 
ca Prim Ministru. Au Sa Ltaenică forțebolitice şi. uni Logică cate întrebarea A Loaf Slisaila RĂ păstrătoare a celor mai constatăm că aici diunge îi : 
deraţii ideologice care s/au opus acordului șirătificării | PERITUCĂ nu există acțiuni LATE PONEI îndepărtate tradiții de voința de a ie vorba 
lui, cu multă vigoare și muanțe naționaliste. Dar, acest | omenSsti. fără o anumită România Mare este „cu mulate și prelucrate pe Te a în. 


naționalism a fost mmai în parte legitim. Infond, poli- 


rațiune, iar în cazul nostru 


dislocată prin răpiri de 


pământul fostei Dacii. 


ternaționalei comuniste 


e 

| 
LIOoria | 
La „EEE ARE ne o e anl e Aaa ——— AI. BERCEANU—— 4 
Adi 4 A 
. A ini e AA ie;  “providenţiale”. La patru îngrijire medie i 

Sunt întrebări logice şi a început a doua serie; Prosu “a instaurat  desfii ali, pei N 
E ip , f ă aceea s'a instaura shințarea dr Prin 
întrebări istorice. Uneori se avem dreptul să spunem ani după aceea s i i ca. Ptului : 
fac însă necesare întrebări  ''seria neagră” din Istoria pentru IREză S5 104 ari (ae. calorică că i 4 Â i 

ANADA care să includă amândouă Românilor. Atunci deocamdată eol iai lagărel i sl ezimuj d 

aceste categorii. De pildă: democraţia română era totalitarismul ideologic și = ti de extermi i. „4 

„Alegerile canadiene au fost dominate de o dinamică de unde se trage amokul din  într'un fel tânără ca şi imperialist al ocupantului. sati ui! seca ARN 

și decisivă confruntare pentru „probleme de politică R.S.R. împotriva așezărilor statul numit România, dar Ce decadă serială mai 2 caca mal lui, de A js: 
externă. Aceste probleme au deslănțuit dezbateri pasio- româneşti milenare, cui era totuși mai veche ca în rotundă decât 1938-1948? i Să, % 

nate și atacuri dure din partea oponenților, creindu-se foloseşte  desrădăcinarea fostele imperii, dizolvate în 1 ultimii 40 de ani s'a tul” Pare aa "dedesup. 

asţiei 0 agitație deosebită în rândurile votanților ca- geografică şi ecologică după primul război mondial: planificat şi executat Cea divă fe revoluţii e 4 

X Si într Austro-Ungaria, Rusia Ta- = Cu ȘI implacahas 5 

Tema principală a constituit-o noul acord stabilit în- toarele într, târă E a plana ros AN CADA Ac planificare ii, - 

4 


istorie nu există cauzalitate 


unei reveniri la democraţie, 


j > i itorii E iei „întrebare totuşi 44 

tica externă mu poate fi întemeiată decât pe valori de | Această rațiune nu poate fi teritorii la Nord-Vest, la In 1968, la douăzeci deani dece tocmai e rămâne: i. 

| ionali sa = Ş & decât istorică. De aceea este Est și Nord-Est, și la Sud > R ei din Poporul român 
cir aie ear epela națiune şi de securitatea bine ca “fi iai 13 Est. Imediat după această după Xupareasi0 anis a fost ales pentru un pl d 
| ei. In cazul acestui acord, nu se poate 'vorbi de o ame- stuf ari ai Sia i desfințarea 3 Pasii Mari contextul civilizației de tra- de distrugere. pe Au pi i 
| nințare a securității naționale și nici de o dimimare a i cneaa rien aei v iael ela desființării dijie romano-greco-crești- putem descifra la nici u i i 
prestigiului național, căci America și politica ei externă Xe Wceri aminte; Să arie istat ideea  Nă de mesianismul opusunui intre come oii URI 
| nu conține în substanța ei si în structura manifestărilor enopol a constatat că în democrației, a existat i Occident cu valorile lui în mele 


ei internaționale, nici un bob detendințe imperialiste de 
tipul celor sovietice, care duc până la anexarea de teri- 
torii şi popoare străine de conglomeratul bolsevic. 

Legăturile Canadei cu Statele Unite sunt vechi, tradi- 
ționale şi de bună vecinătate. Un acord de liber schimb 
economic nu poate face vulnerabile aceste legături tradi- 
ționale Si mu poate pune înpericol existența Canadei. Mai 
ales ca un acord se face pe termeni de reciprocitate, în 
înțelegere mutuală. Piaţa americană este vastă și capa- 
bilă să absoarbă bunurile și produsele canadiene, după 
cum și piața canadiană este interesată să aibă acces la 
manufactura și tehnologia americană, fără taxe si supra- 
cote vamale, care ridica prețurile si astfel se reduce 
puterea de cumpărare a cetățeanului canadian. 

Noul acord va stârni, în mod firesc,o întrecere com- 
petitivă între cele două țări, de care vor beneficia 
ambele popoare, căci spiritul inventiv canadian va crea 
condiţii optime pentru export și distribuție de bunuri 
economice. 

Pe de altă parte, acordul acesta va deschide un drum 
nou de apropiere între cele două popoare, căci va înlă- 

ura impulsul de exploatare fimânciară și relațiile se vor 
meoține prin incredere si colaborare întoate domeniile 
de ridicare a standardului de viaţă. 

In ultimă instanță, noul acord economic care a fost în 
discuție, va fi și oarmă defensivă față de potențialul din 
ce în ce mai mărit al viitoarei federalizări europene. 
Această federalizare economică a Europei va desființa 

ițele vamale între țările componente și, în forma cea 
mai simplă a impli „va stabiliun soi de protecțio- 
nism față de celelalte țări și continente. Volumul expor- 
tului american și canadian se va micșora simțitor în 
cuprinsul ății economice europene. 

Dar, privind în complexul situației, un Canadian nu 
poate trece cu vederea factorul puternic al geo-politicii. 
Aliatul imediat și mai mult decât atât, relațiile firesti 
politice, culturale, sociale şi economice nu se pot stabili. 
în condițiile dificile ale epocii noastre, decât în direcția 
Statelor Unite. Poziţia geografică, tradițiile anglo-saxo- 
ne si viziunea politică îndrumează către o colaborare 
strânsă şi fără fricțiuni între poporul canadian și cel 
american. x 

Acordul economic dintre cele două țări, nu anulează 
valorile naționale și mu grefează asupra spiritului de 


ci doar serii sau fapte unice 
determinante pentru o 
epocă. In istoria Românilor 
există o epocă a “României 
Moderne”, care se împarte 
în două serii, ce urmează 
unor fapte unice 
revoluţionare: prima serie a 
acestei Românii moderne a 
stat sub specia democrației 
și a autodeterminării 
popoarelor, care încene dela 
Unirea Principatelor în 
1859, și culminează cu 
România Mare în 1918, cu 
votul universal şi 
desființarea  latifundiilor 
împărțite la ţărani. 

In 1938 s'a petrecut o 
soluţie de continuitate a 


„ democrației româneşti care de” 


Este datoria noastră a 
Românilor, precum şi a 
prietenilor României, să ne 
gândim mereu la martirul 
la care sunt supuși cei din 
țară. In Noembrie gândul să 
ne poarte mai cu seamă la 
toți cei care, căutând să 
spargă lanţurile robiei, au 


dar Antonescu nici nu a 
vrut să audă. Este im: 
posibil de negat viziunea lui 
Antonescu. în regimul de 
război mondial de atunci, 
după ce singurul nostru 
sprijin, marea Franţă, se 
prăbușise ca un castel con- 
struit dintr'un joc de cărți, 
iar poziția fundamentală a 
României suferise o 
deplasare: dela suveranitate 
la iridenta teritorială. 
Seria continuă: în 1944 
s'a încercat zadarnice 
reluarea firului democratic, 
sub ocupaţie totalitară 
străină şi fără nici o umbră 
de sprijin din partea 
marilor democraţii socotite 


care intră încă din secolul 
trecut la noi ““drepturile ce- 
tățeanului şi ale națiunii”, 
incepe desăvârsirea “'revo- 
luției culturale!?, care cul- 
minează azi cu distrugerea 
istorice, cu 
transformarea țăranilor în 
vite de muncă, adunați în 
cazărmi-staule, dar fără hi- 
giena grajdurilor din lumea 
civilizată. In filigrana aces- 
tor acțiuni apare o sistema- 
tizare a genocidului prin 
moartea noilor născuți în- 


monumentelor 


tr'un procent unic înEuropa, 
prin sinuciderile iot ceie 
mai numeroase din Europa, 
prin „subnutrirea per- 
E 

Lo 


MESAJ REGAL 


stiută a avut loc la Brașov 
acum un an, la 15 Noem- 
brie. Prima manifestaţie 
care uimise lumea, avusese 
loc tot în Noembrie, în anul 
1945. Fiindcă mă aflam cu 
mâinile legate, noul regim 
refuzând să respecte Con- 
stituţia, eu încă din August 


telectuali, meşteşugari şi 
comercianţi, femei, bărbaţi 
şi copii. Se striga doar 
““Trăiască Regele, Trăiască 
Maniu, Trăiască Brătianu”. 
Era sprijin adus opoziţiei. 
Cu tancuri și cu camioane, 
ei au dat buzna în mulțime. 
Mulţi au fost omoriţi, 


nicioasă;e tineretului, „prin... 


europene? Nici logica nici 


istoria nu ne pot da vreun 
răspuns. 


Dar este aici vorba de o 
putere destructivă așa de 
mare, încât nu i-se poate 
într'o _in- 
“istorică” a 
lumii libere ale cărei '“con- 


opune nimic, 
difereneță 


i 
nud 


tracte”' nu le poate controla 


nimeni 


Poate în cer, aşa că la fel ca 
în alte cazuri, o judecată 
dincolo de orice instanțe, 
judecata imanentă, va da o 
rezolvare a acestei încheieri 
de epoci din istoria Româ- 


numeroși. 
Patruzeci şi doi de ani 


pe acest pământ, 


S'au scurs între aceste două 


manifestații. La Braşov 
anul trecut, Românii şi-au 
riscat viaţa demonstrând 
unei lumi întregi că se opun 
cu înverșunare dictaturii pe 
care dintr'un început nu 0 


creație. Dimpotriva, va aseza și consolida un sistem de suferit şi suferă aprige făceam grevă - “greva mulți, foarte mulți au fost  voiseră. Coincidenţaa făcut 
activități pe toate planurile, prin încredere şi bunăvoire. prigoane. regală” cum a fost numită - arestaţi printre cei tineri ca prima şi ultima dintre 
Partidul Conservator a reusit înalegeri să obțină su- Lipsiţi de drepturi politi-  ne-acceptând nici să  maicu seamă. larîn Noem.  manifestaţiile ştiute, să fi 


portul necesar pentru o nouă guvernare şi acordul econo- 
mic care a fost disputat în campania electorală, a fost 
acceptat de Canadieni. Desigur, dezbaterile vor conti- 


_mua, căci pasiunile politice nu dispar cu ușurință din 


„ dar viitoarele dezbateri se vor face întrun 
climat maipotolit si, ele, vor putea lămuri multe aspecte 


ce, Românii m-şi pot vărsa 
năduful decât făcând greve 
și manifestații. Au fost şi 
sunt multe mișcări de acest 
fel, toate înăbușite în 
sânge, puţine însă ale căror 


iscălesc decretele, nici să 
primesc pe membrii guver- 
nului impus de ocupanţi. In 
ziua de 8 Noembrie din acel 
an, de Sfântul Mihai, 
studenţi din București au 


brie anul trecut, când mun- 
citorilor dela Braşov porniţi 
să  manifesteze li s'au 
alăturat iar mii, zeci de mii 
de oameni, mulțimea a fost 
din nou prigonită. Si dacă 


avut loc în luna Noembrie: 
De aceea cred că se cuvine 
să închinăm această lună 
tuturor celor oprimați 
fiindcă au luptat şi luptă, 
pentru ca poporul român 


care astăzi sunt lipsite de claritate sau neînțelese. In Erc săi i : ; Fi ; i să-si redobândească dem 

putut răzbi peste venit să manifesteze în prigoana a fost mai A-şi redoi e 
orice caz, conservatorii au un nou mandat de guvernar îi granițe. Greva din 1977 de Piaţa Palatului în care, discretă, mai subtilă,  nitatea. i 
Prin aceasta, se va continua politica începută de Partidu pe Valea Jiului este una mulțime mare s'a alăturat morţii şi schingiuiţii, i 


„Conservator, care s'a dovedit competentă, energică și 
stabilizantă în politică internă şi externă. 


dintre rarele mişcări 
cunoscute în lumea liberă. 


lor. Erau acolo și în străzile 
din jur, mii, zeci de mii de 


despre soarta cărora s'a 
aflat abia după luni de zile, 


George BĂLAŞU 


ABONAŢI-VĂ 


 LAZIARUL "CUVANTUL ROMÂNESC” 
ape Abonamentele și reînnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
z, Din Canada şi U.S.A., se pot trimite **Cec Poşta” (Money Order) sau '*Cec 


-Din să i alte Continente, prin “Mandat Poştal” sau “Cec Inter. + 


Biiiocali pe decta ziarul: OMANESC, Box 4217, Station D, 
iz : Hamilton, Ontario, Canada L8Y 4L6 
Second Class Mail Registration Number 4133 


 REÎNNOIȚI-VĂ ABONAMENTUL 


Ultima manifestaţie oameni 


muncitori şi in- au fost şi ei foarte 


-CATRE REDACȚIE___ 


*TORONTO, CANADA - La Toronto, în Octombrie 1988 s'a stins din viaţă veteranul 
„basarabean Ion Păscăluță, în vârstă de 99 ani. A fost înmormântat în cimitirul orasului 
Toronto, Ion Păscăluță a fost membru marcant în Sfatul Tășii, la Chişinău, Ca ofițer 
în armata Tarului Rusiei Creștine Ortodocse, ca delegat al veteranilor naționa! 

români basarabeni, a votat la 27 Martie 1918, Unirea fără condiții a Basarabiei cu 


Batu, A fost membru de onoare al Bisericii Sf. Gheorghe și al societății Dacia din 
oronto. ? 


Dumnezeu să-l binecuvinteze, să-lprimească în Iimpărăția Cerului și să-l odihnească 
În pace. Să-i fie ușoară țărâna străinătăţiia îndeluneatului și însângeratului exil. lar noi+ 
desțăraţii să-i păstrăm veșnică amintire pilduitoarea ii viață de luptător naționalist 
anticomunist împotriva imperialismului colonial slav al Rusiei Sovietice. 


Camarazii moldoveni din exil- 


A 


i 


CUVANTUL ROMANESC 


„CĂDEREA IMPERIULUI 
RUSO-COMUNIST 


— George BĂLTEAN— 


Ultimul imperiu din lu- 
me, imperiul rusesc sau 
Uniunea Sovietică, bazat pe 


forța militară și 
poliţienească, pe închisori 
şi moarte, bazat pe an- 
tiumana ideologie 
comunistă, teroristă, se' 
găsește la începutul 
sfârșitului. Incercarea de 


salvare prin Perestroika și 
Glasnost, este încercarea 
celui care se înneacă şi care 
se agaţă și de un pai. 
Perestroika sau cum i se 
mai poate spune, 
Katastroika, nu va 
îmbunătăți economia 
comunistă, iar Glasnost 
este un fel de “'Sterbehilfe” 
- ajutor de moarte. Există 
oameni care se chimie să 
moară. Ei trebue ajutați 
prin grăbirea sfârșitului. 
Cu cât mai rapid va fi 
lichidat imperiul groazei 
comuniste, cu atât mai 
repede se vor termina 


suferinţele celor peste 400 
milioane de oameni sub: 
jugaţi. 

Căderea imperiului 
rusesc are loc pe două căi. 
Prima, este calea lentă, 
treptată, prin eroziune, 
rezistență continuă și 
revolte repetate, prin 
sleirea forțelor economice și 
de apărare, prin decăderea 
psihică și morală, prin im- 
punerea unei distrugătoare 
întreceri internaţionale sau 
între sisteme, și prin 
autodistrugere, care rezidă 
în însăși esenţa sistemului 
comunist. Această cale este 
de lungă durată. Ea a fost 
aleasă de către Occident, 
după ce acesta a pierdut 
momentul prielnic unei alte 
căi, ca şi după o lungă 
perioadă de dezorientare. 

Asistăm de aproape o 
decadă la desfăsurarea a 
ceea ce se cheamă '"'Low In: 
tensity Conflict” (LIC) 


EU ULUI INUTIL ITI TUT IT UL LILI IL Lt LII IL 


IL IIUILULIII] 


ultime alegeri, 


TITI N LU UL 


spiritul lui Reagan. 


din care ei provin. 
Altecum Românii 


sânge românesc. 


i „0 eică o 3f A mda dal 


Dar cu toate acestea, problema aleg : 
servatorism sau liberalism e marcată aici în America 
de o izbitoare curiozitate. In timp ce corpul electorel a 
votat, majoritar, pentru o Casă Albă “'Reagan-Bush” 
adică republican-conservatoare, tot acest corp a ales, 
de asemenea majoritar, un Congres dominat de Par- 
tidul Democrat etichetat ca 
realitate, are şi acest partid deputaţi și senatori care 
sunt mai conservatori decât unii dintre republicani. 
Cine caută o explicaţie cu privire la un asemenea 
lucru, nu o poate găsi decât în capabilitatea de a 
putea pricepe spiritul american care este foarte 
flexibil, dar de notat şi reţinut ca foarte important, 
fără a-şi pierde în fond axa conducătoare cu sorginte 
“în idealismele pentru cauzele omenești, derivate din 
'asupriri şi lipsa de libertate. 

Pentru American, valoarea-om a candidatului şi a 
ceea ce el personal reprezintă vine înaintea obligaţiei 
față de partidul de care el zice că ar ţine. Astfel se 
întâmplă, că Democraţii votează cu Republicanii şi 
Republicanii cu Democraţii, ca de pildă în aceste 
votând pentru un Președinte 
Republican și un Congres Democrat. Dacă capitolul 
acesta cu Democraţi Republicani și Republicani 
Democrați pare cam confuz, el poate găsi lămurirea 
necesară într'o explicație a Președintelui Reagan (fost 
Democrat): “Când Liberalii (stângiști) au preluat Par- 
țidul Democrat, Democraţii |conservatori) au preluat 
Partidul Republican”, și așa apele se mai amestecă. 

Schimbarea cerută de Dukakis, cu variate și per- 
suasive argumente, în numele Partidului Democrat, 
n'a fost în stare să creeze o breșă de polarizare a unui 
front electoral majoritar care să pună capăt 
reaganismului. Reagan este, în fapt, foarte popular, şi 
acest lucru a fost confirmat încă odată de votul 
majoritar al Americanilor care alegându-l pe Bush și- 
"au arătat voința de a rămâne şi pe mai departe în 
“structura politicii lui Reagan, care le place. Si cu un 
asemenea vot i s'a avansat lui Bush încrederea că el 
va fi capabil să conducă mai departe America în 


În general, Românii, ca și cei din alte grupuri et- 
nice din Răsăritul Europei, au votat cu Republicanul 
Bush, pentru simplul motiv că ei văd în Partidul 
Democrat, partidul care s'a făcut fârtat cu Stalin în 
Înțelegerea dela Yalta, care e la baza a ceea ce dela al 
doilea război mondial încoace se întâmplă cu țările 


ar fi 
românesc, să voteze cu Dukakis. Mama lui, care e 
încă în viață, având 85 de ani, este Armâncă, adică de 


REAGAN SE DUCE, &: 
REAGANISMUL RĂMÂNE 


Urmare din pag.| 

Pentru unii analişti, cu reputaţie de specialiști în 
materie de politică, o atare înfățișare 
finalul alegerii. In sensul că, din momentul în care 
Bush a reușit să-l eticheteze pe Dukakis în chip 
reversibil ca “'liberal”" sau “'stângist”, soarta lui, din 
punct de vedere al alegerilor, ar fi fost pecetluită. Si 


ar fi decis 


a s'a întâm- 


“liberal”, deși, în 


avut un bun motiv, 


EDILUL LUA AULA ARO AEON 


Eugen BÂRSAN 


Li 


DECEMBRIE 1988 


Strategie, care a contribuit 
la starea dezastruoasă în 
care se găsește astăzi im- 
periul rusesc. Această 
strategie occidentală im- 
pune și menține boala dar 
nu conduce la un sfârșit 
sigur. Ea poate conduce la 
un succes a la Pirus în care 
și popoarele subjugate sunt 
sleite, iar Occidentul însuși 


are multe de îndurat. 
Strategia se bazează pe 
rezistența și  lutpa 


popoarelor captive, luptă în 
care deseori ajutorul 
dinafară lipseşte cu 
desăvârșire. “LIO”. 
Strategia este bună dar m 
pentru un secol. Ea joacă 
un rol important doar în 
pregătirea celei de a doua 
căi. 

Cea de a doua cale este 
calea luptei totale, luptă, 
care poate fi Revoluţie, 
luptă de eliberare sau răz: 
boi de eliberare. Imperiul 
rusesc se găseşte în fața 
acestei căi. Noile generaţii 
nu vor să mai suporte 
anacronica sclavie 
comunistă-rusească astăzi 
la sfârșitul secolului 20. 
Relaţiile sociale interne din 
URSS şi statele satelite, nu 
mai corespund dezvoltării 
şi provocării internaționale 


şi, respectiv, nu mai 
corespund dezvoltării 
conștiinței naționale, 


sociale și de civilizație a 
popoarelor subjugate. 


înconjurătoare contribuie 
puternic și fără oprire la 
această dezvoltare. Salvarea 
prin expansiune, prin răz- 
boaie de cucerire şi 
revoluție a apus. Viitorul 
aparține dezvoltării științei 
şi economiei, ori tocmai 
acest lucru este impropriu 
comunismului. 


Sfârşitul imperiului 
ruso-comunist_ este 
aproape. Trebue să i se dea 
lovitura de. graţie. 
Comuniștii au venit la 
putere în Rusia printr'o 
așa-numită revoluţie, şi ei 
vor fi înlăturați tot printr'o 
revoluţie. 


Totul este acum, o 
chestiune de organizare. In 
cazul nostru să ne punem 
întrebarea: cine să o facă și 
cu cine? 


Urmare din pag. | 

care trebue să se nască Fiul 
lui Dumnezeu, conform 
revelaţiei paulinice: 
“Copilaşii mei, pentru care 
iarăși simt durerile 
nașterii, până ce va lua 
Hristos chip în voi”! 
(Galateni, 4.19), Este vorba, 
bineînțeles, de o inimă 
“zdrobită” și mâhnită”, 
întocmai inimii lui David, 
după păcatul săvârșit cu 
Bat-Seba, nevasta lui Urie, 
Hetitul. *'Dumnezeule, Tu 
nu disprețuiești o inimă 
zdrobită și mâhnită”, va 
striga el în psalmul 
pocăinței. Inima noastră 
împietrită - inima “tare ca 
piatra” - trebue să se 
zdrobească. Eul nostru 


Blocuri fară adresă: 


NICI LA ȚARĂ, NICI LA ORAŞ 


Ziarul **Tribuna României” (1 Sept. 
a.c.), copilul legitim al partidului, îi dă 
cu bidineaua ca să vopsească centrele 
agro-industriale. 

Intr'un articol “'Valori în satul 
românesc contemporan" autorul, tran- 
sformat în bocitoare subvenţionată, ne 
reamintește de trecutul satului: Lucian 
Blaga, Rebreanu, Sadoveanu și cu 
lacrimi uscate își continuă panegiricul: 

““Cântecul popular românesc, creație a 
satului, a făcut înconjorul lumii. Limba 
nepieritoarei balade “Mioriţa! s'a născut 
și ea aici...” 

Apologia cioclului dă uitării, printre 
mulți alţii, pe feciorul popii din 
Rășinari, Octavian Goga. II înțelegem. 

Scribul securist se teme să nu 
deștepte amintirile satului drag de 
altădată: “Sa fi rămas fecior la plug...sa 
cânt în strană sărbătoarea..” 

Uitat e și Gheorghe Coșbuc care ne-a 
descris imaginea vieții dela ţară... 
“..„Care cu poveri de muncă Vin încet și 
scârțâind...” ori “Si cât e de frumos în 
sat....Biserica, pe deal mai sus, E plină 
astăzi de lumină...” 

Ne oprim aci cu lista celor ce se 
frământă în morminte, 

Notăm că odată cu stingerea luminilor 
din altare, carele cu “'poveri de muncă” 
au luat drumul străinătăţii. 

Distrugerea satului este consecința 
regimului care, cu fanfară tricoloră, ne-a 
dus la falimentul satului '“con- 
temporan”. 

S'au luat pământurile, țăranul din 
agricultor a devenit muncitor “calificat” 
de toate sezoanele; s'a creat o clasă 
nouă-“'navetiștii”', iar gospodăria a fost 
lăsată în grija bătrânilor și copiilor. 

Grămezi de reforme, legi, acorduri 


« dardului de 


PAGINA 3 


personale, globale, plus decrete cu 
oxigen pentru ridicarea la etaj a stan: 
viață, toate impun 
număratul paielor din cotețul găinii şi 
alte statistici, ca mărturie a progresului 
din “'Epoca de Aur”. 

Dar atâta timp cât “'talpa ţării” trăia 
la sat, în frig, împărţindu-și fărmitura, 
mai era o speranță. Intr'o zi le va 
veni mintea la cap infailibililor con- 
ducători și țăranul îşi va recăpăta un 
petec din grădina şi pământul pe care le- 
a stăpânit în urgia regimului” 
capitalist”. 

A aşteptat, a răbdat, dar au navălit 
buldozerele, distrugându-i casa, biserica 
si cimitirul prin care se înnoda cu 
'veşnicia lui pe acele plaiuri. 

Intre timp mass-media RSR încearcă să 
potolească protestele ce-au indignat 
opinia mondială. 

“Pentru arhitecţi--scrie ““T.R. "--este- 
o piatră de încercare să preia tot ce este 
valoros în arhitectura țărănească. 
Elementele vieţii urbane își găsesc 
rostul aici numai în măsura în care con- 
tribuie la relevarea valorosului fond al 
spiritualității populare.” 

Si în adevăr, stilul casei țărănești este 
tradus--pentru a păstra valorosul '“fond 
al spiritualității populare”, în blocuri de 
beton armat, fără grădini, fără pomi, 
fără o pasăre în ogradă, cu bucătaria și 
closetele în comun, cu cișmeaua în 
curte, trăind unul peste altul...exact 
cum trăia în casa din satul dărâmat. 

Arhitecţii au uitat doar un amănunt: 
să construiască bisericile, că în ce 
privesc cimitirile, ele au fost înlocuite cu 


crematorii. 
Stroe MOLDOVANU 


NASTEREA DOMNULUI 


îndărătnic şi tăgăduitor 
trebue să se sfâşie sub 
apăsarea regretelor. Omul, 
cel vechi, omu) râzvrătirilor 


Dumnezeu 


1.15). Prin nașterea lui isus, 
coboară din 
transcendenţă în Istorie, se 
înomeneşte, devine concret 


Să ne lăsăm şi noi, 
pribegii lacrimii, învăluiţi 
de bucuria mântuirii. În 
noaptea, tot mai adâncă, a 
lumii în care trăim, în 


şi-al orgoliului trebue să se 
spargă în țăndări, pentru ca 
în locul rămas gol să ia chip 
lisus, definitiv şi tutelar. 
Noi ne micşorăm și EI, 
Pruncul slavei dum: 
nezeiești, creşte în noi, ca 
să putem afirma, împreună 
cu Apostolul: ''Nu mai 
trăiesc eu, ci Hristos 
trăiește în mine" 
(GALATENI, 2.19). 

In lisus, Mântuitorul, ni 
se descoperă intimitatea 
profundă a dumnezeirii, 
întrucât El este ''chipul 
Dumnezeului celui 
“nevăzut”!  (COLOSENI, 


şi pipăibil, ca să ridice 
colbul şi viermii la ceruri; 
ca să instaureze, pe pămân- 
tul convulsionat de forțele 
Urii, hegemonia Dragostei 
și-a lertării, certitudinea 
unei mântuiri veşnice, pe 
care un înger al Domnului a 
vestit:o păstorilor 
înfricoșați de strălucirea 
luminii: “NU vă temeţi, 
căci vă aduc o veste bună, 
care va fi o mare bucurie 
pentru tot norodul: astăzi, 
în cetatea lui David, vi s'a 
născut un Mântuitor, care 
este Hristos, Domnul “ 
(LUCA, 2.1011). 


noaptea dezmățului și-a 
apostaziilor rușinoase, să 


nu-L refuzăm pe lisus. Dacă - 


vrem să dăm un sens 
exilului, să ne prăbuşim în 
fața Ieslei cu toate păcatele, 
cu toate poverile şi 
văgăunile din noi, cu toată 
stârpiciunea noastră 


sufletească. Pentru a căpăta 


iertare și pace. Pentru a ne 
înfrumuseța viaţa şi a ne 
sfinți idealurile, 


Sergiu GROSSU 


54 0 2008 


DC Oa ee 7 Aa, 


ve maci vg2 1 


An: -apoaţă 


dm m-a 
3 Am tite 


i: „PAGINA 4 


Campania violentă 
împotriva culturii creștine 
românești a luat proporții 
delirante acum mai mult de 
zece ani, când un scrib al 
“culturii socialiste” a fost 
pus să muncească la o carte 
de o mie de pagini con- 
sacrată defăimării uneia 
dintre cele mai importante 
reviste românești, acuzată 
că a fost nazistă şi, evident, 
“plătită de naziști”. E 
vorba de Gândirea” la care- 
au colaborat majoritatea 
spiritelor alese ale gândirii 
și poeziei româneşti dintre 
cele două războaie mon- 
diale. O campanie in- 
chizitorială deslănțuită în 
Apus cam tot prin acelaşi 
timp, dar cu începuturi 
care se confundă cu ale 
acestui exil, ţinteşte 
împotriva acelorași oameni 
defăimați cu tot cinismul 
marxist-leninist în cartea 
““Gândirea şi Gân- 
dirismul”, mai sus amin- 
tită. 

Ce e cu Românii, ce e cu 
spiritualitatea lor? Să 
rezumăm pe cât posibil. 

Intre cele două războaie 
mondiale România a fost 
singura ţară care a dat sem- 
nele vii ale unei adevărate 
renașteri creștine. S'ar pu- 

tea ca acesta să fie și moti- 
vul perse i acestei țări 
„din Ea stil ele 
leninismu e dela: dis- 


ruzerea spirituala a trecu 
rea spirituală din România 
Intregită a început să facă 
„obiectul unor contracarări 


pa 


a ai 


mpotriva degenerării 
tradiţiei monarhice și 
democratice a “României” 
țară numit așa după Unirea 


Principatelor. In scurtul in- 
terval al unei Românii 
plenare au fost stabilite 
convergent poziţiile 
românești în relaţia dintre 
religie, istorie şi societate. 
S'a stabilit că Românii au o 
tradiție creştină milenară, 
că istoria Românilor a fost 
o epopee a apărării 
creştinătăţii, de altfel 
niciodată recompensată de 
creştinătate, şi sa mai 
stabilit că societatea 
românească nu se va mai 
putea menține- fără întoar- 
cerea la virtuțile pe care se 
bazează morala creștină. 
In același, timp s'a arătat 
că poporul român are o 
vocaţie și o cultură creștină 
a lui, creată de el pe 
baza credinței ortodoxă si 
catolică, deci credinţa 
dreaptă și universală a 
comunităţii de credință a 
creştinilor de pretutindeni. 
Românii au fost primii la 
care-a mijit ideea 
ecumenică şi până la 
ocupația  marxist-leninistă 
nu au dus războaie 
religioase nici nu au făcut 
persecuții religioase, nici 
““pogromuri”” ca în Rusia, 
nici nopți ale Sfântului 
Bartolomeu ca la alții, nici 
ceva ca războiul de 30 de 
ani, cel mai sinistru din 
istoria Europei până la cel 
de-al doilea război mondial. 
Poziția creştină, în sâm- 


men D D 


Biserici creştine 
românești a fost atacată cu 
brutalitatea de Tătari a- 
marxist - leniniștilor, îm- 
potriva cărora au luai 
poziţie din capul locului 
Românii creştini din Oc- 


O U 


cident, unde continuă viața 


a două biserici românești, cu 
toată pacea şi iubirea din 
partea ortodocşilor, care în 


tă aceşti 40 de ani ai exilului 
» sau arătat solidari cu toţi 


„creştinii din lume. 


Asemenea poziție este 


singura dătătoare de seamă 
şi garanţie a caracterului 
spiritualității românești. 
Din nefericire, mai ales în 


DECEMBRIE 1988 


PENTRU OMENIE 
ŞI PROBITATE INTELECTUALĂ 


——— Horia STAMATU— 


ultimii ani, s'a deslănţuit 
un adevărat război in: 
chizitorial împotriva 
Românilor solidari cu 
tradiția și cultura lor 
creştină, al cărui primat 
este conţinutul religiei, nu 
formele ei de manifestare 
publică. Nu avem vreun 
exemplu asemănător în 
cultura creștină românească 
din secolul XX, mai ales 
după  Intregire, când 
biserica creștină minoritară 
dar. respectată ca o soră 
întru credință, a ajuns cu 
adevărat la plinătatea ei de 
viață, după liberarea de un 
imperiu străin. Gândindu- 
ne la acel trecut apropiat 
credem că tot ce se poate 
face azi mai bine, este 
respingerea din toate 
părțile a oricărui fel de 
oportunism, îndiferent de 
motivarea lui, fie el con- 
fesional, ideologic sau 
de orice alt interes momen- 
tan. Istoria Românilor va 
redeveni propria lor istorie. 


“Cruciadele” anti- 
catolice impuse în ţară sau 
anti-ortodoxe neimpuse de 
nimeni în exil, sunt fun- 
damental anacronice după 
ce Patriarhii Romei de 
Apus și al Romei de Răsărit 
au refăcut UNITATEA DE 
MAGISTERIU, deci de baze 
ale credinţei creștine, şi 
Sau îmbrățișat declarând 


nule și neavenite litigiile 


pe ''ministeriu'', ad- 
ministrare, şi nu pe esența 
credinței. Românii liberi 
care rămân legați de 
tradiția culturii creştine 
“românești sunt solidari cu 


„ această împăcare menită să - 


deschidă alte “perspective” 


“mileniului creștin ce va 


veni curând. De aceea 
resping orice fel de 


“ecumenism” parohial, şi 
se roagă lui Dumnezeu 


întrun gând şi 


majore: credință, iubire şi 
nădejde. sa > 


Stimate Domnule Președinte, 


ea Dys, ca Președinte al Statelor 
Americii reprezintă pentru şările 
ie ale Europei de Est, o nouă cale 


dată cu felicitările mele, în acest mo- 
ment memorabil pentru politica externă 
lă, per: i-mi să vă reamintesc 
area Dys. 2 Noembrie 1983 în 


g să notați că această cuvântare 
:m de critică la adresa Uniunii 


nge milioane de oameni de 


alterite să trăiască sub 


o intolerabilă formă de subordonare. După 
cum a fost de prevăzut, cuvântarea a fost 
urmată de un protest imediat și vehement 
din partea Uniunii Sovietice, Cehoslovaciei 
R.D.G, și Polonia, Si România a protestat 
dar aceste lucruri trebuiau spuse”, 
Astăzi, în calitatea mea de fost ministru 
(1940) și deputat în România, ca unadevărat 
patriot și reprezentant autentic al națiunii 
române, trăind de 9 ani În exil, doresc să 
subliniez că prioritatea acestor principii 
se impune prin însăși formularea lor. 
Cu stimă, 


Radu Budişteanu 
Preşedinte al Frontului Român de Eliberare 


Președinte de Onoare al Ligii Anti- Yalta 


Necunoscutul Arghezi 
FĂT FRUMOS 


Unde-a plecat, călare, Fătfrumos, 
De nu se mai zărește nicaierea, 
Oricât si-ar pune soarele puterea 
Oricât s'ar scobori luna de jos? 


Munţii pustii, cu piscurile cată 
Mîhniţi, din cer, în valea de granit, 
Ca să-l mai vadă, cel puţin odată, 
Viu dacă-i viu sau mort, de-o fi murit. 


Cântecul lui, de care țara toată 
Era învăluită ca'ntr'un vis, 

De sta şi ochiul șoimilor închis 
In ascultare, s-a oprit de-o dată. 


S'a rupt din codri, s'a pierdut din șes 
Si, goală ca de suflet, tristă, țara 
Nu mai găseşte parecă'nţeles. 


Fluierul lui cânta și'n cingătoare 
Si zeci de sate albe, fermecate, 

Cu sute de feciori și de fecioare, 
Il ascultau doinind pe la'noptate. 


Se deșteptau cu doina lui, în zori, 
Se'ndrăgosteau la cântecele sale 

Si se simțeau logodnicii uşori 

Si mai frumoși, călcând în iarba moale. 


Imprientenit cu cerbii și mistreţii 
Si nins de fluturi jucători în cete, 
Jivinele-l priveau ca niște fete 

Si cu sfiala dulce-a tinereţii. 


Unde-a plecat că n'are nimeni știre 
Fătul-Frumos, cu plete negre grele, 
Cu ochi albaștri, plini ca de mărgele 
Si cu sprinceana'n jurul lor subțire? 


A scoborit din munţi, pe stânci, călare, 
Si patru nopţi a scăpărat pământul, —- 
De sub copitele nerăbdătoare 
Ce s'au luptat cu cremenea și vântul. 


Si luându-și fluie 


nsă și săcu 
Li: 


EI străbătu întreaga ţară 

lar Dunărea nevrând să-i facă loc 

A despicat-o drept pe la mijloc 

Cu pieptul între valuri, cu coiful alb afară. 


eră Si s'ar fi zis că negrul armăsar, 
„Cu nările suflând la faţa apei 
e Dumnezeu îl duce, sau, măcar, 
e un trimis al lui Traian și-al Papii. 


Neamul ursuz din țărmul de sub lună, 
Neam trist, urit, și hâd și sângeros, 
Ameninţase doinele lui Fătfrumos, 
Mândria lui și voia lui cea bună. 


lar Fătfrumos, oprindu-se din cânt, 
Simţi, din sânge, flacări că se-adună, 
Si'n glas, în vorbe,'n pâine și pământ, 
Dogoarea cerului străbună. 


Si o lumină nouă'n viaţa lui 
Si o chemare din tării și noapte - 
Si'n toate glasul nu ştia al cui, 

Si un îndemn de semne și de şoapte 


Nemai știute, nemai încercate, 

Ce se iscau şi se topeau în salbe, 
Că lua văzduhul chipuri aripate 
Si se'ngroșau întriinsul fiinţe albe. 


Se ridicau talaze mari de mare, 
Frunza suna ca zalele, și-o zare 
Era ca o tipsie izbită de săgeți. 
Murmur de fier și şuier de urale, 
Intr'o urzire crâncenă de vieți, 
De lănci împiedicate în zăbale. 


Acum s'a dus dușmanul să-l răpuie; 

Ori să-l Înnece'n sânge și-n 'vâltoare, 

Ori bezna lui zidită să descuie - 

In stare şi de milă dar și de necruţare - 


Cum va voi, căci vrednicul urmaş 
Al lui Stefan și Tepeş împreună, 
Ridică și altare din stei pentru vrăjmaş 
Dar și țăpoaie'nalte, cu proțăpire bună. 


Tu, Tară, -așteaptă cântecele iar 
Să se strecoare'n ramuri liniştit, 
Din răsăritul mare'n asfințit, 
Dela hotar, până'n hotar, 


Tudor ARGHEZI 
(Ortografia poetului) î. 


CUVANTUL ROMANESe 


i 


CUVANTUL ROMANESC 


Că vă vin colindătorii. 

Dar nu colindătorii cei 
din amintire care rosteau 
cu glasuri îngereşti, zvonite 
din farmecul tihnei Crăciu- 
nului, ninsorilor si împăcă- 
rilor supreme, înscrise în 
acceptarea crestină a condi- 
ției umane, ci colindătorii 
trimişi în toată lumea, din 
Sudul Pacificului până la 
Cercul Polar să vestească 


sub o formă sau alta 
“moartea idealistă” a lui 
Hristos și întronarea 


““realistă””, ““revoluționară"” 
a materialismului dialectic 
și a materialismului istoric, 
creații ale lui K.Marx, 
V.I.Lenin şi aduse la 
îndeplinire de 1.V.Stalin. 
Colindătorii de azi prin 
presă, prin mass-media, în 
special, nu mai vestesc 
Naşterea lui Mesia, nu mai 
cheamă la iubire, pace şi 
iertare, ci iscodesc un 


enorm evantai de intoxicare 
spirituală a omului de 
pretutindeni. 


Credinţa în condiția 
transcedentală a fiinţei 
umane, în setea înăscută de 
a-și gândi destinul, de a-i 
imagina o durată și o logică 
în eternitate, alegorii 
diafene menite să ne 
purifice moral și să ne dea 
un sens specific în Univers 
sunt tratate cu vexaţiune şi 
ură ““proletară”. 


Lupta dintre bogaţii şi 
săracii pământului a 
devenit pretextul major al 
detronării Dumnezeirii din 
om. 


Tentaţia de a face din 
sărac, bogat, din prost, 
deştept, din incult, cult, 


„din laș, viteaz , etc., iată 


panoplia demagogiilor 
leniniste, potenţate la 
modul demenţial de I.V. 


ători Fericite 


DECEMBRIE 1988 


SCULAŢI VOI BOIERI MARI 


——— Constantin MACRI— 


Stalin și de urmașii lui. 
Minciuna a devenit ''adevăr 
convențional” și in: 
strument de lucru cotidian 
în toate cancelariile 
socialiste. 

Orice protest sau replică 
contradictorie te  trans- 
formă imediat în “dușman 
de clasă”'.Si astfel sa 
ajuns, printre altele, ca 
România să anunțe de 
exemplu, cea mai mare 
producţie cerealieră din 
istoria ei concomitent cu 
cea mai mare foamete și 
spaimă de inaniție pe care 
nici pe vremea lui Caragea: 
Vodă, niciodată, poporul 
român nu a cunoscut-o. 
Senzaţia că sar putea ca 
mâine să nu găseşti nimic 
de mâncare pentru tine şi 
copiii tăi, e generală în 
Resere, Teroarea iernei, 
venirea Crăciunului, nu 
mai este cu nimic legată de 


- litic, cei 11-13 microchefali, 


' 


Q mesagerilor Răsăritului. In- 


vreo bucurie oarecare pen: 
trucă regimul din România, 
singurul din tot lagărul 
socialist, nu dă nici măcar c 
zi liberă de Marea 
Sărbătoare a Naşterii Dom- 
nului, ba dimpotrivă. O ab- 
sență involuntară e suscep: 
tibilă de sancţionare 
deosebită, mai ales pentru 
membrii de partid. 
Dispreţul de mase, 
scuipatul materialist istoric 
aruncat pe sensibilitatea 
obştească, stratificată de 
generaţii, prin datini și 
obiceiuri care îmbină graţia 


cu simbolul, este masiv şi . 


total. 
Democrația, sfânta 
democrație a an- 


tireaganiștilor, de pildă, a 


anti- ““Contras -urilor”. 
etc., triumfă deplin în 
liberalismul  gorbaciovian 


care face ca “'sistemul” pus 
la punct de Lenin și armat 
pentru vecie de Stalin să fie 
““amendabi!”, tolerabil, ad- 
misibil, dacă renunţă sau 
promite să renunţe, pentru 
viitor, la un nou Katyn, sau 
la noi deportări în masă. 
Si atunci e cazul ca să vă 
sculaţi, voi boieri mari! Să 
priviţi Răsăritul! Să priviţi 
lumea! Să priviți harta şi să 
vedeţi cum dela 
Vladivostock și Murmansk, 
până la Berlin și Praga, 
Grobaciov se plimbă în unul 
și același imperiu și deși își 
scuză părinţii, nu-i 
repudiază, pentrucă nimeni 
nu se poate despărți de 
trecutul său, fără a se 


privi crima politică decât ca 
un instrument practicabil 
când interesele de partid o 
cer, partidul fiind biroulpo- 


biroul politic fiind 
Secretarul General, atât de 
general și de absolut cât îi 
îngăduie puterea de amin- 
tire a lui I.V. Stalin, 
adevăratul făuritor al 
“Sistemului”, sistem din 
care nu se poate clinti o 
iotă fără să se prăbușească 
întreaga șandrama atomică. 

Nu subestimăm sub nici 
o formă nici marea, imensa, 
forță militară a U.R.S.S- 
ului, nici bunele intenții 
reformiste ale lui Gor- 
baciov. Stigmatizăm, nu 
putem să n'o facem, 


"ridicolul ideologic în care se 


situează și structura socială 
a U.R.S.S-ului şi a 
sateliților săi şi subtextul 
implicit al declarațiilor gor- 
bacioviene. 

Din două, una: ori 
marxism-leninismul s'a 
dovedit falimentar în cele 
șapte decenii de aplicare, 
ori e viabil dar numai cu o 
severă dictatură de partid?! 
Si atunci ce spun democra- 
ţii democraţiilor, democra- 
ţii democraţilor? 

Ce răspundem colindăto- 
rilor de tip Severnadze? 

Credinţa noastră fermă a 
fost și rămâne că numai 
democrația reală, cinstită, 
multipartinică, (nu e oare 
un pleonasm?), schimbul 
deschis de opinii şi triumful 
rațiunii şi libertăţii, poate 
salva omenirea de dezastrul 
atomic şi de pulverizare 
spirituală. Partidulul unic 
este egal dictatură. Aceasta 
e replica numărul unu pe 
care trebue s'o dăm tuturor 


dustria grea “pivotul”, 


lupta pentru pace, dezar- 
marea nucleară (numai 
nucleară, observați) sunt 
“perle” alese din buchetul 
de colinde ale celor care au 
ridicat palate pe suflete şi 
catapetesme. 

A venit Crăciunul şi cu el 
noi speranțe de pace pentru 
toată lumea chinuită de 
război sau ameninţată de 
groaznicul lui spectru. Răz- 
boiul este dușmanul de 
moarte al omenirii. Aceasta 
e în afară de orice îndoială. 
Dar cine e cea mai înarmată 
țară din lume? 

Si din nou ridicolul ideo- 
logic, jocul de a vorbi 
continuu pe multe glasuri 
despre pace se conjugă în 
realitate cu cea mai for- 
midabilă înarmare a celui 
mai mare imperiu din 
lume. A celui mai agresiv 
care atacă, atacă în con- 
tinuu, în părţile cunoscute. 
Aceasta în mod deschis și 
ostensibil. Dar în mod in- 
sidios şi savant disimulat, 
toată anarhia lumei con- 
temporane aparține intoxi- 
caţilor ideologici marxisti- 
leninisti, materialiști-dia- 
lectici și materialiști-isto- 
rici. 


“ 'Toate problemele omului, 


întreaga filosofie a vieţii 
omenești a fost redusă la 
economie. Planuri cin- 
cinale. indici de dezvoltare 
a producției de bunuri, 
demolării tuturor 
vestigiilor trecutului şi 
aşezarea pe buldozere, a 


pretutinden nlin în 
mod oficial, sau semioficial 
sau chiar (ori, şi mai ales) 
clandestin, spioni în haine 
didactice sau diplomatice, 
ori purtând o legitimaţie de 


ziarist-reporter, sau 
tehnicieni, ete. 
Dacă războiul, înar- 


marea, vinderea masivă de 
arme tuturor celor care vor 
să le folosească, 
indiferent, numai să se 
tragă cu pușca în “'ordinea 
și stabilitatea burgheziei”, 
sunt contradicţiile cele mai 
subliniate ale ridicolului 
ideologic în care se află 
marxism-leninismul 
sovietic, șomajul, confuzia 
și deruta politicianistă 
burgheză îi decapitează 
toate idealurile umaniste 
care înmuguresc în 
democraţie. 

Dictaturile marxist- 
leniniste ucid în fașă orice 
avânt de reînnoire pro- 
umană și pro-progres. 

Democraţiile occidentale 
se lasă sterilizate de 


““minciunile  convenționa- 
le” ale  prosovieticilor. 
Aplatizarea, standarizarea 


umană, chiar la modul op- 
tim sub raportul con- 
sumului şi al indicelui 
civilizatoric, sunt fructele 
spaimei și ale asocialităţii, 
secretare de organismele şi 
mijloacele infinit de variate 
ale propagandei de stânga 
stalinizantă. 

Nu vedeţi voi boieri mari, 
conducători ai destinului 
omenirii, că Crăciunul 
nostru creştinesc de 
odinioară, ca Sărbătoare a 
Nădejdii, a bucuriilor mici 
ale vieţii cotidiene, a fost 
degradat în fel şi chip prin 
alungarea Sentimentului 
Sacralităţii care înfiora 
copilăria bunicilor noştri? 


întregii generaţii tinere. 


PAGINA 5 


Pe aproape o jumătate din 
suprafața pământului și 
populaţia globului, Dum- 


nezeu a fost ucis - chiar ca 
mit - și înlocuit cu 
“productivitatea brută”? 


Cu rentabilitatea. 

Când și cum s'a operat 
acest catastrofal transfer 
dela fiorul misterului divin 
la povara “sarcinilor de 
plan” și a competivității? 
Cine are interesul să ne 
arunce în haosul originar și 
să stingă sau cel puţin să 
opacizeze lumina, cerească 
în orice caz? Cum sa 
întâmplat ca moartea să 
devină o problemă pur ad- 
ministrativă sau de 
evidență militară sau 
fiscală? 

Suntem conștienți că 


- există o evoluţie firească a 


culturii şi 
tuturor 


omenirii, a 
civilizațiilor 
popoarelor, evoluţie cu 
caracter ireversibil, dar 
suntem conștienți în acelaşi 
timp că Divinul, Sacrul, 
sub diverse înfățișări, 
existente pe tot globul, sub 
diverse înfățișări, la toate 
popoarele, nu poate fi 
alungat de materialism, 
materialismul dialectic, 
istoric, pozitivist, realist, 
etc., fără decapitarea 
conștiinței morale din om. 

“Boierii” mari ai acestei 
lumi, Sanctitatea Sa Papa, 
Preşedinţii de Republici sau 
guverne, deputaţii, 
senatorii, ziariştii, au 
datoria sacră să apere 
trăirea lui Dumnezeu în 


Cu noi este Daranizeu, 


Inţelegeţi Neamuri și vă 


pleacați! 
Vă plecați nu în faţa 
noastră ca fiinţe pământene 


„trecătoare sau reprezen: 


tanți ai unor interese 
naţionale sau de castă 
inevitabil vremelnice și 
schimbătoare, ci în faţa lui 
Dumnezeu, Unicul, Eter- 
nul, ” Atotcuprinzătorul, 


care este Judecătorul Su- “ 


prem al actelor noastre 
pământeşti, raportate toate 
la condiția numărul unu: 
Legea Dragostei, Fără 
iubirea creştină totul 
devine un marasm. 

Prin legea dragostei şi 
iubirei creştine vom realiza 
Pacea Mondială. Pe această 


bază stăm neclințiţi, în 


tratarea tuturor confictelor 


de pe glob. 
De aceea, sculaţi voi 
boieri mari ai lumii şi 


apărați Pacea cu smerenie 
creştină și Dreptatea cu 
sabie de flacără 
arhanghelească sau biciul 
făcut din frânghie al Mân- 
tuitorului. Alungaţi zarafii 
din Templul Păcii. 

Niciodată oamenii simpli, 
oamenii obişnuiţi nu au 
decis războiul. El a fost 
declanșat la voinţa 
demențială a unuia sau a 
câtorva. Faceţi să vorbească 
aceşti oameni simpli şi 
obişnuiţi din U.R.S.S. și 
țările satelite și vom avea 
pace. 

Nu tratați cu generalii 
(fie ei şi secretari de par: 
tid), cereţi să se pronunţe 
Măria Sa Poporul. Altfel 
totul e clownerie. Nu uitaţi 
aceasta, conducători ai 
lumii libere. pi 


e 08 IE 


Te A E 


A 
a ENA 


i 2 00 Cal, 3 
aaa” pi 


Ca 


pepe bai ă 


"9. mea. fm 


= PAGINA 6 


La 30 km Nord de Bucu- 
rești, buldozerele șiechipe- 
le de lucrători constructori 
au început să pună înaplica- 
re cel mai extraordinar plan 
al Președintelui Nicolae 
Ceaușescu: distrugerea în 
masă a mii de sate şi muta- 
rea populației acestora în 
orase nou construite. 

mnul rutier Ciofliceni, 
=: un semn care altădată marca 
3 marginea satului stă acum 
ax la 200 m de ultima casă ca- 
re a mai rămas în picioare. 
Buldozerele se străduiesc 
acum să niveleze vechile 
drumeaguri care duceau al- 
tădată printre ierburi, dela 
şosea până la case. 

Un diplomat din Vest ca- 
re a fost la fața locului, a 
auzit cereri disperate ale 
sătenilor de a opri distru- 
gerea locurilor unde s'au 
născut. Unii își demolau sin- 
guri propriile lor case pen- 
tru a salva materiale de 
construcție și combustibil 
pentru iarnă inainte de veni- 
rea echipelor de demolare. 


Neamul Românesc”, 
publicaţie din lumea liberă 
veche de 17 ani, în numărul 
din Septembrie 1988 a luat- 
o cu totul razna. Făcând o 
analogie între cutremur şi 
“delir am putea vorbi de un 


2 


pomelnic” al existenţei 
neamului românesc înşiră 
45 de nume, cum urmează: 


1. Mircea cel Mare 
2. Alexandru cel Bun 
3, Stefan cel Mare 


“Cantacuzino 
10. Constantin Brân- 
coveanu 
11. Dimitrie Cantemir 
12. lon Neculce 
„13. Inocenţiu Micu Clain 
14. Samuil Micu 

15. Gheorghe Sincai 
„16. Petru Maior 
„17, Gheorghe Lazăr 
18. Tudor Vladimirescu 
9. loan Eliade Rădulescu 


21. Mihai Kogălniceanu 
22, Vasile Alecsandri 


DECEMBRIE 1988 || 


DIN ZIARUL LONDONEZ “OBSERVER” DIN DUMINICĂ 6 NOEMBRIE 


CULTURA ȚĂRĂNEASCĂ AMENINȚATĂ DE SISTEMATIZAREA 
LUI CEAUŞESCU CARE DUCE LA DISTRUGEREA VIEȚII RURALE 


-BULDOZERELE NĂRUIESC SPERANŢELE SĂTENILOR: 
— Victoria CLARK — 


La Conferința Naţională a 
Consiliilor Populare din 
Martie anul curent, planul 
a fost prezentat într'un mod 
atractiv ca un salt în viitor, 
o parte a programului PCR 
numit ““sistematizare”. 
Scopul declarat era dea mic- 
sora diferența între sat și 
oraș și de a da agriculturii 
încă 400.000 hectare deteren 
arabil. Asta implica distru- 
gerea a 7.000 de sate si 
crearea unor așa denumite 
““complexe agro - indus- 
triale”, 

Dar inabilitatea României 
de a-și hrăni populația nu 
este rezultatul unei insufici- 
ente suprafețe arabile. Ade- 
vărații vinovaţi suntproduc- 
tivitatea scăzută si exportul 
obsesiv menit să ducă la 
reducerea datoriei externe. 
Pâinea, făina și zahărul sunt 
raționalizate, legumele și 
fructele sunt scumpe, pro- 
dusele lactate m sunt sufi- 
ciente nici măcar pentru 
copii. Un Român a remarcat 
că țăranii au loturi mici - 


Ion Creangă 
George Coşbuc 
Constantin Brâncuși 
Nicolae Iorga 
Octavian Goga * 
Mihail Sadoveanu 
George Enescu 

„ Vasile Pârvan 

37. Nae Ionescu 

38. Lucian Blaga 

'39. George Călinescu 


29. 
30. 
31. 
32. 
33. 
34. 
35. 
36 


„40. Mircea Eliade 


41. losif Constantin Drăgan 
42. Edgar Papu 
43. Constantin Noica 


44. Omul pentru istorie al 


Congresului IX şi al discur- 
sului din balconul 
Comitetului Central. 

45. Nicolae Labiş - 
vestitorul, simbolul și 
“arheul” ieșirii sufletului 


și culturii române din 
holocaustul inaugurat în 
1948, sub masca unei 


pseudo-revoluţii culturale, 
cu tentativa de decapitare 
perpetuă a lui Tudor 
Arghezi şi George Călinescu 
de către Sorin Toma, lon 
Vitner și eiusdem farinae. 


Ce s'a petrecut cu 
redacţia acestei reviste, 
capabilă să publice așa 
ceva? Nu ne arde de glume 
ușoare, de pildă să 
întrebăm cui rămâne 
“Sfânta Elena''? Intrebare 
justificată prin faptul că în 
articol Sfinţii Constantin și 
Elena sunt consideraţi... 
“stră-Români”. Autorul 
poate fi socotit nebun de 
legat, dar numai cu o 
maximă indulgență, pen- 
trucă aici e vorba de altceva 
decât nebunie. Pentru 
numărul 41 găsim 
următoarea doxologie: 


lucrate intensiv si posibili- 
tatea de a crește porci și 
găini - o duc mai bine decât 
rudele lor dela oraș care se 
bizuie pe ei pentru aprovizi- 
onări ocazionale cu carne și 
legume. 

Sistematizarea va distru- 
ge chiar aceste legăturifra- 
gile de distribuire a hranei. 
Mutaţi în blocuri cu mai mul- 
te etaje, cu bucătării comune 
şi un administrator- infor- 
mator, țăranii nu vor avea 
decât de pierdut. 

Hectare întregi de blocuri 
noi și armate de macarale 
sunt dovada evidentă a pre- 
gătirilor de a primi țăranii 
din satele demolate. 

In întreaga țară, micile 
orașe au de suferit în urma 
focului construcțiilor. La 
Iași, capitala Moldovei, lo- 
cuințele din zona suburbană 
se găsesc într'o stare croni- 
că de neîngrijire, acum când 
pe străzile principale ale o- 
rașului lucrările sunt în toi. 

In nici un magazin nu gă- 
seşști unelte sau materiale 


“POMELNICUL” NAŢIONAL 


——Adrian B. COSMA— 


roman, acest extraordinar 
destin românesc în veacul 
douăzeci îl covârşeşte pe 
al lui Mircea Eliade într'un 
punct: savantul, gânditorul 
şi profetul de la Chicago nu 
a avut nici forţa spirituală 
de a-si ridica erudiţia și in- 
tuițiile geniale la puterea 
umi Lenin sau Ghandi, 
spre a apăsa pecetea lor 
în plasma unui continent, 
„şi nici mijloacele materiale 
de a organiza. acea “'operă 
de renovare a lumii” prin: 
tre ai cărei partecipanți a 
fost trecut post-mortem.” 
„. Citim bine sau ne înșeală 
ochii? *“renovează lumea”'? 
Dacă Ceauşescu este ca și 
Dumnezeu, '“cel ce nu poate 
fi numit”, şi așa cum Dum- 
nezeu este Dumnezeul, el 
= este ''omul”” care maiarepe 
deasupra și forţa lui Lenin 
pe care vrea să-l întreacă de 
alfel, făcând praf şi pulbere 
din Tara Românească. Este 
adevărat că Lenin a fost 
într'un fel întrecut. Acest 
criminal de proporţii 
planetare, a vorbit, cum se 
vede în fotografii, dintr'o 
ladă de scânduri urcată pe 
nişte pari. “'Omul”' însă, ca 
Mussolini, vorbește 
din...balcon. Numai că nu 
dintr'un echivalent al lui 
Palazzo Venetia, ci din 
balconul... “comitetului 
central”. Probabil autorul 
articolului vrea să se cațere 
și el în acest balcon. Dar ce 
vrea revista? Asemenea 
delir poate s'o dărâme cu 
"balcon cu tot. Dar oricum 
dărâmarea este certă, și 


rareori s'a mai văzut 
asemena autodărâmare 
morală. 


safe ză ȘI, 7, | 
Numai un pom și semnul i 
pentru zugrăvit. După două 
surse de informații, locui- 
torii orașului Sulina din 
Delta Dunarii au utilizatasta 
primăvară, pentru zugrăvi- 
rea fațadelor caselor, ma- 
teriale toxice depozitate de 
Lichtenstein. 

Lupta pentru o supravie- 
țuire în orase este rezulta- 
tul umi mod de viaţă țără- 
nesc ““nesistematizat”. In 
suburbiile din Cluj Napoca 
locuitorii din blocuri cultivă 
straturi de flori. La Bicaz o 
grămadă de coteţe și cocini 


de porc au apărut în locurile 
virane în spatele blocurilor. 

Lucrul la sate va începe în 
mod serios în 1990, cândre- 
construcția și mărirea capi- 


talei și a oraselor se va - 


termina. Un cetățean buimă- 
cit din București, spunea; 
“*Cel mai rău lucru este că 
nu știm niciodată ce se va 
mai întâmpla - totul se pe- 
trece asa de repede”. 

Familiilor li sedau numai 
două săptămâni ca să se 
mute. 

Noaptea, lumina aparate- 


SAT ROMÂNESC 


Pământ pustiu cu răni de case moarte, 
Biserici prefăcute în ruine, 
ce crunt blestem ajunse pân'la tine 


înscris în cea mai neagră carte? 


pe-aici au fost învredniciri de oameni 
cu ulițele de copii zburdalnici; 


- sat românesc cu gospodarii harnici 
nu câmp făcut amme ca să-l sameni. 


E Acum când zdruncinările de minte 


dale | l-auapucat pe tartorul cel mare, 


prăpădul, din hotare în hotare 
se?ntinde ca o molimă'nainte. 


N'or mai veni nici berze primăvara, 
nici rândunici sub stresini, cuib să-si facă, 


nici cumpăna cu ciutura săracă 
n'o să mai scoată stelele afară.., 


Dulăi miţoși -vânaţi ca lupi de pradă- 
nu mai păzesc gospodării fruntase; 
țăranii sunt robiți pe la orase - 
uimiți de pacostea ce-a fost pe ei să cadă. 


Codanele n'or mai broda altițe 

pe borangicul frunzelor de dud, 

nu mai sunt hori, viori nu se aud, 
nu vezi feciori, nici fete cu cosițe. 


Apocaliptice buldozere smucesc 
bătrânii nuci şi temelii de case, 
cruci de morminte, ziduri, carne, oase, 
clopotnițe, şi tot ce-i omenesc... 


Sat românesc din veacuri de furtună 
cu colbul plin de vise şi istorii, 

ce venetic vrea să-ți omoare zorii, 
martirizat cu Neamul, împreună? 


Nu ştiu tiranii steagurilor rosii 


că în via 


ja ta, greu frământată 


se scoală ca prin farmec câteodată 
de sub pământ, voevozii și strămoșii? 


CUVANTUL ROMANEşe 


II a 


lor de sudat luminează cen- 
trul civic, aproapeterminat, 
care se va inaugura am 
viitor, de 23 August -aniver- 
sarea “'eliberării” Româ- 
niei de trupele sovietice în 
194, i. 
Cei care îndrăznesc să | 
vorbească cu un reporter. 
străin, visează sincer să e- 
vadeze. Dar, după cum ex- | 
plica un tânăr Român, oscă- 
pare de ultim moment a 
satelor și a culturii lor, este 
ca și cum Dunărea ar începe 
sa curgă în sens invers. 
Al zpR a cica pui a 


Ei vin în brațele ce încă poartă 
şi coase si topoare, fără frică, 
aşteaptă doar semnalul ce-i ridică 
să învieze din cenusa moartă... 


Zahu PANĂ 


CUVANTUL ROMANESC 


DECEMBRIE 1988 


DIN ZIARUL “CONSTRUIRE” DIN 7 SEPTEMBRIE 1988 


CEAUSCHWITZ, ROMÂNIA 


Această țară e zdrobită de dubla tiranie a unui comunism stalinist și a unui paranoic de o rară cruzime. 
Deși reîntors printre noi, trimisul nostru special nu și-a revenit încă... 
— Edmond FONTAINE — 


Văd mustața blondă a lui 
Petru, fremătând, mâinile 
sale agitându-se, privirea 
alergând de colo colo fără 
nici o țintă. Si deodată, iz- 
bucneşte: “Eşti nebun, ne 
pândesc, ne ascultă!” Con- 
duc în grabă o Dacie 
zgomotoasă și hurducăind 
printre pietre. Ah, au in- 
stalat un microfon pâna și 
în mizeria asta de mașină. 
Ei bine, le arăt eu lor. 
Toată lumea afară! Zmulg 
plafonul, mânerele 
protierelor și a ferestrelor, 
azvârl vechile canapele pe 
iarbă. 

Ileana izbucnește în râs. 
Petru şi-a recăpătat sângele 
rece și desface o sticlă de 
Riesling oferită de un 
responsabil militar al 
provinciei. Avem şi cârnat 
şi pâine, cumpărate într'un 
restaurant cu bani grei şi 
cu un pachet de Kent. 
Ileana a primit dela țăranii 
la care a stat în timpul 
stagiului  post-universitar, 
roşii și pepene. 


Supravieţuire 


Petru e nervos din când 
în când. Mai ales din cauza 
nesomnului și a grijilor. 
Cea mai mare parte a tim- 
pului şi-o petrece căutând 
medicamente, cărbuni, 
mâncare pentru cei din jur, 
familiile elevilor săi sau 
pentru colegi. Dar și pen- 
trucă încearcă să obțină o 


piston într'i 

tor. El predă analiza 
mumerică. Ileana are o di- 
'plomă în filologie; acum se 
ocupă cu împachetatul 
întro uzină pentrucă a 
refuzat un post la 120 km. 
de căminul său. 

II întreb pe Petru dacă în 
țară există o rezistenţă 
organizată. ““Nu aşa ceva ar 
fi un lux, Noi nu ne mai 
gândim la viață, ci numai la 
supraviețuire. Ca și cum ai 
fi prins într'o avalanșă: nu 
ai altă idee în cap decât să 
poți ieși de sub mormanul 
de zăpadă. Ei bine, aici 
trăim într'o catastrofă per- 
manentă. Astfel încât, 
încercăm să ne salvăm, 
trișăm rezistăm pentru noi 
înșine, pentru un grup de 
prieteni sau de cunoștințe. 


Dispărut din rafturi 


Căutarea de mâncare 
epuizează cea mai mare 
parte a timpului din ziua 
fiecăruia. 

Măcelăria se deschide la 
ora şase dimineața. Coada 
se organizează începând 
dela 10 seara. Uneori, câte 
o femeie adoarme. Când se 
trezeşte nu-şi mai găseşte 
portmoneul. Izbucnesc cer- 
turi între populaţie și 
țigani care se strecoară 
printre rândurile cozii. In 
mai puţin de o oră 
măcelaria şi-a vândut toate 
produsele; oase, pipote, 
inimi, plămâni, uneori 
cârnaţi sau tocâtură. De 
câteva luni până și 
grăsimea de porc a dispărut 
din rafturi. Se stă la coadă 
la pâine, la legume, la 
înghețată, la cel mai prost 
tutun, la chibrituri. Adesea 
se stă la coadă pentru 
nimic. Marfa nu a fost 
adusă. Data viitoare. Există 


ntriun anumit sec- faca nd 


totuși magazine mari în 
orașe, aprovizionate cu sar: 
dele, legume în oțet, com: 
pot de fructe, dulceaţă, 
mălai, înlocuitor de cafea 
Dar nimeni m le frec- 
ventează. Produsele nu se 
pot mânca, sunt chiar 
periculoase, datorită 
vechimii lor: produsele au 
provocat chair moartea mai 
multor persoane. 

La Brașov, caut îndelung 
o cabină telefonică care să 
funcţioneze. Il chem pe doc: 
torul Dorin. Imi dă rendez- 
vous în stradă, sub un ceas. 
Aştept. Cineva mă ia de 
braţ şi mă împinge puternic 
E ca o răpire. Individul 
merge cu pași mari. Din 
când în când aruncă priviri 
pe furiș în jurul lui şi se 
scuză: “In mod conştient, 
am depășit frica, dar nu 
întotdeauna reușesc să-mi 
stăpânesc reflexele şi 
ticurile.” E cald. Cornelia 
ne servește cu apă. Inainte 
de a umple paharele, cer- 
cetează cu atenţie fiecare 
sticlă. Sunt uimit. “Aici, 
ne explică ea, nu există 
decât un singur tip de sticlă 


pentru apă, bere, 'ulei, 
produse chimice. In- 
stalaţiile de spălare nu 
funcționează întotdeauna 


bine, uneori sunt accidente. 
Anul trecut, au murit doi 
copii...” 

Dorin înfunda telefonul 
sub niște perne înainte de a 
începe a vorbi. l-am văzut 


a fel. 
microfoane ascunse în 
locurile cele mai neaștep- 
tate. Dorin îmi spune: “Fie 
că se exagerează sau nu, 


simplul fapt că 
amenințarea se poate 
manifesta peste tot și 


oricând, ne face să fim niște 
infirmi din punct de vedere 
mental. Suntem un popor 
de infirmi.” 


Unul din cinci 


Există poliţişti în 
uniformă albastră la fiecare 
30, 40 metri pe cele două 
trotuare ale unei. străzi. 
Uneori, într'un boschet se 
ascunde un roi întreg. Sau, 
într'o curte întâlneşti un 
adevărat stup. Securitatea 
nu folosește decât oameni 
în civil; nu poți să le mai 
știi numărul, poate la fel de 
mulți ca poliţiştii. Si apoi, 
spionii din toate unitățile 
de lucru, în căutare de o 
mărire a salariului. Am 
depistat pe câțiva când am 
încercat să fac fotografii. 
Probabil există unul din 
cinci care lucrează pentru 
poliție, în mod profesional 
sau întâmplător. 

Am întrebat-o pe Vie: 
toria decă este adevărat că 
fiecare femeie capabilă încă 
de a avea copii este supsui 
la un control ginecologie 
lunar pentru a controla 
existența sau progresul 
unei eventuale sarcini, 
“Nu, femeile sunt con- 
trolate de două ori pe an la 
locul lor de muncă. Nu e 
numai inuman, dar și ab- 
surd. Femeile se 
sterilizează adesea, cu toate 
măsurile extreme care se 
iau, natalitatea e din ce in 
ce mai scăzută. 

Procentul mortalităţii 
copiilor este foarte ridicat. 


Pentru a evita statisticile 
din cale afară de 
dezastruoase, maternităţile 
aşteaptă patru săptămâni 
pentru a anunţa la starea 
civilă pe noii-născuţi. 

Cei care mor între timp, 
e ca și cum nici nar fi 
existat” 


Fumul 


Dorin îmi explică că se 
observă la populaţie un 
puternic val de astenie. 
Motivul? Stresul, lipsa de 
mâncare, oboseala și poate 
praful dela Cernobil - mai 
mulți oameni de ştiinţă au 
observat mutații genetice 
ale microfaunei. Dar de ce 
să vorbim de asta când 
guvernul însuși con- 


struiește un imens complex 
nuclear la Cernavodă. 
Oricum, România este 
poate țara cea mai poluată 
din lume. Uzinele sale de 
ciment, complexele 
siderurgice și chimice, cen- 
tralele termice cu cărbune 
își scuipă fumul fără cel 
mai sumar filtru de 
protecție. Dacă sar epura 
fumul, s'ar diminua 
poluarea, explică guvernul. 
Dar cum muncitorii sunt 
plătiţi în funcţie de produc- 
tivitate, gestiunea în 
funcție de obiectivul atins 
este ceva demențial. 
Salariul întreg nu-l primesc 
decât aceia care reușesc 
performanţe foarte grele; 
dar cum uzinele sunt în 
permanentă criză de 


| 


materii prime şi de energie, 
muncitorii își văd continuu 
salariul redus cu o treime 
sau o jumătate. Aceasta a 
fost și cauza revoltei spon- 
tane care a avut loc la 
Braşov anul trecut. 

Gheorghe mă salută 
prietenos în plină stradă, la 
București, ceea ce mă 
uimește căci este interzis 
Românilor să discute cu 
cetățeni străini. Dacă vrei 
totuși să o faci, trebue să 
soliciți o autorizaţie. Ter- 
menul de preaviz este de 30 
de ore. Gheorghe zâmbește: 
“Dacă toate legile ar fi 
riguros aplicate, nu cred că 
am mai avea dreptul de a 
exista”. 

Timpi morţi 


PAGINA 7 


El predă chimia la 
universitate. Când trebue 
să primească cercetători 
străini, o face pe socoteala 
lui și depune cererea legală 
după întrevedere. Toţi 
profesorii procedează la fel. 
Vorbim de calitatea 
facultăților românești. In 
materiile speculative și 
științe umaniste, ele au un 
renume foarte bun. In 
schimb, domeniile in- 
strumentale sunt la 
pamânt. Doctorii români 
trec drept somități în 
stabilirea diagnosticului 
imediat, dar echipamentul 
lor este complet demodat. 

Căutăm un taxi. Greu la 


această oră a după-amiezii. _ 


Fiecare taxi are dreptul la 
Contimuare în pag.8 


Pe cine-aţi văzut primul, pe Cindy ori însoţitorul ei? 


şi celelalte interese ce le are, ca acela de a 


“In cele mai multe cazuri incapacitatea 
este numai un aspect al vieţii mele cu care 
trebue să mă descurc. Sunt destul de 
capabilă şi am căi diferite de a rezolva 
lucrurile, neavând simţul vederii care să 


mă ajute”, 


Cindy se autodescrie ca fiind o 
persoană mulţumită, care este mândră de 
independenţa ei. Ea consideră că serviciul 


Sunteţi un spirit receptiv? 


Pentru un afiş în limba engleză, scrieți la: 
Ontario O/fice for Disabled Persons, 


700 Bay Streel, 161h Floor, 
Toronto, Ontario M5G 126 


cânta în corul bisericii, o determină să nu 


se lase învinsă. 


La fel ca alţi 937.000 de adulţi în 
Ontario, Cindy suferă de o incapacitate, 
dar nu are de gând să permită ca acest 
defect de vedere so oprească de la a face 
lucrurile ce vrea să le facă. Si astfel să 


procedăm şi noi! 


Olfice for 
Disabled Persons 
Remo Mancini, Minister 


Ontario 


Banii lar aria, 


+ 


= PAGINA 8 


- Trebue să mărturisesc că 
E noi, oamenii, în general, în- 
Ei 
% 


sd eee a aaa Eee aa II n a 
P.] PE E Pie i bor Rip ba 4 Ad 


cercăm pe unde se poate, să 
ne facem viața cât mai ușoa- 
ră, asta mai ales în ce pri- 
veşte relațiile cu semenii 
noştri: așa sunt prietenii 
noştri oameni buni, dușma- 
nii, oameni răi. Prietenii 

prietenilor sunt și ei buni, 
dela ceilalți nu te poți aștep- 


ia, ta decât la rău. 

a Faptul că statornicia pă- 
dă rerilor noastre e în general 
> mai mult decât îndoielnică 
= ne permite ca la timpul Po- 


trivit să vopsim bunul în 
rău şi invers. Acest “'sis- 
tem flexibil” ne îngăduie 
mai departe ca, preocupați 
fiind cu sortarea semenilor, 
să. nu mai fim obligați : să ne 
ocupăm si de noi însine și 
anume, să ne scutim de a ve- 
dea că răul din jurul nostru 
își are rădăcinile în fiecare 
in noi - fără excepție. 

Să luăm ca exemplu Ro- 
mânia de azi. 

Probabil că mu există nici 
un ziar sau publicație româ- 
nească din exil în care să nu 
se înfiereze regimul inuman 
în fruntea căruia dletează 
Ceausescu. Cu sigura: 
fierarea e îndreptățită, Dar 
nu mimai ziarele românești 
ci toate mediile de comuni- 
cație din lumea liberă vede 
în comunism “împărăția ră- 


Dati CU COD ID 


Urmare din pag.7 
zece litri de benzină pentru 
fiecare Duminică, 
această provizie s'a con- 
sumat, se oprește. 
Autobuzul trece o dată pe 
oră; dacă e plin nu se mai 
oprește. Poţi deci 
- “aştepţi două sau trei ore un 
“mijloc de transport. Si 
Bucureștiul e tot atât de 
întins ca Parisul. 
. Puţini oameni pe stradă. 
ă Cum ne-a spus un bătrân 
? cu ochi albaștri, spălăciţi: 
aici, nu mai există bucurie, 
plăcere, destindere, nimic 
decât timpi morţi. In final, 
pornim pe jos, timp de 
patru ore, ca să ajungem la 
„locuința lui Gheorghe. 
zi Centrul Bucureștiului a 
fost aporape în întregime 
distrus de către despot. 
Frumoasele clădiri din sec. 
XVIII şi XIX dispar în mod 
progresiv pentru a face loc 
unei arhitecturi banale. 
“Obsesia lui este să 
distrugă tot ce a existat 
înaintea lui”. Da, vrea să 
distrugă cele 13.000 de sate 
„din România. Dărâmările 
m și început în jurul 
ucureștiului. Locuitorii au 
fost preveniți de sosirea 
“tractoarelor şi buldozerelor 
cu u numai 12 ore înainte. 
Mulţi au descoperit 
„ dispariţia caselor lor la 
ieșirea din spital. Guvernul 
constuieşte 
patru etaje. Unele cu o 
ingură bucătărie la fiecare 
etaj. Apa și W.C. sunt în 
"curtea din spate. 
Revolta imposibilă 
_ Obsesia televiziunii 


Când 


imobile cu 


DECEMBRIE 1988 


PUTEREA-DUŞMANUL ATOTPUTERNIC, 
SAU RĂUL DIN NOI 


(Aspecte social-psihologice ale puterii totalitare prin exemplul din România) 


——— lon MARCEA—— 


situația actuală din România, 
dictatura nemărginită a unei 
persoane ca unexemplu fatal 
care mai bine n'ar fi amintit. 

Dacă, ne-am da însă oste- 
neala să depășim superficia- 
litatea amputea să înțelegem 
că a căuta vina numai la 
““răii dela conducere”, ar 
însemna să simplificăm ne- 
permis, pentrucă acestpunct 
de vedere ne-ar duce la 
concluzia nefericită că ar fi 
de ajuns să se răstoarne 
“*conducerea rea”! ca lucru- 
rile să revină la normal. 

Situaţia actuală din Româ- 
nia (ca si vremea celui deal 
treilea Reich sau “'era” lui 
Stalin) înțeleasă mai profund 
ne arată , odată mai mult că 
toate acestea ar fi fostpo- 
sibile fără omeneasca noa- 
stră capacitate dea ne adapta 
sistemul de valori oportuni- 
tății actuale. Această “'cali- 
tate” nu este specifică numai 
Românilor, Germanilor sau 
Rușilor, ci zace în fiecare 
făptură omenească și aș- 
teaptă numai să iasă la lu- 
mină. 

Societatea în generalpoa- 
te fi comparată cu un orga- 
nism este numai atâta timp 
sănătos şi capabil de perfor- 
manţă câtă vreme organele 
componente se află înrelații 
naturale între ele. Asta În- 
seamnă că fiecare organnu- 


ului”, Ba chiar și cei ce shos Y și îndeplinește jdecăl funcția 


asupra problemei tran- 
silvănene rezultă fără 
îndoială dintr'o informaţie 


fragmentară. Com- 
presoarele regelui nebun 
amenință mai curând 


„Valahia decât Transilvania. 
să, 


Cât despre problema etnică 
despre care se vorbeşte atât 
de mult, se pare că 
scoaterea ei la lumină nu 
este decât un fenomen de 
circumstanţă, legat de 
politica divergentă dintre 
cele două ţări vecine și 
bineînțeles de  xenofobia 
stapânului. Se știe că el s'a 
debarasat de cea mai mare 
parte din populaţia ger- 
mană vânzând-o Germaniei 
Federale: atâtea mii de 
mărci pe cap de locuitor. 


Gheorghe e neliniștit căci 
s'a făcut noapte. Primăvara 
asta, guvernul a eliberat din 
închisori mii de deținuți de 
drept comun pentru a face 
loc celor politici. Acești 
deținuți n'au nici o 
posibilitate de a intra în 
circuitul economic. Astfel 
încât se organizează în 
benzi pentru a-i jefui pe cei 
întârziați pe străzi, Munca 
lor e cu atât mai uşoară cu 
cât tiranul a suprimat 
iluminarea publică de acum 
câțiva ani! 


Lelia ne întâmpină fără 
surpriză, în ciuda orei tar- 
dive. Ea ne-a pregătit un 
adevărat supeu cu muşchi, 
adică cu carne, precizează 
ea. O întreb dacă crede în 
posibilitatea unei revolte 
populare. Imposibil, 


răspunde ea. Oamenii n'au 


puțin. Hiper sau hipo- funcția 
unui organ duce în mod nor- 
mal la reacții adecvate ale 
celorlalte organe care rea- 
duc funcțiunea tulburată la 
funcția necesară. In acest 
caz avem de-a face cu un 
organism sănătos. Acest 
sistem de autoreglare este 
principiul de bază al demo- 
crației. 

în cazul în care însă la 
hiperfuncția unui organ nu 
se răspunde prin mecanisme 
de limitare a acesteia ci 
prin a anihila răspunsul ce- 
lorlalte organe se ajunge la 
situația  contra-naturii, în 
care, în cele din urmă, or- 
ganul monstruos hipertrofiat 
supune toate celelalte orga- 
nisme, până la urmă corpul 
întreg. Urmarea este că tu- 
moarea duce la autodistru- 
gerea organismului, la boală 
si înultimă instanță la moar- 
te. Corespondentul social al 
acestui sistem fiziopatologic 
este dictatura. Orice dicta- 
tură, de când există omeni- 
rea, a produs, prin lipsa 
mecanismelor de autoînsă- 
nătoșire, monstri, care în 
ultimă instanță au provocat 
ei însisi moartea sistemului 


"dictatorial. 


Dar să revenim la Româ- - 
nia. - 

Gruparea politică si de 
interese care după August 


.1943..a „acapecat, puterii iii 


pede, că această hiperfunc- 
ție socială numai atât poate 
fi exercitată câtă vreme sis- 
temele de control al acestei 
hipertuncți, ele înșile anihi- 
late, adică : cenzură, mono- 
pol politic, economic, juri- 
dic. Mai departe: acest sis- 
tem, aplicat riguros șibrutal 
în afară și-a găsit întrebuin- 
are și în interiorul grupei 
în posesia puterii. Sâmbure- 
le situației de azi din Ro- 
mânia aici a încolțit! Si iată 
de ce: 

In cadrul grupării atot 
puternice domnesc aceleași 
reguli: organul hipertrofiat 
(superiorul) are dreptate, 
superiorul cel mai mare, 
persoana conducătoare 
(““Conducătorul'”) are drep- 
tatea absolută, el e infaili- 
bil. Cu alte cuvinte: cu cât 
mai sus în ierarhie, cu atât 
mai multă putere, cu atât 
mai multe privilegii. 

Persoanele conducătoare 
(până la nivelul cel mai de 
sus) stiu însă foarte bine 
că puterea nu are alterna- 
tive, cu alte cuvinte: ori sus 
ori jos, drum de mijloc nu 
există. După cât cunosc eu 
oamenii (și prin meseria 
mea de psihiatru) nu cred 
că există mulți, care odată 
gustând din putere și pri- 
vilegii să fie în stare să 
aonunţe la ele așa de ușor. 


0 persoan: ă conducă, 


“treaptă a puterii doreste cu 


CEAUSCHWITZ, ROMÂNIA 


nici o posibilitate de a cir- 
cula (nu se mai vând nici 
biciclete); ei nu pot să se in- 
formeze (presa străină, 
chiar și Pravda, este in- 
set nu pot să scrie (nu 
se mai vinde nici hârtie, în 
afară de caiete, de altfel 
rezervate numai elevilor). 

Pentru majoritatea 
populaţiei ţara a devenit o 
prăpastie în care te afunzi 
fără a atinge vreodată fun- 
dul. Se supravieţuieşte 
trișând sau facând bursă 
neagră, utilizind toate 
mijloacele posibile. Iarna, 
cei mai slabi și mai săraci 
mor de frig, căci e interzis 
a se încălzi casele peste 12* 
dar cum nu se găsește decât 
foarte greu cărbune, nu 
întotdeauna se beneficiază 
de această mărinimie a 
guvernului. 

Există multe reţele de in- 
telectuali care încearcă să 
organizeze supraviețuirea, 
profitând de proasta 
organizare și de corupţia 
generală. Ei sunt bine in- 
formați; construiesc antene 
parabolice pentru a primi 
programe televizate prin 
satelit. Ei au reușit să 
spargă cortina de fier pen: 
tru a ajunge la anumite 
bunuri. Marea majoritate 
se îndoiește că Gorbaciov 
mai are şi vreo altă ambiţie 
decât a-și menţine propria 
țară la un nivel de plutire şi 
toţi consideră că Occidentul 
este co-responsabil de 
nenorocirea în care se zbat, 


Edmond FONTAINE 


siguranță să rămână "acolo 
cât se poate de mult timp, 
asta si pentrucă o alterna- 
tivă “mai onorabilă” nu e- 
xistă. Această persoană rea- 
lizează însă că e mult mai 
uşor să acaparezi puterea 
decât s'o menții, atunci ea 
mobilizează toate resursele 
de care dispunepentrua ani- 
hila orice adversar posibil. 
Pentru această activitate, 
“Conducătorul” (“Fuhrer”?, 
“Imperator”, **Dictator””) 
nu are nevoie în primulrând 
de popularitate si respect 
(pentrucă mu trebue să se 
supună alegerilor), ci de tot 
mai multă putere personală: 
politică, armată, adminis- 
trativă. “Conducătorul”? 
trebue să facă uz efectiv 
de această putere, dacă vrea 
să nu fie răsturnat cu me- 
todele pe cafe el personal, 
din propria sa experiență, 
le cunoaște pentrucă le-a 
aplicat. 

Si acum mai departe, pe 
spirala puterii: cu cât “icon- 
ducătorul”” are mai multă 
putere, cu atât el se ridică 
mai sus, cu atât e mai sin- 
gur si cu atât e frica lui 
mai mare să-și i piardă echi- 
librul și să cadă. 


Este dela sine înțeles că, 
în această situație prin pa- 
radox, în ciuda puterii sale, 
aparent nemărginită, el vede 
peste tot potențiali sau ade- 
vărați dușmani dela care se 
aşteaptă, 'să fie doborit. De 
aici până la paranoie nu e de- 
cât un pas mic,pe careprac- 
tic toți dictatorii îl fac, în 
mod necesar. Urmarea sunt 
““demascările” cunoscute. 
Partea ''practică” a “de- 
mascărilor”! este că ''de- 
mascaților”? li se poate pune 
în spate rolul * lui ispă- 
gitor” pentru tot ce din cauza 
sistemului nu poate funcțio- 


na. E 9. culorile puterii insin- a 


st 


guratul *“conducător” nu mai 
se poate baza pe nimeni, nici 
măcar pe membrii familiei, 
nu se mai încrede înnimeni , 
controlează totul, obligă pe 
toți dinjurul lui să se contro- 
leze reciproc. Prezența 
““Conducătorului””  impreg- 
nează totul. Urmarea este, 
cum istoria ne învață, că în- 
treaga viaţă socială a supu- 
şilor sia țării poartă din ce 
în ce mai mult amprenta pa- 
tologiei  **Conducătorului””: 
pentru a depăși complexele 
sale de inferioritate ““Con= 
ducătorul”? își făurește 
nimbul de "ales al destinu- 
lui” - propaganda este che- 
mată să trâmbițeze unice! 
și incomparabila fi 
'“celui mai iubit fiu al za 

rului”,_ Cultul personalității 
ia până la urmă amploare 
grotesc-patologică. Din fri- 
ca sfârsitului vieții se nasc 
“fantezii nemuritoare”, '*0- 
pere măreţe”! care trebue să 
garanteze supraviețuirea 
peste veacuri a “'epocii de 

aur”, cum ar fi: mommente, 

bulevarde, palate. Insingu- 

ratul “Conducător” privat 

și incapabil de legături per- 

sonale omenesti tânjeste du- 
pă o unire 'simbiotică cu 

“poporul lui” și pentrucă 

această dorinţă” simbiotică 

așteaptă si în mulți din noi 
obiectul împ E rai 


mintesc 


vărat! - în “legarea” de 
““Conducător””) mulţi se simt 
chemaţi să creadă în legătu- 
ra “tindisolubilă”? cu ““Mare- 
le Conducător”, cel puţin a- 
tâta vreme cât întreaga 
structură e suportabilă. 

Este dela sine înțeles că 
cel sau cei care manevrează 
instrumentele puterii abso- 
lute au posibilitatea nelimi- 
tată de a determina acțiunile 
celor dependenți de ei și 
anume prin a le împlini sau 
nu nevoile. Acest sistem de 
determinare e cu atât mai 
efectiv cu cât celor “'dejos” 
le stau mai puține publicații 
le stau maipuține posibilități 
de a controla sau influența 
pe “'cei de sus”. Intr'un 
sistem totalitar, cum e cel 
din România de azi, cei lip- 
siți de putere (adică practic 
toată populația) sunt în tota- 
litate dependenți. Atotputer- 
nicii dispun recompensa si 
durata ei. Pedeapsai înseam- 
nă în primul rând suspenda- 
rea privilegiilor. 

“Conducătorul” simte, 
conștient sau nu, că , cu cât 
reversul recompensei pen- 
tru loialitate e mai drastic, 
cu alte cuvinte, înseamnă că 
pierderea parțială sau tota- 
lă a privilegiilor, cu atât 
sunt supusii lui mai doritori 
de a-și lega soarta lor de 
soarta  “'Conducătorului”?. 
Cu cât situația omului de 
rând e mai catastrofală, cu 
atât sunt privilegiile mai 
preţuite și mai agresiv apă- 
rate de cei ce din bunăvoin- 
ţa “'setului” se pot întrupta 
din ele. Slugărnicia si devo- 
tamentul nomenclaturii față 
de “'conducător”” e cu atât 
mai penetrantă cu cât fieca- 
re membru al acestei caste 
este conștient de lecţia isto- 
riei care ne învață cum că, 
“conducătorii” răsturna 
trag după ei în primul rând 
pe cei ce i-au susținut. 

Acest sistempolitico- so- 


CUVANTUL ROMANE 


cial duce în mod ob! 
la selecția unei aut 
tegorii de oameni, "așa numi 
ta nomenclatură. Este vorba 
de persoane care posedă ca. 
litatea de a Suporta cu slu- 
gărnicie și răbdare “direc, 
tivele de sus”, Sansa sii 
libertatea de a fi, fiecare în 
felul lui, “conducător asu= 
pra “supușilor personali» 
sunt savurate ca răsplată E. 
a _Slugărniciei. Se profilea- 
ză astfel de jos până Sus 
o sumedenie de “conducă. 
tori”? de diferit calibru. A- 
cești oameni au calitatea de 
a sti să se folosească de 
sistemul direcțional al pu- 
terii, exclusiv de“ sus în 
jos. Pentru păstrarea pri- 
vilegiilor acaparate, nomen- 
clatura își făurește şi-si 
perfecționează un aparat de 
stat atotprezent, iar pentru 
“argumentare” propagan- 
distică, o ideologie agresivă 
și totalitară. ă 
Timpul însă trece fără 0- 
prire pentru toți. Biologia 
își cere tributul dela toată 
lumea. Acest tribut l-au plă- 
tit și Nero, şi Hitler și 
Stalin. Nu existăpânăînpre- 
zent nici o informaţie cum 
că cineva ar putea fi scutit 
de mersul vremii. Marea 
nenorocire a unei dictaturi 
în conipara, ajie cu democra- 


U pu d tu nd 


rezolvarea trebue, tăcută de 


urgență, deregulă din motive 


“biologice”. Pericolul ce 
paste “'când a venit vremea” 
este că “'urmasii frustrați” 
si-ar putea aa demni] Ia poa ; 
niri superficiale care duc la 
judecarea prematură și uni- 
laterală după metoda 'dicta- 
torială binecunoscută - a. 
celor care, real sau presu- 
pus, au avut tangenţă « cu dic= 
tatura tocmai trecută. Asta . 
ar însemna însă o șansă 
ratată de a învăța dinlecţiile 
istoriei. 


Această învățătură ne 
spune că poate cel maimare 
dusman al omului este dorin- 
ţa” lui de putere, cât mai 
nemărginită. In această do- 
rință de putere suntem cu 
toții, fără excepție, egali, 
dictatori ori plebe, ce ne 
deosebeşte este mmai efec- 
tivitatea. cu care ne împlinim 
această dorință. 


Invățătura unei dictaturi 
trebue să fie a căuta și per- 
fecționa mecanisme de con- 
trol şi îngrădire a materie 
Acesta este serviciul - de- 
sigur nevrut - dar de mare 
preţ pe care dictatorii îl fac 
democraţiei.. 


După experiența cu Hitler ; 
Germanilor le este demo- 
crația cu atât mai prețioasă. 
Fără Stalin si Brejnev pere- 
stroika şi glasnost nu ar 
fost atât 'de necesare și valo- 
roase. Ceaușescu însuși este | 
exemplul elocvent și moti) 
care va duce cu siguranță la 
la schimbările necesare Că 
în România, după el, viața 
socială şipolitică să funcțio- 
neze pe alte baze. 


In perspectiva istoriei: 
concluzia e aproape cinică: 
plătita “epocă de aur”! 0, 
lecție istorică. în evoluția 
României spre o democrație 
europeană: 


CUVANTUL ROMANESC 


PRAZNIC LUMINOS 
Praznic luminos 
Stralucit frumos, 
Astăzi ne-a. sosit 
Si ne-a 'nveselit 


- Că Mântuitorul, 
Si Izbăvitorul, 
Cu trup s'a născut 
Cu trup s'a născut. 


Raiul cel închis, 

. Azi iar s'a deschis, 
Sarpelui cumplit, 
Capul s'a zdrobit. 


Si strămoși iară, 
Prin Sfânta Fecioară 
Iar s'au înnoit , 

Iar s'au înnoit 


Ingerii cântau, 
Păstorii fluierau, 
Magii se-nchinau: 
Toţi se bucurau. 


Dar Irod era 
Că se tulbura: 
e nasterea Sa; 


Voind morții a-l da. 
Dar pruncul Isus; 
Din țară s'a dus. 


Fie lăudat, 
Binecuvântat 

In veacuri: Amin 
In veacuri: Amin. 


MARE MINUNE 


j Mare minune, se arată 
drag: In Vifleem, de-astă dată. 
Că s'a născut Isus prunc 
Cum s'a prorocit de mult. 


Audesă laudă multă. 
Lângă pestera cea Sfântă; 
Cântă Păstorii toți tare 
Laudă Domnului prea mare. 


Rânduitu-s'a acum 

La Răsărit, la Magi numa, 
O, stea lucie frumoasa: 

SI o rază luminoasă. 


S1 cupă stea, ei s'au luat, 
2 SI lui Hristos, s'au închinat 
Ca unui mare-Împărat; 
ra Ca unui mare-Împărat. 


DECEMBRIE 1988 PAGINA 9 


III PI RI IDILA SIR 
COLINDE ROMÂNEȘTI 


DOMNUL ISUS HRISTOS 


(Cântec de stea) 


ALLEGRETTO D. G. KIRIAC 


O,CE VESTE MINUNATĂ 


O, ce veste minunată 
Lângă Vifleem se-arată a 
Cerul strălucea . îi 


Ingerul venea, 7 
Pe-o rază curată. i , 
Căci la Vifleem Maria i : 


Săvârșind călătoria 
într-un mic sălaș 
Lâng'acel oraș 

A născut pe Hristos. 


Păstorii văzând o zare 

Din cer o lumină mare 

Ei fluerau, 

Îngerii cântau, 7 
Si cu toți se bucurau. 


E Isus Păstorul mare, 
Turmă ca El nimeni n'are sI. 
Noi îl lăudăm 

Lui ne închinăm i 
Cu credință tare. ÎL 


In coliba păstorească, 

Vruta Domnul, să se nască. 
Fiul Său cel Sfânt, 

Nouă pe pământ; p 
Să ne mântuiască. 


1. Moş Crâ - ciun cu ple-te  dal-b 
> Dim bă - trâni se  po-ve - sle-şte, Cân tot 
3 Moș Cră - ciun cu ple-te al -be, În -co- 


Ș p Ș[ 


1. sit i prin. nă - me Și 'a -du-ce da-run mul-le Pe la 

2 a - nul, ne -gre - şit. Moş Crâ-ciun pribeag su - sc-şte, Nici o-— 

3. tro vrei să a - puci? Ți-aşcan- ta „Flo-n- le dal-be”, De la 
EEE 


IA SCULAŢI BOIERI 


la sculați voi boieri mari 


3.no să nu te duci. 


2. da - la na tip — sut. | mn ca - cei Moș Cra - ciunt 


ST. CRUCEANU 


Florile dalbe * 
la sculați, români plugari; 
Florile dalbe. 


- STEAUA SUS RĂSARE Că vă vin colindători, 
(Cântec de stea) : Florile dalbe, 
MISCARE POTRIVITA.nu prea rar D, O. KIRIAC Ş Noaptea, pe la cântători 


Florile dalbe. 


St v'aduc pe Dumnezeu 
Florile dalbe, ' 
Să vă mântuie de rău; 

Florile dalbe. 


„4, Stea-ua sus râ-sa-re Ca o tai-nâ 


2 :Sten-un  strâ- lu = ce- şte Si lu = mil ve = nte-şte, 
3. Fe-cioa- ră Ma-n-a Naș-te pe Mp- si-a 
4. Ma-gii cum ză-ri- ra Stea-ua, şi pur - ni =râ, 


Dumnezeu adevărat, 


5. Şi da - câ so-si-ră, În- da-tâi gă ='si - ră, Florile dalbe, 
fi Cu da = ruri gâ=ti- te, Lul Hri-stowme = ni- te. Soare”n raze luminat 
Florile dalbe. v 


Nol vă zicem să trăiţi, : ga i 
Florile dalbe, E i 
Intr'un mulți ani fericiţi; 
Florile dalbe. 


1, Stea-ua : lu - m-nea-ză Și a-de-ve 
2 Că as = lazi ru- rn-ta, Prea m-wl- nu = mt 
3. în ţa - ra ve- sti-ta, Be-te-em nu - mi-tă. 
4. Mer-gând du - pă m-a, Pe  Hri=ntus sd 


SI ca pomii să'nfloriţi 


9. La dân - sul in-tra-ra ȘI 1 sen-ch = na-râ Florile dalbe. 
6. Lu-ând [i- e ca-re e bun cu rige e  ma-re SI ca e să'mbătrâniţi; 
i e E : pe apa Florile dalbe. 


PAGIAN 10 DECEMBRIE 1988 CUVANTUL ROMANEşe, 
—————————————————————————————————— IEEE IE III RE ERE PI 
—————————————————————— 
PE MARGINEA CĂRŢII UNUI GENERAL ÎN RETRAGERE TOTALĂ: ION MIHAI PACEPA 


UN PARADIS TURISTIC NUMIT IUGOSLAVIA 
— Constantin MAREŞ— 


Câtiva ani în urmă am şi o anumită experiență acesta din urmă con. justifica câţiva metri originară din România, fost continuate de actualul 
pornit într'o călătorie în preluată prin informare.  centrindu-şi lipsa de com. pătrați de mochetă, riscau potrivit înţelegerii între preşedinte, Vogel, ce] N 
Grecia. Ne-am oprit mai Era vorba de Hotelul  petență asupra construirii ani de închisoare, dar par- cele două securități, cea din a făcut un călduros schimb 
întâi în Miinchen, de unde Dorobanţi, construit în hotelului Dorobanţi. Puţine  tidul este deasupra legilor, România a fost imediat de mesaje și mesageri i 


Ia 


0 A d TOPI do 007 7 XA II Te 


fa, i luam o familie. Cum Bucureşti de întreprinderea zile înaintea recepției la el le face şi desface. anunțată, ba mai mult, Nicolae Ceaușescu, imegiay - 
ăceam turismul cu la care lucrasem 26 de ani, darea în funcţiune, Nicu Aşa cum se întâmplă întregul caz a fost predat după manifestarea sălbatec 
autoturismul, am studiat șantierul devenind repede Sandu inspectează întreaga deseori, după ce un obiectiv autorităţilor românești, reprimată de la Braşov, —— 


traseele posibile, apărând celebru prin două afaceri, clădire și în final conchide - este dat în folosință, sunt Care l-au exploatat în 


i Există î i ă 
clar că drumul cel mai afacerea mochetei şi că nu-i place culoarea menținute unele echipe de folosul lor. Xistă în Occident o 


scurt şi mai ieftin era prin afacerea sârbească. mochetei montată pe lucru, pentru completări şi Pentru mulți turişti, paie: cudață de exilați şi 
Iugoslavia, cel mai lung şi Cum se întâmplă deseori,  pardosea și dă ordin să fie remedieri, mai ales că  lugoslavia se prezintă SE ntâmplător ce] 
, mai bine reprezentată 


mai costisitor fiind cel prin organele de partid se bagă  zmulsă de urgență și proasta calitate, generală, a atractivă: preţuri scăzute în i în 
Italia și apoi, trecerea cu peste tot, ERĂ unde a înlocuită cu sd lot materialelor şi ritmul de raport cu alte ţări, o at- Germania Federală, Du 
vaporul. De acord cu amicul se pricep. La mijlocul anilor cromatice potrivite lucru impus de plan, nu  mosferă mai “liberală” Cea an străduit ani de zile 
respectiv am optat pentru  '70 de construcţiile educaţiei sale estetice. Cum constituie factori care să decât înalte state comunis- să obțină aprobarea să 
soluția dezavantajoasă, dar capitalei răspundeau partidul are rolul con: ducă la o bună calitate. te și spre deosebire de părăsească definitv țara, la 
care prezenta marele avan- secretarul municipal PCR,  ducător, operaţia este Prin muncitorii care mai România unde pe la orele ea vreme după ce se | 
taj al ocolirii lugoslaviei, el Nicolae Matei, o brută in: imediat executată, toată lucrau încă, s'a aflat 21-22 se sună stingerea stabilesc au lumea liberă, se 
lucrând la radio Europa . competență şi omul fără afacerea însemnând, imediat de ceea ce Pacepa totală, ca în evul mediu, ceped să-şi facă vacanţele în 
Liberă, iar în ce mă privea, nume, omul cu două materiale și manoperă, în descrie în cartea sa cu lux turistului posesorde valută ROMÂNIA, deşi recunosc, 
ținând seama de trecut şi prenume: tovarășul Nicu jur de două milioane lei. de amănunte, respectiv  convertibilă i se oferă cele Său Mai bine zis sunt siliți 
prezent care între timp a Sandu, din comitetul Dacă un maistru sau un răpirea unui cetățean mai variate distracţii, de la să recunoască existența | 
devenit și el trecut) aveam municipal al partidului, gestionar nu ar fi putut belgian, de origine sârb. cazinouri bine utilate, până Lu curoL elementelor care în 
Secretul a devenit imediat la câmpuri de nudişti, şi Mod normal descurajează pe 


public și nu a fost păstrat mai ales de nudiste. Pacepa rai pl deriro ali zi Q 
: servicii 


așa de absolut cum ar vrea arată că între securitățile d F A 
CU TOTII UNA să ne facă să credem română și iugoslavă, ser- îţ Şi mai pposati citat 
3 autorul cărţii Orizonturi viciile reciproce lipsa oricăror distracții, 


: a Roşii. Cele întâmplate în îmbrățișează o gamă mult  POlUAre generală a aerului 

(Cuvântare rostită la Cleveland) Hotelul Dorobanţi în 1975 mai largă, astfel se fac fi Pe, lipsa de căldură, 

S şi cunoscute ca atare ar fi schimburi de mostre de Jana Și de apă caldă Ia 

— Horaţiu COMANICIU— trebuit să' constituie un  scrisuri şi semnături ale sote anotimpuri! 6 

3 A 3 RE și „avertisment pentru toți unor oameni de stat, per. restăurante . mizerabil 
Unirea a fost întot- trecem prin adversități. împreună, puterea morală Românii exilați şi care  sonalităţi politice, sau sim- aprovizionate și totul într'o 
deauna cea mai mare forță Avem sabia lui: Damokles creşte. Avem o ilustră pro- vizitează Iugoslavia ale  pli particulari. % | Aincărcată, „dei 
a lor. = deasupra capului. bă În ceea ce s'a petrecut cărei servicii secrete Fostul general de i oliţienească.; 
Noi am făcut Congresul Din corpul ţării ne-au la Brașov. Acolo 26 de mii colaborează strâns cu acelea securitate relevă şi sprijinul Con pac E, Sci 
dela Paris pentru unire.Ro- fost furate Basarabia și de muncitori dela “Steagul ale Bucureştiului. Este 
mânii dela margine delume, Bucovina. Acum ceva grav, Roșu” şi-au dat mâna cu 35 suficient ca să se petreacă Tito 
din Australia, au făcut o a turbure, vine și dinspre de mii dela ““Trac de cir- priv 


ui 


inţa” 


terior, după apariția cârții 


Vor urma și altele. asiduă contră noastră. Siea comunist, în cântece născut în România, pentru care, deşi evreu de origine, lui P bine” să 
Unii dintre noi se câștigă teren, îngrijorator. patriotice. Au întrat în ca aproape automat să fie ajucat un importantrolin 2 acte, eate Lire să se 
străduiesc de zeci de ani Ei vorbesc de persecuția sediu, au aruncat pe anunțate, discret, afirmarea lui Arafat pe gân eta E, ogă: orisă 
„pentru solidaritate. A dus  miniorităţii maghiare. Dar fereastră tot ce amintea de . autorităţile româneşti şi în arena internaţională. Să nu inain le a pleca Ma A 
aceasta la un succes? Da, noi ştim ca mizeria este tiranie și au dat foc. consecinţă dacă ai dosar la uităm însă poziția lui ri, în sara cară in 
"s'au văzut rezultate. Aceia egală pentru toți, Români securitate [aceste dosare nu  Kreisky în Internaționala ŞI pâni Sat ost şi 
dintre dumneavoastră ceati sau Unguri. Năvala se distrug niciodată), să se Socialistă unde se afla sub ae comunistă: Desigur, Îi 
„asistat la Soultzmatt acum rusească nu face deosebire. poi SN s'a maj  ivească ocazia ca serviciile comanda lui Brandt,carela 1. E Aaa n A n 
doi ani, ştiţi că după zeci de Dar Occidentul pare surd la întâmi lat Maia ecaneo speciale să-şi facă mici ser- rândul său întreținea ex- pct e “gi mteli 
ani de rătăcire prin pustiu, dreptatea noastra istorică. ETV a să N vicii. Relatând despre  celente raporturi cu dic- Tree lată tu ramâne, 
Românii, s'au adunat Elda dreptate Maghiarilor. Iiatilii muncitori Arestarea unui mafiot. tatorul de la Bucureşti şi Sg aug at iolne-3i- CU pa 
împreună. Au fost prezente Cum s'a ajuns la asta? Doar sira Tata ore au American 7 în Bulgaria, care, după ce Brandt a fost tidul, îşi pot petrece fă 
"acolo toate forțele vii ale noi ştim că Românii din rep SRR Stat face Pacepa relevă că în momen: silit să părăsească nicio grijă concediul, fie pe. 
ui.-Au fost prezente Transilvania sunt eottee Ei alla E ema tul în care Bulgarii au con-  preşedenția partidului litoralul românesc, fie pe 


Si minune! Zile întregi, 
Occidentul a vorbit despre 


sp ririle ra ze ; aioritari n 20 se cete diplomatice, în străinatate,  StAtat CĂ soția acestuia era socialist din Germania, au cel iugoslav, la alegere. 
rintr'un număr im-! : i : 
Farsa ionant de preoți și a dărâmarea satelor şi tran: de „zeci de ani. z 


manifestare s'a tat şila  românismul și nu pe 
Frankfurt aie ter pl: Unguri. E vorba de-a țările libere ale Apusului, 
tuziastă. : dărâma zece mii de sate și “i poelăm forța moarlă. ——N. STOIA——— 
rogres doar vreo 800 sunt Pe acest drum noi sunțem i E = & 
A ară za) ac pia maghiare. recunoscători dacă ne vin în De-a lungul Europei, dela emigrația română din “fair game” pentru poporul 
ă Dar uneori mori cu drep: ajutor democrațiile țărilor Atlantic la Marea Caspică, U.S.A., câştigând pe care are o nespus de mare 
moi am crezut că tatea în mână, dacă nu te libere. Dar în același timp 0 Mare agitaţie plămădește Preşedintele Wilson la  răfuiată cu el. Dar...unde. 


Cei ED adora Mle aci Aceperii de Merei BATE FIERUL CÂT EC ALD i 


: ii i i himbări în soarta d îi0 Evident, 

tii apăra. Cum se face că noi știm că puterea SC s reapta noastră cauză. ne sunt luptătorii? Evident, 

= Pai e e aa ete ile câștigă teren? adevărată stă în virtutea  POPOarelor. Aranjamente Din 1945 încoace ne-am ne fre la ca... Grecii la 
tor adunări, toate Se face asta prin noastră, în puterea noastră etala de tiene alla şi la  consolat cu ideea că nu ne puşcărie! ă 
momen! tolea labiciunile noastre. de muncă, de jertfă, de „Britanie și putem scutura de regimul Hai să stămsi să mfacem 
ere Se e BLA U.S.A. au închis ochii, comunist întrucât acesta a nimic și... vom vedea ceva 


bătorite de toate Citit sc Fe pri ao iarahilsi en „încep să se destrame, În fost impus și este și va fi. fi.EE cel maideștept,comod, 
ganizaţiile (Tatu) itănică ce nimiceşte noastră sufletească. Rusia ta Sirene menținut de către U.R.S.S. cuminte și neriscant: Casă 
i Î pa, popoarelor”, clădită de țari Adevărat, tă ta a ii, “invocând 
E Era necesar, am prez Tpigiăi Rter își SL la Vreţi să încercăm cu ju ella erati 410. îanikde esta pa? la eiali Se ratia a a 
pl .0ă abispa i 00 (tuaepui fă liiMt aia? 7814 aula... are să redresăm la! S 4 comuniști, scârţâie din de guverne apusene s'au privind criminala și stupida 
prea azi căşti în consecințe aspre. Ea aduce varteatță „bine 4 gar temelii. Popoarele: şi-au prefăcut că cred în politica politică ceauşistă aplicată. 
naţionale, fi Ar it dati i iile. nostru? Atunci A ne dăm juat soarta în propriile de “independenţă i in Ardeal. rakrgăluieiă 
nzime. Deci hori cir ra zi poi slăbiciune și fa'ezil mâna cu toţii. Vom Zina mâini și acționează în proclamată de Ceaușescu în politic pe ideea reciclată a 
Giicara=ă erei E unde în loc de unitate, unil slăiri se ea Y marie crescendo alegretto. mod perfid şi cinic. In con: unei Mari Ungarii, un fel 
il pi desi i fecerece - cultivă ruperea în bucăţi. eta ec iile trecutului. pMinus Româniil De ce: secință, l-au ajutat sub. de viitor atat-tampon ele 
aceata desi Atenţie deci, ne e e | i Bat ouăle om sta cu mâinile în sân, stanțial, creindu-se astfel o tiv opunându-se presiunii 
str Ala re  primejduim hotarele! : i eat ri i ji de  Asteptând “pară mălăiață familie care întrece cuplul dinspre Est. Cu alte 
5 lead Pa e, [9] Se poate redresa soldaţi leg ei? Voiau în gura lui Nătăfleaţă', nu Marcos în gratese și în cuvinte, Romohnii ii e 
unire care duce la o singură Eârție e În iți mii sară unirea tuturor provinciilor Piept, Sur însa parai pute. gi scadă Dacă i da 240) 
a PS iri ie senaaletii lasă drum Xpirânații. in'al So Tall degetele scoțând din foc ““înțărcat bâlaia și ă E zei Ta în 
| Roi Mile gi DO Cali aptăvdi mi. redragează spa au chip Aziâns pentru si Cenuşescu a trebuit să ultimii ani asupra Or: i: Și 
3 a ai „pe r n'am fost aşa - st A ră 
d e ini at eee pm oaiara Bo eta guta ae, ME creme ete d Ene mi e ra 
clase parazitare în bună reali trei sferturi de veac în a birocraților dela oarecare Sar afla, să examineit 


i 


entru desrobirea re Ş € 
masură. Se poate redresa El Că! şi ei cădeau cu prDAz, Caan dea pe sa distanță de el. Izolat, încon: situaţia, individual, i 5 
situaţia prin unirea forțelor cuvântul de unire pe buze. erau — însulleţiţi, rPAȚi bi jurat de o familie ineptă, de grupuri și în final Uni 


pa nire în constructive peste tot unde Tale = colaboratori nesiguri şi d i să hotârasc, 
î dani ice ir Ac sunt Români. Unirea duce Români, ajutaţi-ne să  figurați de ideea unirii și gardă ie erei Mel poe ru de Meut, şi să 
, ap, omului. Dar la încredere și eroism. terminăm templul unităţii țelul a fost realizat. La Ceauşescu e însfârşit 8 Dacă nu acum, când? 


unire serioasă deoarece Când oamenii se strâng româneşți. aceasta a contribuit şi ţintă de lovit la centru, un dacă nu noi, cine? 


CUVANTUL ROMANESC 


CARTE CARE TREBUE CITITĂ 


DECEMBRIE 1988 


EP di a e e e 0 0ECEMBRIEI DEO ee Ne m rca 
——————— SEE EEE ARE NE SEE ENI RE aibe SN Ie Se a e Pate e o RR 
0 


PODURILE PESTE ISTRU DIN PRIMUL MILENIU 
INAINTE DE CHRISTOS DE CAȘIN POPESCU 


———— Constantina BUTAS— 


Sunt cărți care trebue citite de întreaga 
lume intelectuală, de inteligența unei ţări: 
de tineri care se formează, mai ales, de 
oameni care au răspunderile sufletului 
unei țări. 

Intr'un articol din Universul Literar, 
cam prin anul 1935, deci acum cincizeci 
de ani, Mircea Eliade, pe atunci un tânăr 
erudit şi o speranţă a țării românesti, 
făcea afirmaţia de mai sus. Citarea făcută 
din memorie, dacă nu se potriveste în 
formă corespunde absolut sensului ar- 
ticolului şi este fără îndoială un adevăr 
permanent valabil. Mircea Eliade dădea şi 
o listă de aceste cărţi. N'o înșir pentrucă 
ceea ce recomandă sunt cărți de universală 
valoare, bine cunoscute, şi pentrucă nu 
asupra listei am de spus, ci asupra unei 
cărţi, care apărută acum, cu necesitate, 
trebue adăugată listei: Podurile peste 
Istrul din primul mileniu înainte de 
Christos, scrisă de Cașin Popescu. Un 
inginer, diplomat al Scolii de Poduri și 
Sosele din Bucureşti. Un om care prin 
învăţătură şi meserie este deprins cu 
rigoarea plină de scrupul a celor ce 
afirmă. Desigur că a ascultat lecţiile 
acelui mare aritmetician, care a ilustrat 
prin personalitatea sa această şcoală: 
Ionescu Bizeţ. 

In parcurgerea cărții scrisă de acest 
inginer, ai mereu senzaţia riguroasei 
linişti a pasiunei aprinse la alb a celui 
care umblă după adevăr pe calea 
argumentaţiei strânse, de neinlăturat a 
lui Pithagora, Diophantos și Fermat. Dar 
acest inginer a scris o carte de istorie veche 


- 


dp 


[0 arad 


Saua 


Ş 


pa 


„ tichitate, 
sălbatice. 


în acest spirit: “Istoria nu se construieste 


şi. nu  modulează, ea atestă”. |pag. 
XXXV) 
După titlu te-ai aștepta dela un 


diplomat al Scolii de Poduri şi Sosele și 
elev al lui lonescu Bizeţ să afli, din carte, 


faţă de puterea apei ca 
se descriu podurile în adevăr, chiar de 
mirare, cu amănunte aproape de necrezut 
detaliate, (pag. 89) dar cartea prin pretex- 
tul descrierii podurilor, face o mare 
frescă a timpului preroman al istoriei 
pământului locuit de neamul nostru. Ea 
este împlinirea dorinței ivite în 
adolescența lui: ''de a reașeza în istoria 
unor vremi, fapte care au fost - credem 
greşit interpretate... Când am cunoscut că 
în istoria de începuturi a neamului nostru 
este o parte, '“pe care nimeni m'a prezen- 
tat-o în forma a unei povestiri 
istorice așa încât ea a intrat de-a dreptul 
(e legendă”, cum spunea Nicolae Iorga. 

. 92 

pp introductiv, începutul, așa 
cum e apoi întreaga carte, este polemic, în 
sensul primitiv al cuvântului grec, este 
războinic. Se adresează istoricilor 
moderni: “'Cea mai mare parte a 
istoricilor aparținând popoarelor Oc- 
cidentului- acei care au studiat pre, și 
protoistoria pământului european-nu 8 au 
preocupat în a cunoaşte mai mult decât 
succesiunea evenimentelor petrecute în 
lumea greacă și în lumea romană, excepţie 
făcând istoria propriului lor neam.... Unul 
după altul, până la cele. mai recent 
apărute, istorii ale lumii vechi, nu cunosc 
marele spaţiu în care s'a format ethnosul 
thracic, generatorul principal al celor mai 
importante evenimente ce au marcat 
istoria Europei meridionale, activ încă din 
„epoca neolitică şi participant esențial la 
acea mare migraţie egeeană... Tracii, 
“neamul cel mai numeros din lume după 


cel al Inzilor (Herodot, V, 3), față de care 


Grecii apar- s'ar putea spune ca “paredri”, 
în templul pe care preistoria a ţinut să-l 
închine ''nașterii Europei””, abia dacă sunt 
pomeniți în aceste istorii scrise de Oc- 
cidentali iar triburile trace cele mai bine 
cunoscute Anticilor și cele. mai 
numeroase, Geţii, care erau cei mai viteji 
şi cei mai drepţi dintre Traci, (Herodot, 
IV, 93), de parcă nici nu au existat; astfel 
încât, cetitorul neavizat al acestor 
“Istorii”, rămâne cu convingerea că 
istoria antică a Europei se confundă cu 
aceea a Grecilor şi a Romanilor, în An- 
populațiile din Est fiind 
Sau inexistente 


„vedere istorie. + 


4 


“şi mai mare dintre ele și nu era deloc mai 


Gravă eroare! 

Tot așa se va război, de a lungul întregii 
cărți, cu istorici români care s'au ocupat 
de această epocă, descoperindu-le și 
demonstrându-le nu numai greşelile dar şi 
lipsa de seriozitate în aceasta deosebit de 
grea şi plină de responsabilitate îndelet- 
nicire de a “desprinde faptele din 
legendă” |pag. 332 în nota 423). 

Ce fapte desprinde din legendă și le 
aduce în istorie această carte? de care nu 
voi înceta să spun fundamnetală, care 

Pentru mulţi dintre istoricii români vor 
fi cu atât mai surprinzătoare, cu cât unul 
dintre aceştia spunea recent că “istoria 
ținuturilor dela Dunărea de Jos este bine 
cunoscută de pe urma atâtor ample sin- 
teze cât s'au publicat până acum” şi cu 
cât „această istorie va trebui sistematic 
revăzută şi adusă pe căile ei adevărate, în 
lumina noilor precizări” (pag. XXIII). 
“Tată-le: 

Istrul din timpul lui Herodot și insula 
Pinilor-Peuce- a lui Erathostene ... care în 
acel timp avea punct de difluenţă la Kar- 
son sau Carsium (Hârșova de azi)! 
străbătea dela Vest la Est Dobrogea şi se 
vărsa în mare la Istria. “Acest curs al 
Istrului- la fel de însemnat ca și fluviul în 
întreg ansamblul- a trebuit, în urma unei 
lente mișcări eustatice, să-și părăsească 
firul, încredințându-l pământului în care 
şi-a săpat valea, şi să-şi ducă toate apele 
numai pe patul care se întinde spre Nord - 
acesta aflându-se pe subsidența cea mai 
accentuată și care, după o mare buclă, se 
reîndrepta spre Pont, pe care il întâlnea 
printr'o deltă, atunci la începuturile 
formării sale. 

Acest curs inferior al Istrului uda cu 
apele sale față de Sud a insulei Peuce; 
retrăgându-se, el a făcut să dispară 
celebra insulă care nu era mai mică decât 


al 'Istrului; el se desprindea de acesta 
puțin după Noviodunum (Isaccea), destul 
de departe de Aegyssus (Tulcea), adică 
mult înainte de delta fluviului -în acea 
epocă pământ mlăștinos şi nisipos puțin 
consolidat şi nelocuibil- la începutul 
formării ei şi ale cărei braţe nu puteau 
măsura -fiecare- decât câteva 'duzini de 
stadii. Cursul său era orientat net către 
“ud, primind în partea inferioară o 
deviere Sud-Est; el se ducea, prin actuala 
valtă Saon, spre văile Adânca, Lungă şi 
Teliţa -care păstrează încă urmele 
vechiului pat al acestui braț Peuce, 
dispărut şi el spre sfârşitul secolului IV 
iapă Christos- ca să ajungă, după ieşirea 
din munţi, întrun peisaj de verdeață, 
malul mării, în locul unde azi se găsesc 
Coada Bălții și gura Teliţii -ultima 
prelungire a lacului Babadag, odinioară 
Pre usăa Pontului Euxin...” [XOXIIDXXVI 

Aceste fapte geomorfologice bine deter- 
minate printr'o mare informaţie și 
istorică (vextele geografilor și istoricilor 
yreci, în special și geologică și 
Widrografică, în care se recunoaște omul 
de specialitate, ai dus la localizarea (în 
spațiu şi timp) a insulei Peuce, despre 
care se spune încă (1964): “Descrierea in: 
sulei Peuce continuă să rămână fantastică 
și legendară.” (Gh. Stefan, Izvoare privind 
Istoria Rom. text, pag XXV, nota 29, pag 


XLI). 

Astfel încât Caşin Popescu poate 
“spune- sine errore: Istrul înconjura o in- 
sulă cu numele de Peuce, de formă 
apropae triunghiulară, desfăcându-și 
|ăţimea către țărmul mării, iar partea mai 
îngustă spre fluviu; în jurul ei se 
desfăceau două braţe. Se ajungea la Peuce 
după o plutire, în sus, pe gura Sacră, de o 
sută douăzeci de stadii. O stăpâneau într'o 
vreme Bastarnii, așa numiți dela dânsa 
Peucini. Acolo unde era așezată se găseau 
şi alte insule, dar mai mici cu mult decât 
unele mai sus de Peuce, altele spre par- 
tea mării; ea era însă cea mai cunoscută 


mică decât Rhodos. Numele ei deriva dela 


specia de arbori ce creșteau pe ea, pinii”” 
(P.60). Aceste repere se cereau stabilite 
pentru a se ajunge la înfățișarea podurilor 
şi trecerilor peste Dunăre ale lui Darius, 
Alexandru Machedonul, Zopyrion, 
Lysimach și Buerebista' cu faptele politice 
și militare legate de ele. 

Descrierea faptelor istorice “pe care le 
scoate din legendă” este făcută cu o 
imensă şi savantă informație, urmărită 
“atent la toate știrile ce consemnează 
episodul, aflate în izvoare” (pag. 189). 
Urmărire făcută cu o acribie nicio- 
dată obosită”, pentru a  cumpăni 
neatențiile atâtor “veacuri de istorici”? 
perindate între Herodot și noi (paz. 336). 
O spune cu mândrie: “Să nu mi se aducă 
învinuirea că m'ași fi rătăcit” (pag. 239) 
în Cuvântul înainte al notelor 
bibliografice, care au aceeași dimensiune 
materială și spirituală a textului însăși. 
“Nu m'am rătăcit este semnificativ nu 
numai pentru el dar și pentru istorie în 
general: *“Căci dacă nu știi unde te afli, 
greu să știi ce-i de făcut.” Suntem legaţi 
de spațiu și timp așa încât devine de 
neînlăturat necesitatea lămuririi în timp 
a spațiului unde s'au petrecut dramele, 
pentru ca apoi să se facă descrierea 
desfășurării lor. ” Făcând să reapară 
peisajul istoric... se limpezesc și capătă 
înțelegere deplină şi justificare toate 
amănuntele cuprinse în povestirea...” 
unui istoriograf (pag. 108). Vezi savanta 
notă asupra lacului Halmyris (273 dela 
pagina 301) şi magistrala descriere a 
trecerii şi luptei lui Alexandru dela Vadul 
Oii (pag. 106-8). 

Pe aici pe la Vadul Oi se demonstrează 
că s'au făcut trecerile tuturor armatelor: 
și a lui Darius şi a lui Alexandru și 
Zapyrion, Lysimach și Buerebista. 

Demonstraţiile sunt făcute pentru 
fiecare trecere şi este absolut necesar. de a 


careși pe: 

pregătirea necesară a celui care nu numai 
a studiat geo și hidro-morfologia, dar a şi 
practicat-o, inginer în Serviciul apelor 


„Dunării de Jos şi încă având 'tușa 


maestrului pe el”. 

Maestrul fiind Grigore Antipa, clasicul 
studiilor moderne asupra Dunării. Pe 
lângă această “nec sutor supra..." în ceea 
ce priveşte geohidro-morfologia Dobrogei 
şi Dunării, aci în note se vede rigoarea cu 
care s'a urmărit informaţia. In nota 59 
dela pagina 336:"” In treacăt, o precizare: 
““Disertaţia” lui Kruse este intitulată De 
Istri ostiis-nu ostibus- și a fost publicată 
pentru prima dată la Berlin în 1820, nu la 
Breslau, cum se citește în Contribuţii..., 
loc, cit., nota 28.” Contribuțiile... sunt 
ale lui D.M. Pippide. “Contribuţii la 
istoria veche a României” București 1967. 
Cașin Popescu duce război (polemos) cu 
mulţi savanţi români, dar cu nici unul așa 
de “total” cât cu D.M. Pippidi. 

O polemică care până la sfârşit are 
caracter de comedie tragică: “Cea de a 
treia greșeală, o face D.M.Pippidi atunci 
când afirmă. nu fără oarecare ușurință: că 
blocarea accesului la mare, la Histria, are 
o vechime de câteva veacuri înainte de 
Christos, opunându-se părerii exprimată 
de Pârvan - de altfel, bizuită și aceea tot; 
pe izvoare istorice, “însă cu o justă in- 
terpretare..."' urmează demonstraţia 
greşeli. 

Grav e ceea ce urmează în continuare: 
“ceea ce ni se pare însă mai grav decât 
greşeala în sine sau blamul- asupra cărora 
ne-am fi orpit (specialitatea istoricului îl 
apără de critici severe)-, sunt acele. con: 
cluzii ce s'au putut deduce din acest fapt 
material fals- că blocarea intrării în 
golful Sinoe şi transformarea lui în lagună 
era întâmplată încă de pe timpul lui 
Straton din Lampsakos + şi pe care, 
autorul încredințat de temeinicia opiniei 
sale, le prezintă și în editura Academiei de 
Stiinţe din Berlin, 
A.M.Hakkert din Amsterdam- ca să nu ne 
referim decât numai la aceasta (în nota 
121 se adaugă: Au fost reluate și în 1 
Greci nel Danubio dalidetă arcaica 


precum și faptul că D.M. Pippidi omite să 


și în editura - 


alla conquista romana, Milano 1971.)... . 


amintească dovada irefutabilă adusă de 
Pârvan în susținerea tezei sale, preferând 
să impute marelui arheolog, în termeni 
aspri, categorici, faptul că “'temeiurile 
unei atât de răspicate luări de atitudine, 
nu's arătate. Si inexactitate și impietate. 
Pârvan, în raportul său “provizoriu 
asupra primei campanii de săpături la 
Histria”, prezentat Academiei Române, 
spunea: “Zidul dinspre Est, desfăcut până 
la temelie ne arată că marea a fost agentul 
destructiv al fortificațiilor, acolo unde ea 
putea acţiona cu toată puterea (latura de 
E)”, și preciza:'” “'Această constatare 
dovedeşte că barajul Chitucului în an- 
tichitate nu era decât sau în începuturi, 
sau în general foarte întrerupt și marea 
putea lovi cu toată tăria în zidurile 
Histriei”. Să nu fi cunoscut acela, ce-și 
mărturisea *“năzuința de a ajunge la întoc- 
mirea unei adevărate istorii a celor mai 
vechi oraşe de pe pământul ţării- 
Histria...”- această dovadă peremptorie- 
de care nu pomenește-, citită de Pârvan, 
membrilor Academiei Române, în ședința 
dela 30 Octombrie 1915? Greu de rostit 
orice” presupunere” (pag. 124-6). 
Polemica este intinsă și asupra celor 
pentru care avea o mare admiraţie: Vor- 
bind despre prezenţa Bastarnilor la 
Dunăre şi pe insula Peuce, lorga spunea: 
“Prin șesul basarabean au ajuns la gurile 
Dunării ocupând regiunea ““Unghiului” 
Ongl al Bulgarilor, mai târziu pentru 
'Tătari Bugeacul și se fixează şi pe insule, 
care aveau atunci alt caracter decât astăzi. 
Căci, când spunem aceasta, nu trebue să 
ne închipuim insulele aşa cum sunt acum: 
nu erau insule mărunte, ci vaste teritorii 
cuprinse în întregurile Dunării”. Nu este 
clar ce înțelegea marele savant român prin 
vaste teritorii cuprinse între gurile 
Dunării... Discipolii- și mai târziu, 
istori nu -au remarcat această 


D.M. Pippidi. 

Nu numai istorici moderni sunt tinuţi 
în frâu de acribia şi scrupulozitatea lui 
Cașin Popescu ci şi erudiţi. In nota 350 
dela pagina 322: ''0 
strecurată în cartea lui M.Eliade, Histoire 
des croyances et des idâes religieuses, 1, 
P.333, nota 33- prin K. Erdmann, Per- 
sepolis, pp. 46-47. îl arată pe Ktesias ca 
trăind 24 de ani la curtea Marelui Rege, 
Darius, cel care “'a conceput siridicatPer- 
sepolis ca o capitală sacră”. Pentru timpul 
când a trăit Ktesias, vezi, Meyers neus 
Lexikon, 1979, vol 4, p. 583)”. In Meyres 
scrie că Ktesias a fost medic la curtea per: 
sană din anul 405 a.c. Darius a murit în 


486 a.C. In clasicul Pauly (1979) se . 


precizează, la curtea lui Artaxerxes 
Mnemon. 

Felul în care ştie să facă îndreptări şi 
totdeodată extraordinara sa atenţie se 
vede în nota 400. O copiez pe de-a'ntregul 
pentrucă este semnificativă: “'In Marele 
Dicţionar Geografic al României, Vol III, 
anul 1900, s'a strecurat, sub girul lui Gr. 


Tocilescu, o inadvertență pe care o sem- 


nalăm ca atare: la p. 294, sa tipărit 
“Darius trece pe un pod de lemn construit 
de lonieni”, în loc de pod de vase, Savan-. 
tul român Gr. Tocilescu, nu putea face o 
asemenea afirmație. Nu tot atât de blând 
este cu Hașdeu și Vâlsan, (pag. 64-5) în 
acest ''nu am renunțat niciodată, ori de 


câte ori a venit prilejul, pentru a cumpăni 


neatenţiile...” (pag. 336 nota 50). 
Această. ''atentă urmărire a in- 
formaţiei” se face pe dimensiuni în adevăr 
vaste, chiar surprinzătoare. Despre 
columna lui Traian la pagina 213: 
“Pentrucă asupra acestui episod s'au 
făcut uneori interpretări ce le considerăm 
greșite, pentrucă monumentala lucrare- 
cea dintâi din galaxia Gutenberg, în care 
sunt redate, apropae integral, 
basoreliefurile de pe Columna Traiană- 


taoțiteide'claziticările lui BalloEi auBate 


din câte știm, cunoscută istoricilor români 
şi pentrucă această operă de excepție este 
astăzi rară, transcriem...” În nota 5 da 
titlul lucrării, care fiind aşa de rar 

copiez întocmai: Collona Traiana, 


inadvertență 


Li 


Mp ahe k 


3, i ke. 
ni arde d 


a noscut.., 
| numai nă la un punct, 


PAGINA 12 


PI doecemauieiees o CIVANTI ROMA 
N ——y 


DECEMBRIE 1988 


a. 


CUVANTUL ROMAyes, 


Suflete cv umbra pe pămâni—de Vintilă HORIA 


STEFAN LUPAŞCU 


In  urmă-i Stefan 
Lupaşcu lasă o lume pe care 
mintea lui a schimbat:o 
până'n temelii, și nu 
măsurându-i și ex- 
primându-i gândirea în- 
tr'un limbaj trecut sau în- 
tr'un palid jargon prezent, 
ci în puternice unităţi de 
viitor. lar dacă nume încur- 
cate în enciclopedii 
gazetăreşti sau politice 
atârnă mai greu în cântarul 
actualității decât numele 
lui Stefan Lupaşcu, vina nu 
e decât a unei disperate 
încercări de a face ca lumea 
să continue a înainta pe 
poteci nesigure şi 
periculoase. Nesigure pen- 
tru popoare, dar pline de 
promisiuni concrete şi 
imediate pentru falsele elite 
care ştiu să pregătească, 
din vechile isme devenite 
indigeste, false leacuri pen- 
tru false perspective. 
Cineva a spus nu de mult că 
Lupaşcu e tot atât de mare 
pentru oamenire, tot atât 
de folositor pentru acest 
sfârşit de secol cum fusese 
acum un veac și jumătate, 
pentru Europa neliniștită 
de atunci, gândirea lui 
Hegel. Numai că Hegel a 
trecut, sau e pe punctul de 
a trece, în timp ce din 
paginile lui Lupașcu mulți 
tineri fizicieni încearcă să 
tragă învățături, nu numai 
ştiinţifice, pentru un viitor 


editat cu greutate, citit cu 
şi mai mari dificultăți, 
acest vasluian locuitor al 
Parisului din tinerețe și 
până la moarte va trebui 
adoptat de oamenii de 
mâine ai României libere și 
socotit drept inspiratorul 
unei noi societăți; pentru a 
fi propus apoi Europei ca 
un model de reînnoire. Pen- 
trucă felul lui de a pune 
bazele “unei noi filosofii a 
ştiinţelor implică nu numai 
o schimbare la faţă a logicei 
aristotelice, cum vom vedea 
îndată, şi deci și a celei 
hegeliene sau a 
pseudofilosofiei marxiste, ci 
și, mai ales, o posiblitate de 
a primeni așezămintele 
desuete ale societăţii în 
care trăim. Epistemologia 
lui Lupaşcu, dedusă din 
principiile fundamentale 
ale fizicii cuantice, poate 
servi drept îndreptar pen- 
tru o ideologie scuturată de 
ultimele fire de praf ale 
materialismului ca și ale 
idealismului. Secolul al 
XIX-lea, cu toate teribilele 
erori care au inspirat 
greşite și sângeroase ex- 
periențe politice, a fost 
corectat de o seamă de 
oameni de știință, ca și de 
filosofi și romancieri, iar 
gândirea lui, dela 
metafizică și până la 
sociologie, și-a aflat în 
epistemologia lui Stefan 
Lupaşcu un fel de 
înmormântare de lux. 

lată, în câteva cuvinte, 
care au fost principiile ex: 
puse de cel care ne-a 
părăsit de curând, în cele 
mai bine de douăzeci de 
lucrări publicate în ultimii 
cincizeci de ani: 

Ce este materia? Cine 
suntem noi în perspectiva 
materiei? Si, în definitiv, ce 
legătură am putea stabili 
între om și materie, pe de o 


parte, şi, pe de alta, între 
materie și societate? Vreau 
să spun între principiile 
care domină materia, în 
înţelesul nou pe care fizica 
îl dă materiei, şi între om 
socotit ca individ şi colec: 
tivitate? Cartea în care gân- 
ditorul moldovean şi-a ex- 
primat pentru prima oară 
ideile despre materie, 
încercând să răspundă 
întrebărilor fundamentale 
pe care le-am expus 
adineauri, este Cele trei 
materii, apărută în 1960, 
carte în care formulează cu 
claritate premizele ducând 
către înjghebarea unei logici 
antagonistice. Intre un fac: 
tor homogeneizant, de tip 
fizic, și un factor 
heterogeneizant, de tip 
biologic, factori care con: 
stituie cele două com- 
pozante ale materiei, în 
permanent conflict 
evolutiv, Lupaşcu situează 
un al treilea principiu, 
materia psihică, al cărui rol 
în cosmosul cel mare ca și 
în microcosmos are fi acela 
de a echilibra și de a nor- 
maliza conflictul dintre 
celelalte două sisteme. 
Homogeneitatea, care duce 
cosmosul spre moarte, 
aliată cu entropia sau cu 
sfârsitul energiei în cosmos, 
ar fi, după Lupaşcu, legată 
de concepte ca monotonia, 
egalitatea”  uniformitatea, 


etc. In schimb heterogenita- 
tea, implicată în activitatea 
biologică, ar coincide cu di- 
ferențierea,  neegalitatea, 
schimbarea, individualiza- 


rea, neasemănarea, exclu- 
ziunea, etc. Sistemul psihic, 
al treilea factor în cadrul 
logicii  antagonistice sau 
terțiare, n'ar fi decât un 
sistem echilibrator sau nor- 
malizator în mijlocul unui. 
antăgonism bio-fizic care si- 
ar găsi în psihic nu numai 
echilibrul necesar pentru ca 
întregul cosmic să existe, 
dar și pentru ca acesta să 
poată învinge într'o zi 
starea de entropie univer- 
sală. Având în vedere, după 
Lupaşcu, că nu esixtă nor- 
malitate în cosmos, având 
în vedere teribila luptă din- 
tre homogeneitate -și 
heterogeneitate, psihismul 
ar intenta o împăcare, 
întorcând pe dos principiul 


entropiei şi punând capăt , a-artamentul. >< lui 


si în Psihism si sociologie, 
editată în 198, Lupascu 
trăsese toate consecințele 
acestei rămâneri în tre- 
cut, pe care, utilizând un 
termen general, putrezit în 
politică, îl numea iedologie. 
Lupaşcu socotea ideologia 
drept o boală, o tumoare pe 
care nici o intervenţie 
chirurgicală nu o poate vin- 
deca. Influența ei asupra 
istoriei oamenilor a fost 
considerabilă. '“Dintre toate 
bolile de tip sociologic, 
ideologia, spunea, e cea mai 
teribilă. Consecințele care 
se pot trage dintr'o astfel, 
de reprezentare a lumii, 
dela atom la galaxie, și dela 
entropie la societate, pot fi, 
evident, cutremurătoare 
pentru o lume în care 
vechile principii, vechiul fel 
de a vedea materia ca şi 
psihismul, vechile con: 
secințe pe care marxismul 
le-a tras  dintr'un 
materialism fără cap și fără 
picioare, constituie încă 
felul de a considera lumea 
şi de a conduce. Am putea 
spune, așa cum spunea 
Toma Singuran, personajul 
principal din romanul meu 
Persecutaţi pe  Boeţiu, 
roman în care, sub alt 
nume, apare și figura lui 
Lupaşcu, am putea spune 
deci că trăim într'o lume 
prost condusă, plină de con- 
flicte şi nedreptăţi pentrucă 


să elaboreze sisteme sociale 
și politice întemeiate pe 
noua fizică şi, mai ales, pe 
ideile lui Stefan Lupaşcu. 
L-am cunoscut prin 1968, 
l-am vizitat foarte des de 
atunci şi până astă 
primavară când l-am văzut, 
la Paris, pentru ultima 
oară. l-am dedicat un lung 
capitol în cartea mea 
Călătorie la centrele pămân- 
tului şi i-am prefaţat ediția 
spaniolă din Energia și 
materia psihică, In colecţia 
Punctul Omegă, pe care am 
condus-o la Madrid între 
1966 și 1969 i-am publicat 
două eseuri sub titlul Noi 
aspecte ale artei și ale 
ştiinţei. A fost împreună cu 
fizicianul Werner Heisen- 
berg și cu matematicianul 
Ferdinand Gonseth, unul 
din marii mei maeștri, 
schimbător de itinerar 
epistemologic în drumul 
meu literar către adevăr, In 
dela 


morţii în univers. Ar exista — paris, între cărți și discuri 


în chip modelic aș zice, un- 
deva dincolo de cosmos, un 
univers psihic, paralel cu al 
nostru, în care contradicția, 
sau conflictul ar fi fost de 
mult rezolvate și în care, 
deci, cel de al treilea sistem 
sar fi impus celorlalte 
două. Un fel de “'suflet al 
sufletelor, în care Dum- 
nezeu Însuşi nu ar mai fi 
nici subiect nici oblect”?, 


lată-ne dintr'odată în plin 
domeniu metafizic, atât de 
schimbat în raport cu 
trecutul epistemologiei și al 
consecințelor ei sociale, 
politice şi psihologice, încât 
orice continuitate în 
vechiul ritm imprimat 
lucrurilor de vechea știință 
apare ca o aberaţie și, în 
cazuri concrete, ca o sursă 
de catastrofe. i 

Atât în cartea intitulată 
Energia si materia psihică, 
apărută la Paris în 1974, cât 


de muzică clasică, am 
petrecut multe ore de 
neuitată înţelegere, de 
definitive descoperiri pen: 
tru mine. Vocea lui la 
capătul firului de telefon o 
am și acuma în auz; pipa 
care nu-l părăsea niciodată, 
îmi e și acum semn și sim: 
bol de pace și înțelepciune. 
Inţelegea pictura abstractă 
aşa cum o întelegea și 
Heisenberg: ca o încercare 
de a exprima esenția.Picto- 
rul Georges Mathieu, prieten 
cu Lupascu si profund lector 
al cărților lui, era ca un fel 
de expresie vizibilă a prin- 
cipiilor lupasciene. De multe 
ori, în casa pictorului, am 
discutat despre cărțile ma- 
estrului fără rival, într?o lu- 
me legată încă de prejudecăți 
greu de scuturat de pe u- 
merii bietei omeniri. Există 
În Ialta ca și Spania şi în 
lumea de limbă spaniolă, în 


special în Argentina și Cile, 
o elită foarte subtilă care ci- 
tește și înțelege logica an- 
tagonistică, dar si an- 
tagonică în faţa unor 
pseudoadevăruri din care e 
alcătuită tragedia omului 
actual.Reviste de arhitec- 
tură, de poesie, de filosofie 
a științelor vedeau în 
Lupașcu o posibilă încer- 


care de a scoate lumea din 
făgașul materialist. Acest 
fel de a gândi nu poate fi 
nici marxist, nici struc- 
turalist, nici colectivist, 
nici freudian, nici realist- 
socialist. O speranţă, întoc- 
mai unei lumini care nu se 
poate stinge, pâlpâie în 
cărțile marelui gânditor 
trecut de curând pe 


tărâmul universului psihi 
pe care-l visase. A fost ui 
din puţinii Cunoscători aj 
necunoscutului, un îndre 
tar și un ghid spiritual pen. 
tru mulţi. Era făcut din 
fibra “nouă din Care sunţ 
făcuți făuritorii şi 
descoperitorii de Spaţii noj 
Era, în plus, Român. 


PODURILE DE PESTE ISTRU 


Urmare din pag. Il 


dal Senato, e populo Romano all Im: 
peratore Traiano Augusto nel suo for in 
Roma, scolpita con I'Historie alla guerra 
dacica la prima e la seconda espeditione, e 
vittoria contro il re Decebalo. Nuovamente 
disiznata et intagliata do Pietro Santi 
Bartoli con l'espositione latina d'Alfonso 
Ciaccone, conspediata nella vulgare lingue 
sotta ciascuna immagine accresciuta di 
Medaglie, Inscrittioni, e Trofei, da Gio. 
Pietro Bellori, Roma 1667.) 

In Nota 6 de la pagina 388, pe care o 
copiez din nou integral: “In bibliografia 
selectivă întocmită de C.Daicoviciu si H. 
Daicoviciu pentru albumul Columna lui 
Traian (Ed. II-a Bucureşti, 1968, P. 109), 
această importantă operă a lui Bartoli, 
editată de Rossi, nu figurează. Pârvan, de 
asemenea, n'a cunoscut-o, și nici D. 
Tudor, istoricul podurilor romane dela 
Dunărea de Jos. Printr'o graţie a istoriei, 
trei secole după apariția acestei magnifice 
opere, un alt Rossi Lino- se îndrăgostește 
de aceeaşi ''columnă” și publică Trajan's 


niversity Press Ithaca, New York, în 
1971, dar nici acest nou Rossi nu cunoaște 
pe ilustrul său predecesor.” Aproape că-ți 
vine să spui: da pe asta de unde Doamne 
iartă-mă, a mai găsit-o și scos o la 
cunoaşterea istoricilor români! 

Toate aceste citații sunt făcute în 
scopul de a demonstra seriozitatea 
afirmațiilor din această carte. Așa cum 
foarte frumos spune el însuși: “Oricât de 


nel... - adăugată celor ce trebue neapărat. 


poștale de transport. 


abuziv insistentă și obositoare ar putea să 
fie- ştim-, pentru cititorul atent, această 
repetiție, nu am renunțat niciodată a o 
face...” (pag. 336 nota 50). O îndreptare 
a tuturor deviaţiilor istorice apare acum: 
credem. evidentă” (pga. 65). 
Pentrucă există în această lucrare o 
seriozitate, pentru care timpul și munca 
nu au o măsură, făcând din ea un model, 
de învăţat şi urmărit. O carte mare de sin. 
teză, aducând deosebit de importante con- 
cluzii originale. Sau ca să precizăm: o 
lucrare de o importanță considerbilă prin 
concluziile originale pe care trebue 
ridicată cercetarea viitoare a Daciei 
preromane, susținută de sinteza unei in- 
formaţii Impresionantă prin vastitate, dar 
şi prin felul în care este ordonată și 
stăpânită. . 

Toate acestea impun o nouă editie. 
poate scrisă într'o limbă de mai mare cir- 
culație decât limba românească şi însoțită 
de o ilustrație geografică la nivelul valorii 
ea. 

Dar chiar și până atunci, cartea trel 


Constantina BUTAS 


Cartea lui Cașin Popescu “Podurile peste 
Istru din primul mileniu înainte de Chris= 
tos”, Tipografia Coresi Freiburg, se poate 
comanda la autor, pe adresa: Casin Popescu, 
Sautier Str.73, 7800 Freiburg im Breisgau, 
W. Germany. Costul: 45 D.M., plus taxele 


CUVANTUL ROMANESC 


Dacă despre Karl Barth se 
spunea că şi-a scris teologia 
! în ritmul mozartian, 

parafrazând am putea 
afirma că există o in- 
dubitabilă afinitate 
spirituală între scrisul lui 
Octavian Vuia şi stejarii 
muzicali ai lui Beethoven, 
în special cu mesajul divin 
al *“Simfoniei a IX-a”, pe 
i care Horia Stamatu, 
într'un eseu despre Eliade, 
o considera ca pe o reîn- 
trupare a lui Orfeu. 

Pe de o parte, scriitor de 

o rară finețe îl găsim 

aplecat asupra motivelor 

mitului antic, mă refer la 
] ultima piesă de teatru '“'Le 
voyage de l'argo'”, pe care le 
tălmăcește spre noi profun- 
zimi ca act gnoseologic 
ȘI printr'o suprapunere de 
simboluri orchestrate sim- 
bolic spre marea taină a 


nTe n alte 


n dă înte 


x K. 


Zalmoxes, Eminescu, 


3 Brâncuși. 


Pe de altă parte, Oc- 
tavian Vuia este profesor 


| universitar având doc: 


toratul în filosofie. Dintre 
lucrările lui de specialitate 
este şi lucrarea despre care 


vrem să vorbim. 
Cartea 


pagini 


academic și al 


Eliade. 


memoria 


gta al i inimă” 


fi 


: rpretări 
de esență asupra lui 


““Remontee aux 
sources de la penste oc- 
cidentale” în cele 121 de 
cuprinde textul 
grecesc şi traducerea în 
franceză a ceea ce ne-a mai 
rămas din operele filosofice 
ale presocraticilor Heraclit, 
Parmenide şi Anaxagora și 
este publicată de ''Centrul 
Românesc de Cercetări”! din 
Paris, cea mai veche in- 
stituție românească din 
exil, recunoscută de guver- 
nul francez la nivel 
cărei 
preşedinte a fost Mircea 


Lucrare de înaltă ţinută 
academică, dedicată în 
lui Nicolae 
Adrian, fiul autorului, se 

specialiștilor în 


Fragmente der Vor: 
sokratiker'” a fost publicată 


didactică amintind uneori 


DECEMBRIE 1988 


“REMONTEE AUX DE LA PENSEE OCCIDENTALE” DE OCTAVIAN VUIA 


-DESPRE A TREIA EPOCĂ AXIALĂ A LUMENULUI- 


prezentare a lui Diels prin 
explicarea fiecărui 
fragment prin doxografiile 
respective şi, în plus, 
aduncând la zi completarea 
de comentarii până la 
Heidegger. 

Ordonarea textelor e 
xistente pe probleme: logos, 
existenţă, polemos (con- 
fruntare) lume la Heraclit, 
ordine menţinută şi la Par- 
menide şi Anaxagora, dar 
fără separări, face din 
această antologie critică un 
instrument ireproșabil de 
lucru pentru specialiști. 

Introducerea reproduce 
ideile prezentate de autor la 
cel de al 12-lea ''Congres 
Internaţional de filosofie”, 
ținut la Veneţia în 1958, 
prin disertaţia “Existence 
et logique”, în care a for: 
mulat şi pus în valoare 
principiul Terțiului înclus 


ă a logicii nN= 


oprește 
Heraclit, Parmenide, 
Anaxagora stau la 
metafizicii: Heraclit prin 
logos-existență, ontologie 
dialectică; Parmenide prin 
fire-fiinţă, ontologie orizon- 
tală; Anaxagora prin dum- 
nezeire-cosmos, 'Theos- 
Cosmos, ontologie in: 
tegrală. La ei găsim ca 
întrun sâmbure toată 
filosofia mileniilor viitoare. 
Pentru a justifica sub- 
titlul acestei prezentări 
“*Despre a treia epocă axială 
a lumenului” găsim în in- 
troducere ca răspuns la 
întrebarea  ““De ce 
presocreticii?”” o aluzie la 
expresia lui K. Jaspers- 
După acest filosof ar exista 
două “'epoci axiale”. Prima 
ar fi în jurul anului 500 
înainte de Hristos şi a doua 
începând dela 1500 după 
Hristos, Jaspers sugerează 
pentru prima pe: Par: 
menide, Heraclit, Platon, 
autorii tragediilor greceşti, 
Tucidide şi Arhimede, în 


uropa, ntru a doua: 
Dar ePei 5 alo, Rafael, 
Leonardo da Vinci, 
Shakespeare, Rembrandt, 
Goethe, Spinoza, Kant şi 
Bach și Mozart. 


Octavian Vuia Pipe inc 
t rima epocă pe 
td să Parmenide și 


de Hermann Diels în 1903 Heraclit, ă 

tematica însă vădeşte Anaxagora, în pgiră E 6 

deosebire radicală între cele ua pe e da 

două antologii.  Hermam și Nietzsche. si 

Diela clasează fragmentele asta) şi ră Lapi 
- » presocraticilor într'o ordine Vuia di cl 


nu e întâmplătoare, 
gândită. In momentul în 


Singuru 


i 


la presocratici? "o 


prezentat de Vintilă Horia 
în romanul ““Pers6cutez 
Boăce”', a observat o com: 
plimentaritate ale celor 
două gândiri încercând o 
împăcare a lor prin “'De 
consolatione philosophiae”. 
Presocraticii, cum am 
subliniat înainte, ofereau 
potenţial ca o sămânță per- 
spective milenare filosofiei. 
Heraclit, cum aflăm din 
Heidegger, era numit ''ob- 
scurul”, prin antinomiile 
pe care le folosea. Platon şi 
Aristotel, fiecare în felul 
lor, şi-au propus să facă 
lumină în această ''ob- 
scuritate'! şi s'a mers în ex- 
treme. Ori extremele se 
ating. Dar nu ca la cerc. In 
istorie extremele se ating 
pe spirală pe care dacă o 
priveşti de sus e un singur 
cerc. Si totuşi nu este şi 
Antinomicul 

ei. Pare că se 


oribilul ținuturilor ei este 
transfigurat într'o “gură a 
raiului”, o perlă de mare 
fineţe a înţelepciunii 
populare creştine 
românești, în care cercul 
existenţial nu este negat. E 
cucerit până - unde este 
“cerc”, iar apoi i se oferă și 
o altă perspectivă de a ieşi 
şi a rămâne, neființă fiindă, 
muritor nemurind, iar 
moartea devine moartea lui 
Dumnezeu: Logosul. 

Hrisostom foloseşte o 
imagine” din viaţa pescarilor 
ilustrând că așa cum 
pescarul pune în cârlig o 
nadă, un vierme, aşa 
Logosul s'a întrupat ca om 
şi-a pescuit moartea omului 
prin Cuvânt. 

Atât Platon 
““idealizând”!, cât şi 
Aristotel  “raționalizând” 
au încercat să limpezească 
“obscurul”” din ontologia 
dialectică a lui Heraclit, on- 
tologia orizontală a lui Par- 
menide şi ontologia in- 
tegrală a lui Anaxagora. 

Aristotel pentru a scrie o 
“meta-fizică”” s'a bazat pe 
principiile “fizicii” din 


vremea lui, principii 
tradiționale până la 
sfârşitul secolului XIX. Ori, 


cum observă Octavian Vuia 
în disertaţia dela Viena şi 
în studiul introductiv, 
fizica, şi ştiinţele în general 
au descoperit în secolul XX 
o altă lume în lume pen- 
trucă: “'Noile experienţe ale 
fizicii nucleare au pus în 
relief anumite date care se 


metodele doxografiilor. din cf ionat pe  râzvrătese principiilor 
„antichitate, Octavian por NA A 4) mei să-l stef ai pati lui 
y Vu arh pân.  aminteşti și pe Aristatăi, pati ei a ue 2 
categoriile ere vi sofi, ori amândoi au 0 E ip, "A 
„dirii acestor da: î- deosebită despre lume; demonstraţie ştiinţifică. 
categorii care corespuni 15 Ul prin idealism, al Ispita € a explica 
același timp, preocupări Of doilea. prin raționalism: + fenomenele energiei 
AP; Andie „0 rul Boetiu, atât de viu nucleare care se manifestă 


în același timp ca undă şi 
particulă, pune pe oamenii 
de știință și pe filosofi în 
fața antinomiilor naturii.” 
Ce facem atunci cu prin- 
cipiul terțiului exclus al 
logicei tradiționale şi cum 
putem admite “ştiinţific” 
că “undă” și “particula” 
sunt una și aceeași 
realitate? 

Pe bună dreptate notează 
gânditorul român că în 
secolul XX metafizica a 
ajuns la o criză. Una 
din prejudecățile logicei 
clasice, zice Octavian Vuia, 
a fost după Hegel con- 
tradicţia ca o determinare 
mai puțin esenţială decât 
identitatea, dar impasul în 
care se găsește dialectica lui 
Hegel consistă într'adevăr 
în imposibilitatea de a 
depăşi principiul con- 
tradicţiei și de a ajunge ast- 
fel la o adevărată sinteză pe 


"con e esenţială, ci 
sinteza paradoxală a con- 
trariilor, ceea ce e cu totul 
altă mâncare de peşte. Si e 
normală trimiterea la 
Kierkegaard. Hegel a rămas 
neputincios în faţa 
paradoxului şi Kierkegaard 
a avut dreptate în critica 
sistemului hegelianismului 
abstract. La fel, spune Oc- 
tavian Vuia, poziția actuală 
a materialismului dialectic, 
ca revizuire și completare 
hegeliană, nu are nici o 
susținere logică, baza fiind 
pusă greşit dela început, 
căci ea consideră că e con- 
tradicţia cea care efectuează 
“legătura dialectică” care 
ar consta în marxism în 
trecerea dela cantitativ la 
calitativ. 

“Logosul paradoxal”! 
(folosim ghilimelele pentru 


Bucium în exil 


A apărut cu titlul 
“Bucium” volumul de 
poezii al Doamnei Alexan: 
drina Isac şi se găseşte de 
vânzare la adresa autoarei: 
26.45-9th St. Apt. 311 
Astoria 11101 N.J, 

Sa va spune -ici și colo- 
altă hârtie tipărită, cu in- 
diferanță ori cu indulgență 
olimpică, specifică celor 
care au uitat de ce a fost 
odată, ce se întâmplă azi şi 
ce va fi mâine, privind 
legăturile noastre cu 
obiditul și îndepărtatul 
Neam Românesc. 

Sprinten și duios, 
poeziile cuprind  in- 
trospecțiuni , spirituale, 
evocări familiare, sărbători 
în care acelea ale Naşterii 
Domnulu 


prezintă 


subliniere) at lui Heraclit a 
rămas “obscur” 
Stagiritului precum și 
curentului filosofic care Pa 
urmat. *“Metafizica” lui 
Aristotel părea invincibilă 


până s'a ajuns la momentul ' 


de criză al terţiului exclus 
pe care știința și în special 
fizica nucleară Va “inclus” 
ca mod de cercetare. 
Geometria ne-euclidiană nu 
spune că Euclid e greșit, ci 
doar că principiile lui care 
lucrează perfect pe pământ 
nu pot fi aplicate la nivelul 
cosmic. La fel și în logică și 
metafizică, observă Oc- 
tavian Vuia, noile 
descoperiri ale secolului XX 
ne obligă să mergem la 
presocratici din prima 
epocă axială și la Pascal, 
din cea de a doua, urmat de 
Kierkegaard şi Nietzsche: 
“Pascal știa să gândească 
opusele. şi 


Pascal, ca mai târziu aceea 
a lui Kierkegaard și Nietz- 
sche, se dezvolta conform 
altei logici, care e diferită 
de cele două tipuri de logică 


pe care am analizat'o până - 


aici, cea a lui Aristotel şi a 
lui Hegel. Această logică nu 
postulează nici supremația 
principiului de identitate, 
nici al celui de contradicție. 
Ea pleacă de la constatarea 
că “nici contradicția nu 
este marca falsității, nici 
necontradicţia nu est 

marca adevărului.” Si prin 


aceea Pascal a redeschis oa » 


treia cărare de cercetare în 
cea de a doua epocă axială, 
drum de cercetare care im- 
plică o logică care nu se 
oprește, neputincioasă în 
fața principiului terțiului 
exclus, dar care este 
întemeiată pe sinteza con- 


rugăciuni şi obiceiuri, 
evocări ale figurilor 
proeminente din literatura 
noastră și ale culturii in- 
ternaționale, iar special 
exilului îi oferă o privelişte 
de licurici luaţi din 
frumusețile drepturilor şi 
datoriilor noastre, din care 
reproducem ultimele două 
strofe din “'Răni ce dor”: 
“Exilul ca o floare ce stră- 
luceşte”'n soare, / Cu idea- 
luri sfinte, un dar ce nu 


„dispare, / Uitat-a ce-i uni- 


rea și dragostea de frați? / 
Vitat-a poate, oare că's la- 
crimi în Carpaţi? // si 
dac'ar fi, ca'n timpuri, să 
facem ca Esop, / Parabola 
“Unirii” poate cam pune 


d 


ajutorul Celui 
| fi salva 


PAGINA 13 


trariilor.”” ii 

Vecinătatea între gân- a 
direa lui Octavian Vuia şi a 
mesajul beethovenian din a 


“Simfonia a IX-a” este 
justificat prin descoperirile 
fizicii moderne care aplicate i 
politicului și socialului cum i 
observă un alt gânditor 
român Vintilă Horia, redă 
omului frumuseţea pier- 
dută şi aripile tăiate de 
““raționalism'”. 

Omul nu mai este un 
anonim biologic dependent 
de legile “'maselor”, o 3 
aplicare materialistă a E: 
legilor macrocosmice, ci în 
epoca “'a-tomului” trebue 
să i se aplice aceleași legi, 
pe care oamenii de ştiinţă, 
ale terțiului inclus le-au ac- 
ceptat ca mod de cercetate. 
““Atomos” în latinește e 
““individuus”'. In felul 
acesta omul nu mai este 


se 

acelaşi timp ca z 
a istoriei pe care și-o 3 
crează, fiecare om fiind o 
“istorie” a pământescului 
şi cosmicului și o “'undă” a 
oceanului divin, teoria 
cuantică ajutându-ne să nu 
cădem în panteism. 

Firesc Octavian Vuia 
sugerează cea de a treia 
epocă axială în pragul 
căreia ne aflăm - epoca 
ecumenică - cu care vom 
începe mileniul al treilea ca 
renaștere rusalină a; biru- 3 

i Spiritului-Pnevma, ca | 
simbol al Dragostei, “duh 
al adevărului”, care 'pe 
toate le plineste” prin anti- 
nomie, prin sinteza parado- 
xală a contrariilor. 


Dumitru ICHIM 


i 
PX 


pă 
"A 


pi 


A bt mt t-k 


RL 


| 44 


ambițiilor mit, / Si-ar fi 
exilul falnic, e si 
unit”. Aa 
Este de subliniat că Dida 
Isac cântă vibraţiile 
sufletului românesc cu 
desebit talent, cu sen- 
sibilitate care o apropia de 
cântecele dela strană din Să 
bisericile noastre, ori ca pe Le: 
descântecele care au puteri- 
miraculoase, îmbibând cele 
160 de pagini cu gingășii de 
adolescentă îndrăgostită 
frumosul și eternul 
românesc. Este un omagiu 
pios necazurilor neamului 
românesc năpăstuit de 
puterea distrugătoare 
Satanei, care numai 


ARI PITT Area 


Papa: 4] 


ps te Pa PILA 


Di A ee a dă 


i a 
asa Ip 
Y 


A (d cit îi 


PAGINA 14 


Incercat de simțăminte nelămurite şi 
cuprins de îndoială, mi s'a întâmplat să 
„mă întreb, nu odată: oare să nu-i fi 
cunoscut și eu. aievea, pe toți acei scriitori 
de vis şi de legendă, printre care se 
preumbla jovial, cu Pisicuţa lui, cuconu' 
Calistrat? 

Când mă întorn în gând, stârnit de 
amintirea unor amintiri, îmi vine să strig, 
cu mâna pe inimă și în ciuda tuturor 
evidențelor: I-am cunoscut, cum nu! 

Mă tulbură, mai cu seamă, gândurile 
răsădite în răzoarele memoriei mele de 
Nonina, acolo, în casa dintre munții care 
împresoară Poiana Tapului... Construită 
în 1926 - alături de fagul bătrân şi uriaş, 
cum nu se mai afla altul în tot ţinutul - 
jumătate din bârne lungi, fasonate și 
băițuite, și jumătate de zid, cu acoperiş, 
din țigle roşii, înclinat ca să lunece lin 
zăpezile, casa are două caturi, pivniță 
adâncă și pod încăpător. Un fel de foişor 
închis, la etaj, şi-o terasă mare, pe stâlpi 
de beton, îngrădită, privesc spre munte. 
Planurile casei concepute de Nono, 
bunicul meu, le-a executat arhitectul Con- 
stantin lotzu și numele, ““Vila Lucia”. (pe 
Splaiul Zamorei, 22), i l-a dat sufletul ei, 
Nonina (adică bunică mea, Lucreția, soția 
lui D.D. Patrașcanu, fiica lui Dimitrie 
Stoica, rectorul Academiei Mihăilene din 
lași, şi a Elizei Drăghici. Născută Copou, 
în 1873, a trăit la lași, Băcău, București 
şi Poiana Tapului, și s'a stins în 1954. 
Locu-i de veci, sub geană de pădure - şi l-a 
aflat în Cimitirul Nou, de pe Zamora. 

Aici, în dulce grai moldovenesc, cu dar 
fermecat, ştia să învie mult îndrăgite 
chipuri.:. Dintre ele se desprindeau, ca 
vrăjiți, scriitori strânşi în jurul revistei 
literare cu har rar, plămădită la 1 Martie 
1906 pe strada Goliei din laşi, la numărul 
22: “'Viaţa Românească”... 

„Pe scenă vastă, sub Bucegii "neguroși, 


înfiripau, colorate şi pitorești. In 
mișcarea. lor figurile se perindau în timp 
şi Spaţiu, autentice, pline de detalii carac- 
tice fixate cu haz și duioșie în 
narațiune, aşa cum n'au reușit, în anii 
şcolii, să mi le evoce toţi dascălii mei la un 
loc. Era, de fapt, mărturia Noninei, spec- 
tatoare privilegiată și părtașa vieţii unor 
scriitori, azi clasici, supranumiţi '“cei dela 
Viaţa Românească”... = 
„Nonina evoca... Iată-lpe D.D.Pătrășcanu: 
cu barbișon, în veșnice neastâmpăr, 
iritabil, naiv și entuziast, bărbat generos, 


: „curajos și întreprinzător. Suflet de artist, 


generaţii întregi de liceeni, s'a repezit 
la -rpeag s'o caute... : 
Intru propăşirea “Vieţii Româneşti” şi-! 
a dăruit întreaga energie, fie la lași, din 
1906, fie la Bucuresti, unde sediul și 
£ s'au mutat, în 1920.0, 

Dar "'Domnu'Ibrăileanu'"! Sufletul şi 
mentorul *“Vieţii” veghea şi se frământa, 
elicat și fără prihană, greu încercat de 
microbilor, cu ochii negri strălucind 

și barba vâlvoi, ca un spectru 

“al lui Hammurabi - asupra înfricoșătoarei 
_neorânduieli a vrafurilor de manuscrise, 
din care le alegea pe cele mai de preţ, cu 

tic fără C 

si i Lenţa” aa Ibrăileanu), 
alături de “*Nicanor”, se întâlnea de două: 
trei ori pe lună cu doamnele Pâtraşcanu și 
tere (întâi Manea, nevasta care i-a dăruit 
latorului revistei copiii: pe Cotik, 


Lilea și Gică și apoi Aneta-cu-ochii- 


soția care i-a dăruit moșia și 

cul dela Bucov. 
3i povestirea continua: trecea 
e, hâtrul, cu licăru-i ironic în 
telegrafiind junimistului Petre 
r: “Missiraș, sunt în laş. Sau în 
Dacă ieși Dela slujba Vin la Cușbă 
tali, Caragiali”; se arăta Sadoveanu, 
taciturn pe potrivă, cu o pălărie 
matată parcă dela Hogaş, ospătând 
eric, ca un râzăș flâmând; virilul 
irceanu, Închizând un ochi, ascuns cu 
na, imbrăca surtuc de licean, strâmt și 
ciorapi de mătase fină, la pantofi 


“cultură”! 
(Serban Cio 


DECEMBRIE 1988 


a PECEMERE 1908 —— VANTUL ROMANEse 
CI 
COPITA PISICUŢEI 


—— Andrei PANDREA—— 


Stere, bizar, rece, de-o politeţă distantă, 
își dicta răcnind romanul-fluviu, 
justificator şi mesianic în preajma 
revoluției, presimţită și văzută de un sur- 
ghiunit moldovan într'o Siberie pe care o 
ştia ca nimeni altul; Delavrancea, meteor 
cu coamă de leu și ochi focoși, fulgera 
scurt prin redacţia în care trona “'clanul” 
Botez, compus din două perechi de fraţi: 
Octav și Eugeniu (Jean Bart), Iancu și 
Costică, verii primari ai lui “Mitică” 
Patrașcanu, și Demostene Botez, autorul 
de mai târziu al “Amintirile dela Viaţa 
Românească”; Ionel Teodoreanu şi Al O. 
Teodoreanu ('Păstorel”, epigramistul); 
părintele hirsut şi greu încercat de ispite, 
Grigore Pișculescu (Gala Galaction) şi 
pitorescul doctor I.I. Mironescu, 
înveselind “'compania” cu nuvela sa 
““Tulie Radu Teacă”, închinată baciului 
breţcan rătăcit la Beci (Viena), în căutarea 
feciorului, pe strada *“Gard în casă făr'un 
fârțuc” (Gartengasse, 44) însoțit de câinele 
Laioș... Acesta, mâncă și “'țâpă” ““midiile, 
înghițite și “'țâpate” iarăși, de un domn 
ofițer spilcuit... Evocarea continua: ...Se 
iveau,  grațioase, doamnele Alexandra 
Gavrilescu (Otilia Cazimir), Izabella An- 
drei (Sadoveanu) și Hortensia Papadat- 
Bengescu, urmate de cohorta prețioasă a 
unor: Spiridon Popescu, N.Lupu, Mihai 
Sevastos, Mihai Pastia, N.N. Beldiceanu, 
Emil Gârleanu, Mihai Codreanu, 1. 
Minulescu, Tudor Arghezi...Si dintre 
acești corifei - mândria. neamului 
românesc prin ce i-au dăruit, ca talent și 
împlinire (că nu-i loc, aici, nici de umbrele 
unora şi nici de scăderile altora...) - se 
desprindea, ca o hiperbolă, “amantul 
nestrămutat al marilor privelişti ale 
naturii” (după cum spunea Hogaș despre 
el însuși, un “Creangă trecut prin 
Vianu 


fiecăruia, era Moldova lui Sadoveanu, (şi a 
lui Stefan cel Mare, am adăuga noi tot așa 
muntele moldovenesc era al lui Hogaș”... 
(și numai al lui). Povestirea, salcie 
despletită şi rămuroasă, oglindită în 
veșnicie, mi-l apropia de suflet pe ilustrul 
drumeţ, fără a-l fi citit încă... 

Inaintea primului război, Hogaș încerca 
să-şi publice “Amintiri dintr'o călătorie”, 
ediția din 1912, ilizibilă, fiind dată la 
topit. Pe atunci (și din 1906), bunicii 
locuiau ““la Rond”, pe Aleea A, la nr. 38 
(azi Str. Albă, 2). In drum spre “otelul” 
său bucureștean, călătorul opri la ei. Era 
vară, cald și bărbatul nădușit își stergea 
de zor fruntea cu o batistă cât o basma, 
gustând tihnit “'dulceți” cu apă rece, în 
pahar aburit. - Patrașcane şi iubită duduie 
Lucreția, zise Hogaș, după introducerea de 
cuviință, să vă citesc ce-am scris în urmă, 
la Piatra... Gesticulând și râzând, autorul 
citea... In seștină, călăuzit de Azinia, 
““Suveica dracului”, cu caii de dârlogi. 
traseră, într'un amurg la crâșma lui 
Avram, ca să înnopteze. Sara, 
“jumătatea” crâșmarului, se împotrivi: 
“Vus? Sol sich legen auf meine Sachen? 
“Avram răspunse: “'Los zi sich ocih legen, 
vus ghot dich dus un 6 In vel mir zeilegen 
in der interstir ştirb in ferşeleisen die 
mitelste tier'”... Si dialogul continuă, în 
idiş, fără traducere... Si era cam lung! 
Nonina îl opri, zâmbind: -Bine cucoane 
Calistrat, da autorul ştie jidoveşte? Oprit 
din avalanșă, uimit, descumpânit, 
răspunse exagerând: Stie! scuturând 
vehement din barbă...(Stie, “pi 
moldovineşte" pentru știa), Si cu durere 
în suflet “'tăie'' ce prisosea, fulgerând din 
priviri... 

Cotropit de stolurile nostalgice ale gân: 
durilor, în zbor spre Moldova, îmi caut 
urgent ceva treabă la Piatra Neamţ cu 
învoirea directorului, Prof. Dr. Ghighi 
Panaitescu, pentru ziua de Luni, urc 
Duminică 7 Septembrie 1969, la orele 
6:55 în acceleratul 541, '“'cu locuri”, via 
București-Bicaz. Bacăul mă aștepta la 
10;40 pentru legătura cu personalul de 
Piatra Neamţ,de 11:09 Sosirea la 
destinație era prevăzută la 12:02...Coada 
națională, la gară, nu m'a scutit, în tren, 
nici de îmbulzeală, nici de lume pestriță și 
aglomerație; dela Buzău s'a adăugat și 
zăpușeala unei zile de cuptor...La 
Mărășești ploua, iar în Piatra, fuioarele 


subțiri ale coţii ascundeau încă, în . 


i Sâdonia. 


răcoare, faţa fierbinte a soarelui, 
Pietricica, Cozla, Cernegura, Cârlomanul, 
umeri de munte rotunijiți, acoperiți de 
pădure, se plecau asupra văii, cucerite 
pașnic de casele zâmbitoare, urcate harnic 
și spre înălțime. Printre ele curgea repede, 
dinspre Stânişoara şi Goşmeana, sclipind, 
șerpuita Bistriţă, spre a se liniști, înspre 
Apus, în undele neclintite ale lacului de 
acumulare Bitca Doamnei... 

Am prânzit la “Cercul gospodinelor”, 
din Parcul Cozla, o tochitură 
moldovenească pe cinste, cu mămăligă 
aburindă, însoțită, cum se cuvenea, de o 
fetească neagră... 

Cu ochii spre ruinele Palatului Dom: 
nesc, cobor drumeagul șerpuit. Ceva mai 
la vale de '*Colibele haiducilor”, ajung în 
strada Ion Creangă, ''afluent” al străzii 
Stefan ce Mare. 

De acolo mă îndrumă un moșuleț gâr- 
bov, cu mustaţa colilie, zbucnită şi pletele 
gălbui: -O apuși, mata, domnișorule, pe, 
“Lişăului”. Ti tot duși şi cum întâlneşti, 
pi mâna stângă, strada Speranţii, o iei pe 
şeia...Buun! Di la răscruși siî fași “'lor- 
danului”... Acu, în urmă, or şinstit-o cu 
numili cuconului Calistrat, cu care sân- 
tem o lecuţă cimotii... Mândru bărbat, 
Dumnezeu să-l ierte! Dascăl...Cumu-i 
Ceahlăul di spătos și răpidi la mărs ca 
Bistriţa'n Toance... Da', duduca Elencu, ci 
muieri frumoasâ,..Cu ochii de agude 
negre. Or făcut doi prunși și șasâ feti. 
Fişiorii Aeţiu și încă unu! Cu duduca 
Sâdonia sântem pi samă, că's  cotigăntu 
"82... Lipatra s'o măritat...Numa' 
dânsa...Cornelia s'o prăpădit, a luat-o 
Domnu de mititică.. Aveam ieu ietatea de 


_ doispece ani...Mai iarau feti, da le-or făcut 


diparti di Piatră... Ci ştiu io?... Bag sama 
câ vrai mata ti duși la duducu 
Să-i : bineţă, d. că nu i 


rea 


călăuză nici că se putea! I-am mulţumit şi 


l-am îmbiat: - Moșule, mata bei tutun? 
Doamne apără, răspunse, că-i buruiana lui 
Nichiperșea! Si se îndepărtă, răsfirând 
pletele cu mâna. 

Am ajuns, cât ai clipi. la casacu 
numărul 1: zestrea Elenei Constantiniu 
dela 1867, expusă vizitatorilor din Iunie 
1939, devine muzeu în 1956, fiind donată 
primăriei în 1966. La origine gospădărie 
de țăran înstrărit, ameliorată electric de 
scriitor, scundă, pe temelii de piatră, are 
acoperiș de tablă cu horn solid și fronton 
triunghiular, străpuns de doi ochi. Sase 
coloane de lemn |ionice!) cresc din par- 


“maclâcul de lemn treforat. Se mai văd . 


patru ferestre duble şi o ușă mare, larg 
deschisă. In curticica din față, străjuită de 
brad şi de un nuc majestuos, te întâmpină 
în dreapta, de sub pălăria mare, așezată 
ștrengăreşte şi privind ironic, bustul 
profesorului-drumeţ, opera sculptorului 
Aciobăniţei, 

Duduie Sidonia! strig și bat de zor în 
poartă. Din curtea vecină, se desprinde 
dintr'o mulțime de mâţe o femeie înaltă, 


în dă 


Mos Crăciun 


Te așteptăm în seara asta să vii la noi ca'n vremuri bune, 
Prin feeria de ninsoare cu flori de-argint ce cad de sus, 
Te așteptăm ca și-altă dată la vatra noastră, Mos Crăciune, 


Sub steaua care ne vesteste din cer că s'a născut Isus... 


Copii cu ochii plânşi te-asteaptă să vii ca si odinioară 
Birultor brăzdând nămeţii, răzbind 
SI daruri, cât mai multe daruri să 
C'avem atâți săraci în țară ŞI suntem gârbovi de nevoi. 


Te așteptăm cu daruri sfinte să vii din lumea ta măiastră 
Din lumea basmelor bătrâne să 
O 1! „Mai cu seamâ'n astă seară să-ţi amintesti de țara noastră 
SI să cobori cu traista plină în visul blonzilor copil... 


Bătrâne mag din vremuri bune, tu n'ai să uiţi nici de-astădată 
Pe cel ce'şi duc din greupovara, tu n'ai să-i uiţi, căci tu esti bun, 


Tu care sti ce-i suferința din ţara 
Tu singur vei pricepe amarul ş 


Să ne aduci credința sfântă te așteptăm sub steaua lină 
agii, -asa precum veneai și eri- 
nzi o rază de lumină 


Ce-a îndrumat, prin vremuri, 


SI'nfiripându-ne nădejdea s'apri 
La vatra noastră cea săracă-la vatra noastră de dureri! 


CUVANTUL ROMANg 


subțire, distinsă, cu coc alb în 
capului. E în strai lung, cernit. Se 
şi din frumuseţea severă, mă să 
privire pătrunzătoare, Vreţi să ve 
mă întreabă o voce tânără și cal 
trast surprinzător cu ființa. 
Aprob, mă prezint şi adaug; 
nepotul lui D.D. Patraşcanu,.. 
Cuconu Mitică și Doamna 
bunicii matali? Tataia îi îndr 
vedeau pi la Liceul Internat, în Iași; pi a 
mânăstiri, verile, în primblări şi cu 
treabă, în redacţia de vară a “Vieţii 
Româneşti”, ţinută la Domnu'Ibrăileanu 
pi la vreo măicuţă; ba pi la noi, ba la 
București..-am păstrat corespondenţa și 
avem multe fotografii: fie cu “'com nia” 
fie numai ei doi. Da'intrați! Ure cinci 
trepte și ajung în ceardac. In stânga, pe 
perete, se vede tăblița casei-muzeu (cu 


Vârful 
apropii 
fă op 
dei Casa? 
dă, în con. 


SR 
"Aaa! 
Lucreția. îş 
ăgea...Se tot 


patru odăi). In dreapta-i o masă de brad şi 208 3 


câteva scaune. Un antret larg împarte 
simetric locuința în două. La capătul 
acestuia - alt ceardac. In spate se află 
ograda, mult micşorată, cu fântână, doi 
salcâmi contorsionaţi, o căsuță, chioșcul 
de vară şi mormântul lui Pătăţel, cățelu.,. 
Intrăm în dormitor, la dreapta. Patul e 
scund, fără tăblii. Pe pereţi - o icoană pic- 
tată pe lemn și-un stergar lucrat de 
Mărioara, mama lui Hogaş. In prostirea și 
pe perna acesta a adormit în veci, tataia, 
la Roman, în casa Cleopatrei, sora mea. 
Era la opt fără un sfert, în zi de 28 
August 1917...Trecem în odaia de lucru: | 
birou de cireș, lampă de gaz cu burlui, 
sfeșnie sobă. Etajeră și masă - sculptate 
gingaş. Urna lui Aeţiu,,. Ne întoarcem. 
Dincolo de vestibul ne aștepta “odaia tur: 
cească'”!. Primeam ă 


tide ghiordun, joc de cărţi uitat azi... Sub 
un bust de-al lui Homer (“dar dela elevi!) 
se vede o carte de vizită: Calistrat Hogaș- 
profesor, Cu vocala a accentuată...Un 
Garibaldi radios ne priveşte, agăţat 
într'un cui, deasupra divanului larg. O 
decorație: ““Răsplata muncii pentru 
învățământ”, clasa I, din 1915. 

Deodată mă înneacă undele emoţiei: văd 
şi pipăi mantaua de stac negru ''care-ar fi 
putut sta cu cinste şi pe umerii de stâncă 
ai Panaghiei”; alături de o pălărie de pai | 
cât roata carului și de amnarul, cremenea, 
“'castravetele”” (portțigaretul cel lung, de 
chilimbar), punga cu ban, bricheta-ceas, 
boxul de oţel şi pistolul cu butoiaş, bun de 
speriat neferii...Lângă o gheată, din A 
ultima sa pereche, iată Copita Pisicuţei, — să 
preschimbată în scrumieră... lapa, 
cumpărată de geambașul Crăcăuanu la = 
larmarocul din Piatra, în Duminica mare, 
din soiul părinteleui Gheorghe dela 
Clăugăreni, mergea la gebea.. “0 
mâță'”... Un soi de dihanie, pecarecuun 


Continuare în pag. 15 
»ooooceoe 


prin vilor pân'la noi, 
ne aduci în astă seară 


treci prin fulgii argintii. .., 


-atâta de bogată 
i Jalea noastră, Mos Crăciun! 


poor re etil n ep ape Aita si ie Pa aia Adana op abtin ia ai pl ap a i e 


rege miei ra 


CUVANTUL ROMANESC 


DECEMBRIE 1988 


PAGINA 15 


e lei 
UN AN DELA MOARTEA FILOSOFULUI ROMÂN C. NOICA 


“ÎNTRU FIINŢA” 


E Gândirea filosofică alui 
oica pe cât este de româneas â 
este de universal valabilă și zip iei pe 
uri cu o profundă cugetare “întru 
iin corespunzăto iri ităţii 
noastre E are ieaze ritunlității 

Filosofia sa își are substanța în filoane 
criptice. de gândire, greu de descifrat 
traversând un timp îndepărtat de istorie 
de limbă şi creaţie. 

Analizându-l pe filosoful român îţi lasă 
uneori impresia că exagerează, că discută 
unele lucruri care nici nu există sau care 
n'ar putea fi, oricât mintea omenească ar 
fi de iscoditoare și dornică de cunoaștere. 

Si totuși tot ce ni se pare ascuns şi de 
neaflat în afundurile spiritualității, lucrul 
în sine devine simplu, ia contur și este 
aşezat în compartimentul lui, 
descoperindu-i astfel existența, mișcarea 
şi semnificația, încât totul se desfășoară 
ca într'o poveste a căror acţiuni şi sensuri 
supraviețuiesc în creația fără sfârsit din 
om şi univers. = 

Desigur că filosofia în general, modul de 
gândire, de vorbire şi interpretare în 
special ale autorului nostru devin neac- 
cesibile pentru unii care nu au 
posibilitatea să citească şi să înțeleagă 
sensurile din subtext, de aici uneori și 
diletantele prezentări ale acelora care nu 
pot sesiza semnologia filosofului. 

Noica vorbește în unele cazuri în șarade 
mai cu seamă atunci când nu trebue 
înțeles de atotputernicii zilei. Să nu uităm 
că filosoful și-a scris întreaga operă în 
România, o parte din această importantă 
operă în perioada dintre cele două războaie 
mondiale, apoi după nefericitul an 1944 şi 
până la moarte (5 Decembrie 1987), ex- 
cluzând anii de detenţie, cealaltă parte, cu 


Constantin 


i _şi creator 
itei sale valori in- 


= sunt o mă 
Forte 


(24 IULIE 1909-5 DECEMBRIE 1987) 
" ROMÂNEASCĂ DE CONSTANTIN NOICA 


—— Gheorghe RĂDULESCU— 


telectuale și naţionale. 

Sentimentului românesc 
celălalt compatriot al său 
există unele trăsăt 


Intre autorul 
al ființei” și 
l Mircea Eliade 
uri comune precum și 


inel deosebiri fundamentale.  Plecaţi 
SpApivi din aceeași matcă a 
omânismului, a culturii și a şcolii 


bucureștene, discipoli, ai i i 

aa = palecinolu ii alea tață lat Nae 
drumul așa cum le-au dictat Îsi al 
şi destinul. lalea 
f Mircea Eliade a devenit un colos în 

omeniul “Istoriei religiilor și a 
miturilor » cunoscut în întreaga lume a 
spiritualităţii şi creaţiei, având însă șansa 
ca peste patruzeci de ani să fie ferit de 
opresiunea comunismului, continuându-și 
opera în străinătate, Constantin Noica 
este un fel de Kant, care nu şi-a părăsit 
locul natal, suferind ororile provocate de 
comunism, el este interpretul “fiinţei 
româneşti”, este creatorul de idei și 
filosofie, tălmăcitorul gândirii spiritului 
naţional şi străin. Drumurile celor doi 
sunt deci deosebite, precum sunt deosebite 
şi obiectivele de cercetare și creaţie spre 
care s'au îndreptat. 

Opera lui Mircea Eliade este expresia 
savantă a culturii umane intrată în cir- 
cuitul universal, opera lui Constantin 
Noica este creaţia filosofică în devenire 
universală, pornită din perspectivă 
românească cu deschidere spre cultura 
lumii antice şi moderne. Opera savant- 
ştiinţifică a lui Mircea Eliade este creația 
de cuprindere a lumilor, scrisă în limbi de 
circulaţie internațională, engleza și fran- 
ceza (făcându-se cu ușurință cunoscută), 
opera filosofică a lui Constantin Noica 
reprezintă creaţia spiritului în adâncurile 


„d . ată OM.= 


Ţ x: 


“în limba în care Mircea EI 


COPITA PISICUȚEI 


Urmare din pag. 14 
prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua 
drept cal”. Pisicuţa era, de fapt, castanie 
peste tot, cu botul mic şi nările largi, cu 
capul fin tăiat pe niște linii dulci şi bine 
hotărite, cu ochi negri, mari şi vioi, cu 
coama bogată...cu trupul sprinten și 
subțire, cu piciorul fin şi nervos, cu 
copitele mici şi ușor înclinate... şi avea 
mai mult înfățișare unui lucru de artă 
„..Copita cu care, purtându-l răbdătoare 
pe Hogaş prin munţii Neamţului, a intrat 
în legendă şi în literatura română se află 
în mâinile mele. Ea mă face să cred că aș 
fi, oarecum, părtaș la nemaipomenita lor 
aventură...Habent ma fato...caballi! 

Mă desprind cu greu de prestigioasele 
vestigii, stârnind în mine visări și surpări, 
- si privesc iar în jur la cele expuse. Găsim 
toate edițiile cărților hogașiene: din 1912, 
1914 (care n'au ajuns ist E ei 

roc!) cea tumă din Ș a 
pci Jia Alături sunt strânși 


„. Sevastos, 
ir ase glare Petrescu 
Călinescu, Cezar Petrescu, 
Sea Labe Al. 0. Teodoreanu, 
Papadima, Const. Ciopraga, D. Micu...La 
loc de cinste este așezată cartea 


dela liceul de fete 
Neamţ, 


G. 


3 


profesoarei de muzică del: 
0. Hogaş”, din Piatra 
 domnișoara Sidonia  Hogaș, călăuza 
noastră competentă şi devotată: “Tataia- 
Amintiri din viaţa lui Calistrat Hogas + 
Piatra Neamţ, 1940. Mai încolo, fotocopii 
ale corespondenței cu Ibrăileanu, Topâr- 
ceanu, D.D.Patrașcanu, Mihai Sevastos și 
câţi alţii...Intre fotografii, mă 
ize...Dintr'o sumedenie cu A iei 
” m'am oprit la pe ai eri 


pe bunicul tu ferma mat, cu 


„ pania 
prindea 
doară iau alta, 


în haine 


avut tataia profesor de latină, germană și 
logică între 1859 şi 1867— la Academia 
Mihăileană până în 1860 şi după, când s'o 
împărțit în Universitatea şi Liceul de 
“lassy”, (adică Liceul Internat). Toată 
latinească o învățase Tataia dela dânsul... 
L-a avut elev şi pe lorga...Era tare sever, 
de spaimă...Işi examina elevii în birjă,pe 
drum, între școală şi casă... De acolo a 
leşit Hogaș profesor de română, latină, 
franceză, istorie, georgrafie şi religie... 
- Bunica şi o mătuşă, sora ei - Cornelia 
cea frumoasă, peţită de Iorga și refuzată 
acestuia de străbunul meu, car îl găsise... 
neisprăvit (sic!)- erau cam vorbărețe, ca 
fetişoare. Tatăl lor le admonesta, atunci, 
sever dar duios, pe fiecare în parte: “nu 
mai lehăi, mititico”.. leșim şi ne așezăm 
în ceardac. Roata munceilor verzi ne 
împresoară în soare și Bistriţa sclipește 
din valea adâncă... : 5 
Străbunicul meu a publicat, în 
latineste, o '“'Logică” şi o "Gramatică 
latinească””, iar la Biblioteca Universităţii 


“Mihai Eminescu”, din Iaşi, se păstrează 


“Poetica” și “Retorica”, în manuscrise 
din 1868...Dar câte mâțe mai ai, 
Domnișoară Sidonie? schimb eu „vorba. 
Patruzeci şi două, că tare mi-s dragi... Am 
plecat sărutându-i mâna... Spre gară, pen- 
tru personalul 5234, de la ora 0:06, iau:o 
birjă și când sosesc murmur: “Ajuns în 
crucea nopții, -Hei, surugiu, opreşte! 

Deshamă caii vieții cu negură-i hrănește 
Si vină să bem vinul Tăcerii care creşte 

Căci mâine va să mâneri Cu toţii sub 


pământ...” 
Septembrie 1969, Bucureşti 


H a fost chemată la Dom: 
eul 1970. Avea 94 ani. Este 
înmormântată la Piatra Neamţ, în 
cimitirul Borzoghean, nu departe de 
Calistrat Hogaş, părintele ei și al 
munţilor. : 


YA 


„Andrei PANDREA 


a scris creaţia beletristică. 

Mircea Eliade exprimă prin “'Istoria 
religiilor şi a miturilor” o operă de întin- 
dere și cercetare a credințelor răspândite 
în timp și spaţiu în istoria lumii, material 
studiat în profunzime, adunat organizat și 
interpretat minuţios și savant în com- 
partimentele ei cele mai adânci şi îndepăr- 
tate, opera sa literară însă este creaţia 
imaginaţiei bazată pe realitatea umană cu 
trimiteri în India și România. Opera 
filosofică a lui Constantin Noica este 
rezultatul introspecției, al cercetării şi ob- 
servaţiei spiritului, iar opera cu implicații 
literare este creația de interpretare 
filosofică originală dela spirit la gândire şi 
limbă. 

Amândoi se întâlnesc însă în punctul 
unde creaţia de mare înălțime spirituală 
oferă lumii forța ei de originalitate, de 
cercetare și cugetare românească. 

Ce se remarcă din primele pagini în 
cărțile lui Constantin Noica este limba, 
spre deosebire de mulți creatori, limba 
întrebuințată de filosof îi deschide 
cititorului un vast spaţiu de observaţii în 
privinţa sensurilor pe care cuvântul le are 
în conţinutul lui, de exemplu verbul “a 
fi” (esse latinesc) devine instrumentul de 
sondare și interpretare spirituală dela 
forma predicativă ''a exista”, la cea 
copulativa chiar (calitatea fiind atribuită 
numelui predicativ) sau auxiliar - modală, 
dar și în aceste cazuri intervin noi și 
variate sensuri fără ca verbul să se uzeze 
în conținutul lui multiplu, ca în cazurile: 
“Ar fi să fie”! (posibilitatea), (e cu putinţă 
să fie), “N'a fost să fie”” (imposibilita- 
tea), “A fost să fie” (necesitatea), ''De-ar 
fi să fie”? (dacă s'ar întâmpla să fie) 
adică “E posibil”, “E imposibil”, 


Prin urmare verbul “'a fi” este suveran 
în căutarea şi explicarea “ființei” și 
aceasta mai cu seamă datorită limbii 
române care este atât de semnificativă, 
încât cuvântul ne poartă singur spre 
deschiderea unui întreg labirint de 
elemente și sensuri, de eșuări şi reușite 
până la descoperirea obiectivului căutat. 
Noica afirmă că “există în afara realității 
posibile ori necesare - un fel de iminență 
de real (este să fie), o tentativă în 
real (era să fie), neîmplinirea în real (n'a 
fost să fie), absolutizări în real (a fost să 
fie), sau relativizări în el.” 

Autorul ajunge la concluzia că prin 
forma prezentă a lui “a fi” - “teste” se 
poate ajunge la ''zone” însemnate în 
drumul nostru de cercetare. 

In analiza sa asupra “ființei”, Noica se 
serveşte de unele construcții morfo-sin- 
cactice care definesc stări ontologice ca: 
“ma fost să fie", care așa cum precizează 
autorul nu dovedesc absenţa “fiinţei”, 
cum ar părea pentru “gândul gol” cum 
etichetează Noica, lăsând impresia unei 
“modalități a imposibilului” ci ''o 
judecată de constatare”. “'Era să fie” ne 
arată că dacă “'n'a fost să fie'” demonstra 
absența elementului “'de ordin genera!”, 
“era sa fie'' exprimă absența constatărilor 
“de ordin particular”, “'de lipsa in- 
dividualizării”. “Era să fie” are calitatea 
de a poseda ''condiţiile generale”, dar nu 
s'au îndeplinit datorită unei anumite 
cauze, fiind vorba mai mult “de o suspen- 
dare a ființei”. ““Va fi fiind” forma mor- 
fologica prezumtivă sau cum se numea în 
interpretarea mai veche potenţială ex- 
primă îndoiala, probabilitatea, 
nesiguranța. Formă construită cu viitorul 
Unu plus gerunziul (participiul prezent), 
prezumtivul mai poate fi construit cu 
ajutorul conjunctivului perfect (să fi (i) 
fost) sau cu condiţionalul perfect (ar fi 
fost sau cu viitorul anterior indicativ (va 
fi fost) forme ce se pot uşor confunda cu 
acestea, dar nu după sensul pe care îl con- 
semnează prezumtivul. “Ar fi să fie” este 
o continuare a lui “'va fi fiind”, dar în 
sensul unei anumite posibilități care 
deschide o perspectivă spre descoperirea 
celor căutate, spre realul care există și 


spre care căutarea tinde. “Este să fie” 
„pătrunderea în sfere de 


Ei o e 


pă să 


"cazul lui 


existență a “fiinţei”, forma morfologică 
predicativă cere un subiect, adică “ființa 
"sa fie” “este (există) să fie”. Si Noica ca 
şi Spinoza cu “Substanţa Unică”! cu 
“Natura” care e unică în lume pentrucă 
Ea “nu se “tintemeiază: se proclamă”, 
adică nefiind altceva decât “Eu sunt Cel 
Ce sunt” - Dumnezeu. Si Dumnezeu este 
peste tot şi în toate, căci şi pentru 
““ateismul filosofic” “ființa a putut să nu 
fie rațională”, declară filosoful român în 
cartea sa “'Sentimentul românesc al 
fiinţei” (1978), în cel mai acerb și 
furibund ateism comunist. 

Si pentrucă avea nevoie de o confirmare 
în'toată ““plinătatea ei “'de ființă” i se cerea 
un răspuns finit, explicit de raționalitate 
prin “a fost să fie'', deoarece dacă “n'a 
fost să fie” şi “ia fost să fie” există o 
unitate în explicarea și atingerea “ființei” 
în egală măsură în împlinirea ei. Implinire 
spre esența ei, căci esenţa este în sens de 
“fiinţă”, deci nefiind vorba de fatalism, ci 
de existenţa ““ființei” ''a fost să fie”. In 
morfologie cuvintele (părţile de vorbire 
sunt repartizate după flexibilitatea lor sau 
nu, iar printre cele flexibile se numără - 
substantivul, adjectivul, articolul, 
pronumele, verbul şi numeralul, cuvinte 
care în acelaşi timp au un conținut 
lexical bogat, iar flexibilitatea fiind în 
relație directă cu declinarea, genul, 
numărul, gradul de comparație, modul, 
timpul, diateza, etc. Celelalte patru parți 
de vorbire sunt lipsite de aceste calităţi, 
ele nu sunt flexibile, iar gradul de 
lexicalitate este scazut, la unele dintre ele 
această calitate se apropie de zero şi sunt 
denumite neflexibile, printre ele fac parte: 
adverbul (care pare-se că ar face parte ca 
un cuvânt de tranziție între cele flexibil 


textul analizelor despre 

călăuzește spre o cercetare de adâncime, 
de interior, adică înăuntrul lucrurilor, 
înăuntrul tuturor celor existente, atât în 
ceeace privește individualul cât și 
generalul elementului căutat, “întru 
ființă”. 

Pentru Eminescu, arată Noica, ''nean- 
tul descumpănește gândirea” pentrucă el 
se include în sfera nefiinţei, “'neființa este 
doar încetarea fiinţei, dar nu o realitate 
care să o ţină în cumpănă”. Si filosoful 
român spune mai departe că de fapt 
“nefiinţa nu este decât non-ființă, un con- 
cept la fel de arbitrar și elaborat ca non- 
om... sau la fel de artificial ca Anteros la 
antici, închipuit drept o întregire pentru 
Eros”. 

Prin urmare neființa nu poate exista 
decât doar în textele poetice pntru a 
sugestiona însă Eminescu nu evocă 
existența nefiinţei acolo când gândirea 


ajunge la un concept filosofic organizat, 


indiferent dacă modelul ar fi străin, în 
Eminescu indian, sesizează 
Noica. 

““La?nceput, pe când ființa m era nici 
neființă”... 

Privind concepția modelului ontologic al 
“Fiinţei”, Constantin Noica alege din 
creația românească ''Luceafărul” lui 


Eminescu și basmul pupular ““Tinereţe 


fără bătrânețe și viață fără de moarte”, 
dar în privința ''Devenirii întru ființă” 
unele dintre creaţiile lui Brâncuși. j 


“Luceafărul” după cum se va vedea în E 


analizele filozofului nostru, ilustrează 
“înțelesurile prin neîmplinire”, iar 
basmul popular '“Tinereţe fără bătrânețe 
“prin împlinire”, sculptura lui Brancuși 
este partea luminoasă în ''devenirea întru 
fiinţă” și formează un capitol aparte. 

La baza creaţiei culte româneşti se află 


de fapt creația populară, ca și în alte 


culturi, ca în cea germană, rusă, franceză, 
spaniolă şi în altele. “Luceafărul” 
pornește şi el dintr'un basm popular, 
chiar dacă pe traseul lui, Eminescu i-a 


schimbat direcția modificându-i structura, 


“semnificația ontologică”! apare mai 
evidentă şi caracteristică referitor la 
descoperirea modelului nostru despre. 


PAGINA 16 DECEMBRIE 1988 


PR o Do EDEM a RIRDMANESC 
IE E E EEE DE IERI EL 


E 
BISERICUTA DIN ALBAC DIN LUCRAREA: OCTAVIAN Gi 


ae a semn, _CRÂMPEIE îi z0ucupuL. Ai 
DOI PRIETENI DIN DOUĂ GENERAȚII: VASILE STR! 


Tot bietul nostru plâns sărac 
E"'nchis în trupul tău de lemn. 


Din ce-am cerut, din ce-am gândit, 
Atâtea rugăciuni cuprinzi, 

Si-atâta vis neizbândit, 

Sub vechiul tău tavan de grinzi... 


Tu știi cum ne-am trudit stingher, 
De-a pururi fără crezământ 

La Dumnezeu, acolo'n cer, 

Si la'mpăratul pe pământ... 


șierii și poierii au trecut la catolicism si 
Brin religie i-au înghițit Ungurii. Viafa 
intelectualilor noștri tot un fel de viață 
de țărani, legați și ei de sate. Banca 
“Albina”! nu trăieși după averile româ- 
nesti din Transilvania, ci după depunerile 


De-aceea, ostenit-acum 

De zile rele câte-au fost, 
Bătrână te-ai pornit la drum 
Să-ţi deie fraţii adăpost... 


Rămâi aici, fă-ți un popas, 
Fii sfetnic bun din veac în veac 
Si spune-acasă ce-a rămas, 


Bisericuță din Albac! 


Vasile Stroiescu și Octavian Goga s'au 
pomenit prieteni înainte de-a se cunoaște. 
De formațiuni spirituale deosebite, cu pre- 
ocupări zilnice deosebite şi cu alte concepții 
și năzuințe politice, s'au căutat, întregindu- 
se uml pe altul pentru același ideal. 

Fără să-l cunoască, pentru Vasile Stro- 
iescu, Octavian Goga era un fenomen na- 
tural; pentru Octavian Goga, Vasile Stro- 
iescu era o apariție fenomenală. 

Vasile Stroiescu a fost descoperit, ase- 
menea unei comori, la Davos, de-cumnata 
lui Octavian (Goga, domnișoara Minerva 
Cosma, trimisă de mama sa în Elveţia să-și 
caute sănătatea. 

Intro zi de primăvară, prin | 1908-1909, 
frumoasa domnişoară Minerva stătea gândi- 
toare pe-o bancă din parcul orașului. Era 
mulțumită că după trei luni de când venise 
în Elveţia, se simțea refăcută. Fusese de 
altfel mai mult o închipuire a mamei sale, 
decât o realitate, că fata e gule-indăi 


era fuătagOsBLII da un ofițer neamj ș si pă- 
rinții, îndeosebi mama sa, Maria Cosma, 
caracter de matroană romană, a cărei viață 
reprezenta un capitol de mare ener 
creatoare în frământările Românilor arde- 
leni pentru afirmarea rațională, n nu primea, 
în ruptul capului să-i intre în casăunginere 
neamț, alături de celălalt ginere, Octavian 
Goga, care era de aceeasipărere cu soacra. 

„ Pe toți cei cinci copii îi botezase cu mme 
romane: Romulus, Remus, Lucia, Minerva 
si Hortenzia. 
” Ca s'o vindece pe Minerva , mai ales de 
beteșugul dragostei, a trimis-o la Davos. 

- Minervă dragă, cum îşi închipui tu, 

că eu fată de țăran român dela Beiuș, 
nepoata mitropolitului Miron Romanul, soa- 
cra lui Octavian Goga, ași putea să-mi calc 
pe inimă și să mă încuscrez cu Nemţii? 
Nu, Minervă dragă, niciodată IA Du-te, te 
rog, la Davos și vindecă-te, că- -i beteșug, 
nu-i dragoste [pe 

După trei luni, fata avea impresia că 
singurătatea şi depărtarea au apropiat-o 
si mai mult de căpitanul Schafer. 

Făcuse mumeroase excursii în toate can- 
toanele republicii şi acum obisnuia să stea 
ore întregi în parcul orașului, 'să mediteze, 
să citească şi să deseneze. Gândurile îi 
zburau, ca niste păsări călătoare, pe stră- 
zile Sibiului, pe la casa părinților din strada 
Schewis, pe la catedrala nu demult termi- 
nată, la care si ea dăduse o mână de ajutor 
pictorului Smighelschi, punându-i Ja dispo- 
ziție desene colorate de cusături naționale, 
pentru împodobirea pereţilor. 

Intr'o zi, către amiazi, s'a asezat lângă 
ea, pe aceeași bancă, un bărbat între 60- 
65 ani. Era o'arătare desprinsă din figurile 
legendare ale Iliadei, cu obrazul roșcat de 
sănătate, cu nasul grecesc, pfidian, și cu 
pieptul acoperit de o barbă brumărie, caun 
caier de lână. cănită. Un zâmbet de bunic 


îi lumina şi făcea să |-se ascundă mai 
mult în ă mustăţile stufoase, ca două 
codițe de veveriță. Figura aceasta distinsă, 


era totuși, după îmbrăcăminte, a unui om de 
condiție” socială modestă. Asa îl aprecia 
Minerva. 

Fără să-și dea seama ce amime face, 
fata desena cu capătul umbrelei, pe nisi- 
pul din fața băncii, figuri geometrice de 
țesături ș si se pomeni scriind: dragă Tani. 

Intrebarea hotărită şi energică a bărba- 
tului de-alături, îl adună gândurile și o 
făcu să tresară speriată, Intoarse capul ș si 
văzu că”n albastrul ochilor vecinului stră- 
luceau scăpărări de briliante şi erau isco- 


Octavian GOGA 


ditori ca ochii de sentinelă. 

- Da, domnule, sunt Româncă, şi Dv.? 
răspunse și întrebă Minerva, cu fața îmbu- 
jorată de Sfială și curiozitate. 

- Eu sunt moldovean din Rusia. 

- Imi pare bine, îngână Minerva. 

- Eii... Cui scrieţi, domnișoară ? ? Cine-i 
““dragă Tani” ? 

- E sora mea mai mică. Tin mult, 
foarte mult la ea si-i scriu regulat, în fie- 
care săptămână, Bineînţeles nu pe nisip. E 
căsătorită. Se poate ca pe soțul ei să-l 
Sumagieţis sau poate ați auzit de el. A fost 
și'n Elveţia de câteva ori. 

- Eii... Cine-i soțul doamnei Tani ? 

- Octavian Goga. 

- Imi pare bine, domnişoară, îmi pare 
foarte bine. Nu-l cunosc pe tânărul Goga. 
Am citit volumul său de poezii, a apărut, 
mi-se pare, acum 3-4 ani, la Budapesta 
și am rămas încântat. Mi l-a împrumutat 
un jioginez, poi iozâuia, Eu sunt 


de ata vreme în Elveţia. Sunteţi a doua. 
cunoștință românească aici la Davos. Mai 
cunose un Român, pe dl inginer Trofin din 
Bucuresti. Un om tare cumsecade. o să- i 
facă și lui mare plăcere să vă cunoască. La 
Davos vin foarte puțin Români, deși este 
o localitate cu multe calități: climă plă- 
cută, iarnă domoală şi oras ieftin -foarte 
ieftin faţă de celelalte. orașe eelvețiene. Asta 
face foarte mult, domnişoară, pentru oameni 
cu bani numărați. 

- Domnule Stroiescu, îmi pare bine că 
v'am cunoscut. Mă surprinde faptul că vor- 
biţi o limbă românească asa de frumoasă, 

mai frumoasă de cum o vorbim noi, arde- 
lenii. 

- Eiii... Dacum ? Am învățat-o ș acasă 
în Basarabia și după un ceaslov tipărit la 
Sibiu. Acum mai În urmă după versurile lui 
Octavian Goga, preciză Vasile Stroiescu. 
Aici la Davos nu fac altceva, decât citesc. 
Eiii... Da de unde sunteți Dvs ? 

- Sunt dela Sibiu. Sunt fiica domnului 
Partenie Cosma, directorul băncii “Al- 
bina”, singura mare bancă românească din 
Austro-Ungaria. Cred că sunt singura RO- 
mâncă din Transilvania, care îsi permite 
luxul să-și caute sănătatea în Elveția, deși 
Davusul e un da | în adevăr ieftin, așa 
cum izieg şi Dvoastră. 

ci, sunteți Domnișoara Cosma, 
-țimu să Bei Vasile Stroiescu. 

- Da, domnule: Minerva Cosma. 

- Fiii... Se grăbi s'o întrebe Vasile 
Stroiescu, -cum e posibil, domnisoară, că 
în întreagă Austro-Ungaria există o singură 
mare bancă românească ? Am cunoscut 
un Sas din Transilvania, dela Bistriţa, care 
m'a impresionat cu relatările lui cu pri- 
vire la puterea economică a Sasilor. Au 
bănci care se întrec cu băncile din Buda- 
pesta si dela Viena. 

Vorba moldoveanului era acum domoală 
şi delicată. Prelungirea cuvântului eiii, cu 
care începea flecare întrebare, dădea fra- 
zelor sale un și mai dulce accent moldo- 
venesc. 

- Sasul dela Bistriţa v'a spus adevărul, 
-răspunse Minerva cu hotărîre, Sasii dețin 
în Ardeal, prin colonizări, ca și Ungurii, 
pământurile cele mai bune si cine deține 
pământul, deţine bogăția, puterea econo- 

mică. Noi Românii suntem o nație de ță- 
rani săraci. Nu avem moșieri, mu avem 
boieri. Avem câțiva intelectuali ieşiţi din 
popor. Prima generație cu ghete. Câţiva 
avocați și medici, -să-i numeri pe de- 


gete,- preoți și învățători, Atâta tot, Mo- - 


Românilor emigrați î în America, pe care le 
fructifică prin împrumuturi chibzuite, -con- 
timuă Minerva cu vioiciune. Stiţi probabil, 
că toate băncile dau dividende si tantieme. 
Banca ““Albina” mu dă asemenea remune- 
raţii, decât în măsură foarte redusă. Ve- 
niturile și beneficiile care depășesc un 
armumit procent sunt destinatepentru. scopuri 
culturale, pentru școli și pentru biserici. 
Chiar la Sibiu, banca a "organizat, din în- 
demnul si cu îndrumarea mamei mele, o 
școală de menaj, în care tinerele Românce, 
-așa ca mine, - învață în mod gratuit, 
cum să-și gospodărească casa după mări- 
tis, să cunoască țesutul, gătitul şi oare- 
cari reguli, de viaţă socială și mai ales 
să înveţe să fie Românce. In școala noastră 
se predau lecții de istorie a poporului 
român. Studiul limbii și literaturii române 
este predat de profesoare, aduse din Ro- 
mânia. In chiar localul băncii, de ani de 
zile, se dă masa dela amiazi și cină, pe 
cheltuiala băncii, unui mmăr de 50 stu- 
denți români dela cele două licee din Sibiu: 
Liceul unguresc de stat şi Liceul Confe- 
sional săsesc. Masa este gătită de elevele 
şcoalei de menaj și servită de acestea sub 
îndrumarea profesoarelor. Așa că, Domnule 
Stroiescu, vă rog să credeţi 'că tata 


un mare sacrificiu material, când m”; 


caraciec elveţian, chiae ra Sibiu, -Păl- 
tinișul, -Hoherii dar și alte motive au 
îndemnat pe părinți să” mă trimită în 


Elveţia. 

In clipa aceasta în gândul Minervei s'a 
proiectat figura  sveltă a căpitanului 
Schater. 


Vasile Stroiescu a rămas pe gânduri 
impresionat de noutățile aflate şi de since- 
ritatea cu care i-a vorbit fata. Nu putea 
pricepe cum se gospodărește o bancă, so- 
cietate pe acțiuni, care mi dă tantieme si 
dividende. Ce interes există pentru buna 
chiverniseală a băncii ? Cum ? Numai 
interese sociale ? Numai interese na- 
ționale? Ce oameni vor fi ăia dela condu- 
cerea băncii? Toate regulile de chiver- 
niseală economică a unei instituții bancare, 
pe care Vasile Stroiescu le cunoștea din 
propriile lui preocupări, i-se păreau inte- 
resante și mincinoase, 

- Mă i scuzaţi, Domnule Stroiescu, între- 
rupse tăcerea domnisoara Minerva. lau 
masa la o cantină familiară şi jin mult să 
mu fiu așteptată. Vă rog să credeți că mi-a 
făcut mare plăcere cunoștința Dvoastră si 
sper. să mai avem ocazia să ne revedem 
aici în parc, 

Vasile Stroiescu răspunse cu dori 
vădită de-a o revedea și cu bucurie nesta- 
pânită: la revedere. 

In drum, tot spre cantina familiară, 
Vasile Stroiescu Si-a văzut umbra pitică, 
de trei palme, răstrântă de soare pe pă- 
mânt, în dreapta lui și s'a jenat când 

și-a dat seama că-i mai adusă de spate 

decât era el. Cu gândul la domnisoara 
Minerva, a încercat să-si îndrepte corpul 
ca un gladiator, dar umbra a rămas chir- 
cită și cocoșată, 

In adevăr, Vasile Stroiescu era „puţin 
adus de spate. Inți Tacea impresia că'n ti- 
nerețe a cărat saci cu bucata la moara 
satului, 

De când cunoscuse pe căpitanul Schafer, 
Minerva se simțea bine în societatea ger- 
mană. Vorbea de altfel o limbă germană 
desăvârşită. O asemenea societate a de- 
terminat-o să întârzie câteva zile revenirea 
în parc, 

L-a regăsit pe Vasile Stroiescu pe 
aceeasi bancă. 

De data aceasta noua sa cunoştinţă a fost 
pentru ea o surpriză. Nu mai era omul cu 
îmbrăcăminte modestă, Era o figură în- 
grijită de magnat. Barba nu mai era un 
caier brumăriu, i se părea că fiecare fir 
este asezat cu grijă într'un tuior de argint 


și mustățile stufoase aveau o ţinută ener- 
gică. S'a simțit mult mai apropiată de 
Vasile Stroiescu şi fără să- si dea seama 
de ce, s'a jenat când acesta, dând un franc 
unui băiat să-i aducă ziarul vienez '*Neue 
Freie Presse”, a mmărat de două ori 
restul banilor. Nu era un gest de magnat, 
si-a zis Minerva. 

Vasile Stroiescu dorea să cunoascătoate 
instituțiile culturale, reuniunile profesio- 
nale, societățile studenţeşti, despre care îi 
vorbise domnisoara, care luptau pentru 
afirmarea românească în Ardeal, cum sunt 
organizate şi” n ce, localităţi fu nează. 

- Cine și ce măsuri ia pentru întărirea 
economică a țărănimii de vreme ce popo- 
rul românesc din Transilvania este un po- 
por de țărani ? , întrebă cu caracter ener- 
gic Vasile Stroiescu. 

- Băncile, numai băncile, răspunde Mi- 
nerva. Ele cumpără, ocazional, moșii și 
părți de moșii, pe care le vând, în în condl- 


ţii avantajoase, țăranilor, întărind astfel 


economia acestora. 

- Foarte frumos. E o măsură bură, 
confirmă interlocutorul, Problema pă- 
mântului va preocupa omenirea cât va ia 
omenire si pământ. Toate probleme 
vieții se nasc în legătură cu pământul Ș 


frământările determinate de aceste poa i 
bleme au devenit de multe ori sângeroase; 


datorită orbirii oamenilor care au Meir 
au puterea și obligați să le re Sim 
lată, domnişoară, noi în Rusia ne Eă; RE 
de multă vreme în plină revoluție În 
priveşte problema pământului. Revo! 
europeană dela 1848 n'a influențat ci 
Mai marii împărăției au luat aseme! 
măsuri, ca nu cumva să treacă Sal 
vreo albină, care să ducă în miere 
idei de libertate și de reforme: Au trei 
dela revoluţie treisprezece a 
“Tarul Alexandru all- sia a ae 
sau cum îi spui D-ta, io 3 
de alte considerații, decât acelea se re: 
ției europene. A scos țăranilor 
câte o bucată de pământ. Tăranii 
curat, dar marilor atifundiari li s 
vit sângele c'au pierdut o falcă de pă 
și otrăviți au rămas până în ziua de 


OCTAVIAN GOGA 


boeat. Se 


iânilor 
îi em 


s'au La 


Cu această ocazie 
seama că Vasile Stroie 
„Sier în Basarabia, că 4 
a moșiilor a împărțit: 
parte'a arendat-o, În ] 

» cu u obligația ca a 
9 arendă stabilită de 

1 raport cu veniturile 
său Mihail a făcut la 
nimic, Si-a L reținut o 
Veniturile pământului, 
struit la Stolniceni ce 

Rusia, încadrat cu 
Cezi, englezi, germar 
Cu aur. A dat si Ro 

2 0 sumă de 50,00 
$toztrutt două școli î 


» care urta 

şaliză, Str Strolescu Basa: 
„Dolj, care purta 
Stroiescu-Basa 

In legătură cu nevc 
dă Va i-a spus lui 


numai pe 
școli, ca acelea co 

nst 

eseu. -Basarabeanul, p 


udapes 
“Emanoil Goz 


tebue ada 
în mână, Ori, 


IegiSte ma sta 


DP 


RAȚII: VASILE STROIESCU ŞI OCTAVIAN GOGA 


psi 


OCTAVIAN GOGA 


1 0 ținută ener- 
ai apropiată de 
i-și dea seama 
, dând un franc 
1 vienez “Neue 


despre care îi 
luptau pentru 
deal, cum sera 
funcționea: 
entru întări PC oa 
reme ce pOpO- 
ia este un po- 
aracter ener- 


Cu această ocazie Minerva și-a dat 
seama că Vasile Stroiescu a fost mare mo- 
 sier în Basarabia, că partea cea mai mare 

a moșiilor a î it-o țăranilor iar altă 
“parte! a arendat-o, în loturi mici, tot țăra- 
„nilor, cu u obligația ca aceștia să-iplătească 

o arendă stabilită de ei, mu de proprietar, 

în raport cu veniturile pământului, Fratele 
“său Mihail a făcut la fel, dar n'a arendat 
nimic, Si-a reţinut o parte pentru el. Din 
veniturile pământului, fratele său a con- 
struit la Stolniceni cel mai modern spital 
"din Rusia, încadrat cu medici străini: fran- 

“cezi, englezi, germani și italieni, plătiți 

cu aur, A dat şi României pe la 1880- 
„1882 0 sumă de 50,000 ruble, cu care s'au 
„construit două școli în mediul rural. Una 
„la Tutova, care purta denumirea “Scoala 
"Eliza Stroiescu-Basarabeanca” ai a doua 
în Dolj, care purta denumirea! “Scoala 
„Mihail Stroiescu-Basarabeanul””, p: 

In Sri cu nevoile satelor ardelene, 
-a spus lui Vasile Stroiescu că 
Hărănimea numai pe cale culturală, prin 
- Jasu Ca acelea construite de Mihail Stro- 
*U-Basarabearul, poate fi ajutată. 
Construcţii școlare avem. Unele sunt 

„tor abia ul dar țăranii construiesc 

CU entuziasm, îndrumați de preoți și de 

ători. In unele sate pretu ne de- 

“Be Capa ana de inimă au făcut 

pentru cultura naj lă 
danie i vana, a precizat ter 
vesti la Budapesta a trăit un avocat 
iar. șa “Emanoil Gozsdu,- om extrem de 
futi: Pe Sa nlgătsă în păi Bihorului din 
cedo-români, comercianţi. a, 
per scala O Tâneaacă îl socotea piei că-și 
pla numele ungurește: Gozsdu (Gojdu), 
Drofesiunii de om de legi, el nu s'a 
zi aurite linia zbuciumului public 
orei ardeleni, care se străduiau să 
Ani de la puterea de-stat ungurească, 
sl upere EI a că Românii 
“9! apere ființa lor națională numai 
în mână, Ori, din cetatea Ungariei 

Di s'a rupt niciodată nimic prin 
Ala a fost candidat de avocat În 
În lui Gozsdu si secretarul său 

Și l-a spus 


= 


„că, opinia. sa... 


DECEMBRIE 1988 


Dl | aaa e eee ELE 
A: OCTAVIAN GOGA TRĂIND 


DIN ZBUCyyyuL LUPTĂTORULUI- 


ar putea fi susținută de un preot, mu de un 
avocat, care prin profesia lui trebue să fie 
un combatant. Omul acesta a murit, mi-se 
pare, la 1870. Vă închipuiți că nimeni n'a 
manifestat nici o părere derău, nici Ungurii 
că-l ştiau Român și nici Românii, că nu 
l-au văzut agitându- -se alături de conștiința 
lor. luptătoare și n'au auzit că s”ar fi înca- 
drat în zbuciumul lor public. Când i-s'a 
deschis testamentul, s'a aflat că din în- 
treaga sa avere, de-a dreptul fabuloasă, a 
constituit o Fundaţie, din care să se dea 
burse elevilor de liceu și studenților români 
ortodocși din Ardeal. Nu cred că există 
astăzi în Austro-Ungaria o fundaţie cultu- 
rală de puterea “Fundaţiei Gozsdu”” și nu 
există nici un intelectual român, mairăsă- 
rit, care să nu fi beneficiat de o bursă 
dela Fundaţie. Fundaţia este administrată 
de Mitropolia din Sibi și pentru mărirea 
fondurilor s'a creat un' exemplu fericit, 
urmat de toți foștii bursieri: cu foarte puține 
excepții. Foştii bursieri, după ce au ajuns 
să meargă pe picioarele proprii, au resti- 
tuit Fundaţiei sumele primite ca burse,unii 
mai mult, alții mai puţin. In felul acesta 

fondurile Fundaţiei cresc simţitor înfiecare 

an. Ne străduim, după cum vedeţi, să câști- 

găm din toate domeniile, tot ceea ce am 
pierdut, din cauză că am fost Români și 

ortodocși. Dorim ca viața românească să 

se afirme cu energie pretutindeni, și pre- 

zența noastră să fie simțită ș si văzută de 


toată lumea. 
Minerva n'a fost în măsură să răspundă 


întrebării, cu privire la valoarea capita- 

lului Fundaţiei și la valoarea burselor 
> 

ia că averea FUTAI AIE a 


8.467.548 coroane, Tar pasiva) de 1.347.050 
coroane. Capitalul celor 47bănciromânești 
însuma 16.365.956 coroane. Valoarea 
burselor anuale de ridica la aproximativ 
180.000 coroane amal. Si-a amintit însă 
de Ion Micu Moldovam care era o funda- 
ție culturală vie si activă, ca un vulcan. 
- să vedeți, la Blaj trăiește un canonic, 
Ion Micu Moldovanu, copil” de țăran. Nu 
știu ce salariu primește la greco- -catolici 
un asemenea prelat. "Ceea ce Știu însă, 
este că omul acesta întreține din salariul 
lui, în fiecare an, la gimnaziul din Blaj, 
cel puțin | 10 elevi, cu, tot ceea ce un tată 
si o mamă trebue să dea copilului lor, 
trimis la învățătură: haine, mâncare, casă, 
cărți. Ion Moldovanu a crescut până acum 
câteva generații de intelectuali Români. Are 
70-75 de ani. Imi spunea cineva că l-a 
văzut în camera lui dela Mitropolia dinBlaj, 
că mănâncă acelasi țipău, care se coace 
pentru copiii din internat. 
- Ce-i acela 'țipău''? - întreabă Vasile 


Stroiescu. 

- Tipău este o pâine mică, neagră, cât e 
necesar unui tânăr, în plină creștere, la o 
masă. 

- Are un pat simplu, cu saltea de paie, 
cearșal de pânză aspră de cânepă: și un 
bol de lână adus, pe semne, dela neamurile 
lui din Varfalău, satul natal de lângă 
Turda, o masă de brad și o bibliotecă cu 
câteva sute de cărți, Acesta-i Moldovănuţ 
al nostru. Așa-i zice lumea, -Moldovănuț - 
că-i scund. Când l-am văzut odată prin 
piața Blajului, eram și eu mică pe vremea 
aceea, am avut impresia că se. 
rostogolește, încet, prin piață, un mare 


ghem de aţă neagră. 
Vasile Stroiescu a râs de comparația 


Minervei si a simţit o mare afecțiune 
pentru bătrânul dela Blaj şi îndurerarea că 
n'a crescut și el măcar un copil. 

Lui Vasile Stroiescu îi făcea mare 
plăcere să stea de vorbă cu Minerva. Fata 
vorbea frumos şi cu un farmec ce-l 
încânta. Apoi sentimentele ei de Româncă 
entuziastă îl entuziasmau şi pe el si-l ' 
făceau să vină în pare cu o dorinţă stranie. 

Nu întâlnise până atunci nici o ființă 
care să-l entuziasmeze pentru ce era 
românesc, cu pasiunea şi hotărirea pe care 
nu le bănuia la o fată de douăzeci și cinci 
de ani, mai ales că Minerva îi destăinuise, 


într'o, măsură oarecare, şi, motivele pentru, 


MOŞ CRĂCIUN 


Moș Crăciun cu barba albă, Moș Crăciun cu traista plină, 
Vechi stăpân atât de darnic al copilăriei mele, z 
Azi la noi În sat te- -așteaptă toată casa cu lumină, 
Cu colinde și cu cântec și cu crai ceteţi de stele. 


'Tu te furișezi îi în taină pe la fiecare poartă, 


Cu pășirea ta tiptilă mu lași urme pe zăpadă, 
Dar te simte'ntreg cuprinsul oropsiților de soartă 
Când lași binecuvântarea peste capul lor să cadă. 


Tu cobori și”n sara asta, iu cobori ca totdeauna, 

Pe pământul greu de rele, sol bătrân. de gânduri bune, 
Si'nveșmânţi c'un văl de pace răzvrătirea”nviforată... 

Cum te-așteaptă?n sat la mine!... Du-te, du-te, Mos Crăciune... 


De nu ţi-o fi peste mân treci şi pe la casa noastră, 
Biată  mama'ngândurată azi e 'singură la masă, 

'Tu măcar o rază'n suflet îi trimite pe fereastră, 
Când vezi neatins și vinul și colacul de pe masă. 


Apoi pleacă, Moș Crăciune... pe oriunde-ţi duce darul 
Bătrâneasca și cinstita si curata noastră lege; 
Numa?n lumea mea străină nu'ncerca să treci hotarul, 
Căci și inima și casa ți's închise-aici, moșnegel!... 


care citea mult nemțeşte și se simţea bine 
în societatea germană. Se minuna că în 
Austro-Ungaria sunt asemenea Românce. 
Crâmpeiele unor întâmplări din tinereţe și 
din călătoriile sale se desfăceau proaspete 
din amintirea lui și nu vedea, în toată 
această viață trăită, o fată mai frumoasă 
decât Minerva. 1 se părea că se luptă să-și 
facă loc cu sila în inima lui. 

Minerva Cosma numai la așa ceva nu se 
gândea. pică ga 

Tot timpul se preocupa ce să faca, să 
treacă vremea mai repede, să revină în 
parc. După cină a încercat să citească 
romanul lui Turgheniev “'Dimb”- Fum. - 
Citea mult rusește. In privința aceasta 
putea face față, cu deplină autoritate, 
îndatoririlor unui profesor de limba și 
literatura rusă. Citea, din când în când, şi 
câte o carte nemţească. Studiase dreptul 
la Berlin și poseda limba în mod 
desăvârşit. 

Daia i: 


s t să repete unele 
fraze ca ră le înțeleagă. In timpul nopții 
s'a trezit de câteva ori şi s'a străduit să 
fugărească din note figura domnișoarei 

Minerva. 

Afară un molift tânăr m'avea nici el 
somn. Își scutura ușor crăngile, să nu-l 
audă nimeni. Luna, iscoditoare, trimetea 
umbrele crăngilor să spioneze odaia. In 
inima lui Vasile Stroiescu sentimentele se 
frământau și ele ca umbrele. 

Pentru întâia dată îi părea rău că a 
trecut vremea și cu vremea a trecut şi el. 
Se revedea copil în satul său natal, Brân- 
zeni, de lângă Soroca, împreună cu fratele 
său Mihai. Se revedea în gimnaziul din 
Kameneiz-Podolsk, unde era cel mai 
frumos şcolar. Ianlt, bine legat, cu părul 
castaniu, bogat, ondulat, și cu privirea 
duioasă și pătrunzătoare. lIşi aminta 
adesea cu plăcere, cum o tânără Rusoaică 
îi şoptise odată pe stradă: Ah, ochii tăi... 

Era stăruitor la carte şi nu-l preocupau 
câtuși de puţin fetele din școala de peste 
drum. Nu știa cum și de unde, unele îl 
cunoşteau și în clipele de repaus îl 
strigau pe nume: Vasile Vasilievici! Când 
se ducea la geam, fetele se ascundeau după 
perdele şi râdeau cu un râs zgomotos ce 
fremăta până la urechile lui. 

Trecând dela Kamenetz-Podolsk la In: 
stitutul Richelieu din Odesa, a cunoscut 
aici câteva familii moldoveneşti. A intrat 
de drept la casa Mareșalului nobilimii. Iși 
amintea îndurerarea bătrânului dintr'o 
baldă rusească, pe care a auzit- 
o în casa Mareșalului, cântată de un 
cântăreţ dela Operă, acompaniat de 
balalaică. Bătrânul părăsit de tânăra lui 
iubită, își purta desamăgirea în troică și 
cerea vizitiului: 


"Incet, mână încet călușeii, 
că nu mai am unde grăbi, 
Si nu mai am pe cine iubi, 
Incet, mână încet călușeii...” 
Vasile Stroiescu se întreba prin ce 
asociație de idei și-a adus aminte de 
balada bătrânului îndrăgostit. O tristeţe 
apăsătoare i-a cuprins întreaga fiinţă când 
şi-a dat seama că trăieşte din amintiri. 
La 22 de ani s'a întors dela Universitatea 
din Moscova. 
1 se strângea inima că n'a întâlnit atunci 
o fată ca Minerva. 


(do cină ae > 


a 


„„„Eira, poate mai bine dacă ar fi întâlnit-o. 


Octavian GOGA 


pe vremea când ere judecător la Hotin. Ar 
fi avut cu cine-și „confrunta gândurile pen- 
tru o mai bună împărțire a dreptăţii 
împărăției ruseşti. De altfel, niciodată nu 
l-a mustrat conștiința, car fi dat o 
hotărire nedreaptă. Dacă o asemenea 
fiinţă ca Minerva, ar fi fost alături de el, 
ar fi fost cu siguranță cel mai bun 
judecător. Intotdeauna, ori de câte ori se 
revedea judecător, îşi reamintea greutatea 
cu care lămurea adevărul în toate 
pricinele. 

- Omul va descoperişi va lămuri, cu 
vremea, toate tainele și misterele univer- 
sului, numai adevărul nu-l va putea 
descoperi niciodată, își zicea adesea Vasile 
Stroiescu. Acum, cunoscând pe 
domnișoara Minerva, era încredințat că şi 
adevărul poate fi descoperit. 

Gândurile acestea le-a frământat multă 
vreme. Peste noapte s'a trezit de câteva ori. 
Obiectele din casă își 


s'a întrebat: 


ati! eat 


- Dumnezeule, - de ce-mi pare rău c'am 
îmbătrânit? Până acum am fost împăcat cu 
toate rosturile vieții şi-mi ziceam că 
oricând voi putea cere, liniştit, deslegarea, 
ca Simion din Biblie. 


Făcuse tot ceea ce conştiinţa lui de om 
de inimă îi ceruse să facă. A descoperit ca 
judecător mizeriile şi necazurile 
împricinaţilor şi a căutat să le aline. Erau 
multe şi grele, că nu încăpeau niciodată „pe 
cântarul dreptăţii uriașei împărăţii, in- 
diferentă la toate durerile celor mulţi și ne- 
căjiți. A construit şcoli pe cheltuiala lui, 
pentru ca cei nevoiaşi să învețe carte, asa 
după cum îl îndemna bătrânul Alecu 
Hârjdău dela Hotin. Moşiile dela Soroca şi 
dela Hotin, le-a împărțit țăranilor. 

In împărăție începuse să bată vânt nou, 
vânt de  întinerire. Adierile vântului 
acestuia îi învolburaseră și lui inima ca și 
călătoriile în lumea întreagă, mai ales 
acele din Africa. Dar cu înnoirea acestora 
bătrâna împărăție nu se împăca în ruptul 
capului. Era convins că împărțind moșiile 
între țărani, făcuse un act de dreptate 
socială, chiar dacă nu era pe placul 
Mareşalului nobilimii care îi trimesese 


vorba că instigă în contra așezămintelor — 


fundamentale ale imperiului. Mai marii 
dela Petrograd s'au supărat și el a trebuit 
să fugă în Elveţia, așa cum, își spunea el, 
a fugit însuși Mântuitorul în Egipt. 


Câteva zile n'a mai văzut-o pe Minerva. 
Fata citea convorbirile lui Goethe cu 
Eckermann, care i-au furat vremea. 
Găsise în cele trei volume idei ce-i com: 
pletau cunoştinţele cu privire la 
literatură, artă şi filosofie şi idei 
minunate pentru viitorul omenirii. Cărțile 
acestea o tâcuseră să uite că veştile de. 
acasă întrârziau ca niciodată. 

După câteva zile de așteptare, factorul 
i-a adus cea dintâi scrisoare închisă, cu 
adresa scrisă de tatăl său. Faptul acesta a 
neliniştit-o Niciodată tatăl său n'a avut 
ocazia să-i scrie. Aici în Elveţia primeşte 
zii numai dela mamă -sa şi dela 

ani 


CONTINUARE ÎN NUMĂRUL VIITOR 


ae sa 


N 


pa catia Aa Clip Ga a 


TIE > 


Lă PANA 16 DECEMBRIEAS8 VANT ROMANESC DECEMBRIE 1988 GINA 17 
ş BISERICUŢA DIN ALBAC DIN LUCRAREA: OCTAVIAN GOGA TRĂIND MOŞ CRĂCIUN 


Bisericuță din Albac, Moş Crăciun cu barta albă, Moș Crăchun cu traista plină, 
Tu ești al vremurilor semn, 


Tot bietul nostru plâns sărac -CRÂMPEIE DIN ZBUCIUMUL LUPTĂTORULUI.- ea ate ace dora n eat ea 


E"nchis În trupul tău de lemn. Cu colinde și cu cântec şi cu crai ceteți de stele. 


Din ce-am cerut, din ce-am gândit, Tu te furișezi În taină pe la flecare poartă, 


ir AA DOI PRIETENI DIN DOUĂ GENERAȚII: VASILE STROIESCU ŞI OCTAVIAN GOGA sii ta 


Sub vechiul tău tavan de grinzi... Când lași binecuvântarea peste capul lor să cadă. 


Ce Pui dit 


Tu ştii cum ne-am trudit stingher, ——Elie BUFNEA— Tu cobori și'n sara asta, tu cobori ca totdeauna, 
De-a pururi fără semănat b ar putea (i susținută de un preot, nu de 2 pământul se dara, sol artație gânduri bune, 
i La Dumnezeu, acolo'n cer, ] îi un 'nveşmânți c'un ce răzvrătirea'nviforată... 
ace eta fur, sierii și boierii au trecut la catolicism și avocat, care prin profesia lui trebue să (i d = pa = 
| SI la'mpăratul pe pământ... Sela Dtieie Mau înghiţit Ungurii. Viaja | un combatant. Omul acesta arie si de Cum te-aşteaptă'n sat la mine!... Du-te, du-te, Moș Crăchune... 
De-aceea, ostenit-acum intelectualilor noștri tot un fel de viață Pare, la 1470. Vă închipuiţi că nimeni n'a De m ţi-o fi peste mân treci și pe la casa noastră, 
De zile rele câte-au fost, de țărani, legaţi și el de sate. Banca manifestat nici o părere de rău, nici Ungurii Biată mama'ngândurată azi e singură la masă, 
Bătrână te-ai pornit la drum sata 3 iz, Beta (a arie Rola az ea po aaui și Re Bosănl, că m Tu măcar o rază'n suflet îl trimite pe fereastră, 
ă. post... neșt ransilvania, ci - zu -se alături de constiii Când vezi ă. 
Să-ţi dale Daţi mio Românilor emigrați În America, pe care le lor luptătoare și n'au auzit că s'ar ine Sad peezina pi Ra și eroul d Se aaaă 
Rămâi aici, (ă-ţi un popas, tructifică prin împrumuturi chibzuite, -con: drat în zbuciumul lor publie. Când 1-s'a Apol pleacă, Mos Crăciune... pe oriunde-ți duce darul 
Fii sfetnic bun din veac În veac timă Minerva cu vioiciune, Stiți probabil, deschis testamentul, s'a aflat că din în- Bătrâneasca și cinstita și curata noastră lege; 
pe SI spune-acasă ce-a rămas, că toate băncile dau dividende si tantieme. treaga sa avere, de-a dreptul fabuloasă, a Numa?'n lumea mea strălnă nu'ncerca să treci hotarul, 
Bisericuţă din Albac! Banca “Albina” mi dă asemenea remune- constituit o Fundație, din care să se dea Căci şi inima și casa ți's închise-aici, moșnegeț... 


raţii, decât în măsură foarte redusă. Ve- 
niturile și beneficiile care depășesc un 
anumit procent sunt destinate pentru scopuri 
culturale, pentru școli și pentru biserici. 
Chiar la Sibiu, banca a organizat, din în- 
demnul și cu îndrumarea mamei mele, o 
coală de menaj, în care tinerele Românce, 
așa ca mine, -învaţă în mod gratuit, 


burse elevilor de liceu și studenților români 
ortodocși din Ardeal. Nu cred că există i 

astăzi În Austro-Ungaria o fundație cultu- Octavian GOGA | 
rală de puterea “Fundaţiei Gozsdu” şi ru 

există nici un intelectual român, mairăsă- care citea mult nemțeşte și se simţea bine pe vremea când ere judecător la Hotin. Ar 
rit, care să mu fi beneficiat de o bursă în societatea germană. Se minuna că în fi avut cu cine-și confrunta gândurile pen- 
dela Fundaţie. Fundaţia este administrată Austro-Ungaria sunt asemenea Românce. tru o mai bună împărțire a dreptății 
de Mitropolia din Sibiu și pentru mărirea  Crâmpeiele unor întâmplări din tinerețe și — împărăției rusești. De altfel, niciodată nu 


Octavian GOGA 


Vasile Stroiescu și Octavian Goga s'au ditori ca ochii de sentinelă. _ _ 
pomenit prieteni înainte de-a se cunoaște. - Da, domnule, sunt Româncă, și Dv.? 
De formațiuni spirituale deosebite, cu pre- răspunse și întrebă Minerva, cu fața îmbu- 
ocupări zilnice deosebite și cu alte concepții jorată de sfială și curiozitate. 


4 ară. Scoala PS rari 


ȘI năzuințe politice, s'au căutat, întregindu- - Eu sunt moldovean din Rusia. cum i gospodărească sa după mări- fondurilor s'a creat un' exemplu fericit, din călătoriile sale se desfăceau proaspete la mustrat conștiința, car fi dat o A 
se unul pe altul pentru același ideal. - Imi pare bine, îngână Minerva. tis, să cunoască țesutul urmat de toți foștii bursieri: cufoartepuține din amintirea lui și nu vedea, în toată hotârire nedreaptă. Dacă o asemenea “ 
Fără să-l cunoască, pentru Vasile Stro- - EA... Cuiscrieți, domnişoară ? Cine-i cari reguli de viață socială excepţii. Foști bursieri, după ce au afuns această viață trăită, o fată mai frumoasă fiinţă ca Minerva, ar fi fost alături de el, 
iescu, Octavian Goga era un fenomen ra-  ''dragă Tani”? să meargă pe picioarele proprii, au resti- decât Minerva. | se părea că se luptă să-și ar fi fost cu siguranță cel mai bun p 
tural; pentru Octavian Goga, Vasile Stro- - E sora mea mal mică. Tin mult, se predau lecții de istorie a poporului tuit Fundaţiei sumele primite caburse,unii facă loc cu sila în inima lui judecător. Intotdeauna, ori de câte ori se 
lescu era o apariție fenomerală. foarte mult la ea și-i scriu regulat, în fie- român. Studiul limbii și literaturii române mai mult, alţii mai puțin. In felul acesta Minerva Cosma numai la așa ceva nu se revedea judecător, își reamintea greutatea 
Vasile Stroiescu a fost descoperit, ase- care săptămână. Bineînţeles m pe nisip. E este predat de profesoare aduse din Ro- fondurile Fundaţiei cresc simțitor înfiecare gândea. cu care lămurea adevărul în toate 
menea unei comori, la Davos, de cumnata căsătorită, Se poate ca pe soțul ei să-l mânia. In chiar localul băncii, de ani de an. Ne străduim, după cum vedeţi, să câști- Tot timpul se preocupa ce să facă, să pricinele. 
lui Octavian Goga, domnișoara Minerva cunoaşteţi, sau poate ați auzit de el. A fost zile, se dă masa dela amiazi și cină, pe găm din toate domeniile, tot ceea ce am treacă vremea mai repede, să revină în Omul va descoperi și va lămuri, ca 
Cosma, trimisă de mama saÎnElveția să-și  și'n Elveţia de câteva ori. cheltuiala băncii, unui număr de 50 stu pierdut, din cauză că am fost Români și parc. După cină a încercat să citească vremea, toate tainele și misterele univer: 
caute sănătatea. - Ell... Cine-i soțul doamnei Tani ?  denți români dela cele două licee din Sibiu: ortodocși. Dorim ca viața românească să romanul lui Turgheniev “Dimb”- Fum. - ului, numai adevărul nu-l va putea 


Intr'o zi de primăvară, prin 1908-1909, = Octavian Goga. Liceul unguresc de stat Liceul Confe- 
frumoasa domnisoară Miner va stătea gândi- - Imi pare bine, domnişoară, îmi pare  sional săsesc. Masa este gătită de elevele 
toare pe-o banca din parcul orașului. Era foarte bine. Nu-l cunosc pe tânărul Goga.  scoalei de menaj şi servită de acestea sub 
mulțumită că după trei luni de când venise Am citit volumul său de poezii, a apărut, Îndrumarea profesoarelor. Așa că, Domnule 
în Elveţia, se simțea refăcută. Fusese de mi-se pare, acum 3-1 ani, la Budapesta  Strolescu, vă rog să credeți ă 
altfel mai mult o închipuire a mamei sale, și am rămas încântat. MI I-a împrumutat un mare sacrificiu material, când 
decât o realitate, că. fata indă, un din România. Pu sunt basara- mis la Davos, cu toată ieftinătate 


se afirme cu energie pretutindeni, și pre- 
zența noastră să fie simțită și văzută de 
toată lumea. 

Minerva n'a fost în măsură să răspundă 


Citea mult rusește. În privința aceasta descoperi niciodată, își zicea adesea Vasile 
putea face faţă, cu deplină autoritate Stroiescu. Acum, cunoscând pe 
îndatoririlor unui profesor de limba și  domnișoara Minerva, era încredințat că și 
literatura rusă. Citea, din când în când, şi adevărul poate fi descoperit. 
întrebării, cu privire la valoarea capita- câte o carte nemţească. Studiase dreptul Gândurile acestea le-a frământat multă 
lului Fundaţiei şi la valoarea burselor la Berlin și poseda limba în mod vreme. Peste noapte s'a trezit de câteva or. 
amale, Nu ştia că averea Fundaţiei depă- desăvârșit Obiectele din casă îst protectau contururile 
2 o D i 0 . ses 


era îndrăgostită de un ofițer neamj șipă- de multă vreme în Elveţia. Sunteția doua caracter elvețian, chiar lân 
Tinții, îndeosebl mama sa, Maria Cosma, cunoștință românească aici la Davos. Mai tinișul, -Hoherine, -dar și alte motive au 
caracter de matroană romană, a cărei viață cunosc un Român, pe dl inginer Trofin din îndemnat pe părinți să mă trimită în 
reprezenta un_cavitol de mare e București. Un om tare cumsecade. O să-l Elveţia. 
creatoare în frământările Românilor arde- i) In clipa aceasta În gândul Minervei s'a 
leni pentru afirmarea rațională, ru primea, puţin proiectat figura sveltă a căpitanului u 
pe ge ien aie POS Brutarie e dă OCTAVIAN 6 
„ alături de celălalt ginere, Octavian  cută, iarnă domoală și oraș ieftin -foarte as escu a rămas pe gâi 5 1 ind 
Goga, care era de acecasipărerecu soacra. ieftin faţă de călăi! rașeletveţiaza: Ata impresionat de noutățile aflate și de since- - și mustățile stufoase aveau 0 imită ener- Cu această ocazie Minerva și-a dat ție culturală vie și activă, ca un vulcan. audă nimeni Luna. iscoditoare, trimetea CA Simion din Biblie. 
„Pe toți cel cinci saci botezase cu nume căi Pete, dopati pentru oameni Fnatati sea I-a vorbit E Nu De sică. sia) aleși suit mai pet ită de ză că aie Szulatcu a feet a : . să eăeți, 1a Blaj eșiei casa umbrele. crângilor să spionese oăsia. ja a a mă emilia, bul die ma 
romane: Romulus, Remus, Lucia, Minerva cu mamărați. se gospodăreși bancă, asile scu şi fără sI seama * În Basaral că partea ce. e on Micu Moldovanu, copi țăran. Per i troiescu a îmimă fi ceruse descoperi 
şi Hortenzia. - Domnule Stroiescu, îmi pare bine că - cletate, pe acțiuni, care mu dă tantieme și i al lt-o țăranilor lar altă știu ce salariu primește la greco-catolici zener e re deorece = caute ari cir it 
Ca s'o vindece pe Minerva, mai ales de  v'am cunoscut. Mă surprinde faptul căvor- dividende. Ce interes există pentru buna parte a arendat-o, În loturi mici, tot țăra- un asemenea prelat. Ceea ce stiu însă, Pentru întâia dată îi părea rău că a impricinaților șia căutat să le alime Erau 
beteşugul dragostei, a trimis-o la Davos. biţi o limbă românească asa de frumoasă,  Chiverniseală a băncii ? Cum ? Numai Freie Presse”, a numărat de două ori iplătească este că omul acesta întreține din salariul ,recut vremea ii vreamba a trecut pielii. mumabii-și gpl Că mu Bicipam aitiiată pei | 
- Minervă dragă, cum îţi închipul tu, mai frumoasă de cumo vorbim noi, arde. interese sociale ? Numai interese na- restul banilor. Nueraun gest de magnat, lui, În fiecare an, la gimnaziul din Blaj, Se revedea copil în satul său natal, Brân- cântarul dreptăţii eringei impâriții.. în | 
- 
TI 
E. 


omănesti din Ardes Ungaria. E E e a A a, 

Decembrie 19, activul Fundaţiei era rămas surprins, că trebuia să repete unele — un E 

8.467.548 coroane, i iegmiti ă capia fraze ca să le înțeleagă. In timpul nopții s'a întrebat: 

coroane. Capitalul celor 47bănciromâneșii s'a trezit de câteva ori şi s'a străduit să 

Însuma 16.965.956 coroane. Valoarea fugărească din note sti, domnișoarei - Dumnezeule, - de ce-mi pare rău c'am 

burselor anuale de ridica la aproximativ Minerva. îmbătrânit ?Până fost 

OGA 180.000 coroane amal. Si-a amintit însă 
de Ion Micu Moldovam care era o funda- 


Afară un molift tânăr n'avea nici el (08te rosturile vieţii şi-mi ziceam că 
somn. Își scutura uşor crângile, să nu-l Oricând voi putea cere, liniștit, deslegarea. 


că eu fată de țăran român dela Beiuş,  lenii. Honale? Ce oameni vor fi ăia dela condu- şi-a zis Minerva. cel puțin 10 elevi, cu tot ceea ce un tată : - 
nepoata mitropolitului Miron Romanul, soa- - Etil... Da cum ? Am învățat-o acasă cerea băncii? Toate regulile de chlver- ” Vasile Strofescu dorea să cunoască toate și o mamă trebma să da copii har, sete „de inel £ Soroca, air dez ai a re erei ne ee lie 

în Basarabia si după un ceaslov tipărit la  niseală economică a unei instituții bancare, instituțiile culturale, reuniunile profesio- trimis la învățătură: haine, mâncare, casă, nat Be aveti i dt ăi sări uk ș i să cheltuiala =: = 
Sibiu. Acum mai În urmă după versurile lui pe care Vasile Stroiescu le cunoștea din  nale, societățile studențești, despre care îi cărți. Ion Moldovanu a crescut până acum ma = Cp Aer Areni ei hear Da nevoiaşi să lavețe carte, = 
Octavian Goga, preciză Vasile Stroiescu. propriile lui preocupări, i-se păreau inte-  vorbise domnisoara, care luptau pentru Strult la Stolniceni cel mai modern spital câteva generații de intelectuali Români-Are castaniu, zise = ea 
Aici ln Davos m fac altceva, decât citesc.  resante și mincinoase, afirmarea românească în Ardeal, cum sunt — din , încadrat cu medici străini:fran- 70-75 de ani. Imi spunea cineva că l-a qi, orga bogat, si Isi pir 

= Mă scuzați, Domnule Stroiescu, între- organizate și'n ce localităţi funcționează. — Cezl, englezi, germani și italieni, at văzut În camera lui dela Mitropolia din Blaj, E hier Aita her 

rupse tăcerea domnisoara Minerva. lau - Cine și ce măsuri ia pentru irea CU dur. A dat şi României pe la l! că mănâncă același țipău, care se coace edeni oaia Aregieă stradă: Ah, ochii za tt eră 


după cum îl îndemna bătrânul Alecu 
Hirjdău dela Hotin. Moșiile dela Soroca și 
dela Hotin. le-a împărțit țăranilor. 


In împărăție începuse să bată vânt nou, | 


rog, la Davos și vindecă-te, că-i beteșug, 
nu-i dragoste | Eli... Da de unde sunteți Dys ? 
După trei luni, fata avea impresia că - Sunt dela Sibiu. Sunt fiica domnului 


singurătatea și depărtarea au apropiat-o Partenie Cosma, directorul băncii “'Al- masa la o cantină familiară și țin mult să economică a țărănimii de vreme ce popo- 50.000 ruble, cu care s'au pentru copiii din internat. - > vânt de întinerire. Adierile vântalui a 
și mai mult de căpitanul Schafer. bira”', singura mare bancă românească din nu fiu așteptată. Vă rog să credeţi că mi-a rul românesc din Transilvania este unpo-  “Otstrut - Ce-i acela “ţipău”'? - întreabă Vasile îl pori iz za Poe „acesteia NI ă și Ini inlma ca şi - 
Făcuse mmeroase excursilîntoate can- Austro-Ungaria. Cred că sunt singura Ro- mare plăcere Pubetirța Drotatră și por de ni ?, întrebă cu caracter ener- Stroii ara Na eta cazi 'vi ear ard rez călătoriile în lumea întreagă, mai ales 


toanele republicii și acum obișnuia să stea  mâncă din Transilvania, care își permite sper să mal avem ocazia gic Vasile Stroiescu, acele din Africa. Dar cu innoirea acestora 


i A Ma fa x - Tipău este o pâine mică, neagră, câte cunoșteau în clipele de repaus îl z: 
ore întregi În parcul oraşului, să mediteze, luxul să-şi caute sănătatea În Flveţia, deși aici în parc. Ri - Băncile, numai băncile, răspunde MI- n - - că, bătrâna Impărăție na se împăca în ruptul 2 | 
aeocaizesă Gan Da alai la a opine te _ Vasile Stroiescu răspunse cu dorința  nerva. Ele cumpără, ocazional, moșii și ăcetau inu ae, În DURĂ eroii s la strigau pe nume: Vasile Vasilievici Când ca palui. Era convins că împărțind moșiile 
ă! cum sie aiata | Dvoastră. vădită de-a o revedea și cu bucurie nestă- părți de moșii, pe care le vând, în condl- — Aro a DE moi Aa anl a dai viii azi re = re ari pă între țărani, făcuse un act de dreptate 4 
- Deci, sunteți Domnișoara Cosma, DT perie i Hi avantajoase, țăranilor, întărind astfel canal. de ial aci dă ela at, ta ionela mer socială. chiar dacă mu era pe placul n 
Schewis, pe ln catedrala mu demult termi- — -ținu să precizeze Vasile Stroiescu. drum, tot spre cantina familiară, economia acestora. i fă mumai pe cale culturală, prin — ţol de lână adus, pe semne, dela neamurile Marppaluiă mobiBimii, caca ÎL (rimaetet sati 
nată, la care și ea dăduse o - Da, domnule: Minerva Cosma. Vasile Stroiescu și-a văzut umbra pitică, - Foarte frumos. E o măsură bună, Scoli, ca acelea construite de Mihail Stro= Îi din Varfaliu, satul natal de lângă vorba că instigă în contra așezămintelor = 
- Fill... Se grăbi s'o întrebe Vasile de trei palme, răstrântă de soare pe pă- confirmă interlocutorul, Problema pă- nul, poate fi ajutată. aa e masă de brad și o bibliotecă cu fundamentale ale imperiului. Mai marii “ 
Strolescu, -cum e posibil, domnisoară, că  mânt, în dreapta lui și s'a jemat când  mântului va preocupaomenireacâtvaexista n cții cane, ută da eăii AERO Mobăonăiai e e ae e ucaaa Oua a dle a supărat și el a trebuit i 
în întreagă Austro-Ungaria existăo singură și-a dat seama că-l mal adusă de spate omenire și pământ. Toate problemele — totuși abia paie botez gel eicadgii poe e E abea Metal să za i S să fugă în Elveţia. așa cum, Își spunea el. — 
mare bancă românească ? Asta cunoscut (aa era el. Cu Si pn Moonicari vieții se nasc în legătură cu pământul și CU entuziasm, aţi Etera a Când f aia vant, odată spala orele ca nului dintre + fagit însuși Mântuitorul în Egipt. a 38 
un Sas din Transilvania, dela Bistrița, care inerva, a încercat să-ș! epte corpul frământările determinate de aceste pro- e A sua i i d de vi i 5 Ş 
m'a impresionat cu relatările lui cu pri- CA un gladiator, dar umbra a rămas chir- - bleme au devenit de multe ori sângeroase, viața, Balul eee it e Pe e ta. ei E a a e aa 
Rae eee a ea dun pb Sit ua adevăr, Vant t-uluno eră paţia Si urii peri sare ee er mațională — rcatogolește, incet, prin piață. un mare — halalaică Bătrânul părăsit de tâmăra lui  Eckermann. care iau farat vremea 
pe sv cu dea ia iri remi fai eta Pai si ace NO EDD eta N pa oaia e ta șa n aaa ee a Că 
Vorba moldoveanului era acum domoală ir a cârat saci cu bucata la moara de multă vreme în plină revoluție În ce Minervel si a si o mare afecțiune aberezi fiteratară, ară i filosof A i idei 
ȘI delicată. Prelungirea cuvântului etil, cu satului. E priveşte problema pământului. Hevol E de a aibă renta da că "Incet, mână încet călașeii. reiese Varul omenirii. Cărțile 
Care începea fiecare Întrebare, dădea (ra- De când cunoscuse pe căpitamulSchafer, europeană dela 1848 ra Influențat Rus pas A ăeae beta că nu mai am unde grăbi, ceata o ERA să Mita căi veșiiy ani = 3 
suc aan și alde ema Polo Mee lea m în oeiaia ra Mg nara împeăa în în arate Seat d A E RI mm mmmaeu eat amana macara At 
venesc, a nă ri alte! germană măsuri, ca m cumva să treacă i Incet, mână încet călușeii...” 
„7, Sasul dela Bistrița via spus adevărul, — desăvârșită. O asemenea societate a de- vreo albină, care să ducă în mierea el i că ale do ru palocsay Mnemralizine formrogart ae re oloarisizal amagit i 
perie pica ego pt la cca (If iatraa Ca ue date pe une e a încânta. Apoi sentimentele ei de Româncă | asocia e „nde dei șia dus aminte de adresa cris de tată ste Papal acea a | 
Ardeal, nizări, E Ş t ri ear i i. O tristete a i, 
Ă pistei cele sc loci 4 cine deține . i, Tegăsit pe Vasile Stroiescu pe “Tarul Alexandrualll-lea atit iz 7 aa: zezegii Aeraecze Srl ză apăsătoare i-a ia e fiinţă când zei ne-ar fer de des = 
i, pământul, deține Să rea econo- ceeasi bancă. sau cum îl spui D-ta, iobăgia, drepturi n i i-a dat seama că trăieşte din amintiri. isori i i 
sături și lind; ă Tani. mică. Nol Românii suntem de ță- De data aceasta noua ă a e â i, Nu întâlnise până atunci nici o ființă scrisori numai dela mamă -sa și dela 
jap. pcae poazare seriiete aci 773 oanaz 0 red de pă sa cunoștirțăa fost. de aite considerații, decât acelea ale reto- Cebu el per care” să-l entuziasmere pentru ce era La 22deanisiaihtorsdelaUniveraltatea —Tani 


şi energică abărba- rani săraci, Nu avem moșieri, m avem  entru ea o surpriză. Nu mal era omul cu ăranilor ochii cu 

tulul de-alături, ÎL adună gândurile și o es, note: A ete jr 

ăcu să tresară speriată, Intoarse capul și 
Ibastrul 


ie opere ra lil=t a strâ! inima că n'a întâlnit atunci 
fată cinci se ingea câ n 2 
ae le Moni n ear i Gtileaie, e îi a aer: CONTINUARE ÎN NUMĂRUL VIITOR 


intr'o mâsură oarecare, și motivele pentru, „Era poate mai bine dacă ar fi întâlnit-o sc cca Cui poti e 


boieri. Avem câțiva intelectuali ieşiţi din Îmbrăcăminte modestă, Era o figură în- +a 3 dai Tăranti 
popor. Prima generație cu ghete. Câțiva  ETijită de magnat. Barba m mai era un ne Irene ere N 
avocați și medici, -să-i numeri pe de- cale brumăriu, | se părea că fiecarefir vit sângele cau pierdut o falcă de pământ 
gete,- preoţi și învățători. Atâta tot. Mo-- este așezat cu grijă Într'un fulor de argint șLotrăviți au rămas până în ziua de astăzi: 


; 


Lj 
LE 


i! 


“PAGINA 18 DECEMBRIE 1988 CUVANTUL ROMANESC 


MAREA UNIRE ROMÂNEASCĂ DIN 1918 


—— lon HALMAGHI— 


Y. 


o) 


ta 


4 


__ prin 


Marea Adunare Naţională dela Alba Iulia, 


1. Daca bela 1918. Episcopul 


Ialui Hossu citeste proclamația de unire a Transilvaniei cu Patrie 


După veacuri de iobăgie 
statală şi națională, în cu- 
prinsul "anului 1918, toate 
provinciile românești sere- 
întorc în unitatea firească a 
sufletului și gândului româ- 
nesc. 

Războiul prim mondial, a 
fost ca toate războaiele un 
instrument de destrămare și 
de revoluție, prin care s'au 
vehiculat idei și forme noi de 
socială, "politică, sta- 
tala și spirituală. Imperiul 

s "a prăbușit sub cioca- 
nele bolsevismului, iar cel 
austro-maghiar a dispărut 
ropriile lui contradic- 


morale. Conducătorii po- 
ai Românilor din Basa- 
rabia, Bucovina și Transil- 
vania ajunseseră "la culmea 
maturității de judecată și 
răspundere morală și națio- 
nală și au avut curajul să 
deschidă ofensiva unității 
politice a provinciilor sub- 
jugate substăpâniri străine 
de aspirațiile lorseculare. 

Pe calea misticei națio- 
nale,  Basarabenii, uco- 
vinenii și Ardelenii, s au în- 
tâlnit pe dimensiunea isto- 
rică a înfăptuirii unui stat 
românesc. 

Anul 1918 era, în mintea 
și sufletul ardelenilor anul 


- eliberării lor si al unirii cu 


toate celelalte” provincii, la 
un loc. Românii ardeleni fre- 
mătau cu bucurie la gândul 
că vor fi slobozi și se vor 
regăsi cuai lor, dinalte părți 
sub acoperământul regatului 
cel mare, românesc. 
Semnele pentru unire erau 
luminoase și pretutindeni 
sub cerul Transilvaniei, stă- 
pânirea maghiară se destră- 
ma din toate încheieturile ei. 
Armata  austro-maghiară 
era îndezordine după înfrân- 
gerile suferite la Oituz și 
Mărăști în 11 Iulie 1917 și la 


Mamă, în faţa mulțimilor adunate la Alba Iulia. 


Mărășești în 6 August 1917, 
de către armata română din 
Moldova. Puterile centrale 
nu mai dispuneau de forța 
militară a unei noi ofensive 
după esecul din Moldova. 

Se poate afirma că bătă- 
lia Europei a fost câștigată, 
după înfrângerea germană 
dela Marna, de către trupele 
românești ale generalului A- 
verescu, în Moldova. Acolo, 
au fost asezate temeiurile 
Unirii din Î9I8, aleprovincii- 
lor românești. Revoluția 
bolșevică din 1917 m a avut 
efect demoralizant asupra 


eee ănesti de pe 


nilor din mată română era 
Unirea, nu haosul și anarhia 
revoluționarilor rusi. Nici o 
unitate militară româneas- 
că m a fost infectată de 
virusul revoluției bolşevice. 
In mediul acesta de des- 
compunere a două mari im- 
perii - la Răsărit țarismul 
și, la Apus cel habsburgic - 
conducătorii politici arde- 
leni îsi asumă răspunderea 
unor acte de ordin național, 
cerând și ei alipirea la Re- 
gatul României. Astfel, la 
12 Octombrie 1918, Partidul 
Naţional Român se întru- 
nește la Oradea Mare si 
își definește poziția faţă de 
evenimentele în curs. Pro- 
clamă validitatea principiu- 
lui wilsonian de auto-deter- 
minare, pe baza căruia 


- națiunea română ardeleană 


este îndreptățită să-si deci- 
dă propria ei s . Tot 
acolo se decide convocarea 
unei Adunări Naţionale, pen- 
tru data de 1 Decembrie la 
Alba Iulia. 

Ca urmare a întrunirii 
dela Oradea Mare, Alexan- 
dru Vaida Voevod se pre- 
zintă în camera deputaţilor 
maghiari, la 18 Octombrie 
şi citeşte o declarație ferma 


în care se cuprind punctele 
esențiale ale voinței națio- 
nale: “. - națiunea română 
din Ungaria si Transilvania 

- își revendică dreptul, şi 
din partea sa dreptul ca, în 
deplină libertate si fără nici 
o Înrâurire străină, ea însăși 
să- și poată determina vii- 
toarea formă de stat, precum 
si relația de coordonare în 
mijlocul națiunilor libere”. 
Si apoi, mai departe: ““După 
suferințe ș si lupte de veacuri 
națiunea română din monar- 


-hia austro-ungară așteaptă 
-si pretinde afirmarea drep- 
turilor 2312 inalienabile și 


națională ERA 

Acest discurs istoric al 
lui Vaida-Voievod exprimă 
fermitatea cererilor și a 
drepturilor naționale, dela 
care nu se mai putea face 
nici o retragere. 

Adunarea dela Alba Iulia 
programată pentru ziua de 
1 Decembrie , era desem- 
mată de Partidul Naţional 
Român să fie un plebiscit 
general al populației ro- 
mâne din Ardeal. In acest 
sens, convocarea  trimișă 
populației cerea ca fiecare 
unitate socială şi fiecare 
categorie _ socială! să fie re- 
prezentată la Alba Iulia, pen- 
tru a se da o formă legală 
si un caracter național Adu- 
mării de acolo, In ziua Adu- 
mării, pe întreg pământul 
Transilvaniei răsunau clo- 
potele bisericilor şi dele- 
gații în costume naţionale, 
cu drapele în frunte s'au 
strâns în cetatea istorică, 
unde cu veacuri în urmă 
intrase similar Mihai Vi- 
teazul. voievodul Munteniei, 
ca un prevestitor al Unirii 
din 1918. 

Peste o sută de mii de 
delegați au umplut, cu entu- 
ziasmul şi voința lor puter- 


nică de unire, câmpia din 
afara orasului Alba Iulia. 
Vajnicul luptător ardelean, 
Gheorghe Pop de Băsești a 
fost ales președintele aces- 
tei istorice adunări naționa- 
le. Stefan Cicio Pop explică 
rostul convocării pentru a- 
ceastă adunare, și apoi, ur- 
mează cuvântările lui Pop 
de Băseşti, Vasile Goldiș, 
Iuliu Maniu şi Iosif Jumanca. 

După aceea, Episcopul IU- 
liu Hossu al Bisericii Unite 
de Cluj-Gherla, citește pro- 
punerile făcute de” Vasile 
Goldiș și motivate de Iuliu 
Maniu: 

I. Adunarea Naţională a 
tuturor Românilor din Tran- 
silvania, Banat şi Tara Un- 
gurească, adunați prin 
reprezentanții lor îndreptă- 
țiți la Alba Iulia în |Decem- 
brie 1918, decretează unirea 
acestor Români și a tuturor 
teritoriilor locuite de dânșii 
cu România. Adunarea na- 
țională proclamă în deosebi 
dreptul inalienabilal națiunii 
române la întreg Banatul cu- 
prins între râurile Mureș, 


salută cu iubire şi entuziasm 
liberarea națiunilor sub- 
jugate până aci în monarhia 
austro-ungară, anume națiu- 
nile: Ceho-Slovacă, Austro- 
Germană, lugo- -Slavă, Polo- 
neză și Ruteană și hotărăște 
ca acest salut al său să se 
aducă la cunoștința tuturor 
acestor naţiuni. 

VII. Adunarea naţională 
cu smerenie se închină îna- 
intea memoriei acelor bravi 
Români, care, în acest răz- 
boi si-au vărsat sângele pen- 
tru” înfăptuirea idealului 
nostru, murind pentru liber- 
tatea și unitatea Națiunii 
Române. 

VIII. Adunarea națională 
dă expresiunea mulțumirii 
si admirațiunii sale față de 
puterile aliate, care, prin 
strălucite fapte purtate cu 
cerbicie împotriva unui duș- 
man pregătit, de multe dece- 
nii pentru război, au scăpat 
civilizațiunea din ghiarele 
barbariei. 

IX. Pentru conducerea 
mai departe a afacerilor Na- 
țiunii Române din Transilva - 


Intre timp izbucnește re- 
voluția comunistă a lui Bela 
Kuhn, care ameninţă ordinea 
din Ungaria și Ardeal și, 
datorită armistițiului înche- 
iat, de armatele franceze 
din Serbia, cu guvernul ma- 
ghiar al lui Mihail Karoly, 
guvernarea civilă rămâne în 
sarcina Ungurilor, aorgane- 
lor vechi locale. In acele 
momente se stabileșteo linie 
de demarcație care desparte 
Ardealul în două. In partea 
de Nord, armatele bolsevice 
ale lui Bela Kuhn care fac 
ravagii peste tot si crează 
o atmosferă de teroare si 
anarhie, atât pentru popula= 
ţia românească, cât și pen- 
tru cea maghiară și ger- 
mană. 

Armata română trimite, 
în acest scop, cinci divizii, 
la care se alătură şi două 
divizii de ardeleni si trec 
peste linia despărțitoare, în- 
frângând apoi trupele bolșe- 
vice, și intrând în capitala 
Ungariei, la Buda-Pesta. în 
ziua de 4 August 1919. 

In felul acesta, Ungaria 


Consiliul Dirigent - Rândul întâi, dela stânga la dreapta: Dr. Alexa Vaida VOIEVOD, 
Stefan Cicio POP, Dr. luliu MANIU (Presedinte), Vasile GOLDIS, Aurel Vlad. - Rândul 
al doilea, dela stânga la dreapta: Iosif JUMANCA, Romul BOILA, loan SUCIU, Victor 
BONTESCU, Aurel LAZAR, Emil HATEGAN și Ion FLUERAS. 


Tisa și Dunăre”. 

IV. Adunarea națională dă 
expresiune dorinței sale, ca 
congresul de pace șă înfăp- 
tuiască comuniunea! națiuni- 
lor libere în asa chip, ca 
dreptatea şi libertatea să fie 
asigurate pentru toate națiu- 
nile mari și “mici de opotri- 
vă, iar în viitor să seelimi- 
neze războiul ca mijlocpen- 
tru regularea raporturilor 
internaționale. 

V. Românii adunaţi în a- 
ceastă adunare națională sa- 
lută pe frații lor din Buco- 
vina, scăpați din jugul 
monarhiei austro-ungare 
şi uniţi cu țara- mamă, Ro- 
mânia. 


VI. Adunarea naţională 


nia, Banat şi Tara Ungu- 
rească, adunarea națională 
hotărăște instituirea umi 
mare Sfat Naţional Român, 
care va avea toată indreptă- 
țirea_ să reprezinte Națiunea 
Română oricând si pretutin- 
deni, față « de toate națiunile 
lumii și să ia toate dispozi- 
țiunile, pe care le va afla 
necesare în interesul na- 
țiunii. 

Consiliul dirigent, a fost 
stabilit și ales în aceeasi 
zi, fiind compus din 15 mem- 
bri, sub preşedinţia lui Iuliu 
Maniu. Acest consiliu avea 
misiunea de a se îngriji 
de treburile publice alepro- 
vinciei eliberate, până la 
integrarea oficială în cu- 
prinsul Regatului Român. 


Alexandru Vaida-Voevod 


este salvată de bolșevism 
și, Prin asta, întreaga Eu- 
ropă. Ardealul devine acum 
complet eliberat și stăpânpe 
propriu lui destin. Un mare 
vis național s'a îndeplinit, 
spre bucuria generaţiilor 
care vor urma şi care vor 
cinsti memoria strămoşi- 
lor, cu respect ; admirativ și 
cu bună cuviință. 

După aceea, prin chibzu- 
ință si bună chivernisire, 
Ardealul și celelalteprovin- 
cii s'au integrat rânduielii 
statale a Regatului Român 
şi s'a început o viață nouă. 

lar noi, cei de azi, venim 
cu cucernicie faţă de jertfele 
străbunilor si ne rugăm lui 
Dumnezeu pentru ajutorul 
său, de totdeauna. 


Stefan Cicio-Pop 


VANTUL ROMANESC 


L. E DECEMBRIE 1988 PAGINA 19 


ARE ARMÂNEASCĂ 


CU SIBEPEA 
A SĂRBATORILOR 
DI CRĂCIUN 
SI ANUL NOU, 


VĂ UREADZĂ A TUTULOR 
TRI MULT ANI! 


CANTICU DIT CHIARI DULTEAMA SOMNULUI 


d trimurară ploi pi munț di spură 
scădzură frămti frăndzăli di fag 

a 'nchiadic lâcrâmă Rihati, 
a-și trapsi nvisu di pi prag. 


Lângori și niputeri li tradzi omlu 
că date sunt ca s'treacă cum viniră 
ma ghicuirea mare-i, ca di piră, 


(a ungllili măcati di-aștiptări Si s'pârpălesc măraț, di nidurneari 
găm pit cheri murminti di căftări.. 
sa treamburâ ca ninti pulli de vreri 


vi, nu-aduc întribări. 


îlli trec şi hevri greali şi sudori, 
că nidurnearea nu și-află-ascăpari. 


inam ma-ninti 
alagă Die aumbuili tu lăi. 
j tidzăti mâni îighiardă chiarea 


Turnaţ-vă ier la zboarăli dit hoară, 
cu eali-avem ş'harăi şi sănătati, 
nă treaţi bana plină di rihati 
ş'dulțeamea somnu, vini diunoară... 


D. BACU 
LIMBA 


Si-alină râdâțina meauă 
tu sus afund; 

„nu pot s'ascund 

că muma-ni era Steauă! 


Avdzăta ROMA-vatră veaclle 
i un foc 

pi-aist loe 

hu-avu vârnoară preaclle. 


A daua: gionea fară tracă 
Ei Hi soartă-avu 
Yru, nu vru 
cu-al Romilei Domn cuscrille s;facă. 


S'vâdaut, cuscrillea că fu ghini 
mnidză 

„CĂ si-amintă 

Fara di-Armâni cu mâni di-asimi. 


Di-apoia și anillii chindăsiră 
(inel -alor) 


| di niari sbor 
„9nă limbă zveltă trandafiră 


Di zilliu s'di ciudă xeni câftară 
Cu-arâu târtip 

Mi-aspargă dip 

-alasă oarfână duruta-ni fară. 


i scoasiră ca gionili dit furtună. 


: Băgai lăi hilliu putearea ripas. 
„A Snu-am r pas 
s “nu mi-alas 

mi facă alți s'hiu mută. 


i Ati: di mult duc bană- amară 


N, dorm, nu dorm 
îvegiliu ș'tu somn + 
fumeaj lea mea s'nu chearâ!!!! 


FARA ARMÂNEASCĂ 


tu noaptea lungă s'nu te-acață somnlu. 


tu munţ, tu pade, tu păzări ș'tu hori, 


ÎNE ieri lite rece s'nu. Pa 2 
s'nă tuchim fara tu-altă limbă, xeană”. 


Zahu aie 


CONTRIBUȚIA MACEDONIEI 
ÎN VIAŢA POPORULUI ROMÂN 


Urmare din numarul trecut 


Simpaticul junimist, poet . 


si traducător merituos, A 
aum, era și dânsul 
Aromân. Cei doi urmași ai 
fostului profesor de limba 
franceză, sunt la înălţimea 
numelui moştenit. 

Prin scierile și talentul 
său, Clisureanu Marcu Beza 
a reușit să ocupe un loc de 
cinste în literatura con- 
temporană. Bucata '“'Gar- 
dani”, din volumul de 
nuvele “Pe drumuri” e un 
mic giuvaer. Piesa “'Sfântul 
a biruit'', de curând 
reprezentată pe scena 
Teatrului Naţional din 
București, cu toate 
stângăciile -și lipsa de 
tehnică teatrală, e un debut 
promiţător al autorului, în 
genul dramatic. In Anglia, 
unde a funcționat ca docent 
la universitatea din Londra 
și consul al României, el a 
desfăşurat o activitate 
necunoscută până atunci, 
pentru cunoașterea ţării şi 
a poporului nostru. 
arian de compatriotul 


porta: Miterară- în 
dialect. 

Pe lângă meritele sale în 
domeniul literaturii dialec- 
tale, N. Baţaria s'a distins 
în publicistică și literatura 
pentru copii. Același lucru 
se petrece și cu Tuliu Nuși. 
Acest fruntaș al literaturii 
dialectale a publicat şi în 
limba cultă numeroase 
poezii şi romane. 

Petru Vulcan, I. Foti, G. 
Ceara, fraţii Papazisu, M. 
Samarineanu, Leon Boga, 
C. Constanţe şi alţii, au 
adus modestul lor obol pe 
altarul culturii românești. 

Un loc de frunte în 
folclorul românesc îl ocupă 
neobositul și valorosul cer- 
cetător Pericle Papahagi; 
el a publicat sau editat o 
întreagă bibliotecă, 
cuprinzând o voluminoasă 
colecție de basme 
aromânesti și de literatură 
poporană aromână. Tot el 
și-a dat osteneala să cer- 
ceteze trecutul cultural al 
fraților săi, iar actualmente 
lucrează la un dicționar al 
dialectului aromânesc. 

Din numele înșirate mai 
sus, câteva dintre ele au 
ilustrat catedra univer: 
sitară. Așa e cazul lui 
Caragiani, A. Naum, Iuliu 


„Valaori, Cezar Papacostea 


şi George Murnu. 

Lista însă e necompletă. 
Doi dintre cei mai valoroși 
profesori de drept pe care i; 
a avut, țara românească și 
jurisconsulţi consacrați. 
Danielopol și N. Disescu, 
erau Aromâni de origină, 

Unul se trage din Amin- 
ciu, iar celălalt din Tesalia. 


— Stere DIAMANDI— 


Alexandru  Papacostea, 
mort înainte de a da 
întreaga măsură a 
capacităţii sale, a fost 
profesor la facultatea 
juridică din Cernăuţi. 

Fostul director al in- 
stitutului astronomic, 
Coculescu, se trage din 
Vlaho-Clisura. Fiul 
acestuia, sub pseudonimul- 
Pius Servien, a publicat la 
Paris numeroase studii de 
estetică, elogios apreciate 
de presa franceză. 

In prezent avem pe 
distinsul filolog Teodor 
Căpidan și George Plastara 
la București și Naum, la 
Cluj, iar confereţiari pe 
Tache Papahagi și Victor 
Papacostea, ambii elemente 
de valoare și de nădejde. 

La politehnica din 
Bucureşti avem pe Elie 
Carafoli. 

G. Staca s'a străduit prin 
diferite studii și traduceri 
să facă cunoscut în Ceho- 
Slovacia, literatura 
românească. 

Vorbind de contribuţia 
culturală a Aromânilor, nu 


devină o somitate în știința 


psihologiei. In scurta lui 
vieață a produs suficient ca 
numele lui să nu fie dat 
uitării. E deajuns să cităm 
lucrarea sa “Essai sur la 
psychologie de la main”, 
studiu de fină analiză 


psihologică. Un spirit de * 


observaţie ascuţit şi o sen- 
sibilitate aproape artistică 
îl fac pe autor să pătrundă 
în cutele tainice ale 
sufletului omenesc. 

Conştient de origina lui 
macedoneană, el scrie cu 
melancolie tatălui meu: 
“Afectuoasă amintire din 
partea unui compatriot care 
din nenorocire nu-și mai 
amintește de limba dela 
noi”. 

Contribuţia Aromânilor 
o vom găsi și pe tărâmul 


politic. 
Menelas  Ghermani, 
valorosul minisru de 


finanţe în marele minister 
al lui Lascăr Catargiu, era 
originar din Blaţa, comună 
românească pe vremuri, 
astăzi complet  grecizată. 
Lui Menelas Ghermani se 
datoresc desființarea 
Agiului, punerea finanțelor 
publice pe o bază solidă, 
echilibrul bugetar real și o 
administrație exemplară. 
Constantin  Bacalbașa 
susține că moartea lui 
Menelas Ghermani a abătut 
cursul partidului con: 
servator. In chip indirect, 
dispariția lui a provocat 
lunga sciziune din partidul 


+ conservator şi a împiedecat 


consolidarea guvernului 
prezidat de Petre Carp. 


Tot originar din 
Macedonia era și Eugen 
Carada, prientenul cel mai 
intim al lui lon Brătianu, 
şeful Ocultei, cum i se 
spunea, atotputernic în 
partidul liberal şi genialul 
organizator : al Băncii 
Naţionale... Caracterul său 
de bronz, devotamentul față 
de cauza obştească, 
rigiditatea în convingeri şi 
atitudine, priceperea sa ex- 
cepțională în chestiuni 
financiare sunt însușiri an- 
cestrale ale neamului din 
care se trage. 

Marele bărbat de stat, 
Tache Ionescu, dato: 
vioiciunea lui intelectuală si 
geniul său politic şuviței de 
sânge macedonean care 
curgea în vinele sale. 

In “Portrete și amin: 
tiri”, |. G. Duca vorbește 
cu elogii şi admiraţie de 
talentul şi meritele lui 
Alexandru Djuvara. Acest 
artist rătăcit în politică e 
un vlăstar din Macedonia. 
De curând a murit și fratele 
lui, iscusitul diplomas 
Triandafil Dj 


dia. Bitolia e. dăruită „de 
zi 


Porecla de “'Arnăutul”, 
cu care era denumit M. 
Ferechide, se datorește, de 
bună seamă, originii sale; el 
se trăgea din Ferica (Fieri), 
o comună românească în 
Muzacheia din Albania. 

Mihail Ferechide a fost 
cel mai autoritar președinte 
pe care l-a avut Parlamen- 
tul Român. Era o plăcere să 
Vezi cum conducea 
desbaterile, acest moșneag 
de 80 de ani. Nimic nu ob- 
servai la dânsul care să 
trădeze povara vârstei. La 
82 de ani, vâna dropii și 
prepelițe pe câmpia 
Bărăganului, cu sprin- 
teneală tinerească. 

Această  vioiciune in- 
telectuală şi vigoare fizică, 
păstrate până la adânci 
bătrânețe se explică într'o 
largă măsură, prin origina 
sa. 

Si pe tărâmul artistic, 


Aromânii au dat câteva 


elemente de valoare. Unul 
din cei mai buni profesori 
pe care i-a avut con- 
servatorul din lași, 
Teodorini, e Român din 


Macedonia. 

Tot din Macedonia se 
trag Teodor Aman, Kimon 
Loghin, Arie Murnu. 

Un cântăreț de mare 
valoare a fost Constantin 
Cairetti din Abela, mort 
însă înainte de vreme, fără 
să dea intreaga măsură a 
talentului său, 


= (Va s'urmeadză), 5 


— 


et e 


“u 


7 


5 

î 
a 

F. 
ţ- 
i “p 


PAGINA 20 DECEMBRIE 1988 CUVANTUL ROMANESC 
DESPRE “ROMFEST” 
— Preoteasa Eugenia UŞERIU— 
Această manifestaţie ne spune: faceți-vă cruce de răstignire, biologică şi 


românească, care a avut loc 
in Cleveland, Ohio, între 30 
Septembrie și 2 Octombrie 
1988, sărbătorind 70 de ani 
dela făurirea României 
Mari este unică în 
zbuciumatul nostru exil; a 
fost concepută şi organizată 
de un grup mic de Români 
inimoşi, la care a 
participat un mmăr im= 
presionant de mare de 
Români din toate colțurile 
pământului, care au 
eliminat din preocupările 
lor vrajba şi foamea de 
putere, semănate şi apoi 
practicate direct ori in- 
direct de forțele satanice 
care au pus stăpânire pe o 
bună parte a populației pă- 
mântului, ba s'a strecurat 
şi în exilul nostru. 


Urgia care s'a abătut 
asupra României, a 
provocat fuga din ţară a 
unui grup mare de Români, 
special în ultimul dece- 
niu. Printre cei care n'au 
mai putut răbda s'au 
strecurat și trimiși ai 
guvernului din Bucureşti cu 
instrucţiunea precisă ca să 
fie înţelepţi ca şerpii şi să 
execute conştiincios 
angajamentele pe care le-au 
luat înainte de plecarea lor 


din țară. 

In momentul de faţă, 
exilul pare un lan de grâu 
buruieni nefolositoare. 
înțelepciunea unui proverb 


mare că dracu-i bătrân. 
După instalarea 
categorică a regimului 
comunist în România, în 
anul 1947, prin izgonirea 
din ţară a Regelui Mihai I, 


ca simbol al ierarhiei 
respectată de neamul 
nostru au început 
frământările fugarilor; 
puţini la număr, 
neorganizaţi, uluiţi de 


răsturnările impuse, erau 
majoritatea lor, membri ai 
partidelor politice dintre 
primul şi al doilea război 
mondial, care s'au 
reorganizat timid, tem- 
porar, subiectiv, din păcate 
doar teoretic. In fața lipsei 
de unitate, au apărut totuși 
valori individuale care au 
îndrumat adevăratele 
însuşiri ale neamului 
nostru; în America au avut 
ca bază grupul emigranților 
sosiți înaintea celui de al 
doilea război mondial. 


In același an, generalul 
Rădescu a încercat să reor- 
ganizeze exilul; probabil mu 
sosise timpul unirii noastre. 


1-a răspuns ziaristul Raco- 
veanu cu ''Dreptul dea vorbi 
în mmele națiunii”; lo- 
gic, este un document pro- 
fetic pentru Românii din 
exil; Cei care vor trăi, se 
vor întoarce în țară cu tot 
ceea ce au făcut practic, 
binetăcător și util de-a 


salvatori în drama satanică 


Mm 


spirituală a neamului 
nostru ci ca frați fără 
demagogie tipică, specifică 
politicii anterioare. 

Ar fi de amintit în 
această problemă cuvintele 
rostite de C. Darwin pe vâr- 
ful munţilor Cordilieri 
între Argentina şi Chile; 
faimosul om de știință, în 
fața abundenței fosilelor 
marine găsite la peste 2500 
m. deasupra nivelului 
Oceanului Pacific a spus 
referindu-se la convingerea 
lui asupra evoluţiei lente: 
“Ideile nu pot fi omorite.” 

Au trecut peste 40 de ani 
de exil. Tinerii de atunci azi 
sunt în pragul bătrâneţii. 
Din cauza lipsei de unitate, 
manifestările românești au 
avut -după cum am 
menţionat, caracter 
aproape exclusiv individual; 
progresul şi adevărul 
referitor la grupul etnic 
român, au stat în locul 
cenușăresii din poveste; 
când a apărut problema să 
fie rezolvată practic, a fost 
trunchiată, falsă și lipsită 
de vigoare. Omul sfințește 
locul, este singurul răspuns 
corect. 

Am scris în rândurile 
acestui ziar în anul 1979 
câteva rânduri referitor la o 
exemplificare a situaţiei 
după care am primit 
aprecieri contradictorii. 


orba d Car! 


tinerețe, ori actuali în 
lor, au făcut parte din 


DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE! 


In anul 1848 poporul 
român, se afla în fața unei 
acute necesități obiective: 
EI, trebuia să facă un salt 


“calitativ în evoluția sa 


psihosocială. 


Multe şi valoroase au 


fost contribuţiile pe care le- 


au dat oamenii luminaţi din 
acel timp pentru realizarea 
acestui salt calitativ, 

Una din acele valoroase 
contribuții, consider eu, că 
a fost chemarea pornită din 
străfundurile — sufletului 
acestui popor, concretizată 
în strofele marșului, 
“Deşteaptă-te Române”. 

Stim cu toţii cum 
melodia și strofele acestui 
sublim cântec, au electrizat 
inimile şi au dinamizat con- 
ştiinţele oamenilor ducân- 
du-i În situația de făuritori ai 
propriului lor destin, pe 
care l-au realizat, cu toate 
că au avut de înfruntat 
gloanțele și ghiulelele de 
tun. 

Cred că este necesar să 
reamintim aici , că o bună 
parte din sufletele mari și 
valoroase care au realizat 
acest salt calitativ, sau 
adăpat ani de zile la iz- 
voarele de lumină și cultură 
pe care la acea vreme, le-a 
dat Franța - Parisul, 

In zilele noastre, poporul 
român, se află într'o stare 
de amorțire mai grea decât 
în perioada pașoptistă, 
deoarece, timp de pest 45 
de ani de zile, el a fost 


sistematic deposedat de 
valorile lui spirituale. In 
primul rând, a fost distrusă 
intelectualitatea acestui 
popor, care până la venirea 
comunismului în România, 
constituia principala 
valoare a aceștui popor. Au 
fost distruși în închisori, 
temnițe, și la “Canalul 
Morţii”, toţi intelectualii 
români, care s'au 
manifestat deschis 
împotriva comunismului. 

In timp de peste 45 de 
ani de zile, regimul 
comunist din Romania a 
creat o intelectualitate 
aservită lui. 

Este „cunoscută ac- 
tivitatea acestei intelec- 
tualități din România, care 
a mers pănâ acolo, încât 
astăzi, în școli, profesoarele 
diriginte de clasă, îndeamnă 
elevele de 16-17 ani, să aibă 
copii, înainte de a se 
căsători. 

Stiu că la o școală, la 
clasa a 2-a (copii de optani) 
profesoara a demonstrat că 
nu există Dumnezeu, astfel: 
Uite, copii, dacă vreţi să 
vedeți că există Dumnezeu, 
staţi în genunchi și rugaţi- 
vă să pice bomboane, din 
cer. Copiii, au făcut așa 
dar nu au picat bomboane 
din cer. Atunci, profesoara, 
a spus: vedeţi copii, nu 
există Dumnezeu. 

Timp de peste 45 de ani 
de zile, s'a făcut o educaţie 
diabolică, marxist-leninistă 


CITIŢI ACEST ZIAR 


—— Victor COSMN— 


care a dus poporul român la 
un regres cu mult mai mare 
decât putem să ne 
imaginăm! 

Este adevărat că peste 
toată această operă nefastă 
de murdărire a 
spiritualității poporului 
român, de către o aşa zisă 
intelectualitate, care de 
fapt este criminală, ar 
trebui să intrevină bunul 
simț care este în fiecare om 
şi pe care omul respectiv o 
poate dezvolta şi consolida. 

Cred că tocmai aici este 
sarcina noastră, a celor ce 
suntem în lumea liberă să 
ne aducem contribuţia la 
aprinderea în sufletele frați- 
lor noștri români din țară, a 
acelei torţe de lumină 
alimentată de bunul simţ, 
care să lumineze viața şi 
acțiunile oamenilor, să 
pregătească calea spre 
desrobire. 

Pentru început, să 
realizăm măcar revenirea 
spiritualităţii noastre 
românești, la stadiul de 
percepere a realităţii prin 
dezvoltarea bunului simț și 
a orientării conştiinţelor în 
direcția conoașterii rostului 
vieții pe acest pământ, 
precum și a creerii unui 
sistem de organizare socială 
în România, care să per- 
mită dezvoltarea liberă a 
valorilor acestui popor 
român, pe care Dumnezeu, 
l-a dotat din plin cu valori 
de toate genurile. 


Dela stânga la dreapta: George Bălașu, Ion Pantazi, Doru Popescu, Dan Cernovodeanu, 
Florian Săndulescu, Lina Bălașu, Tudor Bompa, Horațiu Comăniciu, Radu Budișteanu, 
Mihaela Moisin, Vasile Iliescu, Vasile Coman. 


grupul cu disciplină spar- 
tană, grefată pe creștinism 
și morală, ''omul nou”, 
legionarul, ca edificiu uman 
pornit dela icoana 
Arhanghelului Mihail”, iar 
mai departe: ''Dacă 
democraţia i-a denigrat și i- 
a ucis între 1930.1940, 
dacă nazismul i-a disprețuit 
pentrucă erau fii ai 
spiritualității noastre şi nu 
parte din calculale lor 
materialistice, care nazism 


i-a închis în lagărele de con- 
centrare din Buchenwald, 
Ravensbruck, etc., 
comunismul i-a ucis, i-a 
persecutat și îi tratează ca 
trădători de ţară, iar 
Coloana a Cincea încearcă 
permanent, direct ori in- 
direct să-i distrugă moral 
ori biologic, se pune 
întrebarea: Cine sunt aceşti 
oameni? Timpul va spune; 
acesta este adevărul în tre- 


Tinerii ce s-ar putea califica 
sunt din următoarele 


categorii: 


Bi între 18 şi 24 de ani, care au 
un program parțial de studii, 


or 


cutul dureros istoric; ar fi 
de subliniat exemplul 
mitologicului Midas, mai 
recent uluitorul exemplu 
prezentat de Victor Hugo în 
““Mizerabilii'”, iar în 
rugăciuni, “Dumnezeu 
încearcă pe cel pe care-l 
iubește”; a apărut și critică 
logică, în culise, prin scris, 
telefonic, -printre prieteni-, 
ete. privitoare la 
organizarea Romfest '88 cu 
toate acestea, numărul par- 
tat de mare, nivelul in- 
telectual şi spiritual a fost 
la înălțime naţională obiec- 
tivă. Tineri, maturi ori 
bătrâni, au sosit din toată 
lumea - și după 40 ani de 
zbucium au prezentat jalea, 
bucuriile, trecute ori 
prezente, au înjghebat 
orientări pentru viitor, fără 
exagerări, simplu, direct, în 
care problemele româneşti 
au devenit o poiană 


netaxabili 
pentru a intra 


acoperind întreaga 
Românie; fără exagerare, se 
auzeau voci entuziaste dar 
potolite “Pare că am fi ca 
cei dinaintea Principatelor 
Unite din 1859." 
Cristalizarea ideilor pen- 
tru înfăptuirile viitoare s'a 
bazat pe doi factori: unitate 
şi spiritualitate. Este prima 
dată în istoria exilului 
nostru că s'a spus publie şi  
entuziast: “Preoţi cu 
crucea'n frunte că oastea EN | 
eştină,. Atmosfera, 
comunicărilor între par: “& 
ticipanţi a fost un amestec 
de regăsire a membrilor: 
unei familii împrăștiate în 
care catalizatorii au fost 
dragostea de țară şi omenia. 
Cu aceste prezentări suc- 
cinte ale trecutului și ale 
prezentului, '*Romfest” are 
ușile deschise pentru înfăp- 
tuirea celor folositoare 
neamului românesc şi 
plăcute lui Dumnezeu. 


în afaceri 


Bi între 25 şi 29 de ani, care au 
terminat recent cursurile unei 


şcoli post-secundare ori 


urmă. 


Să începem treaba, chemaţi 
(fără taxă): THE YOUTH HOTLINE 1-800-387-0777 


(Această linie de urgenţă răspunde numai în en 
vorbiţi aceste limbi rugaţi un prieten să vorbeas 


Programul este sponsorat de Ontario Ministr 
cooperare cu Royal Bank of Canada, Onta 


Camerele de Comerţ precum şi Departamentele 
de Comerţ locale, ce participă la acest program, 


beneficiază de un certificat de 
profesie obținut cu un an în 


gleză şi franceză, prin urmare, dacă nu 
că pentru dvs.) 


ry of Skills Development în 
rio Chamber of Commerce şi 


Ministry ot 
Skills Development 


9 Alin Curling 


Ontario Minister 


Ne-am adunat aici ca să 
ati aceia care au 
Eat MAREA UNIRE a 
Țării Româneşti din 1918. 
Atunci s'a format România 
Mare, țara noastră „de 
origine pentru care sau 
tft generaţii întregi ca 
d împlinească „aspiraţiile 
de unitate, întrun singur 
stat, independent şi 
suveran, al tuturor răspân- 
dirilor româneşti. 

In anul acela, 1918, toate 

inciile româneşti s'au 
adunat laolaltă, ca să-şi îm- 
plinească destinul 
împreună, după propria lor 
mere şi înțelegere: 
Basarabia în luna Martie, 
Bucovina în Noembrie şi 
Transilvania la 1 Decem- 
brie, în cetatea voievodală 
dela Alba-Iulia. 

Astăzi ne aducem aminte 
cu cucernicie şi cuget curat 
despre fapta lor mare, cea 
mai mare din viața 
neamului românesc. 

Adunarea noastră de azi 
este o cuminecătură 
mațională cu strămoșii 
sătri şi o deschidere de 
suflete, pline de dragoste, 
patru ce au fost înaintașii 
mosiri. De aceea, adunarea 
moâstra este naționala, caci 
3 „pomenirea lar 

torirea a 70 de ani 

dela MAREA UNIRE o 
fatem în numele ideii 
mjionale. Inima, omenia şi, 
nai ales cugetul nostru, nu 
ne lăsă să ne depărtăm cu 
totul de legea noastră 
strămoșească, de bogăţia de 
valori şi tradiții ale 
spiritualității românești, 
plină de originalitate și 
profund creştină. 

Poziţia noastră de aici, 

ne împărtășim din 
bucuriile şi măreţiile 
tmânești, este legitimă și 
mâtoasă; este morală, 
“retină și plină de omenie 
românească, Noi nu ne-am 
Ri: idoli din ideologii 
aa de sufletul 
cred hesc, nu târguim 
re noastre și nu 
abuz zi) violența, 
Mai ipeiuna i 
îmlonel realităților 
Românii din lumea liberă 
îm fează în adâncul 


lor lor d 
neam și ragostea de 


aa 


VANTUL ROMANESC 


a 


cred în legea 


strămoşească a acestui 
neam. 

De aceea, în mimele legii 
creștine, Românii din liber- 
tate, sunt confruntați cu 
probleme majore si cu de- 
cizii cruciale, atât pentru 
destinul lor propriu, cât și 


pentru destinul neamului 
românesc. 
Ar putea, oare, aceşti 


Români, care şi-au găsit loc 
de refugiu în lumea liberă, 
să uite, atrași de farmecele 
huzurului, tragedia prin 
care este încercată națiunea 
română? Se întâmplă un 
genocid de proporții ex- 
traordinare în Tara 
Românească, sub iobăgia 
cea mai cumplită pe care a 
trăit-o neamul din Carpaţi. 

Poate un suflet curat și 
de Român adevărat să 
rămână indiferent la 
această tragedie? Este 
cutremurător ceea ce se 
întâmplă în ţară și, noi, să 
stăm cu mâinile 
încrucişate? Acest lucru nu 
este cu putință decât la acei 
care și-au pierdut orice 


urmă de sensibilitate și 
care nu s'au integrat 
niciodată în realitatea 


spirituală a românismului. 
Aceştia, să stea deoparte și 


DECEMBRIE 1988 


CUVÂNTAREA I.P.S.S. VASILE PUȘCAȘ, EPISCOPUL ROMÂNILOR 
CATOLICI DIN STATELE UNITE ALE AMERICII 


pe țăranii satelor care au 
fost talpa ţării şi, astăzi, au 
ajuns de batjocura 
mahalalelor și străinilor de 
neam. 

Am venit la Festivalul 
acesta, al UNIRII, să ne 
deschidem inimile și să ne 
verificăm cugetele, să ne 
mărturisim și să ne 
cuminecăm în legea 
noastră. Dar, nu putem 
pleca de aici, înainte de a 
ne așeza la cina cea de 
taină, înainte de a ne așeza 
la o cumpănă dreaptă și să 
ne punem în “ordine de 
bătaie, pentru a ne deschide 
cale de viitor. 

Ce putem face în 
împrejurările de azi? 
Fiecare este răspunzător 
moral la această întrebare. 
lată câteva puncte pe care 
le consider esenţiale: 

Aici, ne-am strâns sub 
semnul unirii și am trăit 
împreună trei zile, 
binecuvântaţi de această 
unire. Nu putem pleca 
decât sub indemnurile 
unirii, căci nu vom putea 
realiza nimic durabil decât 
prin spiritul de unitate. 
Este o poruncă naţională, 
nu un simplu principiu 
teoretic. 


cârpe vită Ri emeremenue EAST AP e şi 
Azi, când se lichidează desbaterile s'au desi 


tradiţiile româneşti, când 
se distrug monumentele 
istorice ale unui neam de 
omenie şi se dărâmă 
bisericile credincioşilor, se 
distrug sufletele oamenilor, 
se ştereg de pe suprafața 
ţării satele româneşti, în 
care s'au depozitat toate 
bogăţiile de suflet, de 
credinţă, și de aristocrație 


spirituală, virtuțile 
naționale, și în care se 
găsesc cimitirele 


străbunilor, noi nu putem 
rămâne deoparte şi in- 
diferenţi, căci vom intra 
în morminte, fără să avem 
dreptul la odihnă. 

Noi nu avem dreptul să 
dăm uitării pe ierarhii, 
creştini, preoții și credin- 
cioşii luptători ai naţiunii 
care au înfundat pușcăriile. 
comuniste și au fost 
asasinați, fără milă și 
remușcare, tocmai pentru a 
se lichida orice urmă de 
spirit şi credință 
românească. Nu putem uita 
ul ze i 2 DRACULA Ea, 


în jurul ideii naționale. Si a 
fost bine așa. Sa trecut 
peste orice diferență de 
apratenență de partid 
politic. Obiectivul principal 
este păstrarea și salvarea 
ființei naţionale, a ființei 
românești, care este 
amenințată cu anihilarea 
prin genocidul care se exer- 
cită asupra tuturor Români- 
ilor din țară, si din afară de 
țară. 

Nu drepturile individuale 
să aibă prioritate pentru 
noi, ci drepturile 
neamurilor de a exista în 
istorie, libere, independente 
şi suverane pe propriul lor 
destin. 

Pentru a atinge acest 
obiectiv, să fie intensificată 
lupta celor liberi, în toate 
colţurile lumii, și pe toate 
planurile: politic, religios, 
cultural și juridic. 

Si sfârșesc cu două 
cuvinte: “Deşteaptă-te 
Române! 

dee 


“st 
Fi 


PAGINA 21 


E E III Ia ate 100 a CAE A EP E N e 

„III II aan E RR na E E E e 
CUVÂNTĂRILE PREA SFINȚIȚILOR EPISCOPI ROMÂNI 

LA BANCHETUL DE ÎNCHIDERE AL FESTIVALULUI ROMFEST '88 


CUVÂNTAREA |.P.S.S. NATHANIEL POP, EPISCOPUL ROMÂNILOR 
ORTODOCȘI DIN STATELE UNITE ȘI CANADA 


In calitate de sprijinitor 
al acestei mari adunări ro- 
mânești, mă simt onorat de 
a mă adresa Dvs., celor ce 
aţi venit să sărbătorim îm- 
preună, aici, la Cleveland, 
comemorarea a 70 de ani 
dela  făurirea României 
Mari: 

In anul 1600, sub condu- 
cerea lui Mihai Viteazul, 


pia utile Olcit la 


urat 


întrlo singură națiunepentru 
câteva luni glorioase și mi- 
nunate. 

Cu toate că unirea a avut” 
o viață scurtă, totuși, ea a 
devenit și a rămas un sim- 
bol și un exemplu. 

Românii din aceste trei 
provincii diferite au rămas 
conștienți că au o origine 
comună. 

Grigore Ureche, cronica- 
rul din sec. XVIII scria: 
“Românii, câți se află locui- 
tori în Tara Ungurească și 
la Ardeal și la Maramureș 
dela un loc sunt cu Moldo- 
venii și toți dela Râm se 
trag”. 

Dimitrie Cantemir în lu- 
crarea sa despre România 
a adăugat subtitlul *“Hroni- 
con a toată Tara Românilor 
care este Moldova, Tara 
Muntenească și Ardeal”. 

Acest ideal de unire a 
fost mai târziu dezvoltat și 
documentat de reprezentan- 
ji “Scolii Ardelene” : 
Gheorghe Sincai, Samuel 
Micu și Petru Maior”. 

Idealul și lupta pentru ac- 
tuala unire a atins o nouă 
intensitate în sec. al 19-lea 
si primul pas a fost făcut 
În 24 Ianuarie 1859, când 
Moldova şi Valahia s'au u- 
nit, 

Intr'o cuvântare a lui Mi- 
hai! Kogălniceanu ținută la 
alegerea lui Alexandru loan 
Cuza ca Domnitor, acesta 


Pentru a vă ține la curent cu ultimile stiri din Romania 


noastra redactională, lucreaza fara ncetare 


urma timpului. Citi 


si participati la 


un puternu 


a spus: E 
““România nu are alt apă- 


rător decât pe Dumnezeu și - 


puterea ei”. 

La 10 Mai 1877 România 
a fost proclamată națiune 
suverană. 

Totusi, înafara frontiere- 
lor noii națiuni rămâneau ce- 
lelalte provincii, Transil- 
vania (cuprinzând Ardealul, 


„Crisana, „Banatul şi Mara-- 
“ mureșul), Bucovina și Basa-“ 


rabia. 

Unirea tuturor Românilor 
a avut loc de abia după o 
lupta continuă și destrăma- 
rea definitivă a imperiilor. 
Austro-Ungare și Rusiei ța- 
riste la sfârsitul primului 
război mondial. 


La sfârsitul anului 1917 
și apoi în Martie 1918, Adu- 
narea Populară din Basara- 
bia proclama: 


“Basarabia în hotarele ei 
dintre Prut, Nistru, Marea 
- Neazră și vechile granițe cu 
Austria - ruptă de Rusia 
acum o sută si mai bine de 
ani din trupul vechii Mol- 
dove, în puterea dreptului 
istoric si dreptului de neam, 
pe baza principiului că no- 
roadele singure să-si hotă- 
rască soarta lor, de azi 
înainte şi pentru totdeauna, 
se unește cu mama sa, Ro- 
mânia. 

In același an, 198, în 
Octombrie, Adunarea Con- 
stituantă întrunită pentru 
Bucovina proclama la 15 (23) 
Noembrie: 

““Unirea necondiționată și 
pe vecie a Bucovinei în ve- 
chile ei hotare, până la 
Ceremuș, Colacin si Nistru 
cu regatul României”. 


Scurt timp după aceea, 


la _1 Decembrie 1918 
unirea Transilvaniei cu Ro= 


ti lunar 
Cuvantul home 


viată exilului romane 


mânia a fost hotărită de 


Lu SUD 


Adunarea Generală dela Alba 
Iulie, în prezența a 100.000 
de reprezentanţi. Hotărirea 
a fost prezentată regelui Ro- 
mâniei, Ferdinand I, de o 
delegație formată din Epis- 
copul Miron Cristea dinpar- 
tea bisericii ortodoxe , Epis- 
copul Iuliu Hossu din partea 
bisericii unite, Vasile Goldis 
şi Alexandru Vaida Voievod: 

--“Unirea- tuturor Români=- 
lor într'un singur stat atre- 
buit să vie. Ea s'a înfăptuit 
prin suferinte si sacrificii. 
Istoria se face prin legile 
firii, mai presus de orice 
putere omenească. dar 
obiectul si mijlocul acestor 
legi este bietul muritor. Fe- 
riciți suntem noi, Românii 
de astăzi, că prin noi istoria 
săvârșește actul măreț al 
unirii tuturor Românilor în- 
tr'un singur stat și prea 
fericiți suntem că tocmai 
acum norocul a destinat sta- 
tului român, domnia umi 
rege mare. 


La momentul unificării 
României au asistat Români 
din Canada și Statele Unite. 
Ei şi-au ajutat patria-mamă 
prin contribuții financiare și 
prin demonstrații și activi- 
tăți care au dus în America 
la formarea unei opinii fa- 
vorabile Unirii. 


Actualele condiții care 
frământă România de azi, se 
datoresc unei ocupații stră- 
ine și instaurării unuiregim 
nelegitim, tără suportul po- 
porului și care este, împo- 
triva sentimentelor națio- 
nale ale poporului , fără 
Dumnezeu. 

Mai mault decât oricând, 
cuvintele lui Kogălniceami 
ne sună adevarate: 


“România nu are altocro- 


titor decât pe Dumnezeu si 
sabia Sa”, , 


echipă 


Nu ramaneti in 


pentru a fe 


front de lupta antic omurmustu 


— 


- 


PAGINA 22 


DECEMBRIE 1988 


AL DOILEA “CONGRES MONDIAL ROMÂNESC” 


2 OCTOMBRIE 1988, CLEVELAND, OHIO 


Paris, 4 lunie 1988: zi 
memorabilă in istoria 
exilului, dată când multe 
organizaţii românești au 
hotărît să constituie 
Congresul Mondial 
Românesc (CMR). Pătrunşi 


de un adevărat spirit 
patriotic, organizaţii 
politice, culturale, și 


religioase, precum și multe 
persoane individuale, nea- 
tasate unor organizații, au 
hotărît a îndeplini unul din 
cele mai importante 
deziderate ale exilului: 
UNIREA în lupta noastră 
pentru eliberarea și 
democratizarea României. 

Conform celor hotărîte la 
Paris, a doua sesiune CMR 
a fost organizată la 
Cleveland. Intr'o atmosferă 
românească deosebită şi o 
sală arhiplină Prof. Tudor 
Bompa, Preşedintele CMR a 
urat participanţilor un 
călduros ''Bun Venit”. 
Tradiţionala rugăciune de 
început de lucrări a fost 
emoționant rostită de 
Părintele Greco Catolic V. 
Camus. 

In urma invitaţiei făcute 
de Dl. Bompa, la masa de 
„onoare au luat loc: ES. 
Ambasadorul David B. Fun- 
Eos şi soția D-Sale 


Cisagaieil, Dr. Vasile 
Iliescu, Dl Ion Pantazi, Dr. 
Florin Mătrescu, și Dr. Dan 
Cernovodeanu. In con: 
„timuare sunt prezentaţi par- 
ticipanților personalități ș si 
„reprezentanți ai diver- 
selor organizații românești 
din America de Nord. 
După o scurtă alocuţiune 
privind obiectivele sesiunii 


dela Cleveland, DI. Bompa 
propune delegaților apro- 
_barea alegerilor în funcţii 


onorifice CMR a două per- 
sonalități de frunte ale lup- 


"tei româneşti în exil. Astfel 


E.S. Ambasadorul D.B. 
Funderburk a fost aclamat 
ca Preșdinte de Onoare, iar 
Părintele Gh. Calciu- 
Dumitreasa ca Părinte 
Spiritual al Congresului 
Mondial Românesc. 

În cuvântarea de ac: 
ceptare a funcţiei onorifice 
amintite E.S. Ambasadorul 
D.B. Funderburk a spus 
printre altele :“'Mă simt 
deosebit de stimat de 
onoarea ce mi-ați făcut, Atât 
inima mea cât și a soției 
mele Betty va bate întot- 
deauna cu putere și emoţii 
pentru România și Români. 
Noi amândoi ne simțim 
români! Sufletul nostru 
suferă împreună cu al 
vostru pentru țara noastră. 
De aceea vom face tot ce 
este posibil pentru ea. 
Dumnezeu să vă binecuvin- 
teze! 

Lucrările sesiunii au con- 


" tinuat apoi cu cuvântarea 


iniţiatorului CMR, Dl. lon 


"Pantazi, care a făcut un 


scurt istoric al acestei im- 
portante federaţii a 
exilului. Vrobitorul s'a 
referit la drumul nu întot- 
deauna neted al celor ce au 
încercat realizarea unității 
exilului românesc, Apoi, 
arătându-și respectul pen: 
tru sacrificiul şi înțelegerea 
arătată de comitetul de 


D-na Ing. „Mihaela 


inițiativă şi unii con- 
ducători de organizații 
românești din diverse ţări, 
DI. Pantazi a menţionat că 
în sfârşit s'a realizat așa de 
necesara unire a exilului. In 
continuare larga audiență 
românească a Aviiei prilejul 


ce făcută 
foarte organizat de către 
Dr. Florin Mătrescu. 
Dacă Parisul a reprezen- 
tat locut de constituire al 
CMR, Cleveland-ul a însem- 
nat şi un loc de analiză. 
Deşi între aceste două date 
calendaristice a existat doar 
un interval de patru luni,to- 
tuși CMR a realizat unele 
acţiuni de prim plan. 
Aceste realizări au fost 
raportate audienței de către 
Dr. Vasile Iliescu, care s'a 
referit în special la unele 
„acțiuni de influenţă politică 
dusă în special în Ger- 
mania, Statele Unite, 
Franța, şi Canada. Astfel 
"D-sa a menţionat reacția 
Bunderstag-ului la situația 
din România și la scrisoarea 
Prof. Bompa trimisă Can- 
celarului Kohl. Parlamen- 
tarii germani, reprezentând 
toate partidele politice ger- 
mane, au cerut D-lui Kohl 
să ia o atitudine categorică 
contra abuzurilor și 


DECLARAŢIE 


“C.M.R. este o federație liber constituită de 
asociații, organizaţii şi instituţii româneşti 
Skin desfășurându- și activitatea în afara 


şi instituții, pisc și poată > idiidilila care 
își recunosc totala independență față de con: 
ducerea actuală a statului nostru. 


In cadrul acestei federaţii fiecare grupare 
aderentă își păstrează forma proprie de 
organizare. 


C.M.R. este o reprezentanță patriotică de in- 
spirație centristă a grupărilor și indivizilor 
aderenţi și nu este un nou partid sau grupare 
politică. 

Noua reprezentanță a diasporei române face 


apel la românii din afara graniţelor țării pentru 
întreprinderea de acţiuni în vederea realizării atât 
de mult doritei acţiuni. 

Un număr de 32 de asociații, organizații şi in- 
stituții au acceptat până astăzi programul C.M.R. 

Obiectivele ca și mijloacele noastre se rezumă în 
următoarele cuvinte : urmărim restabilirea unei 
forme de democraţie pluralistă în România cu 
riguroasa respectare a drepturilor omului. 


C.M.R. se obligă să utilizeze în acțiunea sa în 
exclusivitate mijloace pașnice cu respectarea 
legilor statelor înlăuntrul granițelor cărora se 
desfășoară activitatea susținătorilor noștri. 


C.M.R. respinge violența de orice natură 
precum și discriminările împotriva minorităţilor 
naționale din România, pe care le consideră con- 
cepții primitive și nedemne de un stat civilizat. 

Prin reprezentanţii săi aleși în mod democratic 
C.M.R. își va uni forțele cu acelea ale celorlalte 
națiuni captive aflate sub dictaturi marxiste în 
scopul desfășurării unor alegeri libere sub control 
internațional și pentru aplicarea dreptului de 
autodeterminare în regiunile și provinciile 
anexate de Sovietici. 

C.M.R. protestează atât împotriva distrugerii 
patrimoniului național-cultural, cât și împotriva 
planului de nimicire a mii de sate în România ac: 
tuală, sub diferite pretexte nefondate. 

Cu speranța în binecuvântarea celor două 
biserici naționale, Biserica Ortodoxă şi Biserica 
Catolica Unită din lumea liberă, cu încredere în 
forţele proprii, adresăm un călduros apel către 
Unire, cu toată forţa convingerilor noastre. 

Români, “prin noi înşine”, pentru salvarea 
neamului şi a patriei, astăzi în grea primejdie!” 


împilărilor comise de clanul 
lui Ceauşescu. Această 
luare de poziţie a” 
politicienilor germani a fost 
evidentă în cadrul 
discuțiilor din luna lunie 
privind comerțul bilateral 


româno-german, când 


tea germană a hotărit 


fluxului de bunuri in spre 
România. O altă realizare 
CMR specificată de Dr. 
Niescu a fost vizita la 
Budapesta a Preşedintelui 
Comisiei CMR privind 
Drepturile Omului, Dl. 
Mircea Constantinescu, 
care a avut ocazia să se 
întâlnească cu majoritatea 
refugiaților români din 
Ungaria. Pe baza sugestiilor 
raportate de către DI. Con- 
stantinescu, o delegaţie 
CMR compusă din Prof. 
Bompa şi Dl N. Popescu 
Sau întâlnit cu Hon. Bar- 
bara McDougall, Ministrul 
Canadei al Imigraţiei, 
căreia i s'a solicitat 
aprobarea guvernamentală 
pentru ca refugiații români 
din Ungaria şi Turcia să fie 
primiţi în Canada. 
Secretarul General CMR, 
Dr. Dan Cernovodeanu, a 
prezentat apoi audienței 
noile aderări facute în in- 
tervalul  Paris-Cleveland, 
care aproape că s'au dublat, 


Prof. Tudor Bompa 


ajungându-se în prezent la 
44 de organizații. D-Sa a 
mai anunţat ca în viitorul 
apropiat, când CMR îşi va 
demonstra capacitatea de 
organizare, de luptă 
politică, când scopul pentru 
care a luat ființă va fi 
vizibil prin realizări con: 
crete, mumărul aderărilor 
va reprezenta vasta 
majoritate a organizațiilor 
româneşti din exil. In acest 
fel mandatul dat CMR-ului 
de organizaţiile româneşti, 
de a-l reprezenta în faţa 
politicienilor din Vest, va fi 
justificat din plin. 

După terminarea părţii 
informative a sesiunii dela 
Cleveland, a urmat luarea 
de cuvânt a participanților. 

Vorbitorii au arătat o 
bună cunoaștere a tuturor 
problemelor ce frământă 
comunitățile pe care le 
reprezintă, afirmând în 
același timp un puternic 
suport pentru cauza și 
scopul unirii exilului, 
unitate ce se sesăvârazată 
prin intermediul CME. 1 
“finalul sesiunii Dr. a 
Iliescu citire 
““Declaraţiei ala 
(publicată alăturat) 
Prof. Tudor Bompa în con- 
cluzia sesiunii de 
Cleveland a arătat că: “Si 


Stargitul ar de a TI: a 
cu toată convingera; 
Congresul Mondial 
Românesc a pus bazele unei | 
evidente unităţi a 
organizațiilor româneşti din 
exil. Fără a ne erija în con- 
ducător suprem, sistemul 
federativ ce stă la baza 
CMR este o garanţie a 
spiritului democratic 
românesc. CMR reprezintă 
cea mai viabilă formulă de 
activitate în exil, o acţiune 
de adevărat patriotism 
românesc, Suntem 
conștienți de marea răspun- 
dere ce ne-am asumat și 
înţelegem să răspundem cu 
o dăruire totală pentru 
cauza românească. In- 
diferent de eventualele 
nuanţe diferite ce se referă 
la maniera de realizare a 
unei Românii libere și 
democratice, cu toţi 
înţelegem că țara şi poporul 
sunt mai presus de vanităţi 
personale şi de interese de 
grup. Apelând la mijloacele 
cele mai democratice 
posibile, CMR va milita şi 
afirma convingerile 
patriotice cele mai curate, 
de etică pură, şi de 
moralitate creştină, In 
speranța că sinceritatea 
noastră va fi înţeleasă, 
apelăm la toți Românii pen: 
tru a ne uni “în cuget şi 
simţiri” şi să ne vedem 
acasă la noi, în ţara 
Românilor. Așa să ne ajute 
Dumnezeu"! 

In spiritul de unitate 
pluralistică ce domină 
CMR, rugăciunea de 
închidere a sesiunii dela 
Cleveland a fost rostită de 
Pastroul Baptist Ianculovici 
şi de Părintele Calciu. 


La revedere în Octombrie 
la Frankfurt! 


PARTICIPANT 


— 


sesiuni CMR, putem afirgâre 77 


“0 MINCIUNĂ 
“SPALĂ PE ALTA 


și amândouă feştelesc 


| vazul. $ 

| Cuviosul Episcop 
| Lp iar a dat cu 
li: ea prin ziare. 


tors dela Moscova, 
a declarat că “na 
it” că în ţară se dărâmă 
tele, Cuvioşia Sa 
minte acum declaraţiile 
[acute agenției Reuter. 

| Nu ştim ce l-a deter- 
ia + ca să-și revizuiască 
|ecdaraţiile: s'a împiedicat 
| zidurile unei biserici 
râmate ori i s'au 
orat pomeții când a 
comentariile din presa 


|n 


E 
ji 
| pedăm  desmințirile 
icate în ““Telegraful 
min” nr. 25-26, (lulie 
ina a 2-a: 
je DE are în ţară 
Îm aflat cu surpriză că aş fi 
lat un “interviu” cuiva la 
jloscova. Precizez că nu am 
nici un interviu 
nui. Asupra modului 
mm a fost speculată IN- 
] (prefer cuvintele 
lizate), ar trebui să 
un blestem...” 
i că “invențiile” 
prin aer. Ă 
mu ne spune ce 
întrebat cineva dacă 
zirâncă ciuperci la break- 
ast ori a “fost întrebat 
A gerea. „satelor 
România? 


Apus, prin ““Ager- 
„ori măcar să fi fost 
blicată în ziarele 


ă e că interviul a fost 
|iiBstrat pe casetofon. 

|, Declaraţiile PS.Plămă- 
Cu care ne-am obis- 
ai totuși merit: 


| Ele-sunt demne de a fi 
(Wisiderate la obținerea 
emului Nobel pentru 


“REȚETA” 

| „SALVATOARE 

A â succesului ani- 
rii “ROMFEST "88 
simplă și de aceea, 
eo], intenţionat 


ne-am adunat la 
a land ca Ortodocși, 
Mi, Baptişti, ete. 

Su ne-am adunat nici ca 


fapt simplu de a fi 
[pai nai Român a speriat 
|. Omuniști și a iritat pe 
[= cate jabta anti- 
a coada 
tării ambițiilor  per- 


"Cartea de [storie a 
nilor din. Cleveland”, 
de prima biserică și 
Ziar românesc, se 


i „ANTUL ROMANESC 


ţia Sa desminte, “ 


pIN VIAȚA NOASTRĂ: 


|. AUZITE, 
| ŞI PĂȚITE 


George DONEV 


VĂZUTE 


2 


CU MUSCA 
PE SCEPTRU 

“Tzvestia”! a început să 
publice capitole din cartea 
lui George Orwell “Animal 
Farm”. O satiră la adresa 
regimului comunist, N.R.) 

In RSR cartea înseamnă 
pușcărie deoarece textul ar 
bate șeaua ca să priceapă 
conducătorii. 

Subiectul este simplu: 
animalele dela o fermă, ne 
mai vrând să muncească 
pentru stăpân, au hotărît 
să se „adminlategae singure 
și să-și împartă ega 
“Produsul muncii.” ss 

Sau făcut alegeri unde, 
cu ajutorul ciorilor 
agitatoare şi a dulăilor 
păzitori ai ordinei, porcul-- 
în uralele de admiraţie ale 
oilor-- a fost declarat 
președinte. 

Sub guvernarea porcului 
animalele au ajuns să mun- 
cească mai mult, mai greu, 
trăind și mai prost decât 
sub fermierul “capitalist.” 

Unii cai de curse au sărit 
gardul luându-și drumul 
pribegiei. 

Dar, până la urmă, por: 
cul a învăţat să meargă în 
două picioare și a fost 
recunoscut şi de ceilalți 


HEI!... TAXI! 

Un turist, pe Calea Vic- 
toriei din București, a tot 
făcut semn cu mâna ca să 
oprească un taxi--scrie 
ziaristul Gary Lee în 
““Washington Post”-- dar 
şoferii treceau pe lângă el 
fără să-l bage în seamă. 
Când, mărturisește 
turistul, am scos din 
buzunar un pachet de Kent 
și am făcut semn cu el... 

“Kent” a pus frâna la 
primul taxi. 


AUZITE 


A fi patriot înseamnă să 
nu fac nimic, nefăcând 
nimic înseamnă că nu 
distrugi țara şi 
nedistrugând ţara înseamnă 
că eşti patriot. 

Pe felicitările trimise cu 
ocazia Sfintelor Sărbători 
în loc de urarea... “În: 
deplinirea tuturor 
dorințelor”, Românul scrie: 
“Indeplinirea dorinţei 
tuturora." 

La întrecerile dintre vaci 
din patrimoniul lui Nicolae, 
nu se mai pune problema 
câți litri de lapte dă o vacă, 
ci câte vaci dau un litru de 
lapte. 


DELA VIZITATORI 


Am stat în Bucureşti 3 
săptămâni și n'am găsit la 
restaurant mititei: Nu 
există pe menu nici O mân- 
care pregătită. Ce ţi se 
oferă, e friptură cu cartofi. 

Seara, din cauza 
întunericului--spune 0 altă 
vizitatoare--a trebuit să vin 
acasă devreme, iar cele 
două ore de TV, singura 
distracție, sunt dedicate 
realizărilor înfăptuite de 
tov. Ceauşescu și eroilor 
care au cules mai mulți car: 
tofi. : 


DECEMBRIE 1988 


CEL MAI MARE POM DE CRĂCIUN ROMÂNESC DIN LUME 


Una dintre atracțiile 
principale ale turiștilor din 
America, este Muzeul de 
Stiinţe şi Industrie din 
Chicago care este un fel de 
copie mult mai dezvoltată a 
Muzeului German din Mun- 
chen. Această dezvoltare in- 
clude şi un mare Festival al 
Pomurilor de Crăciun la 
Naţiunile din Jurul Lumii, 
care a început acum 46 de 
ani și de atunci încoace se 
ține în fiecare an începând 
cu a treia săptămână din 
Noembrie și până la 
Bobotează. Numărul celor 
care într'un sezon caută să- 
| vadă este cam de 1 milion. 

Pomul de Crăciun 
Românesc, şi-a făcut in- 
trarea la acest festival de 
abia de 16 ani, prin grija D- 
lui Eugen Bârsan. Si de 
atunci, an de an prin 
aceeași grijă, în strălucirea 
lui este unul dintre cei mai 
atractivi. Având o înălțime 
de 10 metri, el oferă 
posibilitatea unei variate şi 
bogate împodobiri, in- 


spirată ca bază din 
obiceiurile românești - pe 
provincii - legate de Pomul 
de Crăciun și armonizată pe 
cât posibil în culorile 


naționale. 

Acest Pom de Crăciun 
Românesc este împodobit 
cu - aproximativ - 1200 de 
bucăţi decorative, dintre 


PAGINA 23 


| 
| 


care cele mai multe sunt 
produsul unui lucru 
migălos de mână. Cel din 
1988 a fost gătit în zilele de 
11 și 12 Noembrie. 


AL LUI FRANZ IOSEF STRAUSS 


Moartea l-a surprins și a 
surprins,la vârsta de 73 de 
ani, dar după ce pilotase la 
mare înălțime un avion și 
înaintea unei partide de 
vânătoare la care era in- 
vitat de familia _princia 

La 


să încheie mari afaceri cu 
dictatorul Fidel Castro, 
atât de fidel marxismului). 
Se spune că marea aven- 
tură politică a lui Strauss 
începuse în copilărie, când 
tatăl său, un modest 
măcelar i-a tras o palmă 
copilului Franz, - celălalt 
prenume de Iosef îl va lua 
mai târziu, în ziua când 
l-a văzut îmbrăcat în 
cămașa de Hitler-Jugend, 
normală la Germania acelor 
ani, precum cravata de 
străjer, cercetaș, sau 
pionier în zilele noastre. 
Micul Franz a priceput 
lecţia anti-totalitarului său 
tată şi fiind omul politic cel 
mai atacat din Germania 
Federală, i s'au reproșat 
multe, dar niciodată vreo 
înclinaţie pro-hitleristă. 
La carnaval purta 
coroană, dar câte sute de 
mii nu o poartă în car- 
navalele germane? Era însă 
ironizat ca rege al Bavariei, 
ceea ce a fost, de fapt, ani 
de zile, dar la modul 
republican. Dovadă că nu a 
lăsat prinți moștenitori, ci 
doar o garnitură de oameni 
valoroşi pe care i-a 
promovat și susținut. Avea 
titlul de doctor, dar doar 
“honoris causa” într'o ţară 
în care plouă cu doctorate, 
încât la orice primărie de 
cătun ai impresia că te afli 
la un spital. Era însă unul 
din marii oameni de cultură 
germani, cunoscător al 


NEÎMPLINITUL DESTIN 


——— Constantin MAREŞ—— 


elinei și mânuitor al latinei, 
calități ce doar presa fran- 
ceză (de, Franţa este totuşi 
o ţară latină...) le remarca 
şi aprecia. 
A fost un realizator de 
Poate 


ni eră, mu îi 
lipseau ieşiri ce îi dăunau și 
cauzau. 1 se spunea când 
““tauru'?, când “leul”, dar 
niciodată berbecul, deşi nu 
i-au lipsit unele ber- 
becisme. Era considerat un 
anti-comunist visceral, dar 
vizita cu interes Moscova, 
Tirana, Berlinul de 
Răsărit, Pekingul și chiar 
Bucureştiul. A condus un 
partid, CSU - Uniunea 
Social Creştină limitată la 
Bavaria, - și un land, cel 
mai important, de altfel, 
din Republica Federală: 
Bavaria. La terminarea 
celui de-al doilea război 
mondial, la care participase 
din ordin şi în urma căruia 
se alesese cu o degerare în 
stepa rusă, era pacifist, dar 
situația creată de pericolul 
bolșevic l-a făcut unul din 
cei mai înverșunaţți 
promotori ai reînarmării 
Germaniei libere. Adenauer 
în considera un demn 
urmaș și mulţi îl vedeau 
cancelar federal. A avut 
însă mari dușmani. 

Unul din cei mai mari a 
fost mass-media. Presa, 
radioul și televiziunea l-au 
temut, l-au detestat şi l-au 
combătut. Era firesc, fiind 
puternic ancorate la stânga, 
uneori discret, alteori 
isteric. A avut ca adversar 
pe socialistul Schmidt a 
cărui principală contribuţie 
la istoria Germaniei va 
rămâne ruşinoasa abdicare 
și cedare dela Helsinki, dar 


o c 


Im o 


care și astăzi, datorită 
acelorași mass-media, se 
bucură de o inutilă şi per- 
nicioasă popularitate. L-a 
mai avut ca adversar pe 
ilustrul mediocru cancelar 


ministru e. 
toate partidele şi în toaj 
guvernele, Genscher, cel 
format la şcoala politică a 
Germaniei Răsăritene. Dar 
a mai avut și alt adversar, 
propria sa fire în care 
ieşirile depășeau uneori 
talentul iar contradicţiile, 
principiile de aramă. 

A fost un mare talent şi 
o mare personalitate, un 
om cald şi care înfierbânta 
deseori plicticoasa viață 
politică germană. In 1962 
și-a atras ura stângiștilor 
dela “'Spiegel”, revistă ce 
oricum nu îl simpatiza. In 
1980 a încercat să fie can- 
celar. Era prea lucid și 
mult prea inteligent ca să 
nu-și dea seama că nu va 
reuși, dar a dorit să știe 
adevărul. Si acel adevăr s'a 
exprimat în 447% din voturi, 
deci aproape jumătate din 
Germani îl doreau ca 
primul om. Dar peste 
jumătate l-au preferat pe 
omul dela Helsinki, pe 
Helmut Schmidt, care, de 
altfel, nu va rezista mult 
fiind digerat nu de dreapta 
Bau de centru ci de stânga 
partidului în care se 
rătăcise. 


Strauss nu era fotogenic 
precum Schmidt. Era în 
plină vigoare şi nu a murit 
într'un pat de spital. Cine a 
văzut un brad bavarez dus 
la infirmerie? 


Pentru Germani, 
Europeni și oamenii lumii 


| Abonamentul Dumneavoastră 
susţine un ziar care luptă pentru 
dreaptă 


libere, moartea lui Strauss 
este o pierdere, o mare pier- 
dere. Ce înseamnă ea, însă, 
pentru Români și pentru 
România? 

Strauss a sprijinit o 

i presă liberă în 


în alte landuri, dar cred că 
se proceda bine, prea mulţi 
mari activiști de partid îl | 
obţin astăzi mai lesne decât 
foşti deţinuţi politici. 
Atunci când guvernele 
socialiste comandate de 
Brandt și Schmidt cochetau 
cu ideea de a face pe plac 
lui Ceaușescu şi altor 
ceauşeşti, reflectând asupra 
interzicerii emisiunilor 
radioului Europa . Liberă, 
Strauss, ca un adevărat 
dirijor, a bătut cu bagheta 
în pupitru. Poate nu 
întâmplător, Free Europe 
emite din capitala Bavariei 
și nu din vreo capitală a 
unui land de obediență 
socialistă sau de cârdășie 
socialisto-ecologistă, cum a 
fost landul Hessen. 3 

Franz losef Strauss a fost 
un om politic, un mare om 
politic. Mai mare decât îi 
putea oferi ca dimensiuni 
Bavaria, dar totuşi, nu atât 
de mare încât să înfrângă 
conspirația  mediocrității. 
S'a spus şi s'a scris că 
odată cu sfârşitul său s'a 
sfârșit o epocă. Să nu uităm 
însă că roata istoriei, chiar 
dacă are ritmuri diferite, 
după epoci, nu cunoaşte 
nici opriri şi nici întoarceri. 

Bineînțeles, să m facem 
grava confuzie marxistă de 
a considera noutatea drept 
un progres. 


mă 


x 


PAGINA 24 


DECEMBRIE 1988 


CUVANTUL ROMANESC 


PR aa 


CAUT RUDELE 
ŞI PRIETENII 


*Mă mmesc PAUL D. MeCRACKEN și sunt de origină 
română prin părinții mei. M'am născut în Chicago pe 
data de 5 August 1961 la Spitalul Ravenswoodsi am avut 
3,6 kg (7 Ibsi15oz). Amfost dat spre adoptare la socie- 
tatea CRADLE din Evanston pe data de 7 August 1961. 
Mama mea avea doar 19 ani și lucra la o agenție de Real 
Estate iar tatăl meu avea 2] de ani și lucra la Armata 
Americană. Stiu că am o soră mai mare care s'a născut 
cu un an sau unansi jumătate înaintea mea, dar pe care 
nu o cunosc, Stiu de asemenea că între 1962-1966 mama 
mea s'a recăsătorit şi aavutalți doi copii. Aceasta este 
tot ce știu despre familia mea. Oricine deține informații 
despre familia mea, mama mea, tatăl meu, sora sau 
surorile si frații mei, este rugat să-mi scrie la adresa: 
Paul MceCracken, P.0. Box 95617 Hoffman Estates, Il. 
60195 sau să telefoneze la mmărul (312) 358-6527. 


CĂSĂTORII 


+54 ani, fără obligații, gospodar, serios, 1,89 m, 91 kg, 
doresc corespondență pentru căsătorie. Scrieți la: 
P.O.Box 1114 Succ.Snowdon, Montreal, Canada, H3X 3Y2. 


la cerere. 


Astor Station Boston, 


ANUNŢ 


Lixandru Alexandru 
pune la aispoziţia Dvs. 
automobile de închiriat 
pentru efectuarea con- 
cediului în Europa, res- 
pectiv în România. 

Pentru amatorii din 
U.S.A., Canada sau Aus- 
tralia, cererea făcută din 
timp, reduce la minimum 
timpul necesar pentru 
formalități, în favoarea 
zilelor de concediu. 
Adresa: 

charfreiterplatz 5 
BUUU U e YU 
West Germany. 
Tel. 69.00.358. 


*Doamnă, Românca, stabilită în R.F.G., serioasă, gos- 
podină, sociabilă, intelectuală, iubitoare de sport și mu- 
zică, fără obligaţii, învârstă de 46 deani, doresc cores- 
pondență în vederea căsătoriei, cu domn corespunzător 
bine situat din orice continent. Răspuns: Dr. Chirazi 
Doina, Eintracht Str. 99 B, 4330 Mulheim/Rh, B.R.D. 


*53 ani, 1,90 m, 90 kg, dorese cunoștință -căsătorie- 
doamnă, de meserie arhitect, inginer sau tehnician, din 
Kitchener, Toronto. Răspunsuri la: 5535 Queen Mary, 
ri Montreal, Canada, H3X 1V8. 


ei , într'o căsătorie ba şi 
demnitate. Scrieţi la: F. Stefan, 7/ 37 A Herbert St., 
Summer Hill 2130, Sydney, Australia. 


LISTA CĂRŢILOR 
PUBLICATE LA EDITURA CORESI 


1-PERSECUȚIA BISERICII CREȘTINE DIN ROMÂNIA, de C. loniţoiu — Epuizată 
2-TOMBES SANS CROIX, Tome |, de C. loniţoiu 48 DM 
„ 3-MORMINTE FĂRĂ CRUCE, VoLil, Ediţia II-a, de C. loniţoiu 35 DM 
4-MORMINTE FĂRĂ CRUCE VoLIII, 1959-1964, de C. loniţoiu 48 DM 
5-CARTEA NEAGRĂ A ROMÂNIEI 1944-1983 Epuizată 
6-LIVRE NOIR DE LA ROUMANIE 1944-1983 Epuizată 
„7-ÎN GHIARELE SECURITĂȚII, de George Mazilu Epuizată 
8-DANS LES GRIFFES DE LA SECURITATE, de George Mazilu 25 DM 
9-CONTRA PROPAGANDEI MAGHIARE, de Vasile Coman 15 DM 
10-CALENDAR 1985 Epuizat 
11-CALENDAR 1986 Epuizat 
12-DRUMUL CRUCII, Vol. |, de Aurel State 30 DM 
13-SUB JUG STRĂIN, de Vasile Florea 15 DM 
14-PODURILE PESTE ISTRUL DIN PRIMUL MILENIU Î.C.de C.Popescu 35 DM 
15-ZÂMBET PRINTRE LACRIMI, Vol. 1, de Vasile Gurău 30 DM 
16-PICURI DINTR'O LUME FĂRĂ SOARE, de A. AL. Bidian 15 DM 
17-PUNCTE DE VEDERE, de Eugen Popescu 30 DM 
18-ÎNTÂLNIREA DELA PARIS 10 DM 
19-SE VETIR, COMMENT, EN ROUMANIE, de Denise Pop-Câmpeanu 50 DM 
20-LE DRAME DE LA ROUMANIE, editată de Cons. Naţ. Român Epuizată 
21-FRÂNTURI DIN VIAȚA POPORULUI, de Eugenia Uşeriu 35 DM 
22-PRIBEGIE ŞI DOR, de Alexandrina Isac 20 DM 
23-FERICIREA FURATĂ, de lon Ștefancu 25 DM 
24-HARTA ROMÂNIEI în adevăratele şi eternele ei hotare 5 DM 
25-ÎN LUPTA NEAMULUI, Ediţia II-a, de Horaţiu Comaniciu 25 DM 
27-SUB DOUĂ DICTATURI, de Eugen Popescu 30 DM 
28-DIN ISTORIA TRANSILVANIEI, de A. Nicodim 10 DM 
29-PENTRU SFÂNTA CRUCE, PENTRU ȚARĂ, de Mardarie Popinciuc 30 DM 
30-THE INTERNATIONAL MONETARY SYSTEM,de George Paul Huber 10 DM 
31-RĂSBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI, de M. Vulcănescu 30 DM 
32-IDEOLOGIE ȘI CRIZĂ ECONOMICĂ, de George Băltean 30 DM 
33-CRÂMPEIE DE VIAȚĂ, de Eugen Popescu 30 DM 
34-POLITICA PROMOVĂRII VALORILOR UMANE, de Florian Onitza 15 DM 
35-VERSURI, de Omero Orăşianu 17 DM 
36-CUMINȚENIA CERULUI, Versuri, de Ovidiu Vuia 43 DM 
37-AMINTIRI DIN COPILĂRIE, de Paraschiv Nămoloasa 16 DM 
38-REZISTENȚA ARMATĂ A ROMÂNILOR ÎMPOTRIVA 
E COMUNISMULUI, 1944-1960 30 DM 
„ 39-CATEHISMUL CREŞTINULUI ORTODOX, de Mitropolitul Moldovei 
det Dr. lon Mihălcescu 19 DM 


LALA 


Cărţile se pot comanda la editor: N. Constantinescu-—Via alla Roggia 32-— 
6962 Viganello-SUISSE 
Plăţile se pot face în orice valută; din Europa, prin Mandat Poștal. Din celelalte 


„continente, numai prin International Money Order. Din toată lumea se pot face vira- 


mente din conturile personale pe numele N. Constantinescu, la următoarele Bănci : 
1.-SOCIETE DE BANQUE SUISSE—Via Motta 18-—6830 Chiasso—SUISSE.Con- 
to Nr. 119242 Rubr. Coresi, sau: 
2.-OEFFENTLICHE SPARKASSE FREIBURG i. Br.—Kaiser Josephstr, 186-190. 
7800 Freiburg i. Br.—BR. DEUTSCHLAND-Girokonto Nr. 2024385, 


MICA PUBLICITATE 


Anunturile dela rubrica MICA PUBLICITATE” sunt redactate de solicitanți 


ANUNŢURI EDITORIALE 


[| 

Aducem la cunoștința cititorilor nostri că de curând . 
a apărut noua carte a lui Vasile 
““Zborul Mămărujei”. Este vorba de un roman de dra- 
goste, inspirat din viața studențească clujeana. 

Cartea cuprinde 440 pagini, costă £15 US (13 - 2 
taxe postale) si poate fi comandată direct dela autor: ş 
Prof. V. Gurâu, Munchhofstr, 12, 78-Freiburg Br, | 
W. Germany. Intrucât cartea a fost editată in mmăr 
restrâns de exemplare, expedierea se va face numai 

1 
[| 
| 
| 


In curând va apărea cartea “IN UMBRA NIMANUP? 
(Poezii, tabule, proză) de George Băjenaru. Prețul 
umi exemplar - *12.00, Trimiteţi cec personal sau 
Money Order la adresa: George Bajenaru, P.0.Box 41, 
| MA, 02123-0041. 


AIRPORT CONNECTION 


Oferim asistentă pe aeroportul Kennedy 


Dă die tnlată, pentru conecții cu alte zboruri 


Tel: (212) 633-0296 


ÎN HOLLYWOOD CALIFORNIA 
PENTRU 0 MASĂ BOGATĂ ÎNTR'UN LOCAL FRUMOS 
MERGEŢI LA: 

ORZA'S Romanian Restaurant 


JOB N. VALENTINO PLACE (NEAR PARAMOUNT STUDIOS 
AT MELAOSE) - HOLLYWOOD, CALIF. 90038 


PENTRU PRÂNZ:LUNI-VINERI 11 am.-3 pm. 
SEARA: MIERCURI-SÂMBĂTĂ 5-9pm. 
Proprietari Jean și Maria Orza 


CUMPĂRAŢI CELE MAI BUNE ȘI 


PROASPETE 
PRODUSE DE CULTURĂ LACTATE 


„IAURTURI . CREMĂ DE BRÂNZ 


„BRANZĂ DE VACI PRESATĂ 
MÂNTLÂNĂ__ BRÂN DE VA ag 


„IAURT DE BĂUT 


NOU! pentru uns TARATOR sos de iaurt 


CALITATE și GUST in care puteți avea incredere. 
Incercaţi noul iaurt natural “BIOBEST” cu culturi 


Acidophilus si Bifidum numai 53 de calorii la 100 de grame 


Produsele ASTRA se găsesc de vânzare în galantarele 
produselor lactate fine. 


ASTRO DAIRY PRODUCTS LTD., ETOBICOCAE, ONTARIO 


—— 


ALL CAR PARTS -AUTO BODY- 


EXECUTA: Reparaţii auto de caroserie la următoarele tipuri d icule - autotu- 
risme, microbuze și pick-up truck. Ret ag lo ci 


- o eponiei AGciliatona) 

- Reparaţii ale părților afectate d; ă 

SR gari sir mări si e rugină (Rust work) 

- Modificări si accesorii (Customizing work & accessories) 

- Schimbat sau reparat sisteme de esapament (exhaust system) 

- Protecţie contra ruginii și antifonări (Rust proof & protection) 
Nu se execută reparaţii mecanice , frâne, instalații electrice, 


In procesul de lucru sunt fo! 
ruginii se face prin sablaj, ia 
argon), 


losite materiale de cea mai bună calitate, înlăturarea 
r sudurile vor fi executate cu MIG (protecție cu gaz 


Datorită calității lucrărilor 


icon ia daia II ce vor fi executate, clienții vor primi un certificat de 
Estimările se fac la atelier si ă ă 
suportate de companiile de Sala TA A Stările aupartate de client > perizu, Ar da) 


Costul lucrărilor va avea o r ă ă 
inta i shall agata po ttuținlă oferită în exclusivitate Românilor. 


119 Fermanagh Ave, 
Toronto, 
Tel. 5933-2168 


Program: 9.00 a.m. - 6.00 p.m. 


| IN ISTORIA 
MCIODATĂ Ju A FOST 


IO ITERIA DE ACUM 


i, ii oculari ne spun 

Mina se ştiu ei pe 
d €- România nu a fost 
ta mizerie ca pac: 
„at stând cu bătrânii şi 
5 and filele istoriei con- 
m că niciodată situația 
, fost mai disperată. 
E timpul războiului 
„Nici atât de greu. Nici 
A i. E adevărat, a 
bă ri etea din 1946, 
E a fost numai 
i gr a ţării, pe când 
Mi dezastrul este 
izat 


ținem neapărat să 
un echivalent în 
„ atunci situația din 
epublica Socialistă 
inia din anul acesta se 
asemăna Cu “foame- 
artificială” creată în 
na de către „Rusia 
ă istoricii o 
“foamete ar- 
iajă” pentrucă deşi 
ta s'a făcut normal în 
lan în Ucraina, ea a fost 
şi dusă lăsând 
milioane de oameni să 
sară prin înfometare. 
tim ca o caracteristică 
nătoare că şi în 
azi, ca și în 
atunici, că 


Daci 


ezeu a fost bun şi 


"dat mâncarea. Dar 
de este, criminalilor? .- 


nuirea satanică a 
ui român nu este o 
re. Nu este un 
a fost să fie . Nu este 
“ce să-i faci, e un prost 
ie ce face”. E cu 
altceva. Ceea ce se 
plă în România e ceva 
datic, planificat, 
zat, gândit şi bine 
la punct. Poporul 
este lovit într'un 
d foarte minuţios 
lat pe cele două 

I: material şi 


Nesatisfacerea 
Sa tăţilor materiale. 
N aici “șefii” au avut 


Planul 
âr ocupa prea mult 
1) Lipsa de 
ie. Criza de alimente 
mânia întrece orice 
i aţie, Cuvintele 
ne, “brânză”, 
» “lapte” le folosesc 
9 memorie foarte 
i nite un fel de 
„isme. *“Ne culcăm 
“mând și ne sculăm 
nd, scria Ioana S, din 
e E o situaţie groaz- 
m e știm cu ce să ne 
„n copiii. Nici pâine nu 
să stai la coadă 
și dacă ai noroc 


și ore 


Sote că ni se puri 
“âminte în îi lira 
a Vasile 1. din Cluj, 

că să ne umfle și să 


CE SE ÎNTÂMPLĂ IN ROMÂNIA ? 


prea mult. Dar cum te-ai 
simţi să nu ai nimica de 
pus pe masă, familiei tale 
de trei ori pe zi? i 

Foamea e pedeapsa cea 
mai mare care se poate da 
fiinţei umane. Ea este una 
din torturile de bază 
folosite în pușcăriile 
comuniste. In România, în 
“Curtea mare a închisorii” 
cum fusese numită întreaga 
țară, se aplică pedeapsa 
prin înfometare a celor 23 
de milioane de locuitori. 
Bărbaţi, femei, copii. Si 
asta în condiţiile în care 
recolta se face normal pe 
câmpii. 

_“In țara turmelor si-a 

pâinii Visez o supă de 
ciuperci. Lăsaţi-mă s'acin 
cu câinii La raiul unui 
blid de terci”. 

Versurile de mai sus au 
fost scrise în puşcărie. Dar 
versurile acestea pot fi 
recitate pe bună dreptate de 
fiecare din cei 23 milioane 
de locuitori care nu au nici 
măcar “un blid de terci” 
dacă nu stau la coadă. Ex- 
cepție fac cei din familia 
tiranului. Dar cât o să mai 
intre și'n burţile lor? 


2.) Lipsa căldurii. 

Ziarele din Vest scriau în 
luna Octombrie: *““România 
se pregătește pentru a cin- 
cea iarnă cu reducere de 
căldură.” 

Cum se pot pregăti bieţii 
oameni? ''Păi astă iarnă 
stăteam în casă cu ciorapi 


“palton pe mine”, decl 


Persa C. din Timișoara”. 


Dacă te apucă o gripă te 
ține toată iarna  pentrucă 
afară e frig, în casă e frig; 
n'ai unde să te încălzești. 
Câţi copii se îmbolnăvesc 
şi-mor din cauza frigului? 
Numai Dumnezeu știe. Câţi 
bătrâni se îmbolnăvesc pe 
la cozi, sau mor din cauza 
frigului? Numai Dumnezeu 
ştie. Câţi noi născuţi au 
murit din cauză că sa 
întrerupt electricitatea la 
incubatoare? Numai Dum: 
nezeu ştie. Poate mai ştie și 
Ceauşescu, că doar totul e 
planificat şi gândit, dar se 
“face că nu știe și dă ordin 
ca noii născuți să nu fie 
declaraţi în registrul stării 
civile timp de două 
săptămâni. Dece? Si apoi ia 
toate măsurile ca adevărul 
să mu “'răsufle” peste ho- 
tare. Face pe “'independen- 
tu” si-i trage cu flașneta 
“mneamestecului în treburile 
interne”?, Si cred și eu că îi 
convine criminalului. Ucide 
un popor și nimeni să nu se 
amestece în oprirea 
măcelului. 
3.) Lipsa de haine și 
încălțăminte. pi 
Oamenii umblă dezbrăcaţi 
şi cum dă Dumnezeu, cu 
pantofii rupți și ca vai de 
ei, pe la cozi prin frig. 


Unde este industria 
noastră textilă cu care te 
lăudai atâta, tov,-ule 


Trimiţi îmbrăcămintea şi 
încălțămintea noastră tov. 
Kadaffi, şeful terorismului 
internaţional, cel pe care îi 
declari sus și tare ca 
““preten al poporului 
român. 

In Apus, hainele şi pan: 
tofii din România se vând 
pe preţuri derizorii cu 


pas 


DECEMBRIE 1988 PAGINA 25 


— Haralambia BIVOLARI— 


2Fe dial ascuns de a sinucideri, dar iarăși, cui îi Există un întreg tirg; 

ezechilibra economiile pasă? In fond, poate că ăsta  caleidoscop de procedee c) Distrugerea a 7000 de 
țărilor “capitaliste” şi a este și scopul ex- despre care s'a scris, de biserici, 

crea şomaj. perimentului: să împingă aceea ne oprim doar la con- 


Nu este vorba de o toană 


trolul ginecologic | 
a unui nebun. Cei din | 


oamenii la sinucidere, ca la ( 
obligatoriu al femeilor, la 


4.) Ingrijirea medi 
AcAlă Pitești. Numai că la Piteşti 


nesatisfăcătoare. 


“Dacă-i bal, bal să fie, totul avea loc într'o intervale regulate, pentru a America au putut viziona | 
iar dacă ne-am pornit i pușcărie, iar aici e la umili femeia, ao face să-şi pe micul ecran pe 25 Oc- 
tombrie un documentar in- 


piardă respectul faţă de ea 
însăși, intimiăţile ei fiind 
un monopol controlat de 
partid, reducerea din 
subiect uman la starea de 
obiect producător de copii. 

Umilirea individului și 
dărâmarea eului interior 
era o tactică des folosită la 


nivelul întregii ţări, dar tot 
experiment rămâne pen- 
trucă mu există altă ex- 
plicație. Dacă ar fi fost 
vorba numai de o distrugere 
am fi înţeles: au venit, au 
furat, au plecat. Au fost 
Tătarii, au fost Turcii, au 
fost Rușii. Dar aici e ceva 


chinuim, hai să chinuim.” 
Domeniul medical nu a 
scăpat nici el de blestem. 
Ambulanţa nu vine dacă ai 
depășit o anumită vârstă 
pentru a se face “economie 
de combustibil”. Ce con- 
tează un mort, în plus sau 
în minus, în această țară a 


titulat ““Devil worship: Ex- 
posing  Satan's un- 
derground”. Similitudinile | 
nu sunt doar coincidențe. E 
vorba de un plan satanic | 
bine gândit de a se distruge 

neamul românesc, cultura 

și civilizaţia lui creștină. P 


chinului? Doctoriile sunt Mai mult, e ceva satanic. Pitești. Bisericile sunt dărâmate 
puține şi proaste, „, Distrugerea fizică e 2) In lupta pentru din plăcerea de a profana | 
tratamentele se fac cum se împletită cu încercarea de existență se încurajează tot ceea ce este sacru. E o 

fac, să nu mai vorbim de distrugere sufletească, de  ::turnătoria”  creindu-se parte a ritualurilor z 
lipsa condiţiilor de dărâmarea oricărei elevaţii avantaje materiale celor ce satanice. |vezi: “The | 
sterilizare, vata şi alcoolul spirituale şi a per- colaborează cu securitatea.  Satanic Rituals'' de | 
medicinal fiind o problemă.  SONalităţii. Exact ca la 3.) Distrugerea satelor. A.S.LaVey). 


In fond, cine scapă, scapă, Pitești. Numai că acolo era Să ne rugăm, fiecare din 


i : Prin aceasta se urmăresc 
cine moare, moare şi basta. 


pe individ. Aici se încearcă 


Problema e cu bolnavii de distrugerea neamului. trei scopuri: ie noi, pentru fraţii din 
nervi, că se înmulțesc * II. Incercarea de distrugere a) Lovirea și Anibularce â România. Rugaţi-vă şi 
cazurile de depresiuni morală (sufletească) a orice mărturie de fiinţare firii post pei i poată 
într'un mod alarmant. neamului. românească; pentru ntru 


b) Profanarea nestinghe- că numai Dumnezeu îi mai 


rită a celor 7000 de cimi- 


România deţine locul întâi 


! I) Distrugerea demnității 
în lume la numărul de 


Vă vom ajuta să economisiţi 
la cumpărarea primei 


poate ajuta. 


a 


In prezent există un plan pentru sprijinirea celor cu venituri mici şi medii care vor 
să îşi cumpere, pentru prima dată, o casă. Cu ajutorul lui “Ontario Home 
Ownership Savings Plan (OHOSP) — instituit de Guvernul Provinciei Ontario 
pentru a sprijini persoanele eligibile, interesate, dumneavoastră puteţi fi 
cointeresat în a vă economisi banii şi a putea obţine o creditare pentru impozitul 
aferent, în baza OHOSP. 


Cea mai apropiată instituţie financiară vă poate pune la dispoziţie un formular 
pentru cererea dumneavoastră, putînd să vă dea şi alte detalii privind acest 
program. Ori dacă doriţi puteţi chema la telefon, fără a plăti convorbirea, The 
Ontario Ministry of Revenue, pentru informaţii suplimentare: 


* în Metro Toronto chemaţi 965-8470 

* în zona codului telefonic 416 chemaţi 1-800-263-7700 

* în zona codului telefonic 807 chemaţi 1-800-263-3792 

e în toate celelalte zone (519, 613, 705) 
chemaţi 1-800-263-3960 

* Pentru cei care nu aud telefonul este 
1-800-263-7776 


Ministry Bernard Grandmaltre 


(3) o! Minister 


Revenua 
Ontario 


se sava rea rainrarie at 


DECEMBRIE 1988 


CUVANTUL ROMANESC 


COLIND 


Astăzi s'a născut lisus 
Ingerii din cer, de sus 
Tângă prunc se coborau 
dulci cântări îl dezmierdau. 


Doar d 


o ge aia e 
A 
Fi pei A 
A 


Maica Domnului zâmbea 
micul prunc îl învelea 

şi prin somn îl săruta: 
““Doamne, fie voia Ta!” 


- Stea curată, Stea senină, 
ce arăţi cu-a ta lumină? 

- Arăt drumul spre lisus 
coborit din cer, de sus. 


- Fericiţilor păstori, 

cui îi duceți mândre flori?? 
- Lui lisus cel mititel 
coborit de sus, din cer. 


E Crăciunul şi toţi copiii sunt fericiţi. 
Frăţiorul de trei ani e bucuros că a 
primit multe bomboane. Si-a murdărit 
gura cu ciocolată și a azvârlit jucăriile 
care'ncotro. Pentru el asta înseamnă 
Crăciun. Surioara mai mare se 
pregăteşte să meargă la dans, Pomi 
împodobiţi cu lumini multicolore, 
vitrine împodobite și muzică pretutin- 
deni. Asta este Crăciunul pentru ea. 
Mama s'a,străduit ca să arate casa a 
sărbătoare şi tata a muncit să strângă 


pentr cumpă oţi ci 


Si copiii se cuvine 
bucuroşi să se închine 
Domnului lisus Hristos 
Mesia chip luminos. 


neaștepiate și mai de preț cadouri de 
Craciun, 

Si totuși Crăciunul e mai mult decât 

ciocolată și jucării, ceva mai mult decât 
rochii dantelate și muzică prin 
magazine, ceva mai mult decât curca 
rumenită, purcelușul la tavă și sar- 
malele. Crăciunul e ziua în care s'a 
născut lisus Hristos. Crăciunul e ziua 
când Dumnezeu l-a tirmis pe unicul său 
Fiu să se întrupeze pe pământ pentru a 
ne ajuta să scăpăm de păcat și să ne 
iubim unii pe alţii. Crăciunul e ziua în 
care, întâi de toate, să-i mulţumim lui 
AJUTOR Dumnezeu pentru că ni l-a tirmis pe 
i lisus. 
Moș Crăciune, dragul meu, 
„Vrei să nu-ți mai fie greu 
Drumeţind cu sacu'n spate 
Prin orașe și prin sate? 


Vrei să te ajut cum pot? 
Lasă-mi mie sacul tot! 


Găsiţi drumul care duce la steaua din Betleem, 


- ABECEDAR CREȘTIN 


de a o începe spuneţi o rugăciune. 


Când cineva ne face un cadou noi îi 
spunem ''mulțumesc'”. Dumnezeu ni l-a 
dat pe Fiul său. Nu se cuvine oare să-i 
mulțumim? 


Dragi copii, știți voi ce să faceți ca să-i 


mulțumiți lui Dumnezeu? Intâi de toate 
trebue să învăţaţi să vă rugaţi. E bine să 
spuneți rugăciunea dimineața când vă 
treziți și e bine să spuneţi rugăciunea 
seara înainte de a vă culca. Orice treabă 
o să vi se pară mai uşoară, dacă înainte 


i ri pori 


rugați-vă împreună cu părinţii voştri şi 
cu toată familia. Dacă voi, copiii, 
spuneţi celor din familie: *'Hai să ne 
rugăm împreună; o să vedeți că părinții 
voştri o să fie mai fericiți și totul o să he 
mai bine în familia voastră. | 
Dragi copii, sunt multe lucruri care |- 
ar face fericit pe Dumnezeu şi pe voi. 
Citiţi Biblia, duceţi-vă la biserică. şi 
aflați ce-i bine. - 
Până atunci vă doresc un Crăciun 
fericit cu sănătate şi bucurii şi pacea lui 
Dumnezeu să fie cu voi şi familiile 
voastre!... și nu uitaţi să vă rugați! 


Părintele MITREL 


Tin căldură la picior 

si-s de mare ajutor, 

hinacă, vezi matale? 

Nu pot să alerg 

cu tălpile goale. 
(momed) 

Polen dulce , 

'n 

stup ea duce Sa 

si munceşte fară preget. 

Fr, » „ vail 
leri ma înțepat 
la un deget! : 


PAGINA “CUVANTUL COP ILOR”! ESTE REDACTATA DE 
DOAMNA FLORICA BATU 
71 VANIER DR. APT. 201, KITCHENER, ONTARIO, N2C 14, CANADA 


„ Asupra-l firea ne-a luat. 


RUGĂCIUNE DE 
CRĂCIUN 


Doamne de Crăciun, 
Te rog de ești bun, 
Adu libertate 

In țări subjugate. 


România-mi dragă. 
Fă-o iar întreagă, 


Liberă să fie 

Ca pe-a ei câmpie, _ 5, 

Să mă joc și eu, «| 

Ca pe vremuri tatăl meu. 4 
de SCUREL 


Cânta : “Moş Ajuru? 
Astăzi m se cântă, 
Tara se frământă, 
Suferind pieaRta, : 
Judecata dreaptă. „osie 


Sati de SCUREL 


HRISTOS S'A NĂSCUT 


Azi s'a născut un copilaş 
Atât de bun şi drăgălaş 
Cum n'a mai fost aşa copil 
Atât de blând şi de umil. 


El a venit din cerul sfânt, 
In umilire pe pământ, 
De gloria Sa desbrăcat, 


Ingeri pororaţi din rai 
Pe al Be lehemului plai, 
La păstori vestea le-a dus 
Că li s'a născut Isus. 


Pentru-al slavei dar ceresc 
Cântă corul ingeresc, 
Slavă sus în cerul sfânt 
Pace la noi pe pământ. 


Azi e mare sărbătoare, 
Cerul cu a sa splendoare 
S'a coborit la noi jos, - 
Cu naşterea lui Hristos. 


Să-1 cântăm cu mic, cu mare, 
Isus ne-a adus salvare, 

A Lui naştere să fie 

Pentru noi o bucurie! 


adi c - 


NTUL ROMANESC 


ANUL 9 Nr 63 


cal 


„Cu ocazia vizitei în China, ““To- 
„ varasa Elena Ceausescu a primit 
dea de oameni de știință, 
„ fercetatori si specialisti”! (R.L. 
mag Pi 
După conferință i-a între- 
me Ia cu oi a între 
„= Ce părere crezi căau savanții 
„fhinezi despre cunostințele tale 
“urmadă ; 
„= Nicule, i-a răspuns veselă 
fEerta, academicienii mă iu- 
a şi chiar vor să mă înfieze. 
“i mi-au spus că'n materie de 
| arie sunt chineză, 


fa, Mitterand şi Ceausescu 
j patriotismul soldatului: 
k: n spune; 

eta, pia , cere să te a- 
7 n avion fără parasută- 
John refuză: esti 


regi nevastă și copii, domnule 


Mitter, and: 


pede: Și 
“d Piz pentru Franța, aruncă-te 


„Jean refuză; 
“să punltil domnule Preşedinte, pot 
“ne a util în luptă, și În plus, am 
tă, copii.., 
„ “Căusescu: 
„oare, 
je .0n Pisica la ușa avionului și 
se arunce, când Ceau- 
Cu intervine: 
Stai, Ioane, că a fost doar un 


E Ioan opune rezistență: 
a-mă domnule, am nevas- 
Im copii,,, 


II ft 
ji 


ISS RA adaaaay 


APARE CÂND ARE INSPIRAȚIE p 


/ GE FRUMOS CĂ, DE SĂRBĂTORI, “FIUL IUBIT” NE-A TRIMIS FOTOGR 


Dinu Mătrăgună f 


GLUME 


*Doi câini ruși, în lanț, stau de 


'vorbă: 


Primul câine: 

- Dragul meu, 
stroika si glasnost? 
Al doilea câine: 

- Simplu, dragul meu: acum sun- 
tem în lanţ, și lanțul e lung de 3 m. 
Prin binefacerile perestroicii si 
glasnostului, lanțul va fi lung de 
6 m. 

Primul câine: 

- Dar unde va fi osul? 

- Al doilea câine: 

- Tot la 7 m. 


*La o întrunire de vârf, Preșe- 
dintele USA îi spune lui Ceau- 
şescu: 

- Domnule Președinte, nu sun- 
teți prea diplomat: nu dați popo- 
rului lumină; 

- Dar ma murit nimeni din asta 
răspunde Ceaușescu. 


Presedintele Franţei: , 
- Dar nu dați poporului mâncare, 
Ceaușescu răspunde: 


- Dar ma murit nimeni nici 
din asta. că, 

Presedintele Germa 5 , 

_ Dr nu dati poporului căldură. 


Ceausescu: 
_Niel din asta n'a murit nimeni, 


Presedintele Japoniei: 


ce-i cu pere- 


"Operația unui securist care avea 
pet la creier a ținut 9 ore: 
5 ore până i-au crăpat capul și 4 


ore până i-au găsit creierul. 


"ați încercat cu cianură?, 


loc... aae 54 


*Din lirica muncitorească: 


Câte stele e pe cer 

Toate pân'la ziuă PIERE E 
Numai una , cea mai proasta 
Sade pe uzina noastra. 

Este vorba de steaua partidului. 


* Auzind că cei dela postul de te- 
leviziune nu sunt mulțumiți, Ceau- 
șescu a declarat indignat: 

“Ce mai vor? Le-am dat trei 
ore de emisiune pe zi si în plus 
le umplu și programul? 


*Doi cetăţeni se întâlnesc pe stra- 
dă şi unul foarte trist în întreabă 
pe celălalt: 

- Ai auzit ceva? 

- Nu! răspunde celălalt. 

- Ceaușescu s'a îmbolnăvit de 
hernie. 

- Cum așa? 

- A ridicat prea mult prețurile. 


“imnurile din România comunistă: 
- Imnul PCR: 
Erori au fost 
Erori sunt încă 
- Imnul armatei: 
Pe al nostru steag 
E scris uimire 
- Imnul UTC: 
Uteciştii de azi 
Refegiştii de mâine, 
= Imnul șoimilor patriei 
Noi creștem odată 
Cu preţurile țării. 


PAGINA 27 


“NA 
O ————— 


le 


RĂVAŞE DE PLĂCINT 


CU DULCEAȚĂ DE CIREŞI AMARE 
de ARGUS 


GORBACIOV S'A INTALNIT 


CONFLICTUL DIN 
DUPA ALEGERI CU BUSH 


AZERBAIDJAN 


Ca să nu se pomenească 
Mai târziu că ia vreun duș 
El a socotit cuminte: 

Ia, să-l îmbunez pe Bush. 


In problema națională 

Cei din Kremlin sunt artiști: 
pe Armeni îi dau la Turci, 
Si pe Turci - la comuniști. 


MITINGUL ANIVERSAR AGENTILOR COMUNISTI 


Cu intrigi, crimă şi minciună 
V'aţi arătat arama goală 

Dar va veni și ziua”'n care 
Veţi da cu toții socoteală. 


Văzând că-i copt de-o boală cruntă 
S'a speriat de treaba asta. 

Si'n loc să bâlbâie discursul 

Si-a pus în locul lui nevasta. 


INSTIGATORILOR 
FALSIFICATORI 


ROMANILOR 
DE PRETUTINDENI 
Nici după fals, agitatorii 
N'au apucat să-și facă siesta, 
Că la Cleveland Românii 
Cu Romfest le-au făcut festa. 


"Anul Nou. săvie 
Cu noroc si bucurie, 

S'apucăm încă odată 

România liberată, 


MITROPOLITULUI PLAMADEALA CARE 
N'A VAZUT DARAMAREA BISERICILOR 


L'am crezut în tot ce spune; 
N'a văzut - avea dreptate: 
Fiindcă pe unde trecuse 

Au fost toate dărâmate. 


w _ 


OUL Nr. 73 
ROMÂNE! . 


R-iștii 
INFILTRAT IN 
Lumea 


Liberă 


Dona RĂŢOIUL 


În e m o m n m n ma m sm a a ama 3 a seva ra a ama 


E a n ma a n mm n m a m n ma aa ud 


Da Uma n mam n 3 a m dea 


/ 


ȘI Ve PI 


Dă 


pF 


hindi de pape 
77 | 


ali d 


PE. AN stanci AR 


Ti [re Ara 


PIE 


Du 


ză 


mire va E 


ia 
ri 


ti mada Boa a 


| 
: 
] 


Do e 


„ÎN LOC DE ISTORIE 


- Timişoara 


vară la care seadaugă cură- 


= PAGINA 28 


DECEMBRIE 1988 


CUVANTUL ROMANESC 


STIRI DIN TARĂ 


MINCIUNILE CARE VORBESC 


Trâmbiţata mărire a salariului din împărăţia lui 


Din 30 în 30 de zile 


LUMEA PROTESTEAZĂ, 
DAR NEBUNUL Îl DĂ ÎNAINTE 


Frumoasele sate pe care le-am văzut în România-scrie 
Mark Samson în ziarul parizian de stânga ““Le Monde””- fac 
parte din patrimoniul universal după cum și tradiţiile care 
perpetuate aici vor dispare în blocuri de beton. 

In consecință, planul care vizează distrugerea acestor 
sate justifică orice reacţie, din partea comunității in- 
ternaţionale, în baza articolului 13-1 al Declaraţiei Univer- 
sale a Drepturilor Omului şi--subliniază ziaristul francez-- 
mu trebue să lăsăm ca acest articol să rămână literă 
moarta... 

Grecia, care deține președinția țărilor care formează 
Comunitățile Europene, a făcut o intervenție diplomatică 
pentru a se opri distrugerea satelor româneşti... 

15 scriitori elveţieni--ne releva ziarul “*Neue Zurcher 
Zeitung” (2 Sept. a.c.) îşi exprimă protestul împotriva 
distrugerii unor comunităţi unice în Europa. 

“Anihilarea unor structuri dezvoltate, afectează liberta- 
tea umană, ia oamenilor dreptul de a-și păstra identitatea 
culturală... 

Consiliul Europei cu sediul la Bruxelles a adresatun apel 
guvernului din București prin care îi cere să renunţe la 
planul de a distruge mii de sate şi a muta populaţia rurală 
în așa numitele centre ''agro-industriale”: 

“Acest program de sistematizare rurală contravine drep- 
turilor fundamentale ale omului şi principiilor 
umanitare...” 

Si în timp ce lumea protestează contra nebuniei 
ceaușiste, se mai găsesc printre noi oameni care ne spun: 
noi sutem neutri, noi nu facem politică! 


„CARTOFI 1) VIAȚĂ z 


DE GĂINĂ 
Găina se scoală când 
răsare soarele și se culcă 
atunci când apune soarele. 
se 


O profesoară din 
descrie--via 
Europa Liberă--starea de 
„a care sunt... 


Profesoara dă ca exemplu 
un liceu din Făgăraş: 
Dela 15 Septembrie până 
la 15 Octombrie, elevii dela 
vârsta de 8-16 ani trebue să 
muncească pe câmp, alături 
cu profesorii, ca să culeagă 


științific RSR.” 
Un Decret al Consiliului 
de Stat (Art. 7) prevede: 
“Unităţile comerciale și 
de prestări servicii vor 
funcționa dela orele 8-8:30 


recolta. Prima lecţie a fost până la 17:30, cu ex- 
strânsul cartofilor! cepția magazinelor pentru 
Elevul deschide cartea la desfacerea produselor 
15 Octombrie şi o închide alimentare. (Acestea se 


închid la ora 21) 

“Unităţile cuitural ar- 
tistice își vor organiza în 
așa fel programul încât să 
„reducă consumul de energie 
între orele 17-23”. 


la 15 Aprilie când începe 
campania agricolă de primă- 
țitul scolii, zugrăvitulși alte 


munci voluntare, patriotice 
și entuziaste. 


>= 


îsi are tâlcul ei. Din “Informaţia 


(e care vonbere de la sine 


Bucureştiului” 


CREŞTEREA VENITURILOI UNUI 
OPERATOR CIRCUITE REŢEA APĂ 
“Incadrat la cateogria I,nivel de bază, retribuit pe 
rețeaua tarifară “Gospodărie comunală B', cu o vechime 
neîntreruptă în aceeași unitate de 3 ani”. 


In „.câzul realizării 
imtezrale a sarcini- 


În cazul depășirii 
sarcinilor de plan 


Venituri lor de plan cu Sia sută! 
pinăla  dupăma- pinăla dupăma- 
majorare  jorare*) majorare jo” ze*) 
Retribuţia tarifară a 2160 ami 2160 
Sporul de vechime 
(3 la sută) 5 65 51 65 
Adaosul de acord — — LL] 109 
Netribuţia totală 1162 2225 1048 2333, 
*) Retribuţiile tarifare majorate cuprind și com- 


pensaţiile bănești acordate 
siliului de Stat nr, 46/1982 

“In cazul nerealizării 
retributia 


conform  Decretelor Con- 
şi 240 /1982.” 
sarcinilor de plan, 


(Sublinierele noastre) se acordă în con: 


formitate cu prevederile legale.” 


Ca să primească mărirea salariului, 


trebue să realizeze un plus 
nerealizării sarcinilor de 
legale” și lucrătorul 


muncitorul 
în producție de 5%. “In cazul 
plan” intervin ““prevederile 


va primi şi mai puţin decât 


primea înainte. Diferența lunară dintre salarii (dacă 
i se acordă, N.R.) echivalează cu 4-5 pachete Kent. 


CAUCIUC ORI BRÂNZĂ 
Pentru 28 de lei capeți 
un kilogram de brânză din 
care poţi să-ți faci o 
praștie. Pentru 42 de lei 
capeţi 9 brânză mai puțin 
elastică şi chiar comes- 
bila d; LOII tari 


EXPORT DE CULTURĂ 

Expoziţiile de cărți 
românești se reduc -în 
afișarea volumelor umplute 
cu importantele teorii 
socialo - politico - știinţi- 
fice ale tovarăşului Nicolae 
și operele științifice ale 
tovarășei academician doc- 
tor inginer Elena 
Ceaușescu. 

Câteodată se expun și 
volumele nu mai puţin 
cunoscuților autori 
Eminescu, Mircea Eliade, 
etc. 


POVESTE VECHE 


“R.L.”, 10.10.88 este 
alarmată că nu se strânge 
recolta de pe câmp. In 

"comuna Parta din judeţul 
Timişoara zac pe câmp 400 
tone de porumb şi 800 tone 


căruțe care transportă 
sfecla la fabrică, deoarece 
camioanele “zilnic se defec- 
tează câte 2-3 sosind la 
unitate total nepregătite.” 


ya 
O ORA ÎN PLUS 

In zilele de lucru TV- 
București și-a lăţit pro- 
gramul la trei ore.Sunt spe- 
culaţii: Nu vrea Ceaușescu 
să lase pe cetățeni să vadă 
transmisiunile din ţările 
vecine, ori s'a gândit că 
două ore de laudă cotidiană 
sunt însuficiente pentru 
majestăţile lor. 


FĂRĂ CĂLDURĂ, FĂRĂ APĂ CALDĂ ŞI LIPSIT DE LUMINĂ 


> 


Perioada 
15 oct.-15 dec. 15 dec.—1 martie 
1 martie—31 martie 
: Total Total . 
ore/zi Orele ore/zi Orele 

|. Locuinţe racordate la centrale de termoficare, 
centrale termice de zonă, cvortal, bloc | 
1. Căldură y ; | 

- 4,3 4,30-6; 13-14; 19-21 7 8-6; 12—14; 19-22 
tolera 5 6 —8; 13-14; 19-21 7 6-8; 12-14; 19-22 
2, Apă caldă menajeră 2 
Luni, vineri 2,5 5,30-6,30; 18,30-20 2,5 5,30-6,30; 19-—20,30 
Marţi, miercuri, joi, simbătă 4 530-7; 18—20,30 5 5,30-7; 18—21,30 
Duminică Ș 5 7,30—9,30; 19-22 55 7,30-9,30; 18,30-22 
|. 1. Locuinţe care nu sint racordate la termolicare, 
centrale termice de zonă și cvartal 
„1, Căldură și apă caldă menajeră (3 56,30 13-14; 19-21 7 5-7; 12-14; 19-22 
UI. Pentru instituţii și unități social-culturale, i 
racordate la centralele termica de zonă, cvartal și sobe”) . 
1. Căldură d 
“Luni = vineri a» 1-6; 12-14 ] a; 12=14 

 Simbătă 2 4-6; 3 4-7; 

Duminică 2 10-12 **) 2 10-—12 **) 

Sub titlul “Program “rațiile” de apă caldă și Citiţi amănuntele: Iarna Notaţi că în cadrul orelor 
privind distribuirea căldură acordate locatarilor  s€ imparte în trei “'sub- de “consumuri normate” 
energiei termice”, ziarul din bloc. Se subliniază că Sezoane „ se precizează cei rămaşi acasă: bătrânii, 
“RL” din 14.10.88 prin actualul decret se orele când Românul poate bolnavii, copiii mici, ete., 


acordă o majorare a ''Con: 


publică următoarea tabelă 4 a 
sumurilor normate'”, 


în care sunt prescrise 


să se spele şi să-şi scoată 
paltonul fără să 'ngheţe. 


sunt lipsiţi de câldură şi 
apă caldă, dar... 


"depus?! în, lăzile ““de gunoi menajer!” materiale ce 


Pentru a-şi păstra prestigiul marile restaurante au 
o nouă formulă de a-ți spune: n'avem de mâncare. 
Clientul este întrebat: Aveţi rezervație? Ş 

Restaurantele nu acceptă clienți '“nerezervaţi” 

a. 

Cei care-şi procură de mâncare pe căile “moralei 
omului nou”, trebue, în drum spre casă, să-și 
ascundă alimentele de teamă că-l vor pâri vecinii. 

aa 

Cu 300 de lei, două persoane pot petrece o seară la 
restaurant. 


a. 
Oul se vinde pe sezon. Vara 1.50, iarna 1.80lei. 


n. 
In magazinele Bucureștiului se găsesc doar sar- 
dele... care, pentru a fi mai apetisante, sunt aranjate 


în piramide, una mai atrăgătoare decât alta. 
aa 


Majoritatea întreprinderilor din Capitală refuză să 
răscumpere sticlele şi borcanele goale. Ambalajele 
nu's acceptate la schimb, contra cost ori contra marfă. 
Gospodinele umblă cu sacoșa plină din magazin în 
magazin. Răspunsul este același: nu avem loc să le 
depozităm. 


Elevii sunt obligaţi să aducă la școală cantităţi 
precise de hârtie, sticle, borcane goale, cârpe, plante 
medicale (pentru cei din regiunile rurale), plută, 
polietilenă, tot ce se poate refolosi. De sârguința 
elevilor depinde nota la examen. 


a= 
Pentru curăţenia trupului cetăţenii din orașele 
agro-industriale trebue să meargă la Baia Comunală. 
Una de oraş. Ar fi bine și asta dacă s'ar găsi pe piață 
săpun și la baie apă caldă. 


Intreprinderea textilă “Tânăra Gardă” din 
București a fost amendată 3000 de lei pentrucă a 


puteau fi refolosite? 


aa. 

Un lector dela o universitată”=b nică 
cotidianul londonez *“The Guardian''--care a vizitătpe 
d-na Cornea, la ieșirea din ţară a fost perchiziționat 
de milițieni, cu amănuntul, cauzând întârziere 


trenului internaţional cu două ore şi jumătate. g 
a. » (- 


In Editura Politică a apărut ““Cuvântarea la 
deschiderea celui de-al III-lea Congres Naţional de 
Chimie de Academician doctor inginer Elena 
Ceauşescu”. Mare savantă pe munca altora. >. 


a. 
Inainte basarabenii ascultau cân omenie de 
Radio laşi. Acum moldovefiii ascultă ştirile in- 
ternaţionale la“ radio Chișinău. 


aa 
Aparatele de televizor dela hotele sunt aranjate ca 
să recepționeze doar emisiunile Bucureștiului. Cele 
mai multe aparate sunt defecte dar asta n'are nici o 
importanţă. Nimeni nu se uită la ele așa că omul 
plăteşte extra fără ca măcar să ştie că TV nu 
funcționează. 


““Serviciile telefonice puse în slujba publicului nu 
funcționează întodeauna la nivelul dorit” “R.L.” O 
experiență pe care au avut-o mulți turişti. 

LE] 


Pentru economie de electricitate, orchestrele dela 
restaurante, inclusiv cea dela Athenee Palace, nu mai 
întrebuinţează microfonul. Cei din fundul sălii n'au 


decât să strige ''...să-mi cânţi cobzar bătrân... ceva 
mai tare”. 


a. 
Cu toate c'a pierdut Statutul de Națiune 
Favorizată, RSR se bucură de avantajul de a exporta 
alimente în Statele Unite, fără a plăti vamă. 


a. 

S'a redus numărul mandatelor de arestare deoarece 
poliția poate să te ţină arestat, pentru anchetă timp 
de 30 de zile. Completarea anchetei se poate prelungi 
(la cererea procurorului) de trei ori...deci 90 de zile de 
suprimare a libertăţii în care timp, de cele mai multe 
ori, arestatul n'are voie să comunice cu familia ori 
avocatul. Cele 90 de zile pot fi prelungite în arest la 
domiciliu. 


După declaraţiile oficiale 7.500 de persoane se află 
în închisori dar nu se dă o cifră exactă a celor închişi 
pentrucă au criticat acțiunile “Fiului Iubit”. 

.. 
Magistrala a III-a a metroului care acoperă distanța 


Gara de Nord-Dristor, conform planurior va fi ter- 
minată, întrun an. j 


a. 

„Cum majoritatea oraşelor agro-industriale sunt lip- 
site de canalizare acum se studiază ce se va face cu 
surplusul WC-urilor? 

O altă problemă este apa: prea multă apă extrasă 
de pe o suprafață redusă. 


LE] 

Un Decret semnat de Ceaușescu (14 Octombrie) im- 
pune reducerea “la maximum a consumului de 
energie electrică” şi dă sfaturi ştiinţifice cum să fie 
înlocuită această energie: “'Să se folosească cât mai 
mult lumina naturală,” 


d 


j 


panTuL ROMANESC 


DECEMBRIE 1988 


PAGINA 29 


oembrie a-c. s'a reluat campiona 
până la această dată s'au dispu 
„a, In fruntea clasamentului nu s; R 
[) pa fiind tot Dinamo, urmată cu dle se ine 
păr de Steaua. Ocupanta locului trei, Victoria taur de 
A A poziţie confortabilă in clasament, fiind la 4 Dube 
și față de Flacăra” Moreni. La coada clasamentului 
4 ja este, ca de obicei, complicată. Merită mentionat 
rai în clasament al echipelor F.C. Farul Constanța și 
$--.] Galaţi, care au reușit să treacă din coadă pe locuri 
oh, respectiv 12. Lanterna roșie este deținută în conti- 
re de ASA TE: Mureș. 


REZULTATE TEHNICE 


tul Diviziei “a 
tat etapele a l-a 


ETAPA A II-A 
Studenţesc = Steaua 0-4 (0-— 
an = Flacăra 3-1 (3-1 
F.C. inter - S.C. Bacău 1-0 (0-0 
F.C. Arges = Otelul 1-1 (0-0 
Rapid - F.C. Farul 1-2 (0-1 
y* Cluj-Napoca -— F.C.M. Braşov 2-0 (2-0 
”C. Olt = Corvinul 4-2 (3-0 
Univ. Crai — ASA. Tg. Mureş 2-0 (0-0 
F.C.Bihor - Victoria 1-2 
ETAPA A 12-A 
— mU" Cluj-Napoca 5-0 (2-0) 

eaua - 
lui Galaţi - Rapid 2=0 (2-0) 
F.C. Farul — Sportul Studenţesc 3-0 (1-0) 
S.C. Bacău — E.C. Argeş 3-1 (2-0) 
Victoria ; - F.C. Inter 5-3 (3-0) 
Flacăra Moreni — F.C. Bihor 5-0 (3-0) 
F.C.M. Braşov - Univ. Craiova 2-2 (1-1) 
Cominul Hunedoara- Dinamo 1-2 (0-2) 
AS.A. 19. Mureș  — F.C. ol: 3-0 (0-0) 


Damaschin II marchează unicul gol al Rapidului 
(Pază din meciul Rapid-Farul, 1-2, etapa a II-a) 


N >= ear 000) 


me it CLASAMENTUL 
1. DINAMO 12 1200 49-12 24 
2 Steaua 12 1200 38-12 24 
2, Vicloiia 12 eî3 33-21 +7 
4 Flacăra 12 334 22-15 13 
5, Univ. Craiova 12 534 22-20 13 
6 F.C. Inter 12 615 18-23 13 
7. „U* Cluj-Napoca 12 435 11-19 11 
4.F.C.on 12 354 11-19 11 
9. F.C. Farul 12 426 13-12 10 
10. F.C.M. Brașov 12 426 18-20 -1 
"n, 12 426 15-20 10! 
12. Otelul Galaţi "12 426 11-21 19 
1 F.C. Argeș 12 417 14-15 9. 
ri Bacău 435054 A57| ist > 
"14. Sportul “Studenţese 12 417 17- 
16. Ropid z 12 4.17 11—25 9 
17, £, C. Bihor 12 327 11-15 L] 
18. ASA. Tg! Mureş 42 220 1.2223. 6 


PRELIMINARIILE C.M. DE FOTBAL 


“Eshipa României a pășit cu dreptul în competiția prelimi- 
ÎI jpaiă Campioratului Mondial de Fotbal, destinată să stabi- 
10 echipele care vor participa la turneul final al C-M. 
ÎN vali, 1990. România face parte dingrupa!, împreună cu 
L zar Bulgariei, Danemarcei şi Greciei. In primul meci, 
E t la Sofia, tânăra echipă a României a obținut o victo- 


i ai ă, urmare a unui joc superior care i-a permis 
mă, partida majoritatea timpului. Golurile echipei ro- 
£ du fost înscrise de Mateuţ (min.25) dintr'o pasă dela 


0, ct 
Sabau și de Cămătaru (min.80 și 88), 


Vidiu Sabău 0 stânga imaginii - stabilește scorul final în meciul cu echipa Greciei, . 


Sport 


* Fi 
panica trei serii ale Diviziei “B” de fotbal, s'au disputat 
a: Ape, In seriile I-a și a 2-a continuă să conducă în cla- 
î e: Petrolul și Jiul. In seria a 3-3 s'a produs o schim- 
are de lider, în fruntea clasamentului trecând UTA, iar 
pe locul doi au avansat studenții timisoreni. 
Ș 


CLASAMENTUL 
.. 
SERIA I-A 
1. PEIRC LUL 13 742 Oce 18 
2. Gloria Bz, 13 904 21-12 18 
3. Poll. 1aşt 13 914 23-12 11 
4. CSM Suceava 13 124 19-13 16 
3. Pror B'alla 13 115 23-11 15 
8. Steaua Mizil 13 113 M-15 15 
1. Uni.ez Fcş. 13 106 15-14 14 
8. Met. Ploperi 13 sie 11-13 13 
9. FEPA "14 13 335 16-14 13 
10. Ceahlăul 13 016 20-20 13 
11. CFR Faşcani 13 526 13-15 12 
12. C.S. Eotosani 13 526 12-19 12 
13. Polane Cimp. 13 436 10-16 n 
14. Ariile Be. 13 421 15-21 10 
15. Dal Tulcea 13 346 14-22 10 
16. Siretul 13 421? 9-19 10 
1. A S.A, Exul. 13 418 14-26 
18. Prahova 13 409 6-17 L] 
.. 
SERIA A II-A 
1. JIUL 13 923 19- 0 18 
2. Chimia Rm V. 13 124 17- 9 16 
3. Fiectromnreş 13 124 16-17 16 
4. Electroputere 13 106 20-14 14 
$. Dacla Piteşti 13 625 17-14 14 
6. Tractorul 13 025 18-18 14 
7. Pandurii 13 544 10-14 14 
8. Sp. 30 Den 13 616 N-9 13 
9. Metalureistul 13 616 18-18 13 
10. C.S Tirgoviste 13 616 12-14 13 
11. Dunărea Că. 13 333 20-25 13 
12. Gaz Metan 13 526 19-20 12 
13. ICIM Bra-ov 13 6017 14-16 12 
14. Me: Vinealla 13 436 15-17 un 
15. F.C.M. Caracal 13 511 19-23 Hu 
16. Met. Mija E] 517 12-18 n 
17. A.S. Drobeta 13 508 23-19 10 
18. Min. Motru n 418 10-18 L] 
.. 
SERIA A III-A 
1. U.T.A. 13 10 12 32-10 2 
2. „Poli“ Tim. -13 9a2 29-11 2 
3. Olimpio S.M. 13 932 23-10 19 
4. A.S.A. Prosr. 13 124 21-17 16 
5. Armătura ? -13 124 15-13 16 
$. Gloriz B-ţa 13 915 ZI-14 15 
1. Unirea Al. 1 13 616 1-25 13 
8. CSM. Resiţa 13 816 Mol 13 
9 F.C. Maram 13 526 23-13 12 
10. Chimida 13 s017 18-18 12 
11. Strungu! 23 445 10-15 12 
12. C.F.R. Tim. 13 4217 15-19 10 
13. Mir Cavnic 19 4.27 Eee n 


AS. Paroseni =! 
. Me. B-c: Ea aaa | 
_16. Giorla Resiţa 13 3 
17. Dacia Orăstle 13 4 
18. Avintu! Reghin 13 2 


*La 2 Noembrie a.c., echipa României a confirmat forma 
bună în meciul cu echipa Greciei, susținut la București, pe 
care l-a câștigat cu scorul categoric de 3-0. Românii, cu 
aceeași formație ca și în meciul cu Bulgarii, au prestat și 
de data aceasta un joc bun, câștigândautoritar. Scorul a fost 
deschis de Mateuţ (min.26); mărit de Hagi (min.40) care în- 
scrie dintr”o lovitură dela Il m. acordată în urma unui fault 
al lui Mavridis asupra lui Cămătaru. Scorul final este stabi- 
lit de O, Sabău, care ia o minge pe cont propriu și dupa un 
“slalom” printre apărătorii greci, stabilește scorul final. 

Formaţia echipei române: : Lung - Iovan, Andone, Belode- 
dici, Rotariu - Sabău (min.86 Klein), Gh. Popescu, Mateuţ, 
Hagi - Lăcătuș (min.78 Vaiscovici) Cămătaru. 


REZULTATE TEHNICE 


Bulgaria  - România  1-3(-l) 
Grecia - Danemarca l-l Z 
România Grecia 3-0 (2-0) 
Danemarca - Bulgaria l-l 


CLASAMENTUL GRUPEI 1 


1, ROMÂNIA 2 200 6-1 4 
2. Danemarca 2 020 :2-2 2 
3, Bulgaria 2 011 2-4 1 
4. Grecia 2 011 1-4 1 


4 


CUPELE EUROPENE LA FOTBAL 
- CUPA CAMPIONILOR EUROPENI + 


*Toate cele trei echipe românești participante la competi- 
țiile europene de fotbal intercluburi au reușit să se califi- 
ce în turul trei al competiției. In tuturl doi, echipa Steaua 
Buc., participantă la C.C.E. a reuşit sa elimine puternica 
echipă Spartak Moscova, campioana a URSS. La Bucuresti 
militarii au câstigat la scor prin golurile marcate de 
I. Dumitrescu (min.33) si Gh. Hagi (min.57 și min.69 - din 
11 m), înurma unui joc excelent în care s'au remarcat toți 
jucătorii echipei. Returul, disputat la Moscova, pe un ger 
cu multe grade sub zero, părea să-i avantajezepe Sovietici. 
Spre surprinderea spectatorilor moscoviți, cei care s'au 
adaptat mai repede condiţiilor de joc au fost militarii bu- 
curesteni, care au oferit un recital de fotbal, înscriind 
două” goluri prin M. Lăcătus (min.II) cu un șut dela 25 m 
si Balint (min.90). Golul de onoare al Sovieticilor a fost 


înscris de Cernekov (min.44). 


Steaua - Spartak Moscova 3-0 (1-0) 
Spartak Moscova - Steaua 


1-2 (-D 


i A i „mere A 
“Gh. Hagi sutează la poartă și înscrie cel de-al doilea gol 
în meciul cu Spartak dela București, 


ț * CUPA CUPELOR + 


*In “Cupa Cupelor”, Dinamo Buc. a reușit să elimine 
puternica echipă scoțiană Dundee United. Câștigând în de- 
plasare cu 1-0 se parea că Dinamo are asigurată califica- 
rea. Dar jocul retur a demostrat că lucrurile m sunt chiar 
atât de simple. Scoţienii se pare că joacă mai bine în de- 
plasare si în min.79 ei deschid scorul; Preston executa o 
lovitură liberă, portarul Stelea ezită și Beaumont marchea- 
ză cu capul. Se părea că meciul va intra în prelungiri, dar 
în.min-82-Mihăiescu-este faultat la aprox:"18 m de poarta 
lui Dundee, Vaișcovici execută, pasează lateral lui Mateuţ 
și acesta marchează cu stângul în vinclul porții. lui Thomp- 
son. De remarcat că tot Mateuţ a marcat și golul victoriei 
în primul meci. 


Dundee United - Dinamo 
Dinamo - Dundee United 


0-1 (0-0) 
1-1 (0-0) 


N Aa A a) 
se opreşte în plasa 
este 1-1 și Dundee United este eliminată. 


lui Thompson; 


* CUPA UEFA * 


“In cupa UEFA, Victoria Buc. a reusit să se califice în 
dauna echipei sovietice, Dinamo Minsk, Bucureştenii au 
pierdut la limită cu 2-1, meciul dela Minsk și au reușit să 
câștige cu 1-0 la București, dintr'o lovitură dela 1 m, âcor- 
dală în urma unui fault asupra lui Cojocaru. Bucurestenii 
au ratat câteva ocazii bune printre care si o “bară'?a lui 
Zare. Victoria s'a calificat datorită golului înscris În de- 
plasare. In turul trei, care se va disputa în Nov.-Dec. a.c., 
Victoria va întâlni echipa T. Palloseura din Turku (Fin- 
landa). 

Dinamo Minsk - Victoria Buc. 2-1 (1-0) 
Victoria Buc. = Dinamo Minsk 1-0 (0-0) 
Victoria Buc. - Turun Fin. 1-0 

fe E SR 


2 pi i! 
C, Solomon transformă lovitura de! 


meciul și calificarea. ia 11 m; Victoria câștigă 


INJ 


- 


Damen ve 


a a a 
Ie TA Ada ați 


Am 


1 mr 


nai 2 i atitea: ai SĂ a a fel 


SIC I 3 Aa 


PAGINA 30 


DECEMBRIE 1988 


CUVANTUL ROMANESC 


ÎNTÂLNIREA GORBACIOV-BUSH 


Mihail Gorbaciov și 
George Bush vor avea prima 
lor întâlnire la vârt înainte 
ca acesta din urmă să-si fi 
luat în primire postul de 
Președinte. 

Se presupune că Mihail 
Gorbaciov se va adresa Adu- 


nării Generale a Naţiunilor 
Unite la New York, pe data 
de 7 Decembrie și va aveao 
scurtă întrevedere de rămas 
bun cu Presedintele Reagan, 
a cincea întâlnire a celor doi 
lideri din 1985 încoace, 


Se pare însă că adevăratul 


motiv al sosirii în Statele 
Unite a liderului sovietic 
este de a începe primele le- 
gături cu Președintele ales 
George Bush. 

Mihail Gorbaciov și soția 
sa Raisa vor vizita apoi Ma- 
rea Britanie, 


NOUL PRIM MINISTRU AL PAKIST ANULUI? 


Benazir Bhutto, lider al 
Partidului Poporului, as- 
teaptă să fie numită Prim 
Ministru al Pakistanului. 

Partidul ei a câstigat 92 
de locuri În Adunarea Naţio- 
nală, asigurându-și plurali- 
tatea dnță de partidul rival 
A mocratică Isla- 
mică cu numai 53 de locuri, 
"după desfășurarea primelor 
alegeri libere din ultimii 
I ani. Intr'adevăr, în 1979, 
printr?o lovitură de stat, ge- 


„_meralul Mohammad Zia ul 


Haq obține puterea, înlătu 
rând pe Prim Ministrul Zul- 
fikar Ali Bhutto, tatăl lui 
Benazir, pe care îl condam- 
nă la moarte, 

Actualele alegeri libere 


if 


pata ae 


au fost posibile în urma 
morții neaștepiate ale gene- 
ralului Zia la 17 August, în 
urma unui accident de avion. 

Benazir Bhutto, în vârstă 


de 35 de ani, se bucură de 
mare popularitate.  Iniţiată 
în problemele politice de 
tatăl ei, si-a desăvârsit stu- 
diile la Harvard și Oxtord, 
După lovitura de stat din 1979 
a fost alternativ arestată, 
sau cu domiciliul forțat. 

In 1984 i se permite să se 
autoexileze în Anglia, deun- 
de se întoarce în 1986. Cuun 
puternic sarm personal este 
întâmpinată peste tot de mul- 
țimi entuziaste. In public, 


ocale, apără brăcată 
în costumele tradiționale. In 
Decembrie anul trecut, s'a 
măritat cu omul de afaceri 
Asit Ali Zardari şi are un 
copil în vârstă de 2 luni. 


PROCLAMAȚIA STATULUI PALESTINIAN 


Parlamentul în exil al 
PLO a proclamat crearea 
umui stat palestinian inde- 
pendent, aprobând un pro- 
gram de politică moderată 
care recunoaște în mod în- 
direct Israelul și renunță la 
terorism. 

Yasser Arafat a declarat 
că statul va avea drept capi- 
tală Ierusalimul şi va ficon- 
dus de un “sistem parla- 
mentar democratic bazat pe 
libertatea de exprimare și 
a partidelor multiple”. 

Proclamația care mu fi- 
xează nici un hotar pentru 
noul stat poate să marcheze 
un punct de cotitură după 


lupte, războaie si atacuri 
de guerilă care durează de 
patruzeci de ani între forțe= 
le arabe si israeliene, de 
când din 1948 Israelul și-a 
căpătat independența de sub 
dominația britanica. 

Deși declarația PLO m 
poate avea un efect imediat 
ea reprezintă un pas pen- 
tru crearea unui stat inde- 
pendent în regiunea malului 
de vest al Iordamului si a 
regiunii Gaza, unde se des- 
făsoară de Il luni demon- 
strații de protest împotriva 
dominației Israelului. 

Palestinienii susțin că 
frontierele noului stat vor 


fi determinate prin negocieri 
viitoare în timp ce Israelul 
a respins orice schimbare 
în atitudinea față de PLO, 
primul Ministru Yizhak Sha- 
mir a declarat ; ““Nu vom 
negocia cu ei, fiindcă se opun 
unei păci cu Israelul”. 


Uniunea Sovietică a recu- 
noscut proclamația PLO de 
creare a unui stat palesti- 
nian independent. Aceeaşi a- 
titudine au avut-o și Egiptul 
și China. 

32 de ţări, majoritatea 
arabe și musulmane au re- 


ea ține, seama de tradițiile Mo 


KREMLINUL ADMITE 
CĂ AU EXISTAT ABUZURI PSIHIATRICE 


O importantă persoană o- 
ficială a Kremlinului, a ad- 
mis că s'a exagerat în cel 
puțin 18 cazuri trimise la 
tratament în spitalele sovie- 
tice de psihiatrie. Vladimir 
Zagladin - secretar al Co- 
misiei Parlamentare Sovie- 
tice a mai declarat că Uniu- 
nea Sovietică încearcă să 
învingă fenomenele negative 
moștenite din trecut și sa 
creeze un sistem legal de 
norme care să ducă la sta- 
bilirea de principii demo- 
cratice privind relațiile din- 
tre om, societate și lege. 

E1 a făcut cunoscut că 1 


spitale de psihiatrie care ac- 
tualmente aparţin de Securi- 
tatea Sovietică vor trece 
în rețeaua Ministerului Să- 
nătății. De asemenea, anul 
trecut au fost eliberați din 
spitalele de psihiatrie 64 de 
prizonieri politici. 

Totuși, din anumite surse 
de informație se citează ca- 
zuri de disidenți care au fost 
internați în clinici psihia- 
trice pentru activitate anti- 
sovietică, anul trecut. 


Persoane oficiale sovie- 
tice au declarat că stabili- 
tatea țărilor vestice față de 


LITUANIA 


Uniunea Sovietică a contri- 
buit la crearea atmosferei 
care a dus la violarea în 
această țară a drepturilor 
omului. De asemenea, ei au 
comparat teroarea din 
timpul lui Stalin cu isteria 
anti-comunistă din Statele 
Unite, în perioada anilor 
1950. 


Unii istorici sovietici es- 
timează că aproximativ 50 
milioane de oameni au fost 
trimisi în închisori sau au 
suferit diverse persecuții în 
timpul celor trei decade ale 
epocii lui Stalin. 


N'A URMAT EXEMPLUL ESTONIEI 


Sovietul Suprem al Esto- 
niei a votat pe data de 15 
Noembrie a.c., “'Declaraţia 
de suveranitate” cu 258 vo- 
turi pentru, | contra si 5ab- 
țineri. Amendamentele adu- 
se pentru legile țării și con- 
stituției sunt următoarele: 
1. Estonia - mu Moscova = 
va controla țara, resursele 
naturale, uzinele, băncile, 
fermele și depozitele. 2. Se 
va garanta recunoașterea 0- 
ficială a organizațiilor de 
masă ca Frontul Popular si 
Organizația spaţiilor verzi 
3. Drepturile constituționa- 
le vor fi garantate; 4. Toate 
legile și acțiunile sovietice 
vor trebui să fie aprobate 
de Parlamentul Estonian 
înainte de a avea putere de 
lege în această țară. 


sfidare fără precedert a au- 
torității centrale. Totuși în- 
tr'o cuvântare ținută la Oriol 
Gorbaciov pare să dea un a- 
vertisment mișcărilor de 
genul celor petrecute în Tă- 
rile Baltice, când a spus: 
“Nimeni nu poate vorbi în- 
tr'un limbaj de ultimatum”, 


iar în anumite medii mosco- 
vite, hotărîrea Estoniei este 
considerată ca neconstitu- 


Pistătira DUBITeTi 
baltice Lituania a decis să nu 
voteze întâietatea legilor li- 
tuaniene asupra celor sovie- 
tice, ci să meargă cu grije 
şi răbdare pe drumul care 
duce spre suveranitate. 


Aproape 10.000 Lituanieni „ 


au ținut o adunare deprotest 
după ce parlamentul lor a re- 


MOSCOWe 


U.S.S.R. : 


fuzat să susțină cerer 
suveranitate ale Estonie! 
Sajudis, o puternică miș- 


__ care lituaniană, a acuzat pe Y, 
ee tare mt Te — 


trădare și a propus o grevă 
de protest de 10 minute a 
mijloacelor de transport. 

După cum se stie, țările. 
vestice, inclusiv USA şi 0a- 
nada m au re! ni- 
ciodată oficial încorporarea 
Tărilor Baltice la Uniunea 
Sovietică, 


CONTROLUL ASUPRA CĂII MARITIME 
DINTRE IRAN ȘI IRAK 


cunoscut crearea noului stat |. 


palestinian. 


SOVIETICII AMENINŢĂ 


Uniunea Sovietică a anun- 
țat că represaliile împotriva 
forțelor rebele care luptă 
împotriva guvernului proso- 
vietic din Afganistan vor fi 
mult mai hotărite, în urma 
m a încă 10 sai s0- 
vietici pe aeroportul din 
Kabul după un atac cu ra- 
chete al rebelilor. 

““Trupele noastre pără- 


-- sesc țara, dar mpotrămâne 


indiferente la astfel de ac- 
țiuni”” a declarat ministrul 
de externe Gennady Gerasi- 
mov. El a făcut apel la Pa- 
kistan și Statele Unite care 
înarmează și finanţează for- 
țele de guerilă să-si exer- 
cite influența ca să se pre- 
vină astfel de atacuri bandi- 
tești, care n'ar fi putut avea 
loc dacă n'ar fi fost spiriji= 
nite din afară, : 


Moscova a mărit în mod 
considerabil puterea de foc 
a armatei guvernului afgan 
prin instalarea de rachete 
sol-sol Scud, care au și fost 


“utilizate împotriva bazelor 


guerilei. Retragerea a 
50.000 de soldați sovietici 
până la 15 Februarie 1989, 
pare deocamdată suspen- 
dată, 


CONVORBIRI CU SOLIDARITATEA 


Un comunicat al Bisericii 
Catolice acuză autoritățile 
pentru întreruperea convor- 
birilor la “'masa rotundă”! 
dintre reprezentanţii guver- 
nului şi Solidarităţii, con- 
vorbiri care durează de Il 


săptămâni, Comunicatul 
semnat de Arhiepiscopul 


Branislaw Dobrowski, se- 


cretarul conferinței episco- 
pilor polonezi condamna gu- 
vernul pentru trei acte care 
au dus la întreruperea con- 
vorbirilor: 

1. O propagandă a medii- 
lor oficiale împotriva liber- 
tăților sociale și a drepturi- 
lor sindicatelor; 

2, Neonorarea unei înțele- 


geri cu Biserica, de a m 
pedepsi pe minerii care au 
participat la ultimile greve 
din August; 

3. Recenta decizie de a în- 
chide șantierele navale Le- 
nin din Gdansk unde a luat 
ființă în 1980 sindicatul liber 
Solidaritatea. 


_Calea maritimă strategi- 
că Shatt-al-Arab care sepa- 
ră Iranul şi Irakul în partea 
de Sud a frontierei lor ră- 
mâne Jun punct major de 
dispută între cele două țări 
la negocierile pentru înce- 
tarea războiului din Golful 
Persic, care durează de 8 
ani si jumătate. 
Si acum Irakul care 
încă un avantaj militar asu- 


_pra Iranului, după încetarea 
” focului, a anunțat un plan în 


valoare de 14 miliarde de do- 
lari pentru a abate apele 
Shatt-ului spre un nou port 
'situat în afara frontierei 
de Sud cu Iranul. 


Epavele îngrămădite în 
fluviul Karun la intrarea 
portului iranian Khoramm- 
shahr, blochează ruta mari- 


timă Shatt-al-Arab. 

Amunțarea de către Irak 
a planului de deviere a ape- 
lor a fost primit cu scepti- 
cism de unele cercuri diplo- 
matice arabe şi vestice, 
trucât atât Teheranul cât şi 
Bagdadul contimă să-şi de- 
nunțe una alteia pozițiile la 
convorbirile de pace, ajunse 
la un punct mort. 


A pai PAL e te ie a PD AD ce d pci ui 


=, 


„d 


| „WANTUL ROMANESC 
ÎN E i, 


e 
 Gronica internati LL: 
rnațio 


DECEMBRIE 1988 


„VICTORIA BUNULUI SIMŢ 


—— George AUGUSTIN— 


criam acum două luni 
alegerile prezidenţiale 
: Statele Unite sunt un 
- tru măsurarea 


en i 

“ai taţii electoratului 
can, la ora actuală. 

(4 “e anul acesta s'au 


ptat nu doi condidaţi 

ci două concepții diametral 
se. De o parte 
. Mnericanul | muncitor, 
& eros: idealist şi vizionar 
5 E onei lumi noi, de mai 
ţa bine, care în trecut, a adus 
“e Statele Unite la cea mai 
termică ţară din lume. iar 
A in partea cealaltă, speculan- 
bl, arivistul, materialistul 
şi anarhistul care vrea să 
stoarcă într'o singură 
generație, tot ce au 
“acumulat înaintaşii în sute 


anl. 3 
. N didatul republican, 
venea după o 


inția Statelor Unite. 
Candidatul democrat, 
“scos la iveală prin jocul de 
culise politicianist 
radoxa - ma avut con- 
+ la-miuire -în cadrul 
conve Partidului 


mirat și el de ur- 
neasteptat unde l-a dus 
serâneiobul politicianist. 
Ă i; p L2IIOCTă 
| Mimerican printr'o criz 
"acută de personalităţi 
i Sue încât n'a avut alt 
e id t decât pe guveran- 
ş din Massachusetts? 
Gea spus! 
„Se pare că mai degrabă 
“Partidul Democrat este 
- dominat de stânga liberală 
care a adus atâta rău şi par- 
tidului și țării. In ultimele 
„mase alegeri de președinți 
„americani, numai alegerea 
| ui Carter a fost de partea 
ților și aceasta a 
fost un accident. Politeţea 
Partidului Republican, în 
„1976, de a-l numi pe Gerald 
ord, candidat al par- 
ului, la costat o 
pere de legislaţie și o 
, îndărăt a politicii 
americane, După patru ani, 
Prezența lui Ronald Reagan, 


ȘI nu vrea să învețe 
ai sectie istoriei. 
: emagogie cu 
tarta negrilor -izvor de 
„1 Și viitor rasism anti- 
aceleași promisiuni de 
JA zi a leneviei, 
utor pentru șomaj, 
“Ab protecție a 
ilor, prin opoziţia 
pedeapsa capitală, 


4 jtolerarea drogurilor, 
iție împotriva întăririi 


SP de a 
ir 2 „ apărare, 
„urâjarea Și susținerea 
Nismului și cedare în 
supunere 
te a politicii 
sau americane faţă de 


Statului Israel, 


+ este confruntarea cu 
EI 


susținută cu tărie de ani de 
zile, care duce Statele Unite 
la sapă de lemn. Numai 
hotărîrea Preşedintelui 
Reagan de a opune “Veto” 
unor legi Şi măsuri anti- 
americane a temperat zelul 
extremist al neo- 
comuniştilor. Nu se uită 
însă modul în care au fost 
trataţi ostașii americani 
care au luptat în Vietnam, 
de către acești “'liberali”. 

Statele Unite au un 
preşedinte ales, a cărui 
înaugurare va avea loc la 20 
Ianuarie 1989. După 
tălmăcirile catrenelor lui 
Nostradamus, în legislația 
aceasta se va bate scândura 
de cosciug a comunismului. 
Nostradamistul 


1 român 
Vlaicu  lonescu, recent 
întors în Statele Unite 


după un fructuos tur în 
Franța, unde a fost invitat 
chiar de oficialităţile 
orașului de origine a lui 
Nostradamus, a prezis cu 
ani în urmă și susține în 
continuare, că din 
tălmăcirea unor catrene, 
făcută de dânsul, sfârşitul 
dominaţiei comuniste pe 
glob va fi în Iulie 1991. 
Amin! 

Pe plan intern, noul 
președinte va avea de 
înfruntat multe greutăţi, 
dintre care cea mai mare 
un 


democrate, trecute prin 
congres, dar opus liniei 
fixată pentru guvernare, 
noul preşedinte va fi obligat 
să pună “'Veto'” peste 
foarte multe acte de 
guvernământ. De aici o ten- 
siune crescândă şi o 
stagnare în bunul mers al 
guvernării. 

Pe plan extern o mulțime 
de probleme așteaptă pe 
masa de lucru. In 
Nicaragua, datorită votului 
democraţilor, rezistența 
naţională a luptătorilor 


pentru libertate a fost 
aproape lichidată. Incă o 
țară făcută cadou 


comuniștilor de stânga 
liberală din partidul 
democraț.  Inţelegerea cu 
Uniunea Sovietică, scârțâie 
din toate încheieturile. Pe 
măsură ce-şi întăreşte 
poziția, Gorbaciov, devine 
mai agresiv. Inlocuirea lui 
Gromico şi Dobrînin, con- 
silieri pentru relaţiile cu 
Statele Unite, este un fapt 
semnificativ. Promovarea 
lui Alexandru Iacovlev în 
funcția de diriguitor al 
politicii externe în Biroul 
Politic şi a lui Valentin 
Falin în locul lui Dobrinin, 
ca șef al departamentului 
internaţional din comitetul 
central, sunt destul de eloc- 
vente. Amândoi au sen- 
timente profund anti: 
americane, mărturisite în 
scrierile lor. 

lacovlev proiectează o 


politică externă de 
apropiere de Europa 
Apuseană _$ 


Asaltat de proiectele 


tru a izola Statele Unite si a 
o îndepărta din politica 


europeană și in- 
ternațională. 

Poziţia adoptată de Gor- 
baciov în problema 


Afganistanului este destul 
de clară. Trupele sovietice 
continuă să stea în 
Afganistan, guvernul 
marionetă, a primit 
ajutoare militare dintre cele 
mai moderne, aviația 
rusească bombardează 
satele eliberate, iar 
diplomaţia sovietică acuză 
pe Americani că îi înar- 
mează pe rebeli. 

Incurajaţi de dificultățile 
Americanilor, Europenii și 
Japonezii caută să 
speculeze cât mai mult 
aceste slăbiciuni. Cursul 
dolarului este în continuă 
scădere față de marca ger- 
mană și yenul japonez şi 
condiţiile pieţei mondiale 
nu favorizează o creștere a 
dolarului în curând. 

In Orientul Mijlociu 
situația se agravează 
datorită totalei subordonări 
a politicii americane, 
Statului Israel. Ultimul vot 
dela ONU, care a con- 
damnat Israelul pentru 
atrocitățile împotriva 
populaţiei palestiniene, i-a 
găsit pe Americani izolați 
doar cu Israelul împotriva 
celorlalte state membre, 


arme moderne și va pune 
accentul pe armele con: 
venţionale, care în termeni 
populari s'ar traduce: -“Să- 
i lăsăm pe Ruși să debarce 
pe continentul american și 
după aceea ne batem cu ei“. 
Numai că dacă Rușii apucă 
să debarce, nu va mai fi un 
“după aceea”, 

Alegerile americane au 
scos la iveală structura și 0- 
rientarea corpului electoral 
american. Pe sexe, bărbaţii 
-au votat 57% pentru Bush si 
4Y, pentru Dukakis. Femeile 
au votat 50 pentru Bush și 
-4% pentru Dukakis, care 
susține libertatea avor- 
tului. Pe rase, din totalul 
de 88.930.371 de voturi ex- 
primate, albii au votat 5% 
pentru Bush și 407 pentru 
Dukakis, iar negrii au votat 
numai 127 pentru Bush, ca 
și cei de limbă spaniolă care 
au votat doar 30% pentru 
Bush. 

Pe religii repartiția pen- 
tru Bush şi Dukakis, este 
următoarea;  Protestanţii 
albi: Bush 66%, Dukakis 33%; 
Catolicii: Bush 527 Dukakis 
47%; Evreii: Bush 35%, 
Dukakis 64%; Evanghelicii: 
Bush 87, Dukakis 18%. Din- 
tre toate comunitățile 
religioase, numai Evreii au 
votat în majoritate pentru 
Dukakis, așa cum a 
recomandat Consiliul 


PAGINA 31 _ 
| 


Două balene aventuroase sau distrate, s'au 
încumetat să înnoate până în apele reci din Nord şi au 
fost prinse în crusta de ghiaţă ce-și întinde imperiul 
polar din toamnă până în primăvară. Erau gata să se 
sufoce sub apăsarea stratului de ghiață dacă nu-şi 
făceau milă de ele câţiva eschimoşși nimeriți pe acolo 
după pescuitul la copcă. Aceştia au spart ghiața și 
capetele balenelor au ieșit la lumină. 

Din ochiul de apă liber, respiraţia lor arunca pâlnii 
de apă spre cer, ca niște mini vulcani în erupție iar 
capetele scoase din apă aduceau mai mult cu nişte 
capete de animale ante-deluviene. 

Timpul în răcire, a favorizat întinderea gheţei şi 
capcana în care au căzut oaspetele nepoftite din 
California, se întindea pe fiecare zi. 

S'a dat alarmă generală, au venit în Alaska oameni 
de știință, s'a adus aparatură modernă, fierăstraie 
electrice de tăiat ghiața, că se minunau  bieţii 
băştinași de norocul căzut peste aceste balene, care - 
pasă-mi-te - or fi fost din niscai neam de balene: 
împărat. 

Cum gerul creştea și balenele nu făceau decât să-și 
sufle nasul în sus -balenește au fost alertate bazele 
militare și capacitatea de intervenţie a Marilor 
Puteri. Au sosit helicoptere americane, dar, n'au 
putut decât să filmeze eroinele și marele eveniment. 

Licenţiaţi în glasnost şi perestroikă, au intrat în 
joc însăşi comandanții flotei polare sovietice. Dela 
Kremlin a venit deslegarea de acțiune şi spărgătoarele 
de ghiață de sub pavilionul secerii şi ciocanului au 
făcut breşe în dușmanul omenirii care cândva și-a 
trimis un reprezntant în Atlantic să scufunde 
Titanicul. Ghiaţa a fost spartă! 

Mulțumită colaborării pașnice a celor două super- 
puteri, U.S.A. și U.R.S.S. cele două balene au fost 
eliberate și au plecat spre coastele însorite ale Califor- 
niei. Succesul a fost sărbătorit la Kremlin, Casa Albă 
și Organizaţia Naţlunilor Unite. S'a băut șampanie în 
cinstea măreţei colaborări, staţiile de radio şi 
televiziune au transmis îndelung evenimentul iar 
cotidienele de mare tiraj l-au înregistrat la loc de cin- 
ste... 

Prinsă de acelasi fenomen natural, gerul, o ţară 
întreagă cu 23 milioane de locuitori, încăpută sub 
crusta de gheaţă a nopţii polare sovieto-siberiană, se 
sufocă fără să găsească o sursă de respiraţie. 

Sub calota de gheaţă comunistă, nu se mai găsesc 
nici alge pentru supravieţuire, Niciun. i = 


ÎL 


gândit Americanilor de 
marea pierdere de prestigiu 
pe plan mondial, iar 
Statului Israel, 
recomandația la moderare. 
O aventură extremistă cum 
se proiectează de unii 
oameni politicii din Israel, 
ar putea angrena al treilea 
război mondial cu rezultate 
mai grave decât primele 
două din acest secol. 

Sprijinit -ca şi Mondale- 
de conducerea sindicatelor 
americane şi de conducerea 
Consiliului Naţional 
Evreiesc din Statele Unite, 
Dukakis a avut la dispoziţie 
cele mai mari fonduri pe 
întreaga perioadă a cam- 
paniei. 

Presa și televiziunea 
aservite altor interese decât 
cele americane, i-au acordat 
spațiu și timp cât nu a avut 
nici un candidat în alegerile 
preliminare şi nici Vice- 
Preşedintele Bush, după 


aceea. 

Mânat de o femeie plină 
de refulări și ambiţii, care 
își proiectase deja rolul de 
Esteră la Casa Albă, 
Dukakis, a făcut declaraţii 
care erau cu totul 
defavorabile actualei 
politici americane, cum a 
fost aceea că va recunoște 
Ierusalimul drept capitală a 
Statului Israel și va muta 
ambasada americană dela 
Tel Aviv la Ierusalim - 
declaraţii similare a făcut și 
Mondale; și avut aceeaşi 
soartă. În cazul apărării, 
Dukakis a declarat că va; 


i Japonia, pen-— . opri__orice__producţie__de___'preşedinte”. 


“Pentru orice schimbare de adresă, anunţaţi redacţia 
ziarului cu cel puţin 4 săptămân 


PAZ E ee 
Ea Cre 


at sau sau  Naţi Pieta ore 
Rezultatul de NE io AL i dee or iai 


130-2, ar trebui să dea de 


i înainte. 


a arătat că la New York, 
unde Evreii sunt în număr 
foarte mare a câștigat 
Dukakis iar Districtul 
Columbia, dominat de 
populaţia de culoare, a 
votat tot pentru Dukakis. 
Ponderea acestor grupuri 
ma putut influența însă 
balanța electorilor, pen- 
trucă Bush cucerise deja un 
număr impresionant. de 
state, care îi asiguraseră 
victoria, ceea ce însemnează 


- că din punct de vedere al 


numărului de votanți, 
aceste minorități nu au nici 
o putere în Statele Unite. 
Din datele prezentate nu 
reiese prezenţa credin- 
cioşilor de rit ortodox din 
America, unde comunitatea 
că are o pondere 
deosebită. Prezenţa unui 
Grec care nu şi-a 
americanizat încă numele, a 
avut ecou în mijlocul 
Grecilor din Statele Unite, 
dar cei mai lucizi dintre ei 
știau foarte bine că Dukakis 
nu are nici sentimente 
creştine, în speță, ortodoxe, 


nici afinități cu Grecia. 
Ridicole au fost doar 
declarațiile făcute de 


" autorităţile din Lesbos, din 


„ satul de origine al familiei 


Dukakis, care au declarat 
fosta casă a familiei să 
devină muzeu, pentru a fi 
vizitată de turiştii 
americani, când vor veni în 
satul ““preşedintelui"!. Cum 
satul nu avea nici o șosea 
asfaltată, primarul a cerut 
ajutor dela Stat, să 
pregătească drumul pentru 


„vine să spargă gheața, iar Super-Puterile, profitând 
de grosimea și tăria stratului de gheață, își instalează 
acolo staţiile polare ale meteorologiei politice. Cer- 
cetători sociologi, fac studii de puterea de rezistență a 
unui popor ținut fără hrană şi căldură. Comitetele 
pentru acordarea Premiului Nobel, pregătesc sub 
teasc noile diplome pentru acești sociologi. Se vor 
scrie după aceea studii interesante. 

A început o nouă eră glaciară, îsi vor nota savanții 
ecologişti, când regiuni întregi de pe glob au fost 
acoperite de gheață. 

O nouă Atlantidă - vor scrie scorțosii istorici şi 
geografi. i 3 

A doua pierdere a Alexandriei vor nota filosofii, cu 
gândul la Biblioteca distrusă de musulmani. 

Cei peste care gheața nu s'a întins încă, scormonese 
pământul pâna la adâncimi nebănuite şi sondează 
Universul spre miliardele de ani lumina, dar pentru 
semenii lor, oameni vii, cu creier, inimă şi brațe, 
amenințați cu sufocarea, nimeni nu mişcă un deget. 
Nici cât a fost necesar să se semneze la Teheran şi 
Yalta... 

„Cad fulgi mari şi frumoşi de zăpadă în lumea 
liberă! 

Cad lacrimi grele şi îndurerate în România! 

” Răsună colinde şi cântece de Crăciun în toate lim-. 
bile pământului, casele sunt inundate de lumini şi - 
vitrinele pline de minunăţii. 

Tăcere de moarte și întuneric în România, urme de 
sate demolate şi cruci călcate de buldozere, îngropate 
ca oasele străbunilor morţi în luptă cu necredinciosul. 
Numai cerul se îndură trimițându-le același soare, 
aceeași lună şi același luceafăr. 

Gândul de Crăciun al Românilor? 

Ce păcat că nu suntem balene! 


-. 


, 
i 
Se! 
| 


CITIŢI ŞI RĂSPÂNDIȚI 


U CUVÂNTUL e. 
ROMÂNESC” |=- 


_ LUPTAŢI ÎMPOTRIVA 
DUȘMANULUI 
__COMUNIST 


ii a 


ina 


1954 


d 


= 


[a 


= 


PAGINA 32 


Rezultatul alegerilor a- 
mericane a subliniat carac- 
terul puternic al conserva- 
torismului, al cărui purtă- 
tor de cuvânt este partidul 
republican. Președintele 
Bush a fost ales ca repre- 
zentant al direcției conser- 
vatoare, în opoziție cu po- 

liberală a lui Dukakis. 
In toată campania electorală, 
Bush a afirmat și proclamat 
ideile conservatoare, pe 
care le-a subliniat ca spe- 
cifice poporului american. 
Si, a câștigat votul popo- 
rului. In același timp, pen- 
tru a discerne cu mai multă 
claritate victoria conserva- 
torilor, reamintim cititori- 
lor faptul că, senatorul Dan 
Quayle, a fost prezentat, de 
presa americană de stânga 
si de liberalii lui Dukakis, 
ca o “%bubă neagră” a par- 
tidului republican, care va 
dimima șansele republica- 
ne - sau va duce chiar la 
pierderea alegerilor. A- 
ceastă campanie de denigra- 
re a lui Quayle a fost in- 
fructuoasă, pentrucă premi- 
zele denigrării s”au dovedit 
fără temei, dar, mai ales, 
pentrucă senatorul dinIndia- 
na este întruparea tinereas- 
că și viguroasă a conser- 
vatorilor americani şi a 
atras voturile majoritare ale 


„conservatorilor. 


PROBLEMA MANDATULUI 


In climatul specific al 
presei americane, unde se 
practică pe scară mareprin- 
cipiul de bază al retoricii 
goale, de ** a bate apa în 
piuă”, a început să se dis- 
cute, îndată după alegeri, 
dacă poporul american i-a 

t lui Bush unman- 
dat sau a fost vorba de o 
simplă votare fără semni- 
ficaţie politică, un simplu 
joc democratic de calcule 
matematice.  Insuși discu- 
ţia aceasta este  sâlnică. 
Intr'un proces democratic 
de votare cu aproape o sută 
de milioane de baloturi, este 
implicit mandatul care se da 
umia din candidaţi, îi în speța 
americană, s'a dat acest 
mandat lui George Bush, deci 
partidului republican. Dife- 
rența de voturi e John 
Kemedy și Richard Nixon, 
în 1960 a fost de ordinul 
zecilor de mii, și totuși s'a 
vorbit la vremea aceia des- 
pre mandatul lui Kennedy, 
deși m se putea distinge 
numărul de voturi majori- 
tare de cele minoritare. 

In spirit de percepție a 
democraţiei, chiar cifra de 
unu, ratitică un mandat elec- 
toral, Discuţia asupra man- 
datului electoral al lui Bush 
este _stearpă și inutilă, în- 
dată ce s'a făcut totalizarea 
voturilor. 


CONGRESUL AMERICAN 
El a menţimt majori- 


DECEMBRIE 1988 


CRONICA VREMII 


—— lon BOIERU— 


tatea democraților şi nu este 
deloc o consolare pentru 
partidul democrat. Laacest 
nivel al alegerilor, poporul 
american votează în confor- 
mitate cu interesele parti- 
culare și regionale ale sta- 
tului sau districtului respec- 
tiv. Dar, să se țină seama 
de realitatea americană: și 
în partidul democrat există 
conservatori și, aceștia au 
ales senatori și deputați de- 
mocraţi, cu vederi și prin- 
cipii conservatoare. "In felul 
acesta se poate spune că 
senatorul Bentsendin Texas, 
care a mers alături de li- 
beralul Dukakis, este ideo- 
logic un conservator, în ba- 
lanța poziţiilor sale față de 
problemele dezbătute în 
Congres. 

Oricâtă forță politică și- 
ar revendica democraţii din 
Congres, aceasta va fi re- 
dusă de prezența conserva- 
torilor din interiorul par- 
tidului democrat. Pe dealtă 
parte, Congresul m poate 
desconsidera abilitatea poli- 
tică a lui Bush, ca prese- 
dinte, și mici dinamica 
pe care o poate aduce el, 
odată cu noua administra- 
ție politică. In mod natu- 
ral, se va ajunge la con- 
fruntări și tensiuni, între 
Președinte şi Congres, dar 
în problemele majore, de 
interes pregnant național, 
nici una din aceste puteri 
statale și constituționale, nu 
poate refuza să lucreze în- 
tr'un spirit de colaborare 
efectivă si rodnică. 


CONTINUITATEA 
POLITICII AMERICANE 


Ea a fost asigurată prin 
victoria republicanilor. A- 
ceae alegeri au și ele în- 

ântul lor. Poporul a- 
Beza si-a arătat maturi- 
tatea politică, în felul cum 
a judecat starea actuală a 
societății americane. Gu- 
vernarea de opt ani a lui 
Reagan a rânduit o stabili- 
tate politică pe plan inter- 
național și, în interior, cu 
prosperitate economică, cu 
reduceri de taxe și dobânzi, 
cu scăderea somajului, cu 
stabilitatea valorii dolarului 
și cu o producție uriașe de 
bunuri industriale şi ăgri- 
cole. Poporulamericanși-a 
recâștigat încrederea în pi'- 
terile proprii și şi-a găsit 
linia de orientare, pe care 
o pierduse prinfrământările 
anterioare venirii lui Rea- 
gan la Casa Albă, 


In aceste condiții, gu- 
vernatorul Dukakis nu putea 
beneficia de o “criză ame- 
ricană“* care să-i legitimeze 
alegerea. Nici o problemă 
gravă m presează asupra 
Vieții americane, care să 
pună În pericol societatea 
americană, În aşa fel, încât 
să îndreptățească o schim- 


bare de conducere politică, 
pe linie de partid. Progra- 
mele partidului democratic 
erau deosebite radical și 
antagonistic de acelea pe 
care le-a vizionat președin- 
tele Reagan și ar fi creat 
o ruptură în interiorul ame- 
rican. Pe plan extern si- 
tuația_ ar fi devenit și mai 
critică, din cauza lipsei de 
experiență a lui Dukakis și 
din cauza obiectivelor pe 
care le-a oferit în campania 
electorală; ele erau în afara 
limitelor permise pentru 0 
politică realistă americană. 


De multă vreme, Statele 
Unite au menținut un climat 
de pace, în relațiile sale 
externe și Dukakis nu avea 
la îndemână elemente de- 
finite prin care ar fi fost 
în stare să creieze o pace 
definitivă. Pacea lumii de 
azi este relativă, dar este 
persistentă în circumstanțe- 
le date, datorită puterii ar- 
matei americane, care este 
meritul exclusiv al lui Rea- 
gan. Alianțele internaţionale 
pe care le-a consolidat pre- 
ședintele Reagan au funcțio- 
nat admirabil, căci prin in- 
termediul lor, bazate pe în- 
credere și colaborare, s'au 
rezolvat problemele dificile 
ale ciocnirilor contempora- 
ne, chiar dacă s'a făcut acest 
lucru, î într?o formă tempo- 
rală; în felul acesta s'au 
atenuat tensiunile politice și 

sau îngăduit negocieri care 
să rezolve, în formă finală, 
diferendele. Toate acestea 
nu lăsau loc liber pentru 
eventualele aventuri proiec- 
tate de Dukakis. 


CRIMA DE STAT 


La 30 Noembrie se împli- 
nesc 50 de ani dela ucide- 
rea lui Corneliu Codreanu 
și a altor 13 camarazi ai 
săi, de către Regele Carol 
N- lea și clica sa politică, 
în frunte cu Armand Cali- 
nescu si generalul Gavril 
Marinescu. Vestea asasi- 
nării a zguduit țara întrea- 
gă şi a cutremurat inimile 
românești. Personalitatea 
luminoasă și tăria caracte- 
rului moral al lui Corneliu 
Codreanu domina, la vremea 
aceea, viața românească și 
oferea speranțele reînnoirii 
spirituale a omului român, 
prin valorile crestine sieti- 
ce ale unei învățături” curat 
românești, Tineretul țării, 
prin, cei mai străluciți fii 
ai săi, se ridicase pe para- 
petele, de reconstrucție na- 
țională și cu disponibilitatea 
sa sufletească făcea toate 
sacrificiile pentru renaște- 
rea României. Acesttineret 
visa ''0 țară ca soarele sfânt 
de pe cer”” pentru care se 
jerttise Ion Moja $ si Vasile 
Marin, fără precupețire, cu 
bucuria simplă a dăruirii 


COMENTARII PENTRU NOEMBRIE 


mioritice pentru împlinirile 
cele mai bune si drepte, care 
erau tezaure moştenite ale 
cugetului românesc din vre- 
muri  voivodale. Regele 
Carol si instrumentul lui 
docil, Armand Călinescu, nu 
vedeau cu ochi buni, ridi- 
carea tineretului naționalist, 
legionar, căci acesta se opu- 
nea planurilor de culise ale 
palatului regal pentru dis- 
trugerea spiritualității To- 
mânești, în jocul celor mai 
contradictorii și absurde a- 
venturi politice. Palatulre- 
gal a hotărât uciderea lui 
Corneliu Codreanu, ca o 
sfruntare a prevederilor 
constituționale și a legilor 
românesti și ca o deroga- 
re totală dela valorile etice 
ale neamului. Intenția cri- 
mei era să văduvească tine- 
retul și poporul român de 
prezența lui Corneliu Co- 
dreanu, mai cu osebire după 
succesul electoral din De- 
cembrie 1937, când Partidul 
““Totul pentru Tară”” a ob- 
ținut un succes extraordinar, 
demonstrându-se astfelade- 
ziunea poporului român la 
învățătura şi ideologia le- 
gionară, formulată de Cor- 
neliu Codreanu. 


Crima a fost abominală 
și a avut efecte contrarii 


celor vizate, depalatulregal... | 


A venit, curând după aceia, 
biruința legionară, de scurtă 
durată, dar plină de semni- 
ficaţii istorice. 

Memoria lui Codream a 
fost puternic reintegrată în 
constiințele românești, iar 
regimul comunist, 'care a 
fost o concluzie silogistică 
a premizelor politice ale lui 
Carol II-lea și acoliții lui, 
a avut de înfruntat opoziția 
si rezistența națională, for- 
mată si articulată pe struc- 
tura ideologiei legionare, o- 
pera lui Corneliu Codreanu. 
Tineretul român s'a învol- 
burat, împotriva comunis- 
mului, fără să-l cunoască 
pe Căpitan, dar s'a adapat 
din lumea ideilor și învă- 
țăturile lui. Inchisorile au 
fost pline de legionari și 
de cei ce l-au îndreptățit 
în viziunea lui. Au suferit 
cu toții, cea mai cumplită 
și imimană detenție politică 
din lume, dar nu l-au tră- 
dat, căci şi-au păstrat in- 
tegritatea morală și na- 
țională, până la sfârşit. 


Renaşterea spirituală şi 
națională, din viitor se va 
cladi pe martirii poporului 
român, episcopii Bisericii 
Unite, pe jertfele celor mulți 
din închisori şi de pe cu- 
prinsul fării si pe marti- 
riul lui Corneliu Codreanu, 
împreună cu cei 13 camarazi 
ai săi, de care, toţi, la un 


loc, ne amintim cu piozi- 
tate şi cutremur, în noaptea 
Sfântului Andrei, 


CITIŢI REGULAT ZIARUL 
“CUVÂNTUL ROMÂNESC” 


CUVANTUL ROMANESC 


NOTE Si COMENTARII 


REFLECŢII, DUPĂ 
ALEGERILE DIN 


STATELE UNITE 


In sfârşit s'au terminat alegerile din Statele Unite, 
prin alegerea Vice-Preşedintelui George Bush la con- 
ducerea destinelor țării pentru viitorii patru ani. 
Măgarul, (simbolul Partidului Democrat), crezând că-i 
poate da o lovitură de copită pe la spate Elegan- 
tului, (simbolul partidului Republican), s'a înșelat, 
poporul american respingând cu tărie politica liberală 
a guvernatorului Mike Dukakis ceea ce era, ca să 
spunem așa la mintea cocoșului”. Americanii mu erau 
gata ca să primească ideologia stângistă a D-lui 
Dukakis și a partidului pe care-l reprezenta în aceste 
alegeri. Partidul Democrat, a pierdut 5 din ultimele 6 
alegeri președinţiale. Si motivul principal este, cum o 
spunea Preşedintele Ronald Reagan, dezertarea par- 
tidului dela principii. “Nu eu am părăsit Partidul 
Democrat, ci Partidul Democart m'a părăsit pe 
mine”! „ spunea dânsul. Si așa este. Partidul Democrat 
nu mai este astăzi ceea ce a fost în trecut, de când 
oameni cu vederi liberale au pus mâna pe conducere. 
Căci, să fim drepţi, nu anunţurile televizate și con- 
siderate ca fiind negative, ale Partidului Republican |- 
au făcut pe Dl. Dukakis să piardă aceste alegeri, ci el, 
precum afirma un editorial din ziarul *“Sun- Times” 
din Chicago: ''s'a împușcat singur în picior”. 

Alegerea, aproape unanimă, a D-lui George Bush, 
se datorește în bună parte celor opt ani de pace şi 
prosperitate ai Președintelui Ronald Reagan, ani în 
care, problema economică nu mai era o problemă, ani 
în care șomajul ost, mai mult sau mai puțin 
rezolvat, pe cât se putămagi în care relaţiile in- 
ternaționale ale Statelor Unite că mii, au 
luat un nou făgaș. Toate acestea, şi încă multe aTtele 
au dus la înfrângerea democraților. 

Probabil că dacă Partidul Democrat s'ar fi prezea = 
tat cu un alt candidat în aceste alegeri, ar fi reușit să 
câştige Casa Albă, dar nu cu un candidat cu 


| treărțulte!! “a organizației “Civil” American Liberties! 


Union". Cum însă guvernatorul Dukakis a admis în 
cele din urmă, că da, este membru al acestei 
organizaţii, şi cum spunea dânsul, se mândreşte cu” 
această apartenenţă, şi-a tăiat singur craca de sub 
picioare. 

Să emmerăm acum doar câteva di îpiile 
călăuzitoare ale acestei o ii, pentru a ne da 
seama de ce anume“ă pierdut Dl. Dukakis aceste 
alegeri: 

1. “American Liberty Union'', profesează 
retragerea oricărei legi împotriva pornografiei, in- 
clusiv prezentarea minorilor în asemenea acte; 

2. Avocăţeşte pentru o permanentă interzicere a 
scenei Naşterii Dommului din piețele publice; 

3. Retragerea cuvintelor ““Under God”, din '“'Plege 
of Alegiance”. 

4. Interzicerea dela toate scutirile de taxe a tuturor 
bisericilor creştine şi a sinagogilor; 

5. Toti criminalii, cu excepţia celor ce s'au făcut 
vinovaţi de omor şi trădare, să se bucure de o sentință 
suspendată şi să fie redaţi societăţi; 

6. Homosexualii să aibă dreptul constituțional de a 
se căsători între ei. 

lată deci ce a dus la înfrângerea democraților în 
aceste alegeri, şi iată deci ceea ce poporul american 
nu putea să înghită, cu toate că Dl. Dukakis spunea 
că, deşi este membru al acestei organizaţii, nu-i de 
acord cu toate punctele ei de vedere. 

Desigur că, poporul american, nu împărtășea aceste 
aberaţii ale zisei organizaţii, dar credem că Dl. 
Dukakis a avut timpul necesar să iasă din această 
încurcătură, ce sincer credem noi, numai cinste m-i 
făcea, văduvind pentru a cincea oară Partidul 
Democrat, de a cuceri puterea. Si poporul american, 
i-a dat răspunsul cuvenit, respingându-i alegerea la 
acest post de mare răspundere, ca fiind nedemn de a-l 
ocupa. 

Când însă, 40 de State din America şi-au spus 
răspicat cuvântul, dând D-lui Bush toată încrederea 
lor pentru următorii patru ani, credem că Partidului 
Democrat mi-i rămâne altceva de făcut decât să-şi 
revizuiască poziția neghioabă, dusă prea departe, spre 
stânga. 

DI. Dukakis, care acuză acuma pierderea poziţiei, 
pe tema anunţurilor televizate şi negative, este 
nedrept, căci, oricât de strâmb am sta, cu adevărat 
aceste anunţuri au început cu ocazia Convenţiei Par: 
tidului Democrat din Atlanta, Georgia, când 
senatorul Ted Kennedy, punea, iarăși și iarăși 
întrebarea: “Unde-i George”? 

Ei bine, George e la Cârmă, conducând destinele 
Statelor Unite pentru cel puţin patru ani, ca un 
veritabil Căpitan. 


Nicolae NOVAC