Cuvantul Romanesc anul 9, nr. 98, iunie 1984

TENACITĂȚI DISCRIMINATORII 


Toată lumea noastră se plânge că 
Românii ca brazii, nu sunt deloc uniţi 
spre deosebire de brazi care dau păduri, 
aşa disciplinate şi aliniate. De aceea se 
aminteşte pe drept cuvânt că Herodot, 
tatăl istoriei, a făcut o profeție mereu 
tată: Tracii sunt mulţi, dar desuniţi SI 
NU VOR FI UNITI NICIODATA. Tracii 
din viitoarea Românie se numeau Daci 
care erau Traci, iar din Daci coboară 
Românii. Deci... 

Există o schemă primitivă, de anti- 
naționalism primitiv, fixată imediat după 
începutul fostului război şi continuată 
după război zeci de ani, şi anume schema 
după care lumea se împarte în două: de-o 
parte democrații de tot felul, liberali, 
socialişti, centraliști ca la Moscova şi 
sateliți, aceştia fiind la un loc cei mai buni 
oameni din lume, prieteni şi apărători ex- 
clusivi ai umanităţii, iar de cealaltă parte 
sunt duşmanii jurați ai umanităţii, toți 


ISSN 
0705-8365 


——— Adrian B. 


criminalii numiți de comuniști dela Lenin 
încoace "'faşişti”. 

De acum câțiva ani însă, de când anti- 
comunismul primar al foştilor naționaliști 
a fost depășit de “noii filosofi” dela Paris, 
termenul a căzut în desuetudine le 
democrații ne-primitivi, în primul rând 
pentrucă obiectiv “fașiștii” nu mai există 
decât în... STALINISM, Aşa că Stalin, 
urmașul lui Lenin ar fi fost ''fascist”, deci 
“fascismul” a fost înviat de comunism, şi 
pentrucă este în fond “fascist”? de aceea 
comunismul e rău. Ca să ştim. De aceea în 
loc de ''fascism””, pentru a se ameţi mai 
bine lucrurile, s'a lansat termenul ''totali- 
tarism””, întrucât comuniştii de azi sunt 
totalitariști ca fascistii de ieri, deși au 
făcut războiul alături de democrați contra 
fascismului. O babilonie, dar n'avem ce 
face, aici suntem. 

Românii din 


exil, în majoritate, 


FaN 


COSMA— 


recunoaștem, vechi sau nou veniți cu 
educaţia de acasă, nu vor să rămână mai 
prejos, pentrucă ei sunt întotdeauna “in”, 
adică “în” pe englezo:americăneşte. Acest 
“in” care nu se citeşte “'ain”, ci “in” cum 
se scrie deci... româneşte, desemnează de 
obicei apartenența la o intelighenție sau 
alta, ori la un snobism sau altul în -toate 
domeniile vieţii, politică, artă, sau filoso- 
fie vulgarizată, dela “'structuralismul” de 
acum un sfert de secol, până la 
“semiotica'” de până mai ieri, azi încă 
reprezentată la Paris de o pereche de 
Bulgari, nu matrimonială, ci pur si sim- 
plu un Domn şi o Doamnă. Ca să fie “in” 
exilul nostru a adoptat totalitarismul, ca 
termen de condamnare a comuniştilor şi a 
naționaliștilor de altădată care, ar fi tot 
una. De aceea oameni din exil, care acum 
o jumătate de secol au aderat la mișcarea 
națională a tineretului românesc, sunt azi 
denunţaţi ca '“totalitarişti”” și excluşi cu 


oroare de Românii “in”, din orice 
acţiune. 
Regimuri  totalitar-comuniste există, 


dincolo de Cortina de Fier, dar ''organiza- 
ţii totalitare” m există. Dar din nefericire 
există o COLABORARE CU REGIMURILE 
TOTALITARE. Românii cinstiţi din exil, 
există şi de aceştia, au dreptul să 
protesteze împotriva calomniei de-a avea 


între ei nişte “egali ai stalinismului”. De - 


aceea ca oameni de bună credinţă, mulți 
dintre noi, opuși radical sistemului 
comunist de minciuni, vor consemna 
oricând astfel de protest. Protest 
împotriva unei provocări tipică 
REGIMULUI, care nu. vede în Occident 
decât niște neo-fasciști, integral “idioţi, 
orbiți de ură, setoși de sânge”, cum 
prezină mereu '“'SOWIETSKAIA KULTU. 
RA” pe anti-comuniştii din Occident. 
Amin. 


THE ROMANIAN VOICE 


D 
“ Primedia-Canada 
imprime . 


THE LARGEST ROMANIAN _ NEWSPAPER_IN THE FREE WORLD 


DIRECTOR: GEORGE BĂLAȘU 


ANUL 9 Nr. 98 -IUNIE 1984- 


Eugen BÂRSAN 


fost niciodată un învins. 


activități şi probleme. 


> 


SE RETRAGE 


După o păstorie de 33 de ani a Episcopiei 
todoxe Române din America, Arhiepiscop! 
D.Trifa a făcut cunoscut că la sfârșitul acestei luni se 
retrage din învestirea pe care o are. De bună seamă că 
în rândurile lumii din Episcopie și a multor Români 
din diasporă, această retragere e văzută cu inerente 
semne de întrebare, preocupări şi un simțământ de 
tristeţe. In fapt, ca un lucru foarte greu de accepti 
In cealaltă parte, duşmanii cască ochii, dau din cap 
nu ştiu ce să mai creadă. In pici un caz nu pot ajunge 
la o stare de aşezată satisfacţie, pentrucă în ciuda 
tuturor mașinaţiilor întreprinse contra lui, în ciuda a 
tot ceea ce mincinos s'a scris în presă și s'a spus la 
posturile de televiziune, Arhiepiscopul Valerian n'a 


După o viaţă supra-activă pe plan bisericesc şi 
național şi după toate câte a avut de înfruntat în 
decursul ei, nu este de mirare că la implinirea a 70 de 
ani (28 lunie 1984), Arhiepiscopul Valerian a ajuns la 
punctul la care a solicitat Episcopiei: concesia per- 
misiunii de a se retrage. Concesie acordată cu un ex- 
trem de mare regret; dar ceea ce până la urmă contea- 
ză este faptul că el se retrage ca un mare înfăptuitor, 
şi învingător în toate sensurile cuvântului. Cât o fi de 
obosit trupeşte şi în ce stare de sănătate ;se află, este 
o altă chestiune pe care n'a vrut s'o facă cunoscută 
niciodată nici chiar celor mai apropiaţi, care adeseori 
au avut motive să fie îngrijoraţi în această privință 
'Tot ceea ce lumea a văzut şi vede, este cum Arhiepis- 
copul, în ciuda proceselor și amenințărilor care s'au 
ţinut de el ca scaiul, a rămas mereu același viu și 
hotărît conducător, în raporturile zilnice pe care le 
are cu lumea şi în sarcinile Episcopiei cu tot felul de 


Procesele şi amenințările au cântecul lor. Căci în 
lupta meschină purtată în contra Arhiepiscopului 
Valerian, ideea de justiție n'a fost niciodată o idee 
călăuzitoare. Călăuzitoare a fost doar ideea că el tre- 

“Continuare în pag3 E A! , 
MIMA OAO AOC Bt at tata tufe urîtul 


Or- 
ul Valerian 


Deși “ideologic” nu este 
ceva bun, bolşevismul este 
ceva mai rău ca orice 
ideologie. Este cea mai 
crâncenă boală sufletească, 
apăruță odată, cu nașterea 
aşa zisei epoci industriale, 
care este un apogeu al 


materialismului din era 
creștină a lumii. La 
sfârşitul antichităţii 


romane, când se spune că 
era *'decadenţă”! a existat o 
mare bogăţie de preocupări 
şi manifestări spirituale, 
fermentate şi de începutul 
creştinismului. Acum, la 
sfârşitul epocii moderne din 
era “creştină avem cea mai 
cumplită sărăcie spirituală 
din istoria lumii, câtă se 
cunoaşte. 

'Tonul general îl dă azi în 
lume “*uritul'” în toate sen- 
surile: artă, literatură, 
spectacol, sunt voit urîte, 
nu se mai admite nimic 
frumos, nu mai există cân- 
tece, nu mai există obiecte 
propriu zis frumoase, ci 
stridente, contorsionate sau 
funcționale, totul este 
chinuit, trunchiat, sucit şi 
răsucit, tot ce este artă sau 
literatură trebe să fie 
respingător și deloc 
atrăgător, dar tocmai prin 
potențat la 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


“URÎTUL” 
LA CAPĂT DE MILENIU 


George BRANA 


maximum să fie “didactic”, 


Așa se petrec lucrurile în 
lumea liberă care nu mai 
vrea să fie liberă şi are 
nostalgia infernului ab- 
solut, deocamdată doar 
descântat de tot felul de 
sociologi. Toate acestea 
răspund îngrozitorului urit, 
şi “didactic”, adus de 
bolşevism, cu așa zisul răz- 
boi de clasă, care nu este de 
fapt decât o radicală 
răzvrătire a omului 
împotriva propriei lui firi. 
In bolșevism, uritul anti- 
frumosului occidental, îşi 
are corespondentul într'un 
“urit întru cât “tură”. Si 
urîtul anti-frumosului şi 
urâtul anti-simțirii dau la 
un loc, complementar, 
“uritul” ca expresie a 
existenţei, adică lehamitea 
de-a fi. Aşa că la acest 
sfârșit de mileniu suntem 
într?o lume roasă de uritul 
estetic, moral și metafizic. 
Remediile propuse contra 
acestui urît de-a mai fi sunt 
cât se poate de urîte: la Vest 
'“Teologia liberării””, cu toa- 
tă criminalitatea sectelor 
teroriste, la Est cu uritul 
urii adus în lume de 
bolșevism și din ce în ce 


mai contaminant. La ura . 


absolută, deci la uritul 
ireversibil, cel mai bine a 
ajuns bolşevismul, dela care 
se revendică de altfel toate 
terorismele. Această — ură 
merge așa de departe, încât 
bolşevicul urmărește pe ne- 
bolşevic dacă în pruncia lui 
nu cumva a supt dela sânul 
drept, nu dela cel stâng, al 
doicei sau al mamei. Nu 
este nici o exagerare ci o 
potrivită metaforă. Din 
ameţeala unei propagande 
teleghidate, nimeni din 
ultimele două generaţii nu 
mai ştie nimic din istoria 
României din ultimii 60 de 
ani, iar din toată istoria 
României bieţii copii nu 
ştiu decât că a existat în 
acestă istorie Burebista, e 
drept oarecum după Marx 
şi Engels, după partidul 
comunist din Dacia al cărui 
prim martir a fost actualul 
Burebista preşedinte. In 
afară de aceştia în România 
nu au existat decât 
criminali. 

Dar ce vrem să subliniem 
noi nu este adversitatea 
bolsevismului față de 
Români pentrucă au vrut 
să-și facă şi ei un loc în 
lume, ci încrâncenarea urii 
care trage azi la socoteală 
un om trecut de peste 60 de 


ani, pentru o eventuală 
simpatie, cu nimic dovedită 
de altfel, pe care ar fi avut- 
o la vârsta de 14-15 ani. Cu 
ce seamănă aceasta? Nu 
cunoaștem decât un exem- 
plu, din Biblie unde scrie că 
oricine va ucide pe urmașii 
lui Cain să fie pedepsit 
până la al şaptezeci şi șap- 
„telea neam. Dar în vremea 
când s'a făcut Biblia, 
oamenii nu erau umaniști, 
nici "'raţionaliști””, cum se 
pretind bolşevicii, dar erau 
în felul lor cu frică de 
Dumnezeu. Cum însă 
existența umaniștilor şi 
raţionaliștilor bolşevici nu 
se bazează decât exclusiv pe 
ură, boală canalizată spre 
“răzbunarea de clasă”, 


adică a suferinţei proletari- , 


lor dela Spartacus încoace, 
nu mai trebue să rămână 
neam de neam de ne- 


bolşevic. E ceva ce nu poate 


avea nimic de-a face cu 
nici un umanism sau 
raţionalism nici mătar cu 
Aristot şi Cicero. Ci este 
fluviul de cenuşe în care se 
îneacă acest sfârşit de 


mileniu, dar din care, din 


nefericire, se adapă şi 
atâţia  '“democraţi”” din 
esti]. e p> 0 


Sale a Deca zip sa ram tn 


ee Aer fute sai 


2 VOI UL EEE ca 


SC, e. i 


) 


PAGINA 2 


IUNIE 1984 


MOSCOVA 
ŞI OLIMPIADA 


Refuzul Sovieticilor de a participa la olimipiada 
dela Los Angeles este un joc politic al bolşevicilor dela 
Moscova. Acest refuz nu are nimic de-a face cu 
securitatea sportivilor care vor participa, asa cum 
încearcă Sovieticii să motiveze absența lor. * 

: Două ni se par a fi obiectivele politice ale Moscovei, 
şi, amândouă se referă la Preşedintele Americii, căci 
acest preşedinte îi deranjează în planurile lor, sau, 
chiar mai mult, le-a încurcat toate socotelile lor. 

Primul obiectiv al Moscovei este să păstreze alura 
de forţă, care sfidează pe oricine s'ar opune acţiunilor 
şi proiectelor lor. După ce a pierdut bătălia rachetelor 
americane din Europa, cu toate demonstrațiile anti- 
nucleare, Rusia Sovietică a anunțat că va trece la con- 
tra-măsuri militare, şi va instala noi rachete, în 
Cehoslovacia, pentru a balansa puterea americană. 
Apoi, Rusia Sovietică a întrerupt negocierile pentru 
reducerea potențialului atomic. Toate aceste contra- 
măsuri sovietice sunt calculate de Moscova ca demon- 
straţii de forță, cu un caracter distinct de 
amenințare. 

Prin refuzul de a participa la olimpiadă, Moscova 
calculează o nouă demonstrație a forței sale, descon- 
siderând întreaga opinie mondială; mai bine zis, crede 
că poate influența această opinie, care ar urma să 
exercite presiuni asupra conducătorilor politici pen- 
tru o flexibilitate diplomatică în relaţiile -u Moscova. 

In particular, Rusia Sovietică crede că opinia 
publică americană ar putea fi orientată pe linia anti- 
Reagan, care nu acceptă compromisuri şi concesii față 
de pretenţiile Moscovei. 

Al doilea obiectiv, se leagă de această socoteală 
politică a Sovieticilor. Prin demonstraţia de forţă şi 
inflexibilitatea lor, bolşevicii vor să demonstreze 
poporului american că nu sunt posibile raporturi de 
vecinătate între America şi Rusia Sovietică, atâta 
vreme cât există o administrație Reagan. Deci, un fel 
de sugestie pentru alegerile din luna Noembrie. 

Dacă sportivii sovietici ar participa la olimpiada din 
Los Angeles, și toate lucrurile s'ar destăsura cu bine, 
poporul american ar putea acorda credit, după cal: 
culele Sovieticilor lui Reagan, si acesta ar avea șanse 
să fie reales preşedinte; mai multe șanse de realegere 
decât are la ora actuală. Sovieticii cred că vor putea 
schimba opinia publică, a Americanilor, pentru Rea- 
gan, într'una cu caracter negativ. Neavând alte 
mijloace de influenţă, Sovieticii au apelat la formula 
de absenţă dela olimpiadă pentru a avertiza pe 
Americani, în special, despre dorința lor intimă: nici 
un fel de relaţie cu Preşedintele Americii de azi, din 
partea Moscovei. 

Nu ştim câtă încredere au bolşevicii în calculele şi 
proiectele lor, dar refuzul de a participa la olimpiadă 
arată, încă o dată, caracteristicile mentalității sovie- 
tice, mentalitate care nu se potriveşte deloc cu lumea 
civilizată a Occidentului; nici prin decența actelor 
politice, care desconsideră demnitatea omenească. 
Poporul american îşi alege preşedintele, după pro- 
priile lui socoteli, cu răspundere şi seriozitate, nu 
după calcule străine de viața americană. 


Dacă este vorba de forță, așa cum doreşte Moscova, 
apoi poporul american alege 
m se teme de forţa sovietica. 


pe preşedintele care 


George BĂLAŞU 


CĂTRE CITITOR 
SPRE CUNOSTINȚĂ: Ținem să facem 
cunoscut -că -REDACŢIA ACESTUI ZIAR- 


nu îmnărtășeşte totdeauna ideile şi punctele 
de vedere ale colaboratorilor din articolele 


semnate. 


E a 
ABONAŢI-VĂ 
LA ZIARUL "CUVÂNTUL ROMÂNESC". 


se pot face după cum urmează: 
“Cec Poştal”” (Money Order) sau “*Cec 


Abonamentele și reînnoirea lor, 


- Din Canada şi U.S.A., se pot trimite 
Personal.” 
-Din Europa și i i 
național” pe adresa ziarului: 


PESE UN ÎNDREP 


Editura Ion Dumitru din 
Munchen ne întâmpină cu 
un eveniment cultural 
românesc u n i c în gloriasa 
“eră * dela 23 August 
încoace, reeditarea In- 
dreptarului ortografic al lui 
Sextil Puşcariu: “Indreptar 
şi vocabular ortografic după 
noua ortografie oficială, 
pentru uzul învățământului 
de toate gradele”, de Sextil 
Puşcariu şi Teodor A. 
Naum, Editura ''Cartea 
Românească” Bucureşti 
(anul ?) în orice caz după 
1932 şi înaintea celui de-al 
doilea război mondial. 

Dacă în acea prioadă In- 
dreptarul se impunea ca o 
necesitate în vederea con- 
solidării limbii literare, 
reeditarea lui azi a devenit 
o necesitate de salvare a 
Limbii române şi odată cu 
aceasta, a culturii şi a 
ființei naționale! 


————— Cornelia BALTAG——— 


Privesc cu uimire, cum 
unele popoare nelatine, 


Germanii spre exemplu, se 
străduiesc pe toate căile să 
dovedească legătura limbii 
lor cu cea latină, în con- 
trast dureros cu faptul cum 
limba noastră, latină din 


pântecele mamei devine 
conştient poluată! 
Reproducerea Indrepta- 


rului, în Colecţia “Utilita- 
rul”! a Editurii Ion 
Dumitru din Munchen, 
vine în ceasul al unspreze- 
celea să pună capăt extinde- 
rii şi continuării poluării. 
“Motivația” editorului de-a 
înlătura din publicaţiile 
emigrației și e a exilului or- 
tografia compilată, hibridă 
sau chiar tendința de 
cedare în fața ortografiei 
rolleriene, impusă de Stalin 
la prima reformă comunistă 
a învățământului românesc 


în 1948, este desigur pe 
deplin justificată şi salu- 
tară. 

Tendinţa de cedare vine 
mai ales din partea 
generaţiei tinere şi actuale, 
care formată fiind la şcoala 
comunistă nu se poate ex- 
prima decât în limitele 
cunoştinţelor dobândite. In- 
dreptarul vine deci cu 
adevărat în întâmpinarea 
corecturii şi completării 
lipsurilor de instruire, 
deliberat dirijate de 
acţiunea de rusificare prin 
slavizarea înainte de toate 
a limbii. 

“Motivația” 
cuprinde şi 
sale: 

“:Aducem pe această cale 
mulţumirile noastre 
Domnului Prof.Constantin 
Nagacevschi pentru de- 
pistarea acestui exemplar 


editorului 
mulţumirile 


TAR BINEVENIT 


rar, precum și Bibliotecii 
Române din Freiburg pai. 


binevoit să ni'l împrumute. 


din cadrul fondului 
donaţie a celei ce a pen 
Lucia Popovici.” 

Ce bine că avem o 


Bibliotecă Română 
Freiburg! lă 
Valoarea cărţii nu se 


măsoară desigur sub nici o 
formă în cei 5 dollari USA 
sau 14 DM (mărci vest 
germane) porto, “preţ 
strict, fără profit în scopul 
recuperării cheltuielilor” 
(Editura). 

In numele Gintei Latine 
să nu lipsească de pe masa 
nici unui Român, din Exil 
sau din Tară recenta repro- 


ducere a Editurii lon 
Dumitru! Mă bucur “că 
n'am fost uitată 


trimițându-mi -se şi mie 
unul din cele 490 exem- 
plare tipărite acum. [n] 


3) 


i alte Continente, prin **Mandat Poșta” sau “Cec Inter- 


CUVÂNTUL ROMÂNESC, Box 4217, Station D, 
Hamilton, Ontario, Canada L8V 4L6 


CĂTRE REDACŢIE 


* LOS ANGELES, STATELE UNITE- Va scriu aceste 


*_ LONDON, CANADA - Torentul de idei care mă Înun- 
dă, mă handicapează, și sinceră să fiu, nu stiu cu ce 
să încep în amalgamul informațiilor pe care as vrea 
să vi le dau. O voi începe oarecum cronologic. - 

Mă numesc Grigoraș Lia, m'am născut în Timi- 
şoara unde am urmat liceul şi facultatea. In 1976 m'am 
căsătorit, iar doi ani mai târziu am născut un băiețel 
pe nume Denis-Sebastian, Soțul este de origine moldo- 
vean, dar cu liceul și facultatea urmate tot în Timișoa- 
ra. In Ianuarie 1983 amândoi am obținut, miraculos, pa- 
sapoarte pentru. Iugoslavia, iar în aceeași lună băteam 
În porțile 'Traiskircherului, cerând azil. Eliberaţi de 
vicisitudinile căre s'au abătut asupra noastră înultimii 


ani în România, nu puteam să ne bucurăm pe deplinde 


Austria viselor noastre de libertate, căci niște 


cu care am luat contact (oameni de calitate morală în- 


doielnică) ne descurajează cumplit privind emigrarea 
noastră spre Canada, unde voiam să ajungem. 
Mulţumim însă lui Dumnezeu că lucrurile s'au deru- 
lat favorabil nouă și?n urma unui interviu cu Ambasada 
Canadiană din Viena am fost acceptați, astfel că în 1 
Iulie 1983 - memorabilă zi în istoria familiei - păseam 
pe pământ canadian. Ne-am integrat rapid în viața de 
aici, mai ales că Guvernul Canadei, pentru care avem 
cea mai înaltă consideraţie, ne-a ajutat foarte mult. Am 
urmat cursurile de engleză; apoi în Decembrie ţi- 
neam în braţe o Canadiancă, născusem o fetiţă pe care 
am botezat-o Diana. Apoi, după asidue căutări si 
telefoane, soțul meau a reusit să se angajeze ca electri- 
cian la o companie dinoraş. Desigur suntem încă strâm- 
toraţi financiar căci suntem la început de drum, dar 


lumea nouă În care am intrat ne însuflețește, ne dă spre- 
ranţe. 

Ziarul ““Cuvântul Românesc”! este extrem de căutat 
în Austria. După o lună de căutări am ajuns în posesia 
unui singur număr. După o scurtă reechilibrare finan- 
ciară dorim să ne abonăm pentrucă vrem să întreținem 
legătura spirituală cu viața românească pe care aici, 
în Canada, mimai “'Cuvântul Românesc” ne-o poate 
satisface. 

In altă ordine de idei, recurgând la serviciile Crucii 
Rosii Internaționale, Românii au eliberat pasaport fiului 
nostru, Denis, care locuiește cu bunica lui Micula Ana, 
pensionară văduvă care şi-a depus actele deplecare de- 
finitivă, dar căreia autoritățile române nu înpleg să -i 
dea drumul ca ea nepotului. Din ce dorește gu- 
vernul să stopeze valul puternic care invadează birourile 
de pasapoarte, exodul emigrării sporește,Bieţii Români, 
pe lângă frig, întuneric, foamete și alte neajunsuri ma- 
teriale trebue să suporte și inter minabilele biciuiri spi- 
rituale. 

Dacă aveţi o brumă detimp, căci n'aș vrea să abuzezi 
de timpul Dvs., vă rog 
frumos să mă stătuiți ce 
măsuri aș putea lua pen- 
truca mama să obținăpa- 
saport cât mai repede. 


Vă mulțumesc de mii 
de ori și vă asigur că mai 
devreme sau mai târziu 
vom fi cititori permanenți 
ai Cuvântului Românesc. 


Binevoiţi să primiţi 
expresia celor mai dis- 
tinse sentimente ale me- 


Second Class Mail Registration Number 4133 


- REÎNNOIȚI-VĂ ABONAMENTUL 


le. 


Lia GRIGORAS 


rânduri, ca urmare la articolul *Cumplita orânduire 
socialistă”, apărut în luna Mai a-c., Doresc să aduc 
la cunostintă unele amănunte, ca să se stie si să nu 
se facă reseala de a ridica pe RaduFilipescu în slăvi. 
Mai întâi să vedem cine este el ? Radu Filipescu, 
nepotul lui Petru Groza şi fiul Dlui Zorel Filipescu, 
a fost prins de Securitate pe când distribuia mani- 
feste împotriva preşedintelui Ceaușescu și condamnat la 
10 ani închisoare. ' Acest protest iese în evidență prin 
rezonanța numelor citate mai sus. 
Groza, 


„ticii, pentru a E 
de ocupație. Tot el a fost acela care a forțat actul de 
abdicare al regelui Mihai, deschizând cale dictaturii 
lui Gheorghiu Dej. Ca recompensă, a fost ridicat pe 
treptele celor mai înalte ierarhii și s'a bucurat de 
toate beneficiile si onorurile posibile. Când a murit, 
a fost îngropat cu mare pompă în Mauzoleumul din 
parcul Carol şi a fost chiar vorba să i se ofere cripta 
centrală, ca întemeietor al noilor structuri sociale. 
După cum se ştie însă, cripta centrală a fost atribuită, 
deocamdată, lui Gheorghiu Dej. Ca ginere al lui Petru 
Groza, Dnmul Zorel Filipescu a avut o ascensiune 
“normală”, fiind de mulți ani șeful medicilor aneste- 
ziști din România. Conform uzanțelor diplomatice, a 
devenit și unul dintre Vice-președinții Societății Inter- 
naționale a Medicilor Anestezisti, reprezentând zona 
geo-politică din care face parte. Fără a-i contesta 
capacitatea profesională, menționăm totuși că, cel 
puţin, la fel de îndreptățit la aceste titluri ar fi putut 
să fie și Dnul Gheorghe Litarczek, fiul unui ilustru 
profesor universitar. Stimat sau temut de colegii 
săi, Dnul Zorel Filipescu a devenit “'boss"-ul anes- 
teziștilor din țară, bucurându-se -la rândul său- de 
toate beneficiile regimului comunist, al cărui adept 
credincios s'a dovedit a fi. Crescut în această at- 
mosferă de “High-life” partinic, fiul său, Radu Fili- 
pescu, după ce absolvă facultatea, este încadrat la 
Complexul electronic dela Pipera (Bucuresti), unitate 
industrială deosebit de importantă şi din punct de ve- 
dere. militar. In același timp însă, ceilalți colegi ai 
săi, la fel sau mai bine pregătiți dar fără credit par- 
tinic sau rude influente, au părăsit capitala, fiind 
repartizați în provincie, unde -de multe ori- nuau cum 
să-și valorifice cunoștințele, degradându-se profesio- 
ral în scurtă vreme. lenorând obligațiile care îi re- 
veneau în calitate de privilegiat al- regimului, Radu 
Filipescu protestează împotriva dinastiei Ceaușescu, 
mu însă și împotriva sistemului social care încătu- 
șează 22 milioane de Români. Curajul său este lipsit 
astfel de perspectivă istorică şi -ca atare- condamna- 
rea lui seamănă mai degrabă cu o răfuială între mem- 
brii aceluiași clan politic, decât cu o atitudine de erou 
național. Ca oameni, participăm din plin la durerea 
familiei și ne manifestăm calda simpatie pentru sufe- 
rințele prin care trece tânăra victimă. Ca Români 
însă, ar fi o gresală să-l situăm pe Radu Filipesci 
alături de eroii Maramures și Valea Jiului sau ! 
de cei care au pătimit și pătimesc “încă prin închisori, 
pentru credințele lor profund și total opuse doctrinei 
comuniste, indiferent cum sar numi exponenții €i 
vremelnici, 

Informaţiile pe care vi le-am 'dat sunt venite din 
partea unuia din miile de refugiaţi din lumea liberă; 
care dorește să restabilească numai un adevăr si nimic 
mai mult. , 


Dan CONSTANTINESCU 


a coadă de topor de care s'au servit Sovie- 
instituționaliza și legitima regimul lor 


be 


CUVANTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1984 


MESAJUL CELOR DE DINCOLO... 


————— Florian ONITZA 


Am citit o cărticică 
scrisă de rev. Petre 
Popovici. cu titlul *Există 
viaţă după moarte”. Nu am 
sn pentru a mă cun- 
«De mult de tot am 
fest convins, iar astăzi pot 
spune că am motive să cred 
în nemurire şi că morţii 
sunt mai vii decât nui. 

Si pentru că tot ce este 
viu poate da semne de 
viață, poate să ne trimită 
mesaje prin vise de noapte 
sau prin “inspirați de 
moment”?, adicăprintr'unfel 
de ““şoaptă” care te ghidează 
in sitauţiile cele mai 
critice, vom lua în con- 
sideraţie mesajele, pentru a 
ne întări în convingere și 
în credinţă. 

Sfânta Scriptură ne 
învaţă să nu chenăm 
morţii. Chiar prin prourca 
aceasta, se dovedeste că 
morții nu sunt dispăruţi 
definitiv, că: ei trăiesc un- 
deva din moment ce pot fi 
chemaţi şi pot răspunde. Ne 


Să A ALONE 


ARHIEPISCOPUL VALERIAN 
„SE RETRAGE 


Urmare din pog. 1———————— 


bue să fie cu orice preţ o victimă, un sacrificat, pen- 
tru a se satisface cu aceasta cerința unei ''conspira- 


mai punem intrebarea: cum 
poate fi chemat şi cum poa 
te răspunde cel ce nu mai 
este? Dacă este deci cu pu- 
tință să chem pe cineva și să 
primesc un răspuns, insem- 
nează că acel cineva există, 
deci morții nu sunt morţi, 
ci trăiesc însă pe alt plan, 
în alt locaş, căci aşa cum 
găsim scris în Biblie "in 
împărăția lui Dumnezeu 
sunt multe locașuri” (loan. 
14 vers 2). 

De ce nu-i 
chemăm morţii? 

Răspunsul meu este câ 
atunci când chemăm, noi 
nu știm cine răspunde. In 
locul celui chemat, se poate 
prezenta un duh rău, care 
te minte şi te poate induce 


bine să 


în eroare, aşa cum sa 
întâmplat în numeroase 
cazuri. 


Dacă cei de dincolo vor să 
te ajute, te vor căuta ei şi te 
vor îndruma prin în- 
spiraţiile bune şi poate 
chiar prin gura unui “ales” 


ţii”, care are socotelile ei. Cât de mare este influența 
acestei conspirații a fost demonstrat de faptul, că în 
procedura de aministrare a justiţiei exercitată în 
acest caz, n'au afost admise probe care n'au fost pe 
placul ei. Aşa de pildă, n'a fost admisă ca evidenţă o 
importantă declarație de opt pagini a Generalului Ion 
Pacepa (fostul şef al Serviciului Secret de Informaţii 
din RSR) prin care acesta recunoaște că el, personal, 


a fost instrumentul principal de montare a cazului 
Arhiepiscopului Valerian D. Trifa. De ce Ministerul de 
justiţie american ma admis să se facă- uz de această 
declarație, este o chestiune de liberă interpretare 
a fiecăruia. Noi rămânem la aceea care ne duce la con- 
cluzia, că admiterea acestei declaraţii ar da peste cap 
tot cazul Arhiepiscopului Valerian. Un lucru care nu 
poate fi acceptat de “conspirația” a cărei influență 
are efecte “sus”. Intr'o atare situaţie, dreptate nu 
mai poți găsi decât la Dumnezeu. 

Dumnezeu nu l-a lăsat pe Arhiepiscopul Valerian, 
dar în același timp s'a ajutat şi el, demonstrând în 
chip puternic în tot timpul păstoriei de 33 de ani, 
că este “cineva”. A fi cu adevărat "'cineva” înseamnă 
a avea cap, înțelegere, inimă, dragoste, capacitate și 
tărie. Acestea sunt lucrurile de care în chip fericit a 
avut parte Episcopia Ortodoxă Română din America 
timp de 33 de ani, prin Episcopul şi mai apoi Arhiepis- 
copul Valerian, care a ajuns acum la timpul de retra- 
gere. Iar la acest timp nu exagerăm cu nimic evaluând 
că, cu toate cele legate de viața lui de până acuma, el 
intră în categoria oamenilor ''unici”. 

Arhiepiscopul Valerian se retrage din marele capi- 
tol de viață al realizărilor lui, legat de o lume care i-a 
fost familie şi cu care a împărtășit de toate. Se mai 
retrage şi dela Vatra Românească care i-a fost casă și 
căreia i-a dat o exemplară îngrijire, făcând din ea un 
loc de mândrie ortodoxă şi românească. Un loc de 
pelerinaj românesc, cu deosebire în zilele anualelor 
Congrese Bisericeşti. Un pelerinaj pus în mișcare 
într'o foarte mare măsură de chemarea personalității 
lui. 

Pur şi simplu fiinţa ne este stăpânită de o adâncă 
mâhnire când n'avem încotro decât să vedem şi să 
spunem că, cu retragerea Arhiepiscoului Valerian se 
încheie o fază în viața româno-americană, şi că cei 
strâns legați de această fază vor trece printr un'dure- 
ros pustiu sufletesc. 

Unde se va așeza Arhiepiscopul Valerian după 
retragere, nu ştim. Si nu ne mirăm dacă nu ştie cu 
certitudine nici el, fiindcă este oarecum în natura 
lucrurilor ca viața oamenilor "'mari” să fie cu 
probleme. =; 

Reală și dureroasă, retragerea Arhiepiscopului Va- 
lerian este un lucru greu de acceptat. Si pentrucă nu 
ne putem închipui cum va arăta Episcopia și Vatra 
Românească fără el. Ceva-ne este însă clar: spiritul 
lui va continua să dăinuiască în ele. 

In ceea ce ne priveşte, rămânem și pe mai departe 
la simțămintele care ne-au legat intotdeauna de 
Arhiepiscopul Valerian, şi-l însoţim cu ele şi cu 
dorinţe de bine pe oriunde va fi. 


= Eugen BÂRSAN 
ECOUL LL [i 


TITU LILI LILI LILI LL LILI 


al lor din cei de lângă tine. 

Pentru muritorii de 
rând, e foarte greu să iden- 
tifice, să cunoască şi să aibă 
încredere chiar în omul 
care-i stă în faţă, pentrucă 
aşa cum spune o vorbă 
înțeleaptă “oamenii işi dau 
pe față părerile, dar iși 
ascund acțiunile”. 

Dacă este atât de greu să 
cunoşti omul din lumea 
aceasta, desigur este mult 
mai greu să-l cunoşti pe cel 
de dincolo. Inţelepţii care 
au scris Sfânta Scriptură, 
au ştiut acest lucru şi au 
considerat că este o 
greşeală (un păcat) să-i 
chemăm pe morți. 

Dar dacă ne cheamă ei? 
Dacă suntem chemaţi şi 
sfătuiţi, trebue să fim 
foarte atenți față de mesa: 
jele primite și să punem în 
cumpăna judecății toate 
urmările ce pot avea 
acțiunile noastre în con- 
dițiile vieții noastre aici 
pe pământ. 

Iată un exemplu: 


Un prieten credul, a ur: 
mat orbește sfatul unei 
comunicări spiritiste şi mi- 
a spus că vrea să facă poli- 
tică şi să candideze în 1946. 
La scurtă vreme după sfa- 
tul primit, el a fost arestat 
şi ținut în închisoare vreo 7 
ani! 

Un mesaj neaşteptat s'a 
primit într'o şedinţă de spi- 
ritism în ziua de 12 Febr. 
1944, când multă lume cre- 
dea că Nemţii, cu bombele 
V1 şi V2, vor câştiga răz- 
a 


n se asea- 
mănă cu un stejar pe vârf 
de munte. Vântul bate când 
dela răsărit când dela apus, 
dar nu-l poate smulge. 
Ruşii vor veni la voi cu cân- 
tece, dar va veni o vreme 
când. vor pleca în marș 
funebru”. 

Mesajul s'a realizat în 
parte în August 1944, când 
Ruşii au venit la noi cu cân- 
tece. 

Evenimentul a fost 
anunțat şi printr'un vis de 
noapte, pe care l-a avut o 
colegă de serviciu, chiar în 
noaptea de 22 spre 23 
August 1944. La ora 7 
dim., mi-a bătut în geam şi 
mi-a spus: ''sunt foarte 
îngrozită. Am visat că s'a 
prăbuşit crucea de pe Carai- 
man”. La câteva. ore după 
aceasta, s'a anunţat la 
radio armistițiul, după care 
știm cu toții ce a urmat. 

Astăzi ne punem intreba- 
rea: Oare partea a 2-a a 
mesajului privind "marșul 
funebru” al Ruşilor când va 
fi? 

Ca să dau un răspuns la 
întrebare am apelat la 
astre, pentrucă aşa cum am 


Până nu țopăiam cu progresele prin 
cincinale şi cetățeanul nu purta ochelari 
afumaţi ca să nu fie orbit de “Anii de 
lumină”, România îşi vedea de neca- 
zurile ei. 

Nimeni nu se lăuda că Parisul este 
Micul Bucureşti, dar ne simțeam mândri 
când Bucureştiul era numit “Micul 
Paris”. 

Nimeni nu se îngrijea de mărimea 
becurilor electrice, ca să nu-ți strice 
vederea; şi nici de gramele de zahăr din 
cămară, ca să nu te'mbolnăveşti de dia- 
bet. z 

Nu auzisem de '*Cântarea României” 
şi nici de discursul dela Mangalia. 

'Trăiam în întuneric şi nu-l vedeam. 

Tăranul îşi număra cireada tăind cu 
briceagul încrustaţii pe ciomag şi nu 
existau recensământe care să numere 
ghiarele de găină ce scormonesc în cur: 
tea gospodarului. De asemenea, nimeni 
nu-i poruncea lui lon câte capre, vaci 
sau prunci să crească pe prispă. 

Azi Românul e cocoloşit în sfaturi, 
legi, decrete, iar patria păşeşte vânjoasă 
pe madrigala fericirii! 

RSR are datorii de miliarde de 
dolari...Ploare la ureche! *'...totalul 
datoriilor ţărilor în curs de dezvoltare se 
ridică la 810 miliarde de dolari.” 

Mamelor care nu găsesc lapte pentru 
copii li se oferă mângâierea ''...aproape 
15% din cetăţenii Statelor Unite trăiesc 
sub limita de sărăcie stabilită oficial...” 

In RSR nu există ajutor pentru şomaj 
deoarece într'un regim comunist, oficial, 
nu există şomaj, dar Radio Bucureşti--de 
unde luăm citatele--varsă lacrimi pentru 


PI 


muncitorii de pe alte meridiane: “...în 


SIMFONIE CEAUŞISTĂ 
PE CIFRELE DIN STATISTICI 


„PAGINA 3 


Mass media mai bate și altă toacă: 

Producţia agricolă, a! crescut de 3.72 
ori față de cea din 1950, iar cea indus- 
trială de 34 de ori. Numărul bovinelor şi 
al membrilor de partid a crescut şi el, şi 
tot în creştere este și standardul de viață 
pentrucă “...salariul mediu nominal a 
crescut de 7.5 ori în termeni reali” (R.B. 
22.02.1984). 

Deci, cetăţeanul din RSR o duce azi de 
71.5 ori mai bine decât o ducea în 1950, 
sau, vice-versa, cetățeanul din 1950 o 
ducea de 7.5 ori mai prost decât o duce 
cel de azi. 

Luând 'în serios afirmaţiile oficiale 
ajungem la următorul tablou al vieţii ce 
se trăia în România acum 34 de ani. 

Regimul actual permite cetățeanului 
să consume 1000 grame de zahăr pe 
lună, în 1950 el ar fi avut voie să con- 
sume doar 134 de grame (de şapte ori şi 
jumătate mai puţin). Azi sunt permise 
doar becurile de 40w, în 1950 cetăţeanul 
îşi lumina casa cu becuri de 6w, iar în 
fața magazinelor în loc de o coadă de 
două blocuri existau cozi de 15 blocuri. 

Pentru respectul cifrelor, peste care 
statisticienii reserişti sar ca Nadia 
Comăneci peste paralele, le oferim o alta 
serie de comparații ce nu pot fi dez: 
minţite: — 

RSR posedă, pe cap de locuitor, mai 
multe frigidere decât au  eschimoșii; iar 
Românul, tot pe cap de locuitor, 
cumpără mai multe ghete decât indigenii 
din țările tropicale care umblă desculți; 
şi, tot în RSR, ca o urmare a in- 
dustrializării, avem azi mai multe tram- 
vaie decât erau pe timpul lui 
Burebista. 0 


fost 
Ro LAP 


unele țări au scăzut ajutoarele sociale”. 
Pe scurt, în RSR totul este foarte bine 
pentrucă în unele țări ar fi mai rău! 


Stroe MOLDOVEANU 


E II PE REIESE EI 


mai scris în 1979, există o 
corelație între periodicită- 
țile astrale şi cele istorice. 

Tinând cont de in- 


“terpretările astrologice, 
bazate pe verificări timp de . 


mii de ani, putem anticipa 
că terorismul, atentatele și 
catastrofele naționale, se 
succed ca anotimpurile, că 
"Dumnezeu aduce iarăşi 
înapoi ce a trecut”! (Ecl.1-8 
;3-15). lată ce spune în pri- 
vința soartei celor răi 
proorocul Isaia, la cap.33, 
vers |: ““Vai de tine pus- 
tiitorule, care totusi n'ai 
fost pustiit, care jefuieşti si 
n'ai fost jefuit încă! După ce 
vei fi sfârşit de pustiit, vei 
fi pustiit şi tu; după ce vei 
isprăvi de jefuit, vei fi jefuit 
şi tu”. 

Inceputul şi sfârşitul 
perioadelor ni-l arată pozi- 
ţiile planetelor iar în cazul 
noilor turburări şi arme 
moderne de luptă, planeta 
Uranus este importantă şi 
merită să fie urmărită. 
Mişcarea de revoluție a 
acestei planete este de 84 
de ani. 

La ora actuală, Uranus 
se află în constelatia 
“Săgetătorului” și tranzi- 
tează această constelație 
din 1981 până în anul 


1988. = 


In urmă cu 54 de ani, 
Uranus a tranzitat con- 
stelația  *“Săgetătorului””., 
între Nov.1897-Dec.1904. 

“Cercetând istoria, vedem 
că în perioada respectivă, 
V.I.Lenin, a creat în Rusia 
“Uniunea de luptă pentru 
eliberarea clasei  munci- 
toare, germenele partidului 
marxist rus - Partidul 
muncitoresc  social- 
democrat (P.M.S.D.R.), care 
a fost creat în anul 1898 şi 
consolidat la Congresul al 
Il-lea din anul 1903. 

Când Uranus a ajuns la 
180 de grade, adică în 
opoziţie cu el insuşi față de 


anii 1897-1904, tranzitând - 


constelația “Gemenilor”, 
unde sa găsit în perioada 
1941-1949, a avut loc al II- 
lea război mondial. 

E. suficient să ne gâmdim 
o clipă la Soarele, pe care îl 
vedem, şi să înţelegem că 
aşa cum trecerea lui prin 
constelația primăverii (care 
începe la 21 Martie) aduce 
mai multă lumină pe 
pământ, mai multă căldură 
şi speranţă, şi că după ce 
ajunge la 180 grade de acest 
punct, adică în constelația 
"*Balanţei”! ziua se 
micşorează, vin ploile reci 
şi apoi iarna cu zăpezile 
abundente, planeta Uranus, 


pe care nu o vedem, aduce 
așa-zisele perioade istorice, 
în care evenimentele pot 
apare cu totul neaşteptat. 

Poate că logica ne înşeală 
uneori, dar nu trebue uitat 
adevărul etern valabil că nu 
există noapte fără un răsă- 
rit de soare şi nimic din ce 
s'a făcut de om, să nu aibă 
un sfârşit. 

Dacă la data de 23 
August 1944, Uranus la 13 
grade în constelația 
Gemenilor” a adus peste o 
parte a lumii întunecime și 
groază, iată că la 7 
Febr.1984, când s'a găsit la 
13 grade în constelația 
“Săgetătorului”? adică exact 
la 180 grade față de August 
1944, a adus moartea celui 
mai fioros terorist rus, 
„ANdropov. ___ 

Până lafinele anului 1984, 
Uranus va mai fi la 13 
grade în constelația ''Săge- 
tătorului”” şi poate 
zăruncina din temelie ceea 
ce a întărit în 1944. : 

Să nu uităm însă că 
aspectul favorizant al lui 
Uranus, pentru a. putea 
produce evenimentul dorit 
de popoarele subjugate, 
lumea liberă trebue şi este 
obligată să creeze cu voință 
şi stăruință în acţiune, 
condiția determinantă! D 


Pa eo ez mm 


„e voma 


e ee ee ag A 


n Me 


| 


n e 


ag he 


n Meme Am e ma 


LUC pa. 9 


ă 


PAGINA 4 


IUNIE 1984 


UVANTUL ROMÂNge,, 


PA SE DR E RI TA SIE SSI E TOR STI 0 7 Rar ERE E E 


DESCREŞTEREA NEAMULUI ROMÂNESC | 


Ecourile unor lungi 
comentarii despre demogra- 
fia românească, sunt în ac- 
tualitate dela un timp. Din 
ce în ce mai multe comen: 
tarii, din ce în ce maiample 
prin analiză şi critică, 
cuprind toate mediile de in- 
formare din ţară şi din afa- 
ră. Si e normal ca aceas- 
tă temă să devină majoră şi 
să-i acordăm importanţă, 
pentrucă dezbate o realitate 
românească capitală. Ni se 
împuținează neamul, dure- 
ros de mult și periculos de 
rapid. Suntem mai puțini 
decât ar fi trebuit să fim, 
suntem mai slabi - din toa- 
te punctele de vedere - 


decât am fost. 
Descreşterea neamului 
românesc a început în 


DECENIUL CINCI, când 
am intrat întrun război 
devenit prea mare pentru 
un popor ca al nostru. 
Atunci bărbații neamului 
şi-au lăsat căminele cu fe- 
meile şi copiii lor, sau spe- 
ranța unei familii, şi s'au 
dus pe front. Si parcă cei ce 
au murit, jertfindu-se pen- 
tru hotarele TARII, nici nu 
au murit. Parcă au rămas 
cu noi, în pământul nostru, 
în casa noastră. Dar cei 
risipiţi peste hotarele IM- 
PUSE, sunt o irosire de 
neam, nejustificată. Irosire 
la care au fost forțați. Si 
scump ne costă această iro- 
sire, şi din punct de vedere 
demografic. : 

După război a urmat 
nedreapta ''pace” care a 
adăugat prizonierii predați 
teritoriilor răpite. lar unii 
dela inceput nu au acceptat 
această pace nedreaptă, şi 
au plecat. Acesta a fost 
deceniul de început al 
suferinței demografice ro- 
mânesti. Dar a fost numai 
începutul, pentrucă peste tot 
ce-a mai rămas s'a instalat 
DECIMAREA  COMUNIS- 
TA. 

DECENIUL SASE a înce- 
put odată cu amplificarea 
decimării comuniste, care 
în consolidarea puterii sale 
m a făcut excepții de va- 
lori. Din zece patrioți, 
UNUL, cel mai curajos, a 
fost strivit. Din zece in- 
telectuali, UNUL, cel mai 
valoros, a fost sacrificat. 
Din zece ţărani, UNUL, cel 
mai harnic, a fost distrus. 
Din zece militari, UNUL, 
cel mai loial neamului, a 
fost pus la zid. Este dece- 
niul în care am pierdut 
bărbaţii cei mai înzestrați 
patriotic şi intelectual, vir- 
tual excepţionali părinţi. 
Decimarea comunistă nu 
este numai o decimare a 
fiinţei omeneşti, ci şi a 
valorilor şi a averilor crea- 
te. Este decimarea unui 
sistem istoric naţional 
propriu, este antirațiune 
românească. Este o con- 
tinuă pauperizare. 
Pauperizare care la început 
s'a numit datorii de război, 
sovromuri, cote, şi pe par: 
curs s'a adâncit sub tot 
felul de nume. Această 
pauperizare a făcut pe 
mulți să se gândească dacă 
vor avea să dea de mâncare 
copiilor pe care si-i doreau. 

Dar la copii sia gândit şi 
PARTIDUL, introducând 
liberalizarea  chiuretajului, 
mai precis libertinajul de-a 
distruge viitoarele generații 
române. S'a scris puţin des- 

„pre acest masacru de em- 


brioane în numele aşa zisu- 
lui drept al femeii de a-şi 
alege singură numărul 
copiilor doriţi. De fapt era 
un mare fals comunist. 
Scurgând valorile materiale 
spre Răsărit, partidul nu 
putea împărți MULTE 
CARTELE poporului 
român. La acea vreme 
mulți medici şi cadre 
medicale profesorale vân- 
turau acel slogan comunist 
despre "DREPTUL 
FEMEII”, ca să-şi arate 
atașamentul față de partid 
şi să-şi apere titlul profe- 
soral I““câştigat 
revoluționar”. Minţeau, 
înşelau şi chiuretau fără 
nici un fel de bun simț 
profesional sau omenesc. 
Totul a fost la început ca un 
şoc, ceva împotriva fiinţei 
noastre româneşti, incon- 
form cu tradiționalul 
nostru  ''moral--religios”, 
Un act de exterminare. 
Incet datorită pauperiză- 
rii tot mai accentuate, a in- 
certitudinilor zilnice şi a 
nesiguranței viitorului, s'a 
dezlănțuit în toată ţara acel 
hârşâit de cPiurete în ute- 
rul femeilor. Acel cântec al 
morții pe care comuniștii 
l-au numit DREPT AL 
FEMEII şi pe care ana- 
tomiştii şi obstreticienii îl 
numesc CRIN UTERIN. 
“CRIN UTERIN” a luat 
locul cântecelor de leagăn 
pe întinsul plai românesc, 
iar Dej numea acest strigăt 
“uterin, cucerire revoluțio- 


mară. Si chiuretele cântau 
“acest cântec de moarte în, 


uterele femeilor pentru 30 
(treizeci) de lei oriunde şi 
oricând, fără nici un fel de 
considerent medical sau 
uman. Vă amintiți? Aţi 
uitat sau nu aţi ştiut!? 30 
de lei, 19 erau ai Statului şi 
11 lei ai obstreticianului. 
Puţini au zis ceva atunci. 
Puţine feţe bisericeşti, 
puțini medici. Tăcerea 
resemnării şi a aprobării. 
Partidul fără de partid, 
poate să-şi adauge pe roșu-i 
steag pe lângă seceră şi 
ciocan, pe lângă alte instru- 
mente de decimare, şi 
chiureta. Este mai ieftin să 
distrugi viața decât să o 
cultivi liber şi creator. Au 
fost totuşi în acel deceniu 
câţiva clarvăzători şi 
specialişti în demografie, 
care au avut curajul să-şi 
exprime deschis previziunea 
dezastrului demografic de 
astăzi, pentrucă acela a fost 
un eveniment hotăritor. 
DECENIUL SAPTE este 
ultimul deceniu în care 
Românii sau mai lăsat 
încă o dată păcăliți de 
comunism, mai ales tânăra 
generaţie. Si asta pentrucă 
au existat real câteva 
momente, ce îţi dădeau spe- 
„ S'a părut că se va 
face dreptate chiar şi et- 
nografiei, că imbunătăţind 
condiţia materială și spiri- 
tuală, vom reveni din nou 
un popor viguros cu o 
demografie sănătoasă, 
eficientă, ascendentă. 
Dar a fost să fie, cum 
zicea un Român de pe la 
noi, a fost să fie deceniul 
"1 April”. Asta a fosti! 
Chiar şi acel decret cu, pri- 
vire la întreruperea sarcini: 
lor, măreț prin idee şi prost 
prin concepție, dar mai ales 
prin aplicaţie, a fost tot o 
mare păcăleală. In privința 
acestui decret, sunt multe 


argumente ce trebuesc puse 
în talerii balanței, de o 
parte şi alta. Personal 
împărtăşesc opinia unui 
specialist în demografie 
românească, unul dintre cei 
care a prevăzut dezastrul 
demografiei deja cu două 
decenii în urmă.  Dânsul 
spunea: “Familia româneas- 
că nu mai putea rămâne la 
tradiționalul "câţi copii dă 
Dumnezeu”, dar nici la 
continuarea acestei fără-de- 
legi. Există soluţii educa- 
ționale, medicale şi chiar 
materiale de îmbunătăți- 
re a demografiei”... Desigur 
există... dar pentru asta ar 
trebui să conducă mintea și 
nu puterea. Puterea parti: 
dului s'a declanşat şi prin 
guriştii săi, care au zis că 
înainte s'a făcut greşeala dar 
de-acum partidul va avea o 
politică justă. Justețea asta 
a sosit pe neașteptate, i-a 
păcălit pe mulţi şi astfel 
pentru ultima dată în isto- 
ria noastră demografică au 
mai apărut o jumătate de 
milion de noi născuţi 
intr'un an. Dar a trecut 
repede, pentrucă "păcăliţii 
deceniului” prin acest de- 
cret au realizat curând, că 
partidul a luat “'libertinajul 
chiuretei” însă nu a dat 
ceea ce trebuia să dea 
FAMILIEI dela care 
aştepta mai mulţi copii. S'a 
spălat pe mâini cu 1000 de 
lei de nou născut. Ce 
ruşine!  ' Societatea 
românească va suferi. în 
„continuare, și aceasta se va 
reflecta perfect prin 
demografie. ŞI 

DECENIUL OPT, acest 
deceniu inundat de ape şi 
nelegiuiri, zguduit de cutre- 
mure şi de nedreptăţi 
amare, accentuează la 
maximum descreşterea 
neamului românesc, ca o 
reacție numită de-acum 
firească la sărăcie şi la 
capriciile unei familii 
bolnave după avere şi 
putere. Două evenimente 
deteriorează malign 
demografia românească in 
acest deceniu. 

1. INDUSTRIALIZA. 
REA. Nu cea care a fost 
necesară, ci aceea care a in- 
dustrializat întâi de toate 
femeia. Industrializarea ei 
se oglindește dezastruos în 
actuala demografie 
românească. Partidul a 
însărcinat femeia în 
“viața” fabricii şi a uzinei, 
a ogorului şi a biroului. A 
însărcinat-o prin toate 
şedinţele şi ““invăţămin- 
tele” politice. A maltratat- 
o prin toate pieţile pe unde 
a pus'o să bată din palme 
de-a lelea, sau să stea tăcu- 
tă ore întregi la o coadă 
după un pumn de mâncare. 
A pus'o prin tot felul de 
“'comiţii şi comitete”, când 
în spatele acestei '“regizări 
de mase” se urmărea ascen- 
siunea şi domnia unei 
singure femei. Toate aceste 
sarcini impuse de partid, au 
trezit în femeia română- 
atât de jignită de amarnica 
viață socialistă - o reacție 
puterică de îngrijorare şi 
nesiguranță, determinând 
o îngrijorătoare cifră de 
avorturi, îngrijorătoare și 
pentru sănătatea femeii şi 
pentru demografie. Femeia 
renunță la sarcina ei funda- 
mentală de MAMA, cu toate 
riscurile. 

„2. EXODUL început ime- 


Corneliu FLOREA——————— 


diat după pacea nedreaptă 
se accentuează, «ajungând la' 
fenomen de masă în dece- 
niul opt. Din zece unul se 
gândeşte să plece, din zece 
care gândesc să plece unul 
reuşeşte, asumăndu-și toate 
riscurile între care chiar și 
pe al vieţii. Acea viață pe 
care moşii şi strămoşii şi-o 
dădeau pentru țară, omul 
din RSR şi-o dă să scape de 
ă)! Este și aceasta 0 con- 
tinuă decimare demogra- 
fică, pentrucă pleacă tineri 
şi adulți cu mare capacitate 
biologică şi spirituală. 
Plecând, descreşte şi pute- 
rea neamului românesc. 
Pentrucă trebue luat în 
considerare şi numărul 
demografic, dar și valoarea 
sa: suntem OAMENI nu 
“bețe de chibrituri” în cu- 
tia partidului, tovarâşe 
Secretar General! - 
Si acum, îndeceniul nouă, 
când se preconizează de 
către partid să fim vreo 30 
de milioane, suntem numai 
două treimi din ceea ce şi-a 
luat partidul angajamentul 


in urmă cu peste trei 
decenii. 
Azi, România are o 


demografie staționară, 


“ingheţată”, căci numărul 
noilor născuţi dintr'un an 


abia acoperă numărul dece- 
daților din acel an. Nu 
există spor, natural al 
populației. Alarmant este 
că această demografie 
mumai aparent este sta- 
ționară. In realitate este 
o demografie de regres, de 
declin, la care în acest dece- 
fiu s'a adăugat și un indice 


crescut al sinuciderilor. 
Ultima picătură reală şi 
ruşinoasă. Rezultatul 


stresului psihologic ce a dus 
la epuizare, la cedare. Sinu- 
ciderea ca singur mod de 
salvare dela fericirea co- 
munistă. Aici am ajuns. 

Acesta este tabloul real 
al descreşterii neamului 
românesc schițat cronologic 
şi pe evenimentele care l-au 
determinat, fără a intra în 
detaliile demografiei statice 
sau dinamice, fără a face 
comparații demografice şi 
mai ales fără a discuta ten- 
dințele reale ale demogra- 
fiei româneşti, raportată la 
o societate normală româ- 
nească și la spiritualitatea 
şi afecțiunile noastre, 


A fost necesar î 
tim “acest faViaă alai i 
dovezi autentice care Y 
determinat. eroziun 
in demografia ro 
pentrucă dela o ă 
Partidul "'face pe aa | 
tul”, reclamând că a 
confruntat cu 
probleme demografie e N 
este în stare acest partid în 4 
marea lui neruşinare, să 
nu-şi asume nici O vină, să 
rămână nepăsător şi la] 
acest dezastru pe care În 
creat. Va merge şi mai $ 
departe tot ordonând ; 
amenințând, găsind toţ 
felul de țapi ispăşitori 
începând cu vreo moasă 
comunală sau vrio | 
“grămadă” de ''ginicologi”: 
nărăviţi la câştig. Si de ce 
nu, chiar să schimbe un 

„ministru sau doi (că aceştia 
sunt singurele piese de 
schimb ce se “găsesc cu 
duiumul în RSR). Orisice va 
fi în stare. Chiar să sacri. 
fice în continuare poporul. 


Dar nu-şi va recunoaste 


i Brave . 
mânească, Ş : 


această crimă săvârşită 
împotriva poporului 
român. ala) 


TABĂRĂ DE VARĂ 


„UA CÂMPUL ROMÂNESC 
RAMILTON-CANADA 


DN 


ASOCIAŢIA CULTURALĂ ROMÂNĂ 
HAMILTON, ONTARIO, CANADA 


Vă invită să petreceți anul acesta vacanţa de vară la 
CÂMPUL ROMÂNESC 
O SĂPTĂMÂNĂ DE ZILE 
29 IULIE -4 AUGUST 


PETRECEŢI VACANŢA 


— Lăsaţi totul deoparte — 


[i 


ÎNTR:O ATMOSFERĂ ROMÂNEASCĂ 
Vă oferim ceva pentru fiecare, tânăr sau bătrân 


Aduceţi cu Dvs. corturi sau treilere pentru dormit 
si cele necesare gătitului 


Petru informaţii scrieţi la adresa: Asociaţia Culturală Română 


Box 4217, Statioa B,, Hamilton, Ont., Canada. 


IUNIE 1984 „PAGINA $ 


N DE E I  E EREE  ER N NRSER 


CUVANTUL ROMÂNESC 


dd 


GLOSE CONTEMPORANE 


maron PF ENE SC U aa 


INSTITUŢIILE RĂTĂCIRII POPOARELOR. 


O idee oricât de bună, devine rea după 
felul cum este pusă în practică. Aşa a fost 


şi este cazul răposatei Societăţi a Naţiuni- simțului comun, atât de absurd şi atât de Fi 
lor, mai mult încă al urmaşei sale contra interesului de conservare propriu, grăbit să se înscrie ca principal ofertant, continua atunci să întrâțină "Unesco”. Ca i 
"Organizaţia Naţiunilor Unite", decât comportamentul demonstrat de este Iranul lui Khomeini. Dar de unde să o compensație, şi ea ar face câteva con- i 
“O.N.U”, și mai ales al anexei aces-  ::Unesco”'. Acesta s'a făcut instrumentul scoată atâți petrodolari când Iranul este cesii. *'Unesco” ar schimba câţiva Ă 
teia: '"'Unesco'”. De ce ideea era bună, ba unor 10-20% contra celor  80-90%. de angajat într'un lung şi costisitor război cu funcționari prea deochiaţi şi şi-ar vedea de J 


foarte bună, nu e nevoie de multă in- 
sistență. Naţiunile ar fi avut la dispoziție 
cadrul unei organizaţii universale 
democratice în care şi-ar fi apărat pe 
picior de egalitate drepturile la libertate, 
securitate și prosperitate. De ce ideea bună 
a devenit rea, vom vedea îndată. 

"Societatea Naţiunilor” sub vălul celor 
mai generoase principii, era menită să fie 
instrumentul de hegemonie al învingăto- 
rilor, Franţa, Anglia şi Statele Unite. Si 
nici n'ar fi fi fost rău aşa, dacă ei ar fi 
ştiut să-i dea acestui areopag consistență și 
eficacitate in funcţia unui factor de 
echilibru, de justiţie şi de garanție efectivă 
a securităţii internaţionale. 


Dar Statele Unite sau dat dintr'u 


Nimic însă, chiar în istoria plină de 
inepţii a omenirii, nu apare atât de contra 


contribuabili. Foarte greu se poate explica 
în logica interesului de existență ca 
organizaţie universală, această deviere de 
ordin cvasipatologic. Din alte puncte de 
vedere, explicaţia acestui fenomen de 
rătăcire poate fi prilej de meditaţie. 
Astăzi, însă, ne oprim numai la constatări 
şi comentarii. 

"Unesco” prin definiţie ar fi urmat ca 
pe baza unei neutralităţi iedologice, să 
servească aproprierea intre popoare pe 
calea culturii libere de orice virtuţi par- 
tizane. Aceasta era de așteptat dela o 
organizație universală care cuprinde toa- 
te popoarele lumii. In loc însă de o acţiune 
benefică şi echitabilă pentru toţi după 
criterii universale, ""Unesco” a devenit pe 


tuie Occidentul cu subvenţii pentru 
“Unesco””,. Si interesant de notat, nu 
Rusia s'a inghesuit cu ofertele. Cine s'a 


Irakul şi când în consecință este 
amenințat cu scăderea în exportul petro- 
lului? Si chiar dacă ar sări în ajutor şi 
celălalt disperat, Gadafi , cu petrodolarii 
libieni, tot nu ar fi de ajuns pentruca să 
facă față unei organizaţii cu pletora de 
funcţionari ai lui ''Unesco”. In cel mai 
bun caz ''Unesco” ar deveni o dublură an- 
ticulturală cu matrice ambiguă a- 
teo - islamică, a blocului ţărilor 
“*nealiniate”. 

Dar guvernul american şi-a lăsat o 
portiță de reconsiderare a deciziei de 
retragere, până la sfârșitul anului. Dacă 
până atunci “*Unesco” se îndreaptă ,Sta- 
tele Unite renunţă la decizia de retragere 
din organizație.  Ambasadoarea Jean 


de eliminare a Israelului şi dispoziţia de 
încălcare a teritoriului marilor Agenţii Oc- 
cidentale de Informaţie. Occidentul ar 


treabă mai departe în forme mai discrete, 
acțiunea de rătăcire a popoarelor. 
Oricum ar fi, conflictul direct cu 
“Unesco”! şi indirect cu O.N.U., constituie 
un test. Acesta este testul fermităţii de o 
parte sau de alta, a Occidentului sau a 
blocului comunist. Să vedem dacă Statele 
Unite nu se mulțumesc cu praf în ochi şi 
lasă **'Unesco ” în plata Domnului, dacă 
nu se reformează de sus până jos. Si in- 
vers, dacă blocul comunist sprijinit pe 
“Lumea a treia”! nu este decis să înfrunte 
Occidentul pe diferite plamuri, deter- 
minând “Unesco” la rezistenţă contra 
guvernului american. In cazul fermității 
reciproce, vom asista la o nouă fază in 
“războiul nevăzut” între democraţia oc- 


MA d mimi Ara sa armoniza 


mactz. i a tra d-astea za Ana. 


început în lături, în urma votului memora- zi ce trece o centrală de discriminare — Gerarda lăsat să fie întrevăzut un aseme-  cidentală şi regimul totalitar din Est. F) 
bil al Senatului American. În felul acesta agresivă, "'stângistă”, anticapitalistă şi nea indiciu. Si care ar fi semnele de Poate nu în zadar Anul 1984 a fost ales ca j, 
"Societatea Naţiunilor” a fost lipsită din  antioccidentală, mai âles antiamericană. îndreptare? ”'Unesco” îşi anulează votul dată fatidică de Orwell şi Amalrie. DD “4 
capul locului de unul din cele mai im- Ea se ridică tocmai contra acelora fără de 2 
portante elemente în asigurarea unei care nu poate să existe. ''Unesco” este A î 
autorităţi viguroase pe suprafața planetei. astăzi un focar de ură, de conflicte politice PARALELA INTRE i 


Așa deficienţele Societăţii Naţiunilor n'au 
întârziat să se manifeste. Destul de 
repede ea s'a convertit într'o coridă 
retorică, dublată de culise unde se puneau 
la cale combinaţii bizare. Marii matadori 
ai retoricii erau Briand și Titulescu, marii 
regizori în umbra culiselor, Sir Eric 
Drummond și Eduard Beneș. 

Nu mai enumăr pronele Societăţii 
Naţiunilor. Ea a fost discredidată mai ales 
după eşecul Conferinţei Dezarmării în 


1932, si definitiv după reocuparea Renani- 


ei de către Hitler în Martie 1936. Aceasta 
însemna prăbuşirea Tratatului dela Ver- 
sailles, pe care se sprijinea “Societatea 
Naţiunilor”, Cine mai credea acum în 
Covenantul dela Geneva? "Societatea 
Naţiunilor” şi-a dat obștescul sfârșit cu 
un gest prea tardiv de autoritate, în 
Decembrie 1939, eliminarea Rusiei Sovie- 
tice după agresiunea contra Finlandei. Cu 
sfârşitul ei se incheia un capitol de 
dezamăgiri, de slăbiciuni, de . stratageme 
mediocre şi de râtăcire a popoarelor în 
iluzii înşelate. 

Aceeași experienţă, în alte forme dar nu 
prea deosebite, o prevestea "Organizaţia 
Naţiunilor Unite”. Când la Bad Gastein în 
Aprilie-Mai 1945 ascultam știrile la radio 


şi venea rândul Conferinţei dela San Fran- comunist, amputarea libertăţii de in- cei mai importanţi din  parvenitului decât ţinuta  Brătiam trântea usile Con- 

cisco unde se pregăteau Statutele formaţie. Sub ieri dart de reala mai  Jumea burgheză. (Nu ajunsului, deşi fiul  ferinţei de Pace-dela Paris; 

Naţiunilor Unite, închideam aparatul. echitabilă a ştirilor, nesco” a dispus  menţionez şi Mişcarea “'roşului”” se găsea la a mai înainte dea trânti vreo ) 
4 


Nimic mai plicticos și mai inutil decât săas- 
culți detalii ale căror consecințe se cunosc 
bine şi fără greutate de mai înainte. 
Aceleaşi cauze, aceleaşi efecte, este o lege 
dela care nu se abate logica lucrurilor. 
“Organizaţia Naţiunilor Unite” nu putea 
fi decât o repetiţie în rău a Societăţii 
Naţiunilor. 


Si în adevăr, nici cele mai negre preves- 
tiri nu s'au adeverit atât de deplin decât 
în evoluția Naţiunilor Unite. "O.N.U." a 
degenerat în aproape patru decenii într'o 
platformă de propagandă contra ordinei 
organice în existența naţiunilor. Dolarii 
Americanilor întrețin o organizaţie 
devenită cu timpul cutia de rezonanţă a 
Rusiei-Sovietice şi a ţărilor comuniste. 

Dar modelul de pervertire a unei idei 
bune într'o practică rea, este *'Unesco”!, 
progenitura Organizaţiei Naţiunilor 
Unite. Această sub-organizaţie fundată 


şi rasiale sub influența așa zisei ““Lumeaa 
treia” şi a ţărilor comuniste. Rolurile s'au 
inversat contra scopurilor inițiale, astfel 
încât nu Occidentul îşi întinde în afară ex- 
perienţa unui tezaur de civilizație milena- 
ră, ci “Lumea a treia'' subdezvoltată, 
comandă şi impune marxismul de import 
al regimurilor tribale patronate de Rusia 
Sovietică. ''Unesco” este acum călăuza 
marxism - leninismului de culoare. 
Organizaţia aceasta degenerată în agenția 
subversiunii mondiale, este condusă de 
semidocți dotați cu salarii fabuloase și 
privilegii diplomatice. Directorii roşii dela 
“Unesco'” sunt puşi acolo nu pentruca să 
servească Libertatea şi Cultura, ci pen- 
truca să le combată. 

Dar ''Unesco” a forțat nota. Ea a comis 
două greseli capitale care pot s'o coste 
existenţa” Aceste două greşeli sunt 
asimilabile, “mutatis mutandi” pe alt 
plan, cu plasarea rachetelor sovietice în 
Cuba şi cu doborirea avionului sud-corean 
“Jumbo”. Care sunt greșelile care implică 
o comparație atât de drastică? ““Unesco” 
s'a atins de Israelși de libertatea presei Oc- 
cidentale. Adunarea Generală a votat sub 
presiunea “Lumii a treia” eliminarea 
Israelului, şi, la cererea blocului 


punerea Agenţiilor de Presă sub controlul 
guvernelor membre ale organizaţiei. 
Aceasta înseamnă, reducerea dreptului de 
informaţie le nivelul permis de regimurile 
totalitare din blocul comunist și din 
“lumea a treia”. Dar Israelul şi 
privilegiile marilor agenţii de presă oc- 
cidentale, sunt intangibile. De data aceas- 
ta Guvernul American a reacţionat şi a 
decis retragerea din ''Unesco”. "Dacă Sta- 
tele Unite continuă în *“Unesco” ar fi com- 
plice la agresiunea ideologică contra lumii 
libere'" a declarat Jen Gerard, Ambasa- 
doarea americană pe lângă “'Unesco'”. O 
declarație atât de absolută, înseamnă un 
angajament solemn. Decizia însă devine 
efectivă, potrivit statutelor, după 12 luni, 
adică la 31 Decembrei 1984. Până atunci 
însă, se pot întâmpla multe. 

Retragerea Statelor Unite ar fi o 
catastrofă pentru ""Unesco”. Ele ar fi ur- 
mate de cele mai multe sau de toate țările 


I.C.BRATIANU ŞI IULIU MANIU 


Radu BUDIŞTEANU 


LC.BRATIANU 


Constrastantă paralelă 
între aceşti doi şefi politici, 


Legionară, pe care eu o con- 
sider cu totul altceva decât 
un partid politic, şi cu totul 
altceva decât o emanație 
burgheză). 

Intre Ion I.C.Brătianu şi 
luliu Maniu, nici o 
asemănare, nici fizică, nici 
politică, nici în aprecierea 
unor valori, nici în raportu- 
rile cu anumite instituţii 
naţionale. 

lonel Brătianu era fălos 
şi arătos. Afabil când voia, 
tăjos când trebuia. Dela 
oarecare distanță, un zeu al 


„îngâmfării, trecând, suve- 


ran, printe spinări adânc 
incovoiate, cum l-am văzut 
odată la Cameră şi mi-am 
jurat, la foarte tinerii mei 
ani, să nu fiu nici Jupiter 


Brătianu, un biograf al lui 
Cuza, era mai mult ţinuta 


doua căsătorie princiară şi 
cu un prea puternic cumnat 
la Curte. 

luliu Maniu afecta 
modestia. Respectat ca şef, 
nu temut ca cel care 
împarte deopotrivă mana şi 
neghina. La unul puterea 
venea din sferele înalte ale 
partidului; la celălalt, dela 
generaţiile urmaşe lui Moş 
loan Roată. Rar, Ionel: 
Brătianu venea la şedinţele 
Camerei sau la Minister. 
Permanent, luliu Maniu. 
Ionel Brătianu îşi adusese 
la el arhiva statului. 
Niciodată Iuliu Maniu. 
Brătianu era sic volo; pro 
ratione, Maniu. Poporul 
putea fi siluit în exprima- 
rea voinţei lui, în interesul 


IULIU MANIU 


Florica; când se supăra 
Maniu, pleca el la Bădăcin. 


uşă, Maniu punea s'o ungă. 
Brătiam a murit în plină 
glorie şi în plină morgă, 
întins pe catafalcul din 
rotonda Ateneului; Iuliu 
Maniu a murit în uniformă 
de puşcăriaș, întins pe 
podelele celulei dela Sighet. 
Va reînvia mâine Tara lui 
Ionel Brătianu? Nu cred. 
Mai este un fiu al neamului 
românesc ucis într'o noapte 
pe-o şosea, şi mai sunt şi 
podelele celulei dela Sighet. 
Peste tot sânge, sângele 
nostru românesc, care nu 
poate fi uitat fiindcă prea 
cumplit doare. = 
Să nu uităm, însă, că 
fără” lonel Brătianu, fără 
Regele Ferdinand, fără 


Regina Maria şi fără ostaşul 


odată cu organizația-mamă, avea o occidentale. Consecința ar fi pierderea i i ; - 

misiune didactică şi culturală de proporții celor 80:90% din  Aboniț, adică d tr DIS! padiălucul tata JA Bre ylafiae ete pole larilicat Cena 
universale. Ea trebuia să răspândească dispariția acestei organizaţii a Naţiunilor Capitoliu cu fruntea A faca aă Co lacidAe ci al Era ci SRiRO it da iaticț t 
avantajele civilizaţiei, culturii, educaţiei, Unite. In acelaşi timp ar constitui și un spre pământ. ec el fiul: cului la? Maniu (oară Rogiâziiai la; care ae 
drepturilor omului, în lumea în curs de grav avertisment față de O.N.U. însăși.  **Comisarului dela Pitesti”! Brățianu se supăra pe Rege, alipiască  provinciil 
emancipare, ““Unesco”! era menită să trans- Majoritatea Americanilor este sătulă să cum îl califica pe ja Regele” lua drumul iezi Cip i S, 


mită bazele unei culturi superioare în 
țările noi și să alfabetizeze popoarele sub- 
dezvoltate. Occidentul asigura 80-90% din 
bugetul acestei instituţii de propagare 
culturală a solidarității cu popoarele che- 
mate să facă parte din comunitatea 
națiunilor inaintate. 


plătească dolari grei în schimbul unei ploi 
sistematice de injurii. Căci în adevăr, Oc: 
cidentul este marele "'incornorat” de 
organizația Naţiunilor Unite şi de 
"Unesco'', dominate de blocul comunist şi 
de "Lumea a treia”. 

S'au oferit însă unii amatori să substi- 


RĂSPÂNDIȚI ACEST ZIAR 


N i d n ape 


PAGINA 6 


IUNIE 1984 


ALT NOU L.M.ARCADE 


“REVOLUŢIE CULTURALĂ”, Caietele Inorogului, 


Nou şi același rămâne L.M.Arcade, cu 
egală forță de şarje dar de fiecare dată 
răscolind alte adâncuri. In fruntea cărții 
citim două magnifice versuri ale lui Ion 
Barbu: “Inimi mari dormeau pe ţară/ 
Munţi cu sângele'n afară”. O parte din 
aceste ''inimi mari” sunt în carte un grup 
de tineri care se trezesc la o beție cumpli- 
tă şi sângerează treji cu tot sângele. Nu 
este, cum superficial ar putea să pară, o 
carte de glumă, ci de spaimă, și nu aduce 
nimic din acel humor familiar al lui 
Nastratin Hogea, care a picat odată în 
Asia Mică, în Anatolia, în adevăratul 
“balcon peninsular” cum spunea lon 
Barbu, ceea ce din cauza unei greşeli de 
tipar a rămas “balcan peninsular”, adică 
un non-sens, denunţat de autor imediat 
după apariția ''Jocului secund”. Nici 
măcar ceva de “târg hilar” nu găsim în 
această carte care este un bocet sfâşietor, 
după dărâmarea altei Troia, în Dacia, 
complementul străvechi al 'Troii, și una și 
alta fiind centre de cult al luminii din 
zorii lumii noastre. Această complementa- 
ritate a fost genial intuită şi scoasă în 
relief de Ion Barbu, bine înțeles înaintea 
actualului  ““patriotism-socialist-tracic”, 
dar cu autoritatea de poet al “'Soarelui/ 
Marelui” ce era. (“'Dunărea turcească" de 


care vorbeşte Barbu în ciclul “'Isarlik” 
este doar o metaforă pentru paralela 


Dunării la Sud, Marea Propontidă, ca un 
râu între Europa şi Asia, între cele două 
strâmtori, una aproape de Troia, cetate 
întemeiată de Traci și alta care tae Bizan- 
țul, azi Constantinopol, întemeiat tot de 
Traci). Așa cum Barbu ascunde sub ceva 
calificat pe nedrept “Pitoresc”, 'sau 
balcanic, adică o poziţie mistică şi de 
cuprindere istorică, L.M.Arcade va 
deghiza o tragedie în mascaradă grotescă. 
După uluitoarea “Poveste cu Tigani”, şi 
după drama în limba franceză “Ultima 
„cuază a Marelui Drept”, critică majoră a 
“unui Occident care se piaptănă în timp ce 
arde satul, Arcade ne aduce această 
“Revoluţie culturală”, faţă de care 
“lăsata secule”, sau ““legea de murături”, 
din *“Conu Leonida față cu reacţiunea”, 
din vremea ““Moftului român” al secolului 
trecut erau niște glume, transmisibile la o 
pică fiartă până mai ieri, pe când țuica nu 
era colectivizată, nici mititeii, tot mai 
mici, potrivit “'legităţii”, nu erau încă 
aliniați multilateral sub controlul statu- 
lui. '*Revoluţie culturală” este o carte ce 
răspunde integral la o întrebare funda- 
mentală azi pentru orice poet: ce fel de 
“realism” poate înfrunta 'tirealismul” 
care bântue o ţară căzută în puterea 
“anti-realităţii””, ''dialectic”” numită 
“socialism real''? . 
Numai punând această întrebare 
arătăm că nici prin gând nu ne trece să 
bagatelizăm opera lui Caragiale tatăl. Și 
stabilim din capul locului că ““tema” lui 
Caragiale era în vremea lui una, iar azi 
“tema” lui L.M.Arcade, este alta. Este o 
întoarcere de situaţii cu 180 de grade. 
Personagiile lui Caragiale, mai mult sau 


mai puţin “'cetăţenii” în genere, sufereau 


conştient, pe când aici cetățeanul işi bate 
joc conştient de-o autoritate în delir. 
Revoluţia culturală constă într'un fel de 
demontare a fantasmagoriei real-socialist- 
nou-fanariotă, operată printr'o ex: 
cepțională dozare a Cuvântului, mobilizat 
şi făcut | rin marea maleabilitate a limbii 
româneşti o adevărată forță militantă. lar 
cât priveşte “acţiunea” revoluţiei, ieşirea 
pe baricadă, este în termeni generali o 
“demonstrație” de stradă cu ieşirea 
moaştelor înainte. Construcţia povestirii, 
în care se amestecă foarte subtil logosul 
cu facticul, nu este lineară, are oarecum 
ceva labirintic, dar în niciun caz lectura 
nu este înnecăcioasă, ca la epigonii lui 


„Joyce şi Beckett, în cap cu “noul roman”), 


fie de automatismul limbii necontrolate, 


“curat murdar”, “la douăspce trecute 
fix”, fie de ignoranță, “sufragiu universal 
sufragerie”, “dacă e anonimă iscălesc””, 
ete. Deci nişte boli ale cetăţeanului, supus 
unui stat, unui regim, unui guvern. La 
Caragiale, Tipătescu, om al guvernului, 
vorbea foarte normal. Aici însă există un 
dialog în contrariu între “cetățean” şi 
“stăpânire”, iar de astă dată cetățeanul 
mu mai este victima automatismelor şi ig- 
-moranţei lui, şi își bate joc de sofisti- 
căriile şi automatismele guvernanților, pe 
care îi parodiază. Personagiile “'pozitive” 
ale cărţii, tinerii răsvrătiți domină perfect 
limba şi fac, cum am spune bici din ea, în- 
- timp ce “autoritatea” bate pur şi simplu 
câmpii, şi nu se sprijină decât pe un 
singur argument real al socialismului 
real, forța brutală. La Caragiale unii 
cetățeni mai simpli îşi „pierdeau bunul 
simţ, pe când aici autoritățile aiurează ca 
să incurce cât mai mult lucrurile. Cara- 
giale este în România lui, Arcade în 


între aceşti autori nu este posibilă decât 


„prin stabilirea unui singur factor comun: 
detracarea limbii, doar că la Caragiale 


lucru se petrece la cetăţeni şi in- 


ca za Dre 


România de azi. De aceea o comparație . 


ci lectorul are în permanenţă sentimentul 
plenar al unei participări prin atașare 
spontană, nu prin caznă, să zicem, “in: 
telectuală””. Deci este o carte pentru 
oameni sinceri, nu pentru snobi. De altfel 
Arcade nu are aici niciun model, pentrucă 
nici n'ar fi găsit, ci ne redă nouă 
Românilor tragedia noastră românească 
nu alta de cine ştie unde. Desigur această 
rătuială este într'un context mondial, fiind 


îndreptată împotriva celei mai totale 
neomenii, nu trecută ci prezentă, prin 
povestea  răsvrătirii unor tineri din 
România. 


Ca în orice tragedie acțiunea se petrece 
şi se desvălue mai întâi în verb, şi este 
încărcată de simbol, ceea ce în literatură 
aduce un plus de realitate, sau o 
plusrealitate. Locul unde se pregătește 
spontan “revoluția culturală” în focul 
unui chef năpraznic dar fără nicio voioșie, 
este camera unui student, dintr'o casă 
așezată în preajma unui cimitir, amenințat 
cu dărâmarea, pentrucă guvernul urma să 
“construiască” peste el o fabrică de 
““sopon”, cu niște capitalspecialişti Fran- 
cezi. Imensă metaforă, în care parcă 


auzim blestemul rămas după ocupaţia 


Nemţilor, din primul război mondial: 
““vedea-te-aș săpun”. Pentrucă aşa cum 
spunea comicul Tănase la “'Cărăbus”, 
““Neamţu-i meşter măi băiete/ pune tâlpi 
de lemn la ghete/ face din borhot magiun/ 
și din câini săpun”. Este o prefigurare a 
raționalismului şi a “realismului socie- 
tăţii real socialiste”. 

Tinerii, aprinși în discuţie la chef, arată 
cum prin intervertirea termenilor nicio 
valoare nu mai este la locul ei, şi așa decid 
să intre în cimitir să salveze ce-a mai 
rămas din tradiție, oasele printre care 
sunt și oasele istorice, oasele scumpe ale 
unui Basarab. Intrând în cimitir copiii 
descoperă că în afară de lăcaș de odihnă a 
morţilor, cimitirul cu criptele lui rămase 
dela burghezo-moşieri, este şi un imens 
depozit de mărfuri dosite dela aprozar, şi 
alte diverse lucruri prețioase, care acoperă 
sicriele în care sunt oase, iar la rigoare 
criptele mai sunt şi coteţe de orătănii, 
curei şi altele. Ideea reyoluţiei, care de 
fapt este o antirevoluţie împotriva unei 
lumi absurde prinde corp, tinerii umplu 
saci cu oase, care vor trebui să servească 
de arme. Unor oase din cripta familiei lui, 
unul din studenţi le ţine un discurs în 
care este rezumată toată situația pre- 
revoluționară; “Azi nu găseşti lapte, 
mâine găseşti zăr. Se termină zăru, faci 
coadă la unt. Trece vara, trece toamna, 
unii-şi iau tălpăşița ca nepoţii tăi (ai 
bunicului din criptă, n.r.) la Viena, coada 
se scurtează matematiceşte şi dacă nu se 
scurtează vine iarna, după care o luăm 
dela început. Este, este multe, de toate la 
Români. Ajunge să culegi (ca să nu-ţi lip- 
sească nimica) roadele viitorului din ham- 
barele trecutului care se autogenerează 
fără greş, fiindcă -perfect planificaţi- 
suntem toți muritori. Bun, este şi ciumă, 
da când n'a fost? (referinţă la ciuma lui 


” Caragea, ajunsă în prezent ciumă morală, 


n.r.) Iar cele eterne se proslăvesc: -ciuma 
noastră-i ciumă sfântă de când scrie la 
cazanii, care puse în lozincă electrifică 
țăranii-. (...) De acord, statu quo, nu 
înălțăm baricada culturală, de cultură te 
poţi lipsi. Vărsăm oasele din saci la 


aprozarele surpluselor alimentare pentru: 


consumul intern. N'o să fie îmbulzeală, da 
de vândut tot se vor vinde, pentrucă mai 
suferă câte unii de mărunte inegalităţi. O 
să îndulcească ciorba vreunei văduve de 
duşman al poporului, al vreunui bătrân. 


Horia STAMATU———— 


“suferinței şi 


N'ai tu inimă, Bunice, să bucuri igo 
năpăstuiți de soartă, niscai ital. 
proletarizaţi de vârstă (...) niscai pro 
i ă hrană de sărbătoare, 
subegali? Ca să le fie d LORE 
ca să spună bogdaproste, na fost şi n'a 
rămas zadarnic la putere fanarul peste 
Români! Bun n'am zis nimic, prostimea să 
înghită în sec (...) Cu sacii aceştia ne 
chivernisim numai noi. Ni-i băgăm 
fiecare câte unul sub pat. Ziua, mergem la 
muncă, construim socialismul, strigăm 
lozinci. hrănitoare până obosim. Dar ce 
desfătare noaptea, când şi'n timpul 
somnului ne-om putea spune zâmbind 
către îngeri: Oasele alea de sub mine sunt 
moarte, pe când ale mele încălzite de 
plapumă, ura, ura, trăiesc!" (pp 115-16). 
Cine vorbeşte aici? Toată lumea: prin 
vocea unui tânăr. Este oful atâtor 
milioane de oameni căzuţi în cea mai mare 
capeană isotrică. În ultimele rânduri. este 
cinism? Nu, mai rău, e disperare. In 
câteva rânduri autorul dă expresie nivelu- 
lui cel mai jos de mizerie la care a fost 
adusă o lume ce şi-a pierdut voioşia dată 
de Dumnezeu într'o Românie întoarsă la un 
nou Fanar, de care chiar oasele de fanari- 
oi din cimitir ar fi auzit, “şi se îndeasă 
ca să ia posturi”, j 
Cimitirul cu oasele sunt cheia povesti- 
rii. lar oasele au o foarte amplă gamă în 
limba română. Să încercăm o mică 
recapitulare a repertoriului. In citatul de 
mai sus se vede că Românii au ajuns “la 
oase”, şi prin revoluţia culturală cu ele, 
guvernul este trimis “'la oase” în sensul 
lui **au poteau” al Francezilor. “La oase” 
înseamnă în primul rând” jos cu voi”, 
“am ajuns la oase” este egal cu am ajuns 
în mizerie, ne-a ajuns “cuțitul la os”, 
înseamnă că am ajuns. la o limită a 


bătrâneţe, şi aminteşte ş 
alimentelor în “de lux” şi “ipopulare””, 
deci carne pentru cine are, oase pentru 
“sub-egali”, după cum osul poate fi şi ''os 
de Domn”, aici un presupus Basarab din 
cimitir. Se mai zice şi “'câtține osul”, for- 
mulă în care s'ar reflecta placiditatea si 
rezistența pasivă a cetățenilor, aici din 
mahalaua Temniţari, iar “'oase'n burtă” 
ar fi băţoşenia milițienilor, după cum 
“lupta pentru ciolan” este aceea pentru 
un post la stat, singurele posturi oferite 
de revoluție, unde după merite 
revoluţionare se capătă un os de sus. A fi 
numai “piele şi oase” si a-ți “fintra frica 
în oase” care “trece prin oase”, sunt baza 
reală a ideologiei revoluționare. Si cel 
mai mare blestem, vechi probabil de 
când este limba: “'să-i putrezească 
oasele”. 

Nimic însă nu există fără contraparte. 
Dacă toate cele de mai sus sunt implicate 
în colecta oaselor din cimitir, s'ar putea să 
fie şi gândul, chiar neştiut, la cele mai 
frumoase pagini din cartea atribuită lui 
Neagoe Basarab redate în traducerea, 
probabilă, a lui Udrişte Năsturel, 
închinate de Domnitor oaselor mamei lui, 
mutate la Mânăstirea Argeş, legendara 
ctitorie a lui Neagoe Basarab. La acele 
pagini de rară frumusețe ne duce gândul 
ştiut, în legătură cu fictivul Basarab ale 


> cărui oase le iau tinerii din cimitir şi 


pleacă cu ele pe baricadă. 

“Care e “teza” noilor revoluționari, am 
văzut mai sus. “'Anti-teza” o găsim însă 
cu revoluția la puterea populară şi care 
stă țeapăn, cu oase în burtă pe un fundal 
de torturi, munci silnice, psihiatrice, care 
„constituesc un fel de ““basso continuo” 
într'un canon cu vocea unui scopit moral, - 
botezat și cu apa turbure a ''diamatului” 
depe Dâmboviţă în jos, plus “*umanismul”” 
cel mai antropofag din lume. Deci drumul 
dela strămoș, benignul Conu Leonida, a 
fost tăiat prin sângele şi lacrimile foştilor 
“cetăţeni”. Mieros şi cu “politică”, 
tovarășul colonel se roagă de studenți să 
fie patrioți: “Ne iau Ardealul tovarăși 
studenți, America a cedat, Moscova stă pe 
gânduri [...) Ce forţe populare sunt pe şan- 
tier ca să sprijine armata? Ungurii care ne 
scuipă, Tiganii care se înmulțesc, cozile de 
alimentare? Bun, cozile, eu sunt democrat 
convins, da nu faci bici din cozi fără cap, 
cozile neincadrate politic rămân la coadă. 
Istoria se face pe cele două fețe, guvernul 


un glorioasa armată națională, bine ținutăcu 
LEA 


— = 


1983 


nostru e perfect conştient (...) Credal 
nu mi-a tresăltat inima azi în sie ț 
am aflat că vreţi să manitestați p „sând 
dela un capăt la altul racla lui Vodă p 2 

rab-, auzi domnule, tocmai a luj B 
rab! Ce credeţi că nu mi-am spus &-4 
Domnule, nici nu ştiu ei cât sunt de i 

cât de istoric i-a propulsionat erai) 

timentul, până la ce importanță carăi m 
îşi pot mâna căruța! Da tovarăşi studenie 
aşa mi-am spus şi așa vă spun şi ţ 
însă festina lente ([...) pardon, 
agathos”. (p. 152-153) . Ne suni 


să 
5 


t aici pie: 


Farfurizii la un loc, dela Trotaapiăă 
Carpaţilor” până la “Scinteia'? 


evoluţia este miraculoasă. Steăinalii E! 


Conu Leonida era ''revoluţionar”, 
strănepotul odată revoluţionat “ 
“democrat”. Un democrat cu totul 
special, care “cult” cum se arată, împacă EI 
“lefteria"” (libertatea), adusă de urma: 
lui Gingis-Han, cu "'katagathonul” lu 
Platon, datorită unei miliții bin 
prevăzută cu armament şi în acelaşi timp 
didactică. = 
Am redat unul după altul două 
logosuri, unul al tinerilor, altul al statu 
lui. La un loc ar face un dialog în care 
avem concentrată toată “dialectica” pe 
care se bazează “socialismul real” 
TEZA (poporul): “'am ajuns la oase”; 2 
ANTITEZA (stăpânirea): poftă bună, că şi 
noi bieţii abia dacă avem niste amărâte (i 
de curci; SINTEZA (de sus): “numai așa | 
după legitate, nici nu vine Ruşii, nici ia 
Ardealul”. Colonelul de miliție care tot 
aştepta victualiile pentru trupă, ca să 
prindă puteri, carne, curci, etc., cu foc d 
nimicire, va realiza ceea ce un student . 
spunea pentru partida lui: "pe-acilea nu 
se trace”. Dar nu au trecut tinerii, au fost 
învinşi, care ucis, care rănit, dar a biruit 


„d 
4 


- i, pline de 
20 -Acleta qi 
“Inimi mari dormeau'!, în sensul unâl. 
abrutizări colective prin “'dialectica”- 
care-am văzut-o. Din acest somn 
asemănător celui al **Zombilor” din Haiti 
s'a trezit noua generaţie, într'un grup 
tineri, şi au strigat fără niciun ocol] 
“dialectic” că regele e gol puș 
"Ideologia" se arată că nu e decât ui 
potop de vorbe goale, fără niciun şir, care 
nu acoperă goliciunea tiraniei pure, nici 


colonelul le oferă tinerilor tot ce-ar vrea 

numai să-l dea lor pe Basarab, le dă voe 
chiar să plece unde vor, până în Florida, 
numai să accepte ''sinteze” cu toate gurile 
de foc în bătae. Avem de-a face cu o 
evidentă “Wille zur Macht”, care 
rămâne indiferent de pretext, clasă, 
judeţul ca la Caţavencu, sau toate la 
loc. Poemul desvălue printr'o continuă. 
şarje, această pură voinţă de putere, im- 
pusă numai prin forță, pentrucă toată. 
“ideologia” aplicată nu este decât 0 
răsucire de termeni vechi şi denaturaj 
pentru circum.: ă, la care se maiad: 
alţii inventaţi de propagandă şi care : 

care mai nefiresc. , 

Cartea are trei straturi: unul istoric, 
altul profetic şi altul ezoteric. Substrai 
istoric al povestirii, am văzut că este da! 
pe faţă a unei tragice mascarade deghizat 
“ideologic”. Dacă vrem cu orice. preţ | 
vorbim şi de ''universalism”” nu e nevoe! 
cităm autori în drepta şi stânga, dar 
putem referi la multa chinuita problemă 
“comunicării”, în sensul că azi amenini 
tot mai mult falsificarea raporturilor în 
terumane prin '*manipularea” unor 
“semne” care ţin în contact 
“emiţător” şi un “'receptor”. In CU 
“socialism real”, denaturarea  acestu 
raport prin semne falsificate a ajuns lun 

punct nemaiîntâlnit în istoria lumii. In 
stratul istoric al cărţii, Arcade ne arată cu 
cele mai ample mijloace ale verb! 
deslănțuit, dereglarea între 
“comunicări”, prin pervertirea. siste! 
tică a termenilor. In acest fel pov 
are o incontestabilă universalitate, în 
nu are o “familie literară” operația fii 
nouă, în literatura română din mot 
bine ştiute, iar în literatura Occidentulu! 
„este vorba de alte detracâri ! 
"'comunicării”', pentrucă- oamenii Ni 
Continuare în pa: 


CUVANTUL ROMÂNESC 


CÂRJELE PUTREZITE ALE CULTURII DIN ROMÂNIA 


Romeo BRAN 


Nu aş scrie aceste rân- 
duri dacă nu aș fi convins 
ca acest ziar este citit de 
» cueităţile din ţară, aşa 
du; „um este ascultat cu 
sfinţenie şi postul Europa 
Liberă, mai ales de anumiţi 
trepăduşi culturali dela 
Bucureşti. 

In al doilea rând, cititorii 
noștri din lumea liberă nu 
ascultă aberaţiile postului 
de radio din Bucureşti şi e 
bine, din când în când, să-i 
informăm ca să aibă o 


Bordelul cultural din 
România, organizat pe dife- 
rite uniuni cu profil pretins 
artistic, 
bolnavă imaginaţie. 

In lanuarie, spre exem- 
plu s'a deschis la sala 
Dalles vernisajul unei ex- 
poziţii”! Ani de măreţe 
impliniri”. Din cele 250 de 
lucrări, majuvritatea 
infățişează-zice comunica: 
tul- “chipul luminos al 
tovului N. Ceaușescu" care 
este înfăţişav” în mijlocul 


întrece cea mai“ 


IUNIE 1984 


toare... etc., etc...""până la 
intoxicare totală. 

Cuvântul de deschidere a 
fost rostit de  pereniala 
Suzana Gâdea, fostă croi- 
toreasă de mahala, ajunsă 
ministrul culturii! 

l-a forţat cineva cu arma, 
pe aşa zişii noștri artişti 
plastici să decadă la așa 
nivel, având în frunte pe 
alt perenial al artei, 
Irimescu? Sau este ceva 
morbid în intelectualii 
noştri dela Bucureşti? 


imagine clară a decăderii 
intelectuale, a prostituării 
la care se dedau cei ce se 
numesc intelectuali, în 


torilor... 
întinsul 


constructorilor...al 
pretutindeni pe 

patriei..clar- să 
viziunea gândirii sale inova- 


Toţi se plâng că au fost 
forțați să se prostitueze ca 
supraviețuiască, dar 
când apucă să scape în 


munci- 


ALT NOU L.M.ARCADE 


Urmare din pag.6 
trăesc în condiții de "dictatură a 
proletariatului” şi nici a altceva. 

“Plusul'” greu pe care îl aduce în litera-. 
tura noastră autorul ''Revoluţiei 
culturale” este dincolo de suflul artistic, 
şi anume în cel de-al doilea strat al poves- 
tirii, pe care l-am numit profetic. Suflul 
profetic al cărții depăşeşte nivelul 
discuţiei în cadrul artei literare. Prin 
acest "plus", care este în ordinea 
profetică e depășită dinastia Caragiale 
pentru prima oară în proza românească. 
Dela  “critica'”” dinastiei amintite, 
magistrală neîndoelnic, se trece la un ac- 
cent profetic, şi ne provoacă întrebări pe 
care clasicii prozei noastre nu le provocau. 

In acest fel, mai mult decât autorii 
“clasificați” ai secolului, dar departe de ce 
doare azi pe Români, sau Polonezi sau 
Ruşi, şi pe alții în aceeaşi situaţie istorică, 
“Arcade, cu cimitirul şi osemintele, ne 
duce la profetul Ezechiel: “*Fost-a mâna 
Domnului peste mine şi m'a dus Domnul 
cu Duhul şi m'a pus în mijlocul unui câmp 
plin de oase omeneşti, şi ma purtat 
împrejurul lor; dar iată că oasele acestea 
erau foarte multe pe fața pământului şi de 
tot uscate. Si mi-a zis Domnul: “Fiul 
omului, vor învia, oare, oasele acestea?” 
lar eu am zis: **Dumnezeule numai Tu ştii 
acestea''. Domnul însă mi-a zis: 
“Proorocește asupra oaselor acestora șile 
zi: oase uscate ascultați cuvântul Domnu- 
lui!” (EZECHIEL, 37, 3-4) Acesta e sub- 
stratul profetic al pildei cu tinerii care au 
ca singură “dinamită” împotriva unei ar- 
mate, numai casele din cimitir, adică 
trecutul, tradiția, pietatea, omenia. Este 
probabil că autorul “Revoluţiei culturale” 
nu a plecat dela niciun text, şi nu avem în 
față ceva "dela carte la carte”. Istoria ac- 
tuală a ajuns într'un stadiu în care niciun 
artist al scrisului nu mai poate să se 
irosească scriind lucruri gratuite, libere de 
apăsarea sub care trăim și care vedem că 
de zeci de ani, dela război încoace, dizolvă 
toate artele transformându-le în anti-arte. 
Arcade face un bilanț al zilei de azi care 
nu este o zi de azi ca oricare, ci este ziua 
de azi de care mulți se îndoesc dacă va mai 
avea vreun mâine. 

Aparent povestirea ar fi aceea a unei 
disperări fără margini. Credem că în 
realitate nu este chiar așa simplu. Si ne 
întoarcem la suflul profetic care a bătut 
odată anunțând pe Mesia, şi care este 
reluat de Arcade în scrisul lui. Chiar în 
teribila profeție a lui Ezechiel, de unde 
aflăm că puterea credinței redă viață 
oaselor, întrezărim că în afară de oasele 

„istoriei găsim şi viitorul mântuitor, al 
Mesiei. Arcade ne aduce în cartea lui pilda 
“tineretului”, şi sunt destule aluzii la 
felul în care istoria şi-a mâncat feroce 
copiii şi între cele două războae mondiale 
şi după cel de-al doilea. Tot în cartea 
Ezechiel, în capitolul **Vedenia căldării” 
spune: “'cetatea-i cazanul, iar noi carnea” 
(Ez. 11,3) Cetatea este istoria, “carnea” 


vieţile pe care le consumă, dar care vin * 


mereu să dea conţinut nou “'căldării”” , 
deci istoriei. Oricum Românii nu pot fi 
fierţi de vii până la sfârșitul lumii, nu pot 
fi exmatriculați și scoşi din catalogul 
Universului, oricât s'ar dori din vreo 
parte mai rece ca alta. 


Dacă ne aducem aminte, şi în "Poveste 
cu Tigani”, în care este altă poveste, Ar- 
cade evocă “'pruncul'” viitorului așteptat. 
În noua poveste pruncul, ajuns tineret, 
este din nou mielul sacrificiului. Cu toate 
acestea  “'căldarea'” rămâne, şi prin 
perindări de generaţii va fi curățată. De 
aceea ""făcătorii” istoriei scoşi la supra- 
faţă de o revoluţie intră în panică atunci 
când se ivește o nouă generaţie. Aici sim- 
bolul viitoarei generaţii îl avem la urmă în 
sguduitorul final "Dintele de lapte”, unde 
tragedia iese din mascaradă și se dă ca 
tragedie pe faţă, ca bocet scris cu sânge în 
pragul unui sfârşit de lume. Simbolul a 
ceea ce va crește este aici ““un dinţișor de 
lapte”, încredinţat povestitorului de o 
vedenie, un “'Alburiu”, care ar putea fi 
metamorfoza onirică a unui doctor dela 
Mărcuja (azi psihiatrică) unde-au fost dusi 
nişte supraviețuitori după lupta dela 


Podul Iroaie. '*Deodată” spune povestito- 


rul, fto înfățișare de groază mă ameţea. O 
femeie fără cap îmi cerea, căzând în 
genunchi la picioarele mele, să-i dau 
dinţişorul de lapte ca să-l arunce peste 
acoperiş, ca să-și scape de tăiere măcar 
ultimul copil () Femeia se jeluia, “unul, 
unul singur din câţi am avut” (p. 191). 
Cu pruncul, cu tineretul, cu “dintele de 
lapte”! care creşte chiar din tineretul de 
acum pentru mâine, Arcade pune nişte 
importante puncte pe i, în critica istoriei 
din ce în ce mai tranzitorie, nomadică, şi 
de aceea tot mai nelimitată în violență. 
“Pruncul” va veni. Si tocmai de această 
înviorătoare pildă, a pruncului ce va 
ajunge tineret într'o generaţie în 
pregătire, avea nevoe literatura română 
ale cărei “canale de comunicare” sunt 
iremediabil. înfundate în ţara ei de mâlul 
unui ceva numit convențional “realism”, 
dar din ce în ce mai gol de orice realitate 
şi mai obscurantist. Pruncul şi apoi 
tineretul, cu elariil renăscător, vor veni. 
Sunt semne. La urma cărţii, povestitorul 
îi spune unui student dela Conservatorul 
de muzică; "Nu te amări atâta Muţache. 
O să vină şi altă revoluţie la Români” (p. 
211). Suntem siguri că neamul românesc 
nu este obosit de istorie nici secătuit:de 
teascurile scolasticei celei mai antifiresti 
la care este pus acum.: E 


Cartea are o deosebită densitate și 
atâtea casete interioare care se deschid 
unele dintr'altele, încât nu poate fi 
rezumată ca o povestire lineară. lar o 
analiză exhaustivă a personagiilor şi diver- 
selor straturi ale povestirii este imposibilă 
într'o simplă recenzie, din care cititorul 
trebue să afle în primul rând “'cam despre 
ce ar fi vorba”. Dar mu mai puțin putem 
spune că această carte confirmă ceea ce 
spuneam prin 1965, cu prilejul '*Poveştii 
cu Tigani”, şi  amme că proza 
românească se înnnoeşte, este o “altă 
proză românească”, trecându-se dela uni- 
mensiunea povestirii lineare şi univoce, la 
complexitâtea simfonică și la pluri- 
mensiunea labirintică. Dar scrisul pe cât 
de scăpărător şi necontenit inventiv, 
aducând surpriză după surpriză, este cel 
mai ““româneste” posibil fluent, şi nu are 
nimic din pisălogeala baterii de apă'n piuă' 
a așa zisului “'nou roman”, de oriunde ar 


fi el. a) 
“ Horia STAMATU 


lumea liberă să-i vezi ce 
aere de dizidenţi îşi dau, de 
mai că ai crede că au lup- 
tat şi în munţi, iar masca- 
rada culturala pe care au 
girat-o şi făcut-o, a fost 
doar un fel de faţadă. 

Cultura română se 
sprijină şi pe elemente in- 
ternaționale, care con- 
tribuie din plin la propa- 
ganda băloasă în favoarea 
gângavilor din piaţa palatu- 
lui. Unul din elementele cele 
mai balcâze din punct de 
vedere intelectual, 
editura Nagel din Paris care 
primeşte bani dela familia 
domnitoare ca să tipărească 
cărţi de tipul celei comise 
de un fel de publicist 
M.Hamelet și numită 
“Adevărata Românie a lui 
Ceauşescu”. Că nimeni nu 
a citit cartea, asta e altă 
istorie, dar bani frumoşi 
s'au luat. Adevărata 
Românie, în paginile 
gunoierului publicist fran- 
cez, sau aşa ceva, nu e 
România foametei cronice, 
a mizeriei fizice şi in- 
telectuale, a lagărelor şi a 
securității  atotputernice, 
România aruncată cu o sută 
de ani pe scara civilizației și 
a culturii. Nu. Lefegiul 
scrib a lui Ceaușescu 
comite pagini despre “per- 
sonalitatea preşedintelui 
României...gândirea sa 
inovatoare lar cartea 
răspunde “interesului pe 
care opinia publică din 
Franţa îl mainfestă faţă de 
România...” 

Care interes? In afară de 
copioasele cazuri de spionaj, 
în care ''diplomaţi”” 
reserişti sunt prinşi cu 
mâna în traista străină, dar 
în favoarea Rusiei, sau 
scandalul cu incercarea de 
asasinat contra lui Goma şi 
Tănase, m a mai fost alt 
interes al Francezilor față 
de colonia sovietică mmită 
resere. ă 

Oh, aceşti intelectuali 
progresiști şi aserviţi in- 
tereselor reprezentanților 
puterii de ocupaţie!!! Au 
ascultat ei oare la radio 
ştirea că la finele anului 
trecut a avut loc un sim- 
pozion consacrat 
problemelor ecologice ale 
Deltei Dunării? Stiu ei oare 
că tot ce sa construit în 
Deltă şi în bălți a fost 
făcut cu mâna de lucru a 
miilor de deţinuţi politici, 
din. care mai mult de 
jumătate ingraşe o cultură 
agricolă inutilă, cu mor- 
mintele lor fără cruce și 
semn? Nu. Ei fac reviste 
literare radio şi discută 
tematici socialiste ce 
trebuesc reflectate în noua 
proză. dirijată de partid. 


este 


Cine sunt mentorii! 
literaturii române de azi? 
Aceleaşi nume de ieri 


minus cei care au murit, în 
condiţii ciudate unii din ei, 
ca Preda. In orice caz, câr- 
jele culturii sunt de bază 


M.Eminescu, 


foşti vajnici activiști de par- 
tid, promovați condeieri, ca 
Platon Pardău or Toiu, cen- 
zori de publicistică ca 
Macovescu ori deşeuri ale 
fostei fabrici de scriitori 
ajunși 
dolopiați şi între două 
afaceri la bursa neagră mai 
scriu câte un “roman” cu 
“roblema țărănimii” 
cum face I.Brad. Mai sunt 
şi foşti critici ratați cu 
ciudate nume românești ca 
Săraru ori Râpeanu precum 
şi supraviețuitori ce se lasă 
folosiți, ca Tudoran. Insă 
lucrul cel mai caragialesc 
este faptul că oficialităţile 
“culturale” dela Bucureşti 
îşi lasă fațada apărată de 
către una din cele mai 
sinistre şi mai compromise 
figuri ale mahalalei bu- 
cureștene: Eugen Barbu. 
Nu aş murdări hârtia cu 
numele lui, dacă nu aş şti 
că ne citeşte- şi așa cum 
spunea Camil Petrescu, 
când semna N.Gramatic, 
cineva trebue să facă şi 
ecarisaj literar! 

Stiu că limba ţiganilor e 
cea mai săracă din lume, 
cam 500 de cuvinte. Aceasta 
limbă nu are adjective. Ei 
nu zic: casa are uşa verde ci 
zic prin parafrază, casa are 


uşa ca şi frunza (deci 
verde). 
Ca să-si  deghizeze 


originile culturale şi in- 
telectuale, Barbu procedea- 
ză exact invers, folosind din 
belşug adjective din 
vocabularul extrem de 


_ In mod oficial, acest 
membru supleant al C.C. 
al P.C.R. a fost prins de 
două ori cu plagiat 100%: 
odată copiind ceva abscons 
pentru cartea Principele, 
iar a doua oară copiind 
capitole dintr'o carte edita- 
tă de măreața literatură 
sovietică, modelul lui demn 
de urmat. 

Cauza plagiatului e 
drept, nu a fost Barbu, pe 
care nu-l dau afară din casă 
lecturile, ci limbajul de 
înjurături la adresa oricui, 
cu excepția familiei 
domnitoare, căreia îi linge 
ciubotele ca şi confratele 
lui, Patrian Lătrărescu. 
Cauza plagiatului au fost 
sclavii plătiţi ca să scrie 
pentru el, el comunistul, 
folosind mâna ne-salariată 
de baieţi talentaţi, de 
preferinţă cei care au trecut 
prin. închisori politice şi 
trebue să tacă dacă nu vor 
să se întoarcă înapoi... 

Barbu ne-ar înjura pe: 
noi toți care scriem în Vest, 
dar nu o face pentrucă ar 
însemna o admitere că 
existăm si le-ar da neferici- 
ților din ţară o speranţă în 
plus. De aceea Barbu înjură 
Europa Liberă care este 
ascultată, după cum 


CITIŢI REGULAT 
CUVÂNTUL ROMÂNESC 


PAGINA 7 
[d 


ed ad te peria 


ma 


m ab > 


recunoaște şi el, ':21 de ore 
pe zi. DS 
Cu  neruşinarea sa 
cunoscută acuză postul de 
radio de calomniile cele mai 
diverse, evident ne-numind 


oana da ta A 


nici una şi bineînţeles ne- + 
dând nici unul din numele | 
pe care le spurcă cu d 
deşeurile lui radiofonice. 4 


Una din năzdrăvăniile 
îngâimate pe calea undelor 
de Barbu, este o frază care 
nu ştiu cum de a rămas 
necenzurată. De fapt două. 
Intâi îi acuză pe salariaţii 
de la E.R. că ar vrea să se 
reîntoarcă în țara lor de 
baştină unde mai au “rude 
şi prieteni, care şi ei se 
pregătesc să facă pasul cel 
mare” (adică să fugă din 
ţară!) iar apoi le neagă 
dreptul de a avea dragoste 
pentru țara lor pe “care au 
pierdut-o şi visează să vină 
tancuri să ne elibereze, cum 
ne-au mai eliberat odată... 
Sună destul de ciudat 
în gura lui Barbu, care dacă 
mâine se va supăra cu 
stăpânii săi silinoşi, va veni 
în Vest şi va demonstra că 
a fost "disident", folosind 
radio Bucureşti doar ca o 
fațadă de a-şi exprima 
opiniile provestice. 


— 


De 


CEE 


Vreau să precizez că nu 
sunt un mare iubitor al 
compoziției politice si 
câteodată sociale a E.L. şi 
ştiu că de multe ori punctul 
lor de vedere nu este al 
meu, dar asta nu mă împie- 
dică să recunose că E.L. 
este singura fereastră de in- 
formații a  Românului i 
necăjit şi asuprit, care 
speră că întro zi va fi 
eliberat de cineva, dacă nu 
o poate face singur, âșa 
după cum ar vrea, în ciuda 
intelectualilor care îi spală 
creierul. zi şi noapte cu 
lozinci ceauşiste. 

Si mai vreau să subliniez 
că în mare degringoladă 
ideologică şi culturală a 
ajuns Bucureştiul partinic 
dacă l-a -pus pe un şătrar de 
cea mai joasă condiţie, 
sfertodoct intelectual], să 
pregătească o carte de 
polemică contra postului de . 
radio E.L.]1! 


Poţi înconjura țara cu 
armă ghi 3 ali oți 
ucide încă două milioane de - j 
deţinuţi politici, dar 
dorința de libertate a unui 
popor torturat dincolo de ! 
limitele lui de rezistență nu j 
poate fi oprită. Ascultarea i 
postului străin, e o dovadă 
că el face o treabă bună şi 
nici o şatră culturală nu va 3 
putea opri inevitabilul. N 

lar cârjele culturale cu 
care regimul de ocupație 
caută să-şi proptească Ş 
fațada culturală nu 
dovedesc decât odată în 
plus falimentul total al 5 
umi sistem sprijinit pe 3 
teroare, foame și mizerie 
materială și spirituală. 


A Det_ AI ata _AI 


D 


PAGINA 8, 


E ta RR RR N RO SN Se a EI PI 


“Sufletul mi-apasă nouri de suspine, Bucovina mea! 


Pe bună dreptate V. Ben- 
descu ne atrage atenția 
asupra cărții lui T. Stefa- 
nelli: Amintiri despre 
Eminescu, lucrare ce 
cuprinde prețioase date pri- 
vină: anii de scoală si 
debut în viață, ai poetului, 
la Cernăuţi și mai târziu la 
Viena. 

Ne reîntâlnim pe calea 
amintirilor cu dascălul 
iubit Aron Pumnul, cu 
cele două case ale lui, după 
tipicul locului având cerdac 
la intrare, una locuință 
proprie, cealaltă bibliotecă, 
unde a funcţionat ca biblio- 
tecar tânărul “cu părul 
negru pieptănat dela frunte 
spre ceafă, cu fruntea lată, 
fața lungăreață, umerii 
obrajilor puţin ridicaţi, 
ochii nu : mari dar vii, 
colorul feței întunecat prin 
care străbătea însă 
rumeneala sănătoasă a 
obrajilor'”, Mihai Eminescu. 

Mai departe recunoastem 
întreaga atmosferă de 
serios studiu şi înalt 
naționalism ''mediul în 
> care s'a mișcat și care l-a 
înconjurat pe timpul când 
el a început să-și formeze 
mintea şi inima”, 
clarificându-ni-se astfel cât 
de hotăritoare a fost in- 
fluenţa țării fagilor, Buco- 
vina, asupra formării 
Demiurgului. De aici 
legăbira strânsă, una ce du- 
ce înapoi la miturile cu zim- 
brii pădurilor, dintre poet 


“N'oiu uita vreodată, dulce 
Bucovină,/ Geniu-ţi roman- 
tic, munții în lumină,/ 
Văile” în flori, / Râuri 
resăltânde, printre stânce 
nante,/ Apele lucinde'n 
dalbe  diamante/ Peste 
câmpii'n zori.” 

Cu această ocazie vom fi 
obligați - poate pentru 
prima oară că o facem-să ne 
concentrăm asupra poezii- 
lor lui din adolescenţă, des- 
Zi pre care criticii sunt de 


acord că poartă amprenta 

uceniciei. Nu se pot nega 

2 influențele lui Alecsandri, 
Bolintineanu, chiar G. 
"Alexandrescu, dar pe de 

altă parte este evident că 

tânărul de 16-17 ani scrie 

poezii ce egalează pe cele 

ale antecesorilor lui, la fel 

za: cum o face debutantul 
Picasso, pictează tablouri 

pe care le-ar fi semnat şi 

Monet, Boudin sau Seurat, 

Fa până să-şi găsească propriul 


O foarte importantă con- 
cluzie se poate trage din 
atracția ce-o simţea 
Eminescu pentru teatrul 
dnei Fany Tardini apoi 
Pascaly şi Millo. Nu spiritul 
de aventură l-a pus pe ur- 
mele sale, ci în primul rând 
scena unde auzea limba 
românească rostind despre 
ai lui, mai noi sau mai 
vechi, după cum reiese din 
repertoriul jucat pe vremea 
sa. lubirea închinată 
frumoasei - şi  ingeruei 
Eufrosina Popescu a venit 
ulterior ca și cunoaşterea 
lui Schiller, apoi a lui 
Shakespeare în turneele 
făcute ca sufleur cu trupa 
lui Pascaly şi mai târziu în 
capităla Austriei, citi în 
același Stefanelli: ca specta- 
tor al celebrului Burgheater 
şi frecventând jururile 
renumitei actrițe Bognar 
dela teatrul Curţii din 


„şi țara de sus a Moldovei: 


î Viena unde erau invitați cei 


mai cunoscuţi actori ai 
metropolei. 

Aşadar mirajul teatrului 
constituie o înfluență ex- 
terioară, matricea creatuare 
a lui Eminescu până în 
amănuntele sale este 
impregnată de lirismul pu 
care-l duce pe cele mai 
înalte şi nebănuite culmi, 
lirism propriu poporului 
român exprimat în mitul 
Mioriţei, în muzica lui 
Enescu sau pictura lui 
Luchian, alți fii ai Moldovei 
de Sus. Nu împărtășesc 
deloc părerea lui C. Noica, 
bazată pe cercetările 
manuscriselor eminesciene 
- studiate cu mult subiec- 
tivism chiar şi dacă genial, 
de G. Călinescu - şi anume 
când îl declară pe Emines- 
cu, asemenea lui Leonardo 
da Vinci, un geniu al ratări- 
lor, - ecoul vine din filosofia 
lui Cioran-, şi asta fiindcă 
nu şi-a dus la bun sfârşit 
nici unul din proiectele 
dramatice rămase ca vise 
printre hârtiile laboratoru- 
lui său. 

Cred că lucrurile stau 
altfel: oricât ar fi fost 
stăpânit de viziunea drama- 
tică sau epică, ultima 
manifestată în Povestirile 
lui înrudite cu cele ale lui 
Jean Paul Richter mai mult 
decât cu ale lui E.T.A. Hof- 
fmann, până la urmă calita- 
tea interiorului său, 
numită ““mâitresse” după 
Taine, iese învingătoare, 
„vulcan ce nu poate fi oprit 

de nici o forță pământească, 
cucerește și imprimă totul. 
Monologurile sau dialogu- 
rile se transformă în poezii 
independente, de fapt ab 
initio se nășteau ca atare, 
numai forma aparținea tea- 
trului, geneza eminesciană, 
ca oul lui Brâncuşi se arată 
eminamente lirică, unic 
imn pus pe altarul 
frumuseţii. Deci nu trebue 
să ne tânguim cum o face 
D. Murărașu de pildă ca pe 
un zid al plângerilor format 
din planurile neîmplinite 
eiminesciene, când, aşa 
cum îl avem şi cât, 
Eminescu a atins un zenit 
de artă minunată, domeniu 
unde fiecare cuvânt substi- 
tuie un miracol, egalează pe 
urcușul păsării  măiestre 
lirice, mândriile veşnice ale 
dramatismului  shakespe- 
arian, lângă care îi și este 
locul, de mare creator. 

Recitându-i poeziile 
dintâi, cu evlavia rugăciuni- 
lor de vecernie, rămâi 
îrăpresionat să descoperi în 
ele frumuseți ce vor fi 
înălțate mai târziu la per- 
fecțiunea sculpturilor lui 
Michelangelo,  leitmotivele 
raiului din suflet în care 
“florile cântă” sunt încă 
de-acum prezente, bogat, 
năruind erezia că Mihai 
Eminescu ar fi un poet 
făcut şi nu născutul Făt- 
Frumos al luminii. 

Din poezia dedicată lui 
Aron__ Pumnul reținem 
versurile; Te-ai dus, te-ai 
dus din lume, o geniu nalt 
şi mare,/ Colo unde te- 
aşteaptă toți îngerii în cor/ 
Ce'ntoarnă tainic, dulce a 
sferelor cântare/ Si-ţi 
împletesc ghirlande, cununi 
mirositoare/ Cununi de 
albe flori!/ 

La acestea mai adăugăm 
pe cele din La o artistă:Ești 
tu. nota rătăcită / Din 
cântarea sferelor./ Ce 


IUNIE 1984 4 


————————— Ovidiu UA 


eternă, nefinită/ Ingerii o 
cântă'n cer?/ Eşti o fiinţă: 
armonioasă / Ce-o gândi un 
serafin,/ Când pe lira-i 
tânguioasă/ Mâna cântecul 
divin?/ 

Deci în poezia tânărului 
Eminescu este repetată cu 
insistența ideea armoniei 
universale, sferele cereşti, a 
căror melodie o dau îngerii. 


Analizând istoric 
problema, se cunoşte, că 
Pytagoras filosoful 
apeironului numărului 
Unu, descoperea muzica ar- 
moniei cerului, reluată 
recent de clasicizantul 
hermetic Paul Valery. Pla- 
ton în dialogul Timaios con- 
sideră că sufletul uman 
după moarte urcă la steaua 
de unde s'a coborit în 
trupul pământului, deci 
fiecare spirit are o stea. 


Dante, poet creştin, în par- 
tea a treia a Comediei 
umane, Paradisul, reia teo- 
ria lui Pytagoras privind ar- 
monia sferelor cereşti, a 
căror rotire produce cu 
adevărat o muzică cerească, 
numai că la el cerul înstelat 
este mişcat de o înaltă in- 
teligență a motorului divin, 
îngerul. În reprezentarea 
cosmosului dantesc cerurile 
sunt rotite de serafimii 
așezați pe cea mai înaltă 
treaptă a ierarhiei pe care 
după Dionisie Areopagitul o 
împarte în: cercul serafimi- 
lor, al heruvimilor, al 
“tronurilor, al stăpânilor, al 
„virtuţilor, al puterilor, al 
principiilor, al arhan- 
ghelilor şi al îngerilor. 
Fără să intrăm în 
amănunte se ştie că îngerul 
apare de nenumărate ori în 
Biblie, dela sfânta Bună- 
Vestire la viziunea 
Apocalipsei lui loan din 
Patmos, deci ar fi recunos- 
cut ca o ființă a nimburilor 
cereşti, locuitor al casei şi 
grădinii Domnului. Uneori, 
ca în lupta lui Iacob, in- 
spiraţia lui Blaga pe melea- 
gurile Lancrămului cu cea a 
lui Gauguin întrun sat bre- 
ton - îngerul ar fi chiar 
Dumnezeu, nu altfel decum 
reprezintă  Rublev Sfânta 
'Treime într'o icoană bizan- 
tină din secolul al XV-lea 
sub forma a trei ingeri. 
Alteori îngerul ar prelua 
rolul daimonului platonice, 
intermediar între om şi 
Stăpânul  Atotputernic. Si cu 
aceste câteva aspecte 
problema:i. departe de a fi 
epuizată. 

Bineînțeles copilului de 
16-17 ani, toate acestea, nu 
puteau să-i fie cunoscute. 
D. Murăraşu într'un foarte 
documentat studiu 
că pe Eminescu l-ar fi in- 
fluențat traducerea 
Lanţului de aur după Onkel 
Adma, publicată în Familia 
din  Octombrie-Noembrie, 
1866. Si fiindcă motivul în- 
gerilor rămâne constant la 
Eminescu şi mai târziu, D. 
Murărașu relevă influența 
misticilor prin Swedenborg 
şi Seraphita lui Balzac. 

Fără să doresc să-l con- 
trazic cu orice preț, cosi- 
der că pecetea este mult mai 
adâncă nu de lectură ci 
venite din străfundurile 


sale creatoare. 


. Stefanelli în amintirile 
sale. descrie pasiunea lui 
Eminescu, elev la liceul din 
Cernăuţi - pentru cărţile 


vechi în care pe lângă 
cronici figurau psaltiri și 
alte lucrări bisericeşti. Tot 
de la Stefanelli aflăm că 
Eminescu a învățat acasă să 
citească slova cirilică 
românească a cazaniilor și 
mineelor, ceea ce ne 
împinge gândul către ex: 
periența copilului însușită 
direct dela oamenii 
Ipoteştiului, în țara pe care 
o cântă cu atâta patos 
mioritic „în poezia Din 
străinătate apărută în lulie 


1866: Aş vrea să văd 
acuma natala mea 
vâlcioară / Scăldată în 
cristalul pârâului de- 


argint,/ Să văd ce eu atâta 
iubeam odinoară:/ A codru- 
lui, poetic labirint!/ 
Aşadar îngerii din lirica 
lui Eminescu purced ca la 
Dante din sursele cele mai 
pure ale religiei, la unul 


catolică, la celălalt or- 
todoxă, de data aceasta 
uniți în credința biblică 


protocreştină. Alăturând pe 
Eminescu lui Dante nu 
definesc anume influențe 
directe ci conturez o gân- 
dire şi simţire comună 
plecate dela aceleaşi iz- 
voare, lucru ce s'ar impune 
să-l aibă în vedere uneori, 
comparatiștii cei mai zeloși. 

Ingerii în cultul ortodox 


; = A 


Nu fusese turma nicio- 
dată așa de frumoasă ca'n 
anul acesta. lar el era mân- 
dru de parcă el însuși ar fi 
dat naștere la fiecare miel 
nou născut, ca şi când el ar 
fi fost iarba grasă şi bogată 
din care se hrăneau toate 
dobitoacele, întreaga turmă 
ide mioare. 

Turma creştea, crescuse 
din an în an mai frumoasă. 
Prin văile pustii, pe unde o 
ducea la păscut, nu mai era 
altă viaţă decât aceea a 
dobitoacelor lui, zglobii şi 
lacome, nici un alt cântec 
decât behăitul care țâșnea 
dintr'o parte într'alta, tul- 
burând liniştea. 

Natura ţurmei îl obliga zi 
de zi să părăsescă un plai 
care-l încântase prin bogă- 
ţia măceșilor sau prin aridi- 
tatea stâncilor golase, pen- 
tru a o duce mai departe, 
aiurea, înaintând fără răgaz 
întrun univers care-i era 
din ce în ce mai necunos- 
cut. 

De mult nu mai coborise 
în sat şi fără îndoială că 
sătenii îl uitaseră. 

De aceea, într'o diminea- 
ță, fu surprins când 
întrezări în apa unei cas- 
cade un chip care pentru o 
clipă îl crezu aparţinând 
unui om rătăcit. Dar jocul 
luminii şi al apei i-au dat 
să înţeleagă pe încetul că 
nu era vorba decât de un 
reflex. 

Apropiindu-se de căde- 
rea apei, distinse de acum 
trăsăturile acestui chip, cu 
surâsul tremurător și trisţ, 
nici urit nici frumos, şi ai 
cărui ochi i u 
orice aa pl, ptonega 

Atunci şi-a zis că trebuia 
să se întoarcă între oameni, 
ca să înțeleagă, pentrucă 
niciodată nu a fost prea 
isteţ... 


român sunt pomeniţi la fie: 
care pas, cum o denotă şi 
frescele bisericilor 
bucovinene de ar fi să amin- 
tesc pe îngerii dorifori şi 
serafimi” din absida prin- 
cipală a mânăstirii Voroneţ 
sau din aceeași biserică pic- 
tura de pe fațada de vest 
reprezentând pe Maica 
Domnului adorată de îngeri 
în grădina raiului. Sau mai 
departe Soborul arhangheli- 
lor din biserica Humorului 
sau în plin subiect, îngerii 
care desfăşoară pânza ceru: 
lui şi a zodiilor, din biserica 
mânăstirii Suceviţa. 
Cunoscător al miturilor 
şi credințelor populare, ele 
şi nu Timaiosul lui Platon 
l-au înspirat pe Eminescu 
în Povestea magului călător 
în stele, când zice că orice 
om are o stea numai geniul 


nu, luceafăr, lipsit de 
noroc. 

Peste câţiva ani 
Eminescu va confunda pe 
îngerul lui de pază cu 
femeia iubită, întărind 
idealul său absolut, în Ea, 
şi Iubire. 

Firul neintrerupt al 


îngerilor din poezia lui 
Eminescu ne mai duce la 
tradiția gândiristă a lui N, 
Crainic, V. Voiculescu, 
autorul poemelor cu îngeri, 


RDERI 


—— Mihaela DONA— 


Părăsind reflexul cu 
scânteieri de soare matinal, 
își fluieră câinii şi-şi adună 
dobitoacele. Apoi' porni 
peste văi şi coline, mergând 
parcă mai repede decât de 
obiecei, dar lăsându-se tot 
aşa de repede prins din nou 
de ritmul pe care timpul şi 
solitudinea i-l 
de-a lungul anilor. 

Trecu prin vâlcele și văi 
fără să acorde măcar o pri- 
vire, fie şi'n treacăt, 
măcieşilor în floare. 

Urmă drumul soarelui şi 
nu se opri nici măcar la 
fântânile care-i ofereau apa 
pentru a-şi astâmpăra se- 
tea. Inainta pe cărări pe 
care nu călcase niciodată 
picior de om. Poate că fuse- 
seră trasate de copitele a- 
nimalelor sălbatice respec- 
tând pauza serii pentru a 
merge la adăpat... 

Si nici o viaţă nu se arată 
pe când drumuieşte, uitând 
aproape de turmă, sub pri- 
virea neliniștită şi întrebă- 
toare a câinilor. 

Amiaza a trecut de mult 
dar el nu a întrezărit măcar 
o urmă de om. Numai liniş- 
tea, numai tăcerea răs- 
punde pustiului... 

Turma îl urmează ca şi 
când ar fi presimţit şi ea o 
nouă chemare, al cărei sens 
ascuns scapă naturii stră- 
bătut. 

EI nu se nelinișteşte pen- 
trucă nu întâlneşte nici un 
semn de la ai lui. De mult, 
de foarte demult se 
obișnuise cu liniștea, cu 
tăcerea colinelor. Poate 
dealtfel că nici nu mai sunt 
oameni, îi este așa de greu 
să-şi aducă aminte de vorbi- 
rea lor! Limba i se mişcă în 
gura uscată dar nici un 
sunet nu mai vrea să iasă 
din ea... 

La ieşirea dintr'o vâlcea, 


> 
m. 


CUVANTUL ROMÂNESC 


Ion Pillat, AI. Gregorian şi 
mai ales la vignetele picto. 
rului român şi bizantin 
Demian, din aceeași revistă 
Si la aceştia ca lă Emineş.. 
cu, îngerii sunt ființe "N 
termediare,  daimonii. 
platonieni dintre om şi 
Dumnezeu bunul, - flori 
sacre ale sofianismului 
valaho-ortodox, b 

Astfel  abordăm esența 
problematicii, -la ea ne 
refeream și într'altă parte, 
-anume creștinismul şi or. 
todoxismul operei lui 
Eminescu. Demn de notat 
că mult discutatul său 
budism și indianism, cu 
toate influențele lui 
Schopenhauer, privesc în 
cele dintâi, credința cearfi 
putut fi şi a strămoşilor 
noştri, Daci, cărora 
Eminescu pe urmele lui 
Richard Wagner voia să le 
reînvie mitologia. id 

Departe de a urmări o 
analiză şi interpretare 
originală “a creaţiei 
eminesciene, relev din 
contră rădăcinile infinpte 
adânc ale “poetului Mihai 
Eminescu, În țarina spiri- 
tualității româneşti, din 
care religia cu siguranţă, 
mu poate lipsi. Si, socot că 
am reușit să oarăt, nicim 
lipseste. El 


Bi 


un sat de piatră i se arată 
aşa dintr'o dată, pe 
neaşteptate, la rădăcina 
unui deal, şi aude cântece şi 
râsete inundând pietrele 
roşcate ca și soarele care 
atinge orizontul, încetul cu 
încetul. 

Un surâs domol îi 
luminează chipul, ca un 
răspuns la lumina caldă a 
„soarelui apurând.: ZE 

Erau aicea oameni şi fără 
îndoială că ei ştiau... 

Si porneşte pe un drum 
de țară care unduieşte către 
sat iar turma se înşirue în 
urma lui ca o dantelă albă, 
tremurătoare, care parcă se 
desfăşoară la infinit. (5 

Si totuşi, câinii parcă nu 
par mișcați de prezența 
foarte aproape a acelora pe 
care ochii lor îi întreabă cu 
atâta dragoste... . 

lată-l de acum ajuns 
lângă fântâna” satului în 
jurul căreia o horă multi: 
coloră şi zglobie adună 
flăcăii şi fetele, 

Pentrucă nu-și m 
aminteşte cuvintele, agită 
mâna şi le oferă surâsul lui 
domol. 

Dar nimeni nu s'a oprit 
când s'a apropiat! Jocul 
continuă, râsetele se ridică 
către amurgul care se lasă 
şi focuri încep să se aprin: 
dă, parcă pentru a continua 
căldura soarelui care 
scapătă. Parcă la un 
moment dat, un 
aşezat pe o buturugă, 
legărând capul în ritmul 
muzicii, văru, a arunca 0 
privire spre el... : 

Mâna i se lasă 24 pă 
domol, spre-pământ, aşa de fu 
domol că ai fi crezut că ie 
teamă şi speră ca gestul | 
să nu fie inutil. : 

Dar mâna a dispărut de 
acum în umbra trupului, 


„convenţional 


CUVANTUL ROMÂNESC 


VASILE 


IUNIE 1984 


FLOREA 


JUG STRĂIN 


Tipografia CORESI 
Freiburg 


Salutând din inimă 
apariția unui nou 
aşezământ cultural 


românesc la Freiburg mă 
cuceresc întru această bună 
vestire cu plecăciune de 
cireș înflorit. 

Mai există încă tineri pe 
această planetă îmbătrânită 
de comercial! Mai sunt încă 
visători cu inima curată 
fericiți în nefericirea lor, 
fii ai visului, care în loc să 
se pricopsească în Apus au 
rămas tot studenții din vre- 


mea lui ''Gaudeamus 
igitur”. 
A spune că iniţiativa 


întemeierii *TIPOGRAFIEI 
CORESI e lăudabilă ar fi un 
pilatian. 
TIPOG! CORESI nu 
sa oprit numai la crearea 
unui “finitium”, ci identifi- 
carea ''ab origine” cu 
neamul. Litera tipografică 
apare la Români prin Coresi 
ca grai al sacrului şi dem- 
nității umane. Din acest 
tărâm  coresian Anteul 
Carpaţilor a biruit timpul 
tuturor bejeniilor, iar dacă 
vorbim de un ''miracol 
românesc", referința ne 
duce la sacru şi temelia on- 
tologică a demnităţii umane 
de lumină pe care o găsim 
în primele cărți româneşti 
ale lui Coresi. 

Intr'un timp record 
TIPOGRAFIA CORESI “a 
asediat" lumea românească 
printr'o mulţime de cărți 
de valoare”. Assediare” e 
modul românesc de a se 
afirma . E un “asediu” prin 
înțelepciune şi cărți. Din 
“'assediare”” avem etimolo- 
gia lui “asediu”, așa cum 
neamul românesc a 
“asediat” de veacuri lumea 


înconjurătoare a barbarilor 
spre “orizontul cel de sus” 
şi "lumina cunoștinței”. 
Mai mult chiar, Românii au 
înțeles pe acest ;'assediare”” 
cu creativul spiritului 
românesc din ''a așeza”, 


“un om așezat”! şi 
“aşezământ” cultural. 

De fapt, cuvântul 
“aşezământ” transcende 


terestru. Ca expresie e legat 
de cultură. E  ''asediul' 
despre care Mântuitorul ne 
spune că "“Impărăția 
Cerurilor se ia cu atac”. 
Prin “aşezare”. Prin “'om 
așezat”. Prin “aşezământ”. 

"Atacul Impărăţiei 
Cerului e creativul dinamic 
din ființa umană, e starea 
de a deveni ''om la locul 
lui”, adică şi-a “asediat” 
timpul şi spaţiul ex- 
primându-şi chipul 
împărătesc al Eternului: 
"Omul sfințește locul”. 
""Aşează!'” locul prin 
cultură, trăiește din 
“cultură” şi devenind ''om 
aşezat” deschide freamătul 
spicului de grâu spre 
“așezământul” etern din: 
“Ale Tale dintru ale Tale”. 

Din cărţile aşezământu- 
lui cultural TIPOGRAFIA 
CORESI, care au apărut 
până acum, descoperim 
nostalgia  paradisiacă a 
“locului”? și chinurile Ro- 
mânilor sub comuniști 
pentru faptul că au rămas 
devotați “locului”. 

Una dintre ele este “Sub 
jug străin”, 1983, de Vasile: 
Florea. Despre autor aflăm, 
din introducerea semnată 
de Emil Ghilezan, că a fost 
un vechi luptător pentru 
drepturile şi bunăstarea 
muncitorilor şi funcționari: 


ARDERI 


Urmare din pag.8 

însoțită de surâsul lui care 
împietrise pentru o clipă pe 
buze. 

Aude chemarea câinilor 
care întorc spatele şi satu- 
lui si oamenilor. Linia al- 
bă a, turmei și-a schimbat 
«culoarea, devine de acum 
ireală în stingerea amurgu- 
lui... Si se întoarce la rân- 
dul lui... 

La marginea pădurii, trei 


„perechi de ochi roşii ca ja- 


rul, urmăresc toate mișcă- 
rile lui. Câinii se zburlesc şi 
lupta tăcută începe. 

Cei trei lupi, mari şi 
cenuşii, 


penumbră și dintr'o 


singură lovitură de labă, au 

sfărâmat ceafa câinilor! 
Speriate, oile se împrăş- 

tie în dezordine dar cei trei 


au țâşnit din — 


lupi muţi le adună fără 


greutate. 

Unul din ei, cel mai 
mare, odată turma 
refăcută, înaintează pe 


cărare şi se întoarce spre 
cioban, privindu-l cu insis- 
tenţa. 
iobanul se codeşte pen- 
tru o clipă, apoi dispare şi 
el în pădure urmat de 
turma a cărei imagine 
tremură în toropeala serii... 
In sat, un bătrân a 
aprins o lumânare. 
Flacăra tremură în fața 
unui chip îngălbenit de ani, - 
dar în care se mai pot dis- 
tinge încă trăsăturile unui 
om fără de vârstă, nici 
frumos dar nici urit, şi al 


cărui surâs trist salută 
veșnicia. 0 
Mihaela DOINA 


lor din România, fost redac- 
tor, în tinereţe, al revistei 
“Farul Ceferiştilor””, 
îndeplinind și alte funcții 
importante. 

După venirea ''gloriosu- 
lui August” trăieşte dezi- 


luzia că fericirea şi 
bunăstarea muncitorilor 
sunt experimentate de 


proletariat “prin reprezen- 
tanţii lui”, Persecutat de 
nenumărate ori. reuşeste în 
1964 să se refugieze în 
Italia. 


Dar să ascultăm pe nea 
Costică din prima parte a 
cărții: “Eu, am închinat 
atât speranța mea, cât și 
viitorul copiilor mei! Mulţi 
au crezut ca mine şi iată-ne 
acum pe toți puşi la alt jug 
mai greu, cu stăpâni mai 
haini si slugi mai crude, 
cu minciuna devenită 
“impărătească”” şi cu biciul 
“argument”. (pg. 11) 

Sau comentariile autoru- 
lui: “In fapt, restricţiile, 
mizeria şi teroarea nu-l 
loveau numai pe el, ci pe 
alții, adică. pe mulţimea 
aceea mare cu care seiden- 
tificase în tot trecutul şi 
prezentul lui. La drept vor- 
bind, starea reală era mult, 
mult mai tragică decât 
putea el să o vadă. Nu era 
vorba numai de jafuri, 
înfometare, crime şi priva- 
rea de orice drept, de 
promovarea bandiţilor, 
trădătorilor şi criminalilor 
în posturi de răspundere, în 
administraţie, poliție, 
magistratură, armată, 
guvern, etc., etc.; dar ţi se 
impunea să-ți renegi 
familia, națiunea şi religia, 
să-ți batjocoreşti eroii, 
cultura, tradiţiile, să-ţi 
divulgi şi să-ți condamni 
părinţii, fraţii şi copiii, să- 
ți arzi comorile culturale şi 
să le renegi pe cele spiri- 
tuale, să propagi şi să 
profesezi prostituirea, ura 
și răzbunarea, să-ți vinzi 
sufletul...şi să lauzi şi să 
ridici în slavă pe cel ce te 
obligă la toată această gamă 
de ticăloşii; pe cel ce 
distruge nu numai 
materialiceşte, cum în 
genere practică bandiții şi 


criminalii, dar şi spiri- 
tualiceşte, tovărăşeşte, 
cremlinogiceşte! (pg. 5) 


Felicităm pe scriitorul 
octogenar Vasile Florea şi-i 
dorim să împlinească 100 
de ani cu condeiul în mână. 
Dacă astăzi scrie sub 
măslini în livada lui din 
Umbria, Dumnezeu să-i dea 
sănătate şi binecuvântatul 
blestem al Bătrânului 
Simeon (Luca,[1) de a nu 
putea muri până când nu va 
vedea în templul stejarilor 
carpatici pe Pruncul-Soare 
şi să-L ia în brațe pe 
adevăratul Liberator 
zicând: *' Acum liberează, pe 
robul Tău, Stăpâne, după 
cuvântul Tău, în pace; că 
ochii mei văzură mântuirea 
Ta, pe care ai gătit-o înain- 
tea feței tuturor popoa- 
relor...”! 0 


Dumitru ICHIM 


Angela Comnene 


Presence de V'art 
nco-bizantin 


au Canada 


a: 


e 
k 


Angela Comnene are o 
temeinică pregătire in- 
telectuală: licenţa în drept: 
dela Universitatea din laşi, 
certificat de studii 
superioare dela Sorbona şi 
Muzeul Luvru, diploma în 
Istoria Artei şi Muzeologie 
dela Universitatea Federală 
din Rio de Janeiro, diploma 
de jurnalism a Academiei 
de Litere din Brazilia. 

In calitate de profesoară 
în domeniul de Istorie a Ar- 
tei (1944-1976) a ocupat 
diferite funcţii ca: preşe- 
dintă a Comitetului brazi- 
lian al Asociaţiei Interna: 

ionale de Studii Bizantine 
|punisc Atenâ), preşedintă a 
Comitetului de Documen- 
tare din Ottawa şi membră 
în multe societăţi şi asocia- 
ţii. 

Ultima dintre publi- 
caţiile dânsei este car- 
tea “Prezenţa artei neo- 
bizantine în Canada” în 
limba franceză, versiunea 
în limba engleză fiind intoc- 
mită de Andree Cyre. 

Apărută în "Editions 
Naaman'”', Quebec, 1982, 
cartea este un documentat 
studiu ştiinţific al prezenţei 


artei neo-bizantine în 
mozaicul multicultural al 
Canadei. 

Fostul ministru al 


multiculturalismului Stan- 
ley Haidasz, referindu-se la 
această carte valoroasă, 
subliniază contribuţia aces- 
tui stil în arhitectura cana- 
diană şi artele decorative, 
scriind că: “Prezența stilu- 


lui neo-bizantin în arhitec- 
tura canadiană şi artele 
decorative este o con- 
tribuție interesantă şi. im- 
presionantă a Canadienilor 
ale căror origini culturale 
sunt legate de Bizanţ. Ei au 
descoperiţ în Canada liber- 
tatea şi modul de a-şi ex- 
prima credinţele lor 
religioase şi obiceiurile lor 
construind locaşuri de cult 
împodobite magnific. Prin 
aceasta, arhitectura 
canadiană a fost imbogățită 
în mod considerabil. “In 
continuare, Stanley Haidasz 
îşi arată recunoştinţa, în 


numele Canadienilor 
Profesoarei Comnene pen- 
tru "strălucitele 


cunoştinte!! şi ''ex- 
cepționala colecţie de 
ilustraţii din această 
carte”. 

In prima parte a lucrării 
Angela Comnene arată 
fazele de evoluţie a artei 
bizantine: stilul grandios al 
lui Constantin cel Mare 
(sec. IV-V), stilul imperial 
i hieratic al lui Justinian 
et VI -VII), vârsta de 
aur de după iconoclasm 
(sec. X-XI), epoca clasică şi 
reinncitoare de sub dinastia 
Comnenilor (sec. XI-XII), 
epoca Paleologilor (sec. 
XŢII-XIV). 

După 1453, căderea Con- 
stantinopolului, arta neo- 
bizantină a dus mai departe 
acea luminozitate transcen- 
dentală pe care Blaga o 
vedea, referindu-se la 
cupola : bizantină, ca un 


PAGINA 9 


care 


"“transcendent 
coboară”. A 
Cartea adresându-se în 


special  bizantinologilor, 
pentru cititorul care nu e 
familiarizat cu arta bizan- 
tină, trebue să facem o 
mică paranteză. In afara 
arhitecturii, despre care 
Blaga vorbeşte. atât de 
competent şi profund, ne 
referim la pictura bizantină 
care şochează pe un 
neinițiat. 

Pictura bizantină, cum 
foarte bine observa şi 
autoarea, pare ceva static. 
Aceasta e doar părerea ce 
şi-o face cineva la prima 
vedere: Bizantinii pictau 
după ultima ''vedenie” a 
lui “dincolo”. Pentru a 
vedea mai mult şi a oferi 
văzătorului cât mai mult 
din “nevăzut”! proceda ca 
Brâncuşi - reducerea a tot 
ce e trecător și exprimarea 
a ceea ce este esenţial şi 
existențial - lumina eternă 
a tinereții fără de moarte. 

Intr'o pictură bizantină 
spațiul şi timpul sunt 
prezentate prin câteva linii 
care nu le neagă existența, 
dar le sugerează "centrul!" - 
infinitul şi eternul - într'un 
plan apofatic accentul 


căzând pe aureola esenței ca 


arhe primordial. Este ''ten- 
trul”” pe care Mircea Eliade 
îl vede ca axă ontologică a 
lumii - sa sacrul - pe care îl 
documentează în ''The 
Sacred and Profane'', New 
York, 1959 cu argumente 
irefutabile. “Centrul” de 
care vorbeşte Eliade. este 
exprimat de pictura bizan- 
tină ca un “dincolo” al 
ființei uamne, ca per- 
spectivă a umanităţii spre 
divin. 

Austeritatea picturii 
bizantine provine din 
scopul de a fi "citită". Sf. 
loan Damaschin o numea 
“Biblia  neştiutorilor de 
carte”. In acest sens ea este 
un fel de hieroglifă care se 
adresează ochilor inimii. 
Ceea ce pare static este 
dinamice numai prin 
“citire”. 

Dacă arta în general este 
nostalgia omului după 
paradis, cum spunea 
Nichifor Crainic, hieraticul 


bizantin oferă omului 
împărăţia cerurilor 
paradisiace. Ceea ce era 


nostalgie e reliefat esenţial 
prin icoană, care e și artă, 
dar în primul rând “citire” 
a tainei regăsirii noastre și 
a paradisului. 

Acest ''citit” ca trăire a 
Luminii e urmărit de 
Angela Comnene, alături de 
soțul ei, căruia îi este 
dedicată cartea, în Canada 
dela țărmul Atlanticului la 
țărmul Pacificului. Meritul 
cărţii, pe lângă faptul că e 
bine documentată, “constă 
în faptul că într'o limbă de 
circulație mondială 
subliniază, printre alte 
naţiuni ortodoxe, aportul 
Românilor la spiritualitatea 
canadiană. D 


Dl. 


| ÎN ppm pre e a a 


SII E a ea E EEE e a 


PERSPECTIVE ȘI CONFR 


PAGINA 10 


IUNIE 1984 


UNTĂRI 


A nega influența stiinței 
asupra gândirii contempo- 
rane este semnul unei con- 
cepții retrograde, ce sepoa- 
te manifesta şi prin atitu- 
dinea opusă, cea a absolu- 
tizării ştiinţei, concepute ca 
un substitut al religiei. Cine 
ar putea nega că ştiinţa TMO= 
dernă a înlăturat miturile 
şi credințele ce au orien- 

+ viața oamenilor de secole 
şi secole ? Si cine ar 
putea mega că ştiinţa, prin 
consecința sa cea mai vi- 
zibilă ztehnologia- submi- 
nează însăși viața noastră, 
lasându-ne dezarmaţi înfaţa 
dilemei provocate deo buna- 
stare materială, exterioară, 
acompaniată de o sărăcie, 
dusă până la anihilare, a 
vieții interioare ? 
sa află în poziția celui che- 
mat să curețe o casă altă- 
dată superbă dar care se 
găsește acum într'o stare de 
decrepitudine. El observă, 
după terminarea trebii sale, 
că stăpânul casei este ab- 
sent, casa fiind goală. Cum 
mar fi el tentat să ia stă- 
pânirea acestui loc neocu- 
pat ? 

Scopul prezentelor (prea 
scurte) consi este de 
a încerca să descifrez câ- 
teva repere ce pot contribui 
la discutarea influenței 
științei asupra concepțiilor 
politice, sociologice, econo- 
mice contemporane. Teza 
noastră esențială este că 
aceste concepții sunt mulate 
pe ideile științifice ale se- 
colului trecut, printr'o igno- 
ranță poate deliberată, poate 
inconștientă a viziunii cuan- 
tice şi subcuantice. Este 
credința noastră profundă că 
acest decalaj, această ne- 
conformitate se află la sursa 
conflictelor și suferințelor 
ce se manifestă, sub forme 
diferite, peste tot, conflicte 
ce pot genera o explozie 
fără precedent. Căci pentru 
prima dată în istoria sa, 
omul a ajuns capabil de a 
distruge, în întregime, pro- 


pria sa specie. 
(D Abstracţie și realitate 
O întrebare legitimă 


cărui domeniu al cunoașterii 
umane: Care este sensul 
vieții ?_ Care este rolul 
omului în devenirea cos- 
„mică ? Care este rolul 
maturii în cunoaștere ? 
Stiința fundamentală are deci 
aceleași rădăcini ca și re- 
ligia, "arta sau mitologia. 
O a 'doua remarcă este 
că ipoteza unui izomorfism 
între materie şi spirit este, 
a priori, tot atât de plauzi- 
bilă ca cea a absenței ori- 
cărei conexiuni. Mai mult, 
încă dela începutul acestui 


REPERE PENTRU NOUA BARBARIE 


arătat puerilitatea cor..eptu- 
lui nostru obisnuit de ““ma- 
terie”, extras din experien- 


țele efectuate la scura 
macrofizică, a propriului 
nostru corp. La scara in- 


vizibilă, microfizică (cea a 
particulelor constitutive a 
mucleului atomic). Conceptul 
de materie este radical 
schimbat: substanța se poate 
transforma în energie și 
energia se poate transforma 
în substanță, continuitatea 
şi discontimuitatea, determi- 
narea si indeterminarea, 
omogenitatea şi eterogenita- 
tea coexistă, noțiunea de 
spațiu-timp devine indiso- 
ciabilă de cea de materie- 
energie. “Observatorul”! 
însuși devine un “partici- 
pant!? „a procesul de eternă 
geneză cosmică. Este me- 
ritul istoric al unui filosof 
francez de origină română, 
Stefan Lupaşcu, de a fi evi- 
dențiat, încă din 1935-1940, 
izomorfismul între materia 
macrolizică şi procesele 
psihice, cu toate consecințe- 
le ce acest izomortism le 
implică. Bineînţeles, ““izo- 
morfism”” m înseamnă 
“echivalență”. Natura este 
un model, un semn al pro- 
fundei unități a tot ceea ce 
există în univers, un semn 
al faptului că omul “uman”! 
m trăiește fragmentat într'o 
mie de "realități, ci într'o 
singură si unică realitate, 
cu multiple fațete. 

In sfârşit, o ultimă re- 
marcă privește locul ab- 
stracției în realitate. Ca- 
pacitatea de abstragere este 
îndeobşte recunoscută ca una 
din trăsăturile esențiale ce 
disting omul de animal. Dar 
aproape necunoscut este 
faptul că stiința contempo- 
rană indică din ce în ce mai 
pregnant că abstra este 
o parte constitutivă a rea- 


lităţii. Cu alte cuvinte, 
abstra mu este un inter- 
mediar între om șirealitate, 


așa cum se crede în general, 
ci o caracteristică insepa- 


rabilă a realității. Reduce- 
rea realității ceea ce 


este vizibil, la ceea ce este 
accesibil organelor de simț, 
corespunde unei grosolane 
aproximaţii. Structura for- 
mală, matematică, pare a fi 
o caracteristică a însăși 
realității și nu a construc- 
țiilor noastre mintale. 
Drumul între o experiență 
de microfizică și interpre- 
tarea rezultatelor sale este 
extrem de lung și sinuos, 
trecând prin evanescente şi 
aparent ireale noțiuni mate- 
matice, prin structuri for- 
male aparent fără nici o 
legătură cu realitatea vizi- 
bilă. Si totuși reproducti- 
bilitatea şi prezicerea ș ştiin- 
că rămân perfect va- 
ile. “Lucrul cel mai de 
neînțeles în univers este că 
universul poate fi les” - 
exclama Einstein. Poate că 
lucrul devine inteligibil, 
acceptând că abstracția, in- 
vizibilul, este o parte inte- 
grantă a realității. Regăsim 
astfel pe plan logic, rațional, 
o afirmație pe care tradiția 
din toate timpurile, a 
făcut-o. Invizibilul nu poate 
fi separat de vizibil şi orice 
teorie fundată exclusiv pe 
vizibil nu poate duce decât 
la sufe si distrugere, 
căci această teorie ( sau 


dogmă sau ideologie ) esteo 
excrescență canceroasă în- 
plântată în corpul realității. 

Faptul că abstracția este 
o parte constitutivă a reali- 
tății explică, de asemenea, 
forța redutabilă a ideilor, 
chiar când ele sunt manipu- 
late de un politician de mâna 
a treia sau de un filosof de 
mâna a șaptea. Exemplele 
în istoria trecută sau pre- 
zentă abundă și de cele mai 
multe ori ele sunt tragice. 
In fond, nu este vorba deo 
hipnoză de masă, cepermite 
realizarea unei oarecare 
aberaţii utopice, ci de pune- 
rea în miscare a unui ine- 
luctabil dinamism al ideilor. 
De aceea nu pot să fiu decât 
în acord total cu Alfred 
Korzybski când sugera, În 
celebra sa carte “'Science 
and Sanity””, că politicienii 
ar trebui supuși periodic 
umui examen în fața unei co- 
misii formate din specialisti 
din toate domeniile esențiale 
ale activității umane. Intr'o 
societate într'adevăr civili- 
zată este de necrezut că un 
om ce ignorează ceea ce se 
întâmplă în univers și chiar 
în propriul său corp, 
cepând cu procesele biolo- 
gice elementare și sfârșind 
cu maniera în care creierul 
fun ază, să poată decide 
de soarta a milioane de 
oameni. 

O ultimă precizare: “'ab- 
stracția”, așa cum este în- 
țeleasă în "prezentul text, 
este un proces fără sfârșit. 
Altfel spus, “abstracția” 
este incompatibilă cu “fiden- 
tificarea'!.  ““Neidentifica- 
rea” este adevăratul nume al 
abstracției. Cel ce crede a 
fi ajuns la adevărul absolut 
nu face decât să funcţioneze 
pe planul animalic al struc- 
turii sale, căci animalele au 
și ele o capacitate de abstra- 
gere, dar, în cazul lor, pro- 
cesul de Abatzecin estefinit: 
animalul identifică şi se 
identifică în mod natural. 


(2) Determinism, indetermi- 
nism şi libertate. 


In paragraful precedent 
scriam că  înterogațiile 
ştiinţifice fundamentale sunt 
comune tuturor domeniilor 
cunoașterii umane. Dar 
treptat (procesul a durat 
câteva secole) aceste inte- 
rogații au fost considerate 
din ce în ce mai mult ca 
““nesi ce” și ele au fost 
împinse în infernul iraționa- 
lului, domeniu, rezervat 
poetului, misticului sau filo- 
sofului. Cauza principală a 
acestei schimbări de para- 
digmă este, cred, triumful 
indiscutabil, pe planul mate- 
rialității directe, a gândirii 
analitice, redu: și 
mecaniste. Era suficient 
de a postula legi a căror 
sursă nimeni nuo cunostea. 


In virtutea acestei legi, al. 


acestor ecuaţii de miscare, 
fixând co! inițiale ale 
sistemului respectiv, totul 
putea fi prezis cu precizie 
extremă. Totul era deci 
determinat, chiar predeter- 
minat. *'Ipoteza Dumnezeu” 
m mai era necesară. Dis- 
tanța devenea infinită între 
Dumnezeu, tolerat încel mai 
bun caz ca un punct de 
plecare, ca o “sursă” a legi- 
lor și mersul acestei lumi. 
In acest univers de falsă 


Basarab NICOLESCU————— 


libertate (căci totul era 
totuși predeterminat) era 
unitar ca ceva să se poată 
întradevăr “întâmpla”. 
Viziunea deterministă a 
lumii traduce o subtilă in- 
versare, o subtilă schimba- 
re de semn în istoria umană. 
Dacă în societățile tradițio- 
nale pământul era conside- 
rat ca un domeniu al invi- 
zibilului, al divinității, acum 
pământul devenea proprie- 
tatea exclusivă a omului, 
într'o afirmare din ce în ce 
mai pregnantă a vanității 
umane. Renasterea a fost, 
desigur, un punct crucial în 
acest proces, ce a culminat 
cu atitudinea scientistă și 
pozitivistă a secolului al 
XIX-lea. Punerea omului În 
centrul preocupărilor omu- 
lui revenea la mutilarea sa 
de dimensiunea sa metafi- 
zică. Dar succesul specta- 
cular al acestei viziuni de- 
terministe pe planul vizi- 
bilului nu putea duce decât 
la o generalizare a sa În 
toate activitățile umane. 
“Marx n'a fost evanghelistul 
nici unui profet. Marx a fost 
abia mai mult decât evanghe- 
listul unui secol profetic. 


interpretarea sumară a 
câtorva decenii de istorie 
europeană. Tot, adică şi 
cerul. Tot, adică siomul... 
- serie cu justeţe L.M.Arca- 
de în articolul său “0 isto- 
rie prea străină” (Cuvântul 
Românesc”, Martie 1984). 
O foarte surprinzătoare dar 
clară corelație există între 
Laplace (cu orgolioasa sa 
afirmație a absenței de ne- 
cesitate a unei “ipoteze 
Dumnezeu”), între Leibniz 
şi Newton, supremi gânditori 
ai continuității şi Marx. Este 
imitil de a insista asupra 
relației existente între con- 
tinuitate şi vizibil, între con- 
timuitate și determinism. 
Intr'un secol 'saturat de vi- 
ziunea deterministă, cineva 
trebuia să colecteze aceste 
idei în domeniul social si 
economic. S'a întâmplat că 
a fost în deosebi Marx. Nu 
aici este interesul discuţiei 
noastre. Toată întrebarea 
este de ce această viziune 
contimă în zilele noastre. 
Constituirea fizicii 
cuantice, la începutul acestui 
secol, a demonstrat toată 


„fragilitatea, aș spune chiar 


toată inaniția' viziunii de- 
terministe clasice. Fizica 
cuantică a arătat eroarea 

edinței oarbe în continui- 
tate, în cauzalitatea locală, 
în determinismul mecanist. 
Discontinuitatea intra pe 
poarta indiscutabilă a expe- 
rienei științifice. Cauzali- 
tatea locală era înlocuită 
de conceptul mai fin de 
““cauzalitate globală”, spre 
tulburarea  redu ilor 
trăind cosmarul resurecției 
vechialui "concept de “'fina- 
lita “Obiectul” era 
înlocuji prin relație, prin 
interacțiune, „+ prin  inter- 
conexiunea fenomenelor na- 
turale.  Particula nu mai 
are o “tidentitate” precisă, 
în sensul clasic al cuvântu- 
lui: ea este particulă şiundă 
în același timp. O "logică 
nouă, cea a terțului inclus, 


se află la baza fenomenelor 
microfizice. 

Contrar a ceea ce poate 
fi gândit în mod superficial, 
aleatoriul cuantic m este 
echivalent haosului, anar- 
hiei, hazardului. Celebrele 
relații ale lui Heisenberg 
sunt numite de “'nedetermi- 
nare”, pentru a marca 0po- 
ziția faţă de determinismul 
clasic, dar în fond ele tra- 
duc existența unui nou tip 
de determinism, fundat pe 
logica terțului inclus. Con- 
ținutul relațiilor lui Heisen- 
berg poate fi înțeles ca re- 
velând existenţa unei sponta- 
neități, a unei libertăți ire- 
ductibile ce se află în di- 
namica oricărui fenomen 
microfizic. Această sponta- 
neitate mu este anarhică, ea 
are o direcție -cea a auto- 
organizării sistemelor natu- 
rale. Tocmai aceasta spon- 
taneitate, această libertate 
permite interconexiunea tu- 
turor evenimentelor micro- 
fizice.  Experiențe recente 
au arătat că universul 
cuantic si sub-cuantic este 


altă particulă. Universul talul începânda ac “pe 
întreg apare, în textura sa cont propriu”. Omul începe 
fundamentală, ca o singură  aștfel a “cuceri” matura. 0 
ființă. proliferare anarhică și hao- 


să imaginăm pentru o 
clipă, ca simplă ipoteză, că 
aceeași proprietate de ne- 
separabilitate acționează, 
întrun fel sau altul, în lumea 
oamenilor. Dacă am fi siguri 
că fiind violenți, această vio- 
lenţă va fi resimțită în mod 
organic de noi înșine, atunci 
am face să dispară, prin 
egoism_ elementar, această 
violență. Dacă am fi siguri 
că un război provoacă îne- 
vitabil propria noastră 
moarte, atunci am face să 
dispară, prin egoism ele- 
mentar, orice război. Dacă 
am fi siguri că separabili- 
tatea, dualitatea subiect- 
obiect, cauzalitatea locală mu 
sunt decât iluzii hrănite de 
ignor anța si vanitatea noas- 
tră, atunci am înceta să 
inventăm dogme, sisteme 
ideologice închise, utopii ne- 
mamărate care toate duc spre 
suferință şi distrugere. Dar, 
bineînțeles, m este vorba 
decât de o simplă ipoteză. 


(3) Timpul imitației. 


Cu Planck şi Eistein a 
început o revoluție concep- 
tuală fără precedent care ar 
fi trebuit în mod natural să 
conducă la noi valorireglând 
viața  nostră în cetate. 
Totuși, trei sferturi de secol 
după "apariția imaginii cuan- 
tice a lumii, nimic m s'a 
schimbat. Contimăm de a 
acționa conform vechilor 
concepte ale secolelor pre- 
cedente. De unde vine aceas- 
tă nefastă schizofrenie între 
un univers cuantic si un om 
care se supune unei imagini 
depășite a lumii ? De ce 
asistăm neputinciosi la 
spectacolul nelinistitor a 
unei fragmentări din ce în 
ce mai accelerate, a unei 
camuflate auto-distrugeri ? 
De ce înțelepciunea siste- 
melor naturale este ignorată 
și ocultată ? Am devenit 
oare clovni ai imposibilului, 
manipulați de o forță ira- 


ională pe care noi 
ea declansat-o ? îngitai 
Sunt tentat să cred, ca. i 
şi Stefan Lupașcu, că există - 
0 bază biologică a fragmen- 
tării. Corpul nostru fizic 
visează să asigure propria 
sa identitate, propria sa per- 
manență. In fascinația su- 
praviețuirii, el luptă cu în- 
versunare să realizeze ne- 
contradicția, printr'o omo- 
genizare din ce în ce mai 
pronunțată a mediului încon= 
jurător. Arma sa esențială 
în această luptă este cre- 
ierul, în deosebi prin func- 
ționarea sa mecanică și 
automatizată pe care o m 
mim “mintal” în cele ce 
urmează. Mintalul este un 
admirabil instrument de di- 
ferențiere, de detectare a 
pericolelor, mediului încon- 
jurător. El ar putea juca 
din plin rolul său care este 
cel al adaptării corpului la 
mediul înconjurător. Dar, 
pentru a accepta acest rol, 
îi trebue o frână. Singura 
frână ce poate fi concepută 
este recunoașterea rolului 
omului în procesul cosmic. 
Dacă acest rol este ignorat 
sau uitat, o redutabilă in- 
versare se produce, min- 


tică a mintalului, materiali- 
zată prin apariția unei teh- 
nologii în proliferare anar- 
hică și haotică, invadează 
inevitabil lumea. Lumea în- 
treagă devine asemănătoare 
corpului fizic al omului, 
organelor sale de simț. O 
carea sn fără nici o di- 
produce un număr din 

i ce mai mare de mașini, 
veritabile rrebigif ale 
organelor de s 
De ce deci să ne mirăm 
de_ imperiul impudic al can- 
tității, atât de bine analizat 
de Rene Guenon ? De ce 
să ne mirăm de idolatria 
mașinii, divinitate atot- 
puternică, într'o mizerabilă 
imitație a unei spiritualități 
uitate ? Mintalul este, prin 
propria sa natură, supremul 
imitar. Stiința dorește astfel 
să imite religia şi religia 
dorește să imite ştiinţa. "A 

In amestecul exploziv în- 4 

tre gândirea binară, cea a p 
terțului exclus, pur produsal 
mintalului și o tehnologie 
fără nici o perspectivă glo- 
balizantă ni se pare are- 
zida sursa noii barbarii, ale 
cărei semne se văd în toate 
colțurile lumii. - 


... 

Putem deci vorbi, înlu- 
mina celor scrise mai Sus, 
de o “fistorieprea străină”? 
Da și m. In sensul celor 


țiului românesc. Dar, în 
prezent, alături de ger! . 
moii barbarii se află ger- 
menii unei renasteri spiri- 
tuale fără echivalent în E 
trecut. Intâl Inirea 7 
între contemporană 
și Tradiţie este, de exemplu, 
un semn al acestei posibile 
renașteri. "Spațiul româ- 
nesc;  impi de spiri- 
tualitațe şi re! pectal: 
cosmică, poate contribui din 
plin la realizarea acestei 
renaşteri. p 


Fi 


CUVANTUL ROMÂNESC IUNIE 1984 PAGINA 11 


HYPERION 


Centrul de promovare a cărții româneşti 


CARTEA ROMÂNEASCĂ 
ÎN OCCIDENT 


SALAMANCA REVUE DES ETUDES ROUMAINES | 


101 M. EMINESCU: Poesii 1951 (205 pe) €) 


: 1961 (421 pe.) 15 
| 103 Vinuilă HORIA. Poesia românească nouă ediţia 2-3 1986 (antologie, 250 pg-i 10 Aaa 04 Dire 1974- (234 pe) E 
104 Horia STAMATU: Diâlogos pi sil alei 1975. (228 pe) 3 
(ediție bilingvă romano-spaniolă) 197 me : 
105-rAartlio: RĂUTAS Madera Rorgania Cola Ape at PE) j pg Tome FN az gepgaea 
(perspectivă istorică asupra numismaticei românești) 1974 (160 pu) 25 
106 Horia STAMATU. Jurnal 1976. (pocme, 123 pe.) 6 
107 Alexandru GREGORIAN: Pete ue lumină 1980. (poeme, 10 pu.) 6 
108 Alexandru GREGORIAN: Coasta svarelui 1982 (pome, 102 pu.) 6 


CARPAŢI | 
DESTIN 


12 
i! PARVAN: Daci 1956 (218 pg) 
151 “Ştefan BACIU: Ukulele 1967. (poume, 49 pg.) 5 Le, MEA Ni Dacia 1987 „(309 58) 1 | 
135 Hara STAMATU: Poti E [3 a poumeu,90.pu-) 3 803 A. D. XENOPOL: Istoria Românilor din Dacia Traiană 1957 (1 vol.) 
155 Horia STAMATU: Punta Europa 1969 -(pome, 62 pt.) 5 20354; DIMENORULI Ra Rosa NE 
Țărănist și Naponal-Țărânist Fi Mda 1963 (600 pa.) | 
ui 
pd ceri i epidurala ră 1970. (studiu de: istorie socială:și 
politică, 365 pg.) 10 i 
MELE ŞTEFAN BACIU 808 L. REBREANU: Răscoala (2 vol.) 1937. (ruman, S38 pe) 13 | 
809. Bucura DUMBRAVA: Haiducul - Să ză (Eortane 419 peilă 2) 1 ş 
03 Stan BACI Mura ra ainu aut [26 pp E Aici Deacu de ial 
205 Stefan BACIU: Mal [2 stamiau lei 337 B) i (Premiul GONCOURT, 1960) 1980 (roman, 209 pg.) 12 
300 Mira SIMIAN. Rame Pe ei e Eagle [ic Să 812. General Platon CHIRNOAGA: Istoria politică şi 
a Is70 st egene, sale, E, militară a Razboiului României contra Rusiei ei 
Sovietice (ediţia 22) (2 vol. 450 pe.) 


CENTRUL DE DIFUZARE AL aug Paenti SEICARU, Feiireie plai Pati dorteă (20 pe) Pe ri 
BIBLIOTECII ROMÂNE. DIN FREIBURG 


N Fi . a zu i 
251 Nae IONESCU: Indreptar ortodox + 1957 (1 pg) 7 PARI 
252 Nicolae IORGA: Concepţia rumâncască a sii 1958 . (40 pg.) 2 Li 
253. Lucian Blaga: Spirit ali i eretine- „1959 (72 pa) Fi JON DUMITRU-VERLAG . i 
254 Dumitru GĂZDARU: Studii isturicofilologice 1974 (272 pg) 15 : = 
255 Buletinul jubiliar: Numărul 5, 1949-1974 (2 vol.) 1976 (712 pa) 30 * / 
(din «Seria nouă» a Bulctinului Bibliotecii: 8 numere) a . | 
256 Nichilor CRAINIC: Isus 1956 (44 pe.) 3 Sci Ei IN ESCA. Bat raba Să Bocovieă 1981 (ss tari poll e 
E 902 1. G. DUCA: Amintiri Politice (vol. 1) 1981 (300 pg.) 16 
- 903 1. G. DUCA: Amintiri Politice (vol. 111 1982 (246 pg.) d 
CAIETELE INOROGULUI 904. 1. G. DUCA: Amintiri Politice (vol. II) 1982. (279 pa.) Ei 
905 Vlad GEORGESCU: Poliucă şi ini In (160 Re) 2 70.pg.) 4 
y : Berbecul i i ac . . | 
301 L M. ARCADE: Poveste cu țigani 1966. (povestire, 246 pe.) 10 AZ pu Me STA NOIMI E: BE; becul Mă 1982 _ (studiu, 350 pg.) 13 
302 Mircea ELIADE: Pe strada Mântuleasa 1968. (povestire, 127 pe.) 10 909 G. BALTEAN. Polonia-Expericnţă și exemplu 1981 (66 pg.) 4 
303 Horia STAMATU: Kairos 1974. (poeme, 279 pg.) 10 910 Alex. 1. GONTA: Hoarda de aur 1982 (300 pg.) 16 > 
304 Mircea ELIADE; În curte la Dionis (ediţie bibliofilă 911. Cicerone IONITOIU: Morminte [ară cruce (vol. 1) 1982 (mărturie, 352 pg.) 12 | 
numerotață, semnată de autor) 1977. năyele,.272. pia) aa 912. Pavel CHIHAIA: Tradiţii răsăritene şi influențe | 
305 L. M. ARCADE: Revoluţie culturală 1983 (povestire, 220 pg.) 10 fa Tara Roimăiieaată 1982 - (350 pg.) 12 
IOAN CUȘA ETHOS 
a aia e e 1971 ((roman, 747 pe.) 25 A 
404. Mircea ELIADE: Noapte de Sânzicne (2 volume) și = 
402 E. M. CIORAN: Lacrimi și sfinţi 1972330194 de a ALTI EDITORI A 
403  Ethos- en) i 1975. (438 pe) 12 Ei 
404 Ethos - Caietul * 
405, Gheorghe I. BRATIANU: Sfatul domnesc şi adunareă ue za 15 
stărilor în principatele române 1978. (150 pa.) 9 
406 Nae IONESCU: Metalizica (vol. 1) 1978 (studii estutice, 286 pg.) 9 951 “Dumitru BACU: Acolo Şezum şi Plânsem' 1964 (poeme, 94 pg.) 5 
408 G. M. CANTACUZINO: Simetrii 1979 (poeme, 79 pa.) s 952 Antoancta BODISCO: La Apus de Cuvânt 
409 Anca DAMIAN: De ce Mozari 1979 primite, 672 pg.) 18 (ediţie bibliofilă ilustrată de E. şi T. Drăguțescu) 1970. (poeme, 74 pg.) "15 
410 Basil MUNTEANU: Corespondenţe atică 1980 (povestire, 139 pg.) 6 953 Grigoriv GHICA: Grigri 1973 (amintiri, 323 pg.) 10 
411 Mircea ELIALDE: Nouăsprezece trandali 1981. (poeme; 87 pe-) 6 954 Pamfil ŞEICARU: Articole de fond | 
412 Horia STAMATU: Imperiul 1982 (510 pe.) I5 = (publicate din ianuarie până in aug. 1944, Ed. Curentul) 1978 (format dublu, 234 pg.) 10 . | 
414 Ethos Caietul III 1983 (140 pe.) 10 955 Zahu PANA: Poezii din inchisori 1982 (calegere, 600 pg.) 20 ) 
415 Ethos - Caietul IV 956 J. URWICH: Fără paşaport prin URSS 1978 (3 vol. mărturie) 43 p 
957 G. DUMITRESCU: Demascarea 1978 (mărturie, 197 pg.) 8 
958 Gh. V. BUMBESTI: A doua poartă 1981 (poeme, 133 pg.) 5 
959 Al. CIORANESCU: Diccionario Ethimologico Rumano (2.000 pg.) 40 
4 960 Mihai NICULESCU: Carte de vise (repovestire) 1966 (128 pg.) 7 
LIMITE Ă 961 Mihai NICULESCU: Amiatiri în uniforenă 1952 (povestire, 213 pg.) 10 
962 Mihai NICULESCU: Petreceri 1977 (poeme, 40 pg.) 5 
1974 (107 pe.) 6 963 Mihai NICULESCU: Toană de har 1978 (poeme, 27 pg.) 5 E 
501 Nicolae BETRA: Poezii Teava” 1975. (versuri şi proză, 59 pg.) 6 964 Nicolae PETRA: Predici în pustiu 1982 (esseu, 222 pg.) 10 
, 502 Grigore CUGLER. Vi-l prezint pe Țea 1978 . (jurnal indirect, 500 pg.) 12 965 Nicolae DIMA: Amintiri din inchisoare 1974 (mărturie, 272 pâg.) 7 
20 Mica MOINESG Miiaci a 1979 (poeme,+28 pg.) E 966 Nicolae ARNAUTU: Douze invasions Russes en Roumanie 1956 (istorie, 190 pg.) 3 
icolae ri - 967 lon RAȚIU: Rumă Azi 1978 n 
505 Virgil IERUNCA: Pneşti 1981 (107 pg.) on RAȚ umânia de Astăzi. Londra (esseu.. 200 pg.) 10 
Nicolae NOVAC Expediaţi-mi prin zii a 
i se: 1 avion [| colet poştal L] 
CETATŢI SFARAMATE cartea (cărţile) semnalate mai sus prin următoarele numere de și] 
2 


(schite și nuvele! 4 R, DU GEN.H.BERTIER | ordine: 


92.200.NEUILLY S/ SEINE | După primirea facturii voi efectua plata corespunzătoare preţului | 
inducat și costul expedierii. ; 


Hamilton,Ont. Canada | FR ANCE NUMELE: SEMNATURA 


Ed. Bibliotecii Asociaţiei Culturale Române 


poate fi comandată sub numărul 968 ş ADRESA: 


„ACESTE DOUĂ PAGINI, OFERITE GENEROS DE "CUVÂNTUL ROMÂNESC”, APAR SUB ÎNGRIJIREA ȘI RESPONSABILITATEA 
ASOCIAŢIEI “HYPERION” 


Imi amintesc de relatarea 
2 unui fapt autentic, în nu 
mai ştiu ce carte, fapt 
petrecut acum 200 de ani: 
Pe apele glaciale ale ocea- 
nului Arctic a fost descope- 
rită o corabie de prins 
balene, având toți marinarii 


j morți un fel de uriaş 

coşciug plutitor. Era în 

pă ţ anu 1775, iar registrul de 

î bord purta data 

| premergătoare  agoniei 

| căpitanului de vas: 1762. 

| De 13 ani plutea corabia 

| morţii, în voia valurilor, 

printre ghețari; de 13 ani, 

strigătele marinarilor, cân- 

tecele şi larma loc coti- 

diană, pieriseră dinpântecul 

fantomaticei corăbii, ce-şi 

fâlfâia - în vâhtul năpraznic 

al cercului polar - pânzele 

sale orgolioase, ca un 

. simulacru de viaţă, ca o 

sfidare a neputinței, a min- 
ciunii şi a înfrângerii. 

Nu reprezintă, oare, 
această corabie, purtătoare 
de cadavre, chipul umanită- 
ţii până la Hristos şi, toto- 
dată, imaginea actuală a 
omenirii fără de Hristos, a 
societăţii materialiste care 
refuză să creadă în Isus 
plimbându-şi, pe apele 
otrăvite ale apostazei, nava 


omoare 


n îngămfării şi-a  tăgadei, 
tixită de cadavre, de 
ă mortăciuni, de  hoituri, 


cărora, aşa cum. citim în 
cartea Apocalipsei, numai 
le merge numele că trăiesc, 
dar care, în -realitate 
(bineînțeles, în realitatea 
spiritualităţii creştine), 
sunt expresia evidentă a 
morţii, a descompunerii, a 
putrefacţiei morale? Oare 
nu la fel arată şi nava noas- 
; tră sufletească, corabia 
visurilor noastre nesăbuite 
şi-a aspirațiilor noastre 
eterocreştine, câtă vreme 
suntem morți “în greşelile 
şi în păcatele noastre”, des- 
pre care vorbeşte Ap. Pavel, 
pentrucă trăim, cum spune 
el, “'după mersul lumii 
acesteia, după domnul 
puterii văzduhului” şi “în 
poftele firii'” noastre 
pământeşti? 

Câtă dreptate avea proo- 
rocul Isaia să strige în 
rugăciunea sa către cer: 
“*Doamne, Dumnezeul 
nostru, alți stăpâni afară de 
Tine au stăpânit peste 
noi... Am zămislit, am 
simțit dureri, şi când să 
naștem, am născut vânt: 
țara nu este mântuită, şi 
locuitorii ei nu sunt năs- 


mm m E 


ul 


cererea Pere nem ție 


revărsării limbilor de foc şi- 
a vâjâitului de vânt ceresc, 
se cuvine să avem neastâm- 
părul sincerităţii biblice şi 
să ne verificăm, în lumina 
Duhului Sfânt, interiorita- 
i Ce facem? Cum ară: 
; ? Incotro ni se îndreap- 

tă corabia? Plutim spre 
„viața veşnică sau ne poartă 
einlarile spumegânde în voia 

or? 

„„. Citim în Cartea Facerii 
„că Dumnezeu a făcut pe om 

“după chipul si asemă- 
„_narea”! Sa, și l-a pus să 

stăpânească "“peste peştii 


lui, peste vite, peste tot 
pământul şi peste târitoa- 
rele care se mișcă pe 
pământ.” Să stăpânească, 
„îndeosebi, peste propria sa 


„mării, peste * păsările ceru: 


„ fiinţă. Să fie stăpân nu 


numai în afară, ci şi în el 
insuşi. Stăpân, deci liber. 
Nu rob, nu slugă. In 
“Proverbele” lui Soiomon 
scrie aşa: ''Cine este stăpân 
pe sine preţuieşte mai mult 
decât cine cucerește ce- 
tăți”. Insă noi nu putem fi 
stăpâni pe noi înşine, fără 
să aparținem lui Hristos, 
fără să fim ai Lui. 
Inainte de a-L. cunoaște 
pe Domnul, înainte de a ne 
fi întors la EI ca fiul cel 
pierdut din parabolă, noi 
am trăit în păcat, stăpâniţi 
de păcat, vânduți robi păca- 
tului, ca să folosim o expre- 
sie nou -testamentară. 
Intr'o asemenea stare de 
sclavie lăuntrică aflându- 
ne, nu mai avem nici o 
putere de rezistență, deoa- 
rece legea păcatului domină 
şi determină orice act de 
voință a firiipământești. 
Chiar dacă am dorința să 
fac binele, '*n'am puterea 
să-l fac”, conchide Ap, 
Pavel. *:0, nenorocitul de 
mine! Cine mă va izbăvi de 
acest trup de moarte?" 
Răspunsul îl dă tot el, cel 
izbăvit din robia păcatului 
şi-a neputinței pe drumul 
Damascului: '*Căci, pe când 
eram noi încă fără putere, 
Hristos, la vremea cuveni- 
tă, a murit pentru cei 
nelegiuiți.”” Ca să ne facă 
tari. Ca să ne îmbrace în 
putere, o putere care să 


vină dela Dumnezeu şi să 


fie pusă în slujba lui 
Dumnezeu. O putere, 
făgăduită, de altfel, de către 
Cel înviat din morţi: “Ci 
voi veţi primi o putere, 
când se va pogori Duhul 
Sfânt peste voi, şi-mi veţi fi 
martori în lerusalim, în 
toată Iudea, şi până la 
marginile pământului.” 
“Veţi primi o putere” — 
deci puterea creștinului se 
capătă prin credință, este 
un dar, şi “'ori ce dac 
desăvârşit”, ne asigură Ap. 
lacov, “'este de sus, 
pogorindu-se dela Tatăl 
luminilor.” De aceea le cere 
Isus ucenicilor, după învie: 
rea Sa: ''Rămâneţi în ce- 
tate, până veţi fi îmbrăcaj 
cu putere de sus.” Nu este 
vorba, prin urmare, de 
puterile latente ale spiritu- 
lui omenesc, la care se refe- 
ră Yoga, zăpăcind mintile 
unei pseudo. - intelectuali: 
tăți creștine; nu este vorba, 
bineînţeles, nici de puterile 
drăceşti ale unui Simon 
Magul, despre care Faptele 
Apostolilor raportează că 
“vrăjea şi punea în uimire 
pe poporul Samariei”. Noi 
respingem orice tel de 
putere care nu vine “de 
sus”, Noi refuzăm să cre- 


dem în extravaganţele 
fachirilor, în ''duhul de 
ghicire'' al falşilor 


_prezicători ai viitorului, în 


eficacitatea practicilor 


oculte, în valoarea nelimi: 


tată a  autosugestiei, în 
atotputernicia metodelor 
educative. Pentrucă noi, 
Românii pribegi, avem 
nevoie în viața noastră de 
credinţă, în lupta noastră 
cu Răul, de-o singură, in: 
dispensabilă putere: de 
puterea Duhului Sfânt, de 
“acea putere dumnezeiască, 
prin care Ap. Pavel poate 
lansa lumii creştine 
strigătul său de triumf; 


“Pot totul în Hristos, care 


3 EVANGHELIA EXILULUI (lunie 1984) 


DESPRE DUHUL SFÂNT 


Sergiu GROSSU——— 


mă întăreşte!” Noi avem 
nevoie de acea putere a 
Duhului Sfânt, care dela 
Cincizecime incoace se 
revarsă asupra lumii, ofe- 
rindu-se gratuit “fără 
bani si fără plată” 

oricărui suflet întors la 
Dumnezeu, cu lacrimi de 


căinţă şi cu hotărîrea fermă 
de a se lepăda de “faptele 
trupului”, pentru a-şi con: 
sacra viața -o viață nouă, de 
autentică efervescenţă spi- 
rituală- valorilor pe care ni 
le revelează Evanghelia. 
Evanghelia. 

Să nu uităm nici o clipă 
că Duhul Sfânt, odată 
primit, “locuieşte în noi”, 
ca o prezenţă reală, 
dominantă, a interiorităţii 
noastre convertite. Toate 
vechile apetituri dispar, 
după cum se prăbuşesc 
tarabele omului vechi şi 
muşuroaiele unei trăiri 
idolatre. Toate lucrurile din 
lăuntrul omului se înnoiesc 
prin Duhul Sfânt: se 
înnoieşte mintea, se 
innoieşte inima, se înnoieş- 
te şi întăreşte voinţa. Căci 
Duhul lui Dumnezeu, 
asemenea unui foc mistui- 
tor, ne topeşte zgura sufle- 
tului şi sloiurile de ghiaţă 
din inimă; întocmai unui 
vânt ceresc, scutură de pe 


si tămăduindu-ne vechile 
răni, spală și curăță albia 
inimii de toate spurcăciu- 
nile, purificând totul, în- 
noind totul, sfințiind totul. 

Dacă, în perioada 
preharică a Vechiului 
Legământ, omul mu simțea, 
în el, puterea Duhui: 
Sfânt, deoarece prezența 
Duhului rămânea exterioa- 
ră, după pogorirea 'lim- 
bilor de toc” situaţia se 
schimbă. Priviţi-l pe Petru, 
cel care s'a clătinat în faţa 
unei slujnice, jurându;se: 
“Eu mu cunosc pe omul a- 
cesta!" Ce salt miraculos 
poate face dela trădarea de 
ieri la îndrăzneala 
propovăduirii lui Isus, 
când, plin de Duhul Sfânt, 
întemnițat împreună cu 
loan și amenințat de Sine- 
driu, va refuza oferta tăce- 
rii şi-a compromisului, 
zicând:  “Judecaţi voi 
singuri dacă este drept 
înaintea lui Dumnezeu să 
ascultăm mai mult de voi 
decât de Dumnezeu; căci 
noi nu putem să nu vorbim 
despre ce am văzut şi am 
auzit.” 

Lucrarea interioară a 
Duhului Sfânt este garanţia 
schimbării noastre morale, 
a plenitudinii noastre 
duhovnicești, a transfigură- 
rii noastre în Isus, divinul 
butuc de viță, care dă posibi- 
litate tuturor mlădiţelor să 
crească, să se dezvolte, să 
se împlinească. De vreme ce 
am devenit ''templul lui 
Dumnezeu'!, iar Duhul 
Domnului. sălășluiește “în 
noi”, totul este cu putinţă. 
Să ne lăsăm, numai, călău- 
ziți de Duhul Sfânt “în tot 
adevărul”, dând ascultare, 
în mersul nostru spre Lu- 
mină, în eforturile noastre 
româneşti, legii Duhului și 
poruncilor Evangheliei. D 


PAGINA 12 IUNIE 1984 


DELA BISERICĂ? 


s ANONIMUS—— 


CE AŞTEPTĂM 


——Cronographu 


Când un Român spune "Biserică. « nu 
se gândeşte la **Dealul Mitropoliei , sua 
al “Patriarhiei”, ci se referă la Bine 
lui, Popa Chițu, Popa Rusu, Târchilești 
ete. dacă e bucureştean, sau la o biserică 
ori alta dacă e orășan din provincie, sau la 
Biserica satului dacă e ţăran. AZ: 

Altfel stau însă lucrurile cu creştinii 
catolici. Când unul zice "Biserică 20 
gândeşte la Roma. In acest fel peste 40 
de milioane de credincioşi de pe intreg glo- 
bul, au un punct central de orientare: 
Roma. , 

Dar lucrurile nu sunt chiar aș 
ple. Această Biserică a Romei, A 
atât de mare şi central organizată, nu este 
doar un lucru, ci trei: clerul, cu ierarhia, 
credincioşii cu poporul, şi Papa cu Statul 
Vaticanului. Biserica Românilor a fost 
cum scrie Nae Ionescu: Biserica țăra- 
nilor”', cu “popii” lor. Si pentrucă vine 
vorba: “popă” ca şi biserică”, nu e un 
cuvânt slav, ci roman. In orice dicționar 
latin găsim cuvântul “popa” așa cum 
scriem, tradus prin : cel care prezintă 
elementele sacrificiului, foc, tâmâie, vin, 
sare şi victima pe care o execută. Cuvân- 
tul este de origine etruscă, Deci Etruscii, 
Romanii noi şi atâţia Slavi, am avut 
mereu pe **popa'!. De acolo vine şi terme- 
nul '"Papa”, care nu poate avea altă rădă- 
cină. 

la să vedem mai departe. Noi suntem o 
“Biserică a țăranilor”, adică toți credin- 
cioşii cu popii lor. Dar “baza” catolicilor 
nu este tot în suma ““credincioșii cu popii 
lor”? Comunitatea tuturor credincioșilor 
din lume este baza Bisericii catolice, ca şi 
a celei ortodoxe. Ce sunt chiar orâşenii 


a de sim: 
singura 


dacă se gândeşte oricând la Roma ca la un 
fel de rai în această lume, la "ierarhie" nu 
se prea gândeşte, pentrucă nu aceasta îl 
spovedeşte, îl grijeşte, îl insoară şi mărită 
sau il îngroapă. Ca şi la ortodocşi şi la 
catolici legatura spirituală directă este 
intre păstor şi oile din jurul lui. 

lerarhia şi Roma sunt altceva decât 
popii, sunt niste realități politice. Bine- 
înțeles toată ierarhia cu Papa şi toți 
funcţionarii Statului Papal, sunt unii din- 
tre credincioşi, fiecare cu “popa” lui care 
îl spovedeşte şi îl împărtășește. Când e 
vorba de “taine”, nu mai există grade şi 
funcţii. lar şi aşa în esenţa lui spirituală, 
Papa este cel mai umil din credincioşii 
întregii lui, ecumene. Cine sărută azi 
pământul țării pe care o vizitează, in afară 
de Papă? Ce mare democrat şi-ar sacrifica 
fudulia în acest fel creştin? 

“Asa este cu lucrurile spirituale. Papa şi 
ierarhia au întâi o existență spirituală şi 
în al doilea rând una politică. De aceea 
Biserica universală de Apus, nu dă numai 
profeţi, martiri -şi sfinţi, ci dă şi 
luptători, fie cu armele, cum au fost 
cruciații, fie luptători pe tărâmul politic, 
ca şi azi Papa și ierarhia, mereu angajați 
în lupta seculară cu scopul de-a scoate 
oamenii cât mai mult de sub excesele con- 
ducerii politice. De aceea când astăzi 
spunem noi “Biserica” nu ne gândim la 
Dealul Mitropoliei, ci mai mult la colinele 
Romei, unde ştim că există centrul unei 
forțe capabile să intervină în veac pentru 
mai binele oamenilor. 

Românii au trăit creştineşte 1500 de 
ani, fără papă ci doar cu popi, care şi ei 
Sau ingrijit de mai binele oamenilor, 
dându-le nădejdea în viața viitoare şi 
îmbunătăţindu-i în viaţa zilnică. Românii 
nu au avut Roma decât în “rumânie”. 
După cum nici nu și-a fabricat vreun 
erzaţ de Romă, ca Ruşii cu o Moscovă-a- 
treia-Romă. Nici un mujic însă nu aştepta 
el ceva dela Moscova-Roma, ci poate cel 
mult dela Tarul îndumnezeit. La Români 
însă nu a existat nici un impărat-Dumne- 
zeu. Valahii noştri nu au fost nici cu 
împăratul, nici cu Roma, şi s'au tot luptat 
să-şi menţină fiinţa spirituală cu popii 
lor, printre care uneori mai apăreau şi 
nişte “Vlădici” mai luminaţi, care nu 


retras reciprocile. anateme şi afurisanii, 


CUVANTUL ROMÂNESC. 


insemnau nimic politic, dar care au pus. 
bazele culturii româneşti, prin cărți 
Biserici. . 
Pentru unii dintre Români, cei din exi], 
abia dela un timp încoace noțiunea "Bise- 
rică”” prinde 0 consistenţă pe care n'oavea 
pentru ei. Când spunem Biserică aa 
referim acum la o dublă forţă reală, şi. 
spirituală şi politică. Azi Vaticanul cu 
Papa a devenit ultima “parohie” a oricui. 
vrea să-şi întărească o speranță în acest 
veac. Nici un alt stat din lume nu este şi. 
nu poate fi atât de prieten al nostru, cei 
din ţările asuprite de comunism, ca statul — 
Papei, care nu se sprijină pe nici o forță sa 
militară, ci pe o forță spirituală ce emană 
dela peste 400 de milioane de creştini, 
Când Stalin a întrebat “'câte divizii are 
Vaticanul”, arătându-şi mărginirea s'a şi 
trădat, dezvăluind că nu crede în nimic 
altceva decât în forță materială. Vaticanul 
a renunțat de mult la această forță nicio- 
dată decisivă, pentrucă lumea, cum se zice, 
a “evoluat”! enorm, dela epoca cruciadelor X 
până azi. Toţi vorbim neincetat despre . 
“decăderea spirituală” a omenirii, fără 
să ne dăm seama de această evouţie spir 
tuală dintr'a doua mie de ani ai creştinis- 
mului. In aceşti 1000 de ani creştinismul 
occidental s'a dezbărat de toate 
înstrumentele “forţei seculare, și astfel 
“catolicismul” s'a aşezat la nivelul extra 
secular al “ortodoxiei”, aceea tradiţională 
nu aceea rusească, în care se ajunsese la 
un sistem putred, scuturat peste noapte 
de nişte beţivi intrați în transă 
revoluționară şi manipulaţi de câțiva dia: 
bolici trăgători al sforilor. De aceea când 
catolicismul a ajuns la conștiința totalei 
depăşiri a forței seculare prin forţă spiri-. 
tuală ce s'a lucrat pe sine o mie de ani, Sa 
ajuns şi la reînfrățirea celor două Rome 
cale, de Apus şi de Răsărit, prin desfiin-! 
pei aproape milenară. Sau 


așa că azi orice creştin răsăritean se poate. 
spovedi și împărtăşi la orice popă apusean, 
şi invers. In acest fel s'a stabilit baza pe 
care se va constitui al treilea mileniu. 
creştin, în spiritul de universalitate carea 
fost dintru inceput. Desigur că un mileniu 
a fost o lungă vreme, dar când e vorba de 
economia istoriei umane în vederea ţelului 
ultim, al invierii tuturor morţilor în 
veșnicie, ce sunt 1000 de ani la ca 
oamenii au- ajuns abia după atâtea milioa:. 
ne de alți ani. i 
Bisericile nu aveau cum să impiedice 
victoriile materialismului din acest secol, 
liberale sau bolşevice. Dar au fost niș 
diferențe de noroc. Mai întâi Bisericile 
sunt focare spirituale deschise, nu subso-. 
luri de conspirație politică. Norocul Bise- 
ricii de Apus a fost mare, când în ltalia: 
anilor *20 leninismul nu a putut lua în 
stăpânire ţara ca să facă prizonier şi. 
Vaticanul, cea mai importantă captură 
pe care ar fi avut-o revoluţia. Bisericile or- 
todoxe sunt astăzi prizoniere pentrucă nu 
au existat forțe care să împiedice căderea. 
lor în prizonierat. Aşa că “Biserica de 
Răsărit'” nu are decât un centru eccume A 
în libertate, la Constantinopol, unde s'a 
reluat firul rupt odinioară de schismă. si 
Dacă încercăm să condamnăm Bisericile 
de Răsărit că au ajuns prizoniere, 
păcătuim. De asemenea ele nu au ajuns | 
prizoniere pentrucă erau rupte de Rom 
prin schismă. In România a existat 0 
mare mişcare de renaştere creştină, şi la 
nivelul celor mai importanţi gânditori pe 
care i-am avut, şi populară în același 
timp, în primul rând în lumea tineretului. 
Această mişcare ce făcea din România cea 
mai importantă țară ortodoxă, a lăsat in- 
diferentă ceea ce numim "Biserica 
oficială”, pentrucă așa sunt “instituțiile”, 
se cramponează de “stabilitate”, Dacă 
istoria României se desfăşura altfel, şi cu 
Biserica din România se întâmpla ceva 
nou, adică ieșirea din închistarea în care 
„este amenințată să degenereze “stabilita- 
tea”. Si încă o precizare. Românii mu erau 
deloc mai “ortodocşi” decât “ercştini » 
Dar în orice caz aveau dreptul să-şi reve 
dice originalitatea lor, marile contribuții 
din trecut la cultura creștină şi marile 
sacrificii date în luptele pentru creștină- 
tate, în care se ştie că au fost foarte 
singuri. Astăzi Biserica românească nu 
i Continuare în pag. 13 


E 


CUVANTUL ROMÂNESC 


Despre înălțarea la ceruri 
_ eveniment prefigurat în 
Vechiul Legământ  (Nu- 
meri 21,9), lisus a vorbit în 
termeni preciși discipolilor 
Săi, la fel cum o făcuse şi 
despre moartea şi Invierea 
Sa. In Evanghelia dela Ioan 
(Cap. 14,2-3), EL spune: “In 
casa Tatălui meu sunt mul- 
te locasuri. Mă duc să vă 
gătesc loc. Si dacă Mă voi 
duce şi vă voi găti loc, 
iarâși voi veni şi vă voi lua 
la Mine, ca să fiți şi voi 
unde sunt Eu”. In faţa 
marelui preot, care îi cere 
să spună dacă El este Chris- 
tos, -Fiul lui Dumnezeu, 
Mântuitorul nostru 
răspunde: "Tu ai zis. Si vă 
spun încă: de acum veţi 
vedea pe Fiul Omului 
sezând de-a dreapta puterii 
și venind pe norii cerului" 
Mat. 26,64; Marcu 14,62; 
Luca 22,69). 

Inâlţarea la ceruri a fost 
văzută de Sfinţii Apostoli şi 
de discipolii Săi, martori 
oculari ai atâtor evenimen- 
te minunate săvârşite de 
lisus, consemnate apoi pen- 
tru tot restul istoriei ome- 
nirii în cărțile Noului Testa- 
ment. Evanshelistul Marcu 
ne spune: “Deci Domnul 
lisus, după ce a vorbit cu 
ei, S'a înălțat la cer şi a 

sezut de-a dreapta lui 
Dumnezeu” (Marcu, 16,19), 
iar Luca ne spune în plus 


că, înainte de a Se înălța, 
Mântuitorul ':...ridicându- 
şi mâinile, i-a binecu- 


vântat...lar ei. închinându- 
se Lui, s'au întors în lerusa- 
"lim cu bucurie mare (Luca 
24,50-52). In Faptele 
Apostolilor, evanghelistul 
„Luca ne descrie încă o dată, 
cu mai multe amănunte, 
minunea înălțării: “Si 
aceasta. zicând, pe când ei 
„priveau, S'a înălțat şi un 
„mor L-a-luat dela ochii lor. 
“Si privind ei, pe când El 
mergea la cer, 
| barbăţi au stat lângă ei, 
îmbrăcaţi în haine albe, 
care au și zis: Bărbaţi gali- 
 leeni, de ce staţi privind la 
„cer? Acest lisus care Sa 
„ înălțat dela voi la cer, astfel 
„Xa şi veni, precum L-aţi 
„Văzut mergând la cer” 
Fap.Ap. 19-10, 
Vestea înălțării Mântui- 
„brului vine să confirme 
incă o dată toate cele ce a 
spus despre Sine: EI a vor- 
t despe moartea Sa, învie- 
„mea, înălțarea şi încă mai 
mult, despre a doua Sa 
slăvită venire. El va veni, 
" Dlinindu-se cuvântul Său, 
„%a cum s'au împlinit şi 
Stlalaltg evenimente prezise 
e EL. In timp ce pregătea 
„E cei doisprezece pentru a- 
"A trimite să propăvăduiască 
Vanghelia dreptăţii şi 
„ Adevărului, EI le-a spus: 
„adevărat grăiese vouă: 


iată - doi_ 


IUNIE 1984 


BIJERICA (RESTINĂ 


INĂLŢAREA DOMNULUI 


nu veţi sfârși (de colindat) 
cetăţile lui Israel, până ce 
va veni Fiul Omului: 
(Matei 10,23). Se ştie că ex. 
presia ''Fiul Omului”, 
familiară contemporanilor 
Mântuitorului, era folosită 
când se vorbea despre 
sfârșitul lumii, despre ulti- 
mele zile dinaintea instau- 
rării împărăției lui Dumne- 
zeu pe pământ. “Fiul Omu- 
lui, ne spune evanghelistul 
Matei, va să vină întru sla- 
va Tatălui Său, cu îngerii 
Săi; şi atunci va răsplăti 
fiecăruia după faptele sale. 
Adevărat grăiesc vouă: 
Sunt unii din cei ce stau 
aici care nu vor gusta moar- 
tea până ce nu vor vedea pe 
Fiul Omului venind în 
împărăția Sa” (Matei 
16,21-28). iar in Evanghelia 
dela Marcu ni se spune 
același lucru, mai categorie 
incă: "Căci cel ce se va 


ruşina de Mine şi de cuvin: , 


tele Mele în neamul acesta 
desfrânat şi păcătos, şi Fiul 
"Omului Se va ruşina de el, 
când va veni întru slava Ta- 
tălui Său cu sfinţii îngeri. 
Si le zicea lor; Adevărat 
grăiesc vouă că sunt unii, 
din cei ce stau aici, care 
nu vor gusta moartea, până 
ce nu vor vedea împărăția 
lui Dumnezeu, venind întru 
putere” (Marcu 8,38; 9,D). 
Pentru cei care vor asis- 
ta la acest eveniment se 
pune întrebarea:  ':...Dar, 
Fiul Omului, când va veni. 
vă găsi oare, credință pe 
pământ!” (Luca 18,87). 
Cea de a doua venire a 
Mântuitorului va coincide 
cu sfârșitul lumii acesteia: 
“4...Doamne, spune nouă 
când vor fi acestea şi care 
este semnul venirii Tale şi 
al sfârșitului veacului!” 
(Matei 24,3). O serie de 
semne extraordinare vor 
preceda. revenirea Sa, toto- 
dată cu o nouă încercare a 
credinţei fiecăruia, căci 
“Cel ce va răbda până la 
sfârşit se va mântui” 
(Matei 24,13). Puterea de 
discernământ şi înţelep- 
ciunea. fiecăruia vor fi de 
asemenea încercate, căci 
“Se vor ridica christoși 
mincinoși și vor da semne 


mari și e minuni, ca să 
amăgească, de va fi cu 
utință, pe cei aleşi” 


Matei, 24,24). "Atunci se 
va arătă pe cer semnul Fiu- 
lui- Omului venind pe norii 
cerului, cu putere şi cu sla- 
vă multă” (Matei 24,30). 
Când se vor petrece toate 
acestea, Fiul Omului va fi 
aproape şi '*...nu va trece 
neamul acesta până ce nu 
“vor.fi toate acestea” (Matei 
24,33-34). Evanghelistul 


Marcu ne avertizează încă 
şi mai mult: “Luaţi aminte, 
priveghiați şi vă rugaţi, că 
nu știți când va fi acea 


——————————— Preot Gh. URSACHE 


vreme. Este ca un om care 
a plecat în altă ţară și, 
lăsându-și casa, a dat pute- 
rea în mâna slugilor, dând 
fiecăruia lucrul lui, iar por: 
tarului i-a poruncit să 
vegheze. Veghiați dar, că 
nu ştiţi când va veni 
stăpânul casei: sau seara, 
sau la miezul nopții, sau la 
cântatul cocoşilor, sau 
dimineaţa. Ca nu cumva 
venind fără veste, să vă afle 
pe voi dormind. lar ceea ce 
vă zic vouă, zic tuturor: Pri- 
veghiați” (Marcu 13,33-37). 

Alte texte. biblice evocă 
așteptarea, lunga așteptare: 
a mirelui, în pilda celor 
zece fecioare (Matei 25, 5- 
6), a stăpânului care lasă în 
grija casnicilor întreaga sa 
avere şi care le va cere soco- 
teală în ziua revenirii 
(Matei 25,19). Concluzia 
acestor parabole este un 
îndemn adresat tuturor: 
"“Veghiaţi deci, 
ştiţi nici ziua nici ceasul”. 
Mirele aşteptat, stăpânul 
care se întoarce din călăto- 
rie, nu reprezintă momen- 
tul înfățișării fiecăruia din- 
tre noi în fața tronului 
ceresc - cum în mod sim: 
plist suntem înclinați a 
crede... ci este vorba de o 
“venire” a Celui care se 
lasă indelung aşteptat. Toa- 
tă istoria omenirii poate fi 
exprimată în perspectiva 
acestei a doua veniri a lui 
lisus pe pământ, pe care El 


a prezis-o în mod clar şi“ 


care este in realitate 
adevăratul mesaj, cuprins 
plenar în evenimentul 
inălțării Sale la ceruri. 
Fiecare se poate intreba - 
şi mulţi dintre noi o fac 
adeseori - asupra datei când 
se va produce acest 
eveniment. Încercând să 
pătrundă cu ajutorul in- 
teligenței omenești în tai- 
nele  nepătrunse ale dum- 
nezeirii, s'au găsit unii care 
au stabilit această dată. 
Socotelile lor, ca şi 
profețiile mincinoase ale 
altora, s'au dovedit, dacă 
nu ridicole, cel puţin lipsite 
de consistență şi adevăr. 
Din cele ce putem citi în 
Scriptură, anumite cuvinte 
ale Mântuitorului 
situa această dată întrun 
viitor relativ apropiat cu 
timpul vieţii sale 
pământeşti, ceea ce a făcut 
pe primii creştini să creadă 
în iminența revenirii în 
slavă a Mântuitorului și în 
sfârşitul lumii acesteia, cu 
toate că El le-a spus lim: 
pede că: “lar de ziua şi de 
ceasul acela nimeni nu ştie, 
nici îngerii din ceruri, nici 
Fiul, ci numai Tatăl” 
(Matei 24, 36); Marcu 
13,32). In Faptele Apostoli- 
lor este menţionat de aseme- 
nea răspunsul clar pe care 
L-a dat'apostolilor la aceas- 


căci-cnu=: 


par a: 


tă întrebare: “Nu este al 
vostru a şti anii sau vremile 
pe care Tatăl le-a pus în 
stăpânirea Sa” (Cap.1,7), 
învățându-ne, referitor la 
timp, “lucrurile privitoare 
la împărăţia lui Dumne- 
zeu” (Faptele Ap. 1,3). Vor- 
bind despre revenirea Sa, EL 
a lărgit orizontul înțelegerii 
noast. e. 

Faptul că Christos din 
ceruri veghiază asupra 
noastră, că adeseori prin 
Sfintele Taine ale Bisericii 
noastre, pătrunde în cuge- 
tele şi în trupurile noastre, 
este o binefacere de care 
orice creştin este îndeobşte 
conştient, este o realitate 
asupra căreia ar trebui să 
revenim mai des pentru a 
ne trezi din apatia 
religioasă și laxitatea mora- 
lă în care cădem uneori, 
dătorită neputințelor şi in- 
suficiențelor noastre. 

A doua venire a Fiului 
Omului, instaurarea 
împărăției lui Dumnezeu în 
momentul în care această 
lume se va sfârşi, este un 
eveniment la care marea 
majoritate a creştinilor 
timpurilor noastre nu se 
mai gândeşte. Aceste 
ultime perspective sunt, 
totuși , esenţiale, şi, în ace- 
lași timp, de importanță deo- 
sebită pentru înțelegerea no- 
țiunii de împărăție a ceruri- 
lor, așa cum am arătat prin 
citatele biblice de mai sus. Si 
totuși nu li se acordă prea 
mare atenţie: au trecut 
aproape două mii de ani de 
când au fost pronunţate, şi 
incă nu sa petrecut nimic 
din cele ce sa prezis! 
Admiţând că timpul nostru 
este deosebit de timpul lui 


Dumnezeu, suntem 
înclinați a gândi că, în 
eventualitatea că ceea ce a 
fost prezis se va petrece, 
dacă acestea se vor petrece 
în afara timpului vieții 
noastre, ele nu prezintă 
mare interes pentru noi. 
Suntem oare îndreptățiți a 
gândi astfel? Ce înseamnă 
pentru noi drumul către 
împărăţia cerurilor, dacă ne 
îndoim de faptul că ea se va 
instaura în cele din urmă? 
Ce inseamnă pentru noi 
cuvintele Mântuitorului: 
“Eu am învins lumea”, 
dacă nu privim decât la 
lumea care ni se înfățișează 
in prezent? Ce inseamnă 
pentru noi întreaga istorie a 
omenirii, alcătuită din sufe- 
rinţe, din carnagii, din 
bătălii, din pribegie, ducând 
cu sine nedreptăți, opri- 
mări,  calamități, depra- 
vări indescriptibile, dacă 
n'am avea asigurarea, în 
ciuda tuturor aparenţelor şi 
grație făgăduinței 


cuvânt în viața şi istoria 
omenirii aparţine lui 
Dumnezeu? Ne este 
suficient a pune aceste între- 
bări simple pentru a înțe- 
lege importanja răspunsului, 
pentru oameni zilelor 
noaste, ca şi pentru cei din 
toate timpurile. 

Nu putem urma lui 
Christos, căutând în lumina 
Sa drumul către împărăția 
cerurilor, nu putem avea 
curaj, nu putem avea încre- 
dere şi bucurie desăvârşită 
decât crezând în cuvintele 
Sale, în promisiunea făcută 
la Inălţare: *'...Acest lisus 
care S'a înălțat dela voi la 
cer, astfel va şi veni, 


dată 
nouă la Inălţare, că ultimul. 


PAGINA 13 


precum  L-aţi văzut 
mergând la cer” (Faptele 
Ap.1,11). Fără această 
dezvăluire, lungul cortegiu 
al zădărniciei omeneşti care 
se prelungeşte de-a lungul 
veacurilor, lupta neîntre- 
ruptă a spiritului pentru a 
supraviețui şi a învinge, 
traversând convulsiunile 
tenebroase ale civilizațiilor 
care se înghit unele pe 
altele, au poate un sens, 


dar nu au nici o per: 
spectivă, Din momentul 
naşterii Domnului, când 


omenirea a intrat într'un 
nou eon, lumea creștină 
trăieşte într'o permanentă 
aşteptare, asistând sau 
participând, activ la 
încleştarea dintre bine şi 
rău, aşteptarea venirii lui 
Christos pe pământ pentru a 
instaura împărăția ceruri: 
lor. Si chiar dacă omenirea a 
cunoscut sau cunoaşte încă 
rele greu de închipuit, chiar 
dacă fiecare dintre noi a 
trecut prin momente grele 
de suferință, de boală, de 
singurătate sau disperare, 
Christos a venit în lume şi 
în cugetul fiecărui creștin 
pentru a-i arăta că 
împărăția cerurilor este 
aproape. Plinind Scriptura, 
Christos a murit pe cruce, 
dar El a înviat, arătând ast- 
fel inceputul vieţii fără de 
sfârşit. Christos s'a înălțat 
la ceruri pentru a se așeza 
de-a dreapta Tatălui, iar 
din înălțimi El veghiază 
peste noi, şi El va veni, 
după cum Insuşi a spus. Să 
credem în cuvintele Lui și 
să. zicem din tot cugetul şi 
din tot sufletul nostru: 
“*Vino, Doamne lisuse'"! 
(Apoc. 22,20) [m] 


CE AŞTEPTĂM DELA BISERICĂ? 


Urmare din pag.12 


este reprezentată de cei care se țin gaia- 
mațu de un anacronism cum este “fanti- 
catolicsmul”, ci este prezentă spiritual 
prin martiriul preotului Calciu, care măr- 
turiseşte cu adevărat pentru adevărata or- 


todoxie românească. 


Biserica de Apus, dela Reformă, dar mai 
ales după Revoluţia Franceză încoace, a 
avut atâtea greutăţi pentru menținerea 
unei existențe ca Instituţie, încât nu s'a 
mai mişcat nimic în interiorul ei, până la 
Conciliul ecumenic convocat de Papa Ioan 
al XXIII-lea. Astfel s'a deschis calea unor 
“fîndrăzneli”, pe care noi cei rămași fără 
“parohie centrală”, le tot asteptăm. In a- 
cest ultim răstimp, de peste două decenii, 
ne-am dat seama de evoluția spirituală din 
interiorul imensei organizații catolice. In 
acest timp s'a stabilit o solidaritate spiri- 
tuală de fapt, a Bisericii de Apus cu cres- 
tinii din Răsărit, care încep să aibă'o 
nouă nădejde, dela un Papă care aduce 
ideea libertății mai presus de a stabi- 
lității,. constient că nici o stabilitaţe in- 


stituțională m se mai poate salva decât 


politică 


celor! 


prin libertatea întregii lumi creştine. Ceea 
ce merge oarecum concomitent cu trezirea 
a puterilor occidentale, care în 
sfârşit şi-au dat seama că fără libertatea 
si-o pierd și pe-a lor. 

Catoheismul a inceput cu reinfrăţirea 
celor două Rome şi vizibil continuă cu o 
explosivă renaştere a Papalității, care ne 
rugăm la Dumnezeu să se menţină. Deci 
așteptăm să continue drumul pe care l-a 
luat în ultimele decenii cea mai mare 
Biserică creştină. Si încă ceva: numai 
libertatea popoarelor asuprite de un im- 
periu barbar, poate salva şi catolicismul 
de plaga ''teologiei liberării” marxiste, 
care este o clară apostazie, dar la care 
lucrează cu inexplicabilă fâvnă unele “tin- 
“telighenţii” catolice de când a “apărut 
comunismul. Astăzi Biserica are primul: 
Păstor Suprem care cunoaşte problema, 
iar în afară de aceasta este unul dintre cei 
mai profunzi creştini din acest secol, şi de 
asemenea dotat cu spirit profetic. a 


Cronographus ANONYMUS 


E NE a - 


ah 


PAGINA 14 


'Arostinumel 


Dacă privim în perspectiva timpului, a- 
dică în istorie, și în cea a spațiului, adică 
în geografie, constatăm o continuitate is- 
torică de peste două mii de ani de viață a 
poporului nostru și a strămoșilor lui în 
acelasi cămin geografic, numit în antichi- 


“tate Dacia si în vremurile moderne Ro- 


mânia, care avea ca părți integrante Basa- 
rabia şi Bucovina. Astfel, s'au împlinit 
acum 2060 de ani de când Burebista a 
unit toate triburile geto-dace într'un sin- 
gur stat cu capitala pe Arges (Argedava), 
care se întindea cu mult peste granițele 
României Mari, în Sud până la Balcani, 
iar în Răsărit peste Basarabia, până la 
Bug; o spune asta marele geograf antic 
Strabon. Iuliu Cezar pregătește la 44 î. de 
Cr. cucerirea regatului dac, dar _e asasi- 
nat de nepotu-său sau poate, fiu-său Brutus 
și în același an Burebista cade și el vic- 
timă unei atari conspirații și statul lui se 
împarte în patru. Peste cam o sută de ani 
Dacia lui Decebal şi cea a lui Traian, 
Dacia Felix cu capitala la Sarmisegetuza, 
se întindea și peste Basarabia. Pe lângă 
monede romane, nume de locuri sau per- 
soane ( toponimia si onomastică ) etc., 
mai trăiește până astăzi un martor, bătrân 
de aproape două mii de ani, pe nume Valul 
lui Traian, un val-centură de apărare în 
partea de jos a Basarabiei, partea cea mai 
bogată. Dar nu se poate spune că numai 
până aici se întindea Dacia, căci și Româ- 
nia modernă avea cea mai fortificată cen- 


tură de apărare pe linia Nămoloasa-Galați, - 


dar m mimai până aici se întindea Romă- 
mia modernă. Din considerații diferite, 
strategii antici și cei moderni au ales, alte 
centuri defensive, care erau diferite de 
frontierele țării. Pe lângă Valul lui Traian, 
mai străjuiesc și azi la hotarul de răsărit 
al Moldovei întregi, ca niste plăiesi-grăni- 
ceri, care deși de stâncă totuși grăiesc mai 
elocvent decât orice hrisov istoric; acești 
martori de piatră sunt cetățile de pe Nistru: 
Cetatea Albă, Tighina, Orhei, Soroca, Hotin 
şi altele, care contimă centura defensivă 
în interior, sistem de apărare “'construit 
sau amplificat...consolidat și completat la 
porunca lui Stefan cel Mare” (Giurescu D 
Ist. il. a rom.p. 246). Dacă le-ar fi făcut 
Rușii sau Ucrainienii, le făceau pe cealaltă 
parte a Nistrului mu cu deschiderea spre Ro- 
mânia, așa cum au stat cândva aceste ce- 
tăți ca pavăză de apărare a țării noastre 
si mai stau azi ca martori de piatră la 
hotarele naturale ale patriei. 

Dar să reluămfirul istoriei. Traian cuce- 
rise Dacia în AR eat ere a Aure- 
lian retrage armata și administrația la 271-5 
sub presiunea barbarilor. In acest timp de 
170 de ani de convieţuire continuă a Dacilor 
cu Romanii se plămădește și are loc naște- 
rea poporului român. (etnogeneza română), 
care se va completa în secolele următoare 
în care Dacia contimă legăturile cu Impe- 
riul roman, ba mai mult încă de două ori 
părți importante din Dacia sunt iarăși re- 
încorporate în imperiu, sub Constantin cel 
Mare (sec. IV) și sub lustinian (sec.VD) şi 
se fac poduri peste Dunăre și cetăți pe malul 
stâng al acestuia. 

Dar istoria mare începuse să vremu- 
iască aspru și crivățul dinspre răsărit, 
care vine cu frig și întuneric, aduce odată 
cu el și năvălirile barbarilor și totodată 
acea “noapte de o mie de ani”, cumo 
numesc ii, sau Evul Mediu, cum îi zic 
manualele școlare, noapte istorică În care 
1 popoare -care migratori, care năvăli- 
tori barbari- cotropesc țara noastră, majo- 
ritatea trecând peste Basarabia, aducând 
cu ele urgia jafurilor, asasinatelor, un te- 
ribil cosmar de jale si disperare, pe care 
l-am trăit și multi din noi sub ultima, cea 
de-a 12-a năvălire, cea a barbariei cu 
mască umană, sovietică, 

După ce se termină această lungă noapte 
şi mijeşte iarăși de ziuă și Istoria euro- 
peană îşi îndreaptă privirile spre locurile 
noastre, apar bine cristalizate politic două 
principate române: Tara Românească și 
Moldova, care avea ca părți i 
firești Basarabia și Bucovina și care conti- 
muă 'astfel încă vreo 500 de ani. Inacest 


e Basarabiaeunacua rot 


BASARABIA 


IUNIE 1984 


-terra dolorosa- 


— Dr. Traian ANDREESCU— 


timp, cel mai mare țar rus, proslăvit și 
de sovietici, cel care scosese Rusia din 
moravurile asiatice şi din evul-mediu și 0 
adusese în cadrul civilizației Europei, acest 

, Petru cel Mare, care-și omoară pro- 
priul său fiu ce i se opunea în fruntea 
unei conspirații, recunoaste integritatea 
Moldovei si frontiera pe Nistru (tratatul 
dela Lutsk 17 cu Dimitrie Cantemir), 
hotar pe care expansiunea colonială rusa îl 
atinge permanent abia în 1788-92, după 
războiul de atunci cu Turcii, dată când Mol- 
dova întreagă avea deja vârsta istorică de 
5 secole. Crezând atunci căpotopri istoria 
pe loc, Turcii si Rusii încheie un tratat de 
“pace vesnică”, veșnicie care însă va dura 
doar opt ani, căci va intra sub același epi- 
taf amar al filosofiei istoriei: “Pace veș- 
nică, ce cuvinte frumoase bune de scris pe 
frontispiciul unui cimitir!” Deci iarăși 
începe un război ruso-turc, care se va 
încheia cu pacea dela Bucureşti (1812) prin 
care Rusii răpesc prin fraudă Basarabia. 
să-l privească Ironia pe creștinul țar 
Alexandru 1 cum comite o dublă sarlatanie 
politică: în primul rând el calcă tratatul 
dela Tilsit, încheiat cu Napoleon, prin care 
se obliga să evacueze Principatele Române. 
EL se retrage numai din jumătatea Moldo- 
vei, cealaltă jumătate botezând-o în grabă 
ad hoc Basarabia și astfel, ca şi Shylock 
al lui Sheakespeare, putea să pretexteze 
că tratatul nu vorbea de Basarabia, cuvânt 
inexistent pe hărți până atunci. Tot prin 


corupție și intrigi la Constantinopol, Rușii 


reușesc să facă să întârzie să ajungă la 
sultan curierul francez ce-i aducea vestea 
încurajatoare pentru sultan că Napoleon a 
pregătit o mare armată contra Rusiei, răz- 
boi ce avea să înceapă peste o lună. Si 
astfel sultanul neinformat sau dezinformat 
(de Cutuzov', care conducea tratativele la 
Bucuresti), cedează pripit “'o mică fășie de 
pământ”! numită Basarabia. Când sultanul 
a aflat de murdara intrigă rusească, a dispus 
tăierea capetelor celor vinovaţi. Oricum 
însă Rusia reușise ca o hienă politică să 
fure Basarabia de sub nasul unui împărat 
și al unui sultan. După drept, cedarea era 
nulă, căci Turcii erau numai putere protec- 
toare, suzerană a Românilor, conform ca- 
pitulațiilor repetat confirmate, și deci m 
putea ceda ce m le aparținea. "Pe lângă 
criticile istoricilor și oamenilor politici, 
însăși Marx și Engels înfierează această 
răpire a Basarabiei în cuvinte clare: 
“Finlanda e finlandeză, Polonia poloneză,. 
Basarabia românească. Acest act e o cu- 
cerire brutală...este pur și simpluun furt”, 
După războiul Crimeii, printratatul dela 
Paris din 1856, ni se restitue sudul Basa- 
rabiei, ca să ne fie din nou furat după 
războiul ruso-turc din 1877, care e şi răz- 
boiul nostru de independență. Atunci Ruşii. 
ne garantează integritatea țării, dar răz- 
boiul luând o turnură dezastruoasă pentru 
ei, Ruşii ne, cer printr'o telegramă dispe- 
rată să intrăm în război. Româniiacceptă, 
si luptă eroic, spărgând frontul centralture 
Îa Plevna, etc, și deschizând astfel, drum 
liber spre Constantinopol. Taruldecorează 
i ofițeri români, presa mondială re- 
cunoaște contribuția decisivă română la vic- 
torie, dar Rușii, prin trădare a “frăției 
de arme” și intrigi, răpesc din nou sudul 
Basarabiei prin pacea dela San Stefano şi 
Congresul dela Berlin din 1878. Z 
"In timpul primului război mondial, după 
începerea Revoluției Ruse la 1917, Basarabia 
foloseste și ea dreptul de autodeterminare 
si se declară la început Republică autonomă, 
liind recunoscută de Ucraina și de Lenin. 
Mai târziu se proclamă republică indepen- 
dentă şi la 27 Martie 1918 parlamentul ba- 
sarabean, numit Sfatul Tarii, ales liber din 
reprezentanţi ai tuturor naționalităților și 
claselor sociale, votează democratic unirea 
Basarabiei cu patria-mamă, România. 
Lenin, care aprobase inițial autonomizarea 
sa, când aude să s'a unit cu România, într'un 
acces de furie ordonă uciderea ambasado- 
rului român la Moscova. Bucovina votase 
si ea tot democratic unirea cu România în 
Congresul dela Cernăuţi din Oct. 28, 1918. 
In preajma celui de al doilea război 


ial, prin actul de neagresiune ger- 
aie aliate Sin 23 Aug. 1939 (dată de 
două ori de sinistră aducere aminte în 
istoria patriei), Rusia își rezervă ca sferă 
de influență teritoriile învecinate printr un 
protocol secret). Cu cinismul lui cunoscut, 
Molotov declară că Sovietele respectă inte- 
gritatea teritorială a României (Sept. 175 
1939). Dar chiar în anul 1940, în lunie 28, 
după ce concentreaza forțe la frontiera cu 
ite două ultimate succesive să 


i, ne trimil 
19 cedăm Basarabia și Bucovina de Nord, 
inițial în 4 zile, amenințând cu război, deci 
cu moartea statului nostru. , Guyernul 
român, neavând altă alternativă de scăpare, 
pactele de siguranță regională (Mica Antantă 
si Inţelegerea Balcanică) prăbușindu-se ca 
histe castele de carton si marile puteri 
prietene (Franța și Anglia) neputând da 
decât asigurări verbale de ajutor. Atunci 
Sovietele comit trei sarlatanii criminale. 
Intâi ei calcă în picioare toate tratatele 
semnate şi de ei, ba chiar și propriile 
lor ultimăte, începând, cotropirea terito- 
riilor noastre mu după evacuarea lor de 
armata și autoritățile noastre, cum scriau 


şi pe la nodurile de comunicație, unde 
opresc trenurile și convoaiele de refugiați 
si procedează la un jaf în masă. A doua 


atunci, dacă ar fi aplicat de Americani și 
Europenii de vest după precedentul so- 
vietic, ei au de încasat nu numai mari do- 
bânzi dar și capitalurile uriașe dela statele 
satelite sovietelor. Lumea liberă ar putea 
oricând să elibereze toate coloniile sovie- 
tice, să decolonizeze pașnic Imperiul so- 
vietic, folosind propriile metode ale aces- 
tuia. Mai mult încă, s'a spus că ținutul 
Hertei, care nu figura în ultimate, a-fost 
luat din greșeală, generalul rus trasând cu 
un creion prea gros, probabil de tâmplar, 
pe o hartă prea mică noile frontiere și 
astfel s'a acoperit si ținutul Herţa... si 
astfel Rusia sovietică cotropeste provin- 
ciile noastre, târînd în robie aproape 4 
milioane de Români, procedând ca niște 
tâlhari ieşiţi, la drumul mare al istoriei... 
Când după un an de ocupație sovietică, 
după 22 Iunie 1941, am revenit în Basara- 
bia, sovieticii lăsaseră în urma lor numai 
pâriol și jale.! Capitala Chisinău, ca si cele 
mai multe orase, fuseseră incendiate com- 
plet şi am găsit acolo doar ruine fumegânde: . 
incendiatorii m sperau să se mai întoarcă 
vreodată. Numeroase familii erau îndolia- 
te, având între membrii lor mulți asasi- 


nați, deportați ori dispăruţi noaptea fără . 


vreo urmă. După scurt timp dela sosirea 
acolo, noi am descoperit în grădina consu- 
latului italian, fost sediul securității so- 
vietice, o groapă comună, acoperită cu ră- 
zoare_de pătrunjel si mărar, sub care fu- 
seseră îngropați 7 de deținuți politici, 
toți fiind împuscați în ceafă, în sera ală- 
turată a Facultăţii de Agronomie. Toţi 
erau legați cu mâinile la spate cu sârma, 
care le pătrunsese adânc în carne. S'au 
invitat cei ce aveau rude sau prieteni dispă- 
Tuţi să vie să-i identifice. La apelul ziare- 
lor a venit multă lume și majoritatea celor 
asasinați au fost recunoscuți de familii. 

Istoria spune ca de 8 ori au invadat 

iștii țara noastră și, dacă mai adăugăm 
noi de 2 ori de sovietici, iată că de 10 ori 
au venit peste noi cu armatele lor Rușii 
jefuind bogățiile patriei și agoniseala Ga- 
menilor, căci armatele lor se hrăneau ca 
lăcustele de pe pământul ce-l cotropeau, 
iar poporul, redus la robie, era supus la 
munci istovitoare si tot felul de corvezi 
pentru a produce mai mult ta să-i hrănească 
şi pe invadatori. Pe lângă atâția istorici, 
chiar și Marx se indignează de soarta amară 
a Românilor, înjugați la pluguri în locul 
boilor şi mânaţi din urmă cu biciul ca să 
are și să samene o recoltă mai mare pentru 
a hrănii și lăcustele năpăditoare... Doar 
zeița Mila, cu sufletul ei dulce și cu pri- 


virea împăienjenită de.o tristeță amară, ar 
putea să dea glas cu plânsul ei jalei popo- 
rului nostru ajuns laa10-arobie, ceabolșe- 
vică de astăzi. Spațiul nu-mi îngăduie să 
analizez metodele odioase de asasinat ale 
comunistilor de astăzi din Basarabia și 
Bucovina cu 'Timtul Herţei. Deportările 
în masă, metodele de deznaționalizare, de 
prigoană si teroare, care iau adesea 
amploarea unui etnocid, unei tentative de 
asasinare a unui popor, sunt exemple vii 
a crimelor săvârșite de Rusia Sovietică 
de astăzi. 

Am să caut să comentez constatarea 
experților în materie, după care imperia- 
lismul sovietic a asasinat (sau cum zic ei 
a “lichidat”) peste 140 de milioane de oa- 
meni din toate națiunile și clasele sociale, 
dela începutul revoluției lor până în 1983, 
cifră în care intră și Românii basarabeni, . 
bucovineni, etc. Voi încerca să dau o în- 
fățișare intuitivă, sugestivă, plastică, aces- 
tei cifre îngrozitoare și în acest scop vă 
propun 0 prezentare de umor negru, să, 
zicem coreografică, a cifrei si amme: să 
punem scheletele să se țină de mână, la o 
distanță de 1,5 metri (ceea ce ar forma - 
o horă lugubră de peste 200 de milioane de * 
metri) si să împărțim această cifră la di- 
verse dimensiuni pământene, Începând cu ! 
ecuatorul. Se va putea forma astfeluncere + 
sau horă, care ar înconjura pământul pe la 
ecuator, a doua oară peste ambii poli pe 
orice meridian doriți, încă o dată ar în- 
conjura pământul pe paralela care trece 
prin Bucuresti, încă odată pe la tropice și | 
încă ar ma! rămâne schelete disponibile + 
pentru a înconjura probabil. luna sau alt. 
corp ceresc.. Pta 

Aceasta este -după părerea mea- cea 
mai lungă crimă din istorie și cea mai lată 
crimă din geografie, întinzându-se pe 4 
continente si tot aceasta este baza ade- 
vărată a puterii imperialismului sovietic, 
““+ezaurul”” partidului lor: sângele și oasele 
milioanelor de asasinați și spaima îngro- 
zitoare ce o insuflă popoarelor robite. Nu 
-asa cum pretind ei cinic- alegerile cu 
99'9 4, falsificate în întregime, nici presa 
dirijată să dezinformeze lumea, nici pa- 
nourile lor potemkiniene propagandistice 
pentru inducerea în eroare a oamenilor, : 
nici legile și constituțiile lor -care sunt ; 
doar podoabe false cu care se ÎMpopoțo- . 
nează în relaţiile cu străinătatea, dar care 
rămân literă moartă în politica lor in- 
ternă, dominată de nihilism juridic, de 
bunul plac al partidului. Baza adevărată 
a imperialismului comunist rămâne sân- » 
gele, oasele și spaima, teroarea, care face 
din acest imperiu mamut -puscărie a atâtor | 
popoare- o stafie întârziată din alte vre- ; 
muri, înrudită cu reptilele gigant din era: 
secundară, cu balaurii saurieni, acestultim 
imperiu colonialist semănând cu plesio- 
zaurul. prin blindajul său pahidermic de 
sârmă ghimpată, de zid al rușinii, de 
cortină de fier, de granițe de sânge și ci- - 
mitir, iar dacă ne uităm la spiritul ce-l | 
animă, la spaima ce-o răspândeste împre- ; 
jur, îl putem compara cu uriașul tirano- 
zaur, care viu se juca cu elefanții cum se 
joaca pisica cu șoarecii. Ambii acesti 
tovarăși de drum își așteaptă strănepotul 
politic” la cimitirul sau muzeul tiraniilor . 
apuse, loc rezervat de istorie pentru acest ; 
imperiu multinațional, opresiv și tiranic, , 
care va ajunge fie printr'o explozie internă , 
revoluționară, fie prin război, ori evolutiv . 
prin progresul integrării europene, printri- : 
umful autodeterminării popoarelor, a drep- ; 
turilor omului etc, -ca să citez decât doar . 
două dintre ideile-forță ale dinamicii isto- , 
riei moderne- idei care ca niste locomo- | 
tive ale progresului au tras după ele și au 
dărâmat la pământ -numai în timpul gene- 
rație noastre- 3 imperii la sfârșitul pri- . 
mului război mondial şi încă 4 imperii în 
timpul "și. după_cel de al doilea război 
mondial și vor dărâma și pe celdeal 8-lea, 
cel mai odios imperiu colonial din vremea 
noastră, atunci când “'va veni o primăvară, 
cum a venit și în trecut...””, cum spune 
un cântec călător, nostalgic, al refugiaților 
noștri din ținuturile răpite... ' 


Ţu Amirichia aistă mari, tu Amirichia 
pistă avută, tu vâsillu aist iu sănt adunati 
roapi tuti mileţili dit lumi şi iu libirta- 
tea, iți om poati s'u măcă cu ciubana ațea 
marea, la 31 di Marţu, Armânilii dit New 
York ş dit alti părți si-adunară şi sărbătu- 
ririă ună seară di cântiţi, poezii şi film dit 
bana lor. 

Seara aistă sărbăturească fu arădhăpsi: 
ta di Suţata “Etno-Culturală ARMANA- 
MEA” a cui thimelliu s'băgă la 16 di 
Sumedru, anlu 1983, di născânț armâni 
sdi inimoasili Armâne. 

” Tu seara di 31 Marţu, s'avdză cu boaţi- 
analtă grailu armânesc $ pistusesc că pro- 
ta oară Armânillii dit Amirichiă vidzură 
ună ahtari sărbătoari, ună ahtari sirbari. 

Cât di muşată fu seara ş'cât afilisi i ea 
tri suflitlu a armânilor, u spusiră ansiși 
elli că după program tuț ireau hărioşi, tuţ 
zburau aprinşi ştuţ aproapi arămasiră 
până amânat, zburândalui că suţata 
“ARMANAMEA”, feaţi un lucru mult 
bun că li-adună pi arâmni: auşi, moaşi, 
bă bărbaţ, mulleri, nveasti, tinire feati, 

gioni ficiori şi ficiori ma niţ ca să 
s'cunoască un cu-alant şi ti marea 
mulţumiri a oaminilor tricuț cari sânt 
papi şi maie ş'ti cama marea mulţumeari 
a părințlor ți au -câștiga- ngătanea ca fu- 
meallia lor s"magârgască grailu armânesc. 

“Iasti ghini -ini spunea un auș di-anost 
după sirhari- că n'adunat aua, s'nă 
cunuștem: grămusteni, fărşiroţi, pirvu- 


limbă, ună mumă! 
adeți TE : 
=*Mini esec vinit di doi ani aua ş'va mi 
fac american $'va hiu prifan când va lliau 
citățenia americană, ma nu iasti arău s'nă 
țănem ş' limba noastră, ș'numa şi-adeţii.” 

Ți-aistă feațim ş'noi suțata "ARMA- 
NASMEA” îlli răspunşiu mini, aist easti 
un nic ahurhit, va făţem sirbări ş'cama 
muşati, ş cama buni ş! cu 300, 400, 500 di 
armâni nu maș cu 200 cât si-adunară sea- 
ra aistă ș'deapoia va făţem lucri ş cama 
mări. 

'Tora vruț ş'duruţ cititori să spunem, ţi 
sfeaţi, ți program s'disfăşură ti aţelli 
dauă suti di armâni şi si-adunară la Seara 
Armânească. 

S'arhurhim cum iasti adetea, după ara- 


dă: 
Prota oară şi spusi rugăciunea '“Tatul a 
nostru'" pi armâneaşti şi s'țănu un minut 
di tățeari -cu tută lumea pi cicioari: 
ti aduţira aminti ş'tinisirea a străpăpăni- 
lor, păpănilor şi ațălor ți muriră ti limbă 
Ş'ti armânami, când se-aluptau cu xenilli 
„tu Balcani, cu aţelli xeni ţi căftau s'nă- 
astingă ca Armâni. 

După aţea, s'cântă Imnul American şi 
după el, Părintească Dimândare. 
: S'cama diparti, ca preşedinte ali suțati 
"ARMANAMEA”, țânu un zbor Zahu 
Pană, cunuscut di mulț armâni dit Amiri- 
chiă ș'di alliurea. z 

După el, zbură Constantin Colimitra, 
membru în Comitetlu ali suțati "ARMA- 
NAMEA”. EI dzăsi că tu Peninsula Balca- 
ică, loclu iu s'amintară și băneadză 
armânilli de-adun cu grețilli, arbineșilli, 
Jugosslavii şi vurgării; armânilli irau aţelli 
cama avuţ di tuti alanti mileţ, că aveau 
milioani $'milioani di oi, nilli şi nilli di 
calli şi că tut armânilli hrăneau cu cașlu, 
Cu carnea di nelli, birbeţ și oi stearpi, pi 
tuț alanţ; tut armânilli lli'nvişteau cu 
na di la oi ş'tut elli aduţeau lucrili dit 
i loc tu-alant cu callii, cu mulărili (muli- 
i] a lor, cu cărvănili ți fățeau Balcanlu 
tut, arvie. Cărvănarilli armâni s'aluptau 
cu chirolu slab, cu ploi, cu toamna, cu 
'arna, şi-aduțeau tut ţi aveau ananghe 
Alanti mileț. Ti-aţea armânilli irau piri- 
fi ti-aţea ca păpănilli a noştri nu nu 
rau alţ ş-ti-ațea lipseaşti s'him ș' noi piri- 
aa şi s'păstrăm limba ţi nu-alăsară elli, 
uma, marea numă di ARMAN, gi fără di 
Pee di muşati adețli armâneşti. 

upă zborlu a lui, mușutica, zvelta fea- 


IUNIE 1984 


————————— Oonstantin COLMITRA———————— 


tă di armâni ţi easti amintată tu Amiri- 
chiă, Sofia Ghiţă, recită pi grailu 
armânesc poezia; ; Hai ca s'dăm mănă cu 
mănă”, ahăt di curat că s'ciudisiră tuț şi 
nu ;ă vinea s'pistupsească că iasti aminta- 
tă tu Americhia. Sofia înveaţă la High- 
School şi suţata “*ARMANAMEA” îlli 
mulțumeaşti şi-lli oară s'băneadză ca 
s'vină şaltă oară cu poezii ma muşati. 

Recitarea poeziilor adusi de-apoia pi 

Constantin Colimitra, cari citi balada 
armânească ''Sana și arderea Gramostei” 
poezie faptă di llirtatlu poet armân 
Nicolae Velo. Poezia scrisă cu duh di-ţi 
scoală perlu hiri, hiri când u avdz. Mini, 
Constantin Colimitra, u citii ca s'lă scot 
aruşinea a tinirlor, a featilor şi ficiorlor 
cama niți şi cama mări, armâni, ca la altă 
sirbari s'ricită elli ţi au puteari, nu noi 
auilli ți agălisim. 

Pi-aradhă, după aistă cântă corlu 
""dorlu armanilor”” condus di Const. Bar- 
giuma, patru cântiţi armâneşti: “Ini pitri: 
cu muşata zbor”, '"Di sus dit munti dipu- 
nea”, "Ca pulliu făr di mamă” şi “Tuti 
featili se-adună”. Cântărli buni, fură 
cântate cu sfulit ş'cu mair dor armânesc. 
Ciudia ali ciudii fu ca dit cor feasţi parti şi 
tinisita doamnă Ioana Bargiuma, di pisti 
80 di ani, fostă învăţătoare aproapi ună 
bană di om , la sculiili u'nviţau ficiori și 
feati di armâni. Aistă fără di preaclle 


cântară şi ma mult di giumitate dit aţelli 
din cor, sunt featili şi ficiorili a lei cu 
fumeallea lor, cum easti şi nipoata Sofia 
Ghiţă. cepe rea za: Pa 

“A daua parti di poezii acăță cu. ';Pareia 
di  celniţi”! dit volumul din poezii 
“Primveri cu soari”, recitată di autorlu 
Constantin Colimitra. 

Tricum năpoi la cântic și muşata boaţe 
a doamnei Florica Miliu, nă feaţi s'ascul- 
tăm "Vrută oceliu -măslinat”, melodie 
nauă armânească. 

Tu sala hărăsită di cânticlu armânesc, 

preşedintele, Zahu Pană, recită poeziile 
scrise di el **Carte dit xeaâni” şi '"Paştile”, 
cu suflit şi căldură cum lipseaşti s'hibă 
avdzătă poezia. 
__ Vini năpoi doamna Florica Miliu, şeu 
şamia (Mândila) tru mână, cântă şi giucă 
singură, cum faţe nveasta cari tradzi 
corlu, cum iaste adetea la aemâni. 

Ună altă poezie “Stai ndrept” recitată 
di Constantin Colimitra şi după năs doa- 
mna miliu, sculă tută sala când deadun cu 
nicuchirlu şi cu dolii ficioari a lei, acăță 
s'cântă cunuscutul căntic armânesc”! 
Tumbe, tumbe' 

Cu aistă s'bitisi prota parti a progra: 
mului. 

După. la minute di discurmari, vini 
aradha al Vasile Tega, învițatlu armân di 
Montreal-Canada, mari patriot, cu dor 
mari ti armâname şi cari scrie di rădăţina 
noastră a armânilor. El scrisi ună carti şi 
va să scriș şăi alti ti armâni, ti tricutlu a 
lor şi scoasi tu pade documenti ţi nă bagă 
tu ună lunină curată, fara noastră. 

Ca membru tu comitetlu ali suțati 
“ARMANAMEA”, el adusi ună parti din 
marea lui monografie di caduri "Les 
Aroumains” (Armânilli). Di oara aistă vini 
cu ună documentari a hoarellei AMINCIU. 
După aistă documentarlu di diapozitive nă 
spusi. hori armâneşti, picurari cu cupiile 
di oi, cărvănari, giocuri, lucri fapti di 
armâni şi multi alti. Marea aveari, turmili 
di oi. nilili di cărvăni, giuneaţa armânlui 
şi mămă di asimi a armânelor tricură pi 
dinintea tuturor. Filmlu mata spusi: Casi 
muşati pi dinafoară di chiatră sănătoasă 
s'pi dinuntru aștirate ca palati di 
amiradz. Nă cânta inima di harauă, și oclli 
lăcrămau ti muşuteții ti li-alăsăm tu 
Machedoniă. i i 

Fugit tempus irreparabile! Fudzi s'dusi 
ficiuramea ş'nu poţi s'u -acaț. S'mi doari 
că nu pot! 3 

Mulţumesc, armâne Vasile Tega, că-ni 
hărdziş tu seara di 31 Marţ, măscânti 
minuti di dulţi'nvirinari di inimă. 


Dumidză s'ță de sănătati ş fhini făţesşi că 
bitisiş filmlu cu icoana ali Stă-Mărie. Him 
armâni ma him şi criştini. S'nă păstrăm 
aşe, că va n'agiută Dumnidzălu. 

După  bitisita programului, doamna 
Ecaterina Minovici, secretara ali suțate 
“*ARMANAMEA” anunţă că va facă sculiă 
gratis di matematică şi engleză ti cilimeni- 
Ili a membrilor ali suţate. "Am scoasă dit 
elevii a mei. ingineri di tuti specialităţile - 
dzăsi doamna Minovici. Voi să scot un 
inginer armân tu Americă s'agiungă la 
NASA şi s'azboiară tu un satelit. Si di 
aclo di analt să strigă la tut loclu: Oamini 
dit tuti vâsăliile, aoa azboairă un cosmo- 
naut, armân”! 

Pidhimolu ti aistă reuşită u dusi între- 
gul comitet, iu băgară suflit Antigona și 
Francisc Ghiou, fraţe și soră, şi tinisita 
doamnă amintată dit familia Galani, tu 
Americă, doamna Mary: 

Tora întreb pi tuţ armânill cari va 
citească ți scrişu cama nsus, pi aţelli ţi 
ireau ş'pi aţelli ti nu irau la sirbari: 

Noi, Suaţa “ARMANAMEA”, feaţim 
vârn lucru rău, vără slăviţă că adunăm 
ş' hărăsim dauă suti di armâni la seara di 
31 Marţ 1984? 

Noi, Suţata ““ARMANAMEA” va fățem 
vârnu arău, vără slăbiță ma va băgăm 
thimelliu ca s'adărăm New-York, prota 
bisearică cu preft armân ş'cari s'facă 
rugăciunea pi armâneaşti şi pi englezeaşti? 

Noi, Suţata “ARMANAMEA” va fățem 
văru arău vără slăbiță ma va discllidea 
ună sculia iu feati, ficiori di armâni s'în- 
veaţă armâneaşti, fără s' plătească țiva, ică 
s'discllidem ună bibliotecă cu cărț scrisi pi 


MATERIALELE PENTRU “FARA ARMÂNEACĂ” SE PRIMESC PE 
ADRESA REDACTORULUI NOSTRU: i 


ZAHU PANĂ 
133 BENNETT AVE, YONKERS, NY. USA. 10701 


PAGINA 15 


„VANTUL ROMÂNESC 
C a 


FARA ARMANEASC, 


“ARMÂNAME”, CĂLCAŞI CU DREPTULU! 


armâneaşti ş iu s'vină aușateclu s'citească 
şi s'facă muabeti? 

Noi, Suţata “ARMANAMEA" va fățem 
văru arău, vără slăbiță, macă va'nchisim 
di-adun cu Societatea '*FARSIROTU” și: 
alti societăți - ş'comunităţi di armâni 


s'adunăm un fond ca s'anălțăm un monu- 


ment, aua tu Americă, un mari monu- 
ment di marmură ca s'tinisim suflitili, 
curajul şi săndzili a tuturor armânilor ți-ș 
deadiră bana, ți muriră ca eroi, ca gioni 
fără preaclle, ş'ca martiri ti limbă, ti 
isnafi, ti marea numă di armân ş ti 
namuzi? La aţel monument s'acllimăm pi 
tuț armânilli dit lumi, s'vină unoară pi 
an, să'ndzănunclliem tuț: nic, mari, băr- 
bat, mulleari, auş, moaşă, feată, ficior, să- 
li făţem. rigeaiz al Dumnidză, s'fățem 
rigeaiă şi a morților a noştri că lli-agă- 
rşim, că până tora nu nă mindium la elli, 
la suflitili a lor ş'că lipseaşti s'lă tinisim 
sănta lor curbani (jertfă). 

Armâni, vruţ armâni, lipseaşti să ştim 
că him singura isnafi ţi nu air un monu- 
ment anălțat ti aduţirea aminti a eroilor 
şi martirlor a lei. : 

Cu vreari ş'cu uniri va putem s'lu 
anălțăm. Nu iast greu, nu iasti zori. Aua 
tu Amirichiă him nilli di armâni. 

Viniţ s'him ș'noi unoară unţ: fărşiroți, 
pervulliați, grămusteni, sărmăniaţi, av- 


„ dilliați, muscupuleani şi alț şi alț și 


s'făţem ună mari ciudie: să sta ndreaptă, 
pirifană, să 'nghilicească ca sorili, vrearea, 
giuneaţa, unirea şi numa armânească. 
Aşe s'n'agiută Dumnidzălu! 
ARMANAME, du-ti ninti, câlcaşi cu 
ndreptu! i | [aj 


RECENZII 


FOLCLOR AROMAN GRAMUSTEAN, 
s'anclleamă cartea di pisti 500 di pagini, 
ți u scoasiră la Editura Minerva tu anlu 
1982, Nicolae Gh. Caraiani şi Nicolae 
Saramandu. 


Cartea ari: angucitori, blăsteami, poizii 
populari şi adeţ di la amintare, nuntă şi 
moarti, adunati di la armânilli grămus- 
teani. Treidzăţ şi trei di caduri, nă spun 
strănilli ţi li poartă grămustenilli şi 
muşuteața lor. 

Altă soie dicăt cărţilii scrisi tu chirolu 
di ma năpoi, cartea scrisă di Caraiani şi 
Saramandu, aduţi ună visteari nauă tri 
armâname, că poeziili, angucitorili şi 
adețli, suntu adunati di la armânilli şi 
armânele grămusteani şi scrisi prota oară 
tu ună carti. Adunarea s'feați cu thimelliu 
di oamini cari cunosc zănatea scrisului. 
Cartea neardzi mult ma ahânda tu bana 
armânilor dicăt tinisita lucrari '“'Angăci- 
tor Armâneaşte"” scoasă di gruplu di la 
“Srbska Academija Nauka i Vmetaosti” di 
Belgrad, tu anlu 1980. 

Di muşatili şi mintimenili angucitori 
zore easti s'aleadz cari easti ma bună. Dit 
ahurhită aflăm că “Aclu” dzăţi: 

nicu ni-earamu, ciuficu ni-earamu, 

tută oastea ni-anvișteamu. 
kcă ma s'puteț s'anguciţ: 

"Bou nu escu, coarni amu 
gumaru nu escu, sâmaru amu. 
(Zmelciulu) 

Baladili armâneşti cu curbanea căftată 
ca s'adănisească lucrarea nu sunt ninga 
adunati di la armâni şi nu-i tri ciudie 
macă multi di eali va s'cheară niadunati di 
la aușilli ţi li țăn ninga minti. După 


cunuscuta Punti di Arta, ună altă baladă: 
Puntea di Sadova, armasi ninga nibitisită. 
Avem tu minti maș plângul a nvestillei 
ngrupată di vie, di ună tragică mușuteaţă: 
“La Puntea di Sadova, 
lele, o la dada mea, 
ma plăndzi Nauni, acasă, 
mănili ligati tu faşă, 
poala plină di măceaşă... 
Caraiani şi Saramandu, nă aduc alti 
dauă varianti ali Baladi “Puntea di Lar- 
sa'” Dăm ma 'nghios ună variantă di eali 
(Ortografia di la Fara Armânească) 
Trei lai masturi alâvdaţ 
ş-lucra puntea di Larsa. 
Dzua adra.- 
noaptea-aspârdzea. 
Protlu mastur ş-lăcrimeadză 
- Masture, ți-ţ lăcrimaş? 
- N' cădzu vula, cum lucram. 
Dimândaţ ali Chiraţi 
s'vină cu lanachi di mână. 
Ia-u Chirața, iu ma şvini. 
- Bun'vâ dzua, voi cumnaţ. 
- Ghini vinişi, lea Chiraţă. 
Cât intră laia Chiraţă, 
_elli -p cu parlu tu hicati! 
- Na, na, na, cumnațili a mei, 
cum treambură truplu a meu, 
ași s'treambură puntea aestâ; 
cum fudzi laptili a meu, 
ași s'fugă-arâulu arstu; 
cum aurlă lanachilu a meu, 
ași s'aurlă arâulu aest: 
dzaţi s'treacă ş'trei s'neacâ. 
„Sculia armânilor dit România, vini 
ninga ună oară s'aspună că cultura 
armânească, acăță thimelliu di cheatră la 
sora noastră ma mari. la) 


SE 
i 
pr 
i 
as: 
ae 
e E 
: ri 


PAGINA 16 


DIN VIAŢA NOASTRĂ: 


AUZITE, 


NICULIȚĂ, TU DESIGUR 
N'AI FOST MAMĂ! 


In RSR băiatul şopteşte 
la urechea fetei...hai dragă 
să ne patriotizăm. 

Ultima dorință expresă a 
tov. Ceauşescu e ca femeia 
să fie patrioată cu patru 
copii în braţe. Cota, câţi 
băieţi şi câte fete n'a fost 
încă decretată. 

Cum Niculiţă na fost 
mamă, deşi i se mai spune 
şi “'Mamoş Vodă”, îi 
reamintim că înainte de a 
avea un copil, o viitoare 
mamă se gândește că fruc- 
tul dragostei şi fericirii 
trebue îngrijit, hrănit și 
educat. 

Ce oferă regimul din 
România mamei şi copilu- 
lui? 

O creşă unde copiii sunt 
tratați mai rău decât puii 
din clocitoare (puii sunt 
îngrășaţi în timp ce copiilor 
li se oferă pilule ca să le 
taie pofta de mâncare). 
Praf de lapte cumpărat cu 
rețetă dela farmacie, ori 
zahăr și ulei, cumpărat. cu 
tichete; atunci .când se 
găseşte. 

(9) "educaţie fără Dumne- 
zeu! 

Azi, 
ului, 


conducătorul RSR- 

cere mândrei femei 
românce, să-i producă pe 
bandă rulantă roboți de 
măcinat în fabrică. 


“CAVEAT” 


“O trăsătură caracteris- 
tică a politicii externe 
românești....Nu există 
dosar internaţional major, 
în care să nu fie inscrise 
contribuţii româneşti de 
substanţă recunoscute şi 
apreciate ca atare." (Radio 
Buc. 3/3/84). 

Recent a apărut cartea 
"Caveat” a d-lui Alex. M. 
Haig, Jr. care descrie 
evenimentele politice in- 

din timpul 
celor 18 luni când a fost 
subsecretarul de stat al 
Statelor Unite. 

RSR şi tov. N. Ceauşescu 
sunt pomeniți în câteva 
rânduri (p. 258) cu ocazia 
vizitei de câteva ore pe care 
autorul a făcut-o în 
Bucureşti. 

Angola, Ciad-ul, etc. sunt 
pomenite de mai multe ori 
decât “contribuţiile 
românești” la dosarul “'in- 
ternațional” major”! 


CITIND ! 
PRINTRE RANDURI 


Reproducem din ziarul 
“România 'Liberă” (4 


Aprilie, a.c.) anunţul 
publicat la rubrica 
“Decese”: 


“In ziua de 2 Aprilie, se 
împlinește un an de când 
adoratul nostru Florin- 
Victor * Bogdan, student 
anul 1 la Facultatea de 
aeronave şi-a adunat cele 
20 de primăveri încărcate 
de împliniri si atâtea idea-, 
uri plecând e noipei 
totdeauna. In viața lui ată 


Se a muri şi plecând în 


ŞI PĂȚITE 


George DONEV 


de scurtă nu a avut timp să de Soc. “Unirea Homânilor” 


VĂZUTE, 


grabă şi-a uitat la noi sufle- 
tul său luminos...” 

Urmează un alt anunț 
din partea colegilor dela 
facultate care '*...păstrează 
neştearsă amintirea 
bunului prieten Bogdan 
Florin la un an dela dispa- 
riția sa prematură...” 

Observaţi subtilitatea 
anunţurilor: "să inveţe a 
muri” (deci n'a fost bolnav) 
“plecând în grabă”, “'dispa- 
riţie prematură”! 

Ce-au vrut să ne spună, 
printre foarfecele cenzurii, 


părinţii şi colegii lui de 
facultate? 
„O NOUĂ 
“INTOARCERE” 


“Intoarcerea din Infern” 
este titlul unui film de lung 
metraj, turnat la Buftea și 
prezentat la Bombay cu 
ocazia: Festivalului In- 
ternațional al Filmului. 

De ce s'a ales titlul cărţii 
în care răposatul Ion Cârjă 
descria ororile regimului 
comunist? 

Răspunsul este simplu: 
Să creeze confuzie. 


GENIALITATEA 
SCORNICEȘTILOR 


”Cavalerii dela Malta” 
au rămas tot ''cavaleri”. 
După ce au acordat savantei 
Lenuţa, titlul de Honoris 
Causa" acum au acordat, 
nu mai puțin cunoscutului în 
lumea artistică mondială, 


““Ansamblul Călușul din 
Scorniceşti”!, * "trofeul 
“Festivalului foleloristie 
mediteranean” pentru 


“înaltele virtuți artistice şi 
pentru frumuseţea  deose- 
bită a repertoriului”. 


AȘA L-AU ÎNVĂȚAT 


PĂRINȚII 

In cadrul programului de 
TV “Foul-Ups and Blun- 
ders* a apărut ca invitat de 
onoare artistul Adrian 
Zmed, cunoscut publicului 
din filme şi episoadele în 
serie dela TV. 

Adrian, fiul părintelui 
Zmed din Ghicago, s'a iden- 
tificat cu mândrie celor 
câteva milioane de specta- 
tori: 

“Sunt Român din Tran- 
silvania!”! 


0“HORĂ” CU SUCCES! 


Reclamele au anunțat 
Banchetul Aniversar al Soc. 
““Unirea Românilor”! din De- 
troit, urmat de programul 
artistic al grupului folcloric 
““Hora Unirii”. Mai corect 
ar fi trebuit spus: Progra- 
mul artistic (cor, dansuri, 
etc.) al organizației cultu- 
rale “Hora Unirii”, prece- 
dat de un banchet cu dis- 
cursuri. 

Vinovat de succes ested. 
Nic. Smărăndescu și intelec- 
tualii din jurul lui; profesori, 
ingineri, avocaţi, arhitecţi, 
etc. Toţi sacrifică timp 
prețios din orele de odihnă 
ca să menţină nealterată cul- 
tura și tr românească. 

Trebue subliniat că ““Ho- 
ra Unirii” este actualmente. 
sprijinită moral si material 


şi Catedrala EEE Cieorabe ie 


de sân. 


Apelaţi cu încredere 


IUNIE 1984 


MICA PUBLICITATE 


Anunturile dela rubrica “MICA PUBLICITATE” sunt redactate de solicitanți 


CUVANTUL ROMÂNESC 


Centrul Medical Românesc 
Al Doctorului 
Cornelius A. Oprişiu, M. D. 


1660 Putnam Avenue, Apt. IL 
Ridgewood, New York 11385 
Tek (212) 821-2613 


24 ore pot fi contactat la serviciul permanent 
al centrului Tel:(212)268-2784 


Practic Chirurgie de inimă, plămâni, artere-proteze, 
| plastii, chirurgie de vene, chirurgie generală (stomac, 
ficat, vesica biliară, intestin subțire și gros, cancere 
| pentru toate organele, hemoroizi, hernii, pathologie 


sa Tek (212) 268-2784 


Acord consultaţii de medicină generală, evaluez paci- 
enții chiar dacă nu au boli chirurgicale, 
Sunt român creştin. 
Sunt afiliat cu Spitalele din Manhattan si Queens. 


NISTRU 


Editură de cărţi, broşuri şi reviste în limbile 
română, franceză, engleză și rusă. 


Informaţii concrete se pot obține pe adresa: 


Nicolas Loupan, 
28, rue du Parc, 
1100 La Louviere, Belgia 


CĂSĂTORII 


* Intelectuală singură, fără obligații, 44 de ani, înaltă, 
suplă, ținută sportivă, bună gospodină, vorbind satis- 


făcător germana, doresc cunos 


vederea căsătoriei. 


unui domn înalt în 
Rog numai răspunsuri serioase: 


Postiach 79, Wien 1024, Austria. 


* Doamnă prezentabilă, serioasă, asistentă medicală, 
bună gospodină, 51 kg, 1,70 m, Româncă stabilită în Ger- 
mania de Vest de 14 ani, doresc cunoștința unui domn, 
înalt, bine situat, cu nivel intelectual, român sau altă 
naționalitate, fără vicii, 60-65 de ani, cu scopul de a 
ne cunoaște şi eventual căsători. Răspunsuri numai se- 


rioase, la! 


adresa: 


L.N. Postlager Nr.028001 C, 


Adamsstr.6, - 5000 Koln, West Germany. 


„* Intelectual, 54 de ani, singur, fără obligaţii, ținută 
“sportivă, corect, serios, nefumător, antialcoolic, vorbind 
franceza, germana, adaptabil la orice muncă practică, 
dorește cunoștința unei doamne din Canada sau altă 


țară 'de limba franceză în vedrea căsătoriei. 
Postfach 


suri la adresa: 


Răspun- 
17, Wien 1070, Austria. 


* Intelectuală, 43 de ani, 1,60 m, cadru sanitar, ochi 


albaștri, părul lung șaten, fără obligaţii 


familiare, 


doresc căsătorie cu o persoană intelectuală până la 
vârsta de 58 ani, nealcoolic, nefumător cu garanții 
morale și posibilități materiale, capabil de a coordona 
o viață 'de familie bazată pe respect și afinități su- 
fletești. Răspunsuri la adresa: Dr. Fuchs Anca (pt. 
Elena), Brunnengasse, 69-l1-8, 160 Wien, Austria. 


» Licenţiată, cetă 


ă_germană de origine română, 


independentă material, fără obligații, doresc cunoștință 
cu domn peste 60 de ani, dornic de o legătură trainică 
de prietenie. Căsătoria nu este exclusă. Răspuns la adre- 
sa: D-na Zinaida Klein, Hatfenstrasse-6, 6600 Saar- 
brucken, West Germany. 


CAUT 


RUDELE 
ŞI PRIETENII 


*Croitoru Milian cu domiciliu în 6050 Offenbach-Main, 
Bettinastrasse, Nr. 21, Germania Federală, Tel (0611) 
81 98 94, caută pe LUCU NICOLAE, care a emigrat 
în Statele Unite, New Jersey, în anul 1978,plecând fin 
RFG, Frankfurt-Main. Rog respectos pe această cale 
persoanele care îl cunosc, să mă anunțe sau să-mi 
scrie la adresa de mai sus. 


* Vasile Nita Niţescu cu domiciliu în RFG, Munchen 2, 
Ligsalzstr. 3, caută pe fratele Dan Mircea NITESCU, 


dispărut de 5 ani de zile, cu ultimul domiciliu în 


Vancouver, B.C. Canada. El a imigrat în 


în Septembrie 1975. 


Canada 


66 Tennis Ploce Forest HILS 
Hills Gardens New YORI 11375 |i 


» COSTUL umi anunț,sau a unei reclame: 
$ 15.00 pentru 5 cm(2 inch)pe o coloană. 
Ziarul are 6 coloane, 

$ 25 pentru 5 cm (2 inch) pe două coloane. 
Aceeasi reclamă repetată de trei ori costă 
$ 30.00 pe o coloană și $60.00pe două coloane. 


* NOII REFUGIATI care doresc să-şi caute 
rudele și prietenii, ori cei ce vor autor în 
vederea” emigrării, pot publica anunțuri 
gratuite. 7 


ÎN HOLLYWOOD. CALIFORNIA 
PENTRU O MASĂ BOGATĂ ÎNTR'UN LOCAL FRUMOS 
MERGEŢI LA: 

ORZA'S Romanian Restaurant 

(REDESCHIS) 


708 N. VALENTINe PLACE (NEAR PARAMOUNT STUDIOS 
AT MELROSE) - HOLLYWOOD. CALIF, 9003e 


PENTRU PRÂNZ:LUNI-VINERI 11 am.-3 pm. 
SEARA: MIERCURI-SÂMBĂTĂ 5-9 pm- 
Proprietari Jean și Maria Orza 


CAUT TRADUCĂTORI 


Competenţi, din română în engleză, pentru 
cele  șasesprezece cărți ale mele, de 
literatură şi artă, acceptând prin contract, 
plata traducerii, în momentul când primesc 
banii dela editori. 
George Morar, teatrolog 
587 Woodward Ave. Ridgewood, New York, N.Y. 
11385 U.S.A. 


Din nici o casă de Români, 
să nu lipsească harta Ţării! 


Hartă în 3 culori -33*28 cm.- cu un comen- 
tariu, un scurt istoric şi 9 portrete, anexe. 
Cost: $ 3 plus 1 pentru expediţie. 
Faceţi comanda la adresa: 
Ion Nicolau, 
165 Cherokee Blv. Apt.230 
Willowdale, Ont. M2J 4T7, Canada 


A APĂRUT 


EDITURA “MELE” HONOLULU 
““MICROPORTRETE 
de Stefan Baciu / 


260 pagini ilustrate Tiraj 250 exemplare 


Preţul US $ 20.00 
Se pot obține dela autor. Cec sau money order la adresa: 
Stefan Baciu, University of Hawaii, Dept.of European 
Languages & Literature, Moore Hall, Honolulu-Hawaii 
96822 U.S.A. 


= —_—_—_— 


|REPARAȚII GENERALE! 


Terase - Vopsit - Garaje - Betonări - Pivniţe 


| GRĂDINĂRIT | 


| Săpat - Curăţenie - Defrișat 


DE SCRIS RECLAME COMERCIALE 
REPARATII AUTO LA DOMICILIU | 


Carol Bologa 
(313) 8 883 1626 __ Detroit şi imprejurimi _] 


CUMPĂR sau SCHIMB - 


Ziare sau reviste româneşti vechi din 
Lumea Liberă N 


Rog trimiteţi lista publicaţiilor disponibile: 
P.O0.Box 1163, Stn. H, Montreal, 
H3G 2N1, Canada 


bi A ete Date 7 a Atat Aa A n BRAZI cu ce n 


îi tea e sila 


+ Bai 


CUVANTUL ROMÂNESC IUNIE 1984 PAGINA 17 
| 


ZIUA MAMEI LA DETROIT 


ue) sep stă 


Sărbătoriea Zilei Mamei 


Catedrala Sf.Gheorghe din Southfield Mich., 
în 13 Mai 1984. Introducearea programului 
artistic a făcut-o, directorul de scenă, re- 
mmitul arhitect Constantin Micuda. Corul, 
condus la început de Nicolae Smărăndescu, 
a intonat “Pe-al Nostru Steag”, după care, 
sub bagheta măiastră a inginerului Petru 
““Lângă Leagăn” și “*“Mama'?.Doi 
îngerași (Rachel Rogozan și Lizabeth Scav- 
niky) au declamat poezii întru cinstirea 
Mamei. Susan Surducanși Ronald Mureșan, 
acompaniați la acordeon de John BranaJr., 
au doinit cu multă duiosie 
Mlădii, ca spicul de grâu, fete tinerele au 


Lupușor, 


Brana Jr. a executat la acordeon ““Cântece 
de dragoste” și “<Joc de doi din Banat”. 
Letiţia Filipescu şi Doina “Teodorescu, 


acompaniate la pian de Mike 


făcut cinste armoniei în duetul */Ciobă- 
Druște cu obrăjori îmbujorați, 


nașul”. 


Corul ansamblului folcloric *“'Hora Unirii”? din Detroit 


a avut loc la au jucat si 


m'as si m 


acompaniat 


“Mi-e dor”. 


“jucat “Crihalma. Fetelor”. zeta Fili- 
„Descu, acompaniată pian de Mike Teodo- deal la vie” și “Bu 
rescu, au unduit * de Leagăn”. John — Pădurețu și Roata)”. 


mei, după 


Teodorescu, au 


acompaniate la acordeon de JohnBrenaJr.. 


ZECE MAI LA CHICAGO 


O sărbătorire cu adevărat 
măreaţă, care a avut loc 
Duminică 6 Mai în sala 
Centrului Cultural al 
Parohiei Sf. Maria, în faţa 
unei asistenţe care a 
depăşit numărul celor 550 
de scaune. 

După cuvintele de 
deschidere rostite de Dl 
Emil Brad în numele Paro- 
hiei Sf. Maria care a găz- 
duit această sărbătorire, 
urmează cuvântarea Dlui 
Eugen Bârsan despre 
însemnătatea zilei de Zece 
Mai, prin care s'au scos în 
evidență marile fapte 
istorice românești şi buna 
politică legată de ele, care 
au dus la Declaraţia In- 
dependenței dela Zece Mai 
1877. 

La sfârşitul acestei 
cuvântări s'a deschis cor- 
tina și un bun și Puternic 
Cor, acompaniat” şi de in- 
strumente muzicale, a iz- 
bucnit cu cântecele tradi- 
mea -patriotice românești 

Pe-al nostru steag, Tricolo- 
rul, Deşteaptă-te Române), 
creind un mare entuziasm 
în sală. Notăm că formația 
corală care s'a produs, a 
fost o combinație a coru- 
rilor dela Parohia Naşterea 
Domnului şi Parohia 
Română Baptistă, dirijată 
(eu schimbul) de D-ra 
Dorina Sarafolean şi Dl Ste- 
fan Sârbu, dirijorii coru- 


rilor respective. 

După cor, am văzut o 
scenetă idilică de ţară, cu 
umor şi două cântece in- 
terpretate de fetele şi 
băieţii din scenetă, care a 
fost urmată de o admirabilă 
interpretare la vioară a 
““Baladei”” lui Ciprian 
Porumbescu de violonista 
Silvia Mihali (profesoară de 
muzică), fiind acompaniată 
la pian de D-na Creţu. 

In partea care a urmat, 
DI George Lucaci (doctor in 
medicină) a atins inimile 
din asistenţă cu o in- 
terpretare a câtorva cântece 
populare (bine alese), 
susținut fiind de acom- 
paniamentul muzical al Or- 
chestrei “Valahia”, care la 
rândul ei a îmbogăţit 
programul cu interpretarea 
câtorva bucăți de muzică 
populară, precum și cu 
susținerea muzicală a părții 
de dansuri din program, 
care s'a bucurat de un mare 
succes. 

Grupul de copii [instruit 
de Dl Tavi lovănescu și 
alcătuit din copii dela Paro- 
hiile Naşterea Domnului și 
Sfânta Maria) a interpretat 
un dans bănățean, 
provocând mult amuza: 
ment. 

Grupul de dans al tinere- 
tului (instruit şi condus de 
profesionistul în materie 
Constantin Stoian) a 


CONGRESUL AL IX-lea 
AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE 
DE ȘTIINȚE ŞI ARTE 


nereții, Azii Bade cu Fluiera”,. 
sunet din munţi ș si codri vechi, Letiţia Fili- 
pescu, acompaniată la pian de Mike Teodo- 
rescu, a dat glas, cu vocea ei cristalină, 
freamătului (când domol, când bătut ca un 
vânt puternic) pădurii, în cântecele ““Duce- 
către mine”! 
a pus foc entuziasmului din sala arhiplină 
prin *“Doina Oltului” şi ““Ardeleana ca'n 
Banat”?.Incheierea programului au făcut-o ; 
în ropote de aplauze, bujorii tineretului 


nostru iubit (fete si băieţi), jucând şi cân- 
tând “Brâul din Făgăras”, “Hai Leliţo' n 


Astfel 's'a desfășurat sărbătorirea Ma- 
Păr. Constantin Tofan si Diaconul Leo Co- 


pacia Jr, în Catedrală, şi după banchetul 
oferit Mamelor. 


In ziua de 4 Mai 1984 s'a deschis al 
IX-lea Congres anual al Academiei Româno- 
Americane (A.R.A.), în orasul Providence, 
stâtul Rhode Island, pe coasta de est a Sta- 
telor Unite ale Americii. Ela fost găzduit 
de Brown University în sălile sale de con- 
ferințe și studii. 

Deschiderea Congresului a avut loc în 
sălile Clubului absolvenților ““Alumnae 
Hall” al Universității Brown, împodobite 
sn) drapele românești şi americane, în pre- 

Decanului, di James T. Patterson, al 
Seria Departamentului de Studii franceze, 
di Henry Majewski, și a numeroși membri 
ai Academiei. Au fost prezenți în sală 
trimisi speciali ai posturilor de Radio 
Europa Liberă, dela Munchen, Vocea Ame- 
ricii, dela Washington, și BBC dela Londra, 
precum şi dela ziarele "românești din exil: 
“Lupta Română” , dela Paris, “Cuvântul 
Românesc”! din Canada, “Lupta”, dela 
Paris, “Free Press”, din Anglia şi ““Uni- 
rea”! din Paris. 

Dna prof. Maria Manoliu -Manea, preșe- 
dinta ARA, salută conducerea prezentă în 
Sala Universităţii Brown, mulțumește 
pentru ospitalitatea Universităţii dea găz- 
dui a IX-a sesiune de comunicări a Aca- 
demiei româno-americană de ș şiarte 
și exprimă profundă recunoștință tuturor 
celor care au luptat pentru libertatea acade- 
mică şi ne dau posibilitatea şi nouă, Româ- 
suite GBătuta, - nilor, să ne aducem în lumea 
academică și artistică occidentală în for- 
mele noastre culturale şi în lumina con- 
cepției româneşti despre natura umană. 

na Preşedintă, Maria Manoliu-Manea 

a înmânat apoi conform i ARA, Di- 
raza de onoare ale Academiei, pentru con- 
adusă la dezvolta. ea culturii, artei, 

rc i şi științelor exacte și umaniste 
românești, dlor: Stefan Lupaşcu, filosof 
francez” de origină română; profesor Al- 
phonse Juilland, seful departamentului de 
studii franceze dela Universitatea Stanford- 
California, specialist înproblemele lingvis- 


cântat, cu vioiciunea inertă ti- 
Ca un ră- 


"aș tot duce” și “'Zis-a Mama 
Doru Tărăniţă (clarinet), 
la acordeon de John Brana Jr. 


Sfânta Liturghie celebrată de 


-Corespondent 


ticii românesti; profesorul George Duca, 
dela Institutul Hoover(Stanford University); 
L.M.Arcade, scriitor, editor şi unul dintre 
animatorii asociației Hyperion din Paris, 
pentru răspândirea în lume a cărții ro- 
mânești a exilului şi dlui. Dimitrie Onofrei. 
cântăreț de operă, care mulți ani a fost 
o glorie a Operei Metropolitan din New 


York. 
Tema Congresului a fost: “Intelectualii 


români în cultura contemporană occiden- 

tală”, care a fost dezbătută în 10 Secţii 
de studii, dintre care: istorie, folclor, li- 
teratură, lingvistică, studii politice, mate- 
matici, artă, etc. Au fost prezentate 100 de 
comunicări de ştiinţă ș şi artă, în legătură 
cu tema generală a Congresului. Separat 
au avut loc sesiuni speciale consacrate 
operelor a 3 mari personalități ştiinţifice 
si culturale românești, în viață din exil: 
Emil Cioran, Mircea Eliade și Stefan Lu- 
pașcu. Vom menţiona în acest scurt re- 
portaj, şedinţa pentru comemorarea profe- 
sorului Mircea Eliade, despre care au 
vorbit: Florence Hertzler, dela Fordham 
U. New York, despre “Două vederi a infi- 
nitului: Brâncuși şi Eliade”, Ionel Jianu, 
din Paris, despre “Mircea Eliade și tână- 
ra generaţie a anilor 1930”? si Stefan 
Bălănescu din Germania federală, despre 
“Doctrina secretă în opera literară și 
ştiinţifică a lui Mircea Eliade”. 

In final a avut loc o masă rotundă unde 

s'au dezbătut consecințele celor 40 de ani 
de domnie comunistă în România, dela 1944 
la 1984. 

Congresul Academiei Româno-Ameri- 
cane de Arte si Stiințe, ce a a avut loc 
între 4-6 Mai 1984 la Providence în statul 
Rhode Island, unde au fost prezentate 100 
de comunicări, în fața a peste 150 de parti- 
cipanți, a marcat un pas important în evo- 
A acestei Instituţii românesti de cultură 


din exil. 
Eugen POPESCU 


demonstrat în cele trei 
apariții, cu puncte variate, 
un ritm, o armonie și un 
tempo de viață care pe 
bună dreptate au fost 
răsplătite de multe şi repe- 
tate aplauze. 

Serbarea s'a sfârșit cu un 
cuvânt de mulțumire și 
apreciere față de toți cei 
care au activat în acest 
program ori s'au obosit cu 
alcătuirea lui, rostit de 
Părintele Virgil Suciu, 

reotul-paroh dela parohia 
(eazda) “Sf, Maria”. 


După programul de mai 
sus făcut pentru Comunita- 
tea Românească, la câteva 
zile, a urmat al doilea 
program de Zece Mai, ținut 
pentru lumea americană în 


centrul orașului, sub 
auspiciile Primăriei 
orașului, D-na Prof.Dr. 


Marcela Clemens, vorbind 
în limba engleză, a făcut 
cunoscut audienței 
americane de ce Ziua de 
Zece Mai este simbolul In- 
dependenţei la Români. In 
continuare coriștii, grupuri- 
le de dans şiorchestra “Va- 
lahia”,, care s'au desfășurat 
în programul de Duminică 
6 Mai, au repetat per- 
formanţele dela această ser- 
bare, asistenței 
americane o impresie 
memorabilă despre 


Români. c j 


Luna trecută am avut 
bucuria de-a avea ca oaspe- 
te la redacția noastră pe cu- 
noscutul scriitor și unul 
dintre animatorii asociației 
HYPERION din Paris, dl L. 


M. Arcade, 


de-a cunoaste parte dingru- 
pul de redacţie al C.R. 
Discuţiile au contribuit 
la gi e şi intensifi- 
carea relaţiilor cu intelec- 


LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI 


Aflăm şi facem cunoscut că pe data de 14 Mai, 1984, s'a stins din viață 
avocatul Virgil Popa din Olanda. 


O VIZITĂ LA REDACŢIE 


POETUL DUMITRU ICRIM ÎMPREUNĂ CU SCRIITORUL L.M.ARCADE 


fericită ocazie tualitatea pariziană. 
d-lui Arcade 
pentru ziua petrecută în xafj 


locul nostru si desigur, 
pentru sugestiile și sfatu- 
rile date. 


"PT 


_PAGINA 18 


IUNIE 1984 


CUVANTUL ROMÂNESC 


0 CERERE DE EXTRĂDARE ŞI ÎNVĂŢĂMINTELE EI 


Este ştiut foarte bine că 
una din metodele regimului 
de ocupație dela Bucureşti 
este compromiterea celor ce 
caută să trăiască liber în 
Vest, furia lor fiind cu atât 
mai mare cu cât cel care a 
scăpat, a plecat din ţară pe 
baza încrederii acordată de 
pecere. 

De aceea, dacă nu pot 
ucide direct, cum au încer- 
cat în cazul Goma sau 
Tănase, încearcă cu cereri 
de extrădare bazate pe cât 
mai multe calomnii şi 
aberaţii. Citim în presa din 
Vestul Canadei cazul lui 
Dragomir Gheorghe din Cal- 
gary, pe care încercăm să-l 
comentăm sub aspectul lui 
juridic, ca să fie de pildă, şi 
pentru alți Români în situa- 
ţii similare. 

In 1979 Dragomir e tri- 
mis de guvernul român în 
Turcia ca specialist auto, 
împreună cu un grup de 
muncitori, el fiind 
responsabil al grupului, 
fiind şi membru de partid, 
probabil verificat dar nu 
suficient. Are în primire o 
mașină Dacia şi niște dolari 
pentru salarii şi cheltuieli 
de deplasare. 

La puţin timp defectează 
în Turcia şi cu această 
ocazie predă, cu acte în 
regulă, la poliţia turcă, 
mașina şi banii în discuţie. 

Greşeala lui de bază: Nu 
păstrează nici o copie după 


actele făcute de poliție ca să 


se poata disculpa de preda- 
rea bunurilor avute în 
custodie. 

Ajuns în Canada își cere 
sora ca să vină la el în mod 
definitiv, lucru aprobat de 
guvernul canadian, dar 
tergiversat ca de obicei de 
către resere. 

In timpul jocurilor 


universitare dela Edmon- 
ton din vara lui 1983, 
Dragomir face o altă greşea- 
lă, care trebuie reţinută de 
toți Românii din exil, și 
anume foloseşte 
amenințări la adresa dele- 
gaţiei române ce trebuia să 
sosească, vrând să facă o 
serie de demonstraţii ca să- 
şi aducă sora mai repede. 

Din cele publicate în 
presă, se pare că el nu a 
profesat ameninţări directe, 
cu moartea spre exemplu, 
şi nici în public. A vorbit 
la telefon cu ambasada 
Română din Ottawa şi a 
pregătit o scrisoare pe care, 
până la urmă, nu a mai 
trimis-o. O altă învăţătură 
de bază este faptul că deși 
furia lui personală nu a fost 
la nivel public, “totuşi 
RCMP a fost “informat” şi 
Dragomir e arestat, 

Ca un stat civilizat, 
Canada nu-şi putea asuma 
riscul de a avea probleme în 
timpul  Universiadei şi 
Dragomir e reținut pentru 
această perioadă. In același 
timp cade şi cererea de 
extrădare a guvernului de- 
la Bucureşti bazată pe 
pretenţia că Dragomir a 
deturnat fondurile avute în 
primire şi maşina spre folo- 
sul lui personal. 

Bineînţeles că este cerut 
ca să fie judecat de ''justiţia 
proletariatului”. Problema 
teoretică ce se ridică este 
următoarea: validitatea 
tratatului de extrădare din- 
tre Canada și România. 

Un asemenea tratat exis- 
tă dela sfârșitul secolului 
trecut, încheiat între Rega- 
tul Unit al Marii Britanii 
(şi în numele coloniei care 
era Canada) și Regatul 
României. Acelaşi tratat 
este revigorat după al doilea 


a Cani 


război mondial tot între 
cele două regate, cel englez 


semnat în numele tuturor + 


Dominioanelor Majestății 
Sale, unul din ele fiind şi 
Canada. România pe atunci, 
în 1945, îl avea încă pe 
Mihai |, iar ca formă de 
guvernământ era încă 
regat, chiar dacă avea 
trupele de ocupaţie peste 
tot. 

Sistemul juridic cana- 
dian este preluat dela cel 
britanic, si e bazat pe ceea 
ce se traduce în românește 
ca “precedent juridic.” Un 
asemenea precedent există 
din 1979, Curtea de Apel a 
Angliei, în cazul zis Carval- 
ho v. Hull Blyth (Angola). 

Cazul e foarte tipic pen- 
tru orice stat ocupat de 
comunişti. Până în 1951 
Angola a fost colonie por: 
tugheză. Din 1951 ea devine 
provincie a Portugaliei pen- 
tru ca în 1975, în urma 
unei lovituri de stat sub- 
versionată de Rusia prin in- 
termediul Cubei să devină 


Republică populară 
democratică şi mai ales 
marxistă, sub protecţia 


armelor mânuite de 
Cubanezi. Cu ocazia acestei 
“republici” circa 300. de 
mii de locuitori angolezi fug, 
ca să-şi păstreze viaţa, 
lăsând în urmă bunuri şi 
pământuri ca să fie confis- 
cate de noua putere 
populară marxistă 
cubaneză. 

Până aici e la fel ca şi în 
România şi ca peste tot 
unde marxiştii ajung la 
putere. Se emite o nouă 
constituţie, care la fel ca şi 
cea a republicii populare 
române, din 1947, 
proclamă independenţă și 
suveranitate în mâna popo- 
rului, la fel e stabilit că 


NOUL GHID 


AL GUVERNULUI 


ONTARIO 


ŞI 


PRIVIND PENSIONARII 


PERSOANELE 


BOLNAVE 


lUDREA————— 


Angola e un stat laic şi tot 
la fel de demagogic, 
proclamă garantarea 
proprietății private. 

Un fost rezident argolez, 
Carvalho, părăsește ferma 
si firma ce le avea în Angola 
ca să-şi salveze viața. Totul 
i se confiscă. Totuşi noul 
guvern marxist îl vrea 
înapoi în Angola ca să-şi 
reglementeze niște debite 
contractuale, probleme juri- 
dice ce se ridicau să fie 
rezolvate în baza noilor legi 
angoleze. Curtea de Apel 
engleză (L.J.Browne) decide 
că Angola de dinainte de 
așa zisa revoluţie, ca sistem 
juridic, e alta decât Angola 
de după revoluţie, începând 
cu principiile juridice şi 
terminând cu  mmirea 
judecătorilor care, ca şi în 
resere se supun legii și 
conştiinţei lor socialiste, 
conştiinţă care de fapt e 
controlată de directivele 
telefonice ale activiștilor de 
partid. Cazul e similar cu 
România și poate fi consi- 
derat precedent juridic în si- 
tuația în care un alt caz se 
va ivi asa cum a fost cu 
"Dragomir. 

Tratatul de extrădare în 
discuție a fost semnat de 
reprezentantul unui stat 
care nu mai este ca formă 
juridică (regat) şi nici ca 
principii de bază. Justiţia 
la care face referire tratatul 
semnat de M.S. Britanică 
nu mai este justiţia 
României ci justiţia marxis- 
tă impusă de un ocupant, 
chiar dacă statul român, în 
noua lui formă a fost 
recunoscut de Majestatea 
Sa așa după cum şi Angola 
a fost recunoscută. 

La fel ca şi în cazul 
angolez, nu există certitu- 
dinea că cineva vinovat sau 


acuzat de o crimă econo- 
mică va avea dreptul la o 


judecată imparţială, în 
sistemul judiciar marxist 
românesc. 


Cererea de extrădare 2 
lui Dragomir a fost respinsă 
de către Tribunalul Cana: 
dian al Majestății Sale, dar 
asta nu rezolvă definitiv 
problema. Stim foarte bine 
că procuratura resere $ 
securitatea pot măslui cu 
uşurinţă orice fel de 
documente cu care să încer- 
ce a discredita un refugiat 
şi în general tot exilul, in- 
sinuând că avem în mijlocul 
nostru hoți şi delapidatori. 
De aceea odată rămaşi În 
vest, trebuie să fim foarte 
atenți cum ne justificăm 
eventualele “datorii civile 
faţă de stat sau persoane 
civile. Un alt aspect care 
trebuie reţinut din cele 
publicate în legătură cu 
cazul Dragomir este şi unul 
de etică generală. 

Odată acceptaţi de 
Canada [valabil pentru orice 
țară, la fel) ca imigranţi şi 


Sia eri iti ia E 
NOTĂ IMPORTANTĂ | 


apoi ca cetățeni, avem 
datoria legală şi morală să 
respectăm legile pământu- 
lui, chiar dacă ele ne impun 
restricții asupra unor sen- 
timente personale, foarte 
justificate. 

Nu trebuie să ne dedăm 
la acţiuni care pun într'o 
poziție  penibilă guvernul 
jării care ne-a adăpostit si 
ne-a oferit o pâine liberă. 

Cu furii și cu amenințări 
deşarte nu rezolvăm nimic. 
Lupta noastră contra 
guvernului comunist este 
dreaptă şi sfântă. Ea va fi 
câştigată de noi în ultimă 
instanţă. Dar nu o putem 
compromite cu acţiuni 
violente şi ilegale. 


Cel care a 
îndrumătorul unei generaţii 
de glorii şi jertfă a spus că 
în vremuri grele să ne 
păstrăm fiinţa fizică pentru 
vremuri bune și să luptăm 
cu mijloacele legale ce ni se 
oferă. 


EI este cel care a avut in- 
totdeauna dreptate. [m] 


Este de așteptat că si amul acesta să aibă loc in 
Washington în cursul lunii Iulie audierile congresio- 
rale referitor la prelungirea clauzei națiunii favori- 
zate pentru România. Aceste audieri sunt o ocazie 
foarte, convenabilă pentru cei ce nu au reușit încă să-si 
scoată rudele din țară să se plângă Congresului ame- 


rican. 


Persoanele interesate sunt rugate să scrie, dând. 


mmele rudelor, adresa lor din țară, gradul de rudenie 


şi anii, la adresa de mai jos: 


Washinaton Liaison Associates 
P.0.Box 2808 
Washington, DC. 20005 
U.S.A. 


Pensionarii, persoanele bolnave și agenţiile 
care se ocupă de aceștia, vor fi interesate în 
cele două noi publicaţii ale Secretariatului 


Provincial pentru Relaţii Sociale. 


“Ghidul 


pentru Pensionari” şi ““Ghidul de Programe 
şi Servicii pentru Persoane bolnave”, oferă - 

. o listă completă a programelor și serviciilor 
guvernamentale valabile în asistarea per- 
soanelor bolnave și pensionarilor. 


Aceste ghiduri sunt două publicații ex- 
celente pentru orice persoană bolnavă sau 
pensionar care doreşte să profite de cele mai 
multe posibilități oferite lor în Provincia 
Ontario. 


Secretariatul va trimite automat “Ghidul 


Programe și 


pentru Pensionar”! 
împlinirea vârstei de 65 de ani. 


fiecărei 


Servicii 


bolnave”, scrieţi la : 


The Secretariat for 
Go vernment 


Services, 


Toronto, Ontario, MTA 1N3. 


persoane la 


Pentru a obține o copie a '“'Ghidului de 
pentru Persoane 


Social Development 
P.0. 


Box 102, 


Secretariat for Social Development 


EOntario 


Gordon Dean, Provincial Secretary 


William Davis, Premier 


malai 


fost 


a SL A î a - a seven 
„ -—„— -—-— -— -—— -— ——_ — — — — — — — — —— —— aa tal 
Ag SR ————i 


m 


IUNIE 1984 PAGINA 19 = 


SĂ RÂDEM... SAU SĂ PLÂNGEM 


„nouta enaaiy 


VANTUL ROMÂNESC 


CU 


Folclor nou 


DECRETUL URECHILOR 


Nr.53 


ANUL 7 APARE CÂND ARE INSPIRAȚIE! ș 


Intr'un târg plin de curechi, 
In copaci cresteau urechi, 
Mai rotunde, lunguieţe, 

De salon, sau de cotețe. 


SY Pay 


UDZICA LIBERA 


TEZA DE ADMITERE LA UNIVERSITATE 


Candidatul trebue să identifice marile valori istorice românești 


Te duceai la un pahar- 
Urechea de armasar; 
Hai noroc! Din epolete 
Te pândea steaua erete. 


Urechi mari și programare 
Si în pită şi! n căldare, 
“Culturale”? şi cu gușă 
Transparent cresteau pe ușă. 


Te făceai din nai ! nisnai 

Si găseai urechi în ceai, 
Să ghicești pe frunza hârbă 
Diademele de scârbă. 


O ureche de molton- 

Prin fire de telefon; 
Urechi-limbă, urechi-muget 
Si în cântec și în cuget. 


Urechi multilaterale 
Lăudau întru urale 

Pre "nţeleptul de prăsilă: 
Slavă ție... Urechilă ! 


(Explicații: pentru. progresul stiintific al examenului se da numele de botez, 
elevul urmand sa adcuge doar numele de familie) 


A.B. 


(D Cel mai-mare lider, dela Burebista şi până azi, geniu pe meridian şi “Cel mai 


Iubit Fiu al Neamului” este: 
Nicolae. . 
(scrieți aici mmele de familie) 


(2) Marea Savantă a țării, a lumii, Mamă lubită, Doctor , Academician și cu alte 


EPIGRAME SI CATRENE 


multe titluri se numeste: 

i Lemia. cocon... EEE ESI ion CICALĂ CZE EEE IE 
(3) Iubitul Fiual Fiului Iubit, care va încălța conducerea RSR-ului. Cunoscut pietonilor UNUI PACIFIST PRO EXIL 
ci oaortor din Las Vemas: DE STANGA ( UNUI NOU-VENIT) 


Vorbesti necontenit de pace, 


Si când tușești şi când strănuţi... 


C'avem multe comitete 
In exil, e și normal. 


Vriş Ti fi ta, poate, pentru pace, San ai vtea ş'aici băiete, 
(5) Mare sneciailae în agricultură, altoitul ai ommcerna și ani ştiinţifică Dar prea cu pumnul ne saluți! Tot un ..."“Comitet Central?” 
formulată: oasele învelite în piele dau cele mai sănătoase trupuri: 
Vie. e pica e dee eo a enetec eee, DIN EXIL i IDEAL RSR-IST 
(6) Scriitor cunoscut cercurilor agrare, mare gânditor de fasole și cartofi: Se mai formează-un Comitet! Cetăţeanul reserist 
Plorba scala 2 a le 0098 2 Saiota caer, anca de Are şi el un ideal: 
u e rău că se formează, S'ajungă?n lui turist, 
(7) Doi frați însărcinați cu afacerile externeale 2 ie românești: Rău e că nu ține! ca Tau acetii a 
Nicolae . .. co... .......... Punta ma Am ia am A n poi n pai n mat 8 Agia E 5 ma a 


(8) Fraţii Gheorghe și Dumitru Petrescu, recte min. de industrie și preș. z județului 
Argeș, au ca soră pe "ilustra savantă, autoare călăreață pe molecule: 
Elena . PE EA i SINE) 3 


(9) D-nele Elena Bărbulescu, Maria Mănescu şi ic Verdeț, soțiile marilor 


pe RPR. 


La serviciul de pașapoarte din 
Cernăuţi se prezintă "un cetățean 
spre a completa formularele nece- 
sare eliberării pașaportului cu ca- 
re să-și viziteze fratele din Bacău. 
Aşadar, iată ce scrisese cetățea- 
nul pe formulare: 


NOTA: Dacă ați scris de 10 ori “Ceausescu”, 


lideri comuniști din RSR, sunt în același timp și Surorile tovarășului: 


Nicolae . 


NR anannaanau 


Trecând pe lângă un gard, un 
copil tot auzea de dincolo pe ci- 
neva spunând “'-Cu verdele” n sus 
băieți, cu verdele'n sus”. Nepu- 
tându-și stăpâni curiozitatea, co- 
pilul se sui repede pe gard să 
vadă ce se petrecea dincolo. Se 


ați trecut examenul cu nota 10 


nnanannanananaananan vana aananananaaanaea 


Dinu MĂTRAGUNĂ 


ZĂ 


de fapt erau colegi la securitate, 
o a treia persoană le spune pe un 
ton scăzut: *'-Mai răspândiți, bă- 
ieți, vam spus, mai răspândiți”. 


x 


ANUL XIV 


DELA ACADEMIA R.S.R. 


OUL Nr.63. 


Numele: Dumitru lămuri îndată: o echipă de mili- La un magazin sătesc, unțăran | 
pronumele: Gheorghe țieni planta niște pomi sub în- întreabă: » unţăr | 
Domiciliul: C drumările unui grădinar. - Aveţi pâine? 


Cetăţenia - RSS Moldovenească 
Ocupația - Sovietică 


x 


La coadă la carne, un cetă 
aflând despre un altul, cu ara 
trase în vorbă, că acesta dinurmă 
Cumpăra carne pentru câinele lui - 
un Saint Bernard, întimp ceprimul 
zi pentru familie, începu să 


decât la ultimile cuvinte, adăugă 


x 


La coadă la carne, un provo- 
cator, aflat intrus spre a mai, cu- 
lege opinii ale bieților cumpără= 
tori, începe pe un ton mai ridicat 
să vocifereze la adresa autorită- 
ților vinovate de situația procură- 
rii de alimente. Incitat de faptul 
că nimeni m aderă cu glas tare 
la vociferări, reia pe un ton si 


la care acesta replică spunând: 


- Mulțumită lui Dumnezeu, a- 
vem! 
- Dar zahăr? 
- Mulțumită lui Dumnezeu, a- 
vem! 

Primarul (secretar de partid) 
care era de față, spune responsa- 
bilului: 

- Ce tot zici mă, mulțumită lui 
Dumnezeu, nu vă fac eu aprovizi- 
onarea? 


indignat: *- Da” împuscă-l mai indignat. Nu apucă să ăn fala | 
Dornule, împuscă-I”. ne, că aude din spate o voce E Lara pal întreabă: : | 
O bătrânică de alături neatentă dându-i: ““-Dumneata vii cu mine”! - Dar mălai aveţi? D-na Ceaușescu citește frantuzește! | 

[i ; 

| 


Cu fermitate îi 7 z 
că, și = aaa: Sipe ea, mai. 


“Pe mine vrei să mă iei?” Pâ- 
nă să se lămurească amândoi că, 


Responsabilul răspunde: 
Mulțumită primarului, nu avem. 


- 
- 
- 
- 
: 
! 
- 
- 
L 
- 
- 
- 
! 
- 
- 
ş 
L 
E 
i 
: 
i 


'Dona-RĂȚOIUL! 


PAGINA 20 


Sport 


IUNIE 1984 CUVANTUL ROMÂNESC 


UN ACT 


* In cele 3 serii ale Diviziei “B”” de fotbal s'au disputat 
29 de etape. Liderii clasamentului au reusit să-si păs- 
treze si consolideze poziţiile. Desi mai sunt 5 etape până 
la terminarea campionatului putem afirma că Gloria Buzău 


j 


* La 14 Mai a.c. s'a încheiat campionatul de fotbal Divizia 
EA: ediția 1983-84, Dinamo, cu un final mai puternic 
reuseste să câștige titlul și anul acesta. Steaua, în progres 
vizibil față de anii trecuți, ocupă locul secund iar stu- 
denții craioveni și bucureșteni ocupă locurile 3 și 4, 
Dinamo a câștigat și cupa învingând în finală pe Steaua cu 
2-1, prin golurile marcate de Custov și Orac, Pentru Steaua 
a marcat Lăcătuș. Primele patru clasate vor participa 
la cupele europene de fotbal. După cum era de așteptat 
C.S.Târgoviște, Petrolul Ploieşti și Dunărea C.S.U'Galaţi 
au retrogradat în Divizia “B”. Dunărea a avut o revenire 
puternică spre sfârșitul returului, revenire care s'a produs, 
evident, prea târziu. Surprinzătoare poziția slabă în cla- 
sameni a Corvinului, care mai anii trecuți lupta pentru 
un loc pe podium. Jocul restant ASA 'Tg.Mures-Dinamo 
mu mai poate influența semnificativ clasamentul. 'In clasa- 
mentul golgeterilor conduce Coraș (Sportul Studențesc) cu 
20 goluri urmat de Cămătaru si Augustin (Dinamo) cu 17 
goluri. Teoretic Augustin mai” poate marca în meciul cu 


ASA Tg.Mureş deși este puțin probabil ca el să marcheze 
4 goluri. 


i, S ceata: şi 
Balonul sutat de Ion Ion (care nu se vede în fotografie) a 
ocolit ““zidul”” şi a poposit înplasă. (Fază din meciul Rapid- 
F.C. Baia Mare 2-0 
.. 
CLASAMENTUL 
1. Dinamo 33 19 10 4 68-35 48 
2. Steaua 34 21 4 8 59-23 47 
3. Univ. “Craiova 34 18 7 9 57-27 43 
4. Sportul studenţesc 34 17 61 57-43 40 
5. F.C. Argeș 34 17 413 42-33 38 
6. S.C. Bacău 34 15 514 36-47 35 
7. F.C. Bihor : 34 14 614 50-46 34 
8. Politehnica lași 34 12 10 12 32-36 34 
9. Chimia Rm. Vilcea 34 14 614 40-50 34 
10. F.C. Olt 34 1111 12 38-27 33 
11. Jiul 34 13 714 34-47 33 
12. Corvinul 34 12 814 46—44 32 
13. Rapid 34 1011 13 30-34 31 
14. F.C. Baia Mare 34 12 616 40-59 30 
15. A.S.A. Tg. Mureş 33 12 516 35-45 29 
16. Dunărea C.S.U. 34 9 10 15 32-41 28 
17. Petrolul Ploieşti 34 9 718 33-49 25 
18. C.S. Tirgovişte 34 5 623 27-70 16, 
REZULTATE TEHNICE 
F.C. On — Politehnica laşi 2-0 (1-0) 
Dunărea C.S.U. - Chimia Rm. Vilcea 3-1 (2-0) 
Petrolul Ploiești = Steaua 0-1 40-0) 
CS. Tirgovişte  - F.C. Bihor 3-0 (0-0) 
Rapid - F.C. Baia Mare 2-1 (1-1) 
AS.A. Tg. Mureş — F.C. Argeş 3 (3-0) 
Jiul Petroșani  — Sportul studențese 3-2 (0-1) 
Dinamo — S.C. Bacău 1 1-0) 
- Coriinul — Univ. Craiova 1-2 (1-0) 
Meciuri restanţe 
Dinamo - Steaua I-L (0-1) 
Dinamo - F.C.Argeș “1-0 (1-0) 


GOLGETERII 


20 goluri: Coras -l din |l m; 17 goluri: Cămătaru -l din 
1 m și Augustin; 15 goluri: Dragnea; 14 goluri: Tulba; 
13 goluri: Lăcătuș -l din 1 m; 12 goluri: Grossu -3 din 
1 m; Îl goluri: Cârțu, Georgescu (F.C.Bihor); 10 goluri: 
Pițurcă; 9 goluri: Câmpeanu, Gabor, M. Sandu, Roznai, 
Irimescu -6 din | m; 8 goluri: Balint, Sertov, Ilie, 
Varga, Hanghiuc -l din Il m, Petcu (Corvinul) -2 din 
U m, Mihuţ -2 din 11 m. , etc. 
. 
.. SI 
* Dăm mai jos lotul de fotbal alcătuit în vederea C.E. din 
Franța ( Iunie 1984 ): Lung, Moraru, Iordache (portari ). 
Zare, Rednic, Iorgulescu, Stefănescu, Andone, Ungureanu, 
Negrilă ( fundași ). Klein, Boloni,-Ticleanu, Irimescu, 
„Augustin, Balint, Hagi Mateuţ, Dragnea ( mijlocași ). Cămă- 
taru, Geolgău, Gabor, Lăcătuș, Coraș (atacanți). 


de rugby dintre echipele României și' 
joc de mare luptă Românii au terminat învingători, 
unei echipe puternice, recentă câștigătoare a turneului 
celor 5 națiuni. 


și F.C.M. Brasov vor promova în Divizia “A”?, Invingând 
cu 4-1 pe “UP Cluj, Poli-Timisoara are un avans de 3 
puncte față de principala sa rivală si acest avantaj va fi 
foarte greu -probabil imposibil- de recuperat în această 
“groapă cu lei”? care este seria 3-a a Diviziei “B” de 
fotbal, Ia care participă 9 (nouă) foste divizionare “'A”?. 


CLASAMENTUL SERIA I-A 


1. GLORIA BUZAU 29 18 5 6 5724 au 
2. Gloria Bistriţe 2 16 3 10 4321 35 
3. Olelul Goiaţi . 2 12 8 9 39-26 32 
4. Ceahlăul P. N 29 13 6 10 33-24 32 
5. F.C.M. 29 14 4 11 39-39 32 
6. CS.M. Suceavo 29 11 8 10 31-32 30 
7. artizanul Bc. 20 13 4 12 37-40 3 
4. F.C. Constonţa* 29.*..01--9 9 44-25 29 
9. Metolul Plopeni 29 11 7 11 2829 29 
10. Prohova PI. 29 12 5 12 29-33 29 
11. Unirea D. Foc. 29 12 4 13 43-39 28 
12. C.S. Botoşani 29 13 2 14 40-29 28 
13. Olimpia _Rm. $. 2 11 5 13 34-33 27 
14. Chimio Fălticeni 20 11 5 13 30-46 27 
15. Unirea Slobozio 29 9 7 12 28-38 25 
16. Delta Tulcea % 9-7 13 23-54 25 
17. C.S.M. Borzești % 9 4 16 28-53 20 
18. Dunărea Cl, E.) 75 17 27-40 19 
* Echipă venalizată cu două puncte. 
CLASAMENTUL SERIA II-A 
1. F.C.M BRAŞOV 28 1 5 5 sa 4 
2. Şoimii IPA 29 16 5 8 48-30 37 
3. Gaz metan 29 15 2 12 40-37 32 
4. Carpaţi Mirşo 29 13 6 10 cat 32 
5. Dinamo Vict. 29 12 7 10 3327 21 
6. Chimica Tirn. 20 13 4 12 453% 30 
7. Progresul Vulc 29 10: 10 9 41-35 30 
8. Autobuzul Buc. 29 11: 8 10 25-25 30 
9. IP. Aluminiu 20 10 9 10 32.28 29 
10. Avintul Reghin 29 12 5 12 34-38 29 
11. Automatica 29 12 ,5 12 25-30 29 
12. Metalu! Buc 29 12 4 13 34-37 28 
13. Unirea Alex. 29 12 4 13 30-41 28 
14. Nitramonio 29 10 5 14 37-30 25 
15. LM.A.S.A. 20 9 7 13 27-30 25 
16. Constr. T.C.| 20 10 4 15 35-52 24! 
17. Chimio Tr. Măg. 20 8 4 17 24-45 20 
19. Rova Roşiori 28 9 2 17 27-54 20 
CLASAMENTUL SERIA III-A 
1. „POLI TIM. 29 20-a s a 
2. uU”. Clui Nap 20 20 18 u - 
3. €.S.M. Reșito 2% 2 10 3% 
4. Olimpla SM 2915 1-13 n Ț 
5. UT. Arad 29 1 3 12 ELI 
6-7. Aurul brad Ba 3 
Armătura Zalău 20 14 3.12 n 
8. Ind. Sirmei 29 td S-AU 29 
9. Minerul Cavnic 29 3 alo 28 
10. Minerul Motru a Hi zu za 
11. Minerul Lupeni 23 me A i a 43 2 
12. Glorie Resilo 29 123 23 
13. CFR. Tim 20 120p2: (08 ze 
14. Metalura Cuni: 25 9054 14 ze 
15. C.FR. Vic C 20 gli 24 
16. St. CFR CI Ne+ 25 Aa 36 = 
17. Someşul S.M 29 0 iza MA 71 
18. Raid Arod 25 5 5:76 Li 


* Echipă nenolizaţă cu două puncte 


RUGBY: România - Scoția 28 - 22 


* La 20 Mai a.c. s'a disputat la Bucuresti partida amicală 
Scoției. După un 
în fața 


* La 6 Mai a.c. la Palatul Sporturilor din București s'a 
organizat o gală de gimnastică cu ocazia retragerii din 
activitatea competițională a Nadiei Comăneci, multiplă 
campioană olimpică, mondială și europeană, sportiva carea 
influențat considerabil dezvoltarea acestui sport în întreaga 
lume; cea mai bună gimnastă din istoria acestui sport. 
Cu această ocazie Nadia a primit Ordinul Olimpic din 
partea Comitetului Olimpic Internațional, precum si o serie 
de trotee din partea Federației Internaționale de Gimnastică 
si a federațiilor de gimnastică din Bulgaria, China, Elveţia, 
Franța, Japonia, Statele Unite, Ungaria și URSS. 


Președintele Comitetului Internațional Olimpic, Juan Antonio 
Samaranch, înmânează Nadiei Comăneci Ordinul Olimpic. 


Nenorocirile pe care le-a 
adus poporului român, 
căderea la sapă de lemn și 
în timpul din urmă foa- 
metea şi mizeria, au fost 
arătate cu prisosință, atât 
de presa românească liberă, 
cât şi de presa interna- 
țională. Cred însă că până 
acum nici un ziar nu a 
făcut în mod succint o listă 
a acestora, cum le-a făcut 
marele ziar de renume 
mondial, The International 
Herald Tribune din Paris 
( 31 Martie- 1 Aprilie, 1984), 
- Reproducem acestea ca 
să rămână pentru 
posteritate, spre folosul 
istoricilor care sigur vor 
scrie despre urgia ce a adus 
poporului român guver- 
narea totalitară a lui 
Nicolae Ceauşescu. 

“In întuneric, pe străzile 
neluminate, cozile din fața 
prăvăliilor încep să se for- 
meze depe la orele 2 din 
noapte - scrie ziarul - cu 
becurile  felinarelor peste 
capetele lor stinse, pen- 
trucă este mare lipsă de 
curent electric. 
Cumpărătorii aşteaptă în 
zadar de cele mai multe ori, 
pentrucă nu există marfă 
pentru toată lumea. 
Realitatea este groaznică. 
Ca un adevărat diagnosti- 
cian orwellian Ceaușescu, la 
vârsta de 66 ani, dă vina pe 
populaţie, spunând că 
Românii mănâncă prea 
mult şi că 30% din bolile 
care bântuie în această țară 
săracă, provin din cauza 
lăcomiei.” 

Plecând dela acestea 
Ceauşescu a luat drastice 
măsuri. 

1. Dieta oficială, care 
limitează hrana Românilor 
pe fiecare lună de persoană 
la; 10 ouă, 100 grame de 
unt, 1 kilogram de ulei şi 
un kilogram de carne: 

2. Consumul electricită- 
ţii redus la jumătate, prin 
acela că temperatura din 
locuințe să nu depăşească 
15  centigrade (59 
Fahrenheit) în timpul ier- 
nii; televizoarele trebuesc 
închise la orele 10 seara; 
cu excepția zilelor de 
nastere a lui Ceausescu și a 
soției sale); frigiderele” să 
nu fie folosite în timpul ier- 
nii. 

3. Poliţia are dreptul să 
intre în apartamente să 
controleze dacă sunt 
respectate dispozițiile date. 
La ordinul poliției au 
fost acoperite cu ciment 
panourile electrice din sub- 
solurile apartamentelor, 
lăsându-se numai acelea 
strict necesare. 

4.  Contravenienţii sunt 
supuşi la amenzi, între care 
şi oprirea de a mai folosi 
curentul electric. 

5. In ciuda acestora 
presa cenzurată continuă 
fără jenă să trâmbiţeze 
“realizările regimului”, 
deşi este de așteptat că în 
“viitor lipsurile vor fi şi 
mai mari” şi că există un 


pericol de  ''foamete în 
țară”, 

“Nemulțumirile  popu- 
laţiei sunt foarte mari 


şi foarte răspândite”. Au 
fost “greve în unele centre 


DE ACUZARE 
ZDROBITOR 


Miron BUTARU———— 


- pe cei mai apropiați 
discipoli”. Situaţia este 
“foarte serioasă“; anul 
trecut s'a incercat o 


industriale”, in special în 
“minele din Maramureş, în 
orașul Braşov, în portul 
Galaţi şi chiar în Bucureşti, 
la o fabrică”. Din cauza 
structurii sale “'sociale” şi 
a “istoriei” este mai mult 
ca sigur că România nu va 
deveni ''0 nouă Polonie” şi 
un fenomen ca "Solidarita- 


tea” este de neconceput 
aici. Dar in tot cazul 
"pericolul unei serioase 


tulburări creşte pe zi ce 
trece”. 

Ceauşescu ''trăieşte com- 
plet izolat”, într?'o altă lu- 
me; viața intelectualilor 
continuă să fie ''strict con- 
trolată”!; contactul cu 
străinii poate să fie făcut 
numai cu “autorizația 
specială a poliţiei'!, 
mașinile de scris pot fi folo- 
site numai cu autorizația 
poliției [pentru a împiedica 
răspândirea de manifeste de 
protest); tinerii au foarte 
restrânse posibilități de 
lucru, căci în anul trecut 
locurile de muncă au scăzut 
cu 25% faţă de anul 1982, 
fapt ce au făcut să pă- 
răsească țara peste 20.000 
de oameni în ultimii ani. 

Dar nemulțumirile cele 
măi mari şi adânc simţite 
sunt samavolniciile”! 
familiei care guvernează” al 
cărei cap este preşedintele 
celor "şapte instituții de 
stat” şi al cărui soție ocupă” 
postul "numărul doi în 
guvern”; “Nicu, băiatul. 
presedintelui, este ministrul . 
tineretului, Ion şi Ilie, doi 
din frații lui Ceaușescu” 
sunt miniștri, iar al treilea 
frate, este acel care 
deține puterea în 
Ministerul de interne”. 
Acest cult exagerat al fami- 
liei, a “îndepărtat până și 


lovitură de stat, care a 
eșuat și mai mulți ofițeri 
şi-au pierdut viaţa”. Acum 
se vorbeşte despre un nou 
"'complot”, dar este greu să 
se întâmple ceva, deoarece 
se bucură încă de încrede- 
rea Moscovei, deși uneori 
nu este în termeni prea buni 
cu cei din Kremlin”. In 
ciuda acestora deoarece 
regimul este așa de credin- 
cios  dogmei comuniste, 
Moscova tolerează unele 
"mici erezii, mai ales în 
domeniul politicii externe, 
deşi neostalinismul lui 
Ceaușescu nu este nici pe 
placul celor din Kremlin. 

Articolul se incheie 
analizând situaţia econo- 
mică "'dezastruoasă”. Se 
pare că în timpul din urmă 
este o înțelegere între 
Ceauşescu şi Moscova, 
deoarece în schimbul ac- 
ceptării ca ţiţeiul livrat de 
Soviete, să se plătească la 


“preţul CAER-ului”, 
Ceauşescu a ''acuzat 
Puterile Occidentale ca 


fiind răspunzătoare pentru 
creşterea tensiunii in- 
ternaţionale”. Articolul a 
fost scris de Leopold Unger 
şi poartă titlul: **Anul de 


lumină al lui Ceauşescu, 
lasă România în 
întuneric”. la) 


L ROMÂNESC 


CRONICA RADIO 
ACADEMICIANA SINTETICĂ 


CU MINTE DE CAUCIUC 


dela Rafinăriile din Teleajen--care au costat sute 
zeci de milioane de lei pagube--se datorește în ex: 
distinsei academiciene, doctor, inginer şi presti- 
a învățată care, când o așezi pe spate, închide 


re. e 

Lenuţa care-şi cântărește vastele cunoștințe 
miligramul, a hotărit să facă economie patriotică: s'a 
cu ţe şi a decis să înlocuiască tuburile special 


mpit la tărâ! sete 
ate pentru montarea fabricii cu produse contempo- 
vane! &ş: ă pi ie 
Au încercat ministrul industriei chimice, tov. G. Caranfil, 


si ministrul adjunct, Ion Bivolaru, să explice savantei cu re- 
? me mondial, ce înseamnă 400 de atmosfere, şi să-i preci- 
zeze că tuburile sunt fabricate pe baza unui brevet nou pe care 
wpimisii comerciali” n'au reușit încă să-l “împrumute”! în 
mod discret din Apus+ 

“Alea iacătăle este** a răspuns Lenuţa traducând în 
limba latină “zarurile sunt aruncate”, trebue să 
înregistrăm pe răbojul istoric progresele patriotice multi- 
laterale. ev. 

Vom întrebuința produse realizate cu economie de mate: 
rii prime, Cu economie de energie, cu oameni puțini și 
întrun timp cât mai scurt. 

--Graba face treaba" este noul motto socialist: 

După ce rafinăriile din Teleajen au aterizat în aer făcând 
concurență sputnicului, guvernul a deschis o anchetă care a 
identificat pe vinovați: tovii Caramfil și Bivolaru, ne spune 
Radio Bucuresti. : 
1——————————00mmma 

A 
PILULE ÎN LOC RĂZBUNARE 
DE MÂNCARE 


Pe căi indirecte din ţară: 
copiii nt lăsaţi de 
părinţii lor prin cămine şi 
creşe, își pierd pofta de 
mâncare. In Apus sunt 
pilule pentru cei care vor să 
slăbească, pentru a le tăia 
pofta de mâncare - dar pilu- 
lele conțin vitaminele nece- 
sare hranei. Pilulele oferite 
copiilor nu conţin nici o 
vitamină. 

Doctorii care au divulgat 
aceste “'secrete de stat” au 
fost arestaţi. 

Pilulele au fost oferite 
copiilor că să nu mai plângă 
de foame. 

+ 

Tribunalul din laşi a 
condamnat pe femeile care 
şi-au făcut avort cu pedepse 
între 8 luni şi trei ani 
pușcărie. Doctorii vinovaţi 


lui Valentin, şi-a luat 
nevasta "n cârcă, au plecat 
în Apus şi nu s'au mai 
intors. (Nevasta lui Valen- 
tin, Ana, este fosta d-ră 
Borilă, fiica notoriului gen. 
Petre Borilă, N.R.) 

Niculiţă, pentru onoarea 
lui de familist, i-a cerut lui 
Valentin - să-și părăsească 
nevasta şi i-a oferit cadou 
un decret de divorţ, despre 
care Valentin habar n'avea 
(fusese iscălit în fals). 

Valentin n'a vrut să 
divorțeze şi a spus că va 
divulga totul. 

Totuşi Niculiţă i-a apli- 
cat o 'pedeapsă...A desfiin- 
țat cluburile de bridge 
iniţiate de Valentin. (Notă: 
Valentin învățase jocul de 
cărți în Anglia și reuşise. 
ca'n 1980 să aibă loc la 
Mamaia un meci interna- 
ţional. 


CRONICĂ PRESEI 


Actorul Dumitru Furdui 
cerut azil politie. EL 


MĂRIREA 
SALARILOR 


la sofer încadrat în grupa. 
Y-a în loc de 2.377 lei va 
il lunar 2.512 lei; iar 
ocher din portul Con- 
(categ.a II-a) -2.571 
lun spor de 133 i 


Un conducător de utilaje, 
meşt la categoria a 5-a, . plantarea cartofilor, totuși, 
ete acum 2.669 lei ânță 


mijlocul lanului, defectă”. 


tar. = 
“Ne aflăm pe ogoarele coopera 


bun, desi oamenii sunt preze 
e cum se vede din 


MODESTIA 
MOSCOVEI! 


Comemorând 37 de ani 
dela semnarea Tratatului 
de Pace dela Paris cu 
România: 

“Puterile occidentale în 
primul rând USA...căutau 
să impună ţărilor învinse 
condiții de pace jefuitoare, 
care să le deschidă drumul 
spolierii economice şi sub- 
jugării politice..." 

“Un succes al forţelor 
democratice politice pașnice 
ale URSS: aceasta a insistat 
ca tratatele de pace cu 
România, Bulgaria și Unga- 
ria să asigure acestor ţări 
deplină independenţă...” 
(Radio Maia 


A CUI E VINA? 


La emisiunea “Glasul 
Paranoicului”! zis şi ““Glasul 
Patriei” prof. C. Chiriţescu 
comentează lipsurile din 
țară: 

Intrebarea pe care şi-o 
pune distinsul ''economist”” 
este simplă: “A cui evina”'? 

Profesorul vorbește de 
unul singur, el se întreabă, 
el răspunde... El ştie tot! 

“E vina bancherilor oc- 
cidentali, care şi-au retras 
creditele din România de 
teama crizei şi nu au mai 
vrut să ne deschidă alte cre- 
dite. Din vina importatori- 
lor străini care nu au mai 
vrut să ne achite datoriile 
din cumpărările de mărfuri 
dela noi.... din vina 
dobânzilor bancare exorbi- 
tante, din vina scumpirii cu 


“totul anormale a importului” 
nostru de petrol, din vina 


reducerii exporturilor noas- 
tre de mărfuri, ca urmare a 
restricţiilor impuse de 
țările partenere şi a dificul- 
tăţilor financiare ale vechi- 
lor noştri clienţi.” Apoi 
încearcă să motiveze dato- 
riile de bilioane ale RSR- 
ului printr'o glumă: "'Ban- 
cherul îşi împrumută um- 
brela când afară este vreme 
frumoasă și şi-o ia înapoi 
când începe să plouă”. 

Toţi sunt de vină afară 
de tov. Ceauşescu! 

Nu trebue să fi prea in- 
teligent ca să poți citi prin- 
tre rânduri: 

Bancherii au retras credi- 
tele pentrucă RSR nu mai 
poate plăti nici datoriile 
contractate. 

Marfa românească este 
refuzată pentrucă-i de 
proastă calitate şi nu-i 
livrată la timp, în plus in-, 
dustria RSR a fost plănuită 
fără a se ţine seama de lipsa 
materiilor prime indigene. 


Aşa se pierde un timp preţio 
277 z 2 4 z 3 sita . Da 


IUNIE 1984 


SE ÎNTINDE... 
GLOBALUL 


Acordul global se ex- 
tinde acum și asupra “per: 
sonalului care realizează 
lucrări de construcții montaj 
în străinătate, precum şi â 
personalului muncitor ce 
execută activitatea de 
reparaţii capitale”. (Radio 
Buc.) a, 
Muncitorii trimişi de 
guvern în străinătate căpă- 
tau o diurnă minimă ca să 
le asigure existența, iar la 
întoarcere primeau în lei 
restul lefii (guvernul 
însuşindu-și valuta forte. 
Acum guvernul va putea 
reține restul lefii pe motiv 
că muncitorii n'au terminat 
lucrul la timp, sau sub ori- 
ce alt motiv invocat de 
autorități. Deşi păziți de 
securitate, muncitorii 
calificați, se oferă voluntar 
la muncă în străinătate cu 
speranţa că vor putea trece 
în lumea liberă. 


SE ÎMBOLNĂVEȘTE 
NEAMUL 


Doctorii sosiți din țară 
declară că sa înmulțit 
numărul tuberculoşilor şi 
că la țară a apărut pelagra. 
De asemenea este in 
creştere sifilisul. 


FURT,POVESTE VECHE 


Tov. Boieriu Cornel, 
gestionar al magazinului 
Tomis din Braşov, a furat, 
timp de 5 ani (1978-83), 
aproape 2 milioane de. lei. 
-” Tovărăşul hoț, a avut 
tovarăşi la hoţie, pe alți 


mari tovărăşi: inspectori, 
gestionari, ete. Ei vindeau . 


pantofi şi ghete dar 
““încălțau venitul”. Boieriu 
a fost condamnat la 25 ani 
închisoare, ceilalți dela un 
an la 18 ani. 7 


MUNCĂ ȘI RĂSPLATĂ 


Pentru 200 de ore de 
serviciu un salariat primeş- 
te în medie o leafă lunară 
de 2600 de lei. 

Cu acești bani el îşi poate 
cumpăra 67 kg. carne de 
porc, ori 120 kg. carne de 
pui ori 172 kg. de zahăr. 

Pentru o muncă de 20 de 
ore el iși poate procura 1 
kg. de cafea. 

Pentru un litru de lapte 
munceşte 15 minute şi pen- 
tru o sticlă de bere 20 de 
minute. 

Acestea-s prețurile 
oficiale. La negru, cu leafa 
de 2600, nu-și poate agonisi 
mei 3 kg. de cafea verita- 

„bilă. 


Ss 


î 


tivei agricole din Cororăşti Colț (Prahova). Deși timpul e 
i în câmp, deși a fost asigurată sămânța necesară pentru 
cele două imagini, femeile stau de vorbă 


pe șosea, sacii cu sămânță sint aa locului, iar mașina de plantat cartofii e undeva în 
om.Liberă, 


i apară'de multe ori anunţul în geam: 


La măcelări "di t 
“Azi nu avem aprovizionare = 
L A a 
Mezeluri se gâsesc, dar nu şuncă” sa 
tăţi. Un kg. de salam de Sibiu, oficia 
lei, la negru 1000 de lei, 
- 
Clasa privilegiată din RSR, a nu se confunda A 
partidul pe care il manipulează, n ar trece de 120.00 ) 
de inşi. Aceştia cumpără din magazine speciale, ei 


sunt în majoritate colaboratorii securiştilor. Printre 
rii de ziare, reviste, pe judecători, 


ei găsim pe directo r U i 
E tarii comiteielor judeţene, ete. Ei 


pe procurori. sere r | îciodI 
nu doresc o schimbare a regimului, de aceea ei scriu şi 


spun că'n țară domneşte fericirea- 

„. Z, 
Populaţia României la 1 lanuarie 1984 a fost de 
22.593.720 de locuitori. 


Pe Valea Siretului, la Gălbeni, a 
nouă minihidrocentrală. 
La Bacâu se construiesc, pe baza planurilor oferite 
de firma sovietică Yakovlev; avioane sportive tip 
52, destinate zborurilor de antrenament. 


Bi . 
Pentru 1984 Editura Minerva va publica volumul 
11 cuprinzând poezia postumă a lui Lucian Blaga 
scrisă intre 1943-1960 şi 50. de povestiri de 


Sadoveanu. F 


Un nou mineralier de 3 
struit la Constanţa, se va a 


româneşti. Ce 
Electromotorul din Timişoara va produce 16.000 de 
electromotoare pentru Uniunea Sovietică (jumătate din 
totalul producției). De asemenea ““în cadrul cooperării 
jumătate din totalul vagoanelor de marfă precum şi 0 
treime din vasele create la șantierele navale Olteniţa 
si Drobeta-Turnu Severin vor lua drumul către Rusia. 
7 .. 
siv dobânzile) pe 


Rata de plată a datoriilor (inclu 
anul 1984 va fi de $1,8 miliarde . Până acum s'au 
plătit doar $500 milioane care au avut ca rezultat 
reducerea standardului de viaţă cu 40%. (oficial se 
recunoaşte 19%). da 

Unele facultăţi din RSR primesc studenţii străini 
fără a le cere un examen de admitere. Se cere examen 
doar la cei care se înscriu la arhitectură, artă și 


educaţie. fizică. sta 
Li 
In timp ce în alte țări comuniste loturile personale 
au fost mărite, în RSR aceste loturi din jurul caselor 
dela țară au fost micşorate. 
„. 


Armata ţării-spune tov. Ceauşescu-Fiul Lubit--va 
fi şi în continuare o prezenţă activă pe santierele 
marilor construcţii ale socialismului, îşi va aduce con- 
tribuţia la realizarea programului de irigaţii și a 
celorlalte programe elaborate de partid pentru dezvol- 
tarea şi inflorirea patriei, Păi 
D Un nou decret în cadrul “Revoluţiei agricole'!: Se 
interzic gardurile de lemn (lemnul trebue exportat), 
nu vor mai fi garduri de fier (fierul trebue topit), au 
fost interzise straturile de flori (florile nu se mănâncă 
şi miros a ”chiaburism'”). Curțile trebuesc separate 
cu pomi fructiferi”. 


u alte speciali- 
| costă 120 de 


fost inaugurată o 


L ELI 
3.000 tone, "Băneasa  con- 
lătura flotei comerciale 


Pedeapsa pent 7 | 
dea entru un avort ilegali 5- i 
zl sie p, ntre 5-10 ani 
e zi Li 
i vortul este considerat acum ca “atitudine antina- 
ţională “şi antisocială”. Limita inferioară de vârstă 
ie Le atorii a fost scăzută la fete la 15 ani. 
ărbaţii Şi femeile de peste 25 de ani, necăsătoriți, 
plătesc un impozit suplimentar de 15% 
O femeie trecută d do i şi 
copii, poate să obțină As Hă dipanie și. :caresareepattu 
„poate: pa Ep a 
sii ae IRAN permisiunea de a şi între- 


i ca a. 
Ş Pe străzi întâlneşti nenumărați oumeni a căror 
infăţişare şi. îmbrăcăminte poartă amprenta unei 
adevărate sărăcii, mai ales bătrânii”! (Jan Krauze 
corespondentul ziarului “Le Monde”) i 


s .. “ 

Mărturii indirecte: Stefan Bobles din Mangalia, 
făcând speculă cu diverse produse de proveniență 
străină, indeosebi ţigări, cafea, gumă de A ecran 
găsindu-se. asupra lui cu acest prilej, asemenea. 
produse în piele de peste 40.000 lei care au fost 
s se Să ae sia n. 

e EA pet aşa cum prevede legea. (Rad. 


zi e a. 

TV românesc este preocupar de fotografia Fiului 
lubit iar la radio nu se aude decât Nicolae Ceauşescu 
cu toate titlurile după el; dacă sar consacra 15-10 
minute pentru educarea sanitară de masă multe din 
cauzele bolilor și deceselor ar mai putea fi atenuan- 
te.” (Un doctor din RSR). ră 


i Să zi LE: 
0 astă problemă pe care ziarele sunt silite să o 
va ge în speranţa că se vor indrepta lucrurile. Elevii 
E ia Saleee: De asemenea şi profesorii nu prea 
se obosese să vină la şcoală la tim n i 
„0bo: nă al p. Problema e ma 
aie Ei sunt siliți să predea după regia 
inspirate de marele gânditor, iar elevii 
obligați să urmeze cursurile i a ile 
e 
pentru care au vocație. eee e BIS iu ses 


seria 


PAGINA 22 


es e ITALIA pia E 


In urma protestelor 
Evreilor, Alessandra 
Mussolini, nepoata fostului 
Duce al Italiei a fost 
înlocuită din rolul unei 
tinere Evreice, pe care tre- 
buia să-l joace în noul film 
italian “Assisi subteran”. 
Filmul este regizat de 
Evreul polonez Alexander 
Ramati și descrie acțiunea 
clandestină dusă pentru 


După o ofensivă masivă 
cu mii de trupe și peste 500 
de tancuri, trpele sovietice 
de ocupație din Afganistan, 
au reușit să ocupe mult dis- 
vale Panjsher, care 
leagă capitale Kabul cufron- 
tiera Rusiei Sovietice. 
Această ofensivă pare a 
marca o nouă tactică folo- 
sită de Sovietici, de a ani- 
hila forțele naj anti- 
comuniste, care controlau 
această vale strategică. 


Guvernul Sud Coreean a 
comunicat din Seul, că două 
celebrități sud-coreene, au 
fost răpite de agenţii Coreei 
de Nord, din ordinul 
dictatorului coreean 
comunist, Kim Ir Sen. Este 
vorba de actrița Cioi Un 
Hui, dispărută din Hong 
Kong la 14 lan. 1978 şi 
soțul ei Sin Sang Ok, 


STATELE UNITE 


Uniunea Sovietică, este 
angajată în politica elec- 
torală americană, a declarat 
Jeane Kirkpatrick, ambasa- 
doarea Statelor Unite la 
ONU. Moscova refuză trata- 
tivele care să ducă la 
înţelegerea unui control al 
armamentului, a spus 


Doamna  Kirkpatrick, dar 


salvarea Evreilor. In acest 
sens a selecționat-o pe 
Alessandra Mussolini în 
vârstă de 19 ani să joace 
rolul unei tinere Evreice. La 
protestul unui grup de 
Evrei, regizorul n'a mai 
distribuit-o în rolul ințial, 
dar i-a dat un alt rol, acela 
al unei tinere călugăriţe 
care îi ajută pe Evrei, în 
Assis. 


AFGANISTAN 


In Washington, reprezen- 
tantul Departamentului de 
Stat, Alan Romberg, a anun- 
pt că înainte de ofensiva, 
întreaga regiune a fostbom- 
bardată până la “saturație”, 


ultimile stiri, se bănuește 
că trupele sovietice de ocu- 
paţie din Afganistan au fost 
mărite la 110.000 de soldați. 


COREEA DE SUD ———————— 


dispărut tot din Hong 
Kong, câteva luni mai târ- 
ziu. E 

După şase ani de 
“reeducare”, comuniştii 
nord coreeni, vor să-i 
prezinte pe cei doi, ca 
refugiaţi politici, care au 
cerut azil, în Coreea de 
Nord. 3 


America este cu mult mai 
tare decât acum patru ani. 
Amânând negocierile, Ruşii 
speră în victoria lui Mon- 
dale sau Hart, care au 
declarat încă de pe acum că 
vor pace cu Ruşii, în 
condiţii net favorabile 
Ruşilor. 


PAKISTAN 


Din Islamabad se 
comunică faptul că tânăra 
studentă  Krestin Beck, 
originară din Germania de 
Răsărit, care studia limbile 
Dare şi Pushto în Afganis- 
tan, la Univesitatea din 
Kabul., a trecut alături de 
luptătorii anticomuniști şi 
a ajuns în Pakistan. "-Era 
imposibil pentru mine sa 
trec zidul din Berlin, a 
declarat Krestin, şi am ales 
libertatea pe drum ocolit.” 


-GERMANIA DE VEST - 


Blocul comunist folosește 
Germania de Răsărit. pen- 
tru a infiltra spioni în 
Republica Federală, a decla- 
rat de curând un membru 
al poliţiei secrete vest- 
germane. '“Trebue să fim 
naivi- a declarat el- să cre: 
dem că în numărul masiv 
de “refugiați” din Răsărit 
m sunt introduși cei mai 
versați spioni "comuniști. 
Deşi guvernul federal a 
luat măsuri ca în posturile 
care au acces la documente 
guvernamentale secrete, să 
nu fie angajați refugiaţi 
germani din Răsărit decât 
după 5 ani şi în unele 
cazuri după 10 ani de 
şedere în Germania 
comuniştii au introdus 
spioni numiţi *'adormiţi” 
sau “molii”, care sunt 
pregătiţi pentru stagiul de 
lungă durată. Ei sunt 
pregătiți în special pentru a 
spiona trupele NATO. şi 
franceze în număr de peste 
341,000 de ostaşi, rachetele 
Pershing II şi mişcarea 
trupelor americane. 
Acţiunea de contra-spionaj 
americano-germană a 
descoperit de curând orejea 
condusă de Ernst-Ludwig 
Forbrich, specializat în 
spionajul Diviziei 1 Infan- 
terie americane, staționată 
lângă Stuttgart. 


— STATELE UNITE— 


Omer Mersan, este al 
doilea Turc implicat în 
complotul de asasinare a 
Papei loan-Paul al II-lea. 
Arestat de poliția vest- 
germană, el a fost extrădat 
autorităţilor italiene la 12 
Aprilie, crt. In complot mai 
sunt implicați trei Bulgari 
şi încă vreo câţiva Turci. 


RE AŢAL|A e 


Purtătorul de avioane 
Minsk, a deschis focul 
împotriva unei fregate a 
Statelor Unite, în Marea 
Chinei de Sud, a declarat 
un purtător de cuvânt al 
Pentagonului. Fregata 
Harold E. Holt, cu o depla- 
sase de 3,900 de tone, 
împotriva căreia au fost 
trase opt salve, nu a suferit 


mari pagube, a declarat 
purtătorul de cuvânt 
american. 


IUNIE 1984 


Presedintele Ronald 
Reagan la întoarcerea din vi- 
zita de 6 zile făcută în China, 
la începutul lunii Mai, s'a 
întâlnit în Alaska cu Papa 
Ioan Pavel al II-lea, care 
era în drum spre Orientul 


FRANȚA 

Scriitorul dizident so- 
vietic Alexander Zinoviev, 
fost membru de partid şi 
membru al Academiei So- 
vietice de  Stiințe, a 
declarat la Paris că “lide- 
rii sovietici sunt convinși 
fără niciun dubiu, că al 
treilea război mondial este 
inevitabil”. Pentru aceasta, 
URSS, a început din timp 
prepararea pentru război în 
toate domeniile de viaţă: 
psihologig, ideologic, in- 
telectual, economic şi al- 
tele. Această pregătire - 
contrară celor ce se afirmau 
oficial- a început, spune 
Zinoviev, imediat după 
sfârşitul celui de al doilea 
război mondial. 

Sovieticii nu mai antici- 
pează nimic pe termen 
lung, a declarat Zinoviev. 
'Toate planurile lor se reduc 
la perioade de 5 până la 
zece ani. Să luăm drept 
exemplu agricultura. O per- 
spectivă de lucru pe o 
perioadă de minimum 20 de 
ani, ar scoate agricultura 
sovietică din impas şi acest 
lucru este foarte bine ştiut. 
Nesiguranța de care sunt 
stăpânii însă cei din Krem- 
lin îi face să prefere 
cumpărarea grânelor din 
Vest, decât să se angajeze 
în lucrări de durată. Toată 
concentrarea lor se reduce 
acum, numai la industria 
de armament. 


———— CHINA ——— 

Agenţia de ştiri chineză 
Xinhau, a anunţat că 
oamenii de ştiinţă. chinezi, 
au descoperit amino-acizi 
întrun meteor care a 
căzut anul trecut pe teri- 
toriul Chinei. Această 
descoperire indică prezența 
vieţii şi pe alte planete 
anunță agenția chineză. 
Meteorul de circa 47 cm în 
diametru, a căzut la ll A- 
prilie 1983 în orăşelul 
Wuxi din răsăritul Chinei. 


Indepărtat, urmând să vizi- 
teze Coreea de Sud, Papua 
Noua Guinee, Insulele Solo- 
mon si Thailanda. Cu a- 
ceastă ocazie Preşedintele 
Reagan s'a adresat Papei 
cu următoarele cuvinte: 


— ARABIA SAUDIT 


Războiul dintre Iran si 
Irak, așa după cum am mai 
comentat în ziarul nostru, 
va duce cu siguranță la o 
intervenție a țărilor arabe 
din Goliul Persic și, chiar 
a forțelor Statelor Unite. 

In urma atacurilor asu- 
pra vaselor de petrol ale 
țarilor vecine, din zona de 
război, Statele Unite, la ce- 
rerea Arabiei Saudite, atri- 
mis pe data de 28 Maia.c. 
un transport urgent de 400 
de rachete anti-aeriene Stin- 
ger. Totodată au fost trimisi 
un mumăr de instructori 
pentru a antreana trupele 
saudite cu aceste rachete, 
care au avantajul că pot fi 
lansate de pe umărul umui 
soldat, distrugând dela o 
mare distanță avionul ina- 
mic. : 

Intenţia Irakului este de 
a opri exportul de petrol al 
Iranului şi ai reduce veni- 
“tul anual necesar cheltuieli- 
lor de_ război. Iranul, pe 
de altă parte, â 
că un atac asupra instalații- 
lor petrolifere, va duce la 


CUVANTUL ROMÂNESC 


ii 
STATELE UNITE — 


“Prin rugăciunile Inalt Prea 

Sfinţiei Tale și interesul pe 
care-l arătaţi celor ce su- 
feră astăzi sub opresiuni şi 
violenţe, a-ţi devenito sursă 
de mângâiere şi aspirație 
pentru întreaga lume”. 


blocarea Strâmtorii Hormuz 
şi la oprirea exportului de 
petrol al țărilor vecine. Mai 
mult, Iranul a amenințat 
Arabia Saudită, Kuwait, Qua- 
tar și Emiratele Arabe 
Unite, că dacă nu încetează 
de a mai ajuta Irakul vor 
avea de suferit consecințe, 
care până acum s'au măr- 
ginit doar la atacurile asu- 
pra vaselor petrolifere ale 
acestor țări. 


Cu toată ferocitatea răz- 
boiului dintre Iran și Irak, 
petrolul din țările arabe a 
continuat până acum să fie 
exportat. Din harta de mai 
sus, se vede numărul de bu= 
toaie de petrol exportate zil- 
nic de aceste țări, în pri- 
mele patru luni de zile ale 
anului 1984, 


Cantităţile de petrol im- 
portate pe zi de următoarele 
fără în luna Decembrie 1983: 

aponia - 3.22 milioane, 

Franța -1.43 , Statele Uni- - 
te - 641,000, Germania de 
Vest -446.000,Anglia -98.00, 

Canada - 2.000 milioane. 


peuEPMEI 


___— Actualităţi 


——————— Radu ENESCU 


oarele fapte 
ei sant culese la 
dive” are. Dar din acelaşi 
întâmP „+ qe actualități. 
i .., 
? A. *“Ce qui est 
et la France, peut 
vrâl pour tout le monde” 
ai la In cazul celor ex: 
se ni jos, pe bună drep- 
pe Cu prilejul unui ''son- 
“" referitor la nivelul de 
ini în general, în perioada 
actuală comparativ cu 
epocile contemporane an- 
terioare, printre alte teme 
"a pus următoarea între- 
ş re: “Sub care Pregedintg 
ai fericiţi Fran- 
sf fiind: 


1960-70, o 
epocă în care se trăia mai 
bine”? Afirmativ 78% 
La 0 A ei ala, 
“Dorer le passe, noircir 
le prâsent”” e 0 expresie 
care ilustrează una din 
trăsăturile specifice - ale 
ființei omeneşti. Tendinţa 
de a înălța trecutul. Țotuşi 
o constatare se impune. Un 
proces. de continuă degra- 
dare s'a produs în ultimile 
două decenii. Atât economic 
cât şi moral, politic, social. 
Epoca de “aur” a societății 
de consumație, epocă 
adesea ''denunțată”, dar 
comfortabil trăită, s'a în- 
scris în cea de-a doua jumă- 
tate a secolului nostru, sub 
semnul activităţii febrile, a 
bunei stări. Si a unei 
legânări, iluzorie. 

Unele evenimente care 


amintite ca puncte de reper 
cronologie. Ele nu trebuesc 
luate drept cauze directe ale 
procesului evolutiv. (Sau 
involutiv). In Franţa, dezor- 
dinele din 1968 au fost 
considerate, la un moment 
dat, piatră de hotar istoric. 
Excesivă  preeminenţă, 
Marii “protagonişti”, eroii 
baricadelor de atunci, Alain 
Krivine, Cohn Bendit,- deşi 
fiecare încă fidel oarecum 
ngajamentelor luate pe 
aldarâm, -astăzi se. 
mulțumesc doar să militeze 
n ceea ce ei numesc stânga 
“organizată”. “A l'€poque, 
aminteşte Raymond 
Marcelin, fostul Ministru 
de Interne, - il fallait &viter 
derapage de l'agitation 
rs le terrorisme”'. Dera- 
pa) greu de evitat în 
omentul de față. 
Din punct de vedere eco- 
omic, spectru crizei apare 
îi primul ''şoc”! petrolier, 
Jetombrie 1973; întovără- 
„de războiul așa numit 


ali ] 


„Franţei 


“din Kippur”. Evenimen: 
tele care s'au precipitat 
apoi sunt prea bine cunos- 
cute, prea de actualitate 
pentru a mai fi amintite. 
Economia privată şi cea 
publică au devenit centrul 
de atenţie şi de îngrijorare 
a lumii întregi. Un singur 
aspect, în chip de exemplu. 
In 1980 datoria externă a 
era de 28 de 
miliarde de dolari. In 1982 
de 55, iar în 1983 de 70 de 
miliarde. Exemplul se poate 
extinde la zeci şi zeci de 
alte state. 

Pe plan social-laboral 
criza a atins cota cea mai 
critică. Ultimile statistici 
indică cifre ameţitoare. Si 
amenințătoare: 2.500.000 
de şomeri atât în Franţa cât 
şi în Spania. Forţele sindi- 
cale, conștiente de falimen- 
tul ideologiei, schimbă tac- 
tica punând pe primul plan 
criza economică. Instru- 
mente politizate, ele caută 
să redobândească prin 
manevre de stradă, sau prin 
bătălia baricadelor, ceea ce 
partidul a pierdut în urna 
electorală. Renault, Talbot, 
Santierele Navale, Lorena, 
-(Sagunto în Spania). sunt 
doar câteva exemple. 

Evoluţia '*moravurilor” 
la rândul ei a modificat 
harta sufletească a societă- 
ţii, transformând vechile 
matrițe; juridice, morale, 
culturale. Azi, mișcările așa 
zise feministe se bat, prin: 
tre altele, pentru libertatea 
avortului; cele homosexuale 
pentru a impune o nouă 
definiţie a ''normalităţii””; 


s'au petrecut. ul ecologiştii pentru a impie- 
si potret zei “dica proliferarea nucleară, 


în dauna progresului 
general. lar “'pacifiştii” cu 
iluzia de a “infrăţi” mieii 
cu lupii... Deziderate, 
unele utopice, altele 
motivate de câteva bune in- 
tenţii. Revendicări mai 
mult sau mai puţin. legi- 
time. Dacă nu sar lăsa 
ademenite, şi manipulate, 
de cei care uneltesc din 
umbră. In slujba altor inte: 
rese. 

Ancheta-sondaj la care 
mă refeream mai sus, rezul- 
tatele culese dovedesc totuşi 
că omul de bun simţ, omul 
“neangajat”, dar prins în 
această  vâltoare a 
evenimentelor, a precipită- 
rilor, nutreşte încă spe- 
ranța că ele n'ar fi, poate, 
decât un accident de par- 
curs, o furtună trecătoare. 

-xe 

GRECIA, Deşi milioane 
de turişti vizitează în fie- 
care an Grecia, situația 
politică a țării e prea puțin 
cunoscută. Aproape ignora- 
a . ——_ n . 


O formă de a intimida guvernul francez, se vede din fotografia de mai sus, 


IUNIE 1984 


tă. 

Cartea lui Paul Anastasi 
“Luaţi în mâna Ethnos"” 
constituie cea mai 
documentată informaţie. Si 
revelație. O recomandăm 
călduros celor ce cred încă'n 
““democraţia”” ateniană de 
azi. Cartea se referă, în 
general, la politica 
guvernului socialist 
înscăunat la Atena în anul 
1981. lar în mod special la 
jurnalul Ethnos, cotidian 
care a luat naștere în 
acelaşi an, cu câteva 
săptămâni înainte de vic- 
toria electorală a lui 
Papandreu. Devenind, după 
instaurarea noului guvern, 
organul darecum oficios al 
puterii; şi difuzorul tuturor 
informaţiilor  prosovietice. 
E cee ce afirmă şi dovedește 
Anastasi în cele câteva sute 
de pagini. In tipul procesu- 
lui pentru *'defăimare” pe 
care i l-a intentat directorul 
ziarului, Bobolas, autorul 
cărții a adus suficiente 
dovezi confirmând legătu- 
rile acestui sinistru per- 
sonagiu cu KGB-ul. 

Ce poate citi lectorul grec 
în ziarul Ethnos? (“Cel mai 
mare cotidian dezinforma- 
tiv din Europa finanțat de 
Moscova" cum afirmă auto- 
rul). Iată câteva eşan- 
tioane... 

Despre Polonia. Sindica- 
tul Solidaritatea: “fo fațadă 
în spatele căreia se ascunde 
un post de agitaţie al CIA- 
ului”. Afganistan; răzvrăti- 
ţii. criminali”. Zidul dela 
Berlin: zidul Păcii iar nu al 
Rusinii.... “construit pentru 
a ' împiedica atacul 
împotriva republicii 
democratice”. U.R.S.S.: 
“prima ţară pacifică din 
Istorie”, hiperbolică 
afirmaţie cu prilejul 
aniversării revoluției. 
Ultimul eveniment, avionul 
coreean; Ethnos sprijină 
fără ocolişuri teza sovietică. 
Incidentul: **provocare 
deliberată a Agenţiei CIA şi 
tentativă de a spiona 
Uniunea ''. Lupta pentru 
Drepturile Omului: ''o 
întreprindere  manipulată 
de Dreapta”. 

Iată poziţia acestui organ 
de presă oficios. Cât despre 
politica oficială, un 
cunoscător al situaţiei a ex- 
pus-o în câteva cuvinte: 
“Chiar dacă guvernul con: 
tinuă să accepte existența 
bazelor americane, politica 
în ce priveşte chestiunea 
misilelor, a Libanului, 
Granada, etc., este aliniată 
în mod constant pe cea a 
Kremlinului”...'“Grecia, o 
reuşită experienţă sovietică 
de laborator”. 


toutes nos taches”. 


Azi, turiştii care vizi- 
tează Acropole nu au ochi 
decât pentru ruinele Par- 
tenonului, profilate pe 
cerul albastru al Atenei. 
Norii care. prevestesc ruina 
libertăţilor nu întunecă 
privirea vizitatorului naiv. 

... 

SPANIA. 56 de deţinuţi 
aparținând grupului tero- 
rist ETA au cerut, printr'o 
declarație scrisă, “el in- 
dulto”, adică amnistia; în 
virtutea unui argument cu 
“implicații mai mult ““mo- 
rale”! decât juridice; “tel 
arrepentimiento” : căința. 

A implora (cu mâinile 
pătate de sângele victimelor 
nevinovate) a implora cle- 
menţa, afirmând în același 
timp, -cum au declarat cei 
56 “etari”', -că nu-și renea- 
gă trecutul, nici idealul, 
iată o curioasă formă de 
pocăință. Observăm, 
înmărmuriți, că dialectica 
şi “logica contrariilor a 
făcut şcoală. 

Inuiferent pe ce cale se 
va rezolva această "cerere 
de grațiere”, toată lumea 
așteaptă cu interes reacția 
oficială: Guvern, Ministerul 
de Justiţie, Tribunale. (Cu 
atât mai mult cu cât în ace- 
laşi timp,- curioasă coin- 
cidenţă!,- s'a publicat sen- 
tința procesului 27-0 
impotriva câtorva militari 
pe motivul: “prezumție de 
tentativă de răsturnare a 
situației politice”. Pedeap- 
sa; 12 ani... si o zi), 

Cât despre “manifestul” 
celor 56, o întrebare fireas- 
că se impune; Ne aflăm în 

„umui  simulacru 
căință? Nu mă încumet să 
afirm. Doar să subliniez că 
psihologia remuşcării,- 
admițând autenticitatea ei,- 
se situează pe alt plan decât 
taina pocăinței, a cărei 
menire este curățirea sufl.- 
tului de păcat. Cu totul alt 
proces spiritual decât acel 
ce se ''rezolvă” prin "a 
trage pur si simplu cu bure- 
tele”. In declaraţia “'de 
pace”! cei 56 Etari afirmă 
ostentativ 'că nu reneagă 
trecutul lor; nici nu 
remunță la principiile care 
au inspirat ideologia, [in 
numele căreia tovarăşii din 
umbră continuă să comită 
crime. 

Imi revin în minte versu- 
rile lui Baudelaire, atât de 
potrivite: 

Nos pâchâs sont tâtus, nos 
repentirs son laches; /Nous 
nous faisons payer grasse- 
ment nos aveaux / Et nous 
rentrons  gâiment dans le 


chemin bourbeaux / Croyant' 


par de vils pleurs laver 


Lă 


Bifurcation 


Fe LI i 


vers PARIS 


POUILIY- sii E 
PARIS 


DIJON 4! 


31 


MULHOUSE 23 


au b!ooat şoseaua A 6 în vecinătatea orașului Dijon. 


unde autocamioanele 


Efemeri 


INA 23 


de 


Anii bisecți cu cifra "4" la sfârşit, au adus de fie- 
care dată -în acest secol- evenimente hotăritoare în: 
istoria României. j 

In anul 1924 s'a trecut la schimbarea calendarului 
pe stil nou, anul 1944 ne-a adus nefasta capitulare 
fără condiţii, iar anul 1964, eliberarea supravieţuito- 
rilor, deţinuţii politici din inchisorile comuniste din 
România. Mai aproape de noi, anii 1944 şi 1964, au 
avut înaintea evenimentelor din August, câte un 
preludiu în Aprilie. 

In anul 1944, la 4 Aprilie, a fost declanșată opera- 
ţia bombardamentelor aeriene impotriva României, 
care au adus distrugeri fără precedent și doliu în 
întreaga țară. 

Pe seninul cer românesc, venea moartea pe aripile 
bombardierelor și pentru prima oară în istoria lor, 
Românii nu mai înălțau ochii spre cer așteptând mân- 
tuire, ci căutau adâncimea hrubelor sub pământ. 

Zburau din gările supra-aglomerate - unde așteptau 
trenul să-i ducă la adăpost de război- bucăţi sfârtecate 
de copii şi cădeau pe case, prin curţi şi pe străzi, 
flăcări roşii, ca : focul din cer,care ne este prevestit 
de Apocalips. 

S'au prăbuşit peste răniţi -în spitale-” imensele 
Cruci Roşii, desenate pe acoperiş şi distruse de bom- 
bele care tocmai acolo mi trebuiau să cadă. Au ieșit 
scheletele din cimitire- sinistru zbor prin văzduh în 
această lugubră anti-Inviere. Au ars sonde, recolte şi 
oameni de vii şi în Zodia Fecioarei, s'a prăbuşit o țară 
protejată până atunci de Sfânta Fecioară... 1944! 

Au trecut 20 de ani, 20 de tăvăluguri ruso-asiatice, 
20 de arderi fără ca vreun creion să aştearnă pe hârtie 
un nou ''Vingt ans apres”. S'au încrustat însă 
adânc, cu târnăcopul şi cazmaua câteva zeci de 
kilometri de istorie numită Canal, s'au săpat vigne- 
tele în plumb la Baia Sprie, Valea Nistrului şi Capnic 
şi s'au pus pe scenă marile tragedii moderne: Piteşti, 
Aiud, Jilava, Gherla şi încă multe altele. Si-au luat 
tălpăşița dela reprezentații domnii Sofocle și Euripide 
iar bietul Homer s'a scuzat fericit că este orb: -"*N'am 
cuvinte -s'a destăinuit el cuiva- să scriu ce aud, dar 
rugaţi-l pe Dante să ardă cartea Infernului şi s'0 
rescrie după Piteşti.” 

Oamenilor însă nu le ardea de literatură, ei 
trebuind să-şi facă normele urmăriți de brigaderii- 
reeducatori. Era greu să pricepi că ce-ai învățat mai 
înainte că era alb, acum era negru și ce era negru, 
acum devenise alb. Cât ap țărani, spirityl lor 
retrograd n'a putut să înţe eagă marea fericire pe 
care le-au adus-o Rușii, învăj 1 câse lnpeda și 
de pământ și de acareturi şi de vitele crescute în 
bătătură numai şi numai să devie membri în gospo- 
dăria colectivă. Năduşeau bătându-i la tălpi, 
securiştii, şi ei tot pe a lor o ţineau că nu se leapădă 
nici morţi de pământ. Până la urmă au semnat 
securiştii pentru ei şi i-au eliberat de pacostea 
proprietății private, trimiţându-i să moară în Balta 
Brăilei sau în Deltă la tăiat de stuf. 

Tarul din Kremlin izbea cu pantoful în pupitru! 

Organizaţiei Naţiunilor Unite, iar cea mai avansată 
tehnică din lume a trimis în cer cosmonauții sovietici 
care au raportat la intoarcere că nu l-au găsit pe 
Dumnezeu în Cer. 
__Un preotla Aiud când a auzit-o şi pe asta, a strigat 
în gura mare în dormitorul comun câ dă “Harul 
Duhului Sfânt pe o ţigare”. A fost auzit de urechea 
totdeauna prezentă a securităţii și după câtva timp a 
fost pus în libertate. La puţin timp, scrisoarea lui de 
mulțumire adresată organelor de stat, a fost citită în 
fața deţinuţilor. A fost primit în vechea funcţie şi i 
s'a dat o parohie!.. e 

Despre ce se întâmpla în acele vremuri nu s'a prea 
scris. Si martori ai acelor vremuri sunt şi în lumea 
liberă, dar aşa suntem noi Românii, să ne mai hâr- 
jonim între noi, că nu ne-a muşcat destul şarpele... 

A venit însă un alt Aprilie. 

ş Intr o zi, au dispărut din biblioteci autorii sovietici 
şi...ruşi...pentru...inventariere. Si nu s'au mai întors. 

Din motive edilitare, la București a fost dărâmată 

clădirea editurii “Cartea Rusă” și bomba,.. anodinz 
revistă marxistă ''Probleme economice”, publică 
negru pe alb, critica României, adusă Planului Valev, 
de integrare economică. 
_ În câteva luni numai -dată ultimă 1 August- 
închisorile s'au golit de toți deţinuţii politici. Numai 
morții au rămas în cimitir ele pline de bălării si împrej- 
muite cu sârmă ghimpată, fără flori și fără Cruce. Ei 
n'au fost eliberaţi niciodată de temniceri. Inalta lor 
eliberare a venit dela o altă Mare şi Puternică 
Judecată....1964! 

Succesiunea evenimentelor după 1964, naşte 
fireasca întrebare: Ce va urma acum? După 1964, n'a 
urmat nimic! Totul a fost un foc de paie. Gheorghiu- 
Dej a participat la cea mai mare serbare pe Stadionul 
ANEF, aclamat de ''cadrele verificate”. A fost și 
ultima, pentrucă după câteva luni, zăcea invinețit, 
(mia după unii, de paşnicii şi iubitorii tovarăşi din 

Ba a urmat ceva! Fosta 


ţară; România, tran- 


sformată, in serai al bunului plac, a devenit feuda 
încrucișări Ceaușescu-Petrescu. - 
ş Suntem într'un nou an bisect, tot cu 4” în coadă 
şi n'a trecut din el decât o treime. Va aduce anul ce 
n'aduce ceasul!” 


PAGINA 24 


IUNIE 1984 


mia a — 


CUVANTUL ROMÂNESC 


N ————— ] 


CRONICA VREMII 


Punct de vedere 


Oricine se apleacă asu- 
pra trecutului românesc, 
asupra devenirii istorice a 
neamului românesc, se 
oprește cu mirare la mo- 
mentele cruciale, prin care 
se pricep tainele vieții 
acestui neam. Nu exista 
popoare și neamuri, în isto- 
vie, fără taine. Incetul cu 
încetul, cercetătorul iscodi- 
tor al istoriei românesti, 
ajunge la 24 Iunie 1927, cand 
a fost întemeiată ““Legiunea 
Arhanghelul Mihail”. Adică, 
Sta înfiripat o nouă taină a 
istoriei româneşti. 

Nu era vorba de un partid 
politic, căci țara avea des- 
tule partide şi grupări poli- 
tice, ci de 0 nouă îngemă- 
nare românească, care vada 
roade, chiar prin moarte şi 
înfrângere. 


Nu erau vizate biruințe 
electorale şi politice, ci ri- 
dicarea energiilor, renaste- 
rea spiritului național și 
creștin, revenirea la tradi- 
ţiile cele adevărate şi îndru- 
marea pe calea cea bună a 
umi umanism românesc 
integral. 

Iată mărturisirea simplă 
şi curată a lui Corneliu Co- 
dreanu, despre aceste înce- 
puturi ale Legiunii: “Intima 
noastră stare sufletească din 
care s'a născut Legiunea a 
fost aceasta: nu ne interesa 
dacă vom birui, dacă vom 
cădea înfrânți sau dacă vom 
muri. Scopul nostru era 
altul: de a merge înainte, 
uniți. Mergând împreună, 
uniţi, cu Dumnezeu împreuna 
şi cu dreptatea neamului ro- 
mânesc, orica. soarta ne-ar 
fi dăruită, înfrângerea sau 
moartea, ea va fi binecu- 
'vântată şi va daroade pentru 
neamul nostru. Sunt întrân- 
geri și sunt morți care tre- 
zesc un neam la viață, dupa 
cum si biruințe dintre ace- 
lea care-l adorm, spunea 
profesorul Iorga, odată” 
(Pentru Legionari, p 29%), 

Partidele politice, din 
vremea aceea, aveau alte 
temeiuri de existență națio- 
nală, alte obiective și alte 
preocupări, Legiunea aducea 
ceva mai mult; “'o încrede- 
re nelimitată în steaua noas- 
tră și a neamului”?, sub pu- 


(CUVÂNTUL ROMÂNESC 
_ THE ROMANIAN VOICE 


„SN 0705-8345. 


Beiacsia și administrația: 


_„P.O.BOX 4217 
STATION D. 


: HAMILTON, ONTARIO 


L8V 4L6 
CANADA 
TELEPHONE: 
(416) 387-1832 


ANIVERSAREA 
4 EGIUNII ARHANGHELUL MIHAIL” 


————— 1on BOIERU—— 


terea credinței în Dumnezeu, 
cu o dragoste nelimitată în- 
tre cei ce au pornit dela 
>"coană”” şi cu cântece, care 
țâșneau din suflete curate. 
“Legiunea Arhanghelul Mi- 
hail” a pornit dela “piatra 
unghiulară”! care este omul. 
Ea a fost întemeiată ''ca o 
școală şi 0 oaste”, prin 
care să se formeze un om 
nou, un nou tip de român, 
legionarul. Aceasta era sin- 
gura cale, prin care poporul 
român putea ieși din impa- 
sul vieții sale istorice, după 
1918, viață încărcată cu toate 
păcatele lumii și fără nici 
o perspectivă de refacere 
spirituală, fundamentală și 
structurală. “Toate partidele 
politice urmăreau si pre- 
conizau tot felul de reforme, 
de natură politică, dar nu 
aveau curajul unor rupturi 
totale, care să deschidă dru- 
muri noi, de renaștere a 
vieţii româneşti. 

Burghezia era opacă față 
de nevoile spirituale și na- 
ționale, şi mioapă față de 
viitorul național. Ea era 
închistată în principiile eco- 
nomice şi materialiste, care 
guvernau interesele și acțiu- 
ile ei de clasă socială. 

Burghezia mu mai avea 
cuprinderea unui destin na- 
țional, nu mai era pasionată 
pentru împlinirea unor idea- 
luri specifice, In interiorul 
țării, era o clasă dominantă, 
iar pe planul extern, deve- 
nise internaționalistă, prin 
capitalismul pe care-l pro- 
fesa ca o formă de progres, 
necesar şi imperativ. 

Chiar dacă partidele po- 
litice dispuneau de elemente 
valoroase și morale, de o 
elită bine pregătită, structu- 
ra lor internă şi cadrulvieţii 
naționale, stăpânită de obur- 
ghezie tiranică, nu permi- 
teau acestor elemente decât 
o adaptare profesională, fără 
sanse de realizări majore. 
fără șanse de a depăși re- 
gulile! stabilite de regimul 
burghez, care, uneori, purta 
eticheta de “'democrație”, 
prin fals în actele pul lice 
şi prin sperjur față de con- 
Stituţie. 

Burghezia românească, 
după primul război mondial, 


CEA 


| PRENUMELE ,-.-.-.--- 


cop POŞTAL) -:+----- 


NOU. 


m mai semăna deloc cu 
burghezia care se născuse 
după 1829, (când a fost 
semnat tratatul dela Adria- 
nopol) cu ajutorul ideilor 
liberale aduse din Occident. 


Dacă ideile liberale erau 
străine, și dacă Mihai Emi- 
nescu le-a supus unor cri- 
tici aspre, dar pline de va- 
liditate, nu sepotnega senti- 
mentele naționale şi pasiuni- 
le curate ale tinerilor ro- 
mâni, de atunci, pentru o 
mărire românească. La în- 
ceputurile sale, burghezia 
românească, a avutşiorien- 
tări morale. Mai târziu, 
valorile morale s'au res- 
trâns la simple forme și 
aparențe, fiind total depășite 
de valorile economice, ten- 
dințele pur materialiste și 
de imoralitate. 


Ori, neamurile au drep- 
tul să-și restabileascăordi- 
nea lor firească, de exis- 
tență istorică. să iasă din 
haos, din corupție, din imo- 
ralitate si dezmăț politic, 
căci alitei își pierd rațiunea 
de a fi neamuri. Aceasta a 
fost premiza dela care a 
pornit Corneliu Codreanu 
când a înființat Legiunea 
Arhanghelul Mihail. Legiu- 
nea răspundea unor chemări 
naționale de a-și regăsi al- 
bia firească de dezvoltare 
în lume, de a-șipăstra ființa 
spirituală si de a împlini 
rostul său în istorie. Ea s'a 
născut dintr”o stare de con- 
ştiinţă națională înaltă, Cei 
ce au cugetul curat, pot în- 
țelege foarte bine acest mo- 
ment crucial al istoriei ro- 
mânești și pot pricepe po- 
ziția ideologică a Miscării 
Legionare, de mai târziu, 
în cadrul vieții sociale ro- 
mâneşti. A fostun moment 
de ruptură, față de starea 
de haos ideologic în care 
se găsea țara, faţă de men- 
talitatea burgheză anacroni- 
că si mioapă, față de inca- 
pacitatea și falimentulparti- 
delor politice de a se plasa 
pe o linie de viziune cuprin- 


zătoare a problemelor 
românești. 
Legiunea Arhanghelul 


Mihail a fost expresia unui 
românism curat, al unor 
tendințe naturale de a-si asi- 


CUPON DE ABONAMENT 
(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


„ legionară, 


gura devenirea istorică pe 
liniile propriei sale firi, ale 
structurii sale etnice, după 
principiul diferențierii. Din 
ea a crescut maitârziu Miș-. 
carea  Legionară, prin care 
s'au legitimat drepturile To- 
mâneşti la o viață nouă, cu 
un impresionant suport al 
întregului național, în _cu- 
prinsul căruia s'au întâlnit 
țăranii, muncitorii, studen- 
ţii, elevii, meseriași, liber 
profesioniștii, învățătorii, 
magistrații, militarii, cleri- 
cii, universitarii, oamenii 
de cultură, cu tot ce aveau 
mai aristocrat în atitudinea 
si orientarea lor, cu între- 
pul lor cuget românesc de 
a ridica neamul românesc 
pe culmile unei existențe 
plină de măreție și creatoa- 
re de cultură şi forme de 
viață - unice prin alcătuirea 
lor. Tot ce a fost major în 
cultura românească după 
întemeierea Legiunii și, 
odată, cu apariția Miscării 
Legionare, a avut o puterni- 
că şi profundă imprimare 


- si pecete a spiritului de 


viață legionară. . Ideologia 
prin coerenţa 
principiilor ei și prin ierar- 
hia valorilor, a fost instru- 
mentul. de orientare al ge- 
nerațiilor tinere, și un spri- 
jin moral în confruntarea 
cu comunismul, după 1944. 


In perspectiva timpului, 


ideologia legionară și-a păs- | 


trat unitatea ei structurală, 
ea n'a putut fi alterată de 
vreme. Este validată și 
verificată de mersul isto- 
riei, încât reprezintă şi 
astăzi o piatră unghiulară 
în viața românească, fără 
de ajutorul căreia mu se va 
putea clădi nimic trainic și 
durabil. De aceea, se cuvine, 
să ne apropiem de 24 lunie, 
ziua Legiunii Arhanghelului 
Mihail, cu omagiile noas- 
tre, ale acelora care ne-am 
împărtășit din binefacerile 
ei spirituale şi din luminile 
ei călăuzitoare. lar celor 
ce rătăcesc, încă, pe căi 
încurcate și fără speranțe, 
le dorim să se oprească o 
clipă, undeva, unde se vor 


putea împărtăși din darurile 
româneşti ale Legiunii. 


Atunci, toate se vor des- 
curca, pentru ei. 


[_] REîNNOIRE, 


STRADA/Ne „-ceeenaaaoaaan emana nenea aaeeete ee ae A Eu ca Atat 


ORAȘUL -ecoeţeecnezazeneeee „STATUL/PROVINCIA,......cnuuauereeeenaaeee aa 


a 930 ÎN Sus- ABONAMENT DE SPRIJIN -; 
PRETUL UNULADONAMENT PE AH ESTE: 25 PENTRU INSTITUȚII 
$20 PENTRU PARTICULARI 


MENTARII 


UN FALS... 
ŞI MULTE ALTELE... 


In numărul 27 din 1983 al publicației “OPINII” | 
din Paris, a fost publicată în facsimil o scrisoare a 
organizaţiei maghiare de peste hotare cunoscută sub 
numele de “*Freedom Fighters”, adică “Luptătorii 
pentru libertate”. Revista “CARPATII” din Madrid, 
Spania, la rându-i, a reprodus şi comentat respectiva 
scrisoare, precum am făcut-o şi noi în cadrul acestei 
rubrici. 

Intre timp, fiind pusă - se vede - într'o situație des- 
tul de penibilă, dat fiind textul inflamatoriu care 
mergea până la îndemnul la genocid faţă de Românii 
din Transilvania, organizaţia maghiară a '“'Luptători- 
lor pentru libertate” din lumea liberă a desavuat 
respectiva scrisoare, declarând c'ar fi un FALS, cu in- 
tenţia de a-i învrăjbi pe Românii de peste hotare în 
raporturile lor cu Ungurii. Motivul invocat este că 
scrisoarea în chestiune, deşi dactilografiată pe o hâr- 
tie cu antetul organizaţiei respective, n'a purtat nici | 
o semnătură, ceea ce este adevărat. 

Hai să zicem deci şi noi că abominabila scrisoare ar 
fi fost un FALS necugetat, sau poate mai degrabă, 
extrem de bine cugetat, pentru a-i învrăjbi pe 
Românii din diasporă contra Maghiarilor. Dar atunci, 
ne întrebăm: cum anume explică denigratorii respec- 
tivei scrisori deşănţata propagandă maghiară ce se 
duce de ani şi ani de zile pe întreg Mapamondul pe 
tema drepturilor Ungariei asupra Trasilvaniei, 
leagănul de baştină al poporului român, dela bădia 
Traian încoace, reunificat la 1 Decembrie 1918, cu 
Patria Mamă? Si cum anume am putea noi Românii 
judeca sutele de articole, manifeste, broşuri şi cărți 
publicate şi plătite cu bani grei în limbi de circulație 
universală, nu pentru a informa ci pentru a dezim 
forma opinia publică mondială, pe tema 'Transilva: 
niei?... Si asta, nu pe vreun oarecare drept istorie, ci 
pur şi simplu dintr'o ură şovină. 

Am spus-o şi o repetăm: noi, Românii, n'ayem 
nimic, n'avem absolut nimic de a parlamenta cu 
Maghiarii pe tema Transilvaniei, unde nu ei, ci noi | 
am fost şi suntem, nu nuami băştinaşi ci chiar 
majoritari. Si asta, în chiar conformitate cu date 
demografice maghiare din care reiese, negru pe alb 
cele afirmate mai sus, adică majoritatea Românilor în 
Transilvania. Atunci, pe ce amme bază își întemejază 
ei pretenţiile asupra Transilvaniei? Dacă fraţii lor ce 
trăiesc pe acele meleaguri au ajuns la concluzia că, în 
calitatea lor de minoritari, sunt persecutați de către 
actualul guvern comunist al dinastiei Ceaușescu, pe 
care ei însisi l-au sprijinit ca să ajungă la putere, 
n'au decât sa-și ia catrafusele și să se repatrieze în 
ţara lor de baştină, pentru a termina, odată şi pentru 
totdeauna, acest conflict. 

Dar, hai să mergem mai departe pe această nespus 
de gingașă temă, şi să punem următoarea întrebare: 
ar permite oare guvernul comunistului lanoş Kadar, 
minorității românești depe teritoriul Ungariei, drep- 
turile pe care ei le cer pentru minoritatea lor din 
Transilvania? ... 

După toate informațiile: noastre, putem mărturisi 
că, Maghiarii din România nu sunt mai rău trataţi 
decât Românii din Ungaria. Nu trebue însă uitat fap- 
tul că atât unii cât şi ceilalţi, sunt victimele unor 
regimuri dictatoriale marxist-leniniste în care Omul 
are numai dajorii dar nu şi drepturi. Ca atare ar fi de 
aşteptat şi de dorit ca în această direcţie să se ducă 
lupta exilaţilor tuturor națiunilor căzute în robia . 
comunismului, lăsând la o parte fricțiunile de ordin 
național sau teritorial, până la “biruinţa finală 
împotriva dușmanului comun, care ne ameninţă pe 
toți deopotrivă cu anihilarea, atât ca state independen- 
te, cât şi ca naţiuni suverane în spațiul Est- 
European. Dar, cu părere de rău, cu mare şi nespusă 
părere de rău, constatăm că oreniizația luptătorilor. 
maghiari pentru libertate ce a luat fiinţă în lumea 
liberă, după înfrângerea sângeroasă a dreptei lor 

revoluții din anul 1956, împotriva comunismului, 
revoluție care a fost sugrumată de către monstrul cu 
chip de om, care a fost Iuri Andropov, în loc de a 
merge mai departe pe acest drum, și-a schimbat fața şi 
atitudinea, luptând acum peste hotare, ca să libereze 
Transilvania de Români. Ei bine, puşi fiind într'o 
asemenea situaţie, noi, Românii din lumea liberă, 
considerăm că avem o. Sfântă datorie de a ne ridica 
glasul, respingând cu indignare abominabila propagâii- 
dă maghiară pe tema 'Trasilvaniei. Căci, dacă scri- 
soarea pe care o comentăm în aceste rânduri, a fost cu 
false sunt toate, dar