Cuvantul Romanesc anul 9, nr. 104, decembrie 1984

Este ştiut, este credem nespus de bine 
ştiut că, odată cu sfârşitul celui de al 
doilea Război Mondial, în urma Cuca 
mafiotice intervenţii internaţionale 
“naționalismul” a fost condamnat de 
către se zisa "presă liberală” din lume, 
sc cal el e A fi de orientare “nazistă” 

Că judecătorii care au dat acest verdict 
aberant de acuzare, habar n'aveau de 
realitățile naționale şi politice din ţările 
Europei, în ceea ce ne priveşte, suntem 
absolut ferm convinşi. A fi “naţionalist” 
nu înseamnă câtuşi de puţin a fi "nazist! 
sau “fascist”, ci înseamnă a-ți iubi ţara 
în care trăieşti şi neamul din care te tragi. 
Iar, în cazul nostru de refugiați ţara încare 
ne-am găsit sălaș făra a neuita saua ne tă- 
ia rădăcinile ce ne leagă de țara de baștină. 

Am urmărit zilnic transmisiunile 
televizate ale Convenţiilor celor două par- 
tide din Statele Unite, adică Partidul 
Democrat şi Partidul Republican. Ca 
atare, măturisim sincer şi fără pre: 


Eugen BÂRSAN 


de țară. 


țările lor. 


umană: 


ET ULUI 


E ORI RORRaaaaeaaatat 


PREŞEDINTELUI REAGAN! 


Cum am putea să n'o salutăm, când ea ne-a venit 
ca un semnificativ cadou de Crăciun - la „masa 
speranțelor care ne întrețin cauzele luptătoare legate 


In orice caz, realegerea Preşedintelui Ronald 
Reagan, în ziua electorală americană de 6 Noembrie, 
are pentru noi o importanță, şi sub un aspect mai 
realistic, O importanţă care adaugă ceva la ușurarea 
scepticismului Românilor şi a altor împilaţi ai Ruso- 
sovietismului, în privința unor zile mai bune pentru 


După decade în care acest scepticism s'a sedimen- 
tat adânc în cugetele celor care au fost dați pradă 
Rușilor fără termen, timp în care soarta și drepturile 
umane și național-istorice ale acestora au fost un 
subiect tabu în arena politică a lumii libere. 

Si, după decade în care poporul român, ca şi 
celelalte popoare împărtăşitoare de soartă, n'a avut 
parte decât de cinismul ruso-sovietic aplicat prin par- 
tidul comunist român și exercitat pe toată gama 
închipuitelor și neînchipuitelor metode de împilare 


Romald Reagan a venit ca un ctitor al unei noi faze 
istorice în care Rusia este văzută şi denunțată dela 
Casa Albă aşa cum ea este şi cum trebue să fie 
cunoscută de toată lumea. De asemenea 0 fază istorică 
care manifestă a solidarizare cu aspiraţiile popoarelor 
puse în captivitatea rusească de Pactul dela Yalta. 
Sperăm că în timpul următorilor patru ani de 
preşedinţie ai lui Reagan, începutul acestei faze 
istorice va evolua spre o cât mai solidă consistență. 
bil în politică şi 


început bun în această privinţă. Un început care 
sparge ghiața unei politici de nepăsare și dezinteres. 
Oare cât timp, şi pe bună dreptate, Românii și alții 
Continuare in pag. 3, 


BIRUINŢA NAȚIONALISMULUI 


—— Aurel BUGARU—— 


concepții partinice din parte-ne, că, Con- 
venția Partidului Democrat ce a avut loc 
în orașul San-Francisco din California, în 
cadrul căreia a fost propus la preşedinţia 
Statelor Unite fostul Vice-Presedinte 
din administrația Carter şi deputata din 
New York, Gerladine A. Ferraro, a fost un 
adevărat circ. (Unii dintre vorbitori fiind 
pur şi simplu huiduiți de către delegaţi). 
Adoptând o platformă liberală, cu drep- 
turi egale pentru homosexuali și lesbiene, 
Partidul Democrat şi-a dovedit 
anacronismul demonstrând că nu-i pasă 
cu cine anume se însoţeşte, atâta timp cât 
poate câștiga câteva voturi. 

Pe de altă parte, fără pic de îndoială, 
Convenţia Partidului Republican din 
Dallas, Texas, s'a dovedit a fi fost bine 
organizată, desfășurându-se în cea mai 
perfectă ordine şi armonie, adoptând în 
unanimitate platforma conservativă 
prezentată delegaților de către o comisie 
din care făceau parte şi elemente liberale 
ale partidului. Adoptarea acestei plat- 


forme însumează puncte de reper pen- 
tru, viitorul Statelor Unite, adică; o 
politică externă fermă şi demnă în raport 
cu Rusia Sovietică; o politică internă 
sănătoasă, fără lupte partinice şi 
fratricide, pentru a restabili economia 
țării, a echilibra bugetul deficitar fără a 
mări taxele, a crea noi posibilități de 
lucru pentru șomeri şi de a readuce 
Statele Unite ale Americii pe baza de 
conştiinţă morală dovedită de înfăptuitorii 
acestei țări când înscriau pe monedele 
americane sloganul: ““IN GOD WE TRUST”. 

Luând o poziție adversă faţă de această 
platformă sănătoasă a Partidului 
Republican, pe care au criticat-o în toate 
cuvântările lor, Fritz Mondale şi 
Gerladine Ferraro, şi-au dovedit, cu vâri și 
îndesat, incapacitatea şi lipsa de 
înțelegere că lumea liberă se îndreaptă 
spre alte orizonturi. Si poporul american 
şi-a spus cuvântul şi le-a dat răspunsul 
cuvenit în alegerile din 6 Noembrie, 
realegând la preşedinţia Statelor Unite, 


Când Magii au ajuns la 
lerusalim au întrebat: 
“Unde este Impăratul de 
curând născut al ludeilor? 
Fiindcă i-am văzut steaua 
la răsărit şi am venit să ne 
închinăm lui.” (Matei, Ev., 
2.2.) Când Filip a spus lui 
Natanael că a găsit pe Isus 
din Nazaret cel prevestit de 
lege și prin prooroci 
“Natanael i-a zis: Poate eși 
ceva bun din Nazaret?” 
(loan, Ev., 1-46) 

Fără a merge la explicaţii 
şi interpretări, constatăm 
față în faţă două poziţii. 
Din fericire şi unii şi 
celălalt au sfârşit prin a 
descoperi pe Fiul Omului. 
Si toți | s'au închinat și au 
crezut în El. Nu e mai 
puțin adevărat însă, că s'a 
ajuns la acelaşi sfârşit dela 
două poziţii opuse. 

Asa s'a născut Credința 
pentru înfăptuirea căreia 
Fiul lui Dumnezeu a venit 
să se nască pe pământ, 

Să se nască pentru a ne 
mântui. Mântuirea ne vine, 
prin urmare, prin naștere. 
Prin naşterea în trup a 
Mântuitorului şi prin 
naşterea în Duh a noastră. 
Aşa a şi spus-o EL lui 
Nicodem: '“Trebue să vă 
naşteţi din nou.” 

Nimeni nu poate, şi deci 
ar fi zadarnic să încerce, a 
împiedica această naştere 
din nou. 

Nici Irod nu a putut 
ucide pe cel “Cel ce s'a 


TUI ULUI 


PUIUL ULUI LILI LIU LILI LUI 


născut pentru noi 
noastră mântuire” şi nici 
Apostolii, neîncrezători la 
început, nu au mai încercat 


rămas 
Nădejdii. 


bucurii. Altora 
numai 


Tuturor, noi 


pentru încă patru ani, pe Ronald Reagan 
şi pe George Bush, Vice-Preşedinte. 
Ceea ce trebue remarcat cu această 
ocazie, este faptul că, în urma unor son- 
daje ale anumitor agenţii de presă, radio şi 
teliviziune, s'a aflat că majoritatea 
tineretului american între vârsta de 18 la 
24 de ani, tineret care, cu numai câțiva 
ani în urmă, ardea în piețele publice 
drapelul american arborând cârpele roșii 
comuniste, şi-a regăsit busola, respingând 
politica ambiguă a Partidului Democrat. 
După biruința Partidului Conservator 
din Canada, de sub conducerea D-lui Brian 
Mulroney, biruinţa Partidului Republican 
din Statele Unite și realegerea Președin- 
telui Ronald Reagan pentru încă patru 
ani, se deschid noi porți ce dovedesc că 
naționalismul mondial se află în marş de 
afirmare. Si cu asta, vrem să credem că, 
dangaua pusă de către anumiţi ziariști de 
orientare stângistă, ce au condamnat 
naționalismul, dacă nu sa terminat, a 
fost totuşi amarnic înfrântă! 


Printed in Canada * 
enada 


WORLD 


dintre ele este dragostea” 
(Pavel, 1. Cor., 13-13). 

Să ne naștem deci în 
această dragoste creştină 
care "mu se bucură de 
nelegiuire ci se bucură de 
adevăr şi care nu va pieri 
niciodată” (Pavel, ] Cor., 
13-16. 8). 

Hotărîrea de a ne naște 
din nou stă în noi. Fiecare, 
de oriunde am fi pornit, să 
întoarcem spatele tuturor 
ispitelor care ne ţin pe căi 
greşite şi să ne călăuzim 
pașii spre viitor numai cu 
“dragoste de adevăr”. 

Astăzi, când ne ameninţă 
pe toţi deopotrivă nimicirea 
ca oameni, ca creştini şi ca 
neamuri, trebue să ne 
desprindem de tot ce este 
zătăcire, de tot ce a putut - 
din pizmă sau din trufie - 
să ne depărteze de adevăr. 

“Dragostea nu va pieri 
“oricine se 


le va fi 
bucuria 


care ne mai 


să oprească pe Saul să 
devină Sf. Pavel. 

Ori de unde vine cel care 
crede e binevenit şi nimeni 
nu-i poate cere socoteală ce 
a fost, dacă el într'adevâr 
s'a născut din nou. 

Acum în preajma Sfin: 
telor Sărbători ale Naşterii 
Mântuitorului, aceste gân- 
duri ale noastre se 
împletesc cu dorul de țară 
yi de cei rămași acolo în 
suferință şi în grele 
încercări. 

Pentru unii aceste 
sărbători vor fi fără de 
nădejde pentrucă sunt, fără 


bucurăm încă de libertate, 
le trimitem frăţească 
dragoste, făgăduiala că nu-i 
uităm şi că nu vom înceta 
lupta până nu-i vom izbăvi. 

Puterile noastre lumeşti 
sunt însă mici. Ca să ne 
putem mântui va trebui să 
ne naştem din nou. 

Să ne naştem în Credinţa 
pe care Cel nou-născut ne-a 
dat-o, cu Nădejdea Invierii 
pe care ne-a adus-o, dându- 
Si viaţa pentru oameni şi 
din dragoste de oameni. 

“Acum dar rămân aceste 
trei: credința, nădejdea şi 
dragostea; dar cea mai mare 


niciodată”, 
mânie pe fratele său va 
cădea sub pedeapsa 
judecății”... iar oricine-i va 
zice: *iNebunule” va cădea 
sub pedeapsa focului 
gheenei” (Matei, Ev., 5-22). 

Acolo, în țara în care 
colindele au amuţit, unde 
ochii sunt plini de lacrimi 
şi unde sufletul caută cu 
deznădejde Mântuirea, se 
așteaptă dela noi altceva 
decât zavistie. 

De sfânta naștere a Mân: 
tuitorului, în adâncă 
reculegere, să încercăm să 
ne naştem din nou. Im) 


a rame ma a aia AAA 0 ie zi 


te rm btu 


Pa ep 


„cp deea ide Ri Lose Ce AB AO a pt pif a a Ip 


pă bitul 


pi 


DECEMBRIE 1984 CUVANTUL ROMA vesa 


editorial 
UNIREA 
TRANSILVANIEI 


Unirea Transilvaniei, la 1 Decembrie 1918, nu a fost 
o simplă întâmplare istorică, ci împlinirea unui destin 
național. Aspirațiile poporului român, de ambele ver- 
sante ale Carpaţilor, s'au întâlnit la punctul limită, 
în devenirea istorică, si s'au transformat în act de 
voință națională. După Unirea Basarabiei din Martie 
șia Bucovinei din Noembrie a aceluiași an, Transilva- 
nia nu mai avea răgaz să aștepte oalta ora a cinei celei 
de taină, în care să se integreze formal, juridic și 
politic, în alcătuirea unui Stat national România Mare. 
Unitatea etnică: limbă, sânge, origine, tradiţii, valori 
şi datini, era piatra unghiulară, pe care era firesc să 
se închege un Stat propiu, independent si suveran, 
care săasigure dezvoltarea unor forme de viață istorică, 
proprii si organice. 

In 1SI8, nimeni în lume nu mai putea opri Unirea 
Transilvaniei, căci Românii transilvăneni ajunseseră 
la o conștiință națională și la o forță. spirituală a 
etnicității lor, încât au fost în stare să creeze istoria, 
să o modeleze după viziunea și idealurile lor. 

Principiile wilsoniene si sprijinul simpatic (nu 
totdeauna) al conducătorilor. politici, ai învingătorilor 
din 1918, au fost factori complimentari în desăvârşirea 
Actului de Unire. Factorii primari si decisivi au fost 
energiile dezlănțuite ale unui popor" care lupta să-și 
recâștige totalitatea libertăților și drepturile sale, 
naționale şi istorice, de a-și îndeplini propriul său 
destin. 

Adunarea dela Alba-lulia a demonstrat voința națio- 
nală, vitalitatea românească și dreptatea cerească, în 
care poporul român a crezut întotdeauna. Tratatul 
dela Trianon m a fost decât o consemnare a stărilor 
de lucruri, a luat act de realitățile istorice și românești. 
E curios și ciudat că istoricii maghiari nu au cu- 
prinderea organică a devenirii istorice, a dezvoltării 
si închegării unei națiuni, și contimă să creadă în 
lcevizuiri” de tratate, în “anexări” teritoriale, și 
““încorporări”” de grupuri etnice, în secolul acesta, în 
care naționalismul și naționalitatea își revendică dreptul 
lor, de existență, în sensul cel mai bun al cuvântului 
i fiintării istorica! “Numai Sovieticii trăiesc cu miopia . 


ilogic. 

Naţiunile sunt forțe și realităţi spirituale care nu 
pot fi înfrânte sau distruse prin brutalități materiale 
și prin “revizuiri”! de tratate internaționale. 

Poporul român din Transilvania, s'a știut de tot- 
deauna de neam românesc și integrat în neamul ro- 
mânesc, prin tot ceea ce alcătuia firea lui. Când, în 
dezvoltarea lui istorică și spirituală a atins o limită 
superioară de conștiință și potențialitate, a pecetluit 
prin Actul Unirii cu Tara Românească, românitatea 
sa, în ciuda tuturor „adversităților. Actul Unirii a 
fost un act de existență națională, o prezența exprimata 
si definită în formula Unirii, deci solidaritate de voință, 
sentimente și idealuri. 

La 1 Decembrie 1918, poporul român și-a strâns 
risipirile într'o singură înjghebare statala, prinruperea 
tuturor lanțurilor de înrobire. Astăzi, aceasta zi, 
este un prilej de înfiorată confruntare a constiințelor 
noastre, ca să ne limpezim căile de urmat. Să ne 
aplecăm spre trecutul bogat și grăitor, ca să înțelegem 
tâlcul istoriei românești, și să pricepem semnele 
viitorului. 08 

Unirea Transilvaniei, din 1918, ne ajută să descuiem 
multe taine românești și să știm rosturile noastre 


în lume. 
George BĂLAȘU 


CĂTRE CITITOR 


SPRE CUNOSTINȚĂ: Ținem să facem 
cunoscut că -REDACȚIA ACESTUI ZIAR- 
„nu împărtășește totdeauna ideile şi punctele 
de vedere ale colaboratorilor din articolele 


ABONAŢI-VĂ 


LA ZIARUL "CUVANTUL ROMÂNESC” 
Abonamentele și reînnoirea lor, s& pot face după cum urmează; 
_ Din Canada şi U.S.A., se pot trimite “*Cec Poştal”” (Money Order) sau “*Cec 
-Din Europa ep alte Continente, prin “Mandat Poştal” sau ““Cec Inter- 


ui: 
L ROMÂNESC, Box 4217, Station D, 
Hamilton, Ontario,-Canada L8Y 4L6 5 


PREŞEDINTELE STATELOR 


WASHINGTON 


November 1, 1984 


1 am very happy to extend warm greetings to the staff i 
and friends of the Romanian Voice on the celebration of 


the newspaper's 100th anniversary. 


Your newspaper is part of the rich ethnie diversity that E 
enhances our culture and is so essential to America's 


ou 
nation was founded. 


America. 


Nancy joins me in sending best wishes for every success 


in the years ahead. 


* VANCOUVER, CANADA - Am toată admiraţia și vă 
felicit pentru suportul ce-l acordați opiniilor colabo- 
ratorilor ziarului Dys. Am citit pe nerăsuflate scri- 
soare publicată și semnată - Adevărații Români din 
Vancouver- şi mi-a umplut inima !  Trebue să-i 
felicit sincer și să adaug: La Vancouver există trei 
asociații românești, dacă nu chiar patru... Cred că 
înțelegeți de ce sunt așa de multe asociaţii. Diferențe 
de opinii, accepțiuni și refuzări...etc. Se'pune între- 
barea (după apariţia !'trimisului” instructor dela Bu- 
curești) cine 1-a invitat pe părintele Nicolae Buga, și 
câți s'au “sacrificat”? să-si arate adeziunea totală de 
aducere a părintelui. Pol aceştia să dovedească că 
reprezintă opinia celor aproape 8.000 de cetăţeni liberi 
Canadieni- de origine Română - stabiliți în provincia 
British Columbia, majoritatea în Vancouver? Nu doresc 
să ajungem la concluzia, că ce seara visează domnii 
dela București, dimineața pun în practică, și asta la 
mii de Km. "Este un semnal de alarmă pentru cei care 
gândim liber și trebue să 
decidem - vrem să fim li- 
beri influenţei propagandei 
comuniste? Să avem cu- 
rajul să luăm o atitudine, 
căci avem o datorie mo- 
rală față de cei lăsați de 
noi acasă, să spunem ade- 
vărul. Noi care am cu- 
noscut minciunile propa- 
gandei comuniste, noi care 
am suferit ani de zile în 
“raiul ceaugist”” să m ne 
lăsăm şi alci condusi de 
același oameni, care nu 


po EI AES 1 PI PIPȚT RI > 
Second Class Mail Registration Number 4133 


REÎNNOIŢI-VĂ ABONAMENTUL 


vor altceva decât să ne 
ină mai departe pe linia 
or de minciuni. 


Bebe 


THE WHITE HOUSE 


ging dedication to ideals upon which this 
I applaud these efforts which 
contribute in so many ways to the well-being of 


CATRE REDACŢIE 


ai ai E RICE a AED IEEE E 
UNITE RONALD: REAGAN, 


pa 


FELICITĂ ZIARUL “CUVÂNTUL ROMÂNESC” 


= steam pa 


paie dp ac Desi 


artă. 


* MUNCHEN, GERMANIA DE VEST - Vizita lui 
Ceaușescu, care a avut loc în Octombrie la Bonn, a 
înfățișat o presă foarte nefavorabilă. Atât în ceea ce 
priveşte persoana lui cât şi întreaga dinastie 
Ceauşescu. Ziarele, posturile de radio şi de 
televiziune, au avut comentarii de aspră critică î 
legătură cu situaţia din România. sf 

Dacă până acum numai o parte din nemți au ştiut 
ceva despre situaţia din țară, de-acum ştiu aproape 
toţi ce-i acolo. e, 

Paralel cu critica nefavorabilă a presei germane, 
Parlamentul European din Louxemburg, întro_ 
şedinţă a lui, a condamnat în chip aspru teroarea care 
are loc în România. 

In timp ce Ceauşescu se aștepta să fie primit cum 
ar fi un Preşedinte al Americii, s'a trezit că n'a fost 
întâmpinat la aeroport decât de Ministrul de Externe. 
lar de acolo a fost dus pentru cazare într'un pavilion 
de vânătoare din regiune, unde n'a avut contact decât Și 
cu un redus număr de persoane. O pază extrem de 
riguroasă l-a izolat aproape complet de exterior: 
Această pază riguroasă a fost cerută de securitatea 
română cu argumentul că Garda de fier plănuieşte 
să-l omoare pe Ceauşescu. A 

N'a fost omorit, însă vizita aceasta n'o s'o uite el > ă 
uşor. “i 

Remarcăm că de data aceasta, nemţii au fost la 
înălțime. 


Constantin FRÂNCU 


* EVANSTON, STATELE UNITE - Vă mulțumesc pentru 
publicarea, articolului trimis. Vă voi trimite cât de 

curând și altele. Ziarul nostru 'Cuvântul Românesc” 
îl citesc cu foarte mare plăcere, fiind un ziar serios 
de cultură și politică, un ziar cu o ținută și ine 
dreaptă, demnă de admirat. € ş 

Gh. RĂDULESCU 


"Dara Dna Azi Eee > 


! Va 


cercetaşi 
umanitară nesigură de ceea 


ce 


moale, 
înțelege, pe toate le iartă”. 


Si 


poet Lin Yutang a scris o 
carte despre “'Importanța 
de a înțelege”. 


i pentru 
instituție 


Nicolae PETRA 


Intr'un carnet 


acea nebun? 


„Ce înseamnă a înţelege? 
cine poate să pătrundă 
motivul adânc al unui fapt 
ca să-l poată scoate pe 
masă, tăia în bucăți să-i 
vadă măruntaiele şi să-l 
înțeleagă şi apoi să ierte 


voia, fiind călduță şi 


se spunea: “'Cine 


mai încoace, acel suav 


i i . cadavrul? 
3 Atâtea gânduri despre Inţelegi fiindcă nu e cu 
importanța înţelegerii au putință să vezi o altă 


turburat lumea şi asemeni 
pe subscriitorul 
linii şi a fost cu greu să 
pătrund dincolo de acea 


soluţie la neputinţele tale, 


acestor înţelegi şi ierți infundându- 


ifirmație îi 4  inferioriate şi de adâncă 
A grea Şi  dispreţuire de sine. 
preventitestă înțelege şi E înţelegerea şi iertarea 


îţi sparge capul fiindcă vrea 
să te fure, şi dacă ai înţeles 
că ele mai tare și n'ai ce-i 
face, îl ierți? ori te ascunzi 
în gaura ta și spui că nici nu 
ştii că te-a lovit? 


camătă şi nu-i plăteşte şi tu 
înţelegi că n'ai ce-i lua şi-l 
ierți fiindcă mai încotro: şi 
totuşi salvezi ceva arătând 
că eşti mărinimos. ]l ierți? 


înțelegere; femeia ce-i fuge 
bărbatul ori 
înțelege? că nu mai e bun şi 
vrednic şi că e neputincios 
să ţină ceva viu şi iartă 
0000 ana ta 00 tut tu ta ta atit 


il] 


Ce să înţelegi? că cineva ori numai un fel de a ţine 


lucrurile turburi şi 


face şi tu 
înţelege? 


ştii 


Ori cel ce îţi cere bani cu 
mult 


mai 
unei explicaţii. 
Sau orice alt fel de 


altfel, ce dragostea. 


SALUTĂM. REALEGEREA 
PREŞEDINTELUI REAGAN 


—— Urmare din pog. | ——— 


cu asemănătoare soartă, n'au spus mereu şi mereu 
îre Ș 2 = 


adecvată, venit reşedintele Americii, 
înviorează speranțe muribunde, cu efect de balsam. 

Acesta este în primul rând motivul pentru care, ca 
purtători de cuvânt ai fraților din ţară, salutăm 
realegerea Președintelui Reagan. Suntem siguri că 
poziţia lui politică faţă de Rusia, cade bine naţiunii 
oropsite de acasă. Diferenţa între ieri şi azi este că, 
mai înainte de Reagan, politică americană nu cădea 
bine decât Rusiei Sovietice şi prepuşilor ei din fruntea 
regimurilor comuniste. 

Cu aşa ceva, am intrat în sfera moralei în politică. 
Morala ca factor în politică a devenit un lucru dat la o 
parte. Reagan vrea _s'0 restabilească. Si a început 
acest lucru în lumea lui, lumea americană, vrând ca 
de aici să se întindă mai departe. Ba. 

Desigur că, după cum am mai spus și altădată, ne 
aflăm întrun timp când codul de etică înseamnă 
diferite lucruri în diferite părţi. La Ruși, de exemplu, 
perversiunea în politică a ajuns la rang de etică- 
rutină națională. Privind la Occident şi la morala în 
politică, este uşor de văzut cum Occidentalii privesc 
numai în termeni de pace morală. Dar, cum? Căutând 
permanent O împăciuire cu criminalii, în timp ce nu 
se poate concepe deloc cum se poate împăca morala cu 
crima. Este fără îndoială vorba de ceva bolnav. Oe- 
cidentul și-a anulat total înarmarea materială cu 
acest bolnav împăciuirism moral, şi de aceea a devenit 
golit de voință și morală. 

Ne oprim cu gândul la România. Cea „nai plauzibilă 
speranță: românească este că Americanii vor con- 
strânge pe Ruşi la cedări care vor privi Şi țara 
noastră. Nu este exclus ca aceste schimbări să se 
întâmple încă în decada în care ne aflăm, fiindcă 
istoria a luat un curs care nu mai este favorabil Ruso- 
sovieticilor, “ Numai 0 Europă care ar vrea să 
rămână iremediabil stupidă, ar putea sta în calea 
acestor schimbări. 

Salutăm realegerea lui Reagan pentrucă ea 
înseamnă o perspectivă în care descoperim un viitor 
mai bun de structurare a lumii și o încurajare de care 
lumea disperată de experiența sau de spectrul 
comunist, are în chip imperios nevoie. 

Politica externă americană constituie de fapt 
poziţia fundamentală a lumii libere faţă de monstrul 
timpului, Rusia Sovietică. Dacă în arătarea lui acest 
monstru este real ori numai 0 “gogoașe înfuriată”, o 
poate dovedi numai o contra-poziţie politică cu capul 
sus și demnă față de el. După un lung timp în care 
Occidentul a excelat în ruşine în această privință, mai 
nou este ceea ce lumea așteaptă. 


ARSAN 
oo i a At 


Insemnări pe margine de drum: 


ÎNTRE ÎNŢELEGERE ȘI DRAGOSTE 


fiindcă înţelege că el e A 


te în sentimentele tale de 


un drum spre un om maibun 


neschimbate, să înţelegi că 
celălalt e prost şi tu deștept 
şi să-l ierți că nu știe ce 
fiindcă 


O tragedie ce adânceşte și 
mizeria 
sufletească a unei lumi tot 
mai pierdută in căutarea 


Calea adevărată spre ier- 
tare nu e înțelegerea ce nu 
se poate nicicând împlini, ci 


Dragostea dăruieşte, dă 
lumii, dă totului căldură şi 
hrană inimii bolnave. Nu e 


DECEMBRIE 1984 


nevoie să înţelegi şi-i ex- 
plici ce e rău cu el, nu ai 
ajuns să-l salvezi ci doar să- 
1 arunci şi mai adânc în 
neputinţa lui de a se ridica. 

Omul are nevoie de 
dragoste, nu de înţelegere. 
Nu vrea ca tu, ori oricine, 
să cunoască adâncul 
tragediei lui, vrea să uite, 
să ştie că e cu putință o 
lume mai bună pe care nu i- 
o poate da formulele 
matematice ci numai 
căldura dragostei care nu 
întreabă şi care nu înţelege 
niciodată. 

Căutând să pricepi, cauţi 
să vezi unde poți intra tu, 
cu interesele tale inevitabi- 
le, în lumea unui altuia ceru 
are nevoie de tine; când 
iubeşti, totul e deschis şi 
nu ceri nimic. 

Dragostea închide 
întunericul ce vine din 
inima celui turburat.Când 
te loveşte cineva pe faţă nu 
căuta să pricepi pentru ce, 
ci doar întoarce zâmbet 
către el şi dă-i căldura 
dragostei tale. 

Nu căuta să înţelegi 
nimic, nu căuta să pricepi 
pentru ce unul se turbură 
când trece o pasăre 
deasupra lui; nu căuta să 
înţelegi pe fur sau ucigaș. 
'Toată lumea asta are nevoie 
de un singur lucru, 
dragoste şi e singurul lucru 
care are cineva dreptul să-l 
întrebuințeze în apropierea 
lui de vecinul său. 

Despre importanța 
dragostei...ce splendidă 
carte de scris pentru, Lin 

i ri. 


căutând să înțeleagă 


neînțelesul. 


iubeşte-mă doar. 


r 


Nu căuta să mă înţelegi, 


C 


Hamalii, care poartă "n braţe pe Fiul: 
Iubit, la care se adaugă naivii, profitorii 
şi cei care vor să fie băgaţi în seamă, 
organizează cenacluri fâlfâind în proțap 
dragoste de neam, de Mama Biserică, de 
cultură şi de pace, peste tot. Iar printre 
rânduri, se recomandă patriotic că tov. 
Ceauşescu trebue suportat şi pupat pen- 
trucă-i singurul om care ne poate salva 
țara de pericolul Moscovei. 

Cobza dezinformatorilor ne-a obosit 
timpanele, de aceea le reamintim: 

Românii din lumea liberă au înghiţit 
de patru decenii promisiuni, minciuni, 
scuze şi gogoşi cincinale de li s'au înăcrit 
burţile. 

Printre primii soli ai Bucureştiului în 
Statele Unite au fost Mihail Ralea şi 
Dimitrie Gusti, ambii profesori univer- 
sitari la laşi, ambii simpatizanți devotați 
ai ideilor socialiste. 

Gusti era dir. rev. “Arhiva pentru 
stiință şi reformă socială”; iar printre 
lucrările lui Ralea notăm '“Ideia de 
revoluție în doctrinele socialiste” (1930). 

Anticomunismul, conform părerilor 
celor doi liberali “eliberaţi”, nu era 
decât o fabricaţie ieftină a capitaliştilor 
care se temeau că muncitorii din 
sistemul lui Marx vor duce o viață mai 
bună decât cei din sistemul capitalist. 

În acelaşi timp, pentru asigurarea 
libertăţilor religioase se ofereau, drept 
garanție, declaraţiile lui Petru Groza: 
“!Am crescut la umbra clopotniței și a 
mirosului de tămâie”. 

lar ca o completare a cvartetului 


ultura cu “C” dela Ceauşescu 


DESPRE BOABELE DE FASOLE 
“JAHNIA PATRIOTICĂ” 


PAGIN 


“anti-fascist”, Mihail Sadoveanu 
născuse teoria-gambit că'n România nu 
există o dictatură impusă, deoarece 
guvernul reprezintă dorința poporului 
exprimată prin vot liber şi secret. 

Ce s'a ales din căpiţele şi podurile 
pline de promisiuni, plus perpetuum 
progres socialist? 

Cartele, becuri de 40w, două ore pe 
săptămână apă caldă la blocuri, teroare 
şi nevastă savantă, 

Pentru a acoperi ca mâţa falimentul, 
tovarăşii au început acum să ne indoape 
cu IAHNIE culturală, fiartă în sos sen- 
timental şi oferită pe făcăleț de ziare 
“idipindinte”” cu nume tricolore și 
dragoste patriotică inspirată de plimbări 
gratuite, licenţe de import-export, burse 
şi mătreața de pe umeri periată de 
mănuși diplomatice! 

Scopul “iahniștilor”” e simplu: 

Ei vor “să dialogăm” cu ''Mioriţa” în 
loc să pomenim despre întunericul, 
foamea şi frigul din țară. 

Ei vor să-l sărbătorim pe Cantemir în 
loc să protestăm că ni se ucide neamul, 
credința și tradiția. 

Călăii vin cu batista agăţată în băț, şi 
în numele “culturii” ne îndeamnă să 
dansăm peste mormintele celor ucişi şi 
să cântăm când țara plânge. 

Acesta-i planul comuniştilor de a 
distruge lupta exilului. 

Aceasta-i misiunea ETNIEI! 


Stroe MOLDOVEANU 


A 
A 
“ 


aa ae ee a NO St 


PAGINA 4 


Am în faţă “'hotărirea ce 
al per cu privire la 
creşterea răspunderii 
organelor de stat în înfăp- 
tuirea politicii demografice 
şi asigurarea unui spor 
corespunzator a - 
lației”?. i rea 

Până acum veştile ce îmi 


DECEMBRIE 1984 


MEDICINA SCLAVIEI 


—— Radu DUNĂREANU—— 


parveneau din țară, prin cei 
scăpaţi recent, referitoare 
la tragediile legate de 
obligaţia de a avea cât mai 
mulți copii, cu orice preț le 
credeam. Mulţi însă nu 
credeau și îmi argumentau 
că exagerez. 

De data asta citesc şi voi 


cita din ziarele oficiale, plus 
cuvintele fără interpretare, 
ale măreţului fiu, uns 
neoficial pe viață călăuzitor 
şi distrugător de moarte al 
neamului meu. 

Ce spune Hotărirea din 
Martie 1984? 

“Trebuie introdusă cea 


Răspuns la un apel 


Am citit cu emoție în 
“Cuvântul Românesc”, din 
Septembrie 1984, apelul 
făcut de D-nii Eugen 
Popescu şi Constantin 
Mareş, pentru unitatea 
exilului românesc. 
„Evident din toată inima 
şi cu toată hotărîrea sub- 
scriem, întru totul, la acest 
apel şi la cele patru puncte 
de platformă, de consens, 
enunțate. 

Socotim însă necesar 
să adâncim puțin 
problemele legate de obiec- 
tivele urmărite de acest 
apel, în vederea optimizării 
consecințelor vizate. 

O eventuală coordonare 
între C.N.R. și U.R.L. 
printr'un acord “la vârf” 
este dezirabilă dar nu 
suficientă. 

Este cazul să aruncăm o 
privire mai largă asupra 
exilului. Si aceasta ni se 


opreşte la câteva categorii 


2 3 “CU 4 
în noile realități sociale ale 
statului care i-a primit. O 
asemenea încadrare n'ar 
trebui să meargă decât până 
la punctul care să nu le taie 
legăturile cu ţara sângelui 
lor, România. 

O altă categorie ar fi a 
luptătorilor. A oamenilor 
cu caracter ferm şi cu sen- 
timente invincibile, care nu 
s'au toropit moral la con- 
sumul societății de consum. 
A oamenilor care trăiesc ca 
o permanentă avangardă a 
unui popor care își caută 
peste vitregia istoriei iden- 
titatea ancestrală de sine, 
şi care nu pot să nu dea 
vieţii lor un sens moral, un 
scop şi un ideal. 

Din nefericire, sunt și 

exilați români 
care îşi spun că din 
moment ce au tot ce le 
trebue, şi poate chiar mai 
mult decât au visat, ce rost 
mai are să te bagi în 
politică, să-ți baţi capul cu 
probleme care nu-ţi aduc, 
în fond, nici un câştig. 

“Nu pâinea e totul” este 
titlul unui roman al unui 
scriitor rus, care evocă 
acest antagonism între 
siguranța economică a zilei 
de mâine şi nesiguranța 
metafizică între sațietate şi 
abdicarea morală. Nu 
numai confortul, carnetul 
de cecuri, automobilul de 
lux, fac fericirea și per: 
sonalitatea unui om. 

Omul, acest ''zoon 
politikon” aristotelian, este 
implicat politic, - chiar şi 
atunci când el se declară în 
chip manifest apolitic. 

A spune şi a-ţi spune că 
nu te mai interesează nimic 
din ce a fost, de ţara şi 
poporul din mijlocul căruia 
ai plecat, este totuși a face 
o. politică. Si anume una 
dintre cele mai 
dezastruoase sub raportul 


Teze! 


9. 


Romulus ODEBEŞTEANU 


alienării, vidării tale 
sufleteşti, politica 
dezertării dela cele mai 
elementare îndatoriri 
civice, politica sinuciderii 
tale morale. 

Cum poţi trăi liber, 


într'o societate liberă, când 
frații tăi suferă chinurile 
unei opresiuni tiranice? 
Cum? Cum poţi să digerezi 
acest răsfăţ cotidian când 
“acolo” în ţară se moare de 
foame, de frig şi de frică. 

Îţi spui că nu ai nici o 
obligație şi că nu _ te 
priveşte, şi că alții mai 
deştepţi ca tine vor dezelga 
ghemul năpraznic al acestei 
confruntări între libertate 
şi sclavie, între justiţie şi 
injustiţie, între adevăr și 
minciună, între progres şi 
stagnare, între pace şi răz- 
boi. 

Nimic, absolut nimic, din 
aceste valori care te 
jalonează şi-ţi asigură 
răsfățul, mu te privi 


şi moarte între libertate ş 
sclavie, între pricepere şi 
progres pe de o parte și in- 


competenţă, ambiții 
politice şi stagnare pe de 
altă parte. 


Trebue să alegem tabăra 
de partea cui suntem! 
Odată aleasă, trebue să 
facem ceva. A sta de o 
parte, este mai mult decât 
naiva politică a struțului. 

Două mii de ani poporul 
evreu a stat risipit în 
mijlocul altor comunități 
naţionale, dar nu şi-a pier- 
dut un fir din tradiţiile sale 
religioase şi etnice. Două 
mii de ani a luptat pentru 
realizarea statului său 
naţional. 

Milioane de Polonezi, din 
alte țări, sunt alături, în 
chip frenetic, de frații lor 
din țară. 

A te simți că aparţii unui 
neam, unei ginte, unei 
familii, unei culturi, care 
te-au creat ca om și înţelegi 
să le aperi valorile, e tot 
atât de important ca şi cifra 
de venituri pe care 0 
realizezi. i 

Nu putem trăi ca oameni 
întregi şi adevăraţi, numai 
administrativ şi fiscal. 
'Trebue să avem un suflet şi 
o conştiinţă, care să vibreze 
pentru un scop mai înalt 
decât bunăstarea de fiecare 
zi. 

Tocmai cei nevoiți să 
plece din țara lor de 
naştere, trebue să devină 
ostașii unei credințe și 
luptători activi şi dinamici, 
pentru a înfrânge blestemul 
care i-a alungat. 

Deci, Români din toate 
țările uniţi-vă! Sau poate că 
mai înainte ar trebui să 
spunem Români din toate 
țările treziţi-vă! 

De ce am fugit sau de ce 
credem că am scăpat vine 


peste noi şi peste copiii 
noştri, dacă luciditatea cea 
mai competentă şi vibrația 
cea mai autentică nu ne 
mobilizează pentru 
apărarea patriei, a 
civilizaţiei şi a culturii. 
Nimeni nu are dreptul şi nu 
poate avea justificarea să 
stea de o parte, decât dacă 
admite să fie doar o schemă 
de om. Nu un om întreg şi 


adevărat. 
Deci îndemnul la unitate 
este important. Dar mai 


important ni se pare a fi 
îndemnul la mobilizare şi la 
renașterea conştiinţei 
naționale în fiecare din cei 
plecaţi, indiferent unde ne 
aflăm. 

Trupul neamului, 
crucificat şi risipit, trebue 
refăcut într'o supremă 
împăcare și totală dăruire, 
într'o singură mare 
conştiinţă. Să ţinem 
legătură spirituală cu ţa: 

: flet 


românească redând pămân- 


tul celor ce-l muncesc 
printr'o împroprietărire a 
fiecărui sătean. Să afle 
satele, agricultorii din toată 
țara, că aceasta o voiesc cei 
din exil, indiferent unde 
sunt grupaţi. 

Să afle muncitorul că el 
va fi stăpânul propriei lui 
munci. Să afle tineretul că 
libertatea este cea mai 
sfântă virtute a vieţii 
omeneşti și că o lume nouă 
de pace şi progres autentic, 
îl aşteaptă să-i fie con- 
structor. Tipa 

Unitate în exil şi unitate 
cu ţara care nu este “tagma 
jefuitorilor”, ci milioane şi 
milioane de Români 
năpăstuiţi. 

Nici o vrajbă de nici o 
natură, nu mai este ad- 
misibilă. De dincolo de 
mormint, luliu Maniu, 
Gheorghe Brătianu şi Cor- 
neliu Zelea Codreanu, aceşti 
trei mari martiri ai 
neamului, ne-0 cer. 

Dela primul să învăţăm 
democratismul lui in- 
transigent şi consecvent, 
dela al doilea liberalismul 
cu toleranța lui luminată 
care au făurit România 
Mare, iar dela al treilea 
creştinismul lui militant şi 
autentic, capacitatea de 
jertfă şi iubirea de neam. 
Din retorta acestor trei 
mari duhuri ale neamului 
românesc, să aprindem din 
nou flacăra românismului 
biruitor, factor creativ de 


civilizație şi cultură 
specifică, liant în: 
destructiblil al Europei 


Unite de mâine. 

Deci, incăodată: suntem 
datori să ne trezim şi să ne 
unim, pentru a ne regăsi și 
recuceri ţara, cu care 
trebue să rămânem necon- 
tenit într'un permanent și 
dinamic angrenaj. 0 


mai desăvârșită ordine... 
în aplicarea legilor si 
reglementărilor actuale 
privind interzicerea 
intreruperilor de sar- 
cină” ... “îmbunătățirea su- 
pravegherii femeii  gra- 
vide...” 

'Toate instituţiile de par- 
tid şi de stat...''vor con- 
trola permanent prin 
aparatul propriu și prin co- 
lective de specialitate... în- 
treruperea cursului normal 
al sarcinei...” ..„“In acest 
scop, Ministerul Sănătății va 
organiza deplasarea în 
judeţe a unor cadre de 
specialitate...în vederea 
îmbunătățirii etc, etc.” 

*..„Ministerul Sănătăţii, 
celelalte organe centrale, 
vor acționa cu hotărîre pen- 
tru înfăptuirea politicii 
partidului, etc...” 

In limbaj simplu şi direct 
înseamnă că miliția și 
securitatea, ca fiind 
“celelalte organe şi cadre de 
specialitate” vor împânzi 
țara cu informatori și vor 
spiona dormitorul fiecărei 
femei, ca să fie siguri că 
politica gângavului retardat 
şi paranoic e dusă la 
îndeplinire. 

Poate mi se va replica din 
nou că asta e o interpretare 
arbitrară, a mea. Să vedem 
ce zice personal fiul cel 
vorbăreț din Scornicești. 

La plenara lărgită a con- 
siliului 


rudă a dinastiei 
nevastă) şi tot nu 
întâmplător. tovul Con- 
stantin Nuță (nume nou!) 
adjunct al ministrului de 
interne. Deci e clar cine 
sunt celelalte organe? 
Perenialul prezident, 
într'o cuvântare nu ca de 
obicei foarte lungă, a 
dovedit că nu numai con- 
soarta e savantă, ci şi el, cu 
cunoştinţe profunde în 
medicină şi demografie. 
Datorită statisticilor fur- 
mizate de intelectualii 
medici, vânduți pecere-ului 
şi fără consideraţie față de 
jurământul lui Hypocrat, în 
concubinaj cu băieţii veseli 
dela “celelalte organe”, 
vorbăreţul e tare îngrijorat 
de scădera ''foarte serioasă 
a natalității”! şi de 
creşterea inadmisibilă a 
întreruperilor de sarcină." 
Faţă de ideologia clasică 
vine cu o adăugire nouă că: 


prin 


CRĂCIUN 


Caldura unei vetre, văpăi neastâmpărate 

ce'n trosnetul de vreascuri poveşti încep să spună 
cu smei, cu feţi, cu zâne, poveşti adevărate, 
acum în miez de iarnă și la sfârşit de lună. 


Din umbră, para vetrei, basm după basm desprinde 
ca să picteze ziduri și bolta'ntunecată. 

Năframa numai stele şi murmur de colinde 

îşi dăruie povestea, în taină, încă-odată. 


Incet de tot pluteşte, pe vetre, peste sate, 


“una din preocupările fun- 
damentale ale partidului și 
statului democrației mun- 
citoreşti-revoluţionare o 
constituie dezvoltarea 
numerică, păstrarea vigorii 
şi tinereţii poporului 
nostru”. Deci România nu 
mai este republică 
socialistă ci e un stat mun- 
citoresc revoluționar şi ca 
orice stat muncitoresc are 
nevoie de muncitori. In 
sclavie, sclavii se 
cumpărau. În statul 
revoluționar ei se reproduc 
ieftin şi eficace sub 
supravegherea partidului şi 
a “altor organe”. Ca să se 
realizeze această politică, 
partidul intră direct în 
viața privată; '...aceasta 
impune o acțiune hotărită 
în direcţia întăririi şi 
apărării familiei...” Mă 
întreb, apărării contra 
a ce şi cui? 

Cretinitatea merge până 
acolo încât foloseşte 
statistica ca argument gene- 
tic:...*? “realitatea demon- 
strează... puterea de pro- 
creație a poporului, a 
femeilor...faptul că în 1983 
s'a inregistrat un număr de 


742 de mii de femei 
gravide, demonstrează 
suficient această 


afirmaţie..."”(!) e aie 

Din acest număr, 60% 
au fost întreruperi de sar- 
cină, adică peste 420 de 


medicale sunt cele care au 
determinat acest număr 
inadmisibil de întreruperi 
de sarcină”. Ceea ce e con- 
siderat de marele savant ca 
o încălcare ''a datoriei 
patriotice”. 

Care sunt cauzele reale, 
plenara le trece sub tăcere, 
iar logoreea de tip Castro 
nu le aminteşte. 

Noi însă le ştim: foamea, 
mizeria, presiunile morale, 
lipsa de locuinţe, lipsa de 
respect față de familie, 
standardul scăzut al 
asistenței medicale, trans- 
formarea femeii  într'o 
simplă unealtă de muncă 
forțată. 

Pentru remediere se 
decide ca ''celelalte organe” 
să acţioneze cu mai multă 
fermitate iar.. “acolo unde 
avorturile vor fi mai mari 
de 50%, în raport de 
natalitate, să se considere 
activitatea instituţiilor 


sfiala, laolaltă, cu temeri ne ntelese. 


E liniște deplină. Luminile cresc mate; 
nu mişcă decât fumul ce țese şi desțese. 


Crăciun, tu amintire, tu clipe minunate! 

Crăciun de mult, odată, Crăciun din vremuri grele 
Crăciun din totdeauna...Tu eşti? Sau cine bate : 
cu-atâta sfiiciune, în geamurile mele? i 


creaţie, presa, radio-tele- 


ÎN 


CUVANTUL R 
OMÂNEş 
Cc 


respective 
cătoare si ci esatiată, 
concluziile a IN 
tive..."' Amenințarea pl: 
mult decât clară, şi ca să pi. 
şi mai clară, dacă ci fie 
mai are vreun dubiu, ud 
ganele Ministerului de îngae: î 
ne, procuraturii și justiției 
vor trebui... să acționeze cu. 
mai multă hotărire... pepe 
sancţionarea  corespunză.. 
toare a celor. vinovaţi, = 
imbecilitatea celor ce 
au pregătit discursul me, E 
până acolo încât se co; 
sideră că femeile românce — 
nu sunt destul de dez. 
voltate din punct de vedere. 
morşl şi de aceea di 
creierul de parafină a 
preşedintelui se scurge ver. 
bal. înmârmuritoarea idee 
că “trebue să se desfășoare 
o intensă activitate edu- 
cativă de dezvoltare la 
femei a sentimentului de 
mamă, a dragostei față de 
copii”. Citind am rămas 
uluit. Regimul care a 
înființat închisori politice 
de minori are îndrăzneala 
să vorbească de dragostea 
față de copii! Si bineînțeles 
că de cultivarea sen- 
timentului matern la mame 
trebue să se ocupe toate 
organele, dar și uniunile de 


n 
re 


viziunea, etc. 
Dar să revenim la inte- 


doctorii? Sunt convins că 
nu, pentru că guşaţii şi 
balcâzii din piaţa palatului 
se tem pentru viața lor. 

Dar doctorii tac, prac- 
ticând medicina sclaviei, 
complăcându-se să vadă 
sănătatea unui popor 
calculată şi planificată de 
un paranoic retardat. Tac şi 
se îngrașă din blidul de 
linte al vânzării, laşităţii şi 
complicităţii la distrugerea 
fiinţei naţionale a unui 
popor. 

Pentrucă cei care se opun 
au fost atât de puţini încât 
şi ei sunt în rândul mar- 
tirilor din zona cimitirelor 
fără cruce şi semn. 

lar medicina sclaviei este 
la cheremul unui bălos, 
aclamat de intelectuali care 
nu sunt intelectuali, de 
doctori care au călcat 
jurământul profesiei şi de 
alte organe. 


S.G.THEODORU 


CUVANTUL ROMÂNESC DECEMBRIE 1984 PAGmMAS 
ea me 
DELA UN “PROGRES” LA ALTUL | 


—— Adrian B. COSMA— 


In “Istoria Românilor, 


aLO existat "'sateliţi” în Europa M, “satelitul” Desigur că în situaţia ac-  pund i in nici ISC 
dela origini pă gi egri p. are nu era “'satelitu esigur că în situația ac-  punde progresul Rusiei. din nici o pomană, și nici 
ieste a tie: ceia inainte de război? Adică Franţei şi Angilei, dar era tuală de “sateliţi”” Rușii la rândul lor stiu măcar din recunoştinţă, 
iai muia je saci state fantoşe, în care și “chibițul” lor la fel de suspinăm până şi după și ei cel puțin atâta pentrucă în 1916 Românii a 
o plicatsi ata ae A guvernele şi forma de caraghios, şi până la urmă destul de penibila situaţie filosofie a istoriei” cât intrând în război alături de Ă 


termen 


și 3 guvern să fie 
istoric creat după război, la EIN Eu Varia 


tragic. 
de vreo ocupaţie străină? 


de "'chibiţi”” de mai înainte, 
când aplicam 


Caţavencu, așa că nu vor 


inte, “Antantă”, 
“sancţiuni sta pe loc, ci 


au  degajat 


situații de înai = : iai lar cât priveşte Rusia, al d apli vor frontul de Vest şi așa au 
lira A eta e: Albania a fost pur şi simplu ci SEARA ic aceasta, Italiei”, în 1934, dar nu  ''progresa” prin “'regresul” contribuit, de departe, la 
cu vorba MT ne sr că io Pată de Italieni şi sau ce “sateliți”! avea? Putem uita că regresia nostru care urmează a se victoria dela Verdun. Unde 
oroare. - urita E ttaoria Matiioiatăi Și primele state £ sia bolşevică nu era istorică e fără întoarcere. impune prin transformarea însă, din cauza depărtării ă 
he ui ă etectiv “satelite” au a Ş le în 7 IE e âni î : : i 
satelit”. In nişte amare după încoperea e parut satelitul nimănui, după Inainte de-a fi chibiţi, eram Românilor în cetăţeni probabil, steagul românesc 


sovietici, ca să nu mai fie 
vorba. 
Cei care n'au făcut In- 


nu este pus între celelalte, 
în mausoleul construit 
după aceea. 


niște vasali din ce în ce mai 
fantomatici ai unei *'Mari 
Porţi” care ajungea din ce 


cum nu era nici ''chibițul” 
nimănui, după cum nici nu 


concluzii cu privire la 
cimitirul politic ce-a 
precedat la noi dictaturile 


ca Slovacia şi Croația. Deci: 
care erau înainte de război 
sateliții” unor 


şi azi în vigoare, citim: 
Oameni noi, care nu ar fi 


e “puteri 
totalitare”? România Mare 
a fost dezmembrată în 


| putut apărea fără folosula trei țări: Ă : Es spiritul de independență am AI : ie : 

| liberalizarea vieții politice Bulgaria şi pir ea fie Fane ajuns la spiritul de imitație poate citat. je a ear aa aparte 
dela începutul anilor *20, şi şi Ungaria, e drept se revoluției în Rusia, am. îi Chibiţi, pentruca să fim Nobila “Antantă Cordială”, Sovietica? Din nefericire nu j 

Salaiean fi iebuit să con- țineau de coada Italiei şi a  basadorul de ueiiei îm] — aduși la starea de “sateliți” chibițată până la prăpastie, avem decât un argument 

solide România „Mare, au Germaniei, într'un fel Statelor Unite, a scris cu Chiar de către cei pe care i: nu doar până la “marginea negativ, şi anume ceia că 

strus-o cu mult inainte de destul de caraghios, la un entuziasm de adolescent îm chibițat Iau paplu ne prăpăstiei”', de aceştia, a aceia care au dus la dez- 

dezmembrarea ei de către drept vorbind, dar nu erau la Washington, că în sfârșit „că Oricine pe acest con. to jerat,.'cu oarecare  membrarea României Mari 

Le tezite totalitare şi sateliți” „ci doar nişte în Rusia “a biruit tinent. reubate, Intregirea. în 1940, au ieşit la pensie 

i eee SEE: chibiți ai Germaniei şi ai democraţia”. Până la urmă Noi avem dela Caţavencu României, şi aceasta din din politica mondială, în 

. au Italiei, la fel cum România cele două democraţii, una o foarte respectabilă cauza unei situaţii de forță care nu mai pot decide 

anglo-saxonă, alta “filosofie a istoriei”. “Or, majoră, pe care o putem nimic. Argumentul pozitiv 

d “narodnică” sau înțeles zice Caţavencu, “mai rezuma în două puncte:l) rămâne până la urmă unul 

SE MAI | CHEIE UN AN perfect. întâi istoria ne învaţă că un ASA AU VRUT ROMANII, singur: cum o vrea Dum- 

ne, Noi ceilalţi însă, popor care nu merge şi 2) marii “aliaţi” nu  nezeu. lar noi sperăm că 


Radu BUDIŞTEANU— 


Nici anul care se încheie 
n'a fost un an benefic pen- 
tru Exil.N'a adus un plus 


ai proletarilor stârpitori de 
țară? Statele de serviciu 
național nu se con- 


să împărțim hula între noi, 


Voci 
sunetul 


care 
lor 


evocă prin 


auzim nici o chemare, nu 
mai înțelegem nici unul din 
semnele vremii? N'am urzit 
şi noi, laolaltă, pe vremuri, 
vremea Neamului, din care 
unii din cei rămași departe 
îşi trag şi azi seva vieţii? 


cu ţara 

In presă, invectivele sunt 
tot mai acerbe şi ca să 
mineze terenul, se im: 
plantează calomnia, acel 
“monstrum horrendum” al 


sunt zadarul 
nostru? Cine o crede? 


Se duc dintre noi, se”duc, 
nu încărcați de numărul 
anilor, ci de greutatea lor. 
Cum s'au dus? Si eu mă 
gândesc cum m'oi duce 
când va fi să mă duc şi eu? 
Plin de amar în faţa dez- 
binării, dacă numai aceasta 


Insfârşit, categoria celor 
atrași exclusiv de interesul 
material, care nu poate 
avea nimic comun cu cel 
național, persistă, ca o 
pecete a acestui sfârșit de 
veac cu opace valori morale. 

Nu coincidem între noi. 
Nici o mirare: aparținem la 
lumi diferite. Unde vi sunt 


făcea curte cuiva, aşa cum 
nobila “Antantă Cordială” 
făcea curte Rusiei, ca unei 


““chibiții”? Axei, sau ai ““An- 
tantei Cordiale am plătit 
cu. ''progresul înapoi”, 
adică din chibiţi am ajuns 
sateliți, şi Ungurii, și 
Bulgarii, şi noi şi Polonezii, 


Tine-l că se duce, 


ce în ce mai mică. Dar după 
detronarea lui Cuza, dela 


înainte stă pe loc, ba chiar 
dă înapoi, că legea 
progresului este așa că cu 
cât mergi mai iute cu atâta 
ajungi mai departe”. Noi 
însă am servit mereu 


Nu-l vezi că-i la răscruce 


de drum, anul? 


lar a venit cu traista goală, 
cu noroi închegat pe poală. 
Mi-a luat zilele din viaţă cu toptanul 


„unde ținea fata mea o păpuşe 

de când era de-o şchioapă. 

Anul nou mi-a săpat groapă 

cu sapa cu coada de gratii; 

că ce-am fost noi, închinaţii Prea-Curaţii, 
pentru cei cărora le stricam rosturi, 

cu rugăciuni, cu jertfe, cu posturi, 

decât niște oameni buni de”nnecat în mizerii, 
așternuți cu'ntuneric ca bufnița serii 

şi smoliţi ca dopul la sticlă 


tregirea României, au făcut 
însă des-întregirea 
României prin acei ''oameni 


puteau face nimic înpotriva 
acestei voințe, pentrucă 
Românii fuseseră de partea 
lor. Campania din Ungaria, 
prin care România a salvat 
Europa Centrală de 


aruncaţi de-a valma la-gunoi? fct 


Ce sorţi avem să nu 
regresăm mai departe cu 
progresul Sovietelor, adică 


odată va vrea şi cu noi, pen- 
trucă nici o nobilă antantă 
nu-i mai stă în cale. Aşa că 
noi credem că din “sateliți” 
vom ajunge din nou ceea ce 
eram înainte și de tributari 


de incapacitate. [m] 


Mai ţii minte, Sfinte Vasilie, 

pe preoții'ntinşi doi pe-o năsălie, 
unul, unit, de prin Radna, îmi pare, 
altul, de pe Argeş, dela Budeasa Mare, 
amândoi aruncaţi în căruța de pâine 


lui Virgil, totdeauna Tradiţia oa Fi oil şi_mi-a lăsat cerul gol de stele, sub care scâncea în lanț un biet câine? 
operantă unde este disen- săezale rotii îm E matura cu care goneam nenorocul, fără miele Tu, Sfinte, vedeai din cer prohodul, 
siune. gele, ii şi mormîntul mi l-a adus la ușe noi, din puşcărie şi cu noi norodul; 


iar CA felu lipi anulu urla hai-hui 


că-i n 


zăreau stafii din gropnița lui. 


Si în anul cela de zi'ntâi 

s'au aprins pe dealuri focuri căpătâi 
Cam crezut că s'a ridicat în țară 
toată gloata asta-a noastră de ocară; 
iar în puşcării ne-au tăbărit la neagră, goi, 
fiindc'am încercat să punem foc Şi noi, 
de un An Nou, ca ăsta de acum 

care coti la vale la răscruce de drum 


temnițele, unde vi sunt e tot ce poate fi în suflete în temniţele unde pereţii lacrime pică şi ne lăsă din daruri numai pleava 
răşluirile, unde vi sunt de frați urgisiți? Pe aceasta şi unde cu pași de tăcere și sânge treci în veșnicie cum făcea pe vremuri altul la Jilava. 
mormintele? Unde vi sunt să fi visat noi să durăm, ca ca să le rămână dușmanilor vie Spune Tu, care'ncepi anul, Sfinte Vasilie, 
anii tinereţii agățați, Români,  catapetesmele pofta de moarte de neam, de moşie, de ce s'o mai fi ostenit cel cu daruri sterpe să vie 
zăbranie, la zăbrelele Neamului nostru? S'ar fi de noi, dacă'n loc de ţară ne-a adus pustie? 
celulelor asasinilor regali şi  năruit peste noi. D 


ERRATUM 


In articolul “FONDUL”, din numărul 103 al “Cuvântului 
Românesc”, fraza dela sfârsitul coloanei întâia, care în- 
cepe “Astfel de patruzeci de ani...”, rugăm să se ci- 
tească în felul următor: “'Astfel de patruzeci de ani exilul 
românesc este împărțit în două lumi total separate una 
faţă de alta: una a fondului bani-aur, care produc dobânzi, 
şi alta fără nici un fornd care produce dobânzi, dar crează 

_ prin personalități alese și prin comunităţi de spirit, bunuri 
de ordin superior”?, 


In articolul “Un exil românesc sănătos”, din numărul 
gazetei pe luna Octombrie, pag.2, în loc de “Sigur că țata a 
fost de când România s'a făcut...”, rugăm să se citească: 
“Sigur că țara a fost decând e România, condusă de oameni 
liberali, dar s'a făcut că prin anti-stilul guvernărilor sa 
ajuns la ceva ce în nici un caz nu vor mai suporta Românii 
liberei inițiative de mâine”, 


Articolul D-lui Eugen Bârsan “Delirul Nebuniei” din 
numărul 103, Noembrie 1984, începe cu cuvintele “'La un 
popas de sfârşitul anului 1984”, Rugăm a seciti “La un pas 
de sfârșitul anului 1984”, 


de unitate; a adus un plus  tabilizează la cassă, ci în pentru care democraţiile de “progresul” altora, intrând  bolşevism, s'a făcut ai Turcilor şi de chibiţi ai 

de diviziune. Mă refer la jertfa generaţiilor, vrednice tip anglo-franco-saxon, mereu tot mai mult în impotriva voinței marilor celor care niciodată nu 4 
acea organizaţie acoperind în succesiunea lor. declaraseră război Ger. “regres”, ca în trecerea aliaţi, așa că Regele Fer-  ridicaseră un deget să ne 4 
cu un nume falacios, vechi Noi Românii noi  maniei, ce împărţise dela spiritul de in-  dinand cu generalii lui, ca ajute în lupta împotriva ji 
ambiţii personale, nu de blestemaţii, nu se fonta să Polonia cu Sovietele, pen- dependenţă la acela de un adevărat suveran, a  Turcilor. Până la urmă a i: 
unificare, ci de răzbire. E tie ie întinde mâna. Nu  truca până la urmă Polonia chibi imitator, iar dela aplicat politica faptului venit însă trista socoteală a 

prea meschină baza pentru se poate ca în loc de mană să fie salvată cum se vede acesta la “'satelit”. La împlinit. 4 - “pensionării”! din motive 

masivitatea țelului. azi. ““regresul ” nostru cores- România nu s'a întregit 


pu 


PAGINA 6 


DESPRE COLINDELE 


: Aşa cum spuneam altădată (v. Horia Stamatu, în ““Cuvân- 
= tul Românesc » Martie 1983), colindele au, ca orice operă 
Z de artă, mai multe semnificaţii: urare sau prevesti 
de cel colindat; lauda faptei gospodarului; inițiere în statutul 
unei vârste prin relatarea mitico-poetică a gestului exem- 
plar al unui strămoș; pregătirea pentru viitoarea profesie 


j 

(vezi colindele de vânător, plugar, pescar, războinic, preot), 
prin mimarea “jocului”! şi amintirea ““egulilor? 

| dharma, în terminologia sanscrită), educarea moral: 
| religioasă a tuturor; incantație asupra omului şi a forţelor 
Una din marile idei ale marelui nostru Mircea 
i 


naturii etc. 
Eliade este aceea că mitologia nu este o mecani 


a istoriei, cum cred materialiştii, marxişti şi nemarxişti 
(punând - ca să ne exprimăm tradițional - carul înaintea 


boilor): mitologia este tocmai instrumentul cu ai 
or să facă astăzi 


după cum arată 
rezultatele). Am putea spune că nu descoperirea uneltelor, 
de care se foloseşte şi maimuța, şi pasărea care-și coase 
cuibul, şi păianjenul care-şi toarce plasa, este specificul 
rtei în general, care la 
boluri mitico-rituale, 


| 
> a = 
| şi care rămâne și astăzi singura activitate exclusiv şi 


căruia omul creează istorie (aşa cum v 
marxiştii, cu “mitologia” lor greşită, 


omului, ci invenţia mitului, a a 
origini nu era decât un sistem de simi 


specific umană şi umani 
criminal în slujba răului). 
Această perioadă sacră (tempus fa 


at] “*scoală'”) avea, cum se ştie, O funcţie 
ă Contrar omului modern, istoric, 


acest aparent progres începe de mul 
tradițional avea 0 altă viziune a 
Biologicul animal şi uman nu-i arătau decât 


pentru supravieţuire 


naştere la moarte 
neolitic însă (şi nu trebue să 
mai vechi agricultori sedentari ai Europei) 
model un regn mai Co: ile uni 

vegetală, unde timpul 


te ci 


. 
- ţăranului (““răgaz” se spune pe greces 
- 
i 
“ 


mează o nouă înfrunzire: Ş o 
au trebuit să dea foc  măslinilor 

încăpățânau să crească iar, după ce erau tăiați; 
azi în Spania teroriștii, sau aliaţii lor p 
foc pădurilor de măslini, ca să semene în 
aceea nu m'ar mira 
care ne e arătat astăzi ca fiind cel 
pe Platon, ar fi cu adevărat 
cepțiile “idealiste” ale lui Platoi 


aa şase cărţi materalistul Lucrețiu 

pa, în propriii săi ochi şi răspunderea faţă de 
mezeu, pe care n'are 

i crezându-se el un fel de 


decât creatorul. z a 
stră la principiul su- 


Tocmai această participare a noa 
prem vreau să o relev astăzi din colinde. 


Ne amintim cu toţii poveş 
- Dumnezeu 
trăgeau la câte 0 „ucis 
mioritic te de “cerul megieş » ca: 
foarte aproape de 
murdărit, a fost ridicat de Dumnezeu 
cesibilă numai sfinţilor. 
prezența lui Dumnezeu pe pământ: 
“Pogorit-a porgoitu 
Pogorît-a pe pământu' 


Li 


Ce fac domnii și iobagii, 

i Si bogaţii cu săracii, 
Amândoi merg câ doi gospodari, 
Luară-se duserâ-se, 


= Pe o cale cu făclii. 


x : Ș Ajunseră, văzură-se 
La mijlocul satului... 


Dumnezeu, neies 
Bagă mâna'n buzunar 


Si se dete de-a pocnire; 
Cerul dete a se ntinde 


ori îşi cultivă câmpul: 
Dumezeu pe-aco! 
Apă'n gură şi-a luatu, 
Holdele le-a rouratu 
Si din gura cuvântatu: 


stă 


zantă (dacă nu e pusă voit şi 


storum) dintre Ajunul 
Crăciunului şi Bobotează, singurul răgaz mai îndelung al 
te schole de unde 
foarte importantă. 
care crede 
desfăşurare lineară şi progresivă a timpului 

+ să fie evident), 
timpului şi a vieţii. 
fie lupta eternă 
(homo homini lupus), ridicată de Dar- 


win la rangul de lege supremă, fie “progresul 


rogresişti, 
Joc beton mort. De 
de loc dacă acel măslin de lângă Atena, 
] care îl umbrea altădată 
vlăstar din el, după cum con- 
m se încăpățânează să nu 
lor de către progres 


ialismul totalitar. Tot aşa, din bobul 


cum, după 


chiar dacă nu cred în nemurirea sufletului ca 


i făcut datoria față de crugul firii, 


alungă frica de moarte (cum se zbate s'o facă de-a lungul a 
, dar îi sporeşte demnitatea 
lumea lui Dum- cu chip de câine. 
s'o_ întineze, 
i deştept lacom, încât să se lase pă 


că altădată ca scop de a-l 
pământ şi omeneşti, 
Spaţiul divină şi deci datori a nu 


tile care ne spun 
şi cu sfântul Petru mergeau pe 


casă de 0m.- Lucian Blaga în 
re altădată era 


oamenii l-au 
la o înălțime ac- importanței care se 


Colindele noastre sunt pline de 


| sfântu. 


după treburi: 


Tot prin vii şi prin câmpii, 


De-mi scoasă un corbăcelu', 


Si pământul a se strânge..- 


|” scoboară, 


DECEMBRIE 1984 


ROM 


——— Cicerone POGHIRC—— 


."Creşteţi grâne până'n brâne 
Si săcări până n subsuori 
Si ovese cât de dese 
Si alac pân' după cap... 
Ca bun gospodar, el are oi “în parte” cu un cioban: 
“Ale cui sunt oile?” 
Alei Doamne, sfinte Doamne, 
Ale mele ca şi-a tale. 
Eu le pasc, tu mi le creşte, 
Mai tare mi le sporeşte. 
Numai tu, Doamne, să-mi dai 
La Crăciun un cojoc bun, 
La sfânt-Gheorghe-un miel frumos, 
La Sânziene două miele, 
La Ispas un bulz de caș-” 


In altă colindă Dumnezeu însuși e cioban: 
Da la oi cine-mi şedea? 
Sedea-mi zeul Dumnezeu. 
Si-mi şedea pe-un buciumaș 
Si-mi zicea din fluieraş, 
plictisit de-atâta ciobănie, Dumnezeu mustră oile omenește: 
Grăi zeul Dumnezeu: 
“Bată-vă focul de oi, 
Că de când sunt eu la voi 
Am albit pe cap câ voi.” 
Cu astfel de treburi gospodăreşti se ocupă 
nului: Sus în poarta raiului 
Paşte turma tatălui. 
Dar la turmă cine-mi sta? 
Sta chiar Maica Precista... 


In altă colindă ea coase un guler: 
In leagăn cine-i culcatu'? 
Ti culcat un fiuț sfântu. 
Maica lucru ce lucra-re? 
Guler fiului cosia-re. 
Grăi fiuţ câtre maică: 


şi Maica Dom- 


ele sunt chiar depr! 
loc să. nască, 
P'ângă Murăş, pângă Tisă 
Maica sfântă plimbă-mi-să. 
lată, cu această ocazie şi originea versurilor 
doine 


eminescienei 


“Dela Nistru pân! la Tisa 

Tot Românul plânsu-mi-sa” 
pentru care cârcotaşul Hașdeu îl acuza de invenţie facilă, 
iar regimul actual îi refuză de 40 de ani tipărirea, desigur, 
din cu totul alte motive. In aceste condiţii nu e de mirare 
că, atunci când e vorba să fie botezat Isus, se propune 
*“Doamne'! numele i-om pune; 


Dătător de fapte bune. 


prin fiii mei şi prin fi : 
Prin această concepţie omul înțelegea că, dei apare, Datăton de 
i ceeaşi esenţă cu rincipiile eterne ale turor, 
ai i ceea și numai că îi Si-al Românilor”? ca A 

rnând traza biblică, ne-ar 


Un filosof grec, Xenofan, răstu 
aminti aici că şi câinii, dacă şi-ar face un zeu, l-ar imagina 
Numai că Xenofan se gândea la Grecii lui, 

a] lor mare mâncău (atât de 
călit de primul excroc şi hoţ 
e, de Prometeul lui Marx), ca să nu mai 


vorbim de nenumăratele lui aventuri galante. 

In colindele noastre “antropomorfismul” relativ nu are 
cobori pe Dumnezeu la nivelul păcatelor 
ci de a-i aminti omului că suntem de esență 
face decât fapte pe care nici 


care şi-l imaginau pe Zeus 


cunoscut în istori 


vorba despre om sau fapte: 

gazda este "cest domn bun” 

principiul 
C'așa-i legea din bătrâni, 

Din bătrâni, din oameni buni. 


Ciobanul din Mioriţa-colind 
La bun domn slujeşte 
Bun cal hărăneşte. 
ă Dumnezeu întreabă pe Sfântul Petre: 
Ce-i mai bun, Petre, pe lume? 
Si sfântul îi răspunde 
Nu-i mai bun ca boul bun, 
Când revarsă brazda neagră, 
Si răsare grâu uşor... 


In altă colind 


Fi După care sfântul face, aparent contradictoriu, i 
indu-i lumea cum trebue de prima dată bb aaa leii pl Pază 


Nu-i mai bun ca oaia bună 


şi apoi 

7 Nu-i mai bun ca calul bun... 
Contradicţia există însă numai pentru lumea noastr 

modernă, a performanţei şi concurenţei c 


"după ''legea din 
prin aceasta participă la Ii 


fel tot 
că o împlineşte, împlinindu-se pe sine. 


facă, fapte care îl ridică In alt colind, gospodarul cu doamna 


ontinue; pentru 


lumea tradiţională oricine, în starea lui, îşi face datoria 
bătrâni” e ie) de bun cu “ mai bun, căci 
egile dumnezeirii, numită de alt: : : (Ei A 
“bunul Dumnezeu'”) şi se integrează în ea, în sensul e ae deci, că '“cest domn bor : 

Continuare În 


CUVANTUL ROMÂNESC 


ÂNEŞTI 


i importante idei ale filosofiei indie d 
este aceea că omul se poate elibera de contingent şi intai 
în Brahman, spiritul universal, încă din timpul vieţii. Ideea 
aceasta â rut întotdeauna stranie europenilor, deși ea i 
apare la unii mistici creştini. Amintesc însă căea trebue să 
fie veche pe meleagurile noastre: Binecunoscutul text din 
Herodot (IV,96) în care se vorbeşte de “hoi athanatizontes 
Getai” este interpretat de 1.M.Linforth şi de M. Eliade nu 
ca “Geţii cari cred) nemuritori”, ci "care ştiu 
cum să devină nemuritori. Or această credință este 4 
evidentă în colindele noastre. - da 
Aşa, de exemplu, împlinind “legea din bătrâni”, jui 
buni sunt sfinți: 
De-asară, de-asară..- 
De când sfinţi plecară, 
Sfinţi colindători, 
Dragi cugetători.-. 
Una din cele mai răspândite colinde este “Scalda sfinților”: 
Dumnezeu se s dă în trei pâraie 
Pârâu de vin, 
Pârâu de mir, 
Pârâiay de apă rece, 
iar mai jos de el, în ordine ierarhică, se scaldă. sfin 
Mai de-a rând cu sfinții lor 
se scălda și cest domn bun 
lindătorilor. Mai mu 
Se scălda, 
Se iordănia 
Cu veșmânat alb se primenia, 
Cu bun mir se miruia, 
Cu vin alb se rumenea, 
Cruce dreaptă mi-$ făcea, &, 
Si la masă mi-ș trecea..- 
să cu Dumnezeu şi cu sfinţii. 


Una din cele ma 


20088 


It decât atât, 


adică gazda co 


adică la aceeaşi ma: 
mirat, Z z 


Fapt-am casă lângă 
Tins-am masă peste drum, 
Câţi pe drum că mi-şi treceau 
Toţi la masă că şedeau, 

Si toți beau şi ospătau, 

Tot mie că-mi mulțumeau, 
Tot mie şi sfinților 

Si lui bunul Dumnezeu. 


Drept care Dumnezeu îi răspunde 
Treci la masă nechemat, 
Bea paharul ne'ntrebat 
Intră'n rai ne'mpiedecat, 
la-ţi toiag de judecată, 
Si judecă lumea toată... i 
O” mai evidentă dovadă a. participării "omului bun! la 
starea divină ar fi greu de găsit. Or tocmai din această con: 
cepție rezultă ceea ce eu aș numi '“accesibilitatea la ra 
ţăranului român” sentimentul lui că făcând binele 
îndeplinind legea “din bătrâni, din oameni buni & 
desăvârşeşte creația divină, se reintoarce în starei 
paradisiacă originară. lată câteva dovezi: 
„„„Gheorghi ăl voinic 
EI să fie sănătos 
Cu cei trei cai 
Care noaptea pasc în rai 
Si ziua pe plai! 08 
lui dorm sub. 


Doi meri nalţi şi minunați, Și 
De tulpină-s depărtaţi, E: 
De vârfuri apropiați.- 


Domn din somn se pomeni, 
Ochii roată că-și făcea 
Pe fereastră se uita 
Si din gur-aşa-mi grăia: 
“Scoal” tu doamnă, fii dormită, 
Că ne-a nins, ne-a viforat: 
Noi aseară ne-am plimbat 
Pân' pometul raiului; 
Uitai raiul descuiat, 
Vânt de var'a răsuflat, 
Răsuflat-a, fluşturat, s 
Flori de măr s'au scuturat, 
Peste noi, peste-amândoi, 
Peste feți de logofeți.- ; 
Conştiinţa aceasta face ca omul bun, după ce-şi enuli 
faptele să explice 
Aia mă fac pi min bun, 
ă De-s mai bun ca toţi cei 
De'nfloresc şi mărgăresc 
De-mi dau raze ca din soare 
Si lumină ca din lună--: _ 200 
» îşi trimite 


buni, 


CUVANTUL ROMÂNESC 


Urmare din pag.6 
Facă-mi Domnu-atâta bine 


Ca să vină pân' la mine 
Ca să-mi cine el cu mine, 
El cu mine, eu cu el, 
C-așa-i legea lui Crăciun 
Lui Crăciun celui bătrân. 
Conştiința lui este că, dacă păstrează legea tradiției, lumea 
lui poate rivaliza cu cea cerească, Dumnezeu însuşi fiind 
uneori copleșit de splendoarea ei: 
Scoborit-a Dumnezeu 
Pe o scară de ceară, 
; Cu fuştei de fulgerei 
In stupine de albine: 
— Si de-acolo s'a luat 
Că n'a putut poclui 
„De irosu ori E 
i cas ză EI: Ap 
a puii mule a 
terne a mânăstirilor din nordul Moldovei în felul următor: 
Mânăstirea, ca şi alte fundaţii tradiţionale omenești, e un 
= centru al lumii, un spaţiu, delimitat în general, unde se 
păstrează și se aplică principiile tradiționale ale 
- funcţionării universului, în primul rând ale celui uman, și 
de unde ordinea şi armonia iradiază spre lumea încon- 
jurătoare. Pictând cu simbolurile credinţei zidurile ex- 
terioare ale mânăstirilor Românii au vrut să deschidă şi să 
extindă spre lumea exterioară acest spaţiu sacru, 
sacralizând în acest mod întregul univers, întreaga noastră 
existenţă. î 
8 Stergerea demarcației dintre rai şi lume, încercarea de a 
ridica întreaga existenţă la starea paradisiacă și mai ales 
credința fermă în posibilitatea de reușită a acestei încercări 
mi se pare a fi una din cele mai mari contribuţii a 
Românilor la gândirea universală. Filosofia, care în con- 
 cepția celor vechi nu era decât incercarea, calea de a atinge 
înțelepciunea, şi-a pierdut în cursul istoriei sale tot mai 
“mult din vedere obiectul, sophia “înţelepciunea” însăşi: ea 
devine tot mai mult o tehnică a cunoașterii, subordonată 
ştiinţelor exacte; morala nu mai constituie decât arareori 
obiectul ei, iar capitolul, poate, cel mai important al ei 
eudaimonologia, cum îi ziceau Grecii, adică “ştiinţa 
fericirii”, a dispărut complet din preocupările filosofilor 
“serioşi” (între ghilimele). Să ne mirăm atunci dară că, dela 
un capăt la altul al ei, lumea a ajuns unde a ajuns, adică în 
pragul prăpastiei, al demenţei? Z 
= Invăţătura tradițională, transmisă din strămoși și îmbogă- 
țită de minţile iluminate ale neamului, are faţă de stiința 
modernă un imens avantaj: Stiinţa modernă s'a constituit 
într'o tehnică a cunoașterii care ne dă date şi legi ce ne 
sporesc cunoştinţele și ne ajută în cel „mai bun caz la o 
înţelegere parţială, fragmentară a mecanismului universal, 
dar nu ne mai “învață”, nu ne mai spun nimic (sătui până 
peste cap de o asemenea “învățătură”, mă înțeleg, cred, 
foarte bine). Pe măsură ce coboară, această ştiinţă, făcută 
mai ales pentru “'genii” și ini (ceea ce începe să devină 
tot mai mult același eta) se degradează, devine o 
caricatură de-a dreptul dăunătoare, 

Esenţialul învățăturii tradiționale este însă la îndemâna 
= oricui, putând fi înțeles de toată lumea, „deoarece el 
foloseşte limbajul clar şi simplu al miturilor și sim- 
bolurilor, din care fiecine poate reține ceva, sau poate 
adăuga ceva, pentru că spiritul ei merge în direcția naturii 
lucrurilor, și nu spre disecția și distrugerea lor, eventual 
reconstituirea lor ulterioară...din plastic. 


Incercarea mea modestă de a desluşi o parte a 
învățăturilor cuprinse în minunatele noastre colinde, cu 
mult mai realizate artistic decât Vedele indiene și nu in- 
ferioare sub raportul gândirii, în mâsura în care se vrea 
tradițională, va putea fi de asemenea luată de fiecare după 
cum va vrea şi va putea: “'Activiştii”' se vor grăbi probabil 


DECEMBRIE 1984 


DESPRE COLINDELE ROMÂNESTI 


s'o condamne ca misticism, reacţionarism, “'ştiinţificii” 
progresiști o vor considera în cel mai bun caz dacă sunt 
binevoitori poezie, literatură; cei pe care educația 
modernă îi face să se rușineze puţin la ideea de religie pot 
să ia spusele mele ca ““folelor”, Sper însă că mulţi o vor 
înțelege drept ceea ce este, simțindu-i credința lăuntrică ce 
o străbate, și dragostea cu care e spusă. Pentru aceştia, mai 
ales, încerc să-i rezum ideile de bază. 


La baza lumii se află un principiu rațional, sprijint pe 
ideea de bine şi de frumos, kalokagathia grecească, principiu 
care se află şi în noi. Numească-l cine cum o vrea, strămoşii 
noștri îi ziceau, însă, Dumnezeu. Participând la acest prin- 
cipiu, noi avem datoria de a veghea la buna funcționare a 
universului, în primul rând a celui uman (“să nu stricăm 
minunea aceasta a lumii, făcută de bunul Dumnezeu”, cum 
ar fi zis strămoșii noştri, şi cum sunt sigur că mai zice finul 
şi cumătrul. meu Vasile Tap, din a i atât. 


forțele iraționale încearcă să-l introducă cu sila în existența 
noastră. Fără îndoială, nu răspunzând cu violența la 
violență şi combătând răul prin rău (deși uneori şi acest 
lucru a fost necesar în istoria neamului nostru). Filosofii 
mei indieni mă învaţă că orice lucru care a fost construit 
prin violență nu poate fi menţinut decât tot prin violență, 
și că el nu poate niciodată să se transforme într'un lucru 
paşnic: istoria noastră şi a lumii din ultimul secol ne arată 
cât e de adevărat acest principiu. Pe de altă parte, ceea cea 
fost clădit pe pace; prin principiul nonviolenţei, nu poate fi 
apărat cu violenţă, pentrucă atunci şi-ar schimba natura și 
n'ar mai fi el. Printr'o credinţă puternică în victoria binelui 
şi a frumosului fiecare îşi poate construi o viață rațională, 
în care binele şi frumosul să predomine, răul şi urâţenia, 
care - aşa cum credeau strămoșii noştri - vin dela diavol, să 
fie permanent înlăturate, anihilate prin simplul fapt că nu 
vrem să luăm notă de existenţa lor în lume, prin simpla şi 
liniştita afirmare şi practicare a binelui și a frumosului. Cel 
puțin jumătate din ceea ce se întâmplă în existența noastră 
depinde de noi, şi având tăria să tăgăduim puterea răului în 
viața noastră, prin aceasta, fără nici o violență, îl și 
distrugem. Odată construită această lume a binelui în noi, 
după învăţătura care nu a dat greș atâta vreme cât am ur- 
mat-o, asemenea strămoșilor ziditori de mânăstiri pictate și 
pe dinafară, să deschidem această lume sacră spre cei din 
jurul nostru, să-i facem părtaşi pe semenii noştri şi să ne 
împărtășim la rândul nostru din binele şi frumosul care 
iradiază din ei, și poate că astfel răul, de care tot noi sun- 
tem vinovaţi că l-am lăsat să intre în viața noastră, va 
dispare, căci, așa cum spune Soljeniţin, granița dintre bine 
şi rău nu trece printre noi şi ceilalţi, nici între continente 
și sisteme, ci prin inima fiecăruia dintre noi, şi numai de 
noi depinde să lărgim aria binelui în lume și s'o îngrădim 
pe a răului. 


Că așa este, ne-o dovedesc iarăși colindele. După credința 
populară, lumea frumoasă pe care a făcut-o Dumnezeu se 
sprijină pe un stâlp (stâlpul binelui şi al frumosului, fără 
îndoială). In tot cursul anului diavolul se chinuieşte să taie 
acest puternic stâlp. Dar in noaptea Crăciunului 
colindătorii cântă colinde atât de frumoase, încât până și 
diavolul se opreşte să le asculte, şi atunci arhanghelii vin și 
dreg la loe stâlpul lumii. Sfârşitul lumii va veni după 
această credinţă, abia atunci când nu se vor mai cânta 
colinde, 

Cântaţi, deci, şi acultați colinde, şi încercați să le 
înțelegeţi tâlcul lăsat din strămoși, şi cu aceasta fiţi siguri 
că lumea noastră nu se va prăbuşi. 


Cicerone POGHIRC 


„din mocirla visului rău 


Lui Alexandru Lungu 


-Joie, joie, pleurs de joie.- 
Pascal (*'Le Memorial”) 


Atotputernică sărăcie il 
ară a păcii lucie ca lumina z 
ce nu poate fi strânsă în hambare 7] 
Atotţiitoare lipsă de început 

şi început al tuturor lucrurilor 


sunt fericit 

de imensitatea cosmosului i 
şi de adâncimea cugetului F 
sunt ameţit de eterul infinitului Tău +) 
necuprins de nicio ființare ŢI 
dara mărturisit în toate! și 


Tu neant al închipuirii mele 
care mă treci prin neființă 
ca să fiu 

în sincopele clipelor 

departe fiecare una de alta 
cât toată istoria lumii 

între o clipă și cealaltă 


Vai de cei ce Te iau 

ca sulfamida împotriva gripei 

sau ser antirabic 

să vindece turbarea duşmanilor 

şi amăgindu-se că împart lumea cu Tine 
vând pe neant lucrarea Ta 

şi te prind zălog al neputinței lor! 


Tu care ne-ai dat Cuvânt 

şi ne-ai scos dintre necuvântătoare 
ca uleiul deasupra apei 

Tu care ai mărginit nemărginitul 
după chipul şi asemănarea noastră : 
ai rupt lanţurile zălogirii = 
dând pe față părelnicia morții 
ne-ai ridicat din putreziciunea urii 
care cu duhul rău al răsbunării 
ține loc de credință 2 i SP 


al unui păcat pe care nimeni 
nu l-a făcut niciodată 


Tu care ai fost răstignit 

pentrucă ne-ai deslegat de o nălucire 
eşti tot ce-a mai rămas 

dar infinit mai sus de ce-au pierdut 
celor azi răstigniţi 

pentrucă n'au crezut în Moartea Ta 
şi au preamărit Invierea 

şi mai presus de toate trecătoarele 
au pus ceea ce nu trece 


Tu care n'ai pedepsit 

niciodată pe nimeni 

dar ai pătimit pentru toţi 

însingurat în veșnicia Ta 

şi zălogit de-o nesocotință fără margini 


Tu care niciodată n'ai zădărnicit viaţa noastră 
și nu ai nimicit pe nimeni 

şi nu Te-ai făcut mercenar 

al setii de răzbunare: 

Te-ai răzbunat cu Invierea Ta i 

şi nimeni nu a fost cu trupul vătămat 

când trăznetul 

a sfâşiat catapeteasma lumii 

când noapte s'a lăsat peste ziuă 


Tu unul 

în cele trei firi 

care ne răsfață pe fiecare 

iată că strigăm 

cu iubire credință şi nădejde: 
UNIȚI-VĂ CÂNTĂREȚI DIN TOATĂ LUMEA 
SI CÂNTAȚI ÎMPREUNĂ DIN GLASURI 
DIN BUCIUME ȘI CETERI 


DIN LĂUTE ȘI TRÂMBIȚI: BUCURĂ-TE 


BUCURĂ-TE 
BUCURA-TE 


Horia STAMATU. 


k: 


DECEMBRIE 1984 CUVANTUL ROMÂNBse 


O, BRAD FRUMOS , 


O, brad frumos, ce sfânt păreai 
în altă sărbătoare, IN 
Mă văd copil cu păr bălai 

şi ochii de cicoare. 

Revăd un scump şi drag cămin 

şi chipul mamei sfinte, 

imagini de Crăciun senin 

mi-apar şi azi în minte, 


Un brad cu daruri şi lumini 
în amintiri s'arată. 

In vis zâmbeşte ca un crin 
copilul de-altădată. 

Intregul cer era deschis 
deasupra frunţii mele. 

Azi strâng doar pulbere de vis 
şi numai scrum din stele. 


Copil bălai, Crăciun și brad 
s'au stins în alte zile. 

Azi numai lacrimile cad, 
pe'ngălbenite file... 

Azi numai vine Moş Crăciun 
cu barba-i jucăuşe, 

ci doar tristeţile mi-adun 
să-mi plingă lângă uşe... 


In bezna temniței mă frâng 
sub grele lespezi mute, 
şi'mpovărat de doruri plâng 
pe amintiri pierdute. 
Omătul spulberat de vânt 
se cerne prin zăbrele 

şi-mi pare temniţa mormint 


al tinereții mele... 
Radu GYR 


Vestitor, ca steaua magilor, să treci 

Moș Crăciune, te-așteptăm în temniți reci, 
să ne duci povara grelei așteptări 

peste ziduri și omături, peste zări. 


Nu ne doare biciul ars pe trupul gol 

nici pârjolul peste țarini, rostogol, 

cum arde, strânsă'n ziduri de cetăţi, 
sugrumarea sfintei noastre libertăți . . - 


Sună lanțurile”n noapte zurgălăi 

“Tu ne seamănă în inimi brazii tăi 

Si cu cerbii sămințelor de ger 

Du-ne plânsul din hotare, Lerui Ler - - + 


Fă deschise Doamne, porțile de zori 
pentru anii petrecuți în închisori 

si trimite Harul nasterii, prinos, 

peste Neamul de sub Cerul Lui Hristos. 


In flori dalbe, bucurii ca meri domnești 
pe pământul țării noastre să'nflorești, 
să vestească seminţiilor sub cer, 
Vicleiemul altor vremuri, Lerui Ler .. + 


Zahu PANĂ 
MARIA 


Maria, tu nu pui nici o'ntrebare! 
Pruncşorul tău nici legănuț nu are, 

nici periniţă de mătasă, 

nici scutece de in, nici fașă. 

De-atâta sărăcie, de bună seamă, 

l-ai învelit în alba ta maramă 

şi te-ai gândit c-ajuns pe prag de lume 
el va purta al Tatălui Fiu nume. 

Si poate te-ai gândit la clipa'n care 
va spune ''mamă”, gângurind în soare, 
şi cum câdea-va la întâii pași, 
deși din mâini o clipă doar îl laşi. 

Si te-ai gândit la anii care vin 

citind Scripturile în ceasul lin; 

la timpul când copilul tău Isus 

în casa Tatălui din cer e dus, 

sau la tăcerile-i de gânduri pline 

când pleacă'n Ghetsimani fără de tine. 
Poate'ntr'o zi, cu cerul în privire, 

să'i spui de Inger și Bunavestire. 


Eugenia ADAMS-MUREŞANU 


CRĂCIUNUL 


ÎNCHISORILE COMUNISTE 
COLINDUL PRIZONIERILOR 


ROMÂNI DIN U.R.S.S. 


Sub fereastra amintirii ne-adunăm 
cântecul de altădată-l colindăm. 
Si-a cernut un înger florile tiptil 
peste fruntea mea senină de copil. 


Mamă, mamă, cresc nămeţii, suferim, 
flori de măr într-o cunună, velerim! 


Brazii ard în vatra vechiului cătun 

noi cântăm colindul unui nou Crăciun. 
Doamne arde'n focul inimii zăpezi 

fruntea noastră, mamă, iarăşi s'0 dezmierzi. 


Mamă, mamă, cresc nămeţii, suferim,. 
flori de ghiațţă'ntr'o cunună, velerim! 


Răbufneşte'n vaier stepa către cer 
brazi îşi leagănă în vârfuri, Lerui Ler! 
Trec în caravană magii dorului 

peste fruntea rece-a luptătorului. 


Mamă, mamă, cresc mâăneţii și pierim 
fără nume, fără țară, velerim!... 


Ea SERPI A 
Ș E : 

RUGĂ PENTRU PACE 
Slavă Tie Doamne, pentru-această noapte, 
somnul meu în umbra lunii s'a scăldat. 
Din abisul păcii, visul scufundat, 

mi-a cules mireazmă de naramze coapte. 
Slavă Tie Doamne, pentru-această noapte! 


Semăna cu noaptea Sfintei Tale Naşteri, 
când ai rupt pecetea vechiului blestem. 
Pacea Ta'nstelând-o peste Betleem 
şi vărsând lumina tainicei cunoașteri. 
Semăna cu noaptea Sfintei Tale Naşteri! 


A lăsat un înger porţile deschise; 
cântec fără sunet Te slăvea'n sobor 
unduia azurul, aripi fără zbor, 

când spre-abisul păcii năzărit din vise, 
a lăsat un înger, porţile deschise! 


Dă-mi şi mie aevea, Pacea Ta Cerească, 
miezul de tăcere al strigatei vieţi, 
care'nflăcărează din fricoşi, profeţi 
măduvă ce”mpinge vârful să'nflorească, 

Dă-mi şi mie-aevea, Pacea Ta Cerească! 


Pacea lumii zace pe vărsări de sânge 
şi rodeşte bobul viitoarei uri. 

Pacea Ta răsfrânge raiul în făpturi, 
cel înfrânt având-o, el e cel ce'nfrânge. 
Pacea lumii zace pe vărsări de sânge! 


Dă-mi şi mie pacea inimii, Stăpâne, 
flacără ce nu se zbate'n uragan. 
Să răzbesc războiul duhului duşman, 
căci țărâna trece, sufletul rămâne. 
Dă-mi şi mie pacea inimii, Stăpâne! 


Tu, răcoarea celui ars pe rug, Lisuse! 
şi dulceața celui sfâșiat de leu 

în arena morţii, Dumnezeul meu, 

fii Tu răsăritul vieţii mele-apuse. 
Tu, răcoarea celui ars pe rug, lisuse! 


Si mă'naltță Doamne, la Cereasca Pace, 
că Tu esti de-a pururi neclintitu-mi crez, 
dragostea de care nu mă'ndestulez 
și nădejdea care de lut mă desface, 
Si mă'nalță Doamne, la Cereasca Pace! 


Nichifor CRAINIC 


“Totul e astăzi alb, încât și cei bătrâni 

par mai tineri, fiindcă a nins destul! 

E liniste adâncă și'n noapte țâșnesc fântâni 
de lumini, sub care privesc nesătul, 


Si trandafirii s'au lepădat de spini 

acoperiți de noian de iubire; 

e atât alb printre lumini 

sub copacii, păpuşi de Crăciun, în strălucire. 


Prin veșnicia albă se aude corul de îngeri 
si glas de păstor în vale răsună- 
În noaptea cea mai sfântă să nu mai sângeri 


lume, privește Vestea cea bună... 


Pr. Viorel DUMITRESCU 


edi 


< » 
eye 


COLIND 


A venit şi-aici Crăciunul 
luminându-ne surghiunul. 
Cade alba nea 

peste viața mea, 

peste suflet ninge. 

Cade albă nea 

peste viața mea, 

care-aici se stinge. 


Lumea'n cântec se deşteaptă 

pe Mesia îl așteaptă. 

Zâmbete cerești 

intră pe fereşti 

vin în orice casă. 

Si în orice gând arde tremurând 
câte-o stea sfioasă. 


în inimi ne-a pus 

numai lacrimi grele. 

Dumnezeu de sus 

în inimi ne-a pus pâlpâiri de stele... 


Numai temniţa posacă 
a'mpietrit sub promoroacă. 
Stăm în bezna grea, 
pentru noi nu-i stea, 
cerul nu s'aprinde. 

Pentru osândiţi, 

îngerii grăbiţi 

nu aduc colinde. 


O lisuse Impărate, 
iartă lacrimi şi păcate. 
Vin! să'nchizi uşor 
rănile ce dor, 

visul ni-l descuie. 

Noi te-om aștepta, 
căci pe Crucea Ta 
stăm bătuţi în cuie. 


Maica Domnului Curată, 
Ad'o veste minunată. 
Inforeşte'n prag 
zămbetul tău drag 

ca o zi cu soare. 
Zâmbetul tău drag 

îl așteaptă?n prag, 

cei din închisoare. 


Peste fericiri apuse, 
tinde mila Ta, Lisuse. 
Cei din închisori 
Teaşteaptă'n zori, 
pieptul lor suspină. 
Cei din închisori 

Te aşteaptă'n zori, 
să le-aduci lumină. 


Steaua prinde să lucească 
peste ieslea'mpărătească 
şi din nou trei magi, 
varsă din desagi 

aur şi tămâie. 

Ingerii de sus 

magilor le-au pus 

Cerul sub călcâie, 


CUVANTUL ROMÂNESC 


_Propăvăduind ““moartea lui Dumnezeu”, 
secolul al XX-lea nu aduce în viața omului 
numai apocalipsul a cel puțin două răz- 
boaie mondiale şi a celor mai mari crize 
economice, sociale și politice cunoscute 
vreodată, dar şi o dezvoltare fără 
precedent a ştiinţei şi tehnologiei, dez- 
voltare ce a atras cu sine o mutație 
radicală de valori în lumea culturii cât şi 
un mare, semn de îndoială asupra condiției 
spirituale a omului. Căpătând din ce în ce 
mai mult amprenta şi simptomele 
amurgului evului creştin, dar neizbutind 
să aducă omului liniştea şi împăcarea 
promisă, secolul al XX-lea se poate carac- 
teriza ca un secol al ideologiilor falimen- 
tare şi anxietăților existențiale. Toate 
aceste ideologii indifernet de modul lor de 
prezentare au căutat nu numai să se im- 
pună totalitar dar şi să țină loc de 
credinţă religioasă. In acest scop ele şi-au 
creat simbolurile şi ceremoniile lor, 
dogmele, sfinții şi liderii carismatici, 
precum si operele artistice inspirate de 
idealurile respective. 

Secolul al XX-lea a cunoscut de 
asemenea cea mai uimitoare diversitate de 
gândire teologică, filosofică, estetică, dar 
şi cele mai paradoxale forme de creaţie ar- 
tistică. Intre sloganul care anunţă **moar- 
tea lui Dumnezeu” și noua teologie a 
speranţei din epoca eliberării şi 
reevanghelizării ecumenice, gândirea tim- 
pului nostru rămâne încă în căutarea 
"pietrei filosofale”. 

În acest secol, însăşi Frumosul și 
Adevărul care împreună constituie ger- 
menul vital al artei nu mai își găsesc 
originea esenţială în “mintea” lui Dum- 
nezeu, ele nu mai sunt atrase şi atinse de 
raza de lumină transcendentă a grației 
divine ci sunt mai degrabă considerate a 
forma obiectul continuei schimbări şi 
progresului realităţii aşa cum. pot, 


Astfel, după gândirea omului con- 
temporan, frumosul şi urâtul pot exista 
împreună în opera artistului datorită fap- 
tului că sar presupune că orice ac- 
tualizare este în sine finită și orice finit 
exclude alternativele. Mai mult decât 

“aceasta, Adevărul însuși ar deveni numai 
o categorie relativă care ar uni aparența 
cu realitatea. In cazul acesta ar rămâne de 
înțeles că frumosul ar fi considerat 
superior adevărului, întrucât numai 
frumosul ar fi creat din lucruri total 
reale. 

Se pare însă că apostolii acestei rătăciri 
estetice uită dela început faptul că, în 
ciuda capriciilor de gândire care ne bân- 
tuie atât de violent veacul, reiese tot mai 
clar la suprafață marea necesitate de a 
întelege măcar în ultimul ceas că Adevărul 
nu poate fi decât unul și anume cel 
revelat, şi Frumosul artistic însuşi con- 
stituie numai un mod de exprimare a 
Adevărului. Frumosul nu este un simplu 
produs al imaginaţiei omeneşti ci însăşi 
revelația Adevărului divin făcut cunoscut 
prin inspirație și descoperit nouă spre a 
vedea mai de aproape necuprinsa glorie a 
lui Dumnezeu. Prin Adevărul revelat în 
frumos noi putem intra în comuniune cu 
lumea spirituală, deci practic dobândind 
cel puţin intuitiv imaginea lumii celei 
reale ce se ascunde după vălul mereu 
schimbător al aparenţelor. 

Astfel, artistul adevărat, prin opera sa 
ne face să ne întărim convingerea că Dum- 
nezeu nu rămâne numai sechestrat acolo, 
în planul misterelor transcendentale ci se 
îmbracă și în curcubeul transparent al 
frumuseţii lumii vizibile și deci se coboară 
în paradisul luminos al copilăriei noastre 
spirituale. spre a ni se revela şi nouă cât 
mai deplin, întocmai ca un părinte bun 
care din marea sa iubire şi pentru a-și 
bucura căminul se joacă şi “'se pune la 
mintea copiilor”, deşi esenţial el rămâne 
în toată maturitatea. Uimirea de a-l vedea 


DECEMBRIE 1984 


ÎMPĂRĂȚIA CUVÂNTULUI 


pe Dumnezeu manifestându-se în creația 
Sa şi deci şi în noi se numește poezie. 

A fi poet, şi deci artist de orice fel, 
înseamnă de fapt a crea. Ori dacă omul nu 
mai poate crea ceea ce este frumos şi în 
spiritul Adevărului, el se aliniază însuși 
ca ființă devenind pradă absurdului şi 
anxietăţii, nihilismului şi separării de 
Dumnezeu. 

lubirea întru Adevăr și exprimată cu 
mijloacele frumosului este prin ea însăși 
un act de creaţie, care ne transformă și ne 
eliberează spiritual. Prin creaţie universul 
material devine o dovadă a universului 
spiritual, o formă de realizare a acestuia. 

Căci aşa după cum sfintele icoane aduc 
către percepţia creștinului care le 
venerează cu pioşenie misterul prezenței 
adevărate a lui Hristos, tot aşa și o poezie 
de inspiraţie întru Adevăr ne face să 
simțim şi să înțelegem realitatea vie a 
Duhului Sfânt revelată prin sfințenia din 
icoana cuvântului. 

Adevărul însuşi e Unul şi anume cel al 
Cuvântului Intrupat. 

Este adevărat că din punct de vedere 
practic şi privită prin spectrul lumii 
acesteia poezia nu este mai mult decât o 
"moară de zăpadă”. Dar înțeleasă 
existenţial, cognitiv sau eschatologic, prin 
haru-i care macină fibra aparenţelor 
materiale, poezia poate întrupa adevărul 
frumos şi frumosul adevărat numai în 
clocotul sau limpezimea unei simple 
imagini de inspirație divină. 

Sub aspectul ei creativ poezia ne apare 
ca o stare de intuiție a minţii ori inimii, 
stare care atunci când este 'întrupată” în 
cuvinte sau forme materiale devine 
imagine. In realitate însă poezia există in- 
dependent și ontologic dincolo de orizontul 
restrâns al conștiinței noastre. Ea este o 
formă de organizare după modelul struc- 


ur: Dum 


trina teologică și adevărul de natură 
kerygmatică poate juca rolul de structură 
profundă în jurul căreia se formează 
trupul poetic. Oricum, logica asocierii 
cuvintelor ca trup al spiritului de in- 
spiraţie nu este o logică dependentă de 
coerenţa unui anumit sistem filosofic sau 
teologic. 

Cuvântul ca Adevăr este sursa cuvin- 
telor de inspirație poetică, după cum 
aceste "'cuvinte” trebue să se întoarcă în 
Logos şi să exprime Adevărul. In această 
perspectivă poezia şi imaginaţia, simbolul 
şi metafora nu sunt categorii ce ţin de 
lumea mitică, ci realități întrupate, 


realităţi care desigur pot fi adevărate sau 


false în funcţie de răspunsul lor la 
chemarea Adevărului Sfânt. Căci nu 
istoria de astăzi, ea însăşi mistificată de 
ideologii confecționate după chipul şi 
asemănarea celor care le propagă, nici 
măcar timpul ca dimensiune pământească 
nu sunt judecătorii finali ai valorilor 
sufleteşti şi spirituale, ci însăşi focul 
sacru al epurărilor eschatologice. 
Pentru aceasta este necesar ca mesajul 
inefabil al artei create de noi în libertate 
și deci neimpus sau cenzurat din afară sau 
de propria noastră conştiinţă sau 
amenințarea fricii să devină şi un act 
moral, nu atât ca utilitate de conjunctură 
ori ca “'decalog” al ordinei, ci în primul 
rând ca mărturie iconografică a 
Adevărului trăit în iubirea noastră pentru 
Dumnezeu și aproapele nostru. Astfel, în 
activitatea noastră de creaţie se cuvine să 
preamărim înainte de toate pe Creator și 
apoi creația, pe Dumnezeu întâi și apoi pe 
om. Inversarea acestei ordini de priorităţi 
se numeşte idolatrie. Ridicarea cu orice 
preț și la orice pas de ode și osanale 
“'cezarului”! este iarăși idolatrie. Si orice 
idolatrie sau auto-idolatrie este o 
stricăciune și un fel de  perversiune 
spirituală pe care Dumnezeu le detestă. 


„Ele se transformă în timp sau sunt încă 


Marin MIHALACHE 


din fașă un păcat împotriva Adevărului si 
a Duhului Adevărului. £ 
Numai o creaţie artistică inspirată din 
Adevăr, izvorită din temeiurile sfinte ale 
dragostei față de Dumnezeu şi aproapele şi 
întrupată în voalul inefabil al frumosului 
poate confrunta timpul răscumpărându-l 
şi  înduhovnicindu-l cu promisiunea 
luminii taborice a Impărăției lui Dum- 
nezeu. Prin aceasta arta creată dovedeşte 
ea însăși că este o expresie a Adevărului și 
că slujeşte nevoilor fundamentale ale 
omului, nevoi legate de mântuire și 
îndumnezeire prin Harul lui Hristos. 


PAGINA 9 


Prin aceasta nu numai omul dar şi 
creația de orice fel ies din circuitul închis 
al spiritelor relative și de multe ori false 
şi intră în libertatea absolută a vieții 
trăite, în realitatea Cuvântului Intrupat, 
acolo unde omul se regăseşte pe sine 
însuşi şi pe Insuşi Creatorul său. Semnul 
de îndoială asupra condiţiei spirituale a 
omului se topește în marea linişte 
promisă de Fiul Omului. Apele tulburi ale 
veacului se decantează şi ele în apele 
sfinte ale Botezului în Duh şi Adevăr. lar 
acest Adevăr al lui Dumnezeu ne poate 
face într'adevăr liberi. [maj 


“ATTA”, STATUIA DACĂ 


(Capitolul 2) 


Sculaţi, sculați boieri mari 
Că vă vin colindători 
Noaptea pe la cântători 

Si nu vin cu nici un rău, 
Că vaduc pe Dumnezeu 
Mititel și'nfășeţel 

Cu fașă de tiriplic 

Scufie de borangic. 


Alături în preajma lui, 
In jurul leagănului 

La icoane, trei cocoane 
Una face fedeleu, 

Alta face muc de seu 
Si-alta stă cu Dumnezeu 


In grădină-i un măr rotat pa 
De flori albe scuturat, co 
Iară la tulpina lui, 

La tulpina mărului, 

Este-un pat 

De-aur curat. 

Dar pe pat ce-i așternut? 

Ilarbă verde dela Prut. 


Si în el cine dormea? 
Cuconica, coconașul, 

Iar alături copilașul, 

Ia ușor mănunchi de flori,, 

Pe la ușă flori de rujă, 

La ferești, meri domnești. 

Sus pe tindă, flori de chindă, 
Pe podele rândunele, 

La icoane busuioc, 

Da-var Dumnezeu noroc... 


Crezând că toamna nu va avea sfârșit, 


- s'au trezit într'o explozie de alb. Fulgii 


ușori şi reci se așezară și pe ATTA. Vân- 
tul pornise să bată și țurțuri de ghiaţă 
începură să îi atârne din păr și rochie. 
Seara se lăsase şi casele începură să își 
aprindă luminile la ferestre. Pâlcuri, 
pâlcuri de copii se iviseră pe străzi. Erau 
colindătorii din ajunul Crăciunului. 
Trei prichindei, uitându-se curioşi la 
ATTA, începură să cânte pițigăiat. 


Sculaţi, sculați boieri mari 
Sculați nu mai dormiţi 
Vremea e să vă gătiți i 
Casa să v'o măturați 

Masa să v'o îmbrăcați 

Că vă vin colindători 
Noaptea pe la cântători 

Să vaducă sănătate 

Că-i mai bună decât toate... 


După fiecare noapte geroasă ATTA se 
dezmorţea puțin în raza pe care i:o 
trimitea soarele din înaltul lui. Piatra din 
ea simţea mângâierea caldă. Era aceeași 
rază care cu 2400 de ani în urmă o făcuse 
pe ATTA să se îndrăgostească de astrul 
ceresc, de măreția, lumina şi căldura lui. 
Din prima zi ea primise raza, cum fecioara 
primeşte mângâierea primei mâini 
bărbătești. Si dacă nu ar fi fost de piatră, 
de mult ATTA s'ar fi topit, s'ar fi făcut 
moale și mică și răsucindu-se sar fi 
evaporat urmând drumul razei pentru a se 
contopi în clocotitoarea materie solară, 

Timp de două săptămini de ATTA nu se 


Elisabeta PĂUNESCU-LIPAN 


mai ocupă nimeni. Sfintele sărbători ale 
Crăciunului îi făcură pe Stelian, Olimpia 
și copii, să o uite de tot. Trecutul ei 
rămăsese amorțit şi ea luă parte la 
fericirea acestei familii. Stelian fusese 
ales primar. Acum când ţara se liniştise, 
oamenii petreceau. Era Anul Nou, străzile 
răsunau de cântece, urări și pocnete de 
bici. 

“Grăbiţi-vă băieților 

Să urăm boierilor 

Celor mari şi celor mici, 

Să le fie anul cu spor 

Si pe câmp şi pe ogor 

Si'n casa domnilor 

Si'n bordeiul tuturor 


la mai mânaţi măi flăcăi, 


co) 
taţi puţin şi 
Si cuvântul mi-ascultaţi.. 


Mâine anul se”nnoieşte 
Pluguşorul se porneşte ra 
Pluguşor cu şase boi 

Boişori mânaţi de noi. 

Boii, boii din "nainte, 

Cu corniţe poleite. E N 
Boii, boii, din mijloc 
Cu corniţele de foc. 
Boii, boii, dela roată, 
Cu corniţele de piatră. 


Strigaţi măi flăcăi, 
Hăi, hăi, şi iar hăi, 
Răi, hăi... 
Boierii s'au deșteptat 
Si în casă ne-au chemat 
Ei, frumos ne-au dăruit 
Cu'n colac de grâu curat 
Pe colac şi-un godinac 
Si vreo doi, trei leişori 
C'așa-i legea la feciori... 
Pocniturile de bici o treziră pe ATTA şi o 
întoarseră în timp. 
“Sănătate, sănătate 
Că-i mai bună decât toate. 
Crească chica fetelor 
Ca şi coama iepelor'”! 


Auzea parcă prin vis diferite alte urări: 


"Am 0 capră şi-o căldare 
Si mă ţin că's gazdă mare. 
Am o capră şi-un ciocan 
Si mă țin că's bogătan.” 


Sau: i 
“Slobozi-mă gazdă'n casă 
C'afară ploaie şi varsă 
Că dacă gazdă nu crezi, 
Să ieşi afară să vezi.” 


Nu-şi amintea însă precis dacă atunci 
când meşterul dac a creat-o pe ea, copiii 
Dacilor colindau. Pamântul, iarna și 
soarele erau aceleaşi. Poporul. dac era 
răspândit dela Pontus Euxinus (Marea- 
Neagră) până la Sigidunum (Belgradul- 
Yugoslav de astăzi). Pe partea de vest de-a 
lungul fluviului Danubius (Dunărea) era 
Daco-Moesia, unde coloniștii din Milet 
întemeiaseră pe pământul dobrogean, 
oraşele: Histria și Tomis iar Dorienii din 
Herakleia Pontică (colonie a Megarei) 
întemeiaseră orașul Callatis. 


(Va urma) 


Pip 


| PAGINA 10 


ASPAȚIALITATEA NUMĂRULUI TEMPORAL ÎN POEZIA LUI NICOLAE PETRA 


Dumitru ICHIM 


CAET DE ARITMETICĂ 


(eu versuri potrivite printre numere) 


DECEMBRIE 1984 


AL ELEVULUI 


| 


3 


Poezia este umbra de 
lumină a Luminii. In acest 
sens nu putem vorbi despre 
ea decât apofatic, adică ce 
nu este ea. Temelia ei nu 
este creația pentrucă ea 
însăși e deja creaţie, după 
cum Grecii au şi numit-o. 
Nu e nici ființă, ni 
= E lea 
existență, 
poralitate veşnică a 
aşteptării dintre potenţialul 
cosmic sălășluit în voinţa și 
realizarea lui ca rostire a 
începuturilor de lumi prin 


Stihurile lui Nicolae 
Petra pentru cititorul 
neiniţiat sunt pur şi simplu 
un şoc, în special ne 


referim la ultima lui carte: 


de poezii CAET DE ARIT- 
METICA, Mexico, 1984. In 
Primul rând derutează prin 
forma exterioară a cărții, o 
idee atât de originală că 
face această prezentare ab- 
solut imposibil de a fi 
copiată, sau “inspirată de” 
fără riscul de epigon. Car- 
tea, ca exterior, e 
într'adevar un caiet de 
matematică tip, cu titlul 
respectiv, fiind proprietate 
“al elevului” după care ur- 
mează semnătura-niște 
ghiocei de tuş ai “elevului” 
Nicolae Petra. Paginile in- 
terioare sunt de caiet de 
aritmetică, acele careuri de 
groază şi nostalgie unde în 
vremea florilor de cireş ne 
chinuiam cu spaimă să nu 
greşim cifrelor. 

Punerea în gardă despre 
ce fel de “elev” avem de a 
face ne-o oferă paranteza de 
sub titlu: “'cu versuri 
potrivite printre numere”. 
E vorba deci de un poet care 
se imbracă în tunica de elev 
cu numărul de matricol 
cusut pe mânecă. 4 

- Regizării acesteia îl gă- 
sim răspunsul pe pagina a 


"doua, de unde şi cheia dea 


descifra volumul. 

Pentru Nicolae Petra 
condiția umană este tragica 
închidere în idolatria 
cunoașterii simbolizată prin 
camera unei clase de şcoală 
având ca punct terminus şi 
altar - moartea, acea “'tablă 
neagră” predominând clasa 
şi sufletul de elev. Dincolo 
de ea nu mai este nimic. Pe 
trebue să scrie cu creta 


ME 


acea 'atem- 


| FI L | 
XICO 19 
judecata finală, răspunsul 
ultim. 

Desenul la care facem 
referință reprezintă figura 
înfricoşătoare a 
““îmvăţătorului”! cu 
ochelari, *'tabla neagră” şi 
sfidarea ei de un elev ce. 


există un “dincolo”. Nu 
mai contează numărul. 
Afară sunt pomi înfloriţi, 
cântec de păsări şi în locul 
“tablei negre” e infinitul 
albastru al cerului și 
soarele în mijloc. 

Acest simbol al condiţiei 
umane implicat în desen îl 
găsim reluat pe parcursul 
poeziilor din volum. E 
vorba de un război pe care 
poetul îl declară numărului 
ca supremă cunoaştere a 
necunoașterii noastre? Da 
şi nu. Petra încearcă o 
modalitate nouă în poezie 
de a trece dincolo de for- 
mulele poetice, dincolo de 
cuvânt şi de cifră. Trebue 
să recunoaștem unicitatea 
acestui experiment . liric 
Cităm: 

“Intâmplarea, 82, pare că 
vine singură, chiar tristă 
Si cade în fântâna, 17, unde 
nimeni nu-așteaptă aven- 
„tura 

In lumea 8318 unde totul e 
așezat cu semnul 

4391 pentru pasiunea sa fie 
iarăşi alta, la rând 

După măsura din vechi 909, 
dela bunici 

Ce-am scris 44 cu peana 
nouă şi-am zugrăvit icoana 
Aici e brazda trasă 092 din 
vânturi nu din somn 

Căci azi 89 e însemnat pe 
carte, ceaslovul roş 

Nu minte.” p. 19 

Cititorul neiniţiat va 
spune: Să am iertare dar nu 
am înțeles nimic. De aceea 
e nevoie să adăugăm câteva 
cuvinte despre poezia 
modernă. Spre deosebire de 
cea clasică, care descrie, 
aceasta crează o stare de in- 
cantaţie în care cititorul nu 
mai stă în “'bancă”, ci par- 
ticipă efectiv cu autorul în 
intimul stării de creație. E 
chemat să fie prezent la 
flăcările de vulcan și nu la 
stingerea lavei. E o invitare 
de a participa la izvoarele 
pure din care va curge 
cuvântul. 


EIB] 


-stăru de ea 


Textul de mai sus îl 
putem interpreta simfonic. 


Cuvântul e. scos din 
noțiunea de “vorbă” şi 
făcut transparent 


inefabilului. Un fel de abur 
al luminii din care pămân- 
tescul şi măsurare pămân 


A ale 
tul în pictură îl găsim la 
Jackson Pollock (1912- 
1956). Acest American 
aduce în pictură o 
adevărată revoluţie prin 
care este eliminată con- 
ceperea lucrării şi apoi 
reproducerea ei. Pollack 
pune accent pe spon- 
taneitate. Dacă privim 
“*Reflection of the Big Dip- 
per” (1946), ce se află in 
Muzeul Stredelijk din Am- 
sterdam, observăm că 
“această “pictură activă” a 
apărut din gesturile 
nepremeditate şi necon- 
trolate ale artistului. De 
aici - polivalențele de in- 
terpretare ce i se pot da. În 
felul acesta pictorul nu im- 
pune o anumită “formă” 
“statică, ci oferă celui ce 
priveşte pictura o invitaţie 
co-creativă. 

La fel putem interpreta 
“numerele” lui Nicolae 
Petra care apar în fiecare 
vers. Se ştie că numărul în 
vechime, în special prin 
şcoala lui Pitagora, ajun: 
sese un mod de exprimare a 
sacrului. Prin ''măsură” 
omul se ridica la cunoaştere 
şi mai departe tindea să 
afle ''măsura tururor 
lucrurilor”. In momentul 
în care “'măsura” a fost 
desacralizată s'a trecut dela 
calitativ la cantitativ, 
cunoaşterii fiindu-i negată 
fereastra de transcendenţă 
şi transparenţă spre 
esență. Numărul, din 
calitatea de ajutor a 
omului, a devenit stăpânul 
şi zeul omului. E vorba de 
epoca omului care şi-a pier: 
dut numele, care a fost 
inlocuit cu un număr, 
filosofic vorbind, 
“Historia”, care înseamnă 
cunoaştere a fost secată de 
sensul primar ca “nunta” 
cum îl înțelegeau cei vechi. 
E momentul de 
deshistorizare a fiinţei 
umane, ruperea omului de 


„care le pui lângă urechea. 


abisurile lui ontologice de 
lumină şi idolatrizarea 
numărului. E acea schim- 
bare greșită a axei ac- 
centuând “'văzutul” ce 
poate fi măsurat. E ca și 
cum am spune că toate 
operele lui Michelangelo 
sau Bach, de exemplu, sunt 
datorate unei pensule sau 
unei pene de scris şi nu în- 
spiraţiei unui geniu. 

In acest context 
“numerele” pentru Nicolae 
Petra sunt folosite ca un 
pretext pentru a privi 
“afară” şi “'dincolo” cu 
“versuri potrivite printre 
numere'!. De fapt ele nici 


mu mai sunt numere, ci în 
experimentul poetic al lui 


Nicolae Petra golul lor e 
folosit ca nişte scoici pe 


nt u 


“elevului” în fața “tablei 
negre”. Prin număr el nu 
are nici o perspectivă decât 
aceea a morţii. Astfel, ce 
e greșit în desenul: 0x0=2? 
Nu e vorba de '“numărat'? 
Nu e “logic”, conform 
numărului desacralizat, ca 


o găsim şi la Strindberg 
care face aluzie la această 
“Jogică”” ilogică din clasa cu 
“tabla neagră”! și printr'un 
personaj se întreabă: Dacă 
1x1*1, atunci 2x2*2. Nu e 
logic? Numărul desacralizat 
iese din sfera logicului așa 
cum îlvedeau neo-platonicii, 
Plotinus şi, mai târziu, 
Cusanus. 

“Mi-a zâmbit 07 o frunză 
Si-o rândunică'n 12 vis 
S'a prins 6 de-o'nchipurire 


Era 8 să fie vară 
Si valuri ca nici unul 6 
Printre 66 atâtea mersuri 


Vin cală 2 de apă lină 
Aduce 5 lung un alb 


Pentru 1 cărarea lungă 
E umbra 7 


Acest minunat poem, din 
multe altele din carte, 
poate fi citit făcând ab- 
stracţie de numerele 
respective. Ele sunt folosite 
ca “tăcere”, acele puncte de 


FE 


<Japonezi în poemele haii 
Nicolae Petra reabilitea 
“numărul”, printr! 
periment poetic, aşa. 
fost întru înce; 
cunoaştere de ta 
orizont de mister. 


Pentru poet o 
zâmbeşte şi rândul 
prinde în vis 

închipuire. Comuniu; 

care Marcel Gabriel 
ca o “participare” e *; 
strângem iarăşi”, adică. 
tologic să ne re:descoperi 
„Prezenţi în fața Ochiu 

Acel I-Thou de car 
vorbeşte . filosoful Mai 
_Buber şi  Dumit 

Stăniloae. Ajungerea i 
la Tu: “Tu ai să umpli 4 
ochiul/De _ieza 
Frumoasa 0/Ca un 

e şt ps23- a 


numărul ce nu descopere 
seninul cerului reflectat pe 
iezarul din Frumoasa. Si. 
oare reflectarea, nu cumva 
e şi descoperire? E ceea ce. 
şi poetul Nicolae Petra 
aşteaptă ca răspuns. _Q 


doi de zero să fie doi? Ideea suspensie folosite de 


COLINDUL ÎNGERULUI 


Era odat'un înger mic 
pitic, pitic, 


un înger mic era.. 


Si era'n soare îmbrăcat, 


călțuni de nea 
și stelen mâini 


avea, 


Pe frunte murul mi-l ungea, 
lumina'n tâmple-i înflorea 
şi fulgerul mi-l încingea, 
îngerul mic. 


Sin noaptea'n care regii magi 
cu strălucit alai de paji 
porniră'n şir pe drum de cer 
spre Vifleem, 

porni şi el pitic, pitic, 

pe-o stea de ger 

la colindat, îngerul mic. 


Si-a mers prin ţări, pe munţi, pe mări 


cântând colindul lui Cristos, 
şi-a văzut minuni, minuni: 

cerbi cu coarnele'n cununi, 

pajuri grele de lumini, 

miei cu lână de zăpezi, 


iz iea cât un alic 
mai pitic şi mai pitic decât el, îngerul mic) 


şi a umblat şi-a colindat 
până seara pe'nnoptat, 

și pe urmă, obosit, s'a culcat 
şi-a adormit 

pic, pic, pic, 


aici sus, 


pe-o arcadă de portic, 


cu lisus 


la noi în sat. 


Toată noaptea i-am cântat, 
i-am cântat, l-am legânat: 
Nani, nani, puiul mic, 

ca plecat la colindat 
îngerul pitic, pitic... 


CUVANTUL ROMÂNESC 


DECEMBRIE 1984 PAGINA 11 
Semne i ia 
Expoziţia jubiliară a pictorului Radu Maier 


————————— Pavel CHIHAIA 


, _ 
: i “i arhitectură arată o înclinare certă sfărâmate, portaluri şi portice ne care o fac de recunoscut dar nu de și 
| către realitatea imediată, prinsă vorbesc de o năzuinţă nobilă - sunt identificat. Dacă în pustiul Sahara, ) 

i într'o altă semnificaţie decât cea  copleşite uneori de prefacerile în nesfârşitele deșerturi remarcam y 

Pi realistă prin însăși esenţializarea uriașe ale universului, dar ne apar câte o coloană sfărâmată, un por- 

ei. Nu este vorba nici de asociaţii şi ca puncte de pornire pentru o tal stingher sau un zid 'prăbu it 

onirice cultivate de suprarealişti. posibilă. renaştere. avem aici - prin contrast - ia 


Pictura lui Radu aduce un mesaj 
grav, acela al unui univers în 
primejdie, unui posibil cataclism 
sau unei renaşteri neprevăzute. 


Critici de prestigiu, ca Erich 
Pfeiffer-Belli şi Giinther Ott, au 
comparat peisajele lui Radu Maier 
cu natura fantastică a lui Caspar 
David Friedrich, dar la Radu Maier 
nu constatăm acel elan, acele 
forme purtate de vântul unei fan- 
tezii romantice. Dimpotrivă, Radu 


Mai ales în ultima fază, din 1980 
înainte, Radu Maier îsi propune 
să prezinte cu precădere aceste 
constante ale spiritului european 
care au hotărît nu numai struc- 
tura unui mod de gândire ci şi o 
durabilă viziune despre lume. 

In expoziția sa jubiliară din 
pavilionul castelului din Ismaning, 
Radu Maier prezintă şi ultimele 
sale tablouri, închinate Veneţiei şi 
Lagunei venețiene, ciclul acestei 
din urmă intitulându-se Laguna 


triumf al întregului, al elemen- 
telor naturii modelate după 
idealuri omeneşti, un concert al 
unor forme nobile şi strălucite, din 
care pictorul a reținut leit- 
motivele semnificative. Este 
bogăția cromatică a unei Veneţii 
veşnic tinere, o Veneţie în 
sărbătoare - care ignoră primejdia 
străfundurilor întunecate, a 
apelor stătute, a mocirlei în care 
se adânceşte pe nesimţite. 
Pictorul a vrut să ne prezinte și 


Maier este un pictor lucid, cu o i i j 

structurare. premeditată a  Malata (adică Laguna bolnavă). et! ies tine estate “de 

reprezentărilor și o mare economie Predilecția sa pentru Veneţia putreziciuni cu un soare roşu 4 

de mijloace. E] foloseşte cele mai poate fi explicată atât prin fer- oglindindu-se în undele moarte, - 

moderne şi rafinate tehnici ca  voarea tradițională pentru acest animate doar de jocul petelor de i 

frotajele, pulverizatorul şi oraş a pictorilor români ca culoare, îngustându-se și lățindu- 4 

monotipia. Cercul său de ex- Petrașcu, Dărăscu sau Corneliu se după unduirea lenegeja apelor. 4 

„perienţe vizuale şi metafizice s'a Baba - în care pictorul vede unul Radu Maier a urmărit con- i 

lărgit considerabil peregrinând în din marii săi maeștri - cât şi din trastul dintre o Veneţie plină de 4 

țări din perimetrul mediteranian chemarea pietrei, apei, luminii, de edificii şi goliciunea dezolantă a 4 

ă 3 = pentru care are o fervoare lesne de care vorbeam mai sus, asociate cu mlaștinilor din jur, prevestirea ; 
CAIU: CANI rare înțeles - ca Italia, Grecia, Turcia, un înalt ideal de perfecțiune şi unei lumi sfârșite. Dar între Ca ! 
A Tunisia, Algeria, Maroc, unde, frumusețe. d'Oro şi laguna bolnavă, aceleași i 


Galeria Pavilionului castelului 
din Ismaning - un select cartier al 
Minchenului - i-a organizat pic- 
torului Radu Maier, cu prilejul 
împlinirii vârstei de 50 de ani, o 
expoziție retrospectivă, expoziţie 
cu caracter festiv, la a. cărei 
deschidere, din seara zilei de 31 
Octombrie, a vorbit domnul Gîin- 
ther  Ott, directorul Muzeului 
de artă din KOln.A fost o 
asistență aleasă, din care au făcut 
parte, bineînțeles mulţi in- 


| compozițiilor 
figurative şi a portretelor. Este o 
perioadă in care pictorul se pleacă 
asupra chipului omenesc, căutând 
trăsături caracteristice, relevante. 
Realismul-socialist al anilor 52-58, 


meșteșugul 


cu tabu-urile absurde și con- 
strângerile ideologice, a fost 
respins de Radu Maier în numele 
libertăţii sale creatoare şi unor 
forme de expresie neacceptate de 
comisarii artistici ai timpului, 
care i-au caracterizat tablourile 


înpreună cu soţia sa Annelie Maier 
realizează şi filme documentare; 
pentru frumusețea în sine a 
acestor peisaje în care vorbeşte 
piatra, lumina sau apa, dar și pen: 
tru a confrunta realitatea cu trans-- 
figurarea ei artistică. 

Am amintit că în faza uceniciei, 
Radu Maier şi-a propus să 
desprindă trăsăturile esențiale ale 
trupului uman, asociindu-le adesea 
cu elemente vegetale, într'o 
viziune unitară, elogiind ritmurile 


„„ telectuali români. drept ''decadente'. In 1964 Radu 
„ „Succesul de.» Ş o-bursă ea! ŞI prin 
ultimii e etro Vanucei” din Perugia, n urma voiajelor sale 
. mania, Italia, Elveţia, Franța şi care îl ajută să ia contact direct cu meditereaneene, atras de aceste 
_ Statele Unite, care l-au făcut arta europeană şi să lucreze Peisaje aride, încercând să trans- 
> cunoscut lumii vestice, explică într'un climat spiritual, pe  Pună pe pânză și în admirabilele 
afluența de ziarişti, istorici de măsura năzuințelor sale, [ se oferă filme piatra, nisipul, vânturile, 
artă, artişti la această retrospec- în continuare alte burse în Oe- singurătatea orizonturilor fără 
4 tivă ce se desfășoară în luxoasele cident pe care autorităţile dela limite şi acest neant, relevându-se 
2 saloane ale unei clădiri princiare Bucureşti nu le aprobă şi astfel ca 0 brutală certitudine celor 
situată în mijlocul unui pare Radu Maier este constrâns să își plecaţi din aglomeraţia marilor 
ali multisecular. părăsească țara - ca atâţia alţii -în Oraşe, Radu Maier a fost atras şi 


Născut la Cluj în 1934, Radu 
Maier urmează Academia de artă 
din acest oraş, la clasa profesorilor 
Theodor Harşia şi Aurel Ciupe, 
cărora pictorul le păstrează o 


1967 şi să se stabilească în 
Republica Federală a Germaniei, 

Putem afirma fără a greși că 
Radu Maier este şi nu este un pic- 
tor abstract. Atât în tablourile 


de vestigiile vechilor civilizaţii. 


Insăşi titlurile ciclurilor de 
tablouri (Helas, Sicilia, Sfârşit de 
lume, Coloane), vădesc o 
predilecție şi un program. 


Maier preia elementele specifice 


Din Veneţia propriu-zisă Radu 


SAE 4 


canale luminoase 
soare de porumbei” imacula 


i] 


adâncă gratitudine. Apoi, în sale anterioare anului 1975, cât şi E ae, + 
Bucureşti, devine discipolul lui în cele ulterioare, contururi. Civilizaţia greacă, cea romană, cea - V-a 
ZT Fa e pre Baba, adâncind biologice, minerale, elemente de bizantină, ale căror coloane “TERRA FERMA” 
“CARTEA ROMÂNEASCĂ 
—— Eugen POPESCU—— 
Fă câteva mai valoroase. Citind Români, însă nu avem in- Români, ar putea să cititori sentimentele şi plătim cărţile pe care le 
= e ez cataloagele cărţilor tipărite formaţii că s'ar fi depus in: apropie cartea românească virtuțile latente ale primim, o cartee mai mult 


a: edituri românești în exil ca- 
re au tipărit o mulțime de 
cărți în limba română și 
s'au ocupat singure de vân- 
Z zarea cărților. In general, 
cărțile scrise în limba ro- 
a mână se vând greu, în mu- 
“măr mic, nu pentru faptul 
că mu sunt bine scrise, sau 

= că subiectele tratate mu in- 
teresează pe cititori, cipen- 
trucă lipseste după părerea 
mea un mijloc eficace pentru 
răspândirea lor, iar gustul 
si interesul pentru citit au 
si ajuns la un nivel scăzut. 
"- Cităm astfel Editura 
Carpaţi dela Madrid, 
Editura Cuşa dela Paris, 
Editura lon Dumitru dela 


Miinchen şi Editura Coresi 


dela Freiburg. Vor mai fi şi 
altele pe care nu le cunosc, 
dar cele de mai sus au 
depus eforturi deosebite să 
tipărească multe cărți. în 
limba română, dintre cele 


de aceste edituri, ne dăm 
seama că ne putem mândri 
cu ceea ce s'a scris şi tipărit 
în exil, cantitativ, calitativ 
şi ca teme abordate, dar, 
după mărturiile editorilor, 
vânzările merg greu și nu 
pot acoperi cheltuielile de 
tipărit. Editorii fac în con- 
tinuare sacrificii personale 
pentru a tipări mai departe, 
pentru satisfacerea nevoilor 
de lectură a cititorilor, 
Constatăm că în America 
de Nord lipseşte o editură 
cu tipografie de cărți în 
limba română, în raport cu 
cei peste 100.000 de 
Români, vechi şi noi, care 
se găsesc în America de 
Nord şi Canada. Australia a 
primit câteva mii de 
Români. America de Sud 
adăposteşte alte câteva mii 
de Români, în Europa sunt 
câteva zeci de mii de 


teres pentru înființarea 
unui lanţ de unități pentru 
distribuirea cărților 


româneşti pe întreg globul, 
organizat pe baze comer: 
ciale, căci numai astfel 
poate rezista. Există 
Asociaţia Hyperion la Paris 
care, cu deosebitele per- 
sonalități culturale de care 
dispune, ar putea 
redeschide gustul cititorilor 
pentru fiecare carte 
apărută, mai de mult sau 
mai de curând, prin recen: 
zii scrise despre ele, iar 
recenziile să fie răspândite 
prin toate azetele 
româneşti din exil, ceea ce 
face! in prezent Hyperion, 
fără a fi suficient. 

O' organizație comercială 
centrală care să creeze un 
lanţ de vânzare a cărţilor 
româneşti în toate centrele 
din lume unde se găsesc 


de Români şi pe Români de 
cartea românească, scrisă 
de autori români din exil, 
sau cărţile clasice 
românești reeditate în exil. 
Credeţi că este imposibil? 
Nu. Totul este posibil. 
Cea mai mare delectare o 
ai când citeşti o carte în 
limba ta maternă. O 
înţelegi şi-i simţi acţiunea. 
Creaţiile literare românești 
din exil, cărțile de ştiinţă, 
de amintiri, de poezii, de 
orice fel, scrise până azi, 
arată un progres în cultura 
românească, arată o încer- 
care de înfrumusețare a 
sufletului românesc prin 
lecturi beletristice de bună 
calitate, şi o îmbogăţire a 
inteligenţei româneşti, prin 
cărțile de ştiinţă apărute. 
Să dăm cititorilor altceva 
decât a fost permis în țară 
să li se dea, să răscolim în 


poporului nostru românesc 
și să-i pregătim a înțelege 
mai bine ce este bun în 
lume şi ce este rău. 

O carte nouă este o 
verigă nouă la creşterea 
culturii românești în lume. 
Cât mai multe cărți 
româneşti scrise şi răspân- 
dite în exil, înseamnă 
prestigiu pentru poporul 
înnobilarea 


român şi 
sufletului şi 
românesc. 

Să sprijinim cu toți orice 
acțiune de organizare a 
cărților 
exil, să 


vânzărilor 
româneşti în 


intelectului “ 


decât o mâncare şi o 
băutură, este un tonic 
sufletesc şi o înnobilare a 
minţilor şi sufletelor 
noastre. 

Cartea românească să ne 
fie pe primul plan al in- 
tereselor.Prin ea  ridicăm 
mivelul culturii românești, 
prin ea răspândim în lume 
puterea de creaţie a 
poporului român, prin ea 
ne ajutăm pe noi înșine să 
ne fortificăm sufletele și să 
ne înnobilăm cunoştinţele. 
Să avem fiecare un raft cât 
de mic cu cărți româneşti, 
în“spaţiul pe care îl locuim. 


aceeaşi nin- 


19 CARR US 


„PAGINA 12 


Mp 


Credinţele religioase practicate în continuitate nein- 
treruptă de Români îşi dovedesc, dintru începuturile 
neamului, originea dublă și asincronă: unele s'au născut în 
preistorie, altele în zorii erei noastre, si amândouă persistă 
până azi. i 

Cele mai noi şi mai viguroase au fost răsădite în cugetul 
Daco-Romanilor la finele secolului al III-lea şi în cel 
următor, de către misionarii latinofoni, rămaşi anonimi. 
3 Element component al etnogenezei noastre, cu răsunet 
peren şi în limbă, unde intreaga terminologie de bază a 
acestei religii de import şi infiltrație este latina, legea 
creştină face din noi adepţii cei mai vechi ai Mâtuitorului 
din întreaga Europă răsăriteană. 

Izvorului originar, creație endogenă a autohtonilor, abia 
de-i putem dibui începuturile. 

3 E] ţâşneşte din tezaurul cultural al strămoșilor prelatini 
şi datează, probabil, din Hallstattul D, prima epocă a 
fierului, când se încheagă mitul lui Zalmoxis. 

Sistemul religios get şi-a pierdut de mult supremația dar 
nu s'a stins: substituit de creştinism, cu care avea aspecte 
comune, el supraviețuiește în nenumărate credințe și 
rituri, fie difuz, când acestea au fost anexate de religia 
învingătoare, fie în manifestare independentă, precum în 
cultul strămoşilor. Astfel, după mai bine de 1600 de ani de 
dominare creştină, vechea sevă gâlgâie încă în matca gân- 
dirii ţărăneşti, ca odinioară, inserția creștinismului 
făcându-se în stratul mitologic. 

Răstimpul petrecut între lovişteni între 1961-1975 ne-a 
dezăluit o comunitate țărănească izolată, în decalaj cultural 
şi de civilizație,contemporană mai puțin cu secolul nostru, 
decât cu cele trecute. 

Aici țăranii care se închinau Domnului (Dumnezeu, Isus 
Christos şi Sfântul Duh, ca entităţi separate sau întruniţi) 


ya da 


divinități precedente, nici să înlăture credinţe mult mai 
vechi, ori contemporane lui. Intre ele moşii reprezintă una 
din cele mai bogate reminiscențe arhaice, din vastul 
domeniu al spritualităţii românești. Asupra lor vrem să 
23] zăbovim, fiindcă aici există convingerea, puternic 
Se meea înrădăcinată, că după moarte oamenii se fac moşi. Cei vii le 
închină un cult, păgân şi creștin totodată, alcătuit din 
Ă rituri şi ceremonii specifice, individuale şi colective, prac- 
. ticate de toți membrii comunităţii țărănești, în anumite 
P locuri şi zile, cu anumite ofrande (pomeni). 

2 Despre străvechimea acestei instituţii, mărturiseşte 
A etno-lingvistic familia de cuvinte dezvoltată de moș. Am 
ra cules 86 de sensuri diferite, multe din ele absente din 
dicționare: 34 pentru *'moş, 28 pentru “*moaşă”, 5 pentru 
**moşi”” (cu nu mai puţin de 32 de sintagme, prin care se 
denumesc zilele de peste an închinate pomenirii lor), 11 
pentru “moşie” și câte 4 pentru “*moșnean”! şi 
“*moşneancă"”. 

Deşi nu ne oprim la analiza acestor sensuri, remarcăm 
200 numai că, la baza cultului se află moșul cu înţeles de “'rudă 
re moartă'', “suflet ajuns pe tărâmul celălalt”, “suflet al 

morților din aceeași casă” (**moşii de hram''-soi de lari şi 
mani) şi sufletul celor dezgropaţi după șapte ani și 
e “astrucați în aceeaşi groapă, unde lacăt ai şi cheie n'ai, 

m: unde încui, nu mai descui”, ''spre a fi toţi împreună și pe 
lumea ailaltă”. 

Dezinserția socială consecutivă morţii conferă individului 
două statute succesive, şi-l adaugă stirpei (stră) moşilor: 
timp de 7 ani va fi mort, apoi se va preschimba în moş 
nemuritor, stare inevitabilă, independentă de orice condiţie 
discriminatorie. Ca mort este venerat şi pomenit în mod in- 
dividual; ca moș, este evocat în ceata moşilor neamului şi ai 
obștei, dar în mod colectiv şi anonim. 

Sufletul rămâne în preajma trupului neînsufleţit până la 
““ntâia îngropare” şi-şi începe ““hălăduirea”, adică 
rătăcirea, după prohod. Ea are loc între “tărâmul acesta”! şi 
“tarâmul celălalt”, fără a depăși “ultima vamă a cerului” 
- din “Stelele Moaşei”' (Cloşca cu pui). Deşi “suflet fără 
rost”, el duce solia ''de nevoi şi necazuri” a neamului mic, 
moşilor neamului său. Calitatea de sol a mortului, absentă 

“din tradiţia creştină, e similară cu tradiţiile gete, notate de 
Herodot în “Istorii” (IV,93-96); ''cel ce-și dă sufletul se 
“duce la zeul Zalmoxis”; “ei trimit la el ca sol pe unul 

- dintrânşii, tras la sorţi, şi-l însărcinează cu câte la care 
fiecare”'. Intre tradiția Dacilor şi aceasta există deosebiri. 
La Daci, procedura era de excepție, bazată pe sacrificiul 
uman, din 5 în 5 ani. Solul ales și omorit prin străpungere 
era însărcinat cu transmiterea unui mesaj către Zalmoxis. 
“In tradiţia actuală, oricare suflet are calitatea de sol, 
mesajul e adresat strămoşilor. Intervalul depinde de soarta 
fiecăruia, iar “birul morţii” nu mai este un sacrificiu im: 
pus cuiva de congereri, deși elementele substituite ale 
acestuia persistă în jertfirea animalelor şi în obiceiul ritual 
al Caloianului care constă în omorirea simbolică, prin 
străpungere cu undreaua, a unei păpuşi de lut, trimisă în 
solie pe lângă Moaşa Ploii ori Sântilia. 


“4 E 5 Analogia între solul dac, jertfit în sulițe şi Caloian, este 


şi pacea între ei. 


DECEMBRIE 1984 


PERSPECTIVE ŞI CONFRUNTĂR 


lor 


Solia şi mesajul prin moarte, elemente comune ce 
două rituri, demonstrează continuitatea neîntreruptă şi nu 
pot fi puse la îndoială. 

Dacă *sufletul fără rost”! al mortului hălăduieşte 7 ani, 
“moşul'” este. preschimbarea lui în “suflet cu rost”, având 
acces la “'celălalt tărâm”. Timpul necesar străbaterii 
“drumului dintre tărâmuri'” este de 40 de zile, după care 


statutul devine definitiv: moşii se bucură “*dincolo” de 

“viața fără de moarte”, a : 
Dar cum sunt moşii la lovișteni? spe 
“în duh”, ei 


1. Antropomorfi, cu înfățișare omenească , 
seamănă cu morții din care se trag și nu pot fi percepuți de 
către toți muritorii. a 

2. Bătrâni, dacă mor înainte de 99 de ani, îmbătrânesc 
încă până la această vârstă; morți după 99 de ani îşi 
păstrează vârsta. 

3. Ei rămân cu apucături omeneşti: le este “dor de rude 
şi prieteni; le este “urit” departe de ai lor; vor să ştie ce se 
mai întâmplă în sat; doresc bucate, băuturi cu care se 
adapă şi straie omenești. Caută căldura focului. Două din 
conceptele tipice spiritualității noastre, dorul şi urîtul, 
sunt deci trăsături fundamentale ale lor. i 

4. Mosii revin pe pământ. Singuri sau în cete, călătoria 
stă în voința lor. Dar se întorc negreșit, pe neamuri la 
priveghiul rudei moarte şi, cu toţii de Rusalii şi în ajunul 
Crăciunului când cerul se golește, rămânând doar în seama 
Moșului ăl Mare. 

5. Moşii călăuzesc sufletele morţilor “pe drumul dintre 
tărâmuri”. sii ZE 

6. Moşii sunt atotputernici. Ei determină bunul mers al 
“crugurilor” cerului, soarelui şi anului. Inrâuresc-vremea- 
ploile, grindina, zăpada, vânturile, fulgerul şi trăznetul 
xecolta  ogoarelor, fruptul turmelor, sănătatea oamenilor 
Ingăduie muritorilor, prin semne 


2 pas 


ivinatorii interpretabi 


oglin 


(Moşii ăi Mari-mereu la plural) şi de neam (“Moşul de 
baştină!!, fiind **Cap de neam”, este diferit în funcţie de 
neamuri). 

8. Moşii sunt binevoitori. Cunoscând viața şi dorinţele 
rudelor pământene, din mesajele aduse de solii care plătesc 
birul morţii fireşti, ei încearcă să le dea ajutor. 

9. Intre moşi se stabileşte o ierarhie, bazatăpe vârstă și 
pe prestigiul social avut în timpul vieţii. 

Cei “bătrâni” şi înţelepţi, sunt mai însemnați decât cei 
mai tineri; cei “din oameni de vază” în viață, rămân mai 
însemnați decât cei “:de rând”, şi ca moși; dar ultimii îşi 
pierd numele: pentru rude, dar mai ales pentru memoria 


a 


colectivă. In schimb, moşii “*de vază” îşi păstrează numele 


“ avut pe pământ, iar cei care au depășit 99 de ani la moarte 


îşi dobândesc “vază” în cer, dar nu și nume. Moșii 


“nepomeniți se preschimbă în strigoi, primejduind „viaţa 


pământenilor. 

Moșul ăl Mare, căpetenia supremă-descoperirea care 
ne-a uimit “mare de zile, mare de fapte, nenăscut de 
muritoare””, este descris cu parcimonie întrucât iscă o 
dublă teamă: de el însuşi și de Dumnezeul biblic (care negat 
în autenticitatea lui s'ar putea răzbuna). Antropomorf 
seamănă ''în duh” cu moşii bărbaţi dar netrăgându-se din 
pământeancă, rămâne cu geneza nelămurită. Este opera lui 
Dumnezeu? Să fie autocreat? Care-i sunt faptele? Prin 
analogie este “făcător al cerului și al pământului, al 
văzutelor toate şi-al nevăzutelor'', cu formula 
imprumutată. Are o autoritate necontestată asupra 
moşilor, care “'nu-i ies din vorbă”, dar nu exercită dreptul 
de judecată și de pedeapsă, nici față de muritori, nici faţă 
de moşi. Atributele metafizice ale ambelor zeități supreme 
par identice şi le sunt comune: aseitatea (din lat. A se: 
“pleacă dela el însuși'”), simplitatea. (zeitatea este unică), 
imuabilitatea (nu poate trece dela o stare mai puţin per- 
fectă la alta mai perfectă şi invers), eternitatea şi imen- 
sitatea. Amândoi sunt dotați cu atribute morale pozitive: 
inteligență, voinţă şi dragoste. 

In pofida asemânărilor este simţit ca deosebit faţă de 
Dumnezeu. El nu este un Tată Ceresc ci un străbunic; nu 
judecă şi nu pedepseşte; nu pare atât de imens precum 
Dumnezeu; nu-și părăseşte niciodată “moşia” [ubicuitatea, 
parțială limitându-se la aceasta); este blând și totuși 
produce teamă. 

Ca şi Zalmoxis, cu care are analogii tulburătoare, e zeu 
unic, Modelul său, de divinitate rudă cu muritorii, este 
capul familiei patriarhale: bunic sau străbunic. Este bătrân 
în mod explicit: un Deus Avus, un Deus Vetus, un zău Moş: 
Zal-Mot [-i5)... 

Moşii din sfatul Celui Mare fac parte uneori din 
sinaxarul ortodox: Sânpâtru, Sânion, Sântilie, Sântoader, 
Sânnicoară. Isus Christos, Maica Domnului şi rudele ei de 
sânge (Ioachim, Ana și Elisabeta) dar mai ales Dumnezeu 
însuşi, sunt personaje controversate. “Or fi moşi? N'or fi?”' 
Pământenii cu vază sătească şi de obşte lovişteană 
naţională și chiar universală, reţinuţi de memoria colectivă. 
sunt revendicaţi şi în panteonul moşilor: Adam şi Eva, 
“capii omenirii”! sunt și începătorii moşilor. , 

Ler împăratul, Domnul de Rouă, Negru Vodă, Vladislav 


ingrijirea bunului mers al crugurilor şi "alinarea 


-tare,/După Sfântul Soare./Si să nu ai teamă,/Când aju 


CUVANTUL RO 


Voevod ''care i-a înzestrat pe lovişteni”, Dragomi; 
“cap de Lovişte"” (atestat documentar la 1451) 
ste în preajma Moşului Mare, laolaltă cu Traian și D 
“capii Românilor”, Mircea cel Bătrân, (“bătrân” «4 
Crăciun, adică şef de familie patriarhală, cu caracter A 
plurigeneraţional), Stefan cel Mare, Mihai Viteazu, Qi 
Vodă, Alexandru Machidon, Franţ Iosit, Maria Tere zi 
Napolion...Ultimii, în fine, sunt imaginari şi fa tast 
Moşul Soare, Sora Soarelui (care nu-i luna, întrucât trăi 
“*pe când luna nu se afla pe cer“), Luna, Moşul Orăi 
Bătrân şi Crăciuna [în cinstea cărora se aprinde | 
solstițiul de iarnă, bușteanul numit Crăciun ca în Găujauil 
Moşul Codrului, Moşii Vântului, Moaşa Ploii... ale 
Unde şi cum trăiesc moşii? In spaţiul sacru £ 
numit '*moşia cerului”, ''obştea nioșilor din cer 
Moşului ăl Mare”. Aflată “sus” şi “la dreapta, ari 
ocupă tot cerul astronomic. Vag delimitată, are hotar ja 
râul Coarneş şi în “Stelele Moaşei. (“ale Fratelui” Ja. 
Lituanieni). Prin analogia cu obştea moşnenească, cerul 
moşilor este proiectarea acesteia. Dar dacă obştea 
tească nu admitea şef, condusă fiind de “'sfatul Came. 
buni şi bătrâni”, alcătuit din capii cetelor, cea divi 
un singur cap: supraviețuirea unei structuri sociale | 
religioase arhaice?- Sincretism monoteist creştin? 
Adunarea cerească uneşte pe toţi moșii și moașel 
se cunoaște. locul, nici clipa, dar i se bănuieș 


preumblă şi alte duhuri neprietenoase, precum “ Țâncu 
sau ''căţelul pământului”, lătrător la sufletele fără rost.De 
îngeri şi satane, însă, nici pomeneală. Bocetul publicat în. 
"“Medic la Boişoara” (1967), căruia îi dau aici o variantă, 
culeasă în 1974, descrie '“'drumul fără de întoarcere” al lui 
Gheorghe, mortul: p. 
“Ai să mergi departe,/Pe căi neumblate,/Pe drumi 
deşarte./Pe o cale lungă,/Tot fără de umbră./Si-ai să m 
într'una,/Pân'te-a sosi Luna./Si-ai să mergi 


la vamă/Banul cel din mână, / Intășat în lână, De a 
curat, /Curat, Strecurat,/Tu să-l dai lui Vameș/Lângă 
Coarneş./Si să treci hotarul,/Tot pe mână dreaptă,/Unde 
moşi te-așteaptă””.. E 
Consacrate celor care se inseră în ''stirpea moşiloi 
strămoşilor”, anumite legi se cer respectate. Intâia “leş 
mortului” este bocetul, practicat numai de femei. Cea d 
doua, "“'înveselirea mortului”', se îndeplinește nu 
bărbaţi, care acoperindu-şi fața cu “'barbarotiţe” (măști) 
“închipui” (substituie pe moşi, mascarea fiind o alternati 
a metamorfozei păgâne. Complet opusă primei legi, iron 
şi licențioasă; evocând un cult priapic, ea exprimă buci 
“la “nunta cu moartea”, sublimarea plânsului în hohot d 
râs reamintind de atitudinea Geţilor în faţa morţii, pri 
de ei, ''cei mai pregătiți””, cu voluptate şi bucurie. U 
“Ziorile”, colind laic recitat de toți participanții 
priveghi, invocare tragică a timpului ce trebue Opril 
încheiat prin preamărirea sau blestemarea soarelui 
răsărit. Sacrificiile umane originare, substituite în j 
animalelor, se identifică azi cu pomana. 
Legătura necesară a viilor cu morții, se face prin 0! 
verbală sau materială. 3 
“Darul de vorbe” început prin “'să-i fie țărâna uşoat 
se continuă cu evocări şi formule consacrate celui dispărut 
rostite oricând, oriunde şi de oricine. '“Vorbele”! se trans” 
feră și preotului, mijlocitor prin parastase: dela “abul 
la “sărindar” şi la '*maslu”'. Pomana materială se dă 
tru mort, pentru moş, pentru toţi moşii, dar şi pentru € 
vii, de ei înşişi pentru ei înşiși, cu scop profilactic evident 


Ea constă în obiecte ritualizate, numite *moşi”. ELE Sunt 
mai ales de lut, lemn, in şi cânepă. "Obligatorii sună 
luminile” (lumânări), turta de ceară, răşina, tă 
banii. Hrana rituală, aspectul cel mai însemnat al pomeP 
este reprezentată de colivă, întotdeauna sfințită, şi de co 
uneori nesfințiţi: “*moşiori”' (““mucenici!”) și “bradoși 
Martie; colăcei, covrigi, ““brânduși"'-peste an; '“pupăze 
Joimari, “colacul peste pupăză” fiind al mortului 
“săptămâna luminată”. “Uitata!”, colac şi joc, se de 
“uitaţilor”, moşi fără nume. Pomana uneşte necon 
dispăruţii şi prezenţii. Ea nu se alege şi se dă oricui, £ 
mic, bărbat, femeie, sărac, bogat, trecător, Vecih 
prieten sau dușman. Ş i 

Cultul se îndeplineşte în condiţii stricte de spațiu $ 
timp. * Sag) 

Locurile de elecţie sunt casa, curtea, cimitirul, b 
răspântia, ulița şi înălțimile. Condiţia de timp este 7 
mai complexă. Vremea este segregată în fel şi chip: du 
săptămână și anotimp. Continuare în pad 


is] 


CUVANTUL ROMÂNESC 


DECEMBRIE 1984 


PAGINA 13. 


„Ca în fiecare an, Buletinul 
Bibliotecii române din Freiburg ne 
aduce recolta lui de noutăţi şi de 
surprize agreabile: 14 articole în 
românește, franțuzește, nemţeşte 
şi italieneşte şi un inedit al lui An- 
ton Golopenţia despre expoziţia 
“Deutschland” (Berlin, 1936) şi 
propuneri pentru organizarea 
pavilionului românesc dela Ex- 
poziţia Internaţională dela Paris 
din 1937. 

Dând Cezarului ce este al 
Cezarului, să începem cu istoria 
care este cel mai bine reprezentată 
în volumul de față. Adolf Arm- 
bruster publică o frumoasă Laudă 
istoriografiei săsești pentru care 
împrumută un citat din Liviu 
Rebreanu: ''Lauda aceasta, totuşi, 
nu vrea nici să înalțe, nici să 
dărâme şi nici măcar să dovedească 
nimic, ci doar să mărturisească o 
credință şi solidaritatea mea con- 
tinuă cu inima celor mulți.” Cât 
de mult datorează istoria 
românească istoricilor şi 
cronicarilor sași, s'a putut vedea 
cu prisosințţă din cartea publicată 
de A. Armbruster cu titlul 
Dacoromano-Saxonica în care 
autorul a analizat cu migală zeci şi 
sute de lucrări din secolele XV- 


udă istoriografiei s 


XVIII, cele mai multe încă inedite. 


HYPERION 


Centrul de promovare a cărții româneşti 


________ Centrul de pro 
Institutul român de cercetări “Freiburg, Buletinul Bibliotecii române. 
Studii şi documente româneşti, vol. X (XIV), Serie nouă, 1983. 454 pagini, ilustraţii. 


preocuparea ei față de Români.” 

Un masiv articol în limba ger- 
mană al lui Pavel Chihaia tratează 
despre Vlad Dracul, voievod al 
Tării Româneşti şi cavaler al Or- 
dinului Dragonului, în care 
autorul descurcă cu răbdare iţele 
încâlcite ale istoriei țărilor noastre 
în deceniile 4 şi 5 ale secolului al 
XV-lea ajungând la concluzii 
novatoare în domeniile politic, 
ideologic, numismatic şi heraldic. 
Figura tatălui lui Vlad Tepeș, 
despre care nu se mai scrisese 
nimic substanţial din 1928 (cartea 
lui lie Minea-Vlad Dracul şi 
vremea sa) capătă astfel relief şi 
culoare. 

„Heraldica este, în continuare, 
bine reprezentată în comunicarea 
lui Dan Cernovodeanu Despre 
stemele familiilor nobile româneşti 
din Transilvania (secolele XVI- 
XIX). Aceste steme |şi înnobilările 
pe care ele le însoțeau) reprezintă 
recunoașterea de către autorităţile 
maghiare, iar apoi austriece, a vite- 
jiei nobililor români în luptele con- 
tra Turcilor în care populația 
românească a Ardealului s'a 
distins încă din secolul al XV-lea. 

Petre S. Năturel prune în cir- 
culație în limba franceză **Cuvân- 


Matei CAZACU 


românească, acest Cuvânt 
povesteşte în amănunt viziunile 
lui Alexandru Lăpuşneanu în care 
sfântul Dumitru îi poruncea să 
construiască o biserică la 
Pângărați. 

Matei Cazacu a urmărit figura 
unui simpatic aventurier din 
secolul al XVII-lea în articolul Un 
fals prinţ otoman, impostor 
moldo-valah la curtea lui Ludovic 
al XIV-lea: Jean-Michel Cigala 
(1625 - după 1683). Bânuit a fi 
născut în Tara Românească din 
părinţi înstăriți, acest Cigala a 
cutreierat întreaga Europă dându- 
se drept descendent al unui pașă 
ture şi şi-a sfârșit zilele, după 
îndelungate peregrinări, în Ger- 
mania. 

Să notăm şi merituoasa con- 
tribuţie a d-lui Lauro Grassi dela 
Universitatea din Milano despre 
Italia și recunoașterea României 
(Iulie 1878-Decembrie 1879) care 
foloseşte materiale de arhivă în 
parte inedite despre această epocă 
crucială pentru istoria noastră 
statală. 

Sociologia este a doua știință 
reprezentată în volumul 
Buletinului dela Freiburg. Paul H. 
Stahl inaugurează această secțiune 


gaz 


eţii mea d 
credințele populare, destinul 
rezervă oamenilor trei perioade 


de părinți şi rude; o perioadă de 
separație de ei când contactul se 
menține numai ocazional prin 
anume sărbători speciale; şi, în 
sfârşit, regăsirea pe lumea 
cealaltă, regăsire spre care tind 
toate eforturile celor vii. 
Pregătirea mortului pentru a 
ajunge în condiţii bune pe tărâmul 
celălalt trădează practici străvechi 
care se mai regăsesc, în parte, 
până în zilele noastre. Dintre ele 
face parte şi lumânarea mortului 
care constituie obiectul studiului 
doamnei loana Maria Ionescu. 

Merită toată lauda efortul d. 
Vasile Tega care a inventariat cu 
răbdare tot ceea ce știm despre 
Aromânii văzuți de călătorii 
englezi (până la 1900), o adevărată 
mină de informații asupra fraţilor 
noştri din Grecia de astăzi. 

Răposatul Val Cordun este şi el 
prezent în paginile Buletinului 
cu textul comunicării sale dela 
sesiunea din Octombrie 1982 in- 
titulat O legendă locală ucrainiană 
privind creștinarea Moldovei in 
sec. I. Este vorba de un text 
înregistrat la 1900 și care laudă 
vechimea şi puritatea Ortodoxiei 
Moldovenilor. 

Trei comunicări din volum 
relevă de domeniul filosofiei, două 


în legătură cu Eminescu iar a treia 


fiind o notiță necrologică despre 
indianistul Sergiu Al-George 
decedat în 1981. Octavian Vuia își 


Eminescu, în care Maiorescu vedea 
pe cel ce ne-a deschis ““perspectiva 
fără de margini a gândirii 
omenești”. O. Vuia este şi mai 
categoric: “'prin Eminescu, scrie 
domnia sa, am devenit 
“demiurgii”” unei culturi ce poate 
aspira la un grad de universalitate 
intrinsecă fondului nostru 
autohton multi-milenar.” Căutând 
“factorul metafizic productiv”! 
(sau “'rodnic'') din opera 
eminesciană, filosoful freiburghez 
trasează repere solide şi profunde 
pentru descifrarea *'celei mai vaste 
si totodată a celei mai profunde 
sinteze a sufletului românesc”, 


Originalitatea lui Eminescu nu 
exclude, desigur, influenţe străine, 
pe care Aug. Alex. Bidian le cer- 
cetează în articolul său Influența 
lui Schopenhauer asupra creației 
lirice a lui Mihail Eminescu. 


- cel al arhitecturii religioase - şi a 
găsit o atentă exegetă în persoana 
Ancăi Dumitrescu care semnează 
un text dens intitulat Arhitectura 
religioasă de stil moldovenesc din 
prima jumătate a secolului al XVI- 


a A ea 


Adi, UDE i i 


Geniul românesc pe un alt plan 


lea. Moștenire şi aporturi noi. 


Am încheiat astfel cu regret - 
dar şi. cu satisfacție, „se 

" “galbene ale Buletinului Biblioteci 

române dela Freiburg care apare în 

al 34-lea an de existență a celei 

mai active fundaţii culturale 


TĂRANI ŞI ZEI: RELIGIE SAU RELIGII STRĂBUNE? 


Urmare din pag.12 
Ziua are trei 


purilor, vom. spicui doar câţiva. 


sărbătoare romană. *Moșiorii”! e 

tini. ““Sângeorzul'” e ''capul a! 
Santoaderului, se pun -dămbetele'” (colivă sfințită). Floriile 
(lat. Florilia) continuă o sărbătoare romană. oin 
sărbătoare a focului, “'se încălzesc cel mai bine moșii”. ( 
numele Paștelui se denumesc patru sărbători, moșești prin- 
tre care cea a Blajinilor. ““Ignatul” continuă jertfa carac- 


teristică Saturnaliei romane. 


In sec. III Romanii celebrau la 


învingător, dies Mithrae. Zeul 


aici, denumirea zeului-soare se 
creştine, limba română, singura î 


mai mare mithraeum: templu din Sarmi i iz 

Un epitet al zeului asiatic, Petrogenetus, 8 a păstrat în 
loviştenilor: ă “vie 
înc'odată/Dumnezeu născut din piatră”. Zilele solstițiului 
au fost ritualizate de creştinism ab 
până atunci, atât Naşterea cât şi 


amintirea şi colindele 


sărbătoreau la 6 Ianuarie. 


Crăciunul creştin substituie deci 
iarna rit e sta solare 
îi lui Mi - ou. = 
E eine iernii se ţin de Ajun: “La puțu 
„Nu e soare răsărit, /Ci e Moș 
duale şi profilactice, 
terioasa formulă “buna 
lui?), nu au nimic de-a 
ce ritului solstiţial ele 
a cuvântului. împiedicarea 


Cei mai însemnați moşi ai 
cu razele /Răsărit-a soarele 1 
Ajun sosit”. Două urări rezi 


dimineața la Moş Ajun”, şi mis 


zău” ori ''zou” (adresată oare zeu 
face cu naşterea lui Mesia. Specifii 


“menesc” prin forța magică 


stingerii soarelui, primejduit cu pl E tura formulă 


absolut de timp-spațiu, 


ACESTE DOUĂ PAGINI, OFE 


momente principale: 
asfinţitul. Săptămâna, două zile: sâmbăta, cea mai însem- 
nată, şi duminica. Dar joia *'poate înlocui sâmbăta”... 
Peste an, Sâmbete Mari cad la Moşii de Rusalii, de 
Paresimi, de Sântoader, Sumedru, ca și ultima din Noem- 
brie şi a treia din Februarie. Duminica Sfinţilor strămoşi 
este a 28-a după Rusalii. Din numeroșii moși ai anotim- 
““Mărţişorul” continuă o 
t închinați mucenicilor 


25 Dec. ziua soarelui 
Perşilor, ] 
Dominus Deus Sol invictus, transplantat şi în Dacia, unde e 


protejat de Traian, Adrian şi Aure Cultul i 
cel mai primejdios rival al creştinismului incipient. Numai 
transferă asupra divinității 
ntre cele neolatine, con- 


tinuând în Dumnezeu pe Dominus Deus, cel invocat în cel 


lian. Cultul său devine 


bia în secolul al IV-lea; 


atât o veche sărbătoare 
la festivitate închinată 


indicat în sp 


metaforică: “E în miez de miez de noapte,/Dela miez de 
miazănoapte'!. La lupta cu tenebrele amenințătoare ia parte 
întreaga suflare omenească, în rit de purificare: ajunarea 
(ef.Ajun) în post negru dă puteri miraculoase şi ajută la 
“reînvierea soarelui nou”. 

Focuri rituale se aprind pretutindeni. Ele vor salva 
astrul din agonia lui, cu flăcările ce-i dau forța întru 
renaştere. Buhailul Caprei, migrată azi spre An Nou, dar 
odinioară  plimbată prin sat de 
clopotelor, răpăitul tobelor, izbirea găleţilor și slobozirea 
focurilor de puşcă, 
întunericului, croind cale lină soarelui. Arme folosite și 
împotriva eclipsei solare. 

De Crăciun moşii nu sunt atât ai Domnului, cât sunt “'de 
piftie”'. Pe dealuri se ațâţă focurile Ajunului, cu crengi 
uscate de alun; în vetre se întoarce buşteanul ''crăciun 
ciumpăvit, care arde mocnit”, înlocuit de câte ori este 
nevoie, până'n Sânvării, “ca să se petreacă focul din ăst-an, 
în ălălalt”, pe când în biserică se pomenesc strămoșii, până 
la cei mai depărtaţi, strânşi tot pe neamuri. 

La moşii de Bobotează, un bărbat despuiat, Ion Ruhat, 
strănepotul direct după şasespreze generaţii al lui Dragomir 
Ruhat - cel trăitor în sec. XV, '“'cap de Lovişte”, ctitor al 
obștei de baştină şi începător al neamului său - își 
“închipuie” moşul, sparge ghiața cu trupul și se cufundă în 
apă, botezându-se în simbol, singur, fără naș, ca un fel de 
moș-Christos. leşind la mal, el îi stropeşte dârdâind pe cei 
încotoșmănați aflați de față, mai tot satul, “cu apa care 
iordăneşte”, limpede şi rece în găleata nouă: simulacru și 
reconstituire de botez colectiv al adulţilor, ca la începuturi, 
pururi reînnoit la pârâul care se chiamă Boişoara... 

Am cercetat măsura în care au fost respectate datele de 
pomenire a moşilor în 1974: ea a fost absolută, fără abateri, 
atât în manifestare individuală, cât şi colectivă. In acest in- 
terval de 365 de zile, din cele 52 de sâmbete şi 51 de 
duminici, zile de drept ale moşilor, 14 au coincis cu moşii 
mai însemnați, sărbătorile dobândind caracter dublu, restul 
de 89 fiind numai “*moșeşti”. Ele au reprezentat 28,82% 
din au. Celelalte 28 de sărbăton cu moși, câzute în alte zile, 
le-au ridicat munârul total la 131 și proporția la 35,89%, 
cuprinzând adică mai mult de o treime din tot cursul 


zorile, amiaza, 


torului”. In sâmbăta 


De Joimari, 
„ Cu 


supranumit 


isegetuza romană. 


“*Si-o să “vie 


Botezul Domnului se 


“bună 


anului! 
în golul negru şi 


Bucurându-se de o 
nelimitată, scăldată paşnic și înțelept în apa toleranţei, 


RITE GENEROS DE "CUVÂNTUL ROMÂNESC”, APAR SUB ÎNGRIJIREA ȘI RESPONSABILITATEA 
" ASOCIAŢIEI “HYPERION” 


trebue să 


libertate spirituală 


solstiţiu, 


izgonească  duhurile 


cultul 


sistem  polimorf de 
stratificate. 


ranilor noştri nu depinde numai de o singură 
religie (deşi învelișul se vrea întotdeauna creştin), ci de un 


credințe eterogene, sudate, ori 


A spune, că țăranul nu este creştin, ar fi un neadevăr; 


“Vin din sure văi de 


dangătul adună în flux larg şi 


dar a afirma că el este numai creştin, ar fi o eroare. Tăranii 
sunt habotnici în convingerile lor. Oricare ar fi acestea, ele 


haos, pe cărări necunoscute”, şi se 
lin de gândire. 


Tăranii nu sunt teologi. Dar păstrând cu sfinţenie 
evanghelii îngălbenite în desagii legănaţi în gebea domoală a 
cailor mărunți urcând spre înalta pajiște necuprinsă a tur- 


melor, acolo unde Dumnezeu este mai aproape, sau 


sfioase şi interpretări 


biserică. 
In același timp, tot 


aşezându-le sub candelă ori la icoană, ei zăbovesc îndelung 
asupra foii scrise, pătată de usucul oii şi de urma degetelor 


la cele percepute cuviincios, dar cu 


mentalitatea țără particulară, arareori pe deplin altoită de 


lovişteanul crede cu tărie în moşii 


lui, în Moşul al Mare și în mulțime de alte duhuri. 


rai, nici idoli şi nici 
suflete. 


divinitățile, miturile, 
strează o continuitate 


păgâni? Monoteişti, 
sau religii străbune? 
interioară 


Supraviețuirea acestor 


Cultul strămoşilor-moşi, născut de mult pe plai străbun, 
transmis spontan şi oral, din generaţie în generaţie, se 
practică de toţi sătenii. Fără preot, cu panteon minor, dar 
monoteist, se fondează, cu excepţia zeului suprem, pe o 
paternitate certă, care decurge din legile biologice ale 
rudeniei de sânge,ascendente şi colaterale. Tolerant față de 
alte credinţe, nu caută nicidecum să le înlăture, ci tinde 
spre înglobarea lor pașnică, pătruns de cultul autonom și 
fără biserică al moşilor, cel primitiv şi arhaic. Nici iad, nici 


temple clădite, altundeva decât în 


credințe ancestrale, cu 
simbolurile şi riturile lor, demon: 
impresionantă, de timp şi cultură, 


durând din veacul get. 

Căutând să înțelegem acest complex fenomen al 
spiritualității româneşti, ne întrebăm cu îndreptăţire: ce 
sunt aceşti Români lovișteni din inima țării, care cred, con- 
comitent, în Dumnezeu şi în sfinți, în Moşul ăl Mare şi'n 
moşi, ca şi în Ati alte spirite? Sunt ei creștini sau 

e 


noteişti sau politeişti? Au o religie 
a a. 


şi cu satisfacție - scoarțele-. „ii 


NI 


Andrei PANDREA 


ş 
i 


Ş 
f 


E i 


ai lit moni e a pa aa, a 


sali 


a 


pi 


Voroneţuri 


PAGINA 14 


DECEMBRIE 1984 


„Pentru a nu se face confuzie, precizăm 
dintru început că evanghelia a cincea, pe 
care o găsim la Români în colinde, nu are 
canonicitatea cărților neo-testamentare, 
totusi Biserica Ortodoxă Română îi 
acordă o adiere de canonicitate, publicând 
din ea în cărțile de rugăciuni în 
Liturghierul pentru strană, iar în orice 
biserică, în ziua de Crăciun, se cântă 
colinde după Sf. Liturghie. 

Inspirată din cele patru evanghelii, ea e 
“lumină din--Lumină'', majuscula 
aparținând celor patru, dar e totuşi 
evanghelie în sensul în care Sf. loan 
Damaschin numea pictura bisericească 
drept “Biblia neștiutorilor de carte”. 

Dacă admitem că Stefan cel Mare și 
voievozii nu sunt niște invenţii, simboluri, 
mituri, superstiții istorice, ci că au fost 
persoane reale, cum ne spune istoria, 
trebue să admitem şi istoricul 
creștinătății „la Români şi i 


credinței în Dumnezea. 

Dacă admitem că poporul român există, 
că nu este o născocire, dacă nu ne îndoim 
de faptul că există o ţară România, oricât 
de departe am fi din punct de vedere 
geografic, vedem că evanghelia a cincea 
nu e scrisă de un singur autor, ci de un 
întreg popor, iar logic, aceasta ne forţează 
să admitem că acest popor care a scris o 
evanghelie, este creştin, că oricât de 
moderne și “'ştiinţific-ateiste” or fi 
teoriile străine, pentru Români rămân la 
nivelul proverbului: “Că nu au nici un 
O ţară fără trecut mu are viitor. Un 
viitor fără de țară e absurd. Inceput și 
sfârsit, alfa și omega, la Români e Pruncul, 
căruia în loc de peşteră îi oferă cerurile 
carpatice din evanghelia a cincea a colin- 
delor, un palat cosmic de cântec sfânt, 
construit după  pridvoarele țărănești 
așteptând pe copii în noaptea de Moş 
Ajun, deschis tuturor străinilor, după 
datina (luată din evanghelie, Matei 25) 
românească a strămoșilor.Românul 
porneşte spre Betleem cu colindatul, 
luând cu el întregul cosmos: flori și ier- 
buri, munți şi văi vieţuitoare şi copaci, 
soare şi lună, stele şi luceferi, copii 
îmbrăcaţi în sumane şi îngeri din cer 
rătăciți printre ei. 

E acel glas de laudă pe care Psalmistul 
îl cere soarelui și lunii, îngerilor și 
puterilor, stelelor şi luminii, fiarelor şi 
păsărilor, tinerilor și bătrânilor. (Psalmul 
CĂLVIII). 

Aspectul cosmic al Nașterii Domnului 
se arată prin faptul că EI a luat firea 
umană, a renăscut-o, și a dus-o în 
comuniunea treimică, ridicându-ne dela 
firea de pământeni, la fiii lui Dumnezeu, 
născându-se spre a fi frate cu noi, 

“ Peste lumea care mergea spre neant - 
zero suprem, nimicul din care Creatorul 
ne-a smuls întru existență, apare lumea 
harului. Cel fără de păcat se naşte în cel 
ce a greşit. Dumnezeu se naște în om, ca 
prunc omenesc, ca să ridice pe om în 
Dumnezeu. Intâlnirea celor două lumi nu 
eo suprapunere, un untdelemn al harului 
şi dragostei divine pe apele, bătând din val 
în val pământescul disperat căutând 
“Limanul cel lin,” ci o întrepătrundere a 
florii de măslin şi Ararat, țărmul apărând 
din aripile Porumbelului, Duhul cel Sfânt, 

Puterile morții sunt secate prin Cel 
care va muri pentru toţi şi prin Invierea 
Lui dând lumii viaţă, iar Naşterea Dom- 
milui este bucuria cosmică, firea primind 


EVANGHELIA A CINCEA 


—— Pr. Dr. Dumitru CHM— 


pe 
acelaşi timp pe Mântuitorul ei. 

Găsim un paralelism al cadrului istorie 
destul de fluent între evanghelii şi colinde. 
Sf. Luca zice: “Si sa suit losif. din 
Galileea, din cetatea Nazaret la Iudeea, în 
cetatea lui David care se cheamă Betleem 
pentrucă era din casa şi seminția lui 
David, ca să se înscrie cu Maria”! (Luca 
II, 4 - 5). Colindul zice: “Vin. din 
Rusalim/Merg spre Vitleim./Dară cine 
sunt?/E Iosif cel sfânt/Si Maria Sfântă.” 


“Drumul e greu și Maria fiind însăr- 
cinată vrea să se odihnescă. Armonia din- 
tre om şi natură fusese tulburată prin 
păcatul strămoșesc. Natura se răzvrăteşte, 


nu-l mai ascultă pe om. Acest antagonism 


e sesizat de creatorul popular. Obosită, 


sub un soare arzător, Sfânta Fecioară 


caută umbra plopului, dar acesta și-o 
retrage, fiind blestemat: "Plop afurisit/Să 
mu fii rodit / Să cerești tot în sus / Umbră 
mu mi-ai adus”. 

Si drumul continuă, și cetatea e 
departe, şi cărarea urcă dealuri şi văi, şi 
zarea se schimbă. Un rug iese în calea 
Maicii Domnului și o zgârie. Iată însă că 
mărului i se face milă de chinurile 
Fecioarei şi împrăștie umbra deasupra ei. 
“dară mai plecară//Si un măr aflară/Si ei 
se-odihnea / Mărul îi imbrea./ Umbra se 
lăţea/Soarele pierea/Sfânta Maria/Către 
măr zicea:/Mărul înflorit/Să fii tot 
rodit!/Să creşti tu în lături/Să sporeşti cu 
roduri!/” 3 

Intervine Iosif, după această ''alduire” 
a mărului, spunând Mariei să se grăbescă 


spre Betleem că e seară şi innoptează pe - 
“ drum. Noaptea rui întârzie să vină, umbrele 


cresc pretutindeni şi cetatea e plină de 
oameni veniţi din toate părţile. 

Ne apropiem cu emoție de marele 
eveniment. Ceva misterios şi sfânt 
pluteşte în această așteptare. Cuvântul 
narativ al Sfintei Evanghelii e introdus cu 
artă în colinde, care nu-i alterează 
adevărul.  Negăsind 'loc în case, 
“Pecioara...pre Cel mai presus de fire 
naşte și pământul peşteră Celui 
neapropiat aduce.” Este momentul cel 
mai sublim din istoria omenirii. Sa 
săvârşit “cea mai mare noutate din toate 
noutăţile, sinyurul nou sub soare, prin 
care se arată puterea infinită a lui Dum- 
nezeu. Căci ce poate fi mai mare decât ca 
Dumnezeu să se facă om?” se întreabă Sf. 
loan Damaschin. ''Că la Betleem 
Maria/Săvârşind  călătoria/Intr'un mic 
sălaș/Din acel oraş/Naște pe Mesia." 


Minunea Nasterii Domnului din Fecioară 
este cea mai mare taină. A fost şi a rămas 
fecioară născând pe Dumnezeu şi om în 
lisus Hristos. Fenomenul e dincolo de 
cugetare, preinchipuit în Vechiul 
Testament prin diferite simboluri, pe care 
noi l-am putea asemăna cu fenomenul op: 
tic din cartea de fizică, a trecerii luminii 
şi căldurii unei raze de soare prin sticla 
geamului, fără a o sparge, iar pe de altă 
parte neschimbându-i- nimic din com- 
poziţia ei - fizico-chimică. “De cându-i 
ceriul /Si cu pământul/N'a născut din 
fată/Să fie curată;/Numai Precista/Făcu 
aceasta/Născu pe Hristos/Lumii de 
folos.” De e i 

In acea noapte păstorii erau pe câmj 
Ingerul Domnului li se arată și frica a 
cutremurat inima lor. **Nu vă temeţi - 
zice îngerul - că iată vestesc vouă bucurie 

Că 


t ne 


Păstorii merg după cuvintele îngerului, 
şi-L găsesc culcat în iesle. | se închină, 
aducându-i cununi de flori în care au 
strâns toată puritatea de pe plaiurile 
inimii. De acum se observă în colinde 
elementul etnic românesc împletit cu 
elementul istoric. Păstorii menţionaţi în 
evanghelie sunt ca şi cei din Munţii 
Moldovei, Munţii moţilor, Munţii Tran- 
silvaniei. *“Păstorii văzură'n zare/Din 
ceriu lumină mare/Ei îi fluierau, îngerii. 
cântau/Cu toţii se bucurau.” Sau în alt 
colind: “Haideţi fraţilor să mergem/Flori 
frumoase să culegem/Să le facem 
cununiță/ Cununiţă tot cu viță / (o splendidă 


„_xeferinţă la loan 15,1: “Eu sunt vița cea 


“adevărată și Tatăl Meu este lucrătorul. 
Orice mlădiță care nu aduce roadă întru 
Mine, El o taie; şi orice mlădiţă care aduce 
xoadă, El o curățeşte, ca mai multă roadă 
să aducă.) Traducerea acestui ajutor pe 
care Tatăl îl oferă omului care aduce o 
“coroniţă” lui Hristos apare în: “Si s'o 
ducem lui Hristos/Să ne fie de folos.” 

Peste tot se aude chemarea: spre 
Betleem, spre Betleem! “In oraşul 
Vitleem/Veniţi voi toţi să-l vedem/Că 
astăzi ni s'a născut/Domnul cel făr'de'n- 
ceput/Si astăzi ni s'a'mplinit/Prin 
proorocul ce-a grăit/Că se va naște 
Hristos/Mesia chip luminos.” 

In această vreme, peştera devine cer şi 
tot cosmosul îngenunchează lângă iesle, 
simbol al smereniei, acel *'kenosis” de 
care vorbeşte Tarsianul, şi al dragostei 
divine pentru om: “Ingerii cântă, 
Arhanghelii melodiază, Heruvimii înalță 
imne, Serafimii doxologesc. Toţi  prăz- 
nuiesc văzând pe Dumnezeu și pe om în 
ceruri, pe Cel de sus, jos, din pricina 
tainei întrupării, iar pe cel de jos, sus, din 
pricina iubirii de oameni” cum spune Sf. 
loan Hrisostom, 

Colindele redau cu fidelitate ideea 
dogmatică “a întrupării, subliniind că 
Dumnezeirea nu constă într'un despotism 
fără margini, într'o manifestare a atot- 
puterniciei cum ni-L prezintă pe Dum- 
nezeu Vechiul Testament prin “gâcitură”! 
ci în dragoste, în iubire revărsată peste 
toţi oamenii. lisus se naşte din sânul Legii 
ca Mântuitor. Ingerii în noaptea sfântă a 
colindelor îl vestesc întregii lumi, pe toate 
meridianele şi paralele pământului ca 
intrupat pentru toți ca PACE pe pământ 

intre oameni bunăvoire'', chemându-i pe 
toţi la comuniune, sau cum scria 
Stăniloae, “Prin faptul naşterii lui Dum: 
nezeu-Cuvântul din femeie, creştinismul 


care se simte legat și unit prin suferință şi 


gis 


“spic de g 


ning peste noi aduceri aminte, și dii 


umanizează deplin cerurile”. 

Lot Borodine se învecinează ca i 
“lisus Hristos s'a făcut ceea ce noi sun: - 
tem, pentruca noi să devenim ceea ce | 
El. Deci, necesitatea absolută a Cuv 
tului făcut trup şi venit la noi pentru. 
mântuirea noastră. In acest context e 
justificat strigătul de bucurie: “Tot omul, 
acum să salte/Cu glas de cântări 
înalte/Salte cerul şi pământul/Laudă la 
tot cuvântul/Să strige în cer tărie/G] 
mare de bucurie.” 

La- rândul său omul împărtăşi 
iubirea lui Dumnezeu, acel. “kenosii 
coborîndu-se la firea înconjurătoare | 


bucurie, şi o aduce lângă Prunc. Copacii 
dau leagănul, albina aduce ceară din flori, 
iepurii si căprioareleil încălzesc, boii suflă d 

“călduri i facă”, iar crinul, t 


sălbat e, dalbele flori 


grâu;/La părete Păun” e /La. 
podele „ Clopoţele; / Si la ușă / Flori de 
rujă; / La ferești /Flori domnești /La i- 
coane busuioc, / La mijloc para de foc”, 


Sărbătoarea Crăciunului are în fiecare 
an acelaşi inefabil misterios și sfânt, 
aceleaşi chemări de dor a ceea ce este 
veşnic în noi. Româneşte, cred că e di 
mireasma de pâine pentru colindători și 
Potir. 

Afară ninge cu “florile dalbe”. Copiii 


colindător în colindător devenim parte 
triunghi sărutând triunghi, colidele de 
romburi. pe care Brâncuşi le-a numi 
Coloana Infinitului - un triunghi dela bază. 
cu vârful spre cer, iar ultimul triunghi 
fiind peştera din Betleem, “kenosis” 
acel vârf de triunghi care întoarce i 
finitul dumnezeiesc al dragostei spi 
“chipul” primului triunghi, cu cai 
porneşte Coloana Infinitului. 

E greu de definit în cuvinte atmosferi 
proaspătă a Crăciunului. Nu doarn 
nimeni pentrucă: '*Nu-i de somn în ast 
seară; / așteptăm pe Domnul Sfânt /Ca! 
să vie pe pământ, /Că-i feciorul cerului/ 
Si domnul pământului”?. e 3 2358 

Venirea colindătorilor e “un momen 
solemn, pentrucă ei aduc la casele E: 
delor pe Dumnezeu, iar atunci când lea! 
curatele lor glasuri de copii îţi Vine 
crezi că îngerii s'au îmbrăcat în b 
ţărăneşti, conglăsuind cu ei: “Scul 
sculaţi boieri mari/Florile dalbe.../Că 
vin. colindători,/Nu vă: vin cu nici 
rău/Si vaduc pe Dumnezău/Să vă m 
tuie de rău. Mâna stângă cruce-aduce; 
„Mâna dreaptă busuioc / Să vă fie cu noroc 

Sfânta Maria îşi dă seama de du 
nezeirea Fiului pentrucă “păzea cuvint 
acelea, punându-le în inima sa “(Luca 

19). Ea ştie că e ceva suprafiresc, 
naşterea lui lisus se înscrie În sfera, 
supranaturalului, care nu distruge 
naturalul ci-l ridică la realitate divină, US 
plan al iconomiei dumnezeiești în istoric: 
Ca un cântec de leagăn e acest coli 

care Maica Domnului linişteşte Fiul ci 
plânge: *“Te culcă pe fân uscat/De în 
înconjurat/..„Taci, fiule nu mai plânge 
te-oi scălda'n apă dulce/Si ți-oi 
pământul, /Pământul şi cu cerul,/P 
tul cu florile/Si cerul cu stelele/Si 
de judecată/Ca să judeci lumea t04 
Sau, Maica umblând prin livezi, 
Fiul (vezi asemănarea cu lisus la 


Continuare în pad: 


12 ani 


E e e DECEMBRIE, 1084-00 0 pe es aie Nae sa AGINEUISI 
ENA E 
Răvaş de Crăciun 1984: 


CUMPĂNA 


EVANGHELIA EXILULUI 


PE URMELE MAGILOR 


—— Sergiu GROSSU— 


CUVANTUL ROMÂNESC 
| 
| 
| 
| 


_Libertatea şi puterea de 
stăpânire a omului “pămân- 
tesc””, îndepărtat de Dumne- 
zeu, străin de comandamen= 
tele Evangheliei si ““vândut 
rob păcatului”, nu sunt decât 
o iluzie. Cum poate fi liber 
bețivul, care capitulează în 
fața unui pahar de alcool, 
sau cartoforul, care îşi 
pierde nopţile şi banii la 
pocher sau  desfrânatul, 
tiranizat de poftele 


trupului? Cum poate spune 
cineva ''sunt stăpân pe 
mine'', dacă în el 


stăpânește legea 
necruțătoare a păcatului? 


"Căci fiecare este robul 
lucrului de care este 
stăpânit”, ni se atrage 
atenţia (2 Petru, 219. 

Evanghelia celei de a 
doua - duminici a lunii 
(Luca, 13.10-17) ne 


prezintă, în culori vii, 
pregnante, una din cele mai 


dureroase infirmităţi - ale 
sufletului omenesc:  gâr- 
bovenia. Un creştin cu 
sufletul -gârbov, adică 
încovoiat de povara 
fărădelegilor în care 
trăieşte, se aseamănă 


femeii stăpânită de un 


E şi, ca atare, stă 
_ mereu aplecat asupra 
"lucrurilor pământeşti, 
= priveşte mereu în jos, spre 
pământ, spre văgăuni şi 
„ băltoace dubioase. 
Regularitatea participării 
„ noastre la slujbele bisericii 
nu este suficientă câtă 
vreme rămânem, mai 
departe, cocoşaţi sufletește. 
Femeia gârbovă nu venea de 
optsprezece ani la sinagogă 
şi, cu toate acestea, era gâr- 
“_bovă şi neputincioasă? 
Nouă ni se cere ca în 
“biserică să-L aflăm pe Isus, 
să ne împrietenim cu El, să 
ne împărtăşim din trupul şi 
sângele Lui, ca să capătăm 
vindecarea de  gârbovenia 
noastră lăuntrică şi de 
_ meputințele ce ne slujesc 
credința, ca să ni se 
_ îndrepte ““spatele”! 
„sufletului, pentru a putea 
face binele oricui și oricând, 
pentru a'L putea sluji pe 
Hristos în persoana fraților 
din Exil, pentru a putea 
lupta și birui în numele lui 
“Isus, cu rădăcinile ființei 
înfipte în inima sângerândă 

a patriei. 
Să nu uităm de pilda 
“celor poftiți la cină” 
- (Luca, 14. 16-24) şi de cele 
trei categorii de creştini pe 
care îi dezavuiază Domnul, 
"din cauza refuzului lor de a 
“participa la “cina cea 
mare” a mântuirii, la 
ospățul Golgotei: ''am 
cumpărat un ogor”, “'am 
cumpărat cinci părechi de 
boi”, “'tocmai acum m'am 
însurat'?. De unde 
întrebarea: oare noi nu 
reedităm aceeași vină, chiar 
“dacă pretindem că am dat 
"curs chemării “'Veniţi, căci 
"iată că toate sunt gata!” şi 
luăm parte la cina 
- duminicală a sfintei 
liturghii? Participăm noi 


Pc 


"sai 


realmente la cina cea mare 
a Domnului şi Mân- 
tuitorului nostru Isus 
Hristos? Sau, poate că luăm 
parte numai cu trupul, iar 
cu sufletul, respectiv în 
tainițele noastre interioare, 
cumpăram ''ogoare”, ca şi 
primul dintre invitații la 
ospăț. Poate că aducem cu 
noi şi în noi - ori de câte ori 
venim la biserică 

"ogoarele cumpărate” timp 
de o săptămână şi 


nenumăratele ““Părechi 
de boi”, care constituie, din 
nefericire, obiectivul 


primordial a] existenţei 
noastre zilnice. Poate că 
până şi în rugăciunea 
noastră cumpărăm și vin- 


dem şi ne însurăm, 
bolborosind, maşinal, 
"aceleaşi vorbe, ca 


păgânii”, şi apropiindu-ne 
de Dumnezeu mai mult cu 
buzele decât cu inima, ca 
unii care am desființat 
Cuvântul Lui în folosul 
datinei noastre (Matei, 15. 
6-8). 

Isus nu S'a născut în 
ieslea Betleemului ca să 
pună bazele i 
creştinism sec şi 


-” Ingerul 
îi spune lui losif: “El va 
mântui pe poporul Lui de 
păcatele sale”, așa cum 
auzim în dumineca dinain- 
tea - Nașterii Domnului 
(Matei, L. 21). Ori, noi nu 
suntem suficient de 
conştienţi de semnificația 
duhovnicească a Intrupării, 
ignorând. şi Pruncul şi 
ieslea şi îngerii, preocupaţi, 
mai degrabă, de cadouri, de 
sporturile de iarnă, de 
vizite şi sindrofii în- 
terminabile. Propriu zis, 
noi izgonim Crăciunul din 
viața sufletului, având în 
vedere că totul se petrece în 
afară şi nu în noi; nu 
realizăm ce s'a întâmplat, 
acum două mii de ani, 
întro noapte sfântă, când 
îndurarea lui Dumnezeu s'a 
revărsat asupra umanităţii 
când zidul de despărţire 
dintre Dumnezeu şi oameni 
s'a prăbuşit, când cerul s'a 
coborit pe pământ, ca să 
ridice pământul şi viermii 
la ceruri. , 

“*EL va mântui pe 
poporul Lui de păcatele- 
sale.” Este vorba de o 
noutate istorică, de un 
eveniment unic, de “'vestea 
cea bună” a mântuirii, de 
marea, indescriptibila 
bucurie a salvării lumii În 
Isus Hristos. Si această 
bucurie, această taină a 
Naşterii Domnului, nu 
poate fi înţeleasă și trăită 
decât de un suflet care, 
bălăcindu-se în cala d 
simțit în el povara uriasa 
iai şi, cu lacrimi 
strigând: "Doamne, jartă- 
mă'', a fost iertat, 
despovărat şi mântuit de 
Isus. Da, mumai sufletelepa- 
cătoase, care își recunosc 
infirmitatea şi decăderea, 
pot să-și dea seama de ce a 
fost nevoie ca “Fiul lui 
Dumnezeu să-și părăseacă 


(Decembrie 1984) 


slava pe care o avea la Tatăl 
inainte de a fi lumea”, de 
ce a luat “tun chip de rob, 
făcându-Se asemenea 
oamenilor”, de ce Dum- 
nezeu, în dragostea Sa fără 
de margini, “a trimis pe 
Fiul „Său ca jertfă de 
ispășire pentru păcatele 
noastre”. Căci “'dragostea 
lui Dumnezeu față de noi - 
ne lămurește Sf. loan - s'a 
aratat prin faptul că Dum- 
nezeu a trimis în lume pe 
Singurul Său Fiu, ca noi să 
trăim prin EI” (1 Ioan, 
4.9). Nu ca să ne distrăm 
prin E], nu ca să huzurim şi 
să benchetuim în numele 
Lui, ci ca “'să trăim prin 
EI”, scăpaţi de tot felul de 
gârbovenii sufleteşti şi de 
obsesiile nevoilor materiale. 
Sărbătoarea: Crăciunului 
este sărbătoarea inimii. De 
aceea, în inima fiecărui 
Român desțărat trebue să se 
nască Hristos. Fiindcă ““de 
o mie de ori de sar fi 
născut Hristos în Betleem - 
spunea celebrul pedagog 
german Wilhelm Foerster - 
şi nu s'a născut în tine, tu 
eşti pierdut pe veci.” 
Din momentul naşterii 


i 
lăuntrică se produce. El 
devine stăpânul casei, 
singurul stăpân, prin 
detronarea vechilor tirani ai 
sufletului,  instaurându-şi 
harul, dragostea şi 
binecuvântarea Sa. Acum, 
cu adevărat “'trăiesc...dar 
nu mai trăiesc eu, ci 
Hristos trăiește în. mine” 
(Galateni, 2.20). Chiar dacă 
în prejma noastră. este 
negură şi întuneric, în noi 
se face o mare lumină. 
Steaua, care a luminat 
odinioară drumul magilor 
spre Betleemul din Iudeea, 
steaua păcii şi a dragostei 
universale, răsare pe bolta 
inimii împăcate cu Dum: 
nezeu, mai întâi timidă, ca 
un licăr în noapte, apoi tot- 
mai strălucitoare, tot mai 
îndrăzneață, inundând 
cotloanele întunecate cu 
razele mângâierii divine şi 
incendiindu-ne viața cu 
““viața din belşug” a 
Aceluia care a spus: "Eu 
am venit să arunc un foc pe 
pământ...” 

E drept, Ierusalimul se 
tulbură...lrod en. fierbere 
şi necaz...Lumii 
materialiste, idolatre, nu-i 
convine să se nască Isus în 
inima omului şi pune la 
cale mârşavul său complot 
anticreştin, încercând să ne 
ridice privirile spre obiec- 
tive ruşinoase. Insă noi, 
care „ne-am contopit cu 
Pruncul din iesle şi L-am 
transformat: în steagul 


nostru de luptă, să nu dăm 


ascultare înșelătorului glas 
al Vrăjmaşului. Ci veghind 
la curăţia idealului național 
în care credem şi călcând pe 
urmele magilor de 
odinioară, să ne învred- 
nicim a cânta împreună cu 
îngerii: “'Slavă lui Dum: 
nezeu în locurile prea 
înalte, și pace pe pământ 
între oamenii plăcuți Lui. 


Poate, teologii o vor 
spune mai bine, dar nu cred 
să fiu departe de adevăr: 
Cumpăna între cele două 
talere ale vieţii 
(străduințele pentru cele 
necesare trupului şi 
străduințele pentru cele 
necesare sufletului) se 
cuvine să fie (şi să rămână) 
dreaptă, dacă omul vrea să 
trăiască în conformitate cu 
rostul pentru care a fost 
zămislit (adică, dacă vrea să 
trăiască viața adevărată). 

Lungă-lungă vreme însă 
această cumpănă a fost 
strâmbată. Că omul sa 
străduit mult prea mult 

ntru cele ale trupului 
chiar şi pentru poftele 
nepermise ale trupului), 
decât pentru cele ale lui 
Dumnezeu și pentru scân- 
teia (sufletul) sădită în noi. 

Intru înlăturarea acestei 
stări de păcat, au apărut 
prooroci (mulţi), dar 
ascultare nu li s'a dat. In 
cele din urmă, Dumnezeu 
în mila şi dragostea pentru 
făpturile Lui, a trimis pe 


Ilie OLTEANU 
pământ pe Însuşi Unul 
Născut Fiu al Său, pentruca 
să mântuie şi să dăscălească 
omenirea să nu se mai 
abată dela calea voită de 
Stăpânul Vieţii şi al Morţii. 

Cuvintele Domnului, 
caracterizând starea a- 
ceasta vinovată omenească, 
sunt de o  duioşie 
inegalabilă: 

“Cu cine să aseamăn 
această generație, dacă nu 
cu niște copii, care strigă 
unii altora: vam cântat din 
fluier și nu aţi jucat, vam 
cântat de jale și nu aţi 
jelit!” 

Intruparea, deşi 
proorocită şi dorită, mintea 
noastră săracă e greu să o 
cuprindă: Un Dumnezeu, 
Carele, pentru mântuirea 
noastră, a îmbrăcat chip de 
om, a vieţuit, aci pe 
pământ, printre noi! 

Nici chiar apostolii nu au 
putut-o cuprinde deplin, 
deşi Domnul le-a vorbit 
răspicat: 

“Mulţi prooroci și îm- 
părați au voit să vadă ce 


vedeţi voi și nu au văzut”, 

“să audă ce auziți voi 
și nu au auzit”, 

Căci Filip i-a zis lui Isus- 
Domnul: “Doamne, arată- 
ne pe Tatăl și ne va fi de 
ajuns”. lar lui Filip i-a 
răspuns Christos: 

“De atâta vreme sunt cu 
voi şi nu M'aţi cunoscut, 
Filipe? 

“CINE M'A VĂZUT PE 
MINE A VĂZUT PE 
TATĂL. Cum zici tu, dar, 
“arată-ne pe Tatăl ? Nu 
crezi tu, că Eu sunt în 
Tatăl şi Tatăl este în 
Mine?” 

In grija Lui dum- 
nezeiască, Domnul a trezit 
până și frica în inima 
omului, pentruca să nu mai 
rătăcească pe  câile 
păcatului; frica de Unul 
Dumnezeu, dacă ar aluneca 
în păcat. Astfel trebuesc 
înţelese cuvintele Bibliei: 


“FRICA DE DUM- 


NEZEU _E PRIMA 
TREAPTĂ A  ÎN- 
ȚELEPCIUNII!” 


EVANGHELIA A CINCEA 


Urmare din pag. 14 


templu) în lumea aceasta, dar El vine de 
"Soarele 
“Umblă maica după fiu/Prin livezi de 


sus, răsărind ca 


mine,/Să facem o cununiţă/Cununiţă de 


dreptății”: 


flori sinte.” 
Pădurea e atât de aproape de om în 
aceste momente de veselie universală încât 


foionfiu/Deodată ea zări/Printre stele şi 
privi/Cum răsare Fiul sfânt/Fiul sfânt 
pe-acest pământ.” 


dintr'un arhaic pictural de icoană sfântă. 

Era obiceiul la Români ca la casa 
mirelui să fie aduși doi brazi mari, şi cât 
dura nunta să fie lăsați cu vârfurile 
sprijinite pe acoperişul casei. Alt obicei 
este la înmormiîntare; căruța cu boi care 
duce pe mort să fie împodobită cu brazi, 
ca şi cum pădurea și-ar lua un rămas bun 
ducându-l până la țărmul cu catargul 
crucii. Alt obicei e, mai recent introdus la 
Români, bradul de Crăciun. Acest brad îi 
dă și lui lisus Hristos “pătuţul”, cele 
patru simboluri putând fi tema unui in- 
teresant eseu cu titlul “Brazii spaţiului 
mioritic”. “La cea măsuţă rutundă,/Cu 
ținte galbene bătută, /Este-un măr/Si 
este-un păr... /La trupina mărului/Este- 
un pat albuț de brad,/Da în pat cine-i 
culcat? / Da zău Domnul tinerel, Tinerel 
şintășățăI”. 

Stihiile se întrec care mai de care în a-L 
ajuta cu ceva: “Ploaia caldă de mi-l 
scaldă; /Neaua ninge,/nu-l atinge,/Vânt 
tragănă, de-l leagănă.” 

Este îmbrăcat ca un fiu de împărat cu 
““fașă verde de mătasă”, iar veşmântul 
împărătesc e ''Jos la poale poleit/Cu litere 
de argint,/Mai în jos dela brânele/Tot cu 
stele _mărunțele, Mai în sus dela 
brânele/Tot cu stele mai mărele.” 

Vânătorii aduc pielea unui iepuraș pen- 
tru a face din ea “veșmânt frumos”. 
Albinița a strâns din flori ceară şi se 
grăbeşte s'o ducă pentru făclii. Doi tineri 
brăzişori stau. dinaintea curților cu 
“'crengile-amestecate”. Soarele, simbolizat 
prin cocoș galben, ridică apa în cer pentru 
băiţă: *'Cocoș galbin şi-a cântat,/Jos la 
mare s'a lăsat,/Apă'n aripi şi-a luat, /Sus 
la ceriu sa ridicat/Ca să facă-un 
feredeu/Să se scalde Dumnezeu." 

Toţi cântă în refren “florile dalbe” și 
“eru-i ler”? slăvind taina Intrupării: “Tu 
eşti raza cea curată /Si 
lumin'adevărată/Dumnezeu fiind din 
fire/Ai luat chip de omenire.” 

In această noapte vinul şi pelinul, 
grânele şi “'oarzele necoapte” au ieşit pe 
câmp. “Zorii de ziuă” sunt certați că vor 
să se reverse. Luceafărul de pe cer e 
chemat de Român să coboare de pe cer şi 
să iîmpletească o cununiță. In invocaţie 
lipseşte distanța cosmică, luceafărul fiind 
un fel de vecin pe care Românul parcă îl 
cheamă peste gard să-i dea o mână de 
ajutor la o treabă oarecare:"' Da-mi fă 
bine, atâta bine/De te-abate pe la 


la aceeași ''masă de mătasă” stă Maica 
Domnului “citind și pomenind pe Dom: 
nul”, iar bradul și teiul în altă parte a 


Un moment emoționant. îl constituie 
participarea regnului anorganic şi a 
lucrurilor la sărbătoarea Domnului: 
munții, dealurile, câmpiile cântă imne. 
Sub o tufă de molid, făclia albă joacă 
într'un sfeşnie. Printre ramuri o zăreşte 
sora soarelui. Soarele, anunţat de sora 
sa, vrea să stingă făclia săgetându-o, dar e 
oprit de un glas: “'Soare, soare, domnu-și 
mare/Nu grăbi cu moartea mea/Că io nu's 
joc de făclie,/Așa cum îţi pare ţie,/Că io 
joc de bucurie,/Că s'a născut Fiul sfânt, 
Fiul sfânt pe-acest pământ.” 

Lumea Vechiului Testament e prezentă, 
de asemenea, şi ea. In primul rând prin 
folosirea în colinde a strămoşilor după 
trup ai Domnului. Intr'un colind vechi se 
vorbește de Moise. Acesta, simbolizând 
lumea lui Adam cel Vechi, nu a putut in- 
tra în Tara Făgăduinţei, Tara Harului, 
Tara lui Adam cel Nou. El a rămas 
departe, pe vârful unui munte, scrutând 
veacurile şi zările, cu mâhnire că nu poate 
ajunge acolo ca pedeapsă a unui păcat. In 
rai, spune colindul, un cocoș negru 
trăieşte cu intensitate sentimentul amar 
încercat de Moise: “Poate n'auziși/On 
cocoș dei gai/Din mijloc de rai?/Că el mi 
se'ntoarce/Ca puiu'n ghioace/De jelea lui 
Moise.” 

Magii, sau cei trei crai dela răsărit vin 
din trei părți ale lumii păgâne călăuziți de 
stea. Ei aduc daruri simbolice Pruncului. 
Participarea lor în Betleem arată carac: 
terul universal al iubirii lui Dumnezeu. 
Mântuitorul s'a născut pentru toată 
lumea. Vechiul Testament şi steaua au 
condus în mod diferit pe oamenii din 
întuneric şi din umbra morţii să vadă 
lumină mare (Isaia IX, 2) adică pe 
“Răsăritul Răsăriturilor”, Domnul nostru 
lisus Hristos. 

Am încercat în cele de mai sus să 
subliniem aspectul universal al Naşterii. 
Fiul lui Dumnezeu, cum spun Părinţii, s'a 
făcut om pentruca omul să se îndum: 
nezeiască. La rândul lui omul se coboară 
la natură şi o umanizează conglăsuind 
aceeaşi doxologie. - 

Evanghelia a cincea, scrisă de un popor, 
prin frumuseţea ei stilistică, prin far- 
mecul arhaic, prin simplitatea exprimării, 


prin duhovniceasca legătură a omului cu . 


Dumnezeu, rămâne un document arătând 
că Românii din toate veacurile şi toate 
provinciile au fost şi vor rămâne creştini. 


Pr.Dr. Dumitru ICHIM 


Unele cuvinte din colinde sunt atât de mesei se ceartă pentru întâietate ca fiii lui i = 
i că oedip feETa ul AIesical- ca” e Zevedeu. 2 Este rca 107 aarael cad met ezaee 


| 
| 
| 
i 
i 


„blestemată di 


4 77/17 
(110 1441/% 
VG FRMAIN 


4/77 


9/// 

>// 
y/Ars/ 
p ; 


5 


/A 


ZOE AL E cai 
oNEApeapoc) 
te G Mes 
rgame A Geci 
eu gAnitoche 


Sep AbLAIEuIES 


a Ltesiphorv/ 
pci 


//, 


4// 
/// 


/ 
/, / 


Citind Rezoluţia 147 îţi vine să crezi că 
cu adevărat singura populație oprimată pe 
întreaga suprafată a globului pământesc 
este minoritatea maghiară din Tran- 
silvania. Si mă întreb, cum poate această 
omenire să stea atât de indiferentă în fața 
acestei tragedii unice. Tot restul omenirii 
o duce bine. Toate popoarele sunt libere și 
nu duc lipsă de nimic. Nu mai existi. 
guverne autoritare care să impună cu 
forța un regim de opresiune. A dispărut 
comunismul care a cauzat atâtea 
suferințe şi a dispărut până când şi amin- 
tirea suferințelor cauzate de această doc- 
trină utopică, care cu preţul suprimării 
celor mai elementare libertăţi şi drepturi 
cetăţeneşti și cu prețul a zeci de milioane 
de vieți sacrificate, a impus acea 


bului păm 

părut ca un vis urât. A mai as doa 
o singură pată pe mapamond unde 
populația mai sufere, și asta este Tran- 
silvania. Si nu toată populația Tran- 
silvaniei sufere, ci numai o fracțiune a ei 
de 23, 7% reprezentată de minoritatea 
maghiară, care numără 1.598.000 suflete - 
după statistica din 1966, cifră acceptată şi 
consemnată în '“Witnesses to Cultural 
Genocide”, scoasă de către organizaţiile 
ungurești “'American Transylvanian 
Federation, Inc” şi “Committee for 
Human Rights in Romania”, New York, 
1979, pag. 90, care consideră toate 
celelalte cifre ca “false” şi ''trunchiate”- 
şi nu 2.500.000 câte în mod greșit și 
exagerat sunt indicate în rezoluţie. 

In rezoluție se vorbeşte de persecuția 
minorității maghiare din Transilvania sub 
toate regimurile, ca cel regalist, fascist 
sau comunist, după cum le etichetaţi. 
Afirmațiile acestea - ca de altfel toate 
celelalte afirmaţii din această rezoluție - 
sunt preluate din literatura revizionistă 
maghiară din exil fără nici o verificare și 
care, după cum vom dovedi, sunt sau pure 
invenţii sau întoarceri de situaţii pe dos, 
fără să se fi adus vreodată în sprijinul lor 
vreun argument istoric valabil. 

In ce priveşte persecuția acestei 
minorități sub regimul “'regalist'”, 
înțelegând prin asta perioada dintre 1918 
și 1940, sunt argumente irefutabile aduse 
de personalități proeminente aparținând 
națiunii maghiare prin care se dovedeşte 
contrariul. Asa, de exemplu, sunt in- 
terpelările deputaților Tibor Eckardt şi 
Francisc Ullein în Parlamentul din 
Budapesta în lunie 1933, când au cerut 
ministrului lor de Interne Keresztes 
libertăți pentru populația Ungariei ca 
acelea de care se bucură minoritatea 
maghiară în România sau în Cehoslovacia 
(Vezi C. Codarcea, Le litige roumano- 
hongrois, Bucharest, 1937, pp. 129-130), 
Poate cineva să infirme valabilitatea 
acestor afirmații privind libertățile de 
care s'a bucurat minoritatea maghiară în 
România făcute în însăși incinta 
Parlamentului Maghiar în perioada 
““regalistă''? 

O altă dovadă ne-o aduce scriitorul și 
politologul maghiar S. Fânyes în cartea sa 
““Ungaria revizionistă”, 1935, pp. 139 
146, care pe șase pagini ne demonstrează 
că “singura ţară unde Ungurii sunt per: 
secutați este Ungaria însăși.” 

O a treia mărturie ne-o aduce o altă 
personalitate politică maghiară foarte 


competentă în materie, ea însăși, fiind 
președintele Ligii Antirevizioniste 
Maghiare, Francisc Herczeg. Intr'un 
discurs ținut la Clubul Jurnaliștilor din 
Budapesta, care a fost reprodus în Pesti 
Hirlap isi C. Codarcea, op. cit. pp. 
126-127) Herczeg se întreabă: ““Ce fel de 
Unguri suntem noi când dăm un astfel de 
exemplu de opresiune a populaţiei 
noastre? Minoritățile ungurești din 
statele succesorale pot fi ușor reduse la 
tăcere cu remarca: Ce vreţi voi? Ungurii 
în Ungaria au mai puţine drepturi si 
libertăţi decât aveţi voi. Cum putem noi 
pretinde să ne erijăm în apărători ai 
acestor minorități din statele vecine când 


zișilor “fasciști”?, deci îi 
1944, când România a fost guvernată de 
Generalul Antonescu, partea de Nord a 
Transilvaniei cu populație maghiară a fost 
cedată Ungariei prin Dictatul dela Viena, 
din 30 August 1940, al lui Hitler şi 
Mussolini. A fost o recompensă a lui 
Hitler făcută Ungariei pentru suportul 
zelos din partea Ungariei arătat faţă de 
Axă și față de Pactul Tripartit. Adevărul 
nu este că minoritatea maghiară din 
România ar fi fost ''oprimată” de fasciștii 
români, ci exact contrariul, că populaţia 
românească din Nordul Transilvaniei, care 
numără peste 1.300.000 de suflete, a fost 
supusă celei mai sălbatice terori din par: 
tea fasciştilor unguri sub aripa 
binevoitoare a Axei. Cu scopul mărturisit 
de a lichida definitiv această populaţie, 
- detașamente speciale ale armatei maghiare 
şi a formațiunilor paramilitare au trecut 
la lichidarea fizică a Românilor prin 
masacrare, cum este cazul comunelor Ip și 
'TTrăznea, şi prin dărâmarea, incendierea şi 
sigilarea bisericilor, şcolilor şi caselor 
parohiale ale Românilor. Astfel, 6.813 de 
Români care au putut fi identificați, au 
fost omoriți în câteva săptămâni; 17 
biserici au fost total dărâmate, 34 de 
biserici dărâmate parțial şi făcute 
inutilizabile; 53 de biserici au fost sigilate 
şi interzisă folosirea lor; 13 case parohiale 
au fost confiscate de către administraţia 
maghiară şi 142 de preoți au fost alungaţi 
peste frontieră. Mărturiile asupra acestor 
întâmplări sunt certificate și depuse la 
arhivă, după cum se arată în broșura 
alăturată '““Transylvania”?, pp. 18-43. 

In ce privește persecuția minoritaţii 
maghiare sub regimul comunist, cele mai 
relevante constatări le face istoricul 
american Robert King, care a scris Istoria 
partidului comunist român, publicată de 
Hoover Institution Press, Stanford 
University, California, în 1979, Robert 
King afirma la pag. 68: “Partidul 
comunist a lucrat în Transilvania prin 
Uniunea Populară Maghiară, care în 1945 
numără 250.000 de membri.”' Această 
Uniune a Ungurilor din Transilvania a 
livrat 80% din elementele care au format 
aparatul de opresiune şi teroare în Tran- 
silvania, al cărei victimă a fost populația 
românească. 

“Românii refuzau să intre în partidul 
comunist care manifesta o vădită atracţie 
pentru minoritățile iredentiste”, R.K. p. 
38. Ungurii din Transilvania şi-au reluat 


României, un element important al că; 


Răspuns Rezoluţiei 147 prezentată 
Reprezentanţilor de către congressme 
privire la nerespectarea de către şi 
dreptului la autodeterminare als 


activitățile revizioniste îndată ce Rușii au 
ocupat țara şi partidul comunist sa 
organizat, încât chiar la prima adunare 
generală a acestui partid, în Octombrie 


1945, Secretarul General al partidul. 


comunist pentru scopurile ei revizioniste, 
după cum ne-o mărturisește însuși 
scriitorul maghiar Andrew Janos în ar- 
ticolul 'Ethnicity, Communism and 
Political Changes in Eastern Europe, 
publicat în World Politics Nr. 3, Aprilie 
1971, pp. 448-449 şi citat de Robert King 
la pag. 160, unde afirma: “Irredentism 
was far more important factor in their 
adherence to the party.” 

In continuare tot Robert King, la pag. 
132 afirmă: “A fost strategie sovietică de 
a folosi grupuri etnice străine pentru a 
exercita controlul asupra României.” 
După ce România a iniţiat un curs de 
politică externă zis  ““independent”', 


Ceauşescu în China în 1971 a fost demon- 
strată printr'o campanie de presiune asupra 


sensibilă şi spinoasă a fost 
Evident că ea a fost făcută la instigația 
Sovietelor.'” Aşadar, pe de o parte este 
strategie sovietică de a-şi asigura con- 
trolul asupra României, după cum ne-o 
demontrează King în citatul de mai sus, şi 
pe de altă parte este revizionismul 
unguresc, după cum susţine scriitorul 
maghiar Andrew Janos, motorul actualei 
campanii revizioniste maghiare acom- 
paniate de protestele împotriva pretin- 
selor “'nerespectări ale drepturilor 
omului” în ce priveşte minoritatea 
maghiară din Transilvania. Astfel Dvs., 
domnilor Congressmeni americani, prin 
intervenția Dvs. cu Rezoluția 147 v'ați pus 


“ în slujba manevrelor sovietice de a putea 


menţine România sub control, cât şi în 
slujba revizionismului maghiar incitat de 
Ruși. 

Iredentismul maghiar a fost inițiat încă 
în 1920, imediat după Conferinţa de pace 
dela Trianon, cum ne-o mărtuirseşte 
Oscar  Jaszy, fostul ministru al 
minorităţilor în guvernul dela Budapesta 
în perioada destrămării imperiului, în car: 
tea sa ''Magyariens Schuld, Ungarns 
Siihne"”, Miinchen, 1923, p. 234. Această 
activitate revizionistă a Budapestei nu a 
încetat şi nu a schimbat de temă și de tac- 
tică de atunci, fie că Ungaria a fost guver- 
nată de capitalişti, fascişti sau comuniști, 
pretextând aceleași persecuții ale 
minorităţii maghiare din statele suc- 
cesorale ale imperiului austro-ungar. 


In rezoluţie se mai afirma că Tran- 
silvania ar fi aparţinut Ungariei o mie de 
ani. Până când Transilvania a fost 
înglobată în împeriul austriac, ea şi-a avut 
tot timpul Voevodul ei, cu armată proprie, 
cu monedă și regim vamal propriu, cu 
politică externă proprie, încât nu poate fi 
vorba că ar fi “aparținut” Ungariei. Tran- 
silvania a fost cunoscută mereu ca Prin- 
cipatul independent al Transilvaniei, si 
însăși istoria Ungariei nu vorbeşte în alți 
termeni despre ea. După înglobarea Tran- 
silvaniei în imperiul austriac, la sfârşitul 
secolului al XVII- lea ea a devenit una din 
provinciile acestui imperiu, ca şi Croaţia, 
Serbia, Polonia și Ungaria. In 1867 s'a 
format Dualismul Austro-Ungar, când 
Transilvania a fost încorporată Ungariei 
împotriva protestelor vehemente a 70% 
din populaţia ei, majoritate pe care o for- 
mau Românii şi Saşii. Deci cei ''o mie de 
ani de apartenență a Transilvaniei la 
Ungaria”, după datele pe care ni le fur- 


“nemulțumirea Rușilor cu vizita lui 


nizează istoria, sunt redus Lida 
la 1918. De altfel mia dela lan 
poate mândri cu o mie de ani ară] 
ca stat, pentrucă după ie SXistenţă 
totală la Mohacs în 1526, cu PESreaă i 
transformată întrun pasalâc areas e 
nă la 1848 Ungaria mi a figuraț ea piRir 
harta Europei. De Sub Turci ea a fost see De 
de Habsburgi şi încorporată ste al 
austriac din care a făcut parte pâ ă IA 184 

= I] 


Rezoluția mai afirmă că “astăzi Tran. 
silvania aparține României ca fiind « 
ei de către Conferința de Pace 

“Trianon în 1920." Dvs d-lor Congressmeni 
aţi uitat care au fost principiile de drept 
internațional. care au stat “la baza 
procesului de fixare a noilor frontieri 

destrămarea imperiului  austro-u 

“Cum singura Dvs. sursă de info; 


“de unde să știți c2 înt 

terminat bine războiul prim 
toate  naţionalităţile de pe cupri 
acestui imperiu şi-au ţinut adunările 
naţionale, cum a fost cea a Româniloi 
Croaților, a Serbilor, a Slovacilor 
Cehilor și Rutenilor, etc., unde ai 
națiuni au hotărît cu putere plebisei 


Wilson, să se dezlipească de imperiu 
se alipească la statele constituite di 
naţionali sau să formeze state. proj 
Conferinţa dela Trianon a luat doar 
hotărîrea luată în aceste adunări na 
şi a ratificat frontierele care d 
regiunile locuite de aceste naționalități, 
Deci, Transilvania m a fost “cedată” 
României prin Conferința de Pace dela 


Trianon, ci alipirea ei la Românii fost 


la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, 
baza dreptului de autodeterminare. Chi 
şi înainte de această Mare Ad 
Naţională dela Alba lulia, la 12 Qeto 
1918, Comitetul executiv al Parti 
Naţional Român, care era repr n 
politică a tuturor Românilor di 1 Tran 
silvania, a luat o hotărîre pe CAP 
delegatul lor Vaida Voevod a ci 
Parlamentul maghiar din Budapesta. Prin 
această hotărire ei au retras dre 
Guvernului şi Parlamentului maghiar de. 
a-i mai reprezenta pe Români. | at 
Watson, op. cit. p. 530) at] 
La cinci săptămâni după y 
Adunare Naţională dela Alba I 
ținut Saşii din Transilvania Marea 
Adunare Naţională la Mediaș, 
Ianuarie 1919, unde au luat 46 
hotărirea Marii Adunări Naţionale. 
Românilor dela Alba lulia de a aie, 
România, şi au votat şi ei O MOțIU 
care au recunoscut alipirea Transihani 


NANTUL ROMÂNESC 
C 
C 


OLEA 


SILVANIA 


Et nunc reges, intelligite; erudimini, qui 


judicatis terram. 


pitetului de Politică Externă a Camerei 
ii Mark Siljander şi Bernard J. Dwyer cu 
vernul român a drepturilor omului şi a 


grităților 


Ja România, declarând guvernul României 
ca fiind şi guvernul lor. Astfel, prin vot 
pular, 76.3% din populația Tran- 
silvaniei sa pronunţat pentru alipirea 
Transilvaniei la România pe baza drep- 
tului de autodeterminare. = 
Guvernul lui Iulius Karolyi, care a venit 
Ja putere în Ungaria în Octombrie 1918, a 
făcut toate eforturile posibile prin concesii 
politice de ultim moment ca să împiedice 
alipirea Transilvaniei la România. Astfel 
de demersuri au fost făcute pe lângă toate 
| celelalte naționalitităţi conlocuitoare pen- 
tru a împiedica dezmembrarea Ungariei. 
Ofertele guvernului dela Budapesta, 
prezentate de ministrul naționalităților 
Oscar Jaszy, au venit însă prea târziu pen- 
tru a mai putea împiedica procesul istoric 
inexorabil de destrămare a unui imperiu 
construit pe premize şi situații devenite 
anacronice 
O mărturie hotăritoare împotriva teoriei 
“cedării” Transilvaniei șia celorlalte pro- 
vincii nemaghiare de către Tratatul dela 
Trianon ne-o aduce însuşi fostul ministru al 
naționalităților din perioada destrămării 
imperiului, Oscar Jaszy, în cartea sa 
Magyariens Schuld, Ungarns Suhne, la 
e: **O mare parte a 


naționalitățile, care 
S'au agravat la maximum. Niciodată n'am 
nutrit astfel de iluzii. Indată ce am pier- 
dut războiul am știut că unitatea politică a 
Ungariei nu mai poate fi menținută. Am 
ştiut că războiul, sau mai degrabă 
vele ticăloşii din spatele frontului 
(oer vielmehr die ungeheuere Nieder- 
trachtigkeit des Hinterlandes) au otrăvit 
sufletele în așa măsură că un apel la o 
înțelegere reciprocă nu-şi mai găsea nici 
un ecou 
In Martie 1919 Karolyi a demisionat, 
predând autoritatea statală lui Bela Kun 
care a declarat Ungaria stat comunist și 
care sa angajat alături de Ruși să 
bolșevizeze întreaga Europă. In Iulie 1919 
Bela Kun ordonă armatei ungare să atace 
România cu scopul de a recuceri Tran- 
- silvania pentru Unguri. Din nou armata 
„maghiară a fost învinsă și Budapesta 
"ocupată. După trei luni de ocupaţie ar- 
„mata română s'a retras, predând 


„autoritatea statală lui Horthy, care a 


| capitolul La compagne contre la Hongrie, 


maghiare din Transilvania. 


Românilor la 1 Decembrie 1918 şi a 
Saşilor la 9 Ianuarie 1919). 

Dacă Transilvania ar fi fost “'cedată” 
României prin Tratatul dela Trianon, asta 
ar fi însemnat că până la încheierea 
acestui tratat Ungaria a fost “întreagă” cu 
toate provinciile care i-au aparținut ei mai 
înainte, câtă vreme a făcut parte din 
Dualismul Austro-Ungar, și că Conferința 
dela Trianon a obligat-o să “cedeze” 
aceste provincii țărilor vecine în momen- 
tul încheierii păcii. Acest tratat, după 
cum știm, a fost încheiat în 1920, la doi 
ani după încetarea ostilităților primului 
război mondial. Ce s'a întâmplat în 
Ungaria în aceşti doi ani? Să rezumăm 


evenimentele: aria = 
In Octombrie 1918 a venit la putere 


guvernul lui Karolyi. Asta a fost exact în 
momentul destrămării Ungariei. A încercat 
disperat să mențină integritatea  Un- 
gariei prin concesii de ultim moment, 
fără nici un succes. La sfârșitul anului 
1918 dezmembrarea Ungariei a fost com- 
pletă și autoritatea guvernului lui Karolyi 
se limita la teritoriul Ungariei propriu 
zise, care geografic corespunde Ungariei 
de azi. 
In Martie 


1919 administraţia 


recupera Transilvania. Asta înseamnă că 
la acea dată, în Iulie 1919, Transilvania 
aparținea României, și asta a fost cu un 
an înainte de încheierea Tratatului dela 
Trianon. Armata maghiară a fost din nou 
învinsă și la 4 August 1919 Ungaria a fost 
“eliberată” de comuniștii lui Bela Kun. In 
această perioadă când a guvernat Bela 
Kun, o puternică opoziţie “a albilor” s'a 
cristalizat la Szegedin, care a cuprins per- 
sonalități politice de primul rang, ca Con: 
tele Andrassy, fost prim ministru, Contele 
Stefan Bethlen, fost prim ministru, 
Prințul von  Windischgraetz,  Waszony, 
Amiralul Horthy, etc. Ei au format chiar 
un guvern provizoriu al Ungariei, care la 
10 Iulie 1919 a adresat un apel guvernului 
României - din care Transilvania făcea 
deja parte - rugând - o să trimită armata 
română ca să răstoarne regimul lui Bela 
Kun şi să-l instaleze pe Horthy. Apelul 
lor s'a încheiat cu cuvintele: “*Numai cu 
ajutorul vostru [al Românilor) vom putea 
sa ne salvăm țara (Ungaria, care era deja 
redusă la frontierele ei proprii) si să 
restabilim pacea şi ordinea, în Europa Cen- 
trală."” Apelul lor a fost rezumat în trei 


puncte: 
1, România ar trebui să sprijine guvernul 
dela Szegedin. 


2. România ar trebui să favorizeze for- 
marea “gărzilor albe”. = E 

3. Armata română ar trebui să intre în 
Ungaria trecând râul Tisa, să atace şi 
învingă armata lui Bela Kun; ar trebui să 
ocupe Budapesta şi să-l alunge pe Bela 
Kun pe care să-l înlocuiască cu un guvern 
național maghiar, format în jurul 
nucleului dela Szegedin condus de 
Amiralul- Horthy (N.P. Comnen op. cit. 
120-121 şi Oscar Jaszy, op, cit. p. 159). 


Acest guvern provizoriu al Ungariei de 
sub Horthy, care în Noembrie 1919 devine 
guvernul legal al Ungariei *'mutilate”, 
cere armatei române “să intre în Ungaria 
trecând râul Tisa” care a fost atunci linia 
de demarcație dintre România și Ungaria. 
Insistăm din nou că ne găsim în vara 
1919, un an înainte de încheierea Con- 
ferinţei de Pace dela Trianon, și că apelul 
lor, formulat în termenii de mai sus, este 
o de facto recunoaștere că Transilvania 
aparținea României și că frontiera dintre 
România şi Ungaria era şi este râul Tisa. 

Budapesta a fost ocupată de armata 


Ţi 


“fost cedată României! 


DECEMBRIE 1984 


(a. 896 după Christos). 


română la 4 August 1919. La zece zile 
după intrarea armatei române în 
Budapesta Prințul von Windischgraezt 
face o declaraţie în numele său şi al 
prietenilor săi politici - “guvernul dela 
Szegedin - care a fost publicată în presa 
europeană a timpului şi pe care noi o 
reproducem din N. P. Comnen op. cit. pag. 
120-130; 

“Bucuros mi-aş fi dat viața pentruca să 
pot păstra Transilvania în posesia 
Ungariei, și aș fi preferat să văd armata 
maghiară intrând în Budapesta pentru a-i 
alunga pe bolşevici. Din moment ce acest 


lucru din nefericire nu a fost posibil, 


declar cinstit că prefer să-i văd pe Români 
la Budapesta decât pe Bela Kun şi bandele 
lui care mi-au distrus patria politic şi 
economic. În mod sincer recunosc prin 
ocupând Budapesta, Românii au 


toare dintre naţiunile 

e vor depinde în primul rând de 
atitudinea Românilor faţă de Ungurii din 
Transilvania, şi de rolul pe care guvernul 
român şi-l va asuma în imprejurările de 
faţă.” 

“România poate aduce o importantă 
contribuţie la reînvierea patriei mele şi 
țara: mea, în schimb, îşi va reaminti la 
momentul -oportun de binele ce l-a 
primit.” 

“Sunt multe figuri politice în Ungaria 
care gândesc ca şi mine,că noi ar trebui să 
tindem spre o apropiere de România, să ne 
străduim să uităm trecutul şi să ne vin- 
decăm rănile încă sângerânde.” 

“Cât despre politica internă a ţării 
mele, sunt total convins că Ungaria trebue 
să recurgă la toți aceia care sunt sinceri 
democrați şi că orice recul sau ezitare în 
acest domeniu poate însemna o grea 
lovitură dată operei de refacere. Win- 
dischgraetz.” 

Cum puteţi Dvs atunci, domnilor 
Congressmeni în fața tuturor acestor reali- 
tăți istorice, să susțineți că '"Transilvania a 


Trianon? Aceasta este teza formulată în 
aceiași termeni de către revizioniştii 
unguri cari falsifică şi prezintă istoria 
cum le convine. Dar Dvs. dacă vă simţiti 
chemaţi și îndreptăţiţi să vă amestecați în 
afacerile din această parte a lumii, atunci 
ar trebui să aveţi cel puţin obligaţia de a 
căuta adevărul în problemele pe care vreţi 
să le apărați, pentru a nu putea fi acuzați 
ca v'ați pus în slujba unor interese străine 

i compromițătoare. Pentru documentarea 

s, vă recomandăm cartea lui Seton- 
Watson citată mai sus și Transilvania ata- 
șată. 

Rezoluţia cere ca minorității maghiare 
din Transilvania să i se acorde drep- 
tul la autodeterminare. Unde rămâne 
atunci dreptul la autodeterminare al 
poporului român? Si unde rămâne dreptul 
la autodeterminare al Lituatienilor, al 
Estonienilor, al Letonilor, al 
Basarabenilor şi al Ucrainienilor, ca să 
vorbim de cei a căror ţară a fost rasă de pe 
fața pământului de către invazia rusă? Si 
unde rămâne dreptul la autodeterminare al 
Polonezilor, al Cehilor, al locuitorilor din 
Germania de Răsărit, chiar al Ungurilor 
din Ungaria, al Bulgarilor şi Albanezilor, 
ca să vorbim de cei din dosul cortinei de 


de Tratatul dela 


fier? Si unde rămâne dreptul la autodeter- 
minare al  Vietnamezilor, al 
Afganistanilor, al  Cambodgienilor, al 
Nord-Coreenilor și chiar al Ruşilor şi al 
Chinezilor? De când s'a instaurat regimul 
comunist în aceste țări a avut loc vreodata 
vreun referendum prin care să le fi fost 
dată acestor popoare posibilitatea să-şi 
hotărască singuri soarta? - 
In 1944 armata de ocupaţie sovietică a 
impus României un regim comunist cu 
aprobarea guvernului Statelor Unite. De 
atunci încoace toate cele 22 de milioane de 
suflete din România - şi nu numai cele un 
milion sase sute de mii care constituie 
minoritatea maghiară - sunt oprimate de 
un regim anti-popular susținut de 
Uniunea Sovietică şi de către Statele 
Unite prin legături diplomatice, ajutor 
economic şi, chiar persecutarea ad: 


=. 


prăbuşire şi ajutându-l să oprime 


populaţia în continuare. AR 
- “Rezoluţia propune ca Președintele 


Statelor Unite să iniţieze discuţii -cu 
guvernul român asupra dreptului la auto- 
determinare al acelei mici fracțiuni din 
populaţie spre care se îndreapta atenția 
Dva. Dar dacă este ca Președintele 
Statelor Unite să inițieze astfel de discuţii 
cu guvernul român, să o facă în interesul 
tuturor celor 22 milioane de locuitori ai 
Romaniei, şi nu numai în interesul celor 
1.3% din populaţie, care se bucură de 
axact aceleași drepturi şi libertăţi ca şi 
restul populaţiei. Noi cerem ca astfel de 
discuţii să includă cauză principală a 
nemulțumirilor şi suferințelor întregii 
populații, și anume totalitarismul 
comunist. z 

Numai încetând de a mai sprijini guver- 
nele de marionete instalate de către Ruşi 
cu ajutorul partidelor comuniste, puteți 
formula o soluționare a problemelor lor, 
inclusiv pe cea a minoritații maghiare din 
Transilvania. ap aa 

Numai când toate aceste ţări satelite 
vor avea dreptul să ţină alegeri libere, îşi 
vor. putea recâștiga suveranitatea 
naţională și regimul constituțional de care 
s'a bucurat până la al doilea război mon- 
dial, care a fost uzurpat prin invazia 
sovietică sprijinită tacit şi binevoitor de 
către Statele Unite prin Conferintele 
secrete dela Teheran, Yalta şi Potsdam și 
după aceea. A 

Dacă sunteţi cu adevărat precocupați de 
drepturile omului și de dreptul național la 
auto-determinare, atunci ar trebui să 
cereți abolirea acestor tratate dela 
Teheran, Yalta şi Potsdam, prin care 
Statele Unite au sancționat prezenţa 
Rusilor în aceste țări şi să cereți ca 
trupele sovietice să se retragă de pe 
teritoriul acestor state şi să acorde drep- 
tul la alegeri libere populațiilor din 
România, Polonia, Cehoslovacia si acelor-. 
lalte ţări satelite. Numai în 'acest fel 
puteți dovedi că preocupările Dvs. pentru 
drepturile omului sunt sincere. 

Orice încercare de a ignora sau ocoli 
această cauză principală care este 
comunismul, şi a vă ocupa de o problemă 
secundară ca aceea a unei minorități. 
oarecare este de-a dreptul o acțiune diver- 
sionistă, menită să sustragă atenţia toc- 
mai dela cauza pentru care populaţia din 
aceste țări este privată de drepturi si de 
libera a oa] 


salvânu-l astel “dela . 


DECEMBRIE 1984 


IMPERIUL R 


Ze. 


Posaesiont Romeinea 


Ve 
9 
CAE : 


77 


OMAN 


(A RABLE 
/, //, / 


/ 


Citind Rezoluţia 147 iţi vine să crezi că 
cu adevărat singura populație oprimată pe 
întreaga suprafată a globului pământesc 
este minoritatea maghiară din Tran- 
silvania. Si mă întreb, cum poate această 
omenire să stea atât de indiferentă în fața 
acestei tragedii unice. Tot restul omenirii 
o duce bine. Toate popoarele sunt libere şi 
nu dur lipsă de nimic. Nu mai existi. 
guverne autoritare care să impună cu 
forța un regim de opresiune. A dispărut 
comunismul care a cauzat atâtea 
suferinţe şi a dispărut până când şi amin- 
tirea suferințelor cauzate de această doc- 
trină utopică, care cu prețul suprimării 
celor mai elementare libertăţi şi drepturi 
cetăţeneşti şi cu prețul a zeci de milioane 
de vieți sacrificate, a impus acea 

dictatură din 


faţa: pământ 

dispărat ca un vis urât. A mai răm 
o singură pată pe mapamond unde 
populația mai sufere, şi asta este Tran- 
silvania. Si nu toată populația Tran- 
silvaniei sufere, ci numai o fracțiune a ei 
de 23, 7% reprezentată de minoritatea 
maghiară, care numără 1.598.000 suflete - 
după statistica din 1966, cifră acceptată şi 
consemnată în '“Witnesses to Cultural 
Genocide”', scoasă de câtre organizaţiile 
ungurești ''American Transylvanian 
Federation, Inc” şi “Committee for 
Human Rights in Romania”, New York, 
1979, pag. 90, care consideră toate 
celelalte cifre ca “false” și '“trunchiate”- 
şi nu 2.500.000 câte în mod greşit și 
exagerat sunt indicate în rezoluţie. 

In rezoluţie se vorbeşte de persecuția 
minorității maghiare din Transilvania sub 
toate regimurile, ca cel regalist, fascist 
sau comunist, după cum le etichetaţi. 
Afirmațiile acestea - ca de altfel toate 
celelalte afirmații din această rezoluție - 
sunt preluate din literatura revizionistă 
maghiară din exil fără nici o verificare şi 
care, după cum vom dovedi, sunt sau pure 
invenţii sau întoarceri de situații pe dos, 
fără să se fi adus vreodată în sprijinul lor 
vreun argument istoric valabil. 

In ce priveşte persecuția 
minorități sub regimul “'regalist”, 
înțelegând prin asta perioada dintre 1918 
şi 1940, sunt argumente irefutabile aduse 
de personalități proeminente aparţinând 
naţiunii maghiare prin care se dovedeşte 
contrariul. Așa, de exemplu, sunt in: 
terpelările deputaţilor Tibor Eckardt şi 
Francisc Ullein în Parlamentul din 
Budapesta în Iunie 1933, când nu cerut 
ministrului lor de Interne Keresztes 
libertăţi pentru populația Ungariei ca 
acelea de care se bucură minoritatea 
maghiară în România sau în Cehoslovacia 
(Vezi C. Codarcea, Le litige roumano- 
hongrois, Bucharest, 1937, pp. 129-130), 
Poate cineva să infirme valabilitatea 
acestor afirmaţii privind libertăţile de 
care s'a bucurat minoritatea maghiară în 
fâcute în însăşi incinta 
Parlamentului Maghiar în perioada 
“regaliată''? 

O altă dovadă ne-o aduce scriitorul și 
politologul maghiar S. Fenyes în cartea sa 
"Ungaria revizionistă”, 1935, pp. 139- 
146, care pe şase pagini ne demonstrează 
că “singura țară unde Ungurii sunt per: 
secutați este Ungaria însăși.” 

O a treia mărturie ne-o aduce o altă 
personalitate politică maghiară foarte 


competentă în materie, ea insăşi, fiind 
preşedintele Ligii Antirevizioniste 
Maghiare, Francisc Herczeg. Intr'un 
discurs ținut la Clubul Jurnaliștilor din 
Budapesta, care a fost reprodus în Pesti 
Hirlap (Apud. C. Codarcea, op. cit. pp. 
126-127) Herczeg se întreabă; “Ce fel de 
Unguri suntem noi când dăm un astfel de 
exemplu de opresiune a populaţiei 
noastre? Minoritățile ungureşti din 


statele succesorale pot fi uşor reduse la 
tăcere cu remarca: Ce vreți voi? Ungurii 
în Ungaria au mai puține drepturi si 
libertăţi decât aveţi voi. Cum putem noi 
pretinde să ne erijăm în apărători ai 
acestor minorități din statele vecine când 


ș şti”, deci între anii 1940 și 
1944, când România a fost guvernată de 
Generalul Antonescu, partea de Nord a 
Transilvaniei cu populație maghiară a fost 
cedată Ungariei prin Dictatul dela Viena, 
din 30 August 1940, al lui Hitler şi 
Mussolini. A fost o recompensă a lui 
Hitler făcută Ungariei pentru suportul 
zelos din partea Ungariei arătat faţă de 
Axă şi față de Pactul Tripartit. Adevărul 
mu este că minoritatea maghiară din 
România ar fi fost ''oprimată”' de fasciștii 
români, ci exact contrariul, că populația 
românească din Nordul Transilvaniei, care 
numără peste 1.300,000 de suflete, a fost 
supusă celei mai sălbatice terori din par- 
tea fasciştilor unguri sub aripa 
binevoitoare a Axei. Cu scopul mărturisit 
de a lichida definitiv această populație, 
detașamente speciale ale armatei maghiare 
şi a formațiunilor paramilitare au trecut 
la lichidarea fizică a Românilor prin 
masacrare, cum este cazul comunelor Ip şi 
Trăznea, şi prin dărâmarea, incendierea și 
sigilarea bisericilor, şcolilor şi caselor 
parohiale ale Românilor. Astfel, 6.813 de 
Români care au putut fi identificați, au 
fost omorâți în câteva săptămâni; 17 
biserici au fost total dărâmate, 34 de 
biserici dărâmate parțial şi făcute 
inutilizabile; 53 de biserici nu fost sigilate 
şi interzisă folosirea lor; 13 case parohiale 
au fost confiscate de câtre administraţia 
maghiară și 142 de preoți au fost alungați 
peste frontieră. MArturiile asupra acestor 
întâmplări sunt certificate și depuse la 
arhivă, după cum se arată în broşura 
alăturată “Transylvania”, pp- 18-43. 

In ce priveşte persecuția minoritaţii 
maghiare sub regimul comunist, cele mai 
relevante constatări le face istoricul 
american Robert King, care a scris Istoria 
partidului comunist român, publicată de 
Hoover Institution Press, Stanford 
University, California, în 1979, Robert 
King afirma În pag, 68: “Partidul 
comunist a lucrat în Transilvania prin 
Uniunea Populară Maghiară, care în 1945 
mumâră 250.000 de membri." Această 
Uniune a Ungurilor din Transilvania n 
livrat 80% din elementele care au format 
aparatul de opresiune şi teroare în Tran- 
silvania, al cărei victimă a fost populația 
românească, 

"Românii refuzau să intre în partidul 
comunist care manifesta o vădită atracţie 
pentru minoritățile iredentiste”', R.K. p. 
98. Ungurii din Transilvania şi-au reluat 


Răspuns Rezoluţiei 147 prezentată. 
Reprezentanţilor de către congressm 
privire la nerespectarea de către 
dreptului la autodeterminare al. 


activităţile revizioniste îndată ce Rușii au 
ocupat țara şi partidul comunist sa 
organizat, încât chiar la prima adunare 
generală a acestui partid, în Octombrie 
1945, Secretarul General al partidul 
comunist pentru scopurile ei revizioniste, 
după cum ne-o mărturiseşte însuşi 
scriitorul maghiar Andrew Janos în ar: 
ticolul Ethnicity, Communism and 
Political Changes in Eastern Europe, 
publicat în World Polities Nr. 3, Aprilie 
1971, pp. 448-449 şi citat de Robert King 
la pag. 160, unde afirma: “'Irredentism 
was far more important factor in their 
adherence to the party.” 

In continuare tot Robert King, la pag. 
132 afirmă: “A fost strategie sovietică de 
a folosi grupuri etnice străine pentru a 
exercita controlul asupra României.” 
După ce România a inițiat un curs de 
politică externă zis ''independent”, 
“nemulțumirea Ruşilor cu vizita lui 
Ceauşescu în China în 1971 a fost demon: 
strată printr'o campanie de presiune asupra 


României, un element important al căreia - 


"a fost critica făcută de oficialități ale 
„Ungariei — tratamentului aplicat mino- 


"Auo 


sensibilă și spinoasă 
Evident că ea a fost făcută Ia instigația 
Sovietelor.'! Aşadar, pe de o parte este 
strategie sovietică de a-şi asigura con- 
trolul asupra României, după cum ne-o 
demontrează King în citatul de mai sus, şi 
pe de altă parte este revizionismul 
unguresc, după cum susţine scriitorul 
maghiar Andrew :Janos, motorul actualei 
campanii revizioniste maghiare acom- 
paniate de protestele impotriva pretin- 
selor “'nerespectări ale drepturilor 
omului” în ce privește minoritatea 
maghiară din Transilvania. Astfel Dys-, 
domnilor Congressmeni americani, prin 
intervenția Dvs. cu Rezoluția 147 vaţi pus 
în slujba manevrelor sovietice de a putea 
menţine România sub control, cât şi în 
slujba revizionismului maghiar incitat de 
Ruși. 

Iredentismul maghiar a fost inițiat încă 
în 1920, imediat după Conferinţa de pace 
dela Trianon, cum ne-o mârtuirseşte 
Oscar Jaszy, fostul ministru al 
minorităţilor în guvernul dela Budapesta 
în perioada destrămârii imperiului, în car: 
tea sa ''Magyariens Schuld, Ungarns 
Sihne”, Miinchen, 1923, p. 234. Această 
activitate revizionistă a Budapestei nu a 
încetat şi nu a schimbat de temă și de tac- 
tică de atunci, fie că Ungaria a fost guver- 
nată de capitalişti, fascişti sau comunişti, 
pretextând aceleaşi persecuții ale 
minorităţii maghiare din statele suc- 
cesorale ale imperiului austro-ungar. 

In rezoluţie se mai afirma că Tran- 
ilvania ar fi aparţinut Ungariei o mie de 
Până când Transilvania a fost 


tot timpul Voevodul ei, cu armată proprie, 
cu monedă și regim vamal propriu, cu 
politică externă proprie, incât nu poate fi 
vorba că ar fi “aparţinut” Ungariei. Tran- 
silvania a fost cunoscută mereu ca Prin- 
cipatul independent al Transilvaniei, si 
însăşi istorin Ungariei nu vorbeşte în alți 
termeni despre ea, După inglobarea Tran: 
silvaniei în imperiul austriac, la sfârşitul 
secolului al XVII- lea ea a devenit una din 
provinciile acestui imperiu, ca și Croația, 
Serbia, Polonia și Ungaria. In 1867 s'a 
format. Dualismul Austro-Ungar, când 
Transilvania a fost incorporată Ungariei 
împotriva protestelor vehemente n 70% 
din populaţia ei. majoritate pe care o for: 
mau Românii şi Saşii. Deci cei '*0 mie de 
ani de apartenență a Transilvaniei la 
Ungaria”, după datele pe care ni le fur: 


EA 
————Traia GOLEA———— 


Et nunc reges, intelligite; erudimini, qui 


a 


C 


nizează istoria, sunt redusi 
la 1918. De altfel nici plai 
poate mândri cu o mie de ani de exist 
ca stat, pentrucă după înfrâ, 
totală În Mghacs în 1526, când cala. 
transformată într'un pașalâc turcesc, și 
mă la 1848 Ungaria nu a figurat cas 
harta Europei. De sub Turci ea a fost sca 
de Habsburgi și încorporată 
austriac din care a făcut parte până la 1848 
ca una din multele provincii ale acestul, 
imperiu. Ungaria ca stat independent, 
numără abia 641 de ani, perionda dej 
înfrângerea lor de câtre Otto al Iililea la, 
Lechfeld în 955, când au fost obligați să se 
stabilească definitiv în Panonia, şi până 
1526 şi apoi dela 1848 |, f! 
Rezoluţia mai afirmă că “astăzi 7 
silvania aparţine României ca fiind, 
ei de către Conferința de P 
Trianon în 1920.” Dvs d-lor Congre: 
aţi uitat care au fost principiile de 
internațional. care au stat la b 
procesului de fixare a noilor frontiere 
„destrămarea imperiului 
Cum. singura sursă de îi 


i Centrala 


de unde să ştiţi că încă 3 
terminat bine războiul prim mo. 
toate naţionalităţile de pe cupeii 
acestui imperiu şi-au ținut adunările. 
naţionale, cum a fost cea a Românilor, 
Croaților, a Serbilor, a Slo 
Cehilor și Rutenilor, etc., unde 
naţiuni au hotărit cu putere plebi 
pe baza dreptului de autodetei 
enunțat de Preşedintele Statelor Un 
Wilson, să se dezlipească de impel 
se alipească la statele constituite di 
naționali sau să formeze state. 
Conferinţa dela Trianon a luat doa 
hotărîrea luată în aceste adunări naj 
şi a ratificat frontierele care delim 
regiunile locuite de aceste naționali 
Deci, Transilvania mu a fost “e 
României prin Conferinţa de Pace. 
Trianon, ci alipirea ei la România a 
hotărită în Marea Adunare Naţiona 
Românilor de pe cuprinsul Transilyi 
la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, 
baza dreptului de autodeterminare, Ch 
şi înainte de această Mare Adunari 
Naţională dela Alba lulia, la 12 Octombrie 
1918, Comitetul executiv al Partidului 
Naţional Român, care era reprezentanța 
politică a tuturor Românilor din 
silvania, a luat o hotărire pe can 
delegatul lor Vaida Voevod a citit-o în 
Parlamentul maghiar din Budapesta. Pi 
această hotărire ei mu rotras d 
Guvernului și Parlamentului maghiar. 
a-i mai reprezenta pe Români. (Sete 
Watson, op. cit. p. 530) să 
La cinci săptămâni după Mare 
Adunare Naţională dela Alba Lulin a 
ținut Saşii din Transilvania Marea lo 
Adunare Naţională la Mediaş, la 
Ianuarie 1919, unde au luat act d 
hotărirea Marii Adunări Naţionale, 


Românilor dela Alba Iulia de a se alipi 


România, şi au votat și ei o moțiune prin 
care au recunoscut alipirea Transilvanit 


minorităților 


judicatis terram, 


DECEMBRIE 1984 


$.0.S. TRANSILVANIA 


mitetului de Politică Externă a Camerei 


;i Mark Siljander şi Bernard J. Dwyer cu 
vernul român a drepturilor omului si a 


a România, declarând guvernul României 

fiind şi guvernul lor. Astfel, prin vot 
A lar, 76.93% din populația Tran: 
PPaniei sia pronunțat pentru alipirea 
Transilvaniei la România pe baza drep- 
țului de autodeterminare. 7 

Guvernul lui Iulius Karolyi, care a venit 
a putere în Ungaria în Octombrie 1918, a 
In puttitte eforturile posibile prin coneesii 
politice de ultim moment. ca să împiedice, 
alipirea Transilvaniei la România. Astfel 
de demersuri au fost făcute pe lângă toate 
“ielalte naţionalitităţi conlocuitoare pen- 
tu a împiedica dezmembrarea Ungariei. 
Ofertele guvernului dela Budapesta, 
prezentate de. miniatrul. naționalităților 
Oscar Jaszy, au venit însă prea târziu pen- 
tru a mai putea impiedica procesul istoric 
inexorabil de destrămare a unui imperiu 
construit pe premize şi situaţii devenite 
anacronice- 

O mărturie hotăritoare împotriva teoriei 
ucedării! Transilvaniei șia celorlalte pro- 
vincii nemaghiare de către Tratatul dela 
Trianon ne-o aduce însuși fostul ministru al 
naționalităților din perioada destrămării 
imperiului, Oscar Jaszy, în cartea sa 
Magyariens Schuld, Ungarns Suhne, la 
page. 59-60, unde spune: “0 mare parte a 
opiniei publice maghiare a aşteptat ca 
politica minorităţilor pe care am vrut so. 
aplie eu să rezolve problema noastră cu 
maţionalitățile, care în cursul războiului 
sau agravat la maximum, Niciodată n'am 
nutrit astfel de iluzii. Indată ce am pier- 
dut războiul am știut că unitatea politică a 
Ungariei m mai' poate fi menținută. Am 
știut că războiul, sau mai degrabă 

vele ticăloșii din spatele frontului 
Pi vielmehr die ungeheuere Nieder- 
trachtigkeit des Hinterlandes) au otrăvit 
sufletele în aşa mâsură că un apel la o 
înțelegere reciprocă nu-și mai găsea nici 
un ecou ”. 

In Martie 1919 Karolyi a demisionat, 
predând autoritatea statală lui Bela Kun 
care a declarat Ungaria stat comunist și 
care sa angajat alături de Ruşi să 
bolşevizeze întreaga Europă. In lulie 1919 
Bela Kun ordonă armatei ungare să atace 
România cu scopul de a recuceri Tran- 
silvania pentru Unguri. Din nou armata 
maghiară a fost învinsă şi Budapesta 
ocupată. După trei luni de ocupație ar- 
mata română s'a retras, predând 
autoritatea statală lui Horthy, care a 
guvernat Ungaria până în 1945. Prin 
înfrângerea armatei maghiare și alungarea 
lui Bela Kun a fost salvată Ungaria de 
comunism, şi odată cu ea întreaga Europă 
Centrală (Vezi La Roumanie dans la 
Guerre Mondiale, 1916-1919, de Con- 
stantin Kiritzesco, Payot, Paris 1934, 
capitolul La compagne contre la Hongrie, 
pp. 455485, precum și cartea lui R. W, 
Seton-Watson History of the Roumanians, 
Pp, 454-457, și cartea lui N. P. Comnen, O 
primă experiență comunistă în Ungarii 
Madrid, Destin, 1957), Deci Transilvania 
înainte de Conferința dela Trianon a fost 
(e două ori recucerită militar dela Unguri 
în primul război mondial 1914-1918 şi în 
sall din 1919) şi odată prin referen: 

mul celor 76.3% din populaţia ei (a 


ir 


e ij 


maghiare din Transilvania. 


Românilor la 1 Decembrie 1918 şi a 
Saşilor la 9 Ianuarie 1919). 

Dacă Transilvania ar fi fost “cedată” 
României prin Tratatul dela Trianon, asta 
ar fi însemnat că până la încheierea 
acestui tratat Ungaria a fost “întreagă” cu 
toate provinciile care i-au aparţinut ei mai 
înainte, câtă vreme a făcut parte din 
Dualismul Austro-Ungar, și câ Conferinţa 
dela Trianon a obligat-o să “'cedeze'”! 
aceste provincii țărilor vecine în momen- 
tul încheierii păcii. Acest tratat, după 
cum ştim, a fost încheiat în 1920, la doi 
ani după încetarea ostilităților primului 
război mondial. Ce s'a întâmplat în 
Ungaria în aceşti doi ani? Să rezumăm 
evenimentele: i 

In Octombrie 1918 a venit la putere 
guvernul lui Karolyi. Asta a fost exact în 
momentul destrămării Ungariei. A încercat 
disperat să mențină integritatea Un- 
gariei prin concesii de ultim moment, 
fără nici un succes. La sfârșitul anului 
1918 dezmembrarea Ungariei a fost com- 
pletă și autoritatea guvernului lui Karolyi 
se limita la teritoriul Ungariei propriu 
zise, care geografic corespunde Ungariei 
de azi. 

In Martie 1919 administrația lui 
„Karolyi este înlocuită cu a-lui 
La. 20 Iulie Bela Kun or 
“ungare să atace România pentru a 
recupera Transilvania. Asta înseamnă că 
la acea dată, în Iulie 1919, Transilvania 
aparținea României, şi asta a fost cu un 
an înainte de încheierea Tratatului dela 
Trianon. Armata maghiară a fost din nou 
învinsă și la 4 August 1919 Ungaria a fost 
“eliberată” de comuniștii lui Bela Kun. In 
această perioadă când a guvernat Bela 
Kun, o puternică opoziție ''a albilor” s'a 
cristalizat la Szegedin, care a cuprins per- 
sonalități politice de primul rang, ca Con: 
tele Andrassy, fost prim ministru, Contele 
Stefan Bethlen, fost prim ministru, 
Prințul von Windischgraetz, Waszony, 
Amiralul Horthy, ete. Ei au format chiar 
un guvern provizoriu al Ungariei, care la 
10 Iulie 1919 a adresat un apel guvernului 
României - din care Transilvania făcea 
deja parte - rugând = o să trimită armata 
română ca să răstoarne regimul lui Bela 
Kun şi să-l instaleze pe Horthy, Apelul 
lor s'a încheiat cu cuvintele: "Numai cu 
ajutorul vostru (al Românilor) vom putea 
sa ne salvâm țara (Ungaria, care era deja 
redusă la frontierele ei proprii) şi să 
xestabilim pacea și ordinea, în Europa Cen- 
trală.” Apelul lor a fost rezumat în trei 
puncte: 

1. România ar trebui să sprijine guvernul 
dela Szegedin. 

2. România ar trebui să favorizeze for- 
marea “gărzilor albe”. 

3. Armata română ar trebui să intre în 
Ungaria trecând râul Tisa, să atace și 
învingă armata lui Bela Kun; ar trebui să 
ocupe Budapesta şi să-l alunge pe Bela 
Kun pe care să-l înlocuiască cu un guvern 
național maghiar, format în jurul 
nucleului dela Szegedin condus de 
Amiralul: Horthy (N.P. Comnen op. cit. 
120.121 şi Oscar Jaszy, op. cit. p. 159). 

Acest guvern provizoriu al Ungariei de 
sub Horthy, care în Noembrie 1919 devine 
guvernul legal al Ungariei “mutilate”, 

cere armatei române ''să intre în Ungaria 
trecând râul Tisa” care a fost atunci linia 
de demarcaţie dintre România şi Ungaria. 
Insistăm din nou că no găsim în vara 
1919, un an înainte de încheierea Con: 
ferinţei de Pace dela Trianon, şi că apelul 
lor, formulat în termenii de mai sus, este 
o de facto recunoaștere că Transilvania 
aparținea României şi că frontiera dintre 
România şi Ungaria ora și este râul Tisa. 

Budapesta a fost ocupată de armata 


(a. 896 după Christos). 


română la 4 August 1919, La zece zile 
după intrarea armatei române în 
Budapesta Prinţul von Windischgraezt 
face o declaraţie în numele său și al 
prietenilor săi politici - guvernul dela 
Szegedin - care a fost publicată în presa 
europeană a timpului şi pe care noi o 
reproducem din N. P. Comnen op. cit. pag. 
120-130: 

"Bucuros mi-aş fi dat viața pentruca să 
pot păstra Transilvania în posesia 
Ungariei, şi aş fi preferat să văd armata 
maghiară intrând în Budapesta pentru a-i 
alunga pe bolşevici. Din moment ce acest 
lucru. din nefericire nu a fost posibil, 
declar cinstit că prefer să-i văd pe Români 
la Budapesta decât pe Bela Kun și bandele 
lui care mi-au distrus patria politic și 
economic. În mod sincer recunosc prin 
asta că ocupând Budapesta, Românii au 


“Relaţiile viitoare dintre națiunile 
moastre vor depinde in primul rând de 
atitudinea Românilor față de Ungurii din 
Transilvania, şi de rolul pe care guvernul 
român şi-l va asuma în imprejurările de 
față.” 

“România poate aduce o importantă 
contribuție la reînvierea patriei mele și 
țara: mea, în schimb, își va reaminti la 
momentul -oportun de binele ce la 


“Sunt multe figuri politice în Ungaria 
care gândesc ca şi mine,că noi ar trebui să 
tindem spre o apropiere de România, să ne 
străduim să uităm trecutul şi să ne vin- 
decăm rănile încă sângerânde.” 

"Cât despre politica internă a ţării 
mele, sunt total convins că Ungaria trebue 
să recurgă la toți aceia care sunt sinceri 
democrați şi că orice recul sau ezitare în 
acest domeniu poate însemna o grea 
lovitură dată operei de refacere. Win- 
dischgraetz.” 

Cum puteți Dvs atunci, domnilor 
Congressmeni în fața tuturor acestor reali- 
tăți istorice, să susțineţi că '“Transilvaniaa 
fost cedată României” de Tratatul dela 
Trianon? Aceasta este teza formulată în 
aceiaşi termeni de câtre revizioniştii 
unguri cari falsifică şi prezintă istoria 
cum le convine. Dar Dvs. dacă vă simțiti 
chemați și îndreptățiți să vă amestecați în 
afacerile din această parte a lumii, atunci 
ar trebui să aveți cel puţin obligația de a 
căuta adevărul in problemele pe care vreţi 
să le apăraţi, pentru a nu putea fi acuzaţi 
ca vaţi pus în slujba unor interese străine 

i compromițătoare. Pentru documentarea 

's. vă recomandăm cartea lui Seton- 
Watson citată mai sus și Transilvania ata- 
şată. 

Rezoluţia cere ca minorității maghiare 
din Transilvania să i se acorde drep- 
tul la autodeterminare. Unde rămâne 
atunci dreptul În autodeterminare al 
poporului român? Si unde rămâne dreptul 
In autodeterminare al Lituatienilor, al 
Estonienilor, al Letonilor, al 
Basarabenilor şi al Ucrainienilor, ca să 
vorbim de cei a căror țară a fost rasă de pe 
fața pământului de câtre invazia rusă? Si 
unde rămâne dreptul la autodeterminare al 
Polonezilor, al Cehilor, al locuitorilor din 
Germania de Răsărit, chiar al Ungurilor 
din Ungaria, al Bulgarilor şi Albanezilor, 
ca să vorbim de cei din doăul cortinei de 


ez 


fier? Si unde rămâne dreptul la autodeter- 
minare al  Vietnamezilor, al 
Afeanistanilor, al  Cambodgienilor, al 
Nond-Coreenilor și chiar al Ruşilor şi al 
Chinezilor? De când s'a instaurat regimul 
comunist în aceste țări a avut loc vreodată 
vreun referendum prin care să le fi fost 
dată acestor popoare posibilitatea să-și 
hotărască singuri soarta? 

In 1944 armata de ocupație sovietică a 
impus României un regim comunist cu 
aprobarea guvernului Statelor Unite. De 
atunci încoace toate cele 22 de milioane de 
suflete din România - și nu mumai cele un 
milion șase sute de mii care constituie 
minoritatea maghiară - sunt oprimate de 
un regim anti-popular susținut de 
Uniunea Sovietică şi de către Statele 
Unite prin legături diplomatice, ajutor 
economic şi. chiar persecutarea. ad: 


populația în continuare. - 

Rezoluţia propune ca Președintele 
Statelor Unite să iniţieze discuții -cu 
guvernul român asupra dreptului la auto- 
determinare al acelei mici fracțiuni din 
populaţie spre care se îndreapta atenția 
Dya. dacă este ca intele 
Statelor Unite să inițieze astfel de discuţii 
cu guvernul român, să o facă in interesul 
tuturor celor 22 milioane de locuitori ai 
Romaniei, şi nu numai în interesul celor 
7.3% din populație, care se bucură de 
axact aceleaşi drepturi şi libertăţi af 
restul populaţiei. Noi cerem ca astfel de 
discuţii să includă cauză princi a 
nemulțumirilor şi suferințelor. întregii 
populații. și anume totalitarismul 
comunist. 

Numai încetând de a mai sprijini guver: 
nele de marionete instalate de către Ruși 
cu ajutorul partidelor comuniste, puteți 
formula o soluţionare a problemelor. lor, 
inclusiv pe cea a minoritații maghiare din 
Transilvania. 

Numai când toate aceste țări satelite 
vor avea dreptul să țină alegeri libere, îşi 
vor putea recâștiga suveranitatea 
națională și regimul constituțional de care 
s'a bucurat până la al doilea război mon- 
dial, care a fost uzurpat prin invazia 
sovietică sprijinită tacit și binevoitor de 
către Statele Unite prin Conferintele 
secrete dela Teheran, Yalta și Potsdam și 
după aceea. 

Dacă sunteţi cu adevărat precocupaţi de 
drepturile omului și de dreptul național la 
auto-determinare, atunci ar trebui să 
cereți abolirea acestor tratate dela 
Teheran, Yalta şi Potsdam, prin care 
Statele Unite au sancţionat prezența 
Rusilor în aceste țări și să cereți ca 
trupele sovietice să se retragă de pe 
teritoriul acestor state şi să acorde drep- 
tul la alegeri libere populațiilor din 
România, Polonia, Cehoslovacia și acelor- 
Malte țări satelite. Numai în acest fel 
puteţi dovedi că preocupările Dvs. pentru 
drepturile omului sunt sincere. 

Orice încercare de a ignora sau ocoli 
această cauză principală care este 
comunismul, şi a vă ocupa de o problemă 
secundară ca aceea a unei minorităţi 
oarecare este de-a dreptul o acțiune diver- 
sionistă, menită să sustragă atenția toc- 
mai dela cauza pentru care populația din 
aceste țări este privată de drepturi și de 
libertăţi. a 


prăbușire şi ajutându-l să oprime! 


“f 
a E 


4 


Po 


j 


LR 


în împrejurări dramatice, în 
iarna anului 1947. Locuia 
provizoriu într'o pensiune 
din capitala Austriei, 
impreună cu tenorul Emil 
Marinescu, cu care fugise 
din România, în toamna 
aceluiaşi an şi cu care 
petrecuse câtava luni de 
groază in 
maghiare. 

peste o jumătate de an la 
Paris: un alt om, o altă 
figură. 
spaimă pe care le văzusem 
pe chipul lui la Viena, ca 
urmare a momentelor 
încordate prin care trecuse 
şi pe care le mai trăia încă 
în orașul unde răpirile de 
refugiaţi erau la ordinea 
zilei, 
capitala Franţei. tate, 


acum să contribuie cu arta 
sa la descreţirea frunților 
compatrioților săi, pribegi 
ca şi el, considerând că 
râsul, gluma şi muzica con- 
stituie 
mizeriile și amărăciunile 


Aceste gânduri s'au con- 
cretizat. în serata dela Salle 


L-am cunoscut la Viena, 


temniţele 


L-am revăzut cea Eliade. 


Trăsăturile de 
legionare 


dispăruseră în 
Primele lui gânduri erau 
verzi” a 


o detaşare de  răsfrânge, 


şi el 


refugiaților şi desțăraţilor, 
această navigare către 
peisagiile şi timpurile de 
acasă”, scria mai târziu 
Mircea Eliade despre acea 
serată memorabilă. 

De fapt, tot ceea ce a 
scris Nello Manzatti - ver: 
suri, proză, muzică - este în 
spiritul celor afirmate cu 
25 de ani în urmă de Mir: 
Dela primele 
încercări şi până la com- 
pozițiile de mai târziu ale 
lui Manzatti, dela cântecele 
şi până la 
“frumoasa mea cu ochii 
verzi”, în toate se revarsă 
un suflet pe cât de mare, pe 
atât de bogat: sufletul în 
dăruire pentru tot ceea ce 
este mai bun, mai drept şi 
mai frumos. Pe bună drep- 
maestrul Cincinat 
Pavelescu, autorul poeziei 
“Frumoasa mea cu ochii 
improvizat 
următoarele catrene la 
nunta lui Nellu Mânzatu: 

“In vocea-i caldă se 


Desigur, inima-i de aur; 


Tudor Mușatescu i-a trântit 


Nello Manzatti 


La 80 de ani dela naştere 


a a OI 


CUVANTUL ROMANESC 


“In zbor trec peste mine 


Marcel NICOLAU 


30 de dolari 


Alex. Marcu) 


însuşi). 


In toate 


zatti dă la 
numeroase 


cel puțin 


de 
bucată într'o vreme când unul 
un salariu mediu era de 10 
dolari pe lună. Astfel îl 
găsim pe Manzatti la Viena 
făcând primele imprimări 
cu cântecele la modă pe 
atunci: Madonna 
Caminito, Oh! Donna Clara, 
Corazon şi două compoziţii 
ale sale, Piangi Pagliaccio, 
(cuvinte de prof. universitar 


şi 


Nanita (cuvinte de Manzatti 


Peste o lună era celebru. 
vitrinele 
magazinelor de muzică din 

ţară se vedea fotografia lui 

cu reclamele cele mai fan- 
tastice: stea, prinț, rege, 
vedetă, ete. Paralel cu im- 

| primarea discurilor, Man: 
iveală şi 

compoziţii, 
devenind un apreciat com- 
pozitor de muzică uşoară. 
Dintre acestea cităm: 
Femeia eterna. poveste; Mi-e 
dor; De dragul tău; Vin 
mândruță; Numai pe tine; 
Cântă marinare; Serenadă; 


anii...” 


fiecare  +Gâgă” care avea să devină 
dintre cei mai 
populari eroi ai umorului 
autohton. In același timp, 
activează ca critic muzical 
şi devine un foarte apreciat 
conferenţiar.” Odată, după 
bruna, o conferință despre 
Xenophon şi rămăşiţele 
oștirii sale, m'am pomenit 
felicitat nespus de călduros 
de către un distins general, 
daco-roman ca şi mine, care 
mi-a exprimat elogiul în 
mod cu totul propriu: 
Bravo, dom'le! Nu te-am 
ştiut om de cultură; te 
credeam doar compozitor 
“(din volumul ” ți mai 
aduci aminte, doamnă?” de 
N. Manzatti) ''de altfel” 
scrie autorul în continuare 

“aprecierea gradului de 
cultură este în funcţie de 
mediu. Pentru agricultor, 
cultură înseamnă zar: 
zavat. 

Dacă cel mai mare succes 


Nana 


cea mai populară romanță 
este “Frumoasa mea cu 
ochii verzi”, cu siguranţă 


al lui Manzatti şi totodată 


“astăzi - este mai actuală ca, 
oricând şi nu numai pentru 


cotidiene, o plutire într'o Dar, astă seară lângă Nana Tot ce vrei; Cântec de însă că “Vânt de seară” 
lume mai, bună, un Mânzatu o să fie taur”, leagăn; Imnul tinereţii este cea care l-a însoţit 
medicament pentru Fără a aștepta ca râsul legionare; Imnul mun. toată viaţa pe drumul 
sănătatea sufletească.  nuntaşilor să se stingă, destinului său şi care - şi- 


ci pentru mulți dintre 


ăi â 
8, m lui Cincinat: Pap OLDER NS A PULA a i, cei care am Ii 
aminte lui Mircea Eliade - In noaptea asta veţi vedea compoziției apare la etatea' Richard Tauber. In 1927 umul p Pa 
şi desigur şi altora - de Si jur că adevăr zic vouă, de 15 ani, cuun marș pen: este prezentat casei de colaborează la câteva 
profundul aforism: Mânzatu nostru o să stea tru cercetași. La 22deani, gramofoane  ''Columbia”, reviste umoristice, ca de anii, / Departe ?ntre stră- să de 
“Navigare necesse est, Ca unviţella poarta nouă”. avea deja tipărite patru care-i propune un pildă “Gluma” de sub di- ini mă frâng;/ Imi plâng - le 
vivere non est necesse'”..... Prima manifestare a lui cântece la Viena, dintre angajament de cântăreţ de  recţia lui lon Anestin, în de milă  maghiranii / Si d 
“Ta ne îngăduiai nouă,  Manzatti în domeniul care unul dedicat marelui muzică uşoară, oferindu-i paginile căreia îl crează pe __romaniţele mă plâng... = 
A 
NOSTALGIE 
a! 
La 27 Februarie 1952, din Buenos Aires, Argentina, Nellu Manzatti îmi A E 
C ÎÂNTEC DE LE AG ĂN trimitea caietul cu cele “zece cântece de inimă albastră: “NOȘTALGIE”, (E ANTECUL MANSARDEI d 
- apărut în editura “Cartea Pribegiei'”, cu următoarea dedicație: “Excelentei s 
: reviste ““Vers” şi animatorului ei DI. Nicolae Novac, câteva modeste cântece Mansardă, poveste duioasă, a 
Dormi uşor i româneşti, cu prețuirea lui Nello Manzatti”. A celor mulţi, fără de casă, L 
Legănat de pozegti Devenind colaborator al revistei “VERS” pe care o scoteam în acel timp, Sa-mi fără inu ine! niaemnate, d 
Ca A, ca orice exilat sărac, la mimeograf, s'a înjghebat între noi nu numai o Ce au doar dorinţi și păcate, 1 
EI ez ez corespondență ci o adevărată și sinceră prietenie, care a continuat și după Tu nu ştii ce'nseamnă minciuna t 
ppt lat plecarea din Argentina și stabilirea sa în Italia. Si asta, dincolo de vârsta Si noaptea iubirea ta-i luna, 
ice ui si vitici care ne despărțea. Entuziasmat de versurile poeziei mele: “Carte poştală”, Visând ne'ncetat veșnicia, : 
Vrăjitori şi pitici, : cz : pop tale 3 : 5 & t 
Strălucesc mă anunța din Italia c'a pus-o pe note muzicale. Gestul acesta al lui m'a im- Din tot, ţi-a râmas poezia. : 
Peste văi licurici. presionat nespus de mult, mai ales că eu unul nici măcar nu eram A 
menționat în Antologia Poeţilor Români din Exil. i 
Nellu Manzatti nu s'a considerat niciodată poet, cu toate acestea a scris s ji ză GOE 
Nani, nani, VERSURI, pentru romanțele şi cântecele sale de “inimă albastră”, multe ard ARE e i s ! 
Poezia : ; p re : ubirea e mult mai senină f 
Fie-ţi somnul lin, dintre ele fiind demne de a face parte dintr'o a taloaiea Sia cata A D1eE ; 
dedică această e pa 


Nani, nani, 
Zâmbetul senin. 


Un căţel 

Geme'n somn mititel: 

Doi motani 

Se tot strâmbă la el. * 7 
lar păpuşa Cu ochiul deschis 
A bătut 

Ursuleţul în vis. 


Nani, nani, 

Fie-ţi somnul lin, 
Nani, nani, 
Zâmbetul senin. 


Făt-frumos 

A pornit din palat 

Pe un cal năzdrăvan, aripat. 
La pătucul copilei, sfios, 
S'a oprit 

Si-o desmiardă duios. 


Nani, nani, 
Fie-ţi somnul lin, 
Nani, nani, 
Zâmbetul senin. 


Cu această ocazie, când “Cuvântul Românesc” îi Ego 
aniversară, cu prilejul împlinirii frumoasei vârste de 80 de ani, ăm 
câteva din versurile sale. 


i ani, Maestre! : 
4 pulii a0ii Moca ta Nicolae NOVAC 


ME DOR. - 


Mi-e dor, mi-e dor de tine, 


NU NE-AM IUBIT 


Sa stins... 

In sufletul învins 
Dorinţe nu mai port, 
Trecutul e mort, 

Ti-am spus, 

Că tot ce-a fost s'a dus, 
lar vorbele ce-mi scrii 
Sunt slove pustii. 


De-a ochilor mari, splendidă lumină. 
Mi-e dor, mi-e dor de tine. 


Pe mare licăreau lumini 

Si noaptea s'aşternea pe valuri, 
lar noi, sărmanii pelerini 
Visam gondole pe canaluri 

Si strâns uniţi priveam în zare 
Cum în măreaţă mbrăţişare 

Se împreunau şi cer şi mare. 


O nu, noi doi nu ne-am iubit, 

A fost un simplu joc, fără noroc, 
Nu, nu, numai ne-am amâăgit 

Cu alinări şi şoapte, 

Dece îmi ceri să mai reviu? 
Trecutul pentru mine e pustiu... 
O nu, acum e prea târziu, 

Mi-e sufletul străin 

Si caut uitare'n vin. 


Acum, e-atâta întristare! 


Mi-e dor, mi-e dor de tine, 


„Mi-e dor, mi-e dor de tine. 


De părul tău ca pulberea de aur fină, 


De părul tău ca pulberea de aur fină, 
De-a ochilor mari, splendidă lumină, 


Atâtea nespuse dureri 


Colo sus 
Am trăit 
Visuri dragi 
Ce stau dus. 


Mansarda-i aproape de soare, 
Cu el veselia-i răsare, 

Dar iarna sunt zilele grele 

Si noaptea e frig printre stele, 
Mansarda-i a celor ce cântă, 

A celor ce viața-şi încântă 

Cu doruri ce nasc avântate, 
Dar mor, dureros spulberate. 


Sus lângă cer, 

lubirea e mult mai senină 
Sin vraja-i pier 

Atâtea nespuse dureri. 


Colo sus 
Am trăit 
Visuri dragi 
Ce s'au dus. 


II Ii - 


CU 


VANTUL ROMÂNESC 


/ 


DECEMBRIE 1984 


CU SIBEPEA 
A CRĂCIUNU 


ŞI A ANLUI NOU 


FARA 
ARMĂÂNEASCĂ 


i VĂUREADZA A TUTULOR 
 SĂRBĂTORLI CU HARAUĂ. 


ŞI ANUL NOU CU AMBAREAȚĂ 
TRI MULŢ ANI! 


CALVARUL NEAMULUI AROMÂN 


Orice generaţie este obligată să preia 
dela generaţiile trecute tot ce este în 
legătură cu trecutul istoric al neamului 
din care face parte pentruca la rândul ei 
să le transmită generaţiilor viitoare. 

Scriu acest articol în memoria tuturor 
Aromânilor care şi-au jertfit viaţa pentru 
a nu se fărâmiţa blocul național 
aromânesc din Macedonia. 3 

Despre originea Aromânilor s'a scris de 
către mulți istorici, iar eu nu fac altceva 
decât să-l citez pe G. F. Ablott în lucrarea 
sa “The Tale of a Tour in Macedonia” 
apărută în editura Edward Arnold din 
Londra, 1903. Citez: “Unii îi consideră 
drept descendenți ai vechilor coloni şi 
legionari romani stabiliți în Macedonia în 
timpul imperiului. Alţii pretind că ar fi 
urmașii unor păstori romani, care, într'o 
perioadă intermediară a istoriei, ar fi 
traversat Dunărea, insoțind turmele lor şi 
încetul cu încetul s'ar fi împrăștiat în 
toată Peninsula Balcanică. Aceasta 
credem că este o ipoteză extrem de 
plauzibilă. O a treia ipoteză,care este pre- 
ferabilă celor de mai sus, atribuie 
Aromânilor o origine tracă”. 

Un alt scriitor englez care își semnează 
lucrările sub pseudonimul de Odysseus 
(Sir. Charles Norton Edgecumbe Eliot) 
scrie: “Numele de Vlah se folosește nu 
numai pentru a denumi locuitorii 
României, ci şi pentru triburile răspân- 
dite în Macedonia şi Tesalia şi mai ales în 
lanțul Pindului, care vorbesc o limbă 
latină. Imi propun să tratez acest subiect 
care priveşte un interesant popor într'un 
alt capitol, dar pentru moment mă voi 
limita a spune că un fel de a explica 
distribuția lor geografică prezentă este 
aceea de a pleca dela ideea de bază că ei nu 
au emigrat din România, ci sunt urmașii 
populațiilor de limbă latină, care au 
ocupat peninsula înaintea invaziei slave.” 

ce este sigur este faptul că suntem 
un popor latin, a cărui origine şi istorie 
stau scrise de 2000 de ani pe stâncile inac- 
cesibile ale Pindului. Acesta este adevărul, 
aceasta este realitatea. 

De curând am citit în presă că la 
Salonic (Grecia) a avut loc un simpozion 
Sugaiaa “80 de ani ai Macedoniei 1904- 
. Voi încerca pe bază de documente 
istorice şi cu fapte întâmplate şi 
povestite de Aromâni şi de însuși bunica 
mea, să relatez cum au încercat Grecii să 
oprime poporul aromân în acea perioadă. 

*$i am urmărit presa greacă, nu am luat 


Ina AROMÂNA 


cunoştinţă de nici o comunicare în care să-i 
fi apărut clar relațiile Grecilor cu  * 


Aromânii în susnumita perioadă, 
cunoscut fiind faptul că fără masiva con- 
tribuție aromânească, revoluția Grecilor 
dela începutul secolului trecut şi întreaga 
istorie modernă a Greciei, nu ar fi atins 
nivelul pe care l-a realizat. Crucea de pe 
stindardul Greciei-ridicat împotriva 
semilunii otomane-era simbolul armatei 
creştine şi nu greceşti. Hristos a zis către 
discipolii Lui: “Mergeţi şi luminaţi 
neamurile în graiul lor''. Oare Patriarhul 
Ioachim al III-lea, care a îmbrăcat haina 
de discipol al lui Hristos, a aplicat Divina 
Eta față de poporul aromân? Z 

area Idee panelenică de reconstituire 
a imperiului lui Alexandru Macedon și a 
Imperiului Bizantin de odinioară era și 
visul Patriarhului. Pentre reconstituirea 
acestui vast imperiu, știți care erau 
forțele de luptă ale Grecilor? Antarţii! 
Bandele de răufăcători în solda statului şi 
a Bisericii. 

Nu voi face eroarea pe care o fac alții, 
de a-i considera pe Grecii de azi, vinovaţi 
de masacrele săvârșite de înaintașii lor, 
dar adevărul trebue scos la lumină. Mar- 
tirii aromâni își au dreptul lor ca martirii 
tuturor neamurilor, iar cei care au ridicat 
sabia, dacă nu au avut şansa să piară de 
sabie, să fie arătați acum, în fața istoriei, 
pentruca toți contemporanii şi urmașii 
noştri să înveţe că chiar dacă în istorie au 
fost folosite crima şi genocidul, există o 
posteritate care îi așează pe fiecare la 
locul lui. = 

Pe aceşti agenți ai “MARII IDEI 
PANELENICE, Patriarhia greacă îi trece 
în rândul martirilor şi ai sfinţilor, în 
calendarul din care spicuim martirologul 
Aromânilor: 

““Prea pioşii și prea credincioșii antarţi 
(bandiți), deopotrivă cu apostolii: 
““Isapostoles"”, așa îi caracterizează 
Patriarhul Ioachim al III-lea pe sicarii 
panelenismului. Cine ar crede că astfel de 
lucruri au fost aievea dacă nu ar fi scrise 
şi subliniate de însuși capul Bisericii Or- 
todoxe Ecumenice! Cine? Nimeni! 

Si acum să extragem câteva pilde din 
Calendarul Martirilor Aromâni, calendar 
făcut de Patriarhie! Natural, lista este prea 
lungă pentru a o reproduce; ne vom 
mulțumi cu câteva consemnări; altfel ne- 
ar trebui un întreg volum! Reproducem 
textual: 

“Prea piosul și prea helenicul incendiu 
a 100 de case din Gramaticova” sat 


armânesc. (La 5 Ianuarie 1906). 

“Prea sfântul, prea ortodoxul şi prea 
helenicul asasinat ai institutorului Fur: 
ceanu din comuna Furca, ucis prin 
lovituri de topor”'(10 Ianuarie 1907). 

"Prea sfântul asasinat al proprietarului 
de şcoală românească din Giumaia- 
Hissar”. (12 Ianuarie 1907). 

"Prea curatul, prea veselul incendiu al 
comunei aromânești Selia! Binecuvântate 
fie bandele martire!” (17 Ianuarie 1907) 

“Prea excelentul, prea ortodoxul şi prea 
helenicul asasinat al vlahului George Zina; 
cadavrul a fost pus la frigare”. (3 
Februarie 1907) 

““Lăudabilul incendiu al stânilor Hagi- 
Gogu şi asasinarea a cinci păstori 
aromâni, ticăloşi; 2895 oi măcelărite. 
Frumoasa ispravă a bandei noastre de 200 
de ini”. (3 Februarie 1907). 

“Prea pioşii noștri heleni asasinează pe 
doi nepoți ai preşedintelui comunităţii 
aromâne din Cupa”. (9 Februarie 1908). 

“Lăudabilul atentat al lui Cristo' 
Spiroiani, cu dinamită, contra in- 
stitutorului aromân Ion Papahagi. Casa 
zvârlită în aer; solemnitate pentru moar- 
tea atentatorului ucis de explozia 
dinamitei'”. (18 Martie 1906). 
+Poarte piosul incendiu al casei preotului 
Popa-Riza din Avdela şi a proprietății lui 
T. Ciapara, opera bandei Lucas, egal cu 
apostolii! (6 Aprilie 1906). 

““Măreţ şi lăudabil incendiu al comunei 
Gramaticova, pentru a doua oară; 110 
case prefăcute în cenuşe. Zito! Zito! (14 
Aprilie 1907). 

“Merituos incendiu al proprietăţilor 
Galbagiari din Vlaho-Clisura, preşedintele 
comunității aromâne”. (17 Aprilie 1908). 

“Prea piosul asasinat în stradă al 
bătrânei (de 60 de ani) Maria Globar, 
mama notabilului aromân Guma Globar”. 

Mai..190 - 


comunității din Cruşova, notabilul 
Petraşincu, rănit prin fereastră”. (13 Mai 
1908). 

“Zi binecuvântată! Sapte Aromâni şi o 
fetiță de 7 ani uciși la Paticina; opera 
glorioasă a unei bande de 80 de inşi!” (27 
Mai 1907). 

“Foarte piosul atentat dela Salonic con- 
tra consulului român Georgescu şi 
viceconsulului Trifon şi a inspectorului 
şcolar!” (Decembrie 1907). 

"“Sublim incendiu a 135 de case din 
marea comună aromânească Avdela, plus 
școala, biserica, fierăstraiele şi morile 
comunei. Bucurie! Bucurie! (28 Octombrie 
1905). 

“Fruntașul aromân, Matuşu Tulliu, din 
Avdela, grav rănit la Cojani de agenţii 


bl cimp act dei ea pene a 


“a preşedintelui. 


PICURARII 


Tu-aistă seară săntă 

cu ţerlu'ntreg dăvani, 
se-avd stelili cum căntă 
şi boaţi di cămbani. 


Ficiori la iţi ușă 
"'mchisiți di la mirindi, 
cu trastili du guşă, 
s'duc s'oară ti culindi... 


Maşi voi, dit văhți tâcsiti, 
curmaț-nă amărtiili, 

cănd oili, vlughisiti, 
v'avdag cu fielli, cupiili. 


Ca-amalma ardi foclu 
s'vă amintiţ chirolu: 

La voi se-aleapsi loclu 
iu s'amintă Hristolu. 


S'armasa 'nvițătură 
şi-asteasi zborlu ş'grama, 
cănd maghilli aştirnură 

la poali, dhorili ş'thama!... 


PAGINA 19: 


FARA ARMANEASCĂ 


Decembrie 1906). 
“*Sumblim atac contra Aromânilor din 
Avdela şi Perivole; 300 de antarţi se bat 
cu Aromânii şi sunt victime din ambele 
părți; atacul a avut loc în muntele Urlic! 
Trăiască elenismul!”' (Mai 1906). 
Suficient! 
Am reprodus propriile mărturii ale 
Patriarhului Ioachim al III-lea. O parte in- 
fimă însă; tabloul este îngrozitor; lista 
victimelor lungă! In total au murit mii de 
Aromâni între 1904-1908! Multe familii 
ay fost exterminate, sate distruse! A cui 
este vina? A poporului grec? Poate nu! A 
politicii sinistre a tuturor demagogiilor? 
Da! Cine va înţelege acest martirolog va — 
înţelege ușor de ce Aromânii şi-au părăsit 
căminele, după năvala refugiaților greci 
din asia Mică, după războiul cu Turcii. 
Printre cei care au luptat la Urlic a fost 
şi bunicul meu, care, după ce a fost 
omorit, a fost aruncat în prăpastie 
împreună cu trupurile neînsufleţite ale 
altor Aromâni. Ruinele celor două case ale 
familiei mele, arse până la temelii, sunt 
mărturii odioase ale acestor acte crude. 
Domnul Mircea Eliade, scrie în articolul 
său “Teroarea istoriei şi destinul 
României'”' publicat în Cuvântul 
Românesc din lulie 1984, următoarele: 
“Am făcut parte dintro Românie de 
trei ori mai mare decât Dacia şi 
vicisitudinile istoriei au sfărâmat-o 
definitiv; o mână de Macedoneni trebue să 
plătească şi astăzi, cu lacrimi și sânge, 
nenorocul de a se fi născut Români.” 
Domnul Sava Gârleanu reproducea mai 
de mult un articol “Virili şi tot mai 
puţini” în care analiza folosirea statisticii 
țărilor balcanice în dispariția Aromânilor. 
Celor care au organizat simpozionul 
“:80 de ani ai Macedoniei” îmi permit să le 


noştri, cu revolverele. Bravo! Bravo!” (16 
| 
| 
| 
| 
| 
| 


pa ca - MA UE sr Sir ata > 


90 de ani ai Macedoniei): Când veţi trece 2 Ea 
din nou în revistă “realizările” făcute în 
perioada respectivă, nu uitaţi să amintiţi 
măcar o parte din prea glorioasele fapte pe 
care le-am enumerat mai înainte în acest - 
articol, eventual și o exemplificare vizuală - 
a valahului George Zina, pus la frigare. | 
Reușşita va fi deplină! 4 | 

lar pe voi, eroii noştri naţionali, care | 
ați luptat pentru credința, limba şi 
tradițiile noastre, ARMANAMEA vă con- i 
sideră întotdeauna *“EROIL NOSTRI”. 

Fie-le somnul uşor celor ale căror 
cadavre nu au avut parte să fie îngropate 
şi Dumnezeu să vă odihnească în pace pe | 
toţi! 

Generaţiile trecute nu v'au uitat, noi 
nu vă uităm şi suntem siguri că nici 
generaţiile viitoare nu vă vor uita. 0] 


Zahu PANĂ 


CONSILIUL NAŢIONAL ROMÂN 


Se cunoaște prea puţin 
sursa Consiliului Naţional 
Român. In fond bazele lui 
sau pus de aproape o 
jumătate de secol. 
Iniţiatorul strângerii rân- 
durilor a fost |. Maniu. Ela 
dat semnalul unirii, 
odinioară, în faţa năvalei 
sovietice. A făcut apel la 
Brătieni, la T. Petrescu, la 
legionari, la tot ce însemna 
rezistență. 

Ce a însemnat lupta lui |. 
| Maniu şi a celor ce-l 
însoțeau, se ştie. Cei mai 
mulți s'au stins prin 
închisori, prin munţi, pe la 
canale...Deci existența Con- 
siliului Naţional nu începe 


de câțiva ani, decât 
| statutar. Viaţa lui se 
împletește în timp, cu 


sângele martirilor. 
Din înfruntările de acasă 
puțini au putut veni peste 
hotare. Unul dintre ei a 
fost Nicolae Penescu. Odată 
venit, impreună cu alţi 
luptători ce trecuseră prin 
tragedie, a creat Consiliul. 
Dar el nu făcea altceva 
decât să contime ceea ce 
constituise |. Maniu. 


Consiliul Naţional 
Român a luat ființă, în 
străinătate la data de 3 


Iunie 1978, la Paris. Scopul 
este lupta pentru in- 
dependența României, 
depăşind criteriul de partid. 
Primează idealul libertăţii. 
„Drepturile omului stau la 
baza doctrinei. 
6 ani, Consiliul a dat 
dovadă de  trăinicie, cu 
toate că i s'a anunțat de 
mai multe ori moartea. 
S'a crezut că odată “cu 
plecarea dintre vii a lui N. 
Penescu, el se va stinge. 
Dar stingerea n'a venit. Pe 
vremea când trăia N. 
Penescu, Consiliul avea 5 


si 


“In existența lui de peste 


Horaţiu COMÂĂNICIU 


şi dacă unele oprelişti ex: 
terne n'ar fi prezente, s'ar 
putea adăuga încă o secţie. 
Poate mai multe. Insă 
piedicile pot fi trecătoare. 
Sinceritatea crezului, 
risipește adversitatea. 
Consiliul a dat dovadă de 
vitalitate. Care este ex: 
plicația? Cu siguranță că 
peste compoziția lui, se 
ridică şi protecţia dată de 
sacrificiile celor căzuţi în 
ă. Prestigiul lor moral 
iradiază şi luminează 
drumul celor ce sunt 
destinați să continue o 
tradiţie. Exemplul lor 
vorbeşte şi se adresează 
tuturor. E greu să calci 
prounci ce vin din sfera 
marilor dăruiri. 
Construcţia rezistă şi 
datorită eforturilor celor ce 
au trecut hotarele. Se ştie 
că N. Penescu nu avea 
numai pricepere şi putere 
de muncă, dar şi 16 ani de 
temnițe şi domicilii 
obligatorii. Si el aducea ca 
temelie ceva din pătimirile 
trecutului. Venea cu amin- 
tiri vii, cu transformări ac- 
centuate sufleteşti, ce le 
poartă toți cei ce trec prin 
purgatorii. Si se ştie că o 
memorie încărcată cu 
mesagii te întăreşte, într'o 
grea misiune. 
A strânge Românii, fie şi 
parțial, nu este uşor. 


Patimi venite din lumea. 
atârnă ca un 


Tracilor, 


eușit 
desunirii. N. 
Penescu a reușit şi a dat un 
semnal ce a făcut școală. 
Pentru aceasta, după tor- 
turi suferite în ţară, a 
îndurat lovituri şi în 
străinătate. A fost atacat, 
amenințat şi în cele din 
urmă i s'au trimis şi ex- 
plozive. A rămas demn 
până la capăt şi a închis 


Astăzi Consiliul este con- 
dus de aceiaşi oameni 
dezinteresaţi. Unii au ani 
grei de temnițe, de torturi 
sau drame familiare. Unul, 
în afară de lagăre, de 
primejdii serioase, a avut şi 


7 membri din familie 
trecuți prin temniţele 
comuniste, apoi 3 din 


aceeaşi familie morţi în răz- 
boiul din răsărit. Un altul 
are 12 ani de închisoare, iar 
altul 13 ani. Si alţii la fel. 
Cei mai mulți au cunoscut 
umbrele morții, ale foamei, 
ale terorii. Au cunoscut 
durerea ce elimină 
vanitatea, goana după averi 
sau vane onoruri. 
Setea de distincţii, de pre- 
ședinţii, au făcut loc unei 
conduceri a Biroului 
Executiv, într'o frăţească 
colaborare. Cei lipsiţi de 
modestie se elimină dela 
sine. 

Sunt desigur trăsături ce 
se întâlnesc peste tot în 
exil, unde s'a creat ceva 
temeinic. Că e vorba de 
Biblioteca din Freiburg, de 
Bisericile animate de preoți 
ortodocși sau catolici, de 
“Cuvântul Românesc” sau 
alte publicaţii, de tipografia 
“*Coresi” sau de alte edituri 
ce ajută cultura şi lupta 
românească, de scriitori sau 
cercuri de studii, de cei ce 
încearcă să trezească opinia 
internaţională. în favoarea 
ţărilor captive...peste tot se 

ere, în afară de in- 


purificat pe căile durerii. 

Consiliul Naţional ar 
vrea sa vadă unirea tuturor 
cel puţin pe linii exenţiale. 
Ar fi atât de necesar. 
Speranţe întemeiate nu vin 
şi nu pot veni de nicăieri, 
durabil, decât din propriile 


noastre virtuți. De noi, 
numai de noi, depinde 
viitorul, în lungimea 


secţii. Astăzi el are 7 secţii ochii, pilduitor. istoriei. 
REPREZENTANȚI AI “CUVÂNTULUI ROMÂNESC” 


prin închisorile de exterminare comuniste și a reușit, în condiţiile de ter 
transmită generaţiilor viitoare pagini pline de eroism. Costul: $ 12.00 


Dela stânga la dreapta: Mihaela MOISIN, Eugen POPESCU, Lina BALASU, Florian 
SANDULESCU, Nicolae PETRA, George BALASU, Maria Isabela PETRA, Eugen BARSAN 


Răspunzând unei invitații 
de a merge în Mexico între 
10-17 Noembrie în vederea 
unei sesiuni de discuții 
gazetăresti, reprezentanții 
ziarului C.R. şi-au luat cu un 
asemenea prilej şi timpul să 
vadă trei lucruri de renume 
universal şi unul de impor = 
tanță românească: (1) Pira- 
poe midele teotihuacane,(2) Cen- 
trul religios dela Guadalupe, 
(3) Muzeul antropologic şi 


(4) Casa românească dela 
Puebla, o casă țărănească 
tip satul Sibiel, județul Sibiu, 
cu poartă, fântână, pridvor 
şi acoperis de şindrilă şi 
înzestrată interior cameră 
de cameră întocmai ca o 
casă țărănească din Sudul 
Ardealului, în bună parte 
cu lucrurile aduse din casa 
din Sibiel a bunicilor D-lui 
Nicolae Petra, omul care a 
ţinut să facă şi să arate 


Mexico-ului o autentică casă 
românească țărănească. 

Pe lângă bucuria profun- 
dei trăiri româneşti de o zi 
în această casă, începând 
dela fiertul mămâligii în 
ceaun şi mestecatul «ei, 
atenţia şi ospitalitatea fără 
de rezerve cu care Dl şi Dna 
Nicolae si Maria Isabela 
Petra au tratat pe cei din 
grup pe tot timpul vizitei lor, 
sunt lucruri de nedescris. 


CUVANTUL ROMÂNESC 


„TIPOGRAFIA CORESI 07617 1345 
Anunţă apariţia următoarelor cărţi: 


IN ROMÂNIA, de Cicerone Ioniţoiu. O lucrare de 150 


afii valoroase, precum și numele a 400 de slujitori 
$ 5.00 


1. PERSECUTIA BISERICII CREȘTINE D! 
de pagini ce conține, pe lânga text, fotogr 0 j ( 
ai lui sar raza care au cunoscut lagărele comuniste de exterminare. Prețul: 
ĂRĂ i 949-1954), de Cicefone Ioniţoiu. O carte de 
2. MORMINTE FĂRA CRUCE Vol Il (perioada 1 954), di fon 9 
peste 500 de pagini și120de fotografii ale deținuților politici din România. Un adevărat album 
al luptei de rezistență împotriva ocupantului sovietic, cu mii de! nume si toate lagărele de 
exterminare, unde fiecare va întâlni nume de rude și prieteni. Costul: $ 14.00 


3. CARTEA NEAGRĂ A ROMÂNIEI 1944-1983, cu date s d 
la ocuparea rusească și lungi liste de deținuți, pe categorii: u irhie 
generali, cum si liste de schingiuitori și locuri de tortura. Broşura, editată pentru “anul 
deținutului politic român”, este întocmită de Comitetul pentru apărarea deținuților politici 
români si tipărită în limbile: română, franceză și engleză. Rugăm pe acei ce vor să ajute 


cauzei naţionale s'o difuzeze în ţările unde se vorbesc aceste limbi. Costul: $ 2.00 


uccinte despre România, dela origine 
universitari, arhierei, ministri, 


de Gheorghe Maziliu. Incă o mărturie care, în cele 220 de 
cu înscenările deprocese pe bază de tortura si declarații 
ând la animalizarea omului. Costul: $ 10.00 


1. ÎN GHIARELE SECURITĂȚII, 
pagini ale sale, sugereaza groaza, 
mincinoase ale securiștilor, totul concur 


5. CONTRA PROPAGANDEI MAGHIARE, de Vasile Coman, prslață de M.F.Enescu, cu con- 
inut de mare actualitate, Autorul, bun cunoscător alUngurilor și a limbii ungurești, descrie j 
i orgolioasă până la provocare când le 


în amănunt mentalitatea lor, mlădioasă la strâmtoare, * and 


convine, brutală până la cruzime când au puterea. Cartea are 100 de pagini. Costul: 


6. CALENDAR 1984, editat de Biserica Ortodoxă Română din Europa Centrală. Cuprinde pe 
lângă orânduielile bisericeşti și un calendar național. A 
7. DRUMUL CRUCII, vol |, de Aurel State. Cartea zugrăvește o viaţă de martir; dusă în lupta 
închinată eliberării pământurilor răpite din vatra noastră românească. Autorul a cuno 1 
infernul comunist, până dincolo de Vorkuta, șima fost scutit nici de vremurile de apocalips* 
ute asupra Românilor. Schingiuit, cu oasele legate în sârme, a trecut cu fruntea sus 
închisorile de exterminare comuniste și a reușit, în condiţiile de teroare și pape e să 

CL, 


8. SUB JUG STRĂIN, de Vasile Florea. Autorul ne transmite spovedania unui om, care, re- 
voltat împotriva abuzurilor şi nedreptăților făcute de politicienii burghezi, militează pentru . 
marxism, crede în comunism şi luptă, se amăgește că lupta este grea și de durată, speră, 
așteaptă si luptă, până când, într'un târziu, înțelege că a luptat de fapt să aducă la putere, în 
numele clasei muncitoare, o castă formată în realitate din “bandiții bandiților, tâlharii tâl- 
harilor”, “jefuitori, criminali, organizatori de genociduri, teroristi, atei și distrugători 
de drepturi”. Cartea este un leac împotriva comunismului. Costul: $ 6.00 


9, ZÂMBET PRINTRE LACRIMI, Vol 1 (“După gratii”), de Vasile Gurău. Cartea reprezintă 
o redare cu caracter autobi c a evenimentelor și impresiilor trăite de autor, la vârsta 
de 20 de ani, în închisorile comuniste din România, în perioada anilor '50, presărate pe alo- 
curi cu scene mai vesele, petrecute în cei mai bine de 3 ani de detenție politică. Cartea cu- 
prinde 360 de pagini. Costul: $ 12.00 


10. PICURI D! "0 LUME FĂRĂ SOARE, de Dr.A.Al.Bidian. Din dăinăiugul de aur -unde, în- 
demnați să se suie, sunt doar visătorii frumoși-, s'a ivit deodată, pe una din înălțimile 
Olympului, un autentic poet: când căutând adevăruri prin cețuri macbethiene, când -arar- 
furișat pe poteci, mersului mumai în doi oferite, când încumetat în furtună, când, ''vagabond 
fără țară și casă”, rătăcind între doruri, dibuind cu toiag înțelept deslegări care nu-s, piscuri 
care s'au surpat... De pe cărările străbătute, semnalele transmise de poet, par a ne veni de 
pe o altă planetă, dintr'oaltă lume. O lume care, din păcate, în veacul acesta orb trăieste pe 
-sugrumatul de furii- bietul nostru bulgăr depământ. PICURI DINTR'O LUME FARA SOARE 
fac din A. Al.Bidianunfranc-tireur alunei mișcări de avangardă care, prin darurile şi pres- 
tigiile omului, marcheazăun început, ce-și caută sus “'steaua movă” cuvântul și eroii, pentru 
frontispiciu şi templu, Un miracol în Românismul Exilului. Costul: $ 6.00 ? 


UN. PODURILE PESTE ISTRUL DIN PRIMUL MILENIU a. Chr., de Casin Popescu. Un volum 
de studii amănunțite în care prind chip evenimente istorice nedescitrate sau ignorate de isto- 
riografia mai nouă, și se conturează -cu toată exactitatea voită- locurile pe unde au trecut 
Dunărea acei mari cuceritori și îndrăzneți ai lumii vechi, împinși de ambițiile răzbunării 
si măririi, Alaturi de pagini de veche istorie, reînvie din urmele sterse, drumurile străbătute 

de apele Dunării în căutarea Mării; iar “fantastica și legendara insulă Peuce” își arată în 
lumină dispărutele țărmuri. O carte de erudiție dedicată desprinderii unor adevăruri istorice 

necunoscute, care captivează prin diversitate, noutate și neașteptat. Costul: $ 14.00. | 


12. PUNCTE DE VEDERE, de Eugen Popescu. Titlul acestei cărți este simplu şi denotă mo- 
destie. Conţinutul ei, însă, reprezintă mai mult decât indicația titlului. Articolele din volumul 
de față aduc puncte de orientare înproblematica culturii românesti. Adică, puncte de sprijin, 
pentru cel care caută să desprindă sensurile de viață ale societății românesti. Cartea lui 
Eugen Popescu va fi un popas de reculegere, îndemn spre gândire si creație si un îndrumar 
pentru lumea exilului românesc. Costul: $ 12.90. E i 


13. INTALNIREA DELA PARIS, In culegerea de față sunt tipărite conferințele rostite în ziua 
de 17 Decembrie 1983 la manifestarea dela Paris de e Radu EN Re ENESCU, 
Leonid M. ARCADE, Vintila HORIA, Aurel RAUTA, Cicerone POGHIRC. Oricare Român va 
citi cu interes texte pe tema “România între Apus și Răsărit”, care promovează cultura ro- 
mânească majoră, cu texte originale din istorie, limbă, filosofie, literatură 

se distribuie la prețul de cost: $ 4,00 peer 


Le puteți comanda la următoarele adrese: 


In Germania In Franța 
DI N,Constantinescu D-na Gabriela Ioniţoiu 
Kronenmattenstr. 6 48 rue Wattignies 
D- 7800 Freiburg 75012 Paris 
Germania de Vest Franţa 


TUL ROMÂNESC 


DIN VIATA NOASTRĂ: 


| UNII CAUTĂ NOD 
ÎN PAPURĂ ȘI ALTII 
CAUTĂ ADEVĂRUL 


Pentru că n'a completat 
Ilcorect cererea de cetăţenie, 
Justiţia americană i-a găsit 


Valerian a fost silit să-și 
răsească țara adoptivă. 

EI a fost acuzat, printre 
„ca vândut Biserica 
Ruşilor, a scufundat 


500.000 ce se aflau în toată 
țara. 
Cetăţean al nimănui, 
Episcopul a aterizat în Por- 
tugalia, țara unde în Mai, 
1917,- Fecioara Maria s'a 
arătat în satul Fatima, la 
trei - fetițe, dându-le: un 
mesagiu: "Rugaţi-vă pentru 
convertirea Rusiei căci alt- 
fel omenirea va avea mult 
de pătimit.” (Lenin a luat 
puterea în Rusia cu 6 luni 
i iu, 1 _Noembrie 
1317, N.R.). > 

Autoritățile americane |- 
au oferit, cu tavă cu tot, 
clor care vor să-i taie 
capul, -dar.... 

D. Simion Wisenthall din 


Poiepaeie 0 FE A 


acum în Portugalia''.... nu-l 
 linteresează. 
Subită metamorfoză! In 
Statele Unite, Episcopul 
era criminalul nazist căutat 
de tribunale şi cum a ajuns 
în Portugalia nu mai e nici 
criminal şi nici nazist! 
Răspunsul nu-i greu de 
ghicit. Comuniștii l-au vrut 
departe de “'Vatră” ca să 
înșface Bisericile Românilor 


din America. (Citiţi 
“Falsurile lui Ceauşescu 
impotriva Episcopului 
Trifa”! conform 


declaraţiilor făcute de loan 
Pacepa în fața autorităților 
americane, 9 Oct. 1979-- 
Cuv. Românesc Oct. 1984) 
RSR-ul, prins cu dovezile în 
sac, nare curajul să-l 
judece deoarece adevăratul 
vinovat este însuşi tov. 
Ceauşescu care a dat ordin 
„inventeze dosarul 


Dar acel care taie “Nodul 
de Papură” este ziaristul 
Yaakov  Rodan, din 
Ierusalim: el a publicat în 
e lu] Press", 10/5/84, 
torul articol: “Israel 
Lacked  Evidence Against 
Trifa”, din care extragem: 
Archbishop Valerian 
Trifa's deportation to Por- 
tugal brought a sigh of 
pei to Israeli officials un- 
ressure by the United 
States to seek his ex- 
tradition for trial in 
rael,"” 
"Dovezile contra lui 
rifa--continuă ziarul--sunt 
doar că el a ţinut discursuri 
WI a scris articole. Dar nu 
că STA DOVEZI 
ublinierele noastre). „că 
iei ar fi luat parte or ar 
1 indemnat la uciderea în 
masă a Evreilor.” 


lată şi motivul acestei 
extrădări: 


AUZITE, VĂZUTE, 
ŞI PĂTITE 


George DONEV 


bine 
presiune din partea unui 
Evreu Român, Dr. Charles 
Kramer, a luat cetăţenia lui 
Trifa pentrucă el a minţit 
când a făcut cererea de a in- 
st opură și Episcopul tra în acea țară (America) 
menţionat că a fost mem- 
bru al Mişcării Legionare, 
N.R.). 


Special de Investigaţii de pe 
lângă Departamentul de 
“Justiţie din Washington, au 
insistat ca Israelul să ceară 
extrădarea lui Trifa şi să-l 
judece ca criminal de răz- 


boi...” 

Cu toate presiunile 
făcute de “justiţia!” 
americană, Trifa, ar fi 


putut fi găsit nevinovat de 
judecătorii din Israel, con-|.. 
firmă  confratele Yaakov] 
Rodan. 


Solomon, 2 
tivitatea cu care aul: 


"Statele Unite, de mai 
de 30 de ani de 


1950. 


(Trifa n'a 


Oficialitățile dela Oficiul 


Cinste judecătorilor din 
Israel, urmaşi ai lui 
pentru obiec- 


verificat "“dovezile de 
acuzare!” din dosarul 
Episcopului Valerian. 


SIMPLE GÂNDURI 


Aţi auzit oficiindu-se pa- 


Viena, renumit. specialist în rastase pentru odihna sufle-|.- 
g i "telor lui Hitler Stalin,Hn 


orel ciov, Regele Carolal M-lea,| 
D. Trifa poate să rămână de Gheorghiu-Dej, etc ? Fi 


au fost lăudaţi, ocrotiţi, zei- 
ficați și pupaţi atâta timp 
cât s'au putut menține la 
putere. 

Si acum, un exemplu in- 
vers: Ei au fost huliți, în- 
chiși, torturați și omoriţi 
în floarea sfintei tinereți- 
Dar după două generații, în 
memoria celor uciși - în 
Noaptea Sfântului Andrei, 
bătrâni şi tineri, din lumea 


liberă, au  Îngenunchiat, 


dicat parastase ! 
De amintirea lor setemi 
comunismul ! 


ULTIMA MORALĂ 

Recent, din ţară, elevele 
dela 16 ani în sus, sunt 
sfătuite, în cadrul orei de 
educație  sexuală--conduse 
de diriginţii și profesorii de 
biologie--că nu-i nici o 
ruşine să ai copii din flori, 
că lumea s'a “civilizat”, şi 
în plus guvernul are grijă 
să ţi-l crească la creşă.... 

Tu, Rodică tânără, care-ai 
purtat cofiţa cu apă rece, pe 
ai tăi umeri... eşti 
indemnată să faci copii, 
inainte de a păşi ca mireasă 
în faţa Altarului! 

Tovarăşul Indrumător a 
ridicat prostițuţia la rang 
de “patriotism”, 


KENT E CHEIA! 

Am stat în ţară vreo 
două luni şi-am vrut să-mi 
comand o pereche de pan- 
tofi, dar cizmarul se 
plângea că n'are, îi lipseşte 
talpa şi că trebue să aştept. 

Am scos din geantă un 
pachet de țigari Kent..... 

Când doriţi să fie gata 
pantofii? 

S'a dovedit că'n RSR, 
maşinile Dacia sunt cele 


mai economice. Nu con: 
sumă mai mult de 30 
litri pe lună ! 


DECEMBRIE 1984 


Centrul Medical Românesc 
Al Doctorului 
Cornelius A. Oprişiu, M. D. 


1660 Putnam Avenue, Apt. IL 66 Tennis Ploce Forest HLS 
Ridgewood, New York 11385 


Tek (212) 821-2613 sa Tek (212) 268-2784 


24 ore pot fi contactat la serviciul permanent 
al centrului Tel:(212)268-2784 


Practic Chirurgie de inimă, plămâni, artere-proteze, 
plastii, chirurgie de vene, chirurgie generală (stomac, 
ficat, vesica biliară, intestin subțire și gros, cancere 
pentru toate organele, hemoroizi, hernii, pathologie 
de sân. 

Acord consultaţii de medicină generală, evaluez paci- 
enții chiar dacă nu au boli chirurgicale, 

Sunt român crestin. : 
Sunt afiliat cu Spitalele din Manhattan și Queens. 


Apelaji cu încredere 


Pot obține casete cu MUZICA POPULARA sau USOARA 
ROMANEASCA precum şi momente vesele în interpre- 
tarea marilor nostri comici. De asemenea, muzică 
EUROPEANA sau "AMERICANA selectată din anii '40 
și până astăzi. 


IMPRIMĂRI STUDIO DE ÎNALTĂ 
FIDELITATE 


- EXPEDIERE PROMPTĂ PRIN-POȘTĂ | 


Pentru zona Los Angeles și împrejurimi, putem oferi la 


NUNȚI-BOTEZURI-PETRECERI 


programe muzicale special pregătite. 
Avem 20 de ani de experiență. Preţurile sunt avantajoase. 


EUGENE'S STUDIO 
P.0 Box 74186, Los Angeles, Calif. 


90004, U.S.A Tel: (213381 588 


Hals Gardens New YORK 11375 | 


IUBITORII DE MUZICĂ 


"PAGINĂ 21 


MICA PUBLICITATE 


Anunţurile dela rubrica "MICA PUBLICITATE“ sunt redactate de solicitanti 


ÎN HOLLYWOOD CALIFORNIA Z 
PENTRU 0 MASĂ BOGATĂ ÎNTR'UN LOCAL FRUMOS 
MERGEŢI LA: 

ORZA'S Romanian Restaurant 
(REDESCHIS) 


708 N. VALENTINO PLACE (NEAR PARAMO 
AT MELROBE) - HOLLYWOOD. CALIF. 90038 


PENTRU PRÂNZ:LUNI-VINERI 11 am.-3 pm. 
SEARA: MIERCURI- SÂMBĂTĂ 5-9 pm. 
Proprietari Jean și Maria Orza 


UNT STUDIOS 
y 


Susanna Voros 
Sales Representative 


Canada Permanent Trust Company/Realtor 


1560 Bayview Avenue 
Toronto, Ontario M4G 388 


Oftice (416) 488-2444 


The Permanent Residence 482-5177 


PENTRU ROMÂNII 


din Calgary şi din Alberta: 
Realtorul Dys este 

DEAN PHILLIP B.A.„LL.B. 

De asemenea orice consultații şi sfaturi 

legale legate de mortgage, estimări, vânzări, 

cumpărături. 

ROYAL Telefon: Res. (403) 281 5959 

TRUST 


DETROIT-MICHIGAN 


D. Jimmy Crucianu, dir. Orei Românești de 
Radio dela Stațiunea WCAR--1090 AM, 
anunță următoarea schimbare în program: 

Emisiunea de Sâmbătă va putea fi auzită 
dela 5-6 p.m. la care se adaugă o nouă 
emisiune de grai și muzică românească: 
Duminică dela 2-2 1!2 p.m. 


CAUT 
RUDELE 


225 - si 


* Mircea Anghel caută pe fratele său CORNEL ANGHEL. 
Cine îl cunoaște este rugat să telefoneze la: 
1-212-278-2629, New York, după ora 6 p.m. 


* Molnar Sandor prof. de lit, maghiară din România, 
Sf.Gheorghe, actualmente în campul Acibaden-Tekin, 
Sokagi 18, Kadikoy, Istambul, Turcia, îşi caută prietenul 
MOLNAR ERNO, emigrat În USA, anul 1973 din România, 
localitatea Sf.Gheorghe, Jud. Covasna. Rog pe această 
cale pe cei ce-l cunosc să-l contacteze și să scrie la 
adresa de mai sus. 


* Ioana Salagea, 2622 N.Ashland Av. Chicago, Il. USA, 
caută familia VASILE EUGEN, care aplecat din România 
în luna August 1984, și care se află după informațiile, 
noastre în lagărul de refugiaţi din Nurenberg, Germania 
de Vest. El este rugat să scrie la adresa de mai sus. 


* HARRY BEER cu domiciliul presupus în Toronto, 
Canada, este căutat de vechiul său prieten din armată 
George P. și rugat să-l sune la telefon: 1 212 821-2969, 
New York. 


* Stan Marele, Cairo City Hotel, 42 Marni Str. R. 
Nr. 237, Atena, Grecia, caută pe ION BADILA, originar 
din com. Ileana, jud Ilfov, care a plecat militar în 
anul 1938 din România, şi nu a mai dat nici un semn de 
viață. Dacă persoana căutată trăieşte, este rugata să 
scrie la adresa dlui Marele din Atena.. 


* Aura Alexandrescu, 1531, Greene Ave. Brooklyn, 
N.Y, 11237, USA, caută pe ruda sa TRANDAFIR ADRIAN, 
cu care doreşte să ia legătura. Cei ce pot da relații, 
sunt rugați să comunice la adresa de mai sus. 


* TITEI VASILE, originar din com. Scurtesti, Buzău, 
este căutat de John Pavel, 13532 Elbur Lne., Lakewood, 
Ohio, 44107, USA. Ambii au fost militari în armata 
română, și au trecut frontiera în Iugoslavia în anul 
1951. 


ŞI PRIETENII 


* Caut pe inginerul constructor OVIDIU DAN CRIS- 
TESCU, din Timișoara, plecat în Germania Federală 
dup 1965. Cine știe ceva despre el, rog să mă in- 
formeze: Anita Podsudek, 8545 Niles Center Road, 
Skokie, Illinois, 60077, USA. Telefon: 1-312-676-0472. 


* Rog pe toți ce-i care-l cunosc s'au l-au cunoscut 
pe prietenul meu GRIGORE IOAN, născut în anul 1956 
în comuna Becicherecu Mic. jud. Timiș, România, emi- 
grat în USA în anul 1979, cunoscut de prieteni sub 
mmele de “*Neluş”! sau “Rădan”?. Informaţiile despre 
soarta acestei persoane să fie trimise la adresa: 
Stefan Cican 2-23 Ballarat Rd. Footseray 301, Victoria, 
Australia. 


* Doresc să iau legătura cu sora și cumnatul meu 
MISS PETRE, ce se găsesc în Germania Federală. 
De asemenea doresc şi caut pe BOSNEA VASILE, ori- 
ginar din Moldova, România, care a plecat din țara 
prin anii 1980-1981. Adresa mea provizorie este: 
Olteanu Mihai, Turkey refuge camp, Tekin Sokar 18, 
Ladocpu, Acibaden, Istambul, Turcia. 


* loan Mihai, Donauworther str. B 82, Zimer B 29, 
8858 Neuburg-Donau, Germania de Vest, caută pe 
POPA CONSTANTIN plecat din lagărul Latina, Italia, 
în Canada. De asemenea este căutat şi MURESANU 
ION, din Brașov, ce are părinții în cartierul Crayter 
şi se află acum în New York, USA. 

* Bogdan Gavril și Valerica din Constanța, foști sala- 
riați la L.V.T.L.F.P.E.C. oțelarul de proectare, aflați 
temporar în Campul din Turcia, doreste să ia legătură 
cu familia TOMA STANCIU din Constanţa, stabiliți 
în USA în anul 1983. Este căutat si DUMITRU PETRICA 
absolvent al școlii medii tehnice de construcții civile 
si industriale din Constanța, stabilit în USA în anul 
1954-1955, Cei ce știu ceva despre dânșii să scrie la 
adresa: Gavrilă Bogdan, Acibaden, Tekin Socagi 18, 
Kadikoy, Istambul, Turcia. - 


Bus. (403) 256 4602 


2 


îi 


„A ANII SI a d e ab e ad 


CUVANTUL ROMÂNESE 


MI-AȘ DORI O MACARA 


Moș Crăciune, chiar așa: 
mi-aş dori o macara! 
Macara adevărată 

cu şuruburi și cu roată _ 

şi înaltă!,.. naltă... "naltă!... 
cât trei case la un loc! 


„„„Dar mi-e teamă că de loc 
sub brăduț nu are loc! 
Dacă nu-i cu supărare 


adu-mi s-un brăduț mai mare! 


ÎMI ȘOPTEȘTE 
UN CREION 


Moș Crăciune, știi, acus, 
noi avem un bebeluș! 

Nu merge pe tricicietă, 

nu conduce trotinetă, 

nu mănâncă tort, bomboane 
chiar de-i este tare foame! 


Imi i șoptesște un creion: 
- Să-i aduci un biberon! 


DECEMBRIE 1984 


re ua 


*=ABECEDAR CREŞTIN==4 


Era acum aproape 2000 de ani. Pe 
vremea aceea impăratul Romei a dat o 
poruncă, în întreg imperiul, ca toţi 
oamenii să se înscrie în satul sau oraşul 
în care se născuseră părinţii, sau bunicii 
lor. 

Maica Domnului locuia într'un sat 
numit Nazaret, dar neamurile ei erau 
din Betleem unde a trebuit să plece să se 
înscrie. Spre seară, împreună cu 
Bătrânul Iosif, au ajuns în orașul 
Betleem. Era lume foarte multă și au 
căutat un loc unde să rămână peste 
noapte, dar toate hotelurile erau 
ocupate. La orice uşă băteau, li se 
răspundea că nu mai este nici un loc. 
Cineva le-a spus că singurul loc peste 
noapte unde ar putea să stea ar fi o 
peşteră, un fel de grajd unde se jinea) 
vacile, caii şi oile. z ă & 
Maica „Domnului şi cu. 
m dus. o. Era întuneric 
Pare tă Ene eeine ipac se 
odihnească. Peste noapte Maica Dom- 
nului a născut pe lisus Hristos. 

Mai sus de Betleem erau nişte ciobani 
cu oile. La lumina focului discutau 


MÂINE VINE MOȘ CRĂCIUN 


Păpușică, stai să-ți spun: 
mâine vine Moş Crăciun! 

Tu să-i spui ca-i sunt mămică 
bună, harnică și mică. 


Re EEE E e e e EI e 


despre venirea în îi a Mântuitorului, 
care se va întrupa ca Prunc, după cum 
au scris proorocii. Deodată o lumină 
mare a apărut în noapte şi ciobanii s'au 
speriat, dar îngerul le-a spus, stând în 
faţa lor, cu o voce calmă şi sfântă: '"*Nu 
vă temeţi! Căci, iată, vă binevestesc vouă 
bucurie mare, care va fi pentru toată 
lumea; că azi s'a născut Mântuitorul, 
care este Hristos Domnul, în cetatea lui 
David. Si acesta va fi semnul: Veţi găsi 
un prune înfășat culcat în iesle.”! 
Păstorii au luat un miel alb să-l ducă 
Pruncului în dar, şi pe când mergeau tot 
cerul se lumină, și mii de mii de îngeri, 
mulțime de oaste cerească, coborau spre 
pământ zburând şi cântând cum nici un 
om din toate ermuțile nu a putut să 
audă o cântare atât de dumnezeiască. 
Aşa cântau îngerii din ceruri: “Slavă 


57 anti, cei de sus lui Dumnezeu, iar pe 
7 între oameni bunăvoire!” 


mânt pai 
Si păstoi ei dragi co 


Pruncul în brațele Maicii Domnului şi i 
s'au închinat lui ca unui Dumnezeu şi 
Mântuitor al lumii. 


Părintele MITREL 


Ye 
Yi 
k.: 
% 
aj 
ui 
iuti 
% 
II 
% 
i 
i 


CADOU PENTRU PĂPUȘICĂ 


Păpușica mea, o stii? . 
Nu are deloc cop 

Te-aș ruga matale, dar, 
să-i aduci o barză?n dar! 


CUTIA POȘTALĂ 


Ă 
i 
i 
ki 
Yi 


pii, au găsit pe--- 


Înfloreau florile de iarnă... 
Era când înfloreau florile. Infloreau 
florile de iarnă. Si soarele se ducea la 
mama lui. Si gândacii se duceau în găuri 


PAGINA 22 


MI-E MILĂ 


Zău, mi-e milă, Moș Crăciun: 
Eşti așa bătrân și bun... 

Duci un sac atât de greu, 

uite ce ți-aș spune eu: 

să îţi fie mai uşor, 

fiindcă braţele te dor 

si vezi...vreau să te ajut: 
Lasă-mi mie mult, mult, mult!!! 


CRED CĂ ŞTII 


Moș Crăciune, cred că știi, 
am făcut Sobrăznicii: 
am bătut pe surioară,_ 
am iesit apoi pe-afară, 
m'au bătut vreo trei băieți, 
am bătut doi nătăfleți, 
am rupt $nurul la pantof, 
m'am lovit of! of! of! oft 
la năsuc și la picior, 

mam făcut excavator 
s "am scos pietre din grădină, 
am cântat din mandolină 
tăticul meu dormea, 
-am bătut din tinichea 
și în tobă: bum, bum, bum! 
s "am făcut...însă acum 
Stau cuminte î în pătuț. 
Nu-i așa că sunt draguț? 


= d 


Ce a fost...Mă ierți?...S'a dus! 


mari. Si a început războiul de iarnă. Si 
Hai dă-mi fuga ce-ai adus! 


ne băteam cu bomboane. Si când prin- 
deam bomboanele le mâncam. 
Yuly (4ani) 


si 


Cel mai frumos Crăciun 
Cel mai frumos Crăciun a fost când 
mi-a adus Moş Crăciun mie multă 
ciocolată si am primit un caiet. 
Victoria (6 ani) * 


PS. Si-i mai zic lui Moş Crăciun să-mi 
aducă ciocolată multă, multă si bom- 
bdațe da și “jelly beans”, da, Şi - da, 
ŞI, 


Era o zi înainte de Crăciun. Si mergeam cu colindatul. Si 
mulți oameni ne-au dat carne, brânză și sarmale, dar se 
ținea post şi n'am mâncat. Si ne-a dat “hot chocolate” fără 
lapte. Si eu l-am bâut. Si când am venit acasă era seară şi 
ningea frumos. Si am pus carnea şi brânza în frigider şi de 
Crăciun le-am mâncat. 


E 


Emanuel (Bani) 
Interviu cu Gloria 
Intrebare; II iubeşti pe Moş Crăciun? 
Răspuns: Da. 
Intrebare: Dece? 
Răspuns: Ii fur toate cadourile și-l pup. 
Gloria (5 ani) 


Pagina “Cuvântul Copiilor” este redactată 
Si de Florica Baţu, 71 Vanier Dr., Apt. 201, 
Găsiţi drumul care duce la steaua din Kitchener, Ontario, Canada 
vastul porni de Crăciun. 


Culegeţi litere şi formațiurmătoarele cuvinte: MOS CRACIUN 
MAGI, Ol, BETLEEM, IISUS, INGER, COLIND, MARIA, IOSIF : 


Sa ROMÂNESC 


PA 


UDzi0A DEO 


POVESTEA CU SCUFIŢA ROSIE... 


DECEMBRIE 1984 


NOAPTE DE AJUN 


Linistea peste țară s'a așternut lințoi 

Auzi cum cade neaua, cum cetina tresare, 

Auzi cum cresc molizii, și *n bezna de noroi 
Te rătăcești prin gânduri și semne de'ntrebare. 


Obidiţii as așteaptă zgribuliți „a vetre 

O cină”ntârziată sălcie și apoasă 

Ce'n burți se prăvălește aidoma unei pietre 
Căci mai flămânzi se scoală dela masă. 


Liniştea peste jară s'a aşternut lințoi 

Auzi prin neauă zbirii, pâs, pâs,, la vânătoare. 
“Aleșii 'Tării”? se'ndoapă de dă înapoi 

Si râgâie”n osânze a îndestulare. 


In zori, zi de muncă, zi de răfueli, 
Zbirii își due prinșii la strâmba . judecată. 
si pentru o colindă, -ori chiar bănueli-, 
La nebuni vor zace ani sub vreo lăcată. 


Liniştea peste țară s'a așternut linţoi 
Auzi în oameni ura cum surdă clocotește. 
A mai trecut un an în spaime și nevoi . 
Anul care vine ce le mai pregatește? 


|. PRIBEAGU 


EPIGRAME ŞI CATRENE 


lon CICALĂ 
LUI CEAUSESCU 


STARE 1984 


Ca un cancer, poluarea 

Roade **mediul”!, roade marea... 
Si ce-a rămas din “sfânta vie” 
E ros de ideologie! 


Când esti “ferou între eroi” 


239 


De ce te afli în război 
Cu propriul tău popor?! 


e 
f 


+ 


Ga 


fa 


UNUIA CARE M'A FACUT SARB 
Ceu fiind din Banatul lugoslav) 


Deși-s Român, f frate, detine 
într'adevăr mă deosebesc: 
Tu cunoști Tara ! Ei bine, 
eu n'o cunosc, eu o iubesc! 
PESTII TI CL LL LA Lai e ln ni 


Pasi, 


ANUL XIV 


OUL Nr. 65 


SOVROMPATRIARHIA DOREŞTE “ELIBERAREA” 


si-atât “de pace iubitor”? 


* La ordinele lui Cernenko, tov. 
Niculiţă s'a dus singur la Moscova, 
de unde, în semn de dragoste, i-a 
trimis Lemuţei în plic o vedere si 
un: cec cu '1000 de sărutări” 
E de întoarcere, Nicu a întreba- 
7) 

rel Lenuţa: “Ce-ai făcut cuce- 

“Oh, cecul”, răspunde Lenuţa 
visătoare, “l-am încasat la secu- 
ristul care mă păzeşte”, 

* 
Cine dă în mine, 
dă în clasa muncitoare! 
Cine dă în clasa muncitoare, 
dă în partid! 
Cine dă în partid, 
dă în tovarăsu” Ceaușescu! 
Si cine dă în tovarăşu” Ceaușescu 
“dau o bere! 


* Stiți dece nu se joacă comuniștii 
de-a v'ați ascunselea? Pentrucă 


hu i-ar căuta nimeni, 


BISERICILOR DIN AMERICA 
p. conf. Dinu MĂTRĂGUN 


| cc... aaa: 
— SGlume 


* Profitând de know-how-ul occi- 

dental (vezi dezvăluirile Pacepa!), 
comuniștii români au reușit să 
producă bomba cu “ceautron'”: 
aceasta nu omoară omul, dar nici 


să trăiască nu-l lasă, 
+ 


* Se aude că Ceausescu dă înapoi 
copiilor Palatul Pionierilor... lui 
Nicu și Zoe Ceaușescu. 


+ Ceausescu 1: întoarce dintr'o 
vizită în Statele Unite. Printre al- 
tele, i se pune următoarea În- 
trebare: 

_ Cum este în Statele Unite? 
- Ca și la noi, îi răspunde dum- 
nealui, cine are dolari poate cum- 
păra de toate, 


+ Ce deosebire ist între Mos Ge- 
rilă și Moş Crăciun? Mos Gerilă 
a terminat Stefan Gheorghiu, iar 
Mos Crăciun a terminat Teologia. 


doxaannanae 


* La şcoală, 

- Prof. = Georgică, din ce se face 
electricitatea? 

- Georgică: Din căderile de apă, 
care fac turbinele să se învâr- 
tească. 

- Prof: Costel, din ce altceva se 
mai face electricitatea? 

- Costel: Din cărbuni, care sunt 
arsi în termocentrale, iar aburul 
miscă turbinele. 

- Prof: Bulă, din ce altceva? 
- Bulă: Electricitatea se mai face 
în cocina de porci, 

- Prof; Cum în cocina de porci? 
- Bulă: Nu știu cum, dar când se 
opreste curentul electric, tata spu- 
ne: Porcii ăia iar au oprit elec- 
tricitatea. 


* Bunica lui Ceaușescu, vine din 
rai şi-si anunță ! nepotul că mămuța 
şi tătuja - tot în rai - fac greva 
loamei pentru reîntregirea fami- 
liei. 


Pe drumul victoriei totale a socialismului! 


TOV. CEAUŞESCU 
CĂLĂUZEŞTE ŢARA 


“Dona-RĂȚOIUL 


ma m a A A E MA E E ME MM a a a a 


4 


ap 


> 
e 

a Pg 
ri 
A 
Le 

Tea 

. Li 


EPACINĂ A Ce ri aa 0 nara Al PRO PADECEBRIE 1984 E aaa aaa Rae ae 
De Ie 
JUBILEUL DE 35 DE ANI AL INST. ROMÂN DE CERCETĂRI 


Cu 35 de ani în urmă, în Freiburgul 
distrus în bună parte de bombardament, 
un grup de Români în exil, la inițiativa 
Domnului Virgil Mihăilescu, puneau la 1 
Mai 1949 temeliile unei biblioteci 
româneşti. Dăm mai jos, în facsimil, o 
parte din textul primei comunicări din 15 
Mai al aceluiași an - actul de naştere al 
bibliotecii devenită Institutul Român de 
Cercetări din Freiburg - care se adresa 
tuturor Românilor din diasporă: 

Dorim să reînviem bunele obiceiuri 
românești, să ne legăm unii de alții prin 
omenia noastră  nedesmințită, să ne 
ajutăm sincer şi curat, împărtăşindu-ne 
unii altora, tot ceea ce păstrăm viu şi 
nealterat din frumusețile sufletului 
românesc cristalizat în bucoavne şi lucruri 
de artă. 

Ne facem o sacră datorie de a strânge 
toate aceste relicve şi a le pune la 
dispoziția tuturor pribegilor noștri, întru 
alinarea dorului de țară şi potolirea setei 
sufleteşti de care-s chinuiți, de atâţia ani 
de când drama umui neam martir îi frânge 
în depărtări străine. 

Vom inventaria şi contura fenomenul 
emigrației române, căutând a strânge 
sistematic şi prin aceasta de a salva dela 
uitare, tot ceea ce depune mărturie în 
acest sens: dela simplul program de con- 
cert, până la reviste și cărți, dela cel mai 
mic obiect până la cea mai înălțătoare 
manifestare culturală. Reconstituind din 
bunurile pierdute şi fixând cu grijă pe cele 
în curs de desfășurare în lumea 
românească liberă: iată misiunea ce și-o 
impune Biblioteca Română din Freiburg! 

Pentru toţi acei care ne vor înţelge şi ne 
vor sprijini, le exprimăm aici, mai 
dinainte, un simplu dar nemărginit: 

ratie getii MULŢUMIM! 


din Freiburg (Germania) 


Românii “'dela început de drum”, ca și 
cei din generaţia tânără a exilului, care 
sau ataşat sufletește la acest focar 
românesc au avut inițiativa să cinstească 
comemorarea acestui act de cultură 
printr'o sărbătorire jubiliară. 

O primă etapă a avut loc la 30 Aprilie 
a.c., la care cunoscutul solist român 
al Operei din Wiesbaden, George 
Crăsnaru, a dat ca omagiu, un recital de 
muzică de compozitori români şi străini, 
în prezența unui public numeros şi en- 
tuziast. 

A doua etapă a sărbătoririi a avut loc în 
zilele de 12-14 Octombrie a-c., în cadrul 
Adunării Generale Jubiliare, care a 
început, la 12 Oct., în sala de festivități a 
Institutului cu un program muzical, ar- 
tistul român Christian Micșunescu in- 
terpretând la pian Rapsodia Română de 
Liszt şi Scena pastorală de P. Elinescu. 


Dr. Constantin Nagacevschi-Miinchen, 


Vice-Preşedintele Comitetului de direcție 
al Institutului a salutat prezența la 
festivitate a reprezentantului Bisericii or- 
todoxe române din Germania, ca şi a 
Românilor veniți din Austria, Belgia, 
Elveţia, Franţa, Italia, Spania, Suedia, 
adresându-se totodată şi celor veniţi din 
toate colțurile Germaniei Federale. Prin 
sprijinul moral și material al com- 
patrioţilor, ca şi acela al Statului german- 
gazdă a fost posibilă păstrarea nealterată 
a patrimoniului cultural, așa cum s'a 
cristalizat el sub soarele pământului 
românesc. Pentru toate acestea, Dr. 
Nagacevschi. îşi exprimă mulțumirile și 
recunoştinţa în numele conducerii În- 
stitutului, ca și al său personal. 

D-sa dă cuvântul Dr. L.V. Emilian- 
Felsenfeldbriick, ca reprezentant al 
“vechiului exil”, care a arătat cum într'o 
Germanie pustiită de război, la Freiburg, 
s'a găsit un Român, Domnul Virgil 
Mihăilescu, care a reușit să strângă o 
“mână de cărți şi, cu elanul său și al unui 
grup de compatrioți, a pus bazele măreţei 
instituții de azi, asistat în tot cursul celor 
35 de ani de soția sa, Doamna Maria 
Mihăilescu. - 

In biblioteca devenită în 1959 Institut 
de Cercetări, au fost primiţi cu dragoste 
toți Românii care veneau “cu inima 
curată”, chiar şi atunci când opiniile lor 
politice nu coincideau cu acelea ale fon- 
datorilor. In încheiere, Dr. Emilian își 
arată optimismul şi încrederea în 


„vitalitatea și inteligența poporului român . - 


e ....—_—0 000 0 ST mn mi ai 
. pe a aa tea — a 


DIN FREIBURG 


care va ști să depășească momentele de 
cumpănă. : 

Ca reprezentant al “'tânărului exil” a 
luat cuvântul Dr. P.S. Năsturel-Paris, 
amintind primele sale contacte cu 
“Slobozia românească dela Freiburg pe 
pământ german”. 

A urmat la cuvânt Dr. Matei Cazacu- 
Paris, evocând anii 1949 şi 1959, când, la 
Bucureşti, părinții săi erau siliți să ardă, 
cu durere în suflet, cărți puse la index, în 
timp ce la Freiburg se salvau comori 
culturale. 

DI.N. Lupan-Bruxelles subliniază 
unicitatea, sub aspectul materialelor și al 
structurii, instituţiei dela Freiburg. 

Ing. Herlea-Paris arată necesitatea unor 
mai strânse legături intre instituţiile de 
cultură din Paris şi Institutul din 
Freiburg. 

Dr. Oct. Vuia-Freiburg, evocă momente 
din anii 1948 şi 1949, la Paris, unde 
împreună cu un grup de intelectuali 
români a pus bazele unei instituţii cu 
statut universitar și salută Institutul din 
Freiburg în numele instituţiei din Paris. 

DL. Sava Gârleanu-Lund aduce salutul 
său personal împreună cu acela al 
romanistului prof. Alf Lombard dela 
Universitatea din Lund. 

Doamna  Maria-loana lonescu evocă 
memoria membrului decedat al In- 
stitutului, Val Cordun, care i-a îndrumat 
primii paşi spre instituţia dela Freiburg. 

Sedinţa festivă s'a încheiat cu o suită 
românească în primă audiție opera 
regretatului H. A. Fiechtner, German 
originar din Basarabia, urmată de 
Sonatina lui Paul Constantinescu şi 
Bagatelle de Scărlătescu interpretate 


publicul din sală. 

In ziua de 13 Octombrie a.c. a avut loc 
ciclul de comunicări pe teme româneşti, 
conducerea discuţiilor pe marginea 
referatelor revenind Dr. Oct. Vuia care, ca 


de obicei, le-a imprimat un caracter 
ştiinţific serios. D-sa a dat cuvântul Dr. 
Petre S. Năsturel dela CRNS - Paris, pe 
tema “Lutheranismul săsesc şi cele dintâi 
tălmăciri românești din Biblie”. Trei in- 
fluențe ar fi putut determina efectuarea 
acestor traduceri: cea luterană, cea husită, 
cea (paradoxal) catolică, mai existând o 
teorie, aceea care consideră traducerile 
cărţilor bisericeşti în limba română ca 
fiind un fenomen spontan, dictat de 
necesitatea înțelegerii textului liturgic. 
Dintre influențele sus-amintite, vor- 
bitorul se raliază la cea luterană, 
prezentând argumente noi în această 
problemă. In plus, D-sa remarcă într'o 
serie de traduceri de cărţi bisericeşti în 
limba română tendinţa de a se discredita 
clerul ortodox român prin folosirea unei 
anumite terminologii în legătură cu 
ierarhia bisericească din cărțile sfinte. 
A urmat la cuvânt Dr. Oct. Vuia, 
prezentând “Logica adevărului istoric”. 
EI relevă cele trei aspecte specifice 
istoriei: trecutul cu semnificația faptelor, 
prezentul, în care apare noțiunea de 
pozitiv şi negativ şi viitorul care, în trecut 
implica providența (având astfel un carac- 
ter teleologic), iar astăzi implică ideea de 
libertate. El arată apoi cele trei categorii 
ale istoriei: Calitatea, aparența și ideea, 
dând ca exemplu Imperiul Român, care a 
fost inițial o realitate, rămânând o 
aparență în epoca formării regatelor bar- 
bare, pentru ca să subziste sub formă de 
idee în Sfântul Imperiu Roman de națiune 
germanică. 
-Dr, Lauro Grassi - Milano, în 
comunicarea sa ''Istoriografia italiană 
despre România, din 1945 până azi” arată 
cele două preocupări majore ale istoricilor 


italieni 'Tamborra, Caccamo, Buonin: 
contro, Copetti, D-na Valotta-Cavalott, 
Andri ş.a., relaţiile dintre Italia și 


România și evenimentele cheie din istoria 
României din 1821 până la izbucnirea 
celui de-al doilea război mondial. 

Un intermezzo oportun a fost prânzul 
luat în comun la **Casa Tineretului”, vis- 
ă-vis de Institut, la care participanţii au 
putut comunica între ei, legând noi 
cunoștințe şi reluând pe cele vechi. 

La orele 14.30 a reinceput seria de 
comunicări, cu un călduros apel al Dr. 


Buzi - Geneva, pentru sprijinirea schitului 
românesc Prodromos dela Muntele Athos, 
unde-i duc traiul câțiva călugări români, 
bătrâni şi bolnavi. Dl. Buzi a arătat 
urgenţa unui ajutor bănesc important 
pentru salvarea acestui sfânt lăcaș de im- 
portanță spirituală şi istorică, susținut de 
veacuri de Români. Apelul însuși a fost o 
scurtă şi interesantă comunicare, la care 
s'au făcut observaţii și completări com- 
petente. 

Dr. Dan Ionescu - Leverkusen a prezen- 
tat “O icoană românească de pelerinaj la 
Muntelui Sinai din sec. al XIX-lea”, care 
dovedeşte continuitatea legăturilor de 
secole dintre Tările Româneşti şi sfântul 
lăcaş din Egipt. E 

Domnul Sava Gârleanu a citit 
comunicarea “Felix Romuliana în Dacia 
Ripensis”!, referindu-se la recentele 
deseoperiri arheologice dela Gamzigrad, 
un sat din sud-estul Serbiei, la hotarul cu 
Bulgaria, unde se vorbeşte şi azi 
româneşte. 

DI. Nicolae Lupan - Bruxelles a prezen- 
tat personalitatea şi opera scriitorului 
basarabean Constantin Stamati-Ciurea, 
cărturar poliglot şi adânc iubitor al 

eamului său, aprig adversar al asupririi 


E E 


CUVANTUL ROMÂNESC 


ruseşti. Dr. Matei Cazacu a vorbit despre 
ceea ce putem numi partide politice în 
istoria medievală a țării noastre. 
Discuţiile pe marginea acestor comunicări 
au fost conduse cu deosebită competenţă 
de Dr. P. S. Năsturel şi au constituit 
uneori o scurtă comunicare științifică. 

La orele 19, toţi participanţii au fost 
invitați la întrunirea prietenească 
organizată într'una din elegantele săli ale 
hotelului Kolpinghaus. 

Punctul culminant al serii l-au con- 
stituit dansurile româneşti executate de 
un grup de tinere şi tineri germani, care 
sub conducerea entuziastului Studienrat 
Herwig Milde, și-au însuşit cu multă 
măiestrie şi talent specificul dansului 
popular românesc. 

Conform tradiţiei, sărbătorirea celei de 
a 35-a aniversări a Institutului Român de 
Cercetări din Freiburg s'a încheiat cu un 
serviciu religios celebrat de S.S. Protopop 
D. Em. Popa la Biserica '“Maica Dom- 
nului” (Maria Schutz), oficiindu-se 
totodată şi slujba de pomenire a mem- 
brilor şi sprijinitorilor instituţiei, trecuţi 
în cele veșnice. - 


Corespondent 


+ NICOLAE GOLEA “f 


26 Noembrie 1980 - 17 Septembrie 1984 


i Ca o lumânare s'a stins un Dac 


A 


i : i 

Miercuri 19 Septembrie 
1984, în biserica din 
comuna Bahnea, Jud. 
Mureş, un sobor de şapte 
preoţi, asistați de corul 
bisericii din Târnăveni, în 
prezența familiei îndoliate 
şi a unei mari mulțimi de 
credincioşi veniţi din toate 
părțile, sa oficiat slujba 
funerară a novogenarului - 
94 ani - Nicolae Golea, un 
Român vrednic, cunoscut de 


“toată Valea Târnavelor şi a 


Mureşului, fiind condus de 
toți cei prezenţi, întrun 
cortegiu măreț, pe ultimul 
drum pământesc și aşezat în 
cripta din cimitirul 
bisericii. 

Nicolae Golea a fost un 
om deosebit! 

Patriot înflăcărat, care la 
1 Decembrie 1918 a luat 
parte la Marea Adunare 
Naţională dela Alba lulia, 
aclamând din toată inima 
unirea Transilvaniei cu 
Patria Mamă. 

Despre activitatea lui 
obştească în funcţia de 
ir al comunei Bahnea 
vezi volumul de amintiri 
“O viaţă închinată unui 
sat'', Colecţia Studii 
Româneşti, 1980, nn) vor- 
besc faptele săvârşite de el: 
vorbeşte apa Văii Cundului 
care și astăzi îşi urmează 
cursul pe albia croită de el; 
vorbeşte monumentul 


eroilor din primul război 
mondial așezat în mijlocul 


vorbesc străzile 
noi deschise de el ca un 


comunei; 


vizionar, care prevedea 
viitorul oraş Bahnea; vor- 
besc crepele de pe imașurile 
comunei care și astăzi 
adapă turmele de animale 
ale comunei; în fine, vor- 
besc numeroasele cruci 
aşezate în comună și pe 
toate dealurile din 
împrejurimi; vorbeşte ar- 
monia din trecut şi de 
astăzi ce s'a închegat între 
cele două naționalități 
conlocuitoare - Români și 
Maghiari arătată prin 
dangătul clopotelor dela 
cele două biserici şi 
prezenţa numeroasă a lor în 
frunte cu preotul reformat 
Becendi la slujbă şi la con- 


ducerea lui pe ultimul 
drum pământesc. 
Intr'adevăr, Nicolae 
Golea a fost un om 
deosebit, ''cu o mână de 


învățătură, dar cu un car de 
minte", cum spune undeva 
Ion Creangă. A fost un om 
deosebit prin toată ținuta 
lui, prin vorba lui sfătoasă, 
prin portul său țărănesc şi 
românesc de pe Valea Târ- 
navei, dar mai ales prin 
podoaba părului său bogat 
lăsat până pe umeri; prin 
tot ce a făcut el pentru 


familie şi pentru obştea 
comunei. 
Privindu-l prin prisma 


proaspetelor amintiri, cu 


mersul lui drept, cu ținuta 


într'adevar un adevăra 


desprins de pe monumen: > 
tala columnă a lui Traian, 


care a mai umblat până ieri 

printre noi, după atâtea 

veacuri de istorie trecută. 
Să-i fie ţărâna ușoară și 

memoria neuitată! 

Preot loan Popa, Ginere. 


Ceea ce preotul loan 
Popa în rândurile de mai 
sus nu a putut spune, este 
că odată cu Nicolae Golea a 
dispărut şi simbolul 
întruchipat de el al 
vremilor de viaţă liberă. 
Bunicul său, Dumitru 
Golea-Gemu, fruntaş 
cunoscut pe tot cuprinsul 
Transilvaniei dintre Agnita, 
Reghin, Odorhei și Turda, a 
fost multă vreme primar al 
comunei sub Unguri în 
ultimile decenii ale 
secolului trecut, jumătate 
din populația satului fiind 
ungurească şi avându-l pe 
unul din Bethleni grof în 
sat. I-a urmat fiul, 
Dumitru Golea al lui Gemu, 
fost şi el în repetate rân- 
duri primar al comunei. 
Apoi vine nepotul lui 
Gemu, Nicolae Golea, care a 
devenit și el cunoscut pe 
toată Valea Târnavelor şi a 
Mureşului, fost multă 
vreme primar al comunei 
până în 1940, când se 
încheie viața politică liberă. 
Toţi trei au făcut toată 
viața lor operă de afirmare 
românească în această 
parte a Transilvaniei, unde 
cele două naționalități - 
Românii şi Unguri - îşi țin 
cumpănă. 

Participarea — numeroasă. 
la  înmormîntare a 
“mulțimii venită din toate 
părțile”, având în frunte 
soborul de 7 preoți, a 
obligat securitatea să in- 
terzică unor preoți 
cunoscuţi pentru atitudinea 
lor independentă” ca . să 
vorbească, prevenind astfel 
ca înmormîntarea lui 
Nicolae Golea să devină 0 
manifestaţie an: 
tiguvernamentală. [8i 


p 


1 


NTUL ROMÂNESC 


Sedinta Co 


DECEMBRIE 1984 


Academiei Româno-Americane (A.R.A) 


In ziua de 3 Noembrie 
1984 a avut loc la Univer: 
tea California din Davis, 
Comitetului 
executiv al Academiei 
Româno-A mericane, sub 
preşedinţia profesoarei 
Maria Manoliu-Manea, 
președinta ARA. : 
Dna preşedintă Manoliu: 
Manea a informat membrii 
Comitetului despre 
pregătirile pentru al X-lea 
Congres ARA ce se va ține 
la Universitatea Berkeley- 
California, în 2-4 Mai 1985. 
La acsst Congres şi-au 
anunțat participarea un 
număr important de per- 
sonalități româneşti şi 
americane din Statele 
Unite, Canada şi Europa, 
care vor determina un nou 
progres al acestei im- 
portante instituţii culturale 
româneşti din exil. 

- Comitetul executiv a 
luat act cu satisfacție că 
Universitatea Colorado din 
Boulder a acceptat..să găz- 
duiască cel“ de-al Il-lea 


sita 
şedinţa 


Conzres ARA în primăvara 
1986, al 
local 


nului cărui 
organizator va fi 
profesorul american, de 
origine romă! 
Fotino.dela ace 
sita 3 
- S'au propus unele com- 
plectări, şi clarificări la 
Statutele Academiei, care 
vor fi supuse aprobării 
Congresului ARA din Mai 
1985, după a căror 
aprobare vor fi date 


publicității. 

- S'au luat hotărîri pen- 
tru punerea în aplicare a 
deciziei Congresului ARA 
din Providence, R.I. privind 
înființarea institutului de 
cercetări pentru probleme 
româneşti al Academiei, în 
care scop: 

a fost numită con- 
ducerea provizorie a In- 
stitutului, formată din 
domnii: Mircea loniţiu- 
secretar general şi Eugen 
Popescu-secretar; directorul 
Institutului va fi numit un 
cadru academic american, 
de origine română, îndată 
ce se va obține acceptarea 
sa. 

au fost sugerate 
primele teme de cercetare, 
de perspectivă românească, 


ce vor fi date „publi 
odată cu definitivarea lor, 


după o consultare mai largă 

a membrilor ARA. 
Institutul va înființa 
comisii de specialiști cevor 
studia şi propune un 
proiect de ortografie care să 
țină seamă de tradiţiile 

culturii românești. 
- Institutul va lua în con- 
siderare posibilitatea 
LA CI e 


“şi a 
specialiști români din exil, 
ce nu fac parte din ARA. 

Cele mai bune lucrări 
privind temele de cercetare 
lansate de Institut vor fi 
premiate de Academie, în 
limita fondurilor primite. 


Condiţiile de premiere vor 
fi cuprinse în regulamentul 
de funcționare al In- 
stitutului, la a cărui întoc- 
mire se lucrează în prezent. 

A fost confirmată 
primirea a 12 noi membri 
ARA şi s'a decis supunerea 
la vot a unui număr de 
cereri de noi candidaţi. 

In urma succesului 
obținut cu volumul “Istoria 
Românilor”, de profesor 
Vlad Georgescu, editat de 
ARA, s'a hotărit traducerea 
şi publicarea ediţiei în 
limba engleză. 

- S'a aprobat editarea, în 
cadrul ARA, a unui volum 
de artă plastică românească 
în exil, a unei monografii 
“Brâncuşi” şi alte studii. 

2 ista ARA va apare 
n număr dublu cu prilejul 
aniversării a zece ani de 
existență ARA şi va conţine 
studii despre activitatea 
ştiinţifică şi de creaţie ar- 
tistică a lui Mircea Eliade, 
Stefan Lupaşcu, Emil 
Cioran şi a marelui 
dramaturg Eugen Ionescu, 
membru al Academiei Fran- 
ceze. 


-. Sa stabilit că în luna 
Ianuarie 1985 va avea loc o 
nouă şedinţă a Comitetului 
executiv ARA. 


Secretariatul de presă 
ARA. 
5 Noembrie 1984 


CONSILIUL NAŢIONAL ROMÂN 


Secţia America 


COMUNICAT 


Biroul Executiv Al Consiliului Naţional Român - Secţia America, 


întrunit în ședință pe ziua de 9 Noembrie 


1984, a ales pe D-l Ion 


Teodorescu-Făget, în funcţia de Președinte al Secţiei, în locul rămas 


vacant prin decesul fostului preşe 


BAL MASCAT LA HAMILTON 


i 4 
„A devenit o tradiţie ca 
in fiecare an în luna 


Octombrie, Asociaţia Cultu- 
rală Română din Hamilton, 
să sărbătorească la Câmpul 


Românesc “Balul mascat” 
( Hallow-e'en ). 

laţă-i mai sus pe o parte 
din participanţii balului din 
acest an, aşezaţi în faţa 


dinte loan Ovidiu Borcea. 


“,, 
Li 
jurului pentru acordarea 
premiilor pentru cel mai 


original și cel mai frumos 
costum. 


Corespondent 


- A fost aprobat raportul 


NOUA BIBLIOTECĂ ROMÂNEASCĂ ÎN MONTREAL 


Se haeit e, a 


Aspect dela expoziția artiştilor plastici din Quebec, organizată cu ocazia deschiderii 


PAGINA 25 


STIRI DIN LUMEA 
ROMANEASCĂ 


mitetului executiv al 


iecă 


“Bibliotecii Române” a Centrului Cultural din Montreal. 


Deschiderea unei noi bi- 
blioteci constituie un eveni- 
ment important în viața unei 
comunități. Semnificația a- 
cestui act rezultă dindorința 
membrilor săi de-a supra- 
viețui din punct de vedere 
spiritual şi cultural. 

Conferința inaugurală a 
fost ținută de DI Vasile Tega, 


Centrului 


si a avut un subiect cu con- 
ținut profund național: balada 
meșterului Manole. 
Amenajată în localurile 
Cultural situat 
lângă biserica ortodoxa ro- 
mână “Buna Vestire”, bi- 
plioteca posedă deja circa 
3500 de cărți și ziare ro- 
mâneşti provenite din donaţii 


private și donații dela di- 
ferite organizaţii românești. 

Donaţii în cărți, ziare și 
orice alte documente sau 
mărturii despre viața româ- 
nească seprimesc la adresa: 
Centre Culturel Roumain- 
Bibliotheque, C.P. Snowdon 
PO Box 1177, Montreal, Q. 


Corespondent 


IOAN OVIDIU BORCEA 


Cartea de Aur a Eroilor luptei an- 
ticomuniste din România, a înscris la 27 
Octombrie 1984, 
ic-luptător: 10 

“ subit atac de cord, a smuls dintre noi pen- 
tru totdeauna pe acest suflet prea încer- 
cat. 

O cronologie a generaţiilor de Români 
uciși sau morţi din cauza  lerorii 
comuniste, atinge cu cei de vârsta lui 
Ovidiu Borcea, a patra generație de 
rezistență comunistă. Deşi mort în Statele 
Unite, Borcea este victima terorii 
comuniste la care a fost supus zeci de ani. 

Cronica jertfelor româneşti a fost scrisă 
în închisori, în munţii României şi pe 
întreg cuprinsul ţării. Harta României a 
fost întunecată în ultimii 40 de ani de 
câteva puncte negre, dintre care unele se 
numesc: Aiud, Jilava, Piteşti, Sighetul 
Marmaţiei, Gherla, Râmnicul-Sărat şi o 
adâncă linie roşie care taie Dobrogea la 
jumătatea ei, Canalul Morţii. 

La plecarea dintre noi, a fiecărui 
luptător anticomunist, ne gândim la toţi 
cei cărora le-a fost scurtată viața după 
capitularea necondiționată dela 23 August 
1944: 

Generaţia Făuritorilor României Mari, 
începând cu asasinarea Mareșalului An- 
tonescu și terminând cu foştii demnitari, 
cei mai mulți ucişi în închisoarea dela 
Sighet; 

Generaţia de aur, din care făceau parte 
cei de vârsta lui Mircea Vulcănescu, uciși 
la Aiud şi în alte închisori; 

Generaţia de Sacrificiu, începând cu 
ostașii căzuţi în cruciada împotriva 
bolşevismului, continuată cu studenţii 
mucenizați la Piteşti şi toţi eroii de o 
vârstă cu ei; 

Generaţia Catacombelor, formată din 
copiii şi tinerii minori, care a fost prinsă 
nepregătită de invazia agresorului roşu. 

loan Ovidiu Borcea, făcea parte din 
această generaţie intrată în luptă, fără 
“perioada de instrucţie”, 

Născut în anul 1932, loan Ovidiu Bor- 
cea, avea doar 12 ani, când România a fost 
ocupată de Ruși. A fost copil, dar a auzit 
şi a simţit năvălirea lor. A auzit de 
violuri şi omoruri, groaza oamenilor, de 
dubele negre. 

Sufletul lui curat a ales lupta, 

Când abia împlinise 13 ani, îl găsim în 
primele rânduri la Manifestaţia dela 8 
Noembrie 1945, din faţa Palatului Regal. 

A văzut cum s'a tras de către comunişti, 


încă un nume de auten: 


IN OVIDIU BORCEA. Un De atunci nu a cunoscut liniştea și 


în Români. A văzut sânge şi oameni 
morţi. El însuşi a fost arestat şi bătut în 
subsolul Ministerului..de Interne. 


împăcarea! 

La vârsta de 19 ani, când tinerii își 
pregătesc un viitor, alegând un viitor 
comod, Borcea este arestat şi condamnat 
la 20 de ani de temniţă grea. 

Noul itinerar al vieţii, îl va duce din 
celulele subterane ale Jilavei, la gerul 
celulelor de pedeapsă dela Aiud, la minele 
de plumb și insalubra închisoare dela Râm- 
nicul Sărat. Sinistra clădire celulă can- 
ceroasă pe harta țării- poarta trista faimă, 
că de acolo, într'o seară de Noembrie au 
fost ridicaţi 14 deţinuţi -făuritori de zodie 
nouă- şi sugrumaţi în pădurea Tâncăbeşti. 

Fiind cel mai tânăr în închisoarea Râm- 
nicul Sărat, era şi cel mai vizat. N'a rămas 
pedeapsă în închisoare pe care Borcea să 
n'o fi cunoscut! N'a fost grevă a foamei la 
care să nu ia parte. Au murit lângă el: Ion 
Mihalache, Jenică Arnăutu, Costică 
Hagea, Generalul Pantazi, Piki Rădulescu 
Pogoneanu și alţii, fără să-i poată ajuta 
din celula sa de izolare... 

A împlinit vârsta de 20 de ani şi cea de 
30 de ani în închisoare, executând 13 ani 
din pedeapsa de 20 de ani, fiind eliberat cu 
decretul din 1964. 

Convins că în lumea liberă este mai 
necesar luptei decât sub dura 
supraveghere din ţară în anul 1980, vine 
în Statele Unite. 

Pe întinsul front anticomunist al 
exilului românesc, se înregimentează în 
Consiliul Naţional Român şi apără cu o 
corectitudine exemplară principiile 
libertăţii şi demnităţii umane, paralel cu 
lupta de eliberare a ţării. Pentru 
deosebitele sale merite, a fost ales 
Preşedinte al Consiliului Naţional Român 
- Secţia America. 

A fost printre membrii fondatori ai 
Asociaţiei foştilor deţinuţi politici români 
şi a fost ales Vice Preşedinte al Asociaţiei. 

Plecarea lui dintre noi, lasă un gol 
imens, care nu poate fi înlocuit uşor. Il 
vom simţi însă alături de noi la toate 
marile încercări şi în lupta împotriva 
comunismului, loan Ovidiu Borcea, din 
locul lui va fi totdeauna: s 

“PREZENT”! 
CONSILIUL NAŢIONAL ROMÂN 
Secția America 


ASOCIATIA FOȘTILOR DEȚINUȚI 
POLITICI ROMÂNI 


ap a-i De, - 


" 
* 


ca 


PAGINA 26 DECEMBRIE 1984 a Ca PR 
AD0D DDD DDAPDIIDDIID , 


: pl aaa 


Sport 


* In campionatul de fotbal Divizia “A” s'au disputat 13 
etape. Pe primul loc, neînvinsă, continuă să se afle Dinamo 
Buc., care și-a întărit lotul și toamna aceasta cu Tulba 
dela F.C. Baia Mare şi Suciu, dela Steaua. Pe locurile 
următoare se află Steaua, Sportul Studențesc și U. Craiova. 

Intre aceste patru echipe și restul există o diferență 
valorică evidentă. Dintre acestea Steaua și Sportul Stu- 
dențesc au pretenții serioase la titlu, considerând valoarea 
lotului de jucători pe care-l au la dispoziţie. U. Craiova 
are în schimb o serie de probleme. Balaci n'a putut fi 
recuperat complet, după cele două operații de menisc 
a părăsit Craiova, unde numele lui era sinonim cu cel al 
echipei, preluând funcția de antrenor a lui F.C. Olt din 
Slatina. In echipa craioveană se simte nevoia întineririi 
lotului, care la ora actuală este mic comparat cu al celor 
trei echipe bucurestene. 

Pe locul cinci în clasament, spre surpriza multor 
iubitori de fotbal se află proaspăta promovată Gloria Buzău. 
Cu doi “veterani” în atac, Dudu Georgescu si Marcu, echipa 
se dovedeşte foarte eficace, reusind o serie de victorii în 
deplasare pe care puțini le pronosticau. Corvinul, fosta 
echipă a lui M. Lucescu, cu un lot de jucători neomogen, 
care mai dispune totuși -mare minune!!...până când?- de 
trei jucători (Klein, Gabor și Mateuţ) componenți ai lotului 
național de fotbal, se zbate pe la mijlocul clasamentului. 
Pe ultimul loc se află Jiul, care ani la rânda reușit să 
se salveze dela retrogradare în ultimele etape. Cu numai 
5 puncte echipa minerilor din Petroșani este prima candi- 
dată sigură la retrogradare. In rest prevedem că lupta 
pentru evitarea retrogradării, în care sunt angajate cel 
puțin 5 echipe, va fi tot atât de aprigă ca cea pentru titlu. 

Rămâne ca etapele următoare să confirme sau infirme 
acest lucru. 


dea e A adi je 
Mircea Sandu - tricou de culoare închisă - deschide scorul. 
(Fază din meciul Sp. Studențesc - F.C.Argeş, 2 - D 


.. 
CLASAMENTUL 

1. DINAMO 13 350 25-14 21 
2. Steaua 13 841 28-7 29 
3. Sportul stud. X13 823 32-15 18 
4. Univ. Graiova 13 733 25-19 17 
5. Gloria Buzău 13 634 22-22 15 
6. ASA. Tg. Mureş 13 535 11-11 13 
7. F. C. Bihor 13 535 15-17 13 
8. Chimia Rm. Vicea 13 535 14-18 13 
9. Corvinul 13 607 23-18 12 
10. F. C. Argeş 13 526 18-15 12 
11. Rapid 13 445 36-13 12 
12. „Poli” Timişoara 13 445 13-21 12 
13. F. C M. Braţor 13 517 15-16 11 
14. 5. C. Bacău 13 427 14-19 10 
15. F. C. Baia Mare -13 427 13-20 10 
16. F. C. Olt 13 418 15-23 9 
17. Politehnica laşi 13 166 13-27 3 
18. Sul 13 328 8-25 8 

.. 

REZULTATE TEHNICE 
F.C.M. 2a70v - Ş.C. Bacău 2-1 U-1) 
Sportul studențesc = F.C. Argeș 2-1 (1-1) 
Politehnica laşi — F.C. Bihor = 0-0 

Rapid — A.S.A. Ta. Mureș — 1—) 
Uniy, Craiova = Chimia Rm. Vilcea 5-2 (3-2) 
F. C. on = Steaua 0-3 (0-1) 
F.C. Bcia Mare — Coriinul 2-0 (1-0) 
Gloria Buzău — „Poli“ Timişoara 5-0 (4-0) 
Jiul Petroșani = Dinamo 1-1 40-0) 

LA 

-. 

CUPA UEFA. 


OLYMPIAKOS PIREU - U. CRAIOVA 0-1(0-0) 


* Pe stadionul olimpic din Atena s'a disputat la 7 Noembrie 
a.c,, returul partidei dintre echipele Olympiakos şi U, Cra- 
iova, din turul II al Cupei UEFA, la fotbal. După o partidă 
viu disputată, studenţii craioveni reusesc să câştige cu 1-0 
prin golul marcat de Cârțu (min,75) dintr'o pasăa lui Geol- 
gău. Craiovenii au mai avut și alte ocazii de a înscrie, dar 
au ratat incredibil prin Cârţu - cel mai bun jucător cralo- 
vean - Irimescu, Negrilă si Cămătaru, Echipa craioveană, 
după o serie de jocuri slabe în campionat, a arătat că știe 
să joace partidele cheie. Deoarece studenţii au câștigat la 
Craiova cu 1-0, ei s'au calificat înturultrei al cupel UEFA. 


-— — - 


* Si în cele trei serii ale Diviziei “B” de fotbal s'au disputat 
13 etape. In seria întâia, pe primul loc se află Dunărea Ga- 
lați, urmată la numai 2 puncte de Petrolul. Intre aceste doua 
echipe se va da lupta pentru titlu. In seria a doua, pe primul 
loc se află Dinamo V., urmată de alte două echipe bucureș- 
tene. Dinamo Victoria Buc. și Automatica au cele mai mari 
sanse la promovare, deoarece fosta divizionară “A”, Cs, 

ârgoviște se află în a doua jumătate a clasamentului, cu 
puține șanse de a intra în lupta pentru sefia clasamentului. 


Seria a treia oferă o surpriză neplăcută; UTA, echipă de 
tradiție în fotbalul românesc se află în zona retrogradării, 
fapt care părea de neconceput cu numai câțiva ani în urma. 
Este de neînchipuit ce s'a putut întâmpla cu izvorul de juca- 
tori talentați, care a fost clubul arădan în lunga sa existența. 
Sefia clasamentului în această serie o dețin studenţii clujeni 
care au mari sanse de a terminape primul loc, deși nu sunt 
excluse unele” surprize din partea echipelor CSM Reșița și 
Gloria Bistriţa. i 

. 
CLASAMENTUL SERIA | 


1. DUNĂREA 13 1 22- ? 2 
2. Petrolul 13 24 9 19 
3. C.F.R. Paşcani 13 1818 15 
A. F.C. C-ta 22-13 1 
5. C.S. Botoşani 13 17-16 ALI 
6. A.S. Mizil 13 2428 IL] £ 


7. Oţelul Galaţi 13 

3. OlimpiaR. S. 13 

9. Progresul Br. 13 

10. Met Mang. 13 
11. C.S.M..S-a 13 
12-13. Prahova PI. 13 
Chimia Făl. 13 

14. Ceohl. P.N. 13 
13. Unirea Focș. 13 
16. Partizorul Be. 13 

17. FEPA 174 13 
18. Met. Plopeni 13 


auauanuuueaunaoaueă 
- coauNnNNOauNnNau= 
-. .vccsoeseuuuuunn 

i 

3 

[că 


1. DINAMOV. 13 83 4 1 28-16 20 
2. Automatica 19 5713330 991 
3. Mecanică fină 13 7 1 3 1917 15 
4. I.MA.S.A. 13 6 3 4 15% 15 
5. Şoimii Sibiu 13 6 2 5 24-14 14 
4. Autobuzul 13 Sa a 1915 4 
7. Aluminiu 13 5 a 4 2020 14 
8. Progresul V. 13 6 1 6 2020 13 
9. Carpaţi Mirșa 13 6 1 6 1616 13 
10. Chimica Tim. 13 6 1 6 19-22 13 
11. C.S. Tirgovişte* 13 6 3 4 22:12 12 
12. Tractorul Bv. 13 4 3 6 1619 11 
13. Metalul Buc. 13 4 3 6 1525 1 
14. Minerul Motru 13 3 4 6 610 10 
15-16. Gaz metan 13 5 0 8 1622 10 
C.S.M.Dr. 1.5. 43 5 0 9 1521 10 
17. Unirea Alex. 13 4 2 7 1927 19 
18. Flacăra Moreni 13 D397 1234.30. 9; 


„* Echipă panalizată cu 3 punct> 
zi hei talpi 


ă Fă E CEA 
RU i 90p Pre Ca pia 
> CLASAMENTUL SERIA A II-A 
1. mt” CLUI NP. 3349-3313 7-20 
2. Gloria Bistriţa 13-02-3207 18 
3. C.S.M. Reşita 33 E.p-sz3 3 -12-9 13 
a. Minerul Carne 150050 43233, 240218 
5. Strunonl Arad p3 Sai 0 20 15,43: 
6. Aurul Bird 13 6 34 17-13 15 
7, Armătura Zau | 13 7 1 5 21.20. 15 
8. Mureşul Deve 13 Sa 4 19-12 14 
$. Minerul Lupeni 13 5 3 5 2120 13 
10. C.F.R. Timișoara 13 5 2 6 1315 12 
11. Olimria S.H. VI pa 5 97-21 12 
12. Unirea A. luia 13607 pp 42 
13. Aviniul Peohin 13 4 3 6 1344 |! 
14. F.C.H. UTA. 13 3:32 1-17 ? 
15. Met. Cugir 13 2 56 1118 d 
16. Stic!a Turdn 13 3 37 72 Lă 
17. Gloria Reşila. LEI 3 2-8 10-23 Li 
18. Ind. sirme. CT, 13 2:35:79 12-28 7 
. 
.. 


CUPA CAMPIONILOR EUROPENI 


DINAMO - GIRONDINS 1-1 (1-0, 1-0) 


* La 7 Oct, a.c. s'a disputat la Bucuresti returul partidei 
dintre Dinamo București și echipa franceză Girondins 
Bordeaux din etapa a 2-a a Cupei Campionilor Europeni la 
fotbal. A fost o partidă foarte disputată, pe care jucătorii 
bucuresteni au început-o într'un ritm debordant, cu atacuri 
succesive la poarta francezilor, ei reusind să înscrie prin 
Dragnea (min.9) care a reluat cu capul în plasă centrarea 
lui Tălnar, In continuare, bucureştenii ratează din situaţii 
favorabile prin Dragnea, Tălnar, Rednic și mai ales Orac. 
In repriza secundă Moraru are câteva intervenţii salvatoa- 
re - la șutul lui Giresse, etc. - și partida se termină cu 
1-0 pentru bucureşteni. i 

Deoarece în jocul tur Francezii au câstigat cu 1-0, par- 
tida se prelungește cu două reprize a câte 15 minute. In pre- 
lungire, echipa franceză, care şi-a dozat mai bine efortu- 
rile și a avut un plus de luciditate, reuseste să câstige prin 
golul lui Lacombe (min.119), reusind astiel să se califice în 
turul trei al CCE. zi 


Dragnea - tricou alb - marchează cu capul. 
(Pază din meciul Dinamo - Girordins B.1- 1) 


E 
Z 


i 
: 
E 
E 
i; 
E 
i 
: 
| 


E 


| 
| 
| 
| 


ni 


UVANTUL ROMÂNESC 


dă 


PLĂCINTĂ CU 


DULCEATȚĂ DE 
CIREŞI AMARE 


de ARGUS 


UNUI COLABORAȚIONIST 


Măsura de greutate, 

o ştim toţi că este gramul, 
dar când vrei să afli prostia, 
o măsori cu...mihlovanul! 


UNUI “ANUMIT” DENTIST 


Stiu Românii, ştiu, 
pentru cine scriu: 
**Crampe'n Cramer-crape, 
dracii să-l adape, 

urări cu toptan 
“*Să n'apuce anu!" 


Stă 


da de) sd 


a DE 0 NE 3 ORE 
“UNUI “DOCTOR FĂRĂ VOIE” 
Nici o rimă nu se prinde 
nici un vers nu pot să zic, 
fiindcă doctorul” A.B., 
este un mare....Nimic! 


LA NEW YORK A APĂRUT 
“MINCINO SUL” 


Vorbelor prea răsucite, 
omul greu le ţine peiptul! 
Unii mint pe ocolite, 

ăsta minte pe de-a dreptul. 


UNUI VĂIUREL CAP DE GÂSCĂ 


Bă deskule, prostia-ți stă'ntre coarne 

o vede lumea dar, discretă, tace. 

De ce te-apuci s'o trâmbiţezi cu goarne 
ori crezi că e prea mică şi nu-ţi place?.. 


UNUI CORUPĂTOR DE MINORE 


Activist de mare clasă 

şi prin FRAL-uri şi prin RANCE, 
când cu intriga nu merge, 

dă năvala prin puştance. 


COMPARAȚIE 


Niculiţă şi Fidel, 

Sunt la fel! 

Unu-ţi ““pune barbă” când vorbeste 
Celălalt “'se bărbiereşte”. 


LUI CONSTANTIN CERNENKO 


Prea stalinist în toate cele, 
e cazul să azvârli surtucu; 
după Brejnev şi după Yuri, 
ţi-e liber drumul spre...tătucul 


LA GENEVA S'A SFÂRȘIT 
CONGRESUL ROMÂNILOR LIBERI 


Si Elveţia aceasta, 
la prea mulţi le sapă groapa! 
Ca s'o ierte de păcate, 


după Raţiu, s'a dus...Papa! E 


4 


PAGINA 27, 


SCRISORI DIN ŢARĂ 


(Radio Europa Liberă, emisiunea “De vorbă cu ascultătorii”) 


SCRISOAREA III 


SCRISOAREA | 


Cum mă numesc n'are nici o importanță. Trăiesc în 

nada de peste 40 de ani şi nu de mult m'am întors din 
inia, unde am sărutat pământul țării mele şi mor: 

e părinţilor, de prin ținutul Tecuciului. 

ărul meu dintr'un sat, am stat de vorbă ca într'o 

pătrânică pe care o cunoşteam încă de când eram 


pintel 

La vV: 
chilie cu 0 
tânără. 3 idei E 

Printre altele mi-a povestit din viața ei de călugăriță la 
pinăstirea Adormirea Maicii Domnului din comuna Tudor 
Viadimirescu 'Țecuci. Cum cele 300 de maici şi surori și-au 
dus toată zestrea dela părinți acolo, cum şi-au strămutat şi 

mânturile la mânăstire prin schimb cu alți proprietari 
din satele lor şi cum cu mâinile lor au zidit acea mânăstire 
j chiliile el. 

In anul 1956, mânăstirea a fost desființată iar maicile îm- 
preună cu stareța au fost alungate, pierzându-și bunurile 
duse la mânăstire de acasă. 

Cele mai multe au suferit şi închisoare din cauza că mai 
purtau hainele călugărești, neavând altele. La plecare m'au 


rugat să vă înmânez următorul mesaj. “Suntem bătrâne, 


ce am  hărgătit pe unde am fost primite. Si 
ne-am gândit oare cui să ne adresăm ca mânăstirea zidită 
cu mâinile și cu bunurile noastre care acum stă pustie să 
i-o dăruiască în chip de azil de bătrâne, în care să ne 


_ sfârşim zilele. 


Mulţi din ţara noastră care au fost duşi la canal s'au 
întors, şi şi-au primit casele şi grădinile înapoi. Noi de ce să 
nu le primim? Ce rău am făcut ca pedeapsa să nu se mai 
sfârșească? Da rara) 

Sar putea să se spună că putem. merge la azilele din 
orase. Dar noi, dorim mânăstirea noastră, în care am mun- 
cit şi ne-am rugat ca şi părinţii şi străbunii noştri care prin 
credință au sădit țara noastră, România. 

Aceasta ar fi o mare bucurie pentru noi şi pentru cei care 
spun că biserica noastră este persecutată, (fie din ţară,fie 
din alte țări)” 

Vă rugăm mult, dacă aveţi trecere, puneţi un cuvânt 
pentru noi, la cei mai mari din țara noastră, şi la cei cu 


credinţă şi dragoste de România. 
m mult difuzați această 


ZE ză 


In primul rând vă cer scuze pentrucă vă deranjez cu 
scrisoarea mea dar simt nevoia să ştiu şi eu adevărul: ce se 
întâmplă cu noi muncitorii din România. 

Poate vi se pare ciudat că un om din această țară vă 
întreabă, dar credeți-mă că noi nici pe jumătate nu avem 
habar ce se întâmplă cu noi. Pe zi ce trece suntem trataţi 
mai rău şi mai rău,pot zice că dela o zi la alta apar legi noi, 
şi toate legile, pot să zic, că sunt împotriva noastră a mun- 
citorilor. 

După cum am observat, dl. Ceaușescu nu are altceva de 
făcut, decât să aducă legi noi, decrete noi, dar toate sunt 
împotriva oamenilor de rând (muncitorilor, țăranilor). De 
când a început era Ceauşescu oamenii tot mai rău şi mai 
rău au ajuns, nu pot înțelege ca după 40 de ani după război, 
să ajungem acolo ca oamenii să mănânce pe bonuri, un om 
care lucrează zilnic 10-14 ore, să aibă porţia lui de carne de 
1,5Kg pe lună, să nu mai vorbim şi de alte alimente. Pur şi 
simplu nu pot înțelege cum am putut să ajungem în 
situația asta. Nu ştiu dece, dar deja am ajuns acolo că si în 
străinătate suntem hăituiţi, şi trebue să trudim ca alții să 
se poată distra. 

Nu pat înțelege cum s'a ajuns până aici, înțeleg că în țară 
ne taie salariile, dar și aici să ne fure din diurnă, asta nu 
mai pot înțelege. Am fost şi în altă țară, dar până aici, 
nici unde, nu sau atins de diurnă, Nu știu dacă aici se ştie 
luerul acesta și de către șefii algerieni, că noi, când am 
întrebat pe domnul director care este șeful Antreprizei 
române din Saidan ce se întâmplă cu banii ce ni se Opresc, 
am fost amenințați de către dânsul, că dacă nu ne vedem de 
treaba noastră şi nu vrem să ieşim la lucru, o să aducă 


” miliția din oraș să ne înveţe minte, cum să ne interesăm de 


treburile ce nu ne privesc. Eu nu pot pricepe lucrul acesta, 
cum adică, să nu ne intereseze, pe noi, când se fură banii: 
pentru care suntem nevoiţi să trudim zi și noapte. 

Eu nu pot înțelege un lucru: noi Românii nu mai avem 
dreptul să «trăim liberi și cinstiţi ca alţii nici unde pe 
pământ? 

„Aş mai avea multe lucruri să vă întreb, ce nu pot înțelege 
nici cum, dar ştiu că dumneavoastră și așa sunteți ocupat şi 
D'aş vrea să vă supăr şi să vă deranjez cu problemele mele, 
d vă rog foarte frumos, dacă ați putea să-mi răspundeţi și 

le. 

Vă rog să mă scuzaţi, pentru deranjul ce vă fac cu această 
scrisoare anonimă, dar credeţi-mă că nu mai am curajul să: 
mi trec numele pe nici o. hârtie. Nu de altceva, dar la noi, 
pentru adevăr, eşti distrus și corporal şi mintal. Aici îmi 
închei scrisoarea mea trăind cu speranța că o să aveţi timp 
să-mi răspundeţi şi mie. 

Cu cea mai mare stimă şi respect» 

Ascultătorul dumneavoastră. 


i dacă se poate să ajungă. 


In primul rând îmi cer scuze pentru deranj însă nu am 
altă cale să mă adresez lui Nicolae Ceaușescu decât prin 
radio Europa Liberă, cel mai ascultat post de radio din 
România. 

„Noi Românii suntem atât de subjugaţi şi de înjosiţi de 
dictatura lui Ceauşescu încât nu ne mai considerăm oameni 
ci un fel de sclavi,de roboți conduși de cel mai mare dictator 
care a existat pe pământul românesc. Noi Românii, sub 
Ceauşescu am ajuns cel mai sărac popor din Europa 
răsăriteană. Chiar Polonia și poporul polonez se află într'o 
situație mai bună ca a noastră. Vreau să întreb pe dl. 
Ceauşescu când a mai existat vreodată în istoria poporului 
român să mănânce pe cartelă 0,5 kg. făină de grâu, 1 kg. 
făină de mălai, 0,5 kg. zahăr si 400 ml. ulei pe lună. Tăranu- 
lui român i s'a luat pământul plătit cu câțiva lei la CAP și 
trebue să fure ca să poată trăi de pe o zi pe alta, iar din 
puţinul care se mai cultivă se mai și exportă. 

Domnule Ceauşescu, noi am ajuns la capătul răbdării şi 
nu vă mai putem suporta. Singura soluţie ca poporul român 
să-şi recapete demnitatea de om este să urmeze exemplul 
poporului polonez. Deja au început greve și demonstraţii la 
Bucureşti, la Galaţi, în Valea Jiului şi la minierii din 
Maramureş. Dacă situaţia continuă să fie tot așa vom ex- 
tinde grevele şi demonstrațiile pe tot cuprinsul ţării. Nu 


AJUTOR LA CUMPĂRĂTURI? 


REPARAȚII DE BICICLETE? 


STUDIOU FOTOGRAFIC? 
SERVICII LEGALE? 
VOPSIRE DE LOCUINŢE? 
DE PARCARE? 
ÎNTREŢINEREA BAZINELOR 
DE INNOT? 


CURĂŢIREA ZĂPEZII? 


L] 


PN m 


CA 


înţelegem dece în Occident nu se face mai multă publicitate 
despre situaţia catastrofală şi falimentară a României sub 
dictatura lui Ceaușescu, care pur şi simplu face cum îl taie 
capul, nu mai dă socoteală nimănui, ne-a dus țara la sapă 
de lemn. Dece, domnule Ceausescu se fură în masă, nu e- 
xistă întreprindere sau instituțieunde sănu se fure sau să se 
delapideze? Nu putem rezolva nici o problemă fără bacşiș, 
sau relaţii. Carnea, pâinea, cafeaua și țigările KENT au 
valoarea aurului în România. Nu mai vorbim de ciocolată, 
bomboane, unt, care nu mai există deloc. Ca să ai 3-4 copii 
este pur și simplu o sinucidere pentru părinţi, pentrucă nu 
ai cu ce-i hrăni, iar dacă găseşti câte ceva este la preţuri 
astronomice şi cu salariul pe care îl primeşti abia îţi 
trăieşti zilele. Ca să pleci în vizită în Vest este imposibil, 
eşti considerat ca un mare trădător şi spion şi maltratat de 
securitatea lui Ceauşescu. 

Ca să pleci într'o ţară din Est îţi trebue câteva luni să 
completezi formulare peste formulare şi eşti supus la in- 
terogatorii nesfârsite. 

Deci paharul cu chinuri al Românilor e plin domnule 
Ceauşescu. Singura speranță a noastră este ori să murim cu 
toţii ori să luptăm şi să schimbam dictatura dvs. 


Semnat: Un sclav al lui Ceauşescu. 


DISTRIBUIRI? 

SERVICII DE MESAJE? 
LEMNE DE FOC? 
CHIOȘCURI ALIMENTARE? 
MAGAZINE DE MOBILĂ? 
SERVICII DE CURĂŢIRE? 
SERVICII CULINARE? 
CROITORIE? MODĂ? 


CONSULTANT DE COMPUTERE? 


CARE ESTE IDEEA 
EA MARE? 


Aveţi o idee pe care aţi dori s'o transformați în realitate? O idee pe care 


: s'o transformați 


într?0 mică afacere personală? Dacă sunteți între 18 și 24 


de ani, si nu mergeţi la cursurile de zi ale unei şcoli sau între 25 si 29 de 
ani și sunteți recent absolvenţi de liceu, poate Vă putem ajuta. 


Dacă vă încadraţi în condi 
DIN ONTARIO ,prinprogramu 


le de mai sus, ANTREPRIZA 'TINERILOR 
de Capitalde Viitor al Tineretului, vă poate 


împrumuta până la 5,000 dolaripentru 12 luni, fără dobândă, pentru a putea 


începe afacerea ce o doriţi. 


Gândiţi-vă la această propunere, Puteţi ti seful Dstrăpropriu, puteţi 
câstiga o experiență valoroasă și totodată puteţi implanta ideea D-stră 


Rică ET în piața comerciala. 
UT Sortat 


rio, M7A-IN3. 


Pentru mai multe informaţii, cereți pamfletul “Youth Venture Capi- 
ta/”, Government Mail Services, Box 84, Queen's Park, Toronto, Onta- 


“Secretariat for Social 
Development 


OOntario 


„Gordon Dean, Provincial Secretary 
Wiliam Davis, Premier 


| NP 


In 1954, la zece ani dela 
introducerea cenzurei, cen- 
zura comunistă atinge 
apogeul, amputând valorile 
patrimoniului naţional şi 
grefând dogme străine, 
dogme comuniste. Per: 
sonalităţile patrimoniului 
național sunt dezrădăcinate 
din reala noastră viaţă şi 
istoria românească, iar în 
locul lor sunt aduse marile 
statui de gips ale viitorilor 
noi stăpâni nedoriți. Noi 
slugi, aduc noi stăpâni. Noii 
stăpâni devin tot mai 
puternici, prin numărul 
noilor slugi. Cenzura este 
peste tot. Ne cenzurează 
noii stăpâni, ne cenzurează 
noile slugi. Deci, cenzurați 
şi pedepsiţi, pedepsiți şi 
obidiţi. 

Generaţia mea a început 
cu cenzura comunistă și 


dacă pe cele anterioare nu 
ne permitem să le 
apreciem, în schimb pe cea 
comunistă o putem aprecia 
real pentrucă am crescut 
împreună, 

Noi, generația mea, am 
început cu “'cenzura de 
familie”, pentrucă întâi am 
fost învăţaţi ce să nu vor- 
bim, iar mai pe urmă să 
tăcem. Aceasta ca să ne 
apărăm familia, părinţii, 
care printre multe altele 
insemnau şi o cartelă în 


plus. Brutalitatea 
comunistă instalase 
anxietatea, comuniştii 


aveau mai multe închisori 
decât edituri, aveau mai 
mulţi cenzori decât in- 
telectuali, aveau mai multă 
forță decât minte şi astfel 
au instalat regulamentele 
supunerii locul bine 


DECEMBRIE 1984 


DELA CENZURĂ LA PERVESIUNE 


binefacerii libertăţilor 
sociale. 

La şcoală ne-am întâlnit 
cu cenzura şcolară care a 


fost atât de brutală încât 


nu numai că a interzis 
manualele şcolare 
româneşti, care atinseseră 


gloria perfecțiunii între cele 
două războaie mondiale, dar 
au introdus manualele 
traduse din limba rusă, 
ceea ce tindea nu numai să 
fim cenzuraţi dar şi mai 
puțin Români. Limba 
Română care nu putea fi 
tradusă din limba rusă, a 
fost dată pe mâna slugilor 
ca să fie maltratată literar 


şi ortografic. Cenzura 
comunistă dezintegra 
românismul. 


Cenzura nu mai era sen- 
tinela de pe vremea lui 
Carol II, care nu permitea 


MAI BINE MORT! 


Legea alimentaţiei ș știin- 
țifice, introdusă în România 
datorită grijii pe care per 
şi în special cuplul Ceaușes- 
cu o poartă “omului”? șimai 
ales sănătății acestuia a avut 
ca efect imediat introduce- 
rea tichetelor de aprovizio- 
nare cu alimente, pentru a 
nu fi numite cartele, datorită 
asemănării ce s'ar putea fa- 
ce cu perioada de după răz- 
boi si a secetei. 

acest efect m mai 


ai „eonetitaie nici o noutate pen- 


try altei, iei 


ca i car din lumea 
liberă. Nu mai reprezintă o 
noutate nici faptul că alimen- 
tele - chiar pe tichete -sunt 
repartizate în mod diferit, 
constituind trei categorii. 
Incadrarea în una sau cea- 
laltă din categorii mu are 
nimic dea face cu sexul, can- 
titatea de creier sau 
greutatea fiecărui individ: de 
această dată, are de'a face cu 
norocul fiecăruia de a se fi 
născut și stabilit la țară, în 
orașe de provincie (și aces- 
tea de altfel difere ) sau 
în capitală. Desigur, cei mai 
rar i ai Zice că sunt 
capitalei, care au 

erai la 1,25 1 de ulei per- 
soană lună, în loc de 750 ml. 
de ulei pe aceeași unitate de 
măsură, cum sunt îndreptă- 
țiți cei din provincie, 

Aici intervine ceea ce 
pentru, parte dintre noi, sau 


4 cel puţin pentru mine în mod 


sigur, reprezintă o noutate: 
faptul că cel mai avantajat în 
această alime! inţifi- 
că este mortul, Indiferent de 
vârstă, sex, litate si 
alte criterii, indiferent de 
amplasarea geografică sau 
Încadrarea  într'una dintre 
cele trei categorii mai sus 
menționate, mortul e mort și 
are aceleași drepturi ra pi 
tot, în ceea ce priveşte ali- 
mentația ştiinţifică “Pen - 
trucă în ce priveşte cosciu- 
gul, de ex., acestuia 
depinde de rudele pe care le 
mai are în viață, de faptul că 
acestea dispun de rude în 
străinătate, deci de valută, şi, 
deci pot cumpăra un cosciug 
de stejar, sau au rude doar 
în România, deci...PFL-ul 
este suficient ), 

Revenind la “alimentația 
științifică”, se stie că orice 
mort are dreptul la **poma- 
nă”, iar regimul comunist = 
regim “'religios” prin defi- 
niție - are dreptul de a favo- 
riza mortul. 


pentru Ro- == 
i România, nicipen= — 


Mihaela RAICU-TRANDAFIR 


Ca atare, când un cetă- 
țean al rsr se retrage în lu- 
mea drepţilor, spre locurile 
verzi, acolo unde nu e nici 
durere, nici suspin, ci viață 
fără de sfârșit, ca orice buni 
creștini, cei din familia 
acestuia doresc să respecte 
obiceiurile cr eştinești, deci 
să-i facă o pomană, o masă 
mai mult sau mai puțin boga- 
tă, o masă dedicată mai mult 
sau mai puțin celui mort. 

Intrebarea se pune acum: 
cu ce? Ce ate dn - celmort- 
dreptul să c 
tichetele? Nu se poate. Opo- 
mană e opomană, și necesită 
cantități semiindustriale de 
alimente. 

Si aici intervine “bunăta- 
tea nemărginită” a cuplului 
Ceausescu: la prezentarea 
certiticatului de deces și 
a datei înmormîntării, rude- 
le mortului pot cumpăra cele 
necesare unei pomeni mo- 
deste. Cu același certificat 
se pot cumpăra şi lumânări, 
articole total dispărute din 
comerţul socialist. 

Trecerea deci în împără- 
ţia cerurilor reprezintă un 
moment. deosebit, momentul 


DELA FILIERA BULGARĂ LA FILIERA ROMÂNĂ 


Atenția opiniei publice 
asupra activității servi- 
ciilor secrete române a fost 
redesteptată recent prin 
apariția unei cărți autobio- 
grafice a spionului român 
transfur, Matei Pavel Hai- 
ducu (Hirsch), cel care pri- 
mise misiunea să-i asasine- 
ze pe scriitorii Paul Goma si 
Virgil Tănase (J'ai refuse de 
tuer-Ed.Plon-1984), 

Iată însă că sunt aduse la 
cunoștință publică fapte cu- 
noscute  contraspionajului 
din Germania Federală si 
care au fost ținute secrete 
pentru a nu turbura atmos- 
fera din jurul vizitei pere- 
chii Ceaușescu înaceastă 


ră, Vizită cp annie înde- 
tombrie.  Dezvăluirile în 


acest sens demonstrează 
odată mai mult adevăratele 
activităţi la care se dedau 
asa  zişii diplomaţi 
acreditaţi de Bucureşti în 
țările occidentale, 

In speţă, este vorba de 
consilierul de ambasadă din 
Bonn, Constantin Ciobanu, 
considerat ca fiind în 
realitate rezidentul în Ger- 


ă familia ini 
cumpere folosind 


împlinirii dorințelor, satis- 
facerea poftelor lumești, la 
despărțirea de cele lumesti. 
Imaginea pe care o ai în fața 
ochilor este aceea a mortu- 
lui, ridicându-se încet, cu 
brațele deschise, pentru a 
primi bunătățile de care a 
fost lipsit înultimii ani. 
Este o răsplată a per și 
a conducătorilor lui pentru 
mortul care a avut bunul 
simț de a se retrage dintre 
cei vii, de ale usura aces- 


tora problema. te 
A ra 


care mu o mai cere, pentru 
tichetele pe care nu le mai 
folosește, pentru asistența 
medicală de care nu maiare 
nevoie, pentru faptul că nu 
mai consumă nimic. Pentru 
faptul că de-acum îi vor a- 
junge cei 2 metri patraţi 
măsurați pe orizontală. Cine 
stie? Poate în curând va tre- 
bui să aibă bunul si de a 
folosi aceeași suprafață mă- 
surată în secțiune verticală. 


Este, momentul când cel 
în cauză, cel fericit cu atâ- 
tea bunătăți, respiră ușu- 
rat și „spune: “Mai bine 
morti...» la) 


mania al serviciului secret 
român, primul secretar loan 
Lupu, secretarii secunzi 
Dan Mihoc si Ion Grecu şi 
al treilea secretar de am- 
basadă, lon Constantin. 
Aceştia primiseră misiuni 
speciale, legate de trei 
acțiuni. 

Acţiunea purtând 
numele de cod '*Cobra” era 
pregătită din anul 1983 şi 
urmărea un atac cu ex- 
plozibili împotriva postului 
de radio Europa Liberă din 
Miinchen. Centrala din 
Bucureşti, cunoscută sub 
inițialele CIE organizase o 
unitate specială de atentate 
având codul C:428. Ion 
Constantin a fost între 11 
şi 12 Octombrie 1983 la 
Minchen unde a realizat 20 
de fotografii ale sediului 
postului de radio şi a redac- 
tat un raport pe 13 pagini, 
în care dădea Bucureştiului 
toate amănuntele necesare 
topografice. In Decembrie 
1983 are loc la sediul Cen- 
tralei din țară o consfătuire 
în care se pun la punct 
amănuntele  proiectatului 


„motive şi sutelor de situații 


Corneliu FLOREA———— 


x răspândirea unor idei prin 
viu grai sau scris, de schim- 
bare a formei de 
guvernământ a statului”. 
Nu, cenzura era de-acum 0 
brută comunistă, care îşi 
permitea să-şi vâre ghiarele 
în şeizurile lobilor cerebrali 
ca să caute dacă nu cumva 
acolo se nasc idei, şi când le 
găsea le distrugea cu creier 
cu tot. 

Cenzura tropotește acum 
peste tot şi peste toate. 
Dela grădiniţă până în 
academie, dela tainele 
sufleteşti până în altarul 
bisericilor. Cenzura care nu 
ne dă pace să gândim şi noi 
singuri, aşa după capul 
nostru, ne tot 
supraveghează şi ne verifică 
cum învăţăm gândirea 
altora ca să o pierdem pe a 
noastră, ne tot mână ca pe 
nişte vite să paștem acelaşi 


islaz sterp al marxism- 
leninismului care nu se 
potriveşte nici timpului 


nici spaţiului românesc. 
Teroarea (sub forme şi 
mijloace diferite) ajunge 
dominanta socială a noii 
dictaturi. comuniste. Este 
atât de nimicitoare această 
teroare încât spiritul de 
conservare al individului şi 
lipsa de soluţii în viitorul 
apropiat, face pe mulți din- 
tre noi să ne auto- 
cenzurăm. Este autocen- 
zura resemnării sau a 
laşităţii. Este oricum 
autocenzura _zecilor- de 


stăpânire pe noi atât de 
adânc, încât o cărăm ani şi 
ani de zile şi după ce 
ajungem aici în lumea 
liberă. Unii dintre noi se 
desprind de această 
autocenzură mai repede sau 
mai târziu. Alţii niciodată, 
sunt amorfi deja. 

In - 1984 suntem la 
patruzeci de ani de cenzură. 
Compresiunea teroarei 
comuniste ne  forsionează 
până la perversiunea in- 
telectuală. Cenzura a fost 
începutul nedorit; autocen- 
zura a însemnat 
supraviețuirea; per: 


atac şi la care urmau să-și 
dea contribuţia şi Con: 
stantin Ciobanu şi Dan 
Mihoc. Acesta studiase 
folosirea unor otrăvuri 
speciale care nu lasă urme 
depistabile în medicina 
legală, de genul celei ce 
urma să o folosească 
Haiducu pentru asasinarea 
lui Paul Goma. 

Sub denumirea de cod 
“Rita Corbu” a fost 
plănuită şi executată 
devalizarea locuinței unei 
cetățence germane de 
origină română din Kăln, 
folosindu-se cu acest prilej 
şi gaze lacrimogene. Printre 
obiectele furate a figurat şi 
carnetul de adrese al per- 
soanei respective, activă în 
cercurile exilului românesc. 
Responsabilitatea acţiunii a 
avut:o Ion Grecu. 

O a treia acţiune, 
purtând denumirea “Ulpiu- 
Jiga'! trebuia să se 
desfășoare...în cinstea 
Congresului Partidului 

omunist Român şi 
urmărea răpirea său în caz 
de imposibilitate a acesteia, 


iei a 


versiunea intelectuală este 
realitatea sistemului 
comunist. 
Acum Ceauşescu îşi per- 
mite să declare că a 
desființat cenzura (cine-l 
eee] şi sute de perverşi 
sociali îl aprobă. AI 
Mecanismul perversiunii 
controlează toate sectoarele 


sociale, lucrează aproape 
perfect, este pus în 
funcțiune de forța de 


represiune. Gândirea a fost 
total încorsetată şi slăbită. 
Este practic "blocată. 
Analiza şi sinteza realităţii 
a incetat. Cantitatea noilor 
noțiuni abstracte, care este 
indicatorul evoluționismului 
gândirii, este nul. Rămân 
doar învechitele noțiuni și a 
accelerată folosire a adjec- 
tivelor în superlativizarea 
unor dogme și aPreședinte- 
lui. Scoarța "cerebrală a iîn- 
trat în apatia reflexelor pri- 
mare de supunere. Un fel de 
dresaj social în fața 
“şefului cel mare”: poziţie 
de drepţi, capul uşor 
aplecat, luarea de notițe, 
mimarea  admiraţiei, per: 
manenta aprobare şi 
aplauzele. Tot timpul 
aplaudăm pentrucă ne 
lipseşte coada...coada. Alt- 
fel am da mereu din ea. 
Nu este vorba de per- 
versiunea patologică a in- 
telectului, cea a erorii min- 
tale datorită falsei judecăți. 
Departe de asta. Este per: 
versiunea socială 


deliberată, este falsa in- 


dela “ depravarea bunului 
simț până la cea a inteligen- 
ței. Este perversul social, 
creația comunismului și 
creatorul megalomaniei 
Președintelui. Este perver- 
sul social care l-a creat pe 
“Conducător”, pe “Cîr- 
maci”?, pe **0m”, cu O dela 
omidă mare, pe “*Geniu”?, pe 


“Universal'?. Si acum 
""Conducătorul”!, **Câr- 
maciul”, “Geniul”, “etc”, 
"ete.”, vrea ca toți să fim 
perverşși sociali. Vrea 


oricum, chiar și prin forță. 
Ca să întreţii un cult al 
personalității într'o 


asasinarea unui refugiat 
politic român, rudă 
apropiată a unui demnitar 
din Bucureşti. Acţiunea 
fusese hotărită la Bucureşti 
în luna lunie 1984 şi 
executarea ei urma să se 
facă sub coordonarea lui 
Ciobanu, Lupu şi Grecu. 
Se ştie că izbucnirea 
afacerii Haiducu a dus la 
amânarea sine die a vizitei 
ce urma să o facă în 
România, Preşedintele fran- 
cez Mitterrand. Mai com: 
plezente, autoritățile ger- 
mane au menajat vizita lui 
Nicolae şi Elena Ceaușescu, 
la care, de altfel, au ținut 
mult să aibă loc, mai ales 
după ce dictatorii din 
Berlinul Răsăritean şi Sofia 
îşi decomandaseră vizitele 
proiectate în vara acestui 


CUVANTUL ROMÂNESG 


anumită societate, nu e 
nevoie de cenzură sau 
autocenzură. Este nevoie de 
perversiunea intelectului de 
perverşi sociali şi mijloace 
de propagare. Cultul per: 
sonalităţii este produsul de 
putrefacție a unei 
pseudopersonalități, este 
degradarea finală a unui 
dictator, este mediul în 
care se ospiciază un nebun, 
este  imoralitatea dintre 
drogatul intoxicat de acum | 
şi cei care îi administrează 
drogul; perverşi sociali. 
De-a lungul acestor rân-. 
duri m'am menţinut pe o. 
linie generală, nu am luat 
în sprijin nici un exemplu. . 
Aveţi şi Dvs, am şi eu. Vă 
fac numai invitația de a 
deschide revista LIMITE 
(redactată de Virgil Ierunca 
şi Nicolae Petra, numărul | 
42-43 din Martie 1984). La 
pagina 21 sub titlul AN-. 
TOLOGIA RUSINII, se află 
motivul şi dovezile care . 
m'au determinat să scriu - 
aceste rânduri, cu aceeași 


tristeţe cu care d-nii 
lerunca şi Petra au 
retipărit “capodoperele”. | 


perverșilor sociali ce ling 
treptele dela intrarea 
Preşedintelui. Pentru ei nu 
mai este cenzură. A desfiin= 
țat-o “'Cirmaciul” și “'Con-.| 
ducătorul” lui “Adria A 
Păunescu. 

Dar, suntem în 1984, ji 
40 de ani de cenzură reală . 
pentru oameni normali ai 
unor timpuri anormale. lar -. 
cultul personalității 

. a intrat întro | 
fază precedent: aceea 
de cultul 
Ceauşescu. Un “geniu”, 


academiciană”, *:0 grămadă 
de doctori”! şi “un 
moștenitor”. Si în această 
situaţie “condiţiile - 


revoluționare sunt coapte”, . 


ca să mă exprim dialectic. 
Coapte ca să apară o fisură, 

exact în mijlocul familie! 
Ceauşescu. Fisură care va 

determina 
întregului edificiu al falsei 
veneraţii, creat şi menţinut 


şi de  perverşi social 
adunaţi sub Ap OUA 
Ruşinii. 


an. Că vizita lui Nicolae : 


prăbuşirea - 


familiei 4. 


Ceauşescu nu a dus la. 


nimic, era însă ușor de 
prevăzut. 


Deşi ținute “înghețate” , 


amănuntele despre ac-. 
tivitatea criminală a. 
securităţii române au ieşit. 
la iveală, presa germană, 
radioul şi televiziunea 
făcându-se ecoul lor. Intr'o 
perioadă în care curajul şi 
perseverența unui judecător 
de instrucţie italian a pus 
în adevărată lumină filiera 
bulgară ce urmărea 
asasinarea Papei loan Paul 
al II-lea şi studiase şi even- 
tualitatea omoririi lui 
Walesa, trebue să ne 


punem întrebarea dacă nu 
cumva filiera română îi 
calcă pe urme? 


pAGINA 29 DECEMBRIE 1984 CUVANTUL ROMÂNESC 


STIRI DIN ŢARĂ 


A . E, 

Pentru o mai bună aprovizionare cu lapte a 
CRONICA RADIO ESTE NEASHELE MĂNÂNCĂ populației dela orașe (inclusiv Bucureşti) un nou 
Tov. Indrumător nu sare DIN SUPLIMENT decret permite şi recomandă ținerea unei vaci de lapte 
RESP EA BACSISULUI li ke el sare peste în cadrul gospodăriei personale. Bizgarei Fostii 
apa sali dăpostul (grajdul) să nu fie mai aproape de m. de 
Cetăţeanul reserist--afirmă mas media--a realizat progrese Intr'un interviu acordat > (a ui vea cast ai i; E ip stradă. Centrul nu-i exclus. 

Sita fronturile: „produce mai mult, mânâncă mai mult, ziaristului John Paul țită sectorului local pentru Nedumerirea cetăţenilor: -Da', cu ce s'0 hrănim? 
“cultiveşte” mai mult şi aplaudă şi mai mult. Wallach (**“The Hearst consumul cetăţenilor, nu Nu poţi cumpăra mai mult de doi litri de lapte! 


n singur lucru nu se menționează: progresul bacşişului, Newspapers”), Niculae-Fiu trebue luată din cantitatea 

ut şi sub alte nume de botez: mită, pilă, şpagă, faci lubit, afirmă că România  gestinată fondului de stat. 

u, mişti din urechi, dai pe sub tejghea, etc. În com- se numără printre primele  răranul si muncitorultrebue 
rație cu celelalte strălucite progrese, bacşișul e ca luna 10 ţări din lume în ce să se hrănească--o spune 
intre stele. priveşte consumul de calorii clar, tov. Ceausescu-- din 

P In trecut bacşişul era pasat discret, dar odată cu be cap de om și că... producția suplimentară”. 

or articole de pe piață, bancnota din plic a fost Românul mânâncă de 4sori lar “producția suplimen- 


Tăranul poate să vândă la târgul liber un porc cu 
1000 de lei, dar guvernul îl obligă să-l vândă ''oficial!' 
la 1200 lei. Ingrăşarea porcului îl costă pe ţăran, cam 
atâta cât îi oferă guvernul. 

Litrul de benzină în RSR e de şapte ori mai scump 
decât în Germania de Vest. Pentru acest litru, 


cunosc! 
cu ochi 


dispariția unor art AuapcnoL : ) r 
ioeală cu țigări Kent, cafea veritabilă şi alte bunuri ce mai multă carne și de şapte ţară” va fi socotită după ce Românul lucrează 60 de minute, (socotit la salariul 
gustul. Mai târziu, tot datorită “noii abundențe” ori mai mult peşte decât se va realiza un minimum mediu, N.R.), un Bulgar-7 minute, un Polonez-43 de 


minute. Un Englez lucrează 10 minute şi un Francez- 
13 minute. 

Responsabilul Secţiei Cadre din CC a propus ex- 
cluderea din orice funcţie de conducere (partid, aparat 
de stat sau economie) a celor care au rude în 
străinătate. Ideea a fost imediat aprobată, devenind 
lege. Tot imediat, fiul acelui “Ştab”, deţinător de 
paşaport “diplomatic”, a fugit în Vest. Bumerang! 


Pe lângă confiscarea bunurilor imobile acum se 


sfață - a pi: 
zei s'a identificat cu un calup de săpun, o pastă de mânca în 1938...” de 4000 kg. de cereale la 


dinți sau un rol de hârtie moale. La această abundență de hectar, plus alte cote 
Acum s'a dus şi gloria articolelor de lux burghezesc. Mâncare pentru care omul mărite aplicate celor care 
Omul a uitat şi de săpun şi de o baie caldă. trebue să facă coadă în faţa cresc vite, păsări, etc. 
Două ouă, 100 de grame de salam veritabil şi ''un sfert” magazinului, N. Ceauşescu Ă 
de brânză au valoarea boabelor de piper din Evul Mediu. adaugă că a realizat şi o CA NICIODAT ... 
Pe hipodromul statisticilor bacşişul a lăsat celelalte “largă democraţie mun- Ea 
e cu 10 lungimi de cal în urmă. El este misitul citorească superioară aa: spa Fi a i şi 
oficial dintre cetățean şi regimul Fiului Iubit. Pentru oricărei alte democraţii din Românul rabdă iarna de 


respectabilitate, bacşişul a căpătat nume nou, *“Contract”', țările occidentale.” fcig, cat piciodafă e : 1 vile celui care-a făcut cerere să 

= ică î i iei izează » PI confiscă şi bunurile mobile celui i 

abis des poe pap ile decree leon nuci ra iai A In RSR producţia de plece în străinătate. Pentru a nu fi acuzaţi că fură 
E cereale, spun statisticile 1, cetăţeanul este silit să facă o cerere prin 


averea ilega 
care roagă guvernu 
confişte tot avutul. 

Un apartament cu o cameră care se putea cumpăra 
în 1977 cu 50.000 lei acuma costă 99.500. 


” comuniste. 
itim şi i â i ai i ori mai mari din = 3 
Citim şi auzim Întâmplări aieve pe care bunica, altă dată, a e ca cea oficiale, e mai mare ca 


nu îndrăznea 'să le spună nepoților nici în cadrul poveştilor 1938. Pentruca muncitorul -;cioqată şi czieatade 

din 1001 de nopți: zâr:se obiicure de această alimente e de asemenea mai 
Un tânăr ardelean, pentru a-și scoate un duplicat după--“*democraţie”” el este mare ca niciodată. 

certificatul de naştere, a fost silit să iscălească un ''con- obligat să muncească la Sat fabiică E mai55 31 ie 


1 să fie bun şi amabil ca să-i 


tract” pentru 5 găini, şi 150 de ouă. ferma sau la fabrica unde-l -«„rortează ca niciodată, și O butelie de aragaz, pentru una sau două persoane, 
Tânărul, țăran, avea o curte de 10 metri pătrați. El a Erimitsautoricățilea fără datoare cum n'a fost se schimbă odată la 3 luni. Pentru trei persoane se 
trebuit să cheltuiască 1000 de lei ca să obţină dovada c'a  «DACIA” A RĂMAS niciodată. schimbă la 1 1/2 lună, iar pentru 4 persoane odată pe 
fost măscut- sc : Eee Si tot, niciodată, lună. Așa scrie la cartelă! 
Pentru a i se fixa data cununiei civile, mirele a încheiat ÎN PANĂ România n'a avut un “Fiu” [n Rusia, 7% din populaţie este înscrisă în Par- 


tidul Comunist. In RSR procentajul este de 10% i 
(Basarabenii au dat cel mai mic procentaj de înscriere 


un contract...şase iepuri de casă; iar un cetăţean care aa tubiE lasa lăudat 
imi aportul, ă tă lăsa mașina (Dacia) fratelui DE CUMPĂRĂTORI ? (fi . 
E aaa Ce dle DIN AVENTURILE 


săi” a trebuit să încheie un “contract” pentru un porc de O delegaţie chineză a | t a 
120 Kg. = sosit în RSR pentru a faceo MOȘTENITORULUI în partid, 3%). : 

Ce bine era pe vremea Fanarioților! comandă de maşini Nicu-Delfinu' şi-a înscris | In fiecare an aproape 200 de mii de țărani părăsesc 

ia. Ei izitat numele p i "munca agricolă ca să devină muncitori prin fabrici. 


EI 
Cam la 18 zile, tov. Ceauşescu face o vizită de lucru 
la unitățile agricole unde dă sfaturi și îndeamnă 


“Dac 


ont it. pentru inspecție, 10 Ziarul “La libre Belgique” 
n mașini. : (23/7/84), după ce 


> 


In ţară s a DES, 
să practice în timp ce MAIN : Chinezii au desfăcut reamintește de Las Vegas şi opt A prpă aci; i ornat 
învață, dar cum este silit să Preocupareil Prese! usile, motoarele, barele de repetă lista celor snopiţi de Intr'o inspecție la o fermă agricolă experimentală, 
înveţe ce nu-i place, el n'are reseriste e redusă la şoc, etc. şi au așezat părțile huliganii din anturajul Ceauşescu, în faţa unui impunător câmp de porumb, 


a îndrumat micşorarea spațiului dintre rânduri, 
chipurile spre a spori producţia. Un aproape de pen: 
sionare agronom, a îndrăznit să-l contrazică. 
Stupoare generală, linişte totală, asistența urmărind 
înmărmurită fața Sefului, care s'a întunecat dar n'a 
izbucnit în isterie. Stăpânindu-se, după un răstimp a 
zis: “Intr'adevăr, voi nu mă meritaţi”. 


inimă nici ămâi intelui, = 2 y A Ă 1 i ul 

bi Apart = A oa alien din desfăcute în grămezi de uşi, prințului, dă ultimele ştiri 
In consecință progresul când în când, câte o IO Loarei Se pet aceea de pe frontul Dâmboviţei. 
nu se sincronizează cu scrisoare de nemulțumire a rii piste Bă za Nicu la giatul nic: 
prevederile decretelor dela cetăţeni, contra celor ia E au a ii e. s'a căsă pritaae ciiza eşi 
ministeriale, și “*rămasul în  mărunţei care nu activează ortul muncitorilor a comunistă lână 'n lână, n'a 
eşuat. Nici o uşă sau motor aderat la principiul 


A i decretelor, = i Să a 
regie că Soo rată si îndru. Du se potrivea, deşi erau socialist ca să împartă soțul Za a: j 
“pregătirea teoretică a mărilor promulgate de scoase pe aceeași bandă și a ținut ca soțul, Nicu, să Medicii dela salvare refuză să ridice pe bătrânii 
studenților lasă de dorit'' marele Indrumator. rulantă. Ș fie fidel. bolnavi spunând că au dispoziţii de sus să nu se 

ii Chinezii au renunțat la Dar cum asta înseamnă blocheze paturile în spital cu muribunzi şi material 


uman fără valoare. 


La Liceul Industrial din Braşov, (anul şcolar 1983- 
84) cam o treime din numărul elevilor au rămas 
repetenți. Motivul, scrie “Scînteia Tineretului” se 
datoreşte ''slabei frecvenţe”. Totodată ziarul explică 
scuza părinţilor: “Noi plecăm la serviciu, el ne 
asigură că merge la şcoală; de unde să ştiu eu că el nu 
ajunge la şcoală?”. 


Ca să-şi poată cumpăra un automobil, intelectualul 
trebue să muncească trei ani de zile, un muncitor de 
rând 6-8 ani. (E vorba de maşina construită în țară). 

Pe șoseaua București-Constanţa sunt doar trei stații 
de benzină. Dacă ești prins cu bidoane de benzină în 
mașină, trebue să răspunzi de unde le ai, etc. Până la 
urmă benzina este confiscată. Sunt staţii de benzină 
care vând doar pe valută. Cam una în fiecare oraș. 


Trecând prin orașele mai mici, de multe ori 
turistul este oprit şi întrebat de poliție, ce caută prin 
acea parte a țării. 

Turiştii care vizitează țara sunt întrebaţi la vamă 
dacă posedă mijloace anti-concepţionale: sterilete, 
pilule, etc. Vameşii au ordin să le confişte. 


In provincie, raţia de făină e de 1/2 kgr. pe lună. 


Ca o ramură a Teatrului Naţional Vasile Alexandri 
din Iași, s'a inaugurat la Suceava un nou teatru. In 
total sunt 46 de teatre în RSR. 

"Este oare normal să aducem autocamioane și 
oameni tocmai dela Hunedoara--scrie ziarul ''Scîn- 
teia'” 19/9/34--ca să transporte sfecla dela Ograda, 
Bucu sau Platoneşti (Bărăgan), în timp ce mijloacele 
noastre de transport stau neutilizate din lipsă de car- 
buranţi?” 

Gospodinele nu mai întrebuințează cuptorul. Con- 
sumă prea mult...aragaz. Ă A 


A apărut un cântec “patriotic” oficial, în care e de- 
acum inclus și Nicuşor Ceauşescu. Textual: “Nicuşor 
- viitor conducător”. d 


iar altele comentează Spicuim din “Informaţia DN A are eo = 
- UI Pisa pe motiv că misticism capitalist şi o 
pacea nu dă rezultatele — Capitalei (8/5/84). piesele de schimb sunt încălcarea drepturilor casei 
dorite”. Pentru ca să-i repare În til:abile t rtă d 
Veronica” (o maşină „de — inhtilizabile: regale, a urmat o ceartă de 
C.C.C. (Ceaușescu i Ă p “chintă royală” şi tânăra 
compromite cutite IT zu8 SR REGĂSITE PRIETENII! mireasă, în loc de pumni și 
e cetățeanul Ion a aq i j : 
comunismul) Ea da 10-00 al Să sermuăt 9 declarație peltoe "cu, Care Nicus işi 
Revista partidului radical - responsabili și de zece ori i comună. privind întărirea câştiga pledoariile, s'a ales 
de extremă stângă din Italia — s'a promis solemn "“venim prieteniei . şi dezvoltării cu o furculiță înfiptă în 

"Confronto com - lest” -mâise După aproape trei colaborării apr ja şi obraz. - 

analizând situația din Juni şi o plângere la ziar a Republica Togoleză și dez: După primul ajutor 
Lomânig pisat.” voltarea pe termen lung a medical, dat la fața locului, 
întrebarea: La: unele, unități. sună colaborării dintre cele două  proaspăta soţie a fost ex- 
„Cum se poate ca un par- — telefonul o jumătate de oră țări” (Radio Buc.) iai pediată la specialiştii din 
tid comunist să aducă şi nimeni nu răspunde... După cum tot Românul străinătate pentru a-i 
jnti/0'2ţară. "0-7 miizazia Cămtaul de -iuforria rel! ştie, vechii şi neuitaţii lui repara obrazul peste care 
economică atât de mare, în - nu-i informat că unele ar. . Prieteni Togolezii, sunt un- tânărul soț încrustase urme 
moi cu cultul fără - ticole lipsesc de pe piaţă de sea ae Coaţia de Sud a de adâncă dragoste şi 
rai personalităţii tov. 8 luni de zile. Ele continuă CIC. Vei devotament. 
escu: a trimite pe cumpărători la 


NE VORBESC magazinele „fără maria CRONICA PRESEI „ 
STRĂMOŞII it, upenată au NEPĂ SAREA... 


O așezare princiară din titlul *'0 mentalitate 
sec IV-III î.c. a fost  păgubitoare--comoditatea”. 


îvcnperiă pe santierul “MADE IN ROMANIA” 
Vaslui Bate n peu0eiti: NU-I ÎN ROMÂNIA 
ui. Este vorba de o U-l ÎN RO 
snt princiară deoarece In RSR nu se găseşte 
aug. scoPerit o diademă de mobilă, iar cea care se 
pi din perioada găsește este de proastă 
Buropja E LOara lui calitate, Același lucru se 
Dada întâmplă cu multe articole 
6 ema cântărește produse în ţară. Nu mai 
din” e 6, este alcătuită vorbim de produsele 
ri apa bare de aur agricole. Brânză, salam, 
e iar extremităţile şuncă românească și cutii 


ni, modelate sub formă de - cu pătlăgele roșii se găseasc zu A ie 
ale care reamintesc în capitalele ţărilor din In fața restaurantului din Cristian, ziua în amiaza mare, 


RI de pe stindardul Apus la preţuri de con- plin de clienți (veniţi cu tractoare şi autocamioane). 
Ea curență. (Rom. Liberă) 


| 
| 


a 
a 
= 


U 


a 


Dezastrul economic și 
foametea prin care trece 
astăzi Etiopia este atribuită 
în primul rând regimului 
comunist condus de Mengistu 
Haile Mariam, cât și sece- 
tei care a bântuit această 

ă. Părerea tuturor di- 
ploraților străini, este una- 
nimă, în ceea ce privește 
atitudinea guvernului Marx- 
ist-Leninist din Addis Aba- 
ba, atitudine, care a dus la 
tragedia de azi, comparată 
cu cea a Ucrainei din anul 
1930, In loc de a lua mă- 
suri preventive, care să 
amelioreze situația popula- 
ției flămânde, guvernul a 
crezut de cuviință să chel- 


Uniunea Sovietică şi Sta- 
tele Unite au agreat să re- 
înceapă negocierele pentru 
armele strategice (START) 
și rachetele micleare cu 
rază de acțiune intermedia- 
ră (INF). Până în prezent 
au avut loc la Moscovapatru 
întâlniri între reprezentanții 
Uniunii Sovietice si cei ai 
Statelor Unite, privind re- 
luarea discuţiilor dintre 
aceste două state referitor 
la reducerea armamentului 
mclear. Din partea State- 


In urma descoperirii re- 
țelei de-spionaj din Germania 
de Vest, care a dus la ex- 
pulzarea a 5 diplomați ro- 
mâni, România a crezut de 


ALE LUMII! 


UNIUNEA SOVIETICĂ 


ROMÂNIA 


isa 


Rubrică întocmită de ARGUS 


tuiască peste $ 200 milioane 
pentru aniversarea a 10 ani 
dela revoluția comunistă. La 
apelul recent, pentru a ajuta 
cele 6 milioane de suflete 
ce sunt amenințate cu moar- 
tea, din cauza lipsei de mân- 
care, au răspuns numai țări- 
le vestice. URSS-ul, Ger- 
mania de Vest și Cehoslo- 
vacia au continuat să trimită 
armament în valoare de 
$ 2.5 bilioane. Ce contează 
moartea a 6 milioane de oa- 
meni, atâta timp cât victoria 
partidului este asigurată. 
Aspectul tragic din foto= 
grafia de mai sus, este un 
exemplu clasic a situației 
de azi din Etiopia. 


lor Unite a luat parte amba- 
sadorul Richard Kennedy, 
iar din partea URSS-ului 
Andronik Petrosyants, pre- 
şedintele Comitetului de Stat 
al Energiei Nucleare. Aceste 
reuniunii la nivelul ambasa- 
dorilor au rolul de a pre- 
găti întâlnirea dintre Secre- 
tarul de Stat,George Schultz 


si Ministrul Afacerilor Ex- 
terne al Uniunii Sovietice, 
Andrei Gromiko, care va 
avea loc în Ianuarie 1985. 


cuviință să reacționeze, ex- 


pulzând la rându-i 4 membri 


ai personalului ambasadei 
germane din București. 


——— 


Parlamentul Sovietic a 
adoptat pe data de 28 Noem- 
brie a.c. planul economic 
pe anul 1985. Acest plan 
cuprinde un buget de * 467.7 
bilioane, si arată pentru 
prima dată” o majorare a 
cheltuielilor militare. Votul 


DECEMBRIE 1984 


UNIUNEA SOVIETICĂ 


Asasinatul recent al 
preotului Jerzy Popieluski 
a produs un efect cutremu- 
rător, nu numai În Polonia, 
cl si în întreaga lume li- 
Se pare că scopul 
asasinat urmărea 
provocarea unei revolte în 
sânul populației, care la 
rândul ei, trebuia să duca 
la înlăturarea Generalului 
Wojciech Jaruselski din 
fruntea partidului comunist. 
Complotul a fost însă repede 
descoperit și datpublicităii: 
Au fost arestați trei ofițeri 
superiori din organul secu- 
rității, acuzaţi de crimă, 


[i 
bera. 
acestui 


împreună cu Col. Adama 
Pietrska, șeful departa- 
|. mentului ministerial, acuzat 
de complicitate. Cei trei 


celor 1500 de deputați au 
aprobat propunerile facute 
de partidul comunist. Bu- 
getul arată că în următorii 
cinci ani, Uniunea sovietică 
va cheltui £ 22.77 bilioane 
pentru înarmare. 


Pa 


Pr.J- POPIELUSKI 
ofițeri, au admis că pe data 
de 18 Octombrie au răpit 
pe preotul Popieluski, şi l-au 
omorit, strangulându-l, apoi 
l-au aruncat într'o fân- 


___———— IUGOSLAVIA 


Cauza reală a ultimului 
proces din luna Noembrie, 
al celor 6 Sârbi din lugo- 
slavia, acuzați ca dizidenți, 
este văzută de observatorii 
străini, ca o măsură luată 
de partidul comunist iugo- 
slav, de a opri ideile li- 


tână părăsită. Pe data de 
31 Noembrie agenția de presa 
poloneză PAP a transmis 
stirea că cei doi ofiţeri care 


în apropiere de orașul ia- 
Jobbrzegi, la 70 km sud de 
Varsovia. A fost acest 
“accident” un avertisment 
transmis lui Jaruzelski ? 
Ne întrebăm, căci decizia 
pe care trebue să o ia seful 
statului polonez, estetot atât 
de grea ca şi cea din De- 
cembrie 1981, când a impus 
legea marțială. Poate să 
fie chiar cauza viitoarelor 
evenimente prin care va 
trece Polonia în următoarea 
decadă. 


berale, care după moartea 
lui, Tito, au mers prea de- 
parte.Regimul comunist prin 
acest proces, atrage atenția 
cetățenilor iugoslavi, să m 
mai încerce de a obține noi 
reforme democratice, căci 
ele mu vor fi permise, 


discută. 


tăcerii. 
moarte. 


TRATAŢI-O C 


Este ceva despre care fiecare aude dar foarte rar 
Si este o realitate brutală. In fiecare ano 
femeie din zece este abuzată de către soțul ei. Supusă 
Bătută până la inconștienţă, spitalizare sau 

De fapt, brutalizarea femeii constituie O 
cincime din cazurile de crime în Canada. 


triva legii. 
mod deosebit. 
în condiţiile 


SOŢII BĂTUTE: 


ESTE TIMPUL SĂ RUP 


Pentru informații suplimentare scrieți la: BREAK THE SILENCE, 


omen's Directorate 


Ontario 


Robert Welch, Minister 
William Davis, Premier 


- 


U RESPECT 


Este clar că abuzul fizic de orice fel este împo- 
Violenţa împotriva. soțiilor repugnă în 
Copiii din aceste familii pot creste 
acceptării abuzului sau chiar al per- 

petuării acestui ciclu prin abuzarea altora. 


ETI TĂCEREA 


Queen's Park, Toronto, Ontario MTA IN3 


- 


— 3 
== 


ape 


| 
d 
: 
€ 


CUVANTUL ROMÂNESC 


Furtuna care străbate 
astăzi lumea musulmană ar 
putea foarte ușor să se în- 
tindă peste granițele Uniu- 
nii Sovietice, în republicile 
Asiei Centrale și Caucazu- 
lui de Nord, care cuprinde o 
populație de peste 40 de mi- 
lioane de credincioși isla- 
mici. 

Până în prezent acest lu- 
cru pare încă o imposibilita- 
te, cu toate că, contactul di- 
rect cu îraţii iranieni si af- 
ganistani a reusit să dea a- 
cestor republici musulmane 
o entitate distinctă. Pentru 
conducătorii din Moscova, 
problema este foarie sensi- 
bilă, datorită renașterii unui 
naționalism tacit, în special 
în rândurile tinerei generații 
educate, care este gata să ia 
conducerea din mâinile asa 
zisilor “big brothers”, care 
sunt Rușii. 

Problema pare și mai 

complicată ae lose 
statisticile natale ale musul- 
manilor. In modul cum se 
prezintă astăzi, se prezice 
foarte usor ca musulmanii, 
care reprezintă a saptea 
parte din populația Uniunii 
Sovietice, vor ajunge la un 
sfert sau chiar mai mult din 
totalul populației Rusiei So- 
vietice, în numai -20 sau 25 
de ani. i 
poate fi ignorat de 
Intr'o țară a cărei ideologie 
marxist-leninistă este opusă 
oricărei credințe, bisericile 
si minareturile nu sunt decât 
niște atracții turistice, unde 
după împrejurări, este per- 
misă o practică religioasă, 
însă sub un control strict al 
statului ateu. Dela perioada 
lui Lenin și până acum s'a 
dovedit că credința, fie cres- 
tină, iudaică sau musulmana, 
mu a putut fi eliminată com- 
plet. Presa sovietică a atacat 
de multe ori așa zisa religie 
“subterană” ” musulmană, 
care ar putea foarte ușor 
să devină o forță greu con- 
trolată de Moscova. 

Problema principală a 
Kremlinului pare a fi mu 
aceea de a împinge înapoi 
“furtuna islamică” dela 
frontiera sovietică, ci de a 
controla și opri renașterea 
naționalismului islamic din 
interiorul Uniunii Sovietice. 
Pentru acest lucru au fost 
luate o mulțime de măsuri 
administrative, care au dus 
la împărțirea populaţiei mu- 
sulmane într'o mulțime de 
republici autonome, care di- 


feră între ele prin condițiile Su a: 
lui. In această republică se 


află peste 6 milioane de 
musulmani Shite, care sunt 
frați cu cei 5 milioane de 


economice ce le oferă statul, 
Indoctrinarea celor 60de ani 
de comunism a lăsat în fie- 
care regiune o amprentă di- 


1% > 


AU 
TATARIA— 


Moscow 


||| 


DAGHESTA 


marcabila lor fecunditate si 
dragoste pentru familie, au 
menţinut într'unfel oarecare 
o cultură exclusivă, care 
este neobișmuită în Rusia 
Sovietică, unde decretele i- 
deologice date de sus, duc 
în mod absolut la formarea 
unei societăţi lipsite de ca- 
racteristicile specifice. 


Majoritatea populației 
este de credință musulmană 
aparținând diferitelor rase 
împărțite în următoarele re- 
publici autonome; Chechen- 
Ingush, Daghestan, Kabar- 
dino-Balkarian și Osseria 
de Nord, răspândite pe o 


suprafață de 203.000 de ki- 
lometri patrați, cu o popu- 
lație de peste 4 milioane 
de locuitori. 
giune este un centru pu- 
ternic 
Sunni. Acest lucru nu con- 
vine deloc autorităților din 
Kremlin, care nu permit de- 
cât numai câtorva moscheie 
să funcționeze și să ţină 
servicii religioase. In ge- 
neral, în toată Asia Centra- 
lă incluzând Caucazul, se 
găsesc numai 240 de mos- 
chei, În comparaţie cu 24.000 
aflate înainte de revoluția 
bolșevică din 1917, 


Intreaga re- 


al musulmanilor 


REPUBLICA 
AZERBAIJANĂ 
Se întinde pe o suprafață 


de 38.000 kilometri patraţi 
şi se găsește în partea de 


d-Est din colțul Caucazu- 


ferită, care se reflectă azi  Azerbaijeni, aflați peste 
in societatea modernă a cul- graniță în Iran. Pentru a- 
turii si tradiției musulmane,  cest lucru, frontiera din 


Diplomaţii și jurnaliștii 
i Vest care au călătorit 
ecent prin regiunile mu- 
sulmane din Asia Centrală 
si Caucazul de Nord, con- 
mă că musulmanii, cu re= 


această regiune este foarte 
bine păzită. Emisiunile de 
radio din Iran sunt însă au- 
zite foarte clar în toată re- 
giunea. Până în prezent nu 
se vede nici un semn care 


Aurel BUCUR 
x  Moslem Regions of the Soviet Union 


SAUCAZUL DE NORD cap 


DECEMBRIE 1984 


Cronica internațională 


EXISTĂ UN PERICOL MUSULMAN 
ÎN URSS? 


să arate influența regimului 
fundamentalist al lui Kho- 
meini, spun observatorii 
străini, care au vizitat re- 
cent această regiune. 

“Ceea ce se întâmplă 
în Iran, nu se poate întâm- 
pla aici”, a declarat Hajji 
Alashukyur_Pashayev, șeful 
spiritual al moscheiei Ta- 


republicii, se gă- 
seste și unul din cele patru 
directorate spirituale, for- 
mate din ““mulahi”, care 
dirijează toată viața reli- 
gioasă, sub controlul strict 
al partidului comunist. Ma- 
joritatea  mulahilor sunt 
membri de partid și oameni 
de încredere ai regimului 
din Kremlin, care, în fond 
urmărește 0 neutralizare a 
religiei. Ca și în celelalte 
regiuni din imperiul comu- 
nist, propaganda așa zisei 
“libertăți religioase” se 
mărginește numai la orga- 
nizarea diferitelor congrese 
si conferințe cu reprezen- 
tanţii străini, cărora li se 
arată câteva moscheie și 
unele publicații religioase 
musulmane destinate numai 
pentru uz extern. 

Celelalte treidirectorate 
spirituale se găsesc în 
Makhachkala din regiunea 
Daghestan; Ufa, capitala re- 
giunii Bashkiria și Tashkent. 
capitala regiunii Uzbekistan, 
Rolul principalalacestor di- 
rectorate este acela dea su- 
praveghia și menține ordine, 
conform instrucțiunilor date 
de partidul comunist. 


ASIA CENTRALĂ 


In partea de Nord afron- 
tierei cu Afganistanul, Iran 
și China, se întinde o regiune 
de 2 milioane de kilometri 
patrați și cu o populație de 
peste 30 de milioane de mu- 
sulmani Suni. Această regiu- 
ne a fost anexată Rusiei în 
sec. 18si începutul sec. 19, de 
către imperiul țarist. Ei 
fiind interesaţi în special de 


din Balu. In Baku, 


bogăţiile naturale aflate în 
această regiune. Instituţiile 
religioase au rămas să func- 
ționeze mai departe. Armata 
Rosie formată în anul 1917, 
mi 'a putut decât târziu, în 
anul 1926 să înfrângă rezis- 
tența forțelor naționalismu- 
lui islamic. 

In întreaga regiune a 
Asiei Centrale Sovietice, se 
găsesc numai două școli de 
teologie islamică. Una se 
află în Bukhare și cealaltă 
în Tashkent, de unde gra- 
duează câțiva zeci de mu- 
lahi. Un număr foarte mic 
pentru necesitățile spiritua- 
le ale populației musulmane. 

Este o lipsă foarte acută 
de exemplare din Koran; cele 
mai recente 10.000 de exem- 
plare din Koran au fost edi- 
tate în 1976 în limba arabă, 
iar mu în rusă, pentru a se 
menţine “puritatea”. 

Nu încercăm să analizăm 
câtă viață religioasă a mai 
rămas astăzi în cadrul po- 
pulației islamice din Rusia 
Sovietică. Dar, putem spune 
că după 6 decade de comu- 
nism, religia islamică este 
vie și trăiește, identificân- 
du-se ca o cultură aparte, 
cu valori spirituale diferite 
de celelalte naționalități din ” 
„vastul imperiu sovietic, mu- 
sulmanii absorbind foarte 
puțin din doctrina marxist- 
leninistă. 

Ca încheiere, putemafir- 
ma că populația musulmană 
din Caucaz, Volga-Urali si 
Asia Centrală din URSS, tre- 
ce la ora actuală printr'o 
fază de tranziţie, care sub 
influența furtunii islamice de 
peste graniță, ar putea deve- 
ni un pericol pentru URSS. 


Musulmani într'o moscheie 
din Azerbaijan 


RĂSPÂNDIȚI ACEST ZIAR 


PAGINA 3 --- 


Efemeride 


S'au terminat alegerile prezidenţiale din Statele 
Unite! 

Urmărite cu interes și pasiune de către întreaga 
lume, aceste alegeri erau considerate cruciale pentru 
viitoarea orientare a întregii lumi libere. Nu era 
vorba numai de alegerea unui preşedinte ci de 
opțiunea poporului american pentru libertate, onoare 
și civilizație sau defetism, capitulare și haos. se 
înfruntau două curente si m două persoane. S'au 
găsit îajă în față urmaşii pionierilor americani cu 
profitorii catapultați de falșii liberali care au împins 
din umbră America până pe marginea prăpastiei. 

Impotriva adevăratelor interese americane, s'au 
aflat dela început Evreii, populaţia de culoare, 
stângistă şi ramura de stânga a conducerii sin- 
dicatelor AFL-CIO, care - fără precedent - au susținut 
persoana nu partidul democrat- domnului Walter 
Mondale, pentru a-l obliga la compromisuri, în even- 
tualitatea alegerii. S'au cheltuit milioane de dolari 
din fondurile sindicatelor, aruncaţi pe apa Sâmbetei. 

Evreii din Statele Unite, au făcut tot ce le-a stat în 
putinţă pentru a împiedica realegerea Preşedintelui 
Reagan. Incă din 1983, analizând pe potenţialii can- 
didați la preşedința Statelor Unite, o revistă evreiască 
din New York, ajungea la concluzia că sub nici o 
formă Reagan nu trebue sprijinit. 

Analiza a fost reală. Fără nici o legătură cu cam- 
pania electorală, Walter Mondale a declarat că în 
cazul că va fi ales preşedinte, va muta ambasada 
Statelor Unite dela Tel-Aviv la Ierusalim, 
recunoscând -de facto şi de jure- Ierusalimul, capitala 
statului Israel. Declaraţie destul de imprudentă și 
dăunătoare Americii, care şi-ar fi complicat şi mai 
mult poziția în faţa țărilor afro-asiatice. Domnul 
Mondale -ca şi alţii- credea în puterea de decizie a in- 
ternaționalei evreeşti în America şi s'a înșelat, 

Deşi în dificultate electorală față de declaraţia de 
mai sus, Preşedintele Reagan, a fost categoric: nici o 
schimbare a poziției americane actuale. Drept ur- 
mare, după prima dezbatere publică Reagan-Mondale, 
alți trei rabini, şefi ai unor congregaţii evreieşti din 
America, şi-au declarat public sprijinul lor total faţă 
“de W. Mondale; Ca răspuns, Mondale a cerut să aibă 
-—şi-el-o întrevedere cu Simon Perez, prim ministrul 
Israelului, când acesta a venit în Statele Unite să 
ceară ajutor economic, supralicitând pe Preşedintele 
Reagan, care analiza realist, dezastrul economic âl 
Israelului, unde rata inflației a atins procentul de 
900 %. 

Populaţia de culoare l-a votat pe Mondale, care le-a 
promis tot ce au cerut, deşi după felul cum a fost 
tratat Reverendul Jackson la Convenţia Partidului 
Democrat, nu erau semne că domnul Mondale se va 
ține de cuvânt. 

La 6 Noembrie 1984, alegătorii americani și-au 
spus cuvântul! 

Maturitatea americană, bunul simț si spiritul de 
răspundere au triumfat într'o zdrobitoare victorie, 
unică în Statele Unite prin cifrele atinse. 49 de state 
din 50 care au ales 525 electori din 538 posibili au dat 
girul lor total Președintelui Reagan. O performanță 
care a întrecut și pe cea a preşedintelui Roosevelt din 
zilele lui cele mai bune rămasă neatinsă până acum. 

La 6 Noembrie 1984, s'a demonstrat că în Statele 
Unite, puterea aparține Americanilor şi nu vreunui 
grup minoritar, 

Ce se întâmplă însă de cealaltă parte a lumii? 

Aşa cum am prevăzut, lipsa de fantezie politică a 
lui Cernenko, îl împinge la neo-stalinism. 

Două evenimente recente vin să demonstreze în 
fapt, concluziile noastre. > 

In luna Octombrie crt, s'a ţinut la Moscova plenara 
ce al per. La această plenară s'a discutat situația 
agricolă a Uniunii Sovietice şi s'a ajuns la concluzia 
că URSS nu poate produce cantitatea de cereale 
necesare consumului intern, pentrucă solul sovietic 
are două mari carenţe: o parte este mlăştionoasă iar 
altă parte este secetoasă. Că lucrurile nu stau așa, o 
ştie şi cel mai tembel dintre colhoznici. Concluzia 
trebuia însă trasă, ca la adăpostul ei să se treacă la o 
nouă exterminare de tip stalinist: necesitatea irigării 
terenurilor din Asia Centrală, prin construirea 
de...canale. 

Aici va fi îngropată noua generaţie de tineri 
sovietici, care sătui de comunism, cer libertate şi 
demnitate. 

Al doilea caz, este întoarcerea în Uniunea Sovietică 
a Svetlanei Aleluieva Stalin, fiica sângerosului dic- 
tator din Kremlin, care “alesese'' cândva lumea 
liberă, ducând în India urna cu cenuşe a unui indian, 
fost pentru câtăva vreme, unul dintre multiplii ei 
soți. Rămasă in lumea liberă, se căsătoreşte cu un 
American dela care rămâne cu o fetiță, dar sătulă şi 
de el, divorțează şi se mută în Anglia. Nu se cunoaşte 
încă ce rol a avut prin locurile unde s'a perindat fostul 
copil teribil al Kremlinului, dar și-a luat fetița 
americană şi a aterizat la Moscova spre stupefacția 
adulatorilor de “'dizidenți”. 

Vorba lui N. Filimon: '*Ce nașce din pisică, şoareci 
mănâncă”, 


4 


La 


AGINA 32 


T. 


SI 


La alegerile presiden- 
țiale, din Noembrie 1984, s'a 
Validat o nouă perspectivă 
asupra electoratului ameri- 
can. Preşedintele Reagan 
a fost reales m pe temeiul “ 
preferințelor de partid, ci a 
printr'un suport popular în 
care s'au întâlnit majorități 
ce vin din toate regiunile 
de viață socială. Aceste 

jorități sunt expresia 
unor sentimente şiunor eva- 
ări spirituale, politice și 
naționale. Ele dau măsura 
vieții americane de astăzi, 
în interiorul căreia s'au 
produs mutațiuni spirituale 
care, apoi, se reflectă în 
ideologia politică. 

La alegerile acestea, 


Reagan Wo0 


țiilor americane, expuse, 


mericanii s'au prezentat explicate și înțelese de 
ca un Chiag național, câci Reagan. Alinierea electo- 


au fost sfărâmate toate ba- 
rierele dintre categoriile 
sociale. Astăzi, America 
este mai mult decât o so- 
cietate pluralistică. Este o 
entitate națională care a de- 
venit conștientă de identi- 
tatea ei, de potențialul ei 
și de idealurile ei. O co-= 
munitate naționala care s'a 
regăsit prin Reagan, prin 
viziunea americană, coeren- 


ratului nu s'a mai configurat 
pe categoria de partid, deci 
fragmentare, ci pe catego- 
ria de consens, care depă- 
sește limitele de partid, re- 
giune, categorie socială, 
sex sau vârstă. In felul 
acesta, între conducător și 
popor s'a stabilit o comu- 
niune spirituală și națională, 
închegată prin puterea tra- 
diției, prin valorile comune 
şi prin: idealurile morale, 
care nu sunt emanația unui 
-- partid oarecare, republica 
sau democrat, - Democraţii 


loc încursul campaniei elec- 
torale au demonstrat nivelul 
ridicat al unei noi conștiințe 
americane, a unei conștiințe 
raționale. S'audiscutatpro- 
bleme, idei, valori și ches- 
tiuni economice, politice, 


împreună în ceata preşedin- 
telui american, că Ameri- 
cani, m ca membri de 
partid. Partidul a rămas un 
simplu instrument de acțiune 
complimentară, mu un scop 
în sine, cu valoare intrin- 
secă. 


Procesul acesta de mu- 
tație spirituală constituie un 
alt criteriu de evaluare a 
vieţii americane, de astăzi. 
Intre Reagan si Americani 
s'au întrețesut legături psi- 
hologice, sentimentale şi 
morale, care au 0 natură, 
oarecum. necunoscută în lu- 
mea americană, mistică. O 
mistică națională, încuprin- 
sul căreia conducătorul şi 
națiunea trăiesc, judecă şi 
acționează unitar, pe ace- 
leași dimensiuni spirituale 
și cu aceleasi valori și idea- 

i pentru împlinirea unui 


dintre tradiție și liberalism 
(în concepția americană a 
liberalismului, m a celei 
europene). E 
Această confruntare din- 
tre cele două viziuni ameri- 
cane este criteriul cel mai 
sigur şi logic că ne găsim 
în fața unei “cresteri” a 
constiinței naționale. 
Suportul impresionant 
care a dus la re-alegerea 
lui Reagan Înseamnă un act 
de constiință națională, de- 
finită pe dimensiunile tradi- 


Pod dd nd id d at 
THE ROMANIAN VOICE 
- 35 0706-8046 


Redacţia și administrația: 


iunea 
aa, 


si republicanii s'au găsit 


CRONICA VREMII 


CONSTIINTA NAŢIONALĂ AMERICANĂ 


lon BOIERU———— 


Victoria lui Reagan 
dela o coastă la alta 


Mondle wo oa, 


Procentajul voturilor 


destin. Pragmatismul ame- 
rican, dominant până acum 
și banal, a fost depășit pe 
planul național de o nouă 
conștiință existențială, deun 
nou” spirit al lumii ameri- 
cane. 

Se poate vorbi de o nouă 
spiritualitate americană, 
deci despre ceva care va 
modifica economicul, politi- 
cul și materialismul depână 
acuin, care au câștigat anu- 
mite preponderențe în viața 
societății. Prin conștiința 
națională, nouă, se revine 
Ja «an primat spiritual. Na- 
mericană- se afirmă 


gerile acestea. 


Sub raport economic, 
promisiunile  democraților 
au fost mai seducătoare, 
poate pentru Americani, dar 
Americanii doresc ceva mai 
mult decât un program eco- 
nomic. Ei doresc o altă 
Americă, o Americă națio- 
mală, un chiag de forțe spi- 
rituale, de valori morale, 
de credință și voire, pentru 
un destin istoric, adică 
pentru realizarea unor vo- 
cații și aspirații specifice 
şi de demnitate umană, în 
planul istoriei, Aceasta în- 
seamnă conștiință națională. 


CUPON DE ABONAMENT 
(COMPLECTAŢI CU LITERE DE TIPAR) 


[LI mov 


DS PAPP DIS 


DECEMBRIE 1984 


Este adevărat că au ră- 
mas încă reminiscența ale 
pluralismului american, 
probleme care își așteaptă 
rezolvarea lor. Cea mai im- 
portantă dintre ele este 
aceea a populației de culoare 
neagră. Problema aceasta 
este complexă şipasionantă. 
Ea m poate fi privită cu 
superficialitate sau indife- 
rență. Negrii trăiesc pe pă- 
mântul american și repre- 
zintă un potenţial uriaș pen- 
tru viitorul Americii. La 
alegerile din toamna aceas- 
ta, populația negrilor s'a în- 
depărtat de șuvoiul entuzias- 
mului național, sub presiu- 
nea unor sfătuitori ocazio- 
nali și oportuniști, fapt care 
i-a plasat într'o oarecare 
izolare. Fireşte, socul ale- 
gerilor (rezultatul alegeri- 
lor) va duce la o reconsi- 
derare a poziției lor şi lao 
nouă restructurare a orien- 
țărilor lor de grup etnic, 
minoritar. Blocul pe care 
l-au format în aceste ale- 
geri și asocierile pe care 
Je-au "făcut nu i-a avantajat, 
mu le-a îngăduit să se “fin- 
tereze” în viața americană; 
dimpotrivă.  Negrii dispun 
astăzi şi de conducători lu- 
minaţi, care își vor, asuma 
răspunderea unei călăuziri 
-adecvai i _ seri în 


din 1984, 
rămâne o carte deschisă, 
pentru știința politică șipen- 
tru istoriografie. Si, să spe- 
răm că se vor învăța bine 
lecţiile şi se vor pricepe 
tainele vieții naționale ale 
unui popor care își consoli- 
dează existența pe dimen- 
siunile istorice ale unor le- 
gături trainice între trecut, 
prezent și viitor, cu credin- 
ţa că “împlinirea”! este po- 
sibilă numai în cadrul unei 
comunități naționale şi mo- 
rale, deci fundamental spi- 
rituale. Nu există societăți 
constituite de indivizi singu- 
ratici, Si nici societăți trai- 
nice în care lipsește comu- 
nitatea spirituală, legătura 
sufletească şi credința în 
aceleasi idealuri și voința 
de a le validita. 


Li] REÎNNOIRE 


P.0. BOX 4217 
„STATION D. 
HAMILTON, ONTARIO 

LBV 4.5 
CANADA 


TELEPIHONE: 
(416) 387-1832 


COD POŞT 


$30 ÎN sus - ABONAMENT DE SPRUUIN : 
- PREŢUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTI: $25 PENTRU INSTITUȚII 


” $20 PENTRU PARTICULARI 


Pentru orice schimbare de adresă, anunţaţi redacţia 


ziarului cu cel puţin 4 săptămâni înainte. 


“POMUL DE CRĂCIUN” 


- definit atit prin meteorologie cît şi prin metode calen- 
- daristico-astronomice. Deci - pom de iarnă şi nimic 


CUVANTUL ROMÂNESC 


NOTE SI COMENTARII 


SAU 
“POMUL DE IARNĂ” 


n “Magazin literar al Asociaţiei Scriitorilor din 
eee 1982”, sub titlul: “*Două file din Jurnalul 
lui Petre P. Popescu, sau 23,12.1979 - Pomul de 
iarnă”, profesorul Ludwig Schwarz, (născut. la 16 
Sept. 1945 în oraşul Lugoj, deci după intrarea 
muscalilor în România), mai în glumă, mai în serios, 
dar mai mult serios decât în glumă, bate şeaua să 
priceapă iapa, după cum se va putea vedea și constata 
din citatele de mai jos. = 

Slujindu-se de ficțiune și plecând dela cele două 
file” imaginare  - “din Jârnalul lui Petre P. 
Popescu!”, în chiar primul aliniat, autorul intră direct 
în subiect. Cităm: “S-ar putea spune că titlul acestei 
relatări ar putea să fie şi “Pomul de Crăciun”. 
Cunoscându-mă, însă, este lesne de înțeles că acest 


termen atât înfamilia cât și înraza mea de serviciu nu 
se mai poate întrebuința. Pot să spun chiar că - copiii 
mei de exemplu nici nu ştiu ce înseamnă acest pom 
mistificat, care într-un fel se vrea botanic dar în 
acelaşi timp și ceva la nivel superior, căruia însă 
ştiinţa modernă, gândirea materialistă i-a contestat 
pe bună dreptate locul atit în literatura de 
specialitate. ..cit şi în viața omului modern”. (Pag. 98) 

Este şi rămâne, clar şi luminat, motivul ce-l deter- 
mină pe dl. Schwarz să scrie această “ficțiune”, care 
numai “ficțiune” nu ni se pare a fi. Dar să-i dăm mai 
departe cuvântul: 'î..-Pentrn mine există un singur 
pom - mă refer la acel "'pom/2 dar acesta este un pom 
bine şi ştiinţific definit, pomul de iarnă.... larna la 
rândul ei - cu toate încercările neștiinţifice de a 
întrebuința termenul cu aproximaţie romantică, de a- 
| sentimentaliza şi idealiza, de a-l încărca cu un foarte 
diverisficat balast nostalgic, respectiv de a-l banaliza Pi 
cu uşurinţă jucăușă, neserioasă - iarna şi ea la rândul“. 
ei este şi trebuie să fie un termen clar, precis și bine 


altceva! Si în mod logic -nici un alt fel de '*mos”, 
decit Gerilă! Gerilă de la ger”..[Pag. 99). > 

Dar asta nu i-a fost de ajuns, saua crezut desigur ca 
nu-i de ajuns pentru a-şi documenta punctul de [. 
vedere , aşa că bate mai departe șeaua iepei sterpe: 
“Cred că m este necesar să subliniez cit eforta 
fost necesar pentru convingerea tovărașilor mei de 
familie şi de lucru în acest sens Că-l. pomul acela nu 
poate fi altceva decât numai pomul de iarnă, și 2-că 
toţi “moşii” de acest gen - ... sint rămășițele unui 
trecut întunecat, care nu mai are ce căuta în viață 
noastră'”...(Pag. 100).Cu o sfruntată, impertinentă şi 
diabolică neruşinare, acest ne-Român, probabil un | 
“*neamț”” de-al confratelui N.S. Govora), încearcă, în 
doi timpi şi trei mișcări, să dărâme o tradiție 
milenară creştină a blândului şi bine primitorului 
popor român, care, de-a lungul secolelor, a strâns la 
pieptul său pe toţi Shwarzii din lume,declarândcă el a 
“depus eforturi considerabile pentru a demonstra că 
zilele de 24, 25 şi 26 Decembrie sînt zile comune, de 
lucru ca toate zilele comune şi de lucru; dacă nu şi | 
mai comune şi mai de lucru”... (Page 100). 

Tot dela Schwarz citire, aflăm că televiziunea din 
R.S.R., apus la punct: “toate erorile din dialogurile 
filmelor de import: americane, franceze, italiene 
spaniole, germane etc., înlocuind în subtitrare...fiecare 
“Christmas ””, ““Noel”, *“Weinacht”, cu termenul cu 
mult mai precis “Sărbători” sau cu acela mai 
ştiinţific şi mai adecvat “'Anul Nou...(Page. 99). 

Indobitocit fiind de teoria marxist-leninistă, 
“neamţul” ăsta şi-a pierdut cu adevărat busola, con: 
fundând două date calendaristice, şi anume: 25 
Decembrie, ziua naşterii lui Isus Christos, sărbătorită 
de întreaga lume creştină, cu ziua de 1 lanuarie, 
adică: ANUL NOU; 

Este, credem, ''la mintea cocoșului”, cum spun 
bănăţenii că anume, numai în mintea unui nebun 
poate avea loc o asemenea confuzie. Crăciunul, este şi 
rămâne ceea ce-a fost dela începutul începutului, 
adică, credința noastră creştină de preamărire a Dom- | 
nului şi Mântuitorului nostru Isus Christos, cel care 
a venit în lume, pentru a deschide poarta omenirii 
spre alte orizonturi de împliniri spirituale, și 
nicidecum, materialiste, precum a cuvântat pe 
nedrept, Karl Marx şi neghiobii săi urmași afirmând 
că: “Religia, este opiul popoarelor”. 

eu dul a fost, este şi va rămâne în vecii vecilor: 
sărbătoarea, marea sărbătoare a cre: tinităţii, pe care, | 
toți Schwarzii din lume, n'o pot lila oii a 
NOU. Căci, ANUL NOU, înseamnă cu totul al 
decât CRACIUNUL!....Ceea ce, acest ''neam 
deochiat, n'are de unde o şti, căci s'a născut într'o 
Ne egaiei pe cerul căreia, plutea atunci, ca şi acum; 

emonicul semn al secerei şi ciocanului. SA 


Nicolae NOVA 


=: 
E 
i 
A 


2 
E 


ă 
î 
a 
i 


Ş 
. 
. 
i