Libertatea anul 8, nr. 69, decembrie 1988

i ei 












DIN PROBLEMELE LUI GORBACEV 


Comentariile întâm- 
plârilor din spatele cortinei 
de fier care apar în presa 
liberă nu sunt întotdeauna 
bazate pe informaţii complete 
EL core pentru i] rar 
râsullă vreo ştire de importan- 
4 asupra petrec 


în Kremlin iu prin cele 


asupra 





celor ce se 


te 





reditați p ț 





COUT 
ele 
de la 


din aceşti 
Moscova cu 
mpta pentru su- 
dintre Gorbacev 
săi cu grupa 

stalinisto- 
brejnevistă captează atenţia 
şi bunâvoința multor ziariști 
şi oameni politici din lumea 
tiberă. Alţii, dimpotrivă, 
na sunt dispuşi să acorde 
acestor Mămplări mai multă 
importanță decăt! au acordat 
în trecut luptelor pentru 
cucerirea puterii când au 
font aleşi noi secretari gene- 
rai Acei schimbări îşi 
au însă importanța lor, pentru 
că fiecare secretar general 
sine cu  gamitura proprie 
de oameni şi poate schimba 
în bună măsură mersul lucru- 
rilor Epoca lui  Hrusciov 
se deosebeşte de cea ua lui 
Stalin, după cum şi epoca 
lui Brejnev se deosebeşte 
de cea a lui Hruscior. Hrus- 
ciov a vrut să insufle mai 
mult clan, mai multă viață 
partidelor comuniste În raport 
cu organele administrative 
anchilozate şi cele polițienești 
prea represive, iar armata 
să pace şi ea un rol mai 
moderat A vrut să impună 
mal multă egalitate şi conşuin- 
ciozitate şi să curme abuzu- 
rile. Aceste tendințe ale 
Hrusciov au născut conflicte- 
le interne dintre retormişti şi 
stalimiştii care se cromponau 





premaţie 
şi  aderenţii 
anti-retormistă 








pe putere, conflicte care 
au izbucnit pe vremuri în 
revoltele din Polonia, Ungaria 


şi Cehoslovacia. Ele au inspâi- 
mântai însă Kremlinul, determi- 
nându-l pe Hrusciov să de- 
barce, să  innuce revoltele 
în sânge şi să înâbuşe orice 


Director: TRAIAN GOLEA 


LIBERTY PUBLISHING HOUSE CORP. 


spirit reformist pe aria contro- 
lată de el. Ca o consecinţă 
firească.  KGB-ul şi armata 
au ieşit din nou în trunte 
reind raportul 
aracterizează epoca 


de forţe care 
lui 


Brej- 


Sub aparenţa 
n ordine 





ul pumirile au 


i aşteptau doar i 


ireptul la vânt în rule 





statal şi are, în acelaşi 
timp, erau atât moral, cât 
şi profesional mul mai bine 


pregătite decât vechea gardă 


strânsă în jurul lui Brejnev. 
Ei au fost aceeia care l-au 
adus la putere pe Gorbacev, 
oamenii tendinţelor reformiste 


care au acţionat în epoca 
lui Hrusciov şi care cu timpul 
şi-au lărgit bazele şi şi-au 
întârit poziţiile. 

Dintre multele reforme pre- 
onizate de Gorbacev şi cunos- 
cute sub numele de giasnost 
şi perestroika, unele au râmas 
nedestăinuite public şi stau 
încă învelite în mantaua secretă 
a Kremlinului. Pe una dintre 
acestea a reuşit să ne-o desvă- 
luie columnistul american 
Wiliam Pfaff de ln Los Ange- 
les Times Syndicate întrun 
articol intitulat "Adevărata 
luptă pentru Uniunea Sovie- 
tică”, în care atrage atenţia 
oamenilor politici occidentali 
că "ei trebuie să acţioneze 
in conformitate cu cele ce 
Gorbacev poate realiza, şi 
nu în conformitate cu 
ce el nu poate face”, În acelaşi 
timp, stirea pe care ne-o 
desvâluie Pfaff este şi un 
exemplu de ceea ce Gorbacev 
a propus în CC, dar nu sa 
aprobat şi care ne trădează 
cât de grave sunt frâmântă- 
rile interne ale Kremlinului 

1n vară, intr'o şedinţă 
a CC, Gorbacev a propus 
nici mai mult, nici mai puţin, 
dec! să descoleelivizeze a- 
gricultura sovietică (după 
50 de ani de când Stalin a 
impus-e cu prețul a zeci de 
milioane de vieţi), insă când 
ua sfârşitul sesiunii s'au 
publicat rezoluţiile finate, 
la 30 iulie, nu s'a făcut nici 





Redactor şef: OVIDIU VASILESCU 


“Gel care dorește să trăiască liber va trebui să lupte pentru libertatea aproapelui 


IBERIATI 


PUBLICATIE LUNARĂ PENTRU PROMOVAREA LIMBII SI CONSTIINTEI ROMÂNESTI EXIL 


P.O. Box 27, Reqo Farh, few Yorh, NY UI57AĂ 
ANUL 8, NUMĂRUL 69 + 





$t= 





Decembrie 1988 


o menţiune despre propunerea 
respectivă. Di.Ptaff citează 
şi rațiunea care ar fi impus 






o atare propunere dramatică, 
cât şi soluția preconizată 
de Gorbacev pentru 
escolectivizare "Să se 
terenurile 
lor pe bază de 

contract de 


arendă pe 50 
punând că 5 
ră datorita 


măsură ar fi nec 





te în care se 
u etică 
După 70 de amităc la R 











laţie, cănd Rusia era e țară 
exportatoare de produse agri- 
cole, Uniunea Sovietică nu 
este în stare să asigure 
populaţiei sale o alimentaţie 
corespunzătoare. Gorbacev 


a mai spus că "cu o astfel 
de reformă există posibilităţi 


reale ca în anii '90 să se 
poată satisface nevoile 
populației de pâine, cereale, 
cartofi, zarzavaturi, grăsimi 
vegetale, ouă şi produse 
lactate. În ce priveşte carnea 
şi frctele, va mai trebui să 
mai aşteptăm” 

Dacă informaţia lui William 
Plaft este corectă, înseamnă 
că Gorbacev şi cu aderenţii 
săi sunt hotăriţi să renunțe 
la unul din principiile de 
bază ale societății şi econoiniei 
socialiste, şi anume ln socin= 

area capitalului și a mjloa- 

lor de producţie, cu conse- 





cințele doctrinare respective 

şi cu schimbările radicale 
in viaţa economică şi socială 
a statelor respective, ceea 
ce ar putea constitui începu- 
tul marei intoarceri. 

In vară, când a avut loc 
sedința CC, raportul dintre 
meformişii şi  anti-reformigti 
(linia dură) a fost mult defa- 
vorabil lui Gorbacev. Pe la 
sfârşitul hai Septembrie, în 
mare grabă si prin 
surprindere, Gorbacev a 
convocat vu 
m CC, motivând 
necesară pentru remanieri 
in posturi, funcţii şi atribuţii. 
Cu această ocazie au avut 
loc pensionâri  "benevole”, 
ca a lui Gromiko, Dobrinin 
si Solomentsev, schimbâri 
în atribuţiile lui  Ligacev 
ebricov (şeful KGB-ului) 
principalii săi adversari, 














de Traian GOLEA 
cât şi optâri de noi 
După speculaţiile 
lor din USA, a 
Gorbacev j 
sigure în CC din totalul de 
12. Doi din restul de 7 pendu- 








loază când în favoarea, sa, 
când in devatoarea sa, "ceea 
ce nseamnă că reformele 
sale trebuie să mai aştepte 
o mouă remaniere a CC pentru 
a putea ea lumina zilei. 
Concluziile lui Pfaff sunt 
4 Gorbacer se lupă din 
răsputeri nu pentru a salva 
comunismul, ci pentru a salva 
Rusia ca mare putere, prin 


a-i da o viaţă economică şi 
socială mai sănătoasă ca să 


este comparat cu un uriaş 
ale cărui organe interne sunt 





foarte  debile şi supra-solici- 
tate şi care nu mai pot 
asigura viaţa colosului care 
se găseşte in prag de prăbu- 
şire. 

Întors recent dintrun tur 
prin Siberia,  Gorbacev a 
declarat Ja televiziune că 
"peste tor am fost întâmpinat 
cu critici ln adresa sistemului 


care nu funcţionează. Oamenii 
se plâng că nu au alimente, 
că nu au îimbrăcâminte, că 
nu au casă şi că reformele 
merg prea incet, so pierde 
prea mult timp, ceea ce în- 
seamnă că vom pierde cursa”. 
Şi  Gorbacev face deseori 
astfel de deciaraţii fulminante. 
În ceea ce priveşte pâre- 
rea unora, că intreaga manevră 
a lui Gorbacev ar li doar 
o momeală de a atrage Vestul 
din nou pe drumul dezarmă- 
rilor, a  coexistenței şi de 
a obţine noi ajutoare şi credite 
pentru a scoate economia 
din impas, cred că este gre- 
şită. Cei 70 de ani de exis- 
tenţă ai regimului comunist 


Continuare în pag.3 ] 








3 A f 
op 


Li 


CITIŢI ŞI 
RĂSPÂNDIȚI 


R 
us 
piste VA 


Nu te-aspare o Armâne/că nu.cheri ni ază, ni mâne. 


DESPRE NICOLAE BATZARIA 


= INTRODUCERE = 


Începusem să redâm în 
"Libertatea"(nr.62/1987) pagini 
mai pregnante din cartea 
de odinioară, acum aproape 
lie negăsit, a lui N.Batzaria, 
"România văzută de departe” 
Văzută,  închipuită de autor 

copilăria şi adolescenţa 
cât mai ales de românii 
sud-dunăreni. 
Am văzut descrierea fascinan- 
Î locuitorilor 


numai româneşte. Am 

la acel "şipouu di 

Miercuri” unde s'a consumat 

acel fapt memorabil, am întâlnit 
rude ale scriitorului decedat. 

Dar N.Batzaria a avut frijă 

găsit posibilitatea să-i 

şi pe teren, la ei 

acasă, pe românii sud-dună- 

reni din Serbia şi Bulgaria, 

aşternând şi in privinţa aceas- 


text ce-l redăm în continuare, 
învâţă- 
petrecut 
E adevărat, ştim 
se sesizau 


etnic 

pe acest fond işi făceau 
propaganda politică printre 
ei. Este menţionată aici acţiu- 
nea poetului şi revoluţionaru- 
lui bulgar Hristo Boteff. Pai, 
când acesta a trecut la Colzlo- 
dui ca să facă răscoală anti-o- 


„ abdicat de 


Cozlodui veni 
jodată la Bucureşti un tânăr 


româneşte, încât 
mă  Barbo-lov. 
mult despre 

de acolo. 
de  slovă 


pe el îl chea- 
Mi-a povestit 
bieţii români 
Singura încercare 
scrisă româneşte, 
cu litere cirilice însă, au 
fost nişte afişe pentru parti- 
dul comunist. lar în localitatea 
Cosava, românească, un tă- 
nâr preot, roman localnic, 
absolvent însă al seminarului 
teologic bulgăresc, a găsit 
prin pod nişte vechi liturghie- 
re româneşti şi a început 
să oficieze slujbă după aces- 
tea, punând însă straje la 
uşa bisericii ca să nu fie 
Surprins de bulgari. E"urma- 
şul" preotului român descris 
aici de N. Batzaria. 
Națiunea română 
Dunării e ţinută 
pusă sub  obroc, 
ca şi pe vremea lui 
Un  eritrenian(!) 
Suedia a ajuns întâmplător 
prin nordul Bulgariei şi s'a 
sesizat de faptul că aici nu 
se vorbeşte bulgara, ci se 
grâieşte româneşte. Asta 
Însă "n'o ştiu autorităţile 
bulgăreşti. Când îi pomenim 
unui lector de limbă bulgară 
trimis (oficial) la Bucureşti 
că în regiunea Vidinului exis- 
tă mase de români, acesta 
făcu pe surprinsul şi miratul, 
spunând că n'are cunoştinţă 
de aşa ceva. Unde erai "Moş 
Naie” (N.Batzaria), să-l auzi?! 
Şi să constaţi că la comunişti 
nu există nici măcar socialişti 
de dia binevoitori, cum ai 
întâlnit şi o spui aici. 

lar comuniştii români au 
totdeauna de a 
se interesa de soarta obidită 
a acestor români de peste 
hotare radă __strâi- 


din sudul 
în chingă, 
oprimată 
Batzaria. 
trăitor în 


nismului, ca 
țară şi de 
ce sunt! 


Textele 


SCRISUL 


ROMÂNESC 


trădători de 
neam românesc 


redate de 


S. GÂRLEANU 


ÎN EXIL 


LA ROMANII DIN BULGARIA 


vară din anul una mie nouă 
nu mai ţin minte câte, intre- 
însoţit de prietenul meu Ghe- 
o călătorie în interiorul Bul- 


Într'o 
sute şi... 
prinsesem, 
orghe M., 
gariei. 

Nu e vina preitenului meu Gheorghe 
M., dacă a sfârşit, aşa cum nu e tocmai 
plăcut să-ţi iei râmas bun de la viața 
pâmântească. Deasemenea nu e vina mea, 
dacă închegasem o strânsă prietenie 
cu un om, care din cel mai paşnic 
ce era, s'a pomenit într'o zi urmărit 
pentru o crimă ce o săvârşise răpunând 
la mijlocul străzii viaţa unuia din conce- 
tăţenii săi, care se dăduse de partea 
turcilor, s'a văzut apoi înrolat într'o 
bandă revoluţionară macedoneană, al 
cârei şef nu întărzie să devină, pentru 
ca după doi ani de activitate ce i-a fa- 
cut numele celebru printre revoluționari 
şi foarte temut printre turci şi prietenii 
lor, să-şi găsească moartea într'una 
din văile Macedoniei, răpus de glontele 
unui soldat. 

Vina e a împrejurărilor, a atmosterei 
ce domnea atunci în Macedonia, a condi- 
ilor în care se dădea lupta şi se dos- 
fâşura activitatea fiecăruia 

Pe Gheorghe M. îl cunoscusem ca 
copil pe bâncile şcolii din comuna noastră 
natală. Când l-am văzut din nou mai târ- 
ziu după o trecere de vreo 15 ani 

” Prietenul din copilărie era 
ul unei bande de "comitagii bulgari”, 


Urmare în pag.5 











Urmare din pag.1 





Jiîn Rusia ne dovedesc cu pri- 
|sosinţă că Occidentul, şi 
în special Statele Unite, nicio- 
dată nu s'au lăsat curtate 





îi vină în ajutor cu credite 
pe care nu le mai plătesc 
sau cu sprijin politic unde 
şi când a fost nevoie. Atunci, 
dece i-ar trebui lui Gorbacev 
să facă astfel de tumbe şi 
acrobații cu reformele, ca 
să-şi mai creeze şi necazuri 
în partid, când ajutoarele 
de care eventual ar avea 
nevoie îi sunt garantate? 

Încă din 1973 în Statele 
Unite funcţionează o organi- 
zaţie numită USTEC (US-URSS 
Trade and Economic Council), 
compusă din vreo 400 de 
întreprinderi americane şi 
diferite agenţii sovietice. 
Întreprinderile americane 
în USTEC 
circa 25% din 
brut al Statelor 
Actul de înfiinţare 
a acestei organizaţii din partea 
americanilor a fost semnat 
de George  Shultz, actualul 
titular al Departamentului 
de Stat, pe atunci  Treasury 
Secretary iar din partea 
sovieticilor a semnat Nicolai 
Potalicnev, ministru al Comer- 
țului Exterior. Preşedintele 
USTEC-ului din 1977 până 
în 1984 a fost C.William Verit 
tua titular al Departamen- 
i Comerţului 

Agenţiile vietice sunt 
reprezentate prin specialişti 
în diferite domenii şi care 
în majoritatea cazurilor sunt 
şi agenţi ai KGB-ului. 

Obiectivei mărturisite ale 
USTEC-ului, conform unui 
studiu întocmit de Heritage 
Foundation sunt: 





































1. Să asigure că comerţul 
dintre cele două state nu 
va fi supus restricţiilor legate 
de respectarea drepturilor 


Omului şi de permisiunea de 


emigrare a cvreild 
2. Să «: presiuni 


asupra Congresului şi a Ad- 
ministrației ca să usureze 
restricţiile impuse asupra 
exportului spre Rusia de 
tehnologie avansată şi de 
date ştiinţifice. 

Să  restrângă puterea 
Preşedintelui de a putea impu- 
ne sancţiuni economice Împo- 
triva țărilor blocului comunist. 


4. Să se acorde şi Uniunii 
Sovietice statutul de naţiu- 
nea cea mai iavorizată. 































Când ne gândim la şansele 
de realizare a obiectivelor 
ce şi le-a propus USTEC-ul, 
nu trebuie să scâpâm din 
vedere că in spatele lor stau 
interesele comerciale ale fir- 
melor componente care 
însumează 25% din producţia 
americană, şi să nu scăpâm 
din vedere nici influenţa 
cercurilor liberale şi 
pro-sovietice din USA, cât 
şi influenţa directă ce-o 
pot exercita organizaţiile 
sovietice de desinformare 
şi lobby-uriie pe care le între- 
ține Moscova la Washington. 

Mare parte din sutele de 
miliarde de dolari deficit în bu- 
















num ii“ anilor 

de la naşterea lui... Stalin. 
În Răsărit, Bisericii Orto-] 
doxe i-au apărut mai multe... 
emirii zise "autocefale”. 

eteriorarea" - categoriei 
filozofică - constată universa-| 
litatea acestui fenomen natu-| 
ral. În destinul 























supuse toate deterioră-| 
e calea spirituală, reafir-| 
mată la răstimpuri de,şi prin! 
sacrificiu voluntar, ghidata] 
pe căi şi puteri tainice 
mistice - care sfidează expli- 
cările logicii şi analizei statis- 
tice-probabilistice. 
Mai dăunătoare decât curen- 
tele umaniste operate fraudu-| 
los 




















































mersul în paralel cu 
raţiunile de stat ori 
politic. 








[& 


























După 70 de ani de "bună-stare" comunistă, Rusia sovietică stat. A putem 
este bântuită de recesiune şi înfometare. de o Biserică foarte indepen- 
getul american este datorat distrugător regim pe care  dentă, iar de altele foarte 
şi ajutorului acordat Uniu- numai o minte satanică l-ar d epenaiai de puterea de! 
stat, 





nii Sovietice . putea zămisli. , A 

Un astfel de comportament Ne întrebăm totuşi daca =: O Biserică depinzând 
din partea Statelor Unite, noi putem nutri o astfel de Să funcţioneze conform re 
de a-i ajuta pe sovietici necon- speranţă mântuitoare, întreba-  lllOr impuse de o 
diţionat şi la infinit nu-şi re la care un-ucredineios ar — Ministerială a 


găseşte altă explicaţie decât putea răspunde: pierde inţelesul menirii s 
e Biserica are o menire şi uni 
















































că le este impus de forţe "Ascunse sunt căile Tale, = 
cărora nu li se pot opune. Doamnei”, iar un înţelept Mesaj permanent, de trecut 
şi care urmăresc o conver- ar putea spune: sint BEE ie 
genţă şi o acomodare a celor "Nu aduce anul ce aduce  2re menire şi mesaj nu poti 
două sisteme. ceasul”, fi. preschimbate 1 

Tot Pfaff ne mai dezvaluie de... egfavenieatie: + RGIitIete ital 
că  Gorbacev le-ar fi spus Traian GOLEA ele 4 







militarilor săi că "de acum cae 
ei trebuie să se mulţumească 




















cu mai puţin”, iar acum doi pi 
di XX), subiectul! 
ani şi ceva, în Mai 1986, la aa ESI a i 
a declarat că “politica lui pes: a = 
Brejnev, care a enunțat că [ sia ini! A a 
a Rică = da faptului că, proba- 
Uniunea” Sovietică trebuie RSPECTIVE SI n ciuda | lac 
să fie mai puternică decât PE SPE bil, majoritatea compatrioți: 






' e i tineri nici nu =! 
oricare coaliţie care i s'ar lor mai tineri nici bâni 





iese semnificaţia ridicării 




















opune, a fost contrară ; 
selor Uniunii Sovietice". Tot SPERANTE Mg iai 0 bib 
atunci. Gorbacev a declarat SI E: 

că "nu putem să ne permitem Cel mai profund râu pentru Pa, e pla a 
luxul de a imita Statele Unite, destinul Europei a decurs Mult decât Ea dea Paza 
NATO sau Japonia în toate probabil din consecinţele menta Mpeectie îi sea pia 
inovațiile lor tehnico-militare". rupturii de la 1054, dintre ra si dz ser = : 
El a recunoscut câ”o politică Biserica Creştină de Răsărit cela” “sociala pi pini = a) 
de a deveni egală oricărei şi cea de Apus. - spirituale, sunt acut actuale. 
coaliții adverse posibile * După alte patru secole şi Este. de datoria - Cele dal, 





cu toate că este încântătoare jumătate a urmat o a doua 
pentru planificatorii forţelor mare ruptură, prin Reforma 
noastre militare - este tot  protestantismului. 
contra-producentă, pentru Aceste  epocale evenimente 
că ea naşte în rivalii noştri au facilitat indirect mult, 

dorința de a ne egala sau expansiunea turcă spre Apus, i a rile autentice. 
intrece, un proces pe care-l presiunea şi dominaţia turceas- Va fi o muncă uriaşă câtre 
trăim de peste 40 de ani şi că de care Principatele Romă- meraţiile Marei 
Care ar putea dura la infinit neşti aveau să sufere alât Pi re-introduse convingător, 
fără niciun rezultat”. de îndelung. cu răbdare şi d 
Aceste concluzii i-ar fi Procesele de deteriorare samanta catitiinile 
putut determina să iniţieze au continuat atât în Apus, creştine 

începutul întoarcerii la o cât şi în Răsărit. 1 = E iși 
viaţă normală prin senzaţio- În cursul celor câţiva ani ntre timp, mulţi 
nala declaraţie de "descolec- ai Republicii Franceze de îi 
tivizare” a agriculturii, pe după revoluţia de la 1789, să ARrois Sl jeti 
care ne-o desvăluie Pfaff. s'a dat la o parte calendarul Pee seci ale Rp 
Ea ne aduce în acelaşi timp tradiţional care număra anii 5 Pe SATE 
şi speranța într'o întorsătură de la naşterea Domnului, SĂ a rară) pe | 
spre bine in România, care începându-se cu o numâră- Să caiet RER i Ă Ea a 
să curme inexplicabila iîncă- toare a lor, proprie. SIR: Bo: t de vada 
pâțânare a celor de la Ulterior, au fost şi alţi Propice din BAGA de 
Bucureşti de a impune cel mai _imitatori grandilomani ai acestei Continuare în pag.7 





vârstă înaintată 
mărturie asupra 
































































































































AUTUMNALA 


Plecată în depărtări este prigoria astăzi 

lşi tot la fel semul ploii. Dimineaţa asta 

calmă şi răcoroasă, ca gestul iertării. 

Cel ce-a spălat fața cu zorii cei proaspeţi, 
va găsi mai uşor valea spre cetatea veciei. 

Pădurea-l ca flacăra patimii. Ard copacii 
ÎDoame, ca focul dragostei din'ntâi, aşa 
leum și eu cănăva. 

Lumina în toată măreţia ei este astăzi 
nefiresc de subţire şi transparentă, aşa 
ca aripile îngerului bun, care, de mii de 
ani vegheiază scmul bunicilor mel. 

Glasul păsării sfinte, privighetoarea, 
această zeiță căzută din tărli printre noi, 
spre a me învăţa cum suferinţa se poate 
transforma în cântec de slavă, glasul ei 
zic, are astăzi clinchetul argintului stelar, 
alină şi vindecă asemeni psalmilor Tăi, pe 
[care eu cu egală evlavie şi trudă Ţi-i ridic 
la fiecare cădere a serii, ori la înălţarea 
zorilor, fapt prin care încerc să-mi așez 
cugetul răvăşit de duhuri străine de plaiul 
Mioarei. 

Prin gând, vorbă şi faptă, 
Ţi-am cerut nimic pentru mine. 

Azi însă, când ca pelicanul, pasăre nâs- 
cută din linişte şi singurătate, sunt izgo- 

azi, când 
or mă 


niciodată nu 


omului să fi sunat, 

dori ca Tu să faci ca eu să 

mai stărui, e şi doar o zăbavă, prin ano- 

timpul ăsta glorios şi uman, să îngădul Tu 

ca eu să culeg ultimil buchet de brumărele, 

pe care, plecănău-mă, fără a mă umili, să-l 

celor se s'au lepădat 

roscat. 


facă-se vola Ta! 
ima mea spune Magule, 


carate nemu- 


meu răsci 
de spasme apocaliptice şi prin duhul moşilor 
fâră de moarte, Te invoc şi cu demitate 
impier măuci odată aminte de 

de care n'ai blestemat 

lmbăda de singurătate, 

irageste prin asceză 

şi mărturizire, prin viață gi moarte şi mai 
ales, să ard în focul său cel sacru, din 
care meşterii olari au făurit omul, sluji- 
torul Tău înarmat cu devotament și nobleţe, 


se învârtă 

împotriva acelor zic doar o miine 
de clipă şi'n amplitudinea acei mişcări 
cosmice, secolul acesta va scrâşni învârtin- 
du-se în Surul axului său, lăsând să nâvă 
lească lumina peste țara părinților mei petre- 
cuţi în picioare, tocmai cu gândul nebun, 
de a Te purta pe umeri şi dincolo de amarul 
acestei pulberi, peste care nimeni mu va 
mai împărăţi şi nimeni nu va fi osândit mai 
mult decât voia Ta va îngădui 

Pm i zălog întru me şi voia Ta, 
| raga aceasta curată ca roua primei dimineţi 
de toamnă, Mai pur Doame zâlcg sângele şi 
viața mea, acus cârd în taina singurătăţii 
mele, prin suferinţă mă leg şi mai adânc 
de suferința neamului meu, pe a cărui dispe- 
rare Încerc să mă $ şi să strig: 0, Eli, 
El Alma Sebahtani! 

Oct.6, 1988 


Ovidiu VASILESCU 


Rugăciune 


Dă lumii bogăţia şi ultimul carat, Re us 
ci ţării mele Doamne, doar linişte să-i dai; 
fă Magule să!'nvie, piciorul meu pe plai 

şi urcă-i seminţia pe vârful Ararat. 


Vrăşmaşilor putere şi ură să le-arunci 
şi țării mele vraja şi duhul nemuririi, 
din fiecare moarte, fă semnul înnoirii 


şi cea mai sfântă oaste, te rog să faci din crucil 


Cetăţilor stăpâne, trimite-le soroc 
şi ţării mele, gândul să urce pe colină; 
din mila Ta trimite o poală de lumină 


din jarul sfânt de zodii, dă neamului noroc. 


Prădalnicilor dă-le comoară de inele, 

ci țării mele visul şi haru'nţelepciunii, 
nădejdea'n înviere şi gândul rugăciunii 
şi din cenuşa rece, se va'nâlţa în stele. 


Pe mine să mă judeci de mii şi mii de ori, 
să mă ucizi cu pietre, cu jindul după rai, 


pedeapsă la pedeapsă - şi iadul să mi-l dai - 
dar morţii mei de-acasă, să-i faci nemuritori. 


Colindător pribeag 

Vin ți colind şi ţie iubito ca'ntrecut, 
cu-aceeaş dăruire cum fulgii de zăpadă 

au învăţat să moară şi'n palma ta să cadă, 
colind fără pereche, cu liturghii bătut. 


E-atăt de albă noaptea 
ci tu mireasă iară, te găteşti de nuntă, 
când vorba mea umilă în şoaptă te sărută. 
'mainte de-aţi petrece pe deget alt inel. 


Am să-ţi colind iubito cu gândul cel mai sfânt 


pe care-l spun în taină înainte de culcare, 
în care visul urcă şi necredinţa moare, 
colindul meu prin care făcurâm legământ. 


Colindător pribeag bătut de nenoroc, 
Vin astă seară iară la geamul tău în tloare 


să-ţi mai aştern o taină şi-un cântec la picioare 


şi să-ţi colind iubito din fluierul de foc. 


Ovidiu VASILESCU 


gândul meu la fel, 


AFORISME 


lAm descoperit sensul vieţii, stând 


de vorbă cu mine însumi! 
. 


Sectretul înălțimilor, l-am descoperit, 
ljucându-mă cu un firicel de soare! 
. 


Nu te lăsa niciodată adulat de un prost,| 
critica aspră şi loială a unui 
chiar dacă iţi va demonstra 


Omul 

însă, cât de lungă a 

fiecăruia, în această cădere! 
. 


Haina ca şi banul, schimbă - nu coree-l 
tează! 
Fereşte-te de cei 
câte ceva din toate nimicurile. 
asemenea celor ce-şi lustruiesc panto-| 
fii, de te poţi vedea în ei, 
cu regularitate să-şi schimbe ciorapii! 

. 


speranţă şi treptat 
când îi înţelegem 


devine 
atunci 


Suferinţa 
o virtute, 
sensul! 

Nu-i o 
concert 
altora, cât 
acela. 


ruşine, că nu ai înţeles unj 
simfonic: ruşine este să spui 
de minunat a fost concertul! 


. 


De multe ori cetele de zdrenţăroşi, 
găsesc că muzica este singura lor raţiu- 
ne de a mai exista, după cum nu dej 
puţine ori, în neruşinarea lor, îmbui-| 
baţii, o consideră puntea spre o nouă! 
orgie! 

. 
ca şi frumuseţea, 
ochiul şi încântă sufletul. 
dintre aceste două  nestemate, 
că în timp ce primul scapâră tot mai 
tare prin adâncul veacurilor, cea de 
a doua amurgeşte treptat, o dată cu 
firea lucrurilor. 


Adevărul, 


Invidia este raţiunea netrebnicilor! 
. 


Admiraţia este o recunoaştere decentă, 


a meritelor” cuiva. 
. 


Invidia?! Țarcul neisprăviţilor! 
. 


Invidia?! 
de patimi! 


Lumina ticolăţilor orbiţi 


. 


Invidia este obiectivul principal, în 
viaţa celor lipsiţi de obiectivitate! 
. 


Linguşitorii sunt paraziţii speţei umane. 
Ei, trăiesc în perfectă armonie, cu 
credulii! 

. 
Ceea ce desparte până la renegare, 
gloata săraca, de cei bogaţi, nu este 

diferența  meterială, ci 
neputința unora de a înţelege, 

că avuţia nu este o virtute. 

. 


e zdrenţăroşilor sunt unite 

însăşi sărăcia ce-o trăiescebogă- 

sunt divizați, de însăşi bogăţa 
mereu indeajunsă! 


Ovidiu VASILESCU 









Urmare din pag. ? 


cum  obişnuiam noi să le spunem, de 
Înrevoluţionari macedoneni”, cum îşi zi- 
lceau ei. 

întâmplarea făcuse ca în vara de care 
am pomenit mai sus să mă găsesc în 
capitala Bulgariei. Acolo venise pentru 
câtăva vreme şi prietenul Gheorghe M., 
acoperit de glorie, dar purtând pe cor- 
pu-i trei răni, care aveau nevoie de 
pete mai serioasă. 

n Turcia capul lui era pus la preţ, 
în Bulgaria Gheorghe M. era un erou 
privit cu dragoste şi admiraţie. 

Această deosebire de apreciere a uneia 
şi  aceleeaşi persoane dovedeşte încă 
odată cum totul e relativ pe lumea aceasta 
şi cum  judecăţile şi părerile noastre 
atârnă de punctul de vedere pe care 
ne punem. 

| Pentru scriitorul acestor rânduri, 
însă, Gheorghe M., nu era nici cel din 
urmă criminal, după cum îl socoteau turcii, 


şi nici un erou naţional, 
în ochii bulgarilor. 

El era vechiul prieten, cu care petre- 
cusem anii apuşi şi aşa de senini ai copi- 
lăriei. Atât şi nimic mai mult. 

Adaug şi aceasta, că prestigiul de 
care se bucura printre bulgari era o 
chezăşie, că n'au să ni se întâmple ceva 
neplăceri în câlătoria ce o făceam prin 
munţii şi şesurile Bulgariei. 

Şi aşa, într'o bună dimineaţă, împru- 
mutând gabrioleta şi calul unui prieten 
comun, am pornit de la Sofia având drept 
țintă portul de pe Dunăre Rahova, în 
regiunea căruia ştiam că se găseşte o 
populaţie compactă de români, pe care 
doream să-i cercetez mai de aproape. 

































































cum trecea 





















Socotesc că nu e nefolositor să spun 
aşa, în treacăt, doritorilor de a culege 
împresii serioase şi statornice asupra 







unei ţări şi a locuitorilor ei, că mijlocul 
cel mai eficace pentru aceasta este lo- 
comoţiunea de mică viteză, ca să mă 
exprim aşa. Ceea ce vezi în excursiile 
Îşi călătoriile făcute pe jos, călare, cu 
trăsura sau chiar cu bicicleta, rămâne 
bine întipărit în minte şi este de un 
folos netăgăduit prin faptul, că-ţi înmul- 
ţeşte cunoştinţele în mod temeinic şi 
durabil. 

Prietenul Gheorghe şi cu' mine am 
pornit-o într'o gabrioletă trasă de un 
cal cam mărunt, dar destul de zdravân. 
Prietenul meu ţinea să se distreze şi 
să se simtă din nou în largul lui în ae- 
rul liber. 

"Zidurile oraşului 
buşe”. zicea el. 
Scopul meu era să cunosc mai îndea- 
proape ţara şi poporul şi în deosebi 
să mă opresc pentru câteva zile prin 
satele româneşti de pe malul bulgăresc 
al Dunării. 

Peste zi poposeam acolo unde ne plăcea 
mai mult. 

La umbră, la răcoarea unei pâduri, 
lângă un izvor cu apă rece. Noaptea 
dormeam în vreun han şi aceasta pentru 
că nu se găseau hoteluri în micile târ- 
guri din interiorul Bulgariei, pe unde 
era drumul nostru. Ce-i drept, deasu- 
pra porţii unora din aceste hanuri, unde 
trebuia să-ţi ştergi picioarele mai degrabă 
la tegire decât la intrare, stătea scris 
cu litere mari cuvântul "hotel", dar 
aceasta, în afară de proprietar, nu cred 
să fi înşelat pe altcineva. 

impresiile mele despre bulgari? Deao- 
rece mă grâbesc să ajung la românii 
mei, las pentru altă dată răspunsul la 
această întrebare. 

Deocamdată mă mărginesc să relever, 
că şoselele lor sunt prost întrejinute, 
jar câinii din sate destul de râi şi de 
sălbatici. 

În ziua a treia a plecării noastre 
de la Sofia ajungem cam pe inserate 
in micul sat românesc Hârleju, 
















mă apasă, mă înă- 



























































cunoş= 









tinţele se fac repede. Ele se încheagă 
şi mai bine după câteva pahare de vin 
- de un vin artificial mai vătămător să- 
nătăţii decât basamacul din ţară. 

Dacă efectele sale rele sunt mai puţin 


resimţite, aceasta se datoreşte faptului 
îmbucurător că românii din sat sunt, din 
în genere, oameni cumpâtaţi, care beau 


cu măsură şi fără a-şi pierde judecata. 
Primarul,  ...nu, e mai prudent să 
nu-i dau numele, îmi dă relaţiile dorite 
asupra situaţiei materiale a locuitorilor, 
asupra traiului ce-l au aceşti fraţi ai 
noştri de sub administraţia bulgărească. 
Ei stau relativ bine, au aproape cu 
toţii pământul lor propriu, oameni cu 
totul săraci nu se găsesc printre dân- 










La o întrebare ce le-am făcut asupra 
originei lor, ei nu numai că au răspuns 
că sunt români, fără să stea o clipă 
să se gândească, ci mai ştiu că sunt 
olteni, care au părăsit țara acum un 
veac şi ceva. 

- Dar cum se poartă bulgarii cu voi? şi 

Abea pusei această întrebare, şi iată 
că intră în han, venind la masa noastră, are 
un bulgar îmbrăcat nemţeşte. le 

Fireşte, momentul era puţin prielnic, 
pentru a căpăta un răspuns la întreba- 
rea mea. 

"E învățătorul 








nostru”, îmi lămuri 


primarul, poftind pe noul venit să ia 
loc cu noi. 

Mă aşteptam să văd în acest învăţă- 
tor bulgar, căci învăţători români n'au 
românii din Bulgaria, un mâncător de 


străini, un şovinist trimis anume cu 
însărcinarea precisă de a deznaţionaliza 
pe români şi de a stârpi dintr'inşii ori- 
ce sentiment al conştiinţei naţionale. 

E foarte cu putinţă, ca învățătorul 
de care este vorba, să i se fi dat in- 
strucţiuni de asemenea natură. Însă, fapt 
cert şi asupra căruia în nepârtinirea mea 
nu pot trece cu tăcerea, este că el nu se 


Sunt singur sau cu Tine? 


Pentru Ţuca 
Te-am înălţat în soare făptură prea frumoasă 
Olimpul? Nu-mi ajunge să urc pe culmi iubirea 
Dar raza deznădejdii pătrunse luminoasă 
Rănindu-mă în suflet, răpindu-mi fericirea. 


Ori să fi fost chiar Tu necreuţătoare rază, 
Ce'n fuga ei nebună şi'n drumul ei orbit, 
Găsindu-ţi fericirea, ce doar îţi scânteiază 
Să uiţi ce-adânc răneşti pe cel ce te-a iubit. 


Timpul zboară şi nu-l poţi opri fără putere, 


Chiar de-ai dori să-l stăvileşti cu-a sufletului jar. 


Şi de-ai dori viaţa făcută din durere 
Să nu mai fie plină de amar, 


Dar numai eu pot înțelege dece-ai făcut acestea toate 
Cum numai tu poţi înţelege aceste rânduri ce iţi scriu. 


A iubi că eşti iubită; Asta'n viaţă nu se poate 


Caci poţi fi al lumii rege şi-al iubirii un pustiu. 


Otrav-aş vrea să beau acuma şi-aş spune că licoarea, 


Licoarea fericirii tot corpul mi-a cuprins, 
De m'ar lăsa cosmarul o clipă, ca uitarea, 
Să-mi dea măcar atât, să-mi dea un dulce vis. 


O! Ce frumoasă noapte de Anul Nou acum, 
Îţi urmăreşte Umbra râmasă pentru mine 
Cu care, pot să merg le-al vieţii mele drum 


Şi să mâ'ntreb în şoaptă: Sunt singur sau cu Tine? 


Detroit 1969 


puternic, 
satul 
socialist, 
înaintea ochilor. 

În afară de socialism, 
avea fiinţă pentru el. Mântuirea o 
nu o vedea decât în complecta şi inte 
ei socializare. Dacă societatea om 


socialism 

era osândită pieirii, 

întârzie. 

geri învățătorul bulgar punea un fana- 

tism sălbatic, necruţător. ! 

Nu ştiu dacă nenorocita experienţi 

făcută asupra celui mai mare - zic "mai 

malai 

ar fi fost în stare să-i deschidă ochii 

să-l convingă de elementarul adevăr,| 

că pieirea unei societăţi şi a unei naţiunii 
loc tocmai atunci, când încerci săl 

abaţi din mersul lor normal şi din 





drumul 
unei serii lungi de veacuri. 

Ori cum ar 
bulgar pentru copiii de români din satul 
Hârleţu 
nu era decât socialist. 


Cornelius A.OPRIŞIU 


românilor şi de infiltu 
mente antinaţionale. 






vedea decât ro 


care nu re 
nimic. “uta + 


împins 


ca număr - din Europaj 








construit cu jertfele şi sforţărilej 





fapt e că învățătorul 









era un socialist îndârjit - şij 


VA URMA 








Popa azB 

















Deoarece Biserica este un 
ca celelalte mistere 


sunt 

logice, 

noastră este 

şi neputincioasă 

cuprindă. Conciliul 

1870 în discuţiile 

prezenţi a spus 

creştine sunt 

pentru mintea 

dar cu ajutorul ha- 

JD-zesc noi putem în- 

ele şi 

sunt absurde 

contradictorii, ci sunt 

şi neaccesibile 

rațiunii noastre. Mintea poa- 
te dovedi armonia şi concor- 
danța între ele, dar nu poate 
în intima lor consti- 
existenţă. Noi primim 

mistere cu ajutorul 


Credinţa este un dar de 
la Dumnezeu, este o virtute 
teologică, primită în botez 

cu nădejdea şi dragos- 

tea, care ne pune în imediata 

legătură cu Dumnezeu. Prin 

credință plăcem lui Dumnezeu 

şi credem că el este răsplă- 

titorul nostru. Credinţa este 

temelia vieţii creştineşti. 
Prin credinţă pătrundem 

Templul sacru al lui Dumnezeu, 

divină 

ne fac 

lui Dumnezeu, 

lui Isus, membrii 

ai Bisericii sau Trupului său 

mistic şi moştenitorii fericirii 

veşnice. Izvoarele credinţei 

pentru catolici şi pentru orto- 

docşi sunt Tradiţia şi Sfânta 

Tradiţia este cu- 

lui Dumnezeu 


decenii ale creştinismului, şi o 
din sfinţii Părinţi în 
următoare.  Tradi- 
mai întâi prin Sf. 
Vechiul şi noul 
este cuvântul scris 
lui Dumnezeu, de profeţi 
şi de Apostoli, Ea este cartea 
Bisericii, şi are putere numai 
prin autoritatea şi explicaţia 
Bisericii. Tradiţia şi Scrip- 
sunt cele două izvoare 
credinței creştine, care 
vor ajuta să înțelegem 
noastră. Din aceste 
izvoare  desprindem  adevârul 
sau a zidit 

Isus 


a creat numai o sin- 

unică Biserică. Bi- 

lui Isus a fost şi este 
indivizibilă, de la inceputul 
și până la sfârşitul lumii. 
lui 

instituţie  divi- 

realitate vie, 

doui elemente 

vizibilă şi invizi- 


bilă, că Biserica lui Isus 
este una şi universală şi 
are dreptul să. se extindă 
la toată făptura. 

Pe lângă textele citite din 
Tradiție şi Sfânta Scriptură, 
texte care n'sau nevoile de 
explicaţie şi argumentare 
teologică, vom folosi metoda 
bine cunoscută în  limbaţul 
zilnic şi în scrierile curente 
şi anume, analiza, compozi- 
Via şi imaginea. 

Vom ocoli, 
filosofice, care 
eroare pe mulţi creştini în 
decursul vremii şi au termi- 
nat cu crearea altor biserici, 
care n'au aproape nimic sau 
foarte puţin de-a face cu 
Biserica lui Christos. 

Întâi de toate,  afirmâm 
ceva, ce este primit de majo- 
ritatea zdrobitoare a creştini- 
lor că Biserica lui Christos es- 
te exclusiv o operă Dumneze- 
inscă şi nu o asociaţie sau 
organizaţie născută din evo- 
luţia istorică a unor idei, 
propagate de Apostoli sau 
alți admiratori ai lui Isus 
în secolul întâi şi apoi tradu- 
se în faptă sau concretizate 
într'o instituţie sau religie, 
sau cult în secolul al doilea. 
Teoria aceasta a fost inven- 
tată de  raţionaliştii secolului 
al 19-lea şi apărată de moder- 
niştii secolului al 20-lea. 
Doctrina aceasta a 
condamnată de. Biserică prin 
persoana lui Pius al X-lea, 
în Enciclica sa  "Pascandi 
Dominici Gregis” şi documen- 
tul "Syllabus"” (Scrisoare 
Papală trimisă episcopilor, 
preoţilor şi credincioşilor 
catolici din întreaga lume). 
Biserica, apoi, nu-i o demo- 
craţie, de tipul celor moder- 
ne şi politice, sau de factura 
unor asociaţii religioase sau 
confesionale care s'au rupt 
din aşa zisa biserică pro- 
testantă, fie luterană fie 
calvină. Astfel de biserici 
sunt aproximativ 350 numai 
în USA şi aproape 1.000 în 
lume, sub denumirea comună 
de secte, 

Toate aşa zise biserici creş- 
tine sunt o parodie şi o batjo- 
cură la adresa Bisericii lui 
Christos. 

Procedând în mod logic 
este nevoie să amintim un 
adevâr fundamental şi mereu 
prezen! al religiei creştine. 
Acest adevăr este următorul: 
Dumnezeu este autorul crea- 
Vei universului văzut şi ne- 
văzut. În termeni  teologici 
vom spune: Dumnezeu Tatal 
este creatorul cerului şi al 
pământului. 

Dumnezeu 


argumentările 
au dus în 


fost 


Fiul este chipul 
Tatălui prin care şi după 
care a fost creată lumea, 
adică omenirea; El este şi 
Mântuitorul lumii; Dumnezeu 
s'a descoperit omului chiar 
de la inceputul creaţiunii şi a 
continuat să se descopere 
de-a lungul veacurilor: Dumne- 
zeu a purtat grijă de mântu- 
irea _ acestei _lumi 


istoria ei; A trimis profeţi 
în Vechiul Testament iar în 
Noul Testament, pe Fiul Său. 
Cele două  Testamente vor 
avea un glas comun în mani- 
festarea voinţei salvatoare 
a lui Dumnezeu, deaceea vom 
găsi locuri paralele în Sf. 
Scriptură, care ne introduc 
în subiectul nostru, în miste- 
rul bisericii. 

Ne vom folosi de aceste 
texe, în mod sporadic, dar 
suficient pentru a dovedi 
intenţia şi dorinţa lui Chris- 
tos de-a întemeia o Biserică, 
adică Biserica Sa, ca un sa- 
crament al mântuirii (sacra- 
mentum  salutis). În clipa 
de faţă ne vom mulțumi cu 
paralelismul care există între 
primele rânduri din Cartea 
Facerii şi Prologul Evanghe- 
liei după Sf.Ioan. 

La fel vom utiliza 
texte din Sf.Pavel; atât 
Sf.Ioan, ucenicul pe care-l 
iubea Isus, cât şi Sf.Pavel, 
apostolul neamurilor, au fost 
mari teologi şi apologeţi ai 
Bisericii lui Christos. 
Deaocamdată trecem cu tăcerea 
pe ceilalţi apostoli, care la 
fel au avut idei de mare 
importanţă pentru studiul 
nostru. 

În Cartea 
"La început 


câteva 


Facerii citim: 
Dumnezeu a creat 
cerul şi pământul (Fac.1,l): 
În prologul lui loan la fel 
citim: "la început a fost Cu- 
vântul, şi cuvântul era la 
Dumnezeu, şi cuvântul era 
Dumnezeu. (1,1,). 

În Cartea Facerii se spune 
mai departe "Şi pământul 
era fără formă şi întunericul 
plutea peste faţa adâncului 
(1,2). 

In  Prologul lui loan, la 
fel se spune: El era viaţa 
şi viața era lumina oamenilor, 
Lumina străluceşte în întune- 
ric şi întunericul n'a 
cuprins!'o. (4 -5) 
Textele acestea presupun 
că Christos a venit în lume 
să înnoiască fața pământului, 
să creeze o făptură nouă, 
o societate, adică o Biserică, 
Sf.Pavel va fi mai explicit 
şi mai elocvent in doctrina 
sa ecleziologică, punând accen- 
tul pe primatul şi autoritatea 
lui Christos în Biserică. Chris- 
tos este chipul nevăzutului 
Dumnezeu, "Toate lucrurile 
s'au făcut prin el şi pentru 
el: văzute şi nevăzute, fie 
pe pământ, fie tronurile şi 
stăpânirile, fie puterile 
(Col 11, 16), 

Christos este capul trupului 
(mistic) Biserica, care este 
începutul, întâiul născut din 
morţi (Col 1, 18)”. Christos 
a împăcat lumea cu Taral 
(ibidem) 

Apostolul Pavel se 
in suferințele sale şi caută 
să împlinească în trupul sâu, 
ceea ce lipseşte trupului mistice 
al lui Christos, care este 
Biserica (Col 1, 24,). După 
învățătura lui Pavel, Christos 
este cauza finală sau ultimul 


bucură 


Preot Alexandru RAŢIU 


scop al Bisericii, adică Bise- 
rica a fost creată pentru 
EI, El este Omega (Sfârşitul). 
Toate lucrează î 
pentru mărirea lui 
Tatăl. Deci Biserica lui Chris- 
tos va avea acest scop ultim. 
Iar precum Dumnezeu 
comunicat bunătatea 
sului creat, tot aşa şi 
tos din bogăţia inimii Sale, 
din coasta Sa a vărsat 
lume darurile Sale, 
Biserica. În chipul 
Christos este Începutul 
Sfârşitul Bisericii Sale. 
Biserica a plecat de 
Christos şi întoarce 
la Christos, 
Biserica atârnă 
de Christos iar 
adică creştinii 
se conformeze cu 
Christoscentrici, 
cu el. 
Deoarece 


se 


complet 
membrii ei, 
trebuie 

el, 


Isus Christos 
este Fiul lui Dumnezeu întru- 
pat şi face parte esenţială 
din opera de mântuire a lumii, 
Mântuirea lumii se va face 
prin El cu ajutorul Bisericii, 
In lumina acestui adevăr, 
toți membrii Bisericii încor- 
poraţi în Biserica lui Christos, 
trebuie să fie una, sau ase- 
menea Chipului Fiului lui 
Dumnezeu. ( Romani 8, 29), 
pentru că însuşi Christos 
va reface slăbiciunea trupului 
nostru ca să fie asemenea 
trupului măririi Sale (Fili- 
mon 3, 21). 

În unirea 
cele două 


ipostatică dintre 
naturi: divină şi 
umană, în Persoana Fiului 
lui  Dumnzeu avem icoana 
cea mai desăvârşită a unirii 
dintre Dumnezeu şi Biserică. 
Şi precum în unirea ipostatică 
darurile lui Dumnezeu s'au 
vărsat pe deplin şi comunicat 
naturii omeneşti, tot aşa prin 
Biserică se comunică toate 
darurile, în chip deosebit, 
tuturor creştinilor, "Toţi 
sunt chemaţi să lucreze la 
zidirea trupului lui 
Christos”, 
Credem c 
txte din cei doi apostoli, 
loan şi Pavel, dovedesc in- 
tenţia lui Christos de-a în- 
temeia o Biserică. Cum şi 
când a intemeiat 

Biserica Sa vom 

vitor, 


aceste puţine 


VA URMA 


Preot Alex. Raţiu 








cultural şi practic, 

[de a demonstra şi a reliza 
reunirea Bisericii Apusene 
o are 

adică Biserica 

de Rit Bizantin, 

țara noastră reprezenta- 

as- 


| Cine ajunge să 
extraordinarele implicaţii în 
diferitele domenii prin reuni- 
rea Bisericilor de Apus ci 
cea de Răsărit, nu va mai 
îngăd o altă preocupare 
i prioritate. 
această direcţie, prin 
aceste rânduri, rugăm lumina- 
tele capete bisericeşti a româ- 
nilor liberi să ne ajute pe 
cu argumentele 
şi doctrinele care 
îndrepte prin acţiuni şi 
etape pozitive, apropierea 
celor două Biserici; cu alte 
şi noi, laicii, să 
cu toată 
apropiere 

şi în final, contopirea. 
Tot mai mulţi intelectuali 
argumentând cu 
motivări istorice, 


înţeleagă 


tă dificilă problemă a reunirii 
Bisericilor. Cum? 

- Prin corpul Bisericii Cato- 
lice de Rit Bizantin; în ţara 
noastră și la neamul nostru 
aceasta fiind Biserica Unită 
Română. 

Din toate categoriile de 
argumente istorice,  filologi- 
ce, culturale, naţionale, cele 
aduse de perspectiva conse- 


SA lisâm să ne atingă lumi- 


ma de Sus, lumina curajului 
şi a speranţei, acum, în mie- 
zul întunericului desnâdejdii; 
să  lepâdăm paşii treptelor 
care ne poartă prin compro- 
tot mai jos; să depu- 

paşilor care 


Sub ce altă cupolă mai glo- 
rioasă am putea realiza inte- 
noastră spirituală 

decăt cea încununată de mar- 
Româneşti 


distingem  -"cine are 

ochi de văzut, să vadă...” 
- între vicisitudinile geogra- 
şi 


Apoi, privind spre alt as- 
pect, dece să nu asigurăm 
adată pentru totdeauna o 
independență față de puterea 


= cca mie IND d = ee 
pios şi umil către glorioasa 
figură de martiri a episcopi- 
lor co-catolici, izvor de 
lumină şi demnitate, pentru 
numele de român, 


Valentin A. CANTOR 


RĂMÂNE ROMANIA 
IN AFARA EUROPEI? 


Aşezată la cumpăna dintre 
Orient şi Occident, România 
a constituit o punte de 
legătură între cele două 
lumi, care au fost atat 
de antagoniste pănă la 
venirea la putere a comunis- 
mului în Estul Europei. 

Apropiată mai ales Occi- 
dentului, prin limbă şi 
cultură, țara noastră era 
cunoscută ca o soră mai 
mică a marilor puteri Apu- 
sene (Franţa în special). 

Actul de la 23 August 
a însemnat ruperea legătu- 
rilor culturale şi econoni- 
ce naturale ale ţării cu 
Vestul European, a însemnat 
începutul înstrăinării 
României de marea familie 
Europeană. 

Sub dictatura Kremlinu- 
lui, țările comuniste, 
recent "eliberate" de Arma- 
ta Roşie, au cunoscut fie- 
care la rândul său aceeaşi 
însingurare. Pentru a 
contrabalansa micile ţări 
estice au început sub 
aceeaşi "binevoitoare" 
mână a Moscovei să se 
unească. Era perioada 
constituirii  CAER-ului şi 
a Pactului de la Varşovia. 

Concepute iniţial ca 
un mijloc de spoliere de 
către ruşi a bogățiilor 
ţărilor frăţeşti, cele 
două organisme au cunos- 
cut o evoluţie lentă dar 
mu mai puţin întortochea- 
tă. 

După ce vreme de 20 de 
ani comuniştii români au 
dat mai mult decât o mână 
de ajutor ruşilor să le 
jefuiască ţara, iată că 
prin 1964, România începe 
să se manifeste ca o enti- 
tate deosebită între cele- 
lalte ţări “surori”, 

Această inteligentă manev- 
ră a comuniştilor români era 
în realitate menită să 
ascundă ceea ce realizase 
în celelalte ţări estice 
şi NU se realizase în Romă- 
nia. 

Este vorba de așa-zisa 
destalinizare. În vreme 
ce în toate celelalte țări 
crimele  anilor'50 au fost 
condamnate şi într'un fel 
sau altul s'a încercat 
umnaizarea regimului, in 
România totul a rămas :'a 
la început, se schimbau 
doar metodele 

De la teroarea directă 
exercitată de călăii Secu- 
rităţii, se trece la tere. 
rea prin mă care o masă 


şi agenţi Ss de ass sita 


Ceauşescu . 


concursul. 

Venirea lui 
la conducerea acestui nefe- 
ricit neam, (este vorba 
de anii 1965-1966), a în- 
semnat o nouă etapă în 
opera de distrugere a popo- 
rului. 

Reuşind să 
nu numai o ţară, dar chiar 
o lume întreagă, Ceauşes- 
cu a dat dovada de ceea 
ce este cunoscut acum sub 
numele de "smecherie de 
partid". 

Luându-şi un 
de independenţă 
Moscova, în vreme ce tre- 
nuri întregi cu mărfuri 
luau drumul Uniunii Sovie- 
tice, sfidând, aparent, 
pe fratele cel mare, în 
vreme ce Securitatea avea 
încă consilieri sovietici, 
(este un apect asupra că- 
rula vom reveni), Ceauşes- 
cu a ruşit să treacă drept 
un conducător naţionalist 
şi în ochii multor cance- 
larii Occidentale drept 
un partener interesat. 
Este perioada de glorie 
a "înţeleptului de la Scor- 
niceşti'!, perioadă în care 
îl vedem alături de marii 
conducători ai lumii libere 
perioada în care ţara noa- 
stră obţine Clauza Naţiu- 
nii celei mai favorizate, 

Nimeni nu vedea, sau 
nu voia să vadă, cum creş- 
tea mizeria poporului, 
cum agenţii Securităţii 
intrau din ce în ce mai 
mult în viaţa cetăţenilor, 
cum banii obţinuţi atât 
de greu, din împrumuturi 
în străinătate, se topesc 
în proiecte care de care 
mai mari şi mai inutile. 

Cei care încercau să 
arate situaţia erau înde- 
părtaţi din posturile lor, 
sau pur şi simplu dispă- 
reau: regimul nu are nevo- 
ie de deţinuţi politici. 
Dacă în străinătate exis- 
tau voci care atrăgeau 
atenţia asupra unor "'necon- 
cordanţe!"! între cele spuse 
de regim şi realitate, 
autorii erau taxaţi drept 
răuvoitori sau elemente 
extremiste, ba chiar na- 
zişti, 

lată însă că 
"marele cârmaci" a depăşit 
orice limită, de la atenta- 
tele împotriva unor frun- 
taşi ai exilului şi tentati- 
va de dinanitare a Europei 
Libere (atunci când organe- 
le  contrainformative ale 
Germaniei de Apus au desco- 
perit complotul şi mai 
mulţi diplomaţi români 
au fost rechemaţi la Bucu- 
reşti) şi până la înfome- 
tarea populației şi distru- 

moştenirii strămo- 

a fost un drum pe 
care Ceauşescu l-a parcurs 
cu o rapiditate de neinvi- 
diat. 

Tot mai multă lume din 
țările libere îşi dă seama 
că totul nu a fost decât 
minciună şi propagandă. 

vaca E 


prostească 


fals aer 
faţă de 


între timp 


democrație, 

guvernul A 
să discute cu SoBacitai| 
tea, la Budapesta se crea- 
ză organizaţii care luptă! 
pentru drepturile omului] 


constitui eventuale parti-] 
de politice  necomuniste.] 
Chiar în Rusia se simtej 
un vânt de primăvară poli- 

tică. 

Români 
pendentă”. 
amestecul 
noastre interne”  declaraj 
cu  emfază dictatorul. | 
în ara noastră "treburile 
interne" sunt însăşi viaţa! 
de neimaginat a poporului, 
viaţa pe care geniul răul 
al României se pare căj 
este hotărît să o distrugă. 

La Belgrad se 
de înlocuirea a 
membrii CC; Ungaria şi-a 
pensionat conducătorul 
(Kadar). Guvernul polonezi 
a demisionat cu puţin timpi 
în urmă, Moscova îşi pensio- 
nează şi ea ultimele rămă- 
şiţe ale celor mai negrii! 
ani, dar la Bucureşti se 
vorbeşte în continuare 
de "geniul" celui care 
a dus ţara de râpă. % 

Este şi aceasta o manifes-| 
tare a independenţei. 

Cu Securitatea 
colaborând îndeapre: 
cu KGB-ul sovietic în străi-l 
nătate (mai toate reţelei 
de spionaj româneşti e 
ză în acelaşi timp şi pent; 
sovietici) guvernul di 
la Bucureşti încearcă 
continuare să joace carte: 
independenţei. 

Se simte un vânt de primă: 
vară în Europa Răsăriteană 
iar anotimpurile se schim 
bă şi în ţara noastră. 


este însă 


Mihai Ardeleanu 


O 


A NE OPUNE COMUNIS- 
MULUI ÎNSEAMNĂ A NE 
IMPOTRIVI IDEII DE URĂ, 
DELAȚIUNE ŞI HAOS CEEA 
CE ESTE VOIA LUI 
DUMNEZEU! 





UNIREA CEA MARE 1918 


De câte ori mi-i dat să vorbesc 
despre Unirea cea Mare din 1918, îmi 
Jaduc aminte de-un 10 Mai al copilăriei, 

care am avut într'un fel ciudat, 

viziunea neamului, Eram la școa- 
într'a'ntâia, Dimineaţa, 

tot satul, într'o atmos- 

feră de mare solemnitate, am sădit în 
şcolii, pomul unirii. Aşa s'a 

Domnul Gheorghe. directorul 

că e bine ca pomul unirii să 

jfie “roditor”, Am sădit un măr domnesc 
(Cu roada pe la Sfântul Ilie. Când preo- 
ul a gătat slujba, stropind cu aghiaz- 
ograda şi pe noi, Domnul 

ne-a vorbit despre unirea 

"Unirea de veci” îi zicea 

"De-acum, că ne-am găsit toţi fraţii 

loc sub soare, la sânul aceleaşi 

oricâţi duşmani ar veni ca să 

calce pământul, în inimile noastre 
coana ei de lumină nu va putea fi întu- 
ecată niciodată. Mormintele celor care 
au căzut pentru sfânta unire, ne stau 
mărturie în faţa istoriei şi a lui Dumne- 
că noi ne-am tencuit pietrele de 

cu sânge...” Şi cum povestea 

a trecut Molniţa în 1915, ca 

se facă voluntar în România liberă 
să lupte apoi pentru eliberarea Buco- 
inei şi a Ardealului, în armata romă- 


"nume de camarazi cărora moartea 
fruntea, mi-aduc aminte 

toată mulțimea de faţă plângea. Ceva, 
enind mai din adânc decât cuvintele 
lui, topise răceala şi distanţele, şi dădu- 
je ia o parte lutul zilei de pe isvoarele 
alde şi  binefăcătoare ale lacrimilor. 
Era în acel ceas, în jurul pomului unirii, 
mn fior şi o bucurie udată'n lacrimi, 
m mai văzuserăm numai când a intrat 
pentru prima dată armata română în 


Oamenii cuprinşi de-o stranie frene- 
îşi aruncau pălăriile în aer stri- 
d:  "Veniţi, măi, c'o'ntrat România 
noi!". lar femeile plângeau cu hoto- 
şi-şi ştergeau lacrimile cu tulpanele. 
lacrimile lor nu exprimau numai du- 
re, Printre ele, se urca spre cerul 
lor, în mintea tuturora, soarele 
linirii şi al bucuriei. Biruise Drep- 


bițe de Arhanghel, 
n 4 știa o lege, un adevăr sfânt, 


toată suflarea 


neamului. Măreţia adevărului 

naţionali. Eternitatea destinului românesc, 
Dumnezeu trimitea în acele clipe, 
lângă un mâr care avea să fie simbolul 
unirii ia noi în Stăneşti, o lumină bună, 
vindecâtoare de  râni şi  desnâdejdi, 
de umilinţe şi neputinţe. Şi inima mea 
de copil, imens clopot de aramă, multi- 
plica glasul ce venea din morminte şi 
trecătorile munţilor, pe unde baţa- 
trecut Carpaţii, 

ştire pe care no 

avusesem până atunci, pe care de-atunci 
niciodată n'am mai putut-o uita şi pe 
care, cred, nici țărâna mormântului 
nu mi-o va putea acoperi. Inima mea 
intrase cu bătaia ei slabă în ritmul 
uriaş, splendid, numai lumină şi cântec, 
al inimii neamului. Vedeam până departe, 
i şi morţi înviind, luându-și 

le şi defilând, şi undeva, în pragul 
alte cârduri tinere, 

luându-le armele şi steagurile din mâini, 
i continuând urcuşul pe munţii luminii, 
Prins ca'ntr'iun şuvoi al minunii şi al 
nu mai eram întrun sat, cin 

Și mâinile mele scriau pe 


Mihai Viteazul (1593—1601), 
domn al Țării Româneşti, 


România. 

Dar oricât aşi încerca să descriu 
emoţiile şi viziunea acelei dimineţi, îmi 
dau seama că miezul acelei vâltori de 
lumină e  inexprimabil. Cuvintele şi 
frazele îl risipesc, în loc să-l împărtă- 
şească. Spunea un mistic apusean că 
fiecare om, oricât de refractar luminii, 
măcar odată în viaţă e împins de destin 
în largul veşniciei, dincolo de graniţe- 
le vieţii de rând, pământene. Ca la 
lumina unui fulger, ne pomenim undeva 
şi cândva, dincolo de noi înşine, intr'o 
împărăție care ne uimeşte şi ne face 
să uităm decenii întregi de necaz şi 
temniţă, scoțând un imens chiot de 
bucurie, un magnific da în faţa vieţii 
ca atare. Aşa s'a întâmplat în acea dime- 
neață de Zece Mai şi cu mine. Am tre- 
cut dincolo.  Într'o dimensiune mult 
mai cuprinzătoare a condiţiei omeneşti, 
a conştiinţei. Şi starea aceea de ştire 
sa prelungit şi potențat până târziu 
spre seară, când m'am întors desferme- 
cat, desamâgit, îndurerat, neindemânatic, 
pe pâmânt, între fraţi şi lucruri, rănin- 
du-mă de praguri, de colţul vetrei, 
ca şi cum n'aşi mai fi fost de decenii 
în casa părintească, parc'aş fi venit 
dintr'o indelungată înstrăinare. 

După amiază trebuia să ducem cununi 
la țintirim, la mormântul eroilor, Acasă 
n'am găsit pe nimeni să-mi dea de mân- 
care. Mama, se vede, plecase de la 
sfinţirea  mărului drept în țarină, la 
lucru. M'am pierdut în fânețe şi pădure 
după flori şi crengi de stejar şi brad 
şi, pe la orele două, eram în cârd cu 
ceilalţi şcolari, purtând, arceşte, cununa 
grea, pe care aveam s'o pun pe crucea 
de ia mormântul eroilor (în mintea mea, 
asta însemna: crucea tatei). Şi ceea 
ce a încoronat pentru mine acea zi înso- 


CIIIIIIIIIIII III II III III III III III III III III III 


rită şi caldă, plină de flori şi cântec, 
a fost ideea invăţătorilor de a ne duce 
la ţintirimul cel vechiu. Printre merii, 
perii, prunii şi cireşii bătrâni (la noi 
se pune la căpătâiul fiecărui mormânt 
un pom roditor), am găsit morminte 
vechi,  prăbuşite, acoperite de iarba 
înaltă, cu crucile putrede, aplecate, 
căzute. Şi'n mijloc, undeva între cruci, 
o stranie frumuseţe, care insemna bise- 
rica veche şi altarul, altădată. 

- Vedeţi? A început DI. Gheorghe, 
cu glasul lui puternic, dar totuşi înduie- 
şător şi cu accent de 
poveste, aicea în  prejurul 
acestora a fost odată satul 
vatra  strămăşilor. Locurile 
le numim azi Lanul vechiu şi Dumbrava, 
au fost odată sat. Dar în 
duşmanii cotropitori, acum câteva 
de nani, satul şi biserica au ars, 
străbunii noştri s'au mutat mai în afund, 
în codru, pe locurile unde e Stăneştiul 
acuma”... 

Noi îl ascultam vrăjiţi, aşezaţi pe 
margini de morminte, în iarbă, şi vor 
fi trecut multe ceasuri până ce ne-a 
depânat povestea moşilor noştri, alune” 
când pe nesimţite în istoria neamului 
întreg,  ducându-ne până departe la 
Mărăşeşti şi Valea Albă desființând 
veacurile şi  înviindu-ne vremile de| 
glorie ale lui Ştetan cel Mare şi cutre- 
murătoarea jertiă de la Sarmisegetuza, 
arătând cum Dumnezeu ne-a pus în 
calea răutăţilor, ca să-i apărâm lumina 
şi credința. 

Era atâta pace în cimitir şi atâta! 
lumină, încât după deschidere interioa- 
ră, pe care o trăisem lângă pomul unirii, 


n 





Din prima zi a 

limba rusă a t 
bă oficială. Sti 
institutiile, colhoz 
şi alte aşezăminte publice 
au căpătat denumiri ruse: 
La o serie de localității 
cu denumiri vechi, de seca» 
le, cu semnificație ista- 
rică li s'au dat deaseme-j 
nea denumiri ruseşti. 

Şcoala a fost  peni 
ruşi unul din mijloace 
importante î 
de rusificare. 
caz 
şi şiretenia ruşilor, 

"Învăţarea — limbii 
în şcoli este benevolă! 
spuneau ei  făţarnic. Pe 
de altă parte însă limb; 
oficială în instituţii 
şi mai ales întreprinderi! 
era cea rusă. Multe şcolii 


Urmare din pag.8 


nu mi-a trebuit mult ca să mă pierd total 
întrio stare de şi mai adâncă visare, 
fără gând, numai simţire incandescentă 
i comuniune cu morţii şi cu viii, deo- 
cu sufletul neamului de peste 
Cu acea realitate superioară, 
în termeni normali, n'o putem 
pe care de cele mai multe 
suntem înclinați s'o negăm, deoarece 
ne  incomodează poftele mărunte, 
mobilizându-ne pentru eforturi ce ne 
depăşesc, întru jertfe care numai prin 
Frângerea trupească pot fi împlinite. 
Eram una cu iarba, cu mormintele, 
văzduhul albastru şi cu soarele. 
istoria vie din povestirea D-lui 
Gheorghe şi cu tot neamul care nu 
mai era în afară, ci numai în mine, 
în atotcuprinderea aceea care mă 
maturiza şi-mi cerea legăminte.  Stam 
undeva pe-o geană a firii, unde numai 
rareori am mai fost de-atunci, şi vorbeam 
lcu cineva care mă ţinea în palme şi-mi 


ASIA 
CAISsEZa 


SAO/P2SA 2 
CAO CAȚARII 


profesionale 


lămurea lucrurile, oamenii, 
şi veacurile, mănăstirile şi stelele, altfel 
de cum ştia mintea mea de până atunci 
să le măsoare, să le judece, să le 
preţuiască. La un moment dat, mi-aduc 
aminte că tot farmecul din mine şi lumina 
din jur s'au topit într'un şuvoi fierbinte 
de lacrimi, Un plâns care-mi făcea bine. 
printre lacrimi, din adâncul unei 
bucurii, am depus  legăminte 


niciodată. Care mi-au ieşit 
cale şi m'au certat amarnic, oridecâteori, 
presiunea păcătoasă a cărnii şi 
fricii, am încercat să demisionez, 
dezertez. Clipa aceea din cimitir, 
icoană sfântă, aureolată de lumină 
mi-a apărut, mereu, la toate 
Ascrucile grele, în vis, ca şin trăire, 
şi m'a ridicat din noroiu, întorcându-mă 
e calea cea dreaptă, invățându-mă 
nu interesează de câte ori cazi, 
numai dacă te ridici din fiecare 
cădere, şi mai ales dacă te ridici şi 
din cea din urmă cădere, pentru a-ţi 
primi crucea. 

Când i-a pus pe ceilalți în cârd, 
pentru întoarcerea acasă, Dl.Gheorghe 
a trebuit să vină de două ori pentru 

mă rupe de lângă piatra aceea neagră 
strălucitoare care-mi lua ochii. Jură- 
tul pe care-l depuneam, lângă sufle- 
ul viu al strămoşilor, era simplu şi mare: 
"Mă voi sbate toată viaţa să fiu vred- 
nic de numele şi gloria strămoşilor şi 
voiu  îngenunchia la Dumnezeu, ca şi 
ei, pentru a-i cere ocrotirea şi ajuto- 
rul. YVoiu lupta şi voiu primi moartea..." 

În praful drumului, ţinând pas 
cu ceilalți, câlcam par'că din cer. Tă- 
ceam. Inima mea simţea că vorbele pro- 
fanează. Timpul dispăruse din mine. 
Şi spaţiul era al meu, cuprins între 
granițele minţii mele,  întregindu-mă. 
Scoborirea pe pâmân! a fost duretoasă. 
Nu e locul s'o descriu aici. 


Ceea ce s'a întâmplat cu mine în 
acea Zi, se va fi întâmpla de bună seamă 
cu atâţia alţii din generaţiile iînaintaşe 
şi din generaţia mea (din generaţia 
legionarâ) care şi-au consumat viaţa 
în aceeaşi sfântă flacără de neam și 
ţară; cu atâţia alţii în fața cărora eu 
nu mă pot arâta decât umilit şi 
socotindu-mă nevrednic. Dar ceea ce 

să subliniez cu această 

ținteşte mult mai departe 

Unirea 

s'a revelat lângă 

acel pom şi la cimitir, a fost un moment 
de adevărat miracol în istoria 
| românească. Spun un moment, desemnând 
momentul unei splendide impliniri, dar 
lacest moment a fost pregătit, prin 


războaiele 


Alexandru loan Cuza 


luptă şi jertfă, de-a lungul 
de ani. L-a început Mihai 
Viteazul, pentru o clipă numai, într'un 
act politic, la 1600. Îl va fi purtat 
în inimă, ca pe-o biblie de aur, şi Ştefan 
cel Mare, care, consumat cu luptele 
cu  Semiluna, apărându-l pe Hristos, 
n'a mai avut timp să se dedice rosturi- 
lor interne româneşti. Şi desigur l-a 
visat în toată măreţia generaţia de la 
1948 care a unit cele două principate: 
Moldova şi Muntenia, creind o bază 
fizică unirii de mai tărziu. Dând un 
formidabil exemplu de abnegaţie. 

E poate bine să cunoaştem în toată 
amploarea lui actul unirii de la 1859, 
pentru a înţelege miracolul de la 1918. 
Miracolul, care vorbeşte atât de formi- 
dabil în favorul geniului şi destinului 
major românesc, încât orice jelanie în 
noi, oricât de îndreptăţită omeneşte, 
ar trebui să amuţească pentru totdeauna. 

Generaţia Bălcescu, Russo, Ghica, 


credinţă, 
a sute 


SOOLRSOALR 
o Sep) 2 el ase re) ELIS 


[ZE (EN) 


(1) 


LUPTA PENTRU SALVAREA 
LIMBII ROMANE ŞTEFAN CĂRPINEANU 


de 
poate 
presa de la Chişinău scoate 


Licărirea 
care se 


libertate 
remarca in 


se aud 
răbufniri ale 
care s'a exercitat 
1944 şi până astăzi, 
Duşmanii noştri 
curi, crescuţi în 
cuceririlor, 
că pentru a 
neam trebuie 
Limba. 
Strategia 


astăzi 


în evidenţă 
care au rezultat urmare 
prigonirii limbii materne, 
de peste patru decenii, 
"Limba este în pericol” 
se aud voci tot mai dese. 
Şi ei spun aceste cuvinte, 
pline de durere şi mânie, 
din adâncul fiinţei lor, 
Redaţi-ne limba!  Reîn- 
ființaţi scolile moldove- 
neşti! Daţi-ne pentru copiii 
noştri grădiniţe de copii 
în limba mamei lor! Stabi- 
Liti dreptul Limbii 
populațiilei majoritare, 
ca limbă oficială! Dece 
ne numim Republica 
"Moldovenească" dacă limba 
oficială este cea rusească? pe 
şi multe asemenea apeluri, 
Aceste strigăte 


consecinţele 


distruge 
să-i 


de 


Una teoretică, 
mari savanţi 
susțineau în tomuri 
minoase teoria 
şi  contopirii 


prin 


ră; înghitirea 
limba marelui popor rus. 
Cealaltă cale 

experiența 
foloşită în 
care naţionalităţi. 


cazul 


reprezintă nomi 
opresiunii făcut 
din lile 


de vea- ruseşti 
cultul lor, 
cunoşteau celor 
un introdus 
omori rentă. 


genocid nicio 
etnic a urmat două direcţii. pentru 
care că”! 
filologi ruşi îmbogăţi 
volu- uaţi. 

apropierii 
naţiunilor, termenii 
Calea de urmat era eviden- de 


şi mai alesi 
superioare se făceau | 
limba rusă. 

Colectivizarea la 
şi intensificarea procesu-j 
lui de urbanizare obligaj 
pe tineri să urmeze o şcoală 
sau să înveţe o meserie. 

Între timp 
fusese inundată 
şi ucrainieni 
ocupe posturile de condu-! 
cere, de specialişti, 
maiştri, de şefi de echi 
etc. Comunicarea cu aceştia 
nu se putea face decâi 
în limba rusă. 

Asigurarea unei 

pentru tinerii 
moldoveni era condiţionată 
de cunoaşterea limbii ruse. 

Şi astfel ocupanţii ruşii 
spuneau cu ipocrizie: "Mol-l 
dovenii învaţă limba ăj 
benevol”. 

Un moment dramatic 
procesul de asimilare l- 
constituit 
grădiniţelor 
care micii copii erau obli- 
gaţi să învețe limba rusă. 
Şi ca să fie siguri del 
reuşită, educatoarele ni 


de 
veniţi 


"cunoşteau decât Limba rusă. 


Un alt proces care s'aj 
produs, dirijat şi acestaj 
de slugile Moscovei, 
fost împestriţarea limbii 
române cu termeni ruseşti, 
Medicii umană » medici 
veterinari, inginerii 

şi alte profesii ai 
facultăţile şi şco- 
în limba rusă şi ei 
nu cunoşteau decât termenii 
legaţi de meseria 
pe care în decursu. 
patru decenii i-au 
în vorbirea cu-j 


Pe de altă parte nu există 
preocupare oficială 
limba "'moldoveneas- 
pentru a o adapta ş 
cu termeni adec 


Pe aceeaşi cale au pătrun: 
ruseşti i 
comerț şi tehnică 


tuturor general. 
limbilor naţionale de către 


Şi astfel, treptat, Limbaj 


"moldovenească"! 
s'a bazat o 
lor seculară cu 
altor totul 


limbă infirmă, 
termeni 

nepotriviţi, 
Continuare în pag AS 





4 revista "The Hconomint”, 
ul mmbanador al Stateloi 
In Bucuregti, David] 
wburk, In rubrica "Sori-] 
următoarele] 


"Articolul 
de prâltor 
| România”, 
mteţă forţele co se 
umbra prapedintelui Nicolae 
Cenugencu şi nebunia marei 
sale vanităţi. Dragostea doț] 
mine Îl este atât 
pândirea lui încât el 
că nu face nimânul rău, 

Ţin să afirm că motivul 
principal îndărătul 
me află planul 
a mi de sate 
simplu de a apâla 
de orice evidenţă 
sau  roligioană a 
Distrugând mult 

este creativ şi 
(biserici  intoriee, monumente 
şi  fortâroțe), cel vâduveşte 
România de trecut, DI. Cenu- 
pencu speră să separe popo= 
rul de cultura şi tradiţia 
ma, În acest caz vor râmâne 
numai bolnavii si urâţii angro- 
industriali din centrele de 
[sub dominaţia comunistă, 
Țiar poporul va depinde total 
de tirania comunistă n condu- 
cătorilor 
Guvernul 


dva., 
"Pogromul 
doncerie cu 
afla în” 


nenpun 
din 


Statelor 
curentul lumii 
lumea civilizata, 
- cum sugeraţi dvs, 
să condamne cu toată tăria 
şi în toate forurile posibile 
distrugerea satelor de câtre 
Di, Cemugescu, chiar dacă 
nu-l va putea influența pe 
DI. Cenugencu  -mâ-gi schimbe 
planurile lui diabolice- lumea 
trebuie să cunoască adevârul 
i să nu-l uite”, 

Faptul că Nicolae Cenugoscu 
a mers atât de departe în 
ura lui noghionbi fnţă de 
tot ce neamul românesc avea 
mai de preţ, în dorința-i 
descreerată de a crea o nouă 
epocă în istoria țării, care 
să înceapă cu el şi consoarta 
sa Lenuta, academiciană fără 


Unite, 


nou pia 


trecut, nu ne surprinde câ- 
tugi de puţin, câci pentru 
un nebun, ahtiat de mârire, 
nu există nici un alt fel de 
antidot, decât punerea lul 
la index 

Dar ce să 
acenată temă, 
bisericegu îl 
neisprâvit, 

Român” 


mai spunem pa 

And şi feţele 
tâmâle pe ncent 
Ziarul "Telegraful 
foaie  religioană 
editată de Arhiepiscopia 
Ortodoxă Română «a iului 
- publică pe prima pagină 
din numărul sâu din 5 August 
1988, sub titlul: EPOCA 
NICOLAE CEAUŞESCU, EPOCA 
DE GRANDIOASE ÎNFĂPTUIRI, 
următoarele: 

"În primăvara anului 
eram martorii unul 
important din viața poporu- 
lui român şi anume: alegerea 
primului preşedinte al Repu- 
blicii Socialiste România în 
persoana domnului Nicolae 
Cenugescu, care, în jurămân= 
tul rostit cu prilejul inventirii 
În această înmltă şi extrem 


1975, 
eveniment 


ROMÂNIA 


şlul 


ii electrică 


PI lărâmătorul 


Palatul construit de Origare Ghica 


de răspundere 
unea și 
ur să 
Patria, să 
tate pentru 
denţei, 
geităşii 
STARE 
GULUI 
noastre). 
Jurând, se 


funeţiune, 
următoarele cuvinte: 
slujeae cu credință 
ncționaz cu farmi- 
apirarea indepen- 
suveranităţii și inte= 
țârii, PENTRU BUNA 
ŞI FERICIRE A INTE 
POPOR", ! Sublinterile 


vede, pe barba 
lui Karl Marx, constatăm 
că DIC e un aperjur, 
căci n' cu credinţă 
Patria, n'a acţionat cu termi- 
tate pentru adevărata-i inde= 
pendență şi suveranitate şi 
mai ales PENTRU 
BUNASTAREA ÎNTREGULUI 
POPOR. Căci, după 13 ani 
de stăpânire  nutocrată, n'a 
făcut dovada jurământului 
său, Românii stau încă în 
fața magazinelor alimentare În 
interminabile pentru o bucată 
de pâine cloavârtă de 
carne, lapte pentru  sugaci 
nu este, zahâr, unt 
şi alte alimente nocesare traiu- 


sau o 


cafea, 


lpnane, Catâţanii 
“Indură pentru n 
reduceri de 

metrele fiind 
Ida grade 


României 
cincea lnrmă 
chldură, termo» 
reglate In 80 
Farenheit, lumina 
Pina doanemani 
minimum,  Anemanea 
FERICIRE nu-i poţi dori niej 
colul mal mire dugman al 
tiu Dar, unde să mai punem 
dârâmaron monumentelor da 
artă, biserici ni  mânântini, 
dovada unul tracut glorloy 
din istoria României, tracaren 
cu  buldozerele pante 7000 
do sate şi alte nnomonea 
nebunii demne de un Nero 
al vencului nontru 
Vor apune unii că compnra= 
ţia noastră cu Nero ate 
jumtă,  gtiindu=ne 
m font 
bine, cât 
ponte fi 


redusă In 


na 
faptul că 
nebun... PAL, 
de nânitoa la minte 
Nicolne  Conugencu, 
unul trecut şi 
n unui patrimoniu nnţionnl? 
Până şi fonin "The Ortodox 
Chureh”, publicată de grecii 
din America, n inmerat in 
numărul ei din Octombrie, 
Iproteate impotriva  dărâmârii 
de biserici, mânântiri şi sate 
din România, dar nu pgânim 
nici un rând în "Telegratul 
Român”, tribuna  oflelală n 
Arhiepiscopiei Sibiului, . 
Dece nnume, acenstă tăcere? 
Un proverb românene pglă- 
sulegte  antfel: "Spune-mi 
eu cine te insoțegti, ca să-ţi 
spun cine eşti”, 
suntem deci de 
DI. Funderburk 
că: "Guvernul 
impreună cu 
Vestice şi lumea civilizată 
trobule să condamne cu toată! 
tăria şi în toate forurile 
posibile, distrugerea satelor! 
de câtre DI. Cenuyencu” 
Noi mergem mai departe ins 
pe o 
de DI.Sava Gârleanu, 
nând forurilor 
ale exilului 
judecată a lui 
goscu, în fapa unui tribunal 
internaţional, pentru crimele 
comise faţă de poporul român 


acord cu 
când spune 
Statelor Unite, 
restul lumii 


trimiterea 
Nicolae Cenu- 


Nicolae NOVAC 


9 e 3 3 3 3 ae e Re RR RR RR RR RR RR RR RR RR RR RR RA 


NASTERE SI ÎNVIERE 


Omul aleargă în 
mentă după ceva. 
ectul alergării lui e bun 

Pe undeva nu con- 

Tot ceea ce 

pentru individ este 
alerge, să alerge cum 

si cât poate. 5ă 

ceva, indiferent de 

mai târziu cu 
să spună ceva, 
acest ceva 

A mai târziu 
să ajute cu ceva 

curent, 

Toate acestea 
rele, dacă omul 
fi uitat pe Dum 


perma- 
Că subi- 


con- 


ceva, 


îsi 


pe sine în 
vertit” în 
acesteia”, 


împărăția lumii 
adică a Diavo- 
lului, s'a autooxilat în- 
tr'o lume în care "pofta 
ochilor” şi "pofta firii 
pământeşti” sunt legi de 
viaţă. 1 se pare normală 
această lume şi Li 
spre a-şi împlini e 
polte, Această neod ihnă 
prin alergare îşi are rădă- 
cini în pierderea Paradi- 
sului. Primul om, Adam, 
mu avea nimic de făcut 
decât a asculta de Dumne= 
zeu iar slujirea lui câtre 
Creator era înțelegerea 
luerurilor sfinte ale Dom 
nului, acest  Paradin 


a "atrâmba"” căile lui Dum” 
nezeu. Şi omul nostru, 
Adam, e tinta lui, El cade, 
Cade fiindcă nu L-a crezut 
pe Dumnezeu, cade fiindcă 
nu a avut o viziune, 
obligat să părăsească Pa 
disul şi de atunci el, şi 
tot neamul omanese, "1 
pă” prin lumea în care s'a 
autoexilat,  Aleargă încer- 
când a face ce 
chip, ceva ce 
lui a fi bun, 
şi sufletul lui nu 
umblă după bunătatea 
crucilor lui Dumnezeu, 
Şi atunci Dumnezeu are 
în vedere trimiterea celui 
de al doilea Adam, Cal 
ca-l. va crede pe Dumnezeu 


lu- 


avea o viziune, 
Cel ce va salva neamul 
omenesc. Mai trec nişte 
ani, dar ceea ce a promis 
Dumnezeu se va implini 
exact în momentul hotărit, 
ŞI în urmă cu două mii 
ani, la aproape două 
kilometri de Car- 
şi Dunărea noastră 
se naşte Fiul lul 
Mântuitorul nos” 
tru, lisus Hristos. Se 
naşte ca al doilea Adam, 
Cal ce va fi supus acelo- 
raşi, ispite (de data aceas”] 
ta în pustie şi nu în Para 
dis) şi va birul, Cel ce 
va arăta neamului omenesci 


centinuare în pag. 17 


Col ce va 





linie trasată mai demult] 



















uneori îi dădea un carac- 
ter grotesc. Procesul de 
apropierea şi contopirea 
limbilor îşi urma cursul. 
Cei care încercau să pro- 
testeze erau  acuzasi de 
|sovinism, de naționalism 
şi lipsă de gândire inter- 
naționalistă. Şi apoi teroa- 
rea generală era prea mare 


ca o opoziţie eficace să 
poată exista. 
Privind această tragedie 


provincii româneşti 
Subjugate, în care locuiesc 
4 milioane de ro- 
aflaţi în preajma 
genocid etnic, te 
dece această tăcere 
în lumea Occiden- 
multe ori auzim 
de acţiunile de încălcarea 
drepturilor omului în Tran- 
silvania, unde se spune 
că asupra ungurilor se 


milare, dar nu am 
nici un rând despre cele 
ce se intâmplă în Basarabia, 


' consacră programe 

comentariilor privind 
persecutarea minorității 
maghiare dar ele adresea- 
ă puţine cuvinte şi pe 
acelea cu multe menajamen- 
te, adevăratului genocid 
înfăptuit de Rusia 
Sovietică în provincia 
dintre Prut şi Nistru. 
voce care seamănă cu 
aceea a unui comentator, 
în limba română, de Ja 
radio Moscova, voce denu- 
pnită de unii din redactori 
pitorească" (vai!) prezin- 
ră din când în când fapte 
care se petrec 
„ Este tare puţin. 

Strigăte de durere şi 
de revoltă pe care le auzim 
astăzi sunt prea alarmante 
pentru a fi tratate ca 


m fapt oarecare. Ei sunt 
acolo singuri, ca pe o 
insulă izolată. 

Ei şi-au apărat limba 


aşa cum au putut în decursul 
vitrege şi mai 


ales după 1812 şi apoi 
după 1944. Cele două ocu- 
paţii ruseşti (Şaristă 
si comunistă) au fost 
caracterizate prin aceste 
acţiuni de rusificare. 
Nu este intâmplător faptul 


că pe pământul Basarabiei 


[s'au născut cele mai 
frumoase poezii dedicate 
limbii române. A.Mateevici 

dat ac nemuritoare 





zie "Limba noastră”; 


Limba ncastră-i limbă sfântă 
Limba vechilor cazanii 
Care-o plâng şi care-o cântă 
Pe la vatra lor ţăranii” 


iar Grigore Vieru, în peri- 

oada celei de a doua ocu- 
ii a creat neasemuita 
ie "În Limba ta: 













SAVA R E AL 


Decembrie 





În aceeaşi limbă 

Toată lumea plânge, 

În aceeaşi Limbă 

Râde un pământ, 

Ci doar în limba ta 
Durerea poţi s'o mângâi, 
Iar bucuria 

S'o preschimbi în cânt. 


În limba ta 

Ţi-e dor de mama, 

Şi vinul e mai vin, 

Şi prânzul e mai prânz 
Şi doar în limba ta 
Poţi răde singur, 

Şi doar în limba ta 

Te poţi opri din plâns, 


Iar când nu poţi 

Nici plânge şi nici râde, 
Când nu poţi mângâia 

Şi nici cânta, 

Cu-al tău pământ, 

Cu cerul tău în faţă, 

Tu taci atunce 

Tot în limba ta. 


Două plânsete, două e- 
poci, aceeaşi cauză. 


Ştefan CĂRPINEANU 
Îi 
————— —— 


SAD SIO DSL 
ISS EIS CATEII ELIS EAI IAII 


UN SPRIIINITOR DIN 
FIUME AL ASTREI 


în rândurile care urmează, autorul pre- 
zintă cazul unui român hunedorean - Fabriţiu 
Degan - stabilit în primele două decenii 
ale secolului nostru la FIUME (RIJEKA), unde 
s'a ocupat cu importul de produse coloniale 
şi a făcut unele mici raţionalizări, fiind 
un activ sprijinitor al Asociaţiunii Tran- 
silvănene_ pentru literatura şi cultura popo- 
rului român - ASTRA. 

În primele două decenii ale secolu- 
lui nostru se afla stabilit în Fiume“un 
român originar din Judeţul Hunedoara, 
Fabriţiu Degan, fiul învățătorului Augus- 
tin Degan din Veţel. 

El se ocupa cu importul de cafea 
şi ceai, cum este scris pe două stampi- 
le de aramă ale sale, una redactată 
în limba română, iar cealaltă în limba 


germană - sau mai complet: cu "import 
şi export de marfă colonială, poame 
sudice şi băcănie", cum aflăm dintr'un 


preţ curent al său, publicat în 1907. 
Titlul complet al acestui preţ-curent 
(broşură) este: 
Ed. 
Prăvălie românească 
in Fiume 
PREŢ CURENT 
pentru expediţii de cafea din prâvă- 
lia de import şi export de marfă 
colonială, poame sudice şi băcânie 
a lui 
F.A.DEGAN 
în FIUME,via Corso Nr.16 
Adresa poştală: F.A.DEGAN,FIUME 
telegrame: DEGAN negoziante, FIUME- 
Corespondinţă în limba română. 


Pe lângă activitatea comercială, 
conexat la aceasta, F.A.Degan s'a ocupat 
şi cu unele realizări tehnico-chimice 
pe care el le numeşte investiţii. Astfel, 
dintr'un panou de reclamă al lui, tipă- 
rit mui tărziu, aflăm că el, tot în Fiume, 
a inventat un praf insecticid, numit 
de el "Deganin", care s'a bucurat de 
apreciere deosebită, tă prin 








scrisori, a cu 
pot fi amintiţi: Dr 
Spitalului Civil din 
Constantinescu - Minis | 
şi Domeniilor, Buc! ti ş. 
Am amintit pei 5, t a 
ţii lui Fabriţiu Degan, peni 
ne arată spiritul întreprin: 
îl caracteriza. MA 
Cea ce ne reţine însă in deosebi 















atenţia, este faptul că Fabriţiu Degan, 

deşi plecat departe, printre străini, 
nu-şi uită patria sa - Transilvania. 
dovedindu-se un sprijinitor activ 
"Asociaţiunii  Transilvănene pentru li- 
teratura şi cultura poporului roi ş 
(ASTRA). - pis 


Astfel, dintr'un apel adresat în pre-| 
curent "Tuturor românilor de bine!” | 
aflăm că el s'a hotărit să sprijine băneş-| 
te ASTRA, introducând o "marcă cultu-| 










adică pentru 
români. 
rale"de 
în care 
ASTRA. 
a-şi 
şi cea mai veche societate 
românească din toate provinciili 
de neamul românesc”. (0.Ghibu) 
De exemplu, în anul 1911, cu oca- 
zia morţii preşedintelui ASTREI, Iosif 
Sterca  Şuluţiu, în numele românilor 
din Fiume, F.A.Degan trimite următoa- 
rea telegramă:? | 
"Românii fiumani deplâng pe marele 
bărbat şi trimit condoleanţe întris- 
tatei familii. 



























Degan” 
eliberarea Transilvaniei 



















Fabriţiu  Degan se stabileşte! 
la Deva, continuându-şi vechea sa ocu- 
paţie de comerciant. 

Fabriţiu Degan, după o viaţă plină] 
de activităţi diverse, "işi di 
veşnice" într'un mic cimitir 




















născută Pascu, 
fiindu-i alăturea de al tatălui său, 
învățătorul Augustin Degan, care, după 
pensionare, a fost un timp primar alj 
comunei Dobra şi a servit ca exemplul 
de patriotism fiului său, luptând nuj 
numai pentru ridicarea culturală d 
şi materială a poporului în mijlocul căruiaj 
































a activat. Între alte merite îl are şi] 
pe acela de a fi tipărit, în 1887, un 
Curs de stupărit'Şi a dat îndrumări 








practice de stupărit şi pomicultură atât! 










elevilor săi, cât şi locuitorilor maij | 
vârstnici, contribuind astfel 

extinderea  apiculturii şi  pomiculturi 

în judeţ. 








*)ăetualmente portul de la Marea Adriatică Fiume „| 
se numeşte Rijeka 

NOTE: 1) Pamfil Matei,ASTRA,Editura Dacia,Cluj- 

Napoca, 1986, pag. 13 

2) Transilvania, Revista Asociaţiunii pentru 

literatura şi cultura poporului român, 

Nr.2, Martie-Aprilie,1911, pag.192 | 

) Re a Apicultura, Nr.B,August 1973, Ideri 
Nr.2/1573 


VICTOR OPRIŞIU 






















































ÎINALTARE. 4 


[cum se trăieşte cu Dumne- 
zeu şi în Dumnezeu. 
| EI ne-a arătat 
Îlocul căderii se poate 
vezista Diavolului, cum 
în locul minciunii se poate 
|spune adevărul şi cum în 


cum în 


locul răului se poate face 
|binele. 

Dar cel mai important 
lucru pe care ni l-a ară- 
tat este Învierea din morţi, 

În Epistola către Ro- 
mani”! Sf.Apostol Pavel 


ne spune că el a fost chemat 


OLRSRoLR 
|) CE ei) ai ee Cid ia te 


NAREA METODICA A 


€XTERmI 





Deea itzi 
est ivanghelia ui căci dacă moartea 4 cani 
Dumnezeu care prin om, tot prin E i 
venit şi învierea morţilor”. 


"priveşte pe Fiul Său năs- 


(I Corint 15:22) 


cut din sămânţa lui David, 
în ce priveşte trupul, si continuă în versul urmă- 
iar în ce priveşte duhul op: E 
sfinţeniei dovedit cu pu- R 
tere că este Fiul lui Dum- "'ș4 după cum toţi mor an 
nezau, prin învierea mor- Adam, tot aşa, toți vor 
ilor”. învia în Hristos". 

cap.I,v 3-4 i a 
lată ce aduce Naşterea Dar ce înseamnă toţi"? 
Domnului ca ultim scop: Înseamnă cumva tot neamul 
învierea din morţi. Şi omenesc? Nicidecum. Alt- 
tot  Sf.Apostol Pavel spu- fel ce sens ar mai avea 
ne: propăvăduirea Crucii? Cei 

SSAA/P2SSALL72 





1988 
me L-au uitat pe Tigug 


Hristos vor fi dati uitărij 
prin însăşi uitarea lor, 


Românul - creştin - car 
IT s'a închinat este scris! 
în cartea Împărăției lui 
Dumnezeu ca slujitor aj 
Lui. El se va bucura laj 
învierea din morţi, celj 
mai sfânt moment al exis-= 


tenţei noastre creştine, 


ŞTEFAN LUPU 


(0/72 SSANLȚ2 SS 
SITA ISSEZ 


NAȚIUNILOR NERUSE DIN 








Referinţe cu privire la România 
şi teritoriile sale BASARABIA 
BUCOVINA şi ținutul 
HERȚA,  cotropite statul 
comunist sovietic 





de 












URSS cel mai mare imperiu 
colonialist multinațional din 
lume, cuprinde şi BASARABIA, 
BUCOVINA şi ţinutul HERȚA, 
care sunt teritorii româneşti, 
cotropite mai întâi în 1812 
de imperiul țarist. apoi în 
1940 de imperiul sovietic şi 
lapoi în 1944 de acelaşi impe- 
riu. 

La 27 Martie 1918, în teme- 



























iul decretului sovietic din 
13 Noiembrie 1917 semnat 
de Lenin pentru eliberarea 


popoarelor din RUSIA, Basa- 
vrabia noastră a cerut şi s'a 
Malipit la PATRIA MAMĂ, 
Prin aceasta, noul 


12 





stat 


i 
a) 


PE 


MOTIN "> 


o go 
Vana | p/CEPNAUȚI 


OLTENIA | 


. 
CRAIOVA 


comunist sovietic a recunoscut 


nedreptatea istorică ce ni 
s'a făcut de imperiul țarist 
prin răpirea BASARABIEI 
din anul 1812. 

De menţionat câ în 1812, 
populaţia BASARABIEI era 


formată din 86 la sută români 
şi numai 14 la sută alte națio- 
nalităţi, din care ruşii erau 
numai 1,2 la sută. 

După desnaţionalizarea dintre 
1812 şi 1918, românii au scăzut 
de la 86 la sută la 65,5 ln 
sută, ucrainienii ajungând 
la 9,7 la sută, iar ruşii la 
3,1 la sută. 

Prin Tratatul de la Paris 
din & Octombrie 1920, marile 
puteri Anglia, Franţa, Italia 
şi japonia , ne-au recunos- 
cut dreptul de suveranitate 
asupra BASARABIEI redobân- 
dite în 1918. După Tratatul 











CETATEA d, 


: ra E a 
BUCUREȘTI 





de la Londra din 1933 şi relua- 


rea legăturilor diplomatice 
cu URSS în 1934, aceasta 
ne-a confirmat încă odată 


dreptul suveran asupra Basa- 
rabiei, 

După alianța dintre Hitler 
şi Stalin, prin acordul MOLO- 
TOV-RIBENTROP din August 
1939, URSS şi-a formulat 
din nou pretenţii nelegitime 
asupra Basarabiei, pe care 
a  Învadat-o la 26 Iunie 1940, 
profitând de faptul că guran- 
tele independenţei noastre 
ANGLIA ŞI FRANȚA nu ne 
puteau ajuta, fiind deranjate 
de iminența izbucnirii celui 
stă AeL război mondial, 

a_ motivat cotropirea 
BASARABIEI in 1940, falsă: 
ficând adevărul istorie în 
sensul că noi, românii, am 
fi rupt unitatea _UCRAINEI 

































d 
(5 


iŞeiar 


















populaţiei 
ar 


şi că 
din 
fi de 


majoritatea 
această provincie, 
origine slavă, Chiar 
istoricul A.M. Lazarev din | 
Chişinău, în 1974 a mârturi- 
sit injusteţea acestei motivâri. | 
După anexarea din 1940, 
când BASARABIA, BUCOVINA 
şi ținutul HERȚA au deveniti 
REPUBLICĂ SOVIETICĂ 
SOCIALISTA MOLDOVENEASCĂ i 
sub conducerea lui Leonid] 
Brejnev, s'a început desna- 
ţionalizarea teritoriului nostru. 
românesc prin deportări masive [ 
de români în regiunile indepăr- 
tate ale Uniunii Sovietice 
şi popularea pământului | 
romănese cu ucrainieni, rușii 
precum şi din alte naţionalităţi: | 

Guvernul comunist  românţ 
din patria ştirbită, care Aj 
ratificat la 23 August 1944 
Tratatul de Pace de la Paris, 











































Urmare din pag.12 





din 10 Febroarie 1947, 
care se menținea şi 
răpirea teritoriilor noastre 
de către URSS, era străin 
de interesele naţionale, el 
ne-a sacrificat drepturile 
noastre sacre, numai pentru 
a bucura şi a răsplăti pe 
duşmanul bolşevic care l-a 
înscăunat la putere. 

S'a dovedit deci cu priso- 
sinţă că pentru guvernul 
satelit român, primează profi- 
turile personale, nici decum 
drepturile legitime ale Națiunii 
Române. 

Mao-Tse-Dun a declarat 
întregii lumi la 10 Iulie 1964, 
că URSS posedă prin cotropi- 
re, deci ilegal, teritorii stră- 
ine, printre care şi 
BASARABIA, acaparată de 
la ROMÂNIA. 

Reportajul transmis de radio 
Peking din 19 lulie 1976 şi 
de Agenţia Reuter din 2 Mai 
1977, au scos în relief protes- 


prin 
confirma 











tele populaţiei române din 
Basarabia contra desnaţiona- 
lizării şi persecuției. Merită 
să fie subliniat şi actul oficial 
al Parlamentului Ucrainian 
de la 26 Iunie 1919, prin 
care a recunoscut că numai 


NISTRUL este graniţa firească 





şi justă dintre ROMÂNIA 
şi UCRAINA. 

Prin încorporarea abuzivă 
a atâtor teritorii străine, 
actualii imperialişti sovietici, 


nu urmăresc decăt continuarea 


politicii de expansiune ţaris- 
tă şi traducerea în viaţă a 
Testamentului lui Petru cel 


Mare, țelul suprem de a pune 
stăpânire pe întreaga Europă. 

Prin declaraţia de la 23 
Iulie 1940, Partidul Comunist 
Român s'a bucurat de inva- 
darea Basarabiei de câtre 
URSS demonstrând cât pot 
fi de duşmani ai neamului 
românesc. 

Indată după 
BASARABIEI de către bolşe- 
vici au început persecuțiile 
populaţiei româneşti prin 
expropieri, închisori,  schin- 
giuiri, asasinate şi deportări. 

De la 28 lunie 1940 şi până 


cotropirea 


la 22  lunie 1941, au fost 
deportați în adâncurile Rusiei, 
peste trei sute de mii de 
români. 

Al doilea război mondial 


ne-a readus din nou Basarabia 
şi Bucovina în lulie 1941, 
dar numai până la 23 August 
1944, când puhoiul comunist 
s'a năpustit împotriva Europei 
de Est şi a transformat-o 
în COLONIE sovietică. 

În 1965 dislocările şi depor- 
tările de populaţie românească 
din BASARABIA şi BUCOVINA, 
au luat proporţii monstruoase 
de genocid. 

Incepând cu 23 August 
1944, în România guvernată 
de . Partidul Comunist Român 
a început jaful, expropierile, 
închisorile. asasinatele, lagâre- 
le de concentrare de la Gherla, 
Aliud, Piteţti, Jilava şi Cana- 
Iul Dunăre-Marea Neagră, 
unde au fost ingropaţi peste 





două milioane de români na- 
ționalişti, politicieni,  intelec- 
tuali, oameni de cultură şi 


de alte categorii sociale. 

Pentru a-şi demonstra re- 
cunoştinţa câ este sprijinit 
să domnească şi sâ-şi vândă 











































Resturile sanctuarului patrulater şi ale sanctuarului mic rotund din incinta sacră de la 


Sarmisegetuza, capitala statului Dac în vremea lui Decebal. 


propria lui ţară stăpânilor 
moscoviți, Ceauşescu a decla- 
rat oficial că între URSS 
şi ROMÂNIA, nu există pro- 
bleme litigioase cu privire 
la graniţele existente. 

Toate ţările comuniste din 
Răsăritul Europei sunt guver- 
nate de slujitori credincioşi 
Moscovei, aleşi, verificaţi 
şi numiţi de către aceasta. 

Uniunea Sovietică urmăreş- 
te momentul potrivit ca să 
încorporeze toate aceste state, 
în care scop au fost pregă- 
tite chiar şi constituţiile res- 
pective pe baza aşa zisului 
Internaţionalism proletar-socia- 
list, care implică solidaritate 
şi unitate in vederea asaltu- 
lui final, construirea socialis- 
mului şi comunismului în în- 
treaga lume. 

De altfel, un prim pas în 
direcţia  incorporârii României 
la URSS s'a făcut prin Planul 
VALEV din 1964, când se 
preconiza desființarea  româ- 
niei şi a Bulgariei, pentru 
alipirea lor la Uniunea Sovie- 
tică. 

Guvernul Ceauşescu nu 
a protestat atunci din consi- 
derente de apărare naţională, 


ci de teamă sâ nu-şi piardă 
scaunele asigurate întregii 
sale familii. 

Politica sovietică de 


sugrumare a României, se 
desfăşoară însă în mod metodic 
şi sigur, pe câi ceva mai 
camuflate dar cu eficienţă, 
prin măsuri de deteriorarea 
economiei, culturii şi agricul- 
turii, cu efecte de pauperizare 
şi înfometare  nemaipomenite 
în istoria neamului. În cele 
din urmă aceste măsuri trebu- 
ie să ducă tot la încorpora- 
rea lor, de data aceasta, 
solicitată ca ultimă şi salva- 
toare soluţie, de însuşi guver- 
nul comunist român. 





In consecinţă, cum vom 
imagina soluţionarea problemei 
Basarabiei în curs de desna- 
ţionalizare, când în prezent 
este în pericol însăşi fiinţa 
neamului românesc din întreaga 
Românie? 

Această ultimă fază, ar 
urma să reprezinte adevărata 
încoronare a sentimentelor 
de fidelitate din partea slugilor 
umile şi neputincioase, în 
faţa stăpânului moscovit. 

Până atunci însă continuă 
să se deruleze traiul deşăn- 
ţat al membrilor guvernului 
comunist român, al familiilor 
lor şi al aparatului lor de 
represiune, în detrimentul 
populaţiei pauperizate, înfome- 
tate, dezarmate şi strivite 
sufleteşte. 

Se susţine prin diverse 
teorii, că statul sovietic deşi 
posedă cea mai fabuloasă 
înarmare din lume, ar fi totuşi 
în pragul falimentului, pentru 
următoarele cauze principale: 

a)Tineretul sovietic ar 
fi lipsit de ideal naţional; 

b) Industria sovietică 
nu ar putea asigura livrarea 
materialului de război necesar, 
pentru un timp mai îndelun- 
gat; 

c)Agricultura sovietică 
ar fi în dependenţă de produc- 
ţia cerealieră a statelor capi- 
taliste; 

d)Minorităţile naţionale 
înşelate în privinţa dobândi- 
rii drepturilor şi libertăţilor 
democratice, nu ar fi intere- 
sate să lupte pentru susţinerea 
intereselor comuniste; 

3) Armata sovietică ar 
dezerta de la datorie, ştiind 
că ar avea de luptat pentru 
o cauză nejustă, de subjugarea 
tuturor neamurilor. 


Realitatea a demonstrat 
însă, că imperiul bolşevic 
în loc să se prăbuşească, 























a repurtat mereu noi succese, 
iar lumea liberă n'a reuşit! 
să-i frâneze necontenitele 
ei agresiuni. 
Experții politici 
tivi, au tras şi lansat conclu-l 
zia că nu mai există altă solu-! 
ție decât declanşarea unui 
război atomic prin surprindere, 


















































care să lovească direct, 
fulgerător şi dicisiv în inima 
adversarului. 






Dar cine ar putea declanşa 
un al treilea război mondial, 
singurul în măsură să lichide: 
ze sistemul comunist sovietic??? 

Unele teorii susţin că forţe 
oculte din USA sprijină pute: 
rea sovietică şi ele se vo! 
opune la declanşarea 
război mondial de către 
Tica. 

Deasemeni, din lipsă 
pregătire militară,  momentai 
China nu ar putea porni u 






















































război contra Uniunii Sovieti 
ce, cu toate  divergenţele 
existente intre aceste două 








state comuniste. 

În această situaţie, ar con 
tinua starea de expectativă 
în dauna lumii li i 
creşte şansele lagărului 
şevic pentru a dobândi 
şi avantajoase poziţii. 

O ultimă teorie 
că soluţia înfrângerii imperia- 
lismului comunist, i 
dinăuntru, adică 
contra-revoluţiile 
naţiunilor subjugate, 
acestea ar fi 
declanşate. 

Această teorie convine de 
minune puterilor occidentale, 
le satisface comodi- 
de a nu mişca niciuni 
deget pentru 
afară, efectivă şi eficientă a 

















































Continuare în pag.14 








A prezent??? 
Urmare din pag.13 Se pare că n'am ajuns experienţe, nu ne mai rămâne 
E - unitate de vederi, nu ne-am decât să recurgem neîntârziat 
luptei anticomuniste. concretizat o strategie comună la aplicarea formulei: 

românii din exil, de luptă, n'am reflectat la UNITATE ÎN STRATEGIE 
o tactică eficientă, n'am hotă- TACTICĂ, ORGANIZARE 
putem afirma că asistăm rit momentul trecerii la ac ŞI ACȚIUNE  SINCRONIZATĂ 
condamnabilă pasivitate țiuni decisive. ŞI SIMULTANĂ, ÎMPOTRIVA 
la perfida acţiune de infil- Dar eficiența unor măsuri CANCERULUI COMUNIST! i 
viitoare. nu aparţine în mod Numai după ce se vor pune 
izolat nici nouă, luptătorilor bazele unei desăvârşite con- 
din exil, nici naţiunilor în- lucrări între creerele forţelor 
| oare pentru salvgar- robite din închisoarea popoa- noastre din lumea liberă şi 
darea fiinţei noastre naţionale relor şi nici chiar puterilor neapărat sub COMANDAMENT 
țările cotropite de cea militare occidentale. MILITAR AMERICAN vom 
soţi forţă  dis- Dovezi în acest sens în putea întrezări perspective 
în istorie rezultatele dezastruoase ceva mai optimiste decât până 

"BOLŞEVISMUL RUSESC", suferite de  contrarevoluţiile în prezent. E 

ce a făcut Occidentul şi ce mai vechi şi mai noi din Europa În ca p Ș 
am făcut moi toţi până în Răsăriteană. putea E lee i st 


î 7 


ez Er E e 


în 
cu insistență tuturor forţelor 
conducâtoare din lumea liberă 
să treacă la organizarea strate 
giei şi tacticii comune de 
asalt sincronizat, simultan 
şi decisiv, împotriva imperia- 
lismului comunist, înainte 
de a fi prea târziu. 3 





Dr.Filip PĂUNESCU 


4 
i 


UN MARS AL TACERRII SI DURERI 


California 12 Nov. 1988 Anahein. 

Linga parcul de distractii " Disneyland " a avut loc o 

manifestatie de protest a comunitatii romane inpotriva regimului 

terorist din Romania cu ocazia implinirii a un an dela revolta 

din Brasov ( 15 Nov. 1987 ).- 

pisneylandul a fost ales ca loc al manifestatiei, tocmai pentru a 
atrage atentia trecatorilor ce se duc sa se distreze, ca in 

aceasta lume exista suferinta, suferinta unui popor 
terorizat, dezumanizat, infometat, redus la stare de " animal de 
munca ". 

Cineva spunea : 

CEL CE DORESTE SA TRAIASCA LIBER , VA TREBUI SA LUPTE PENTRU 
LIBERTATEA APROAPELUI SAU L] 

Consideram ca o obligatie ELEMENTARA SI MORALA ca prin aceste 
manifestatii sa dam un sprijin moral celor din tara si sa nu se 
uite ca sinten alaturi de suferintele lor. 

Liberattea cuvintului a fost strangulata odata cu instaurarea 
regimului comunist in Romania. 

Noi cetatenii Americani de origine Romana, indiferent de religie 
avem aceasta datorie morala fata de fratii si surorile noastre 
din tara, fata de prietenii pe care i-am parasit, fata de un 
intreg popor in suferinta, popor din care ne tragen si nu puten 
uita ca sintem ROMANI inainte de a fi cetateni Americani. 

Sintem siguri ca aceste manifestatii de protest isi vor atinge 
scopul si oricun ele sint o pata pentru prestigiul atit de mult 
dorit de catre guvernul comunist Roman. 

Eâitia Duminicala a ziarului REGISTER din California, pe prima 
pagina a ziarului a avut o fotografie mare in culori cu 
protestatantii Romani cit si un articol semnat de Ken Steinharăd. 

Mijloacele de mas-media Americane incep sa acorde din ce în ce 
mai multa atentie acestor demontratii de protest ale comunitatii 
Romane, infornindu-se publicul American prin televiziune si ziare 
de strea de mizerie bateriala,sociala si umana in care este 
tirita tara noastra de catre un regim comunist de tip stalinist. 

Noi sintem cei ce TREBUIE sa atragem atentia guvernului American 
de tregedia prin care trece tara noastra ! 

Condamnan pe toti cei ce tac, deoarece tacerea inseamna 
consimtire sau nepasare fata de suferinta neamului roman, nean 
din care sau nascut. 

Lamentarile sint bune. Actiunile sint importante atunci cind vrei 
sa-ti ajuti tara. 

odata si pentru totdeauna trebuie sa MATURAM mizeria sociala si 
economica a ROMANIEI. 

Cum sa realizam aceasta cind la demonstratii sintem doar de 
orâinul sutelor in loc de MII ? 

TI-AI PUS VREODATA INTREBAREA CITITORULE " CE AI FACUT TU L 
PENTRU A-I AJUTA PE CEI DIN TARA ? Sint convins ca fiecare dintre 
noi doreste o viata nai buna in Romania, dar pentru aceasta 
TREBUIE SA LUPTI nu sa te vaicaresti pe la colturi. 


Lucian Cruceanu. 


E99CaE ACEA BCE a ED BD REGEDS EA EDCG 


. 
i 
s 
23 
G 
s 
29 
a 
5 
â 
Ş 
[2€3 
d 
. 
, 
: 








1988 


NAȘTERE 


= Zi Simbolul Credinței) 
“RE Ac 2 in fiinţă în Prea C 


N CIA) OY 
„A AI E. VA asemenea nouă la 











torilor din apropie: 





pruncului-Dumnezeu 


pe Dumnezeu şi 



















lisus Hristos, fiul a fost prorocită 
Dumnezeu, întrupat cu Mântuitorului lisus 

















cioară Maria şi s'a 


noastră  omenească-pă- de Isaia (7:14 şi 
mântească, Dumnezeu a arâtat întreg), de Daniil (9:24-26), morţi. Nu s'au trecut în Sfânta dat 





"Tată, Fecionta va sâmleli și 
va naşte fiu pi îL va pune 


numele; 
ca 
urata 


Emanuil. (18.714) 


să s'a despârţit 
Fe- Duhul Sfânt 
născut Dumnezeu 
Betleem timp. Ca om a suportat slă- 
(Matei 1:18-21); Luca 2:1-14),  biciunile omeneşti ca: 


fiind anunţat de îngerii păs- seten, frigul, 


re, care fizice, a 


şi 


auzit corul îngerilor "lăudând 


au fost primii ce s'au închinat lui Lazăr 


au Dumnezeu 


zicând:  slăbânogi, 


"Mărire întru cei de sus 
Dumnezeu şi pe pământ 
E între oameni bunăvoire!” 
naşterea Domnului Cu sute de ani mai 


naşterea 


căldura, 


iar ca în felul acesta, bucuria Cră- 


vindecând orbi, schiopi, muţi, tă,  trupenscă, redusă 








a d Ea 


A DOMNULUI 


de ROMAN BĂNĂȚEANU 


Tata şi de tonrte mulţi, acenstă sirbă-f 


A fost tone nu 0 prăznulti 

acelaşi se cuvine, Se fac schimburi 
de endouri în familie şi între 
fonmea, rude ori prieteni, se cumpără 
dureri haine noi şi se tratenză cu 
moartea cele mai alese bucate, deci, 















minuni  clunului este o bucurie egois-| 


demonii jurul persoanei  nonstre 


lui din îndrăciţi, a liniştit furtuna a familiei, lipsită 


pace pe mare, 

oameni odată 
înainte şi a doua oară cu 
şi ceva peşti, 


Hristos cei morţi, 


cap.53 învieze EI, 


cea mai mare şi minunată de Mihela (5:1-2) şi de Zaharia Scriptură 






faptă a iubirii Lui, faţă de  (9:9-10). Toate aceste 
noi, oamenii. Sfânta Scriptu-  rociri s'au împlinit în persoa- fiindcă au 
ră ne spune lămurit, câ ome- na umană a Mântuitorului Ori unde s'a dusa fost urmat mânzi, setoşi, să 
nirea a căzut aşa de mult din veşnicie şi egal cu 
din cauza păcatului, încât în fiinţă şi slavă. Însuşi Mân- de bolnavi 
































pe care-l voia Dumnezeu şi dus la răstignire, 







să se îndrepteze. Însăşi pă- la Ţatăl” 
catele lor le producea griji, 
boli şi necazuri, iar între 
ei, oamenii, se producea 
pisma, ura, cearta şi 
războaiele. 


(loan 16:28) 

















Era deci, o stare chinui- 
toare, aşa cum o descrie 
Sf.Apostol Pavel: "Nu fac 
binele, pe care îl voiesc, 








jei răul pe care nu-i voiesc, 
pe acela il fac. lar dacă fac 
ceea ce nu voiesc eu, nu 
mai sunt eu făptuitorul, ci 
păcatul care locuieşte intru 
mine” (Romani  7:19-20), 
ŞI nimeni nu putea mântui 
pe alţii de păcat, câci fiecare 
era "rob legii păcatului” 
(Romani 7:23). Dacă nu puteau 
fi mântiţi de păcat, nu puteau 
scăpa nici de moarte, care 
era rodul păcatului. Mântui- 
mea putea veni numai de la 
Dumnezeu, căci numai El 
putea să înlăture moartea, 
fiindcă numai El e viața cea 
făra de sfârşit Numai El 
a putut da prima viață oameni- 
o va putea da şi a 







































Dumnezeu, în  inţelepciunea 
Lui  nemărginită, a socotit 


ascultării de Dumnezeu, tot Mântuitorul lisus 






ispâşească, plătind cu o viață laşi timp, fiind o 


neas- firea dumnezeiască 














Migne, P.C.XLVI). Dumnezeu 








ca prin asculta- sau persoană în două 


pro- săvârşite 


EL de mulţime 


singură nu se mai putea mân-  tuitorul a spus despre sine: lucruri, care, 
tui. Prin  neascultarea lui "Eu şi cu Tatăl Meu suntem exprimă 

Adam a pătruns păcatul şi  una"(loan 10:30) şi "Crede- Evanghelist 
moartea la toți oamenii, pu-  ţi-mă că Eu sunt întru Tatăl s'ar fi scris 
mând astfel o duşmânie între şi Tatăl întru Mine este” nuntul, socotesc 
ei şi Dumnezeu (Romani5:10), (loan 14:11), sau "Cel ce lumea toată 
devenid toţi fii ai mâniei (E- M'a văzut pe Mine, a văzut cârţile ce 
fes.2:3). Oamenii s'au înrăit pe Tatăl Meu” (loan 14:9), 21-25). 

şi nu mai puteau face binele iar înainte de a fi prins şi Dumnezeu 


| a spus pământ şi 








că dreptatea aşa cere, câ nenumârate locuri în Sfânta 
precum un om a câlcat legea Scriptură care ne arată 


pârată. 

S'a coborit din cer şi s' 
întrupat! în firea noastră ome- 
nească, dar __ nicidecum 


Sunt 


sufere 
fiinţa 


îl cerea cugetul lor. Dumne- ucenicilor Săi: "leşit-am de trâit printre 
zeu era nemulţumit şi le tri- la Tatăl şi am ieşit în lume; învăţătura 
mitea oamenilor pedepse ca iarăşi las lumea şi mă duc prin  mihunile 


prin jertfa 


























nu _tini 





Mântuitorul, este duşman. 
foarte 


mare de tot felul pe străini, să 
a făcut şi alte cei bolnavi, să ajutăm 


Sf. Apostol şi în necazuri, căci numai astfel 


'ar fl scris” (loan în Duhul Sfânt al Mântuitorului! 


coborit pe dobândi mântuirea şi părtă- 


Sa pe Cruce să Dumnezeu s'a pogorit 


ne râscumpere pe noi oamenii Pământ, a adus un legământ 
că din robia păcatului şi să ne nou pentru mântuirea omenirii, 
Hristos ridice la cer în sânul Tatălui dar în zilele noastre omenirea u 
aşa se cădea ca un om să este Dumnezeu şi om in ace- Ceresc, făcându-ne 
ipostază noi asemenea 

firi: pentru aceasta, 
şi firea să ne supunem 
prin invierea sa, omenească şi care nu se ames- voinței Lui celei dumnezeleşti, 
care tecă în una singură, ci râmân 
a intrat în lume prin neascul- deosebite ca să nu 
tare (Sf.Grigorie de Nissa, amândouă, ci numai 
| omenească, flindcă firea ome- 
sin milostivit! faţă de întreaga nirii trebuie să fie râscum- 


EI. Dar sit pe Dumnezeu şi peste 


deslipindu-ne 
deşertăciunile 
trecâtoare şi să ne dâm silința 
de a câştiga bunurile cereşti riale e în floare, 
nepleritoare, veşnice, 

Sărbătoarea Naşterii Dom- 
nului sau Crăciunul e aştep- 
tat cu mare bucurie de creş- dintre 
in__ fiecare _an, 







mii de de îngrijirea sufletului. 


cinei pâlni ciunul trebuie să fle aşteptat 
şapte pâini cu respectarea postului, ruțră- 
înviat pe  ciunile zilnice, fapte de milos- 
urmă să  tenie şi împărtăgirea cu Sfin- 
personal, din tele Taine. Mântuitorul ne-a 


porunca iubirii aproapelui 
minunile nostru, chiar 


multe. de milostenie cu cei goi, flă- 














cum se orice formă pe cei ce sunt 





"dacă vom reuşi să ne desbrăcâm 
de-amă- de omul cel vechi din noi, 
nici în de omul egoist gi păcătos 
încâput şi să ne înnoim în unul nou 









Hristos, prin care să putem 











om, a şia cu Domnul nostru în veş- 
ca prin  nicie, în împărăția cea cereas-! 
sfântă, că a lui Dumnezeu Tatăl nostru! 
mari şi cel din ceruri. 




































SIT JEZEEEE 
SUE 


EI 
> 


| 
























trebuie pământul se întinde 


întru totul  comunist-atelstă.  C 


toate 
lumi 







rile şi corupţia în creştere, 
sărăcia şi bolile, ura şi râzi 
boaiele di 














dar _de 





La 3 Octombrie s'au 
împlinit 35 de ani de la 
asasinarea lui Ică Tănase 
şi cei 12 camarazi ai lui. 
Simt ca o necesitate inte- 
vioară a evoca momentele 
care au condus la jertfa 
lor. 

În toamna lui 1948, eva- 
dând pentru a doua oară 
de la Securitatea din Timi- 
|soara,  dându-mi seama, 
mai ales după arestarea 
tuturor camarazilor mei, 
la 15 Mai, din acelaşi 
an, că nu voi mai putea 
lupta cu eficacitate împo- 
triva regimului comunist, 
care stăpânea destinul 
țării, m'am gândit să plec 
în Occident, un emisar, 
unde, după guvernul român 
de la Viena, mai rămăse- 
seră încă mulţi camarazi, 
cu care să pregătim o ac- 
țiune de eliberare, cu 
ajutorul lumii libere, 
care nu va lăsa, credeam 
eu, ca Rusia Sovietică 
să se instaureze pe jumă- 

| tate din Europa. 
ă multe peripeții, 
mi-am riscat viaţa 
de mai multe ori, trecând 
prin lagărul din Kovacica, 
mina de amiantă din Korla- 
în  Jugoslavia, fuga 
Grecia, prin frontul 
grec, care ocupa 
ce străjuiau valea 
Vardarului, lagărul din 
Lavrion, unde an fost imo- 
bilizat timp de un an şi 
jumătate, ajung în sfârşit 
în Franţa, la Paris, în 
primăvara lui 1950. 

Aici întâlnesc pe Dr.Mir- 
cea Muşatescu, vechi cama- 
rad şi pensionar al lagă- 
rului din Buchenvald. 

- De acun s'a terminat 
cu toate peripeţiile, nă 
întâmpină el. Aici eşti 
în lumea liberă şi vei 
putea să te bucuri din 
plin de această libertate! 

- Noi parcă mai aveam 
ceva de făcut.Nu avem drep- 
tul la odihnă, îi replic 
eu. Ştiţi bine, dacă nu, 
vă voi povesti eu, tot 
ceea ce îndură fraţii noş- 

Mulţi au căzut în 
alţii rezistă în 

iar alţii zac din 
temițe, aşa cun 

sub cele 


lui Carol, care a 

cu sânge tot pă- 

țării şi cea a lui 

care a ucis 

sadism, sute, 

de camarazi. Noi nu 

putem sta acum cu brațele 

încrucişate, bucuroşi că 

am scăpat teferi, să huzu- 

rim de plăcerile vieţii, 

atunci, când țara toată 
arde de atâta prăpăd. 

ii frate, să nu 

crezi că noi ne-an aşezat 


16 


ICA 


reia el. şi 
împărtăşeas- 
între- 


pe odihnă, 
începe să-mi 
că tot ceea ce au 
prins până acum, 

După discursul 
chill de la Fulton, în 
Statele Unite, urmat de 
incidente multiple, între 
aliaţii de ieri, războiul 
putea să survină. 0 scân- 
teie este de ajuns. Ameri- 
canii şi francezii au pro- 
pus Mişcării Legionare 
să creeze în ţară o reţea 
de rezistenţă împotriva 
comunismului. Ei vor ajuta 
Mişcarea prin instruirea 
şi înzestrarea cu echipa- 
mentul necesar, a grupelor 
ce vor fi paraşutate în 
tară, în eventualitatea 
unui conflict, pentru a 
elibera tot Estul Europei 
de bolşevism. 

An fi avut şi o altă 
alternativă, să refuzăm, 
să stăm liniştiţi, să nu 
mai  riscăm nimic, aştep- 
tând ca alţii să ne elibe- 
reze ţara, în timp ce noi 
să profităm de viaţa calmă, 
bine meritată. Puteam noi ac- 
cepta această perspectivă, 


lui Chur- 


romăn 
suferă şi mor, luptând 
cu ultima energie pentru 
a supravieţui? Ar fi rămas 
Căpitanul insensibil la 
soarta celor destinaţi 
să piară, în timp ce noi 
ne-am fi orânduit viaţa, 
fără griji, în Occident, 
cu riscul, însă, de a fi 
şi noi sortiţi dispariţi- 
ei, prin asinilare într'un 
popor străin, care ne-ar 
accepta să vieţuin paşnic, 
până la adânci bătrâneţi, 
uitând că vreodată am cunos- 
cut, am iubit o ţară, ţara 
noastră România? 

Dacă am ales lupta, să 
conditicnăn de un 
categoric  favora- 

Nici o luptă nu cu- 
moaşte de la început soar- 
ta. S'ar putea ca angaja- 
mentul nostru să nu poarte 
rodul sacrificiului  con- 
simţit. Dar, câţi din cama- 


TĂNASE 


—FILON VERCA— 


razii noştri au 
analizând şansele, înainte 
de a purcede la luptă, 
dacă vor ajunge sau nu 
la capătul ei, să vadă 
victoria? Preţul acestei 
victorii este jertfa şi 
ei n'au ezitat o clipă 
a se dărui, pentru un ideal 
de Neam. Datoria noastră, 
dacă mai există o minimă 
şansă de a contribui la 
salvarea fraţilor noştri, 
este de a o sesiza. Şi 
dacă va fi să cădem, alături 
de cei ce şi-au inchinat 
viaţa acestui crez, Dumne- 
zeu va binecuvânta aceste 
jertfe, pe temelia cărora 
se va construi mâine, o 
Românie liberă. 

Iată ce mă frământa atunci 
şi cu această  hotărire 
am intrat în centrele de 
pregătire. Aici am cunos- 
cut pe toţi aceia, cu care 
trebuia să ne intoarcem 
în ţară: lIcă Tănase, Mir- 
cea Popovici, Ion Samoilă, 
Ionel Golea, Ion Tolan... 


cugetat, 


Se apropie ziua, când 
prima echipă: Ionel Golea 
-lon Samoilă îşi va lua 
sborul, să ducă răvaş spre 
ţară, că cei ce suferă 
şi gem, nu au fost abando- 
naţi. Doctorul Ionel Golea, 
înainte de a părăsi ţara 
a promis că se va întoarce 
înapoi să : “ajut la eli- 
berarea ţării mele de sub 
regimul comunist”. Şi a 
venit sorocul să-şi impli- 
nească o sfântă datorie, 
a plecat primul, cum şi-a 
promis-o lui însuşi. 

Din ce în ce mai mult 
rămân la sfat cu Ică Tăna- 
se, care se pregătea şi 
el  sufleteşte, aşa cum 
Moţa o făcea înainte de 
marea jertfă. 

Camarade Filon, 
avem ceva de 
viaţa noastră, 
acolo o mai 


dacă 
făcut 
apoi 
putem 


Simţea el că focul mis- 
tuie viaţa unui 
departe de noi. Că 
ne vom pierde în 
altora, că 
ademeniţi 
ră, de belşugul materiei. 
Ne vom desprinde de trun-l 
chiul  naţiei, vom deveni! 
străini printre străini, 
De ar fi chiar să 
acolo şi el nu 
acest deznodământ, 
aparține de-a pururea Nea 
mului nostru. Ne vom păs- 
tra numele în istoria ţări 
noastre, ca puncte de repe 
generaţiilor viitoare. 

Avea un medalion ce- 
atârna de piept, o imagina 
sfințită a Fecioarei. 
purtat-o tot timpul campa 
niei din Răsărit, a pur 
tat-o pe Oder, impotriva 
aceluiaş duşman, apoi îi 
lagărele americane. T- 
protejat viaţa peste atâte 
încercări. o desprinde 
de la gât şi mi-o întinde. 
Un metal modest, un lănţi-| 
şor învechit de a 
pielii. Nu avea 
valoare materială. a 
însă valoarea unui simbol, 
a unei vieţi oferite Nea 
mului lui, peste tot acolo, 
unde era ameninţată supra: 
vieţuirea lui. De acuni 
Ică Tănase nu mai ave 
nevoie de protecţie, pen 
tru că, în inima lui decizi 
era deja luată: se duce; 
la moarte. Pentru el er 
o necesitate de a se oferi 
în toată seninătatea lui 
jertfei. "De vom mai putea 
face ceva în viaţă, numai 
acolo" răsuna voceaj 
lui. Fac azi, scrie Moţa 
Căpitanului, ceea ce n 
voi mai putea face în to! 
restul vieţii mele” 

Iată întâlnirea 
cei doi martiri ai creşti- 
nismului, între cei  doij 
profunzi români. 

Sunt momente 
popoarelor, când 
gur om, prin 
spuduie un Neam, 
trezi din adormirea fatală, 
a-i da puterea de 
depăşi, să înfrunte 
tuna, are-l ameninţă 
moartea. Poporul nostruj 
a avut acest privilegiu, 
să nască, din rândurile 
lui, la intervale apropia-i 
te, un Corneliu Codreanu, 
acest profet, care a pre- 
vestit românul, 
întreagă, de 
pândeşte. El 
avangardă, să 
destinul. 








i 


| Urmare din pag.16 


Un Ionel Moţa, eroul 
 lereştin, care s'a oferit 
“Îcu atâta  candoare, pe 

altarul jertfei. "Nu este 
lo binefacere de a muri 
pentru Hristos?” 
| Ică Tănase, cavalerul 
fără teamă, conştient că 
mumai acolo, în focul ce 
mistuie ființa Neamului , 
vom mai putea face ceva. 
| Da! El a mai tăcut ceva 
acolo. A murit cu senină- 
tate şi curaj, alături 
de cei 12 camarazi ai lui, 
conştient fiind, că numai 
aşa îşi va mai putea servi 
ÎNeamul. 

M'am despărţit de el 
cu speranţa de a-l regăsi 
şi eu acolo. 0 presimțire 
totuşi, îmi cutreera cuge- 
tul, că nu-l voi mai vedea. 

Eram trist, dar parcă 
eram şi fericit de a fi 
trăit alături de el un 
crâmpei de viaţă. Aşa erau 
lde fericiţi, toţi aceia, 
Îcare l-au apropiat. Pe 
câţi am întâlnit, mai târ- 
ziu, povesteau cu smerenie 
dar şi cu un legitim simț 
de mândrie cum l-au cunos- 
cut, cun s'au simţit atraşi 
de acest om, de o bunătate 
rară. O atracţie interica- 
ră era forţa lui magneti- 


că. Era acea dragoste, 
sădită de Dumnezeu în su- 
fletul lui. Căpitanul 
spunea: "Vei fi sef peste 
atâtea ființe, căt puterea 
dragostei tale poate 
cuprinde". Ică Tănase era 
lun mare şef, pentru că 
| autoritatea Ii emana 
dintr'o dragos- 


te necondiționată. 

La cursul de fotografie, 
| serveam de cobai, ne foto- 
grafiam unii pe alţii. 
Ipistrez o fotografie a 
lui Ică Tănase, pe care-am 
făcut-o eu. Privesc imaginea 
lui. Î1 văd aşa cum era 
la ultimul rămas bun si 
de fiecare dată o tristeţe 


mă stăpâneşte, e mostalgie 
£ 








mereţinură.  Pari ar fi 
viu încă. Şi viu rănâne 
în sufletele celor care 


l-au cunoscut. 
Procesul lui, atitudinea 


unui luptător, în fața 
judecătorilor, l-a făcut 
cunoscut Neamului întreg. 


El va rămâne viu în istorie 













|si pentru aceia, care-l 
vor cunoaşte din scris, din 
gură în gură, dus de 


legendă, peste vremi. 

Tată răspunsul de mare 
Îcuraj, dat judecătorului, 
care-l interpela. 
Preşedintele: Dece ameri- 
canii s'au adresat Migcă- 
rii Legionare, pentru pre- 
gătirea de război? 
- Pentru că erau siguri 
că Legionarii prezintă 
mai multă îneredere, în 
jaceastă acțiune. Pentru 
|că singura forţă din Romă- 
Înia, care poate mobiliza 
potențialul revoluţionar 
a „poporului romăn şi să-l 


asvărle în 











Decembrie 


Miscarea  Lepionară. Acum, 
când ţara era ocupată de 
Soviete, era natural ca 
Mişcarea  Legionară să se 
orienteze spre alte forţe, 
capabile să stăvilească 
expansiunea comunistă şi 
să elibereze ţara. Noi 
n'am schimbat de stăpân- 


răspunzând judecătorului, 
care acuza Legiunea de 
oportunism politic, refe- 


rindu-se la alianţa cu 
Germania- ci forţele anti- 
comuniste din lume s'au 
schimbat. Forţele din Vest 
au venit pe linia, pe care 
eu eram, cănd am intrat 
în Garda de Fier. 

Iată duelul pe viaţă 
şi pe moarte dintre călău 
şi condamnat. Din atitu- 
dinea lui Ică Tănase, reese 
clar, că prin jertfa lui, 
oferită cu atâta curaj, 
voia să adreseze un apel 
Neamului întreg  îngenun- 
chiat şi umilit, că mai 
există şi o altă armă ce 
a mai rămas  demităţii 
de om, propria-i cenuşă. 
El voia să-l deştepte din 
adornire, din resemnare, 
prin pilda dăruirii lui. 

Era un apel la luptă, 
la sfărâmarea lanțurilor, 
care au imobilizat spirite- 
le, acceptând fatalitatea. 

Ecoul acestui tribun 
al libertăţii, a străbătut 
văile munţilor, care au 
început din nou să freamă- 
te. 

Până în anul 1957 munţii 
Carpaţilor au format un 
zid de rezistenţă împotri- 
va  bolşevismului, stăpân 
pe tară. Gavrilă, Arsenes- 
cu şi atâţia alţii, şi-au 
dăruit viaţa, pe linia 
marilor eroi, trasată de 
Ică Tănase şi camarazii 
lui. Istoria de mâine îi 
va așeza în Panteonul ro- 
mâămesc, figuri ce vor sta 
de acum la temelia noii 
Românii, dacă ea va mai 
exista vreodată, sub o 
altă formă, decât cea de 
robie. 


Filon Verca 





ABONAMENTELE 


ŞI SUBSCRIPȚIILE DV. 


PENTRU ZIARUL LIBERTATEA 















___ zibertat 
Urmare din pao.5 
3 
sodomia şi lipsa de re 
faţă de părinți şi băi 
sunt permanente şi 
acestea aduc  îndepâi 
lui Dumnezeu din lume. 4 
Cei care aveau datoria şi 
autoritatea de a respecta] 
şi aplica cu stricteţe legă- 
mântul cel nou al Mântuitoru-f 
lui lisus Hristos, l-au câlcati 
ei mai întâi prin viaţa şi exem- 
plul lor şi acum avem roadele: 
un creştinism numai de formă! 
şi conducători de popoare 
şi organizaţii creştine slabi 
în credință. Numai o intoarce- 
re câtre Dumnezeu, o renaşte- 
re spirituală a omenirii poate 
să salveze lumea de la al 
doilea potop, care este deja 
prorocit că va fi un potop 
al focului. (Vezi: Isaia 34;8-10 
şi 66:15-16; apoi oil 1:15 
şi 19 şi 2:1-6; Sofonie 1:14-18; 
precum şi IL Petru 3:6-7 
şi 3:10), 
să ne rugăm Domnului nostru 
lisus Hristos, a cărui naştere 
o. vom prăznui în curând, 
să lumineze pe conducătorii 
Bisericilor creştine să se 
întoarcă cu pocăință adevărată, 
izvorită din adâncul inimii! 
către Dumnezeu şi să stăruie, 
cu vreme şi fără vreme, pe 
lângă cei  păstoriţi de ei, 
ca să se  îndrepteze spre 
o viaţă cu adevărat creştineas- 
că, bine plăcută lui Dumnezeu, 
ca în felul acesta să se amâne 
ziua- de furie a Domnului, 
prorocită de mulţi prooroci 
zi 4 şi pe care o vedem că deja! 
se pregăteşte chiar în zilele 
noastre cu mari stocuri de! 
arme atomice. 

















































Roman BĂNĂŢEANU 





NOU! 


A apărut în editura "Libertatea" 
volumul în umbra nimănui” F, 















semnat de DI.George Băjenaru. 
Cartea cuprinde 
poezii, fabule, proză. 
C iirică discretă şi originală,venind să 
îmbogăţească patrimoniul literar din exil. 
Vă prezentăm deci un nume, despre care 
se va vorbi tot mai mult. 


Cartea costă 12 dolari 
şi poate fi comandată la adresa: 


GEORGE BAJENARU 


P.0.BOX 41,ASTOR STATION 
BOSTON, MA. 02123-0041 






+ 





CONS 
€LOGIUL LU 





brie. 


TELAȚIA_ NEMURIT 
Minii SAU LAUDA CERULUI 









—VASiLE COPILU CHEATRA— 


In recentul popas pe care 
făcut în Occident mi-a 


fost dat să descopâr citind 
explosiva culegere de poeme 
"Cumunţenia cerului sau Din 
Îsingurătăţile lui Anaxandros” 
semnată de Ovidiu Vuia, un 
lnare temperament poetic, 
divers prin tematica lui răs- 
frântă în rezonanțe variate, 
bogate în resurse verbale 

lârgesc geografia interioară 
li: limbii noastre poetice. Deşi 
linceputurile sale lirice le-am 
putea nşeza în matca frământa- 
telor încercări de diferenţiere 
ale poeziei postsemânătoriste, 
creaţia sa de după adolescen- 
ță, cea contemporană, are 
toate atributele modernismului. 
Un modernism care prin teme 
şi atitudine sentimentală duce 
la romantism. 


Citindu-l pe Ovidiu Vuia 
ajungi încă odată ia concluzia 
că poezia nu e cunoaştere 
intelectuală şi descoperirea 
unui univers interior prin 


mijlocirea cuvântului, ca în 
căutarea timpului pierdut: 
lOraş împrăştiat peste coline/ 
Îma las furat spre tine, ina- 
pol,! Mai urce plăngând pe 
strada  Mureşanu/ La casa 
cu 'mfloriţii lilieci, / lubirea 
unui Dionis sărmanu, /S'o 
re'ntâlnese sub umbra ei 
de veci./ O melodie ca şi-a- 
tunci mă poartă,/ La operă, 
fiind singur azi in stal,/ 

Încerc  s'adun din tinereţea 
noastră. | Luminile precum 
au fost, de bal.// Izvoarele 
privirilor le seacă/ Un timp 
ce creşte negru şi hain;/ 
Fă glasul inimii de-acum să 
tacă/ Destinului uitat de mult, 
străin. 

Cartea iul Ovidiu Vuia, 
după ce se deschide cu Dis- 
cursul  Muzei cuprinde urmă- 
toarele cicluri: Poeme de 
demult, Cântece din exil, 
Ţară şi mit, Vatra casei și 
a dragostei, În amintirea părin- 
jilor mei, Copiilor mei, Mihai 
şi) Alexandru, Ciclul Euialiei, 
Vise, numai vize, Ţara luminii, 
Eiada, Muntele spiritului pur 
Sonete, Consolatio philosophi- 
Florile Carmelului, Italica, 
iubirii  rereşu, 
cehuri, 
ficare constituind o treaptă 
hai Ovidiu 


poetice din însăşi esenţa expe- 
rienţei sale intime ca în ciclul 
Halice sau Țara luminii, Elada, 


din care reținem Inscripţie 
pe catedrala din  Agnani, 
Vinci, Fra Angelico etc. Ver- 
suri ca... Mi-e sufletul frate 


al păsărilor/ aşezate pe trep- 
ţile de sub campanila ta roma- 
nică, înălțată să meargă pe 
câile zenitului/până la una 
din porţile Domnului/... Mi-e 
sufletul  curat/ ca şi când 
i-aşi fi şters obrazul/in nâ- 
frama  Veronicăi, apă  vie/ 
prin care se vindecă şi rănile 
cele mai adânci/ (Inscripţie 
pe catedrala din  Agnani) 
par a fi lipsite de un ecou 
muzical sau este atăt de vag 
încât aproape că nu-l sesi- 
zâm, cu toate acestea, au 
un profund accent liric. 

Poet de chinuitoare viziuni 
luntrice, artist cu variate 
mijloace de expresie, cu o 
sensibilitate alcătuită din 
rezonanţe de orgă şi suavitate 
de cor de ingeri, Ovidiu 
Vuia şi-a creat o limbă poetică 
proprie, un peisaj spirituali- 
zat după un proces pus în 
slujba unei polivalente 
manifestări a eului său: In 
havuzuri se răsfrânge 
melancolic/Statuia unui Pan, 
Satir şi Sfinx.// Grele liniştile 
se nasc din depărtări/Covor 
peste limanul trist/Al pinilor 
aliniaţi lângă cărări, /În verdele 


topit de ametist//Pe ape se 
aşează umbrele prelungi/Şi 
silueta florilor 
de-agavă;/Printre-ale porţilor 
coloane  lungi/Amurgul curge, 
ocean de'ncinsă lava. //La 
fântâni, în ochi cu zboruri 
albastre, /Un faun rătăcit 


îşi astâmpără setea de astre.// 
Cultivând o poezie meditati- 


vă, la Ovidiu Vuia nu vom 
întâlni pici  ţipătul dintre 
moaptea care ne precede şi 
cea care urmează, nici acea 
soluție provizorie între două 
momente, aflată la unii poeţi 
interbelici, Lirica sa este 
0 experienţă spirituală, con- 
tinua încercare de a găsi 


drumul spre o ordine cosmică, 


de integrare a eului în 
univers: Am trecut printre 
xoi/Tubind iubirea şi 
Frumosul, / Florile câmpului, 
armonia nopţilor 
instelate. /Cântecul  paradiselor 


pierdute, / Parfumuri, /horbote'n 
alb, /pe ape oglindind/ munţii 
de marmoră ai  cerului/ 
hidromei al patimilor gratu- 
ie, Visuri... ./De-ar fi să 
mă mai intorc odată/la casa 


să [i fericit,/nu călca 
drumul meu, /Fii alttei. eg 
taf pe groapa unui poet), 

Cum s'a mai văzut, întâl- 
nim ia Ovidiu Vuia intuiții 
de u 
seralice. 
un med 


ExistĂ în 


tui "filosafic” 


de a-şi imagina liric universul 
iar când vezi lumea prin can- 
doarea imaginilor nu prin vigoa- 
rea simţurilor, eşti ferit de 
tentaţia trivialităţilor care 
ne terorizează în poezia mul- 
tor tineri ce cred că debutând 


exploziv s'au şi instalat în 
veşnicie, 

Într'un veac al intelectua- 
lismului şi absurdului liric, 


Ovidiu Vuia cultivă o viziune 
aristoteliană a cerului şi a 
naturii, peste ea coboară 
duhul divinității creştine 
ca în aceste rânduri din Rugă 
de ziua Fecioarei: De peste 
garduri vin miresme de în- 
geri/Din grădini fărâme de 
paradis,/Lângă  havuzul sin- 
gurătăţii închis/ În pieptul 
sterp, te plângi şi sângeri.// 
Nu mi-a rămas decât credin- 
ța'n  Tine/Opaiţ aprins pe-o 
vatră de lut,/Cântee mut/al 
sufletului meu, cârâri divine// 

„În umbra de argint şi 
nea/jmă urc pe deal, spre 
catedrală, /ca pe-o sfântă, 
nevăzută scară , /aşa ca'n 
anii din copilăria mea. 

Universul poetic al lui Ovidiu 
Vuia nu putea să nu se în- 
tregească în ofensiva candorii 
plutitoare peste lucruri şi 
oamenii coboriţi în rădăcini, 
cu o alunecare în legendă 
şi simbol. In Suflet al lui 
David, poetul retrăieşte drama 
părintelui său, poetul Tiberiu 
Vuia, directorul revistei În- 
noirea, de el nu sunt străini 
mulţi poeţi aflaţi risipiţi pe 
toate meridianele lumii: Azi 
ţi-am citit curata slovă/Arti- 
colul de fond din Înnoirea,/ 
Ţi-ai închinat întregul crez 
şi  firea/Pentru-a da ţării-o 
Vita  Novă.//Cu sufletul în 
piept al lui David,/Ai vrut 
să lupţi la margine de 
țară, /Dar duşmanii cu forța 
îți surpară/ Tot ce-ai clădit 
în sus, celest bolid,..// 

Mama din Dialog ucis, ti- 
xată într'un peisaj ancestral, 
este una din poeziile cele 
mai tulburătoare, peisajul 
se  interiorizează total, devi- 
ne accent liric. Natura nu mai 
e o acuarelă să te oblige 
s'o admiri, ci devine o ecuaţie 
sufletească, vecină cu medi- 
taţia. Regretâm câ spaţiul 
nu ne permite s'o reproducem 
în întregime, Redăm câteva 
fragmente revelatoare: Sunt 
uşa de plin de tine mamă/pre- 
cum pomul de roade 
toamna, jori cerul senin al 
nopţii de  stele.! Amintirile 
nu-mi dau pace,/ mă lovesc, 
cum se bat de geamuri/pâsările 
carbe...// Îţi duc lipsa şi 
tare mă doare/ că n'am luat 
parte la umtimul tău drum 
al Prohodului/ să-ţi spăl şi 
să-ţi ung trupul cu 
mir, /pentru marea întâlnire 
cu Veşnicia...// 

Revenind la amintirea ta- 
Mlui în Pe urma lui Tata 
Tiberiu, Ovidiu Vuia izbuteş- 
te una din cele mai realizate 


RILU 


poezii în cel mai ales timbru 
clasic: Am plâns in bocet! 
mortuar De-asupra urne! 
de  porfir:/Un marş solemn 
cu  tactul rar,/Majestos urca! 
spre  cimitir.//Un vânt bătea| 
prin  chiparoşi,/Sădiţi pentru 
al tău  mormânt;/Crepusculul! 
se  oglindea în ochii roşi,/ 
Un zbor de-acum pe veci) 
înfrânt.//Aş vrea o  clipăl 
să te am/0, fur al nop 
violete; /Să rătăcim pe drumul! 
lui  Aldebaran/În carul trasi 
de-al viselor erete./Dar tim- 
pul meşter şi avar,/A rupti 
al prieteniei noastre fir,/LA-| 
sând în urmă tactul rar/Alj 
marşului care urca cu voi 
spre cimitir. // 

Înainte de a trece la capi-l 








tolul  Eulaliei se cuvine săj 
întârziem câteva clipe |A 
ciclul Copiilor mei, Mihai] 


şi Alexandru. În acest ciclu, 
când sacrifică rima de dra- 
gul  efuziunii paterne, când 
o reia pentru a se juca înj 
stil folclorice cu ea, ca înj 
acest Cântec pentru naşterea 
lui Mihai:  Pruncule/Uncule/la 
descântec ieşi din pântec/ şi-ţi 
alege câciulie/pentr-o - fiin 
vie. [Ea să'nfrunte/munţii aşe- 
zaţi în frunte./Zodia, Rodia/ 
Să-ţi fie mireasă / Pentru-o 
viaţă  aleasă//.., În  oduie/! 
Şi'n copaie/Sunt miroase/| 
De carne şi oase/miruite şi! 
nuntite/ale unui pui de! 
Crai/Paj Rai/Cu numele 
Mihai! /. 
Instinctul 
lează poezia 
Alexandru, fiul cel mai mici 
al poetului. Aici artistul sej 
foloseşte de versul alb, pen- 
tru a-şi putea exprima nestin- 
gherit revelaţia iubirii pater- 
ne, descoperind în copil "Fiin- 
ţa cu miros de cer şi paradis! 
În  Liclul Eulallei "dragos- 
tea capătă o altă efigie. Poe-] 
tul cântă  femeea,  Femeeal 
râvnită,  femeea adorată. ŞI 
cu aceasta, poezia de dragos”! 


de 


iubirii se ititu- 
închinată lui] 





te a lui Ovidiu Vuia nu are 
nimic din ceea ce ar âpro-i 
pia-o de erotism. Cu  toatel 
că e uneori implorare, e lip- 
sită de pasiune. Nu pasti-! 
şează senzualismul  Cântârii 
Cântărilor.  lubirea din Ci- 
clul Eulaliei este mai dugrab 

elegiacă, inconeiliabilă cul 
destinul dur al  bărbatuluij 
căutând o impăcare cu viațaj 
într'un univers ancestral 

ca în acest vers: A$ Yreaj 


mult/să mă laşi să te iubesc;/ 


să te mângăi cu gestul cre-f 
dinciosului/atingând aripile 
de sineală ale îngerilor bi-i 
blici./ (Din me! iubi-f 
rii). 


Dragostea în concepţia | 
Ovidiu Vuia nu se mărgtap- 
te la sentimentul domes! 
al ei, al sai 
Eu 


bisericilor  cereşti/păzite di 
îngerii luminilor, „mire: 





ass8__ 





ELOGIUL LUMINII... 


liturgice, /una şi impărtăşită/ 
IDragoste...// (Despre cele 
două feţe ale dragostei). 

Dragostea poetului înseamnă 

sufletească, deci 
aspira- 
ţie spre cea mai pură pleni- 
tudine a vieţii, a fericirii pă- 
Imânteşti, prietenia: Te-am 
dorit atât de mult/incât as- 
tăzi când îţi simt apropierea/ 
Numai cântece, numai miresme/ 
Aş vrea ca totul să îmi pară, 
să rămână doar un vis.../ 
(Taina nunţii). 

Nu putem încheia aceste 
rânduri despre Elogiul lumi- 
mii, fără să facem un popas 
lângă  sonetele lui Ovidiu 
Vuia. Poezia lui este domina- 
tă de bogatele acumulări do- 
bândite pe parcursul nenumă- 
ratelor sale excursii în muzee- 

Europei însorite, Peisajul 
sau cel italic devine 





să primeze culorile exterioa- 

re. Chiar când se foloseşte 

de ele, imaginile exterioare 
] spre un sentiment 
central, se interiorizează 
în stări de sensibilitate, aşa 
ca dau portretelor din sonete 
special, solidaritatea cu 
destinul unor eroi mitici, 
să fie didactic sau pito- 
Ovidiu Vuia stăpâneşte 
interiorizării cadrului 
cu îndemânare de 
ritica de orgo- 
țară în frunte cu 
Marino, ar  aplauda-o 

cu sinceritate. 

În sonete artistul este de-o 
de-o transparenţă 
coeziune cu totul 

Artistului îi 

se exprime aluziv, 
confesiunea 

simbol transparent, 
de senzaţii rare, 
şlefuite, ca în Spre 

s insula lui Sappho: 

Puterea cântecului scos dn 

ă/Sub dure stânci, ca la 

tare trepte, /pe valurile 
mării se resfiră/lscând curat 

e cer coloane drepte.// 
izbucnește  aurora/ 
pâlmi de  nepătata 

ice/Zeiţa  cârmuind spre-os- 

ovuri prora/lubirilor pentru 
Euridice.// in golful alb ne 
vom opri cu Luna,/Pe ţărmul 
părăsit lângă absida/Unui 
vechi templu, oază de 
lumină...// Din lanuri îi vvom 
impleti  cununa/Şi vom lua 
din imnul dânsei 
Îpilda/LAuntrului privit ca 

o grădină.// 

Sonetele se 

ciclul "Consolatio Philoso- 

phiae”, poezie de esenţă meta- 
fizică. Spre deosebire de 
antecesorii acestui gen, Ovidiu 

Vuia nu cultivă misticismul 

ci misterul ca atare. Ciclul 

este o lirică a tainelor, con- 
ştiinţa poetului nu se cufun- 
abisuri şi nu aleargă 
absolut imposibil 


întregesc cu 


veri  întârziate;/Sub  vitralii- 
le infinite, albastre,/ale poe- 
nelor cum se retrag/în giul- 
giul lor ca un/reflux al nop- 
ţii.//Fugile  Dianelor pe ape/ 
răsfrâng în ochii tăi/adâncuri 
fără margini/pe care ai vrea 
să le închizi/avar, în suflet,/ 
potir cu mirodenii, al lui 
Gral. //Clipele s'au oprit/ 
orânduite pe gardurile de 
sub” lună/ca păsări de piatră. / 
Stelele când vor  câdea/vor 
face o larmă de lumină/spăr- 
gându-se/de oglinzile iezere- 
lor întinse ca nişte plase/- 
palme ale faunilor pădurii-... 
II În somnul greu al acestei 
ore neclintite/Ne vom întâlni 
la capătul lipsit de trup al 
cărărilor, /Unde umbrele noas- 
tre se vor  îmbrăţişa/Sub 
cerul liniştilor albe. // 

Să mai cităm Fior metafizic 
pentru puritatea  sentimentu- 
lui de dragoste sau De Ani- 
citia pentru crezul poetului 
că "prietenia adevărată învin- 

moartea"? Atunci am fi 
obligaţi să transcriem în între 
gime Estetică de Hegel şi 
Hyperion şi Către mine, în- 
sumi de Marc Aureliu, prelun- 
gind acest popas lângă poezia 
lui Ovidiu Vuia, dar ea meri- 
tă un studiu mai amplu, pentru 
suflul ei excepţional de atmos- 
feră dantească, lucru pe 
care ni-l propunem întriun 
viitor apropiat, pentru că 
poezia sa meditativă o. cere 
cu prisosinţă, fiind lada de 
zestre a unui artist de exgep- 
ție şi a unui poet care şi-a 
închis sufletul în ea, să ră- 
mână mărturie . vie, peste 
ani, pe altarul poeziei perene, 
unde ne regăsim propriile 
noastre sentimente şi aspi- 
raţii. Şi când vioara ta este 
acordată în aceeaşi tonalitate 
cu cea a poetului, cel ce 
se dăruie pe sine, înseamnă 
că artistul a reuşit să te 
facă mai bun. Şi se pare 
că azi, în secolul ştiinţei 
puse în slujba răului, e ne- 
voie mai mult ca oricând de 
oameni buni, decât de 
"deştepţi". 


Vasile Copilu Cheatră 


—__——— 
———— 


Era o zi friguroasă de iarnă. 

M'am trezit brusc din somn. Casa era plină 
de  larmă, părinții făceau pregătirile pentru 
musafirii aşteptaţi de Crăciun. 

Brusc mi-am dat seama: era Ajunul Crăciunu- 
lui. Vitasem, Uitasem să iau şi cadourile pen- 
tru părinţi şi pomul care trebuia împodobit. 
Doamne, şi doar promisesem. 

Jos s'a auzit uşa de la intrare. Cine o fi 
aşa de dimineaţă? - m'am întrebat. 

În primul moment nu am recunoscut femeia 
care intrase, îmbrăcată într'o haină lungă, 
închisă. Era mătuşa mea care venise să îi ajute 
pe părinţi la pregătirile pentru Crăciun. 

Am coborit scara care ducea la camera de 
zi. Trecând pe lângă părinţii mei aceştia parcă 
nu mă recunoscură. Nimeni din casă nu ştia cine 
sunt. 

Începusem să plâng de necaz. Deodată am auzit 
parcă o voce: "Tu ai uitat şi ai tăi te-au uitat 
pe tine!" 

Este ridicol - mi-am spus - nu este adevărat. 
Moş Crăciun nu există. 

M'am dus în camera mea. Nu puten să văd că 
ai mei nu mă recunosc. M'am îmbrăcat şi am co- 
borît apoi în stradă. Era plin e lume care se 
grăbea spre casă, încărcaţi de cadouri şi pur- 
tând brazi în mână. 

Am intrat într'un magazin să cumpăr un brad, 
dar nu mai erau. Am plecat la un altul şi apoi 
la un altul, dar lucru ciudat: nu mai erau brazi. 

Din nou am auzit acea voce care îmi spunea: 
"Este prea târziu acum. Întoarce-te acasă!" 

Într'un târziu m'am întors acasă şi fără nici 
un cuvânt am intrat. Era foarte multă lume la 
noi, nici nu puteam să-mi văd părinţii. 

La ce bun? - mi-am zis - tot nu mă vor re- 
cunoaşte! 

În camera mea am început să plâng. Am plâns 
mult timp. Mi-am zis că trebuie să dau totuşi 
un cadou familiei mele, orice, chiar dacă ei 
nu mă mai recunosc. 

Căutând prin cameră am găsit un săpun mic 
pentru mama, o carte veche pentru tata şi nişte 
cercei pentru mătuşa. 

încet, am coborit în camera unde era bradul, 
am aşezat în tăcere micile cadouri la piciorul 
bradului şi am încercat să mă îndepărtez. 

Deodată am auzit-o pe mama: "Ce faci acolo, 
nu vii să mănânci?" 

Am îngheţat. Mama mă recunoscuse. 

"Unde ai fost? Ai lipsit de la împodobirea 
pomului. Hai să mănânci!” 

Nu îmi venea să cred. Deodată toată lumea 
ştia cine sunt. Mătuşa a venit spre mine şi 
împreună am mers la bucătărie. În timp ce mân- 
cam, ascultam vorbele ei şi imi venea să plâng de 
bucurie, 

Noaptea, în camera mea, la fereastra ce se 
luminase parcă deodată, am auzit din nou: "Lu 
mea te-a recunoscut, pentru că ai încercat să 
îţi ţii promisiunea şi ai respectat Crăciunul, 
dând cadouri la cei dragi!" 

Plângâ..d, nu am putut să spun decât: "Mul- 
ţumesc, Moş Crăciun, pentru că mi-ai arătat 
adevăratul înţeles al Sărbătorii: să te bucuri 
împreună cu cei apropiaţi de Naşterea Mântuito- 
rului,"! 

Nu am spus nimănui cele întâmplate. Nu m'ar 
fi crezut. Poate nici tu nu crezi, dar trebuie 
să ţii minte că Sărbătoarea Crăciunului este 
cel mai frumos moment al anului şi că Moş Cră- 
ciun există. 

"Crăciun fericit tuturor şi lui Moş Crăciun” 
"Merry Christmas to everybody and to Santa 
Clous Too”. 


Silvia Mihaela 








DAP AI 
ca ? 


Libertatea 





1988 








MOŞ CRĂCIUN 


de Elena Farago 


"Moş Crăciun în noaptea asta 
Bate încet la orice geam, 
Şi întreabă dacă n casă 





Țină-i Domnul, am ... 


La ferestrele de alt-dată 
An ce an veni pe rând: 





Mă ?nceca în gât, iar «lănsul 
Clătina din cap a milă 
Şi pleca oftând. 


Dar acum un an. de-odlată 

1/auzii că'mi hate'n pr 

-a trimes Sfânta Mărie 

Să'ţi aduc un dar şi ţie, = 

Și Leva scos din sac pe line 
Dragul mamii, drag! ... 





Va veni sin noaptea asta 
Şi va bate'n geamuri iar: 
- Şi eu voi spune: 
e, Moş Crăciune, 
Am şi eu un brad pe masă 

Și aşteaptă-un dar. 








Şi din sacu' lui cel mare 

Bucuros va scoate-un miel, 

Alb de tot, pe patru roate, 

Alb ca el să fii în toate, 

Şi de-apururi, dragul mamii, 
Alb şi blând ca el, 


Uite trei copii la poartă 
Ne vestesc pe Moş-Crăciun. 
Să-i chemăm în prag la tindă, 
Să ne spună o colind 
Şi să nu adormi, că'ndată 

Vine Moş Crăciun! ... 








paise a us 5020 Pa Rea we 


COLIND (UD) 


«e Vasile Pasteucă 


Cad in seara asta mare 
Fulgi bogaţi ca nişte stele 
Rupţi din destrămata zare 
A copilăriei mele. 


Bat tăcerilor mătânii 

Şi spre ceruri se închină: 
Trec trei maşi în albe sănii 
Înspre staul de lumină. 





Ninge larg ca'n ierni de basme 
Peste svonuri de colindă, 
Lume veche de fantasme 
Cearcă forme noi să prindă, 


s$ 


Am pornit pe drum de seară 
In alai de magi şi regi 

Şi-am uitat că nu e țară 
Pentru dorul de pribegi. 


Am cântat lângă fereastră 
un dor şi-o doină, 
rămână în plastră 
Inimii ngropate'n moină. 





Parc'aud o voce mică 
Întrebare cum [rământă: 
- Spune-ne acum mâmică 
Lui tăticu cine-i cântă? 





= odăi 





POMUL CRĂCIUNULUI 
de George Coşbuc 


Tu n'ai văzut pădurea, copile drag al meu - 
Pădurea iarna doarme, c'așa vrea Dumnezeu, 


Şi numai câte-un viscol o bate uneori, 
Ea plânge-atunci cu hohot, cuprinsă de fiori. 





Şi tace iscolele pier: 
În ndaptea asta însă vin ingerii din cer 


Şi sboară 'ncet de-alungul pădurilor de brad, 
Şi cântă 'ncet; şi mere şi flori din sân le cad. 


Iar florile si 
Şi-i cântec 


înă de ramuri până jos 
i lumină şi-aşa e de frumos! . 





lar brazii se deşteaptă, se miră asta ce-i, 
Se bucură şi cântă ca ingerii şi ei. 





Tu n'ai văzut pădurea, copile drag al meu, 
Dar uite ce-ţi trimise dintr 'ânsa Dumnezeu. 


Uh înger rupse-o creangă din brazii cu făclii. 
Aşa cum a găsit-o, cu flori şi jucării. 


Departe întrun staul e'n faşe-acum Isus, 
ŞI ingerii, o, câte şi câte i-au adus! 


Dar el e bun şi "'mparte la toți câţi îl iubesc, 
Tu vino, şi te 'nchină, zi "'Doamne-ţi mulțumesc”. 


0, BRAD FRUMOS 


O, brad frumos: o, brad frumos, 
Cu cetina tot verde, 

Tu eşti copacul credincios 

Ce frunza nu şi-o pierde. 

O, brad frumos; o, brad frumos 


AM PLECAT SĂ COLINDAĂM 
(Colindă din Muntenia) 


Am plecat să colindâm, 
Domn, Domo să'nălţâm, 
Când boierii nu's acasă, 
Domn, Domn să'nâlțăra. 


$ 


zo 


Căprioare n'au vânat, 
Domn, Domn să 'nălţăm, 
Ci-au vânat un iepuraș, 
Domn, Domn să 'nâlţărm, 


Să facă din pielea lui, 
Domn, Domn să 'nălţăm. 


PLUGUŞORUL 


Aho, aho, copii și fraţi, 
Staţi puţin și nu mânaţi, 
Lângă boi valăturaţi 

Şi cuvântul mi-ascultați: 








Bădica Traian 
Şi-a "ncâlecat 
Pe-un cal inv! 
Cu numele de 
Cu gaua de aur. 

Cu irău de mâtasă 

Cât viţa de groasă. 

El în scări s'a ridicat. 
Peste câmpuri s'a uitat, 
Ca s'aleag'un loc curat 





Vesmânt frumos Domnului De arat și semănat. 


Domn, Domn să 'nâlțăm, 


2 


Şi curând s'a apucat 
Câmpul neted de arat 

In lungiş şi'a curmeziș. 

Şi sa apucat intr'o Joi. 

Coun plug cu doisprezece boi, 
Boi, bourei, 

În coadă codălbei, 

In frunte țintărei. 

Mânaţi, măi! 

= Hai, hai! 





Ziua toată a lucrat, 

Brazela neagră-a răsturnat, 

Şi prin brazde-a semănat 
Grău mărunt şi grâu dle vară, 
Deie Domnul să răsară ! 
Mânaţi. măi! 

= Măi, hăi! 








1 mare pe pământ 
Şi ploi multe după vânt, 
Pământul de-a răcorit 
Şi sămânţa de-a 'ucolţit. 





De urat am mai ura. 
Dar ni-i că vom nsera, 
ŞI noi suntem mititei 


lar la anul să trăiţi 
Să vă găsim Infloriţi 
Ca merii, ca perii, 

În mijlocul verii. 
Maânaţi, măi 








Cu cetina tot verde. 


O, brad lrumos; o. brad frumos 
Ma 'ndemni ca tine: 
Statornic, drept şi credincios 

Şi făcător de bine. 

O, brad frumos: o. brad frumos. 
Mă 'ademni să fiu ca tine. 











$ 
î rc Decembrie 


za i ini după ia 


Hristos Sa Născut 


să 


REDACȚIA LIBERTĂTII UREAZĂ 




















































SEMNAL! 





CITITORILOR SĂRBĂTORI FERICITE, 


În curând, în editura 


"Libertatea" volu- : 





UN AN NOU CU BUCURII mul semnat de 


DL.FAUST BRĂDESCU 
"VICTORII LEGIONARE" 








ŞI LA MULȚI ANI 


O carte prin care se va de- 
monstra încă odată, cum în- 
frângeri aproape iminente, 
prin credinţă şi devotament 
au fost transformate în vic- 
torii superbe. 
Va apare în număr limitat. 
Cartea nu trebuie să 
lipsească din casa celor care 


iubesc şi caută adevărul. 
0. BRAD FRUMOS 


de Radu Gyr 





0, brad (mmos. ce sfânt păreai Copil bâlai, Crăciun şi brad 


în altă sărbătoare. s'au stins În alte zile. 

Mă vad copil cu păr bâlai Azi numai lacrimile cad, 

şi oclii de cicoare. pe 'ngâlbenite file ... 

Revâd un scump și drag cămin Azi numai vine Moş Crăciun 
şi chipul mamei sfinte. cu barba 





imagini de Crăciun senin ci doar trii 
mi-apar și azi în minte, să-mi plângă lângă uşe ... 








În bezna temniţei mă frâng 
sul grele lespezi mute 

În vis zâmbe un crin Şi'mpovărat de doruri plâng 
copilul de-al 





pe amintiri pierdute. 


d Intregul cer cra deschis Omâtul spulberat de vânt 
deasupra (nunţii mele. se cerne prin 2dbrele 
şi-mi pare temniţa mormânt 
- e al tinereţii mele ... 
COLINDE, COLINDE 
i 
, 








de Mihai Eminescu 


Colinde, colinde, 
E vremea colindelor, 
Căci phiaţa se 'ntinde 
Asemeni oglinzilor. 
ŞI tremură brazii 
Mişcând râmurelele, Şi-al Mântuitorului 
Căci noaptea de azi-i Laceşte pe ceruri 
Când scânter stelele. i 


Se bucur copii 








POP 
—— sau 


Dacă cercetăm pe cei şapte 
înţelepţi ai lumii antice, vom 
da dreptate lui Plutarh când 
serie numai Thales din 
| Miiet cu înţelepciunea lui 
a trecut dincolo de hotarele 
folositorului, pe când ceilalţi 
şi-au dobândit numele de 
înţelepţi, mai ales datorită 
virtuţilor lor politice. 

Să-i enumerăm deci: Thales 
din Milet, Solon, Periandros, 
Cleobulos,  Hilon,  Brias şi 
Pittacos. Tot Plutarh povesteş- 
te cum  Periandru tiranul 
Corintului i-a invitat la el 
pe ceilalţi înţelepţi, la un 
ospăț, în cursul căruia le-a 
dat un trepied, să-l treacă 
din mână în mână. Legenda 
zice că acest trepied ar fi 
fost aruncat în mare de Elena 
pe când se întorcea din Troia 
acasă cu Menelau. Pytia con- 

le dă sfatul să 
trepiedul celui mai 
socotit de ei. Astfel 
ajunge la Thales 


circulă deci de 
la înţelept, 


se întoarce din nou la Thales, 
în sfârşit, este trimis ofrandă 
oracolului din Delfi. După 
părerea multora nu ar fi fost 
vorba de un trepied, ci de 
aur, proprietate 

la observaţia 

Plutarh ne dăm seama 
veridicitatea ei. Thales 

a fost filosof al naturii, Goethe 

N 


său social politic 

la curtea lui Cresus nu 
poate fi negat, Thales din 
rămâne în cele dintâi 

şi filosof, prevestitor 


au jucat nu rar, 

cu totul altfel 

astăzi, sub 

lor cetăţile au 

printr'o dezvoltare 
de ar fi 


cunoscut 
al Vl-lea o înflori- 
[re unică şi nu altfel s'a întâm- 
plat in  Lindosul  Rodosului 
sau în Milet 
sub Thrasybulos, chiar dacă 
acesta nu este amintit printre 
rândurile inţelepţilor. Bias 
din Priene a fost şi el om 
politic de vază, la fel ca 
Pittacos, acest tiran la Miti- 
lene din Lesbos. 

Pentru a le pătrunde activi- 
tatea socială a acestora va 
trebui să ne oprim ceva mai 
mult asupra lui Solon, cunos- 
cut astăzi bine, datorită lui 
Plutarh. 

Solon, arhonte  bazileus, 
va salva Atena de revoluție 
prin legile sale respectate, 
scrie Cicero, în Grecia şi 


a 


LA PRIENE 
espre adevara 


pe vremea lui. De fapt el 
aduce ordinea, organiza acolo 
unde Dracon cu celebrele 
lui legi  draconice începuse 
deja un drum. 

Greşit se postulează că 
Solon ar fi legiferat democra- 
ţia, când în  Buleiterionul 
său cei patru sute sunt încă 
reprezentanţii familiilor nobile 
şi  bogătaşilor, censul era 
hotăritor, exact ca în România 
de dinaintea primului război 
mondial. Dar sigur, el îi 
pune bazele, mai stabile ca 
oricând şi pe ele vor trebui 
să se ridice şi  democraţiile 
de mai târziu, după revoluţia 
franceză în Europa sau în 
Statele Unite ale Americii. 

Solon va reînfiinţa eclesia, 
adică adunarea poporului 
şi îi va da puteri executive 
şi legislative, prin ea a 
deschis perspectivele cum 
le vor împlini atenienii sub 
Kleistenes, între cei doi 
dictatura lui Pisistrate a fost 
absolut necesară pentru 
pregătirea democraţiei, aceasta 
nu se poate naşte pe nepusă 
masă, are nevoie de o conştiin- 
ţă anumită cetățenească. Prin 
comparaţie, democraţia spanio- 
lă din secolul al XX-lea ca 
să existe a trebuit să fie 
asigurată de dictatura lui 
Franco şi la un astfel de 
regim se va reveni atunci 
când democraţia slabă, va 
fi gata să cadă în mâinile 
comunismului. Din acest punct 
de vedere politica de astăzi 
a "democraţiei! spaniole este 
trădătoare, faţă de proprii- 
le ei interese, persecutând 
pe  naţionalişti şi ducând la 
putere pe duşmanii libertă- 
ţilor garantate de legile lui 
Solon, comuniştii. La noi, 
o dictatură salvatoare pentru 
democraţia românească, o 
reprezintă guvernarea dintre 
anii 1940-1944 a generalului, 
apoi mareşalului, lon Antones- 
cu. 

Kleistene, deşi uitat de 
istorie, va transforma Buleu- 
terionul lui Solon din 400 
la 500,aleşii fiind însă cetă- 
ţeni din popor, puterea adu- 
nării poporului devine tute- 
Iră în stat. Tot Kleistene 
introduce  ostracismul, înscri- 
sul pe scoică, prin el oricine 
socotit că ameninţă fiinţa 
democraţiei ateniene poate 
fi exilat, dat afară din cetate. 
Procedeul aplicat lui Miltiade, 
Temistocle şi atâtor altora, 
a dus de bună seamă la pră- 
buşirea democraţiei prost 
înţeleasă, bazată pe libertate 
dar şi egulitate, noţiuni ce 
sunt de-a dreptul antagonice. 

Solon lăsa ca legile lui 
să fie scrise pe table de lemn 
şi afişate în curtea Prytaneului 
din Atena, rolul său este 
al  aisymnetului, funcţionar 


e 


U BIAS 
a democr 


de stat, 
divergenţele 


cu misiunea să împace 
sociale. Având 
în vedere că în continuare 
pe legile lui se va dezvolta 
unul dintre cele mai puterni- 
ce state din istoria omenirii, 
se poate deduce că nu lupta 
de clasă este motorul socie- 
tăţii ci chiar din contră, 
împăciuirea dintre ele, prima 
duce la violența şi distruge- 
vea revoluţiei, cu o stagnare 
consecutivă, numai armonia 
claselor asigură  prosperita- 
tea unei societăţi. Marx este 
grav infirmat de istorie, de 
altfel clasele sale proletare 
de mult nu mai există, actua- 
la democraţie prin rolul activ 
al sindicatelor şi multe alte 
măsuri  socializante, a mers 
pe urmele lui Solon al aisy- 
mnetului, statul are misiunea 
nu de a reprezenta o clasă 
socială ci de a împăca diver- 
genţele dintre ele. 

Solon nu a putut înlătura 
tirania lui Pisistrate fiindcă 
aceasta era dictată de. mersul 
evenimentelor, democraţia 
s'a impus numai după ce a 
fost cooptată pentru condu- 
cere, atunci Hypparchos a 
fost ucis iar al doilea fiu 
allui Pisistrate, Hippias, deve- 
nit dictator, alungat din 
Atena. Semnificativ că acesta 
din urmă exilat la  Sigeon 
în Chersonesul tracic va reveni 
cu  perşii contra cetăţii lui, 
şi va lua parte la războiul 
de la Marathon. Din acest 
punct de vedere victoria 
Atenei asupra perşilor a 
însemnat şi victoria democraţiei 
asupra dictaturii oarbe şi 
violente. Una din cele mai 
răsunătoare bătălii în care 
10.000 de greci au învins 
300.000 de perşi, de 
importanţă pentru viitorul 
întregii Europe, s'a datorat 
democraţiei instalate cu 
paisprezece ani mai devreme, 
507, prin ea poporului şi 
fiecare cetăţean al capitalei 
antice a primit un ideal în 
slujba căruia jertfirea vieţii 
constituia un preţ prea mic. 
În Atena acelor timpuri se 
întâmpla pentru prima oară 
când un popor işi descoperă 
propria identitate, rostul 
destinului sâu liber. 

Pe bună dreptate socoteau 
cei vechi că Solon şi ca el 
fiecare dintre cei şapte înţelepţi 
ai lumii antice, mai puţin 
poate filozoful Thales din 
Milet, prin ideile lor politice 
au pregătit instaurarea demo- 
craţiei chiar şi în cazul când 
ca  Periandros sau Cleobulos 
au domnit peste poporul lor 
ca nişte tirani. De notat câ 
tiranul  Miletului de mai târ- 
ziu, Aristagoras, înainte 
de-a incepe asediul şi distru- 
gerea  Sardesului in cadrul 
revoltei cetăților ionice contra 


aia 


OviDiU vuiA 
persane, a renun- 
țat de bună voie la tiranie 
în favoarea democraţiei cu 
scopul de a atrage masele 
de partea sa. 

Pentru greci, cea mai aleasă 
însuşire a omului este înţelep- 
ciunea, preţuită în antichita- 
te, susţine istoricul W.Durant 
ca sfinţenia la indieni, geniul 
artistic în Renaşterea italia- 
nă sau spiritul întreprinză- 
tor în America nouă. 

Maximele  înţelepţilor circu- 
lau din om în om şi erau 
citate chiar şi de oracolul 
de la Delfi, de a fi să pome- 
nim pe "Cunoaşte-te pe tine 
însuţi"socratian, scris chiar 
pe poarta sanctuarului. 

Dintre cei şapte înţelepţi, 
cel mai înzestrat se pare 
a fi fost Bias din Priene, 
de la el rămânându-ne urmă- 
torul gând definitoriu: "Din 
tinereţe pân'la bătrâneţe ia-ţi 
de călăuză înţelepciunea , 
fiindcă ea este cea mai sigu- 

—ră dintre toate bogăţiile”. 

Pavel „cu muUltă--sub 
stanţă arată în volumul de 
poeme Paşii profetului elaborat 
de Lucian Blaga în anii lugo- 
jeni, i-a fost inspirat înainte 
de toate de confruntarea! 
artistului cu lumea mitologiei 
greceşti, Banatul în 
privinţe ridică o 
între Valea Cernei 
a Peneiosului, 
sălbateca vale a Tempei tesa- 
liene. 

Astfel, profetul blagian 
poate fi căutat de Ulise în In- 
fern, păstrat într'o antică 
sculptură la Samotrace, sau 
Pan orb, bătrân, mort sub 
semnul crucii, zeitatea Arca- 
diei fericite şi pururi verzi, 
cum şi Banatul este una, 
în  depărtata ţară a nordici- 
lor Cimerieni. 

Următoarele versuri din 
Poemele luminii ale lui Lucian 
Blaga, ar putea să fie scrise, 
epigramă modernă, chiar pe 
cenotaful lui Bias din Priene: 


stăpânirii 


Copilul răde: 

"Înţelepciunea şi iubirea mea 
e jocul". 

Tânărul cântă: j 

"Jocul şi înţelepciunea mea-i 
iubirea”. 

Bătrânul tace: 

"Iubirea şi jocul meu e'nţe- 
lepciunea”. 


Bătrâneţea matură a prooro- 
cilor biblici exprimată în sta- 
tuile sale de la fântâna lui 
Moise de Claus Sluter sau 
în tablourile atâtor pictori 
italieni, ne-au învăţat că 
ea este vârsta marei înţelep- 
ciuni. De altfel, Thales şi 
Bias au murit la adânci bătră- 
neţi, deci dacă tânărul o 
caută şi se impărtăşeşte din 


Continuare în pag.23 





Urmare din pag.22 


a altora, numai după ani 
lungi,  ninşi cu  promoroacă 
şi cenuşa zilelor, ea, 
înţelepciunea, poate fi 
căştigată. 
d lipsite de  vlaga 
| idealului îmi apar societăţile 
de azi când ele urmăresc 
| să scape ca de un balast 
de cei bătrâni, şi mai ales 
de înţelepciunea sfaturilor 
| lor. 

Pentru o atare faptă, mai 
degrabă sau mai târziu, vor 
| suferi de efecte distrugătoa- 
| re, ca a nu ştiu câte bombe 
de hidrogen, astfel că nu 
pot decât să repet cuvintele 
moşilor noştri: "Vai de ţara 
care nu-şi are bătrânii ei”. 
| Democraţia ateniană devine 
modelui cetăților greceşti 
dar nu peste tot. Sparta 
| continuă să rămână credincioa- 
să eupatrizilor şi legilor lui 
Licurg, în războiul peloponeziac 
va reuşi să învingă democraţia 
coruptă ateniană. 


Ovidiu VUIA 
VA URMA 


XXX RX XX XX XXX 


Fir de dor 


Zi de zi eu torc mereu, 

orc la firul dorului, 

Fir ce poartă strop de suflet, 
fpeste mare timpului. 


me, fapte, flori, vâlcele, 
le leg cu fir de dor, 

Și le pun în sacul greu, 

acul amintirilor. 


Fir de dor gingaş, firav, 
Tors în umbra serilor, 

[Sper să nu te rupi vreodată, 
Fir de viaţă, fir de dor. 


Dor 
Motto: Da pe deal sub zarea cea albastră 


tot prinosul nont Mariei, 
Ca Domului, purtându-i ruga noastră, 
Să ceară Libertate, României! 


Ram rupt şi dus departe de-al meu trunchi 
Azi, ţară dintre râuri şi Carpaţi 

La tine m'aş întoarce în genunchi. 
S'ajung lângă turnul unde toaca baţi 
Să urce pe Negviuri lângă foc 

Spre vatra dacilor, păstori şi fraţi, 
Cu albele mioare la un loc 

Să'ntindem slujbă, peste plaiuri, hora, 
Cât codrul n'a mai auzit alt joc. 

Şi când se luminează iarăşi ora 

Prin ceaţă retrăgându-se misterul 
Vom bea cum ne arată aurora, 

Izvor din Valea cea Frumoasă, cerul. 


OVIDIU VUIA 


CREDINŢA NOASTRĂ ÎN CRISTOS ŞI NEAM, 
ESTE CEA MAI FORMIDABILĂ  DINAMITĂ, 
CU CARE VOM DEMOLA EDIFICIUL HIDOS 


AL COMUNISMULUI! 


Marele dans 


În linişte încearcă să asculţi, 

Cum orologiul cosmic bate'n tine. 
Că timpul ce se scurge e al tău, 
Şi bucură-te că exişti îţi spune. 


Ne urmăreşte teribilul ceasornic, 
Pe drumul fără cale înapoi. 


Spre capătul fără de capăt el ne mână, 


Şi mergem, păstrând speranţa'n noi. 


În dansul universului te prinde, 
Şi'n ritmul cosmic care bate'n tine, 
Dansează dansul care ţi s-a dat, 
Dansează-l cum ştii tu mai bine, 

G. ISAC 


Ridică-ţi ochii spre cer 

Acolo stă EI, 

Unii îi spun Dumnezeu, alţii Lerui-Ler 

ŞI îi scriu numele cu mireasmă de ghiocel 
crescut în Rai, pe tăblille nemuririi, 

căci îi leagă nevăzutul inel 

luat din comorile firii; 

Omul nu-L cunoaşte 

Dar îl caută de cum se naşte. 


În apă, în floare, în câmp sau în hăuri 
Urmele paşilor Săi le descoperă neaua 
căzută pe vârf de Ceahlăuri 

împreună cu lumina ce-o 'mprăştie steaua 
ca să'narginteze codrului, brazii şi fagi 
pe drumul pe care-l urcă sfinţii şi magii, 


La Mănăstire,nu departe de stâna mioarei 
Printre firele busuiocului şi ale cicoarei 
Lăcrămat-a Icoana Fecioarei. 


Şi când îl opreşte izvorul, 

din legendă, cu ciute, 

să-şi astâmpere suferinţele şi dorul 
sub cetini şi padini de munte, 

îşi dă seama, sufletesc miraj, 

că toţi luceferii căzători 

se'nscriu în minunatul peisaj 

al ochilor săi interiori. 


Acolo îşi are odaia Lui din cer, 
Unii îi spun Dumnezeu, alţii Lerui-Ler. 


Ovidiu Vuia 


Marele continuu 


Când forţe neştiute au stat alături, 
Pe galaxii la praznicul cel mare, 
Din hăul fără margini au creat, 

Un strop ce'n spaţiu n'are asemănare. 


Atunci s'au înțeles să pună'n noi, 

Eterna luptă între noapte şi lumină. 
De-atunci se luptă'n noi şi teama şi curajul, 
Tar inima de ură şi iubire ne e plină, 


Ne-au dat ca dar, puterea de-a simţi, 
Cum universu'ntreg se luptă'n noi, 

Şi să gustăm şi lacrimi dulci ş-amare, 
Să nu simţin că'n suflet sunten goi, 


Deane 
ecarea 


În tine sunt şi moartea şi'nvierea, 

În tine-i universul, tu eşti în Dumnezeu. 
De marele pasaj să nu ai teamă, 

Căci nu vei deveni decât ce-ai fost mereu, 


G. ISAC 








Re cai d IEN ai 



























în anul 1968, când s'au istoria contemporană a 
init 50 de ani de la Reîn- României, încât cârţile trimise 
țării, am început care tratează relaţiile 
sa publie cărţi de documenta- româno-ruse şi 
re istorică asupra României, româno-maghiare sunt pentru 
care priveau cu precăde- noi pe cât de interesante, 
Transilvania, Basarabia pe atât de importante”. 
Bucovina. Am considerat Mai redăm şi un extras 





dintr'o scrisoare în româneşte 












această aniversare, ce ne-a venit de la Faculty 
mai mult, cu cât, of Humanity, Institute for 
alte părţi ale exilului Jewish Studies, Centre de 









Research of Romanian Jeery: 
pentru ca Să aniver- "Am primit scrisoarea dvs. 
mai cu pompă a- din 15 Agust 1986 împreună 
cest mare eveniment naţional. cu volumele "Hungary's Strug- 

Am plecat de la ideea că gle to Annihilate its National 
bubliotecile publice şi insti- Minorities" şi "What is Tran- 
cercetări istorice  sylvania”. Am apreciat în ega- 


























hotăritor în înles-  lă măsură nivelul ştiinţific 
mirea acestei cunoaşteri prin al acelor cărţi, forța lor de 
bogăţia şi varietatea cărţilor argumentare şi persuasiune 


eu care sunt doate, şi că cât şi eleganta ţinută grafică 
datoria noastră este ca pe a volumelor... În ultima vre- 















cât ne ajută puterile sâ îm- me s'a înmulţit considerabil 
bogăţim această dotare al numărul "clienţilor" noştri 
lor cu cărți care ne privesc. din afara hotarelor Israelului, 

în general, bibliotecile. cuprinzând acum cercetători 






din străinătate sunt sărace, din Europa Occidentală, USA 
până la lHpsa totală, de cărţi şi Canada. Pe toţi îi interesea- 
cu privire la România, ex- ză, uneori în mod precumpă- 
cepţie făcând poate bibliote- nitor, istoria poporului român 
cile din marile oraşe ale Aus- în variatele saleetape de dez- 
Germaniei, Franţei şi  voltare, astfel încât lucrări 
în restul oraşelor în genul acelora pe care aţi 
şi ţărilor, ce posibilităţi are avut bunăvoința să ni le tri- 
cineva, i miteţi, sunt mai mult decât 
om politic de exemplu, care binevenite”. 

vrea să se documentezeasu- De la Centrul pentru Cerce- 
pra României, dacă biblioteca tări asupra evreimii din Româ- 

















































din oraşul respectiv nu-i nia am primit mai multe 
poate oferi nimic? scrisori. Mai cităm un scurt 
Bibliotecile achiziţionează pasaj dintr'o altă scrisoare 






cărţi după preferința publi- din 8 Martie 1982, şi anume: 











cului şi în funcţie de fondu- vă rugăm să credeţi că 
rile care-i stau la dispoziţie. volumele vor folosi pentru 
Pe lângă interesul biblioteci- cauza pentru care v'aţi 











lor de a putea oferi publicului  dedicat.După cum v'am arătat 
cititor cărțile dorite, ar mai înainte, mulţi cercetări 
trebui să fie în primul rând de peste ocean ni se adresează 








interesul nostru, al români- cu întrebări, pe lângă cei 
lor, ca aceste biblioteci să fie din Israel. Broşura despre 
dotare cu căt mai multe cărţi Basarabia ce ne-aţi trimis-o 


care privesc ţara şi trecutul 
nostru. 

Din 1968 şi până în 1974, 
când am părăsit Munchenul, 
am editat 18 titluri în câte 
450 exemplare, din care 250 
(adică 4500 volume) au fost re actuale şi bine faceţi că 
trimise gratuit bibliotecilor publicaţi materialul ca antidot. 
universitare din  V'am fi recunoscători dacă 
toate ţările - inclu- ne-aţi ţine şi pe noi la 


în dublu exemplar, am trimis-o 
Centrului de Sovietologie 
al universităţii de aici, unde 
problema Basarabiei formează 
o temă de cercetare”. 
"Cunoaştem agitaţiile maghia- 




































cele socialiste. Restul, curent”. » 
în parte au fost distribuite  Dir.Centr.Dr.Th.Lavy. 
toț gratuit diferitelor insti- Chiar şi presa germană 
tute, iar contra cost persoa- şi cea elveţiană, prin Die 









particulare doritoare Tat şi Die  Welt-Woche a 



















anunțat apariţia cărţilor 

bibliotecilor şi noastre la rubrica "Noutăţi 

au confirmat editoriale”. Asta o spunem 

primirea acestor cârţi, con- spre surprinderea acelor 
|firmâri care sunt în dosare. ziare din exil care ne-au 









Ca exemplu, dăm mai jos tratat strădaniile cu vitregie. 














| raspunsul primit de la Biblio- O atenţie deosebită ne-a 
thek fur Zeltgeschichte (pen- dat-o redactorul săptâmâna- 
istoria contemporană) lului Der Donauschwabe, dl. 

: vintrucăt aceste Franz Schuttack, În numărul 







în biblioteca din 
trimitere 
a fost o mare îmbogăţire pen- 
tru noi”. - 16 Nov.1968 - 


23.9.1973, unde pe o 
coloană şi jumătate arată elo- 
gios realizările editurii 
noastre, iar pe o altă coloană 
Şi  Gesamteuropaisches Stu-  inşiră lista celor 18 cârţi, 
dienwerk e,v.(studii europe- În ziarul America, din 12 
ne) din Vlotho,Weser, Repu- Feb.1971,  Di.Miron  Butariu 
blica Federală, ne scrie: ne laudă cu cuvintele: "Domnul 
































de Traian Golea a săvârşit o 
faptă românească, 
să fie adusă la 









publică. __În__editu- 











ra Studii Româneşti din Mun- 
chen a reprodus un numâr 
de 15 cârţi de istoriografie 
românească, pe care le-a 
distribuit în mii de exempla- 
re la bibliotecile publice din 
Europa şi alte părţi ale lumii. 
Reproduse în condiţii exce- 
lente, ele umplu un gol în 
bibliotecile publice”. 

Chiar şi Dl. John Halmaghi 
se ocupă de noi în revista 
Drum din  Oct.-Dec. 1913, 
la rubrica lIconar: "Am citit 
cu emoție rândurile lui Traian 
Golea despre activitatea lui 
tipografică şi culturală. Aceas- 
tă activitate a lui este impre- 
sionantă şi demnă de toată 
admiraţia noastră. O  mărtu- 
rie a energiei, dinamismului 
şi conştiinţei româneşti. Un 
act de neintreruptă jertfel- 
nicie în câmpul culturii romă- 
neşti. O adevărată prezenţă 
românească în lumea liberă”. 

Terminată prima fază a 
acestei activităţi la Munchen, 
în 1980 editura işi reia acti- 
vitatea la Miami Beach, USA. 
Dacă până acum cărţile publi- 
cate au fost reproduceri ori- 
ginale, de acum înainte această 
muncă se îngreunează prin 





nevoia de a fi traduse şi ; 
apoi culese, greutăţi care ei ta 
în _ multe. „alte--cazuri-—devin-—ra marea: 
insurmontabile . În general, 


cărţile în limbi străine care 
ne privesc sunt mai mult 
în germană şi franceză şi 
foarte puţine în engleză, 
dar centrul politic al lumii 
:s'a mutat în America şi am 
crezut de cuviinţă că trebuie 
să  dotez şi bibliotecile ei 
cu cărţi care ne privesc ţara 
chiar în limba lor. 

între timp însă, aşa după 
cum am presimţit şi am prezis 
în 1968, ungurii au reînviat 
şi intensificat  revizionismul 
lor, încât de acum a trebuit 
să răspund şi acestor agita- 
ţii. Am făcut acest lucru 
prin publicarea a două bro- 
şuri: "Transylvania, An An- 
swer to US Senator Moynihan 
and all Other Hungarian Re- 
visionists", şi "Transylvania, 
Clarification of the Issues 
Raised in House Resolution 
147" cât şi prin mai multe 
scrisori de protest care au 
fost trimise tuturor membrilor 


Congresului american,  înal- 
Vlor funcţionari de la Casa 
Albă şi State Department, 


pentru că aceştia erau foarte 
înclinați să accepte plângerile 
ungurilor ca fiind adevărate 
şi drepte. 
Redau câteva 
felul cum presa exilului a 
primit publicarea acestor 
broşuri: În revista Carpaţii 
din Madrid, Apr. -lunie 1983, 
DI. Faust  Brădescu scrie: 
"Pe făgaşul acesta, al repli- 
cei corecte şi documentate, 
se inscrie cartea Dlui Golea... 
DI. Traian Golea şi-a luat 
răspunderea acestei puneri 
la punct a îndrăznelii ungu- 
reşti şi a senatorului ameri- 
can... În cele 80 de pagini 
dense, pline de citate, măr- 
turii autentice şi anexe reve- 
latoare, autorul demonstrează 
neadevărurile susținute __de 


exemple din 





















ziaristul maghiar...  Documen= 
tată, concentrată şi fără pati-]| 
mă, lucrearea Dlui Golea vine 
să umple un gol în panoplia 
armelor de apărare a dreptu- 
rilor noastre asupra Transil- 
vaniei... Această carte trebuie 
să fie un exemplu de tenaci- 
tate şi demnitate în fața ame- 
ninţârilor ce se abat peste 
națiunea română..." 


În revista "Zori de Zi, 






Nr.1l din 1984, DI. Ovidiu 
Vuia scrie: "Trebuie să fim 
recunoscâtori Dlui Traian 
Golea pentru această carte, 


răspuns în limba engleză 
senatorului american Moynihan 
şi lui John Lukacs, ultimul, 
neîndoios, unul dintre repre- 
zentanţii revizionismului 
maghiar contemporan”, 
Autorul are grijă să păs- 
treze nivelul ştiinţific cerut, 
evitând polemica joasă; cu 
astfel de criterii indiscutabile 
reia, pentru cei străini de 
adevăr, problema  Transilva- 
niei româneşti, a continuită- 
şii românilor în Dacia, a ori- 
ginii noastre daco-romane 
şi al dreptului sfânt ce-l 
avem asupra Ardealului, recu- 
noscut nu de Wilson, Lloyd 
Clemenceau, ci 
voinţa poporului 
ională 


































de la Alba lulia la 1 Decembrie 


1918". 
"Prin marile ei 
excepţionala lucrare 


Tr.Golea se cuvine să ocupe 
un loc de cinste lângă inima 
fiecărui român, compendiu 
pentru buna cunoaştere a 
Istoriei românilor” , 

Şi Solia se ocupă de noi 
prin condeiul Dlui Traian 
Lascu, în numărul din lulie 
1983: "Punctul cheie al protes- 
tului (Dlui Golea) adresat 
senatorului Moynihan îl consti- | 
tuie faptul că, în timp ce 
DI Lukacs este liber să facă 
declaraţii inexacte şi defăimă- 
toare la adresa poporului 
român şi a istoriei sale, este 
inadmisibil ca buletinul oficial 
al Congresului american să 
le publice, dându-le astfel 
aparența că s'ar bucura de 
girul moral şi sprijinul politie 
al acestui for. Cu adevărat, 
publicarea articolului "In 
Darkest Transylvania in  Con- 
gressional Record este abusivă” 
Buletinul Casei Române 
din Oakland, California, numâ- 
rul din  Sept.-Dec. 1984, 
se ocupă de broşura Transyl- 
vania,  Clarification of the 
Issues  Raised in H.R.147', 
unde găsim: "Traian Golea 
pune pe cei doi congresmeni 
in fața unei documentări $i 
argumentări sdrobitoare, | 
desvâluind lipsa lor de cunoas- 
tere a faptelor istorice şi 
uşurinţa cu care Congresul | 
se lasă antrenat pe 0 pistă 
de propagandă  revizionistă 
























la punet şi autorul ei merită 
recunoştinţă şi apreciere, -. 

Să  încheiem seria acestor 
citate cu un extras din "Țara 
şi Exilul" care apare la Ma- 








Urmare din pag.2u 


d, numărul din Nov.-Dec, 

„ sub titlul: "Un om luptă 
“bentru o cauză.  Dl.Traian 
în fruntea acţiunii 
tru combaterea 
evizionismului maghiar”: 

Di. Traian Golea este cunoscut 
exilului prin vasta lui campanie 
pditorială în favoarea cauzei 

omâneşti. Zeci de cărţi 

orice privitor la Basarabia 

i Transilvania au fost 
lretipărite de DI.Golea în mii 
e exemplare. Practic, cine 
Îvrea să se documenteze 
asupra situaţiei istorice şi 
d ice a celor două 
provincii, are la dispoziţie 
oate cărţile necesare, scrise 
lde iluştri istorici ai neamului 

ostru. În această privinţă 

witatea Dlui Golea e mult 
perioară chiar guvernului 
din ţară, care pretinde că 
pără integritatea Transilva- 
iei. lată ce poate să fac 

n om înflăcărat de idealurile 

țiunii noastre...” 

Pentru anul 1988, la a 10-a 
laniversare a reintregirii Româ- 
miei, editura Studii Istorice 
[Româneşti a reuşit să comple- 
teze o colecție de şase cărți 
şi s'o pună la dispoziţia publi- 
leului, cărţi care tratează pro- 
blema drepturilor noastre în 
ransilvania lată titlurile 
lor: 

4. Hungary's Struggle to 
lAnnihilate its National Minori- 
ties. -pascd on Secret 
Hungarian Documents - de 
Zenobius Paclisanu. 

2. What is Transylvania, 
de S.Mehedinţi 

3. Romanian  Continuity in 
Roman Dacia -  Linguistic 
Evidence - de Virgil Ştefănesc- 
|cu-Drăgâneşti 

4. Rumania. de Romulus 
Seişanu. 5, Revisionist 
Hungary, de S.Fenyes 

5. Transylvania and Hungarian 
Revisionism, de Traian Golea 

Parte dintre cârţi au fost 
terminate mai de mult, dar 
din motive de economie de 
timp şi cheltuieli de expediţie, 
ele vor fi trimise începând 
cu sfârşitul anului curent, 
ca o documentare asupra 
Transilvaniei. 

Această ultimă serie de 
cărți este trasă în 1600 exem- 

1200 sunt 
biblioteci, 
iar restul de 400 sunt pentru 
[diferitele institute de cercetări 

i persoane particulare dori- 
toare să le aibă. Cele 1200 
destinate bibliotecilor vor 
fi cartonate pentru că altfel 
inu sunt acceptate ca să fie 

puse în rafturi pentru 
public. Vor fi adică 1200 

volume de cartonat şi 

care este dispus 

acă un mic efort mintal, 
poate da seama de câtă 

incă şi câtă cheltuială care 

o astfel de lucrare. Ea consti- 
tule obolul meu la cea de 
a 70-a aniversare a Reintregi- 
rii României. 

Reintregirea României a 

st obținută în tranşee de 

ptă cu cei ce ne-au cotropit 
pământul şi cu sacrificiul 

a sute de mii de vieţi, după 


inspiraţie, de indemn şi ca 
arsenal de 
afirmarea 
internaţional, pentru că drep- 
turile noastre numai acolo 
pot fi apărate. 


că şi propagandă. Această reîn- 
tregire trebuie apărată în lumea 
din afară, de unde vine peri- 
colul, printr!o 
strădanie de 
drepturilor 

provinciile realipite. Basarabia 
ne este răpită, Transilvania 
ne este contestată şi neamul 
întreg ne este ameninat în 
existența sa, iar noi ne 
mărginim să ne demonstrăm 


permanentă 
afirmare a 
noastre în 


- corectură 

- cules 

- asezat în pagină 
- tipărit 


altora dreptatea cauzei 


noastre,  nesocotind că jocul 
forțelor 
relaţiile dintre popoare are 
loc pe scena internaţională. 
Întreaga 
patriotică a exilului de 
scena naţională ar trebui 


determinante în 


activitate culturală 


servească ca sursă de 


argumente în 
noastră pe plan 


TRAIAN GOLEA 


Prin casa de editură "Libertatea" edităm 
cărţi în limba română şi engleză.Tot procesul: | 


- coperte simple, sau grafică specială. 

Telefonaţi la redacţie: (718)956-0049, 

sau scrieţi.pe adresa redacţiei: P.O.Box 27 
Rego Park, NY 11374 


ASE A Va Sa Te MODE A pasager SS 


PROTEST IMPOTRIVA 
DISTRUGERII SATELOR 
ÎN ROMÂNIA 


Acţiune de solidaritate a Comunităţii românilor 
din sudul Floridei cu scrisoarea-protest a Prof. 
Doina Cornea din Cluj şi a celorlaţi 12 co-semnatari 
din România, adresată lui Nicolae Ceauşescu 

Apelul de solidaritate din exil a fost lansat 
de Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului în 
România, L.D.H.R. , P.B. 0507, 75327 Paris Cedex, 
Franţa, prin ziarul LUPTA din 15 Septembrie 1988: 


DOO: 


CĂRȚI NOL! 


COLINDE ŞI POEZII DE CRĂCIUN 


Culegere de Dan Fornade 
„Cuvânt înainte” de Pr. Gh. Calcia 


Reuneşte cele mai frumoase colinde — pe note 


DECLARAŢIE 
DE SOLIDARITATE 


muzicale — și poezii româneşti închinate Na 


război. 


Noi, românii din sudul Floridei. membri ai Bise- GHID DE CONVERSAȚIE ROMÂN-ENGLEZ 


ricii Sf.Treime din Miramar, ai Bisericii Sf.Cruce 
din Hollywood şi al Asociaţiei Române din sudul 
Floridei, ne  solidarizăm cu protestul adresat 
Preşedintelui Consiliului de Stat din România de 


Cuprinde arabele variante ale lizabii 
engleze: engleza britanică și americană, 
cu pronunția. Preţ: US $ 10.00. 


către Prof. Doina Cornea din Cluj şi consemnat PIN CÂNTECELE NEAMULUI ROMÂNESC: 


de alţi 12 apărători ai dreptului omului şi luptători 
pentru libertatea poporului român, toţi rezidenţi 
în România. 

Doina Cornea îşi începe scrisoarea-protest cu 
cuvintele: 

“Nedemni am fi de neamul din care facem parte 
dacă nu am sta alături de sutele de mii de familii 
ţărăneşti care vor fi obligate să ia calea pribegiei”, 
Cu atât mai nedemni am fi noi românii din lumea 
liberă dacă nu ne-am solidariza cu aceia care, în 
țară fiind, îşi riscă existenţa prin protestul lor 
împotriva nimicirii vetrelor noastre strămoşeşti. 

Toţi cei care mai păstrează o licărire de demni- 
tate naţională şi de dragoste pentru neamul lor 
sunt chemaţi să semneze această Declaraţie de soli- 
daritate. 


(Au fost colectate 80 de semnături) 


Lista semnâturilor a fost expediată Ligii pentru 
Apărarea Drepturilor Omului în România la 15 Noiem- 
brie 1988. 

Textul  scrisorii-protest a lui Doina cornea a 
fast tradus în limba engleză şi în prezent este în 
curs de pregătire expediarea la o scară mal largă, 
ziarelor şi oamenilor politici din USA, 

Doritorii să colaboreze la difuzarea acestei scri- 
sori în lumea liberă pot cere D-lui Golea Tralan, 
1029 Euclid Avenue, Miami Beach, Fla.,33139, numă- 
rul de scrisori dorit, sau pot să ceară un exemplar 
pe care să-l multiplice după nevoi. 


17 Noiambrie 1988 


” Romanţe; Cântece de petrecere; Cântece 
populare; Cântece patriotice; Cântece 
pentru copii (text). Preţ: US $ 10.00. 


COMENZI: 
Prof. DAN FORNADE 
Box 1163, Station H 
Montreal, Que. 
H3G 2N1, Canada 





MOSCOVA 


Noiembrie 27, Mai mulţi 
morți și răniţi se rmportea- 
A de pe teatrul de operații 
al oraşului Baku, capitala 
Repub] icii Azerbaijan, în 
conflictul dintre națiunile 
armeană şi azerbaijană, Sute 
de armani părăsesc Republica 
Azeorbaujană către ţara mană. 
Trupe folosind elicoptere 
şi camioane ajută la evacua- 
rea  femillor şi copiilor 
din zona fierbinte, unde con- 
truntarea violentă dintre 
cole două națiuni tinde să 
ia proporţii, Troi soldaţi 
sovietici au fost ucişi în 
aceste violenţe, după cum 
da rândul ei armata bolgevi- 
că si-a făcut datoria împuş- 
când mortal fă somaţie, 
mai mulţi cetățeni azerbal- 
jeni, care n'au respectat 
starea de urgenţă impusă pe 


27. Georgia este 
reprublicile sur- 
lanţul  belşevic, 
Kremlinului revi- 
zuirea Constituţiei,  cerână 
să fie introduse noi amenda- 
mente cu privire la 
respectiv - Georgia. 
TASS a menţionat 
de amendamente ar treb 
troduse, dar ii 
sunt. amendamente 
anitatea 


au 

oraşul T 1, denun= 

litica Kremlinului, 

să se apropie în 

cerințele lor ceea ce a 
făcut Estonia. 


| MOSCOVA 


27 Noiembrie. Ministru de 
Extame al Rusiei bolgevice 
Gennady Gerasimov a anuntat 
astăzi că Uniunea Sovietică 
a recunoscut noul stat Pa- 
lestinian, 


EGIPT 


Cairo 24 Noiembrie. Egiptul 
şi Algeria au refăcut rela- 
ville lor diplomatice. Un 
rol important În această 
manevră politică l-a jucat 
premierul PLO Yas Arafat. 


UNGARIA 
Budapesta. Ungaria a excpul- 


zarea  diplomatulu. 

survenit la numai 5 zile după 
co Homânia a expulzat pe con- 
consulul Karoly Gyoerfi pentru 
actiuni  provocative anti-ro- 
mânegti şi anti-socialiste 


GERMANIA DE EST 


Bonn 24 Noiembrie. Guver- 
mul Eat German a strâns ceva 
mai mult şurubul, cerând clu- 
burilor de tineret din Bor- 
linul de Est să renunţe la 
orice discuţie a evenimente= 
lor eu privire la reformele 
de la Moscova, Membrii Clubu- 
rilor Culturale, intelectuali 
şi artişti, vor renunța la 
orice topic cu privire la 
Rusia lui Gorbacev, Ziarul 
maghiar de limbă germană, 
săptămânalul Budapest Rundachau 
nu se mai găseşte la atad- 
duri în Berlinul de Est. Se 
ştie că ziarul servea comu- 
nității germane din Ungaria, 
informând-o pe aceasta despre 
aşa- zisa liberalizare din 
tundra  siberiană. Se pare 
că ziarul deranja ceva mai 
mut, prin întrebări insi- 
dioase ca: A fost oare abso- 
lut necesară intervenţia arme- 
tei sovietice, care invada 
Cehoslovacia în 1968? Au fost 
oare necesare tancurile bol- 
şgevice care au pus la pământ 
revolta din Germania de Est 
din anul 1953? 


GERMANIA DE VEST 


Bonn 26 Noiembrie, Tot mai 
mulţi cetăţeni germani privesc 
Rusia Bol- 


au 
Analişti 
că E put 
tine tradiţ ionalele 
dintre Bonn 
De altfel, în 
tă la Washington, Cancelarul 
West German Dl. Helmuth Kohl, 
a sugerat intenţia Germaniei 
de a îmbunătăţi relaţiile 
cu statul sovietic. Cel care 
se află însă în fruntea en- 
tuziagtilor pentru o dragoste 
cu statul sovietic este primul 
ministru al Germaniei de Vent, 
Di.Mana Dietrich  Gennchor, 
care face parte din Partidul 
Liber Democrat.  Domia Sa 
cochetează cu această idee 
de circa 14 ani, timp în care 
a tost în postură numai de 
diplomat, El vorbagte entu- 
ziantic despre reformle din 
statul bolpevic, apunând că 
tenn unei fost rarefiată 
şi că asta este tot ce vor 
germanii să audă.  Într'un 
sondaj recent, populaţia 
vest-germană, în procent de 
70% m spus că Uniunea Sovietică 
nu mai poate fi o ameninţare 
la adresa poporului german, 
505 au mpus că NATO ar trebui 
sprijini pe 


câtă lipsă de maturitate poli- 
tieă la acest popor, cu conue- 
cințe nu întotdaauna dintre 
cele mai plăcute pentru multe 
state europene, ori popoare 
mai îndepârtate! 


PRETORIA 


Presa din Vest, cu precă- 
dere cea americană, nu mai 


contenegte cu rapoartele pline 
de îngrijorare la adrena sabo- 
torului  Nelmon Mandela. Se 
ştie că rompoctivul a fost 
condamnat în Republica Sud- 
Mtricană, la închisoare pe 
viață, pentru mai multe acte 
de sabotaj care au tulburat 
economia Republicii Sud-Afri- 
cane, precum şi pantru câteva 
crime de omor. În prozent, 
în vârnată de 70 de ani, acent 
gladiator comunist, este bolnav 
de plămâni, sub o îngrijire 
foarte  atantă şi donigur, 
democraţiile din Vent jubi- 
lează la gândul că purtătorul 
de cuvânt al  Loviatanului 
pe acele teritorii, nu va 
mai fi dun înapoi la închi- 
soare, ci într'un loc cu depli= 
nă  miguranţă. Aceasta ente 
o victorie a stângii care 
desigur, ajută la buna dia- 
poziţie şi digestia demo- 
crațiilor occidentale. 


PEKING 


Noiembrie 24, Primul minintru 
al Chinei va călători spre 
Moscova, unde la data de 1 
Decembrie va face o vizită 
oficială, Acesta va fi prima 
vizită a unui ministru de 
externe chinez în 
Sovietică, după mai 
31 de ani. Vorbitorul min 
trului de externe chinez 
spus că diacuțile 
ta în primul rând 
ţe la Cambodia, grau 
ie înlăturat laţiile 
ehi let . Dacă  diacu- 
țiile dintre cei doi minigtri 
de externe vor decurge nor- 
mal, atunci me vor aranja 
convorbiri între liderii celor 
două state China susţine 
că Uniunea Sovietica trebuie 
să ceară Vietnamlui să-şi 
retragă trupele din Cambodia 
înainte ca relaţiile dintre 
cele două state să se res- 
tabileancă, Deasemenea, China 
susţine că trei sunt obataco- 
lele din calea normalizării 
dintre cele două mari puteri, 
Ocupaţia Afganistanului de 
către  Sovieto, masiva prezen- 
şă militară sovietică de-a 
lungul frontierelor Chinei 
yi Cambodiei. Surse de infor- 
mare au spua că o vizită a 
progedintelui  Gorbacev la 
Peking, urmată de convorbiri 
cu liderul chinez Deng Xlaoping 
ar putea avea loc în anul 
1989, 


WASHINGTON 


24 noiembrie. Guvernatorul 
John Sununu, noul şef al pereo- 
nalulul de la Casa Albă, a 
avut o întrevedere cu liderii 
comunității evreeşti din Ame- 
rica, În care timp şi-a pre- 
cizat poziţia faţă de Israel 
şi faţă de comunitatea 
evrească, Sununu s'a conversat 
timp de două ore cu circa 
30 de lideri evrei, undeva 
In Long lnland, la ci 
reaitorului Jack Stein, care 

consilierul special al 
Reagan. pare 

Sununu a făcut frumoase 
mărturisiri de credinţă cu 
privire la inraei și 
comunitatea  ovreeaucă din 


Statele Unite, apa încât aarul 
stâtut care atărula pe la 
Cana Albă, dovenit din ce în 
co mai mupărător, a fost 
ne înțelege, purificat, 
şi părțile na nimt cu mit 
mai bine, 


ISLAMABAD 


Noombrie 27, Patru ropre= 
zontanţi _noviatici n'au în 
tâlnit în localitatea rom 
pectivă pentru prima dată 
cu lideri ai Unitâţilor de 
guerrrila afgane caro, luptă 
să răstoarne guvernul cemuniat 
de la Kabul, Dacă ar fi să 
ne luăm după vorbitorul Ambana= 
del sovietice de la Inlamabad, 
ar trebui să credem, că 
dincutat doar aliberarea a 
cirea 320 de soldați aoviatici, 
care aunt prizonieri în măl- 
nile afganilor, Un lider afgan 
însă care a participat la 
discuţii, a relatat că dincu- 
iile mu fost cu mult mai 


—largiygl-EA_ luptătorii afgani 


au cerut sovioticIIGY m aeaug= 
te realitatea, în felul aceata 
ugurănă problemele poporului 
ataan În continuare, 
querrillarzii afgani au mpua 
c, ă_vor lua puterea, ni 
o ameninţare pentru 
Întâlnirea care a 
durat o oră şi jumătate 
awmt loc la Ministerul 
Externe Pakistanez, după cum 
ieclară vorbitorul Late 
Vladimir „Au participat 
patru reprezentanți sovietici, 
ineluzând  atașatul militar 
din Atganiatan. În continuare, 
uptătorii  afgmi au 
că Moscova p ucide 
afgani, dar poate 
pe patrioţi a 
Din păcate,  soviet 
prea Înţeleg  realităţile,! 
vorbenc despre pace, inata-| 
lând rachete noi pe solul 
afgan. 


PESHAWAR, PAKISTAN 


Noiembrie 27. Continuă seria 
victoriilor patrioților agani, 

azi a căzut în mâinile 
lor capitala provinciei Kunar, 
Anadabad. Aceasta a font cu- 
cerită după lupte grele, în 
care patrioții afgani au reu- 
git să înfrângă roziatența 
armatelor  comnlate,  sunţi= 
mute de forţe sovietic 
Luptele dintre patrioți afgani 
pi armata marionetă de la 
Kabul s'au intensificat, mal 
alea la începutul lunii 
Noiembrie, când ocupanţii 
movietiei au instalat pe 
teritoriul afgan, rachetele 
numite Scud gi avioane da 
luptă MIG 27. ae precizează, 
din surse deme de crozari 
că patrioţii afgani contro- 
lează mai bine de 2/3 din 
teritoriul ţării, gi că viee 
toria lor este numai o Chea” 
iune de timp, 


ROMÂNIA 


* În luna Octombrie au font 
distruse în întregime, in 
cadrul  aga-ziaului Plan de 
mistematizaru, satalu Sărbeni 
şi Alunul din Oltenia. 








STIRI 


“în preajma aniversării unui 
n de la revolta anti-comunistă 
a Braşov, autorităţile 

de la Bucureşti 

luat măsuri excepţionale 

e securitate. Au fost arestate 
ventiv” mai  mte zeci 


La 15 Noiembrie a avut loc 
a o demonstraţie 

e împotriva 
miui de la Bucureşti şi de 
olidaritate cu muncitorii 
la Braşov. A avut loco 
dujbă religioasă şi un Te 
„ după care s'a desfăşu- 
demonstraţia în faţa pri- 
S'a scandat 


La 14 Noiembrie, cunoscuta 
itantă românca Doina Cornea, 
fost din nou chemată la 
Bucureşti. 

Doamei Cornea la 

de la Cluj, se 

înţelege că este o parte din 
tele  şicane şi  timorări 
pe care poliţia secretă a 
Ceauşescu le exercită 
acestei  dârze luptă- 


|* Presa internaţională continuă 
să critice aspru situaţia 
La 4 Noiembrie, 


articol intitulat 
României”. 


urma revoltei de la 
în România continuă 


Nicolae Ceauşescu a între- 
vizită în capitala 
comuniste pentru 

cu liderul 

care  împărtăşeşte 
dictatorului român, 
la emanciparea 
social-politic 


Gruparea "România liberă" 
de la Budapesta, a protestat 
împotriva politicii duse de 
autorităţile austriece cu 

români 


când 
români eu trecut în Austria 
în regulă, dar au 
fost  retrimişi în Unoaria. 
> După cum transmit Agenţiile 
de Presă străine, se 
Îcă dictatorul Nicolae Ceau- 


său de distrugere o 
şapte mii de sate din Romă- 
Această hotărire de ul- 
poate fi pusă 

pe seama proteste- 

civilizate din 


său oricum, irațional. 
PESHAWAR - PAKISTAN 


184 de soldaţi ai armatei 
au dezertat, trecând 


| populat. părâseşte 
| speriată de atrocitățile co- 
mmiste şi că ei consideră 


STIRI STIRI 


bri 


UN AN DE LA RĂSCOALA DIN 


Demonstrația Naţiunilor Capti- 
ve din Sudul Floridei sâca 


Pentru 15 Noiembrie, la 
un an de la răscoala din Braşov 
şi celelalte oraşe din Romă- 
nia, Comitetul Naţiunilor 
Captive din Sudul Floridei, 
la cererea organizeţiei cen- 
trale, a convocat grupurile 
etnice locale să participe 
la o demonstraţie de solidari- 
zare cu vitejii luptători 
pentru libertate din ţările 
comuniste. 

Au participat reprezentanţi 
ai  cubanezilor,  cehoslovaci- 
lor,  estonienilor,  lituanie- 
nilor, a Nicaraguei, a polo- 
mezilor, românilor, ucrainie- 
nilor şi ungurilor, cu drape- 
lele naţionale respective. 

Din fericire, delegaţia 
română s'a prezentat cel mai 
bine ca număr. În plus, având 
tradusă în limba engleză şi 
multiplicată scrisoarea des- 
chisă a profesoarei Doina 
Cornea din Cluj către Ceauşes- 
cu, prin care protestează 
împotriva distrugerii satelor, 
a fost distribuită tuturor 
participanţilor la demonstra- 
ţie. Apoi s'a mai distribuit 
şi broşura în limba engleză 
a domnului Traian Golea, apă- 
rută anul acesta, Romania 
Beyond the Limits of Enduran- 
ce. 

Demonstrația a avut loc 
d centrul oraşului Miami, 

torţa prieteniei. - Torch 

Friendship - care arde 

permanenţă şi unde au loc 

obicei demonstrațiile cu 
participare internaţională. 
Programul s'a deschis cu o 
rugăciune rostită de preotul 
Emil Nedescu de la biserica 
Sf.Cruce din Hollywood. 

Fiecare delegaţie a avut 
prilejul ca în câteva minute 
să prezinte un mesaj al na- 
țiunii sale care apoi se cen- 
tralizează la Biroul pentru 
Drepturile Omului de la ONU. 
Din partea românilor, acest 
mesaj a fost prezentat de 
D1.Golea, în care a spus: 
mSunt foarte  recunosctător 
şi bucuros în acelaş timp 
că mi se oferă prilejul să-mi 
pot exprima în numele Asocia- 
iei Românilor din Sudul Flo- 
idei profunda devoțiune celor 
20.000 de demonstranți anti- 
comnişti care exact acum 
un an, la 15 Noiembrie 1987, 
înfrângână zăbrelele temerilor, 
pe străzile Braşovului au 
ars steagurile roşii arborate 
pe clădiri, au cerut aboli- 


rea regimului comunist 4 
ăreptul “la alegeri” libere 
en e poporul să hotărască 

o) 'ernămâni care 
Sai ăcua IE 

Acum un an, la 15 Noiembrie, 
sediul partidului comunist 
şi primăria oraşului Braşov 
au fost devastate şi incendi- 
ate de cei 20.000 de răsculați. 
În aceeaşi zi au avut loc 
demonstraţii asemănătoare 
şi în alte oraşe din România, 
ca la Cluj, Timişoara, Galaţi 
şi Brăila. 

Unde sunt conducătorii aces- 
tor demonstraţii? în alte 
țări comuniste capii rebelilor 
sunt arestaţi, interogaţi, 
gicanaţi, terorizaţi, eventual 
maltrataţi,  condamaţi la 

de închisoare; ei sunt 
însă în viaţă, iar 
pedepselor 
libertate. În 
România capii rebelilor sunt 
lichidaţi sumar, fără nici 
o judecată, regiunea răscula- 
tă este izolată, orice circu- 
laţie este ovrită, orice ştire 
este suprimată şi aşa s'a ajuns 
să se creeze falsa părere 
că românii nu se revoltă. 
Despre revoltele din România 
nu se află prea multe şi când 
sunt, ele sunt omorite în 
faşă înainte de a lua 
proporţii. Dacă Polonia ar 
fi avut un Ceauşescu în locul 
generalului  Jaruzelski, Lech 
Walesa şi cu bravii săi 
camarazi de luptă nu ar mai 
fi azi în viaţă, iar 
Solidaritatea nu  siar fi 
născut, --sau dacă - s'ar fi 
născut” ar fi avut o existenţă 
scurtă şi ar fi intrat de 
mult în uitare. 

Poliţia secretă română 
a depus toate eforturile ca 
să împiedice strecurarea orică- 
rei ştiri peste frontieră, 
asupra celor ce s!au întâm- 
plat în România. În ciuda 
aestei vigilenţe extraordina- 
re televiziunea italiană a 
reuşit să strecoare peste 
frontieră un film cu scene 
din timpul răscoalei de la 
Braşov, iar Corriere de la 
Sera a descris situaţia din 
România în termenii următori: 

Un val de revoltă a cuprins 
Braşovul. La cinci zile după 
marile evenimente care au 
culminat cu inciendierea pri- 
măriei şi a sediului parti- 
dului comnist, Braşovul este 
un oraş sub stare de asediu, 
Nici unui străin nu i se per- 
mite să intre în oraş. Mi- 
liţia patrulează străzile 


zi şi noapte, iar pr 
secretă ţine fabricile 
strânsă supravegheri e 


hotelurile şi 
sunt închise. 


pe Ș 
le ale celor 35,000 de minieri | 


Ultima şi cea mai dementă 
măsură a regimului lui Ceau- 
şescu este distrugerea a mai 
mult de 7.000 de sate şi m-] 
tarea forţată a populaţiei! 
în centre agro-urbane în blo-f 
curi unde lumea va fi obli- 
gată să folosească bucătă-[ 
ria şi baia în comun. 
este perestroika lui Ceau- 


stalinist regim care a exis- 
tat vreodată. 

În numele profesoarei Doina 
Cornea din Cluj şi a camara- 


nilor din Sudul 

cerem: 

- Să se oprească demolareal 
satelor în România, 

prezintă tezaurul 

nirea noastră spirituală; 


luptătorii 
libertate şi demnitate umană! 
din România, cât şi cu taţi 
luptătorii pentru aceste idea-f 
luri din toate ţările obligate, 


Dn i Pe e a 


VARŞOVIA 


30  Woiembrie. Lech Halesa 
şi-a făcut prima apariţie 
la televiziunea poloneză după 
aproape şapte ani, declarând 
că Polonia îşi poate găsi 
prosperitatea numai după ce 
se va termina complet cu ata- 
liniamul . disputa televi- 
zată pe care a avut-o cu condu- 
cătorul sindicatului comunist, 
Walesa a spua fără să fie 
cenzurat, că Polonia îşi poate 
rezolva problemele economice 
numai după ce se va întoarce 

sistemul pluralist. Opo- 
nentul său, Dl, Pltred Mio- 
vizibil iritat, la 

dem: *i 


contunuare, 
a cerut prefaceri adânci 


sistem politic polonez, 


ca şi în cel economic. 
INAŢIUNILE UNITE 


Statele Unite sunt puse 
la perete de către Adunarea 
Generală a Naţiunilor Unite. 
Aceasta,  într'o majoritate 
covârgitoare de voturi, a 
găsit ca nefondat şi arbitrar 
gestul Statelor Unite de a 
nu acorda viză de intrare 
în Statele Unite lui Arafat, 
care ar fi trebuit să se adre- 
si forului internaţional 
al Naţiunilor Unite. 

Adunarea Generală a  Naţiu- 
nilor Unite a dat un ultimatum 
de 24 de ore Statelor Unite 

tru a-gi revizui poziția, 

n caz contrar, convorbirile 
respective vor fi mutate la 
Geneva. 


JERUSALEM 


După cum anunţă Agenţia 
de Presă AP, din Jerusalem, 
avocatul aga-zisului criminal 
de război John  Demjanijuk, 
actualmente la 
moarte în Israel, 
de la etajul 15 al unui imo- 
bil într'un act de mizuie” dazata 
Se înțelegege că acesta as! 
mort. stg Eitan în vârstă 
de 53 de ani, de profesie 
avocat, urma să apere cazul 
nafaricitului  condamat la 
Curtea de Apel a Israelului, 
DI.Eitan este un fost judecă- 
tor al Curţii de District 
a Israelului, care s'a alăturat 
recent grupului de ocaţ i 
ce-l apără pe Demjanjuk. 


Rubrică redactată de 
MIHAI ARDELEANU 





GENE AL &C 

ICI se rezolvâ cele mai 
probleme dentare. 
210 EAST 63rd ST. 

SUITE 1A 


NEW YORK, N.Y. 10021 
212- 758- 2589 


CUPON DE ABONAMENT 
(VĂ RUGĂM SĂ COMPLECTAŢI CU LITERE DE 
TIPAR) 
NUMELE DE FAMILIE 
PRENUMELE 
NUMĂRUL/STRADA 
SATUL/PROVINCIA 
CODUL POŞTAL 


TEL | ) 


ŢARA 


IMPORTANT: Orice contribuţie rugăm a fi adresată 
pe numele Ovidiu Vasilescu 

ABONAMEN'T E : PREŢUL ANUAL 

STATELE UNITE ŞI CANADA: 25 US 

EUROPA: 30 US 





Libertatea 
P.O0.BOX 27 

REGO PARK; N.Y.11374 

Tel: (718)956-0049 


CORNELIUS A. OPRISIU, M.D- 


CARDIOTHORACIC VASCULAR 
AND CENERAL SURCEON 


86 TENNIS PLACE 
FOREST HILLS. NY. 11975 
(212) 208-370 


Queens Woodside 


51-17, 43 AVE. lângă A&P 


CABINET STOMATOLOGIC 
d.SORIN LANCEA vos. 


Profesionalism si promtitudine 


* TRATAMENTE DE GINGIE 
* OBTURAŢII ESTETICE 


* RADIOGRAFII și DIAGNOSTIC 
* PROFILAXIE DENTARĂ 
(detartraj) 


A IZRAWrrrsrer 


Micile 


97-30 64th AVE. 
NEAR QUEENS BLVD. 
FOREST HILLS, NY. 11375 


ABONAMENTELE 
ŞI SUBSCRIPȚIILE, DV, 
PENTRU ZIARUL LIBERTATEA 
ÎNSEAMNĂ UN AJUTOR FRĂȚES 
PENTRU O CAUZĂ DREAPTA! 
718-459-1400 


IMPORTANT 


Prin casa de editură “Libertatea” edităm 


cărţi în limba română şi engleză.Tot procesul: 
- corectură 

cules 

aşezat în pagină 

tipărit 
- coperte simple, sau grafică specială. 
Telefonaţi la redacţie: (718)956-0049, 
sau scrieţi.pe adresa redacţiei: P.O0.Box 27 


___Rego Park, NY 11374 
iii 


INIRFIIIIILIZ III 
MRIPGEWOCDP PORK STORE 
516 SENECA AVENUE, RIDGEWOOD,NY 11385 


NRenumit şi recunoscut pentru 
EXCEPŢIONALELE AFUMĂTURI, MITITEI PROASPEŢI, 
CÂRNAȚI DE CASĂ, AFUMAȚI, GHIUDEM, BABIC, 

CA ŞI DELICIOASA ŞUNCĂ DE PRAGA. 

ZILNIC CARNE PROASPĂTĂ, NECONGELATĂ, DE PORC, 
VITĂ, VIŢEL ŞI MIEL. 

PREPARATE UNICE CU MAXIMUM DE IGIENĂ, ÎN 
LABORATORUL PROPRIU. 

TRIMITEM COMENZI LA DOMICILIU! 


PI TELEFONAȚI LA: (718) 381-0686 ÎNTREBAŢI DE CORNEL: 
f....oooooooooooooooooooooooooee 


-..00.0000.0...o+ 
LII IIIIIIIIIXIII LII 


Catholic Mission 


St .Mary Romanian 


Byzantine Rite 


42-11 Ditmars Blvd. 
ASTORIA, N.Y. 11105 


* EXTRACȚII * COROANE ŞI PUNȚI FIXE 
DIN PORȚELAN 


* TRATAMENTE DE CANAL 


2 


* PROTEZE PARȚIALE SI TOTALE 


vântaic 


se aminteşte că 
orele serviciului divin pentru ere 
dincioşii greco-catolici, “Uniţii”, 
din zona New York au loc în fiecare 


Duminecă la orele 12,30. 


TEL. (718) 335-30 30