Similare: (înapoi la toate)
Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
Cumpără: caută cartea la librării
Pa 48.366 Director: TRAIAN GOLEA Redactor șel: OVIDIU VASILESCU | 1989 + $1= : . 5 L, DIFUZAT ÎN: AMERICA DE NORD, AMERICA DE SUD, AFRICA, ASIA A RA , . „ AUS LIA SOMA VE | a Să R FILON VERCA ; se, dag i iz Imperiile se constru iese pe etape lungi, printr'o a 3 Mei în pubuiceția eaeEGU, censiune lentă conți . inună spre vărtul puterii abs 4 | ntinua cană ECC ; fie din slăbiciunea adversa: un ee i or "ni îi avansa: un articol al lui d plic! de similare. & ie din A apărut Andrei Bar- descu, intitulat VINOVA II Scris într'un stil 3 Ascensiunea acade i are şi ea li- face > pe mic, i - € celenti sie auto ei. Încă nu s'a găsit Dar stilul e 4 A impresie. la ziar petale nutul e alta „» iar conţi- 4 Ă ar permite urcarej Din "tu până la c x cele spuse de DI.A.Bar- arene al cer. Dacă ea a fost descu, desprind cs entă, în urcugul ei, cobort- Pila ilontă / carma 5 sul nu se supune aceloraşi ză fondul întregii i lea Ni trebuie legi. El este brutal, ca orice iseri perturbare a unui echilibru, a menţinut artificial, el ce ruptura. înş de mai produ- În vârful piramidei nu se poate sti jatforeă via i = Ş : întâia 2 a apomitău mu. la observarea evenimentelor, care ne vor Apus. va neajunsuri, dar să ne run echilibru artificial. Un singur imperiu a durat da cu siguranţă răspunsul. mai mult, a fost cel roman, Ascensiunea. Ultima cuce- retragerea pe alte poziţii inferioare ambițiilor lui, nu este de conceput, pentru că el a fost atins de ameţea- la altitudinei, ca ciocâriia în sborul ei spre mai sus, mb cunoaşte coborirea pru- denta, ea se prăbuşeşie, Mpaită de oxigenul care-i asigură viaţa. Economia re- acest oxigen, impe- rire a marxismului este Nica- produs al unor miste - complicităţi. El nu s'a menţinut însă numai să beneficieze cointeresare beneticiile obţinute. la jegea echilibrului natural. permanente, ustro-ungar, riu ocupat de forţele anti-co- lungă perioadă de stăpânire. ŞI totuşi, aces- de război permanent. datorită ajuto- pe teroare, şi construit măi redus. civilizaţia acolo, ea la un echilibru artifi- clai, bazat descoperire a comunismului. Afganistanul, trupelor de şi stări primitive. austro-ungar, s'a menţinut prin asuprire). Comunistmul, unde retrage- mormane de cadavre, faţa evidenţelor, simptom că ascensiunea Continuare în pag.9 oprim nuraai la aceste trei probleme care ne-au pus pe gânduri. 1.Contradicţia. Di, A. Bardes- cu "vorbeşte în articolui său de România "ocupață de arma- tele germane”, de € ării de naz m"! prin acţiuni- le tuturor elementelor patrio- tice române care au dus "la e rea pă de jul domniei sale în a 6x- prima starea de fapt a mome tului, dovedeşte 9 puternică influență oecidentală, picurată de formulări marxiate, ce ea ce nu înseamnă că autorul e comunist. Doamne fereşte! Dar, ca urmare &â războiului, numai "aliaţii sovieto-oceiden- tali” intrebuințau expresii de genul "eliberarea jării de nazism”- ROMANII NU S'AU SIMŢIT NICI O DATĂ OCUPAȚI DE NAZISM SAU DE ARMATELE GERMANE. DI. A. Bardescu uită - şi prin tăcerea sa voi- +a vrea să ascundă faptul că forţele germane nu se găseau în România drept cupanţi nedoriți”, nici "ouce- Continuare în pag.10 bertatea Securitatea... cuvânt pentru mulți români înseamnă nopţi nedormite, chinuri, tortură, interogatorii, ani lipsiţi de libertate, Seturitatea.., cuvânt pentru mulţi înseamnă ce este omniprezent şi Ştiutor, Într'adevăr, România deţine recordul unei poliţii politice din cele mai bune. Nenoroci- rea românilor este că această poliţie nu este îndreptată împotriva străinilor care vor să ne ocupe sau să ne supu- nă, ci se îndreaptă împotriva românilor; împotriva celor pe care ar trebui să-i apere, Dintr'un instrument de apărare a statului şi a popo- rului, Securitatea, aşa cum o numim toţi, s'a transformat întrun instrument de apăra- ve a unei familii, a unui sin- gur om. Acesta fiind singurul care nu trebuie apărat. Toată lumea ştie ce înseam- nă poliţia politică întrun regim comunist, toată lumea Ştie că aceasta este menită care care ceva atot- omniprezenţa el. Tocmai în legătură cu aşa-zi- i aş vrea moi suntem aici, mulţi dintre noi vorbesc. E deci NU ESTE "ATOTPUTERNICĂ! SECURITATEA INTRE MIT” ŞI REALITATE | câte ori ziarele, (nu toate Acceptând, direct sau in- conduse de agenţi de influ- direct, să colaboreze cu un ienţă ai regimului) vor să regim care i-a determinat! scrie ceva impotriva dezas- să plece, nu înseamnă a se! trului țării, de atâtea ori trăda pe ei înşişi? se ridică voci care spun: Cu toate acestea, cu toa! Eu nu fac politică", sau! mulțimea de informatori, care, "Eu am încă rude in România”,! potrivit generalului Pacepa, ceastă temă perpetuă, aceas- se ridicau în 1975 la peste tă frică, pe care regimul 301.000, Securitatea nu este de la Bucureşti a reuşit să atotputernică, Securitatea p _exporte - probabail este; nu ştie tot, şi că este aşa cel mai rentabil produs la este faptul că mulţi din cei export al regimului comunist care se află în Occident şi român - ne urmăreşte pre- care luptă împotriva ciumei tutindeni. De ce? Pentru comuniste, reuşesc să işi că din nenorocire, foarte aducă rudele, prietenii,în stră- inătate; că este aşa, au dove- dit-o la 15 Noiembrie 1987 muncitorii de la Braşov. mulţi dintre noi nu s'au rupt cu totul, de teamă, că, din frică, din laşitate, sau mai grav, pentru iluzorii avantaje, Răscoala de la Braşov, accepată a tace, servind astfel a determinat regimul a lua Securitatea, sau şi mai rău, măsuri excepţionale în acest lucrând direct cu aceasta. an; aceasta înseamnă frică, Pentru a facilita intrarea aceasta înseamnă că Securita- unui pachet în România, tea nu ştie tot, că Securitatea pentru rudele care aşteaptă, nu este peste tot şi nu poate mulţi dintre noi acceptă să tat. furnizeze informaţii Pentru noi, cei aflaţi în "mevinovate" guvernului de libertate, nu este oare vremea la Bucureşti; pentru a avea să ne dezbarăm de frică? posibilitatea vizitării rudelor Nu este vremea să fim noi, aflate în ţară, foarte mulţi înşine, să fim într'adevăr dintre noi due informații liberi, căci NU LOCUL unde guvernului de la Bucureşti, te aflii îţi determină libertatea, ci MODUL ÎN CAE TU acţio- nezi, în care tu gândeşti, te determină să fii liber sau şi astfel, ; Securitatea apare puternică, 4 maj peranță pentr cufundați în întuneri- care, atot-puteFnică ri şi astfel, i se întăreşte mitul cul creat de dictatorul Ceau- de atot-ştiutoare. şescu, ne privesc pe noi, Este cel mai periculos, cei aflaţi în străinătate ca este dacă vreţi o trădare ultima lor speranţă... a propriilor convingeri; toţi SA NU INŞELĂM ACEASTA cei care se află acum pe pă- SPERANŢĂ. mântul Americii, sau in alte țări ale lumii libere, au ple- cat din România pentru a scăpa de comunism, pentru o viaţă mai bună, căci a scăpa de comunism, înseamnă o viaţă mai bună, Comentariu de MIHAI ARDELEANU a RIN ta N mu a, Se împlinesc 129 de ani de la Unirea principalelor Ş Astfel, ziua de 24 lanuarie a devenit sărbătoare naţio- Cu ocazia sărbătoririi acestei zile aducem la talie la Li celor interesaţi de problemele cu care se confrun | erei Fii azi, că UNIUNEA ROMANILOR DE CREDINŢĂ ŞI LIBERTATE, filiala Californiană, organizează o întrunire Sâmbătă 21 lanuarie 1989, la orele 1! AM, la Biserica Sf, loan Botezătorul, amplasată Bulevardul Olimpic, colţ cu strada Carilo, din Los Angeles, California. În cadrul întrunirii, preotul Gheorghe CALCIU-DUMI- TREASA va face o expunere asupra principalelor aspecte ale politicii Ceauşiste din ţară, asupra situaţiei celor exi- lați în Ungaria. precum şi asupra problemelor ce frămân- E se va un program prbană acţiuni= le de viitor ale Uniunii şi se va alege noul comitet pentru filiala Californiană. bineveni orice sugestie sau propunere din i pa privind îmbunătățirea activităţii Uniu- iva icii de teroare şi distrugere aflată azi la conducerea țării. | URCL PR tan 'nală practicată de clica 1985 PLUGU/ORUL Fraţilor, surori, Cumnaţi Nu vă mai iradiați i Eu vă rog să ascultați Pe cei mari nu-i supărat Radule, băiat cu Fă din Vlad băiat Radule, băiat ve Vlad Georgescu- Hotărit de cel Radu mamei ar S'a zvonit dar Siar dori sa VA doresc belş Raze mai puţi Spurcăciuni ce otrăves Să piară ei e tot fires Cine sapă altcuiva Va cădea tot el în ea La Cernobil să-i trimeată Pentru odihnă, şcoală, recre: Acolo să fie uitaţi pe veci, Toţi golanii "SCORNICEŞTI LA ANUL ŞI LA MULȚI ANI! RĂSPÂNDIȚI SCRISUL | ROMANESC 193839 Comentând în rentul” din Munchen un ar- ticol din 4 Octombrie 1988, din marele ziar francez "LE MONDE", semnat de DL. Jo- seph Revan, profesor emerit la Universitatea din Sorbona, DI. Vasile Iliescu citează din sus-zisul ziar şi articol, urmă- toarele rânduri pe care ne permitem, la rândul nostru, a le reproduce mai jos. Spune deci Domnia Sa în articolul dânsului că: "Europa nu mai există. Dacă ar exista, cum ar putea să tolereze ca un nebun sprijinit de o bandă de criminali să distrugă până in bazele sale istorice unul dintre popoarele continentu- lui nostru? Tăcerea, care ascunde şi îngroapă evenimen- tele din România, devine complicată în măsura în care proiectele ridicole şi odioase ale "Conducătorului”, intră în faza lor de realizare”. Fireşte că, nebunia oarbă a D-lui Ceauşescu, faţă de tot ce avea mai de preţ Ro- mânia de altă dată, nu-i este pe plac, încercând să dea o nouă dimensiune istorică Neamului nostru, începând cu el şi consoarta lui, ca şi cum fiind ei, pământului". ziarul "Cu- E trist desigur, este nespus de trist că, i se permite unui nebun ca să la o asemenea cerinte- atitudine contrară şi credem pe bun cât anume spaţiu lucrativ este lăsat în urmă-i dărâmarea mormintele şi bisericile lor stră- Desigur că, o ase- "buricul $g că niciodată, Ianuarie UN NEBUN LA CONDUCEREA România, datoare băncilor internaţionale cu milioane şi milioane de dolari. Nu, sinceri fiind, nu credem nici măcar în ruptul capului că soluţia ultimă este de a depri- va Poporul Român de trecu- tul său istoric, care n'a fost văduvit nici chiar sub ocupa- ţia vremelnică turcească şi fanariotă. Ca atare, conside- răm atitudinea D-lui Ceauşes- cu, pe această temă, ca fiind anti-românească, anti-creşti- nă şi anti-europeană, ce-i slujesc intereselor proprii, dar nicidecum intereselor neamului, din care, din pă- cate, face el însuşi parte. Şi spunem aceasta cu toată „dar absolut România nu a avut la conducerea ei un conducă- tor mai ahtiat de ambiţii per- sonale decât în persoana lui Nicolae Ceauşescu, ce, pe drept cuvânt, se poate inti- tula cel mai mare tiran al României din veacul nostru, neintrecut în crime comise împotriva neamului nostru, pe care, pur şi simplu îl denigrează, ca şi când n'ar fi supt din sânul maicii sale, lapte oltenesc. Ca să nu fim noi l-am numit pe Dl. acuzaţi Ceau- RO şescu drept nebun, am repro- dus mai sus rândurile din ziarul "LE MONDE", prin care cel mai mare ziar pari- zian, cu o distribuţie interna- ţională „îl califică. Condamnarea lui pentru gestul de a dărâma satele româneşti, a fost deasemeni întărită de către Senatul American, de Naţiunile Unite, de ţări ca: Olanda, Palestina, Jugoslavia, Ungaria, Germania de Vest, Austria şi multe alte ţări din lumea liberă. Se spune, dar nu se con- firmă că, în urma acestor proteste, Dl. Ceauşescu ar fi renunţat la acest plan demo- nic al său. a a nsul, ia în îi este absolut şi care-l nebun. Dar, articolul D-lui din "Curentul", Vasile se spune că: pre onoarea sa, presa exilului românesc a schiţat acest concept, une- ori mai timid, alteori mai apăsat, însă niciodată cu pertinenţa şi cu claritatea de care dă dovadă pana D-lui Joseph Revan, care spune în fond scurt şi cuprinzător, opinia publică mondială, care S potrivnică califică drept un să revenim acum la Niescu în care ni ANIEI că: "suntem co-făptaşi morali, alături de criminalii materiali, şi răspunzători direct faţă de cele ce se petrec în Romă- nia". Asta, ca Europeni, adăugăm noi. "Dar să vedem” spune mai departe D.lliescu - "ce ştie autorul" acestui articol, adică DI.Revan, că "se petrece în această ţară”... "Ştie că au loc arestări arbitrare? Ştie." "Ştie că detenţiile abuzive sunt monedă curentă? Ştie." "Ştie că distrugerea centru- lui Bucureştiului a fost dusă la îndeplinire? Ştie." "Ştie că RSR-ul sabotează de acord cu RDG-ul şi Ceho- slovacia încercările de reforma- re a sistemului sovietic, schi- țate de către Gorbacev în proiectul "perestroica"? Ştie." "Ştie că dictatorul român "se amuză" împiedicând acor- dul la care Estul şi Vestul au partenit la Conferinţa Post-Helsinki de la Viena, refuzând textul asupra drep- turilor omului? Ştie." Desigur că prof Joseph Revan ştie toate aces . şi încă multe altele, dar, de acord cu dânsul, o spunem noi că precum cunoaştem noi NU MAIL Eu Nicolae NOVAC Din Viaţa Satelor din Transilvania 097) O gospodărie țărănească caine ip Biaerică la sat in Transilvania Uneori eşti tentat sa crezi că orice efort, ice jertfă sunt inutile. Că ei, efortul petrece poate într'un moment ne- | din punctul de vedere al Celui care toarce firul vieţii noastre, pur şi simplu acţiunea lui disturbă câmpul jde meditaţie al Demiurgului, fapt pentru jcare, El ne aruncă în braţele nereuşitei isi ale desnădejăii. Pedeapsa vrea să înseme |că ceasul izbânzii încă n'a sunat, că su- fletele noastre încă nu sunt pregătite să se bucure de lauda victoriei, că este nevoie de mai multă credinţă şi mai multe sacrifi- cii şi mai ales, este nevoie să înţelegem că dacă ni s'a dat libertatea în acţiunile imoastre, asta nu înseamă că ele vor sluji " totdeauna scopul pe care El şi l-a propus. Nu ne-am explica altfel, cum de a !săgetat El mintea lui Euclid, dându-i reve- | laţia cercului, această linie curbă închisă, „aşa cum o numim rece şi concret, ori metaforic 'pertecţiune, instrument căruia progresul icivilizaţiei îi datorează atât de mult şi j căruia, în epoca modernă omul vrea să-i dea i semitficații şi întrebuinţări dintre cele “mai sinistre „ Cercul, această superbă realizarea geome- „trică, acţionează cu o forţă hipnotică aş h înțelepte, care-i dintre cele mai neaş- teptate spre binele civilizației. Aceeaşi forţă de atracţie acţionează şi asupra min- “tilor distructive care, dau cercului înter- petic şi întrebuinţări ce au ca scop degra- şi distrugerea celui mai superb edi- ficiu din natură, omul. O întoarcere în timp de circa 25 de ani, mă va proiecta într'unul din birourile de -anchetă ale securităţii române, acea maşină infernală de smuls informaţii, unde, foarte “adesea, aşa zişii anchetatori (inchizitorii "zilelor noastre), obişnuiau să aşeze eiroral 3 c unei încăperi, în picioare, în timp în număr curgă pe rând, petându ce mai tari, mai ascuţite şi mai aşa încât în zece cinsprezece minute de totul se prefăcea într! Realitatea revenea în celulă, când ciudat: trupul era tot o rană. Era aevea?! Da! 3 i Aşa zisa plimbare e deţinuţilor trebuia făcută în cerc. Unul în spatele altuia, a capul în pământ, cu mâinile la spate, pri- zonierii formau un cere perfect, învârt indu-se în jurul axei acestuia. Sentimentul de cla- ustrofobie din celulă trebuia Seat Arial şi timpul aşa zisei plimbări, ceea ce Acea pei te simţi mai singur şi mai desnădăjduit. ia toate acestea şi aștepta efectele tre ale demităţii umane, victimile cu patul puşti de oţel. Loviturile se aplicau la Pe elacin dirt. pardontala iv acart, eg ile rebeiilor neînsufleţ, ite altarul Zeului Cere. 2 Sag 9 “Anei gi ze te i Mi Matia a nefericitul prăbuşindu-se Ianuarie Deci plata s'a făcut în sânge. Preţul a_ fost enorm dar, aşa îl vom plăti ori de câte ori vom acţiona cu jumătăţi de măsură, atunci când avem de-a face cu un inamic, a cărui credinţă este asasinatul brutal, dictatura şi opresiunea, Se putea plăti mai mult? Poate, dacă mă gândesc la cercul pe care au fost frânți Horia şi Cloşca. * Poate, dacă mă gândesc la cercul arenelor romane, în care cei ce ne-au transmis prin sânge fuml credinţei lui Christos, erau aruncați pentru a potoli instinctele unor animale iraționale, ori pentru stimulul unor inimi de tier, care încetaseră de mult să mai bată pe coorăonate umane. Ovidiu VASILESCU CHEMARE CĂTRE LUCEAFĂR In memoriam Din slavă'n altă slavă, te'nalţi şi te petreci luceafăr tu, de ziuă, de noapte şi de veci şi din străfund de ceruri, din stinsa galaxie, lumina ta sfinţită, stă candelă'n vecie. Ci te coboară Măre din liniştile-acele, dă foc la orice taină şi foc visării mele vederii mi te lasă şi din adâncuri cazi, să mă înalţi din ti ancul nopţii, Triadele s'au dus a suie pe gândul meu răpus, teia şi vraja lumii tale, ri. celestele alei pte, se scutură din tei, atinge cu firul ei de foc, luceafăr sfânt şi d, bătut de nenoroc. Ovidiu VASILESCU — PENTRU ȚARA MEA Mi-e sufletul ca trestia lui Pan şi Zeii cântă! raţi din ea şi cânt şi eu un cântec de alean, ntru Ţara mea, pentru Țara mea. Mi-e sufletul ca pomii desfrunziţi, când vântul cântă-o simfonie grea şi cânt şi eu un cânt de suferinţi, pentru Ţara mea, pentru Țara mea. Mi-e inima ca fluierul de lut cu care baciu-adoarme-un pui de stea; eu zic un cânt cu lacrimă bătut, tru Ţara mea, pentru Țara mea. Mi-e inima ca buciumul de brad, prin care morţii să-mi învii aş vrea şi fac un cânt şi'n focul său mă ard, pentru Ţara mea, pentru Ţara mea. Mi-e gândul azi ca harfa lui Orteu, ag era neamu-şi cântă sa jalea şi'n cântec eu, mă rog lui Dumnezeu, pentru Ţara mea, pentru Ţara mea. Ovidiu n ee 13 ABE AI ala Bi ă şi gândul să mi-l arzi. 1989 Mai sunt şi femei straturile de fard care cred că < s S'ar putea ascund ignoranţa în care trăiesc! . Sunt suflete care, revăzându-se copiii lor, urăsc toată lumea! . Să fim drepţi cu cei drepţi, Ă îngăduit Cu cei ce greşesc şi să-i iertam cei ce ne lovesc din neputința d percepe adevărul! i * Un suflet generos, este ca o. ande aprinsă, când în singurătatea ta îi mai ai nici o altă sursă de luminis en- SE scen . Ne părăsesc cei ce nu ne înţeleg şi normal. ne părăsesc cei ce ne înţeleg şi nu se pot ridica la înălțimea noastră Şi e păcat. Suntem atât de singuri! . Prostul nu te judecă! El te condamnă! . Prostul nu te apreciază. Te laudă! . Prostia nu este contagioasă. Este ere- ditară! . Viaţa şi moartea sunt la fel Aceeaşi trăire, pe planuri diferite! Ei Sufletul este valoarea noastră intrisecă . Pentru un cuget onest, viața inseamna ascensiune anevoioasă. Pentru ur ezevenchi, "arta de a şti să cs: ere”! Cel care a înţeles sensul trăi şi după moarte! pd PA) feri î ă IL A suferi inseamnă = gândit O durere fizică este întoldeguna mai | mică decât o suferință morali. | Durerea fizică nu înseamnă suferinţă! | Zeii care nu ştiu încă ce ist suferința, vor trebui transformați în oameni! | . Caâtă suferinţă, când ţi-ai vărsat su- | fletul într'un altul care era mort! | . care te lovesc cu mărturiile! Cei ! tale, sunt groparii bunelor intenţii: - Unii consideră că trucurile de care; uzează, or fi strategii! . Mulţi dintre cei ce deţin arti de | a face bani, consideră arta gândirii! ca pe o îngelătorie! i Cei care măsoară viaţa cu banii. au murit demult! z “Cel ce se lasă cumpărat, nu are | (sii o valimee! A Uneori a preţui pe cineva, inseaumii o insultă! 20 -d | A mine. este cu mult mu! uree dt: Ma giterioară. In ea esc eu şi toate lumile cui au diăpârut până acum! i + VASILESCU 1989 lanuarie „ibertatena CONSTELAŢIA NEMURITORILOR + SUNETE DE STRADIVARIUS * Ce-ţi doresc eu tie, dulce Românie Ce-ţi doresc eu ţie,dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! Fiarbă vinu'n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; Căci rămâne stânca, deşi moare valul Dulce Românie, asta ţi-o doresc Vis de răzbunare negru ca mormântul Spada ta de sânge duşman fumegând, Şi deasupra idrei flutuve ca vântul Visul tău de glorii falnic triumfând, Spună lumii large steaguri tricolore, Spună ce-i poporul mare, românesc, Când s'aprinde sacru candida-i vâltoare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Ingerul iubirii, îngerul de pace, Pe altarul vestei tainic surâzând, Ce pe Marte'n glorii să orbească-l face, Când cu lampa-i zboară lumea luminând, El pe sânu-ţi vergin încă să coboare, Guste fericirea raiului cerese Tu îl strânge'm braţe, t Dulce Românie, asta . + îi fă altare ţi-o doresc . i am Şi'ncet să te apropii. Şi dacă stele bat în lac Adâncu-i luminându=l, E ca durerea mea s'o'mpac Inseninându-mi gândul, Şi dacă norii deşi se duc | EMINESCU De iese'n luciu luna, MIHA E ca aminte să-mi aduc De tine'ntotdeauna, 1889-19s9 Au trecut o sută de ani; o sută de ani de nădejdi, durere şi slavă, o sută de ani, de la dispariţia celui care a fost chintesenţa gân- dirii româneşti. : Poet prin vocaţie şi naştere, filozof profund, geniul minţii sale îl va aşeza pentru totdeauna pe piedestalul marelui circuit universal, alături de ceilalţi iluminişti ai epocii moderne. y Patriot înflăcărat şi cinstit, va rămâne un simbol de naționalism | iile următoare. creştin, pildă pentru generaţiile urmi TA că Vizionar profetie, aşa cum foarte puţini i-ar putea sta în rr mă, ei a încercat să mobilizeze spiritul creator şi fenomentul pa a românesc, exact în direcţia de unde mai târziu avea să vină tot râu peste neamul pe care l-a iubit şi căruia i s'a dăruit cu Sopa a Mt 5 Să-l pomenim la fiecare aprindere de candelă, să ni-l ac a : în cugete cu fiecare rugăciune şi aşa făcând, îl vom învia de tiecare dată. Pal as AL 250 ae Pa rosa ri ISTERUL BISERICI ÎNTEMEIERA BISERICII „2 PRI Sue în home fome e sie 77, 27 și nm ZI, 13-17). fit pentru ră opera îmi de ATEISM won grip de 17 mpi, pe Acnate texte unt forte în mâbemtaize e Dam sa Imteme- Sa ba miei, ca mru primite pentru determinati ferme Dimericii = fst ia „tasta cale moon motorii 97. Patra în Pige tată. Sfărgtta-a a ulmi Boul. Primii rea hui oma. Alegerea ap ont zi îmi aa, Po cauti dub îi în frunte cs Petru, capăt miri Sa e tegti. Mata, Mau ai crediniai creştine, și cele fmvierea din morţi (inoa) zi au ciminat prin moartea Pogrrirea să se ui Inus pe Cruce. Prin jeriia peste apatali, toată mompiaa mupremă a lui nus pe Cruce a fm? manifestarea către Dumnezeu, a fost sigilat Noul Testament a Bisericii ini Hristos, 2 m făcut mima, = ai lui Dombezeu cu Oamenii, prima zi din viața : Iovățicaii săi şi leus a fost plinirea legii creaturi, adică a i a ses 17 pe şi a Prfeţilor. EI mu a dis mântuită prin Hristos. Bise april: Si- tru Legea Veche, dia întă- întemeiată pe apomtoli, mâr : Petro pit-o, a desăvărgit-o, Noua — j a primit preze Andrei, legătură a Noului jerusalim sau sfânt, promis 2 < PRI III An vea ee îd P Meta aaa i TI să a îndrăznit ti Dumnezeu. ţ 1. Matei admugă că isus s dat aprmtolilor putere dei alunga spiritele i i de a vindeca orice fel del meputințe în [ini Pe meati capia lui luda îm home să boteze în i Pinului gi ri, invățându-i te câte le-a iată Fu sunt a sfârgitui hui” 15, Maru 1, Apostolilor 1, th): Papa Pius ai Vli-lea oboer- vă pe bună dreptate că precum Tati l-a trimia pe Fiul Său în lume, tot ma i nus a trimis pe apostolii n ritul devenit sutletul Biser Creştine, a inceput şi conti- nuat misiunea Sa de sfințenie “Spiritului Sfânt tuţii. cu întreită putere de şi Războiul din 1914 1918 să în suflete, a a-i fi oprit, ceda da dunarea credinreiailor, Ul met al întemeierii moment, progresul: De, in bimerieă (op.cit, pag. 240. Moale aceste acte, fiind un focar de cu Mu tmmbule mă mităm că a lui Isus, alegerea antireligioasă, Mapa E Li 7 3 n rea celor pamântului î 5 R erp Dece XE sati fâry y AZ aine Pogorirea Spi- organizatoare odă STR z . 4 constituiesc „ Însă abea aia emta ayezat Simon, | lor. 0" reinceput sistema ție lupta împotriv! zeu. împrejurările ! a s favorabile câci războiul y dezechilibrat multe conştiinţe, instinctele cele mai morbi de s'au dezlănţuit peste tot. 1389 Ianuarie Libertatea ATEISMUL Această lovitură a mişcat elemente de adevăr în ateism. lucru se datoreşte faptului ai XVI-lea profesorul bazele lumii vechi şi a trezit Dacă creştinismul nostru este că privim contribuţia lor prin Pomponat , bazându-se pe peste tot ideea de refacere imatur şi superstiţios atunci prisma valorilor eterne creştine. Aristotel, interpretat de a principiilor politice şi so- critica ce i-l aduce ateismul lar noi cu aceste ne ocupăm Averoeş pune în dubiu cisle pe care se baza viaţa işi are o oarecare justificare. în acest articol. lată pentru nemurirea sufletului, şi colectivă a naţiunilor. El blochează diferitele căi ce dă o impresie negativistă, explicând totul printr'o Cetatea Pământului s'a lup- pe care omul modern merge, Prin urmare în ordine in- înlănțuire de cauze şi efecte, tat cu toate forţele ei pentru cu scopul de a opri înţelege- telectuală originea păgânismu- separă complet domeniul minţii a reorganiza societatea şi rea lui Dumnezeu şi caută lui contemporan o găsim impiecd. în de cel al credinței. Acesta e a împiedica creştinismul să să-l îmbuneze pentru planuri- Raţionalism. Raționalismul primul catechism al liber-cu- împrăştie sufletul regenerator le lui. lar greşala ateismului din sec. al XVI-lea, ridicân- getătorului. La Padova studiau al Evangheliei. este că el ia aceste desfigu- du-se impotriva dogmei creş- foarte mulţi, şi toți au dus Francezilor le-a rezervat rări ca monetă bună, şi le tine, a trecut de la negarea cu ei aceste idei. Se dezvoltă laicismul care, conform tempe- socoteşte ca substanţă a lui Dumnezeu personal la foarte mult cultul minţii şi ramentului lor, descreştineşte credinţei în Dumnezeu, negând religia naturală, apoi la dais- se ajunge să se afirme că sufletele fără violenţă. El credinţa luată în întregimea mul metafizic, apoi la concep- studiul adevărurilor religioase sia perfecţionat apoi prin ei. ţia unui Dumnezeu substan- aparţine filozofiei (impotriva colectivismul revoluţionar. Pentru a înţelege fenomenul ţial spiritului nostru sau acestui curent se ridică A prins în Germania misti- ateismului modern trebuie naturii. Astfel mintea uzur- Raymond de Sebonde în cartea ca hitleriană care, a aruncat să studiem istoria lui, rădă- pă Infinitul şi se inimile în materialismul cel mai distrugător. În Rusia, comunismul cel i supune sa des Creatures şi Montaigne cinile din care a crescut în pe sine ca obiect de adorare cu Apologie (aici atacă prea diferitele _domenii din viaţa „din partea omenirii. mult puterea minţii). Astfel la începutul secolului al mai violent şi sanguinar sa XVII-lea umanismul începe fost deziânțuit din partea să se transforme în curentului laicist. lar în toate raţionalism. ţările, el şi-a format noi bata- lioane: Francmasoneria reor- ganizată a fost însărcinată să pună mâna pe toate insti- taţiile politice şi pe toate aperele sociale; Liga Dreptu- rilor Omului a primit ordinul să împrâştie spiritul păgân în toste legile; sindicatele roşii lucra la apostazia masselor şi instaurarea dictaturii pro- letariatului; miile de fără-Dum- nezea căutau să lichideze, în toate ţările, dumnezeescul. Astfel, ateismul a devenit un fenomen foarte în (vA URMA) RUG CITIŢI ŞI RĂSPÂNDIȚI pagane scop să siibească credinţa —socislă Curente din afara 1. În secolul al IV-lea sa celor care cred încă în Dum- domeniului filosofiei au veşte- făcut fuziunea între E ezg mezeu. şi mai ales să oprească jit credința în Dumnezeul antică şi a fiece . sufiui credinței în generaţiile cei viu: literatura, arta, elaborându-se as o gândi tinere politica şi totalul disciplinelor re religioasă ale cărei rădăcini Dar şi în lumea liberă, sociale şi ice, au ersu adânc înfipte în Reve- în. țirile cu o tradiţie creşti- eliminat pe Dumnezeu din iaţe (Descoperirea Dumneze— mă seculnră, în care me se câmpul viziunii lor. În ordi- iască)- pune mici o piedică în precti- me intelectuniă s'a întronst 2. Cu luarea Constantinopo- ea şi profesiunea creştinis- curentul raţionalist; în ordine lului ie 1453, au venit grecii mubui, ateismuil a făcut pene- morală, curentul maturelist; în Italia şi a început studiui trei remarca bile . Oamenii în ordine politică, curentul cărţilor vechi pe care greci n demmit atât de stăpâni statist iar în ordine socială, le aduceau cu ei (în Univer- pe destinul lor şi au câştigat curentul marxist, st stadiul e vel <a um control atât de mare asa Aceste patru curente du cine), şi astiei mulți au pre maturi îmcomiurătoare zidit Cetatea Pâmântului de-a ceput să dubiteze de valoarea încât pentru mulți Dumnezeu lungul veacurilor instaurănd di imtelectaaile - îmelevanti. Sa în- păginismul contemporan. Vie „prin ai dea o mu E ia că “Damneare [mind pe rând aceste cu- orientare spirituală spre rea: e mort” şi se incearcă să rentă, vom începe cu ape imediate, dezvoltând - mmm | creştinismul îm nature Dumnezeului interior, Pa am atm umamistie RAȚIONALISMUL formele naturii. ( memisaul= cemmpazibii sedere amare exitul antichității care încear = în cele ce urmează vom că so reinvie). Primii omanisti ky * în contempo- ardta cae perseamlități de însă au rămas ataşeţi credin- cure ma-i seamă, de-a lungul veecurilor, (i tradițiceale Pico dela ae trebuie au pus câte o cărămidă le Mira=dicie, Erasm). îmgelegen acest zidirea Cetiţă Pimibatuiui. O Universitatea din Pacora _“ E cei de ie Morii bamar-egze = aă O să-l îmţele- ca impresia a pi [.] LU Î | | | i | SA Libertatea Ianuarie IL» (XXXIIIIIIIIIIIII II IIIIIIII II III II CEXXIXALILIXIXAXIXIIIII CELE CINCI MOMENTE DE RENAȘTERE NAŢIONALĂ ROMÂNEASCĂ Y E tireuca MOMENTUL 1937 S'au scurs ani de ln încheierea capi- "polul migel, mu nuterit con mai ru. tolului precedent. Avem întotdeauna con înfrângere din analele istoriei i. mai important, mai urgent de făcut. Ne politice. Hăsăm furaţi şi duşi de şuvoiul vieţii, Vronu să subliniez nici, pentr amânăm, uităm, de mâine, că biruința momentulu Mă întore ln aceste însemnări despre nu a constat în voturi, Ci în loctiu Căpitan şi miracolul revoluţiei legionare, tiranului şi cotelor lui de mu cu un sentiment de vinovăţie, cu conştiin- de politieleni venali şi trădatori ţa de a fi neglijat cea mai esenţială dato- ales în domnitaton comportării rie a inimii şi a metaforei mele. alogătoare. N'au mai fost mase di Ajute-mi Dumnezeu ca măcar de acum ranţi, de bătăuşi şi boţivi,cu phinen încolo, să mă ţin mai apronpe acestor ționră şi clondirul de trâncau mărturii, ce-mi aprind şi limpezesc sufle- Nu. Au fost coloane de ontaşi tul, Ce mă mântuie. Stau să descriu "mo- formidabile credinţe, pâlcuri și mentul 1937", Un moment în eternitatea arcaşi, hatmani şi crăişori, vonind din străfunduri de istorie, pentru n un moment unic, de Bărbâtonre românesc înviat. Un moment de mare minare mistică, până'n cele mai înder tate colţuri ale pământului şi ființei i neşti. Un moment în care nonmul şi-şi ceteşte chomarea de destin riile omeneşti şi spirituale date lu Dumnezeu pe planetă, Alegerile din 1937! Au fost sut cazuri când sate şi sectoare întregi au votat. S'au oprit în faţa secţiilor votare. Au ţinut ore de tăcere şi di tate, refuzând să ridice mânuşa pre rilor jandarmereşti. Apoi în acoenș mensă şi grăitoare tăcere su întors a să. În această ţinută de trezie Şi mân drie legionară, a fost mai mult docat destinului românesc. Un chinuit şi glo- rios deceniu în tinereţea men, în visul meu românesc. Zic un moment, înțelegând: "un miracol”. O schimbare la faţă, la inimă, a întregului neam românesc. Feno- menul spiritual al acestei schimbări s'a întâmplat între 1922 şi 1937. Inceputuri- le eu nu le-am cunoscut. Eram copil pe-a- tunei. Eu am intrat în şuvoi în 1930, deşi ochii minţii au început să vadă drumul tragic şi luminos al neamului de prin 1928. Dar am fost binecuvântat de cer să fiu părtaş şi purtător de steag în. anii de apogeu şi biruinţă a acestei mari transfigurâri româneşti. Am ales anul 1937, pentru că în ale- gerile acelui an, neamul nostru a dat şi a trecut examenul cel mare. Şi-a dove- mA = casti Aha iapa A zimpe pr ae Se mai mult decât un câşuj E e _ rin această comportare, le i e poate E pri fire £ Pi 4 totul nouă, necunoscută şi nepreţuiti LAS er ii mai înainte, neamul nostru şi-a găsit citea i centrul spiritual, 1 near De IN itru cine au votat şi dacă au votat; când Acestea, a (0 n moale , reodată, i j partidul de In guvern folosea jandarmeria Şi-a pierdut ultimul dram de libertate nou a fost miracolul la care 6 o y şi armata pentru a fura urnele, arestând Politică. Căpitanul, marele educator, a părtaş şi martor, în anii tinereţii mele, “oamenii politici din opoziţie şi maltratân- fost târit în procese nedrepte şi apoi din România. Omul nou român a biruit du=i până la nerecunoaştere şi imbecili- omorit. Tineretul ţării, care a văzut în 1937. Atunci nu s'a dat numaio bătă- zare; când masele largi ale poporului nu lumina, a fost scoborit în prigoane şi lie electorală oarecare. A „fost o bătălie aveau nici cea mai vagă idee despre fe- întunericul temniţelor, iar marile mase de destin. Un examen prin care ne-am dul cum e guvernată şi exploatată ţara ale poporului, țărănimea şi muncitorimea, dovedit dreptul la viaţă, omenie şi adân- întreagă; când neamuri şi forţe străine Au fost scoborite în cea mai neagră robie. că teamă de Dumnezeu, pe plan istoric puneau stăpânire pe bunurile cele mai Şi această robie continuă şi azi. S'au Mai mult: pe plan de veșnicie. de seamă ale neamului nostru, lăsându-ne Schimbat numai tiranii. Robia a rămas Poporul nostru n'a mai avut oca- săraci ca degetul, în propriul nostru pământ; recul - zie să-şi mai demonstreze trezia şi demni- > Merg E pe tatea, pe care le-a înscris şi dovedit VA URMA În Decembrie 1937. “Cele mai multe voturi atunci le-au obţinut Ţărăniştii, care au făcut pact Legionară (Partidul Totul „ În al doilea rând am venit, — ... prezidat alegerile de lege E adevărat 1983 Tanuarie Urmare din pag.! unde foametea, teroarea şi mult produsul naţional, refu- cuceriri, care dau regimului războiul, macină toată ener- giaţi români primesc azil po- alimentul ideologic, azi gia unui popor. litic, fapt de neconceput, ajuns în stadiul de foamet Rămân acum ţările din Estul într'o epocă de ascensiune. fizică, deci a atins momentu Europei, care cunose chiar In Algeria, regim similar, eşuării, care precede întot- o evoluție contrară ascen- cu osatură marxistă, revo- deauna decadenţa. siunii, Perestroica lui luţia flămânzilor a plătit un Echilibrul precar, stabilit Gorbacev, cu intenţii vădite tribut greu, aproape o mie pe vârtul unui pisc, ne fiind de a prelungi viaţa regimului, de morţi. Acest preţ a obli- posibil, nu rămâne decât prin asistenţă de oxigen proas-! gat regimul să se retragă retragerea pe "poziţii stabi- pât, importat din Occident, pe poziţii mai "democratice", lite mai dinainte", cum ar a creat în interiorul Rusiei În România, foametea croni- fi definit-o termenii de stra- sovietice, anumite agitaţii, că ă creat o stare premergă- tegie militară. care, fapt evident, nu mai toare revoltei. Putem iarăşi confirma, fără sunt reprimate sângeros, Analizând toate aceste simp- a fi desminţiţi de evenimente, stăpânirea limitând acţiunea tome, putem deduce câ faza că a fost, de acum amorsată sa la defilarea ostentativă -ascensională a trăit. Atunci,__coborirea. Ea va fi acceptată a forţelor de Securitate. Opi- nia publică mondială a devenit foarte alergică la vărsări de sânge, de proporţii apo- caliptice, aşa cum a putut să-şi permită Stalin, în epoca de izolare totală de restul lumii. Azi, după 70 de ani de experienţă deficitară, regimul are nevoie de trans- fuzie economică, cu de a sucomba. Va mai găsi partea Statelor ajutor de vitală pe spatele Europei amenința- tă cu invazia. De reţinut însă o dramatică lecţie a ii toriei, anume: Statele Unite vor supravieţui alături de ropa sau se vor prâbuşi bn cu ea. Altă alternativă nu există! În Polonia, situaţia econo- mică datoriile externe poate, Unite acest necesitate, i Trupele vietnameze se retrag din Cambodgia. Să fie acesta un sem de alunecare a Imperiului Roşu? după starea abuzuri foamet=, nu pentru avân comunism E de Agitaţiile continuă şi scân m declansa revoir Reamintim vechilor abonaţi ai ziarului "Libertatea" care au primit în continuare publicaţia noastră, că a sosit momentul reînnoirii abonamentelor. E Vă rugăm aşa dar, ca începând cu luna lanuarie 1989 să vă reînnoiţi abonamen- Fără sprijinul dumneavoastră, nu putem exista! “Cecurile sau Money-orderele vor fi trimise pe adresa: Ovidiu Vasilescu P.0.BOX 27 et REGO PARK, N.Y. 11374 | ă ia Deir a preţul unui abonament este de 25 de dolari USA pentru “Statele Unite şi 30 de dolari USA pentru Europa şi restul lumii. ia Vă mulţumim, Redacţia PE 1 ZA RE la Sperăm să nu fim puşi Cei care se ocupă cu p: şi în situaţia să punem în __ astfel de furturi, este 7 pi i în adevărata ei e A e e hi „_soana redactorului pu- E i „MEcoul Romă- îi (i » ape tea pap Redacţia Libertatea Deocamdată, echilibrul este perturbat, suferind cutremure, din ce în ce mai brutale. Economia este factorul esen- ţial, ea ignoră ideologiile. 150 miliarde de dolari datorii, 0 economie în derută. te, datorii... Simptomele acestea, trate pe inevitabile, să comparăm vaziilor Foame- înregis- scara seismelor, ca ne iîndreptăţeşte comunismul in- barbare, în decursul istoriei, care s'au făcut re- marcate prin atrocități identi- ce şi care au dispărut într'uni! timp, relativ limitat, fără a lăsa alte urme, decât amin- tiri de teroare. Pe unde tre- ceau caii lui Atila, legenda, nu mai iarba. Pe unde a munismul, nu a lui decât ruine. trecut co- lăsat în urma| Filon VERCA DE ZIUA TA TIRANE.. Urlând în "osanale" Bănd sângele vărsat, Vă afundaţi în rele Cum n-au mai existat! Voi aşezaţi la mese Cu pântecul umflat, Nu-i timp ca să vă pese De neamu'nfometat! De ziua ta tâlhare Cu sluţii chefuieşti, Ca un convoi de fiare, De javre omeneşti! Voi ne distrugeţi neamul! Copiii se'nrăiesc! Ruşine e de veacul Şi neamul omenesc Ce lasă să trăiască Ca oameni pe pământ Pe tine cu-a ta hoardă! De n-aţi avea mormânt! De ziua ta păgâne Îţi faci bilanţul crud: Ai vrea să se dărâme Tot ce e sfânt sub cnut! Sub mâna ta barbare E noapte şi omor! Doar plânsete de mame Şi vaiet de popor! De ziua ta nebune Zadarnic bei şi strigi! Te vor strivi haine, Sărmanii sub opinci! Dr.Grigore_SCHi! Iibertatea Ianuarie Anti-patriotie, fără sa fi exin- renbilitare a trădătorilor! iza Bit ui obuae tat în prealabil o înţelegere ŞI nici de revalorizare a unui ă-- tu = terei Care să garanteze salvarea trecut încărcat de inconştien- i i Heamului printr'un armisti- ţă și neputinţă. pie mai târziu ţiu onorabil. A fost PENTRU IN. "$ Su MI veniţi din PRIMA OARA IN ISTORIA pentr si îi SA i tepele ... LUMII când şeful suprem al u- nici o în „cei din ţară Diviziile pgormane veniseră unei arma te neînvinse şi în (fraţii noştri care suportă - al a tar. tre ani „Ni condiţii de a continua ube- Apăsareu comunismului, lip- e E) it Va î. intrun iul cu demnitate, dă ordin urile economice, bestialitata re ară ş age mari d] să înceteze orice ucţiune de Securităţii şi tirania hâdă e iii e pre ermania apărare n teritoriului naţional, a unui neputincios mental ra dură un tra- permițând inamicului să cap. ŞI moral ce-a ajuns setul le nţă şi cooperare tureze peste 150.000 de com. Statului) merită loată dra- militară pentru a fi dezrobi- batanţi gata de acţiune. gostea şi simpatia noastră, i pa mec din _ ghiarele Putem numi îmi un asema- Cei din lumea liberă, etice, Ema deci nea act=erolam... înţelepeiu- Pentru rest însă - adică aaa de ALIANȚĂ CONSIMȚI- ne... viziune politică... pa- esenţialul - nu mai suntem TĂ, lar nu DE O OCUPARE triotism? Lumea românească deloc de acord cu opinia Diul VIOLENTĂ A ŢĂRII. Oeupa= şi istoria nenmului l-au nu-, A.Bardescu, Nu suntem "stra- Me nazistă a putut exista mit TRĂDARE! — Atitudini tei" de cafenea cum ar lăsa în Olanda, în Franţa, în Ce- regală a servit Oecidentalilor, Să se înțeleagă autorul arti- hoslovacia etc. dar NICI O fară nici o îndoială, Şi mai colului şi nici nu judecăm DATĂ ÎN ROMÂNIA! ales, a servit Sovieticilor, Situaţia din ţară prin prisma Menirea Dlui A,Bardescu care au marcat evenimentul color departe de evenimente în a expune realitatea isto- trădării prin decernarea celei A celor în afara primejdiilor vică este cel puţin în contra- mai înalte decoraţii sovietice continue ce paşte omul. Privim dicţie cu faptele, pentru de razboi... regelui Mihai, însă starea de fapt în circu- nu spune că-i o adevărată Tristă şi înjositoare recu- itul epocii, în măreţia exem- zneală ce învăluie un noştinţă din partea duşmanu- plelor şi'n interesul permanent i aere fe aur lui de moarte al neamului al neamului. românesc, după un război Trăim o epocă în care - ie oua decât de nobilă purtat întru salvarea... mântările Sia ile E atitudine ță de cei peste NEAMULUI! mulțimile spre ideea de liber- trei ani de cumplite lupte De altfel, vinovăția fostu- tate şi justiţie. 'Toate popoa- duse cot la cot, români şi lui rege Mihai este recunos- rele lumii căzute sub dicta- germani, pentru apărarea cută chiar de DI.A.Bardescu tură şi tiranie luptă din răs- patriei noastre şi a unei Eu- când spune că '"Vinovat nu puteri pentru a se smulge este EL şi nici lui”. situaţiei în care se găsesc. A puerilă în fața fap- În Vietnam, în Sri-Lanca, anul pă a istoriei, Au mai în Nicaragua, în Angola şi t icălogi | A E care-au trădat Corpurile de i condu anti- românească , pusă ln a tă, ntregi cale în anturajul regal şi s'au pus în slujba patriei, chiar în incinta palatului.,, fară teamă de ce-i aşteaptă Au mai fost şi diplomaţii de în crunta încleştare. nuanţă titulesciană, care Măreţia exemplelor este dominau în Ministerul de de neuitat! Zilnic cad eroii Externe... Au mai fost... neamurilor asuprite într'o Au mai fost... luptă inegală, dar totodeauna Dar după cum marea deco- reîmprospătată de legiunile raţie sovietică n'a fost decer- celor ce-şi iubesc neamul. „mată decât regelui, deaseme- Actele lor au devenit legende ză nea vinovăția cea mare se şi epopei, pe care le răspân- ungere ip răsfrânge şi ea asupra aces- desc în lume, presă şi publi- i .. unui Ad sovie- tuia. Reabilitarea şi revalo- caţii. Respectul şi admiraţia : tema Transilvaniei, rizarea acestui personagiu se revarsă peste aceste po- lupte impotriva celor pe ta înaltă tradare, neamul ile sunt de altă natură - i îi pierdut câteva sute de distrugeri de biserici, cruci- cai pa ii de români - fie prizonieri ficarea satului a mt . - ri înnoite, Fi matei fi aplauda în vagi - Dio ombglanii piulisă lineuri. mereu Inna ilie i e a. RE AR can = M-a al on: gele ca de un fenomen de supunere, la atitudini E UE Tae e Boca aa N E Mera an 0 i pionii de ia e Ma si înalte ului rege. ai caută să se prinzătoare din partea unui 1950 CE prin tare omul de ta condiţia lui de în) Ste țean pentru a deveni un pa triot conştient. Peste tot unde exista tiranie comunistă, acțiunea ei distrugătoare este aceea. cu aceleaşi metode, cruzimi ai rezultate. Marxistii și rogi. murile comuniste nu au 1 simpatii, nici respect, nici consideraţie pentru cei cred că pot trece greul prin Bşteptarea unor zile mai bune Sau prin tăcere şi răbdare. Nu prin punerea în care A proverbului mate cu dracul pâna : puntea” ne vom salva! Au pus-o în Aplicare cei din preajma lui 23 August şi s'au văzut “rezultatele ... De aceea prin actul lor hecugetat A DEVENIT ADEVĂRAȚII VINO. VAȚI Al TRAGEDIEI NAȚIO- NALE! În clipa de faţa, neamul 'românese are nevoie de EROI de OAMENI DE SACRIFICIU! Prin ei neamul se va ridica lar nu prin căutarea de scuze în favoarea celor din țară care aşteaptă să se schimbe ceva din cer senin. Sau cu atât mai puţin prin "Dar ce autoritate avem noi să îndemnăm = NIREA celor rămaşi în țară”; frază prin care se spală pe mâini cei din exil. Avem, nu numai autoritatea morală necesară, dar chiar datoria de a deschide ochii celor din ţară şi a-i îndemna la luptă. De ce? PENTRU CĂ R R DUSA DE = ai să Cel din ţa u RĂSPUNDE REA MARILOR SACRIFICII ALE MOMENTULUI - cei din afara hotarelor au RĂSPUNDE- REA LUPTEI PRIN CUVÂNT ŞI SCRIS. Aceasta este misiunea omu- lui conştient! Nu se poate salva națiunea fără acceptarea acestor realităţi, poate că injuste din punct de vedere al primejdiei şi al sacrificiilor inerente situaţiei de fapt. Dar marea primejdie este NEINTRAREA ÎN FOC A RO- MĂNILOR DIN ȚARĂ, precum şi TRISTA NEPĂSARE A ROMĂNILOR LIBERI FAȚĂ DE ACȚIUNILE CELOR DE ACASĂ. Nu plângându-le suferința. nu afirmând că întradevăr la noi nu există nici o posi- bilitate de reacțiune... nu susținând pe toate tonurile că exilul înţelege soarta celor de acasă, fraţii de acolo vor căpăta tonusul necesar unor acţiuni răscolitoare. ., CI din contră, numai prin- tr'un ÎNDEMN PERMANENT la renaşterea unei conştiinţe de răspundere, la exaltarea virtuţilor strămoşeşti, la acceptarea unei trăiri de de pitonuoe ei a trădătorilor r a 'orilo pote E SINGURA CALE A REINVIERII NAȚIONALE! Aşa cum în 1944 vinovaţi au fost cei care au trădat 1. ORIGINE ŞI OBIECTIV a origine, comunismul a fost o creaţie Kazaro-evreilor, populaţie de origine aşezată în sudul Rusiei, între iă la dictatura stalinistă, care i-a şi înlocuit cu elemente ruseşti, sfârşit, a treia teorie, susţine că ul central comunist, s'ar afla în mâna „forțe mongolo-chineze, având ca obiec- reînvierea vechiului imperiu al lui „ menit să cucerească şi o că întreaga populaţie a planetei. Mai târziu, comunismul s'a organizat în Europa, printr'o societate secretă, „conspirai, -ă, înființată prin anul 1820, re s'a ramificat în diferite ţări, întemeind y 258 Alianţa Comunistă cu sediul la Lon- a ca şef pe evreul Karl Marx. a născocit aşa a luptei de clasă. Prin luptă, se urmăreşte instigarea clasei iuncitoare, împotriva celorlalte clase, pentru le deposeda prin violență de proprietatea ivată, în scopul mincinos că astfel se îmbunătăţi starea economică a clasei muncitoare şi apoi va deveni clasă conducă- „toare în Stat. i Această tactică diabolică, tindea la maăci- „marea din interior a puterii popoarelor şi Ia canalizarea lor, spre comunismul înro- bitor. Planul a fost cu perfidie premeditat „şi aplicat, întrucât masele populare ademe- nite cu promisiunea unei vieţi mai bune şi mai drepte, s'au înrolat ca luptătoare slab exemplu: Albania, Coreea izvorite Concentrarea capitalului şi exploatarea omului de câtre om, dar tocmai acest Prin exproprieri şi aşa zisele naţiona- ajutată de alte rude e şi cu sprijinul interesat al Mos- au adus o ţară bogată şi o populaţie de milioane, la sapă de lemn, întune- frig, foame, boală şi teroare poliţie- toate cazurile, membrii clanului odată instalați la putere, devin 'alişti, întrucât dispun de întreaga până la prin nuante, salarii deluzorii, lipsă căldură, alimente şi asistenţă falselor teorii marxiste, totuşi comunistă se intensifică, stă- aproape jumătate din suprafa- declară pe va cuceri CUNOASTE o simplă expresie structura lui, Națiune şi Destin Is aceste în familia mondială a Statelor lumii. Factorii nici independente. Ianuarie Minciuna, înşelarea popoarelor, pauperizarea, teroarea nelimitată şi asasinatul. Ceea ce este foarte grav, rămâne, faptul că Occidentul nu numai că nu se apără în fața acestor ameninţări, dar chiar ajută comunismul în realizarea obiectivelor sale. Astfel, revoluţia bolşevică din 1918, a fost salvată de Preşedintele SUA, Wilson. La fel, Preşedintele Roosvelt, a dat ajutor militar şi economic lui Stalin, să câştige cel de al doilea război mondial, să cotropească Sud-Estul Europei, Ţările Baltice şi jumă- tate din Germania. Tot America a consimţit la zdrobirea revoluţiei maghiare şi la invazia Cehoslovaciei. Astăzi, mai mult ca oricând, comunis- mul se aprovizionează cu cereale, din recol- tele statelor capitaliste. 2. COMUNISMUL NU ESTE O REVOLUŢIE Comuniştii n'au ajuns la putere în nici o ară, prin revoluţii organizate de ei. Numai după ce alţii au netezit terenul, s'au infiltrat şi comuniştii prin fraudă, violenţă şi crimă şi au acaparat puterea. Astfel, in Februarie 1917, şefii bolşevici, Lenin, Trotski şi alţii, se aflau în exil, iar Stalin, era deportat. Rând pe rând, socialiştii revoluționari şi social-democraţii, adevăratul motor al revoluţiei, au fost eliminaţi de la locurile de comandă şi inlocuiţi cu bolşevici. Numai după ce au avut certitudinea că stăpânesc masele populare, bolşevicii au alungat guver- nul provizoriu şi s'au instalat la putere. Instaurarea temporară a puterii comuniste în Spania, s'a realizat după aceeaşi formulă. În România, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Țările Baltice, comuniştii au fost instalaţi la putere de către armata sovietică de ocu- paţie, cu concursul marilor democraţii occi- dentale. Fidel Castro în Cuba, n'a cucerit oare puterea în calitate de şef al unei revo- luţii naţionale. Numai după consolidare si-a scos masca şi a dat revoluţiei o direcyie - toi. 4 [Siavii A Indochina -Minh, cucerirea pute- rii s'a făcut prin teroare, nu prin revolu- ţie populară. ăn Numai când majoritatea populaţiei unei ţări, aderă la mişcări şi schimbări sociale, se poate vorbi de revoluţie, cum a tost cazul Revoluţiei Franceze din 1789 şi Revoluţiei Ruse din Februarie 1917. Istoria n'a înre- gistrat însă nici o revoluţie făcută de co- munişti, 3. COMUNISMUL ESTE O CONSPIRAȚIE Puterea comunistă, nu constituie o emana- ţie a naţiunii. : Impulsul de formare al unui partid comu- nist, porneşte de peste hotare, de la Inter- naţionala Comunistă. ȚŢelul final al unui partid comunist este nimicirea Statului Na- țional, pentru ca pe ruinele sale să se ridice un Stat nou, controlat de forţa internaţională, se bazează pe aşa zisul centralism democratic şi nu pe votul membrilor sâi. Orice partid co- munist nu are nimic cu democraţia. Toate funcţiile sale sunt ordonate de conducerea su centrală, pe baza celei mai tiranice dictaturi. În comunism orice libertate individuală, este din faşă anihilată. Nici chiar Secretarul Par- tidului comunist, nu dispune de libertate de- plină, deoarece el oricând poate fi detronat de conducerea ocultă, a conspirației comu- sin Edge oii Stat comunist, este numai lipsesc factorii principali: Naţional. Deaceea, s'au introdus prin fraudă State, naţionale, ne fiind nici autonome REA SI COMBATEREA COMUNISMULUI Libertatea Dr.Filip PĂUNESCU Autoritatea lor emană numai de la Inter- naţionala comunistă. Toate organele Statului comunist, sunt creaţia aparatului de teroare şi servese numai la expansiunea comunismului în lume. w. STRUCTURI PARALELE Partidele comuniste, sunt deci numai instrumentele fidele ale Centralei comuniste, La fel sunt infiltraţiile de agenţi pregătiţi în scolile de spionaj de la Moscova. Scopul acestora este să debiliteze prin orice mijloa- ce, stabilitatea societăţii occidentale. VA URMA Continuare din pag.10 vor fi cei care înţelege datoria de luptă- tori şi misiunea de români. Adică = laşii, vânduţii, trădă- torii, pescuitorii în ape tul- buri, indiferent de argumen- tele ce vor aduce în favoarea tezelor lor. nu-şi vor Cei ce acceptă trădarea şi găsesc justificări trădăto- rilor, TRĂDAŢI VOR FI SAU TRĂDĂTORI VOR DEVENI! Din ei vor apare vinovaţii viitorului... Românii trebuie să se smul- gă din această buimăceală în a_ neputinței care-i ţine din afară să termine pentru totdeauna cu certurile, ambi- ţiile şi combinele extra-naţio- nale care-i înjosesc şi-i aruncă în ghiarele celor ce nu aşteap- tă decât asemenea situaţii. Actul lor de căpetenie trebuie să devină ÎNDEMNUL FĂRĂ TE A M Ă întru ieşirea românilor - atât în exil cât şi în ţară - din nepu- tința care-i menţine nepăsă- tori şi apatici în faţa trage- diei naţionale. Atunci numai vinovăţiile din trecut ca şi vinovăţiile din viitor vor căpăta adevă- rata lor culoare de cenuşă, ce nu merită nici iertare, nici compâtimire. Cl numai dispreţ şi înfierare veşnică. Faust BRĂDESCU 11 Libertatea "9 19383 APARIȚIILE MAICII DOMNULUI LA measuzorie INTERVIU TELEFONIC CU Pr Ovidiu Vasilescu: Urmărim cu interes în presa exilului insistența ce o puneţi în ar- ticolele dumneavoastră asupra răspândirii mesajelor Maicii Domnului de la Medjugorje Vreţi să spuneţi câteva cu- vinte pentru cititorii ziarului “Libertatea” pe această temă? Pr. Dr. Dumitru Ichim: Este o bucurie pentru mine ori- când şi de oricine sunt soli- citat să vorbesc despre Med- jugorje. Despre ce este vor- ba? Pe 21 lunie 1981, Maica Domnului s'a arătat unui grup de şase copii din acest sat din Jugoslavia, şi le-a dat anumite mesaje care privesc întreaga omenire. De la aceas- tă dată, până astăzi, Maica Domnului le-a apărut poate de vreo 2.000 de ori, dacă nu şi mai mult. 0.V. Cum se prezintă o ase- menea apariţie? D.I Copiii sunt în rugăciu- ne şi deodată Maica Domnului le apare ca o persoană pe care o văd tridimensional şi cu care pot discuta. Copiii o descriu ca fiind o tânără de 19-20 de ani, de o frumu- seţe divină, dincolo de orice cuvânt, D.V. E greu de crezut că... D.1. Ştiu ce vreţi să spuneţi, pă este o reacţie firească. L rând Sepii s'au Mirjana ='a suzi seste Domnului o să ne arate nouă? Şi şi-a continuat drumul, neîntorcând nici măcar capul spre apariţie. Pentru a se încredința că nu e ceva dia- bolesc, copiii, după cum au fost învăţaţi, rostesc de şapte ori Tatăl nostr... Bucură-te, Marie şi Slavă Tatălui. Maica Domnului, în loc să se înde- părteze, cu un zâmbet înţe- legător, spune alături de ei rugăciunile, cu excepţia celor dedicate ei. Acelaşi zâmbet înţelegător îl vom găsi şi în a treia zi, când Vicka o stropeşte cu aghiazmă şi-i spune: "Dacă tu eşti Maica Domnului, stai cu noi. Dacă nu, pleacă!” intregul sat s'a îndoit la început, chiar şi familiile copiilor. Au apărut tot felul de glume pe seama lor. Chiar şi preoţii s'au îndoit şi au cercetat cazul cu multă grijă, dar până la urmă toţi au crezut. Erau prea multe probe pentru a te convinge că e vorba de ceva adevărat. 0.V. La ce probe vă referiţi? D.I. Cineva inventează minciună spre folosul lui, iar la copii, mărturia că U se arată Maica Domnului le aduce numai necazuri. Lumea îi ia la început în bat- jocură, autorităţile biseri- ceşti şi de stat îi interoghea- ză. Ipoteza că au fost puşi de preoţi cade, pentru că preoţii au fost la ânceput foarte suspicioşi, iar că au făcut-o pentru a atrage aten- ţia, iarăşi cade, copiii fiind de o modestie rară, în spe- cial Ivan Dragicevic, deşi Halucinaţii? Halucinaţia în sine este psihică anor-| nuț.4 examinările grupuri de doctori îndeaproape. vreo 50 de apariţii au folosit i instrumente, estesiometru, Mach 10, poligraful encefalograma, cardiograma etc. Chiar faptul, să zicem, că cineva "halucinea- timp de şapte ani din punct vedere medical, este o minu- autorităţilor comuniste? Ca de obicei: interogatorii, s'a pus în faţă că fără consimțământul părinţilor. documentar despre Med- cu foarte multă lume adunată acolo. zece milioane nu este o exagerare. Care este poziţia Bi- Biserica nu s'a pronun- Ea se apropie de multă prudenţă. neagă, dar nici nu îl confir- mă. Nu a dat încă un v dict. La Fatima, de exemplu, au trebuit să treacă ani şi ani până când Biserica şi-a spus cuvântul. Este ceva similar cu canonizarea sfin- ţilor. Credincioşii păstrează în tradiţia lor pe sfinţi uneori sute şi sute de ani până când ierarhia subliniază această tradiţie prin actul canoniză- rii. O.V.: Care ar fi, pe scurt, esenţa mesajelor Maicii Dom- nului? D.1.: Renunţarea la păcate şi întoarcerea la Dumnezeu, împăcarea interioară şi împă- carea cu alţii, întărirea credin- ţei, rugăciunea, curățirea sufletească şi luarea Sfintei Împărtăşanii, precum şi pos- tul miercurea şi vinerea. Din cauza păcatelor, lumea este ameninţată de o mare catastrofă, deaceea se cere un post sever cu apă şi cu pâine pentru înlăturarea râu- lui. O.V.: Am auzit de nişte mi- nuni care au avut loc. Des- pre ce este vorba? D.1.: Cea mai mare minune este transformarea interioară a multora care au vizitat Medjugorje. Deasemenea, au avut loc vindecări miracu- loase, peste vreo 300 fiind înregistrate de biroul pa- rohiei. O.V.: O întrebare mai difi- cilă: Dumneavoastră sunteţi preot ortodox şi păstoriţi o parohie ortodoxă, iar tot ce are loc în Medjugorje poate cazul nostru, la la ortodocşi la catolici, Maica Domnului este aceeaşi. Mesajele Prea Curatei Fecioare nu sunt adresate numai copiilor, ori parohiei catolice "Sf.lacob ori comunităţii din Medjugorje, ci întregii lumi. Intoarcerea la Dumnezeu, adică regăsi- rea omului a ceea ce este el în esenţă "chip al lui Dum- nezeu”, este un mesaj etern, valabil de adevărat ecumenism Creştinului nu i se cere schim- barea ritualului răsăritean sau apusean, ci schimbarea inimii într'o zidire a Spiritului Sfânt. Ecumenismul în zilele noastre, cu durere trebuie să o spun, e mai mult un e - cu - cinism. Noi, orto- docşii, suntem insultaţi în fel şi chip pentru că nu ne facem uniţi, dar cu ce este vinovată legea ortodoxă dacă aceiaşi comunişti au închis Biserica Unită, iar pe ale noastre le dărimă cu buldo- zerul? De ce uităm că Patri- arhul Răsăritului şi Papa Apusului s'au sărutat după o schismă de 1.000 de ani? În acest sens, Medjugorje este o şcoală care ne întoarce la creştinismul primar, în care se punea accent nu pe administrativul geografic, ci, în primul rând, pe prima- tul dragostei între fraţi. Este ceeace Sfânta Fecioară la Med- jugorje ne cere cu insistenţă. 12 TUL GENERAL R ŞI MEDICINA (GIE ŞI MEDICINĂ- i Fiinţă vie. Î Monte .. activitație ÎNTRE umane susceptibile de o inter- i = er eereo de Simue (2 vastei a FOLCLOR» ȘI MEDICINĂ complex de observaţii nare asupra etiologiei şi pa- togenezei şi de practici tera- peutice, unele din acestea având temeiuri reale, altele însă, planând în sfera imagi- nară a magiei şi a concepţiei demonice şi animiste despre lume. Studierea magiei medicale prezintă un deosebit interes din punct de vedere al isto- riei medicinii, deoarece în magia medicală se intâlnese ecouri îndepărtate ale con- cepţiilor medicale primitive, comparabile uneori cu legen- dele şi tradiţiile mitologice ale popoarelor antice. - Practicele magiei medicale, mile- în speţă descântecele, au rezistat şi rezistă încă, evi- atu prestigioasele suecese ale medicinii moderne. - Astiel, acum 4-5 decenii, mai precis în anul 1937, cu ocazia unei cercetări de tal- clor efectuată în Gorjul “d E de_ şerpe, Descântec de bă tit, Descântec de boală rea, Descântec de năjit, Descântec de apă de iele, Descântec de obrintit. O simplă trecere în revis- tă a acestor descântece arată "Fuji dedeoichi Dintre oichi,de după Deoichiu auză,se duse ca vântu Să ocole pământu Cân veni Pe(cutare)nu-l găsă”, Mai mult chiar, bolile for- mează adevărate familii une- ori, ca în cazul năjitului (Des- Cântec pentru năjit, informa- toare llina lan Dragotă, 70 de ani, Hurezu): "O plecati cutare)pe cale,pe cărare In dziua de(marţi, miercuri, o joi...) Să'ntâlni cu năjitu şi năji- toaie în cale." Bolile fiind considerate ca ființe vii, care formează familii, e logic să se presu- pună că acestea au şi copii. Astfel, în "Descântec de fri- guri” (Informatoare Maria Gă- man, de 60 de ani, din Por- ceni-Moşneni), se spune: "Friguri de soare răsare Friguri de soare asfinte dichi ş copiii voştri” Aceste ființe vii - bolile, duc o existenţă comparabilă cu a oamenilor. Ele călăto- 1TEse, ca în cazul năjitului şi năjitoaiei, "amândoi într'o căroaie”, Au o reşedinţă a lor, ca de exemplu guliile, căci în "Descântec de gulii” (Informatoare Zmeranda a lui Nicolaie Cercelon, de 55 de ani, din Sâmbotin), se spune: "În dealu cu guliile Luară noauă cuptoară de pâne, foc”. Paralelismul între viaţa bolilor = fiinţe şi viaţa oame-: nilor merge şi mai departe. Ele mănâncă, beau şi dorm, ca şi oamenii. În "Descântec de friguri" (Informatoare Maria Găman), se spune: "Să beţi, să mâncaţi Acolo să vă culcaţi Acolo sânt mesă'ntinsă Şi făclii aprinsa”. *» . Factorul terapeutic magic: descântecul constă dintr'o “formulă de rostit şi un rituai de oxmltteceacomitent: «ampla într'un descântec de deochi a părăsească tru- (informatoare lina [lioiu. Dr aaa exemplu, în Do Ea n Porceni Moşneni) aie Descântec de bubă (Informa- Libertatea Cercelon) se zice: "Bubă pripitoare Bubă domoală Nu săgeta Nu cuţăta Să piei - Să răspei Cum piere roua de soare (Cutare) să rămână curat Ca arjintu străcurat Că'n zâua cân s'a născut Nici o nevoie n'a avut”. Alteori descântecul "duce o muncă de lămurire” cu boa- la-fiinţă asupra avantajului pe care-l are ea să pără- sească bolnavul. Astfel, in- tre un descântec de -nde- soare (Informatoare Nina Nicolaie Gherghel, 76 de ani, din Curpenelu)se spune: "laşi îndesoare la soare Şi te du la lină fântână Că-i găsă o fată de zână Cu noauă mere de aur Pe mâneca dreaptă băgat. Acolo te mân ieu Acolo să te duci tu SA te joci cu ceriu, » nu este considerată uneori sufi- cientă, ci se consideră nece- sar să fie amenințată cu re- plesalii, în cazul că n'ar pă- răsi omul. De exemplu, în Descântec de junghiu” (Informator Du- mitru Lupulescu-Fucă-, 67 de ani, din Arsuri) se zice: "Tu junghiule Nu mă jundia Nu mă licuri Nu mă streli Că ieu în aţă te-oi omori”, În Descântec de izdat, se zice: "leşi izdate blăstămate laşi izdate necurate Că cu picioru te-am călcat Cu săcure te-am tăiat”, (Informatoare Dumitra a lui lon Hârsulescu, 70 de ani, Schila) În sfârşit, uneori se face apel la o fiinţă supranaturală (Maica Precista)să intervina pentru alungarea bolii-fiinţă ori pentru determinarea u- mor ființe malifice să refacă răul făcut, Deosebit de interesant este faptul că acest apel nu e 9 invocare, nu e o rugăciune, ci el constă întrlo simplă afirmare că s'a efectuat in- tervenţia, această afirmare fiind considerată ca suficien= tă pentru ca intervenţia să — 13 4 Da rate A e bir taie Ru. Iaz a Continuare din pag.13 se producă. Este cific de efect cuvânt - forţa. un caz spe- magic al unui Astfel, în Descântec de strângă (Informatoare Maria Mărcău=Maria Gogicanea, 70 de ani, din Horezu) se spune: "Descântecu mieu şi-al Mai- cii Măriie Teac la (cutare) să fie Plecat-o (cutare) pe cale, pe cărare Spre sfânt soare-răsare Cu stregoi, cu stregoaice Cu moroi, cu moroaice Cu diochitori, cu diochitoa- re. Şi'n bolta cu zăletiţii l-o lepădat Şi plânjea şi să djevălea Pe scară de arjint să scobo- Nu te teme maică, nu te teme dragă Că ieu cal bun oi încăleca Şi cu biciu fuga oi da Păn la balta cu-zăletiţii- Şi-oi găsă cânii, păgăânii- Cu mesă'ntinsă şi făclii a- prinsă Bin şi ospătân NOU ! A apărut în editura Ianuarie la carnea ta mâncân Şi la sânjele tău închinân -lo n-am venit aicia să vă cinstesc Şi-am venit să vă zobesc. - Maică sfântă luminată Fă bine şi iartă Punem vlastă la vlas Şi putere la putere Să-l facem (pe cutare) mâi vârtos Şi mâi frumos de cum a fost”. Tot la fel, în Descântec de năjit (Informatoare llina lon Dragotă, 70 de ani) se spune că cutare s'a întâlnit cu năjitu şi năjitoaia care: "În ureche se băgară Umflară, gâmfară Coapsără, răscoapsără Făcură sânje cu puroaie Îl lăsară tânguindu-să Maica Domnului din cer l-audză Pe scară de arjint si coborâ”, ete. "Libertatea" volumul "în umbra nimănui” semnat de DI.George Băjenaru. Cartea cuprinde poezii, fabule, proză. |C iirică discretă şi originală. venind să îmbogăţească patrimoniul literar din exil. Vă prezentăm deci un nume, despre care se va vorbi tot mai mult. | > Cartea costă 12 dolari ; şi poate fi „comandată la adresa: „GEORGE BAJENARU P.O.BOX 41,ASTOR STATION BOSTON, MA. 02123-0041 Din studierea descântecelor se desprind şi alte informaţii interesante referitoare la mitologia şi magia populară. Astfel, se întâlneşte celebrul număr 3 şi unii multiplii ai lui (93 şi 99). De exemplu, unele practici magice se re- petă de trei ori, la friguri se descântă cu 9 vlăstare de salică, în "Descântecul de strângă” e vorba de 99 de moroi şi 99 de stregvi. Apoi se găseşte concepţia antică despre puritatea şi integritatea originară a fiin- ței umane, căci aproape fie- care descântec se termină cu o formulă de felul: "(Cutare) să rămână curat şi luminat Ca arjintu străcurat Dela Dumnezeu lăsat” ? (Descântec de bubă, informa- toare Mărina a lui lon Avră- mescu Bleanţă,32 de ani, din Porceni-Moşneni). SEMNAL! În curând, în editura "Libertatea" mul semnat de DL.FAUST BRĂDESCU 1353 sau: "Că(cutare)să rămână curat, laminat Ca arjintu strecurat Că'n ziua ce-a născut Nici o nevoi n'a (Descântec de izdat, toare Zmaranda a lui Cercelon) . Problema e este desigur compiexă 7 mai putea scoate în şi alte aspecte care din ele. S'ar de exemplu despre estetică a unor imagi care le întâlnim în ac În cele câteva uni ale noastre însă să creionăm Singur aspect, cel terapeutice pra denumirea de descânte [ VICTOR OPRIŞIU volu- jetta tt tt AI "VICTORII LEGIONARE" O carte prin care se va de- monstra încă odată, cum în- „frângeri aproape iminente, prin credinţă şi devotament au fost transformate în vic- torii superbe. Va apare în număr limitat. Cartea nu trebuie să “lipsească din casa celor carei iubesc şi caută adevărul. Ianuarie Libertatea grumajii populaț mai ea - adevărata in triumful desăvârşit a In afară de socialism nu A nici o mântuire şi nici o speranță de zile mai bune Învățătorul bulgar ne-a râpit toată seara cu predicile lui sau mai bine zis cu aiurelile lui Din fericire, a doua zi era o z Wsărbătoare, aşa că am putut lua din r cu locuitorii n Wprimarului..., dar parcă bine dau numele, erau veniţi, precum sp! de a sta de vorbă cu un domn mbrăcat nemţeşte şi care le grăia în limba W lor. Povestind ba de una, ba de alta, veni Ș vorba şi despre Ţara Românească. Țineam anume să aflu din gura lor ce gândesc „zei despre dânsa şi in genere ce p: au despre români. 4 Aicea - constatare ce am făcut-r celelaite sate româneşti din - nu mai cădeam intr'o depărtată, izolată de fra d neştiutoare despre tot ce p condiţiile de trai. intre e nu era doar decât Dunărea. Seara din casele acestor români aflători sub ad- ministrație bulgărească se vedeau lumini- pe malul românesc, ziua vedeai cum partea românească e mai verde, bogată, mai veselă decât partea bul- r 10 ei, de LA ROMÂNII DIN BULGARIA CONTINUARE DIN NUMARUL de blesteme burghezimea, in care vedea gârească, TRECUT pe călăii societăţii omeneşti. Ceva mai mult. intre ei şi românii Acestei particularităţi se datoreşte, Locuitorii satului, care auzeau cine de pe țârmul opus existau legături poate, şi faptul, câ la şcoală, în loc de ştie pentru a câta oară astfel de tinue, câţiva tineri din sat luaseră în a le Spune copiilor să fie buni patrioți conferinţe, nu se arâtau de loc scandalizaţi căsâtorie fete din satele româneşti din bulgari şi să se lepede de limba şi neamul de prăpăstiile înşirate de învățătorul lor. țarâ. Printre tea se merise ijor, El fecunoştea, că statui bulgar să- Din când în când o întrerupere ironică, care e nu numai ş strigătoare nedrepta- o vorbă de spirit, il făceau furios = ndu-l ătĂtori. care să-i în apostolul socialismului, A und ne despărţim în chip nesătulul mâncător de burghezi mai spunea! atăt copiilor la şcoală, căt şi părinţilor lor, că ei comit o prostie ducându-se la biserică şi crezând in Dumnezeu şi în rehgie. Nimeni nu are dreptul să se amestece in sufletul şi constiințele oameni- lor, precum nimeni n'are dreptul să ie otrâvească şi să le faisifice. - ea spuse, reiese câ nu prin pro- paganda ș: tatea invăţătorului cu pricina sar făcut un pas înainte spre deznaţional:zarea romanilor, din satul Harlețu. - de ceea ce : e Această faptă frumoasă avu încă o hotărit - este câ| pri A Et at, urmare fericită. Printre tinerii din sat sa s'au găsit unii, care şi-au arătat dorința de a invăţa să citească şi ei româneşte, aşa ca să se poată fclosi singuri de câr- ţile aduse de românca din ţară. Şi iat-o pe această harnică soră a noastră improvizându-se învăţătoare şi explicand alfabetul românesc, căci, definitiv la aceasta trebuia să se reducă munca ei. in dreptul fiecărei litere romă- neşti, punea litera corespunzătoare bul- gărească şi treaba era gata. in câteva ceasuri, cel mult intr'o zi, elevii ei puteau să înceapă a citi româneşte. - N'aţi să vă uniţi şi voi cu Ţara £ Românească? i-am intrebat eu la um mo- - . ment-dat. - Apoi cum să ne unim? se grâbi să răspundă primarul. - De dus acolo, nu ne putem duce, pentru că ne părăsim casele şi ogoarele, iar ca să vină ei aicea e iarâşi o treabă destul de grea, căci peste Dunăre nu e tocmai lesne de sărit. - Ba este, îi tăie vorba un tânăr cu ochii scânteietori ca doi cărbuni aprinşi Pentru armata română o astfel de treabă mu e grea, adâugă el. Na sărit ea peste Dunăre la '77, când sa dus la Plevna, ca să scape de ruşine şi de pieire oşule ruseşti şi na tăcut ea, ca puterea turcu- lui să fie înfrântă şi Bulgaria să fie scă- pată din robia turcească? Gândiţi, oare, că ar ti fost astăzi o Buigarie, dacă nu răspuns. - Dar n'aveam noi datoria să luptâm venea Vodă românesc cu oastea sa? î Discipolul imi Marx, care, fără indota- Pentru libertatea Macedoniei? il intreba Pe măsură ce vorbea, tânărul ciinii , dădea în socialism multe puncte inaintea Prietenul Gheorghe M. se intlăcâra şi devenea tot mai elocvinte X său, văzu in prezența noastră, - Nu, pentru câ voi nu luptați să Fără îndoială, era unul din elevii mie a prietenului Gheorghe MM. şi a daţi populaţiei o viață mai bună şi cu din jart, care venise acolo cu mai se îi un prilej minunat pentru a ne des- adevâra! liberă, ci numa ca să-i schim- cârţi romaneşti şi cu o dorinţă pp Ă e expune toate frumuseţile reli- baţi stăpânul. Volţi adică să-i inlocuiţi a citi şi dea impârtâşi şi altora cele citite. iii j i + turcesc prin jugul bulgăresc. Să i » la care se închina şi pentru a acoperi n-au sg ră + eee: aa NA UBĂA Nicolae BATZARIA - Cum se poartă buigarii cu voi? Am spus mai sus, că venirea in mijlo- ui nostru « învățătorului buigar a făcut pă [să rămână fără răspuns această intrebare, ce o adresasem oamenilor din sat. Se [> constată, insă, din cele povestite despre ei, că nu prezenţa lui ar fi fost vreun motiv de jenă sau vre o piedica pentru dezbaterea unei chestiuni de asemenea i. Sunt chiar prezentat iai şi popor în culori de zece ori mai „ră cum ar fi cutezat să o facă ” î Cauza «e sita. dacă intrebarea a rămas de tiproatie ă ma AA 2, incredințat, că ei ar fi administrația propriului său + 153 CĂTUŞELE COMUNISTE Cătuşele comuniste sunt grele. fraţi români, ele sunt "made in America”. Cătuşele comuniste sunt grele şi ele se strâng tot mai mult (ele sunt "made in England). Cătuşele lor sunt făcute la Urai ceni Mihai URSACHI : Ai PE rate i ca altă dată, ei E î 1 E rue ea meu! O FORȚĂ NOUĂ Români! Păstraţi în inimi doar un gând: O forţă nouă naşte din abisuri. zi de biruinţă stă să vie a Din golul fără margini se defineşte plinul ș: comunism, teroare, etnie, substanţă materială cuprind uitate visuri -vor ca şi cum n'au fost nicicând! acest poem puterii cei nouă îl închinu-l. Peter-Grego: ASTASIS Din miezul neființei renaşte noua Fire si zi d stelarele nuclee iradiind căldură 0, sufletu-mi recheamă la viaţă şi iubire putere fără margini, mai clară şi mai pură. Un miriad de glasuri intonă lungi mistere şi'n aerul balsamic e forfotă de îngeri un trăznet de lumină - fantastică putere a iu Întregul reinvie din jalea marei frângeri. | Ne Il Mihai URSACHI „METAMORFOZĂ i Domnule Progedinte, Acum, după 4 ani de guvernare, Amariea si Omenlnan tie să vă mulţumească pentru tot ooen ca aţi Phout, Noni de sânge ai vomuniamului o îneă ameninţători, au put să no dontrame, După ruina, dozantrul Boneral, moştenit de la nofanta istraţie Cantor, Dumnonvonntră lănaţi o Americă puterea, ume libară, organizată impotriva ruginii secolului, precum un urmas domn să preia cârma Americii, „Cinste Dumneavoastră! ŞI tatugi, Domnule Preşedinte, in timpul Adminiatnaţial Mnoavoastră s'a întâmplat o crimă teribilă impotriva Comun Creştine Românoyti din Amerien în special pi a ovegtini» i în general, Bate MARTIRAJUL EPISCOPULUI ORTODOX ROMAN VAL» j TRIFA! Omul care i-a dedicat vinţa lut Chinon, n insultat de matia comunisto-nloninto-llberală din Ameriea b nu iile Justiţiei Americane! i VĂ merisenom din timp, trimiţându=va şi documentele ecosare pontru n fi oprită aconstă oronre, Din nefericire, NIMIC nu a ajun la Dumneavoastră! mi mulțumea stereotip pentru contribuţiile trimine Partie lut publican, şi atât! Acum, când Dumnenvoantră ţi citit cartea "Orlnonturi Roşii” scrisă de ex-getul spionajului lui Conugenou= una din creaturile deme! ale sistemului comunint, mă mimt obligat date su incomplete raforitonre la pincopul Valerian 'Prifa, din şi procesul murdar, intentat de "Orlolul Special de Investigare” (0.5.1) = 0 altă creaţie ridicoli uub „Administraţia Carter. „ Acuzaţia: Episcopul Valerian Trifa ".,. failed to dineloae! a) That he was n member of nn organination known as the IRON GUARD from 1935 to 1945. "This movement wan violent, anti-semitic and fascist „..", Adevărul istorie: GARDA DE FIER, înființată în anul 1930 şi desființată în acelaş an, reinființată și desființată ) anul 2, a fost necţia politică n MIŞCARII LHGIONARE, | pia impotriva ofensivei comuninte din Bnan= atunce de evrei, enre pl-m P Având în vedere că Episcopul Valerian Trifa s'a născut “în anul 1914, afirmaţiile infiltrate în Justiţia Americană prin D.5,1. sunt prostegti! minciunilor, inscenârilor, falsurilor şi colabornrea comuniştilor sunt “artistic” redate in "Orizonturi Rogii", din care citez câteva grosolânii referitoare la Garda de Pler: Bis Pie i „. a terrorist wing of the illegal Roumanian i Organisation in exile, The iron Guard... “ - nu există ceva! tru informaţia Dumneavoastră: e rămâne o mig= creştină, neviolemă, negovinistă, dedicată nici o contigență „ Bionimmul, comunismul „ Corneliu Zelea Codreanu, a fost impreună cu 12 din colaboratorii Sfâmului Andrei 1928, sub motiv că ar fi - ei fiind legaţi!!! Sa turnat acid peste tru- apoi au fost amestecate într'o mană de beton, a fom dementului rege Carol mi Il-lea, la amantei sale - o evruică peomedată sexual - lar fie cu execuția: evreu! a agrea! cu acenstă crimă neinibinită în natru, Ce-a urmat: razbunarea disperării naționale. vâruri despre Fpiacopu! Valerian Trifa: i Aa Puia Trifa had yined the Iron Guard în the „0 be imn Guard had suportad him to become chairman student Lea va tea le Ie bea boa DOUA SCRISORI DESCHISE | poante confivma adevanuţi U un (he avaning nf January 101040, Toia ut dati Vvaberl an inflamator aponoh 4 voal |nr tutte ala, Uh ir de nendavAruni piidloula, Vega cu Wata Paptele mau potnanut în lamuarhe IN LIRI Dinounaul mut studenților aa tapet ru tape Vomplată n maselor atudlențeogii! A doua i, în curul unal manifantații parti Păă iu Han, mau imn focuri de mima in mulţimea, ce pe Palatul Telefoanele din Nununagti, oara n ra IL E i Unei revoluții de două vile, Au font uolaa VA da printre one i aval (vndaţi vlanale un Biden! ului un pup Hoovetarul onganiuației alone, MATIAN CANP, în "Oaptaa | Nopti”, nu manţlonenă molar rimele lui Valori Toia care În Martie IA, ne Intamvea la Movin A UTIL) studiile de Plonoria Totodată, tr de mintit, că ooimbia n fomt LIT) vane pu lat vrei ui Mita, Wriţia Uanovalulul Amon VI înm n font executat da cvroli Com mai! Pag 000 In Appia INA, ha wa dapontad UN" în fapt, omul Honpruntat, n placat prin popii te în Portugalia, mele mpi murit N'nm mă VĂ done inmana Intenția e Potenta n "duntițiel Amerlonna” anu n alonigtiler din UA NI acum Domnule Pagere, Hullavon românenacă mtrivită Vaca” cl milita In exil de alonigii gi lboraii, pune o Intrebare în Faţa cmarilmili "Când gi de cine vor ÎI judacnţi mona criminali?” NU! n Pe ei util tape, ta Poieni e crimă, vapabilă să condamne un polnt nl Wiaorieii none strâbuna, reprezentant da mem ml malul mt metil şi al ovogtinăt ţii! NUI în Pa mr omite promite, Vegetala bull intr'o vombinaţie dez puntitonna se eliminati mi în Pat şi paolfigti în Vant - ore au complotat la himen gi urle unul am novinavat, devotat cragiinatăii! Acante apoolmane infiinta în mele i în uniți, mă rin pundă în faţa omenirii, cum de m Dnbrenit, Pâpă mb m ba venă, să arunoe cu noroi întru prinț nl Wace, n oprea rentantul lui Chriatos! Ajutaţi de o juntiție Inot, ma Vot pi a mn siraze în numele murdâniei low! [mc avi mlm! putin, Vom) Din vtr ulei Prem APR jan zu LR A ș tati : Doi i TUL 0 d a Zale pr NI-I strangulal ct mmanii Mle € n profet ai Henmului Momânene ve Înten trupele pe la noi i vor legi Invingăteare în numele diavolului ne ponta să creadă, unde ate minta mpa mă susțină, că ele vor ploon de ln rai, inminta da a nm sataniza, dica bolgevizaTă Acenstă profeție oaste nimerită şi rituala harma liberă da mstăzi, cre discută intarminabil cu criminalii mare lului despre "drepturile omului”, incanroă "damtinderi", dând Pâgaz comunistilor să ueidă în vontinunre, să-qi infiltreze tot mai mulți spioni, să ne regrupeze și mă ohțină "frângrhia” necesară pentru atrangularea intra cmeniri = ma cum arin A prozin-a! Acum, când Dumnenvonateă vonţi indeplinit mature au) prisosință, cine va gterge meeaată pată de sânge din laterla Statelor Unite? AL Dumnanvema tri, Dr, Grigore Behilamu 17 ce deschide pentru prima oară unul) „din numeroasele ziare româă- ra care apar (sau sunt î zate) „aspect: multitudinea reclame- lor pentru diversele companii sti (mai i pre sila A mici), loar „care îşi oferă serviciile pen- i şi a redus| tru expedierea de colete Dumneavoastră vă revine | lîn țară. . A i ata vedere nu este mic rău: ziarele costă bani, iar reclamele se plătesc; mai multe companii înseamnă mai multe posibilităţi pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în mare nevoie în România, În urmă cu câtva timp, a circulat un zvon că "ar „exista ceva restricţii la va- mă, la Bucureşti”, dar apoi s'a afirmat că totul s'a "a- tem anti-uman din părăsim casele noastre din "Celui de Sus" să vă dea pacea" pe pământ, stându-va ngiuiţi fraţii noştri”! pe fața pământului, iar în speranţa revederii, lume cu durerea'n suflet... ranjat” şi că nu mai există „Nu cred util să discutăm ce toată lumea ştie: decât problemele obişnuite Si Si comunismului e minciuna! Minciună de la înce- (pachete violate, vămuire pu sfârşit! arbitrară etc.). Anunţurile (unele colorate) promit preţuri senzaţionale (într'un fel chiar şi sunt, dar nu în favoarea clientu- lui), şi garantează ajungerea coletelor la destinaţie, în- tr'un timp pe care chiar şi US Mail l'ar invidia, Uneori, însă, îşi fac loc „ apeluri îngrijorătoare ir "beneficiari" bun! Nimic uman! la toate nivelele! , barbarului de ieri. i DA ce i sunt şefi de state: indivizi limitați, ticăloşi , Mizerie sub toate aspectele Suferinţe şi crime ce depăşesc imagina- „Să dea o faţă'umană”acestei ruşini it-o tragic! război mondial s'au eliberat naţiunile (de obicei nu în cele care al doilea, ele au fost îngropate de publică şi veclamele) se pot lume, iar cele scăpate de pră- citi scrisori ale celor care capul în nisip să nu-si vadă au aşteptat luni de zile să criminalilor , i ii pupi le fie confirmate trimiterea A se citi ultimul rviu al lui hetelo». i din România şi autorul cărții Prea în România "multilate- e asemă- ral dezvoltată" este astăzi - din nenorocire- posibil orice, nu mai miră pe nimeni, dar că aici se încearcă (şi de multe ori se reuşeşte) o "'pudoare diplomatică”, pentru anuniite aspecte PRAC- CE ale situaţiei din ţară, despre Aşa cum cu câteva luni y votat unul dintre cei mulţi, | | (UMuIAte), le New oala Vau votat, unul din „mulţi „pregnant, A Su a pregnani un, române, înţeleg numai ascendenţii şi descendenţii recţi (copii, părinţi) şi colateralii (frate, soră) 1 Aa) cam atât! Este cel puţin ciudat, că nimeni nu a reuşit să aducă la cunoştinţa citito- rilor aceasta, ţinem seama publicaţiile informate piese de mai ales dacă că unele din româneşti sunt asupra ultimelor cărţi „Faptul că cei mai dintre cei aflaţi Unite muncesc de greu) şi ce câştigă încearcă să mai îndulcească Viaţa celor dragi rămaşi în ţară, în timp ce ziarele nu mai prididese cu reclamele pentru trimi= terea pachetelor, dar nu găsesc de cuviinţă să aducă la cunoştinţa cititorilor un fapt atât de important, arun- că o umbră întunecată asu- pra obiectivităţii redacto- rilor. Pentru a nu fi acuzaţi că cele afirmate sunt inven- ţii "dușmănoase", publicăm formularul pe care una din companiile internaţionale de aviaţie obligă pe expe- ditor să îl completeze, pentru a asigura acoperirea chel- tuielilor de transport, în mulți în Statele (unii destul că din ceea a, Obiectivitatea ne abligă să menţionăm şi o altă posi- bilitate: Poate numai pachetele trimise cu anuinite firme, sunt scutite de obligaţia existenţei unei relaţii de rude- nie. În acest caz se naşte însă o întrebare şi mai tul- burătoare: DE CE? Care este avantajul guvernului comunist român (în speţă al lui Ceauşescu) de a lăsa să treacă numai anunite pachete, trimise „de aceste din urmă firme? Şi mai ales, CARE SUNT CRITERIILE PENTRU ALEGEREA ACESTOR se dacă aceas- Dacă este aşa, da ță din urmă ipoteză se va ici fe verifica, suntem siguri cititorii. vor pulea stghung ceste tulbură- singuri la a Albea re întrebări, ec le va lăsa un gust Sami Sperăm totuşi ca „răul s ie mai mic, să nu fie vorba At de aplicarea prover- banii nu au miros. (majoritatea de etnică maghiară) trec n frontiera cu Romă- cerând azil politic CC că de fapt proiectul se des- Tot atunci, oară prea încet. Cunscutui cotidian francez “Monde” a publicat un arti- “care critica guvernui , au demonstrat la Budapes- ta împotriva situaţiei urma acestei fost obligaţi părăsească Ungaria, iecă La ria, Danemarca, Franța, bătână la porţi bine fost nevoiţi să se! Buaape: DD epastătoare dictatură" pare şi cheitulelile pentru de plecare, * Nu a fost motiv de prea multă bucurie în rândul pooulației româneşti, când a aflat despre uşurarea restricţiilor în con- sumul de electricitate. Când şi-au făcut calculele, au aflat că au voie să folosească un bec de 40 de waţi pentru un exces de circa 10 minute față de vechiul consum. Asta înseamnă mai nimic. Când media de electri- citate alocată pe timpul iernii este îndeajuns doar să luminezi un apartament pentru două sau trei ore pe zi, excluzând fo- losirea frigiderelor, maşinilor de spălat pai a radiatoarelor electrice. Începând cu 1 Martie, cea mai friguroasă lună a anu- lui, clădirile vor fi încăl- zite circa şapte ore pe zi, de la patru ore şi jumătate cât a fost, în timp ce apa cal- dă va continua să curgă cu 30 de minute mai mult, adică două ore şi jumătate, în loc de două ore căt fusese stabilit. Pre- zentul decret îngăduie clădi- rilor publice şi şcolilor să încălzească încăperile pentru zirea două ore în zilele die pe - urmăresc carii lor, în spe- ranța de a se încălzi, după ce au încercat să facă afaceri în fabrici, birouri şi camere de hotel neîncălzite. Pentru a şasea iară la rând, român suportă reduceri cronice la orice, inclusiv mâncarea şi asta datorită dictatorului condu- câtor, care s'a încăpățânat să plătească datoriile externe în resurse naturale. În acelaşi timp importurile au fost dras- tic reduse şi nu a fost introdus echipament care să genereze forţa energetică, spre a înlo- cui stocurile demodate. În timp ice alimentele proaspete sunt vândute în Vest pentru valută, românii stau la cozi intermi- nabile pentru părţi care prac- tic mu se vând, ca: picioare de porc, capete de oaie, şi astea atunci când se găsesc. Picioarele de porc, care nu pnt fi exportate, sunt denumi- re popular “patrioţi”, pentru că mu părăsesc niciodată patria mumă, "Am văzut care proas- pătă doar de căteva ori în acest an” - a declarat un rezident străin. Cu toate promisiunile făcute de conducător că în anul 1383 vor fi alimente mai multe pentru fiecare, Ministerul In- Alimentare a făcut cunoscut că zahărul şi uleiul alimentar vor continua să fie raţional izate. practic nu pot fi găsiţi decât dacă cunoşti per- şi fired care se găsesc numai la bursa neagră. p (New York City Tribune, lanuarie 10, 1989) lanuaxrie UNIUNEA SOVIETICA fail, care mare parte a oraşului Leninakan, dărâmând în întregime alte două oraşe, agențiile de presă in- ternaţionale au anunţat moartea a 55.000 de persoane. tăţile îndulcit că numărul morților ar fi doar 25.000. Nimica toată!! Menționăm că peste 65 de țări au dat ajutoare victimelor cu- tremurului. = Generalul dintre în urma cutremurului catastro- a distrus cea mai Autori- să au mai pret inzână sovietice situaţia, * Continuă să există Legea Mar- țială în cele două republici: Azerbaigiană şi Armeană. * La Baku s'au semnalat gru- puri de tineri, care demonstrau exprimându-şi pedepsirea armenilor de către Alah”. bucuria pentru Dubiniak, trupelor Ministerului terne sovietic, a afirmat în pofida dezastrului armeni şi az gian la graniţă, au fost găsite arme. Au “fost deasemeni găsite arme în clădirile demolate. Este vorba de adevărate depozite, nu de arme găsite sporadic. * Şeful statului major al arma- tei sovietice, mareşalui Ahro- meev a demisionat. Se pare că acesta este rezultatul nemul- țumirii sale, faţă de promi- siunea făcută de Gorbacev în Statele Unite, de a reduce for- ţele convenţionale. % Se pare că Dl,Gorbacev nu a scăpat prilejul, cu ocazia cutremurului, de a acuza de revoltă şi încercare de pre- luare a puterii pe naţionaliş- tii armeni. La adăpostul cutre- murului - a spus domnia sa - forţe revanşarde încearcă să preia puterea în statul sovie- vic. A urmat un val de arestări, "reacţie normală" a autorită- ților bolşevice. POLONIA Mari demonstraţii de stradă au avut ioc cu ocazia împlinirii a şapte ani de la instituirea Legii Marţiale în Polonia. La Wroclaw 15.000 de persoane şi-au manifestat opoziţia faţă de guvern. Astfel de demonstraţii au avur loc şi în alte oraşe. La Varşovia, 9 poliţişti au fost internaţi în spital în urma ciocnirilor cu studenţii. Poliţia a folosit gaze lacri- mogene, iar studenții "fenome- nui pietruirii” armă de distru- gere în masă, mai ales pe fond psihic, împrumutată de la pa- lestinieni. Demonstraţii simi- lare au avut loc la Lodz şi Crakowia unde s'a cerut demisia lui Jarujzelsky. . Şi mai E. Bilak, şi-a prezei cel mau sovietică din BULGARIA Libertatea CEHOSLOVACIA Cunoscut este acela ca Din capitala Bulgariei se anunţă î țarea unui grup independent, în favoarea refor- melor preconizate în lagărul sovietic. La Sofia s'a anunţat că acest grup va căuta să pro- moveze o mai mare democratizare a vieţii bulgare. AFRICA AUSTRALA în urma convorbirilor dintre Cuba, Angola şi Africa de Sud, s'a ajuns la un acoră pentru pace în regiune. Potriv tui acord, (greu de disi "rage gradual la acordul respectiv, o oficia: litate sovietică a elogiat rolul Statelor Unite în realizarea acestuia şi a recunoscut toto- dată că Africa de Sud este foarte puternic legată de Namibia. * ia Washington şi Pretoria s'a anunţat că cele două ţări sprijină în continuare asaltul anti-cominist din zonă. în final, ruşii au recunoscut şi ei pozi- via rezonabilă a Africii de Sud. ISLAMABAD Oficialităţole sovietice în- cearcă cu disperare să găsească calea prin care să-i aducă la masa discuţiilor pe luptătorii afgani, în speranţa realizării unvi guvern de tranzicţie în Afganistan, după retragerea trupelor sovietice, se însă că tentativele sovietice s'au lovit de intransigenţa patrioţilor afgani. Aceasta reiese şi din faptul că aceştia din urmă au lansat un lanţ întreg de atacuri asupra Cabulului şi împrejurimilor sale. Repre- zentantul sovietic din acea parte a lumii, Vorontsov, între- bat fiind de presa internaţio- nală dacă retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul af- gan se va produce conform gra- ficului, acesta a răspuns, sur- prinzător, că este foarte po- sibil ca termenul să nu mai Fie respectat. Guvernul ameri- can speră însă că sovieticii se vor retrage în timp, până la 15 Februarie, anul curent, conform acordurilor semate la Geneva. Comentarii de Mihai ARDELEANU 193 Ianuarie PCA A i rezo = cele RAS, dai bisme entare. m EAST 63rd ST, 97-30 64th AVE. SUITE 14 NEAR QUEENS BLvo. NEW YORK, N.Y. 10021 FOREST HILLS, Ny. 11375 212- 758- 2589 718-459-1400 ABONAMENTELE ŞI SUBSCRIPȚIILE, Dv. PENTRU ZIARUL LIBERTATEA CUPON DE ABONAMEN'T (VĂ RUGĂM SĂ COMPLECTAŢI CU LITERE DE TIPAR) NUMELE DE FAMILIE PRENUMELE NUMĂRUL/ STRADA SR SATUL/PROVINCIA au SEA n a i CODUL POŞTAL ŢARA TEL ( ) E IMPORTANT: Orice contribuţie rugăm a fi adresată pe numele Ovidiu Vasilescu Prin casa de editură "Libertatean editâm cărţi în limba română şi engleză. Tot procesul: ——— - aşezat în pagină tipărit coperte simple, sau grafică specială. Telefonaţi la redacţie: (718)956-0049, sau scrieţi.pe adresa redacţiei: P.O.Box 27 Sa ADIO IILE 7 e PREŢUL ANUAL Rego Park, NY 11374 Libertatea Pg E, Pee P.O.BOX 27 RIPGEWOOD PORK STORE REGO PARK; N.Y.11374 516 SENECA AVENUE, RIDGEWOOD,NY 11385 Tel: (718)956-0049 ERE Renumit şi recunoscut pentru EXCEPŢIONALELE AFUMĂTURI, MITITEI PROASPEŢI, CÂRNAȚI DE CASĂ, AFUMAȚI, GHIUDEM, BABIC, CA ŞI DELICIOASA ŞUNCĂ DE PRAGA. ZILNIC CARNE PROASPĂTĂ, NECONGELATĂ, DE PORC, PI VITĂ, VIŢEL ŞI MIEL. pd PREPARATE UNICE CU MAXIMUM DE IGIENA, ÎN PI LABORATORUL PROPRIU. Dă TRIMITEM COMENZI LA DOMICILIU! = TELEFONAŢI LA: (718) 381-0686 ÎNTREBAŢI DE CORNEL! t.cccoooooocoooooooooooooootooee- 700.....0.svco: IZIIIIIIIIIIZII III 51-17, 43 AVE. lângă A&P CABINET STOMATOLOGIC St.Mary Romanian Catholic Mission Byzantine Rite 42-11 Ditmars Blvd. ASTORIA, N.Y. 11105 se aminteşte că orele serviciului divin pentru ore dincioşii greco-catolici, Uniţii”, din zona New York au loc în fiecata, Duminecă la orele 12,30.