Miscarea anul II, nr. 3 (8), martie 1993

»are lunar 
sagini - 50 lei 









De virtual 
























A trăim un cens 
luni, că suntem lichele 
descompunerea, 





intorci capul nu auzi 

ă şi tânguire. Ne 

ne pierdem vremea 

în critică, În negaţie, 

n ar asculta spusele 

ta şi viaţa - ar crede că 

Dumnezeu țară, că ne 

le definitive, că totul e: 

Suntem cu adevărat 

nţei; sau, mai precis, 
re acest orgoliu 

totale descompuaneri, În 

E sociale în care trăim = un 

fie stngat: bucuria, lauda, 

singur gest merită să fie 

Ecstul vieţii care știe să 

ul furios al zidarului 

temelie pe care destinul 

xul iadului contemporan, 

puși, cu luminile sale de 

mizeriile sale umane, 

u haosul său spiritual - 0 

și înalțe braţele: bărbăţia, 

golul mizeriei, orgoliul 

and totul în jurul tău 

e teamă”! Viaţa ta poale să 

otul își pierde sensul, 

ie, de ce să te pllingi? 

alcă sub picioare Lot 

icia creaţiei, E adevărat, 

ici, suntem mărunți şi 

capabili, lichele, fleacuri, 

“ţi. În faţa acestor adevăruri, aș 

î Se uneri să poată striga: Ei și! 











ŞIPFE 


ESEPg 












d di Aa ai 


P > 











vorbire cu Părintele 
Marian Munteanu pag. 4 


entalitatea României Mari 
Dr. Comellu Dida 


"Război pentru Transilvania” 





orneliu Zelea Codreanu 
Portret de Stelian Stănicel 


Preţul lor faţă de destin, față de 










DE sati 


Stăniloae 













Dj 





mizera noastră condiție umană, faţă de tot ceea ce 
este mediocru, lamentabil şi inert în tradiţia 
noastră europeană, creștinească și românească. Să 
strige în fiecare zi, în faţa oricărui om, în faţa 
oricărei întâmplări: Ei și? Ei şi? E adevărat tot ot 
spuneţi, e adevărat tot ce se întâmplă, e adevărată 


Publicaţie a Noii 


Editor: Mișcarea Pentru România 





Generaţii 


BASARABIA 


"Prutul nu este o graniță pentru Noua Generaţie” 





care nu se reintoarce în luptă. Totul se poate 
distruge, totul se poate preface în pulbere, totul 
trece - în afară de gestul vieţii. Şi acest gest îl 
avem În noi, existența noastră este o justificare a 
lui. 

Mi se par atât de absurde obiecțiile pe care le 


INVITAȚIE LA BĂRBĂȚIE 





Mircea Eliade 





şi limitarea noastră tragică, și descompunerea 
noastră. și evanescența actelor noastre. E adevărat, 
e adevărat, e adevărat! Şi uouşi să strigi Ei și? Atât 
timp cât sunt viu, cât am viaţa de partea mea, cât 
timp miracolul creației se află în trupul, în sângele, 
în spiritul meu - ce pulere a întunericului mă poate 
înghiţi, ce miraj al neantului mă poate fărămiţa, ce 
haos este atit de mare ca să se poată măsura cu 
câtimea aceea incomensurubilă de viață care mi-a 
fost dată? 





„care verificăm zilnic deznădejdea noastră prin 


întâlnesc de la o vreme în calea mea; atât de 
absurde și de ineficace. Unul îmi spune: Românii 
sunt atenuați și mediocri. Poate e adevărat. Ei şi ce 
dacă e adevărat? Asta e un motiv mai mult să fim 
îndărjiți în suferința și în creuția noastră... Să 
strigăm mai tare bucuria noastră că suntem 
români. Să avem certitudinea că prin curajul 
gestului nostru vom depăşi modelele de pertexțiune 
europeană sau asiatică pe care anumiți tineri tobă 
de carte ni le aduc mereu inainte. 

Altul îmi spune: Trăim un ceas tragic, un ceas 
care anulează orice încercare de creaţie, orice 
avânt spiritual. Ei şi ce dovedeşte asta? Cu cât e 
mai tragic ceasul, mai vitreg, mai întunecat - cu 
arăt trebuie să ne îndărjim în nădejde, în muncă, în 
Părbăţie, Sunt alte popoare care suferă măi mult ca 
noi. Sunt alți oameni care au experimentat un tragic 
mult mai hain ca noi. Cred că Prometeu, Edip, 
Antigona, Fedr - ausuferit un iad interior de o mie 
de ari mai crâncen ca al nostru. Și dacă s-au dat 
biicuţi, au făcut-o pentru că mw cunoșicau nădejiea. 
Dea a care canbagen şi viața și nădejdea, noi 





Anul II, Nr. 3 (8) 
Martie 1993 





* pag. 8-9 

















artie 1992 










nădejde - mai avem noi dreptul să ne ptângem, să 
criticăm, să ne resemnăm? 

Toate acestea dovedesc lipsă de bărbăie. Îţi vine 
să-ți iei lumea în cap când vezi oameni deştepţi 
desperând de condiția noastră umană și socială, şi | 
lamentindu-se în cele patru colțuri ale văzduhului | 
că suferă, că totul e neant, că totul e zădămicie. | 
Toate acestea sunt fleacuri. Toate acestea nu | 
dovedesc nimic, Poţi să strigi o mie de ani că viaţa | 
e zădamică - ca nu va înceta o clipă Să crească, să | 
năvălească pretutindeni, să-și strige pretutindeni 
victoria. Orice critică € inutilă, orice negaţie e ine- | 
ficace în faţa vieţii. Viaţa care poate totul - în po- | 
fida oricărui haos sau oricărei catastrofe. Ar putea | 
să se zguduie pământul, şi tot n-ar însemna nimic. 
Dacă aș fi ultimul om, aș striga incă o dată "EI 
ŞI?” în fața oricărui cataclism, Ce poate face | 
moartea împotriva miracolului existenței noastre 
vii). li 

Dar lucrurile acestea simple nu vrea nimeni să le | 
ia în seamă, Este o panică a disperării, o manie 
colectivă în fața răului, o isterie în fața efemerului, 
o frică sugestionată în fuţa neantului. Toţi oamenii 
aceștia privesc. cu patimă întunericul, haosul. Le e | 
frică de lumină, pentru că lumina înseamnă 
absurda rezistență împotriva oricărei evenbualități, | 
înseamnă continuă depășite, continuă viaţă. E mult | 
mai confortabil întunericul și negația. E mult mai 
puţin responsabil. E mult mai puţin curajos să 
desperezi, decât să nădăjduiești împotriva oricărei 
evidene și a oricărei deznădejdi. 

Haide, domnilor, mai domol cu tânguirile, mai 
domol cu desperarea. Căutaţi înlăuntrul fiinţei 
D-voastră acel crâmpei de nebunie și de faptă, 
aduceţi la lumină ace) ridicol EI ȘI? Şi zvârtiț-l 
bărbăteşte în mijlocul descompunerii generale. 
Există atâta moarte în jurul meu încât nici nu știu 
cum să-mi comprim sălbatica bucurie că din toate 
aceste cadavre va crește mâine o altă lume. 


| 























2 e Comentariu 


Anul || Nr. 3 (8) 
martie 1993 


În martie, singura știre bună - zăpada... 


a fos 


a majorat, prințul Charles 
| întrebat: "Când veţi urca pe Tron e 

posibil ca dilema zilei să fie: capitalism 
sau socialism? Cum Gptaţi?”... Răspunsul: “În 
capitalism, consumatorul e rege, iar 
producătorii îl servesc. În socialism, 
produchtorul dictează și consumatorul n-are 
încotro. Cum omul consumă 24 de ore din 24 
și produce numai 4 ore pe zi, optez 


capitalism”... Azi, Anglia și prinţul Charles au 
alte dileme. Dar estul ex-comunist se zbate în 
criză. Soluţia are un nume consacrat: tranziţia! 
De la socialism la capitalism, cum ne asipură 
dI. Brucan, care știe bine drumul, căci I-a 
parcurs și-n sens invers, ca phid 

Tranziţia 
dominată de producătorii monopolişti de stat, 
la una dominată de consumatori, De la deviza 
socialistă - martă să fie că amatori sunt destui, 
la deviza capitalistă - clienţi să avem că marfă 
e destulă! Sau, cum zic economiștii, de la o 
ntă" (socialismul) 


adică trecerea de la o economie 


economie cu "restricție pe 
la una cu “restricție pe cerere”. Merită?! Sigur! 
Tocmai fiindcă viaţa nu în epe cu materia și 
nici nu se limitează la atâ!” ! Tocmai pentru că 
atmosfera concurenţială - singura care 
perfecţionează şi lanțul productiv, dar și pe cei 
ce-l încadrează - nu este posibilă decât în 
societăţile cu restricţie pe cerere. Or, secretul 
unei atari societăţi este întreprinderea 
autonomă a cărei eficienţă are la bază 
proprietatea privată și accesul liber la profit! 

Oameni de cane, reformatorii noștri - pentru 
care de obicei viaţa "incepe la materie şi sc 
limitează la atât” - vor fi fiind desigur tributari 
şi dânșii filozofiei economice schițate mai sus. 
Şi dacă vor să treacă la capitalism, să vedem 
cum stăm de fapt. 

Simplificând, trecerea la capitalism se 
măsoară prin: |) ponderea sectorului privat în 
PIB şi în capitalul social şi 2) prin raportul 
între oferta vandabilă și cererea solvabilă de 
mărfuri. 








La primul pune, pe românește: cum stăm cu 
privatizarea? Prost. Exceptând legiferarea 
liberei iniţiative, mai nimic! E drept, pe această 
cale, cam 45% din comerțul interior, 25% din 
servicii și 20-30% din comerțul exterior se fac 
prin sectorul privat, Dar marile sectoare 
productive - industria și agricultura - ambele în 
plin marasm - aparțin statului, de fapt! Din cele 
6200 de mari întreprinderi de sta s-au 
privatizat vreo 15! dar ţinând cont şi de 
activele vândute - vreo 17 miliarde de lei - 
ponderea sectorului privat este sub 0,5 % în 
acest vital sector! Mai rău, cele două legi 
menite să promoveze privatizara sunt practic 
blocate. Legea fondului funciar, în doi ani, a 
dai titluri de proprietate la numai 2% din cei 
îndreptăţiţi, vreo 6,2 milioane de persoane! În 
schimb a generat un haos la sate! Legea 
privatizării, în opt luni, nu a reușit nici măcar 
să-și creeze instituţiile de bază: Fondul 
Proprietății de Stat și Fondurile Proprietății 
Private, $ la număr, FPP nr. 5 Craiova, de 
exemplu, nici nu există încă, pentru că 
Registrul Comercial Dolj... refuză să-l înscrie! 
Bilanţurile întreprinderilor privatizabile nu au 
fost depuse încă, iar cauzele par a fi 
dispoziţiile emise din ministere! În plus, între 
FPP, FPS, ministere și guvern există fricţiuni și 
divergențe, unele fiind de-a dreptul încălcări de 
lege!. 

La punctul doi, raportul între oferta 
vandabilă de mărfuri și cererea solvabilă se stă 
la fel de prost. De ce? Tocmai pentru că 

motorul unei corecte echilibrări întârzie să 
apară - privatizarea fiind blocată. Nici o mirare 
deci, că blocajul financiar face ravagii. E 
adevărat, prin '91 la fiecare leu din buzunarul 
consumatorului se aflau mărfuri de numai 9 
bani, iar în '92 se ajunsese la un raport net 
modificat - la un leu din buzunar se aflau 
mărfuri pe piaţă de vreo 70 de bani. Dar 
această tendinţă, teoretic pozitivă, s-a obținut 
aproape exclusiv prin pierderea puterii de 








Dr. Corneliu Dida 
————— 


cumpărare și nu prin plusul de mărfuri pe care 
numai concurența îl creează! Azi, privind 
magazinele - din ce în ce mai bine 
aprovizionate, dar cu mărfuri din ce în ce mai 
*cumpe - am putea concluziona că pentru 
sectoare întregi de consum raportul de mai sus 
se va fi inversat deja. Dar în condițiile blocării 
privatizării, asemenea cifre măsoară sărăcia și 
nicidecum avansul de substanţă spre mult 
Visata societate de tip concurenţial... 

Nici o mirare deci, că situaţia economică s-a 
degradat. Din octombrie '92 producţia şi 
exportul scad din nou masiv Balanța 
comercială se negativează puternic, Inflaţia 
este în ianuarie '93 de circa 13% (faţă de 4,5% 
în septembrie '92), iar leul se devalorizează 
numai în februarie cu 174%! Avem | milion de 
șomeri deja și asta - înainte de a se fi început 
restructurarea! 

Aşa cum ne temea cu două luni în urmă, 
guvernarea Văcăroiu a irosit pe nimica 
modestele şi numai parţial pozitivele rezultate 
ale guvernării Stolojan. După trei luni de 
inactivitate și bâlbâieli penibile, dl. Văcăroiu 
W-a prezentat programul: în fapt, un şir de 
pioase deziderate, pentru care nu este clar nici 
pe ce căi și nici cu ce resurse financiare ar 
urma înfăptuirea. Lăsăm de o parte naivitatea 
FDSN-ului de a pretinde că nu mai este 
necesară aprobarea în Parlament și ne 
întrebăm: ce va urma? O moţiune de 
neâncredere din partea opoziţiei? O remaniere? 
O criză de guvern? Credem că guvernul va 
rămâne, totuși! Opoziția, confuzionată, 
incapabilă de lucruri constructive, nu va reuși 
să înlăture, prin vot, guvernul în jurul căruia - 
în ciuda divergenţelor evidente - vor face corp 
comun și PRM, PSM, PUNR. Cu alte cuvinte, 
vom asista Ja amânarea crizei! E adevărat, în 



















































careia cret îi 5 


contextul geo-politic actual - vez 
criza dunăreană, și criza 
Kremlin - nu ar fi de dorit o. 
acum. În același sens ar pleda 
sindicale dar și mitridatizarea (otrăig 
și parșivă) la care ese supusă 
naţională românească de UDMR. ] 
aliaţii lor inconștienți "de pretutinde 

Economic vorbind însă, amă 
măsuri ferme și precise - al cărui 
este actualul guvern - este cont) 
Neglijată, criza se va adâncit 
așteptat ca în următoarele 2-3 jună în 
clarificări în cadrul FDSN, dar și la 
să repună acest guvern sub semnul într 
Ne place, nu ne place, reformatorii - dej 
culorile - nu sunt capabili să se înţelea 
ei, nici să convingă țara la un efort ca 
nici să pună în mişcare o întreagă admu 
de stat care, din păcate, își vede de-ale 

Până una alta, martie a venit cu. z 
abundente, singurele ce mai dau aci 
speranţe. Încât, privind cum ninge 
că-ţi vine să îndemni: rugaţi-vă, 
mănăstiri şi biserici, că altfel țara se 
râpă... 

S martie 1993 


e i i 2 d-aia 


e Ra 















Tinerii și 


privatizarea 
rivatizarea este o chestiune de interes naţional ce 
- privește în cea mai mare măsură tineretul, Dacă ne luăm 
după sociologi și sondajele lor portretul robot al 
întreprinzătorului din România arată cam așa: tânăr până la 35 
de ani, studii superioare sau medii, Dacă dăm o raită prin oraș, 
vedem că toți vânzătorii de casete, țigări, ziare etc. sunt tineri 
sau foarte tineri. Aceste ocupaţii nu sunt foarte rentabile. 
Muncă multă și bani puţini. Oare numai de atât să fie în stare 
tinerii României? Eu nu pot crede așa ceva în ruptul capului, 

Să ne amintim că de la 1878 la 1938 (in numai 60 de ani), 
România s-a transformat dintr-o țară agrară înapoiată într-o țară 
cu perlormanțe industriale notabile, Tânărul inginer Nicolae 
Malaxa avea În 1930 un mic atelier. Câţiva ani mai târziu, micul 
atelier se trantormase în cea mai mare întreprindere metalurgică 
din Europa de Est. 

De ce tinerii de azi nu pot urma exemplul bunicilor? Deoarece 
6i sunt împinși to! mai mut la periferia vieţii economice de o 
concurenţă neloială, mârşavă, devastatoare. Este vorba despre 
„concurența exercitată pe de o parte de noua oligarhie 
şi, pe de altă parte, de veneticii care acționează 
România sub acoperirea societăţilor cu capital 
i mist. La această din urmă categorie mă voi referi în 


investiţiile străine sunt indispensabile 
omic al României. A venit Coca-Cola. A 
muncă. A elimina! de pe piață 





























au început să colaboreze cu Securitatea. 

După Decembrie '89 această stare de lucruri a rămas 
neschimbată. Complexul Grozăvești a devenit placa turnantă a 
tralicului de valută. Camerele din cămin ale studenților. străini 
s-au transformat în birouri de schimb valutar, Aceasta în timp ce 
studenții români nu reușesc să se cazeze, fiind nevoiţi să 
închirieze locuințe în oraș la preţuri exorbitante sau să doarmă 
pe unde apucă. Din focare de cultură, Complexele studențești 
Regie, Tei, Grozăvești au devenit focare de infecţie. 

Între timp, parlamentul a adoptat legea cu privire la investiţiile 
străine. Cu câţiva dolari se poate constitui o societate străină. 
Devenind investitori, aceste persoane capătă dreptul de a locui 
în România cât timp doresc. Ba mai mult, în Monitorul Oficial au 
început să apară tot mai numeroase anunţurile cu privire la 
acordarea cetăţeniei române noilor imigranți. Având în vedere 
că Uniunea Elenă sau Comunitatea Italiană au avut nevoie 
numai de câte 1400 de voturi pentru a intra în parlament, după 
alegerile din 1998 vom avea în Parlamentul României un 
deputat care va reprezenta Comunitatea Arabă din Grozăvești. 

Atro-asiaticii au monopolizat importul, precum și piața en-gros 
a bunurilor de consum, O firmă românească a obținut în condiţii 
misterioase închirierea Complexului Expoziţional. L-a parcelat 
în sute de cotinețe de placaj pe care le-a subinchiriat firmelor 
turcești, arăbești, iraniene etc. Nici o firmă românească nu a 
reuşit să subinchirieze, Chiria pe metru pătrat a ajuns la câteva 
sute de dolari, Făcând afaceri cinstite, negustorii de Boni-Bon și 
Topi-Top nu și-ar putea permite așa ceva. 

Profitând de imperlecţiunile sistemului vamal românesc, 
aceşti excroci introduc în Romănia prin contrabandă mărturi. în 
valoare de zeci de milioane de dolari. Una dintre metode este să 
creeze în România o societate străină, uneori numai pentru un 
singur transport. După ce este introdusă în țară, maria este 













a. NI SA AN AN = A E. A ca 









distribuită en-grosiştilor de la Expoziţie, iar importatorul dis 
“uitând” să plătească accizele ce pot atinge până la L 
valoarea mărfii. Marfa este vândută numai pe dolari cara 
scoși din țară prin intermediul curierilor diplomatici, se 
control vamal. Ciclul se reia la următorul transpo 


noștri, emițând cecuri fără acoperire în valoare de. 

milioane de lei. 3 
Dacă banii sunt scoși din țară, e o scurgere de venit 

Dacă banii sunt investiţi aici e și mai rău, străinii acap 














banii furaţi de la noi case, întreprinderi, restaurai 
curând ne vom trezi cu o olgarhie de import, care 
această țară. 
În Grozăvești, toate chioșcurile care au apărut ca. 
aparțin străinilor (în majoritate din țări arabe). Co 
unde mâncau savarine elevii de la "Lazăr", s-a 
restaurant egiptean, Restaurantul Hora a devenit re 
de lux, unde românii nu au ce căuta. La fel 
restaurant Ciocârlia, care a devenit restaurant 
pot continua cu sutele, și asta doar în București. 
Este evident că în aceste condiţii noi tinerii, oricăi 
depune, nu vom reuși niciodată. Să nu creadă. 
+ vomista cu'măinile în sân așteptând să d 
propria noastră țătă. Fac apel la toți tinerii s 
luptăm incusiv pe plan economic pentru ca 
locul pe care-l merită în societatea românească. 






























E 





IȘC 





încă de anul 
ntâmpinat cu 
lunării Generale a 
„pă 7 februarie 1993 prin 








ial la folosirea lui «dis 
Felicitări Academiei 
act excepțional! 

ondamnată simbolic 
pirituală şi culturală 
lui nostru, agresiunea 
această hotărâre a 
Mai ales pe cei care 
pânilor din '50. După 
limbii române a fost 
agenţii comintemiști 
schi - tot astfel opoziția la 
aceeași sursă - de data 

A 
bolșevice cine mi se 
»comunismului com- 


incinos "ORA", N, 
1e” pe prima pagină a 
alidă și jalnică după 
a 21 de ani nu poți fi 
Viaţa pe care o trăim 
abilitatea mai ales a 
fi... nimic. Grav este: 











E, respeclive deţin funcții 
î 
ÎN meliu Coposu - de departe cel 


i Convenţiei Democratice 
E e pentru funcţia de 
ionalei creştin-democrate. 
le c fășurat la Bruxelles, în. 
i ce declarase la plecarea 
nieresele și prestigiul 
tificat refuzul său prin. 
mică” (111), 

sură o asemenea 
iin partea unui om 


centru apărarea pres- 










u atâta ușurință etichete: 

Ja Domnului - nu este deloc atât 
p fi reprezentată într-un 

ni s-ar fi părut ca DI. 
pot candida pentru că 
prez c, sau o alianță fără mare 





suntem exact cât Marea 
Canada sau Australia! 
' e - aici nu prea avem 
ar ie vedere cultural - nici atât! 
îi mnată cultura belgiană - să 





"că actuală este singurul lucru 
autudinea D-lui Preşedinte al 
"uaţie se datorează în spe- 
ani - incapabili să acționeze. 
societăţii. 

că, ci cei care o conduc şi 
un! mici! 














de zile presa zisă "de opoziţie” a 
anța” - dacă nu chiar “prostia” = 
lără de cultură care a votat cu 

! cu DI. Pleșu, fost ministru al 


E "ste şi actual director al unei publi 
4 inanțae d » fundaţie "iliesciană”.. SE. 
E « Fazetarul I.Buduca (în "Cuvântul" + 


3) îl vede pe DI. Pleşu nici mai 
ma! puţin decât "dascăl al tinerei 
obișnuit la "Cuvîntul", se uită că 
“leşu a reprezentat "garanţia pentru 
"strului guvem fesenist al mineriade-. 
de înțeles cum ar putea un om care a 
11 prezența sa activă un guvem ce 
“ra unor atrocități ca cele comise în 
să ne CoDViIngĂ prin puterea argu- 
“xemplului personal". Frumos 
Dal, să treci din preajma lui. 


Itutin Noica în 1ovârășia lui Pere Roman! - 


| A) Că veni vorba de “exemplul 3 
i, AX4rei Pleşu, într-un recent articol 
1-5), D-sa se ridică împotriva celor 

i dac. „ăi SPună "cred Că", “poate (că, Mamă, 
nu mi-e foarte clar”, "mu, ştiu ce să 
nuj. „e %ă mai reflectez” și alte asemenea 
“eloase care constituie igiena însăşi 





po 
19 
Belo, 


pl, perso, 








ANul 1I Nr. 3. 
AREA O ama 1e00 | 


a spiritului”. D], pj 
tudinca "nedilernati 


îngrijorează de pomană. Căci - 
una, alta - "Şeful" (adică DI. Președinte ea 
patronează de pe jilțul prezidenţial fundaţia ce 
finanţează dilemele D-lui Pleșu, nu dă nici un 
sermn de ostilitate, Dimpotrivă. Banii statului curg 
Şi alimentează în continuare 9 revistă ce insultă 
programatic valorile românești, ideea de N i 
credinţa creștină. A 
Nu mi-e foarte clar dacă "şeful" e chiar 
dușmanul adevărat al D-lui Pleşu și trebuie să mai 
refleciez dacă DI, Pleşu chiar are ceva împotriva 
"șefului" și nu este, mă întreb, sluga credincioasă 
a acestuia, Nu știu ce să mai Spun, aşa "malenten- 
du” nici pă Dâmbovița nu se mai văzu! 


În "Zig-zag" (ar. 8, 4-10.03.) Alin Teodorescu - 
sociolog - și, mai nou, profet - ne anunță o veste pe 
care o întâmpinăm cu entuziasm: "FSN-ul va 
dispărea!" Doamne ajută! 


Tocmai când ne bucuram mai tare, citim că alt 
mare "profet" - recidivistul yoghin Grigore 
Bivolaru - a depistat prin metode Ştiinţifice că... 
Apocalipsul e la doi pași! Cataclismul final se va 
întâmpla în toamna anului 2000 când un mare 
bolovan ceresc (cântărind un miliard de tone) va 
ciocni sărmanul nostru Pământ. Noroc, însă, că 
există DI. Bivolaru care a şi luat măsuri, întocmind 
"Programul planetar de acţiune urgentă - Nu, 
Apocalipsului”, program coordonal, fireşte, de 
d-sa. Hazul gros al relatării cu pricina - astfel 
prezentată foarte serios de revista “Zig-zag" -a 
justifica cumva atenţia acordată acestui măscărici. 
E trist, însă, că există, totuși, oameni ce par sână- 
toşi la cap dar care ascultă cu gura căscată inepțiile: 
debitate de acest individ dubios. 


Revista "Totuşi iubirea” își continuă atacurile la 
adresa poporului Român, confirmând încă o dată 
că este unul din cele mai active organe de presă 

Un itivid Ola = pe care îl știm foarte bine 
şi-l avem în vedere - semnează cu pseudonimul 
idiot (chipurile "șmecher”) de Freddy Gârbaci un 
articol plin de înjurături, atacând Biserica şi pe slu- 
jitorii Ei. . w 

Peniru acest retardal intelectual - care și-a trecut 


dreptăţii! i a 
i gre o Gui pate pecete 


etapă religioasă, mai universalistă” pe care o 
Propovăduiește nu este altceva decât noua strategie 
comunistă de distrugere a popoarelor, adică 
New-age-ismul teoretizat de marii specialiști ai 
Salanismului contemporan. 


După ce a fost atacat vreme îndelungată de 
Presa zisă anticomunistă DI, Mircea Ionescu- 
Quintus este salutat cu entuziasm de aceiași jur- 
naliști la înscăunarea d-sale ca președinte al PNL, 
lată că cei ce l-au acuzal ieri de colaboraționism cu 
regimul Iliescu (în perioada în care a fost Ministrul 
Justiţiei) azi îl aplaudă cu fățărnicie. De fapt, 
aplauzele nu sunt altceva decât urletele satisfăcute 
ale duşmanilor D-lui Radu Câmpeanu care - cel 
puţin deocamdată - a fost înlăturat de la conduc- 
erea PNL. 

Victoria înregistrată de aripă intemaţionalistă a 
mişcării liberale este de natură să îngrijoreze. Şi 
așa este Țara sufocată de internaționaliști! Sperăm 
că gruparea național - liberală va Şti să treacă peste 
acest moment dificil și va reveni puternic în 
prim-planul vieţii noustre politice, 


Dl. Petre Roman folosește tribuna Parlamentului 
pentru a-și proslăvi părintele - Walter Neulander 
(Roman) - cunoscut agent al comunismului inter- 
naţional. Desigur, DI. Roman nu poate fi tras la 
răspundere pentru crimele tatălui său, dar nimeni 
nu-i dă dreptul să facă propagandă bolşevismului 
în forul legislativ al României. 

In ședința din 10 martie a Parlamentului, în 
urma unei replici a D-lui C. V. Tudor, DI. Petre 
Roman a citit o scrisoare a ministrului trădător 
Nicolae Titulescu, în care acesta îl felicita pe agen- 
tul Neulander (autointitulat "comandant al regimu- 
lui român de antilerie”), combatant în războiul civil 
spaniol de partea comuniștilor. 

Şi nimeni nu ia atitudine! Dar ce să ne mai 
mirăm,. Așa partide - aşa Parlament! 

Câteva precizări ar fi fost absolut necesare. 

În primul rând în turma de agenți comintemiști 
ce lupta în tabăra comunistă nu era nici un român! 
Apoi scrisoarea lui Titulescu reprezintă încă o 
dovadă că și acest individ era un agent al 

* Internaționalei comuniste. Căci Titulescu, ca min- 
istru de exteme român, știa că haita de borfaşi nu 
avea nici un drept să poarte numele de "regiment 
român” şi că prezenţa unor cetăţeni ai României în 
tabăra bolşevică era o gravă ofensă la adresa 
Armalei Române și a întregului Popor Român! 

Dar cel mai interesant ar fi să aflăm de unde ştia 
DI. Roman că DI. C. V, Tudor se va referi la 
relaţia Titulescu-Neulander! Nu credem că DI. 
Roman umblă în fiecare zi cu telegama lui 
Titulescu la el. E limpede că o avea pregătită din 


e: A noi că în spatele naţionalismului dem- 
agogic se ascunde altceva! 
O monstruoasă și ocultă alianță. 


În "22" (nr. 9, 4-10.03) DI. Dr. Nicolae 
Constantinescu se confesează: ”... ontogenetic 
vorbind, am ales Piaţa Universităţii Şi Piaţa 
Universităţii s-a continua! în Alianţa Ci 





A.C. s-a continuat în Partidul Alianţei Civice”. 
Extraordinar! Numai că DI N, Constantinescu, 









i Piaţa Universităţii este la fel de necinstită ca 
citite rev 
oluția”. Acelaşi mecanism de preluare a sim- 
bolurilor și de manipulare a conştiințelor a operat 
în am cazuri și la FSN şi la AC-PAC. Ambele 
52 ate iei ca Boala și oricat?) 
= zi «1 - ȘI struc- 
TIE Lua 
perarea unor tineri care au luptat pentru un ideal 
facerea intereselor unor grupuri de politicianiș 
















adi 2 SE Ş Fi 
: că la recentul al Partidului 
fost asemi cu... Mihai Viteazu şi Avram Tancul 













Argus e3 


De ce nu și cu Matei Corvin? 





Aflăm din "România liberă” (02.03) că "prero- 
gativele președintelui PNI au fost reduse la maxi- 
mum”. lar cunoștințele de limbă românească ale 


Unor gazetari sunt, pe zi ce trece, amplificate Ja 
minimum, 


Încă o personalitate a vieţii noastre culturale - 
pictorul Sorin Dumitrescu - a fost, se pare, pusă pe 
lista neagră de condeierii mahalagismului 
gazelăresc care au început să-i caute nod în 
papură. Diversele pretexte - făţarnice ca și autorii 
atacurilor - nu pot ascunde adevăratul motiv al 
cârâielilor cu pricina. 

Deranjează acolo, la "centru” - Ştiţi dvs. unde - 
că DI. Sorin Dumitrescu înțelege să se menţină sta- 
tornic pe linia Ortodoxiei românești. Şi, cum a 
Spus "ce nu trebuia”, cum a sunat "telefonul roșu” 
(sau, mă rog, roş-alb-albastru) Şi gazetărașii au 
început să "descopere" că "tabletele lui S.D. sunt 
plicticoase și, mai ales, de un nebănuit kitsch” 
("Dilema” nr.8). "România liberă” îl acuză că ar fi 
comis, chipurile, un “afront la adresa istoriei” iar 
Mircea Dinescu - celebrul poet al "rivuluției” fes- 
eniste și al scandalurilor din CPUN - nu rămâne 
mai prejos ("Ac. Caţavencu”, nr. 3, 2-8 martie). 

Trebuie să recunoaștem că cel mai "vinovat" 
este tocmai Dl. Sorin Dumitrescu prin faptul că, în 
publicistica D-sale, se poartă prea cu mănuși, cu 
prea mare delicateţe cu cei care sunt adevărații 
vinovaţi pentru lipsa de respect și de bun simţ care 
domină viața noastră publică. Pentru că aceste 
haimanale care baljocoresc fără rușine zona cea 
mai intimă a sufletului românesc trebuiesc. puse la 
punct cu asprime, fără menajamente. Haimanalele 
nu pot aprecia eleganța scriiturii şi nici fineţea 
unor reproșuri subtile, 


Este păcat că unii redactori de la "Academia 
Caţavencu” - altfel băieţi talentaţi şi plini de spirit 
- se lasă influenţaţi de ex-fesenistul M. Dinescu şi 
se lansează în atacuri la adresa Bisericii şi a repre- 
zentanţilor săi. E plină societatea noastră - din ne- 
fericire - cu subiecte pentru revista voastră! Ocu- 
păâţi-vă de acestea şi nu faceţi jocul comuniştilor! 

În ceea ce priveşte "calul troian” pe care l-aţi 
descoperit în ograda noastră - n-aţi nimerit-o! 
Sunteţi voi băieţi ageri, dar de data asta aţi greșit 
fundamental. Cât despre "echec”-ul Mişcării, om 
vedea noi mai târziu cine pe cine va face mat. 


Di. N. Manolescu sare în apărarea a ceea ce 


- D-sa numește, "literatură erotică” iar alții numesc, 


ceva mai direct, pomografie, Nu avem aici spațiul 
necesar şi trecem peste asocierile cu totul nejustifi- 
cale: Boccaccio - Nabokov - Agopian ... - lon 
Creangă! Dar, în fuga condeiului, DI. Manolescu 
se lansează și în consideraţii socio-politice, 
atribuind regimului comunist ideea sporului 
demografic dirijat. La noi, stimate D-le Profesor, 
nu Ceaușescu a venit cu ideea că orice femeie tre- 
buie să nască cel puţin patru copii ci... Nicolae 
Iorga. 

lar în ceea ce priveşte "obrazul revistei”, DI. 
Manolescu poate fi liniştit. Nu mai are cum să fie 
pătat. Zecile de texte murdare publicate acolo fac 
insesizabilă orice nouă maculare. Oricum, pătat 
este numai cuvântul "România" martirizat 
săptămânal prin prezenţa unor articlieri ca Zigu 
Omea et Co. 


Că veni vorba de DI. Zigu Ornea! Tocmai am 
primit o scrisoare în care un grup de profesori de 
română din București ne somează să ne ținem de 
cuvânt şi să publicăm imediat materialul cu privire 
la DI. Zigu Ornea. Și ne și ameninţă că, în caz con- 
trar, îşi vor retrage abonamentele. Stimaţi cititori! 
Mai păsuiţi-ne niţeluş! Mai întârziem puţin pentru 
că, tot cercetând la «cazul Ornea», am dibuit o 
reţea masivă de agenţi comintemiști! o echipă 
întreagă a Mişcării e ocupată cu cercetări senoase, 
de profunzime! 


Aşa că, bolşevicilor, s-a dus cu liniştea voastră! 
faceţi. Caci pe noi nu ne veţi putea înşela cu 
mmiorlăituri unsuroase sau cu sofisme ieftine. Vom 
da în vileag sapeagp osii punc nori 
şi necinste. Simţiţi că suntem mulți şi răspândiți 
tot locul. Aşa că, temeţi-vă şi tremurați în contin- 
uare căci E 


SUNTEM CU OCHII PE VOI! 

























d - ——— pa “Anul Nr-3 (6) 
4 e Convorbiri martie 1993 














"ORTODOXIA E VIITORUL OMENIRII" LL 
Viei, 5 marele zic. Di Marit) atacuri mai mult sau mai puțin subtile Ia Părintele STĂNILOA 
i a, adresa Ortodoxiei ara 
Munteanu l-a vizitat pe Sfinția Sa Pr. | Pr.S.: Avem nevoie de o presă creștină... 7 ] : 3 a: 3% 
Praf. Acad. Dumitru Stăniloae. | MM: Din păcate ziarul nostru apare. gia în şcoli, să se introducă rugăciunea... 
doar lunar și într-un tiraj încă mic MM: Pentru aceasta e nevoie ca statul 
Pr.S.: Trebuie să vă străduiți mai mult. să sprijine Biserica. Eu cred că în F 
Pubheaţia noastră a primit permi- MM: De când am înființat Mişcarea România statul trebuie să fie creştin, Dar 
siunea de a reda câteva fragmente Pentru România suntem continuu atacați pentru asta trebuie să luptăm! 


a - =. Pentru că am Pr.S.: Sigur, altfel este pericol de nimi- 
Yi i tă cu acest aproape din toate părțile e - ol. 
a mea ieA ara i declarat că vrem să respectăm linia  cire a noastră. Numai creștinismul ne 
j și e naţă de retiactorul tradiției românești şi creştine mulți ne poate salva, ne poate susține ca popor. 









nostru George Roncea, acuză de "fundamentalism ortodox". Cum MM: Şi n-avem a ne teme de acuzaţiile 
Red, ar trebui să le răspundem? de "fundamentalism"... ed ' / 
Pr.S.: După mine, printr-o neluare în Pr.S.: V-am spus: eu nici nu aș răspunde 
seamă. Trebuie construit și mers mai la toate astea și aș merge mai departe. creației. Şi că EI n-a 







Marian Munteanu: Se desfășoară astăzi, departe prin metodele ortodoxiei, care MM: Am înţeles. Părinte, știm că tre-  fească, din iubire pentru oam 


















din diverse direcții, o serie de acțiuni tot sunt metode ale jertfei pentru aproape, ale buie să ne ferim de orice formă de dea o pildă de iubire în 
mai puternice îndreptate împotriva  generozităţii, ale bunătății. violență. Și așa vom face. Dar când vedem să dea satisfacție onoarei Luj 
Creștinismului, a Ortodoxiei în special. Și MM: Noi n-am făcut rău nimănui și nici — din toate părțile cum se infiltrează ateis- . jignite de păcatul omenesc, 
fenomenul Pucioasa... n-avem de gând să facem vreun rău. mul, camuflat în tot felul, nu trebuie să o mentalitate occidentală p 
Părintele Stăniloae: Ştii că au fost şi la Pr.S.: Eu nu spun asta, dar trebuie să spunem? nismul a intrat în [e] 
mine aici... aveţi grijă să vă feriți de orice violenţă. Pr.S.: Asta trebuie spus. Trebuie expli- 
MM: Da, ştiu. De altfel poziția Sfinţiei Poate că unii îşi amintesc de Mişcarea cat și arătat cum acționează răul în lume, 
Voastre a fost clară de la început... Legionară - care nu a fost o mișcare rea  ateismul - sub orice formă ar fi. Iată, cum 
Pr.S.: I-am dat afară! Nişte eretici! dar a greșit în momentul în care a comis vă spuneam occidentalii tot coboară. S-a 
violențe sau a aprobat violențe. ajuns în America să se legalizeze homo- care se jertfește. 
MM: Sunt însă multe lucruri bune pe sexualitatea în armată, se răspândesc Catolicismul s-a instituit 
care le făceau legionarii drogurile, se vehiculează simboluri şi putere, prin lupte (ca şi 
Pr.S.: Cineva mi-a luat un interviu și mesaje antichristice... Este o decădere teri- Iugoslavia), peste tot prin, 
mi-a publicat o declarație despre jertfa lui bilă a umanității. Ortodoxia este cu adevi 











Moţa și a lui Marin. Ei au fost jertfe. Ei Pe mine m-a izbit ateismul încă de când 
s-au dus ca jertfe, și au fost uciși. Creștin- eram elev. Se încerca inocularea sa prin 
ismul adevărat a știut să primească jertfa,  muncitorime; vina este a intelectualității 
nu s-a impus cu sabia. Numai catolicismul moderne care a fost în mare măsură atee. în noi. 
se impune cu lupte, cu sabia. Noi luptăm Ei încearcă să convingă tineretul că ateis- Or, dacă unii vorbesc de gr 
prin capacitatea de a ne jertfi pentru mul este ceva modern. Dar adevărata iată au venit şi protestanții. 













oameni. gândire, gândirea spirituală, este creștină. negând Tainele și rămânând cu un 
MM: Sfinția Voastră cunoaşteţi situația Asta ne înalță. Ne înalță gândul la un al discursurilor. Pe când la noi şi | 

de atunci și o vedeţi şi pe cea de acum... Dumnezeu perfect Care are un Fiu Care  lalte popoare ortodoxe Hristos e p 
Pr.S.: Voi sunteți o mișcare nouă, abso- Se jertfeşte, şi asta ne dă siguranță. Lumea mereu în toate, prin Taine şi slujb 


lut nouă... Trebuie să fiți o mișcare aceasta cu mizeriile ei nu poate fi ultima riceşti. E prezent prin botez, p 
creștină, o mișcare politică creştină, orto- realitate. Nu ar avea nici un sens. Dacă "toţi câţi ne-am botezat în 
doxă. n-ar fi decât lumea aceasta, cu moartea Hristos ne-am îmbrăcat”, n d 

MM: Sunt unii care încearcă să generaţiilor de oameni care se nasc şi pier  împărtășirea de Trupul şi Sâng 
convingă lumea că Ortodoxia înseamnă definitiv, ce sens ar mai avea? Sensul Prin slujbe se sfințesc casa, Cu 
întoarcere spre trecut, că nu se poate logic îl are numai credința creștină. le, se sfințește toată natura. 
împăca cu viața modernă. Noi am spus că Aceasta e logica. Fără Creştinism, toate prezent fără să Se confunde ca 
MM: Şi aceasta se plasează pe aceeași Ortodoxia este singura orientare mod- — filosofiile sunt nelogice, lipsite de sens și, Dimpotrivă, Occidentul. 






















linie - cu sau fără voia protagoniștilor săi.  emnă.. practic, o nenorocire. Ele au dat și comu- printr-un separatism de Dumne 

Aceeași acţiune organizată. Pr.S.: Foarte corect. Cum se spune în  nismul, cu ura lui împotriva credinței. dus apoi la nenorocitele de filo 
Pr.$.: E o mafie generală... Apocalips, că Hristos este Alfa şi Omega, Trebuie afirmat Creștinismul cu toată pu- te. Aproape toate filosofiile 
MM: Da, o mafie! adică începutul fără început și sfârșitul  terea, ca viitorul adevărat al omenirii. sunt ateiste. Ateismul vine din ( 
Pr.S.: O mafie generală care lucrează fără sfârşit. În El poţi să înaintezi la MM: Comunismul a venit din comunismul nu este decât u 

împotriva unității noastre, unitate care a nesfârșit. Niciodată nu vom ajunge să rea- Occident... cluzie a acestui ateism 


fost susținută prin Ortodoxie. Nu a fost  lizăm chipul de Om al Lui Hristos... Cât Pr.S.: Eu am scris despre Grigore prin lupta deschisă dusă în 
susținută - de-a lungul istoriei - printr-un avem de mers înainte!... În jos te poţi Palamas că el a susținut energiile necreate,  nismului. Așa că noi trebui 
stat unitar, ci a fost susținută prin Biserica cobori; cum fac occidentalii care tot harul necreat. Hristos e prezent în Taine Ortodoxia este vw; 
Onodoxă. Și acum ei vor să lovească toc- coboară... Noul adevărat este să te ridici prin unda de putere din EI - când dai mâna Ortodoxia este viitorul unei 
mai aici pentru ca să ne sfărâme unitatea, mereu în bine, să fii tot mai bun, după cu cineva te unești cu el - așa e Hristos în mai înalte, superioare, m i 
să ne fragmenteze, să ne nimicească. chipul Mântuitorului, Taine. Ori catolicii spun că în Taine este o Dumnezeu cel Bun și 

Ca și în Iugoslavia, de exemplu, unde se MM: Deci, chiar din punct de vedere graţie creată, un plan mai ridicat al 
pare că este implicat Vaticanul în lupta rcologic, afirmând că Ortodoxia este 


























aceea împotriva sârbilor. direcția care merge spre modemitate este 
MM: Practic, şi acolo este tot O agre-  Coreel spus? 
siune împotriva Ortodoxiei ?... Pr.S.: Sigur. Corect, foarte corect. 


Pr.S.: Tot. Şi la noi este, sub diverses MM: Noi le recomandăm celor din 
forme; dar aici nu merge ca în Mișcare și tuturor tinerilor în general să 
Iugoslavia... respecte rânduiala creștină, să meargă la 

Ateismul s-a compromis prin rezultatele biserică, când nu întruniri, să înceapă cu o 
lui dezastroase, cu totul negative, și atunci rugăciune. 
caută să lupte împotriva Creștinismului Unii susţin că prin aceasta ne substituim 
prin măşti: prin tot felul de curente, Yoga, Bisericii 
critici ale Ortodoxiei şi altele. Pr.S.: Nu... Arătaţi-le că spunând lucruri 

În Occident Creștinismul este deja dintr-acestea se fac de râs, Aceasta este 
slăbit, s-a depărtat de Creștinismul linia adevărată, calea adevărată. Trebuie 


adevărat care s-a păstrat aici, la noi. să fiți o mişcare care să nu aibă doar sco- 
„Pe acest Creştinism vor să-l mimicească  pul de a forma un partid... Întregii soci- 
«i luptând împotriva poporului nostru. etăţi trebuie să i se propăvăduiască 


MM: Ei folosesc presa şi alte mijloace credinţa, pentru ca toată societatea să 
mediatice prin intermediul cărora lansează devină credincioasă. Să se introducă reli- 





> 


umele țării, 





um 
am 

au mai 
ă românii 

ontiere, dar 
24%. Întreaga 
rotunde, tre- 
a României 
ă decât o 
azii. Cum 
tează mai 
și mult mai mult 
ânia Mare, azi un 
r ne domină 
s-a făcut și prețul 
t. Proclamaţiile de 
a lulia exprimau 
imediat ele 
are a războiului 
pasem total. 800 de 
de răniţi, 20 de mii 

on de refugiaţi, o 
etuită; un doliu fără 

ertase familiile de 
ptec ticient să schimbi o 
ească s-a schimbat 































gun u fusese de ajuns, 
E rapid: "generațiile 
tianu fiului său, 
fost oameni mai 
orie, pe când 
greutăţile, mai 
e”. Și nu se reterea 
ie război pe solul 
e de şantaj şi umilire 
ea separată cu ger- 
se refuzau teritoriile 
| imperiu habsbur- 
ca româneşti în 
1916)! Despăgubiri 
alături de Hedjaz şi 

t de la Conferinţa 
eședintele SUA, 
ciadă, iar pacea - 
Pentru Brătianu, "pacea 
joa tratat revizuit şi 
e de aspirații de 
că lonel Brătianu a 
stenţei”. Maniu îl 
guvern de Uniune 
nistru regățean, semn 


Br 































Un a. Când diplomaţi ameri- 
sc da antipatiei pentru aliatul 
dr mpatiei pentru inamicul 


ghiz ci nu încăpea! Miracolul 
mare, am învins adver- 
ciudățenie a acelei păci 
u trata la Paris, noi 
boi pe două fronturi: la 
ui Bela Kuhn, la Nistru cu 
NI se concedaseră cele 
u marile puteri la 1916, 
condiţii: "nu treceţi 
pe comunistul Bela 
o vreme când spaţiul 
ns de anarhia spartak- 
vică se consolida 
de priceput pentru 
+ ce era pe-atunci Brătianu, 
Ușo Plicat dacă vom şti că propri- 
citic, viitorul ambasador 
! la Moscova (1941-45) 
treg pentru Troţchi şi cei 
sai să vină de la New 
ai 1917), iar în 1918, 
merican "cumpărase cu 
e de dolari trimişi în cont 
tockholm un mineru de man- 
e nu va părăsi vreodată 
va nota Setton Watson: 

e de care s-a dat dovadă 
eVici, e una din trebile 
île Conferinţei. Nicăieri ea nu 
U în cazul României. E 
ercarea de a smulge 
mportante concesii în 
e in folosul unor financiari 
sub ameninţarea de a 
ful Americii la Conferinţă”. 
udecată de apoi”! Marile puteri 
Tratat dreptul de "a proteja 
îsiale şi religioase”, dar şi pe 
“ garanta libertatea comerțului și 
, - Prin România", Ni se cenzura 
5. independenţa şi suverani- 
pe care Brătianu nu înțelegea 
5 Nici măcar atunci când este 
Dispus să garanteze, drep- 
I înc; vluror în România, cum s-a și 
la 1 vos tuția din 1923, Brătianu Îi 
= mii dar această chestiune nu 
A o gand (chestiunea evreiască, 
“2gropa acum, n-ar folosi 




















































re” 








Anul |I Nr. 





martie 1993 






Nimănui, în Sehij 
în paguba ture 3 olrăvi atmostera țări, 


upă demisia | 
Di: în vazţ Brătianu (13 sept. 
accepta în fo; fiu! 


marilor puteri, în late ingerin a 
presa liberală tuna gară Iul 1919, para 
şi Sadier*, initor 


] ambii ca 
eRIerintă, Brătianu ist 
isa. La 3 august Jen i 
Şudapesta cu "numai Ei iteme ăi 
roane”, plătind apoi 100 q, Y, o 
Camera la Dunapolota : et 





SN WR 





raţionale. Dar și de lupta 


de bolşevici la Tighina, 
oniale engleze şi 


tranceze la Co 
z nstanța, atrocitățile 
bolșevico-maghiare la Beiuș, trupele 


Mnceza "arbitrând" la Timișoara pretenţiile 
Y sârbești, zborul colonelului Antonescu de 
la Salonic la lași ce confirma victoria aliată, 


MENTALITATEA 
ROMÂNIEI MARI 


Dr Corneliu Dida 
tele ei. La Trianon ni se recun; lu fron- 








tierele. Dar în chestiunile minorităţilor se 
prevedea o care, cum o lăzuse 
Brătianu, împărțea cetăţenii în două. Unii 
care se simt ai Statului, iar "ceilalţi, îndem- 
naţi de a-i fi potrivnici și a căuta 

afară de graniţe”. 

aliaţi, 























ucureștii ocupaţiei 
rmata, Monarhia și 
ia Mare” lansată-n 


m avut pe-atunci. Avertizată de tribu- 
laţiile Conferinţei, după semnarea Păcii, țara 
avea să se afle pe mai departe, cum scrie 
Gh. Brătianu, “intre marile trusturi şi 
bolşevism”. Pe temeiul acestor realităţi, 
Brătienii vor iniţia "naționalismul economic”, 
cu bune rezultate numai până prin '30... 
L: şantajul Aliaților, la războiul pe două 










fronturi, se adăugau catastrofa eco- 
nomică, tensiunile sociale şi tendii 
comunizantă dinlăuntru sprijinită dinatară. În 
1917, la Iaşi, puţin a lipsit ca Regele şi 
Guvernul să fie arestaţi de soldații ruși 
bolşevizaţi conduşi de Rochal. La Galaţi 
armata a dus un război veritabil contra 
aceloraşi ruși: la fel în toată Moldova 
(1917-18). lar în spatele tragicei reprimări a 
tipografilor (dec. 1918), după unii, ar fi stat 
și interesele patronilor de ziare și tipografii, 
care ameninţaţi cu Legea Marţială pentru 
trădare, au Tacie tipografiile, lăsând 
oamenii pe drumuri. 

Trei lucruri ne-au salvat atunci: 
naţională ce simțea Unirea ca și realizată, 
coeziunea fără cusur a Armatei române ş) 
conjunctura fără de 
Marea Neagră la Rin, cele patru Aia 
care făcuseră legea de veacuri în spaţi 
românesc - cea rusă, cea germană, cea 
austro-ungară şi cea turcă - erau ana: 
anihilate de anarhie sau de războiul civil. 
unde însă, coeziunea Armatei române? Din 
însăşi icoana Unirii, dar şi din peercjlriaa 
înţeleaptă, făcută la vreme (apr. 1 ee 
Rege, Parlament şi Guvern, că ani var 
primi pământ. Lecţia lul 1907 fus ci 
învăţătă! Încât pături - 
orașe, deşi pradă di 
din atară nu au reușit 
socială. A fost un 









manifestul defetist - antiromânesc împrăștiat 
de nemți la Mărășești și semnat de mitropol- 
itul Conon rămas în Bucureşti, tipogratii 
Ucişi - de ce? - la București, ultimatumurile 
lui Racovski, fost lider socialist "român" și 
Comisar mai apoi la Odessa, readucerea 
capului lui Mihai Viteazul din același oraș, 
pierderea Tezaurului la Moscova, arestarea 
ambasadorului nostru, Diamandy în aceeași 
Capitală, moartea lui Delavrancea înainte 
de soroc, fuga la Odessa a Prințului Carol 
cu actrița Zizi Lambrino, odissea ardelenilor 
foşti prizonieri la ruși, în Siberia, trădarea 
colonelului Sturza, propaganda românească 
a părintelui Moţa în America, lorga prezidind 
Parlamentul României Mari, tânărul student 
naţionalist Codreanu, care schimba drapelul 
roşu cu cel tricolor deasupra Nicolinei 

atentatul cu bombe al comunistu- 
lui Max Goldstein la Senat, afilierea PCR la 
Komintern, "democratica" renunțare la 
tradiționala Steştanie la început de an la 
Universitatea din lași şi greva 
naţionalist-creştină vreme de un an ce i-a 
urmat... 






a mulțimile de sărăciţi, fac pandant toți 
L ambuscaţii şi îimbogăţiţii de război. 
Începe o eră a loviturilor, a crahurilor, 
a unui care-pe-care pentru posturi sau 
cariere, în afaceri, în politică. Bucureștii, ca 
şi odinioară, își mențin cu nedezminţită friv- 
olitate pasul cu Parisul; de-ar fi fost la cele 
bune, numai! Unei lumi caragialești, 
nedezminţită în esențe, i se adaugă tupeul, 
lipsa de scrupul și încrâncenarea șantajelor 
şi loviturilor de tot solul. Înainte de a fi fost 
un titlu de carte, "București, orașul 
prăbuşirilor” era un memento pentru un cen- 
tripelism ce golea de-a valma provincia de 
valori şi secături. Pe matricea unei mai 
vechi metehne a României Mici, contorm 
căreia "cine are gimnaziul pleacă la gretă la 
, cine are liceul merge la Tribunal în 
București”, mil de români din noile provincii 
iau calea Capitalei. Dincolo de munți, sub 
unguri, românii pentru cariere solide la Cluj, 
Oradea, Arad sau Budapesta trebuiau să 
rişie maghiarizarea, până la război. 
Rei 














































însă, cei mai mulți teens n 

lor localităţi de baștină. Asttel, 
seară profesori, medici, preoţi rămân în 
Ard lângă popor. Invers decăt se 
întămi în "Piemontul românesc” al 
României Mici. Așa apăruseră Blajul, 
le, Haţeg, Săliște, Lugoj sau Beiuș, 
modeste dar active centre naţionale. 
Seriozitatea, competenţa, disciplina şi 
devoiunea naţională a ardelenilor vor aduce 
valoroase intuzii Capitalei României Mari, 
dar pa termen mai lung brasajul de oameni 
mentalități işi va spune cuvântul și invers. 
moravurile regățene dar şi cele nu 
totdeauna bune ale unei administrații cen- 



















dn întreaga țară. Dacă în 
valizte, (EA Donrog roni locul de 








turor pedepsiților unei admin- 
a Ea Ea 
 păc la va lui 
păcate, Siria A 
păcii efective (1920) şi 
nințări comuniste directe 

















Sinteze e5 









-21) crizale s-au succedat în plan 
OomMic, dinastie Ameninţ 
revizionismul însă, vor că, va 
pondere crescândă, iar probie 
ma semită va diviza profund societatea 
Votul universal! venea, obiectiv, cam 
devreme. Era şi tendinţa epocii la mijloc, dar 
erau şi alte argumente, păstrate în subsol 
Intr-o țară cu 24%, minorităţi, care dețineau 
in multe domenii principalele pârghii aca- 
nomice, votul cenzitar ar fi fost suicidar, 
naţional privind problema. Din 733 de bănci, 
numai 





264 erau românești. Restul 
aparțineau minoritarilor 188 evreiești, 123 
germane, ?8 maghiare, 23 alții. lar în 


Comer, din 280 de mii 
erau avreiești. La țară reforma agrară, uni- 

tară pe întreg teritoriul, crease o clasă de 

mijloc însemnată; 24% din gospodării şi 

40% din suprafață. Latifundiile şi arendașii 

IŞI pierdeau influența, dar despăgubirile le-o 

redistribuiau în alte sectoare. Cultura și pro- 

prietatea care capilarizau odinioară influența 

Şi puterea politică, acum, graţie votului uni- 

versal, lasă loc tot mai mult maselor de 

manevră și demagogiei. Liberalii vor conti- 

nua să domine viața politică a țării. Locul 

conservatorilor va fi luat treptat de 

naţional-țărănişti după fuziune (1926). 

Vechea rotativă dispăruse însă, locul ei fiind 

lăsat unei anumite fărămiţări și instabilităţi 
politice. Constituţia din 1923 însă a știut să 
pareze efectele nefaste ale votului universal 
venit precoce "precum universitatea după 
clasele primare”. Căci la urne, alegătorul nu 
făcea decât să confirme alegerea făcută de 
Rege. El numea guvernul care, în 60 de zile 
organiza alegerile, de regulă ușor de 
câștigat. Această preeminenţă regală, cât 
timp au trăit Brătienii (Ionel Brătianu moare 
în '27 iar Vintilă în '30) a funcţionat cu bune 
rezultate. Autoritatea lui lonel Brătianu era 
enormă. Gen. Coandă, prim-ministru fiind, 
când venea la Brătianu întreba: “domnul 
prim-ministru e acasă?"... "Oculta” liberală, 
a cărei axă la Palat era Barbu Știrbey, 
venea când vroia la guvernare, alegându-și 
conjunctura pe potrivă. Partea bună a aces- 
tui sistem era eficiența nedezminţită a 
Brătienilor și naționalismul lor economic, ce 
nu fusese vorbă goală. Presa stângii, legată 
şi de Parisul financiar, dar și de oculta 
socialistă (!) avea duble motive deci să vitu- 
pereze contra "şobolanilor Brătieni”. Sub li- 
berali, în anii '20, producţia agricolă şi 
industrială crește de 2,5 ori, bugetul are 
constant excedente, iar balanța comercială 
este pozitivă. În petrol, capitalul românesc 
trece de la 1% în 1913 la 60% în 1928. 
Moartea Brătienilor, a lui Ferdinand (1927) 
și criza economică din '29-'33 vor zdruncina 
țara din nou. Dezmoştenirea lui Carol (1926) 
pentru repetate scandaluri - ultimul fiind 
părăsirea soției pentru amanta sa 
Lupeasca, ineficiența Regenţei (1927-30) şi 
Restauraţia au luat din lustrul Dinastiei. Dar 
mentalitatea comună monarhistă și consen- 
sul partidelor, excludeau complicaţii de tip 
republican. Totuşi, în primele luni ale 
Regenţei, lonel Brătianu o avertiza pe 
Regina Maria: "faceţi ordine în familie, 
Majestate, altfel vom întăptui şi ultimul 
deziderat de la '48”. lar când Carol II revine 
pe Tron (8 iunie '30) Vintilă Brătianu ar fi 
exclamat: "Ce urmează acum? 
Republica!"... Duca, la rându-i, "mai bine 
mi-aș tăia mâna decât s-o dau cu Carol”, 
Acesta insă, dorind întreaga putere pentru 
sine, işi va subordona curând partidele. 
Criza liberală de după moartea Brătienilor 
va fi marcată de dizidenţa lui Gh. Brătianu 
rămas pe poziţii naţionale (1930), de 
venirea la cârmă a "triadei fanariote 
Duca(s), lamandi(s), Mavrodi(s)”, şi de 
masiva penetrare a influenţei Parisului 
financiar în partid. Cum naţional-țărăniştii 
erau slabi, ineticienți sau Aaa 
începutul anilor '30 se crea un tot mai per- 
i ac vid de autoritate politică, în condițiile 
unei crize economice fără precedent. Cum 
critica de la stânga era sterilă și minată de 
propriile legături la Komintern dar și în 
Parisul financiar, agitaţiile de la dreapta vor 
lua o mare amploare, Cu antecedente de 
presă sau “salon”, antisemitismul din 
România va căpăta după 1917 o pondere 
crescândă, ajungând în primul deceniu al 
României Mari, criteriu și falie în politica 


țării. 

1923, la care țărâniștii au protestat 
D prin absenţă, lonel Brătianu constata: 
"Statul nostru are nevoie de o jumătate de 
veac liniştită, de consolidare pe temelul 
acestei Constituţii”. N-am avut nici mar 
două decenii! 


de firme 173 de mii 


upă adoptarea Constituţiei de la 








6 e Biblioteca Mișcării 










dată stabilit înțelesul noțiunii de 
O "generaţie", rămâne să cercetăm, 
într-o a doua parte, în ce fel se 
aplică această idee în societatea 
românească, analizând în special faptul 
așa numitei “tinere Free românești” de 
după război; urmând ca, după acea, într-o 
a treia parte, să examinăm diferitele atitu- 
dini manifestate în cultura românească 
față de această idee. A 
entru aceasta, vom cerceta succesiv: 
1) locul tinerei generații în istoria socială 
a României moderne, 
2) definiţia, 
4) conatţiie de tormaţe 
4) condiții Ă 
5 Eee ni dominante, 
6) curentele, 


1. - Generaţia tânără este a 6-a gene- 
raţie cunoscută în istoria socială a 

lomâniei moderne. 

Cu toate că Apo pezatia je rata se 
ierapa e Ara de la tez1 e 
poate spune „0 
preced următoarele i: 

lor — termenul 


e d în lorga — care se ridică îndată 
revoluţia lui Tudor Vladimirescu. 


aria e Rnâre modera, 


pe urma dezvoltării 

-- cereale, au psi facă suita 
ranța și care la întoarcere, organi 

o îi politică naţională în numele mi- 

tului burghez liberalist. Această 

este creatoarea României 


ndenței, gen- 

i român, D= Tm 

enerația lunimistă, 
&o. 





1 








d) A patra gene je e generația socială. 
Ea se ridică În ia în jurul anului 1907, 
când răscoalele |Jânești îndreaptă atenția 
intelectualilor către sate. 

Această generație stă mai ales sub influ- 
ența gândirii rusești. Şi cu toate că cuprin- 
de curente divergente, cum sunt: semă- 
nătorismul d-lor lorga și A. C. Cuza deop- 
arte, cu caracter naţionalist și poporanis- 
mul d-lui Stere, pe de altă parte, cu carac- 
ter socialist, — aceste curente au totuși 
caractere comune care ne arată că avem 
de a face cu o aceiași generaţie. 

Amândouă sunt în reacţie împotriva ju- 
nimismului aristocratic și a-social; 
amândouă încearcă să se apropie de ele- 
mentele vieții rurale autohtone. Şi dacă 
idealul lor politic este practic divergent: unii 
fiind cu ochii aţintiţi spre Ardeal, alții spre 
Basarabia, totuși, în fond, amândouă au 
tins către unitatea naţională a tuturor Ro- 
mânilor. 

Organele acestei generaţii au fost: "Se- 
mănătorul” și "Viața românească”. 

e) A cincea generație e mai puţin bine 
caracterizată. Lucrul e firesc fiind şi mult 
mai apropiată. 

Unii au numit-o: generația de foc, după 
faptul istoric principal la care a luat parte; 
alții i-au zis: “generaţia unirii”, după misi- 
unea ei; alții: 'generaţia sacrificată”, după 
situaţia ei în succesiunea generaţiilor; alții 
în it au preferat să-i spună: "generația 
Gândinii”, după organul rincipal de mani- 
festare al "supraviețuitorilor” ei. 

Generaţia aceasta este peer dis- 
cipolilor celor de la 1907. E generația Că- 
pitanului Ignat, a lui Hasnaș, a lui Romano, 
a lui Trivale, căzuţi în răsboi, sau a "supra- 
vieţuitorilor”: Nae Ionescu, Goga, Blaga, 
Crainic, Șeicaru, Cezar Petrescu, 

Tudor Vianu, Victor lon Popa, lon Marin 
u, Ralea, Camil Petrescu, etc. 

Caracterele ei dominante, definite de 

Nae lonescu în cei patru termeni cu- 
i: realism, auto o Dean, ortodoxie, 
ism, sunt cu mult prea precise pen- 

tru o rație caracterizată mai ales prin 
cele dintâi adaptări decente ale stilului 
occidental la viața românească și prin 
cele dintâi încercări de exprimare univer- 
sală a sufletului românesc; mai curând 
decât 


salitate, pe care-l regăsim atât la *Gândi- 
rea”, cât şi la rivala e? -Viaţa românească”, 
generaţie. 


Ea e din tineretul 


Situaţia importantă, 
pentru că di decurg: a) împrejurările 
Era deriatiea Eau8 E la for- 


sufletească a tinerei generaţii; b) 
maţia ala 9 uă 


acesteia, și, în sfârșit c) misiunea care îi 
pozei 


3. — Istoria tinerei generaţii trece prin 
pi pri spiritual (1925-1929) , de 
aoăzapolr do ia  înre ganerți de 
nădejde a tinerilor mn puterile lor, de în- 
drăsneala virilă, de sufletească, 
ee ap Ala roi ee i 
ua e cite har, hotăritoare în des- 





Anul |I Nr. 3 (8) 
martie 1993 


„Generaţie 4; 





MIRCEA VULCĂNESCU 





Mircea Eliade, în care erau expuse 
treptele prin care tineretul de azi se 
ridică de la scientismul cuprins între ca- 
tedră și laborator, la ideea de experiență 
proprie, de aventură spirituală şi de aici 
prin literatură în cultură, și prin cuhură spre 
antroposofie; iar de aci, prin adâncire, la 
ortodoxie. 2) Manifestul Crinului Alb. al 
d-lor C. Nestor, Sorin Pavel și Petre Mar- 
cu Balș, în care se revărsa mai ales entu- 
ziasmul tinerei generaţii și i se cerceta mi- 
siunea istorică. 

Dătătoare de seamă pentru al doilea 
moment sunt: Ancheta "Vremei" de 
Crăciun, în 1932, “Intoarcerea din rai” a lui 
Mircea Eliade, "Nu" al lui Eugen Ionescu, 
"Pe culmile disperării” a lui Emi! Cioran, şi 
pNegativismul tinerei generaţii” a lui Mihail 

ovici. |. 

4. — Împrejurările sub influența cărora 
s-a format generația tânără sunt dătă- 
toare de seamă de caracterele și de uni- 
tatea ei. 

a) Cea dintâi și cea mai importantă din- 
tre aceste influențe e aceia a războiului, 
Războiul a surprins generaţia tânără în 
perioada ei de formaţie şi i-a răsturnat 
complect criteriile, prefăcându-i mentali- 

Pri ia tânără se deo. 

rin aceasta, generaţia se deo- 
sebește de generaţia celor deja formaţi 
Stai de răsboi și care ai suferit de- 
prea puţin influei leosebeşte, 
pere dar mal zi in — de gene- 
ia celor care au irect, experiența 
focului Se deosebește, în sfârșit, de cei 
care fiind prea tineri, nu au cunoscut 
deloc stările dinainte de răsboi. 


seră în ele. Războiul i-a relevat apoi, 
legăturile — ascunse în vremile de 


juca ne a gr 
dul universalităţii și al veşnicigi, 
deschis ochiul | nic asupra 


precarităţii 
. Dar le-a dat, în același timp, şi lecţia 
eroism născută din contemplarea fru- 
Tuca emo ana e cal ea 
- În istorie: nostalgia spirtualtai 










e Miş 





3) influa Ccomunisrmuiui 
martea par a “ 
4) influența fascismului ja) 
m s-au putut E 
aria, ale 
generaţii, e ae 
ca înr: urii să fie încă: 
contopite, și să provoaca 
ir ciemarheie Mergi g 
apt netăgăduit, că nu g 
sub 40 de ani, a cărui fo Ş 
pecetiuită de măcar unul din 


curente. 
lea factor îl co 
tineri. 













Al 
>) ile 












eneraţia tânără s-a 
într-adevăr, din întâlnirea şi 
unui tineri =] 












— Crescut într-o 
sarab, * nfrăţirea românease 
incal, I" de la Spiru 
laiorescu" de la Sf. Sava, "G 
electuală de studii politica” *; 
precum și diferitele cercuri jug 
denţești — în ordinea cultui 
ordinea politică: centrele st 
fost matca în care s-a făuriț 
ape a tinerei iarta 
lomentul culminant al acestei e 

a fost ia, în 1931, a Asocia 
rion”, menită a fi cadrul material 
de manifestare al tinerei a 
şi-a oprit activitatea ocită cu 
ao eiet dintre. membrii ei, 
pe ii politice și spirituale diverg 

i egleee îraceir au situat g 
Aria în Mei Ea i i 
secolului ea, început 
criticii de idei de i 
acest însă generația tânără aa 
prilejul e le-a ia = 
ruptură, de tăiere a punților, în ui 
aa întoarcerea înapoi a devenit 


5. — Manifestările tinerei ge 
caracterizează prin precumpănirea 















| 5 Notaipa ii e il die 



















voința de încercare directă, înlăi 
iștilor rațiunii, — aceste "idola 
ris” ale veacului al XIX- 


cu necontenita prefacere a vieții, d 
flictul dorinței anarhice de liberi 
dramatică, Criza, Care 


—— 


Lecția de religie 



























general se înțelege 
nsmiterea orală de 
practici etc., de la 
la un timp la 





se înţelege totali- 
descoperite, care 





a Scriptură, ci au 
Sfinţii 
i şi păstrate de ea 
zi. Pentru că este 
Dumnezeu şi propovă- 

Apostoli, ea se mai 


ricii de 





e dumnezeiască sau 


Sfintei Tradiţii ca izvor 
rezultă din urmă- 


Hristos n-a propovă- 
prin scris, ci prin viu 
imic scris şi n-a po- 
săi să scrie, ci să în- 
Mat. 28, 19). Sfinţii 
exemplul şi porunca 



































e dn pag aa) 


părilor politice și sociale, 
mul prin disperare. 
ul prin resemnare, de care am 


'iul spiritual, tineretul poate fi 
imativ în patru grupe. De-o 


ctere au fost deja lămurite 
cestei revistei. 
li se opune, critic, 











Is) 


'vește, domeniul politic propriu 
tu! a gravitat în ultimul timp, de- 
$ In legătură și cu fenomenul neîn- 
„ Sociale, mai ales spre curentele 


naționalismul integral, de diferite 
je care a strâns în jună lui majori- 
E maselor tineretului studenţesc 


ia 


îs] comunismul marxist, care a strâns în 

3) 0; mai ales tineretul etero-gtnic. 

e i timp, se obeBrvĂ ina 
ență a tendii r o 

Mani, a tineretului can 

krid.. conștiinței de generaţie în tineretul 

or politice zise de guvei 












ge- 
» desemnând ca un contur limitele 
ale acţiunii gi, 











Sfânta Tradiţie 


T şi au cerut urmașilor 


- Aşa de exem, lu Sfân- 
tul Pavel scrie către Tiradtari ă ge 
ai auzit de la mine, 


încredințează-le la 


unt 
-a făcut lisus, 
fiecare, mi se 
-ar fi cuprins cărțile ce 
(loan 21, 25). Tot el scrie 
în două din epistolele sale, aproape 
neschimbat, următoarele cuvinte: 
"Multe având a vă scrie, n-am voit a le 
scrie pe hârtie şi cu cerneală, căci 
nădăjduiesc a veni la voi şi a grăi gură 
câtre gură...", (II, 12; UI, 13). Din toate 
acestea rezultă că scrierile sfinte ale 
Noului Testament nu cuprind întreagă 
învățătura Mântuitorului şi că predica 
orală a Sfinţilor Apostoli a completat 
scrisul lor. De aceea şi recomandă ei în 
chip deosebit urmaşilor lor păstrarea cu 
sfinţenie a celor ce li s-au împărtăşit 
prin viu grai. Astfel, Sfântul Pavel scrie 
Corintenilor: "Vă laud, fraților, că de 
toate ale mele vă aduceţi aminte şi 
ţineţi cele ce v-am predat, aşa cum vi 
le-am încredințat”, (1 Cor. 11,2). lar 
Tesalonicenilor le dădu sfatul: "Drept 
aceea, fraților, staţi și ţineţi predaniile 
pe care le-aţi învăţat ori prin cuvântul 
ori prin epistola noastră”, (Il Tes. 2,15), 

b) Sfinţii Părinţi au învăţat asemeni 
că Sfânta Scriptură este izvor al rev- 
elaţiunii: "Din dogmele și practicile 
ținute de Biserică, zice sfântul Vasile 
cel Mare, pe unele le avem din 


care, dacă s-ar fi scris 
pare că lumea n 
s-ar fi scris", 


isvorăște din momentul istoric al societății 


CE tr ar tt 
este ure unitatea suflete: 
aer iri politicește prin sacrificiul 
generaţiei de foc. Să deosebirile 
regionale în măsura in care înseamnă 
altceva decât nuanţarea unui aceluiași 


| nitate este, pentru tânăra 
aan unitate dă un fer deja împli- 


nit. Lucrarea ei vechile Al 

Guiabalareaaii enera! LA ru tinEG 
tineri din ' 

a misiune a tinerel generaţii 

Er eter 
f 6. Cu . 

i ; autentice de viață cele 


i, într-un singur 
în care 


românesc, s 
mânii de pretutindeni, ca 
cereri] lor; dacă omulu 


Set 6 
recunoaște — mi se 





nete PARCĂ eset aia cre își 
AR 


CA ga AnuHNr.3 
GCAREA 0 ARII 


învăţătura scrisă iar pe alte. 
Primit din Tradiţia Apostolilor. Şi 
unele şi altele au aceeași putere” etc 

c) Practica Bisericii de a afunda de 
trei ori în apă pe cei ce se botează, de a 
se unge anume părți ale trupului la tai 
na mirungerii, de a pune cununii pe ca- 
pul celor ce se cunună, de a face sem- 
nul crucii la frunte, umeri Și piept, de a 
ne întoarce cu fața spre răsărit când ne 
închinăm etc., dovedește iarăşi exis- 
tența Sfintei Tradiţii, pentru că în Sfân- 
ta Scriptură nu se pomeneşte de ele şi 
totuși Biserica le are de la începutul ei. 
3 Sfânta Tradiţie s-a fixat de tim- 

= puriu şi s-a păstrat neschimbată 

până în zilele noastre: în sfânta litur- 
ghie şi în cult în genere, în actele mar- 
tirilor, în simbolurile de credinţă, în ca- 
noanele şi hotărârile sinoadelor ecume- 
nice și locale, admise în Biserică, în 
scrierile Sfinţilor Părinţi şi în Istoria 
Bisericească. 


le le-am 





4 Pentru a putea deosebi adevărata 
„ Tradiţie de tradiţiile false - cum 
erau la unii eretici care-și întemeiau 
ereziile lor pe pretinse tradiţii aposto- 
lice - trebuie să ne ţinem de urmă- 
toarele reguli: 

a) Tradiţie Sfântă sau apostolică este 
aceea care nu stă în contrazicere cu 
Tradiţia apostolică sigură şi cu Sfânta 
Scriptură; 

b) Despre existența căreia se află 
mărturii în Bisericile întemeiate direct 
de Sfinţii Apostoli şi din timpurile 
Apostolilor; 

c) Care s-a păstrat întotdeauna de 
întreaga Biserică, şi 

d) Asupra căreia sunt de acord toți, 
sau, cel puţin, cea mai mare parte din 
Părinţii şi Scriitorii bisericeşti vechi. 

Sfânta Scriptură şi Sfânta 
5 „ Tradiţie stau una cu alta în cea 
mai strânsă legătură și anume: Sfânta 
Tradiţie completează şi lămureşte Sfân- 
ta Scriptură. 

Scriptura şi Tradiţia formează 


Legând roadele unei adaptări inteligen- 
te, cu firul tradițiilor noastre, ispitind sen- 
sul diferitelor 


veni. 
dati în acest sens, ca această gene- 
raţie, să întăptuiască sufletește, pentru 
a neamului, aceea ce generația 
E al 
cerce să ocol a seallor 


) dată fiind confi- 
Misiune extrem de grea, eta 
neraţii, și care nu va putea fi îndeplinită 
d printr-o renunțare paradoxală la 
pentru i a: 
lupta par iatugi nădejdea că generația 
nără, în vremuri anormale și care 
În vremuri uite se zadamic, 


în momentul În care | se ja care acagi 






Cult 









împreună un tot, sunt cele două izvoare 
ale revelaţiei dumnezeieşti, deopotrivă 
de necesare și de preţioase pentru cre- 
dinţa creştină şi deci vrednice de 
aceeași cinste. 

. 

Protestanţii zic că Sfânta Scriptură 
este unicul izvor, unica normă și regulă 
de credinţă, sau, cu termenul lor favo- 
rit, unicul principiu formal de credinţă. 
Sfânta Tradiţie n-are pentru ei nici o 
valoare dogmatică, ci cel mult istorică. 
Dar, şi cu privire la Sfânta Scriptură, ei 
se deosebesc de noi şi de Romano-cato- 
lici. Noi şi Romaâno- catolicii zicem că 
Biserica învăţătoare sau autoritatea bi- 
sericească este singura în drept să ex- 
plice Sfânta Scriptură şi numai în spiri- 
tul Sfintei Tradiţii, pe când Protestanţii 
susțin că orice Creştin are dreptul de a 
explica Sfânta Scriptură. 

Romano-catolicii învaţă la fel cu noi 
despre Sfânta Tradiţie, dar ei au intro- 
dus în ea şi dogme noi, ca: purcederea 
Sfântului Duh şi de la Fiul, zămislirea 
neprihănită a Sfintei Fecioare şi infaili- 
bilitatea papei. 





Reamintim cititorilor noștri că lecţiile 
publicate la această rubrică sunt preluate 
din manualul "Dogmele Bisericii Creştine 
Ontodoxe” alcătuit de Irineu Mihălcescu. 


8. — O acuzaţii 
tinerei generaţii este aceia de veleitarism, 
de prezumțiozitate, adică de voința de a 
face să se vorbească despre ea atunci 
când, în fapt, n-a creat încă nimic. 
„rai când tăria gunarege aude conte. 
tunci când generație 
zentată în toate domâniiie de creație, prin 
spirite dintre cele mai alese și fecunde. 
Bibliogratia operelor tinerei generaţii, ar 
ocupa singură un număr de pgaini cu 
al emis ca precede, așa că trebuie să 
ea. 
a cei îi mulți dintre Aaa ie 
de a fi creat » lu- 
ari explicabil pin tapul iata 
u a ajuns ritate. 
[erele Ru ditănncă a armatele 
lea dintre cele mai onorabile, care 


i blicaţiilor, 

însutie pote ma aratat, pu icaţi AR 
mi , 

realizat încă o defini- 

a oala ceva mai mult. pentru 

întâia oară în istoria culturii ti, ea 

a creat un mediu de difuziune a „un 


reciproc pentru strădania celor- 
repere cele mai fecunde. Cine cerce- 


tează revistele româneşti, care atit în 
Bucu ca şi în pron, Ch lași, 
la , la Cralova, la Oradea sau 

Brașov, nu se mal poate îndol de acest 


rămâne să examinăm, cu alt prilej, 
diferitele ati manifestăte în cultura 


româretica În [nerațar mere. e Sere 


închei diul “Generaţia” 
ei pe 10 aie - Anul |, ne. 3-4, 
loiembrie- Decembrie 1934. 























În data de 3 Februarie, ora 18,30, postul Radio-Chişinău a 
difuzat un interviu luat Domnilor Veaceslav Ceremuş, președinte 
al Organizaiei Tineretului Creştin Democrat din Basarabia şi 

Roncea, membru al Consiliului Naţional al MPR. : 
„În esență acest dialog anunţa o premieră politică, respectiv 
unirea în cadrul hotarelor firești ale Țării, a doua organizații 
politice românești. 


“Prezentăm un rezumat al acestei emisiuni i 
politici s-au referit la ma i politică A 
organizaţiilor lor precum și la apropiata u 
A inppetri -MPR SFOTCD - anunțată încă din 
V. Ceremuș, din balconul Universităţii bucul 


Drumului Crucii. 














Veaceslav Vlad Ceremuș 
Președintele Organizaţiei Tineretului Creștin Democrat 


“7 | avem astăzi ca invitat pe DI. George Pe teritoriul statului Moldova se afla armata 
| Roncea, ce face parte din conducerea  unelțări străine. 

Mişcării Pentru România, organizație a De ce conducătorii Republicii Moldova nu 
tineretului român, Ne cunoaştem direct cu cer retragerea lor? 
dumnealui de la acţiunea Drumul Crucii Pentru că vor independența? Nu! Pentru că 
inițiatăşi organizată împreună cu prietenii vor dependența de Rusia 
bucureşteni. Di. George Roncea a fost Despre starea cetăţenilor din Moldova nici 


principalul coordonator al acestei acțiuni, care nu mai vorbim; este sub orice nivel. Cu 
a demonstrat unitatea de credință și neam a salariul minimal de 3 400 ruble nu poți nici 
tineretului român. să-ți cumperi un sicriu. Aceasta în timp ce 

Aspiraţiile şi acţiunile tineretului nu pot fi 
concepute alttel decât ca părți ale aceluiași 
spaţiu spiritual, al națiunii Române 

Odată cu sărbătorirea Poetului Naţional al 
României Mihai Eminescu, anunțăm acum, la 
început de an, faptul că tinerii singurelor 
formaţiuni politice ce aparțin exclusiv Noii 
Generaţii vor acționa de aici inainte numai 
impreună! 

Astăzi, republica Moldova trece printr-o 
situaţie extrem de grea. Trebuie să analizăm 
împreună cum şi de ce s-a întâmplat asttel 
cine este vinovatul și mai ales care ar trebui 
să fie rolul tinerilor în rezolvarea acestor 
grave chestiuni ce privesc problema 
națională. 

Din 1988 independenţa au cerut-o tinerii 
Cei care s-au opus au fost actualii 
conducători - comuniştii din C.C. şi preşedinţii 
de colhoz. 

Astăzi, în 1993, în statul independent 
Moldova conduc aceiași comunişti și 
preşedinţii de colhoz. Tinerii luptă în 
continuare pentru Țară şi Adevăr. 

Dacă acceptăm ideea că structura statului 
este sub formă de piramidă, atunci avem la 
bază masele, la mijloc - veriga medie 
compusă in Republica Moldova din 
majoritatea funcționarilor antrenați în 
agricultură, şi vârtul piramidei - conducerea 
statului. Ce avem astăzi in Basarabia? 

Conducerea Statului: 

Preşedintele; este antiromân 

Primul ministru şi guvernul: antiromânești. 

Parlamentul: majoritatea decisivă - 
antiromânească. 

Veriga medie menită să asigure 
tuncționarea legăturilor între baza piramidei şi 


vârtul ei - funcţionarii statului - fiind în 
majoritate din generaţiile contaminate de conducătorii statului primesc fiecare câte 26 
comunism - antiromânească. salarii minimale. 

Baza piramidei, compusă din generaţii Pe teritoriul Republicii circulă monedă 


diferite, are ca tactor activ de luptă pentru străină - rubla rusească. Politica financiară a 
interesele românești Generaţia tânără - chiar statului Moldova se tace la Moscova nu la 
dacă aceasta nu deține incă puterea politică. Chişinău, Ruşii decid ce sumă de bani se află 
La baza crizei parlamentare a sta! aparent, în circulaţie în Statul "Independent" Moldova. 
repet, aparent, declarația Președintelui din 24 lar domnii de la conducere nici gând să 
Decembrie în care se cerea referendum, introducă moneda naţională. Rămânem în 
pentru că independența statului Moldova ar fi continuare dependenți de Moscova. 
amenințată de unirea cu România. Pe teritoriul R. Moldova există încă două 
"În realitate, acest “pericol” este minimal, state. ȘI actualii conducători sunt responsabili 
forțele de decizie în statul nostru nu de aceasta. În timpul contlictului din 
apte a ideii unioniste. Deci alarma Transnistria din ordinul demnitarilor de la 
Chișinău detașamentele de voluntari au fost 
retrase din Dubăsari și de două ori din 
Tighina. Aceste două orașe au fost luate cu 
asalt și controlate de detașamentele de 
voluntari. De ce au tost retrași? Care a fost 
2 

































Putem spune că de facto noi suntem 
dependenţi de Moscova. Acum actualii 
conducători au nevoie de legiferarea acestei 
stări, adică de actul politic care de iure ne-ar 
readuce sub juristicția Moldovei. 

În concluzie: 


ineril României sunt de mai mult timp 

| împreună. Dacă de exemplu, în 1988, 

studenții din Facultatea de Filologie 

din Bucureşti organizau transporturi de 

carte în Basarabia (acţiuni ilegale la vremea 

aceea), în Decembrie 1989, tinerii Ba- 

sarabeni au format detașamente de 

voluntari pregătite să lupte alături de tinerii 

români ce declanşaseră insurecția anti 
comunistă 





Cetatea Soroca - 





Acţiunile din Decembrie au dat un nou 
avânt luptei românilor basarabeni pentru 
recuperarea identităţii naţionale și, în data 
de 30 decembrie 1989 pentru prima oară 
după 45 de ani tinerii români din Basarabia 
cereau deschis Unirea! 

Astăzi "Deşteaptă-te Române” răsună din 
nou de la Nistru până la Tisa. Comunismul 
şi nelegiuirile sale vor fi pentru generaţiile 
ce vor veni doar o pată murdară pe filele 
istoriei. Nouă însă ne revine sarcina de a 
continua lupta pentru a restabili definitiv 
tocul ce | se cuvine poporului și spiritului 
românesc. 

În 1990 - în Bucureşti și în alte orașe ale 
Țării - tinerii au fost primii care au sesizat și 
au tras semnalul de alarmă cu privire la 
tenomenul restaurării nomenclaturii 
comuniste, crescute în majoritate la şcoala 
sovietică, 

Tinerii au ieșit în stradă, nu s-au lăsat 
indimidaţi de agresivitatea noii puteri 
formate În mare parte din vechii 
kominterniști, ori fii al acestora; au 
demonstrat curaj şi intuiţie politică. Chiar 
dacă au fost până la urmă reprimaţi cu 
brutalitate, au reuşit să creeze un spaţiu 
favorabil partidelor politice declarat 
democratice. 

Am observat însă între timp că dacă mai 
toată lumea se referă la tineret, prea puţini 
sunt dispuşi să întreprindă ceva concret 
pentru tineri. Mai mult decât atât, în câmpul 
politic persistă contuzia și dezbinarea, 
valorile naţionale sunt negiljate, demagogia 


George Roncea - 
Membru în Consiliul Naţional al Mișcării Pe 



















































și corupția se instalează p 

În aceste condiții al 
românești, foștii lideri 
studențești s-au hotărăț 
politică directă, înființând 
România 

În condiţiile de criză 
Noua Generaţei este d 
să impună o nouă clasă dei! 
cu o concepție creștină, cu di 
Neam, capabili să acție 
interesul României 

Sarcina reintregirii politiei | 
spirituale stă de asemeni 
tinerei generaţii ce trebuie săsgi 
cu precizie responsabilitățiia i 
acţiune. Sunt convins că Prutul 
apă iar nu o linie de demarcă 
teritorii ale aceleiaşi generaţii. 

Dacă acum, aparent, ideea 
la o generație nu pare a fi realizată 
mulţi tineri, cu atât mai mult ne fi 
siunea de a demonstra şi explica 
prin acţiunile și ideile noastre. 

Planul pe care se realizează unitati 
generaţii este unitatea de interes d 
unitatea de problematică. Soluţia n 
decât comună, iar acţiunile ni t 
decât convergente; nu prin imi 
unor alte generaţii, ci prin ă 
fondului de idei şi prin raport; 
acestora de asumare a mi 
neamului românesc. d 

Acţiunea Drumul Crucil a 
prisosință acest concept. 

Atât OTCD cât şi Mi 
România au în comun nu 
în special preocupările Şi 
comună a problemelor politi 
raportare la reperele spi 
tormaţiuni s-au angajat 
poziţii în lupta politică strădu 
puterile lor, să ofere soluții gi 
viitorul naţiunii. 

Am trăit împreună e 
participând la insurecția 
ocupantului comunist. 

Manitestările noast 
dominante vizează a 
spaţiului cultural și sp 
tiinţei naţionale în hotai 
naturale. 

Să ne sprijinim pe 
şi în Biserica noastră. ră 
ne uităm limba şi i 
crede în destinul s 
aşezat la răspânti 
tuturor vitregiilor. 
Acum mai ales, 
reîntregirea Român 
reactivării 































Neamului aşa cul 
de marii noştrii în 
cărturari, țărani şi 















Îi 





A e ANulii Nr 3 (8) 





martie 1993 


Basarabia 9 






nezeu inainte! 63) MO cana'bru 










ultimul an de 
s8 însojec 





grupul ba: 
greu, nu /s-a permis Inljial'să pi 
reuși! să țină pasul pâru 

De curând, Crina 
| pubileâm 





icipe la marș decât pă 
la București unde 
le-a trimis o eri 








naljos, (Redacția) 





Drumul Crucii 

Scriu această scrisoare în amintirea clipelor de acum un an când 30 

ae de țineri al Basarabiei au pornit spre noi pe un "Drum al Crucii”, 
E D Tată dă aducându-ne pe rănile tălpilor tărâme din acel pământ sfânt. Tinerii 

1918 49 | L Bucureștiului li s-au alăturat la numai patru zile de la plecare. Au mers 


Marge Dumei Criăii i parasi pe un drum lung și greu purtând pe o Cruce de lemn înălțată spre 


Piaţa Ualveratăji, 
se , tesă, trtommal, 
accent mi alea peaiea inearele dcniati a Al TE masti ne 


eră e ma de a Pa ceruri. Iubirea, Credinţa, Speranţa. Ca o umbră a Sfintei Cruci, trupu- 
Zima se 31 Marea, rentmeat latente incitat ie Beropei și lea Bâseată tn ie 1989, proletare Dă rile lor s-au unit într-o dintotdeauna îmbrățișare, formând o-cruce vie, 

+ eta In, pătt let repăr tobe a a Drm rivei Pal si oderui, Îmi amintesc că imaginea Crucii vii mi-a apărut la intrarea în Brașov, 
Acești teeri au știi să arate Țilrii eee, the amr 

nomania; Drumal Crediațel, at Speranţei. 


ca o revelaţie. Aveam în faţă o minune, Și abia atunci am înțeles pe 
deplin cum a reușit Neamul Românesc să dăinuie peste secole. 

Parcă văd și acum lacrimile oamenilor, atât de multele lacrimi ce se 
prăbușeau surd pe pământ. Erau de fericire sau de tristețe? Era 
bucuria regăsirii sau durerea sufletului sfășiat de înstrăinare? Nu știu, 
dar cred că erau în primul rând momente de comuniune cu sufletul 
Neamului... "în aceste momente mulțimile plâng”. Misiunea acestor 
copii ai Ţării era aceea de a împăca Națiunea cu Dumnezeu. Și 
aceasta nu este numai misiunea lor, ci a întregului tineret român, 
singurul care poate readuce comunitatea naţională de azi pe calea 
dreaptă a Neamului Românesc. 

Niciodată nu văzusem atât de mari mulțimi unite nu prin revoltă, ci 
prin dragoste, prin iubire. Prin dragoste de Țară, de pământ, de 
strămoși. Nu era o revoluție, ci doar un semn, o prevestire a ceea ce 
va veni - un glas al strămoșilor și al pământului, Un semn al renașterii 
sufletului românesc. Lacrimile au răsărit în ochii noștri, ai celor ce 
urmau Crucea, și mai ales în ochli basarabenilor, în momentul în care 
Marian ne-a venit în întâmpinare cu un grup de tineri îmbrăcaţi în 
cămăși albe ca ale noastre, construind în jurul Crucii vii un zid de 
protecție - un scut de brațe impreunate şi de suflete. Am auzit atunci 
şoapta fratelui din spate. O şoaptă ce a răsunat în acea liniște ca o 
biruinţă: "Tineretul Român e unul”. Şi avea să spună Ceremuş puțin 
mai târziu din balconul Pieței Universităţii: "inchinăm acest marș 
tinerilor luptători pentru România" căci nu pot fi tineri ai Moldovei şi 


Y c 























tineri ai României - Tineretul Român e unul. 
si e isca Dar nu pot trece peste cel mai important moment al Drumului Crucii. 
Mesajul copiilor Basarabiei către forţele vii ale 'Țarii În ultimele zile, la fiecare Biserică în care ne plecam genunctii, ne 
î ) Sita rugam Domnului să ne trimită un semn. Și semnul avea să vină. 
ua ua IRI Puii br ie mă pa ter tu tt E nara În clipa în care Crucea de lemn a trecut pragul Patriarhiei baierele 
it Amato — II Ra a a eee aaa a Dambtae. cerului s-au deschis dintr-o dată revărsând - ca un minunat botez - 
joi rergani mă grai "STR meat Ata CIA ai icăturile calde al unei ploi mângâietoare. 

homâne. Ele vint garanjiile maree Iubire Penite morți 7! În For di ai intetiei, pi p g ă A 5 
raistenjei Stătudat și Papotatui pămitul mostra, imam at der & ea i Mal Poate că mulți au pus acest fapt pe seama întâmplării. Dar noi şti- 

Desnă, pote mi mn ea Tec cap vata Nine ta: ca i lei am! Era încă una din nenumăratele dovezi că Dumnezeu este cu noi. 
a ei Pe ME a E e Ia aaa e zi n ş Ai Mai mult! Exact în momentul în care P.F.Părinte Patriarh ne dădea bi- 
ir narol po maree i. e eat EROORIII a a it RAR E Da) cere ajaee le iei necuvântarea și rostea Numele Domnului, din cer a răsunat un tunet pre- 
Voip esiiee e dumză Iele aa Î a ie ea RR tu eatru lung şi plin de măreție! Toţi ochii s-au ridicat, iar Numele Domnului a 
ir le mă, «ta Er IRI II 4 NU ere lea titaet vi Armatei răsunat pe buzele tuturor celor de față, mărturisind. cutremuraţi "Cu noi 
op de Re ia Neam este Dumnezeu!" lar când ultimul dintre purtătorii cămășilor albe a ieșit din 

sa Ed pe pate mame mă ia juliiimi | curea Patriarhie, ploaia a încetat a el de brusc şi la fel de miraculos, 
Stea Caci Aa na proclamă voinţă, leur pere Ce a însemnat apoi așezarea crucii aduse din Basarabia isgă 
a sape aa RER III i esec at Troiţa din Piaţa Universităţii? Sfârșitul Drumului Crucii, se spune. Dar 
i cet Lou pleasure cei ce spun aceasta nu ştiu că Drumul Crucii noastre abia-a început. 

ri. 


i 
| 


e ţ =, - Căci atunci am mărturisit tuturor care ne este misiunea, care ne este 

se a DEAD na datori de N | Românesc, 
ci baie mmâneţi cu | LIGA STUD! oria faţă de Neamul £ : 
 pealla: Led i negri pr de Veti Atunci ne-am așezat sutletul - unul singur - la umbra Crucii 















Ci bre pote Aroma tiran împodobind-o cu flori şi lumânări și lacrimi, i ne-am jurat fără iara 

i ca da Ei Văeatiticare : =! că nu vom păşi de acum înainte decât pe acel drum al dreptei credințe 

DRP, ani mite Wimnle. ÎNeăteaacă, mațlenală ai şi al Neamului nostru, pentru totdeauna. y ] 

sai Dea imitatie nea, LEEA cereale pom Crina Ianculescu 

rangul ce se curma. Neineregieii ! “ e ot : 






















Fi zi inuă și în prezent. Au fost torturați de Din cauza unor puternice presiuni : i psi- 
le 2 iunie 1992, autorităţile  FPCD, în vârstă de 32 de ani, căsătorit. ou Cnu și Ea iar dl. Ivașcu a fost pus de  hologice exercitate! asupra avocaţilor, în 
„i 4. nenumărate aş [i y ga 
laratei "Republici Nistrene” i, în închisorile din ori la zid simulându-se asupra sa momentul de faţ deținuții sunt lipsiţi de 
pub i, ISA De peste 8 luni, în închisor patru ori la ţă deţinuţii su 
sub acuzaţia de "uneltiri i raspol, cei 4 deţinuţi sunt s ! Spa execuția prin împușcare. asistență juridică. Deşi aşa-zisa cercetare 
bli ii Mol Pa ab zu e N Rreprurilar Ca ultimă formă de protest împotriva - penală a fost încheiată iar judecătorii. au 
i licii Mol dova - cu toţii încălcări de grave E tratamentului nemilos la care au fost Şi fost deja numiţi, nu se ştie nimic precis 
omână omului. ; Cit sunt supuşi, dl, Ilie Ilaşcu a anunțat pe despre data începerii procesului. 


“cola dee ta În consecință, atragem atenţia. întregii 




























DL. lie Ilașcu, președintele filialei din 
“rontului Popular Creştin- 















= az inii i şi parlamen- 
Spa j E i , nelimitat. opinii publice, guvernelor şi parlame! 
n «i : Aa SE PN U ; AA AŢ! După cum a confir- | telor statelor democratice, tuturor organis- 
po Căsătorit, tată a două Mele, i mat şi ambasadoarea  mmelor europene şi intemaționale asupra 
la publicaţiile "Nezavisimaia i Za) Statelor Unite ale 
Sfatul țării” și "Ţara" din. 


A Pe i pericolului grav în care se află deţinuţii şi 
E a epab re e i De solicităm asistenţă juridică pentru apă- | 
ă cs e presă din 25 noiembrie, Comi- — rarea acestora. 


sturile de radio 
informând opi- 
î despre situația din Transnis= 











s . a i Crucii Roşii pre- 4 februarie 1993 
încălcarea drepturilor omului tare | | iului date Pi zi re- 
jvtorităţile separatiste din p : „ fuzat” în repetate Eu sepetul n dej: Societatea Internațională pentru 
„cp: Alexandru Leşco, membru al ș ţi. De e presei. Doar în a Drepturile Omului (IGFM) 
7 în vârstă de 38 de ai, cĂSBLORIL. a de greva foamei, lui Ilie Ilaşcu i „Secţia română L. 
lt ap; „udor Petrov-Popa, în vârstă de 30 i fest ermi Sti vadă soia și avocatul. | 
“vălorit, are doi copii. — 


An 





drei Ivanţoc, memebru al i e 
FI |, Biserica Rusă | 
in numărul i Româneşti din Basarabia 


viitor: 

















10 e interpretări 


RUGAȚI-VĂ PENTRU MARX! 


pune problema “existenței” lui 

Dumnezeu este o "sofismă” satanică, 
singura pe care, în mod paradoxal, mintea 
omului a admis-o împotriva celor două 
postulate logice elementare: postulatul 
identității și al noncontradicţiei. 

Negarea lui Dumnezeu presupune 
renunţarea la cele două Jeg; ale minţii 
umane, deci este o ieşire din minţi, o 
sminteală, o ne-bunie, o scrântire a logicii 

În actul unei atare negări nu numai că 

mintea ta se smintește dar, în plus, se 
iveşte trufia intinitudinii tale, adică gândul 
nebun că lu ești măsura Lui Dumnezeu. 
Aceasta este "sofisma nietzscheană” cu tot 
dezastrul ei pentru om: Din momentul 
acestei "negări” deja Satana a pus 
stăpânire pe tine. În tine a triumtat marele 
paranoic, cel ce se vede îndreptăţit la orice 
și împotriva tuturor. Acesta este și marele 
obsedat al lui Dostoiewski și marele nihilist 
al lui Nietzsche. 

Cu ei începe era anarhiei şi din ea s-a 
croit epoca totalitară în cele două expuneri 
ale ei. Dar aceasta este totuna cu o 
"maladie universală” de care s-a vindecat 
probabil Răsăritul, căci acesta s-a întruntat 
cu boala, cu marea "ciumă roşie”, care este 
hybris-ul Satanei. 

În cuprinsul altor popoare maladia s-a 
păstrat infiltrată și difuză în structuri mentale 
colective de extensie diferită 

Asemenea suferință a marii posedări a 
fost trăită hipostatic în cadru european 
numai de ruși, români și nemți. Constantin 
Noica a înţeles teribila, cumplita suferință a 
lui Marx şi ne-a îndemnat să ne rugăm 
pentru el şi pentru "fratele Alexandru”, cel 

ce a plecat în lume ca ucenic al acestuia. 
Noica a intuit această teribilă maladie care 
I-a măcinat și-l va măcina pe Marx şi s-a 
cutremurat la lipsa leacului care să-l poată 
vindeca de aici şi până la capătul 
veacurilor. Cum să nu-ţi fie milă de o atât 
de uriaşă şi fără de capăt suferință?! Noica 





Grigore lulian 





a intuit ce se va întâmpla acestor mari 

maladivi după ce se va fi consumat 

hybris-ul lor pe scena lumii, adică actul luării 
lor în posesiune de către Antichrist 

După actul imposesiunii va urma teribila 
suferinţă și nestârșita lor sfâşiere. Acești 
mari maladivi vor continua să ne 
acompanieze, generație după generaţie, 
într-un spital al istoriei umane universale în 
care mai zac câteva figuri "celebre", alături 
de ei 

In acest spital al istoriei universale nu are 

ce căuta ura. Cum să-l urăşti pe marii 
bolnavi?! Sigur că au contaminat lumea. 
Dar lumea s-a vindecat deja, pe când ei vor 
fi țintuiţi în patul maladiei pe vecie, 

"Rugaţi-vă pentru Marx și cu el odată 
pentru fratele Alexandrul”. Cu toate că, de 
ei, nu se mai poate îndura nimeni, 
niciodată. Dezlegarea lor de maladia care 
i-a cuprins și pe care ei au adus-o în lume 
din întunecimile secrete, nu este decât în 
puterile lui Dumnezeu. 

O asemenea dezlegare nu mai stă în 
puterile omului. Noi putem să ne "rugăm" 
pentru ei. Dar nu putem să-i ajutăm nici 
măcar cu iertarea noastră. Fiindcă nici 
iertarea nu mai stă în puterile noastre. Este 
un act de trufie să ne imaginăm că noi îl 
putem ierta ori că noi am fi aceia care să-i 
condamnăm. O atare pretenţie este o trufie, 
o "boală" gravă a sufletului creștin. Noi nu 
putem să-i iertăm, nu putem să-i 
condamnăm. Pe ei i-au condamnat faptele 
lor în fața lui Dumnezeu, adică în 
eternitatea timpului şi în cuprinsul veacului. 

lertarea lor este şi ea în puterile lui 
Dumnezeu. În fapta noastră creștină, noi 
putem doar să ne "rugăm" pentru ei. Tot 
restul: ură ori acceptare, resentimentul ori 
credință că ar fi în puterea noastră să-i 
iertăm etc., este o trufie necreştină. Un 





| 
| 
| 
| 





ÎHE WAR FOR IKANSTLVANIA 


OPENING OPERA 11ONS (1-6 OC TOBER) 





24 


WAR lor 
IRANSYLVANIA 
1 „ȚArea nf Operations 
SP) 














România are "o singură poartă spre 





Europa; una destul de strâmtă şi pe care 
extremiști se străduiesc din răsputeri s-o 


americanul Trevor N. Dupuy, colonel în 
rezervă, a lucrat la Pentagon, este expert în 
programe de predeterminare tactică a 


Vântească şi s-o blocheze; cea dinspre situațiilor operaţionale pe câmpul de luptă, şi a 
Ungaria. : publicat zeci de cărţi cu profil militar: 

Aceasta este opinia D-nului Octavian Paler, Colonelul Trevor N. Dupuy susţine că luera- 
editorialist şi director onorific al cotidianului rea sa nu se vrea o predicţie ci doar o specula- 
"România Liberă” (RI din 23.02.1983) ție Cu privire la potenţiale conflicte din zonele 

Întâmplător. am primit la redacţie o carte tensionate ale planetei. "Speculația” domniei 
lansată recent, în ianuarie 1993, de o cunos- sale este cam sumbră în ceea ce ne privește 
gută eătură din Nem York, "Wamer Books" Căci "ei" sânt cei care câștigă, nu noi. i 

numește "Future Wars - the worid-s most "Er, adică vecinii noștri, la care s-a referi și 

dangerous flashpoinis”. Se referă, în zece DI. Paler și cu care, apreciază Di Trevor, vom 

De Vhboneie Viitoare”. Capitolul opt | fi în război, în toamna acestui an. Capitolul 
A pentru Transilvania”. Autorul, 


N 


"Războiul pentru Transilvania: are 20 de pa- 


Anul || Nr. 3 (8) 
martie 1993 


semn de boală, el însuși. În chestiunea 
acestor maladivi și a atitudinii faţă de ei, va 
trebui să dăm dreptate lui C. Noica și nu 
celor care ne îndeamnă spre gesturi 
necreştinești, sterile şi deci la acte de 
risipire sufletească. Noi mergem pe urmele 
lui Noica și Petre Ţuţea și nu pe cele ale lui 
Negoiţescu și Zigu Ornea, Insă, fiecare e 
liber să aleagă. Şi evident, fiecare va avea 
ce-a ales. 

A sosit iată ceasul ca noi să urcăm la 
înățlimea faptei sufletești universale 
Suferința ne dă forța acestei înălțări. Noi 
avem acum putinţa să ne rugăm pentru 
marii bolnavi ai omenirii. Pentru cei cuprinși 
de boala teribilă a omului generic. Noi 
trebuie să ne rugăm pentru ei. Este o 
datorie creștină de la care nu putem abdica 
decât pierzându-ne una dintre dimensiunile 
universale ale sufletului. lată cum cei ce-au 
crezut că vor fi stăpânii noștri au ajuns la 
îngăduința noastră sufletească. Noi nu-i 
vom uri dar nici nu-i vom lerta. Şi nici 
uitarea lor nu este îngăduită demnității 
noastre. Şi cum să-i memorăm? Cu ură? E 
degradant. N-ai cum uri un "bolnav" oricâtă 
nenorocire i-ar fi pricinuit, mai ales când tu 
te afli izbăvit de nenorocirile pe care le-a 
rostogolit asupra, ta. 

Ne vom ruga pentru ei. Ne vom ruga 
pentru Marx și pentru toţi cei cuprinși de 
suferința lor. Mai ales că mulţi se află printre 
noi, se vor semenii noștri. Și nu-i vom 
alunga. Ne vom ruga și pentru vindecarea 
lor. li vom spune D-lui Zigu Ornea totuși, 
fără resentiment, că boala este în ființa lui, 
nu în generaţia care-l urmează pe Petre 
Ţuţea. Nu Petre Ţuţea a semănat "maladia 
marxistă” ci Dl. Zigu Ornea dimpreună cu 
toți aceia care au răspuns de conştiințele 
acestor tineri. Petre Ţuţea ne-a arătat calea 
de vindecare, aceea care ne aduce 
izbăvirea de maladia care-l macină încă pe 
DI. Zigu Ornea. Maladia aceasta vine prin 
DI. Zigu Ornea peste cei nepregătiţi să-i 
opună rezistență, acela care n-au încă 
anticorpii reacției la "grava maladie” care a 
răpus atâtea ființe din câteva generaţii 


"Războiul pentru Transilvani 
sau "poarta cea strâmtă" a Romă 


gini, este organizat pe secţiuni tehnice, să-i 
zicem, cu tabele, hărţi, tot dichisul. Nu am 
intenţia să trec la o traducere integrală a 
textului, care mie cel puțin mi se pare dubios, 
dar îl țin la dispoziţia celor interesaţi și mai 
ales a D-lui. Paler pe care îl văd preocupat să 
demonstreze. rolul Ungariei de strâmbă sau 
mare poartă. 

Personal, nu cred că e rău să te numești 
filo-maghiar, în măsura în care această deno- 
minaţie se reteră la pasiunea pentru muzica 
lui Bartok sau pentru poezia lui Petăfi. Nu 
același lucru mi se pare a fi plasarea vecinilor 
noștri pe post de "deux ex machina” al 
Statului Român. 

Cât privește extremismul mă întreb ce s-ar 
fi tăcut DI. Paler pe timpul lui Octavian Goga 
Și-al lui luliu Maniu. 

Revenind la "speculația" colonelului Trevor, 
în afara ciudăţeniei propriu-zise a temei, vom 
remarca pe lângă abundența de detalii și pre- 
cizări, ce dau o aparență credibilă, de treabă” 
serioasă (colonel, Pentagon, te pui?) 
existența unor date şi situaţii prezentate 
complet fals. De exemplu secuii sunt 
consideraţi “ungurii”. Apoi Atanasie Stăn- 
Culescu este prezentat ca Șet al Marelui Stat 
Major și comandant al Forţelor Armate 
Române, (dar să zicem că alci computerul 
D-lui. colonel, demult încărcat cu date, nu și-a 
mai reactualizat memoria şi hărţile ope- 
raţionale au fost printate în această formă). 
Însă pentru introducere şi pentru conceptele 
vehiculate nu mai poale fi vinovat computerul. 

Părerea D-lui. Trevor este că "plecarea so- 
vieticilor din Est" (plecare ce se lasă însă 
așteptată) va ridica capacul butoiul de pulbere 
al Europei - Balcanii. Ei, sovieticii, au pus 











































românești, pe o atăt da. 
"maladiei răsăritene”, 
medicul și Z. Ornea biatuj! 
de vindecare. Fiindeă a di 
română, fiindcă n-a 
sufletești, fiindcă s-a hrăni, 
azi din trufia da a se 

acestei culturi şi al sufiați 
Fiindcă s-a crezut “invițat* 

românesc, adus tot da D 
D-sa, să ne "vindeca" 
de "țărănism”, de “poi 
"junimism”, de "Iorga", de. 
"Pârvan", adică să ne spele en 
scoată sufletul. lar acum se e 
la "patul" generaţiei tina 
pune diagnosticul și-i 
Ţuţea”. Acest "diagnosi 
nostalgia cominternistă 
"doctorul" ideologic Zigu Or 
diagnosticat până acum, 
Ornea și cei ca D-sa 
românesc e bolnav, cred că 
este "marele maladiv” al istorii 
vindece "extirpându-ne" si 

lându-ne de românitatea no 
ne este milă de D-sa, biet sal 
această comedie postcomunis 
vom ruga pentru toți acești "mal 
se cred "doctorii" popoarelor şi. 
omenești. i 

Ne vom ruga pentru ei. Însă nie 
uita căci uitarea ar fi semnul 
calea întoarcerii maladiei. 

Ne vom ruga pentru ei. Ne va c 
D-na Monica Lovinescu, D-nul V. 
şi alţii de lângă D-niile lor că vren 
rugăm pentru Dl. Zigu Ornea? Va 
oare DI. Adrian Marino că ar 
despre adevărații colaboraţionişti, ace 
care Satana și-a întins destrăn 
sufletească și spirituală asupra 
române de ieri și de azi?! 

Dar ce importanţă are? 

Rugaţi-vă pentru D-nul Zigu Ornea! 

Rugaţi-vă pentru Marx. 
























George Ronce 
















surdină rivalităţilor etnice, na 
religioase, ce au dominat istori 
Europei”. În viziunea autorului Am 
era "peace-keeping force”! 

Acum (cu tot regretul după Arm 
speranța D-lui. Trevor stă în ii 
cratice nou create, ce au 
şansele naţionalismului ce. 
conflicte armate, după ce nu: 
sovietic, a lăsat pe umerii 
democraţii, ștafeta  paciţ 
Savuros până aici. Urme 
problemelor Est Europei e 
problemă «e cu procentaj 
problema noastră, adică a Ur 
etc. 

Problema este că a 
nea maghiară trăiește în. 
pe departe atât de oma 
garia. Maghiarii suni 
maghiari, pe când noi ai 
1,9 mil. unguri, 900 0 
etc (tot 12% reprezint 
Sua, plus 20% hispar 
Congresul SUA a fost p 
în instituţiile Stai 
vorbim de omog 




























ac AREA 





enţă teoretică ajunge 
iezbatere: doar tonul, 
e combatantului 
ân acum singurele 


ograme, se citesc 
ri efectiv acțiunea 
n ei - se preferă "pune- 
identale. Poziţia 
«i : ale unei formaţiuni 
m pe prea puțini 

n sistem ce oferă 
e posedă minima 
Sei oar! - discursul politie 
| fi la modă” = cel 





politică o necesitate, 
pe estrictiv, sistemul 
e faţă falsificărilor: 
smele de "apărare", 
versată politic și 


ge să fie pusă acum 
ic încearcă a- 

„n public ce vrea 
să ignore acțiunea 
ane strălucitoare - 
unul dintre 
unul dintre 
democratic, este 





t pusă și la noi - că 
tale, cu vechi 
funcționaarea 
L) politică. Lipsă de 
f] potriva sistemului?... 
să de prezervare şi 

i de menținere şi 

democratic. lar 








n g francez relansea- 
| eptul de "efect 
cesta ar fi de- 
at al acţiunilor in- 
6 nții, rezultat ce poate fi 
bi! sau indezirabil (un 
prohibiției din SUA a 
multă criminalitate și 
hemată” iniţial s; 
al pentru înțelegerea 
concept revine 
dezbaterea relaţiei 














!, analizele teoreti- 
n evocarea unor studii 


pag. a 10-a) 
mâniei”! 
A Transilvania "este vă- 
ie: a leagăn al culturii națio- 
ş aciei - cucerită de Traian - 
z: onsideră predecesor al 





onginii conflictului cu 
"Ostilitatea dintre ro- 
e la sfârșitul sec. 19 - 
ungurii au tratat românii 





î 
fe motivele încordării relațiilor 
rez ii ani autorul le califică ca. 





ui Ceaușescu, care prin 
Jcturare rurală demarată în 
secui că sunt ţinta "ungi 
sentimentul comunitar. 
entul comunitar romă- 
masură afectat? - n.n.). 











“'spărut, Revoluţia Română a 
E îi pro năpăstuitei comunităţi 

R e autorul "mai erau unele. 
Wlitate ale românilor față de 





"evoluția Română convi 

" este: "Scânteia Revoluției 
tura lui Ceaușescu a repre- 
Ynui preot maghiar din Timi- 
Centru al comunităţii seculi- 
Apoi "dimensiunile confnun- 
“5 din Martie 1990 arată că 
e ale românilor față de 
“at chiar dacă oficial nu a 
Ndreptată direct asupra ungu- 
uăg aid: (Pe 29 februarie curent, 
"d Tokes afirma la TVR ea şi în 











e AnuiiNr. 38 
martie 1993 


«| SIFICAREA DEM 


României de azi 
presa noastră 
ertinente” puncte 


OCRAȚIE 


AA IEI 
uri "Yale! Capela lungamentală - 


1ă când moi le care îl deplasa 
puţin 50%, di vor fi, cel 
pozi "salisfaua En) camere 


parte de a | Deși celuilalt 

ajung să formeze pe tal, Taj Ieu 
ghete Împlântat dr a Ph un ki [i Ir 
Populat doar cu monede de 25 de sat] li 
asemenea situație, conținuă nalistul francez: 


"probabil că “ 
socială, că se vor Părea,0 uni e enelune 


acestor ||- 
, poate Că se va ajunge la o 
opoziție idi lo 

Spezia eo! 2) la conflicte și event la 
Starea aceasta, indezirabilă 


societate, se cere con; tientizat 


controlată. Demi pentru 
măsuri care oul ese red 


Nu am fi insistat atât 
nu am crede că 
cietatea 






















acest exemplu dacă 
E E ra 
elaţiile dintre majoritatea ro- 


referim a) Acea pa 
e 


lungă isto 


desparte! 
revela) ale 
sau acutiza relaj 
care le-am procesul 
artificial, încurajat și permane 
ambele i, iar evol 

rezervă 
















liberă economie mi dn 
cea 
mai bună calitate din Franța, Austria, SUA (dar 
i din Germania şi URSS - n.n). : 
* Urmează it al n 








= de sul iţi: 
„Partidelor etnice A 






de retragere, o parte din armamentul greu era 


i eram 





me Specializat. ele nu ji 
în Satu Exemplului prop) 
Identificarea cu modelul sociologului francez 


levine acum lim, iade: proximitatea al 
, s a 

a tuia deja [au fos chiar arăt acc 

ai) 

de 


sc, însă ne păstrăm 


ive de accentuare 
ni, atitudini, Lana diferite se fac 
O. stare de tensiune poai 


moi t. 
este obligată poata acest 
să 


nă și 
pe o direcţie ce riscă sa-i 
b control, Apar 


le să apară Încă 
Nivel, societatea 
1 Ne avertizează modelul - să 
ice evoluția evenimentelor 
scape - în perspectivă 
în jpai aa Inomerite a 
principala sursă a 
confruntări, Diferenţele (fire: nă |a 
Wn ) sunt preluate de part dul etnic 
( R), gare - prin simpla lul prezenţă - le 
al Con a-reacția Nu întârzie. Majoritatea 
> lezată - își deleagă” membrii, iar aceștia răs- 
Pund. ideologiile intră în acţiune, întregul arsenal 
politic este pi În joc (spectrul este lar 
IBlam, pân la comună europeană) 
2 int „Cei care preiau primii sarcina 
politice sunt . te i E 


unct 
de la 


Din acest moment ne scapă practic de sub 
Control întregul proces. Relaţiie se acutizează, 
acuzaţiile curg, Opiniile se radicalizează. 
ca! iile electorale devin "reciproce" o Mir 
dură a unei părți o întărește pe cealalt. ), iar 

'sul intră într-un crescendo de nestăvilit 
istemul instalat în societate schimbă doar 
forma conflictului, nu fondul său, astfel incât nu 
ii de Diane [EN UDMR-ul își ornează 
ropean discursul şi-l oferă astfel “irei roșabil" 
spre difuzare. N fond o simplă formati Cine 
se mai preocupă efecti/ de rogramul propus, 
când "programul" real - încălcând asttel toate 
preceptele democraţiei - este apartenența 
einică? Exprimarea ori formulările nu pot păcâli 
pe nimeni; în cazul partidului etnic, discursul 
este o chestiune de conjunctură (să ne amintim 
perioada '44-'48). Deși au fost și aprecieri 
nefondate, un lucru e impede: roporţional, 
numărul membrilor minorităţii maghiare care au 
aderat la noul a fost mai mare decât cel al 
membrilor maj jorității. Numeroşi lideri maghiari 
erau atunci comuniști cu importante posturi în 
rea PCR. E absurd să-i etichetăm drept 
comunişti pe majoritatea liderilor ori membrilor 
etniei, a fost alegerea cea mai bună pe care o 
Brau face, ca MAGHIARI, în acel moment. 
acă argumentul este încă valabil, pe ce 


a de “democrați” este apli- 
cată astăzi - aprioric parcă -"pe liderii sau mem- 
brii etniei respective? Nu înseamnă, evident, că 

nu pot fi comuniști”sau democrați; în- 

seamnă numai că înainte de apartenența 
rămân = în scopurie lor - n primul rând 

| democratic este astăzi cel care ca- 
mutlează scopul cel! mai bine (aşa cum 


Timișoara, abandonată de români, este captu- 
„rată, "with its substantial Hungarian popula- 


tion”, ceea ce ridică puternic moralul ungurilor. 
Între timp şi Satu Mare şi Oradea contribuiseră 
la elevarea moralului maghiar. Pe 20 octom- 
brie Armata Română se situa pe aliniamente 









distrus, resursele sunt cam epuizate, iar pe 22 


octombrie, cade Clujul unde aflăm, există “par- 







tizani secui slab organizaţi dar entuziaști” care 
sfărâmă ariergarda românească. Bătuţi şi 
învinși, într-o situație disperată românii accep- 
tă propunerea de oprire a focului a ONU și 
trecerea la tratative de pace cu Ungurii. Guver- 
nul maghiar, cu toate că Alba- lulia nu fusese 
şi ea luată așa cum dorea armata, consideră 
că a fost câștigată o mare victorie. "Ei au umilit 
Armata Română, au eliberat jumătate din 
zona locuiță de secui, fără a suferi mari 
























Y Ungurii au un total de 10191 pierderi 
dee 200 uciși 0153 ra 
“Întrucât Carta 























tare rezultatul războiului nu va afecta frontiere- 
le României dar se vor stabili și statua trei 
d e autonome complet în Transilvania, cu 
i 


ONU nu permite cuceriri mili- 


administrație şi justiție separată 


est are Drepturile 


L războiul fi 
care a început da 
ti cuvenit - cam astea ar fi 
i 1% potda 
 fantasmagoric, chiar prezentat cu 
detalii este funcţia sa da creator 
conariul reprezintă în mod tar 
re care sunt de altel intăișale 
orabilă. În producțile S.F. în 























Doctrină e 14 


comuniștii unguri își ascundeau atunci scopurile 
revizioniste în spatele ideologiei oficiale). lar cea 
mai convingătoare demonstrația este simpla 
urmărire a procesului Treptat, premisele da 
plecare sunt uitata. Pretenţiila încep să crească, 
discursul să fie mai tranșant. Să ne amintim doar 
diferența dintra cererila iniţiale ale UDMR-ului 
("Nu vrem sub nici o formă drepturi mai 
numeroase decât cele ale majorității”, declara la 
TV, sigur pe domnia sa, un lider maghiar) și să 
le comparăm cu cererile de astăzi (drepturi 
colective, autonomie etc. ) 

Concluzia este clară: partidele etnice - 
profund nedemocratica prin însuși principiul ca le 
stă la bază - preiau mici țensiuni inițiale ori cereri 
(unele justificate) ale minorității și ajung treptat, 

ajutate” de reacţia inevitabilă a unei părți a 
majorităţii, să-și radicalizeze discursul, să 
promoveze drept lideri extremiști și radicali, 
dezvăluindu-și astfel intențiile reala (etnicul mai 
presus de orice!). Evoluţia procesului este în 
astfel de cazuri "deschisă" Şi - spuneam - 
aproape imposibil de controlat. Într-o perioadă în 
care problematica minorităţilor tinde să devină 
teribil de interesantță și de avantajoasă pentru 
cancelariile occidentale, până la internaționa- 
lizarea acestei probleme - în fond scopul 
nedeclarat al oricărei etnii minoritare militante | - 
nu mai e decât un pas. 

A 

| n acest crescesndd al afirmațiilor și al 


cererilor, victoria "moderaţilor” la ultimul 
congres al UDMR- ului pare a fi un "gripaj” 
menit să infirme cele de mai sus. Pare însă. Căci 
în fond nu este nimic altceva decât o necesară 
corecție la o evoluţie ce a ars îngrijorător etapele 
(vezi Conferinţa de la Cluj). O amânare adică şi 
o obligatorie reajustare a imaginii externe şi 
interne. UDMR-ul a ales un președinte "moderat" 
doar ca președinte reprezentativ - în fond o 
funcţie pur protocolară -, di. Tâkes a rămas 
președinte de onoare, iar principalele alegeri, 
cele pentru.președintele executiv. (ce va numi şi 
cei doi vicepreședinți coordonatori) au fost abil 
plasate în umbră și amânate cu 30 de zile, tim; 
in care conştiincioasa mass-media va avea orij 
să-i confere UDMR-ului imaginea unui partid 
modern și profund democratic. Să așteptăm deci 
ŞI aceste alegeri. Poate astfel ne vom dumiri 
Cine sunt cu adevărat liderii UDMR. Spune 
poate, pentru că pe adevărații conducători ai 
acestui partid, numai acţiunile, orientarea şi 
atitudinile - pe plan intern și extern - ni-i a 
dezvălui. 
Dan Dungaciu 
student anul III Sociologie 


Evenimente recente confirmă valabilitatea 
analizei acestui articol, care nu a putut apărea 
luna trecută, cînd "Mișcarea" a apărut in numai 8 
pagini (n.r.). 


general sunt prezentate aproximări . ale unor vii- 
toare, certe materialităţi. Proiecţiile lansate de 
scenariile $. F. întâlnesc mai apoi recunoașterea 
calmă a așa zisei "morţi anunțate”, pregătind 
psihologic stări de fapt, planificate din timp. Eu nu 
sunt un specialist dar oricum povestea de mai 
sus îmi sună ridicol. Știu că în 1916 la război au 
luat parte aproape două milioane de români 
mobilizați, fără ai mai socoti pe cei prea tineri ori 
prea în vârstă, care și ei au participat la efortul de 
război, aproape toţi bărbăţii țării (populaţia 
bărbătească a țării era de 3 600 000 în 1916). 

În fond, povestea colonelului nostru este 
construită pe tiparul Westernului american, cu 
ungurul cei bun şi românul cel rău "şovinist” și 
după ce îţi trece enervarea, la prima lectură, te 
apucă şi râsul la unele pasaje, cu "ungurii care 
rezistă eroic în pofida pierderilor grele” și alte 
ceri bi hear 
această privință și "Ei" la fel. te știu, 
ungurii nu au mai câștigat nici o bătălie de 500 de 
ani şi aceea ultima era condusă de un rege pe 
jumătate român, Matei Corvinul. Probabil că 
victoria lor pe hârtie în lucrărica pană ee 

lă puţintel amorul propriu. Pe care îl au i 

pepe pie ae 0 
relativ recentă a unui deputat UDMR: "am ținut 
în spate toată Opoziția”. Este de înțeles că în 
compensație au și ei nevoie de oarece firitisiri și 
în acest sens pot înțelege afirmaţia Dlui Paler, 
lider al Opoziţei, cu care începe acest articol. 

Mă va convinge Dl. Paler că Ungaria este un 
model, fie el și economic atunci când îmi va 
putea explica de ce 67% din munca brută a unui 
cetăţean maghiar se duce doar pe dobânda la 
datoria externă a statului maghiar. i 

lar în ce priveşte "ușa deschisă şi pentru 
România... în regiunea Carpatică” las Dlui Paler 
plăcerea de a o întreba pe Doamna Lalumire ce 

să zică cu asta. 

"Cai despre poara aea strâmtă” Dle Pale, 
aceea este una singură pentru Români cât și 
pentu Odes CR eng ta Cena 
este a Credinței. 














Anul | Nr. 3 (8) 


12 e Gruparea "EXOD'" marite 10883 

























































Dacaa 
Mihai Eminescu 
De la Nistru pân' la Tisa Codrul-frate cu Românul des p 
Tot Românul plânsu-mi-s'a De săcure se tot pleacă BASA DA 
Că nu mai poate străbate Şi izvoarele îi seacă = 
De-atâta străinătate. Sărac în țară săracă! a E 
Din Hotin şi pân' la Mare i ă j ka paul. B E: 
Vin Muscalii de-a călare, ine-au îndrăgit străinii tra dominațiunii și 
De la Mare la Hotin Mânca-i-ar inima cânii BASARAB şi BASARABIA exl 
| 3 4 înaintea vremii în care acest 
Mereu calea ne-o aţin; Mânca-i-ar casa pustia românesc; aceste nume sunt 
Din boian la Vatra Dornii Şi neamul nemernicia! i 
Au umplut omida cornii Q... ace! pământ (BASAI 
Şi streinul te tot paște Ştefane, Măria Ta, l-am cucerit, n-am alungat pe. 
De nu te mai poți cunoaște. Tu la Putna nu mai sta, e bucată din patria noastră s 
Sus la munte, jos pe vale, Las' Arhimandritului zestrea impăritului și nenoro 
Şi-au făcut dușmanii cale, Toată grija schitului, românesc. L 
Din Sătmar până 'n Săcele Lasă grijă Sfinţilor €... dacă ne dăm bine seama, 
Numai vaduri ca acele. In sama părinților, să pierdem ori să păstrăm BA 
a Vai de biet Român săracul, Clopotele să le tragă e cum o vom pierde ori cum o vom, 
Îndărăt tot dă ca racul, Ziua'ntreagă, noaptea'ntreagă Nenorocirea cea mare, ce ni 
ADICĂ Nici îi merge, nici se 'ndeamnă, Doar s'a'ndura Dumnezeu întâmpla, nu este că vom pierde și 
Nici îi este toamna toamnă, Ca să-ţi mântui neamul tău! unei Ie poi ipac: pu 
1 Pe Orfeu îl văd bolnav, bolnav de boala Nici e vară vara lui Tu te'nalță din mormânt în trăinicia poporului român. ) 
presimțirii. A fi suferind de această boală a Şi-i străin în țara lui. Să te-aud din corn sunând 
presimţirii înseamnă a fi renăscut pentru De la Turnu'n Dorohoi Şi Moldova adunând. € Dacă vom câștiga de trei ori a 
eternitate. Dar eternitatea nu este înfrângerea Curg duşmanii în puhoi De-i suna din com odată pe cât avem și vom pierde ac 

















i sașează pe la noi; Ai s'aduni Moldova toată, conștiința românilor și încrederea. 


timpului, ci, din contră, a fi etem înseamnă a şti în 
+ cum vin cu drum de fier, De-i suna de două ori europene -, statul român, fie el 


să te lași zdrobit până la ultima moleculă de 
propria-i veșnicie. Poetul - vai! - s-a născut o 








i i vii rin ajutor, va deveni o creaţiune trecătoa 
dală cu relativitatea timpului. Şi era atât de bine ep ai [ea a dee vom păstra temeliile de existenţă. 
pentru el, înainte! Da, pentru mine geniul este ră păsări e toate î șI : ne poate lua ce-i place și 
Dumnezeu, Satan și Orfeu Desigur, lipsește omul De neagra străinătate; Toţi dușmanii or să piară, trecătoare. : EI 
de rând. Dar Rare rând e o mostră de titanisan Numai umbra spinului Din hotară în hotară Astăzi e dar timpul, ca să. 

Foarte posibil că voi fi acuzat de teribilisem. La uşa creștinului. Indrăgi-i-ar ciorile oară, cât şi în popas) 
Dar ce, credeți că asta nu-mi face plăcere!? Îşi desbracă țara sânul, Şi spânzurătorile! aie Mai ca poe 
Celor ce mă vor învinui de lipsă de bun sim, le i 2 nelu primim nici un dă 
Voi răspunde cu Ș ? „Primind un preţ, am vii 
Celor ce mă vor învinui de-a fi făcut pact cu diavolul, le voi răspunde nimic. 
creştineșie. [...) Românul care ar ci 
Celor ce mă vor învinui de naivitate, le voi răspunde cu viclenie. principiu ar fi un vânzător. 











Am o oarecare vârstă, am 0 mare iubire pentru poezie, am o singură 
viaţă şi mai am și 365 zile de moarte pe an. 

De aici începe poezia mea. Spuneţi-mi, cum ar mai putea poemele Daniel Deleanu 
mele să fie "simţitoare”? 

O, mu, poemele mele trebui să fie reci și obiective. | Ea 

Eu scriu pentru omul contemporan, căruia fi place fără să înțeleagă, | 
care admiră din treacăt. Promovarea unei poezii neutre, de o factură mai | Reflecţii 
mult sau mai puţin avangardistă, însă nouă (prin autoclaustrarea în | > 

Y CA ce! le . 

carpa are ) va duce la sincronizarea poeziei cu celelalte arte Ade n Joat naştere și marile 

Eu vă spun că tot ceea ce există poate fi exprima! - dar nu neapărat Adevărul este cel care opere. 
etice, ci şi obiectiv, piiotr-o răceală exagerată, pi cae A trebuie să ne înconjoare 

lecte esența nuanjei și a formei, respectiv esența trăirii, îni ele 
nu există doar pentru retina celui care le observă sau doar pentru Soon seta ai Tis diielarea 
Încercata inimă a celui care, mașina, încă trăiește. YO! iupta până ia lerăbdarea ucide. 

Prin poemele mele se va trece cu automobilul; ele vor fi niște DRIVE. capăt. Adevărul meu, de Răbdarea masacrează. 
IN POEMS. Dacă omul modem nu mai are timp să coboare din mașină, altfel, este lupta. 
făcându-și cumpărăturile în DRIVE-IN SHOPS, vizionând filme în 

























Romantismul 
DRIVE-IN CINEMAS, rugându-se în DRIVE-IN CHAPELS, de ce rficial * A 
cititorul meu nu mi-ar citi poeziile fără să coboare din automobil? Dia itatea Dacă romantismul îl 

Eu creez pentru omul leneș, pentru contemporanii mei care nu mai au uperficialitatea plânge pe omul de geniu, 
(nevoie a îi » pentru cei veșnic grăbiţi și stresaţi. Eu scriu o poezea aparține geniului. neințeles, existențialismul 
“rapidă” și tragică, pentru oameni "rapizi" Și mai ales tragici... Ignorarea propriei îi plânge de milă, di 

Cum vă spuneam, pe Orfeu îl văd bolnav, bolnav de boala presimţirii. E să 


E superficialități e simbolul care, drept alinare, îl 
Daniel Deleanu marilor scritori. Așaau ucide. 






Director: MIRELA-ANGELA DĂNCUȘ 


„Redactori: Ilie Revnic, Dumitru Chisăliță, lan Dorea, Ana Petru, Daniel D 





: Str. C-tin Noica nr. 40, Sibiu, cod 2400Tel. 924/ 43.15.80 













Anul Nr. 
AREA e martie 1 



















E sa a sprijini Inițiativa E 
ge 

1] 

i ir-un tiraj foarta mg, 
LU 

po! sunt realizată 


Mihai Hurgoi 


TOAMNA 


Cuvinte cuminţi așteptând topirea 
Primul om a strigat 
Ochii cuvintelor au primit nume 






regăsesc, neterminat, coșmarul, Soriana Socol 


Ștefan Doru Dâncuș ei 
FARSA EUGEN IONESCU 


ii 





Cu inima pulsînd în orizonturi ii Şi întunecarea s-a retras născând 
şi fanatism, lasă-mă să te cunosc, Primul şi cel mai mare păcat 
„o aripă de pasăre Phoenix, în braţele mele de general al uciderii gândului 
are colţ şi să semnez 


ată 








Ionescu) Îmi vine să zămbese 
și priveşte cu mândrie 

nai a tăcut o boacănă 
sonal al dul E. lonescu era 





pei, cel mai mare critic 
1 din România și, măcar, 
e un an de zile am rămas 
ra! pe Arghezi». Pentru 
solabil de puţin”. 
mnia sa era convins de 
| spre care aspira, Da ca? 
u o cultură monumentală, 
) bi! sfârșește prin a 
și verdictele mentorilor 
ate, indolală aceasta capătă 
] doilea rând, timpul trebuie 
D plu: trei luni pentru 
se pentru dărâmarea 
Y, două luni pentru a 
Z etc. etc, etc, 
onescu, marele Eugen 
tudii” în care făcea pral 





















> atunci, se ducea la Bucureşti 


Marta. A fost un fel de. 
in vinutea faptului că scopul 
vența academică a “studiilor” 

rce opiniile, principiile, 
vca ale adversarilor. Ştiu, oa 
9! descurca zece înţelepţi; de 
:9na pe acest farsor de talie 

"d de la un etaj superior al 

provocată cu atâta ușurință; 
distrează cu gura până la 


tundă 


* lonescu ce frumos vă pol 

a traze bombastice, la 
toare energie idealică, 
ință specială. Nu e necesar un. 





Apel către 
n nemulțumirile şi opiniile 
Nu mai dormiţi, nu mai fiţi d 


ulturală care vă aşteaplă! 





prin sîngele tău RITM 


ar și guvernator, un pact de alianță Desculţ nisipul caută cuvinte 
Cu noul Dumnezeu ortodox al E A Să mi le numere 
je copacii ce fac streap-tease ț universului, În urmă-mi toamna se face lan 
lar gândul m-așteaptă 
. 
: d E. Cu coasa pe umăr 
funingine ȘI minute, Dimineața, 
i Ai co at ui INSTANTANEE 
: d şi cu paşi somnoroși Legea cererii şi ofertei 
strivesc ultimele vise. Superlativul egoismului 
soeţi plictisiţi Plouă. , Totul se vinde, totul se cumpără 
Şi luna culeasă din bălți 
rici de gheaţă cva di î ș Ubi bene, ibi patria 
acori = rdurile ; septembrie bezmetic, Nu numai păsările migratore 
cu miros de vin fiert, Caută ținuturi mai calde. 






studiu” elegant (ori lamentabil?!) pentru a vă defini | "Vreau să te anunţ că m-am lăsat de yoga. 
în raport cu mine însumi) ae tepe 
Să continuăm: îl să îngheţ în aceeași sală cu o grămadă de 
Deci, DI. Ionescu Eugen şi-a bătut joc de toţi i-a | tâmpiţi, de fanatici care nu ştiu decât «ce le 
categorisit pe toţi, i-a amețit pe:toţi cu piesele de | spune yoga»”. - 
teatru și cu operele lui. Acum ne priveşte surăzător | Deci, Mihaela s-a lăsat de yoga, deci ea, 
(slavă Domnului, avem televizoarel) din Paris, ne | ca și mine, ca alte Mihaele, Delii, Adriane și 
transmite salutări, ne dă sfaturi și rețete pe care | Monici, și-au dat seama de praful în ochi 
urmându-le neabătut ne p sigur celebritatea. lansat de marele guru al timpurilor, Bivolaru 
Dec ne adi ERE A Ra ala „Grig. Şi chestia are succes pentru că e mult 
de ucenicie pe care s-o denumim, firesc, | mai aparte să zici că "te integrezi in abso- 
"Fundaţia EUGEN IONESCU”; altei ne va înghiți | lut”, decăt să te mântuiești... Dar să nu sărim 
anonimatul, groapa comună, gloria de în extreme. Ca sport fizico-spiritual, yoga es- 
şa.md. ah 130 pg pal te ideală... Nu negăm nici latura înălțătoare a 
ă acestei complexe filozofii, sau mod de viaţă, 
sau... dar te apucă pandaliile când vezi ce 
ajunge cel care o ia în serios. Un robot care 
reacţionează doar la ce le zice "guru" (el are 
întotdeauna dreptate şi este emanaţia lui 
Budha pe pământ). Guri şi gure, guruleți de 
catifea și gurițe openisente (opulente) au 
invadat orașele țării mai dihai că activiștii 
PCR la colectivizare, convingându-te că viața 
ta e finiş și că trebuie să te eliberezi. Soluţia 
e la guru, bivolarul știe ce tace. El face 
Tantra, care înseamnă un tucking, cică, 
divin, că doar n-or sta yoghinele nehor- 
ju (la timp). Nici Sibiul n-a scăpat de 
invadatorii integralişti - spirituali - în absolut 
i o mulțime de studenţi, elevi, chiar oameni 
muncii au luat calea "liceului Industrial 7 
“a sta în cap și a-ţi impleti 
vorba unul coleg proletar. Acum 
elevii şi studenții. Oamenii muncii 
t la biserică și după aia la crâşmă 
“vorba ceea, o viaţă are omu' (ş-o 
a chakra) și n-au timp de minciuni. 





























































Dumitru Chisăliță 





N Unoranu le place yoga 


pentru a discuta condiţiile colaborării. 


și-i lași la fermentat. 

lar minigurul lor le vorbeşte, de fapt le 
citește cu o voce monotonă, citează, sare 
dintr-un citat în altul, uneori sare pârleazul 
dar nimeni nu zice nimic pentru că-i dăștept 
și-și permite să mediteze și-o perioadă 
galactică, pentru că n-a pus ciocanu-n mână, 
nici n-a stat opt ore la lopată... Yoga eo 
modă, așa cum e și Kris Kross ori Gunsin 
Roses. Ne vom da seama că Dumnezeu a 
împărţit credinţele cu cap, că aşa cum 
indienii nu pot fi pravoslavnici şi musulmanii 
protestanți, tot aşa un român născut 
ORTODOX nu poate accepta caraghioslăcul 
asanelor sau, dacă-l acceptă, atunci nu mai 
există alt intermediar între om, Isus și 
Dumnezeu. Chiar de-l cheamă Bivolaru, 
Stănescu sau cine știe cum. 

Şi ar face bine leninistul vostru instructor 
să vă povestească ce simte el, nu amintiri 
sau articole din reviste. El nu vede că unii 
râd de el? Şi răzând se îndreaptă 
moravurile. Și vom râde pentru că sunteți 
nişte omuleţi caraghioși care au uitat să 
plângă sau să fie veseli, care s-au "detașat” 
în așa fel încât se roagă pentru binele celui 
care se ineacă, fără a-i da insă o mână de 
ajutor. Poate aş fi continuat să tac yoga, 
dacă ar fi fost exact cum zicea “guru”. Dar 
sub masca sfințeniei nu se ascund decât 
nişte curvulițe, retardaţi spiritual sau naivi 
idiotizaţi. Singurii yoghini pe care îi respect 
sunt doi, ba nu, trei care fac în continuare 
yoga. Pentru că li se potrivește asta. Și n-au 
nevoie nici de Stănescu, nici de orice alt 
văcar sau căprar, că i-am uitat şi numele. MI 


Kneazul Anti-Gur 















na 








14 e Dezbateri 





ps Dapă cum am anunțat în numerele 
precedente, publicația noastră continuă 
- şi va continua - publicarea unor aru- 
cole şi luări de poziţie cu privire la 
Mişcarea legionară, 

Scrisoarea Liderului Mişcării Pentru 
România (publicată în numărul nostru 
din ianuarie a.c.) a adus clarificările 
mecesare în ceea ce priveşte i 
dintre MPR şi Mişcarea Legionară. În 
aceste condiţii, ne-am propus ca pe 
viitor să diversificăm cuprinsul acestei 
rubrici, oferind cititorilor tot mai multe 
informaţii şi date legate de realitatea 
istorică a Mişcăni Legionare. 


Publicăm astăzi un portret al lui 
Corneliu Codreanu realizat de DI. 
Stelian Stănicel, împreună cu ale două 
relatări privind activitatea întemeie- 
torului Migcării Legionare. 








Redacția 


5 Martie 1993 





Hollywood, SUA 


Stimate Domnule Marian Munteanu 

Am luat cunoștință de apelul Dumneavoastră 
| din 8 Decembrie 1992 şi de rubrica pe care a-ți 
deschis-o în publicația Mișcarea, ca o 
contribuție la prezentarea adevărului istoric privitor 
la Mișcarea Legionară 

Faţă de ceea ce se scrie încă și astăzi cu ură și 
rea credință falsificând adevărul sau dintr-o inspi- 
rațe străină de spiritualitatea și legile morale ale 
Legiunii lui Codreanu, iniţiativa Dumneavoastră 
este binevenită. Vă propun deci spre publicare un 
"portret" al lul Corneliu Codreanu, Căpitanul, al 
cărui secretar am fost în anii 1936-1938 
t pe Domnul Inginer Duiliu Sfințescu 
ă, în complectare, câteva extrase 
pe care le-am publicat în "Pământul 








deosebită stimă şi cu speranța că această 
va continua în același spirit | 


Stelian Stănicel 
PORTRET 


Era un bărbat frumos, înalt, drept, construit 
armonios, cu părul castaniu şi ondulat care-i 
cădea câteodată pe frunte. Avea ochi albaștri 
verzui, pătrunzători, din care radiau raze pu- 
ternice şi strălucitoare de nobieje 
sufletească. 

Fără îndoială că era un om bun, corect, 
cinstit, uman și plin de dragoste pentru toţi 
din jurul său. Era deo credință şi convingere 
nestrămutată în misiunea pe care o avea de 
împlinit. Corectitudinea.lui mergea atât de 
departe că se impletea cu virtutea onoarei, 
pe care o aplica cu o mare severitate, nu nu- 
mai față de el şi de ai lui, dar şi față de duş- 
man: «mai bine să cazi pe drumul onoarei 
decât să învingi prin mişelie=, spunea ade- 
seori 

Era de o mare şi înaltă judecată. Impreuna 





poți 


ome! 


cu mare 


plămade nești. 
Era frumos și atrăgător. Pasul îi era greoi, 
rile stăpânite și vorba cumpătată chiar 
și când nourii de turtună apăsau deasupra 
lui, Avea în el un magnetism din orbita căruia 


bleme şi greu de descitrat, dar așa 
de pentru cel care înțelegea misiu- 
nea lui pe pământ... Naturalul și supranalura- 
lul se în întreaga lui fiinţă. Era om 
şi Flăcările mistice din privirea lui 
dădeau legionarilor arme sufleteşti nebânuite 


CORNELIU ZELEA CODRE 


peste noapte. O biruinţă nu se poate câști 
ga din victorii ieftine, ci numai din răbdare. 
educaţie și sacrificii de individ, de neam și 
de durată 

Se stăpânea cu o uşurinţă naturală de la 
orice exces. Nu fuma decât seara târziu câte 
o țigară și numai după ce mânca. În taberele 
de muncă îi sfătuia pe legionari să nu fumeze 
înainte de dejun. Postea Miercurea şi Vine 
rea, câte odată post negru. Nu mânca nimic 
până după apusul soarelui. 

Era sărac şi trâla în lipsuri franciscane. Pe 
vremea când la laşi făcea avocatură și mai 
câștiga un ban, îl dădea pentru lupta națio- 
nală sau ajuta pe cei lipsiți. Când trecea pe 
lângă un cerșetor şi nu avea un ban în buzu- 
nar, ruga pe altul care era cu el, să dea ceva 
de milă cerșetoruiui 

Soţia lui era modestă și se mulțumea cu 
foarte puţin. Costumul naţional sau câte un 
costum de haine civile erau dăruite de prie- 
teni. Hainele pe care le-a avut în Franţa, la 
studii, le-a păstrat și purtat ani dearândul. În 
timp ce se construia «Casa Verde» din Bucu: 
reştii Noi, avea un bordei, sub pământ, unde 
dormea. Când costrucţia a fost gata i s-a dat 
un apartament. A fost prima dată când a a- 
vut, împreună cu soția, o casă. Toată viaţa a 
trăit în casa părintească de la Huși, sau cu 
chirie și pe la prieteni. 

Odată instalat în locuința permanentă la 
„Casa Verde», iar distanța fiind prea mare 
cu tramvaiul sau cu autobuzul până la sediul 
din strada Gutenberg, lonel Moţa a făcut o 
colectă să-i cumpere un automobil pentru 
economie de timp și pentru siguranța perso- 
nală ca să nu fie ucis de agenții plătiţi de Ca- 
marilă. După multe 
ezitări a acceptat să i | ry 
se cumpere automo- i * 
bilul: «dar să nu fie 
marcă germană (era | 
Hitler la putere) nici [> 
marcă italiană (era | 
Mussolini la putere) ci i 
marcă franceză, dacă 
se poate». La vremea 
aceea era în Franța, 
la putere Leon Blum, 
un socialist. «Nimeni Ș 
nu o să creadă că 
Leon Blum mi-a fă- 
cut-o cadou», a adău- 
gat Căpitanul. S-aj 
cumpărat un Renault 
francez, iar Corpul 
Muncitorilor l-a dat pe 
Ilarie să-i fie şoler per- 
manent. Cu maşina se 
deplaşa repede ori- 
unde era nevoie, în 
Bucureşti, sau pe în- 
treg cuprinsul țării. 

Era acuzat de parti- 
dele politice și de duş- 
mani că e în slujba lui 
Hitler și că vrea să 
vândă țara hitleriştilor. 
Flondor îi era prieten |i 
Și comandat legionar. 

1 avea la palat un frate ca şet al protocolu- 
lui. Odată vine grăbit la sediu şi-i spune 
Căpitanului că Mareșalul Gâring se allă la 
vânătoare în Bucovina şi că ar fi bine să 
meargă să stea de vorbă cu el. «Ce să 
vorbesc cu el? N-am nimic de discutat». Și 
nu s-a dus. 

Ahă dată Flondor îl stătuiește că ar fi bine 

să semneze. registrul de audiențe la Palat şi 
chiar să ceară audienţă Regelui. lar în ziua 
când se va fixa audienţă, el, Flondor, o să-i 
aducă tracul în care să se imbrace. 
"Eu nu merg să semnez registrul de au- 
diențe. N-am ce să-i cer Regelui. Nu vreau 
să fiu ministru, nici nu vreau să mi se dea pu- 
terea. Dacă însă Regele mă cheamă, atunci 
mă duc, și am să mă îmbrac în costum naţio- 
nal, îi place sau nu-i place”. 

Mai târziu explica celor care au auzit de 
această întâmplare motivele pentru care nu 
cere audienţă: «De mă duc, inseamnă că 
vreau ceva. Dar eu nu vreau nimic. Vreau 
numai să fiu lăsat în pace. De cer audienţă, 
mă va întreba ce vreau? Dacă mă chiamă, 
atunci întreb eu de ce m-a chemat și ce vrea 
de la mine? De va fi să vorbesc cu Palatul 







apăsat de probleme 

spunea Nicoletei și celorlalţi de la sediu: 

“Mergeţi voi și vă rugaţi. Poate rugăciunile 

voastre sunt mai puternice decât ale mele. 
Rugaţi-vă şi pentru mine», 

Vorbea trumos chiar și cu cei pe care îi știa 
















Corneliu Codreanu însj 
a Mişcării Legionare 


pectând 










Anul II Nr. 3 (8) 
martie 1993 





că-l duşmănesc de moarte. |i lerta, pentru că 
ura lor era de natură omenească, scuzabilă. 

Știa că el vine cu o lume nouă, de cinste și 
corectitudine, în viața socială și politică a 
țării. Mulţi dintre ei se temeau de el, iar alții îl 
respectau fără mărturisire. 


Portret de $ 


In problemele co 
angrosişti Bolințineanu, 

Aceștia și mulţi alți 
siderau o datorie de onoai 
ajute și să se considere ca fă 

Aşa se explică de on acas 
putea să facă greșeli, El nu, 
Căpitanul sau 
vrerea Neamului și ei 
povara acestei 





























































































Cu cine se consulta Căpitanul 


Începând cu anul 1935, când Mişcarea 

creștea văzând cu ochii pe întreg cuprinsul 
țării, când masele de Români, de toate cate- 
goriile, se îndreptau spre ea, cu dragostea, 
dorurile, gândurile și aspiraţiile lor, când țăra- 
nii, muncitorii, intelectualii, preoții, studenții, 
elevii de liceu, ofițeri de rezervă, studente, ti- 
neri și bătrâni, voiau să facă parte din Mișca- 
re și să ajute, Căpitanul a creat o rețea de: 
organizații locale, regionale, corp studențesc, 
corp muncitoresc, cetățui de fete și doamne, 
corp preoţesc, corpul foștilor ofițeri, batalionul 
comerțului, senat județean, senat al Legiunii, 
tribunal legionar și partid politic, toate aces- 
tea legate între ele, conduse de oameni în- 
cercaţi şi verificaţi, toate constituind o unitate 
sub controlul său personal. E! ştia ce voia, 
ştia cum să canalizeze vrerea neamului. El 
gândea, plănuia și executa. Fără să fie auto- 
ritar în sensul dictatorului, judecata lui strălu- 
cea, fără să fie mândru sau încrezut, dar ra- 
dia mândrie și încredere, pe care le dăruia 
tuturora cu dragoste și blândețe și care se 
revărsa ca un fluviu de doruri și speranţe, din 
care se adăpau masele ce veneau după el. 
Toţi mergeau după el ca după un prolet ce 
purta lumina unor vremuri noui, lumină isvo- 
rătă din lupte, suferință și grele încercări pe 
carnea și oasele 
lui. 
„ liplăcea să stea 
de vorbă și cu cei 
mari, şi cu cei 
mici; şi cu prieteni 
şi cu dușmani. 
Trebuia să ştie tot: 
| ceea ce se petre- 
cea în țară şi în 
sufletul oamenilor; 
ceea ce se intâm- 
pla în restul lumii, 
în tabăra ţărilor 
naţionaliste, de- 
mocrate, sau co- 
muniste. Cum tim- 
pul nu-i ajungea 
să citească des- 
pre tot ce se pe- 
trecea în lume, 
3] avea pentru pro- 
blemele interna- 
ționale o pleiadă 
de legionari şi de 
prieteni care îl ţi- 
neau la curent. 
Dintre cei mai 
frecvenți la sediu 
erau: Protesorul 
Nae  lonescu, 
Prinţul Mihai Stur- 
za, Alecu Can- 
tacuzino, C. Papanace, Mihail Polihroniade şi 
alții. 

Pentru problemele în legătură cu viața 
politică a țării avea o pleiadă de aderenți e- 
minenţi şi prieteni care îl intormau ce gân- 
desc și fac-partidele politice, palatul, poliția 
şi siguranța statului. Pentru problemele de 
organizare internă a Mișcării, pentru cele de 
educaţie, comerţ, etc., crease o întreagă 
echipă de grade legionare, de luptători încer- 
caţi și de prieteni care, toţi la un loc, alcă- 
tuiau tot ce avea mai bun, mai inteligent și 
mai curat o generaţie. Toţi erau pe lângă el la 
nevoie. Dau numai câteva nume pe care 
toată lumea le-a cunoscut la vremea aceea şi 
care au intrat în istorie: 

Profesori universitari de mare renume ca 
Tralan Brăileanu, Nichifor Crainic, |. Găvă- 
nescu, D. Găzdaru, Nae lonescu, Dragoș 
Protopopescu, Dan Rădulescu, C. 
Şumuleanu. 
Generalii Cantacuzino Grănicerul, Coroa- 
mă, Moruzzi, Petrovicescu. 

Vechi luptători, cu însemnate funcțiuni în 
Mișcare, ca Ing. Gh. Clime, Vasile lasinschi, 
Vasile Christescu. 

Avocaţii lon |. Moţa, Ilie Gârneaţă, lon 

sile. Radu 


Într-o seară, orm 
și Vasile Marin, se aflau la ş 
mul legionari cu taţ felul da pr 
treceau să arunce o E 
secundă, să-l vadă pe 
până mai tărziu când Căpitanu 
să mai schimbe cu el câte | 
rămâneau până seara târziu. 
bună dispoziție și nu prea ob 
ună cu cei de faţă cânta 
plăcea să cânte și de multe o 

Târziu în seara aceia ei 


tescu, Iordache Nicoară, Pulu 
Gheorghe Furdui, Nicoleta Nicol 


Printre altele, la un moi 
linroniade întreabă pe C: 
despre succesiunea la cond 4 
cazul când mișeii l-ar răpune viața. 

- Ce părere aveţi voi? Cine 


— 


st “ 


să poată înțelege sufletul omenesc, 
tere de a-l modela şi ridica la nivelul ; 
tru care l-a creat Dumnezeu... Clir 
calități. Le are pe toate, dar... ține pre 


mine. 
- DI General Cantacuzino, spun 
- DI General e ca un părinte 
prea grea și prea apăsătoare pe um 
de misiune. El ne-a fost și ne pa 
ajutor... și apoi, nici el nu s-ar p 


tabără de muncă 
anul 1937. 


ELI 
agssst 
i 





MS: 


— 


RAS 


AREA 0 ANU INA 


martie 1993 


Nr. 156, 16-22 februarie ac.) publică un 
și tendențios la Raportul MPR privind 
printre autorii cărula se află şi sem. 


contrazică din capul locului. Căci, dacă 
v și lipsit de importanță, de ca şi-a sac 



























sPUNS UNEI CRONICI 


zant” şi sub semnătura lul Dan Giaohir 


"ORTODOXE" 


7? Teolog! de prestigiu Î 
ŞI Inalţi ierarhi 
tață de care DI, Ciachir este o biată nulitate - s-au 
tranşant şi dur chiar în ceea 
de la ŞI nu în ter- 


pr DU a avut pretenţia că am lamurit această 


sale săptămânale în loc să trateze alte ne-am permis 
„ e de pini unul asemenea iscusit Tecra Comer pe he RR în 
> că in A 
r i hi el de ggl aftă oameni care ştiu oricum mult solie 
$ V este 16 februarie. Însă Raportul cere ie a pla a NE aria 
E a SRI ae în data de 14 ian-, prezentat pm - pot mele Pi a 
: eo a 20 ua AR BRE RR E a aa a al mal mari 
tre S s ce 
“ semăna este să mină cum. ieapiueaetătt So ua ovar d n 
care scriu prin 
y »phvă este destul de interesantă, chiar YI S pe ( 
w c cute (...) esa conspecti 
, 3 iri pe: E bine tat înetai lei Sa aceeași pagină în care suntom 
menite să convingă ciitorul neav- . oferă cel mal aula sites ieațip era 
i i miar A Ciachir. Apropo, înţelege e! Ortodoxia. Pentru Di. Ciachir ictMatea 
Ru că ră retoric”, “agitație”, singura preocu- 
4 scopul raportului fiind de a discuta pare pe care o sesizează Di, Glaca la acei 
zenta o istorie a sectelor. noştrii fiind, .. să bonchetuiască! 

p ÎI o ine până tn eu pOriR Ea mauacest PEM obraznic i lost de cl mal eh: 
zulu a pentru conducătorii i = sin- 
E a auzit de tezele fundamentale ale gurii legitimi - al poporului nostru, orele 
ne vadițonale” i doar de "vezele diniunie” . 1âră rușine mai are tupeul să na ina preda și i 

4 ompătimim. Dar nu l-a obliga! nimeni să ne dea lecţii) ? 

Pe DI. Ciachir îl deranjează că lajcii 

- : A (fie oi şi mai 
doxia omânească "este modemă și adec- Vineri, ca noi) - aşa cum s-a discutat la Conferința 
- porane” îl scandalizează pe Dl. Ciachir, care — Laicatului de anul trecut - roagă Biserica să unifice 
hu nfierări de toată trumusețea. Probabil că în jurul ei toate forțele responsabile pentru a tace 
+ dox ae un fel de "obiect de muzeu”, demo- faţă celei mal cumplite otensive a ateismului și 
4 ontemporane. imoralităţii, pentru a rezista împotriva satanismului 









tre, apreciază Di. Ciachir, l-ar face invidios. 
"dacă ar fi și el ortodox”, pericolele sem- 
va decât "un drob de sare” ele. 
a DI. Teodorescu este sau nu ortodox? Un 
a se numi ortodox dacă este botezat așa 
st comunist ca Di. Ciachir are acest drept, 
dreptul DI. Ciachir să bagatelizeze o 
3 intreaga Ortodoxie şi anume amploarea 
»esiunii ant-ortodoxe îndreptată şi din Vest şi din 
Țară. Dl. Ciachir nu are dreptul şi nici calitatea 








ce tinde să acapareze intreaga lume. Chiar crede 
Di. Ciachir că trăim vremuri de "pace lăuntrică” și 
"bucurie evanghelică” de a căror lipsă ne acuză cu 
i ceia D-sa? Şi în numele cui ne acuză DI. 
Ciachir? În numele Bisericii? Nicidecum. Acuzaţiile 


D-lui Ciachir au alt punct de origine. ȘI știm noi foarte bine cine stă în 


spatele acestor acțiuni. 


DI. Ciachir și alţii de aceeași orientare cu D-sa ar fi foarte 
mulțumiți dacă toţi creștinii s-ar retrage în casele lor și ar sta cu 


mâinile în sân, lăsând în seama D-lui Ciachir și a 


NA five. AG ASMIAE1e 1993 caii 
Sea Para pi | 
A BomAnA | 
Peter 
Câtre 


ATACARSA PERII VOMANIA 

—portidul tineratului = | 

tr, Sir itoneu, ne A ama.) 
BRICI NENrI 


în prizit Raportul cu pulvire La Pononnuul 
Pucioasa" , pentru cazi vă rmlţunim, 

Pio ca Duaul Doznereu sa ruveran harurilo Snlo 
00lu bopmnte peste întreg tinuratal țării noantre, 
panta en naotosiți nf voghex la apărarea droptai 
oredințe atramogegti, 

Cu binecuvintiri în Domnul şi Mintuitorul nora 
Tinua Eriotov, | 





| 
| 
| 





PALNZATINL BisERIZI? ORTODOL! PORN 


Scrisoarea prin care se confirmă primirea Raportului privind fenomenul Pucioasa. | 
Observaţi data: 15 ianuarie 1993, 








- dar pentru ele nu trebuie să dau socoteală D-lui Ciachir și nici unula 
dintre ciachirii care ne dau lecții incruntați și zeflemitori. Un păcătos 
ca mine reușește, totuși, să-și reprime dezgustul şi să se refere fără 
nici un pic de ură la acțiuni de genul celor practicate de indivizi ca DL. 
Ciachir. Accept chiar să fiu văzut ca o întruchipare a lui Caliban. Dar 


altor pseudo-int- 


nenenţă la Biserica Ortodoxă nimănui. lar 
ă "drob de sare” povara ce o suportă 
edință” preocuparea unor tineri pentru soarta 








recupera! și reabilitat a făcut-o ca puţine 
alte reviste.” 

Natalia, dacă citeşti de trei ani revista 
"22", e şi normal să nu distingi naţionalis- 
mul demagogic, preudo-naţionalismul 
practicat de persoane ca Ceauşescu și 
Vadim de naționalismul curat, autentic. 
După trei ani de lecturi din "22" este nor- 
mal ca o fată de 18 ani, naivă şi 
influenţabilă, să considere ortodoxismul 
ca fiind "intolerant”. De alfel, inepţia 
“creştinism = comunism” este o mai veche 
“teză” tratată şi de băieţi ceva mai vârstni- 
ci, cum ar fi DI. Dan Pavel. E şi normal ca 
în loc de adevăratele valori româneşti - 


O scrisoare 


Scrisoare cu "tendințe" 


tor fidel al revistei "22" - 

rească igienă morală şi 

ăzut însă întâmplător în 

din 4-10 martie 1993, 

la rubrica "Scrisori" 

fostă colegă Şi prietenă, 
ulescu. 


tenă (imi) acuză aderarea 

















k. vrem de primejdioasă”, Nu ponegrite în această penibilă "22" - să 

DX estui atac indirect dacă, pe preiei ideile bolnăvicioase ale unui 

ui «ue privesc aderarea (a Norman Manea şi să faci propagandă 

m. + la această "tendință prime-  apologeților homosexualității. 

N cum spune ea “e vorba în Şi încă ceva în legătură cu îngrozitoarea 

pn - Mişcarea Pentru România” “intoleranţă” ortodoxă de lu MPR, Ai 

ru! și afirmaţii de genul: uitat, Natalia, dar eu sunt CATOLIC. Şi 

E «un alt up de naționalism ce nimeni din Mișcare nu mi-a reproșat acest 

A în egală măsură căci, or E a o, ap cei 
j “cucar de comuniști, le face tot lar în legătură 

i ul. Pentru că răspândește afla revista "Decembrie" - pe care o editez 

- vnodoxismul imtolerant, pro- împreună cu un grup de colegi - țin să 
” | sau xenofobia”. spun că Ja rugămintea mea Marian 

E. "ut de pildă în revista (altfel. Munteanu ne-a oferit spre publicare ei 

A ') 4 unui grup de elevi de la ul său "Poezia detenţiei” cât şi Aa 

mu ' "ormatică aflat sub tutela mai — inedite rit her. gi pentru care 
„ai puţin discretă a MPR. = 0 mulțumesc încă o 

P “casta: «Cu anicolul lui Marino În încheiere, cu privire la iri 

nu (Noica - n.n.) revista "22" con= colegă, să fie liniştită: nu sunt cu 

Î,. Porcerirea valorilor românești = un ea. Cu nici un fel de "tendinţe". 

E «rc ci îl găsesc normal». Să mă su 

un, ul articolului (pe care îl şă 

4, “4 citesc de trei ani "22%, Oare 


omânești o fi ponegrit? Că de 





electuali rezolvarea problemelor spirituale și culturale ale societăți. 
Cel ce scrie aceste rânduri nu are deloc pretenția că ar fi vreun 
model de comportamen! creştinesc. Am destule păcate - chiar multe 


cu un Singur amendament. a 
G.R. 


Să mergem împreună la biserică! 













Publicaţia "Mișcarea" este editată de Mişcarea Pentru România, formaţiune 
politică, înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti prin Decizia 
civilă nr. 33/23,12.1991, dosar nr. 31/P/1991. A 

Direcţia publicaţiei este asigurată de Departamentul Relaţii Publice al MPR. 
Grupul redacţional este format din: 






























(George Roncea - Prim Redactor; Alexandru Zlatoo - Redactor 
Karina Knapek - Fotoreporter, Victor Roncea - Redactor 
Sandra Cristea - Redactor, Claudia Buruiană - Redactor 











Dan Dungaciu - Redactor; Bogdan Munteanu - Secretar de redacție 
Adresa: Str. Scărlătescu nr. 14, Sector 1, Bucureşti 78 158. Telefon: 659.45.72; Fax: 3124115 
Cont deschis la Banca Română pentru Dezvoltare « 
Sucursala Municipiului Bucureşti (BRD-SMB), nr. 46.20.69.61.33.178 





























(integral sau tragmente) apărute în paginile 
(eg eu acordul sere al Radaciiel. 


N 











16 e Aniversare 


Din scrierile lui 
Mircea Eliade 


Studii, lucrări științifice, eseuri 


Solilocvii (1932); Oceanogratie (1934); 
Alchimia asiatică (1935); Yoga. Essay sur 
les origines de la mystique indiene (1936); 
Cosmologie și alchimie babiloniană 
(1937); Fragmentarium (1939); Mitul rein- 
tegrării (1942); Salazar și revoluția în 
Portugalila (1942); Insula lui Euthanasius 
(1943); Comentarii la legenda Meșterului 
Manole (1943); Os Romenos, Latinos do 
orlente (1943); Techniques de Yoga 
(1948); Traite d'histoire des religions 
(1949); Le Mythe de "Eterne! retour 
(1949); Le Chamanisme et les techniques 
archaiques de lextase (1951); Images et 
symboles (1952); Le Yoga. Immortalite et 
liberte (1954); Forgerons et alchimistes 
(1956); Das Heilige und das Profane 
(1957) = Le Sacre et le profane (1955) 
1957); Birth 


ces mys 


Mythes, râves et mystăres 


and Rebirth (1958 N 






tiques (1959); Mephistophâlăs et 
'Androgyne (1962); Patanjali et le Yoga 
(1962); Aspects du mythe (19 From 


Fashions (1976) 
t des idees 


); Briser le 


Din opera literară: 


sabel și apele diavolului (1930); Maitrey 
(1933); Întoarcerea din Rai, Lumina ce se 
stinge (1934); Şantier, Huliganii (1935); 
Domnişoara Christina (1936); Şarpele 
(1937); Nuntă în cer (1938); Secretul doc- 
torului Honigberger, Nopți la Serampore 
(1940); Amintiri | (1966); Pe strada 
Mântuleasa (1968); La Ţigânci (1969); 
Noaptea de Sânziene (1971); În curte la 
Dionis (1977); Tinerețe fără tinerețe, 
Nouăsprezece trandafiri (1980); Romanul 
adolescentului miop (1989). 


"Naționalismul nu e numai 
iubirea de morții și pământul nos- 
tru, ci este mai ales setea de eter- 
nitate a României. Nu iubeşti 
numai tot ce a fost al strămoștilor 
tăi și ce este încă al tău - ci vrei ca 
acest tot să fie în eternitate, să 
rămână peste și dincolo de istorie. 
Îi iubeşti țara și neamul pentru 
că știi că numai așa vei putea 
rămâne și tu aici, în istorie, legat 
și păstrat pe pământ. Eternitatea 
pe care insul și-o închipuie, o 
cucerește sau o cerșește singur - 
este cu totul altă problemă decât 
această eternitate colectivă, a nea- 
mului întreg. Aici răzbate setea 
omului de concret, setea de a ști 
păstrate veșnic locurile și expe- 
rienţele pe care le-a cunoscut și 
apărat câteva zeci de ani, câteva 
clipe. Cred că în orice fel de 
naționalism trăiești, mai mult sau 
mai puțin manifest, această 
iubire de eternitate a neamului. Și 





pp E fie E 
mi se pare că nu există decât un 
singur fel de a-ți iubi neamul și 
țara: să lupţi, pe orice cale, pen- 
tru eternitatea lor. Luptă pe care 
fiecare o înţelege după firea și 
iubirea lui. Dar numai setea eter- 
nității poate transfigura acest 
sentiment și această luptă. Numai 
prezența eternității poate depăși 
politica”. 


"Rareori un neam întreg s-a 
regăsit într-un poet cu atâta spon- 
taneitate și atâta fervoare cu 
care neamul românesc s-a regăsit 
în opera lui M. Eminescu... El 
ne-a revelat alte zări și ne-a făcut 
să cunoaștem altfel de lacrimi. EI, 
şi numai el, ne-a ajutat să ne 
înțelegem bătaia inimii. El ne-a 
luminat înțelesul și bucuria 
nenorocului de a fi român." 


aa i 


"Ortodoxia e, pentru noi, 
Creștinismul autentic, care tre- 








buie actualizat în proaspete şi 
calde fapte sufletești. Trebuie să 
fim creştini pentru a găsi un sens 





"A iubi, a respecta, a crede în 
tinerețe este un lucru atât de 
firesc încât nici nu mai trebuie 
justificat. Chiar dacă această 
tinerețe îți dărâmă idealurile în 
care ai crezut, apucă pe dru- 
murile pe care le-ai evitat, ignoră 
frumuseţile pe care i le-ai arătat - 
chiar dacă această tinerețe te 
insultă, te jignește, te depășește 
sau te exclude - nu poți obosi 
niciodată de a crede orbește în ea 
şi de a o ajuta cu orice mijloc de a 
se înălța." 


"De la intrarea mea în 
Universitate şi în redacția 
"Cuvântului", Nae Ionescu fusese 
mai mult decât profesorul meu 
favorit, îl consideram maestrul 





















































meu, "ghidul" care îi 
dăruit ca să-mi pot împ 
tinul, adică, în p 
creația în ordinea 


































"(...) O declar 
darizare de Miș 
mi se părea nu numai 
bilă, ci de-a dreptul al 
se părea de n 
solidarizez de gen 
plină prigoană, câr 
urmăriți și pe 

(...) Mișcarea Li 
structură și vo 
ică, iar nu de mii 
(...) Singura 
cunoscutului refi 
român nu e 
popor creștin 
se amintea 


onc 


eCI 


nfirmi |