Miscarea anul II, nr. 5 (10), mai 1993

+ 





e lunar 
ni - 50 lea 


gaijocură "culturală" 


și edituri 





entul lui Codreanu 


Dumnezeu înainte! 3) 


7, 





Publicaţie a Noii Genera 


„Editor: Mişcarea Pentru România 





RUGĂCIUNE PENTRU VRĂJMASI 


Un gând din toată inima pentru toți dușmanii noștri (pag. 4) 





Anul II, Nr. 5 (10) 
Mai 1993 





















= 
€ 
> 
- 

ă actuală, 

niei publice 

România practică o 

NAŢIONAL- 
a: 


sau aprecierile 
itudinile simpliste, 
ct și intoleranţa - 
anisemnuluui 

unismului - ne sunt străine. 
1oriei mu trebuie irosile 
ui negativism stupid. 

istoria tuturor 

acponat semnificativ în 
- de la Partidul 
Naţional din secetă 
= la Mişcarea Lepgionară du 

că. Experiența practică a 
ce organizaţii româneşti 
le personalităților care le-au 
ainimoniului cultural-politic 
Tâm că nimeni nu are 
la raspundere pe noi, Cei 
elile inaintașilor 


nimeni nu este î 



















= meritele marilor luptători 


stangiste, socialiste şi aleiste, sub orice formă 
s-ar manifesta, consderându-le incapabile să 
ofere soluții pentru rezolvarea problemelor 
societății românești și incompatibile cu 
structura sufletească a Poporului Român; 

-ne tendinţelor intemaţionaliste 
care jintesc dizolvarea naţiunilor într-un 

confuz: 


Oricine îşi poate da seama de gravitatea 
situaţiei în care se afla România. Țara 
întreagă vede care este comportamentul 












Noi credem CR atu) Eeoabeaic, 
dezagregarea spirituală, ţul moral, 
corupția. minciuna, delincvența - toate aceste 

- vom lupta împotriva tuturor celor 
care atacă valorile fundamentale ale 
iritualităţii, culturii şi civilizației românești, 
împotriva tuturor 
celor care, prin 
mijloace politice, 
culturale, (propa- 
gandistice și de orice 
alt tip, pun în pericol 
integntatea sau 


Ă i asemenea situaţii, am i supunem numai 
Pre în în pac) axa o organizaţie Ţării, adoptate în mod democratic. 
bazată pe disciplină, educaţie şi senozitate, o 
bazat pe care Oameaii p itici să nu 7. Nu avem nici o legătură cu alte 
ceară drepturi și avantaje pentu di i formaţiuni, grupări sau publicaţii chiar dacă 
pentru binele semenilor acestea se manifestă - declarat E 
Țării întregi. £ ale mesajului naţionalist, fie ele cu 


o Apenati e mem de sorginte 


suntem dușmanii demagogici şi 8. Mişcarea Pentru România nu este 
i, baina sub care se operă angajată în nici o coaliţie, alianţă sau 
pre înțelegere cu nici politică sau 

y 


e i uneltele 
scrupule: E 


îndreaptă ele atacurile. 
Mişcarea Pentru România consideră că 
situaţia Țării se va pulea îndrepta numai prin 
acţiunea paşnică, lucidă și legală a 
cetăţenilor, prin intermediul organizaţiilor 
politice și al instituțiilor legal constituite. 


10. Luptăm pentru o Românie: nouă și | 


“Dorim un Stat Român bine organizat, | 
așezat pe principii naționale și ice, 
un stat capabil să pună în lucrare energiile 

ti. 
Dorim un Stat cu adevăra! creștin, un 
Stat capabil să asigure cetăţenilor săi 
demnităţii umane şi un nivel de viaţă 
comparabil cu cel din oricare altă țară 





posturile de televiziune. cu tot 
aparatul de - este din ce în ce mai 
+ lmpede cine munte și cine 

* pare ear cui 


este dreptatea, domnia imposturii şi a 
minciunii se va sfârși. i 


Cei 





2 e Comentariu 


ar trebui! 


n | mai se încheie ] 
| ultima etapă a liberalizării 
prețurilor. Ceea ce alții - polonezii, 
au făcut dintr-o dată, noi 
românii am făcut în vreo 5 etape! Gradualismul 
acesta a fost de esenţă politică. El a fost 
prin însăși natura sa! -în ignorarea 
rațiunii economice, singura ce putea justifica 


bulgarii, cehii - 


practicat 


liberalizarea! 


n fond, prin liberalizarea prețurilor se 


urmărea: 


1. Obţinerea unui nou echilibru, în 


condiţii de piaţă, între marile plaje de preţuri 


al mărfurilor, al serviciilor (tarife), al muncii 
(salariile), al creditului (dobânzile) şi al 


monedei naţionale (cursul leu/dolar), Şi 
2. Dezvăluirea pe această băză, a 
adevărului economic, pe ramuri şi pe 
întreprinderi 
a obținut aşa ceva? Evident că nu! De 
ce? Tocmai pentru că echilibrul între preţuri, 
pentru a apare, necesită, o simultană 
liberalizare, Operându-se însă pradual, s-a 
obţinut un dezechilibru economic și de preţuri, 
generator de haos! Iar în spatele acestui haos se 
ascund sute și sute de întreprinderi neviabile. 
Această rupere succesivă a 
pseudo-"echilibrelor” ce apăreau după fiecare 
etapă, a general o inflaţie cumulată cu mult mai 
mare decât ar fi generat o liberalizare 
simultană, singura care ar fi meritat acest 
sacrificiu! În Polonia, liberalizarea a fost totală 
şi simultană. Ea a avut ca pivot central cursul 
zlot/dolar. În primele 12 luni (1990) cursul a 
trecut, flotând liber, de la 1600 zloţi/dolar la 9 
600 zloţi/dolar. Consecutiv, salariile au crescut 
de 4,5 ori, sar preţurile de 6 ori, Puterea de 
cumpărare a scăzut cu 28%, A fost un șoc, Dar 
în următorii 2 ani inflaţia a fost numai de 30% 
pe an, iar devalorizarea zlotului a fost de doar 
60%: de la 9 600 la 16 000 de zloți per dolar. 
Pe această bază relativ stabilă, prețurile fiind 
echilibrate şi mecanismele de piaţă fiind 
pomite, în 1992 economia poloneză realizează, 
prima în Est, o creştere de 2%! lar în primul 
trimestru din *93 o creştere de 5,6% faţă de 
primul trimestru din *92! 














CONGRESUL PAC: 
„ Iluzii și pretenţii spulberate 


Motto: cup ci e un omagiu 
adus căsătoriei: divorțezi pentru a 
te putea recăsători... 


u 7 senatori și 13 pp. PAC este 
C: treilea partid al etic și al 


cincilea partid al opoziţiei, ca 
pondere parlamentară. Semniticative în sine, 
aceste date nu justifică însă tapajul şi noianul 
de comentarii stârnite în jurul Congresului de la 
Timişoara. Mai întâi că prezența sa în 
Parlament nu este rezultatul unei confruntări 
directe cu electoratul, ci al acelui “artificiu” - azi 
letargic - numit Convenţia Democratică. Apoi, 
„cu excepţia UDMR, partidele din Convenţie nu 
îşi cunosc nici ponderea și nici distribuția pe 
teritoriu a propriilor simpatizanți. Plutesc în 
ceaţă, din acest punct de vedere şi trăiesc - 
poate cu excepția liberalilor - cu teama de 
alegeri. In fond, singura confruntare directă cu 
electoratul, PAC a avut-o la Constanţa în 
Sepaia locale. Mergând pe propria-i mână, 
a obținut acolo... câteva zeci de voturi! 
icţa a fosă însă învățată şi azi PAC-ul este... 
ditai partidul parlamentar... 


Dacă ne oprim şi noi asupra recentului 
res al PAC, o facem nu pentru a fi în pas 
iba bună”, ci pentru că din multe alte 
a vedere PAC-ul este, totuși, un caz 
resant ah instructiv. Judecând la rece, 
i acest ui partid nu se justifică pe un 
şi a rat şi contuz. leșind din 
, pe la mijlocul anului '31, 
Înainte: a fost alul 

maturizare politică 


Anul || Nr. 5 (10) 
mai 1993 


EȘECUL GRADUALISMULUI;, 
între soluții curajoase și "noi tradiții" 





Dr. Corneliu Dida 





La noi, gradualismul a dus leul de Ja 21 
de lei la 615 lei per dolar, adică o devalorizare 
de 30 de ori! De trei ori mai grav ca în Polonia! 
Dar ceea ce este cu adevărat grav este că tot 
acest imens sacrificiu se face fără a se fi 
obținut cele două obiective majore ale atât de 
controversatei liberalizări! Pe scurt - am plătit 
şi vom mai plăti probabil! - fără însă a și obţine 
“marfa” mult visată: echilibrul economic, 
adevărul economic și instituirea mecanismelor 












za: gradualismul promovat cu atâta 
enţă de di, Iliescu, de F.S.N. (F.D.S.N.) 
şi de guvernele succesive de după '89, lar 
falimentul gradualismului economic este 
vizibil pretutindeni: în economie, în social, în 
starea morală, în compromiterea majorităţii 
forțelor politice din această țară. Şi ca un 
corolar, statul român este azi mai şubred și mai 
puţin independent - în termeni relativi - decât 
era pe vremea lui Cuza, 
Ce va aduce luna mai? Depinde! 

n primul rând, depinde de curajul 
actualului guvern de a folosi acest prilej pentru 
a repune sistemul de preţuri pe baze reale, de 
piață. De a nu mai lungi boala! De pildă, de a 
reda cursului leu/dolar conţinutul şi rolul pe 
care trebuie să-l joace astăzi - acela de lider al 
reechilibrării generale a preţurilor, De a-l lăsa 
liber, adică! Apoi, de a se promova deschiderea 
spre mecanismele pieţei care, pe lângă libertăţi 
“nelimitate” (de a stabili prețuri și salarii), 
implică şi constrângeri inerente concurenței pe 
pieţele externe şi interne, Abia aşa se va 
descoperi că nu se poale băga la nesfârşit în 








social-democrată). ŞI cu aceasta PAC-ul 
conţine cam tot spectrul politic din parlament! 
Vorba olteanului în faţa girafei la zoo: “așa ceva 
nu se ezistă”! In teorie, cam aici era şi sarcina 
Congresului: să dezbată, să aleagă, să clarifice. 
Dar n-a făcut-o! O spune di. Tănase: "Moțiunile 
nu au fost votate, s-a evitat punerea lor în 
discuţie”! Dacă pe lângă acest fapt extrem de 
grav, mai punem în balanţă și felul in care a fost 
pregătit ongresul - precedat de excluderile 
incomozilor”, de ponderea cu mult mai mare a 
filialei Timişoarei pe considerentul că “ei au dat 
cei mai mulți bani”; dacă luăm în considerare 
listele pregătite dinainte cu “cei 48 care 
trebuiesc votaţi” sau atitudinea persiflantă față 
de presă a d-lui Manolescu, ne întrebăm ce 
mai rămâne din Robinia “civice”, “demo- 
cratice” sau “moralizatoare” ale PAC?... 

Unii prognozaseră sciziunea PAC. La 
drept vorbind, puţin contează! După pata 
sciziuni - unele la case cu mult mai mari 
sciziune n-ar fi de mirare. Sciziunea 
spune însă - nu s-a produs. Optimi! 
Alexandru Popovici, adversar al d-lui 
Mape exul totuși 


i poate 
“ideologice” ale d-lui 

sa care-l cae: “Doctrina PAC este 
nege! (punet)) 5 Dar ar BEL baza valorilor 


eat Arie SE A aere, nu s-a scindat, ci 
inaugurează ceva original: PAC a realizat un 
EI conţine azi individualizate clar 

Vinace labil!) trei fracțiuni: liberală (cu d-l 


anase Asa cei mai mul partăpienialț. 
CI] 


cu d-l Șora în trunte) 
devenită moral (fi 
mică d- 


partidul” (în mână, se ),. 
IE e PL ere RPR AI (de 
nici n-ar merita deranjul. Nici măcar 
sa ilustrativă pentru felul cum 
azi. Credem Însă că recenlul 
i cane urmările ce le va 


preţuri costul incompetenţei, al lenei, al 
furturilor - cum se face astăzi prea ades! Dacă 
piaţa devine ce trebuie să fie - un loc de 
confruntare, unde dictează clientul și nu 
vânzătorul, prețurile artificial umflate vor fi 
refuzate și urmează falimentul. lar dacă 
guvernul va refuza să subvenţioneze de la 
buget atari întreprinderi; spirala inflaţiei va 
ceda rapid 

În al doilea rând, după | mai, multe vor 
depinde de sindicate. De lideri, dar și de 
măsura în care masa salarială îi va urma în 
demersul lor, Prin natura lor “contractualistă”” 
şi în virtutea “inspiraţiilor” de la sindicatele din 
vest, sindicatele noastre au două scopuri 
păstrarea locurilor de muncă şi compensaţii și 
salarii cât mai mari. Firesc, s-ar zice. Dar 
locurile de muncă şi salariile “tot mai mari” 
presupun o justă împărţire a profiturilor: între 
patronat şi salariaţi. Aşa este în vest; așa ar 
trebui să fie şi la noi. Numai binomul 
interogativ - ce a fost mai întâi; salariul suu 
profitul? - răspunsul este clar: fără profituri nu 
pot exista salarii! Nici mici, nici mari. lar 
salariile bune presupun, forțamente, profituri 
pe măsură; Sindicatele nu pot cere plusuri de 
salarii decât pe seama profiturilor create. Orice 
sumă de bani ar fi plătită în absența unui profit 
real, negăsind marfă pe piaţă, urcă preţurile și 
alimentează inflaţia. Încât, tot ce rimează cu 
rentabilizarea reală a întreprinderii, cu crearea 
de profit ar trebui automat acceptat de 
sindicate: că este vorba de privatizare, de 
restructurare, sau de suprimarea inevitabilă a 
unor locuri de muncă! 

Oricum am da-o însă, în haosul generat 
de pradualismul anti-economic practicat la noi, 
adevărul economic este eludat. Calculul 
profitului real este un “mister”, Altfel cum să 
ne explicăm că uzinele “Oltcit” lucrează cu o 
piehntăl unui PAC convertit (cu mâna pie uzte a d-lui 

Ru ȘI serie) domnului Mihnea Berindei 
de la Paris) Unii ar fi venit 
cu aura “istorică” şi scaunul din Internaționala 
Socialistă (Gang Brel alţii cu Ara de 
r e ] lescu 
Peer PULA ei cu vână și foarte importanți 
(FSN-Roman) - şi-ar fi salvat situaţia nu foarte 
roză azi, Nu-i timpul pierdut! 

Aripa neo-liberală - azi demontată în 
public - ar migra natural spre neoliberalii 
domnilor Horia Rusu şi Patriciu, Care la rândul 
lor ar putea fi segmentul de legătură cu 
reformiştii din sânul FDSN, g; grupaţi, cred unii a 
şti, în jurul, domnului Năstase. Este vreme încă 
și peniru oatare figură... 

Cât despre Sei 
numeroși ca primii - ei ar 
Ano în gerontocratul PI 

fi rău, ar fi bine?,., 
ar trăi şi vom vedea! 
lecentele mișcări din PAC, care urmează 
trăma gate liberale, până la un punct sunt 
inerente vieţii politice uraliste. Unde s-ar situa 
punctul acesta? Evident, în afara pretențiilor 
civice și moralizatoare arborate de doi ani de 











ueailo nude căzu 


E MERE pac “Virginităţi” care - în politică - nu 
face casă bună cu ideea de carieră, de 
Întuonţă, de acces real la putere... 

n este că PAC nu va putea redeveni 
ceea ce a fost - un Pe ae 
Coe Meat în C 
curând, a încetat 


Eliminarea subvenţiilor a fost catalogată de guvem 










șeptime (!) din m. 
“la limita rentabii 

Liderii simdical 
grevei generale „Deşi se 
mulți, adepți ai "reformați 
Eșecul gradualismului asțe. 
ajuns la punetul la care 
trebuie înlocuit cu alteevaţ 
când amenință cu greva?! 

Cu actuala amenin 
obţine, să zicem, niște b 
mulţi bani pe o aceea, 4 
faptic, mai multă inflație în | 
inflația nu permite relan 
nu a permis-o nici în cei trei 
Ni se spune că odată decjai 
“o zi sau două”. Ca să obține 
două de activism sindi 
organizat?! Pe urmă, o grevă 
Nu știi nici când o termini Şi 
termină! 

Rezolvăm ceva cu gi 
"demisii în bloc” ca în R FI 
în Harghita și Covasna primarii 
maghiari vor demisiona şi el pa 
Sau când în lugoslavia se 
escaladă?!,,. 

Nu cu greve se iese din 
- ele adâncesc marasmul. Dup 
guvernanţii nu trebuie să mizeze 
bunul simţ politic al maselor, 
răbdarea lor, sau pe indiferentisra 
la grevă. Luna mai va trece cu 
Încât, mult mai importantă 
guvem este găsirea cursului just. 
eşec al gradualismului. Si 
minte limpede, de voință politică, 
organizatorică, Și de mult curaj = ei 
noi decizii, că va fi vorba de a 
un suflu nou, În fond, ar fi d 
demisie clară, cinstită, unei p 
indecizii în următoarele luni. N-a 
din demisii şi ar fi şi un prim pas. 
tradiţii”! Căci mâna tremurândă de az 
fi de bun augur... 
















































eg pere sa le combinaţii. 
cei dir morale sau general 
vor rămâne - ca mai totdeauna în pol 
plan secund. Cel mult, electoratul, 
plesnit peste față la scenă deschii 
absenta mai abitir când va fi chemat 
politicienii o vor deplânge în fi 
facând. recurs la democrație și 
Situaţia economică și 
rău. Frământările în cadrul 
uvernamentale sunt tot mai 
crisoarea PRM către d-l |lig 
exemplu. Apoi, în fruntea FD; va. 
pare, d-l Nastase. Mulţi p entari FDS 
tot mai nemulțumiți de rinita 
Negrițoiu, căruia i s-ar cere chiar 
agitațiile din sânul unor 
PAC de azi - 
aa ziua când 
cedeze locul-unei alte echipe. 
* bunăoară, d-l de 
conjunctură născândă?! > XA 
Apoi, opoziţia - mai ales mi 
gen PAC - este tot LE: 
instrumentul care i-a adus 
numit Convenţia) este astăzi ti 
febra demontajelor și reco 
Dacă nu ar fi de 
eonomia și 


ul de racordare a esonoaiei românești 1 mealtățile econocieă de piață 


jumătate de adevăr, mai periculoasă decât minciuna. 


Ce nu a spus și ce speră guvernul că nu va pricepe 


recunoască faptul că indexănile salariilor, intrate” firesc, 


Arp DI od 


ionistă greu controlabilă. Inflaţia va face ca mult-invocata protecție socială 
intii pa ii doar o minciună cu termen redus, Există, încetățenită în 


absolută, 


apere pt il ir apleereea e 


ei că subvenţiile trebuie dirt Chiar şi lov; 


ultima oară”, C.A.P.-urile, că nu mai poate 


lenea, 


că nu face un pas înainte faţă de lecţia Arată ai 


minim-necesare unei relansări a 


pacat că Na 





sa 


ss 













cşedintele FSN ( 


„REA e AnullINr 540 
REA e mai 1998 ) 


hotărârea sin- 

Zigu Ornea. Speram 
erit de criticile 

| să mediteze 
it să între în 
i. Adică să nu mai 
i fie politicos cu 

tc. Ne-am făcut 





gestul nostru 
O. calcă din nou în 
Noi îi ridicăm protecția 
cât de curând 
CHII PE ZIGU! 


4 ultimul (putem 
are semnat de 
constatăm că 
1 de la Fundaţia 
rit lăudătorii 
and only” dl 
nătate din spaţiul 
it de cult şi har- 
pregătesc de trei 
răzbite întreaga 
v am ajuns să 
pet din nou (sic!), 
casei Zigu sunt 


tură, și mare doctor 
modest: “Singurul 
MAI TREBUIT SĂ 
le postdecembriste 
inia Mare, Europa, 
le. Totul fusese 
de specialist? N-a 


n zadar”, exclamă 
în plină dramă 
dacă am fi toţi de 
ai trăi în zadar. Şi 
noi suntem de 
â n-a citit. 
întristează” apoi o 
P.S.M.. dar, dându-și 
dinainte, plânsul îi 
x unui șir de “îngri- 
entări și smiorcăieli, 
rândunile uneretului, 
i genul care să aibă 
vizionarul Zigu își 
hi tocmai pe di 
distinsul om de cul- 
1 că ar fi tânăr, nici 
puit 0 imagine idil- 
onar. În rolul său 
0. nu se sfieşte să sug- 
fiind cam bătrân, 

















“o întreagă 
a identifica cu 
a fost... “raeo- 
neguri COM 
să conceapă că 
e şi din simplă 

a cum a apucat 
licele vremuri stal- 





seriozitatea dlui 
Bilciul presei”, din 
ntul” a început să frizeze 
ici măcar penibil sana 
um. Dacă dim motive 
barasa de alnacul per- 
pseudonimul H. Parcea, 
nainte de a da drumul 
stră: “Larăși ne hlizim 
vetenii pe când din 
"desc doi ochi de lup. E 

ta celor mici dar duri. 

nu-și scriu la mate”, dau 

j ani, sar peste bara de la 
uci strâmbe. Nu me mai 








puior, ba să fii, sănătos! 


vtă pentru île 
"Gazeta de Vest” 
presei care ne tot 
narism şi anti- 


a, reponerii Gazetei stau 
Tâșească cu cine nici Bu 


1) Timig, 
naționalismului, și 











Câ! mai ei 


T a 
"avansuri, Toţi prieteni 


reportezul 
intre parnidele exwaparia- 
nul naționalist. Mimând 
tul, domnul Preşedinte al 
că vedea în Mişcarea 





. i ă “au fos i i 
importanţi din Migeare, două aan | oeoabri 


Compromisă inițiativa Daţi E 
Ia FSN lasă sărut înțeleagă ist i 
să “controleze”, pentru ca apoi 
Proctteă MPR. - 

rezența acestui interviu în Gazeta de 
ga e leagă perfect cu o altă recentă 
pe: 


la FSN, 
declară chiar el în gazeta “Nu” (nr. „OP gura 





martie 1993); 


“M-am înscris în Frontul Salvării 


Ceea ce le-a scăpat feseniştilor din par- 
tidul dlui Petre Roman este că Aoșan şi cei care 
l-au susținut nu reprezintă “conducerea 

i i ia, care nu poate fi con- 

ă, așa cum şi-ar dori nenumărați sforari 

penibili. Asta e marele necaz al cârdului de 


cârâitori de toate felurile: că nu poate 
fi lată da = ii a ierte cae 
încearcă sunt alungaţi pe dos, așa cum 
pipice pene pre ear 


Manolescu cu Ocazia recentu- 
[ace EA at le dlui 
promise luna trecută. DI, lescu s-a 


i toată splendoarea sa 
miri e ză în i spi me 


deocamdată de fort. Mergi! 
anicolul “Ţactica pașilor mărunți” 
da 124, 16-22 april 




















“democrată”. ri ire la 
Restabilirea adevărulei cu priv 
Tot așa cum istorie, şi nu 










a0dă este și 


Scoaterea la lumină a adevărului În ceca ce 
Priveşte PNȚ, PNL sau PCR. 

Nouă nu ne-a trecut prin cap să acuzăm 
“Tinerama” de Propagandă comunistă din cauza 
publicării unor documente legate de istoria 
PCR, Dar iată că trebuie să ne schimbăm 
părerea, propapandiştilor! 

Cât despre volumul documentar alcătuit 
de di Duiliu Sfințescu Singura lucrare de acest 
fel după mai bine de 50 de ani, acesta cuprinde, 
Supă Cum ar fi putut afla di. Itu chiar din 
.. işcarea”, materiale de interes istoric pe care 
Oricine ar trebui să le ăsească în bibhotecile 
publice, biblioteci în care, însă, se lăfăie fără 

robleme... scrieri comuniste, Intenţia "conspir. 
ativă” atribuită domnului Sfințescu îl plasează 
În ridicol pe Propagandistul lui Max Bănuş. Dar 
Ce pretenţii poți avea de la unii care au 








Tinerama! 


”22"-ul Gabrielei Adameşteanu a 
declanșat în nr. 14 un puternic atac la adresa 
"Expresului” fostei colege de zbenguială din 
G.D.S, Alina Mungiu, pe motiv de “abjecţie 
jumalistică”. Ca să vezi! Revista “22” după ce 
a publicat atâtea texte veninoase care loveau în 
Eminescu, Ţuţea. Eliade sau în creștinism. este 
ofuscată că ere i-ar fi cenzurat lui Mihnea 
Berindei un interviu, După câte se pare, Alina 
Mungiu l-a cenzurat pe Berindei pentnu că nu 
i-au conveni! răspunsurile acestuia, pe când 
Gabriela u din contra, nu l-a cenzu- 
ral pentru că i-au convenit. Adică abjecţie şi 
contra-abjecţie. Când o să învăţaţi, duduilor, să 
dialogați cât de cât social? E ruşine mare; se 
uită societatea civilă la voi! 


Ediţii ială din 3-4 aprilie a publicaţiei 
“Ali pete organul de presă al grupării 
cu acelaşi nume, ne face un neașteptat elogiu 
i - altfel rudimentară - a d-lui Laurențiu 
(ne Dosu. pe post de experi politolog, acordă 
“certificate de democrație” partidelor politice 
din Romănia. Spre plăcuta noastră surprinde î 
dl. Ulici a sesizat totuși un aspect interesani: că 
MPR este... singurul panuid bine organizat, uni- 
tar În acţiunile şi ideile sale, care "ndică morala 
la rang de principiu f i ră epoda 
“teoremalic în idealitate şi credință”. La rest, 
“peisajul politic românesc oferă numeroase 
aia, e nepotrivire între vocaţia de docătni 
unor platforme politice şi aspirația unor 
ae pur i î pradă unui partid şi 
i 1ui politică”. În această baltă ideolog- 
ică se scaldă, după opinia d-lui Ulici, toate par- 
tidete, Cu excepţia PUNR şi UDMR, care 
un non-sens polibc și Du au nici o 
irina noastră, considerând-o extremistă şi 
botezând-o d ee scriind, în loc de 


jional-democraţie, -misticismm." 


singuri că nu fac jumalistică, ci fac 
? 

























































Treacă de la noi 


“Expres înagazin” publică o știre docu- 
mentată, bazată pe o informare corectă cu 
privire la Mișcarea Pentru România, de unde 
Ce! interesaţi pot afla cum se susține examenul 
de admitere în M.P.R. Aţi văzut că se poate? Că 
n-a murit nimeni dacă s-a spus adevărul? Că 
este simplu să-ţi faci meseria Obiectiv? Domnu" 
Zigu, fii cu ochii pe ei! 


Un alt exemplu de informaţie obiectivă 
găsim în revista presei din “Tineretul liber” 
(marţi, 27 aprilie 1993), Autorul, sub sernnătura 
D.S.. comentează studiul "Noua ordine mondi- 
ală” publicat în “Mişcarea” nr 4/1993 pe care îl 
consideră “extrem de serios, bazat pe o infor- 
maţie exhaustivă și pe o sobrietate a redactării”. 
Gazetarul dovedește astfel că face aprecieri în 
Cunoștință de cauză, după ce a citit materialul 
cu atenţie și fără idei preconcepute. D.S 
remarcă, de asemenea, pagina “consacrată par- 
sonalităţii fascinante a lui Radu Gyr poetul 
Care a petrecut mai mulți ani în închisoare decâr 
în libertate”, Cum de au totuși unii ochi să 
citească, minte să judece ŞI onestitate să serie, 
ar alţii, mai cu pretenţii și fasozme, mint și 
inventează tot felul de bazaconii? 

Cât despre băieţii de la "Exod”, ei sunt 
independenţi. Dar ne vedem obligaţi să-i ream- 
intim domnului redactor că toate cuvintele ce 
figurează între ghilimele în articolul la care face 
referire (deci și “şarlatan”), aparţin chiar d-lui 
Emil Cioran. 


“România literară” nr. 15 din 22-28 
aprilie 1993 popularizează obscura revistă 
israeliană “Minimum”. La prima vedere, poate 
părea ciudat cum, din atâtea publicaţii impor- 
tante din străinătate, “R.L.” nu a ales, cum ar fi 
fost nommal, una românească, ci s-a Oprit asupra 
uneia de limbă română, 

Parcurgând însă textul, substratul opțiunii 
devine limpede. “Cronicarul” de serviciu al 
d-lui Manolescu comentează mai întâi Ştirea 
despre un film a cărui acțiune se petrece într-un 
sat din România, apoi trece la o “rubrică de 
zvonuri și bârfe” şi încheie povestind un bânc 
cu homosexuali celebri. 

Deşi se potriveşte ca nuca-n perețe cu 
selecția prezentată, semnatarul trage concluzia 
că “nostalgia țării natale respiră (ca [ii 
puterilor în Constituţie - n. red.) în multe pagi- 
ni” ale revistei din Tel Aviv, Elanul acesta 
românesc ar fi însă umbrit, vezi Doamne, de 
antisemitismul unor reviste ca “Europa”, 
"România Mare”, “Puncte cardinale”, și... 
“Mișcarea” (717) pe care aflăm că “Minimur” 
le citează. Citatele sunt însă secrete, de vreme 
ce, fără să reproducă un singur cuvânt, 
“Cronicarul” își dă doar cu părerea asupra lor: 
“fraze atât de violent antisemite”, "confecţii f 
tine cu epoleți, diagonală și ochi albaştri”, 
“îndemn la ură de rasă”. Ştiţi de ce nu dă indi- 
vidul nici un citat? Pentru că în cazul nostru 
(singurul pe care-l comentăm acum) nu are ce 
cita. Ar fi scăpat di. Manolescu (“Nae” pentru 
intimii de la Cotroceni) prilejul să prezinte o 
“dovadă”? Nu ar fi fost mai simplu și mai 
convingător? Dar dacă n-are de unde (şi n-a 
avut niciodată), minte, c-așa e ordinul! 





A citi! cineva vreodată o acuzaţie împotri- 
va Mișcării Pentru România sau a publicaţiei 
”Mişcarea”, dovedită prin extrase din docu- 
menie sau declaraţii oficiale sau printr-un arti- 
col de presă care să ne aparţină? Niciodată! 
Cine citeşte cu ziarele poate observa că 
absolut toate atacurile împotriva noastră sunt 
doar înşiruiri de insinuări ieftine și minciuni 
erosolane, debitate în neștire de către pesonaj 
găunoase și fără scrupule. Una din tehnicile 
mârșave de ultimă oră este menţionarea noastră 
arbitrară și ostentativă alături de pjcaţi sau 
partide considerate de referinţă în ceea ce 
priveşte antisemitismul, şovinismul etc, Prea aţi 
inceput toţi odată! Cam bate la ochi! 

Noi avem o singură publicaţie şi aceea 
lunară. De ce vă speriaţi așa? Că nu legionaris- 
mul vă doare pe voi. Asta e o găselniță cu 
la public, pe care ați preluat-o de la di lon 
Iu şi o folosiţi la fel de neindemânatec ca 
dlui. În realitate, grija voastră este să nu ne 
asculte hint ir) ieri 
afle că de sunteţi nişte impostori, i 
sperie gi ea lucru pe lumea asta: 
ADEVĂRUL! 


În ceea ce ne priveşte, rămâne cum am 


SUNTEM CU OCHII PE VOL 














4e Cult 


RUGĂCIUNE 





Anul II Nr. 5 (10) 
mai 1993 


PENTRU VRĂJMAŞI 


oamne, lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ca 
Di: mai înainte de veci, Carele de bună voie ai 


pe cruce pentru mântuirea neamului omenese şi & 
fără de glas împotriva celui ce-l înjunghie, așa nu Ţi-ai dei 
pe cruce fiind răstignit între cei doi tâlhari și batjocorizi 
potrivnici primind, spre cer Ţi-ai ridicat ochii şi cu bunăt 
“Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac”, Tu, Doamne, ne-ai în 
stăm împotriva celui rău și ai zis: “De te va lovi cineva 
drept, întoarce-i şi pe cel stâng”. Asemenea Tu ne-: 
“iubiți pe vrăjmașii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă bleastăn 
celor ce vă urăsc și rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă și vă p 
fiți fii ai Părintelui vostru cel din ceruri, căci El răsare soarele 
buni şi peste cei răi, și plouă peste cei drepţi și peste cei nedreg 
Tu Însuţi întru tot bunule Împărate, caută la mine 
Tău şi dă-mi tărie, ca să nu mă mânii împotriva vrăjmașului n 
întorc lui loviturile cu răzbunare, căci “numai al Meu este. 
grăieşte Domnul; iar nouă făpturilor celor după chipul şi asermăi 
ne-ai poruncit Tu Însuţi “ca să nu apună soarele peste mânia. 
daruri la sfintele Tale altare să nu ducem până nu ne vom fi îm D 
întâi cu cei în neînțelegeri cu noi! SĂ 
Tu deci, Care în luminoasă și sfântă rugăciune “Tată) nostri” 
să ne rugăm zicând: “Şi ne iartă nouă greșalele noastre, p 
iertăm greșiţilor noştri”, ajută-mi mie, Doamne, ca potrivit cuvin 
să răsplătesc cu bine celor ce mă urăsc, celor ce mă vatămă şi 
prigonesc. Dă-le, Doamne, pacea Ta, lumine 
cunoască pe Tine şi poruncile Tale, 
vadă greșalele şi să se căiască de 
în rătăcire şi păcat! Trimite-le lor binecuvântarea Ta, ca să se întoarei 
se mântuiască și să fie vii întru îm, Ă 
lar mie, Stăpâne, dăruiește-mi duhul 
răbdării și al dragostei, pentru ca în pace 
către Tine unele ca acestea: * 


iertăm greșiților noștri”. Amin. 





Gânduri de Paște pentru o eră post:creștină 





| PATRICK JOSEPH BUCHANAN, 
s-a născut la data de 2 nov. 1938 la 
Washington. A fost crescut în spiritul 
tradiţiei şi religiei romano-catolice. 
Studiile universitare și le-a încheiat la 


Georgetown în 1961, obți licenţele în 
e de restigiu la 
ecle mai publicaţii, ca i de 


radio și televiziune, roseata 
dintre cele mai autorizate voci în analiza 
fenomenului politic contemporan, A 
amintim: rapi 
1969-73: asistent al 
președintelui 


1973-74: consilier al președintelui 
Gerald Ford 





cea mai importantă din an, după 

cum primul Paște a fost ziua cea 
mai importantă din istorie. În ziua uceea, 
Fiul lui Dumnezeu a înviat din moare, 
demonstrând astfel calitatea Sa divină, 
după ce murise pe cruce în acea primă 
Vinere Mare, 

Aflat în fața procuratorului roman 
care avea să-l condamne la moarte, lisus a 
spus: Misiunea mea este să “mărturisesc 
adevărul”. 

Credinţa că Omul care se afla înaintea 
lui Pilat era Adevărul, Dumnezeu Însuşi 
este credința care a crea! civilizaţia 
Occidentului. De la Capela Sixtină până la 
Catedrala din Chartres ori la Westminster 
Abbey, aceasta a fost scânteia care le-a 


p:: creștini Paștele este ziua 


Imperiile portughez, spaniol, francez, 





austriac şi rusesc - toate au fost ridicate de 
oameni care credeau că Dumnezeul lor era 
cel adevărat; și, prin urmare, civilizaţia lor 
era Superioară aceleia a popoarelor 
necreştine, iar ei aveau datoria de a 
răspândi credinţa. 

Şi deşi Hristos îi spusese lui Pilat 
“împărăţia mea nu se află pe lumea 
aceasta”, la începutul secolului al XX-lea 
naţiunile creștine conduceau lumea. 
Lumea creștină nu mai era atunci decât un 
produs secundar al religiei creștine. 

Unde a avut loc deraierea acestei 
lumi? 

Cu multă vreme înainte ca primul 
război mondial să ridice problema 
superiorității unei civilizaţii care se putea 
distruge pe sine abandonându-se astfel, 
germenii îndoielii fuseseră împrăștiați de 
către, printre alţii, Darwin, Marx și Freud. 
lar o dată cu înlocuirea Dumnezeului 
creştin cu zei care s-au prăbușit - marxism, 
leninism, stalinism, nazism - secolul 
nostru a dezlânţuit cele mai teribile 
masacre din întreaga istorie 

Acum, la sfârşitul acestui secol, 
izvorul din care civilizaţia noastră îşi trage 
rădăcinile este despicat 

Creștinismul poate rămâne credința 
practicată de către cei mai mulți dar el este 
Văzut de elita noastră dominantă mai puţin 
ca tonă care a dat naştere unei culturi, cât 
ca o superstiție bigotă, În limbajul curent, 
“creștin” devine progresiv. sinonim 
cu" intolerant”. Pi 

Poate oare să supravieţuiască o ordine 
morală dacă sunt tăiate rădăcinile sale 
religioase? Noi suntem în curs de a afla; 
pentru că, în această decadă finală a 
secolului XX, decreștinarea e aproape 
completă, 

Toate referințele la Biblie şi la Cele 





PATRICK J. BUCHANAN 





Zece Porunci au fost eliminate din şcolile 
de stat. Colindele de Crăciun sunt 
interzise, ca și rugăciunile la examene. 
Simbolurile creştine au fost coborâte de pe 
pereţii claselor, ca în țările foste 
comuniste; vacanţele creștine au fost 
secularizate. Și deși majoritatea colegiilor 
particulare și a Universităţilor noastre au 
apărut ca centre ale învățăturii creştine, 
foarte puţine supraviețuiesc ca atare. (lar 
rezistenţa creştinilor la toate acestea este 
un semn al faptului că părinţii noştri 
credeau cu mai multă putere decât noi.) 

În anii 50, copiii de şcoală fumau, 
însă promiscuitatea era semnul unui rău 
caracter, iar avortul un lucru odios, o 
crimă, În anii 90, totuşi, fumători sunt 
supuși unei segregări, iar pentru ţigări se 
plătesc taxe de penalizare, Dar în licee se 
oferă prezervative, homosexualitatea 
constituie un “stil de viaţă” pe care suntem 
obligaţi să-l respectăm, iar avortul 
reprezintă eliberarea femeilor şi un drept 
constituțional. 

Lumea noastră a fost întoarsă cu susul 
în Jos. Ă 

În Miercurea din Săptămâna 
Patimilor, Consiliul Oraşului din Districtul 
Columbia a votat legalizarea sodomiei, 
Cuvântul Domnului este irelevant pentru 
un consiliu al oraşului care depinde de 
legalizarea  homosexualismului în 
strângerea de fonduri. 


Cultura Americii este un canal de: 


scurgere. Din şcolile noastre de stat ies 
analfabeți, din Universităţi - maimuțe cu 
pantaloni. Mare parte din arta modernă, 
pictură şi sculptură, este “artă-şoc” (sau 
artă degradată), Pe măsură ce avansează 


“lartă-ne nouă greșalele noastre, precum 




































































ază-le mintea, ca 


te inima și o îmlădie, | 
ile lor! Nu-i lăsa pe ei, D 


ia Ta! 


curăției, al gândului smeri 
şi cu bucurie pururea să 


tehnic, filmele noastre sunt înă 
moral, haotice, nihiliste 

Și toți indicatorii soctalii 
abuziv de droguri, violentărei 
violenţă în interiorul cuplurilă 
tâlhării, violuri, gravidit 
adolescenţei, sinucideri, 
copiilor, boli mentale, divar 
că mergem spre prăpastii 

Banda video a istorii 
blocată pe derulare repede în 
aceasta post-creștină începe 
mai mult cu era precrei 
materială în plină decadenţi 

Atunci când oamenii încel 
creadă în Dumnezeu, E 
că nu mai cred în nimic 
că ei cred în orice, O dată 
Dumnezeu, asistăm la 
Mesia - de la Jim Jones | 
şi de noi religii - de 
Age. Chiar şi salanismu 
Dacă în prima jun 
imperiile creștine s-au d 
jumătate societatea 
prăbușească. “Dacă 
cultura piere o 
Christopher Dawson 
dreptate. 

Dar să ne întoai 


E 








REA 


e AnuliiNr.5(10) 


mai 1993 








cu isopi și mă 
spăla-mă-vei şi mai 

îi zăpada mă voi albi” 
PSALMUL 50 


E ATHOS ÎNTRE 
ȚIE ŞI LEGENDĂ. 


Sfântul Munte Athos 
A cetate de apărare a 
egal în țările creştine, 
mai înaltă şcoală de 
nahismului onodox. 
și paraclise, la fiecare 
a revărsatul zorilor, 
oniți se roagă şi 
ghie. Poate că şi din 
x unic, Dumnezeu DE. 
ncă o şansă acestei 
peri de păcate, vrajbă Şi 








ragoste, Dumnezeu mi-a 
3. ce se poale îvi poate 
în acele locuri 





neliniște. Am socotit că 
ia spre a-l înmulți, după 

uce la cunoștința tine= 
fi de folos şi a trezi în 
a cunoaște acele locuri 
jezeu şi ocrotite de-a 
e multor domnitori 









astăzi se vrea fără graniți, 
urul fără margini este isus 
a!, Fiul lui Dumnezeu, piatra 
hiu “Cine nu se va teme, 
2 slăvi numele Tău? Căci 
toate neamurile vor veni 
naintea Ta, pentru că 
au fost arătate” (Apocalipsa 
Teologul 15,4). 

geografică, Muntele Athos 
dintre cele trei peninsule 
și Cassandra) ce sunt legale 
e de pământ de peninsula 
Athos înaintează în Marea 
Thermaic și golful Strymon. 
“mută se întinde de la nord-vest 
o lungime de aproximativ. 




















mai abrupt ajungând la 
= Athosului ce atinge 2030 m 
“carea cu Grecia şi totodată 
= se face prin două mici porturi: 

















gurele animale domestice 


Legendele care evocă i 
străvechea istorie a Sfântului „gl 
nenumărate. Voi încerca să enumăr în contin- 
uare doar câteva. Athos, cuvânt cu siguranță 
preelenic, era un bărbat 
acest munte în calea timpul 
unei bătălii între zei şi oameni. O altă legendă 

Poseidon 


sculpteze întregul munte, astfel încât să-i dea 
trăsăturile împăratului Macedoniei, ținând 
într-o mână un mare Oraș, iar, același timp, din 
cealaltă mână curgându-i în mare un fluviu cu 
ape bogate. Alexandru însă, a respins acest 
proiect, preferând să lase în pace muntele. 
Asta poale şi pentru că nu a vrut să repurteze şi 
cl un al doilea eșec, după cel al lui Xerxes, care 
a încercat fără succes să străpungă în anul 481 
î.H. istmul strâmt care se găsea la începutul 
peninsulei între golful lui Hierissos și Sfântul 
Munte, dorind să evite astfel ca flota sa să tre- 
buiască să înfrunte apele periculoase pentru a 
atinge capul meridional al peninsulei. Destui 
istorici însă, contestă existența acestui canal, 
susținând că Xerxes și-a desfășurat flota sa de 
la un capăt la celălalt al muntelui. Pe de altă 
parte, tradiția spune că existau în jurul vârfului 
Athos cinci cetăți antice greceşti ale căror ruine 
încă se mai văd, iar pe vârful cel mai înalt al 
muntelui se află statuia lui Apolon - zeul soare- 
lui. Atunci când însăși Maica Domnului a 
ajuns în acele locuri, zeul Apolon a strigat: 
“Nu pot răbda apropierea Maicii Domnului 
Celui adevărat!” - şi îndată s-a prăbuși! în 


mare. 

Tradiţia atonită spune că după Înălțarea 
Domnului la cer și Pogorârea Sfântului Duh, 
Maica Domnului, în timpul unei vizite pe care 
o făcea împreună cu apostolul și Evanghelistul 
loan al lui Lazăr cel Înviat de Domnul şi 
aflător în Cipru, a ajuns, în urma unei furtuni 
pe mare, la Athos şi a debarcat în portul lui 
Clement (pe latura nordică) acolo unde astăzi 
se află Mânăstirea Iviru. Fermecată de fru- 
museţea acestor locuri a rugat pe Fiul său să-i 
încredinţeze ei acest loc. Atunci s-a făcut 
mită rece eat a apa Acea XE tie 2 

să fie grădina şi paradisul tău!”. Din 
asa priceză Sfăniul Munte este murit și 
“Grădina Maicii Domnului”, sub protecţia 
căreia se află. i 

Potrivit unei alte tradiţii, impăratul 












Constantin cel Mare, la îndemnul lui 
Marcu al Aretusei, renunțând să reia 
Constantinopolul în peninsula atonită,a 
poruncit totuși să se construiască aici trei bis- 
erici în cinstea Maicii Domnului. Una din ele 
ar fi biserica Protaton din Kareya, capitala 
Sfântului Munte. În altarul acestei bisericii se 
află cea mai prețioasă icoană făcătoare de min- 
uni a Maicii Domnului, icoana tutelară şi pro- 
tectoare a Muntelui Athos, numită “Axion 
Estin”. În faţa acestei icoane Arhanghelul 
Gavriil a cântat axionul Maicii Domnului 
"Cuvine-se cu adevărat...” Tot Constantin cel 
Mare este cel care a mutat pe locuitorii din 
Athos în Peloponez, lăsând peninsula în pro- 
prietatea exclusivă a călugărilor. 

O altă tradiţie spune că Teodosie cel 
Mare a ridicat Mânăstirea Vatoped în cinstea 
Maicii Domnului care salvase în chip minunat 
de la naufragiu pe moștenitorul tronului, 
Arcadie, Acesta s-a trezit pe țărm între tufe de 
mure, strângând în brațe o icoană a Maicii 
Domnului. În grecește *“Vato” înseamnă tufe de 
mure, iar “paidi” înseamnă copil. Prin 
alăturarea cuvintelor s-a dat numele acestei 
mânăstiri de Vatoped-fiul tufelor de mure - iar 
icoana Maicii Domnului a fost așezată în altar, 
primind numele de “Ctitoriţa”. În timpul 
invaziei arabilor, icoana a fost ascunsă de către 
un tânăr călugăr în vârstă de 17 ani, într-o mică 
fântână de sub Sfânta Masă, cu o lumânare 
aprinsă deasupra. Tânărul călugăr a fost luat în 
robie de arabi. Supravieţuind acestei încercări, 
după 72 de ani de chinuri, călugărul reușește 
să se întoarcă şi găsește prin minune 
Dumnezeiască icoana neatinsă de apă şi 
lumânarea arzând! Ele se află și astăzi în 
Sfântul Altar, flacăra lumânării arzând fără 
întrerupege din secolul IV d. H. Tot aici se mai 
găseşte o altă icoană a Maicii Domnului, 
numită ”Antifonitria” (Cea care interpelează). 
Se spune că sora lui Arcadie, împărăteasa 
Pulcheria, a intrat în biserică vrând să treacă 
prin dreptul acestei icoane. Atunci s-a auzit un 
glas: “Aici eu sunt împărăteasă! Nu putem fi 
două împărătese în același loc!”. Pulcheria s-a 
retras fiind o femeie credincioasă. Tradiţia 
atonită spune că şi în acest fel Maica Domnului 
şi-a făcut cunoscută dorința, încă din secolul 
IV d. H.. ca muntele să fie locuit numai de 
călugări, femeilor fiindu-le interzis accesul. 

O altă legendă, de astă dată despre 
sfârşitul vieţii monahale în Sfântul Munte, este 
legată tot de una din icoanele făcătoare de 
minuni ale Maicii Domnului, şi anume Maica 
Domnului “Portaissa” - “Portăriţa” - de la 
Mânăstirea Ivirou. Această icoană a venit în 
chip minunat pe mare în timpul iconoclasmu- 
lui. Călugării au primit-o cu toată cinstea şi au 
aşezat-o în biserică. Dimineaţa însă, o găseau 
de fiecare dată la poarta mânăstirii. Monahii au 
înţeles în cele din urmă că ea vrea să stea de 
strajă la poaită și i-au făcut acolo un paraclis 
unde au așezat-o în toată cinstea. Legenda 











spune că atunci când Sfânta Icoană “Portaieea” 
de la Ivirou, va pleca înapoi pe mare, după cum 
a venit, e semnul de sfârșit al monahiemului în 
Athos. Atunci toți călugării din Sfântul Munte 
trebuie să-și arunce rasele pe mare, iar ei înge- 
nunchind pe rase cu mâinile sus la rugăciune, 
să plece pe valuri unde îi va îndrepta 
Dumnezeu, fără se se uite înapoi. Atunci nâște 
dragoni uriași, ce trăiesc ascunși pe vârful 
Atonului încă din timpul când a venit Maica 
Domnului în Sfântul Munte, vor fi sloboziţi și 
vor ucide pe toți călugării care vor zăbovi încă 
să plece. Acesta va fi sfârșitul monahism: ului și 
începutul vremii de apoi. 

Cu siguranță că mulți dintre voi v-aţi pus 
întrebarea: “Ce anume, ce taină i-a îndemnat 
de-a tungul vremilor pe mii și mii de bărbați să 
părăsească lumea, pentru a veni aici în Sfântul 
Munte, unii străbătând pentru aceasta mii de 
kilometri”. Părintele profesor Dumitru 
Stăniloaie, în volumul al treilea din “Curs de 
morală”, spune că monahismul constă în a 
renunța de bună voie la lucrurile acestei lumi, 
retrăgându-te în locuri pustii, unde prin asceză 
şi rugăciune sufletul se poate salva în unirea cu 
Dumnezeu; “Monahul”, pe lângă “Kalogheros” 
şi “înger în trup” este și “omul pocăinței”, iar 
muntele pe care toți locnitorii săi își au 
pocăința drept îndeletnicire principală a vieții, 
este firesc ca pe lângă “Sfântul Munte” şi 
"Grădina Maicii Domnului” să se numească și 
“Muntele Pocăinţei”. Acest lucru îl spune 
însuşi muntele cu înfățișarea lui materială. 
Uitându-se la muntele care se înalță falnic spre 
cer, lucrătorii pocăinței sunt îndemnați în chip 
firesc să se străduiască să se înalțe tot mai sus 
pe calea desăvârșirii, adică să se pocăiască tot 
mai deplin, căci aceasta este şi lucrarea 
pocăinţei: o neîntreruptă ridicare, depășire a sa, 
a omului, care pe măsură ce se curăță de păcate 
prin pocăință este atras tot mai sus de mâna Lui 
Dumnezeu. 

Precuviosul Părinte Petroniu Tănase, 
stareţ al Schitului românesc “Prodromou”, cu 
care am avut nespusa bucurie de a sta de vorbă 
câteva ceasuri, spunea despre Muntele Athos 
că este şi Muntele Schimbării la Faţă, 
sărbătoarea cea mai caracteristică a înallei vieți 
duhovniceşti a Ortodoxiei. Căci așa cum 
Domnul Nostru lisus Hristos s-a urcat pe 
Muntele Tabor cu trei dintre ucenicii Săi şi în 
timpul rugăciunii le-a arătat dumnezerasca Sa 
slavă, pe cât puteau €i s-o cuprindă, lot așa şi 
isihastul, care se urcă pe muntele pocăinței și 
rugăciunii, se schimbă la faţă şi se umple de 
lumină; iar dacă ajunge la culme, se învred- 
nicește să vadă, pe cât poate el să cuprindă, 
lumina cea necreată, slava Dumnezeirii, pe 
care au văzut-o Apostolii pe Tabor, ca o arvună 
a slavei de care se vor învrednici de-a pururi 
cei mântuiţi în viața veşnică. Omul are strânse 
legături cu creația și schimbarea lui aduce după 
sine schimbări în tot cosmosul. Omul az: 

i stăpânit de păcat își degradează mai i 
et A iai  e 
sine. Poluarea naturii, de care se plânge atât de 
mult lumea de azi, este rezultatul firesc al 
poluării păcătoase a omului. Şi invers, 
sfinţirea cosmosului din sine a omului 
duhovnicesc, a sfântului, duce la sfințirea şi a 
lumii înconjurătoare lui. Aceasta este după Sf. 
Maxim Mărturisitorul, şi marea chemare a 
omului: prin sfinţenia vieţii lui să transfigureze 

Tapoura. căci la cerul şi la pământul cel 
nou de la sfârșitul veacurilor contribuie şi 
omul. Pe Muntele Athos această metamorfoză 
a cosmosului este mai vizibilă ca în altă parte. 
Când eşti pe vaporul ce te poartă spre portul 
principal Dafne, și vântul mării îţi brăzdează 
obrazul, când încep să apară mânăstirile ai 
impresia că intri în Sfântul Munte, dar de fapt 
încet, încet, e] pătrunde în inima ta de creştin, 
şi nu-l vei mai putea scoate de acolo niciodată. 
De-abia pe măsură ce te Meir eaă de sagra 

ii de te apropii mai mult, pentru 
ec ata s-a oprit în loc. Athasul este de 
fapt locul unui timp fără timp, locul unde cu 
adevărat simţi că eşti tu însuţi templul lui 
Dumnezeu. 

Dumnezău și că Duhul lui Dumnezeu locuiește 
în voi? De va strica cineva templul lui 
Dumnezeu, îl va strica Dumnezeu pe el, pentru 
că sfânt este templul iei Reza FAR 

i voi”. (1 Corinteni. 3, p 

sunteţi voi”. 0 a 








Anul II Nr. 5 (10) 
mai 1993 


Traian Brăil =a 
şi teoria elite 






. N 





ce dobândeși 





“Realitatea nu se poate transforma prin 
formule și interpretări interesante, prin teorii 
sociologrce adaptate programelor de partid şi 
intereselor celor ce finanţează politicranismul 
corupt de Ia noi. Ştiinţa obiectivă pusă în slujba 
adevărului constată ivirea unei reacțiuni puter- 
nice a generaţiei tinere împotriva analizei 
politicianiste”! 




















TRAIAN BRĂILEANU 


“Timpurile noi, secolul al XX-lea, 
vor îngădui, credem, întoarcerea la o filosofie 
socială întemeiată pe principiile moralei 
creștine, după ce omenirea a plătit cu atâtea 
suferințe rătăcirile unor teorii sociale care acor- 
daseră științelor exacte încredere nemărginită în 
conducerea destinelor ei”. (2 
TRAIAN BRAILEANI 


e sociologul Traian Brăileanu (% nu-l 
Posin aici doar pentru acest “nea- 
juns” al teoriei paretiene, pe care con- 
cepția profesorului bucovinean l-ar putea corecta. 
Opera lui este prin ea însăși suficient de consis- 
să constituie singură temă 
ări cu sociologul italian se 
ele nu sunt legate exclusiv 
de doctrină). Ne referim aici cu precădere la 
problematica elitelor, pentru că există, altfel, 
puncte în care cele două concepții sunt net irecon- 
ciliabile. V, Pareto şi T. Brăileanu au scris - chiar 
dacă nu în același timp - în conjuncturi oarecum 
asemănătoare. Se petreceau, în Italia și România, 
evenimente care aveau multe puncte comune. 
Aflaţi în mijlocul cei doi le-au analizat şi 
le-au explicat din perspective diferite. Cu toate 
interferențele lor, concepțiile celor doi se despart 
net în ceca ce privește amologia acceptată; pentru 
sociologul român, în vârful sistemului era 
Dumnezeu, pentru sociologul italian, religia era o 
derivație ca oricare alta. De aici, accentul funda- 
mental pe care T. Brăileanu îl pune pe morală 
(direcția spirituală), - decisivă î 








pot însă surprinde (şi 














vă în toate analizele 
sale - și pe comunitate, La V. Pareto, cele două 
noțiuni au - dacă sunt pomenite - un rol secundar. 

Nu lipsită de interes este posibila 
asemănare între evoluţia atitudinii față de cei doi. 
V. Pareto s-a bucurat de bună apreciere în epocă; 
schimbarea regimului l-a plasat într-un con de 
umbră, ca să revină din nou în atenţie odată ce 
sentimentul a încetat să mai fie decisiv în analiza 
ştiinţifică. Rămâne ca timpul să ne confirme sau 
nu dacă și aprecierea concepţiei prof. Traian 
Brăileanu va urma aceeași rută. Valoarea operei 
sale o îndreptățeşte, 


xistă puţine lucruri scrise opera 
| T. Brăileanu. În perioada 
interbelică, cea mai consistentă analiză 


a face T. Herseni, deși atunci când a fost publicată 
lucrarea sa despre sociologia românească, opera 
de căpătâi a lui T. Brăileanu, ce închide practic 
întregul demers științific al 
bucovinean, “Teoria comunității 


lui său fiind deja fixate, aceasta permite 
Herseni să-l considere “un instrument folositor 


După 1944, cea mai amplă referire la opera 
sa o are profesorul Achim Mihu, care-l socotește, 
alături de D. Gusti şi P. Andrei, reprezentantul 
uneia din cele trei direcții “care s-au manifestat în 
câmpul sociologiei românești în perioada dintre 
cele două războaie mondiale”, (5) 

cip la A EpUlA 00 ouă face Liviu 
Zăpărțan, în lucrarea sa iile elitiste (0), 
iar M. Cernea şi |. Matei îl consideră - şi ei - 
"reprezentantul sociologiei de tip fascist”, într-o 
ele nat Aia, el - a sociologiei 

BILĂ posibile raportări s-au t 
subliniind - de pe poziţiile ideologului, nu ale 
omului de e şiliniă - În special “iztoarele” 
concepției sale: “sursele teoretice ale fascismului 
și bitensmului”, (8), 


Brăileanu nur. 

Spaţiul restrâns 
monioasă. Ne interesează aici 
elitelor, așa că vom puncta succint câteva direcții 


fundamentale 

A pus, în întreg sistemul său, accent doe- 
sebit pe comunitate, Demersul său a fost deci 
precum cel al profesorului Gusti - spre o sociolo- 
gic a naţiunii: “Linia pe care se desfășoară 
închegarea statului îşi are începutul în comuni- 
tatea perfectă, reprezentată prin grupul familial, şi 
tinde spre un termen final, însemnat prin grupul 
cel mai larg, în care conștiința originii comune 
poale forma baza unei solidarităţi Acest termen 
final e reprezentat prin naţiune.” (9), şi conchide, 
după Platon: "Statul trebue transformat în fami- 
lie”. (10) 








Națiunea este deci ax fundamental al întreg- 
ului discurs; iar comunitatea - spuneam - decisivă 
pentru analizele sale. “Teoria comunităţii” devine 

în viziunea sociologului român - mai 
cuprinzătoare decât sociologia; ar fi o sociologie 
impregi cu etică, ultima fiind cea care ne oferă 
scopurile călăuzitoare. (11) 








Aşadar comunitate, nu doar societate; 
suflet, nu doar gândire pozitivă, căci “... sociolo- 
gia pozitivistă a dat naștere politicianului rafinat, 
invocând toate subtilităţile arței guvernării, dar 
lipsit de responsabilitate, deoarece şi el, ca şi 
savantul fizician, a uitat legătura sa cu comuni- 
tatea din care S-a născut ca suflet”. (12) 

Sociolog profund creştin, se opune vehe- 
ment oricărei forme de materialism, combătând 
deopotrivă pozitivismul lui Comte şi evoluționis- 
mul lui Spencer. Vede o legătură directă între: 
pozitivism - marxism - bolşevism, Se opune 
raționalismului excesiv. al secolului al XVIII-lea, 
fără să fie, evident, un antiraționalist. Numai că 
avertizează: “Sentimente precum naționalismul, 
nu au nevoie de demonstrație logică. Dragostea 
de Neam şi Patrie nu aparține rațiunii. Dar 
rațiunea intră în drepturile ei când e vorba de a 
descoperi şi organiza mijloacele pentru 
înfăptuirea idealurilor”. (13) lar scopul, idealul, era. 
atunci, după profesorul T, Brăileanu, 
“desăvârşirea Statului naţional român”. (14) 

Sociologia este deci un instrument. Un 
instrument ce “îngăduie Ea sti Pc au 
sociale, de organizaţii raționalizate” (15), dar care 
nu poate oferi e Sat, nici formele cele mai 
bune de organizare. Este o tehnică, ce se pune 
doar în slujba direcției “trasate” în il. Cine 
dă însă această orientare? Cine va fixa “jaloanele” 





la un moment dat? Aici intrăm de fapt în analiza 
elitelor pe care o face Traian Brăileanu. 





ii (geniali), iar “artizani” doar imita- 
torii lor. Mergând mai departe cu această 
distincţie, va concluziona că sociologul 
î i rolul al doilea, primul, rolul de artist, 
revenindu-i Legiuitorului; Omului mare, 
Conducătorului. 

Dar înainte de a particulariza, să urmărim 
succint teoria elitelor în forma ei teoretică, gener- 
ală, în formula sociologiei pure, adică. 

Pentru a reuși o analiză pertinentă - spune T. 
Brăileanu în “Teoria comunității omenești” - tre- 
buie să identificăm și să cunoaştem toți factorii 
care acționează în câmpul social. Toate cele şase 
puteri care acţionează: biologică, religioasă, estet- 
ică, economică, politică, morală, trebuie 
Conștientizale şi introduse în sistem; orice simpli- 
ficare va distorsiona serios corecta înţelegere, 
Arta socială înscamnă cunoaşterea tuturor 
faptelor, acesta fiind și temeiul pentru care nu 
acceptă total teoria paretiană: “Ceea ce ne dă 
Pareto este mai mult o descriere 
cienilor timpurilor noastre, decât o analiză obiec- 


ietăţii ar fi 
normică, politică, eic.) A,B,C,.... structura 


rezultată 
din influența fi exteme (biologice, econom- 
ice, etc.) Pa, Pb, Pc,. În acest caz, noi vom avea în 





societate o elită ce ar putea fi descompusă 
ca însăşi în elite (pure) Ea, Eb, Ec,...” Fie M, 
mulțimea condusă de fiecare E Ea. societăţile 


animale există, practic o singură circulaţie a 
elitelor - succesiunea, din punct de vedere biolog 


Clasica teorie a elitelor elaborată de V. Pareto ne lasă două setare d 
|lemei cercetate, ce nu-și găsesc răspuns în vasta 
te statut de regulă - nu doar de ex, 





generaţiilor.) În societății ane, pe 
litelor “de jos în sus”, avem şi lupta 
“adică schimbarea diferitelor cate- 
gorii de elite la putere, determinată prin tendinţele 
de adaptare a sistemului social la mediu”, 

Pentru exemplificare, fie Pa la un moment 
dat mult superioară celorlalte forțe; prin acțiunea 
ei, va determina forma sistemului social Ea/M 
(ex.: structurile sociale antice, în care elita mili- 
tară avea un rol decisiv). Însă cum toate forțele 
din sistem acționează, se va schimba, în definitiv, 
raportul specific, astfel încât structura va fi: 


Ma+Eb/Mb+Ec/ME.... 


Adaptarea sistemului la mediu nefăcându-se 
spontan sau mecanic, avem deci o înlănțuire 
foarte complicată de relaţii și raporturi, “care 
poale fi analizată numai printr-un studiu istoric şi 
comparativ al societăţii omeneşti”. Studiul isto- 
rici diferitelor societăţi îl face pe profesorul român 
să concluzioneze: “Nu există deci nici un drept al 
unei anumite elite de a guvema, cum îşi imag- 
inează Platon, și nici nu există o formă perfectă, 
nici o ierarhie rigidă a diferitelor clase sociale”, 

O singură. precizare încă: modelul prezentat: 
ne mai oferă şi poșibilitatea de a evalua şansa 
unui individ de a accede în elită (în raportul sis- 
temelor pure, evident). La o constelație a forțelor 









exlerioare 
A + 08 
PbPc'.. 
şi sistemul social: 
Ea 


pentru un individ: din Ma ar exista şanse 
semnificative, mai slabe în i reduse în Mb 
(cu observaţia că nu trebuie uitată tendința evolu- 
tivăa pielii) 

enind dinspre sociologia pură, concluzia e 

firească: * ia ar însemna așadar circulația 
liberă a elitelor într-un mediu omogen”, opusă sis- 
temului castelor. Dar, ne avertizează sociologul 
român; ietățile concrete oscilează între aceste 
două extreme fără a le atinge niciodată”. (17) 

Afirmația ne readuce brutal pe domeniul 
sociologiei practice, unde profesorul Brăileanu a 
avut o activitate şi o contribuție decisive. 


şa ar fi arătat deci analiza după o 
Aer de sociologie pură. Doar 
ici, ne spune T. Brăileanu, ne per» 
mitem atât de lesne să propunem şi să 
legi. Varietatea societăților este însă prea mare; 
dar mai ales diversitatea i 
tsi 





ulariza. 
Într-un articol din 1936, “Legea degradării 
elitelor”, aduce aceste critici analizelor paretiene, 
Pentru Pareto, spune T. Brăileanu, “Circulaţia 
elitelor” este deci un fenomen normal și inevitabil 
pentru orice societate. “Aşa să fie? Există o a 
degenerănii şi înlocuirii elitelor? Este chiar o 
say doar o ipoteză? Căci tocmai modul de 
desfășurare (mecanisme efective + timpul nece- 
sar, n. a.) a avut dia asupra istoriei o influență 
hotărâtoare”. "Când a putut fi vorba la noi - 
urmează - de un proces natural de circulație 
elitelor, de posibilitatea de înlocuire lentă a unei 
elite prin elemente sănătoase?” (5) Analiza paret- 
iană este prin urmare prea simplă; iar soluţia lui - 
revoluția socială (în cazul blocării ci i) are 
darul mai mult de a-i salva teoria, decât de a ilus- 
tra ori explica realitatea. Căci cu două 
se va confrunta sociologia practică: 1. 
stării efective a societății ive (momentul ei) 
şi 2. necesitatea adecvării mărimilor elitei la 
simaţia concretă. (Pareto a pomenit acest aspect, 
dara it ea ţia în sublinierea lui), 

c aveti pe urmare T, Brăileanu că 
societăţile trebuie ite în condiţiile lor .con- 
crete; trebuie să î ponderi și ian Al 
vom înțelege istona parcurgând-o şi etichetâr 
cu per [udecăţi contem! rice analiză 
evoluționistă își va dovi 
târziu - ineficacitatea. 





i 
i 


teme efectii u 

la care sunt iga să-și adecveze 

Patipui tau Ga ds Apare de a guverna se 
după locuri” - ne spune socio- 


concepție a sociologului i 

cepție!), ne deschide către 
| Eminescu, al doilea (rolul “omului mare” în procesul de formare 

|analizele portului conducător-elite ale profesorului T. Brăileanu. 

Încercăm mai jos o succintă trecere. în revistă a 

amplu, cuprinzând și analiza comparativă a teoriilor elitelor la 

] [ni “Sociologie românească”. 


ei 


pă 


ideea - nu este - 








rebare 
despre elite 
V. Pareto și M. 


anormal (decalaj de 


la acelaşi moment, 
(ostrit ferițe. 


într-o stare de disoluția 
doar în Pee 
conducătoare. 


negăm că există o societate uman 
Jai DA acRAsă pi epr 
imaginar ietăţii, în 

ul oleg fuma, d cati 
creea societatea umană, precum 
artă”. (19) Exprimarea frustă n 
deruta: nu este vorba evident, 
totală, efectivă, ci mai ales de dire 
"Omul mare”, pare să ne spună soci 
“constr "i. societatea prin “dr 
cei le indică la un moment dat. 

Am spus ce rol îi revine sociologul 
un rol de a doua instanță. El este doar ag 
cel care susține, sprijină, dar nu i 

Dacă sociologia poate, prin i 
sale specifice, să contribuie la "perfă 
mijloacelor tehnice de guv 
T.Brăileanu ne avertizează însă că 
nici o formă - capacitatea de a tra 
ducători "oameni fără aptitudini. 
“Sociologia studiază substratul si 


nar 


“organizare socială, nici nu poate. 
de formă va crea geniul politie 
prin urmare, rol de ii 

a conducătorului şi de reş 


Sociologia profesorului T 
acest nivel - focalizată clar, Să n 
aflăm într-o societate aflată | 
societate care risca să 
“direcţie”, fără repere și 
momente critice ale istoriei ur 
acţiunea omului mare, a cond 
stare să dea substratului 

Aici lucrurile trebuie. 
“Omul mare” nu e conducăl 
moment dat;. nici “sj 
politic nu este decisivă, Es 
tatea - prin personalitatea $ 
direcţia cea bună, să 


“Memoriile” sale, 
Situaţia era di 
Molăbva în tii .p 













































































—— 


"Or repercuta asupra întregii 
politice 


AREA e Anul Nr. 5 O 


mai 1993 








arte _) ISTORIA MIŞCĂRII LEGIONE 


nurcabilei culegeri into, Aces 
u Stinţencu “Din ziaristul MADEoL 4 fost Nesizat d 
omiin: 1919-1939”, o anaiștilor. rit de vai "enei la 
are este pusă usual Bu poa Honar N-a con: 
"i român i a fenomenulul, ei. e ih Vuia [] 
scrisă de un ini convinge 
Ro a Vinturilor getii ce 
immtana o piesă. MIEERE 2 adiere Homânuul a 
baterii cu privire A fepionarismu e (A 08 ju boa cil 
că, în 5, i 
le cu 0 conșistentă (Enasgo MaECIAjĂ, id combitu 
ară (1919-1940), 2150R.04A00) NE 15 (141), din 
iarul "Cuvântul* ai 
nei reputatul istorie e pr ll i careu Legionură - 


ună de celebra lucrare 
iphiţă “Garda de Pier 
României” (1950), 
tele tratate În aceasta 
cetele cele mai puţin 


ubordure “exterioară” 


conținutul fenomenului, Lucrarea 


român. lui Şt, Pi tu- 

Dan Zamfirescu (direc: plobală Pană UT id A eră ra 

lingă Obae VARUR şi poziţie o ina sl ll lu Sp 
ne relev ncă un leperea 

ul interesat nu-l poate: AR multor evenimente de dinainte 


Accentele puse, delime 
„iile luate ne dau sufi- 
pentru înţelegerea 
atului în care asemenea 
piaţa românească, 


Zi lu), 

A la de lect . 
deşi nu explicit - ne este bi alee În 
pei anentă între învățăturile Şi atitudinile 


dr temeietorului Mişcării i 
„este condiţii = este devierile Iul HI, Simul le ori 
ie de a începe analiza să ne explice, în fond, cum a fost ibil 
luiile par a fi trase, balansul de la ultimul ordin pe care l-a dat 
pare, acea “poziţie înainte de a , 


fi asasinat, Corneliu Z, 
nia i 


A ne privim propria 'Lii vadgheliei, linişte, 


Codrean 





esară a unor importante 

ocumente, comentarii 

are la MI a ICR 
aducă În si lumii 

blomă atât de discutață a 

terbelice. Desigur, este 

te mărturii și, credem, ele 





ă apară ş 
odată cu lămurirea aces» Eu cred că nu vol muri, dar dacă mor, 
o, să înceteze înțeleg să lau următoarele măsuri cu 


campania 
jresa unor mari ni 


tre politice și culturale şi, în 
vește, să înceteze stupidele 
Jonarism”, "extremism” atâ. 

a afirmat de-atâtea ori În 
e! noastre, considerăm că 


privire la mica mea aver 
1/ Lucrurile din ca; sl soției 
mele Elena, născută Ilinoiu. Cu toate ale 


ăriei. 
7 dela Prătești (Vlașca) 50 











nai bun decât orice Inter- “4/3 soției mele 
entariu in cn p IA notita Cara 
de a sprijini efortul celor 1/3 mamei mele, pentru ea le 
arifice pe deplin proble= | tru ca să ajute pe cina va. el În n voa din 
re, facem un apel către | familie, frați, surori, |udecând di inima ei 
documente sau mărturii | de mamă, dar cu deosebire să albă grijă 
ăla leg AtuGă e: 1908 de copiii lui Horia. E pl 
est demers al nostru ul Pământul de la Predeal m 
magi adus tinerei generații | ja ţa]: ear PANEL tau A) 
elor care au luptat și au „Ag soțieimele 
această țară. 143 noastre Cătălina 
1em o serie - j pi i 1/3 mamei mele i : 
mărturii ocumente, lor mele, 
ostamentul lu Cornellu Zelea Pi ae rutei 
1/2 soției mele; 
ea constata singuri care era 1/2 mamei mele. 
>m care conducea O organi- 5/ Maşina, automobilul No. 6.095 pe 
milion de membrii, un om. care o am amintire dela să rămână 
0 s-a solii Că $ îi ri er “soţiei E) să nu'o vândă ni ETA | să 
de eriști, . 
a de bani etc. : "i f o pună din când din când la dispozi j 





dea pentr cele dim rate 22, 


!a prin urmare profesorul 
intr-o criză, soluția ni poate fi 
ucă, sau politică: morala (axul 
penclitată, Conducătorul = Con 
Iresează raţiunii; el dă “direcţii 
ușund să reînsuflețească Conu 


ocial; ae caste IEI 


intervin acum alte Mecanisine 

re suntem obişnuiţi; poate prea 

pare aici difera aliniere şi 

clul votat. şi şeful consimţit, 

Noica este aici extrem de Suges 

inu-un am, de pildă întrun Oa 

"ele, e un uet de dragoste, Spiritele: 

1 ucte de rațiune, Într-o diruire 

), într-un angajument faţă de 
» acte și calcul, Preferă 

W ceu prin rațiune, Sunt Şi 4 GO 

ajoritateu lor, reugese mai bine 

calcul. Dar nu mă pot impiedica să 


nare din pag. 6) 





ordine dosivâryită şi să nu se fucii nici o 
rostie” (pag. 90), ori cuvintele martirului 
, Moţu înainte de plecarea în Spanin: "Bu 

Aşi am înţelet datoria vieţii mele, Am 

iubit pe Hristos şi am mers fericit In 

moarte jiu el; se trăgen cu mitrulieru În 
obrazul lui Hristos, ve clhtina ngezuren 

Creştină n lumii, Puteam nol să stăm 

mepăsători?” (pup, 100), până la 

Talsificările In care a recura pruparea 

Mimistă, “cangrenă pe trupul Mişcării” 

(pag, 304), în frunte cu şeful ei,Horia 

Simu: “cea mai mare nenorocire pentru 

Mişcarea Legionară: un păgân, un 

întunecat, un ambițios, un arivist, un uzur. 

putor care, în interesul lui personal, a jucat 

rolul lui Iuda pentru Cristos”, (pag, 306) 

„Insistând mai ales pe evenimentele 

Puțin cunoscute după 1938, lucrarea ne 

oferă atât de necesare clarificări desp 

atitudinea mareșalului Antones 

i așa-zisul guvern de la Viena”, 
“bripadirii” lui HI, Sima, ori complotul de 

la Rostock din 1942, 

Ultima parte a cărţii este rezervată 
celor patru conferințe despre “Fenomenul 
Legionar” susţinute de prof, Nae Ionescu, 
material practic necunoscut publicului 
român, 

Apărută într-un context în care - cum 
spuneam - în pofida oricărei logici con- 
cluziile sunt deja trase înainte de dis- 
cutarea ori analiza materialului, lucrarea 
Vu împiedica, sperăm, valul de falsificări 
Ja Care este supusă o însemnată etapă a 











illel sl și copiilor lui Moţa. 

Rog Țara aceasta ca să albă grijă 
de copiii lui Moţa, în amintirea jertfei Lui 
sfinte. 

7/ Pentru familia mea și familia soției 
mele, tată, mamă, fraţi, surori, și alte nea- 
muri, toată dragostea mea și rugăciunile 
mele pentru ca să-l binecuvânteze Domnul 
Isus Hristos. 


Făcut astăzi Marţi 15 lunle, în celula 
mea dela Închisoarea Jilava și iscălită de 
mine. 


Comeliu Zelea Codreanu 
15 lunie 1938 


P.S. 

1/ Ferma dela Carmen Sylva mai are 
un an până la terminarea contractului de 
închiriere. Să se ocupe lon de ea, (fratele 
meu). 

, La Pensiunea din Predeal sunt 
banii mei investiţi, să se tacă proces lui 
Bâra pentru a ne da ori banii, ori casa pe 
doi ani, sau prin înțelegere. 

Să se facă Ea penru oile da LE 

ilistra care sunt proprietatea mea person- 

Ss Să se pialgaca ciobanului Socrate tot 
ce | se datorește și 1.000 lei pe deasupra. 

4/ Banii de pe cârţi or mai îi daţi pe 
undeva, vă interesați. a 

5/ Ediţia "Pentru Legionari” care se 
tipăreşte acum în limba Italiană, am 
închelat un contract cu o editură de la 
Roma, "Europa Giovani”, urmează a-mi da 





despre omul Traian Brăileanu) ne oferă - 
cr 11 de necesar atcol - reputatul academi- 
cian V. Trebici (fost student al profesorului 
bucovinean), în “Revista de filosofie”, nr. 3; 


3, cui 
N HERSENI - “Sociologie 
ta aicala istorică”, Bucureşti 1940; 
Pulse, MIHU - “Națiunea” (coordona: 

CU); Ed şi 


5, ACHIM 
tor ştiinţific: S. ŞTEFAN 
FnrHoptdică, e rd, 1984; pag. 5. 
6, DIVIZA AN PA onuribuţi la 
critica teoriilor elitare”, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 


1979; pag, 138, 


07, 

35 Adelologla oa 
N omânească, Buc. 

o erele comunităţii, 

troducere în sociologie”; Cernăuţi; 










istoriei românești, 

Alături însă de alte lucrări ce, cu sig- 
uranță, vor vedea lumina tiparului, va con- 
stitui (și ea) un punct ferm de plecare 
într-o dezbatere ce nu va mai putea fi evi- 


tată la nesfârşit,  ] 
Silviu RAREŞ 


În atenția cititorilor noștril: 

Lucrarea poate [i procurată de la 
redacția noastră sau comandată prin poștă 
(prețul 1350 lei plus cheltuielile poștale) 

Abonaţii "Mişcării" pot cumpăra 
cartea la prețul de 900 lei. 





15% din venitul net. 

6/ Pentru limba franceză și germani 
va iscăli contractele Lizeta. 

7/ Dacă am ultat ceva ce îmi zl 
ca fiind Repeta e mea personală, să fie 
împărțit ca la pct, 2 și 3, 


Corneliu Zelea Codreanu 
15 lunie 1938! 


Încredinţez acest testament devotatei 
mele apărătoare Lizeta Gheorghiu, cu 
rugămintea de a-l păstra, și la caz de 
nevole a face uz de el, pentru care îl 
mulțumesc cu o caldă strângere de mână, 
și cu o vie amintire. 

C.Z.C. 


15 lunie 1938 

GREFA TRIBUNALULUI VLAŞCA| 
SECȚIA LA. = 

Prezentul testament s-a transcris de noi| 
în registrul de transcripţiuni sub No, 1325 di 
4 Manic 1939, conform art. 722 proc. civilă. 

Prim Grefier 

(ss) Gr. N. Dimitriu 














GREFA TRIBUNALULUI ILFO 
SECȚIA III-A CC. . 
Prezenta cople fiind conformă cu origi-! 
nalul testament aflat în păstrarea noustră şi 
trecut în registrul de valori la No. 4/939, se| 
legalizează de noi. 








Prim-Grefier Dos, No, 4924939. 
(ss) indescitrabil 


1923, 


aaa Aaaa 
11, 7. BRĂILEANU - "Țearia comunității 
omenişi i PAR AILEANU - "Sociologia şi ana 
averi poa, m e Covni aante. 
19, tc PAEANU cimeoria comunității 
emenetii PAR AIUIEANU = "Statul și comuni: 


tatea morală; pag. 58. 
17. bi 











idem; pug. 70-74. 
18, T.B U - "Legea degradării 
elitelor” în revista “! sociologice”, an, 


; nr, 10; 193 26. E 
Lant niăiLeAnu - "Sociologia şi arta 


, Ibi pag 23,26, 30, ă Y 
21: IBlăetoi PAR arma) filosofie”; ED, 
PUBLICON, Buc. 1944; pag, 54. [1] 














“Anul II Nr. 5 (10) 


8 Piaţa Universităţii | mal1989 e 








TREI ANI DE LA DEMONSTRAȚIA DIN PIAȚA UNIVERSITĂ 


un an de la evenimentele din şi din raporturile întreținute cu instituţiile dinţia țării), fie indirect, prin propuneti decădere aţăt sub raport nu 
] 13-15 tunie 1990 s-au prezentat puterii, de a reflecta cu mai multă făcute În diferite moment ca unii din aceşti şi 400 persoine), căt şi sub ac 
amentul României două obiectivitate evenimentele şi poziţiile celor candidaţi între preşedintele CPUN şi 















i 
militanţilor, predominând acu 








rapoarte, Comisia abilitată să cerceteze care contestau puterea nou instaurată iri sau să reprezinte Plaţa care, în lipsa capacităţii de 
fenomenul Piaţa Universităţii s-a scindat px "Populaţia care a manifestat în Piaţa Universității dialogul cu puterea”, noile instituții şi de a dialoga ÎN 
parcursul cercetărilor. DI. deputat Sorin Universităţii a trăit un puternic sentiment „Au existat mal multe încercări de a se utinizarea de mijloace violente”. 
Botmaru, membn: al comisiei, a preferat să goale ul dintr partie lb e RAU a MA o 8 4&EREOANLIS ta pi "Decizia de evacuari 
prezinte 1 raport separat asupra descris Piaţa Universităţii ca pe un spi GEARS Ş 0-0 Daf bă Universităţii a foxi d i 
evenimentele, concluziile _ d-sale — Social în care relațiile umane erau foarte motive ce țin de ambele părți, În ecea ce ii  UNIvorsităţii a foxt luată înte 


deosebindu-se - uneori flagrant = de varianta intense, depășeau barierele sociale, priveşte pe manifestanți, aceștia nu erau SOCI, politie şi inătituțional 
oficială”. Puțin cunoscute în general,  Ajungându-se ca relaţii sulleteşti puternice omogeni, Unele grupuri au dorit în anumite necesitat căutarea de alte soluţ 
opiniile d-lui S. Botnaru devin mult mai SĂ se stabilească între persoane total momente dialogul (Liga Studenţilor, dezamorsăreg situaţiei”. E 
interesante dacă ținem seama că în acel deosebite Pin instrucţie, carieră socială, - Asociaţia 21 Decembrie), altele l-au respins Dată Bind semnificaţia simbol 



























moment, fiind deputat F.S.N., cunoştea  CXperienţă, vârstă” PI? na TE continuu, fiind de locului, solidaritatea manifest 
direct acțiunile întreprinse de colegii d-sale "Aceste Ţ a ($ acord cel mult numai protestatari, precum şi telul în Si 
de partid, tenomene de trăire ) 





Su. 0 prezentare 4 formase şi evoluase manitostația 



























Prezentăm mai jos o selecție din cele Comunitar AcuL fi sp revendicărilor, lor -uşteptat eăevacuarea celor rămaşi 
mai interesante canxiizii ale raportului ca la valenţele sh , ţa, [(Alianla Poporului “să producă un proces de validari 
ja  bolice anterioare ale 






























Şa.); unii considerau 


Pieţii Universităţii că nimeni nu are 


Concluzii privind evenimentele Uocul confruntării 
din 1 - 15 iunie 1990 populaţiei cu forțele 
- fragmente- de ordine ale ve 
chiului regim, locul 
Manifestaţia a fost un fenomen Unde s-au înregistra 
. cele mai multe vic 
global, strângând sub o mativaţie comună, time Andi! Boti 
in penoadele de maximă amploare, mii de cr ot lei 
persoane. Aceasta consta în teama unei părți ini A Set a: du de 
a populației bucureştene că dărâmarea | | 3 
LA A = grupuri de rezistenţă, 
vechiului regim nu se traduce într-o 7 
er * deci loc privilegiat 
aujentică revoluţie, într-un proces de A 
pentru declanşarea 
eliminare a sistemului comunist, ci se 
încarie sh a ineinuăi e să d oricărui proces de 
= = ră rea cal Teri PrDARA i 4 contestare a ordinii 
că RI :, Pocamunintă”. “eripto- instaurate) ză e 
SORINA. MA.) adauge simboluri 
Această teamă era cel puţin parţial 


i er ml ei noi, tipice soilda 
conlirmal e mai multe fenomene rităţii comunitau 


- administraţia (și centrală şi locală) nu "O. formă de 
ape 2 290 Ii a, Coat lipsa patologie informaţională şi co- câ ŞI sub ucelu al acțiunilor desfăşurate şi a implicat grupuri de cetățeni, 
ci Asia ANA vag nud f ș] “ere municaţională a fost produsă în Piaţa mijloacelor utislizate, Ba a luat amploare de poliție şi armată, pupi 
a Mapei) | par i-a tura is a: Pra Universităţii şi în jurul acestei manifestații, după intervenţia brutală a poliţiei pe data de mineri şi lucrători bucureşteni 

a solic e grupuri şi, în e 4 p 24 ia a, aTeve să 
grup producându-se o intoxicare informaţională 24.04,1990, Odată cu declanşarea grevei de o parte unor tonsiul 


sie solicitări ale populaţiei, nu numai a celor din piaţă, ci şi a foamei (29.04) şi cu punerea în luncţiune a societatea românească, 
pia în pamagimtAuri Morme și instituțiilor şi multor persoane dia sfera (edi o lei 


multora din bucureştenii care parti 
= anreaințe ÎN dilerite etape la manifestaţie 
ua A kit ș la contrareacție violentă a unei i 
dialogul cu puterea  Oimeni nu 4 fost luată în ni 
(de ex. Octavian Calcul . 
Rădulescu); disensiuni N-a fost luat în considă 
între prupuri au fost eleotul pe termen lung, as 
deteminate şi de încer- noilor organe de ordine, 
cările unora (candidați confruntări violente poliție-pop 
independenţi, membri În aceste condiții, ministă 
ai Grupului de Dialog qe atunci, gen, M. Chiţae sil 
Social) de a schimba aj, Petre Roman, at luat decizii 
pui sdiiipi “cu mijloace poliţieneşti Piaţa 
manifestației ete Decizia de evacuari : 
"Manifestaţia din polițienești, agravată de xl 
Piaţa Universităţii a realizată, a constituit a. 
cunoscut câteva etape. Politică, i 
distinete atât sub Înlănţurea «le meneții şi 
raportul participării — caracter extrem de vialeni 






































buleonul Universităţii, 5! deaiati ] 
Manapatenle in reorganizarea instituțiilor şi puterii” manifestările devin de masă”, MOR decinii under pi: 
în special, a celor care asigură ordinea în "Manifestaţia a fost utilizată în plan “După 20 mai în Piaţa Universităţii SAW de aplicare, adică ad 





Stat, aceasta a făcut să persiste criza de politic şi electoral și de o serie de can daţi rămân numai Asociaţia 10:21 Decembrie, Prin mijloace poliţie 
credibilitate a instituțiilor ordinii și a afectat | je u Grupului de Dialog Alianţa Poporului câțiva previşti ai foamei Universităţii” i 

Puternic însăși legitimitatea acestora în ochii — Social sau în prupuri apropiate, fie direct și un număr redus de! persoane "Rezultatul major al 
unei pâri insemnate a populaţiei (ținerea de discursuri, încercarea de a independente intern este o scindare adăi 


- dificultățile majore întâmpinate de susţine o candidatură tip Havel lu pre e- M 3 4 ine a rave 
Teieizunea Română dr Iapa d miză sa, Matia, gănonpe „o, Ant. “eu AMAR 
































-__ MIŞGAREA 
= 







n serial, î “Azi”, un cotidian care sprijina 
pure cele mai abile atacuri în | . rival al FDSN-ului, Emo P ii Nă Principatul 
ărut la data de 15 IRI caine te lanul et ia 
A putea fi înclinat să [] d 
find neârepte (orepeanacle tati i 
A. Cititorii vor putea vedea. încercarea « A înscena o Rei de 
„i mecanismul dezinfor- | lEkionară” în iunie 1990; cu scopul de a 


ie fapt centrul coordo- 


justifica acţiunile Poli, 
lmentare a campaniei | de i 


tranţilor din Piaţa i împotriva 


niverstăţi din 





: cu Documente 9 






A PENTRU ROMÂNIA: 
INTOARCERI RADICALE" 





prin urmare, privită ca formă superioară de 
existență umană. 

i PR, se mai notează în program, 
colaborează şi menţine un dialog cu toate 
partidele democratice”. În continuare, MPR 
este de părere că în viitor vor fi eliminate din 
Viaţa politică mișcările “pseudodemocratice” 
Şi “extremiste”, deoarece “electoratul român 
Du a sprijinit în trecut tendinţe agresive sau 


Michael Shafir 


Instrumentul prin care această doctrină va fi 
implemențată este considerat n fi “Noua 
Generaţie” 







(scrisă, de asemenea, cu 
a şi Țara și Statul Român), care 
are să-şi asume răspunderea acțiunii 
"Solidul fundament metafizic”. la 
care programul se referă, se dovedeşte 4 fi 
puţin d perspectivei 
organice asupra istoriei (cu accent pe valorile 
comunitare. care, în opoziţie cu cele 
individualiste, transmise din generaţie în 















» nonstră, aparent din|  CAPIIAlĂ = 0 acuzaţie ce s-a dovedi si 
j ridicolă)”. Dar “Dimineata i A i 
„cena mii. nat cae EA ARE 
ca sesiza cu ușurință | JUCA Un FOI principal în evenimentele: din. sunie 
"argumentelor" 990, Presa in Ender, care Îi apărase pe 
herarea” faptalui că!  VEMonstranţii din piăță și releva 
uvântul "Țară*(); ja de CanalAtenţă "acuzațiilor 
î a unor asocieri (de e Si a 
"lui una Beceni | | deasemenea, de MPR Mal mul dest 


unor. informații atât, ca urmare a unor interviuri cu 











C Munteanu publicate în re; 
| His ale A independentă, au est înuebar 
eră (Consiliul, al cărui Pa acas privind Iegătunile MPR-ului 


ideologia, icre le şi unii membri 
»m Forbes, e confirmat eesti Gărzii de Fier. 

dintele SUA), dar şi MPR este asfel unul dintre 
puţinele subiecte asupra căruia cele 
două ramuri ale Frontului, pe de o 
parte, şi oponenții lor. pe de îllă pate 
au, aceeaşi perspectivă. Ageastă 
întâmplare tă poate fi explicată doar 









nță de acțiunea tipic 
fășurată împotriva unor 


ngură “vină” este ră i 
vor să contribuie 





ştim cel puţin o eat ru e ă i 
alta . ri 
rtect servită de campania | acuzaţiile împotiia) păi pita 


0 preocupare mai puţin pentru pericolul 
imediat pe care l-ar de noul tă cât 
pentru e ai doctrinei sale, aşa cum este 
ei “adevăr, e puțin probabil că la 
alegerile parlamentare care urmează, 
Proust a 27 septembrie, MPR va avea 

tate semnificative, deoarece u avut prea 
puţin timp ca să pună la punct o structură 
organizatorică adecvată. Numărul membrilor 
partidului este necunoscut și nu au fost date 
publicităţii rezultatele nici unui sondaj de 





România, un partid 
1991, este acuzat de 
cp! scop reinsullețirea 

perioada interbelică. 


programului partidului OpIOR, Sare st ei _ i 
asta este într-adevăr Și Pra i radicale” să 
7 - A partidele radicale” ar,putea ci in 

pile hderului, Marian laritate, cum arătăm mai jo: 

e în JEBĂRUITĂ CR ROI Înca torc pri EIRIU A A i 
nărilor de partid a de campion ul tinerei i aşa cum se 
7ona dreptei radicale. afirma în primul număr din "Migeareai “au 
făcut luția” din decembrie 1989 şi şi-a 
decembrie 1991, un  văzot idealurile trădate. Ameninţată de 
politic, numindu-se perspectiva şomajului şi a incertitudinii 
tru România, (MPR), a i i, această peneraţie ar putea fi tentată 
ibunalul Municipiului să vadă în Munteanu pe cel care le va împlini 
ntunţat oficial cu două — idealurile, aşa cum ăi pretinde. Născut în 
deși intenţia de a-l 1962 (prin urmare el însuşi membru al tinerei 


icja de câteva luni). 





1 
i), lui Munteanu i-ar putea spori 
mc Mata partea tineretul ă lui român 
i iei economice nu este 





numit în rioada tă şi dacă noile instituţii democratice 
a on ap “pre isnie opri și ce parti A donat i ap 
ersităţii. În marte | după al nu Criza 
a “publicaţie proprie, al (proze vă, arie etil E 
or în istorii ai = a construcția unui 
publicaţiei l-ar fi făcut, cu poe Ampere ea 
runte, întrucât termenul urmă a sprijinit, de altfel, cu mult atat 
sat Mişcării Legionare idei politice tija Ele tie arimază riza 
ută și sub numele de Garda noua . ap. Doi Hi0 
"d ținând de “aripa dreptei prinire cei care su 


ici și politologii care 
urarea ideologiilor şi 
fasciste şi fasciste fac 
pla “tradiponală” şi dreapta 
oluționară”. În contexiul 
ic. prima dintre ele eră, de 
ută sub denumirea de 
Dreapta tradiţională se 
altele, prin respingerea 
su socialiste. Aceasta nu 
atac la adresa ori un neluz 
+ al parlamentarisrmiuhaa. 
chimb, neugă valorile 
«tă disumeție, ca Să fum 
la "upurile ideale”, căci 
ei dreptei radicale pot DI 
n corespondenta Sa 
PR nu face pică n SECREI 
ngeri politice de 
sale oficaale nu 
ar trebui privit ca 
tradiţionale” ori celei 









și potențiali sprijinită 


a un cotidian apropiat de 

"ului Democrat al Salvării 

„D550 și care ÎI susține pe 

Li lhescu a atacat 

»1und-o o încercare de a revitadi 
mă dun România. La Mel și 









The Movement for Romania: ine: 
A Party of “Radical Return” 


fie Movement for A 
er 1991. în accuvea 


9t the Dărty'4 program alone - 
fie a sndead the case. But deetarationi br 


ete generație, crează o comunitar 
a transcendentală, de tipul “Blut und 
|Boden” (sânge și pâmânt)) şi al 

religie 
|amândouă aceste trăsățuri făcând part 
jîn trecut dimre fundamentele dreptei 
cale. Programul afirmă că națiunea 
romănă este ancorată în trecutul și 
iitorul său prin lanţul generațiilor 
Trecutul este cel mai bine reprezentat 
de valorile comunitare ale satului, care 
“ja supraviețuit vicisitudinilor istoriei și 
reprezintă, până în zilele noastre 
“civilizaţia românească clasică” 
Esenţa acestei civilizaţii este 
“unitatea”. Generaţii trecute şi Viitoare sunt 
unite printr-o “legătură spirituală”, 
reprezentată prin “religia creștină” onodoxă, 
prin “unitate lingvistic printr-o 
“neîntreruptă prezență într-un spațiu 
geografic distinct”, printr-o aceeaşi 
“organizare socială de tipul comunităţii 
sătești” și printr-o “sumă de tradiţii 
armonioase, unitare și statornice, ca și prin 
valori culturale, juridice, artistice, economice 
și politice”, 

Singura persoană menţionată ca un 
“model” în program este poetul naţional 
Mihai Eminescu, care a fost idolul extremei 
drepte, datorită, printre incă concepţiilor 
sale politice xenofobe. În program nu se 
specilică insă dacă acesta este motivul pentru 
care Eminescu este luat drept model, Se 
specifică, pe de altă parte. că “românismul” 
este o valoare centrală a doctrinei MPR. 
”Românismul” a fost unul dintre elementele 
“esenţiale ale ideologiei dreptei radicale 
interbelice %. lar MPR susține acum credinj 
în “românism”, ca unul dinire elementele 
definitorii pentru identitatea Noii Generaţii, 
Dar conceptul de Nouă Generaţie este el 
însuși unul problematic, suscitând iarăși 
asociaţii cu dreapta radicală interbelică, 
Aceasta amintește de faptul că legonarismul, 
cu toate mişcănle fasciste, exaltă tinerețea ca 
ideal, se vedea pe sine ca o mişcare peniru' 
tânăra generație care ar pulea depăși corupţia 
Meciul sistem. Din această uvă, 
atacul programului partidului împotriva 
“politicianismului” şi apelul către tânăra 
gentajie de a “reveni la puritate” seamănă 
atât cu reacţia legionarilor împotriva 
sistemului democratic, care era privit ca fi 
constitutiv corup! şi coruptiv, cât şi cu 





Michael Shahr 















omania, a party 
ma n 







=ether 
is leader. 


mişcărilor extremiste sau violente. Pe când 
progrâmul nu spune nimic despre acest 
aspect, Munteanu e mai exact în afirmaţii, ce 
Hu sunt prea linişlitoare pentru cei ce 
promovează iezii tradițională. 
Despre problema extrem de delicată a 
minorităţilor naţionale, programul panidului 
stai că Mişcarea “promovează o politică 
de deschidere” faţă de ele. MP 
“deschisă” cetăţenilor români... “indiferent de 
naționalitate”, cu condiţia ca ei să fie “loiali 
statului român, să respecte și să fie atașați 
valorilor românești, şi dispuşi să se integreze 
în sistemul instituțional democratic.” În final, 
programul susţine că orientarea economică a 
partidului se bazează pe promovarea 
” economiei de piaţă. În acest scop, sprijină 
rivatizarea și garantează credite și alte 
acilităţi întreprinzătorilor. £ 
nele dintre aceste declarații de intenţii 
nu mai upar la fel de ițătoare atunci când 
programul trece la discutarea ideologiei de 
d. Aceusta începe cu analiza a ceea ce 
PR consideră a fi principalele “doctrine 
olitice” moderne: social democraţia, 
Poeta Şi creştin-democraţia, Ele sunt 
considerate irelevante pentru România 
contemporană - însă fiecare pentru alt motiv. 
Social-democraţia şi liberalismul sunt 
considerate a fi în contradicție cu “natura 
culturală şi spirituală” a poporului român. 
Prima dintre ele este, de asemenea, declarată 
ca nefiind decâi o încercare de obţinere a 
“îndoctrinări lor”, deşi acest procedeu e 
considera! "mai subtil” decăt efortul comunist 
depus 

































































terminologia lor religioasă. 
i (urmare în numărul viitor) 
litic de lanul rațional 
E ce ra trăsătură a NOTE: 
1, “Mişcarea” nr. 1. martie, 1992. Peniru 
precedente indicii în legătură cu țarea 


noului panid, vezi “România liberă”. 13 sept. 
şi oc 1991: “Tineretul liber”, 18 oct. 1991. 
2. Pentru dezbaterea feoretică a acestor 
chestiuni, vezi Zeev Sternhell “La droite 
revolutionnaire: Les origines francaises du 
Oriana (ran, (e TE ati PER 
Originile franceze ale fascismului 1885- 
1913, Paris; Editions du Seuil, 1978 şi "Ni 
droite, ni guuche: L "ideologie eedre ca 
France” ("Nici dreapta, nici stânga: Ideal 
fascistă în Franţa”), Paris; Editions Complexe, 
1987. E 


3. “Di 5 și 6 mai 1992. 


tau Sa eat Aprie pune SR 
ntalismului religios ce distingea 
nd Fier de alte mişcăn fasciste. Pe de 
altă parte, liberalismul este neconvingător 
datorită inadecvării cu spurițul “comunitar” al 
națiunii române, şi accentuârii 
id idualismolu în conformitale, cu 
programul, lin-democraţia “reprezini 
curentul elite cel mai apropiat de 
înclinațiile naturale ale Poporului Român” şi 
a corespunde cel mai bine Mporiae 
sociale, culturale și iu ip adie *Dirineuţa”, $ şi Ea 
într-un interviu acordat săptămânalului 3 Vezi, de o. Azi”. 18 ic 1092. 
in Frica. Mugieazu punea că 5. Potaru detalii vezi AM Shafir, 


FI ct 
tel a ar CD %, Pa 


ramul continuă spunând că 
ocrațiile occidentale AL] oare fi 
fe CĂ. caracter 





































10 e Politică internaţională 


"NOUA ORDINE MONDIALĂ" 


Critică și cronologi 


1974 - O conferinţă religioasă cere și ea o 
Nouă Ondine Mondială 










= Un raport ul lui Douglas Roche, intitulat 
“Putem fun o Nouă Ordin ondială” este 
prezentat la Conferinţa Mondială a Religiei 
pentru Pace, ținută la Leuven, în Belgia 





Scriind pentru Toronto Star, dr. Ernest Howse 
descrie conferința ca pe “un posibil... mic pas 
pe calea spre o lume unitară 

- ONU cere o redistribuire a bunăstării 
Într-un raport numit “Noua ordine economică 





internațională”, Adunarea Generală a ONL 

evidenţiază un plan de redistribuire a 

bunăstării de la naţiunile bogate la cele sărace 
1975 - Noua Ordine Mondială 


recunoscută în diverse publicații 

* Un studiu cu titlul "O nouă ordine 
mondială” este publicat de Centrul de Studii 
Internaţionale, Şcoala Woodrow Wilson pentru 
Studii Publice şi Internaţionale, Princeton 
University 

* În ziarul Times din New York, James 
Reston, membru CFR şi redactor-șef la Times 
scrie că preşedintele Ford şi liderul sovietic 
Leonid Brejnev ar trebui “să uite trecutul şi să 
lucreze împreună la o nouă ordine mondială 

. SUA: 32 de senatori şi de 92 
de reprezentanţi semnează o “Declaraţie de 
interdependenţă” scrisă de istoricul Henry 
Steele Commager. Declaraţia afirmă că 
“trebuie să ne alăturăm celorlalți pentru a 
întemeia 0 nouă ordine mondială... Ingusta 
noţiune de suveranitate naţională nu trebuie 
lăsată să îngrădească această obligaţie 
Marjorie Holt, membră a Congresului a refuzat 
să semneze Declaraţia, spunând: “Cheamă la o 
abandonare a suveranităţii noastre naționale în 
favoarea unor organizaţii internaţionale 
Declară că propria noastră economie trebuie 
reglementată de autorităţi internaţionale 
Propune să intrăm într-o “nouă ordine 
mondială” care ar redistribui bogăţiile create de 
poporul american.” E 

. ia Rockefeller: În raportul anual 
al Fundaţiei, preşedintele John Knowles 
afirmă: “Ţesătura interdependenţei se urzește 
Suntem o singură lume şi există un singur 
viitor - rău sau bun - pentru toți. Centrul noii 
etici de a face mult din puţin este creşterea 
economică conirolată care... asigură o 
distribuţie echitabilă a veniturilor şi bogăției. 
Este necesar și un control al ratelor ferulității, 
pentru a atinge cât mai repede nivelul zero al 
creșterii populației.” 

= Amiralul în retragere Chester Ward, fost 
consilier al Curţii Marţiale a Marinei SUA şi 
fost membru CFR, scrie într-o crilică a CFR că 
principalul său scop este “subminarea 
suveranității și independenței naționale a SUA 
prin crearea unui guvern mondial 
atotputernic... Odată ce conducătorii CFR au 
decis că guvemul american trebuie să adopte o 
anume politică, foarte substanțialele facilităţi 
de cercetare a CFR sunt puse să dezvolte 
argumentaţii emoționale și intelectuale cace să 
susțină noua politică și să discrediteze, paie 
şi Dea orice poziție.” 

= intele Carter îi numește 
m pac Noii Ordini Mondiale în alt 
i 


* Brezinski devine consilier cu probleme 
de securitate naţională, iar Richard Gardner, 
ambasador al Statelor Unite în Italia. 

* The Third Try al World Order: Autorul, 
Harlan Cleveland de la Institutul 
Studii Umaniste, cere “o schimbare a 
atitudinilor şi instituţiilor americane”; 
“dezarmarea completă (cu excepția i 
internaționali)”; o “mai dreaptă distribuție a 
bunurilor mondiale printr-o Nouă Ordine 
Economică Internaţională”; şi “standarde 
internaţionale pentru dreptul individului la 
hrană, asistență medicală şi educaţie.” 

* Imperial Brain Trust de Laurence Shoup 
şi William Minter. Cartea oferă o ivă 
critică asupra Consiliului pentru pa 
prin capitolele intitulate, 
Ordine Mondială: şi 
hegemonie globală, 1939-1944" şi ii 
"80; planul Consiliului pentru o Nouă Ordine 


1979 - Barny Goldwater, senator 
ican în autobiografia 


şi 
Ei cred- că 


-. 


şi propuh să-l 
materialismul abundent pe care își propuh să-l 
creeze va uniformiza diferențele existente. Ca 
manageri şi creatori ai sistemului, ei v 


onduce viitorul j 
A "Sao. Naţiunile Unite plănuiesc o Nouă 
Ordine Economică Internaţională 

- O sesiune specială a Adunării Generale 


ONU încearcă să pună bazele unei Noi Ordini 


Economice Intenaţionale 


1983 - Este publicată THE HIDDEN 
DANGERS OF THE RAINBOW 


- Lucrarea lui Constance Cumbey 
prezintă mişcarea New Age pe care autoarea 0 
descrie ca pe “o mişcare care include mai 
multe mii de organizaţii legate între ele în 
fiecare colț al lumii, şi care intenţionează 


crearea unei Noi Ordini Mondiale.” As 
"1984 - Dezentorul KGB Anatoli Goliţin 

scrie în 1984 în cartea sa NEW LIES FOR 
OLD despre informaţiile pe care le-a transmis 
CIA în anii '70 

* EI relatează că existau strategii sovietice 
care prevec “introducerea unei false 
liberalizări în Europa de Est și, probabil, în 
Uniunea Sovietică şi exhibarea unei 
independenţe aparente a regimurilor din 
România, Polonia şi Cehoslovacia... KGB-ul ar 
fi fost 'reformar'...Disoluţia Pactului de la 
Varşovia ar fi avut un efect neânsemnat asupra 
coordonării blocului comunist... Presiunile 
asupra SUA pentru concesii privind 
armamentul şi pentru o apropiere de URSS vor 
crește. În această perioadă, ar putea exista şi o 
etalare extensivă a unei fictive lupte pentru 
putere în conducerea sovietică.” 

1985 - Guvernul mondial pare inevitabil 

- Norman Cousins, preşedinte de onoare 
al Cetăţenilor Planetari, citat în Human Events, 
săptămânal din Washington: “Guvernul 
mondial apare, este inevitabil. Nici un 
argument favorabil sau_nefavorabil nu poate 
schimba acest fapţ.” Cousins era și preşedinte 
al Asociaţiei Federaliştilor Mondiali, afiliată 
Asociaţiei Mondiale pentru o Federație: 
Mondială (WAWF), cu sediul în Amsterdam. 
WAWF este forța care conducea mişcarea 
pentru un guvern mondial federal și era 
acreditată de ONU ca organizaţie 
neguvernamentală. = 

1986 - O întâlnire internațională la Seul 
promovează Nouă Ordine Mondială 

* Miniştri de finanţe din toată lumea au 
audiat o proslăvire a Noii Ordini Mondiale. 
Potrivit lui William Safire, care seria la 

















secretarul Trezorieriei, a lecturat o listă a 
țărilor care “încearcă să se descurce singure” 
iar ministrul peruvian de finanje, i ee 
a răspuns cu o pledoarie pentru o Nouă 
Mondială care să înlocuiască Fondul Monetar 
Internaţional şi să preia datoriile țărilor din 
! 967 "ore publicată lui 
1987 - PERESTROIKA 

Mihail Gorbaciov, cante A ii NpuL 
“Esenţa perestroikăi st; 'aptul ci 
sociali cu şi reânvie conceptul 
leninist de ie socialistă atât în teorie, 


cât iau pietl i „. Vrem mai mult socialism...” 
ta - Noua Ordine Mondială în scopul 


rece 
* Fostul subsecretar de stat și membru 
Bell spune într-un interviu luut de 
"Times lu 24 ianuarie: "Războiul rece nu trebuie 
să mai fie o grijă obsesivă. Nici una din părți 
nu o va ataca pe cealaltă deliberat... Dacă am 
putea folosi ONU în legătură cu URSS, pentru 
că în cele mai multe cazuri nu mai 
teme de un veto sovietic, atunci am putea 
începe să transformăm conturul lumii şi să 
determinăm ONU să facă ceva util,.. Mai 
devreme sau mai târziu, va trebui să ne 
restructurăm instituțiile, astfel încât să nu se 
mai petit za a statul-naţiune, Porneşte 
pe o regi şi apoi vei putea evolua la 
scară mondială.” is si 
„_* 7 decembrie: într-o adresă către ONU, 
Mihail Gorbaciov cheamă la consens mutual: 
"Progresul lumii este posibil doar prin căutarea 
consensului uman universal." 
1 intele Bush invită Uniunea 
Mondiale 



















A rauri absolvenţilor de la Texas 
pinteni n tă 
N Too pa din Golf beri 
Noii Ordini it i Mondiale pir, 


Times-ul din New York, James Baker; Măre 


Anul II Nr. 5 (10) 
mai 1993 


(2) sasi 


relațiile 
DENNIS L. CUDDY 


idealuri. de ap 
Sarea i onătrei rel 
valorile cctmon 
e politice şi ecă 
d 
durirea unei economii globale, la crearea unei 
noi civilizaţii.” 

- Asociaţia Federaliştilor Mondiali rcuză 
presa americană: scriind în buletinul Su mer 
Fall, directorul Eric Cox descrie evenimentele 
mondiale din ultimii doi ani şi declară: “Trist, 
dar adevărat, presa atticriesed cea grea de cap 
nu a sesizat semnificaţia acestei evoluţii. Dar 
majoritatea federaliştilor știu ce se întâmplă. 
Şi nu se sperie de vechea gogoriţă a 
suveranității,” 

» Preşedintele Bush consideră războiul 
din Golf o oportunitate pentru Noua Ordine 
Mondială: Într-o adresă câtre Congres din 11 
septembrie, intitulată “Spre o Nouă Ordine 
Mondială”, dl Bush spune: “Criza din Golful 
Persic este o rară oportunitate de a evolua spre 
o perioadă istorică de colaborare. Din aceste 
vremuri tulburi... se poate naşte o ordine 
mondială nouă, în care naţiunile lumii, din est 
sau vest, din nord sau sud, vor 
şi trăi în armonie... Astăzi, această nouă lume 
se luptă să se nască.” Iar într-o adresă către 
ONU, din 1 octombrie, preşedintele vorbeşte 
despre “forța colectivă a comunității mondiale 
exprimată prin ONU... o mişcare istorică spre o 
nouă ordine friondială,.. un nou parteneriat 
între naţiuni... o revoluție a spiritului și minţii. 
o călătorie spre o nouă eră (NEW AGE - 

- Sovibicii 


Ordine Mondială: î dresă din 25 
septembrie către ONU, ministrul sovietic de 
externe, Eduard Şevardnadze, descrie invazia 
Kuweitului de către Irak ca pe “un act de 
terorism care s-a strecurat în născânda Nouă 
Ordine Mondială.” La 31 decembrie, Mihail 
Gorbaciov declară că Noua Ordine Mondială 


va fi an 
iei ale a po 
ran ca 
il a: 





i. 


































un program din 26 
legale pentra o No 
ranile Unite: de 
Ordine Mondială”, p 
numărat un fost d 

Generale 


e 














perspectivă. E. ră un exei 
xi ex 
ONU și Irak - când Na 
amesteca! deliberat 
naţiuni suverane... Este. 
care poate fi folosit în to 
* 24 octomi un ai 
Journal în care Amily 
secretariatul ONU din 
sub dominaţia vechilor co 
lumii a treia. Departe de 
temelie în atât de des 
mondială» a preşedintelui. 
“mulți din cei care lucrează. 
argumentează că bătrânul 
0 moştenire... «Lucrează, 
scorpion», a spus un pro 
Scorpionul - Blocul es 
înţepătura sa rămâne otrăvi 
«victime».” “Occidentali 
pentru ONU... s-au trezit înconj 
i numesc 0 mafie co 
Safronciuk conduce dep 



















































ambasador al SUA în România, a af 
"George Bush s-a înconjurat de o; 
ed într-un guvern mondial. Ei e 
temul sovietic și cel america 
convergente.” Mijlocul prin 
realiza acest lucru, spune Fund 

















impact nefavârabil asupra suveranităţii. ONU. “majoritate colta 160 8 e 
britanice. pl a suit Și fiind socialiste, ateiste şi 
PE - Pledoarii pentru Noua Ordine Funderburk a servit ca amba 


din 1981 în 1985 când a demi 
de protest faţă de politica 
sprijinire a regimului ap; 
dicțator român Nicolae 

* 30 octombrie: La 
Orientului Mijlociu de 
Gorbaciov a afirmat: 
sprijin practic. Şi aces! 
semnificativ al evoluţii 
nouă vârstă... Atât în țara na 
bântuie încă fantome ale 
ne vom descotorosi de ele, 
nouă ordine mondială... p 
Naţiunilor Unite,” Tot atun 
Virginia, Elena Lenski 
ministrului rus al educi 
fundamentale ale unui 
“Educaţie pentru o Nouă O 














[2 
în joc”, spune preşedintele 
aaa 0 țară mică, este o 





gulii şi 
mini... Vânturile 
iimbării sunt de 

» 6 februarie: 









partea noastră acum.” 
: Preşedintele Bush declară 
Clubului Economic al New York-ului: 
“Viziunea mea asupra unei noi ordini mondiale 
vede o revitalizare a Naţiunilor Unite cu o 
incție de păstrare a păcii.” 
* O voce singuratică de dizident: Vorbind 

în faţa Convenţiei conservatoare în 
Washington, D.C., 7-9 februarie, senatorul 
Jesse Helms susține că el crede şi speră că “va 
mai dura până la stabilirea «unei noi ordini 
mondiale» şi că aceasta nu va putea fi niciodată 
bazată E un materialism ateist.” 

ush lăudat: într-un articol intitulat “Un 
inci apărut în Washington 

Max Lemer afirmă: “DI Bush a punctat 
cu înțelepciune faptul că America se află în 
fruntea cursci spre obiectivul «unei noi ordini 
mondiale». Astfel, el a depăşit retorica 
«interesului naţional» care domină încă 
gândirea convenţională...” 



















ce Lă 
Într-o lume di 
războaie, visul unei 
cuprinzând scale naţi 
ecou uşor de înţeles. P 
aibă în vedere un rol n 
influenţă pentru Naţiul 
majore, inclusiv SUA, 
ONU pentru a conso 
Totuşi, i lumea 

i-au câştigat 



































nternaţionalismul 

practic”, “Sfârşitul istoriei americane: 
Securitatea americană, țelul naţional şi noua 
e onsori au mai fost: 





se le) R 
geopolilici 
America's Fuh 








Baden-Baden, în a 
au jucat un rol impor 





















arte îl ocupă, În OmGE 
personală, rabiul 
| rile) cu lucrări 
mploare, de tipul * 
dceţionarelor pe 
în ură cu importanța 
4 instacerea nevoii 
este inutil să mai 
vimb, remarcăm Cu 
oarte scăzută, în 
sei acestui pen de 
1 cu necesitatea 
ipilor (între ultima 
cponar Enciclopedie, 
ipariţie a primului 
ediţie au trecut 7 
poate lucrul cel mai 
cembrie 1989, cărțile 
şi ele = chemate să 
tele goluri Şi Să 
tele falsuri grosolane 
poţi - întâlni la tot 
ipărute sub regimul 


moase 








sase 


===> 


| Enciclopedic, vol. 

C). apărut de foarte 

| / vreme la Editura 

iin Bucureşti, are 

p adevăr o lucrare 

a) jispunând Că de o 
Ti 
A 





inclusiv din 1 

u mai atent, ii 
pusă în umbră de o 
ntru care calificativul 
cufemistic; lipsese 
u voie să lipsească 
N re stă scris adjectivul 
4 coasă de către Editura 
E. ;meroase definiţii ale 
a 

y 


unt inconsistenle sau 
tatea de informaţie 


4 rse subiecte nu pre; 
4 vreo legătură cu 
4 „lă a respectivelor 


SENŢA UNOR 
ALITĂŢI MARCANTE 










riteriile care au 
4 lecţia realizată de autorii 
- tre personalităţile mai 
n puţin marcante ale 
“li de acţivitezăi nu am 
r m seama. În Orice Caz nu 
a criterii valorice! 


nem un tablou 





scriitor român, 


Anghel - 
de rui ciclu de romane 
TA m un veac” S-a SPUS = 
ș ale - că reprezintă tru 
Î ună ceea ce "Război şi 
pi L. N. Tolstoi reprezintă 
pe tura rusă. Nu figurează în 








ză în schimb Gdbriela 


ieanu. Fără comentarii, 











avir Acterian - Critic lisă 






a ui scrieri au spontaneităleă 
Di | raţiei Eliade-Vulcăneseu, 
dir ca parte. Nu figurează în 








insă Radu Cosaşu, Mare 


d autor “de pub pe 
E pontiVe, de film, ete... 


ntarii 





Traian Brăileanu - PEEG ANI 







“ r la Cernăuţi şi Bucu 

E: iolog români, pr în 1 "ie 

val Academiei de Ştiinţe 

P Universitatea Col 

BE Voci Co ni e Ie 
1"! prezentate în acest număr al 


Nu fi 
însă Miron 
, istoric român 
Activitatea 

14 a lui Miron Constantinescu 
„ "vor de demonstrat; ne întrebăm 
“sur s-ar putea justifica statutul de 





' nostru) 
Dar 



























REA e AU DI 
REA d (10) 


VINE EDUC 


CŢIONARUL ENCICTOPE 






VOLI 
DORNA ema câre i-a fost Tetisat 


. atata erou al Parprimului Mul Hzboi 


Tant, i 
apti Aita ntul 
E Pe gupatui 3 în ga 
mei a pb ti Reli 
ir ucereu P, 
n Fără CR. după 


oprite m se or 
DEFINIȚII INCONSISTENTE 


“Dicţionarul” conţine definiţii 


ori plete într-o 
ti  ingrijorătoare, Unele de-a 


ra 
nu se pate numai [para 


Poe a Gsuoi SĂ, unor, Să 

SR iuni de concizie, Ele tind să 
cătui o pâpilă să Mormulere 9 

anumită pectivă, care ne amin 

de aceea chiar în eta tă 

de de ypecalitate înainte de decembrie 


Spicuim doar: 
rezentarea Sf. Andrei 


este su într-o manieră aproape 


ndi 


matică Nlozolică, socială pi morală și dominare 
de o atmosieri tragică 


ANDREI, unul dintre ce! 12 apostoli, fratele 


lui Petru. A predicat „Evanghelia în Poni, 
Tracia, Seythia, Inclusiv Scythia Minor (Dobre. 


gea). A fost răstignit pe o cruce în lorma de X 
air -i A) în Patras Beria ortodoxi 
N prăznuieşre la JU nov 
aro, ia eri a trei regi:unguri din 
dinastia arpadiană. Mal important. A. îi (1205— 
1235) A, Intrlat Cruciada a Y-a. a uzat ce 


- poetului loan Alexandru nu i se 
ionează cea mai 
De ei a E 


campion european (1974, 1975. 1977. 1978 
19794. meaalie olimprea de mint (Moscova 
1980) 

ALEXANDRU, tan (n 1941, sa Topa 
Mica, ju. Cluj). poet român, Lirica a sensibili: 


















taţi spontane. a Et ci „infernul 
prisb «cota Vamile pustiei”] şi a itoriel (-Im 
mele Transtvarier: „imnete [ari Româneşti 


_imnele Moldovei) A vradus „Cintarea cintari- 


ALEXANDRU, Maria (n 1919. sat Plugova. 
vud.: Caraş:Severin). jucatoare română de ten 


= despre Silviu Brucan pi se spune 


ese ep E a 


d-sale în Alea a Paridului Comunist; 
menţiunea ar fi fost o 








- 


ziarul 


pere aici; ne: 
Spațiu. 











directori pe 
tescu 


d 


e care fa avut, 
Aind „uitat: 












Însupieea de a vorbi 2, Sem pr (Ra) Or 
vorbitor Me A a 


CUVINTUL, cotidian pajile A ap 
Bucurejui Imre 1924 pi 1984. cu ine 
Directori. Nae lanesev, Titus Enatovia 
Vn_supliment în istie 

CUYINTUL Lii evita politică și lite 
Tara. de orientare democratica. A apărut În trei 
Ser, Saptamina! ln Bucura, Intre 1919 ș 


“Nichifor Crainic este | 
“scriitor, ziarist 
Calificativul de 
















zentat cu 
i om politic român” 
"om politic” lipseşte 
însă la Mihai Beniuc (“scriitor şi 
siholog. român”), la Ovid $ 
niceau (“critic literar român”), 
la Paul Cornea (“istoric și ziarist 
român”), la co Bogza (i scriitor şi 
ziarist român”), N, Crainic nu a fost 
membru al nici unui partid politic spre 
deosebire de ceilalţi (şi de mulţi alţii) 
care au activat politic, în Partidul 
Comunist, 

- uj frecvent sintagma “a deținut 
funcţii de partid şi de stat” (fără 
precizarea partidului!) în legătură cu cei 
care au fost de fapt, în conducerea 
P.C.R,! Exprimarea este deosebit de 
sugestivă pentru felul de a ARIA al celor 
ce au alcătuit “dicţionarul”, 








În final o ultimă observaţie despre 
împărțirea - absolut aberantă - a 
spaţiului tipografic, Despre ism 
autorii dicționarului c de cuviință 








să ne relateze "n ţin decât despre 
comunism;. uilrea Cotruş are un 
spaţiu tă zu “sa al “poetului” 


cerul ei buc 
29 un spațiu arici al “poetu da rin 


dar C un spaţiu şi o 
prezentare insignifiante şi aproape 
irelevante pentru activitatea și influența 
pe care a avul-o în perioada interbelică. 
O “scăpare” pentru care nu există 






i paeru, îşi propune ca, 









Mesia 


ei 





Dezbatere 


"EDUCATORII"? 


criza În care se 


a ceai şi ie iri sot ru e sall 


li DIRIGUITORII CULTURII RO îNEj 


reme de 45 de ani, peste 8 000 de titluri au fost puse sub interdicţie. 

Toate producțiile haz le ce nu 

erau pe produci, stăpânilor de la 
autorii lor cu tot, care erau " lușmani ai poporului”, “ani 
Cărţile au fost fie m: sir fie trecute în faimoasele “fonduri secrete” ale 


te “fonduri secrete”? Mărturisim 
EEE ay refuzul 





11 


absolut nici o scuză este ignorarea 
completă (și) a lui Brnent Bernea 
Suntem curioși să aflăm poziția 
pictorului Horia Bernea (fiul marelui 
etnolog) = care figurează în dicţionar, 
faţă de această Ingrantă “omisiune”, În 
schimb, despre prezenţa d-lui Emil 
Constantinescu în Dicţionarul 
Enciclopedic nu avem nici un 
comentariu, Este absolut hilară, 


Câteva cuvinte S-ar mai putea 
udiuga, în privinţa “Dic bit 
Enoic lopedic”, şi în legătură cu preţul 
acestuia, O asitel de lucrure ce se 
udresează = nu ur trebui să se mdrege ze 
în epală măsură maselor largi 
specialiştilor, ar fi normal să poată ți 
cumpărată de cât mai mulți, Dacă 
lucrarea este concepută în 4 volume și 
numai preţul primului este de 4700 lei, 
nu prea știm cum s-ar putea astfel 
încuraja o sporire a nivelului de 
informare a publicului cititor, 


n concluzie - iar analiza noastră 

Î: a oprit doar la aceste aspecte - 

o lucrare incompletă, contuză, 
de mântuială, şi la un preţ inaccesibil, 
Patronată de înalte foruri şi instituţii de 
stat, nici această lucrare nu reuşeşte 
decât să se alăture procesului de 
dezinformare care durează de zeci de 
ani şi ale cărui urmări societatea 
românească le resimte astăzi din plin, 

Generaţia tânără ştie bine că una 
din misiunile sale fundamentale este 
aceeu a asumării (și a) valorilor culturii 
şi tradiţiei românești, sistematic 
obnubilate de câtre regimul comunist, 
Nu putem, în această si situaţie, decât să 
acuzăm asemenea “realizări” editoriale 
care au - culmea! - girul instituţiilor 
culturale principale ale ţării, 

Concluzia e clură; de la aceste 
instituţii de “elită” nu trebuic să ne 
aşteptăm la nici un ajutor, 

Și această misiune trebuie s-o luăm 


pe cont propriu! ] 
Sandra CRISTEA 









































sluji puterii comuniste, sau nu 
mare de sontite să dispară, cu 
“antidemocraţi”, "fascişt” și 


că nuj 































12 e istorie 


Anul !l Nr. 5 (10) 
mai 1993 


CUM SE VINDE O ȚARĂ ! 


Moto: "Cea mai blestemată 
boală de care poate suferi o nație 
este perversiunea trădării." 


nul 1933 va rămâne pentru 
A retea în istoria românilor 
ca o pată neagră, ca o palmă 
dată țării de cercuri politice și financiare 
ce nu aveau nimic comun cu națiunea 
română 
Care a fost situaţia din acea 
perioadă? Ce s-a întâmplat în România 
şi în afara graniţelor acesteia? Trei 
probleme se desprind din analiza 
faptelor înregistrate de presa vremii: 1) 
aservirea finanţelor româneşti de către 
grupuri bancare străine; 2) nimicirea 
grupărilor naţionaliste românești din 
ordinul finanţei internaţionale; 3) 
primirea şi încetăţenirea unui mare 
număr de imigranţi din Germania. 
Să le abordăm pe rând şi să vedem 
ce s-a întâmplat în acei ani tulburi 


A. Problema finanţelor românești 


În condiţiile crizei mondiale din 
perioada 1929-1933 România a 
contractat serioase datorii externe. Ca 
urmare a situaţiei economice grave, ţara 
noastră era la începutul anului 1933 în 
situaţia de a nu putea plăti cuponul 
extern. In aceste condiţii creditorii 
străini impun guvernului condus de 
Alexandru Vaida acceptarea de experţi 
străini care să controleze finanţele 
româneşti pentru a asigura plata 
cuponului extern 

La data de 12 aprilie-1933 este 
votată legea peniru ratificarea acordului 
dintre Societatea Naţiunilor şi guvernul 
român, lată ce scria gl. Mihail 
Manoilescu în “Lumea Nouă” din 
aprilie 1933: “Inconștienţa cu care 
guvernul acceptă astăzi când se pune așa 
de acut problema revizuirii tratatelor, 
imensa scădere de prestigiu 
intemaţională a unui «control» cerut de 
noi pe urma unei mărturisiri proprii de 
incompetență demonstrează că sistemul 
politic întreg care a putut duce la un 
asemenea rezultat este condamnat 
pentru vecinicie.” 

Cu trei săptămâni înainte, dl. Dinu 
Brătianu declara următoarele; “Este 
penibil din punct de vedere moral pentru 
Țara Românească: suntem puși sub un 
control financiar străin. Aceștia sunt 
consilieri cari trebuie să sfătuiască 
guvernul despre ce trebuie să facă şi ce 
nu trebuie să facă. Este un brevet de 
incapacitate așa de mare încât desigur că 
toată lumea se simte jignită de un astfel 
de brevet de incapacitate.” (22 martie 


rc A 
ziua de 15 august 1933 guvernul 
Vaida anunţă suspendarea plăţii 
cuponului extern. Urmează proteste și 
nemulțumiri ale bancherilor străini care 
se concretizează în amenințări directe: 
“Ştiri sosite de la Paris, 
iculară, spun că banca DE PARIS 
T DES PAYS-BAS a adresat la 
Bucureștii, Casei Autonome a 
Monopolurilor, somațiunea de a face 
lata sumelor la care aceasta s-a angajat 
contul cuponului. (...) Ne aflăm în 
faţa unei tentative de ere după 
metodele cunoscute ale d-lui Horace 
Finaly, directorul Băncii de Paris et de 
Pays-Bas.” (“Facla”, 09.10.1933, p.1) 
Negocierile sunt reluate, d. Virgil 
Madgearu pune statul român într-o 
situaţie foarte jenantă acceptând să 
plătească o parte din datorie, iar în 
contul suspendării unei alte părți din 
aceasta se acceptă transferarea în 
su a unei mari cantităţi de 
pui ui o pă Pier Crize prin » 
uecea exporiul de capital e 
total contraindicat. sai 


La nici o lună de la instalarea sa ca 
ministru de finanțe, în ziua de 
13.12.1933, dl. Dinu Brătianu făcea 
următoarea declaraţie; “Acești experţi 
urmau să vină în România la 15 
Decembrie. Sosirea lor a fost însă 
amânată pentru sfârșitul lunei ianuarie 

Aceşti experţi sunt în număr de trei 
şi ei urmează să fie propuşi de posesorii 
de rente româneşti şi pe aceşti experţi 
guvernul român îi va accepta. Aceştia 
vor fi: un francez, un englez şi un 
neutral.” 

lată cum, în nici un an de zile 
finanţele româneşti au trecut sub control 
străin. Guvernul d-lui 1.G. Duca, prin 
susţinerea totală pe care a dat-o 
iniţiativelor d-lui Dinu Brătianu şi-a 
trădat ţara 


B. Nimicirea organizaţiilor 
naţionaliste 


În toamna anului 1933 au avut loc 
evenimente hotărâtoare pentru cursul 
vieţii politico-sociale româneşti 

Demiterea guvernului Vaida, 
modul în care s-a format guvernul Duca, 
persoana primului ministru în sine, au 
fost tot atâtea semne de întrebare pentru 
opinia publică, şi nu numai, a acelor 
timpuri 

In ziarul “Cuvântul” din 
08.11.1933, sub titlul “O precizare a 
d-lui Vaida”, se arată: *(...) - De ce să 
plecăm? Aş putea-o face numai în 
următoarele cazuri 

1. dacă aşi fi bolnav - şi nu sunt; 

2. dacă n'aşi mai avea încrederea 
Coroanei 

3. dacă n'aşi avea încrederea 
Parlamentului; ai. 

4. dacă s'ar produce un eveniment 
extern care să reclame o schimbare 
urgentă de regim. 

Or toate acestea nu se întâmplă. 
(...)” După audienţă dl. Vaida declara: 
“Am expus M.S. Regelui situaţia 
politică. Majestatea Sa mi-a spus unele 
noutăţi foarte interesante; la rândul meu 
am adăugat şi eu unele lucruri 
interesante. 

Aceasta este situaţia politică pentru 
moment.” 

Vorbind despre demiterea 
guvernului Vaida, dl. luliu Maniu 
declara în ziua de 15.11.1933 la Cluj: 
“Dovada cea mai evidentă că au fost 
funcţiune forțe oculte, este împrejurarea 
că azi, după opt zile de criză nu se 
cunosc motivele adevărate ale demiterii 
d-lui Vaida și că el însuşi a fost cel mai 
Star ca da atală, a aflat că 
este un conflict între el și Suveran şi că 
este demis. 

O altă dovadă eclatantă că sunt în 
funcţiune forțe oculte este că de trei ani 
pir a luni, de când și-a ocupat tronul 

„ Regele este al nouălea guvern și 
vom avea pentru a treia oară alegeri.” 
Ziarul “Cuvântul” al profesorului Nae 
lonescu, un apropiat al regelui Carol al 
II-lea, a făcut o serie de dezvăluiri: “(...) 
Târguiala pentru a ajunge la cârmă nu 
s'a oprit la granițele țării. Prin mijlociri 
ce le vom demasca, s'a adus în cumpănă 
amestecul unor puteri străine pentru a 
pgane țării guvernul de astăzi.” 
(“Cuvântul”, 16.11.1933); “Noul 
guvem, al d-lui Duca, şi-a făcut intrarea 
în viață cu o declaraţie de care, desigur, 
actul lui de naştere nu e străin şi prin 
care se făpăduieşte țării reprimarea 
mişcărilor extremiste”, (“*... Şi un cuvânt 
de pace”, Nae Ionescu, “Cuvântul”, 
17.11.1933); “Partidul d-lui Duca a 
căutat sprijin în afară la finanța străină. 
Nu azi, şi nu ieri. Ci mai demult, de anul 
trecut când, prin ziarele franţuzeşti, 
bancherii străini cereau Regelui să 
numească un guvern Duca.” 
(“Cuvântul”, p. 1, 19.11.1933). 

Regele a cerut lui Duca să formeze 





un guvern cu O. Goga şi Gh. Brătianu. 
Eşec pe toată linia. lată cum s-au 
desfășurat lucrurile: “Se credea totuşi că 
dl.Goga va ceda. 

Cu o seară înainte i se vorbise 
insistent de necesitatea constituirii unui 
guvern Duca pe care I'ar «cere Europa». 
Insistenţa surprinsese mai ales prin 
conţinutul ei. Ieri se putea în sfârșit afla 
ce însemna «Europa». Un bancher străin 
sosit sâmbătă de la Paris aducea știrea 
că încă de acum două săptămâni la 
Banque de Paris et des Pays-Bas se 
dădea ca sigur un guvern Duca! D. 


Goga a sfârşit totuși ieri după masă prin 
a refuza ir re [pie m 5 și jumate 
a.m. I.G. Duca la Gh. Brătianu” (...) - 
Nu vă pot răspunde mai bine decât prin 
propriile dv. cuvinte (ale lui Duca - 
n.n.): Două motive: unul de ordin etic, 
altul de ordin politic şi naţional, mă 
împiedică, în chip definitiv, să primesc 
situația de azi.” (“Cuvântul”, 
15.11.1933, p.8) In ceea ce-l priveşte, 
di. Goga a ținut să facă și alte precizări. 
Astfel, în “Cuvântul” din 17.11.1933, 
p.3, se spune sub titlul “D. Goga 
destăinuieşte”: *(...) Guvernul d-lui L.G. 
Duca s'a zămislit sub imperiul unor 
forțe oculte dinăuntru și din afară, fără a 
mi se putea justifica cu vreun argument 
serios venirea lui.” 

Persoana lui 1.G. Duca ridica multe 
semne de întrebare ţinând cont de 
opoziţia teribilă a acestuia la revenirea 
pe tronul ţării a regelui Carol. 
“Mişcarea” din 16.11.1933 publica spre 
comparaţie declaraţiile lui Duca: 

“Fapta de astă noapte este cea mai 
primejdioasă aventură ce s'a putut face 
şi este tot ce poate aduce mai mult rău 
consolidării noastre naţionale âi 
situaţiunii țării în toate privinţele.” - LG, 
Duca i cl) 

"Al Majestății Voastre prea-plecat 
S servitor”. 
„G. Duca (14.11.1933) 
Imediat după depunerea 
jurământului, guvernul Duca suspendă 
ziarele “Calendarul”şi “Facla”. În 
numărul datat 2.12.1933, Nichifor 
Crainic, directorul ziarului “Calendarul” 
arăta de ce a fost luată această decizie: 
“D, Duca a depus jurământul marţi 
14.11.1933 la orele 7 şi jumătate seara. 
Ei bine, la Paris, CU CATEVA ORE 
MAI INAINTE Le Ieanpa (oficiosul 
ministerului de externe francez n.n.) 
apărea cu articolul de fond, lăudând 
decizia de a încredința guvernul (...) 
d-lui 1.G. Duca” iar apoi, vorbind des; 
noul guvern: -, “Una din sarcinile 
pa aie ale noului guvern e aceea de a 
iniști spiritul general al țării, turburat în 
aceste momente de unele elemente 
naţionaliste(...).” 

Poziţia mia alului Aeraataii 
preşedintele Partidului Popaiijoi, era 
asemenea clară: (...) guvernul a luat 
naștere dintr'un concurs de cii 
misterioase, cari se prezintă azi ca o 
enigmă şi cari cred că-i va fi fatal atunci 
când se va isbuti a se descifra enigma 
(CP 


Şi Ssuj 


Discursul regelui Carol al II-lea la 


depunerea jurământului de către 
cabinetul Duca a fost cel puţin ciudat: 
“Sunt hotărât și vă pot asi de toată 
bunăvoința mea, de a ice a strânsă 
colaborare ju încredere - încredere pe 
care o voi bizui pe măsură ce trece 
timpul, prin felul d-voastră de a na fi 
prin rezultatele pe care le veţi obține 
pentu, [ară cât i peria mine.” (“Ţara 
„23.11. Sir, 4. 
Aici trebuie să tragem linie. 
Tabloul acelor zile este pe 
atât de trist. Țării i se im, 
de către finanța străină. 
ia angajamente financiare, Și nu 
înrobitoare pentru țară. x 
aduce la putere acest guvern dar nu-i 








acordă încred 

schimb 

poate fi ma; 
comunicatul Mi 
României, pub 


“DI. Titulescu. 
Franţei, (dl. 3 
ministrul i la 
făcut nici în R 
de guvern datorită u 
Pe de altă parte dl. Ţ 
pe ministrul P 
acestuia este confa 
niciodată guvernul 
un gest care ar pu 
creadă că el are 
unul sau altul din 
române”. Dacă n' 
prezentate ar fi ridicol 
român dă asigurări 
tuturor dovezilor, că. 
amestecat în trebu 
României. Domnul Tit 
pentru ceea ce făcuse u 
rușinea să fie şi mai mar 
scurt pasaj din memor 
Gafencu: 

* Se zice că di. Paul G 
sfătuit şi prost informat 
direct pentru schimbare; 
(Paul Goncour a fost p 
Franţei în perioada I8,| 
28.01.1933 - n.n.) (Gr, 6 
“Însemnări politice”, 1991, p 

A salutat ci 
uvernului Duca? De: 
ărul, Dimineața, ni 
stânga - n.n.). S-au primit 
de felicitare. Domnul ] 
preşedintele Uniunii Evreilor 
din America, semna o telegr. 
grăia astfel: “(...) U.E.R. din Am 
salută această schimbare de guvern 
exprimând speranța că guvi 
Duca-Titulescu va salva Român 
hitlerism și tot ce implică hitlerii 
(“Ţara Noastră”, 03.12.1933) 

Imediat după preluarea gi 
domnul Duca şi colaboratorii $I 
campanie de violenţe care şi 
victoria în alegeri şi să | 
mişcările naţionaliste. Suspen 
ziare s-au ţinut lanț. Pe rând, Î 
Calendarul, România Nouă - 
P.N.Ţ. de la Cluj, sunt si 
Brătianu este agresat în s 
sale tipografii, Foarte imp 
declarația sa, făcută cu 
“Partidul pe care îl co 
afară de lege ne răm 
singuri cu "pete mij 
dispoziţie şi de care înți 
rezerve,” Γ Dreptatea. 
tot Gh.Brătianu specifi 


nței 


extremiste de dre 
mai 
viat” morii 
comunismul” 
23.11.1933); şi ad 
va lua măsurile 
ura tuturor 
desăvârşită 
iei e 
24.1.k. 1933, p. 
și cine mu E 


era privit ci 
discutăm. 





AF A DI DR 
AREA_ mahotă Gruparea "EXOD" e 13 


j VERO ANI 
CA SUNTEM TINERI (ID 


jregte, după acea “obrăznicie” din numărul trecut ai 
Fi (apărut în aaa, nf. = ai no voi 
avea , Se vor pi unii arcurs, alungaţi de 

Du tie mea. Sunt conștient însă că nu hai eat nici o miză 
reală. Chiar în i a CĂ aș câştiga acest proces cu mai marii 
ietăţii, n-aş ol ne decât o sinucidere lână zidul artei. Eu nu 
ii Smp, Stimaţi ii mari ai societăţii, cu ra a vă explic 
le că moartea unei ii nu este o partidă de care o 
joacă doi roboți, eu cipuri dau foc În piaj cetrulă Să e 
Hevoie, pentru a vă racorda afectiv la durerile tinerilor ce-au 
supravieţuit în periouda post-revoluţionară! Eu n-am primit nici un 
avertisment de drept comun, eu n-am urât nici o elij le dvs, 
a cărora m-am și arina), cu n-am slujit niciodată la doi 
stăpâni, eu ri-am cerut niciodată mai mult decât ce era drept să 
primesc! Ei, acum reușiți să mai ţineţi pasul, măcar autobiografic, 
Cu paranoicul, iresponsabilul, itul? Mai aveţi curajul de-a vă 
expune “creditul morul” de care faceţi atâta caz? Pun și cu niște 





















întrebări, ca răspuns precis la blamările de până acum. E î 
meat- «Răcoare e arde maur szinei telina d, item, a rs Id n din aie 
Voi-va pasul SĂ se mai întoarcă? între ml i bigosțarul de Valuri există totuși o diferență, că între 
rturisea plăcerea de a Din albul nur din caer de azur mine şi traficantul de arme există totuși un Dumnezeu, că între 
pastă și de cele mai Ursita ar putea fir nou să tourcă mine și rubiconzii patroni de pipe se care dispunern actualrnerte 
'lui, iar realul nu este i) tul albastru din Lancrăm”, pr anuti 9 peipastie morală! am dreptate, sau cel puțin am 
L y în cure berile de argint, aurul răvăsit din oemele lui ptul să vorbesc, i 
j ât în măsura în Care arg rul răvăş p - “Guin 
in 3 PMR i, hei! bena Blaga se regăsesc în naturile moarte ale lui Petrașcu, „Scriam într-un articol ri x tiu (tăria di 
p era AB ri una din ele fiind subintitulatii chiar * Aur și argint Baia Mare) despre moartea pictorului Constantin Dragomir. Ştiţi 
opera de artă, Victor “Mai pa bea 5 ce-au făcut cei din U.A.P. Filiala Baia Mare? După ce l-au îngropat 
4 uticol din “Universul ja APOI Câlecodată păstrez în ulcior de urgență, i-au spart ușa garsonierei şi i-au furat pânzele unele 
+ rar bună calitate a şi-un lucru mai Scump şi mai rar: terminate; alele în lucru) şi vopselele. Nici cărțile n-au scăpat. În 
! pune cu chibauită risipă Grămada de boabe de chihlimbar locuința răvășită de pașii rușinii au supraviețuit niște desene, nişte 
ș | neimitabii aia lacrimi pe cari o pădure le-a plâns, eseuri incomplete, nişie versuri, “Dacă timpul e rău şi ne doare 
d — CIA CA DĂ (ENA AI când ultimul alb unicorn s-a stins”, cumpli/Cândi, leckra sau ne naștem sub soare... Cum €? Parcă a 
î petele, folosinţa, HNRaB gta ue Petrașcu ar putea sta sub semnul pocziei | mai Dălit granbarea cet seat așa-numiții “tineri” în revistele 
; :să din anume stropi de Uliciorului: 
4 rii de lumină şi mai ales. “Pe mas stă durat din argilă 
e y ma Ă at în buzunarele 
4 i mică iar i uiciorul. În rostul ceramic aşez uneori, de deper Șă neroinura 
i a IE e ntre a za ea 
i blaga se deschid în tablourile armânias li pastelurile de ăcecaşi isatură ale i dinţii Baniciu 
TI : lumină a amiezii proza ui: 
E „le şi diluându-le culoarea “De nu m-ar găsi unde sunt i “la. Foari 
 arg îi lată generaţiă care lansează sau demolează valorile. Foști 
la argintii A GREG pricini ci a iar activi, foii drganizatozi ai festivalurilor ponoalste, foşti 
3 pieri, -un a ili tura”, foşti ziarişti ai U.T.C., 
telor, celor de faţă şi-n veei Văzut nevăzut, în albastru note orga Fila i aripi pă 0 
ă Ş zi e, . e literară. Îmi i 
mică vară, un cer de înaltă "Văzui cândva prin munţii Iberici ca de lună te-mi expli ce cat 
aridă curte stânci şi-o dogorită vatră drian Păunescu! pi Mă e 
fieştecarne dă ând 0 aşe om şi floare, piatră i Desigur, aş putea deveni 
ieştecure din ele Gâni Ni apogeu or ca iar tolerat ali mai... 


rului, a tări i tre se FAP i A 
| cat Ei Picxurile Pi “Cu câţiva ani înainte ca boal 
npreenate de albastrul infinit inactivitate Petrașcu pictează 

ce dă o notă de unitate interioare în care priurile molcome și calde 
„IES Ai zice că de fap! — remaracată A printre sclipirile eg arelor 
arilor hui n ată prezei intr 

cipal al peisajelor este St româneşti așternute în intimitatea iatacurilor, 


eneţiei doar 1 4 este iatacul unde poetul aștepta 
Le i PAID A, i dorita acel cumplit însoțitor al tuturor 


! pune în evideni i 
“Aştept aici cu-nspăimântată bucurie 





-l oblige la 
faimoase 

























= 
reul văzduhului 
tund adâne de mare 











tăcerea lungă se rupă dintre noi, 
nță nu-i aşa de mare : . „cn pr ie a 
„ută preschimba-n cântare” n atac, pe întuneric între doi” purai e 
«run când umbla pe aproape. RR terioare unde pictorul, privind în juru-i 






unaţi de culoare, ar fi putut spune: d (va 
“Te doare și pe tine întrebarea? urma) 


Ana PETRU Ştefan-Doru Sp, 


POȘTA REDACŢIEI 


ă i i ibiu: că a staţi, ă împiedică nimeni să 

d Victor. Cociş - Sibiu: Dacă a dezgustaţi, Nu v inu 

YOGA impune revistei XOD o cenzură — ţineţi cu Ni tavi re ari 
s militează pentru  |valorică înseamnă a fi dictator, atunci într-o postură mai 








r cu tăria lui albastră me un 
en în viaţă şi În MOane 
e mereu deasupră noa 
















Moga - pro și I 
DE CE NE 



























icta i ile pe care le împărțiți “de 
1 Si ad i ie favor da, sunt un dictator. i prin blamări că 
așa! Şi ce [i DRE favoriţi Nicoară Mihali - Baia Mare: sus în dos Și a la ceata han : 
a a unţaa ÎNEsba de favorite N-am primit nici plicul şi nici Ta redactorilor e. da 
uzuri arl Tai c e ştie. care, va sade are spuneţi că ni i-aţi tnmis. Să nu fie aşa ENA putem p e 
a Pet ui s „Şi E) Pon e ceva | cacialma.. vista 
r de Bu = p n 









n işeu de Sus: | 
ÎN SE club eoglezesc Marin Pungă - Baia Mare: Ne-aţi Aşteptăm de la voi creaţii şi veşti. 

































- > 4 FpI i înseamnă 
luat pătura la spinare și | acut o surpriză, Cineva din EXOD vă Generaţia gaasră pile ce PE ENRDNa 
nu este practicat îi AN [ii au rămas, le mai vezi [4 căuta spre sfârşitul lunii. Dacă ie ii cl rON de:voi. Sheces) 
tu tuş te IE C ile "ascetice" hălăduind joia prin holul reușiți, bateţi rapi ul IA plagi b: suntem atât de aproape REDA 
L umna a fi inferior, așteptând începerea ariana Popa - geş: Ne 
u să neg Yoga Dau Numai (__ sati a 2 . 
de ani, ÎNSĂ Prea n 








să mai râdă prin ultima i redacției 

ru ei râsul fiind Aşteptăm materiale pe adresa . 
Ie e mcravurilor Ever itucali sponsori dezinteresaţi sunt rugați să Mi 
e mei capi li: | contacteze pentru a discuta condiție colaborări. 
biserică mai bine te : 
ne, că-i mai total. - 
i m-aş apuca iar de yoga, 
mi se face părul 
i mai bine mă 
uță”. Deh. aşa se 









oplească un as 
“luzând Arasre: 
and citeşti Ceva n 

la une ca la INOTOB 
sunt yogiti AdeYăr; 
atitea: sau de pal 






















«dormit, Care 
"ceri (totul € a. 
n câte îşi permit dU 
nui mei de an = 


au devenit | umitru CHISĂLIȚĂ 
tu să vorbei r 
avane şi aie mele: 

























14 e Doctrina 


Anul |I Nr. 5 (10) 
mai 1993 


"Raţionament" post-revoluţionar 


"1. Poporul român nu este în stare 
de nimic. 

2. Tu ești român. 

3. Ergo: Tu nu ești în stare de 
nimic! 


hiar dacă nu întotdeauna 
( explicit, chiar dacă de multe 
ori e căi ocolite, 
"raţionamentul" de mai sus ni se 
serveşte cu obstinaţie de trei ani 
încoace, pe cele mai diverse canale: 
televiziune, ziare, filme, spectacole de 
teatru. lar când asemenea mesaje vin 
de la “idolii” (filozofi, regizori, 
scriitori) ce ni i-am făurit cu o 
condamnabilă naivitate după '89, 
lesne se găsesc cei care să le susțină. 
Snobi şi  mediocri, rataţi şi 
neputincioşi s-au strâns cu entuziasm 
în jurul ecranelor de cinematograf ori 
tribunelor de unde-i copleşeau 
crâncene şi definitive “explicaţii”. 
Sunt înjuraţi şi nu reacţionează; sunt 
batjocoriţi, dar nu-i mai deranjează. 
Ba chiar tratamentul începe să le facă 
plăcere, iar acuzatorii ajung să 
dobândească aură de judecători 
supremi. Cu fiecare înjurătură 
aruncată împotriva acestui popor, un 
pas mai mult către Europa... Şi 
Judecătorii nu contenesc: 

“Tineri, părăsiţi această ţară!” 
strigă unii schimonosiţi de neputinţă. 
“Suntem, orice am face, tot o 
periferie!” ne învaţă alţii copleşiţi de 
complexe şi mediocritate. lar cretini 
pret olioă ajung chiar să ne arunce în 

aţă incredibilul: “Ruşinaţi-vă că 
sunteţi români!” 

1 vedem, îi auzim, îi citim cu 
orice prilej. Intelectuali “de rasă”, 
straşnic “implementaţi” în fotoliile 
culturale, abordează la orice ocazie 
jalnice discursuri ori justificatoare şi 


MIȘCAREA PENTRU 
ROMANIA 


Este numele partidului înființat 
de Marian Munteanu. După ce a 
fost sufletul fenomenului numit 
Piaţa Universităţii, după ce a dat 
dovadă că este apt să conducă 
masele, a ajuns în fruntea 
“Mişcării Pentru România”. 

Vă recomand o lectură foarte 
atentă a programului “Mişcării 
Pentru România”. Veţi găsi idei și 
soluţii viabile pentru viitorul 
României. Și politic şi social şi 
economic. Totul grefat pe cel mai 
pur şi mai sfânt naționalism. Și 
totul având la bază morala 
creștină. 

Au încercat unii şi alţii, mai 
FSN-iști, mai “români mari” să-l 
“termine” pe Marian Munteanu 
numindu-l legionar. Sigur, este 
“epitetul” cu care se pare că până 
acum puteai să distrugi pe cineva. 
Nu faptul că Marian Munteanu 
este mult, mult prea tânăr pentru a 
ți fost legionar este important, ci 

'aptul că Puterea (adică Iliescu pe 
„de-o e și Roman pe de alta) îl 





greţoase zâmbete sceplic-resemnate. 

Pe mulţi poate ne înfurie..Ne 
revoltă, sau măcar ne umplu de 
perplexitate. Dar înainte de a le da 
răspunsul ce-l merită, în loc de a-i 
întreba, ori măcar a vorbi şi noi, îi 
confirmăm şi le validăm 
“argumentele” de- fiecare dată 
Tăcând. Inainte de *89, mai aveam 
poate, o scuză; astăzi, niciuna. 

Ticăloşia lor e slăbiciunea 
noastră. pi 


* “Ce straniu lucru: abia după ce 
dobori o tiranie vezi că nu era o tiranie 
până la capăt”, spunea Constantin 
Noica undeva. (Extrasă din context, 
strania vorbă face cu siguranţă deliciul 
zeloşilor detractori ai filosofului 
român. E treaba lor.) 

Frustă, dură, tranşantă, este poate 
pentru societatea românească din 
ultimii trei ani “traducerea” cea mai 
potrivită pentru  sartre-niana 
“condamnare la libertate”. Teribilul 
avertisment noician devine astăzi 
crunta sabie a lui Damocles de 
deasupra capetelor noastre. 

Societatea românească de 
dinaintea lui *89 a stat pentru mulţi 
sub semnul lui “Câte n-am fi putut 
face dacă n-ar fi Ceauşescu cu 
dictatura lui...”. Ce scuză mai bună 
decât? o societate închisă, 
nedemocratică, ne-liberă etc.etc. După 
trei ani de zile, fără “Ceauşescu și 
dictatura lui”, vedem că cei pe care-i 
aşteptam “să facă” se dovedesc astăzi 
falşi şi mincinoşi idoli... 

si ei au simţit. lar până să ajungă 
cineva să strige cu suficientă forță că 
“Regele e gol!”, şi-au găsit abile şi 
josnice justificări. România e o 





ochiul unor anumite grupări? 
“Mişcarea Pentru România” 
are formidabilul atu al viitorului, 
are şansa de a deveni efectiv 
naţională în următorul deceniu, 
pentru că poate avea un mare 
impact asupra tinerilor, asupra 
celor care au fost colegi cu 
studenţii şi elevii ucişi în 
Decembrie '89 și lunie '90. De ce 
spun asta? Vă invit să cercetaţi 
prin media de vârstă a 
Parlamentului, Senatului și 


periferie, iar rmânii - orice-am face! - 
un popor periferial. Astfel că azi îi 
auzim: “Câte n-am fi făcut noi dacă nu 
ne-am fi născut aici Dar ajunge. 
Oricât de aureolată, oricât de 
strălucitoare, oricât de plimbată ar fi 
prin Europa, mediocritatea tot 
mediocritate rămâne. Neputinţă, 
complexe, lamentaţie. Proba a fost 
făcută. Regele e gol! i 

Dar noi? A le accepta “raţi na- 
mentele” înseamnă a ne preda o dată 
cu ei! A ne preda încă o dată împreună 
cu ei! 

Nu o facem. Suntem și vrem să 
rămânem români, fără să ne rușinăm 
vreodată de asta. Dar a le infirma 
silogismul înseamnă în principal a 
nega - nu doar în vorbe - (şi) 
avertismentul noician. 

Ne-am consolat de multe ori 
înainte de *89 că numai neiertătoarea 
cenzură ne interzicea să spunem tot ce 
aveam de spus; acum putem s-o 
spunem. Ne-am plâns de multe ori 
înainte de *89 că nu aveam acces la 
cărțile pe care ni le-am fi dorit; acum 
avem. Ne-am resemnat deseori cu 
gândul că numai lipsa de confruntare 
ne impiedica să ne dovedim valoarea; 
acum o putem face. Am văzut că 
înainte de “89 politica era proastă şi nu 
aveam cum reacţiona; acum însă 
putem să încercăm noi să facem una 
mai bună. 

Din tot ce am putea face, facem 
însă prea puţin. Să ne mai mirăm că 
deznădejdea tineretului este - cumplită 
constatare! - mai mare acum decât 
înainte cu trei ani? 

Ce rost mai au însă lamentaţiile, 
ce rol-mai au jalnicele explicaţii 
pentru traiul nostru de azi, dacă ştiind 





prin Franţa, ba chiar şi prin 
Australia. Sătui de “trandafirul” de 
acasă, s-au hotărât să încerce 
“dulceața” salamului de Sibiu 
occidental. 

Cineva spunea că “exista o 
linie a vieţii unui neam”. Dacă 
neamurile urmează această linie 
se pot înălța în istorie, dacă se 
îndepărtează de ea, iau drumul 
decăderii, pot chiar dispărea. 
Consider că “Mişcarea Pentru 
România” poate deveni cea care 








Guvernului României. Veţi 
constata că după așa-zisa 
Revoluţie a tinerilor din Decembrie 


„+89, în cele trei “bisericuțe” 


enumerate mai sus, predominau 
fosilele, politrucii lui Gheorghiu- 
Dej și vechi tovarăși de luptă ai 
domnului Iliescu. Şi atunci te 
întrebi din nou: unde sunt tinerii? 


„Păi unde să fie: prin Germania, 


SCRISOARE DIN AUSTRALIA 


Din scrisoarea primită din Australia de la domnul 
Ilie Mihuţ,aflăm cu satisfacţie că “Mișcarea” este citită 
şi de către românii de acolo. Mai mult, constatăm că 
naţional-democraţia, doctrină M.P.R., găsește ecou în 
rândurile comunităţii românești australiene. 

Mulţumind domnului Mihuţ pentru cuvintele calde 
pe care ni le adresează, reproducem articolul semnat 
de domnia sa în “Buletinul de informaţie”, publicaţie 
românească ce apare la Sidney. 











să apropie din nou neamul 
românesc de această linie a vieţii. 
lar aceasta numai și numai prin 
atragerea în cadrul Mişcării a cât 
mai multor tineri. 

De ce manifest simpatie 
“Mişcării Pentru România”? 
Deoarece, urmărind cu atenţie 
“Daciada” vieţii politice românești, 
văzând acerba luptă pentru 


















cum trebuie acțiă 
facem nimic pe “ 
preajma noastră Z 
Ce rost ar 
interminabile des 
retului și scăderea n 
despre clase de 
“viitorul țării” dacă el 
din partea noastră d 
Nu vedeţi cui 
cuprinde teama de. 
cea a libertăţii ni 
camdată cea a libea 
în lupta noastră? i 
Nu vedeți cum 1 
ne-am găsit călduros rel 
preluat - chiar dacă 
rușinosul silogism? D 
astăzi să ne întoarcem. 
atâţia români care î 
FOST? Ce vrem să a 
mai bine zis, ce în 
ascundem? “Adevărat 
unui popor începe cu țină 
adevărata decadenţă toi 
începe.” (S. Mehedinţi). > 
Să nu ne facem pi 
iluzii, Să nu ne mai la 
noi (“atât de buni”) am 
de condiţii (“atât de pro 
ne mai plângem atât 
căutăm ţapi ispăşitori. 
strigăm sărăcia în gură n 
încercăm a ne ascunde eşe 
ratările în spatele “nivelului 
câtă vreme n-am făcut - Şi nu 
nimic pentru a schimba toate 
Căci n-am făcut decât să căi 
de la cei de la care nu ne po 
Să nu ne mai mințim prin. 
Să ne privim şi să recunoaștem 
avem de ce să ne compătimim. 
- Ticăloşia lor e slăbici 
noastră! 





























































Pavel Mur 
putere, avida dorință de că 
falsul patriotism de gen 
gândesc la țărișoara me 
“România Mare”, vreau. 
există un nucleu de tine 
scăpat de gloanţe în. 
'89 și de “mineri” în lun 
nu doresc funcții şi 
revoluționari”, care ni 
facă bişniță cu averi 
mai este), care pot 
curaţi, buni români şi £ 

Născut în 19 
natarul acestor ră 
deci cum să fiu lei 
cum ştiţi în 1955 se 
munţi, de către S 
comunistă, ult 
partizani, ultime 
patrioţi și luptători : 
şi simpatia mea P 
Munteanu nu e 
un fel de “consp 
legionară. Mă 
văzut pe Marii 
câteva ori la 
multe ori în 
urez să poată. 
lui întregul n 
toate necaz 
Dacă Marian | 
enorma povi 
prin urarea 
următorii z 
Pentru Romă 
























































Mircea Eliade = înse 


sabil faţă de 


ai fost libertate în 
nlăturat ochiul care 
ipat de morală, 


publicaţiei noastre 
E 'a dispoziție cu nur 
Dan Vlad - Huși: Vă. 
“ca ziarului nostru. Mal 
1 - Summer Hill, Australia: va 
Chelariu - Coi “ 
ȘI că te interesează is 


op danie BE i mită ș 
unt un cititor din lași al icaţiei tinerei generații 
“Niișcarea” și m-am botărăt să vă scria. ca întârziere, despee 
O întâmplare dureroasă care. m-am gândit cu, ar trebui să vă 
Wâtreseze. 

Este vorte despre gestul disperat 
Care s-a sinucis, 
național. Tragic: 


Un polițist blazat şi plictisit mi-a zis despre Marius: 
“On era bolnav la minte, ori a vrut să facă pe grozavul” 
Diriginta lui însă, doamna cară Nicoleta Chifu, spunea 
despre Marius că era echilibrat și cuminte, foarte bun mai 
ales la Limba și Literatura română și la Istorie, iar colegii îi 
Tecunoșteau inteligența sclipitoare şi caracterul 

Prietenii din bloc, îl descriu pe șia 
"un tip deosebit _Anteresai de tot ceea ce se petrece D= 
<a românească și internațională”, “foarte informa” şi că 
devenise cu timpul “de un radcalism extraordinar”. Era de 
părere că totul e din ce în ce mai rău 


este povestea 
elev într-a IX-a. din lași. 


drama n aa dă e 
Suprafaţă, pa dota zi pei 








16 e Personalităţi 


Date Biografice 


Născut la 14 septembrie 1882, în 


comuna Bâlca (Bucovina) 
1901-1905 - 


diază 
care și-a dat şi licenţa) 
- 1909 - Doctor în filosofie 


Profesor de etică, sociologie și politică 

la Universitățile din Cernăuţi și București 
- 1930 -Membru al Senatului Mişcării 
Legionare, constituit la 8 noiembrie același 


an 
- 1940 - Ministru al educaţiei 


- 1946 - arestat şi condamnat la 20 de 


ani de temniţă grea 


- 1947 - la data 3 octombrie se stinge 


din viaţă în închisoarea Aiud 


Din Opera profesorului 
Traian Brăileanu: 
LUCRĂRI DE SPECIALITATE: 


1912 Despre condiţiunile conştiinţei şi 


ale cunoștinței, Cernăuţi 
1919 

Wissenschaft der Ethik | 

o ştiinţă a eticii), Viena şi Leipzig 
1923 Introducere în sociol 
1926 Sociologia generală, 
1928 Politica, Cernăuţi 





1940 Statul şi comunitatea morală, 


Bucureşti 


1940 Sociologia și arta guvernării. 


Articole politice, Bucureşti 


1941 Teoria comunităţii omenești, 


Buc ti 





1935-1940 Director al r 


(A 
sociologice 
or.de 


O 











TRADUCERI: 


1929 Imm. Kant 


București 


1930 Imm, Kant - Critica raţiunii pure, 


Casa școalelor, Bucureşti 


1940 Imm. kant - Critica puterii de jude-! 


care, Casa școalelor, București 


1944 Aristoteles - Etica Nicomahică, 


Casa școalelor, Bucureşti 


1945 Aristoteles - Organon, (manuscris- 


1425 pagini) 


“Sentimente ca naționalis- 
mul nu au nevoie de demon- 
strație logică. Dragostea de 
Neam și de Patrie nu aparțin 
raţiunii. Dar rațiunea intră în 
drepturile ei, când e vorba de a 
descoperi și organiza 
” mijloacele pentru înfăptuirea 
„. idealurilor”. 


“Cert este că “democraţia” 
în înfățișarea ei de astăzi (par- 
|. lamentarism întemeiat pe vot 
universal și partide politice) 
constituie cea mai mare 
| primejdie pentru statul nostru. 

Dar nu fiindcă este 


urmează Facultatea de 
Filosofie la Universitatea din Cernăuţi (stu- 
latina, elina și filosofia, discipline la 


ie Grundlegung zu einer 
undamentarea la 


ie, Cernăuţi 
ernăuți 


vistei Însemnări 
N unvier- 


străinătate 
Și lucrări de specialitate 


Întemeierea 
metafizicii moravurilor. Ed. Casa şcoalelor, 


“Anul II Nr. 5 (10) 
mai 1993 




















mod contrar intereselor 
naţiunii românești, contrar 
Statului național român.” 


“Timpurile noi, sec. al 
XX-lea, vor îngădui, credem, 
întoarcerea la o filosofie 
socială întemeiată pe principi- 
ile moralei creștine, după ce 
omenirea a plătit cu atâtea 
suferințe rătăcirile unei teorii 
sociale care  acordaseră 
ştiinţelor exacte încredere 
nemărginită în conducerea 
destinelor ei”. 


“Realitatea nu se poate 
transforma prin formule şi 
interpretări interesante, prin 


| TRAIAN BRĂILEANU 14 sept 1882 


teorii sociologice adaptate 
programelor de partid și 
intereselor celor ce 
politicianismul corupt de la 
noi. Știința obiectivă pusă în 
slujba adevărului constată 
ivirea unei reacții puternice a 
generaţiei tinere împotriva 
anarhiei politicianiste”. 


“Ar fi să nu cunoaștem 
interdependenţa strânsă a 
acestor factori, dacă am crede 
cu putință de a scăpa o comu- 
nitate de destrămare, întărind 
tot mai mult constrângerea, 
când morala, viața economică, 
ideile religioase, patriotismul 
etc. sunt acum în plină 
disoluție”. 



















“Mijlocul politic, 
ajunge pentru a i 
şi pacea, cum mij 
nomic, banul, nu p 
nici o valoare civ 
dacă se calcă 
dacă se vatămă le 
religioase etc.” 


“Sociologi 
dat naștere poli 
nat, cunoscând | 
tilitățile artei g 
lipsit de orice 
tual de conduci 
simţ de 
deoarece și 
fizician, a 
cu comuni 
născut ca si