Miscarea anul II, nr. 4 (9), aprilie 1993

lunar 
i - 50 lei 





GE 


estei culturi şi 
*numcat din 

aca mediile de 
ptăţit până la 

pe toți prim 
cației. lumina 








ezeu și în 
1 răutăţile, 


dezastrului nostra 


apuns Profesorul. A 

R ” . 0 nețârmurită 
» a cuntu din dreapta 
Să nu vă 
Cultura 
comparabile 
„ngurâtaiea 





i „Tă română 


» Dumnezeu înainte). 63) 


mpotriva Bisericii în Basarabia 
Pog. 6 








: „a Noii Generaţii 


"ÎN HRIST 
















Despre Sfintele Sărbători de Paști - convorbire cu Părintele Voicescu (pag, 5) 








Edgar Papu ne-a îndemnat, cu puterea 
exemplului său, să pariem pe ideea creației, 
a puterii creatoare a unei culturi. O cultură 


D-sa se întâlnea în acest gest na cu 
“europeanul” Sartre, care-și părăsise 
sistemul în favoarea marxismului ci cu 
românul european C. Noica, un al! mare 
hulit de scribii refuzaţi de proiecte. fiindcă 
suni "mici de zile, mari de patimi” 

Fiindcă ci, scribii, au patimi mari și cea 


Recunoștință către EDGAR PAPU 





Ilie Bădescu 























mai mare csie ura contra puterii lăuntnice a 
culturii române de a refuza îngenuncherea 
Când Prolesorul Edgar Papu indrăznea să 
nesocolească determinismul “cultural” 
marxist (singura idec încuviunțată de puterea 
politică), pabosul năvâlirii s-a găsit gata 
pregăti! să dezlănțuic contra sa barbaria 
agresiunii. Cine au fost agresori? Aceiași cu 
cei care se află azi, ca și imedia! după 
război, în jilțuri ale culturi. în jilțurile ci. nu 
la muncile ci! 
„Cel ce îndemna la singura formă de luptă 












Edgar Papa. În orice altă 
ră curupeană, O aseara see Dă 
nu ge suită curiozitate şi, 


OS SUNTEM NE 








Anul II, Nr. 4 (9) 
Aprilie 1993 


MURITORI" 








cel | mult cu . precas ţie metodologică. În 
cultura “oficială” din România, a fost 
primită cu adversitate, cu patimă, cu o 
reacţie resenumenială, care trăda o ură 
secretă impotriva acestei culturi și a 
creatorilor ci. Edgar Papu s-a botărăt să-i 
înfrunte, s-a decis la martiriu. Când epocile 
sunt grav lovite, când popoarele sunt 
îngenancheate, dacă nu apar sfinții saz eroii, 
ncamurile cad în agnosticism, în uitare de 
sine şi în disolaţia identității. Într-o 
ascmenea nenorocită epocă, în cultara 
română s-au rvut sfinții și marturii. 

Epoca și Neamul Românesc au fost 
izbăvite de agnosticism, de căderea în 
necunoașiere, În uitarea de sine. Între cei | 
care au lucrat la izbăvirea neamului nostru 
de această prumejdie a fost, în minunăția sa 
sizuplă și generoasă, Profesorul Edgar Papu. 
Cei ce a pus drept pre viața și crezul său, 
pentru mântuirea noastră de păcatul căderii 
In uitarea, ba chiar în halirea valorilor 
noastre, a sufletului nostru, arc de partea 
kui, în adâncurile lui sufletești, sfimțenia. 

De-l vor recunoaşte ori ba academmiile 
postdecembriste, de-l vor admite ori ba! 
catedrele şi amfiteatrele universităților ! 
postdecembriste, de-l vor respecta ori a 
revistele disidenței postdecembriste, este 
fă de aici o importanță Edem Papa în ae 
jocul său între aceia pe care li apără defimatre 
memoria unui cam și adevărurile puri- 
ficatoare ale uaci cuteari. Restal este tuf și | 


comapictă inutilitate. Li 




















2 . Comentariu 


Chestiunea Rusă 


ctunla criză “constituțională” din Rusiu 
A domină coplox preocupările cuncelarii 
lor lumii, dar și Nuxul de ştiri şi co 


mentarii, Este normal. Oamenii politici preo 


cupaţi de propriile viziuni şi interese vhd nici 
pe bună dreptate, un irvor de pri]! și complica 
ţii practic nesecat, Presa, cel mai adesen lepută 
intim de prupâri și interese, vede totodată în 


această oriză şi un izvor de știri senzaţionale 






pe care = 40 recunoaștem! - omul + 


apreciază și pustă "pentru conţinut” ohiar și 


atunci când, în fapt, nici nu-i spun prea mult 
n confuziei 


În pofida maraumului nic 


politice, n neputinței instituţiilor, în pofida de 





vaprepării ce tinde să cuprindă și Armata 
Rusia rămâne o mare putere, Chiar și în dra 
matic reflux fiind - care pe unii îi ponte bucura 
nalv-periculos - vidul potenţial de putere ce ne 
conturează ponte antrena efecte, adesea, ln acu 
ră planetară, Contează, credem, mal puţin "cine 
anume câștigă" - Elţin sau Congresul, Contenză 
însă enorm; pe ce teren anume ne va tranța 
această criză? Se va tranșa exclusiv politic? 
Sau echilibrul forțelor și dezechilibrul acţiu 
nilor va antrena Armata într-o luptă fratricidă? 
Urmărind nolanul de poziţii exprimate se 
poate remarca că oumenii politici responsabjli 
de sonrta statelor se rețin să încă pariuri foarte 
explicite, Po 
ziţiile reținute, voit calme, luate de preşedintele 


lasând presei această plăcere 


Clinton, nu pot ascunde că la Washington se 
ul lui Elţin, Dar nici nu pot 
escamota un adevăr uitat mai ales din 
că America şi 


doreşte un succes 


decembrie 'N9 inconce. Anume. 
Occidentul au o capacitate şi disponibilitate 
„dacă 


|! Au făcut-o cu 


remarcabile de acomodare "și cu dracul 





acesta îi 
Stalin, cu Mao 
escu, lată de ce credem că principala grijă a 


slujeşte interes 


cu Coen 





şescu și recent, cu 


Americii va Îi aceea ca actuala criză să se 








Sub îngrijirea de înaltă competenţă a 


Domnului Dr. Ing. Duiliu Sfinţescu, s-a 


tipărit = şi va apărea în curând - o 
excepțională sub titlul 
Din luptele 


1919.1939" 


culegere de texte 


țineretului român 
"cuprinzând scrieri ale lui 


Corneliu Zelea Codreanu, documente 











privind Mişcarea Legionară (opinii ale 
unor adversari din epocă, comentarii ale 
unor istorici români și străini), precum și 
menograma procesului intentat lui 
Codreanu în Mai 1938, în urma chruiu 
acesta a fost condamnal la zece ani muncă 
silnică și apoi asasinat 

Puținele explicaţii şi comentarii supli- 
mentare lasă intenționat cititorului poi 
bilitatea să-şi formeze singur o opini 
analizând documente ale epocii, fie ele pro 
sau contra. După atâtea decenii de propa- 
pandă antilepionară, susținută prin teroare, 
minciună, clișee stupide și mai ales prin 
lipsa de acees la surse corecte de 
informare, apariţia acestui volum 















conv! lor, 
Cei care vor citi aceste texte de referinţă 





DIN LUPTELE 
TINERETULUI ROMÂN 
1919-1939 


Volumul de faţă, conceput ca o 
contribuţie la restabilirea adevărului 
privitor la istoria României da după 
“intregirea” din 1919, este un răspuns la 
apelul tineretului român de astăzi, care s'a 
ridicat ca prin minune din bezna în care a 
fost cufundat neamul românesc şi care este 
insetat de adevăr. (...) 


Contribuţia prezentată în acest volum 
este esențial limitată lu perioada 
1927-1938, în care a luat fiinţă, s'a 
dezvoltat și a fost întru sfârşit sugrumat un 
fenomen cu totul excepţional: Încercarea 
de renaștere spirituală a neamului nostru, 
cu trezirea din adâncuri mai cu seamă a 
tineretului de atunci, prin Mişcarea 
Legionară iniţiată, clădită și condusă de 
Comeliu Zelea Codreanu. (...) 


Realitatea cu privire la acest episod lu- 
minox și tragic din istoria neamului nostru 
a fost şi este Incă şi astăzi ocultată și cu 
totul falsificată pe toate căile de expresie 
nu numai în țară, dar şi în Occident - şi 
dezvâluirea adevărului este impiedicată cu 





Dr Corneliu Di 











exclunlv pe cnle 
eh 


| ne dozlepe 





donfiyonre și 
politică, Ceea ce nu exclude 
a lui Biţin, Dar nu credem ci de dragul acentuin 





sprijinire di 


vor an (sau impinge) lucrurile plină la conflict 
. Pentru primatul unei denfhşurări pnș 





nice pledează patru argumente 

|, O depenernre violentă n crizei ar putea 
duce la o dezmembrare a Rusiei şi, subuecvent, 
la o serle de conflicte locale. După cum, o atare 
evoluţie ponte duce Ia un război civil fără 
precedent, Chei, să nu ultâm, Rusia posedă mii 
de arme nucleare! Cum s-ar desfăşura un atare 
război într-o astfel de țară superinarmată 
nimeni nu știe, dar îşi ponte imagina cu destulă 
uşurinţă! În această apocaliptică necunoscută 
rezidă, credem, și șansa majoră pentru soluţia 
politică 

2, O variantă cu războaie locale între enti: 
tăţile autonome ale Rusiei ponte "exporta" con- 
flictul la vecini prin cel puţin patru zone: prin 
Baltica și Moldova, înspre Europa; prin Caucaz 
și Asia Centrală, spre lumea musulmană, 

3, După o gravă recesiune mondială, eco- 
nomia americană dă semne de revenire. O 
complicaţie de tip juposlav în fosta Uniune ar 
fi o catastrofă pentru lumea bursei şi ar genera 
un şir de complicații greu de stăpânit, Actualul 
sistem monetar mondial, instabil, atât ar aștepta 
pentru a cădea în colups. 

4, În ciuda reţinerilor când ente vorba de dat 
parale, Occidentul este totuşi interesat în ref 
cerea economică a estului european și în inte 
prarea sa treptată în propriile-i structuri, O evo- 
luţie violentă în Rusia ar compromite, poate, 
un atare proiect, În tot cazul, ar putea impune 
un preţ suplimentar imens, plătit din Occident, 


de a sugera, după mai mult de o jumătate 
de veac şi după evenimente care au 
schimbat faţa lumii, reinstalarea unar 
structuri potrivite cu situaţiile şi vremile 
trecute. Credem Insă că evocarea obiectivă. 
a fenomenului legionar va fi, alături de 
cunoaşterea altor evenimente majore din 
istoria noustră bimilenară, izvar de învă- 
“ țăminte şi imbold de înălțare a Neamului 
Românesc, 


CUVÂNT ÎNAINTB 












TINERETULUI ROMÂN 






















incă aproape necunoscul 


„naționale astăzi 

Reproducemn mai jos câteva fragmente 
prefaţă, semnificative pentru spiritul 
ce n anima! alcătuirea acestui 









AZ. 





îndârjire de aceleași cercuri interesate, În 
papinile ce urmează, tânărul de astăzi și de 
mâine va pâsi o culegere de pânduri, măr 
turii şi manifestări referitoare la Legiune, 
Neam și Dumnezeu, exprimate în scrierile 
lui Corneliu Codreanu, în contextul 
acțiunilor, situaţiilor şi evenimentelor din 
acea epocă din istoria României, 

Pentru a preiutâmpina orice falsă inter 
pretare a rostului acestui volum, fie 
precizat din capul locului că nu este vorba 





sh-] plătească în condiţii de pace 

Duc evident că lumen exterioară nu are 
nici un interes să se ajungă la conflict, este la 
fel de clar că cei cure ar uven cel moi mult de 
plerdut într-o atare entastrofă ar fi Rusia și 
poporul rus, Alei ente și speranţa: în propriul 
interen al Rusiei pentru pace 

Într-o ţară devastată spiritual după șapte 
decenii de dominație comunimtă, lumea politică 
este fonrte preu de evaluat, În mare, exintă trei 
curente de gândire politică: reformatorii 
oocidentalizanţi (azi pro-Piţin), comunigtii și 
naţionuligiii, Dar în vârtejul vieţii politice 
eximtă o multitudine de nuanțe şi suprapuneri 
ce mporene confuzia şi [irâmiţează eșicherul, 
Cu excepţia comuniștilor care dispun de 
mijloace și de experienţă, rentul partidelor sunt 
la primii paşi. 

Din vechea tradiţie rusă - exceptând zonele 
specific culturale unde rușii nu și azi realizări 
de valoare = n mal rămas extrem de puţin, În 
politic, doar atit: setea de a domina pe celălalt 
și supunerea în faţa forței, Prelunte de Ia țari, 
ambele au font duse "pe noi culmi” în acest 
secol, Chiar dacă supunerea în fața forței s-a 
eclipuat acum, aruncând țara în pragul anarhiei, 
de îndată ce ar apare un nucleu de forţă reală, 
coerentă, acest străvechi reflex și-ar reintra 
rapid în drepturi. Dacă naționaliștii visează 
granițele vechiului imperiu țarist şi reomo- 
penizarea Rusiei, iar comuniştii revenirea la 
vremea lui Stalin, ei bine, ambele curente se 
bazează tocmai pe dorința de ordine prin forță, 
pe care tot mul mulţi oameni din popor o 
exprimă Tţiy, Reformist-occidentalizanţii, la 
rându-le, mizează pe "forța libertăţii”. În fond, 
şi reformiști, aidoma naționaliștilor sau 
comuniştilor, doresc revenirea Rusiei “la ceea 
ce a fost odată”, Dar cu alte mijloace: cu cele 
cu care a avut nucces Occidentul, lar aici refor- 
mişti au un alt aliat: setea de a poseda. Bani, 
averi, putere chiar! 

Cât anume va dura actuala criză, cum anume 
se va dezlega eu, cine poate şti? Vom aslata, 


puţin diapus 





















Duiliu SFINȚESCU 


Anul || Nr. 4 (9) 
aprilie 1993 


"EXTREMA' TÂNĂR 





în România nu se poate vorbi da extrema, 
contru-stânga sau centru-dreapta, de pat 
partide interzise ori slobode; E.un haos Al 
cărula se Inluntă doar două grupuri, doar d 
tincto: "axtroma” tânără și “oxtroma” vârstnici 
mână toate posibilităţile de control, extramai 
pantă în diversa partide și deținând po 

n Întreaga societate) a reuşit până acum 
invrăjboască aproape toate forței 
sita au tost zguduite de scii 
Interioare apărute de cala mai multe ori d 
olimina tineretul din compotiția politică. 
"“turbulonți” au tost puși la punct, calomi 
compromiși. 4 






















































e 


probabil, la un mie 
ume, Credem însă că înta 
rinlistă, profund desp 
astăzi Rusia, istoria ui 
pe subntanța din cele d 

de a domina pe alții, do 
Alternativa de tip spiri 
utopiei, încă, Ea se în 
ziţiile ortodox-slavofile luai 
adepții săi, A 

Pentru România, situată | 

flăcări și o Rusie în criză 
sunt mai mult decât reale, 
a crizei și menţinerea 
cratice în distribuirea şi 
Moscova sunt vitale Pe oi, 
variantă de evoluţie a ci 
Occidentului pe care (il 

fi o iluzie, În cel mai bun caz 
avansat, bun pentru ineruAUL 
1917, ca în 1945, și azi p 













ROMÂNIA 








tinere, 
i, de 











Do aceea, sătul do promisiuni false, d 
reprezentanților puterii actuale, o parte d 


au ales o cala 





proprie, După co al fost 





'89, după ce to-au maltratal minarii în P 


DIN LUPTELE 


1910 - 1039 
ţeulepere de tente) 





co și guvernul și opoziția te-au minţit, d 
a lil In sfârșit, 
și paharul s-a umplut, mal poli 
legea adovârului? 










ți 
to acra ot 


VO 
tot telul de maimuțol - 


salva pr tineretului român 
Naţionale. Cu toate că nu exist 


+ (ul Pa 


mici, Codi 
politicienilor 









po pi da trică numal când au 
așa cum Baba-Cloanța 
nu provoacă tremi 


mari, 
Do sperie tinerii, de ca 
II so sint) hapurile statui 
secretari, vea 


sign ! parazitară! 
neril au timp. E: zi | 


"tranzi 











1992, Cehă 


ra sunt cauzele acestei 
partide, ? Nu p 


„pÂlură 


tinere 


AREA 

















































S aprilie 1993 
ntâmp 
a unu 
Zigu Ornea. 
i terară” că di 
ş ma că eram 
i În fond şi 
[ cadaptat, un 
p 1) unei colturi 
i] tura romiină, 
pi ontestării 
4 unt etnicii ale disti stiai 
- sr, pieniia inşilor intelectuali dilemişti 
E, 1 inrerăgea seri ERetul Liber” (nr. 898 din 25 manie), ne 
-- Servește un "menu" ales, compus dintr-un 
E p ă are — interviu dedicat "salvatorului” Per Roman și 
ante despre un articolaş cu chenărel pe contrapagină unde 
ni se face și Nouă olecuţă de “publicitate”. Vom 
Cu articolul cu pricina în care un anume 
4 4D.M. se repede spre noi, ca după un - 
% hap de aurolac și, mai mai să se înțepe, zice 
ke -minescu intelighențieii —„Cuțitele Mişcării domnului Marian Munteanu 
ai sa să pat. ati arătând că p ui sunt ae de ore (719). DI Ţiparu 
d de inescu au lucrat ia opiniei ice” um Vasile 
1 vârf”, prin. imeleetaatilor vaca und SSpra mentalități oaia cărei PU - stvigi vinciare 
solo României. „antliberale și ursalele de dreapta IA Violență” și suspectndu-ne de dorință de 
Reginei Ana, înjurăturile mul, țărănismule legionarismul Poporanis- nare surdă”, citează ca exemplu sem- 
ca și jienirea D-nei 6 au adopta malul nostru adresat bolşevicilor * Vor da în 
j în plus lipsa de 
îi tău” dâmboviţene. 
f in care ani 
$ ari, de exemplu,a 
niată în presa 
ma Nistrului. Cu 
1și scormonitori 
Nr. 977, din 27-28 
b ru week-end) - de, 
d n articolaș intitu- 
”" şi, evident, 
t (invidia!) ce 
şi permite (făcând 
fan Doru Dăncuş 
nii” - "Mişcarea", 
ă bunul său plac 
şi evident citi- 
lşevicilor stând 
mai pot să 
e să priceapă 
vileag întreaga voastră mediocritate, moralitate 
i necinste...”. Uite cine nu putea trăi de grija 
j icilori 
Cu slaba-i potenţă reuşeşte să identifice din 
) rijă în ce ne privește, RER Sari pai A EEox susceptibili de a fi 
$ Informaţia ÎN ietivigeu Migciii 
A af pe se să "distrugă" revistele Dilema, 
ca (i Cuvintul să Cuvintul, 22, să dea la gioale (sic!) lui Petre 
2 tarie SI Mircea Dinescu. Andrei Pleşu, Nicolae 
caţii împănate cu [ie Mir 
Se incrânceiăiăi Mânuitorul de sirenă, din nebăgare îndelun- 
penie, încât nu poți să gată probabil, și citind "Mişcarea” cu ochii 
atenției dumisale. Că de soarta feseniştilor a omis - 
de țigani nu ne-am sperăm nepartizan - multe alte personalități 
i MAR personal. prezente în cadrul mubricii noastre. 
>șuilor ziariști ai Culmea e că, așa atins de “fantasme”, vigi 
e de azi lentul nostru “tânăr liber” i-a încadrat relativ 
eniști într-un grup precis. Ca 
P ei Internaţionale a imn în continuare cealaltă pante a 
22" (Nr. 10 (126) i A va 
n întregime străbătută ale unui membru al "echipei 
"Nu ne naștem ci mai Deci, iată ce declară dl 
emei”. Citind lista redacto- tza papilele ră 
ei!) pricepem în ă je mi-a plăcut o aprecieri 
, abisalei frământări folozii-a o măre personalitate franceză, care 
zidurile GDS-ului. E ap idul socialist s-a închinat în faţa 
un punct, condiţia 
lacţiei dar nu e foarte 
ui lon Negoiţeseu,, 
m ir ascunde vreun sub- + 


presupunem, bărbat) 

tragică” şi anume 
lupă spusele d-lui M. 
n de onentarea Sa 











22" ului pleacă de la... 

vistei (cu cel mai 

a Victoriei), după CU 
Adameşteanu, (Redactor Şef). 


e fnuliiNr. 













4 













































































Franţa, a unei previzibile 
eo în Spania. Pentru că 



















În două ziare se semnalează cazul copilului 
Simion Zidaru, fiul soților Zidaru, cei cu 
“fenomenul”, În Expres” (Anul 4, Nr. 9 (160) 
din 2-8 Martie) un articol documentat relevă 
tratamentul inuman la care este supus copilul, 
iar în "România liberă” (Nr, R90 din & Manie) 
apare o notă cuprinzând apelul disperat al 
bunicii copilului Simion, ce reclamă sprijinui 
autorităților pentru a-și salva nepațelul din 
ghiarele unor itesponsabili 


După ce vreme de trei luni de zile, 
tivul” redacțional al revistei “Puncte cardinale" 
(adică di, Codrescu alias Vasile A. Marian 
alias V.A.M. alias...) s-a străduit să-și depis- 
teze propriile greşeli ortografice (şi nu "greşeli 
de tipar”, cum pe altă pagină se contrazice sin- 
gur di.Codrescu), iată, în sfârşit, lumina cu- 
noașterii s-a pogorât asupra sa. Dacă ar fi 
deschis Biblia, ar fi înţeles mai demult că orice 
cuvânt care înlocuiește numele Domnului se 
scrie cu majusculă. Însă, cum ne aşteptam, 
catehetul corigent nu are bunul simţ să-şi 
recunoască ignoranța și se străduiește stângaci 
să iasă basma curată din marile meandre ale 
ortografiei creștine, susținând că, fiind vorba 
de un curs de popularizare, nu a dorit să-şi 
şocheze cititorii... Urmând “logica” lui R.C., 
Sfânta Scriptură ar fi mult prea “şocantă” pen- 
tru sensibilii cititori contemporani! Doamne, 
iartă-ne! 


"colec- 


- 

Că veni vorba de "Puncte cardinale”. 

Nu ne-au afectat ironiile nătânge presărate 
lunar în paginile acestei reviste, dar ne repugnă 
să ne vedem lăudaţi (!) şi periaţi de același 
Răzvan Codrescu care, după atâtea minciuni și 
insinuări răuvoitoare, comite un articol elogios 
cu privire la publicaţia noastră şi în special la 
Raportul nostru "Fenomenul Pucioasa”, 
În acest context laudativ, di. R.C. este și mai 
dezgustător. În același paragraf în care ne 
laudă, dl. R.C. se referă la Mișcarea Pentru 
România, denumind-o “agitația partidistă a 
d-lui Marian Munteanu”, constatând că “o utilă 
publicaţie de dreapta s-ar putea înfiripa (nu 
neapărat, iată, prin di. Ilie Bădescu)”, 
Mincinosul domn R.C. trebuie să afle că 
"solidul Raport”, “rezultat al unei anchete 
îndrăzneţe și lucide”, “cea mai amplă, mai sis- 
tematică și mai corectă cercetare" (am citat din 
lingușelile adresate nouă) a fost o acţiune 
politică a Mișcării Pentru România, (o acţiune 
"de partid”, deci) coordonată şi dusă la bun 
sfârşit prin efortul structurilor politice ale 
MPR, tocmai de dl. Marian Munteanu. lar 
printre cei care au contribuit la realizarea 
Raportului sunt tocmai studenţii d-lui lie 
Bădescu. 


Domnule Codrescu, ar fi tare bine dacă te-ai 
ocupa în continuare de exerciţiile d-tale de 
admiraţie pentru domnii Pleșu, Sava ş-a.m.d. 
Practică in continuare "naționalismul" a 
paradă cu care înșeli buna credință a unor cil 
tori, fă în continuare jocul internaţionaliştilor 
prin confuzia pe care o creezi. Insultă-ne în 
continuare, scrie minciuni despre noi așa cum 
ai făcut de atâtea ori, dar nu ne mai lăuda! Ne 
este pur şi simplu câtă. 


Presa e tot mai îngrijorată de "agresivitatea" 
rubricii noastre. 

Din păcate nu am găsit nicăieri - dar absolut 
nicăieri - o contestare serioasă, argumentată. 
Nimeni nu a cerut vreun "drept la replică”. 
Nimeni nu a demonstrat în vreun articol că 
mințim sau că nu avem dreptate. E 

Nici nu ar fi avut cum; căci asta îi sperie pe 
jurnaliştii şi politicienii noştri: faptul că avem 

te! 


Nefiind în sp n demonstreze că greşim, 
înjură. N-au : F 
pri) alţii că suntem "violenţi” şi 
“extremiști”. Dar de când este, domnilor, 

adevărul “violent” și "extremist"? 




















4 e Convorbiri 





Vineri, $ martie a.c., Di. Marian 
Munteanu l-a vizitat pe Sfinția Sa Pr, 
Prof. Acad. Dumitru Stăniloae, 


permisiunea de a reda câteva 
fragmente din convorbirea purtată 
cu acest prilej şi consemnată de 
redactorul nostru George Roncea. 

Red, 





(continuare din numărul trecut) 


Marian Munteanu: Noi încercăm să ne 


MM: Cum vedeţi, Părinte, abordarea 
problemei perioadei preromâne sau 
proto-române, tradiţiile dacice? 

Pr.S.: Eu zic aşa: noi suntem proto-lati- 
nitatea. Noi suntem prima latinitate. De ce 
limba română e cea mai apropiată de 
limba latină scrisă? De ce numai regiunea 
aceasta a rămas latină după doar o sută şi 
vreo douăzeci de ani de ocupație imperială 
romană? Îşi lasă un popor așa de repede 
limba sa maternă? 

MM: Deci, poate că dinainte de 
ocupația romană vorbeam o limbă 
asemănătoare cu limba latină vorbită la 
Roma? 

Pr.S.: Da, este foarte posibil. 

A fost lupta între greci şi Troia. După ce 
a fost învinsă Troia, nepotul regelui Priam 
s-a dus și a întemeiat Roma. Deci Roma 
este întemeiată de strămoșii noștri, de 
latinitatea de aici din Răsărit. Căci 
locuitorii Troiei erau tot traci. Bitia, a 
cărei capitală era Troia, era locuită de un 
popor identic cu bessii - cum se numeau 

Sfântul Apostol Pavel în capitolul XVI 
din "Faptele Apostolilor” spune: "Am fost 
la Troia și mi s-a arătat în vis un macedo- 
nean care mi-a spus: Treci în Macedonia 
şi ne ajută”. Și a venit la Filipi cu ucenicii 
săi. După aceea a fost dus la Roma, mai 
târziu, ca prizonier și a propovăduit din 
închisoarea lui creștinismul. 


Romei. 
MM: Deci, inclusiv în perioada creș- 
tinării, limba română are rădăcini aici 


Ş 


E 
îi 
ij 


i 
ti 
et 
















Publicația noastră a cuc 


Duhul care iubește pe Tatăl împreună cu 
El. Dar Tatăl e Tată și Fiul e Fiu. Deci, ia- 
tă învăţătura cea mai logică și care explică 
realitatea. Căci altfel, de unde existența? 
Cine a dat dependenţele E legile acestea, 
cine le-a dat? Trebuie să fie "cineva" dea- 
supra lor și Acesta este Dumnezeul iubirii. 
Fără început și fără sfârșit. Iubirea e la în- 
ceput şi iubirea de Dumnezeu și între 
oameni este idealul spre care tindem. 

MM: Cum înţelegem, atunci legătura 
noastră cu Roma, puternic afirmată în 
cultura noastră în special de la Școala 
Ardeleană încoace? Și, în acest context, 
problema catolicismului? 

Pr.S.: Noi suntem traco-latini. Avem o 
latinitate proprie primordială care nu vine 
de la Roma ci de aici. De ce am rămas po- 
por latin? De ce n-au rămas Asia mică, 
Egiptul? Numai noi am fost de la început 
şi am rezistat până astăzi. 

Apostolul Andrei a predicat în Dobro- 
gea. Şi Scriptura scrie foarte clar că Pavel 
a fost în Macedonia; și Luca și Silla și toți 
au venit cu el. "Pomind cu corabia de la 
Troia, am mers drept la Samotracia, iar a 
doua zi la Neapoli, şi de acolo la Filipi 
care este cea dintâi cetate a acestei părți a 
Macedoniei și colonie romană”. (Fapte, 
cap. XVI) Deci, în Europa Creștinismul 
vine prima dată aici la noi, la dacii aceștia. 
Noi suntem primii creștini din Europa. De 
ce crezi că s-a mutat reşedinţa Imperiului 
de la Roma la Constantinopol? Pentru că 
baza Imperiului Bizantin au fost Balcanii, 

Așa cum ajută astăzi puterea politică pe 


Papa în Serbia, așa l-au ajutat la 1700 


fugeau prin păduri ca să-și păstreze legea. 
Până la urmă unii au acceptat, așa, de 
formă, dar au spus: toală legea să stea pe 
loc! ÎI recunoaștem pe Papa dar legea 
noastră să rămână. Şi au rămas cu Litur- 


şi , 

Samuil Micu, nepotul lui, a trăit la Sibiu 
în prietenie cu fruntașii Bisericii 
Onodoxe. 


nul acelui episcop și aceea a trăit 
într-o fareii te aa ue ta 3 Arlit 





Anul II Nr. 4 (9) 
aprilie 1993 


"ORTODOXIA E VIITORUL OMENIRII" 





Părintele STĂNILOAE 





Pc Maior a trăit la Budapesta și a pro- 
movat cultura general-românească. 

Corifeii Şcolii Ardelene n-au putut trăi 
la Blaj. 2 

Gheorghe Şincai se inspira din cronica- 
rii moldoveni și admira Biserica Ortodoxă 
din Ardeal că are peste 300 de școli pri- 
mare confesionale câtă vreme Blajul 
n-avea decât câteva. 

În seminarul teologic din Blaj multă 
vreme s-a predat în limba latină și ma- 
ghiară - câtă vreme în cel ortodox din 
Sibiu s-a predat numai în limba română. 

MM: Avem tineri în Mişcare care sunt 
greco-catolici și ne înțelegem foarte bine 
cu el. 

Pr.S.: Foarte bine. Să nu ne dezbinăm. 
De fapt spiritualitatea este aceeași. Și ei au 
tot ce a avut Poporul Român din 
totdeauna. 


MM: Deci să trăim în unitate. 

Pr.S.: Sigur. 

MM: Sunt şi unii protestanți - mai 
puţini, ce-i drept - dar sunt. Ne-am gândit 
să nu-i respingem. 

Pr.S.: Trebuie să le arătaţi, cum v-am 
spus, că sectele nu mai au Tainele. Nu-L 
mai au pe Hristos prezent în Taine. Şi 
Hristos este prezent în Taine; în Botez, 
Sfânta Împărtășanie, în toate cele șapte 
Taine. Ei nu le mai au, au numai 
discursuri. 





Să înţeleagă ceea ce este Ortodoxia, 
creştinismul de la începutul Evangheliei. 
Seclele sunt ceva venit din Occident cu 
neînţelegerea pecatnțet lui Hristos în 
Taine, în viaţa noastră și în identitatea 
noastră. Noi ne păstrăm identitatea noastră 
i unitatea noastră. Şi ei trebuie câștigați 
fe încet. Sigur, cu metode de viață su- 
perioară faţă de a lor. Că ei se laudă în ge- 
neral cu trei lucruri: că nu mănâncă came 
de parc, că nu beau vin, că nu înjură. Trei 
lucruri. Dar nu acestea sunt cele mai im- 
portante. Trebuie să simţi mereu că eşti 
păcătos și mereu să vrei să fii mai bun, 
mai bun, mai bun. Dar ei nu au această 
subtilă a binelui. Pentru ei sunt 
doar câteva lucruri exterioare... Această 
mentalitate simplistă s-a dezvoltat în 
America, unde sunt vreo trei sute de secte 
- dacă nu mai multe, N-au tradiţie, n-au 
unitate, n-au op taae, Şi noi să luăm 


MM: Se luptă mulţi acum - în special 
unii intelectuali - pentru “integrarea euro- 


























peană" şi pentru dismania 
credem că națiunea pia pa 
neamurile sunţ lăsate d 
Pr.S.: Nu, nu, cum 
scris în mai multe 
dăm i 
ritualitatea aceasta a ș 
a sentimentului de 
lişti; raționalismul 









uprafață. Nu le. 

adânc; aici este o mare taia 
buie să dăm acest sentii 
dentului și această adăs 
adâncime în care 
infinit. Niciodată nu te 
mai departe. Noi trebuie. 
tului Ortodoxia. 

MM: Găsim mai de. 
european aici în Români; 
parte. 

Pr.S.: Aici, da. Avem 
mult mai mult decât 
Putem să luăm și noi luci 
care le-a realizat. Și Am 
naivă și simplistă în spii 






















MM: Chestiuni tehnice, 
Pr.S.: Da, chestiuni tehn 
putem şi noi să le luăm d 














Forţele naturii și atunci fie 

declanșat fără frână. Ele au un 
lor și trebuie să ţinem se! 
Folosim tehnica atât cât să nu 










da 

Și trebuie să refacem pres! 
nimii. Am văzut în Germania o 
lucrează în fabrici iar 

mașina proprie în satul lor din veci 
și lucrează pământul mai departe, 
rămân și ei legaţi de natură. Să ni 
despărțim de natură, chiar dacă fola 
fabrici moderne; să nu exagerăm, 
ne dau cele ce ne trebuie în mod ese 
Uite că astăzi țăranii primi 
pământul, dar mulți nu se mai. 
lucreze și trăim în mizerie. 
decât să stea la oraș, unde, ni a 
"domni"... Viaţa țărănească. 
complicată decât cea a o 
spunea un țăran din satul meu: 
să dea cu ciocanul și nici cu. 
ziua”. Pe când țăranul câte 
Ce complexă este viaţa lui... 
locul cutare, cum să crească Vilă 
să-i dea iarna, primăvara... 
MM: Toată rânduiala a 

Pr.S.: Ce complexă, ce 
lui! Pe când a muncitorului 
o experiență mai puţin b 
trebuie chiar așa multă 
adus pericolele aceste: 
amenință lumea. 

MM: Părinte, dacă înti, 
desprinde ca o concluzie pet 
mișcare educaţională, 
că mergând pe linia 
trebuie să ne temem... 




























poate fi o greșeală din, 
teologic să afirmăm. 
ortodoxă. 
Pr.S.: Nu, nu poat 
MM: Vă mă 
preocupați să nu 
vedere creștinese şi n 
important  peni 
politicianiştilor 


importanţă. 






























tin Voicescu, de la Biserica Sa X 
Adormirea Maicii Domnului” 
Snintele Sărbători de Paşti, 
eşim și păcătuim prin Îj şi 
"ăuziţi-ne Spre lisus Hristos, spre 


„A temeţi. Pace vouă”, sunt cuvintele pe 
+ Hristos, după Învierea Lui din morţi, 
nosițe şi ucenicilor, este mesajul pascal 

ie pretutindeni și din toate Ne 

avem pace pentru că a înviat Hristos, 

Adevărat a înviat!” Acesta este salutul nos. 
vremea praznicului Sfintelor Paşti, este un 
este numai atât. Este vorba de mărturi- 4 

redință esenţial: Învierea Domnului, 
anurisim noi în Crez: "Şi a înviat a treia zi 
vespre această Înviere ne spune Sf, Pavel: n 
viat, zadamică este atunci propovăduirea 
«e și credința voastră, dar acum P 
| începătură celor adormiţi”, Adevărul și 
xprimate și prin cuvintele troparului 









ui. "Hristos a înviat din morţi cu moartea pe 
din morminte viață dăruindu-le.* 
cmeiul bucuriei noastre, pentru că dacă 
vom învia. În Hristos avem cheia vieţii și. 
os suntem nemuritori. 4 
1m: dar a înviat Hristos cu adevăi 





are omul modem și le poate pune ție bine 
punea un duhovnic al meu, Părintele Toma 
„ui astfel de întrebări și ai îndoieli să nu te 
ercetează Duhul Sfânt. Cu o condiţie, să ai. 
şi să fii cinstit sufletește, să ni ] 
ai minţii. 
nna Filip pe Natanael, care se îndoia i 
Nunnael s-a dus și s-a convins. Domnul 
rcetați Scripturile!” Ba mai mult, 
entului: "Adu degetul tău încoa 
lu mâna ta şi o pune în coasta Mea Ri 
os”, i-a spus lui Toma, În săptămâna. 
î pe Domnul, ca să-L vadă și : 
Pentru strădania lor şi pentru căutarea 
printre altele acest adevăr: *.. 
ade în pământ, nu va muri, 
aduce multă roadă”, Minunea 
»utrezire în mormântul brazădei. 
ra o proorocire în legătură cu EL 
or rămâne în EI având parte cu E 





venii se ajunge numai prin Cruce și | 
pârâţiei Cerurilor sunt în Chipul 
"ct terminus, e poarta Cerului. Prin 
intam: "Crucii tale ne închinăm Hristoa 
lăudăm și o mărim”, 
cu adevărat? Cine este Hristos? 
ni Biserica, vino și-L. vezi în lucrarea. 



























aceea ce bine ca fiecare creștin să 
aibă un fel de îndrumitor sufletesc 
pe care să-l cerceteze și de care să 
se lase învățat. Și e bine să aibă un Părintele Voicescu 
duhovnic, nu mai mulţi. Mărturisirea asta o numea Gala 
Galaction sfânta terapie și e în adevăr 0 sfântă terapie. această 
mărturisire a păcatelor, după care urmează unirea cu Hristos 
prin Sfânta Împărtășanie. Sigur că nu suntem vrednici niciodată 
Ca să ne împărtășim, nici noi, clerul, nici poporul. Nădăjduim la 
mila lui Dumnezeu, trebuie să avem permanent conștiința că nu 
suntem vrednici să ne împărtășim dar să avem și nădejde în 
dragostea lui Dumnezeu. Preotul când cheamă la Sfânta 

Artăşanie zice cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu 
dragoste să vă apropiați. 

- Un gând mai deosebit, o amintire, ne spuneţi de la 
Sărbătorile de Paşti, 12 Ia număr, pe care le-aţi petrecut în 
închisoare? 

- Într-o închisoare din țara noastră, Târgu-Ocna, trecea pe 
tărâmul celălalt, cu zâmbetul pe buze, luându-și la revedere de 
la cei pe care-i lăsa, un tânăr cu viața și sufletul de crin, Valeriu 
Gafencu, nu înainte de a fi alcătuit un imn al Învierii, pe melo- 
dia lui Mihai Lungeanu: "Vă cheamă Domnul slavei la lumină/ 
Vă cheamă mucenicii-n veșnicii/ Fortificaţi Biserica creștină/ 
Cu pietre vii zidite-n temelii// Să crească-n inimile voastre 






























































creştini, luaţi lumină/ Cu sufletul senin purificat/ Veniţi, 
imânzi, gustaţi din Ciniţ E nunta Fiului de Împărat 

În Jilava, prin '49, la "Reduit", doi preoţi au ficut o slujbă de 
Înviere de toată frumuseţea, eram în camerele 9, 12, dădeau una 
într-alta, şi a fost o slujbă de Înviere de toată frumuseţea. Pe 
urmă mi-aduc aminte de sărbătorile Învierii pe care le-am petre- 
cut la Târgu-Ocna. Acolo, în apropiere, se afla un deal, Măgura, 
unde au fost lupte mari în 918, și sus este un Schit. În preajma 
Învierii lumea urca la Schit și noi vedeam de la ferestre, lumi- 
niţe, așa, în serpentine, urcând la Schit, de unde auzeam 
clopotele în fiecare Duminică. Asta a fost o întărire extraordi- 
nară pentru noi. Se auzeau clopotele, se auzeau cântecele, era un 
spectacol care ne dădea putere. Nu mai aveam nici un fel de 
legătură cu lumea de afară, dar prezența acestui Schit Măgura în 
preajma închisorii a însemnat foarte mult. Ceilalți Paști i-am 
petrecut așa într-o celulă pe unde am fost, pe la Aiud, pe ln 
Piteşti, pe la Jilava, așa cum puteam, cu o rugăciune, un gând 
Deci, frate, pot să-ţi spun cu dragoste: "Hristos a înviat!" 
= Și eu vă răspund cu toată inima: "Adevărat a înviat!" |] 


Haralambie |. TEOFIL 
"GAFE" HOMERICE 


ala noastră 
in manualul 








14 Însușirii 
















“ea care la ca punct de plecare spirit 
sprit ui Dumnezeu ca Spirit absolut Sali 
“162 finței dumnezelești inţalegam că. 





um și-L închipue mintea s 
eligioasă și cum ÎI înțelegem din 
+stilă cu toate atributele care revin p 
rea! după chipul și asemănarea lui | 
1 lui Dumnezeu cele mai alese 
tot ce stă în contrazicera cu Id 
9 de însușiri, cele pozitive, . 
! aloate sau atot: atoateştiutor, alo 
atotbun, atotdrept etc. Cea da 
'ormate cu particulele nă, 




















” le cunoaștem pe toate și pa d 





oral, ci pur spirit sau duh Imal 
ȘI Ilber. "Duh este Dumnază 
nchine în duh şi adevăr”, 
(loan 4,24), 
"9 de la spiritualitatea lui Di 
sau ale minţii lul Dumnezeu ori 
Y simțământulul say; însușiri morale. 
Ye. Rațiunea lui Dumnezeu p 
acțiunea sa, este i 
sunt dar cele doi 
noi oamenii, În virtutea. 
» pe Sine în chip d 
e, pentru că tot og există. 
& lui Dumnezeu se vede din 
n neintrerupta Sa purtare dă g 














g mai multe altele și 
înţelegem că 











să, 
rel „(271 


descoperea că , "naţioni 
ișcarea" ar fi ( homerică" ŞI ne 
le notă ia e ra “argumentele” Bora 


lată-l pe primul: “În căutare de material catehetic 
cobetni Bo de ” au descoperit manua- 
lele itului Irineu , cânepa 
le la loc de cinste, în numărul 3/1993 al lor'. 
Sr eră aer a a 
"Sfânta Tradiţie” drept "oj 
Mihălcescu”, aprecii di fă rămâne valabilă 








doar ca o 
Bisericii Ortodoxe” nu sunt, d-le Trocan, 
nimănui!) lar a doua "dovadă": "protesorul teolog 
5 (Și le Pet o pe Fine. fiţi ca 
ri . 
al jul lrineu Mihălcescu era sau nu mason, a lost 


„Atu Kipru cara, pace praecugau 
IRA! scoala L, ablata 
otezate “Cron 

inţă lecţii de religie. 







































Perioada 1940-1989 


Dn 1040 bolşevismul s-a abătut peste Nistru 
] în Basarabia erau 1090 de biserici şi 28 d; 
A. mânăstiri cu peste 1500 de preoți și câlu 

In 1989, mai rămăseseră doar |S0 de biserici, o 
singură mănăstire şi nici 700 de preoţi, Mulţi au 
fost exterminați, alții s-au refugiat în România în 
timp ce peste 200 de biserici au fost demolate, lar 
altele au fost transformate în depozite, restau 
rante, cinematografe, erajduri etc. De asemenea 
au fost desfiinţate şcolile și revistele teologice 
Seminarele teologice de la Ismail și llineţ din 
Bucovina, Muzeul de Istorie și Arheologie bise 
ricească de la Chişinău (cel mai mare din tot 
Regatul Românii) au fost lichidate, iar renumita 
bibliotecă a mănăstirii Noul Neamţ din Chițcani a 
fost arsă în piața publică. 

Din 1944 încoace, învățământul teologic în 
limba română a fost cu desăvârşire întrerupt și, 
timp de jumătate de secol, pentru cele câteva mi- 
lioane de români ortodocși din cuprinsul URSS, 
nu s-a tipărit nici o carte de rugăciuni în limba 
română, nici măcar cu litere rusești. 








Situaţia actuală 
AND Rac da it adorm Etepie 


În acest moment, în Basarabia există două 
structuri bisericeşti ortodoxe românești: 1) 
Episcopia Chișinăului și a Moldovei, subordonată 
Moscovei, condusă de Mitropolitul Vladimir (pe 
numele său laic Nicolai Vasilievici Cantareanu 
din județul Hotin, Comuna Colicăuți) 

2) Mitropolia autonomă a Basarabiei - stil 
vechi - sub autoritatea Patriarhiei Române, în 
frunte cu Episcopul Petru Păduraru de Bălți 
Mitropolia Basarabiei a fast reactivată prin actul 
Patriarhal și Sinodal din 19 decembrie 1992 

n prezent, există un proces constant de 
creștere a numărului comunităților ce aderă la 
fireasca uutoritate a Patriarhiei Roi dar o 
bună pane a credincioșilor români se află încă 
sub autoritatea Patriarahici Moscovei 

Astăzi, în Basarabia există 900 de biserici, iar 
în ultimii 4 ani au fost reactivate 14 mănăstiri 
Mănăstirile sunt re! stub populate; sunt 8 
mănăstiri de maici şi 6 de călugân și nici una nu 
depășește 50 de membri. Cea mai mare şi singura 
care a rezastal pe toi hmpul ocupaţiei este 
mănăstirea Japca, din apropiere de Nistru 
(mănăstire de maici). Se resimte acut lipsa de 
preoți și de personal specializat. Marea majoritate 
a preoțimi: basarabene nu are nici un fel de şcoală 
fiind hirotonisită recent, fără studii, atunci când 
bisericile se redeschideau în masă, Pe de altă 
parte, nici conducerea de până acum a clerului 
din Basarabia nu a manifestat un interes deosebit 
față de această situație. Din punctul lor de vedere, 
biserica este o mașină de stores bani, 
practicându-se în continuare obiceiul birului faţă 
de Moscova 
Astfel, de la fiecare biserică din Basarabia se 

0 anumită taxă, iar în preajma Anului 
re Parohie predă minimum 40 000 de 
într-un fond ce se centralizează direct la 

















Mitropolitului Kiril, Mitropolitul Filaret al 


Minskului, era colaborator al KGB-ului, ca de alt 
fel întreg personalul Departamentului Relaţii 
Extemne, inclusiv portarul 

Trebuie că P 





atriarhul Alexei 

marea maj A 

încă sub anahi 

1920 i-a bleste 

vor col eştia. În 192 

a murit "de inimă rea 
Problema "stiliștilor” 

Ne vom referi în continuare la o chestiune 
pentru a putea fi rezolvată şi clucidată, ar necesi 
O investigaţie mai complexă, cu mijloace care 
nouă nu ne sunt accesibile, 

Este vorba de legăturile ce funcţionează între 
Patriarhia rusă și aşa numiții “stilişti” din 
România, cu centrul la Slătioara, în judeţul 
Suceava. Dacă acţiunile Mitropolitului Vladimir 
pot intra doar cu titlu de supoziție (în lipsa 
“dove: n cadrul operațiunilor KGB de 
menţinere a controlului în România, în ceea ce îl 
privește pe șeful său, Patriarhul Alexei, nu mai 
există nici un dubiu privind adevărata sa subor- 
donare. 
Principala obiecţie a stiliştilor față de Biserica 
Ortodoxă Română o constituie A tt de rit 
vechi, schimbat în 1923. Pe cuprinsul hei 
Biserica funcţionează tot pe stilul vechi, deci 
ivaţia stiliștilor ce nu recunosc autoritatea 
icii Ortodoxe Române este în mod clar 
nejustificată. 

Interesant, în acest context, este sprijinul oferit 
comunităţii din Slătioara (formată, totu: 
cetățeni ai României) de către Pati 
Moscovei prin intermediul Mitropolitului 
Vladimir şi al Mitropoliei Kievului. 

Sunt două aspecte aici, Pe de o pante, comu- 

ităţii din Slătioara i se trimit ajutoare mataeriale 
importante prin Episcopia Cernăuţi, subordonată 
Kievului. O sursă bine informată a cărei identi- 
tate, din motive lesne de înţeles o trecem sub 
tăcere,ne-a confirmat că de la Cernăuţi a fost 
trimis prin Episcopul Onotrei (ucrainean de origi 
ne) un convoi de camioane în primăvara anului 
trecut, cu destinaţia Slătioara, Suceava, unde ar 
exista depozite ce asigură comunităţii rebele 
autonomie îndelungată. 

Ajutoarele de la Patriarhia Rusă trec în genera) 
pe la vama Siret de la gramța cu Ucraina. 
În afara aspectului strict material, ajutorul 
Patnartuei Ruse se manifestă şi sub forma unui 
sprijin cu caracter confesional. Astfel, stiliști din 
Moldova au făcut naveta la "fraţii" lor de sub 
autoniatea Bisericii Ruse, unde au fost primiţi cu 










at pe bol 




























Anul || Nr.4 


aprilie 1993 


SITUAȚIA BISERICII ROMÂNE ÎN BASARAI 


vechea structură” (a “Sistemului Împuterniciților 
pe Treburile Religiunii”) 
Mitropolia Basarabiei nu este recunoscută, cu 
ate că statutul acesteia, depus încă din 
brie 1992 la guvem, are toate uvizele nece- 
de la Ministerul Culturii și Cultelor 
terul Justiţiei și Ministerul Pinanţelor 
mul a refuzat să ja în consi e statutul și 
emită Hotărârea Guvername ar permite 
legiferarea Mitropoliei Basarabiei, deşi zeci de 
mii de cetățeni și-au depus semnătura pe cererile 
adresate guvernului în acest sens și s-au trimis 
scrisori inclusiv Ja O.N.U. și la Comisia 
Internaţională pentru Prevenirea Discriminărilor, 
Credincioşii români din Basarabia, încercând 
să ajute biserica, au înființat în Chişinău “Frăția 
Onodoxă Ştefan cel Mare” însă li s-a refuzat 
recunoaşterea personalității juridice sub pretextul 
că "vor Unirea”. Singurul dintre organismele 
Statului care a contribuit la întărirea Bisericii 
Onodoxe Române din Basarabia a fost Ministerul 














pentru același scop. Dar, între timp, datorită 
devalorizării rublei, numai costul proiectului de 
arhitectură ar depăși | mil. de ruble. În 1993, fon- 
durile de ajutorare ale lui Cultelor 
au fost suspendate din cauza "deficitului buge- 
tar: 


Biserica Ortodoxă de sub autoritatea Patriarhiei 
Române 


nu sunt acoperite nici măcar parţial și în 
Basarabia nu se găsește în general carte în lmba 
română (acum 3 ani fondul de carte din toată 
Basarabia conținea doar 2% cărți în limba română 
şi chiar și acelea erau scrise cu alfabet rusesc. 
Restul - das, = cărți msești). 











(9) 





n 
pe 
Sun oarecum ea 
biţi în Basarabia, ma 
densă populație este 
















Slujbele se oficiază în și 
comunitățile bulgărești 
parohii rusești orăşeneşti: bt 
există o singură biserică. Pe 
URSS, în Basarabia era unică 
la Cunice, pe malul N 
ișmău sunt instalaţi în a 
rică ortodoxă românească din Basa 
pe la 1700 de boierul român Ma 
le-au fost distruse bisericile de căt 
asta nu i-a împiedicat pe lipovi 
rândul lor marea și unica 
românești Mazarache 































Reprezintă o comunitate. 









































gur preot catolic în Chișinău, un leton, 
Riga și care asculta în consecinţă de MI 
de la Ra (comunitatea romano-catoli 
sidera parte a Diocezei Romano-ca 

Riga). Acum au venit alţi preoți dia: 
predică în româneşte şi nu în rusește, 
















braţele deschise. 


Prima acțiune de întemeiere a unui fond de 





Însuşi Mitropolitul stiliştilor din Slătioara, 


carte mmânească aparține Ligii Studenţilor din 





Vlasie Mogârzan, a colindat cu o întreagă suită în 


Universitatea București, care a iniţiat la începutul 





Republica Moldova în toamna lui 1992. 


anului 1990 operațiunea “O carte pentru 


era în scădere, celelalte culte şi 





Mitropolitul Vladimir l-a primit și însoțit ca pe 


Basarabia”. Miile de cărți strânse au alcătuit 





ua înalt oaspete, iar la mănăstirea Răciula din 


primul fond de carte românească al Universității 


adventiștii, penticostalii - au 





zona Călărași-Orhei a hirotonisit un candidat a) 


din Chişinău. Singura bibliotecă din Basarabia și 
prima cu fond de carte în întregime românesc este 


Basarabia, problemele materiale e: 
activitata bisericii ortodoxe dar nu și 





stiliştilor, oferind autoritatea canonică a 
Patnarhiei Moscovei stiliștilor din România. 

In plus, din noiembrie 1992, comunitatea 
stiliștilor din România, la cererea Mitropolitului 
Vlasie, a fost primită în comuniune cu Biserica 
Rusă Ortodoxă din afara Rusiei, prilej cu care s-a 
elaborat Protocolul 704 din care redăm câteva 


pasaje: 

"La sesiunea de astăzi (25 noiembrie/S decem- 
brie - n.n.), petiţionarii au făcut o scurtă trecere în 
revistă a istoriei introducerii Noului Calendar în 
Biserica Ortodoxă Romină, în 1923 și a luptei 
ulterioare de a menţine Vechiul Calendar, luptă 
care a determinat crude persecuții din partea 
regimului comunist și persecuții și mai crude din 
partea Bisericii oficiale de rit nou. 
Astiel, Sinodul Episcopilor Bisericii Ruse 
Onodoxe di iei i 


1) Se 















Biblioteca "Transilvania" din Chişinău, constitui- 
tă în urma unor acţiuni ale Uniunii "Vatra 
R 


Pentru formarea și pregătirea preoților și a per- 
sonalului specializat, Patriarhia Română școlari- 
zează în România (la Sibiu, Iaşi, București 
Neamţ) peste o sută de studenți și seminarişti din 
Basarabia (însă abia peste trei ani aportul lor se 
va putea face simţit în Basarabia). Renumita 
facultate teologică din Chişinău, întemeiată în 
1926, a fost reînființată cum doi ani în cadrul 
Universităţii din Chișinău, iar decanul facultăţii, 

ul protoiereu Petru Buburuz, tace parte din 
Mivopola Basarabiei a B.O. Română. 

Pentru prima oară, studenţii teologi digi 
exclusiv în limba română. Diverse persoane 
naţionalitate rusă ba chiar Vladimur în persoană 
împreună cu o suită de preoți rusefili au încercat 
să blocheze cursurile. Din fericire; Consiliul și 
Senatul Universităţii nu au cedat până acum pre- 
siunilor și tentativelor de înlăturare a Părintelui 
Bul din decan. 








ti din Basarabia 
pulaţie) nu este 
război în 


zeus printre ra i aia 
aa aaa 


secte, după cum vom vedea în continuare 
BAPTIŞTII 
Susțin că au două sute de ca 
cu câteva mii de credincioși 
financiar din afară. 










mai Ş 
Moldova sunt foarte bine 
toate că au doar câteva zeci de 
total de vreo 6000 de ai 
dorința de a numi un rep 
lângă președinția Republicii M 
ta, însuși preşedintele Ui 
Falkenberg s-a aflat în în 
Umunea Confennţelor 
ziua a 7-a - Moldova are do 
Basarabiei. 


Vulcănești - fostul judeţ Isa 
PE? 


CO 


Susţin că au 54 de ei 
uilându-se in târ 
Galbenă 



























DA INTERBELICĂ 


ini țării stă astăzi cu priori- 
omiine. De aceea € bine 

iversarii în această 

responsabilităţile pe 





p espre &miciţia care 

s relațiile româno-ruse, 
int maţiei noastre de azi şi 
es a Moscovei recunoaş- 
& Ni se recomandă să 






















ere u-i supărăm pe cei de la 
şi ține Basarabia. FALS! Politica 
Me România, după 1918, poate fi 
Me AGRESIVITATE BRU- 
i NENTĂ ŞI SUSȚINUTĂ. 
ŢA vei a avut loc pe două mari 

A vieţii politice interne şi planul 
i | >matice 

rearea PCR - acțiune 
a Kominternului. 
ii relaţiilor diplomatice 

- va avea nevoie de o agentură 
mo şi realiza planurile imperia- 
Bi exista, trebuia creată. Aşa a 
. transforma Partidul Socialist 
ai mdul Comunist din România. 
n £ o delegație formată din Gh. 
ho ovici, Al. Dobrogeanu-Gherea, 
în: abian, I. Flueraş, a ajuns în 
E Varşovia. Delegaţia română, 
A fost expulzat din Rusia la 
Bar 
E acordul asupra celor 21 de 
or Internaționala a III-a. lată ce 
r ogramul oricărui partid care 
fc onala Comunistă, trebuie 





dinar al Internaționalei 
I Executiv. (...) 
congreselor LC, pre- 
ului Executiv sunt obli- 
ele cari se țin de LC.” 
esenţial: Internaţion- 
iepartament al Ministerului 
vietice. Astfel, PCA.R. 
nstituții a executivului 
nta lucrurile, reprezen- 
pus în faţa delegaților 
întrebări: 
>mitetului dv. Central 
] 21 de condiții? 
ndiții trebuie adoptate fără 
v. congres? 
iat după întoarcerea dv. în 
Ron Jumanca, Flueraș şi Con- 
n artid? 
uneţi tuturor hotărârilor 
nice şi că-i asiguraţi 
pare şi înţelegere din 


1ESRR 

















a, împreună cu partea CO- 
i române, cu participarea 
i v al Internaționalei Comu- 
istă a noului Comitet Central 
ompusă din comuniști de 







â, imediat după întoarcerea 
ganul central îşi va schimba 
A în mod comunist?” (Arhiva 











mai 1921 P.S... se transforma 
munist din România, în zilele de 
92, la Ploiești, a avut loc Con- 






d.R. este o secțiune a Internaţio- 
ste. E] nu are alte scopuri decât ace- 
malei căreia aparține. 
: şi hotărârile de orice fel ale Înter- 
a Comunistă sunt obligatorii pen- 
bni şi toate comitetele, comisiunile, 
parudului comunist.” (p. 358, Do- 
storia partidului comunist și a 
lorești) 
in problema minorităţilor stipula: 
face 


na naționalităților în România: 










Balcanică, care e locuită de un CON 


al de 





numeroase naţionalităţi ce-şi Vor 
14 Ubenate națională numai în cadrul 
Socialiste Federative a Sfaturilor din 











Za pă Panidul Comunist trebuie: Să 
> Molărkre impotriva anexării violente a 


llruy,."2 decembrie 1923, da Berlin, la Con- - 
p iei Comuniste: Balcanice, - 


n “lea al P.C.d.R.. care prevedea În 


E ALE PROBLEMEI BASARABENE j 





ST ip practic lupta pentru elii 
rea i independența lor națională. > ape e, 
PER, fond 1, mapa 191/1924, p. agp mira ati 


"Revoluţia" de la Tatar-Bunar 
În e de 12-17 


'mbrie 1924, în sudul 
tar-Bunar, Cişmelele, 
um şi în localitatea 






câteva victime: pri- 


Nicol i soția lui, 2 j A 
va alt cast Saca scă şi soția lui, 2 jandareni şi 
pierderi, inclusiv localnici 


armatei a dus și la alte 
i care mizau pe inter- 







La nici o lună, la 12 octombrie 1924, se for- 
mează R.S.S.A. Moldovenească, cu sediul la 


şurat la Harkov în iunie 1928, a definitivat poziția 
referitoare la Basarabia prin următoarea rezoluție: 
"(...) Burghezia română, în scopul justificării 
anexării banditești a Basarabiei, se sileşte să 
dovedească că moldovenii, care formează majori- 
tatea relativă a Basarabiei, sunt români, în timp ce 
populația moldovenească, ea singură se socotește 
şi este chiar în realitate o naţiune deosebită, având 
propria sa cultură şi care luptă împreună cu cele- 
lalte naționalități ale Basarabiei împotriva asupri- 
torului lor naţional şi de clasă, împotriva 
iei române. (...) Partidul ae sia 
sprijine lupta Basarabiei în năzuinţa ei de unire cu 
PAS: VE (Republica Autonomă Sovietică 
Socialistă a Moldovei) (Mușat Ardeleanu, 
România după Marca Unire, p. 607). 












pantă din problema naționalităților din. ur 






P— . Anul IINr. 4 (3 


inter) 
Elaborat și aprobat în 8 august 1924, 
urmând a fi aplicat în luna septembrie 


i prineipiu, s-a e că în toate acțiunile ce 
„avea loc în statele din Balcani, Uniunea 
Sovietică să nu participe oficial, Ajutorul efectiv, 
cu oameni şi mijloace materiale, este dat numai 
„Comuniştii grupaţi în centre, care-și iau 
asupră-și responsabilitatea pentru ei. 
Planul se reduce la următoarele acțiuni: 
Întreaga Românie este împărțită în cinci zone: 


Prima zonă sau cea de Nord, cuprinde raionul 
Bucovina în care drept focare de propagandă și 
Centre pentru viitoarea revoluție se indică: Cemă- 
îi Soc i Pârcani cu direcția gene- 

spre punct central de operaţie apare 
Comeanca, întrucât grupul de acolo are îndato- 
rirea să asvârle în aer podul de pe linia ferată 
Cemăuţi-Paşcani fapt datorită căruia Bucovina va 
rămâne izolată de restul țării. De acolo, înaintarea 
generală de-alungul căii ferate are direcţia spre 
sud, în special spre Iași, unde trebuie să se facă 
legătura cu teritoriul sovietic și anume cu forța 
organizată la Znamenski, în grânarul Basarabiei. 
urmează să treacă peste Nistru 
ceva mai la sud de Raşcola, distanța cea mai 
scurtă între lagoriik și lași. În fruntea - 
tului stă Maevski, cu cartierul general la Suboti 






Drept căi 
atar-Bunar, 


În acest punct sunt pregătite de mai înainte de- 
pozite de muniţiuni și ele apar ca puncte de reuni- 
une ale prietenilor (grupurilor) organizaţi, care 
odată uniți cu Terente, trebuie să înainteze spre 
Galaţi, cu scopul de-al ocupa. Ca loc de concen- 
trare al grupurilor este indicat Ismail-Chilia-Reni, 
de unde urmează să se dea atacul (asupra) Brăilei 
şi Galaţiului. În acest raion trebuie să aibă loc 
evenimente de seamă. Detașamentul de ajutor din 
teritoriul sovietic urmează să treacă granița în 
raionul Olânești-Budaki-Tusla. 


A treia zonă - Sud-Răsărit, cuprinde Dobrogea 
românească și întreaga Silistră. Ca centru al revo- 
Iuţiei este indicat Călărași-Silistra Mânăstirea. În 
aceste puncte se concentrează detașamentele re- 
voltate care, din raionul Călărași-Silistra-Olteniţa, 
urmează să facă demonstraţie la Budești, cu sco- 
pul de a amenința Bucureştiul. În acest raion, 
acţiunea principală va fi desfășurată la răsărit de 
Feteşti, unde trebuie să se rupă calea ferată şi să 
se mineze podul de pe Dunăre, fapt care ar avea 
ca urmare izolarea ținutului de pe lângă Marea 
Neagră de România. În acest raion se pune mare 

în lipoveni care au făgăduit adeziunea lor 

i o parte chiar au intrat în detașamentele lui 

erente. Conducerea acestui grup, împreună cu 

detașamentele sosite dă [Ezispinl sovietic pe 

este încredințată lui Kotovski, supranumii 

Seci ros”. pa e condusă de Godlevski- 
Gadilo, supranumit Gremncevski, 


A patra zooă cuprinde raionul Banat şi Ungaria 
de răsărit. Ca m indică: Danei, Piski 

imeria), Caransebeș. Aici nu este de presupus o 
IS faţă, întrucât acest raion nu prezintă 
strategică. Centrul operativ se 
pe iredentiştii unguri, aaa i 
imțământul lor la un atac comun, 
ind numai i lor naţionale. 














Conducerea penerală 
Esec, Caii Bă 


Basarabia 





lată și cum aprecia |V. Stalin problema 
Basarabiei în Rezoluţia către Comisariatul 
Afacerilor Externe și Armata Roșie din 24 
noiembrie 1924: 

"Ideea rezolvării chestiunii Basarabiei prin 
forța armelor, oprind în acelaşi timp orice 
activitate impotriva Poloniei, cred că esta cea 
mai bună metodă care să dea rezultat în po- 
litica de «strângere a Rusiei». 

„Granițele de est ale Poloniei nu vor fi sufi- 
cient pregătite, în primăvara anului 1925, 
pentru a face posibilă organizarea unei rebe- 
liuni împotriva guvernului polonez, cu speran- 
lă de succes. Acordarea unui ajutor militar 
lorusiei, înainte ca să obțină succese ea 
însăși, ar fi în orice caz de nedorit. 

Dacă Basarabia va fi propagandistic 
pregătită pentru unirea cu Republica 
Socialistă Sovietică Moldovenească 
Autonomă și dacă se va depune etortul nece- 
sar, ocuparea acestei provincii de câtre 
Armata Roșie poate fi realizată cu rapiditate.” 


L] 
Răzvan GARBUR 
























mondial al spionilor, apărută în 

1991 (pug. 211-217). Cum această notă | 
conține 45 dk puncte și lipsa de spațiu nu ne 
ite să le nedăm aici pe toae, am făcut o, 
selecție: : 


Moscova, 2.6.1947 
(Strict secret) 












































































































8 e Politica internaţională 


Anul ÎI Nr. 4 (9) 


aprilie 1993 


"NOUA ORDINE MONDIALĂ" 





Critică și cronologie 





Publicăm În acest numâr traducerea 
stadiului “The New World Order” (Noua 
Ordine Mondială) a! analistului americ 
Prof. Dr. Dennis Laurence Caddy. N 
nea cu larg) împhcaţii în sistemul 
american - şi în prezent cu reverberaţii în 
întreaga lame - este sitoară pe uceiași 
"Ani" conceprală cu-o întreagă familie de 
termeni (Now Age, New Era, New Light 
et). Este un bun prilej de lansare în pagini- 
le revistei noastre a anor dezbateri atât de 
necesare: fre)structurarea câmpului 
geo-palitic mondial, redistribuirea zonelor 
de putere sau întiuență, şi, În acest Context, 
locul. rolul și şansele României precum Și 
corecta orientare a politicii noastre exterhe 


și de apărare națională. ȘI 


Pentru a stăvili agresiunea lui Saddam 
Hussein în Goltul Persic, în 1990, Statele Unite 
au strâns laolaltă peste 20 de naţiuni, realizând 
o alianță unică până atunci, sub egida Naţiu- 
nilor Unite. Suporterii au salutat acest fapt ca 
pe un posibil precedent pentru o "Nouă Ordine 
Mondială”. Presând Congresul să implice 
forțele americane în operaţiunea Furtuna 
Deşertului, președintele Bush descria criza din 
Golf ca pe "o rară oportunitate de a evolua spre 
o perioadă istorică de colaborare. Din aceste 
vremuri tulburi... se poate naște o nouă ordine 
mondială”. 

Termenul de Nouă Ordine Mondială pare să 
însemne că voinţa colectivă a naţiunilor, 
exercitată prin ONU, va fi impusă - prin forță, 
dacă este necesar - pentru a păstra legile 
internaţionale. 

ainte ca americanii să îmbrățişeze totuşi 
conceptul de Nouă Ordine Mondială, ar trebui 
să ne punem o serie de întrebări la care să 
găsim și răspunsuri. Cine poate hotărî cum, 
unde și când trebuie folosite forțele ONU? De 
exemplu, ar fi oare de dorit să invocăm Noua 
Ordine Mondială pentru a elibera Croaţia de 
sub dominaţia sârbă? Şi dacă această Nouă 
Ordine ar decide că trebuie creat un stat 
palestinian, rupt din Israel, și aceasta în ciuda 
obiecţiilor israelienilor? Sau dacă tot Noua 
Ordine Mondială ar decreta un atac al Chinei 
pe motivul încălcării drepturilor omului? Sau 
dacă s-ar ordona o grevă preventivă împotriva 
Coreei de Nord, pentru a-i distruge posibili- 
tățile de a fabrica arme nucleare? 

O cooperare internaţională pentru păstrarea 
păcii şi securităţii este, desigur, binevenită, 
NATO s-a dovedit un exemplu reușit de coo- 
perare regională, neimplicând pierderea iden- 
tităţii nici uneia din cele 16 națiuni membre. 
Dar o Nouă Ordine Mondială n-ar însemna re- 
nunţarea la suveranitatea USA în favoarea unei 
autorități supra-naţionale, riscând astfel institu- 
țiile noastre recunoscute pe plan internațional, 
libertatea și principiile democratice? 

* S-a pus de mai multe ori problema unei 
Noi Ordini Mondiale în secolul nostru, şi 
aceasta dintr-o multitudine de motive, fapt pe 
care îl vom pune în evidență în cronologia care 
urmează. 

1910 - Se înființează Fundaţia Carnegie 
pentru Pacea Internațională 

* Scopul său originar, mărturisit, este "de a 
grăbi abolirea războiului internațional”. Funda- 
ţia se află astăzi în relaţii strânse cu ONU şi cu 
agenţiile sale, ca şi cu alte grupuri militând 
pentru un guvern mondial. 

1912 - Edward Mande! House publică 
PHILIP DRU: ADMINISTRATOR 

* Această lucrare, după cum spune autorul, 
promovează "Socialismul așa cum a fost visat 
de Karl Marx” şi descrie "o raţie” în care 
evenimentele sunt manipulate din spatele 
scenei pentru a răstuma guvernele existente şi 
a le înlocui cu regimuri socialiste. House con- 
chide că eroul romanului este “așa cum i-ar fi 
plăcut lui însuşi să fie”. Ca cel mai de încrede- 
re consilier al preşedintelui Woodrow Wilson, 
pri cf aie ir aci târziu din 
delegaţi A la conj pace de la 
Varia de după ari ai doilea război 
mondial, contribuind la formarea Ligii 


iunilor. 
3 - Woodrow Wilson în cartea sa THE 
FREEDOM 

* "De când am intrat în politică, mulţi oa- 


meni mi-au încredința! opiniile lor. Unii din cei 
mai importanţi oameni din SUA se ten de ceva 
sau de cineva. Ei ştiu că există undeva o 


putere 
atâi de organizată, atâ! de subtilă, de atentă, de 
completă, universală, încât preferă să 





















i 





vorbească în şoaptă atunci când îşi exprimă 
dezaprobarea 

1917 - Statele Unite intră în primul război 
mondial 





* Americanii îl realeg pe preşedintele 
Woodrow Wilson, în parte pentru că nu impli 
case Amenca în război. Odată intrați în război 
Wilson şi-a asumat un rol de lider în plani- 
ficarea unei lumi postbelice. Făurirea Ligii 
Naţiunilor va fi parte integrantă a planului său 

1918 - Rusia "arată drumul” 

* În numărul din 13 ianuarie al lui New York 


World, William Boyce Thompson (director al 
băncii Federal Reserve și membru fondator al 
Consiliului pentru Relaţii Externe) afirma: 
"Rusia ne arată drumul spre mari și impetuoase 
schimbări ale lumii. Nu numai în Rusia decade 
vechea ordine. Există o veche ordine şi în 
America, și aceasta este şi ea pe ducă... mă 
bucur că se întâmplă așa. Privind acele concla- 
ve democratice din Rusia, am simțit că o situa- 
ție similară ar fi binevenită și în Statele Unite” 

1919 - A SOCIAL HISTORY OF THE 
AMERICAN FAMILY, vol. 3, de Arthur 
Calhoun, privită ca un fragment dintr-o serie 
de manuale de serviciu social 

* Volumul 3 include următoarele: "Noua 
perspectivă spune că relația cu societatea este 
mai înaltă şi mai importantă decât cea cu 
familia; familia se întoarce spre vârsta sălbă- 
ticiei, în timp ce statul aparține erei civilizației. 
Individul modern este cetăţean al lumii, slujit 
de lume, iar interesele de familie nu mai pot 
deţine supremaţia..." 

* 30 mai: Proeminente personalităţi britanice 
şi americane cad de acord să se înființeze 
Institutul Regal de Afaceri Internaţionale în 
Anglia și Institutul de Afaceri Internaţionale în 
SUA. Faptul se petrece în cadrul unei întâlniri 
aranjate de Colonelul House, la care participă 
şi fabieni, unul din ei fiind celebrul economist 
John Mayhard Keynes. Doi ani mai târziu, 
colonelul House reorganizează Institutul de 
Afaceri Ințernaţionale sub numele de Consiliul 
pentru Relaţii Externe (CFR). 

1920 - 49 martie: Congresul votează pentru a 
doua oară împotriva intrării Statelor Unite în 
Liga Naţiunilor 

1922 - 15 decembrie: CFR susține ideea unui 
guvern mondial 

* Philip Kerr, scriind pentru revista CER, 
Foreign Affairs, afirmă: "Nu poate exista pace 
sau pi itate pentru omenire atâta timp cât 
(pământul) rămâne împărțit în 50 sau 60 de 
state independente... atâta vreme cât nu se 
creează un sistem internaţional care să pună 
capăt incidentelor diplomatice pe care le 
provoacă fiecare naţiune pentru a-și asigura 
securitatea... Adevărata problemă este astăzi 
cea a unui guvern mondial”. 

1923 - Colonelul House despre război și 


* House afirmă în Foreign Affairs: "Dacă 
războiul n-ar fi venit în 1914 într-o formă 
exagerată, feroce, ideea unei asocieri a 
naţiunilor ar fi rămas probabil latentă, căci 
marile reforme se materializează mai ales în 
vremuri de mari răsturnări umane... Dacă legea 
şi ordinea funcționează în state, nu există nici 
un motiv ca ele să nu funcţioneze şi între 
state”. 

1928 - Este publicată THE OPEN 
CONSPIRACY: BLUE PRINTS FOR A 
WORLD REVOLUTION, de H.G. Wells 

* Un socialist fabian, H.G. Wells, scrie: 
"Lumea politică a Conspiraţiei Deschise 
trebuie să slăbească, să încorporeze şi să 
înlăture guvernele existente... Conspirația 
Deschisă este succesorul natural al entuzias- 
melor socialiste și comuniste; poate fi con- 
trolată de Moscova chiar înainte de a fi 
controlată de New York... Caracterul 
Conspiraţiei Deschise va fi etalat acum în 
totalitatea sa... Va fi o religie mondială. 
Această mare masă dezlănţuită, asimilând 
grupuri și societăți, va încerca în mod evident 
să înghită întreaga populaţie a lumii şi să 
devină o nouă comunitate umană..." 


1931 - iti că mi 
m mă pei Pe 0 ERE E 


* Adresându-se Comiterului din Moscova, 
1coreți matii, e Manuilski afirmă: “Într-o 
zi, vom cea mai spectaculoasă mișcare 
pacifistă pe care a văzut-o vreodată această lu- 
me. Țările capitaliste, stupide și decadente... 
vor cădea în capcana oferită de posibilitatea de 
a-şi face noi prieteni... Clipa noastră va sosi în 





DENNIS L. CUDDY 





vreo 30-40 de ani... Burghezia trebuie legănată 
într-un sentiment de securitate” 

1932 - Noi cărţi pledează pentru Noua 
Ordine Mondială 

+ Toward Soviet America de William Z 
Foster. Conducător al Partidului Comunist din 
SUA, Foster spune că un Departament Na- 
țional pentru Educaţie ar fi unul din mijloacele 
de a dezvolta o nouă societate socialistă în 
SUA 

* The New World Order de F.S. Marvin: 
Marvin descrie Liga Naţiunilor ca pe o primă 
încercare de Nouă Ordine Mondială şi spune că 
"naționalitatea trebuie să se situeze după reven- 
dicările umanității ca întreg.“ 

* Brave New World de Aldous Huxley, 
cunoscutul romancier şi eseist englez. În ce- 
lebra sa lucrare, Huxley satirizează lumea 
mecanică a viitorului, în care tehnologia înlo- 
cuieşte multe din activităţile zilnice ale fiin- 
țelor umane. 


1933 - Este publicat primul HUMANIST 
MANIFESTO 


* Coautorul, John Dewey, important filosof 
şi educator, cheamă la o sinteză a tuturor reli- 
giilor şi "o ordine economică socializată şi 
cooperativă”. 

* The Shape of Things to Come de H.G, 
Wells: Wells prezice că va izbucni un al doilea 
război mondial în jurul anului 1940, având la 
origine un conflict germano-polonez. După 
1945, securitatea publică va fi tot mai ame- 
ninţată în zonele "infectate criminal“. Planul 
pentru un “Stat Mondial Modem” va reuși la 
cea de-a treia tentativă (în jur de 1980), Şi va 
avea ca punct de plecare ceva petrecut în 
Basra, Irak, În acest moment, afirmă cartea, 
"Rusia este gata să asimileze. Este domică să 
asimileze”. Deși mondial "se pregătea 
de câţiva Pip aa i oamenii s-au temut de 
el şi au murmurat fără încetare, n-a fost 
întâmpinat nicăieri de o i ta.” 

1934 - Alte lucrări despre Noua Ordine 


* În The Extemalization of the Hierarchy, de 
Alice Bailey, ocultista (care folosea sintagma 
"puncte de lumină” în conexiune cu un "Nou 
Grup de Slujitori ai Lumii”) afirmă că anul 
1934 marchează începutul "organizării 
bărbaţilor şi femeilor... o muncă de grup pentru 
o nouă ordine... (cu) progresul definit prin 
muncă... lucrarea Frăției... Forţelor Luminii... 
(şi) din spolierea tuturor culturilor și 
civilizaţiilor existente, trebuie să construim o 
nouă ordine mondială." Lucrarea este publicată 
de Lucis Trust, fosta Lucifer Publishing 
Company. . 

* Experiment in Autobiography de H.G. 
Wells. Autorul scrie că "organizarea a ceea ce 
numeam Conspirația Deschisă... care în cele 
din urmă asigură serviciile de instruire, direc- 
ționare a publicului și coercitive pentru întrea- 
ga lume, este sarcina imediată... un stat mon- 
dial organizat apare în o sută de locuri... 
Apariţia sa poate fi foarte rapidă, dacă un 
accident o precipită... Câteodată am impresia 
că va fi precedată de generații de educaţie şi 
propagandă... Planurile de sinteză politică par 
să devină tot mai îndrăznețe şi extensive... 
Trebuie să existe o credinţă şi o lege comune 
pentru întreaga omenire... Principala bătălie 
este cea educaţională." 

* Într-o declaraţie publică, Willard Givens, 
care va deveni mai târziu secretar executiv al 
Asociaţiei Naţionale pentru Educaţie, spunea: 
"Acest laissez-faire muribund trebuie să fie 
distrus complet, iar noi toţi, inclusiv "pro- 
prietarii”, trebuie să ne supunem unui control 
social mai sever... Vom încerca o distribuţie 
echitabilă a veniturilor... lar funcţia majoră a 
şcolii va fi orientarea socială a individului. Este 
necesar ca aceasta să-l facă să înțeleagă 
tranziţia spre o nouă ordine socială.” 

1939 - Noua Ordine Mondială proclamată în 
numeroase publicații 

* Hitler vorbește de Hermann Rauschning: 
autorul susține că Hitler personal i-ar fi spus că 
“prin noțiunea de rasă, naţional-socialismul 
(Nazismul) se va folosi de propria sa revoluţie 
pentru a instaura o nouă ordine mondială," 

* Peace News: în numărul din 19 mai, 
această icaţie londoneză "Planuri 
pentru o federaţie mondială democratică, 









LA] 


nemilitară și atotcupei 
Americană pentru tn (3 

* Discurs al hui Je, 
deveni mai târziu 
octombrie, Dalles progua 
conducă tranziția spre 
mai puţin independerie, 
într-o ligă sau uniune fe 

* Discurs al " 
decembrie, Papa subiii 
siderate esenţiale pentr. 
ardini mondiale. 

* World Order (Civit 
Curtis: această lucrare de 9 
numită temelia oricăi 
ordine. Lucrarea exami 
și conchide că un sistern ei 
însemne decât organizărea aa 
totalitatea ei într-o comuni 

1940 - Alte scrieri pop 
de Nouă Ordine Mondială 

- The New World Or 
Wells propune un "stat 
o "nouă ordine mondială“ 
mocraţiile socialiste”, EP 
"recrutarea universală p 
declară că ” 
maladia lumii.” Tot el conțin 
manifestă a unui control mân 
să elimine războiul și 
mai puţin admisă a unui contr 
vieţii economice şi biologice 
aspecte ale unuia şi aceluiași 
că acestea ar putea fi înfăptuite, 
universală” și prin 

- The New World 


















































__* "Noua Ordine Mondială: o 
japoneză”: acest articol, scris. 
yusawa, este publicat în ediția 


A 
revistei 
ional Record: 













- The p 

decembrie, într-un articol intitulat "O 

ordine mondială”, John G. Alexander 
A sală 


„1941 - Alte lucrări despre Noua Q 
Mondială P 













Mumford, teologul Reinhold Nii 
cartea conține următoarea decla 
universală nu poate fi fondată deci 
oamenilor sub o singură lege şi 
guvem... Toate statele, reduse 
trebuie să se alinieze legii statu 
noua ordine... atunci când va 
naţionalismului, iar absurda ar 
actuale va fi în sfârşit demol. 
trebuie să fie o credință comun 
etnico-religios.” 

* "Noua ordine mondială"; 
MJ. Bonn, apărut în ediția din 
Academiei Americane de 
Sociale, şi în care se afirmă 
naţională înseamnă anarhie intej 
deliberată... Mă îndoiesc că o 
de miine va fi socialistă 
Probabil că nu va fi nici în 
altul... Geniul Istoriei nu n 



































































vigoare ăi 
* Tot pe 24 octomb 

(Idaho) introduce 

Senatului SUA s-o în 






















ări cer 


un guvem mondial 
n Amencană pentru Educaţie: fosta 

A ție Progresivă adresează 
A area la "stabilirea unei 
w ale, o ordine în care 
tie subordonată 

în care statutul 
M e] puţin egal cu cel 
h a Scopul ar fi 
d 


1 de instruire care să 
N veligent... Şcoala ar 
[] de experimentare în 
w iți prin persuasiune: 
e 
[e ci lumi unite: această 
. 1 eforturile unor 
v urecţia promovării unui 
pr Printre asociaţiile 
p deraliştii Mone 


nul din me 
»r fiind Terry Sanford, 





arul din iulie al revistei 
Sir Harold Butler vede 
Fu O nouă ontine mondială" 

În ce măsură poate fi 
ini care de secole se 
[a altor națiuni? În 
hspuse să-şi sacrifice o 

anitate, sacrificiu fără de 
uniune economică sau 
Dincolo de confuzia care 


























A ntur o nouă lume... care 
A ul spre o nouă ordine... 
7 »u prinde să reanimeze 
- EI va renega războiul, 
E ccât în scopul apărării 
în vor naşte cu adevărat 





mai fi paralizate de 
printr-o credință comună." 

y, preşedintele UNESCO şi 
Ş cere o politică energică 
în NESCO: Its Purpose and Its 
Ph rmă: "Astfel, deşi orice 
p 1 a reproducerii umane 
tor ind vreme imposibilă din 
pu politic şi psihologic, ar fi 
în UNESCO să vadă că 
pri te examinată cu cea mai 
m inia publică este informată 
as uni care deși par astăzi de 
n irziu pot părea cel puţin 
Br 


* Preliminary Draft of a World Constitution, 
pub crt Hutchins, Mortimer, 

Tugwell şi alţii, pledează 
fer regională, care să deschidă 





dru jerație mondială sau un 
pm Anglia find încorporată Într-o 
ode nă. Constituţia propune un 
“c N 'al” şi o "Cameră a Gar- 
den ntărească legile lumii. Ea 
ul ca și un "Preambul” în care 
d " să-şi predea tot armamentul 
pr "al și care specifică și dreptul 
e Federale Mondiale” de a 
pri. privată pentru uz federal. 


1949 - George Orwell publică 1984 
4 a clasică, Orwell descrie un 
lim N cak” și conceptul de 
Acestea sunt exemplificate În 
udului”; "Războiul înseamnă 
inseamnă sclavie, Ignoranța 
ic. e” Orwell spune că "Newspeak 
; pentru nevoile ideologice ale 
- SO so alismul englez”, iar "Marele 
în czintă nici eşuatul nazism 
"munismul rusesc care Va eșua şi 
care controlează minţile 
"najul principal O'Brien 
1] doreşte puterea doar pentru 
E folos... Dacă vrei o imagine a 
E "dcște-te la o cizmă stâlcind o faţă 

















totdeauna.” 
d "ie. optsprezece membri ai Senatului 
lor Unite sprijină 56, cerând ca 
4 fie restructurată sub forma unei 
ţii mondiale, 
1950 - Subcomi 
Eatere 2e 


He,,,ePruarie: Acest subcomitet introduce: 
Ban, + 06 care începe astiel:"Pe de altă 
„ jehiru a realiza pacea şi justiția 

pe actuala Cartă ONU trebuie înlocuită 
„“Yărată constituţie a guvernului. 

Documentul a fost pregătit de 
Adler, Tugwell şi alţii, iar rezoluția a 








fost introdusă în Senat | septei 
la 13 
Se peuuiăfăi Glen Taylor oribil aţă 
xander A! (Wisconsin) a numit-o "un 


rezultat care ar fi de do, A 
spus: “Înţeleg că rit în mod sincer" şi 


Naţiunilor Unite, combinată 
cu 
ordini.” Senatorul "Taj E AA Unei nai 
e A Suveranitate ilA 
Re RIN mondiale, ca să-i grin anl 

ceapă taxe e -i asi i 
pe rea E axe care să-i asigure un sprijin 
* 17 februarie: Me 

Viata. olethe | mbrul CER James P, 
Unite şi fiul bancherului 


Rezervele federale, declară subcomitetului: » 


i... Pe scurt, este de preferat să exercităm 
presiuni fără a ataca sala prestigiul Uniunii 
Sovietice, pentru a-i permite acesteia să se 
retragă în demnitate..." La 12 aprilie, 
preşedintele Harry Truman scrie Consiliului de 
Securitate Naţională, cerând "informaţii 
Suplimentare asupra consecinţelor 
Concluziilor”, afirmând ulterior: "Doresc să nu 
se dea publicităţii acest raport fără aprobarea 
mea. 


1952 - 12 aprilie: John Foster Dullea 
va deveni mai târziu Secretar de Stat) dee 


* Un amendament al Senatului, propus de 
senatorul John Bricker, ar fi stipulat că nici un 
tratat nu poate înlocui Constituţia, dar a fost 
ie, la diferenţă de un vot, 

= Prințul Iuliana 
= soţul reginei 

* Regina este printre primii susținători ai 
"Cetăţenilor planetari” în anii "70, Numeroşi 
americani de frunte au fost "Bliderbergeri”, 
dintre care Dean Acheson, Christian Herter, 
Dean Rusk, Robert Meeniit, George Ball, 
Henry Kissinger şi Gerald 

1959 - CFR-ul cere o Nouă Ordine 


* "Studiul nr.7”, apărut la 25 noiembrie, 
pleda pentru "o nouă ordine mondială (care) 
trebuie să răspundă aspirațiilor de pace, de 
schimbare socială şi economică... o ordine 
intemaţională... curpinzând şi statele care se 
autodeclară 'socialiste' (comuniste)." 

*» Apare The West in Crisis: Autorul, James 
Warburg, proclamă că "o ordine mondială fără 
o lege mondială este un anacronism... o lume 
care nu reuşeşte să stabilească o lege între 
statele-naţiune, nu poate continua să existe. 
Trăim într-o periculoasă perioadă de tranziţie 
de la o eră a deplinei suveranităţi a sta- 
tului-naţiune, la o eră a unui guvem mondial... 
(şi) a unei căutări deliberate a mijloacelor și 
metodelor prin care copiii americani pot fi 
educați în aşa fel încât să devină nu numai 
cetățeni responsabili ai Statelor Unite, ci ai 





analizează 
Sepia atitudinile fiecărui grup dintr-o 
naţiune. Potrivit foiletonistei Edith Roosevelt, 
"o lectură a revistei trimestriale a fundaţiei, 
International arată că principalul 
său obiectiv este URSS în 
organizaţii internaţionale, Biroul Departa- 
mentului de Stat pentru Organizaţii şi Aer 
Internaţionale fiind cel care coordoneazi 
. 


1960 - Se publică "Problema tehnică a 


* Studiul sponsorizat de Institutui pentru 
o Ordine Ierom, ar print sute e 
numără Jerome Wiesner (membru CFR şi 


al telui 
isholm (fost lider al 
Kennedy); Brock ni ru Sănătate) şi 


niversity). Wiesner red Heat A ee 
Dai reacţie poriti Pg mere 
oficiale de de ci sa 


de o lege 





„* 9 septembrie: Preşe: 
dintele Eisenhower sem 
nează Rezoluţia 170, pro 
movând conceptul unei 
Uniuni Aţlantice federale 
Polister şi trezorierul Comi- 
tetului Uniunii Atlantice, 
Elmo Roper, au declarat 
ulterior în copul nostru 
este un guvern al lumii în. 
tregi”: "Este tot mai evident 
că primul pas spre un gu 
Vern mondial nu poate fi 
făcut până nu avansâm pe 
patru fronturi: econotnic, 
militar, politic și social. Din 
fericire, economicul a venit 
primul şi a fost un pas 
foarte pozitiv. Urmează mi 
litarul, care trebuie să fie un 
pas defensiv. Apoi va veni 
politicul, iar socialul va ur- 
ma organizarea politică." 

1961 - 





de 
Stat făurește un plan de 
lare a tuturor națiu- 

nilor și înarmare a ONU 
* Documentul nr.7277 al 
Departamentului de Stat 
este intitulat "Eliberarea de 


































BI A CRITIQUE AND CHRONOLOGY 


BI 8! DENNIS L. CUDDY. Ph0 




















































război: Programul SUA 
pentru o dezarmare generală și completă şi o 
lume pașnică." Acesta detaliază un plan în trei 
stadii, care urmăreşte dezarmarea tuturor 
naţiunilor, înarmarea ONU şi un stadiu final în 
care "nici un stat nu va mai deţine putere 
militară pentru a ataca Forța Pacifistă a ONU, 
întărită progresiv." 


1962 - Noi apeluri pentru un federalism 
mondial 


* Într-un studiu numit "O lume controlată 
efectiv de Naţiunile Unite” Lincoln 
Bloomfield, un membru CFR, afirmă: ”... dacă 
dinamica comunistă ar slăbi puternic, 
Occidentul ar putea pierde orice impuls pe care 
îl avea de a construi un guvem mondial.“ 

* The Future of Federalism: Autorul, Nelson 
Rockefeller, odată guvernator al New 
Yorkului, spune că evenimentele curente cer cu 
stringenţă "o nouă ordine mondială”, căci 
vechea ordine se fărâmiţează, și "o ordine nouă 
şi liberă luptă să se nască.” Rockefeller 
continuă: "Există o febră a naţionalismului... 
(însă) statul-naţiune este tot mai puţin capabil 
să-şi îndeplinească sarcinile politice inter- 
naţionale... lată câteva din motivele care ne 
presează viguros spre făurirea adevărată a unci 
noi ordini mondiale... cu credința noastră 
devotată în frăția umană... Poate că vom pune 
mai curând decât credem bazele unei structuri 
federale a unci lumi libere." 

1967 - Richard Nixon militează pentru o 
Nouă Ordine Mondială 

* În "Asia după Vietnam”, din numărul din 
octombrie al Foreign Affairs Nixon scrie 
despre predispoziția naţiunilor "de a iniţia 
aproprieri regionale în funcţie de nevoile 
dezvoltării, tinzând spre o nouă ordine 
mondială." 

* În To Seek A Newer World, Robert 
Kennedy proclamă că "toţi vom fi judecaţi în 
cele din urmă... după efortul depus la 
construirea unei noi societăți.” 

1968 - Richand Gandner, fost asistent delegat 
al Secretarului de Stat, pledează pentru un 


a 

SE ei eur Unite şi 
formule alternative - lungul drum spre o ordine 
mondială”, Gardner afirmă: "Pe scurt, ar fi de 
preferat să clădim 'casa noastră a ordinii mon- 
diale' de jos în sus şi nu de sus în jos. Va arăta 
ca o mare, 'gălăgioasă, zumzăitoare confuzie”, 
ca să folosesc faimoasa descripţie a realității a 
lui William James, dar sfârşitul dă târcoale 
suveranităţii naţionale, crodând-o fărâma cu 
farâmă, ându-ne mai puternic să făurim 
o ordine mondială decât un atac frontal de 
modă veche.” (Gandner face aceeași afirmaţie 
şi într-un articol ulterior, "Lungul drum spre o 
ordine mondială”, apărut în numărul din aprilie 
1974 al Foreign Affairs). 
* Agenţia SUA pentru Dezarmare scoale un 
document cu utlul "Controlul armamentului şi 
securitatea națională”, în care se afirmă: "Din 
1959 scopul admis al negocierilor a test 
dezarmarea generală şi completă, adica 
eliminarea totală a armamentului și forțelor 
armate, cu excepţ celor necesare pentru 
i ordinii interne în stale şi pentru 
e vie ale alde: e can ot 

efectua aceste redi „se va 
dezvolta o forţă de pace a Naţiunilor Unite, 
care, în momentul când planul va fi dus la 


îndeplinire, va fi atât de puternică încât nici o 
naţiune nu o va putea ataca.” (Agenţia SUA 
pentru Dezarmare a fost fondată în septembrie 
1961; dar "Studiul nr.7" al CFR; menţionat 
anterior, a fost publicat în 1959) 

* 26 iulie: Nelson Rockefeller promite să 
sprijine Noua Ordine Mondială. Într-un 
Associated Press, Rockefeller afirmă că "în 
calitate de preşedinte, va lupta pentru crearea 
internaţională a unei noi ordini mondiale.” 


* În parte, rezoluția conține următoarele: "O 
asociere cu acest scop a naţiunilor democratice 
din comunitatea Atlantică, care vor să creeze o 
Uniune Atlantică în cadrul ONU, ar reduce 
costurile defensivei comune, ar asigura o 
monedă stabilă... fiind necesară în acelaşi timp 
o declaraţie că țelul popoarelor lor este de a 
transforma prezenta alianţă într-o uniune 
federală.” 


1970 - Responsabilii cu şi mass 

* În "Gândind asupra unei Noi Ordini 
Mondiale pentru decada 1990” de lan Baldwin 
jr., se afirmă că "Fondul pentru o Lege 
Mondială a început un program de cercetare şi 
educaţie de amploare mondială care va în- 
troduce o disciplină nouă - ordinea mondială - 
în planurile de învăţământ din toată lumea... 
concentrându-și energiile asupra impunerii 
unor concepte mondiale de bază în mass 
media, și aceasta din nou la un nivel mondial” 
Acest articol apare în ediția din ianuarie a War 
Peace Report, publicat de Centrul pentru Studii 
Război Pace. 

1972 - Preşedintele Nixon vizitează China 

* Toastând pentru premierul chinez Chu 
En-lai, fostul membru CER, acum președinte, 
exprimă "speranţa că fiecare din noi îşi va 
aduce contribuția la construirea unei noi ondini 
mondiale.” 

» Nixon cere oficial să se pună capăt 
Suveranii Individuale. Vorbind despre 
apariţia unui guvern mondial, la 18 mai, Roy 
M. Ash, directorul Oficiului de Management și 
Bugei, declară că "în două decenii, va fi creat 
cadrul instituţional pentru o comunitate eco 
nomică mondială... (şi) aspectele suveranităţii 
individuale vor fi înlocuite de o autoritate 


ională. 
"Sa! Gomisia Tilaerală este întemeia 

* Bancherul David Moca ăn 

anizează noul corp privat. Rockefeller ! 
ir pe Zbigniew Brzezinski, mai târziu 
consilier cu probleme de securitate naţională, 
ca prim director al Sprint, şi îl invită pe 
Jimmy Carter să devină membru fondator, 

* Este publicat Humanist Manifesto II: 
"Secolul următor poate și trebuie să fie un 
secol umanist... stăm în pragul unei noi ere... o 
societate seculară la scară Aia 
non-teişti, începem cu fiinţele umane 
st masi cu natura şi nu cu divinitatea... 












10 e Doctrina economică 


PROTECȚIONISMUL 


erioada actuală, de tranziţie, se societăţii românești de la mijlocul vea 
caracterizează printr-un deficit acut  cului trecut (pașoptiștii, unioniști) era 
de idei în domeniul economie, În aproape în întregime adeptă a libera- 


lismului economic. Ţelurile conducăto- 


rilor politici de atunci erau realizarea 


lipsa unei teorii economice coerente, se 
4 încearcă depăşirea crizei prin crearea de 
noi mecanisme şi pârghii economice, 
financiare şi monetare, prin luarea de 
măsuri administrative sterile, care nu au 
nici pe departe efectele scontate, Recesiu- 
nea în care se află de mai mult timp 
economia mondială, a fost accentuată de 
prăbușirea sistemului comunist din Europa 
de Est. Statele foste comuniste nu au 
devenit, aşa cum se așteptau business- 
manii occidentali, debușee pentru măr- 
furile lor. Dimpotrivă, evoluţiile impre- 
vizibile ale acestor țări crează confuzie și 
teamă în cercurile investitorilor din țările 
dezvoltate, fapt ce împiedică pătrunderea 
mărfurilor şi capitalurilor străine în re- 
giunea de răsărit a Europei. 

Se simte tot mai mult nevoia elaborării 
unei noi paradigme în economie. Cele mai 
interesate în realizarea acestui demers sunt 
(sau ar trebui să fie) țările în curs de dez- 
voltare, țările lumii a treia, care sunt 
totodată și cele mai afectate de criza 
mondială. În cudrul acestui curent se 
înscrie și lucrarea economistului român 
Mihail Manoilescu - "Teoria protecţio- 
nismului şi a schimbului internațional”, 
Deşi scrisă acum o jumătate de secol, 
carnea își păstrează actualitatea, multe din 
ideile lui Manoilescu regăsindu-se în 
teoria dominaţiei economice și a schim- 
bului inegal, aprofundată, printre alții, de 
Fr. Peroux, A. Tiano şi de economistul 
sud-american Raul Prebisch. De aseme- 
nea, Andr Pittre în "Histoire de la penste 

economigque ei analyse des theories 
contemporaines”, enumeră printre cele 
mai valoroase lucrări economice apărute 
de-a lungul timpului și cartea lui 
Manoilescu, fiind dealtfel singura cu care 
figurează gândirea economică românească 
aici. Teoria economistului român s-a bu- 


= curat de o largă recunoaștere, mai ales în 
isa a treia. Ţările Americii Latine 


( sua, Brazilia, Chile) şi-au funda- 
ei opiu 2 de industrializare pe 
teoria protecţionismului elaborată de 
Manoilescu. Combătând ideile ! liberului 
schimb, care asigură avantaje doar: pentru 
țările industrializate, M. Manoilescu a 
deveni! apărătorul naţiunilor mici, situân- 
du-se pe pozițiile unui protecționism de- 
fensiy, care să stimuleze industria proprie, 


Unirii Principatelor şi obţinerea Inde 
pendenţei. Industrializarea ţării şi proble- 
mele economice ocupau un loc secundar. 
Aşa se face că în 1875 se încheie Conven- 
ţia comercială cu Austro-Ungaria, prin 
care cele două state îşi acordau reciproc 
clauza naţiunii celei mai favorizate. În 
plan politic, convenţia a reprezentat un 
succes; se recunoștea dreptul României de 
a încheia convenţii cu alte state - în baza 
statutului de autonomie - drept contestat 
de Imperiul Otoman, se întăreau totodată 
legăturile cu Transilvania, legături ce 
puteau conduce la o revigorare a 
sentimentului național românesc dincolo 
de Carpaţi. De asemenea, se urmărea 
asigurarea unei pieţe stabile pentru 
desfacerea cerealelor și a altor produse 
agricole româneşti, în condiţiile unei tot 
mai acute crize agrare. Din punct de 
vedere economic însă, aplicarea conven- 
ției a adus ţara în pragul dezastrului, 
Puţina industrie ce se înfiripase în 
România, a fost "măturată” de concurenţa 
produselor industriale austriece. Micii 
meseriași şi industriaşii români au fost 
ruinaţi. Singurii care realizau un anumit 
beneficiu erau marii producători funciari. 
Comerţul exterior al României înregistra 0 
situaţie anormală (se exportau grâne și 
piei de animale și se importau făină, pro- 
duse textile şi de pielărie). Se auzeau tot 
mai multe voci care cereau denunțarea 
convenției, 

A.D, Xenopol afirma că "susţinerea 
ideilor liber-schimbiste la noi în țară este 
un adevărat act de trădare naţională”. 
Astfel în 1886, Convenţia nu mai este 
reînnoită şi se adoptă primul tarif vamal 
protecţionist, care prevedea taxe de import 
ridicate pentru materiile prime și mărturile 
ce se păseau sau se produceau în țară, 
Producătorii industriali beneficiau de taxe 
reduse la importul materiilor prime şi a 
utilajelor de care aveau nevoie, Se adoptă 
o serie de legi protecţioniste, cu caracter 
general (priveau industria în ansamblu) 
sau special (referitoare doar la anumite 
ramuri, industria hârtiei, a zahărului). Între 
anii 1904-1906 se elaborează și se pune în 
aplicare un nou tarif vamal (tariful Costi- 
nescu), pentru că între timp apăruseră no 


Dar înainte de a trece la analiza teoriei ramuri industriale, iar țările dezvoltate 
manoilesciene cu privire la protecţionism, trecuseră la stadiul monopolist, fapt ce 
se impune o prezentare (sumară) a  ascuţise concurența pe plan mondial. 

„evoluției acestui curent de gândire econo» -. În linii mari, România și-a menţinut 
___ mică în România. Ş politica protecţionistă până în preajma 
„Ideile protecționiste au-pătruns la noi în — celui de al doilea război mondial, Între 


a două jumătate a secolului trecut, 
_. promotorii lor fiind economiștii P.S. 
> Anrelian, D:P. Martian precum și unii 
oameni: de cultură: cum ar fi: A.D. 


timp însă, situația economică mondială - și 
implicit a României - s-a modificat. Au 
apărut hoi teorii econornice, noi concepte 
şi mecanisme de management. Primul 
război mondial a însemnat o uriașă mobi- 
îi lizare a potenvialului economie at fiecărei: 
„din cauza "modei” liber-schimbiste care țări. Perioadele de criză au alternat cu'cele. 
E de avânt economic, astfel că doctrina - 
prolecţionistă s-a îmbogăţit continuu, 2 











aprilie 1993 
România modernă a putut fi construită 
prin adoptarea unui cadru legislativ 


adecvat, care să protejeze tânăra industrie 
Meritele 
oamenilor politici din acea perioadă sunt 


românească ce se nâştea 


incontestabile. Ei au intuit perfect nece 
sitatea industrializării țării, dar trebuie 
spus că protecţionismul a asigurat declan- 
în România 
şi dezvoltarea de ansamblu a economiei 
naţionale la sfârşitul secolului XIX și 


începutul secolului XX. 
+ 
R remarcăm, după cele expuse mai 
sus, că teoria sa nu ă apărut pe un 

teren gol. Ea reprezintă o continuare a 

gândirii economice românești. Unul dintre 

principiile ce stau la baza construcției sale 

teoretice este calitatea muncii, exprimată 

prin productivitate. În acest context, el 

critică teoriile lui Smith şi Ricardo cu 

privire la avantajele absolute și relative, ce 

rezultă în urma schimbului internaţional, 
pentru ambele părţi, considerând că 
acestea au în vedere doar aspecte canti- 

tative ale muncii, Calitatea muncii (res- 

pectiv productivitatea) este însă factorul 

determinant în stabilirea valorii mărfii). 

Teoria ricardiană a costurilor comparative 

asigură într-adevăr maximizarea pro- 

ducţiei la nivel mondial, dar nu și maxi- 
mizarea producţiei fiecărei ţări... Conform 
ideii lui Ricardo, în cadrul diviziunii 

internaţionale a muncii ar trebui să existe 
două grupe de țări: una formată din țările 
industriale dezvoltate, care vor realiza 

produse de un înalt nivel tehnologic, cu o 

productivitate ridicată, și alta formată din 

naţiuni “necalificate” ce vor executa 
munci cu o productivitate scăzută. Princi- 

piul costului comparativ reprezintă după 
părerea lui Manoilescu "o generalizare 
superficială a diviziunii muncii dominantă 
într-un atelier sau într-o unitate de pro- 
ducţie”. Diviziunea muncii atrage după 
sine o creștere a productivității muncii, 
precum și o scădere a preţului produselor. 
În același timp se crează diferențe foarte 
mari între salarii, o muncă ce necesită un 
grad mai mare de calificare fiind retribuită 
mult mai bine decât o muncă simplă, ele- 
mentară. Specializarea înseamnă o dife- 
renţiere a prețului muncii și, în final, o 
diferenţiere a câștigurilor. Concluzia care 
se desprinde este că o țară, pentru a realiza 
un câștig în urma schimbului internațional 
care au cea mai mare productivitate. 
Manoilescu ierarhizează ramurile 
industriale în funcţie de nivelul 
productivității şi stabileşte totodată şi o 
productivitate medie pe ansamblul 
economiei. În cazul în care o ramură a 
economiei naţionale asigură o produc- 
tivitate a muncii peste media națională, 


şarea “revoluției industriale” 


evenind la Manoilescu, trebuie să 


atunci aceasta trebuie protejată şi sprijinită 
prin taxe vamale și prin subvenţii. 
În privința protecţionismului, Manoi- 


lescu se distanțează de predecesori săi şi 
cat dona dac pi 
„Friedrich List, Sistemul lui List reco- 


mandă doar o protecție provizarie (taxă ori is 


Anul || Nr. 4 (9) 
























































































deră insuficiente 
protecție existente 
care din păcate se 
ționismul era redus. 
măsuri practice luate de gi 
nu serveau decât înteresaj 
restrânse de producători. ţi 
oricărei economii n, 
noilescu este primul eg 
incearcă - și reușește 
ficare teoretică fenen 
Teoria sa este în jurul a 
damentale: 1. care sunt ri 
ducţie ce trebuie proteji 
trebuie să fie gradul de 
este durata de protecţie. 
1. Acest sistem constă 
industriilor în ordinea 
ductivităţii lor. Ramurile a 
este îndreptăţită (și chiar obi 
cele care au un nivel al p 
muncii peste productivi 
țională, pe scara productiviti 
menea condiţii, protecționism 
avantaj pentru economia na 
opoziţie cu ideile lui List (cs 
protecţia vamală ca o pi 
avantaj economic se rea 
momentul funcționării ac 
2. Pentru a putea alege între ; 
unei mărfi şi producera ei în țară, 
inferiorităţii acestei mărfi faţă de 
nătate nu joacă nici un rol. Se va. 
calcul doar productivitatea muncii 
rentă acestei mărfi şi anume, nivelul 
comparaţie cu productivitatea medii 
pională. Mărimea taxei vamale repn 
într-adevăr, gradul de inferioritate, 
fii respective faţă de străinătate, d 
ta nu joacă nici un rol în stal 
tecţiei. Prin urmare, dacă o 
în inferioritate în raport cu sI 
dar productivitatea muncii afea 
păşeşte media naţională, atunci 
protecţia ei chiar cu taxe Yi 
ridicate (100%, 200%), 
Manoilescu este următoa 
bani poate să fie oricât de 
țul în muncă este mic”. 
3. Nu este stabilită o d 
ducției. Aceasta poate dura. 
momentul în care productivi 
în ramura protejată devine 
productivităţile altor state, 
* 
rotecţionismul a 
























































































































































— i 
E AREA Anul 1! Nr. 4 (9) i 
"IȚa — UI] n 
PI 1983 Gruparea "EXOD" e 11 | 
DE | 

ncep această revoltă cu sentimental irmtilităţi; ei. Aşa cum ar fost 
etichetaji - GENERAȚIE DE SACRIFICIU - nu se tnt așteagră de În 
noi decât îmbătrânirea, dispariţia noastră urgentă din evidențele 
sociale post.decembriste. Suit o ă dau o expticație scrisă celoe care 
D-aD contactat (mai violent su mai puțin grosolan) și care no îimeleg că 
fiecare are dreptul la opinie, că tinerii care seriu decl singuri unde să-3i 
publice lucrările, că nu "tn-am dur cu legionarii” ci că m-ata integrat Te ȘI 
firesc într-un curem politic-eocial-cultura! ai getieraţiei tinere câreia, 
natural, îi aparțin. Să clarificăra puțin lucrurile: am să întreb întâi câți 
dintre cei care meaw înjurat telefonie au scris o carte, Apoi câți dintre ci | 
"EXOD" au resimţit organic zborul inanuserisalor lar de pe râasa de lucru a 
z 5 nărilor scriitori la coşul de gunoi destinat marilor rataţi, Apoi arm să 
răspund că-mi permit «4-1 definesc pe dl. Ionescu Fngen cu dreptul pe | 
NCERITĂ | are mi-l conferă creaţia mea și inba română. Am să-i întreb apoi pe 
| matii noştri scriitori ce-au făcut Impotriva falimentării spirituale , 
„deseori de ce este nevoie de tinerilor, i 
spun că, pur și simplu, pentru TREI 
he literaturi - deci o problemă de 
ni! afirmă că datorită necesității para île bine ne potriveam noi cai, 
e a literaturii române cu literaturi parcă mâna doar pe noi ne-ar n ! 
ine, alţii oteră un al treilea răspuns; Şi-n acest la mare am fi locuit 
n mijloc de autoevaluare, deci de  Șl-acestpat fi fost 4 unui copii 
„ologicâ a operelor Da ai Cu loc destul și pentru 
de aceste interpretări trebuie 
“tea apariţiei traducerilor unor Mâine ji vol aduce cadouri, 
și ai altor culturi, care nu au fi Rodiişicornuri, 
„uza cenzurii comuniste = îi de bilete pentru înconjurul camerei și retur 
“ datorită ingolenţei dactrilar Şi trandafiri roșii-roșii, cum toţi le cumpără Ia toate. 
ltură, după evenimentele din 
ră, Ale femei primesc inele cu diamante și pantoti 
McKUEN, considerat de ORE şi de duminica. 
drept cel mai mare poei 
WHI MAN, este joci Aurei pistoale ji mingi de tenis. p 
u are la cunoștință apariţia cear i și n 
eri din engleză a lui MeKUEN . Dârtu ce iai dori? încercai 9 pe cont pr | | 
deşi el este considerat un Mg ap nai ina ca SU apEY Părmântul Greciei Răspundeţi-mi, d-lor mari scriitori, ocupați cu număratul loc i 
moderne de pesta poaahi mași i ricșe Ingoon. - i ațici 0, intii voi Ga dia aut Bat 
beat din anii '60-70, alătui r Vacante ale generi : , răspunde! A îp ă 
cum A. CINSBERG sau AF La colțul strazi n-am găsit telefon, care nu puteţi accepta alte variante valorice! Eu, bineînţeles, fiind. 
apărându-l o culegere de SEcăt maci rogi cu funza de lămăi. iresponsabil, rătăcit, paranoic și uşa mai departe, nu sunt capabil de 
„rmă cu doi ani YI 
fost o generaţie rebela. până putea-voi aduce acasă Unlon Square. ge dee aa il intemmal a "erai gt RR pre, 
onstă, pe de-o parte din a a : EDuciii ee tri renala) 74 S i i 

N ode pa acaarmieai La zece ani am găsit o hânie be douăzeci de dolari. de susţinut poziţii şi recunoașteri internaţionale. Bietul paranoic i, 

ne impotriva violenței IT, Am cumpărat un circ de jucărie, un cu dectu să-și urte fa gura mare neputința ori să-şi dea foc în piaţa centrală 

p indeobşte). Dincolo de 1 Da el Că nene pui în sein de protest. Nu se sflirșeşte lumea cu un nebun, Aveţi de seris 

i aja băi BipinI a De la drogherie i-am cumpărat un partum. istoria literaturii, de « vă publica Jurnalele din timpul dizidenţei, de 

e nentale € A E î opera 

] ile | cărel epicentru nu Atunci m-a crezut. Adanăt Mieplani pentru nu ştiu eta ara zis sta alter eee 

ă A ărul, în consecinţă În acele zile am fost i monumentală, de scos Ac, incubatoarele person: , 

d tilul poaţilor beat era o d denumiți pompos “scriitori”! 

5 a realul ȘI numai reslui, o săptămână am avut de toale. ES (Va urma) za : 

de a constata și, deci, de 

: e ostași atu ia a sere ai Aș fi vrut să mă cunoşti atunci. Ștefan Doru DANCUȘ 

ţ talie mondială “uitat” de y : 

E mai mult da îret decenii. Traducere și prezentare: Daniel DELEANU 

— LL] 

domnul "șarlatan”? Provoacă dezordine II) 

FI CIORAN ATU izrae cante EXERCIȚIU DE "TRANSPARENȚĂ 

din greşeală pe cimentul bucătăriei i usii ? Puteaţi să-l 

i ci aie , reciteşte un volum de poe- | Nu ne-am născut idioţi. Se aplică însă contemporană. Nu aro Etera tea E 

Ă iei zie şi obține ceva pe cât de interesant, pe consecvent strataegia imbecilizării maselor e Erie tii ri subtitrătuti 
W rel | pă f ră 

| 'ccni acum când să . atât de inut: un efect pa care dacă [âm | în ideea că astel spiritul de urmă va asigura în stare să se ani Ape a 

- bătrân aIoRERR Pier pir ia şi inolensi, gata | nea îMIsargi atras atenția că gruparea interesului personale all aj PEN 

s adoloBCER RI ă-i toarne vrutele şi nevrutele lumii | EXOD nu are un program, o linie ideologică,  marginalizaţi. alPEe: Sau Are puri 

re pit în cugetările despre  să-] ra noastră şi terminând cu | un statul etc. uitat că exis A Lu a 

"a, este în primul rând o incapa nație lor. Ca să-i dăm o ținută |  jață, domnilor, răspunsul: ina ala Ac ERIRR eta I-am redactat + 

n Și daca-ar d pt Fri pei putea denumi “efectul Cioran” | în primul rând nu Bucegi partid pole, statutul gasti pe o-%0)i Fam punat în. 

n Lacrimi și sfinți”, . | Cioran” sau "complexul | ceea ce ne scutește de fabricarea ui ir . Xa 

) nu s-a “rățuit definitiv cu Sau "sindromu ram, În al doilea rând, "Linia ideologică” într-o formă sau alta. EBA i 

p șamice-. cu cel care 18. Cel: ae omnuliGlarant Ştind ca e | Ș o expresie goită de substanță; preferăm să Me EL tegarură a "anărețele idealuri” şi 

e ră și superfluă”? Dea a i autoare | ÎNVoriizări pe c9) Interes că sa marga pe rupt orice git ce re PR iapă 

e Dans ii 2 săi ra iibingeaz poa pâna n purg | ctitorit Valori şi nu = log Duel, preerie E le-aţi păstrat la naftalină şi cu Sare 

| dință. Dânsul e pe i letanj i!" Ce tace în discernem noi şi nu "marii criţ n f i aţi iarâși, Exist 

pi -a dovedi totuși orare: Bă pereti Pau rea? Se n. | valorii unar scrieri. ca diterențele dinire încarce să pas ron pete i eialeli: 

5 inucii: se zvârcoleşte sub Gai mare, cu căţel şi pur- | generaţii au căpătat dimensiuni 

p nu ştie dacă e un simplu  dică la eu re Sa DEE Pi | spe DE e apărut gruparea EXOD - torma "EXOD 

pr ontestabil sau e un ade- — C8l Şi Erie diletantul, solistul, pe el, | noastră de rezistenţă în cultura rom 

va nici măcar replica lu- MARE: hărmălala asta generală ce face 

3 un gânditor de talia lui Pate sofistul, cel care rasi pe...? | E | . 

mun sisture: Nu TA RED 
a rezonanţă a fra-  lese în ge rilta ir ep Așa îi lasă cu P O Ș p 
t o anIă BRE e măecată pe toți, inclusiv pe pita tismului. iţi recomandăm 
, pa a a Pitaru trei şi filosotul de origine Rodica Brad - Bala-Mare: Aşteptăm era tai ai pei ri 
ționârii. TOT CAR - Emil Cioran, Jele promise. Puteţi trece pe la noi iterare (Luceafărul, 
psească falsa profugzi. “ WBIBI ; care este, în concepția | | materialele p i să urmăreşti revistele literare 
ip i uhimă intrebare: ţii: nd doriţi. Contrapunct, Contempo- 
da, sa CA Ma d-lui înțelept, 3 pitt, tere ma iei - Baia-Mare: Dacă v-aţi ionela, Cr, E Co atei la evoluția | 
o 4 muncă Sau este, așa CUM am spus, | speria! și vă temeţi să vă publicaţi mată le j 
scriitori, între sută nia, Poet e E eră gi arat, rialelg în "Exod”, nu ni le mal trimiteţi. Nu v e tu e de - Jud. Maramureş: Problema a 
nsenă, DErBlgI rien intotdeauna descopăr o'fisură la toți [0p,6a nimeni. i ne interesează. Trimiteţi-ne dalele concrete. 
valorii (presu- D&Gl, de aceleași lucruri ca |“ Co nctantin Acosmei - lași: Poezile trimise. ne inter deţinem noi este prea putin. 
ritică un căţe- petre se vor apărea. Aşteptăm creaile colegilor dvs. Ceea ce ţi 
bioui unei luni E i DAN |v mulțumim mult pentru scrisoare EXOD 
"ul Cioran este un Liviu D i Damian - Sibiu: Trebuie să scapi de “ Ă 
pune chiar dân- i e aparțin dlui “gartatan Emi Viorel pai . = j 
„diterent în ge P.S: Catei see - 
= garatan.” Ce  Gieran. 3 - « 
„e adresa redacției. 


de; i sisăne 
” sszinteresați surit rugați să 
u a discuta condițiile colaborări, 














 “mudeaător d Rote: Dutu Chasă, lan 
so reaocți su Gun Noica ur. 40, Stiu. 







So ZAD 





12 e Eseu 


Motto: "În țara orbilor chioru' 
e împărat." 
(proverb românesc) 


m fi putut să ne oprim într-o re- 


A marcă cinic-amată a lui Eugen 
Ionescu publicul e păcălit? - 
treaba lui!; și pe urmă așa se educă!": sau 
i să ne mulțumim cu o concluzie în genul 
celei lansate de acelaşi teribil autor: 
"Reprezentantul publicului (criticul) - 
anulistul social în cazul nostru (n.a.) - ca 
să fie reprezentant va avea caracterele 
integrale ale publicului, la un grad mai 
mare; şi astfel el are să fie dezorientat, 
sugestibil, capricios, lipsit de gust, de 
pregătire teoretică, țoate acestea, desigur, 
la puterea a doua.” ("NU”; Ed. 
Humanitas; Buc. 1991; pag. 74-75) 
Dacă nu o facem este pentru că feno- 
menul pe care-l abordăm a căpătat o 
amploare ce obligă la o constatare amară: 
calitatea politicii - şi a politicienilor - de 
la noi este strict legată de calitatea 
analizei sociale (politice) și a analiştilor, 
Cu întreg arsenalul, oameni de cultură de 
toate nuanțele ori calibrele s-au mutat în 
sfera politicului; a luptei active dar mai 
ales a diagnosticării şi analizei spectrului 
social-politic. O nouă “clasă” a invadat 
coloanele ziarelor, tribunele ori sălile de 
conferință; s-au răspândit peste tot, iar 
acum îi găseşti pretutindeni. Fenomenul 
nu e nou. Auguste Comte i-a numit, ţi- 
nând seama de mediul de proveniență 
"literatori”, "exponenţi ai clasei subiective 
echivoce”; "aflaţii în treabă” s-ar putea 
completa, după vorba unui cugetător 
român... Sunt "rapsozii” analizelor ariei 
social-politice; naivi ce devin ridicoli 
imaginându-și că analiza socialului este 
apunajul oricui, fără să realizeze că astfel 
domeniul acesta devine al nimănui: 
"sclavi ai hârtiei zilnice”, înţelepţi de 
ocăzie pentru care totul e clar, limpede, 
lămurit. 

O întreagă pleiadă de "condeie” a intrat 
astfel în scenă: condeie uşurele şi sprin- 
țare, condeie ursuze, condeie complexate, 
condeie încrâncenate, condeie elevate, 
condeie înțelepte, condeie superior afec- 
fate ori resemnăte... În masa cenușie de 
gazetari de mâna a doua, nume "grele” ale 
culturii române îşi cer partea leului. (Dar 
nu numai ei; într-un domeniu care îşi are 
legile şi rigorile lui, "simţul comun” își 
cere recunoașterea.) Şi li se oferă: multe 
capete devin astfel "încoronate”. Plini de 
graţie, noii "împărați" îşi plimbă "co- 
roana” de-a lungul și de-a latul Europei, 
în vreme ce supuşii de acasă îi privesc cu 
invidie şi admiraţie... 








- 
... 


u încercăm să propunem o singură 
N cauză fenomenului ce ne intere- 

sează aici: trecerea "în masă” a 
numeroşi scriitori, critici, artiști, în tabara 
analiştilor social-politici, cu însemnate 
consecinţe asupra abordărilor de la noi 
(vom prefera în continuare sintagma 
"analist social”, subințelegând și analiza 
politică; astăzi în România distincţiile 
sunt tot mai greu de făcut și nu 
delimitarea riguroasă ne preocupă aici). 
Am spus analişti sociali; tentația a fost să 
zicem pseudo-analiști. N-am vrut să 



















Anul II Nr. 4 (9) 


aprilie 1993 








Cultură sau politică 


Despre pretenţiile intelectualului român 





noi ştiinţa despre societate. Prima conse- 
cinţă: lipsa de specialişti recunoscuți pu- 
blic; de aici ușurința unora de a trece 
într-un domeniu ce aparţine sociologiei 
(despre care se ştia - se știe - prea puţin). 
Trecere deci într-un domeniu străin simțit 
= poate inconştient - neacoperit. Numărul 
redus de sociologi cât și reținerea pe care 
mulţi dintre ei au manifestat-o (asupra 
motivelor vom reveni), coroborate cu 
faptul că publicul aşteaptă și pretinde, 
chiar dacă nu explicit, girul unei instituții 
sugerează într-un fel de ce acum socio- 
logia caută să cucerească poziţii ce i-ar fi 
aparținut de drept. 

Filmul evenimentelor pare acum firesc: 
conştientizarea "golurilor", urmată de in- 
stalarea comodă a noilor veniţi pe poziţii 
ce necesită competențe pe care nu le po- 
sedă. De aici și fenomene ce le-am putea 
numi comice, dacă nu am fi conştienţi de 
gravitatea - în perspectivă - ce le 
incumbă: o agenţie ca Reuter nu se sfieşte 
să aprecieze o mediocritate crasă în 
domeniu drept: "un mare comentator 
politic al fenomenului răsăritean” (1); iar 
la conferințele europene pe teme specifice 
evoluției în noile condiţii. delegaţia noas- 
tră este de cele mai multe ori compusă din 
seriitori, critici, filozofi, poeţi, ba chiar di- 
rectori de teatre de păpuşi. Spre deosebire 
- evident - de ale vecinilor noştri care, 
firesc, nu uită că factorul preponderent, 
pentru a nu transforma participarea în 
simplă excursie, trebuie să-l constituie 
specialiştii. (Sociologi, politologi). lar 
specialiştii noştrii, şcoliţi acum în 
contruntări europene se simt obligaţi să-şi 
facă publice pertinentele opinii ori sur- 
prinzătoarele concluzii (ghilimelele, cu 
siguranță se subințeleg). Firească deci ne- 
cesitatea apariţiei de reviste şi gazete 
prestigioase (aceeaşi observaţie). Unora 
nu le contestăm bunăvoința sau bunele in- 
tenţii; dar până şi drumul spre iad... 
Consecințele? Previzibile, am zice; 
câmp liber pentru ceea ce se numeşte "so- 
ciologie comună” sau - un fel de "Şi eu 
sunt sociolog!” - sociologia omului de pe 
stradă. Girate acum de un prestigiu cultu- 
ral - dar în alte domenii - uneori justificat, 
Cu siguranţă nici o societate nu este lipsi- 
tă de asemenea manifestări, însă la noi fe- 
nomenul a căpătat o amploare ce a depășit 
de mult cadrul normalului; pe lângă faptul 
ştiut că starea de criză amplifică serios 
consecinţele oricărui fenomen negativ. 

Au apărut astfel "literatorii”... spe 
liştii de duminică. Pâlcuri de poeţi, critici, 
prozatori, cu toţii teribil de preocupaţi, 
elaborează și propun elucubrante analize 
sociale; îngrijoraţi şi încruntaţi, dezamă- 
giți de multe ori, nu dau totuși înapoi în 
faţa istoricei sarcini ce şi-au asumat-o. 
Prea mare sarcina sau prea mici însărci- 
naţii voluntari... Bâtele lovesc în baltă cu 
o fervoare ce pare a paraliza total simţul 
critic al vajnicilor combatanți. Robi ai 
teoriilor moderne ce bântuie marile capi- 
tale, robi ai ultimei cărți citite în domeniu, 
eșuează de multe ori lamentabil în analize 
la care nu au căderea (citește: pregătirea 
necesară şi însuşirea corectă a instrumen- 
tarului minim) să purceadă. 

Când încep să sfătuiască, se plasează în 
postura - în fond comică dacă nu ar fi no- 
civă prin consecințe - bătrânului pensio- 























































































pe Kao medici ori să atragă 
sfătos atenţia. În acest caz e doi BI 3 
reacţia, cvasi-generală, la asemenea alitu- 
dine: privire eventual mustrător-condes- 

din partea specialistului (medi- 







E înjelegător-amuzată din partea 


interlocutorilor (pacienţi). Personajul nu 
este deci nociv pentru că este cunoscut. 
Competenţele sunt bine stabilite, bine 
precizate și corect percepute, Din păcate 
lucrurile nu sunt la fel de clare în cazul 
fenomenului pe care-l analizăm aici. 
Competenţele nu mai sunt aici clarificate; 
criteriile devin acum haotice, iar degrin- 
golada maximă. 

"Intelectualii să se implice în politică!”, 
s-au grăbit să strige unii; îndemn ce de- 
vine aberant prin generalitate şi lipsa lui 
de semnificaţie. De ce numai în politică? 
ne întrebăm atunci, De ce nu în orice alt 
domeniu? De unde opinia că orice intelec- 
tual ar fi bine “utilat” şi suficient înzestrat 
pentru rigorile analizei social-politice (ale 
activismului politic)? Delimitarea - ca în 
orice domeniu de altfel - este obligatorie. 
Dacă unii intelectuali (prin pregătire, 
temperament, profesie) e recomandabil şi 
chiar necesar să se implice în aceste do- 
menii, alţii sunt total contraindicaţi (nu 
putem uita numeroasele “cadouri”, nu 
numai teoretice, oferite de intelectuali 
get-beget, care s-au dovedit în perspectivă 
catastrofale). 

Fenomenul a dobândit amploare la noi, 
cum spuneam, pe de-o parte din cauza 
terenului găsit - lăsat - “gol” (vom reveni), 
dar şi ca o consecință a unui proces, care 
deşi mai greu de surprins, trebuie obli- 
gatoriu luat în considerare. ÎL vom numi 
transfer de autoritate. 





See E PU ea N a 


(Transferul de autoritate... 


Bates 








= 1 considerăm unul din fenomenele ce 
| au adus societăţii românești cele mai 

serioase prejudicii în cei trei ani care 
au trecut. Consecinţă a obnubilării până la 
paralizie totală a simțului nostru critic. 
Ameţiţi de retorica obosită a unora sau de 
elocvenţa altora, am uitat, cu ochii pironiţi 
la formă, fondul; conţinutul. Am păcălit 
păcălindu-ne; iar uneori ne-am înşelat 
într-atât încât în clipa adevărului, din jenă 
ori din teamă, n-am mai avut curajul de-a 
ne arăta cu degetul în primul rând pe noi 
înşine. Ne-am supra-evaluat; şi ne-am 
ascuns de multe ori mediocritatea în spa- 
tele unor indivizi ce cuvântau meşteşugit 
sau comentau lejer în articole ce ne im- 
presionau prin ermetismul lor. Simţin- 
du-ne flataţi când eram băgaţi în seamă, 
orgoliul nostru tresărea satisfăcut de câte 
ori vreun paragraf ne curta vizibil. Găuno- 
şenia discursului ascunsă în dosul unei 
frazeologii voit incomprehensibile... Şi 
ironia soartei: cei luaţi, de cele mai multe 
ori din false motive prea în serios, ajun- 
geau ei înşişi să se trateze astfel... 

Transferul de autoritate; consecință a 
vanității noastre, a lipsei noastre de dis- 
cernământ, a atitudinii tembele cu care 
îngurgităm și reproducem discursul politic 
fără să fim în stare - sau să mai avem 
răbdarea - să-l digerăm. Este inconştient 
sau conştient, individual ori colectiv. Cu 
dublu sens: din partea celui validat, dar și 
din partea celui care validează. 

Crezi că ai ceva de spus; iar când elo- 
cinţa ta convinge mai lesne decât a altora, 
când conştientizezi că ușoara-ţi pună - 
îndelung exersată deși pe alt teren - te 
duce mai iute la inima cititorului, când nu 
ai o întâlnire bună cu sociologia (polito- 
logia) care să te lâmurească, să te poto- 
lească sau chiar să te pună la punct, treci 
destul de ușor și te plasezi fără prea multe 
scrupule într-un domeniu pe care ar trebui 
să-l percepi ca străin. Ajungi să crezi tu 
însuţi, să fi chiar convins în sinea ta, că ai 
fi la fel de bun şi pentru altceva. De aici 
balansul: de la critică literară la critică 
politică, de la poezie la politologie, de la 







































artă plastică la analiza 


ministrarea unui î 
hza - chiar "soluțidn 
probleme a minorități or. p 
poate detașa lucid o clip 
sus e hilar; pe bună dreptei 
Pentru cel neconvins 6) 
lizei sociale este unul 
mitat, ce-şi cere cu îndreg 
competenţa necesare, îi 
schimbare de sens: priviț 
dreapta la stânga şi image 
logul ce-și arogă competea 
beletristică, pictură sau ar e 
păreri de critică literară. 
facă cronici de film, de 
filme, să picteze, să sculp 
reușiţi să detectaţi prin 
de sens ori prin reciprocital 
Reacţia ar fi îndrep 
forma ei ar fi alta - inte! 
fondul ei se poate închide în me 
mulări: "Ce te bagi dom'le f 
care nu te pricepi? sau "Veziy 
de ale tale!”. Firesc, zicem cu 
vingerea; nefirească e doar uni 
domniilor lor. Nu contestăn 
opinie al fiecăruia; dar mai mul 
domnilor! ("Să-ţi vezi lungul n 
zice înţelepciunea populară; 
foarte bine.). 
"Transfer de autoritate” 
pe care îl realizează conştiei 
ştient cineva, când se proiect 
domeniu ce-i este străin, la ; 
ierarhic în care se găseşte în 
ce-i este familiar. 
Fenomenul n-ar dobândi însă pi 
cunoscută dacă n-ar fi completă 
tenţat de transferul de autoritate pe 
realizează "validatorii” (electorat, 
cititori etc.), Schițăm doar: indi 
deprins nici măcar cu titlul științei 
societate, darămite cu atribuţiile ei, 
lesne cucerit de discursul social (pg 
bine garnisit - deşi de cele mai mul 
subțirel, diluat ori irelevant - al B 
venit (critic, scriitor etc.). Şi 
transferul: dreapta apreciere "la & 
înalt nivel” în domeniul din care p 
individul "ce se propune” es 
necritic transferată în domeniul 
socialului (apoi al politicii p 
pe aceeaşi treaptă ierarhică. Ci 
gătorul) trebuie niţel scuţi 
chestionat serios: pe ce criterii. 
pentru că o face cu însufleți 
transfer? De unde până unde. 
terar (chiar valoros) trebuie să | 
un bun analist? Pe ce bază 
năoară, cuvântul unui(unei) 
mancier(e), artist(e) treb 
aceeaşi greutate în "social! 
în domeniul din care provin 
Fenomenul nesancționat Îi 
cote ce frizează uneori ab 
tarea, până la validarea şi 
propriei opinii prin apel 
ocazie. "A spus-o X!"; ! 
şi distinsul Y...” Momen 
simţul critic se 
sucombă definitiv. 
prin "delegaţie". Căci 
nivel nu se mai înti 
avea X să spună, sau ci 
lui Y autoritate în dome 





















































































CULMEA IRONIEI: cu 
cu toate diplomele, p 
ori intervenţiile la 
ționale, cei din sânul! 
cei mai mulţi din m 


” (apoi, mulţi | 


bare retorică, fi 
n-am fost înţi 
cepuţi; căci elec 
aşa, aşa, sau 
prea aşa, prea/a 
noi 






























perioade în 
sistematic alin 
ales din ex 



















SREP PERI SE 


Bi, 
a 


Mau, 


nu 


ont, 








cu greu mai pot fi 
1 economice = să facă 
aci, fireşte, excepții. 
xcepție. Editura "Huma- 
| trecut un volumaş 
făcut deliciul maselor 
Ț directorului edi- 
iinea caldă. Lucrarea 
it; ca şi autorul ei. 
uscutabil, “cel mai mare 
fi”, şi 1 mai mare 
ica noastră”. Cu această 
cică a izbândit în gaze- 
Noi mai aşteptăm.) 


are înainte de '89 au 
ocupat în general de 

au mutat - unii definitiv 
cului? De ce culturalul 

ii rândurile în avantajul 
S-a întrebat şi ne-am în- 














sana după poli 


valuări cantitative, fără 
permis, semnalăm un 
pare minor. Fenomen 
je decembrie '89, este 
ță a unui mod de reac- 
portare, un mod de re- 
sentului şi a relaţiilor cu 
nu-l accepţi, pe care-l 
or, acaparator, dar la 
vrei să te raliezi. Încerci 
ură. Dar cultura apare 
jloc: un paleativ. Nu e 
ătrundem în extrem de 
ne ale rezistenţei la to- 
e sunt diverse, nuan- 
eroase, iar proporțiile 
Am precizat că factorii 
tul dezbaterii noastre, 
IT 1 această ipoteză. 
zistat prin cultură. E 
m obligatorie - 
crea fenomenului 
» distincție. Unii au 
ultură e 












fi zis cel mai în măsură 
pentru care ierarhiile, 
vabile, sunt totuşi în 
"Devierile” - dacă 
vedi în final simple 
țiul şi scopul studiului 
juie însă digresiuni Sau 
re: nu facem decăt 
c, credem, la radio 
a a fenomenului ce ne 








mai mulţi poale = s-au 
tient, în rubrica ce 

iul lui: “Fac cultură 
iliceva mai bun de 
către aceștia oarecum 
ntiment; au încercat 

ie conjunctură. (creația. 
mai multe ori "viciată” de 
» la ea; rezultatele pot 
ccrabile indiferent de 
Părțindu-se uşor de dome= 
u înainte, ne oferă astăzi 
justificări; lozinci sau 
trate astăzi în arsenalul 
tua! “conştient” al sfârşi» 
XX. În fond jalnice raționa= 
1 acopere neputinţă şi 









“spectul nu epuizează com- 
nomenului. "Cultura ca pa 
să inainte de '89 este doar o 
arcă să explice fenomenul 
ire ne interesează. Nu eva 
mnalăm. În acest moment nu 
"dee sigură despre amploa- 
'ment; avem însă certitu= 


"ei lui 


“ile între reprezentanţii celor 
1 de reacţii se tac în momentul 
"ca devine cu adevărat liberă; 

and opţiunea pentru alter- 


vine și ea posibilă. Momentul 


"ul; barierele au căzut, iar între- 


“P al posibilităţilor se lărgeşte 
*"- 1O0-ho, şi câte mu sânt de 


imediate, N; ora ui 
jinduite, "Puse d 
peste burse, i 


Dei garea acestor gesturi 
Aminteam polii i pe 00 ie 
viata ee p RER (analiza şi acti- 


e e râvnită - formă di 

manifestare; şi manifestări e pe tărâmul 
acesta sunt poate cele mai numeroase 
(cultura devine iar; instrumen- 


cări de analiză a fenomenului 
ri la luptă politică activă. 

ză, cum spuneam, în majoritatea 
Şitoare a cazurilor. Apoi ia deea 
politicieni; fapt decisiv - nu pseudo-politi- 
cieni! Paradox al democraţiei? Nu. Am 
spune ordinea ei firească. Într-un parla- 
ment ce uniformizează prin aceeași pon- 
MERE es oferă fiecărui membru, toţi 

levin “egali” (aceeași "cantitate de vot" 
indiferent de calitatea reală a individului). 


Ne oprim însă aici. Ne punem la adă- 
postul spusei lui Churchill şi zicem îm- 
preună cu el un fel de "Asta e!”. Nu 
îndrăznim să ne îndoim că celebra lui 
vorbă după cre "sistemul democratic nu 
e cel mai bun, dar e cel mai bun pe care-l 
cunoaştem” este chiar o axiomă indiferent 
de perioada de evoluţie în care se 
societatea respectivă. Teritoriul e “tabu”; 


semnalat un fenomen: "cultura ca un pa- 
leativ”, ale cărui ramificații Abe evident 
mai largi decât cele asupra cărora am 
insistat ici n-am făcut decât să decelăm 
strict 


ne intercacază, 
nuri neocupate”. Zone spre c si 
avântat cu entuziasm - doar - cei ce aveau 
să se constituie în noua “clasă”. Sunt însă 


beşte ci şi inima” (nimic semnificativ nu a 
rezultat; lunga vorbărie a permis însă 
Celor versaţi să “ardă etapele”; astfel încât 
după prima fază "cauzeur”-ii post-revo- 
pina au înţeles că alţii le-o luaseră 

A urmat apoi fireasca perioadă de 
neliniște, De ce această mare dezordine în 
legi? Această harababură? Acest haos? 
Societatea invită tacit sociologia la rampă. 
Sociologii tac, iar sociologia pierde un 
moment prielnic (nu-i vorbă că nici 
multora dintre distinşii noştrii sociologi 
n a mai stătea - stă - gândul la socio- 
logic). 

Mai târziu au apărut şi cei dornici de 
revanșă: marginalizaţi în trecut (echiva- 
lând prosteşte marginalizarea cu valoarea 
ŞI competenţa), catalogau fără să clipeas- 
că, tot ce le cădea sub ochi drept "unealtă 
a fostului regim” (teribila obsesie post-re- 
Yoluţionară: etichetarea). Nici sociologia 
nu a scăpat, iar răspunsul - când a venit - 
a fost palid şi neconcludent. 

Urmează evenimente peste evenimente. 
Succesiunea rapidă și amploarea lor depă- 
şesc posibilitatea de cuprindere ori înţe- 
legere a "analiştilor” (căci apăruseră între 
timp), astfel încât explicaţiile sunt super- 
ficiale, incoerente, şi în primul rând parti- 
zane. Desigur analize pertinente erau greu 
de dat; sociologia nu este jurnalistică, deci 
sociologul nu-şi permite să epuizeze rapid 
evenimente cu o pondere și o întindere 
uneori nebănuite, 

Ar fi o categorie de sociologi asupra 
cărora nu insistăm. Au existat două ispite 
mari pentru sociologi în România post-de- 
cembristă: Ispita administrativului şi 
politicului. Aprecieri generale, globale, nu 
pot fi făcute; aflăm aici și bună credință 
dar şi cameleonism; caricrism, dar şi sin- 
ceritate (indiferent de problematica abor- 
dată, din orice direcţie - administraţie 
înaltă sau politică activă - mesajul vine 
într-o oarecare măsură distorsionat. 

Ar fi putut "vorbi" - şi am aşteptat-o în 
unele prilejuri - Asociaţia Sociologilor. 
Căci există şi așa ceva; are membri, statut, 
birou, preşedinte... şi cam atât. Zicem 
"cam atât”, pentru că au apărut nestin- 
gherite: pseudo-şcoli de sociologie (unii 
le numesc pompos Universităţi, de parcă 
o Universitate e doar clădire + profesori + 
studenţi...); au apărut pseudo-institute (ce 
compromit sistematic sociologia); iar 
"sondofrenia” ia - nestingherită - propor- 
ţii. (Lesne acum, sondajul şi statistica 
devin - după vorbele unui englez - "moda- 
lităţi de a minţi cu exactitate”, lar politi- 
cienii noştri sunt astfel "încurajați" să 
practice (şi) acest gen de minciună...). 
AS.R.-ul n-a "vorbit" şi nici nu dă vreun 
semn că ar avea de gând să o facă. 4 

Haideţi să teoretizăm în continuare şi să 
presupunem că agendele şi mapele socio- 
logilor ur fi pline de observaţii și conclu- 
zii. Chiar şi atunci - cazul e ideal firește - 
lipsa unei “tribune” reale a sociologiei 
poate fi invocată. Există revista de "So- 
ciologie românească”, se va replica. 
Există, însă din păcate revista n-a reușit să 
fie ceea ce ar fi putut fi. Nu este în nici un 
caz ceea ce ar fi trebuit să fie dacă se 
revendică de la ilustrul ei întemeietor: n-a 
reuşit să-şi asume nici o problemă funda- 
mentală a societăţii româneşti. Eveni- 
mente decisive, prin amploare şi conse- 
cințe, sunt tratate sumar, rapsodic, fugitiv; 
pe când altele lipsesc cu desăvârșire. lar o 
linie a revistei este deocamdată imposibil 
de detectat (cec ce nu era cazul în perioa- 
da interbelică!). Dacă se doreşte neapărat 


o caracterizare, o iere i s-ar potrivi 

tota astăzi: o linie Ebătrânească”. 

De cele mai multe ori - atunci când nu 

este un număr evocator - reușește să fie 
alcătuire eclectică de materiale, 
dintre ele încercări disperate ale 

intrat 











































în centrul atenţiei, 
ezie - di oprilie pre 
io rnezari despre! 


Eseu 213 








implicarea ei incisivă în realitatea ce-i 
oferă atâtea prilejuri, cuvântul răspicat la 
pretenţiile unor teoreticieni de mâna a 
treia ce invadează cu jalnice şi periculoase 
doctrine scena teoretică, nu i-ar aduce un 
spor de interes, nu ar atrage mai mult 
aspiranţii la sociologie (și nu numai ei), 
nu ar declanşa dezbateri, polemici, 
confruntări, singurele care ar avea darul 
să “scuture” sociologia românească din 
oboseala ce pare a o cuprinde treptat. 


- 


Spuneam că tăcerea sociologiei a fost şi 
ea un posibil "semnal verde” pentru 
spectacolul publicistic la care asistăm: am 
punctat succint conştienţi noi înşine de 
incompletitudinea demersului nostru. A 
fost o încercare. Ceea ce este însă esenţial 
e că după trei ani de zile întrebarea persis- 
tă, iar problemele rămân... 


m dat articolului nostru un sub- 
A titlu: despre pretenţiile intelec- 

tualului român. Fără să-i contes- 
tăm calitatea, nivelul ori anvergura, ne-am 
oprit cu analiza doar la o categorie. 

"Ne place să fim savanţi, dar cu puţine 
eforturi..." exclama un personaj francez al 
sec. al XVIII-lea în preajma apariţiei 
celebrei Enciclopedii. Afirmația s-ar fi 
potrivit foarte bine și celor ce astăzi. cu o 
candoare și naturaleţe debordante, propun 
soluţii, dau sfaturi, corectează, ajustează, 
avertizează, în probleme în care criteriile, 
instrumentele ori aparatul teoretic - spu- 
neam - le lipsesc uneori cu desăvârșire. Se 
deschide practic cale liberă unor ma- 
nifestări ce se întind de la isterie până la 
înţelepciune resemnată. Totul favorizat de 
tăcerea - mai mult sau mai puţin expli- 
cabilă - a sociologiei. 

Analiza noastră socială (viața politică) 
post-revoluţionară a fost un salt în gol; 
sau o goană bezmetică a celor ce credeau 
că e suficient să cunoşti scopurile pentru a 
şi ajunge la ele. Erorile se plătesc scump; 
căci ceea ce lipseşte în primul rând 
societăților în tranziţie sunt mecanismele 
de corecție. Absenţa "feed-back”-ului face 
ca societăţii, odată intrată pe o direcţie, 
să-i fie aproape imposibil să se mai în- 
toarcă; dacă soluţia se dovedeşte greşită, 
rămâne doar soluţia redresării din mers... 
Cazuri în societatea românească? Din 
păcate prea multe. 

Demersul nostru îl sperăm deci clar; so- 
ciologia trebuie nu numai să incerce să 
explice, să diagnosticheze ori să prevadă; 
ea trebuie să-şi construiască mecanisme 
prin care cuvântul ei să he auzit. Numai 
astfel "noua clasă” ce se manifestă astăzi 
cu atâta zel va fi - dacă nu eliminată = cel 
puţin aşezată la nivelul suportabilului, 
N-ar fi exclus ca multe din contuziile ce 
persistă azi în societatea românească să nu 
fie "ale societăţii see ră ci "ale noas- 
tre”. Apariţia "literatorilor”, ce se trans 
formă - sau sunt transformați = lesne în 
"masă de manevră”, se constituie, după 
sociologul francez ce le-a dat numele, 


într-un serios indicator al crizei. Nu atât 
prin faptul că o provoacă, cât mai ales 
prin faptul că o întreţin. Sociologia tre- 
buic deci să se lămurească și să lămu- 
Miza devine în 

a împiedeca raid E 'acegti 
trei ani să fie haos, iar aşteaptă 
era epilini 


gar aia 














14 e Dezbateri 























4 "se ie di ponării lui, situaţia ajunsese de așa natură încât 
i a i? la redacţi = pariea nimic Du se mai putea remedia, decât printre 
domnuiui Prof. Univ. Nicolae Diescu oluție radicală 
următorul comunicat: De In actul de la Majndahonda au trecut a 
proape patruzeci de ani. Situaţia din Țară s'a 
rin prezentul document legionarii din ţa. Modificat în parte, și legărurite cu cei de acol 
areale frise joşi testa. — AU Tedevenit posibile. Tineretul Țării al cărui 
ah pe să nui si Inimi - TOL 8 foaL decisiv în doborârea comunismului 
meniului spintual al Căpitanului şi liniei 
morale legionare astfel cum a fost trasată de e] | SSIE ÎN Căularea unui ideal moral care să înlo 
eepesa gel Antipa pr ditatea  CHiască confuzia rămasă de la materialismul 
ie eg ii 11954 la Erdinp în  MArkist în conştiinţa națională. Este deci nece 
ul da Nora, Î03ă sa sar și urgent ca Țara să fie informată cinstit de 
d criza prin care « trecul Mişcarea Legionară și 
honda în Spania, decizii prin care Horia Sima a 


de soluția care s-a impus 

Sacrificiile pe care le-a făcut și le-a îndurat 
poporul român - de la locuitorul din sat până la 
funcţionarii civili și militari de gradul cel mai 
înalt - îşi găsesc asemănarea cea mai potrivită 
numai în martiriul primilor creștini, Şi atunci 
ca şi în secolul nostru, sacrificiul a fost con- 
şuient, sigur de dreptatea 


fost declarat decăzut din orice funcțiune în ca 
drul Mişcării Legionare, Deciziile luate atunci 
sunt și rămân definitive. Ele au fost impuse de 
criza provocată în Mișcare de Horia Sima prin 
abaterile lui de la morala și spiritualitatea 
legionară 

Pentru a evita orice interpretare greșită și 


Anul |i Nr. 4 (9) 
aprilie 1993 








toare de Dumnezeu 
Etapele repudierii lui Horia Sima 
de către gradele legionare și vechii legionari 
si lui Codreanu 

1938 - Încă înainte de arestare, Codreanu 
oprise orice activitate politică a Mişcării Legio 
nare, (cf. Circulara 148 din 21 Feb. 1938) 
Apoi, din închisoare, a mai putut repeta in: 
sistent consemnul de 'Jiniște absolută”. Grupul 
de comandă, compus din câțiva legionari încă 
nearestaţi, a însărcinat cu menţinerea [n 


rilor între legionari pe Horia Sima, personaj 
şters și necunoscut de poliție. Acesta, nesoco- 
tind consemnul, a provoca! acțiuni violente 
facilitând astfel asasinarea lui Codreanu 

1939 - Primul refugiu în Germania. Printre 
cei care au reușit să părăsească Țara, Sima și-a 
format un partid propriu. numit de el însuşi 
"arupul 17”, compus 





orice încercare de a denatura sau minimiza 
decizia de la Majadahonda, reconfirmăm - și în 
noua situație din țară - validitatea actului de la 
8 Noiembrie 1954, din care reproducem aici 


cauzei și a lui Dumne 
zeu și pentru triumful 


credinței. N'a fost în 





| COMUNICAT 


din Pitraşcu, Chiorea- 
nu și alți cincisprezece 
(cf. Sima, Era Libenă- 








toată Europa, în acest 


punctele principale în legătură cu problema 


secol al nostru, un tineret mai cinstit, mai 
conducerii 


dezinteresat şi mai conștient de sensul etem al 

unui neam şi al istoriei decât tineretul Țării 

noastre din perioada dintre cele două războaie 
şi din cea a tiraniei comuniste. 

Pe frontul de Est, numărul bravilor ostași 
căzuţi luptând împotriva comunismului fără 
Dumnezeu a fost imens și este încă necunos- 
cut. În Țară au luat drumul temnițelor comu- 
niste şi au murit fără să aibă mângăierea nici 
măcar a unei priviri înduioșate ale sute de mii 
de români, Este plin pământul Țării de gropile 
în care au fost aruncate trapurile lor, Mişcarea 
Legionară nu se poate prezenta în faţa atâtor 
morminte, în faţa suferințelor supravieţuito- 
rilor, decât în haine curate, E vorba aici de 
conștiință și de suflet. 

Este destul să privim cu ochii minții la miile 

de lumânări aprinse în Decembrie 1989 şi în 
1990, în atâtea pieţe din atâtea orașe ale Țării 
în memoria tinerilor seceraţi de gloanţele 
comuniștilor pentru ca cei rămaşi în viaţă să 
poală privi soarele mai liniştiţi, pentru a ne pu- 
ne întrebarea: În ce condiţii poate îngenunchia 
Mişcarea Legionară în rugăciune şi în pietate 
pe locurile morii acelor tineri? Și cum va aple- 
ca stindardul în semn de umilinţă şi recu- 
noștință deasupra pietrelor încălzite de sângele 
acelor tineri? Nu este vorba de cuvinte care să 
"mpresioneze; este vorba de sufletul neamului 
nostru pe care trebuie să-l păstrăm curat, din 
respec! pentru toate suferințele îndurate și 
sacrificiile făcute în Țara și pentru Țara în care 
noi toţi am văzut lumina soarelui. 

Decizia de la Majadahonda, locul unde s-au 
sacrificat pentru Cruce şi Neam Ion Moţa și 
Vasile Marin, a fost luată din obligaţia de a 
păstra curate Legiunea și Patria pe care noi, cei 
de azi, le-am moştenit de la Comeliu Codreanu 
şi de la toţi cei care, împreună cu el, Şi-au dat 
Viaţa pentru ca Țara noastră să poată fi cândva 


Punctul 4. Consiliul Conducător îşi însuşește 
rezoluția adoptată de adunarea de la Erding în 
legătură cu abaterile fostului comandant al 
Mişcării, Domnul Horia Sima, de la morala şi 
spiritualitatea legionară. În consecință îl consi 
deră pe acesta decăzut din orice funcţiune în 
cadrul Mişcării și, deci, fără drept de a vorbi în 
numele ei 

Punctul $. Din respect față de suferința şi 
lupta ce de mai bine de un deceniu o duc cama- 
razii din țară, Consiliul Conducător suspendă 
arice avansări în grad pentru legionarii din exil 
În acest spirit vor fi reconsiderate și gradele 

conferite în toată perioada exilului. Legile pen- 
tru selecpionarea elitei, fixate de Căpitan în 
Jurământul Moţa Marin, vor fi aplicate cu 
obiectivitate pentru înlăturarea crițeriilor lAru- 
ralnice și consacrarea meritelor reale, 

Horia Sima sa t în fruntea Mișcării Le 
urma unui concurs de 





giohare în împrejurări 
excepționale. Forul legionar a acceptat această 
stare de lucruri pentru a facilita reorganizarea 
Statului român după abdicarea lui Carol al 
II-lea și dezastrul rezultat de pe urma cedării a 
unei pătrimi din teritoriul Ţării 
În nici un caz însă și sub nici un motiv această 
acceptare nu a fost înţeleasă ca o investitură de 
autoritate absolută, deasupra legilor de onoare și 
de morală san deasupra intereselor naţionale. 
Abaterile lui Horia Sima de la aceste legi 
esențiale au fost atâtea și de natură așa de gra- 
vă, încâl gradele legionare și legionarii aflați în 
exil au fost puşi în situația de a revedea întrea- 
ga structură a Mișcării și de a lua deciziile care 
se impuneau. Contactul cu Ţara era întrerup! 
din cauza instaurării la putere a comunismului 
iar un foarte mare număr de legionari şi aproa- 
pe toate gradele erau în închisori. În exil, unde 
se găsea şi Horia Sima, prin imoralitatea com- 


Nu dor nici luptele pierdute, 
nici rănile din piept nu dor, 
cum dor acele braţe slute 
care să lupte nu mai vor. 


Cât inima în piept îţi cântă 

ce nseamnă'n luptă-un braţ răpus? 
Ce-i pasă'n colb de-o spadă frântă 
când te ridici cun steag mai sus? 


Înfrânt nu eşti atunci când sângeri, 





Maniestaţe legionară (în față, al doiea din Î  Pici ochii când în lacrimi is. 
stânga, poetul Radu Gyr, in spatele mi Adevăratele înfrângeri, 
zi sunt renunțările la vis. 











RADU GYR 


ţii. 1983). Larăşi 
contrar consemnului lui Codreanu, a favorizat 
uciderea lui Armand Călinescu. Rezultatul? 
Asasinarea întregii elite legionare aflate în 
închisori și lagăre precum și a sute de legionari 
pe tot cuprinsul Țării. Calea spre șefia Mișcării 
îi era deschisă 

1940 - Susţinut de Moruzof și Niki Ştefa- 
nescu, interpuşii camarilei regale, Sima întră în 
guvem sub Carol al II-lea și, ulterior, reuşeşte 
să fie confirmat prin decret regal Comandantul 
Mişcării Legionare. Dată situaţia de atunci a 
țării sfârtecate, gradele legionare net opuse lui 
au acceptat funcţii în stat, în timp ce Sima pe 
plan legionar activează cu "grupul 17" şi cu 
partizani proaspăt înscriși și dă loc la acţiuni 
contrare principiilor și liniei de conduiță 
naţională și morală fixate de Codreanu 

1941-1944 - Ai doilea refugiu în Germania. 
În lagărele Berkenbruck, Rostock și 
Buchenwald, din ce în ce mai mulţi legionari 
l-au repudiat pe Sima, ca o consecință a com- 
portării lui 

1946 - Prin Pătrașcu, trimis din Germania 
din 1944, Sima ia contact cu conducerea parti- 
dului comunist. În 1946 semnează un "pact de 
neagresiune” iar drept gaj de sinceritate, Pă- 
trașcu livrează comuniștilor adresele legiona- 
rilor nearestaţi. 

1945-1956 - Faptele lui Sima îl descalifică 
total pe plan spiritual şi moral. Abuzând de 
ospitalitatea unui legionar care îl găzduia, i-a 
necinstit căminul seducându-i soția cu care a 
avut un copil. Forul legionar îl demite oficial 
(Majadahonda, 1956) în anii următori, şi în 
continuare-până-astăzi-(1993)-tot-mai mulți 
legionari din Țară şi din afara Țării adoptă 
hotărârea Forului ca o realitate incontumabilă. 








Dăm în completare şi o listă de grade legio- 
nare și de personalităţi, eclesiastice sau cultu- 
rale, care, într-una sau alta din aceste etape, 


Înțeleptul 


Nu scuip pe'nfrângerile mele! 
Ce-am adorat nu ştiu să ard 

|. şi nu ridic în vânt obiele 
în locul ruptului stindard. 


| 

| De funia spânzurătorii 

|... dezastrele nu mi le-agă 
şi nici mândria din victorii 
n'o pun sperietoare'n băț 


| 

| Cu-aceleași zâmbete nțelepte 

| îmi port și lanţuri şi cununi 

| urcând spre soare clare trepte 
sau coborând printre furtuni. 










































au tepudint d 
Comandanți ai Bunei Va 
NEAȚĂ. Mile LEPTER, 


Senatori legionari: Prof Ep 
GĂZDARU, Prof Ing, lo PRR 
Comandanți legionari: Augu 
Preot Vasile BOLDEANIU, aa 
GOMIR-JLAYA, Preot lan DE 
BORŞA, Constantin DU) RI] 
DĂ. Vasile IASINSCHE, Analia 
Virgil IONESCU, Vasile ] 
Constanţin PAPANACE, Ami 
POPESCU, Ștefan PREI “U 
ȘEITAN, ton Victor VOTENI 
Comandanți ajutori: Viei 
LESCU, Nicolae ARNĂUTUL, Vian 
LESCU, Traian BOERU, Nicali 
CARANICA, Vasile COMAN, 
GUIANU, Harman Matei HOJB 
HORODNICEANU, Nicolae | 
LAURIC, Bartolomeu LIVEZE 
MAZILECU, Romulus OPRIŞ, Pg 
PĂRVĂNESCU, Nicolae PĂU 
POPA. Eugen POPESCU, Stelisa SI 
Gheorghe STOIA, Nicolae T; 
TĂRĂOIU, Viorel. TRIFA, 
ȚÂLNARU, lon VINȚANI pă 
Instructori legionari: Vasile 
Dumitru ARȚĂREANU, Eugen | 
Stavre CUŢUMINA, Paul Costin DE] 
Ion DODU, Serbastian ERHAN, D 
GROZA, Ştefan LOGIGAN, Di 
IOSIFESCU, Traian MIRON, | 
STAMATU, Ştefan STILU, 
VASILILU, Petre VĂLIMĂRI , 
ZEANA, % 
Personalităţi: Prof. Ion Zelea CODRE 
Colonel Dumitru ALEXANDRESCU, D 
Cristian AMZĂR, Mircea ELIADE, V 
MIHĂILESCU, Șerban MILCOVEANU, 
Univ. Alexandrina MITITELU, Pr, Prof, | 
NEGRUŢIU, Constantin NOICA. Preot ŞI 
PĂLĂGHIŢA, Gheorghe RACOVE, 
Prof, Univ. George USCĂTESCU 


























Acest comunica! a fost aprobat de 3 
legionari din Țară, din Europa de Ves 
America, în majoritate formaţi de căp 
liu Codreanu. Am primit încurajare 
membri ai familiilor conducătorilor lej 
asasinați în anii 1938-1939, 

Textul acesta se referă la 15 di 
care vor fi publicate într-o broșură. 

. 


Ar fi fost de dorit ca acest trist şi 
aspect să fie dat uitării dar persistei 
a lui Horia Sima de a se manifesta 
vocator în numele Mișcării Legion 
să prezentăm acest comunicat spre | 
cinstită și corectă a tineretului din ţi 


Prof, Univ. Nicolae | 





















| PF” REA e Anu NR 
MS aprilia 0 Corespondenţă e 15 
i lup Cu blană de oaie... = 


m. 501 din 24 martie), d], Nicolae 
i un articol cu titlul "Cu piele de 
paic...”. In esență, dl. N. Manolescu 
ie nedemocratice și antidemocrat- 
unele au fost și altele chiar sunt 
domnia sa: "sunt semne Că unii 

pitit în blana de oaie”. 
ir afla pare-se chiar dânsul, căci 
este şi "Mişcarea" lui Marian 
manii țării sînt identificaţi în evrei, 


ne istorică mai întâi privind eticheta 
dicționar ante-Nuremberg; fascist - 






„Semit), 


ziectița care în pofida oricărei logici 
şi ui simţ au primit eticheta de "legio- 
nai. Cei cate s-au aproni 


pie etichetă, eu perfid pentru că 
urmărea astfe] compromiterea interna- 


mocrat - filosemit şi antidemocrat-anti- 

Noi, tinerii "turbulenţi” ai străzii atunci, 
redactori astăzi ai ziarului "Mişcarea" şi 
aclerenţi ai partidului "Mişcarea Pentru Ro- 
mânia” am contestat din 1989 încoace 











O scrisoare 


Stimate Domnule Prim-Redactor, 

Am citit cu interes articolul Dvs, intitulat "Războiul pentru 
Transilvania” din paginile “Mişcării” (Anul II, nr. 3(8) din Martie 
1993), publicaţie pe care, deşi o găsesc cu cea mai mare greutate în 
Clujul nostru, o citesc cu cea mai mare plăcere. (Am impresia că 
unii vânzători de ziare de la chioşcurile Rodipet o ascund cu rea- 
voință.) Trebuie să vă mărturisesc că apariţia revistei "Mișcarea" 
constituie una din puţinele satisfacţii pe care le mai am în marasmul 
societății româneşti de azi. 

Cum vă spuneam, citind articolul Dvs.. nu mi-am putut împiedica 
un surâs ironic la adresa acestor "specialiști" pentagănişti şi a ima- 
Binaţiei lor zburătoare. Totodată mi-am amintit replica marelui 


































p «ştii apar în țară în decembrie 1989, Frontul în iți : Pre Petre Ţuţea, la întrebarea unui ziarist din Cluj, în privința “proble- 

p „ tovarășul Nicolae Ceauşescu, Apoi du- munişti” sina 2 lea mei Transilvaniei”, replică pe care îmi permit să v-o trimit și Dvs. 

fr a, dl. Ion Iliescu îi depistează în Piaţa  cialismului indiferent de etnic, sex, rasă |] SPre încântare: "În cazul unui conflict armat cu noi, ungurilor nu le 
[ je cronicarii "Adevărului" se jurau a-i fi sau culoarea ochilor. Unii Aliitre i au || Tămâne decât o haltă de urinare la Debrețin şi a doua la Budapesta”. 
Ir fanfare, centiroane şi "maşini automate . luat bâte cât cuprinde, iar alți au mai și Cu respect şi salutări frățeşti, 
“ pul dezvăluirilor s-a aflat dl. Vadim Tudor muritehiar, 1. Mureșan 
E: absolut” independent "România Mare” a De toate aceste crime petrecute după că- elev în clasa a XII-a, Cluj 
je ) cu îngăduința d-lui Petre Roman, bol- — derea lui Ceauşescu am învinovăţit Pute- P.S. Eu şi colegii mei îl aşteptăm cu nerăbdare pe di Marian 
p: -ministru după convingeri. În nici un ea. Putere pe care și dl. Roman a instru- Munteanu să ne mai facă o vizită în orașul nostru, ca atunci în cam- 
pF emonstra” di. Vadim Tudor că este  mentat-o așa cum știm cu toții. Acum, în Ă Panie (mai ales că acum avem drept de vot). 
E ascendență paternă, Ticu Dumitrescu 1993, di. Manolescu se găseşte pe "poziţii Sa 
i n puşcărie, iar Marian Munteanu după politice apropiate" dlui Roman şi se pare că în pe text, să descoperim împreună afirmaţia aceasta în 
L i 2 continuare anumiţi tineri, aceiași, "deranjează". Şi cine. ziarul "Mişcarea” semnată de vreun redactor al "Mişcă- 
E hilare a contestatarilor puterii a fune- s-a găsit să-i facă un serviciu dlui Roman - Vedem - este rii”; iar dacă nu o găsim, atunci, d-le profesor, afirmația 
Ş tății româneşti inoculându-i-se siste- d]. Manolescu, lovind pieziș, murdar (ca în politică nu-i se întoarce împotriva dumneavoastră. | 
4 dușmanului în persoana legionarului aşa?) Profesorul Manolescu îl ajută pe profesorul Roman. Astfel dvs. justificaţi anticomunismul tineretului prin 
4 musemitul” ete.). Btichetarea este un Chit că tatăl d-lui Manolescu, Dumnezeu să-l odihnească, filiaţia "legionară" antisemită, adică din nou ne întoarcem 
, mbolică cu efecte şi determinări cu- a fost legionar şi a fost întemnițat şi chinuit de tovarășii la fasciştii lui Nicolae Ceauşescu. Numai că acum sunteţi 
4 iure oamenii Kominternului crescuţi — tatălui D-lui Roman. Atâta mârșăvie chiar nu s-a mai atât de aproape de decedat cum din 1988 n-aţi mai fost, 
. 1 Ceauşescu, a lui Gogu Rădulescu,  pomenit!! d-le profesor, de când vă găseam în manualul de română 
j D-le Manolescu, ce primiţi pentru a cobori atât? Şi mai pe a doua pagină după chipul lui Ceaușescu cu textul 

„ Sit să declare că antifeseniştii ales unde v-aţi lăsat logica dacă morala şi bunul Simț v-au Jămuritor de rigoare, acela care “trebuia”. Atunci însă era 
e „oră faptului că domnia sa este et- — părăsit? la putere PCR-ul şi aveaţi scuze, dar acum cine vă obligă, 
E sat în Franţa socialistă mai ales "Duşmanii țării sunt identificaţi în evrei „iar evreii în — cine vă comandă textul pe care ni l-aţi adresat? L.j A 
Ă congenital al tinerilor din Piaţa bolşevici” = haideţi, d-le Manolescu să încercăm o analiză REDACȚIA 
E in i [] 
i: :EA "ISTORIEI CIVILIZAȚIEI ROMÂNE MODERNE 
O INX n n reeditată) sau al eseisticii politi- 

4 - CA "EDUCATORIIB2 egăe ni Peer Art (pag. PN 





de o cauză mai 
aproape 10 ani 
descu, cel care, 





pe Eminescu drept 
a ediția a Iil-a a "Istoriei 
E. Lovinescu). Că 
u o mai crede nimeni nu 
ă faţă de tot ce 
tradiție (și implicit 
se pare - de necon- 
"cerca aici apărarea di. Prof. 
o domniei sale; ar fi un serios. 
hiar o atitudine jignitoare. 
Bădescu sunt suficient de "pu 
ngure. O simplă invitație 
âspuns la diatribe de acest 
ye-au dovedit îndeajuns că. 
opinii decent exprimate nu 
tul altele sunt "replicile" 
reacționează - indivizi de 
pierdut.) 
































PRON 








în Ornea o dată cu reeditarea 

Î E. Lovinescu. În același stii în 
"A eci de ani, încrâncenatul critic 
E le ideile care domniei sale îi 
în, tradiție, ortodoxie, specitic 


"oductiv la lucrarea lovinesciană. 
N 1 prilej)). Ascuns cu abilitate în 
„PI nica e veche: întoldeauna pe. 
ce 2 E. Lovinescu, s-au pitit și piper- 
mea reia vechile teze ce a 
Secţia unor înalte personaje - În. 
“e ne descrie cu emiază *dis- 
Cu aprigii cenzori comunişti (în 
"5, editorul Z. Ornea a fost aspru 
tgp 2 de 8000 de exemplare pentru a 
> onei..."), vrea să ne, lămurească apoi 








“n punct de vedere din lectura 
ârilor mai importante, care, 
iriruntat în polemici de o tensi- 
” (pag. VIII); dar apoi se 
esle, îndrăznesc să cred, 
â nevoilor noastre de astăzi 
ia btohtonist antieurapenist şi 

" 4, să spunem, jurnalisticii. lu 





PIPI IP 



















întrebăm cum își pot forma "cititorii din generaţia 
tânără” un punct de vedere asupra perioadei interbe- 
lice fără a cunoaşte scrierile (câte au fost) ale lui 
Nae lonescu sau cărțile şi articolele lui N. Elea 

“obiectivitatea” iei 
pe: pace spe (cepe "Literatorul, al d-lui M. Micu, 
despre serioasă pe care a făcut-o la editarea 
cărţilor lui M. Eliade. Acelaşi argument: "Nu e 
momentul!'). Partizanatul d-lui Onea se face încă 
simjit. Redăm alt aspect: din celebrele polemici 
găzduite r 


de revista "Gândirea", i 















TFE aRRI ce RE ] 
Publicaţia “Mișcarea” este editată de Mișcarea Pentru România, formaţiune politică, înregistrată la 
Tribunalul Municipiului Bucureşti prin Decizia civilă nr. 33/23.12.1991, dosar nr. 31/P/1991. 












„Rasponsabilitea 
natarilor. 





19.45.72; Fax: 31241.15 


Cont deschis la Banca Română pentru Dezvoltare 
Sucursala Municipiului București (BRD-SMB), nr. 46.20.69.61.33.178 








Grupul redacţional este format din: 

(George Roncea - Prim Redactor; Alexandru Zlatco - Redactor 
Karina Knapek - Fotoreporter, Victor Roncea - Redactor 
Sandra Cristea - Redactor, Claudia Buruiană - pi E : 

- Redactor; Bogdan Munteanu - Secretar de redacție 
aa - Corespondent Sibiu 

Program relaţii cu publicul: 

miercuri şi vineri, orele 16.00-20.00 































pentru conţinutul textelor publicate aparține exclusiv sem- 
r. Punctele de vedere susţinute în paginile “Mișcării” nu pot fi atribuite 
as pentru docu- 
publicate ore eri ri 
semnătură oficială (cu precizarea funcţiei deţinute în cadrul MPR). 
icarea articole (integral mente) apărute în paginile 
i" nu ri atasa [tel sa agenta) Redacţiei. 













m 








Azi 


ae 
Dea 








| 
i 
$ 








16 e Comemorare 





Anul ÎI Nr. 4 (3) 
aprilie 1993 





Date Biografice 


1905, Câmpulung 





Facultatea de Litere şi Filosofie 
Bucureşti 
As 
Dragomire: 
Conferenţiar Universitar la Facultatea 
de Litere şi Filozofie 
Membru al Mişcării Legionare 
- Director general al Teatrelor şi 
Operelor (1946) 
Detenţie politică 





nt al Profesorului Mihai 


1938 - 1940 
1941 - 1942 
1944 - 1955 


1958 - condamnat la moarte pentru 
poezia "Ridică-te Gheorghe, ridică-te 
loane" (pedeapsă comutată în muncă 
silnică pe viață) 
1958 - 1963 

Moare la 29 Aprilie 1975 


Din Opera 
lui Radu Gyr: 


poem dramatic într-un act 

4 de Pr D. Fortunesc 

afice Ra Craiova, 1919 
poeme, Editura 

Românesc, Craiova, 1924 

de Tolstoi - studiu critic 



















trâmbă-Lemne, poeme 
Științei, Craiova, 1927 

„poeme, Editura liter- 

lor, Bucureşti-Cra- 





ru leagăn, douăzeci de 


Cununi uscate, poeme, Editura "Car- 
tea Românească”, Bucureşti 1938; 
| Corabia cu tufănici, Comedie vegetală, 
jjucată, toamna, într-o grădină, Colecţia 
|"Universul literar”, Bucureşti 1939; | 
Poeme de războiu, Editura "Gorjan”,| 
București, 1943; 
| Ep e, Editura "Gorjan”, Bucureşti, | 
1943; 
| Anotimpul umbrelor, Editura Vremea, 
11993. 
























| i na copacului 


| 
| 
| | Şi-acolo sus, în văzduh, de bună seamă, 
| Creșteam în codru-nalt și singuratic, | 
| 
li 


temnițe sunt și ocne destule, 
| 
și după uși de granit și aramă 
|cână m-au sapat ca buda trei dromneți. |. | zac, ferecate, celule... 
Era semej întâiul și săgeți | 


În spaţii se-aud, uneori, plânsete'ncete, 
noaptea, apar sus, pe boltă, dreve de foc, 
şi ochi osândiţi se ivesc la vizete, 


| 
| 
şi arc şi-a scos din pieptul meu sălbatic. | 





Al doilea, în ochi cu dimineţi, |. | lacrimi să verse și nenoroc. 
i-a făcut îndemănati | 
ia șa = d A | Aheori, zangă! de lanţuri stă să coboare 
şi-o desmierda-n adâncul păduratic, din slăvi, peste frunţile noastre. 
vrăjind cu ea și pasări și mistreți. | | Chei se'nvâresc în lacăte-albastre 
| | şi scârțâie-aeriene zăvoare, 
| 
Al ureilea nu-și drese nici vioară, |. | Sunt temnițe sus, ne fac semne, ne dau de veste... 
ici arc, ci şi-a cioplit din trunchiul frânt | | Eu stau și culeg depărtatul lor svon, 
Și parcă zăresc după gratii celeste 
” ma lui uşoară. |. | surăsu-ţi, Cervantes, și tifla-ţi, Villon. 
Apoi, umbrit de gene lungi de sfânt, | Sunteţi acolo, verilor, fraţilor, 
5 0 | În carcere strâmte, de nestemate... 
şi-a A pe umăr strania povară, | Salut, smintiților splendizi, salut, deşuchiaților, 
pomind spre margini albe de pământ. | ave, nălucilor întemniţate! 


|| Şi-acolo sus, înv 














































Radu Gyr la 23 


Pat za 








DU GYR 2 martie 1905. 





Încă şi-acolo, pentru păcatul cel mare, 
jupânul Secol vă bate cu pietre? 
Şi-acolo vor să te suie'n spânzurătoare, 
vere Francois, ilustre cumetre? 


Sau, stând subt zăvoare, sublime pramatii, 
Villon și Cervantes, dragi derbedei, 
puneţi celulele'n strung şi, prin gratii, 
aruncaţi Europei scântei? 


Poate în temniță, sus, faceţi aur sintetic, 

- alchimistul Cervantes, pungașul Villon - 
V'o fi învățat meșteşugul tot un eretic: 
Maistorul Vis, iscusitul Patron... 


Sunt temnițe sus, și sunt carcere'nchise. 
De-acolo, din nori, haimanale divine, 
daţi lumii cu tifla, fabricaţi paradise, 
sau, fraţi de păcat, lăcrimaţi peste mine. 


Da, noaptea târziu, plângei şi voi, la zăbrele... 
le-afară, 


Atunci, din celula-mi lumească, scot 
palmei 
lacrima voastră de flăcări să-mi cadă în ele 


şi să se facă inel, ori brățară... 






























a 
Chip 


Și dacă-asemeni stelelor din 


|. în țandări verzi a fost să mă făr 


m-a troienit și floare de. 


| m-a zgâlțăt şi vânnu-a 


Şi dacă-am șchiopătat 
prin mofturi mici, prin. 
în clipa mea cu zâm 


am oglindit și cel 


Şi dacă-am stat cu a 
iar pe pulpane n