Miscarea anul II, nr. 6 (11), 15 iunie 1993

lunar 
zini — 50 lei 





7 


ul vine de la 


ulți scăpaţi neimpuş- 
mbrie 1989, mai apoi 
aţi în picioare de scu- 
ameni de bine, iată că 
»uă ni se atribuie, cu 0 
formată „judecată“, 


a justificat întemni- 

n Munteanu în 1990, du- 
bit în bătaie de „găr- 
SN-ului, Atunci, o dată 
ui Marian Munteanu se 
area“ unei întregi cate- 
retul, care pentru sim- 
nonstra împotriva unor 
nt comuniste, devenise 
porului“. Ca şi înainte, 
at „duşmanul“ cu eti- 


i, tinerii, nu ştiam mai 
emnificaţia şi rostul 
etichete nu însemna ni- 

ine trebuie să prindă. 
cel hotărâtor, aparţine 
epocii de aur“ cu 
>rmate. Înainte se ştia 
u sau fără motiv 
“ trebuia izolat, 





ş uşor să Ri se 
ul sus arsintit. Tineri 
anticomunişti („pâ- 

- zice un analist), cu 
atunci comuniștii soseau 
cu tancul în România, 

n ei par a fi chiar părinţii 
părinţii noştri nu pot fi 


te, era 


"Pravda" la "22n 


cher: "Maastricht niciodată? 


critici" eminesciene - 


sare: Nae lonescu 


Dumnezeu înainte! SF) 


- MISOAREA 


(36.163 


? 


Publicaţie a Noii Generaţii 


Editor: Mișcarea Pentru România 






pag. 7 


pag. 4 
Eminescu 


pag. 10 


agenţi ruşi. Ei sunt poate doar fricoşi 
sau stăpâniţi de ciuda că ceea ce dânşii 
nu au putut sau nu au vrut să facă, am 
făcut noi, biruindu-ne frica, ieşind în 
stradă, luând şi frica lor în contul 
nostru. 

Cum şi de ce — îşi bat capul încă mulţi 
analişti, care mai de care mai dialectici. 
Noi, „misticii“, ne rezumăm la credinţă. 
În Isus Christos, în Eminescu, în statura 
acestui neam, în tradiţiile româneşti şi 













Anul II, Nr. 6 (11) 
15 Iunie 1993 





EMINESCIANISMUL... 


MARIAN MUNTEANU pag 


„Wu e nevoie de Miscarea Legionard. 
— naționalismul nu l-a inventat ea. 
Xapionalismul [Ca formulat Eminescuj 
si altd formuld decât Eminescu 
174 Se poate * 


fre fa 


Mişcării cu privire la Comunicatul 
FDSN ilustrat copios de presa româ- 
nească! 

Iar faptul că acuzaţiile neverosimile, 
avalanşa de cuvinte fără acoperire lan- 
sată împotriva noastră în ultimii doi ani 
de zile în presa de stânga, încep să-şi ca- 
pete ecou — în presa, să-i zicem, inde- 
pendentă — poate să-şi găsească expli- 
caţia în recentele veşti privind o alianţă 
a Opoziţiei cu FDSN-ul la guvernare. 


„VINOVAȚI CĂ 
SUNTEM TINERI“ 


în misterul mântuirii noastre. Mai 
credem în puterea noastră de a dura te 
melie lucrării pe care cei mai buni 
dintre noi, cei care s-au dus, au început-o. 
Spunea un poet m» Eminescu să ne 
judece“. Cinste mai mare nici că ne-am 
putea dori. A 

Cât despre „judecata“ trecătorilor 
guvernanţi care au cerut recent scoa- 
terea noastră în afara legii, o întâmpi- 
năm fără uimire, ca pe o banalitate 
chiar, 

Mai deosebit este doar noul context, 
creat prin consensul ciudat dintre 
ziarele Preşedintelui şi ale Opoziţiei. 


Nici un ziar nu a publicat răspunsul 


Ce s-a publicat până acum la adresa 
noastră nu depăşeşte invectiva şi figu- 
rile retorice. Confruntarea inegală a 
„unei*! prese cu noi nu s-a desfaşurat ni- 
ciodată pe tărâmul ideilor, ci pe acela al 
aluziilor, practicându-se transferul de 
acuzaţii, cerându-se interdicții care să 
ne scoată din viaţa politică, în baza unei 
presupuse vinovăţii, articulată printr-o 
sofistică ridicolă în fond, dar cu priză, 
prin repetiţie. Producţia acestui dis- 
curs, prin uniformilatea temei, deşi dis- 
tribuit pe direcţii diferite, pare să fie 
controtată şi organizată dintr-un punct 
unic. PP 
În aparenţă nu poate exista nimic în 















comun între parlamentarul PNŢCD 
Adrian Marino, fostul general de secu- 
ritate Neagu Cosma, preşedintele PAC 
Nicolae Manolescu, Vadim Tudor şi lon 
Iliescu. Şi cu siguranță nici nu există 
vreo legătură între dânşii — alta decât 
părerea unanimă a acestora în ceea ce 
ne priveşte: „MPR este un partid 
extremist, legionar“. Astfel am reuşit, 
abia apăruţi pe scena politică româ- 
nească, să aducem la acelaşi numitor 
poziţii ireductibile. 

Acum, probabil, Marian Munteanu 
şi-ar găsi loc la puşcărie cu unanimitate 
de voturi. 

* 


În august 1990, la câteva zile după eli- 
berarea şefului nostru, un jurnalist 
seria: „«Vinovăţia» lui Marian Mun- 
teanu este aceea de a nu fi tolerat min- 
ciuna. Toţi cei ce au mers alături de el 
au fost descalificaţi, ostracizaţi, exco- 
municaţi“. Iată că acum se încearcă 
desăvă a acestui proces. 

Faptul că tinerii au fost primii care au 
cerut democraţie — plătind cu viaţa — 
faptul că tinerii doresc să-şi aleagă pro- 
priul drum, sub semnul lui Eminescu, a 
devenit vină de ispășit. 

Vom vedea însă cum ne va judeca 
Dumnezeu, căci Fărădelegea n-o poate 
aplica decât Nelegiuitul. IL ] 


George RONCEA 












si se 





Anul Ii Nr. 6 (11) a 
15 iunie 1993 


MIŞCAREA ȘI EVENIMENI 


Precum sepla ce improaşcă cerneală aceeași or pi 2 Uni 
încercând să se ascundă în învolburarea astfel se sforțează să mon uitat că 
«reată, F.D.S.N.-ul împroașcă opinia publică rânduri, erau cel care astăzi, 
românească cu juteziasatul conenical din mulţi - din MPR! Deprii 
11.05.1993. Momentul este prielnic. Partide încrâncenare. 
muribunde ori mediocri resentimentali gâsese Căci dacă tinerii din Piaţă, 
aşteptat prilej de defilare şi se așează în număr din ce în ce mal mari 
entuziaști în carul partidului de guvernământ. asta! - la sediul MPR-utul şi. 

somptuoe a G;.D.S.-ulul, araţi 
„Evenimente, evenimente... Ale zilei, ale nu noi, ci VOI - di. Cornea și 
săptămânii, ale hunii... Care sunt cu adevărat — Manolescu și PAC, di 
importante, care au relevanță, care semnifică | compromis și falsificat 
mal mult decât propria lor caducitate?:: ȘI Universităţii. lar 
incă: „Fvenimentul nu este niciodată faptul l-au sprijinit și admirat pe 
brut, ştirea, oricât de hiperdimensionate ar fl sunt alții decât: Părintele Ş 
literele cu care ziarul omonim se înverșunează Galeriu, di Fugen loneseu, d 
să impună asemnenea ştiri, d raportul, relația i ebengiuc, di. 
dintre fapte, legătura dătătoare de sens“ lânuţă. Le 
(subl. în text) ar vrea să ulțe. 

Sunt cuvintele ce deschid editorialul revistei 
22", dedicat MPR. Nu trec decât câteva zile 
de la declaraţiile belicoase ale mediocrului e adevărat. Căci nu putem 
domn Gherman şi G.D.S.-ul îşi deleagă vom face nictodată - ca acest 
reprezentantul în corul — de-acum din ce în ce  “antimaghiar sau antisemit, ci 
mal închegat și organizat — comentatorilor manifestat astfel niciodată 
fedesenisto-pedesişii al tinerei câtorva zâmbete 
politice. De data aceasta, dl. Andrei Cornea. - întrevedere oferite în plus, 

Nici un câștig, corul rămâne în continuare Clinton, președintelui nostru faţi 
netrebnic şi sună lamentabil, căci (și) noul reprezentanţi oficial! (vezi vizita pi 
introdus falsează îngrazitor. Ton IHescu la Washington, cu 

Partitura este cea cunoscută, arsenalul pus inaugurării Muzeului holocaust 
în Joc limitat deci. Chiar dacă d. Cornea, este pe plac nici preşedintele, 
invocând școli înalte - G.D.$,, nu! - încearcă Parlamentului nid jul Re 
să evolueze şi pe alte tonalități, efectul e Dar pentru asta există formaţi i 
același. Jalnic: lipsa de talent (falsul grosolan) MPR, care va acţiona așa cum orice 
nu poate fi înlocuită de mimica pretențioasă face într-un sistem democratic: pa 
arborată (discurs și manieră Intelectualiste), şi susținându-și programul În ca 
Dar dacă al intrat în horă... trebule să minţi existent. 
cu nerușinare. ȘI nu s-ar spune că dul Cornea În sfirșit, ajunge di A. Cornea 
fi displace o asemena manieră de evoluţie. cel mai tare: viitoarele alegeri. Ci 

Servind cu nonşalanţă încă de la primele vor vota: „Într-o proporție 
rânduri minciuni cu priză la public - „Marian lucrurile îşi vor continua cursul de păni 
Munteanu şi adepţii săi din mişcare cântă legionarii noștri declaraj 
entuziasmați «Sfântă tinerețe legionară": 
(unde şi când, îl întrebăm pe di. Cornea) — îşi 
plasează apol atacyl printr-o perfidă — 
specialitatea casei! — învăluire, Pe di. Cornea 
Îl interesează deci: „raportul, relația dintre 
fapte, legătura dătătoare de sens'“. Îl vom 

cercetând tot astfel demersul d-sale. 


2 e Puncte de vedere 







Primim la redacție 



































Stimaţi colegi de generaţie, 







Am primit răspunsul la articolul şi scrisoarea pe care vi le-am trimis Şi recunosc 
că m-a întărit. Aș avea multe de discutat, de împărtășit şi bănuiesc că din uceste 
multe chestiuni mai toate au fost mărunţite și analizate în Mișcare. 

Principala problemă este bineînţeles locul nostru în societatea de-acum, 
raporturile noastre, ale tinerilor, cu acest mecanism, care funcţionează eficient 
pentru înăbuşirea manifestării noastre. Ştiu că așa ceva s-a dezbătut pe larg în 
cadrul Mişcării, am oarece experienţă dintr-o scurtă activitate în Ligă (la 
Măgurele), deci implicit intuiesc stilul de lucru al celor de lângă Marian și hotărâți 
ca el. Nu am pretenția unor idei noi și nici în cazul articolului trimis „Mişcării“ nu 
am bănuit vreo descoperire, pentru că știu bine că toate aceste probleme ne 
preocupă la fel pe toţi, le respirăm din jur cu toții, numai că e bine să le formulăm 
şi să le împănășim. Acest mediu de dezbatere și acţiune am înțeles că este M.P.R. 
și bineînţeles că m-am gândit să activez, să încerc să mă înscriu în Mișcare. 

Am citit modul de constituire al unui Grup al Mișcării şi eram decis să „mă mişc“ 
şi să-i caut pe cei cu aceleași preocupări, numai că pe parcursul lecturii m-am 
surprins urmărind totul din poziţia celui ce conduce: eu m-am văzul organizând 
acest Grup, punându-l! la punct și evident, conducându-l. Or, această constatare m-a 
„dezumfla“ și m-a făcut să-mi potolesc avântul. Apărea chiar în acele instrucțiuni 
o referire la cei care vor să devină şefi, să se abțină pentru că — nu-i așa? - pot să-și 
realizeze visul foane ușor în fel şi fel de partidulețe. 

Chiar asta am apreciat la Mișcare (și a trebuit să mă lupt să conving şi pe alţii de 
acest alu), că are o structură ordonată și bine structurată ierarhic. 

Am considerat după 1989 că intrarea într-o organizaţie politică fiind neobligatorie 
și voluntară, respectarea disciplinei interne este o opțiune care s-a făcut la înscriere 
şi nu mai poate fi rediscutată. De aceea, de exemplu, nu înțeleg votul diferit al 
membrilor unui panud serios din Parlament. Şi nu înţeleg disidența în cadrul unui 
parid şi dezentările de felul celor din Parlament (în care — culmea! — dezenorul 
poate rămâne liniștit pe un scaun deși nu are legitimitate! ). 

Deci am aprecia! că se poale intra în Mișcare strici cu condiţia de încadrare 
benevolă și necomentată, ca într-un mecanism bine pus la punct, depășind propriile 
ambiții ce poi fi nefondate. Am apreciat asta pentru că am fost surprins să descopăr 
că, deşi am intenții la fel cu cele pe care le întâlnesc în publicaţia „Mișcarea“, și 
sunt hotări să fac ceva, 0 dorinţă de mărire zăcea şi în mine pe undeva. 

M-am bucura! așadar de vestea apropiatei apariții a Mişcării în Târgoviște şi 
doresc să sprijin cum voi putea, acceptând (v-am spus de ce) structura organizaţiei 
şi considerând-o pragmatică. 

Voi trece cred și pe la sediul din București pentru a afla mai multe. 

În speranţa unor viitoare alte schimburi de idei și nu numai atât, 












































































































































Emil Coman, Târgovişte, 



















im pe di. Cornea? 
pe tea pr pirat cec şifiră 
Ta 3 ile mira de 
Neam și ldeea creștină. În numele lor s-au 
manifestat și au vorbit, pe ele și le-au așezat în 
fruntea oricărei politice. Asta să 
însemne pentru di. Cornea — şi cel care 
gândesc ca d-sa, fie din PAC, fle din F.DS.N. - 
„pauză de nord“? Foarte bine. Să rămână di. 
Cornea bine orientat, cu re! impecabile 
ale d-sale (care or fi ele!), nol nu ne vom 
schimba. Chiar dacă asta (nici) di. Cornea nu 
par pri d tineri de la Mișcare 
mUnil dintre ei — 
a a că bune e a 
Pieței Universităţii“ şi chiar „Au mai fost şi 
declaraţi sfinţi și eroi de către intelectuali 
exaltaţi“, 


0-ho... chiar așa spune di. Cornea: „bătălii 
de clasă“. Să fi uitat distinsul domn — n-a 
ultat, cum era s-o ulte! — cum în vremea Pieței 
Universităţii trimisul de atunci al G.D.S.-ului 
(nu are rost să-l pomenim numele căci îl ştie 
foarte bine) se gudura pe lângă Marian 
Munteanu și tinerii acela „jo căutare de 
repere“ să-și citească fulminantul comunicat 







Stimată Redacţie, 


Printr-un prieteni mi-a parvenit revista „Mișcarea“, numărul 4/ 1993, pe luna aprilie. 
Auzisem Că este o revistă bună și atât. Dar acum, după ce am citi! acest număr mi-am 
dat seama că cei ce-mi spuneau asta nu aveau deplină dreptate. După părerea mea, prin 
stilul său tineresc, sincer şi deschis, simplu dar nu simplist, „Mișcarea” reprezintă exact 
ceca ce are nevoie tânăra generaţie. 

Sun! ploieșiean şi sun! student în București (anul | la Teologie Ortodoxă și anul IV la 
Maşini și Uulaje pentru Construcţii). Sunt naţionalist (în sensul pur al cuvîntului), nu 
sunt anlisemi! (ar fi culmea, deoarece sunt creștin, iar lisus Hristos, Domnul și 
Mintuitorul a fost... evreu) și sunt împotriva tuturor idioţilor care pun semnul „identic"* 
între Najionalism și antisemitism. Dar în viziunea unor domni — nu neapăral evrei — 
dacă nu ești internaționalist (mu contează dacă de tip kominierist sau new-age-ist — 
ambele suni la fel de periculoase!), dacă nu ai mentalitatea de „cetăţean mondial“ și 
dacă afirmi că ești naționalist, atunci eşti automat etichetat ca antisemit. Mă pasionează 
și fenomenul New-Age și secteie milenariste, pe care le studiez de trei ani (încă dinainte 
de a intra la Teologie) (...) 

Consider că un preot, un doctor sau un militar nu trebuie să facă politică. Asta nu 
înscamnă că nu trebuie să aibă simpatie pentru diverse idei politice. 

Cu altă ocazie, vom discuta mai mult, bineînțeles cu îngăduința dvs. 
Chiar dacă am fosi scun, închei aici pentru că nu vreau să vă răpesc prea mult timp. 











































































Cu profund respeci, de adeziune? Să A ultat distinsul domn că 
Georgescu Bogdan toată credibilitatea în campania electorală și 
Costin toată legitimitatea și-o cerşeau cel ca d-sa de la 











În ziua de 11 mai ac. FDSN-ul a avut o şe-  fiinţai Mişcarea. Aceia însă erau cei care s-au 'Orodoxiei romiineşti, că sunt modești şi cu 








dință în care, printre ahele, s-au cena măsuri 
” periru zădămicirea Mișcării Pentru România 
(MPR). 
Astăzi, ca simplu telespectator, dar care 
ajunsesem la majora! în 1940, pe vremea le- 
gionarilor, care nu am adeza! la acea mişcare, 
ba am fos! câtva timp eliminat din seminar de 
un director jegionar; câre apoi, în pragul sus. 
inerii tezei de doctorat, am fost alunga! de 
comunişti din învățămâni şi din mânăstire, 
auzind acum aceste afirmaţii m-am mâhnit și 
m-am tulburat. 
Bine, domnilor din FDSN, legionarii au 
fost la conducerea țării doar câteva luni şi 
băţunile au fost în mâna eminentului. bumilui 
şi creștinulu; român, generale! Antonescu. 
i aceia mu erau cei cofistituiți legal 
de Codreanu, se șiie că în februarie 1938 
acesta însuşi, prizu-un ordin special, a des- 
































alipit lo; Horia Suma, venii din Berlinul fas 
cisi și pus în guvern de însuşi dictatorul Carol urmărind, printr-o viață austeră şi cu adevărat 
II, sorphtorul integrităţii teritoriale a creştină, binele ţării şi nu îmbogățirea și 


României Mari 


Dur și cei de sub conducerea iui Codreanu Curt adică?! Comuniştii dvs. au vârât în 
cei ai lui Horsa Sima, câte crime au făcut, închisori peste 3 milioane de buni români şi 


ca să nu mai aibă 
tineretul dreptul să 
se velere la toi ce a 
avul bun Codreanu, 
să deteste crima și 


violența unora și să se organizeze acurn într-un mânească şi 


panud propriu?! 


Stimaţi domni, mulţi foşti membri ai PCR. anumit fel ai acestuia aveţi dreptul să fiinţaţi, 
ului cu grade mai mari sau mai mici, vedeți vă firește cu nume şi maniere îmbunătăţite, căci 
slivele de bămne din ochii dumneuvoastă şi a paote ul e ae hală, A Ira sri 
celor ca dvs. și nu parul presupus a fi în ochii“ -ul a guvernal peste le ani cu * 9 
p pu. ideologie atei "şi Găuninoare fiinper Nea- 
ua și Acești 


acestor tingri, ci 


decăi că sun! fide 


„VEZI-ŢI BÂRNA temnițe şi în 
DIN OCHIUL TAU...“ vc sooo e 


mult duh de dăruire în slujba semenilor, într-un partidi? 









mărirea cea deșariă! 







au supus morţii în 





lagăre de muncă 






persoane, elita ro- 






părănimea: și acum dvs. continuatorii într-un 




























Egis icaa | 


“sus gamae 


i-a 


SER 


s=e 


PSCRETENEeER se 


-- 


dau a 


Pere 


apa ary 
Z; 
: 


Peer era= 


e 


A REA Anul II Nr. 6 (11) 


15 iunie 1993 





ci continuatoare ale 
val în perioda inter 
jească = cu voie șau fără 
mitoarele concluzii se 

alizate direct de către 
Partidul Naţional 

an de la circa 1, lonică 
Naţională, înfiii de nepotul 
Radu Sorescu (imediat 

nal, d-lui Sorescu i s-a 

apă în ziarul Adevărul, jar 


sa face parte din Pta 
nâniei, alături de onalii 
dan losif), evita să 
ucă, începiind chiar de la 
The New.Right a d-lui 
SUA, notonu tovarăș de 
2. Pretenţia de a folosi 
perioada interbelică) 
şi morală, menită să 
politice de dreapta în 
mind d-lui Moses drept 
4”. Astlel au pe 
am aceiași oameni, Noua 
Pentru Patrie (iniţial Totul 
ul Totul Pentru Țară a fost 
meliu Zelea Codreanu în 


păsesc și în grupări 
A R 


1 estire. Legat de 


un caz concret, ilustrat de 
e și-a permis să speculeze 

u Sfințescu, (Din luptele 
919-1939), care a fost pusă în 
de cel stabilit inițial. Mai 
ţinuţi pe canea dedicată 
/elea Codreanu și generației 
ire intenţiona să editeze o 
gionar de peste mări, cu 
xtraterestru!!! Adăugăm pentru 
a d-lui Duiliu Sfinţeseu: 

Dn luptele tineretului român 

Je istone a epocii tinereţii 

a răspunde tineretului 

aște adevărul cu privin: la 






























a în care urmă Să iau în 
da destinaţia pe cane a 
ferit un accident corporal 
să fiu repatnat în Franţa 

! și alte împrejurăn nela 
să-și apropneze în mod. 
care-mi aparținea de 

se vinde cartea În un 

X! le), în timp ce cu 

de a o disinbui cu 
in funcţie de cate: 
ec pus în faţa unui fapt 
n să precizez că nu îm- 
de inspirație ale edi 
recute in absenţa mea.” 





ae” publicistică 
oduce astfel pe prima 
din 8-14 sume 1993); 
) Adevărul literar și 
cu a mărunsil că a 
io a relalal că dn 
u n făcea parte și 
a misiunea să facă ra 
1, precum şi actualul 
dădea informaţii 
enţi Atât. Căci 
Cuvântul îl cenzurează 
curist, „uiând” de 
Radu Câmpeanu, „Care era 
n. n.) din Havana = 
mneliu Coposu, „Care are 
i adresa tuturor LOVI 

vu mult, „Ţuţea era în 
adică Ei n. n), cal 

au „absolut din COPVIRBETE 
unuist culminează la Dan 
napa halucinantă (omisă cu. 
ic la Cuvântul): „Nu evreii 
>munismul în România. 
român este Mihai Eminescu” 
7 și arustic, nr. 165, din 9 mai 

















»emplu de respect pentru dear: 
Dar așa vine treaba cu serisul 
bun aruncă O piatră. 


tin 3.9 iunie 1993) Sp pia 
* plavurile bihorene, Nu un oa: 
nshier la inspectoratul cul: 
mare pe „simptomul intoxicăiri 
suntem avertizaţi, „ne întălnira, 
ubscniem, căci abia i-am isprăvit 
miunuă, mai ales „de vreo ră anu 

4 - prinzând ceva una) = m 
ind" pi că asta face 
vin dacă d. Glăvan a încercat și in- 
vene, e clar că mu). Începe prin 
"e mostre de cugetare: ceca ce 
vudu normală de una anormală este 


/s alea acesteia din urmă de a avea În 


ucabal. Dar dacă dl. în cauză crede că 
* a avea indoneli îl face posesorul unei 
le” — și aşa crede = Lot leaneul de 





Pe Sac nu serveşte în continuare devine 


“APlucabil și de compătimil. 
= De este dat să cutirm; mmm Vebule LOU 










aruncă cu satisfi 
purația spirituala) 
NU arareori 





întreagă a irăi 
u impresia că folclorul nostru a asociat 
ticăloşia, iar haiducia ți hoțomănia cu cele ZA 
înalte virtuți ale neamului”, indică, cel puţi 
clasamentele d-lui Glăvan: msBcorul de 20 


Plsaăiai entru statutul d al lui Toma, 





-— ) 
„Să fim bine înțeleși, de noi gindul 
interzice dreptul la opinie. Dar când zimi 


cunoștințe elementare ori Capacitate minimă de 
înţelegere, d i de acest fe] shnga [rizeze 
grotescul. Şi se cer prompt 

Mai ales când intelectualii de Ja 22 și-au făcut un 
program din aceste procedee, 


În Cotidianul (nr. 122, din 27 mai i 
Paper ră n mi Cr ăl i 


punsurile sunt demne chiar și de 
un Iulian Mincu. De exemplu: „Bolnavii-au mai 











(i 
s53 
EEE 
i 


: 
Ri 
E 
e 
£ 
i 
i 
a 


Ei 
ii 
iii 
Sz= 
fr 
ii 
N 











luderea din MPR a unu 
(2 a e e ea e eoctucorea cin MiRaunu 





Era pici 





CU OCHI 


ână 

Dumnezeu“. Cine să-i mai înțeleagă? 

Le recomandăm celor doi mari analiști și altora 
ca ei să se pună de acord: suntem cu Iliescu sau nu? 
Suntem comuniști sau nu? 

Adevărul îl simte cel mai bine tot d, Iliescu, cu 
nasul său fin de activist, altfel nu ar fi FDSN-ul așa 
de it să ne scoată în afara legii. 

că micuțul Harcea și copilașii handicapaţi 
mintal în tri a VOI NA “tntzapl mai dk 
cu noi”, el, săracul, în lipsă de alte preocupări și 
fără asistența medicală de specialitate, face singur 
mici exerciţii de gândire; și chiar de vorbire, 
Astfel, el a putut, fără nici un fel de ajutor, să cons- 
tate că „Marian Munteanu nu va avea niciodată su- 
prema bucurie, bucuria de a fi mamă” 
nr. 22, 1-7 iunie 1993), Bravo, puișor! Când vei fi 
mai mare, 0 să poți chiar să te întreţii singur, deși, 
după cum te prezinţi, nu știu dacă cineva gi, face 
vreodată suprema bucurie, bucuria de a fi tată. Deși 
s-au mai văzut cazuri nefericite, Oricum, noi îţi 
urăm, ca și data trecută, să fii sănătos! 

Şi ca totuși să ai cu ce te juca, te lăsăm să pui 
Virgulele cum îi place ție. 





Întrucât unii cetățeni 
nedumenri cu pnvire la 





au exprimat oarece 





domn pe nume Aoșan (despre a cărui, în sfărșit, 
declarată opțiune fesenistă am relatat în numărul 
nostru trecut), pentru a lămuri și închide 
chestiunea, prezentăm următoarele: La data de 30 
martie 1993, orele 17.00, la sediul F.S.N. Tim, de 
pe strada Eroilor, a avut loc una din cele mai 
„[aimoase"' conferințe de presă bilunare, ținută de 
conducerea locală în următoarea echipă: Dorel 
Borza - preşedinte, Alexandru Factor - vice- 

reședinte și fostul senator de Timiș - Ştefan 

van. 

a alia d. Aoşan de către d. Glăvan cu 

formula: „lată un student extmordinar, care-mi va 


tinerii feseniști din Timişoara (vreo 10 bucăţi), 
Sri ina ut a vad 
[i o Li 
ra bd ud pliu ra la care 
liderul, firegie: „NU” căci: „Ata țimp cât e sărac, 
poporul român nu poate [i de dreapta” și că mai ales 
„social:dembocrația este calea de evoluție către o 
pi pura tepe aha aceste detalii nu ne mai 


le FSN, 
mit a E i 
Vi me 17681) 1693 care afirmă aici că „lucrurile 


MPR: , Wuj mea, cum 
trebuie” alai ost excluși membri 
importanţi” (pentu FS.N. 


An sira ana i sl dat dere cel eat 





gazele așa-zis de ta și 
"coca ea 
e otet. pm Rima ceea 


SUNTEM 





Argus 


| PE VOI 


teanu în plata Domnului (și a patronilor săi mai 
lumești)“, („Puncte cardinale ne. 5, mai 1991), 
Constatăm că micuțul Adolf crede că toată |umea 
are patroni, trăind un dramatic complex de slugă 
De altfel, el își manifestă profund regretul că nui s-a 
putut pune sub „tutela“ „persoanei creștine” a lui 
Andrei lire (ex-ministru F.S,N. și director al 
revistei Dilema, editată de Pundaţia Caltarală 
Română cu sprijin consistent din panea Preşe- 
dinții). Turela Bisericii Onea, Române nu e pe 
pe acestui naționalist făcut pe puncte (cardinale). 
Hi mintea sa păcătoasă, Biserica noastră își 
„gâlăie paralizia misionară prin oficioase vihguite”" 
Dacă cineva „gâfâie în oficioasa vlăguite“, acela 
nu este altcineva decât dl. Codrescu, 
Al oficios de același calibru este și Noma dreaptă 
a lui Radu Sorescu care imugineazi „Bărzi civice” 
Care „se pun la dispoziţia Inspectoratelor de Poliţie, 
a Prefecturilor și a Primănilor“ și „„vor funcţiona ca 
detașamente paramilitare, pe baza unui plan de 
luptă avizat de conducerea Ministerului de e, 
de Primari și Prefecţi“. Lăsând la o pante necons. 
Utuţionalitatea flagrantă a ideii, nu putem uita că 
imii care au propus şi aplicat concepție au 
lost Petre Roman și lon Iliescu, gărzile lor civile 
numindu-se alunci „mineri - oameni de bine'*. 


Cât privește Gazeta de Vest nr 21(85) mai 1993 
în ultimul număr Mi este clasată la capitolul 
„Maşina de propagandă antilegionară“, Ni se 
reproșează neasocierea noastră la punctele de vedere 
ale celor ce se află în spatele Gazetei de Vest. 
Suntem țintuiți la stâlpul infamiei pe motivul că am 
făcut publicitate comunicalului ce ne-a fost remis 
din parea unor foşu legionari, în care ni se arată că 
o dată cu Comeliu Zelea Codreanu, legiunea. și-a 
incetul existența. Un oarecare domn Nicolae Păun, 
pentru a proba nevrednicia textului amintit, susține 
că numele i-ar fi fost trecut pe lista semnatarilor în 
mod „fraudulos“. Din curiozitate, pentru a proba 
runciuna gazetanilor de vest. ne-am aruncal și noi 
ochii pe lista respectivă și-am constatat (fără mrare) 
că nu există nici un domn Păun între semnatarii 
acestui comunicat, Mai suntem acuzaţi că am 
prezenta! canea „Istoria Mişcării Legionare“ a 
preotului Palaghiţă. “Culmea este că o confirmare 
indirectă a conținutului acestei lucrări se poale găsi 
în cartea „Morminte vii” a domnului Nistor 
Chioreanu afiliat grupării de la „Gazeta de Vest" și 


” preşedinte al panidului „Pentru Patrie“. 


Revemm la „22* nr. 19 (171), revista Grupului 
Pentru Dialog Social, social-democrat și socialist, 
unde se acordă un spaţiu damic domnului Victor 
Babiuc, deputat FSN. Fostul ministru de inteme se 
lansează în etichetări la modă cu privire la MPR: 

şi Mişcarea extremistă a lui Marian Munteanu și 
alte mii extremiste care există azi în Româma 
(inclumv unele care sunt în Parlament), găsesc 
audiență la oameru cu o educație redusă, cu nemul- 
țumirni mai mari, cu nostalgii de diferite natun'*. 

După cum se poale observa, singura mişcare așa- 
zis extremistă nominalizată este MPR şi nu alte 
foi uni politice, unele din ele aflate in vizorul 
Conul Hai 1, de ale cărui Aia uni 
Babiuc este ati a în același interviu. 
Ținta este, deci, MPR, care nu a propaga! niciodată 
extremismul și nici nu s-a manifestul astfel decâl în 


Primul partid ce poate fi calilicat drept 
extremist” este FSN (vezi formațiunile paramilitare 
ale minerilor) chiar dacă acum încearcă să scape de 
acest nume snistru, schimbându-și firma în panid 
democrat. 


În Formula AS nr. 17(72) din mai 1993, 
blicaţie aflată sub bagheta consilierului 
pe Ulici, se consemnează entuziast într-un 
articol cu tiuul „Petre Roman - superstar” festi- 
vitatea acoritâni premiilor Fi 1 Crescent şi în 
mod special constituirea distincției „Hortensia 
Romani”. Pere Roman este prezentat ca fiind „de- 
zinvoli“ și „cucentor”, iar despre doamna mamă se 
spune doar că „A condus multă vreme redacţia 
emisiunilor ionale ale uni. 
Pentru a completa golul de memorie al 
articlierilor de la „Formula AS” se cuvine să 
că distinsa doamnă s-a școli! la Şcoala 
a Komintemnului în URSS, Şcoală pe care 
absolvit-o în 1940 și maiorul în armata 
Walter Şebuaa, du, Lsun se in pe 
-i P.M.R. (C.C.) cu numi , 
carmnetu-i P.M.R. ( m) 0000 7 


enilor” ca şi „Super:starul 
loria, Cloșca 
cpiări A 







NKVD. A 
itor, Fundația Crescent, formală din buni 
palti ta Regia Cat d rata cl . 


tincţiile n. L y 
„Kim Ptulby”, superstaruri. 
i pralea 


Suntem cu ochii pe voi! 












4, 





Politică internațională 








interviu realizat de 
Patrice De Plunkett 


Fostul Prim-Ministru britanic ne-a primit la 

Londra, în locuinţa sa din Chesham Place 

Patrice de Plunkeii: Dv. susțineţi că logica 
federalismului european conduce la destnucturarea 
identității britanice, Nu este o afirmaţie excesivă? 
Margaret Thalcher. Franța și Marea Britanie au de 
făcut faţă acelorași riscun, a două sunt cele 
mai vechi state-naţiune din Europa. De 
suveranilatea lor depinde puterea lor de influență 
asupra conjucturii intemnaţiona 

În războiul din Golf ceia şi Marea Britanic au 
interveni! în numele suveranităţii lor, al faptului că 
sunt membre permanente ale Consiliului de 
securitate al ONU; al faptului că ocupă un loc în 
cadrul Grupului celor 

Or, tratatul de la Maastrich! cre 
putea numi “Uniunea Europeană, ai 
vom deveni, care va adopla o n A şi o politică 
monetară unice şi care va duce la apariţia unei 
birocrații mai putemice, având pulen sporite în 
domeniu noi. Să citim tratalul: Franţa și Marca 
Britanie ar fi reduse la rangul de această 
pierdere a suveranității ne-ar afecta pe toți, precum 
ȘI poziha țărilor noastre în lume. 

Îmi amintesc, de pildă, de marea problemă pe 
care am avut-o cu insulele Malvine: în acel 
moment, primul telefon de susținere l-am primi! din 
parica Franţei; Franța și Marea Britanic, naţiuni 
vechi, își înțelegeau perfect situația reciprocă. 

Franța apreciază coreci opinia extrem de 
favorabilă pe care noi o avem despre suveranitatea 
sa? 





















A ceva ce S-ar 
i „Celăeni" 















Îmi amintesc de alocuţiunea președintelui De 
Gaulle cu ocazia vizitei sale la Westminster, pe când 
eu eram tânăr depulal. Era discursul unui șef de stai 
sigur de sine și de țara sa. Astăzi, ca și odinioară, 
îmi place să-i aud pe francezi vorbind pe acest lon. 
PP. : Unul dintre argumentele în favoarea tratatului 
de la Maastricht este că acesta garantează un viilor 
echilibru între puterile Bruxellesului și cele ale 
statelor membre. Dar dv. nu păreți prea convinsă... 
M.T.: Tratatul de la Maastricht extinde puterea 


EȘECUL PLANULUI VANCE-OWEN. SE VA TREZI EUROPA? 


aveau de-a face cu adevărate naţiuni, libere să se autodetermine. 

„O țară” şi cu atât mai puţin o na- 

vechime sută la sută teze pu 

ortodoxă, după secole de zica otomană și câteva decenii de 
i 































Vina „ÎN COTPOTE” 
de etnii, de rase, 
în Bosnia 


rin '90, lugoslavia era cea T 
i un model — dacă nu ideal — atunci viabil, 
federal. Dovada — ultimele decenii de 
reușită, punctale de zeci şi zeci de mii. 


poale cu exeeaţă Bona şi. parțial a Expațe 


iugoalei de pe si regretă astăzi în; 


enţă, dar „entuziastă“ și naivă. 
E state răsăritene dintre care 


şi România (22 milioane) rămân 


un vast teren de „vânătoare“ sub bine-cunoscula deviză în 


a 0 vertabilă | 
Bea mobil 
lor, inclusiv Amencii, atitudini similare 
ţ împlinit. Dacă la aceasta adăugăm preteala 
lui de a fi dat, primul și de la începul, o dimensiune 
vestea penczei acestei crize, 
varianta paroxistică a unei 


lui, avem (în mare) 


lar în acest coniex!, cazul Bosniei e 
stari nelericiie intricări.. Dar în cazul Sloveniei și Croaţiei, terţii 


i prosperă și liberală 

în libeelă poa stai 

i și convieţuire 

tori mate. 

iei, milioanele de 
tari 


aguvă diplomatică 


locomotivă econo- 


URI ATEI 


„MARSTRICHT: NICIODA 


comisiei de la unsprezece la douăzeci de domenii. 
Ea va avea deci monopolul propunerilor în aceste 
domenii şi se va folosi de cl. Kegula unanimităţii 
poate fi deviată cu ușurință de către comisie în 
profitul regulii majorităţii. Comisia va decide (s-a 
mai văzut așa ceva în ultimii ani, la 0 scară mai 
redusă) ce puteri își va asuma și pe care Ic va lăsa 
pentru noi; or noi ştim bine că ca va utiliza la 
maximum aceste puteri, chiar împotriva voinţelor 
naţionale. Tratatul de la Maastricht este un tratat 
care centralizează. Trebuie să privim aceste lucnuri 
în față: dacă nu ne păstrăm puiule, renunțăm să 
fim noi înşine. Dar, nu! Nu! Să rămfinem lucizi! 
PP: Finanţarea noilor dispoziţii ale tratatului va 
necesita aprobarea țărilor membre. Nu vor avea ele 
asticl mijlocul de a-și păstra un rol decisiv? 

M.T.: Şi aici răspunsul meu este: nu. Puterile pe 
care tratatul le obligă să le abandoneze, între altele 
rin moneda unică, vor fi pierdute pentru totdeauna, 
ată care este măsura importanței referendumului 
dvs 

P.P.: Rezultatele acesui referendum francez vor 
influența dezbaterile asupra tratatului din Camera 
Comunelor la toamnă, la a treia lectură? 

M.T.: Răspunsul negativ — perfec! legitim - al 
danezilor (care împiedică, de altfel, din punct de 
vedere juridic, ratificarea tratatului) le-a adus critici 
violente, iar aceasta poate să dea o idee despre 
soarta minorităţilor într-o viitoare federaţie 
europeană; însă decizia Franței va avea o importanță 
crucială: Franţa ocupă o poziţie pivot, Istoria 
Franţei este măreaţă, Noi cunoaștem tot ce 
reprezintă ea pentru întreaga lume. 

P.P.: Adversarii tratatului evocă riscurile unei 
dominați economice şi monetare din pana 
Germaniei. Această ţară, având propriile sale 
probleme cu reunificarea, poate într-adevăr să 
inspire o neliniște de acest fel? 
M.I.: Se spune că federalismul Maastricht-ului va 
limita puterea germană, dominată încă de pe acum 
(80 de milioane de cetățeni şi o superioritate 
evidentă în Europa); dar noi a trebui! să suportăm 
costurile reunficării în mai mare măsură decât 
contribuabilii germani; noi nu am fost consultați 
când au fost adopiate ratele de schimb; noi am avut 
de suferi! de pe urma inflaţiei, iar impozitele au 
crescul; toate acestea cu dubla consecință a 
şomajului și a recesiunii! lar dacă observăm cu 
atenţie raportul de forțe într-o viitoare structură 
federală, apare limpede că Maastrich!-ul nu va fi în 
Stare să contrabalanseze sporirea pulerii germane. 
Oamenii își dau bine seama de asta. La originile 





ţiune! Bosnia e un teritoriu! 


ie austriacă, ea a intra! 


din de zecile de mii de 


trugeri! Acest plan nu numai 
Apoi 


ea în sânge a 


le preşim! 
sa de fost șef al 
dânsul declara 


tând no negocieni pe o atare 
diqbolic?.,. ză 


lanul Vance-Owen. 
pici. Acesta, duj 
Wansmis 


In criza 


“diversilalea condițiilor ce 





Ra 
a 


Comunităţii Europene, Germania nu era în nici un 
fel dominantă; acum însă, dacă vom accepla 
federaţia, Europa se va trezi dezechilibrată în 
favoarea unei dominaţii germane. 


P.P: Dacă tratatul nu va fi ratificat, ce se va 
întâmpla? 
M.T.: Va rămâne în vigoare tratatul de la Roma, 


semnat de cele douăsprezece țări. Va rămâne o 
politică agricolă comună, o politică comercială 
comună. Diferenţa ar fi că am avea timp să ne 
gândim serios la maniera cea mai adecvată peniru a 
continua construcția europeană, 

PP: Rezumând, dvs, considerați că noţiunea de 
Europa și noțiunea de Maastricht sunt două lucruri 
difente 

M.T.: Europa este, desigur, mai mare decât cele 
douăsprezece țări care sunt cuprinse acum în acest 
termen. Praga, Varşovia, Budapesta, Moscova, 
sunt tot în Europa. Europa nu este o insulă: este o 
intersecţie de idei, de cultun, de știință, care trebuie 
amenajată pentru binele tuturor; este leagănul 
creștinătății și al democraţiei. Dar Maastricht-ul 
restrânge ideca europeană, consolidează birocrația și 
ar face mult mai dilicilă intrarea țărilor din Europa 
de Est - pe care, dimpotrivă, trebuie să le ajutăm să 
se integreze și care nu suni în nici un caz dispuse să 
renunțe din nou la o identitate națională pe care 
locmal au recâștigal-o! Pentru a coopera cu ele, va 
trebui să evităm orice centralizare supranațonală, 
orice disoluție a naţiunilor. Cooperarea între state va 
fi mult mai eficace. 

P.P.: În discursul dvs. de la La Haye, în 1991, aţi 
lansat formula unei „Europe cu mai multe piste”, 
M.T.: Fiecare țară trebuie să rămână în măsură să-și. 
realizeze propriile organizări „personalizate“ în 
sânul Europei. De exemplu, țările din grupul 
Schengen au adoptat principiul liberei circulații între 
țările membre ale acestui grup: acest fapt, care nouă 
nu ne convine, e clar că pe ea îi avanlajează. Sum şi 
alte exemple: Olanda, care îşi leagă moneda, 
florinul, de marca germană; Luxemburgul, care nu 
are o monedă și este legal de francul belgian; poza 
şi Germania, cu acordurile de apărare etc, Țările 
noastre nu trebuie să încerce să intre loale într-un 
tipar unic, Ar fi absurd ca impozitele să fie 7) 
în toată Europa. Moneda unică nu ar ține cont de 
ină în fiecare țară: 


la nivelul actual, unele țări nici nu ar putea, având în 
e această 


vedere ți lor economică, să ad: 
monedă unică. Ce ar reprezenta această Europă? Și 
în orice caz, fiecare țară trebuie să-și poată păstra 


propria sa monedă, garant al suveranităţii, a cărei 





Anul II Nr. 6 (11) 
15 iunie 1993 


























































L] 


pierdere ar fi ireparabilă. 
din tratatul de la Maastrii 
oameni ai aparatului, care mu a 
nimănui: o astfel de inovație, 
democraţiei. 
Dacă ar fi să le sugerez ces 
ar fi să se gândească la conți 
de la Maastricht; să citi 
în legătură cu asta, Pentru a. 
supranaţionale pe care tratata 
membre, Căci, după aceea, Va 
ne mai întoarcem înapoi, (Gă 
faptului că statele n-ar mal 
frontiere, de pildă, 
PP: Unii jurnaliști britanică. 
tratatului de la Maastricht ef 
imaginare, 
M.T.: E ușor, e adevărat, să 
imagine atenuată a tratatului; si 
decât părțile mai mult sau maj p 
dar ar trebui mai degrabă să cilim 
pentru a vedea cu ce seamănă U 
„comitetul regiunilor” din cadru 
aceste puleri considerabile pe car I 
le aroge. Doar cetăţenii care n-ai 
aspectele pot intenţiona să spună , 
PP: În prima dvs. intervenţie 
aţi declarat că „ Maasinchi-ul 
problemelor actuale“. Ce vreţi să 
M.T:: În momentul tratatului de la Ro 
Est era ocupată de un comunisn 
ameninţălor şi a cărui expansiuni 
inevitabilă; dar de atunci totul s-a 
ia s-a exlins și în Est. Nu înțele; 
ce ar trebui astăzi să dezamăgim așu 
din Est, instalând la Bruxelles 4 
nomenklatură a Vestului, bazată pe 
Trebuie să reevaluăm lumea și să recunoaş 
schimbat în timp de ze 
i să ne privăm de libertatea 
noaştre internaționale: organismele ș 
mu sunt apte să intervină; în ți 
şi în cea din Goli, doar statele pu 
acţioneze. Nu tratatul de la 
schimba această lege a istorie 





Vladimir A 


Bosnia însă nu [usese tu : 
n 


având 40% musulmani, 33% sârbi 
nii, Bosnia a progresat enorm. 7 
lugoslaviei, cu oameni liberi și prosperi. Amintiţi-vă de Olimpiada TI! 
de iamă de la Sarajevo! Acum ea și-a asasinat şansele, lăsându-se 
“pe mâna unor lideri ce s-au încurcat în propriile himere!... 

Ce poate rezolva aici planul Vance-Owen cu harta sa „de e; 
logan”! Nimic! Căci viețile celor 5 milioane de „bosniaci“ sunt 

vile 


tir croaţi. 


, de masacre, de vendete, de dis- 
e îi taie pe sârbi de conaţionalii lor 
din Serbia şi Krajna, nu numai că le alocă vreo 
între ele, ci le rezervă cele mai sărace regiuni totalizând abia vreo 6 
miliarde de dolari în bunuri industriale și de capital, dintr-un total 
de 31 de miliarde! Apoi, ar mai Îi viabilă o „republică inde- 
pendentă“, după un atare masacru?! Desigur că nul Ca 
i din cauza cantității umense de ură și resentimente, dar şi pentru 
nul motiv că independența Bosniei nu ar avea ca temei trupul vii 
al unei națiuni, cum este cazul în Slovenia sau în Croapa. Sau poa: - 
? Să preşească însă și Henry Kissinger cu toată rĂpezieaiA 
liticii exterme americane sub Nixon?! L 
, după un atare masacru, viabil ar Îi numai ata- 
ge croaților şi sârbilor — cu teritoriile lor = 
Tbia, iar musulmanilor să Îi se asigure un mic stat cu ieşire la 
mare. Planul Vance-Owen ni se pare deja terminat! Mingea se 
află acum în terenul domnilor Cristopher 


aprecia și realismul lui Kissinger şi evidenţele de pe teren, accep- 
i? Sau se va persevera inutil și 








câte zeci de nave vor ataca Bosnia pentru a An 
seşte esențialul: hotărârea și dis 
pui ci isp şi AI la atare ea 
pentru că are rezerve de UEO şi preferă epid 
precedentul neplăcut ce s-ar crea pentru Ulst 
este în criză socială și economică și pentru că 
fală — guver gaullisto-liberal şi președini 
pentru că își are sacii în căruță, iar oficial 
„amintirile“ din anii "41-44. Ame Eni 
Fi că nu vrea şi nu poate interveni Singu. 

918 în eoruenga a Juoelațarie prod în mia „mai întâi Amen, 
a fost o veritabilă Elveţie a oa mu îi mai permite Arca Se DE 


ca ar trebui să și rămână! Cinci sau 


mă 


tru zone izolate 





lar aceasta 


a lee interne. a id 
schimb, în Asia extrem-orientală 1 

este de 5-12% pe an! China este dej 
mii după SUA și Japonia, iar ace d 
sunt mai prospere cu oricând. 
atunci Vă întrebăm; 

Aşa să se Ap ce votul con; 
Securitate, al Cl 


respectiv la Croaţia și 


inei în criza din 


arren şi Kozirev. Vor să însemne aceasta? Ce aliceva, dei 


poate asuma prostiile occi 
ezite tal unui velo, căci n- 
„Pentru a treia oară într-un 





-CAREA e ANU Ne 
M 15 iunie 3 


cartii necesar să prezentăm faţa în; | i: 





mnului Martan Munteanu la în 
<ţinute de domnia sa la în 


















pe de altă parte modul în ema pre i e 
! publice. Conferinţele a Perii ta MPR- ului în 


poziţia noastră, halta astfel, bârtele, 





Monitorul 
HANU, LIDERUL „MIȘCĂRII PENTRI MÂNIA=. 
CTIV ÎN LEGĂTURA 9. U ROMANIA 


MIȘCAREA LEGIONARĂ, 
s-a delimitat atât de puterea actuală (FDSN 


n Munteanu și-a informat auditori i Ion Iliescu), cât și 4 « 
„Nita ana miam tute cn 


i Libertatea 
NTRU ROMÂNIA NU E LEGIONARĂ. DOAR SEAMANA...» 


fostul lider al Pieţii Universităţii, 
a ținut să delimitele partidul pei afară Fete, căma ip em nea ampona 
gionari.” (ar. 6-7 





pisi 


Cotidianul 
TFANU SUSŢINE CĂ MPR. NU E UN PARTID LEGIONAR» 


: şi Mişcarea Legionară? Nu. Ace, 
n Munteanu, dintele M.P.R. (... Să cest lucru I-a 
21 Mişcării Degas (..-) ARD EI a E RER: d. Munteanu 


uudinile istoriei, tocmai datori 
M.P.R. se află în relaţii foarte strânse 
abia, condusă de 


PARTID ROMÂNESC MODERN» 


venite din toate părțile asupra M.P.R., începând cu 
„ PAC, au ca bază manere lea politici de a-și 
nn. faptul că tinerii suni atraşi, cum a fost şi 
1 "30, de ideile naționale transpuse de un panid al 


293) 


Azi 
CARII*: IRADIERI DE LEGIONARISM RENOVAT 
RMEN LUNG?» 


„i să se delimiteze de vechii legionari, afirmână că 
este 0 „sinteză a naponalismului tradițional şi a 

Cât de c ae fi această afirmaţie, având 

1 mişcări este dominat de principiul totalitar al 
nale, iar doctrina sa iradiază un legionarism 
în despre legăturile externe ale Mişcării cu notoriu 
trăinătate (Canada, SUA, Spania), ce să mai 
omentatorii de presă par a subestima alul 
niru România, Anal lu-l însă în contextul mai 

i auale, datele problemei se schimbă. Nu 

1 cumva o forţă politică de care să se țină 
n. Pentru că - întotdeauna - unei creşteri 
SN), îi este de preferat una lentă și sigură.” (8 






Tineretul liber 

tU ROMÂNIAS 

1IȘCAREA LEGIONARĂ» - 
Mişcarea Pi România, iniţiată de Manan Munteanu, ține să se definească, atât 
ral 533 logic: Sa i rea ra prepria docirină care este național 
a, Mişcarea Pentru Romania inge atât onentările stângiste și tendințele 
ice legătură cu formațiuni, n sau publicaţii propagatoare a unui mesaj 
1 revendică o (aparentă) „egitumalate .* (vinen 14 mai 1993) 

Evenimentul zilei 
EI LEGIONARE NU E DEPĂRTEI» 


giona depane», s-a anunțat la «Mişcarea Legionară și Mişcarea 
m și dconetaa (-) ARE estare Ea ae etala, la Îţi, În care 





a fost precedată 
nănătoare.“ (nr. 265, 4O mai 1993) 


Cronica română 
REŢE LEGIONARAIIIa 


acțiunile Mă „AL Mariel 


şcării Legionare, A n apela e race 
! indiferent de crimele celorlalți împotriva 2 
n pungirerent de rime SGS pi RS 0 mai 99 
Re i, 
NTEANU CREDE ÎN MUNCA „DE LA OM LA OM “n 


: : itate sobră, ca de călugăr, afişarea unei discipline de 
ii azere ati ea 





atragă adere 
n asieaa dar şi despre mulicle asasinate din 
ră ră CE ircsard um eţeue TA să tremur VGA, nr 9 pt Poți 


Opinia studențească 
M NTEANU PENTRU NOL E CORNELIU ZELEA CODREANU DOL» 4 ai 
Marian Munteanu s-a delimitat, de: vlenele dn cot ale Mi po ile ar 5, 13- 





"«ptul să omore pe nimeni, indiferent de conjunctură. 


* OABITARE/ MIŞCAREA PENTRU ROMÂNIA — VATRĂ ROMÂNEAS Fe der be 


ul d-lui Munteanu 5-4 referit în mod eaplicit la stabilirea conexiunilor u toate efor 
sc oratzaţa să Și apel i democrație, Dep d arma se DEA m al 






inuru limpezirea Îui, înbr=0 (incă) prateioare: i , 
Vremea 
PETIȚII POL IIICVANISTE — (MAI MULT SAU MALPUȚIN SPOR EI 
Munteanu a devenit noul i si pete 


V căpitan a punii 
= cin traseul de la Iaşi al ara surana u. i 
i lu polilicianisi exersat răzbunării 
să concedeze formal pe termenul pi 



















mal mare parte la 








ina ndenţi nsate și colportate de Jurnalişti mal mult sau mai puţin 
publicație să apreciaţi singuri cum aceeaşi conferinţă a fost percepută de diferite 
Punem la dis 


ului Maria 9alțlă Jolicitanţilor înregistrările integrale ale conferinţelor 
REDACȚIA 


1) Despre naționalism şi naţional - democraţie 

„Noi credem că naționalismul, ideea națională româneas; 
| Spiritului creștin. De aceea, ne distanțăm foarte ferm de toi 
| tendințe mitologizame, de altă natură decât cele creștine“, 


| min general, dușmanii, adversarii 
cismul în E 


















| 
» că, se manifestă în interiorul 


P i | 
1 ceea ce înseamnă ateism sau 
























de dreapta: cele creştine și 


cele necreștine. Spania, Salazar în Portugalia și 


Codreanu în România“. 














n „ pentru a putea fi 
a face, a construi ceva, a demonstra acest crez 






| 









ji că suntem prea mistici? Chiar așa arătăm noi, ca nişte 
uferinţi? Am auzit că cei de la Alianţa Civică au scris niș- 
te studii în care ni se dedică un articol, „Pericolul naţio- |] 
nalismului mistic (...), Domule, sigur, suntem mistici ca | 
orice creștin, ca orice om care crede în Dumnezeu, dar nu în 
sensul pe care îl acordă comuniștii termenului, adică habot- 
nicie sau bigotism, nicidecum, este vorba de o adecvare co- 
rectă la realitate. 


2. Delimitarea de Mişcarea Legionară 


„Nae Ionescu a spus că Mişcarea Legionară este expresia 
politică a religiei ortodoxe. Cred că este o temă de reflecţie, 
oricum. Eu nu cred că Biserica poate fi exprimată sau sus- 
ținută politic de o singură organizaţie. Democraţia e o reali- 
tate politică de care nu ne putem dispensa și pe care nu o pu- |] 
tem înlătura. Mai mult decât atât, cel puţin în spaţiul orto- 
dox, democraţia se poate integra foarte bine, cu condiția ca 
forţele politice care intră în jocul dernocratic să se respecte pe 
sine şi să respecte valorile pe care le propăvăduiesc. Marele 
dezastru din România de acum nu este datorat cadrului 
democratic, dimpotrivă, dacă mai sunt ceva speranțe, este 
pentru că există acest cadru democratic. Problema cea mai 
importantă nu este, Doamne fereșie, să fie înlăturată de- 
mocraţia, ci dimpotrivă, ca în cadrul ei oamenii să se orga- 
ji nizeze în formaţiuni serioase și efectiv cinstite. Este o 

problemă și de natură tehnică, și ideologică, dar nimic din ceea ce înseamnă democrație 























































| pu poate împiedica într-o țară ca România dezvoltarea unei idei naţionale, Cred că 
dimpotrivă“. : | 
„Personal, eu nu practic simpatii pentru una sau alta dintre așa-numitele grupări 
| „simiste“ sau „codreniste“. Aşa cum am mai spus de la bun început, îl admir pe marele 
|| om politic şi întemeietor de Mișcare, pe Comeliu Codreanu. Consider că ceea ce este util 
| şi esenţial în ceea ce privește această parte a istoriei românești, o găsim în opera și acti- 
| vitatea lui... Cu privire la partea a doua a activităţii legionare, după asasinarea lui Cor- | 
| neliu Zelea Codreanu, aici informaţiile nu sunt certe, dar sunt cel puţin câteva elemente | 
| care duc la concluzia că s-au comis nenumărate greșeli.(...) Dar acestea sunt chestiuni | 
| istorice, eu încerc să privesc fără să mă implic în marile discuţii și marile zâzanii ce sunt | 
| între atât de puţinii, de altfel, supraviețuitori ai Mișcării Legionare. Pentru că este bine | 
| ştiut, cea mai mare parte dintre dânșii au fost masacrați în închisori, ei dând cel mai mare 
|| număr de luptători , deținuți şi oameni care au suferit în lupta contra comunismului. Și 

| 



































|| este o mare nedrepiale că nu se recunoaște public acest lucru, pentru că este un mare me- 
| rit să lupţi împotriva bolșevicilor. Cum spunea Codreanu: „Oriunde s-ar ascunde și orice 
| fețe ar avea ei, trebuie demascaţi și răpuși“. 


| 
| 3. Problema antisemitismului 
cred că un popor poate fi un pericol. Eu cred că fiecare popor trebuie înţeles || 
paleta său ze aa după acţiunile sale, după felul în care este organizat: To se | 
pot să vă spun este că toţi cei care se organizează şi acţionează împotriva intereselor | 
românești ne sunt adversari, fără deosebire de rasă, naţionalitate, sex, ş.a.m.d. Noi nu ne | 
raportăm la acţiuni ostile pe criterii de apartenenţă etnică. Efectiv, acest lucru nu zei a | 
resează. Pe noi ne pot eventual interesa organizaţiile, care po fi populate cu orice | 
je, în măsura în care aceste organizaţii ar avea acţiuni ostile. Dacă Moses Ra | 

minte ordinar despre cultura română, vom spune că: Şef.rabinul minte, încă feieul a 
ja etnică. Cine minte, minte. Asta nu înseamnă că de aici înainte ne va fi at 
să spunem când cineva nu spune adevărul, de teamă că vom fi făcuţi enter i | 
avem o atitudine creștină, adică faţă de orice om e bine să ne apropiem, să fim i up i 
îngăduitori și toleranţi cu putință, < Dar să nu se confunde această idee creștinească cu || 

prostia. Este o iubire prin care nu devenim proşti, orbi și slabi. 


4. Delimitarea faţă de alte partide şi publicaţii declarate de dreapta 


























































6 e Document 











Publicăm în continuare analiza 
domnului Michael Shafir, 
apărută la data de 15 iunie 
1992, în Buletinul Informativ al 
postului de radio „Europa 
Liberă“. Materialul prezintă 
caracteristicile tipice unei 
dezinformaări „gri“ — cum ar 
spune dr. Liviu Turcu. 

Noi nu suntem aşa mari specia- 
lişti ca di. dr. Liviu Turcu, dar 
cu ochiul liber, putem aprecia 
ceea ce este lipsă de informare 
ori fals deliberat. Știm că dl. 
Shafir este un apropiat al 
cercurilor G.D.S., grup cu 
declarate simpatii socialiste. 
Ceea ce ne miră este că 
asemenea manifestări sunt 
susținute şi stipendiate de 
Consiliul „Europei Libere“ şi 
de Congresul S.U.A. 






Î onformitate cu programul partidului, 















Noua € [ie are, în plus, Sarcina resta 

urării poziției României pe arena inter 
națională. Poporul Român, se afirmă, a de 
ținut în mod tr 1 de „apărător al ci 
vilizaţiei c neavizată de (aptul 
că și alte națiuni ortodoxe din m: nile Impe 
riului Oloman (sârbii, de ex.)emit aceeași pre 





tenţie, MPR urmează spunând că aceasta con 
feră naţiunii « bare. Pentru a-şi 
îndeplini această misiune, Romănia trebuie să 
urmărească „cooperarea cu țările în care religia 
creștină deține o poziție importantă şi, în pri- 
mul cu țările orodoxe“, cu care „împăr- 
tășeşte tradiţii spirituale comune”. Dar în ace- 
lași timp, România trebuie să caute în mod stă- 
ruitor să implice „comunilatea mondială (inter- 
națională) a Românilor” - adică pe Românii din 
exil - în apărarea intereselor naționale ale fini. 
Acţionând astfel, Noua ie nu şi-ar face 
doar datoria privitor la „împlinirea destinului 
istoric al României”, ci ar contribui la depăși- 
rea a ceea ce Mişcarea vede ca pe o atitudine 
piu de aulo-apărare și care a marcat istoria 
omâniei. Printr-o argumentaţie foarte ase- 
mănătoare celei a filosofului Emil Cioran, care 
a fost unul dintre ideologii de frunte ai Gărzii 
de Fier în anii '3010, programul afirmă că 
pasivismul trebuie înlocuit cu o aulo-„protecție 
ofensivă“, bazată pe valorile „Românismului'“. 
După Munteanu, Rominii trebuie să demons- 
Weze, atât străinilor cât și lor însiși, că se află 
„Printre popoarele de frunte din Europa"! 


IDEOLOGIE ŞI ACŢIUNE 


Programul MPR și ideologia dreptei radicale 
interbelice au prea multe în comun pentru ca 
paralele între ele să fie o chestiune de exage- 
Tare sau proastă interpretare. Toate îndoielile 
Care mai persistau au fost, în orice caz, spul- 
berate de cele câteva interviuri cu Munteanu 








de la adunările de parid. Eminescu nu este 
câluşi ză ti unica persoană luată drepi 
model, ,; i 


veanu l-a cunoscul pe Ţuţea (care a murit în 
1992) în 1988 și declară că a 1 puternic in- 

1 de vederile acestuia!? Însă abia prin 
veleririle la Garda de Fier şi lu „Ci ianu)* 
înlătură orice ambiguităţi eventuale ale Pro. 


“un interviu cu „Puncte Cardinale”, o pu- 


bieațiecteenă, spărită în orașul transilvănean 
care 0 atitudine pro Garda 
de Fier (nu, ajiei provine de la o 
Nichi ga tir a i radicale, 
Nichifor Crainic), unteanu, susținea că 

loarie puțin despre legionari, În oo AA pin 

























ca și în altele , ela declarat că aparține unei ge 
nerații care a fost lipsită de posibilitatea de a 
studia adevărata istorie a mişcării fasciste din 
România interbelică. Acest fapt, după cum 
afirmă în interviul din „Baricada”, a furnizat 
„hrana gândirii“, în condiţiile falsificării de 
către comuniști a istorici României!%. Dar dacă 
idealurile Legiunii au supravieţuit, a conclu 
zionat el, acesta este un indicator că ele reflec 

Iu „esenţa naţiunii române”, „| ât pot cu să 
înțeleg fenomenul Mişcării Legionare”, a 
continuat el, „acesta nu poate [i redus ln sfera 
politicului”, Garda de Fier a fost, înainte de 
once, o manifestare a spiritualității naţionale, 
iar națiunea era ceva în raport cu care „cineva 
fie aparţine, fie nu aparţine... prin însuși faptul 
nașterii” 

Cât despre părerea sa despre Codreanu, 
Munteanu pretindea a nu şti nimic altceva decât 
că „în 1927, împreună cu încă patru prieteni, a 
infuințat o organizaţie politică”, ce a câștigat 
rapid sprijin printre cei ce reprezentau „Valorile 
cele mai insemnate ale științei şi culturii romă 

Acești sprijinitori au aderat din toată 
In Mişcare, în ceea ce era pe atunci „o 
iar asta, după cum spune Mun- 
tudine că Legiunea era 

„organic româneasc Într-un alt interviu el 
pretindea că numai „câţiva indivizi ieşiţi din 
minţi şi pu Mişcarea ca întreg, au comis alro- 
cităgi!6. În tot cazul, datorită falsificării istoriei 
de către comunişti, era imposibilă emiterea de 
judecăţi obiective asupra a ceea ce s-a petrecut 
în acele timpuri, Ce este totuşi sigur este că 
însuşi Codreanu a fost o victimă, din moment 
ce a lost asasinat”, iar înaintea morții sale a 
reușit să organizeze o „mişcare antibolşevică”. 
După părerea lui Munteanu, această realizare 
nu este lipsită de importanță, dacă luăm în con- 
siderare fuptul că în epoca respectivă „bolşevis- 
mul era îmbrățișat” în ale părți. lar acest 
motiv este cient să ne facă „să avem în 
vede neritele lui Codreanu. Mai mult decât 
atât, cei care l-au urmat „au fast asasinați, au 
fost închişi, au avut de suferit; iar suferința 
reclamă respect''17, 

Numeroase zvonuri în legătură cu adunările 
MPR informează că acestea încep cu rugăciuni 
spuse lângă portretul lui Codreanu; iar „Cărti- 
cica pentru legionari" a „căpitanului 'este distri- 
buită membrilor!$. Editorii „Gazetei de Vest", 
un săptămânal independent publicat în Timi- 
Pee care deja cu mai multă vreme înainte ca 

unteanu să anunţe înființarea MPR, publi- 
case articole elogioase despre Codreanu și Gar- 
da de Fier, au aderat, după câte se spune, în 
bloc la MPR, Această publicaţie, în confor- 
mitate cu declaraţiile unuia dintre foştii săi 
editori, este finanțată din afara țării de către 
Horia Sima, care a fost, după Codreanu, con- 
ducătorul fasciștilor români. Iar „Deutsche 
Welle” informează că, în vizita sa prin Germa- 
nia, Franța și SUA, Munteanu însuși s-a întâl- 
nit cu liderul exilat al Mișcării Legionare!9, 

Structura organizațională a MPR amintește 
de „cuiburile“ legionare. La cel mai de Jos 
nivel se află aşa-numitele organizaţii pol: 
centrice, formate din 3 până la 15 membri. În 
acord cu statutele partidului, liderii acestor 
organizaţii nu sunt aleși; mai degrabă, ceea ce 
seamână cu „Fuchrerprinzip” (principiul 

lucerii - fasciste), se pune că ei sunt 
în mod organic „apăruți“ din grup și că do- 
bândesc conducerea prin „consens'*. Oricine 
doreşte să fie primit cu membru trebuie să 
treacă examene, care teştează, printre altele, 
aderenţa candidatului la „valorile românis. 
mului” şi ale „credinței creștine“. Candi aţi 
trebuie să arate că au cunoștință de operele lui 
Nae lonescu şi Eliade, ca și de ale altor scrii: 
tori căre au contribuit la alcătuirea moştenirii 
filosofice a dreptei radicale. Așa cum se petre- 
ceau lucrurile și în cazul "cuiburilor”, membrii 
trebuie să facă dovada că sunt „moralmente 
demni“ de a fi acceptați; că sunt Bala să „tră- 
iască în austeritate și modestie”; şi că, odată 
admiși, vor „rezista la orice presiuni” ce s-ar 
face asupra lor pentru a se abate de la statutele 
panidului20. MPR-ului nu-i lipsește nici ele- 
mentul de uniformă; pe când oamenii lui 
Codreanu erau Cunoscuţi pentru cămășile lor 
Verzi, discipolii lui Munteanu poartă cămăşi 
albe cu insigne pe care e dispus un simbol 
asemănător cu cel al crucii 


O IRONIE A ISTORIEI 




















nești” 
inima 
țară liberi 
teanu, insemna cu 



































el a fost violeni bănui de minerii aurie 90, 
de pe Valea Jiului în Bucureșu, a fost spitalizat 


Anul II Nr. 6 (11) 
15 iunie 1993 


MIȘCAREA PENTRU ROMÂNIA: 
PARTID AL UNEI "ÎNTOARCERI RADICAI 






d 


iță 
d 





Michael Shafir 








și apoi încarcerat. Cauza lui a fost preluată de 
partidele dreptei tradiţionale, de mișcările 
independente şi de organizaţii occidentale cu 
La înființarea 
Alianţei Civice, în noiembrie 1990, Munteanu 
EI a deţinut 


Amnesty International?! 


a fost ales rapid președinte activ 
însă această funcţie pentru doar câteva ore, 


după care membrii conducerii Sara AI l-au 

escu, 
unul dintre membrii fondatori ai Alianţei 
Civice îşi aminteşte că au existat mai multe 
motive pentru acest gest. În adunările care au 


„convins" Să demisioneze, Gabriel An 


PIcERASI constituirea Ahanţei Civice, 


unteanu nu a demonstrat înclinare către 
dialog ori răbdare pentru a asculta și alte 


argumente decât ale sale, În ce-l priveşţe, 


Munteanu a acuzat organizația de lipsa 
dar totodată a 
confirmat indirec! acuzaţiile lui Andreescu 
„discuţiile 
colegi, cu 
e imi 
a adăugat el. Și în 
ciuda ostilității sale declarate faţă de comu- 


„dimensiunii creştine“, 


spunând că nu putea suporta 
nesfârşite” ale foștilor săi 
argumentele lor „pro şi contra“, 
place ordinea şi claritatea”, 





nişti, el a admis că îi admira pe aceştia „pentru 
disciplina lor”. Idealtil său de partide a spus el, 


este acelu „cu cena mai bună Orgamzare, cu cea 


mai riguroasă disciplină şi cu cei mai morali 
oameni“22. MPR a fost înființată nu mult după 
demisia sa, într-o încercare: de a creea 
0 organizaţie care să se apropie de idealurile lui 
Munteanu, n deşi in repetate rânduri 
Munteanu a declarat că, spre deosebire de 
Garda de Fier, Mişcarea sa îmbrățișează valori 
democratice?3, acest partid pare să aibă toate 
caracteristicile unei formaţiuni totalitare. 


CONCLUZIE 


MPR nu este prima formaţiune politică 
inând aripii dreptei radicale care a apărut 
în România după 1989. Partidul Unităţii 
Naţionale a Românilor (PUNR) - braţul politic 
al organizației naționaliste anti-ungare „Vatra 
Românească”, care a fost înființat curând, în 
1990 - şi Partidul România Mare (PRM), 
constituit în mai 1991, aparținând aceleiaşi 
categorii: Trebuie spus însă că există o 
diferență importantă între PUNR și PRM pe de 
o parte și MPR pe de altă pante. PUNR şi PRM 
sunt legate în numeroase feluri de moștenirea 
regimului fostului dictator Nicolae Ceau: 

Principalul imbold al acţiunilor PUNR îl 
constituie reinstaurarea politicii discriminatorii 
a lui Ceaușescu față de minoritatea etnică din 
Transilvania. PRM consideră deschis epoca lui 
Ceauşescu drept o realizare majoră; reclamă 

narea politicii de reforme; îndeamnă la 
reabilitarea membrilor din conducerea lui 

Ceaușescu ce sunt azi închiși; și, mai presus 
de orice, exaltă politica naționalistă a lui Ceau- 
pui Ambele partide prezintă atitudini xeno- 
iobe şi sunt cunoscute ca având legături strânse 
cu fosta pile secretă și cu succeşorul ei, 
Serviciul Român de Informaţii. SR plus, 
Wwecutul liderilor PRM - și într-o mai mică 
măsură, ai PUNR - e pătat prin colaborarea cu 
7ep ol) Wecut. Privite din această perspectivă, 
PUNR şi PRM pot fi considerate amândouă ca 
alcătuind acea parte a dreptei radicale care 
reprezintă „continuitatea radicală“, 

_MPR, pe de altă parte, este un partid al 
sintoarceni radicale”, în masura în care susține 
revenirea la ăcinile originale ale 
activismului aripii de dreapta româneşti, 
evitând și respingând din cupul locului 
interludiul comunist. Munteanu refuză să 
aducă vreun omagiu politicii naționaliste a Mi 
Ceauşescu din două motive principale. În 
primul rând, după PEoRosa sa, naționalismul 
Veritabil nu poate fi asociat în nici un fel cu 
Comunismul, din moment ce acesta din urmă, e 








prin definiţie, o doctrină intemaţionalistă care i 


discreditează specificitatea naţională. Prin 


un „fals naționalism, MPR fiind de 
părere că nu Pi li Pepi LA „Român” și 
„Comunist“, În o dastriă 
naţionalistă cu adevărai 





The Movement for Romania:. 
A Party of “Radical Return” | 
























care să „nu lase loc p 
urmare, el s-a distanțat d 
afirmă că „nu are nimic. 
lismul_ româneset, a i 
discrediteuză.. Cât despre P 
gata să admită că Deore Vi 
te 


riența PUNR și. 

afirmaţii piei morile 
întâmpinate cu proteste ini 
Informaţii provenind din surse 
incredere su confirma că, 
particulare, Munteanu ar fi i 
antisemite şocante şi ar Ti subapri 
minorităţi?6,. Din această cauză, în mi 
profesiunile sale publice de aderenţă la v 
democratice sunt primite cu icepti 
Acelaşi lucru e valabil și pentru prin 
„nonviolenței“, pe cure Munteanu l-a. 
în Piaţa Universităţii în aprilie - iuni 
care e inclus în programul MPR. | 
trebui să ne amintim că şi Cadi 
considera un partizan al nonviolenței, 

Faptul că trecutul lui Mi 
stigmatizal prin colaborare (de; 
scurt timp conducătorul 
tineret) e cel care determi 
credibilitate ce-i este acordi 
liderilor PRM. Dar aceasta ar pu 
Mişcarea sa să devină nu în mai mi 
accentuată măsură periculo 
cu convingeri naționaliste ar p 
i ofere lui încrederea pe cau 
unora precum Comehu.V adi 
PRM şi fostul „poet de cui 
Ceauşescu. 


NOTE: 


1. cardinale“, i 
UN, "SR 
15! „Punte cardi 


misi tr 


devarul. 23 April 


20. Vezi Statutul MI 
1992; interviul ace 








pi Anul îi Nr. 6 (11 — 
REA e (11 
15 iunie 1993 





bligatoriu eu prezum= 
te fundamentală în 
la a consideră nevi- 
ent de ceea ce | s-ar 
robe corel MEI 
nu vin în sprijinul pre 
Niel o pei dreap: 
fel, 





1991 la naştere forma- 
curea Pentru România, 
hiective clar prezentate, 

itică şi-a luat locul pe un 
chierulul nostru politie: 
lor şi acţiunilor lor. 
vitatea efectivă şi decla- 
singurele după care poa- 
partid politie, l-au definit 

| oate, fară excepţie, perfect 

| spații democratic in care 
cu legile ori normele exis- 

te 

1 cel care o compuneau erau 

neri, că declarau ca idei 
ieile de Neam şi de 

nu repudiau la ordin valo» 
că așezau pe Eminescu pe 
rului lor n-a putut [i ac- 
iminările au început să vină 
Fără a avea măcar o do- 
! afirmațiilor lor, bazate 
regime pe zvonuri Sau pre= 
nul „MPR ar putea 1...” 
face...) — procesul 

erei formaţiuni s-a declanşat 

Prin declarațiile FDSN-alul 
“fara legii), procesul a ajuns 

surdul, 

ă prezumția de nevii 

xcată, dar chiar şi elemmi 

că l-a fost inte 3 
os principalele trasee. 

1 iri la Pip a 
referat, acuza de = 
kom internist — Riu u 
nici un fel. Dar asta nu mal 

nici o importanță; căci în ea nu 

meni, nici chiar cel ce a 

uză cu frenezie». 

















e nu pot accepta „procurorii 
mul vech/sau mal nf ăRiRiR 
W că tânăra generaţie je i 
ub control. Devine: d 
feste în plan politic, pei, Aa 
hlar să se pi ună 


ca sol i 
te însă o crimă. Pentru - 
leri şi azi in România — 





!ce etichetă politică aa ales sau 
4 desfizpoar e de la Pravda la 22. 
! prin Europa Liberă. 


REDACŢIA 


IMSOMOLSKAIA PRAVDA 
1 de E. Kaleadina 


poziţie se află astăzi şi forțe 
= şi periculoase, extrema 
A de cei care, eu trei ani în 
luptă sincer par viitorul 
nici. Astăzi, Ei împotriva 
i şi încearcă să Ari maşcarea 
narilor,. Mi Pentru România 
honalistă — e condusă de Marian 






vâral, Ca şi la Dys. = cazacii, 

și alți. Repet, de 
/ă în societate usemenea dispozăţii 
Ele se de păEte numai normalizănă 
) 


epL. 1 
Ț 


ION ILIESCU. 
cursurile ținute în campania 


Marian Munteanu a fost și el unul dintre; 
amatori (ai Pieței Universităgii, A. 
1. di, Munteanu este pregi 
mientare legionară Mi bmp 
a pare că legionarii întorgi din 
votării ca zua de 13 septembrie, 
nandant legionar va fi COREeMANAl, 
nceputul oficial al reorganizării 
are 
vsistră ne-ar arnăntit (ici) de scene: 
«behunea legionară, Dar acum 





Marian Munteanu a deveni! pre di 

paria SU, piară nu tongue rule 
ionară, i i 

să organizeze armate de tine e oaza 


DIMINEAȚA 


vLiderul Ligii Studenţilor di 
mite Ni “Teofan RE mln sie 





afacere e vorba, Se zice că domnul lon Raţiu i- 

a dispoziţie lui Marian Munteanu 15000 de 
serăinătau „_Certe că, încă din ianuarie, a stabilit 
relaţii cu reprezentanții unui institut amezican, 


având ştatul de observator al alegerilor de la 20 
mai, În martie a întreprins o călătorie de două 
săj i în SUA! 





' Demne de consemnat sunt a acțiuni 
propuse de „grupul de acțiune”, sub directa 
„indicaţie” lui Marian Munteanu: demascarea și 
pedepsirea Auror agenţilor, informatorilor și 
provocatorilor fostului regim, precum și a 
actualului regim; efectuarea de presiuni psihice 
asupra oamenilor politici adverşi; trecerea la 


măsuri drastice, inclusiv eliminarea fizică, Un 


adevărat program legionar,” (mai 1990) 
STUDENT 


„Ăştia ne-ar condamna pe toți la moarte“. 





constant. În sfârși n 
simbol protoceepela „ amintind întrucâtva de 
zvastica hitleristă. 


Din punct 





(+) 


E) î5 
este chiar statutul acestei tinere formaţiuni 

























de vedere al doctrinei lucrurile sunt 


Tova răși 


'"KOMSOMOLSKAIA PRAVDA' 


Nu ne îndoim că aceste calcule au fost făcute, 
Drumul fără eronre parcurs până acum indică 
SStenja unui aparat tehnic de excepție, Sub 
indemnul unui om înzestrat cu 6 cultură 
excepțională şi o putere de sugestie deosebită, așa 
cum este Marian Munteunu, genețaţina tânără 
poate deveni o lorţă de extremă a cărei localizare, 
stânga sau dreapta, e inutilă peniru că efectul va 
Ii acelaşi, Devastator.” (7 aprilie 1992) 

„„Nolă: Student aste o publicație aparținând 
tului Azi, iar consideraţiile de mai Sus nu 
sunt semnate de d]. Sha/ir; chiar dacă Așa pare, 





VREMEA 
„Reinvie Legiunea” 





ula 20 august ac, a revenit în țară Duiliu 
Sfinjescu, element de vârf al emigrației legionare 
din Franța, cel care, în cursul vizitelor 
anterioare 








donat prin intermediul foştilor 
icâmarazi”, suma de 50000 de dolari parudului 
Miearea Pentru România". (9-10 sept. 1992) 
H: Am avul intenția de a-l acționa în justiție 
pe di. Păunescu, dar prietenii avocaţi ne-au sfătuit 
să renunțăm; cazul Vadim Tudor esle edificator, 


SPIONAJ CONTRASPIONAJ 


„Deşi există legi care interzic activităţile 
politice exireimiste și Constituţia stipulează 
aceeași prevedere, pecingineu verde se intinde, 
îşi vede de evoluția ei nefastă, fără ca cei 
indniuiți să ia măsuri pentru a o eradica. lar în 
lipsa unui tratament adecvat, boala se întinde 
insidios și amenințător; de la nevionvate 
reabilitări ale memoriei „înaintaşilor — căpitanul 
şi ceilalți capi legionari - până la nașterea unor 
Organizaţii cu titulaturi deghizate, dar cu 
programe și activități tipic legionare, Una dintre 
aceste orpanizăţii este partidul condus de Marian 
Munteanu, acest hrănit cu biberon marca CIA, în 
care în loc de lapte s-au aflat și se află dolari, a 
căror culoare verde îl ţine într-un extaz 

imanent (...) Un singur lucru, însă, trebuie să 
ie clar pentru toată A mita şi în primul rând 
pentru autorităţile însărcinate prin lege cu 
combaterea legionarismului, că se impun măsuri 
de maximă vigilență. (...) Nu se poate asista cu 
măinile încrucişate cum o activitate interzisă de 
lege se des! ră la lumina zilei, dezvoltându-se 
permanent” (iulie 1992) șr 

Notă: Publicaţia Spionaj Contraspionaj este 
condusă de generalul -locotenent în rezervă 
Neagu Cosma, fost şef al serviciului de C. ]. din 
cadrul D.5.$. în perioada 1960-1973 și apoi 
comandant al școlilor Ministerului de Interne de 
Ja Bâncasa. 


ROMÂNIA MARE 


wmuuPartid declarat de dreapta Mi Pentru 
Re ia, creat ca o diversiune de ex-liderul 
iețarilor — golan de la Universitate — Marian 
Moara] care, în fine, după lupte seculare 
reuşeşte să termine facultatea. a alia a-şi 
la păcatele — să nu uităm că Munteanu 

a scăpat basma curată din afacerea „13 iunie 
1990', când a condus şi incitat mulțimea de 
golani pentru a ataca și distruge obiective de stat 
in Capitală — ei bine, Marian Munteanu a primit 
misiunea de a crea un partid de dreapta ca să 
atragă tineretul şi să-l derumeze de la treburile lui 
fireşti.” (23 oct. 1992) . 


EUROPA 


lumele lui Marian Munteanu, inițiatorul unei 
mişcări legionare tronează pe zidurile 
Universități bucureştene,  Mediocritatea 
individului, care a adus reale servicii Alianţei 
Civice, este răsplătită prin glorilicare 
inconștientă, „Zona liberă de neocomunism 
Marian Munteanu” — cât de ridicol şi jalnic sună o 

Jozincă şi ce tristă realitate reflectă! 

Tinrul legionar nu poate [i decât un iminent 
pericol pentru orice intelectual cinsti! din această 
țară.” 20 oeL 1992) 


GLASUL ROMÂNESC 





i tracţie legionară, 
ri "dia un fel de Si le 
itică se 


să nale întrebi: 
noasi 











) Enal rând custoți acești cameleoni.” 





de drum 


LA "22 


ZIG - ZAG 
„Noii lepionari, niște lichele periculoase” 





„Marian Munteanu a fosi o dezamăgire pentu 
mulți. Cu prestigiul câștigat în timpul Pieei 
Universităţii, ar Îi putut s și construiască un 
viitor politic strălucit. San ar fi putut să se retragă 

i-ar În rămas un mit, Se zice că fostul lider al 
iei Universităţii nr fi fost antajat, de aceea nu 
s-a lansat în politica Adevărat. ( 

Un lucru nu poante fi contesta: Marian 
Munteanu crede în Dumnezen, pe când Radu 
Sorescu nici nu-l pomeneşte, Un analist politic 
spunea că deosebirea între cei doi e următoarea: 
în timp ce R. Sorescu eo lichea, pur şi simplu, 
Marian e o lichea metafizică.” (27 mav2 iunie 
1993) 


Notă: După cum se vede, 





anălistul politie” 
care o călduzeşte pe d-na Dorina Răieșu, autoarea 
articolului de mai sus, poartă sigla PSDR. 


„Evenimentul și Mişcarea" 


Marian Munteanu și adepţii săi din 
„Mișcare cântă entuziasmați „Sfântă Met) 
legionară” (...) Sere deosebire de naţionai 
comuniștii de la PRM, PUNR, și PSM, „neo” 
par deocamdată puri şi nu numai „duri Um 
dintre ci s-au şi călit în „bătăliile de clasă” ale 
Pieței ui Au mai fost şi martirizaţi de 
către o putere obtuză, Au mai lost şi declaraţi 
Sfinţi sau eroi de către intelectuali exaltați. (...) În 
plus, „neo” au şi modele celebre și mentori 
spiral aurcolați de un prestigiu indiscutabil; 

ae lonescu sau Petre Ţuţea. (...) Sunt 
anti iști până In Dumnezeu, ceea ce e bine, 
dar câ i sunt şi democrați? 
Cu ocazia €hemărilor la vot din 12 opoziţia 
dep AR cA absenteismul tinerilor. În 1996, sau 

ate chiar mai devreme, vom avea i alegeri, 

ar putea ca atunci nu atât absenteismul să fie 
lucrul cel mai periculos, ci angajamentul tinerilor 
care vor vota pentru prima dată și o vor face, mă 
tem, într-o proporție însemnată, dacă lucrurile îşi 
vor urma cursul de până acum, cu „neo”» 
legionarii noștri declarați, (..). (29-26 ,mmat 1993) 


SOCIETATE ŞI CULTURĂ - 
NOUA ALTERNATIVĂ 


„Ce este nou în „noua” i pate legionară, sara 
se incheagă pe zi ce trece sub privirile impasibile 
ale elor a mulţi dintre noi? (..) Asistăm la 
aceeaşi exaltare a sentimentelor naţionale, 
împinse spre paroxism, aceeași supralicitare a 
credinţei îmbi în haine mistice, de un 
accentuat iraj ism.. (...) Continuându-și 
„Taţionamen! filozofia politică legionară îşi 
concentrează atacul mai ales asupra stângii 
democrate. (.,) Cui foloseşte, în definiuv, 
întoarcerea la feudalism, pe care o presupune 
„doctrina” noii drepte naționaliste, o doctrină 
pic neofascistă? Ă 

Autoritatea statală, partidele democratice nu 
trebuie să rămână impasibile în faţa unor 
asemenea manifestări” (nr. 2 / 1993) k 

No Această uzi a cărei conținut SA 
referă în întregime la „cestiunea” dreplei, es! 
editată de poți UI ) şi Academia Română, 
sub direcția lui Radu Florian, notoriu ideolog de 
Ia defuncta „Ștefan Gheorghiu”... 


COMUNICAT AL FDSN 


„Cerem Parlamentului. organelor de justiţie 
i procurațură să acționeze în spiritul Constituţei 
hdmâniei pentru scoaterea în afara legii a 
formațiunilor politice și publicaţiilor de această 
factură — pentru menj clumatului de libertate 
instaurat după revoluția din decembrie 1949, 

nt din Comunicatul FDSN, „emanat 
iroul Executiv Central în data de 11 mai 1993) 






















| unulu Sasuli 
A Moti, po Dale ptr carta, i 
Să aproape în ia e parul, de gti di, +. Ai 
bun d 
dec genii sui ci RE 















8 e Eminescu 


TOT RĂUL VINE DE LA petru 


EMINESCU... 


„Sunt obligat să explic de ce cătușele mâinilor sale au 
devenit şi cătușe ale spiritului său Exegeții burgheziei au 
plecat invariabil de la conștiința netericiiă a poetului și da 
aci au câutat să-i determine existența, să-l explice ca om 
și ca poel, Noi trebuie să-l cercatăm pe Eminescu nu din 
punctul de vedere hegelian al uhei „Cconştiințe” nefericite, 
ci din acela știinţitic, singurul în stare să ne arate de ce 
satul este în primul rând o „conștiință mistificată”. 

rebuie să plecăm de la existența omului Eminescu, 
văzut in această complexă plasă a relaţiilor sociale, 












pentru a-i putea determina conștiința." 
„Flacăra”, nr. 2 (54), 16 lan 1949) 








Nouă ne revine sarcina d 
leninismului ce e rătăcire, fu 



















neființă. Ba mai mult, de 


inima câinii!" 






Trebuie înlătura! un clișeu. Prea lesne ju- 
decăm încă, cu deosebire radiografiind cla- 
pa de început a regimului comunist de ocu- 
paţie, prin sintagme ce par preluate din dis- 
cursul cotidian impus tocmai de regimul 
vizat. Nu mai vorbim însă de „realizările 

artidului“, ci de samavolniciile partidului. 

artidul a hotărîl, panidul a eliminat, par- 
Tidul a exterminat... Partidul. Spunem așa, 
proiectându-! asifel, inconștient poale, un- 
deva „deasupra“, cât mai departe de noi. 
Samavolniciile rămân, căci , istanța“ nu-l 
scuză, însă ajung să ne deranjeze și să ne 
tulbure — prin abstractul în care-l plasează o 
astfel de formulare - tot mai puţin. 
Ajungem să uităm parcă de atât de ACreţii 
nelegiuiţi ai regimului, ce l-au adus și l-au 
împlântat devastator într-un „material“ ce nu 
voia să accepte și se ee ni ra să nu se 
recunoască învins. EL, parudul, comisari cu 
biblia roșie într-o mână și în cealaltă cu 
revohverul sau condeiul literar... Porniţi să 
izbândească oricare ar fi fost preţul și să 
impună ceea ce ei, judecători supremi, 
citeau în cartea lor mizerabil. 

În cur iri să 1 la fel E de- 
vreme. Au fost anii *50. Era etaj care 
critica lua forma cultural ci 

lar printre primele victime, Mihai 

SCU. 


16 ianuarie 1949. Într-o anchetă din „Fla- 
căra” (ian. 1949), lon Vitner (șeful Catedrei 
de Literatură, director la Institutul de teorie 
literară, prof, univ.) „sugera“ re-evaluarea 

lui național. id $. Crohmălniceanu 
atunci „doar“ conferenţiar) nu se lăsa 
mai prejos. (vezi declarațiile celor doi). 
E gu ii şi fără multe comentarii. Dar 
mai ales fără argumente. Erau două din per- 
sonajele cele mai „grele“ ale noului regim 


ocupaţie. 
Sa cei dreptul la opinie al fiecăruia 
sau să le pă simple judecăți de critică 


ar 7 Ar fi ridicol, 

1955 apare noul manual de literatură. 
Autori, aceiaşi |. Viiner şi Ovid S. Croh- 
măiniceanu (cu George Cilinescu devenit 
parea pentru ticăloşia celor a; Prin 
această Care, poate cea mai josnică ce s-a 
scris vreodată la noi, opera îl M. Eminescu 
este maltratată oficial şi treculă în cea mai 
mare parie la index; devenită material 
compromițător şi periculos. Desfiinţată. 
mExepezele“ se adecvează la pariea „ne- 
vicială” (este lansată urgent pleava literară 
scânteistă, un |. Nestor, |. Morar, apoi M, 
Novicov şi P. Georgescu), şi nimeni nu mai 
îndrăznește vă încalce teritoriul. strici de. 
limita! de manuale, lucrări de „specialitate”" 


A 





aceea din Doinăl omnitor patriot ar trebui să 
urmărească civilizarea neamului, nu conservarea cu mân 
drie a sărăciei între fronţiere istorice ale nevoilor.” 


(N. Manolescu, România literară“, nr 1, 12-18 ian, 1993) 


și lorga.” 


Eminescu 











- 


„Suntem unul din puţinele popoare care avem neno- 
rocul că figura majoră a poeziei noastre să fie prizonieră, 
cu tot geniul ei, unei concepții de viaţă reacționare, (...) 


SGHEL 
Ca 0 


mai avizaţi 












e a arăta în lumina marxism- 
igă de luptă, spaimă și duș- 
mănie pentru progres în această pledoarie pentru 
mascând, combătând ce e 


Imaginea ilustrează modul inimaginabil de a acțona al porgareler| 
komintermului.. Au mers până acolo incât au falsilicat semnătura ku; 
scopune 


Eminescu, tansorind-o în. rusește. Inuti a mea preciza 














reacționar, învechit, dușmănos vieţii în ideologia lui 
Eminescu, vom înzestra pe lector cu acea putere de a 
alege ceea ce semnalez că găsește ecou în sufletul meu, 
peste intenţiile şi convingerile poetului." 
Crohmălniceanu — „Flacăra”, nr, 2 (54), 16 ian. 1949) 


„Acum însă văd la Ne 


Nu e nefiresc să fie așa 
eminescianismului s-a con 
temelie ale Mişc 
„liermondistă”, 
bilitate care, fie și 
perare anxioasă 
ale secolului 18; 
scoborâtorii a 


„M-aș reteri la o actualitate așa zicând negativă a unor 
versuri din Eminescu. Nimic nu poate ti mal iritant decăt 
să-l vezi pe Eminescu citat de xenotobii contemi 
versurile din Doină: „Cine-au îndrăgit străinii / 

Există un vers, știut până şi școlarilor, din 
Scrisoarea III și care sună așa: „Eu? Îmi apăr sărăcia și 
nevoile și neamul.“ Vorbește domnitorul Mircea. De câte 
Ori am citi! m-am întrebat: De ce trebuie apărate sărăcia 





sau declaraţiile noilor „critici“, Declaraţii 
fără drept la replică. Căci nu 
tică literară lansau aceștia, ci directivele 
ordinele ocupantului decis să st 
înăbușe tot ce simțeau că le-ar putea fi po- 
ic. Şi cât de potrivnic nu-l simțeau — și-l 
itner sau O, Crohmălniceanu 
lansau deplorabile studii ale poeziei emi- 
nesciene, nu atât mesajul de critică trebuia 
jionat, ci avertismentul suficient de 
ici! că NUMAI la acele poezii 
NUMAI în acel mod te puteai raporta 
poezia lui Eminescu, Nu la altceva și nu 
alfel. Printr-un ordin, restul operei nu mai 
avea dreptul să existe, 

aţi de instituţia criminală, practicau 
formă de dialog. La un eventual 
„drept la replică“, se răspundea într-un 
singur fel: ani grei de pușcărie. 


„Însă lucrurile nu mai puteau rămâne așa. 
Evenimente politice decisive, aveau Să 
uteze serios și în viața noastră literară, 
tele de deschidere, tocmai că nu au 
fost deschideri până la capăt, cereau alte 
de control şi mai ales stiluri 
teritoriul atât de greu 
de supravegheat al liter: 
teptarea nu a fost lungă; mai ales că aj 
ruseră și criticii tineri, 
noi, dar şi-mulţi dintre ei — cu însemnate 
disponibilităţi pentru co! 
diență. Tehnica s-a schimbat: „partea întu- 
necată“ a culturii nemaiputând fi 
nesfârșit, a fost adusă în dezbatere, Dar nu- 
mai cu statul de „exemplu prost“, şi purtând 
i hete: „Obscurantistă*“, „Fetrogradă”', 
mistică”, „huli, 


posesori de energii 


mpromis şi obe- 


ginaţia noilor c „Dictatul cultural ca- 
pătă acum forma demarcației și a îngrădirii: 
o parte a culturii române este valabilă, o 


e aspru și lucid sancționată. 


Opera lui M. Eminescu trece 
noile furci caudine, Publicistica 
care l-am avul vreodată ajun- 
celor ce-au îmbrăcal, schi- 
rocurori al culturii 
rețetarul bine în- 


monosiţi de ură, toga de 


sușii la şcolile de pa 
ere așezau concluziili 
înseniha 


blicistica nu are nici o val 
șuau ei, a fost scrisă st 


Sesizând parcă grotescul și barbaria unor 
asemenea judecăţi, au nuanțat. 


rămas până în ziua de azi: Ernineşcu era re- 












prezentaniul unui partid conservator, vehi- 
culând prin urmare puncte de vedere re- 
trogradă și nocive. Opiniile sale, viciate de 
contextul! social-politic, trebuie combăture și 
Stârpite Cu toată hotărârea. Și hotărâre a 
fost (să ne amintim doar violența cu care d, 
Manolescu ataca opiniile favorabile faţă de 
publicistica eminesciană, dar mai ales 
păzapia ce i-a rai pe d. Z, Ornea şi ace- 
aşi d. Manolescu cân prof. Ilie Bădescu, 
valoriticând intuiţiile geniale ale poctului, le 
releva consistenţa și originalitatea, de data 
aceasta pe tărâm sociologic. Şi ar mai fi 
dezbaterile din jurul volumelor de pu- 
blicistică,,.) 

Curentul era general şi Eminescu nu a fost 
singurul „bencliciar“. Perioada interbelică 
(dar nu numai), nemaiputând fi expediată 
printr-o singură trăsătură de condei, se cerea 
denunțată; și i-a fost găsit un judecător „pe 
măsură“. Căci cel mai tipic reprezentane al 
neo-comisarului roşu în cultura română 
rămâne totuși d. Z, Ornea. Şi a fost 

sil. 

Era nevoie să fie scoasă la jap și su- 
pusă oprobiului public. Era nevoie să-i fie 
relevate „întunecimile“ Și „inapetenţa 
funciară” la valorile emit ale unor 
însemnate zone ale ei. Cele puse de rea- 
lismul socialist și înlocuite prin valorile co- 
munismului (adică grupările „obscuran- 
liste“, „retrograde“, „mMisticoid-antiraţio- 
naliste“ (pag. 283), strânse în jurul Cuvân- 
tului lui N. Ionescu ori ale Gândirii 
patronate de „Crainic și ai lui“ (pag. 253), 
cum îi plăcea să zică d-lui Ornea. Vezi: 
Tradiţionaliam și modernitate în deceniul ai 
treilea, Ed. Eminescu, 1980), 

Puncte de vedere imbatabile, căci erau 
puncte de vedere ofici (reciproca este 
poate mai exactă), Dreptul la replică? Dar 
cine ar fi PobIDA, face? Și mai ales cu ce 
sori de izbândă? Căci valorile culturii ro- 
mâne nu puteau fi extrase din zona arbi- 
trariului decât prin prăbușirea instituțiilor ce 
dpeksiorial permanent pe canalul politic al 





Cel puţin așa credeam până în 1989. 


A fost 22 decembrie 1989, După trei ani 
însă, această & treia etapă se plasează firesc 
în pibivigităa celorlalte două și poate fi 
analizată - stranie constatare — sub ucelași 
vitlu. Paradox? La prima vedere, 

Am devenit o societate liberă, în care 
fiecare are dreptul să-și susțină i 
opinie, ne place să repelăm atât... Aici 
retorică goală, Căci într-o asemenea 
dezbatere nu atât afirmarea opiniei devine 
fundamentală cât mai ales ponderea pe 





Anul 1 Nr. 
15 iunie 1993 


stajela inferioare, de Eminescu se p 
mantalism stagnant și divarsa dai 


carea în teorii 
cianism” — „Astra”, nr. 7, 1890) 


„Răul esta mult mai vachi la romănţ, 
Un mara 
= crabil. O contuzia primejdioasă cara se 
ie la fel de izolaţionistă ca și babi! bina gândită) asta intre genialul p 
omul politic Eminescu (sau gazatarul E 
de nainţelas 
gurat sub „patronajul“ portretului lui Erni 
balconul Facultăţii de Geologia. Chiar 

bine să se ştia că Mihai Eminescu astă Un pro 

ideile sale stau la baza programelor politi 2 al 

Nae Ionescu, Codreanu și Sima.“ (lan Neaga 
„Baricada“, nr, 29 (80), 23 iul, 1991) 


„Am rămas surprins că, în aprilie-iunie 
el s-a desfășurat sub un 
grafia lui Eminescu... 












6 (11) 






e M 






de jos, viola 














i! Nemoianu, „Daag 









t, dar un om p 














pentru mine, că Piaţa Univ 






























„Adevărul esta - să nu ne speria cuvănțuj =, 
fost cam xenofob. (...) În perioada ca 
nescian, lon Negoiţescu - fă; 


ră îndoială uni 





analiști ai poeziei eminesciana d 
cu = într-o intervenţie ințeleaptă la BBC, pro 
triva nu numai a egalizării poeziei eminesei 
cistica sa (pe care o aprecia critic) dar, şi mai ab 
tenției instalării acesteia din urmă deasupra 
să mai insist cât da judicioasă e această a 
pas reobarele i 3 lon Negoiţescu, admisă, cred, de toata 
goițescu și la Ileana Vrancea, la  cătoare rezonabila. (Zigu Ornea, „Eminescu la 
Berindei și Vlad Georgescu, 1990), 
recum și la destul alții, semnele unei despărţiri, fie de 
, fie da descendența lui intelectual-politică. „Vers din Eminescu de actualitate?  Pattim: 
Din moştenirea politică a MACHT FREI!" (Bedros Horasangian - 
stituit una din pietrele de literară“, nr. 1, 12-18 ian. 1993) S 
ării Legionare: utopistă, radicală, 
osibilitatea rupturii de Occident (posi- 
în forma sa mai vagă, umplea de dis- 
și de mânioasă agitaţie elitele românesti 
48-1948) era proclamată sus Și tare de 
utohtoniști și tracizanți ai mitologiei 
eminesciene. Anti-istorismul, pasivitatea și retragerea 
somnolentă işi găseau printre ei aprigi defensori, La 




















































ă 
careea o poate dobândi. Şi o dobândeşte 
spaţiul public mai întâi în func 
înălțimea instituțională de la care este, 
rasi interesează acum dacă. indii 
judecata dreaptă și fireasca ierarhie! 
cultura română, când instituțiile (€ 
jalonează judecăţi şi opinii) aca 
colportează false valori ori strâml 
menite. 

Când încă, fără nici o discuţi 
nepartizană în toţi aceşti urci ş 
Eminescu este tot „fascistul“, 
„Proto-legionarul'“, „anti-semii 
mârșăvii de acest soi sunt girate 
ce au în spate puternice instituţii 
pe ele nu mai scrie P.C.R.), cu 
poate cineva convinge Ei 
țiului cultural românesc a fost 
cati? Când încă, și cu aceeași 
pe aceleaşi înalte poziţii insi 
deslușesc noi „virtuţii“ xenofe : 
lui Eminescu (di. Manolescu 
Omea militează penru reeval 
ublicistice a lui Mihai Emines 
insemna scoaterea ei din discuţi 
puţin lie ani de zile) ori 
tipăririi lui Mircea Eliade („nu 
camdată“), când di. Gulian. 
sacrat (Și) filosofia lui L. B 
același rang instituțional în fn 
nească, când Academia Rom 
uns la nici unul dintre 
ui M. Eminescu, L, 
Noica, P. Ţuţea, Nae 
i-ar fi cerut-o menirea 
































































Orice drepi la repli 
instituţia nu dialoj 
mult le acceptă cu 

Priviţi instituțiile, 
fruntea lor și ascult 
tificările; urmări 
bibliografiile unii 
„Fără pa ă de pate 

orare, căci miza a d 
nete. Cine 


mar îi j 
Mihai Eminescu? 














are au dus la poziția 
uv aici este neliniştea 
resimţită de către cei 


P ispundă elementarelor 
- cm? De unde venim? 
A i drept, superficiali- 
af "i precum şi coercițiile 
y 'v par Să lase cu greu 
E, loiale a — mai mult sau 
E ptului cu lumea. Cu 
4 fruntare nu poate fi 
aL abate zadamic un nes- 
| scului 
Pe "a cuvenită, pe un ast- 
d ins, dacă nu la un răs- 
" n cuvânt ce adună în el 
b ! şi rezonanțe: EMI- 
S( Despre trei înţelesuri 
$ ue de noi definitorii, 


a imă rândurile de faţă. 
În lespre eminescianism, 
iritual; 2, fond ideatic 


ine 


cut traseul evanescent al 
tul din sec. al- XVIII-lea 


ul descreşterii potenţia- 
Nu conomic Și al trans- 
ur sale în cadre „majore“ (în 
Su ie L. Blaga termenului) 


putul formării statului ro- 
ontextul european a creat 
” modalităţi de acțiune pe 
ructură socială nu le per- 
in cultural, acest fenomen 


m 
personalitatea înlocuiesc 
ală și anonimatul, O 
nstructivă a duş la gene- 
"ca formelor culturale de tip Mae 
istăz! pracuc încheiat. Evul acesta 
lă sub semnul educației. 5 
buinţele și condiţiile ObIecuvE, 
pintuale, îmbogățile Gu Va= 
setări universale var Î transe 


aje noi. Misiunea păstrării 





în lin 





Arii lor va reveni individului spe- d 


Mal, insutuției Și mu CON 
le. În acest proces se întăi ct 
wualilor români, E la 
Xdelcană până azi. Numai, 64 
Oluție eminescian. 
asemenea denominaţie SE. 








Noastre, omul COIUD CU 


ANI DUREA 


MINESCIANISMUL 


Corstitna de Sine a culturii 


2; Ajungem astfel la al doilea înțeles 
fundamental al eminescianismului, acela 
de fond ideatic izvorît dintr-o existență 
exemplară. În unitatea dintre viață și 
operă stă cheia înțelegerii moștenirii emi- 
nesciene, privită ca o țesătură firească a 
existenței terestre cu creaţia, „mod cate: 
gorial de a fi“ impus benefic în cultura 


*NOaStră. 


Trebuie să stăruim o clipă asupra unui 
dezechilibru des întâlnit în receptarea ope- 
rei eminesciene şi anume îndreptarea 
aproape generală către sfera esteticului, 
ceea ce îm- = 
piedică vi- | 
ziunea orga- 
nicităţii în- 
tregului. Se 
vorbeşte cu 


cea “ 


ca ind. 


născul). Nu ar trebui uita! modul în ca- 
Eminescu însuşi şi-a organizat și 
eforturile intelectuale. Cităm 
O scrisoare adresată lui Titu Maiores- 


Î 1874. 


a > 57 ARO ul practic pentru patria noastră 
Eărilc sale fireşti. Cu alte Cuv ar consta, cred, în înlăturarea teoretică a 

















mai nimerit să acordării. 
al unei realităţi 4 
Să unor date aride, poale: 
! ușor de manipulat 
Pun relevante, după 
1 punctul de vedere al 
această perspectivă. 
lrință, pentru faza 
inesc arhaic, i 
Iele; ca suma coordori 


i îndreptăţiri pentru importul 
ic de instituţii străine, care nu suni 
decât organizaţii specifice ale 
ii omenești în lupta pentru exis- 
ă, care pot fi deci preluaic în princi- 
ze lor generale, dar a căror cazuistică 
să rezulte în mod empiric din rela- 
dintre popor și ţară (teritoriu). Nu mă 
pronunţa acum mai pe larg asupra 
acestui subiect, el mi-a ocupai însă cea 
„mai mare parte din cugetarea proprie și din 
studii” (5 febr. 1874, Charlottenburg — 
"Opere, val XVI p. 48) 

Şi un an mai târziu, acceptând cu 
„bucurie postul de revizor şcolar pentru 





a Anul îl Nr. 6 (11) 
IȘCAREA_ sa 


Eminescu e 9 





judeţele lași și Vaslui, Eminescu îi scria 
aceluiași Titu Maiorescu: „Punctul meu 
de vedere este că aș intra în contact cu 
populaţia rurală, singură care mă 
interesează îndeosebi“. (18 iunie 1875, 
Iași, Opere vol, XVI p. 68). : 

Acestor mărturii li se adaugă împreju- 
Tarea absolut relevantă (şi deloc expli- 
cabilă — cum s-a susținut uncori — prin ne- 
Cesitatea... câștigării existenţei) că tocmai 
scrierile social-politice acoperă șapte ani 
de muncă epuizantă, anii de maturitate şi 
deplină forţă intelectuală. „Națiunea — 
acest com- 
plex de curi” 
(Fragmen- 
tarium, p. 
78) este cen- 
trul de inte- 
res al lucră- 
rii sale. 
„Fără na- 
punea mea 
nu e lume“ 
nota adoles- 
centul de 
16-17 ani şi 
se întreba: 
„Ce-au fost 
românii pe 
când eu n- 
am fost, ce 
vor fi ei, 
când eu n-oi 
mai fi?* 


Întreaga sa 
operă, rodul 
unei impli- 
cări conş- 
tiente şi to- 
tale în exis- 
tența spiri- 
tuală naţi- 
onală, are 
ca izvor o 
trăire acută 
şi distruc- 
tivă, este 
„fructul unei 
arderi neîn- 
trerupte consumată într-un trup uriaș”. 
Fondul ideatic, păstrat în scrieri şi docu- 
menite, include, pe lângă opera literară şi 
social-politică, imaginea unui model 
uman, imagine — simbol a omului în era 
modernă. Desigur, o asemenea exem- 
plaritate deranjează suficiențele orgo- 
loase, întotdeauna stânjenite de siluetele 
titanilor. Însă personalităţile reale ale 
culturii noastre i-au fost cei dintăi şi cei 
mai fideli discipoli. Invocând mănuriile 
doar a tret intelectuali de primă mărime, 
reprezentativi pentru generațiile succesive 
cărora le-au aparținut, îi cităm pe Nicolae 
lorga, în viziunea căruia Eminescu este 
„expresiunea integrală a naţiunii române”, 
pe Lucian Blaga, care afirmă că Eminescu 
„reprezintă poporul românesc prinu-un fel 
de legitimism de ordin divin” şi, în sfârșit, 
pe Constantin Noica, pentru care Emi- 
nescu este „omul deplin al culturii 
româneşti”. 





românesti 


i Eminescianismul — înţeles ca fond 
ideatic — acoperă ŞI susține o realitate vie: 
evul omonim căruia îi aparținem. În 
această întrepătrundere stă al treilea înţeles 
(sens), fundamental, al eminescianis- 
mului: acela de conștiință de sine, de 
realitatea adânc sufletească a etniei însăși, 
chipul specific în care adevăruri general 
umane capătă veșmânt românesc. 

Diversele orientări cultural — spirituale 
(sămănătorism, modernism, gândirism 
$.a.m.d.), nu sunt altceva decât aplecări 
ale dreptei cumpene, determinate de 'către 
anumite împrejurări explicabile, de alfel. 
Însă prin chiar aceste apăsări unilaterale 
Şi, dincolo de ele, cumpăna și-a păstrat ȘI-ȘI 
păstrează echilibrul, echilibru în care 
constă mult dezbătutul nostru specific na- 
țional: păstrarea dreptei rânduieli. 

De aceea, dincolo de trepidațiile clipei, 
descoperim în și prin Eminescu răspunsul 
pentru noi înşine, iar gândurilor sale le 
simţim ecouri propriile noastre gânduri, 
de aceea rămâne mereu contemporan — 
mereu clasic și mereu modern. Prin 
această consonanță este îndeplinită tainica 
năzuinţă eminesciană spre anonimat. Căci 
eminescianismul, trinitar ca înțeles — ev 
spiritual, fond ideatic, conștiință de sine — 
este, în fapt, unul: suntem noi. 


Lă 


centrul eminescianismului stă ideea de 
educaţie (la Eminescu „creştere“), 

fundamentată spiritual pe valorile satului 
arhaic şi susţinută constructiv prin 
deschiderea către ştiinţele poziLive. 
Eminescu ştia bine că umanismul nu 
trăiește în utopii oricât de meșteșugile, ci 
în om, și nu avem a găsi reazărn niciunde 
decât în stratul fertil în care nutresc pro- 
priile noastre rădăcini. 

lată ce scria Eminescu la vârsta de două- 
zeci şi doi de ani: „... Părerea mea îndivi- 
duală, în care nu oblig pe nimeni de a cre- 
de, e că politica ce se face azi în România 
şi dintr-o pare și dintr-alta e o politică ne- 
coaptă, căci pentru adevărata şi deplina 
înţelegere a instituţiilor noastre de azi ne 
trebuie o generaţiune ce avem de a o creşte 
de-acum înainte. Eu, eu las lumea ce mer: 
ge deja ca să meargă cum îi place dumi- 
sale - misiunea oamenilor ce vor din adân- 
cul lor binele țării e creșterea no ra 
generațiunei tinere şi a Benerațiunei e 
veni. (subl. ns.) Nu caut adepți la ideca 
cea întâi, dar la cea de-a doua sufletul meu 
ţine cum ține la-el însuși“ (Opere val. 9, p. 
460, oct-dec. 1871) 

Pentru generaţia noastră, centenarul 
eminescian este un îndema şi, poate, un 
semn. = 


ser subliniind încă o dată că în 


NR. Acest text a fost scris in iunie 1989 și 
prozeatat la o comunicare științifică studen- 
jească, cu prilejul ceatenarului Mihai 
Eminescu. 





she 














10 9 Aniversare 





| MIRCEA ELIADE; 


| „În istoria culturii româneşti moderne, o singură mare personalitate 
| aavuto influenţă asemănătoare asupra contemporanilor mai tineri. 
A fost Mihai Eminescu.“ 


Conte porarte. . . 


Mihai! Sebastian 


A venii spre mine cu acel zâmbe! grav 
pe care mai târziu aveam să-l cunosc în 
alâtca clipe fericite sa tragice, a venit 
spre minc fără surpriza de a descoperi în 
Mihail Sebastian pe fostul său elev de la 
examenul de bacalaureat Hechter M. Iosef. 

Nae Ionescu a fost directorul nostru de 
CONȘtiință. . 

Tinerii veneau din inslinci spre el. Nu 
numai noi care îl cunoșieam îndeaproape, 
printr-un noroc poate nemeritat, dar mulți 
prieteni necunoscuți, răspândiţi în cele 
mai depărtate colțuri de țară. Zona de 
radiere a gândirii lui Nae Jonescu trece cu 
mult dincolo de orizontul celor două sute 
de oameni agilați care alimentează astăzi 
„Cultura română” cu polemicile, confe- 
siunile, ideile și obsesiile lor. 


D.C. Amzăr 


Încercând să prind, într-un singur cu- 
vânt, ce înseamnă Nae lonescu în lumea 
spere lui, ce rânduială i s-a dat și cum 
i-o împlineşte, nu i-am putut spune mai 
poe a decât INIȚIATORUL: cer- 
cetălor de începuturi, deschizător de ori- 
zonturi, îndrumător. Ca Socrates în istoria 
cugetului european, ca Tilu Maiorescu la 
noi. Om de o întinsă și o temeinică cul- 
tură, în cele mai variate domenii: filo- 
zofic și teologie, matematici şi științe po- 
zitive, artă şi literatură: suflet de o bogată 
phnătate luntrică: cu nevoia orizonturilor 
cuprinzătoare, cu un uimitor sim al adân- 
cimilor și al marilor rezonanţe spiriluale, 
cu un foane fin simţ al esenţialului; minte 
de O strânsă, neșovăiloare şi necruțătoare 
disciplină. 


Mircea Eliade 


Când se va scrie istoria problemelor 
filozofiei i, se va vedea că vreme 
de 15 ani de zile noi ar fost contemporani 


În viaţa universitară, profesorul Nae 
pi în al aa 
; direct A , Şi se ș 
ca ina din elevii lui cei mai „puri“, cres- 
cuţi adică în realismul istoric, fenomen 
românesc dinarnizat de Nicolae lorga. 


Mircea Vulcănescu 

Îi plăcea să ispilească ce zace-n fiecare 
-avea atunci când 
ro Pepi det i ultimele 


resornun. 
Nu € nici un păcat 


îmi 
adeseori. Ce pagubă atunci că a fost dat la 


spunea 


Pedagogia aceasta e foare primejdioasă 
pentru mediocritale. Căci poale duce la o 
descurajare a ei iremediabilă! Dar această 
„curăţire de teren de tot ce nu e apt să re- 
ziste” este mijlocul prin care Nae lonescu 
a selecțional dintre elevii lui o generaţie de 
Oameni care merg bine, rău — dar toți pe 
picioarele lor proprii! 

Nu era numai O ispilă. Nae Ionescu era 
conştient de ea. Totdeauna ne spunea că 
perioadele de libertate sunt cele mai să- 
race-n personalități şi că personalități pu- 
lernice nu se făuresc decât sub stăpânirea 
unci severe discipline. 


Constantin Noica 


Desigur că domnul Nae Ionescu nu 
cunoaște nelimitata încredere pe care i-o 
acordă uneretul zilelor noastre, de vreme 
ce a nesocotit-o atât de flagrant în ultima 
d-sale conferință, discutând „Generaţia 
nouă“. Căci, nu numai că d-sa e privit ca 
unul din patronii firești ai acestei ge- 
nerații, dar trece și drept marele chelar al 
destinelor ei, putând cu abundența intelec- 
tualității ce posedă, să o înțeleagă ji carac- 
terizeze în justa ei fire. Tineretul s-a în- 
gbesuit la porţile dămiciei d-sale, nădăj- 
duind să afle cuvântul voit și definitiv asu- 
pră propriului ei rost, contestat de unii dar 
puternic afirmat de primii săi pași întru 
viaţa publică. 


Traian Brăileanu 


„Cuvântul“ profesorului Nae Ionescu 
însemna nu numai un început de înnoire a 
scrisului zilnic românesc, ci deveni în 
curând ziarul conducător, neîntrecut în- 
dreptar al vieţii publice românești.  Dis- 
pariţia „Cuvântului“ fu simțită ca o amu- 
țire bruscă a glasului celui mai bun sfă- 
Luitor, ca secarea dintr-o dată a unui izvor 
într-un pustiu ucigător de viaţă. 


Pamfil Șeicaru 


Nae lonescu, una dintre cele mai înzes- 
tate minţi, își încheie existența. Pentru 
tot ce înscamnă socoteală măruntă, intran- 
sipența lui are panașul romantic al unei 
prag ce nu se dă învinsă în faţa asaltului 
anilor. 


P.P. Panaitescu 


A văzut, cel dintăi, întreg neamul 
românesc în fiinţa sa sufletească, așa cum 
nu-l văzuseră nici naționaliștii cei mai 
aleşi dinaintea lui, care aveau numai a 
înțelegere politică a istoriei naţionale, 
Pentru Nae Ionescu, neamul inscamnă o 





Anul 1! Nr. 6 (11) 
15 iunie 1993 







serie de generaţii închegate între ele printr- 
un sufle! comun, temelia acestui suflet 
este credința ortodoxă. Există însă o orto- 
doxie românească, felul românesc de a în- 
țelege și mai ales de a trăi religia creştină. 
„Creștinismul face parte integrantă din 
ființa noastră naţională “ 


Octav Onicescu 


În istoria vieţii spirituale a neamului 
nostru Nae Ionescu va figura ca una din 
realizările lui cele mai împlinite. (...) 

Istoria nu era pentru Nae lonescu o 
sumă de aventuri individuale, la care ar fi 
voi să adaoge pe a sa, ci realizarea unor 
destine naţionale înscrise în formele struc- 
turale ale vieţii, completate cu năzuințele 
spirituale şi religioase prin care naţia își 
deschide drumul spre Dumnezeu. 

Servind acestor destine el n-a cunoscut 
orgoliul ce pune de-a curmezișul căilor 
istoriei propriile căi, ci numai și le-a însu- 
şit cu simplitate și cu hotărâre, însuflețit 
de acea lumină mistică a înțelegerii con- 
rele care putea da siguranța mântuirii. 

Arma luptelor sale era scrisul, dialectica 
aceea temulă a articolelor sale, care dezar- 
ma, căreia nu i-a rezistat nimeni. Adevă- 
rul credințelor sale, siguranța lor, erau 

â jet pe calea fără de greș a contem- 
plării și înțelegerii Structurale directe, 
mistice, a realităţilor în curs de 


îndeplinire. 


.--Si dupd 
/umudtate de veac 


Monahul 
N. Steinhardt dela Rohia 


Nimeni, ca el, nu trăia cu atâta intensi- 
tate şi foc problemele, dilemele, impli- 
cațiile, capcanele, chemările culturii. 

ultura pentru Nae lonescu era o treabă 
pe viaţă şi pe moarte, urgentă, capitală, 
decisivă şi practică, de toate zilele, cu. 
dreptul de a interveni pretutindeni.(....) 
ici umbră de academism și de pro- 
fesorat scorţos (ori/ şi bonom) la Nae 
Ionescu. Nici urmă de rigoare pedago- 
ic, de politele docaorală, de inu ; 
ilitate magistrică.. Ci numai. "lacăra 
palimă, îngrijorare, nemilos! 
detectoare. crud şi usturălor cu sine, 
Cu auditorii, cu doctrinele, 


Preot profesor 
Gheorghe Calciu 


Când am intrat în închisoare, figura lui 
s-a COnturat printre noi, cei tineri, cu mai 
multă precizie, dar legenda a crescut, căci 
toată generaţia de intelectuali pe care am 











întâlnit-o, şi era cu adevărat o generaţie de [N 








„a 













aur, se socotean elevii 
erau ingineri, alţii conta 
etc. Toţi vorbeau de e) 
nerație superbă de în 
gratii și sortiţi fără 





















Preot Profesor 
Constantin Galeri 


—Să-i fe primit sufletul în ha 
bucurie eternă, pentru lot ce E. 
neamul românesc! 

Este cel mai ortodox filoa 
Opera lui, pe care i-am 
gime, am descoperit-o păt 
rul sfânt al credinței moşilor ş 
noştri, al credinței ortodoxe ra 

De aceea poate fi 
neamului românesc, 
este poetul neamului ro 
(Din cuvântul părin 
parastasul profesoru 
1990) 



















































<D 





A 0 NU ÎN DD 
15 iunie 1993 


“ „ISTORIA ROMÂNIEI ÎN DATE: 


Dezbateri 


(1 NE EDUCĂ "EDUCATORII?" 





11 


universitar 1920-192) 
ochii autorilor, statut de „fapt istoric 
semnificativ” Despre Garda de Fier — 
subiect atât de controversat și în legătură 
cu care persistă necesitatea clarificănlor — 
pulem afla doar că... a fost dizolvată la 10 
decembrie 1933 de către guvernul liberal 
(pag. 349) — nimic despre înființare ori 
activitate. 


acestea nu au, în 


as XA . De fap!, am putea contin â 

nâniti în date“, Acesta nu es! ” ap pu inua Oricât, 
Chişinău, atrage — României în ea 3 pipi Cu „storia muncitoreşti din România, un moment de Bean Că to Copie E Ea aaa 
rând, prin prezen- marxiste a funcţionat nu ataca ari mare importanță în istoria poporului — JESCTis€ activităţi ale grupusculelor de 


face pe ultima 
argă cuprindere 


veşte selecţia însăşi a i 
: Aşi a evenimentelor 


român.” (pag.317) Concluzia la care se 
ajunge după parcurgerea capitolului rezer- 


orientare socialistă, ca și a „evenimen- 
telor” de tipul cuceririi „primului titlu 


RE pă european de box profesionist (categoria 
mai diverse pla- ate demne de a figura în lucrare mia ae o em e bane cu to Muscă)” Ia 7 iunie 1930 de către Lician 
o adevărată Ne referim în special la partea a doua d ca pe care O cunoaștem bine cu toții  popesci, paralelă cu omiterea unor fapte 


ă chemată să 
specialiştilor Şi 
Asură aceasta CO- 
Arţii, rămâne să 
ă 

nd că nu ni se 


„lui. Perspectiva 
mina expunerea 
+ la limita ridicolului 
nte revoluţionare Și 
specte ale luptei a 

a românească medievală 
Singura manieră în 
ilva” ceva era aceea în 
cât de câl obiectiv cât 
evenimente, iar apoi 
gârniseau'” Cu COMEN- 





cititorului avizat nu-i era, 


prea greu să disungă 
ale expunerii, preluând 
ăsând de-o parte 






niezpretăni. 


cărţii, respectiv capitolele „Epoca mo- 
demă” și „Epoca contemporană *. „A ie) 
din urmă se termină abrupt la data de... 20 
august 1944, când aflăm că „Incepe 


ofensiva Fronturilor 2 și 3 ucrainiene pe 


a relata cu lux de amănunte despre orice 
fapt legat de „istoria clasei muncitoare”, 
de manifestările oricât de mărunte ale 
„prolctanatului revoluponar”: gazete din 
care apar abia câteva numere, conferințe, 
greve, manifestații — indiferent de am- 
ploarea lor, care e oricum supralicitată —, 
tuturor li se subliniază deosebita impor- 
tanță pentru istoria României con- 
temporane. Şi desigur, punctul culminant 
al acestei serii imense de manifestări îl 
constituie „crearea Partidului Comunist 
din România pe baza ideilor marxism- 
leninismului, ca detașament de avangardă 
a clasei muncitoare, care a constituit un 
eveniment epocal în istoria mișcării 


din manualele de istorie concepute de 
comunişti: scena politică și culturală a 
intregii perioade pare să fi fosl net 
dominată de „acțiunea organizată a clasei 
muncitoare, în frunte cu...” Pentru a im- 
pune această perspectivă, bincînţeles că 


române” prezentând amănunte despre 
activitatea tuturor acestor personalităţi 
culturale şi a multor altora — evident cu 
comentariile de rigoare. 

Răsfoind în continuare cartea, luăm 
cunoştinţă despre înființarea Federaţiei 
ramâne de fotbal, la 16 februarie 1930, 
(pag 338), despre întemeierea primei 
formaţii româneşti de cvartet în 1880 
(pag. 237), ori despre cele 38 351 voturi, 
adică 1,4% obţinute de „Blocul 
Muncitoresc-Ţărănesc“ la alegerile din 
decembre 1928 câştigate de Partidul 
Naţional-Ţărănesc (pag. 334). Nici o 
referire nu apare în schimb la mani- 
festaţiile studenţeşti neîntrerupte din anul 


MIŞCĂRI ÎN AMERICA 


de importanţă majoră pentru istoria 
României — fără de care aceasta nu poate 
fi înţeleasă — este un procedeu sistematic 
uzitat de-a lungul lucrării. 

Astăzi, când nevoia de literatură 


direcția laşi-Chişi - e Lab: E documentară serioasă este mai mare e 
j că Sotul e da lee a Bag pante eră unul a coină an și lme ca ocnă. cină pat ca ft E 
reeditare a unei declanşării insurecției a 3 Îi 203 „aer - altă pane, invadată de subproducții care 
ec lan Mer armate antifas Ni se spune, de pildă, că în primăvara ai his f 
i 0 CE nouă, ciste.” (pag. 374) Nimic despre contro- şi vara anului 1869 „Se desfăşoară o vie sin ceutribțiie decăt Îi sporiiea, cafrei de 
, reiese însă din versalul moment de Ja 23 august, nimic campanie antidinastică” is 201) însă mi ea e alee nete 
ioteca Societăţii despre ocupaţia sovietică și instaurărea rolul realmente fundamental jucat de în! a ai taia at 
- Biblioteca Aca- regimului comunist, nimic mai ales Carol 1 în cucerirea ii a eaies E ALA Tre pair ae ră 
„ste România)” despre rezistența poporului român în fața României, sau acela al lui Ferdinand în Si oaia Cpzalai Saua pas SSE Sa da 
<u (azi Ministerul agresiunii de proporții colosale la care a timpul primului război mondial sunt pai ea e e ceia le Di 
47= ori „parcul din fost supus... Se pare că într-adevăr sm- trecute sub tăcere: activitatea monarhilor ANpIEni Ri mp AI SV CRE Ivo st 
ictual «Parcul gura „COrectură” importantă făcută de se reduce, în viziunea acestei cărți, la Cundagege a eufiugii =ppio ale: pese 
cc. (subl. ns.) - către autori a fost eliminarea pur şi simplu semnarea câtorva decrete și la înființarea Ea timpii Pra ânee sim Rp 
ordonat de Cons- a paginilor ce cuprindeau perioada de la unor fundații... În listele de cărți și pu- Ia rile taia li i 
s-a îngrijit deci nici 23 august 1944 şi până în 1969, anul la blicaţii, în evocarea faptelor de cultură, sei i re i IO aresta, ae 
mime corecturi ale - care se opreşte prima ediție... Istoria nu dpare nici măcar o dată numele unor pes! cat e ie imp alee 
orespund Sitației - comunismului în România-mai are de intelectuali ca Mircea Eliade, Traian vorba zici pie ce ae ic se 
numai atât... așteptat pănă ce istoricii noștri îşi vor Brăileanu, Mircea Vulcănescu, Nae 4 ceintti lucrării (una dintre see mai 
2. cărțile de istorie asuma responsabilitatea scritrii ci. Deo- Ionescu — iar scuza cenzurii nu rezistă din  sjabe și pentru perioada în căre a văzul 
% comunist trebuia  camidală, ci reediicază cărți în care putem moment ce, în 1979, de pildă, apărea ed ela dată lumina uparului), ci de 
x reguli“ pentru a regăsi, cu consternare, aceeași tendință de „Dicţionarul cronologic al literaturii N 


un — același — program de manipulare şi 
dezinformare urmănt cu ticăloşie în țara 
aceasta de zeci de ani. lată că, în ciuda 
declaraţiilor demagogice ale celor 
responsabili de desunele culturii române, 
el continuă să fie aplicat; şi dacă blocarea 
lui nu ne stă în putință, putem însă şi ure- 
buie să facem cunoscute stratagemele cu 
care acționează. Istoria patriei, spiri- 
tualitatea românească sunt valori cu care 
nimeni nu are voie să „glumească”, iar 
tânăra generaţie a dovedit deja, în decem- 
brie 1989 şi apoi în mai-iunie 1990 în 
Piaţa Universităţii, că a înţeles perfect 
acest lucru și că îşi asumă răspunderea 
afirmării lui, cu riscul oricăror sacrificii. 


Pentru cei ce au urmărit transtormarea lumii occidentale — de la 
Franceză — până în prezent dintr-o perspectivă creștină, faptele 

mal jos nu vor fi decât incununarea supozițiilor lor. Dar 
mai cred In valorile creștine, aceste fapte ar webui să le 


n care a deţinut funcţia de guvernator sl 
Bu) Clinton, actualul preşedinte al SUA, a 
şcoală de vară pentru cei mai buni dintre 
statului. Iniţiativa este lăudabilă în fond. dar 
a fost pusă în practică este cel puțin 


a reprezentat în esenţa lui — anticreştinismul, 
ele şcolii sunt axate în principal pe o 


în Europa ocupată (am numit Europa zl 


cu 
E prezente —a interzis pare: 
e de învățământ și, mal mult decât atât, chiar prezența lor la 
ceremoniile de bacalaureat și accesul lor în orice instituție patronată de 

Drept urmare, diverşi reprezentanți ai conducerii din învăţământ şi- 

la rândul lor să interpreteze (!) această deazii 
stfel, în Penn Laird, statul Virginia, Preşedintel 

Studenţesc, di Jason Nauman, a fost anunţat zilele trecute de către 
conducerea că nu are voie să includă În rsul său de bacalaureat 
nici o rugăciune sau vreo referire la un cita! din Biblie. Acesta Insă este 


să meargă până la judecarea cazului. „Mă voi ruga, orice ar fi, a 


ai a 
aspaă i aţi n de protest decizia Curți Supreme, 2200 de studenţi din 
Temnzaea pe în e programele e stu gama de poteci tă Ge farurăne pancarăe In cari publice cu ozinai 

Mnton. ca „Nu, şeoli fără rugăciune" și „Nu vom mai sta, dacă nu ne putem 
similare au loc În alte șase state. 7 
împiedicarea prin torță polițienească a unor creştini ce cântau 
colinde anul trecut, de Crăciun, doborirea În același stat a unei 
aia 
t făcut faţă de decizia 
: Cilag ara şcolii, pentru ca Dumnezeu să ne 
am făcut” 
ieidon Bane, Preşedintele studenților şi-a încheiat 
dn Bibie, adăugând: te atudențiee Pa e ca vel 


L] 
Victor RONCEA 


do-masochism” ori de lecturi, filme şi 
xuale sau feministe, de cursun pe tema 
alelor” susinute de reprezentanți 
nii pentru Tratamentul Etic al Animalelor” 
care se elogiază „pacifismul””, a 
autudine filo-rusă (înrolarea în armată e 
miterea unui „mesaj ostil” căme Rusia şi 
consecință... 3 i 
! Clinton s-a implicat deosebit de intens în 
u. ca și soția acestuia — dna Chnton, 








ar elevi îndoctrinați astfel „noua gi 
u îngrijorare ce ar insemna generalizarea ci la Scara 
mericane, ținând con! şi de poziția SUA în arena 





Vladimir ALEXANDRU 








12 e Cre tinism 


PIRILIRIRIN LA SPÂNTUL MUNTE 522 


Pubhicăm în serini materinlul 
PULERIN LA SFÂNTUL MUNTI 
ai domnului Rămvuan IONESCU, 
Structura în cinei părţi, el eu 
petnute urmitoarele cplsonde: 
1 Muntele Athos intre tendiţle și 
legendă, 
Orpunlenre administrativă şi 
viaţă monahală, 
Mânântiri importante, 
A Comori ale Shintulul Munte, 
4 Românii în Athos des lungul 
veacurilor, 
Schitul românese Prodromou, 
4 Convorbire cu părintele Petro: 
nlu Pânane, stareţ al nehitulul 
Prodomou, 






Rodtacţin 


2, Organizare administrativă 
şi viaţă monahală, 
Mânâstiri importante, 





Învon pura «de vale dinafară, asaltaţi de taine 
inlatura, met înpinve Pinel o Vath, tie treceri 
și ine petrecem prin această hunve uiimiți de 
murati elipei von ioout și al volei ve va să 
fie. inu strivane corola che minuni a Mutiiti/ 
piu tele i mintea vainele, see le mtăliaae/ în 
(asotan Mapa), Muntele Athos și 
vana monahilor de alei sunt asemenea tine ce 
va ae seatle a he înjelege vu mânia minţii, via 
iata AN le păun cu smerenia sufletul 
va Int  aluppă atacă 

A june la MA 
ui Huneivontiri, mă 
e vo datează de ln sfhrgitul sec IV d 
vastă agrar duovnieețetă se află pe latura 

estică a peruan. Împreună sm aan că 
Ve d vit cfraavoea la ANINA) pi oare Mai er 

e drept ph! la visttarea mândri, mă ape 

sac pe hanul emteauțili port (rana) ce-l ame 

care imâniatie. Tintp de două ooasuri căt a 
dura persptul pen mânăstire, am avut manzajia 
A te voi e stabil e sun amane col de cormu 
ete, altul adevăi el obişnui intre paadă pi 
pelerin, Peoveann an ănahoa în More imawe | 

mean dim că în când cu e 
|nveream să Injeleg ve 
Mintea siluetei sale, dincolo de 
Vaseentin, dincolo de privirea sămbitor Amen 
ŞI ca pi când întrebările 
sete în Pumeneră adune la vumoțiință de veva 
Smeeni pi cuvânt, Î am apti vie 

Manahul vregiin nu părăseşte lumea 
eat de Iures alim dagaoate pentu hume 
Capa Mvisteaa, ei pa are în jemă cvasi anularea, 
o ot pa muri une, Toeai alin acea 
48 peteimă se vebrage În putație, va să me roage 
ere îs esameinăi. MI avere apte inima him 

vești mai vit cu Dumnezeu, ou atâ apti 
ai aproape «le some. Tot astlel cu câ opui 
mai apieodge dle meaneeul tău, cu atât eşti mai 
aproape «de Dumnereu. Pentru a putea inţeloge 
monta, Pibringi bilon 6 mffagine care mouă 
me pla mult Să ne inchupura sin cere denenat 
pe map se bimte movtuancdă aramă esa eompasul și 
sn vamitii.  Cereuj este lumea și centrul 
Dune, Rasele cercului suni rile 





valea mea 





vam să inpeleg 
speape de apumul aoarolul 
Vatapesl, su h 





















sare, dineula 



























se apropie vi se ali pi în 
Cu câ se apropie 

ni de alpi, 
A MĂ me aparare 













Apei 
39 a pi erp aupie meu 
soare A 

peelnpă N aim reugii să ingelea 


5 abil astă în iale unitatea, 
Vmigarenană eu seălalţi și impeeaună vu mine. Inima 
va, sufleiul său, ritmurile interțoare, toate 
vrebutene adunate, unite În dragostea 

sunca „Să 


faţă o mulțime de 





mpi Viaţa monahal simplifică. Jar dac ea 
a ie poate fe mal simpli, va robul nu pi 
vali, 0 ROL mi voim mint putea a ne conuri 
vorvatirii Unvului novonar, De ulatii ce în 
Vine Îşi Lae lov ne dorinţi decit vea vitro 
Dumnesau, plorzi pnona interioară, Vina 
monahală ne desbreavă de dorinţi, PATA 
sorinţele cela Pâmântagii, mai apa pitt să 
minge bihia”* (pr, Moayohin = toere, linigte 
pi omoare inter lovat A) 

Dita dati, vântul pnitomie, venit parul din 
senin, a Ineeput să ridica vatuite mirii, mura 
pinulu ne ou pile Miuri mart Nemi ridicat ră 
să ne privim, cau ochii Ancdropiaţi ape larg, | 
sn aurit 

„Ponturi mine, Muntele Athos este 
Intocmai ca un ancontnr, Bu nu mă opresc 
tunel când sunt În mavonnor,_ au nu unt atei 
«decât pentru n ajunge la ver. De aceea nu dorm 
în anvonnor, ol mă pândene la Cel Care mi 
apteap tunel omul se va deschide pa 

Cu papi repezi a pornit apol spre mânatire 
MI pin mn vu preu A MU pila un moment dat 
sa opt pi ma intrebat: „Nu pie foame? SA 
mer pom la trapoză!” Nu mira e op, 
Părinte, spune-mi cava deapre smerenie)”, Din 
MOM Am avut ponzația că nu am aneit sai na 
vrut să audă ce am Antrebat. Am ajuns în 
preajma bisericii, Chlugării veneau unul câte 
unul, vântul le umila camilalea, feându i pă 
pară stindarde negre ale une opiiri în 
destăpurare: opiiroa Lui Minus „Agtoapiă o 
clipă mia spus A dispărut ronpărânet în seri 
vip un aliul pareli. Cu vamilaleă părea un nl 
tul Mai mile pi totugi mat mare, Am vrut să în 
vru în bionică, sur mea tras cu bândoţe de 
Mn, ma | ivit lropi În ochii pi mia spus 

„Când gli chemat la munti, nu ve dee să 
ve ageri în primul rând, Cine ne ridică va fi 
vobărăi, vine se coboară va fi ridiont Su, 
au avut atei la noi un ehlupăr caro nietocdată nt 
venea la timp ln biserică, vowleauna ara în 
Întâraere oi ne mat amuza lin când în 





















era un chlugăr bun 


















acum câteva luni, aim aflat că de fapt, el 
dormea doar o oră sau două pe si, în rostul 
vimpului pentru somn, se ruga. Duhovnicul 
său, Însă, pentru al meri, ba cerut să vină 
Intotdeauna mai tărziu cu câteva minute la 
imerioă. 

Ma polii apoi înăuntru, m-a agezat într an 
solj şi nu mai piu vând aa terminat 
Pavevermniţa și a invepui Acatistul uneivestiri, 


Şuu dos că noaptea la Vurenie pi Liturghie iu 
lam mai val, deşi cu era acolo. | 
am cdutat să-mi da rămas era nicdteri, 


Nici mu pir cum ÎN eheamă. sup tu 
vei pe poata mântui 1 pa st 
am msi sipnda mă. Neam oprit și am 
intors capul. Vinea repete cu pații lui I]] 
pi râmbetul | Sata e » d 
Sugari si pe drum. cale lun 
e Lavră!” „Mulţumese” - am 
vă. Mite am aluat = panel, 
te map, sare pie muntele, To orez feri 
seri din vând în când”, A plecat capul 
pămbană, rugina pac ăe şi mi-a spa „Oh, nul 
su ment abolit minte!” Mi-a btoas spatele pi 


Anul II Nr.6(11) 
















15 lunle 1993 MI? 
imita p, 


Kareyn, oMigAtI pori 
staţie de bem 
ru elicoptere 








mediei și 
vinumre praitoata în e mdrul seal 
Hrana monahilor ton 
simplă, limitând me la pă 
lina, legume Perie, feat, 
poşta. Nu ne miininuă 
se nervegia de două oră pa 
meni nu are vote să nd 
vântara, “Toate mânievtrile mate 
oepital tg ten, cn ui jb 
e ne află în Sfântul Munte Îi 
masă gratuit PT 
n Athos se află 20 dei 
Importante, Zece din ele se află 
estică și zece pe pnrtan auda 
urmhtarele, în ordinea love leu 


Lavră, 2 Vatoped, A e, 
Dioniniou, 6, Culmi 






n ploat cut acelagi mara miruunt și ptbit spre 
ohne pile ca tinte macultare, Am pornit pi eu 
mal departe, coborând cra mare, Va mal 
albastră oa nlelodati. Jon In arsana, valul 
aptopta, apa cl mim _rupre la fugă Doar atunci 
si Minhatiroa A atopod bin ne mal zăren 
prin pâc ineţii, mi-am mdus aminte că-l 
vuggasom vu sonră În ră, pe protonul meu, 
monahul Absolut nimiu, ah-mi pună ceva 
“toapre amarenle 

Am Ineaput stie) această a doua parte a 
notelor mele de chitari, pentru că viaţa 
monahilor de alei, și de prowtindeni dincola da 
ponturile ohipnulte ascunde sensuri tainiee, [U] Pa 
vor inţelea îl poţi pricepe uneori după mult, Xoropotamou, 9, Za nihuaţi 0, | 
mult timp. 11, Carenlou, 12 Pilotau; 3) 

La Muntele Athos, vensurile unei zile so 14, Sfântul Pavels 15, Sună 
mmără după ora bizantină, cara se modifică Xenofon, 17, Griportotu; 1, afl 
după anotimp, antfel incât intotdenuna ora zero Sfântul Panteleimon, 20, Genăt 
colinele cu apusul nonrelui, la Athon, ca pila Avent numire de 20 de rmânitiri at 
leralim și Sinai, Vironta și Sfânta Liturghie p | e nu poate fi schi 
se fac întotdeauna noaptea Intro orele 2 și 5,  mcentor mânhatiri alcătuloe a 
Apol monahii ne retrag la chilie pentru două Muntelui Athos, așa numita 
vre ude odihnă, La sunetul clopotului se adună mra sediul în orâgelul Karoya. 
vu toţii ln trapez pentru masă, apoi fiecare organul juridic superior și este cot 
morga In ascultarea sa. Duph-amiaza la ora un egumen din fiecare mâniatire pri 
patru se face Vecornia, Apot «din nou masa de Cel dintii din cei 20 sa nun i 
ohpte la aperi şi din nou în biserică pentu Sfântului Munte”, Be 
Pavocerniţă şi Acatistul Huneivostiri, Din janu 
acenstă pricină pelerinii trebule să ajungă ln Muntelui Athos Al doilea or 
oricare din mânăstiri până la orele 5-6 seara, al Sfântului Munte este 
ru că după aceasi oră porţile se închid. La formată din cinei delegaţi 4 

scara chlugării se ulei, La miezul nopții mâniatiri, Epistasa ext i u 
tone și vlopolele Îi trezesc, Tevare își face indeplinegte hothrările Chinotitai, dar 
pravila la vhilie şi-apoi din nou In biserică oi sunt aleşi anual ln fiecare | luni > A 
pentu Uvronbe şi Liturghie: se află și un guvernator, reprezontn 

Viocare monah mal poartă o denumire după proc, m] cate numit pe timp de paru 
ascultarea pe care o are de ândeplinit, asttel: recunoscut de Chinotită și are la dikpar 

Părintele pyloros sau portari ocupă 0 un organ de poliție și un altul militar 

chilie specială în apropierea porții mânăstirii, asigurarea ordinei în Athos 
«e unde controlează permisele de gedere în mânăstirilor 
Vântul Munte ale pelerinilor îndrumândi i Colo 20 de mânăstiri au pe teritoriuți 


văure, vai, chilii şi colibe, Mi multe chilii 
Părintele arhondaris, care se ocupitcu  ța un loc lormenzi numitele: „lĂ 


unzarea ţi Iana pelerinilor; shăstrii atonite.  Chulule mu ăn com 
- un număr limitat de călugări Şi sunt 
obicei de ehure cel mai vârstnic, OA 
însă să fie recunoscut de mânâstir 
Colbele suni locuite de untul sit d 
Cele mai impresionante sunt Și 
Karouhia, un loc stâncos, la cățVă 
metri deasupra mării, Sihaşurii de: 
viaţa i pi noapte în asceză și ru 
de orice contact ci lumea. Ea cel 
vilică fără încetare pe Dumnezeu $ 
Thcut lumea, și se roagă pentru 
a intregii omeniri, 10 dată pe Săp 
Marii Lavre le aduce pesmeţi şi 
aşază într-un coş ce este Mani 
printr-un seripele: 
coborit căteva săptămâni ln 
sihastrul s-a mutat adi, lun 
veşnice. Un altul îi va lu 
va mai putea vedea în lumea a 
unportani în S Cntul Munte ÎN 
Aceştia sunt monahi care do 
acest „jug al ui Hristos” 
sever al celorlalți 
unui now ritual al „tundi 
schimbă numele pe care 
în monahism, De aici în 


să rostească decât A 
folosul propriu e Au u 

















































































































Părintele koddonokoustis sau kambanaria 
este vel care bate tonica şi trage olopotele la 


călugăr, 

Europa 

Piage în lucrarea 

slujbe şi prazmiee; ându-se al 
su bntele velostarh, ca şi ln mânăstinte 


de cei cărora Li se adrese 



















caut piei da 
seriei, la cur e la sul 
camee lor, 


Părințele v imatari cate cel care păstrează 
*stintele e şi le arată celor ce vor 
vali și să se ne tor; 



















le anagnost este cel care su 
voce tare lecturile zilnice din Sfinții [ 
Vieţile Sfinţilor, ce se fac în biserică şi 
wapesă în timpul mesei E: ca 
- Părintele skevolilax este carca d 
vezarului mănăstirii, vine ae altă E < 
obiectele projiuase. ” 


AREA O AMIN REID O 
„ȘCA 15 iunie 1993 Noua generație 913 













































































>, 
i $ VINOVAȚI 
eilalţi scot plachete pe cont tu în 50-100 de 
| adună poeziile bătute ln maşină într-o cărtieieă pr mi nm Î- 
$ Care de cultură pe xerox! pi 
a ca dys., vechea generaţie, nu-l remar: tineri decât dacă 
ln ST | 
E ŞI RAȚIUNE EXERCIȚIU DE CĂ înscriu în PAC ori în „România Mare“. Tree ag cuo Dabă 
[ B DERE bogata și în aa DOR cărți, să lingi tălpile lui Păunescu ori să-ţi 
+ în Sa argumenteri creaţia cu luse agro-alime: maniţie 
ntă omeniiită ridică o ia trăieşti superba inutilitate generația de critici lesa ca să poţi greseala ar 2 
| i oete nos ă pluteşte în și Ţine mezi Ă - pere „Capul ce se pleacă, sabia nu-l! tale...“ N-am dreptate, domnule 
Fă direcție anume? mo Ienei: Dar = pi faceţi ca mine, să 
ș ăi științifică N ca să nu cumva să vă 
0 in ae he aaa dincolo de ceas j generaţii de sacrificiu (din care o parte trătegte bine rea tr rerrară pi 
Ș inna ei faptul E volumul sărbătorile țin mai mult decât ecoul parte ajutându-și părinții-patroni la număratul banilor, alta a fost trecută pe 
P 73 E ie pei biz unei vieți trecute şi liniștite Larei Alta a sutele închisorile, tar ultimei îi sunt blocate prin toate 
. ie : A joacele re; isperate de-a impune o conduită nouă). Nu, în ruptul 
, i da Rt voiam săstre capului să nu vă aventuraţi în aşa ceva: veţi [i declaraţi pr ze istoria 
4 știm dacă pe planetele din deși știam că strigătul nu face Mteraturii române (scrisă toi de domni! salvaţi de la moartea prin inaniție de 
, pr nu Ştim doar că în niciodată carieră strălucită uzata nalvi sau de cel care-au acceptat compromisul) vă va consacra o 
ant există viață, pentru rubrică tronică de-o să fiţi batjocoriţi timp de zece începând 
. mă faţă de soare spre a Găvrilă asta! Am dreptate, em es stimaţi? Dacă n vă b ap ser in 
e Doar el are atmosferă ăvrilă POP obscuritatea destinelor zdrobite de nobiliara d- lore re ice 
x cosmice şi susținătoare a A i i cui : 
MM rmăni prin concentrarea Credinţă pentru a accepta aceste afirmaţii, decât Rasiitatea vă acuză, stimajiler rodaţi în docte expuneri pe teme de adevăr, 
. i se hidrogen sab actuara pentru a accepa afirmația creaționistă a Bibiiei frumos, bine, principii fundamentale, întrebări existenţiale etc. Nu mai 
“ irmatăă e canti ri & Creaționismul concordă cu excepționalele real;zâzi vreau să ştiu cine va demasca această mascaradă ordinara. Sentinţele date 
îi i (Apoi aaa aaa tehaice din natură, superioare multor invenţii până acum sunt simple repercursiuni ale urlaşului iapsus judecătoresc. 
ș cont), PRR size rr e nici măcar explicabile până Doamne, „Unde ni sunt visătorii?* 
Di ai Pia iii E anpă/secundă ale mușiei, etc.) 4 


pat arata dacă există, de ce nu e văzul 


În Biblie (Isaia 45, 15), EI însuși dă 
răspuns: pentru că se ascunde... ca să nu ne distrugă 
cu prezența Sa grandioasă, insuportabilă pentru 
muritori; și Îşi temporizează adesca răspunsul la 
cererea noastră, pentru a-l da mai oportun, mai 
sociată cu rațiunea, ERL 

cîmpletută cu credința, si pietii inca arc limite, dincolo de care 
E este ineficieni şi credința, fără rațiune, este 
pa „Acela e RI RE oarbă, rătăceşte. Credinţa e rațională când se 
mi semenului El aistatla  ENCOreAză într-un Dumnezeu personal, înțelept, 
ui. Voința mea este  aOtPulernic, iubitor, contactabil pe căi specifice 
nță și dorințe, sdealuri. 
cgonst,_Yvor adopla un 


e rațiunea pură, omul 
ţa în Dumnezeu e 
toate culturile şi 
universal, motivat 


Uneori obosesc, mă bate gândul evadării pe-un munte. Resimt dureros 
inexistența lui Noica, singurul înțelept ce-ar putea da un sens concret acestei 
lupte cu morile de vânt. Mă plimb prin Păltiniş ca un condamnat prin 
curtea puşcăriei. 

Dar nu se întâmplă nimic extraordinar cu mine și lar începe epulzanta 
luptă cu morile... Sunt un răzvrătit, mai marilor, sunt un răzvrătit notoriu, 
mă trădează comportamentul şi chiar cărţile mele! Sunt dispus să-mi cedez 
şi ultima celulă în contul libertăţii, sunt dispus să vă strig în faţă că n-aveţi 
ruşine, n-aveţi remuşcări, n-aveţi dreptate! 


(va urma) 









Și un __ Lumea intră într-o nouă clapă: a problematicii 
E Rajianea spune că  debordanie, dar şi a credinței fâră rațiune. a 

ză niciodată ordinea  fanahismului reli a ocultismului. Acestei lumi, 
strează că achizițiile Dumnezeu îi spune: „Aveţi credință în Mine!” Deci 


Ştefan Doru DÂĂNCUŞ 


REDACŢIA: Director: Mirela Angela DĂNCUȘ 

Redactori: Daniel Deleanu, Florin Oancea (poezie, proză, 
eseu, traduceri, critică literară), Mihai Prodea (grafică), lon Dorca 
(politic), Dumitru Chisăliţă (social!) 


acea, nt ea O înlţiativă tinerească: 
di ie”, citim pe frontispiciul pei Pi 
A e - fascicule - | 
eficienţa (doar 
PENTRU O JUSTIȚIE AIDEILOR 


decât o sumară și neconcludentă trecere în 










„A fi de dreapta nu înseamnă a fi contra 
iei, ci impotiva RI BE nivele 


2) unei 


ticăloșiților ce s-au apropiat de ea — 


Ir IEI 


DE 


mc aa ra să rimă sem 
popi pri 
i ni cara comer Eee 


me cante ratare dn Brema 
se e amazon înte-a macerat. | 


lascicule 
NTRU O JUSTIȚIE A IDEILOR 


ur. Bogdan George Rădulescu 
aa de redacție: Răzvan Ventura 
rnedactare: Anca Firesc 
Fizvan Curelet 
"sneproduceri: Florin Vomăţă 
Edliai de S.C. MASCOT PRES S.R.L. 





naționalismul, este abordată în stilul carac- 
tenstic: clar, riguros, cmest de, indiscutabil, 
specialistul nr.1 al antropologiei culturale pe 
care-l are România astăzi. ar un crochiu 
pentru o abordare teoretică. Dar poate că unul 
dintre cei mai nimeriți învățători (și) despre 
naționalismul «în acte, prin toată activitatea şi 
atitudinea domniei sale — probitate, rectitudine, 
modestie — sr fi tot reputatul profesor. 

Remarcăm apoi contribuţiile celor doi 
inițiatori ai publicaţiei, „Marzismul este un 
«rasism»", „Elemente pentru o altă etică“ şi 
„Urbanism egalitar“, plăcut scrise, concise, 
circumscriind precis problematica abordată. 
Riscul „blocării în bibliografie” rămâne însă. 
Şi ar merita poate semnalat, căci o bună 
delimitare și înscriere a materialului teoretic Își 
rezervă virtuțile doar atunci când devine, în 
aceeați măsură, deschiderea cea bună, punct 
de plecare necesar împlântarea efectivă 
a demersului în realul ce-i oleră — şi-i cert — 
atâtea puncte de contact. Numai asile: 
confruntarea reală de idei se va declanşa cu 
mdcvăra. 

Articolele semnate de Ştefan Mamule, 
Cecilia Harag, Aurelia Dinu, corecle și scrise 
cu talent, it evoluţii de calitate. 

Am lăsa! la urmă incercarea d-lui Gh. 
Ceaușescu, ia şi formarea elitelor”. 
Nume des vehiculat în câmpul dezbaterilor 
teoretice în ultimii trei ani, intervenţia d-sale 
dezamăreţie (și) aici. Pretenţios şi diluat, 
articolul d-lui Ceauşescu nu reuşeșie să fie 


revistă — în genul lui „de ici, de cole” - a unur 
teorii politice clasice. Nu ne impievică nimeni 
să începem 0 asemenea întreprindere su 
Platon. Aristotel, Polibiu sau Cicero. Bunul 


simi şi i ar webui 
însă să ne împiedice să rămânem acolo. Căci o 
aserțiune de : societăţi în care nu există 


nu mai poate fi neglijat în domeniul icoretie — 
fără riscul i i ridicol — de cel puţin 
100 de ani încoace. Adică perioala în care a 
evoluai în câmpul dezbaterii sociologice unul 
din clasicii fundamentali ai woriei elitelor: 
Viltredo Pareto. Anicolul d-lui Ceaușescu nu 

să fie astfel în final decăt un subțire 
demers jurnalistic, punctat i sumare 
Picat lar di Gh. Ceauşescu nici măcar tânăr 
colorata mii, o iitivă pentu 

icum , trăgi inie, o aivă pen 

care îi felicităm din inimă pe iniţiatorii ei, o 
echipă de tineri colaboratori talentaţi și un 
profesor ce ar pulca deveni acel Spirii 16cto — 
prin conduită şi activitate profesională = de 
care revista ar putea avea nevoie. Toiuror 


SUCCES! . 
* Silviu RAREŞ 





14 e istorie 


CUM SE VINDE O ȚARĂ « 


MOTTO: „Cea mai blestemată 
boală de care poate suferi o 
nație este perversiunea 
trădării“. 


um rămâne cu problema hitle- 
i rismului? Simplu. Partidul 

domnului Duca a făcut cartel 
electoral cu minoritatea germană, ale cărei 
legături cu Hitler erau unanim 
recunoscute. Condiţia pusă de Duca a fost 
ca să fie schimbat numele batalioanelor de 
asalt ale domnului Fabricius. 

Se căutau însă motive pentru dizolvarea 
Gărzii de Fier. Domnul Alexandru Vaida 
declara pe această temă: „Cât timp am 
fost la guvern, «Garda de Fier» nu s'a 
dedat la agresiuni contra evreilor. Ea a 
făcut o propagandă radical-naţională.“ 
(Cuvântul, 03.12.1933). lată şi opinia 
unui adversar constant al legionarilor: 
„(-.-) într-unul din ultimele consilii de 
miniştrii, d. Armand Călinescu, cel mai în 
măsură să cunoască lucrurile, a declarat că 
nu mai poate aplica represiuni fiindcă nu 
găseşte nici măcar pretextul vreunei 
vinovăţii faţă de tineretul naţionalist.” 
(Calendarul, 11.11.1933). 

lată şi opinia domnului Corneliu Zelea- 
Codreanu referitoare la situaţia din cam- 
pania electorală: „Legionari! n-au pro- 
vocat pe nimeni. Ei îşi apără cu îndârjire 
demmiatea și fiinţa organizaţiei lor. (...) 
Ni se cere să dăm — ceea ce nu poale da 
nici un legionar — un exemplu de lașitate, 
renunțând la demnitatea noastră de oameni 
şi la protecția legilor. Aceasta însă nu va 
fi. 

Vom merge în lupta electorală — calea 
deschisă de lege — şi dacă vom fi atacați 
vom continua să ne apărăm.” (România 
Nouă, 02.12.1933, p.3) 

Guvemul Duca va dizolva prin jumalul 
Consiliului de Miniştri Nr. 1456 din 
9.12.1933 Garda de Fier. Măsura era de 
trei on ilegală. Încălca legea lundamen- 
tală — Constituţia, la comisia electorală era 
înregistrată „Gruparea Corneliu Z. 
Codreanu“ și nu Garda de Fier, în ziua de 
9 decembrie nu avusese nici un Consiliu 
de Miniştri. 

Documentul respecuv încălca articolele 
25 şi 66 din Consutuua României. El se 
baza pe arucolul 107 din Constituţie și pe 
arucolul 2 din legea Contenciosului Admi- 
nistrativ din 23.12,1925. Dar lucrurile nu 
erau în ordine. Conform Constituţiei, 
actele gurvernului erau responsabile. 
Actele cu motivare subiectivă și sustrase 
răspunderii se numesc prerogative. lar 
prerogative, conform Constituţiei, avea 
doar Coroana. Când putea fi dizolvată o 
mișcare politică? Dacă ținiea răsturnarea 
formei de guvernământ, ori la ora aceea 
Mişcarea Legionară avea 5 parlamentari, 
candida în alegeri în aondițile legii, avea 
morți, răniți, membri agresaţi, în timp ce 
făcea propagandă electorală în văzul opi- 

propaga! nu s-a Îi ceva. 
Dacă poeprraanăi An ori nu era, pp pietate 
avea formaţiuni înarmate nu stătea în 
picioare. Formaţiuni înarmate avea și 
























” țăranilor cu cine „irebuie” să 
voteze. > 
Actul i se referea la „Garda de 
Fier”. error guvernul dă un 
nou act care mArLl Dispozi- 
mile j i Consiliului de Minişuri 





Nr.1456 din 9 decembrie 1933 se aplică în 
totul Grupării Corneliu Zelea Codreanu” 
(Calendarul, 12.12.1933, p.6). In toată 
această perioadă de timp au avut loc însă 
arestări, percheziţii, violenţe. 

Jurnalul Consiliului de Miniştri care 
prevedea dizolvarea, era datat 09.12.1933. 
Or în acea zi nu avusese loc nici o ședință 
de consiliu. Actul a fost elaborat de către 
următorii: V. Antonescu, Gh.Tătărescu, 
C.Rătescu, V.V.Pella, V.lamandi şi N. 
Maxim. Domnii 1.G.Duca și N.Titulescu 
l-au impus guvemului, jurnalul fiind dus 
pe la casele miniștrilor pentru a-l semna. 
Regele nu a semnat actul, refuzând să dea 
un decret regal. 

Măsura a fost urmată de proteste 
unanime. Universul nota: „O măsură 
greșită sau pripită, căutând să suprime o 
idee sau un curent politic cinstit, nu poate 
duce la un rezultat bun.” (Ţara Noastră, 
13.12.1933, p.1). Nae Ionescu sublinia în 
articolul „Roluri blestemate“: „A spune că 
«Garda de Fier» e mișcarea unor copii şi 
atâta tot, € a ne fura singuri căciula în 
miezul nopţii... Deci nu împotriva lui 
Zelea Codreanu porneşte astăzi așa de 
aprig urgia d-lui Duca — ci împotriva 
mișcării naționale... D. Duca însă rămâne 
jalnicul instrument al unei oculte anti- 
naţionale, aşa după cum pe vremuri încer- 
case a fi instrumentul ocultei anti- 
dinasuce” (Cuvântul, 14.12.1933). Până 
şi „Adevărul” protesta: „Noi credem, — 
adăuga „Adevărul“, - că o guvernare 
înțeleaptă, procedând treptat, poale, prin 
mijloace normale, să ajungă la rezultatul 
dorii, fără să mai simtă nevoia măsurilor 
extreme, care în tot cazul constitue o 
perturbare.“ (Îndreptarea, 12.12.1933) 
Foarte interesante sunt declaraţiile oame- 
nilor politici sau ale gazetelor de partid, 
unele din ele fără nici O simpatie personală 
față de legionari, dar toate indignate de 
actul guvernului: 

„Dizolvarea Gărzii de Fier este ca o 
măsură justificată? Putea-va linişti spiri- 
tele şi restabili ordinea? Noi credem că nu 
și vedem în măsura luată de guvem un act 
de inutilă provocaţiune, plină de urmări 
grave.(...) Ce a urmărit, prin urmare, 
guvernul prin dizolvarea Gărzii de Fier? 
Scoaterea din lupta electorală a unui 
adversar primejdios pentru el. Dar oare 
aceasta este suficient pentru a scoate 
definitiv din viaţa publică o organizaţie 
politică cu caracter naţional?" (Indrep- 
tarea, 11.12.1933 - ziarul Partidului 

lui). 
„Guvernul a luat o gravă măsură 
dizolvând, printr-un jurnal al consiliului 
de minișuri, Garda de Fier. (...) el singur 
poartă răspunderea ce și-a asumat“ 
(Dreptaiea, 16.12.1933), 
„(..) Hotărârea guvernului nu mă 
surprinde, Ea face pane din angajamen- 
tele pe care și le-a luat faţă de cercurile 
politico-financiare care i-au girat venirea 
la putere încă de astă vară, de când di. 
Ministru de Externe, depășind atribu- 
ţiunile sale de factor constituțional 
consultativ, prezintă la Paris şi la Londra 
pe viitorul președinte de consil 
a Brătianu în Cuvântul din 13.12, 
p 

„Dizolvarea grupării Codreanu consti- 
tuie o procedare abuzivă. Și gravă în con- 
secințe./ Apărătorii unui regim cons- 

A (...) nu pot proceda 
la dizolvarea unei grupări pă lare 
Ceea ce s-a întâmplat azi „Gărzii de Fier" 
se poate întâmpla mâine oricărui par- 
tid4../ Actul guvernului constituie un 
pas hotărât pentru înscăunarea unui regim 
dictatorial. (Grigore lunian, președintele 




























Partidului Radical-Țărănesc, în Cuvântul 
din 15.12.1933, p.8) 

Însuşi „Neamul Românesc“, organul 
autorizat al profesorului Nicolae Iorga, 
dezaprobă măsura luată de guvemnul Duca, 
şi adaugă: „(...) E o ironie să se susțină, 
numai pe bază de zvonuri, că ele ar urmări 
scopurile duşmanilor. Cum rămâne o 
enigmă de ce dizolvă o singură organizaţie 
naționalistă de dreapta./ Face oare 
demagogie?/ Dar în acest caz, ar trebui 
stârpite mai toate partidele opozante, care 
nu mai știu ce să inventeze, ca să înșele pe 
sărmanul și credulul alegător sătean. 
Ameţeau satele cu Arhanghelii? Dar di. 
Mihalache şi ai d-sale, nu-și aduceau 
preoţii în odăjdii, să ia jurământul 
credincioşilor votanţi, pe Sfânta Cruce?" 
(Indreptarea, 12.12.1933, p.1) 

Guvernul Duca își îndeplinise cu brio 
unul din obiectivele pentru care fusese 
adus la putere. La câteva zile după dizol- 
vare a început eliberarea legionarilor 
închiși. Ei reprezentau un pericol doar 
candidând. Incălcarea Constituţiei, a 
drepturilor cetățenești, protestele oame- 
nilor politici, nu contau pentru domnul 
Duca şi colegii săi de cabinet. 

Şi o întrebare. Cum se numeşte un 
astfel de guvern, cum se numeşte un astfel 
de stat în care au loc astiel de fapte, cum 
se procedează în astfel de situații? 


C. Primirea şi 
încetăţenirea unui mare 
număr de imigranţi evrei. 


Această problemă este extrem de 
delicată prin implicaţiile pe care le com- 
portă. Totodată numărul redus de date şi 
pasiunea cu care a fost abordată în decur- 
sul timpului o face şi mai dificil de abor- 
dat. Şi totuşi. 

Ziarul care s-a ocupat cel mai serios de 
această problemă a lost „Țara Noastră”, 
ziar condus de Octavian Goga. lată cum 
prezenta faptele: „Din sursă sigură anun- 
țăm că vor veni în țară în curând 150.000 
evrei din Germania. (...)/ Incă dela 
instalarea guvernului d-lui Adolf Hitler, 
Legația română din Berlin a lost asaltată 
de zeci de mii de cereri de pașapoarte ale 
evreilor care îşi căutau o nouă țară unde să 
descindă.(...)/ D-l 1.G.Duca, înainte de a 
forma guvernul, a avut o întrevedere cu un 
bancher evreu, cu mari relaţii politice și 
cu o anumită ocultă, față de care şi-a luat 
obligaţia de a facilita intrarea în ţară a 
celor 150.000 evrei. (...)/ După informa- 
țiunile noastre, primul ordin pe care l-a 
dat d. 1.G.Duca, după ce a fost numit 
prim-ministru, a fost ca Legația noastră 
din Berlin să aprobe cererile de viză a pa- 
șapoartelor evreilor din Germania, care se 
vor stabili în România.” (17,11.1933. p.4) 
Guvernul dezminte în termeni energici 
cele afirmate mai sus. A doua zi, co- 
mentând poziţia guvemului Duca, același 
ziar afirmă: „Cei 150 mii de evrei din 
Germania vor veni în ţara noastră au 
pașapoarte în tranzit şi nu vor fi goniţi de 
guvemul d-lui 1/G. , p 

Care sun! probele aduse în favoarea unor 
asulel de afirmaţii? Prezentăm câteva: 
„(*,.) ni se comunică de la Lugoj că pe 
strada Damaschin Bojincă sunt două case 
mari pline cu evrei din Germania, care în 
înţelegere cu evreii mai vechi de acolo 
boicotează pe comercianții români. (...) la 
Nicorești, sunt întrebuințaţi de către unii 
mari proprietari de vii, evrei din Ger- 
















Anul Ii Nr. 6 (11) 
15 iunie 1993 







„(...) în Bucureşti u 
arhitecţi şomeri, 
Keninger, arhitect g 
regimul hitlerist, pei 
subversivă pe care o 
acaparat, cu sprijin 
ținere, majoritatea 
Într-un singur an a rez 
milioane lei, în timp. 
sunt ostracizaţi co 
gandistă străină“, 
26.11.1933, p4); „Al 
peste 900 evrei din Ci 
Ministerului de Justiţi 
recunoașterea cetățeniei 
cereri au fost imediat ap 

vor căpăta un aviz favorab 
vor îndeplini câteva foi 
Noastră, 24.11.1933, pA); și 
mul ziar, care am anu 
150.000 de evrei expul 
Țara Românească, / 
maţiei este astăzi coni 
pe teritoriul Românii 
voiuri compacte de e 
vin din Franţa (care dup 
câtva timp pe evreii, goniţi d 
azi cu piciorul), din Gi 
Polonia şi din Galiţia.” 
21.12.1933, p4) 

Era corectă o astfel de 
blemei? Astăzi toate țările 
bariere în calea imigranților și 
ce doresc să tranziteze, 
Noastră citează un ziar 
stat ce nu putea fi acuzat 
în epocă, care lua atitudii 
Şlirii că în acea țară urmau $ 
de colonii de refugiaţi du 
organizate de profesorul O 
Germania, teoretician 
protestarea unui ziar din Ce 
«A-Zet», care aparţine co 
Melantrich, din care face parte și 
«Ceske Slowo» şi care deţine | 
mare putere de presă din Cehos 
(...) Praga - 6 noiembric. (...) NO 
PUTEM EXTINDE DREPTUL NQ 
DE AZIL ATAT DE DEPARTE 
POPORUL NOSTRU PROPRI 
SUFERE DE PE URMA A 
ATAT DIN PUNCT DE 
ECONOMIC, CAT ȘI DIN P 
VEDERE SOCIAL ŞI NA 
Chiar şi până acum, au începi 
plângă împotriva concureni 
emigranților evrei din 
rele de comerţ şi coopei 
Noastră, 24.11.1933, p.l) 
O altă sursă ce nu poate 
incorectitudine în această probiei 
„Jewish Cronicle“ din d 
din 27.11.1933, arăta că: 
din Paris au început relri 
a evreilor polonezi, care. 
Germania în Franţa. G 
permite în viitor Şi 
refugiaților evrei, 
germană sau cari sunt În 
Consulatele franceze 
mit ordine de a acorda 
lor politici. (Țara Noa 

Dacă la aceasta adi 
cute de către diverși. 
arătau că dintr-o € 
lucrători pentru Pal 
acolo eliberase doar 






































































































mania, care au înlocuit pe muncitorii ro- | 


mâni rămași acum fără posibilităţi 
câştig. Țara Noastră, 20 ab 


-cAREA e Arii 


e Cum ata RAE Ia 
'nafcern 16 orgnizăr Regulamentul 










Vă scrie un eley de 15 ani care dorește 
ba e plain să ajungă la suflesele tuturor 
şuinilor de la noi din țară. Eu cred că ni 

Contează vârsta, ci sufletul, i i i 
rile sabii si bin n și la Mişcarea Pentru România deoarece cu 
Aș vrea doar să spun că Mișcarea Pentru România nu este Mişcarea Legiomară | 
nr.2. Totuşi o asemănare foarte importantă este că ea se bazează pe Dumnezeu 
Națiune. Un fel de deviză este „Nimic fără Dumnezeu" N.aș vrea ca acest sita 
să sifie Ca o reclamă „folosiţi pasta de dinți Colgate“. Aceste Câteva cuvinte le scriu 
tată du robia Asemănarea dintre noi și Mişcarea Legionară este că Şi ei au fost tineri 
Tae i ca Şi noi iar apariţia lor s-a efectuat pe un plan de criză ca și acum. O deosebire 
: 3 Si ip tântră „EXOD» importantă este că și noi acceptăm democraţia, pe când ei nu, Noi nu dorim decât să 
Pa lea Codreanu Portret de Stelian afirmăm România pe mapamond, Noi nu suntem de acoră cu ideea că nu se poate 


face nimic în România. Noi adolescenţii de astăzi putem 




















Masti 1992 



















abiei către forțele vii 





Septembrie 1992 
Mişcării adresat 














Cont. Univ. De. Die 
Senatului MPR 
m pentru Parlamentul 




































- , A şi vom dovedi că avem E] 
mbrie 1992 dorință dar și un dinamism extraordinar. Sper că acest mic anicol să ajungă la 
i către tineri Pănniele Anul 11 Nr 409) Aprilie 1993 sufletele tuturor creștinilor. 
rii Mie Bădescu srmcie Sa i di Andrei Cski 
Convorbire cu ie cca 
nia Gai Roncea Pia icescu i 15 ani 
Marian Munteanu . împotriva Bisericii în Basarabia 
nvorbini cu Părintele * Noua beti pe 


Mondială Dennis L. Cudăy 







Noiembrie 1992 
țescu - Doctor Honoris Causa 
solitic Dr Comehu Dida 

ii şi dracu' Geatge Roncea 


Den PRESTON AȚI 


udiu de Mircea e Domnul 
i Ffrhreztza va petrece în mijlocul nostru 



























BINECUVÂNTARE 


București (ARPRESS - „România liberă“, 24 mai 1993), „Binecuvântez 
începutul reînvierii neamului nostru. Binecuvântez bucuria de a fi contemporan cu 
tinerii minunaţi de la Mişcarea (organul de presă al partidului MIŞCAREA 
PENTRU ROMÂNIA, n. red.). Binecuvântez din toată fiinţa pe liderul Marian 
Munteanu, omul care a suferit, care a fost batjocorit de hulitorii lui Dumnezeu (,...). 
Dumnezeu să te ocrotească, să-ți dea putere şi înțelepciune pentru bucuria neamului 
nostru. Te binecuvântez în Isus cel Înviat“, scrie la 19, mai Părintele ortodox 
Gheorghe Cristescu din Lugoj, adresându-se președintelui MPR într-o scrisoare care 
a parvenit azi ARPRESS, Aproape în aceleași zile când preotul oroudox scria aceste 
rânduri, conducerea FDSN, partid de guvernământ, anunţa că va declanșa o 
campanie împotriva partidelor de dreapta (între care se înscrie şi MIȘCAREA 
PENTRU ROMÂNIA, chiar dacă alte partide așa-zis de dreapta sunt mai degrabă o 
diversiune, n. red.), care va merge până la cererea de scoatere a acestora în afara 
legii, omiţând cu totul pericolul pe care îl reprezintă partidele de stânga. 



























jeanu 
de la dispariție 
să Dlui Corneliu Coposu 


rec Roncea 


6) lanuarie 1993 
Fmanescu 
Mișcărni de tinerei Dan 





1, Tuturor celor care ne-au trimis cereri de 
înscriere, preca fi celor care ne-au scris în legătură 
cu posibilitatea panicipării la acțiunile Mişcării 
Pentru România, le precizăm că, ce! puţin Într-o 

rimă etapă, nu există nici un fel de restricţie: 


POȘTA REDACȚEI | 





m dituzori voluni 








, : Jerior însă, cei care doresc să devină adereaţi. sunt aupași anai test, a cărui bibliografie a fema publicată în n. | 
jiru publicaţia „Mişcarea“ j o 120 i publici noastre. O red i irc S | 
jinteresaţi sunt rugali să j PE Peaica acri Românie, Mama de bcr Eder Duc i Pongo 190 
a Mihai Eminescu - două icole din opera tică (la alegere) 

[ MPR Gin Mama So Buza iii renta cea vezi „Mișcarea” ne. 3, oct. 1992). 
) n itația Roanbniei - 199. a 

procent de 20733 MPR - Programul și Regulamearul Inierice (partea |- Aderenzul și Grupul Politic)- 

|b lor vândute (10 

fiecare exemplar). 


i, loc în toare, 
Precizăm de asemenea, ci pricmu cica de ste borbet 10 me, iaz următorul va avea 
Puteţi trimite solicitănle de înscriere gi pe adresa redacției și veți primi în timp util materialele necesare 
legătură cu organizarea și funcționarea 














































î iv Legicnară dorim să le precizăm 
- = te aparţine exclusiv 2: Ciinordlr caro neta seră în lega ca protetica pri Mesa Ea ia asi pci (37 | 
ponsabilitatea p ru con în fi| câ nu ne privesc și nu ne interesează divergențele care există în prezent nt 
 nctonlor.. Punctele 98 „og Mere Cp 
araba e 4 3 Revista VATRA - Freiburg. e res pentru a 
a e formaţiunii politice M litatea numai pentru| problematicii naționale VE paote pe săpate regretul că. deocamdată, nu putem asigura o trimite 
area PerntiiiRR ; câtre reprezentanţii săl| rimicts publicației ne TU bergpeaan - Sibiu, rol Gheorghe Curiace- Repga, AFDP Gara Eumarul | 
x entelei ai , funcției deţinute in cadrul! y, mautșurnim pentru scrisari i vă adrese rugina de me uim ec de pi Scene der rez 
zaț! sub semnatura DANER comuninn pe are e depre. App materie isa 4 et ragaie 4 
. i A ite (ni paaiaiie SE latre 4 Am ont eg uric n se. Vă vam alesi ret eg 
PA ore rag! arute în N solicita în arice e h 
blicarea unge x „oc at 7 Gaucan uri > Bra: Vă maine penru gest Aur în lelouă cu ru nea ltd anina 
scarii” nu este PERI P zi £ Su v Îmi, mot omida tipi A posţieaă prismă dcanaa MPR. preum 
= ru România, formațiune politică! „mana, și decasbirie Par: ada [i ă să rzăln tă căi Coca N | 
Mișcarea” AIR : Decizia civilă nr. 33/23, 12.1991,|  Murieanu din pumărul trecut i respecte extasele din tenul conferința dumnii sale (inută ln Becureţi) | 
a la Tribuna aste asigurată de Departamentul Relaţii| -sceasu temă, eta da perlă Taia miel trimise. Ne voma gând la propunea priv | 
31/F/NRII PESE bre er Agepum cierra da mare pe 
al MPR i 9. Daniel Vlad - Huţi: Am primul poezia „Sub tricolor Pedale ma E + ast 
— tor 1, București, 78158 | niz, ani rate doine Sa E VE a nisa” VA emolpurmurm pentru urări și vă aşteptăm su 
12.41.15 | Pa il 
E ueevotare | "10'Leaoară - Bocurepi: Îi mauri că, deși suferind, te-a pân da mei și esa timis citeva gânduri | 
SMB), nr. 40729 96.133178_ IL VA. muie iai bi tă Ai | 
„TRE Daf ea ea “Trădarea că mamulestare a omul 
Pepine rpetiră inerea de consecin lui ! 
i Za aă și tolerată gemerază viciul, | 
“ Bă a mc ra, prd PI nasi er Ă 
4 n Munteanu — Scoretar de redacție ra cela: cir ne-au stia le mulțumim pentra sugestii și de asemenea peniru see frumoase | 
Karina Knapek - Fotoreponier area re Die iile pe cane lac aoaat (adică plata lux amnbara șia sxelor pile), une cita 
„Victor Roncea care ne-au solicitat, 









Dan Dungaciu 
Laura Lotreanu 


i Corespondent Sibiu 


: vucrăile „Dia daptle tineretului roada 1919 = 1939 Etura Fundaţii Buna Vestire, 
Pra meg Peace i restul Şetao Palaghă Euluura Raza Vnnuiloc. 1380 ei | 









cu publicul 
orele 16.00 — 20.00 














16 e Personalități 





“DATE BIOGRAFICE 











6 iunie 1890 sul Bră 
219: UP tatea de Litere şi Filosofie la Ur 
din Bucureşt diază matematica, biologia și | 
ia licența cu disertaţia: „Problema metodei Eticii Iul | 
| Spinoz j 
Debutează la „Noua Revistă Română” a lui C. Rădulescu | 
| Motru | 
1916: interna! câteva tabără de prizonieri civil 


Germania 
| 1919: Doctor în filosofie 
























1919 — 1922: Director la liceul militar „Mânăstirea Dealul 
| dă filosofia şi limba germană 
sor de logică, metafizică, teoria cunoștinței, filosofia 
holoaie la Universitatea din București şi la Institutul 
caţie Fizică din București 
a „Ideea Europeană” a lui C. Rădulescu 
Motru 
| 2 mai 1926: Debutează la zi Cuvântul 
9: Director la „Cuvântul | 
Deputat independent | 
934: Arestat și implicat în procesul |.G.Duca | 
| 1936: Scrie editorialele ziar Vestitorul" 
1937 — 1938: Publică articole de fond în „Predania” şi „Buna 
| Vestire” 


| 1938: Arestat și internat 
| Eliminat din Universitate 

| 1938; Eliberat. Arestat di 

| 1940: Eliberat. Asas 


| 
| DIN OPERA PROFESORULUI 


no 


"at de un agent Ji Moruzoft 


Nae Ionescu: 


ROZA VANTURILOR (Republicată în 1973 — | 





| Mânchen, 1990 — București) 
” 1857 - ÎNDREPTAR ORTODOX, Wiesbaden 
1941 
Bucureşti (Republicată în 1988 — Paris) 
1942 — METAFIZICA | (Republicată în 1991 
1943 — LOGICA. Logica generală 
blicată în 1993 — București) 
| 1944 — METAFIZICA II, (Republicată în 1991 
| rești) 





1993 — București) 
1993 — NELINIŞTEA METAFIZICA, București 





n lagărul de la Miercurea Ciuc 


ISTORIA LOGICEI, al doilea curs (1929-1930 


București) 
Ultimul. curs 


| 1963 — FENOMENUL LEGIONAR, Roma (Republicată în 






pre 





Repu 


Bucu 


d 
p> 
Fi 


ij 


Anul | Nr. 6 (11) . 
15 iunie 1993 





| NAE IONESCU 16 iunie 1890 - 15 mal 








Au început încă de pe acum să se desemneze — pentru 
ochiul deprins a vedea morfologic — momentele procesului 
dialectic al naţionalismului românesc. De aceea nu e deloc 
prematur a vorbi de primejdiile care pândesc această miş- 
care, — sau cel puţin de unele din ele. 

Naționalismul românesc a trecut de faza în care era ata- 
cat ca atare, Fle că e vorba de o poziţie în sine greu de ata- 
cat, fle că momentul istorie lasă prea puţin loc pentru o ase- 
| menea dușmănie pe față, trebule să recunoaştem că adver- 
sarii fireşti — şi sunt foarte mulţi — al naţionalismului nu au 
| acceptat decât incindental și în orice caz foarte risipit o lup- 
tă deschisă, cu toate că prilejuri s-au înfățișat destule. 
Astfel încât se poate afirma că, principial, dacă nu chiar 
doctrinai, naționalismul a invins din 
chiar momentul în care — dialectic sau 
|prin simpla afirmație a faptei -a 
izbutit să se formuleze 
| lar dovada acestei izbânzi stă în nă- 

vala mărturisirilor de credință naţio- 
nalistă pe care le înregistrează în ulti- 
| ma vreme viața noastră obştească. 
| Să nu ne înșelâm insă, - avem de a 
|face cu izbândă numa! aparentă, sau 
în orice caz foarte primejduită. lar primejdia vine de la ca- 

Hiatca noilor aderențe, De unde nevola de a ne da seama de 
| ele, cu atât mal mult, cu cât nici nu e prea greu. 

Să incercăm deci. 

Între noii naționaliști va trebui să deosebim mul întil pe 
cel de cea mai proastă calitate, dar nu şi cei mai puţin pri 
| mejeioși: pe acei oameni pubiici excesiv de personali care 
| nu au crezul niciodată in nimic, care nu au nevole să creadă 
|în ceva, pentru simplul motiv că singura lur preocupare e 
| să ne țină la suprafaţă; În orice imprejurare, - cu orice 
| preţ. Manevrele lor au incepul deja. Și dacă asemenea ma 
| newre nu au reușit atunci când ao incercat o apropiere de 
| sămmburele sănâtos ai mişcării, ele nu au fost lipsite de succes 
| când a fost vorba de ramuri mal puţin viguroase ul naţlo: 

valismului românesc, Faţă de acești aderenţi se ceţe nu 





Li să 


rezervă, — cl inamiciţie categorică. Sunt doar dușmanii de 
leri al naţionalismului, şi cu el nu e impăcare posibilă. 
Elementar: un dușman nu trebuie câştigat, ci distrus. lar 
instituția, organizaţia sau mişcarea care îşi lartă inamicii e 
substanţial putredă și sortită ca atare pleiril. 

Sunt — între aderenţi — mai departe, acel oameni care în- 
cearcă să toarne realităţi istorice perimate în noile forme ale 
vieţii. „Cum, există cineva care să nu fle naţionalist? Este 
naționalismul o doctrină? Nu e naționalitatea (și naţiona- 
lismul) o stare naturală? Că doar de când există România 
modernă totul numal național a fost: şcoală națională, bise- 
rică naţională, industrie naţională, capital naţional. Până şi 
partidele politice sunt naţionale: naţional-liberal, naţional- 


PRIMEJDIA CELOR 
„DE PE URMĂ“ 


țărănesc şi mai știu eu cum“. Da și nu. Mal ales nu. Căci 
naționalismul acesta al statului românesc modern, este 
naționalismului liberal, copii legiuit al veacului al 18-lea, 
care definește națiunea Juridic, prin totalitatea cetățenilor; 
e naționalismul chiar al ultimei noastre constituţii după ca- 
re toţi locultorii ţării care indeplinesc anumite condiţii sunt 
români, indiferent de originea lor etnică; e naționalismul 
economiei liberale care consideră drept capital naţional orl- 
ce capital aparținând unul cetăţean român sau unei firme 
uridic românești, Asta nu are insă deloc de a face cu naţio- 
nalismul vremii de astăzi, care se delimitează natural şi nu 
juridic, organic şi nu contractual. Aderenţii naționaliști ai 
acestei categorii nu pot fi acceptaţi; ei trebule — întrucât nu 
ar fi ofenlvi — pur şi simplu respinşi şi lăsaţi să moară cu 
momentul istoric care l-a creat. 

Mai există, în sfârşit, o a treia categorie de naționaliști: 




























acel care sprijinind naționalismul pe etnicii 
până la un punct justă de ceea ce Înseamnă ni 
dar care flind el înşişi oameni vechi, nu fac deci 
— şi încă numai imperfect —, dar în nici un caz 
lască această nouă credință. De aci inconsec! 
şurarea doctrinală a „programului“ lor, şi Îi 
dită în realizarea unul asemenea program. Cao 
hibridă, cărela | se refuză, de la Dumnezeu chili 
a rodi. Faţă de acest fel de naționalism atitud 
nilor noi trebule să fie rezervată: să-l lase să | 
realiza, pentru ca să... falimenteze. Atitudi 
îndreptăţită cu cât pe de o parte această 
nalişti nu se poate încadra şi deci nu poate Î 
în vremea nouă (pentru 
suflul revoluţionar), lar | 
atât de puternică încât 
sau măcar întârzia mersi 
lată, deci, trei categoi 
mişcarea naționalistă cari 
adăuga ceva la această ml 
decât să o altereze, dacă 
noua comunitate de 
românească trebuie si 
lismul de azi e o nouă formulă de viaţă, 
un nou ev al istoriei. Realizarea mai 
a acestei formule atârnă de existență ui E 
al mişcării, conştient de răspunderile şi ind 
lar între aceste îndatoriri, cea dintăl e d 
transigență doctrinară, ce nu se obți 
turor. punților care duc în afara obşti 
a noului naționalism românesc, 
„ŞI cel dintăi cu şi cel de pe urmă? 
Asta nu e întotdeauna adevărat, 
au făcut proba focului, iar cei de pe 









ICONAR, 1,4, 1935