Carpatii anul XXV, nr. 24, iunie — septembrie 1980

ANUL XXV - Nr. A IUNIE - IULIE - AUGUST - SEPTEMBRIE 1980 


Carpații 


Deposit legal: M. 8.137-1958. 





Director: Aron Cotrus + REVISTA DE CULTURA SI ACTIUNE ROMAN 





EASCA IN EXIL Redactor: Traian Popescu 


PE BARICADELE ADEVARULUI 
1927 - 1980 


CIROULARA 


La inceputul acestei decade, care se anunță încărcată de primejdii pentru soarta lumii intregi, Legiunea 
implineşte 53 de ani de existenţă. 

Nu atât anii cari s'au scurs trebue să ne oprească atenția — prin ei insiși şi un semn de vitalitate şi 
trătnicte al Mişcării Legionare, ei intensitatea evenimentelor cari iau definit istoria, 

Incepând dela premele manifestări, drumul lunti e un lung calvar: eforturi supraomeneşti, pornind de 
fa nimie în domeniile organizarii, a propagandei, a doctrinei, a literaturii, a educației, a taberelor de muncă și 
altor activități de interes național, care nu s'au realizat liber, ci sub ploaia de lovituri a guvernanților, furtoși 
pe acest tineret cu dragoste de țară. In loc de a se asocia operei lor de ezploatore a maselor lare, acest 
tineret /râmânta lutul sub picioare, ridica troițe și învăța pe român să câștige bătălia comerțului. Când inain- 
tam cu greu pe muntele suferinţii, am auzit din spate, urietele fiarelor sălbalece care năvăleau să sfâşie. în 
tot acest răstimp, am stat cu o mână pe târnăcop sau pe condeiu, lar cu alta pe spadă, ca să ne apârâm de 
haitele duşmanilor. 

Am intrat nu odata, ci de mai multe ori în mlaştina desnădejdii, unde eram 4ăji spre funduri nămo- 
Ioase. Dar ne-am ridicat din aceste adâncuri de desnădejde, purtând în sujlel icoana Celui Inviat din morţi și 
cutremurătoarea jertță a Căpitanului, care şi-a pus viața la temelta Mişcării 

Pâră indoială, soarta noastră ar [i fost mai blândă dacă ne-am Ji sustras răspunderilor ce ni le-a incre; 
dințat Neamul în ceasurile lui de amar şi durere. Dar cine să-l apere de urgia din răsărit? Partidele corupte? 
Monarhia degradată la rolul de aneză a comunismului? 

Numai legtonarii au ținut plept tuturor primejdiilor cari s'au abătut asupra Neamului nostru intre cele 
ouă răsboale. 

Cel ce se aflau in Jruntea treburilor Statului, au dezertat sau au pactat cu puterile răului, pentru a se 
pune ei inșişi la adăpost 

Noi am stat permanent în tranșee, apărând cu inverşunare şi până la ultima picatură de sânge patrimo: 
nul politic al Neamului nostru. Atât în perioada Căpitanului cât și mai târziu, mu se poate inregisira nicio 
delecțiune In consecvența cu care am servit idealului letonar, nicio abatere dela legile de viață și de moarte 
ale Neamului nostru. 

Căpitanul poate privi mulțumit la oastea lui pământeană! 

ŞI astăzi, caşi acum 53 de ani, în acea zi binecu-vântată de 24 Iunie, când la naştere Mişcarea Legionară, 
stăm neclintiţi pe baricadele adevărului. 

Nu avem armate, mu dispunem de mijloace materiale şi nici de protecțtuni puternice, dar suntem inar 
maţi cu sceptrul adevârului, care poate Ji temporar ignorat, dar nietodată înfrânt şi până la urmă va triumja. 

Suntem slabi in aparență, dar puternici prin tăria ce — o acordă Inpăratul Divin-celor ce luptă pentru 
biruința cauzei Lui 

Vitaţivă la lumea de astăzi! Ce frământări, ce neliniști, ce svârcoliri, volnd să scape din atrântoarea co: 
munismului. prin tansacții teftine cu Antleriatul. E numal o amânare a inevitabilului. Acesta își desfășoară 
implacabil logica lul intrinsecă destructivă, cutropină şi Ad, POpdară: Pe noi, crescuți in duhul marilor rup 
turi, nu ne poale surprinde nimic din ceace se întâmplă astăzi în lume. Nol ştim că mu poate să existe pace 
sau limite In lume, până nu se va rezolva problema fundamentală a epocel noastre; cine nu vrea să devină 
rob al Imperiului comunist, trebue să lasă cu nădejde In intâmpinarea hoardelor ateo-marziste, 

Din orice unghiu am privi realităţile internaționale, se merge grabnic spre desnodământ, care se traduce 
in termenii: capitulare sau confruntare, £ linla Capitanului! E biruinţa tdeti Iul. Fără luptă vitează, cum spune 
ton Moţa, nici Arhanghelul Mihail n'a putut scoate pe Ingerii rebeli din cer, 

Erilul se apropie de sfârşit, căci bătălia finală nu mal e departe. Să mulțumim lui Dumnezeu că nea 
ajutat ca dela 1045 până astăzi să nu închinăm steagul Legiunii în faţa păgânilor. Mai este puţin şi Dumnezeu 
va răsplăti credința și răbdarea noastră. 

Din această perspectivă intunecată, dar brăzdată de mari speranțe, fac un nou apel la unitate, la /răjte: 
tate, la disciplină, la acte creatoare, pentruca in mijlocul unei lumi în descompunere să me menţină treji şi 


Legionari, 





gata de lupti 

Să lasam altora tristul privilegiu de a-şi uita de Neamul răstionit, tar noi să rămânem statornici de 
strajă pe barteadele adevărului, va suna ceasul tabăvirii. 

2A Iunie 1980, HORIA SIMA 





E 


E. 


L 8 











E: pet, e piată Pecan n 





tor al i Legionare: 
membri, cd incepand cu data de as 
'bruari 1988 «Partidul Totul Pentru Tarâa 


Amnţăm, 
tăzi 21 Fel 
nu mai ezistă. 

Intreaga conducere a căzu de acord, că rațiunea 
de ezistență a Partidului a incetat 

Toţi cei 
pari 


terminat la această hotărâre 
Nr. 870 din 17 Februarie 1938, 
care cuprinde următoarele dispoziții: 

a) Funcţionarii Statului mu pot face politică, nu 
mai pot face parte din partida 

b). Cei ce nu sunt funcţionari, adică restul de ce 
tățeni dacă acționează politicește sunt sancționaţi. 

€) Conducerea este sancționat, dacă mai dă cir. 
culari, ordine, pi. 

Deci suntem aruncaţi din raportul de Drept, în ra: 
portul de Forță, 

Pe acesta insă noi nui primim. Noi am înțeles să 


schionăm lexi, manilestându-na credințele 
Dacă aceasta n'0 putem face, și dacă orice manites- 
tare de 


Pat ăi 


nţăm Jora 
mijloace, pentrucă tine: 
Ne este suficientă experiența din trecut, când fară 


dăm. 
Prin existența însăși a concepției noastre, noi sun: 
tem contra acestui sistem. Ea insemnează o atitudine 


de bruscare, de natură exterioară, pe când noi aştep- 
tâm birunița noastră dela desăvârșirea în suflet Ş 
țuni, a unui de part a 

Nu vom interbuința aceste mijloace, trucă tine: 


a i 
Jace acte , care să transforme Români 
Intr'o Spanie h ” altă. ie și 
noastră mede 
a întreaga bine mânușa, care 
Mi aruncată ta rămâne insă jos. 
Nol rejuzăm so ridicâm. 
moasire incă ma sunat. E incă cea: 
e, d Partii Ei aiiar ce i crede că e 
bine procedat, noi 
amestecăm pentru a le da lecţ sira aa 


ao peoriă ăbrinderea în ala tu Duraneseu ia e 


De altfel părerile mele, simple păreri, asupra ulti 
scrisoare adre 


conflict, eu durere, renunțăm și la activitatea 
(pice fată r se lichidează. 
vor anunța personali 

ED ru a 39 pute plata în ala pari in 
fa de co) trejinuți de noi, vor [i trimiși aca: 

suporta chelt Intreținerti lor. 
uncni 0 sudic, 27 Pe dezeiee, ingeran pe aţi 
ari mal în 





Dealtiel şi eu profitând de acest timp, voi pleca 
peste o lună la Romă, pentru a mă ocuj de iata 
în limba italiană și franceză a 

voi scrie volumul al 2-lea. 
noastre, noi tineretul 
ţa legionară, mulțumim 
polibici, pentru modul 

, pentru modul în care ne 


și 
[ 


i 
ii 
Ş 
& 


au tratat, peni ru exemple da ea ȘI onoare, dem: 
nitate și legalitate pe care iu A 
ate alee această trista rămânem legaţi în 


a 
FE 
E 
a 
tă 
x 


arin şi al celorialţi morți ai noştri, 


care se roagă pentru noi lui Dumnezeu. 

Credeţi, camarazi din sate, din orașe, din munţi și 
din câmpii, în viitorul legionar al României, pe care 
nici ura, nici uneltirea vicleană şi nici moartea nu-l 
pot impiedeca. 

București, 21 Februarie 1938, 


Corneliu ZELEA CODREANU. 


Stășietor de trist pentru un om careși inchinase viața și 

dragoste românească, înjghe- 

destinată să apere patrimo- 

naiul național, Fes sacrificiile părinților ni-l testaseră la 

obligat, din lipsa de prevedere și înțelegere a 

tici, să destrame tot, căutand din mo: 

re membrii organizaţiilor de abuzul 
Idia arogantă n guvernanților 

te Ministrul 


Domnule Ministru, 


portant, 

Sunt simple păreri ale unui om in pragul n 40 de 
ani, care şi-a purtat tinereţea in cele mai aspre lupte, 
in cele mai mari suferințe și prin cele mai grele pri 
mejdii. 

Omul acesta în 16 ani de luptă, și-a crelat o orga 
nizaţie politică, pe care a trebuit să și-o disolve din 
dragoste pentru Tară, pentrucă nu a vroit să râspun 
dă provocârii de râsboi câre | s'a trimis, 

Căci lovitura de Stat pe care Dys. reprezentanţii 
vechel organizatii ați dat-o in noaptea de 10 Pebrua- 
rio, esta o mare ofensă adusă nației noastre şi o pro- 
vocare de râsbolu adresată flecârui român 

Domnule Ministru, 

O nație nu e condamnată să trăiască toată viaţa ei 
in aceleași forme. Constituţia acestei Târi prevede ori 
ce schimbare posibilă, cu o singură condiție: respee- 
tarea normelor legale trasate de legea fundamentală 
a Statului. Această formA nouă ridică insa o serie de 
probleme. 


1. Disprej pentru poporul roman. 


Caracteristica noullor forme statale din lume nu 
stă atât in forma Statului, pe cât stă in contribuţia 
naţiunii Ja crearea acestor forme de Stat, Nu are Im: 
portanță mecanica Statului, pe cât are în nceste 
schimbări voința națiunii. Acelaşi stare de înaltă conş: 
tiință, același stare de elan In care se poate ridica un 
neam chemat săi hotărască propri sa soartă. Vilto- 


rul sau inâlțimea de conștiință In care in văzul lumii 
Sau ridicat aceste nemuri 5 


Ca i mă simt ofentat şi mă intreb 

crezut Dys. despre nația noastră, desconsi 
derând-a In modul acesta? La pi mare examen, In 
acest concurs care sa dă intre națiile lumii, se apre- 
cinză, nu forma și infâțișarea nonstră n Statului, ci 
capacitatea de tiință și demnitatea pajiaEd, 

Dvs, prin actul dela 10-11 Februarie ne-ați oprit pe 
noi Românii de a lua parte. Dându.ne un. La 
şi dictându-ne o Constituţie alcătuită în câteva nepil 


punând pe Int 
Punând pe Intreaga. națiune pecetea de «lneapnb 





III 


| INSTIGATILE DOMNULUI MARIUS LIGI 


MA intreb incă odată: Să ne fi crezut Dys. că o tur- 
mă de animale? 

In toate aceste schimbări ale Statului, apare alatu- 
ri de ideia unei forme noui, idela națiunii biruitoare, 
mu sclavă să poarte un jug ce 1 se pune, Națiunea 
voleşte a lua parte la stabilirea soartei sale viitoare, 
dacă voieşte să nibă o soartă şi dacă voeşte să se 
vulideze ca națiune cu drept la respect printre cele- 
alte națiuni ale lumii. 


II. Legalitatea. 


Dumneavoastră toți ne-ați cântat nouă timp, de 10 
ani pe aceasta strună, «Legalitate», existența Statului 
stă în idela de legalitate; cine atinge acest principiu 
al legalităţii, cine calcă legile Tării, este un criminal 

Dumneavoastră care ne-ați aruncat în inchisori pen- 
tru cele mai mici abateri faţă de codul penal, termi 
naţi acum la sfârșitul acestul imn frumos, prin a 
deveni cei mai mari infractori ln legile fundamentale 
ale statului, câlcând în picioare Constituţia Tării, res 
pectată de toţi dela înființarea statului român și până 
astăzi. 

Sunt mârturie dosarele din Tribunalele şi Cosiliile 
de Râsbol şi inchisorile în care am intrat, fiind acu: 
zat rând po rând de Dvs. că olesc: «să fac lovitură 
de Stat» 

Nu este proces al meu în care această formulă, să 
nu fi apărut în toată amploarea și viclenia ei, pen: 
truca după 10 ani de chinuri pe care le-aţi imprimat 
Gărzii de Fier şi sufletului din mine, să terminaţi prin 
a da Dos, lovitura de Stat 

Prin a sâvârşi Dys. delictul decare ne-aţi acuzat și 

pentru care neaţi chinuit pe nedrept. 
„Toate teoriile-care ni s'au făcut nouă, tineretului, 
ani dearândul de generația Dvs. pe tema unică a lega: 
JItăţii, ordinei din respectul legalităţii, se termină prin 
acest oribil exemplu. 

Priviţine pe nol în cadrul legalităţii și ultați-vă Ia 
Dvs, cum termină cei mai mari disprețuitori de lege. 


TI. Sperjurul. 


Dar Dos. ati jurat pe aceste legi. Ati jurat că vă 
veţi supune lor şi le veţi aplica. Iar acum ați călcat 
jurământul depus 

Asupra. întregii planează 
sperjurul. 

Trist exemplu, ingrozitor exemplu pentru biserica 
ortodoxă care pătronează un nsemenea act și pentru 
neamul nostru. 

Ca grozăvie cuprind aceste două cuvinte: Intrac- 
tori și sperjuri. 


Dos. generaţii. politice 


IV. Nulitatea operei Dvs, 
Intreaga operă a Dvs. de legislație e lovită de nuli- 
tate. 


Tot ce este născut din sperjur şi călcare de lege 
este condamnat pelrel. Tar celor ce shvârsesc aseme: 
nea acte, nu le, alui Dumnezeu 


Dol 
nu acoperă faptele Dvs, pentru care râmâneți 
iritat şi nu operii Dă niz o valoare. 
V. Noua Constituţie şi lupta de lberare a Românilor 
din lanțurile puterilor tudaice. 


Constituția de astăzi, după cum vom dovedi mat 
târziu, deposedează pe Români de drepturile lor isto- 
rice şi consacră stăpânirea tudalcă in România. 

Intreaga luptă națională de 20 de ani se termină 
intr'o Constituţie, care nu numa! că nu rezolvă nl: 
mic din problema vitală n nației noastre, ci vino să 
ler pentru totdeauna drepturile şi pozițiile 

rate dela Români de năvâlitorii jidani, impotriva 
SRroAR, DOUA, Gdt oea mu ne mal deschide nici o 

te de apârare. 
pi Constituţie este o piatră de mormânt peste 


viața nației româneşti. 
'* Danule Minlatru 


de TRAIAN POPESCU 


V'am scris aceste rânduri, nu pentru a le multipli: 
ca şi răspândi in public, care ar îi a simplă agitație 
sterilă, ci pentrucă am socotit că e bine ca Dvs. să 
cunoaşteţi toate părerile, și ale celor ce vă aplaudă și 
ale celor ce nu vă aplaudă. 

Primiţi salutul meu. 

22 Februarie 1938, 

(5) Corneliu Z. CODREANU 


„Nu poate exista un rechizitor mal aspru, mai just în in- 
vinuirile aduse, mai vizionar al răului făcut Neamului Ro: 
mânesc de câtre generaţia bâtrânilor oameni politici. dela 
1928-1938, care nu pus pe prim plan ambițiile și interesele lor 
personale și nu cele ale Neamului pe care au crucificat 
alături de Codreanu și de Garda lui de Fier, căci așa vroia 
Și așa dictase să fie, sionismul internațional. 


Cu inceperea dictaturii regale, a inceput prigoana con: 
tra Mişcării — marea prigoană — cum a rămas în istoria 
legionară a acelor vremuri, bazată pe decretul de desfiin- 
tarea partidelor politice, aplicat numai impotriva ei. 

Au inceput perchiziţiile sediilor, pe cale de închidere con: 
form autodisolvării dictată de Căpitan și sigilarea lor fâră 
ordine judecătorești, contrariu legilor Târii. Membrii gă- 
siți in ele, inventariind şi impachetând bunurile existente, 
su tost maltratați și arestați pe loc, iar archivele ridicate, 
totul într'o atmosferă de dușmânie și ură nejustificată, ca 
şi cum ar fi fost vorba de cel ma teribil vrâgmași al e 
mului, surprinşi asupra organizării celor mai oribile fâră- 
delegi impotriva ordinei 


în Stat. 

Inchisorile 
taţi, incât a fost necesară organizarea a trei câmpuri de 
concentrare, după tipicul gulagurilor comuniste. 

O furie distrugătoare, demențială, cuprinsese pe Rege și 

Armand urmare ordinului dat Gâr- 
acestor provocări. Deacea se grăbeau a lichida rapid pro- 
bele legale ale organizării și manifestării politice ue 
nii Arhanghelul Mihail în cadrul legilor, temându-se ca nu 
cumva forța simpatiei Tării electorale, carei dase 66 de 
mandate de deputaţi, să nu se transforme peste noapte în 
revolta acestor mase, care să curme atâtea nedreptăţi, 

Concomitent cu ostilitatea guvernamentală, Profesorul 
Nicolae Iorga, prin gazeta lui «Neamul Romanescs, n de: 
clanșat o. campanie inincinoasă de dalâlmaro n Legiunii n 
Căpitanului ei, mal murdară și mai josnică decât toate 
cele ale adversarilor din ocultele internaționale, 

Scopul nemârturisit era de a impinge pe Regele Carol 
nl II-lea să incerce soluția pe care lo sugerasa In 13 Fe 
bruarie, 1977, când amănăoi, profesorul și fostul elevi se 
cunsi după perdelele Palatului Regal din Bucureşti, Calea 
Victoriei urmareau trecerea cortegiului mortuar al lui Ion 
Moţa și Vasile Marin spre Casa Verde și milionul do lego: 


nari care ii urmau cu vaete de tulnice, cu torţe şi lanterne 
de mineri; «dacă ciobanul dispare, turma se 


Domnul caru, , prieten și uneori cola: 
borator al Profesorului, ne în portrei care | la 
blieat, în Colecţia, Carpaţii Nr. IL , câteva as 

pecta ale firii lul sucite, pe care le reproducem: 
Pag. 69, 70, 71: «N. Jorga era un om politic instabil 
hachi moldovenii, au făcut inope- 











Tante imensele, lui 


Me A irioz, sosasteal găsindu-se in impre 
. BI: asuperlor , 

jura prieinlet: N. torga nu 'a reușit t0tuși să, [le 
seace se putea aștepta de Ia ci, nueni datorită tem 
peramentului, Jiriă lui nestatornice şi — aproa: 


pe copilaroasă — ca să nu zicem bolnavicloase ta: 
mități». 
Pag. BA: aFortoteala intrigantă a unul anturaj de 
ulităj in credulitatea lui N. Iorga, teren “ 
nic Dl e obline indepărtarea oricărui om 3 
Ogr. 109: «politie poziția Iul Iuliu Maniu era cea 
a 2 


—— L p: iz EI EI 


NI apărător vijelios al regelui 
ie Ara tom apărător, iul său, mai potri- 
vit palatismul lui ercesto, îl 1mpinsese politic pe dru- 


sgândărea aceste orgi și 
Ș oameni care îl aclamau pe rea: 
i, Mlloanele d, Ce” medresare, morală a României, 
(i infuriau şi furia, pe măsură ce adeziunile Târii Ia doc 


Pr cuncepea ca Tara să aclame un lt om, decât pe el, 
pe Profesorul Nicolae Iorga și invidia a fost capabilă să 
nâscocească cele mai murdare invinuiri la adresa lui Cor 
neliu Zelea Codreanu, a Ceria lui, a o Vl o 
făurise, a uriaşelor pro] pe care aul ei ro 
mânească le Taine in Patul Românilor, coborându-se până 
acolo în n fi unealta lui Armand Calinescu în «complotul 


țifice ale epocei, știute flind după acea riutăţile cu care era 
pedepsită această lipsă de admirație pentru sgeniul atot- 
creator». 

Nimeni nui contesta valoarea. vasta cultură, meritele 
profesorale, talentele cu care Ya înzestrat natura, dar nul 
puteau transforma întrun idol t, după atâtea 


permaneni 
«schimbări la față» şi greșeli ireparabile fâcute în carlera 





Pentru Profesorul IORGA 


Domnule, Director, 

Am văzut comunicatul apărut în ziarul Dys,, și în 
altele, apostila pe care DI. Prolesar Nic. Iorga a pus-o 
pe marginea scrisorii mele și pe care o repet: 

«Se trimit inapoi, cu cea ma! indreptățită Indig: 
nare, acesta cuvinte nesocatite din partea culva care 
amintindu-și cât sânge sia vărsat de el și depe urma 
faptelor sale, ar trebui să se coboare in conștiință 
sa pentru a sa pocâi, evitând TArii primejdiile ce adu- 
nă asupra el.» 

MI se pare straniu să Di. Profesor Nic. lorga n'a 
avut cavalerismul să dea publicității și scrisoarea 
mea, preferând să dea, numai rândurile sale, 

Vă rog sa binevoiţi a publica și scrisoarea mea, pe 
care vo alătur, precum și râspunsul pe care 11 trimit 
Dlui, Profesor Nic, Iorga In epistola sa. Cred că dom: 
nia sa nu se va prevala de avantagiile pe care | le 
acordă cenzură, primind situația neloiala ca rându- 
rile sale să fle publicate, lar scrisoarea mea nui 


Domnului Profesor N. Iorgn, 

Eu mă cobor în adâncul corștiintei mele și văd că 
miam apărat In 15 ani de luptă In balonetă, Pamârv 
tul Tarii mele, 

In acest timp am primit lovituri, 

Imi văd trupul și sufletul plin de râni, pe care mi 
lenu săpat dişmanii cu armele lor şi mai alea trâdă 
torii in mijlocul Naţiei noastre 

Caboaravte și Dta. și spune-mi ca vezi? 

29 Martie 1938, 

Corneliu ZELEA CODREANU 


Pentru Profesorul Lora 


COMERTUL LEGIONAR DELA OBOR 
SI DELA LAZAR 


Astazi, Sâmbătă 26 Martie 1944 orele 0 dim, col 
doub restaurante dela Obor şi dela Lie u 
fost inchise de autorități, DE A ului, au 
Ia fel magazinul de coloniale Obor 
cej lu s'a prezentat Comisarul set Pu 
escu, dela circ, 14, imsâțit de tre! Carnisari aura 
& „de un pluton de jandarmi pub comanda turul ser. 
La cel de al doilea, Comisarul sat Mala 
sojit de doi Comisari ajutori, punând 1 ea 


sonalului să se retragă, deo; 
Par porti erat n pa ordin să evacue: 


Dl. Popescu le cerut să arate un ordin scris: Au 
răspuns: sAvem, ordin verbal». Porsonnlul s'a retras, 
Tara nici un fel de impotrivire, lisând totul in mâinile 
autorităților. 

Mentionez că procedura: lipsa de omenie, căci tot 
există omenie, chiar și în cele inal mari injustiţii pe 
care voleşti să le faci. 

Este în adevar lipsit de orice simț de omenie ca 
să ta prezinți In o afacere comercial, să inchizi ime- 
ălat, să scoţi personalul în drum luându-i şi camera în 
care dormea. 

ȘI pe deastipra şi râsul şi satisfacția comercianților 
iuăel. care priveau cum se dărâma sub loviturile stă- 
pânirii lor și acest inceput de comerț românesc 

Ce ar fi fost dacă sar fi spus: VA pun in vedere 
ca în termen de 3 zile să vă aranjați tonte chestiunile 

1 să inchideţi localul, căci Ministerul de Interne n 
[nat aceasta dispoziție 

A Ia chestiune. Rofuzi să dai un. ordin scris în 
virtutea căruia să putem acționa justiția și să vedem 
asupra cul cade răspunderea morală și juridică 

N'aţi voit să ne daţi ordinul? EI bine, vil dau eu 
cum a fost primit de autorităţile locale din partea 
Dlui Armand. Calinescu: 

«Prefectura şi Chestura Poliției, Direcţia Siguran 
ței, Bacău, Galaţi, Piatra Neamţ, 9rad 

Urmare ord. Ministerului de Interne Nr. 745/25 și 
Sipuranța Generală Nr, 1488/25, luaţi mâsuri și ingri 
Jiți inchiderea și sigilarea localurilor de consum și 
debit cunoscute și specificate prinanexa Ord. 1821/17 
din 2 ert. Raportaţi de urmare 25678, 00213, 86.09], 
22.001» 

A IIl-a remarcă este aceea că inchiderea acestor 
aoua restaurante ne-a cauzat prejudicii materiale sări 
geroase şi obligații cărora nu le vom putea face faţă 
în nici un fel. Deci mari prejudicii morale. 

Intreprinderea «Obor» s'a deschis In data de 3 Oct 
1937, făcându-se numai cheltueli de investiţii în repa 
rația localului în valoare de 400.000 lei cu 0 chirie de 
200.000 lei 

Restaurantul «Lazăr» s'a deschis în Nov, 1937, cu o 
chirie de 280.000 lei anual și investiții în reparația lo: 
calului de 250.000 lei 

In ambele localuri, mărfuri, vesela, și vinuri în piv- 
niță, In cea mai mare parte pe credit, peste 2 jum. 
milioane. 

Tot ce am adunat prin cea mat mare economie și 
muncă se afla aci 

Când acum 15 ani in urmă, tineretul manilesta so 
motos Impotriva cuceririi tudaice (nu mai sgomoi 
decât DI. Iorga la 1906) Domnii de astăzi, acești Domni 
din guvernul de astăzi „ne spuneau: 

«Nu nșa veți rezolva problema evrelască 

Apucaţi-vă de comerț, Faceţi comerț ca el. 

Tată ne-am apucat cu sufletul plin de sperantă. Cu 
dor de muncă 

Când ați văzut insă că pornim, că suntem corecţi, 
că suntem capabili, că munca noastră e binecuvântată 
de Dumnezeu, veniți tot vol, şi distrugeți acest înce: 
put de comer românesc, poate cel dintâi inceput se: 
rioa din vremea noastră, veniți și, [âră milă, inbușiți 
aceste incercări, tot avântul nostru şi atâtea speranțe, 

Ca epitete pot sa vă dau? Ca cuvânt din limba ro 
mână vi sar potrivi? Ne acuzaţi că am gresit în tre- 
cut? Dar cine n'a greșit dintre voi? Spuneţine insă 
ci ce arm greșit acum? Ne sconteţi o crimă din ceiace 
vol înşivă ne indemnați eri ca să facem? 

Vine profesorul Iorga care striga acum 4 luni, dând 
alarma în linia comerțului românesc creştin răpus de 
jidani, și (icând apel, chiar Ia violența noastră, vine, 
ne murdăresta pândurile noastre curate, și no râpune 
el pe nai pe români? 

Sub guvernarea fericită și creștină a 1. P. 8. Patri 
arhul Miron, nu mal exista in România nici Jidani, 
nici comerț Jidânesc, nici problema jldAnească 

Nu mal exlstam decât noi care trebule să fim nimi 
ciţi prin orice mijloace, 








Niol odată, nici un cuvânt de rău pentru profesorul 
Iorga. Toţdenuna cu respect și cu bună cuviință 

De câtva timp plouă eu articole de otravă peate 
no 


«intre bilduri (adică Ia restaurantele nomstra) în 
cem comploturi, punem la cala revoluții îngrozitoare 
și vrem să ucidem oameni. Suflete de asasini, oameni 
cu revolverele în mână și în buzunarea 

EI bine, nu mai pot 

Din marginile puterilor mele amanati eu care team 
respectat, ÎN strig 

Eşti un incorect. Eşti un necinatit sufletește 

Datoria elementară a unui om corect este ca să 16 
informeze şi Ia omul pe care N judeci, mu numa! IA 
agenţii mincinoși ai Domnului Armand Calinescu 
(care lansaseră eri pe piață că 10 echipe sub condi 


area. d Alezandru Cantacuzino vor săl omoare pe 
sa 

Eu nu mă pot bate cu Dia. N'am nict gentul, nici 
vârsta, nici condeiul şi nici situaţia Dtale. 

Nam nimic. Dia. ai totul. 

Dar din adancul sufletului lovit şi medreptăţit Mi 
strig şi Ai ol striga din adâncul gropii, eşti un ne 
cinstit sufletește, căci ţi-ai bătut joc pe nedrept de 
sufletele noastre nevinovate, 

Voi care ne acuzaţi de violență, după ce ați intre: 
buințat contra noastră cele mai mari violențe, im. 
pingându-ne la disperare și păcat, vol, cârora, dacă 
cineva var (i dat numai o palmă, aţi fi reacționat la 
fel ca mine, fără ca să mal fi trecut prin chinurile 
fizice și umilințele prin care am trecut noi, vol ne- 
cinatiţilor sullateşte, va vom dovedi acum, că nu vom 
reacționa în nici un Jel la toate provocarile voastra 

Nu să ne inchideţi comerțul nostru, să ne indbuşiţi 
avântul, ci să me bateți la tălpi, să ne trimiteţi în 
Insula Serpilor, să me ucideți cu pietre, să ne spân- 
zuraţi cu tălpile în sus, şi să ni le bateţi in cue, să 
no supuneți la cele mal mari umilinți 

Nu veţi întâmpina nici Dus, Domnule, profesor, Ior- 
ga şi nici ceilalți toți care vaţi asumat răspunderea 
unei sângeroase. şi nedrepte, oprestuni, nu numai nici 
0 violență, ci nici măcar o opunere. 

Dar de acum şi până voi închide ochii, Domnule 
forga, şi după aceea, te voi privi aşa cum meriţi 

Bucureşti, 26 Martie 1938. 


Corneliu ZELEA CODREANU 


Profesorul a inapolat-o, adăugând invective și necuviințe, 
care demonstrau firea-i pâtimașe și plină de trufie. Apoi 
instigat de Armand Câlinescu et Co. Va dat in judecată în 
fata Tribunalului Militar, pentru insulte adresate unul dem- 
nitar al Statului 

A tost arestat, acesta flind semnalul punerii în aplicare 
a pianului intocinit de Rege, Călinescu şi Iorga, pentru Il- 
chldarea definitivă a Legiunii, a Căpitanului și a Tării na- 
tionaliste pe care el o forjase, 

Profesorul N: Torga-a jucat rolul Iudei din pădurea Ghet: 
samani, cu excepția că Iuda primise 30 de arginți ca săi 
predea pe Christos, lar Iorga se mulțumise cu satisfactia de 


ași fi eliminat rivalul în afecțiunea populară. 





Arhanghelul Mihail, Patron al Mişcării Legionare, 


BIATA DEMOCRATIE 
ASASINATA 


de Faust BRADESCU 


OMNUL Const. MARES se intrece cu şlu 
ma 

Nu ştim dacă se intrece cu pluma ca 
să plumească sau ca să-și facă curaj. In 

orice cas, intr'o zvăcnire eroică În pozi: 
ție în apărarea democraţiei sasasinate» 
(spune Dsa); asasinată la singular și ln 
plural, eseace lasă de înțeles că proble 
ma e serisoasă. 

Noi nui vom contrazice în coeace pri- 
vește agonia democraţiilor în tumel E o 
constatare lirească, care decurge din ob- 

servarea atentă n decadenței politico-morale a regimurilor 
de nuanță demo:burgheză 

Nu-l vom contrazice nici in ceeace privește situația de- 
primantă a formațiilor de aceeaşi coloratură ce sa tot aşi: 
tA în diaspora română pentru a demonstra matematic că 
AU FOST, SUNT şi VOR FI şi in viitor acel nec plus ultra 
al politicei neamului românesc, Sârmanele! Pac și ela 6 
pot pentru a se arăta: 

— pure şi binefăcătoare in politica dusă în. trecut, 

energice şi dinamice in zvâreolirile. politicei actuale, 
— unice și indispensabile pentru politica ce va fi dusă 
în ţară după... dispariția regimului comunist nctunl, 

Dar, pentruca asemenea atribute — caracteristice, dermo- 
craţiei, după cum se ştie — să nu fie date uitării sau să 
nu cadă în desuetudine, DEMOCRATIA NU TREBUIE SA 
FIE ASASINATA. 

E surprinzătoare și cabalistică această insistență In «asa: 
sinarea democrației» când di MARES, impreună cu toți 
adepţii partidelor istorice, se găsesc în fericitul și omnipo- 
tentul Oceldent democrat, pe care! consideră dealtfel în- 
fiezibil, infailibil şi imbatabil, datorită tocmai neasemuitu- 
lui sistem politico-social ce poartă frumosul nume pa cale 
de n fi asasinat. 

Problema e mult mai subtilă decât pare IA prima vedere. 

Sunt interferenţe, aluzii și recriminări în cele scrise. de 
dl MARES, care pun în ovidență o stare de spirit particu: 
lară (dar structural conformă vechilor tendințe) în sânul 
celor ce se pretind reprezentanţii trecutelor partide istorice. 


Pi -] 









S'o luăm insă sistematic, pentru a incerca o lAmurire, 

DI Const. MARES, unul dintre cel 18 afiliați ai CNR-ului 
in Germania Federali (din cei vreo 10.000 de refugiați ro: 
maâni prin acele locuri) n scris un articol plin de furie nes- 
tăpânită, în publicația B, 1. R_E, n. 74, din 1 Aprille 1980, 
intitulat sASASINAREA DEMOCRATIEI». 

Nu neam fi interesat de acest articol, scris mediocru, şi 
banal în contextura fondului, dacă apologia seripturală n'ar 
(i atins direct și indirect probleme care-l pe autor. 

Astfel, dela inceput, între o frază de introducere cu re: 
gele Perdinand și una simbolică cu regele Mihai, d! MARES 
pune — ca nucam perete — fraza urmâtoare: «Eram Copil 
când a Jost asasinat 1. Q. Ducas. Nimie mal mult. Niclo ex: 

icaţie. 

POrlotne, citind articolul, se va intreba carei legătura în: 
tre cele tre! personagii și mai ales, intre autorul frazei și 
Duca! Nascut (dup cum, declară) după, moartea, reselui 
Ferdinand (decedat In 1027), deci intre 1928 şi 1930, di MA: 
RES Își sugea Incă dogetul col mare dela mâna stângă când, 
no mal putându-se suporta prigoanb, crimele și disprețul 
fața da om și de legile țâril ale ul 1 G. Duca, o mână de 
onmeni deciși şiau luat răspunderea DE A PEDEPSI pe 
cel ce incarna căsăpiren najionallermulul românesc. 

Aceşti sncrilicaţi nu urmâreau nicidecum, vasasinarea de: 
mocrăhteta, ci punerea în evidenţă a unei demnități umane 
şi națlonnie, câleată în pleloare de nedemnii reprezentanți 
ni democrației din România. 

Dacă ALA e democrația pe care vrea s'o nparo di MARES, 
pol n nimerito prost. Cum spune proverbul: șia, trăit 
tratul şi și-a mâncat mâlaiulv. Asernenea «democraţii», le: 
gate ombilical de voința congenerelor din Ocoident, doral: 
nnte politie de toate ocultele anti-naționale, sprijinite pe re 
presiuni sângeroase și gata oricând să samneza sau să 
ecepte diverse tipuri de «23 Auguste, NU MAT AU CE: CAU: 

















Unde vede dl MARES une?! 
Unde vede comportament şi pus în aplicare «cu 


lintes?! 

Numai ezitări, improvizații, eșecuri, decepţii, pentru a nu 

face caz de aspectele cele mal grave și Infamante. 
Deacrea, când face aluzie 


3 ta, 
intristaţi că acea generație eroică, prin faptul tinereții sale, 
nu putea judeca în plinătatea lor nefastă NEINTELEPTELE 

POLITICE ale celor pe care! urma entu- 


Ar Îl interesant de auzit din gura autorului cam care ar 
îi fost atitudinea acelui tineret dacă a îi stiut atunci CINE 
vugusts, CINE a acceptat 
fâră condiții, CINE a dat in mâna Sovietici- 
1or. vrea 15020000 de soldați români, CINE a admis con- 
ete. Intr'un cuvânt, CINE A ADUS PA 

STA IN ROMANIA! 





și irucă, 
MARGINALI pe cât ii considera disprețuitor autorul, EX 
ta Pati comunista, încă dinimabote ca i ATAREG 
să vină pe lume, far nu persanagiile sanli-comuniste de ul: 
d îti pe cica a susrurmitul doran, 
aut , EI au structurat 
și ut în deronitale lupta anticormtinistă. din ed, cu 


așa zi COMITET NATIONAL sub egida 
Bjpualor tinte, deci Târă nicio IndapendeoA In ceai ine 
Plus, sus-numitui domn ar fi trebuit să priceapă câ 
PE rr pi Tg ra 
iN MCAGERLIVALE, BAIA Ia prigoana, inobizari și lerite 
tinsă MARES când, 
după ce acuză de asasinarea democrației pe atotalitari» și 
lg ti», exolamă cu emfaza ori care-a descoperii 
adevărul: «Criminalul țârii noastre, generaţiei 
noastre jerifile şi minţite, 11 numesc astăzi în deplină conş- 
Roosevelt!s 
ule MARES, ați apus un adevăr! 
alui 


că pe Churchill, precum 
pe cei flo Jar, care credeau în promisiunile acestor fan- 
AI 





Pollttea românească după paleve(INAUE pe 


VIA IN] 
! Washington! TABLOUL ADEVARATILOR 
pg EI IN ROMANIA AR FI FOST 


“Totuşi, câte ne aducem aminte, ROOSEVEL 
i rela totalitar de dreapta Var 
ial au sua a ar ic! .. Atunci, cum poate fi ames- 


cele mal mari dernocraj Si 
care lupta peritru apărarea dem, Tinea Piemel 





sicese, speranța tuturor partidelor democrate căzute 
SR encarija eranțe) surilore. De unde până unde, AZI. di 
democrat convins Ci în plină evoluţie al 

glas de acuză impotriva «marelui 
americana, pe care l-au venerat și Dinu Brătianu, și Iuliu 
Malu. şi tel Petrescu! Această lipsă de consecvență în 
idei şi sentimente provoacă cel puţin stupoare. Si nu ne-ar 
Miraica dl MARES să fle interpelat cu vehemenţă de core- 


“entru nol, ieşirea violentă a autorului ilustrează perfect 
zicala «gura păcălosului, adevărul grăeştes. Subconștientul 
MARES n'a mai putut ascunde o realitate crudă și neln- 
românească, ca toate regimurile si- 


tici distrug democrația. EA SE UCIDE PE SINE 
naut polei ast cafe nare sau prin, sinucidere. Bazată pe 

şi individualism teroce, pe interese de clan și indi- 
ferenj oct aenoerațiu NUMAI TEORETIC este un sis 





Dar di MARES este extrem de obscur paie in expune 
de comuniști, de 


legi 
ri, tunuri şi statistici, pentru a stabili că «după ce începe 
asasinatul democraţiilor, începe fără statistică, adevărul» 
Dacă așa este, ne intrebăm dece se plânge că democra 
ţia este pe cale de a fi asasinată? Oare nui Dsa cel care 
că numai după acest holocaust adevărul iese la lu: 
mină? Dar care adevâr? Eclipsâ! Nimeni nu știe. Probabil 
va fi explicat întrun alt articol, pentru a da o minimă sa: 
tisfacție şi marginalilor ce suntem și nu ştim citi printre 


linii 

Are insă un elan patetic când afirmă: eNu am mizat la 
ruleta câştigurilor. Am miza pe Atud, Jilava, Ghencea, Capu 
Midia, cei mai nefericiți, la Piteşti. Adică lupta intreprin- 
să de generaţia de după nenorocitul armistițiu, din 1944 s'a 
bazat pe suferințele și sacrificiile pline de demnitate ale 
celor ce mucezeau prin locurile amintite. Gând colectie de 


din inchisori şi lagăre ca punct suprem al patriotismului, 
mu șia dat seama că aducea omagiu și probă de respect 
acelora pe care azi li tratează drept marginal, ex- 
Itaujii pi inlaltări. soarece, sate cunoscut de toată lu. 
mea că 9ă + din cel zvârliți In besnele Inchisorilor din acea 
vreme ERAU MEMBRI Al GARZII DE FIER. Cu ce obraz 
vine să trateze, cu atâla nesocotință, pe cel ce inu fost 
inaintașt în luptă, exemplu de mândrie națională, şiin acest 
exil, premergători atatornici In râzboirea cu comunismul! 
Dar pe di MARES nimic nul impreslonează şi nimic nul 
face să reflecteze. Nici tenacitatea și patriotismul Mișcării 
Legionare, nici aberaţiile pe care le debitează în articolul 
din B. Î. R. E, Dia are ce aro cu seztremiștii! Aceştia nu 
prea multă indrâsneală și nu vor să respecte ce | se pare 
Dsale, «respectabila. Si-atunci recurge In un vechi şablon, 
râsullat și incompatibil cu poziția soeto-politică a celor pe 
care vrea săi ai . Istă]: «Deaceea ne miră până la 
scârbă (declară grațios di Mareş) zvârcolirile altor eztre: 
mişti care, profanând numele lui Maniu, Brătianu și Pe 
a ela scrisori antimonarhice /../ fac focul se: 
Dă 
Cât de ușor e să nrunei o astfel de inepțle în circuitul 
rei româneşti! Adică, toți cei care nu admiră pe unul 
sau altul din personagiile agreate de di MARES sau de 
anumiți politieleni români din exil, Joc implicit focul secu 


ritaţiti 
re_nu sar putea spune EXACT acelaş lucru și de dl 
MARES, precum şi de toți noii tuţia ai fi tri E 

mului comunist şi că prin sețiuniie lor (nu, totdeauna 
90 „spiritul exilului Mptâter) FAC BI EI JO 
Totuși, noi, aceşti extremiști marginali şi totalitari, nu 
stercatea atinmaii generale și vagi, stabilite pe su 

te de intenţii ascunse, 








eliminarea să fie detinitivă. Nu trăim din insinuâri şi ipo 


teze! 

Cât priveşte afirmația autorului c'ar exista o «profanare» 
a unor personagii politice, credem că-i mal de grabă rezul- 
tatul unei emotivități excesive şi-a unel imaginații sectare. 
Nu există act de profanare ATUNCI CAND SE SPUNE ADE 
VARULI Atunci când sunt expuse deficiențele cu. armâri fa- 
tale ale unul om politic. Altfel, istoria n'ar fi decât o Inşirul- 
re de profanări!.. 

Dar raționamentul logic n'are 90 căuta în argumentarea 
dlui MARES. Deaceea, trecând peste tot, declară cu trulie 
şi ostentaţie: uA sosit timpul să4 punem la zidul ruşinit 
îsubințeles pe extremiști). Si cine este român și democrat 
şi se teme de noua asasinare a democrației române, trebuie 
să ia toiagul. Si să-l facă baltag, pentrucă ne-am cam sâtu- 
rat de lătrături și lături. De eztremişti de orice fel 

Horresco referens! 

Iată-ne deci intrați intro nouă prigoană, cu mult mal 
groaznică decât cele pe care le-am trecut sub liberal, țâră- 
nişti, Carol II, mareșal Antonescu, comuniști... Prigoana 
deslănţultă de di MARES în exil, pentru a termina odată 
pentru totdeauna cu extremiştii, sătul cum este bietul de 
atâtea « «lătrături și laturin. CE vorba probabil de mediul po. 
Jitie în care stă la taifas pentru a decide de soarta exilului...) 

După cum se vede, avem aface cu un adevărat genocid 
politic, In scară mondială — care ne umple de groază — 
deoarece nu trebue să scape de «baltaguln Justiţier niciun 
marginal extremist. 

Şt-acest «apel la arme» Îl face — ca un vulgar totalitar — 
cine? Un refugiat român, democrat convins, membru activ 
al unel formaţii politice supra-partidară in gestatie, care ar 
vrea să fie expresia tuturor opiniilor politice ale Românilor 
din exil și din fară 

Ti urăm distracție plăcută dlui MARES in inițiativa lu 
ta. Ne intrebâm numai CU CINE va duce la indeplinire 
ciudata! intreprindere? Şi sub ce formă? 

Ca să pui Mișcarea Legionară și pe membrii ei la «zidul 
ruşinii», sau să ridici «baltagul» pentru a le zdrobi oasele, 
se cere forţă şi curaj. 

MULTA FORTA SI MULT CURAJ! 

OO Beciu cartii en sunt npanajul,celor „in, for: 
maţiile, . Şlapoi, să nu , 
apt dsisebize de cel care] înconjoară şi duc aceeaşi poli- 
id, noi, legionarii — aşa marginali cum suntem 

să dăm replica cu promptitudine. Nouă nu 
ne lipsesc NICI argumentele, NICI forța, NICI curajul cu 
care să parăm indrăznelile sau infamia altora. Deci, aviz 
amatorilor! i aeiattsti PE GAC 

Mişcarea Leglonni combatanții ei nu sunt de pesi 
50 de ani pe poziţia cea mal inaintată a românismului și 
anticomunismului pentruca un domn MARES, și alții ca 
Dsa, să-și poată permite insinuări pertide și manifestări 
ostile Ia adresa lor. 

Cât despre «pistolăria totalitarismelor» cu careși închela 
articolul, în convingerea câ nea dat lovitura de grație și 
nea aruncat «in definitiva lor izolare în care se vor intoar. 
ce și nu vor avea nici o scăpare. Totalitariştii!», 1 asigurăm 
pe di MARES c'am luat notă de sfatul Dsale atât de bine 
voitor. Nu vom scoate pistoalele decât atunci când baltagul 
democraților de sub conducerea Dsale ne va sângera car: 
nea. Nu Înainte! 

Cu uizolareas va fi ceva mai greu. Ea nu depinde de 
voința sau dorința dlui MARES, ci de activitatea și prezența 
noastră în lupta neamului. Or, cred că suntem CEVA mal 
present și mai activi decât toate partidele istorice și socia: 

impreună. 


In plus, noi legionarii, nu ne găsim și nu ne considerăm 
aa Paiagi Nol suntem pe pa pi (inabordabilă dlui 
MARES); — avem altă vedere asupra politice româneşti în 


erii pacatos ui MARES); — înțelegem sie unirea 
forțelor naţionale in drgâgpa, unei, rupta comune 
Li cel MARES) 

na ln e BIARE A 'A DEOSEBITA. 


PERSPECTIV, 
Si până În urmă, se va ajunge tot Ia poziția pe care o 
preconizăm noi! 


jur. SA nu mai vorbească In general, cu 
[retur să se creadă că pila interne ale CNR-ului 
pot fi pi Mişcării lonare legitime, condusă da d). 
IMA. 


Horia Si 
Legionară nu aro nimic deaface cu cel desprinși 


Nu 
Intâmplătoari 
Pur Ep ceace suntem şi cerem să fim respectaţi 
ca atare, 
pe cel in cauză — cu bltag sau fâră baltag — să 
tn notat” 





ANTICHRIST 


de Omero ORASEANU 


In ce stadiu 
MA 





Cren tartăcuță 
Unde am avut 


Incă în 
uEternitate» 
Cumplită 











DATA lagonit Vodă Cuza, sa format o 
x domnească. Membrii el, erau 
Muntenia 


pai! 

1n ziarul liberal «Românul», directorul C. A. Rosetti, seria 
chiar a doua zi intrun articol de fond că 

sdelirul vițialui», pe 
, onoarea.proprietatea de lat felul, averea 
fiecăruia in parta, precum și cea comunâ» 
Precum vedem, liberalii acuzau pe Cuza 
prietatea de tot felul. Ori, Cuza «atacase» 
secularizându-le și luase 0 mică, foarte mică parte 


utiranul» (Cuza 





Voda), căzuse in 
tatea individuală, 


averile mânâs 


! 
iu 


3 


| 


comise, 1 im, 
ilanu fă scria mal tau, or DE Poate 


RELATIILE ROMANO - RUSE 


că domnitorul Cuza a fost răsturnat «de către poporul 
fomân», Iar D. A. Sturza a susținut în 1892 că detronarea 
Țării intregi». Totuși, spunea el, 

aceasta din grija de 
geo. ul D. A. Sturza fusese 
acela care in noaptea de 11 Februarie 1866, tot atât de 





înseamna nimic. Le-au luat-o inainte «Februariştii». ȘI ca 
să fim drepți, «Februariştii» au fost mai modeşti, nu s'nui 
pretins nici eroi, nu su pretins că şi-au riscat viața, nici 
că au ucis zeci de mii de «fascişti», nici că prin acţiunea 
lor au salvat Europa și chiar mapamondul 

Totuşi modești total, nu au fost e«Pebruariștii». Iată o 
dovadă: 

«Români: jln mal puţin de 2 luni, ați trăit mai mult de 
două secole! Voi, născuţi abia ieri la o viața liberă, ați de- 
venit projesorii lumii civilizate!!! De sute de ani bâtrâna 
Europă se chinuie să masura libertăţii care convi: 
ne popoarelor şi voi aţi invățat-o că numai intreaga liber: 
tate poate să aducă ordinea, forța A prosperitate unui 
popor. Frumoasa voastră revolutie (răsturnarea lui Cuza) 
a forțat admiraţia lumii!!! Europa sa minunat de înjelep. 
ctunea patriotismului vostru, și-a suspendat activitatea (?) 
și aşteaptă totul de la voi, de la voi singur r ales al 
umanității intregi care geme de durere și palpită de spe 
ranțăa — Crisan Axente, Op. cit. p. 219. 

Din nefericire, Crişan Axente, ne indică doar sursa ln care 
a făcut apel și anume aDrept Administrativa de, Puul Ne: 
gulescu, vol. ÎI p. 24. Poate că e vorba de un articol din 
Românul» sau altă gazetă, poate e un discurs parlamentar. 
In ori ce caz cuvintele de mal sus au fost scrise sau pro 
i ră cati at a Re acri nici im 
prejurările nu pe permit să căutam, să găsim și să preci- 
zăm sursa. Vor face-o desigur mai târziu istoricii avizaţi, 
în timpuri mai prielnice. Deci «Pebruariștii» aj 
projesorii Europei!!! ŞI s'au gasit totuşi unii care au afir- 
mat că Ion Luca 


nenorociri pe capul Țârii, mai târziu 

Dar să trecem la fapte, 

uFebruariştii» si-au inceput activitatea. Dar aveau nevole 
de salvarea aparențelor. România depindea încă nu numai 
de țară ai căror vasali eram și și de puterile garante, deci 
de stipulaţiile convenției de la Paris. Deci nu nu dizolvat 
corpurile legiuitoare alese sub Cuza, iisând pe deputaţi să 
creadă că vor fi lâsaţi în scaune până In sfârșirea manda- 
tului. ȘI deputaţii s'au lăsat păcăliți. Se pare că scaunul de 
deputat, era tot atât de dulce ca şi mal târziu. Dar nau 
dizolvat Camera și au lAsat-o să funcționeze mai departe 
ŞI nici Senatul nu Iau dizolvat, dar lau închis, adică i-au 
întrerupt activitatea. ŞI e probabil că nici senatorii nau 
fost prea din cale afară de nemultumiți, decarece Îl se 
plăteau lefurile și ei aveau tot timpul ca să clovetească 
prin cafenele, 

Dar Senatul a fost inchis ma! târziu. In prima și, Loco: 
tenemja domnesc a convocat Camera și Senntul, intr'o 
şedintă politică extraordinar, unde primul ministru citit 
un mesaj, Prin acest mesaj se anunța abdicarea domnito- 
rului Cuza și se dădeau indemnuri pentru sancţionarea 
voinței natiunii. Era vorba de un nou sens flagrant. Voli 
națiunii? Dar națiunea il sllise pe Vodă Cuza să abdice? 
oh nu i ri cat nici o voce care să protesteze, din con. 





DE LA ISGONIREA LUI CUZA VODA PANA LA RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 


fost trimis la plimbare prin Evropa, restul au fost trimişi 
în temnițe! 

După Citirea mesajului, locotenenţii domnești s'au retras 
iar primul ministru n făcut apel Ia «patriotismuls membri: 
1or adunărilor pentru a vota ca domnitor pe Filip de Flan- 
dra. Adunările au aprobat tot fără nici o impotrivire și au 
votat ca domnitor pe belgian, sub numele de Filip 1. Nu 
mai că a intervenit neprevâzutul: cu toate ca membrii 
adunarii, toți, au depus jurământul lui Filip devenit 1, 
acesta a refuzat tronul Țârii de la Dunăre. ȘI mai târziu, 
cu același desinvoltură, acelasi deputați şi senatori au ju- 
rat credință lui Carol de Hohenzolern, care a avut amabi- 
ltatea să accepte, 

Cititorii iși mai amintesc cum in 1825, faptul că Ruşii 
depuseseră jurământ lui Constantin, s'au simţit turburați 
să jure apoi lui Nicolai I şi uni! au refuzat şi-au fâcut revo- 
Juţie. E adevărat că apol au fost siliţi să treacă peste aceas- 
tă mustrare de conștiință și să jure credință invingâtor 
dul, dar nu toți, unii dintre ei au fost spânzurați, iar alții 
trimiși în Siberia. La nol au depus toti jurământ şi lui 
Filip şi Jul Carol. O simplă schimbare de jachetă. 

Adunarea a fost dizolvată repede, la 18 Martie 1866, Nu 
insă inainte de a se obține de la ea, votarea legi! tocmelilor 
agricole. Prin această lege s'a legilerat ezecuţia personală 
a țăranilor care nu-și îndeplineau tocmelile, Vom mal re 
veni asupra acestei legi care, fâră nici o reticenţă, poate fi 
numită scelerată. ŞI s'a mai votat înființarea unei gărzi 
care e atât de maltratată In plesele şi schițele lui Caragea: 
je, Deci a fost dizolvată Camera, dar nu și Senatul, care a 
fost numa! inchis. Dar «Februarisții» aveau totuşi o teamă, 
de frică să nu se UI se 








proprietate. «Nimeni sub nici un cuvânt, fie guvern, fle 
obştească adunare, nu poate atinge stăpânirea dumnea 


pentru care făceau clacă! Nui așa că a fost uşor? Prea 
Uşor chiar! Dar care e explicația că pentru a constata un 
dtept câstigat, Voda Cuza fusese nevoit să dea o lovitură 
de Stat, să ducă In constituirea monstruasei coaliții și să 
în drumul exilului, din care acea să se intoarcă doar ca: 


davru 

a profesori ai Europei!!! 

Dar mal este o observaţie de ficut, Locotenența dom: 
mească adică e«Februariștiis, adică monstruosa coaliție, 
garanta în mod solemn proprietatea, fus, utendi, Jruienăi, 
abutendi! Proprietatea era sfântă! Dar 1 interesa proprie: 
tatea țăranilor, niște pământuri pe care işi dădeau seama 
că nu Je mal pot recupera, sau era vorba de garantarea 
proprietăților bolereşti? Indiscutabil de această din urmă 
proprietate era vorbă. Monstruoasa coaliție declara sfântă 
această proprietate, sau agăţat cu disperare de 


ți aceast 
"sro clntească plina In 1018, 
spnbenie Peinture Mt ao plintea A Feearuila Dot 
Tare din 1907. 
x 


Numai majoritatea, și aj unanimitatea românilor, 
maj ri și proave n 


ten recunoscuseră un singur domnitor, numai pentru Cuza 
Vodă, adică atâta timp cât va fi el în viață și nu admiteau 





de N. S. GOVORA 


puse In fața unui fapt implinit: plebiscitul pentru alegerea 
proteză ri ci ragaie 
sau întâmplat așa de simplu. Cauza e mai adâncă. Prin: 
cipala cauză a fost fericita alegere ca domnitor. a Prințu- 
jul Carol. Acesta era susținut de Bismark, flindcă ern pru- 
sian, şi de Napoleon, cu care era rudă- Dar atunci sar 
putea răspunde că cu atât mal mare e meritul lui Brătianu, 
care I'a ales, carv a avut un cap politic, ote, etc, 

Ori lucrurile nu stau așa. Brătianu l'a ales pe Filip de 
Plandra, belgian, care nu era sprijunit nici de Bismark şi 
nici da Napoleon, adunările iau depus jurământ de cre: 
dință, ba lau și dat titlul de Filip I, Norocul nostru a fost 
deci că Filip a refuzat și atunci Brătianu, în disperare de 
cauză l-a gâsit pe Carol de Hohenzollern, care n acceptat, 
E probabil că grație lui Napoleon și n lu Bismark, pute: 
rile garante, ștau inclinat capul în faţa faptului implinit: 
plebiscitul 

Deci nici conjurații și nici Brătianu nu câlcau pe teren 
ferm. Din contra n fost o aruncare din avion, fAră parașu 
ta. Norocul nostru a fost că pe vremea acela nu erau 
avioane și căderea n fost evitată de justețe. In 194 erau 
avioane şi aruncarea fâră pârașulă a fost fatală, iremnedla: 

atală. 

Deci dacă Filip de Flandra ar i acceptat, e probabil că 
dezastrul nu ar fi putut fi evitat. Un fapt rămâne cert: pe 
conjurați îl interesa prea puţin indeplinirea ultimei. dorin: 
țe a Divanului ad hoc. Celacei interesa pe ai era mal puțin 
patriotic și nobil: pe conservatori |! interesa salvarea mo- 
șilor Iar pe Iberal, puterea, Supoziţii? Fâră indolală dar 

intervin și alte argumente tulburâtoare. 

La Iaşi s'a facut o conjurație. In fruntea el se afla cnea- 
zul Constantin Moruzi și mitropolitul Calinic Miclescu. Ce 
votau ei? Separațin Moldovei de Muntenia. La 3 Aprille s'a 
încercat o revoltă și au trebuit să intervină două batalioa- 
ne de infanterie, Iși aveau şi domnitorul: N, Rosetti — Ros. 
novanu. Au și înaintat o cerere Porții, proclamând dreptul 
Moldovei de aşi alege domn, conform Convenţiei de ln Pa- 
ris. Unde e deci nobilul, patrioticul ţel de n indeplini uiti: 
ma dorință a Divanurilor. Ad-hoc? 

Nu sțim dacă acest Calinic Miclescu este una și aceaşi 
persoană cu Sofronie Miclescu care a fost arătat ca agent 
al Rușilor. Dar chiar dacă ar fl altul, relese că și acest 
Calinic era agent al Ruşilor. In acest capitol nu va fi vor: 
ba de Ruși aproape de loc, neexistând practie relații intro 
Români şi el. EI aveau alte chestiuni mai grave de, rezol: 
vat, nelnsemnând că ne dăduseră total uitării. 
mitropolitului în conjurație, același nume de familte și a 
celuilalt, Sofronie, ne-a dat de gândit. Eram siguri că nu 
Vom psi nimic in Roller, dar fAră rezultat nu fost cerce- 
tările noastre în R. W. Setor-Watson, Giurâseu, Miloukov, 
ete. ŞI intă că mâna de ajutor — surprinzător —, nea În: 
tins-o, Nicolae Iorga. Căci intă ce găsim in «Histoire de 
relations russo:roumalnes, p. 326: « revoltă era alri- 
Dultă în/luiențelor venite de la Petersburg. Ea oven în 
Calinie și n insânperat străzile 
Iaţă Rusia, 











tă înclinare a 
şt care iei 
i 
“tată marim ră a cupă At, A 4 dt 
, rea o n 
sericească, la innpolei E, Ard 


18 
răsărit. Adică de Ia Matuskn a! 

Un lucru rămâne, dacă neclar, turburâtor: «Februariştii» 
au isgonit pe Cuza pentru putere — liberalii — Ai Aaaa 
păstrarea moșiilor — conservatorii—. Restul? Isi tal 


tă. 
A vorbi de felul cum sta făcut plebiscitul E inutil. De 


atunci extrem de rare excepții — ale 
gerile eu o pungâşie deghizată sub specificul cuvânt ade- 
mocraţie». Din nefericire, în 1945, comuniştii nu au înven- 
tnt nimic. Au schimbat doar genţi electorali, vechile par: 
Wde aveau ca agenji pe niște români, cu plelea cam tuciu: 
rio, comuniştii ui cu alții care aveau 
coroiat. 
Tn favoarea lui Dia Ad FE ie Carol n, tăia) 
totuşi o revoltă n E Și o Ş 
rţii reduse, care au fost înăbușite cu ușurință, 
vate adunările, au avut loc alegeri în 9 aprilie, Noua 
adunare a, fost aleasă ca o adunare no) , 
fost transformată în constituantă. tă adunare n pro- 


ia 





i 

ge 

Li 
ti 
pi 

; 
[i 

fi 

ot 

a-i 

Ei 

â 


g 
o 
i 
Ei 

5 
55 


i 
: 

îi 
Hi 
și 
i 
EI 
i 


i 
i 
i 


u 
| 
i 
i 


iz 
a, 
i 
iti 
lea 


n. 
Ega 
îi 
EzE 
E 
i 


2532 
i 
îș 
E 
i 
i 
i 


a 
i 
E 
| 


tare, Regimul 
masei elsotorale In colegii, [cea 
claselor sociale In Cameră, în pro 
juste.e ( Axente, op, cit, p. 277) aRegimul re 
afla impledecat din această cauză, în reali 


aa iaEraa, în 7Beu9a., Pe, de să parte, prin 
agricole, se întărea starea de conservare 








interesele rămâneau aceleași. S'a creat așa zisă cil, 
gar Intereii la care trebula menajata, Căci odată cu schim. 
barea se schimba și aparatul administrativ, Nu 
se schi arii numai miniştrii, prefecții și primarii, ci și 


Constani 

ndevârată. Partidul care fâcea alegerile, leşia sigur. Care 
erau procedeele pentru n câștiga alegerile? Nu era vorba 
numai de șmecherii, amenințări, promisiuni de altele mul 
ie care veniau în conflict cu morala și cu codul penal. Can- 
didații opoziției erau închiși în ziua alegerilor, votanții b- 
mulţi sau decoperiți a fi cu opoziția, erau schingiuiți. Pen- 
tru a impledeca candidații opoziției, să intre In sate pentru 
a face propagandă sau a ține intrunuri se declarau sate 
intregi «contaminate» de boli molipsitoare. Drumurile care 
duceau la sate erau rele, podurile puține și șubrede, și în 
perioada electorală, aceste poduri puține și subrede, ertu 
stricate, din ordinele prefecţilor. Se produceau pagube, 
pentru A impledeca pe candidaj 1 să țină intruniri 

SA vorbească alegătorilor. ŞI Constituţia garanta liber. 
cuvântului E, puri ori!! ŞI nu numai atât. Jan- 

care 


trebuiau să te legea, o câlcau 
7; arestau oarmani Târă ret un motiv 





pei și 
ofițerii «ințelegători» iși primeau recompensa. În plic, ca 

să nu miroase! 
Cum sa petreceau lucrurile după jucarea plesei? «Cum 
nu erau decât două partide, succesiunea și toată lumea 
ale 


conservate rep 
n Parerile nu se schimbaul!/n (Crişan Axente, op. 

„ p. 302. 

La deschiderea Camerei, In validAri, era vacarm. Opozi: 
e ai țipau, vociferau, dar erau puțini, partizanii guver. 
nului erau mulți și. furtună în pahar de apă. Nipâstuiții 
se linişteau şi aşteptau cuminţi până ln alte alegeri în care 
il aveau să se pati exact altfel 

După sosirea sa, domnitorul Carol debarcă pe preşedintele 
de consiliu Ion Ghica pentru a chema In putere pe conser- 
vatorul Lascăr Catargiu. Conservatorii erau alAturi de II 
berali, Aceştia din urmă erau reprezentați de Brătianu și 
Rosetti. Petru Mavrogheni luase afacerile străine, Ion Gri 

ro Ghlen râsbolul, Ioan Cantacuzino justiţia, Brătianu 
inanțele, Dtru Sturza agricultura. In ce priveşte Const: 
tuanta majoritatea membrilor ei aparțineau conservatori 
lor și fotoliul presidenția! 11 avea conservatorul MAnolake 
Cosiaka. Brătianu Panel şi el dar fusese invins. Dar 

imeni nu avea o majoritatea formă. Totuși opoziția era 
dulce și de o parte și de alta. Efectele mennbiriBaaal coat 
MI care unise pe cele două Ide în ura lor contra dom 
nitorului Cuza se ficea incă simțită. A fost o perioada de 
lună de miere. ŞI pe unii și pe alţii îi unea același lueru: 
um contra lui Cuza. Jurnalul conservatorilor vorbea cu 
saulatacție «Da ziua de ari In care Românii salcați de un 
regim de corupție se trezeau în mormintele lor și incepeau 
să respire aerul curat al lbertăţii!/ re 

Lucrurile mergeau incă Anstul de bine. impreună, cort 
băteau «crima de la 2 Mai, Statutul lui Cuza, cu toate că 
sfârgeau prin a I9Eunoaale, ca retormale iul ștorseseră di 
ferența intre partidele politice. Bietul Cuza nu fAcuse 
altceva. Totul s'a petrecut în ce mal Idilică In 
schimbul unor libertăţi pe hârtie po care le careau liberalii, 
conservatorii iși faceau privilegiile. Renunțaseră In petecul 

Cuzi 


de păziâne pe care II Iunsa pentru care dealtfel fuse 
biţi, şt-au avut griji 





să bareze drumul oricărei 


Prin legea involelelor agricole, monstruoasă coaliție aven 
să Te cu Pământ, Binsie pe. mare fRcusa, anilor 
Vodă Acea lege noi am numit-o scelerntă, 

lego, nu numai că avea să dispozițiile. legii din 
15 Martie, făcută sub Locotenenţa domnească, dar ave să 








Precum s'a văzut, cu enorme dificultăți, Cuza reușise să 
smulgă boierilor puțin pământ pentru țărani. Dar acest 
pământ era insullelent pentru întreținerea familiilor țără- 
neşti de obicelu numeroasă. Avea deci nevoie de alt t. 
De unde să ia? Natural de la boteri, dar în ţii one- 
roase. Acest pâmânt dat țăranilor pentru al lucra pentru 
dânşii trebuia plătit. Țăranul nu avea bani, dar avea ceva 
de inchiriat: brațele lui. Deci în schimbul acestul pământ, 
țăranul trebuia să muncească pe restul moșiilor bolerilor. 
Cum? Prin Invoislă și incă, prin buna învolală!/! Legea nu 
specilica prețul unei zile de muncă, acest pret, prin buna 
involală, era fixat de boieri, iar mal târziu do arendaș, 
care era și mai! hapsân decât bolerul. Articolul 13 al legii 
din 18 Martie 1866 specifica că primarii secundați de con- 
siliul comunal și de jandarmi, trebuiau să observe execu- 
tarea In timp și în locul consenit, n tuturor Obligulior pe 
caro muncitorii agricoli le contractaseră. 

ŞI legea din 7 Aprilie 1872, concepută de liberali, prevedea 
că în caz contrar, consiliul comunal va cere imediat sub- 
pretecturii locale ajutorul jandarmilor, pentru a executa pe 
locultori. în caz de refuz da execuţie a contractului 
partea debitorilor, proprietarul, cu simpla prezentă a doi 
inartori, putea să incheie cu alți muncitori, un contract 
plătit cu ni importa ce preț. Acest preț va fi ridicat cu 
ajutorul nutoritaţii administrative, din recolta vinovatului, 
plus alte despăgubiri și dobânzi 

Deci executarea «manu militari» a ţăranului şi incă intr'o 
formă putin deosebită de cea schylockină. Legea din 1872 
era câlcată, plus înăsprirea pe care o prevedea din 18 Mar: 
tie 1866, 

ȘI atunci se pune intrebarea: unde stătea ascunsă gene: 
rositatea pașoptiştilor? Pentrucă nici intriun caz, nici în 
celălalt nu s'a ridicat nici un generos să in partea obiditu 
lui țăran. PânA acum, în exil, s'au ridicat două personalt 
Fane d. M. F. Enescucare a ridicat în slavă pe libe- 
Tali și alta — mai puțin agresivă a dlui Virgil Ierunca, care 
a scris că paşoptiştii n'au fost așa de răi, Se revina şi să 
combată afirmaţia de mai sus. In tămâlerea partidului 
liberal, di M. P. Enescu, fiu al unul efemer ministru liberal, 
W inudA pe Î. G, Duca. Ori 1. G- Duca, justifica atitudinea 
total paalvă a lui Ion Brătianu, pentruca — zicea el — în mo- 
mentii! votrii legi! din 1666 nu era prezent, flind in Apus 
pentru a căuta un prinț străin. Dar partidul liberal nu mai 
avea nici un egeneroaa in afară d Brătianut sUnde era 
partidul liberal? In nici intrun caz el nu se găsea pe linia 
marilor revendicări din 1848, Vitimul grad al perversitățti 
este acela de a face legi cu care să serveşti nedreptatea». 
(Crişan Axente, op, cit, p. 307.) 

Constituţia din 1866, prevedea douA corpuri legiuitoare 
Camera și Senatul, Alegerile se făceau pe colegii. Ernu 
patru colegii 

— Primul colegiu era format din alegători ca au un venit 
funciar de În 300 galbeni In sus. Se pote adăuga un alt 
venit personal, venitul soției și al copiilor. 

— AL dolea colegiu este format din alegători ce aun un 
venit funciar intre 100 și 300 de galbeni. 

— A treilea colegiu, colegiul orăşenesc, este format din 
comerelanți şi industriași ce plătesc un impozit de 80 de 
jel. Profesiunile liberale, ofițerii în retragere, pensionarii 
ntatului şi profesorii sunt scutiţi de orice condiție de cena. 

în aceste colegii votul este direct. Primele douh alegeau 
un deputat po district. In al treilea colegiu, deputații sunt 
ni 


tru taţi, București 6, Graiova, Galaţi, ti, Poe 
tar , ete Voroţani câte trel deputați fiecare, lar 
verin numai doi. to oraşele unul district formează un 
singur co) 1n capitala districtului, 





— AI patrulea colegiu este format de alegătorii ce plătesc 
un impozit, minin, și, nu intră dn colexal precedente. Al 
vol 


un tad d 
piazart poz Pr eat alpi 


a N dal contorm articolului din Constituţie, 
era de patru ani, 

S neg, chiecte 68 aga era iraoriiei Pi în ata A 
carei. dans ne servite 4 
Dar censul era redus, votul era direct și nu existau colegii 


Sanatarii erau aleşi în fiecare district de două colegii. 

— Primul colegiu campus de i imobiliari ru 
ral! care aveau un venit funciar eu 300 galbeni, 

— Colegiul ai doilea. era forțat de propriotarii imobt: 
ari urbani, cu un venit de mal puțin salbeni. Fie: 
care colegiu de distriet, desemna, prin un vot separat, un 
reprezentant IA sant. Votul este direct, dar separat după 
clase sociale și prin diferență de avere 

Iniţiativa, legilor, conform art; 33 al Constituției aparți 
nea adunarilor și Domnitorului. Fiicea 
unde inițiativa ura acordată Garmerel. Sancțiunea, legilor o 
avea domnitorul. EI avea dreptul de veto absolut. în prolee 


tul guvernului, se prevedea veto — ul suspensiv, dar 
nitorul Carol sia opus cu indârjire și deputaţii au ii 
să cedeze. 


Afară de prerogativele ce reles din fazele de mal sus, 
regele Carol mal avea și altele: el era șeful armatei, putea 
grația și amnistia, ete. Deci prerogative intinse. Dar el 
erau inoperante din cauza Ibertaţilor inscrise in Constitu: 
ție, libertăţi cerute şi obținute de liberali, care 
fost prea grave când era vorba de particulari, îi 
niștri sau deputați, dar deveneau pâgubitoare când 
vorba de şeful Statului. Ori cine putea să atace pe domni: 
tor, să publice reportaje prinvind viaj 
te doliu, să pună pe mânecă 


gazetă care avea pe tispi 
de cul străin în casă», și publica un articol cu titlul «Plaş. 
nița» şi după răscoala din 1907, un altul cu titiul «Eroul 
de In Hudivoninv 


... 


Impetuosul Ion Brătianu trebuia să acționeze cu repezi 
ciune. Interregnul se prelungea şi mal ales, jurământul de 
credință depus unui print belgian, care la refuzat, putea 
uvea urmâri fatale, în grabă deci, Brătianu, se duse sa vadă 
pe prințul Carol de Hohenzollern la Dusseldori şii oferi 
tronul României. Credem ca R. W, SetonWVatson în cartea 
sa „Histoire des Roumains», p, 351 se exprima greșit, spu: 
nând că ta oferit coroana României. Cu toate că prințul 
Carol nu ta dat un răspuns precis, guvernul pi 

român, la comunicarea lut Brătianu, la proclamat candidat 
Și s'a organizat plebiseltul care la votat cu 685.069 voturi 
contra 224. Dupa Seton-Watson, problema sa rezolvat fa: 
vorabil, grație unor împrejurări externe: se pregătea fe 
bril răsbolul intre Prusia și Austria și aceasta din urmă 
nvea pe cap alte griji mai presante, decât venirea pe sea 
nul românesc a prințului Carol, Au intervenit diferite eve: 
nimente care au ușurat venirea în România dar, credem 
noi, prineipalele cauze nu fost sprijinul dat de Prusia şi 
de Napoleon al IIllea cu care Carol era inrudit. 

Dar cum putea ajunge Carol în România? Singurul drum 
era prin Austrin, dar precum pericolul eră mare căci râs 
botul dintre Austria şi Prusia putea Isbueni in ori ce mo- 
ment și în acest caz, prințul Carol ar fi putut FI reeunoe 
cut și internat, ca ofițer prusian. EI sa dus deci 
unde iși procură un pașaport elvețian cu numele de Karl 
Hettingen cu destinația Odesa. Astfel traversă Austrin, cu 
ochelari și călătorind în clasa doua ajunse In Bucu unde 
n trebuit să aştepte 48 de ore un vapor care săi In 
Tr. Severin, Pe același vapor sa urcat și Brâtianu, acesta 
în clasa I-a. Brătianu diieet de In Paris. 

Când n ajuns In Tr. Severin, Carol a kuta! să alune 
prea repede pe chel, celacel făcu pe căpitanul vasului care 
ştin că respectivul câlitor are un bilet pentru Odesa, săl 
strige să-l oprească. Dar Brătianu şi suita sa 1 impinseră 
pe Carol, rhta ceremonie, cum notează Seton:WVatson, Și în 
ziua de lo Mai n fost primit cu bucurie la Bucureşti. 

PAră indoiniă că nu existat greutăți de Intăâmpinat din par: 
Lea celorialte puteri, in primul din partea Turelel, dar 
sdrobirea Austriei de câtre Prusia In șapte săptămâni, n 
calmat toate spiriteln. 


Conferința de In Paris se gâsen intrunită de la inceputul 


lui Martie. Cum era de așteptat, e cei Ad Bart) E 
ni tomat 


pus ca să fie din nou consultate Principatele, pentru 
NEA vedea dacă volesc sau nu Unirea. Natural, Rusia mal 
spera că atarnale 
un Ivo! 

din partea moldovenilor. Dar 


Vor unii să Arata că acțiunea politică n fost Inteligent di 
în special capacitatea politică a lui Ion Brătianu, Ori din 


întâmplă odată in viața unul POpOr 

Tot In quintă persată sin tras şi la 23 

SOȚUA Na InGR cca pt, 
ntelegern 

acest joa pariculos când staţia Di 

lui popor e in Joc. Dar era aceasta 


tras In quintă regală da au ŞI n intrat. Dar 





si lriuă, erat sori 
te fi o soi 
evenimentele ce a iat după venira 
că i sia aşa cum am 
t ca să nu se , 
arătat sa rage i tot ca să nu se respecte, 
ete. 


Partidele conserentor şi liberal 1și disputau aprig pute: 
Ca ata a aere 9 ăia ratuste Și 
pâna în 1938, căci altfel sar [1 destrămat partidul, 

ne asigură un panegerist al liberalilor, di MP. Enes- 
Partidele nu erau despărțite printr'o prăpastie, adica 
rii numai mo: 


pt 
3 
ş 


i 
23 
Ii 
a. 

II 
ÎRI 
Și 
ae 
Es 
E 
EI 


E3 
E 
5 
șia 
Ei 
sape 


ligau pe Car 

Pi ri conservatorii și liberalii nu formau un bloc: 
erau divizați. ȘI mai târziu existau celace mult mal târziu 
a fost bo! fripturişti. Adică acel partizani care, libe: 
rali ultra convinși de exemplu, deveneau conservatori în 
cursul unei nopți, natural pe motive ideologice sau și —mai 
rotor git ta mai târziu— sal 


, atunci Pai a 
care îl determină pe fripturistul x sau y, să treacă de la 
liberali la conservatori, sai invers. 


că Iiberalii au 1ost cel mal puţin 1. E cereau 
libertăţii: cuvântului, a. ins A 
etc. Nimic mai Iertatea sau libertăţile, Vi. 
sat Constituţia! schirilnul acestor libertăţi foarte im- 
portante la prima vedere, liberalii au făcut totul în defavoa- 
rea ţăranului, 

iobagia jar Termenul intrebuințat de Dobrogeanu 
pirrieii rpiă zeta da ta 
nu argumente pentru ni combate: Gherea spu- 
nea adevarul și adevărul fi combătut 

în, patace privește Constituţia. Beton Watson serie: «Dr 
aceste legi bune, Du erau nutiienie aceste legi trebuiau 
in plus să tie aplicate și să [le invățată opinia publică și 
clasa să iplile pe care ele sa spri, 


ineaus. (Seton- Watson, op. cit, p. 358) 
veau 


De ce aduseseră liberalii vital lobagia 
piatza e pr a pretu e 


tori, [intate uvertațil si putea spune că ei le invătaseră 
lar 
de În Parisl!| A 





- Neavând bani —ma 
bani= pentru 


desvinovațească. La intoarcere a intrat din nou in minis. 
ter ineredințândulse din nou finanțele şi el a dirijat dea. 
semeni terul de interne în timpul noilor alegeri. Dar 


banuielile contra lui Brătianu continuau in Franţa. 

Primrministrul Moustier din acel moment vorbea de Bră. 
anu ca de sun reprezentant al revoluției, al ngitației și 
a unul viitor cataclism», Uclderea lui Obrenovici în Serbi 
și avortarea unei revoluții Bulgare, al căror organizatori 
veniseră din România, au ridicat In Franța noi motive de 
neliniște, Carol (i serie tatălui său că Moustier vrea cu 
ori ce pret să forteze guvernul să demisioneze, Austria 
rămânea ostilă și ea. Beust vorbea de «escrocheria daco. 
română» și bânuia chiar pe Brătianu că intriga cu Rusia. 
Fără indolală se poate spune că Pranța se amesteca În 
chestiunile adânci româneşti, ca totdeauna, şi domnitoru: 
lui ii trebuia multă prudență, Era normal ca Brătianu să 
se eclipseze pentru un timp pâna ce lucrurile s'ar fi po: 
tolit. Dar cu Brătianu nu mergea, el avea novole de putere, 
Domnitorului (i era airică să nui jieneascăl![s. «O prăpas- 
tie se deschisese între el (Carol) și liberali, nu atat dato- 
Tiți Intrigilor persistente nl Curţilor străine, cât inciden- 
telor personale, în interlors (Watson, op. cit. p. 366). Degi 
uincidentele» personale erau mai puternice. Nu sunt greu 
de bănuit, Intro conversație de cinci ore, IA inceputul Iul 
1869, Brătianu II pusese pe domnitor în ardă, contra unei 
catasiroje interioare». După cum se vede, atacul era di- 
ieet și neloalal. Neam(ul la dat lui Brătianu, rtspunsul 
meritat. «Un Hohenzollern nu poate fi răsturnat aşa de 
uşor ca un prinț parvenit. 

Deci Carol e nevoit să indepârteze pe Brătianu, din cauza 
lui Napolean care ÎI cerea capul 


să înfrângere: sunt 
Puma Agia to in 


son, op. cit, p. 366). Chiar marele Kogălniceanu, care dupa 
ca ul la » şi obținuse Iertarea lui 
Brătianu, declarase; Această dinastie nu mal poate [i sus: 
ținută multă vreme», Liberalii nu mai puteau fi multă vre- 
me tinuți in frâu. Cuvântul de ordine erm: Joa Neamul! 
Cum de astă dată opoziția se anunța prea lungĂ și liberalii 
nu erau obisnuiți, au căutat un alt motiv de agitaţii contra 
lui: răsbolul tranco-prusian. O mare fracțiune a opiniei 
româneşti se apucă să insulte pe domnitor. «Noi nu putem 
să luptăm contra Pruslenilor in Franța, strigau demagogii, 
dar o putem face aicix Natural era uşor şi distractiv să 
lupte cu Prusienii la Bucureşti, şi nu la Paris. 

In fapt Brătianu fusese Ind 








Dar de asta data Domnitorul a fost pe punctul de n 
abdlca, A chemat Ia palat pe Lascăr Catargiu și pe Nicola 
Golescu care ea regent In 1846, îl nșezaseră In mod solom 
pe tron, și le-a prezentat demisia, A retras-o la rugâmințile 
lor convingândul că deacum inainte va putea conta pa el 

pe toate forțele conservatoare ale ȚArii, Noul guvern a 
lost conservator, Domnitorul a luat de astă dată in guvern 
ȘI pe Creţulescu şi Florescu, care jucaseră un rol Împor- 
tant sub Cuza. 

La alegerile ce mu avut loc, s'a strâns gurubul clasa La. 
Au leşit numai ase deputați a în timpuri de 
Prigoană. Supârat, C, A, Rosetti n'a retras In. Paria, Supă: 
Taren Ja jinut până când Afafestatea Sa 1-a chemat din noi 
JA puterea cea dulce, și care Ia determinat să uite do supa: 








de Brătianu, Căci când la chemat pe Brâtinnu la putere 
ial 

Enescu, Căci cu Brătianu În opoziție era greu de guvernat 
Bătrânul Prokesch Osten «Dacă prințul Carol 
er gorenetscă n Mominia, m fi cal mal mare 
acelei de a doua jumalaţi a secolului — pro: 

Wdlgitaie pur și simplu, Lol nui 5 
ȘI sa ponta spune „că domnitorul Carol n tnvițat, să 
cunoască poporul român avândui de profesor pe Ion Bri 
Manu „i pe eatlnţi Miberali. In fiecare noapte apăreau pe 
zidurile Capitalei afişa insultatoare Ja adresa domnitorului 
Carol. Ne poliție! arâtau că autorul era Candiano 
Popescu, Atunci a cPamal pe miniairul de interna și 
ta cerut să-l pună prefect nl poliției Capitalei pe Candiano 


— Dar o Impoatbil estate, Candiano e cel care lipește 
afişele contra Majestatii Voastre. na eu 


— Tocmai de acela, lect ţie 1,1 en 
prinde pe ei are le ie i PONIHoL Capitale 





CLASA ŞI ATIUNE 
CONCEPTIA LEGIONARA 


OUA noțiuni incărcate de rezonanțe pro- 
funde În sufletul individului: NATTU- 
NEA, care! defineşte politie și spiritual: 
CLASA, care defineşte sociologie şi pro. 
feslonal. Problemă deci capitală In con. 
textul actual nl teoriilor politice, în care 
insemnitatea omului devine esențială 
pentru deslegarea unuln dintre conflictele 
majore Ale societăţii 

Importanța apare din faptul că ideale 
yin comunistă pune intreaga ni greutate 
ştiinţifică pe elementul sclasăn, pe când 

doctrina naţionalismului revoluționar Își are infipte teme: 

Mile in elementul «națiunea. De unde o antinomie totală În 

tre cele două concepții 

Dâinueşte, prin urmare, un confiict latent la inălțimea 
teoriei, dublat de frâmântrile psiho-emotive ale maselor 
populare peste care se abate reflexul Intransigențel asiste. 
melor». Individul, prins în vârtejul acestor desbateri şi pre: 
siuni (pe care nu le înțelege pe deplin), se Insă adesea ade- 
menit de latura faciiităţii: satisfacerea interesului imediat. 
Continuitatea şi forță propagandei ajung săi impună 0 vi: 
ziune stâlcită a propriei lui naturi, impingându-l spre lima- 
nul unor interese, aspirații și simțăminte desprinse de pân: 
dul şi voința sa, Numal când ajunge să judece situsția și 
perspectivele cu «mintea de pe urmă a Românului» (cum 
spune zicala) constată că jucrurile se prezintă cu totul alt: 
fel decât 1 s'a afirmat. FA i 

«Clasă» și «conştii clasă» sunt de natură epldermi: 
că, în aa” laica au nştere din Interese mo- 
mentane şi dispar pe mâsură ce interesele se sting sau se 
transformă. 

Tdela de «națiune» și de sentiment națtonal», din contră, 
sunt ceva organic, adânc înfipte în străfundurile ființei, ese. 
ținlo, Nu inu naştere din interese, ci nasc odată cu omul, 
ca o coordonată psihică n existenței. 

Individul trăeşte națiunea; pe când clasa, o acceptă nu- 
mai 


Mulţi cred că pot. Irmpăca cele două tendinte, prezentând 
atașamentul lor În 





Sh "Ca tare, inotul e inele i a Faliaază a 
Ca atare, lul se 
membru al unei clase, Ni” Afar SOCIALA 
Ea trebue apărată; pentru ca so huptă! 

Mara pleca dola un neadevâr atruntat. Genernliza o situa 
le vremelnică, dând o structură şi-o vocație istorică e 


E 

, dar nu primordial și 

Pit Mita intreaga intori ret n'ar [i decât efor. 
tru orie n ameni 

tul claselor interioare, zise prolotare, Şi as neipa ] 
a răsturna irigultoara, prana Viaţa 
soclopolitică n Statelor star. reduca In do ebelum 
omnlum contră prin intermediul acestor orpanisma 
natatornicite pe intarmsele cole mal utilitare și egoiste ale în: 
divizilor, Lupta de clasă npară cn un e Al exist 


lo vedere comunist, această structurare aro un 





unităţi socto-protestonale 


de Faust BRADESCU 


pătură de ordin superior în sânul Statului şiin mijlocul na: 

lunii, ele singure au o «CONSTIINTA» şi constituese o res. 
tate istorică. Numai ele pot (1 luate in considerație și tra. 
tate ca sbază» a existenței statale organizate. 

In aceste condljii nu de mirare convingerea lui Marx că 
snațtuneas nui decât o structură socio-politieă abstractă, 
suprapusă și impusă maselor de câtre cel ce deţin putereai 

Ca urmare logică n acestul concopt, pentru clasele pro- 
letare n'ar exista frontiere de ordin politie sau ȘI 
nici alte sentimente decât cele legate de situația 
economică și de interesele imediate ale luptei pentru impu- 
nerea acestul cosmopolitism pe deasupra frontierelor. 

Prin impingerea ideii de clasă pe primul plan al politicei 
se incearcă slAbirea potențialului spiritual al națiunii şi 
distrugerea sentimentului polriotie cei este pavăză nevă- 
zută. Națiunea ca concept şi expresie de trăire socială, tre. 
Due să dispară în faja conştiinţei de clasă a maselor prole: 
tare care, SINGI au aceleaşi interese oriunde s'ar găsi 
pe glob. Sună poate frumos, dar sensul a cu totul fals! 

Gânditorii marxiști din secolul XIX erau convinşi că, sub 
presiunea irezistibila a acestor mase, unilateral rțiste, ma 


mondială — instaurarea unui uni 


la ut e ea EMA 9 
pirstae ionale se : 
ru al o , şi ca 
majiuni, pe de altă arte, a 


CLASA IN IDEOLOGIA MARXISTA 


Cu apariţia comunismului militant, structurat doctrinar 
de Marx și Engels în «Manifestul Comunist din 1848, Ideile 
politice au fost «imbogățite» de noua formulă muperiativă: 
IARA Dra m orice lasă, ci nuca coă prola i i 
capabilă (după cei doi ideologi) să aibă o «conștiința a 
propriei ezistențea și deci să determine marsul și transtor: 
marea societății, 

Plecând dela această enunțare apriorică, Marx 
in determinarea și 


bază. 

adică pus Intr'o structură istorică, socială 

Gândirea marxistă avea nevole de o foj care 

să-l deschidă calea spre masele populare și În timp 
per 





n) clase» au existat In toate [ia ca o urmare lo 
pică n selecţiei naturale și a distribuției sootoeultu: 





b) nelnțelegeri intre clase s'au manilestat deasemenea tot 
5 3 Badia ae 3 
ni ca a 
revoluții sângoroase nu avut loc din cauza he 
Mă femela una a ună la su cauza aval: 
legitime n altor clase, 


Ca at devina 
Inctor_ esenj luptei Juției comuniste, precum și 
iu Pendamental (demne) ant irintiormanta 


. Ideologie, dovine conceptullozineă, nl 
ii rile Bean modul de prod 


clasas, 

în avid riteriul de evoluție al soclotăţii: 

Ca maia, Î a rii aerial CARORA 
tica și sociale. 


Ca urmare, lupta de 
economică. cu 


Indii 
de 
Clasa 





lor, peste frontiere te legale, 
mpa oprită. De unde, celebra : «Proietari din 


«sentimentului de clasă apare marziști: 
A 4” aventimantului nalonala, cal. 
. Acest sentiment fiind nociv 
intereselor proletare, după jdeologia marxistă, concepția de. 


maselor asentimentul palrioticy, i 
area patrii, organizată exclusiv in favoarea ui 
cânducător. Sentimentul patriotie texpresie a ideli de na 
țiume) ar fi deci o noțiune plăsmuită, cu totul în afara inte: 


reselor vitale ale maselor. 
Pe „nanația nevoilor stringente ale 
maselor proletare, purtând pecetea acelorași atribute In toate 
June. Astfel, social și politie individul ar [i leat 
clasă. Ormul ar aparține unei clase, CHIAR DACA 
țiuni. ŞI cum clase proletare se gâisesc 
tot locul, indiferent de rasă, societate tă, cara 
teristiei geopolitice, ete., teoreticienii nu ajuns Ia 


orii nau patrie, că «patria pri Ti 
este Intinsul globului 
De unde o serie de afirmaţii necontrolate: 


— Națiunea și patria sunt noțiuni burgheze, care nu pri 
ii pirat 

Ideia de națiune şi patrie Impledecă. progresul, deon- 

ace stabileția ieri Intre proletarii națiunilor 

bogate și cele sărace. 

— Interesele proletariatulut trec inaintea celor naționale. 

— Bzista o uitate trans-mațională de clasă, carei ndevii 
Tata finalitate a socialismului 


— Dispariţia naţiunii, ca formă politică burgheză, nu-i o 
pagubă 





Aceste considerente marxiste, abstracte prin concepție și 
neintemelate in realitatea vieţii de Stat. mu fost analizate, 
Actori şi putinta, art de pita 100 de aci, da toţi 
ldeologii socialişti și de toate de stânga. Gâseau 
în ele un sprijin teoretie şi un puternic numitor comun 
peniru gata oricând să se considere victime neințelese şi 
disprepulte, Astiel. marzitmul 4 degat, dn ce In ce mai 

, masele proletare de o ideie pur socială (CLASA), 
căutând să le scoată din contextul lor natural (NATIUNEA) 


ga aşezare A societăţii și să provoace contopirea maseloi 
proletare peste orice PE a Er ata [i 


sulstică sau obârşie. O astfel! de . pe baza 
economica miel de tare nadie a venaluni 





gmajiunes, ca termen sociopolitic,. n'ar lua 


va fi clasa proletară unică și egalitară, TATA nleto 
datorie aaa decât aceea n intereselor materiale: 


NAȚIUNEA ÎN GANDIREA MARXISTA 


Națiunea, în gândirea marxistă, ea inamicul No, 1 
m socialiărmului ștințirle, după cut Pr 
antipodul aroetriatutr tă 

in (adică jtiment L unei eomi 
"penele uit Tidica ncmastă conunltate 1 dala ue 
enim can deus, nu, dezun cornu 
AA de manifestare a claselor dominante. 70 CAP De 
eee ATI de partizană, | 
ei , 

Muerurilor poartă pe pânditorii ea Pac anej loga 
nea șia implinit veleatul, ca strueti sociopolitică, Pentru 


i, funcţia istorică a națiunii a avut un rol particular și 
Acela de a structura Btatul Capitalist. Azi, e 
un, , ale et. 
această structură n permis deavoltarea 


Ina 
unul fenomen esențial: concenti maseloi 
E Torei Mi, root rara naut, proleler, 





au ajuna la Ințelegerea propriului fenomen social și 


care! intrupenză, 
Să Eremia dt că ra 
mr te îti a 
în putere și si LI E9ai, sprieileeiația, deci pe 


problema este de tamelie, 
acestei e vorba deo ph: 
rofunde în defintrea unei rități de structură, 


marxistă protinde câ istoria n'ar fi decât o 


de raporturi socio-economice, singure 
EDO aa ee 00 peuogera Lip re da 





societăţii cât şi viața in societate ar depinde, in 
atat vale soelelli ti Pi lee oonetaico' caro. nlureaeaa 
masele. Restul nr (i simple epitenomene Inrădăcinate, me: 
nite să dispară odată cu afirmarea «conştiinţei de clasds. 

Această conștiință, depășind frontierele politice, şi având ini 
acelaş timp o tendință a/raternalâ» și numanitarăs, ar ell- 
mina cu ușurință din mentalitatea și condulta maselor orice 
«preconcept național». 

TREC rari, tn aertica, marzisti, masele proletare, SUNT. 
sau AR TREBUI SA FIE, prin propria lor natură, anti: 
naționale, de Indată ce ajung la Înțelegeron propriei reali: 
taţi existențiale. 

Concepţie total eronată, dar continuu reluată, desbatuta 
1 susținută In, gândirea i trăirea proletară. Se pune deci 
intrebarea dece esta susținută cu atâta inverşunare? 

Pentru trei motive: 

1). Intâl, orice devlere, orice neconcordanță intre aprezi. 
cerites Iul Marz și realitate, pune in primejdie de moarte 
intreaga ideologie. 

După prezicere, «elasas este rezultatul unor raporturi 
socloeconomice, singure considerate drept acreatoares da 
istorie. Prin urmare, În istorie st'n evoluția soclotaţii NUMAI 
CLASA PROLETARA ARE CEVA DE SPUS. In ea se concen: 
trează esența unei gândiri politice, considerată definitivă şi 
salvatoare. Sub nuspielile unei nsttel de ideologii, «clasas (ca 
noţiune de comparației stabilire de raporturi și creativitate) 
nu poate fi depășită. Niciun alt concept nu poate avea o 
importanță sau o misiune superioară. 

In asemenea condiții, dacă NATIUNEA se dovedeşte mal 
plină de substrat, mal incărcată de potenținlităţi, mal de 
nezdruneinat în plinătatea ei de entitate soalo-spirituniă, 
atunci ar reeși in mod clar că așa zisale «raporturi soelo- 
economices care definesc clasa, NU MAI POT CONSTITUI 
TEMELIA ISTORIEI, Or, dacă istoria nu mai poate îi o 
rezultantă exclusivă n frământărilor socio-economice, mar: 
aismul și-a ratat mislunea, 

2) Pe de altă parte, «conștiința de clasă» este vehiculul 
care, păstrează. vigilenta ainleratul de elasda și ulupla de 
clasă», două noțiuni indispensabile intru crearea atmosferei 
revoluționare. această «conştiinţă, profund ancorată 
în spiritul maselor proletare, trecerea spre socialism devine 
iluzorie, chiar imposibilă. Masele nu pot fi mânnte spre o 
uniformizare de simţiri şi atitudini DECAT prin adoptarea 
unul sens comun de gândire și susținut de o traiectorie 
exclustua. 

Existenţa unei alte «conştiinje», susținută de vigoarea 
unul sentiment național — sau și rai e, de un sen: 
timent naționalist — smulge individul din egotsmul și exelu- 
sivismul ideți de clasă. Stabileşte 0 legătură rabilă, 
dar extrem de puternică, în afara și pe deasupra legaturilor 
economice sau pur utilitare. Pune indinidul în raport direct 
cu neamul. 

Oricare dintre aceste sentimente, din clipa in care stăpă- 
neşte adâncul individului în mod sincer, devine o Indlgulre 
a priorități de clasă și n tendințelor centrifuga ascunsa n 
aşa zisa suniversalitate soctatiată». Sentimentul național, și 
mai alea cel naționalist, impledecă alunecarea maselor. din 
sfera naturală a legăturilor unul Stat organizat pe clase, 
spre atara unei ui clase proletare — una și aceeaşi pesta 
tot — desvoltată În afara principlului de patrie și near, 

Najionalul și naționalismul, prin simpla lor prezența, el 
mină, condțile renilzarii socialiste din circuitul gândirei 
poi 

3) In fine, al treilea argument excentric stârule In can: 
sepia, marxistă cu privire În sidela de patriea: Erlatența 
unei patrii și unitatea națională depâşee și contrazie inter. 
naționalismul soctaliat 

ideia da patrie pune in miscare anumite coordonate ns: 
unse, are poartă noțiunea de dragoste, respect și sacrificiu 
duneole de limitele normale alo clasei, Nu exista patriotism 

ră dominanta unității naționala pe detinuora, scopurilor 
particulare sau particulariste alo diferitelor elame mau pru- 
puri de Interese. Indivizi sau clase, toţi munt supuși impera: 
tivului de apărare și respect faţă da patrie 

Or, acest imperativ intunecă linia de conduită n murati 
mului, deoarece elimină baza internațlonnlistă n clasei po 
letare, suna și aceeaşis în orlcu țară din lume. Prin sarviren 
unităţii naționale, individul lesa de sub controlul impus de 
ldealogia marxistă, dând prioritate intregului AțonAl, 

ai pia dovedesc că intre teoria marxistă 
tatea, naţională n „oricărui nara, i o 
fingrani care socialismul, sia științific, n'a 

ponta NICI rezbivm, NICI Mipieăat. 

Ceasca nu pot admite adepții comunismului esta dăinulrea 
> conştiinţei da clasă — a unei CONSTIINTE 
NATIONALE, cu mult muparioară ca fond. de şirtuți AA 
vâluitoare en bilitațe civică și umană, decat ces 
propovduită de IFA 

Pe zi ce trece, intorin, ndică evenimentele, răstonrnă și 
pâlmuleşte premisă a socialismului științitic, do- 
| că enafiunean şi anațtonalismuls sunt ţi fac 

ni unei evoluţii armonice şi binatăcătoare pentru mase. 
Paptul e bine cunoscut! de ori s'a iscat un conflict 




















punand în cauză ideia de națiune şi idela de clasă, biruința 
a revenit primei, Individul simte, în momentele de culme, 
atunci când decizia devine tarnelie da viitor, că NATIUNEA 
TRECE INAINTEA CLASEI 

Naționalismul precumpâneşte socialismul chiar când în 
politica unul Stat se pune necentul pe lupta de clasă, ridi. 
cată la rang de supremă finalitate, E cazul tipie al Rustei 
Sovietice care, pentru n stimula curajul trupelor hârțuite 
de Wermacht, n'a fâcut apel la «conştiinţa de clasă» n com- 
batanţilor proletari, ci a Sentimentul patrtotie și în ecua. 
ţa națională, pe care la combâtuse cu inverșunare inainte și 
continui şi acum s'0 facă. 

In lume, deasemenea, toate mişcările revoluționare care 
au reușit șa iasă victorioase, au nvut In ternelle NATIONA: 
LISMUL, lar nu chemarea unui indoieinie sentiment de 
clasă... Chiar impânate de spirit marxist, s'a pus totdeauna 
in trunte chestiunea națională, soarta NATIUNII, lar nu a 
CLASEI. CA după desnodâmânt marxisrul inversează din 
nou rolurile și pune în frunte prioritatea clasei, asta e o 
nita problemă, Important e că fAră sentimentul național, 
Târă conştiinţa națională, fâră un străfund de naționalism, 
umanitatea nu poate trăi 

Deci, in pofida afirmației marxiste că numai clasa consti. 
tue elementul motor al istoriei, națiunea apare ca un ele: 
ment care eclipsează clasa și pune cu adevărat În mişcare 
resorturile secrete ale istoriei. Mult mal complexă şi mal 
de sine stătătoare decât clasn, națiunea stabileşte criterii 
de ințelegere și de conduită pentru indivizi PARA INTER: 
VENTIA NICIUNEI TEORII SAU IDEOLOGII. Națiunea și 
legile ei nescrise fac parte din tezaurul ascuns În sufletul 
flecârula. 

Clasa este o concepţie de organizare socială de moment; 
națiunea este o realitate biologică ŞI de simjire permanentă 
Nu pot fi comparate și cu atât mai puţin puţin puse pe 
plelor do egalitate, Națiunea există, trăește şi se desvoltă, 
în virtutea unui principiu natural; cinsn există, trăește și se 
desvoltă în sânul naţiunii, fără care nu-l decât o ficțiune 

Nu se observă nici cel mai mic indiciu c'ar exista 0 ten 
dință progresivă în evoluția acestui determinism de clasă, 
sub Inrâurirea câruln să se simtă că întradevăr ideia de 
clasă a depâşit pe cea de naţiune. Din contră, totul tinde 
spre conceptul național ca centru de convergență al ten: 

elor politice actuale. Dece? Pentrucă ideia de clasă nu e 
capabilă să depășească conținutul restrâns nl unui soelal 
Mmitat intre interesele unor categorii determinate; pe când 
1dela de națiune îmbrățișează aspectul larg al unel viziuni 
politice, fâră restricţii de ordin. socio-profesianal 

In plus, «maseles populare, iar nu proletare, INTUESC 
mai uşor chemările națiunii din care ac parte, decât cele 
ale clasei cârela aparțin. Chestiune de nuanţă, dar extrem 
de importantă deoarece determină calitatea spirituală a ce: 
lor două noțiuni și criteriul de interpretare al individului 





PUNCT DE VEDERE LEGIONAR 


In doctrina legionară, problema capătă un alt aspect. As 
pect care contraaice și zdruneină din temelii concepția mar. 
iată, n prioritAții de clasă în procesul de Identificare Ideo- 
ca. 
tru inceput, Mișcarea Legionară n recunoscut NATIU 
NEA ca elemeni de bază al societății organizate, ceeace 
reduce CLASA ln o,simplă categorie soclolorică în conteztul 
jional, Dealt(el, TRIPTICUL imaginativ al trâirel în con: 
ct Ia legionară diferă fundamental de cel al marxismului. 
Mogta marxistă explică trăirea printrio, trecere, dela 
INDIVID În GLASA, pentru A să impotmoli în ideia de 
PARTID atolputernid ştultimă treaptă n aspirațiilor ame: 
neşti, Imbicaită de matarinliam și determinism, mecanic, o 
asitel de ideologie nu ponte depăși revendicările pur utili 
tare Ale tntvidinua ge Ruct arobijule dominazoare al pari. 
ul. 

Concapţin legionară pleacă tot dela OM, deoarece aceata 
cate caluln vie n nocietăţii prin care șI pentru care există o 
trâtre și-o desăvârșire po pământ. Dar, în 100 să! țină pe 
orizontala unoe. categorii sociala vărita In perspectiva unică 

ver 





tură socială naturală prin definiție) în mijlocul câreia seta: 
selex sunt elemente de cinsificare, da distingere profesolo: 
AIA și socială, lar nu izvoare de antagonisme dizolvante. 

Tn ândirea legionară, națiunea constitue forma tipică n 
unei Impliniri dinamice în evoluția politică m omentrel. 
Najiunea este o realitate de sine stătătoare, reprezentând 
un substrat paimo:blologie ajuns la conștiința de sine întru 
realizarea unul scop comun care depășește satisfacție pri: 
are ale intregului Einie, rs MAL mâl Sa trebue să depă: 
şenscă acorințeles sau asatisfacțiile» or, 

Acea renta Sit rii tanti, Macă cred 
poata sfârși intt'o catepoi iparară tip « e, 
oricât ar intrupa Acesta o ideologie de tendință mesianică, 
Omul nu se poate realiza ca ru al unel națiuni decât 








printr'o depăşire a momentului istoric, a interesului egoist, 
a propriilor structuri politice și culturale ce sunt impusă 
de evoluția umanității. 

Individul, oricât ar nega, ARE NEVOIE DE ABSOLUT, 
are nevoie do trăire dincolo de vreme, Or, acest absotut și 
această trăire nu pot fi întâlnite NICI In ideln de apariids 
atotputernic, NICI in ideologia materialistă n marxismului, 
Nici partidul, nici ideologia nu dej „ NU POT DEPASI 
VREMELNICUL PENTRU A ATINGE ABSOLUTULI Pre 
zenţa lor e legată de condiţii externe adevăratei naturi uma- 
ne, carei profund metafizică, Se uită cu prea multă ușu, 
rință că chiar și efortul marxist, cu stabilirea unei ariăţi 
printr'o sinteză dialectică, nui decăt CAUTAREA UNUI 
SOLUT in conformitate cu natura metatizică n individului; 
dar pe câi care denaturează realitatea interioară a acestuia. 

Ornul simte și înțelege absolutul prin mijlocirea «splritua: 
tului», lar spiritualul, pentru persoana umani, esta apro: 
plerea, Ințolegerea și respectarea DUMNEZEIRII, adică 
inâlțarea noastră dincolo de timp, câtre absolutul ce se 
cheamă DUMNEZEU. 

In Mişcarea Legionar, omul întâlneşte această trecere 
naturală, pe care instinctiv o caută dealungul vieţii şi fără 
implinirea căreia rămâne veșnic un nestatornie şi-un vân: 
turat al sistemelor cel promit incântătoare paliative, 

Numai cine nu vrea să cugete asupra semnificațiilor ax- 
cunse in termeni, poate nega copilărește superioritatea con: 
cepției legionare în terminologia simbolică a cuvintelor; 


MARXISM-COMUNISM = individ — clasă — partid 
(extindere orizontală, fAră posibilitate de implinire 
printr'o inâlțare dincolo de vreme) 

LEGIONARISM = individ — națiune — Dumnezeu 
Urealizare verticală, purtătoare de inâlțare şi implinire 
printr'o trăire spirituală și-o depăşire dincalo de vreme). 


CLASA ȘI NAȚIUNE IN CONCEPȚIA LEGIONARA 


Ne găsim, deci, in faţa a două noțiuni fundamentale, pla- 
sate paralel, dar pe trepte suprapuse și urmărind țeluri ai. 
ferite. Noţiuni complementare, deoarece ficare se desvoltă 
și se afirmă prin existența celelalte, Totușt diferite In subs- 
tanță și divei ite ca finalitate. 

importanța lor speckică nu poate 1i determinată Inainte 
de a se stabili prioritatea lor În raport cu persoana umană, 
adică in ca mâsură OMUL este ce este datorită uneta său 
alteia, clasei sau națiunii. 

Doctrina legionară pleacă dela constatarea realităj 
tențiale, care pune In raliel trăsătura de căpetenie a 
noțiuni. Cn atare, clasele sunt o necesitate de structură în 
procesul socio-economic al societății organizate, Clasele sunt 
prezente In orice tip statal, dela cel primitiv (castă sacor: 
dotală, răsboinici, plebe, ete.) până la cel mai evoluat, în 
care numărul lor variază la infinit, conform cerințelor. de 
structură economice, culturale, ete. 

CA sunt o simplă necesitate de structură relese din faptul 
că aceste varietăți de clasa au finalităţi particulariste, uneo- 
ri paralele, dar în genere contradictorii, , schimbăton- 
re, Deaceea, CLASELE APAR SI DISPAR. E consecința mo- 
dificârilor tehnice, a obicelurilor, a nevoilor pi Li 
modal 

Urmârină scapuri specifice, clasele nu pot avea o unitate 
de simțire și de vederi in afara intereselor comune care 
unesc indivizi, pe categorii. Cu atăt mal puțin, o clasă Cori: 
cât de numeroasă și puternică ar [1 ea) nu ponte monopo: 
Miza intregul național și susține că EA SINGURA reprezintă 
neamul sau Statul, 

Carnoteristica claselor este insuficiența de reprezentare 
globală și incapacitatea da n sistematiza unii 


idealurile și aspiraţiile colective. Prin clasat, In: 
dul vede și nu înțelege decat di mile restrictive 
CN pt Codrii alaicEa Th crasa nt depașeţte la. 


tele convenționale ale intareselor celor care o canstituese. 

Mepiința nisi aopăşiri e Tireaăcă. Indivizii au Conop 

unități ior grupale prin contrat Și opozije aja de cei 
Clase sau categorii. 

Ciasn mul decăt 9 consecință vremalnieă A unor stări da 
fapt schimbâtoare, a unei organizări apecitiee și limitate, 
Nimic nu garantează existența și perpetuarea unei ClAs6 
GAND CONDITIILE AU DISPARUT, după cum nimeni Bu 

ta ympledeca. apariția une! clase CAND CONDITIILE SE 

ASESC ă 

Deci, clasa este 0 realitate funchtonală a soeletăţii orga: 
nizate, necesară și utilă, dar nu poate conatitul epicentrul 
do existență nl Statului. Statul nu În fiinţa pe bază de clase, 
chiar dacă acestea II structurează social și economie, Toată 
cinstea în nceastă privință rovine celeilalte entități — NA: 
TIUNEA. 

Națiunea este o esență! En are alta coordonate, infinit 





afinități spirituale, 
gice, po a pari pă 











aceeaşi in substanță, po când va: 
jumitor clase se estompează în În, 

entității supreme. Si aceasta se da- 
națiunea este o comunitate de simţire 


torează că 
jorinte do toate, pe când clasa nui decât o comunitate de 


conştiinţa de clasă şi conştiința națională 
Dăpheea. au ete m e în doctrina legionară, aceste două noțiuni nu sunt con: 
triieecii sau antinomice. AmândouA coexistă in comuni. 
rganizată, dacă Intr'adavăr este bine Organi. 
rople este elementul sindivid», subiect 
andurara, lunt insă în sensul de «/tinţă uma- 
distinge aste divergența de finalitate socto- 
iitică şi mentalitatea specifică ce se structurează în jurul 


tatea politică o: 


roheze», ta 
mari, jdeja de națiune principal al ami 


rofundă. In ampla ei structu 
tâinitmn; 
eontinuităţi trupeşii, care unește 


BERE Dre 


este o continuitate 


“Conştiinja» de care e vorba, ca termen, este o convin: 
gere intimă, rezultat al unui proces de gândire și Judecată, 
Ne mpreciere și decizie, prin care Individul iși croleşte o 
norma de conduită în societate. 

„Conştiința de clasă» n fot creată de circumstanțe, în 
conformitate cu starea socială şi interesele individului. In 
România, spre pildă, singură clasa țârănească n fost o te 
mele a neamului, cu o conștiință precisă, solidă și sânâtoa- 
34, deşi suportând opresiiunea continuă a boarimei și-a în 


ă 


Clasa mijlocie n'a ajuns niciodată să se cristalizeze defi- 
nitiv, tată de toate necazurile unei adaptări In o 





taţi Vipiaa, pipe, indivi 
subatratiilui 


pe care o mică 

ca «revoluția ci 

viste din acea epocă erau mai 
o stare de fapt insupo' 

de clasă, provocată de o conștiință colectivă, 

susținută intenționat. 

ENatruca o songtiloță de 


asei lor», Mişcările gre 
degrabă revolte spontane, 
rtabilă, decât rezultatul 







să in naştere e nevoie de 
MENTALITATE 


anume create cu nceasi 
a unor calcule, 





dluează, 
mă soalo-profeslonală, Intr'un 


cuvânt, o ehintesența momen 
tană A unei situații de fapt. Ponte dura mul 


dt; nu va nb 


exact contrariul conştiinţei de 


ttel de conştiin: 
e din vechime: 


Conştiința națională depăşeşte reacțiunile intergunate ale 
intereselor de a efad dia aaa nl erai ete 
vă de viață in societate și ca punot de raliere în clipele 
grele. Ea nu învrăfbeşte, cl adună, apropie. per. 
spectivele ințelegerii depline n rostului nepotrivirilor. socia- 
le șia individului în intregul național. Uniformizează senti 
mentele şi ușurează apropierea claselor. Distincția socială 
se atenuează fAră să ; acțiunile port în ele aceleași 
coordinate, țel, acceaşi voință. Sub influența ei apa- 
re solidaritatea intre clase. 

Intre aceste două noțiuni de econştiință» rezida astazi o 
întreagă filozofie n vieții. Individul se determină în clipa in 
care acceptă, intâletatea premiselor națiunii sau ale clasei 

Dece oare? Pentrucă (dela conștiinței de clasă în sens 
marxist NU ESTE O PREMISA DE ARMONIE SOCIALA, 
ci o simplă şi feroce ARMA DE LUPTA, care dăunează atât 
națiunii cât şi clasei muncitoreşti, considerată «clasă tips. 
Pe când ideia conştiinţei naționale pinsează masele în ar: 
monie cu un intreg destin. Plecare se simte, inainte de toate, 
NATIONAL, aparţinând une! entități superioare. Simte că e 
in joc ceva mârej carel depășește, esență a propriei sale 
trăiri, carei determină specifitatea in mijlocul milioanelor 
de indivizi ce respiră și cugetă pe suprafața planetei, 

Națiunea reprezintă continuitatea termpo-spațială n unui 
popor structurat Intr'o comunitate de limbă, de obiceluri, 
de îi d şi de aspirații. Acest întreg constitue substratul 
imponderabil ce dA fiecăruia şi tuturor o gândire și-o com- 
portare omogenă. Deaceea, in concepția legionară, dacă in- 
sul este considerat «celuld» esențială de neinlocult, națiu: 
nea este «cadrul» firesc și tot de neinlocult, în care desvol 
tarea insului are loc în conformitate cu propria-i natură și 
cu cerințele lui cele mai intime. E mediul nutritiv al ind 
vidului, carei transmite, prin simplul fapt de a exista ca 
entitate colectivă, acele atribute specifice care înc din ei o 
ființă aparte. 

Națiunea este o convergență de simțăminte și trăiri, în 
care se imbină și se suprapun un şirag nesfârșit de gene: 
rații, adăpate la izvoarele aceluiaș cuget și Incălzite de che- 
mările acelorași aspirații. Aşa cum spune Căpitanul «naţiu 
mea este constituită din generaţiile celor morti, celor pre: 
zenți și celor ce vor veni după mois. Deci, neamul nu este 
un conglomerat intâmplător şi trecâtor. EI este o conti- 
muitate, deci o permanență. In el, fiecare dintre noi regăsim 
valorile nevăzute ce ne infrăţesc, ne apropie și ne solidari- 
zează intr'o aceeași viziune a vieţii 

Numai în neam şi prin neam se pot realiza marile înțe: 
legeri intre indivizi, indiferent de clasa carei inglobează, de 
poziția socială sau profestonală ce dețin, de ideile politice, 
filozofice sau religioase carei diferențiază. Apartenența In 
6 națiune intregeşte individul, dându-i particularitatea care-i 





printriun perfect mimetism cultural, felul de a simți şi ma 
nlera de n rta, problemele esențiale vor fi totdeau 





panic 
rituală ale individului. 
Clasa e o simplă calificare socială în procesul de activi 
j- al comunității naționale, far nu un mijloc de definire a 
(vidului, Pe când ideia de naţiune Daagt deasupra 
deosebirilor personale, un proces de unificare, de ințelegere 
și contepire, ideia de i prin definiție, stabileşte un pro- 
tes de diferențieri și opoziții. Chei nu există o singură clu 
să, cl o sumedenie, ce nasc şi dispar conform mosiltcărilor 
„de evoluția epocii din punet de vedere cultura), ec0- 
icpome,de 
Pără nicio îndoială, clasele sunt o realitate aa o 
necesitate în structura soetală a națiunii. Rolul lor e de n 
sprijini baza pi rea fi Ii rr aa 
] echilibrul, far, corni lonalA 
L tică. Clasele sunt rezultatul 


activitate. 
14, supraculturală, ete, care înglobează comunitatea naţio: 
nai pe baza unor criterii ancorate în spirituni, afectiv și 
substrat atavie 

Deaceea, pentru Mișcarea Legionară selasas şi enajtunea» 
sunt Eatități complementare, constituind impreună struetu- 
TR activă_.a oricărei comunități, organizate, Ta acest sens, 
NATIUNEA CONSTITUE CONTINUITATEA SI TEMEINI 
CIA VALORILOR SUPREME, pe când CLASELE PUN IN 
MISCARE VALORILE TEMPORARE, stabilite pe bază de 

interese, tate profesională, cultură sau alte criterii, 
fa celor Sova entităţi în viaj este incon- 

Omul aparține unei naj 

această. 


insului 
testa unei anumite clase, 
oricât sar eantesta cutii rea Din acenată cau 





ză, nu se poate susține că 0 anumită clasă (prin faj 
n ti'mai pstlă sau mai maneroasă decât MItel6) Eoa 
CONTESTA existența celorlalte ciasa și chiar a națiunii, SE 
POATE DESLIFI de propria sa comunitate biologică, sau, 
cum _ințerpretează anumiţi ideologi, AR FI URA Si 
ADEVARATA intrupare a națiunii. 
Supoziţii absurde și inadmisibil! 
Legionară nu acceptă astfel de interpretări, care 
să destrame legăturile invizibile dintre 


elemente fără patrie și fâră trăire națională. Legiunea se 
ridică impotriva tuturor tendințelor ideologice care incear- 
că să pună în conflict păturile sociale intre ele și să ridice 
individul Impotriva. cornunităHi naționale din aro. face 
parte. 


Incheiere 


După concepția legionară, importanța națiunii, ca element 
catalizator şi de determinare sociologică a individului, este 
categorică și primordială, 

Insul nu-și găsește implinirea decât în mijlocul şi spl: 
ritul națiunii sale. Natural, individul izolat in mijlocul altei 
naţiuni. poate incerca 0 contopire în sânul acâstela. DA 
asta dovedeşte tot importanța Îdeli de «națiune», din mo: 
ment ce omul — chiar desprins de propria-i comunitate et 
nică — simte nevoia unei integrări în comunitatea În care 
viețuleşte. Individul nu poate trăi în afara spiritualității 
unei națiuni care să-l asigure & plinătate interioară. 

Cinsa 11 poate desvâlui diferențele de statut social, pre: 
cum și perspectivele ce | se deschid în viața. profesională, 
Pe ca națiunea Li garaniează înjelegerea solidarităţii Uma 
ne, Îi deschide perspectiva mândriei naționale ii poate 
asigura recunoaşterea demnității individuale. 

i sau privilegii prin 
ntă cu realizarea unei 


concui origină partid 
unui efort de înțelegere şi sacrificiu nl intregel națiuni: 


In doctrina justiția socială este o OBLIGATIE 
DE ONOARE față de păturile mai puțin favorizate care 
— parte integrantă a națiunii — nu pot fi lăsate pradă des- 


tregului neam din 


care fac parte. lupă concep , teoria unei 
e parta, Dea, fugă, eopatâe ecrane îua Tora 
concretă, stabi binetăcâtoare pentru 


şi de înhlțare 

terță, o. stabilitate in viața profesională, o demnitate în via 
lg ai muncitor, clasa din care ca pate, nui poate ast 
pura în mod normal realizarea re' rilor, Prin recurs 
permanent la formulele centrifuge ale acțiunii directe (gre 
ve. sabotaj, manifestații, etc.) se ajanae cul mult la 0 ari 
tmbunătățire momentană a anumitor situații, Niciodată 
soluționarea «problemei muncitoreşti» în totalitatea ci. Ră& 
mân 


E! 
EI 
EI 
2 
ui 
Ş 
â 
; 


măcar 
cum este între limitele unor excentrice. 
Clasa, oricare ar [i ea, prin natura ci este 


sc gâseşte In propria problematică de moment. Ceeace 0 
Mmiiecă să AIDIL 0 viziune globali a problernelor Șia 0: 
raţiilor, 


ți organizate. E veeace 


once! 
Cornel za Codreanu, în celebra frază: 


«DREPTATEA TA IN CADRUL DREPTATII NEAMULUI» 


Si circa Atac ăi 
conceptul marxist. 





CAT DE MULT TE-AM IUBIT 


(URMARE DIN NUMĂRUL 21/22) 


Ci moartea şi imbirea sunt surori. 


ivi se mutase in apartamentul Hortensiei unde nu 
meiriae multa. servindu-l și de cameră de lucru și de 
Soninlt Respectase întunerecul și orânduirea mobilelor ve- 
OI cât şi candelabrul încărcat cu lumânări, Pe zi ce tre- 
cea se izola tot mai mult de ai săi încercând o evadare în 
Spre trecut. vroind să reintălnească o iubire plerdută de 
mule Un vis ratat, 


putea so revadă 
pi forma ei tobe de muselină, a unul scrin sau 


lei sub 
altă mobilă veche, dar chipul ei niciodată, li scăpa, Îl alu- 
neca în tenebre. 

O singură amintire îl revenea cu peraistența unul lelt- 
motiv. Intro vară la Veneţia. Tavi dornic de-o hoinarea- 

or, i-a cu el decât pe Hortensia, 

referând să se prâjească pe plajă. la Lido. Aşa au 

 rspreuna, intra dusă mt de Aust, în Graști 

lagunelor, locul iubit al lui Tavi, el simțind nevoia să-l [le 
juză, destănuindu-se. 

Au fugit de lume dec! au lăsat în fugă Plaţa San Marco, 
oprindu-se mal mult la San Zaccharia, cea cu fațada de 
marmoră lombardă, După ce au admirat fără cuvinte pe 
Giovanni Bellini, au ajuna in subteranele bisericii, la An- 
drea del Castagno, eu sfinţii săi parcă sculptați în piatră, 
Tavi poveatindu-l de eroarea lui Vasari, incărcându-l pe 
pictor cu o crimă pagarțită asupra lui Domenico Venezia- 
no, mort la 4 ani după el. 

Au rătăcit de-a-lungul străzilor de apă cu palatele roșii 
1n rubin cu trepți de eben, răstrângandu-se la porția ce- 
ului infinit, în unde, Sau oprit și la sta Maria Formosa. 
Hortensia meditând prelung lângă Sta Barbara a lul Pal 
ma Îl Vecchio. In ochii ei inlăcrămaţi trâla profunzimea 
durerii unei Mater Dolorosa 

Sufletele lor erau atâta de apropiate incât pe acel drum 
de lumină au ajuns să se și atingă. 

Pe Tavi l-a apucat un dor de moarte, mărturisind că 

dacă ar [1 să-și termine zilele ar dori să | se Intâmple în 
culeuşul se apă, de soare şi cer al Veneției. 
„u reuși să se privească atunci adânc unul în [lin- 
ja celuilalt, chipul Hortensiei [1 scăpa și în acea plimbare 
a lor în Veneţia. 

Amintirea 











nelor, se 
ereştetele lor, şi chipul ei continua să fupă de e! pe mai 


atunei la alte scene ale vieții lor de flecare de 
zi. O vi turnându-le dimineața cafea In ceștile cu mo- 
ve ch | sau seara citind cămin, sub lampa cu 
abajurul larg ca un at de ci Ă 
cele mai amănunte din jurul ei, dar chipul 
nu i putea readuce lângă el Incercase şi n pe ca- 
lea nervallană a visulu), dar totul a fost ar, Horten- 
sia tea fizie cu totul, pa nedorind să se arate decât 
lor sufletului şi deci să nu fie mai mult decât o 

culoare, un ton, un foşnet sau o umbră 

EI insă nu înțelegea să renunte așa de ușor la dragostea 
lui plerduță La visul său ratat. 


Apele rânit 





ri Iubire ea un demn erau romantie pe groa- 
r, implini ea pereti de inâraustiți ee 
prin, moarte? (A Lai 
Intrebare 4 în. fața realității, 


i 


pălmuindi i Dranul pleluindt A tropul Ce 
u-i indu-i pul. rost Avea să 
caute chipul fizic al Hortenale! moarte, lucru pentru care 


n 


de Ovidiu VUIA 


retras Intro singuratate totală, izolat de, ceilalți ca 
Intro temniță a trupului? 

“Tavi deschise scrinul cu amintiri al Hortensiei, dând o 
prea mare importanță caetului cu poezii. Trecuse peste 
adevărata latură de dragoste povestită de un teanc de 
serisori, de două Inele şi de câteva poze. Din ea putea afla 
că Hortensia n fost logodită, mirele e! sfârşindu-se în răz- 
boi, femela nemei inţelegând să-și trădeze vreodata singu- 
ra iubire, sortită a rămâne neimplinită. Deci Hortensia cea 
Imbrăcată în negru „a purtat cu motiv doliu, neascunzând 
după el o lubire neimpărtăşită ci una rapită e! de către 
destinul cel crud, Aşadar Tavi furase legătura altuia, mis- 
tficânduo în amintirile și senzațiile sale onirice, In viaţă 
nici el nu a insemnat ma! mult pentru Hortensia decât ea 
jul, dai oameni sortiţi să-și ducă destinul unul lângă altul 
şi nimic mal mult Reluarea unor suveniri din copilărie, 
strecurate prin focul svăpâiat nl adolescenței n'a fost altă, 
cava decât un Joc al închipulrii lul Tavi, ținând cu orice 
-şi pună pe obraji un fard ce nu-l aparţinea, 
dece Hortensia a refuzat să-l arate chipul, acesta 
fiindu-i dăruit pe veci altula, neputând să-l oprească Insă 
pe el să nu-şi mintă soarta cea de fum. Dacă ar fi trăit 
l-ar [i înţeles și poate ar fi incercat să-l salveze cu ințe- 
lepelunea el, Dar lubirea în inima lui a stat ascunsă, nu- 
mal dupa moartea ei inflorind, azalei şi mirți ai simţirii 
sale, scolea scoțând fructul cel prețios al perlei, numai 
tărziu, in undele nopţii. 

Aruncat pe malul tomnatec al vieții, îi era greu lui Tavi, 
om cu familie şi doi copii, să accepte adevărul că trecuse 
prin toți anii cei lungi, fără să cunoască iubirea, adică ce 
înseamnă contopirea platonică a două fințe Intr'una sin- 
gură. spirit din spirit lumină din lumină, jul 
1And cu unirea mistică intru Domnul. S'a nutrit cu met 
forele cărților, lucru ce l-a impledecat să vadă in Jurul său 
oamenii așa precum sunt el. 

Acuma nu l-a ma! rămas decât sa cadă în țărână, pe 
pietrişul tare, implorând ingenunchi o ființă nevazu- 
tă, alungită pe fulorul visului, să-l asculte: “Hortensia vin 
azi la tine rugându-te in genunchi să mă auzi. O viață 
întreagă te-am visat, și nu mi-am dat seama cine eşti tu 
Pentru tine am fost născut, pentru tine am crescut și 
m'am făcut bărbat; ţie țiam jurat statornicia Iubirii mele 
încă de copii, inger alb al unui leagăn celest. Am avut 
cehi dar n'am ştiut să văd, uitând jurământul şi râtăcindu- 
mimi drumul. Când l-am regăsit era prea târziu flinacă 
țu nu mal existal; te-ai risipit sub apele amurgului rece, 
înghețat 

Azi te caut cerându-ți un dram de milă. Rogu-te atinge- 
mi ehinul și arată-mi-te așa cum ai fost în Intâlnirile 
noastre cele mal pure, Redă forme umbrelor și chip foş- 
nărilor din tul ale flinței tale, Revino lângă mine pe ari: 
pele nevăzute ale firii. 

Hortensia. apleacă-te asupra vorbelor mele, mârtui 
toată Iubirea mea, ţie unica mireasă a sufletului meu 

Vorbele lui Tavi răsunau metalic ca bătăile unul clopot 
de branz, Jeluind melopele miresmele unul psalm de Davld. 
Lângă ei se lăsară câțiva lstuni cenușii dornici să-i clu- 
pulească din lacrimi 

i se trezi migându-se cu disperare In fața unul mormânt 
părăsit, ea'n fața unui altar Jefult, sterp. 

i-atunei se ruşină parcă ar fi atat gol Inaintea unei 
mulţimi ce-l iscodea cu ochii holbaţi al unor personajii de 
Hleronimua Bosch. Din pământul uscat în zadar aștepta 
vreun răspuns, 

In țintirim în ochiuri de fântâni apunea un crepuseul 
intârziat can cratere roşii, pietrele de morminți apărând 
ca ruinurile arămi! ale unei cetăți antice, Pe arborii rămu- 
roşi, lire de argint, se așeza bruma violetă; In aer pluteau 
irizări de seară, mov, 

Tavi privind dealungul alellor părăsite se simţi tare ain- 
pur, rob al unor degertăcluni vane. 

Căutând Ieşirea cimitirului aproape că nu o mai găsi. D 
păpâceau aromele ude de larbă tâlată și de flori rare 

begonii, bujori roşii ca sângele. Ruji! sălbateei Intin- 
deau după el degete vlorii. 
jpxRăOăA nd pe străzi Tavi se considera ca leșit din altă 
1și spuse că va trebui să deatiințeze camera Hortenalel, 
cu serinul şi mobilele vechi, Cât şi candelabrul antic cu 
lumânări. Va imprăștia intuni incăperii aruncând In 














nd 














măcăni caetul său vechi cu poezii, de adolescent. im- 
preună cu el şi toate dantelele, horbotele şi robele A 
Fantezii. Minciuni fără rost. Să ardă. E 
După un colț Ii apăru oraşul in noapte ca un ocean stro- 
ju cu sori, părând un lac enorm răsfrângând cerul înalt 
Răstat cu stele. 
TI chema viața de-acolo cu tot freamătul şi mirajul el. 
Viaţa. Se grâbea să ajunga la ea să înceapă d Aripi pe 
Hortensia dorind cu orice preț so uite. So uite. j 


De undeva din intuneree, se apropia, menealic, un mur- 
mur suav de vioară. ŞI de peste grădinile înflorite Il cuceri 
mirosul Fecioarei, de iasomie. 

Şi-atunel înțelese că acesta este cântecul sufletului său 
de el neputându-se despărți niciodată: 

“Că te-am lubit atâta putea-vei tu să lerţi?” 


OVIDIU VUIA 


AN'TICHRISI 


Toată greața ŞI ce vedeţi, 
Demi vezi pipa AȘ stiut 
Şi mustaţa ȘI ai gândit 
i ochii negrii Dar. nu 
De strigoi Mi-aţi mârturisit 
In obrajii AI fost lași 
Supţi Şiai socotit 
ŞI gol, Că'un singurel 
Plini de Cuvânt 
Pale Var fi ras 
ŞI noroi De pe 
Un adevărat Pământ 
Moroi 
In ast timp 
Cu un ochi Am profitat 
Sticlos ŞI pe alții 
ŞI rece, Mult mai 
Petrec Siabi, 
Vieaţa Decât voi 
Care. trece. Am îngropat, 
Neschimbat, Căci eu 
ŞI mereu Am ştiut 
Râu Prea bine 
Mtam fixat Frăul lumii 
Un punct Cum se ţine 
In Hâu. ŞI am ştiut 
Geam sa deviu 
In ce stadiu 
MA 
AlţiI doar 
Se dumirese...| 
Din cei mari, 
Am fost «Cel Mare». 
Am trimis 
La inchisoare 
Milioane .., 
în camioane. 
am impârțit 
Dreptatea, 
Painea, 
Sarea 
3 cu 
pa 
La cel 
Cu platvns 
In i 
Sau 
La toţi 
Acei 
cu 
Sapa; 
|. dreptatea 
Ne! 
au, pazite 
De bună, 
Tn urale, 
Ca pe vremuri 
Iară vol, 
Ac de 
Ceaţi văzut. 


Nu sunt 








POEME 


de Dumitru ICHIM 


Curg și le 


Calc'odată pe 


pasa g2ee 
i stii 
și i i 


Totuși, lacrime şuvoale 
ascundem, cad 


Din icoana ta de brad 

Sfinte ce-ai apărat peal mei 
Calcă hoitul scorplei! 

Sfinte Gheorgre n şea de sur, 


cine cântecu-ți aude 
când urechile sunt surde 
şin fiecare pridvor 

serie juna colț de dor— 
colț de dor etopiit din plin 
de amar şi de venin 

cân oglinda cerului 
cerului. nâterului 

râstignită stai de ani 

pe cruce de bolovani 

de seceri și de clocani? 


Praf căzând pe sal NICOLAE NOVAC: Țară, țară, 

Pâră Basarabi, = d'aurită țară 

Pral căzând cu vină, ORA ȚĂRII de colinde amuţite 

Pâră Bucovină. şi de vreri ne implinte 
ară, țară, cine ten crucificat 

Hai doruleal meu — crâng de flori cine râsul ţi-a furat 





CLASA SI NATIUNE 


Acolo unde clasă destramă și desbin. NA' 

Par ȘI ? și nă. ITIUNEA UNES 

sentimente ceni şi ani 

[ATIUNEA INTA 

UNIFICATOR SI IDEIA DE DEM. 
mijlocirea. conceptiei tabi nouă 

viziune a societății și a oblon Doga o 

redusă 

a A , fă, INTREGEI CO 

lumea devine Fie 


ca un hoţ de drumul mare 
fâr' de neam și de hotare? 
vezi Țară, 
verzi prea şi iubită țară, 
țară adăpatân sânge — 
ora ta, în inimă imi 


NICOLAE NOVAO 





CUMPANA BATRANA 


Al rămas cum te știu, cumpână bătrână, 
Cerșind din cer lumină c'o mână, 

Și cu cealaltă stând peste pământ aplecată, 
Bătută de ploi, și de soare uscată, 


Cu gândurile strânse toate, 

Am alergat la tine 'ntr'o noapte, 

ŞI le-am așezat inghesuite în ciutură, 
Să le cântărești când vântul o scutură, 
Apol să mi-le dai, nestemate 'nșirate, 
Spălate în apa fântânii curate. 


Nu-mi amintesc bine cum s'a 'ntâmplat, 
C'am alunecat. Sau poate-am visat? 

Ori m'a impins o mână străină, 

In întunericul rece din fântâna? 


Cerul cu stelele-oglindite'n adânc, 
Parcă s'ar fi innecat; și-am strigat; 
Mamă, mamă! Și-am plâns ca un țânc. 
Dar m'am deşteptat; totuși am visat! 
ŞI 'nvâluită încă 'n reci fiori, 

N'am mat putut adormi până 'n zori. 


ŞI ma! simt încă, gustul amar 
Al ostenelii, și-alergării 'n zadar; 
CA nici în vis, nu te pot prinde de mână, 
Cumpâna mea, mamă bătrână! 
MIA PAIU 


PE MARGINEA CARTILOR 


Bazil Munteanu: «Panorama de la Litterature Roumaine Contemporaine». Ed. du Sagitaire, 
Paris 1938. 


La scurt timp după cel de al doilea război mondial, ado- 
lescent, am citit Permanenţe franceze de Bazil Munteanu, 
rămânând fascinat de scrisul săpat ca o statule în lumină, 
al autorului. Pe urmă oamenii şi vremurile nenu despâr. 
țit, eu ghicindui existența undeva pe drumul Damascului 
din suflet, in capătul celălalt, de Vest, al Europei, în orașul 
Luminilor, trăind în parte și pentru mântuirea noastră. 

Au trebuit să treacă ani «ca nouri lungi pe șesuri» scutu- 
rându:se și peste mine la inceput ca florile rozii de cais, 
mal apoi ca frunzele roșcate ale toamnei, până sămi lasă 
intru intâmpinare de astă dată fâră trup numai spirit cu 
ale sale Corespondenţe, publicate sub Ingrijirea Doamnei lui, 
în semn de mare grijă și prețuire, Cartea este o prezentare 
tidelă de oameni, făcută prein propriul lor scris, despre va 
loarea ei neputându-se vorbi in câtevn rânduri. Ii vor aduce 
inude toţi acei cu dor de a cunoaşte cultura românească 
intr'una din cele ma! strălucite perioade ale ei 

Dar adevărata mea întâlnire cu Bazil Munteanu, literatul, 
poetul, omul de ştiinţă s'a întâmplat în ziua când am reușit 
să-i citesc cartea Panorama de la litterature roumaine can- 
temporaine, despre ea ocupându-mă pe scurt în cele urmă- 
toare 

pă cum se vede şi din titlu, i se cerea autorului să pule 
în faţa cititorilor o sinteză a literaturii noastre contempo- 
rane fapt realizat incepând cu anii înfiripării Renașterii cul- 
turii româneşti după cum numește Bazil Munteanu epoca 
dintre 1866-1918. 

Misiunea i se va arăta cu totul potrivită deoarece B. Mun- 
teanu este inzestrat cu un uimitor dar de a prezenta omul 
şi opera în ce are mai caracteristic intro schiță de câteva 
cuvinte, calitate ce nu poate fi egalată în literatura româ- 
nească decât de fostul său magistru, Nicolae Iorga. Ci dacă 
ar fi să facem între ei cuvenitele distincţiuni trebue să amin: 
tim că în timp ce la profesor în celebrele sale portrete din 
Oameni care au fost, nu este evitat tonul profetic cu scopul 
de aşi trece personajul în nemurire, autorul nostru este 
preocupat de timpul contemporan deci chiar de trecerile 
insului prin viaţă. Cu alte cuvinte, N. Iorga săvârşeşte până 
1a urmă figuri prelungi, de cronicar moldav, asemenea chi 
purilor bizantine de pe pietrele sau acoperământul de mor. 
minte din Istoria Românilor pe când Bazil Munteanu mai 
rafinat, mai vrăjit de culoarea din cuvânt, recurge nu rar 
In bustul impresionist irizat de curcubeul destolint nl me 
tatorei. 

SA ne oprin la câteva din tablourile expoziţiei lui Bazii 
Munteanu. 

Viahuță, poetul misionar, omul tot așa de demn de inte 
res ca și artistul, are o figură de sfânt bizantin, cu gesturi 
de sacerdot, credincios şi lupttor, suferind de disperarea 
inspirată de un inalt ideal de umanitate. Este una din cele 
mai mişcătoare descrieri ale aceluia ce va Ajunge să se con 
funde cu țara sa, implinind unirea dintre Eminescu și gene 
rațiile viitoare. Nu putem să nu credem că Bazil Munteanu 
nu La cunoscut pe Viahută atâta este infâțisarea de vie și 
cucernieă 

Coşbuc postul naturii și al idilelor işi găsește expresia 

în baladele sale. Nunta Zamfirei este comparată 

cu Mireile n lui Mistral și Georpicele creştine nle Iul Jam 
mes. Talent de sculptor inzestrat cu simțul miscării, ritmul 
sahului său irându-se în vârteje şi cascade realizând 
stectele armoniei imitative, de unde caracterul el prin ex: 
celență recitativ, B. Munteanu pare că n atins secretul poe 
mului coşbucian, adaptânduşi scrisul atât de mult după 
tiparul lul incât reuşim sal percepem ca pe o melodie tran 
deşi nu avem deaface decât cu un co 
mentar de nl său și nu cu prezenţa versului râmas tot tim 
reuşeşte să ni-l inloculască prin su: 

:- ai iul servindu ni-l sub o altă formă, prin efecte, Iden- 


lui. Pent acest neobișnuit E po 
. Pentru a infăptul lucru si 
munumal cunzaștere dar și robă de magiclan, cititor în 


riei. a frumuseţii asupra urâț 
teriel, opera povesțitorului fi 
mare întru speranță. Nici când 
n fost disecat mai in amânunt, precum o face B. Munteanu 
în cele de mai sus, pe lungimea câtorva propoziții. 

Octavian Goga, poetul iredentismului profetic, văzut ca 
un Maurice Barrbs al Românilor, ceva mai puțin complex 
şi mai aspru, are un vers amplu şi sonor, al cadentelor grn- 
ve amintind glasul de aramă al bătăilor de clopot și modu- 
1aţiile in minor ale cânturilor liturgice. Cine nu-şi aminteş 
te acum de permanențele poeziei lui Goga, Răşinarii, satul 
depe deal, cel alb și cântecele de dor și jale ale lui [ae 
Chioru? 

Tosit este un elogiac, la el toate se transformă în melan- 
colie şi regret, poezia lui fiind un cântec în surdină. 

Cerna reprezentând optimismul patetic, voluptatea sacri: 
ficiului și forța creatoare a durerii are o poezie adesea îm: 
bibată cu gravitatea tonurilor biblice. 

Povestirile lui Emil Gârleanu ducână ln Maupassant al 
carei «O viață» a și tradus, ne sunt readuse în amintire, 
conţinând câteva mici capodopere de observaţie. 

Macedonski, parnasianul și premergâtorul simboliştilor, 
elevul lui Banviile consideră totul în natură drept senzație, 
imagine și muzică. 

Anghel poetul transparențelor, traducătorul lui Moreas, 
Verlaine, du Regnier face ca avalanșa florilor — crini, irisi, 

vusuloc 


lei, a sufletului amipra ma- 


moartea, suferința, se risipesc in nostalgii inelnbile, siluete 
de umbre ci , de mistere presimţite, de partumu- 
ri evaporate, de presențe nebănuite. Iată un repertoriu de 
scenă simbolistă descris cu atâta pietate incât trebuie să 
recunoaștem că autorul se simte cel puțin ca un preot cele 
brând o liturghie, dacă nu cumva el însuși este unul din 
sfinții urcați în nișa templului. Oricum Bazil Munteanu nu 
se arată a fi un degustător făcut să hotărască sever calita- 
tea aromei din poezie ci un trăirist al ei, adică aroma În- 


sâși. 

Arta lui Sadoveanu, rob al magiei amintirii, conține o mu: 
zicalitate cu timbru catifelat asemenea cadenţelor din cânte: 
cele de leagăn orientale sau accentelor din incantaj 1 
turgice. Nimic nu i se compară în atară de băț cronic! 
și balade ale țării ca şi fermecătoarea poveste moldove: 
nească pe care râstălmâcitorii visului o modulează aşa de 
frumos la șezătorile satului şi pe care Sadoveanu o ridică 
1 rangul de poezie, 

Tn romanul lui Tanel Teodoreanu triumfă metafora, auto: 
rul fiind expresia cea mai rafinată a sufletului moldav, de 
care el spurie Că nu are teraire d nui A 

Hortensia Papadat-Bengescu pathologismul ei com: 
pozit, triturează stările sufleteşti ale eroinelor el, perrmi 
țândui să zugrăvească portrete uimitoare, neanimate și reci 
dar extrem de Ă 

"Revenind la poeţi, Minulescu cititorul lui Gerard da Ner: 
val, Verlaine, Laforgue, Rimbaud, Jean Rictus, Tristan Cor 
biare. Villiers de Isle Adam, Marcel Scwob şi mai ales Bau: 


Bacovia simbolistul amuzical, nevropatul și poetul bleste- 
mat, situnt în ambianța mixtă a lul Edgar Allan Poe, Bau: 
delaire ȘI Atenei Că pn de gravură miniaturală, 


vântul Sonete 

creat poetul cu decenii mai târziu: splondi 

spre spiritul pur! 

Adrian Maniu este şi e! cuprins în cea mal caracteristică 


i 





elatânduse harul său de r transpunând 

1 în rustice, respestivul gta indrăgostit de 
a anna nu e un nalt, ci un primitiv ralinat, 

considerat un luptător pătruns Ri) tinereţe 


i o vita- 
creatoare și energie piu ai re hi 


32? 
i 
i 
i 
i 
& 
î3 


ge 
EI 


lrumusețea 
1 din caracteristicile principale ale scri: 
Bazil Munteanu. ii i AER 
trece lângă unele prezeni aul ceva 
“eci caprinzană pagini, cu atat mal mult cu cât 
nunuraai o deosebită erudiție dar și tot atâta 


paiuaiai 

. Xenopol (1247-1920) cu studiile făcute In Berlin intre 
1868-1871, ca autor ni Istoriei Românilor se consideră a fi 
ridicat un mdevârat monument, în 1899 serie în limba 
franceză Principes foundamentaux de Vhistolre (1809) și în 
1908 Teorie de Inistoire fiind rând pe rând numit membru 


s2z28 
NEI 
îi 





Be 
la ul ei geniu 
esuate, Er] pl Mgear ancoraț 
tolelor, țăran pi trecutul ftarie 9 parului Dol 


ca o Imprecaj 
a — 


biblică lar ca un vârt de 


munte inalt al cărui versant il formează trecutul şi viitorul. 

Deşi foarte concentrate sau poate tocmai din cauza aceasta 

paținile scrise de Bazil Munetanu despre poezia bardului 

de in 1poteţii se orândulesc printre cele mal frumoase co- 
i 


Nicolae Iorga este prezentat în valoarea lui, de istorie 
având tendințe de mari sinteza (Essai de syntese de Ihistolro 


semnificație atunci când se referă In omul Iorga, cunoscut 
de el foarte bine, pi dul cu pana concisă a lui Tacit 
incâlzită de suflui vizionar nl lui Balzac, 

Omul Iorga, ne mărturiseşte B. Munteanu, nu are nimie 
de cerebral în el, necântărind nicicând obiectiv lucrurile şi 
stările ce 1 se impun. EI nu cunoaște altă filozotie decât pe 
cea a afirmării: un inspirat crezând în virtutea instinctului, 
atent să perceapa «vocile» misterioase de care să-și lase mai 
apoi condusă viața. De aici spontaneitatea, siguranța și 
derianarea, de forțe elementare ale spiritului său, urmând 
calităților de orator de tribună și de jurnalist polemist 
Bazat pe acesta virtuți Innâscute propune Iorga o reformă 
n caracterelor, a gusturilor și a metodelor, apelând In en: 
tuziasm și credintă, nefiind nevole atât de a raţiona cât de 
n crede. Iată silueta «apostolului neamului», insuşirile sale 
de erou nletzschenlan țrăind in stilul momentului bergso- 
Alan, arațional şi numai intuiție, nud în sentiment, Ca di 
rector al revistei Sămânitorul (1003-1006) va promova 0 
Wteratură autohtona morală și naționala, feșită din țăran și 
tradițiile sale, coborâte din tablourile lui Grigorescu, arun- 
când în același timp la cos poezia decadenti simbolistă, 
expresie după credintele lui a unui naturaliara trivial, operă 
de decadenţi cum este şi cea a lui Oscar Wilde. 

Cu astfel de premize va face Iorga şi istorie, nelimitându- 
se doar la o inventariere la rece a evenimentelor ci vn pur. 
cede şi Ia interpretarea lor, reinviind faptele 


cu ochi de 
scriitor, deci nu rar, ndhogam noi, le spre dispe- 
rarea celorlalți istoriei nu toți chiar dușmanoși și puși 


desființare, cum se va arta elevul său C. C. Giurescu. 
Portretul lui Nicolae Iorga făcut de Bazil Munteanu cre 


cel mai discret rid sau semn de la 
văd deodata puși în fata lor ingile 
TAră mască sau alt ir pe obraji, se Ingrozese ca de o vedenie 
tul ( Şi mai ales Iorga, Istoricul, ar 
DI 0 ie N 0 DOL pă ANUAL da carotar dacă 
o monrte violentă va trebui să sa retragă 

nu m ficut dar s'a angajat 


departe, 
Bazi! Munteanu şi-a indeplinit o sfântă datorie avertizân- 
dul pe Nicolae Iorga cu doi anl Inainte de tragicul stu 


lânga ton! 
tist al literaturilar descoperind (il 
ia realități 
decorului extern și n sonanțel 





Dintre multele: observații neam opri In cea mai intare 
santă și anume ln atitea tu 
ipului zis mediteranian in 


Primul aparținând ncestul cere esta Vasile Alecsandri, ml: 
nistru de extreme În 1850, primit la timpul său da Napoleon 


mdevârnta pai tul lândul cum 
sa fost prins rob al lunii. După entăți acest Intin 
din. unui 'raneua prin exce 


e, 
Un alt Irăgoatit de Ii L 
Pi iri Ge tata, Iverână mulți anl 14 legația 


 Pârâsindui pe 
Byron, Musset, Lamartine, Fugo, se va stabili In Cardueci și 
interieară gâsinduși materiala 


Leopardi, armonia sa, luși expresie 
în pei lumini parfumat ni Italiei 
RA SALE, | al Ii . ÎI va cânta ea un 


Eminescu și acelaş Macedonski, reuşeşte să inoveze 
veralticațis românească. 

Pillat, poetul frumuseţilor clare, este stăpânit de 
armonii simple prelungind cu mijloace noi, tradițiile medi: 
teranee ale lui Alecsandri și Zamfirescu. Pe lângă autohto- 
nismul său, aromat cu tristați de poname coapte, al bunicilor 
şi al berlinei din Florica de altădată, drumurile îl poartă 
spre Elada până la Istanbul şi pământul sfânt ca apol să 
se oprească la Balcic pe Marea Neagră. Pillat esta un pelsa- 
gist în aquarele și pastel, elegini fiind sobră, fără Iacrimi, 
o plângere lirică cu mii de voci agreste, un cor cu totul 
neobișnult in literatura română, izvorând din nobletea su: 

a unui mare poet. Pillat este poate primul mare poet 
al nostm practicând o poetică neopindariană, deci neocla 


O cunoaştere, asa cum până astăzi na mal intrecuto 
nimeni, o arată Bazil Munteanu pentru Tudor Arghezi, ire- 
ductibiiul, cu atât mai pregnantă cu cât aprecierile sale apar 
1a scurtă vreme după publicarea volumelor poetului, editate 
cum se ştie, la vârsta de 47 de ani, a autorului 

Biogralic ni se prezintă, omul Tudor Arghezi, fAră vocaţie 
profeslonală, fiind rând pe rând călugăr apoi din 1905 cea- 
sornicar in Elveţia, ca mai târziu revenit în țară să njungă 
in timpul primului război mondial în inchisoare ca urmare 
a atitudinii sale politice progermane. 

Prima caracteristică a lui este aceea de a [i inainte de 
toate artist deci nu ideolog, nici gânditor. Poezia dedicată 
copiilor, animalelor și mediului casnic formează cu sigu- 
ranţă cele mai bune pagini din literatura noastră, ale ge: 
nului. Interesant să gasim lar o caracterizare valabilă tot 
atat de mult pentru Arghezi cel de mal târziu, asezat in 
gospodaria lui din Marţisor, de unde încă se mai constată 
percepția intuitivă a criticului nostru 

Viziunea poetică a lui Arghezi aparține unul primitiv, lu 
crurile neavând pentru el decât semnificația ca sunt, ei nu 
crede decât în universul căzut sub percepția organelor de 
uim deci al celui strict concret, insăși Dumnezeu însoțit de 
Maica Domnului cu heruvi și serafi, coboară din cer plutind 
în jurul obiectelor pământești, familiare poetului. Compa- 
rândul cu Baudelaire, 11 considera mult mai carnal, inca: 
pati. de vrea abstracție, deci sar asemâna unul Claudel 

bar 


Delimitând din poetica lui Arghezi, in marmora simtirii, 
un cosmos personal şi concret, de o prospețime fAră exem- 
plu, ii conferă locul meritat in literatura română; pe această 
cale Bazii Munteanu se inscrie printre primii exegeți ni 
marelui poet, trasând cu rigla și echerul observatorului, 0 
geometrie arghezian perenă, ca cea a Jul Eucild, în formele 
şi ecuațiile insă ale spiritului 

Poezia lui Nichifor Crainic va trebui să ne intereseze în 
mod special atunci când despre ea nu se mal vorbește azi, 
în țara lul. Setul Gândirii nunumal că va traduce Poveştile 
bunului Dumnezeu ale lul Rilke dar interpretarea roligloasă 
a lumii 1 va inspira mare parte din versuri 

în afară de tema religioasă va [i de față cântecul pămân 
tului, dragostea poetului asemânându-se unei contopiri nu 
pantelste ci de creator cu propria creație, de unde poezini 
afirmativă, miroaind a flori sâlbatece de ogor, va corespun: 
de imnului sau rugăciunii, psalmi de liturghii profane. 

în forma lui poemul lui Nichifor Crainic, are o compoziție 
bine inchegată menținând tradiția poeziei cântec cu rezo: 
nanțe adânc religioase, de data acestea notele aparținând 

cantate la orgă de Bach şi nu unei psali 





Peisajul lui aparținând miturilor fară timp $i spaţiu, 
“pala Munteanu sesiznază caraotarul col m întia a 


poeziei blagiene transpusă în neclintite, aflate extra: 
terestru, 19 prana dintre limburile dantești. în acelaşi timp 
creația lui Blaga se desvâluie ca adânc legată de pâmântul 
autohton rod superb al spaţiului mioritic, de unde me ae 
conai mod 


sonentele ei Jucraren lui Bazii 
Munteanu am trece pe Arata ei insemnătate dACA 






Protesorul disciplinei, Titu Matorescu, introducând, di 
la noua în cultura noastră cu retarmeleii 4 ate în 

impotriva, şconlei ardelene, va adopta idealul absolut 
esteticului și al adevărului, criticând totodată nepotrivirea 
dintre formă şi fond instaurată de liberali. Reacţia cea mat 
puternică impotriva malorescianismului va veni din partea 
istoricilor Haşdeu și Xenopol, aceştia considerând ca bază 
a oricărei culturi inclusiv n poeziei, istoria și trecutul unei 





Hasdeu 
t, cu marele lor contemporan, Mihal 

Interesant de urmărit cum incontestabil o întreagă epo- 
că aparține in continuare principiilor maioresciene chiar 
dacă unii dintre autori nu au fost propriu zis Junimişti, lu 
cru subliniat cu multă aderență de autor. 

Creatorii de stil sunt Creangă pornind de la limbajul po: 
pular celălalt nejunimistul Odobescu, ridicat dintr'o cultură 
clasică și de enciclopedist, Realismul comediilor lui Cara 
giale, realismul romantice al lui Delavrancea, proza lui Vl 
huţă și cea a lui Brâtescu-Volnești vor trata flecare con: 
form caracteristicelor proprii creatoare arelas conflict din: 
tre formă și fond din sânul societății noastre liberale, idei 
preconizate teoretic de Titu Malorescu şi de Eminescu în 
vajnicul lor program conservator. 

Duiliu Zamtirescu creatorul trescel sociale și Slavici re 
prezentantul realismului țărânesc cu bază morală, mu prac: 
ticat amândoi pe lângă nuvelă și romanul, activitatea LOr 
stând direct sub influența Junimismului maroreselan, 

Pe acest drum, pe la sfârșitul secolului se diferențiază 0 
serie de curente şi doctrine, unele continuând invâțătura 
eminesciană privind o cultură românească in spirit european 
dar pe baze naționale, altele cu pretenții innoltoare, pro: 
pun revizuirea vechilor principii. 

In primul curent se orândule sămânatorismul internalat 
de Vlahuţă și Coşbuc, dus Ia culme de N, Iorga, În calitatea 
sa de cruciat al naționalismului. Alături de el cu aceleași 
idei sunt amintii Simion Mehedinji alev al lut Maloreseu 


rescu, diseipo! al lui Jules Sourry, Th. Ribol 
Prantei, al lut Charcot de la Salpetriăre şi al germani 
Wundt, lucrările sale, aj să fie citate chiar 
san. Acest mare invâțat nunumal că va relua în lucrarea sa 
«La culture rourmaine et le politicianisme», vechea teorie n 
Jul Maiorescu asupra nepotrivirii dintre formă şi fond dar 
a căuta bazat pe legi palhologice și losofice moderne să 
dea un impuls nou spiritual î 

românești, urmărind să împace naționalismul cu dogmele 
rațiunii. 

Curentele zise inovatoare incep cu Dobrogeanu:Gheren, cu 
pretenții de n studia știinţitic literatura pe, baza materials, 
te, marxiste. Cu toate că In un moment dat La avut adept 
şi pe Viahujă și chiar un elev în persoana criticului HI. Si 
nielevici, gherismul n'a putut să prindă rădielni In cultura 
românească. 





iaca sale, neomanci: 
pându-se de sub influența ni icismului, va fi prima re 
plică impotriva gherismului și a socialismului științific, lan» 
sată de chiar foști elevi al lul. 
Inafara acestor curente preconizând o artă 
moralizatoare și mesianică, se ridică adepții artei pentru 
artă printre ncesția In primul rând fiind de amintit teoreti: 
clanul simbolismmului Ovid Densușianu. Avândul mal târ: 
ziu lânga ei pe D. Caracostea noul critic va iuaţioa Să A 










la Paris abia A 
rai iat 
rel literare, se declară 
clanul integral, precum (l nu 


manţe pentru mai târziu (1908), (ți acesti artişti insă apar 


tării 
termină parte a câ continuându-se cu 
gg, sa darea, Prieat arte) nări dora razboi (50 


rimul război mondial). Fiind martorul 
în pat pr roi dl Fa nara 


poporul român dând în câteva decenii, 
procura o linlază Bazi! Munteanu, mal multe personali- 
ți creatoare decât orice altă pare, în același interval și nu 
se ruşinează să o scrie in limi franceză, el, unul din cei 
mal buni cunoscători ai acesteia. Delimitarea coneretă flind 


române. Se mal citează lucrarea putin 
Drouhet asupra lui Alecsandri şi scriitorii francezi 

Dintre organizarea realităților locale aminteşte universi- 
tatea liberă dela Vâleni a lui N. Iorga cât şi societatea Cri- 


prezidată de Văcărescu, Pâstrând obiectivitatea nu 
ponte să nu amintească fundaţiile regale condusa 
logul D. Gust de Al. Rosetti, de cea 
să realizare a el Revista fundațiilor regale fondată în 1994. 


Paralel cu munca oamenilor de ştiinţă și a istoricilor in 
un mare avânt filozofia, cea mai importantă in crearea vă 


ive formează adevâra! 
spiritualității românești de feri, de azi și de 


Pilozotia raționalistă și savantă proliferează in jurul So 
gi rome de odaia intră e ulei 





e ae dl Perna girl N. Bagdasoi 
se ZI A 

Ion Petrovici, |. Brucâr, C. Noica, la 
Mircea Eliade cu studiile În Calcutta și 


ocazie se trece in revistă filozotia cont peană, 
aFâtandu nise incă Odată ca de fapt intens autorului a toat 
aceea de a serie o Istorie a culturii românesti. Eate amintit 
cu a sa în! transcendentală, noua logică a lui 
Husserl, neantului n) lui Heldegger, Freud 
jitezajii proiraea infiuenta lor asupra gândirii lul 
lu îi E Petrescu. Ru sala evitată nici filozo, 
cresţ mistică, și sau de în 
părinții bisericii la Plotin, Kierkegaard eră 
In acestei atmosfere europene se desvoltă in 


e urinei roca, area hui, La 
tot odată jocul oricâror absti pat aa 
asupra va ajunge 

n nntena ur (atat Cali cai ua DOE 





Pe o se va destișura creștinismul lui Nichi 
dez peanle pri Pon Meotal PAD nt 
(at somer valitant atţia ie Pa 

aur 
neamului. în adica în Istoria lui și In ortodoxism, 

Filozoria lui Caine duce în uri mabânut impuls cerator 


rineiplul nefiind acela de a şti ci de a produce intru spl. 
te, a Sursa ereatoafe find de origine religionsa. 
A teinvla bizantinismul Ia o viață nouă lată menirea de mat. 
ne a Românilor. 

Creaţia de ordin vitalist dusă intro ordine duhovniceas- 
că și creştină, formează centrul activităţii revistei Gândi. 
rea explicând până la urmă de ce a reușit să se impună 
ca ună din cea mal de prestigiu revistă românească, 

SI dacă N. Crainic este un fel de misionar biblic, nu fâră 
caracterul profetului predestinat de. figurile Vechiului Tes- 
tament, adevăratul filozot al Gândirii elaboratorul unor idei 
dintre tele mal originale ale timpului său, se recomanda a 
fi Lucian Blaga. Bun cunoscător al învățăturii lui Blaga, 
B. Munteanu ni] va prezenta ca pe metatizicianul misterelor 
şi filozof al culturii 

Dupa Blaga există o cunoaştere paradisiacă aparţinând fi. 
tozofiei aristotelice şi o cunoaştere luciferică ilogică sau 
extralogică. Aceasta din urmă va duce la explorarea miste: 
relor, cercetare verticală formulând un absurd în entități și 
mai absurde, prin aceasta practica apropriindu-ni.l, chiar 
daca nul vom cunoaşte mai bine. Deci filozofia lui Blaga, 
arată B. Munteanu recurge la un raționalism ec-static, dife- 
rit de rațiunea clasică, din procedeele sale excluzând misti: 
cismul, extazul cât și complicitatea oricâror forțe oculte. 

In filozotia culturii L. Blaga descoperă subconstientul co- 
lectiv spre deosebire de cel freudian al individului, delimi- 
tând o categorie stilistică de creație colectivă. Descriind ma- 
tricea stilistică a neamului românesc o găseşte In spațiul 
de vale și deal, mioritic, și In ortodoxismul soflanic deci in 
ultimă analiză asa cum susține şi N. Crainic în autohtonis- 
mul și tradiția neamului. 

Sub reflectoarele acestor teorii bine definite crește un 
tineret fanatic după filozoile, cultivând revolta peniru re- 
voltă, inlocuind adevărul elementar cu paradoxul, lumea de 
toate zilela cu una absurdă, dorința fi lind aceea de 





a da unul om nou, t fără cenzură, obligaţiuni 
şi sancțiuni. Dintre ei Bazii Munteanu Îi alege în studiul 
său pe Mircea Eliade şi E. Cioran. Primul se zbuciumă 


căutând adevărul In el, prin metoda introspecției ajungând 
să opuna ruinelor vieții un optimism panic insuşindu-și ra- 
lunea de_n spera, a lupta și chiar de a scoate atrigile de 
curie, E. Cioran se defineşte ca filozot al disperârii, con: 
siderând viața ca pe un mers purificator spre neant apli- 
când metoda agoniei, va poposi mai apol In Tranafigurarea 
României la un nou catehism cu revizuire a tuturor valori: 
lor precenizând un fel de mesianism românesc, calectivism 
național inarmat cu mituri și drepturi de a stăpâni. Nu se 
poate tăgădul că din cele relatate se poata deduce o criză 
evidentă de gândire mal ales la E, Cloran rămânând 0 por: 
i fâră sorţi de deslegare nici la varsta marilor 


'rmând consecvent jaloanele filozofiei, critica și teoria 1: 
teraturii se va desvolta și ea In două mari curente: pe de o 
parte europenii propagând liberalismul și rationalismul bur- 
prea pe de altă parte reprezentanţii natlonalismului cons- 

ruetiv. 


1n cel dintai vor figura M. Ralea noul conducător al Vie 
|Ui româneşti, Camil Petrescu în Teze și Antiteze desbătând 
teoriile Iilozotice moderne, cu concluzii utopice platoniene 


mai ales E. Lovinescu. Ultimul va fi reprezentantul unei 
teraturi autonome şi libere, torul noului liberalism, 
negând complet tradiționalisrm 


uit de Ion Vinea, 


și tan Tzara, cel din urma 

unul din fe mişcării Dada în 1916, In Zurich. Se 
in suprarealist spontaneitatea totală n 

sul Hentului ca rezultat arbitrarul absurd, Din 


teraturii Bazil Munteanu se pricepe să-l 
de In compromis pa Ton Vinea cărula 1 An autenticul ba: 


lent cu cea mai caracteristică nota de elegiac calitate ma 

oră a aceatul poet, recuncacut în dimensiunile profilate od. 

nioara de Bazii Munteanu, abia ast aceiași linie de 

semeeptie ni se mal arată că sfatul lui Voronca, dat tinerilor 

Devnut ogt dE 7remda cu IO Gaia mal Erute, COTOEPRun 
cu nție de a 

tunul mtafiă în altă parte. n anhe do a apată, Insugirile poe 


Cât privește părerea lui Bazii Munteanu faţă de excesele 
ponaiel moder pastrama Incă "At azi validitatea el 0 
t en ces matirea de 


poeslen, puzzles de formules, de blea în: 
ventes de toutea plicesrelevent d'une simple detormntion 
ls ne farce. Au reste, 


In cealaltă tabără a naționalismului constructiv teoria 


uteraturii reprezentată de Gândirea și de pândiriști se decta, 
ră pentru o artă cu misiune, artistul fiind un mesager nd, 
subconştientului colectiv 
esto de amintit Rădulescu —Motru cu tot raționa- 
şi stientifismul, prin teoria personalismului energetic 
sa inscrie printre reprezentanţii naționalismului constructiv, 

Oarecum pe loc intermediar este amintit Tudor Vianu, 
autorul esteticii ca știință. 

Prezentând această unica frescă de cultură românească, 
mişcare și lupta de idei, excursii nebănuite spirituale Bazii 
Munteanu arată că in fond ceace a dominat minunata epocă 
a fost creatia, pur și simplu instinctul de a crea. 

In iiteratura propriuzisă se va implini in marginalli ex- 
traordinare romanul: Sadoveanu, magul romanului povesti: 
re și poezie, Rebreanu, Agârbiceanu, Cezar Petrescu creatorii 
romanului realist, Papadat-Bengescu autoarea de anatomie 
4 inimilor, Gib Mihăescu psthologistul demonstrativ, Camil 
Petrescu observatorul vieții obscure, Ionel Teodoreanu 
practicantul analizei de metaforă şi inca mulți altii. 

In poezie se semnaleaza un mare elan liric: simbolismul 
Jui Minulescu, Bacovia, cat şi altarele lui Arghezi, Vinea, 
D. Botez, Philippide, Barbu, cu intoarcerea la umar și Om 
a poeziei gândiriste a lui Nichifor Crainic, Ion Pillat, Da- 
videscu, Voiculescu, Maniu și Lucian Blaga. 

Terminând succinta noastră analiza a cârtii Panorama 
de la litterature roumaine contemporaine nu putem sa nu 
adiogâm câteva concluzii ale noastre, 

Cea dintâi, reeşită cu toată evidența, arată că dealungul 
intregii evoluţii a culturii românesti până în 1938, scriitorul, 
artistul și poetul român s'au bucurat de o totală libertate 
de gândire nefiind limitati în creația lor de niciun program 
sau lege. 

Libertatea de creație nu poate decât să râmâle și po viitor 
cea mal elementară lege de desvoltare a culturii românești. 

Comentatorii din tară ocupându-se cu reabilitarea lui Lu- 
clan Blaga țin cu tot dinadinsul săi separe brutal de Gân: 
direa și de Nichifor Crainic. Lucrul este neomenos fiindcă 
mu corespunde adevărului, Blaga rămâne filozotic legat de 
tradiționalismul nostru ortodox concepția lui corespunzând 
intocmai viziunii despre lume n lui Crainic, ba mai mult 
acesta din urmă și-a regăsit în ea exprimate și cele mai 
intime credinte. Blaga e drept ca nu e mistic, asta o arată 
și B. Munteanu, dar nu este nici N. Crainic, misticismul 
nefiind o caracteristică a sofianismului ortodox românesc 
cum se prezintă cel spaniol al sfintei Tereza de Avila său 
cel italian, chiar dacă mult msi exterior, desvâluit in extazul 
celeilalte sfinte Tereza de Bernini 

Ascet bizantin legat de pâmânt, spirit profund religios, 
Nichifor Crainic săvârșea în religiozitate, nu ca un preot ci 
cA un mirean -—asomenen ndmiratului Rilke — adică se 
apropia de Dumnezeu nu prin perceptele teologiei ci prin 
acelea ale misterului-taină inchise in tabernacolele de ivoriu 
ale metatorei blagiene. Dumnezeu pentru orice muritor în 
seamnă un mare mister, gândirea ilozotului simbolizând o 
cale de apropiere față de acest mare necunoscut. Nu în cele 

urmă N. Crainic se simte frate bun cu psalmistul profan 

Fr, Jammes său cu poetul sacru Paul Claudel, Homer creştin 

într'o Odisee rătâcind pe drumurile raului, ritmuri de me: 

lopele jucate pe țiterele și țambalele de fulor celest nl 

postial și nu cu scoliitul ievar legat cu lanţuri de litera 
vită sinondelor ecumenice. 

Dar mal departe L. Blaga relevând subconștientul colectiv 
cu un anume rol creator şi nu o adunâtura de instincte 

, localizează orice mister în interiorul din om, 
când “aminte do cuvintele eclesiastului: Chutând 
Dumnezeu | vol găsi in tine, Deci Dumnezeu și creatia 
una și acelasi, de unde, după Crainic, religtozitea abil 
sală a nrtei 

OiareiiiplĂ Pai Munteanu Andirismul nu este 6 Vulga- 
fizare materială adică sub a bizantiniza nu se intelege, nea 
parat obligatia de a te referi numai In el așa cum O râstăl- 
Macesc, cal mici şi (AA orizont cl el conerolizsază o ntitu: 
dine anumită de trăire în spirit, credință în acea esență 
divină n oricărei creaţii. se va pri mai bine dece 
au fost publicaţi, în Gândirea nutori ca Gib Mihăescu sau 


nlismul propovhdult IA 
ale și de ce națion du în 








bină ci apropie pe oameni, reda! 
chipul și asemănarea în care i-a lAsat Dumnezeu, adică după 
firea lor adevarată. Un astfel de naționalism nu are nimic 
comun cu rasismul lui Rosenberg, combâtut, cum 0 serie 
B. Munteanu, la N, Crainic, în ultimă analiză 

inetabilă, greu de derinit, 
darurile Creatiei cele alese, 








rând in tabara celor acceptați de regimul comunist din tară 
in timp ce N. Crainic a suferit în batjocură şi umilintă ani 
grei de inchisoare, fiind In bătrânețe obligat să scria contra 
convingerilor sale, 

Continent al culturii, Europă și cel al Lui i, America, 
toate astea s'au întâmplat sub ochii tăi cei mărinimoști 

Pentru ceace inseamnă gandirismul ne stă marturie și 
Bazii Munteanu, el însuși colaborator apropiat al revistei, 
Obiectivitatea și luminozitatea bogată împrăștiată de car. 
tea sa, ne demonstrează că destinul gândiristului a fost 
asemenea celui al lui Leonardo Bruni, florentinul hurmanist, 
reprezentat pe mormânt de marmoră de B, Rossellino la 
Sta Croce cu o carte în mână. Deci respect până la evlavie 
faţa de comorile spiritului ce aparțin Veșnieiel., 

Nu pot să inchei fĂră sa nu arăt că Panoramă lui B. Mun- 
teanu nunumai că învață și delectează inima dar, nu chiar 
rar, din fuga condeiului ca de la sine ințeles, şi informează. 
Așa se face că intălnim pe Titu Malorescu, tânâr doctor 
de Gielien, ținând o conferință despre Corneille și Wagner 
in Parisul unde Tannhiuser n'a fost prea bine primit sau 
aflăm de o traducere in engleză a poeziilor lui Eminescu, 
prefațată de B. Shaw, Tot contidențial ni se explică atitu- 
dinea lui Slayici în primul razboi mondial, dictată ca și In 
Stere, de neincrederea lul in Ruși, ceace ne va obliga să-l 
privim astăzi cu mai multă ințelegere. 

Deşi comentarul meu n fost destul de concis, consider ca 
am reușit sa demonstrez că deşi scrisă în limba franceză 
Panorarma de la literature roumaine contemporalne are un 
loc, al el, de cinste, rezervat printre istoriile literaturii și 
exiturii româneşti 

Pe lângă toate calitățile subliniate ne mai oprim lână 
una. Istoriile literaturii românesti sunt scrise ori de spirite 
sclentifizante, reducând textul la o exegeza monotonă şi 
aridă ori dacă se exprimă intr-o formă adecvată — cum se 
întâmplă la Lovinescu sau mal târziu la Călinescu — ele sunt 
atât de subiective, incât nici frumusețea lor nu poate sa le 
salveze și să fle considerate istorii literare propriu zise, 
Despre neseriozitatea sincronismului lul E. Lovirescu, Bazii 
Munteanu s'a raliat păreri celor voal mulți contemporani 
ai criticului. Dealtfel cartea insâși n lui B. Munteanu este o 
marturie, deducându-se din ea cu ușurință cât de nefondată 
apare ldtea lui Lovinescu că Gândirea și gândirismul ar fi 
ntemporal și nesincron cu evoluția culturii apusene. De fapt 
Lovinescu se afla în gravă confuzie cultura 
franceză cu o anumită poezie modernă produs de import 
chiar şi în Pranta, satea dupa Absolut cu retovierea religiei 
catolice fiind nunumat in filozofie dar şi în literatură prin 
Peuy, Fr. Jnminea, Montheriand, Claudel o realitate mai 
mult decat sincron cu nobila miscare româneas6ă n pân: 
dirismului 

încă odată trebue să nccentuim că Bazil Munteanu reu: 
soşta să armonizeze în mod fericit fondul cu forma, dând 
un intreg perfect, statuar. Dacă ar fi să intrăm in comparații, 
am putea afirma că apolinicul forrmel sa muloază intocmai 
pe meandrele fondului dlonisiac, acesta din urmă în alertă 
continuă, ca o muzică de operă de Verdi. Maupnasant defi: 
nind romanul In general și pe cel al lui Finubert în special 
arată că scriitorul adevărat se pricepe să pună fiecare cu: 
vânt Ia locul său cel mal potrivit orice inlocuire cu un Altul 
ducând In disonanță și sacrilegiu. Neindolos aşa privind 
lucrurile Bazil Munteanu în cutărul Inimii sale 
zestrea bogata n nunții Iul Apollo. 

La această mare izbânda n Paptel, Bazii Munteanu A Ajuns 
prin cunoastere și Iubire, o altă, cred cea mai permanentă, 
sinteză, n spiritului său, 


OVIDIU VUIA 





NE SCRIU 
CITITORII 


de N. 5. GOVORA 


Hudiţă, credeam că totul se va opri aici. 
Ori iată că a intervenit cu amintirile sali 





ni 
în 


E 
i 
i 
i 
i 


1n 1930 când a avut loc concursul toți acestia făceau 
francmasonică din Iaşi, condusă de Mihail 


adevărat | stat, reducându-se 
promovare de interese personale, de cele mai multe o! , în 





apropiat colaborator nl lui pâna în vara lul 1947, când n 
fost desființat, odată cu cel Liberal. 

Din Noiembrie 1940 când a fost asasinat Magearu, in ncela- 
şi zi cu Iorga, el a devenit Secretar general adjunct al par- 
îldului naţional tărânesc. In această calitate, a fost colabora- 
torul apropiat al lul Maniu. ducând alături de el, lupta con- 
tra dictaturii lul Antonescu, terminând cu 29 August 1944, 
când acesta a Lost înlăturat. A făcut apoi parte din guvernul 

ului Sănătescu ca ministru al Agriculturii şi Dome- 
fiilor. și apoi şi din guvernul generalului Rădescu, tot ln 
îcelaşi minister, până In venirea la putere a guvernului Gro- 
za la 6 marite 1045. 

In 12347 Hudiţă a fost arestat, odată cu Maniu, Mihala- 
che și ceilalți frutași al partidului, şi deținut până în 1955, 
aproape 9 ani 

Tn 1962 a fost larâsi arestat până în 1063, în total aproape 
10 ani. în ambele detențiuni na fost judecat și deci nici 
condamnat, fiind deţinut în condițiuni de lagăr, pe baza unui 
simplu furnal ad Consiltului de Miniştri, «ca persoană pri- 
mejdioasă pentru ordinea publică!» 

Din 1963 este liber şi pensionar. 


Până acum protesorul Hudiţă are pregătite următoarele 
lucrări privitoare la epoca lui Cuza Vodă: 

— Lovitura de stat din 1864, 

- a Principatelor și Conferința din Constantinopol 
din 1863. 

— Lovitura de stat, pregătită pentru Decembrie 1863 

— Regimul Capitulaţiilor și Marile Puteri pe tiropul lui 
Cuza Vodă. 

— Secularizarea averilor mânâstirești din 1863. 

— Tulburările din August 1865 de Ia Bucureşti. 

Toate aceste lucrâri nu se pot publica deoarece in toate 
este vorba mereu de amestecul Ruşilor în treburile noastre 
interne, intrucat imperialismul, sub orice formă s'a mani: 
festat el, solidaritate creştină, panalavism, sau astăzi, comu- 
nism, a căutat in permanență să impiedice orice act de con 
solidare a statului român, ciot incomod în calea expansiu: 
nii sale spre Marea Egele şi Adriatica Profesorul aşteaptă 
cu incredere ziua când aceste lucrâri vor putea cunoaște 
lumina tiparului! Dacă nu, le vor vedea urmașii. 

Dita crezi că profesorul trebuie să aibă în jur de 90 de 
ani. Nu incă, Profesorul abia a trecut in al B4-lea an, flind 
născut ln 1 August 1896. 


Ajuns recent în lumea liberă, mi-au căzut in mână aproa: 
pe tonte numerile revistei d-vs,, şi mă bucură că cu atâta 
sârgulnță, vă ocupați de buna reputație a poporului nostru 





cât activitatea a profesorului Hudită, fat 
datele In i e câea eFa pearl de 
litere conferențiar, Spui pe Data N. Iorga. 







devenind, [i 
PRL pa seen cretu e roiter 


condus ALĂ 
i 68 7. N Lupu, cel mal de și 


die + și PAR 1 Tarile alegeri dun notembrie 1940, 
aa ema 


d lui a fuzionat 
pâna vana a pa pat pi Aaaa ea ITI me, 


şi 
E 2 fer ge ea 
, moi e Ă lca 
nenorocită a zăpăcitului de Carol at'Iriea. E: 


râu țârii, susi 


Nu este adevarat că Xenopol era de origină evreu. El avea 
o origină areacă, și a fost un mare ME Duczerle lu sunt 
și azi valoroase pentru epoci intregi din istoria noastră», 


Protesorul Hudiţă n-a făcut parte din lotul celor condamna: 
in lotul Maniu, A fost încarcerat. și ținut 10 ani In Inch: 
pe baza a Consiliului de, 


unui simplu jurnni ituh tri, 

so persoană prime) pentru ordinea lente Bon 

tru a deveni colaborator al acuzatorului public, gen Penes- 
cu sau Serdici, Hudiţă nu sarvea, 

Dar comunistii aveau nevole de oamenii mulţi, Şi-au dat 


(Urmează pag. 32.) 


NOTE SI COMENTARII 


e sunt inclinat a zice, într'un regim 
de totală cenzură, orice mijloc de în: 
formaţie e mai bun, decât nici unul 
MB refer la situația celor rămași în 
România. Căci aici, în libertate, nu pot 
considera nijloc de informaţie ceva de 
tipul aMicromagazinului», editat de 
Moritz Lăwenbraun sau Aşa ceva (care, 
poate accepta pâna și menajul lui 
Mihai Viteză?) ori Buletinul Israeliţilor 
de Rit Fleno-fanariot ori publicația 
«Română» editată la Tel-Aviv (asec, 
205) de către fostul slujitor al justiţiei 

pulare, parcă Bogdanovski, unde sa 
pâresc mesaje de felicitare câtre po- 

rul Român, cu ocazia zilei de 23 au- 
t, eliberarea ade sub jugul fascist», 

Dar netericiții de dincolo de corti 
de paie a lui Churchill, nu au acces la 
aceste «purn româneşti publicații, evi: 
dent nesubvenționate tendenţios de ni: 
meni, așa că singura lor sursă de in: 
formații rămâne emisiunea În limba 
română m departamentului de stat, 
zisă și Vocea Aroericei şi radio Târgu 
Cucului 





La altitudinea In care trăiesc undele 
de cuc numi parvin așa că nu pot fi 
imbilsâmat intelectuni de către co- 
mentariile extrem de docte, elevat în- 
telectunle ale. «Directorului nostru de 
radio». Deo altfel mulțumită, Celui de 
sus și pielonrelor mele nici mu mai 
am nevoie, având acum acces la toate 
informațiile necenzurate și ne edulco- 
rat— comentate 

De la cei scâpați mai recent din 
Tară, am înţeles că nimic nu s'a schim- 
Dat sub soare. Lumea ascultă ore îm 
şir Radio TârgulCucului, care trans- 
mite, să mm drepți, stiri de prima 
mână, la timp. 

Gela ce nu pot însă pricepe nu este 
calitatea de necontestat a ştirilor ci 
punctul de vedere, în ansamblu, pro 
movat de sus numitul post de rdlo, 
precum compoziția social-națională n 
marei majorităti a redactorilor perma 
nenţi ori colaboratiri 

Dacă este un post de limba română, 
atunci e clar. Şi în republica malgașă 
poli întâlni vorbitori de limba romi 
nă, studiaţi în Bucureşti, sau în Viet 
nam, Nepal sau alurea. 

este a vorbit şi Carol ultimu, 
ca şi odrasin sa prematură. Asta nu 
Înseamnă că erau și români ca simţi: 
Te şi concepție, 
în Israel sunt ziare de limbă ro 
A, cum sunt mâcelari-hahami, sau 
băcani ce târvese în limba română 
Bânulesc insa că nu sunt şi români. 

Dacă Radio Târgul-Cucului e un post 
de radio românesc, postul nostru de 
radio, cum anunță mereu ultima soție 
n domnului director atunci treaba nu e 
Chiar oablă, cum zice nrteleanul 

Ca sa fle post românesc, al nostru, 
nr tubul mai Întâi fâcut de noi și nu 
de câtre cel cu nume neaoșe germanice, 

predomină mai muult de cit covâr: 
pentru păstrarea firmei uzând de 
numa suspect de sunâtar româneşte, 


de partid) oheei iţi redactari, 
ali sal ni int da ct ir par 
dere, nu. de rând. de Ponto stujitori 


al presei partinice, ba chiar şi un fost 
procuror care a terminat facultatea 
mai mult pentru că era prin comitete 
și comiţii PCR și UTC decât student— 
ciudat sistem de cadre, bag seama. 

Cat despre punctul de vedere al po- 
Jiticii servind interesele românești, ce 
să vorbim! E suficient să ne amintim 
de Isimoasele nserțiuni politice, făcute 
de Jery Ford-referitoare la sidipiden- 
ţa» României, sau de epoca de nur în 
care «directorul postunostru de radios 
urma cu sfințenie năsdravâniile voia 
jorului Dr. K-tot germanic și el, bine 
înțeles. 

Asa că în Europa nu avem nici un 
post de radio românesc, al nostru 

Există o filială radiotonică a depar 
tamentului de stat, cinstit numită Ra- 
dio Tărgu-Cuculul, 


e La inceputul lui 1978 dl Penescu 
pregătindu-se pentru un fel de rol de 
prim ministru in exil (ca ministru de 
interne fusese dupa 23 august) explică 
procesul maleutic socratian, de moşi 
re adică, a C. N. R, Imi amintesc că 
am citit cu profund amuzament fap 
tul cu pe parcursul moșitului s'a aple: 
cat şi la Mihai Viteză, ca simbol al 
unității naționale, 1 sia intins o mâna 
pe care micimea sa a refuzat-o, 

Uite, drăcle, miam zis eu. Oameni 
cu carte, 1 cu doxa, presupu: 
și că au invațat ceva de la istoria pe 
care au trâit-o, se prostitulază, ames- 
tecând într'o treabă presupus serloa 
să pe purtătorul ordinului Vietaria, 
acordat de unchiul Joe. 

Dar di Penescu nu e ultimul. Dato 
rit celei mal vechi publicatii din exil, 
prietenoasa foaie n dr. Vâlimăreanu, 
aflăm ca «Dialog», (nu lam vazut), a 
publicat mesajul de anul nou a lui 
Mihai Viteză, ex rege, din voința lui 
Vâsănscki. Deci mai sunt persoane 
care ÎI consideră pe incetinitul ex rege 
parte a suferințelor noastre la care și 
el n contribuit. Mai mult chiar, cu su 
Net cartabil, M. F. Enescu comentând 
evenimentul, este gata săi ierte pe 
amator de motoare, 


și îndesat pentru directă și conştienta 
participare la erima de genocid con: 
îra popodurul Român. 

SA4 intindem 0 mânn? SA fim se 


a 


oși 
Sar întoarce în mormânt ostașul 
Antonescu, arestat mmișelește de rege 


tosi sei a ac 
țuntului şef al C. N, R. Ar striga din 
morminte miile de tuaţi 
nieri și uciși de ruși unui ar. 


de Romeo BRAN 


e Foaia domnului doctor VAlimă: 
reanu are pasiunea culturii. Banulese 
că toți, sau mai taţi colaboratorii, au 
diplome şi titluri universitare. Nuniai 
așa Imi explic de ce sub semnâtura 
M. F. Enescu (pag. 16) apare citatul 
«Maurul șia făcut datoria», pus În 
gura lui Othello. 

Ca unul care nu sunt doctor în lite: 
matură engleză sau germană ași În: 
drăsni să remarc faptul că replica nu 
e a lui Shakespeare. E drept Othello 
a fost maur— asa zice cârțulia cu po 
vestiri italiene din care sa inspirat 
marele Will 

Dar maurul buclucaș citat adesea de 
universitari întru literatură, este crea- 
țin Iul Schiller — din piesa mai puțin 
conoscută «Conjurația lui Fiasco». 
echivalent cu eşec. 

Dacă muzica se mal cântă după ure: 
che, citatul de «culturi» în conecție 
cu filozofie politica ar trebui facuta 
mai parcimonlos, 

De aftfel foain românească de opt 
nie și informație are inclinâri cult: 
rale cu rădăcini în antichitate, Vrând 
să informeze pe cititorii români din 
es! despre destinul tragic al Țar. 
copie pe niște pagini reportajul lui 
Pliniu cel Tânâr despre Vezuviu. 


e ca unul care am apucat din plin 
cultul personalitații, sub toate forma 
le Iu, una mai aberantă de cât alta, 
am râmas cu o sensibilitate acută la 
orice manifestare similară, 

Se pare că nici in emigrație nu seă- 
păm de el. 

Citind numărul din decembrie al 
«Lămitelore şi de altfel nu e unical 
—se ponte mirosi de la distanța tă 
mâia din jurul lui Goma, Din 40 de 
pagini ale revistei numele lui e pome: 
nit de vre'o 15 ori. Goma și disidența, 
Goma şi sindicatul, ori problema ma: 
phiară, ori turneul sau prin noul, con 
tinent, ete, Nu sunt critic literar cu 
tradiție genealogică şi nici socloloaz— 
filozot-sorbonist aşa ca, om simplu ce 
ma aflu, nu am căderea a face jude 
câți de valoare pentru tema calitaților 
dul literare, poate fi un alt Soljenitân, 

Pastrându-no în domenii elevate, om 
fiind, trestie gânditoare, cum, aice Pas 
cal îm vaga bânulală ca nimeni nu 
deţine monopolul genialității în toat 
domeniile, inclusiv politie, nici chiar 
Goma. 

«Limitea e revistă frumoasă, bine 








EA 
| 
fi 
în 


e 
Ei 
| 
îi 
ie 


i 
i 
i 
i 


8 
şut 
pr 


RI 
ii 

i 
i 
st 
i 


mai ales după ce a acceptat Jucarea 
publicarea sa în R.S. R). Calitatea 
Per roman 6 legată de multe 


EFESSSEe 
pi 
sil 
î ji 
. zor 

El 
Stagii 


i 
i 
îi 
i] 





LE 
i 
i 


i 
i 


i 
n 
ş 
i 
Şi 


zi 

ii 

i 
Ei 


şi 
i 
3 Es 
| 
53 


ij 
și 
i 


i 


i 
zi 
az 
.y 


Fi 
î 
; 


Șase 
i 
i 
ş 





exotice, şi gata treaba. 

piei Tea, Breath BA cotata o alertat 
ua și toată rupe ele, o serioasă  versilar arneriean, sau francez sau 
revistă revista Scriitorilor Ro- știu eu ce cetățenie o fi având. ŞI e şi 
ret era sârgulnța DL C. Spo. scriitor dei arigide româna ca Îoc al 
Sxprimare. literară. iu sia acceptând să (ie retipărit și par- 
exprimare erati « eului: e 0 revis- — țial «reconsiderat» de câtre amploaia- 
ao Zeaftoriiee romani în emigrație, Jui Popescu— Dumnezeu, să dea 
A interviuri lui Adrian Păunescu — clov. 


i literar al palatului făcând toate 
acestea, a incetat de n mai (1 seriitor 
român. 


Poate ar fi mai bine să publice în: 
+r'o revistă a scriitorilor şi de limba 
română. Ar fi echitabil şi real. 

De altfal mă gândesc cu tristețe că 


o 
t literar al personalitaţii. 

CO iearea în ultimile numere (15 și 

) 


Eliade, care bineințeles va fi recenzat ristețe 
n de catre LI- puţini scriitori români au scăpat și 
Simt ci ge aa ret ERaal i ra 


tele fAră nume ale intregului spațiu 
mioritic. 
Im! exprim insă speranta că Eliade 


nu va sfârși ca şi consilier cultural 
a a II e rare Ai 
BEE cea macală cu referiri la cultura  gine română, Coandă, care a sfârșit 
Dieu a maestrului, plimbarea acțiu- consilier știintific, 


R. Br, 


CU LEXIC POTOLIT 
de N. S. GOVORA 


evacua. fie cu supărare a cerut În mod public ca dl. Penescu 
SR edattaa canu ma în tri, să fle suspendat din C. N. R. și să se 
DL Barba Neagră vine cu 0 propu constitule o comisie de anchetă care să 
mere: evacuarea celor din Germania să  acerceteze temeinicia ncuzațiel pentru 
se puna la vot. Dar dnii R. Câmpeanu a se dovedi vinovația sau nevinovația. 
şi D. Zamilresu se ridică contra pro- Dar în ori și ce caz faptul că dl Penes 
punerii socotind-o abuzivă şi nedemo- cu n'a vrut să se apere când cu nul 
eratică. ŞI pârăsesc sala depunând pe  acuzur ci În ceream să lAmurească 
masa prezidiulul o declarație. O ase- românii care aveau dreptul săi ceara 
menea declaratie, mai depune și d Au- , este suspeci 
relian Niculescu. Declaraţia tul Câm- Dar cu di Câmpeanu mai pârâsesc 
peanu se referă la felul cum au fost sali dnii Zamfirescu, Dtru Ionescu, 
organizate alegerile, cea a dlui Aure-  H. Sârbulescu, Constantin Cesianu, LI: 
Man Niculescu se referă ia ceva mai viu Nicola, Doru Novacovici, Alex. 
grav, DI Niculescu susține că di. Pe Raţiu, Lupan din Belgia, C. Mares, 
nescu nu mai poate candida, conform anu și 


| 
| 


li 
fi 


n'a justiti: obligat să părăsească sala și di P. Vă 
Theo că e iu. 
E rage Ai arena Ea Au fost aia SI] _ ui 
gionară» care rijină acuza! biroului executiv central, 
“pe rit AoC i deci sus lae Penescu, Vasile Boldeanu, Găx 
pecte». daru Dtru, Bidianu, Dr, Vasile 
Să lâmurim chestiunea. Dlui Penescu Andrei, He Comânieiu, N. Gugula 
aproape timp de un an i-am atras aten- nu, Ion Miloale, Petruc Claudian, Emil 
ţia asupra comportării dsale în proce: , preotul Ușleru, Ioana Bră- 
sul Maniu, DĂ Aa, de Vâlimareanu, I4 ţotu Clce 
ar ca rone, Gr. Dumitrescu. 

n Vasea ee, 00 10, dea d M P. Enescu a pierdut inca odată 
a Pe dr ră trenul. 
Biblioteca, "aia E e Din nefericire sunt români, care 
deci un document pul la indemana nu se por laudă cu părinții lor și 
oricui. E normal ca di Penescu să fie aceasta pentru motivul că zișii părinți, 
grijuliu cu domniei sale și a o Ne 
partidului naț tArânese. asemenea a fost fostul rege al 
Publicând eu fragmentul cunoscut | României Carol II, care are pe conştiin- 
am trimis in broșură (documentul  ță, mii de crime, 
ar. 1), și Penescu mu s'a sesizat. Intă rară Indoială că oanoerii nu au post 
că d vine Aruncă acuza bilitatea să-și ali CT ui 
ţa în obraz și di sa sisezează să se mull cu caro ta 
de astădată ar Me e hărăzit soarta. Dacă vi taţi se 
cu darea în pa mu ti jeleu nu 

poiatinia cu dreptu. : 
Di uulezeie nu poate Normal oamenii fubese pe cel care 


i 
i 





Nu sa petrecut ce era normal să se 
petreacă. Reprezentanţii boborului s'au 
jurat ca pe vremuri la Bucureşti, 

şi sau supus dorinței fostului rege. Şi 
Sa mai dovedit «că Românii sunt un 
popor. de iloți, gata să se gudure la 
ele ori cui îi aruncă de sus câte. 

va vorbe gratuite, ca nişte ciolane unei 


să nu se repeadă la primul Jluierat să 
pupe mâna stângă întinsă condescen, 
dent, sau chiar neintinsă, din vârjul 
turnului de fildeş». Da, s'a înșelat 
di Enescu, flul fostului ministru efe 
mer. La chemarea fostului rege nu s'au 
prezentat numai cei 4 Moreea ai 
poporului, ci s'a prezentat şi unul de 
rezervă pentru orice nevoie. 


e Iată cei 5 români ce ne reprezin: 
tA, bineințeles fără să ne fi intrebat pe 
noi: N. Penescu, in numele partidului 
Naţional țărănesc; Radu Câmpeanu, în 
numele partidului Naţional liberal; 
D. Petruc, în numele partidului socla 
list al lui Titel Petrescu (noi ştiam că 
Titel Petrescu a murit, după redactarea 
corespondentului permanent al lui 
B.L.R.E. relese că trăieşte); dr. An: 
drei, în numele dizidenţilor legionari şi 
insfârşit, domnul de rezervă, Comă. 
niciu, 


Tot grație ucorespondentului perma- 
nent», aflâm că s'a servit o gustare, la 
care a participat și «regina Ana». Dar, 
mA rog, când a fost Ana, regină în 
România? 


Printre cei care au vorbit, ne-a plă- 
cut, di Radu Câmpeanu. Domniasa a 
precizat că vorbeşte in numele parti: 
dului liberal și, în această acțiune, 
prietenii săi și cu domniasa vor fi 
alături de «M. S. Regele». Ar fi bine 
dacă dl Câmpeanu ar fi dat numele 
fiecăruia ca să afle și exilații câţi 
membri are și partidul liberal. Adică 
au crescut şi nu le ajunge o cabină 
talefonic pentru întrunirea partidu 
ui 


e Și intă ceva nou, DI Raţiu se 

bă prin lume. în Australia pe unde 
dan vorbește în numele aregeluie, a 
Spus: «Deci trebuie să ne unim, cum 
au făcuto cu atât succes, tnaintașii 
Moşiri, care au pus bazele României 

când, în 1859, lau ales pe 
ru Ton Cuza Dormnitor ta Prin 
Fr Unite» Da are dreptate 
Raţiu, Românii sau unit ca să 


Yohirea pe tron a unui strein. ȘI după 
Mcest strain a venit potopul: Rogele 
Carol II, criminalul și MIbAIţA care n 
adus prăbușirea definitivă. 

se 


poate spune că plimbarea ce 
IDE pati sau elnal schi ee Ul în 
Elvejia a fast semnalul marei desuniri 
Consiliul Naţional tă pl 
incape cearta cu secția 
inu Najional Român din Germania, 


S'ar dovedi că «Românii sunt un po: 
por de iloți și se reped la primul jlule- 


rat să pupe mâna stânga îti i 
descendenta, ar ii 


e Celace urmează s'a petrecut ul. 
tima dată când di ni a vizitat 
Munchenul. Intr'o zi di Nicola a primit 
un teleton de la di Grigore Dumitrescu, 


— Uite azi a vineri, mâine e sâmba- 
tă, când eu sunt liber. Nu văd nici un 
inconvenient dacă l-ași vedea mâine. 

Domnul Nicola a socotit că dl Pe 
nescu vrea să-l vadă între patru ochi 
ca să aibă un schimb de vederi și nu 
avea nici un inconvenient. ȘI sămbată 
prezentându-se la hotelul dlui Penescu, 
dl Nicola n fost vizibil surprins când a 
văzut că hotelul era plin de români. De 
la inceput deci, i-a spus ilustrului per: 
sonagiu, că nu va putea sta mult căci 
e ocupat, având invitați la masă, 


— Sunteţi de mult în străinatate? a 
intrebat di Penescu. 

— Păi din 1944, 

—— Din 1944? inseamnă ca sunteți 
hitlerist 

— Exact am plecat din Țară pentru 
n continua lupta contra comunistilor, 
pe care d'voasiră l-ați considerat buni 
până când v-au băgat la inchisoare. 

DI Penescu fâcea gafe. Ataca un om 
pe care îl invitase și 1 vedea pentru 
prima dată, fâră să știe că dl Nicola 
se mândreşte cu trecutul d-sale. Și 
situația devenea mal complicată prin 
prezența domnilor doctori Apostolescu 
şi Nagacevschi. Respectivii domni au 
fost ofițeti in armata națională a gu: 
vernului de Ia Viena, mai precis amân: 
doi în Regimentul 1. Atacul dlul Pe 
nescu a fost primit de di Nicola cu 
capul sus. întrebarea care se este 
dacă nu lea plesnit obrazul de ruşine, 
celor. doi foști legionari? Sau ponte 
intrebarea pusă de di Penescu d Nico- 
Ia, de fatăscu cel doi fosti legionari, 
li viza tocmai pe aceştia? Căci cei doi 
fosti legionari volese tocmai acest 
trecut să-l ascundă: prezența lor în 
armata de eliberare s României întoc 
mită de guvernul în exil de la Viena 


e Citim în «Vatras un luminos ar. 
ticol al dlui Horatiu Cormânictu. In el 
e vorba de acțiunea d-sale, dusă ală 
turi de Iuliu Manhu 

Tată că găsim ceva inedit: «Neam 
dat seama dela inceput ca ne așteapta 
dacă nu vine un ajutor din lumea libe- 
ră; ajutor problematic de altfel, căci 
se cunoştea târgul dela Yalta», Deci 
DI Comâniciu știa că fusesom vânduți 
In Yalta, celace Maniu ignara. Se pare 
că secretul a fost păstrat cu strâșniele 
până În sfârșit. Maniu a crezut că 
Anglo-Americanii nu vor face nimic 
târă asentimentul lui in spațiul, romă, 
nesc. Teoria ne prezintă pe un 
păcălit, dar 

Ne mai povesteşte DI Comâniciu de 
intâlnirea «secretă» pe care a avut-o cu 

ful resistenței ucrainiene. «Să nu vă 
nceţi Muzii. Chiar pentru moment 
deslânțuirea de mizerii n'a luat pro 
porții. Ei sunt acum în faza de 
nizare, dar asta se va termina Ă 
Apoi incepe dArâmarea, rând rând 
şi într'un timp accelerat, a tot ce re 
prezintă trecutul. Toate bogațiile vor 
trece în mâna lor. Cel ce vor Ă 
ba chiar și ce! numai! bânuiți c'ar putea 
fi ostili, vor fi lichidaţi au pro 
cedat în toate țările pe unde nu trecut 





pl. Regi 
Desavunrea 
dar întrebarea este: Domnul 
E, se YA arăta supus? In acest caz 


unui hitlerist ce luptase dela ji 
contra rușilor și a continuat lupta Li 


In sfârșit. Fără indoială lupta demo: 
craților români este cite "pf sau 
opus unui afascista — = 


Nu a mai spus nimic lui Maniu, a 
Sia sea să nui Art buna 

e. asemânător Îi transmisese 
polonezul Kovalewski incă din 1943 
prin Pamiil Șeicaru. 


sdragule» și DI Comâniciu a râmas 
desamâgit când a afint că Maniu le 
spune la toţi la fel sdragule». 


e Mai găsim incă ceva curios in 
povestile Dlui Comâniciu, Intro zi 
se păsenu în «așteptare» când ușa lui 
deschis şi în cadrul ei apa: 
re... generalul Rădeseu, 

Era în preajma lui 6 Martie și intre 
cel care erau in sala de așteptare a lui 
Maniu, numai unul îl cunoștea pe ge: 
neralui Rădescu, cel puţin după poză. 
«După plecarea acestui om, cineva, îi 
rostește numele. Era generalul Ră- 
descun, 

Că intrun grup de oameni corel 
așteptau pe Maniu, numai unul săi 
cunoască pe generalul Rădescu, e foar: 
te, foarte curios. ȘI era numai cu câ: 
teva zile inainte de șase Martie! 

E de inţeles că nu-l cunoștea DI Ho- 
ațiu, Cominiciu care nu era un lup: 
tator! 








a spus cu Domnule general, 
victoria este a noastră, Dumneavoastră 
TM DR partea dvs. prestigiul iar eu.. 
masele! 


e Din articolul dlui Comâniciu, 
relese că partidul Naţional Thrânesc, 
sta organizat muncitorii, datorită dom: 
miei sale. «Noi ceream În permanență 
să ne lase să oi muncitori. 


Erau singurii ce nu ernu bine sudați 
în rezistența i 





Incepem organizarea  muneitorilorn 
Tam cerut să ne dea un național țără- 
nist in fruntea grupului, ca să nu se 
spună că «fasciștii» conduc acţiunea. 
E clar. Grupul muncitoresc era or: 
nat de legionarii i] inseriaeseră 
in Naţioi ti. Șetului grupului, 
DI Horaţiu tu U era teamă că 
noul grup avea să rea «vardea 
şi cerea un național în fruntea 


grupului. 
Noul șet al corpului muncitorese, 


Ilie Lazăr, avea de experieni 
cerea sprijinul dlui „pe anaTi 
« 


lu n'a cunoscut ERUgArAe, 
pentru simplul motiv că era un țlustru 
necunoscut. S'ar că este 


Ei 
i 
i 
i 


i 
a 
si 
i 
f 
E 


[ii 
“ii 
33 EEg 


| 


i 
îes 
i 
i 
4 


| 
| 
li 
i 


i 


i 
. 
| 
: 


sli 
și 
5 : 


i 
3 
E 
E 


i 
i 
i 
i 





Vânătorii de munte români 
râsbolul de dezrobire a Basarabiei. 


te ce făceau parte axact din societatea 

De care o. combătusem, altădată, ne 
it intovărâsii 

za Toate aceste elemente 


Li cu ideologia sa. 

repla, Ei caroftunsca spre dreapta. 
după cum am arâtat noi 

Acuz: Incontestabils. 

Tată un moment In care d-nul Comă 
niciu e din nou citat, dar fără ca dnul 
Penescu să numească. Dar Atacul se 
Int te. 

es: Ați putea să ne spuneţi care 
mu rost odăi Alemente impins de că 
tre acuzatul Maniu la direcţia Tinere: 


7 
inte, d-nul Ma- 
i la direcția Tine 





«Dar am devenit neliniștit din mo 
mentul in care am vâzut că acest tine. 
ret, ca și organizația muncitorească și 
alte secțiuni se dei de secretaria- 


ne, anumite documente. Veţi vedea că 
eu nici nu cunașteam unele dintre ele 





t că 
lui, activitatea muncitorului și aceia pe 
mai puțin decât pe 


apar 
înțeles motivul pentru care 
promova aceata elemeni 


dea în aceştia elemente capabile de n 
face în, momentul voit, o altă politică 
decât acea a legalității. 

«Pres.: Aţi putea să ne spuneți în ce 
scop a creat uliu Maniu zisa organiza- 
ție muncitorească a partidului Naţional 
țărănesc? 

Acuz: Ea a fost creintă de Ille La- 
zâr și această organizație muncitoreas- 
că a funcționat în 1944 amestecată ln 
oare care măsură cu organizația Tran- 
silvănenilor din Capitală. Dl. Ille La: 
zâr a fost numit președinte al acestei 
organizații pe tontă țara. Am înțeles 
că organizația muncitorească era des- 
tinată să atragă clasă muncitorească 
spre partidul naţional țărânese, încer. 
când În acest fel să spargă unitatea 
clasei muncitoreşti, grupată în partide- 
le muncitoreşti. Este incontestabil că 
acest obiectiv era, dacă nu imposibil, 
cel puţin foarte greu de atins şi din 
această cauză, organizația noastră nu 
reușea sa atragă la ea decât pe cel dați 
afară, din care cea mai mare parte nu 
se putea incadra în mişcarea sindicală, 
celace a imprimat organizației noastre 
muncitoreşti un aspect pesiriț şi lip- 
sit de unitate. Din această cauză am 
intervenit ca să se interzică activitatea 
sa, cel puțin în cadrul Clubului. Di 
Georoceanu şi după el prof. Veniamin 
şi o comisie interimară nu incercat să 
oi acest sector pe antreprize. 
Este incontestabil că activitatea mem- 
prilor acestui club național țarănesc 
era clandestină. 

«Pres: Ce elemente nu fost promo- 
vate In direcție? 

Acua: Printre cel pe care Îi cunosc, 
toți sunt elemente de provenienţă le 
glonară, ca di. Lambru, di. Bercan și 
alţiis. 

Tată parerile, indiscutabile competen- 
te ale dlui Penescu, despre organizatia 
muncitorilor, II găsim pe di Ile Lazar, 
dar nici un cuvânt despre somul cu 
masele». Dar, mai mult, disn citează 
pe alţii doi, pe care dl Comaniclu, 4 
trece cu vederea în articolul d-sale, adi: 
că pe domnii Lambru și Bercan. Deci 
di Penescu, nuși aminteşte de di Co- 
mâniciu, şi cunoaște alucrurile rele» 
care existau în organizarea muncitori: 
lor, adică că această organizație mun: 
eitorească urmârea să si unitatea 
clasei muncitoreşti, grupată în parti: 
dele muneltoroşti! li» 


N.S50G. 


EPIGRAMISTUL GOVORA 


de Ovidiu VUIA 


tul Go Im acesta Nemistul, 
Seti! vora și ad șI pol 


şi personalitate, denceen pro- 
toi atacate de a], nu rar, coboară lo 
lui d. cel n tul E 
T. umile, 


Dar in loc de orice caracterizare snu comantar este 
să relev că cele mal multe epli ale 
Govora sunt imibibate, ca jurârlhe În untira: da un umor 
puternic şi sănătos, deosebit nitrulsm 
erat. deci ceace se chiamă sare și piper, 
alâvit pus în bucate dela incoace 
(RR PARE semi: salturi ascunse ale su 
ci Omienese, 
asemenea sau și 
Govora esta stropit cu amară, de ră, 
n tragismului, cu un ochi râde cu aceasta 
culmile caurazului, în esta o problemă de care nu ne vom ocupa k 


«Muri Govora și la groapă, 
Mii de «prieteni» tau venit. 
Voiau cu toți sa fie siguri, 
Dar — sută!n sută — eta murit. 

Notă: Printre participanți sau remarcat dnii DI Valima- 
reanu şi Demostene , reprezentând pe d). 

Dl. Ieruncă sia scuzat, fiind uitraocupat cu cazul Gora, 
tar dna Ieruncă a promis că va înce «o masă rotunda», la 
Radio Târgul Cucului». 

Dela inceput subliniez că nu am nimie de impârțit cu 
personagiile vizate fiindu:mi complet anonime așa precum 
probabil le sunt și eu lor. La Vatra, recunosc că nu m'am 
abonat pentru simplul motiv că injuriile el la adresa unui 
om și a unei mișcări nu aduceau nimica nou la ce 
am fost cu forța indoctrinat ani dearândul de invăţătorii 
marxişti-leniniști din țară. 

In lumina acestor date pot numai să regret că inamicii 
Jul Govora, aşezaţi de el intr'o ordine de roman-iluviu, aşa 
cum 0 fâcea Poncon de Terrail cu eroii să, s'au hotărât să 
întoarcă spatele atacurilor dealtfel pe faţă și deci ca meto- 
dă, cinstite. Răspunsuilau prin eschivare, imprăștind în 
schimb ca. pe nord de Incuste, bărtela de culise, avână ch 
pul dosit sul tile de ceară a denigrației și imposturii, 
neobservând insă că tronul pe care se riaţi bia unui 
ca cel cu șapte perini al arapului din poveste și că in acest 
caz Govora Joacă rolul, tot din poveste, al viteazului cel 
invingător. Despre această, de bună seamă victorie a scri: 
sului lui Govora, vorbeşte și ajutorul magnanim primit de 
el de Ia taţii lui cel multi atunci când soarta haină n nrun- 
cat peste trupul său câmașa cea otrâvită a lui Nessus. 

Voi fi invinuit poate de inconsecvență, dacă în contimunre 
vol incerca să dârâm tot ce am clsdit până acuma, fără să 
uit insă să amintesc că în general judecata noastră este cu 
doui fețe, ca Ianus, ceace construleşte ziua dărâmă noaptea 
şi viceversa. 

Nu ași contesta faptul că Govora se va intoarce printre 
noi cu o conştiinţă mai lucida şi pe undeva disimulntă nse- 
menea personajului principal din Henric ai IV-lea al lui 
Pirandello, Cu toate acestea imi permit săi dau un sfat 
cunoscând cât sânge râu, iritaţie și nervi ii produce lupta 
cu alţii şi cu — din punetul lui de vedere — inconștiența lor. 
Prin urmare ași zice să-și nai economisească energia și să 
se, concentreze asupra propriei Opare, pe. care re datoria 

t_ Ii dau acest stat prietenese fiind 
convins că semenii săi cel vizaţi nu merită atâta atenție și 
asta fiindcă oricât le-ai nrâta ndevârul clar ca lumina zilei, 
«i tot pe minciuna lor vor cloci, cultivând din culburile in 
tunerecului, pe mai departe, puii cei cu ochii acoperiți de 

bea 












Aşi putea să aduc nenumărate pilde din activitatea mea, 
dar nu o fac deoarece personal cred că orice polemică cu 
aceşti domni e una de prisos, și timpul total pierdut. Den: 
ceea m'am legat cu mine insumi cât timp nu vol fi atacat, 
să trec pe lângă toate inepțiile — și vai, multe sunt — arun: 
cate în vânt de unii pseudoprofeți ai exilului și să tac. ŞI 
vol tâcea în continuare, lăsând viitorului să ne judece pe 


fiecare după cum am înțeles să fim. 

Necunoscându-l decât din scris și din corespondență nu 

1 să-mi dau seama dacă Govora va da ascultare rânduri 
lor de faţa. 

In orice caz autorului nostru îi revine cinstea de n se [i 
ocupat in polemica lui de cei vii și nu de morţi cum o înc 
în mod laș, alţii, nefiind el de vină dacă talentul avar al 
rivalilor săi nu lea permis să intre în turnirul de idei și 

, uitând totodată că acest drept este apârat ca unul 
tar in societatea democratică ai cărei stegari se pre 
că sunt, numai insul miruit cu învățăturile partidului 

Ignoră intatuat de titluri adversarul, chiar şi pe cel mai 

IL. Sau mai ales pe acesta, 
Sunt sigur ca N, $. Govora își va avea un loc asigurat 
seriițorii neamului de mâine, în timp ce mulți din 
acel ce poartă acest titlu azi, parafnt cu ştampilă şi sem 
tură inflorită, fie de «Uniunea Scriitorilor din R.S. Ra, 
de orice altă societate sacademicăn a serlitorilor din exil, 
Yor [i demult uitaţi. Unii, eventual vor dura, numai 
mul lui Govora, acesta inconștient zidind În nem 


vizând o fotografie a lui Govora, am rămas im 
iritualizată cu ochii vii, inteligenți, 


ÎN ina cărui pi cal i pice 
lea dece duşmanii nu frica 

au pietei să-l anihileze. Cu puţină imaginaţie de 
caricaturist BI poţi inchipui călare pe o Rosinantă ținând 
meta tu do halebarda o pană enormă, dinamitând 
vânt, a 
Aşi vrea, nu ştiu dacă Govora se va putea schimba. 
Mea Ada paări sA numa! cânte sau soarelul să nu 
peste arice alte considerații, în ultimă analiză 
It să semnnlea ta artistică n epigramelor lui N. 

coasta ca un monument al Vi 
+ E adversitățile şi animozitățile legate de ele vor 


EPIGRAME 


Lui Vintilă Horia. 


Citind titlul, fac o constatare, 

Nespus de uluitoare şi mare: 

N'am ştiut că Dumnezeu s'ar fi Născut; 
Stiam că EI a fost... dela Inceput, 





Bădiei Nicu Iancu, autorul cărții de 


amintiri: «Sub steagul lui Codrea: 
nus, 


Mârșăluişi pe-a tinereții cărare, 
Sub al lui Codreanu mândru steag; 
De-aceia, Bădie, nu-l deloc mirare, 
CA eşti și astăzi, tot... drumeng, 


Lui Ion Halmaghi, Directorul revis- 
tei aDRUM», ce apare tot mai rar 
şi tot mai slab, 


Dece-i aDRUM», atât de anemic? 
Se'ntreabă pe drept cuvânt cititorul. 
Răspunsul e simplu, precis, academic: 
E şi revista, cum e şi... Directorul. 


de Dumitru ICHIM 


Lut Nicolae Novac, careși începe o 
îndelung așteptată scrisoare cu: 
aMea culpa» 


Ce-mi începi cu «mea culpa»? 
(Rima: rară, ca un zimbru). 
Eşti zgâreit și de aceea, 


Trei luni te-ai gândit la... timbru. 


Programul de radio «Vocea Romă: 
nească a Mid - vestului» de sub di 
recția lui Nicolae Novac, a implinit 
25 de ani; 


«Ora», la un sfert de veac, 
Sărbători pe Novac, 
Cinstirea-i atât de rară; 

Eu îl urez: și-a patra oară. 


Tot lui Nicolae Novac, care m'a pro: 
vocat la un duel eptgramistic: 


Am cerut gândului, viză: 
Oare nu se supără? 

ti o ienuperă: 
poat şi-a dat foc 1n,,. valizăv, 


Dedicaţia 1a volumul «POE: 
E PENTRU COPil», de Florica 
aju: 









NE SCRIU CITITORII 


seama căci cel care se insorisese în partid «din convingere», 
ca Sadoveanu sau Demostene Botez, sau pen Oțetea, lor: 
dan, nu erau suficienți. Atunci s'au șindit In acol care fu- 
sexeră bâgați la inchisoare, ŞI nu fos. atrași cei ce au fost 
convinşi arepeden că naţia va pleri fără aportul lor», și așa 
se face că numarul «comuniștilor» a arescut ropede, 

Dar Profesorul Hudiţă a rezistat până la cnpăt, lsânduri 
pe alții să «so sucriticev, în special oamenii de ştiinţă şi fi: 
lozofii, ete, In specinl aceştia din urmă sunt mi apreciați 





de comunişti. Pe un asemenea filosot scăpat in lumea libe- 
ră, românii comunişti depun toate etorturile ca să-l ronducă 
ln matcă. 


Hudită a zăcut 10 ani in inchisoare şi când n leşit n rotu- 
zat să so lasa prins de «o salvare», natural tot n neamului, 
și a admis doar «să [le doar om llbor şi penalonar». 

„Dupa lesirea din detențiune, profesorul Hudiţă duca o 
viață retrasă, pasivăn spune DI Gârleanu. Dl Gârleanu mal 
adaugă că Hudiţă Işi găsise Indeletniciron do a vizita parcu- 
zile şi «a da bomboane copiiilor», Această afirmare e pusă 
de di Gârleanu, în gura ginerului profesorului Hudiţ, 

Istoria noastră ne dă un exemplu mal tragic: Avram lan 
cu n refuzat să primească orice decorație din partea Impâ: 
ratului și n continuat să cânte din fluier până la moartea sa, 


P. 8, Scrisoarea primita a fost copiată in mod riguros 


EPIGRAME 
de N. S. GOVORA 


Iul Bugen Lovineacu. 


In domnul Lovinescu, sunt doi oameni, 
Un eritic, şi-un romancier, se pare, 
Probabil că romancierul scrie, 

Când criticul se duce In culcare. 


Lul Tudor Măinescu, autorul volumului 
de versuri, «0 picătură de parfum, 


Abia o picătură de parfum, 

Ca un spâreit, ai pus intrun volum. 
De co te miri, poeteatuncea dar, 
Câţi mucezeşte cartea la librar? 









Profesorului Valentin Bude, profesor de 
Umba germană, eplgramist și sugaciu re: 
numit, 







Banii albi, de zile negre, 

1 strâng firilo Integre. 

Insă Herr Profesor Bude-i, 
Strânge pentru... vinuri nogre, 










Tot lui, autor al unei cărți intitulate 
u101 epigramen, 
















AL scris 101 epigrame, 

Tot mapamondul azi o ştie. 

Dar, lartă-mA, ce legituri, 

Intre o bomba de paradă şi-o prostie? 


Lui Ile Lazăr, deputat țărănist, cunoa 
cut prin turbulența lui, fin al lui Vaida 
Voevod, 


CA o cunumat de Vaida, 
Asta ştlointreg ornşul 

Insă dup cât se spune, 
Incă nu şi-a găsit nașul 


Lui? Tite, pregedinte al valahiştilor din 
Sighet şi preşedinte al unul club evreasc 


Sunteji valahist și totuși, 
Patronaţi chermin da fer. 
Teorii. teorie, 

Lea ajjatres sont les a/alrea 








EDITURA CARPATII ANUNTA 








CARPATII 


REVISTA CULTURALA AL DE 
ACTIUNE ROMANEASCA IN BXIL 


Director. Proprietar: 


TRAIAN POPRBCU 
APARE ODATA LA DOUA LUNI 


UR INONIĂ IRA URL COMITET 
DE REDACTIE 


+ 
Redacția şi Admintaraţia: 


Calle Conde da Ponalver, 82, 4 
'Telet. 40211 01 - Marnib:0 


Correspondenta: 
Apartado 0283 + Maonin iBapafin) 
Li 
Abonamente: 

Anuni 30 $ USA 
De susținaro 80 $ USA 
Expodlerea Avion pun. 10 $ USA 




























Au apărut: 
LA GRANDE THRACE, pat Prot, A. Boldur, premler volum, 15 $ USA 
ISTORIA „ROMANILOR „DIN DACIA TRAIAN, AD. , Xenopol, 
i 10 $ USA 
10 $ USA 
71, de Ton Oro angă, In fascicole . 10 $ UBA 
DACTĂ, d Vale Pee n fasele i ; stu 9 VBA 
PRECURSORI, de Octavian do dara 3 $ USA 
ISTORIA PARTIDELOR, NAT ONAL, , [iRahasc ŞI NATIONAL: 
„TARANESG, de Pamţii Belearu „vol „mu 19 Ş UBA 
1500 O4IZIGĂ „0 MEMTARA A i SIA OA 10 $ USA 
„de General Platon. Ohirnon 
KARL MARX: INSEMNARI DESPRE ROMANI. Tata IMdIte eco. 
mentariu de Pamiil Balcaru . 10 $ USA 
STEFAN CEL MARE, VOIEVOD AL MOLDOVEI, de prot. „Aexanăru 
ISTORIA ic du 
ra! laton ge 
LE fi în dA A Ig 
Paun! rai DA , USA 
POVEŞTI FĂRĂ TAR ră 
8 $ USA 
UNIREA AAnToN tă ÎN COMPI, 4 
h : VBA 
Drcalobade st ROMAN PAI, e Ea 
ai ui AC 6 $ USA 
CORNELIU ZA, LEA CODREANU, băviziti DE ANI DE LA 34 
ssu 











ra Aaa LU Lă CINE DE ANI DR LA. MOARTE, 
ta ladă e Colea d Blas Pihar, Gr. Ma: 





NILOR, 
E DA FI Sa tru pl eseu A 
VACANTRE A DASTINULĂE IE d ua ai ai as a