Cuvantul Romanesc anul 18, nr. 200, decembrie 1992

Similare: (înapoi la toate)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

Cumpără: caută cartea la librării

Ars. a i 


Aşa mărturisim noi creştinii că Dum- 
nezeu fiul sa coborât pe pământ, s'a 
întrupat dela Maria Fecioara și a devenit 
om. Pentru ca această coborâre a lui să 
însemne iarăşi mântuirea noastră. 

Poate că amintirea în aceste zile de 
sărbătoare, a nașterii ca om a Domnului 
Christos, e prilej de reflecțiune la ceea ce 
este mântuirea noastră prin Messia. Căci 
ar fi cu mult mai sărac Crăciunul nostru, 
dacă l-am trăi numai în atmosfera lui 
dulce-aromitoare, dar lipsită de rodnicie, 
a obiceiurilor, şi nu am încerca să depă- 
şim, cel puţin în această împrejurare, cer- 
cul îngust al concretului, înspre 
înțelesurile lui mai adânci. 

Nașterea lui Christos indică momentul 
istoric în care Dumnezeu s'a făcut om. lar 
această apariţie a lui Christos, anunțată 
de Legea veche în zeci şi sute de chipuri, 
este faptul fundamental al adevăratei an- 
tropologii ca înțelegere a omului. De ce 

| uităm așa de stăruitor a ne gândi la 
aceasta? 


ISSN 
0705-8365 


se e SĂ $ 
"e 


Nae IONESCU— 


Conștiința greacă socotea pe om și 
Dumnezeu deosebiți şi în închegarea lor 
intimă și spaţial. Erau deosebiți și 
trebuiau să rămână așa. lar lumea iudaică 
a Vechiului Testament nu gândea altfel. 

Desigur, omul fusese creat după chipul 
şi asemănarea lui Dumnezeu, dar păcatul 
originar însemna căderea definitivă; 
izgonirea lui din Paradis echivala cu o 
schimbare de esenţă, schimbare pe care 
Messia cel cu calul alb ar putea să o 
anuleze; iar încercarea Kabbalei de a 
depăși prin Adam Kadmon situația tragică 
a omului, a isprăvit într'un fel de pan: 
teism, cel puţin tot așa de fără ieșire ca și 
ancorarea în Vechiul Testament. 

Numai omenirea lui Christos a desfăcut 
cercul de fier al acestei veșnice și 
întunecate robii. Căci Dumnezeu, în cea de 
a doua ipoteză a lui, a devenit om, s'a pur- 
tat printre oameni și le-a trăit viața în 
forma ei veșnică şi absolută. Christos - 
noul Adam. 

Așa s'a stabilit legătura firească între 


THE ROMANIAN VOICE — 
THE LARGEST ROMANIAN NEWSPAPER_IN THE FREE WORtD. 


“ANUL 18 Nr. 200 -DECEMBRIE 1992- 


"A FĂCUT OM” 


om și Dumnezeu - și s'a ridicat din nou 
omul la conștiința esenței lui divine. 
Veacurile adevăratului creștinism aveau 
vie această conștiință, următoare, cum 
erau, cuvântului Sfântului Pavel, care ştie 
că omul va ține scaun de judecată pentru 
îngeri (1 Cor. 6,3). Omul deasupra 
îngerilor în ierarhia lumii adevărate, iată 
marele fapt făcut posibil prin întruparea 
lui Christos. Ce departe suntem de 
lucrurile acestea, care ne interesează 
totuși în așa de înalt grad. E adevărat, noi 
stăm încă sub hipnoza “marii întoarceri”! 
a Renașterii; care așezând pe om în cen- 
trul universului, i-a redat autonomia, in- 
staurându-l în vechea lui demnitate pe 
care i-o confiscase creștinismul. Dar chiar 
aşa să fie? Reprezintă în adevăr men- 
talitatea modernă un plus de inovaţie 
omenească? 

General vorbind, lumea nouă sa 
străduit să integreze întreaga existență 
concretă într'un singur proces, mișcare pe 


Continuare în pag.3 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


CITIŢI 
ÎN ACEST NUMĂR 


articole semnate de următorii 
colaboratori din România 


Prof.ValeriuNEȘTIAN pagina 4 
Prof.Dr. Anton MOISIN pagina 5 
Gh. IONESCU OLBOJAN pagina 6 
Dan Emilian ROȘCA Pagina 6 
Adrian GRIGOROPOL 
Petre PASCU 

Mihai Stere DERDENA pagina 18 
Prof.Dr.N.CIACHIR pagina 19 


pagina 83 


pagina 10 


abonament 
$/500M 


EDITOR: GEORGE BĂLAŞU 


DR Ra NIN fn ni bag ai e imi ff 
CIRCULATIE IN AFĂRA CANADEI: AFRICA. ARGENTINA. ANGLIA. AUSTRALIA. BRAZILIA. BELGIA, CHILE. DANEMARCA, ELVETIA. GERMANIA, GRECIA. FRANTA, „ISRAEL. ITALIA. IUGOSLAVIA. OLANDA. ROMANIA. SPANIA. S.U.A. SUEDIA. TURCIA, NOUA ZHELANDA 


Eugen BÂRSAN 


de-al lor în fruntea statului. 


şi el la fel. 


văzut. 


minoritari în propria lor țară. 
Intărirea poziției 


POST-ELECTORALE 


După o luptă electorală destul de disputată, 
comuniștii sunt în euforie. [l văd, din nou, pe unul 
La această euforie 
tovărășească s'a asociat și PRAVDA moscovită care 
scrie: “Ion Iliescu este omul potrivit la locul 
potrivit”. Nu rămâne nici o îndoială că, dacă 
Ceaușescu ar fi fost în stare să-și dea seama că Iliescu 
poate deveni președinte cu alegeri libere, ar fi procedat 


Lupta electorală pentru democraţie a fost depășită 
de nostalgia “'epocii de aur” a mai bine de jumătate 
din electoratul care, deşi a trăit pe piele proprie înfăp- 
tuirile comuniste ce i-au mâncat sufletul și tot ce a 
mai avut el, nu vrea să înveţe nimic din ce a trăit și 


Si așa în loc să bată ceasul celor care luptă pentru o 
reală democraţie, pentru instaurarea unui stat de 
drept, bate tot ceasul comunist care nu mai încetează 
să bată de când a fost adus de tancurile sovietice, lată 
deci cum în loc ca lucrurile să evolueze spre mai bine, 
ele se întorc spre mai rău. Căci nu numai că ceasul 
reformei s'a oprit, cei aleși vor chiar să-l dea înapoi. 
Dela o '“'democraţie originală” înapoi la restaurație 
comunistă. Cum ar puțea fi altcumva când țara s'a 
autoblestemat să aibă parlament de stânga, 
presedinte de stânga și guvern de stânga. Unde te 
viţă, tot oameni proveniți din gradele înalte ale par: 
tidului comunist, Iar politica lor adânceşte cu fiecare 
zi tot mai mult agonia țării. O agonie care va dura 
atâta timp cât cei care iubesc libertatea sunt 


stângiste în politica post: 
electorală este marcată şi de alegerea în parlament a 
unui grup pur sânge comunist care are în frunte pe 
Verdeț și pe supra-poeții ''de curte” Adrian Păunescu 
şi Vadim Tudor. Tovi care vor resurecţia vechiului 
regim. Dacă în parlamentul vechi nici unul dintre 


“lar în a șasea lună, a 
fost trimis îngerul Gavriil 
dela Dumnezeu, într'o 
cetate din Galileea, al cărei 
nume era Nazaret, către o 
fecioară logodită cu un băr- 
bat care se chema Iosif, din 
casa lui David; iar numele 


fecioarei era Maria.” 
(Le. 1:26-27). 

»* 
Fără îndoială că 


evenimentul cel mai im- 
portant din istoria lumii, 
începând cu creația, a fost 
Intruparea lui lisus. 
Nașterea Domnului 
echivalează cu o nouă 
creație, nu numai pentrucă 
lumea a fost mântuită prin 
acest eveniment ceresc și 
istoric, dar, mai ales, pen- 
trucă” atunci lumea văzută, 
materială, a fost incor- 
porată în Dumnezeu. 
Deiștii cred că Dumnezeu 
este risipit în toată creația, 
că orice părticică a lumii 
acestea Il conține pe Dum: 
nezeu, E] este incorporat în 
creația Sa. Când afirm că, 
prin întruparea lui lisus 
Hristos, lumea, materia a 
fost incorporată în Dum- 
nezeu, nu fac un 
raționament invers faţă de 
cel al deiștilor, din dorinţa 


———— Pr. Gh. CALCIU 


—_ 
itp 


=) 


LA NAȘTEREA MÂNTUITORULUI 


exprimare într'un limbaj 
nou, inteligibil pentru om. 
Până la Naşterea Dom: 
nului, Eccleziastul putea 
spune: *'Ceea ce a mai fost 
aceeava mai fi şi ceea ce s'a 
întâmplat aceea se va mai 
petrece, pentrucă nu este ni- 
mic sub soare.” (Ecel. 1.9) 
Intr'adevăr, în esența 
lumii, dela creaţie și până 
la Nașterea lui lisus, nimic 
nu s'a schimbat. Pământul 
blestemat de Dumnezeu la 
căderea în păcat a lui 
Adam şi Eva, continua să 
dea spini şi pălămidă şi 
rodea lucruri bune numai 
cu sudoarea frunții omului. 
Tot ceea ce omul făcea era o 
repetare a  consecinţei 
păcatului; universul se 
rotea după legile Domnului 


nimic, pentrucă '“nimic nu 
era nou sub soare.” 

Si dintr'odată, un 
arhanghel coboară din cer și 
aduce lumii materiale 
vestea mântuirii, căci 
vestirea lui nu era numai 
pentru fecioara din 
Nazaret, ci pentru lumea 
întreagă. Din clipa aceea, 
destinul lumii se schimbă; 
din clipa aceea, lumea se 
înnoiește prin ridicarea ei 


şi această rotire nu ducea la - 


deputaţii şi senatorii comuniști n'a bravat cu calitatea 
atestată de carnetul roșu, în cel proaspăt acest lucru 
are loc. Vadim Tudor, emanând gălăgie bolşevică, se 
ridică și strigă în plin senat: '“După mine, tovarăși!” 
Si pentrucă “'cei care se aseamănă se adună”, cei 
Contimare în pag.3 
EET ILIE LLLLCLLIL LILLE LLI CELUI LLLLTLLL 


PETITIE CETE PET ETECUT TA CECT TE CLT IT LUCIU Cot ci tei pi e Copie tei ui 
TITEL CET OLTCIT CECT CLEO CLLLL) 


de a-i contrazice; sensul 
afirmației este că, pentru 
prima dată, materia se 
mântuieşte, cu adevărat, în 
Hristos. 

“Duh este Dumnezeu”, 
afirmă Mântuitorul, în con- 


vorbirea avută cu femeia 
samarineancă, Acest adevăr 
rămâne în veac. Dar, prin 
nașterea din fecioară, prin 
întrupare, Dumnezeu își 
asumă materia ca o formă 


ob d. di 07 


DT 
de manifestare vizibilă şi 
accesibilă lumii, a dum- 
nezeirii Lui. Nu materia L- 
a cuprins pe Dumnezeu, ci 
“Dumnezeu își impropriază 
materia ca instrument de 


la scopul divin al întrupării 
lui Dumnezeu; din clipa 
aceea, materia se înnoieşte 
și înnoirea ei va continua 
printr'o ascensiune dusă la 


Continuare în pag 4 


: 
2 
+ 
4 
Ei 


PAGINA 2 


DECEMBRIE 1992 
PAGINASZESE SEE e e 2 Scor IIDECEMBRIEL 992 e aa 


CUMPĂTARE 
ŞI ÎNCREDERE 


ÎN VIITORUL ROMÂNIEI 


Avem toate motivele şi îngăduința să fim amărâţi, 
pentru cele ce s'au întâmplat în România, cu ocazia 
alegerilor. Mai ales după felul cum a votat o parte din 
electorat. Dar, pe de altă parte, nu trebue să ne pier- 
dem cumpătul, liniştea și obiectivitatea. Căci nu este 
sfârşitul istoriei și nici al pământului. Nici Iliescu și 
nici nomenclatura nu poate să dăinuiască mult, căci 
nu mai au la îndemână forța monolitică a partidului 
comunist și nici sprijinul total și necondiționat al 
Moscovei. 

Poporul român a fost salvat dela genocidul 
comunist şi își va regăsi făgașul dezvoltării sale 
istorice după ce va trece prin această perioadă dificilă 
în care se mai simte influența fosilelor comuniste. In 
Decembrie 1989, condiţiile pentru înfăptuirea unei 
revoluţii totale nu au fost satisfăcătoare. Ocazia s'a 
pierdut, beneficiarii fiind hienele comuniste, în frunte 
cu Iliescu, Brucan, Verdeț, Roman etc. Dar aceştia nu 
se vor putea integra în evoluția normală a ţării, 
pentrucă nu sunt creatori de istorie, ci inamici ai 
acestui popor. Ei nu au fost formați, educați și 
crescuţi în spiritul ideologic al adevăratelor valori . 


Toată conducerea actuală a României este complet 
străină de cultura şi istoria neamului. Ea nu are 
nimic comun cu aspiraţiile poporului român. O 
dovadă concretă este numirea actualului prim- 
ministru, care este tot ce vrei, dar nu un produs al 
culturii româneşti. A fost ales prim-ministru, în 


calitatea lui de “neutru”, de ““tehnocrat”, adică şcolit 


pe linia unei profesiuni de finanţe şi economie, dar 
care nu are nici o pregătire ideologică naţională. 
Ori, după desprinderea parțială de pe orbita 
marxismului și a comunismului, în Decembrie 1989, 
țara şi societatea românească au nevoie de elemente şi 


„personalități care au cunoștință de valorile reale ale 


trecutului siau o dragoste nemăsurată pentru ceea ce 
este românesc, şi nu pentru tehnocrații şi principii 
financiar-economice, ele, singure, neputând salva o 
țară. 

Toţi tehnocraţii din lume, la un loc, nu vor putea 
găsi soluţiile de refacere a României, după dezastrul 
creat de regimul comunist, din 1945 până astăzi. 
Oricât se vor strădui Ilie Verdeț, Adrian Păunescu şi 
alţii ca ei, nu vor avea nici o șansă să menţină la 
suprafață partidul comunist și ideologia lui, căci 
soarele comunismului a apus peste tot în lume. 


Se simte nevoia de cadre noi, românești, pe care le 
vor putea furniza numai generaţiile de tineri care nu 
au nimic comun cu marxismul și cu partidul 
comunist al lui Verdeț. Din rândurile tineretului se. 
va ridica o elită naţională și naționalistă cu viziunea 
românismului adevărat, străduindu-se să schimbe 
viaţa politică a României. 

Dacă neamul românesc nu a pierit în fundurile de 
nămol ale comunismului, atunci nu va pieri nici 
acum, sub conducerea aberantă a lui Iliescu şi a 
rămășițelor răsuflate ale fostului regim comunist. 
Suntem siguri că undeva, în adâncul sufletului 
românesc se pregăteşte învolburarea ce va rupe 
vălurile de falsitate și zgura ce s'a așezat peste viața 
românească. Pentrucă, dincolo de voința oamenilor 
mai există și o ordine a Cerului, care are grijă de cele 
ce se fac şi se desfac în România. Are și neamul 
nostru un Dumnezeu al lui, în puterea căruia nu 
trebue să ne pierdem speranţa, mai cu seamă acum, 
în perioada când sărbătorim Sfânta Naștere a Dom- 
nului și credem că rugile fierbinți ale Românilor vor 
ajuta la o revenire la normal a vieţii naţionale. 

Să ne păstrăm, deci, cumpătul și liniştea și să 
privim cu toată încrederea în viitor. Să ne rugăm lui 
lisus, care vine între noi, să ne aducă împăcarea cea 
adevărată cu Cerul și să ne deschidă calea marilor 
împliniri după atâtea dezastre ce s'au abătut asupra 
poporului nostru. Lumea nu s'a terminat și nu se ter-' 
mină cu Iliescu și cu nomenclatura, căci acestea sunt 
zdrenţe politice ale comunismului. Istoria se clădeşte 
cu forțele spirituale ale unor credințe și fapte 
săvârșite în numele lui Dumnezeu. 


George BĂLAȘU 


CĂTRE CITITOR 


SPRE CUNOŞTINŢĂ: Ţinem să facem cunoscut c 

Redacţia acestui ziar nu impărtăşeşte 

întotdeauna ideile şi punctele de vedere ale 
colaboratorilor din articolele semnate. 


CUVANTUL ROMANESc 
Dau 


Cine a câştigat alegerile? 


— Camilian DEMETRESCU— 


Dacă aritmetic sufragiul 
universal pare să fie soluția 
democratică prin excelenţă, 
în situaţii excepționale el 
poate deveni, cum zice 
Johann Kaspar Bluntschli, 
““domnia mulțimii 
ignorante şi grosolane 
asupra minorităţii culte”. 
Pentru a se evita cât mai 
mult cu putință această 
tiranie a majorităţii, con- 


stituțiile democratice 
modeme au optat pentru 
sistemul reprezentanței 


proporţionale în parlament, 
care permite intrarea în cele 
două camere a diverselor 
realități. politice și sociale 
exprimate de partide. Se 
înțelege că în parlamentul 
dictaturii proletariatului nu 
putea fi loc pentru o diver- 
sitate a opiniilor politice. In 
constituția franceză din 
'91 (iacobină) ““reprezen- 
tanţii aleși în departamente 
nu vor reprezenta acel 
departament, ci întreaga 
naţiune”. Ei nu au dreptul 
la o opinie politică alta 
decât aceea dictată de in- 
teresele “'națiunii”. De aici 
la partidul unic al tiraniilor 
moderne nu e decât un pas. 
Sistemul majoritar iacobin 
pregătise terenul 
monolitismului bolşevic și 


nazist. Cunoaştem con- 
secințele. 
Pentru alegerile 


legislative din România 
sufragiul universal şi 
reprezentanța proporțională 
ar trebui să garanteze, 
teoretic, condiția 
democrației. Din păcate, şi 
trebue să o spunem cu 
luciditate, ne aflăm 
întruna din situaţiile ex- 
cepţionale de care 
pomeneam la început. Este 
vorba de ignoranța politică 
grosolană dominantă cu 
deosebire în mediul rural, 
pe deplin explicabilă după 
jumătate de secol de in- 
terzicere a gândirii politice 
în România. Apărătorii 
sistemului majoritar 
iacobinii sau bolşevicii) 
atacau vehement reprezen- 
tanța proporțională, 
susținând că nu poate duce 
decât la anarhie şi 
despotism. Cine astăzi în 
România agită pericolul 


anarhiei și al dictaturii 
fasciste? Cine se teme de 
trezirea conștiinței politice 
în popor? Cine denigreaza 
partidele “'așa-zis”! istorice 
care au reprezentat în țara 
noastră adevăratele 
structuri ale societății? 
Cine sabotează renașterea 
acestor structuri? E 
adevărat, actuala con- 
stituție prevede sistemul 
proporțional în alegerea 
parlamentului, dar numai 
teoretic. Legea electorală, 
abil sau incompetent 
alcătuită (probabil şi una și 
alta), permite aproximaţii 
și distorsiuni, ca de pildă 
votul flotant,. interzis în 
democraţiile occidentale, de 
care s'a abuzat copios în 
ultimele alegeri. Puzderia 
de partide fabricate ar- 
tificial pentru a pulveriza 
electoratul scăpat din 
mână, prezența pe liste a 
unor partide, pretins in- 
dependente, dar de fapt 
emanații ale partidului pu- 
terii, sunt doar câteva din 
elementele cadrului 
democratic iluzoriu al 
acestor alegeri. In realitate, 
doar două sau trei partide 
reprezentau cu adevărat o 
structură socială, și acestea 
ținute la limita 
supravieţuirii. Criteriul 
reprezentării proporţionale 
în parlament, așadar, nu 
reflectă o diversitate reală a 
voinţei politice a societăţii, 
mașina de vot fiind, în cele 
două camere, pilotată în 
sens majoritar. 

Dar dacă, pentru a 
acredita intrarea României 
în rândul democrațiilor 
liberale, a fost adoptat pen- 
tru camere sistemul 
proporțional, pentru 
alegerea președintelui s'a 
preferat sistemul votului 
direct, implicit majoritar. 
De ce? O demonstrează 
însăși rezultatele. Iliescu a 
obținut, datorită votului 
direct, o amplă majoritate 
absolută, în timp ce par- 
tidul său o modestă 
majoritate relativă, com: 
pensată în camere de 
sprijinul automat al 
formațiilor camuflate sub 
alte nume. Iliescu avea 
nevoie de o spectaculoasă 


confirmare populară pe care 
nu ar fi obținut-o dacă ar fi 
fost ales prin vot indirect 
în senat. O îmbinare cu 
adevărat “'originală”” de 
avangardă electorală într/o 
Europă ceva mai modestă, 
mai reținută în astfel de 
acrobaţii politice. Dar cum 
a fost posibilă o astfel de 
performanţă? 

Politica se face de obicei 
cu politicieni. Când aceştia 
lipsesc, voluntari de bună 
credință civică, per- 
sonalități de valoare morală 
şi profesională, îi pot 
înlocui. Cu rezultate nu 
întotdeauna dintre cele mai 
fericite. Politica nu este o 
opțiune civică doar, e mai 
mult decât atât, o profesie 
specializată. In rigida 
clausură a sistemului 
totalitar nu s'a putut forma 
o intelectualitate politică. 


Dimpotrivă, în retragerea 
obligată s'au adâncit 
valenţele culturale, sen- 
sibilitatea poetică și ar 
tistică, intuiţii spirituale şi 
filosofice. Avem scriitori, 
filosofi, artiști, dar nu avem 
politicieni. Politicienii ac- 
tuali, pe care se sprijină 
puterea, aparțin clasei 
produsă de sistemul 
comunist. Unica tranziție 
pe care aceștia o pot con- 
cepe este aceea compatibilă 
cu continuitatea puterii lor 
în stat. Cerc vicios care 
împiedică demararea unei 


“tranziţii reale. Si, atunci? 


Pragmatismul grosolan al 
acestora nefiind în stare să 
stimuleze refacerea 
calitativă a structurilor 
sociale devastate de 
comunism, recurge in- 
conștient la argumentul 
ultim de zgândărire a 
inițiativei pentru scoaterea 
carului din noroi, conținut 
în faimosul motto al lui 
Guizot. ““Cetăţeni, 
îmbogăţiţi-vă!'” Ceea ce 
cetățenii care contează s'au 
apucat să o facă cu sârg şi 
cu convingere patriotică. Si 
cum democrația nu 
înseamnă aplatizare e 
legitim și logic ca ei să 
beneficieze de fructul 
capacităţii lor nestingheriţi. 


Pentru a se preintâ 
reacție vulgară d 
“atenţie la îmbogățiți» Ea 


mpina o 


“elită”'. Aceasta ar GL 


logica populistă princi 

responsabil al stagna ul 
imaginii negative a 
României în lume 
Asmuţind asupra acestei 
categorii minoritare 
legiunile sufragiului univer 
sal s'a obţinut instalarea în 
parlament a reprezen. 
tanţilor unei naţiuni ab- 
stracte, nediferenţiațe 
structural, care prea Puțin 
diferă de masa amorfă 
manevrată de comunism, 


Actualii parlamentari nu 
sunt în majoritatea lor 
reprezentanţi ai “poporului 
real” ci doar ai propriei 
formaţii politice subor- 
donate puterii. Se ştie că 
teoretic constituţia 
sovietică era una dintre cele 
mai democratice din lume. 
Teoretic cetățeanul român 
Ion Iliescu, în posesia “cer: 
tificatului de revoluție nr. 
TI”, este reprezentantul 
naţional al tranziției post- 
ceaușiste. Si nu doar 
teoretic, deoarece el 
reprezintă în concret 
tranziția însăși; dela 
Ceaușescu la Iliescu. 


De ce s'au pierdut 
alegerile? Cred totuși - 
întrebarea n'am pus-o bine. 
Ar fi mai corect să ne 
întrebăm: faţă în faţă cu în- 
fanteria sufragiului univer: 
sal, obosită şi derutată dar 
covârșitor de numeroasă 
Sar fi putut câștiga 
alegerile? Probabil că da, în 
alte condiții. Cu o altă lege 
electorală, conduși de 
oameni politici de meserie, 
cu o opoziţie mai fermă și 
mai unită. Si mai ales dacă 
am fi coborât zi de zi din 
iluzie în realitate. Istoria 
nu se face cu dacă şi poate. 
România a ajuns aici. 
Realitatea, cu atât mai 
cumplită, este că aceste 
alegeri nu le-a câștigat 
nimeni. Le-a pierdut o ţară 
întreagă. 


REÎNNOIȚI-VĂ ABONAMENTUL LA 
“ CUVÂNTUL ROMÂNESC” 


FACEŢI ABONAMENTE NOI 


ABONAŢI-VĂ LA ZIARUL 
CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Abonamentele şi reînnoirea lo 
după cum, urmează: 

Din Canada şi U.S.A., se pot face "Cec Poştal" 
(Money Order) sau "Cec Personal", 

Din Europa şi alte continente, prin “Mandat Poştal" sau 
"Cec Internaţional" pe adresa ziarului: 


CUVANTUL ROMANESC 
P.0.Box 78010 

Westcliffe Postal Outlet 

Hamilton, Ontario, Canada L9C 7N5 


Second Class Mail Registration Number 4133 
REÎNNOIŢI-VĂ ABONAMENTUL 


r, se pot face 


PRECIZĂRI 
REDACŢIONALE 


* Nu garantăm apariţia arti- 
colelor mai lungi de 4 pagini 
dactilogratiate la 2 rânduri. 
Redacţia nu doreşte să in- 
tervină cenzurând prin forţa 
împrejurărilor, 

Supradimensionate. 


*Manusctrisele nepublicate 
nu se înapoiază. 


textele 


*Reproducerea articolelor 
este interzisă fără men- 
ționarea sursei. 


DP - : 


CUVANTUL ROMANESC 


DECEMBRIE 1992 


PAGINA 3 


GÂNDURI ÎNAINTE DE CRĂCIUN 


——— Mihaela MOISN—— 


lumea drepţilor îi ma 
plâng azi părinţii și fraţii 


Se împlinesc trei ani dela 
sângerosul Decembrie 1989 
| şi mulţi sunt aceia care au 

început să uite jertfele 
tineretului român, în 
idealul lor de a scăpa de 
fiara comunistă. 
Pe cei ce au trecut în 
LI LILI LILILLILILILILI 


Crăciunului din 1989. 
Plâng oare însă ș 


POST-ELECTORALE 


Urmare din pag-l 
adunați s'au constituit în Partidă Naţională 
parlamentaro-comunistă. Cine și-ar fi putut închipui 
în zilele Revoluției că-i va putea vedea pe Verdeț, 
Vadim Tudor şi Adrian Păunescu senatori în 
parlamentul țării din 1992? Si, nu vă miraţi! Primul 
pas al partidei lor a fost să trimită senatorilor Cor- 
neliu Coposu, Nicolae Manolescu și Ticu Dumitrescu 
„următorul mesaj: ““Dacă veți tăcea din gură nu vi se 
va întâmpla nimic; dacă nu, veți fi făcuți praf și 
pulbere”. Așa cum a fost făcută pulbere toată țara. 

O altă realitate post-electorală: se întâlnesc în 
parlament Stefan David, proaspăt ales senator 
comunist, fost colonel, comandant, anchetator și 
torționar al Securității Caraş-Severin, cu victima lui, 
Teodor Vintilescu, ales deputat din partea Convenţiei. 

Astfel ce n'a fost posibil în 1990 a devenit posibil 

în 1992. Si cu siguranță că cea mai mare satisfacție 
întro asemenea privință o au spiritele lui Marx, 
Engels şi Lenin ale căror chipuri sunt prezente încă în 
parlamentul român ca lumini călăuzitoare esențiale. 
Ele jubilează. Si au de ce. Pentrucă Președintele 
Iliescu nu se ocupă de eliminarea lor, ci de eliminarea 
Opoziţiei “'golane”, ““legionare”, ““haimanele”, 
““moşiere”” şi a imperialismului capitalist din Oc- 
cident. De cel din Răsărit nu e vorba, el fiind 
tovărășesc și de aceea național binefăcător. Probabil 
că până la punctul când, Iliescu și Snegur vor des- 
ființa, cumva, granița Prutului când s'ar putea 
întâmpla ca Moscova să fie declarată capitala 
României. Odată reales, D]. Iliescu a ţinut să facă 
cunoscut - plin de sine - că de-acuma el va face şi 
„desface lucrurile în țară (parcă până acuma ar fi fost 
altfel). De subînțeles, întrun putermic iz de cen- 
tralism care pune legiuitorul, executivul și 
judecătorescul în subordine. A la Ceaușescu. 

Cât priveşte ““făcutul și desfăcutul” se reclamă 
chiar o bază de priorităţi între care: să se înceteze a se 
mai vorbi de nomenclaturiști şi să se pună capăt 
cererilor de urmărire penală a asasinilor din timpul 
Revoluţiei. Tot aici ar mai intra și eliminarea 
procesului comunismului. 

In “făcut” intră și formarea unui guvem. O 
situaţie de cumpănă care pune pe președinte în 
derivă. larna e aici şi norii negri ai unor mari probleme 
economice și sociale stau grămadă. Dacă nu le va 
putea face față, un guverm FDSN riscă blam și com- 
promitere. Pentru a se evita așa ceva, Opoziția este 
solicitată să se alinieze la carul FDSN-ului și al 
falimentului, adică să ia parte la guvernare. Diabolică 
stratagemă! Căci a accepta să co-guvernezi sub con- 
trolul partidului D-lui Iliescu, care are în mână in: 
stituția prezidențială și parlamentul, este pur și 
simplu o acceptare la sinucidere. Nevrând să accepte 
capeana compromiterii sinucigaşe, Opoziția refuză 
solicitarea. 

Si atunci, pentrucă faţa FDSN-ului trebue neapărat 
salvată, se trece la altă stratagemă. Se caută un așa 
zis independent care să dea guvemului numele și 
răspunderea lui. Se procedează întocmai, iar după ce 
ideea cu Mihai Botez n'a mers, este găsit şi desem- 
nat ca prim-ministru, chipurile cu însărcinarea de a 
forma un nou guvern, Nicolae Văcăroiu. Un 
specialist în economie și finanțe care a fost membru 
în guvernele de după Revoluţie ca adjunct și secretar 
de minister, și care zice că ar fi independent pentrucă 
m'ar face parte din nici un partid. Că dânsul se 
potriveşte la păreri cu Dl.Iliescu și FDSN-ul, ar fi alt- 
ceva. 

Vorbind de guvern, bineînţeles că mai e un lucru 
care este trecut sub tăcere. Si anume că, oricum s'ar 
numi primul ministru și oricât ar fi el prezentat ca in- 
dependent, hățurile guvernării sunt tot în mâna D-lui 
Iliescu. De aceea, orice guvern format prin inițiativă şi 
oblăduire nomenclaturistă nu poate funcționa decât 
cu un rol subaltern de instrument docil. In cazul că el 
se înfundă întro incapacitate protestată public, 
primul ministru va fi retras cu o explicaţie de diver- 
siune politică. Pentru toate relele în cauză va da 
vina pe Opoziţie că n'a vrut să coopereze la guvernare, 
Altfel spus, oricare ar fi situația, DI.Iliescu și par- 
tidul dânsului n'au voie să cadă decât bine. Adică în 
patru labe, ca pisica. 

Cu visul câștigării alegerilor neîmplinit, țara 
rămâne blocată întro ceață post-electorală, 


Eugen BÂRSAN 


CT LILLLI TI 


tinerii lor prieteni care au 
jurat să împlinească visul 


i 


părinţii tinerilor ce sunt în 
viață? Sau au uitat cu totul 
CETITTLITILELLLLLUL LL: 


paginile de istorie ale lui 
Decembrie '89, scrise cu 
sânge nevinovat ce au im- 
presionat o lume întreagă? 


Evenimentele din Ro- 
mânia acopereau atunci pri- 
ma pagină a tuturor ziarelor 
de pe mapamond. Azi, mai 
rar, se pomeneşte doar de 
copiii handicapați sau or- 
fani, de cei ce trăiesc în 
mizerie, alături de copiii 
etiopieni sau somalezi. 
Atunci, tineretul român 
stârnise admirația întregii 
lumi. Dar comuniștii încă 
la putere au împlântat 
cuțite, unul după altul, în 
inima tinerilor idealiști, în 
Ianuarie, Februarie, Aprilie 
și mai ales în lunie 1990. 
Au tras în ei fără milă, au 
instigat împotriva lor o 
mare parte din populaţie; 
au infiltrat în sufletul și 
așa înveninat de anii 
comunismului, ideea 
că acest tineret român este 
condus de legionari, că ei 
sunt fascişti. Stiu ei măcar 
diferenţa între un legionar 
și un fascist? 


Da, se pare că acești 
părinți au uitat că și copiii 
lor puteau fi astăzi doar o 
amintire. Ei au uitat şi au 
votat din nou cu 
comuniștii, ““pentru 
liniştea noastră.” Este 
liniște, într'adevăr, dar 
oare nu este aceasta liniştea 
dinaintea furtunii? 

Se apropie din nou 
Crăciunul un Crăciun 
“liniștit”, dar în frig'şi lip- 
suri.  Vitrinele sunt pline, 
căci ne-am “privatizat”, 
dar prețurile sunt mult 
prea mari pentru omul cin: 
stit care trăieşte dintr'un 
salariu. 

Peste tot, chiar şi aici, 
departe de ţară, curând 
încep să apară colindătorii. 
Cei creștini, aducând un 
gând frumos, o alinare celor 
bătrâni sau bolnavi, o 
melodie anunțând Nașterea 
Domnului. Dar vin și 
colindători de departe, mai 
puțin creştini - așa ziși 
““ambasadori speciali” 
trimiși ai guvernului 
comunisto-iliescian. Ei nu 
aduc vești bune, nici de 


tradiție, nici creştine; ei au 


pornit la colindat prin 
lume, şi nu vor să 
primească nici huci, nici 
mere. Ei vor pomana 
americană - CLAUZA. Si 
cer exilului, ajutor - adică, 
toți oamenii 
credință, care nu au ac- 
ceptat nici un compromis în 
anii amari ai exilului, să 
dea azi mâna cu ucigașii. 

Se apropie Crăciunul, 
sărbătoarea Naşterii Dom- 
nului. Cu fața spre Dum- 
nezeu, să ne întoarcem la 
bazele credinţei noastre, 
să-l sărbătorim cu demnitate 
și smerenie, să ne pomenim 
morții. Să nu-i uităm în 
rugile noastre nici pe cei ce 
și-au dat viața pentru reîn- 
vierea neamului, să ne 
amintim de tinerii morți în 
închisorile comuniste, 
precum și de cei ce au căzut 
în 1989 pentru 
descătușarea țării și cu 
speranță să ne îndreptâm 
spre anul care vine. 

Neamul nostru va 
renaşte ca pasărea Phoenix 
din cenușă, căci se ridică o 
nouă generaţie de tineri, cu 
suflete neîntinate și cu 
dragoste de Dumnezeu și 
neam, 


de bună 


Scribii “'Funar”-iști insultă Statele 
Unite prin afirmaţia că Parlamentul din 
Washington s'ar fi lăsat dus de nas de 
deputatul Tom Lantoș care a votat con- 
tra Clauzei. Capul de acuzare: Tom 
Lantoș e de origine maghiară! Pentru 
patriotul de categorie “muscă”, 
Gheorghe Funar, dacă ești Ungur eşti 
“musai”! anti-Român,la fel și pentru unii 
Maghiari: dacă ești Român trebue să 
fii ““musai” anti-Ungur. O manevră de a 
scormoni gâlceavă între Români și 
Unguri în țară şi în afara ţării. 

Faptul că Dl. Lantoș e American de 
etnie maghiară ar fi fost un motiv în 
plus ca el să voteze pentru Clauză știind 
că de orice ajutor dat Romăniei va 
beneficia și minoritatea maghiară. — 

“Motivul pentru care Dl. Lantoş s'a 
opus Clauzei a fost explicat într'o 
scrisoare adresată parlamentarilor, din 
care reproducem: 

'““Actele de violență ale minerilor in- 
spirate de guvernul român împotriva 
studenţilor care desfășoară demonstraţii 
pasnice...”? 

Preşedintele Ion Iliescu este un 
comunist care a deținut funcții im- 
portante sub fostul regim dictatorial 
comunist al lui Nicolae Ceaușescu...” 


a încurajat grave violențe etnice... 

evărul spus de DI. Lantoș a mărit 
adrenalina xenofobilor care au început 
să se acuze: Ungurii vor să reînvie 
împărăția austro-ungară și să înfigă 
steagul Sfântului Stefan pe Arcul de 
Triumf din București ori Românii vor 
să-l forțeze pe Janoș să-i facă declaraţii 
de amor Marișkăi în limba Dacilor și să-l 
ortodoxeze. 


Pentru dezamăgirea provocatorilor de 
pe ambele parapete, sentimentele 


CLAUZA, INSULELE SI URAGANUL 


“Guvernul României a tolerat şi chiar 2 


majorităţii cetăţeni mâni de origine 
maghiară s'au împletit cu realitatea pe 
care _o_ putem citi în numărătoarea 
voturilor dela ultimele alegeri. 
" Uniţi în scopul de a-și păstra limba, 
? 7| religia şi tradiţia la fel cum și noi, cei de 
- “| peste hotare, ne-am strâns în jurul 
bisericilor ca să ne păstrăm limba şi 
tradiția, la alegerile parlamentare 
minoritatea ungară a votat cu partidul 
Maghiarilor, dar la alegerile 
prezidențiale Dl. Emil Constantinescu a 
obținut cel mai mare procentaj de voturi 
(cca. 907) în regiunile Covasna și 
Harghita, ținuturi locuite de cetățeni 


72 români de etnie maghiară, urmat de suc- 


> ceăul electoral din judeţul Tintig, unde 
“întâlnim uri_ minoritare: Germani, 
Unguri, i ete. 

Insistăm că minoritățile din România 
să se bucure de aceeasi libertate și să fie 
cetăţeni la fel de loiali țării așa cum noi, 
Românii de peste hotare, suntem loiali 
țării care ne adăpostește. 

Să nu uităm că grupurile naţionale 
sunt ca niște insule înconjurate de o 
mare ce o formează poporul băștinaș. 

Polonezii din Chicago nu au pretenția 
ca Statul Illinois să se alipească Poloniei 
și nici nu cer “autonomie comunitară” 
care nu-şi are rost atâta timp cât ai 
libertatea de a-ţi păstra limba, cultura și 
tradiţia. La fel şi Evreii din New Yor 
care ajută Israelul, cum și noi încercăm 
să ajutăm România, ei nu cer “stat în 
stat”___şi ei nu uită că trăiesc în 
America şi nu în Israel. 

De _aberaţiile periculoase ale 
xenofobilor se bucură traficanţii de arme „ 
care doresc ca uraganul din Iugoslavia să : 
se abată şi asupra României. 


Stroe MOLDOVANU ? 


maSI SA FĂCUT OM” 


Urmare din pag.l 


o singură linie. Așa a fost înglobat şi omul 
în ordinea naturală a lucrurilor, 
acordându-i-se poate, în această ordine, o 
situație proeminentă, dar dezbrăcându-l 
în fapt de atributele divinității. Că aceste 
atribute există totuși efectiv, nu încape 
îndoială. Probă însuși acest evoluționism 
de structură știentistă, care nu s'a putut 
sustrage dificultăților rezultate din noul 
punct de vedere decât prin îndumnezeirea 
realităţii concrete în care fusese coborât 
omul. De aceea toate sistemele metafizice 
ale lumii de după Renaștere sunt 
precumpănitor panteiste. Soluţie hibridă, 
fără îndoială, dar dovedind necesitatea de 
a vorbi cu Dumnezeu în categoria în care 
se plasează omul. In toată această 
perioadă de sărăcire spirituală, singură 
mistica a izbutit să salveze antropologia 
menținând-o pe piscurile însorite ale 
metafizicului; mistica creștină și cealaltă. 

Căci singură această cugetare a ştiut să 
nu părăsească punctul de vedere cosmic în 
înțelegerea și valorificarea omului, atunci 
când filosofia se bucura a crede că a sur- 


prins cheia înțelepciunii absolute, pen: 
trucă izbutise să integreze antropologia în 
domeniul naturii. 

Dar tradiția gândirii mistice s'a pier- 
dut, pe măsură ce a secat vâna religioasă a 
culturii. Omul a coborât din ce în ce mai 
mult în lumea lucrurilor, pierzând con- 
tactul cu divinitatea, din care totuşi se 
împărtășește prin esența lui; într'atât 
încât chiar pentru conștiințe religioase 
ridicate îngerul a devenit un ideal de per- 
fecționare; uitându-se faptul elementar 
că, într'o cosmologie creştină consecventă, 
înger şi om se mișcă pe linii deosebite; cel 
dintâi nefiind decât ideal de sublimare a 
lucrurilor; cel de-al doilea, treaptă de 
ajungere la Dumnezeu. 

Gândurile astea ni le readucem în minte 
astăzi când vom asculta vechea solie: 
“Naşterea Ta Christoase, Dumnezeul 
nostru, răsărit-a lumii lumina 
cunoștinței”... Poate că cel puțin nădejdea 
recâştigării pierdutei demnități omenești 
se va cobori mângâietor asupra noastră. 


Nae IONESCU 


Poor meet ere oma 


a R 


48 în CADAAPIA papa pri 


PAGINA 4 


ea EEE RI RR RE EP 


O lege a muntelui: la 
vale, pârâiașele sau râurile 
toate se întâlnesc, ajung 
întrunul mare. La fel și 
toate potecile. Idealul cel 
înalt te ia pe tine, omule, 
ca pe un covor fermecat. Si 
te aşează pe vârf. De-acolo 
îți arată panorama 
minunată. lar undeva, jos, 
dramatica realitate a 
neamului tău. De sus el te 
convinge că perspectiva 
națională, oricât de aspră si 
de tulbure, există. Căci, alt- 
minteri, unde ar curge toate 
râurile? Incotro izvoarele şi- 
ar trimite apele? Impreună 
se adună întrun loc. 

Si te pomeşte, îţi face 
vânt: “Du-te!” Pe unul îl 
determină să meargă pe-o 
cărare. Pe altul pe cealaltă. 
După puterea, firea, 
înclinația fiecăruia. Se vor 
întâlni laolaltă la călcâiul 
muntelui, unde viața 
autentică clocotește 
cuceritor. Si iarăși se vor 
sui şi vor reveni pe piscuri 
de ideal nemuritor, de unde 
nu se mai poate mărșălui 
decât înainte! 


DECEMBRIE 1992 


VREMEA ÎNCĂ VREMUIESTE 


—— Valeriu C. NESTIAN—— 


Tâlcuind corect, așa-i și 
Cu vremea post-electorală 
de-aici din Tară, care 
vremuiește, vremuiește. 
Adică se tot întrupează, se 
tot complică, tot amăgește 
şi îmbie. Astfel încât mare 
nevoie este să băgăm de 
seamă că nu se cade - ba-i 
dovadă de naivitate şi de 
nerozie! să lăsăm prea 
trecătoarele şi aleatoriile 
preocupări, insatisfacții ori 
mulțumiri să ne răpească 
partea de ideal, de per 
manență sălășluitoare în 
noi. “Vreme trece, vreme 
vine”, ne pune în gardă por: 
tativul poetic al 
luceafărului  românismului 
sănătos ca o respirație şi 
curat ca lacrima. 

De fapt, cum in- 
terpretează un distins căr- 
turar pășit în eternitate 
aforismul acesta e practic: 
scoate în vileag caracterul 
efemer al oricărei înjghebări 
omeneşti clădită pe silnicie, 
injustiţie,  neadevăr, ex- 
ploatare, viclenie. Timpul 
ntru atari vicii, anomalii 
Chiar şi monstruozi 


duce. Se risipește, De aceea, 
nu-i deloc drept şi moral a 
te alătura unor asemena 
formaţiuni. Este și oportun, 
chibzuit, bine cugetat: “Tu 
rămâi la toate rece!” Asta-i 
și din pricină că aproape 
fiecare dintre noi, într”un 
fel sau altul, am contribuit, 
voluntar-nevoluntar, la 
propria-ne regresiune 
morală, social-economică 
etc. Atunci, de ce să ne mai 
mirăm? Pentru ce să ne 
văităm întratâta? Culegem 
ceea ce am semănat! Doar 
nam fi voit să recoltăm 
trestie de zahăr acolo unde 
am pus în pământ borceag! 

Deci, aşa cum era de 
prevăzut, recentele alegeri 
din România suscită 
numeroase și controversate 
discuţii. Evident, nu-i o 
Surpriză mare că vechile 
structuri bolşevice au ieșit 
aproape neatinse din 
alegeri: COMUNISMUL NU 
PARASESTE DE BUNA 
VOIE PUTEREA! Totuşi, 
printre multiplele mobiluri. 
ale întristătorului cvasi- 
eşec electoral al forţelor an- 


timarxiste, unul ni se pare 
de căpetenie, causa 
causorum. În expresie 
populară, aceasta derivă 
dintrun fel de punere a 
remorcii înaintea trac: 
torului. - 

Să ne  explicăm, 
folosindu-ne de o armătură 
ideologică îndelung 
verificată şi pozitiv ex- 
perimentată istoriceşte. 

Relele abătute asupra 
poporului nostru nu pot fi 
atribuite exclusiv sistemu- 
lui comunist. Ele îşi au o 
oPraie- mat îndepărtată, 
încă din pirati ani de după 
Intâiul Război Mondial. S'a 
ajuns Ja dezastrul actual 
prin acumulare de efecte 
vătămătoare, antiromâneşti 
și anticiștine, provocate de 
guvernănile anterioare. 
Așadar, să nu plângem 
numai durerea ce-o vedem 
astăzi aicea, ci să ne 
aruncăm privirile și în 
trecut, pentru a descoperi 
vinovăţii precedente. 

Judecând astfel, 
fenomenul nu mai apare de 
necrezut. Căci acolo unde 
forțele naționale și 
patriotice ar fi trebuit să 
încerce o structurare de an- 
vergură pentu a opri și 
îndigui solidar înaintarea 
stângistă, ele au recurs la 
aceleași metode perfide “'de 
ură și mișelie”, împotriva 
acelor elemente de nădejde 
şi vigoare ale Neamului, 
care resping curajos din 
capul locului, 
politicianismul, demo- 
liberalismul deșănțat, ten- 
dința de căpătuire şi par: 
venire, ca și imixtiunea de 
orice natură a ocultei in- 
ternaționale (vezi 
înverșunarea concertată 
împotriva Mișcării pentru 
România, sau a autenticei 
democraţii creştine, ca să 


LA NAŞTEREA MÂNTUITORULUI 


Urmare din pag. 1 


paroxismul durerii de pe 
cruce, când ea se 
sublimează în cuvintele lui 
lisus:  ““Săvârșitu-s'a”. 
Destinul lumii materiale 
este spiritualizarea la for- 
mele cele, mai înalte, in- 
trarea ei în eternitatea 
pură a divinității. Innoită 
în esenţa ei, lumea merge 
spre o înnoire continuă, 
spre o spiritualizare care o 
ridică la nivelul îngerilor. 
Prin Naşterea Domnului, 
partea cea mai de jos a 
materiei, vreau să spun, 
omenirea umilă, sărăcia cea 
mai  Socantă, materia 
inertă cea mai petrificată, 
este chemată la miracolul 
îndumnezeirii. lisus S'a 
născut în peşteră, între 
animale, adorat de niște 
păstori ignoranți, încon- 
jurat de animale şi de 
mirosul de staul. Schim- 
barea lumii începe de jos. 
Dar schimbarea materiei 
începe și de sus: prinții 
lumii vin să 1 se închine, 
materia arzătoare I[] 
iluminează prin stea, 
îngerii în unire li aduc 
omagiu ceresc Lui și 
omenirii pentru care S'a 
născut, cântându-I slava și 
buna învoire dintre oameni, 
Sa înnoit Adam ce] 
vechi, în Hristos, noul 
Adam; s'a sfințit pântecele 


nu mai vorbim contra 


spiritului legionar). 

De unde aceste ave 

ltate? In primu 

E tt încă din start 
s'a plecat dela ideea de om 
nu ca valoare morală, ci ca 
ună  nurierică, — electorală, 
egalitară. Lozinca pluripar: 
tidistă: “intră cine vrea și 
rămâne cine poate” a adus 
un adevărat dezastru. Într'o 
organizație intră cine trebue 


şi rămâne cine este, și atâta 


cât este om corect, mun- 
citor, disciplinat, credin- 
cios. Cum să construieşti o 
nouă societate cu oameni 
fără de principii, veleitari, 
“sfetnicinvechiţi în legi" - 
cum agrăieşte poetul- ori cu 
inși “burdufi de carte şi 
de'nvățătură goi”? iz 
- Dar însăși campaniei 
electorale a majorităţii 
covârșitoare a formați- 
unilor. politice - deosebite ] 
mai mult prin denumiri € 
decât prin programe - i-a 
lipsit linia de mare corec- 
titudine și demnitate. 
Agenţii electorali, de nu 
importă ce calibru și 
culoare, s'au dedat în 
propagandă, de regulă, la 
“mici” răutăți, la aluzii 
malițioase, calomnii, in- 
sulte, atacuri personale, în 
locul polemicii de idei (dar 
ce, existau parcă multe idei 


originale şi realizatoare?!? 
promisiuni fanteziste şi 
retorism găunos: “Să ne 
votaţi, fiindcă  țărăniștii, 
liberalii, feseniștii (după 
caz) sunt răi”! ținea loc de 
“Votaţi-ne pentru CE 
AVEM NOI BUN, votaţi-ne 
pentru credinţa și jertfele 
noastre! Nu s'a prea mers 
cu voie bună, dialogându-se 
cu oamenii despre bine, 
despre nădejdi de biruință, 
împărtăsindu-le bucurie, 
lumină; ci li s'au întunecat 


femeii prin pântecele curat 
al Fecioarei, s'a îmbogățit 
sărăcia cu Fiul lui Dum- 
Dezeu și sa umilit bogăția 
venind să se închine celui 
mai sărac dintre prunci. 
alea mânturii s'a deschis, 
nu numai pentru om, ci 
pentru întreaga fire “care 
suspină și are dureri” 
(Rom. 5:22). 

Pentru atei si pentru 
materialişti care” cred în 
materie sau în rațiune, ceea 
ce afirm eu aici este o 
pricină de scandal, In 
realitate, din clipa în care 
Dumnezeu face lui Adam și 
Eva promisiunea întrupării 
Fiului Său, a şi început 
scandalul,  pentrucă s'a 
ieșit din limitele naturale 
de mișcare și gândire şi s'a 
trecut în domeniul divin, 
unde se operează, așa ca în 
matematicile superioare - și 
mai mult decât acolo - 
cu infinitu) și cu 
desființarea oricărei _in- 
tuiții. Naşterea lui lisus 
incepe schimbarea lumii de- 
la anularea datelor ei de 
bază: ieşirea din logică, 
înlocuirea rațiunii prin 
credință și a cauzalității 
prin dispariția treptată a 
necesităţii. Iubirea devine 
legea lumii. 

De două ori a fost lumea 
înnoită: atunci când Dum: 
nezeu își asumă un corp 


DARE ZI FIR de voturi, 


„nașterea lui 


CUVANTUL ROM mă IL 


sufletele cu 


i Verbia: 
steril, democratela i 
egoisme, amenințări, E 
tismente, ultimatum Și 


imagini. apocaliptice i 

situația în care Vor ieși vi, 

torioşi adversarii â 
Postul, 


Să Tugăci 
dragostea creştin Zepi 
d ii 


see ntre 
voi, acela STujitor_vouă să 


pune Si. Scripturţ) 
marșul în tăcere prin praf. 
ploaie şi noroi, cântecul 
izbăvitor - exceptând 
anumite manifestări osten-. 
tative şi fățarnice, de pură 
decorație electorală, - au 
“încăpu ÎN _ recuzita 
in- 

diferent de apartenența 
politică. Ca atare, forțele 
evăzute ale cerului nau 
venit în sprijinul celor ce se 
erijau drept unici apărători 
ai “legii strămoșești”, Sau 
o fi fost la mijloc voia lui 
Dumnezeu? Rămâne de 
meditat! 
ESENTIALUL este 
acesta: biruința politică e 
imposibilă fără desăvârşirea 
lunui (răbdător și tenace) 
PROCES INTERIOR DE 
CONSTIINTA a naţiunii 
române. Inaintea trans- 
formării societăţii - 
) modificarea în adâncime a 
omului. Intâi o revoluție 
„Spirituală, sufletească - şi- 
apoi schimbarea radicală, 
social-politică, a Tării. OM 
NOU ( EROU) pentru o 
societate nouă, asta con: 
siderăm a fi “'locornotiva” 
cea vie care poate conduce 
la mutații. Restul e 
demagogie, iluzie neputin: 
cioasă,  arivism şi 
materialism. 
"Dar separe însă că na 
„sunat încă în România 
_ceasul ervilori 


i doi (ca UR A a a a 


a mesi paliere pa ama 


material şi atunci când 
spală materia cu sângele 
Său. De atunci, fiecare din 
noi este participant la 
înnoire. Copilul care cântă 
colindul prin care vestește 
Hristos, 
vesteşte înnoirea lumii; 
preotul care slujeşte la 
altar, prefăcând pâinea $ 
vinul în trupul şi sângele 
Domnului, înnoieşte lumea: 

Nu ni S'a născut numâl 
un prunc nou, ci Ela înnoit 
lumea. De atunci ave 
nădejde de mântuire. La 
Crăciun începe înnoire 
noastră în duh și în trup; 
chiar dacă taina aceasta 
este foarte mare, încât noi 
nu o putem pricepe. [nimă 


simplă a copiilor az 
colindă “'din ed 
Ajunului, până nir 


Crăciunului”? stie ide aceeă 
ea cântă cu'o convingere 
nezdruncinată şi mereu 
nouă, de două mii de an 
“Naşterea Ta, Hriso9ă 
Dumnezeul nostru, râzări 
a lumii lumina cunoştin 
ței”, ă 
La mulți ani, pentru 18, 
toţi! La mulţi ani, A 
lume! La mulţi ani, PC ji 
neamul nostru! La el 
ani, pentru cei vii şi pen zi 
cei morţi! La mulți ani SP 
innoirea cea mare! 


Pr. Gh. CALCIU 


CUVANTUL ROMANESC DECEMBRIE 1992 PAGINA 5 


De polemici, noi Românii 
nu am dus lipsă, nici în 
trecut, nici în prezent, nici 
în ţară, nici în exil şi nici 
între cei din ţară şi cei din 
exil. 

Am să mă refer, în con- 


tinuare, la două texte 
apărute în CUVANTUL 
ROMANESC, în numerele 


din Septembrie și Oc- 
tombrie ale anului acesta, 
sau, cum ar fi rotunjit 
Miron Costin ori Ion 
Neculce, văleatul 7500 dela 
a lumii facere. Departe de 
mine gândul de a polemiza 
cu autorii, însă aproape cel 
de a aduce unele adăugiri la 
care mă obligă cunoașterea 
unor fapte ce vor fi scăpat, 
dintro princină sau alta, 
autorilor. 

In numărul pe Sep- 
tembrie, Domnul Avocat 
Nicolae Rodean, prezentat 
ca având şi titlul de Doctor, 
semnează un articol in- 
titulat “Scrie-ne Doamne, 
cum ne vezi”, în care 
critică faptul că interesele 
Regelui Mihai 1 în procesul 
cu Paul Lambrino, sunt 
reprezentate la București 
de avocatul Mihai Ghiga, 
despre care arată că a fost 
membru PCR. Aş dori să 
completez cele ce sunt 
prezentate cititorului 
CUVANTULUI ROMA - 
NESC, cu următoarele 
fapte. și consideraţii, ce 
le apreciez necesare pentru 
a se avea o imagine între- 
gită: 

(a)---Nu--am avut ocazia 
să-l cunosc pe Dl. Rodean. 
Pe Mihail Ghiga l-am 
cunoscut în 1947, când am 
devenit colegi în anul I la 
Drept.Era membru al PNT- 
Maniu și a fostales şef al 
organizaţiei național- 
țărăniste a anului. În 
această calitate a fost 
arestat și internat în lagăr. 
Am inițiat atunci formarea 
unei delegaţii în fruntea 
căreia ne-am prezentat 
Ministrului de Justiţie, 
Lucrețiu Pătrășcanu, care 
ne era profesor de Economie 
Politică, noi fiind prima și 
ultima serie în fața căreia a 
ținut un curs întreg. La in- 
trarea în minister am fost 
întâmpinați de câţiva 
agenţi în civil care au încer: 
cat să ne convingă să facem 
cale întoarsă, știind pentru 
ce am venit. Ministrul și 
profesorul ne-a primit, m'a 
ascultat cu răbdare ex- 
primând doleanța de a in- 
terveni pentru eliberarea 
strălucitului student care 
era Mihail Ghiga, a promis 
că va face tot posibilul și 
întradevăr, în urma demer- 
sului şi-a _ ținut cuvântul. 

(b) - După terminarea în 
condiţii deosebite a 
facultății, Mihail Ghiga a 
început prin a lucra ca 
mecanic de betonieră, după 
un timp a reușit să devină 
avocat stagiar la Brașov, pe 
lângă Maestrul Miaharde, 
dacă-mi aduc bine aminte, 
mai târziu a ajuns în 


DREPTUL LA COMPLETARE 


———— Constantin MAREŞ—— 


(d) - Datorită înaltelor 
sale calități profesionale, 
cred că alegerea avocatului 
Ghiga spre a reprezenta in- 
teresele Regelui, este pe 
deplin justificată. 

4) - Pentru Dl. Rodean 
şi pentru oricine mi-ar 
ridica un semn de întrebare, 
țin să adaug că în ceea ce 
mă priveşte am aparținut 
unui singur partid, PNL- 
BRATIANU, și deținând 
anumite funcţii în tineretul 
liberal am fost exmatriculat 
în două rânduri din 
facultate și tot în două rân- 
duri am fost şi deţinut 
politic (Securitate, Canal- 
Capul Midia și Ghencea). 
Mi-au trebuit în consecință 
14 ani să-mi pot lua licența 
în Drept, și datorită aces- 
tora am început prin a fi 
paznic de noapte și înainte 
de a părăsi ţara, ultima 
încadrare am avut-o ca 
funcționar la aprovizionare. 

Cred că prin acestea am 
adus o necesară completare 
la textul la care m'am 
referit. 

Trec la alt articol, cel din 
numărul pe Octombrie, 
publicat sub semnătura 
Domnului Gabi Con- 
stantinescu şi intitulat 
“Situaţia politică din 
România”. Vreau, ca “'vechi 
liberal”? să arăt dintru 
început că împărtășesc 
opinia autorului în ce 
privește necesara critică la 
adresa lui Radu Câmpeanu, 
pe care îl cunosc de 47 de 
ani, de care m'a legat în 
trecut o strânsă prietenie, 
dar care a dovedit că nu are 
dreptul şi nici calităţile de a 
ocupa fotoliul în care au 
stat Ioan, Ionel, Vintilă şi 
Dinu Brătianu și I.G.Duca. 

Autorul se referă la 
câteva personalităţi politice 
din care, cunoscându-le pe 
unele, mă socotesc obligat 
să fac completări: 

1. - Pe Cornel Coposu, ac- 
tualul preşedinte al PNTCD 
și al Convenţiei Democrati- 
ce îl cunosc de foarte mulţi 
ani şi mă mândrese cu prie: 
tenia ce ne leagă. Ultimele 
discuții le-am purtat în 
Germania, în două rânduri, 
în August curent. Nu sunt 
de părere că în PNTCD nu 
apar cadre noi. Corel 
Coposu, dedicându-se 
reorganizării partidului, nici 
nu a acceptat în 1990 să îl 
reprezinte în CPUN și nici 
nu a candidat în alegerile 
din Mai 1990. Dimpotrivă, 
reîmprospătarea structurilor 
partidului constituie prin- 
cipala sa preocupare, 

- Regret, dar a scrie 
“un oarecare Vintilă 
Brătianu, venit dela Paris” 
și care ar fi unul din (citez 
textual); “acei  afacerişti 
veroşi pe care nu-i in- 
teresează puterea politică 
decât în măsura în care își 
pot rezolva complicatele 
combinații economice, nu 
întotdeauna de cele mai cin- 
stite”, obligă la o com- 
pletare și la mai mult decât 
atât. 


cărui secretar eram, ținând 
consfătuirile în istoricul 
imobil din strada Aurel 
Vlaicu. Intrând în activitate 
considerată de comuniști ca 
fiind “'subversivă”, Vintilă 
Brătianu a fost condamnat 
în lipsă la muncă silnică pe 
viaţă în anul 1946, ceea ce 
l-a determinat să intre în 
clandestinitate. Aflând că 
soția sa a fost arestată ca 
represalii, s'a hotărât să se 
predea autorităților, spre a 
obţine eliberarea ei. Pomind 
spre Bucureşti, a întâlnit 
un grup de prieteni care i- 
au comunicat că în urma 


intervențiilor ambasadei 
franceze, soția sa fiind 
franțuzoaică, fusese 


eliberată, ulterior părăsind 
țara, împreună cu copiii, la 
bordul unui avion militar 
francez. Vintilă Brătianu va 
reuși să fugă din ţară în 
1947 cu un avion de bom- 
bardament pilotat de 
locotenentul Stratilescu. 
(c) - In anul 1940 tânărul 
Vintilă Brătianu termina 
ingineria la Zurich. In faţa 
evenimentelor a revenit în 
țară voluntar și după 
începerea războiului pentru 
eliberarea Basarabiei, Nor 


dului Bucovinei și 
Tinutului Herţa, a luptat ca 
pilot de vânătoare în 
faimosul grup al Coman- 


dorului erou Alexandru 
Popișteanu. 
£) - Fugit din ţară, lui 


Vintilă Brătianu i sa 
ridicat prin decret special în 
care intrau și Mihail 
Fărcăşșanu, Emil Ghilezan, 
Rică Georgescu, cetățenia 
română. De remarcat că deși 
a cerut repetat ca acest 
decret să fie anulat, actuala 
guvernare dela București a 
refuzat acest lucru. Vintilă 
Brătianu sa hotărât să 


reintre în activitatea 
politică în urma alunecării 
spre stânga a conducerii 
PNL- facțiunea Câm- 
peanu şi pentru a face tot 
posibilul spre a contribui la 
crearea unei mișcări 
liberale unificate în ţară. 


Am crezut necesar să 
scriu aceste rânduri, con- 
tribuind astfel la com- 
pletarea imaginii oferită 
cititorilor de cele două ar- 
ticole la care m'am referit, 
precum și dintr'o datorie 
față de  propria-mi 
conștiință. 


ADEVĂRUL CARE DĂRÂMĂ DICTATURILE 


—— Anton MOISN— 


Indeobște dictatorii nu se 
tem de un popor pe care 
reuşesc să-l ţină în 
minciună. Dacă gândul 
poporului este orientat prin 
propagandă spre o direcţie 
care servește dictaturii, 
baza sa de masă este 
asigurată. Poporul slujește 
astfel docil dictaturii, con- 
vins că face un lucru bun. 
De aici şi rolul esenţial al 
aparatului de propagandă 
în sistemul comunist, ca și 
în cel nazist. Un rol mare 
revine în dictatură și 
aparatului represiv dar, 
atenție!, el serveşte în 
primul rând împiedicării 
adevărului. Oricine ar 
îndrăzni să afirme publice 
altceva decât aparatul de 
propagandă, este luât “în 
primire de aparatul 


represiv şi doborât. Astfel, 
minciuna și forța îşi dau 
mâna împotriva adevărului. 

De ce o asemenea 
coaliție? Pentrucă adevărul 
este singur o forță. Izvorul 
adevărului este Dumnezeu 
şi tot ceea ce izvorăște dela 
Dumnezeu este plin de 
putere şi de neînvins. 
Hristos a schimbat lumea 
prin puterea harului și a 
adevărului. ““Eu sunt Calea, 
Adevărul şi Viaţa!”, a spus 
Mântuitorul Hristos. Aici 
este orbirea tuturor dic- 
tatorilor, anume că ei luptă 
pentru o cauză dinainte 
pierdută, cum luptă de fapt 
însuşi diavolul, deoarece 
adevărul nu poate fi învins 
decât atunci când va fi 
învins Hristos, adică 
niciodată. Cine e de partea 


minciunii este împotriva 
lui Dumnezeu și deja este 
învins. Tot ceea ce poate 
face este să-şi prelungească 
agonia, dar chiar și aceasta 
este numai cu permisiunea 
lui Dumnezeu. 


Este lupta pentru adevăr” 


o luptă nu doar morală ci 
şi politică? In mod 
categoric, da. Dacă vei 
ajunge să trăieşti  într'o 
dictatură, nu există altă 
cale de a o dărâma decât, în 
primul rând, să arăţi 
adevărul despre baza ei 
mincinoasă. Astfel poporul 
se va trezi la adevăr și va 
înceta să mai dea sprijin 
moral acestui regim. Chiar 
dacă momentan, după 
trezirea sa, poporul nu va 
putea să: înlăture. forţa 
aparatului  represiv, care 


rămâne totuşi după alungarea 
minciunii, prilejul se va ivi 
mai devreme sau mai târziu 
Chiar aparatul represiv, 
care nu se poate cu totul 
rupe de popor, va fi con- 
taminat parţial de adevăr, 
își va pierde treptat 
fanatismul bazat pe 
minciună. Fructul se va 
coace treptat și va cădea la 
momentul potrivit, când va 
stabili Dumnezeu. 

Dictatura se doboară în 
principal cu pana, nu cu 
sabia. Puterea cuvântului 
care dezvăluie adevărul este 
mai presus de orice putere 
armată. Dumnezeu este de 
partea adevărului, de aceea 
să fim toți de partea lui. 
Astfel ne vom asigura liber- 
tatea adevărată, creştină, 
de nebiruit. 


EAST - WEST TRADING AMERICA 
IMPORT / EXPORT ENTERPRISES 


SALAM SIBIU 1 kg, ..... 


CIOCOLATA import 1 kg, 


UNT/MARGARINA 1 kg, 
ZAHAR 1 kg. -.. 

FAINA 1 kg. - 

MALAI 1 kg. 

PIPER 1 kg. + 

CACAO 1 kg, 

OREZ 1kg. .. 


TELEMEA/CASCAVAL 1 kg. 


LAPTE PRAF 1 kg; 
MASLINE 1 kg. 
ULEI import 1 1... 


Preturile includ taxele vamale si transportul in tara. 
ASIGURAREA 3,00$. Absolut toate coletele cu produse alimentare 
se predau personal la domiciliu, intre 3-5 zile. 
TRANSPORTUL DIRECT LA DESTINATAR 
BUCURESTI 0,30 $/1b. *PROVINCIE 0,65 $/1b 
*10% REDUCERE, LA COMENZI ALIMENTARE PESTE 100 $. 


APARATURA ELECTRONICA SI 


4208 IRISH HILLS DR. SOUTH BEND, IN 46614 


PHONE (219) 299-0441 / FAX (219) 299-1311 


UNIC IN U.S.A. e PRETURI IMBATABILE 


PRODUSE ALIMENTARE LA ALEGERE 
Cantitati nelimitate in orice variante 


VEGETA 1kg, -. 
BANANE 1 kg.. 
CITRICE 1 kg... 
MUSCHI PORC 


CARNE PUI 1 kg. 
MEZELURI 1kg. 


a 
MUSCHI VITA 1 kg 


NOI REDUCERI DE PRETURI! 


se 


400 - 500 


SUNCA DANEZA (cut. 1 lb.) ..2, 


OUA ( 30 buc.) .. 
WHISKY 1 st. 


VODCA SMIRNOFF 1 st. 


BERE 1 cut. „.eneianemeaae 


MASINI INDUSTRIALE 
SI DE UZ CASNIC 


A 
Livrari Dolari Cash la domiciliu, 


indiferent de localitate, intre 


1-3 zile! 
de la confirmarea platii ! 
TRANSPORTAM 
COLETELE 
DUMNEAVOASTRA, 
PREDATE PERSONAL 


MARFURI ELECTROCASNICE LA 
220 V, DIRECT DIN MAGAZINUL 


NOSTRU DIN BUCURESTI. 


'T.V. COLOR / Multisistem-telecomanda 
Sharp, JVC, Oreon, Grundig, Samsung, 


Sontec, Tensal, de la 337-732 $ 
*diagonale 36,41,45,54,63,71 cm. 


VIDEORECORDER /Multisistem 


Sony, Toshiba, Sharp, Akai, Panasonic, 


de la 210-485 $ 


VIDEOCAMERE /s|stem european 


DESTINATARULUI, 
IN ORICE LOCALITATE 


DIN TARA. 
Prezentarea inventarului obligatorie. 
Asigurarea si manipularea 10 $. 


ROTISOARE 12 Formalitatile vamale suportate de 
APARATE EXP! EyraES%6/capucmo, firma noastra. 4 
2-10-17, 5 1/ora e la 439 3 


TRANSPORT: |n functie de greutate BUCURESTI 1.15 S$/lb 
PROVINICIE 1.70 $ / lb 


MASINI INGHETATA 1 e 
/side,1-2-3 brate „de la 2145 $ 
INI DE FACUT G) 

MASINI DE FACUT SUCURI: 5,6,8 valve 

MASINI DE TRICOTAT: manuale si 

electronice p IQER "BROTHER" 


OFERTA UNICA 


Panasonic M-7,9,10, Akai, Sony, Ricoh 
de la 760-1075 3 
COMBINA STEREO /CD,de la 


DELIVERAREA LA DOMICILIU : 


colegiul Capitalei. EXTRA 12 ţ./ lb. 


(a) - Nu este vorba de un "SUNMASTER" 


(e) - Este un fapt consta: 
tat, că după August 1968, 
mai mulți Români s'au 
lăsat amăgiți de faimosul 
discur ţinut în urma în- 


vadării Ceea iei ministru i oprea ESITEUAL/IRLAEO N ANSVERING Recelver.+ LNBE + Parabola EUROPA/sau direct in Romania 

PE! Ei CUI A A 201 iberal, Iese LNBE + Para 
aer berea aid in- ital pa trairi ANUNT PREALABIL, SUNATI PENTRU SPeCAlIs(l nostri piara pe loa, SUNATI PENTRU DETALII ! > 
pecial PRET LA ZI. 
telectuali, din care nu  (V) Brătianu din anul 1945 a INCREDIBIL - 399 $ ! SOLICITATI NOUL CATALOG GRATUIT. 


numai Paul Goma fusese 
deținut politic. 


“oarecare Vintilă Brătianu” 
ci de nepotul de bunic al lui 
loan Brătianu, de unchi al 
lui lonel și de fiul lui Vin- 
tilă Brătianu, prim: 


când conducea o cir- 
cumscripție de tineret, al 


TRANSPORT: 49 5/ASIGURARE, VAMA. 
FRIGIDERE /CONGELATOARE: 180-320 L. 


ASPIRATOARE /VENTLATOARE 
MICROWAVE OVEN/ARAGAZE 


MASINI DE SPALAT, 16 progr./USCATOR ANTENA SATELIT COMPLETA 


TAM CREDIT CARDS (5 


* REDUCERI PENTRU CANTITATI 
MARI * 
Garantam livrarea intre 5-10 zile 
de la data sosirii in Romania ! 


TRANSPORTAM AUTOTURISME 


41 in lumel 


PROGRAM ZILNIC : 9 - 18 


vu TAXE ) 


PAGINA 6 


NOUL GUVERN AL ROMÂNIEI 


DECEMBRIE 1992 


ION ILIESCU SCHIMBĂ MACAZUL REFORMEI 


—— Gh. IONESCU OLBOJAN— 


După ce F.D.S.N.-ul și-a adjudecat conducerea celor două 
camere ale Parlamentului, prin Oliviu Gherman, liderul 
FDSN, la Senat și prin Adrian Năstase, vicepreședintele 
partidului, la Camera Deputaţilor, a venit și ora formării 
Guvernului, operaţiune tergiversată fără rost două 
săptămâni, motivându-se că nu s'a căzut de acord asupra 
culorii politice a viitorului premier. 

Când, în sfârşit, Palatul Cotroceni a catadicsit să 
pronunțe numele viitorului Prim-ministru, NICOLAE 
VACAROIU, opinia publică s'a arătat puțin nedumerită: 
partidele reprezentate în Parlament conveniseră cu 
Preşedintele Iliescu desemnarea - ca şef al executivului - a 
unei persoane angajate politic într'unul dintre partidele 
câștigătoare în alegerile generale. Nedumerirea ob- 
servatorilor politici şi a opiniei publice a fost de scurtă 
durată. Dl. Nicolae Văcăroiu, prezentat de Iliescu drept o 
persoană independentă politic, este, de departe, înregimen- 
tat în FDSN, chiar dacă nu se recunoaște oficial acest lucru 
şi este un pătimaș adept al reformei cu paşi mărunți, 
preconizată de Președintele României şi susținută de par- 
tidele de stânga din Parlament. 

Parcurgând fișa biografică a D-lui Văcăroiu vom sesiza 
uşor motivele pentru care partidul majoritar și Iliescu s'au 
oprit asupra acestui personaj cvasi-necunoscut până acum. 
N. Văcăroiu s'a născut la 5 Decembrie 1943, în Bolgrad 
(Basarabia), unde familia părinților săi era detașată, tatăl 
fiind muncitor feroviar (ca și al lui Iliescu). Studiile 
primare și secundare le urmează în Bucureşti, după care 
frecventează cursurile Facultății de Finanţe-Credit din 
cadrul A.S.E. Lucrează ca economist într'un institut 
județean de proiectări și, după stagiatură, trece la 
Comitetul de Stat al Planificării, unde ajunge director, iar 
pe plan politic, secretar PCR în comitetul de partid din 
C.S.P. După Decembrie 1989 este numit Ministru- Ad., 
junet în Ministerul Finanţelor, fiind adjunctul lui Theodor 
Stolojan. La 17 Octombrie 1990, Petre Roman remaniază 
guvernul, destituindu-l printre alţii, şi pe Nicolae 
Văcăroiu, pentru incompetență în derularea programului 
reformei. După destituire ocupă postul de director general 
al Direcţiei Generale a Departamentului de Impozite și 
Taxe din Ministerul Economiei și Finanţelor, funcţie pe 
care l-a surprins marea investitură din această toamnă. 

“Surprins” este un fel de a spune, întrucât din 
declarațiile ulterioare desemnării, făcute atât de Văcăroiu 
cât şi de membrii marcanți ai FDSN-ului, FSN-ului, 
Ministerului Finanţelor, primului-ministru și ale sale per- 
sonal, reiese faptul că Mister Văcăroiu era curtat încă din 
vară de diverși mesageri vorbind ba în numele FDSN-ului, 
ba al lui Ion Iliescu. Se pare că ideea promovării sale a 
aparținut D-lui Stolojan, încolţit de preşedinţie şi FDSN 
să-și desemneze un continuator, nu atât interesat în ac- 
celerarea reformei, cât cunoscător al mecanismelor finan- 
ciare privind creditele, impozitele și taxele. = S 

Faptul că era un disident al guvernării Roman, i-a întărit 
convingerea lui Iliescu că va beneficia de serviciile unui ins 
dispus să se plece în fața sa și a concepţiei președințiale 
despre mersul lent al reformei în România, mai ales că 
Văcăroiu adoptase această poziție încă din 1990, motiv de 
altfel care i-a adus surghiunul dela sânul FSN. 

Că așa vor sta lucrurile, o spune suita 
făcute de șefii partidelor reprezentate în Parlament. Pe de o 
parte, continuatorii PCR-ului (Partidul Socialist al Muncii, 
Partidul România Mare, FDSN) își pun toată nădejdea 
reformei promovate până mai ieri de către cele două 
guverne înaintașe. Pe de altă parte, Opoziția și reformatorii 
feseniști privesc cu scepticism manopera D-lui Iliescu, 
atenționând că în felul acesta riscăm să rămânem de 
căruță, să trecem pe ultimul loc între ţările europene, 
ținând trena Albaniei care este pe punctul de a ne depăși în 
crosul către Europa. 

lată câteva cifre care vin să confirme această părere a 
Opoziţiei şi FSN-ului. Ele sunt extrase din chiar programul 
de guvernare anunțat de noul premier desemnat. 


“Se estimează că produsul intern brut 
va fi anul acesta cu peste 16 9, mai mic 
decât în anul 1991, reprezentând mai 
puțin de 67 %, din nivelul înregistrat în 
anul 1989” 


“In primele nouă luni ale anului în curs, producţia in- 
dustrială a scăzut cu 23,5%față de perioada corespunzătoare 
a anului 1991 care, la rândul său, se situa cu 4! sub 
realizările anului 1989," A 

“In agricultură, producţia din acest an este mai mică 
decât în anul 1989 cu aproape607/ la grâu și secară, cca, 187 
la porumb, 6Y7 la sfecla de zahăr și peste 37% la cartofi; sa 
diminuat substanțial șeptelul de animale și producţiile din 
sectorul zootehnic”. 7 

“După unele ameliorări în anul 1990, standardul de viață 
al populaţiei s'a înrăutățit. Salariul mediu real a fost în 
Septembrie a.c. cu 27,7% mai mic față de Octombrie 1990, 
iar pensia medie reală mai mică cu 26,5%. 

“Datoria publică externă a României la 30 Septembrie 
era de 3,8 miliarde dolari [inclusiv credite aprobate, dar 
neutilizate), din care 767 reprezintă credite contractate 
direct de stat, iar 247, credite contractate de agenții 
economici și garantate de stat. Este de subliniat că din 
creditele contractate de stat, 2,9 miliarde dolari, pentru 


de declaraţii 


consumul curent al economiei și populaţiei s'au destinat 
91% şi numai 97 pentru dezvoltare.” . * 

In linii mari, acesta este tabloul economiei preluate în 
“păstorire” de către DI. Văcăroiu. Să vedem, în continuare, 
cu cine crede de cuviință Domnia-sa să cârmească din loc 
carul împotmolit de FSN în cei doi ani și ceva de conducere 
ştiinţifică a economiei româneşti. Vom respecta, în prezen- 
tarea echipei ministeriale, noile denumiri ale unora dintre 
ministere. In paranteze vom indica data și locul nașterii 
precum și institutul de învățământ promovat de cel luat în 
colimator. 

1. -MISU NEGRITOIU - Președintele Consiliului pentru 
Coordonare, Strategie şi Reformă Economică (26 Mai 1950, 
com. Dăbuleni-Dolj; Facultatea de Relaţii Economice In- 
ternaţionale). Intre 1973-1990 a lucrat în comerţul ex: 
terior, la întreprinderile ILEXIM și ARPIMEX, precum şi 
în ministerul de resort. Pentru 6 luni, în 1990, este numit 
consilier economic la ambasada română din SUA. Din 
Noembrie '90 devine Secretar de Stat și șef al Agenţiei 
Române de Dezvoltare. E sara 

2. - DAN MIRCEA POPESCU - Ministrul Muncii și 
Protecţiei Sociale (6.10.1950, Bucureşti, Facultatea de 
Drept București). Membru C.P.U.N. în '90 a fost promovat 
consilier prezidenţial pe probleme de politică internă. Din 
Octombrie 1991 (după căderea lui Roman), deţine por- 
tofoliul de Ministru al Muncii şi Protecţiei Sociale. Senator 
FDSN. 


3. - FLORIN GEORGESCU 
(25.11.1953, Bucureşti, Facultatea de Finanţe: 
Contabilitate). A lucrat şi lucrează în Ministerul 
Finanţelor, fiind şi profesor la ASE. 

„» TEODOR VIOREL MELESCANU . Ministrul 
Afacerilor Externe (10.03.1941, Brad-Hunedoara,  Facul- 
tatea de Drept). Din 1966 lucrează în M.A.E., ajungând la 
demnitatea de Ambasador și Secretar de Stat în M.A.E. 

5. - PETRE NINOSU - Ministrul Justiţiei (9.11.1944, 
Bucureşti, Facultatea de Drept). A lucrat în Ministerul 
Justiţiei ca avocat, cercetător ştiinţific şi consilier. A con- 
dus comisia de disciplină din Camera Deputaților din an- 
terioara legislatură. Senator FDSN. 


- Ministrul Finanţelor 


6. - NICOLAE SPIROIU . Ministrul Apărării Naţionale ' 


(6.07.1937, Bucureşti, Academia Militară Tehnică). Minis- 
tru şi în guvernul anterior. 

7. - GEORGE IOAN DANESCU . Ministrul de Interne 
(30.10.1938, Ploieşti, Facultatea de Drept). In 1990, șef al 
Poliţiei Județului Prahova, promovat apoi ca şef al In- 
spectoratului General al Poliţiei și mai târziu, subsecretar 
de stat în MAE. 

8. - IOAN OANCEA Ministrul Agriculturii și 
Alimentaţiei (14.08.1939, Hârja-Bacău, Facultatea de 
Agronomie). A lucrat ca inginer agronom până în 1982, 
după care a fost promovat în ministerele de profil, ocupând 
în prezent funcția de director general în Ministerul 
Agriculturii. 

9. - DUMITRU POPESCU - Ministrul Industriilor 
(9.09.1935, Băleşti, Gorj, Facultatea de Electronică). Până 
în 1976 a lucrat ca inginer la Centrul Tehnic de Linii din 
Timișoara, apoi în Ministerul Energiei Electrice, până în 
'90 când este promovat adjunct al Ministrului Industriilor. 

10. - PAUL TEODORU - Ministrul Transporturilor 
(19.09.1934, Chişinău, Facultatea de Mecanică). A lucrat în 
cadrul Regionalei CFR București şi Comitetului de Stat al 
Planificării, iar după Decembrie 1989 - director la Lucrările 
Publice şi Ministerul Transportului. 

11, - ANDREI CHIRICA - Ministrul Comunicaţiilor 
(4.06.1939, Ploieşti, Facultatea de Electronică și 
'Telecomunicații). A lucrat ca inginer în Direcţia de Radio şi 
Telecomunicaţii, director al Direcţiei de Poştă şi 
Telecomunicaţii. Din 1990 este Ministrul Comunicațiilor. 

12. - CONSTANTIN TECULESCU Ministrul 
Comerţului (6.10.1946, București, absolvent ASE. 
Economist până în 1981, când este numit director al Băncii 
Egipteano-Română din Cairo. In prezent vicepreședinte al 
Băncii Române de Comerţ Exterior. 

13. - MATEI AGHATON DAN - Ministrul Turismului 
(17.09.1949, Bucureşti, Facultatea de Contabilitate). A 
lucrat pe șantiere și instituții de cercetare. Din 1990 
lucrează pe lângă primul ministru, reprezentându-l pe 
acesta în relaţiile cu sindicatele și patronatul. Este deputat 
FDSN. 

14, - MARIN CRISTEA - Ministrul Lucrărilor Publice 
şi Amenajării Teritoriului (27.07.1934, Băneasa-Giurgiu, 
Facultatea de Mecanică). A lucrat în diverse întreprinderi 
până în 1976, după care s'a ocupat de cercetare și punerea 
în funcțiune a unor instalații complexe, în exterior. In 
prezent eate șef al departamentul industriei materialelor de 
construcție din Ministerul Industriilor. 

15. - AUREL CONSTANTIN ILIE - Ministrul Apelor, 
Pădurilor şi Protecţiei Mediului (19.05.1946, Buzău, 
Facultatea de Hidraulică). Până în 1983 a lucrat ca inginer 
în cercetarea hidrografică, după care a lucrat în Consiliul 
Naţional al Apelor (probabil că alături de inginerul Lon 
Iliescu, președintele apelor, pe atunci). In prezent este 
director al societăţii “Aquaproiect” Bucureşti, specializată 
în cercetarea și gospodărirea apelor. 

16. - LIVIU MAIOR - Ministrul Invăţământului - 
(2.10.1940, Beclean, Bistriţa-Năsăud, Facultatea de 
Istorie). Devine profesor universitar la Cluj şi şef al catedrei 
de istorie modernă, precum și director al Centrului de 
Studii Transilvane din Cluj. 


„ crocodil pe lângă cei doi bolşevici de. şcoală nouă . 
7 Snegur și Iliescu, vajnicii Rrromâni care vor a ţine un 


“cirea Bisericii Unite, creșterea numărului. 

> ncioși în cadrul acestei confesiuni sunt numite de- 
/. câtre "spontane”_voci de aşa-nurniţi) credincioşi ai 
) Bisericii moșești sau de către preoții S.R.. - 


£ tinațional e __ş-a.m.d. care urmăresc, zice-se, divizărea 


D ( __Aici nu e vorba de naționalism, ci de şovinism. lar 


! ciudat, antinaționale. 


ALT CUI 
AL LUI PEPELEA 


Una din măştile pe care le-a purtat Ceaușescu E 
purtat-o cu îndemânare, jucându-și cu Succes rolu] 
vreme îndelungată- a fost aceea a independenţej”: 
României față de U.R.S.S. Mult timp lumea liberă 
s'a lăsat, pare-se, păcălită de praful strălucitor arun. 
cat de ''falnicul Bărbat”. 

Pentru Români, viitorul cadavru al lui Decembrie 
'89 a zdrăngănit pe coarda dragostei de Neam. Adică: 
Ungurii îşi ascut colții pregătindu-se a înfuleca Ar. 
dealul iar România se întinde, de fapt, până hăt, din. 
colo de Prut. i ş 

La un moment dat, revistele literare din România 
publicau cu obstinație duioasele versuri ale poetului 
basarabean Grigore Vieru. Românii lăcrimau, uitau o 
vreme de foame și frig și nu băgau de seamă că, 
subterane căi, pâinea lor lua drumul țării muscalilor. 

Totuşi, însângeratul Decembrie a mai deschis cât 
de cât ochii lumii. - | 

Si_ Grigore Vieru a fost văzut în toată micimea.i 

) sufletească: un măscărici doinind_cu lacrimi de 


eam în două ate în reînnoită 


i KE i 
ceai cu Kremlinul. Un măscărici mahmur, 


“amiciţie 


ri răriătorii 
euaiati Adrian Pionescia și CA Tudor. 

Stim că iubirea creștinească e îndelug răbdătoare, 
dar să nu încerce nimeni a căuta să afle cât măsoară 
acest “îndelung”. : 

Remember: în 16 Decembrie 1989, la Timişoara, a 
fost deovedit faptul că, totuși, mămăliga explodează. 


DIN CAIETUL 
UNUI GOLAN CREȘTIN 


Sub teroarea comunistă, timp de aproape. cinci 
decenii, alte glasuri, afară de cele ale lătrătorilor 
marxism-leninismului, arareori, şi atunci prompt 
sancţionate, se făceau auzite. 

Activiştii comuniști şi zăvozii Puterii -ce-şi aveau 
“creierul”, evident, la Răsărit-, în ciuda semidoc- 
tismului sau sfertodoctismului caracteristic celon din 
Turma Roşie, au devenit, neavând aproape deloc ad: 
versari, prin îndelungată practică, singurii maeştri în 
propagandă și, bineînțeles, în diversiune. 

In România, după 1989, puterea neo-comunistă și- 
a concentrat o parte din aparatul său de diversiune în 
“munca” pe ogorul religios. Ateismul, fie el şi 
“Ştiinţific”, devenit vetust, mai noii și mai vechii 
tocmiţi ai Kremlinului au trecut la provocarea 
zâzaniei între confesiuni. A 

Reclădirea Bisericii Uni 
credi 


însoţit în plimbările-i "'de suflet”, de-a lungul şi de-a 
Rezi tractirurilor comuniste, de penibilul cuplu de 
Aldea Teorovici, de CP EtoriI7 TăTnă 


ne: Ira en bud 0 ama îti ti? din (i (O a dea N N a dt 


i de 


stoizi ai cultului 


ottodox = 
mafiotice”?, ** 


inaţiile Vati 


“*machiavelâcuri 
i tivități an- 


ȘI subjugarea iunii române de re nt. 


şovinismul, intoleranța sunt, oricât ar părea de 


Nemaiputând acţiona direct asupra legăturii omului 
u Divinitatea, comuniștii “de şcoală nouă” caută a 
promova neîncrederea, disprețul, ura între credincioşi; 
9 un om tulburat nu mai poate fi al păcii şi al 
iubirii, îşi rupe firul ce-l leagă de ceruri și rămâne o 
pradă lesnicioasă a Fiarei 666, al cărei simbol, la acest 
sfârșit de veac, este, încă, secera şi ciocanul. 


In România, chipul Fiarei, deocamdată, este acela 
de batracian surâzător. 


PUBELA 
CU SECURISTI 


1) Securistoidul Ioan Ieremia, fost regizor la Te 
Naţional din Timişoara, alungat după Decembrie ă 
ajunsese regizor şi profesor... hăt, tocmai la Chişinău: 
A primit un picior în spate și de acolo. Acum e direc: 
tor la Centrul Cultural Român... din Budapesta. Cui 
bono? i 

2) Securistul cu sutană Dorobanţu, fost consilier 
mitropolitan la Timişoara, îndeplineşte acum 0 
misterioasă misiune la... Vatican. , 

3) Cpt. Dorin Munteanu, fost director adj. la 
Oficiul Județean de Turism-Timis, actual director îl 
Societăţii. Comerciale “BANATUL”, a devenit i 
deputat F.D.S.N. de Timiş, i 

4) Misterioase misiuni îndeplineşte la ONU. Și 
Viorel Roman (un discipol al tracomanului datun ră 
IO. Drăgan, profesor fără catedră), fost contabil 
Universitatea din Bremen (Deutschland). 


77 (Dan Emilian ROȘCA p 


CUVANTUL ROMANESC 


DECEMBRIE 1992 PAGINA 7 


Ce E ECE E NE a RI a RPD E E Iau 


ILUZIA LIBERTĂȚII ŞI TRISTEŢEA SĂRĂCIEI NEJUSTIFICATE 


—— Radu DUNĂREANU— 


Informaţiile care îmi vin 
din fară, atât direct cât şi 
din presa internaţională, 
îmi lasă ungust amar, 
ca şi versurile dela Aiud ale 
nefericitului Nichifor 
Crainic de nestinsă amin- 
tire:''...În ţara turmelor şi-a 
pâinii / visez o cină de 
ciuperci. /Lăsați-mă în rând 
cu câinii/la raiul unui blid 
de terci...”? 


Gânditorul, Dumnezeu 


să-l odihnească, era atunci, 
justificat, obsedat de o 
foame organică, celulară. 
Astăzi Românii sunt 
flămânzi și obsedați de 
libertate. Mereu se uită că 
mișcarea populară dela 
Timișoara, cu urmarea ei 
din Piaţa Palatului, a 
stricat planurile '“revoluției 
de palat” după schemele 
dubioase ale unuia ca 
Brucan. In felul acesta cei 


“AUZIŢI TOATE NEAMURILE...” 


Compilăm din articolul 
D-lui Petre Mihai Băcanu, 
“R.L."nr. 781: 

Na fost nimic pregătit! 
După 44 de ani preoții or- 
todocşi au dat răspunsul 
din strană în cadrul sfintei 
liturghii oficiată de preoții 
romano-catolici. 

Preoţii români veniseră 
în Italia pentru un dialog 
despre doctrina socială a 
Bisericii. Așezământul dela 
Prato, unde se ținea sim- 
pozionul avea câteva capele. 
Dialogul s'a început cu o 
rugăciune la care preoții 
ortodocși și catolici de am- 
bele rituri din România 
S'au rugat împreună.A fost 
un gest spontan care a spart 
gheața între cele două mari 
Biserici. - 

Delegaţia de 15 persoane 
includea: trei episcopi 
ortodocși - P.S. Pimen al 
Sucevei şi Rădăuților, P.S. 
Andrei de Alba lulia, P.S. 
sepiscop-vicar Gherasim Put- 
neanul; P.S. Vasile Hossu 
al diocezei greco-catolice de 
"Oradea, Nicolae Teodorescu, 
vicar al episcopiei greco- 
catolice din Lugoj. Restul 
delegației preoți, profesori, 


George DRAGU— 


ai învățământului teologic. 

Un alt semn de creștină 
înfrățire: unul dintre 
ierarhii ortodocși i-a 
împrumutat odăjdiile 
arhierești episcopului greco- 
catolic Vasile Hossu care 
urma să liturghisească. 

Astfel, s'a redus dintro 
dată, o distanță uriașă, au 
apărut semnele unui 
adevărat ecumenism. 

Preoţii români au fost 
primiți în audiență de Papa 
loan Paul al doilea care a 
apreciat  întinerirea 
Sinodului dela București. 

“Deci Prato a însemnat 
apropierea a două lumi pe 
care comunismul le-a dez: 
binat.” 

Iniţiatoarea acestui 
dialog a fost D-na Livia 
Drăghici, directoarea 
Bibliotecii din Prato. 

(N.R. Subliniem cu 
bucurie: prezența în grupul 
dela Prato a unor fețe 
bisericești-ceau. participat 
la rugăciunea în comun dela 
Timişoara, absența P.S. 
Plămădeală precum și știrea 
ce înviază speranțele: 
întinerirea Sinodului.) 

“* Auziţi, toate neamuri- 
102..2? 


pe scurt: cărturarii de elită 


ION ILIESCU SCHIMBĂ 
MACAZUL REFORMEI 


17. - DORU DUMITRU PALADE - Ministrul Cercetării şi 
Tehnologiei (1.11.1937, București, Facultatea de Mecanică). 
A Eomtogiehr 3219 simplu și ca proiectant până în 1971, 
când trece la Institutul de Cercetări Mecanică Fină din 
București, unde este director general. Ocupă şi alte funcţii 
în organisme extraguvernamentale privind cercetarea 
aplicativă. 

18. - IULIAN MINCU - Ministrul Sănătăţii (21.05.1927, 
Lucieni, Dâmboviţa, Facultatea de Medicină Generală). Din 
1967 profesor universitar la Facultatea de Medicină din 
București și director al Clinicii de Diabet, Nutriție și Boli 
Metabolice, fiind şi preşedinte al societăţii de profil din 
România. Doctor docent în științe medicale. 

19, - MIHAI GOLU- Ministrul Culturii (4.03.1934, 
Bumbești, Gorj, Facultatea de Psihologie). Din Octombrie 
1991 este Ministrul Invățământului. Este deputat FDSN. 

20. - GHEORGHE ANGHELESCU - Ministrul 
Tineretului și Sportului (3.11.1961, Bucureşti, Facultatea 
de Tehnologia Construcţiilor de Maşini). Inginer la 
societatea FAUR și în prezent la IIRUC. Deputat FDSN. 

21. - VAȘILE MOIS - Ministru pentru Relaţia cu 
Parlamentul (6.02.1951, Certeza, Satu Mare, Facultatea de 
Drept). Avocat în Satu Mare până în 1990 apoi senator 
FSN, în prezent FDSN. 

După cum se poate constata, trei au fost criteriile de 
selecție: 1) amiciția cu Iliescu; 2) cu Văcăroiu și 3) cu Gher- 
man și Văcaru, primul din Dolj și secundul din Gorj. Au 
năvălit în haită și sunt flămânzi. Vor începe să-i mănânce 
[judece) pe cei dinaintea lor. In primul rând pe Petre 
Roman, Traian Băsescu, Adrian Severin. Vor trece apoi la 
județe şi ambasade, înlocuind FSN-iștii cu FDSN-iştii, în 
spiritul eticii şi echităţii socialiste-ciolăniste. Si, uite așa, 


va trece iarna! Gh. IONESCU OLBOJAN 


REA EDIȚIE /& 
Ing DUILIU SFINTESCU, 


recunoscute pe plan mon: 
titlul de “Doctor Honoris dial. Un fiti a i 
Causa” aici con: a acordat i de ctre 
vigocior de orisine români, Politehnica din Aachen 


care trăieşte în Franța: Dr. (Germania). 


ce pregătiseră puciul au 
fost luaţi prin surprindere 
şi au acționat în gra- 
bă... Populația din tară 
şi-a creat însă iluzia că a 
fost o revoluție victorioasă, 
că s'a eliberat de comunism 
şi că România a devenit o 
țară democratică cu o 
economie liberă, normală. 


Trezirea la realitate este 
însă dureroasă. In primul 
rând, complotiștii crip- 
tocomuniști, după ce s'au 
debarasat de-ai lor, cei 
mai compromiși public, vâr- 
furile cunoscute ale 
putrefacției comuniste, s'au 
reorganizat imediat si 
- efectiv - au pus mâna pe 
putere, cu atât mai ușor cu 
cât - tot datorită lor - orice 
opoziție politică fusese 
distrusă prin lagăre și 
închisori, iar o nouă 
generaţie democratică nu 
sa format încă. 


Asa se face că, sub 
machiajul de cocotă a 
democraţiei și a liberalizării 
puterii, aceeași minoritate 
trădătoare de Neam con- 
trolează toate sectoarele 
economice si politice. Când 
furau legal, sub numele par- 
tidului lor,au adunat averi 
ascunse și acum se întrec în 
a deschide întreprinderi 
“particulare”. Capitalul 
acestora este însă rezultatul 
furtului socialist de 45 de 
ani. 

Unde sunt fondurile 
fostului pecere şi cine a 
verificat contabilitatea 
fostelor întreprinderi şi 


„ferme ce erau sub jurisdicția 
minorităţii partinice? 
Securiștii s'au pus la 
adăpost și li s'au dat noi 
sinecuri grase, drojdia 
societății - foștii activiști 
partinici - s'au transformat 
în “oameni de afaceri”, iar 
foștii potentaţi dela 
comitetul central și 
ministere sunt bine merci 
politicieni parlamentari. 
Așa - zișii intelectuali, 
lustruitori cu limba ai 
ciubotelor ocupantului s'au 
“reciclat” și acum scot 
reviste și cărți cu caracter 
patriotic şi naţional. 

Ce i-a mai rămas 
Românului de rând, ma- 
jorității ? Nimic, doar tre- 
zirea amară la realitate. 

Tăranii, întro dureroasă 
majoritate au votat la 
început cu “frontul” 
înşelați de lozinca ieftină: 
“Fraților vin capitalistii și 
vă iau pământul!” 
Capitaliștii nu au venit iar 

pământul - care pământ? - că 
reforma agrară e o farsă de 
prost gust semnată oficial 
de trei foști membri ai 
biroului politic pecerist... 

Aşa zisa clasă muncitoare 
e lovită crunt și ea la rândul 

ei. Bieţii oameni văd cum 
alții fac bani cu găleata 
pentrucă au avut “'cheagul” 
de care pomeneam mai sus, 
rezultatul fostului furt 
legal, or alţii care -deşi sună 
ciudat- imigrează în 

România venind cu bani din 
afară și fac averi, iar bietul 

Român din nou se gândește 
la versurile lui Eminescu, 


Cumpărare sau vânzare de 
mijloace de transport uzate? 
lată ce trebue să știți: 


Cu începere de la | Octombrie, 1992, taxa de vânzare cu 


despre cei ce vor să devină 
nepoții lui Traian, fie că au 
nasul subţire sau deformat, 
fie că au ceafa groasă. 

Până mai ieri, unii din 
acești noi “'oameni de 
afaceri internaționali” se 
plângeau de intoleranța 
tradițională a Românilor 
care i-au persecutat și au 
folosit metode “fasciste”. 
Când corabia comunistă se 
scufunda, șobolanii au fugit 
primii. Acum, ca hienele, se 
întorc ca să se îngrașe din 
nou. 

Si uite așa Românului nu 
îi mai rămâne decât acea 
fugă ruşinoasă dar 
sănătoasă cum spunea 
Mihnea Voievod. 

Imediat după Decembrie 
1989 mulţi din ţară au um- 
plut lagărele de refugiați 
din Europa și au fost 
primiţi, ca urmare a terorii 
comuniste. După spoiala-de 
democrație Românii nu mai 
sunt primiți deoarece sunt 
considerați doar emigranți 
economici. Rămași fără 
speranță, disperaţi, înșelați 
în așteptări, hăituiţi de o 
agresiune și teroare 
ascunsă, mocnită, Românii 
continuă să fugă îmbătaţi 
de iluzia unei libertăți reale 
şi a unei vieți mai bune, în 


sensul că muncind poți 
realiza ceva. 
Europa mișună de 


Românii care încearcă să se 
strecoare, în Canada în 
special. Citeam recent că 
numai în Belgia sunt 
înregistrați anul acesta 
peste 2400 de Români, ca 


refugiaţi. Dintre aceștia 
poate că Y vor fi admiși ca 
să imigreze legal. Ilegal, 
insă, încearcă destul de 
mulți. Anul trecut au intrat 
în Canada 67 de Români 
ascunși în lăzi, pe vase 
canadiene. Peste 200 însă 
au fost prinși prin porturi 
europene, Unii din greșeală 
au ajuns până în Panama! 
Intorși înapoi încearcă să 
fugă din nou! 

Este un exod dureros, 
primejdios şi tragic, dar cei 
ce-l riscă, majoritatea tineri 
intelectuali, știu că 
rămânând în țară nu au 
nici o şansă de a se realiza. 

Nu știu cum e acum în 
Franţa, dar călătorind prin 
Austria şi Germania, fără o 
atenţie specială, am rămas 
șocat de cât de mulți am 
auzit vorbind româneste. pe 
străzile Vienei și ale 
Berlinului. 

România nu e o ţară 
săracă, de aceea zic că cei 
care fug acum o fac de frica 
sărăciei nejustificate, 
deoarece au ajuns la con- 
cluzia că oricât de harnic ai 
fi, sau oricât de cinstit, în- 
ventiv, prea departe nu poţi 
să ajungi datorită oligarhiei 
criptocomuniste. 

Lumea părăsește 
România datorită pierderii 
speranței într'o viață nor- 
mală, datorită trezirii la 
realitatea crudă - că 
România, țara turmelor și a 
pâinii, după atâtea jertfe, 
este încă victima agresiunii 
interioare a comunismului 
deghizat. 


pi 
i 70 pc 


amănuntul în Ontario pe care o plătiţi la cumpărarea de 
automobile, furgoane sau camioane de mic tonaj de 
ocazie. va fi calculată la preţul de tranzacţie sau la 
valoarea medie angro, care este mai mare. Valoarea 
medie angro se stabileşte pe baza criteriilor din Ghidul 
Roşu Canadian (Canadian Red Book), cunoscut de toată 
lumea în comerțul cu vehicule uzate. 


Taxa se plăteşte când schimbaţi titlul de proprietate a 
vehiculului la Serviciul pentru Permise de Conducere şi 
Vehicule (Drivers and Vehicles Licence Issuing Oftice), 
din zona unde locuiţi. Unele schimbări de titlu. cum 
sunt cadouri primite de la familie, sunt scutite de taxă 
pe buză de documente legale. 


Cu începere de la | Aprilie, 1993. dacă hotărâți să 
vindeţi un vehicul la particular, va fi necesar să 
cumpăraţi carnetul de transfer ul vehiculului (vehicle 
transfer package) şi să-l inmânaţi cumpărătorului înainte 
de perfectarea vânzării. Acest carnet poate fi obținut de 
la Serviciul pentru Permise de Conducere şi Vehicule 
(Drivers and Vehicles Licence Issuing Otfice) şi de la 
Ministerul de Consum şi Relaţii Comerciale (Ministry 
ot Consumer and Commercial Relations). Consumatorii 
vor găsi utile informaţiile referitoare la trecutul maşinii, 
sumele restante şi cele despre taxa de vânzare cu 


umânuntul, 


Ontario 


informaţia. 


a] 
p9) -TDD L-800-263-7776 (numai engleză și franceză). 


Dacă vă gândiţi să cumpăraţi sau să vindeţi un vehicul 
uzat la particular și aveţi nevoie de mai multe 
informaţii, chemati 1-800-263-7965 numai în engleză şi 
1-800-668-5821 în franceză. Ori puteţi cere broşuri. 
Trimiteţi-ne cuponul şi vă expediem GRATUIT 


Da, doresc mui multe informaţii despre Programul de 
Informare privind Mijloacele de Transport Uzate 
(Used Vehicle Information Program). 


Program de Informare privind Mijloacele 
de Transport Uzate 


| 

| 

| 

] 

| 

| Name: 

| Numele: 

| Address: 

| Adresa: 

i Gityae de ete Postal Code: 
| Oraşul: Codul Poştal: 
Send to: Ministry ot Transportation 

| Expediaţi lu: Communications and Public Education Branch 
| Ist Floor, West Tower 

| 01 Wilson Avenue 

| Downsview, Ontario 

| MIM U8 

| English/French 

| Engleză/Franceză 

| 

| 

| 

] 


PAGINA 8 


DECEMBRIE 1992 


PARALELE INEGALE 


Luna Noembrie ar fi de 
natură să  prilejuiască 
profunde meditații lumii de 
azi, asupra multor im.- 
plicaţii ale istoriei. Dar 
stresată de confruntarea in- 
tenselor ritmuri ale grijilor 
şi imprevizibilelor 
cotidiene, scapă din vedere 
că trecutul este una din 
fețele existenţei pe care 
citind-o, înţelegi prezentul 
şi poţi vedea în viitor. Să 
menţionăm ai_7 Noem- 
brie pentru comemorarea 
Revoluţiei Bolşevice din Oc- 
tombrie 1917, 9 Noembrie - 
KristaliNacht, când în 1938 
Naziştii au dezlănţuit o fur. 
bată violență antisemită şi 
jaltele. 


Să ne oprim mai întâi, 
în ordine calendaristică dar 
şi de primordialitate 
istorică, la împlinirea a 75 
de ani dela Revoluţia 
Bolşevică din 7 Noembrie 
1917 (stil nou), care în 
realitate a fost o Contra 
Revoluţie cu o lună mai târ- 
ziu, deoarece Revoluţia era 
în desfășurare încă din 
Februarie / Martie, izbuc- 
nită din revolta femeilor 
epuizate de foame şi ger, la 
cozi nesfârșite, pentru o 
bucată de pâine și la care 
sa alăturat muncitorimea 
și armata. 

La 12 Martie Tarul 
Nicolae allI-lea a abdicat în 
favoarea fratelui său, 
Marele Duce Mihail care a 
treia zi a renunțat și el la 
tron. Așa că, la 16 Martie, 
domnia de patru secole a 
dinastiei. Romanov a luat 
sfârșit, ajungând după ex- 
presia lui Trotski “la lada 
de gunoi a istoriei”, cuvinte 
adoptate de comuniști în 


multe împrejurări până în 


ziua de astăzi. 


Odată cu ţarismul, s'a 
terminat și instituția 
poliţiei sale secrete 
OKHRANA, dela care 
mulțimea întărâtată a scos 
în curtea acesteia arhivele, 
şi cu solemnitate le-a dat 
foc. Spre bine sau spre rău. 
Evidenţele sunt 
portante. Să ne gândim 
cum stau lucrurile la noi. 

Revoluţionarii teore- 
ticieni marxisti, mulți 
dintre ei în exil, precum 
Lenin, care se afla în 
Elveţia şi sa întors la 
Petrograd după trei luni cu 
complicitatea Germanilor, 
au fost luaţi prin sur- 
prindere de declanșarea 
evenimentelor. Cu șase 
săptămâni înainte, Lenin 
considera cu melancolie că: 
"Noi, cei în vârstă, probabil 
nu vom mai fi în viață să 
vedem bătăliile decisive, 
când va începe Revoluţia”, 
Concepţia sa era că '“numai 
o elită revoluționară, 
disciplinată, doctrinar 
pură, poate conduce 
poporul rus.” (In țara unde 
nu a ajuns niciodată). Pen- 
tru el, *“cheia victoriei va fi 
Partidul Bolșevic”'. Insă 
numai condițiile haotice au 
permis ca abia în Decem- 
brie - Ianuarie și nu chiar la 
7 Noembrie, posesorii cheii 
să acapareze puterea, nu ca 
la noi, unde a fost posibil 
într'o singură zi, la 22 
Decembrie 1989. 

Incepând dela Lenin, toți 
succesorii lui până în 1990 
nau admis decât că la 7 


Noembrie 1917 a fost 
Revoluţia  Bolşevică, con- 
trar adevărului că în 


realitate a fost o lovitură 
conspirativă a unei 
minorități concretizate la 


18 Ianuarie 1918 și 
favorizată de starea 
muribundă a unui guvern 
provizoriu și inerția 
ajutătoare a socialiștilor 


revoluționari şi 
menșevicilor, care con- 
stituiau majoritatea. 

La alegerile post- 


revoluţionare, din Ianuarie 
1919, pentru Adunarea 
Constituantă, bolşevicii au 
obținut mai puțin de 1/4 
(Atenţie la FDSN!), însă cu 
un sprijin manipulat din 
partea socialiștilor 
revoluționari au dat la 18 
lanuarie lovitura, formând 
un guvern bolşevic și un 
Consiliu al Comisarilor 
Poporului, restul devenind 
“opoziţie”. şi repede “:Con- 
tra Revoluţie”. Pornind dela 
convingerea că monopolul 
înțelepciunii marxiste 
aparține bolșevicilor, era 
necesar ca să fie distrusă 
Contra Revoluţia și pentru 
acest lucru o armă care să 


îndeplinească obiectivul 
acesta. 

In Plenul Consiliului 
Comisarilor Poporului, 


Felix  Edmundovici Dzer- 
jinski, ca unul care avea să 
conducă până la moarte 
această armă teribilă, 
declara: “Nu vă gândiţi că 
eu caut forma de justiție 
revoluționară; noi nu avem 
nevoie de justiţie. Acum 
este război. Faţă în faţă. 
Viață sau moarte! Propun, 
cer un organ pentru 
rezolvarea revoluționară a 
socotelilor cu Contra 
Revoluţia!” 


Atfel sau pus bazele 
Terorii Roșii, prin crearea 
Comisiei extraordinare a 
întregii Rusii de com- 
baterea Contra Revoluţiei şi 
Sabotajului, cunoscută sub 
numele de CEKA. Ca mulți 
lideri timpurii bolșevici şi 
mai ales dela CEKA, Felix 
E. Dzerjinski nu era de 
origine Rus, ci Polonez şi de 
familie înstărită. Tot 
drumul vieţii sale a fost 
săpat în crimă și 
imoralitate. Alături de 
Lenin, a fost artizan prin: 
cipal al unei mentalități 
criminale, care i-a atras un 
cult personal în cadrul 
acestei monstruoase in- 
stituţii, indiferent de 
schimbările succesive de 
denumiri dela CEKA la 
OGPU (1923 - 1934), NKVD 
1934-1941),  NKGB 
1941 - 1946), MGB (1946 - 
1953), KGB 1954. Ex- 
presie a acestui cult a fost 


un sicriu de sticlă în sala de . 


conferințe, înăuntru, cu em- 
blema CEKA și masca mor- 
tuară a lui Dzerjinski 
plasată în uniforma 
acestuia, ansamblu ca 
obiect de venerație 
asemănător rămășițelor 
îmbălsămate ale lui Lenin 
din Mausoleul din Piaţa 
Roșie și în mod deosebit pe 
frontispiciul sediului de 
oroare Lubyanka, o statuie 
dată jos cu macaraua în 
zilele puciului eşuat din 
August 1991. Lupta de 
clasă nu putea fi oprită cu 
noțiuni demodate, 
decadente ca moralitate și 
justiție, Pentru înlocuire, 
să te cruceşti nu altceva, a 
putut să apară o publicaţie 
oficială - “Teroarea Roșie”. 

In timpul cercetărilor, 
dacă nu avusese pe loc 
justițierea, cele trei 
întrebări care determinau 
soarta cercetatului erau: 
Cărei clase îl aparții? Ce 
origine ai? Ce educaţie, 


——— Adrian GRIGOROPOL—— 


profesie? In aceasta consta 
însăşi esența terorii. 

Era Dzerjinski a fost 
1919-1927. Mai întâi a con- 
spiraţiilor interne și apoi 
odată cu conceptul in- 
ternaţionalizării, a ex- 
portului de revoluţie, con- 
spiraţiile externe. 


La 26 Iulie 1926, Felix 
Dzerjinski se adresa 
Plenului Comitetului Cen- 


constata prin comparație, 
că din cei 139 de membri 
aleși la Congresul din 1939, 
110 fuseseră împușcați sau 
condamnaţi. Așa că nu lip- 
sea la fotografia fiecărui 
nou Comitet să se subscrie 
“Trăiască al...? «+ Comitet 
Central al P.C.U.S.-ului”. 

După moartea 
sceleratului dictator, Biroul 
Politic a cerut un raport 
secret restrâns numai la 


SOCIALISMUL 


tral și celui de Control: 
“Voi ştiţi în ce stă cu 
adevărat puterea mea. 
Niciodată nu m'am cruțat 
pe mine însumi! (Voci din 
sală, '“Adevărat!). Acesta 
este motivul pentru care 
voi din sală aveți încredere 
în mine și mă placeți. 
Niciodată nu am vorbit 
împotriva a ce mi-a dictat 
buna mea conștiință, și 
dacă văd dezordine o atac 
cu toată puterea." La trei 
ore mai târziu era mort, 
fulgerat de un atac de cord. 
La 50 de ani. Căzut la 
datorie cum sa spus în 
elogiul funerar. După 54 de 
ani, rememorând acest 
sinistru personaj, președin- 
tele KGB, Viktor Cher- 
bikov, ca şi cum sar fi 
referit la un sfânt, spunea: 
**... a căutat să elimine in- 
justiţia şi crimele din 
întreaga lume şi visa la 
vremea când războaiele și 
inamiciția vor dispare pen- 
tru totdeauna.” 

Această eră a fost urma- 
tă de una și mai cruntă, în 
primul rând fiindcă a durat 
și mai mult. Era Stalin, a 
mâniei conspiraţiilor și a 
spionajului, a dușmanilor 
poporului, opoziţiei de 
stânga, opoziţiei de 
dreapta, conspirația parti- 
dului industrial sabotor, a 
armatei, a doctorilor, 
munți de cadavre al căror 
număr exact nu se va ști 
niciodată, vaiete al căror 
ecou se va eterniza în 
cosmos. Ca o ironie a soar- 
tei, în această eră cei mai 
periculoşi “'dușmani ai 
poporului” au fost depistaţi 
în elita partidului, în elita 
NKVD-ului, în cea a ar- 
matei, pe lângă fluviile de 
oameni nevinovați duși de 
curent pe drumul morţii. 
La fiecare Congres al Par- 
tidului se alegea un alt 
Comitet Central, fotografia 
tipică a fiecăruia se difuza 
pretutindeni. S'a putut 


perioada 1935-1940. Ca 
rezultat, au fost arestaţi 


19 milioane, dintre 
care 7 milioane împușcați 
sau decedați în Gulag. Din 
cei 80 de membri ai Con- 
siliului Superior al Ar- 
matei, 75 au fost împușcați 
sau condamnați. Jumătate 
din corpul ofițeresc a avut 
aceeaşi soartă. Când şeful 
NKVD-ului a fost Yagoda, 
18 comisari de Securitate 
de gradul întâi și doi au 
fost împușcați. Unul singur 
a fost otrăvit. Sub Yehzov, 
singurul dintre toți șefii in- 
stituţiei de origine rusă sub 
Stalin, din 122 de ofiţeri 
superiori în 1937 nu mai 
erau în 1940 decât 21. 
Echipelor speciale de 
execuţii li se da de băut dis 
de dimineață un pahar 
mare de vodcă, după care 
trăgeau fără discriminare 
în copii, femei și bărbați, 
iar la înapoiere li se servea 
vodcă la discreție. 
Marele sihiatru, 
Vladimir ial S'a ex- 
primat că Stalin era un 
schizofrenie paranoic și a 
plătit cu viața diagnosticul 
lui. In schimb o conferință 
de somități în psihiatrie, 
sovietici, în 1989 a respins 
acel diagnostic înlocuindu-l 
cu altul, în sensul că deşi 
paranoic adevărat și de an- 
Vergură satanică, deținea 
un calcul rece şi un instinct 
deosebit al Programării. 
Caracterul deliberat a] 
lichidării adversarilor reali 
şi închipuiţi s'a dovedit a fi 
9 permanenţă. Dacă se iau 
în considerare numai 
tratativele duplicitare duse 
și încheiate cu Pactul de 
neagresiune Ribbentrop: 
Molotov si codicilul secret 
prin care ni s'au răpit 
Basarabia şi Nordul 
Bucovinei Și care până la 
urmă a fost o Imbrățișare 
mortală dela distanță, între 
Stalin și Hitler (care nu 
Sau întâlnit niciodată). și 


„de blană 


dus la declanșarea 
a paza Doilea Război 
Mondial, conchidem că 
totul a fost calculat, deși 
greşit şi a costat numai 
Uniunea Sovietică 20 de 
milioane de morţi pe câm- 
'pul de luptă ȘI iuLEIae, 
distrugeri în teritoriu. 

Să sărim peste timp, la 7 
Noembrie 1992, când sau 
împlinit 75 de ani dela data 
stabilită a fi a Revoluţiei 
Bolşevice. Celebrarea 
tradiţională a fost anulată, 
cum am spus, încă din 
1990, până când uriașa 
paradă militară mai marca 
și măreţia de supraputere a 
imperiului comunist. In 
acest an, un drapel roșu 
desfășurat pe frontispiciul 
gazetei Pravda, relicvă a 
gloriei sângeroase apuse, 
saluta după vechiul tipic 

ri robuste şi voioase 
Eeaititari: purtând și ei 
stindarde roșii și lozinci 
anual repetate în întâm- 
pinarea celebrării unui 
“Octombrie” incontestabil 
roșu, ca sângele vărsat timp 
de şapte decenii. 

Scenariul Pravdei nu se 
potrivea deloc cu grupurile 
reduse, umile și amărâte, 
de comuniști vârstnici, 
adunate în afara Pieţii 
Roșii (închisă din vară pen- 
tru reparaţii). Să fi fost 
după unii 5.000, după alţii 
20.000, dar fiind totuși 
declarată de Parlament 
sărbătoare fără referință la 
anumita aniversare, în 
această estimare erau și 
curioşii veniți să vadă cum 
mai arată nostalgicii 
frumoaselor lor vremuri si 
să audă lozincile anti-Elțin, 
anti-guvern, anti- 
americane, anti - semite, 
anti-reforme. In școli, 
copiilor nu li s'a mai 
pomenit de triumful 
Revoluţiei Bolșevice, ci că 
este sărbătoarea terminării 
toamnei, un fel de 
sărbătoare a recoltei. 

Oare, chiar să fi trecut 
definitiv strălucirea zilei în 
care membrii elitei politice 
Şi militare, cu căciulile lor 
2 „trase peste urechi 
ȘI pe piept cu adevărate 
platoşe de decoraţii şi 
medalii ca eroii fabricaţi 
Prin decrete și cocoțați pe 
platforma Mausoleului. Jui 


să privească ore 
întregi, 


căror uruit împletit cu 
avioanelor super. 
s producă un ecou 
e nestins, o 
desfăşurare a puterii de 
distrugere 
era alta 
Uniune Sovietică? 
„Acum nu mai era nimie 
din toate acestea. Sic tran- 
Sit gloria mundi! S'a surpat 


dela sine, ca tot 
clădit pe cisiă ce este 
Dar şi noua ordine 


politică şi economică pe cale 


x se instaureze în loc, este 


tulburea și 


nesigura istorie a Rusiei, în 


perspectivă 
poate 
temeri 


T a readmis-o, 


Bcăpa moment 
reamintească "A iplă al 


acestuia dintr, 
ţinută în 1979  Antae Î 
dlovsk, când era seca VE 

partid: “Masele sunț de 
vinse din proprie experiente 
că progresul Socia] 


leninismul sum .fl 
divizibile”. Acum e] esti 
strumentul di, N 


st 
indivizibilității. guBătot 
ce este rău în acea. 
este de întrebat Pravqa +! 
1 Noembrie Elțîn se afla f 
Londra şi semna mai mu 
acorduri, printre Care, de 
ajutor 


Când scriu aceste Tân. 
duri, întors la 
Elțîn trebue să facă fa 
atacului demonstraţiilog 3 
radicalilor naționaliști, care 
nu de mult s'au anunțaţ 
Front al Salvării Naţionale, 
dar a fost interzis ca ultra 
extremist (descendență sa 
paternitate a FSN-ului 
nostru din 22 Decembrie 
19897), coaliţiei din. 
Congresul Deputaţilor i: 
Poporului dintre Uniunea 
Civică (industrială) și ex. 
ponenții vechiului regim. 
Zilele acestea şi Tribunalul 
Constituţional urmează să 
se pronunțe în procesul in. 
tentat de 37 de avocați ai 
fostului partid comunist 
pentru constatarea că. 
decretul lui Elțîn, de in. 
terzicere şi de confiscare a 
averii partidului, este 
neconstituțional. F 

Pe de altă parte, este de 
hotărât şi asupra“ replici 
Președintelui Elțîn că a 
decretat acest lucru, anume 
că un partid comunist în 
sens politic n'a existat - 
niciodată, ci numai o con: 
spirație criminală de tip 
mafiotic, care șapte decenii 
a exploatat poporul rus și 
alte popoare, mai rău decât 
în timpurile sclaviei, că de 
sus până jos n'au fost decât 
marionete, având în spate 
pistolul mafiei, ceea ce a 
costat milioane de vieţi. 
Soluţia în această din urmă 
dispută va trece în istorie 
drept procesul comunis= 
mului la el acasă. 

Orice om conștient, de 
oriunde, este mai mult 
decât interesat în această 
soluție, pentrucă se 
răsfrânge în mod dramatic 
în aceeași măsură asupră 
trecutului ca șia viitorului. 

Incă dela Londra, Elțîn 2 
declarat că se pregăteție 

ci revanșist, mai i 
ei Spa de către for Fă 
interesate să dea o lovituri 
reformelor. şi implicit Jul, 
dar că în atare situaţie Y9 
folosi puterile acordate i 
de popor”, ceea 
înseamnă dizolvare; 
Congresului Deputaţilor $ 
întoarcerea unei noi pag A 
în istoria tumultuoasă 
poporului rus, 
răsfrângeri pe toată i: 
fostei dominaţii comuni 
Cunoscută pei o 
transigența lui 4 i 
aaa li asaltaterile; “A 
sub umbrela preteniiu, să 
numai a unor “corecti 
nu este deloc exclusă: va 

Balanța este în şi 
“"descentralizare ej 
“'recentralizare”: 
este tocmai invers; Dee 
că recentralizarea e84 
putere. Ca întotdeauni! 4. 5 
moi carul este ÎN 
mijlocului de tracţiunt: 
nu-i spunem pe Nume: 
până când? 


Mesia Ro) 0 Pta aie Pai 


CUVANTUL ROMANESC 


Așa cum am arătat în 
capitolul anterior, fuga 
generalului a dus la 
paralizarea întregii ac- 
tivități a Departamentului 
de Informaţii Externe. 

Pe lângă aducerea în ţară 
a “fantomelor”, a celorlalți 


ofițeri aflați în misiune în 
exterior, epurarea 
aparatului Centralei de 


mulţi ofiţeri cunoscuţi de 
Pacepa, noua conducere a 


spionajului, la recoman: 
darea unitații de con- 
trainformaţii externe, 


creată atunci, a ordonat 
întreruperea legăturilor pe 
care ofiţerii depar- 
tamentului le aveau cu in- 
formatorii și colaboratorii 
din rețeaua externă, aban- 


donarea elementelor 
duplicitare din reţea, 
precum şi a celor care 


manifestau temere în con- 
tinuarea muncii de culegere 
de informaţii pentru ser- 
viciile secrete române. 

De asemenea, se ordonă 
trecerea în “conservare” a 
tuturor elementelor utile 
din reţeaua externă, 
angrenate în acţiuni de an- 
vergură și care nu pier- 
duseră interesul manifestat 
față de ele din partea ser- 
viciilor secrete române. 

Elementele trecute în 
conservare erau acei in- 
formatori sau colaboratori 
cu care sa încetat ac- 
tivitatea de culegere de in- 
formaţii, folosindu-se în 
acest scop o parolă de aver- 
tizare lansată din Centrală, 
cu semnificația bine 
cunoscută de cel căruia i se 
adresa, destinatarul 
încetând orice mișcare pe 
tărâmul spionajului, până 
la primirea semnalului 
verde privind reluarea 
legăturii cu ofițerii Cen- 
tralei. 

Faţă de operațiunea de 
abandonare, caz în care 
dosarele sunt definitiv 


trecute în arhivele 
Securităţii sau distruse, 
conservarea presupunea 


menținerea dosarului, în 
atenția ofiţerilor Centralei, 
e] fiind completat periodic 
cu note de stadiu, rapoarte 
în care erau consemnate 
aspecte de ordin con- 


trainformativ sau personal, 
apărute în viața și ac- 


Gh. IONESCU 
OLBOJAN 


bye, 
Pacepa! 


tivitatea sursei, trecută 
printr'o astfel de 
operaţiune chirurgicală, 


efectuată de doctorii în 
ştiinţele spionajului. 
Paralel cu operațiunile 
menţionate mai sus, sa 
dispus fiecărei unități în 
parte întocmirea unor 
situații din care să reiasă 
documentele și dosarele 
cunoscute de generalul 
fugar. In acest sens, sa 
trecut la scotocirea prin 
fiecare dosar, în căutarea 
filelor-document, pe care 
Pacepa își pusese apostila 
sau semnătura că a luat 
cunoștință de conținut. 
După aproape o 
săptămână de căutări zi şi 
noapte printre hârtiile 
prinse în dosare, s'a ajuns 
la concluzia că ceea ce se 
face este muncă de Sisif, 
neexistând dosar în care 
generalul fugar să nu fie 
prezent cu o rezoluţie sau 
trei semnături de con- 
firmare că studiase dosarul 
respectiv. Este sistată 
acțiunea de scotocire și am- 
plificată cea de conservare. 
Cum Romus Dima nu 
avea încredere decât în 
propria sa putere de discer- 
mere a binelui de rău, a 
utilului de ineficient, a or- 
donat ca toate dosarele 
propuse de unităţi a fi 
trecute în conservare să fie 
mai întâi verificate de Dom- 
nia-sa personal, după care 
să se treacă la măsurile de 
avertizare şi cele de 
supraveghere con- 
trainformativă a surselor 
intrate în acest joc. 
Iniţiativa aceasta a 
liderului C.LE. a iritat 
imediat conducerea 
proaspetei unităţi de con- 
trainformații externe, 
reproșându-i istoricului că 
a început să calce pe urmele 
lui Pacepa în ceea ce 
priveşte nerespectarea prin- 
cipiilor compartimentării și 
conspirativității muncii de 
informaţii externe, prin 
ingerința sa în toate 
dosarele departamentului. 
Riposta unității de con- 
trainformaţii nu a fost 
receptată principial de 
faimosul istoric, fiind sur- 
prins și asupra altor ten- 
tative de încălcare a 
ptincipiilor sacre ale 


DECEMBRIE 1992 


CE S'A ÎNTÂMPLAT DUPĂ FUGA LUI PACEPA 


“ Caru] Horodinea, dela New York 


spionajului, motiv pentru 
care disensiunile dintre el 
și Moţ se ascut și au ca dez: 
nodământ îndepărtarea lui 
Dima - peste un an - dela 
conducerea C.L.E. 

Fire impulsivă și die- 
tatorială, Romus Dima a 
făcut mai mult rău decât 
bine aparatului dat în ad- 
ministrarea sa de către dic- 
tatorul cel mare. Lipsa de 
maniere și duritatea cu care 
căuta să se impună în fața 
unor specialiști întrun 
domeniu pe care el abia 
atunci îl descifra, au stat la 
baza unor tragedii per- 
sonale și a unor 
anacronisme în activitatea 
departamentului. 

“Cazul diplomatului 
român, lon Horodincă”, 
prezentat la finele anului 
1979 de presa ceaușistă 
drept o consecință a 
acțiunilor C.L.A. asupra 
personalului ambasadei 
noastre din S.U.A., nu era 
altceva decât rezultatul 
autoritarismului instaurat 
de R. Dima în munca sa de 
coordonare a întregului 
aparat din subordine. 


“Cazul Horodincă”” este o 
dramă tragi-comică. Pentru 
a o prezenta în dedesub- 
turile ei, ne vom folosi de 
un artificiu: o vom împărţi 
în șase acte şi un tablou, 
prezentându-le în realitatea 
succesiunii lor, pentru ca 
tu, cititorul acestor rân- 
duri, să judeci singur par- 
tea de vină a fiecăruia în 
acest conflict. Deci, să 
începem. 


Actul 1. Actorul lon 
Horodincă, plecat la am- 
basada din New York după 
fuga lui Pacepa, juca acolo 
rolul unui ofițer de in: 
formaţii externe subor- 
donat, firește, lui Romus 
Dima. In această calitate 
“diplomatică”, el primește 
însărcinarea să editeze, 
prin intermediul reţelei de 
spionaj din S.U.A. a ser- 
viciilor române, cartea 
“Ceaușescu - Campion al 
Păcii”. In vasta acţiune a 
acelui moment erau 
angrenate și cadre civile ale 
M.A.E., dar aspectul in- 
teresează mai puțin acum. 


Actul 2. lon Horodincă, 
aflat în legătură cu un 
editor american, cere prin 
telegramă cifrată aprobarea 
Centralei de a se întâlni cu 
persoana și de a o remunera 
cu 500 dolari pentru ser- 
viciile aduse. Telegrama 
ajunge pe masa șefului 
D.LE., dar acesta nu are 
timp să o decodifice, înain- 
tea ei aflându-se alte sute 
de documente cifrate și pe 
care Dima, în suspiciunea 
lui față de loialitatea subor- 
donaţilor, încerca să le 
decodifice singur. 

Actul 3. Neprimind 
răspuns la telegramă și 
ținând - seama de im- 
portanța acțiunii în care 
era angrenată sursa 
americană, |. Horodincă 


efectuează întâlnirea și 
remunerarea informato- 
rului fără aprobarea Cen- 
tralei. 

Actul 4. 1. Horodincă 
transmite Centralei o nouă 
telegramă cifrată prin care, 
de data aceasta, cere 
aprobarea pentru decon- 
tarea sumei de 500 de 
dolari din fondul C.I.S. 
(cheltuieli informative 
speciale) al grupei operative 
din New York, bani predați 
“partenerului” american în 
contul cărții ce urma să fie 
editată prin acesta. 

Actul 5.' Dima întră în 
contact cu conţinutul celei 
de-a doua telegrame, fără 
să-l cunoască pe cel al 
primei telegrame. Văzând 
că ofițerul recunoaște 
singur că a efectuat 
întâlnirea și remunerarea 
fără aprobare, Romus Dima 
pune o faimoasă rezoluţie: 
““Să i se comunice ofițerului 
că din acest moment este 
considerat arestat. Să ia 
primul avion și să vină în 
țară.” Unitatea de trans- 
misiuni se conformează. 

Actul 6. I. Horodincă 
primeşte telegrama 
codificată în cifrul său per- 
sonal (nimeni dela am- 
basadă nu a putut cunoaște 
conținutul, cifrorii neavând 
acces la codurile personale 
de cifrare a mesajelor, ca în 
cazul telegramelor primite 
de ambasadori sau şefii 
agenţiilor-economice). După 
ce ia contact cu bi i 
emanată de înalta față a 
departamentului, fe 


PAGINA 9 


Horodincă își strânge 
câteva lucruri de uz per- 
sonal şi toate documentele 
secrete aflate în fişetul per: 
sonal, plecând frumos pe 


poarta ambasadei spre 
sediul poliției americane, 
Incearcă de acolo să-şi 


înduplece și soția, prin 
telefon, să-l urmeze. 
Vigilenții din ambasadă 
sesizează jocul și îi 
“protejează” soția până la 
avion, trimițând-o urgent 
în ţară, sub pretext că 
Americanii încearcă să o 
răpească la sugestia soțului 
trădător. 

Si acum, tabloul: acesta 
îl înfățișează pe marele 
istorie, cu ochii ieşiţi din 
orbite și fața tumefiată de 
sângele care dă să-i 
plesnească în toate venele, 
uitându-se năuc la 
telegrama primită din New 
York, prin care i se 
prezintă filmul acestei așa- 
zise trădări. 

Cazul Horodincă a fost, 
de „altfel, începutul 
sfârşitului carierei de 
spion-șef al impiegatului 
mișcării muncitoreşti din 
Oltenia. 


Puteţi procura cartea 
GOOD BYE, DOMNULE 
PACEPA! 
scriind la adresa: 
P.0.BOX 78010 
WESTCLIFFE POSTAL 
OUTLET 
HAMILTON, ONTARIO 
CANADA L9C 7N5 


Costul cărții este de 
$ 10.00 plus expediţia. 


CANADA'S FIREARMS 
AMNESIY 


November 1 to 30, 1992 


Think gun safety. Make it count. 

The new firearms control law gives everyone 
the chance to turn in unwanted or illegal guns 
and register restricted weapons without fear 


of prosecution for possession offences during the 


amnesty. The amnesty means you can also 
dispose of any prohibited weapons, explosives 


or ammunition. 


'Too often, forgotten or neglected guns can lead 


to a tragedy. 


The amnesty is an ideal opportunity to get rid 


ol weapons you no longer want. 

Taking advantage of the amnesty is easy. 
Simply unload the gun and turn it over to your 
local police. If there îs the slightest risk or if 
you have any questions, call your local police. 

Make it happen for the safety of you and 


your family. 


a+a 


Canada 


Department ot Justice 


Canada 


Ministăre de la Justice 


Find out more about the 
Firearms Acquisition 
Certificate, safe storage, 
restricted and probibited 
weapons or other parts of 
the firearms law that 
concern you. Ask your 
local police far brochures. 


Canadă 


% 


) Două 


PAGINA 10 


DECEMBRIE 1992 


CUVANTUL ROMAyesu | 
Se a VEVEMDIUL LoVe a 2 Ea 


N. DAVIDESCU SI ION AL-GEORGE 


La 
pati 


Nu ştiu dacă a fost 
tipărit la noi, sau dacă nu 
mai există, ar trebui 
retipărit un studiu privind 
marile amiciţii literare. Pe 
plan universal, oricine se 
gândește bunăoară la 


Toma”, In piața Lahovari, 
azi Cosmonauţilor (în 
Bucureşti). 

Crâșma ''La Toma” nu 
strângea  scriitorime în 
jurul meselor ei de lemn. 
Larma nu o produceau 


“Nicolae DAVIDESCU 
desen de Marcel Iancu 


glasuri ridicate, ca acela al 


celebra prietenie dintre 
Goethe şi Schiller, ori la 
tandrele sentimente ce au 
legat pe Verlaine de Artur 
Rimbaud. Din literatura 
noastră, îndeobşte se amin: 
tesc exemplele Eminescu - 
Creangă; St.O.losif-D. 
Anghel; Serban Cioculescu - 
Vladimir Streinu. 
nume sunt 
alăturate unul de altul și 
din alte considerente decât 
prietenia. Când se vorbeşte 
despre Stefan Petică îţi 
vine în minte implicit Iuliu 
Cezar Săvescu. Nu erau 
dioscuri. Ei nu au colaborat 
pentru a da opere literare, 
cum sunt citați adesea 
Anghel şi losif scriind 
împreună ““Cometa”. Sau, 
împrumutând pseudonimul 
A. Mirea, acesta să fie 
autorul “'Caleidoscopului”. 

Pe Stefan Petică îl uneşte 
de Iuliu Săvescu soarta 
mașteră derivând din 
aceeaşi boală, oftica. Cum- 
plit de săraci, ei au sfârşit 
de timpuriu cu viața. Sub 
treizeci de ani. Un fior rece 
străbate opera lor neter- 
minată. Adoraţia unor con- 
fraţi pentru aceşti doi 
tineri de ceară, se 
manifestă prin dedicaţii, 
unde totdeauna sunt 
alăturați. Câte una din 
poeziile scrise de Ion 
Minulescu, Mihail 
Cruceanu sau Eugenia 
Speranţia, poartă drept 
semn al preţuirii, dedicația. 
ALT. Stamatiad a ţinut pe 
vremuri la Palatul Cultural 
din Arad o conferință, pe 
care a publicat-o apoi sub 
titlul “Doi dispăruţi: Iuliu 
Săvescu - Stefan Petică”. 

De ce unește două nume 
titlul acestui capitol? Căci 
nu există nici o asemănare 
între ele. N. Davidescu e 
simbolist, pe când Al- 
George, parnasian în toată 
accepțiunea cuvântului. 
Primul a scris și proză. Al 
doilea, nu a scris. Unul, 
posedă o vastă felurită 
cultură. Celălalt s'a 
restrâns, dar accentuat, la 
clasicismul latin, luându-și 
de aici inspiraţia. N. 
Davidescu e în actualitate, 
Despre lon Al-George se 
tace cu desăvârşire. 

l-am așezat sub un 
baldachin al evocării numai 
pentru simplul fapt că îi 
vedeam împreună 
niciodată) într'un anume 
loc, același loc: o crâșmă 
având firmă mare “La 


lui Minulescu, de pildă. 
Veneau acolo oameni 
mărunți de cartier, spre a 
se cinsti, spre a-și îngropa 
amărăciunile în paharul 
ce-l goleau. 

Pe la ora prânzului, mai 
totdeauna îl vedeam pe 
Davidescu înăuntru... Dar 
numai rezemând tejgheaua. 
Adică, “la botul calului”. 
Sta de unul singur, și când 
nu avea imensul țigaret în 
gură, bea din cinzeaca de 
rachiu. Cu siguranță că 
înainte de masă. ;Mai apoi 
mi se spusese că locuiește 
undeva pe aproape. Asta 
n'o ştiam exact. Stiam în 
schimb cu certitudine că, 
intrând sau trecând numai 
prin fața birtului, am să-l 
văd, cum adesea îl vedeam 
la Capşa. 

Traversând pe lângă 
tejghea să găsesc un loc, 
singur ori cu vreun prieten, 
salutam respectuos pe N. 
Davidescu. Acolo l-am şi 
cunoscut. Foarte vag. 

Ani numeroși trecură de 
când, cu ocazia unei 
şezători literare dela 
Palatul Cultural, aplaudam 
recitările sale. Mi-aduc 
aminte, Stamatiad arădan 
(prin adopțiune) prezenta 
rând pe rând scriitorii 
oaspeţi. Auzii atunci cu 
glas tare: ““poetul și 
prozatorul Nicolae 
Davidescu”. 

Galeria capșiştilor nu 
mi-o pot imagina completă, 
fără Davidescu. Asidua 
frecvență a unor scriitori la 
Capşa, se explică şi prin 
faptul că mai toate 
redacţiile se găseau în 
apropiere. După terminarea 
lucrului, sau înainte de a-l 
începe, scriitorii, ziariştii 
deveneau clientela Capșei. 
Clientelă grupuri - grupuri, 
după afinități sufleteşti, ori 
potriviri de principii 
literaro - politice... 

Ziarist și el, Davidescu, 
pătimaș  fumător, trăgea 
fumul să-l lase în zbor de 
mari rotocoale, prin și 
dintr'un lung ţigaret. 
Lângă el, Minulescu 
molfăia trabucul gros. 

Sticla mare a geamului 
dela Capșa - mă găseam pe 
trotuar + îmi prilejui 
întruna din seri bucuria 
imaginii ce n'am s'o uit nici 
când. Dinspre intrare pășea 
marțial Corneliu 
Moldovanu, urmat de 
Stamatiad și Davidescu. 


———— Petre PASCU 


Apoi se așezau pe 
canapelele de catifea roşie. 
Președintele S.S.R. - ului, 
încadrat de cei doi prieteni. 

Altă dată, N. Davidescu 
vorbea, vorbea... Stamatiad 
îl devora cu privirea. 

Se întâmpla să intrăm 
uneori și când înaltul 
areopag întrunit în com- 
pletul lui, împărțea lauri 
sau îi veştejea. Dar, de 
obicei. prezența mi-o făceam 
numai printre poeți de talia 
mea. 

Acum luasem loc la un 
capăt de canapea. Lângă 
mine şedea să zicem, Stefan 
Stănescu. Apoi numai 
scriitori mari, mari... 

Trăgeam cu urechea, hol- 
bam ochii. 

- Ce mai faci, Davidescu? 
auzii în decursul con- 
versației. 

- Ce să fac! Aderăm la 
neaderare. 

Poetul scrisese o serie de 
articole publicate în 
“Cuvântul liber”, unde 
arăta - bine documentat -, 
că Ion Luca Caragiale, prin 
comediile sale,era inamic al 
stărilor de lucruri din țara 
noastră. Deci, nu adera la 
ele... în lumina realităților 
de astăzi, vedem și mai 
bine câtă dreptate avea 
exegetul de atunci al operei 
caragialene! 

N. Davidescu tipărise la 
“Cultura Naţională”” (1924) 
cartea a cărei valoare n'o 
putem sublinia îndeajuns. 
Dovadă o face consultarea 
ei, cu mult folos, și azi. E 
vorba de “'Aspecte şi 
direcţii literare”. Pe sumar 
citim titlurile: “'Un 
moment literar. Dl. Tudor 
Arghezi”; “Poezia D-lui G. 
Bacovia”; “Poezia D-lui 
Emil Isac”; ““Poezia lui D. 
lacobescu'”'; “Poezia D-lui 
Ion Minulescu” etc. 

In ipostaza de critic, 
Davidescu împărțea sfaturi 
celor tineri. Aceștia 
ascultau poveţele, 
aplicându-le. 

Era o seară de iarnă. 
Dârdâiam în faţa Capşei, pe 
Calea Victoriei. Lângă 
mine, poetul Matei Alexan: 
drescu. 

Văzurăm pe Davidescu 
ieşind. Trânti ușa. şi 
potrivea acum căciula (în 
timpul verii se tundea 
mărunt). 

- Bună seara, fu răspun: 
sul la salutul nostru. 

A dat mâna cu noi și, 
grăbindu:se: 

- Așadar cât mai puține 
adjective? Cât mai puţine! 
zise adresându-se lui Matei 
Alexandrescu. Pe semne, 
discutaseră ceva privind 
arta poetică. Criticul con: 
cludea. 

Imi stăruie în memorie 
un alt moment. Tinerii 
poeți organizaseră o serie 
de şezători urmând să se 
prezinte cu producţii 
proprii. Au citit printre 
alții, Florica Mumuianu, 
Mircea Pavelescu, Mihail 
Steriade, Nicolae Crevedia, 
G.1.Siclovanu, Simion 
Stolnicu ş.a. 

Lecturilor le preceda câte 
o conferință, Ascultam 
poeziile din balconul de sus 
al aulei, când Fundaţia 
universitară gâfâia de 
tineret. 

Dar mai înainte, fusesem 
numai “'ochi și urechi” la 
N. Davidescu, înlocuind de 
astă dată conferința cu un 


fragment din romanul încă 
netipărit “'Vioara mută” . 
Citea monoton, cu glasul 
abia auzit. 
- Mai tare! Mai tare!- 
vociferarăm cam îndrăzneț. 
Lectura continua pe 


- același ton. 


- Mai tare! Mai tarel... 
Fața lui Davidescu se 
aprinsese. Din când î în 
când, îşi ştergea cu batista 
sudoarea... e 
- Iertaţi-mă... Nu pot citi 
mai tare. Sunt emoţionat. 
Cei care l-au cunoscut, 
și-l amintesc pe 
N. Davidescu și prin felul - 
cam  glumeț- de a se 
prezenta, mai ales nouă 
tinerilor. 
- Mă recomand poetul 
Nicu Davidescu... 
Clasificându-l printre 
simboliști, George 
Călinescu îi consacră patru 
pagini. Celui dintâi volum 
de poezii “La fântâna 
Castaliei” (1910) şi altor 
câteva, le-a urmat *'Cân- 
tecul omului” (1927). Un 
fel de  ''Legendă a 
secolelor”, conchide 
Călinescu, cuprinzând în 
câte o culegere: Helada, 
Roma, Evul mediu, 
Renașterea. Despre o altă 
fațetă, “Istoria literaturii 
române"! se pronunță ast- 
fel: ““Proza lui N. Davidescu 
trădează pe omul rutinat în 
ale literaturii, nu însă 
vocația epică”. Deşi, pe 
lângă “Vioara mută”, mai e 
autorul romanelor - ““Con- 
servator et C-nia', 
“Fântâni cu chipuri”... 
Criticul N. Davidescu are 


la activul său, în afara 
volumului pomenit 
“Aspecte și direcţii 


literare”, antologiile “Din 
poezia noastră parnasiană” 
şi “'Opere”' de Stefan 
Petică, însoţindu-le cu câte 
o prefaţă - studiu. 

Evident, nu mi-am 
propus să discut aici 
problema operei, exhaustiv. 

Ar mai fi de vorbit, chiar 
şi numai sumar, despre 
traduceri, ca de pildă, din 
Anatole France, 
Th. Gauthier, Wilde, 
Williers de Vlsle Adam, 
Baudelaire... 

Cea dintâi întâlnire cu 
Ion Al-George, avu loc în 
împrejurări destul de 
neplăcute pentru mine. 
Frecventam, student, 
biblioteca Fundaţiei univer- 
sitare. Intr'una din zile in- 
trasem cu permisul 
împrumutat dela un coleg. 
Am cerut, și mi s'a servit 
“Romanţe pentru mai târ- 
ziu'”' de Ion Minulescu. 
Delicvența, nu ştiu cum, a 
ieşit la suprafaţă. 
Custodele, un bărbat 
negricios, cu fața mare, cu 
ochelari în timpul ser- 
viciului - custodele, la care 
mă uitasem atent, știind că 
scaunul acela îl ocupase 
cândva, St. O. Iosif - mă 
conduse la directorul 
bibliotecii, _ Al. Tzigara - 
Samurcaș. După săpuneala 
de rigoare, mi se dădu voie 
să citesc mai departe. 

Am știut numele 
spatodelui numai când 
nmânuatorul de cărți i 
adresă: EA na 

- Domnule Ion AJ- 
George... 

Incepui să-l privesc şi 
mai  stăruitor, deși îi 
levenisem dușman, amin. 
tindu-mi să-i fi văzut chipul 


în “Antologia poeților de 
azi”. Una din poeziile sale o 
învățasem pe de rost. 3 
Acum mă duceam mai 
des la bibliotecă. Pentru 
studiu. Pentru custodele - 
poet. Dar, totdeauna cu 
permisul personal... 
'Trecură mulți ani. Pe 
ecranul capricios al vieții, 
filmul s'a schimbat. Locul 
Fundaţiei universitare l-a 
luat... birtul “La Toma", 
unde lon Al-George nu se 
oprea la tejghea, după 
obiceiul lui Davidescu, să se 
rezeme de ea cu cotul. Nu 
era, ca acesta, client doar în 


trecere, ci unul pentru 
lungă durată, ocupând 
masa din fund. 

l-am adus aminte 


pățania cu permisul. Nu se 


Ion Al-GEORGE 
desen de Marcel Iancu 


putea opri din râs. 

- Si cum zici ca fost? Mă 
tachina. Se întâmplă multe 
rele în viața omului. Dacă 
numai fapte ca aceea a 
dumitale ar exista, nici un 
rău n'ar fi pe lume. 

„= Da, dar m'aţi puricat, 
zisei. 

- Eram custode, ce vrei! 
Acum sunt pensionar. Aș 
vrea să mă retrag la 
Sângeorz. Nam fost pe 
acasă de nu țin minte când, 
fusei informat între două 
rachiuri mici, pe când 
clienţii birtului se cinsteau 
și ei, zgomotoși. 

Poetul bea, după expresia 
epigramei lui Radu Rosetti, 
solid. Ne întâlneam adesea. 
Originar din ţara 
grănicerilor, pământean 
deci cu Coşbuc şi Liviu 
Rebreanu, avea ce povesti! 
Ascultam atent. 


Tăcere, tăcere! 


Nici o lumină, nici o durere... 

Nici morţi nu suntem, nici vii se pare * 

Din inima noastră 

Nici un suspin nu tresare; 

Toate altarele noastre sunt stinse 
te de noi au fost ridicate! 

Crestele munţilor, ninse, 

Par de zăpezi fulgerate. 

Si moartea trece, de var la față; 

Nu ne'ncălzeşte, nu ne îngheață, 

Nu ne alungă, nici nu ne cere, 

Ne lasă singuri... 

Tăcere, iubito, tăcere! 


Iată cum, 
deosebiți, i-am 
Scurtă suetă fi 
Bucureşti, 


doi scriitori, din toate punctele de Ved* 
qaoee. alăturat aici, numai Pda =: 
prejurarea, de a-i fi văzut, de a le fi vorbit, 5 din 
recvent, cândva, întrun birtu . 

lângă cinzeaca fiecăruia. 
Precum spuneam, înainte de masă... 


Frecventarea a 
zilnică a birtuluie Abe 
Toma” 
nu tocmai 
poetului. Incălzit, m: 
adresă o dată: E: 
__- Măi frate, nu poţi să 
împrumuţi cu un po]? Ti. 
dau îndărăt, Notează.i 

că 


arad ben Nera” Wee ate dea me m An dea A 


adresa. Stiu bine 
notat-o. Dar nu 
dacă i-am dat, n 
polul. Căci, se. întâlnise - 


Vin minte 


cu Manda”. 

Pe urmă nu l-am 
văzut. Un prieten, după 
câtva timp, mă informă; 

- Sărmanul Ion AJ. 
George! Acum e la Ghen. 
cea, vechiul cimitir, ; 


a O pret gale, "O Mp cry 2 NV ama a 


PA 


poze spre paie. Me 1 dea 


Volumul ““Agquile” | 
apărut în 1913 s'a bucurat 
de bune aprecieri din partea 
lui Duiliu Zamfirescu, după 
al cărui raport academic, 
autorul a fost premiat. Se 
ajunsese la ediția a Ia 
sau cum arată subtitlul ei, 
la “fa doua mie”. Despre 
“Domus  taciturna”, er 
culegere de poezii, OT 
Arghezi a scris laudati! * 
(““Cronica”, II, nr. 61:62, 
1916). - 

Dar poezia de rezistență. 
din opera lui lon Al: 
George, aceea care â * 


reviste şi ziare este 
““Autumnală”. Din 
“Flacăra” (1921) devenise, 
apoi, încheietoarea ciclului 
prezentat de “ Anflogă 4 

poeţilor de azi” autori 25 N. 
Pillat şi Perpessicius, 1929 


: Te, % 
mira 


Un aperi” 


CUVANTUL ROMANESC DECEMBRIE 1992 PAGINA 11 


II III TI Rai tie 
MEMORIA PÂNGĂRITĂ 


a 7 - 
- sau “divagaţii” cioraniene - 
“Voi încerca să divaghez cu privire la încercările prin 
care a trecut un popor...” Emil Cioran în MEMORIA Nr. 5 


Q 


Mi-au atras atenţia trei 
paragrafe extrase dintrun 


rugăciunile noastre umile... 


dorit. In ce măsură un Evreu 


Dumitru BACU 


„Şi 


Memoria gândirii arestate, 


SE ŢINE DE CUVÂNT... 


pe capetele lor după luni de 


colegiul de redacție. Unii 


: Pe cele ale lui Mirea cinstit, după ce-lva citi, se alături de fragmente  schingiuiri. Aveau osingură  agnostici, alţii cu credința | 
eseu semnat de Cioran, în Vulcănescu bunăoară, mur va simți măgulit sau își va  dintr'un Jurnal de vină: aceea de a fi făcut afișată, pluralitate de idei și 
traducerea Irinei Mavrodin murate blând, pentru putea vedea chipul în por. închisoare al celui care a încredere ludei care i-au  simțăminte... 
şi publicat în revista sufletele celor care-l tretul pictat de Cioran, nu fost Mircea Vulcănescu? Si vândut pentru mai puţin de ai toți au trecut prin 


MEMORIA Nr. 5 editată de 
Uniunea Scriitorilor din 
România. Extrasele au fost 
reproduse de “Lupta”, 
Paris, Nr. 188 din 7 Sept. 


chinuiau. Așa cum a primit 
și geamătul smuls de 
ciomegele gângavului 
Maromet și ale gardienilor 
duhnind a drojdie, întro 


știu. Indiferent dacă 
““spovedania” pomește din 
inimă sau nu... Comparat cu 
alte texte, de pe alte 
vremuri, valoarea măr- 


ce vrea ea să demonstreze? 
De când trădarea lui Iuda și 
insulta Crucii au devenit 
virtuţi? 

Scrie Cioran, “'Uzat peste 


treizeci de arginţi, și căreia 
“estetul” întrun exces de 
““orgasm al remușcării” 
tardive îi ia apărarea, ba îl 
mai și mustră pe deasupra, 


“Iadul M.A.I. -ului”. In 
beciurile Securității, în câm- 
purile de exterminare sau în 
celulele picurând de 
umezeală, cei care nu 


crt. sub titlul: “Pe culmile sinistră noapte din Noem- turisirilor ar apărea mai măsură, creștinismul a ““disprețuindu-i  remuş- credeau, au stat alături de | 
filosofiei”. Se încheiau cu brie 1949 împreună cu acela puţin spontană, niţel mai încetat îX mai fie 0 sulsă de carea”. cei pentru care lisus nu a 
un comentariu: ...stu- al tuturor celor din celula jenantă, sfrijită. Dar uimire și de scandal, să mai Vântul istoriei bătea fost un acuzat ci însăși 
pefiantă este prezenţa 24 de pe secţia a Il-a secret aceasta este chestiune per. declanșeze crize sau să atunci întrun sens... dar  '“pâinea și sângele”, 
acestor dezvăluiri în din Jilava. sonală... fecundeze inteligențe... — astăzi? întruchiparea vieţii şi 
paginile unei publicații con- Rugăciunea și geamătul i Textul lui Cioran trebuia justificarea suferinței lor. 


sacrate martiriului '“gân- 
dirii arestate”'...Un prie- 
ten mi-a procurat textul, 
dar nu întreg, întrucât 
eseul “'fiind destul de lung” 


lui se înfrățeau în înaltul 
Cerului cu zâmbetul trans= 
figurat al lui Costache 
Oprişan, “cel mai bun din- 
tre noi”, mort după ce şi-a 


Fără îndoială că poporul 
evreu, ca oricare alt popor, 
are calitățile şi defectele 
lui... Ales sau nu. Cioran 
crede că: “Mai bun şi mai 
rău decât noi, el 


nici o dramă nu se mai 
poate naşte din el. Si-a trăit 
traiul: am ajuns să căscăm 
de plictiseală pe Cruce...” 
(s.n.) “Creștinismul mai 
păstrează o aparență de 


publicat deşi gândirea lui 
nu a fost niciodată arestată 
și nici furată. Trebuia pen- 
trucă se înscrie întrun 
univers cu totul străin de 


Crez pentru care au trecut 
zâmbind în lumea unde 
sunt “'cei ce nu mai sunt”, 
murmurându-l numele și 
încredințându-l sufletul... 


va fi continuat în numărul Scuipat plămânii în întruchipează extremele la reputație doar datorită unor Sufletul românesc. Să fie S'au întors lectorii 
viitor. sinistrul tunel din Jilava. care iaoiăra fără să piara care, urmărindu-l cunoscut. Trebuia publicat MEMORIEI cu gândul 

Încercările de 'tdivagare” Cu liniștea caldă a ajungem: el este noi, din: cu 0 ură retrospectivă, ar în virtutea acelei libertăți înapoi? Greu de crezut... 
ale D-lui Cioran nu sunt  mucenicului Valeriu colo de noi înșine... Si va vrea să pulverizeze cei două care ne-a fost furată nouă. Pentru respectarea şi 


noi și nu surprind. Nici 
capacitatea metamorfozării 


Gafencu (“unul din sfinţii 
închisorilor” cum îl cin- 


rămâne necreștin atâta 
vreme cât creștinismul se 


mii de ani în timpul cărora, 
prin nu știu ce manevră, a 


In oricare revistă de artă, 
filosofie, literatură, în 


ferirea de întinare a 
MEMORIEI lor, pentru a le 


şi contrazicerilor. Nu mai . stește părintele Steinhardt va menţine la putere... se obţinut încuviințarea oricare. Dar NU în revista scuti privirea de cuvinte 
derutează ca pe vremuri. în “Jurnalul Fericirii') care va converti poate la religia spiritelor...” Asistând la gândurilor arestate. NU blasfematorii, pentru 
Astăzi mu mai gâdilă decât se ruga pentru sufletul celor creștină atunci când ea spectacolul “Patimilor”? alături de poeziile lui Gyr și odihna sufletelor lor, eseul 
sensibilitatea bolândă a care-l chinuiau încerând'să va fi universal batjoco- dela Oberammergau, serie Crainic, NU alăturea de lui Emil Cioran NU-SI 


“inteligenței” de pe malul 
stâng al Senei. Motiv pen- 
tru care nici nu mă in: 
teresează apariția textului 
integral. Că a fost publicat 
nu are deci mare im- 
portanță. La urma urmei, 
toată pasărea pe limba ei 
piere. '“Grădinar al mocirlei 


i-l smulgă pe același Hris- 
tos din inimă. Si în braţe- 
le căruia, la Târgu-Ocna a 
murit spovedit și împărtășit 
Gh. Ene Filipescu, socrul 
lui D. Pilat. Cu umilința 
tânărului B. de abia 17 ani, 
care, la Pitești, îndura tăcut 
chinul demascării ca să nu-l 


rită... respingerea creşti- 
nismului rămâne cea 
mai de seamă și frumoasă 
faptă a Evreilor,un mu care 
îi onorează. Rabinii vor 
aprecia.” Si ca să fie bine 
înțeles, adaugă, natural 
fără urmă de rasism: 
“Locuitorii de pe glob se 


„... “este evident că 
publicul,  vărsând multe 
lacrimi, ia partea lui lisus”. 
“Străduindu-mă zadarnic să 
fac la fel, mă simțeam sin- 
gur în sală. Mă găseam la 
un proces, iar argumentele 
acuzației mi se păreau ex- 
trem de convingătoare... 


dăruirea lui Vulcănescu, de 
chipul luminos al lui 
Oprişan, de durerea lui 
Onac, de Gafencu “sfântul 
din  închisori'', de 
suferințele maicilor 
Veronica şi Mihaela... S'a 
gândit oare redacția la ceea 
ce vor fi simțit sufletele 


AVEA LOCUL în paginile 
revistei. 

““Impreună... să ne 
rugăm lui Dumnezeu să ne 
ajute”, spune redactorul șef 
în prefață. Să ne rugăm 
dar mult și cu mai multă 
sârguință să ne ierte, pen- 
trucă prea lesne am 


în care se cultivă putregaiul  pângărescă Chipul dând împart în două categorii: Ana şi Caiafa întruchipau  martirelor dela Jilava, Ciuc,  imbrățișat pe cei care s'au | 
neîmplinirii...”? spunea, satisfacţie rânjetului Evrei și ne-Evrei.Dacă am pentru mine bunul simţ  Mislea, Târgușor, Cer- lepădat de El sau prea 

printre altele, filosoful Satanei, întruchipat în Tur- cântări meritele unora și pe însusi... Le-am împărtășit navodă, su rorile : dela adesea I-am luat numele în 

Costin- Deleanu într'o__ canu..Cu durerea ţăranului cele ale celorlalți, fără exasperarea în fața răspun- Mânăstirea  Vladimirești, deşert și L-am îndurerat. 


discuţie liberă, referindu-se 


Onac, mort la Gherla cu 


îndoială că primii ar ieşi în 


surilor aproximative ale 


cele din 'toate- mânăstirile 


Din vanitate? Din teamă? 


la eseul “Manual de sufletul îngreunat de câştig: ar avea destule acuzatului. ...Probitatea  pângărite, surori izgonite Din oportunism? Din 
descompunere”. Deci nu de păcatul de a nu fi putut titluri de glorie pentru a lor mă cuceri... l-am  delaaltar şi târâte, azvârlite obligaţii asumate rușinos 
cenzură va fi vorba. In nici ierta pe cel ce l-a vândut, a vorbi în numele omenirii și aprobat pe Iuda, pe drumuri sau în beciuri sau din dorința dea ajunge 


un caz. Am purtat călușul 
la gură, decenii de-a rândul. 


preotului Berghianu 
schingiuit la Gherla pen- 


a se socoti reprezentanţii ei 
(p. 115). Responsabilitatea 


disprețuindu-i remușcarea”. 
(s.n.). Fiecare cu argumen- 


pentrucă nu au vrut să se 
lepede de “'acuzatul care 


din urmă în pas alergător 
utopia desumflată a “'Oc- 


li cunoaștem prea bine trucă se încumeta să colectivă reabilitată? Sau tele lui, dar nu fiecare își dădea răspunsuri cidentului evoluat”? Sau E 
gustul amar ca să ne-o mai împărtășească clandestin în citând unul dintre _ei, poate aroga rolul de ““Mare aproximative”? 3 Citind arginţii?... blestemații 
putem imagina astăzi. celule, a pastorului Wurm- anonim ?): “Popoarele simt  Inchizitor”. Si continuă  profanatoarele cuvinte ale 'arginți... 
Dar: brandt torturat pentrucă se faţă de Evrei aceeași  neturburat și sigur de sine: estetului blazat care, PS. Era să uit! Acum 
Revista se vrea ruga alături de muribunzii animozitate pe care o “Departe dea fi obsedat de justifică sentința preoților câteva săptămâni, Emil 
“MEMORIA gândirii  tuberculoși, a tânărului  simțe probabil făina îm- adevăr, creștinismul se și îi confundă cu “bunul Cioran a fost la Biserica 
arestate”. Intelectuali cu care s'a aruncat în sârme, potriva drojdiei de bere, ceo  minunează în fața “con: simţ însuși... și probitatea”, română ortodoxă din Paris 
prestigiu, scriitori cu certe preferând mitraliera împiedică să se  flictelor sale interioare” a s'au întrebat oare şi a asistat smerit la Sfânta 
influențe în viața nu numai  securistului [era în Martie odihnească”. Trec peste viciilor şi virtuților sale,a cutremurate despre Liturghie sub privirea Celui 
culturală a României post- 1951 la Poarta Albă...), apariția spontană şi ciudată puterii lor de intoxicare, utilitatea jertfei lor? care “'dădea răspunsuri 
comuniste (?), şi-au asumat decât să devină Iudă pentru a pluralului “moi”, peste  jubilează în jurul Crucii și, M'am oprit câteva aproximative”... Eseul | 
o grea răspundere morală: camarazii lui așa cum îi autoflagelarea ce-şi aplică  epicurian al oribilului, momente privind prima apăruse... 
să apere memoria celor care cereau “preoţii”, noului sadic atunci când își asociază plăcerea cu sen- pagină. Un desen Ce căuta 2 Că doară 
au avut vorba sub lacăt şi- templu, a... Darcine poate analizează sentimentele timente ce nu o comportă, reprezentând o scenă de tor: c Sica Pee i Qara 4 
(cei is cotul e ai să-i îmbrăţișeze pe toţi?  nutrite altă dată faţă de nu a inventat _el oare tură medievală (chinuitorii rasa cu se face din lemn 
trupul sub zăbrele, pătimind  S'au stins rugându-L să ne Evrei. Un trecut revine orgasmul remușcării?... noștri aveau alte scule mai de smoc se 
tocmai pentrucă se vroiau dea nouă, celor „rămași, parcă obsesional să-i aducă In jurul Crucii mam... ştiinţifice). Sub desen, Niciodată. 
gardienii acelei memorii puterea de a ierta şi pentru aminte că o nouă câmașă a văzut “'jubilând” decât pe 
neîncătușate, nepângărite, cei ce mau putut. Sau nu lui Nessus, ceea ce nare  ciracii lui Cioran. Tuciurii PETRE TUTEA 
Nu prea este cazul cu au avut timp necesar. Să cum să uite î... dacă la la chip și la suflet, gata i cz Bala 
Cioran. nu pe răzbunaţi «o douăzeci de ani îi iubeam oricând să bată piroane în DEZMINTE RATACIREA LUI CIORAN | 
Pe coperta primului Există oare o rugăciune atât de mult încât regretam palmele oricărui îndrăznea. 
număr al revistei a fost im- mai sublimă? că nu sunt unul dintre ei, să facă semnul Ei sau să-l Dragă Emil, 
primată o icoană. Încărcat Am frunzărit două sau ceva mai târziu, neputându:  pomenească numele. Am Mă gândesc cu plăcere la  glorioşi și anonimi şi | 
de semnificaţie. Trapul lui trei numere din revistă. Am i ierta că au jucat un rol de văzut în schimb urcând pe clipa când ne-am cunoscut. învinşi. Fără creştinism, 
lisus flagelat! Privind-o, am citit un “(In loc de) prim plan în decursul tim- Cruce, în numele luilisus Ţin să subliniez că ADării > uimit tatea Sana că tustă 
văzut defilând prin Faţa lui Testament”  cutremurător  purilor, am început să-i cel flagelat, “'epicurieni ai pregnant, în conștiința din bipezi anonimi şi 
aievea durerea însângerată al lui I.D. Sârbu. Poate fi detest cu furia unei iubiri oribilului”, pe Monseniorii mea, în mod pur, detașat de Tae CS ozioasaă 
a unei necurmate cohorte de socotit testamentul tuturor amestecate cu ură. Ghica şi Hosu, Maniu și timp și spaţiu. Incerc să viziunea creștină asupra 
martiri, schingiuiți de gar- celor care s'au stins fără să  Strălucirea  omniprezenței episcopul Aftenie, Mircea gândesc jocul pe care-l port, omului, în care nebunii 
dienii dar și de gânditorii lase mărturii. Alături lor mă făcea să simt mai Vulcănescu și Crainic, prof. între prietenie şi admiraţie. neimpliniţii şi geniile să 
noului templu. câteva poezii ale actualului bine obscuritatea țării Tomescu şi călugărul Am certitudinea că te-ai întâlnesc, fratern, aici şi 
Pe acest lisus s'au Papă... texte „semnate de mele... Steinhardt, Maicile Veronica implinit, eu, însă, nu. Mă dincolo. Religia cregtinăi ne 
încrâncenat să ni-L smulgă părintele Calciu, de Petre Cioran nu se mulţumeşte și Mihaela, episcopi şi  consolez, nu cu această permite să vorbim despre 
din suflet mai puţin cu  Tuţea, de Bucur Stănescu, însă numai cu ditirambi la preoţi ortodocși sau uniți,  iluzorie formă a nemuririi: oameni FAră dea it Rada 
dialectica și foarte mult cu de Dr. Iovin, de Bernea, de adresa Evreilor, Nici cu in: sute de călugărițe și gloria, ci cu nemurirea şi firesc, pentrucă, deși 
parul, cu foamea și cu Onisifor Ghibu,  Litaniile sulta țărânei care l-a hrânit. călugări, familia Amăuţoiu religioasă, care punctează — fizic se aseamănă. matafizie 
teroarea, în beciul M.A.I. lui Mircea Vulcănescu, Nu-i ajunge, In furia decimată, ba chiar şi pe cimitirele cu cruci. Crucea Er br itaata Brin destin. De - 
ului, la Jilava, Pitești, poezii din Gyr, Tonegaru, descompunerii, nu uită fratele Aurel Cioran (11 ani simbolizează anularea  alite], metafizica, această 
Aiud, Gheda, Canal, Baia anonimi... Pestetot aceeași ţinta de predilecție, la Aiud!) alăturea de zeci de distincţiei între glorioşi şi  disci ir filosofică Fa 
Sorie 4 rază “de lumină, aceeași Creștinismul. Si nu se dă mii de anonimi, după ce învinşi. Fără religia point : 7 
prie etc, si A i deschidere. 44 ii dalasblagiain alo a î i Bia  damentală, nu a putut și 
Acest lisus biciuit, venea credință, aceeași des napoi as on: treceau prin fața creştină, omul ar trăi nu poate înlocui religia. | 
noaptea în celule, se așeza spre iubire și iertare,  vingere sau pledoarie pentru generalilor: preoți, negri Ane neliniştea produsă de i PPE ARTERE A sia | 
blând pe scândura seacă, aceeași speranță, aceeași un trecut greu de asumat? și Caiafe, judecători limitele vieţii şi de moartea E ERIY IN p 
lângă noi, ne mângâia căldură învăluitoare... Dar: Poliţă care rămâne veșnic moderni ai templelor absolută. Ce glorios este puterea ei nivelatoare, | 
durerea, ne arăta palmele Eseul începe cu un elogiu nesoldată? De unde și comuniste. Sentinţe creștinismul care populează înlătură oamenii de prisos; 
pătrunse de piroane, și, deșănțat la adresa poporului întrebarea: absurde, pentru vini templele și cimitirele cu €a înlătură dezgustul 4 


făcându-le căuș, primea în 
ele, ca întrun  Potir, 


evreu. Exagerarea are 
adeseori efectul invers celui 


Ce caută blasfemul în 
paginile revistei care se vrea 


născocite, în numele unei 
justiții prostituate, plouau 


nemuritori. Religia creştină 
asigură fraternitatea între 


existenţei şi spaima morții 
absolute. 


DECEMBRIE 1992 


libertate 
solidaritat 
dreptate 


“PUNCTE 
CARDINALE 


aug.-sept. 
2A poginl - 40 ki 


[PERIODIC INDEPENDENT DE ORIENTARE DEMOCRAT CREȘTI 


Din Sibiu primim 
ultimul număr din “Puncte 
cardinale” editat de o elită 
de condeieri. Colegiul 
redacţional: Marcel 
Petrişor, Răzvan Codrescu, 
Demostene Andronescu, 
Gabriel Constantinescu şi 
Constantin Iorgulescu. 

Titlul unei publicaţii este 
un manifest, o luare de 
poziție, o  sintetizare a 
orizonturilor. Nichifor 
Crainic a vrut să aducă 
lumină într'o lume în care 
se încâlcea binele cu răul, 
frumosul cu urâtul. Si-a in- 
titulat eseurile “Puncte 
cardinale în haos”, O parte 
din scrierile lui Nae 
Ionescu au fost grupate sub 


numele de ''Roza Vân-- 


turilor”. Roza vânturilor 
nu face altceva decât indică 
punctele cardinale. 

Pe plan geografic ne 
orientăm după soare. 
Acestui pământesc de 
““răsărit” îi corespunde, ca 
plinire, căutarea 
metafizică, tot ca orientare, 
a ““Răsăritului de sus”, a 
“Soarelui Dreptăţii”. 

Trupul lumii noastre e 
comuniunea cu lumina. Tot 
ce mâncăm este 
împărtășanie din soare. 
Energia noastră este din 
energia solară. Fără potirul 
soarelui tot schitul cosmic 
din sistemul nostru 
planetar ar fi o ruină. Dar 
omului i-a suflat Dumnezeu 
în trupul pământesc 
SUFLET. L-a pus deasupra 
lumii. Deasupra pămân- 
tescului. El se împărtășește 
din alt potir. Potirul 
Soarelui. 

“Punctele cardinale” din 
Sibiu pe acest “i” vor să 
pună accentul.Pe demnitatea 
omului ca fiu al lui Dum- 
nezeu.Ca fiu al lui Dum- 
dezeu, “'omul sfințește 
locul”. Locuţiunea exprimă 
perfect modul existențial 
românesc, fiind o gemă a 
rostirii lapidare. Prin trei 
cuvinte se rostește tri- 
orizontul antropologic, 
sacru și istoric, sau neam- 
credință-țară. 

Omul este neamul (altfel 
sar fi precizat țăranul, 
agricultorul), omul creştin, 
universal prin omenie. Prin 
legătura lui cu Dumnezeu, 
harul se revarsă prin el 
asupra ''locului”. Lumina 
lui Dumnezeu pătrunde 
prin om în rărunchii firii, 
în adâncul misterului 
istoric al supravieţuirii 
noastre. *'Locul” acesta e 
pământ, e spațiu, dar din- 
colo de acestea are un 

les la Români, intra- 
ductibil în alte culturi 


necreștine sau de 
amatorism cristianic. (Ceea 
ce pare digresiune este, de 
fapt, o sinteză a ““Punctelor 
cardinale! ca linie 
democrat creștină.) 

Locul e spațiu. ““Nu am 

loc.” Locul e pământ. “Imi 
muncesc locul”. Locul e 
punct de identificare, de 
origine. “Treci la loc!” 
Locul dă numele locuinţei. 
Pe omul locului îl numim 
locuitor. Locuitorul are o 
localitate. O destinaţie. Un 
destin. Un orizont.Avem un 
“loc al nașterii” și avem 
un ““loc de veci”, avem o 
“locuință”! pentru cele 
trecătoare şi pentru cele 
veșnice. 
“Omul “sfințește locul” 
într'un mod conștient de 
identitatea lui creștină ca 
fiu al lui Dumnezeu. 
“Punctele cardinale” ale lui 
sunt cele trei ecuaţii ale 
celor trei cuvinte. Om  - 
iubirea de om, așa cum a 
zis Mântuitorul, iubind 
chiar pe vrăjmași; sacru - 
iubirea lui Dumnezeu până 
la jertfă; locul - iubirea 
țării ca moștenire a stră- 
moșiei noastre divine. 

Semnează în acest 
număr: Dora Mezdrea, 
Zahu Pană, Demostene An- 
dronescu, Vasile A. Marian, 
Marius Bădiţescu, 
Paraschivescu, Monica 
Papazu, Anca Crivăţ, Prof. 
Nicolae Pop, Bucur 
Stănescu, Răzvan Codrescu, 
Constantin Iorgulescu şi 
alţii. 

Ca încheiere, felicitările 
noastre. Mi-aș permite, 
totuși, trei propuneri ce 
mi-au fost sugerate de trei 
colaborări. 

1. La rubrica “Cruciații 
secolului XX'', poetul 
Demostene Andronescu 
prezintă pe Constantin 
Oprişan. Profilul moral de 
martir mi-l făcusem din 
“Fortul 13" de Marcel 
Petrişor. Surpriza ce ne-o 
face “Puncte cardinale”! 
este prezentarea lui ca poet. 
Nu știu cât și ce a scris 
Constantin Oprişan. Cei 
care au cules în antologii 
poeziile din închisori se 
pare că nu au avut 
cunoștință de marele poem 
““Psyhaion'” despre care 
prezentatorul spune că este 
un vast poem al devenirii, 
un poem ontologic, com- 
parat în literatura univer- 
sală cu “Faust II” de 
Goethe, '“Panorama 
deșertăciunilor'! de 
Eminescu, “Tragedia 
omului” de Imre Madach. A 
fost dictat în  temniţa 
dela Jilava, Ia Casimcă, 


între 1958-1959, lui 
Gheorghe Calciu, Iosif V. 
Iosif și Marcel Petrişor care 
l-au memorizat. 

Din cele câteva 
fragmente ne dăm seama că 
avem în față un talentat 
cugetător creștin, dublat de 
un poet de o rară finețe ar- 
tistică. Propunerea ar fi ca 
“Punctele cardinale” să 
publice poemul în 
întregime, să-l reproducă 
într'o carte, iar aceasta să 
fie prezentată Ministerului 
Invățământului spre in- 
cluderea lui Oprişan, 
alături de Crainic și Gyr, 
cel puţin în manualele de 
liceu. 

2. A doua colaborare este 
a lui Zahu Pană despre felul 
cum au apărut în România 
cărțile lui Nichifor Crainic. 
“Nu știu cum a primit 
critica din ţară aceste 
volume de poezii, scrie 
Zahu Pană, dar dintro 
recenzie apărută în 
“Cuvântul Românesc” cât 


și din poezia ''Cântec 
strămoșesc”, . reprodusă 
de “Puncte cardinale”, 


s'a trecut superficial. peste 
felul în care este prezentată 
opera poetului în ediția de 
mai sus”? Nu era orecenzie, 
ci un semnal de apariţie, 
““superficial'! ca orice 
anunț de carte, sub: 
semnatul promițând că va 
reveni în numerele viitoare 
cu o analiză literară. 
Prezentarea am făcut-o cu 
un cec în alb bazându-mă 
pe prefața scrisă de 
profesorul meu dela doc- 
torat Pr. Dr. Prof. Dumitru 
Stăniloae. 

Ar fi vorba după autor, 
că Nedic Lemnaru ar fi 
“lucrat” la textul lui 
Crainic, că poemele de 
Crainic dictate în detenţie 
purtate în închisori prin 
viu grai, au fost tipărite de 
Nedic Lemnaru ca bibliile 
sectarilor cu mici, dar sub- 
tile deosebiri. Pe scurt, un 


Nichifor Crainic falsificat. 


Aș propune să i se trimită 
lui Nedic Lemnaru replica 
dată, iar acesta să răspundă 
în paginile “Punctelor car- 
dinale”, Cum polemica se 
va continua la infinit, să se 
ceară și de o parte şi de alta 
conciziunea ideilor pe o 
singură pagină dac- 


tilografiată, 
3. Vasile A. Marian 
prezintă “Simpozionul 


Petre 'Tuţea, Bucureşti. - 
1992". Cu bogata lui zestre 
de cunoștințe filosofice, 
flexibilitate de cugetare, 
orientare creştină 
românească, dinamismul 
cheagului de sintetizare, 


CRONICI 


Lili ane - pe bubee - (ella 


Marian, în prezentarea lui 
Tuţea, ne aduce aminte de 


raportul  Platon-Socrate, 
evangheliști - Hristos. 
Evident, păstrăm 


proporţiile. Spre a nu fi 
greşit înţeleşi, ne referim la 
modalitate. 

Nimeni nu ar fi putut să 
ne redea un portret 
spiritual al lui Petre "Tuţea 
precum cel al lui Vasile. A. 


afinitate de cugetare şi se aruncă din câ 
trăire. A cu “propuneri”, 

Propunerea. Marian ne-a 
prezentat pe Tuţea ca pe o 
vitrină de Crăciun pentru 
copiii flămânzi. “Punctele 
cardinale” ar trebui să 
publice un serial al 
“Omului autonom”. Tuţea 
nu e cu nimic mai prejos 
decât Chesterton. 


Să mi se ierte critica 


Vă puteți abona 


scriind la adresa; 


OUTLET 


nd în Când 


l : 
PUNCTE CARDINAL | 


P.O.BOX 78010 | 
WESTCLIFFE Po 


HAMILTON, ONTARIO 
CANADA L9C 75 


= 


STAL | 


| 


i â Costul unui abona 
Marian. De ce? Pe lângă ae ment este 
cunoștințe se cere și Numai în pomii plini de rod | de $ 25.00 anual. 

E Cartea cuprinde mai multe cărți: “Cap, 
tea viziunilor”, ““Detalii dintr'o 
ION BUGA autobiografie metafizică”, “Recurs. în 


INTRODUCERE 
LA SECOLUL XXI 


Editura Filocalia 
București, 1991 


Viaţa, scria Thomas Merton în- "Love 
and Living”, constă în învățarea de trai pe 
cont propriu, adică a fi familiar și a se 
simţi acasă cu sinele lui, învățând ce are 
de oferit lumii contemporane şi apoi 
învățând cum să facă validă această 
ofertă. Scopul educaţiei, după Merton, 
este de a arăta unei persoane cum să se 
definească pe el însuși, în mod autentic şi 
spontan, în relația cu lumea și nu să im- 
pună o definiție prefabricată a lumii. 

lon Buga face parte dintre slujitorii 
Cuvântului, nu ca figură de stil. A fost 
chemat și a răspuns tainei de a oferi 
Cuvântul oamenilor. Mai mult chiar, pe 
lângă această sarcină de care însuși 
Hrisostom se socotea nevrednic şi încerca 
să fugă, Buga poartă pe umerii minții şi ai 
inimii şi pe aceea de dascăl de teologie. 

Din “Introducere la secolul XXI” ne 
dăm seama de un tânăr care respinge 
orice “definiție prefabricată a lumii”. In 
comunism totul era “prefabricat”, de 
aceea omul era scos din naturalul tean- 
dric, redus procustian, jumulit de spirit, 
caricaturizat ca maimuţă, titirez în mâna 
Intâmplării şi Determinismului. Până la 
Carell se “ştia” totul despre om. Totuşi 
omul a rămas și va rămâne o “fiinţă 
necunoscută”. Temerara răzvrătire a lui 
Buga e firească și nefirească. Nefirească 
pentrucă așa de mult am fost îndobitociţi, 
dela grădiniță până la facultate,de 

materialism”, desigur “ştiinţific” că şi 
acum ne autocenzurăm fără să ne dăm 
seama. Firească pentrucă trebuia să se 
rupă ceva în noi. Trebuia odată și odată să 
ne trezim din somnul inimii care a născut 
monștri “'raționali”. “Trebuia odată și 
odată să se rupă lanțurile de “'chelică” 
(cum spun moldovenii la acele lanţuri 
groase cu care pun “piedică” la căruțe 
Mii paboză pe pripoare abrupte), iar 
uneori mult mai subțiri i i 
ere fă bțiri decât inul pânzei 

Chiar titlul e o sfidare ad izeriei 
fiinţiale în care a fost terte „peniei 
umană în secolul XX. Nu cred că a fost un 
secol mai barbar. Celelalte veacuri au fost 
sub semnul hoardelor nomade, Al nostru 
stă sub semnul hoardelor demonice 
Niciodată nu s'a încercat cu atâta sadism 
practicarea satanismului în diatrugerea 
omului și a lui Dumnezeu, Autorul nici n 
Buni dc easă secolul nostru în titlu. 

roduce repulsie. Se adresează celui nou, 


deşi vorbește di i 
Era) Popa cel Vechi. Așa cum trebuia 


areopagul zeilor”, ““Polemos” și “Novum. 
fragmentarium””. 

lon Buga este un gospodar al metaforei, 
Din pământul alegoric, pe care îl sapă 
țărănește, încolțesc și cresc ideile ca 
Vivaldi în “Cele patru anotimpuri”. Colo 
vedem tulpinile crescând și multiplicându- 
se în groaza lui Pieter Bruegel cel Bătrân, | 
exprimată pe fețele orbilor conduși de orb, 
dincolo strigătul înalt al lui El Greco din 
“Viziunea Sf. loan din Apocalips”. Q 
muzică a culorilor și o culoare muzicală a | 
““viziunilor” lui Ion Buga. Imi amintesc de. 
tabloul menționat, al lui El Greco din 
Muzeul Metropolitan de Artă din New 
York. “*Omul din cascadă” este otrans : 
ideatică în cuvinte a lui. El Greco; În 
tablou, Sf. loan apare ca o cruce cu brațele 
ridicate spre cer. Emoţia arde ca o făclie 
din tot trupul lui loan, pictat în stânga 
tabloului. In dreapta, sunt cei ce au 
îndurat chinurile pe pământ fiind 
îmbrăcaţi cu ''haina luminoasă”, ca în 
poemul din Săptămâna Patimilor. Mișcare 5 
și dinamism cosmic în ceremonialul 
îmbrăcării. i 

Evident, Buga nu face o copie în cuvinte 
tabloului, dar ““omul din cascadă “'este un 
loan cum l-ar fi descris Kafka. Mai bine 
zis este “ajungerea la loan” a exilatului, 
la starea de ““Ioan Vizionarul”. Nimeninu 5 
a descris atât de bine ca Buga acest com: 
plex al omului captiv “cascadei” timpului. 
Omul este prizonierul apelor dătătoare de 
viață. Omul este întemnițat de propria să | 
viaţă. Rob al înrobirii lui, gustând din 
fructul timpului. Si totuși, paradoxul. Ca 
rob al cascadei, o cucereste. Acest “Sein 
zum 'Tode” este moarte spre viață. Omul 
stă în cascadă în poziție “dreaptă”. 0 
suportă fiind “drept”. Tragedia lui Io: 
Sensibilizare la suferință. Eterizare & 
trupului prin suferință. “Starea aceasta 
de transă și făptura lui hipersensibilizată : 
de atâta suferință, îl fac; să se avântebe 
brâurile de culoare, ca pe o scară reală Și 
chiar reușeşte să păsească din culoare în ii 
culoare trecând prin aceste zone cromatiă 
cu reacţii sufleteşti, deosebite penili 
fiecare culoare în parte. Era acolo 0 În00r-. 
dare supremă, trupul întreg se eter | 
parcă în această teribilă căutare a lumilţi. 
a libertăţii, pierzându-și ponderea şi 0 
sistența. Era un pelerinaj spre un tag A 
divin, o proiecție totală şi definitie e % 
unei ființe în stare de ardere. Sicât 
aproape era de ieșire!” > A 
Acolo, în cascadă, omul se caută pe BI Sl 
însuși. Se gândeşte. Ca pe un obiect: 
subiect. Ca putință de verb. Se 1 
prieteneste cu samanta. Cascada. n 
cugetată” de Buga ca o cădere a omului". 
timp. E acea noapte când nici 0 ai dei 
ne mai zâmbeşte. Când orice candelă A 
speranță e stinsă. Noaptea Învieri!: i 
sting toate lumânările. Din ilogic (Pra 
strigarea: ““Veniţi de luaţi lumin este i 
om, Omul a deschis ușile Raiului: + 
exact ceea ce vrea să spună Bus Fii 
omul “'cascadei”" care se ridică din A ale 
““Tara dintre râuri”, fluviile de viață 2 
paradisului. 


Îmarmtprra e Mea pre mer rea PraieAnORA PEDRO e PARIORI.RO dee RER Pot 18 


aere 0 aa 


* gg memo 


Dumitru ICHIM | 


CUVANTUL ROMANESC 


DECEMBRIE 1992 


PETRE 
TUȚEA 


LUI ZU 


ANASTASIA 


Până acum câţiva ani, nu prea mulţi au 
avut şansa să-l cunoască pe Petre Tuţea, 
printre cei care l-au cunoscut se numărau în 
primul rând unele personalități românești 
ca: Nae lonescu, Mircea Eliade, Emil 
Cioran, Constantin Noica, Mircea 
Vulcănescu, Petre Pandrea și alții, cu care 
autorul cărţilor apărute ““Intre Dumnezeu 
şi neamul meu” și ““Bătrânețea şi alte 
texte filosofice” a fost coleg de generație și 
cu acei cu care a împărţit aerul în temnița 
comunistă, 13 ani și alți ani de domiciliu 
forțat. Si nu este de mirare că pe un 
asemenea om, regimul comunist l-a privat 
de libertate ani de zile, căutând să-l ex- 
termine în pușcărie. Dar iată că astăzi, 
cartea ui Petre Tuţea “Intre, Dumnezeu. și 
neamul meu” (apărută în “Fundaţia 
Nastasia”, București - 1992) - primește 
“MARELE PREMIU NATIONAL”. Prin 
urmare, Românii de bună credință, in- 
telectualii adevărați știu să-și prețuiască 
valorile, ““eroii”' cum îi denumeşte Carlyle, 
pe acești creatori ai neamurilor. 

Cartea lui Petre Tuţea ““Intre Dumnezeu 
şi neamul meu” pe cât este de nouă și 
originală prin răspunsurile pe care le 
acordă acelora care îl intervievează sau prin 
“Eseuri” ca: “Problemele sau cartea 
întrebărilor”, “Lumea dogmei și lumea 
întrebărilor”, “Filosofia nuanțelor”, “Mir- 
cea Eliade”, “Eros”, “Alchimia”, 
“Aristotel şi arta” și altele, pe atât este 
de profundă, de națională și universală, 
nuanțată şi îndrăzneață faţă de ordinea 
convențională social - politică, morală și 
conceptual - culturală a faptelor, a ideilor 
şi a vieţii. . 

gânditorului român este o creație 
a trăirilor intense, a existenței și 
credinței, o carte care deschide o per: 
spectivă și un larg orizont spre 
“ADEVARUL UNIC” care este DUM: 
NEZEU, cum îl mărturisește autorul, o 
carte teologică în care se topesc toate 
filosofiile într'o singură religie şi credință 
întru Cristos. Deci nu poate fi decât un 
singur “ADEVAR”, care este DUM- 
NEZEU, căci ““Dublul adevăr” pe care îl 
adoptă Winckelmann, “Adevărul secun- 
dum rationem - după rațiune și secundum 
fidem - după credință”, adică “nici un 
adevăr”, cum le defineşte Petre Tuţea. 

Socratian, platonician, aristotelian, 
Petre Tuţea delimitează și interpretează 
concepțiile filosofice, îşi alege înălțimile 
premergătoare Dumnezeirii, optând pentru 
cartea cărţilor, “Biblia”, căci așa cum 
spune Cristos “Daţi cezarului ce-i al 
cezarului și lui Dumnezeu ce-i al lui Dum- 
nezeu'!. Adică relația care se desprinde 
dintre transcendent și terestru, deci cele ce 
se văd sunt trecătoare, iar cele ce nu se 
văd sunt veșnice, cum intuiește Sfântul 
Apostol Pavel. : 

Contrar principiilor lui Emil Cioran, 
care se consideră ''Sceptic de serviciu al 
unei lumi în declin”, trăind “neliniștile 
metafizice”, Petre Tuţea prin viziunea lui 


'Cristică, îl vede pe Emil Cioran, cum se 


apropie şi pătrunde însă în “'absolutul 
dorin al Sfântului Apostol Pavel; pen- 
trucă acesta este  sfâmitul cu toate 
zbaterile, pesimismul și neliniştea gân- 
ditorului, spre Dumnezeu e orice mișcare â 


PAGINA 13 


'% PETRE ŢUŢEA 
(6 Octombrie 1901, Boteni, Muscel- 3 Decembrie 1991, București) 
— Gheorghe RĂDULESCU— 


lumilor, căci așa cum remarcă Petre Tuţea 
în “Imitatio Christi” ““Robește-mă, 
Doamne, ca să mă simt liber”. Apoi 
adaugă: “Fără Dumnezeu, fără credință, 
omul devine un animal raţional care vine 
de nicăieri şi merge spre nicăieri”. Si mai 
jos Petre Tuţea spune: “Fără Dumnezeu, 
Viața nu are nici un sens”, “fără 
asistenţa Lui, omul este sortit morţii 
absolute”. 

In închisorile comuniste, povestește 
autorul, acei care n'au apelat și n'au 
crezut cu toată forţa lor în Dumnezeu au 
murit. Si totuși acest om, așa cum singur 
mărturiseşte, a fost în tinereţe de stânga 
de extrema stângă) împreună cu Petre 
Pandrea, cu care a și editat revista 
“Stânga”, în schimb Mircea Eliade, ““omul 
religios realizat”, cum îl caracterizează 
Tuţea, a fost de dreapta, fiind asistentul 
lui Nae Ionescu; căci după cum sesizează 
autorul cărţii, până la 30 de ani ești de 
stânga, pentrucă te conduci după inimă, 
după 30 de ani însă, la maturitate și la 
senectute, a fi de stânga înseamnă să fii 
cretin. 

Cu adevărat creştin, ortodox se leapădă 
de impuritățile stângii, fără Dumnezeu şi 
devine un demn apărător al lui Cristos, al 
creștinismului, căci, '“el este încoronarea și 
sfârşitul tuturor religiilor”, cum declară 
Mircea Eliade. ““Cristos este un personaj 
istoric, dar a punctat timpul și spațiul cu 
eternitatea Lui!"'- arată Evdokimov. 
Adevărat este, în momentele cele mai 
tragice din viață omului nu-i rămâne decât 
Cristos, numai EI este unicul și absolutul 
sprijin al salvării și al existenței. 

Vorbind despre mântuirea românească, 
după dezastrul lăsat de comunism, Petre 
Tuţea vede că singura salvare este 
BISERICA, folosind știința ca un paleativ. 
In biserică și prin biserică, Românii se pot 
mântui, “NULLA SALUS EXTRA 
ECLESIAM”, cum spune Sfântul Ciprian, 
ne aminteşte. „Petre.  Tuţea..: Deciz. prin 
biserică, Românii -se pot mântui, fiind 
ajutați în același timp și de geniul politic 
al poporului, adaugă scriitorul. Precum tot 
prin biserică și prin creștinism, Tuţea îl 
vede și pe artistul român adevărat, atașat 
cauzei spiritual-morale și naţionale, 
credinței și neamului său. 

In privinţa sistemului social-politic cel 
mai adecvat ordinei universal-creștine, 
după Tuţea, ar fi Liberalismul, care este 
mai mult decât democraţia, deoarece 
liberalismul garantează victoria elitei con- 
ducătoare, dând toată libertatea per 
sonalității umane şi se poate sincroniza cu 
lumea dogmatică creștină. Liberalismul 
este diametral opus comunismului care a 
distrus orice posibilitate de realizare a 
vreunei ierarhii valorice. De fapt, Petre 
Tuţea se orientează după observaţiile și 
principiile lui Platon, Aristotel şi Bergson, 
în privința sistemului social-politic. Ast- 
fel, Platon afirmă că sunt trei forme 
degenerate de guvernământ: tirania, 
oligarhia și democraţia. 

Aristotel spune că democrația e 
sistemul social în care face fiecare ce vrea 
şi mai aproape de epoca noastră, Henri 
Bergson completează că democraţia este 
singurul sistem politie comparabil cu dem- 
nitatea și libertatea umană, dar suferă de 
un viciu şi anume: “'N'are criterii de 
selecție a valorilor de conducere.” Prin ur- 
mare liberalismul predicat de Petre Tuţea 
(pus în practică întro mare măsură în 
România de Ion (Ionel) 1.C.Brătianu 1864: 
1927) ar fi forma ideală de conducere, însă 
este dificil întru totul de realizat. 

Petre Tuţea de altfel vorbeşte de pe 
poziția Românului adevărat, nealterat, de 
pe poziţia naţionalismului, cum singur 
declară. Naționalismul lui însă nu are 
nimic comun cu radicalismul, cu 
șovinismul, cu fanatismul altor neamuri 
ori popoare, ci naționalismul lui Petre 
'Tuţea este în sensul celor teoretizate de 
Vasile Pârvan: “'Etnicul e punct de plecare 
și universalul punct de sosire”, sau în 
genul celor afirmate de Nicolae lorza 
despre Eminescu: “Eminescu este expresia 
integrală a naţiunii române”, iar Lucian 
Blaga făcea următoare remarcă referitor la 
același poet: “Eminescu reprezintă ideea 
platonică de Român”, adică “'Românul ab- 
solut”, cum observă Petre Tuţea. El nu 
poate deci să fie decât un naționalist cu 
adevărat creștin, în care Dumnezeu, prin 
omul inspirat, își revelează faţa. 

In “Problemele sau cartea întrebărilor”, 


Petre Tuţea analizează și demonstrează cu 
competență și inteligență ce este 
“Religiosul”, ““Ateismul”, “'Indiferenţă””, 
“Magicul”, “Ocultismul”, *'Raţionalul” 
şi ““Misticul”. 

In ““Lumea dogmei și lumea întrebă- 
rilor”, autorul cărții aduce în lumi- 
nă cele două lumi, - a celor ce urmăresc 
și descoperă REALUL, care e “ADE- 
RUL UNIC”, adică Dumnezeu - și 
acei filosofi şi oameni de știință, căutători 
ai unor adevăruri false, “inventatori” de 
probleme şi de ipoteze, din lumea vizibilă, 
reușind să golească sensul mântuitor al 
“ADEVARULUI UNIC”, pe  DUM- 
NEZEU. “Filosofia nuanțelor” cuprinde 
“Filosofia determinării”, “'Filosofia 
îndeterminării”, “Filosofia haosului”, 
“Filosofia impasului” și “Filosofia 
încremenirii”. Chiar timpurile, arată 
autorul, pot fi văzute și interpretate în 
univers, nerămânând veşnic decât ETER- 
NITATEA, asa cum metaforizează Emines- 
cu, își amintește Petre Tuţea: “Timpul 
mort și'ntinde trupul și devine veșnicie”. 

Pentru Mircea Eliade, Petre Tuţea are o 
deosebită afecțiune, stimă și devoțiune 
prietenească și cărturărească; iată 
cum îl prezintă pe autorul “Istoriei 
religiilor şi miturilor”. *“Metafizician, om 
de știință şi artist, unind acest trei dimen- 
siuni ale conștiinței sale teoretice în sfera 
completitudinară a gândirii religioase, 
acest gânditor român, prin omul religios 
etem, a dobândit certitudinile pierdute de 
omul istoric care se mișcă asimptotic spre 
ideal”. Si mai departe Petre Tuţea adaugă 
următoarele despre marele gânditor 
român: “Mircea Eliade, ca om de ştiinţă 
n'a putut ignora drama devenirii și de 
aceea a făcut morfologie universal-istorică 
a sacrului: ““Tratat de istorie a religiilor”, 
““Morfologia sacrului”, “'Sacrul şi 
profanul””, “Religiile australiene”, “Istoria 
credințelor și ideilor religioase”. Are drep- 
tate Lfon Blois, care îl denumeşte pe 
Mircea Eliade “pelerin spre Absolut”. 
Referitor la problemele literaturii epice, 
Petre Tuţea spune despre Mircea Eliade 
că: “Mircea Eliade legitimează ideile în 
epică, valoarea estetică a conștiinței 
teoretice”. Teorie care pledează pentru 
romanul de idei, în pofida epicului pur, 
susținut de unele cercuri ale snobismului. 

In final pe Mircea Eliade, Petre Tuţea îl 
interpretează și-l gândește așa cum spune 
el, în cadrul triunghiului - DUMNEZEU 
OM SI NATURA- acolo unde stăpânește 
SACRUL, căci altfel totul este înșelător 
față de Realul suprem, de DUMNEZEU. In 
privința modernismului, Petre Tuţea se 
întreabă referitor la Mircea Eliade: “Este 
Mirea Eliade antimodern?” Si tot el răs- 
punde: ““Nu. Fiindcă, la fel ca orice gân- 
ditor religios, nu exercită dialectic spiritul 
critic, ci se desfășoară constant obiec- 
tivitatea lui, izvorând din sfera afirmativă 
a existenței.” 

Gânditor de profunzime, lui Petre Tuţea 
nu-i scapă din unghiul său de vedere nici 
o problemă majoră, de exemplu - de 
psihologie, de biofiziologie umană. Astfel, 
“iubirea nu este” pentru Tuţea “'o treabă 
individuală, ci un principiu ordonator al 
speciei şi cetăţii. Sub acest raport, iubirea 
seamănă cu datoria. Când iubirea devine o 
treabă individuală, se transformă în volup- 
tate, aceasta fiind poarta prin care intră 
viciul”. In același timp, Petre Tuţea este 
conștient de slăbiciunile omului, din 


punct de vedere moral, de ispitele 
demonice care și-au făcut loc în conștiință, 
încă dela începutul procreerii omului și 
până astăzi, de permanența acestor 
slăbiciuni care sunt mai plăcute omului, 
așa cum spune Proust: ''les plaisirs et les 
jours”, decât îndemnul lui Hesiod la 
““munci și zile”, ori în sensul versurilor lui 
Arghezi, cum își amintește Petre Tuţea: 
“Sunt vinovat că am râvnit / mereu nu- 
mai la bun oprit/ ...Ispitele uşoare și bla- 
jine/ n'au fost și nu sunt pentru mine/In 
blidul meu ca și în cugetare/ Desprins- 
am gustul otrăvit şi tare.” (Psalm) 

Odată însă cu așa zisul tipar modern al 
omului, civilizația pătrunde din ce în ce 
peste tot, spiritele slabe sunt derutate dela 
adevărata credință, îmbrăcând forme 
bizare, acest om modern ' începe istoria cu 
“Renașterea”, cum sesizează Nae Ionescu, 
căci acest profesor și metafizician rămâne 
printre puţinii care pe primul plan așează 
BISERICA CRESTINA, încât filosofia cu 
tot şirul de filosofi şi concepții se dizolvă 
în fața lui Cristos. Nae Ionescu avea o in- 
teligență ieșită din comun, era un om 
talentat și un interpret fără egal al 
fenomenului religios, filosofic, social şi 
politic, un om care gândea metafizic. 
Petre Tuţea, lucrând cu el la ziarul 
“Cuvântul” și-a dat seama foarte bine de 
calitățile acestui cărturar, așa cum pentru 
Mircea Eliade, Nae lonescu a rămas 
dascălul lui preferat, Eliade ca și Tuţea și 
mulți alții nu s'au detașat niciodată de 
valorile românești și de poporul român. În 
același timp, Nae Ionescu a contribuit în 
mod hotărât la formarea generaţiei lui 
Mircea Eliade, Emil Cioran (iar dacă nu 
mărturiseşte acest 'lucru), Petru Comar- 
nescu, Mihail Sebastian, Mircea 
Vulcănescu, Mișu Polihroniade, Con- 
stantin Noica şi alții. 

Ca gânditor, Petre Tuţea observă, 
analizează și interpretează fenomenul de 
înaltă tensiune dramatică, naţional, social 
ori religios, trăgând concluzia decisivă, că 
numai Dumnezeu este unica și adevărata 
viață și salvare a omului, numai prin El 
putem să ne realizăm idealul suprem de 
libertate creștină, de împăcare şi ridicare 
spirituală, de care omul are atâta nevoie 
pentru a se putea izbăvi. 

Cartea lui Petre Tuţea “Intre Dumnezeu 
şi neamul mew” dovedește totodată im- 
parțialitatea, obiectivitatea și clar- 
viziunea asupra lumii în general și 
asupra obiectului în sine în special. Si 
după treisprezece ani de închisoare și alții 
de domiciliu forțat, Petre Tuţea a mai 
apucat în puţinul timp cât i-a rămas până 
la sfârşitul vieţii, să-şi desfășoare gân- 
durile, să scrie, să fie intervievat, să 
prezinte editurilor lucrările: “Antropologie 
economică creștină” vol. I. “Problemele 
sau cartea întrebărilor”, vol. II “Sistemele 
sau cartea alcătuirilor logice, autonom 
matematice și paralele cu întreguri on- 
tice”, vol. III. “Stilurile”, întradevăr 
numai forța divină a putut să redea vieții 
şi culturii române o asemenea per 
sonalitate, pe care comunismul o făcuse 
inexistentă. 

In sfâmit, această carte a lui Petre 
Tuţea dezvăluie cititorului un univers și o 
lumină cu adevărat creştinească, o lumină 
care autorului i-a ușurat suferința, 
dăruindu-i o putere de înțelegere și 
înțelepciune, cum numai marii înzestrați o 
pot avea. 


sergiu 
grossu 


CALVAR 
ROMANI 


prima istorie 
a prigonirii 


creştinilor din 


România sub 


comuniști 
Tiraj limitat. 


Casa cu absidă, Centrul Civic, lași 


Tel(Fax): 11.62.42 


PAGINA14 


1912. - La 10 Septembrie 
se naște în comuna 
Stăneştii de Jos, Jud. 
Rădăuţi, fiul lui leremie şi 
Tleana Posteucă, Vasile. 

S'a născut în căruţă, 
părinții venind spre casă 
dela hramul din comuna 
Panţiri, de Sf. Maria Mică. 
(8 Septembrie - Nasterea 


— 


DECEMBRIE 1992 


drumului”. Acestea au fost 
cuvintele cu care l-a întâm- 
pinat mama, atunci când, 
copil fiind încă, s'a pierdut 
pentru prima dată în 
pădure. (Toate adnotările pe 
care le fac sunt luate din 
manuscrisul lui Vasile 
“Băiatul Drumului,” încă 


Maicii Domnului). “Tu măi 
Tâlică ești 


nepublicat la data actuală.) 
Tatăl: leremie al lui 


băiatul Vasile Posteucă, agricultor 


VASILE POSTEUCĂ 
UN CRUCIAT AL EXILULUI 


Vasile Posteucă a descins din ““marea sărbătoare a 
cântecului” bucovinean dela revista “'Iconar” şi a 
venit pe meleagurile lumii libere cu ''neodihna şi 
vrednicia-i de cărturar crescut din năzuințele spre 
mai bine ale neamului românesc”. Aşa l-a carac- 
terizat în mod laconic, Aron Cotruș, cu intuiţia lui de 
poet şi luptător național. 

Adevărul este că Posteucă a pășit în creația lirică 
în climatul unei mari sărbători, care a fost gruparea 
revistei ““Iconar”, în frunte cu Mircea Streinul, un 
adevărat geniu al poeziei românești, grupare care avea 
înțelegerea profesorului Ion Nistor, I.E. Torouţiu 
şi îndrumarea ideologică a lui Traian Brăileanu. Pen- 
tru el, poezia era “'drumul interior” către profun- 
zimile sufletului românesc şi către sferele înalte ale 
stihiilor cerești. 

lubea în mod elemental neamul şi pe Dumnezeul 
care i-a dat ființarea istorică. Vasile Posteucă s'a 
identificat cu ființa neamului său, cu vasta bogăție a 
strămoșescului şi credea în rodnicia și împlinirea 
spirituală a unor aspirații și idealuri naţionale. S'a 
cuminecat mistic, cu firea neamului şi cu credinţele 
lor creștine şi a devenit, în lumea liberă, în pribegia 
amărăciunilor, un cruciat al crezului lui de generație, 
care reprezenta întregul național. Fiecare poemă, fie- 
care articol, fiecare vorbire, fiecare pagină din “'Jur- 
na” este un drum al cruciadei sale. Căci, pe linia 
misticismului său naţional şi creștin, Vasile Posteucă 
s'a dăruit. Avea o conștiință de misionar, de purtător 
al unor valori scumpe, care-i erau dragi inimii sale 
clocotitoare. 

Cruciada lui Posteucă a fost pentru promovarea 
adevărurilor naționale şi a fost izvorâtă dintr'o ''cer- 
titudine a inimii”, cum îi plăcea lui să spună. 

Pentru o completă verificare a acestei caracterizări 
a-personalității sale, ne stă la îndemână; propriul lui 
Testament, care este cartea cea mai semnificativă pe 
care a scris-o: “'Dezgroparea Căpitanului””. Este o 
carte de fenomenologie a spiritualităţii românești și 
mărturie de credință a generaţiei lui Vasile Posteucă. 

Lirica lui Vasile Posteucă este un cântec neîn- 
trerupt care vine din substanța sufletului românesc, 
împodobit cu metafore şi rostiri fermecate, pe care le- 
a cules în drumul lui interior, pe care-l asemăna cu 
experiența lirică a lui Reiner Maria Rilke. Drum in- 
terior prin existența românească, dela începuturile ei 
și până la paradisiaca mântuire a ei, prin 
spiritualitate, prin cultură şi prin valorile specifice 
ale cugetului românesc. 

Toată poezia lui Vasile Posteucă a fost o rugăciune, 
o adevărată împărtăşire cu cei morţi, cu frumusețile 
țării, cu oamenii pământului, cu tradiţiile voevodale 
și creștine ale ţăranului român şi cu imaginea 
strălucită a unei ţări “ca soarele sfânt de pe cer”, 
căci trăia cu certitudinea că jertfa învățătorului său, 
Corneliu Codreanu şi a lui Moţa și Marin nu a fost 
zadarnică, ci cununi luminoase a celor ce vor veni să 
fie, să se împlinească, după voia cerească. 

Cu toate amărăciunile pribegiei, Vasile Posteucă a 
înfrânt istoria cea strâmbă şi a arătat luminile 
adevărului, căci a fost solidar şi mândru de generația 
de cruciați, care au început să croiască o cale nouă 
românească, prin 1922 și a devenit și el un cruciat, pe 
care nu l-a întrecut nimeni în vrednicia lui pe pămân- 
tul Americii şi Canadei. 

La împlinirea celor douăzeci de ani dela moartea lui 
Vasile Posteucă, se cuvine să cităm un pasaj din 
““Dezgroparea Căpitanului”, care caracterizează per: 
sonalitatea și filosofia lui de cruciat neînfricat al 
“măreţiilor şi aristocrației româneşti și care au fost 
lăsate ca un Testament al cruciadei lui: 

“Dar, iată că în ciuda tuturor temerilor, Scoala 
omului nou român nu a putut fi zdruncinată de pe 
temeliile ei durabile. Legiunea Arhanghelului Mihail 
stă şi pe mai departe ca o mare catedrală de lumină în 
inima țării şi istoriei noastre. Si vremea trece, 
dușmanii care o ponegresc și o atacă îi sporesc 
măreţia și strălucirea. Tot ce a spus întemeietorul ei 
rămâne curat şi adevărat ca litera Evangheliei, iar 
mormintele care au întărit spusa lui de foc constituie 
un patrimoniu de care generaţiile viitoare vor fi mai 
mult decât mândre.” (pag.34) 

In legenda exilului românesc, unde şi-a purtat 
cruciada lui de promovare a culturii și spiritualității 
mioritice, Vasile Posteucă rămâne o piatră unghiulară 
despre care vor vorbi toate generaţiile româneşti. 
Pentru toți cei care l-au cunoscut, l-au înconjurat și 
au fost camarazii sau discipolii săi, anul acestei 
împliniri, de 20 de ani, dela plecarea lui dintre noi 
este un an de frumoase amintiri și de bucurii că am 
fost contemporan cu el, și de suferinţe. 


lon HALMAGHI 


mijlocaș, avea mai multe 
hectare de pământ, taurine, 
cai de lucru şi unul de 
călărie, oi si ştiubeie. “'Om 
de ispravă, muncitor din 
fire, când se dădea la lucru 
nu şuguia. Dar și când era 
vorba de petrecere apoi 
acolo, lumea întreagă era a 
lui. Cântăreț din fluer și ar- 
monică, era oaspe drag la 
nunți, botezuri și hramuri”. 
(“Băiatul Drumului”). 
Mobilizat la Regimentul 
41 austriac, în războiul din 
1914, a murit undeva prin 
Galiţia, în vârstă de 
aproximativ 34 de ani. 
Vasile nu l-a cunoscut, era 
numai de 2 ani când tatăl 
său a fost mobilizat. 
Mama: Ileana a lui 
Milian și Frosina Posteucă, 
a fost o femeie de-o rară 
frumuseţe, nu numai fizică 
ci şi de-o nestrămutată 
credință creştină. Ea a fost 
îndrumătoarea și  mode- 
latoarea sufletelor copiilor 
ei, mai ales în educaţia lor. 


Prima dată a fost mă- 
ritată cu Dumitru Codreanu, 
(de unde i-a rămas şi 
denumirea de Ileana  Co- 
dreanca). Rămâne văduvă la 


18 ani, cu o fetiţă, Domnica. 


Mama  lleana se 
căsătorește apoi cu leremie 
Posteucă și-a avut cinci 
copii: Gheorghe, Leontina, 
Visarion, Vasile și Ilie. 

La sfârşitul războiului, 
mama, rămasă singură cu 
șase copii de hrănit, cu 
ogoarele nesemănate, cu 
vitele luate de Ruși, sa 
găsit întpo situație nespus. 
de grea. lată cum descrie 
Vasile, în “Băiatul 
Drumului” acele zile pline 
de amar şi durere prin care 
au avut de trecut. “Eram 
copil mărișor acuma, aveam 
cinci ani. Darân aceşti cinci 
ani, trăisem cinci și încă 
cinci. Sapte vieţi în una. 
Trăisem clipele de groază 
când au intrat în sat 
Cazacii, când ne-au spart 
ușa cu paturile armelor, 
când ne-au tăiat vacile și le- 
au pus la cazan, când au 
dat foc gospodăriei noastre, 


vaietele mamei care-și 
apăra cuibul co îndârjire 
sălbatecă; apoi morții aduși 
de pe front, dela Panţiri..: 
Muribunzii aceia din care se 
scurgea sângele, mustind în 
foile de cort, cu toți 
aceștia, sufletul meu sa 
întors de durere și-a 
îmbătrânit. „„„Intr'o 
dimineaţă, vestea că răz- 
boiul s'a sfârșit a trecut 
prin Ruși ca uliul printr un 
lan de vrăbii. Până la amiaz 
'a fost urmă de Rus pe la 
noi, pe dealul lui Cotan. O 
parte din pădurea care ne 
înconjura casa fusese tăiată 
și locul rânjea acum gol ca o 
rană dureroasă a propriilor 
noastre suflete. Totul arăta 
ca un câmp mâncat de 
lăcuste. In mijlocul ogrăzii 
mama plângea. Plângea 
tăcut, icnit, cu lacrimile 
adunate în colţul 
tulpanului, așa cum avea ea 
obiceiul să plângă, fiindcă 
știa că n'o poate vedea. și 
mângâia nimeni pe lume. 
Plângea mama și asta 
însemna că vine vreme 
grea, plină de suferinţe și 
nenorociri peste noi. Eram 
singuri... Si tata nu mai 
venea. Si eram şase guri 
flămânde de hrănit. Asta îi 
trecea mamei inima prin 
săbii.” 

1920 - Vasile merge la 
școala primară din satul 
natal, Stăneştii de Jos. 

1924 - Se înscrie la liceul 
“Laţcu Vodă” din Siret. 

1931 - Vasile își ia 
bacalaureatul. 

Tot în 1931 devine mem- 
bru al Societăţii 
Studentesti *'Arboroasa”. 

1931 - 1936 - Frec- 
ventează cursurile 
Facultăţii de Litere şi 
Filosofie a Universității din 
Cernăuţi, având ca 
profesori pe: Leca Morariu, 


LEGIONARII 


Au asfințit atâția sori sub frunţi: 

Striviţi de gloanțe, pe la cruci de drum, 
S'au stins feciorii-brazi înalți și munți 
Si tâmpla ţării s'a'negrit de scrum... 


Cu dorul limpezit de veșnicie, 

S'au frânt pe roți, în temniţi şi prigoane, 
Haiduci cu legământ de vitejie, 

Si sfinţi ce poartă lanţuri şi'n icoane. 


Din orice văgăună, la răscruci, 
Te'ntâmpină legende şi morminte; 
De plângi un râu de lacrimi, și-l usuci, 
Un altu-ţi izbucnește din cuvinte... 


In pragul caselor de lut, bătrâne, 
Si azi și-așteaptă mamele, feciorii; 
Cranii de lemn și judecăţi de câne; 
Si toamne.-și pribegesc pe cer, cocorii... 


De-asculţi adâncul, îi auzi cum cântă 
Luceafărul plinirii românești, 

In marșul lor de tinereţe frântă 

Pe culmi de epopei şi de poveşti... 


Si-ai vrea să fii măcar acum alesul 
Calvarului de dor, în oastea verde, 
Stiind că neamul, când va fi culesul, 
Pe căldicei îi va mustra și pierde. 


lar cei, cărora roata și obada 
Le-au stors durerea și trosnit ciolanul 
Vor învia, întinerind balada, 
In rând cu Moţa și cu Căpitanul. 


—— 


lon Nistor Traian 
Brăileanu, Constantin 


Douăzeci de ani dela Moat 


(1913.19; 
ivite, re |: 


Narly, Grigore Nandriș, Ilie 
Bacinschi, Alexie 
Procopovici, Romul Cândea, 
Silvestru Găină şi Cristea 
Geagea. 

1934-1935  - Ca 
Preşedinte al Societăţii Ar- 
boroasa, ca Vicepreședinte 
al Centrului Studenţesc din 
Cernăuţi de sub Preşedinţia 
lui Dumitru Străchinaru 
(1906-1935) și ca Președinte 
după îmbolnăvirea și 
decesul acestuia. 

1935 - 1 Septem- 
brie, apare ICONAR, fon- 
dată în casa profesorului 
universitar Traian 
Brăileanu. Fondatori: Mir- 
cea Streinul, Liviu Rusu, 
Vasile Posteucă şi Ionel 
Turcan. Colaboratori: 
Dragoș Vitencu, Ionel 
Negură, Barbu Sluşanschi, 
Gheorghe Drumul, lon 
Potecașu, Teofil Lianu, 
Ivogne Rossignon, Cicerone 
Mucenic, Claudiu Usatiuc, 
Leon Topa, Liviu San, e 2 / 
Rudolf Rybiczka, E. Ar. - £ 
Zaharia, Traian  Chelariu 


căsătoreşte la Cernăuţi m Basara 


cr Zamfira Horodnic, colegă de toarece 


1935 - Vasile organizează 


facultate, din comuna regăsin 


la Suceava primul Congres  Bilca, sora poetului Mii de lun 


al studențimii bucovinene. Horodnic. 
lau parte la congres: Prof. 
Traian  Brăileanu, Vasile 
laşinschi, Generalul Gh. 
Cantacuzino, Radu Gyr, 
Constantin  Narly, Ionel 
Negură, Sandu Pavelescu 
ete. 

Vara activează în tabăra 
dela Carmen Sylva, de pe 
muntele Rarău, unde Vasile 
distrează camarazii cu 


Arestări, închisori ete. 


din C 

1937-1938 - Muncă in. Vasile 
tensă pe teren național, care nt 
s'o ia. 

1938 - La 23 Marţie,se ultimu 
naşte la Cemăuţi primu apoi F 
copil al lui Vasile și Zam- 
fira, Doina, hidrologistă, Eliber 
care se află acum în USA. Nord, 
21149394. i! Qolaboretizăi5ți —Cernăi 
Convorbiri Literare, La || 
Noembrie, se naște toțla Poloni 


194 


asili 


povești și cântece din Cernăuţi, al doilea copil, condai 


fluier. In toamna lui 1936, 
îşi ia licența în litere cu - 

“Magna cum laude”! cu teza in VBA: 
“Viaţa și opera lui Emanoil 
Grigorovitza. Intră în 


1939-1940 - Concentrat, 
ca ofițer de rezeră, la dela 


Doru, inginer, actualmente ani în 


194; 


în lag 


învățământul secundar la — Bistrița-Năsăud, apoi lo mania 


Liceul “Carmen Sylva” din 
Cemăuţi, dar din motive Buzău. 
politice îsi pierde serviciul. 1940 

Pe 17 Octombrie 1936, se 


La 6 Decembrie, anul acesta, se împlinesc 20 de ani 


cântece româneşti, veselindu-i pe toţi. 


Tara și Neamul românesc. 


Buchenwald, în Germania, unde, cu 


care le mânuia cu măiestrie. 


Cannda, fiind sponsorat de câteva rude ale 


unitate motorizată din 


In 1949, ajunge la Paris, iar de aici aia In 


194 


Salzbu 


- "Trupele musești Austri 
ocupă Bucovina de Nord şi: soană 


VASILE POST 
UN MARE ROMÂN CARENU ! 


dela trecerea în neființă a marelui Român, Poeb A 
scriitor și profesor universitar, Dr. Vasile Posteucă- Sa 
Amintirea lui rămâne neştearsă atât pentru N0 im x 
cei care l-am cunoscut îndeaproape, cât şi pentu %0se 
românimea de pretutindeni, care i-a apreciat sCrisu Sus 
plin de talent, felul său frățesc de comunicare îi 0th 
oamenii, măiestria cu care cânta la vioară, prietena 5; san 
dintotdeauna, cât şi la fluier din care scotea doine ȘI zi 
n 
„“Bădia Vasile”, căci aşa i ne adresam noi, Cel e Uni 
tineri, obicei din viața studențească dela Cernăuli» i g 
fost ca un far luminos în viața exilului românesc și : ei, 
rămâne mai departe luminător de conştiinţe, pen viite 
cei ce poartă în inimi dragostea neamului şi a Bl? cadă 
strămoșești, România, acel “bulgăre de aur'» pp căi 
numea dânsul, atunci când vorbea, cu sufletul îrăa V 
de durere, pentru soarta nefericită prin care ireceti Sea 
4 a 
Pe Vasile Posteucă l-am cunoscut personal, În Ai spe 
pul studenţiei mele, la Cernăuţi. Din cauză i Si 
prigoane antonesciene ce bântuia în România up Nu e 
a făcut ca viaţa de exil s'o începem împreună. In A ce-] 
de 11 Octombrie 1941, am trecut graniță P Ei 
Grigore Ghica Vodă, în Polonia. Aici, am lceuit, Pe Eu 
tru scurt timp, în orașul Sniatyn. Apoi, plecân oape 
departe, am fost despărțiți o perioadă. După Ai deh pa 
doi ani, ne-am revăzut în lagărul de conceniii uațis ar 
tristă în care ne aflam, “Bădia Vasile” ştia Ir 
descrețească frunţile tuturor cu glumele, (a pari 
povestiri și recitări şi mai ales cu fluierul Și Mhz, ja 
După terminarea războiului, a muncit PE Ver ora 
putut, prin Austria, Germania, pentru a soucţi spre Sr 


1950 soseşte la Windsor. 


d — =— 


(19123 49172] 
Date privite la viața lui - 


i a 

sătoreşte la Cernăuţi cu Basarabia. Vasile se reîn- 
mfira Horodnic, colegă de toarece dela Buzău și ne 
ultate, din comuna regăsim, întro îmbulzeală 
ca, sora poetului Mihai de lume în fața Primăriei 
rodnic. din Cemăuţi din Piaţa. 
1937-1938 - Muncă in- Vasile Alecsandri, lume 
să pe teren naţional. care nu mai ştia în ce parte 
estări, închisori etc. so ia. Ne-am rca cu 
1938 - La 23 Martie ultimul tren la Suceava, 
şte la Cernăaţă Ori apoi Fălticeni şi Bucureşti. 
il al lui Vasile şi Zam- 1941 - Septembrie. 
a, Doina, hidrologistă, Eliberarea Bucovinei de 
e se află acum în USA. Nord, ne-am rîntors la 
1939 :: Colaborează 24. GemăutinakAull Octombrie 
nvorbiri Literare. La ]| asile se refugiază în 
embrie, se naste tot la Polonia, apoi în Germania, 
măuţi, al doilea copil, condamnat în lipsă la 15 
ru, inginer, actualmente ani închisoare. 

USA. 1942-1944  - Se află 
1939-1940 - Concentrat, în lagărul de concentrare 
ofițer de rezervă, la dela Buchenwald - Ger- 
trița-Năsăud, apoi la o mania. 

itate motorizată din - 1945-1946 - Se află la 
zău. „ Salzburg, apoi Insbruck în 
1940 - Trupele ruseşti Austria, trăiește ca per- 
apă Bucovina de Nord şi soană deplasată. 


1947-1949 Lector de 
limba română la Univer- 
sitatea din Freiburg şi 
Preşedinte al Comitetului 
Român din acel oraș. 

1949 - Pleacă la Paris şi 
se înscrie pentru studii 
de doctorat la Sorbona. Tot 
atunci colaborează la 
“Luceafărul”, lui i 
Eliade. sea 

1950 - Pleacă în Canada. 

1962 - Octombrie. Vasile 
își susține teza de doctorat, 
la Universitatea din 
Toronto, cu titlul: “Ex- 
periența interioară în opera 
lui Reiner Maria Rilke şi 
obţine titlul de doctor în 
filosofie. 

1963 - Apare primul 
număr din revista sa 
DRUM, revistă care se 
menţine sub îngrijirea lui 
până în Septembrie 1972. 
“Drum” a fost o revistă în 
care s'a desfășurat o ac- 
tivitate literară, politică și 
ideologică. 

1966 - Toamna este 
numit profesor suplinitor la 
State College din Mankato- 
Minnesota, USA. Ca 
profesor universitar, pe 
lângă activitatea lingvistică 
de specialitate, a dezvoltat 
o  putemică ofensivă de 
demascare a comunismului 
în lumea universitară și-a 
fost apreciat mult de către 
studenţi. 

1968 - 1972 - Vasile duce 

o activitate intensă pe toate 
planurile, ca poet, ziarist, 
conferențiar etc. 
„1972. - In Septembrie ia 
parte la Congresul Uniunii 
şi Ligii, asociația Românilor 
din USA. Intors acasă cade 
bolnav. 

Doctorii dela ““May 
Clinic” din Rochester, Min- 
nesota, dau verdictul: can- 
cer generalizat. După 
operație este internat la 
Spitalul Columbus din 
Chicago, unde este îngrijit 
în mod deosebit de Dr. 
Alexandru Ronett și Dr. 


VASILE POSTEUCĂ 


OMÂN CARE NU TREBUE SĂ FIE UITAT 


, se împlinesc 20 de ani 
marelui Român, 

r, Dr. Vasile Posteucă- 
earsă atât pentru Nol, 
aproape, cât şi pentru 
are i-a apreciat scrisul 
țesc de comunicare CU 
ta la vioară, prietena sâ 
din care scotea doine ȘI 
i pe toți. or 
e adresam noi, cei mal 
țească dela Cernăuţi», â 
exilului românesc şi VA 
r de conștiințe, pentru 
stea ien) şi a sie, 

Igăre de aur”, cu 

pi cu sufletul frânt 
ricită prin care treceau 


tim- 
oscut personal, În ti. 
iuți. Din cauza cruntel 
uia în România, S0âF hu a făcu 
=pem împreună. În ar: 
trecut granița Pe Zi 
a. Aici, am locuit» pi 
tyn. Apoi, plecând pe 
perioadă. După ape i 
rul de concentrare isi 
„de, cu toată situaţie 
Bădia Vasile” Ştia 


In anul următor se mută la Toronto și se înscrie la 
universitate, pentru echivalarea studiilor. : 
, In același timp, în orașul Toronto, începuse să se 
infiripeze o modestă grupare de frați români, care 
soseau mereu din Europa. ““Bădia Vasile” se implică 
cu trup și suflet în această nouă comunitate 
românească, participând la înființarea parohiei or- 
todoxe române “'Sfântul Gheorghe” și devine unul din 
membrii fondatori ai acesteia. 

In toamna anului 1966, este acceptat ca profesor la 
Universitatea din Mankato, statul Minnesota, U-S.A- 

„Opera creată atât în țară cât și în afara hotarelor 
fi, rămâne o comoară nepreţuită și generațiile 
Viitoare de vlăstare românești se vor inspira din ceea 
ce Românul, profesorul, poetul şi scriitorul Vasile 
Posteucă a gândit şi a scris. : 

Vasile Posteucă rămâne o figură măreață, care prin 
vorbă și prin faptă s'a afirmat și a trăit ca un Român, 
Chiar și atunci când s'a aflat printre străini. Lui îi 
Plicea să spună “Sunt Român." 


A fost un intelectual de înaltă calitate, fapt de care 
t caz niciodată. Modestia și spiritul de jertfă 
el caracterizau l-au făcut să se simtă la fel de bine 
lângă cel învățat, ca și lângă cel mai puţin învăţat. A 
utat să fie frate cu fiecare. 
împlinirea a două douăzeci de ani de când a 
Plecat dintre noi, îl simțim prezent în inimile 
Noastre, Lui i-a fost drag de noi, iar dragostea noastră 
Pentru el, rămâne aceeaşi, caldă şi veşnică. 
Ingenuncheați, rostim o rugăciune câtre 'Tatăl 


cu 
- cu glumele ui” Ceresc, să-i binecuvânteze sufletul lui, atât de 


ierul şi vioara» 

i, a muncit pe artei 

, pentru a supra ret I 

„ET ză me n înc 
rui 


cu flu 


?buciurnat în viața pământeană. A creat, a muncit, a 

luptat, a plâns și s'a rugat pentru binele Neamului 

românesc până în ultima clipă. F 
unul Tată Ceresc să-l odihnească cu drepții în 


Pr.Nicolae ZELEA 


——— 


DECEMBRIE 1992 


aptea lui Vasile Posteucă 


Mircea Ronett, bucovineni. 

6 Decembrie - Se stinge 
din viață Vasile Posteucă. 

8 Decembrie corpul 
neînsuflețit al lui Vasile 
este transportat la Vatra 
Românească din Grass Lake 

Michigan sediul 
Episcopiei Ortodoxe 
Române din America şi 
Canada. 

Slujba de înmormântare 
a fost oficiată de un sobor 
de 11 preoți, în frunte cu 
Inalt Prea Sfinţia Sa 
Episcopul Valerian Trifa. 


„1973 - Septembrie. Din 
iniţiativa societății “Unirea 
Românilor! din Detroit, se 
cumpără și se așează o cruce 
de marmoră neagră la 
mormântul lui Vasile, care 
a fost sfințită în ziua de 9 
Septembrie de către Inalt 
Prea Sfinţitul Episcop 
Valerian. 

Pe piedestalul crucii sunt 
săpate următoarele versuri 
din poezia sa “Testament 
României”: 

“Să treci din neam în 
neam acest cuvânt / Din 
casă'n casă şi din nume'n 
nume /Că noi pe tine te-am 
iubit pân'la mormânt / Si 
alta n'am avut mai scump 
pe lume". 

Fluierul și vioara lui 
Vasile dorm și ele un somn 


lung. 
OPERELE LUI 


VASILE POSTEUCA 

1936 - L. “Viaţa şi opera 
lui Emanoil Grigorovitza”, 
Teză de licenţă susținută la 
Universitatea din Cernăuţi, 
Facultatea de Litere și 
Filosofie, distrusă de Ruși 
la ocuparea Bucovinei în 
1940, 

1938 - 2. “Cântece de 
țară”, a fost sub tipar la 
“Bucovina” I.E. Torouţiu, 
Bucureşti, confiscată din 


PRIVEGH! 


Când vei vorbi spre ceruri, din morminte, 
O Neam, în zorii sfintei învieri, 

Să stai un pic şi să-ţi aduci aminte 
De cei ce n'au morminte nicăieri; 

De cei ce merg de-apururi înainte... 


Atât de dârji cu mâinile pe steaguri 
Si-atât de-aprinși în splendidul avânt, 
Ei n'au ştiut când au trecut de praguri, 
Si se mai bat și-acum pentru pământ 
In gândul fără veacuri și meleaguri... 


Când vei rosti din culme: Libertate, 
Spre Tară, până'n ultimul cătun, 

'Tu să le strângi ciolanele sfărmate 
Si să le'ntorci pământului străbun: 
Că ei numai de Tară plâng şi spun... 


Arată-le colinele natale, 

Cei dragi ai lor ogoarele cum ară, 
Să nu mai știe de necaz și jale, 
Că fără rost le-a fost sortit să moară. 
Ci dă-le'n gând să cânte pentru Tară... 


Iar când te vei urca la judecată. 

O Neamule, tu lasă-i să vorbească. 
Pe cei ce i-au vândut să-i strângă roată... 
Si să le'nvie inima de iască... 


ordinul lui Armand 
Călinescu, Ministru de In- 
terne. 

1940 - 3, “Cântece şi 
descântece””,! folclor 
stăniştean. Cu o prefaţă de 
Prof. Gavril Ionescu. 
Cemăuţi: Edit. Mitropolitul 
Silvestru. Lucrarea a fost 
distrusă de Ruși la ocuparea 
Bucovinei în 1940. 

1953 - 4. “Carte de cân- 
tece românești”, Madrid, 
Tip. R. Nieto. 

1954 - 5. Icoane de dor, 
publicată sub titlul ““Poeme 
fără ţară”” V. Posteucă, N. 
Novac și N.S. Govora, 
Madrid, Editura Carpaţi. 

1960 - 6. “Cântece din 
fluier”, Cleveland, Ohio, 
U.S.A. 

1962 . 7. ''Poeme ghivi- 
zii”, versuri de V.Posteucă 
şi schițe de N.Petra: 
Mexico. 

8. Drumul interior în 
opera lui Reiner Maria 
Rilke, teza de doctorat 
susținută la Universitatea 
din Toronto Canada. 
Microfilm Michigan Univer- 
sity, Inc. Ann Arbor. 

1963 - 9. Catapeteasmă 
bucovineană. Poem pentru 
Bucovina: Mexico. 

1967 - 10. In marea şi'n 
mormintele din noi, poeme. 
Editura Drum, Madrid. 

1977. Il. “'Dezgroparea 
Căpitanului”!, Madrid, 
Editura Mișcării Legionare. 
Cuprinde fazele importante 
asupra istoriei românești. 

- 12.*'Băiatul Dru- 
mului”! - manuscris. 

1963-1972 - Revista 
DRUM, redactor V. 
Posteucă și Nicolae Petra, 
apoi V. Posteucă şi Nicolae 
Novac. Continuată apoi de 
DI. lon Halmaghi. In 
DRUM, Vasile a 
desfășurat, pe lângă. ac- 
tivitatea culturală, o luptă 
continuă împotriva 
comunismului. EI și-a iubit - 
Neamul și Tara, mai presus 
de orice în lume. 

Sub îngrijirea și datorită 
lui s'a tipărit și culegerea 
de poezii ale lui Mihai 
Horodnic: 1. Santa sau File 


O Neamul meu, oştire'mpărătească, 
Numai pe tine timpul nu te cerne 
Si lutul nu te ține sub răsteu: 
a-mi inima și'n cale le-o aşterne. 
Că numai tu știi legile eterne 
Si porțile ce duc la Dumnezeu... 


PAGINA 15 


de poveste, poezii, 1936 Dormi 
Cernăuţi. 2. Haiducii, piesă drag, 

de teatru, Editura LE. 
Torouţiu, București 1937. 
Tot sub îngrijirea lui 
Vasile apare volumnul din 
“Poeme din închisori. 
Editura DRUM, Madrid 
1970, 2. “'Dela noi” 
povești - Leca Morariu - 
Editura DRUM, Madrid 
1970. bun prieten al lui Vasile). 


în pace suflet 


Zamfira POSTEUCĂ 


N.B. Am scris aceste date 
memorie, din 
manuscrisul său “Băiatul 
Drumului”, iar după 
plecarea din ţară, 1941, 
m'am ghidat după lucrările 
D-lui Vianor Bendescu, un 


VASILE POSTEUCĂ 
ŞI EU 


Cu poezia lui Vasile Posteucă m'am întâlnit încă de 
pe băncile liceului “General Drăgălina”, din Oraviţa, 
prin intermediul revistei ““Iconar” pe care o scotea 
Mircea Streinul la Cernăuţi. 

Cu poetul Vasile Posteucă aveam să mă întâlnesc, 
peste ani și ani de zile, tocmai în Germania, la 
Rastatt, unde ne aruncase,pe ambii, urgia comunistă. 
Ne-am întâlnit și ne-am împrietenit. Prietenie ce avea 
să dureze până la moartea lui tragică din anul 1972, 
Moarte ce a văduvit Exilul de un mare iscusit și 
talentat poet și luptător anticomunist, de un om care 
toată viața lui a stat dârz pe meterezele Neamului, 
iubindu-l ca nimeni altul. 

Când a plecat în Franţa pentru a-și continua 
studiile, ne-am despărțit pentru o bucată de vreme ca 
să reluăm firul întrerupt al prieteniei la sosirea mea 
în Statele Unite. Imi scria din Montreal, Canada, și- 
mi trimitea cu regularitate manuscrise pentru revista 
mimeografiată “Vers”, pe care o scoteam la Albani, 
N.Y., apoi la East Chicago, Indiana şi în cele din urmă 
la Gary, unde a venit de câteva ori să mă vadă și să 
stăm de vorbă, punând “ţara la cale”. Mutându-se în 
Statele Unite, unde i se oferise o catedră de profesor la 
Universitatea din Mankato, ne întâlneam din când în 
când la Congresele Episcopiei dela Vatra Românească 
și în mijlocul altor prieteni și cunoscuţi din țară 
retrăiam din amintiri, viața trăită în România de altă 
dată. Au fost acelea, momente de neuitat, când, la un 
pahar de vorbă, amicul Stelian Stănicel ne delecta cu 
deosebitu-i talent de adevărat artist dramatic, 
declamând și interpretând anumite scene din teatrul 
românesc pe care le savuram în absolută tăcere, apoi, 
Posteucă ne înduioșa pânăla lacrimi, cântând din 
fluierul de care nu s'a despărțit niciodată, frumoasele 
noastre doine. Au fost acelea momente de adevărată 
trăire. românească. zii 

In 1954, când apărea la Madrid, în Spania, volumul 
“Poeme fără ţară”, între scoarțele căruia ne 
adunasem poemele, Vasile Posteucă, eu și N. 
Stefănescu Govora, pentru a rămâne peste vremuri 
mărturie a unui triumvirat poetic și al unei prietenii 

dincolo de vreme, volum care s'a bucurat de prezen- 
tarea lui Aron Cotruș, pe care aveam să-l vedem peste 
câţiva ani la Convenţia Uniunii și Ligii din Detroit. 
Serile petrecute alături de maestrul Aron Cotruș și 
Vasile Posteucă îmi vor rămâne neşterse din amin- 
tire. In acest volum ne întâlneam un bucovinean - 
Posteucă, un moldovean - Govora şi un bănățean - eu. 

In 1963, în drum spre Mexico, Posteucă s'a oprit 
din nou să mă vadă și împreună să discutăm apariția 
revistei ““Drum” pe care avea de gând so scoată 
împreună cu Nicolae Petra ce avea pe atunci o 
tipografie. Când tipografia lui Petra a fost aruncată 
în aer de “necunoscuţi”, revista ““Drum” avea să se 
mute în Statele Unite, eu fiind cooptat în redacție. 
Banii pentru tipărit îi punea el. Doi ani mai târziu, în 
1965, îmi apărea de sub tiparnița americană din 
Cleveland volumul de versuri “Ultimul învins” cu o 
prefaţă în versuri de Vasile Posteucă, consolidând ast- 
fel prietenia noastră. 

4 Cu câteva zile înainte de Convenţia Uniunii și Ligii 
din Sharon, Pennsylvania, Posteucă mi-a telefonat și 
:a un frate mai mare, mă sfătuia să nu merg la Con: 
venţie căci are informaţii precise că el și eu vom fi 
anihilați fizic, datorită articolelor anticomuniste pe 
care le publicam cu regularitate în ziarul 
“America” pe care-l conducea Dl. Petru Lucaci, în 
“Drum” și altele. Cum nu eram ales delegat, fireşte 


că nu m'am dus. El, mai îndrăzneț, s'a dus, dar 
întors acasă la Mankato, după câtva timp cade bolnav. 
A fost și rămâne un mare semn de întrebare, ce s'a 
întâmplat la Sharon, Pennsylvania. 

La clinica din Rochester este operat de tumoare 
malignă canceroasă la stomac. Este transferat la 
Spitalul Columbus din Chicago, unde bunul său 
prieten Dr. Ronett încearcă să facă tot ce era 
omenește posibil pentru a-i salva viața. Totul zadar- 
nic, Posturile de radio, de televiziune și ziarele din 
Chicago şi până la Los Angeles şi Miami, publică 
aproape zilnic articole în legătură cu acest caz, făcând 
cunoscut că ultima-i dorință era să-și mai vadă, cât 
mai este în viață, fiica și nepoţelul, ținuți ostatici în 
România lui Ceaușescu. 

Doctorii încearcă, fără succes, să descopere cauzele 
misterioase ale îmbolnăvirii. 

La ultima mea vizită ce i-am făcut-o la Spitalul 
Columbus, îmi șoptea la despărțire: “PE MINE M'AU 
TERMINATI... TU, AI DE GRIJA...” 

Poetul Vasile Posteucă a murit în ziua de 6 
Decembrie 1972, convins fiind că a fost victima unui 
asasinat politic. 


Nicolae NOVAC 


PAGINA14 


DECEMBRIE 1992 


drumului”, Acestea au fost 
cuvintele cu care l-a întâm- 
pinat mama, atunci când, 
copil fiind încă, s'a pierdut 
pentru prima dată în 


1912. - La 10 Septembrie 
se naşte în comuna 
Stăneştii de Jos, Jud. 
Rădăuți, fiul lui leremie şi 
Ileana Posteucă, Vasile. 


S'a născut în căruță, pădure. (Toate ndnotările pe 
părinții venind spre casă care le fac sunt luate din 
dela hramul din comuna manuscrisul lui Vasile 
Panţiri, de Sf. Maria Mică. “Băiatul Drumului,” încă 


nepublicat la data actuală.) 
Tatăl: leremie al lui 
Vasile Posteucă, agricultor 


(8 Septembrie - Naşterea 
Maicii Domnului). “Tu măi 
Tălică ești băiatul 


VASILE POSTEUCĂ .< | 
UN CRUCIAT AL EXILULUI 


Vasile Posteucă a descins din '*marea sărbătoare a 
cântecului” bucovinean dela revista “Iconar” şi a 
venit pe meleagurile lumii libere cu "'neodihna și 
vrednicia-i de cârturar crescut din năzuințele spre 
mai bine ale neamului românesc”. Aşa l-a carac- 
terizat în mod laconic, Aron Cotruș, cu intuiţia lui de 
poet și luptător național. 

Adevărul este că Posteucă a pășit în creaţia lirică 
în climatul unei mari sărbători, care a fost gruparea 
revistei “Iconar”, în frunte cu Mircea Streinul, un 
adevărat geniu al poeziei româneşti, grupare care avea 


înțelegerea profesorului lon Nistor, I.E. Torouţiu | 


şi îndrumarea ideologică a lui Traian Brăileanu. Pen- 
tru el, poezia era “'drumul interior” câtre profun- 
zimile sufletului românesc și câtre sferele înalte ale 
stihiilor. cerești. 

Tubea în mod elemental neamul și pe Dumnezeul 
care i-a dat ființarea istorică. Vasile Posteucă s'a 
identificat cu ființa neamului său, cu vasta bogăție a 
atrămoşescului şi credea în rodnicia și împlinirea 
spirituală a unor aspirații și idealuri naţionale. S'a 
cuminecat mistic, cu firea neamului şi cu credințele 
lor creștine și a devenit, în lumea liberă, în pribegia 
amărăciunilor, un cruciat al crezului lui de generaţie, 
care reprezenta întregul național. Fiecare poemă, fie- 
care articol, flecare vorbire, fiecare pagină din “Jur- 
nal”" este un drum al cruciadei sale. Căci, pe linia 
misticismului său național și creștin, Vasile Posteucă 
Sa dăruit. Avea o conștiință de misionar, de purtător 
al unor valori scumpe, care-i erau dragi inimii sale 
clocotitoare. 

Cruciada lui Posteucă a fost pentru promovarea 
adevărurilor naționale şi a fost izvorâtă dintr'o “'cer- 
titudine a inimii”, cum îl plăcea lui să spună. 

Pentru o completă verificare a acestei caracterizări 
n personalității sale, ne stă la îndemână: propriul lui 
Testament, care este cartea cea mai semnificativă pe 
| care a scris-o: “'Dezgroparea Căpitanului”. Este o 
carte de fenomenologie a spiritualităţii românești și 
mărturie de credință a generației lui Vasile Posteucă. 

Lirica lui Vasile Posteucă este un cântec neîn- 
trerupt care vine din substanţa sufletului românesc, 
împodobit cu metafore și rostiri fermecate, pe care le- 
a cules în drumul lui interior, pe care-l asemăna cu 
experiența lirică a lui Reiner Maria Rilke. Drum in- 
terior prin existența românească, dela începuturile ei 
şi până la paradisiaca mântuire a ei, prin 
spiritualitate, prin cultură și prin valorile specifice 
ale cugetului românesc. 

Toată poezia lui Vasile Posteucă a fost o rugăciune, 
o adevărată impărtâșire cu cei morți, cu frumusețile 
țării, cu oamenii pământului, cu tradițiile voevodale 
și creştine ale ţăranului român și cu imaginea 
strălucită a unei țări “'ca soarele sfânt de pe cer”, 
căci trăia cu certitudinea că jertfa învățătorului său, 
Corneliu Codreanu și a lui Moţa și Marin nu a fost 
zadarnică, ci cununi luminoase a celor ce vor veni să 
fie, să se împlinească, după vola cerească. 

Cu toate amărăciunile pribegiei, Vasile Posteucă a 
înfrânt îstoria cea strâmbă și a arătat luminile 
adevărului, căci a fost solidar și mândru de generația 
de cruciați, care au început să croiască o cale nouă 
românească, prin 1922 și a devenit și el un cruciat, pe 
care nu l-a întrecut nimeni în vrednicia lui pe pămân- 
tul Americii și Canadei. 

La implinirea celor douăzeci de ani dela moartea lui 
Vasile Posteucă, se cuvine să citâm un pasaj din 
“Dezgroparea Căpitanului”, care caracterizează per- 
sonalitatea și filosofia lui de cruciat neînfricat al 
mărețiilor și aristocrației româneşti și care au fost 
lăsate ca un Testament al cruciadei 

“Dar, iată că în ciuda tuturor temerilor, Scoala 
nou român nu a putut fi zdruncinată de pe 
temeliile ei durabile. Legiunea Arhanghelului Mihail 
stă şi pe mai departe ca o mare catedrală de lumină în 
inima ţării și istoriei noastre. Si vremea trece, 
dușmanii care o ponegresc și o atacă îi sporesc 
măreţia și strălucirea. Tot ce a spus Întemeietorul ei 
rămâne curat şi adevârat ca litera Evangheliei, iar 
mormintele care au întărit spusa lui de foc constituie 
un patrimoniu de care generaţiile viitoare vor fi mai 
mult decât mândre.” (pag.34) 

In legenda exilului românesc, unde purtat 
cruciada lui de promovare a culturii și spiritualităţii 
mioritice, Vasile Posteucă rămâne o piatră unghiulară 
despre care vor vorbi toate generaţiile românești, 
Pentru toţi cei care l-au cunoscut, l-au Înconjurat și 
mu fost camarazii sau discipolii săi, anul acestei 
împliniri, de 20 de ani, dela plecarea lui dintre noi 
este un an de frumoase amintiri și de bucurii că am 
fost contemporan cu el, și de suferinţe. 


lon HALMAGHI 


mijlocaș, avea mai multe 
hectare de pământ, taurine, 
cai de lucru şi unul de 
călărie, ol și ştiubeie. “Om 
de ispmvă, muncitor din 
fire, când se dădea la lucru 
nu şuguia. Dar și când era 
vorba de petrecere apoi 
acolo, lumea întreagă em a 
lui. Cântăreț din fluer și ar 
monică, era oaspe drag la 
nunți, botezuri și hramuri”. 
(*“Bălatul Drumului”). 
Mobilizat la Regimentul 
41 austriac, în războiul din 
1914, a murit undeva prin 
Galiţia, în vârstă de 
aproximativ 34 de ani. 
Vasile nu l-a cunoscut, era 
numai de 2 ani când tatăl 
său a fost mobilizat 
Mama: Ileana a lui 
Milian şi Frosina Posteucă, 
a fost o femeie de-o rară 
frmuseţe, nu numai fizică 
ci şi de-o nestrămutată 
credinţă creştină. Ea a fost 
îndrumătoarea și  mode- 
Iatoarea sufletelor copiilor 
ei, mai ales în educația lor. 
Prima dată a fost mă- 
ritată cu Dumitru Codreanu, 
(de unde i-a rămas și 
denumirea de Ileana Co- 
dreanca). Rămâne văduvă la 
18 ani, cu o fetiță, Domnica. 
Mama Ileana se 
căsătoreşte apoi cu leremie 
Posteucă și-a avut cinci 
copii: Gheorghe, Leontina, 
Visarion, Vasile şi Die. 
La sfârşitul războiului, 
mama, rămasă singură cu 
șase copii de hrănit, cu 
ogoarele nesemănate, cu 
vitele luate de Ruși, sa 
găsit întro situație nespus 
de grea. lată cum descrie 
Vasile, în ““Băiatul 
Drumului” acele zile pline 
de amar şi durere prin care 
au avut de trecut. “Eram 
copil mărisor acuma, aveam 
cinci ani. Dar în acești cinci 
ani, trăisem cinci și încă 
cinci. Sapte vieţi în una. 
Trăisem clipele de groază 
când au intrat în sat 
Cazacii, când ne-au spart 
ușa cu paturile armelor, 
când ne-au tăiat vacile și le- 
au pus la cazan, când au 
dat foc gospodăriei noastre, 


vaietele mamei care-și 
apăra cuibul c'o îndârjire 
sălbatecă; apoi morții aduși 
de pe front, dela Panţiri..- 
Muribunezii aceia din care se 
scurgea sângele, mustind în 
foile de cort, cu toți 
aceștia, sufletul meu sa 
întors de durere și-a 
îmbătrânit. „„.Intr'o 
dimineaţă, vestea că râz- 
boiul s'a sfârşit a trecut 
prin Ruși ca uliul printr'un 
lan de vrăbii. Până la amiaz 
m'a fost urmă de Rus pe la 
noi, pe dealul lui Cotan. O 
parte din pădurea care ne 
înconjura casa fusese tăiată 
şi locul rânjea acum gol ca o 
rană dureroasă a propriilor 
noastre suflete. Totul arâta 
ca un câmp mâncat de 
lăcuste. In mijlocul ogrăzii 
mama plângea. Plângea 
tăcut, icnit, cu lacrimile 
adunate în colțul 
tulpanului, așa cum avea ea 
obiceiul să plângă, fiindcă 
ştia că n'o poate vedea și 
mângâia nimeni pe lume. 
Plângea mama și asta 
însemna că vine vreme 
grea, plină de suferințe și 
nenorociri peste noi. Eram 
singuri... Si tata nu mai 
venea. Si eram șase guri 
flămânde de hrânit. Asta îi 
trecea mamei inima prin 
săbii.” 
- Vasile merge la 
şcoala primară din satul 
natal, Stăneştii de Jos. 
1924 - Se înscrie la liceul 
“Laţeu Vodă” din Siret. 
1931 - Vasile își ia 
bacalaureatul. 
Tot în 1931 devine mem- 
bru al Societăţii 
Studentesti ''Arboroasa”. 
1931 - 1936 - Frec- 
ventează cursurile 
Facultăţii de Litere şi 
Filosofie a Universității din 
Cernăuţi, având ca 
profesori pe: Leca Morariu, 


LEGIONARII 


Au asfințit atâția sori sub frunți: 

Striviţi de gloanţe, pe la cruci de drum, 
S'au stins feciorii-brazi înalți și munţi, 
Si tâmpla ţării s'a'negrit de scrum... 


Cu dorul limpezit de veșnicie, 


S'au frânt pe roți, în temniţi 
Haiduci cu legământ de vi 


prigoane, 
e, 


Si sfinţi ce poartă lanţuri și'n icoane. 


Din orice văgăună, la răscruci, 
Te'ntâmpină legende și morminte; 
De plângi un râu de lacrimi, și-l usuci, 
Un altu-ți izbucnește din cuvinte... 


In pragul caselor de lut, bătrâne, 
Si azi și-așteaptă mamele, feciorii 


Cranii de lemn și judecăţi de câne; 
Si toamne-și pribegesc pe cer, cocorii... 


De-asculţi adâncul, îi auzi cum cântă 
Luceafărul plinirii românești, 

In marșul lor de tinereţe frântă 

Pe culmi de epopei și de povești... 


Si-ai vrea să fii măcar acum alesul 
Calvarului de dor, în oastea verde, 
Stiind că neamul, când va fi culesul, 
Pe căldicei îi va mustra și pierde, 


lar cei, cărora roata și obada 
Le-au stors durerea și trosnit ciolanul, 
Vor învia, întinerind balada. 

In rând cu Moţa și cu Căpitanul, 


lon Nistor Traian 
Brăileanu, Constantin 
Narly, Grigore Nandriş, lie 
Bacinschi, Alexie 
Procopovici, Romul Cândea, 
Silvestru Găină şi Cristea 
Geagea. 

1934-1935 - Ca 
Preşedinte al Societăţii Ar: 
bomoasa, ca Vicepreşedinte 
al Centrului Studenţesc din 
Cemâuţi de sub Preşedinţia 
lui Dumitru Străchinaru 
(1906-1935) şi ca Preşedinte 
după îmbolnăvirea și 
decesul acestuia. 

1935 . 1 Septem: 
brie, apare ICONAR, fon- 
dată în casa profesorului 
universitar Tr 
Brăileanu. Fondatori: 
cea Streinul, Liviu Rusu, 
Vasile Posteucă și lonel 
Turcan. Colaboratori: 
Dragoş Vitencu, Ionel 
Negură, Barbu Slușanschi, 
Gheorghe Drumul, lon 
Potecașu, Teofil Lianu, 
Ivogne Rossignon, Cicerone 
Mucenic, Claudiu Usatiuc, 
Leon Topa, Liviu San, 
Rudolf Rybiczka, E. Ar. 
Zaharia, Traian Chelariu 
ete. 

1935 - Vasile organizează 
la Suceava primul Congres 
al studenţimii bucovinene. 
lau parte la congres: Prof. 
Traian Brăileanu, Vasile 
Iașinschi, Generalul Gh. 
Cantacuzino, Radu Gyr, 
Constantin Narly, Ionel 
Negură, Sandu Pavelescu 
ete. 

Vara activează în tabăra 
dela Carmen Sylva, de pe 
muntele Rarău, unde Vasile 
distrează camarazii cu 
poveşti şi cântece din 


fluier. In toamna lui 1936, 


îşi ia licența în litere cu 
“Magna cum laude” cu teza 
“Viaţa și opera lui Emanoil 
Grigorovitza. Intră în 
învățământul secundar la 
Liceul '*Carmen Sylva” din 
Cemâuţi, dar din motive 
politice îsi pierde serviciul. 

Pe 17 Octombrie 1936, se 


Cm ud 


CUVANTUL pOMANESC 


(1913. 
-Date Privitoare la viața lui - 


căsătoreşte la Cernăuţi cu 
Zamfira Horodnic, colegă de 
facultate, din comuna 
Bilca, sora poetului Mihai 
Horodnic. 

1937-1938 - Muncă în- 
tensă pe teren național 
Arestări, închisori ete. 

1938 - La 23 Martie, se 
naște la Cemăuţi primul 
copil al lui Vasile şi Zam- 
fira, Doina, hidrologistă, 
care se află acum în USA, 


1972) 


Basarabia. Vasile se rein: 
toarece dela Buzău și ne 
regăsim, întro îmbulzeală 
de lume în fața Primăriei 


din Cemăuţi din Piaţa 
Vasile Alecsandri, lume 
care nu mai ştia în ce parte 
s'o ia. Ne-am refugiat cu 
ultimul tren la Suceava, 
apoi Fâlticeni și București. 

1941 - Septembrie. 
Eliberarea Bucovinei de 
Nord, ne-am reîntors la 


"1939: !Colaboreată' "4 a Cernăuţi..a,la.1l Octombrie 


Convorbiri Literare. La 
Noembrie, se naște tot 
Cemăuţi, al doilea! copil, 
Doru, inginer, actualmente 
în USA. . 
1939-1940 - Concentrat, 
ca ofiţer de rezervă, la 
Bistrița-Năsăud, apoi la o 
unitate motorizată din 
Buzău. ri 
1940 - Trupele ruseşti 
ocupă Bucovina de Nord și 


asile se refugiază în 
Polonia, apoi în Germania, 
condamnat în lipsă la 15 
ani închisoare. 


1942-1944  - Se află 
în lagărul de concentrare 
dela Buchenwald - Ger- 
mania. 

1945-1946 - Se afă la 
Salzburg, apoi Insbruck în 
Austria, trăiește ca per 
soană deplasată. 


1947-1949 - Lector de 
limba română la Unlver- 
sitatea din Freiburg şi 
Președinte al Comitetului 
Român din acel oraş. 

1949 - Pleacă la Paris și 
se înscrie pentru studii 
de doctorat In Sorbona, Tot 
atunci colaborează la 
“Luceafărul”, lui Mircea 
Eliade. 

1950 - Pleacă în Canada. 

1962 - Octombrie. Vasile 
îşi susține teza de doctorat, 
la Universitatea din 
Toronto, cu titlul: “Ex- 
periența interioară în opera 
lui Reiner Maria Rilke și 
obține titlul de doctor în 
filosofie. 

1963 Apare primul 
număr din revista sa 
DRUM, revistă care se 
menţine sub îngrijirea lui 
până în Septembrie 1972. 
“Drum” a fost o revistă în 
care sa desfășurat o ac- 


tivitate literară, politică și 


numit profesor suplinitor la 
State College din Mankato- 
Minnesota, USA. Ca 
profesor universitar, pe 
lângă activitatea lingvistică 
de specialitate, a dezvoltat 
o putemică ofensivă de 
demascare a comunismului 
în lumea universitară și-a 
fost apreciat mult de către 
studenți. 

1968 - 1972 - Vasile duce 
o activitate intensă pe toate 
planurile, ca poet, zianst, 
conferențiar etc. 

1972 + In Septembrie ia 
parte la Congresul Uniunii 
și Ligii, asociația Românilor 
din USA. Intors acasă cade 
bolnav. 

Doctorii dela '"May 
Clinic” din Rochester, Min- 
nesota, dau verdictul: can- 
cer generalizat. După 
operaţie este internat la 
Spitalul Columbus din 
Chicago, unde este îngrijit 
în mod deosebit de Dr. 
Alexandru Ronett şi Dr. 


DECEMBRIE 1992 


Douăzeci de ani dela moartea lui Vasile Posteucă 


Mircea Ronett, bucovineni, 

6 Decembrie - Se stinge 
din viaţă Vasile Posteucă. 

8 Decembrie corpul 
neinsuflețit al lui Vasile 
este transportat la Vatra 
Românească din Grass Lake 

Michigan sediul 
Episcopiei Ortodoxe 
Române din America și 
Canada. 

Slujba de înmormântare 
a fost oficiată de un sobor 
de 11 preoți, în frunte cu 
Inalt Prea Sfinția Sa 
Episcopul Valerian Trifa. 

1973 - Septembrie. Din 
iniţiativa societății “Unirea 
Românilor” din Detroit, se 
cumpără și se așează o cruce 
de marmoră neagră la 
mormântul lui Vasile, care 
a fost sfinţită în ziua de 9 
Septembrie de către Inalt 
Prea Sfinţitul Episcop 
Valerian. 

Pe piedestalul crucii sunt 
săpate următoarele versuri 
din poezia sa ““Testament 
României”: 

"Să treci din neam în 
neam acest cuvânt / Din 
casă'n casă și din nume'n 
nume /Că noi pe tine te-am 
iubit pân'la mormânt / Si 
alta n'am avut mai scump 
pe lume”. 

Fluierul și vioara lui 
Vasile dorm și ele un somn 


lung. 
OPERELE LUI 


VASILE POSTEUCA 

1936 - L. “Viaţa şi opera 
lui Emanoil Grigorovitza”, 
Teză de licenţă susţinută la 
Univenmitatea din Cernăuţi, 
Facultatea de Litere și 
Filosofie, distrusă de Ruşi 
la ocuparea Bucovinei în 
1940. 

1938 - 2. “Cântece de 
țară”, a fost sub tipar la 
“Bucovina” I.E. Torouţiu, 
Bucureşti, confiscată din 


ordinul lui Armand 
Călinescu, Ministru de In- 
terne. 

1940 - 3, “Cântece și 
descântece'",! folclor 
stăniștean. Cu o prefaţă de 
Prof. Gavril lonescu. 
Cernăuţi: Edit. Mitropolitul 
Silvestru. Lucrarea a fost 
distrusă de Ruși la ocuparea 
Bucovinei în 1940, 

1953 - 4. ''Carte de cân- 
tece românești”, Madrid, 
Tip. R. Nieto. 

1954 - 5. Icoane de dor, 
publicată sub titlul "Poeme 
fără ţară” V. Posteucă, N, 
Novac şi N.S. Govora, 
Madrid, Editura Carpaţi. 

1960 - 6. “Cântece din 
fluier”, Cleveland, Ohio, 
U.S.A. 

1962 - 7. “Poeme ghivi- 
”', versuri de V,Posteucă 
N.Petra: 


zii 
şi schițe de 
Mexico. 

8. Drumul interior în 
opera lui Reiner Maria 
Rilke, teza de doctorat 
susținută la Universitatea 
din Toronto Canada. 
Microfilm Michigan Univer- 
sity, Inc. Ann Arbor. 

1963 - 9. Catapeteasmă 
bucovineană. Poem pentru 
Bucovina: Mexico. 

1967 - 10. În marea și'n 
mormintele din noi, poeme. 
Editura Drum, Madrid. 

1977. II. '"Dezgroparea 
Căpitanul! Madrid, 
Editura Mişcării Legionare. 
Cuprinde 'fazele importante 
asupra istoriei românesti. 

- 12.*Băiatul Dru- 
mului”” - manuscris. 

1963-1972 Revista 
DRUM, redactor V. 
Posteucă și Nicolae Petra, 
apoi V. Posteucă și Nicolae 
Novac. Continuată apoi de 
DI. lon Halmaghi. In 
DRUM, Vasile a 
desfăşurat, pe. lângă. ac: 
tivitatea culturală, o luptă 
continuă împotriva 
comunismului. El şi-a iubit 
Neamul și Tara, mai presus 
de orice în lume. 

Sub îngrijirea și datorită 
lui s'a tipărit și culegerea 
de poezii ale lui Mihai 
Horodnic: 1. Santa sau File 


PAGINA 15 
Dormi în pace suflet 

aaa iducii, piesă drag, 
le teatru, Editura LE. 7 Ă 
Torouţiu, Bucureşti 1937. Zamfira POSTEUCA 
Tot sub Îngrijirea lui  N.B. Am scris aceste date 
Vasile apare volumnul din memorie, din 
“Poeme din închisori, manuscrisul său “Băiatul 
Editura DRUM, Madrid Drumului”, iar după 
1970. 2. “''Dela noi'”' plecarea din țară, 1941, 


povești - Leca Morariu - 
Editura DRUM, Madrid 
1970. 


m'am ghidat după lucrările 
D-lui Vianor Bendescu, un 
bun prieten al lui Vasile). 


VASILE POSTEUCĂ 
| ŞI EU 


Cu poezia lui Vasile Posteucă m'am întâlnit încă de 
pe băncile liceului '“General Drăgălina”, din Oraviţa, 
prin intermediul revistei 
Mircea Streinul la Cerrăuți. 

Cu poetul Vasile Posteucă aveam să mă întâlnesc, 
peste ani și ani de zile, tocmai în Germania, la 
Rastatt, unde ne aruncase, pe ambii, urgia comunistă. 
Ne-am întâlnit și ne-am împrietenit. Prietenie ce avea 
să dureze până la moartea lui tragică din anul 1972. 
Moarte ce a văduvit Exilul de un mare iscusit și 
talentat poet și luptător anticomunist, de un om care 
toată viața lui a stat dârz pe meterezele Neamului, 
iubindu-l ca nimeni altul. 

Când a plecat în Franţa pentru a-și continua 
studiile, ne-am despărțit pentru o bucată de vreme ca 
să reluăm firul întrerupt al prieteniei la sosirea mea 
în Statele Unite. Imi scria din Montrtal, Canada, și- 
mi trimitea cu regularitate manuscrise pentru revista 
mimeografiată '“Vers”, pe care o scoteam la Albani, 
N.Y., apoi la Fast Chicago, Indiana și în cele din urmă 
la Gary, unde a venit de câteva ori să mă vadă și să 
stăm de vorbă, punând “ţara la cale”. Mutându-se în 
Statele Unite, unde i se oferise o catedră de profesor la 
Universitatea din Mankato, ne întâlneam din când în 
când la Congresele Episcopiei dela Vatra Românească 
şi în mijlocul altor prieteni și cunoscuţi din țară 
retrăiam din amintiri, viața trăită în România de altă 
dată. Au fost acelea, momente de neuitat, când, la an 
pahar de vorbă, amicul Stelian Stânicel ne delecta cu 
deosebitu-i talent de adevărat artist dramatic, 


La 6 Decembrie, anul acesta, se împlinesc 20 de ani 
dela trecerea în neființă a marelui Român, poet, 
scriitor şi profesor univeraitar, Dr. Vasile Posteucă- 

Amintirea lui rămâne neştearsă atât pentru noi, 
cei care l-am cunoscut îndeaproape, cât și pentru 
românimea de pretutindeni, care i-a apreciat scrisul 
plin de talent, felul său frăţesc de comunicare cu 
oamenii, măiestria cu care cânta la vioară, prietena să 
dintotdeauna, cât și la fluier din care scotea doine Și 
cântece româneşti, veselindu-i pe toţi. 

"Bădin Vasile'", căci aşa i ne adresam noi, cei mai 
tineri, obicei din viața studențească dela Cernăuţi, 4 
fost ca un far luminos în viaţa exilului românesc i YA 
rămâne mai departe luminător de conştiinţe, pentru 
cei ce poartă în inimi dragostea neamului și a gliei 
strămoșești, România, acel “'bulgăre de aur”, cum 9 
numea dânsul, atunci când vorbea, cu sufletul frânt 
de durere, pentru soarta nefericită prin care treceâu 
Tara şi Neamul românesc. 

Pe Vasile Posteucă l-am cunoscut personal, în tim 
pul studenției mele, la Cernăuţi. Din cauza crun e 
prigoane antonesciene ce bântuia în România, soartă 
a ficut ca viața de exil s'o începem impreună. În ziut 
de 11 Octombrie 1941, am trecut granița pe la 
Grigore Ghica Voda, în Polonia, Aici, am locuit, Peli 
tru scurt timp, în orașul Sniatyn. Apoi, plecând 
departe, am fost despărțiți o perioadă. După aprope 
doi ani, ne-am revăzut în lagărul de concentrare del 
Buchenwald, în Germania, unde, cu toată. situații 
tristă în care ne aflam, “Badia Vasile” știi 
descrețească franţile tuturor cu glumele ui: CA 
povestiri şi recitâri și mai ales cu fluierul și vioară, PO 
care le mânuia cu mâiestrie. a 

După terminarea războiului, a muncit pe unde 
putut, prin Austria, Germania, pentru a supra! 
În 1949, ajunge In Paris, iar de aici pleacă 
Canada, fiind sponsorat de câteva rude ale 31) 
1950 sosește la Windsor. 


VASILE POSTEUCĂ 
UN MARE ROMÂN CARE NU TREBUE SĂ FIE UITAT 


In anul următor se mută la Toronto şi se înscrie la 
universitate, pentru echivalarea studiilor. 

În același timp, în orașul Toronto, începuse să se 
înfiripeze o modestă grupare de frați români, care 
soseau mereu din Europa. '“'Bădia Vasile” se implică 
cu trup şi suflet în această nouă comunitate 
românească, participând la înfiinţarea parohiei or- 
todoxe române “Sfântul Gheorghe” și devine unul din 
membrii fondatori ai acesteia. 

In toamna anului 1966, este acceptat ca profesor la 
Universitatea din Mankato, statul Minnesota, U-S.A. 
„Opera creată atât în țară cât şi în afara hotarelor 
ei, rămâne o comoară neprețuită și generațiile 
Viitoare de vlăstare româneşti se vor inspira din ceea 
ce Românul, profesorul, poetul și scriitorul Vasile 
Posteucă a gândit și a scris. 

Vasile Posteucă rămâne o figură măreață, care prin 
vorbă și prin faptă s'a afirmat și a trăit ca un Român, 
chiar și atunci când s'a aflat printre străini. Lui îi 
plăcea să spună “Sunt Român.” 

A fost un intelectual de înaltă calitate, fapt de care 
nu a făcut caz niciodată. Modestia şi spiritul de jertfă 
ce-l caracterizau l-au făcut să se simtă la fel de bine 
lângă cel învăţat, ca și lângă cel mai puțin învățat. A 
Căutat să fie frate cu fiecare. 

LA împlinirea a dou douăzeci de ani de când a 
plecat dintre noi, îl simțim prezent în inimile 
noastre. Lui i-a fost drag de noi, inr dragostea noastră 
Pentru el, rămâne aceeaşi, caldă și veșnică. 

Ingemuncheați, rostim o rugăciune către Tatăl 

Tesc, să-i binecuvânteze sufletul lui, atât de 
zbuciumat în viața pământeană. A creat, a muncit, A 
luptat, a plâns și s'a rugat pentru binele Neamului 
românesc până în ultima clipă. 

Bunul Tată Ceresc să-l odihnească cu drepții în 


Împărăția Sa Cerească. 
Pr. Nicolae ZELEA 


PRIVEGHI 


Când vei vorbi spre ceruri, din morminte, 
O Neam, în zorii sfintei învieri, 

Să stai un pic şi să-ţi aduci aminte 
De cei ce n'au morminte nicăieri; 

De cei ce merg de-apururi înainte... 


Atât de dârji cu mâinile pe steaguri 
Si-atât de-aprinși în splendidul avânt, 
Ei n'au știut când au trecut de praguri, 
Si se mai bat şi-acum pentru pământ 
In gândul fără veacuri şi meleaguri... 


Când vei rosti din culme: Libertate, 
Spre Tară, până'n ultimul cătun, 

Tu să le strângi ciolanele sfărmate 
Si să le'ntorci pământului străbun: 
Că ei numai de Tară plâng și spun... 


Arată-le colinele natale, 

Cei dragi ai lor ogoarele cum ară, 
Să nu mai știe de necaz și jale, 
Că fără rost le-a fost sortit să moară. 
Ci dă-le'n gând să cânte pentru Tară... 


lar când te vei urca la judecată. 

O Neamule, tu lasă-i să vorbească, 
Pe cei ce i-au vândut să-i strângă roată... 
Si să le'nvie inima de iască... 


O Neamul meu, oștire'mpărătească, 
Numai pe tine timpul nu te cerne 
Si lutul nu te ţine sub răsteu: 
Ia-mi inima şi'n cale le-o aşterne. 
Că numai tu știi legile eterne 
Si porţile ce duc la Dumnezeu 


declamând și interpretând anumite scene din teatrul 
românesc pe care le savuram în absolută tăcere, apoi, 
| Posteucă ne înduioșa pânăla lacrimi, cântând din 
fluierul de care nu s'a despărțit niciodată, frumoasele 
noastre doine. Au fost acelea momente de adevărată 
trăire românească 


Stefănescu Govora, pentru a rămâne peste vremuri 
mărturie a unui triumvirat poetic și al unei prietenii 
dincolo de vreme, volum care s'a bucurat de prezen- 
tarea lui Aron Cotruş, pe care aveam să-l] vedem peste 
câțiva ani la Convenţia Uniunii și Ligii din Detroit. 
Serile petrecute alături de maestrul Aron Cotruș și 
Vasile Posteucă îmi vor rămâne neșterse din amin- 
tire. In acest volum ne întâlneam un bucovinean - 
Posteucă, un moldovean - Govora și un bănățean - eu. 

In 1963, în drum spre Mexico, Posteucă s'a oprit 
din nou să mă vadă și impreună să discutăm apariția 
revistei ''Drum” pe care avea de gând so scoată 
împreună cu Nicolae Petra ce avea pe atunci o 
tipografie. Când tipografia lui Petra a fost aruncată 
în aer de ''necunoscuți”, revista "“Drum” avea să se 
mute în Statele Unite, eu fiind cooptat în redacție. 
Banii pentru tipărit îi punea el. Doi ani mai târziu, în 
1965, îmi apărea de sub tiparnița americană din 
Cleveland volumul de versuri “Ultimul învins” cu o 
prefaţă în versuri de Vasile Posteucă, consolidând ast- 
fel prietenia noastră. 

Cu câteva zile înainte de Convenţia Uniunii şi Ligii 
din Sharon, Pennsylvania, Posteucă mi-a telefonat și 
sa un frate mai mare, mă sfătuia să nu merg la Con- 
venţie căci are informații precise că el şi eu vom fi 
anihilați fizic, datorită articolelor anticomuniste pe 
care le publicam cu regularitate în ziarul 
“America” pe care-l conducea DI. Petru Lucaci, în 
“Drum” şi altele. Cum nu eram ales delegat, firește 
că nu m'am dus. El, mai îndrăzneţ, s'a dus, dar 
întors acasă la Mankato, după câtva timp cade bolnav. 
A fost şi rămâne un mare semn de întrebare, ce s'a 
întâmplat la Sharon, Pennsylvania. 

La clinica din Rochester este operat de tumoare 
malignă canceroasă la stomac. Este transferat la 
Spitalul Columbus din Chicago, unde bunul său 
prieten Dr. Ronett Încearcă să facă tot ce era 
omenește posibil pentru a-i salva viața. Totul zadar- 
nic. Posturile de radio, de televiziune și ziarele din 
Chicago și până la Los Angeles şi Miami, publică 
aproape zilnic articole în legătură cu acest caz, făcând 
cunoscut că ultima-i dorință era să-şi mai vadă, cât 
mai este în viață, fiica şi nepoţelul, ținuți ostatici în 
România lui Cenușescu. 

Doctorii încearcă, fără succes, să descopere cauzele 
misterioase ale îmbolnăvirii. 
sr ia n Aia i-am făcut-o ln Spitalul 

lumbus, îmi șoptea ipărțire: "PE MINE M'A! 
Den AIE N cu DE GRIJA...” șI 

asile teucă a murit în ziua de 6 
Decembrie 1972, convins fiind că a fost victima unui 
asasinat politie. 


Nicolae NOVAC 


Naşterea Domnului este 
un prilej de luminoasă 
bucurie la toate neamurile 
pământului. După cum 
fiecare neam are o limbă 
specifică, o literatură 
specifică, la fel are un grad 
de tălmăcire specifică a 
misterului și o exprimare 
specifică a relației lumii cu 


transcendentul și 
divinitatea. 
Colindele românești 


devin astfel un fel de 
evanghelia a cincea a vieţii 
lui lisus Hristos, accentul 
punându-se, evident, pe 
minunea Nașterii lui Dum- 
nezeu ca om. 

Unul din multele aspecte 
specifice românești ce le 
găsim în colinde, este cel al 
transfigurării. Numele de 
Crăciun a fost derivat de 


Români din  “'creatio, 
creatipniş”, însemnând - 
“creație”. ” Subtilitatea 
teologică a gândirii 
milenare creștine a 
Românilor a văzut în 
“creaţie”! nu atât 


— —— 


DECEMBRIE 1992 


BISERICA (RESTINA 


HRISTOS S'A NĂSCUT 


- ASPECTE ROMÂNESTI ALE SĂRBĂTORILOR CRĂCIUNULUI - 


existențialul, 
țialitatea 


ci esse-n- 
or ousia-litatea 
harică. Natura sau 
existența, umană sau 
cosmică, prin ruperea din 
har, era totuși creație dar 
nu așa cum a “scris-o” 
Creatorul. Ea putea să se 
“înmulțească”, dar nu să 
“crească” spre etern şi in- 
finit, spre abisul creativ al 
divinității. Omul devenise 
ca o sămânță pe care Dum- 
nezeu o plantase în rai ca să 
devină înflorire a dum- 
nezeirii pe care diavolul a 
smuls-o prin înșelăciune și 
prin otrava mândriei din 
rai. Omul a acceptat 
îndoindu-se de Cel ce-i da 
viaţa și revoltându-se. Si a 
devenit om-sămânță-divină 
în afara lui Dumnezeu. 
Fiind sămânță divină nu 
putea fi distrusă, dar arun- 
„cată pe piatra „mândriei - 
“ diavolești pi tea să 
încolțească. 
Hristos sa întrupat ca 
om - humus=- humanitate 
să restaureze chipul creaţiei 


PP XII PDA DI PRINDA 


Peste fericiri apuse, 
'Tinde mila Ta lisuse. 


Cei din înc! 


hisori 


'Te așteaptă'n zori, 


Pieptul lor 


suspină... 


Cei din închisori 
Te aşteaptă n zori 
Să le-aduci lumină. 


Radu GYR 


“pământ, 


ce l-a zidit în om ca “chip și 
asemănare” a divinului. 

El s'a făcut Adam, adică 
pentru ca să 
învelească prin dragostea 
Mui? dătătoare de viață, 
sămânța neamului adamic 
pe care diavolul a reuşit să 
o dezrădăcineze, prin 
înşelăciune, şi să o arunce 
pe piatra mândriei. 

Unul din cele mai 
cunoscute colinde de 
Crăciun este “Nunta din 
Cana Galileii''. M'am 
întrebat de multe ori, de ce 
acest colind e cântat de 
Crăciun? In Cana Galileii 
are loc minunea cu care 
lisus se dezvăluie ca Dum- 
nezeu. Transfigurează firea. 
Apa ritualului de purificare 
este preschimbată în vin. E 
o nuntă în Galileea, nu 
cumva şi în “Mioriţa” e 
vorba de o nuntă? Nu 
cumva în amândouă e vorba 
de o transfigurare? Sigur că 
da: MOARTE - NUNTA - 
NASTERE. Toate sub- 
stantivele le-am subliniat 
cu literă mare. Toate sunt 
substantive de genul 
feminin, răspunsul 
românesc al minunii din 
Cana Galileii este 
condiționat: “'Si vrând 
triști a nu-i lăsa/A venit, 
cu Maica Sa.” 

Chipul femeii în Or- 
todoxie, ca mamă, are ca 
prototip pe Fecioara Maria 
ce a născut pe Hristos. Ea 
este “mai cinstită decât 
heruvimii și serafimii”!, 
Finalul: “Atunci toți au 
cunoscut / Că Mesia s'a 
născut” pare neclar. E 
nuntă sau naștere? Amân: 
două. Nașterea ca nuntă. 


" Transfigurarea. Creaţia din 


interior. Crăciunul. 
Naşterea Domnului. 
Sufletul românesc, receptiv 
divinității cu smerenie zice 
că: “'Doamne, a Tale 
cuvinte, / Care le-ai 
mai' nainte / S'au plinit așa 
cum scrie / Moise la cartea 
intâie/O, minune!” E vorba 


PAD APA API APD APIA DADA de proto-evanghelia din car: 


tea întâia a Pentateuchului 
lui Moise: ““Dușmănie voi 
pune între tine și femeie, 


între sămânța ta şi 
sămânța ei; aceasta îți va 
zdrobi capul, iar-tu-îi vei 
înţepa călcâiul”. (FACERE 
III, 15). 

In întreaga literatură 
populară românească Prun- 
cul nu este despărțit de 
Maica Domnului. Ea nu 
este o femeie oarecare, ci 


'Theotokos, Născătoare de 
Dumnezeu. Celor care o 
necinstesc le punem o 


problemă de logică: lisus 
Hristos a cunoscut Vechiul 
Testament, sau nu? Dacă 
nu l-a cunoscut înseamnă 
că nu era Dumnezeu. Dacă 
l-a cunoscut înseamnă că a 
respectat cele Zece Porunci 
printre care e şi cea de a 
cinsti pe tatăl şi pe mama 
ta. Ergo, dacă lisus a cin- 
stit şi a iubit pe mama Lui 
înseamnă că  blasfemiile 
aduse Maicii Domnului 
sunt o revoltă diavolească 
împotriva lui Dumnezeu. 
Inchidem paranteza și 
revenim la -sublinierea 
aspectului românesc al 
Crăciunului. E interesant 
de notat ce vor să spună 
refrenurile colindelor 
românești. Dintre cele mai 
cunoscute sunt: lerui 
Doamne, ler și florile dalbe, 
flori de măr. Vechimea 
primului datează din 
perioada proto-română. E 
vorba de psalmul 148,1 care 
se folosea în cultul primar 
la slujbele de dimineață 
care încep cu: ““Toată 
suflarea să laude pe Dom-!' 
nul!” (Halleluiah Domine, 
în latină, iar prin con: 
tracţie rămânând “Llelu” 
Domine din morfologia 
fonetică ne-a dat pe “'leru” 
Domine, sau Doamne.) 
Ipoteza că “'ler” ar 
proveni din “'lari'', 
divinitățile considerate în 
mitologia romană ca 
apărătoare şi ocrotitoare ale 
casei și familiei, este foarte 
ispititoare teologic şi mi-ar 


fi plăcut să o accept, dar 
sunt două lucruri care mă 
obligă să renunţ la ea. In 
primul rând, în. cultul 
creştin primar ““Halleluiah 
Domine” era folosit zilnic 
la fiecare slujbă de 
dimineaţă. In al doilea 
rând, că “'ler'” coboară din 
“halleluiah” și nu din 
“lari” este al doilea sens al 
lui “ler” folosit în limba 
română în sintagma “l-a 
trecut lerul”. Se spune 
despre cineva căruia i-a 
trecut floarea vârstei, 
“hallelu” (ebraica veche, ca 
etimologie a lui 
“halleluiah”) sau  “leru””, 
adică anii tinereții. 

Dintr'un imn de 
catedrală ““halleluiah 
Domine” strămoşii noștri 
au rupt o crenguță de 
busuioc, un “'ler”, și au 
pus'o sub fiecare colind ca o 
criptogramă a legământului 
de taină. 

Al doilea refren m'a 
cucerit prin frumuseţea 
polivalentă. “Florile dalbe, 
flori de măr...” e o 
metaforă de înaltă sen- 
sibilitate poetică a nopții de 
Crăciun. La primul nivel 
freatic fulgii de zăpadă 
devin petale ale florilor de 
măr care ning peste sate, 
peste garduri, peste spini, 
peste tot ce e urât, strâmb, 
cioturos şi rău, îmbrăcând 
totul într'o rochie de 
mireasă. Lumea devine 
Biserică. Mireasă a Mirelui 
Ceresc. Albul petalelor ce 
ning devine iertare cosmică. 
Cel mai sărac măces, sau 
trandafir sălbatic, ' sunt 
îmbrăcați în stihar şi 
patrafir de nea. Si totuşi 
Românul voia să spună mai 
mult prin refren. 

Omul din paradis l-a 
pierdut pe Dumnezeu prin 
neascultare. A mâncat din 
pomul oprit. Din pomul 
Cunoaşterii. Punctul 
culminant al tragediei este 
călearea poruncii şi 
mușcarea din măr. Adam a 
cunoscut în felul acesta 
moartea. 

Specificul românesc al 
Nașterii e că “florile dalbe” 
nu sunt numai fulgii de 
zăpadă. La nașterea lui 
Hristos Pomul Raiului 
înfloreşte. Din nou. Incă o 
șansă dată lumii. Dacă prin 
primul refren Românul găz- 
duia cerurile, prin cel de-al 
doilea se înalță mistic spre 
o creaţie ființială. E vorba 
de o înflorire a Mărului- 
Cuvânt. Petalele nu cad, ci 


„" înfloresc”! taina Pruncului 


născut în 
Betleem. 
Florile de măr sunt sim- 
bolul purității. Prin aceasta 
am ajuns la inima 
problemei noastre. Aspec- 


ieslea din 


tul cel mai caracteristic al 
pregătirii de Crăciun este 
purificarea spirituală prin 


post şi rugăciune. Acest 
aspect metanoic este foarte 
important la Români și la 
Ortodocşi în general. 

Pe 14 Noembrie se strâng 
la cină toate rudeniile. 
Rugăciunea de masă este 
rostită de toţi, iar după 
rugăciunea de - mulțumire 
toţi își cer iertare unul dela 
altul şi se îmbrățișează. 
Postul este perioada de 
întărire duhovnicească și 
durează până pe 24 Decem- 
brie când este Moş Ajunul. 
E seara şi noaptea sfântă 
când “'colindele se cântă”, 
„E. noaptea de neuitat pen- 
tru copii, noaptea când Moș 
Crăciun o să aducă bradul 
împodobit ca un colţ de rai. 

“*Creştinilor””, mai 
catolici decât papa, care ne 
acuză “de obiceiuri păgâne 
pe care le-am asocia cu 
Crăciunul, le răspundem 
doar că Dumnezeu Tatăl ne- 
a făcut cadou de Crăciun pe 
Fiul Său să se întrupeze, să 
se facă frate de umanitate 
cu noi ca să ne îndum- 
nezeim, că magii, care nu 
erau “creştini”, i-au adus 
daruri. Cât despre Moș 
Crăciun, nu e chiar o 
poveste. In secolul IV a 
trăit Sfântul Nicolae, mare 
ierarh, teolog și 
“îndreptător credinței şi 
chip blândeţelor”. In anul 
325 îl aflăm la Primul 
Sinod Ecumenic din Niceea. 
Era un episcop cu o inimă 
de aur. Când a auzit de o 
familie nefericită în care 
tatăl voia să-şi dea fetele 
spre păcat, discret s'a dus 
noaptea şi le-a pus pe 
fereastră o pungă cu bani 
de aur. Astfel fetele au 
scăpat de  îngrozitoarea 
soartă și s'au căsătorit cin- 
stit. Obiceiul a rămas ca de 
Sf. Nicolae copiii să pună 
lângă fereastră pantofii în 


care “Sf. Nicolae” să le 
aducă darurile. 
Moş Crăciun este 


îmbrăcat într'un costum 
deosebit, inspirat din 
vesmintele episcopului. 
“Santa Claus”, cum e 
cunoscut pe continentul 
american, nu este altcineva 
decât, așa cum spune şi 
numele, Sfântul Nicolae. 
Mă simt vinovat ca un 
elev ce nu şi-a făcut tema. 
Spaţiul tipografic mă 
opreşte la numai câteva 
aspecte. lubiții mei de 
pretutindeni, Dumnezeu să 
vă binecuvânteze de 
Crăciun şi din partea 
“Cuvântului Românesc”, 
Vă îmbrățişez şi vă doresc 
un Crăciun fericit în 
familie, ș 
La mulți și fericiți ani! 


CUVANTUL ROMANESC 


a a 


i : CUVANTUL ROMANESC 


e 
d, 


GE 


j 


Alba-lulia: statuia lui Mihai Viteazu 


su mu ALBA-IULIA 


Alba-lulia - 1918... 

Ca un fulger nesfârșit - gândul, 
lunatic trece, 

prin timp - despicându-l... 


Oştile'şi încetinesc iureșul 

spre cetatea albă din zare... 

Despicatu-şi-a, parcă, pe-o clipă, apele Mureșul - 
să treacă Mihai-Viteazul călare... 


Cu genunchi șovăielnici îi ies înainte 
nemeșii, vlădica, norodul... 

Cetatea își deschide porțile, cuminte, 

să intre cu ai lui - Voevodul... 


Horia ce aspru voia să împlânte 

steaguri valahe pe-aceeași cetate, 

cu oasele frânte 

stinsu-s'a'n teascul unei crâncene roate... 


Sincai - cronicarul călcat-a și el 
prin Alba-Iulia trecutului crud... 
Ale mersului lui încălțăminte de-oţel 
prin a veacului larmă parcă le-aud... 


Pe Iancu-l pălmuiră acolo, mișeleşte, 

într'o oarbă şi surdă 'nchisoare... a 
De-aceea, poate, Alba-Iulia crescut-a și creşte 
în noi, peste noi, tot mai mare... 


In 1918, într'o Alba-Iulia nouă, 
veniți de pretutindeni cât frunză și iarbă, 
ruptu-ne-am, năvalnic, istoria în două, 

într'o pornire străveche și oarbă... 


Fii ai aceluiași neam, ai aceloraşi datine, 

Co dragoste dârză și idolatră ; 
ridicat-am în fața Europei ce prindea să se clatine, 
Ardealul acesta de foc şi de piatră... 


Si din ăst traco-valah, năpraznic ţintirim 

dat-am mâna cu toți pân'la Nistru și la Mare... 

Si'mpreună vrem să ducem lupte mari, să biruim - 
şi să zidim cântând ca nici un alt popor sub soare... 


Aron COTRUȘ 


— —— 


DECEMBRIE 1992 


DIN TRECUTUL NOSTRU 


CĂILE DE LUMINĂ, DE 
JERTFĂ ŞI DE BIRUINȚĂ 
ALE NEAMULUI 


PAGINA 17 


Şaptezeci şi patru de ani. 
dela Unire 


La 28 Noembrie 1918, Congresul 
General al Bucovinei, ca “su- 
premă putere legiuitoare”, a hotă- 
rât “Unirea necondiționată şi pen- 
tru vecie a Bucovinei în vechile ei 
hotare până la Ceremuş, Colaciu 
şi Nistru cu Regatul României”. 
A patra zi, la 1 Decembrie, “Mă- 
rita Adunare Naţională, formată 
din reprezentanţii îndreptăţiți ai 
tuturor Românilor din Transil- 
vania, Banat și Tara. Ungurească”, 
a împlinit visul neadormit al unirii 
tuturor Românilor în Patria co- 
mună a Daciei străbune. 

Aceste afirmări impunătoare, li- 
bere şi internaţional valabile, ale 


"voinței poporului au marcat su- 


prema victorie a idealului care că- 
lăuzise fără greş cărările istoriei 
noastre de-a lungul atâtor veacuri 
de năpaste şi urgie. Valul indes- 


” eriptibil de bucurie şi jubilare ce 


a cutremurat atunci toată ființa 
românească dela Nistru până la 
Tisa era cât se poate de firesc şi 
speranţele unei Românii etem. în- 
floritoare' cât se poate de înte- 
meiate. 

Destinul potrivnic a lovit crân- 
cen visul împlinit, sfârtecând încă 
odată trupul Tării şi sfărămând 
Libertatea cucerită cu atâta jertfă 
şi luptă., Ne-a rămas însă întreg 
idealul, neînfrântă voința. 

Evenimentele din toamna lui 
1918 'rămân izvor nesecat de cre- 
dinţă în victoria viitoare. Căci bi- 
ruința de atunci nu a fost o în- 
tâmplare, şi nici un dar nemeritat. 
'Ea a fost sentinţa logică a Dreptă- 
ţii întrun proces bimilenar, purtat 
cu omenie şi statornicie de un 
neam care a crezut în Dreptate şi 
a urmat fără şovăire, în împre- 
jurări deosebit de periculoase, lu- 
mina Libertăţii. Urmând aceeasi 


' cale, cu aceeaşi credință nestră- 


mutată, poporul român va ieși bi- 
muitor şi din vâltorile tragediei 
prezente. Dreptatea lui Dumnezeu 
e dreptate în veac! ? 
Drept ilustrare a unui moment 
de grea cumpănă în desfăşurarea 
luptei pentru libertate, reproducem 
mâi jos textul declaraţiei istorice 
prin care Comitetul Executiv al 
Partidului Naţional Român din 
Ardeal proclama dreptul inaliena- 
bil la viaţă naţională liberă a 
poporului român din Monarhia 
Austro-Ungară.  Sfidând furia 
maghiară şi pericolul în care se 
arunca, deputatul Alexandru Vaida- 
Voevod a prezentat această decla- 
rație în şedinţa din 18 Octombrie 
1918 a Parlamentului dela Buda- 
pesta, ultima la care au participat 
„depataţii Românilor din Ardeal: 


Marea 


Iului Hossu citeşte proclamația de unire a Tr 
Mamă, în fața mulțimilor adunate 


“Comitetul executiv al partidului 
naţional român din Ardeal și Un- 
garia, ca organ politic al naţiunii 
române din Ardeal şi Ungaria, 
constată că urmările răsboiului în- 
dreptățesc revendicările - de vea- 
curi ale națiunii române la de- 
plină libertate naţională. Prin pro- 
punerea de armistițiu a Monarhiei, 
guvernul ungar însuși a recunos- 
cut dreptul firesc al fiecărei na- 
țiuni de a-și hotărt singură și 
liber, soarta. Națiunea română din 
Ungaria și Ardeal dorește să facă 
acum uz de acest drept. In con- 
secință, ea reclamă dreptul ca, li- 
beră de orice înrăurire străină, să 
hotărască singură așezarea sa 
printre naţiunile libere, precum și 
stabilirea legăturilor ei de coordo- 
nare cu celelalte naţiuni libere. 
Organul național al naţiunii ro- 
mâne din Ungaria și Ardeal nu 
recunoaște  îndreptățirea acestui 
parlament şi acestui guvern să se 
considere ca reprezentante ale na- 
ţiunii române, ori să reprezinte la 
congresul general de pace intere- 
sele naţiunii române din Ungaria 
şi Ardeal. Apărarea intereselor 
sale națiunea română o poate în- 
credința numai unor factori de- 
semnaţi de propria sa adunare na 
țională. 

Afară de organele delegate de 
adunarea naţională sau alese din 
mijlocul său așa dar afară de 
comitetul executiv al partidului 
național român, nimenea nu poate 
fi îndreptățit să trateze şi să ho- 
tărască în treburi care se referă 
la bituaţia politică a naţiunii ro= 
mâne. Toate deciziunile și acordu- 
rile ce s'ar lua și s'ar face fără 
aprobarea acestor organe, le decla= 
răm nule și fără valoare, nelegână 


nare Naţională dela Alba Iulia, 1. Decembrie 1918. Episcopul 


ansilvaniei cu Patria 
ta Alba lulia. 


întru nimic națiunea română. Na+ 
țiunea română care trăiește în 
monarhia austro-ungară. așteaptă 
şi cere — după multe saferinți de 
veacuri — afirmarea și împlinirea 
drepturilor ei mestrămutate şi 
inalienabile la deplină viață aa 
țională”. 5 
so texie 

Bucovina s'a alăturat la reven- 
dicările fraţilor ei din Ardeal. O 
declarație, cerând rezolvarea pro> 
blemei maţionalităților din Monare 
hie, a fost citită de către DI. Con» 
stantin Isopescu-Grecul, reprezen> 
tantul parlamentarilor bucovineni 
români, în ultima şedinţă a Parla- 
mentului austriac, la 22 Octombrie 
1918. 


. . . Si Dumnezeu le da 
biruința, căci El e sprijini 
torul pricinilor drepte, căci 
El a lăsat libertatea pentru 
popoare, şi cei ce se luptă 
pentru libertate, se luptă | 


pentru Dumnezeu. . . . 
Li L] . 


Moştenitori ai drepturilor 
pentru păstrarea cărora pă- | 
rinții noştri sau luptat atâta 
în veacurile trecute, fie ca 
aducerea aminte a acelor. 
timpuri eroice să deştepte în 
moi simțimântul datorinței ce 
avem d'a păstra şi d'a mări 
pentru viitorime această pre- 
țioasă moştenire! 

(N. BALCESCU, Istoria 
Românilor sub Mihafu 
! Viteazul, ed. 1878) 


"7 


PAGINA 18 


DECEMBRIE 1992 
E e Pie DEE EI aaa E OO IE EEE 


EVANGHELIA EXILULUI (Decembrie 1992) 


m 


SĂ NE APROPIEM DE IESLEA MÂNTUIRII 


—— Sergiu GROSSU— 


leniu, se cuvine să ne dăm 
seama că în lisus ni se 


Păcatul a ridicat şi con- 
tinuă să ridice bariere şi 
piedici între noi şi Dum- 
nezeu, după cum ne aver- 
tizează proorocul Isaia: 
“Nelegiuirile voastre pun 
un zid de despărțire între 
voi şi Dumnezeul vostru; 
păcatele voastre vă ascund 
fața Lui şi-L, împiedică. să 
Vasculte” (ISAIA, 50.2). 
Sufletul omenesc ““vândut 
rob  păcatului'”, se 
aseamănă “femeii gâr- 
bove” din Evanghelia celei 
dintâi Duminici a lunii, 
adică este stăpânit “de un 
duh de neputinţă” și nu 
poate “'nicidecum” să-și 
îndrepte privirile spre cerul 
îndurării (LUCA, 13.11). 

O, de câte ori n'am fost 
şi noi, Românii diasporei, 
în situația gârboveniei 
sufleteşti, apăsați de vicii 
degradante și de tot felul de 


învățături incendiare, 
încârjoiaţi sub povara 
șmecheriilor ieftine și-a 


aventurilor erotice, ter- 

felindu-ne, astfel, în 
băltoacele compromisurilor 
şi-ale renunțării la dem- 
nitate, cu neputinţă să ne 
indreptăm spatele. 
sufletului spre legea morală 
a bunului simț și spre 
chipul mutilat al patriei 
cotropite de comunismul 
ateu! De câte ori n'am 

bătut la porți interzise şi 

n'am căutat vindecarea gâr- 

boveniei noastre lăuntrice 

la cei ce nu pot să ne vin- 

dece și să ne redea 

verticalitatea pierdută prin 

păcat, fiindcă n'au puterea 

tămăduirilor sufletești, 

făcând parte din categoria 

“neamului  necredincios”, 

blamat de Mântuitorul! 

Un singur remediu 
există, atât: lisus... Ai 
sufletul bolnav, răvășit, 
gârbov, strivit de poveri şi 
fulgerat de spaimele 
Răului? Apropie-te acum, 
când sărbătoreşti, prietene, 
sfânta Naştere a Domnului, 
apropie-te de leslea 
Betleemului, întovărășește- 
te cu păstorii care “făceau 
de strajă, noaptea, 
împrejurul turmei lor” 
(LUCA, 2.8), ca să îngenun- 
chii împreună cu ei la 
picioarele Pruncului divin, 
ca să ţi se ierte păcatele și 
nelegiuirile acumulate de-a 
lungul anilor de bejenie, ca 
să te împaci cu Dumnezeu 
prin lisus Hristos. 

Până ieri, praznicul 
Crăciunului a fost mai de 
grabă un PRETEXT și nu 
OBIECTIVUL CENTRAL al 
bucuriei noastre fiindcă, 
din nefericire, aşa cum am 
mai spus-o şi altădată, noi 
uităm de marea și sublima 
TAINA a Intrupării, nu 
sesizăm semnificația 
crestină a Nativităţii, nu 
suntem capabili să realizăm 
ce s'a întâmplat acum două 
mii de ani, când Dumnezeu 
S'a dezbrăcat de Sine Insuși 
și Sa coborât pe pământ, 
luând “'un chip de rob” și 
“făcându-Se asemenea 
oamenilor” (FILIPENI, 2.7) 
Insă ASTAZI, la acest 
sfârşit de veac Și de mi- 


descoperă intimitatea 
profundă a Dumnezeirii, El 
fiind “chipul Dumnezeului 
celui nevăzut” (COLOSENI, 
1.15). Prin nașterea lui 
lisus, Dumnezeu coboară 
din transcendenţă în 
istorie, se înomenește, 
devine concret şi pipăibil, 
ca să instaureze pe pămân- 
tul convulsionat de forțele 
Negaţiei, hegemonia 
dragostei și-a iertării, cer- 
titudinea unei mântuiri 
veșnice. Căci Sf. Pavel ne 
învață, în aceeași epistolă 
către Coloseni, *“Dumnezeu 
a vrut ca toată plinătatea 
să locuiască în El, și să 
împace totul cu Sine prin 
El (...), făcând pace prin 
sângele crucii Lui”. 

Ce cântau îngerii în 
Noaptea sfântă? “Slavă lui 
Dumnezeu în locurile prea 
înalte și pace pe pământ 
între oamenii plăcuţi Lui.” . 
Incearcă să cânţi şi tu, 
prietene, la fel ca ei, 
apropiindu-te de lisus, de 
leslea mântuirii, pentru ca 
o pace, asemănătoare păcii 
vestită sub, “cerul. 
Betleemului, să-ți 
copleșească sufletul îngâr- 
bovit de îngrijorări și 
neliniști; pentru ca să se 
nască și'n tine Hristos, Iz- 
vorul păcii. “Eu sunt ușa”, 
ne asigură lisus (IOAN, 
10.9). Unica “ușă”, care 
duce la mântuire și pace. 
Ușa apropierii noastre, prin 
credinţă, de  “'scaunul 
Harului”, ca unii care știm 
că apropierea prin rațiune 
eșuează. Sutașul Corneliu, 
femeia cananeancă, orbii și 
leproșii s'au apropiat de 
lisus “prin credință”, cu 
inimi zdrobite și cu lacrimi 
de căință, recunoscându-și 
păcatele şi nevolnicia. 

Câtă vreme suntem de- 
parte de Hristos, ne ve- 
dem  neprihăniți și ne 
recunoaștem abaterile. 
Aproape de EI, intrând sub 
acțiunea luminii dum- 
nezeiești, ne descoperim 
ticăloşia şi ne vedem asa 
cum suntem. De aceea El 


ne cheamă ''Veniţi la 
Mine...”, şi noi, trudiţi, 
împovărați de păcate, 


suspinăm după iertarea Lui 
şi ne apropiem de EI, ca să 
ni se spele toate păcatele. 
Strădania noastră de 
desăvârșire PRIN 
PROPRIILE PUTERI este 
zadarnică, precum ne arată 
Biblia: “*Chiar dacă te-ai 
spăla cu silitră, chiar dacă 
ai da cu multă sodă, 
nelegiuirea ta tot ar 
rămâne scrisă înaintea 
Mea, zice Domnul Dum: 
nezeu'”' (IEREMIA? 2.22). 
In schimb, prin lisus Dom: 
nul totul se curăță și devine 
imaculat. Deschideţi bine 
ochii și citiţi: “'De vor fi 
roșii ca purpura, se vor face 
albe ca lâna” (ISAIA, 1.18). 

Dacă ne apropiem de 
leslea mântuirii cu 
simțământul căutării lui 
lisus şi cu dorinta iden- 
tificării noastre cu El: dacă 
Nașterea Domnului nu mai 


reprezintă pentru noi o 
realitate EXTERIOARA 
nouă, deoarece ne-am 


debarasat, în sfârșit, de 
aspectul formalist al 
credinţei, aderând la 


exigenţele Evangheliei în 
legătură cu viața noastră 
spirituală; dacă în timpul 
sărbătorii Crăciunului 
putem repeta cuvintele 
Apostolului că “nu mai 
trăiesc eu, ci Hristos tră- 
ieste în mine” (GALATENI, 
2.20), atunci am ajuns cu 
adevărat la nivelul 
unei autentice spiritualități 
creștine, în dezacord cu 
denaturarea sensului 
duhovnicesc al marelui 
praznic de iarnă și nu ne 
mai pot șoca nicidecum 
cuvintele Păr. losit Trifa, 
fondatorul *“Oastei Dom- 
nului”, din cartea sa 
“ALCOOLUL - DUHUL 
DIAVOLULUI”, publicată 
la Sibiu, în 1936: “Iată 
cum arată “bucuria” cu 
care așteaptă creştinii de 
azi Nașterea Domnului. 
Chefuri, dansuri, petreceri, 
desfătări lumești [(...), 
aceasta este ''bucuria” de 


- praznice a celor mai mulți 


Creștini. Bucuria Naşterii, 
creştinii au dus-o la câr- 
ciumă, în casa lui Satan. In 
praznicul Naşterii, Pruncul 
lisus vede ““primirea”! ce 1-o 
fac oamenii și se întreabă 
îngrozit: “Asta-i bucuria cu 
care Mă așteaptă oamenii 
pe pământ?” Si Gornistul 
din Sibiu continuă: ““După 
post, odată cu Nașterea 
Domnului, se  dezleagă 
jocurile, petrecerile, 
chefurile și beţiile, ca și 
când lisus, Fiul lui Dum- 
nezeu, a venit pe pământ 
sa-i dezlege pe oameni la 
desfătări și păcate. Nicăieri 
nu citim în Evanghelie - 
subliniază sfântul luptător 
al Crucii din Transilvania - 
că s'ar fi îmbătat cineva în 
noaptea Nașterii sau în 
noaptea Invierii. In noaptea 
Nașterii, stăteau îngerii 
împreună cu păstorii, cân- 
tau şi preamăreau pe Dum: 
nezeu...”! 

Pentru noi, creștinii, 
sărbătoarea Naşterii 
trebue: să fie sărbătoarea 
inimii, a bucuriilor 
spirituale, a păcii. A păcii 
lui Hristos care, conform 
viziunii paulinice, 
stăpânește în toate sufletele 
convertite. Saltul dela in- 
termitența și parțialitatea 
păcii, la permanenţa și in- 
tegralitatea promisă de 
Evanghelie, se poate realiza 
numai dacă punem în prac- 
tică îndemnurile și porun: 
cile divine, colaborând, în 
circumstanțele tragice ale 
vieţii noastre de pribegi, cu 
Dumnezeu, având privirile 
ațintite, zi si noapte, la 
Steaua și leslea Mântuirii. 
Si silindu-ne, în activitatea 
noastră socială, culturală, 
ştiinţifică, literară sau 
politică, desfășurată în 
cadrul Exilului românesc, 
să fim găsiţi înaintea Celui 
Prea Inalt, după formula 
epistolară a Sf. Petru, ''fără 


prihană, fără odihnă şi pace”. 


CUVANTUL ROMANESC 


BUNĂTATEA SAMARINEANULUI 


—— Mihai Stere DERDENA—— 


Un fapt incredibil mi-a 
fost dat să trăiesc în ziua de 
11 Octombrie 1992. Insă nu 
este vorba despre alegerile 
prezidenţiale, care au  în- 
semnat o nouă Duminică a 
orbului pentru electoratul 
român, ci despre cu totul 
altceva. 

Incă de dimineaţă, când 
mergeam la secția de votare 
ca să-mi exercit dreptul de 
a alege, era cât pe-aici să 
mă împiedic de un moșneag 
zgribulit și murdar, ce sta 
rezemat de treapta cea mai 
de jos dela intrarea în 
microcentrala termică, 
aflată lângă blocul în care 
locuiesc. Graba cu care par- 
curgeam acea alee, mai de 
grabă cărare, nu-mi 
îngăduia să-l cercetez pe 
bătrân mai cu luare aminte. 
M'am gândit că alt creştin 
dintre numeroșii pietoni ce 
trec pe scurtătura aceea se 
va opri și se va învrednici 
să-i acorde primul ajutor, 
asemenea  samarineanului 
biblic, faptă de care eu 
n'am fost capabil, văzându-l 
prea jerpelit si mocirlit. 

Dela votare m'am dus la 


biserică - pe alt drum, 
desigur - asistând la 
obișnuita liturghie 


duminicală. Apoi am făcut 
o mulțime de alte treburi și 
nemaitrecând pe la punctul 
termic, am uitat cu totul de 
sărmanul creștin 
neajutorat. Dar nici nu mi- 
aş. fi închipuit că nimeni 
dintre sutele de trecători (şi 
de privitori din locuințe) nu 
i-a sărit între timp în 
ajutor. 

„Pe la orele 18.30, întâm.- 
plarea m'a purtat iarăși pe 
acolo. Ce-am văzut, greu 
poate fi crezut: bătrânul 
zăcea în același loc. Cu 
deosebirea că de data asta 
se afla trântit cu totul pe 
cărare, făcut o grămăjoară 
de carne de care s'au tot 
împiedicat trecătorii. De- 
acum se făcuse noapte. 
Frigul - nopțile de Oc- 
tombrie fiind în această 
zonă subcarpatică deosebit 
de reci - îl amorţise 
într'atât încât abia i se mai 
simțea suflarea de viaţă. 
Nici unul dintre miile de 
oameni valizi ce s'au perin- 
dat pe acel drumeag, timp 
de 12-13 ore, dacă nu chiar 
mai mult, n'a catadicsit să 
se oprească şi să-l 
miluiască, precum ne-a 
îndemnat Domnul nostru 
lisus Hristos, nu numai 
prin pilde şi minuni, ci și 
prin cuvintele nespus de 
simple, ““Milă voiesc, nu 
- jertfă”. 

Cu mare greutate îi con- 
ving pe niște tineri ca să-mi 
ajute să-l transport pe 
bolnav cu circa 30 de metri 
mai spre strada ultracen- 
trală, culcându-l pe o bancă 
de lemn. l-am lăsat pe 
băieți să-și continue plini- 
barea, iar eu am rămas ca 
să-l îmbrac mai bine și 
pe nefericitul om cvasi: 
congelat. Am rugat pe 
unele dintre femeile “'gură- 
cască” să aibă grijă de dân- 
sul, în timp ce eu voi merge 
să telefonez la Salvare sau 
la Poliţie, Una dintre ele 
mi-a precizat că un bărbat a 
telefonat, deja, în repetate 
rânduri, începând de pe la 
5.30 dimineaţa, la ambele 


instituţii, dar încă nici un 
fel de mașină nu sa 
deplasat până aici. Tot pe 
ele le-am implorat să stea 
totuși cu bolnavul până mă 
întorc dela poliţie. 

- Poate că dumneavoastră 
nu știți unde este sediul 
poliției? 

- Nu ştiu, întradevăr, 
fiindcă locuiesc în Piatra 
Neamț, de puţină vreme. 
Dar întrebând, îl voi găsi. 

- Vă spunem noi: tocmai 
pe lângă stadionul 
municipal. Sunt vreo doi 
kilometri până acolo. Până 
vă întoarceți va trece un 
ceas, iar noi nu vom putea 
rămâne atâta vreme pe- 
afară, că înghețăm pe frigul 
ăsta ca de iarnă. Si-apoi nu 
dorim să întârziem la 
serialul ““Dallas”. 

Nu le-am mai zis nimic, 
ci am pornit cât am putut 
de repede spre poliție. Când 
mai aveam de parcurs cam 
ultima sută de pași, văd că 
apare, deodată, din beznă, 
un echipaj polițienesc, 
alcătuit din doi inși, un 
subofițer şi un soldat. 
Reușesc să-i opresc și le 
spun care-i necazul, şi că la 
Salvare nu-i nici o nădejde. 

- Nu, domnule, nu-i de 
competența noastră acest 
caz. Dacă cei dela Salvare 
nu se sinchisesc, de ce să 
mă bag eu unde nu-mi 
fierbe oala. Dumneavoastră 
poate că nu știți: orașul 
acesta este plin de bețivi 
căzuți prin șanțuri și pe 
trotoare. Doar nu vă 
închipuiți că eu o să las 
treburile mele și o să încep 
să-i adun pe toți alcoolicii 
de pe străzi?! Să mă ocup, 
adică, de niște oameni care 
nu merită nici o con: 
siderație, nici un pic de 
omenie?! 

- Dar eu, domnule 
subofițer, nu vă rog să vă 
ocupați de toți beţivii, ci 
doar de unul, care se prea 
poate să nici nu fie beţiv. 
Chiar beţiv de-ar fi, per- 
soana în cauză tot nu 
trebue lăsată să moară de 
frig, afară, ca un câine, că 
doar e om ca și noi. Aşa că, 
oricum, eu vă implor să vă 
înduraţi de acest creştin 
năpăstuit. Si-apoi, de azi de 
dimineaţă până la ceasul de 
acum a avut timp destul ca 
să se dezbete, dacă cumva 
s'o fi îmbătat în noaptea 
precedentă. 

- Nu merg, domnule, nu 
pot merge că am alte 
treburi. Trebue să ajung cât 
mai repede în altă parte. 

- Nu vă e milă, domnule: 
plutonier major? 

- De astfel de oameni nu 
mi-e milă câtuși de puţin! 

- Domnule poliţist, 
înțelegeţi, pentru numele 
lui Dumnezeu, că nu toți 
oamenii sănătoși și normali 
au trebuință de mila 
noastră, ci cei aflaţi în 
suferință, în neputinţă. 
lar dacă aceştia mai sunt în 
şi vârstă cu atât mai mult 
trebue să le sărim în ajutor. 
Pe de altă parte, vă declar 
hotărât că dacă nu mergeţi 
cu mine la acel loc, eu îmi 
continui drumul la poliţie 
şi nu mai plec de-acolo. 

Văzând că-s decis cum nu 
se mai poate, mă poftește 
înăuntru, în spatele 
mașinii. Pe drum comunică 


într'una cu mine printr'un 
gemuleţ deschis. Intre 
altele, se plânge că salariul 
îi este mic și că populația 
civilă se poartă dușmănos 
cu polițiștii. 

- Dumneavoastră, ştiţi că 
acum, în democrație, în noi 
se aruncă cu pietre, că sun- 
tem mereu insultați şi 
înjuraţi de parcă n'am fi tot 
oameni și noi. Si de ce, mă 
rog, să-mi tot risc viaţa, 
când nici leafa nu-i prea 
mare pricopseală?! Nu mai 
când le sărim în ajutor , 
oamenii ne privesc cu ochi 
mai buni. 

- Salariul dumneavoastră 
nu-i deloc mic, domnule 
polițist, de vreme ce îl 
depășește pe cel al unui 
profesor, sau pe cel al unui 
medic. lar cine vrea să fie 
OM în orice împrejurare nu 
ține cont nici cum i se 
răspunde la omenie, nici 
dacă prin binele pe care-l 
săvârşeşte, respectă sau nu 
cu strictețe programul de 
muncă, îndatoririle de ser- 
vici. Fiindcă mila față de 
aproapele nostru nu este 
inclusă în nici un 
regulament de servici, dar 
nici nu-i interzisă de vreo 
lege la Români, nici la alte 
neamuri creștine. Așa că să 
vă dea Dumnezeu sănătate, 
să vă trăiască familia că 
faceți acest mic efort, 
abătându-vă pentru cinci 
minute de pe traseul 
obligațiilor dumneavoastră 
profesionale şi că veţi 
chema Salvarea prin 
radiotelefon dacă mai mult 
nu veţi putea face pentru 
un bătrân ajuns la capătul 
vieţii. 

L-am găsit pe nenorocit 
întins pe bancă, cum l-am 
lăsat, însă gemând tot mai 
încet și mai stins. Acum se 
convinge și polițaiul că o 
stare omenească atât de 
jalnică reclama de mult un 
urgent prim ajutor. 
Vorbește numaidecât cu 
serviciul salvării prin stația 
de radio emisie și recepție 
după care fuge la "misiunea 
lui, însoţit de repetatele 
mele mulţumiri. 

Nu trec după aceea decât 
alte 10-15 minute și apare, 
în sfârşit, mașina salvării 
(pornită abia în urma 
acestui ultim apel), al cărei 
personal își face datoria 
ducându-l pe muribund la 
spital. 

Din cele povestite se 
desprinde, chiar și pentru 
mintea unui preşcolar, o 
extrem de dureroasă şi alar- 
mantă concluzie, cu atât 
mai mult cu cât faptul 
relatat reprezintă un simp- 
tom al unei necontenite 
degradări morale, prezent 
pe tot întinsul ţării 
noastre. Concluzia este că 
pentru foarte mulţi dintre 
noi + circa 999 la mie - 
exemplul  samarineanului, 
oferit de Mântuitorul 
nostru lisus Hristos ca 
pildă vie în ceea ce privește 
comportamentul faţă de 
aproapele nostru dărâmat 
de boală (că și de-i vorba de 
alcoolism, tot boală se 
cheamă), rămâne o vorbă pe 
cât de frumoasă pe atât şi 
de goală, ce ne intră 


printr'o ureche și ne iese 
prin cealaltă. 


Regele Ferdinand, la 
țelegrama Congresului 
bucovinean, privind unirea 
cu România, răspundea, 
printre altele: “Din adâncul 
sufletului meu, mulțumesc 
proniei cerești că mi-a 
îngăduit ca sub domnia 
- mea, fiica răpită acum 144 
de ani să se reîntoarcă la 
sânul țării-mame, 
aducând noi forțe pentru 
propășirea neamului”. Apoi 
"o delegație de 15 
bucovineni, sub conducerea 
“lui Iancu Flondor, au plecat 
la laşi, să predea regelui 
"Mesajul Unirii. Unul din 
cei 15 își aminteşte, că au 
fost primiţi în camera unde 
"micuța principesă Ileana, 
"avea o tablă, unde își făcea 
lecţiile. 

La 18/31 Decembrie 
1918, apărea Decretul-Lege 


privitor la unirea 
Bucovinei. Pe moment 
rămâneau în vigoare vechile 
legi şi ordonanțe, 


schimbările putându-se face 
"prin decrete-legi. Pentru 
Bucovina, intrau în guvern 
doi miniștri de stat fără 
portofoliu, unul cu  ad- 
„ ministrația, având sediul la 
Cernăuţi, iar celălalt la 
Bucureşti. La 1 Ianuarie 
1919, Iancu Flondor era 
ministru cu sediul la 
„Cernăuţi, iar lon Nistor la 
București. 

Serviciul administrativ 
local cuprindea 9 
secretariate de serviciu: in- 
„terne, justiţie, finanţe, in- 
strucția publică, 
agricultura etc. Afacerile 
externe, armata, siguranța 
generală a statului, vămile, 

(Poșta-Telegraf- 
Telefon), ţineau de puterea 
Centrală dela București. 
Din păcate, în scurt timp 

cnesc disensiuni, între 
Camenii care au avut un rol 
important în procesul de 
emancipare și unire a 
ucovinei, mai precis între 
„cei doi miniștri, Iancu Flon- 

r şi lon Nistor. Iancu 

Ondor, unul din liderii 

ni, nefiind de 
acord cu procesul de 
unificare prea accelerat, 
ste sacrificat si înlocuit cu 
on Nistor, De asemenea se 
Produc remanieri în  ad- 
ministraţie și justiţie. 

„A fost introdusă, în locul 
imbii germane, limba 
română, ca limbă oficială în 

inistraţie, justiție şi în 
1; este reorganizată jan- 
sginieria după sistemul 
iOmânesc, sunt numiți noi 
Ndecători și procurori, ia 

„ințtă Curtea de Apel a 

Wcovinei cu sediul la 

Tnăuţi (1919), iar în 

Prilie 1920, ministrul 
cletat, devine președintele 
î misiei Bucovinei, cu sar- 

na de a lichida serviciile 
pigionale. La 24 Octombrie 

îu» este inaugurată 

„Niversitatea românească 
an Cernăuţi. In viitorul 
Propiat se amenajează 
aid, un dispensar, se 
chiziționează pentru 

Diversitate grădina 


Din istoria Bucovinei 


DECEMBRIE 1992 


2 


“E 


/ 


pop 


BUCOVINA ÎN VARA FIERBINTE .A ANULUI 1940 


(IV) 
DUPĂ REÎNTREGIREA BUCOVINEI ÎN REGATUL ROMÂNIEI, PÂNĂ LA DECLANȘAREA CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL (1918-1939) 
Partea l-a 


—— Prof. Nicolae CIACHR— 


familiei Hurmuzaki dela 
Cernauca și începe con- 
strucţia noului palat al 
Universităţii. 

Au fost numiţi prefecți 
români, în fruntea celor 11 
judeţe bucovinene: 
Zastavna, Cozmeni, 
Vășcăuți, Vijniţa, Cernăuţi, 
Storojineţ, Siret, Rădăuţi, 
Suceava, Gura Humorului 
şi Câmpulung. Peste câțiva 
ani, Bucovina va fi 
împărțită în 5 judeţe: 
Cernăuţi, Storojineţ, 
Rădăuţi, Suceava și Câm- 
pulung. 

In legea agrară din 1919 
s'au expropriat în Bucovina 
97.310 hectare de pământ 
arabil, cu care au fost 
împroprietăriți ţăranii, in- 
diferent de naţionalitate. 
lar “Societatea 
meseriașilor, comer- 
cianţilor și a industriașilor 
români din Moldova de 
Sus'', înființată prin 
strădania lui Aurel 
Morariu, a dat impuls 
acestor sectoare de ac- 
tivitate. Tineri talentați și 
unii din ei săraci, au 
primit burse și au putut 
urma școli de arte și 
meserii, gimnazii și licee 
comerciale şi industriale. 

Pe plan extern, prin 
pacea dela Saint Germaine 
en Laye, Austria setrans- 
forma întrun foarte mic 
stătuleţ (84.000 km 
pătraţi), recunoscând 
vecinilor săi independența 
şi teritoriile care li se 
cuveneau. Tratatul de pace 
sa încheiat la 10 Sep- 
tembrie 1919, iar articolul 
59, prevedea: “Austria 
renunță în ceea ce o 
privește, în favoarea 
României, la toate drep- 
turile şi titlurile asupra 
părţii fostului Ducat al 
Bucovinei cuprinsă din- 
coace de fruntariile 
României astfel cum vor fi 
fixate ulterior de prin- 
cipalele puteri aliate şi 
asociate” (N.Daşcovici, In- 
teresele și drepturile 
României în texte de drept 
internaţional public, ași, 
1936, pag.22-23). Ca o con- 
cluzie generală ne vom opri 
la părerea cunoscutului 
istoric britanic 
G.M.Trevelyan, tradus și în 
România, care afirmă pe 
bună dreptate: că “în 
general, trasarea fron- 
tierelor europene nu a fost 
rău făcută la Versailles. 
Europa nouă era alcătuită 
dintr'un număr de state ce 
se sprijineau pe adevăratul 
principiu al naționalităților. 
Intr'adevăr, statele care au 
devenit  moștenitoarele 
Austro-Ungariei se for: 
maseră prin vrerea 
propriilor lor populații, 
drept rezultat al ultimei 
etape a războiului, chiar 
mai înainte ca oamenii de 
stat să se întrunească la 
Versailles spre a confirma 
schimbarea”! (G, Trevelyan, 
Istoria ilustrată a Angliei, 
București, 1975, pag.822). 
Prezența României, alături 


de ţările mici și mijlocii, ca 
membră fondatoare a 
Societăţii Naţiunilor (1919) 
relevă mutaţiile petrecute 
în lume și în special în 
Europa. Dacă la congresele 
dela Viena AS „Paris 
(1856), Berlin (1878), marile 
puteri reprezentau  fac- 
totum, iar delegații 
celorlalte state așteptau 
umili în anticameră pentru 
a-şi prezenta memoriile, 
situația se prezenta acum 
diferit, iar în 1913, la pacea 
dela București, România a 
fost vioara întâi. 


Deci problemele sunt 
clare. In 1775 Austria 
smulge Moldovei, partea sa 
nordică, denumită ulterior 
Bucovina sau Moldova 
austriacă, iar în 1919, 
aceeași Austrie, învinsă pe 
câmpul de luptă, cedează 
României, moștenitoarea de 
drept a acestor teritorii, 
pământul luat. Dar peste 
două decenii lucrurile vor 
evolua altfel. Să nu ne 
pripim, să le tratăm 
cronologic. După votarea 
Constituţiei din 1923, 
Bucovina s'a integrat: total 
în viața economică, socială, 
administrativă și politică a 
României, deși și-a păstrat 
până în 1932, ministrul său 
în guvernul dela Bucureşti. 
Ministrul respectiv era de 
obicei o figură marcantă a 
mediului românesc 
bucovinean. Aceştia au fost: 
Ion Nistor (în mai multe 
rânduri), Ion Stârcea, D. 
Popovici și Teofil Sauciuc- 
Săveanu, acesta din urmă 
mi-a fost profesor de istorie 
antică la Universitatea din 
București, în anul 1946- 
1947. In 1947, a fost 
înlocuit cu Dionisie Pippidi, 
filolog ca pregătire, având 
atuul, că era ginerele lui 
N.Iorga, apoi Sauciuc: 
Săveanu a fost întemnițat 
ca de altfel și Ion Nistor. 


Biserica Bucovinei si-a 
păstrat  mitropolia dela 
Cernăuţi, având în subor- 
dine și episcopia Hotinului. 
Până la 1924, a fost vechiul 
mitropolit care a servit sub 
Habsburgi, Vladimir Repta, 
care căzuse în dizgrație, 
încă din 1924, deoarece 
oficiase un Te-Deum în cin: 
stea țarului, în Decembrie 
1914, din porunca guver- 
natorului rus, Evreikov. In 
1924, fu ales mitropolit, 
Nectarie  Cotlarciuc, care 
fusese episcopul Ismailului 
şi a păstorit până la 1935. 
În această perioadă a fost 
soluționată chestiunea Fon- 
dului bisericesc al 
Bucovinei, în interesul 
clerului. In 1935 a fost ales 
mitropolit Visarion Puiu, 
care la 11 Mai 1940 şi-a 
prezentat demisia, iar cu 
două săptămâni înainte de 
răpirea Bucovinei nordice, 
la 13 Iunie 1940, a fost ales 
mitropolit Tit Smedrea. 

Recensământul celor 5 
judeţe ale Bucovinei din 
1930, ne furnizează 
următoarele date: 379.691 


de Români, adică 41,01% 
din populația provinciei, 
urmați de Ucraineni 
(Ruteni, Huţani) 236.130, 
adică 27,7% din totalul 
populației, pe locul 3 se 
situează Evreii: 92.492, 
adică 10,81% din totalul 
populaţiei, așezați cu 
precădere în mediul urban, 
pe locul 4 situându-se foștii 
stăpânitori până la 1918, 
Germanii totalizând 75.533 
adică 8,8% din totalul 
populaţiei, urmați de 
Polonezi, Unguri, Ruși, Ar- 
meni, Cehi, Slovaci, Tigani 


etc. 

Cernăuţiul fiind un oraș 
cosmopolit-moștenire lăsată 
de Habsburgi - se ciocneau 
aici diferite interese. Să 
apelăm la unele materiale 
de arhivă. Astfel în 1928, 
când amicii Poloniei, la 
Teatrul Naţional din 
localitate,  aplaudau con: 
ferința filologului profesor 


universitar  Nandriş, un 
grup de Ucraineni a încer- 
cat să provoace scandal, 
concomitent spărgând 
geamurile consulatului 
polonez (Arh. St. Buc. Min. 
Justiţiei Dir. Judiciară dos. 
74 (1928). La rândul lor, 
Slovacii din Poiana Micului, 
județul Câmpulung 
Moldovenesc, se plâng că 
preoțimea și învățătorul se 
străduiesc să-i polonizeze, 
afirmând într'un memoriu, 
că Polonezii fac propagandă 
ostilă guvernului român. 
Cernăuţiul devenise un 
puternic centru - cultural 
românesc, mai ales ac- 
tivitatea Universităţii, care 
funcționa cu 4 facultăţi: 1. 
Drept şi Stiinţe de stat; 2. 
Litere şi Filosofie; 3. 
Stiinţe; 4. Teologie, Con- 
servator de muzică și artă 
dramatică. Universitatea 
fusese încadrată cu 
elemente tinere, dar 


căci 
numai 4 profesori austrieci 
consimțiseră să-şi continue 
activitatea didactică la noua 


capabile, românești, 


universitate românească. 
Cernăuţiul mai avea un 
liceu militar, un seminar, 
mai multe licee teoretice de 
băieți şi fete, comerciale, 
industriale și. gimnazii. 
Cernăuțiul având o 
populaţie numeroasă 
evreiască, ucraineană, ger- 
mană şi poloneză, 
fenomenul a declanșat, mai 
ales în rândurile 
studențimii, reacţii de 
natură națională și an- 
ticomunistă. Astfel în 
1930, a fost bătut Lucrețiu 
Pătrăşcanu, deoarece 
apărase un grup de 
comunişti (Min. Justiţiei, 
dos. 67 (1930), £.17-18). 


Continuare 
în numărul viitor 


-“s 


Societatea pentru 
Cultură şi Literatură 
Română în Bucovina, 
înființată în anul 1862 la 
Cernăuţi a fost reactivată 
din inițiativa unui grup de 
intelectuali bucovineni, la 
30 Martie 1990, prin 
hotărârea Judecătoriei din 
Rădăuţi. 


Ultima adunare 
generală a Societății” a 
avut loc în ziua de ar- 
tie 1944, în sala Palatului 
Cultural din Cernăuţi. Au 
urmat tristele evenimente 
în urma cărora 
“Societatea” și-a încetat 
temporar existența. 


Ultima manifestare a fost 
organizată de. Profesor 
Grigore Nandriş, în 1962 
la New York, cu care 
prilej s'au sărbătorit cen- 
tenarul “'Societăţii” și 
evenimentul istoric al 


““Programul nostru 
cultural priveşte Bucovina 
ca un întreg, considerăm 
sârma ghimpată de 
graniță ca un accident 
vremelnic. Avem legături 
frățeşti cu Românii din 
Nord: le trimitem cărţi 
ziare și reviste, echipe ar- 
tistice dau programe, ale 
lor la noi, ale noastre la 
ei, de hramuri vin sute de 
gospodari în satele din 
jud. Suceava și aceştia le 
întorc vizita etc... 

Au mare nevoile de 
mașini de multiplicat (cu 
litere latine). Noi le 
trimitem pe cât putem, 
fiindcă și noi avem puţine 
şi învechite! Nu ne-am 
învrednicit să le trimitem 


SOCIETATEA PENTRU CULTURĂ 
ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ 
- ÎN BUCOVINA - 


Uniunii Bucovinei 
România, din 1918. 

- Am considerat ca o 
datorie patriotică, reac- 
tivarea ““Societății”? şi 
continuarea activității ei in 
noile condiţii. Gândul 
nostru se îndreaptă în 
primul rând spre fraţii 
noștri din Bucovina 
vremelnic ocupată, 
ajutându-i prin variate 
modalităţi, la trezirea 
spiritului naţional și 
apărarea limbii și culturii 
româneşti. 

- La Cernăuţi a luat 
ființă Societatea pentru 
cultura 
Preşedinte, 
Inginer Mircea Irimescu 


cu 


Adresa: 
“Societatea pentru Cultură și Literatură Română în 
Bucovina” ( La Ateneul Mihail Eminescu ) 
5895 - Comuna Gălămești, Judeţul Suceava, Bucovina, 
România. 


APEL PENTRU 


AJUTOR, CONTACTARE ŞI COLABORARE 


un “XEROX” _ încă. 
Scoatem o revistă, DEP- 


TENTRION. Am organizat 
la Gălăneşti o UNIVER- 
SITATE POPULARA DE 
VARA. Acum aIl-a ediție. 
Prin intelectuali cu 
dragoste de Bucovina 
organizăm conferințe la 
sate, în întreprinderi 
etc... Am început demer- 
surile pentru înființarea 
unui INSTITUT DE 
ISTORIE A BUCOVINEI, 
în Rădăuţi. lată câteva din 
strădaniile noastre. NU 
NE ESTE USOR. După 50 
de ani de infern, lumea își 
revine greu. Dar își 
revine! Ne izbim de lipsa 
de bani. Trăim din 
cotizaţii (100 de lei pe 


românească activi ai Societăţii. 


„0 vizită la Gălăneşti. 


“Mihail Eminescu” cu 
care ne-am înfrățit și cu 
care colaborăm în cele mai 
bune condiţii. 

- Prima adunare 
generală a Societăţii 
noastre, care a avut loc în 
zilele de 30 Iunie - 2 Iulie 


1990 în comuna 
Gălăneşti, Judeţul 
Suceava, unde se află 


sediul central a hotărât 
în unanimitate ___într'o at- 


mostferă de adânc respect 
și aleasă dragoste să 
urce Ea că 
onoare pe aceia care, în 
anul 1944 _era 1embri 


Secretar, 
Profesor Petre Hurjui 


an!?...) și din donaţii, care 
vin cu țârâita! 

Am îndrăzni să faceţi 
un apel călduros în 
numele Societății noastre, 
la Românii cu dare de 
mână și cu inima mai 
largă, să ne “'spon- 
soreze”! , cu sume mo- 
deste, în mărci ori altă 
valută. 

Pentru noi ar fi foarte, 
mult. l-am face membri 
de onoare. 

Vă invităm să ne faceţi 


Vă vom primi cu toată 
dragostea frățească. 


Preşedinte, 
Inginer Mircea Irimescu 


—————— m 


vuvaniuL ROMANESC 


PAGINA 20 DEUEMBHIE 1YYZ 
STEI E E PER a PR e sta ca e 2 ES EREI aia 


In__vara anului 1986, 
căutând din elicopter, 


aproape de Mangalia, locul 
potrivit construirii "unei 
termocentrale suplimentare 
(şi îmutile ani atare 
dararua decât ocaua!) dic- 
tatorul a întins arătătorul 


înspre un mic podiş, pe care 
tocmai îl survola... 
Damenii de mână ai 
"“genialului”, identificând 
terenul desemnat, i-au con- 
vocat de îndată pe gEolOgi şi 
pe inginerii constructori, 
pentru a delimita 
microzona colinară, 
alcătuită din calcar sar- 
matic, mărginită de văi seci 
şi doline (depresiuni în 
pâlnic) și plină de fenomene 
carstice (cuvântul îşi 
găseşte originea în podișul 


calcaros Karst, din 
Slovenia): chei, ponoare, 
puțuri, râuri subterane, 
avene, stalactite, 
stalagmite, stalagnate, 
sifoane etc. 


Această denivelare, în 
fond banală precum _toate 
cele___ivite _în solurile 
calcaroase ale Terrei, se 
singularizează desigur, aici, 
prin_nume: "La Movile” - 
un toponim oronim. 

Inaintea începerii ex- 
cavaţiilor și forajelor, au 
fost consultați şi alți 
specialiști și, printre ei, 
cercetătorii Institutului de 
Speologie - Emil Racoviţă 
din București, care cin- 
steşte memoria zoologului, 
biologului, etologului și ex- 
ploratorului român de 
faimă mondială Emil 
Racoviță (n. lalasi, 1868- 


clocite, semn neîndoielnic 
al prezenţei rogenului 
sulfurat în măruntaiele 
pământului. 

Speologul__ Vasile _Decu 
cercetează şi descrie o suc- 
cesiune_de grote subterane 
ramificate, la 25-30m de 
sol, cufundate în beznă și 
înnecate de ape cu oglinda 
la 25 m adâncime, 


corespunzând nivelului 
mării. Menţinându-şi o 
temperatură constantă de 
20 grade Celsius.apa conţine 
hidrogen sulfurat (35 mmg/ 
1.) și închide, împreună cu 
pereții anfractuoși ai 
grotelor, pungi ermetice 
umplute cuun amestec ga- 
zos format din numai 1-5% 
oxigen (în comparaţie cu at- 
mosfera terestră car 
conține 21% oxigen și 
aproape 7% azot), metan, 
amoniac, hidrogen sulfurat 
și azot, în proporții 
apropiate mai curând . de 
atmosfera primară a Terrei 


azoice-, reprezentând, 


Ă 
deci__condiţii imposibile 


existenţei vieţii bazate pe 


cavernicol-acuatic extrem 
de bine protejat, dacă n'a 
fost atins nici de radiaţiile 
dela Cernobil, s'a aflat com- 
plet izolat de lumea ex- 
terioară, timp de milioane 
de ani... 


» Echipaţi cu măști de 


/oxigeri ŞI torţe subacvatice,” 
speologii au plonjat în 


abisăl negrii, au explorat 


cavernele și au luat probe 
de sol şi apă. când 


decedat la Cluj, 1947),|) analizele în Taborator, au 


creatorul biospeologiei. 


Descendent din boieri, 9 


E.R. a fost elevul lui lon 
Creangă la Scoala din 
Păcurari. După absolvirea 
Liceului Naţional din Iași și 
a Institutelor Unite, unde i- 
a avut ca profesori pe 
Dumitru Lambrior, Grigore 
Cobălcescu şi Petru Poni, 
îşi dă bacalaureatul în 
1866. Studiile şi le con- 
tinuă în Franța: licenţiat în 
Drept (1889) și Stiințe 
naturale (1891) la Sorbona, 
își începe observaţiile 
oceanografice la Roscoff, 
Bretagne, în 1891, spre a fi 
mumit subdirector al Lab. 
mediteranean, în 1901. In 
anul 1897, este invitat de 
Ronald Amundsen ca 
biolog, - în echipajul navei 
“Belgica”, de sub con- 
ducerea căpitanului Adrien 
de Gerlache - pentru a par- 
ticipa la expediția an- 
tarctică. Este, astfel, 
primul Român care ajunge 
în Antarctica, pe ale cărei 
banchize de gheață va lucra 
intens și cu abnegaţie 
vreme de vreo 13 luni. 
Membru corespondent al 
Academiei Române din 
1905, Racoviță devine ctitor 
de știință în “Essai sur les 
problemes biospeologiques”, 
publicat în propria revistă 
““Biospeologica”, la Paris, 
în 1907 și creează la Cluj, 
în 1920 primul Institut de 
speologie din lume. 

După sondajele speologice 
exploratorii, efectuate suc- 
cesiv, au năvălit 
buldozer mişcând adânc 
pământul și nivelându-l. 

umai că, înitr'o bună zi, 
ele, s'au oprit, temporar: un 
membru al echipei 


emanau miresme 


respingâătoare de ouă 


rămas uluiți: în undele 
otrăvite  colcăiau 
iețuitoare ——hizare, 
ecunoscute științei! 

Sau asociat, întru adân- 


What îs ît? 


a* 


The Child Tax Benefit combines the 
existing Family Allowances and tax credits 
for children into a new tax free, monthly 
ment. | also includes a new supplement 
r low income working families. 


The benefit provides more money for 
children — $2.1 billion more, over five years 
— and targets money !o those families who 
need it, In fact, most families will receive 
more money fhan they do now. 


What are tbe improvemenis? 


The benefit is fairer and simpler. It is 
designed with a very important goal in 
minei = to ensure that lhe money reaches the 
families who need it, as quickly as possible. 


* The monthly payments are tax free. 


* Because benefits are delivered each 
monih, parents no longer have to wait 


Government 
o! Canada 


- Viaţă fâră oxigen într'o biocenoză fosilă 


- Revoluţie în știință și 


spulberarea 


—— Andrei PANDREA— 


cirea cercetării, la invitația 
Institutăli Racoviţă, 
speologi ai Laboratorului 
subteran dela Moulis 
(Ariege), ai Observatorului 
ctanologie dea Bals : 
Sur-Mer_ (patronate de 
CNRS: Centrul Naţional al 
Cercetării Stiinţifice din 
Franța) și, ulterior, ai 


Universităţii ti 
(Ohio-SUA). 

De sub voalul tulbure și 
superficial, extrem de dens 
deși de numai câțiva 
milimetri grosime, el se 
putea desprinde în plăci, 
plutind la suprafaţa apei 
ultimei grote-, alcătuit din 
puzderia condensată a bac- 
teriilor și ciupercilor 


microscopice, speologii au 
recoltat_vre -de_specii 
diferite, necunoscute 


științei! Din_ele au fost 


identificate, descrise, reper- 


toriăte şi publicate până în 
rezent 2 specii 
necunoscute!) având 


aproximativ vârsta speciei 
umăne (Homo sapiens): 
adică aproximativ __trei 
milioane de ani. 
Speriile vegetale 
autotrofe (care se hrănesc 
singure, prin transformarea 


substanței anorganice în 
substanță organică, 
utilizând și anumite sin- 
teze, precum sinteza 
clorofiliană fundamentală 
pe pământ, descrisă 
magistral de“ K.A. 
Timiriazev: “'soare-aer- 
clorofilă") care alcătuiesc 


hrana inițială a speciilor 
heterotrofe (ce consumă 
alte specii), fac parte, în 
această biocenoză fosilă, din 
subregnul Schizobionta, 
încrengătura Bac: 
teriophyta, clasa 
Schizomycete şi sunt 
reprezentate de Thiobac:- 


terii (sinonim: Sulfobac- 
terii), utilizând drept 
hrană compușii sulfului, 
şi de microorganisme de tip 
Beggiatoa, capabile să 
respire hidrogen sulfurat și 
să descompună sulfurile. 

Laolaltă_cu_aceste ființe 
vegetale monocelulare, 
trăiesc_încă 8 specii de 
protozoare unicelulare 
ciliăte (din clasa Ciliphora), 
niște animalcule. 3 

Indivizii acestor specii, 
vii sati TIOEȚi, S6FVES€ drept 
hrană_ciupercilor __sub- 
microscopice puțin mai 
mari; acestea, la rândul lor, 
intrând în ciclul 
heterotrotfic, alcătuiesc 
hrana speciilor 
pluricelulare ale regnului 
animal, din subregnul 
Metazoare, cu care coexistă 
în această nișă ecologică de 
mâre excepție. 

Astfel, trăiesc înipreună, 

e mișcă (fojgăie!) respiră, 
mănâncă, se reproduc și 
mor (de 3 milioane de ani 
minimum!): 

- o specie de planarii 
(viermi laţi, ca niște Tipitori 
din încreng. Plathelminţi, 
cl. 'Turbelariate); 


2 specii de viermi 
inelaţi în _ încreng. 
Nemathelminţi, cl. 
Nematode); 


FI 1 „păianjen terestru 

ecunoscut _şi Lascona 
christiani - un_ scorpion de 
apă, carnivor, de 2.5 cm. 
lung, fără ac, dar având în 


Mocului șa plămâu-tuhular 
extern (din încreng. Ar- 


thropode picioare ar- 


ticulate” Amandibulate, 
Supraclasa Chelicerate, cl. 
Arahnide); 

- crustaceul  Trogliodus 
isopoda, de 1,3 cm (ar- 
tropod, mandibulat, 
supracl. Branhiate, clasa 


DESCOPERIRE SENZAȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 


-Vieţuitoare necunoscute în peștera dobrogeană “La Movile 


unor certitudini 


crustacee, subcl, Copepode); 
-miriapodul carnivor Ar- 
chibio resiulis, de 7,5 mm 


(artropod,  mandibulat, 
supracl. Tracheate, cl. 
Chilopode), duşmanul 


tuturor, este cea mai feroce 
și vorace dintre toate spe- 
ciile descoperite; 

-mai multe 
colembole (insecte 
primitive, aptere, fără 
metamorfoză); 

-mai multe specii de 
coleoptere (gândaci) şi 

- o insectă apteră- “fără 
aripi”-, cu antene lungi, 
carapace transparentă albă- 
cenușie, și gheare lungi la 
cele 6 picioare, care nu 
seamănă cu nicio altă in- 
sectă a lumii actuale (toate 
din subiner. Mandibulate, 
supracl. Traheate, Cl. 
Hexapode, insecte). 

Temperatura ridicată (20 


specii de 


grad .)_şi constantă a 
apei, cât şi caracterul 


iropteaT-arspeciilor 
descoperite, ne_indică con: 
temporaneitate cu o 
Dobroge în care creşteau 
palmieri și lotuși_ (precum 
Nimphaea lotus thermalis, 
așa numitele ““drețe”, din 
lacul Peţla, de lângă 
Oradea, relicte terțiare), lei 
şi antilope... 

Descoperirea acestei 
biocenoze  însuflețite și 
paradoxal cu caracter fosil, 
adăpostită în biotopul 
cavernicol “La Movile”, 
nișă ecologică dotată cu 
toate caracterele unui 
ecosistem funcțional, are o 
imp ârşitoare, cu 
consecinţe încă greu de 
evaluat. Cert este că sa 
năruit un postulat, acela al 
vieții unic adoptate Ia S-at- 
mosfe e tip terestru - 


adică_cu un conți de 
peste oxigen, -având în 


Important Inturmatian 


Tur Harents 


until the end of the year to claim child 
tax credits. 


„* There is no need to make annual 
applications — benefits are automatically 
calculated from the tax returns you file 
each year. 


* Benefits can be adjusted quickly when 
there is a change in your family, such 


as the birth ofa child. 


What do I bave to do? 


Gouvernement 
du Canada 


Watch your mailbox. 


A special information package is being 
sent to people who currenily receive Family 
Allowances, Please read it carefully, It tells 
you how the benefit is calculated and how 
much you will receive if your family 
qualifies. 


IF you have not received your information 
package by the end of November, please 


In January 1993, the new Child Tax Benefit begins. 


begin. 


Please remember to file your 1992 income 
tax return to continue to quality for the Child 


Tax Benefit. 


As part of tbe Federal Government's 
Brigbter Futures Initiative, tbe new 
Child Tax Benefit is an important 
step toward providing a brighter 
future for our children. By 

working together, we 


ensure tbat every 
Canadian child 

looks forward to 
a brigbter future. 


call this toll-free number : 1-800-387-1193. 
(For service in French, 1-800-387-1194). 


In January the new monthly benefits will 


The Brighter Futures Initiative. 


latura ei proteică patru 
elemente fundamentale, prin- 
tre care oxigenul , la care 
se adaugă numeroase altele, 
dar în proporții mult mai 
puţin însemnate, între ele 
și sulful. 


rima constatare care se 
impune este extraordinara 
capacitate de adaptare, la 
mediile cele mai pline de 
adversități, a vieții în 
general şi a ființelor în 
special. Se formulează însă 
i o întrebare, deocamdată 
încă fără răspuns- în ab- 
sența temporară a unor 
analize calitative și can- 
titative a celulelor și 
țesuturilor acestor ființe 
aparte-, cu un potențial de 
mare senzaționalitate și ea: 
în ce măsură înlocuieşte 
sulful, oxigenul? Si, ipoteză 
extremă: s'ar putea viața și 
în absența totală a 
oxigenului constitutiv? . 


In ce măsură se vor mai 
putea menține în urma 
acestei revoluții științifice, 
teoriile clasice susținute de 
cercetătorii cuprinși între 
R.L.C. Virchow şi Stanley 
Moller? Se va reactiva, 
oare, teoria panspermiei 
cosmice emisă de Cohn şi 
Svante Arrhenius? Cum se 
va completa capitolul 
universalității codului 
genetic ADN-ARN, care 
depozitează  '*memoria” 
biologică? 

In orice caz, pasionatul 
capitol al noii ştiinţe care 


se va scrie curând va 
începe, imuabil, cu 
descoperirea uluitoare 
făcută în subsolul 


României, în Peștera “La 
Movile” din Dobrogea de 


către urmașii lui Emil 
Racoviţă, întemeietorul 
speologiei. 


wi, 
= 


Canadă 


CU SIBEPEA 
A SĂRBATORILOR 
DI CRĂCIUN 
SI ANUL NOU, 


FARA ARMANEASCĂ 


VĂ UREADZĂ A TUTULOR 


TRI MULȚ ANI! 


PĂ PRĂBUȘIREA COMUNISMULUI 


“ AROMÂNI DU | 


La trei ani după „de Ministerul Culturii, 
"Revoluţia anticomunistă ăsigurându-i-se o_ apariţie 
din România, situația lunară re 
Ammânilor este oarecum 
diferită de cea din timpul 
perioadei comuniste. A luat 
Fii Societatea de Cultură 
Macedo- Română, interzisă 
de îomuniști, dar nu se știe 
nimii€ despre inventarul 
vechii societăți. Nu s'a 
recuperat nici până astăzi 
imobilul proprietatea Soc. 


turile Prof._Maria_Pariza, 
funcționează în cadrul 
Bibliotecii Judeţene o 
Secţie__Aromănă. Tot la 
Constanţa a luat ființă, 
după cum aflăm din revista 
““Deșteptarea”” care 
reproduce o ştire din ziarul 
constănţean “Cuget liber”, 


Macedo-Române de pe Str. “o nouă instituţie de 
> Sfinții Apostoli, nici nu învățământ superior, 
sa pornit acțiunea de - 
restabilire a drepturilor  DREI al rei 


statele preşedinte de onoare este 


Aromânilor din 
Prof. Dr. Doc. Gheorghe 


balcanice. Anul acesta s'a 


înființat şi Fundaţia  Pendefunda, şeful Clinicii 
Cultura Tomână de Neurologie din lași, iar 
“Dimândarea Părintească”' preşedinte este Dr. Aurel 
iar _revis eșteptarea”  Papari. : 

scoasă Ţa început de tătre De remarcat că revista 
Hristu i cu “'Deșteptarea! al cărei 


director este poetul Hristu 
Cândroveanu, este pe linia 
adoptată de Congresul Lim- 


"ajutorul lui Gheorghe Stefu 
și Vasile Tode din 


Timișoara, a fost preluată 


PAGINA 21 


AMINTAREA A HRISTOLUI 


Tu chirolu aţel își dimân- 
dare dila Cezar August, ca 
tută lumea s'neargă și să 
scrie la numirare. Aistă 
soie di scriare s'feaţi prima 
oară tu chirolu cându ma | 
mare  pisti Siria irea 
Quiiirinius. 

Tuţ s'duțeau si sa scrie, 
cafișun tu ţitatea lui. Si 
alină şi losif dit Galileea dit 
țitatea Nazaret tu Iudeea, 
tu ţitatea al David ţi 
s'acllima Betleem, că el irea 
dit casa și dit soia al David, 
ca si să scrie deadun cu 
Maria isusita lui cari avea 
armasă greauă. Ma cându 
elli ireau acolo, s'impliniră 
dzălili” și vini chirolu ca 
Maria s'amintă cilimean. 

Si amintă Pi Hilliul a 
Iei, Ațel Unul Amintat, 


Tu loclu aţel ireau 
picurari ţi șideau cu oili pi 
câmpu și aviglliau 
deavârliga noaptea, turmili a 


lor. 

Si ialca anghilul al Dum- 
nidză şidzu ningă elli și 
gloria al Dumnidză 
"nvilicea de-avârlige di elli, 
ma elli si-aspărară cu frică 
mare, ma anghilul lădzăsi: 
“Nu v'aspăraţ, că viniu s'v 
spun ună mare harauă cari 
va s'hibă ti tut popolu; ază 
tu fitatea al David s'amintă 
tri voi un Hărdzitor cari 
casti Hristolu Dumnidză. Si 
semnlu va s'hibă aist: Va 
s'aflaţ un cilimean înfășat, 
băgat tu păhnie”. 

Diunoară s'vidzu deadun 
cu anghilul, mare armadă 
din ţer ţi lu-alăvda pi Dum- 


După țe fudziră anghilii 
dila elli și se-anălțară la 
țer, picurarilli zburau nân- 
doi cătră alanţi: *'S'neard- 
zim dicara până la Betleem 
s'videm aist zbor ţi s'feaţi 
și cari nu-l feați Dumnidză, 
cunuscut”. 

Si agunisindu-si elli 
viniră și alfară pi Maria, pi 
Iosif și pi Cilimean, băgat 
tu pâhnie Si cum îl vidzură, 
deadiră hăbare di zborlu ţi 
lă fu grit a lor ti aist 
Cilimean și tuț căţ: avdzau, 
s'ciudiseau di aţeali ți lă 
spuneau a lor, picurariili. 


lara Maria păstra tuti 
aisti zboară şi li băga tu 
inima a llei. 


Si s'turnară picurailli 


La Constanţa, prin efor- Xdialect al limbii române, şi e 


lwnfășe tu culpanie si îl 
băgă tu pâhnie, că nu s/avea 
aflată loc și tri elli tu casa 
di oaspiț. 


7 


bii Române care a avut loc 
la Hamilton - Canada, că 
graiul _armânesc este un j| 


nu o limbă latină deosebită, 
așa cum Sa susținut de 
unele cadre politice pe tim: 
pul comunismului. Punerea 
la punct a celor care vor să-i 
rupă pe Aromâni de 
România, este permanentă 
şi dură, Hriştu Cândroveanu 
fiind__un apărător con- 
secvent al adevărului 
cultural şi istoric în acest 


sens.  Scânteieri de 


literatură au început şi în 
alte fări balcanice, dar 
aparițiile sunt tributare 


erorilor __de_ orientare 


lingvistică,  gramati și 
națională, care au fost 
colportate în mediul 


Aromânilor din Balcani în 
ultimele decade, din păcate 
și cu sprijinul unor 
Aromâni  deznaționalizați 
sau oportuniști. 


nidză și dzățea: “Glorie al 
Dumnidzălu dit analt, pisti pri Dumnidză tri tute căti 
loc pace și 
oamini, bunăvrere'” 


mărindalui și alăvdândalui 


avdzără şi vidzură, ași cum 
lă si spusi. 


namisa di 


CRĂCIUN XINIT 


Hoară-armânescă criscută ciudie, 
tu loclu iu luchilli şi-agrinili crișteau; 
când boţi di culindi s'avdzau tu avlie, 
lufiină de-amalmă firidzli ardeau. 


Işeau nicuchirilli -bărbați babageaîi- 
'*ş'di boațea lor bumbunidzată, 

ca fiellilli di imiri sed căâilli aslani 
năriți, c'alătrarea lă s'dusi curmată. 


In prag nveasti nali și moaşili măi 
s'dirină și s'fac mucaeti, 

giunarlor ți căntă s'lă facă harăi, 
cu meari, culaţi și nuţi dit sipeti... 


Boaţe ţi vini dit hoara ciudie, 
azvom di albă aduțiri-aminti, 
diparti-acllimare dit xinitie, 

culind aghipsit, ti țăni văm minti? 
Zahu PANĂ 


(Cr) ORIGINEA MACEDOROMÂNILOR 


RĂSPUNS D-Lul KERAMOPULOS DELA ACADEMIA GREACĂ DIN ATENA, REFERITOR LA ORIGINEA GREACĂ A MACEDOROMÂNILOR 


Urmare din numărul trecut 
i departe, autorul combate teoria d-lui N. lorga şi 
expunerile mele din publicaţiunile din urmă. Să lăsăm aceste 
teorii pripite, spune autorul, și să vedem ce spune d-l lorga, 
| Svant eminent și membru asociat al Academiei noastre, 
citând următorul pasaj din care reproduc numai MARA 
Parte: « Romania orientală cu locuitorii ei latinizaţi, dintre 
Cari Românii sunt ceea ce a rămas, cuprindea tot Balcanul şi 
Pindul, etc. , La aceasta, autorul obiectează că Romania dir 
sec. IV nu însemnează o țară în care se vorbeşte latineşte, ci 
Statul politic din Roma. Romania medievală era imperiul 
Izantin, Această Romanie nu putea fi latinizată, pentrucă 
atunci se călca linia trasată de Jiredek între zona de influenţă 
îrcăcă şi zona de influenţă latină. [ni afară de aceasta — adaogă 
£l— Vlahii din Pind nu sunt aceeași rasă cu Dacoromânii 
Upă cum nu sunt nici Portughezii aceeași rasă cu Spaniolii. 
Pina când nu se probează, continuă autorul, că Dacii sau 
Pogorit în Pind, până atunci credem că Vlahii noştri n'au 
Dicio picătură de sânge dac, In felul acesta, autorul continuă 
dis d toate punctele în care d-l lorga lămureşte legătura 

lre romanitatea din Nordul și Sudul Dunării. 

fecând la Jucrările mele, autorul susține că cu aduc pe 
Omâni din Dacia — lucru pe care nu l-am afirmat nici 
tey — și adaogă melancolic că şi d-l Recatas crede aşa 
D 4. SA ne oprim puţin și să vedem cine este d-l Recatas. 
"| Recatas este . a eminent profesor de limba greacă la un 


De 
TH. CAPIDAN 
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE 


Şedinţa dela 10 Februarie 1939 


liceu din Atena care, în calitate de Aromân, a avut întotdeauna 
curajul să le spună Grecilor că în zadar se necăjesc ca să 
desnaţionalizeze pe Aromâni, pentrucă, atât timp cât va con- 
tinua să existe în Grecia o singură femeie aromâncă, graiul lor 
va continua să fie vorbit nu numai la ei acasă, dar iar şi la 
Atena de către elevii, studenţii și dascălii macedoromâni. 


Recatas a publicat la Paris, unde şi-a luat doctoratul, mai multe 
studii. Aici menţionez acela consacrat femeii macedoromâne 
ca cel mai excelent factor de conservare a limbii, studiind-o 
aşa cum se înfățișează în orășelul Aminciu din Pind!). In 
ultima sa lucrare, d-l Recatas, vroind să arate Grecilor cât 
de mult țin Macedoromânii la graiul lor, când se găsesc între 
ei, povesteşte că, odată, ducându-se într'o comună românească 
din Pind pentru o anchetă, primul om din comună care l-a 
întâmpinat, crezând că este Grec, l-a salutat în greceşte. Când 
Recatas s'a grăbit să-i Foputdă în româneşte, țăranul şi-a 
cerut iertare că nu |-ă salutat în aromânește, spunându-i: 
« iartă-mă, june, nu știam că eşti de-ai noştri». Las acum să 
vorbească Recatas: « Jamais un Mactdo-Roumain ne parlera 
grec A un autre Mactdo-Roumain mEme sila se trouvent 
dans la capitale grecque (ce qui este dejă arrive et reste clas- 
sique ă Athânes), Etant all€ A Vutunosu pour une enqutte, 
le premier homme que j'y rencontrai m'adressa la parole en 
grec; mais lorsque je lui repondis en mactdo-roumain, il me 
dit: liartd-me, djone, nu ştiam cd hii ardmân de-anostru (excuse 
moi, jeune homme, je ne savait pas que tu €tais un Aroumain 
de chez nous). lată ce ne mai spune d-l Recatas privitor la 
conservatismul femeii macedcromâne: « Tant que la măre ne 


parlera pas autre chose que le macedo-roumain, celui-ci 
ne sera jamais atteint par une autre langue. L'enfant qui ap- 
prend le grec ă lecole ne parle que le macedo-roumain ă la 
maison (et en jouant avec les autres enfants, mEme pendant 
les quelques minutes de la r&creation); linstituteur qui en- 
seigne le grec ă lecole, et le prâtre qui prâche en grec ă |'eglise 
ou ailleurs, ne parlent que le mactdo-roumain ă la maison 
(avec leurs parents, leur femme, leurs enfants) e. Acesta este 
d-l Recatas, despre care d-l Keramopulos se mulţumeşte să 
amintească numai în treacăt, fără să discute părerile lui asupra 
originii Macedoromânilor. 

In fine, autorul mai face menţiune despre teoria altor scriitori 
asupra Vlahilor din Grecia şi sfârşeşte, lămurind originea lor 
grecească după cum urmează: 

După învingerea lui Perseu de către Paul Emiliu (168 a. 
Chr.), Macedonia a fost împărţită în patru tetrarhii. Acestea 
confinând cu țări barbare, trebuiau apărate la graniță. In 
acest scop, s'au creat gărzi pentru apărarea lor. Aceste gărzi 
erau alcătuite din localnici care erau Greci, după cum în 
munţii Albaniei erau lliri. Printre ei se vor [i strecurat, poate, 
şi câte un Dac, Insă ei erau ca şi în părțile sudice ale Balcanului 
numai Greci, Dacă examinăm acum aceste graniţe ocupate de 

ile greceşti, vom vedea că ele coincid perfect cu aşezările 
Vlahilor de azi în Giumaia de sus, Melnik, Nevrocop, Seres, 
Paroi, etc. Dar în sec. VI lustinian schimbă aceste garde în 
garnizoane regulate şi oamenii din garde, care între timp 

învățaseră limba romană, fiind liberi se făcură păstori. 
Continuare în numărul viitor 


PAGINA 22 


tie 


cicasă (a_Mos Crăciun 


Acasă la Moș Crăciun 

Se fac globuri de săpun. 
Moşu' suflă peste ele 

„Si le'ngheaţă smalțuri stele. 


Din carton și poleială 

Si din aur fiert în oală 
Face îngeri şi păsare 

In ostrov pierdut sub soare. 


Un castel - din turtă dulce, 
Prinţul lunii să se culce, 
„Si din brazi - rară avere: 
Ingeri, nuci, sănii și mere, 


E "lar când totul este gata 
Moşul Sfânt face socoata: 
Elu? Hm! Nu prea ascultă, 
Face gălăgie multă. 


Victoriţa? Vezi, și ea 
Ca și Elu-i tot așa. 

Theo - micul frățior - 
Ascultă de mama lor, 


De tata și maica bună. 
A'mplinit mai ieri o lună. 
Seara zice rugăciune 

MW  Gângurind, cum poate spune! 


Nu răstoarnă și nu sparge, 
Doarme umbră de catarge... 
Pentru el p să fiu bun 

Si cu ceilalți de Crăciun. 


Dumitru ICHIM 


AD 


Sa Star s 


Găsiţi drumul care duce la steaua din 
vârful pornului de Crăciun. z 


CUVANTUL ROMANESC 


Fiecare din voi, dragi copii, are o zi de 
naștere. Ce bucurie e în întreaga familie! 
Toate neamurile se strâng la masă, 
sărbătoresc şi se veselesc cântând celui 
sărbătorit: “Mulţi ani trăiască!” și-i 
aduc tot felul de cadouri. 

Stiţi voi de ce sărbătorim Crăciunul? 
E ziua de naștere a Domnului nostru 
lisus Hristos. Cum familia voastră vă 
sărbătorește ziua voastră de naștere, la 
fel întreaga lume sărbătoreşte de 
Crăciun ziua de naștere a Mântuitoru- 
lui. 

Era un împărat care se numea Cezar 
Augustus. Acest împărat a vrut să știe 
cât de mare este imperiul lui. A dat 
poruncă să se facă un recensământ, 
adică să se numere toți locuitorii im- 
periului. Ca să fie mai ușor a zis ca 
fiecare să meargă în satul, sau orașul 
din care se trage ca neam. 

Maica Domnului şi Sfântul losif 
locuiau în Nazaret, dar neamurile lor își 
aveau originea în Betleem. Deci au 
plecat în Betleem să se înscrie, așa cum 
a poruncit împăratul Cezar. 

Drumul a fost greu pentrucă Maica 
Domnului aștepta să nască pe lisus 
Hristos. Au mers și iar au mers până 
când spre seară, în zare a început să 
apară orașul Betleem. 

Când au ajuns acolo se făcuse deja 
noapte. Unde să doarmă? Bătrânul losif 
bătea la toate ușile. Toţi răspundeau că 
nu aveau locuri. Incepuse să se facă tot 
mai frig. Maica Domnului, călare pe 


CER E VER RUE AUR OUA A CERUL A CU RO ACU ACU ROUA CUR 


R CREŞTIN 


asin, avea capul plecat. Oare plângea? 
Oare se ruga? Poate că şi una și alta. Un 
trecător îi spusese de o peşteră unde 
dorm animalele. Nu e prea confortabil, 
dar e mai bine decât în aer liber. După 
un timp au ajuns acolo. 

S'au adăpostit într'un colț, Erau paie 


pe jos, dar mult mai bine decât afară.' 


Peste noapte Maica Domnului a născut 
pe lisus Hristos. Era frig în peșteră și 
Iosif își scoase haina și o puse așternut 
pe fânul din iesle. 

Si au venit păstorii, vestiți de înger, şi 
i s'au închinat Lui. Si au adus darurile 
lor. 

Si era lumină pretutindeni și din 
ceruri coborau îngerii zburând și 
cântând în cor, așa cum nu auzise nimeni 
pe pământ așa voci dumnezeiești, și 
zicând: “Slavă întru cei de sus lui Durm- 
nezeu și pe pământ pace, între oameni 
bună învoire.” 

Apoi au venit Magii dela Răsărit care 
sau închinat Pruncului şi i-au adus 
darurile "Tor împărătești. 

Dragi copii, nu uitaţi că de Crăciun nu 
numai voi de pe pamânt, ci si îngerii din 
ceruri umblă cu colindatul amintind 
lumii: “0, ce veste minunată, / Din 
Betleem ni s'arată,/ Astăzi s'a născut,/ 
Cel făr' de'nceput/ Cum au spus 
proorocii.**! Decevă spun aceasta? Pen- 
trucă Dumnezeu iubeşte pe copii atât de 
mult încâtl-a întrupat pe lisus Hristos 
într'un copil ca și voi. 


Părintele MITREL 


“Rugămințile copiilor 


Uite: ieri 
Băiatu' bun 


Ciocolată 
S'un tractor. 


Să-mi aduci 
Papuci, 
Rochiţă, 


S'o fundiţă. 


Oa, oa, oa, 


Se ruga lui Moş Crăciun: 
Adu-mi avion să zbor, 


O fetiţă, tot așa, 
De Moşneag mi se ruga: 


Vreo cinci torturi 


lar cel mic (cred, se ruga): 


PAGINA “(CUVANTUL COPIILOR” ESTE REDACTATA DE 
DOAMNA FLORICA BATU 


Oa, oa, oa, oaaaaaaa!!! 


23 
ap 


g 
<luj 


veneau 


. 


Oe 
>! 
AIE: 
=] 


„ Culegeţi litere Și formaţi următoarele cuvinte: MOS CRACIU 
„ MAGI, OI, BETLEEM, IISUS, ING 


S'a deschis o poartă'n cer 
Flori de măr și Lerui-Ler 
Că un Inger a plecat 

Cu steaua la colindat... 


Singur, singur, singurel, 
Prin omăt, noapte și ger, 
Ni se-opreşte la fereastră 
Nașterea să ne-o vestească, 
Să ne spună de Hristos - 
Mesia cel luminos; 

Care'n iesle s'a născut 
Si'n scutece s'a'nvăscut... 


Să ne spună cum din munți, 
Coborau ciobani cărunți 

Să se'nchine Pruncului - 
Pruncului și Mamei Lui, 
Lângă ieslea cea de lemn 
Din grajdul din Betleem... 


Domnul l-a trimis de sus. 
Să-l vestească pe lisus 

La copii cuminţi ca tine 

In seara de Moș Ajun - 
Ingerul meu mic și bun 

Cu ochi rupţi din cerul sfânt. 
Cum nu's alții pe pământ. 
Cu suflet de crin și nea 

Si cu trup de viorea... 


SUR OUR UER UR EA COR VREA VER UR OUA A VER OA CURG 


Pe raze de Lerui-Ler 

Mi-a trimis cu tin' din cer, 
Bucurie, Dumnezeu - 

Dora Lu, îngerul meu!... 


Nicolae NOVAC 


NAZAL 
Sa 


AS 
>ix 
ai 
EI9za 


Ha 
AŞ 
=! 
0“ 


m] 
aj 
za 


EP 


DN/ÎN 


/N=l0]>! 
LA 


IS 


(+ 
Pale Pa 
N 


[s)Pă 
Pa 


Zr 
|=|m|=| 7] 


Zap 


r-|>| 
=] 
Se] 


GE 

zi 
Im/c! 
a 


: 


IA, IOSIF fi 


| + Arini on iei da aia 


PAGINA 23 


DECEMBRIE 1992 


___— MICA PUBLICITATE 
Anunţurile din această rubrică sunt redactate de solicitanți 


A ALL DENTAL PLANS ACCEPTED 


CĂSĂTORII 


. Carmen Pungă, economistă, 29 de ani, 1,75m, 
tenă, ochi verzi, suplă, calităţi deosebite, doresc 


Premiul pentru Literatură 
ROMFEST, CANADA 1992 


| (o 
2 |! 
? respondenţă în vocatia căsătoriei cu cetățean RADIOGRAFII PENTRU >) | 
pican sau canadian, serios, de condiţi | | 
A respunzĂtoare. Răspundeţi la adresa: Str. pete IUBIRE 
ui Novac, BBB, Sc.8, ap.3, Etaj1, Craiova, de Silvia Cinca 
Jud. Dolj, cod 1100, România; Tel:59157 Editia a l-a 


Ă “Spontaneitate, 
firesc, sinceritate și căldură..." 
Gabriel Dimisianu - Critic literar - România 
“Ven/ă narativă - 
Iubirea disecată cu o acuitate de scaner. 
Georges Astalos - scriitor - Franța 
O carte ce poate revoluţiona felul nostru de a trăi. 
Lumea Liberă, New York 
Autoarea refuză să-şi comercializeze conștiința. 
Cuvântul Românesc, Canada 
Un univers adevărat, aşa cum ar trebul să fie. 
Micro-Magazin, New York 
O carte unică în literatura românească modernă. 
Observator, Munchen 
Silvia Cinca, un maestru al cuvintelor și al expresiei. 
Epoca - New York 
MOONFALL PRESS 
7845 Gleinister Dr. Springfiel, Va. 22152 


Tel: (703) 912 9774 Fax: (703) 866 9207 
$ 9.99 plus posta E 


„Elena Pascu - titrată, prezentabilă, gospodină, 
fară obligații şi fără vicii, șatenă cu ochi căprui, 48 de 
ani, 1,65, 63 kg, doresc corespondență în vederea 
căsătoriei cu domn corespunzător. Răspundeţi la 
adresa: Str. Saturn Nr.32A, Bl.129Bis, Ap.15, 
Braşov, cod 2200 România. 


. Româncă, 42 de ani, gospodină, harnică, doresc 
corespondență în vederea căsătoriei. Răspundeţi la 
adresa: CENTRU II Bl.40-A-11, Făgăraș 2300, 
România, pentru IOVU EUGENIA. 


Doamnă, 38 de ani, fără obligaţii dorese 
cunoştinţă în vederea căsătoriei cu un domn stabilit 
în Canada sau Statele Unite. Răspuns cu fotografie la 
adresa: 18900 Detroit Av. Nr.618, Lakewood, OH, 
44107, USA, pentru Paula  Acsinia, 


- Doamnă 38 de ani, domiciliată în U.S.A, caut par- 
tener în dorinţa întemeierii unui cămin. Răspundeţi 
la redacție, cu fotografie, pentru Lica. 

„Stancu Victoria - 49 de ani,1,60m, ochi albaştri, 
blondă, pregătire medie, singură fără obligații caută 


DR. MIHNEA E. STRUGURESCU 
DENTAL SURGEON 


745 DANFORTH AVE. 309 
(LA EST DE PAPE AVE) 
PARCARE AMPLĂ 


469-1968 


LUNI - VINERI (10 a.m. - 8 p.m.) 
SÂMBĂTA (3. a.m. - 2 p.m.) 


domn serios interesat în întemeierea unei căsătorii. | = 
Dai În atente Pi eDruinul Taberei Nr.21 Bl]. A = DE Are 
„ap.16, București, România. 
- Doamnă atractivă, 61 de ani, cetățenie U.S.A. PENTRU VANZARI CONNECTION 
i e mate sea Meta pi ŞI CUMPĂRĂRI n 
erabil din Toronto sau Montrâal. i : az a Ea 
sea: 1394 A drd Ave. New York 10021, U S-A. ben. c LEGĂTURA DVS, PERMANENTĂ CU ROMÂNIA 
d iri 2 DE CASE “TORONTO — BUCUREŞTI ȘI150 — INOVATII 
SERVICII APELATI LA: MONTREAL — BUCUREŞTI $1150 Mite tutiai: | 
- Caut o doamnă în vârstă de 60-70 de ani (fără 2 E HALIFAX — BUCUREŞTI păr | 
obligații), care vrea să petreacă iarna în Florida, pen- VANCOUVER — BUCUREŞTI 


tru a ţine companie unui domn în vârstă. Să știe să S E EDMONTON — BUCUREŞTI $1238 
citească și să scrie româneşte și să conducă mașina. mi azi: 
Va primi casă și masă. Adresa este: Cajeput Dr. Nr. 


156 , Naples, Florida 33963, pentru Grigore Scor. 4 ca pa ente tip TEC 
Tel: (813) 597-9411. Canada Trust Reality se lea a ci la 
CAUT RUDELE DaSi bile TORONTO - LONDRA $390 Oricilau in 
y i TORONTO — AMSTERDAM $490 București și 
ŞI PRIETENII George e ati [TORONTO LOS ANGELES $350 marile oraşe 
-Cine poate da relații despre THOMAS NILLSON, Donison peste S1000 TORONTO — NEW YORK $19% 
născut la 01.12.1969 în București, plecat în Suedia? Ş 


* INCHIRIERI DE AUTOMOBILE PE TERMEN 
LUNG/VÂNZĂRI DE AUTOMOBILE NOI TAX 
FREE 
* CURIER SĂPTĂMÂNAL 
TORONTO - BUCUREŞTI (PUTEŢI TRIMITE 


Sales Representalive 


Rugămintea se adresează, în mod special, D-nei Dr. 
Crăciunescu. Răspuns la POSTFACH 2142 Deut- 
schland - 7858 Weil Amrhein. 


Canada Trust Reality Inc /Realtor 


681 Upper James Siree! 


Hamilton, Ontario L9C 224 SCRISORI, ACTE, ETC...) 
E a e * TRIMITERE DE BANI ŞI DE PRODUSE 
Res. 648-482! = 
(24 Hi Baden) VACANŢE IN 
3 , CUBA, MEXICO, FLORIDA... 
TAe Home o Biendly Sewite q : 


IESIREA EET SIE ETER re) "1808 Danforth Ave., Toronto, Ont,, M4C 1H8 
TEL: (416) 1463-6000 + FAX: (416) 463-7990 


7, “ | 
SUPER JAY'S SUPERMARKET | 
483 King Street East, Hamilton, Ontario pt Sa II ee e Me o x : | 
prone 522-7995) € 
PRODUSE ALIMENTARE CU SPECIFIC GRECESC TRANS EUROPE CO. 


“BRANZA TELEMEA *ICRE TARAMA — 22 3 
CASCAVAL FRI 3820 S. Harvey Berwyn, IL 60402 U.S.A. pa 
* MASLINE pi, Telephone: (708) 795 - 0035 Y Telefax: (708) 795 - 0029 
pa ANUNŢĂ_ | 

: UN SPECTACOL CARE MERITA VAZUT DE TOȚI. 


"Sanie cu zurgălăi” 
Cu următorii artişti din România: ÎN STATELE UNITE ȘI CANADA 3 
3 


> TRANSFER PASAGERI > 


1 La sosire sau plecare MP” pe aeroporturile J. F. Kennedy și 
La Guardia sf de la Tarom sau alte companii europene 48” pe 
linii americane sau canadiene MI TARIFE REZONABILE! 


FA rr 


>>> (718) 899-9564 > 


lrina Loghin New York -Decembrie 11-12 pentru informaţii 
i : Tel: 718 417 5514 
z Elena Merişoreanu Chicago -Decembrie 26 1 sata Mather High School 'ă 
3 Mihai Per a t 5835 North Lincoln Ave. Informații Tel: (708) 795 7464 
Marin Le d aid : Cleveland-Decembrie 27 sala Saint Mary Orthodox Church, | 
„actor . 2 ormații Tel: (216) 743 4226 | 
au p ci Hamilton-Decembrie 31 (Seara de Revelion) - | 
ai Marin Mihalcea, vioară la Campul Românesc. Informații Tel: (416) 389 0644 pă 
E, Stefan Miriuță, acordeon Toronto-lanuarie 2 informaţii Tel: (416) 698 2142 
3 
” 


Dan Podeanu, saxofon Montreal si Ottawa Vot ti amințate ulterior 
lt cre put XE en ear PER mara crt FREE a pegl 


PAGINA 24 


AUZITE, 


I-AU DAT 


y 
E MUST AȚILE 

Imediat după ce-a adunat 
2 şi cu 3 fac 7, ca să ajungă 
la 6Wpdin totalul voturilor, 
D-lui presedinte i-au 
răsărit mustăţile şi-a ținut 
să-și arate “originalitatea” 
învățată la cursurile de 
stalinism dela Universitatea 
din Moscova. Printre 
primele porunci a fost 
evacuarea dela sediul de pe 
strada Serban Vodă a 
organizație: iga națională 
a luptătorilor din Decembrie 
'89”__sub pretextul că 
locuința a fost alocată al- 
tor persoane. 

Pe alesul președinte îl 
supără prezența tineretului 
din '89 al cărui ideal “Jos 
comunismul” încă nu sa 
realizat. 

Ce ne îngrijorează este 
declarația ircea Jig, 
membru gii, cută 
unui redactor dela AMPress: 
“Acest lucru s'a petrecut 
aflarea rezultatului 
alegerilor şi ne gândim dacă 
nu încep represaliile 
împotriva celor care au par- 
ticipat la revoluţie.” 

Pentru cei care mai cred 
că Dl. Niescu a trecut prin 
Purgatoriu și sa lepădat 
de comunism, redăm 
comunicatele semnate de 
Președintele FSN-ului și 
publicate. în Monitorul 
Oficial din care reiese că pe 
Dl. presedinte nu-l durea 
| măseaua ra suferise, ci 
a conducerea Țării 


atla concurența: “Clanul 

Ceaușist””. zi 
Manitorul Oficial Nr, 1. 

Vineri 22 Decembrie, 1989, 


municat către țară al 
Consiliului FSN: “Cetăţeni 


un 


MO! ni Şi Cc. 
CEAUSESCU (Sublinierile 


noastre) care a dus țara la 
dezastru, ă_Tost eliminat 
dela putere...prăbuşirea 
odioasei dictaturi a clanului 
Ceauşescu...” 

Monitorul Oficial nr, 4, 
Miercuri, 23 Decembrie, 1989. 
“Decret-lege... FSN s'a 
constituit și reprezintă 
unirea tuturor forțelor 
patriotice și democratice ale 
țării pentru răsturnarea 
dictatorial 


aţi —că__nu se 
pomenește de “'răsturnarea 
ni ale coung omunist,_ ci 
doar, “răstumarea clanului 
ceaușist”, 
“Dar cum poporul con- 
timă să strige “'Jos 
comuniștii”, Dl. Iliescu a 
făcut uz de o altă 


1) In Capitală și în toate 
județele ţării se instituie 
tribunalele militare care vor 
judeca toate cazurile de acte 
teroriste. 

2) Judecarea va urma o 
procedură de urgență, iar 
executarea sentințelor se va 
face imediat. 

Cât de urgentă a fost 
judecarea teroriștilor se' 
vede, pentrucă nici până azi 
nu s'a inceput “Procesul 
comunismului”, 

Dacă Dl. președinte va 


DIN VIATA NOASTRĂ: 


VĂZUTE 


ŞI PĂŢITE 


—————— George DONEV 


rămâne tot așa de original 
ca şi până acum, atunci s'ar! 
putea ca alegerile din Oc- 
tombrie 1992 să rimeze cu 
soarta lui. Ceaușescu după 
alegerile dela cel de-al XIV- 
lea Congres P.C.Reist. 

O NOUĂ DECORAȚIE 
PENTRU 
PARLAMENTARI 
Dacă erați îngrijoraţi că 
tovarășii D-lui Iliescu şi-au 
pus bătele la garderobă, vă 

înșelați. 

Fotoreporterul ziarului 
“România liberă”, Dl. An: 
drei Antica, a fost bătut în 
faţa stației de televiziune, 
în seara de 17.10.92. 

““Considerăm,scrie“R.L. 
9.10.92 că acest mod de ex- 
primare a “opiniilor” 
politice a devenit o regulă 
în originala noastră 
democraţie, pentrucă nici 
un agresor n'a fost pedep- 
sit.” 

După 72deore, agresorii 
au fost identificați, ei nu 
aparțin vreunui grup 
mafiot, ori vreunei bande 
de spart casele de fier, ei 
sunt membri stimați în par- 
tidul FDSN. 

Constantin (Bebe) 
Ivanovici, deputat FDSN și 
Mihai Valentin, fost 
președinte FDSN, sectorul 4 
Bucureşti, actualmente 
patron al unei cofetării din 
Piaţa Coșbuc... 

Pentru activitatea lor, ex- 
tra teritorială propunem ca 
Parlamentul să le confere 
decorația: “Ordinul bâtei 
FDSN-iste”. 


MONOP 
Parlamentul a votat o 
lege pri 
Bisericii Ortodoxe Române 
și celodalte culte religioase 
dreptul, în exclusivitate, de 
icere și valorificare a 
obiectelor și veșmintelor de 
cult, precum și tipărirea 
cărților de cult, a celor 
teologice, sau cu conţinut 
bisericesc. 
Sperăm că acest control 
asupfă ieațiilor 


religioase E nu permită 
pe ai 
o fiitoare cenzură, așa cum 
s'a întâmplat sub Carol al 
i 
AVEM 4 ȘI 4 


În calendar avem patru 
Duminici pe lună și în 
metropola Detroit avem 
pa Iserici ce aparțin 
Episcopiei dela —Vatră. 
Bisericile “ofe n fiecare 
lună un banchet. Dar cu 
toate că avem și patru 
Duminici şi patru banchete, 
de multe ori întâlnim două 
banchete în aceeași 
Duminică, __— 


AUZITE > 7? 
7. Un so pază în 
fața Palatului din 
Cotroceni: 


Vine în inspecţie sergen- 
tul care-l întreabă: 

- Ce gândești tu despre 
Dl. Presedinte Ion Iliescu? 

- Pal, răspunde soldatul 
după ce sa gândit un pic, 
gândesc și eu la fel cum 
| gândiţi și dumneavoastră. 

- In acest caz e datoria 
mea _să te arestezi 


a 


* obţine statutul de 


Tliescu 


care acordă | 


DECEMBRIE 1992 


0 NOUĂ DIVERSIUNE “CLAUZA” 


Strădaniile regimului 
neocomunist român de a 
Națiune 
Favorizată în relaţiile 
economice cu USA nu pare a 
fi altceva, decât o nouă 
diversiune. De fapt guver- 
nanții români râvnesc acest 
statut nu atât din motive 
economice, cât, mai ales, 
din motive politice. 
Regimul Preşedintelui lon 
“lipsit de credi- 
bilitate”? îşi dorește cu 
ardoare un vot de încredere 
din partea Americii, o legi- 
timare față de statele 
democratice. Aceasta 
împotriva evidențelor care 
dovedesc contrariul. 

- Aşteptările guvernului 
şi Congresului USA din va: 
ra aceasta, premergătoare 
restaurării statutului de 
Națiune cea mai Favorizată 
au fost: “Alegeri libere și 
corecte, independența 
mijloacelor de informare în 
masă, controlul civil asupra 
SRI - ului, apărarea drep- 
turilor şi libertăților 
omului, inclusiv a  drep- 
turilor minorităților”. 
Performanțele regimului 
dela Bucureşti nu se ridică 
la nivelul acestor cerinţe, 
conform declarațiilor unor 
legiuitori americani și ale 
Opoziţiei din țară. 

-Reluăm analiza  noas=: 
tră din perspectivă 
românească, de data 
aceasta: pe vremea 
regimului Ceaușescu, în 
Congresul American, se 
punea - periodic problema 
acordării Clauzei pentru 
România. Intr'una din 
audierile de atunci,Părintele 
Gh. Calciu a cerut ca: “In 
cazul în care se va acorda 


PITESTI de D.BACU 


POEZII DIN INCHISORI, culegere de Zahu PANA 
CU ACUL PE SAPUN, poezii de Zahu PANA 
JURNALUL FERICIRII,de monahul N. STEINHARDT 
GOOD BYE,DOMNULE PACEPA !de Gh.1.OLBOJAN 
CORNELIU ZELEA CODREANU 

(53 de ani dela asasinare) 

Se comandă împreună cu 


——— Nicolae POPA 


totuși Clauza României, să 
nu se mai numească Clauza 
Națiunii celei mai Favori- 
zate, ci clauza familiei ce- 
lei mai favorizate”?. 

-Pe atunci erau destui 
dintre noi care argumentau 
că acordarea Clauzei ar 
ușura suferințele poporului 
român și, nu numai atât, 
Clauza ar fi o modalitate de 
frânare a abuzurilor 
comuniste în țara noastră. 
Că aceştia s'au înșelat și au 
cântat la vioara p.c.r. și a 
clanului, o dovedește 
istoria. 

-Acum, după frauduloasa 
victorie din 27 Septembrie 
şi 11 Octombrie 1992, sun- 
tem confruntați cu aceeași 
problemă: acordarea  Clau- 
zei României sau, “mai pe 
şleaw'”, acordarea  Clauzei 
pseudoînvingătorilor în 
alegeri. e 

- Să analizăm realitățile 
economice din ţară la ora 
actuală. Produs al unei con: 
cepții aberante prin utopia 
sa, regimul actual a creat 
haosul economic existent, 
in decursul ultimilor doi 
ani și jumătate, dovedindu- 
se incapabil nici măcar de-a 
păstra nivelul economic 
moştenit. Actuala criză 
economică este multiplă şi 
cu accentuări critice în ab- 
solut toate activităţile 
productive. Capacitatea de 
producție a scăzut cu 
aproximativ 55% inflaţia a 
ajuns la culmi astronomice, 
şomajul  pauperizează ac- 
celerat - forţa de muncă. 
Lipsa de combustibil, 
materii prime și piese de 
schimb, dezorganizarea 
totală, imposibilitatea de a 
onora contractele, reduc ex- 


CUVANTUL ROMANESC 
portul cu tendința dea-l  lliescu a încercat să for- 
face inexistent. meze un guvernde teh- 

- In cazul acordării Clau- posi Formarea rr 
i, vor fi totusi beneficiari Coaliții guvernamentale 
ci Cor PE de noii alcătuită din, FDSN, plus 
îmbogăţiți peste noapte, celelalte partide de stânga 
adică de noua burghezie ar însemna o sinucidere 
post revoluţionară. Aceştia politică pentru Presedintele 
sunt foștii securiști, ac-  ]liescu, ca o recunoaștere 
tiviști de partid, nomen- de facto” a apartenenței 
claturiști, de fapt singurii sale la aberația comunistă 
stăpâni ai economiei de Care șeful „statului 
românești, persoane care român nu se dezice. 
vor avea posibilitatea să im- - Moștenitor de fapt al u- 
porte din USA, scutite de nor privilegii nemeritate, 
taxe vamale normale datori- președintelui României îi 
tă reduceriide 407% prin a- este imposibil să renunțe la 
cordarea Clauzei. Clauza ceea ce niciodată nu i s'a 
va ajuta în continuare clasa conferit cinstit - de două ori 
comunistă exploatatoare să- alegeri frauduloase In 
şi întărească baza schimb manifestă o sete 
economică. Si este știut că nelimitată de putere cu 
cine deține puterea preţul ruinării ţării, 
economică, deține inerent și  ''PRESIDENTIAL POWER 
puterea politică. ADDICTION”, > din carac- 
- Clauza, deci nu va avea  terizarea americană a lui 
nici un efect economie Iliescu. 
benefic pentru majoritatea -I.lliescu, are nevoie de o 
populaţiei, care trăieşte sub validare, de un certificat de 
limita minimă de sărăcie ca recunoaștre şi bună purtare 
rezultat al guvernării  dinpartea USA, din partea 
liescu. Nu numai atât, noastră. El cere Românilor 
prăpastia dintre bogaţi și din America, care l-au 
săraci se accentuează în respins cu un procentaj de 
țară. În contextul post 97,7% să-și infirme opțiu- 
electoral, România este mai nea electorală. Susținerea 
izolată de potenţialii in- acordării  Clauzei acum, 
vestitori ai statelor in- înseamnă un DA pentru 
dustrializate - cu precădere comunism. 
americani, germani, Voi, cei care ați respins 
japonezi, francezi etc, comunismul nu vă puteţi 
făcând imposibilă refacerea călca în picioare con- 
economică a țării. - vingerile apărate în trecut, 
-Prefigurând colapsul de sute de mii de Români, 
economic iminent şi exterminați de flagelul ro- 
lovindu-se de refuzul clar și su al  tov. Iliescu. 
categoric al C.D.R. de-a upravieţuitorii  gulagului” 


participa la o coaliție guver- 
namentală de uniune 
națională, Președintele 


———— EDITORIALE—— 


DI. Tudor Murgoci 
P.0. ROCKTON ONT., CANADA LOR 1X0 


CITATE CULESE DIN DOCUMENTE 
PRIVIND MISCAREA LEGIONARA 


PENTRU LEGIONARI, Corneliu 7. CODREANU 


ULUI, de Vasile POS 
DIN IMPARATIA MORTII, de B ga 


ARON COTRUS, opere complete 
SI CERUL PLANGEA, amintiri din prigoane 


de Ion Roth JELESCU 25.00 


DEZGROPAREA CAPITAN! 


SARATA de Nicolae ROSCA 


18.00 
25.00 
Ș 

A 12 


Gabriel BALANESCU 28.00 
20.00 


VORBE CU TALC, de Vasile 


poe: 


M.A.I. au un singurşiace- 


lași răspuns. NU CLAUZEI, 
NU COMUNISMULUI! 


Puteţi procura dela adresa de mai sus, următoarele cărţi: 


$20.00 "TEMELIE DE VEAC NOU, de Vasile MILITARU 18.00 
STROPI DE ROUA, de Vasile MILITARU 
POEMELE NEMURIRII, de V. MILITARU 


20.00 
18.00 
MILITARU 


PADUREA DELA TANCABESTI, 


zii de Ion TOLESCU 5-00 


RASPUNSURILE LUI TRAIAN BOERU 
IN CAZUL IORGA- MAGEARU, de Ghe. COSTE 
POVESTE DE DINCOLO, de Ana Maria MARIN 
DESTARATII, poezii de Ana Maria MARIN 
DURERI CONDENSATE, poezii 
de Vasile MUSTATA 

MEDITATII SI MARTURISIRE, de Ie OLTEANU 
PICURI DINTR'O LUME FARA SOARE, 

poezii de Alex. BIDEAN 10.00 
CARUTA CU SCANDURI, de Marcel PETRISOR 


5.00 
7.00 
1.00 


5.00 
5.00 


B. 
8.00 VRETI SA RADETI, de Flori “Se 
CREZ DE GENERATIE, de Vasile MARIN 20.00 BISERICA SI RELIGIA LA ROIRANLĂ TE 
INSEMNARI DE PE FRONT (1936-1937) de Horia STAMATU și Pr.Dr. Dumitru ICHIM 5.00 
de Nicolae TOTU 12.00  PARMITHI, de Victoria BATU 5.00 
ROZA VANTURILOR, de Nae IONESCU 20.00  AGAPE, poezii de N.NOVAC,D.ICHIM şi F.BATU 6.00 
POEZII PRINTRE GRATII, de Alex. SILISTREANU 8.00 VALEA NISIPULUI DE AUR, poezii 
OPERE COMPLETE de Alex. CANTACUZINO 15.00 de Dumitru ICHIM 2.00 
ISTORIA POLITICA SI MILITARA A RAZBOIULUI Ă SEARA LUMINOASA, poezii de Florica BATU 7.00 
«22 IUNIE. „de G-ral Platon CHIRNOAGA 25.00 URMELE, poezii de Dumitru ICHIM 2.00 
FRUMOASA MEA CU OCHII VERZI de Nelu MANZATI 15.00 PENTRU COPII, poezii de Florica BATU 8.00 
ANII DE GROAZA DIN ROMANIA COMUNISTA APARITIILE MAICII DOMNULUI 
e Virgil MATEIAS 15.00 LA MEDJUGORJE i 5.00 
PE MELEAGURI STRAINE de Filon VERCA 15.00  MELCUL, e de îs Pda ei pă 2.00 
POEZII,de Nicu IANCU PALTINISTEANU 10.00 Cali CEI : 
AMINTIRI DIN INCHISOARE de Nicolae DIMA 120.00 BOLNAV DE CANCER IN MEDJUGORJE, 
CETATI SFARAMATE schiţe i muvele de Florica BATU-ICHIM. 2-00 
e Nicolae NOVAC 1.00 'TRANSYLVANIA (limb i A 
FORTUL Nr. 13,de Marcel PETRISOR 10.00. :Restablishing A Mite Ta Etera 0.00 
FATIMA-profeţii de tragedie dai speraaiă pentru lume: [cada FROM COMMUNIST PRISONS 
e Eugenia MURESANU 16.00 (limba engleză) translated by Moti RA 7.00 
AA LOG DE ABJEOTIE, de Radu. N. OISMASEANU 5,00 IHEANTI-HUMANS er ALEXAND | 
AMINTIRI DIN COPILARIE, de P. NAMOLOASA ( Pitești, tradus în 20.00 


O VIATA INCHINATA UNU 
PUNCTE DE VEDERE, de E 


uxen POP 
La fiecare comandă se adaugă costul expeditiei 


1 SAT, de Nicolae GOLE. 
ESCU i 


(6 


limba eng! 


leză ) de D. BACU 


JOURNEY TO FREEDOM (limba engleză), 


) 
de Nicolae DIMA 23.00 


Jackso 
" “Dangerous 


ve 
“Mama 


prin DL. 
care â 


Concerts” 


dispoziţia 


susține 


organiza 


"De ce? 


- organizatorii impozitul? 


NOUA CONDUCERE 
A CONVENȚIEI 
DEMOCRATICE 


Luni, 23 Noembrie, 
Comitetul Executiv al Con- 
venției Democratice a fost 
convocat la o ședință de 
analiză a rezultatelor 
alegerilor. Totodată a fost 
stabilită strategia politică 
viitoare, noua structurare a 
departamentelor şi aleasă 
oua conducere. In funcția 
de președinte al Convenţiei 

tice a fost ales Dl. 
Emil Constantinescu. 


100 DE LEGI 


AȘTEAPTĂ 


Noul Parlament are de 
dezbătut peste 100 de legi 
Printre care, acordarea de 
indemnizaţii cetățenilor 
Tmâni intemaţi în lagăre 
p exterminare şi de muncă 
orțată etc. O altă lege care 
ra motive “'neexplicabile” 
1 Eee la amână, e aceea a 
7 linţării unei agenții pen- 
Tu identificarea și 
pecuperarea bunurilor 
oștilor dictatori Elena și 
icolae Ceaușegcu. 


„La Kiev sa desființat 
sec TOTI in 


Cadu "Editurii Ce TD ai 
lotodag rc ATBAȚi, FII EEE EC rep 


Ibrăriei “Luceafarul” din 


 oUVANTUL ROMANESC 


Din 30 în 30 de zile: 


UN CONCERT CU CÂNTEC 


Ne referim la singurul spectacol-concert dat de Michael 
n la Bucureşti, la 1 Octombrie a.c., din turneul 


_ fost —_hoţie, cu-cine dintre 


“ nevinovaţi, 


DECEMBRIE 1992 


PAGINA 25 


STIRI DIN ȚARĂ 


Concertul a avut loc ca fiind ““NON-PROFIT”, adică 
nitul încasat să fie donat orfelinatelor. Organizatori: 
- organizatoarea turneului european, 
Marcel Avram și Fundaţia “Biblioteca Naţională” 
patronat spectacolul din România. i 
Fiind un concert de binefacere, guvernul a 
organizatorilor o mulţime de facilităţi (20 de 
milioane de lei, după estimările M.L.): 
stadionului, a enormelor surse de energie cheltuită pentru 
rea unui spectacol de asemenea anvergură, 
Ea ea - evident tot gratuită -, transportul şi cazarea pe 
o săptămână a sutelor de muncitori și tehnicieni aduși din 
Germania să monteze scena și decorurile, transportul 
decorurilor, campania publicitară, miile de bilete de 
favoare, mobilizarea unor forţe uriașe de ordine. 
În schimbul acestor eforturi făcute pentru primirea 
rătească a megastarului, România n'a putut nici 
i măcar să filmeze sau să transmită pe viu concertul, ca să 
nu mai vorbim că în orice ţară civilizată din lume aceste 
cheltuieli sunt plătite cu vârf şi îndesat de către compania 


us la 


oferirea gratuită a 


toare. 
La concert 100.000 de fani, iar la coada socotelilor, 
profitul a fost un mare ZERO!! 


Canalul de televiziune american “Home Box Office” 
(HBO) a dezvăluit încheierea unui contract cu organizatorii 
concertului dela Bucureşti, prin care a oferit acestora, pen- 
tru înregistrarea spectacolului, suma de 20 de milioane de 
dolari. După cum declara HBO - ““Cea mai mare tranzacție 

vealizată vreodată pentru un singur spectacol-concert”. 

Deci, fiind declarat de către organizatori un spectacol ““non- 
profit” aceștia n'au maifost obligați să dea României nici un 
cent din cele 20 de milioane de dolari, oferiţi de HBO. 

In limbaj american “șmecheria” făcută de “Mama Con: 
certs”! şi Fundaţia “Biblioteca Naţională”, cu buna știință a 
guvernului, se numește “'declaraţie falsă de impozare”, fapt 
ce se pedepseşte conform legii. ; 

Se pune întrebarea: a fost hoţie sau prostie? lar dacă a 


CEI ALEȘI 
AU ALES 


Noii parlamentari şi-au 
ales purtătorii de ciocan 
care să omone ședințele 
Senatului și Camerei, 
deschise sau închise. 

Senatorul Oliviu Gher- 
man, suportat de FDSN, 
PRM și PSM a fost ales 
preşedinte cu 81 de voturi 
da și 53 nu. 

In Camera Deputaților, 
celălalt purtător de ciocan, 
Dl. Adrian Năstase, FDSN, 
a reușit cu 180 voturi con- 
tra 145. 

: Nu putem scrie nici bine 

și nici rău despre noul 
parlament până nu-l vom 
vedea cum își va îndeplini 
promisiunile. 


CAUZA 
CU “CLAUZA” 


Cauza pentru care sa 
pierdut '“Clauza” a fost ex- 
plicată de două per- 
sonalităţi ce-au fost mar- 
tore la discuţiile din 
Washington. 

Dl. Nicolae Manolescu a 
precizat: “'Câtă vreme 
România va fi percepută ca 
fiind comunistă nu vom 
primi Clauza”; DI. Vin- 
tilă Brătianu a subliniat: 
“Votul a fost dat contra 
Președintelui Iliescu şi nu 
contra României”. 


BURSE 


BINECUVÂNTATE 


Statul va oferi burse 


liderii — ţării—au-—împărţit— unor. cetăţeni--de.—origină. 


> Dar în timp ce presa și cetățeanul se întreabă unde-s 
Banii, stimabilul tov., cu mare trecere la Palatul din 
Cotroceni, se plimbă cu mâinile în buzunare cântând: 
“Si ce-mi pasă mie, zău, 
Când dolarul e al meu!” 


CU COADA SUS 


Suntem săraci, n'avem 
cu ce hrăni populaţia, darîn 
schimb avem ambasadori cu 
trenă lungă. In cunoscutul 
oraș Doha, capitala nu mai 
puțin cunoscutei ţări 
Quatar din regiunea 
Golfului, (populaţia țării 
300.000) avem acum Am- 
basada României ca să 
facem cu “sic” celorlalte 
țări capitaliste care n'au 
ambasadori la Doha. 


AU FOST AFLAȚI 
NEVINOVAȚI 


Dosarul mineriadei din 
Septembrie 1991 se află de 
un an de zile pe biroul an- 
chetatorilor. Au fost cer- 
cetați D-nii Miron Cosma, 
prietenul D-lui Iliescu, Ilie 
Torsan precum și alți lideri 
de pe Valea Jiului. 

Procurorul militar, Dl. 
Nicolae Zaharia a spus că 
ancheta nu poate fi ter: 
minată deoarece au apărut 
unele elemente noi, iar unul 
din noile elemente este Dl. 
Petre Brait, care a primit 
din partea procuraturii o 
scrisoare că el este 
nevinovat! Numai că Dl. 
Brit na fost niciodată 
acuzat sau cercetat în 
legătură cu mineriada. Dacă 
procuratura militară a 
început cu identificarea 
nevinovaţilor (unul pe an) și 
cum în România avem 
milioane de oameni 
atunci ghiciţi 
când se vor identifica cei 
vinovaţi? 


română ce se găsesc în 
ţările apropiate; astfel vor 
fi educați 60 de studenţi de 
origină română din 
Albania, 20 din Bulgaria, 
15 din Grecia, 60 din 
Iugoslavia şi 50 din 
Ungaria. Tinerii din 
Basarabia și Bucovina de 
Nord se bucură de 
programe separate de burse 
de studii. 


ÎN ACORD CU 
ELECTRICITATEA 


Energia electrică este cu 
35-50 mai ieftină la 
sfâmitul săptămânii și în 
orele de noapte. Multe 
întreprinderi vor lucra 
Duminica şi în timpul 
nopții. 


NOUL EPISCOP 
AL ORADEI 


A fost ales în secaunul de 
Episcop al Eparhiei Or- 
todoxe al Oradei, rămas 
vacant în urma decesului 
Episcopului Vasile Coman- 
Arhiepiscopul-vicar Ion 
Mihălţean (Crisanul). 


CU VIITORUL 


TERMINAT 
Un traficant. in- 
ternațional de droguri, 


căutat pe trei continente, a 
fost prins la Cluj. E vorba 
de Roizis Yossif Aronovici, 
născut în Moldova, lângă 
Bălţi. 


BÂRLĂDEANU 
ȘI SCRIE! 


După ce-a iluminat 
Academia Română alături 
de perechea iluminată și 
răposată Nicolae și Elena, 
fostul senator șef care a 
împlinit 80 de ani, a ținut 
să treacă în rândul 
nemuritoilor, scriind  ce- 
și aduce aminte. Singura și 
cealaltă capodoperă a 
academicianului  octogenar 
a fost despre succesul 
economiei socialiste. 


ȘI ALTE 
PĂRERI 


Cotidianul german '“Die 
Welt” aruncă o privire 
asupra grupului de consi- 
lieri din jurul D-lui Iliescu: 
militari, șefi ai serviciului 
secret. “Blestemul 

_României „e. „faptul. că. 
România este singura țară 
unde comuniștii s'au pus, 
în fruntea revoluţiei din 
1989. Ei au devenit vârful 
de lance al unei revoluții 
trucate.” 


VOR CULEGE 
CE-AU VOTAT 


“Nici o_invitaţie oficială 
de a vizita Washingtonul 
nuii va fi transmisă 


pres ui ales, iar o 
ce guvernamentală 


vrEme relațiile _româno- 
amiericane”” a declarat 
şeful —postului—de—radio 
“Europa Liberă”. Dl. 
Nestor  Rateș, unui 
reprezentant al revistei 
cegpra, 


NOUA NUMEROTAŢIE 


TELEFONICĂ 


DIN ROMANIA 


Pentru a telefona DIN ALTE TARI IN ROMANIA 


| România, guvernul va reduce preţul la benzinei la 160 


formaţi CODUL DE TARA ''40” urmat de cifra “1” 
pentru București sau prefixul interurban pen- 
tru celelalte localități și în continuare numărul de 
telefon al abonatului. 

Pentru București formaţi UN NUMAR DIN 7 
CIFRE, conform tabelului de mai jos: 


Primele | Nr. nou | Primele | Nr. nou | Primele | Nr. nou| Primele | Nr. nou 
2 cifre | primele Selis i 
aie nr, 


3 cifre 
actual 


In urma protestelor Sindicatului şoferilor din 


lei litrul. pa 


Ultima numărătoare: bolnavi de SIDA (AIDS) în. 


București: 210 copii şi 60 adulți. 
.. 


Din lipsă de grâu, în multe oraşe pâinea a fost 
raționalizată: 350 grame pe zi. Restul se poate 
cumpăra la preț “privatizat”. 

o. 

S'a aderat la Convenţia internaţională dela Haga în 
ce privește statutul copiilor clarificând și statutul 
juridic al copiilor născuţi în afara căsătoriei. 


o. 

Industria chimică și petrochimică a prelucrat 11,4 
milioane tone ţiţei; o scădere a prelucrării țițeiului de 
30-35 la sută. 

.. 

Imediat după alegeri au fost trecuţi pe lista de 
șomaj circa 2000 de muncitori dela fabrica “Elec- 
tronica” din București. Alte întreprinderi vor face la 


fel. Muncitorul l-a votat pe Dl. Iliescu, muncitorul: 


poate să rămână fără lucru. 


o. 

Firma “Panasonic” informează: 2/3 din preţurile 
afișate reprezintă taxele impuse de stat. Aparatura 
electronică e “marfă de lux”, 

.. 

In primele opt luni ale anului în curs, exporturile 
au crescut cu 24% față de exporturile din primele opt 
luni ale anului 1991. 

.. 

In 1994 va intra în funcțiune primul incinerator de 
gunoaie din București. 

.. 

Devalorizarea leului a dus la scumpirea biletelor de 
avion şi de tren. Ex: 0 călătorie Bucureşti-Madrid 
(Tarom) 262.000 lei. 


-. 
11 Români ce au ajuns peo insulă din apropierea 
Australiei, au fost prinși și repatriați. 
Conform datelor furnizate de Institutul de Cercetare 
a Calităţii Vieţii, rata sărăciei în rândul populaţiei 
salariate oscilează între 18,6% şi 53,4%. 


.. 
— Căminele studenţeşti din Capitală dispun de-30.000 
de locuri de cazare. Cererile studenţilor din anulI se 
ridică la 15.000. 

.. 

Asociaţia Culturală de prietenie România-Israel a 
redeschis în București cursurile de ebraică modernă 
(ivrit). 

o. 

Cetăţenii din Turnu Severin au început să vândă 
benzină în Iugoslavia cu sticla. Incă puţin și se va 
vinde cu paharul! 

e. 

Studenţii stau în cămine ca sardelele. O cameră 
destinată pentru trei studenți adăposteşte cinci. 

> e. 

(Sau aprobat până acum 1500 de cabinete medicale 


rticulare. 
e. 


Timp de un an (Septembrie 1991-Septembrie 1992) 
s'au eliberat 826.000 pașapoarte, pentru care statul a 
încasat 431.172.000 lei; au trecut frontiera 17 
milioane de cetățeni români, și 10 milioane de cetățeni 
străini. 

eo. 

In provincie au început cozile în faţa stațiilor de 
benzină. 

e. 

Teatrul Naţional din București a luat parte la 
““Festivalul Internaţional de Teatru Cehov” dela 
Moscova. Românii au prezentat “Livada cu vişini”” 
scrisă de marele dramature. 


e. 
In 1951 Securitatea avea 42.187 de informatori, în 
989 numărul lor trecea de 400.000. Câţi are azi? 
Li] 


Din Octombrie 1990 și până acum preţurile 
medicamentelor s'au mărit de 10-40 de ori. 


o. 
Au apărut la Oradea bancnote false de 5000 de lei. 
e. 


Au început zboruri directe Viena-Timișoara. 


e. 

O mașină Dacia, preț nou, dela 1.160.000 la 
400.000 , depinde de model. 
o. 


Situaţia financiară la 30/9/92: datoria internă - 292 
miliarde lei; datoria externă - $3.383.000; dar 31 de 
țări printre care Irak, Iugoslavia, !ibia etc. datorează 
României $3 miliarde. 

o. 
In Camera Deputaţilor s'a introdus votul electronic. 
e. 

Cel ales are de ales: ori Parlamentul, ori serviciul 

public. Nu poți fi cu funcţia pe două scaune. 
.. 


(3; 


PAGINA 26 


CELE 


TREI COLŢURI 


DECEMBRIE 1992 


Rubrică intocmită de D.PĂSTOREL 


ŞI LITUANIA A VOTAT CU STÂNGA 


Alegerile din Lituania 
Sau desfășurat în două 
tururi de scrutin. Primul 
pe 25 Octombrie, iar al 
doilea, care a definitivat 
rezultatul pentru cele 141 
de locuri în Parlament, pe 
data de 15 Noembrie. 

Partidul anticomunist 
Sajudis, al Președintelui 
Vytautas Landsbergis, a 
suferit o înfrângere 
covârşitoare, obținând 
numai 35 de locuri (18 în 
primul, 17 în al doilea). 
Victoria a revenit Par- 
tidului Democrat al Muncii, 
format în majoritate din 
foşti comunişti şi condus de 


Algirdas Brazaukas, fostul . 


lider al partidului comunist 
lituanian, care a sprijinit 
reformele lui Gorbaciov, 
dar în 1989 a rupt legătura 
cu Parţidul Comunist al 
URSS, ceea ce a netezit 
calea spre referendumul 


pentru independența din 
1990. 

Partidul Democrat al 
Muncii a obținut 79 de 
locuri (35 în primul tur, 44 
în al doilea), având deci o 
largă majoritate în 
Parlament. 

Ca şi în celelalte țări fost 
comuniste, principala cauză 
a înfrângerii partidului 
Sajudis, care a adus in- 
dependența, a fost starea 
precară a economiei cu 
scăderea producţiei, inflație 
şi nemulțumiri în special în 
regiunea rurală. 

Rusia, care din lulie a 
cerut pentru livrarea 
petrolului şi a gazelor 
valută forte, a încetinit 
aceste livrări, încurajând 
astfel voturile anti-Sajudis. 

De remarcat că, Lituania 
a permis minorităţii ruse 
dreptul de vot ca și 
obținerea cetăţeniei, fără 


condiționarea de a învăţa 
limba naţională şi de a fi 
născut pe teritoriul 
lituanian înainte de 1940, 
sau de a fi descendent al 
acestor cetățeni, cum au 
procedat Estonia și Letonia. 
Elțîn a considerat aceste 
îngrădiri ca persecuție a 
minortăţii ruse şi a oprit 
retragerea trupelor fostei 
armate sovietice planificată 
să aibă loc în 1993. El a 
condiționat-o de semnarea, 
de către cele trei state, a 
uniuacord de garanții soci- 
ale pentru minoritatea rusă. 

Brakauzas a declarat că 
Lituania îşi va menţine in- 
dependenţa şi a cerut din 
nou retragerea trupelor 
ruseşti. Washingtonul a 
anunțat că este gata să 
lucreze cu noul guvern, care 
va fi format de liderul par- 
tidului care a câștigat 
alegerile. 


BLOCADA NAVALĂ 
ÎMPOTRIVA IUGOSLAVIEI 


După ce Consiliul de 
Securitate a votat in- 
stituirea blocadei navale 
împotriva Iugoslaviei |Ser- 
bia şi Muntenegru), NATO 
şi Uniunea Europeană de 
Vest au ordonat vaselor mi- 
litare, care le aparţin, 
aplicarea sancţiunii. 

Vasele vor putea in- 
tercepta și controla orice 
transport naval care se 
îndreaptă sau iese din apele 
teritoriale ale Iugoslaviei. 
Blocada va fi extinsă și 
asupra Dunării, Bulgaria și 
România vor avea un rol 
important în această 
privinţă, în controlul 


vaselor care vin din Marea 
Neagră 
fluviului. 


sau dela gurile 


Serbia și Muntenegru au 
fost sancţionate de Con- 
siliul de Securitate cu un 
embargou comercial la 30 
Mai, dar acesta nu a fost pe 
deplin respectat, sem: 
nalându-se transporturi 
navale din Italia, Egipt, 
Grecia, Malta etc. Blocada 
de acum este prima acţiune 
ONU severă, dela începutul 
războiului din Iugoslavia. 
Ea seamănă cu cea in: 
stituită împotriva Irakului 
şi interzice intrarea în 
Iugoslavia a petrolului, 
benzinei, cărbunelui, 
fierului, cauciucului, 
avioanelor şi a oricărui tip 
de motor. 

Mai complicată pare in- 
terzicerea unor  trans-, 


ÎI Danube River] 


HUNGARY 


* căldură, 
” locuinţe va duce la zeci de 


porturi de așa-zise tranzite 
prin Iugoslavia, care s'au 
dovedit a fi multe din ele 
destinate ţării de tranzit. 


Pe teren se menține 
aceeași situaţie tragică, ce a 
dus dela începutul răz- 
boiului iugoslav la cel mai 
mare exod de populație de 
după cel de-al Doilea Război 
Mondial, 1,6 milioane de 
refugiaţi. 

In Bosnia a continuat cu 
mici întreruperi bom- 
bardarea capitalei, Sarajevo 
şi a puținelor orașe care 
mai sunt ocupate de forțele 
bosniace, făcându-se zilnic 
victime. Peste 300.000 de 
refugiaţi au intrat în 
Croaţia, îngreunând viaţa 
populaţiei croate, care 
suferă și ea de pe urma răz- 
boiului cu trupele sârbe. 

Trupele ONU nu au fost 
nici ele cruțate, având 20 
de morți și aproape 200 de 
răniți. Ele se află în 
situația ingrată de a fi con- 


, siderate de Croaţi ca trupe 


de ocupație care protejează 
regiunea cucerită de Sârbi, 
iar de Musulmani ca forțe 
ale politicii ipocrite a ONU 
care nu le-a dat ajutor efec: 
tiv (Embargoul asupra ar- 
melor din Septembrie 1991, 
a lovit cel mai mult 
Bosnia, care nu s'a putut 
înarma pentru apărare). 
Se consideră că lipsa de 
alimente şi 


mii de jertfe în iarna care 


' vine. Forţele de pace fac 


faţă cu greu aprovizionării, 
convoaiele de camioane con: 
tinuă să fie atacate, iar 
drumurile vor fi tot mai 
impracticabile. 


STATELE UNITE 


CUVANTUL ROMANESC 


AU ALES UN NOU PREŞEDINTE 


Partidul Democrat a 
câștigat alegerile 
prezidenţiale, candidatul 


său Bill Clinton obținând 
4%, voturi directe şi 370 
voturi electorale, față de 
George Bush, care a obținut 
numai 387, voturi populare 
și 168 electorale. 

Al treilea candidat, in- 
dependent, miliardarul 
texan Ross Perot, a obținut 
restul de 1%7 voturi directe 
şi nici un vot electoral. 

Sondajele de opinie, 
făcute înainte de alegeri, nu 
au fost prea depărtate de 
rezultatul final. 

In specificul sistem de 
votare american, fiecare 
stat are drept la un număr 
de electori egal cu locurile 
din Congres și proporțional 
cu numărul populaţiei. 
Votul electorilor este 
hotărâtor pentru alegerea 
preşedintelui, iar can- 
didatul care are majoritatea 
simplă a electorilor câștigă 
toate voturile acestora din 
statul respectiv (ex. 
Arizona 8, California 54). 
Astfel Clinton a fost ales în 
32 de state, iar Bush numai 
în 18, 


aducerea pe tapet, cu patru 
zile înainte de alegeri, a 
scandalului provocat de 
vânzarea secretă de arme 
Tramului, în 1986, contra 
eliberării unor ostatici, 
acțiune de care George 
Bush ar fi fost la curent ca 
vicepreşedinte, deşi el a 
negat acest lucru. 

In urma tensiunii dintre 
administraţie și Israel în 
legătură cu refuzarea 
creditului de 10 miliarde de 
dolari pe timpul guvernului 
Shamir, puternica 
comunitate evreiască, cu in- 
fluență în lumea politică și 
financiară, a votat 
covârșitor pentru Bill Clin- 
ton. Evreii, de altfel, au 
simpatizat mai totdeauna 
cu democrații, iar Președin- 
tele democrat Harry 
Truman a avut un rol 
hotărâtor în crearea 
statului Israel. 


George Bush a crezut că 
succesele sale în politica ex- 


ternă, cum au fost 
câștigarea războiului rece şi 
a celui din Golf, sunt 


suficiente pentru câștigarea 
alegerilor, dar acest lucru a 


creșterea taxelor la 
veniturile mijlocii. 

Depunerea jurământului 
se va face la 20 lamarie 
anul viitor şi în primele 
100 de zile Preşedintele, 
conform unor promisiuni, 
va anula unele decizii ale 
fostei administrații în ceea 
ce priveşte asistenţa 
socială. De asemenea se va 
da dreptul la avort, ca și la 
reprimirea în rândurile ar- 
matei a câtorva mii de 
homosexuali. 


In politica externă, Bill 
Clinton va avea de făcuţ 
față unor situații tot atât 
de dificile, acum când SUA 


a rămas singura 
supraputere, cu rol im- 
portant în noua ordine 


mondială. 

Pe prim plan apar răz- 
boiul din Iugoslavia, 
situația din Orientul 
Mijlociu, relaţiile cu Rusia 
și cu celelalte republici care 
mai dețin armament 
atomic, relaţiile cu China. 

Președinții democrați au 
arătat “atitudini con- 


troversate, uneori aproape 
tratarea 


naive, în 


i 


SA 


Electoral vote 


The Vote 


President 


for 


ICLINTON370 


Popular vote 
[CLINTON 43% 


Democraţii şi-au 
menținut o majoritate clară 
în Congres. Camera 
Reprezentanţilor, 259 de 
locuri faţă de 175 pentru 
Republicani, Senatul, 58 de 
locuri față de 42. 

Insuccesul lui George 
Bush se datorează mai 
multor factori. Pe primul 
plan sa situat situația 
economică în recesiune, cu 
un deficit bugetar de 4 
trilioane de dolari și cu 
lipsa locurilor de muncă. 
Din această cauză, încă din 
Septembrie 1991, când 
popularitatea preşedintelui 
era ridicată (707), 75% din 
cei interogaţi considerau că 
se merge pe o cale greșită în 
afacerile domestice. 

Mesajul de îmbunătățiri 
economice a fost amânat de 
patru ori și a venit abia cu 
o lună înainte de alegeri, 
când a fost prea târziu, iar 
popularitatea lui Bush era 
scăzută la maximum. 

O impresie negativă a 
făcut încălcarea în 1990 a 
promisiunii solemne făcută 
la alegerile din 1988, că 
taxele nu vor fi mărite. 

Importantă a fost şi 


în BUSH 


avut o pondere minimă 
asupra alegătorilor 
preocupați de problemele 
domestice. 

Propaganda electorală a 
lui Bush a fost de slabă fac- 
tură. Incepută târziu, ea s'a 
bazat mai mult pe atacarea 
caracterului lui Clinton 
decât pe a da un mesaj clar, 
cu ce avea de gând să facă 
pentru a îndrepta lucrurile. 

Viitorul preşedinte, 
Guvernatorul statului 
Arkansas, Bill Clinton (46 
de ani), a dus o campanie 
activă, căutând să se facă 
cât mai popular (a cântat 
până și la saxofon pentru 
susținătorii lui), adunând 
multe voturi dela tineret şi 
dela cei cu situații 
materiale precare. El a pus 
accentul pe nevoia de 
schimbări și a venit cu o 
serie de planuri primite 
favorabil de către alegători. 


Problemele sunt însă 
complexe şi dificil de 
rezolvat. E greu de 


presupus că îmbunătățirile 
promise se vor putea face 
fără mari cheltuieli, con: 
comitent cu scăderea 
deficitului bugetar şi fără 


problemelor externe. F.D. 
Roosvelt a cedat lui Stalin 
jumătate din Europa la 
Yalta (1945), iar urmașul 
său, Harry Truman, a mers 
pe același drum (Potsdam 
1945). Haosul din fostele 
țări 'ocupate de Ruși este 
urmarea acestei politici. 

Prin destituirea 
Generalului  MacArthur, 
care vroia să ia măsuri 
hotărâte împotriva Chinei, 
Truman a făcut din răz- 
boiul din Coreea (1950: 
1953) o jertfă inutilă a 
poporului american. 

Lyndon Johnson a 
escaladat nepopularul. răz: 
boi din Vietnam, soldat cu 
retragerea fără glorie a 
trupelor americane, și Iar 
jertfe inutile. A 

Nehotărârea lui Jimmy 
Carter, ultimul preşedinte 
democrat (1976-1980), a 
dus la umilitoarea ocupare, 
timp de 444 de zile, a am: 
basadei americane din Iran, 
cu pierderea prestigiului 
Statelor Unite ca 
supraputere. El s'a dovedit 
neinspirat și în politica în: 
ternă inundând Congresul 
cu planuri ineficiente. 


ere pl 


Poe oo a ta N 


A 
? 
| 


VANTUL ROMANESC 


FALIA DIN INIMA EUROPEI 


—— Lucian G. COSTI—— 


peste puțin timp, la Europeană; orbiți de un noi orientări politicii celui lor, după cum tot istoric, 
începutul anului 1993, Singur ţel, aceştia par a mai prosper At european. Aaaa stat legitim _dela 
Cehoslovacia nu va mai ignora evoluţiile din „Chestiunea Prusiei Orien- Adriatica la Marea Neagră 
sta; în locul ei tor apărea imediata vecinătate, care date roca d cai pată de Rusia şi de este cel făurit în secolele 
două noi formațiuni statale: pot produce surprize de | Polonia, este încă un premergătoare invaziilor 
Cehia şi Slovacia Divorțul proporții având ca efect, | ghimpealunorposibilecon- barbare: Imperiul Roman de 
dintre Cehi şi Slovaci, chiar prăbuşirea eșafodajului lak| flicte-— Dacă Rusia_ar fi, Răsărit. Printro dureroasă 
dacă nu a luat forma care s'a lucrat cu in- | dispusă să cedeze partea sa('Y ironie a istoriei, tocmai cei 
violentă din fosta  sistență. Este simptomatic| Polonia 30.va afle [e Îreratu ce sunt urmașii direcţi ai 
lugoslavie, este un fenomen că până şi exprimareac| situație de a începe locuitorilor acelui stat, 
îngrijorător, care deschide o democratică, prin referen- | negocieri pentru revizuirea . Românii din Sud, sunt 
periculoasă cutie a Pandorei e dum, a voinţei populare statutului __Sileziei, lipsiţi azi de stat și de orice 
în plin miezul con- este nesocotită: notraţii N] Pomeraniei și altor foste drept național elementar, în 
tinentului european. Îm- suprastatului_ european tatului european de | pământuri germane ocupate toate ţările balcanice ce le- 
plicaţiile separării celor ||vest intenţionează să-i |după e ăzboi au uzurpat locul și azi in- 
două neamuri înrudite, «aducă pe Danezi din nou la vocă principiul istoric. 


i Slovacii, ca şi urme, deși aceşti. Dai sate i 
i și i IOvacie., ssieste ace a au spus Polonia tacă necăsae Dela Marea Baltică la 


dispariția u__ tratatului ş EPITET RR Egee, o falie periculoasă își 
ili î E olidată și purtând urm il SERI, i 
factor de stabilitate întro Adela Maastricht, care Ie ştir- rănilor ocupaţiei e face apariţia pe continent, 


zonă de extremă importanţă  bise suveranitatea gata să dea tere unui 
geopolitică în Europa, sunt națională: Totul se petrece e face dată cu greu urei cutremur cu E rodi im- 
de matură să intereseze ca și cum Europa de Vest SadIESISSa = A za de previzibile. Manifestările 
direct politica națională a trebue să devină un bloc ameninţată 3 se vede acestei zone de in- 
României. dominat de oligarhia finan- pistinde autonoma or stabilitate, cu focare 


In centrul Europei ciară, iar în restul con- itorilor de uigară de! deocamdată în Balcani (Ser- 
asistăm la semnele unei  tinentului se poate întâm- [i orilorăde ungară de “pe ta N vecinii din Sud și 


crize care poate genera cele pla orice, fără să conteze timâpiul alovac:, Deja Vest), şi în curând în inima 
mai neașteptate reacții; cum își duc traiul și-și aci ii ţa ] E 1 Europei, după dispariția 
tabloul politic complex împart sărăcia foștii sclavi  tierelor aia Si 50B- Cehoslovaciei, afectează şi 
evoluează asemenea unei ai Rusiei! EA Fr te România. Ungurii din Ar- 
falii tectonice, gata să Si totuşi, evenimentele - n, aia mu ap plai up deal au și cerut “autonomia 
provoace o mișcare telurică ce au loc în Europa Centrală ai pipa eeae fa comunitară”, exagerând și 
ce va zgudui temeliile afectează direct planurile fa de E slovacia SEL ard numărul lor, spre a demon: 
așezării central: şi est- politice ale Vestului. Dez- anulate de actul dez. Sta Că reprezintă o forță 
europene stabilită după  membrarea Cehoslovaciei și  membrării ei. Austria  IDaoră- Includerea Secuilor 
pacea dela Versailles. apariţia în locul ei a două visează iar la un 191 În (care sunt doar vorbitori de 
Căderea comunismului şi state micișifiravecrecazăo regiune și acceptă avan. Ungară, dar nu Unguri) în 
“slăbirea presiunii militare nouă problemă pentru Ger- pn CE Setati de Tnebriere. rândul Ungurilor e încă o 
rusești “asupra centrului mânia şi Rata Cei peste, some.  strătagemă a Budapestei, pe 
continentului nu au fost ur- Lie sii oaza da aa al TI Sa SI care Bucureştiul oficial, in- 
mate de o revenire a Oc- [originari din zona sudetă a ie er ge ză competent și năuc în 
cidentului, ca învingător, |] Cehiei, alungați cu forța din | CU i d pa ri A politica externă, a înghiţit-o 
sau măcar ca element, |casele lor Ia finele celui de- four 2 00 a în | fără ripostă. 
dominant în regiune. Oc- [al Doilea Război Mondial | cn Pi Pi Pe | Nomenclatura  _neoco- 
cidentul a demonstrat că [încep să-şi facă auzită Spiro miza i: prea munistă, preocupată strict 
toată —EBtorica _an- sotei— Cum va reaefiona aceimodu-le dp eee re i ș piardă, putereo; 
ticomunistă nu era uvernul ceh, dependent A „împinge țara spre dezastru, 
rezultatul dorinței sincere E ctianle și lee de |vorbărie despre democrație. oarbă la ce se petrece în jur 
salva 


de națiuni europene marele său vecin în fața (îi drepturile omului. S şi incapabilă în a asigura 
căzute sub brutala ocupație, acestor noi probleme? Până IvIe, în ciuda populației un nivel decent 
ci doar o ipocrită fațadă, când va putea guvernul ger. tuturor, Sârbii își continuă de viață. Moștenirea guver- 
menită arțial să | man să joace I6lul de gazdă  nestingheriți expansiunea. nelor neocomuniste e 
iniptească o.iritile dă în: îngăduitoare valului de Cea mai nouă piedică o sărăcia, criza morală 
terior și să afişeze o lozincă | refugiați, alungați de reprezintă Albanezii din profundă şi dezorientarea pe 

n care puţini re !săfăcia de a ? Opinia Kosovo (Mieria), care vor și plan extem, întrun timp în 


care norii furtunii se adună 


CTE - i i drepturi la ei acasă. 
politicienii ce-şi formulau „publică ge să> >i P " sta R 
principii de 3 uptă an- ? se agite, echii demoni ai „Isteria__ naționalistă Sârbă 7 amenințător în jur. Bilanțul 
ticomuniste mai credeau cu “ conflictelor cu vecinii pe s'a declanșat imediat, acestor guvernări ar fi in: 
adevărat. chestiuni teritoriale- pot Jpăriântul” acestei provincii 2 complet fără amintirea unei 


Evenimentele ultimilor reapărea în orice moment. -locuite de Albanezi fiind: odioase crime contra 


tei ani demonstrează că  Reunificarea cu fosta RDG a proclamat sfânt şi leagăn al ) neamului și a Divinităţii, 


Euro tat. deja centru in- „Serbiei. Absurda invocare a, aceea a uciderii pruncilor 
pe e at aloel de teres al Germaniei, din principiului istoric tocmai  nenăscuţi întro proporţie 
lanțurilor robiei comuniste. Apus, spre Răsărit. de, un-popor care nu-şi are; --atăt:.de,înapăimântătoare, 
goistă, ea continuă să-și Germania, principala leagănul în Balcani, ci în încât numele de genocid nu 
făurească o zonă a abun- locomotivă economică pe Nordul continentului, atâta este deloc deplasat. 


denței materi se fundamenta politica timp cât susține că e slav, Putem fi oare optimişti 
arc al bon sitoi di ae fâuririi apei Uli demonstrează cu prisosință pentru viitor, când falia ce 
trebue excluși cemetorii din european, are tot mai cât de departe s'a ajuns cu zguduie Europa se 
Răsărit, Ce contează că puține motive să rămână aberaţiile ce sprijină cam- adânceşte şi singurul 
aceștia au devenit cemetori fidelă idealurilor dela  pania războinică „a reazem al Românilor, Dum: 
iră voia lor, ba chiar din Strasbourg și toate rațiunile OBelgradului, Istoric,  nezeu, nu are de ce să-și 
Vina foștilor învingători din să se implice în recon- („Albanezii au dreptul la țara întoarcă fața spre noi? 

Vest, care S'au grăbit să-i  struirea Răsăritului. Î PPE a a-l] 


Vândă Rusiei sovietice în această reconstruire nu 
îchimbul liniştii de a poate veni fără condiţii. E R A Ţ 
iz plăcerile vieţii, fără Asemeni Japoniei, care 
iza de a fi deranjaţi, atâta refuză ferm orice ajutor In Nr.199 al ziarului “Cuvântul “Românesc”, 
mp cât monstrul e sătul și Rusiei, până când nu 1 nă când nu_î- se pag.23, articolul *:500 de ani dela descoperirea Lumii 
tza lacom prada arun- restituie _teritoriile__răpite, Noi” s'au făcut următoarele greşeli: în prima coloană, 
F Germania va proceda la im- primul paragraf, rândul 29 a se citi “contestare” și 
a Construirea statului punerea unor condiţii. Apa nu ““constatare” și la rândul 37 - ““amerindienilor! și 
juPranațional al Europei de evoluția —— evenimentelor nu ““meridienilor”. Tot în prima coloană, al doilea 
est pare a fi singura ulterioare Va arăta în ce paragraf: “Această luare... sau de Sud.” -a fost in- 


Preocupare a conducătorilor măsură se va modifica hârta trodus de două ori. 
Politici din Comunitatea Europei ca urmare a acestei =5 
O RI 

/// > d 
CI 


// 7/7 Zm Z 
Z / 7 


şi umila noastră părere este că nu va apuca să-șiter 


(5 


| 


(2) 


DN DECEMBRIE 1992 PAGINA 27 


A trecut toamna și s'au numărat bobocii în 
România și în Statele Unite. Pui de cuc. 

“S'a întors mașina lumii”. Eminescu o prevăzuse 
de atunci. Alţii nu o văd nici astăzi, iar proiectanții și 


mecanicii acestei mașini lucrează fără întrerupere de 


sute de ani pentru a o pune la punct. Dacă Napoleon a 
spus că fiecare soldat are în raniță bastonul de 


maresal, în Statele Unite orice nesupus la incorporare 


poate' ajunge Comandantul Suprem al Armatei. In 
România, comunismul care a distrus toate sectoarele 
țării şi a fost dărâmat de Revoluţia și jertfele 
Tineretului, este adus din nou-cu forme legale- la con- 
ducerea țării de către capitularea la nesfârșit a 
bătrânilor. Conducătorii României vor pretinde de 
acum că merg în pas cu democraţia americană, pen- 
trucă atât Bill Clinton cât și Iliescu sunt aleși pe o 
perioadă de patru ani, în același an, iar la așa o 


aliniere democrată se mai 


Națiunii celei mai Favorizate? 
Mai mult decât atât, originala democraţie dirijată 
de (nejluminatul despot dela Cotroceni, este mai 
înaintată decât cea a Statelor Unite. Bill Clinton a 
fost ales președinte cu un procent de cca. 407 ceea ce 
în România i-ar fi dat câștig de cauză lui Iliescu după 
primul scrutin. Un punct valoros care îi intră în cap 
ca un cui lui Iliescu, pentru a găsi o modalitate de 
adaptare a Constituţiei din România, ca președinte să 
fie ales cel ce întrunește cel mai mare număr de 
voturi, fără a mai ţine seamă de stânjenitoarea 
condiție de minimum 50%. Mai există însă și alte 
deosebiri esenţiale. Constituţia americană prevede și 
un vice-presedinte, pentru ca statul să nu rămână 
nici o secundă fără președinte, în cazul când președin- 
tele în funcție poate dispărea prin deces sau demisie. 
Constituţia fesene-fedesenistă nu prevede această 
clauză a vice-președintelui, iar povestea cu președin- 
tele senatului care ţine locul președintelui în cazul 
lipsei acestuia, este basmul cu cocoşul roşu. Con- 
ducătorii de tip comunist nu pot accepta ideea 
înlocuirii lor,nici cea a decesului. Ei vizează nemurirea 
și se consideră mai zei decât imperatorii romani. 
Din acest punct de vedere, Administraţia americană 
Clinton-Gore este sigură că va sta la Casa Albă din 
1993 până în 1997, în timp ce Iliescu nu are asigurată 
sub nici un fel șederea la Cotroceni pe încă patru ani 


"mine mandatul... 


poate refuza Clauza 


Cu alegerile americane din Noembrie s'au consumat 
cele mai importante evenimente ale anului 1992 și nu 
puține au fost aceste evenimente, nici lipsite . de sur- 


prize. 


Sfârşitul anului lasă o omenire obosită, bolnavă, 


defetistă, alarmată de spectrul viitorului, pe care in- 
conștientă, şi-l făureşte singură, sub barajul necon- 


tenit al dezinformării, o omenire derutată de 


mi) 


jate de anti-oamenii 


luciferici care au proiectat un guvem planetar de 
i enzile către masele de-pe cele 


e ar 


cinci continente, aduse în cea mai umilitoare formă de 


sclavie din istorie. 


Opulenţa de astăzi în care trăiesc în patimi și 
desfrâu aceşti arhitecți sociali ai globului pământesc, 


nu le ajunge. Vor să fure şi ideea Mântui i = 
o turmă și un păstor. tran. â i în 


giganti a globului pământesc - doar o 


inchisoare și un comandant. 

Ideea aceasta nu este nouă. A început voalat cu 
“Libertate, Egalitate, Fratemitate” în Franţa, 
Revoluţia care a dinamiza 


ntreaga şi 


popoarele n'au avut nici libertate, nici egalitate și o 


ini Die, IE a dus la 
ele două mari măceluri mondiale din acest secol. 


S'a metamorfo: u 


în toate 


țările uniţi-vă””, debutând cu marea hecatombă din 
Rusia şi măcelul fratricid al țărilor căzute sub 
comunism atingând cifre de sute de milioane de vic- 
time şi a eşuat ruşinos în cea mai gravă prăbușire a 
unui regim politic. Lumea liberă află abia acum, 
sporadic, de gropi comune, masacre, exterminări, dar 
nici despre acestea nu trebue să ştie prea mult. Ororile 
comuniste? Au fost atunci, până în 1989 si s'au ter- 
minat, dar de crimele naziste nu trebue să uităm 


niciodată,.. 


* Anul 1992. Câţi Irakieni, Curzi, Bosnieci, Croaţi, 


Sârbi, Români moldoveni, alții şi alții erau-plini de 
sănătă STaițe- ACI ar astăzi ză 


IN 


Ata LEA 
pământ deşi mai aveau 


zit în față? 
cotro ne îndreptăm? Intro școală din America, 


II_UN 
ani mulți 


» 
A de 


învățătorul a fost pedepsit că a fost văzut cu Biblia pe 
catedră. Nu cunoaştem cazuri de pedepse pentru cei 
care țin Coranul, Talmudul, sau alte cărţi de cult pe 
catedră. Steagul American -simbolul acestei mari 
țări- poate fi ars în Statele Unite fără nici o 
penalizare. Nu aceeași lege aprobă şi arderea altor 
steaguri. La o expoziţie de artă plastică s'a prezentat o 
lucrare cu un crucifix în urină. Mass-media a sărit în 
sus de bucurie de libertate de exprimare a artei. 
Nu cumya de aici trebue reluat totul? Chiar dacă 


n se supără că suntem creștini, 


Unul singur a rostit îndrumarea: sun A 


ADEVARUL pi VIATA ae CA 
VARUL şi VIATA”. 


Ca ne aduci 199 


Zahu PANĂ 


E) 


WE Ip APIA ASE Sf: PROSE aa oi Vi 


PAGINA 28 


DECEMBRIE 1992 


ALEGERILE AMERICANE DIN 1992 


—— lon BOIERU— 


Alegerile americane din 
1992 pentru președinția 
Statelor Unite oferă un 
foarte bun prilej pentru 
discuţii, care privesc 
disciplina politicii. Nu-i 
spunem “știința politicii”, 
pentru simplul motiv că nu 
există o știință a politicii. 
In fond, “politica” este mai 
degrabă o “artă”, după 
cum este și pedagogia. Pen: 
tru această “disciplină a 
politicii”!, alegerile 
americane oferă un bogat 
material de studiu și 
analiză, care are aspecte de 
ideologie, psihologie, etică, 
sociologie, economie 
politică etc., adică toate 
aspectele care privesc viața 
din cetate, viața din 
““polis'”, aşa cum se 
studiază ele în disciplina 
““politică””!. 

Din toate punctele de 
vedere, alegerile din anul 
acesta au fost ciudate, adică 
nu s'au asemănat deloc cu 
cele anterioare, și nu au 
corespuns manierelor elec- 
torale de până acum și nici 
cerințelor fundamentale ale 
campaniilor electorale, așa 
cum se desfășuraseră ele 
până astăzi. Desigur, trebue 
să ţinem cont de evoluția 
socială și istorică, care 
aduce la suprafață factori 
noi și importanți și care au 
o influență decisivă în 
structura luptei politice 
pentru cucerirea puterii în 
Stat. Dar, de data aceasta, 
toți factorii din toate 
categoriile domeniului elec- 
toral au suferit mutații 
esenţiale, încât au creat 
imaginea unor ciudăţenii, 
cu caracter de neverosimil, 


pentru tipicul și men- 
talitatea americană. 
In termeni generali, 


schimbarea de preşedinte, 
la ora actuală nu apare ca o 
noutate deosebită, chiar 
dacă este vorba de un 
democrat care înlocuieşte 
pe un preşedinte 
republican. Si, mai ales, că 
nu există nici un fel de 
pericol extern care ar 
amenința existența 
Americii, cum era înainte 
pericolul Moscovei 
bolşevice. După cum, nici 
problema economică nu are 
deficiențe grave, care să 
legitimeze o nouă echipă 


guvernamentală. Nici 
valorile morale nu au 
îndreptățit alegerea unui 
nou președinte, care să fie 
democrat. Oricine ar studia 
și analiza starea de lucruri 
de azi din America, ar 
rămâne perplex de deciziile 
politice, şi în special de 
comportarea electoratului 
american. 

Care a fost elementul 
constitutiv, al schimbărilor 
din Statele Unite, care au 
fost criteriile de selecţie și 
de votare, care să ducă la 
aceste schimbări? Numai 
dacă este posibil să se 
înţeleagă aceste lucruri, va 
fi posibil să ne dăm seama 
de starea nouă care sa 
creat în lumea vieţii 
americane. Si în felul 
acesta vom putea pătrunde 
mai bine în desișul vieţii 
politice, care, pe lângă 
claritățile sale are și 
întunecimi sau părți care 
nu pot fi cunoscute, din 
cauza deficienţelor struc: 
turale ale procesului de 
cunoaștere, cu care 
operează mintea noastră. 
Deci, încă odată, material 
de studiu există în aceste 
alegeri ameyicane din 1992, 
și putem trage câteva con- 
cluzii. 


GREȘELILE 
PREȘEDINTELUI BUSH 


Au constituit un factor 
semnificativ în rezultatul 
alegerilor, care au generat 
“căderea” lui politică. 

Prima greşeală, fun: 
damentală, a fost aceea că 
nu a respectat substanța 
ideologică a conservatorilor 
americani, care l-au ales în 
1988. Bush nu a înțeles com- 
plet că majoritatea elec- 
toratului american are 0 
viziune conservatoare [încă 
la ora aceasta) și că aderă la 
principiile ideologiei con- 
servatoare. Pe temeiul 
acestor principii de 
ideologie a fost ales Ronald 
Reagan în 1980 și 1984. Si 
tot așa a fost ales Preşedin- 
tele Bush, de către același 
electorat conservator. Dacă 
în 1992 Preşedintele Bush 
nu a mai fost ales, este 
foarte simplu de înţeles că 
electoratul conservator 
american nu i-a mai acor: 


dat creditul necesar. A fost 
dezamăgit de maniera de 
guvernare politică a lui 
Bush. 

Un exemplu concludent, 
în acest sens, pe planul 
general politic, îl reprezintă 
numirea lui James Baker la 
conducerea politicii ex- 
terne, care la vremea aceea, 
la începutul administrației 
George Bush, după alegerile 
din 1988, era încă extrem 
de sensibilă, căci ad- 
versitatea periculoasă a 
Rusiei sovietice nu era 
înlăturată încă. Si James 
Baker nu venea ideologie 
din lumea conservatorilor 
americani. In nici un caz, 
nu reprezenta ideologia 
conservatoare, pe baza 
căreia se menținea un 
raport de forță respectabil, 
în favoarea Americii. 

James Baker reprezenta 
o altă ideologie, care opera 
în cluburi și cercuri, destul 
de închise, din umbră, 
întreaga țesătură politică a 
diplomaţiei americane. 

Altă greșeală esenţială a 
lui Bush a fost în domeniul 
economiei naţionale, unde 
nu a urmat deloc cursul 
conservator pe care l-a for- 
mulat Presedintele Reagan. 
Printr'o combinaţie 
nefericită pentru el, "sa 
lăsat antrenat de 
democrați într'o alcătuire 
bugetară și a acceptat 
mărirea taxelor, pe care o 
declarase imposibilă în 
campania electorală din 
1988. Toţi consilierii lui 
economici erau “'din afara” 
conservatorismului  ame- 
rican si lucrau oarecum 
în “fcontratimp” cu acest 
conservatorism. Economia 
americană nu era în declin, 
decât în măsura în care era 
afectată de declinul global 
al economiilor din alte țări. 

Preşedintele Bush a pier- 
dut din cauzele menţionate 
mai sus, ca elemente fun- 
damentale, președinția. 


CAMPANIA 
LUI CLINTON 


Vorbim de campania 
electorală. Ea a fost bine 
articulată și organizată, 
tocmai pentru a sublinia 
deficienţele politice ale lui 
Bush, mai cu seamă în 


domeniul economiei, mai 
mult decât în politica ex- 
ternă a lui Bush, unde 
existau puternici stâlpi de 
susținere, pe care-i împlân- 
tase Președintele Reagan. 
Sectorul economic a fost 
trâmbiţat de campania elec- 
torală a lui  Clinton,ca 
foarte vulnerabil, și el 
promitea soluții care să în- 
drepte starea de lucruri. Si 
a reușit să creeze, în opinia 
publică, o stare de neîn- 
credere în stabilitatea 
economiei naționale, o at- 
mosferă psihologică ce a 
avut efecte negative asupra 


președinției lui Bush. 
Atacurile lui Clinton, 
asupra economiei 


preconizată de Bush, nu se 
întemeia pe realități căci 
economia americană în 
1992 se găsea într'o stare 
mai bună, decât aceea pe 
care a moştenit-o Bush în 
1988. Dar efectele 
psihologice ale pro- 
misiunilor de ameliorare 
și de schimbări radicale 
făcute de Clinton au fost în 
defavoarea lui Bush. 

In general, campania lui 
Clinton s'a articulat cu for- 
mule conservatoare, 
specifice Partidului 
Republican, lăsând să se 
înțeleagă că programul Par- 
tidului Democrat şi-a 
schimbat structura şi sub- 
stanța ideologică. In felul 
acesta, _ populația ne- 
mulțumită și dornică de 
o schimbare guver- 
namentală a fost înclinată 
să voteze pentru Clinton. 

In ultimă instanță, în 
totalul voturilor populare, 
Clinton a obţinut 43% ceea 
ce nu însemnează prea 
mult, căci 57% din voturi nu 
au însemnat o acceptare a 
programului democrat, 
prezentat de Clinton. 

Această situaţie va ridica 
impedimente serioase în 
guvernarea lui Clinton. 
Căci va trebui să colaboreze 
cu membri ai Partidului 
Democrat care să susțină 
o ideologie  quasi-con- 
servatoare pe care! Clin- 
ton a prezentat-o în cam- 
pania electorală. Dispune 
Partidul Democrat de 
asemenea personalități? 

Asta e întrebarea pentru 
viitor. 


= 
EI 


“CUVÂNTUL ROMÂNESC 


The Romanan Voice /La Vob: Roumaine 


=) NOU 


CUPON DE ABONAMENI 


n COMPLETAŢI CU LITERE DE TIPAR 


(a) REÎNNOIRE 


NUMELEDE FAMILIE e cae acea acuta aaa ca aia aa aan anaiaa (5 
PRENUMELE............... i rea TE Aug: TREE ORA rege ce e ea 
SI HADA/NII taticu aia ie 77) Trier tico teii A Par SOCI et 
ORAȘUL. tea ae aaa STAT UL/PROVINCIA. tea i 
|. COD POŞTAL... coaie caca PSI IN Str EP căii A Et Id 


$30 ABONAMENT INSTITUŢIONAL 


» 


PREŢUL ABONAMENTULUI ANUAL: 


PESTE $35 ABONAMENT DE SUSŢINERE 
$25 ABONAMENT INDIVIDUAL (TOATE ŢĂRILE) 


n ——— 


CUVANTUL ROMANESC 


DUPĂ ALEGERILE 
DIN ROMÂNIA 


Odată încheiate, alegerile intră în domeniul 
istoriei. Având la dispoziţie cifrele care vorbesc dela 
sine, să ne oprim puţin asupra lor, analizându-le fără 
patimă sau preconcepție. 

Numărul total ale alegătorilor înscriși pe listele 
permanente, raportat la secţiile de votare verificate a 
fost de 16.421,85 din care sau prezentat la urne 
12.028,44. Prin urmare, 4.393,41 de Români au rătaț 
dezinteres față de alegeri, stând liniștiți acasă şi 
văzându-și de treburile lor. Totalul voturilor ex- 
primate pentru cei doi candidaţi a fost de 11.910,60, 
din care pentru “'tovarășul” Ion Iliescu 7.297,55, iar 
pentru profesorul Emil Constantinescu 4.623,05, O 
diferență deci de 2.674,50, ceea ce a dus la realegerea 
zâmbărețului din Cotroceni la preşedinţie. 

Putem spune deci, că la 11 Octombrie, șapte 
milioane două sute nouăzeci şi şapte de mii şi cinzeci 
şi cinci de Români, prin votul lor au semnat, complet 
inconştient, certificatul de moarte al unui Neam 
întreg. Si, când mortul e în casă, oglinzile se întorc cu 
fața la perete. lar, INVIEREA, a fost deocamdată 
amânată cu încă patru ani. Perioadă în care opoziția 
va avea timp să cugete la greşelile făcute, să se con- 
solideze şi unită să deschidă drum nou de afirmare în 
contextul european, spălând obrazul României de 
orice urmă a comunismului retrograd. 

Primul gest al ““tovarășului” din Cotroceni, după 
câștigarea alegerilor a fost să anunțe că pentru 
“liniște” [a cui?) este nevoie de o perioadă de “măsuri 
excepționale” pe timp de șase luni pentru combaterea 
“crimei, violenţei şi corupţiei”. (Nu a prea definit 
dânsul ce înțelege prin “violență”, dar am ghicit-o 
noi: STRADA, care-l face să-i tremure pantalonii). 
Pentru punerea în aplicare a acestui deziderat ur: 
mează să aibă loc discuţii “'cu persoane din Poliție şi 
Serviciul Român de Informaţii” - dixit Iliescu. Prin 
urmare, e clar și limpede că orice protest, orice ieșire 
în stradă a mulțimii flămânde, a milioanelor ce n'au 
votat cu tovărășia sa și - poate chiar - a milioanelor ce 
au stat acasă, poate fi considerat drept “'Nelinişte 
publică”, drept “act de violență” împotriva COR 
ducerii statului. 

Obţinerea CLAUZEI a trecut deci pe planul al 
doilea şi nu mai interesează, deocamdată, conducerea, 
cu toate că, până și contracandidatul la presedinție, 
DI. Emil Constantinescu, a făcut un apel patetic la 
emigrație să-şi concentreze toate forțele pentru rein- 
versarea situației actuale când România. este con- 
siderată drept cea mai nefavorizată țară din lume, de 
către Congresul american. lar Românii, săracii, “trag 
mâţa de coadă” și numai Dumnezeu știe cum vor ieşi 
din iarna aceasta. Cu “'bulibașa” Ion Iliescu, drept 
preşedinte, e greu de spus că orice intervenţie din 
partea oricui ar veni, ar avea succes de izbândă. Dar, 
nu asta îl interesează pe Don' Iliescu la ora actuală, 
fiind mult prea preocupat cu stabilizarea puterii pen- 
tru următorii patru ani. 

Noul Parlament român şi-a început în cele din 
urmă lucrările, fără Sașa Bârlădeanu şi fără Radu 
Câmpeanu, trecuţi pe linia moartă și înlocuiţi cu Dl. 
Ovidiu Gherman în Senat și Dl. Adrian Năstase în 
Camera Deputaţilor. Printre cei care au pierdut de 
data aceasta cursa de a fi realeși se numără D-nii 
Gelu Voican Voiculescu, Romulus Vulpescu, Vasile 
Moiş, Dan losif la Senat și Ion I. Brătianu, Claudiu 
Iordache, Nae Bedros şi încă mulți alţii, prea 
numeroşi ca să-i amintim. În schimb, Parlamentul 
român a câștigat doi poeţi, pe Corneliu Vadim Tudor 
şi Adrian Păunescu, ''cântăreţi în strune” ai 

“Impuşcaţilor”. 

După câteva săptămâni de pescuire în ape tulburi a 
unui prim-ministru, timp în care au fost pomenite 
numele D-lor Mihai Botez, Ion Tiriac, Anghel Rugină 
ete., pescuirea s'a terminat prin numirea D-lui 
Nicolae Văcăroiu la acest post. Noul prim-ministru a 
declarat presei că se va angaja pentru continuarea 
reformelor şi consolidarea relaţiilor cu celelalte țări 
europene şi în special cu Statele Unite şi Japonia. Noi 
îi dorim succes pe această linie. Numai că moştenirea 
lăsată în urmă-i de guvernul D-lui Theodor Stolojan 
este o adevărată prăpastie economică, greu de trecut 
cu vederea. Scumpirile, dela pâinea cea de toate zilele 
şi până la benzină, dela devalorizarea leului şi până la 
preţul unui autoturism “'Dacia” care la începutul 
lunii Noembrie, s'a ridicat la 1.600.000 de lei, fac 
viața populaţiei un adevărat coșmar. Nu e de mirare 
deci, că Românii fug pe capete din ţara lor, mai abitir 
decât pe vremea lui Ceaușescu. Le-a ajuns, se vede, 
funia la gât și cuțitul la os şi nu mai pot răbda o viaţă 
care numai viață nu poate fi numită. Dar ce anume 
poate face cineva când ei şi-au făcut-o singuri, votând 
pentru un om pe care situația și suferințele lor nu-l 
interesează câtuși de puțin?! 

România a avut ocazia unică, în aceste alegeri de a 
scăpa de năpastă, ocazie care a trecut pe lângă ei, ca 


baba cu colacul. 
Nicolae NOVAC 


ii a 


AN 


Pa ay +