Cuvantul Romanesc anul 14, nr. 162, octombrie 1989

La acest popas ce reprezintă o culme, 
stăm noi cei de astăzi îngenunchiați, 
mulţumind lui Dumnezeu, că istoria atât 
de zbuciumată a poporului român, ne-a 
dat totuși şi genii, ne-a dat și profeţi, ne-a 
dat și martiri, ne-a dat şi eroi, ne-a dat şi 
îndrumători spre lumina cerului și ne-a 
dat și oameni statornici care ne-au păstrat 
credința, graiul străbun și valorile 
evanghelice pe aceeași vatră, din neam în 
neam. 

Intre aceşti aştri , istoria ne-a dat şi pe 
Mihail Eminescu, născut din vrerea dum- 
nezeiască în Moldova, din acea provincie 
blândă şi sfinţită de suferinţă. 

Mihail Eminescu nu este un accident, 
sau o apariţie singulară pe cerul și pe 
pământul românesc. Mihail Eminescu 
este fiul neamului românesc, ieșit din 
vlaga și din duhul lui. Prin el s'a exprimat 
geniul românesc , aspiraţiile lui legitime, 


virtuțile lui ancestrale şi credința, dreapta 
lui credință în Dumnezeu. 

Opera lui Eminescu este o îndreptăţire 
istorică, literară, culturală şi religioasă a 
întregului neam, a acelor neștiuţi, a acelor 
anonimi, a fiilor României de pe toate 
plaiurile ţării. 

Mihail Eminescu sa născut și sa 
înălţat pe temelia trainică, așezată de 
străluciți înaintași şi opera lui reprezintă 
un necurmat urcuș, făcându-se 
încarnaţia și tulnicul neamului românesc, 
în tot ceea ce el are mai scump în ființa sa 
ca simţire, cugetare, iubire de neam, de 
lege şi de om. Mihail Eminescu sa 
zămislit din așteptarea miilor de ani, din 
răbdare şi din încredere. 

Graiul eminescian, izvorit din limba 
sfintelor cazanii, a devenit cu el limbă de 
mare cultură, în care se exprimă gân- 
durile cele mai înalte şi sentimentele cele 


mai adânci. 

Conştiinţa românească l-a numit părin- 
tele ideologiei naţionale. 

Românismul lui Eminescu țâşnește din 
toată opera lui literară, poetică și politică, 
întocmai ca un izvor care nu seacă 
niciodată. 

Românismul lui Eminescu este ocolit de 
scribii dela București. Fibrele 
eminesciene, care stau la temelia vieții 
româneşti, se îmbolnăvesc ori de câte ori 
vin în atingere cu neadevărul, cu ura, cu 
necinstea, cu ignoranța şi cu laşitatea. 
Această boală este gata să-i doboare pe cei 
ce vremelnic conduc nefiresc destinele 
neamului românesc. 

Românismul lui Eminescu nu s'a stins. 
A fost preluat de gânditori, de oameni de 
cultură, de savanţi, de poeţi, de preoţi, de 
artiști și de oameni politici. 

Românismul lui Mihail Eminescu s'a 


LA COMEMORAREA CENTENARULUI EMINESCU 


Pr. Dr. Petre POPESCU 


reflectat în toate ramurile de viaţă 
românească. 

El s'a adâncit şi a dat rod pe câmpurile 
de luptă, a înflorit în tineret, a dat elan 
celor ce-i puneau la dispoziția neamului 
braţele și mintea, iar astăzi este trecut 
prin foc în închisori și prin toate 
mijloacele de opresiune. 

Eminescu este inepuizabil, pentrucă 
inepuizabil este neamul românesc, pe linia 
de creație culturală, pe linia eroică și pe 
linia de desăvârșire morală și spirituală. 

Eminescu dă posterităţii şi o lecţie de 
exemplară modestie când spune: ''Dum- 
nezeul geniului m'a sorbit din popor, cum 
soarele soarbe un nour de aur din marea 
de amar”. 

Prin el a vorbit neamul aşa cum prin 
profeți a vorbit şi vorbeste Dumnezeu. 


Continuare în pag.3 


UL 14 Nr. 162 -OCTOMBRIE 1989-. 


La 


E IULIU ULUI LILI LILI Leg 


MIŞCAREA 
BASARABENILOR 


Eugen BÂRSAN 


In procesul mișcărilor de desrobire care au loc în 
Rusia Sovietică îi vedem şi pe Românii basarabeni, 
chiar dacă ţelurile lor imediate nu sunt decât 
jumătăți de năzuinţe. 

Basarabia lor și a neamului românesc a devenit 
dimpreună cu Bucovina de Nord şi Tinutul Herţa vic: 
timă a anexiunii rusești ca o consecință a protocolului 
secret legat de Pactul “Hitler-Stalin, semnat de Ribben- 
trop si Molotov la 23 August 1939. Deciacum 50 de ani. 

In virtutea aceluiași protocol au mai fost anexate 
de Rusia Sovietică și, așa zisele ţări baltice, Estonia, 
Letonia și Lituania precum și o bună parte din 
Polonia răsăriteană. 

Dacă politica stalinistă şi cea care i-a urmat de 
atunci încoace a socotit că, prin masivele măsuri de 
deportări, de colonizări de Ruși în aceste teritorii şi 
de aplicare a tot felul de măsuri nemiloase și per- 
severente de desnaţionalizare și de rusificare, a putut 
reduce la nivel de tăcere vitalitatea etnică a 
băștinașilor victime ale acestor anexiuni, realitatea pe 
care ea o confruntă în acest timp nu poate decât s'o 
surprindă. Astfel e normal să ne gândim că oficialii 
antrenați în politica rusificării nerușilor adăugați prin 
forță la imperiu, mai nou nu mai știu pe unde să 
scoată cămașa. 7 

Ce a dus la această confruntare este erupția dintr'o 
tăcere care n'a mai putut tăcea, dintr'o rădbare care 
na mai putut răbda, erupția totalităţii suferinței 
acumulate timp de 50 de ani. 

Si în chipul acesta aniversarea a 50 de ani a Pac: 
tului Hitler-Stalin înseamnă, mai înainte de toate, 
răzvrătire în contra nelegiuirii lui. Răzvrătire 
manifestată prin imense demonstraţii de libertate 
națională și alte deziderate imediate. 

Inceputul este făcut de Estonieni, Letoni şi 
Lituanieni, care pur și simplu uimesc lumea cu 
curajul cererii lor de invalidare a Pactului Hitler. 
Stalin și cu reclamarea drepturilor de autonomie și 
- independenţă. 

Apoi, Ei ipie all a atnesti,„todlb a pe miste 


Continuore in pap ? 
nam ati 


IULIU 


AAA a 


IULIANA ALUN LALA AAA LALA AAA 


i 
TITLULUI LL ULUI 


ISSN RA 
0705-8365 


ee ia e aie dai 


THE ROMANIAN VOICE 
_THE LARGEST ROMANIAN NEWSPAPER IN THE FREE WORLD 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


Pretul unui abonamet anual 
25$/500M 


„nu EDITOR: GEORGE BĂLAȘU 


CIRCULATIE IN AFARA CANADEI: APRICA. ARGENTINA. ANGLIA. AUSTRALIA. BRAZILIA. BELGIA. CHILE. DANEMARCA. ELVETIA. GERMANIA. GRECIA. FRANTA. ISRAEL. ITALIA, OLANDA. ROMANIA, SPANIA. SUA SUEDIA. TURCIA, YUGOSLAVIA. NOUA ZELANDA 


PIUS AL XII-LEA VIZIONAR 


—— Horațiu COMANICIU— 


Vladimir . d'Ormesson, 
ministru al Franţei pe 
lângă Vatican și membru al 
Academiei Franceze spune 
despre Pius al XII-lea: “EI 
judeca afacerile lumii cu o 
perspicacitate căreia i-am 
găsit rar o asemănare”. 

Pius al XII-lea era 'con- 
siderat de unii ca un profet. 
El însă respingea acest ter- 
men. Tolera însă să i se 
spună vizionar. Tolera e un 
termen potrivit pentru un 
om ce condamna orgoliul. 
Dacă s'a exprimat totuşi 
asupra viitorului și a dat 
celor din jur posibilitatea 
de-a transmite ceea ce gân- 
dea, e că avea o respon- 
sabilitate, prin funcțiunea 
ce ocupa, cum şi prin 
deosebita sa personalitate. 

Cel ce a notat gândurile 
şi viziunile sale, în lungi 
conversații şi după ani de 
stat la Vatican, a fost fran- 
cezul Boyer de Belfever. 
După 30 de ani dela moar- 
tea lui Pius al XII-lea, cu 
respectul uzajului, el a dat 
publicităţii notele fidele 
luate acestui ''pastor 
îngeresc”, cum era numit 
în succesiunea papilor. 
Boyer de Belfever spune că 
cea mai mare onoare a vieții 
sale a fost încrederea ce i-a 
acordat-o acest înalt prelat. 

Papa Pius al XII-lea 
moare în anul 1958, 
Publicate după trecerea 
unui timp destul de 
îndelungat, de 30 de ani, 


vederile lui sunt im- 
presionante prin ac: 
tualitatea lor. lată câteva 
din aceste viziuni: 

Asupra viitorului Oc- 
cidentului el spune: *'Soar- 
ta raselor albe ale Oc- 
cidentului se va decide la 
sfârşitul acestui secol, din 
punct de vedere de- 
mografic. Aceste rase nu 
sunt fără îndoială 
superioare altora, genetic 
vorbind, dar prin rolul de 
prim ordin ce l-au avut de 
aproape patru milenii, în 
evoluția generală a 
civilizaţiilor, declinul lor va 
apăsa greu asupra 
viitorului omenirii şi 
oamenii noştri politici sunt 
răspunzători dacă n'au 
făcut din timp ce trebuia 
spre a impiedica scăderea 
nașterilor”. 

lată ce se scrie despre 
Statele Unite: 

“Acest mare popor fun- 
damental religios, pe lângă 
toate excesele şi deviaţiile 
ce noi cunoaștem, n'are 
întotdeauna conducătorii 
ce-ar merita. Grupele de 
presiune, guvernează în 
fond țara, ținând preşedin: 
tele și adunările sub in: 
fluența lor, ceea ce explică 
de altfel stângăciile prea 
frecvente ale politicii ex: 
terioare ale acestei însem: 
hate democraţii, una din 
temeliile echilibrului mon: 
dial. Acest rol primordial 
va cere o altă doctrină decât 


aceea a dolarului. Mer- 
cantilismul, el singur, în 
lungime de timp, nu poate 
stăpâni lumea. Insă 
națiunea americană va 
reacționa la timp şi va 
atinge al treilea mileniu în 
condiții favorabile... pe 
lângă toate problemele 
rasiale şi financiare” 

lată ce se spune despre 
Rusia, despre Soviete: 

“*Nimic deosebit nu se va 
întâmpla în URSS înainte 
de sfârşitul gerontocraţiei, 
deci înaintea începutului 
anului 1985. Relativii 
tineri ai noului curent vor 
îmbrăţișa într'adevăr idei 
liberale, ei se vor gândi 
chiar de-a da o relativă 
libertate, un drept parțial 
de-a dispune de ei înşiși (cu 
o neutralitate strict con: 
trolată şi de relaţiuni 
privilegiate) sateliților. lor, 
a căror orbită e puternic 
perturbată de  aservirea 
suveranului rus. Dar 
acestea, întrun timp de 
început nu sunt decât 
dorințe, deoarece sistemul 


sovietic e atât de fragil, 


încât riscă prăbușirea la cel 
mai uşor semn de 
slăbiciune. Insă această 
liberalizare va fi în marş, 
drojdia libertății va fer. 
menta și o nouă naştere se 
va ridica spre Est. Noutate 
spre Est deoarece la 
sfârşitul secolului, 
reunificarea celor două Ger- 
manii va fi spre 


desăvârșire, dar mereu'sub 
condiție de neutralitate, 
ceea ce va avea consecinţe 
asupra întregii Europe. 
Primul deceniu al „XXI-lea 
secol va aduce în URSS 
profunde schimbări de 
structură, imperiul va fi 
ameninţat de frânturi prin 
presiunea multiplilor com- 
ponenţi. Comunismul doc- 
trinal va ceda puţin câte 
puțin, unui reformism 
pragmatic.” 

Despre Franţa scrie: 

“După o perioadă de zece 
ani de prosperitate şi de 
prestigiu regăsit, Franța pe 
care noi o iubim se va 
reîntoarce la jocurile 
politice favorite, la ob- 
sesiunile şi destrucţiunile 
sale. O succesiune de 
guverne slabe, laxiste, 
demagogice, vor lăsa să se 
risipească sentimentul 
național şi valorile elemen- 
tare. O reacțiune brutală a 
forțelor vitale şi populare 
ale țării va pune capăt 
acestei decadențe, voită de 
unii, tolerată de alții. Ca să 
nu fie nimicită, Franța va 
schimba de regim, prin 
forţă.” 

In ceea ce priveşte Ger- 
mania se scrie: 

“Germania de Vest va 
prospera din punct de 
vedere economic cât vor 
dura vechile cadre. Ea va 
declina repede pe lângă toa- 
tă reunificarea după aa 

Continuare în pag. 4 


sa 


PAGINA 2 


EXPERIENTA 
DIN POLONIA 


Polonia este în atenția lumii întregi. Toboganul 
politicii poloneze a răsturnat toate calculele posibile 
pe care le-au indicat observatorii interni si externi. 
Pe neașteptate, absolut surprinzător, Solidaritatea a 
ajuns din poziția unei grupări de opoziție, cu o situație 
legală, la punctul critic de a „deveni “mentorul politic”? 
al Poloniei. Si, mai mult încă, de a forma un guvern 
de coaliție națională. 

După alegerile din Iunie, 1989, care s "au bucurat de 
mai multă libertate, decât se practica î în Polonia, Soli- 
daritatea a devenit populară și s'a constituit ''ad hoc”? 
într?o forță reală politică. Prin aceasta, Solidaritatea 
a fost în stare să- și alăture două formaţii politice: 
Partidul unit țărănesc și Partidul democrat, care erau 
aliate partidului comunist până atunci. In felul acesta, 
partidul comunist a pierdut majoritatea înParlamentşi 
nu a fost capabil să formeze un guvern nou, pe care- 1 
doreau comuniștii. 

Ridicarea prețurilor la alimente -la 1 August și 
grevele „muncitorilor au forțat pe președintele Jaru- 
zelski să însărcineze un reprezentant 'al Solidarităţii 
-Tadeusz Mazowiecki-'ca prim ministru, cu responsa- 
bilitatea de a alcătui un guvern, care să facă față stării 
de criză în care se găsește Polonia. Mazowiecki a 
format guvernul, în care au intrat numai 4 comuniști. 
Deși acești comuniști dețin ministere importante, în 
guvernul nou, ei nu mai au monopolul conducerii guver- 
namentale. Iar, în planul de guvernare, Mazowiecki a 
anunțat revizuirea sistemului juridic al țării si rolul 
armatei, ca și al poliției. Este greu de crezut că cei 
patru ministri comuniști s'ar putea opune acestor 
intenții și obiective ale noului prim ministru. 

Noul! guvern polonez are de înfruntat o scăzută 
producție industrială, o accentuată criză economică și 
o inflație ascendentă. Problema alimentelor are prio- 
ritate si Comunitatea Europeană, împreună cu Statele 
Unite au si început expediția de alimente, pentru aju- 
torul necesar poporului polonez. 

Ceea ce se întâmplă în Polonia apare ca o răsturnare 
de lucruri. Polonia este țara cea mai mare din Blocul 
sovietic. Are o poziţie strategică, deci esențială în 
dispozitivul militar al Uniunii Sovietice. Si, printr'o 
evoluție “revoluționară” a produs o dislocare a siste- 
mului sovietic. Deși, încă, prinsă în sistemul moscovit, 
Polonia face o experiență care are toate șansele de a 
lichida comunismul, sau măcar a-i reduce potențialul 
ideologic şi politic. Chiar în ipoteza unor eşuări 
temporare. 

Cum se poate explica acest fenomen ? 

Orice fel de explicaţii s'ar formula, un singur 
lucru rămâne valabil: după 44 de ani de guvernare și 
putere politică, partidul comunist din Polonia nu a în- 
registrat decâț dezastre și incompetenţă. Guvernările 
comuniste -timp de 44 de 'ani- au dus societatea, popo- 
rul și țara la o ruină completă. 

Sforţările şi responsabilitatea pe care și le-au asu- 
mat membrii Solidarităţii sunt merituoase și de lăudat. 
Chiar dacă experiența lor va fi negativă, Vina lor este 
minimă; vina totală a ruinării poloneze o poartă parti- 
dul comunist, care mu a știut să se retragă la timp, 
deci, ma avut nici o conștiință națională. ș si morală, 

Partidul comunist ma reușit nicăieri În lume să 
creeze o societate nouă sau mai bună decât cele cu- 
noscute în istorie, comuniștii au adus numai crime, 
suferință, calamități ș și ruină, Polonezii, în țara lor, 
au reușit să înfrâneze politica comunistă și să o în- 
lăture, cel puțin, pentru o bucată de vreme, ceea ce 


este “'revoluționar”?. George BĂLAȘU 


CĂTRE CITITOR 


SPRE CUNOSTINȚĂ: inem să facem 
cunoscut că -REDACȚIA ACESTUI ZIAR- 
nu împărtășește totdeauna ideile și punctele 
de vedere ale colaboratorilor din articolele 
semnate. 


Personal.” 
-Din Europa şi alte Continente, p! 
naţional” pe adresa ziarului: 


OCTOMBRIE 1989 


MIHAIL EMINESCU SI CÂMPUL ROMÂNESc 


Intre 2 și 5 August 1989, 
la Câmpul Românesc din Ha- 
milton - Canada a avut loc 
sesiunea ştiinţifică închinată 
lui Mihail Eminescu, 
comemorare la o sută de ani 
dela moartea marelui 
nostru poet. Fi 


Nu se putea mai bine și 
mai potrivit ca această 
festivitate comemorativă a 
lui Eminescu să fie la acest 
câmp cu adevărat 
românesc, în acest colţ al 
lumii unde Românii şi-au 
creat o mică parte a 
României, un colț de 
pământ şi cer unde se aude 
peste tot limba română, un 
colț al universului 
românesc unde se deapănă 
amintirile, suferinţele şi 
răstignirile, un colț al 
credinţei unde te întâmpină 
la fiecare pas crucea și se 
înalță rugăciuni pentru 
salvarea şi izbăvirea țării şi 
a neamului românesc. 


Cum intri pe teritoriul 
Câmpului Românesc îţi 
deschide, calea drapelul 
tricolor al patriei, care 
străjuieşte din veac în veac 
istoria noastră națională 
încărcată de lupte, de 
suferinţe, de credinţă, de 
biruințe și de înălțări ale 
neamului. Peste tot însă pe 
acest Câmp Românesc, 
crucea este prezentă, te 
urmărește şi te ocroteşte în 
tot locul, dela crucea de 
piatră ridicată în memoria 
generalului Platon Chir- 
noagă, la Monumentul 


DIN CANADA 


___ Gheorghe RĂDULESCU— 


închinat eroilor patriei pen- 
tru credință, a morților 
jertfiți în închisorile și 
lagărele comuniste și a 
tuturor martirilor care au 


căzut pe pământul 

însângerat al României. 
Apoi întâlneşti 

ridicându-se  luminoasele: 


troițe, încrustate cu migală 
şi pasiune artistică, creația 
lui Valeriu Cercel, una din: 
tre aceste troițe fiind 
dedicată poetului Aron 
Cotruş 1891-1961) pe lem- 
nul căreia stau săpate 
zguduitoare versuri de 
suferință și revoltă ale 
scriitorului. Dar ce este 
poate cel mai impresionant 
ce se află pe acest pământ 
al Câmpului Românesc este 
bisericuţa în aer liber, 
acoperită cu un acoperiș 
susținut de stâlpi, altarul 
fiind doar sumar închis 
prin cele trei uși, uşile 
împărăteşti și cele două uși 
laterale, adăpostind icoane 
şi cele necesare cultului 
creștin ortodox românesc, 
bisericuță din lemn lucrată 
cu credință de Românii din 
partea locului, aducând la 
înfăţişare cu întâile 
locașuri de închinăciune ale 
lui Dragoș Vodă. de prin 
Bucovina. 

In ultimii doi-trei ani cu 
sprijinul material şi 
osteneala Românilor a fost 
construită o impozantă sala 
festivă cu toate accesoriile 
necesare, construcție 
ridicată din piatră cu uși 
masive de fier, sală ce poate 


adăposti peste două sute de 
persoane la conferințe, 
sesiuni ştiinţifice, 
manifestări cu caracter 
cultural și naţional. 

In memoria lui Mihail 
Eminescu, în acest decor de 
basm și suflet românesc, 
sculptorul Nicăpetre a 
cioplit în . marmoră albă 
chipul lui Eminescu, care 
parcă izvorăște din blocul 
imaculat al marmorei, 
strângând în juru-i ca un 
mag toată suflarea şi 
durerea neamului său, 
înălțându-l prin fiinţa-i 
nemuritoare în nemurire. 

Așadar în acest peisaj 
spiritual în sala de con- 
ferințe s'a desfăşurat 
festivitatea Eminescu. Un 
număr de unsprezece 
comunicări științifice 
însoțite de comentarii au 
scos în evidenţă com- 
plexitatea, varietatea şi 
profunditatea operei 
eminesciene, operă care 
prin forța sa de cuprindere 
cosmică, de introspecţie şi 
înălţare spirituală a 
pătruns în universalitate, 
devenind un far călăuzitor 
al viabilităţii şi forţei 
creației românești. După 
terminarea  comunicărilor, 
cunoscutul solist de operă 
Iosif Buibaş din San- Diego 
California a recitat o serie 
de poeme și a susținut un 
concert pe versuri din 
creația lui Eminescu, con- 
cert continuat cu muzică de 
Schuman, fiind acompaniat 
de pianista Dana Verba din 


CUVANTUL ROMANE 


Se 


Hamilton, Ontario, 


Pe tot par 

ştiinţifice mu ul painii Ă 
îrșiine românească fie O. 
preoții noștri SU 
Câmpul Româneitiți E 
săvârșească în fiecare zi 
serviciu — divin, în lu, . 
liturghiei în biseri inut 
născută din 
dăruirea TOMâneag 
bisericuţă ocrotită de Dă Îi 
nezeu printre pomii câ 
adăpostesc. Festivitatea 
sa incheiat cu ug îm- 
presionant parastas în 
memoria poetului Nostru 5 
național, Mihail Eminescu 


Câmpul Românese este a 
mare realizare românească, 
aici a devenit locul de 
odihnă, de reculegere, de 
manifestări festive, tot î în 
acest loc într'o anumită 
perioadă din vară, copiii îşi 
petrec zilele de vacanţă, 
luând lecţii de limba 
română şi de religie creștin 
- ortodoxă. 


Această realizare este | 
creaţia acelora care. prin 
munca și dărnicia lor 
neprecupețită au făcut şi 
fac totul în folosul și spre 
binele neamului care îi 
reprezintă, dovedind că 
strânşi uniţi Românii 
împrăștiați pe pământuri 
străine îşi aduc prinosul 
prin cuvântul, prin scrisul, 
prin osteneala lor, totul și 
toate îndreptate spre „fara 
însângerată şi neamul 
românesc în grea suferință. 


ABONAŢI-VĂ 


LA ZIARUL "CUVANTUL ROMÂNESC” 
Abonamentele și reînnoirea lor, se pot face după cum, urmează; 
- Din Canada şi U.S.A., se pot trimite **Cec Poștal'” (Money Order) sau ““Cec 


rin **Mandat Poştal”. s 
CUVÂNTUL ROMÂNESC, Box 4217, Station D, 


CATRE REDACȚIE___ 


* ROMANIA - Dragii noștri, aflați despre noi că sun: 
tem disperaţi fiindcă intrăm în demolare. Ne-au 
măsurat casa şi de atunci trăim îngroziţi fiindcă ne 
dăm seama despre ce va urma. Groaza și îngrijorarea 
ne-au îmbolnăvit. Am lucrat și ne-am zbătut o 
întreagă viaţă ca să avem la bătrâneţe cuibul nostru 
şi acum vine peste noi demolarea. Cum vom trăi la 
blocul în care e vorba să ne ducă, nu ştim. Se zice că 
la bloc va trebui să plătim lunar, însă de unde și cum 
să plătim când toţi banii cu care trebue să ne facem 
viața sunt pensia de 200 de lei pe lună. 

Gândim și noi ca şi mulți alții, din situaţia 
noastră, că mai bine să murim decât să trecem prin 
prăpădul care vine să ne pustiască casa şi satul de 
care suntem legaţi prin părinţii, moșii și strămoşii 
noștri... 

Dumitru P. 


* SFANTUL MUNTE ATHOS -Avem un Sfânt nou, 
care nu este cunoscut Românilor. Sfântul loan Iacob 
cel Nou dela Hozeva, sihastru din Tara Sfântă, este 
contemporan cu noi 1913-1960. In 1980 i s "a dezgropat 
trupul și s'a găsit întreg parcă dormea și cu miros 
de Sfinte Moaște. Sfintele Moaşte întregi se află de- 
puse, într'o raclă cu sticlă în Biserica Sf.Stefan dela 
mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul din Israel. 
Sfântul originar din Moldova jud, Dorohoi are și operă 
literară compusă din poezii și proză. 

Ucenicul Sfântului trăiește și astăzi și se află lângă 
Sfintele Moaşte, care sunt făcătoare de minuni. Din 
opera Sfântului, ucenicul a publicat două tomuri la 
Ierusalim, astăzi epuizate. Opera Sfântului este mult 
mai vastă, circa 600 de pagini şi este scrisă la mașină 

7 după manuscrisul Sfântu- 
tului. Sfântul este cunos- 
cut şi venerat mai mult de 
străini decât de Români, 

Dacă „Prin presa ro- 

mânească s'ar găsi cine- 
va să dea bani pentru ti- 
par si să fie împărțită 
gratuit. Opera, Sfântului 
este ca o scară a lui la- 
> cob, care duce pe om de 
pe pământ la Cer, numai 
să vrea s'o citească si 


u **Cec Inter- 


Hamilton, Ontario, Canada L8V 4L6 


Second Class Mail Registration Number 4133 


REÎNNOIŢI-VĂ ABONAMENTUL 


s'o trăiască, Este simplă, 
concisă Și cu mult mate- 
rial moral si dogmatic. 


Al dv. 
Ioan 


* CLEVELAND, U.S.A. - In ziarul Cuvântul Românesc 
din luna Septembrie 1989 pe pagina a 7-a, unde se dau 
numele martirilor legionari împușcați î în noaptea 21-22 
Septembrie, s'a strecurat o greşeală pe care aş dori 
să o corectez,. . 
In Muscel, în orașul Câmpulung-Muscel, capitală 
județului, a fost ucis NELU CRASAN (Nelu provime 
desigur dela Ion ) dar numele de familie (o familie 
veche musceleană) este CRASAN, nu Nerusan. E 
CRASAN era încă student când a fost ucis dararii 
ieșit avocat în foarte scurt timp. Ela fostexpusbt Î 
Caâlea Mățăului, un drum aflat în Sudul orașului și 
ducând spre dealul cu același nume. Eram elev de 
liceu î în acel oraș când s'a produs această crimă așă 
că numele care vi-l dau este absolut corect. 


Peter-Gregory ANASTASIS 


* PODERSDORE, AUSTRIA- Suntem un grup de ara 
peți refugiați români ajunși prin mila lui D-zeu 0 
iuțeala noastră de picioare 7) aici în Austria. 
Am avut fericirea să ne cadă în mâini câteva Ego 4 
re mai vechi ale publicației Cuvântul Românescpeci 
toți pe rând le-am citit şi răscitit. Vă daţi sean? si 
satisfacție poate avea un Român, care până aa ei 
zi avea acces doar la Scînteia și celelalte public 
infecte ale partidului, să citească acum un ziar TO! a. 
nesc liber scris de Români liberi, într'o lume ton 
Ce mult ne-am dori un abonament. Dar ai 
avea si noi ceva bani (mai mulți decât penru 
şi-un! telefon acasă), am fi foarte recunoscăto 
inevoi să ne trimiteţi câteva numere, nu CO! 
de vechi. Bineînțeles, numai dacă se Dgale: a 
o să vină vremuri bune și pentru noi când ne 
mite să fim abonaţi la acest ziar cu adevărat ro 


ni 
Semnează un grup de 12 soră 


* BUDAPESTA, UNGARIA- Vă scriu aceste |! peri 
cu rugămintea de a ne ajuta, cum știți, CA 
legile și omenia. In urma articolului apăr 
înainte, în care publicați interviul cu Ministrii i a 
ției, Dna Barbara MeDougall, ne-am permis” «i ins 

ţia disperată, în care suntem, să-i scriem Brian MU 
doamne și Dlui Prim Ministru al Canadei, tr | 


€ mo = ———— ———— 7 —— O. CCC - 
- si 


CUVANTUL ROMANESC 


OCTOMBRIE 1989 PAGINA 3 


POLONIA 
“SOLIDARITATEA” LA GUVERN 


PREA MULTE LAUDE 
I-AU CONSTIPAT PRESTIGIUL 


——— George BĂLTEAN—— 


Pentru prima dată în 
istoria comunismului un 
necomunist (pentru a nu 
spune un anticomunist și 


sa simţit bine însă cu 
popularitatea Solidarităţii 
şi cu împărţirea puterii în 
fapt, și astfel, la data de 13 


pentru a folosi termenul Decembrie 1981 generalul 
oficial și al presei in-  Jaruzelski a organizat o 
ternaţionale) formează lovitură militară prin care 
guvernul în Polonia. a scos Solidaritatea în afara 
Monopolul partidului legii, iar fruntașii ei au fost 


comunist a apus. Aceasta se 
întâmplă în Polonia despre 
care în 1981 în editura 
Dumitru din Munchen am 
publicat broșura “Polonia. 
Experienţă și exemplu”. 


arestaţi. După diferite ter- 
mene au fost eliberaţi. 
Solidaritatea a trăit tot 
timpul, a fost activă şi după 
scurt timp a reuşit să fie 
prezentă în viaţa ţării ca și 
In 1981 a fost organizat cum nu ar fi fost în afara 
sindicatul liber legii. 
“Solidaritatea” care, după In perioada 1981-1989 
puternice greve şi negocieri sub conducerea totalitară a 
cu guvernul comunist, a partidului comunist criza 
fost recunoscut ca sindicat economică din Polonia s'a 
legal. Partidul comunist nu adâncit cutremurător. 


MIŞCAREA 
BASARABENILOR 


Urmare din pog. | 


şi Români basarabeni. Punctul inițial al mișcării lor 
este constituirea Cenaclului Cultural “Al. Mateevici” 
(1988), secundat la scurt timp de apariția revistelor 
“GLASUL” si “LITERATURA SI ARTA”, primele 
publicaţii românești scrise în alfabet latin care apar 
în Basarabia dela anexiune şi până acum. Si Cenaclul 
şi “Glasul” şi “Literatură şi Artă” au devenit, în 
chip rapid, sursa de redeșteptare şi mobilizare a 
conștiinței și sufletului românesc din Basarabia. 
Cât de departe s'a ajuns cu această mobilizare ne-o 
dovedește, în chip special, adunarea a 300 de mii de 
Z Români basarabeni care a avut loc la Chişinău, în 
Duminica de 20 August 1989, sub fâlfâitul a 
nenumărate steaguri tricolore, pentru a protesta, a 
reclama drepturi si a determina hotărîri de salvare a 
românității Basarabiei. Ne vine a crede că a fost cea 


E bolismului ei, ea poate fi comparată cu Marea 
Adunare Naţională a Ardelenilor depe Câmpia 
Libertăţii dela Blaj din 1848. 

Masivitatea adunării dela Chişinău, ca număr și 
neînduplecată hotărire, a determinat ca Adunarea 
Legislativă a “Republicii Moldoveneşti” (citeşte 
Basarabia) să ia Marţi 22 August în imediată dez- 
batere adoptarea proiectului de lege - pregătit și făcut 
public mai dinainte - care prevede două lucruri: 1 
limba română devine limba oficială a Basarabiei: 2 
eintroducerea în Basarabia a alfabetului latin 
înlocuit de Stalin cu cel cirilic ca o măsură de im: 
perioasă necesitate pentru protecţia şi salvarea 
culturii românești. 

300 de deputaţi votează pentru luarea în con- 
iderare a proiectului de lege iar 43 sunt contra. 
Moscova avertizează pe Basarabeni că acționează sub 
influența unor agitatori ai naţionalismului. Orașul 
Chişinău continuă a fi dominat de demonstraţii de 
sprijin al proiectului de lege supus dezbaterii şi al altor 
eziderate de mai multă autonomie politică și 
economică față de Moscova. 

Gorbaciov intervine personal pentru a tempera pe 
basarabeni. Dar cu toată această intervenţie, 
Adunarea Legislativă basarabeană ia Joi 24 August, 
hotărîrea ca limba română să devină limba oficială a 
Basarabiei. 

Si, cu toate acestea, demonstrațiile nu se opresc. In 
proiectul original al legii limba română era prevăzută 
ca singura limbă oficială în Basarabia. Dar, luându-se 
n considerare presiunile exercitate, proiectul de lege 
fost adoptat în final cu introducerea unei modificări 
compromis în sensul că, în raporturile dintre 
grupurile etnice din Basarabia se va folosi ca mijloc de 
comunicare limba rusă. Pe această temă au continuat 
demonstrațiile de protest. 

Pe de altă parte reacţiunea Moscovei a fost pusă în 
mesajul avertizator că, Basarabenii au mers prea 
Z departe. Replica la acest mesaj de avertizare a fost: - 
Z Nam mers atât de departe precum ar fi trebuit să 
mergem. 

Recenta Mișcare Naţională a Basarabenilor e o 
crucială bătălie de supravieţuire după 50 de ani dela 
anexiunea dictată de Hitler-Stalin, 50 de ani de viață 
în iadul ruso-sovietic. O capitală importanță a ei stă 
în faptul că, ea are loc tocmai în timpul de apunere al 
Z generaţiei Românilor basarabeni mai bătrâni. 
Generaţia nouă, care n'a cunoscut România Mare, a 
preluat comanda destinului românesc basarabean. Si, 
după cum se vede, înţelege să-și poarte această 
misiune pe o linie naţională ofensivă. 

E logic să ne gândim că, cu un asemenea exemplu 
de românism poporul român nu poate pieri. 


Eugen BÂRSAN 


EIN 


EDT III 3 


ANOO A a aa aa aaa 


Astăzi Polonia are o datorie 


externă în Vest de 39 
miliarde de dolari. 
Solidaritatea a folosit 


situaţia, s'a organizat tot 
mai bine și a așteptat 
momentul când partidul 
comunist nu mai are nici o 
perspectivă. Prin noi lupte 
și greve a impus guvernului 
comunist negocieri. S'a 
ajuns ca între Solidaritatea 
şi guvern să se negocieze 
dela egal la egal. Se pare că 
partidul comunist şi-a dat 
seama că situația sa este 
pierdută dacă nu acceptă 
Solidaritatea. Astfel 
Solidaritatea a fost repusă 
în drepturi legale în 
primăvara aceasta. Apoi au 
fost forțate alegeri semi: 
libere pentru parlament, 
după planul comunist: 65 la 
sută locuri pentru partidul 
comunist și 35 la sută pen- 
tru Solidaritatea. Pentru 
senat însă au fost alegeri 
libere. Rezultatul a fost 
clar: din 100 locuri, 99 au 
fost câştigate de 
Solidaritatea. După alegeri 
situația partidului 
comunist s'a înrăutățit şi 
mai mult.E! fusese înfrânt în 
alegeri. Noul parlament 
trebuia să aleagă un nou 
președinte al ţării. 
Jaruzelski nu ar fi putut 
deveni preşedinte dacă nu |- 
ar fi ajutat Solidaritatea. El 
a recurs la ajutorul celor pe 
care în 1981 i-a arestat. Se 
pare că sprijinul a fost 
reciproc acum. 


Drept prim-ministru a Ş 


fost propus comunistul 
Kiszezak, ministrul de in- 
terne. El însă nu a reușit să 
formeze guvernul, căci 
Solidaritatea a refuzat să 
intre într'un guvern condus 
de un comunist. Kiszczak 
s'a retras. Jaruzelski forțat 


de împrejurări a propus ÎN 


Solidarităţii să formeze 
guvernul. Comitetul 
cetăţenesc, forul politic al 
Solidarităţii, a propus trei 
candidaţi pentru funcţia de 
prim-ministru.  Jaruzelski 
l-a desemnat pe 
Mazowiecki. Mazowiecki a 
acceptat formarea guver- 
nului și la 24 August el a 
fost acceptat de către 
parlamentul polonez cu o 
majoritate zdrobitoare de 
voturi: 378 din 423. 
Mazowiecki este un bun 
catolic, prieten al Papei 
loan Paul al II-lea. Este de 
meserie ziarist şi a lucrat 
tot timpul pentru 
Solidaritatea, fiind unul din 
consilierii lui Lech Walesa. 


Acum asistăm la o 
schimbare de sistem. Nu va 
fi ușor, mai ales că puterea 
militară și poliţienească 
aparțin partidului 
comunist, respectiv 
ministerul armatei şi cel de 
interne (inclusiv, 
securitatea). Este . vorba 


deci de o coaliţie guver: 
namentală. Polonia va 
rămâne în pactul dela 


Varşovia. Uniunea 
Sovietică urmărește cu 
atenție și îngrijorare 


evenimentele şi cere ca 
securitatea și interesele 
sale să fie respectate. 


Vestul este acum chemat să 
ajute Polonia, dar baza 
ajutorului trebue să vină 
dela Polonezi. 

Polonia a fost și este pen: 
tru noi o experienţă și un 
exemplu. Să chibzuim ce ne 
poate servi, şi să folosim! 


Inspirația de a invita doi reporteri 
dela săptămânalul ''Newsweek” a 
penetrat capul lui Ceausescu într'o 
dimineaţă când, cu ciorapii suflecați, şi- 
a citit genialitatea poposită pe birou... 

Un teanc de telegrame felicitându-l 
pentru creșterea orzului, o serie de 
poezii dedicate realegerii la Congresul al 
"XIV-lea, alte poezii, articole, telegrame 
plus două ziare, unul din Campucia și 
altul din Guinea, cu poza întinerită și 
explicația: “Nicolae Ceaușescu, Eroul 
Păcii” și “Fiul lubit” al României, 
unde: *“Venitul național a crescut de 40 
de ori”. 

Dacă au auzit de mine că-s geniu și de 
nevastă-mea că-i savantă până şi 
Papuașii, de ce n'ar auzi și cei din Apus? 

S'au expediat imediat invitaţiile cu 
ademenirea unui interviu si-o plimbare 
prin ţară fără coada securităţii. 

Gazetarii au acceptat, au venit, au 
văzut, şi-au scris. 

Convorbirea a durat 2 ore, Ceaușescu 
o ia dela Adam și ajunge la Nicolae: 
Profetul Moise! Omul providenţial care 
are în mână destinele neamului. 

De aci încolo drumurile se despart: 

“România Liberă” --14 Aug. --publică 
interviul, cu 11 întrebări. 

"Newsweek'' publică doar 
întrebări. 

Ca să nu dezvăluie mărul discordiei 
dintre Nicu şi respectabila lui d-na 
Măsa, masmedia autohtonă a sărit peste 
întrebarea referitoare la succesiunea 
tronului. 

Răspunsul îl citim în ''Newsweek": 
“Deocamdată nu se pune această 
problemă. Dar dacă el (Nicu) va primi 
suportul dela popor și partid, nu văd nici 


cinci 


un obstacol în calea lui.” 

Titlul articolului dedicat con- 
ducătorului și vieţii din ““Epoca de Aur” 
se intitulează “''The Last Great 
Stalinist”. 

Sunt inserate fotografii arătând lumea 
stând la coadă în fața unui magazin 
"'Comaliment”, o vedere din Bucureștiul 
dăramat, (“Parisul de altă dată”) și-- 
ultima  insultă--poza Conducătorului 
neretuşată! 

De asemenea este subliniat cinismul 
liderilor obișnuiți să ofere explicaţii 
scribilor scutiţi de creier din Epoca 
Anilor Lumină: 

“Nu există criză alimentară , iar raf- 
turile sunt goale pentrucă alimentele 
sunt ținute în refrigerator....”! 

“Există mari stocuri de marfă... dar 
nu sunt expuse” ori, 

“Ei stau la coadă toată ziua .... ca să- 
şi cheltuiască banii”. 

Pentru uzul intern, “Cultul Per- 
sonalităţii”” a obţinut succes! O 
prestigioasă revistă din Apus și-a 
trimis reporterii în România ca să se 
înfrupte din înțelepciunea Genialului 
Conducător, etc. 

Dar ghinionul Genialului e că la 
graniță, nici securitatea, nici grănicerii 
și nici Decretele nu pot opri emisiunile 
posturilor de radio Europa Liberă, BBC, 
Vocea Americii, etc. 

Cei din ţară şi noi, din exil, avem o 
satisfacție sufletească: lumea liberă s'a 
convins că în România există “'Unul din 
cele mai represive regimuri din lume”; 
iar tovarășul Secretar General nu-i decât 
“Ultimul mare stalinist!” 


Stroe MOLDOVANU 


Dunărea la Portile de Fier 


LA COMEMORAREA 
CENTENARULUI 


Urmare din pag.l 


La această comemorare, în mintea 
noastră, Eminescu stă pe verticală, nici 
răpit cerului din privire, nici robit 
pământului pentru pătimire. Eminescu 
este liber, este purtător de Logos, 
mijlocitor și punte între cer și pământ. El 
este “'sfesnic”” gata să ne lumineze viața 
și să ne desluşească adevărul naţional. 

Astăzi, în această vreme de urgie 
Eminescu ne predică de pe amvonul pa- 
triei, fidelitate, iubire de lege si pământ. 
Această iubire s'a născut cu neamul, a 
crescut și va înflori cu el. Ea este veşnică 
şi nu va putea fi sfărâmată de nimeni. 

La această comemorare îl mai vedem pe 
Eminescu îngenunchiat în faţa icoanei 
Maicii Domnului, având în jur neamul 
întreg, cu cei ce s'au dus și cu cei ce 
lăcrimează, suferă și duc lipsuri în 
România, spunând rugăciunea făcută de 
el: 


“Noi ce, din mila sfântului 
Facem umbră pământului, 
Rugămu-ne”ndurărilor, 
Luceafărului mărilor, 
Ascultă-a noastre plângeri 
Regină peste îngeri, 

Din neguri te arată 
Lumină dulce, clară, 

O, maică preacurată 

Si pururea fecioară 
Marie”. 

In haosul de azi, în așteptarea lungă și 
chinuitoare, în această vreme în care 
neamul nostru urcă spre Golgota 
pătimirilor, în această vreme când toată 
lumea se întreabă câtă răbdare mai poate 
avea poporul român, comemorarea Cen- 
tenarului Eminescu face bine, vindecă 
răni, întărește nădejdea în vremuri mai 
bune și mai drepte, iar inimile parcă bat 
toate la unison. 


Pr. Dr. Petre POPESCU 


PUZ AIA o rase 
ie cl 


Evident este vorba de 
elogiul mitului politic con- 
temporan, născut sau ivit 
din condiţiile social: 
politice, culturale și 
economice ale con- 
temporaneității. 

Deși nivelul spiritual al 
omenirii de azi a evoluat 
mult și orizontul înțelegerii 
s'a deschis aproape infi- 
nit, sufletul omenesc, 
conștiința umană procrează 
şi gestează necontenit 
plăsmuiri deziderative cu 
privire la o posibilă 
devenire a ei, de mâine, 
într'un viitor mai luminos 
şi mai sigur. 

Din confruntarea cu 
catastrofa nucleară, cu răz- 
boiul, cu grava amenințare 
a poluării și distrugerii 
propriului mediu ambiant, 
cu șomajul endemic, cu 
lipsa de locuințe, cu ura 
fratricidă, cu dogmatismul 
ideologic de o stupiditate 
înfiorătoare, cu corupţia 
sau incapacitatea guver- 
nanţilor, pe căi încă deplin 
neidentificate se formează 
o nouă conștiință socială 
mai limpezită, mai decisă și 
mai generatoare de mari 
răsturnări. Mai ales în 
țările oprimate de regimuri 
politice dictatoriale. 

Mitul, mitul politic în 
special, însumează 
speranţe deşi încă in- 
suficient deslușite, date de 
o mare putere de seducţie 
asupra minţii şi a inimii 
oamenilor. Valoarea lui se 
deduce din puterea 
catalizatoare a voinţelor şi 
de mobilizare a 
conștiințelor într'un scop 
care să răspundă 
exigențelor etice, politice şi 
economice ale momentului 
istoric respectiv. 

Mitul nu este numai o 
imensă credință ci și_o for- 
midabilă putere dezlănțuită 
pentru a aduce la 
îndeplinire viziunile 
credinței. Mitul politic este 
totdeauna imanent. 

Misterul existenţial al 
contrarietăţilor sale ac- 
tuale, mitul politic încearcă 
să-l rezolve prin luptă 
politică. Lupta politică care 
mişcă masele populare în 
sensul liniilor definitorii 


ale mitului politic, cu toate 
că mitul nu sa supus 
probei experienţei, cu toate 
că uneori chiar această ex- 
periență nu-l confirmă, 
parțial sau integral, el are 
viețuire cu cât a 
răspuns unor nevoi mai 
adânci și mai permanente și 
mai generalizate ale 
omului-cetățean. Căci în 
afară de cetate mitul politic 
este de neconceput. 

In bună parte mitul 
politic este intuiţia pură. 
Nedemonstrabilă  analitic- 
rațional decât în mică 
măsură. Mai ales în ce 
privește succesiunea sau 
plauzibilitatea  evenimen- 
telor. Această intuiție este 
cu atât mai influentă cu cât 


e mai plastică şi mai 
însuflețită. 
Mitul politic con- 


temporan potențează într'o 
sinteză specifică arta și 
Știința contemporană. El dă 
o actualitate  hiperbolică 
nevoilor imediate şi 
stringente ale umanităţii. 
Avantajul de a gândi mitic 
este extensiunea, aproape 
infinită a orizontului 
problemelor avut în vedere, 
o soluţie arhetipală, ideală 
a acestor probleme, o 
manipulare competentă a 
concretului, în zariștea 
acestui orizont, transfor- 
mând rezolvarea acestor 
probleme, în ceea ce Lucian 
Blaga ar fi numit “visuri 
colective ale popoarelor”. 

Materialul ideativ al 
mitului politic con- 
temporan este furnizat de 
drama socială con- 
temporană de aici și de 
pretutindeni. Aceste 
frământări, aceste 
probleme, uneori de o 
acuitate abia conceptibilă 
sunt prinse în mari 
metafore retorice - adică în 


mari și cutremurătoare 
argumente altoite pe o 
profundă sensibilizare 
socială. 


Din tumultul evenimen- 
telor contemporane, cu 
acuitatea și gravitatea 
problemelor ce ne con: 
fruntă, se iscă prin reflex 
de autoconservare fizică şi 
morală, inflorescenţa 
mitologică care este fulger 


ELOGIUL 


creator al reflexivităţii 
umane. Acest fulger este 
parțial doctrină, 
cuprinzând enormă 
emotivitate axată pe un fior 
moral. Pe o anumită 
eleganță morală, care dă 
credibilitate și avânt. Avânt 
enunciativ, avânt argumen- 
tativ, nu neapărat slujit pe 
silogisme. 

Să începem să ilustrăm. 

S'a născut, sub ochii 
noștri, Comunitatea 
Economică Europeană. 
Atunci în 1956, când s'a 
încheiat Tratatul dela 
Roma în imaginația 
marilor bărbaţi de Stat, 
care l-au conceput, el avea 
conturul unui mit, grav 
afectat de scepticismul 
ultra-raţional al celor mai 
mulți, care puteau să 
demonstreze cu creionul pe 
hârtie că această 
comunitate de interese 
economice între state 
tradiţional şi istorie ad- 
verse, nu va putea dura. Au 
trecut 30 de ani și C.E.E. 
Sa dezvoltat, s'a amplificat 
în infrastructurile ei şi în 
prezent şi-a propus obiec- 
tive de-a dreptul 
revoluționare; ca până în 
1992 să desființeze orice 
control vamal, să adopte o 
singură cetăţenie (cetăţenia 
europeană), să treacă la o 
serie de omogenizări şi 
unificări, până la adoptarea 
unei monede unice și a unui 
sistem unitar de credit. Cu 
zece ani mai înainte, când 
abia se sfârșise cel de al 
doilea război mondial, nu 
părea aceasta un vis, un 
mit? 

Si totuși, visul colectiv al 
popoarelor vest-europene 
sa împlinit. Azi C.E.E. 
este o realitate atât de 
atrăgătoare încât şi Austria 
(ţară neutră) şi Turcia, care 
nu-i tocmai europeană, și 
până şi tările Pactului dela 
Varşovia solicită in- 
cluderea, adezionarea. 

Este un adevărat vis 
geografic și turistic să pleci 
din Kreta şi să ajungi până 
la Londra fără să te întrebe 
nimeni nimic, fără să-ţi 
ceară cineva 0 viză, sau să 
te oprească vreun grănicer. 
Nu este aceasta o per- 


PIUS AL XII-LEA 


Urmare din pag. 
dar se va refacepeste I5 ani”! 

In ceea ce privește China, 
se afirmă “că ea nu va fi 
niciodată cu adevărat 
marxistă. După douăzeci 
de ani de rătăciri, de 
nebunii, China va reveni 
încet la milenara ei înțelep- 
ciune. Alianţa ei cu Japonia 
la sfârșitul secolului va 
schimba cu adevărat fața 
lumii”. 

Pentru Italia se spune 
“că politica ei va rămâne 
mediocră, stagnantă, dar se 
prevede totuși un bun 
sfârsit de secol”, 

Mai grav se vorbeşte de 
Orientul Mijlociu: 

“Prin înfruntarea 
israelo-arabă Orientul 
Mijlociu va cunoaste iadul. 
Masacre, distrugeri, 


suferințe — mari....Singura 
speranţă, înainte de-a nu fi 
prea 


târziu,...sunt 


negocierile anilor 1986- 
1990.... 

Despre Islam se spune 
“că deşteptat, fanatizat, de 
diferendul izraelo-arab, 
dispunând de mijloace 
materiale considerabile, de 


puterea Coranului, de-o 
demografie galopantă, 
Islamul va regăsi ex- 


pansiunea. Occidentul, spre 
a-si  prezerva esențialul 
valorilor, precum și iden- 
titatea, va fi supus unei 
dure încercări”. 

Citaţiile ar putea con- 
tinua, mai ales că sunt de 
înaltă calitate. Dar spaţiul 
unui articol e prea limitat. 

Viziunile, proorocirile 
pentru unii, nu vorbesc 


despre ţara noastră. Dar 
din ele se desprinde ceva 
pozitiv, încurajator și pen- 
tru noi. 

Chiar dacă facem apel la 
propria noastră încercare 


de-a pătrunde viitorul şi 
atunci speranțele sunt înte- 
meiate, mai ales dacă nu 
vedem schimbări imediate. 


In realitate noi vom 
putea obţine o situație mai 
bună prin căderea 
stalinismului la noi, dar o 
adevărată libertate nu va 
veni decât prin dislocarea 
imperiului sovietic, 


Omenirea se apropie de 
anul 2000, Din ceea ce se 
vede schimbări se vor 
produce. Totul poate fi o 
nouă naștere. Insă marea 
schimbare, cu adevărat 
determinantă, nu poate veni 
decât din înălțimea moralăa 
neamului nostru. Viitorul 
se determină primordial 
prin virtuțile noastre. 
Muncă, sinceritate și unire. 


Horatiu COMANICIU 


MITULUI 


Constantin MACRI—— 


fomanță a geniului politic 
european, care zămisleşte 
mituri (mari plăsmuiri 
iniţial imaginative) menite 
să ridice forța omului, 
siguranţa destinului său, pe 
noi culmi de strălucire și 
utere? 
A Si a se nota bine, aceasta 
se întâmplă în Europa, con- 
tinent cu vechi și puternice 
naționalități, cu vechi şi 
puternice culturi, cu vechi 
şi puternice şi istorice ad- 
versități  inter-etnice. si 
poate tocmai aici e izvorul 
geniului său incomparabil. 
Nucleul naționalităților 
și culturilor europene, 
vrem sau nu vrem, este 
nucleul culturii umane. Se 
pot adăuga la acest nucleu 
noi note specifice, baza însă 
rămâne spiritul european 
care se întinde dela Atlan- 
tic la Urali, cu toată 
gâtuirea lui septedecenală 
de o mare, de o funestă 
eroare istorică. : 
Fenomenul Gorbaciov 
este un fenomen european. 
Pe baza deci a culturii și 
a spiritului european, se 
înfiripă în prezent, 
bineînțeles și cu ajutor 
american, mitul major al 
politicii contemporane. 
Acest mit major al con- 
temporaneităţii priveşte în 
primul rând: eliminarea 
războiului, eliminarea 
riguroasă a catastrofelor 
nucleare (vezi Cernobil). In 
egală măsură gândirea şi 
sensibilitarea politică con- 
temporană se referă la 
eliminarea dictaturilor şi a 
dictatorilor. Indiferent de 
extracția lor. Dictatorul 
apare ca un monstru, iar 


dictaturile ca niște 
schizofrenii statale. 
Oriunde mai există 


regimuri politice monopar- 
tinice sau şi de putere per- 
sonală, înseamnă, pentru 
viziunea politică modernă, 
o aberaţie maladivă, unde 
Comunitatea Internaţională 
are datoria morală şi legală 
să intervină. 

Drepturile omului nu 
sunt, nu mai sunt, în orice 
caz, o problemă de politică 
internă. Umanitatea este 
un corp unitar. Aşa ne 
arată mitul politic actual. 
Pământul (planeta) este în 
grija tuturor oamenilor, O 
poluare din Alaska (de 
exemplu) se reflectă până în 
Noua Zeelandă. Acesta-i un 
principiu care nu totdeauna 
poate fi demonstrat, dar 
este sigur că e] 
funcționează în realitate, 
cel puţin, în timp. 

Intr'o ipotetică heraldică 
a mitului politie con- 
temporan, pacea mondială, 
conservarea naţiunii, 
umanitatea privită ca un 
tot, ar forma, desigur, 
primele acolade ce ar încon- 
jura o emblemă în care 
globul mai puţin, dar sigur 
omul, va ocupa locul cen- 
tral. Pentrucă pământul 
este al oamenilor, al omului 
de pretutindeni, care a 
născocit tehnica şi care cu 


- însuşi 


ajutorul ei, radiază puternic 
în Cosmos. 

Tehnica este după 
credinţa în Dumnezeu - a 
doua mare pârghie de 
susținere şi de progres a 
omului. : 

Credinţa în Dumnezeu și 
forța morală născută din 
această răspundere trans- 
cendentală i-a dat omului 
chietudinea necesară ca să 
lucreze tehnic 
înfrumusețarea vieții lui 
aici pe pământ puterea 
credinței şi dragostea de 
oameni și de Dumnezeu 
dându-i sentimentul gloriei 
ceresti. Cine a încercatsă-l 
izoleze pe om în univers ca 
o creatură oarecare 
supunându-l numai deter- 
minismului fiziologic, a 
săvârşit una din cele mai 
oribile blasfemii la adresa 
umanității în totalitatea ei, 
la adresa fiecărui om în 


parte căruia i-a „răpit 
speranța în unicitatea 
destinului său, anulându-i 


orice efort, sau gând, sau 
tentativă de a-l depăşi prin 
faptă creatoare şi prin 
puritate morală. 

In mitologia politică con- 
temporană un loc de seamă, 
după cum am mai spus, îl 
ocupă tehnologia, forța 
tehnologică, capacitatea in- 


ventivă tehnologică, 
rafinamentul  . tehnologic. 
Rafinamentul tehnologic 


este tot atât de important, 
în economia generală a 
mitului politic modern, ca 
şi rafinamentul estetic. 
Asociem cele două feluri de 
performanțe pentrucă ne 
preocupă în cel mai înalt 
grad ca paralel cu dez- 
voltarea tehnicii să nu se 
întâmple și o dezuma - 
nizare crescândă, ca omul 
să nu devină un 
obiect al tehnicii. 

Trebue să realizăm acel 
guvernământ (mit politic) 
care să facă, ca logica dez: 
voltării tehnice să se facă 
după o logică umană, 
esenţial umană. 

Tehnica și progresul ei se 
realizează în societatea 
umană şi pentru beneficiul 
ei. Când nu se întâmplă 
astfel, trebue intervenit 
energic - chiar pe plan mon- 
dial. 

E Axul structurant al 
întregii vieţi sociale este 
Siguranța şi frumusețea 
vieţii omeneşti. Tehnica 
trebue să se integreze ca un 
component în această 
dominantă preocupare. 
Organizarea vieţii sociale se 


bazează, azi, pe tehnică dar | 


nu se supune acesteia. 
Avântul tehnologic trebue 
permanent ghidat și 
Supraveghiat ca el să 
mărească indiciile de con- 
Servabilitate ale naturii 
umane în sine, ale naturii 
în general. 
Organismele in- 
ternaționale, cu putere de 
decizie, trebue sa-si con- 
sacre permanent studiile şi 
preocupările .  in- 
terdisciplinare acestui 


aspect major 4 
mondiale conta. Poli 

societate câţ he, 
represivă va “dlbuja 
climatul mora] Talia, 
pentru ca ţehn:îL Soc 
CR tehnica 004 


şi  dirii 
folosul omului diria 
E Tehnocraţii Ocietă, 
inlocui niciodat 
politică, fundată 
umanism integral, [I-a 
politic conte n mit 


za mpo 
ca mijloc de pitigă Într 


tehnica, dar, re 
este și trebue să i să 
“ancilla” omului 
umanității, în 
de unificare și. x 
generalizat. Proeea 
Activitatea Culturală 
creația spirituală, fiosane 
că, metafizică, artistică 
mân în centrul mitului oil 
tic. Ideologiile sunt top 
creuzetul tehnologiei avan. 
sate, orice ideologie având 
un coeficient,mai mult sai. 
mai puţin ridicat, de 
relativitate, parțialitate şi 
subiectivism. 


ia 
tendința lu i 


| 


S Singura ideologie 
“Stiinţa Omului” va puț, 
domina Şi încorpora avânțul 
neîntrerupt al tehnologiei, 
reelaborarea ei prin sufletul 
credincios şi prin 5 
capacitatea mereu maj 
mare a oamenilor | 
Știință, ne apropie de oeră 
nouă, era mileniului trei, Ș 
când cele două coordonate 
de bază ale omului, credința X 
pioşenie şi migală pentru - 
recucerirea paradisului 
pierdut. Ambele elemente, 
şi credinţa şi ştiinţa nile. 
a sădit în suflet Dumnezeu, 
ne vin dela El, ne aprope 
de El, de armonie și 
frumuseţea lui celestă. 
mit. Dar în acest se 
trebue să lucrăm fiecare 
Dragostea de Dumnezeu ni 
poate coexista cu urâ 
om. Cine urăște P 
aproapele lui pe Dumnezei 
îl urăște. Cine iubește 
aproapele lui pe sine 
sălășluieşte Dumnezeu: 
Tehnica ne relevă meri 
alte minuni și ipostaze S - 
Divinităţii. Dar ac 
minuni şi aceste ip 
nu pot fi decât daruri "e 
lui Dumnezeu pentr! e 
Aşa trebuesc interpre 


Reconstrucția naturii, 
şi ştiinţa, vor lucra a 
Evident, deocamdată, >. 
se P 
iubeşte, pentrucă În d 
performanţele tehnicii 


. or. 
valorifice geniul creat 


Aceasta o face * 
altfel - în cadrul îi 
Deci natura este Sare, 
trebue privită de ei 
Omul apropiindu'Se sere și 
cu iubire şi CU ÎNC n 
dându-i tot ce-i Ma! 
sufletul şi minteâ 
Credinţă înfiorat 
tehnică avansată: 


i. pri ă 
lui pr 


CUVANTUL ROMANESC 


Pe cât de serioasă şi 
plină de consecințe a fost 
vizita lui Bush în Germania 
Federală, şi pe cât de 
încurajantă pentru 
aspiraţiile de libertate ale 
lumii asuprită de comunism, 
pe atât de neserioasă în 
substanţă și fără consecințe 
pentru nici o libertate a 
fost la puţin timp după 
aceea vizita lui Gorbaciov 
pentru care s'a organizat 
un fel de istorie a maselor. 
Așa a fost transformat, cu 
strada, în înger al păcii, un 
personagiu echivoc uns cu 
toate unsorile şi spălat cu 
toate apele bizantinochineze 
ale unui adevărat Imperiu 
al Morţii, condus de stârvul 
mumificat din Kremlin şi 
dela care Gorbaciov sa 
reclamat, clar şi distinct, 
din primul moment al 
luării puterii. 

Această vizită a lui Gor- 
baciov în Germania de Vest, 
în luna lunie 1989, cu 
prilejul căreia strada striga 


dar l-au pierdut? 


“premiul Nobel de Pace 
pentru Gorbi”, nu sa 
soldat cu nici un plus-pace. 
In schimb s'au parafat o 
duzină de contracte cu 
angajamente reciproce fără 
nici o importanță politică 
nici pentru Germania, în 
întregul ei sau în parte, 
nici pentru Europa, liberă 
sau oprimată, nici pentru 
cât a rămas din civilizația 
occidentală pe glob, dar 
foarte importante pentru 
ceea ce reprezintă Gor- 
baciov, și economic și po- 
litic, atât în politica 
sovietică internă cât şi în 
cea externă în măsura în 
care se provoacă îndoieli la 
aliaţii Germaniei Federale 
şi se dă unui şef al 
comunismului mondial o 
importanță care să-l scoată 
din echivoc şi de aceea 
primejdioasă pentru 
moralul şi spiritul critic al 
alegătorilor democrați, 
ajunși în mare parte din ce 
în ce mai “cetăţeni tur- 


OCTOMBRIE 1989 


COMUNISMUL MORT, TRĂIASCĂ SOCIALISMUL! 


mentaţi'” care nu mai știu 
cu cine să voteze. La con- 
venţiile amintite se adaugă 
și declaraţia finală, pritoci- 
tă înainte de vizită şi dată 
lumii s'o citească la 
sfârșitul ei. O lamentabilă 
comedie. Cum a scris presa 
serioasă: ''Formulări şi 
nimic altceva”. Aceasta e 
de fapt ''rezumatul”” 
declarației comune. 

Capitularzii occidentali 
atribuie lui Gorbaciov o 
metamorfoză ca în basmele 
noastre: ''Si atunci 
buburosul dela grajdurile 
Împăratului s'a dat de trei 
ori peste cap și din sluga 
murdară s'a făcut mări un 
flăcău așa de frumos că la 
soare te puteai uita, da la el 
ba.” 

Nici vorbă de așa ceva 
în cazul lui “'Gorbi”. In 
basmul născut din marele 
vis rău al istoriei omenirii 
metamorfozele au fost alt- 
fel. Mai întâi s'a dat ţarul 
tuturor Rusiilor peste cap 


Ace Stei 


CÂT TIMP VĂ TREBUE VOUĂ? 


Nu mai este 

nici un petec de iarbă pentru ei 
pământul tot va [i arat 
pământul pe care 

copii fiind l-au călcat. 

Un vânt rece și crud 

îmi colindă sufletul 

prin lume pribeag; i: 

cât timp vă trebue vouă 
s'auziți plânsul pe care-l aud? 
Cine va binecuvânta pământul drag 
pe care-l au 


Anca POPESCU 


George BRANA— 


şi s'a făcut Lenin. Lenin s'a 
dat şi el de trei ori peste 
cap şi sa făcut Stalin. 
Stalin nu s'a dat probabil 
decât de două ori peste cap 
şi a ieșit Hrusciov, așa că 
pentru întregirea ri- 
tualului acesta a fost dat 
o dată peste cap și două cu 
una făcând trei a ieșit 
Brejnev. Brejnev s'a dat de- 
a binelea de trei ori peste 
cap și-a ieşit Gorbaciov, 
precedat de doi muribunzi 
care i-au garantat minunea. 
In ce măsură metamor- 
fozele trecute ne-ar 
îndreptăţi să credem că de 
astă dată s'a dat dracul de 
trei ori peste cap și a leșit 
Arhanghelul? Asemenea 
fals raţionament inductiv 
n'ar fi valabil decât pentru 
niște insuficienți mentali, 
vrăbiile care mălai visează, 
sau pentru tot felul de 
pungaşi oportuniști, 
demagogi de profesie. 
Xiaopeng a arătat că 
asemenea metamorfoză nu 
e posibilă în sistemul de 
necesitate absolută al 
materialismului istoric. 
Oricine citeşte 
““Perestroica” lui Gorbaciov 
la rece, cu ochii minţii bine 
deschiși, constată că acolo 
nu există nici un rând, nici 
un cuvânt, nici vreo urmă 
de silabă încurajatoare din 
care să se vadă că autorul 
ar renunța la monolitismul 


totalitar al sistemului 
comunist, botezat cu in- 
sistentă duioşie 


“socialism”. Nimic din ce 
se propagă în Occident în 
legătură cu această carte 
nu-l angajează pe autor mai 
mult decât obligaţia 
câinelui de-a ţine postul 
Paștelui. Rezumăm 
“metamorfoza” lui Gor- 
baciov în câteva puncte 
principale: 

1) drepturile omului nu 
sunt nimic altceva decât 
drepturile revoluţiei, sau 
motive de propagandă în 
cazul negritudinei, mare cal 
de bătaie împotriva Statelor 
Unite în primul rând şi în 
Atrica de Sud, iar în 
ultimă înstanţă aceste 
“drepturi” nu sunt decât 
obligația lumii libere de a 
nu se amesteca în treburile 
comunismului; 

2) democraţia nu poate fi 
altceva decât democraţia 
socialistă, din R.S.R. până 
în China trecând peste 
Rusia Sovietică; 

3) statul de drept nu este 
pentru Gorbaciov nimic alt- 
ceva decât statul totalitar, 
în care cuvântul unui par- 
tid este “lege imperială”, 
ca în doctrina lui Carl 
Schimitt, directorul 
Academiei pentru Politică 
întemeiată de Hitler; 

4) siguranţa naţiunilor 
nu este altceva decât 
obligația unilaterală a Oc- 


cidentului de-a nu se 
amesteca în treburile in- 
terne ale socialismului real, 
indiferent al cărui Castro, 
Ceaușescu, Mengistu sau 
Ortega ar fi el bineînţeles 
fără să definească ce ar fi 
un ''amestec” de acest fel; 

5) cultivarea ateismului 
şi-a anti-religiei îngeneral, 
este mai mult decât 
justificată pentru 
“revoluția de clasă”. 

Debarcarea ofensivă a lui 
Gorbaciov în Germania 
Federală a fost din fericire 
precedată de vizita lui Bush 
care în prealabil i-a luat 
mult damful. Bush, cu 
voinţă și aplicaţie de mare 
strateg a dat directivele 
unui comportament realist 
al Germaniei Occidentale, 
cu irevocabile argumente în 
vederea negocierilor 
privitoare la rachetele cu 
traiectorie scurtă care nu 
pot începe decât după ce 
s'ar ajunge la o 
înțelegere acceptabilă în 
materie de armament con 
venţional. In acest fel i-a 
fost anulată lui Gorbaciov 
cartea principală a in- 
tențiilor lui foarte pe față 
de-a slăbi angajamentul 
atlantic al Germaniei 
Federale. Si astfel Kohl a 
putut să domine şi 
presiunea opoziției social- 
democrate şi intrigile 
aliatului Liberal-Democrat, 
adevăratul cui al lui 
Pepelea din actuala coaliție. 
lar lui Gorbaciov i s'au luat 
din mână ihiţiativele tot 
mai ''senzaţionale” pentru 
interesații în “bătălia de- 
zarmării”. 

Planul comunismului 
mondial de-a pune lumea 
sub dictatura revoluţiei 
bolşevice în ofensivă neîn- 
cetată de optzeci de ani este 
așa de bine ticluit încât 
fără încetarea ““gor- 
baciovitei” galopante care 
dezorientează în momentul 
de față pe toți “'amatorii de 
îndreptare a lumii', încât 
orice fel de cedare față de 
“farmecele” acestei noi 
“metamorfoze” sovietice 
asigură realizarea lui în 
dauna întregii umanităţi. 
Orice i-se concede lui Gor: 
baciov este fructificat în 
vederea împlinirii acestui 
plan: Dacă “'gorbaciovita” 
nu este drastic combătută, 
în zece ani Sovietele ar fi 
gata pentru atacul final, cu 
ajutorul unei vaste coloane 
a _cincea care datorită 
slăbirii Europei încă libere 
din cauza gorbaciovitei ar 
ajuta să cadă Europa ca un 
fruct copt, așa cum preve- 
dea Lenin. 

Comunismul nu se 
retrage de bună voie din 
lume ci trebue să fie învins. 
Si această victorie este 
posibilă. Gorbaciov nu are 
azi decât două dificultăţi: 


PAGINA 5 


ananghia economică -si 
trezirea naționalităților. La 
drept vorbind de-o a treia 
nu mai are nevoie. Dacă Oc- 
cidentul își sumete 
mânecile ca să scoată 
Sovietele din falimentul 
economic, soarta lumii este 
pecetluită. Fără dezar- 
ticularea acestui  moloh 
eurasiatic ar urma ca 
Europa să fie înghițită, cum 
spune un istoric din 
Franţa:''Sau Europa 
trecând dincolo de piața 
comună se pune în mars 
pentru a face rapid o 
unitate politică, sau, în ciu- 
da crizelor care îi zguduie 
imperiul, stăpânul dela 
Moscova ne va mânca pe 
rând, foaie după foaie (Ger- 
mania fiind cea mai 
mustoasă, cea mai in- 
teresantă) așteptând ca un 
supra-Kadafi să-i dispute 
salata europeană"! 
(“L'Europe des quatre 
etages”', de Joseph Rovan, 
în “Le Monde” din 18 lunie 
1989). 


Interesant este că 
autorul acestui articol, 
scris în ajunul alegerilor 
pentru Parlamentul 
European pune condiţia de 
existenţă a Europei viitoare 
în funcţie de libertatea 
întregului continent: 
“Conducătorii noştri ar 
trebui să spună popoarelor 
europene că nu mai au timp 
de pierdut: singură uniunea 
europeană le va îngădui să 
reechilibreze alianța atlan- 
tică pentru a instaura 
relații de bună vecinătate 
cu Sovietele între egali, şi 
în același timp să primim 
între noi popoarele Europei 
Orientale ce și-ar relua 
dreptul să dispună de ele 
înşile. Intr'o construcţie 
europeană pe această 
măsură libertatea va putea 
conlocui cu puterea, drep- 
tatea cu bună starea și 
siguranța naţiunilor cu 
democrația”. (idem). 


Deci: Europa si suprapu- 
terea eurasiatică să trateze 
dela egal la egal, iar în loc 
de straniul vis al lui Gor- 
baciov ““casă comună” între 
Europa și Eurasia, “'bună 
vecinătate'”. Dacă Sovietele 
au, cât va mai fi să fie, o 
casă comună cu uzbecii şi 
tot subcontinentul superior 
al Asiei, Europa nu este o 
casă comună decât a 
Europenilor. Dar pentru 
apărarea acestei case, în 
care intră toate neamurile 
Europei, Europa nu trebue 
să ajungă ea însăși la 
faliment vrând să salveze 
economic insolvenții cen- 
tralismului democratic dela 
Moscova. In același timp 
libertatea Europei este in- 
divizibilă: ori va fi toată 
Europa liberă ori nu va mai 
fi nici o Europă liberă. 


Abonamentul D-stră 


sustine un ziar care luptă 


pentru o cauză dreaptă 


Pi 


di ai 


Reacţia la opresiune este 
o expresie a instinctului de 
conservare al națiunilor, iar 
una din cele mai frecvente 
forme pe care o îmbracă 
această reacţie este 
rezistența generalizată pe 
plan național. 

Rezistența naţională se 
poate manifesta în diferite 
feluri, dela rezistența 
pasivă şi până la rezistența 
armată. In România, cea mai 
răspândită formă actuală de 
rezistență la opresiunea 
comunistă este cea a 
ţăranului, care nu iese la 
lucru în aşa zisele 
cooperative agricole, lăsând 
munca câmpului pe seama 
armatei, funcţionarilor şi 
studenţilor, care ““vin să 
ajute țărănimea mun- 
citoare” care, în acest 
timp, lucrează pe lângă casă 
sau își vinde la oraș 
legumele cultivate în 
spatele casei, rupte dela 
gura copiilor ca să facă un 
ban pentru nevoile familiei. 
In al doilea rând, ca im- 
portanță se situează 
rezistența muncitorilor din 
industrie care, deposedați 
de dreptul la grevă, 
lucrează după principiul 
“Ei se fac că ne plătesc, - 
noi ne facem că muncim”. 
In sfârșit, pe al treilea plan 


se poate considera 
rezistența — funcționărimii, 


care aplică în munca de 
fiecare zi formula “Nu fă 
azi ce poți lăsa pe mâine, 
căci ori nu mai trebue, ori o 
face altul”. 

O altă formă a rezis- 
tenței naționale româneşti, 
tot atât de generalizată ca 
şi rezistența în cadrul 
procesului de muncă, este 
practicarea insistentă şi 
permanentă a umorului 
politic anticomunist. 

Românul a fost din- 
totdeauna plin de duh, 
luându-se peste picior pe 
sine însuşi și pe alţii, 
glumind fără  răutate şi 
primind glumele altora 
fără dușmănie. Grelele 
încercări prin care a trecut 
în decursul istoriei, fiind 
aşezat în calea tuturor 
răutăților”, cum spune 
cronicarul, nu l-au făcut 
totuși să glumească şi nici 
să-și părăsească ţara, ci să 
se apere, conștient că “apa 
trece dar pietrele rămân”. 
Atunci, însă, când i-a fost 
luată posibilitatea de 
apărare, cât și speranţa 
într'o ieșire timpurie din 
impas, Românul a început să 
facă “haz de necaz”, 
spunând cu amărăciune: 
“*Roaie verde de dudău, o să 
fie și mai ... bine”. 

Umorul politic poate fi 
considerat o armă 
psihologică foarte «eficace, 
întrucât are o mare “priză 
la public” și deci o puter- 
nică influenţă asupra 
opiniei publice. De 
asemenea este totdeauna 
foarte insistent, spontan Și 
la zi cu evenimentele, iar 
difuzarea lui nu necesită 
nici un efort organizatoric 
sau financiar. 

Să începem așadar cu 
anul 1944, când Românul a 
făcut cunoștință cu “'ar- 
mata sovietică 
eliberatoare”, eveniment 
care a generat apariţia unei 
puzderii de “bancuri”, 
având ca subiect 
apucăturile acestor hoarde 


UMORUL POLITIC 
EXPRESIE A REZISTENȚEI NAŢIONALE A 


cu creierul spălat şi cu 
arma politrucului la spate, 
care nu ştiau altceva decât 
că merg “na Berlin”. 
Comparând comportarea ar- 
matei germane care 
părăsise de curând ţara, cu 
cea a militarilor sovietici, o 
poezioară foarte sem- 
nificativă atribuită marelui 
comedian Constantin 
Tănase, suna astfel: “Era 
rău cu der-die-das, da'i mai 
Tău cu davai ceas”. 

Au urmat vremuri grele 


şi apăsătoare, țara fiind 
condusă de “'leaderi” 
răsăriți din lumpen: 


proletariatul mahalalelor şi 
gropilor de gunoi ale 
oraşelor, străini de neamul 
românesc și care, formaţi la 
Moscova, au adus cu ei ura 
de moarte împotriva 
purtătorilor tuturor 
valorilor etnice și cultural 
româneşti, țărănimea și 
intelectualitatea. Teroarea 
morală și incompetența au 
fost ridicate la rang de 
practici sociale iar violența 
la nivel de “judecată a 
poporului”. Românul 
privea uimit şi neputincios 
la cozile de topor care 
fluturau lozinci ca: “Stalin 
şi poporul rus, libertate ne- 
au adus”, sau “'Ana, Luca 
şi cu Dej au băgat spaima'n 
burgheji”. 

In acea perioadă, umorul 
politic înflorea cu vigoare și 
lovea în punctul cel mai 
vulnerabil al opresorului: 
lipsa de pregătire și in- 
competenţa “'dregătorilor'”. 
Miniştrii din guvernul 
Petru Groza, ca Gheorghiu- 
Dej, Theohari Georgescu şi 
Romulus Zăroni erau 
ridiculizați astfel: '*Geo, 
Theo și Romeo/stau tustrei 
întinsi pe spate /și alene'şi 
povestesc /amintiri din 
facultate”!. Zăroni, un 
țăran hunedorean ridicat de 
Groza în funcţia de 
ministru, pentru a înșela 
țărănimea românească și a-i 
abate atenţia dela planul 
comuniștilor de deposedare 
a sa de dreptul ei 
tradiţional asupra pămân- 
tului, devenise un personaj 
favorit al glumelor politice 
din acea epocă, glume care 
străbăteau ţara în lung și 
în lat. lată şi una carac- 
teristică acestui val: “In 
timpul unei recepții Zăroni 
i-ar fi adresat unei frumoase 
doamne, următorul mesaj, 
scris pe un şervețel: ““Maţ 
fermecat. Eşti unsoare pen- 
tru mine.” lar neuitatul 
Păstorel Teodoreanu lansa 
necruţător epigrama: 
“Caligula Imperator / a 
făcut din cal senator. /Pe- 
tru Groza, mai sinistru /a 
făcut din bou ministru! 
“lar gura lumii adăuga 
reacţia lui Zăroni: “Asta e 
Dej”. In acea perioadă par: 
tidul comunist începuse 
realizarea planului său de 
distrugere a  ţărănimii- 
printre marile crime care 
au contribuit la 
deteriorarea agriculturii 
românești a fost și depor: 
tarea gospodarilor fruntași 
ai satelor bănățene. Ridicaţi 
într'o noapte de către 
echipe speciale, cu familie, 
căţel și purcel, au fost duși 
în câmpia Bărăganului, 
unde cu timpul au 
întemeiat acele “'sate noi” 
care au constituit adevărate 
modele pentru localnici. 


OCTOMBRIE 1989 


ETC MN ua 


——— Ion NICOLESCU—— 


Căci ''omul sfințește 
locul”. Banatul nu mai era 
““fruncea”! agriculturii 


româneşti și constata trista 
realitate că: “'Cine-a pus 
ban lângă ban /a ajuns în 
Bârăgan. /Cine-a pus banii 
la MAT /a rămas tot în 
Banat”. (MAT: cârciumele 
de stat). 

Copleşit de valul de 
ironie și satiră care inunda 
opinia publică românească, 
regimul comunist a început 
să lanseze, prin secţia de 
dezinformare din 
comitetul său central, 
glume care să anihileze cir- 
culația umorului politic an- 
ticomunist, prin in- 
timidarea populației. Ast- 
fel a fost lansată o con: 
versaţie din care rezulta că 
cei care spun “bancuri 
politice'” vor săpa pe partea 
dreaptă a canalului Dunăre- 
Marea Neagră, iar cei care 
le ascultă vor săpa pe par- 
tea stângă. 

Anii au _ trecut iar 
umorul politic a continuat 
să lovească necruţător, 
neobosit în racilele noii 
“orânduirii”. “Epoca 
Ceauşescu”” sau ''Anii- 
lumină”! au continuat să 
degradeze tot ce mai 
rămăsese de degradat din 
vremea lui Gheorghiu-Dej. 
Construcţia canalului, 
abandonată de Gheorghiu- 
Dej, a fost reluată. Vizitând 
noile lucrări, făcute cu 
deţinuţi în haine vărgate, 
Ceaușescu începe un 
discurs cu cuvintele “Dragi 
marinari” i se șoptește că 
marinarii au dungile 
orizontale, nu verticale... 

Si iarăşi guvernează in- 
competența și ignoranța 
împopoțonată în ifose 
savante. lar umorul loveşte. 
Tot Bucureştiul este săpat 
pentrucă se caută diploma 
lui Ceaușescu. Sau, o 
discuţie: ““Tovarăse 
Presedinte, nu se pot atârna 
portretele dumneavoastră 
în aer căci nu permite legea 
gravitaţii! - Dar când am 
semnat eu legea asta? Poate 
îţi aminteşti tu, Leano? - 
Eu n'am treabă cu legile. 
Eu mă ocup cu știința”... 

In cadrul colaborării cu 
“partidele frățești”” au 
ajuns în țară o mulțime de 
Cubaneji care, fiind cam 
bruneți, dădeau naştere la 
confuzii. Un Român îi 
întreabă pe niște tineri 
care descărcau vagoane de 


marfă: -Cubani? Cubani? 
Răspunsul: - Aș! Muncă 
voluntară! 


Vizitele oficiale ale 
familiei conducătoare în 
diferite ţări au constituit 
noi subiecte de satiră 
politică. Intors dintr'o 
vizită în Africa, Ceaușescu 
povestește că a vânat niște 
““pliznăi negri”, care erau 
cam ca oamenii, dar fugeau 
prin pădure, iar când întin- 
dea arma strigau: ''Please 
no!” 

La un moment dat, după 
ce “poporul” a fost înşelat 
prin simulacrul de protest 
al lui Ceaușescu împotriva 
ocupării Cehoslovaciei, 
Sovieticii au avut impresia 
că Ceaușescu devenise prea 
“popular”. Deci s'a început 
propagarea unei atmosfere 
defavorabile lui Ceaușescu, 
în sensul că el (și nu 
sistemul comunist) este 
vinovat de deteriorarea 


economiei şi că ari 
şansă de redresare ar. i 
dispariţia acestuia. lar min- 
ciuna a prins, oglindindu-se 
într'o serie de glume. Un 
bătrân se uita zilnic la 
ziarele expuse la un chiosc» 
fără să le deschidă, apoi 
pleca. Intrebat de 
vânzătoare ce caută a 
răspuns: Morţii. Dar morții 
sunt la pagina 6, a zis 
vânzătoarea. Eu caut morți! 
de pe prima pagină, a 
răspuns moșul, s'a uitat 
speriat în jur şi a plecat! . 
Sau: In preajma congresului 
XI al partidului circula o 
poezioară semnificativă 
referitoare la familia lui 
Ceaușescu: “La al nouălea 
congres a murit Tătuţa /La 
al zecelea congres a murit 
Mămuța./ Aşteptăm cu in- 
teres /cel de-a unșpelea 
congres.” Românul îşi 
dădea seama că o ieşire din 
impas nu poate fi prevăzută 
în viitorul apropiat și 
începu să privească înspre 
Vest, comparând viața sa de 
zi cu zi, cu cea a semenilor 
săi din ţările libere de 
comunism. “Un profesor 
dela universitatea de par- 
tid, sosit dintr'o vizită în 
USA, relatează drama 
poporului american, lipsit 
de un trecut glorios ca al 
nostru și fiind la pământ în 
ce privește viitorul, 
întrucât capitalismul este 
în descompunere. Intrebat 
însă cum este prezentul, ex- 
clamă: Dar au un prezent 
de trăsneşte!” Gluma este 
foarte semnificativă în 
privinţa valorilor pe care se 


sprijină orice regim 
comunist, până la con- 
solidare: pe valorile 
trecutului, care nu-i 
aparțin şi pe valorile 
viitorului, concretizate în 


“societatea comunistă fără 
clase”, care este o utopie. 
Mai ales că acest viitor 
strălucit se construieste 
dintr'un prezent antiuman 
Şi mizerabil. 

Dorința Românului de a-şi 
lua lumea'n cap a devenit o 
adevărată psihoză. “Coadă 
la serviciul de pașapoarte. 


„Apare şi Ceaușescu şi se 


așează la rând. Văzându-l, 
ceilalți părăsesc unul câte 
unul coada. Ultimul rămas 
îl întreabă pe “sef” de ce 
s'a aşezat la coadă. Pentru 
pașaport, ca să plec, 
răspunde Ceausescu. Păi 
dacă pleci tu, nu mai vreau 
nici eu pașaport...Si 
pleacă.” 

Cultul personalităţii lui 
Stalin a fost “minor în 
raport cu cel al familiei 
Ceaușescu. Se povestește ca 
fapt autentic că atunci când 
sa interzis importul de 
medicamente, ministrul 
sănătaţii ar fi intervenit, 
argumentând că sunt 
oameni alaai care au 
nevoie de medicam 
străine. “Si eu sunt bula 
ar fi răspuns Ceaușescu, iar 
un om ca mine s 
odată la 500 de aci. 

Umorul politic, tot- 
deauna “pe fază”, a făcut 
din grandomania șefilor alt 
subiect savuros de satiră 
'La reședința sa de pe 
litoral, Ceauşescu iese 
într'o frumoasă dimineață 
pe plajă şi exclamă încântaț: 
Bună dimineaţa, soare! si, 
spre uimirea sa, aude Aa 
răspuns: Să trăiţi tovarășe 


ROMÂNESC 
NTICOMUNISTE 


preşedinte! In culmea 
fericirii, îi spune Elenei că 
până și soarele îi răspunde 
cu “isă trăiţi”! Dar pentru a 
o convinge, în dimineața 
următoare ies împreună, 
iar șeful repetă strigarea, 
fără a primi vreun răspuns: 
odată, de două ori. A treia 
oară iese un securistdintr'o 
tură, ia poziţia de drepți şi 
raportează: Să trăiţi, eu 
sunt Neacşu. Soare a fost 
ieri de serviciu!” 

In încercarea de a anihila 
efectul  ridiculizării gran- 
domaniei familiei 
Ceauşescu, secţia de dezin- 
formare a CC lansează alte 
““şopârle'!, cum le-a 
denumit lumea. 
“Ceauşescu, Tito şi Jivcov 
sunt decorați de Brejnev 
pentru activitatea lor, 
primind cadou şi câte un 
costum de haine. Acasă, 
Ceaușescu este întrebat la 
telefon de ceilalți doi dacă îi 
vine bine costumul, căci ale 
lor sunt prea mici. Al meu 
e bun, le răspunde 
Ceausescu, căci când ni s'a 
luat măsura numai eu 
stăteam în picioare. Voi 
eraţi în genunchi în fața lui 
Brejnev.” 

Un alt gen de “șopârle” 
urmăreau convingerea 
populației că securitatea 
este omniprezentă și 
aâtotștiutoare. “Patru colegi 
plecaţi în deplasare spun 
glume politice într'o 
cameră de hotel, fără a ţine 
seama de avertismentul 
unuia dintre ei că în 
cameră ar putea fi ascuns 
un microfon al 
securității.Pentru a-i 
speria, acesta coboară și 
comandă la recepţie patru 
cafele, apoi, reîntors  tiptil 
în cameră, vorbeşte în 
scrumieră: Vă rog patru 
cafele. La sosirea cafelelor 
toți sunt convinși că, de 


S 


ascultați — to 
piere cheful FE Sean, | 
Elume E 
culcă timoraţi j ME pipe 
lor, Dimineaţa ? 
făcuse gluma e te Care 
vede celelalte paţi piste și 
recepţia hotelul oale, 
spune că colegii ate! 
ridicați de cățre sul. fost 
dela securitate 
nu l-au luat p, 
plăcut 
scrumiera”, 
Odată cui E 
forțată a tare urarea 
să lipsească alimenţej “PU! i 
utilajele se plătea. 
hrana ruptă “ 
Românului, singura 
care avea 
străinătate, 
apărut o formă de 
unică în lume, E 
foamei, care de fapt big 
politica economică falimen. 
tară practicată de regimul 
comunist. "Când generaluj If 
De Gaulle a vizitaț. 
Bucureștii apăruse gluma 
despre un măcelar care a. 
fost decorat pentrucă, fiind Ș. 
coadă la măcelarie, acesta a R 
schimbat firma CARNE cu 
firma CEC de peste drum și. 
astfel generalul a înţeles că 
lumea sta la rând ca săși 
depună economiile”, Când < 
puii de găină deveniseră 
atât de mici încât încăpeau . 
câte doi într'o pungă, Î. 
lumea le spunea “fraţii Ș 
Petreus”! după numele unor 
cântăreți  maramureșeni.. &- 
Când din porc nu se mai 
găseau în măcelării decât. 
capul şi picioarele, “se 
spunea că se vinde “porcul Ș. 
invizibil? (după serialul 
TV “Omul invizibil”), iar 
când au dispărut și Ș 
capetele, picioarelor depore 


ICE SE aa LA ASA Sa 


st ue -re a Perna ae 


a 


Continuare în pag] 


ANUNT 


Ziarul “Cuvântul Românesc” împreună cu În: Ș 
stitutul Român de Cercetări Istorice din Calilor 
Dia, au luat iniţiativa de a redacta un studii î 
istoric, politic, economic, cultural, social Și et Î 
nografic, despre “Cadrilater”, regiune cupri Ă 
cele două judeţe, Durostor şi Caliacra, din Sudul 


obrogei. 


In vederea completării documentaţiei noastre, | 
rugăm pe toți Românii care dispun de acte, 
sau orice alte documente despre'“Cadrilater '* > 
le împrumute, sau să ne trimită fotocopii Cit 
acestea, spre a ne ajuta să facem un stu 
mai complet despre această regiune romă 


Bulgariei în August 1940 de de 


Carol al II-lea, în același an cu cedarea 


şi Ardealului de Nord. 


P.O. Box 4217 Station D: “Şi 
Hamilton- Ontario 3 
CANADA, L8V 4L6 


Vă mulțumim. 


Redacţia Ziarului 


CUVANTUL ROMANESC 


OCTOMBRIE 1989 


— Op 


PAGINA 7 


II i e a De e i ete 


TRECUTUL EUROPEI DE MÂINE 


“In majoritatea cazurilor, democratiile adoptă punctele 
de vedere și hotărîrile pe care conducătoii puterilor comu- 
niste doresc să le vadă adoptate” 
Jean-Francois Revel (Cum sfârșesc democrațiile). 


Trăim  într'o 
paradoxurilor. 

Cu cât comunismul se 
dovedeşte mai ineficient, 
mai vetust, mai retrograd, 
cu atât lumea liberă, 
ameninţată de comunism şi 
numai de către comunism, 
face tot ce poate spre a-l 
salva. 

Pe măsură ce Nicolae 
Ceaușescu aplica o politică 
tot mai fidelă marxismului 
practicat de decenii de către 
Moscova, Occidentul vedea 
în el un cavaler al in- 
dependenţei şi de această 
orbire nu se făceau vinovaţi 
un băcan din Brooklyn, un 
chelner dintr'un bistro de 
pe malul Senei sau un 
cârnățar din Hamburg, ci 
Preşedintele Nixon, 
Preşedintele Giscard şi 
Cancelarul Schmidt. 

Cu cât teroriștii comit 
mai multe atentate, iau mai 
mulți ostatici, se fac 
vinovaţi de crime mai 
numeroase și mai mari, cu 
atât se arată statele 
democratice mai dispuse la 
un dialog ce întărește 
terorismul şi slăbește 
apărarea împotriva lui. 

In Franța, o alianță 
socialisto-comunistă şi-a 
dovedit ineficienţa sub con- 
ducerea lui Mitterrand, 
începând cu 1981. Pentrucă 
în 1986, a fost ales un 
„guvern de - centru-dreapta 
care în doi ani a redresat 
| considerabil situația eco- 
nomică a țării, poporul 
francez i-a dat din nou 
votul socialistului Mit- 
terrand, sub care se aplică 
în prezent un program 
exact invers celui pentru 
care a fost ales prima dată, 
deoarece a doua oară a fost 
ales fără ca să aibă nici un 
program. 

Doamna Thatcher a 
redresat moral şi în mare 
măsură material, Marea 
Britanie, motiv pentru care 
în recentele alegeri 
europene au înregistrat 
considerabile câștiguri 
laburiștii, iar pentrucă în 
Germania se înregistrează 
cea mai mare creștere 
economică din ultimii 15 
ani sub conducerea creștin- 
democraţilor, aceștia pierd 
alegerile locale, una după 
alta. 

In Grecia, afacerile 
bănești și amoroase au dus 
la pierderea puterii de către 
socialişti, dar în condiții 
mult mai puţin rele decât 
se așteptau eternii 
specialiști cărora nici prin 
vis nu le trecea că urmarea 
va fi crearea unei alianțe 


lume a 


între comuniști şi con- 
servatori. 

In principalele ţări 
europene stânga nu deține 
majoritatea. In Germania 
se află în opoziţie, în Anglia 
conduce conservatorii, în 
Italia comuniştii sunt în 
opoziție, iar socialiștii 
minoritari participă la 
coaliții guvernamentale în 
condiții în care creştin- 
democraţii păstrează poziţii 
cheie.In Spania, socialiștii la 
putere aplică un program 
neo-liberal, la fel şi în 
Franța, unde pentru a 
aplica un program de cen- 
tru au nevoie de votul de 
încredere al extremei 
stângi. 

Cu tot valul republican 
după primul şi al doilea 
război mondial, monarhiile 
constituționale europene se 
poartă foarte bine: în 
Spania, Anglia, Belgia, 
Olanda, Luxemburg, 
Danemarca, Norvegia, 
Suedia. Nici mini-monarhii, 
precum Lichtenstein și 
Monaco nu sunt contestate, 
iar Franţa care a 
comemorat două secole dela 
revoluția care i-a tăiat 
capul şi lui Ludovic XVI, 
după un vechi exemplu, 
practică un gen de 
monarhie electivă, con- 
sacrată și inaugurată de 
Generalul de Gaulle, 
combătută cu furie de 
socialistul Mitterrand care 
o definea drept o lovitură 
de stat permanentă, înainte 
de a-i gusta deliciile, 
reuşind şi performanța a 
două alegeri succesive. 

In Germania  dez- 
membrată de U.R.S.S. care 
i-a anexat şi partea din 
Prusia Orientală ce nu a 
dăruit-o Poloniei, cel mai 
popular om politic - din 
lume - este Mihail 
Sergheevici Gorbaciov, iar 
spre deosebire de trecutul 
apropiat când Ceausescu 
era lăudat și se acorda 
Românilor azil politic, 
astăzi când Ceauşescu este 
condamnat de o lume 
întreagă, cele mai multe 
cereri de azil politic făcute 
de Români sunt respinse, 
aceștia fiind ameninţaţi și 
cu expulzarea. 

Alegerile pentru 
Parlamentul European din 
Strasbourg au prezentat o 
importanță deosebită, 
deoarece în această 
formaţie va avea loc marea 
unificare economică 
europeană proiectată a se 
termina până în 1993. Ca 
de obicei, stânga socialisto- 
comunistă și partidul 


———— Constantin MAREȘ 


pepenilor vest-germani (așa 


zişii “'verzi'! doar pe 
dinafară, fiind roșii pe 
dinăuntru) a reuşit să-şi 


mobilizeze alegătorii, ceea 
ce nu s'a întâmplat la centru 
şi la dreapta. Europa de 
mâine va avea parlamentul 
de azi care reprezintă 
stânga de ieri. Una din 
lozincile sub care s'a 
desfăşurat campania elec- 
torală a stângii suna astfel: 
“Europa de mâine va fi 
socială sau nu va fi!” 
Bineînţeles că prin social 
se înțelege socialsit. 

Odată terminate şi 
validate alegerile, s'a trecut 
la structurarea noului 
parlament. Prima şedinţă a 
fost prezidată de decanul de 
vârstă, Claude Autant-Lara 
(88 de ani). Pentru a-și 
dovedi democratismul 
profund ce îi animă, 
socialiștii din diverse țări şi 
bineînţeles pepenii ''made 
în West Germany” s'au 
ridicat în picioare, au 
huiduit, au agitat lozinci şi 
au părăsit sala cu zgomot. 
Motivul invocat: Autant: 
Lara fusese ales pe listele 
Frontului Naţional prezidat 
de Le Pen. Dar tânăra 
speranţă a dreptei franceze 
nu este altcineva decât 
marele cineast, cunoscut 
prin filme ca “Le diable au 
corps'! sau marea 
ecranizare după Stendhal, 
“Le Rouge et le Noir”, una 
din vedetele la a cărei lan- 
sare a contribuit din plin, 
fiind Gârard Philipe. Păcat 
însă că stânga a ratat 
alocuțiunea deputatului de 
dreapta, a cărui opinie 
fermă este că NU Uniunea 
Sovietică este cea care 
amenință cultura europea- 
nă, - Doamne fereşte, cum 
ar face asa ceva ! - marea 
vinovăție ' având-o Statele 
Unite. 

Odată lămurit acest 
punct s'a trecut la alegerile 
înăuntrul parlamentului 
Europei. Președinte a fost 
ales un socialist (cum s'ar fi 
putut oare altfel !)respectiv 
spaniolul Enrique Crespo, 
în vârstă de 45 de ani, de 
profesie jurist și profesor de 
economie agrară. Ca avocat 
Sa ilustrat în apărarea 
celor acuzați în timpul 
Generalului Franco şi a 
muncitorilor supuși 
nemiloasei exploatări 
capitaliste, atât de opusă 
bunei stări a muncitorilor 
din statele în care 
socialismul a triumfat pe 
deplin. 

Dar cum la Strasbourg 
dictează stânga, nu s'au 


UMORUL POLITIC 


Urmare din pag.6 
li sau spus  ''Adidaşi”, 
Deosebirea dintre o 
măcelarie din vremurile 
bune și una de azi este că 
atunci scria pe firmă “Ilie 
măcelarul” iar înlăuntru 
găseai carne, iar acum afară 
scrie ''Carne” iar inlăuntru 
îl găseşti pe Ilie măcelarul. 
Nici personajul favorit al 
umorului românese con: 
temporan nu putea să lip- 
senscă din glumele foamei, 
Astfel, la înmormântarea 


tatălui lui Bulă, preotul se 
ruga ca să se odihnească în 
loc cu verdeață. Bulă, însă, 
l-a întrerupt: Ba cu carne, 
că dela verdeață i s'a tras!,, 
Si, în sfârşit, o ultimă 
“perlă” a umorului foamei: 
“Un drac fuge din România 
și se opreşte tocmai în iad, 
Tartorul iadului îl întreabă 
de ce n părăsit “locul de 
muncă", înainte de termen. 
Răspunsul: La o coadă, o 
babă i-a spus alteia la 
ureche: la iarnă mâncăm pe 


dracu!” 

Sumara trecere în revistă 
a diferitelor etape parcurse 
de umorul politic românesc 
permite concluzia că acesta 
constituie o armă eficace a 
rezistenței naţionale an: 
ticomuniste şi reflectă in: 
transigenţa neamului 
românesc năpâstuit dar 
rămas pe poziție, chiar 
după trecerea peste el n 
tuturor. relelor, 


lon NICOLESCU 


mulțumit doar cu atât. 
Printre vicepreședinți au 
mai ales pe socialista fran- 
ceză Nicole Pâry, socialistul 
german Hans Peters, 
socialistul englez David 
Martin,  Socialistul grec 
Georgios Romeos, 
socialistul portughez Joao 
Cravinho iar dela verzo- 
roșii germani, pe Wilfried 
Telkamper. 

Dar nici aceasta nu a 
ajuns stângii europene. 
Drept care alegându-se între 
ei, au luat conducerea în 
principalele comisii 
parlamentare: Economie 
Agrară, președinte un 
socialist spaniol, printre 
vicepresedinţi un  verde- 
roşu; Comisia Bugetară: 
preşedinte un socialist ger- 
man (şi baron, de altfel). 
Comisia pentru Economie, 
Valută și Politică In- 
dustrială:un vice-presedinte 
socialist francez și altul, 
socialist irlandez; Comisia 
pentru Energie, Cercetare 
şi Tehnologie: un 
preşedinte socialist italian, 


un vice-președinte socialist 
englez şi altul ecologist 
belgian.Socialiștii mai dețin 
președinția următoarelor 
comisii: Relaţii Sociale, 
Sănătate și Mediu Am- 
biant, Dezvoltare şi 
Colaborare, Controlul 
Parlamentului (inclusiv 
ridicarea imunităţi), Drep- 
turile Femeii; în cele în 
care nu deţin președinția, 
au vicepreședinți, un 
“ecologist” prezidează 
Comisia de Politică Regio- 
nală. 

Din totalul de 518 man- 
date, socialiștii deţin 180, 
de departe cea mai puter- 
nică fracțiune în Parlamen- 
tul European dela 
Strasbourg, zișii Ecologiști 
au 30 de mandate, din care 
peste un sfert trimiși de 
alegătorii germani, 
Uniunea Stângii Europene 
28 de mandate, Coaliția 
Stângii 14 mandate. 12 
deputaţi europeni se con- 
sideră “fără de partid”. 
Pentru preşedintele socia- 
list și-au dat votul 301 depu- 


taţi pentru “ecologişti” 31 
(deși au doar 30de 'deputaţi) 
pentru Le Pen, 18. Rezultă că 
în derută,pentru socialiști 
au votat de-a valma și cen- 
tru şi -de ce nu? - și centru 
-dreapta. 


Europa de mâine coche- 
tează astăzi cu socialismul 
de ieri. Urmează să mai 
piardă alegerile şi Cancela- 
rul german Kohl și Doamna 
Thatcher, pentru ca toata 
treaba să iasă bine. 


Cred că printre cei care 
au fost satisfăcuți de 
rezultatele acestea este şi 
Nicolae Ceaușescu. Intrucât 
cercetând biografia vice- 
președintelui socialist ger- 
man Hans Peteres, am aflat 
că la bază a fost ucenic ciz- 
mar și că a urmat mai târ- 
ziu, o Academie Socială, 
este drept nu chiar la 
Moscova, ci la Dortmund. 
Cum ar spune, de pildă, 
Georges  Marchais: Les 
grands esprits se rassem- 
blent et se ressemblent. 


INAMICUL: IDENTIFICARE, 
POTENŢIAL, INTENŢIE 


Cei care au servit ca 
ofiţeri combatanți își amin- 
tesc tot restul vieţii 
exasperarea încercată la 
aproape fiecare examinare a 

[Reine lar de operații trans- 
mise dela Divizie. Ele 
începeau reglementar cu 
“Numărul , Inamicul”. 
Numai că datele erau 
eronate, neținute la curent 
ori pur și simplu scoase 
din burtă. Era clar că cei 
din față au fost schimbaţi, 
că s'au amplasat noi 
baterii, etc., totuși cei din 
Comandament cu in- 
formaţiile făceau o treabă 
pentru care ar fi meritat 
glonțul, deoarece rețeta 
dezastrului era ca si sigură. 

Ce e scris în titlul de mai 
sus se aplică de asemenea 
în viaţa politică iar mai 
recent, și cu mare succes, şi 
în activitatea Corporaţiilor, 
în marile afaceri. 

Românii, dacă nu vor să 
dispară, vor trebui să-şi 
concentreze activitatea şi să 
o  preceadă mereu cu o 
exactă cunoaștere și 
apreciere a forței şi in- 
tenţiei duşmanilor... 

Să nu ne fie jenă şi nici 
să nu fim timizi în a iden- 
tifica pe dușman, oricine ar 
fi acesta. Aici mare ce 
căuta indicarea vagă ori 
laterală după cum nici a ne 
lăsa amăgiți de fumul sau 
camuflajul ce ne e pus în 
faţă. 

Cheia e să distingem 
principalii inamici. Cel mai 
aproape e așa zisul partid 
comunist român. Întâi că 
nu este român ci un sechel 
al rețelei lui Bela Kuhn, ac- 
tivă încă. “Fraţii” maghiari 
ne-au adus acest dar în Mai 
1921, probabil ca să ne 
plătească  pentrucă le-am 
deranjat viesparul dela 
Budapesta prin ocuparea ei 
de câtre trupele române la 


N. STOIA 


finele primului război mon: 
dial. Mai mult încă, tot ei 
au avut grijă să îl alimen- 
teze cu cadre și ghidaj de 
atunci încoace. Să nu ne 
amăgim de fanfaronada 
anti-maghiară a lui 
Ceauşescu pentrucă din 
umbră și în mod subtil şi 
adeseori, via afaceri, tot ei 
trag sforile. M'aș abține să 
dau nume ce au figurat dela 
înființarea PCR-ului, și 
care, schimbate, mai sunt 
şi astăzi spre a nu fi acuzat 
de...antisemitism. Curios şi 
ironic este că aceste cadre 
evreo-ungureşti par a fi 
uitat anihilarea a peste 
200,000. de Evrei din 
Ungaria şi din Ardealul de 
Nord ocupat, cântă în stru- 
na iredentei maghiare si 
împroaşcă cu noroi şi cu 
minciuni pe cei din singura 
țară europeană care i-a 
apărat în timpul războiului. 


Cu toţii dorim intens 
distrugerea lui Ceauşescu, 
împreună cu tot neamul şi 
cu clica sa şi asta pe bună 
dreptate. Dar a-i acorda 
titlul de dușman e prea 
mult. El este un in- 
strument, un caracter veros 
şi fără scrupule, aşa cum 
sunt şi alţii, însă dușmanul 
pe care trebue să îl iden- 
tificăm se află în spatele 
său. Spre aceasta ne con: 
duce QUI PRODEST? adică 
să determinăm cui serveşte 
cu adevărat menţinerea lui 
Ceauşescu la putere. 


Adevărat că la bază, 
Rusiei Sovietice. lar dacă 
mai nou, nu chiar pe linia 
oficială a lui Mihail Gor- 
baciov, sigur, însă, că 
înrădăcinata birocraţie 
sovietică a profitat, profită 
şi speră să profite în con- 
tinuare menţinând pe acest 
adevărat dezastru al 
poporului român, 


Dar, studiind lucrarea 
“Stripes and Reds” a 
fostului ambasador U.S. în 
România, David Fun- 
derburk, cât şi declaraţiile 
sale verbale, mai sunt _şi 
alții care îl proptesc șiaflăm 
şi de ce. Ei nu sunt alții 
decât oamenii de afaceri în 
buzunarul cărora a intrat 
deja partea rămasă după ce 
Ceaușescu și-a buzunărit-o 
pe a sa din miliardele de do- 
lari luați ca împrumut. Tara 
a primit fierărie nefolosi- 
toare iar acum oamenii de 
afaceri se află în runda a 
doua: aceea de a încasa şi 
plata datoriilor. Deci iată ci- 
ne îl menține pe Ceauşescu, 
acum! Cine va sta să 
socotească vreodată miliar- 
dele de ore de muncă de 
sclavie stoarse muncitorilor 
români în tot acest timp şi 
cât va mai rămâne din el? 
Bună treabă şi bune parale. 
Parale cu care, prin con: 
tribuţii la campanii elec- 
torale ori pe usa turnantă 
se țin în mână fermă poli- 
ticieni și oficiali care alt- 
fel propovăduiesc neincetat 
dedicaţia lor pentru drep- 
turile omului şi libertate. 

Românii, bine ar face să 
ia taurul de coarne, arătând 
cu degetul pe făptaşi şi pe 
cei care au plănuit totul, 
chiar dacă astfel se ajunge 
la ““Intreprinderile 
Kissinger” şi la partenerul 
Eagleburger care, ironic, îşi 
datorează noua poziţie şi 
voturilor Românilor = Ame- 
ricani! 

E vremea clarificărilor şi, 
pentru Dumnezeul să nu 
stim pe tânjeală! Căci 
forțele împotriva noastră 
sunt multe şi mari iar in: 
tenţiile duşmanilor mumal 
binele nu ne vor. Dim: 
potrivă, se cristalizează un 
consens anti-român, ab: 
surd, nedrept, dar asta e. 


bar vii 


PAGINA 8 


= 
ASPECTE ANTINOMICE ALE MORŢII ŞI DRAGOSTEI 


Urmare din numărul trecut 

In privința iubirii, Eminescu vede sen- 
sul ideal al lucrurilor, în mod trans- 
cendent, fără să excludă resortul in- 
stinctual care pune în miscare fiinţa 
umană, apoi tendința de contopire trans- 
cendentă, divină, de fapt în direcţia 
filosofiei schopenhaureene, care 
descifrează teoretic întregul mers al lumii 
prin erotism, sens pe care Eminescu îl ex- 
pune în creația lui poetică și epică. In 
această privinţă, Schopenhauer este cât se 
poate de explicit, trasând clar itinerariul 
pe care îl parcurge omul dela starea sa 
elementar-biologică la trăirea spiritual- 
metafizică, problemă pe care o analizează 
cu deosebită perspicacitate în “*Metafizica 
iubirii sexuale”: “Fiindcă orice iubire, 
oricât de eteric s'ar manifesta” spune 
Schopenhauer, “feste înrădăcinată numai 
în instinctul sexual, ceva mai mult, este 
un instinct sexual mai definit, mai 
specializat, în sensul cel mai strict in- 
dividualizat.” 

In fond de unde vine această forţă a in- 
stinctului, forță care deseori se răsfrânge 
asupra psihicului întrun mod destul de 
dureros, dacă instinctul nu este recom- 
pensat? 

Schopenhauer (1788 - 1860) trăind nu 
prea târziu de “Sturm und Drang - ul lui 
Goethe (1749 - 1832), când suferinţele 
dramatice ale tânărului Werther (1774) 
erau încă la modă, aprofundează și 
analizează întreg procesul iubirii, proces 
natural care este strâns legat de per- 
petuarea și suferința speciei, încât atunci 
când persoana care iubește este respinsă 
de partenerul său, făcând-o să sufere, iar 
uneori chiar s'o conducă la sinucidere, 
fapt care exprimă în mod incontestabil 
spiritul speciei. Din acest punct desprin- 
dem ''dorul iubirii” despre care vorbeşte 
Schopenhauer. ““Dorul iubirii, himeros, pe 
care poeţii tuturor timpurilor tind să-l ex- 
prime fără să poată înfrunta mulțumitor, 
acest dor, care de posesia unei anumite 
femei leagă gândul unei beatitudini 
nesfârşite cauzând o durere de nedescris 
dacă ea nu poate fi realizată, - acest dor şi 
această suferință a iubirii nu-și pot lua 
conținutul din necesităţile unui individ 
efemer; ele sunt suspinul spiritului 
speciei, care întrevede aici un mijloc de 
neînlocuit pentru realizarea scopurilor 
sale, în timp ce pierderea prilejului îl duce 
la “ suplicii. Numai specia are viață 
nesfârşită şi este capabilă de dorinţe, de 
satisfacţii şi suferințe nesfârșite [....). A- 
cestea furnizează material pentru tot ce 
este poezie erotică de specie sublimă, care 
se preschimbă în metafore transcendente, 
ridicându-se deasupra a tot ce este pămân- 
tesc.”” Prin urmare, dragostea este pentru 
Eminescu o contopire totală dela pământ 
la cer, o unitate perfectă care nu poate fi 
divizată, iar dacă se întâmplă totuși acest 
fapt, fie dintr'o anumită cauză, in- 
dependent de voinţa acelor personaje care 
se iubesc sau intervine moartea ca în 
poezia *'Mortua est”, ori “Annabel Lee” a 
lui Edgar Poe, durerea este sfâşietoare, 
ruptura fiind ireparabilă, partenerul 
rămas singur simte o distrugere lăuntrică 
a ființei, o disperare  iremediabilă, 
deoarece dragostea adevărată, completă 
conjugă și prinde în întregul ei tot ce 
poate avea omul, dela instinct până la 
transcendența sufletului. Faptul este 
relevant în poemul ''Strigoii''lui 
Eminescu, în care invazia lui Arald, crai 
al Avarilor este oprită pe teritoriul Daciei, 
craiul convertindu-se la creștinism, 
datorită dragostei pentru Maria, regină 
peste ţinuturile dunărene, care devine 
logodnica lui Arald. Fantasmul poemului 
(poem ce conţine un oarecare suport 
documentar din punct de vedere istoric și 
geografic) cuprinde în esența lui o 
dragoste ce depășește moartea prin forţa 
ei telurică și cosmică, căci după moartea 
Mariei, Arald pătrunde în tainele 
necuprinse ale eternității pentru a-şi con- 
tinua iubirea dincolo de moarte cu femeia 
pe care o iubeşte. Viziunea funebră a lui 
Eminescu, privind dragostea devine 
halucinantă, realitatea parcă se con- 
verteşte și ea în realitate prin forța de 


“ meegalat a dragostei care printr'o vrajă 


OCTOMBRIE 1989 


ÎN LIRICA LUI EMINESCU 


—— Gheorghe RĂDULESCU— 


magică supune voința legilor prestabilite 
ale naturii. Si în poezia “Pe lângă plopii 
fără soț” (28 Aug./9 Sept. 1883) Eminescu 
dă glas acestui sentiment, unind cele două 
componente ale iubirii într'un organism 
atot-cuprinzător transcendent până la 
suferința pe care numai dragostea 
adevărată o poate înfăptui: “'Căci te 
iubeam cu ochi păgâni / Si plini de 
suferinţi, / Ce mi-i lăsară din bătrâni / 
Părinţii din părinți.” La fel în “Nu mă 
înţelegi” (1882), forța dragostei în 
totalitatea ei este prezentă cu aceeaşi 
acuitate creatoare. In versuri simple, fără 
complicaţii și ornamente, dragostea 
acoperă întregul conţinut al vieţii cu o 
aviditate acerbă, exprimată printr'un 
“carpe diem”" horaţian ca în poezia “'Lasă- 
ți lumea” (Dec. 1883); ““Lasă-ţi lumea ta 
uitată, /Mi te dă cu totul mie,/De ţi-ai da 
viața toată, / Nime'n lume nu ne știe.” 

In general dragostea în poezia 
eminesciană o întâlnim desprinsă de orice 
convenţie socială, de orice conformism, 
chiar dacă contravine pe alocuri unei 
obligații, unei decizii ale onoarei 
părintești, care de altfel nu au nimic 
comun cu dragostea care își are im: 
perativele ei, libertatea ei de acțiune, fiind 
solicitată de forțele imprevizibile ale 
fiinţei umane, cu toate acestea ea este 
inocentă şi pură în universul de 
desfășurare natural terestru, ca în ““Făt- 
Frumos din tei”. 


Există în lirica eminesciană un trans- 
cendentalism al iubirii, o mistică, un 
serafism erotic care se efectuează între 
cele două sexe, completându-se pentru a-și 
petrece momentul grandios, paradisiac în 
acest Eden terestru. Biblia are poezia ei 
erotică plină de episoade în care iubirea 
este o binecuvântare spirituală şi 
trupească. L 

Poezia erotică trece dela pământească 
împreunare în transcendența spirituală, 
mistică şi metafizică, dela dorință la com- 
pensaţie, dela suferinţă la exaltare și ex- 
tatism. Observaţia se poate face încă dela 
Catullus și Ovidius, la poezia evului mediu 
dantesc ori renascentist-petrarchistă si 
mai cu seamă în lirica romantică unde 
erotica cuprinde un spaţiu întins, încadrat 
în filosofie și astralitate, continuând pe 
tot parcursul liricii moderne până astăzi. 
La Eminescu acest serafism erotic îl 
putem întâlni cu ușurință în ''Povestea 
magului călător în stele” (1872), poem de 
mari proporţii, în care beatitudinea 
erotică se combină spiritual şi corporal cu 
angelitatea, în “Inger şi demon” (1873), 
poem cu unele rezonanțe sociale, femeia 
îmbracă dualitatea serafică și demonică, 
aspecte de altfel întâlnite frecvent la 
Eminescu uneori însă alunecând spre 
misoginism. Antinomia celor două feţe ale 
tabloului feminin ne conduc spre 
întruparea aspectelor celest și terestru, cu 
care este înzestrată femeia din creația 
eminesciană. 

In unele cazuri însă angelitatea exprimă 
aspectul exterior, efemer al vieţii, in- 
teriorul rămânând deseori enigma unui 
aliaj dificil de descifrat, mai bine spus al 
unei epichereme în care imprevizibilul 
duce la surprize neașteptate și uneori con: 
tradictorii. Clemenţa însă întotdeauna l-a 
caracterizat pe Eminescu, “'Veneră și 
Madonă”' spune acest lucru, dar și în 
“Luceafărul”, unde Cătălina este in- 
capabilă să înțeleagă geniul de care se 
îndrăgosteşte și cade în dizgrație, com- 
binându-se cu Cătălin, echivalentul ei 

tențial lan spiritual. 
ot Maria al nuvela  ““Sărmanul 
Dionis” cu toată timiditatea şi decenţa ei 
cedează în faţa incoruptibilei senzualităţi, 
încât voluptatea își face loc în schimbul 
cugetării și meditaţiei din Edenul selenar. 
In nuvela *'Cezara” (August 1876), 
Eminescu atinge paroxismul erotic, 
erotism care cuprinde întreaga sferă a 
universului natural uman, încât orice gest 
este strâns legat de mişcarea naturală a 
universului terestru și cosmic care iau 
parte la marea sărbătoare a dragostei lui 
leronim cu Cezara. De fapt orice acțiune 
de dragoste la Eminescu se petrece în 
natură, natura fiind martora şi părtaşa 
acelei acţiuni natural divine. Dragostea lui 


Ieronim cu Cezara se efectuează pe insula 
lui Euthanasius, aici cei doi îndrăgostiţi 
și-au aflat adevăratul Eden, adevărata 
“Nirvană”  schopenhaureană, aici unde 
fiecare tresărire a naturii este o exaltare a 
sublimului care e dragostea însăși, [:) 
dragoste pură, liberă și neprihănită. 
Există în poezia erotică eminesciană o 
contopire între vis şi realitate, o 
nevinovăție a clipei surprinsă de farmecul 
extazului, a clipei care se naște odată cu 
omul şi se dezvoltă cu pubertatea și 
adolescența, când conștiința și logica sunt 
încă în stare de devenire, când lucrarea 
naturii este mai puternică decât raţiunea, 
cu toate acestea în lirica lui Eminescu 
descoperim o candoare, un pudism al ac- 
tului intim, o discreție a dragostei, în 
care sublimitatea se petrece în mod 
singular paradisiac. 

In “Călin” (1 Noembrie 1876), totul 
este un vis, o poveste de dragoste unde 
dorința împletită cu dragostea împlinită şi 
suferința parcurg timpul clipelor umane 
până la desăvârşirea izbăvitoare a 
destinului. Totul este expus firesc, 
natural si naturist, aproape religios ca o 
rugăciune. Natura lui Eminescu este 
gigantă și totuşi armonioasă, o natură 
nupțială unde totul se întâmplă după 
legile eterne ale universului, o matematică 
astral-planetară, în care orice suflare se 
execută cu exactitate, în acest loc al 
purității, al tinereţii veșnice vom afla 
sublimul erotic al poetului. Chiar femeia în 
poezia eminesciană are o similitudine cu 
natura însăși, în sens ideal. Albul mar- 
morean feminin, părul în raze prelungite, 
aurii, ochii de un albastru intens, ozonați 
şi luminoşi ca cerul din timpul dimineţii 
sau vineţi din timpul amurgului, toată 
această întruchipare feminină, are în ea 
ceva fluid îngeresc de vis, dar și satanic, 
lăsându-se pradă instinctului ce izvorăște 
din ea cu o forță de nebănuit, încât 
pasivitatea ei aparentă este de fapt o 
încleştare într'un strigăt interior, sub- 
teran şi celest în acelaşi timp, strigăt care 
îi cutremură fiinţa. 


In natură se va săvârşi deci dragostea, 
în acest Eden pământesc, numai că 
fericirea este destinată clipei, clipei 
terestre: "Pe cărare”'n bolți de frunze,/ 
Apucând spre sat în vale, / Ne-om da 
sărutări pe cale,/ Dulci ca florile ascunse./ 
+». /Inc'o gură - şi dispare.../ Ca un stâlp 
eu stam în lună:/Ce frumoasă, ce nebună/ 
E  albastra-mi, dulce floare”. 
Floare albastră -lAprilie 1873). 
Chemările dragostei sunt atât de in- 
sistente, dorința este atât de mare, încât 
parcă și natura este pregătită de a primi 
ca o ofrandă harul celor îndrăgostiţi: 
“Vino'n codru la isvorul/Care tremură pe 
prund,/ Unde prispa cea de brazde /Crengi 
plecate o ascund. / Fruntea albă?n părul 
galben / Pe-al meu braț încet s'o culci, / 
Lăsând pradă gurii mele / Ale tale buze 
dulci...” (Dorinţa - 1 Septembrie 1876) 
Altădată așteptarea este chinuitoare, 
dragostea mistuie sufletul şi îndurerează 
ființa, trăirile dragostei devin 


veșnicia terestră este perpetuarea elemen- 
tului vital în rotația lui în univers 
dragostea fiind filonul de unire dintre sub. 
stanța elementelor în cosmicitate: -0 
priviți:i cum visează / Visul codrului de 
fagi! / Amândoi ca'ntr'o poveste / Ei îşi 
sunt „așa de dragi.” (Povestea codrului =] 
Martie 1878). Faptul în sine al dragostei 
provoacă o hipnoză magică, o energie 
eterică, o tensiune a întregului component 
vital: “Ar striga.....şi nu se ndură,/ Capu-i 
cade pe-a lui umăr, / Sărutări fâră de 
numâr ZE îi soarbe de pe gură! (Povestea 
teiului - 1 Martie 1878). Dacă poezia 
erotică a lui Eminescu suferă de o 
oarecare senzualitate, nu se poate 


E. 


CUVANTUL ROMANEŞ 


C 


desminţi, fără însă să alunece 


decență, poetul însuși era un Senzual 

senzualismul lui era inocent şi pudic, iar 
dacă în creaţia sa dădea frâu liber “azi 
anumite senzualități, aceasta se datorează 
simțirii lui năvalnice care izbucneste i pe : 
seori, dragostea pentru el luând formaunej 
îngenunchieri religioase. Rareori putem să 
întâlnim în literatură un poet ca Eminescu 
care să-și mărturisească atât de sincer și 
liber sentimentele și simțirea erotică, in 
poet în opera căruia omul să rămână că 
așa cum îl vedea Schopenhauer, omul dotaț 
cu toate calitățile naturale, încât talentul. 
poetului să dea glas acelor stări cu care 
este înzestrată ființa umană. Femeia pentru 
Eminescu de cele mai multe ori lua înfăți. 
şarea unei zeități, imaginea ingenuă a unej. 
arte pure iar dacă uneori îi aducea învinuiri, 
acestea erau corectate datorită dragosteipe, 
care poetul o avea pentru femeia iubită, 


Pe drept cuvânt am putea spune că Emi- 
nescu aduce în poezia sa erotică ideea an- 
cestrală a continuității sentimentului de. 
dragoste, care se naște datorită specie 
odată cu omul, sentiment si instinct care. 
sunt modelate în decursul timpului, rămâ-. 
nând doar imperativele esențiale impuse de 
natură pentru perpetuarea si păstrarea 
echilibrată a psihologiei si bio-fiziologiei 
umane. Nimic fals și artificial, nimic con-. 
vențional nu vom descoperi în poezia lui 
E scu, iar sentimentalismul dulceag al 
unor romantici dinaintea sau din timpul său 
lipsește cu desăvârșire. i 

Poezia de moarte și dragoste scrisă de 
Eminescu este în fond expresia unei vitali- . 
tăți creatoare, poezie prin care acest făuri- 
tor al cuvântului pătrunde în cele mai pro-. 
funde zone ale sufletului omenesc, datorită 
unei gândiri, sensibilități si suferințe pe 
care numai o mare conș lepoateavea. 
Poet de mari dimensiuni, Eminescu este un 
reflexiv impersonal, realizându-si obiecti= 
vul cosmicității pornind din substanța sa 
spirituală, din interior spre exterior, înasi 
fel încât reprezentarea se săvârşeşte întâi 
în imaginație și conștiință, imaginea pr 
zând contur în gândirea sa creatoare, până 
în momentul elaborării sale, de exemplu: 
reprezentarea cosmogoniei sau semnifica=- 
ţia pe care o emite asupra morții cât șia 
sentimentului profund de dragoste. 


> 
- 


în in. 


Peya 9 Sa) ae ee VP ore Arp Met N m A peri AD AREA per 


RN A cacgte: 


ADN Va 


[] 

( 
* AM 
N ĂR 
No 
N 


i 


7 WU) Y 
/rkp 


/ 


OCTOMBRIE 1989 


Stella Vinitchi Radulescu 


Pentru Stella 
Rădulescu 
sunt numai 


Vinitchi 
cuvintele nu 
un mod de 


„comunicare, ci în mijlocul 


lor poeta se simte ca într'o 
livadă  mirifică fiecare 
cuvânt având o formă, o 
culoare, o lume și o istorie. 
Ca un copil năzdrăvan 
aleargă printre ele într'un 
joc ireal de-a vaţi ascun- 
selea. Se ceartă cu unele, se 
împacă apoi cu ele, pe cele 
bătrâne le pune să-i spună 
poveşti şi tainele 
începuturilor, iar din cele 
crude face candele, insule, 
lumini şi regăsiri, pajure de 
mărimea unui flutur, sau 
flori de taină cu care se 
încopciază veacurile 
împărăteşti ale zodiei de 
basm. 

Există, de asemenea, în 
poezia Stellei Vinitchi 
Rădulescu, şi o altă lume a 
cuvintelor cu vămi ale văz- 
duhului şi sinelui nevăzut, 
cuvinte amare parcă abia 
născute din orgă, înveșmân- 
tate într'un albastru 
melancolic sau ciclamenul 
semnului domnesc de 
întrebare. Tărâm al 
diamantului și al 
neamurilor de oglinzi unde 
încep să ne doară cele mai 
liniștife poieni ale 
sufletului în fața unui din- 
colo, care de fapt bate ca o 
inimă a unui aici atât de 
fiinţial că doar întindem 
mâna și umbra ei speriată 
devine dor și rugăciune, 
apelaţie şi interogaţie, 
mâna-pasăre care știe să 
zboare şi să ne zboare 
împărăția cerurilor 
pâlpâind a sunet printre 
planetele albe și roşii din 
galaxia inimii. 

Astfel moartea devine un 
“*blooming death”, 
împerechere atât de îndrăz- 
neaţă prin antinomii, care 
rezumă esența şi dă titlu 
volumului de poezii, apărut 
anul acesta în editura '“The 
Golden Quill Press". Moar- 
tea, cum observa Paul 


Tillich în “Shaking of Fon- 
dations”, nu este tăierea 
unui fir, de unde şi sim- 
bolizarea în vechime prin 
foarfeci, secere sau coasă. 
Ea este o întrețesere defire 
negre într'un covor pe care- 
1 numim viaţă. Moartea nu 
e ceva care ne așteaptă ca 
o catastrofă la marginea 
unui drum, ca un pod rupt 
şi prăbuşire în neant. Ne 
naştem cu ea. O respirăm. 
Inima noastră, la propriu 
sau la figurat, nu este un 
vâjâit continuu ca de vânt, 
ci e o bătaie pentru viaţă şi 
o oprire pentru moarte, dar 
nu egal din punct de vedere 
ființial, pentrucă acea 
oprire este o subliniere a 
bătăii de viață. “Between 
flight and wing”: ''Keep me 
awake/ between day and / 
night (Păstrează-mă deştep- 
tat /între zi şi / noapte). 
A fi “'deşteptat” nu 
înseamnă neapărat a fi 
“trezit”, ci “treaz”, de 
unde și traducerea în limba 
engleză a slujbei ce se face 
la  priveghiul, sau 
privegherea mortului, prin 
““the service of wake”. Este 
a veghea, a sta de strajă. 
Există o veghe de năvălirea 
dusmanilor, dar în cazul 
mortului are sensul de com- 
panie, așa cum cea mâi 
frumoasă priveghere o 
cântă “privighetoarea”! ca 
pe un imn din utrenia 
soarelui şi din slujba ierbii 
înrourate și a înfloririi 
luminii în fiecare floare. 


Când Stella Vinitchi 
Rădulescu vorbește de o 
trezie între zi și noapte 
firese ne întrebăm cum 
poate fi aceasta posibil. O 
priveghere, deșteptare, 
trezie, poate avea loc în 
timpul zilei, ori în timpul 
nopţii. Aluzia poetei, în 
cazul de față, nu se referă 
la timp, ci la etern. Același 
Tillich ne previne cum să 
gândim despre veşnicie. Ea 
nu este străină omului, ci 
spune poeta 


aşa cum 


“ “soarele morţii”. 


“între” zi şi noapte, adică 


chiar în inima, sau miezul 
timpului şi temporalului. 
Inainte de a ne naște 
potenţial am existat din 
veșnicie în planul lui Dum: 
nezeu. Timpul pămân: 
tescului nostru nu este 
numai o oglindire a 
cerescului veșnic, ci o 
realizare a lui ca 
“basileia”, iar moartea nu 
este un sfârșit ci un 
“blooming death” şi orice 
înflorire este o deschidere 
existenţial spre o treaptă 
superioară. 

Acest “'blooming death” 
nu este ceva supranatural, 
ori infranatural. Ea face 
parte din natura noastră, 
“natura”! însemnând 
“naştere”, Ne naștem în 
mormânt. Patul pe care ne 
odihnim, aşa cum spune 
Efrem Sirul, potenţial este 
mormântul, sau imaginea 
lui. De aceea poeta strigă 
din toată inima un “da” 
existenţei. Naşterea, ca 
paralelism al lui “'blooming 
death”, este nesfârșită ca o 
“unfinished birth” și 
clipeşte ca o stea: “Yes, 1 
exist /so far/ My  unfinished 
birth /is blinking /like /a 

Scrisul Stellei Vinitchi 
Rădulescu este bogat în an- 
tinomii, moartea și 
dragostea fiind conturul 
existenţial al fiinţei. Astfel: 
“1, the shadow of death/ 
will keep for ever /this tiny/ 
dream / of nothingness.” 
Aceeași idee în ''Never 
again'' unde “aripile 
disperării”, crescute din 
melancolia unui ''never 
again on the earth days”, se 
deschid totuși, dând formă 
cerului nemuririi noastre: 
““shaping the sky of our/ 
immortality.” 

In concepția poetei 
existența este o alternativă 
a liniştei şi a morţii. Ca 
plantele ne întoarcem spre 
Iubirea 
nostru 
Regăsire. 
Identificare 


este centrul 
existenţial. 

Noimă. Sens. 
cu simfonia luminii a 
Mirelui-Cuvânt “'când ca 
semințele ce cresc/ înflorim 
din nou într'un cântec 
viitor." 

Pentru a rezuma lirica 
acestui volum e de ajuns să 
cităm ''Ars poetica”: 
“With my voice / 1 scrape/ 
the window /of nothingness: 
[like / a small child / new/ 
pure light / is coming / in- 


side.” De mărimea unui 
cristal această ''artă 
poetică”! caracterizează 


luminile pietrificate care 
formează templul liric în 
care poeta ne invită spre un 
gotic meditativ, delicat ca 
prima corolă a lunii, dar cu 


ecouri profunde și voltaice . 


amintindu-ne de dantelăria 
cristalină a muzicii lui 
Vivaldi. “Nimicul” sau 
““nothingness" cu abisurile 
lui îngheţate poate fi 
străpuns cu privirea lui 
animă și de dincolo de el 
lumina pură a cunoașterii 
de sus se revarsă în noi ca 
temelie de foc şi trandafire 


PAGINA 9 


TĂRÂMUL ÎNGERULUI DE BRONZ 


Există un tărâm al 
mlaștinei și un tărâm al 
ochiului de cerb și al 
zborului inefabil al porum- 
belului sacrului virgin. Pe 
al doilea tărâm sihăstresc 
poeţii, sfinţii, sculptorii, 
muzicienii și tot neamul de 
slujitori ai spiritului 
Pnevma, care este pretutin- 
deni și pe toate le plinește 
ca duh al Adevărului. 

A fi artist și a sluji 
celălalt duh, al minciunii și 
neantului meontic, este cea 
mai mare blasfemie adusă 
condeiului, daltei, peniței 
sau arcușului de vioară. 
Tentația este foarte mare 
pentrucă din gaşca 
vânzătorilor de spirit 'se 
recrutează “celebrităţile” 
și ““progresiștii” miluiţi cu 
premii, vedete ale ziarelor 
şi ale graselor conturi ban- 
care. 

Gheorghe Stănescu e 
unul din acei sihaștri 
preoţind Visului, un 'carac- 
ter ca și piatra și marmora 
în care îşi sculptează ideea, 
un artist trăind modest și 
simplu,  adăpându-şi in- 
spirația dela izvoarele 
înalte si pure ale schiturilor 
stelare. 


Adevărații artiști sunt 
din tagma acestor 
însinguraţi și  neînțeleși 


departe de faima neonului 
ieftin de scenă şi a 
peticăriei de vedete ale 
micului sau marelui ecran. 
Gheorghe Stănescu e unul 
din aceşti sihaştri ai 
Mielului și Mirelui-Cuvânt. 
Ascuns de gălăgia murdară 
a cotidianului din poiana 
unei raze îşi face atelier și 
când luna își cerne tăcerea 
prin brazi,cu un ciocan și o 
daltă Gheorghe Stănescu 
ASCULTA cum  fâlfâie 
aripa Spiritului ca întru 
începuturile lui ““Bereşit 
bara lelohim...” deasupra 
nefiinţei îngheţate în piatră 
sau marmoră. Infiorările 
ning. Frică. Teamă,. 
Dragoste. Așa ni s'a revelat 
Legea. La un moment dat 
piatra a început să scoată 
fum albăstrui și când acesta 
sa risipit au început să 
înflorească ghioceii pătraţi 
ai literelor din ecoul 
Glasului. Artistul ştie să 
privească în ochii cerbului, 
în ochii pelicanului și chiar 
în ochii vulturului, așa cum 
l-a învăţat piatra care la un 


moment dat s'a desfăcut: 


într'o scară de îngeri şi a 
devenit  Bethel. - 
Gheorghe Stănescu 
cunoaşte și drumul spre 
acolo unde palmele pot 
asculta răzvrătirile și 
ofurile argilei, care prin foc 
trecând iau din voința 
mâinilor forma creativă. 
Foc şi formă. Atinge lutul 
precum Omar Khayyam. 
Câte inimi nu au țesut 
această argilă? Câţi regi și 
câţi săraci? Câţi împărați și 
câți ostaşi? Câţi drepţi și 


JESUS HEALING THE BLIND 


câți păcătoşi? Liniile palmei 
de artist ascultă. Le-a 
învățat să asculte. 
Româneşte. Mioritic. 

Cu aceeași cucernicie 
Gheorghe Stănescu se 
apropie de marmoră. De 
piatră. De bronz. Sar așchii 
din duritatea și îndârjirea 
materiei. Spiritul îşi 
cheamă oglindirea. Trezeşte 
amorful și-l desface ca pe 
păpuşoi de penele jilave. Ca 
pe grâul blagoslovit al Dom- 
nului din doina 
mustăcioască a spicului. 

Icoanele lumii şi-au 
ascuns catapetesmele în 
piatră. In fiecare piatră se 
ascunde de-a moartea un 
Lazăr. Ucenicul, așa cum a 
fost învăţat de Cuvânt, i se 
oprește în față. Ii bate la 
ușă. Așa cum îţi chemi 
vecinul la un ospăț de 
taină. Il strigă. Li 
poruncește să iasă. 

Slujitorul Cuvântului e 
pretutindeni același. Smerit 
și umil. Fie că logodește o 
rimă cu alta. Fie că are un 
penel, o daltă sau un arcuș. 
Acelaşi. 

Sculpturile lui Gheorghe 
Stănescu impresionează nu 
printrun şoc “modernist” 
ci prin unitatea lor întrun 
cosmos filosofic rostit din 
adâncul ființei omenești. E 
un cosmos paradisiatic în 
care omul plin de disperare, 
anxietate, durere, foame 
trupească şi sufletească, 
foame de credință, foame de 
dragoste, foame de lumină, 
se regăseşte limpezindu-și 
inima și sufletul prin trans- 
figurarea taborică. In sfera 
cugetării lui găsim un an: 
tropocentrism care reuşește 
să aibă un echilibru perfect 
tocmai prin faptul că este 
christocentric, aşa cum îl 
gândea Teilhard de Chardin. 

O imagine a sfântului 
modern este omul care se 
dăruieşte până la sacrificiu 
aproapelui, “Maica 
Teresa” nu e numai un 
grup statuar, ci un punct 
de reper, o dragoste pentru 
cei sărmani care arde 
asemeni unei lumânări 


înfiptă chiar în inima 
întunericului, “lisus vin- 
decând orbul” nu este 


numai o ilustrație 
evanghelică, ci strigătul 
secolului XX, bolnav și orb, 
care ţipă după adevărata 
Lumină. Aceeași temă e și 
mai pregnant reliefată în 


“Ruga martirului”!. 
Această statuie, de un 
dinamism puţin întâlnit, 


mai mult vibrare decât 
trup, dârzenia spiritului la 
superlativ, aș pune-o la 
toate porțile Europei, în 
toate bibliotecile unde 
Cuvântul este răstignit, sau 
în mijlocul unui ceas imens 
pe cadranul căruia au mai 
rămas cinci minute până la 
miezul nopții. 

Una din cele mai frumoa- 
se rugăciuni sculptate este 
““Inima sacră a lui lisus”. 
Pe o bancă cineva stă cu 
capul rezemat pe pieptul lui 
lisus. Gândul ne duce 
aminte la loan și la Ospăţul 
de Tină din foișor. E o 
dublă aducere aminte, 
ultima referindu-se la noi. 
In această lume avem pe 
cineva care ne iubește, care 
nu este indiferent la soarta 
noastră, la condițiile grele 
din această ''vale a 
lacrimilor!” prin care 
trecem. Este o inimă care 
bate pentru noi. Da, inima 
lui Dumnezeu-lisus. Inima 
ce a umplut mormântul In- 
vierii cu lumina cea 
neapropiată. Există la fraţii 
noştri catolici chiar un cult 
al dragostei lui lisus pentru 
noi simbolizat prin inimă. 
După cum am înţeles, nici 
pe departe nu e vorba de o 
segmentare biologică a 
teandricului spre cult. Aşa 
cum acceptăm imaginea 
Mielului ca smerenie şi 
umilinţă, la fel imaginea 
dragostei e reprezentată 
prin inimă. În acest sens 
înțelegem marea metaforă 
filosofică a grupului statuar 
realizat de Gheorghe 
Stănescu cu un lisus care, 
dacă observăm cu atenţie, 
are inima în dreapta. Dacă 
ar fi avut-o în stânga pen: 
tru justificarea titlului ar fi 
trebuit inversată scena. Am 
fi avut o statuie după toate 
regulile raţiunii noastre, 
dar s'ar fi pierdut marele 
simbol tocmai pe care 
sculptorul pune întregul ac- 
cent. 

Nu putem încheia fără a 
nu menționa crezul artistic 
al lui Gheorghe Stănescu: 
“Cred că arta este unul din 
cei mai importanți factori 
de educaţie socială. Pentru 
aceea cu zel și credinţă fac 
tot ce pot prin opera mea 
creativă.” E un crez artistic 
pe care Gheorghe Stănescu 
îl mărturiseşte, respectă şi- 
| comunică iubitorului de 
Frumos. 


Dumitru ICHIM 


Li 


PAGINA 10 


ANUL EMINESCU 


OCTOMBRIE 1989 


Cu ocazia împlinirii în acest an a 100 de ani dela moartea poetului MIHAIL EMINESCU, 
“Cuvântul Românesc” declară pentru întreaga apariție pe anul 1989, '“Anul Eminescu”, în acest 
scop vor apare în fiecare număr , zii și proză scrise de Eminescu, precum și studii, recenzii, ar- 
ticole şi alte materiale închinate poetului. Toţi care posedă lucrări sau studii inedite sau 
materiale documentare despre marele poet naţional, sunt rugați să trimită materialele cu 
specificaţie “Anul Eminescu”. : 

O echipă a Colegiului de Redacţie va tria materialul trimis spre publicare. 


Pagini de jurnaL_ —— de Andrei PANDREA 


-continuare- 

Românul e singuratic. Dar 
singurătatea lui nu e trăită 
pe culmile disperării, în 
fobie, ci este contemplativă, 
soi de concepţie organică şi 
totală e existenței, deter- 
minată de complexul tragic 
de valori, aport al 
sufletului poporului şi al 
unei suferințe profunde şi 
continue. 

Discursul neîntrerupt şi 
vehement, de protest, face 
din Eminescu cea mai 
tragică conștiință 
românească, din toate tim- 
purile. 

Religia, cultura, etosul 
sunt specifice etnic. 
Eminescu exclude teza 
şovinismului, dar afirmă (la 
21 de ani) cu tărie 
naționalitatea.  Xenofobia 
nu face parte din ideile lui. 
In 1883, la ultima lectură 
dela Junimea, citeşte 
“Doina” și în ea, nu este 
vorba de şovinism și 
xenofobie, ci de rezistența 
elementului autohton 
împotriva împilatorilor 
fanarioți, ruși etc. Poetul 
recunoaște bisericii catolice 
calități excepționale, 
ilustrate de arhitectură, 
pictură, sculptură, muzică, 
adaptate sufletului omenesc, 


Li ii 


Sub conducerea Doamnei 
Sanda Stolojan - comunicări 
referitoare la opera poetică. 

Se citește mesajul lui 
Emil CIORAN. 

Nicu CARANICA. (Paris) 
în “Pentru un Eminescu 
total” se răzvrăteşte cu 
temei împotriva unor 
detractori ai operei, cel mai 
însemnat fiind, după Dom- 
nia sa, autorul valoroasei 


“Viei” a poetului, G. 
Călinescu. Odată cu 
apariţia monumentalei 


ediţii Perpessicius se ivește 
un  eminescianism critic 
ciopârțitor. 

Judecăți  tendenţioase, 
contestări gratuite și o 
caricaturizare, desfigurează 
chipul lui Prometeu. Con- 
_cluzia la Scrisoarea a IV-a e 
nedreaptă: ''In această 
scrisoare e o falsitate fun- 
damentală mântuită într'o 
măsură de marele stil 
eminescian și de 
lapidaritatea unor 
definițiuni””. In ritmul 


CENTENAR MIHAIL EMINESCU 


1850- 


1889 


-Mare Voievod şi Domn al Fiinţei Româneşti- 


sacru al lui “Mai am un 
singur dor”, Călinescu aude 
o romanță! și după ce con- 
testă antumele, răstoarnă 
postumele, afirmând că 
singurul punct de vedere 
adevărat, nu poate fi găsit 
decât în poeziile de maturi- 


tate, publicate de bună voie... 


1. NEGOITESCU, emul 
călinescian, tăgăduieşte 
aproape în întregime an- 
tumele. El vorbeşte de 
““secătuita imagine a 
Luceafărului”! și e 
decepționat de 
“precaritatea anecdotei și 
morala pacifică a geniului”, 
cu afirmaţia cumplită în 
concluzie: “Era drumul lui 
Eminescu: dela mitos la 
magic și dela magic la vir- 
tuozitate, adică la mitosul 
neantului, la neantul ver- 
bal”. Acest teribilism cu 
cauze obiective: eterna 
dorință a originalității cu 
orice preţ la Călinescu, şi 
saturația ca și aplicarea 
criteriilor de judecată ale 
poeziei moderne la amân- 
doi. Poezia e în biata 
noastră lume încarnarea în 
cuvânt. Cu acest criteriu 


putem schița o viziune 
totală a  imensului 
Eminescu: respiraţia 


cosmică și metafizică, în 
care viziunea și intuiţia 
sfredelesc în infinit, dar 
limba gâfâie sub uriaşa 
povară; explozia romantică 
și postumele cu două faze: 
prima cu explozia 
imaginaţiei care nu 
cunoaște  stavilă în gigan- 
tism, uranism și angelism- 
demonism; a doua până în 
1882, cu o limbă fermă, 
încă cu unele stângăcii. 

si Călinescu și 
Negoiţescu  tăgăduiesc pe 
Eminescu creator de limbă. 
Universul poetic 
eminescian se vădeşte în 
plină mişcare în 
întruchiparea vie a ver: 
bului: semiurgism vizionar 
și al încarnării în grai. D. 
Caracostea a urmărit acest 
proces, fără înfumurări' și 
insolențe de primadonă 
critică. 

Universul eminescian, se 
îndrepta pe calea 
desăvârşirii limbii, pe calea 
prozodiei și a mitului. El 
turna în formă nouă limba 
veche și înțeleaptă. Efectul 
maxim al încarnării în grai 


este inefabilul-farmec al 
versului. Împotriva tainicei 
magii se înverșunează am- 
bii critici. 

Momentul unic al 
literaturii române este 
vraja versului eminescian, 
care-l face incomparabil 
printre marii poeţi ai lumii. 
Universul poetic 
eminescian, vorbind real - 
cu cadrul entitate sacrală - 
primește un răspuns real, 
scăldat în mit. Si fructul 
poetic cules e fără soț în 
lume: Luceafărul! Cel mai 


mare mit al timpurilor 
moderne, frate bun cu 
Prometeu al lui Eschil. 
Luceafărul sau noul 
Prometeu. 
x 

Muzicologul George 
BALAN face reflecţii 


ilustrate muzical asupra 


poetului în “'Meditatio 
musicale  eminescianne”. 
Mesager al altor lumi, 


comunicând într'un limbaj 
transcendental în stare de 
incandescență aspecte 
luciferice sau contemplative 
exprimate în tiparele puţin 
încăpătoare ale unei limbi 
în formare - iată câteva 
idei pertinente. De observat 
că Enescu s'a ţinut departe 
de poet. 


xxx 


Sub preşedinţia lui Vin- 
tilă HORIA - după amiaza 
închinată operei filosofice, 
începe cu densa și fertila 
comunicare “'Căi spre 
cuvântul lui Eminescu” 
rostită de Theodor Cazaban 
(Paris). Un titlu care face o 
precizare referitoare la 
eseurile lui Martin 
Heidegger “'Unterweg zur 
Sprache”. Nu ''obiective” 
căi, subliniază vorbitorul 
“Ci tot atâtea experiențe 
ale comunicării poetice; în 
fapt, la Eminescu, dincolo 
de orice delectare, pe care 
atâți poeţi o izbutesc, 
răsare o miraculoasă ex- 
perienţă.” Din multele 
citate din Heidegger, 
Novalis sau Rig Veda ('luna 
ce în ape'') care ar 
reprezenta tot atâtea 
începuturi de drum spre 
cuvântul lui Eminescu, 
reținem doar unul, din Sf. 
Grigorie din Nyssa “con: 
ceptele crează idoli ai 


divinității; numai 
cutremurarea presimte 
ceva”). Cutremurare, 


înfiorare, vrajă. Această ex- 
perienţă a  poeticului, 
Românii și numai Românii 
o pot avea citindu-l pe Emi- 
nescu, vrăiiţi si răpiți de 
magia lui. Hermeneutica 
poeziei lui Eminescu, în op- 
tica lucidă și pertinentă a 


- domnului Cazaban, se 


adaugă, fără doar și poate, 
înțelegerii poetului naţional 
și ascultării unui logos 
românesc, din care nu lip- 
seau, tot ca puncte de 
plecare pe calea înţelegerii, 
sinteticile categorii 
apriorice kantiene - timpul 
şi spaţiul la Eminescu - şi 
convingătoarea demon: 
straţie a simbolismului 
crucii din imaginea 
eminesciană, în ““reprezen- 
tarea'” lumii (imago 
mundi). 
"x 

Radu ENESCU (Madrid) - 

descifrează trăsături 


esențiale ale existenței ar- 


tei eminesciene în “On: 
tologia poetică". Reamin: 
tind adagiul lui Goethe: 
“Fiecare să fie în felul lui 
un Grec”, el observă con- 
tradicţia totală dintre felul 
de a trăi și cel de a gândi la 
Eminescu, care nu era un 
ascet și clocotea de simţiri 
și de sentimente. Din 
dragostea de natura 
cosmică și telurică, 
Eminescu se logodește cu 
firea. Aici intervine 
îndepărtarea şi divorţul de 
Schopenhauer. Esenţa 
lucrurilor se află dincolo de 
fenomene: cele patru 
elemente ale lui Empedocle 
şi cele două forțe opuse, 
dragostea, care apropie, 
dușmănia, care îndepăr- 
tează, Eminescu este 
pătruns de fiorul 
cosmogonic, _ escatologic, 
teleologic. 
„x. 

L.M. ARCADE (Paris) în 
“Contradictoriul şi cerul 
identităţii în opera poetică 
a lui Eminescu” spune: 
"După apariţia prodigioasei 
ediţii Perpessicius ne apare 
că, spre deosebire de alţi 
mari poeţi romantici, 


Eminescu a fost singurul 
care a încercat să-și trans- 
forme visul în destin”. 


pregătit să 


"Năzuind și 


găsească soluţii tuturor 
problemelor româneşti, 
tânărul Eminescu - încă cel 
al studiilor - ni-l evocă pe 
urmașul atotștiutorului 
““poet arhaic” (Mircea 
Eliade). 

Eminescu şi-a exprimat 
prioritar, în poeziile 
postume, un dublu 
zbucium: acela stârnit de 
teama chinuitoare a prea 
precarei dăinuiri istorice a 
Românilor și acela 
corespunzător găsirii unui 
divin remediu împotriva 
timpului aducător de rău şi 
de moarte”. 

“Chiar dacă visul s'a 
stins, amorul cel mare al 
națiunii rămâne mare”, 
deşi proiecţiile eternității 
în vremelnicie: că “Vis al 
morţii eterne e viața 
lumii 'ntregi”, atenuează 
desigur, tensiunea viaţă- 
moarte. La poet, jalea 
iscată de constatarea 
neființei este com- 
bustibilul iubirii creatoare 
de ființă: “Nu e păcat /Ca 
să se lepede/ Clipa cea 
repede / Ce mi s'a dat?'/ 
Ultimul vers sugerează un 
donator nenumit; ea nu 
face decât să întărească 
alegerea răspunsului: 
alegerea vieţii. 

Dar mai mult decât 
nemurirea unora şi reîn- 
vierea altora, spuse în 
strofele poemului, rege- 
neratoarea revalorizare a 
Universului apare acolo 
unde Luceafărul, ajuns “în 
sure văi de haos”, vede cum 
“izvorau lumine ca'n ziua 
cea dintâi'', cu putere 
înnoită. Cerul pe care-l 
vede poetul exclude orice 
dualitate, gândul etern 
neputând să-și rămână 
identic sieși, într'un 
univers atât de coerent 
încât până şi clipa 
trecătoare devine un factor 
necesar şi activ al 
întregului. Dar nu oricum 
şi nu oriunde. ci numai în 
peisajul autohton iden- 
tificat și autentificat de 
clopotele și toaca satului 
strămoșesc”, 

*+a 

Marin _TARANGUL 
Paris) îşi explică felul în 
Care ne putem revendica 
dela Eminescu în '*Căderea 
în dimensiunea Eminescu', 
luminând interiorul 


spiritualităţii receptoare și 
dimensiunea ei, în care in: 
finitul e parcurgere, sor- 
bind şi ultimele cuvinte - 
“Of, Doamne, Doamne"... 


aid 


Cicerone POGHIRC. 
(Bochum RFG), în “In- 
dianismul lui Eminescu”, 
rectifică o greșeală: intere 
sul lui Eminescupentru India 
nu se datorează numai 
romantismului german şi 
lui Schopenhauer. Elev 


rm: 7 EI , e er eranetea 


celui mai însemnat in- 
dianist al timpului, 
Albrecht Weber, dela. 


Berlin, poetul reușește să 


scrit-latin al lui 
Bopp, iar în traducerea im- 
nului cosmogonic din Rig- 
Veda se apropie mai mult 
de originalul sanscrit decâ 
traducerea germană. Poetul 
e apropiat structural de 
gândirea indiană antică şi 
observă apropieri între 
culturile tradiţionale 
românească și indiană. 
Proiectarea viitorului în 
trecut şi viziunea lumii 
viitoare, oferă analogii 
Națiunea ar fi un corp 
social cu elemente legate; 
complementare, dar 
inegale axiologie. Statul, 
tradițional fiind natural 
este opus celui modern 
Evoluţia națiunii, organică, 
se face în structuri 
originare, sub oblăduirea 
păturilor superioare - 
aristocrația i 
telectualitatea. e 
etnic străin este admis În 
măsura nevoilor națiunii Și 
a voinței acestora de a se 
încadra în naţiune şi DU 
numai de a fi simpli men 
bri ai unei asociaţii de ex! 
ploatare, instalată într un 
hotel şi nu într'o patrie 
Istoria naţională. 
cuprinde. perioade orga 
de evoluție - 1300-1700; 
1821-1866 - si perioade im- 
puse de forțe exterioare 
străine: epoca fanarioţilor 
(1700-1821) şi cea 43 
capitalismului sălba 
Gânditorul politic nu i 
restaurarea lui Mircea să 
a lui Stefan, ci pie . 
“păstrarea formelor CU! 
prospătarea conținul 
Continuare în pag-ll 


erele 


? 


150 moi Mem mat 


N-a 


"> atâta Po ate dopo sipite ae 


CUVANTUL ROMANESC 


0 PAGINA 11 
OPT e i i e E DI EI SE IE. SI se e 2 a IRU ae iei aie gta Se e 


Urmare din pag.10 

Pe seară, naistul şi ar- 
tistul complet Gheorghe 
ZAMFIR, împreună cu lon 
PISO, artist liric de talie 
mondială, au dedicat 
memoriei lui Mihail 
Eminescu concertul “Din 
Străbuni””, o evocare a 
muzicii ascultate de poet şi 
izvorită din opera lui. 

Rând, pe rând, la nai, 
pian, acordeon și voce, am 
ascultat înfiorat cum 
sufletul lui Gheorghe Zam- 
fir picura şi înălța spre 
inimile noastre o “liturghie 
reînviind amintirea unor 
rituri de mult uitate, în 
geniul interpretării 
răsunând nu numai aura 
talentului lui, ci măiestria, 
forța şi rigoarea câtorva 
milenii de cizelare şi înaltă 
virtuozitate. 

“Arta lui 
originară, devine un 
argument viu al viziunii 
metafizice care susține 
unicitatea revelației 
primordiale. El este unul 
din cei mai proeminenţi 
ambasadori ai neamului 
nostru în cultura con- 
temporană a lumii” (Paul 
Barbăneagră). Recitalul 
Zamfir cu: “Pe marginea 
Dunării”, “*Mândră floare-i 
norocu'”, “Patru boi suciţi 
în coarne”, ''De nuntă”, 
“De înmormântare”, 
“Radu mamii”, '*De ce nu- 
mi vii”” şi încă altele, a fost 
împlinit de vocea rară a lui 
Ion Piso, cântând: “Pe 


Zamtir, 


CTOMBRIE 1989 


CENTENAR MIHAIL EMINESCU 


lângă plopii fără soț”, '*Mai 


am un singur dor”, 
Mândră de dragostea 
noastră”, '*Eu sunt Barbu 
Lăutaru”, ''La umbra 
nucului bătrân” şi altele. 
++ 
SAMBATA 17 IUNIE. 
Intâia “masă rotundă”, 
dedicată lui “Eminescu 


vizionar al lumii moderne”, 
ii reuneste în jurul lui 
Paul Barbăneagră pe Vin: 
tilă Horia, Theodor 
Cazaban, N. Caranica, C. 
Poghire şi Pr. Al. Mircea. 
Din chipurile nesfârşite ale 
lui Eminescu, p; 
Barbăneagră îl alege pe 
cel de vizionar, căruia 
istoria i-a dat dreptate în 
tot ceea ce nega şi critica. 
El se află însămânțat, fer- 
til, în noi înşine: noi venim 
din el şi prin el. Afirmând 
că ideea de progres este 
desuetă, survine natural 
confruntarea  anistorică a 
memoriei cu uitarea. 

Revoluţia dela 1789 a 
propus o viziune falsă şi 
nocivă, deschizând uşa 
uitării, strecurată în 
conştiinţe şi doborind or- 
dinea teocentrică. Memoria, 
amintirea a fost înlocuită 
cu şubredul progres - sub- 
stituţie a fabuloasei bogății 
cu nimicul. 

Nici o idee n'a fost in- 
ventată de intelectuali: Sf. 
Grigore din Nazianz o 
afirmă cu imensă dreptate: 
“Păcatul de a avea idei 
care îşi 


originale”. Cel 


amintește, află răspun- 
surile privind viitorul, în 
trecut. Românii au privit 
mereu cu stimă spre Paris. 
Take Ionescu îi spune lui 
Vodă Carol: *“:Noi Românii, 
preferăm mai curând să 
pierdem războiul alături de 
Franţa decât să-l câştigăm 


împotriva ei”. Dar care 
Franţă? A “înnoirii”, 
plecând dela Descartes, 


trecând prin secolul al 
XVIII-lea i “Luminilor?"”) 
prin Jules Ferry - care-l 
neagă pe Dumnezeu - până 
la J.P. Sartre? Sau cea a Sf. 
Bernard, Pascal, Joseph de 
Maistre şi Rene Guenon? 
Ideile revoluţiei bicen- 
tenare, în dereglare 
metafizică, au fost 
denunțate de istorie. 
Recenta tragedie din China 
comunistă este şi ea 
rezultatul unei idei utopice, 
importate fără noimă. 
Viaţă şi moarte, jertfite 
unor iluzii, din care s'au 
născut, prin ricoşeu şi 
Auschwitzul şi Gulagul. 
v.. 

Vintilă HORIA constată, 
cu umor amar, că popoarele 
europene sunt sfâșiate între 
două paradoxuri: Ungaria, 
de pildă, are de ales între 
Marx şi Ciocilina... lar 
lumea liberă trăiește sub 
domnia cantităţii. 
Eminescu este nu numai un 
geniu intuitor ci şi o 
conştiinţă acută. El ne 
arată problemele și bazele 
ideologice de care nu ne 


vom putea desface 
niciodată. El este geniul 
nostru tutelar, precum 
Shakespeare pentru Englezi 
şi Dante pentru Italieni - și 
a încercat să ne arate un alt 
drum, conservator 
revoluționar. Criteriile 
“naţionaliste”! sunt, de 
fapt, tradiționaliste. 
Profetul viitorului, citeşte 
destinul național în trecut. 

Eminescu este un popor, 
o ţară. El propovăduieşte 
iubirea ca tehnică de 
cunoaştere a omenirii și nu 
elanul vital al urii. In 
zămislirea noastră ca 
popor, întâlnirea celor două 
popoare strămoşeşti 
înseamnă și unirea a două 
imense tradiţii europene. 
De unde ne tragem şi spre 
ce mergem? Misiunea 
poporului român, în lume, 
este pacea și cunoașterea 
prin dragoste, iscată din 
lungi suferințe istorice, 
năvăliri, torturi, sacrificii 
individuale şi colective. 

Li 

Nicu CARANICA sereferă 
la “Opera etico-socială”” (2 
vol.) recent editată, căreia îi 
scrie introducerea. Emines- 
cu, fire robită esențialului, 
pornește, în articolele sale, 
mereu dela sensuluniversal. 
Problema cedării celor trei 
judeţe Cahul, Bolgrad, 
Cetatea Albă duce la 
întrebările: cum vom pierde 
Basarabia? Cum o vom 
păstra? Prima unire sa 
prăbuşit odată cu 


/e 
ai 


CEE ES ss 


asasinarea lui Mihai 
Viteazul. Cum va fi unirea 
cea mare? Eminescu se 
dovedeşte vizionar şi profet. 

Theodor CAZABAN - în 
considerațiile sale, observă 
că, occidentalizarea lumii, 
ca un cancer, a declanșat 
sub o lozincă falsă revoluţia 
chineză aprinsă în Piaţa 
Tien An Min, ca o nouă 
revoluţie, inspirată de cea 
bicentenară. Eminescu 
murea când vârsta fierului 
se încorona în ''Tour Eif- 
fel”, cu societatea in- 
dustrială şi oţelăriile ei - 
vârsta fierului zeiţei Kali, 
din Vihnu Purana. După ce, 
pe plan politic, iacobinul 
francez, schimba 
legitimitatea în ordinea 
lumii, scăldată în sânge, o 
dharma pe dos, iar acum ar- 
mata chineză împușcă copiii 
cu glonț cumpărat dela 
părinţii lor. 

-x* 


Preotul Alexandru MIR- 


CEA în “Eminescu şi 
situația religioasă în 
România”, insistă asupra 


celor trei idei care se cer 


combătute: iluminismul, 
pozitivismul și 
materialismul dialectic, 


bazate pe “'progres”, deci 
pe ruptura cu tradiţia, 
verificată  milenar, prin 
stil de viaţă. 

+. 

Cicerone POGHIRC. 
“Viitorul în trecut” al lui 
Eminescu, “L'Avenir du 
passe'! al lui Al. 


Ciorănescu, arată ce este 
verificat dintotdeauna: 
călcăm pe urmele lăsate de 
strămoşi. Starea în 
societate arată pe om la 
locul lui: un om cu stare. 


Elementele sociale sunt 
organic legate între ele. 
Evoluţia naturală este 
organică, treptată, con- 
servatoare, altfel spus 


tradițională. Individul are 
datorii față de colectivitate. 
In societatea modernă se 
caută drepturile fără efort, 
câștigul fără muncă, iar 
membrii păturii suprapuse 
se cred făcând parte dintr'o 
asociație de exploatare, 
trăind în hotel “Libertatea 
de a face fără teamă tot ce 
este drept și bun”, prin- 
cipiul nescris al societăţii 
tradiționale este întors pe 


dos în România sub 
comunişti, unde ești 
împiedicat prin legi și 


oameni să faci ceva bun. 
Libertate şi egalitate, 
termeni goliți de sens, de 
tăvălugul unificator, nu 
sunt organici societăţii 
tradiționale. 1866 ne-a 
împins pe o cale nefirească. 
Lucrurile se îndreaptă sub 
Carol 1. Dar Independența 
şi Unirea, ne-au pierdut 
mințile. S'a ajuns la 44 par- 
tide, la goana după putere 
şi posturi. Dar cultura s'a 
avântat şi a evoluat ex- 
cepţional. 
(sfârşitul în numărul viitor) 


Andrei PANDREA 


SE 


ae SES gi 9/4 e o ap 


E Pi atei A ue La 


font lea 


Dao fad: PD = Pia 
m (Baa PRM, ui 
deualeQ O Ada one abapiel foste 
ml bn A r ze 


eng af 


Din 


PAGINA 12 


CARTEA ROMA 


Precum în extaz se 
realizează purificarea de 
toate elementele individuale 
şi contingente, rămânând 
numai lumina şi 
întunericul, ca elemente 
capitale și esenţiale, tot 
asemenea în nopțile cu in- 
somnii, din tot ce are lumea 
aceasta multiplu și divers, 
nu mai rămâne decât un 
motiv obsedant sau un 
element intim, când nu este 
prezența evidentă a unei 
persoane. Câtă vraje 
ciudată este în acele melodii 
cari izvorăsc din tine în 
nopţile fără somn, cari se 
desvoltă asemenea unui 
flux, pentru a se stinge 
într'un reflux, care nu este 
un simbol de părăsire, ci 
seamănă ușurinții unui pas 
înapoi din nu ştiu care 
dans! Ritmul şi evoluţia 
sinuoasă a unei melodii in- 
terioare, pun atunci 
stăpânire pe tine şi te cu- 
prind într'o încântare ce nu 
poate fi extatică, fiindcă 
este prea mult regret în 
această tălăzuire melodică. 

Regret după ce ? Greude 
spus, căci insomniile sunt 
atât de complicate încât e 
imposibil să-ţi dai seama 
ce-a pierdut. Poate fiindcă 
pierderea e infinită... Ob- 
sesiile se individualizează 
numai în insomnii, 
deoarece numai în ele se 
poate realiza prizonieratul 
într'o formă de gândire sau 
de simţire. In insomnii 
prezența unui gând sau a 
unui sentiment este 
organică, este constitutivă, 
şi se impune cu ex- 
clusivitate și imperialism. 
Tot ce apare în ele se 
realizează melodic, într'o 
formă de  ondulaţie 
misterioasă. Fiinţa iubită 


se  purifică într'o 
imaterialitate, întocmai 
cum 's'ar risipi într'o 


melodie. Si atunci nu poți 
ști absolut deloc dacă 
iubirea ta e vis sau 
realitate. Caracterul im- 
palpabil ce-l împrumută 
realităţii această convertire 
în melodie a tot ceea ce se 
petrece în insomnii 
provoacă în sufletul omului 
o neliniște şi o turburare, 
cari nu sunt atât de in- 
tense, pentru a duce la o 
anxietate universală, ci 
păstrează toate elementele 
unei neliniști și turburări 
de esență muzicală. Moar- 
tea însăși fără să înceteze a 
fi hidoasă, se manifestă 
într'o universalitate de 
noapte, a cărui impalpabilă 
transparență, deși e fructul 
iluziei, nu este mai puţin 
muzicală. Dar tristeţea 


OCTOMBRIE 1989 


A 


NEASCĂ ÎN EXIL 


- trei decenii, zeci de edituri, sute de titluri - 


CUVANTUL ROMANESG. 


acestei nopţi universale 
este întocmai ca tristeţea 
muzicii orientale, în care 
predomină mai mult 
misterul morţii, decât al 
iubirii. 
Li 

Precum în explicarea 
nașterii iubirii, fenomenul 
iraționalității (“iubirea e 
oarbă”) este revelator, tot 
așa în sensaţia iubirii, 
fenomenul topirii este nu 
mai puţin revelator şi sem- 
nificativ. lubirea este o 
formă de comuniune şi de 
intimitate. Or, ce poate ex- 
prima mai bine această 
formă, decât fenomenul 
subiectiv al topirii, al 
spargerii tuturor ba- 
rierelor  individuației? A 
te topi în iubire, înseamnă 
a încerca un fior organic, ce 


reduce toată viaţa din tine, . 


la o pulsaţie şi la o 
pâlpâire, greu de definit. 
Cu ce te pune în contact 
iubirea? Nu este ea univer- 
salul și specificul absolut în 
acelaşi timp? Nu este 
paradoxul iubirii de a 
atinge un vag general, deşi 
ea se orientează în spre o 
singură ființă ? Comuniunea 
mai adâncă nu se realizează 
decât prin individual. 
Iubesc o ființă; dar întrucât 
ea este un simbol al totului, 
eu particip ontologic la tot 
şi la esență, în mod in- 
conştient și naiv. Par- 
ticiparea universală a 
iubirii presupune 
specificarea obiectului; căci 
nu poţi avea un acces total 
fără accesul absolut al unei 
fiinţe individuale. 
Exaltarea și vagul în iubire, 
răsar dintro presimţire și 
dintr'o prezență nereflec- 
tată în suflet, iraţională, a 
vieții în general, care creşte 
în tine la paroxism. Orice 
iubire adevărată reprezintă 
o culme căreia sexualitatea 
nu-i răpește nimic din 
înălțimea ei. Sexualitatea 
nu atinge ea culmi? Nu se 
atinge în ea un paroxism 
unic, extatic până dincolo 
de orice margini? Decât, 
fenomenul curios al iubirii 
este de a deplasa din centrul 
conștiinței sexualitatea, 
deși iubirea fără sexualitate 
nu se poate concepe. Fiinţa 
iubită crește atunci în tine 
purificată şi obsedantă, cu 
un nimb de transcendență 
și intimitate simultan, în 
sclipirile și reflexele căruia 
sexualitatea devine 
periferică, dacă nu în mod 
real și efectiv, în tot cazul 
subiectiv și imaginativ. 
Iubire spirituală între sexe 
nu există, ci numai o trans- 
figurare organică ,princare 


E.M. CIORAN: PE CULMILE DISPERĂRII 


ED. L'HERNE, 


PARIS 1988 


(Reeditare) 


persoana iubită se fixează 
în tine, evoluând în carena 
ta până la a-ți da iluzia 
spiritualităţii. Numai în 
astfel de condiții este 
posibilă o  sensație de 
topire, când carnea tremură 
de un fior total, când ea nu 
mai este un obstacol și o 
rezistenţă materială, ci 
arde de focuri lăuntrice și 
curge de fluidități in- 
sezisabile. Sărutul nu e 
posibil decât într'o astfel de 
senzație de topire, de 
comuniune imanentă și 
fecundă. Existenţial și on- 
tologic, sărutul te apropie 
mai mult de esenţa intimă 
a vieții, decât o reflexiune 
îndelungată și complicată. 
Căci nu prin forme și 
categorii se ajunge la 
realităţile esenţiale. Si dacă 
ajungi la acestea în mod in- 
conştient și naiv ai pierdut 
ceva? Numai când ești 
conştient simţi cât ai pier- 
dut. Nu cred că esenţa și 
intimitatea vieții să fi 
rămas un bun pierdut pen- 
tru aceia cari nu s'au aven- 
turat pe căile spiritului. 
xx 

Numai întâia iubire are 
valoare. Cine a dus-o până 
la capăt, cine a trăit toate 
formele şi farmecele ei, 
acela poate să afirme că nu 
e certat cu Eros. Dar când 
dintr'o  şovăială şi 
nesiguranță lăuntrică, 
dintro lipsă de curaj și 
avânt în prima tinereţe, nu 
ţi-ai manifestat iubirea, ci 
ai omorit în tine ex- 
pansiunile erotice, te-ai 
refuzat unei abandonări in- 
tegrale, ce mai poți spera 
atunci dela iubire? Vai de 
acei cari n'au schimbat nici 
un cuvânt cu prima lor 
iubită! Cum vor mai găsi 
cuvinte pentru a doua? Si 
oare mai renaşte iubirea? 


Depinde de om și de 
tristețile lui. Căci 
îndelungile întristări 


paralizează în așa măsură 
elanul iubirii, încât te 
întrebi dacă tristeţea nu 
este un reflex al morții, 
precum iubirea este al 
vieţii. Acea sensaţie de 
presiune interioară, când 
simţi cum te aduni în tine, 
cum creerul e par'că strâns 
și corpul apăsat de greutăţi 
interne, când orice avântare 
moare sub glasul obscur și 
nelămurit al unor chemări 
din adâncuri negre și 
copleșitoare, fac din 
tristețe o otravă care 
picurând în iubire o 
întunecă și o stăvilesc. 
Iubirea este prin esență 
deschisă, ca o floare de 
primăvară. Si nu închide 


somnul și 


răcoarea tristeţii petalele 


acestei flori? Uneori 
învinge iubirea, alteori 
tristețea; câteodată se 


amestecă într'un aliaj com- 
plex provocând o stare de 
neliniște, când atât viața cât 
și moartea își cer drepturile 
lor. Cum atacă tristeţile 
rădăcinile lui Eros! Si oare 
dece întristările sunt numai 
de moarte? Sunt prea trist 
spre a fi născut pentru 
iubire ! 
iii 

Acel care a spus că som- 
nul este egal cu speranța, a 
avut o intuiție admirabilă a 
îngrozitoarei importanțe a 
somnului, precum și a nu 
mai puţinei importanțe a 
nesomnului. Insomnia este 
o realitate atât de mare, 
încât îmi vine să mă întreb, 
dacă omul nu este un 
animal ce nu poate dormi. 
De ce să-i spui omului 
animal rațional, când 


găseşti la unele animale “ 


rațiune câtă vrei? Nu 
există, însă, în scara 
întregei vieţi animale în 
afară de om, un singur 
animal care să vrea să 
doarmă și să nu poată. In 
somn uiţi drama vieţii tale, 
uiţi complicațiile și ob- 
sesiile, aşa încât fiecare 
deșteptare este un început 
nou de viaţă, este o 
sperantă nouă. Viaţa, 
păstrează astfel o discon- 
tinuitate plăcută, care dă 
impresia unei continui 
regenerări, a unei renaşteri 
permanente. Insomniile 
duc, dimpotrivă la un sen- 
timent al agoniei, la o 
tristeţă _ eternă și 
iremediabilă, la o disperare 
absolută. Pentru un om 
sănătos, adică pentru un 
animal, a te preocupa de in- 
somnii este a te complace în 
neseriozități, fiindcă el nu 
ştie că sunt unii cari ar 
plăti un somn cu o avere, 
cărora le e frică de pat şi 
care ar sacrifica o ţară pen- 
tru inconștiența din somn, 
ce o răpește în mod brutal 
amarnicile lucidităţi şi 
haosul insomniei. Există o 
mare, o infinită legătură 
între insomnie şi disperare. 
Mă întreb dacă poate există 
disperarea fără insomnii, 
dacă este posibilă o pierdere 
totală a nădejdii fără con- 
cursul nesomnului. 
Deosebirea dintre iad și rai 
nu poate fi decât aceasta: în 
rai poți dormi când vrei, în 
iad niciodată. N'a pedepsit 
Dumnezeu pe om luându-i 
dându-i 
cunoașterea? Si nu este în 
unele închisori pedeapsa cea 
mai groaznică atunci când 


ACESTE DOUĂ PAGINI, OFERITE GENEROS DE "CUVÂNTUL ROMÂNESC”, APAR SUB ÎNG 
ASOCIAŢIEI “HYPERION” 


rm a Aaa ET DP O a me 


nu te lasă să te culci? 
Nebunii sufăr mult de 
insomnii: de aceea de- 
presiunile teribile în care 
trăesc, desgustul de viață şi lumii, în care elementele ud 
înclinarea spre sinucidere. i = 

Este imposibil să iubeşti 


omenesc poate să le. 
suporte. Tot ce vrei găsesti 
în mine, absolut tot. Sunt o. 


e IDG A E 


viața atunci când nu poți nebunia și 
dormi. Si apoi sensaţia lui. Eu sunt contradicția. 
aceia de scufundare, de absolută, i 


prăbușire în adâncimi, de 
scafandru al neantului, care 
se naște în unele clipe de 
veghe absolută, nu indică ea care voi râde 
o formă de nebunie? Acei 
cari se sinucid, aruncându- 
se în ape, sau din etajele 
caselor, o fac desigur sub 
un impuls orb și o atracţie Le, d 
nebună în spre adâncimi. Nu se poate anula timpul 
Cine nu s'a cutremurat la decât prin vieţuirea a 
solută în moment, în ab: 


absolut, voi râde în agon . 
finală în clipa ultimei, 


viziunea interioară a 

scufundării lui în ape donarea totală la seduc 
adânci, la sensația unei clipei. Atunci realizezi eter: 
imersiuni nelimitate, nul prezent, care nu es 


decât un sentiment de 
prezență eternă a 
lucrurilor. Să nu-ţi pese de. 
timp, de dever i 
nimic. Eternul prezent e 
existenţă, fiindcă numai în. 
trăirea integrală a lui 
existența capătă o 
pozitivitate şi o evidenţă.. 


evoluând în spre profun- 
zimi marine, ca şi cum ai 
vrea să fugi de lumină spre 
a locui pe fundul oceanelor 
sau al mărilor, cine n'a 
simțit lăuntric o îm- 
pleteceală în aer, trasând 
arabescuri de o absurdă 
complexitate sau descriind 


vârtejuri ca o pulbere Prezentul, scos, în mo 
cosmică, acela nu va pricepe subiectiv din succesiune 
niciodată substratul clipelor, este ființare, este. 


atracției teribile în spre 
neant, ce îndeamnă pe unii 
oameni -la suprema 
renunțare. 


depăşire a nimicului, care. 
nu poate apărea decât acolo 
unde temporalitatea devine 
constitutivă pentru. 
existenţă. Căci tem-. 
poralitatea existenței in 
troduce un element de. 
neant în fiinţare, deoarece. 
tot ceea ce se consumă în 


x 


Mă simt un om fără sens 
și nu-mi pare rău că n'am 
nici un sens. Si de ce mi-ar 
părea rău, când de haosul 
meu, nu se poate alege 
decât haosul? In mine nu , 
există nici o voinţă în spre aceia cari pot trăi în. 
formă, spre cristalizare, sau moment, cari pot trăi 
un ideal. De ce nu sbor, de prezentul absolut, pe cari. 
ce nu-mi cresc aripi? Nu nu-i interesează decât. 
este în dorința mea de sbor  beatitudinea clipei și încân- 
o fugă de existență? Si naș tarea pentru veşnica. 
fugi în acest sbor cu toată prezență şi eterna ac: 
existența, cu tot ce e tualitatea lucrurilor. Sinu 
ființă? Simt în mine atâta se atinge în iubire absolutul 
fluiditate, încât mă mir momentului? Nu este in- 
cum de nu mă topesc şi nu conştienţa din iubire. 
curg. Aș vrea ca ființa mea adevărata trăire a clipei? 
să se transforme întrun Nu depăşeşte adevărata 
fluviu cu ape turburi şi iubire temporalitatea? Acei 
măvalnice care să poarte cari nu pot iubi într'o aban- j 
numele meu și care să donare spontană o fac nu. 
curgă ca o amenințare numai din tristețe şi. 
apocaliptică. Oare va stinge angoasă, dar şi din cauza 
această apă focul din mine luptei dramatice cu timpul, 
şi focul din mine va evapora din incapacitatea de Aj 
această apă? In mine sunt depăși esențial tem: 
numai aburi şi scântei, poralitatea. N'a sosit tim: 
inundații de foc şi incendii pul când trebue să declarăm 
de apă. război pe moarte şi Pe 

Este în mine atâta con: viață timpului? Si nu este 
fuzie, zăpăceală şi haos, timpul dușmanul nostru al 
încât nu ştiu cum un suflet tuturora? Ş 


O 


EXTRASE DIN CAPITOLUL “RENUNTAREA” 


RIJIREA ŞI RESPONSABILITATEA 


CUVANTUL ROMANESC PAGINA 13 


OCTOMBRIE 1989 


HYPERION 


Centrul de promovare a cărții românești 


A APĂRUT ÎN FRANCEZĂ... 


A d lecizjir Sr Alea. a eee mie 

A propos d'un certain « sacrifice », p. 11. — Note 
sur le genie, p. 15. — Note sur les « malades» 
p. 20. — A propos des mysteres degradts, p. 26. 
— Note sur le patriotisme, p. 32. — Ascăse, p. 37, 
— Note sur la conversation, p. 42. — Protohis- 
toire ou Moyen Age, p. 46. — La peur de l'in- 
connu, p. 54. — Points de vue sur le Moyen 
Age, p. 58. — Propos sur l'anthropologie, p. 64. 
— Des secrets..., p. 70. — Spâlologie, histoire, 
folklore..., p. 74. — Jade..., p. 80. — « Conseil â 
celui qui part pour la guerre», p. 86. — Les 
plantes de Jagadish Bose, p.90. — Navigare 
necesse est, p.97. — Les Livres de Pâques ou 
de la necessir& d'un manuel du parfait lecteur, 
p. 102. — « Ga ne m 'interesse pas», p. 106. — 
A propos du destin du roman roumain, p. 109. 
— Profanes, p. 114. — Superstitions, p. 117. — 
VErement et symbole, p. 120. — Le dernier ins- 
tant, p. 122. — « Mort vivant», p. 125. — Lor, 
p:.128. — Le chemin du centre, p. 130. — Vacuită, 
p. 132. — Sommeil, p. 133. — Deux types de 
createurs, p. 137. — Une certaine liberte, p. 140. 
— Le siecle de l'histoire, p. 142. — Analogies, 
p. 145. — Solidariră, p. 146. — Critique et racio- 
logie, p. 148. — Theorie er roman, p. 149. — 


Mircea Eliade 
FR AGMENTARIUM 


Traduit du roumain 
par Alain Paruit 


Meandres 
L'HERNE 


Dostoievski et la tradition europeenne, p. 151. 
_ La solidarire par Lerreur, P. 153. — Orgie, 
p. 156. — Idees et roman, p: 159. — La vitalit€ 
des herâsies, p. 162. — Une certaine incapacite, 
p. 164. — L'rernelle querelle, p. 166. — La 
connaissance gordienne, p. 167. — Derail, p. 170. 
— Fidelire, p. 171.— Deail, p. 172. — L'Eternelle 
reduction, p. 173. — Des mystiques inferieures, 
p. 174. — Analogies et symboles, p. 177. — La 
technique du mepris, p. 179. — Le fair, p. 184. 
— Modestes..., p. 186. — Melancolie, p. 189. — 
Le droit d'Enoncer des banalicăs, p. 190. — 
Dilige..., p. 192. — Les solitaires, p. 193. — Le 
crayon d'Unamuno, p. 195. — Aurhenticite, 
p. 197. — L'horreur de langelique, p. 198. — 
Authenticite, p. 199. — Au-delă de I'Erymologie, 
p. 201. — La r&sistance au genie, p. 202. — Un 
sens des signes, p. 205. 


e 0 Oe PR ——————— 


* 
SUMARUL VOLUMULUI 


a 


Aux Editions Gallimard 


CEUVRES DE MIRCEA ELIADE 


AUX EDITIONS DE L HERNE 


“Mademoiselle Christina (taduit par Claude 


1978. 

Andronic et le serpent 
1979. 

Noces au paradis ( 
Les Hooligans (traduit p 
L'Inde (traduir par Alain Paru 


(eraduic par Claude B. Levenson), 


traduit par M. Ferrand), 1981. 
ar Alain Paruit), L'Herne, 1987. 
ic), L'Herne, 1988. 


Techniques du yoga, 1948. 


B. Levenson), 


Le Mytbe de l'Eternel rerour. Archerypes et repetiti 

3 on, 1949. 
Images e! symboles, 1952. e cae a 
Mytbes, reves et mysteres, 1957. 


Naissances mystiques, 1959, 


Mâphistopbăles et Vandrogyre, 1962. 
Aspects du mytbe, 1963.* 

Le Sacre et le profane, 1965. 

La Nostalgie des origines, 1971. 


CAHIER DE L'HERNE N” 33, 1978 


TEXTES DE MIRCEA ELIADE 


Fragments d'un journal LI, 1945-196 : 
Badesco), 1973. 969, traduir par Luc 


Le folklore comme moyen de Occultisme, sorcellerie et modes culturelles, 1978. 


Souvenirs de jeunesse 


L'lnde ă vingt ans connaissance. Memoire 1, 1907-1937 (traduir i 
: A , par C. N. Grigoresco), 1980 
Journal bimalayen Barabudur, temple symbo Fragments d'un journal II, 1970-1978 j e 
lique. (6 Grigoresco), 1981. = e nai 


Fragmentarium : 

Architecture sacrie et JYymb0- 
p  isme. 

Le mythe de Valchimie 

La conception de la libertă 

dans la penste indienne. 


L'irotique mystique indienne. 
Propos sur une philosophie de 
la une. 

Jung ou la reponse Job. 
Les Bohemiennes (nouvelle). 


Briser le toit de la maison. La crativite et ses s 

d LE mboles 
(ouvrage publi sous la direction d'Alain Paruit), 1986, 
Les Moissons du solstice, Memoire II, 1937-1960. 
Romans, recits et mouvelles, wraduit par Alain Paruit, 1988. 


(D Doresc să primesc buletinul asociației D-voastră în vederea achiziției: 


[ ocazionale periodi ce] 


a cărților româneşti care m'ar interesa. 


HYPERION 


In așteptarea viitorului buletin cititorii 


(2) Prefer lucrările: 
4 R, DU GEN.H.BERTIER — llerâre 


92.200 NEUILLY S/ SEINE 


FRANCE 


istorice ştiințifice[ | , 
(3) Texte românești inedite putând interesa pe editori A 


că [ ş | îmi sunt cunoscute m-mi sunt cunoscute Ei) 


NUMELE: 5 ae ee eee oeanaozpa ba vaga asa eee oi zasare 


sunt rugați să ne precizeze prin comenzi 


titlurile operelor pe care le doresc 


re 


OCTOMBRIE 1989 CUVANT, A 


PAGINA14 


PLEASE SAVE THIS 
NOTICE. 


IT EXPLAINS THE 


_CHANGES AND 
THE REASONS FOR 
THEM. 


ITIS A MAJOR PART OF THE ONGOING 
PROGRAM TO REDUCE THE DEFICIT. 


A new Goods and Services Tax (GST) will replace the existing Federal Sales Tax. It 
will be charged at a uniform rate of 9 per cent on the vast majority of goods 

and services consumed in Canada. The existing federal sales tax rate is generally 
131490 at the manufacturer's level. 

The present federal sales tax system has been pushed beyond its limits and 
can no longer sustain the demands placed upon it. The structural weaknesses 
of the system have given some corporations the opportunity to reduce the amount 
of tax they would otherwise pay. For a tax system with 75,000 taxpaying corpora- 
tions, there are 22,000 special arrangements and administrative interpretations 
required to keep the system in operation. 

The present federal sales tax system is an increasingly unpredictable and un- 
reliable source of revenue for the federal government. It must be replaced. 

Our enormous debt has put pressure on the governments ability to meet 
other priorities. Canadians know the risks of not acting to bring the debt under 
control. The size of the debt has left us exposed to increases in interest rates, 
and vulnerable to international economic shocks. The reliability and stability of 
our sources of revenue are all the more important in such an environment. The 
new federal sales tax will secure year by year reductions in the deficit, while 
ensuring we can continue to provide Canadians with a standard of services that is 
among the best in the world. 


IT WILL STRENGTHEN OUR INTERNATIONAL 
COMPETITIVENESS AND CREATE JOBS 
IN CANADA. 


Our current federal sales tax favours imports over Canadian made goods. We are 
the only country in the industrialized world that is putting itself at such a dis- 
advantage. The existing system also makes Canada's exporters less competitive in 
the world economy. Our present federal sales tax makes our annual economic 
output about $9 billion lower than it would be with the new GST in place. 

Under the GST. we will be able to completely remove tax from our exports 
and make Canadian products more competitive 
abroad. And in Canada, Canadian-made prod- 
ucts will be able to compete more effectively portare 
with imports. pt ae 

The benefits to the Canadian economy from 
sales tax reform will extend across all regions 
and sectors of the economy. The Atlantic 
and Prairie regions for example, will benefit 
significantly because their economies are 
resource-based and export-oriented — two sec- 
tors that will benefit the most from sales tax 
reform. 

The GST will lower the cost of the 
machines, supplies and equipment companies 
have to buy to produce their products. This 
will lead to higher levels of investment and 
expand our output. Higher output will lead 
to more jobs. 


IT WILL HELP LOW INCOME CANADIANS. 


Once the GST is in place, families earning less than $30,000 a year will be better 
off. This will be achieved through a combination of income tax changes. First, low 
income Canadians will receive the new GST Credit. Second, the middle personal 
income tax rate will be reduced from 26 per cent to 25 per cent. 

The GST Credit will be paid every three months and in advance of expenses. 
Eligible Canadian households will receive their first credit cheque in December 
1990, before the January 1, 1991 GST start-up date. About 9 million Canadians will 
receive Credit cheques. The GST Credit will be calculated on the basis of income 
tax returns. Every income tax return will contain a one-page form showing Canadians 
how to apply for the GST Credit. 

“The amount of the Credit will depend on 
family size and income. The basic adult credit will 
be $275, Most single adults will be able to get an 
additional credit of up to $140, for a total of $415. 
The child credit will be $100. Single parents 
will receive an adult Credit of $275 for one of their 
children. Canadian households with incomes 
up toabout $25,000 annually will be entitled to the 

Credit. [i 

i A family of two adults and two children, 
eligible for the full Credit, will for example receive 
cheques of $187.50, four times over the course ÎS Ea 
of the year, for a total of $750. 


Fairer System 
Pamiles with Children 


pmrcretage unea 


IT WILL ELIMINATE HIDDEN TAXES. 


Right now, everywhere in this country every time Canadians buy a good or service 
made in Canada, they are paying federal sales tax. For example, a substantial 
amount of sales tax is presently buried in house prices. Under the existing system, 
it is clearly impossible for Canadians to know how much federal sales tax they 
are paying. There are four different rates on a variety of different products and the 
tax is buried throughout the production process. . 

[will be clear to Canadians when they are paying the 9 per cent GST. The broad 
base of the GST means it will apply to almost everything. The few exceptions will 
be widely known. 

Some retailers in Canada will have cash registers that are capable of showing 
the GST separately at the check-out counter, while other retailers will not. The 
federal government will provide an incentive to retailers to assist them in acquining 
the cash registers to show the GST separately. 

In all cases, the federal government will provide retailers with signs for their 
stores that clearly indicate that the 9 per cent GST is being applied. 


PROPOSED CHANGES. 


1. For consumers, the GST will be similar to a retail sales tax, at the 
rate of 9 per cent on the retail price of goods and services. The 

GST will replace the existing federal sales tax, which is hidden at the 
manufacturer's level. 


2. The GST will apply to virtually all goods and services sold in Canada; 
however, Canadians will not be charged tax when they buy the 
following GOODS: basic groceries; prescription drugs; medical appli- 
ances such as eye-glasses and wheel chairs; residential rents and 
existing houses. 


Canadians will not be charged tax when they buy the following 
SERVICES: loans, mortgages, securities and insurance policies; health 
and dental care; most education services; daycare services; legal 

aid; and municipal transit and passenger ferry services. 


Newly constructed houses will be taxed, however, most new home 
buyers will not see a significant increase in the price of a new house 
resulting from the GST, because there will be a $900 million GST 

housing rebate. În many parts of the country price increases will be 
less than half a per cent. Indeed, many communities should see 

lower prices as a result of the GST rebate. The main exception will 
be Toronto, where extraordinarily high land prices may cause prices 
of new housing to increase by about 1%. 


Because the present federal sales tax will be removed, prices will 
not automatically rise by 9 per cent when the GST is introduced. 
The prices of some things will be lower, and others higher. The prices 
of many big-ticket items for example, that are taxed at 13.5 per 
cent under the present system, will be lower once the 9 per cent GST 
is in place. The price of other items that are not taxed under the 
present system will increase. 

Finally, well before the GST is up and running, the government 
will be telling Canadians about the GST and informing them about 
the kinds of price changes they can expect for key goods and services 
when the GST replaces the existing federal sales tax. 

For instance, here are a few examples of what consumers might 
expect: 


ITEM PRE-TAX REFORM($)  POST-TAX REFORM($) 


Air Conditioner 780.00 770.00 
Car | 15,000.00 14,700.00 
Snow Tires 200.00 203.00 
Hotel Accommodation 90.00 95.00 


For more information about the GST, please call: 


1-800-267-6620 1-800-267-6640 


(English) 


1-800-267-6650 


(Telecommunications device for the hearing impaired) 


Ne omoare Ministere des Finance 


OCTOMBRIE 1989 CUVANTUL ROMANESC 


ORTODOXIA TERMENULUI 
“CATHOLIC”, 
DIN CREZUL EXPRIMAT ÎN ENGLEZĂ 


PAGINA 16 
EVANGHELIA EXILULUI (Octombrie 1989) 
MÂNTUIRE, HAR ŞI CREDINŢĂ 


: și pu 
—— Sergiu GROSSU— —— Preot Dumitru MACAILA P 

: ai 4 - ă Sf. iserica Ortodoxă Română 

In “Apostolul” care nul. Deoarece găsim și HARUL LUI DUMNEZEU. Cu puține luni în urmă . parte piata îi eee Ta pai 

precede Evanghelia celei de cuvintele ''degeaba ați lar CREDINTA noastră am avut un dialog cu un Liu e Cu profunde nefastă, a slavisrulli) cu 

a 4-a Duminici a lunii nise crezut” (1 CORINTENI reprezintă factorul subiec- preot pensionar, de mult Str pe 3 COZI a tIca cele două aripi ale sale, 

revelează că “Dumnezeu, 15.2) “'degeba a murit tiv, limitat dar determinat, timp aflat în afara  semni ia, Ca Pezieă bulgar în Sud şi rus în Est. 

care este bogat în îndurare, Hristos”! (GALATENI, adică acel ce CAPATA mân- Episcopiei noastre dela anaforaua ILurBI ul recesc Pentru ceea ce a urmat în 

pentru dragostea cea mare 2.21), sau avertismentul tuirea, socotită “darul lui Vatra Românească, în Atu dine e pe chestiunea care ne in- 

cu care ne-a iubit, măcar că acesta categoric: 'î...Vă  Dumnezeu.'' Dacă am legătură cu traducerea ter: Katholi Ea care A A A aa atei dă Vi LEgăzr pă 

eram morţi în greşelile sfătuim să faceţi aşa ca să căpăta mântuirea “prin menului “Sobornicească preluat de E tul i tri ilustrul teolog român 

noastre, ne-a adus la viaţă nu fi primit în zâdar harul fapte”, ar însemna să ne prin cel de Catholic în a strămoşi le A iza Păcat HERE coa Br p. 

împreună cu Hristos... Căci lui Dumnezeu” (2 CORIN- lăudăm că NOI am realizat: Crezul din Liturghierul români, ce vor 07 Ă bii Stăniloae să ne spună: 

prin har aţi fost mântuiţi, TENI, 6.1). o prin propria noastră bilingv editat de Sfânta latină, mama azi “Praducătorii slavi ai 

rin credinţă...”! lată-ne, deci, în fața unor voință activă. In realitate, Episcopie. Interlocutorul noastre, a fost meri ţin pai c lui era 

EFESENI, 2.4-8). situaţii - din nefericire, ea este UN DAR din partea meu afirma chiar că ''ne- aceeași semnificație 5 a ZU, lita Z i 

Această primă etapă, prea multe! în care lui Dumnezeu, un dar con- am vândut catolicilor”, originară, primară, de zi să constantinopoli cate ii” 

= care poartă pecetea oameni păcătoşi au fost diționat, în ce priveşte  pentrucă ne-am fi îndepăr- limbă abia formată, une ter menu SEES o 
îndurării şi a dragostei lui  mântuiţi de păcatele lor, obţinerea lui, de calitatea tat de sensul adevărat al română. Nici nu putea leii A nds DO A ERUTA, i d 

Dumnezeu, este începutul dar nau cunoscut mân: credinței noastre în lisus termenului folosit în or- vorba de termenul Sobor- resentiment Cl 3 

vieţii celei noi este tuirea definitivă dela Hristos. Intâi lucrează todoxia românească. Si, în  nicească”” nu numai pen: Biserica de Apăsare! 

“nașterea din now” a sfârşitul vieţii de credință; harul și apoi, credința. pofida argumentelor trucă, pe atunci, Slavii  pentrucă pene! Aa 

: tuturor celor ce erau morți prin urmare, oameni care  Ingemănarea acestor doi teologice şi semantice aduse pregăteau prin stepele Universală Si Cr tu 
în greșelile și în păcatele nu vor fi mântuiţi ca săin- factori dă un rezultat ex- de mine pentru a sublinia asiatice invaziile această Biserică cuvântului 

lor. Ea reprezintă aspectul tre în Impărăția cerească. traordinar: izbăvirea de ortodoxia acestui termen, migratoare cunoscute, E “Katholiki nu reda fidel 
inițial al mântuirii noastre Despre această categorie păcatele noastre anterioare, interlocutorul meu sa ob-  prefigurări palide, totuși înțelesul A Gai Lulu 
“prin har.” Devreme ce Sf. vorbeşte Sfântul din Tars naşterea din nou, învierea stinata rămâne “Sfinx” în ale invaziilor de sub Traducerea românească a 
Pavel scrie că “prin har în epistola către Evrei: lao viaţă nouă. convingerea sa. De aceea,  flamura comunistă de azi, - adoptat din aceleași motive 
suntem mântuiţi!”, “Căci cei ce au fost lumi- Ap. Pavel accentuează că considerând posibil ca şi ci și pentrucă, mai ales, ei termenul slav numind 

înseamnă că această mân-  nați odată şiau gustat darul suntem mântuiţi “nu prin alți Români ortodocși din nu auziseră de Hristos, Biserica — *“Sobornicească”- 
ung esta reală, gura, in- ceresc, și S'au făcut părtași fapte, ca să nu se laude diasporă, mai puțin creştinându-se mai târziu, (Teologia Dogmatică 
discutabilă. Si toţi teologii Duhului Sfânt, și au gustat nimeni? Dar deveniți,  edificați în probleme de or: pe Ia anul 988. „__ Orotodoxă, vol. 2, Buc. 

care pun accentul pe Cuvântul cel bun al lui totuși, “lucrarea Lui”, noi din teologic, să fie tentaţi Anterior apariţiei 1978, p. 289) : 
nădejdea „mântuirii SI Dumnezeu și puterile suntem zidiţi în Hristos  îna adopta aceeași poziţie, primelor manuscrise în Adoptarea termenului 

| NU pe certitudinea ei, se veacului viitor, şi care, lisus “pentru faptele bune,  consemnăm aici câteva limba română, cele mai slav în Crezul românesc a 
| arată. a fi în dezacord cu totuşi, AU CAZUT, estecu pe care le-a pregătitDum- elemente, sperăm per: vechi, cu siguranță, rămase  fost_ deci consecinţa 
învățătura paulinică. Noi neputinţă să fie înnoiți  nezeu mai dinainte, ca să  suasive, pentru ortodoxia necunoscute până acum, îndepărtării, în Biserica 


nu VOM FI mântuiţi “prin 
har” (sau nădăjduim să fim 
mântuiți cândva), ci AM 
FOST și SUNTEM mân- 
tuiți, pentrucă am fost și 
suntem aduşi “la viaţă 
împreună cu Hristos”. lar 
învierea noastră din moar- 
tea păcatului este mân- 
tuire: MANTUIREA DE 
ROBIA PACATULUI, care 
“odinioară”” locuia în noi, 
stăpânind cu tiranie peste 
gândurile, simțămintele și 
voința noastră. 

Există, bineînțeles, și al 
doilea aspect al mântuirii: 
aspectul final, MAN- 
TUIREA DEFINITIVA, al 
cărei corolar este viața 
veşnică, aşa cum scrie 
Apostolul Neamurilor: 
“Domnul mă va izbăvi de 
orice lucru rău, şi mă va 
mântui, ca să intru în 
Impărăţia lui cerească” '(2 
TIMOTEI 4.18). Insă la 
această mântuire definitivă, 
care urmează după mutarea 
noastră “dincolo”, după 
trecerea noastră în 
veșnicie, nu pot aspira 
decât sufletele care au fost 


mântuite, decât cei care-au 


acceptat îndurarea lui 
Dumnezeu şi sau lăsat 
înfășuraţi în dragostea Lui, 
aceia care, ''măcar” că erau 
morţi în greșelile lor, au 
fost aduși la viaţă 
“împreună cu Hristos”. 
Să nu ne lăsăm furaţi de 
interpretarea  uşuratică a 
unor creștini ce-și închipuie 
că fiind mântuiţi, adică 
iertați de păcate, deveniți 
prin pocăință copii ai lui 
Dumnezeu, au terminat-o 
cu păcatul și că Împărăţia 
lui Dumnezeu le stă deja la 
dispoziție. Aici intervine 
NADEJDEA  MANTUIRII, 
întrucât totul depinde de 
alegerea noastră, de lupta 
împotriva răului care 
stăruie în noi și în afara 
noastră, de vigilenţa trăirii 
noastre în Hristos, de 
lepădarea de noi înşine, de 
răstignirea zilnică a cărnii 
şi duhului, mă rog, de o 
serie întreagă de eforturi 


spirituale, despre care 
Evanghelia ne spune că 
sunt indispensabile 


“creşterii” noastre în Dom- 


iarăşi şi aduşi la pocăință, 
fiindcă ei răstignesc din 
nou pentru ei pe Fiul lui 
Dumnezeu, fală dau să fie 


batjocurit”” (EVREI, 6.4.6). 
Cazuri similare au fost 
nenumărate dela 


începuturile creştinismului 
şi până în zilele noastre. 
Noi înșine am cunoscut în 
România copii ai lui Dum- 
nezeu care au dezertat dela 
credinţă, trecând în tabăra 
vrăjmaşilor lui Dumnezeu, 
sau apucând-o ''din nou” 
pe drumurile care ''duc la 
moarte”. Unul din tinerii 
neoprotestanți de  mar& 
viitor, de pildă, care a fost 
luminat de Duhul Sfânt 
şi-a gustat din plin harul 
ceresc, A CAZUT în aşa 
hal, încât s'a lepădat de 
credință şi, câștigat de 
oficialitatea ateistă a țării, 


a scris o carte bat: 
jocoritoare despre “Mitul 
sângelui lui Hristos”, 


răstignind, astfel, pe Mân- 
tuitorul în care a crezut şi 
pe care L-a propovăduit. 
Noroc că această operă de 
vădită apostazie n'a apucat 
să vadă lumina tiparului. 
Ceea ce ne-a surprins este 
faptul că tăgăduitorul de 
altă dată a redevenit 
creştin, a fost trimis (de 
cine și cum?) la studii 
teologice în streinătate, a 
fost numit pastor (ca și 
cum apostolul n'avea drep- 
tate să spună că “este cu 
neputinţă”! ca asemenea 
apostaţi “'să fie înnoiți 
iarăși şi aduși la pocăință”) 
și astăzi face tărăboi mare, 
cu predicile sale, pe unul 
din continentele lumii 
libere, 
Li 

Să revenim, acum, la 
aspectele pozitive ale 
Cuvântului lui Dumnezeu, 
la ceea ce scrie Pavel în 
epistolele sale, In legătură 
cu procesul mântuirii, el 
vede intervenția a doi fac- 
tori hotăritori: a) HARUL 
LUI DUMNEZEU și b) 
CREDINTA NOASTRA 
(“prin har sunteți mântuiţi, 
prin credinţă”). Este vorba, 
cumva, de o contradicție? 
Nicidecum! Factorul obiec: 
tiv, universal, cel ce ne 
OFERA mântuirea, este 


umblăm în ele” (EFESENI, 
1.9-10) De data aceasta nu 
mai intră în discuţie “'fap- 
tele bune” ale voinţei 
noastre libere, ci ''faptele 
bune pe care le-a pregătit 
Dumnezeu'", respectiv fap- 
tele credinței, care țâșnesc 
spontan din inspiraţia 
Duhului Sfânt, care sunt 
lucrarea Duhului în viaţa 
noastră şi fără de care nu 
vom putea fi mântuiţi, ca 
să intrăm în Împărăţia 
Slavei cele veșnice. 
Rămâne ca noi, creștinii 
din diaspora românească, să 
ne privim chipul cel lăun- 
tric în oglinda Cuvântului 
lui Dumnezeu și să vedem 
dacă, din moartea păcatelor 
făcute în ţară sau în 
perioada pribegiei, am 
înviat, conform 
Evangheliei, “împreună cu 
Hristos”; dacă suntem, cu 
adevărat, “lucrarea Lui”, 
sau ne-am lăsat lucraţi de 
ideologii anticreștine şi de 
Hristoşi mincinoși; dacă ''și 
voința și înfăptuirea” au 
fost de la Duhul Sfânt, sau 
am acţionat exclusiv prin 


voința noastră, având 
numai ILUZIA lucrării lui 
Dumnezeu. 


In Cartea Facerii scrie: 
“Dumnezeu S'a uitat la tot 
ce făcuse; și iată că erau 
foarte bune” (GENEZA, 
1.31). Dacă Sar uita la noi, 
în  străfundurile inimii 
şi-n intimitatea gândurilor 
noastre, ar putea, oare, 
spune “și iată că sunt 
foarte bune"? In situaţia că 
tot ce simțim și tot ce gân- 
dim vine de la Domnul, da 
putem afirma, putem striga 
lumii întregi: - Noi suntem 
“lucrarea Lui”, noi sun- 
tem, în pofida ad: 
versităților care s'au abătut 
peste noi, de la instaurarea 
comunismilui în țară şi-n 
pofida ruperii noastre de 
pământul strămoșesc, sun- 
tem '“'ogorul lui Dumnezeu, 
clădirea lui Dumnezeu” (1 
CORINTENI, 3.9) Mai mult 
chiar, noi am devenit, prin 
Duhul Sfânt, ambasadorii 
Lui în bezna lumii în care 
trăim, pentru că suntem 
“împreună lucrători cu 
Dumnezeu”. 


termenului “Catholic”. 

1. Intâi, Sfinţii Părinţi 
dela Sinodul II ecumenic 
dela Constantinopole (anul 
381), au consemnat în ar- 


ticolul 9 din Simbolul 
credinței: 
“Is Mîan, Agian, 


Katholikin ke Apostolikin 
Ekklisian.” Exact ceea ce 
era biserica şi ceea ce au 
mărturisit creştinii despre 
Biserică de când ea a fost 
facută vizibilă la cin- 
cizecime. Termenul 
“Katholiki”” de care ne 
ocupăm nu desemna ex- 
tensiunea geografică a 
bisericii, ci plenitudinea, 
integritatea şi desăvârșirea 
ei care decurgeau din acelea 
ale capului ei, Hristos. 

Sensul vechi creștin al 
cuvântului “'catolic”” este 
acela de integritate, 
plenitudine, desăvârșire. El 
viza fidelitatea bisericii faţă 
de tradiția plenară şi 
primară care se opunea ten- 
dinţelor separatiste, eretice 
și sectare. De aceea, așa 
cum subliniază teologul G. 
Florovski,  ''Katholiki” 
însemna mai degrabă “'or- 
todoxă” decât ''Univer- 
sală”, ““Catolicitatea 
adevărată este catolicitatea 
din lăuntru, o calitate in- 
terioară a bisericii, a cărei 
catolicitate din atară nu e 
decât o manifestare.” 

Românii sunt printre 
puținele popoare care pot 
afirma că s'au născut 
creştine. E un truism de 
acum aserțiunea că, la noi, 
etnogeneza a fost con- 
comitentă cu formarea 
creştină. Tot așa cum et- 
nicitatea noastră s'a con- 
jugat pe plan spiritual, 
până la identificare, cu con: 
fesiunea ortodoxă, Cu ex: 
cepția secolelor ulterioare 
Reformei, dar și așa 
poporul român a fost şi a 
rămas în majoritate or: 
todox. 

In secolul VII d.H. când 
îndeobşte se afirmă că s'a 
încheiat procesul de for- 
mare a limbii române, noi 
aveam deja cultul divin 
public care gravita în jurul 
Sf. Liturghii. Mârturisirea 
de credinţă, Crezul, era 


înaintea ivirii tiparului și a 
editării primelor tipărituri, 
pe plaiurile mioritice a 
existat şi s'a manifestat un 
creştinism de sorginte 
apostolică care a menţinut 
acuratețea doctrinară a 
bisericii primare. Atât timp 
cât preoţii se școleau 
ucenicind pe lângă cei 
bătrâni, - adevărate tezaure 
de educaţie și elevaţie 
duhovnicească - tainele 
sublimei trăiri sacerdotale, 
“turma”! creștină din 
spaţiul intra şi extra- 
carpatic ca şi din cel 


danubiano-pontic a măr-! 


turisit catolicitatea bisericii 
cu aceeași semnificație con- 
semnată de Părinţii celui 
de-al doilea  Sobor 
ecumenic. 

Dar a venit Schisma dela 
1054 şi Biserica de Apus 
care şi-a luat şi apelativul 
de catolică pe Iângă cel de 
romană a accentuat sensul 
de “'Universală”” din sem- 
nificația cuvântului grec 
“Katholiki”” vizând ex- 
pansiunea geografică a 
bisericii și nu latura 
plinătăţii și integrităţii. lar 
Evul Mediu a adus în 

N 4 
| st 


î | 
N) 


de Apus, de semnificaţia 
originară a termenului grec 
şi ca un refuz al adoptării 
sensului nou primit deaces- 
ta înBiserica Romano-Cato- 
lică. Din sensul originar 
al termenului *“Katholiki” 
a fost păstrat nealterat în 
Biserica Greacă. Prin acest 
termen “se exprima şi 
modul sinodal de păstrare a 
învăţăturii bisericii la nivel 
episcopal, dar și modul 
general comunitar al prac- 
ticării învăţăturii”. (dem) 

Sinodalitatea sau sobor- 
nicitatea + exprimă sensul 
bisericii ca întreg organic- 
spiritual, apropiindu-se de 
semnificația termenului 
““Catolic”” dar  neex- 
primându-l direct. Pentru a 
exprima cât mai exact sen- 


sul termenului 
““Catolicitate”” trebue să 
adăugam pe acela de 


plenitudine, de plinătate. 
“Biserica este un întreg 
organic, un organism sau 
un corp spiritual, o 
plenitudine care are totul, 
iar acest tot, această 
plenitudine e prezentă şi 
eficientă în fiecare din 
Continuare în pag. 20 


A A >” = “ŞI 


VP 


„ AATUL ROMANESC 


terior am 


postul de radi 
ciclu de adio eu vorbesc 


aşa cum vorbeste orice laic, 
acolo nu este o biserică 
sub jurisdicția preasfinției 
sale. Nu vreau să spun că 
cer o logică dela ierarhii 
noștri, ei au împrumutat 
lipsa de logică a partidului 
comunist, dar am spus 
toate aceste lucruri ca să se 
știe și să fie un îndemn 
pentru ei de a reveni la 
linia adevărată a Bisericii și 
la comandamentele cristice. 
Cei care vor să-mi scrie o 
pot face pe adresa mea la 
P:0: BOX 15224, 
Washington DC 20003- 
0224. Cred că cititorii din 
exil, ca și cei din ţară, ar 
trebui să aibă mai mult 
curaj), acum că seismul cel 
mare, cu epicentrul la 
Moscova a început și undele 
lui vor izbi, în curând 
Bucureștiul cu o intensitate 
crescută. Scrieţi-ne deci cu 
îndrăzneală și dreptate. 
Dar să revenim acum la 
istoria noastră nescrisă. 
Spuneam în numărul 


asupra istoriei 
no întâmplări din viaţa 
237 noastre; ii nu 
E. ivele publice, ci 
apar la ar nivele secrete 
me urităţii, păzite cu 
e ntru a nu fi 

-scute de credincioși şi 
usufel, toate abuzurile 
ț itoare ale partidului 
t ca distrugerile de 
mânăstiri și 


munis 


Me Dar “adevărul 
ja lumină ca unt- 
deasupra apei” 
înțelepciunea 
zicala s'a 


„tez aici sunt auzite dela 
“mână, altele dela 
doua și chiar a treia 
aceea, aș fi foarte 
dacă unii din 


„cititori, care au avut trecut că, sub influența 
„tangențe cu evenimentele Maicii Sfinte şi prin 
„relatate, mi-ar scrie spre a strădania măicuţei 
„completa unele lacune, sau Veronica, fondurile au 


spre a corecta unele început treptat-treptat să se 


adune. Nu erau sume spec- 
taculoase, dar binecuvân- 
„tarea divină era evidentă. 
Mânăstirea avea nevoie de 
un preot permanent, căci 
nici un astfel de așezământ 
nu poate progresa duhov- 
niceşte fără un preot care 
să asigure o liturghie con- 


Cum biserica oficială este 
plicată, cum unii ierarhi 
pare și ei, mă refer în 
deosebi la Preasfinţitul An- 
tonie Plămădeală, (şi pen- 
Amy el este. posibilitatea 
îndreptării chiar și în al un- 
i ea ceas, așa cum se 


> 


mec acum lucrurile în  tinuă, spovedania şi 
ia) aș fi extrem de in- împărtășania obștei 
să avem şi din par- monahale, învăţarea și 


lor o versiune oficială, 
i ar fi ea de strâmbă. 
ntrucă și partea opusă 
e audiată. 

convins că aceste 
sunt citite cu mult 
es mai ales de feţele 
hicești, care si simt 
"mai zdruncinat scaunul 
iscopal, acum când idolul 
care l-au lăudat mereu 
„Cu osanale de mii de ori 
ae celor adresate 
„lui Dumnezeu, începe să se 
scufunde lent, inexorabil. 
„Este momentul deci să-şi 
evină, să-şi recunoască 
cala și să se alăture 
estului general al lumii 
pa intenţiilor 
ructive ale satelor, 
bisericilor şi cimitirelor, ca 
Împotriva asasinării 
rii naționale române. 
Sfinţitul Nifon Mihăi- 
cut chiar un protest 
isi câtre un post de 
ne din Vest, cerând 


nu mai am dreptul 
e Ag reptu 


sfințirea sufletelor. 

Primul duhovnic numit 
de episcopia de Galaţi a fost 
părintele Clement, un 
călugăr de înaltă trăire și 
care a vegheat la buna 
desfășurare a vieții duhov- 
niceşti și la dreapta pază a 
dogmelor vreme de şapte 
ani. 

Obştea sporea însă, sar- 
cinile ei erau tot mai grele 
și el însetat dupa viaţa de 
retragere şi „rugăciune 
liniştită, în vreun schit fără 
frământările grele din 
această mânăstire în for- 
mare. Era nevoie de mai 
mulţi duhovnici. Părintele 
Clement s'a retras la un 
schit cu câteva maici dela 
Vladimireşti pentru a reîn- 
vigora viaţa mânăstirească 
din acel schit. In locul lui 
au venit alți doi duhovnici 
tineri, cu râvnă de Dum- 
nezeu şi de viaţă de obşte, 
cu dorința de a sluji pe 
trăitoarele din mânăstire. 
Aceştia au fost părintele 
ION și Părintele 
GHERASIM. Aceşti doi 


ci 


interesant să con: duhovnici au stat la 
fe în ţară, ierarhii mânăstire până la 
undă instituţia desființarea ei, în anul 

icii cu partidul și cu 1955, 
r când privesc spre Cel care a trăit intens şi 


e ea optica lor se schimbă 
„incep să confunde în- 
ituţiile laice cu Biserica. 
n fară m'au închis şi 
it pe motivul că am 


total viața și zbuciumul 
mânăstirii și care s'a atașat 
cu trup și suflet de maica 
Veronica, susținând-o și 
confirmând viziunile ei, 
martor al adevărului lor în 
fața lumii și martor cu 
preţul libertăţii ela fața 
: autorităților  comu „a 

ia nu dela ale fost va Ion IOVAN. 
fa n ceea ce priveste Fiu de preot, cu o adâncă 
i autentică educaţie 
religioasă, așa a înțeles el 
- slujirea lui Dumnezeu și a 
Bisericii: să stea drept în 


Sr ez  ur 
alo ace idea: SS 
Ai ee 


OCTOMBRIE 1989 


—— Pr. Gh. CALCIU— 


fața nedreptăţii, să spună 
adevărul fără teamă, să se 
roage, să postească, să-și 
închine viaţa obștii în care 
trăia și semenilor săi, să se 
implice în toate problemele 
lor spirituale și de viaţă, să 
fie tuturor consolator și 
sprijin după modelul lui 
Hristos Dumnezeu. 

Măicuţa care ne-a furni- 
zat majoritatea informaţt- 
lor din acest ciclu de studiia 
intrat în mânăstire ca soră 
în anul 1950 și a rămas 
până în 1955, când 
comitetul de conducere al 
mânăstriii a fost arestat, și 
chiar după aceea, până la 
desfințarea totală a 
mânăstirii în 1956. La 
toate aceste mărturii voi 
adăuga ceea ce am aflat 
dela persoane care au avut 
o implicație mai marginală 
şi dela o serie de foști 
deținuți care au stat în 
aceeași celulă cu părintele 
loan, pentrucă eu nu am 
avut norocul să-l întâlnesc 
personal în timpul 
detențiunii mele. 

In toată perioada de ac- 
tivitate a mânăstirii, Duhul 
lui Dumnezeu a fost 
prezent în viaţa obștii, în 
mod tainic în suflete, și în 
mod vădit, prin minunile și 
lucrările care se făceau 
acolo, acel duh care dă curaj 
în fața durerilor vieţii 
acesteia, tărie în fața 
asalturilor -satanei şi 
bucurie în inimile 
oamenilor. 

Sub ocrotirea acestui duh 
şi sub îndrumarea 
nemijlocită a Sfintei 
Fecioare, toate maicile și 
surorile din mânăstire, dela 
vârsta de 15 ani, cât aveau 
cele mai tinere, până la 30, 
sau 34 de ani, cât aveaucele 
mai în vârstă, au lucrat cu 
toată râvna la construirea 
bisericii şi a averii lăcașului 
lor, încât ajunsese o 
mânăstire model. 

Multe minuni s'au lucrat 
acolo, prin rugăciunea 
vieţuitoarelor și prin mila 
lui Dumnezeu, căci 
rugătoarea noastră cea mai 
caldă către Mântuitorul și 
Fiul ei, sfânta Fecioara 
Maria, era mereu prezentă 
cu ajutorul și îndrumarea 
directă a maicii Veronica. 

Pelerinajele erau 
numeroase; săptămânal, 
sute de credincioși, iar cu 
ocazia zilelor de sărbătoare 
mai importante, chiar mii, 
veneau la mânăstire, 
căutând vindecare de bolile 
lor sufletești și trupești și 
aflând- mângâiere în 
necazuri la Dumnezeul 
Puterilor, aşa cum spun 
cântările noastre din postul 
mare: 

“Doamne al Puterilor, fii” 
cu noi, căci afară de Tine pe 
altul ajutor întru necazuri 
nu avem, Doamne al 
Puterilor, miluiește-ne pe 
noi. (Pavecernita Mare, 
glas 7). 

Multe au fost minunile 
care au avut loc la sfânta 
mânăstire  Vladimirești. 
Părintele loan a scris per: 
sonal o serie de evenimente 
legate de istoria așezămân- 
tului, începând cu viziunile 
din copilăria maicii 
Veronica, apoi istoria 
propriu zisă a dezvoltării 
mânăstirii, menţionând 
totodată şi minunile care 


au avut loc acolo. 

In perioada şederii lui în 
închisoarea Gherla și apoi 
la Aiud, a povestit aceste 
lucruri celor cu care trăia 
în celulă. Unul din aceștia, 
un tânăr pilot care în- 
cercase să fugă în Vest cu 
avionul, Gheorghe CUCU, a 
scris pe scurt, pe o bucată 
de pânză albă, ruptă dintr'o 
cămașă, folosind drept cer- 
neală funinginea de pe 
burlanul sobei din celulă 
toate cele povestite. 

Nu era un lucru uşor să 


faci o astfel de dac: 
tilografie: materialul era 
dificil, instrumentele de 


scris primitive, iar riscul 
era enorm. Operația scrierii 
trebuia făcută cu grijă și 
fereală, pentrucă, dacă ar 
fi fost prins de gardian, 
atât scribul, cât și autorul 
ar fi putut plăti cu viața. 
Au fost multe cazuri în care 
oamenii au fost uciși numai 
pentru un fragment din 
ziarul Scînteia, căci orice 
ziar, inclusiv cele 
comuniste, erau considerate 
crime care trebuiau pedep- 
site grav. De multe ori, cel 
pedepsit sucomba din cauza 
frigului, dacă era iarna, 
căci celulele de pedeapsă 
erau neîncălzite şi oamenii 
erau puși acolo fără haine, 
uneori chiar în pielea goală, 
pe zile și chiar pe săp- 
tămâni, iar mâncarea o 
primeau odată la trei zile. 

Această bucată de pânză, 
conţinând istoria rezumată 
a Mânăstirii Vladimireşti, a 
circulat prin toată în- 
chisoarea Aiud, în mare 
taină; unii au multiplicat-o 
la rândul lor, tot pe pânză, 
alţii o scriau pe fundul 
gamelelor de mâncare, sau 
pe bucăţi de lemn date cu 
un strat subțire de săpun, 
pe care se zgâria. uşor cu 
un cui textul, astfel că 
mulţi dintre deţinuţi au 
citit istoria; de multe ori, 
în celulă se făcea lectură 
comună cu voce joasă, pen- 
tru a nu fi auziţi de gar- 
dieni, sau, în cazuri im- 
portante, textele se trans- 
miteau prin ţeava 
caloriferelor, în alfabetul 
morse, care putea fi auzit, 
în acelaşi timp, de sute de 
deţinuţi, inclusiv gardienii. 

Era însă foarte dificil să 
ştii de unde se bătea, căci 
nu se spuneau nume, 
fiecare celulă își avea in- 
dicativul ei, așa că cei 
inițiați ştiau de unde se 
transmite. Unii gardieni 


erau special instruiți să 
citească textele bătute la 
calorifer,  pentrucă era 
nevoie de o tehnică specială: 
astfel, linia era formată din 
două lovituri scurte și 
foarte apropiate, iar punc- 
tul dintr'o singură lovitură. 
In felul acesta se trans- 
miteau știrile importante 
mai scurte și mai urgente, 
iar la nevoie, chiar unele 
conferinţe, atunci când o 
personalitate poposea într'o 
celulă şi nu se ştia cât timp 
va rămâne acolo. 

Imi aduc aminte că așa 
am ascultat odată și am 
transmis pentru alţii, eram 
un bun morsesist, o con- 
ferinţă a părintelui 
STANILOAE despre icoana 
ortodoxă, pe care a ţinut-o 
într'o celulă la Aiud, pe 
care un ascultător o trans- 
mitea simultan și imediat 
pentru celelalte celule. 

Poate nici o altă istorie 
nescrisă nu a suscitat in- 
teresul deţinuţilor cu forța 
cu care au operat 
întâmplările dela sfânta 
mânăstire Vladimireşti. 

Părintele loan era bolnav 
de tuberculoză și, împotriva 
tuturor prescripţiilor 
medicilor deţinuţi care 
locuiau în celule învecinate, 
el priveghea noapte de 
noapte, dormea foarte 
puţin, se ruga îndelung și 
își împărțea puţina mân- 
care pe care o primea, ca 
toţi ceilalţi deţinuţi, cu cei 
care erau bolnavi, sau mai 
tineri, sau mai 
înflămânziţi. Toţi păstrează 
despre el amintirea ca 
despre un sfânt. - 

De Paștele lui 1957, la 
închisoarea Gherla, părin: 
tele loan era în celulă cu 
alți trei sau patru con- 
damnaţi pe viaţă, ca şi el. 
Cu un an mai înainte 
avusese loc o rebeliune a 
deţinuţilor din această 
închisoare așa că regimul 
de supraveghere era foarte 
strict. = 

Era ziua întâi de Paști şi 
părintele loan slujea 
liturghia. Toţi preoţii 
făceau același lucru. 
Deţinuţii așezați pe 
marginea patului, conform 
regulamentului, priveau 
atenţi la preot, ca şi cum ar 
fi stat de vorbă, pentru a 
nu prinde de veste gardienii 
că acolo se oficia liturghia. 
Firește, era destul de greu 
să-i înșeli, pentrucă și ei 
aveau o îndelungă ex- 
perienţă. 


PAGINA 17 


ÎNTÂMPLĂRI DIN ISTORIA NESCRISĂ A BISERICII ROMÂNE 


In timpul liturghiei, gar- 
dienii SOMLEA și CARCIU, 
care erau din cei mai răi, au 
deschis usa pe nepregătite şi 
au dat buzna în celulă. Din 
fericire, era spre sfârşitul 
liturghiei, deţinuţii se 
împărtăşiseră, şi din 
prudența normală, pe 
batista care servea de an- 
timis, nu mai era nici o 
fărimitură din trupul Dom- 
nului. De altfel, în astfel de 
împrejurări, primul lucru 
pe care îl făcea preotul era 
să înghită rapid bucăţica de 
agnet, înainte ca gardienii 
să-l poată opri. 

Cei doi gardieni, 
înarmaţi cu rângi de fier, 
au început să lovească în 
deţinuţi și în părintele, 
după care le-au ordonat să 
se culce pe burtă, 
dezbrăcați și să stea așa. 


Această ședere pe burtă a 
durat aproape două ceasuri, 
timp în care părintele loan 
a terminat liturghia și a 
făcut şi slujba pentru cea de 
a doua înviere. Astfel se 
făceau slujbele sfinte cu 
suferință şi lacrimi, cu 
bătaie și insulte din partea 
gardienilor, dar ele 
mergeau la inima noastră, 
ne consolau și ne dădeau 
certitudinea că nu suntem 
abandonaţi de lisus, că El 
era mereu cu noi. Acești 
preoți ne-au făcut să 
înţelegem- în profunzimea 
lor cea mai autentică vor- 
bele lui lisus:*'Voi sunteţi 
lumina lumii...voi sunteți 
sarea pământului.” 


O sare care nu și-a pier- 
dut niciodată puterea de a 
săra, o lumină care nu s'a 
întunecat niciodată. 


Așa străluceşte în 
inimile noastre imaginea 
părintelui loan și nu 
numai a lui -făclie a 
credinței şi a sacrificiului 
pentru lisus, pecetluire cu 
sânge şi suferinţă a 
credinţei lor. 

In ciuda previziunilor 
unor medici deţinuţi, care 
se străduiau să-l convingă 
pe părintele loan să 
mănânce, . să doarmă și să 
privegheze mai puţin, el şi- 
a continuat canonul său de 
călugăr pe toată durata celor 
nouă ani de închisoare şi, la 
sfârşit, a ieșit sănătos și 
devotat Domnului. De unde 
se vede că numai Dumnezeu 
este, cu adevărat, Doctorul 
sufletelor şi al trupurilor 
noastre. 


Libertatea religioasă în România 
este...... apărată 


ji 


PAGIAN 18 


OCTOMBRIE 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


FARA ARMÂNEASCĂ 


CONGRESUL DE CULTURĂ MACEDO-ROMÂN 


Intre 


1-4 Septembrie 
desfășurat la Bridgeport-Connecticut, al 


1989, s'a 


Treilea Congres de Cultură  Aromână. 
Congresul a fost găzduit de Centrul de 
studii Etnice dela Sacred Heart University, 
al cărui Director este Profesorul John L. 
Mahar. 

Este binecunoscut faptul că la 
Bridgeport se află cea mai numeroasă 
colonie de Aromâni, cu adâncă tradiție în 
lumea nouă, care a ridicat o înălțătoare 
Biserică şi dispune de o spațioasă sală 
socială care poartă numele marelui patriot 
care fost Theodor Tona. 

La buna reuşită a Congresului şi-au dat 
concursul: Biserica ortodoxă “Sf. 


Dimitrie” din Bridgeport, Asociaţiile de 
cultură aromâne: “'Fărşărotul” din 
Bridgeport, ““Armânamea';' şi 


““Perovolea” din New York, ''Fara Vlaha”, 
Biblioteca Română din Paris, South Cen- 
tral Community College din New Haven și 
Connecticut Humanities Council din 
Hartford, Connecticut. 

In prima zi, Vineri 1 Septembrie, a avut 
loc înregistrarea şi cunoaşterea între ei a 
participanților. 

Sâmbătă, 2 Septembrie, a avut loc cere- 
monia de deschidere, care a început cu o 
slujbă religioasă oficiată de preoții or- 
todocşi D. Tătulescu și Bleahu. După 
ceremonie, a luat cuvântul primarul 
>rasului  Bridgeport si Directorul de 
studii al Universității Sacred Heart, care 
au urat bun venit participanţilor şi succes 
în desfășurarea lucrărilor, după care au 
urmat sesiunile de comunicări. 

Prima sesiune de comunicări a 
aparținut Secţiei de Istorie, lingvistică şi 
științe politice și a fost condusă de 
doamna preoteasă Eugenia Useriu, din 
Washington, care a lucrat ani îndelungați 
la Biblioteca Congresului dela 
Washington. Sesiunea a început cu 
documentata monografie, Fărșăroţii, a lui 
Dumitru Bacu din Paris, urmată de Pun- 
tea din Arta a lui A. Nastu.Onomastica la 
macedoromâni de C. Tudoriu, Alfabetul 
Macedoromân de M. Pariza, Vechimea şi 
înțelesul lui Cuţovlah de P. Năsturel din 
Londra şi Călliuri şi ari tricută 
Armânâmea și câlliuri ti năintei, de G. 
Memo. 

Secţiunea a [l-a Artă și Istorie, a 
debutat cu excelenta lucrare a Prof. Univ. 
Gh., Carageani dela Universitatea din 
Potenza-ltalia, care a vorbit despre 
Eminescu şi Aromânii, scoțând în 
evidenţă articolele scrise de marele poet al 
cărui centenar dela moartea sa, a fost 
sărbătorit anul acesta. Tot la această 
secție trebue amintită  documentata 
lucrare a Prof. M.P. Vaidomir, despre 
Limba Macedonenilor pre-romani şi cea a 
lui C. Albu despre Negustorii macedoneni 
şi sașii din Braşov și Sibiu, a doamnei 
Eugenia Uşeriu, Despre asemănări și 
deosebiri între Aromâni și Daco-români și 
cea a Doctorului C. lota, Evocare a lui 
Mihai și Nicolae Minovici. Matilda Mariot- 
seanu a trimis o lucrare despre Ginta 
Latină. 

Sesiunea Artă și Istorie a fost coor- 
donată de V. Puppi 

Secţia a III-a, Artă și Folelor, a fost 
coordonată de Prof. Gh. vaga Ep! 
început cu lucrarea în dialect a | 
Pană “Dit istoria Armânilor”” o succintă 


—— Cornel DUMITRESCU 


prezentare a jurnalului inedit a ar- 
matolului Cola Nicea, despre lupta de 
redeşteptare națională a Aromânilor, la 
începutul acestui secol, cu evidenţierea 
atacurilor antarţilor greci şi judecarea și 
condamnarea antartului grec Tellos 
Agras. Tot la această secţie a vorbit Stela 
C, Berlovan din Italia, despre Erosul în 
poezia Macedo-Română, iar Sava Gârleanu 
din Suedia, documentat ca de obicei, a 
vorbit despre Origina Vlahă a lui Milos 
Kupilici  (Obilici - 1389), Despre 
muzicologul Ion Caranica, profesorul care 
ne-a lăsat acea frumoasă culegere de 130 
melodii populare aromâne, a fost citită 
conferința Prof. Nicu Cranica dela Paris, 
iar despre Execuţia în grup a cântecului la 
Aromâni a vorbit C. Breazna, fiind urmat 
de V. Caleși care a prezentat video-caseta 
Festivalul Vlah din Sellia. 

Ziua de Sâmbătă s'a încheiat cu o masă 
rotundă având ca subiect: Macedo- 
Românii, în prezent şi în viitor, la care au 
luat parte Prof. Gh.  Carageani, G. 
Caraiani, A. Ciufecu, Sava Gârleanu și 
Zahu Pană, care au dezbătut situaţia ac- 
tuală şi perspectivele de viitor ale 
Aromânilor, accentuându-se pe faptul că 
țările balcanice duc o politică de totală 
distrugere a elementului aromân și 
necesitatea unei cât mai grabnice acţiuni 
pe lângă forurile internaţionale, pentru 
salvarea culturală a Aromânilor. 

Duminică 3 Decembrie, cei veniţi la 
congres au participat la Te-Deum-ul care a 
avut loc la Biserica ortodoxă română din 
Bridgeport “Sf. Dimitrie” după care a ur- 
mat prânzul la sala **Tonna Center”. După 
amiază au continuat lucrările congresului. 

Secția a IV-a Literatură şi ştiinţe 
politice, a fost coordonată de Zahu Pană. 
La această secţie a vorbit Constantin 
Colimitra despre Dimândarea Părintească, 
Virgil Puppi despre Arâmnilli şi Drep- 
turile a Omului, documentat cu Tratate 
încă neabrogate, Cornel Dumitrescu 
despre Junii Braşoveni și influența 
Macedo-Română şi M. Leaghi despre car- 
tea Fărșăroata Marica, iar Pascal Marco a 
citit nuvela Sterghiu al Trandu. In cadrul 
acestei secțiuni s'a remarcat documentata 
lucrare de filologie a Prof. Gh. Carageani, 
scrisă în dialect: Reflecţii tră alfabetlu 
armânescu, în care a combătut cu 
argumente ştiinţifice, încercarea de ger- 
manizare a alfabetului armân începută de 
cei care editează Zborlu a Nostru, și care 
dincolo de tendința de secesiune de daco- 
români, nu au nici un argument filologice 
de a inventa un nou alfabet. 

Secţia a V-a Artă-Etnolingvistică- 
Folclor, a fost coordonată de Părintele D. 
Tătulescu. La această secție, lucrările au 
fost prezentate în limba engleză cu ex- 
cepția lucrărilor: Droit humanitaire et la 
religion a lui M. de la Hery, și La 
situation des  Macedo-Romains de P, 
Descan, scrise în limba franceză. S'au 
prezentat lucrarile: Publishing in 
Aromanian; Some problems and solutions 
de Tiberi Cunia; Th. Zuca, Literary 
Criticism de V. Caleşi; The Pre-roman 
Population in Macedonia de S. Liacu; 
Reflections de G. Coca, o excelentă lucrare 
a unui Armân născut în USA și Macedo- 
Romanian Art a cunoscutului autor Vasile 
Tega din Montreal. 

Seara a avut loc la Tonna Center, ban: 
chetul festiv, unde s'a produs noua 
formație muzicală ''Farsalia” a tinerilor 
din Bridgeport și unde a debutat noul 
grup muzical excelent coordonat de talen- 
tatul și prea modestul profesor Gh. Godi. 

Luni 4 Septembrie, ultima zi a 
congresului a avut loc Secțiunea a VI-a, 
coordonator fiind Tiberiu Cunia. Această 
secție a cuprins lucrările de Etnolingvistică 
3i Literatură la care au vorbit: Dr. Sotir 
Galani despre Vlaho-Livadi din Olimp 
(Monografie), Zahu Pană despre Poezia 
lirică al Cola Caratana, M. Babu -in limba 
engleză: Our Music: E toptaal cu 
rezentare de vdeo casete. Au mai prezen- 
tat lucrări E. Gherghe, Macedo-Românii și 
România; A Ciufecu, Limba noastră: V. 


Rusu: Etnolinguistica, Contribuţii 
Aromânești. 

In încheiere s'a discutat și s'a aprobat 
Memoriul pe care participanţii la Congres 
îl vor adresa Forurilor internaționale, în 
legătură cu situația Aromânilor. La 
sfârşit asistența în picioare a cântat Îm- 
nul Aromânesc, Părintească Dimândare. 

Cel de al Treilea Congres de Cultură 
Aromână, a fost o deplină reușită pentru 
scopul care a fost creat și trebue 
menţionată munca deosebită depusă pen- 
tru realizarea lui, în special a lui Aureliu 


multumire deosebită trebue adusă Uni- 
versității Sacred Heart și în special Prof. 
John L. Mahar, care a înţeles importanța 
acestui congres pentru comunitatea 
aromână din America şi pentru a treia 
oară a facilitat ţinerea lui in localul 
prestigioasei universități creștine Sacred 
Heart. 

Nu putem încheia această prezentare 
fără a menţiona pe Sultana Tugearu, 
Florica Cunia şi Ileana Jombur, care cu 
spiritul lor gospodăresc şi cu deosebită 
grijă, au asigurat buna rânduială a acestui 


Ciufecu, principalul 


mobilizator. O 


congres. 


EMINESCU ŞI AROMÂNII 


—— Prof. Univ. Gheorghe CARAGEANI— 


01. In studiul său asupra 
naţionalismului lui 
Eminescu. D. Murăraşu 
afirmă următoarele: ** Nula 
stat deci se gândea 
Eminescu, ci la-naţiune. Nu 
veleităţile unei vieţi de stat 
îi atrag privirile, ci 
posibilitatea pentru Români 
de a-şi păstra libertatea 
conștiinței şi limba lor: 
“Românul se vrea pe sine, 
își vrea naționalitatea, dar 
aceasta o vrea deplin”. 
Eminescu are mai multă 
încredere în națiune decât 
în stat”?. 

Acestei acute observații a 
lui Murărașu îi vom asocia 
un citat mai amplu, 
dintr'un articol publicat de 
Eminescu în “Timpul”, din 
8 - 20 Octombrie 1880: 
“Veni-va timpul în care 
micile state dela Dunăre să 
stea în acele legături inti- 
me care existau între ele în 
secolul al XIV- lea? Pe 
atunci le aflam în adevăr 
legate prin sentimentul de 
comunitate religioasă, opus 
puternicelor încercări de 
prozelitism catolic şi prin 
tendința de-a se desface de 
supremaţia ierarhiei 
bisericeşti a Bizanțului şi 
de-a-şi crea bisericele lor 
autonome. Vedem apoi 
dinastiile din Serbia, 


Bulgaria şi Tara 
Românească înrudite, 
vedem că, fără alianțe for- 
male, fără idei de 
federațiune (sublinierea 
noastră: C.G.), toate 


popoarele acestea se 
adunară, în jumătatea a 
doua a secolului, sub 
aceleași steaguri în contra 
Turcilor năvălitori, sub 
puterea cărora au căzut pe 
rind cu toate (...]. Daca se 
va întemeia pacea și pentru 
anii viitori credem că 
vechile raporturi cordiale 
vor renaşte între popoarele 
dunărene. Condiţie unică 
pentru ca, fără legături for- 
male chiar popoarele să 
reintre în era întreruptă la 
venirea Turcilor în Europa 


este uitarea micilor 
rivalități de rasă, 
îngăduirea aspirațiilor 


legitime ale fracțiunilor de 
popoare presărate ca insule 
etnografice în complexe mai 
mari, cu un cuvânt dreptatea 
pentru toţi.” 

Din această dublă per- 
spectivă, a sentimentului 
naționalist - interpretat în 
sensul conservării libertății 


conștiinței şi a limbii - şi a 


afirmării necesității 
realizării unei bune 
înțelegeri între popoarele 


balcanice - prin uitarea 
micilor rivalități de rasă şi 
a toleranţei reciproce -, din 
această dublă perspectivă 
trebue analizate articolele 
lui Eminescu în care 
discută direct sau indirect 


situaţia Aromânilor, 
polemizând uneori cu 


ziarele din Atona, organe 
oficiale ale cercurilor gu- 
vernamentale şi religioase 
desnaționalizarea Aromâni- 
lor. 

Si tot această du- 
blă perspectivă stă la 
baza multora dintre opiniile 
lui Eminescu în legătură cu 
posibilitatea sau  im- 
posibilitatea — soluționării 
așa  zisei 'chestiuni 
balcanice” sau 'orientale!. 

0.1.1 Am consideratutilă 
această introducere pentru 
a putea delimita principiile 
călăuzitoare ale lui 
Eminescu în tema pe care o 
abordăm, de unele afirmaţii 
ale sale care, extrapolate 
din articole şi fără a se ţine 
cont de tonul polemic 
general care guverna în 
ziaristica vremii (i am zice, 
şi în cea de azi!) ar putea 
crea uneori o imagine falsă. 
In acelaşi timp “însă, va 
trebui să ţinem seama de 
faptul - de altfel 
binecunoscut - că Eminescu 
a fost, ca ziarist, nu numai 
competent, informat şi 
înarmat cu o metodă de cer- 
cetare cu adevărat 
ştiinţifică, dar a fost şi o 
natură pasională şi că nu a 
ezitat să utilizeze, alături 
de argumentele strict 
ştiinţifice sau logice, arma 
bunului simţ, a ironiei, a 
sarcasmului şi a 
paradoxului. 

1.1. Cronologic vorbind, 
primul articol în care 
Eminescu abordează ex: 
clusiv tema Aromânilor 
este data de 1 Decembrie 1876 
şi a fost publicat în 
“Curierul de laşi”? 

Articolul debutează cu 
următoarea frază: '“'Un 
cuvânt la vreme: mi se pare 
că pentru țara noastră, 
împreună cu guvernul ei, a 
sosit vremea de a se ocupa 
în mod radical de soarta 
Românilor din a dreapta 
Dunârei”. Articolul con- 
stituie de fapt un răspuns 
polemic la adresa unei note 


a ziarului 
“Vulturul”! care, conform 
unei interpretări de fapt 
eronate a marelui poet, așa 
cum se va vedea ulterior, îi 
numea pe Aromâni 
"găgăuţi”. 

Ideile exprimate de 
Eminescu, care ne im- 
presionează și astăzi prin 
pertinenţa şi prin carac- 
terul lor extrem de clar și 
de sintetic, sunt 
următoarele: 

a) fără un sprijin hotărit 
din partea României, 
Aromânii se vor găsi la 
mare strâmtoare pentrucă 
“Pân'în prezent Românii de 
peste Dunăre au avut de 
apărători pe Turci, e drept 
apărători de ocazie şi corup- 
tibili, dar totuși, încetând 
puterea absolută a 
Kalifatului, ei nar mai 
avea nici un sprijin şi nu 
- pot spera decât în noi. In 
plus, constata Eminescu 
"deja aviditatea teritorială 
grecească, sârbească şi 
bulgărească începe a-i privi 
ca neexistând pe față încât 
ar .putea prezice că, 
lăsându-i pe mâna fraților 
noştri creştini, tocmai 
Români(i) vor fi aceia care 
vor ieşi cu mâna goală din 
toată afacerea...”'; 

b) esenţiale, pentru 
Aromâni, sunt libertatea 
bisericească şi scolastică, în 
timp ce chestiunea 
încadrării lor teritoriale 
este secundară: “Am mai 
spus şi altădată că, pentru 
un teritoriu poliglot ca cel 
turcesc, egala indreptăţire a 
limbilor si confesiunilor va. 
fi lucru de căpetenie, 
formaţiile teritoriale lucru 
secundar (...) Libertatea 
bisericească şi scolastică 
pentru Românii din a 
dreapta Dunării trebue 
însă asigurată, ca să fie o 
dată pentru totdeauna 
scăpaţi de sub presiunea 
spirituală, în prezent a 
Grecilor, în viitor a altor 
"fraţi" creştini. Forma cea 
mai cuviincioasă ni se pare 
reînfiinţarea, vechei 
mitropolii a Proilabului, 
care prin organizarea ei 
bisericească pe baza 


filo-bulgar 


democratică, cu sinod com= 
pus din preoţi şi mireni, să 
îngrijească de bisericile și 
scolile românesti în tot cu- 
prinsul Turciei europene”; 


CONTINUARE 
ÎN NUMARUL VIITOR 


„ 


Li 


VANTUL ROMANESC 
[ 


— Aurel RAUȚĂ— 


latine, o revistă în care palpită un românism pe care ar trebui să-l retrăim 


N săptâmtnalul nostru din 15 iunie a. c., apărut în 

fe latină, cititorii au fost rugaţi să ne comunice ce im- 

vresle a produs asupra lor acest număr. Reproducem în 
carlinuare spicuiri din primele scrisori sosite la redacție. 

-% VA felicit din suflet cu ocazia primului număr tipărit 

“cu caractere latine. Am rămas plăcut“ surprinsă cu cîtă 

se citește textul în această grafie. Poate că ar fi 

“cazul ca tot tirajul să apară de acum înainte în alfabet 

latin? 
Ana SUVAC, 
or. Chișinău 


Am să păstrez primul număr ca pe o rellovă ce a 
contribuit la învierea unui fapt istoric. Cine vorbește că în 
uma acestui act naţional vom răminea analfabeți, greşeş: 
te amarnic. 
: V. COSTIN, 
or. Chidighici (Strășeni) 


“Primul număr cu caractere latine mi:s-a adus cînd 
amurgea. Însă nu m-am culcat în acea seară pînă cind 


- nutamcltitde la prima și pînă la ultima pagină. Vă mulțu- 
meso din suflet pentru cele publicate. 

i S. CROITORU, 

e or. Chişinău 


îi „ Nepolul meu Cezar este în clasa a IV-a. Deoarece 
ştie literele latine (învaţă în şcoală limba franceză) a 
ai îndrăznit și el să citească numărul din 15 lunue al "Lite- 
" raturii și artei”. l-am explicat cum se citesc literele ş,  ă, 
4 îmbinările chi, ghi, ci, gL La început el rostea greşit 
„Î  unelecuvinte, dar peste oorăa începutsă citească liber. 
Plin urmare, nu sînt de acord cu unii care afirmă că 
micuţii din clasele primare vor putea începe studiile în gra- 

fa latină abia la 1 septembrie 1990. 
ş Cezar POPA, 
pedagog pensionar, 
or. Chișinău 


Tribuna 
cati lo- 
“rolul 


mă ae lisfacţia şi aviditatea cu cara am citit acest număr 
 Upărie să declar că nu ma aranjează decizia Dvs. de a 
S uocesiv săptămnalul cu diferita caractere. 


Ri A. TCACIUC, 
: or. Bălţi 


a 
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul îndurărilor șia 


două poezii pe care le reproducem, țâșnesc ca două fântâni arteziene, 
dar și o speranță permanentă. Ne închinăm cu evlavie, în faţa acestor 
două ori și le dorim, de aici, din pământul libertăţii, să păstreze mereu aceeași forţă în lupta 
care este a noastră a tuturor. : 


| Eu și toţi cunoscuţii cu care am stat de vorbă am citit 
| întroyui număr fără nici o greutate. Deci, afirmaţiile, 

prauutucă trecerea la grafia latină ne va face analfabeți, 
| “sînt pur şi simplu nişte alureli inventate. 


A. ISTRATE, 
| or. Chișinău 


Bucuria trăirii acestul moment Istoric este greu de a 
fi redată în cuvinte. Aceasta e o victorie nu numai în plan 
lingvistic, dar şi moral: cltind asemenea pagini, parcă te 

| simţi rai viguros, mai Ia tine acasă. 


| M. CRIȘEVIȚCHI, 
satul Bahu, ralonul Călărași 


Vlad ZBIRCIOG 


[Vin 
Nu ţi-a secat vina 
De apă curată. 
Aprig lovită, 

Ffintă în două, 

Azi mi te-nalţi — 

Un spic în rouă. 
Limbă de-acasă, 
Vorbă străbună- 


Floare divină 
În haină latină. 


Vorbă de-acasă - 
Floare divină 

În strai de mătase. 
Lung de decenii 
Făţiş ignorată 

E.a chiar izgonită 
Din propria casă. 
Mereu umilită, 
Barbar reprimată, 


| 
j 
| 
| 
| 
| Limbă străbună, 
| 
| 
| 
| 
| 
| 


Ar 90 de ani. Demult n-am citit texte în grafia fi- 
| rea:că limbii noastre. Acuma, însă, am avut o asemenea 
bucuria. Vă mulţumesc din suflet pentru truda pe care aţi 

| depus-o întru a reveni la ceea ce e sfint, al r.ostru. 


Xenia BALERCĂ, 
| or. Chişinău 


Vă: 
La margine de lume, 


Venit din vremi oâtrine, 
Un plai cu dulce nume, 


Inălțător rămîne. 


Aici o vatră sfîntă 

La sînul ei ne stfînge 

Și-o doină cînd se cîntă, 

O lume toată plinge, plinge. 
Trecută prin foc și prin sable 
Furată, trădată mereu 

Eşti floare de dor, Basarabie, 
Ești lacrima neamului meu. 


Basarabia, Basarabia, 
Frate și soră, mamă și tată, 


Basarabia. 


Basarabia, Basarabia, 
Scumpă icoană în inimi purtată, 


„Basarabia. 


Ne încălzește lutul 
Ne-alină două ape, 


Pătimitor trecutul 


Într-un oftat încape. 


O iarbă-nrourată 


Ascunde veche rană, 


Ni-l soarta zbuciui 


"Oricînd basarabeană. 


Avem un nuc şi-i verde 
Şi-n pragul case! crește, 
„Cu nucul nu ne plerdem, 


De moarte ne păz 


La prunci sîntem cu gîndul 
Și nu dorim războaie, 

Noi semânâm pămîntul 3 
Și așteptăm să ploaie, să ploaia. 


Trecută prin foc 
Și prin sabie 


Furată, trădată mereu 
Ești floare de.dor, 
Esti lacrima neamului meu. 


ÎNTRE PRUT ŞI NISTRU 


A rosti numele Basarabia e una cu a protesta Contra dominațiunii ruseşti - Mihail_EM INESCU 


BASARABIA, LACRIMA NEAMULUI NOSTRU 


In Chișinăul românesc, apare o revistă scrisă în limba curat românească și cu litere latine: 
LITERATURA SI ARTA. O revistă foarte bine făcută și mai ales cu colaborări de înaltă valoare și 
ținută. O semnalăm cititorilor noştri, reproducând două din paginile ei, pentrucă, pen- 
tru noi este și o engimă și un miracol! 

Cea ca nu se poate spune și comenta în ţara noastră, se poate grăi în URSS! 

Lelia; grupului care lucrează, condus de Nicolae Dabija este demnă de i 
patruzeci și cinci de ani de întuneric, iată apare într'o părticică a țării românești, scrisă cu litere 


laudă. După 


, noi toţi de aici. Cele 


palpitând și o durere infinită, 
fraţi despărțiți de noi de 


Dumitru MATCOVSCHI 


mată, 


ește; 


Basarabie, 


Di RUGĂCIUNE PENTRU FRAȚII NOŞTRI MOLDOVENI ŞI BASARABENI 


AFLAŢI SUB STĂPÂNIRE STRĂINĂ 


străină, amenințați să-și piardă limba și legea strămo- 


tea a cărui milă ăsurată şi iubire de şească. 
Oameni adânc neajunsă,la a A sr prtaral cădem, cu fri- Ajută-le Doamne, ca prin curaj, răbdare şi bărbăție, 
Că și cu cutremur, ca niste robi nevrednici,rugându-Te să-şi apere glia străbună și mândria de a fi Români: 
să iei aminte 1a glasul rugăciunii noastre. “să-si recapete libertatea furată prin silnicie şi să-și 
fr Zu „care aiasezat curostsi înțelepciune nea- păstreze ființa și limba. ip 
| murile pe fața pământului, care ai rânduit tuturor locul Să simtă, cu sfințenie, cerul și pământul din care 
unde s'au născut, izvoarele, apele, câmpurile si pădurile bă- 


asa. să trăiască și limba prin care să te preamărească, 
Toia Te-ai învrednicit să așezi și poporul român, Te 
pat, CU smerenie, noi cei ce trăim în libertate și de- 
 privăpde Pâtria noastră, Te rugăm Stăpâne să-ți întorci 
și ilor Plină de bunătate şi de dragoste și asupra îra- 
isi noștri Moldoveni și Hasarabeni, de sub stăpânire 


ale lor. 


mân de-a lungul veacurilor. 


Revarsă Doamne asupra lor binecuvântarea Ta cea ce- 
rească, așa cum ai revărsat asupra întregului popor ro- 


trânei Moldove, casa și credința, ca ceva ale lor si numai 


LI 
Dă Doamne gânduri curate conducătorilor lor, să fie 
cu milă, dragoste și înțelegere față de un popor care nu 
cere altceva decât să trăiască în libertate și să-si con- 
tinuie istoria străbună. ' E 
i Ajută Doamne pe frații noștri Moldoveni și Basarabeni 
să se poată elibera, pentru ca împreună cu noi să-ți măr- 
turisim ruga noastră și să Te putem preamări în veacul 
veacului, Amin ! 


(Rugăciune rostită de Părintele Traian P 

) trescu, Duminică 
3 Septembire 1989, în Biseri "Stân ime” di 
Miramar, Florida, Aseiia) fa Sea: ele git 


1 PP PT mumia 


| 


PAGINA 20 


OCTOMBRIE 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


O JUMĂTATE DE SECOL DELA SEMNAREA PACTULUI HITLER-ST ALIN 


In seara zilei de 23 
August 1989, la Paris, a 
avut loc o manifestaţie 
organizată de Asociaţia 
Deţinuţilor  Anticomuniști 
Români (A.D.A.R.) cu 
ocazia împlinirii a 50 de ani 
dela semnarea criminalului 
pact Hitler-Stalin, numit 
impropriu pactul Molotov- 
Ribbentrop. 

Manifestul creat de 
A.D.A.R. şi răspândit în 
mii de exemplare conţine 
un colaj făcut de Francezi 
în 1939, ce reprezintă pe 
Hitler ducând în spate pe 
Stalin. Cum sunt aproape 
dezbrăcaţi, ai impresia că ei 
se plimbă prin iad. 

Un text în limba franceză 
explică urmările pactului şi 
cheamă populaţia la 
manifestația pentru liber- 
tatea ţărilor înrobite. 

Manifestul a avut un 
mare impact, fotografii 
francezi s'au dovedit mai 
talentați decât cei români, 


când schimbă capul lui 
Ceaușescu. (Dar nu ar 
putea ei schimba și 


conţinutul capului?) 

Un funcționar mi-a spus: 

-Aţi distribuit multe 
manifeste, în instituția 
mea! 

-Nu, am răspuns eu, 
numai câteva. 

El a ajuns la concluzia că 
un coleg al său le-a 
multiplicat și împărţit, 
deoarece toată lumea - le 
avea. Si acea instituţie are 
peste 1.000 de salariați. 


Mai amintesc de 
manifestul asociaţiei ''Pro 
Basarabia și Bucovina”, 
care vorbeşte de calvarul 
provinciilor româneşti 
răpite. 

Manifestul Uniunii Mon- 
diale a Românilor Liberi se 
adresează lui Gorbaciov: 


destul 
discursurile! 


“*Gorbaciov, 
cuvintele şi 


Nimeni nu mai crede în 
promisiunile Dv. Treceţi la 
fapte! 


Denunţaţi tratatele in- 
fame! 

Restituiţi teritoriile 
anexate! 

Decolonizaţi țările 
satelite!.......... i 

Manifestul Polonezilor 


prezintă două fotografii din 
anul 1939, ofițeri ai lui 
Hitler se întâlnesc cu cei ai 
lui Stalin, ca buni prieteni. 

La manifestaţie au par- 
ticipat delegaţii din 
următoarele țări: U.R.S.S. 
(Armeni, Estonieni, Letoni, 


Lituanieni, Ruși, 
Ucrainieni), Cambodgia, 
Cehoslovacia, Polonia, 
România, Statele Unite, 
Ungaria. 


Din partea asociaţiei 
“Pro Basarabia și 
Bucovina”” a participat 
Nicolae Lupan. Din partea 
U.M.R.L., au participat, 
printre alţii, Doru 
Novacovici, Secretar 
General, Dana  Petrișor, 
Alexandru Herlea, lon 
Varlam. Din partea 
comunităţii Românilor din 
Franţa, au participat, prin- 
tre alţii, M.Creţu, Filon 
Verca, George Filitti, 
Stoicănescu Junior. 


Manifestaţia din 23 
August a.c. a fost cea mai 
mare manifestaţie de stradă 
organizată de Români în 
Franţa, deşi vara Parisul 
este aproape pustiu. 

Postul de televiziune 
american N.B.C. a filmat pe 
manifestanți pe Esplanada 
Trocadâro. In jurul orei 19, 
grupurile încolonate în or- 
dine alfabetică au pornit la 
Monumentul Eroilor Fran- 
cezi, unde au păstrat un 
minut de reculegere. 

A urmat un marș tăcut, 
pe un traseu de circa 3 
Km., printre clădiri înalte, 
cu o popluaţie foarte densă. 
Din coloana manifestanților 
se înălțau o puzderie de 
drapele și pancarte. 
Românii purtau, printre 
pancartele scrise în limba 
franceză, și pe următoarele: 
“Anulaţi pactul criminal 
Hitler-Stalin, semnat la 23 
August 1939''. Sau 
“Eliberați Basarabia și 
Bucovina de Nord”. 

Pe tot traseul s'au 
împărțit mii de manifeste 
Turiştii deschideau 
ferestrele la mașini să 
primească manifestele. 

Ajunși la imensa clădire 
circulară a Radiodifuziunii 
franceze, o delegaţie a ex- 


IU-IU-IU ŞI HU-HU-HU 
ÎNCHIDE RADIO ŞI TE DU | 


—— George DRAGU—— 


Un vizitator a înregistrat 
pe bandă câteva ore din 
emisiunea Radio București; 
Am ascultat știri despre 
progresul agricol care 
galopează prin gropi 
realizând recolte pe toate 
etajele terestre, precum și 
programul muzical “Folclor 
contemporan”, unde cuvin- 
tele din vechile melodii au 
fost înlocuite cu sentimente 
““tovărășești”” inspirate de 
““Cîntarea Regimului” 

Redăm câteva versuri, 
din diferite cântece, pe care 
le fredonează tăranul când 
priveşte la buldozărul care-i 
dărâmă casa: -“De când 


ȚARA SUB 


Profesorul Dumitru 
Mazilu, numit de ONU pen: 
tru a vedea, la faţa locului, 
cum sunt respectate drep- 
truile omului în RSR, este 
împiedicat de autorități de 
a-si îndeplini misiunea. In- 
tr'o scrisoare strecurată În 
Vest, dl. Mazilu mărturiseş- 
te că este urmărit de secu- 
risti care ''Au aprobarea 
dela şeful lor”! de a mă uclde. 


rodul ni-e bogat / Viaţa a 
înflorit în sat'';/ori “'Satul 
meu nu te-oi uita /Si cu 
drag te voi cânta”. 

Nu-i uitat nici țăranul 
care lucrează ca proprietar 
pe moșiile socialiste: “'Așa-i 
la noi la Români / Cum e 
vorba din bătrâni /Că 
Românul e tot Român / Pe 
ogorul lui Stăpân.” 

“Să te joc să fii jucată, / 
Că ni-e viața îmbelșugată., 
Să te 'nvârt, tot pe sub 
mână,/ Că ni-e viaţa tot mai 
bună”. 

Muzica, fără politică, e 
ca nunta fără lăutari: 

“Tu-iuu, - iu-iuu...Maica 


m'a învățat /să muncesc cu 
drag /Să doinesc, să cânt,/ 
pacea pe pământ.” ori, 


"Pe mine cin' mă 
iubește / Cu drapelul mă 
trezește.” 


Intr'o altă melodie un 
flăcău mulțumește lunei, 
soarelui, pământului şi par- 
tidului: 

“Hu-hu Hu-huu...Că ne-a 
adus primăvară / Si-a 
înflorit întreaga țară.” 

Dar în timp ce Radio 
Bucureşti îi dă cu hai-hui şi 
iu-iu-iui, Românul ascultă 
Europa Liberă, BBC şi, în 
ultimul timp, Radio 
Moscova. 


NĂVĂLIREA CEAUSISTILOR 


Reproducem câteva 
fraze, din constatările d-lui 
Mazilu: “Liderii politici ai 
României au suspendat 
toate libertăţile si drep- 
turile constituţionale, 
sfidând toate legile şi 
hotăririle naţionale și in: 
ternaționale privitoare la 
drepturile omului.” 
Scrisoarea se termină ast: 
fel: 


“A început o distrugere 


barbară a relicvelor 
istorice, a templelor și 
monumentelor religioase, a 
cimitirelor, părinților, 
bunicilor și strămoșilor 
noştri, Aceasta inseamnă 
distrugerea sufletului 
poporului cu un teribil im- 
pact asupra tinerelor 


generaţii”. După Huni şi 
Atila au năvălit Scornigoţii. 


plicat scopul manifestaţiei. 

S'a coborit apoi pe Aleea 
Lebedelor, o mică insulă a 
Senei, la capătul căreia se 
află Statuia Libertăţii, care 
este o miniatură a celei din 
New York. Erau prezenți 
reporterii”! Europei 
Libere”, “B.B.C.", “'Vocii 
Americii”, “Radio France 
International”, "'Agence 
France Presse”. Strânși în 
jurul Statui Libertăţii, ca 
în jurul unei mame ocroti- 
toare, au luat cuvântul dele- 
gaţii țărilor prezente. ş 

Un tânăr democrat venit 
din Budapesta a adus o 
briză de libertate din țara 
sa. A vorbit apoi, în limba 
engleză, un Estonian, 
subliniind nenorocirile ce- 
au lovit țara sa, după sem- 


narea criminalului pact 
Hitler-Stalin. 
Adjunctul Domnului 


Yvon Briant, Preşedintele 
Centrului Naţional al In: 
dependenților şi Tăranilor, 
a dat citirii o declaraţie de 
solidaritate cu lupta popoa- 
relor înrobite, condamnând 
comunismul totalitar. 

Un Lituanian sosit din 
U.R.S.S. a depus mărturie 
despre grevele foamei de- 
clarate de el pentru elibera- 
rea prizonierilor politici 


“lituanieni. 


lolanta Vaicaitis, 


Lituaniană a rugat pe 
manifestanți să se unească 
în gând cu lanțul uman for- 
mat în această zi în ţările 
baltice. 

Un salut cald din partea 
Letoniei a fost adus de 
reprezentantul acestei țări. 
Un membru marcant al 
Partidului Republican, din 
Los Angeles, a întărit 
speranța manifestanţilor în 
apropiata eliberare. 

Din partea generalului 
cambodgian anticomunist 
Sostene Fernandez, un 
refugiat cambodgian a făcut 


un aspru rechizitoriu 
comunismului. 
Reprezentantul Com- 


batanţilor Unguri a acuzat 
imperiul sovietic anacronic 
și a chemat la vigilenţă Oc- 
cidentul. 

Delegatul Solidarităţii a 
subliniat prefacerile 
uluitoare din Polonia. 

Delegatul armean a vor: 
bit de  nonorocirile Ar- 
meniei şi de noua speranţă. 

Delegata asociaţiei 
“Solidaritate rusă!” a 
arătat că și țara ei a fost 
subjugată de comunişti. Ea 
a pledat pentru eliberarea 
țărilor captive. 

Tânărul delegat 
ucrainian şi-a exprimat 
speranța în eliberarea 
Ucrainei şi a remarcat 


solidaritatea existență la 
manifestaţie. 

Delegatul român a spus 
că au trecut 50 de ani de 


lacrimi și sânge pentru 
țările victime ale 
criminalului pact Hitler- 


Stalin. Pentru ce au fost 
aceste țări atât de crunt 
pedepsite? Dar soarele 
libertăţii a apărut la orizon- 
tul lumii noastre. El a 
mulțumit tuturor 
manifestanţilor, în numele 
lui Nicolae  Evolceanu, 
preşedinte al Asociaţiei 
Deţinuţilor  Anticomuniști 
Români. 

In acest timp, la distanţa 
de 20 m., pe Sena, trecea 
un vapor cu turiști. 

Pentru a le explica 
motivul manifestaţiei, 
delegatul român a strigat 
prin porte-voix: 


“*“Jos pactul Hitler-Stalin!” 

Turiștii au sărit în 
picioare ca electrizați şi 
sute de aparate fotografice 
au început să ne mitralieze. 

Manifestanţii și-au 
strâns cu căldura mâinile, o 
mare parte dintre Esto- 
nieni, Letoni și Lituanieni 
urmând să se întoarcă în 
U.R.S.S., unde îşi au 
domiciliul 


Remus RADINA 


ORTODOXIA TERMENULUI 


“CATHOLIC” 


Urmare din pag.l6 

mădularele ei” (Ibidem, p. 
284). Căci fiecare credincios 
e cuprins în unanimitatea 
celorlalți și-și dezvoltă 
darul în comuniune cu 
plenitudinea harului mân- 
tuitor. Comuniunea și ple- 
nitudinea sunt cele mai 
apropiate sensuri ale ter- 
menului “catolică” sau 
“'sobornicească””. 

2. In al doilea rând, 
editorii amintitului 
Liturghier bilingv nu 
aveau cum folosi pentru 
traducere textul românesc 
al Crezului. Procedând aşa, 
ar fi încălcat principala 
conditio sine qua-non, 
regula de aur a unei 
translări autentice: 
folosirea originalului. Ediţia 
King James a Sfintei Scrip- 
turi, chiar dacă a folosit ca 
auxiliare și alte traduceri 
ale Sfintei Scripturi, ea a 
urmărit, pe cât mai fidel 
posibil, translarea textului 
original. Si astăzi, la 
tipărirea cărții de căpătâi a 
umanității în limba română, 
se observă aceleași reguli, 
chiar dacă,regretabil, 
acuratețea traducerii şi 
frumusețea literară a 
Bibliei lui Gala Galaction 
nu a mai fost atinsă de 
ediţiile ulterioare. Si mai e 
ceva. Chiar dacă termenul 
""Sobornicească'! a fost 
adoptat, din motivele amin: 
tite, de Biserica Ortodoxă 
Română, în special pentru 
redarea cât mai 
sensului originar al cuvan: 
tului “Catolic”, el n'a avut 
șansa de a fi preluat 
neschimbat în engleză, pen: 
trucă fenomenul penetrării 
lui în limba română nu s'a 
produs în era '“glasnosti”!- 
ului și a “perestroika” -i. 
Era imposibil să se întâm. 
ple aşa, pentrucă el ex: 


"whole 


fidelă a - 


primă un adevăr divin 
neschimbabil cu privire la 
Biserica lui Hristos respins 
de teologia occidentală, fie 
ea Romano-Catolică sau 
Protestantă, în timp ce 
ceilalți doi termeni, creaţii 
ale erei minciunii, crimei 
antiumene, a delațiunii şi 
dezinformării comuniste, 
ridicate la rațiuni de stat 
acolo unde şi-au extins ten- 
taculele ce sugrumă şi 
devoră, au fost impuse de 
un zâmbet histrionic, 
paralizant pentru Occident, 
și care, finalmente, se va 
dovedi că este ceea ce este 
de fapt, o mască. Dar 
atunci va fi poate prea târ- 
ziu. 

3. Terţio, deschidem 
New Webster's Dictionary 
la cuvântul care ne in- 
teresează, Catholic, şi 
citim: “universal in extent; 
general;  broad-minded; 
liberal; pertaining to the 
Chrisitan church; 
pertaining to the Roman 
Catholic Church; a member 
of a Catholic Church, 
especially of the Roman 
Catholic Church”, Dacă 
facem abstracţie de sen- 
surile care nu ne in- 
teresează aici, şi le con: 
siderăm pe cele care au în 
ele termenul “'Church'”, 
vom observa că prima 
definiție mu se referă la 
conexiunea termenului cu 
Biserica Romano-Catolică, 
aceasta făcându:-o a doua şi 
a treia definiţie. Prima 
definiţie din cele trei avute 
în vedere de noi este cea 
care exprimă sensul cel mai 
important al termenului 
“Catholic” - aparținând de 
întreaga biserică creştină, » 
de întregimea și 
plenitudinea bisericii 
creştine, Sens identic cu cel 
original din Crez, păstrat şi 


de Greci înşişi în 
Liturghierul bilingv din 
greacă şi engleză folosit în 
diasporaua lor din lumea 
nouă. Folosirea acestui ter- 
men de Românii Ortodocși 
din America nu reprezintă 
o îndepărtare de la doctrina 
Bisericii Ortodoxe Române 
sau Ecumenice, nicidecum 
o “vânzare” ci o con: 
formitate cu ortodoxia cea 
mai pură transmisă de 
Sfinții Părinți. 

vii Grec 1. Kar- 
miris, după ce insistă 
asupra identității de sens 
între ortodoxie (dreapta 
credință) şi catolicitate, 
adaugă: “*Cu toate acestea, 
catolicitatea înseamnă şi 
întregimea şi unitatea şi 
identitatea bisericii ca 
trupul lui Hristos cel unul 
şi ca plenitudinea Celui ce 

lineşte toate în toţi. 

Efeseni, 1:23) Este 
întregimea bisericii ca o 
mare unitate duhovnicească 
mistică, care ca trup al lui 
Hristos cel unul e călăuzită 
de Duhul Sfânt cel unul. 
Astfel catolicitatea 
înseamnă în general 
întregimea și plenitudinea 
bisericii adevărate, celei 
Una, şi mai special 
plenitudinea revelaţiei 
păzite şi propovăduite de ea 
şi a harului mântuitor 
procurat de ea, prin care se 
urmăreşte mântuirea lumii 
în întregime”. (La Preot 
Prof. D. Stăniloae, op. cit. 
PP. 286-287). 

lată de ce considerăm că 
editorii Liturghierului 
bilingv englez-român, prin 
adoptarea termenului 
englez "Catholic" se află, 
indubitabil, pe linia şi în 
duhul celei mai curate şi 
autentice ortodoxii. 


Pr. Dumitru MĂCĂILĂ 


pia Du Ma 


AUZITE, 


C ALTARE 


+ că nu există 


că religia este 
şi dușmanul 


1 vâspunsu 
i sub steagul roşu, 
ajunsi în lumea 

[i ..y 
00 rima lor grijăafost 
j peri: Pure bisericilor iar 
|i5* nde n'au fost, sau 
4 ac fost destule, să ridice 
ri noi- (Cu regret 

ţii! N.R.) 
ca Sf. Niculae 


tă şi “Biserica 
Aci 


je veniti în ultimii 
chem dela Sf. 
iculae: doctori, chimiști, 
icieni, ingineri de tot 
ul, profesori, avocaţi, un 
“list membru al Academiei 
|Ramâne, un fost diplomat, 
“late. poţi completa corpul 
 liidactie al unei univer- 
|atţi iar cartea de vizită a 
“sentimentelor româneşti 
stă scrisă în procesul ver- 
bal: în fiecare an, la 23 
lugust, să se ridice 
parastas în memoria celor 
“lucişi de regimurile 
[totalitare care au răstignit 


| .Dar Cel de Sus i-a pus pe 
credincioşi la o nouă încer- 
care. 

"| Din motive demografice 
“lei trebue să-si vândă 
„biserica şi să-şi clădească 
“lăcaş nou într'un cartier 
: mai accesibil enoriaşilor. 

| Bani nu prea au, dar au 
[speranța că Dumnezeu, ca 
- [şin trecut, îi va ajuta și de 
„| data asta. 


INIMĂ DE ROMÂN 


| Printre cei prezenți la 
i aniversarea centenarului 
eminescian a fost şi dl. 
Niculae Pora, un Mecena al 
“Câmpului Românesc”. 
Am bani, dar vreau să 
poetica spus dl. Pora-- 
miza net este să fac bine 
gi E 
“apar, 3 cât sunt în 
„|_Nu mai e nevoie să adaug 
E airimi în jurul lui, 
an ișat 
Îtivirlog țişat cu căldura 


E MICĂ E LUMEA 
„Americanii s 
pun că dacă 
ele dn e Teatrului 
Cal; 3 Hollywood, 
2 Gaito „ vei întâlni un 


4 Ir Sau revăzut, unii 
stujen 24 de” ani, foștii 
ş pi dela Conservator și 
 ÎNică tice din București: 
 |MeoqoPetre, Iulian 
b: rescu, sait Buibaş, şi 
-na Viorica Cucu. 
la banchetul ucu 

rului 


a, 


la Constanţa. sta 
Cu protagonistul 
uita Constănțene, losif 


pIN VIAȚA NOASTRĂ: 


VĂZUTE, 


ȘI PĂȚITE 


George DONEV—————— 


CE MI-I TANDA 
CE MI-I MANDA 


După câteva decenii şi 
“fără îndoială” Moscova a 
recunoscut existența unui 
pact secret între Hitler si 
Stalin încheiat înaintea celui 
de al doilea Război Mondial. 
E Naziștii şi comuniștii își 
împărțeau, la întuneric, 
Răsăritul Europei! Ni s'a 
furat Basarabia, parte din 
Bucovina plus o ciupeală 
din trupul Moldovei. 

Dar războiul a fost 
câştigat de Aliați, iar Chur- 
chill, în numele 
“Aliaților”, a aprobat 
târgul - “Hitler-Stalin”, şi 
ca extra bonus, după câteva 
halbe de vodcă, i-a mai 
oferit Tătucului din 
Kremlin și 90 “Sferă de 
înfluenţă” în România. 

lar, după o altă halbă, 
geambașii şi-au dat mâna 
veseli c'au instalat pacea, 
dreptatea şi democrația în 
Balcani. 

După o jumătate de veac 


începe să se dezvăluie 
adevărata istorie. 
BULA 


SUB ALT NUME 


Bulă s'a dus la muezin 
spunându-i că vrea să 
devină musulman. 
Muezinul i-a explicat că 
trebue să îngenunchieze de 
5 ori pe zi cu fața către 
Mecca, apoi l-a întrebat ce 
nume nou şi-a ales? 


-Aşihali Salam Danam!' 


i-a răspuns Bulă. 


EXPLICAŢIE! 


Când Gorbaciov a fost în 
România i-a spus lui 
Ceauşescu că TV-Moscova 
emite 12 ore şi l-a întrebat 
de ce TV-Bucureşti emite 
numai trei ore pe zi? 

Păi eu--i-a răspuns 
Ceauşescu--nu pot să vor- 
besc 12 ore! 


CU ACUL PE SĂPUN” 


La expoziția cărţii dela 
“Câmpul Românesc” am 
numărat 36 de titluri, cel 
mai sugestiv: "Cu acul pe 
săpun”. Autorul, devenit 
croitor, dl. Zahu Pană, și-a 
însăilat amintirile din 
închisori cu acul drept 
creion, săpunul drept 
tăbliță, iar în locul 
buretelui se servea de 
buricul degetului. 


“GORBY , 
COMPLOTEAZA” 
Vecina dela Răsărit i-a 

cerut lui Ceaușescu să-i 
trimită urgent 5000 de 
nebuni ce vor trebui să-și 
treacă examenul de smin- 
teală în faţa doctorilor din 
Kremlin. 

Cererea lui '*Gorby”” l-a 
îngrijorat pe Ceauşescu... 
Ce alt plan subversiv, în 
afară de glasnot, mai are 
Kremlinul? Pân' la urma 
Lenuţa a ghicit că-i 
lucrătura “prietenei” ei de 
moarte, Raisa. y 

Nicule, i-a explicat 
savanta deşteptată, Gorby 
vrea să te doboare. Dacă le 
dăm 5000 de nebuni, 
rămâne partidul fără cadre! 


pe — 


PAGINA 21 


ŞTIRI DIN EUROPA DE EST 


IUGOSLAVIA 


i O revistă din Belgrad ne 
informează că învăţătoarea 
Camelia Popescu, a trecut 
intro noapte Dunărea (cu 
autorul unei saltele de aer) 
Și după câteva ore, luând 
autobuzul, a ajuns întrun 
oraş din apropierea fron- 
tierei unde a dat naştere 
unei fetițe. Soţul, fugit şi 
el, se află la Viena. 


xx 


zi Revista ilustrată 
Mladina” oferă pe copertă 
o fotografie ce arată pe 
nevasta lui Tito, Jovanka 
Area, în fața unui microfon, 
u _cărțulia de cifruri a 
KGB-ului în mână, în timp 
ce nebănuitorul soț, Preşe- 
dintele Iugoslaviei, era' în 
imparâția visurilor. 


DE VÂNZARE 


DELA 19 
PÂNĂ LA 


i PUI 


Canada 


U.R.S.S. 


Pentru prima dată 
Sovietul Suprem a aprobat 
ca Preşedinte al Comisiei de 
Stat pentru Ocrotirea 
Naturii şi Mediului In- 
conjurător un necomunist, 
pe profesorul Nikolai 
Vorontov. 


UNGARIA 


Vine iarna și autorităţile 
construiesc o “'Staţiune de 
primire” pentru refugiații 
maghiari ce vor fugi din 
România. Până acuma 
numărul lor ar fi în jur de 
15.000. 


Conform înțelegerii 
Statele Unite vor trimite 
circa 60 de profesori de 
limba engleză, ca să-i învețe 


Ai 


și să ajute pe Unguri în 
viitoarele relaţii cu Apusul. 


POLONIA 


Deși legea n'a fost 
abrogată, poliția închide 
ochii și dă voie ţăranilor să 
vină la oraș ca să-și vândă 
produsele. 


Pentru a încuraja noile 
reforme democratice ale 
guvernului din Varsovia 
preşedintele Bush a aprobat 
un nou ajutor, în sumă de 
$50 milioane, care constă 
în alimente: carne, porumb, 
unt, ulei, orez, etc. Alimen- 
te necesare acum în pragul 
iernii. ai 


UCRAINA 


100.000 de 


Aproape ot 
catolici s'au 


credincioși 


NU ÎNTÂRZIAȚI 


adunat în orașul Lvov din 
Ucraina la 17 Septembrie 


pentru a comemora 
printr'un mare serviciu 
religios, 50 de ani dela 


anexarea de către Uniunea 
Sovietică a Ucrainei de Vest 
ce aparţinea Poloniei, în 
urma pactului germano- 
sovietic din 1939,an în care 
biserica catolică a fost in- 
terzisă. 

Ucrainienii purtau sute 
de steaguri albastru-galben 
ale fostei lor ţări in- 
dependente, împreună cu 
cruci și imagini ale fecioarei 
Maria. Pe pancarte se putea 
citi “'Libertate pentru 
biserica noastră”. 

Biserica ucrainiană 
catolică (Biserica unită 
ucrainiană) are peste 5 
milioane de adepţi, fiind 
considerată cea mai mare 
comunitate religioasă din 
lume care este interzisă. 


CU OBLIGAȚIILE DE ECONOMII 
ALE CANADEI 


Incă odată, a sosit momentul obligațiilor de Economii 
ale Canadei, iar în acest an perioada de cumpărare este între 
19 Octombrie și 1 Noembrie. Cumpărați noile dumneavoastră 
obligații oriunde depuneți sau investiţi, începând cu data de 
19 Octombrie. Puneţi data de plată la 1 Noembrie, zi în care 


noile obligații intră în vigoare. 


ECONOMISIȚI ȘI VĂ ASIGURAȚI 


Obligaţiile de Economii ale Canadei pot fi oricând 
schimbate în numerar. Banii dumneavoastră vă stau 
la dispoziţie ori de câte ori aveți nevoie. 


DOBÂNDA VA FI ANUNŢATĂ LA MIJLOCUL LUNII OCTOMBRIE 


Dobânda ca și numărul limitat al noilor 
serii puse în vânzare vor fi anunțate la 


mijlocul lui Octombrie. 


Detaliile vă stau 


la dispoziție oriunde vor fi puse în vânzare 
Obligaţiile de Economii ale Canadei. 


NU ÎNTÂRZIAȚII! 


Tineţi minte, 1 Noembrie 
este ultima zi în care mai 
puteți cumpăra noile obliga- 
ţii în valoarea reală, dar 
obligațiile pot fi oricând re- 
trase din vânzare. 


Nei 


OCT 
NOV. ( 


îi 


Savin / 
Bonds. 


du Canada 


(|| iaati 
VW i a aaliora 


Canadă 


PAGINA 22 


Dam 


OCTOMBRIE 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


STIRI DIN LUMEA 
ROMÂNEASCĂ 


Una din marile erori și 
totodată orori, consemnată 
de istorie, sa consumat la 
23 August 1939, prin sem- 
narea odiosului pact von 
Ribbentrop- Molotov. 

Republicile Baltice: 
Estonia, Letonia şi Lituania 
- prin acest pact sunt în 
întregime acaparate de 
Uniunea Sovietică, Polonia 
pierde partea de Răsărit, 
iar Basarabia şi nordul 
Bucovinei, sunt la rândul 
lor, incorporate în granițele 
Sovietice, lăsând României 


ial ; 

HAMILTON 
şi poporului român, sen- 
timentul de revoltă şi 
durere. 

Hitler și Stalin se puteau 
felicita. Jocul era făcut, 
târgul murdar încheiat. 

S'au scurs 50 de ani dela 
acest pact mârşav dar 
popoarele lezate n'au uitat. 

Poporul român atât de 
încercat în trecut ca și în 
prezent, prin reprezentanţii 
lui din exil, îşi manifestă și 


' acum -la împlinirea celor 50 


de ani dela semnarea pac- 
tului criminal, dezacordul 


PROTESTE 


LA ANIVERSAREA A 50 DE ANI DELA SEMNAREA PACTULUI DE NEAGRESIUNE HITLER-STALIN 
(23 AUGUST) 


față de acest act reprobabil 
a cărui formă de expresie a 
fost de fapt forța. 


Ca urmare la apelul 
Uniunii Românilor pentru 
Credinţă şi Libertate 
adresat întregului exil 
romanesc, Românii din Los 
Angeles au organizat 0 
amplă manifestaţie de 
protest având drept scop 
denunțţarea pactului 
criminal Ribbentrop: 
Molotov din 23 August 
1939 şi a pactului din 23 
August 1944, precum şi 


INSTITUTUL ROMÂN DE CERCETĂRI ISTORICE 


COMUNICAT 


In timpul desfășurării programului de 
sărbătorire a o sută de ani dela moartea 
lui Eminescu la Paris între 15-18 lunie 
1989 şi ulterior, în cadrul aceleeași 
sărbătoriri, la Centrul Cultural Românesc 
din Hamilton, Ontario, între 3-5 August 
1989, INSTITUTUL ROMAN DE CER- 
CETARI ISTORICE din San Diego, U.S.A. 
Prin reprezentanții săi - Dnii Eugen 
Popescu și Prof. Nicolae Iliescu) a încheiat 
acorduri de colaborare cu următoarele in- 
stituţii culturale românești din exil: 

1. CENTRUL ROMAN DE CERCETARI 
din Paris, 12 bis, Pl. H. Bergson, 75008 
Paris, (prin Dnii Theodor Cazaban si Prof. 
Cicerone Poghirc); : 

2. INSTITUTUL ROMAN DE CER- 
CETARI SI BIBLIOTECA ROMANA din 


Freiburg, Ubhland Strasse 7 [prin Dnii: 
Matei Cazacu şi Iancu Bidian); 

3. FUNDATIA CULTURALA ROMANA 
din Madrid, Antonio Acuna 19, (prin Dnii 
Aurel Răuţă şi Radu Enescu); 

4. ASOCIATIA CULTURALA ROMANA 
din Hamilton, Ontario (prin Dnii Florian 
Săndulescu și George Bălașu și Dna 
Mihaela Moisin); 

5. Administraţia şi redacţia ziarului 
CUVANTUL ROMANESC din Hamilton, 
Ontario, (prin Dnii George Bălașu, și 
Eugen Bârsan şi Dna Mihaela Mossin). 

In urma încheierii acestor acorduri, 
sunt în curs de întocmire unele programe 
comune de cercetări, comemorări și 
manifestări culturale românești, ce vor fi 
făcute cunoscute prin presa exilului. 


acela de a atrage atenţia 
opiniei internaționale , 
privind situaţia 
dezastruoasă a României și 
poporului român de sub 
regimul tiranic Ceauşescu. 

Demonstrația s'a 
desfășurat în ziua de 19 
August 1989 orele 11 a.m. 
în faţa impunătorului 
Federal Building din 
Wilshire Bl. Los Angeles, 
California. 


LOS ANGELES 


“In Canada, comitetul exe- 
cutiv al “Black RibbonDay”? 
(Zi de doliu internațional) a 
organizat manifestații de 
protest în marile orase ale 
țării, atât în ziua de 19 Au- 
gust (Branttord), cât si în 
22 şi 23 August (Hamilton, 
“Toronto, etc.) 

In Hamilton, comitetul de 
organizare a inițiat un pri- 
veghi cu lumânări timp de 
24 de ore în fața Primăriei 


oraşului, care a început la 
9.06 pm în ziua de 22 August 
si s'a terminat în ziua de 
23 August la 9.00 pm. 
Posturile de radio și TV 
ale orașului au fost prezente 
în ambele seri, transmițând 
aspecte dela manifestaţie. 
Fotografia celor patru re- 
prezentanți ai națiunilor 
captive în haine de deținuți 
a fost publicată peprimapa- 
gina a ziarului ''Spectator”. 


CIMITIR ROMÂNESC 
ÎN REGIUNEA TORONTO-HAMILTON 


O PAROHIE NOUĂ ORTODOXĂ ROMÂNĂ 


ÎN CANADA 


Cu deosebită bucurie am luat cunostință de următorul anunţ pe care îl publicăm mai jos: 


PAROHIA ROMANA ORTODOXA “SFANTUL NICOLAE” - OTTAWA 


In cadrul adunării paro- 
hiale din 15 Septembrie 1989, 
imită la sediul Asociaţiei 
Româno-Canadiene dinOtta- 
wa-Carleton, 12 Leonard, 
Ottawa a fost ales Comi- 
tetul Parohial Provizoriu al 
Parohiei Ortodoxe Române 
Sf. Nicolae din Ottawa. Aces- 
ta este compus din: M. 
DIMIAN - Președinte, 1. 
POPESCU-Vicepresedinte 1, 
N.CONSTA U-Vice- 
președinte II, J, ZAHARIA 
-Casler, H. BODEA-Secre- 
tar, A. COMNENE, N. PORA 


-Controlori, N. PORA, A. 
COMNENE, J. MURGESCU 
Epitropi, 


Serviciile religioase ale 
parohiei în cursul trimes- 
trului IV al anului 1989 vor 
fi ţinute la SANDY HILL 
RECREATION CENTRE, 250 
Somerset East (lângă Sweet- 
land Street). Sfânta Litur- 
ghie va fi oficiată de Preo- 
tul N. Zelea din Hamilton 
între orele 10.00 și 12.00 la 
următoarele date: 1 Octom- 
brie, 22 Octombrie, 29 Oc- 
tombrie, 12 Noembrie, 26 


Noembrie, 10 
1989. 

Slujbele vor fi urmate de 
câte o agapă, bun prilej de a 
conversa În românește și de 
a strânge legăturile deprie- 
tenie dintre noi. 

Sunteţi invitați călduros 
să participaţi. Anunjaţi șipe 
prietenii Dvs. 

COMITETUL PAROHIAL 
N, DIMIAN 


Redacția ziarului nostru 
doreste mult succes fraților 
din Ottawa. 


Decembrie 


et 


ulle a.c., a 


Pe data de 291 E vutie 


Memorial Gardens Canada Ltd. oferă 
locuri de veci şi monumente tunerare tra- 
diționale în secția de cimitir dedicată exclu- 
siv familiilor româneşti. 


e ceremonia de sfințire a cimitirului comunității 


+a 


E 


a IO 
mânești din zona Toronto-Hamilton, “'Glen Oaks”, aflat în Mississai 
şti i ; uga. Slujba a fost 
oficiată de I.PS.S. Episcop Nathaniel si Preot Mihai y ul 
cimitir al Episcopiei dela Vatra, în Canada, piu cae actor dl 


Informații pentru zona 'Toronto, Hamil- 
ton, Kitchener, la telefon; (416) 820-6468, 
Maria Cojocaru. 


PAGINA 23 


OCTOMBRIE 1989 


Anunturile dela rubrica “MICA PUBLICITATE!” sunt redactate de solicitanți 


FLORIDA 
MARYDeROSA 
REAL ESTATE INC. 


Vă oferă: CASE, MOTELE, HOTELURI, 
MAGAZINE, RESTAURANTE, 


in scopul unei eficiente investași intr'o zonă deosebit 
de frumoasă și liniștită, situată între două centre 
importante: ; 


MIAMI - FORT LAUDERDALE 
-MARIANA HUS- 


TELEFON: (305) 925-7784, orele: 10.30 AM - 8.30PM 
(305)456-7277, orele: 8.30 AM - 10.30AM 


REAL ESTATE BROKER LICENSE 
jet full sales commissions! All 8 correspon- 
si courses, textbooks*, optional 16 Hrs 
Weekend Live Cram Class + FREE 1,500 Ques- 
să Answers: $496 OPEN BOOK finals! 
i e fastest Way to a highly paid profession! 
| ecome a Real Estate Sales Person: $169.50 
RE Principles, 16 Hrs Live Class & FREE 
1100 Questions. 18 Months requirement: from 
$în950. 45 Hrs CONTINUING EDUCATION 
In R E Licensees: 5 complete packages from 
$6000 (DRE Sponsor No. 0808). INSURANCE 
“Broker (Life, Fire & Casualty): $195.00. CON- 
TRACTOR (24 Trades!), both Law & Trade: 
5149.00. All by correspondence! FREE Cata- 
og! AMERICAN SCHOOLS. In Los Angeles: 
1102 $ La Cienega Blvd, Beverly Hills, Ca. 
Top1l, TEL 213-854-0380 / 18403 Hawthorne 
5 | pivd 4203, Torrance, Ca. 90504, TEL. 213-214- 
SS 12033 / San Francisco: 415-345-7600 / 
“Sacramento: 916-483-3800 / Anaheim: 714- 


AIRPORT CONNECTION 


Oferim asistență pe aeroportul Kennedy 
pentru conecții cu alte zboruri 


Tel: (212) 633-0296 


ÎN HOLLYWOOD CALIFORNIA 


PENTRU 0 MASĂ BOGATĂ ÎNTR'UN LOCAL FRUMOS 
MERGEŢI LA: 
ORZA'S Romanian Restaurant 


MOUNT STUDIOS 


708 N. Vaanrino Piaci (Naan PARA! 
p. 9003 


AT MELROSE) - HOLLYWOOD, CALI 

PENTRU PRÂNZ:LUNI- VINERI 11 am.-3 pm. 
SEARA: MIERCURI-SÂMBĂTĂ 5-9 pm. 

Proprietari Jean și Maria Orza 


[pu I02 San Diego: 619.578 -0640, pe 
retea, ua e 1 E 6512-42, Property Manapeneat 4509, RE Ce Air | Y | 
ANUNŢ | +a CUMPĂRAŢI CELE MAI BUNE ŞI 
CĂSĂTORII cata i TRI PROASPETE 
*Diplomat inginer - constructor - 62 ani,1,61m., vă Manichiură, | 
din 1988, cu casă proprietate personali în RFG, ia ee | PR ODUSE DE CULT URĂ LACTATE 
PE ii vacsta ma are moartei, Bau || pen că! i 
si , - i nță. = i X A 
eine ic Dura Sire Sulzbear ae. str, 7800 ȘI aaa | e IAURTURI . CREMA DE BRÂNZĂ 
„ B.R.Deuts : lucrează la domiciliul ei, A y X 
| omminămăcăorzăieicntă age ni comete: | întamiten „BRÂNZĂ DE VACI PRESATA 
in mânia, i T cel r în chimie, doresc A A 
ăi Siiță cu un domn în vederea unei căsătorii seri- ] VIORICA 3 SMÂNT ANA Di BRANZA DE VACI 
„case, similar ca studii, până la vârsta de 36 de ani. 
DE iat icase cu fir safia pe pie Ion Martin. mutată recent din Toronto | î IA URT DE B ĂUT 
„1640 Ocean Ave., £ 2F Brooklyn, New York 11230, 2 | 
4 n (718) 434-8535. Sunaţi la tel. | Ş IAURT PENTRU SOSURI DE SALATĂ 4%, 
 *omâncă, 45 ani, domiciliată în Canada, intelectuală, i | 
„zeama BR aa IAURTUL AMATORILOR DE SOSURI” 
N iti famitiere; aoreete capoptirțe crt CALITATE și GUST în care puteți avea INCREDERE 
| de fotografii recente, se pottrimite la redacția ziarului, CAUT RUDELE Incercați iaurtul “BIOBEST” și faimosul iaurt | 


“ASTRO DOME GRANOLA” Acum! Ambele asortate cu fructe 
Produsele ASTRO se găsesc de vânzare în galantarele 
produselor lactate fine. 


“Pentru Betty”. 


“Român, 32 ani, 1,65 m, 63 kg, serios si cu suflet bun, ŞI PRIETENII 


necăsătorit până în prezent si fără obligații, doresccu- 


tă cu o tânără situată în una dințările Europei de *Lucia Alferov din Germania 
est, Canada sau America, în vederea unei căsătorii fe- caută pe prietena ei WOLF 
ricite, prezent mă aflu în RF G. Rog fotografie ear PAULA MIRELA) stabilită ASTRO DAIRY PRODUCTS LTD..ETOBICOKE. ONTARIO | 
„adresă şitelefon. Răspuns la redacție, “pentru Mircea”. de peste 15 ani în Chicago, 
“ = Ș ATA Illinois, USA. Cei ce o cu- 
Inginer, crestin, Român, 44 ani, domiciliat în Israel, nosc sunt rugați să răspun- 


caută doamnă situație stabilă, în vederea căsătoriei. g U 
i Nicolae Dumitru, reh: Harishnym 4/6. Bat-Yam, Israel. e Ia pedale, A A pP Ă RU Ţ 
Accident sau neglijență criminală 


161 DE EXCURSIONIŞTI ÎN EDITURA “CUVÂNTUL ROMÂNESC” 
S'AU ÎNNECAT ÎN R.S.R. 


pasageri (hrană, băutură, 


Volumul de poezii “CU 
ACUL PE SAPUN” al poe- 
tului Zahu Pană, se poate | 
procura scriind la adresele 
de mai jos: 


„Maporul “Mogoşoaia” Agenţia bulgară BTA a 
ă pia cu 3 ia sia ri Li i rpiaeadalat s'a ajutor medical, curăţitul 
i Beni pe Dunăre, în rostogolit şi scufundat cabinelor, etc. 
he nea de Galaţi, cu foarte repede, iar echipajul Rostogolirea rapidă a 
Eug Sa! bulgar Peter de pe remorcherul vasului denotă că centrul de 
plute peley care trăgea  Karaminchev, împreună cu greutate era aproape de 
Vapo rcate cu marfă. echipajul de pe alte linia de plutire. A fost o 
Dorul a scufundat  vaporaşe din apropiere, au  greşală în construirea 
turiti, iar din cei 169 de | făcut toate sforțările ca să vaporului ori a fost supra 
- imumai opt au scăpat salveze pe excursionişti încărcat? 


„cu 
mmporuțtă (plus echipajul  Remorcherul na giferit Intrebări la care o an- 


- Europa: 


Librairie du Savoir 
5 Rue Malebranche | 
75005 Paris | 
France 


k „ui (10 persoane). nici o pierdere în vieți  chetă serioasă trebue să 
„ore “A E tăcere de 10 omeneşti. ă răspundă! In momentul - Statele Unite: 
că ci gerpres” a dat știrea Este greu de înțeles cum când scriem aceste aa ilei See 
nă 


fct 
Ocnirea se datorește a putut scăpa ÎntreE nu s'au dat informații care 


ş tel dar nu se dauamănun- echipajul în timp CE era numărul maxim de 133 Bennett Avenue 


Yonkers, N.Y. 10701 


lui itinerariul vaporu- aproape. toți excursioniştii pasageri ce se puteau 

decenaționalitateerau şi-au pierdut viața? îmbarca si dacă, din U.S.A. 

Ziapu e? Pasagerilar? De asemenea nu se dau  qragoste pentru valută 
Ş din „The  In- amănunte dacă pasagerii forte, s'a mărit numărul -Canada: 
ş blieă nt (Londra) aveau la îndemână jachete turiștilor și s'a redus 
„Mal declarația unui ori colaci de salvare: O altă numărul oamenilor din 'Tudor Murgoci 
ri t aneționar dela o întrebare la care e ge 4 echipaj? E 0 Roeitoa 

i : : ntario, LOR 
(ADsport “pe. pâsegti ut Fapt “Agerpres” ne informează he ri OR 1X0 


un 


“Mai de pasageri numai 
i Micvintală, ei) 410 persoane care ca tovarâșul tea i a 
Tişti străini, trebue să aibă ziua și n0ap” dat op să se deschidă o 


iul face t tea grija de vapor (navigare; 
cate ha mașinilor, Cine vor fi, și de data 


de asta, ţapii ispăşitori? 


ZAHU PANĂ 


„ Bunţ ţa 


aura 
sionist să atragă ex. întreţinerea n 
cu valută forte. curăţenia, etc.) Și 


Preţul unui volum este de 
US $18,00, plus expediţia. 


da 


re i oră 


Ei 


sete 


PAGINA 24 


Din 30 în 30 de zile 


Anatomia presei reseriste: 


“ROMÂNIA LIBERĂ” 


Anul XLVII nr. 13823 Sâmbătă 12 August 1989 8 pagini-l 


leu 


Spaţiul unei pagini 164” 


(inci), opt pagini, 1312”. 


Redăm împărțeala '““tovărășească'” a ştirilor: 
14” frontispiciul... “Proletari din toate țările, Uniţi-vă!” 


1123” dedicați unei 


plenare lăţite, 


care include: 


Fotografiile lui Ceauşescu 1167; discursul lui Ceaușescu cu 
aplauze 270"; plus 47 de plenariști, cu 47 de mini- 
discursuri, care-şi pupă Seful Suprem pe-o suprafață de 737 


inci. 


Iar colac, peste laudele pupezelor, s'au mai adăugat 73” 
de realizări muncitoreşti înfăptuite cu spirit scornicean. 
82” știri internaţionale: (9”' dedicate Europei--nici una 
din Polonia sau Ungaria). Restul din Coreea, Angola, Zam- 


bia, etc. 
10” sport. 


10” programele de teatru și cinema. 
Facem o paralelă între titlurile, apărute în același timp 
pe prima pagină din ziarle lumii libere şi cele din RSR: 


20-21-22 AUGUST: Pactul Hitler-Stalin, 


Moldovenii cer 


alfabet latin, Tările Baltice protestează, guvern necomunist 


în Polonia. 


In RSR: Realegerea tovarășului Ceauşescu la al XIV-lea 


Congres, 


telegrame-felicitări, 


pregătiri pentru  seceriş, 


culesul vegetalelor, fructelor, etc. 
Incheiem cu reportajul zilei de 23 August: (“R.L.”, nr. 


13933) 


EI și Ea în poză singuri, El şi Ea înconjurați de copii, EI 
şi Ea privind la paradă |tancuri, steaguri și sloganuri) 

5 4/5 din cele 6 pagini sunt închinate Lui, Ei și regimului 
care a provocat fericirea şi independența ţării. 

Cine a spus că soții Ceaușescu nu sunt modeşti? 
_ —__ i 


CINE PROTESTEAZĂ 
CAPĂTĂ 


O  pensionară măr- 
turiseşte, via Europa 
Liberă: “Mă aflam în vizită 
la Braşov când a avut loc 
revoluţia și mai târziu când 
tovarășul Președinte, a fost 
în “vizită de lucru”, şi 
primit “'cu dragoste” de 
muncitorii dela “Steagul 
Roşu”. 

Cei care l-au primit “cu 
dragoste” au fost mun- 
citorii aduşi dela alte 
fabrici, precum și securiştii 
care veniseră cu nevestele 
îmbrăcate în costume 
naționale. Intre timp 
adevărații muncitori dela 
““Steagul Roşu”” erau 
încuiaţi în secţii. Ceaușescu 
a vizitat fabrica dar prin 
oraș n'a avut curajul să-și 
arate fața. 

Ca rezultat al revoluției, 
și de teamă, brașovenii 
primesc 5 ouă pe lună, 100 
g. unt, o jumătate de kg. de 
făină, 1 kg. mălai, 2 kg. de 
cartofi, și de trei ori pe an 
câte un kg. carne de porc, 


SĂ ÎNTREAC 
“CHAMPS -ELY SEES” 


Ceaușescu și-a satisfăcut 
dorința: să întreacă Parisul! 
Bulevardul Revoluţiei 
Socialiste este cu un metru 
mai lat decât celălalt 
bulevard din capitala 
Franţei, Champs-Elysees. 


MISTERELE 
PALATULUI 


Despre noul palat de pe 
Bulevardul Victoriei 
Socialiste circulă tot felul 
de zvonuri: 

Ar avea trei etaje sub- 
terane cu un adăpost în caz 
de bombardament atomic, 
are instalații moderne de 
comunicație, depozite de 
alimente, etc. In total ar fi 
6000 de camere, iar pentru 
păstrarea secretului mun- 
citorii care au executat 
acest adăpost: au fost 
radiați şi majoritatea sunt 
morți! * 

Zvonuri sau adevăr? 


ILIE 
“MISTERIOSUL” 


Fratele general Ilie 
Ceaușescu a fost chemat la 
Moscova unde s'a întâlnit 
cu Viktor Cebrikov,. mem- 
bru al biroului politie 
sovietic, şi cu generalul de 
armată Alexei Lizichev, 
șeful politic al armatei și 
marinei sovietice. 

De notat că “'găvăreala” 
a avut loc înaintea 
Congresului al XIV-lea și a 
fost anunțată, cu întâr- 
ziere, de Radio Moscova. 

Se fac speculaţii: a fost 
întâlnirea “'tâte ă tâte” o 
discuție privind un nou 
tratat comercial ori un 
complot? 

Să fi cerut Rusia mai 
multe alimente, acum când 
România și-a plătit 
datoriile externe și nu mai 
are nevoie de valută forte? 
Dar tratatele comerciale nu 
sunt discutate cu șefii de 
armată! Unii afirmă că ar fi 
tatonarea terenului pentru 
înlăturarea, pe cale 
pașnică, a “Fiului lubit”: 
Nicolae Ceauşescu. 

A) Nicolae Ceaușescu să 
fie convins să se retragă, 
“temporar'”'--din motive de 
sănătate--și să lase în locul 
lui ca, tranziţie, pe Ilie, mai 
puţin ambițios și periculos 
decât Lenuţa, ori odrasla 


Junioară; (Nicolae şi 
Lenuţa fiind liberi să 
părăsească permanent 
țara); 


B) Ilie să coopereze la o 
lovitură de stat, în schim: 
bul unei garanţii că nu va fi 
persecutat pentru crimele 
fratelui său. 


ÎN LOC DE VIN 
BEȚI ŞAMPANIE 


Maria Antoaneta a spus că 
dacă poporul n'are pâine, să 
mănânce cozonac, în RSR 
nu se găsesc alimente dar 
se oferă șampania cu 65 lei 
sticla. (Două zile de lucru 
pentru trei sticle de șam- 


panie) 


OCTOMBRIE 1989 


STIRI DIN ȚARĂ 


CU MEDICAMENTUL 
DE ACASĂ 


Nu mai vorbim de igiena 
și mâncarea din spitale, nu 
vrem să ne repetăm. Acum 
e vorba de lipsa de 
medicamente. De multe ori 
bolnavul trebue să-şi 
procure el--pe baza rețetei 
primită dela doctor-- 
medicamentul necesar. O 
goană pe la farmacii pe care 
o fac bolnavii sau rudele 
lor. 


PROTESTUL, 
SINGURA ARMĂ 


Pastorul Bisericii Refor- 
mate din Timișoara Laszlo 
Tokes, a fost arestat pen- 
trucă a acordat un interviu 
televiziunii canadiene. Cum 
s'a aflat de arestare 
Biserica Reformată din 
Ungaria a informat pe 
reprezentanţii ei din 
România, Episcopii Gyula 
Nagy şi Laszlo Pop. 
Episcopii au avut con: 
vorbiri '“amicale”” cu au- 
toritățile reseriste. Ca ur- 
mare a presiunii exercitate 
de Biserica Reformată din 
Apus, pastorul din 
Timişoara a fost eliberat. 


FĂRĂ FELICITĂRI 


Tadeusz Mazowieckji, 
noul prim ministru al 
Poloniei, a primit felicitări 
şi urări de succes din toată 
lumea, inclusiv dela 
Gorbaciov si Presedintele 
Bush. Ceausescu, care tot 
dorește să aibă legături 
prieteneşti cu oricine a 
uitat să-l felicite. 


CU RACHETA 
PESTE GRANIȚĂ 


Jucătorul de tenis de 
masă Călin Creangă, (17 
ani), trimis la Luxemburg 
ca să participe la cam: 
pionatele europene pentru 
juniori a cerut azil politic, 
Un grup german este acum 
interesat de a-l aveaprintri 
jucătorii lui. = 


RSR FĂRĂ PRIETENI 


Autorităţile iugoslave, 
alarmate de poluarea 
râurilor care vin din RSR și 
se varsă în Dunăre, au 
trimis un protest la 
Bucureşti menţionând râul 
Timiş și cerând să se 
respecte normele in- 
ternaționale pentru 
poluarea apelor. Belgradul 
precizează că apele 
Timișului şi-au schimbat 
culoarea în urma scurgerii 
de substanțe chimice, iar 
peștii sunt distruși în 
masă. (Timis are o lungime 
de 340 km. dintre care 230 
de km. sunt pe teritoriul 
României). 

Dela Belgrad s'a trimis o 
invitație la Bucureşti ca 
aceștia să se întâlnească la 
un punct de frontieră ca să 
ancheteze situaţia la fața 
locului, dar în locul unei 
delegații de “experți RSR a 


trimis o telegramă de 
protest, negând poluarea 
apelor. 

A IEȘIT CU 


ISCĂLITURA LA DRUM 


Firma Van Kloberg and 
Associates, P.R. (Relaţiile 
cu publicul) a înserat, (21 
August) un articol, semnat 
de Nicolae Ceaușescu, în 
“Journal of Commerce” din 
New York, [Un ziar de mare 
prestigiu, N.R.) 

Ceaușescu, își trage 
spuză pe turtă arătând, ce 
mare, lat şi înțelept este, 
plus că România e o țară în 
plină prosperitate, etc., etc. 

Articolul a stârnit 
proteste de parcă sar fi 
recomandat injecții cu 
cocaină. Unul din directori, 
dl. Marc Levison s'a scuzat 
ca fost în vacanță, fiecare 
căutând o altă scuză, dar 
toți admițând că articolul 
nu trebuia publicat. (Insela 
opinia publică, NR). - 

In edițiile următoare 
publicul a fost informat din 
ce constă prosperitatea din 
România: foame, frig, 
întuneric şi teroare. 


Cărți poștale ilustrate 


VEDERE DIN CLUJ-NAPOCA 


a 


Z 
Za 
= 
2 
22 
= 
... 


=| 


| 


— Si ce zici c'ai mai vorbit cu Doina Cornea ? 


CUVANTUL ROMANESC 


Există în Iugoslavia opt lagăre pentru refugiați, 
toate la o distanţă de 10-14 mile de Belgrad. Cei care 
trec frontiera și se predau sunt condamnaţi automat 
la 20 de zile închisoare şi numai după aceea li se con- 
sideră cererea de azil. Majoritatea exodului o for- 
mează tinerele familii. In timp de 2 luni s'au 
înregistrat 6 nașteri! Prunci ce stau mărturie 
tragediei românești. 


. 
Ziaristul Craig R. Whitney (New York Times) 
spune că nu-i răbdarea Românului care-l rabdă pe 
Ceaușescu ci sârguinţa poliţiei secrete ce, fără 
încetare, suprimă orice semn de opoziţie. 
. 


. 

Dela un vizitator: am închiriat o mașină, am 
obținut repede benzina plătită în dolari, dar pericolul 
îl prezintă șoselele care sunt în reparaţie şi 
autocamioanele care nau în spatele roților o 
acoperitoare ca să oprească pietrele să nu-ți spargă 
parbrizul. Chiar “R.L.” (9 August) a menţionat că pe 
o distanţă de 14 km. “...între Valea Mare şi Jitaru 
Sau spart într'o singură zi 64 de parbrize.” 

Lj 


. 
Litoralul nu mai e ce-a fost! Din cauza rafinăriilor, 
a extinderii portului Constanţa, industrializării, ete. 
nu se mai poate vorbi de frumusețea plajelor cu 
soarele de dimineaţă. Plaja dela Năvodari, dedicată 
copiilor e în căutare de clienți. Preţurile s'au mărit, 
iar ca distracție tinerii trebue să laude partidul. 


Lipsa de turiști! Locuri destule la hoteluri, la 
restaurante două feluri de mâncare, textul de pe 
“Menu ”, au fost dar s'au terminat. Intâlnești puţini 
studenţi din lumea a treia. Excursioniștii în grup 
sunt avantajaţi: au masa și transportul asigurat. 


Nu se mai găsesc de vânzare nici ''tacâmurile”, 
(pachete congelate ce conțineau gâturi, ghiare şi aripi 
de găină). Aceste “delicatese” reseriste sunt ex- 
pediate la crescătoriile de vulpi argintii din Rusia. In 
goana după hrană dintr'o vulpe argintie și o mamă 
flămândă, a câştigat vulpea argintie! 


LE] 

In Piaţa Unirii, București, s'a deschis cel mai mare 
complex comercial din țară, magazinul universal 
“Unirea”, cu opt scări rulante și o suprafaţă comer- 
cială de cca 65.000 metri pătrați. 


Dolarul a ajuns la negru, 80-120 lei. La “'Semi- 
negru'", practicat de funcționarii dela ghişeu, ți se 
oferă 25-30 lei pentru ''pilula verde”, dar nu primeşti 
chitanţă. aa 

Dacă aştepţi la coadă numai 24 de ore ca să-ți um- 
pli rezervorul cu benzină, socoteşte-te om norocos. În 
medie îţi lași maşina în fața lui PECO cam două zile. 


Preţul unei găini grase, vii, circa 200 lei. 


Se fac sforțări de a se cultiva pe un teren cât mai 
întins o nouă specie de soia numită ““Diamand”. Soia 
oferă proteină şi grăsimi dar sărăceşte pământul. 

a. 


Bucureştenii pot cumpăra, din când în când, un 
unt apos, o şuncă de vită cu gust respingător şi un 
salam pe care stomacul multora nu-l acceptă. 

3 LE] 


Convorbirile telefonice sunt limitate. O convorbire 
peste trei minute te costă 1.5 mai mult, după 6 
minute costul e dublu, și dacă vorbești 20 de minute 
te costă. convorbirea de patru ori mai mult, chiar 
daca-i vorbit cu vecinul. La fel se taxează şi consumul 
energiei electrice. Iarna ai de ales: ori mori de frig ori 
mori de foame. .. 


Unii din tinerii expediaţi să lucreze la munci 
agricole s'au transformat în bande de răufăcători. Se 
fură casetofoanele, VCR urile şi tot ce-i venit de peste 
hotar. In unele case întâlneşti uşi ferecate şi gratii la 


ferestre. 
.. 


Pe șosele doar camioane, autoturismele sunt rare; 
.. 


Televiziunea din RFG a transmis, de 23 August, 
filmul unguresc “Titania, Titania”. Este vorba de 0 
țară condusă de un titan suprem, cu o nevastă 
savantă supremă, cu o revoluție agrară, cu magazinele 
goale, iar '“Titanii” aplaudaţi de '*Cintarea Titaniei - 


Intre Slatina şi Pitești, aproape de “'buricul” ţării, 
s'a înaugurat un complex turistic de agrement 
“Stejarul:Scorniceşti' cu 100 de odăi și 900 locuri de 
masă, .. 


Mortalitatea infantilă a bătut recordul: 19 la mie. 
LE] 


Costul de fabricare a unei mașini “Dacia” ar fi 
între 20-30.000 lei. Tot ce plăteşte extra sunt im: 
pozitele ascunse sub capitolul “Circulaţia măr: 


furilor”, ză 


Mulţi tineri care şi-au terminat _ universitatea 
sunt fără lucru. Apelând la “Mafia RSR” cu 10: 
15.000 lei poţi obţine serviciu. 


„a. 

Am cumpărat dela o expoziţie oficială un tablou în 
valoare de 1000 lei--ne spune unvizitator-= cei dela sin- 
dicatul pictorilor mi-au dat chitanța şi asigurarea că 
pot să-l duc cu mine în America. Dar vameşii nau 
recunoscut chitanța și asigurarea dată de “Sindicat: 
Până la urmă am expediat tabloul unei rude. 


„MaNTUL ROMANESC 


i E, ae, la fotbal. Până la această dată s'au disputat 
piei, e. Primul loc în clasament îl ocupă Dinamo Bucu- 
i puri Cati a învins cu 3-0 pe Steaua în etapa a 3-a. Echipa 
rosti a afectată de retragerea dinactivitatea competi- 
giiari Jui Tudorel Stoica și Piţurcă. Pe locul doi se află 
i ale aiova care confirmă forma ascendentă din toamnă. 
fi] roşie 0 deține F.C.Argeş, care a avut “ghinionul”? 
ae cu Dinamo şi Steaua in primele trei etape. Mentio- 
ace eaua a câştigatpentrua 17-a oară “Cupa României” 
Bai învingând în finală cu 1-0 pe Dinamo. 
pl: 


REZULTATE TEHNICE 
ETAPA I-A 
i — Univ. Craiova Fă 
î ani 1-1 (0-| 
Iul Teacău - F.C.M. Braşov 0-0 (09) 
Viclaria - F.C. Farul 1-1 (0-0) 
FC. Arges - Dinamo 4 0-2 (0-1) 
Sieaua - Flacăra Moreni 3-0 (1-0) 
F.C. Inter — „U" Cluj-Napoca 4-1 (1-0) 
petolul F.C. on 1-0 (1-0) 
poli Timişoara — F.C. Bihor 1-2 (0-1) 
Coninul — Sportul Studențesc 2-1 (1-0) 
ETAPA A II-A 
Univ. Craiova — S.C. Bacău 3-1 (1-1) 
F.C.M. Bruşov — Victoria 1-0 (0-0) 
FC. Farul — F.C. Argeş 3-1 (2-1) 
Dinamo — F.C. Inter 6-1 (3-0) 
Flacăra = Petrolul 0-2 (0-1) 
ui Cluj-Napoca - Steaua 1-1 (0-0) 
EC. Olt - „Poli” Timişoara 4-3 (2-0) 
:C. Bihor — Corvinul 4-0 (2-0) 
Sportul Studențesc -— Jiul 3-0 (1-0) 
i ETAPA A III-A 
Steaua = Dinamo 0-3 (0-1 
i Victoria = Univ. Craiova 0-1 (0-0 
a: Jiul — F. C. Bihor 2-1 (1—0) 
A $. C. Bacău = Sportul Studanţesc 2-1 (0-0) 
A: F, C. Inter = F. C. Argeș 3-0 (1=0) 
3 


— nU"“ Cluj-Napoca 3-0 (3— 
Corvinul - £. C. Olt 1-0 a! 
F.C.M. Brașov = F. C. Farul 3-2 (2-1) 


“Poli” Timisoara - Flacăra Moreni 0-0 


Petrolul 


ETAPA A IV-A 
F.C. Arg — Steaua 0-1 (0- 
„8 Univ. Calea - F.C.M. Braşov i zeii 
apa F.C. Farul = F.C. Inter 2-0 (1-0) 
„Dinamo — Petrolul 5-0 (2-0) 
„Flacăra — Corminul 3-1 (0-0) 
„U“ Cluj-Napoca= „Poli“ Timişoara 2-4 (2-3) 
P.C. Oit - Jiul 2-0 (0-0) 
F.C. Bihor = S.C. Bacău 5-3 (3-2) 
„Sp. Studenţese = Victoria 0-1 (0-0) 
„= CLASAMENTUL 
n 4 DINAMO 4 400 16- 1 L] 
2. Univ. Craiova A 310 9- 2 7 
i 3, F.C. Bihor 4 301 12- € 6 
„4, Petrolul 4 301 6-3 6 
5 F.C. Farul L) 211 8-3 3 
6. Steaua A 211 5-4 3 
7. F.C.M. Braşor A 211 4-6 3 
8. FC. Olt 4 202 6-3 a 
9. F.C. Inter 4 202 $- ? 4 
10. Coinul 4 202 4-8 4 
11. „Poli“ Tim, Li 112 8-3 3 
„12. Victoria 4 112 2-3 3 
„5-14, S.C. Bacău 4 112 6-9? 3 
Flacăra 4 112 3- 6 3 
15. Jul 4 992 3-7 3 
16. Sp. Studenţesc 4 103 s-3 3 
17. „U* Ci-Nap, 4 013 812 1 
18, F.C. Argeş L] 004 1-9 L] 


CUPELE EUROPENE LA FOTBAL 


* CUPA CAMPIONILOR EUROPENI 


STEAUA - Fram Reyljavik 4-0 
Fram Reykjavik - STEAUA 0-1 


* CUPA CUPELOR 
Dinamo Tirana - DINAMO BUCURESTI 1-0 
DINAMO RUCURESTI - Dinamo Tirana 2-0 
* CUPA UEFA 
P.C.PORTO - Flacăra Moreni 2-0 
Flacăra Moreni - F.C.PORTO  L-2 
x V:C-VALENCIA - Victoria Bucuresti 3-1 
A ctoria București - F.C.VALENCIA  1-l 


E. 
a Înscrie, cu 


(Fază din meciul Steaua - Fram Reyhjavik, 4 - 0) 


A a 21 Septembrie a.c. s'a încheiat prima etapă, tur-retur, 
E Titlu europene intercluburi la fotbal, la care participă 
Sc echipe românești. Dăm mai jos rezultatele primei 


fica ezhivele scrise cu majuscule s'au calificat în etapa ur- 


capul, al treilea gol pentru Steaua. 


OCTOMBRIE 1989 


Sport 


*Dă Fi 
Dăm mai jos clasamentele celor trei seriiale Diviziei “B” 
la fotbal. 


CLASAMENTUL SERIA I-A 


1 PROGI., DR. 4 3041 1-3 0 

2. Oţelul 4 301 4-3 6 

3. Gl, Buzău 4 22121 ş-3 5 

4. Politehnica II «e 5 

5. Viitorul a 102 î-4 4 

€. Olimpla 4 1221 s-3 4 

7, CFR Pașcani 4 202 [ss 4 

8. Siretul 3 120 za d 

9. CSM Suceava 4 202 5 4 

10-11. Unirea F. 4 1202 e 4 

Foresta 4  to0z2 3-a 4 

12. Polana 4 202 s-8 4 

13-14, Steaua Mizii 4 112 4-6 3 

Aripile Be, 4! Liz 7 3 

15. Ceahlăul 4 dat 2-5 3 

16.Prahova 4 931 ss 3 

1. CS. Botoşani 3 102 2- 4 2 

18. Unirea Slob. 4 103 wi 2 

CLASAMENTUL SERIA A II-A 

1 RAPID BUC, ş 310 122 7 

2, Pandurii g 220 ţ-2 € 

3. I.M.A.S.A. 4 391 1-5 6 

4- 5. Tractorul 05281475 -oi38 

Mec. Fină Pe bt 

$. A.8. Drobeta 4 211 6-4 5 

7. Constr. Cv. 4 1530 4-3 5 

8. 1.C..M. By. 4 121 1-2 4 

9-10. Metalurgistul 4 202 8-11 4 

Min. Motru 4 202 3-c 4 

1. Ch. Rm. V. 4 312 45 3 

12-13. Autobuzul 4 312 7-9 3 

C.S. Tirgov. 4 112 2-4 3 

24 FCM Caracal 4 112 5-6 2 

15. Met. Mila d 12 1 3 

16. Gaa Metan 4 193 3-3 3 

17. Sp. „39 Dee. 4 103 2-7 2? 

18. Unirea AL. 4 022 6d-ut ? 
CLASAMENTUL SERIA A III-A 

1. OLIMPIA 4 s0a1 6-2 6 

2- 4. Gl. Bistriţa 4 2311 m-a 5 

Chimica 4 211 24 5 

C.S.M. Reşiţa 4 2121 6-3 3 

3 6. Met. Bocşa 4 211 4-3 85 

Strungu! 4 2311 4 5 

1. Steaua C.F.R. 4 1241 %-3 e 

$. Electromureș 4 202 7-9 4 

9-11. U.T.A. 4 202 10-29 4 

Someşul 4 203 1-6 4 

A.S.A. Progr. 4 202 8-7 4 

12. F.C.Maram. 4 112 1-2 3 

13. Armâtura 4 1212 6-3 3 

14-16. C.F.R. Tim. 4 132 32 3 

Vasonul 4 312 3-1 3 

Mureşul Expl. 4 112 LN] 3 

7. ASA. Te. M. 4 121 3-8 2 
18. GI. Reşiţa 4 103 tc 

LĂă 


*Dăm mai jos loturile de jucători ale echipelor participante 
la Campionatul Diviziei ““A”' de fotbal. 


*STEAUA: - Antrenori: Anghel Iordănescu si Dum. Dumitriu. 

Lotul: -Silviu Lung, Dumitru Stângaciu (F.C.Olt) - portari; 
Dan Petrescu, Stefan Iovan, Miodrag Belodedici, Adrian 
Bumbescu, Daniel Minea, Nicolae Ungureanu, Petre Buna- 
ciu, Mircea Ciocan (F.C.Bihor), Ilie Stan, Gheorghe Hagi, 
Iosif Rotariu, Ilie Dumitrescu, Lucian Măstăcan, Gavril 
Balint, Zsolt Muzsnay (F.C.Bihor), Marius Lăcătuş, Adrian 
Negrău, Petre Grigoras (S.C.Bacău), Valentin” Negoiţă 
(P.C.O1t -jucători de câmp. 


.. 
*DINAMO: - Antrenori: Mircea Lucescu și Florin Cheran. 

Lotul: Bogdan Stelea, Costel Câmpeanu (S.C.Bacău) - 
portari; loan Andonie, Mircea Rednic, Michael Klein, Adrian 
Matei, Anton Doboș (“U” Cluj-Napoca), Alpar Meszaros 
(Gloria Bistriţa), Ionuţ Lupescu, Ioan-Ovidiu Sabău, Dănuț 
Lupu, Daniel Timofte (Jiul Petroșani), lulian Mihăescu, Do- 
rin Mateuţ, Claudiu Vaișcovici, Florin Răducioiu, Marian Da- 
maschin (Victoria București), Cezar Zamfir, Cristian Lazăr 
(Chimia Rm. Vâlcea), Răzvan Matache, Claudiu Jijie, Răzvan 
Stan, Adrian Slave. -jucători de câmp 


*VICTORIA: - Antrenori: Florin Halagian și Gheorghe Timar. 


Lotul: Gheorghe Niţu, Dumitru Moraru (Dinamo), Viorel 
Dumitrescu - portari; Victor Cojocaru, Costel Solomon, Iosif 
Dorian Stefan, Cornel Mirea, Dan Topolinschi, Marian Pană, 
Ionel Fulga, Adrian Ursea, Daniel Dan, Emil Ursu, Marcel 
Coras, Fănel Târă, Sandu Culcear, Stefan Feodot, Alexandru 
Nicolae (Dinamo), Costel Orac (Dinamo), Ovidiu Hanganu 
(Corvinul), Sorin Cigan (F.C.M.Brasov), Alexandru Dinu 
(Electro Sf. Gheorghe) - jucători de câmp. 

.. 
*FLACARA: - Antrenori: lon Numweiller si Spiridon 
Niculescu. : 

Lotul: Florin Alexandru Tene, Benone Dohot - portari; 
Nicolae Rus (Metalul Mija), Dorel Purdea, Petre Butufei, 
Teodor Beldie, Ioan Zare (Victoria București), George Ti- 
mis, lon Balaur, Daniel Sava, Marin Dragnea, Constantin 
Pană, Ion Constantin Marcu, Victor Glăvan, Stefan Paul 
Layiș (Victoria București), Vasile Jercălău (S$.C.Bacău), 
Nistor Văidean, Costică Lala, Mihai Stere, Iulian Chiriţă, 
Marius Andrei, Marian Neagu, Viorel Nicolae (Metalul Bu- 
cureşti) - jucători de câmp. 

.. 
*UNIV, CRAIOVA: - Antrenori: Sorin Cârţu şi Fane Cioacă. 

Lotul: Gabriel Boldici, Stefan Crişan, Dorin Arcanu -por= 
tari; Vasile Mănăilă, Gheorghe Popescu, Emil Săndoi, Nico- 
lae Zamtir, Adrian-Mihai Popescu, Dănuț Bica, Ion Olaru, 
Gheorghe Ciurea, Stefan Stoica, Mircea Irimescu, IonGeol- 
gău, C. Gheorghe, Claudiu-Constantin Stoica, Eugen Neagoe, 
Silvian Cristescu, Karuso-Altatino Pălăcian, Pavel Badea, 
Ion-Adrian Pigulea, Daniel Mogosanu, Mircea Ion - jucători 
de câmp. 


. 


PAGINA 25 


L st a.c. a început ediția a 72-a a Campionatului Fei SINE EUR 3 


*La ediția a 22-a â Campionatelor Mondiale 
lie de argint la caiac dublu (temei) - 5000 m, 
Bituleanu și Luminiţa Herțea. 

.. 


*Anton Arghira (cat.74 kg.) a câstigat medalia de argint la 


recentele Campionate Mondiale de lupte greco-romane dis- 
putate la sfârșitul lunii August a.c. la Martigny (Elveția). 


*Paula Ivan este câștigă- 
toarea celei de a V-a edi- 
ii a “Marelui Premiu” 
IAAF - Mobi!”, cu un total 
de 67 puncte, Menţionăm 
că atleții trebue să parti- 
cipe la cel puţin cinci con- 
cursuri si să acumuleze 
un număr” minim de puncte 
pentru a putea participa 
în finala competiției, des- 
fășurată anul acesta pe 
stadionul “LOUIS II” din 
Monte Carlo, Paula a câș- 
tigat categoric cursa de o 
milă, fiind urmată de S. 
Kitova (URSS) și Doina Me- 
linte. De menționat că 
Paula Ivan a stabilit un nou 
record mondial pe distanța 
de o milă cu 4:15,61 m. (v.r. 
4:16,71 m - Mary Decker, 
USA) în cadrul concursului 
IAAF - Mobil “NIKAIA” 
dela Nisa (10 Iulie a.c.)- 
.. 
*Campionatele Mondiale de canotaj disputate la începutul lui 
Septembrie a.c. pe lacul Blejosko, (Bled - Iugoslavia) au con- 
firmat clasa canotajului românesc. Românii au obținut trei 
titluri de Campioni Mondiali, trei medalii de argintși una de 
bronz, ocupând locul doi în clasamentul pe națiuni, după RDG. 
ntpd eee mea 


Ș 


Elisabeta Lipă 
CAMPIOANĂ MONDIALĂ LA SKIF SIMPLU. 


pe See [e ii „n ee Set 


D.Năstase, D.Popescu, V.Robu, V. Tomoiagă, M.Gheorghe (jos) 


CAMPIONI MONDIALI LA 4+1 


ea NS igaie A 
i e Ş 


LES 
Anca Tănase 


Sia 


Doina Bdlan 


Livia Leonte 


Mihaela Armăşescu 


caterina Oancea 


CAMPIOANE MONDIALE LA 8 +]. 


*Medaliate cu argint au fost echipaj 
ele de 2 ra 
vâsle (0) şi 2+1 (m), iar medalia de bronz a nega 


de echipajul feminin de 4 rame. 


de caiac-canoe, 


i i ia), Românii au câștigato meda- 
disputate la Plovdiv (Bulgaria), Ei ea 


Ra 


SIE OAC III ai: 


mtid 


„II 


PAGINA 26 


CELE 
TREI COLŢURI 


(i 
ALE Lunii € k 
Es, 


Rubrică întocmită de D.PĂSTOREL 


TURIŞTI POLONEZI MALTRATAȚI 


OCTOMBRIE 1989 


LITUANIA IA LEGĂTURĂ CU VECHEA EI 
LEGAȚIE DIN WASHINGTON 


DE GRĂNICERII ROMÂNI 


Ministerul de externe al 
Poloniei a înaintat un 
protest diplomatic în urma 
maltratării de către 
grănicerii români a 30 de 
turişti polonezi care veneau 
din Budapesta cu trenul 
pentru a ajunge în 
Bucureşti. 

La punctul de frontieră, 
turiștii au fost daţi jos din 


tren, li s'au luat paşapoar: 
tele şi au fost încuiaţi 


într'o cameră de aşteptare. 


La protestele unora din ei, 
grănicerii au intervenit cu 
brutalitate amenințând cu 
armele, lovind și utilizând 
gaze lacrimogene împotriva 
celor care au opus 
rezistență. După cum a 
declarat o turistă, pe pereţi 


erau scrise în limba 
poloneză scurte mesaje care 
enunțau atacuri 
asemănătoare ca şi cazuri 
de viol şi furturi. 

In final după ce cel mai 
recalcitrant dintre ei a fost 
bătut şi obligat să plătească 
2.000 de lei, grupul a fost 
suit în trenul care pleca 
spre Budapesta. 


SLOVENIA PE DRUMUL SECESIUNII 


După cum a transmis 
agenţia Reuter, Slovenia a 


GORBACIOV ÎŞI ÎNTĂREŞTE POZIŢIA 


După o şedinţă dramatică 


a Comitetului Central al 
Partidului Comunist al 
Uniunii Sovietice menită să 
discute criza produsă de 
turburările etnice, Mihail 
Gorbaciov şi-a consolidat 


poziția înlăturând din 
Biroul Politic încă cinci 
conservatori care se 


opuneau planurilor sale de 
reformă. 


In capul listei se află - 


Vladimir Scerbiţchi, liderul 
comunist al Ucrainei, omul 
lui Brejnev, care a condus 
republica ca pe un domeniu 
personal. || urmează fostul 
şef al K.G.B.-ului, Victor 
Cebrikov. 

Mihail Gorbaciov a 
primit aprobarea în ceea ce 
priveşte planul său de a 


transforma actualul 
sistem federal sovietic, 
acordând noi garanţii 


minorităţilor și schimbând 
relaţiile dintre guvernul 
central și cele 15 republici. 


Violenţele etnice şi 
deteriorarea condițiilor 
economice făcuseră pe unii 
conservatori să pună în 
discuție politica lui 
Gorbaciov. El a anunțat 
plenarei un congres 
“crucial” al partidului care 
să “finjecteze sânge 


ține toamna viitoare, cu 


ai i 
sfidat avertismentul federal 
adoptând amendamente 


- Liderul Uniunii Sovietice a 


spus în încheiere: “'In ac- 
tualul stadiu alperestroicii 
noastre, trebue să con- 
solidăm partidul și ţara și 
să mergem înainte fâră să 
cedăm acelora cărora le-ar 
plăcea să ne ţină în trecut 
şi să încerce o întoarcere 
înapoi; dar nici acelora care 
propun platforme aven- 
turiste.”” 


Schimbările produse in 
Biroul Politic vor permite 
în primul rând scăderea 
politice din 


tensiunii 


za A 
Z Ca DIA 


constituţionale 
de secesiune. 


la dreptul 


Au fost de asemenea 
votate amendamente care 


garantează suveranitatea 
economică si politică şi 
îngrădesc intervenția 


federală pe teritoriul ei. 


Votul parlamentului 
Sloveniei a avut loc numai 
la câteva ore după ce 
autoritatea superioară con- 
stituțională a  lugoslaviei, 
formată din președinția a 
opt membri, a avertizat că 
amendamentele respective 
sunt anticonstituţionale și 
inacceptabile și cu “profun- 
de consecințe negative”. 


Ucraina. O altă mişcare 
calculată pentru a câştiga 
suportul blocurilor etnice, 
este promovarea în acest 
for a lui Botiș Pugo, fostul 
secretar de partid al 
Lituaniei, care devine al 
doilea membru neslav al 
Biroului Politic după Sevar: 
nadze. 

Singurul conservator 
lăsat încă într'o poziţie cu 
influenţă rămâne Igor 
Ligaciov care recent a fost 
în Berlinul de Est pentru a 
discuta problema exodului 
din Germania răsăriteană. 


(AS 


a 


Deşi după anexiunea ei 
de către Rusia Sovietică - în 
urma Pactului Hitler-Stalin 
dela 23 August 1939 
Lituania a încetat să mai 
existe ca stat, legația ei 
dela Washington a con- 
tinuat să rămână în viață 
ca şi când nimic nu s'ar fi 
întâmplat. Natural, 
reprezentând doar simbolic 
o Lituanie desființată ca 
stat fără voia ei. 

Imbătrânitul şef al 
acestei legaţii, Lituanianul 
Stasys Lozoraitis, a 
avut recent o surpriză 
la care nu sa aşteptat. 

Lituania, care datorită 
mișcărilor naţionale din 


GORBACIOV 
LA VATICAN 


Ambasadorul Uniunii 
Sovietice la Roma, Nicolai 
Luncov, a anunțat că Mihail 
Gorbaciov va efectua o vizită 
în Italia în a doua jumătate 
a lunii  Noembrie. Cu 
această ocazie el va face și o 
vizită papei Ioan Paul al II- 
lea, fiind primul lider al 
Kremlinului care va fi 
primit de şeful bisericii 
catolice. 

Această întâlnire ar 
putea fi un pas înainte şi în 
ceea ce priveşte o viitoare 
călătorie pe care papa 
doreşte să o facă de multă 
vreme înrepublicile sovieti- 
ce cu populație catolică, cum 
sunt Lituania si Ucraina. 


ultimul timp s'a mai ușurat 
întrucâtva de chinga ruso- 
sovietică, a trimis o 
delegaţie de oameni de 
presă la Washington ca să 
ia contact cu personalul 
dela vechea legaţie, 
reprezentat de Lozoraitis ca 
ambasador al Lituaniei 
libere. Considerând că e 
cazul ca acesta să vorbească 
Lituanienilor din Lituania, i 
Sa luat un interviu în 
această privinţă. Si în chip 
uimitor acest interviu, fără 
absolut nici o considerare a 
ce va zice sau cum va 
reacționa Moscova față de 
o asemenea îndrăzneală, a 
fost televizat la canalul de 


CUVANTUL ROMANESC 


televiziune al republicii, 
care mai nou a trecut de 
sub control rusesc sub con- 
trol lituanian. 


După cum se vede 
Lituanienii au îndrăzneala 
de a se comporta ca şi cum 
ei ar fi liberi. 


Pe lângă Legația 
lituaniană au mai rămas în 
viaţă în America și legaţiile 
Estoniei și Letoniei. Drept 
subsidii pentru întreținerea 


-lor timp de atâţia ani sunt 


niște fonduri în valută 
lăsate de aceste state în 
zilele de anexiune a lor, 
administrate cu extrem de 
mare economie. 


PROFEȚIILE LUI IELȚIN 


lelțin a declarat rețelei 
americane de televiziune 
A.B.C. că Mihail Gorbaciov 
nu are la dispoziţie decât 
șase luni, maximum un an 


pentru a-şi duce ţara spre 
progres sau pentru a face 
faţă “unei revoluţii pornită 
de jos". De altfel, a declarat 
el, această revoluţie a și în- 
ceput sub forma grevelor 
ocazionale şi diverselor 
puncte fierbinți din țară. 
“Revoluţia va începe când 
aceste puncte fierbinţi se 
vor răspândi şi vor afecta 
întreaga țară”, a conchis el. 

Ulterior, la o conferință 
de presă el şi-a exprimat 
părerea că Mihail Gorbaciov 
are suficientă putere ca să 
facă faţă celor care i se 


opun, dar că el nu a 
aprofundat suficient 
problema perestroicii 


înainte de a o anunța, si 
de aceea s'au făcut greșeli. 


UN NOU FLUVIU ÎN EUROPA 


De când Ungaria şi-a 
deschis granița sa cu 
Austria, exodul est-german 
a căpătat în primele 
săptămâni ale lunii Sep- 
tembrie aspectul unui 
fluviu care izvorăşte în Ger- 
mania de Est, trece prin 
Cehoslovacia, pătrunde în 
Ungaria îndreptându-se 
spre Austria fără a mai fi 
oprit de vreun baraj, trece 
şi prin această țară, apoi se 
varsă în Germania de Vest. 


Pare de domeniul fan- 
teziei, că la un moment 
dat numai în două zile au 
trecut spre Austria 12.000 
de “cetățeni ai Republicii 


Democrate Germane”. 
Lagărul de refugiați din 
Bavaria care în August 


număra aproximativ 70.000 
de noi veniţi, a ajuns în 
noile condiţii la aproape 
200.000. 

Odată pătrunşi pe 
teritoriul Germaniei de 
Vest, est-Germanii capătă 
în mod automat cetățenia 
acestei țări. Li se dau 
imediat 250 de mărci pen- 
tru primele cheltuieli, apoi 
li se acordă scolarizare 
gratuită, automobil, ajutor 
de şomaj şi asistență 
medicală gratuită, iar 
fiecărei familii îi se dau 
între 3.000 și 10.000 de 
mărci pentru primele 
condiţii de locuit. Treptat li 
se fac oferte de serviciu în 
diverse părţi ale ţării. 
Lagărul are o atmosferă de 
carnaval, cu copii care 
aleargă și se joacă pretutin- 
deni, în timp ce părinţii 
scotocesc prin stocuri 
imense de obiecte și 
îmbrăcăminte donate. 


Unii refugiaţi vin din 
Ungaria cu propriile lor 
maşini după ce și-au 


petrecut concediul în 


această țară, în Bulgaria 
sau în România. (Câtă 
diferență faţă de refugiații 
care şi-au riscat viața 
trecând alte frontiere către 
lumea liberă!!!) 


Guvernul ungar a rămas 
surd până în prezent la 
toate protestele țărilor 
răsăritene. R.D.G.- ul a 
adresat un mesaj de protest 
ministerului de. externe 
maghiar în care se spune: 
“Comportamentul Ungariei 
reprezintă o încălcare 
flagrantă a tratatelor legale 
ȘI aceasta constituie o 
violare a intereselor de bază 
ale Republicii Democrate 
Germane”. 


Primul ministru maghiar 
Miklos Nemeth care la 25 
August a făcut la Bonn o 
vizită surprinzătoare 


împreună cu ministrul său 
de externe Gyula Horn, nu 
are nici un interes să strice 
relațiile sale cu Germania 
de Vest dela care aşteaptă 
un substanţial ajutor 
economic, ajutor care a fost 
promis încă dela vizita lui 
Bush la Budapesta și apo! 
la întâlnirea dela Paris a 
celor 7 mari ţări in 
dustrializate. 


R.D.Germană, cu Uh 
Honecker grav bolnav Și 
moral scăzut este con: 
siderat chiar de unii men: 
bri de partid ca un vas 
fără căpitan'!. Exodul 
cetățenilor săi îl trans- 
formă însă şi într'un Vas 
comunicant cu alt vas, dar 
așezat mai sus și amenințat 
astfel să-şi piardă din 
conținut în favoarea 
celuilalt..... 


> 


Joasele schim- 
Specie în ultimul timp 
i ri Pal comunist, au um- 
; dn E aţi ul mijloacelor de 
lut mare în masse, făcând 
aie de optimism asu- 
0 mi viitor care până nu 
b pra apărea destul de 


ta magică a intrat 
iune şi fapte nor- 
fue trebuiau să fie 
e mult cunoscute în lumea 
ră - unde se spune că nu 
există cenzură - au apărut 
ca dezvăluiri de mari 
secrete: Ceea ce era 
 arhicunoscut în țările cap- 
dela data căderii lor în 
de acum cinci- 
ah e se dezvăluie ca 
i descoperiri recente în 
tt de Apus. Ele 
unt difuzate ca anexe 
secrete ale înțelegerii dintre 
Germania şi Rusia. 
Anexele secrete ale 
țatului de neagresiune 
Ribbentrop-Molotov au 
 juorat fără nici un secret, 
atunci când Ruşii au 
cotropit Tările Baltice și au 
smuls României, Basarabia 
şi Bucovina de Nord 
împreună cu ţinutul Herţa. 
"Care este deosebirea 
“morală dintre acordul Rib- 


sumbru: 
Baghe 


 “Inţelegerea Marilor Trei”, 
. Roosevelt-Churchill-Stalin, 
împărțire a ţărilor 
uropene în “zone de in: 
“fluență termen eufemistic 
de ocupare a acestor ţări de 
forța brutală a celui mai 
„tare? 

„În urma tratatelor 
„secrete semnate în ultimii 
30 de ani de Reichul nazist, 
Rusia comunistă şi Marile 
Democraţii Apusene, 
„numărul victimelor umane: 
„Weise sau moarte în cap- 
„ Hvitate întrece numărul 
morţilor pe front în cele 
„două mari războaie din 

acest secol, 

„Din resursele vii, 
„Destinse, ale națiunilor 
„faptive, dreptul legitim al 
“Einților. și vocea sângelui 
Sau ridicat la suprafaţă şi 
i] îşi cer libertatea 
le-a fost furată. Este 
Pulernicul  simțământ de 
iat națională, uluitor 


i” 


adă, elanul cu care 
Baltice au reușit să- 
identitatea, în 
ul falsului imperiu 
etic. 
pita de curajul 
2 lor, este demn de 
inut perseverența 
„a. Nezilor şi maturitatea 
Politică a Ungariei, pe care 
SĂ Adair privi cu gelozie, 
“i pa ale cu mersul 
comuni i di 
R i unismului din 


E, 
; „PXDlozia în lanț a 
îHonalismului in 
“palicile stăpânite de 
: N „este un fapt 
: » Care - după cum 
am 
5 aa o RTAzut - a început 
“Vin. ÎL va continua in 
„= Până la pulverizarea 


închisorii popoarelor, 
Uniunea Sovietică. 

Dreptul la identitatea 
națională, prevăzut în toate 
organizaţiile internaţionale 
şi în toate acordurile 
generale, dela Organizaţia 
Naţiunilor Unite până la 
Acordul dela Helsinki, este 
garantat pe hârtie si 
ignorat în practică, iar când 
totuşi reușește să fie im.- 
pus, apar noi bariere careîi 
fac pe bieţii oameni să-şi 
blesteme soarta că fac parte 
dintr'o naţiune mică. 

Să lăsăm deocamdată de 
o parte situaţia statelor 
decolonizate din Africa şi 
Asia, care după ce și-au 
căpătat independența au 
sărăcit mai mult decât pe 
timpul când erau colonii. 

Să vedem ce se întâmplă 
în încercările de liberalizare 
a țărilor din lagărul 
comunist, în încercarea de 
a-şi eroi o politică in- 
dependentă de Moscova și 
implicit de CAER. 

Avem dela început două 
acțiuni de tip diferit. 
Naţiunile din interiorul 
Uniunii Sovietice și națiuni 
formal independente ca 
stat, de Uniunea Sovietică. 

In cadrul primei categorii 


“bentrop-Molotov _. şi - sunt deocamdată Tările 


Baltice şi Basarabia, care 
înainte de ocupaţia 
rusească, aveau un stan- 
dard de viaţă superior celui 
din Uniunea Sovietică. 
După ocuparea lor de Ruși, 
aceste țări au fost o sursă 
de venituri şi de 
aprovizionare pentru planul 
economic al Uniunii 
Sovietice şi un loc de 
imigrare a Rușşilor, în 
aceste teritorii bogate, 
ocupate de ei. Secesiunea de 
orice natură a acestor ţări - 
rămase deocamdată încă în 
corsetul Uniunii Sovietice - 
dar mai ales ieșirea lor din 
planurile economice ale 
URSS-ului, sunt în avan- 
tajul lor şi o pierdere pen- 
tru planul general. 

Cu administraţie locală 
şi personal calificat, 
superior calificării Ruşilor, 
aceste ţări obținând in- 
dependență economică, „pot 
intra în raporturi de 
schimb cu țările lumii 
libere și își potredresa dela 
început starea economică 
actuală. Schimburile cu 
Uniunea Sovietică la nivelul 
pieţii mondiale, vor fi de 
fiecare dată în favoarea lor, 
fapt care îi determină pe 
Rusi să frâneze orice încer- 
care de ieşire a acestor țări 
din planurile lor economice. 

Alta este situaţia 
Poloniei şi în acelaşi fel, 
dar mai puțin gravă, a 
Ungariei. 

Cu o datorie externă de 
circa 40 miliarde de dolari - 
după dezastruoasele planuri 
economice de tip comunist - 
Polonia nu se poate redresa 

ingură. 

i luna August, crt, 
Președintele Bush a vizitat 


OCTOMBRIE 1989 


Cronica internaţională 
PI 


LIBERTATE CU PUNGA GOALĂ 


—— George AUGUSTIN— 


Polonia şi a promis un 
ajutor financiar care nu 
revine nici câte 5 dolari 
americani pe cap de 
locuitor. Cu o datorie de 
peste 1000 de dolari pe cap 
de locuitor, ajutorul promis 
de preşedintele american, 
abia ajunge să dea de mân- 
care pentru o zi, populaţiei. 
„Cu toate măsurile de 
liberalizare, în Polonia - ca 
in toate statele comuniste - 
sărăcia domină peste tot. 
Aici începe marea tragedie 
şi greul, pentru punerea în 
picioare a țărilor care vor 
să scape de comunism. 
Stoarse de toate bogăţiile și 
de ultima picătură de 
energie în urma acordurilor 
marilor puteri care au 
împărţit lumea în zone de 
influență, ţările ocupate de 
Ruși, nu se pot reface fără 
un ajutor din afară. Nu 
lenea locuitorilor a adus 
aceste ţări în starea de 
mizerie în care se află, ci 
exploatarea cea mai cruntă 
a unui sistem politic, unic 
în lume, care nu lasă 
omului nici un drept de 
proprietate decât hainele cu 
care îşi acoperă trupul. 
Tările vestice așteaptă ca 
eliberarea țărilor captive să 


__fie făcute de ele înşile şi tot 


ele să se redreseze economic 
pe bază autarhică? Ar fi cel 
mai odios cinism față de 
niște popoare aruncate în 
crunta experiență 
comunistă. Sau țările dez- 
voltate caută să speculeze 
această situaţie pentru a le 
prinde în plasa împrumu- 
turilor de unde se scapă 
foarte greu? 

Exemplul României este 
edificator în acest sens. 
Tările vestice știau prea 
bine cât valora panorama 
“independenței”? trâmbițată 
de Ceaușescu. Toată masca- 
rada cu decorații, diplome 
honoris causa și plimbări în 
calească regală, mu urmă- 
reau decât să bage pe gât 
toate instalațiile declasate 
moral, pe credit bineînțeles, 
pentru a se ajunge la fabu- 
loasa datorie de Il miliarde 
de dolari, pe care bieții Ro- 
mâni o vor simți - prin copii 
născuți rahitici - încă o ge- 
neraţie de acum încolo. 

Să ne întoarcem însă la 
problema poloneză. Fiind 
țara pentru care s'a început 
cel de al doilea război mon- 
dial, Polonia nu poate fi 
acuzată de. fascism sau 
nazism. Organizarea 
Solidarităţii, este un 
fenomen național și suc: 
cesul de a reveni din 
organizație persecutată 
scoasă în afara legii, la for- 
marea guvernului, este 
rezultatul politicii mature 
la care au contribuit toţi 
factorii importanţi, dela 
partidul comunist până la 
ierarhii Bisericii Catolice. 
Sunt însă forţe care nu văd 
cu ochi buni reînvierea 
Poloniei libere și încearcă 
să răstoarne ierarhia aleasă 


de Polonezi, în mod liber. 

Buturuga aruncată în 
fața istoricului car al 
libertăţii Poloniei, este in- 
cidentul provocat la 
mânăstirea  Carmelitelor 
dela Auschwitz. Imediat 
după neînsemnatul in- 
cident, în presa americană 
au apărut articole care 
condiționează răspicat 
ajutorul pentru guvernul 
Solidarităţii, de 
desolidarizarea publică a 
acestei organizații de 
Biserica Catolică din 
Polonia. 

Nu ştim ce greutate 
poate avea un asemenea ar- 
ticol de gazetă în deciziile 
guvernului american, dar în 
cursul lunii Septembrie au 
avut loc mari dezbateri în 
Congresul American în 
legătură cu ajutorul ce 
urma să fie acordat Poloniei 
şi până la urmă Ad: 
ministrația Bush a dublat 
suma ce va fi acordată 
Poloniei, ceea ce va reveni 
mai puţin de 9 dolari pe cap 
de locuitor. 

Liderul solidarităţii, 
Lech Walesa, care urmează 
a face o călătorie la 
Washington în luna Noem- 
brie, pentru a solicita un 
ajutor. financiar, a. declarat. 
că pentru ieșirea din criza 
economică în care se află 
Polonia, este necesar un 
ajutor de urgență de 10 
miliarde de dolari, iar 
Primul Ministru al 
Poloniei, a declarat că “cine 
ne dă astăzi un dolar, 
mâine îl vom socoti că ne-a 
dat doi”. 

Prețul pe care unele cer- 
curi din Apus îl pun pe 
beneficiul investițiilor în 
eliberarea ţărilor captive, 
nu face decât să întărească 
propaganda comunistă care 
are ca prim punct 
propagandistic, exploatarea 
capitalistă. | 

Pare paradoxal, dacă nu 
chiar cinic, ușurința cu care 
unele cercuri financiare au 
acordat credite de miliarde 
de dolari, comunistilor, dar 
refuză acordarea de ajutor 
economie țărilor care se 
eliberează de sub 
comunism. 

Când comuniștii au pus 
mâna pe putere în 
Nicaragua, Preşedintele 
Carter le-a acordat imediat 
un ajutor de 400 milioane 
de dolari, dar nu același 
lucru s'a întâmplat când 
generalul Pinochet a salvat 
Chile de anarhie și teroare 
comunistă. 

Acum este rândul 
Poloniei, test dificil dar 
edificator pentru popoarele 
de sub cortina de fier. Va fi 
lăsată Polonia în criza in- 
flației în care se află 
Iugoslavia sau va fi ajutată 
să scape de cătuşa 
planurilor economice 
comuniste şi să intre în 
rândul ţărilor europene de 
care este legată prin 
cultură şi tradiţie? 


—— 


„Pentru orice schimbare de adresă, anunţaţi redacţia 
| ziarului cu cel puţin 4 săptămâni înainte. 


PAGINA 27 


Efemeride 


Românii au uitat că în lume există şi bucurie, de 
când cineva, în numele lor, a ordonat țării să 
capituleze fără condiţii, în fața unui duşman numeros 
care nu are în vocabularul său cuvintele milă și 
durere. i SIE 

A fost crudă soarta Românilor în ultimii cincizeci 
de ani. Hohotul de râs sănătos şi cântecul, care îi 
însoțea pe Români și la petreceri și la muncă, au 
dispărut din viața obișnuită, de când jandarmii au 
început să intre prin case, răsturnând bunurile 
gospodăriei și ducând pe gospodari în noaptea 
întunecată de unde nu s'au mai întors niciodată. 

A venit după aceea sfâşierea hotarelor țării, au 
urmat lungile convoaie de refugiați care umpleau 
toate drumurile ţării în căutarea unui adăpost, 
izgoniți din căminele lor din Basarabia, Bucovina, Ar- 
deal și Cadrilater. = 

Nu și-au găsit oamenii încă un loc de adăpost, alții 
erau plecați de acasă de ani de zile concentrați pe 
zonă şi după faimosul ““Vă ordon să treceţi Prutul”, 
cu care a început ceea ce s'a numit Cruciada îm- 
potriva bolsevismului, au început să vină prin sate 
actele de deces ale celor căzuți pe front, îndoliind sute 
de mii de case de țărani și târgoveţi, în timp ce la 
Capşa se mâncau icre negre, se bea șampanie şi se 
complota pentru pierderea războiului anticomunist, 
de cei “mobilizați pe loc”. 

Si războiul s'a pierdut! 

Războiul nu s'a pierdut însă din cauza ostașului 
român care umilit, bătut și trădat, flămând şi 
dezbrăcat, era gata să-și jertfească şi ultima picătură 
de sânge pentru patria lui. 

Războiul a fost pierdut chiar dinainte de a începe, 
de marea pacoste căzută peste țara dintre Nistru și 
Tisa, care a fost politicianismul. 

Câţi dintre politicienii care triumfau la 23 August 
1944, că “'dictatura” a fost înlăturată, au vărsat 
atunci o lacrimă pentru Basarabia pierdută care - 
dacă ar fi fost cu putintă ar fi dislocat-o Rușii pentru 
a o planta dincolo de Urali? 

S'a gândit cineva dintre ei, ce se întâmpla în acele 
nopţi, petrecute de ei în chefuri, cu bieţii Români din 
Basarabia? Cântau muzicile la localuri şi în Bucureşti 


scăpat cum a putut să nu fie luat de Ruși, după cea 
primit ordin să nu mai lupte contra Rușilor, a fost 
întors stânga'mprejur si împins să lupte spre punctul 
cardinal opus. Tot el care a fost în Caucaz și în 
Crimeia, la Stalingrad și Cotul Donului, la Nistru și 
în lași, a fost cel care a fost trimis la Tisa şi în Tatra, 
să elibereze Debreţinul, Brno şi alte oraşe și sate de 
care nu auzise în viața lui. Pentru ceilalți, 
mobilizarea pe loc, a fost prelungită sine-die. 

Viaţa îşi are însă capriciile ei. Nu peste mult timp, 
mulţi, dintre cei care au crezut că au scăpat de dic- 
tatură, au cunoscut pe viu bătutul la uşă în miezul 
nopții şi cursa gratuită cu mașina până în hrubele 
securităţii, de unde din nefericire mulţi nu s'au mai 
întors, stinși în anonimat, cu târziul regret că n'au 
vrut să vadă la timp, cursul vremii. Au murit însă 
tot pe pământ românesc. 

„Cei din hotarul dinspre Soare Răsare, n'au avut 
nici acest noroc. Basarabenii au fost dusi în vastul im- 
periu al morții albe și al fiarelor polare. Străini şi 
necunoscuţi. Multora din ei nu le-a rămas nici un 
urmas pentru a-i pomeni la un parastas, iar asupra 
celor râmaşi în Basarabia şi Bucovina de Nord, s'a 
aplicat fierul înroşit al alfabetului cirilic şi dresarea 
vorbirii în limba rusă. 

De 45 de ani, basarabenilor le-a fost interzisă de 
Ruși, legătura cu România şi orice aluzie la Unitatea 
Tării, iar Românilor din ţară le-a fost interzisă de 
comuniștii din România, orice legătură sau aluzie la 
răpirea Basarabiei. 

Si totuși, după 45 de ani, când părea de necrezut că 
sub strivitoarea apăsare a înțelegerii celor mari de 
acaparare a popoarelor fără putință de apărare, 
homânii din Basarabia, au izbucnit ca o năvală grea de 
stânci, stăpânind cu imensa cifră de circa jumătate 
de milion de oameni, străzile si piața Chisinăului. 

“Nu ne falsificaţi trecutul istoric” a fost deviza 
principală a acestei imense manifestații şi au impus 
celor ce conduc, vrerea lor: Moldovenii sunt neam 
latin, ei au un alfabet latin și limba lor este limba 
română (moldovenească) pe care o vor limbă oficială 
de stat, 

Ferice de ei că nu au nişte politicieni ca unii din 
““exilul din lumea liberă”. 

Românii au uitat că în lume există şi bucurii, dar 
puternicul val de românism care a pornit din 
Basarabia _robită, a făcut ca inima Românului 
închistată de atâtea suferinţe, să bată mai viguros, 
fruntea brăzdată să se descreţească şi primul zâmbet 
de bucurie să lumineze faţa udată până acum de 
lacrimi. 

Basarabia a fost prima provincie care s'a reintregit 
după primul război mondial cu România. Fie ca glasul 
libertăţii pornit şi acum din Basarabia să treacă 
Prutul şi să trezească la viață, obiditul popor, siluit 
de cel mai nevrednic individ apărut în România. 


__nu se cunoaștea că e război. Doar bietul ostaș-care a. |. 


E ra e 


atei dia lei id la 


tel 


4 


CUVANTUL ROMANESC 


OCTOMBRIE 1989 


PAGINA 28 


CRONICA VREMII 


DOUĂ COMEMORĂRI 


—— lon BOIERU— 


REVOLUTIA FRANCEZA 
din 1789 a fost obiectul unor 
spectaculoase festivități na- 
ționale și internaționale, cu 
ocazia împlinirii bicente- 
narului. Oficialitățile fran- 
ceze au cheltuit sume fabu- 
loase pentru a comemora 
acest eveniment istoric. 
Festivitățile au fost decora- 
tive, patriotice și într'un 
spirit de indulgență față de 
ideologia revoluționară dela 
1789, desi o bună parte din 
poporul ' francez are con- 
știința că valorile acestei 
revoluții  trebuesc revi- 
zuite, într'o perspectivă mai 
realistă, mai aproape de a- 
devăr. Căci Revoluţia fran- 
ceză din 1789 a fost o re- 
voluție bazată pe principiile 
filosofiei iluministe a Enci- 
clopediștilor și a avut ca 
obiectiv distrugerea socie- 
tății franceze, structurată 
pe principiile de gândire 
crestină. Revoluționarii dela 
1785 au dărâmat, în numele 
ideilor inițiate și promul- 
gate de Enciclopediștii atei, 
vechiul regim din Franţa, 
aducând odată cu ideologia 
lor iluziile progresului, ale 
libertății, si domnia totală 
a individului și a rațiunii 
ca valoare supremă. 

Această nouă ideologie 
care a fluturat ideile de 
libertate, fraternitate și e- 
galitate, a săvârșit crime 
înspăimântătoare, a ruinat 
instituțiile străvechi ale 
Franţei, a îngrădit dreptu- 
rile si libertățile bisericii 
catolice, omorind preoții, 
călugării și călugărițele 
care nu acceptau jurământul 
de credință față de noua 
ordine revoluționară. Au 
desființat ordinele călu- 
găresti şi au promovat ra- 
țiunea ca singura zeitate, 
care trebue să fie idolatri- 
zată. Caracteristica prin- 
cipală a acestei revoluții a 
fost tescuirea și însân- 
gerarea acelora care aveau 
alte credințe şi căutau în 
altă parte adevărurile exis- 
tenței lor sau ale comuni- 
tăţii lor. Prin aceasta, re= 
voluția din 1789 a aruncat 
țara în dezordine, anarhie 
printr'o violență care a îm- 
pânzit țara cu cimitirele 
celor care au fost uciși, 
fără judecată și fără de vină. 

Principiile care au do- 
minat, prin victoria revo- 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


THE ROMANIAN VOICE 


Redacţia și administrația: 


P.O. BOX 4217 
STATION D. 
HAMILTON, ONTARIO 
LSV 4.6 
CANADA 


LEPHONE: 
(718) 387-1832 


luției franceze, au fost ra- 
ționalismul, liberalismul, 
naturalismul, ateismul și 
secularismul. Acestea au 
devenit, după aceea, forţele 
călăuzitoare ale țărilor eu- 
ropene, care s'au lăsatamă- 
gite de ideologia revoluțio- 
nară din 1789. In numele 
acestei ideologii s'au înte- 
meiat statele europene, a 
căror existență a durat până 
la izbucnirea primului răz- 
boi mondial. După termi- 
narea acestui război, noile 
generaţii din Europa au în- 
ceput să-și caute alte for- 
mule, care să le satisfacă 
nevoile lor naționale, indi- 
viduale, ideologice si cres- 
tine. Războiul mondial din 
1914-1918 a fost o consecință 
a erorilor fundamentale ale 
structurii principiilor revo- 
luției franceze. Inbunăparte 
si Revoluția bolşevică din 
1917 poate fi explicată prin 
ideologia dela 1789. Si mulți 
dintre conducătorii bolșevici 
au subliniat apropierea lor 
de ideologia franceză, desi 
aceasta apropiere se poate 
mai bine explica prin ca- 
racteristicile sângeroase 
'ale amândurora. 

Burghezia franceză, care 
s'a ridicat ca o clasă do- 
minantă, în societatea fran- 
ceză, a creat instituții, mo- 
ravuri și valori, care mu co- 
respundeau cu tradiţiile 
Franței de altădată. Eaa 
denigrat întreg trecutul glo- 
rios al poporului francez, 
mai ales Evul mediu, pentru- 
că acela fusese creștin, în- 
temeiat pe valori creștine. 
Si dezvoltarea statului ro- 
mân modern s'a făcut înbună 
parte sub influența ideologiei 
revoluției franceze, iar Evul 
mediu era privit în manua- 
lele de scoală, și chiar la 
universitați, ca 0 epocă în- 
tunecată, confuză și lipsită 
de valori culturale. că 

Comemorarea celor două 
sute de ani dela Revoluția 
franceză nu a așezat deloc 
Europa în albia ei cea ade- 
vărată. Căci ideile dela 
1789 mu au creat o lume mai 
bună, o ordine durabilă, paş- 
nică si creştină, dimpotrivă 
a întemeiat o lume iluzorie, 
care apoi s'a dărâmat sub 
loviturile necruțătoare ale 
timpului, care a ridicat alte 
revoluţii și denigrări, ca o 
reacțiune împotriva filoso- 


fiei dela 1789. In orice caz, 
nu se mai poate revalorifica 
ideologia revoluționară din 
1789, căci este anacronică și 
a fost fundată pe principii 
irealiste; a fost sângeroasă 
și anti-creștină. 


PERESTROICA SI 
GLASNOSTUL 


au şi ele un fel de comemo- 
rare, căci au trecut vreo 
cinci ani dela inițierea lor 
de către Gorbaciov, și aces- 
te două reforme pregătite de 
Sovietici au stârnit infinite 
dezbateri, atât în Rusia cât 
și în lumea întreagă, dar în 
special în Statele Unite. In 
America, și de data acesta, 
propunerile sovietice sunt 
acceptate cu mai multă sim- 
patie de o parte (cam majo- 
ritară) a Congresului. Unii 
democrați s'au tare supărat 
pe presedintele Bush, deoa- 
rece acesta nu se grabeste 
să sară în ajutorul Soviete- 
lor, ca să-și refacă econo- 
mia și să introducăun regim 
democratic. Acești demo- 
crați văd o sansă deosebit 
de mare într'o acțiune de 
salvare a Sovietelor, pentru 
pacificarea lumii; au trecut 
deci la un atac frontal împo- 
triva preşedintelui. Si, acest 
atac se dezlânțuie tocmai 
în perioada în care Statele 
Unite au cea mai bună pozi- 
ție de negociere cu Soviete- 
le, atât în problemele depo- 
litică exterioară cât și în 
chestiunile de dezarmare 
(arme convenţionale și nu- 
cleare). Adevărul că, dacă 
Sovieticii, sunt dispuși azi 
la tot felul de concesii si 
tratate, ei se găsesc într'o 
situație care nu este de in- 
vidiat; se găsesc la capătul 
puterilor lor de competiție 
cu Statele Unite în timp ce 
producția lor economică este 
paralizată şi populația se 
află într?o stare de revoltă 
permanentă, fiind nemulțu- 
mită cu promisiunile, care 
nu se mai împlinesc, din 1917 
până astăzi. Rusia Sovietică 
este în criză, pe toate pla- 
murile, și această criză îi 
diminuează simțitor puterea 
ideologică, politică şi mili- 
tară. Cea mai sensibilăpar- 
te a crizei, după cea econo- 
mică sifinanciară,este aceea 
a tulburărilor diferitelor 
grupuri etnice şi naționale. 
Rusia Sovietică si-a încercat 


"CUPON DE ABONAMENT 


toate puterile într'o cursă de 
înarmări cu lumea liberă şi 
cu Statele Unite mai ales, În 
speranța că va putea depăși 
forțele combinate ale țărilor 
libere, din Alianța Atlanti- 
cului, sau eventual vor putea 
produce spărturi vătămătoa- 
re în blocul militar al aces- 
tora, ca urmare a capcane- 
lor politice pe care le aveau 
la îndemână. Socoteala a fost 
gresită. Moscova a ruinat 
Rusia întreagă, prin înar- 
mările nesăbuite, și a adus 
întreaga populație la 
înfometare. Ideologia lor, 
de asemenea, a esuat în o- 
biectivele ei de îndoctrinare 
şi educație specială. Grupu- 
rile etnice au început să scu- 
ture corsetul guvernamental 
al unui guvern dictatorial, 
şi îşi cer drepturile lor de 
libertate, independență si 
autonomie, nu ca un simplu 
slogan politic, ci ca o nece- 
sitate de salvare a propriei 
lor existențe naționale. A- 
ceste grupuri etnice, nu au 
făcut parte din unitatea bio- 
logică și spirituală a popo- 
rului rus. Deci, se vreau li- 
bere si suverane pepropriul 
lor destin. 

Atunci, aici, apare o în- 
trebare firească: de ce să 
fie grăbit președintele Sta- 
telor Unite să ajute economia 
şi politica domestică a Ru- 
siei Sovietice? Rusia So- 
vietică si-a lărgit conside- 
rabil spațiul teritorial, prin 
forță și prin sprijinul efectiv 
al lui Roosevelt, care ades- 
considerat complet nevoile 
popoarelor din Răsăritul Eu- 
ropei şi le-a lăsat pradă 
Moscovei, care astăzi este 
obligată să-șirezolve crize- 
le prin care trece. Mos- 
cova nu va face conce- 
siuni dacă nu este constrânsă 
să facă acest lucru. Criza 
de azi, generalizată, în So- 
viete, este un instrument de 
presiune asupra Moscovei să 
devină realistă și sărenunțe 
la obiectivele ei de cucerire 
şi dominație mondială. Ideo- 
logia bolsevică s'a dovedit 


“incapabilă de a rezolva pro- 


blemele vreunei societăți. 
Ea a ajuns să fie aruncată 
peste bord și nu o mai poate 
nimeni salva, Să-i lăsăm 
pe bolsevici să-si plătească 
propriile lor defecte, erori 
şi imoralități în politica in- 
ternațională şi internă. 


(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


[_] mov 


NUMELE De FAMILIE. 


manenneneae 


[] REÎNNOIRE 


emnnnnnnnennennenanannnannnnanraneenaaa 


STRADA/Nr ... 


o... 


nn emannneannn anno nae ne nane nn anenaaeaem 


COD POŞTAL. .:oeeeeeee. 


PREȚUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTI: 


$ 35 ÎN SUS -ABONAMENT DE SPRIJIN- 


$ 30 PENTRU INSTITUȚII 
$ 25 TOATE ȚĂRILE 


NOTE Si COMENTARII 


MAESTRUL 
GHEORGHE ZAMFIR 
ACUZĂ 


Printr'o scrisoare, adresată Ambasadei române din 
Geneva, Elveţia, drept răspuns la invitația făcută de a 
participa la “sărbătorirea zilei raționale a României, 
23 August”, maestrul Gheorghe Zamfir, care, cu 
naiul său fermecat a făcut cunoscută muzica 
românească pe toate meridianele lumii, a trimis în 
schimb o scrisoare prin care acuză guvernul dela 
București de toate crimele săvârșite împotriva 
poporului român. O scrisoare lungă, din care, din lipsă 
de spațiu, desprindem următoarele pasagii: 

"Ştiţi foarte bine, și dacă nu ştiţi, cred că 
bănuiţi, că eu nu numai că nu recunosc ziua de 23 
August, dar nu recunosc nici guvernul dela București. 
Singurul om pe care-l recunosc de conducător legal al 
României și al Românilor de pretutindeni, este Regele 
Mihai |, pe care l-aţi înlăturat cu pistolul și tancurile 
rusești...”? 

*... Voi nu ştiţi decât un lucru, unul singur: 
moarte capitaliştilor şi dărâmarea culturii străvechi, 
a bisericilor, uciderea lui Dumnezeu în om, trans- 
formând preoții în demoni, lingăi și servitori ai 
satanei, iar bisericile în latrine'... 

%.... Mi-aţi distrus viaţa de când eram copil, 
împuindu-mi capul cu slogane și minciuni din cele 
mai oribile: “Stalin și poporul rus,/libertate ne-au 
adus”, "U.R.S. S- bastionul păcii e!” “*Gheorghiu Dej 
- luptător-pentru pace şi popor!” Asta în timp ce 
vieţile umane dispăreau ca muştele, cu zecile de mii şi 
milioane, iar patrioţii cei mai mari și mai nobili, 
tratați drept criminali şi ''dușmani ai poporului”... 

*,„„.Când eram dirijor al Ansamblului '*Ciocârlia” 
îmi puneați zeci de scrisori sub ușă, în garsoniera 
mea din strada Brutus nr. 13, amenințându-mă: 
““Criminalule...dacă până săptămâna viitoare nu-ţi 
dai demisia, vei fi ucis!” 

"..„Aţi încercat să devin agentul vostru în 
numeroase reprize, căci arta pe care eu o reprezentam 
pe scenă, nu vă ajungea. Aţi încercat apoi să-l faceţi 
pe fratele meu agentul vostru, căci cei din grupul cu 
care am cântat 12 ani, erau de mult informatorii 
voştri. Să nu vă scape nimic, nici când a fătat oaia 
ciobanului în Carpaţi, sau în Australia, nici când s'a 
bălegat o vacă în munţii Anzii Cordilieri”... 

„După ce am dedicat concertele mele din 
lanuarie 1982, dela Ateneu, lui Dumnezeu, aţi 
declanşat -oribila acţiune împotriva așa numitei 
“secte transcendentale”, care nici nu exista! Aţi 
distrus viața a 3000 de oameni, arestându-i şi 
împrăștiindu-i prin toate coclaurile țării, numai pen- 
trucă eu pronunțasem cuvântul DUMNEZEU pe 
scenă, în loc de partid, și că în 40 de ani de istorie 
comunistă, nimeni nu avusese un asemenea curaj)... 

Intrebările pe care maestrul Zamfir le pune în 


-această scrisoare celor dela București, sunt - în ge- 


neral fie zis - întrebări chimuitoare pentru întreg 
comunismul. 
“De multe ori stau şi mă gândesc: ce vreţi voi dela 


„mine? Vreţi ca SUA să fie comunistă? Japonia, Anglia, 


Australia, Africa de Sud, Europa de Vest, Scan- 
dinavia, Canada și tot ce nu s'a dat după Marx? Când 
sperați voi ca toate aceste țări să devină comuniste 
sută la sută? Ce mijloace vreți să întrebuințați? Câte 
milioane de spioni, cât furt si câte crime vor trebui 
pentru ca toată Terra să fie de partea voastră?” 

“Ați văzut bine că după 60 de ani de tragică ex- 
periență, teoria voastră ține numai la popoarele 
înapoiate, ori ca să le faci combative, trebue să 
învesteşti în ele cultură...miliarde și miliarde...plus 
hrană. Păi, dacă toată economia comunistă e la 
pământ, iar popoarele trăiesc într'o mizerie de 
nedescris, de unde găsiţi voi atâta hrană, arme şi in- 
dustrie ca să aduceţi pe toţi negroizii pământului la 
linia de plutire? Nu credeţi că eşecul e iminent şi că 
deja ați pierdut partida? Cât trebue să furați voi dela 
Occidentali, Japonezi şi Americani ca să -i ajungeţi și ca 
să-i depăşiţi, căci după cât am înţeles toată politica 
actuală a voastră se bazează pe trei elemente: 

- 1, SPIONAJ 
- 2. FURT 
- 3. OMOR SI VANZARE DE COPII SI OAMENI 

Nici o țară din istoria omenirii n'a avut asemenea 
obiective oricât de sălbatică ar fi fost ea' m 

Gheorghe Zamfir aduce acuzaţia cea mai gră 
sistemului comunist, atunci când scrie că: 

"Pe biserică aţi pus mâna, sub sutanele şi în inima 
papilor dela Roma v'aţi strecurat. Pe cei ce nu au fost 
cu voi, i-aţi lichidat otravindu-i”... 

In încheiere, maestrul Gheorghe Zamfir declară . 
că: “...această scrisoare va face turul lumii şi va fi i 
distribuită în toată ţara”... 

ăla pitică ne:am făcut datoria, făcând-o 
cunoscută şi cititorilor nostri. 

i Nicolae NOVAC