Cuvantul Romanesc anul 14, nr. 155, martie 1989

ne-a lăsat o operă trainică, ce nu si-a 
pierdut prospețimea, fascinația, puterea 
generatoare de inspiraţii şi deschideri 
largi şi clare de orizonturi de gândire şi 
orientare. “O operă care își păstrează 
mereu actualitatea ei, pentrucă cuprinde 
esențe, idei și forme de sensibilitate, de 
cugetare morală, ce reprezintă structurile 
intime ale unor năzuinți de fiinţare 
spirituală, şi istorică specifice unui neam 
întreg. 

Acest peregrin al tărâmurilor 
româneşti, mânat de îndemnurile firii sale 
iscoditoare şi adulmecătoare a caratelor 


MEHAIEL EMINESCU 


— lon HALMAGHI— 


superbe ale sensibilităţii gândirii și 
spiritului național, a cules nestimatele 
manifestărilor, tradiţiilor și moravurilor, 
şi a credințelor populare, cu bucuria 
simplă a unui copil care se miră de 
darurile, sensurile şi dinamica vieții unui 
popor de țărani, așa cum au fost acestea 
rânduite în ierarhii armonioase de ordinea 
creaţiei divine. 

Eminescu este un dar al neamului 
românesc și a trăit cu plenitudine în 
magma spirituală a acestuia, s'a identificat 
cu noimele sale de existență, a cântat cu 
entuziasm melodiile încântătoare ale 


lirismului său, în tonalități proprii și s'a 
dăruit idealurilor sale pentru încropirea 
unui destin unic şi măreț. Eminescu a 
crezut în puterea virtuților creatoare ale 
subconstientului colectiv, din care el în- 
suşi sia ridicat la suprafață încărcat cu 
darurile lucidităţii, ale unei trăiri 
profunde și ale curajului de a duce la mari 
împliniri misiunea existenţei românești. 

Eminescu a fost suflet din sufletul 
românesc și creaţiile sale au exprimat 
bogăţia acestui suflet în cuprinderea lui 
cea mai autentică. 

In anul acesta, la 15 Iunie, se împli- 


nesc 100 de ani dela moartea marelui 
poet şi, pe lângă cinstirea ce i se cuvine să 
i-o aducem, avem şi noi nevoie de îndrep- 
tarul lui, adică să ne întoarcem la iz- 
voarele naționalismului atât de curat, 
irumos şi organic articulat în scrierile sale. 
Prin acest naționalism îşi va găsi calea cea 
adevărată poporul român de azi, atât de 
încercat de obida vremii, calea împlinirii 
spirituale, căci el înseamnă credință în 
misiunea istorică a unui neam pentru a-și 
croi un destin propriu pe temeiurile 
învățăturii creștine, care vin dela 
începătura ființei sale. 


THE ROMANIAN VOICE 


Pretul unui abonamet anual 
25$/0 


THE LARGEST ROMANIAN NEWSPAPER IN THE FREE WORLD 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


ANUL 14 Nr. 155 -MARTIE 1989- 


EDITOR: GEORGE BĂLASU 


CIRCULATIE IN AFARA CANADEI AFRICA. ARGENTINA. ANGLIA. AUSTRALIA. BRAZILIA BELGIA. CHILE. DANEMARCA. ELVETIA. GERMANIA. GRECIA. FRANTA. ISRAEL. ITALIA. OLANDA. ROMANIA. SPANIA. S.U.A.. SUEDIA. TURCIA. YUGOSLAVIA, NOUA ZELANDA 


SEMNE DE 


ase F: 


Eugen BÂRSAN 


“oribilelor” 


pentru crearea unui stat totalitar 


Totodată ei mai legiferează că, 


de 4%. 


cile: “'Georgia a Georgienilor”, 
Se mișcă Uzbecii. 


In lanuarie 1989, 50 de mii 


Basarabiei, Bucovinei de 


şi Letonia. 


E: 
= 
EI O briză a libertăţii în Ungaria. Pus sub presiune 
E publică, regimul comunist și-a dat de curând în prin- 


EUL ULUI ULUI TILL LILI ULUI 


“COMUNISTĂ | 


Până nu de mult, lucruri de neînchipuit: 
-Denunţarea și condamnarea din presa sovietică a 
crime ale stalinismului, 
genocidul de milioane din Ucraina și masacrul dela 
Katyn a 15 mii de ofiţeri polonezi sunt pe primul 
plan. Aceeași presă a îndrăznit a se apuca să-l critice 
chiar şi pe însuși infailibilul Lenin, fondatorul politic 
şi ideologic al Uniunii Sovietice și omul a cărui operă 
scrisă este văzută ca sacră, pentru motivul că ar fi 
concentrat în mâinile partidului o putere prea ex: 
cesivă şi în chipul acesta i-ar fi croit drum lui Stalin 
“perfect”. 
Legislatorii estonieni fac o lege prin care se 
pretinde dreptul de veto în contra legislaţiei venită 
dela Moscova, tinzând ca în chipul acesta să afirme un 
drept de suveranitate pe teritoriul lor naţional. 
limba oficială în 
Estonia e cea estonă. In chip firesc, vizând prin 
aceasta să se apere de rusificare. La o populație de 1,6 
milioane, Rușii s'au infiltrat în Estonia în proporție 


între care 


Cam tot în timpul evenimentelor din Estonia - 
Noembrie 1988 - 120.000 de mii de Georgieni demon- 
strează în Tiflis contra autorității guvernamentale 
ruso-comuniste. Se cere ca să se predea în massă car- 
netele de partid şi se ridică problema eliberării 
Georgiei. Pe pancartele purtate erau înscrise lozin- 
““Răspundem cu 
teroare la teroare”, “Suntem gata să vărsăm sânge” 
şi “Să se termine cu expansiunea demografică!” 
Georgia e pe coasta de Răsărit a Mării Negre și are o 
populaţie de 5,3 milioane de locuitori. 

In Decembrie 1988, Camera 
legislatoare a Uzbekistanului refuză să accepte un 
buget pregătit de organele partidului. Agenţia 'TASS, 
comentând acest refuz, vorbește de el ca de un lucru 
““ără precedent” în sistemul comunist sovietic. 

de Lituanieni 
protestează, în Vilna, Pactul Hitler-Stalin care a dus 
la anexarea sovietică a Lituaniei, Letoniei, Estoniei, 
a Poloniei 
răsăritene. Douăzeci de vorbitori au cerut retragerea 
armatei sovietice de ocupaţie și independenţă pentru 
Lituania. Aceeași poziție a fost adoptată şi de Estonia 


Nord şi 


De aproape un an 
asistăm cu toții la un atac 
deschis şi total al 
vremelnicei administrații 
comuniste dela Bucureşti 
îndreptat împotriva satelor 
românești. 

Ura contra satelor este 
un factor comun tuturor 
regimurilor comuniste si 
ca atare nu reprezintă o 
noutate. Dacă ar fi să 
încadrăm într'o perspectivă 
istorică mai largă această 
ură fără margine, ea trebue 
încadrată în conflictul 
străvechi dintre sedentari, 
adică oamenii pământului, 
şi nomazi, adică trecători 
sau pleavă în vânt. 

Cu toate acestea actualul 
atac  maladiv împotriva 
satului românesc prezintă 
câteva aspecte ce merită 
reamintite, 

Mai întâi se cuvine să fie 
din nou repetat că într'un 
clasament al sistemelor de 
organizare omenească satul 
românesc ocupă un loc de 
frunte. Inceputul satelor 
din România se pierde în 
negura vremurilor. 
Săpăturile arheologice au 
descoperit pe tot cuprinsul 
românesc așezări de tip 
sătesc încă dela 
începuturile neoliticului. 

Statul dac şi-a bazat 
puterea și vitalitatea pe 
comunitățile de oameni 
liberi, organizate în obşti 
sătești. 

Pe toată durata 
"mileniului întunecat” al 
migrației popoarelor, deci 
până în veacul al XII-lea și 
al XIII-lea, Românii au 
rămas locuitorii statornici 


Continuare in pog. 3 E ai teritoriului dintre Nistru 
EMMA UIE și Tisa ca urmare a faptului 


ap 


că organizarea lor de bază a 
fost satul. 

Cu toată dreptatea se 
poate afirma că poporul ro- 
mân în totalitatea lui și fie- 
care Român în parte s'au 
născut într'un sat! 

Atunci când satele încep 
să fie pomenite în 
documente scrise, deci din 
veacul al XIII-lea încolo, 
ele ne apar ca niște 
organisme sociale de o com- 
plexitate tulburătoare. 

Erau grupuri de oameni 
ce aveau în comun un 
teritoriu pe care îl ştiau al 
lor “din moşi strămoși” 
sau “'din veci”. 

Fiecare familie avea în 
proprietate pământ arabil, 
livadă și fâneață, iar în- 
treaga comunitate avea în 
devălmășie folosul pădurii, 
apelor și pășunilor mon- 
tane. 

Dar dincolo de această 
realitate economică şi 
materială, care în mod 
inevitabil era mai întâi sur- 
prinsă de documentele 


scrise, satul era o ex- 
traordinară comunitate 
spirituală. 


Intreaga așezare și rân- 
duială se grupau în jurul 
Bisericii și de fapt, într'un 
înțeles mai profund, satul 
era Biserica adică 
totalitatea poporului 
rugător. 

Din această realitate 
primă, decurgeau toate 
celelalte: puternicul sen- 
timent al familiei, grija de 
copii și de buna lor 
creştere, ajutorul și respec- 
tul datorat aproapelui. Nu 
poate să surprindă că aceste 
trăiri fără egal sau putut 
exterioriza în frumuseţea 


SATUL ROMÂNESC 
“ÎN LUPTĂ PENTRU SUPRAVIEȚUIRE 


Alexandru NEMOIANU=— 


caselor, a portului, a rue 
tecului, a basmului. 

Intr'o asemenea organi- 
zare conducătorii, sau mai 
exact fruntașii, se impuneau 
firesc. Ei erau aceia care 
dovedeau mai multă pricepe- 
re la lucru și aveau o mai 
mare cunoastere și experi- 
ență a vieţii, erau aceia pe 
care într'un_mod totodată 
frumos și exact documen- 
tele îi numeau ''oameni 
buni și bătrâni”. 

Desigur ar fi greşit şi 
naiv să ne imaginăm că în 
toate satele şi în toate 
vremile lucrurile s'au dez- 
voltat numai bine sau 
numai în termeni ideali. 
Ceea ce este important este 
însă faptul că satul oferea 
un cadru care făcea posibil 
ca lucrurile să se dezvolte 
în bine ca urmare a 
cultivării unor valori eterne 
care sunt: credinţa în Dum: 
nezeu, respectul 
proprietăţii, sentimentul 
familiei și grija față de 
aproapele. 

Este de adăugat la toate 
acestea că dacă satul a 
respectat pe omul harnic şi 
răzbătător a făcut-o doar 
atunci când acesta a fost 
deopotrivă milos, cu dra- 
goste şi înțelegere față de 
semenii săi. Cei care 
urmăreau obţinerea 
bunurilor materiale doar de 
dragul lor nu au avut un 
nume bun în satul 
românesc. 

Asupra satului românesc 
au trecut multe nevoi dar 
nici una nu se poate com: 
para cu cea abătută după 
ocuparea țării de hoardele 
bolșevice. Aceasta ca ur: 
mare a faptului că în vreme 


ce satul Sa Ea eziiei 
binelui, comunismul este 
probabil cea mai agresivă 
formă din categoria răului 
și cum este ştiut aceste 
două categorii, binele și 
răul, sunt incompatibile. 
'Tenace şi diabolic s'a căutat 
umilirea săteanului, 
limitarea lui și batjocorirea 
lui prin numirea ultimelor 
lepădături în funcții de con- 
ducere, prin sistemul zis al 
““teroarei economice”, prin 
deportări, prin ''colec- 
tivizare”, etc. 

In mod miraculos totuşi 
satele au supravieţuit şi 
aceasta a dus la exasperare 
clica impusă la putere de 
trupele bolșevice. 

In acest context a apărut 
planul (“de sistematizare”” a 
satelor, adică de distrugere 
fizică a lor. 


Acest plan, ieşit dintr'o 
minte bolnavă şi diabolică, 
a fost pus parţial în 
aplicare dar, în mod 
paradoxal, el se va dovedi, 
dacă va fi continuat, cauza 


ultimă a căderii 
iniţiatorului său. 
Intreaga suflare 


românească a izbucnit în 
protest şi într'o 
unanimitate impresionantă 
acest plan maladiv a fost 
condamnat de mediile de in- 
formare şi guvernele 
responsabile. 


Dar mai mult decât atâta 
vremelnica administraţie 
comunistă dela Bucuresti a 
dovedit din nou lară 
posibilitate de tăgadă că 
este, în exprimarea unui 
prieten al meu, 
“întunecimea şi abjecțiunea 
negativității pure”. 


În m pam d. mr part e eo: Îi fr ap” 


PAGINA 2 


MARTIE 1989 


editorial 


UN RECENSĂMÂNT 
AL EXILULUI 
ROMÂNESC 


Se pare că numărul Românilor care se găsesc în 
exil este impresionant de mare. Insă, nimeni nu 
dispune de un recensământ care să ofereo imagine mai 
completă a răspândirilor românești. Chiar noţiunea 
de răspândire arată dimensiunea şi dificultăţile pe 
care le-ar întâmpina acei care s'ar incumeta să întoc- 
mească un recensământ. Si din acelaşi motiv nu s'a 
alcătuit până astăzi un astfel de tabel numeric al 
Românilor răsfiraţi. 

Există câteva instituţii ale Românilor din lumea 
liberă care posedă tabele nominale sau au acces la o 
parte din comunităţi, ca să aibă totuşi o orientare. 
Dar, nici una din aceste instituții nu are comunicări 
directe cu altele, pentru a stabili cifre mai reale. 

Intocmirea unui recensământ este o treabă 
complicată, Care cere o cunoaștere metodologică a 
procedurilor, a categoriilor şi a elementelor esenţiale 
ale unui chestionar. Pe lângă aceasta, se pune 
problema de încredere, si ea constituie o barieră 
serioasă în fața unei încercări. Totuși, problema nu 
este imposibilă. Dar, în acest caz, în care sar 
întreprinde ceva se poate porni dela comunitățile 
existente, în interiorul cărora să găsesc mulţi oameni 
de bună credință, care să colaboreze la un astfel de 
proiect. 

Si categoria de cercetat cu prioritate este aceea a 
celor încadrați în instituţii, asociaţii, sau grupări 
culturale, religioase sau științifice. In fapt, ar fi vor- 
ba mumai de acei Români care constituie substanța 
exilului românesc, în semnificația lui nealterată. 

Aceasta ar fi o primă fază. Căci cu cei ce se socotesc 
exilați, se poate coopera, ei au conștiința identității 


lor, de categorie aparte, și duc greul luptei din exil. |. 


Firește, se pot crea câteva centre regionale cu o directă 
legătură, după ce s'a căzut de acord asupra 
proiectului. 

Ceilalţi, care trăiesc în marginea exilului, așa zișii 
gheșeftari, nu intră în preocupările unui astfel de 
proiect, în faza inițială. 

Chestiunea se poate dezbate în perioada 
preliminară proiectului, pe temei de iniţiative, 
sugestii, adeziuni şi recomandări. Este o lucrare 
importantă la care trebue să se angajeze exilul cel 
adevărat. O lucrare morală de inventariere a forțelor, 
energiilor şi puterilor creatoare și luptătoare. 

Să nu se uite că guvernul comunist dela Bucureşti, 
prin mijloacele sale statale, oficiale de registrare şi 
prin serviciile agenților speciali desemnați pentru 
aceasta, are un inventar complet al Românilor din 
lumea liberă. 

Dar obiectivele noastre sunt diferite de cele ale 
comuniștilor din România. Noi nu jucăm cărţi politice 
în hrubele ascunse ale afacerilor necurate. 

„Noi acționam la lumina zilei, cu cugetele curate că 
apărăm o cauză dreaptă legitimă și naţională, noi 
luptăm pentru drepturile naționale ale poporului 
român, pentru restabilirea demnității acestui 
popor. Nu avem nevoie de hrube și treburi dosnice, 
necinstite. Ar fi bine să pornim la lucru, să ascultăm 
părerile celor interesaţi sau pricepuţi și să urnim 
căruța unui proiect necesar luptei noastre. 

Stim că exilul românesc are energii și capacităţi 
care să îndrumeze proiectul de recensământ pe o cale 
bună, efectivă şi de interes naţional. Un astfel de 
proiect poate stârni un interes general, dacă cei 
pregătiţi pentru o asemenea lucrare încep să 
creioneze profilul unui asemenea proiect și nu se lasă 


așteptați. = 
George BALAȘU 


Personal.” 


-Din Europa şi alte Continente, prin *“Mandat Poșta!” sau *“Cec Inter- 


național” pe adresa ziarului: 


CUVÂNTUL ROMÂNESC, Box 4217, Station D, 
Hamilton, Ontario, Canada L8V 4L6 i 


Antreprenorii, misiţii 
sau ce-or mai fi, ai 
propagandei prefabricate 
gen  Watergate sau 
Irangate, au pus acum la 
cale și un Eurogate, per- 
sonificat în cancelarul Ger- 
maniei de Vest, Helmuth 
Kohl. Un jurnalist cu nume 
de piatră prețioasă, sculă 
scumpă, a şi lansat ter- 
menul  '“Kohlgate”, în 
U.S.A. E ceva tipic în 
această politică bazată pe 
jocuri de cuvinte care devin 
slogane și care sunt de fapt 
creația unei vaste acţiuni 
de disoluție a Occidentului. 
Prin găselnița Kohlgate, se 
vrea in U.S.A., din partea 
“liberală” bineînţeles, 
repede după căderea 
liberalilor la alegeri, 
lichidarea cancelarului 
Kohl, cel mai convins, mai 
constant şi eficient prieten 
al Statelor Unite ale 
Americii, care se bazează în 
primul rând pe Germania 
liberă pentru apărarea 
libertăţii Occidentului. 

Pricina găsită, scornită, 
cu bombele chimice ale 
unui nebun, Ghadafi, pe 
care nu-l mai ia nimeni în 
serios, e folosită pentru a 
pune în dificultate guvernul 
de Uniune Creştină din 
Germania liberă. Socialiștii 
promit mai mult pentru 
disoluția Occidentului, dacă 


EUROGATE 


——— Adrian B. COSMA—— 


arată în opoziția atât de 
murdar manifestată 
împotriva actualului guvern 
de stabilitate internă și ex- 
ternă. Dar această 
stabilitate nu este iubită de 
o anume presă “liberală” 
din U.S.A. 

Este cazul să ne referim 
la “democraţie”. Stim că 
există ceva ca un parc 
rezervat, cu alte cuvinte 
democrația nu e decât pen: 
tru unii. In schimb Ger- 
manii pot fi suspectați 
oricând de orice crimă iar 
democrația lor trebue 
discreditată cu orice preţ. 
Dar această democraţie este 
azi unică în lume ca 
democraţie a unui stat de 
drept. Stat de drept 
înseamnă statul în care 
raporturile dintre guvern şi 
guvernați se bazează pe un 
consens de încredere 
reciprocă. Aceasta există în 
Germania de Vest, dar e 
neîncetat torpilată de 
socialisti, de comuniști și 
de nouă unealtă a acestora 
“Partidul Verzilor”, verzi 
ca prazul pentrucă sunt 
“ecologişti”, pentru avor- 
tul universal, pentru 
promiscuitatea sexuală ab- 
solută, pentru tot ce este 
împotriva familiei, a cul- 
turii, a credinţei de orice 
fel. Acesta e sistemul de 
relaţii pe care se sprijină și 


U.S.A. care lucrează foarte 
în armonie cu Sovietele 
pentru ruptura Statelor 
Unite de cel mai important 
aliat de azi. 

Intr'un stat de drept, 
statul nu este responsabil 
pentru infracțiunile, delic- 
tele sau crimele unor in- 
divizi. Dacă din Germania 
s'au vândut produse 
echivoce lui Ghadafi, de 
aceasta sunt vinovaţi in- 
divizi care vor avea de 
răspuns în fața legii. 
Produse  ''echivoce” sunt 
acelea care pot servi și la 
bunuri de consum obișnuite 
şi la înarmare. Acesta e 
cazul produselor exportate 
de niste fabricanți, care 
erau de altfel cu musca pe 
căciulă, pentrucă au făcut 
expediţii pe căi lăturalnice, 
asa fel încât multă vreme 
autorităţile se chinuiesc 
pentru găsirea corpului 
delict, fără rezultate. 
Intr'un stat de drept nu se 
pot face procese ca la 
comunişti, sau altă dată la 
nazişti pe bază de simple 
bănuieli, ci numai 
plecându-se dela dovezi con- 
crete de acte ilicite. Nici 
serviciile americane nu au 
găsit nici un fel de 
asemenea probe pentru a fi 
folosite de justiția ger: 
mană. 

Aceste lucruri le știu 


CUVANTUL ROMANEse 


== 


clănțăne şi dau pe fi 
scopul cusut cu a ară 
vor să strice relaţiile dintre 
U.S.A. şi ermani 
Federală, vor să-l dă 
pe Kohl, să discrediteae 
guvernul Uniunii Creştine 
în alianță cu niște liberal; 
autentici, și vor să arin 
tească din nou, așa cum 
Sar fi uitat deşi nu s'a 
uitat deloc, cât de criminali 
contra umanităţii ar fi Cer. 
manii, nazişti sau nu. 

Toate acestea paralel cu 
"perestroica” lui Gorbacioy 
al cărei țel este adormirea 
vigilenței occidentale 
dizolvarea alianţei atlan. 
tice, în vreme ce, așa cum 
s'a constatat de specialisți 
englezi recent, se. con. 
struiește în continuare cea 
mai mare flotă din lume, și 
toate submarinele folosese 
energie atomică. 
““Tradiționale”” au maj 
rămas unele doar pentru 
supravegherea coastelor 
socotite amenințate, 
Marina sovietică este cea 
mai: mare marină ofensivă 
din istoria lumii. 

Un Secretar de Stat din 
U.S.A. a plecat şi va veni 
altul care la fel de riguros 
să se intereseze exclusiv de 
soarta minorităților, într'o 
vreme în care efectiv majo- 
ritățile sunt la discreția 


- ABONAŢI-VĂ 


LA ZIARUL "CUVANTUL ROMÂNESC" 
Abonamentele și reînnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
- Din Canada şi U.S.A., se pot trimite **Cec Poștal”' (Money. Order) sau **Cec 


nu chiar tot, aşa cum se presa liberală, zisă, din 


d CĂTRE REDACŢIE 


*NEW YORK, USA - Citesc cu uimire în coloanele 
paginii consacrate editurii Hyperion, numele lui Ion 
Dodu Bălan, mme care pentru mii de cititori români 
este sinonim cu impostura si cenzura comunistă!!! 

Fostul (poate şi actualul) ministru adjunct al 
culturii, activistul înfocat al Comitetului Central, 
fabricantul de lozinci în coloanele Luceafărului și al 
României Literare, așa zisul profesor pe seama căruia 
studenţii își exersau talentul satiric, și-a schimbat 
cumva statutul? A devenit peste noapte din călău al 
culturii, victimă? Victimă a propriei sale cenzuri? 
Sau, sătul de mizeria comunistă, tânjește acum după 
dolarii americani şi după gloria “internațională” 
““cosmopolită”, etc., etc.,? 

De altfel, nimic nou sub soare! Fenomenul se 
poartă în lumea occidentală: cei mai întfocați 
“trâmbițași ai vremurilor noi”, ca Nina Cassian, 
care au murdărit cu versurile lor o bună parte a 
istoriei literaturii române, devin deodată “'exilaţi”, 
continuând să păteze, în acest fel și istoria literaturii 
din exil. 

Mă întreb, oare, stimate domnule Cepoi, sunteți și 
dumneavoastră o victimă? Oricum, prefața “'savan- 
tului” Dodu Bălan la volumul Cotruș este o bună in- 
troducere la promovarea ''adevăratelor valori”! 

Pe când avem “plăcerea” să citim despre 
publicarea operelor complete semnate Nicolae și 
Elena Ceauşescu???? 

Mioara RUNCAN 


*CARACAS, VENEZUELA - Impreună cu ceculpentru a- 
bonamentul pentru 1989, primiți vă rog și călduroase 
urări de bine Dvs. şi membrii redacției. Dacă vrea 
Domnul, în vară s'ar putea să vă facem o vizită la Ha- 
milton, Deși trăiesc în Venezuela, am plecat împreună 
cu fratele meu cu o barcă dela Buenos Aires si sperăm 
să ajungem la Quebec, navigând pe marile fluvii şi lacuri 
ale continentului, Intre 
Venezuela și Florida vom 
trece prin Marea Carai- 
belor. 

In așteptarea întâlnirii 
cu reprezentanții impor- 
tantului grup de Români 
din Canada, vă salută, 

Al Dys., Constantin 

GEORGESCU PIPERA 


REDACȚIA ZIARULUI 
NU ÎMPĂRTĂSEȘTE ÎN- 
TOTDEAUNA IDEILE ȘI 
PUNCTELE DE VEDERE 


Second Class Mail Registration Number 4133 


REÎNNOIŢI-VĂ ABONAMENTUL 


ALE  COLABORATORI- 
LOR DIN ARTICOLELE 
SEMNATE. 


diamantele presei liberale 


minorităților. 


*BUCURESTI, ROMANIA - ... Hoţii nostri îţi iau din 
pensie (buzunar) în baza legii privitoare la muncă volun= 
tară și contribuție bănească, întotal, anual 1.000 lei, mai 
rău ca pe timpul fanarioților, când plăteai bir pe fumul 
care ieșea pe cos. Am lansatprima oară ““încunoștiința- 
re” că vom plăti 275 lei pean. Din anul 1985 plătesc. Si 
trebue să prestez şi 6 zile muncă obstească, iar în cazul 
că nu le pot presta, vor trece la executare silită, adică 
vor opri din pensie, plus majorările respective. Imediat 
am făcut contestaţie la Consiliul Popular, dar nu mi-au 
primit-o; cu mine mai erau și alți cetățeni în cărucior, 
deci în imposibilitate de muncă. Iți trimit unrăspuns dat 
la ziar unei cetățence, care pe semne că a fost îndrumată 
de cineva în acest sens. Eu n'am stiut cui să mă adresez 
si sunt bună de plată 1.000 lei pean. Sunt niste “bandiți 

drumul mare”?. Procedează murdar. M'am săturat de 
hoţii şi minciuni. 

-. Am fost în recunoaștere la Chitila. Să vezi ce oa- 
meni necăjiţi, bolnavi, își așteaptă rândul la pachete 
sosite din străinătate, săracii tăcuți, obidiți de soartă; 
am văzut clipe din timpul războiului când aşteptam la 
o coadă imensă la pâine. Dar atunci, măcar o luam; acum 
pleci de multe ori acasăfără pâine. Si pâinea ajunge ve- 
che, rece, cătrebue să o bagi în cuptor... si numai noap= 
tea, pentrucă ziua m sunt gaze... Si oamenii tac... 
E S'a dat *“Nesscafe”? - 70 lei o cutie de 100 g.... omor, 
îmbulzeală, s'a terminat... Eu nu avusesem bani la mi- 
ne, pentrucă mișună hoţii și chiar tâlharii, 

Nu mă duc la cimitir din acelaşi motiv. Ziua în amia- 
za mare au fost jefuite persoane în cimitir. In plus, laşi 
untdelemn pentru candelă într'o sticluță de 100g, și ţi-l 
fură. Laşi flori pe mormânt, ți le fura... Mă mir că nu 
dezgroapă și mortul ca să-i ia hainele. Este grotesc, dar 
adevărat... Lizicuţa 


*MUNCHEN, GERMANIA FEDERALA = ... Din întâm- 
plare mi-a căzut în mână ziarul “Cuvântul Românesc”! 
Nr.142 din Februarie 1988, al cărui conținut m'a entu- 
ziasmat din toate punctele de vedere. Am retrăit Mo- 
mentele din adolescență, când citeam jurnalele aduse 
zilnic acasă de tatăl meu, Universul, Curentul, Timpul, 
Adevărul, etc., când ideile, opiniile si informațiile cir- 
culau liber, oferind cu adevărat oglinda vieții reale, cu 
toate aspectele sale favorabile sau nefavorabile. Deși 
sunt stabilit departe de țară, nupotrămâne izolat de tot 
ceea ce se petrece acolo, precum si de spiritul roma- 
nesc din Occident. Am suferit resemnato viață întreagă 
oprimarea comunistă, care țintește nu numai la distru- 
gerea valorilor noastre de cultură, ci şi la distrugerea 
personalității umane în tot ceea ce are mai elevat, ma 
moral. Comunismul ceausist, excrescență originală â 
comunismului mondial prin monstruozitate, urmăreşte 
azi cu o perseverenţă diabolică... robotizarea şi aduce- 
rea la un numitor comun a caracterelor şi gândiri.» 
M.0. 


.. 


i 


ST PTR Pe 


ÎN Puzo ge Dieit e opaa Mm Ra 


“ă 


i le. 
recădere, 


CUVANTUL ROMANESC 


MARTIE 1989 


PAGINA 3 


STÂNGA MILIARDARILOR |  — — Dmscaânreue >O | 


—— Constantin GORAȘ— 


In ultimele decenii, viaţa 
politică în lume a fost și 
este încă, dominată de așa 
numitele curente de stânga. 

Dar ce este Stânga? 

La prima vedere sar 
părea că esența acesteia 
rezidă în ceea ce vor să 
arate că sunt în sine, unele 
partide socialiste și mai 
ales cele comuniste, a căror 
preocupare, teoretic, ar fi 
grija pentru cei mulţi și 
obidiţi. 

In acest caz s'ar putea 
spune că Stânga este ““Par- 
tidul Săracilor”'adică o 
mişcare politică, înarmată 
cu o ideologie 
revoluționară, care s'a 
angajat să restructureze 
societatea de astăzi, în sen- 
sul de a se asigura, pentru 
toată lumea, o viață mai 
bună. 

Ajunsă în situația de a 
guverna, această Stângă nu 
a reuşit să dovedească 
valabilitatea pretențiilor 
. Analizând, cu 
situația par- 


tidelor comuniste de 
guvernământ, care con- 
stituie forma cea mai 


sistem politic plural 
Ungaria pe lângă par 


acestui 


neînlăturat. 


fiecare zi. 


„ele. 


lucru 


trece tot mai acute, 


la infinit. 


viața unui popor. 


PI 


a 


SEMNE DE 
DESCOMPUNERE 
COMUNISTĂ. 


ca să 
ceea ce înseamnă că în 
tidul comunist se vor putea 
forma, legal, şi alte partide politice. O legiferare a 
lucru este în curs. Natural, 
Comunist este nervos că a pierdut monopolul de con- 
trol al vieţii publice. Mișcarea spre democratizare e de 


Polonia. Vestita Polonie. Dintre așa zișii “'sateliţi”?, 
țara cu cel mai mare activ anticomunist de lungă 
durată - produsul mișcării luptătoare a unui bloc al 
țăranilor, muncitorilor, intelectualilor şi bisericii - a 
pus în ultimul timp regimului comunist, mai serios 
ca oricând, problema: liberalizare pe cale pașnică ori, 
dacă nu, liberalizare pe cale de revoluţie. 

Reacţia populară, violentă, din Iugoslavia, în con- 
tra partidului, e de câtva timp o noutate mai de 


“Armenia şi în special Afganistanul, sunt alte exem.- 
- ple mari şi puternice de confruntare a comunismului. 
“Media occidentală e plină de amănunte cu privire la 


Insuși în Parlamentul Sovietic se întâmplă un 
nemaipomenit înainte: voturi contra. 

Z Gorbaciov vorbește public de o trecere dela 
E sistemul comunist centralizat la un sistem economic 
E de piaţă liberă. Concluzie: economia începe să aibă un 
E cuvânt hotăritor în politica comunistă. 

” Incheiem lista de mai sus cu mențiunea suplimen: 
tară că, din 1987 încoace în Rusia Sovietică au avut 
loc nu mai puțin de 600 de demonstrații protestatare 
ale racilelor comunismului şi care devin pe zi ce 


Toate aceste mișcări avertizează comunismul că, el 
nu poate ţine și pe mai departe popoare în subjugare. 
Represiunea poliţienească și militară nu poate lucra 


Reflectând asupra celor de mai sus şi a altor 


întâmplări similare dar nemenționate, vedem în 
analiza pe care o facem un lucru: valorile umane şi 
realele valori naționale, nu pot fi omorite. In chip 
hotărît, ele sunt principalele lucruri care contează în 


Ceea ce s'a întâmplat în Rusia în 1917 și în Europa 
de Răsărit în 1945, a fost o înscăunare banditească a 
comunismului. Dar, legat de acest lucru, pe atunci 
mai exista în destui și credința că sistemul comunist 
va lucra şi că el va avea viitor, De atunci încoace, 
comunismul s'a descompus până la punctul care ne 
arată că, în așa ceva nu se mai poate crede astăzi. 


NN O AA A tt 


reprezentativă a ceea ce se 
înţelege în mod curent prin 
Stânga, constatăm că 
acestea nu au reușit, în nici 
o ţară, să obţină sprijinul 
maselor populare, în 
numele cărora au preluat 
puterea, ba chiar a fost 
nevoie să folosească forța 


„pentru a se putea menține. 


Si nu e nimic sur- 
prinzător în această stare 
de lucruri, pentrucă 
“învăţătura marxistă”, 
care stă la baza acţiunii 
acestor partide, nu are 
nimic comun cu aspiraţiile 
fiinţei umane. Se observă 
astfel, că această ideologie 
propagă ura, în timp ce 
omul simte nevoia de 
iubire, constrânge pe om la 
o viață de turmă iar acesta 
vrea să trăiască în libertate 
și în demnitate, susţine 
egalizarea până la absurd, 
când caracteristica omului 
este diversitatea, 
comunismul folosește min: 
ciuna ca armă de luptă 
politică, în timp ce omul 
caută adevărul și dreptatea, 
promovează  incompetența 


şi -lichelismul, în timp ce 
0 UNINOMINAL ALA OLANDA OALA 


admită pe viitor un 


Partidul 


TITLULUI LUI LILI) IULIU LU LU 


Eugen BÂRSAN 


Su 


omul respectă o ierarhie a 
valorilor, ete., etc. 

In aceste condiţii, o 
asemenea Stângă nu poate 
constitui prin ea însăşi, o 
forță, nici politică, nici 
economică, nici spirituală şi 
ca urmare ar fi trebuit să 
dispară de mult, de pe 
scena politică a lumii. 

Se observă însă că, nu 
numai că nu dispare, dar 
Stânga se face tot mai mult 
simțită, în toate com- 
partimentele de viaţă, 
luând o formă mult mai 
complexă și dezvăluindu-şi 
tot mai clar suportul finan- 
ciar ca mijloc de bază pen: 
tru a exista. Se distinge 
astfel, o Stângă mai 
profundă și deosebit de 
puternică, pe care am putea 
să o numim pe bună drep- 
tate, ''Stânga Miliardarilor” 
fiind reprezentată de anu- 


mite grupuri financiare 
care, ţinând în mână 


puterea economică mon- 
dială, folosesc această 
putere. pentru a-si impune 
voinţa în problemele majore 
din viața popoarelor. 
Amintim astfel, cum 
organizații bancare de nivel 
mondial, ca banca Kuhn 
Leob et Co. din America, cu 
marele patron Jacob Schiff, 
sau Warburg, unde Trotsky 
avea cont deschis, sau încă, 


marele concern 
cunoscut sub denumirea de 
“*Syndicat Westphalo- 


Rhenan”, cu celebrul. Kir- 


vesteau'”” sume enorme în 
instalarea comunismului în 
Rugiaisi 03 E 
Se ştie de asemenea, cum 
această Stângă a intervenit 
în sprijinul Rusiei Sovietice 
și cum la Yalta a deter- 
minat pe conducătorii unor 
popoare mari și civilizate, 
să sacrifice jumătate din 
Europa, trimițând în robia 
comunistă încă 150 de 
milioane de oameni 
nevinovaţi, pentru a întări 
“Lagărul Socialist”! sau 
cum în Coreea, cu un 
singur gest a oprit acțiunea 
Generalului McArthur, toc- 
mai când acesta era pe cale 
să lichideze comunismul în 
Extremul Orient. Se ştie de 
asemenea, cum la Helsinki, 
prin mâna unui Kissinger, 
proaspăt propulsat ca 
vedetă a politicii mondiale, 
a  consființit toate 
acaparările de teritorii 
însușite samavolnic de 
către Imperiul Sovietic. 
Este aceeași Stângă care, 
dispunând de suficiente 
mijloace în rândul mass- 
mediei, printr'o propagandă 
tendenţioasă şi insistentă a 
creat stupidul complex de 
culpabilitate al poporului 
american, în problema 
Asiei de Sud Est, pentru a 
face loc instalării 
comunismului în acea 
regiune și a lovit fără 
încetare în politica de 
redresare morală dusă de 
Preşedintele Regan, sau 
care, promovând un aven- 
turier politic, ca Willi 
Brandt, a realizat procesul 
de capitulare a bravului 
popor german în fața 
amenințărilor insolente ale 
Rușilor, sau încă, a putut 
să determine guverne 
onorabile ca acel al Angliei 


TELEGRAFULUI “ROMÂN” 


Minierii l-au numit ““Marele Minier”, 
grănicerii '“Marele Grănicer”, 
academicienii l-au făcut ''Do'n 
Preşedinte” şi Sovrom-Patriarhia l-a 
scos din rândul Mucenicilor și l-a așezat 
pe triptic alături de profetul Moise. 
“Preşedintele Republicii Socialiste 
România-scrie “Telegraful Român” din 
1-15.8.1988--nu acceptă altă onoare 
decât aceea de a-și conduce poporul, 
ASEMENEA LUI MOISE. (Sublinierile 
noastre) către pământul făgăduit al 
bunăstării şi independenţei.”” (Oficiosul 
Patriarhiei reproduce din volumul: 
“Nicolae Ceaușescu, Biografie și texte 
Nae scrisă de Michel P. Hamelet, 
N.R. 

Scribii, din Pașalâcul lui Ceaușescu au 
îndopat bibliotecile cu prea măreţele 
fapte ale “Fiului Iubit”. L-au comparat 
cu Dunărea, cu Carpaţii, cu Traian şi 
Decebal plus Sarmisegetuza; dar oricât 
de mirositoare erau laudele, nimeni, în 
afară de dl. Hamelet, n'a îndrăznit să-i 
găsească omologul printre cărțile sfinte. 

Până la consacrarea oficială a “*dom- 
nului Președinte în Calendarul Ortodox”, 
“Telegraful” îi gqă cu cădelnița ținută 
de coadă: 

“Faţă de 1965, când aveam 183 
localităţi urbane...avem (azi) 237 de ast- 
fel de așezări.” (E vorba de centrele 
agroindustriale 

Este menţionat festivalul ::Cîntarea 
României”! unde se face cultură 
galopantă pe coardele vocale a cinci 
milioane de inşi. 

Nw's date uitării nici statisticile 
oficiale: RSR produce de şase ori mai 
multe cereale; iar măsurile luate de 
guvern '*...au ca efect ridicarea continuă 
a nivelului de trai, material şi spiritual 


al întregului popor...” (Referitor la 
cozile din faţa alimentarelor, lipsa de 
lumină, căldură, interzicerea de a vorbi 
cu un străin, de a citi un ziar de peste 
hotare, etc.) 

Dar “Telegraful” câștigă “'derbiul 
lașității”” și lasă la potou pe confratele 
“Scînteia”, când afirmă: 

“Bucurându-se de libertatea religioasă 
asigurată prin constituţia țării, cultele 
din România și-au desfășurat și ele în 
această perioadă activitățile lor specifice, 
beneficiind de roadele epocii.” 

După pomelnicul cu realizările, 
oficiosul Patriarhiei se uită în fundul 
ceștii de cafea și ne prezice viitorul: 

*.,„Epoca Nicolae Ceaușescu» 
reprezintă o bază puternică pentru 
realizarea 'viitorului de aur' al patriei 
noastre...” 

Credinciosul, care așteaptă ca o foaie 
religioasă să scrie adevărul, se întreabă 
pe bună dreptate: 

Sunt laude adevărate ori intenţionate 
minciuni ca omul să poată deosebi 
“Cultul personlităţii” de realitate? 

Cum poţi scrie despre o vânzătoare de 
seminţe că-i *'Savanta cu renume Mon: 
dial” şi cum poți metamorfoza dintr'un 
semi-cizmar un lider genial pe 
meridiane? 

Dacă falsele adulări, însăilate cu aţă 
albă ca să sară în ochii cititorului, sunt 
scrise în bătaie de joc, cu penița muiată 


———— pp 


în călimara ridicolului, atunci prea 
cuvioasele feţe bisericești au uitat de 
sfatul bunicilor: 

Prostul nu știe de glumă! 

“Fiului Trăznit”i s'au suit laudele la 
cap. 


Stroe MOLDOVANU 


Biserica Mânăstirii Inotești (Vâlcea) 


Foto: A. Petit 


sau Americii, să aplice 
sancțiuni Africii de Sud, în 
apărarea unui agitator 
comunist, condamnat pen- 
tru crimă, în timp ce ignoră 
genocidul şi etnocidul prac- 
ticat cu 0 ne mai întâlnită 
cruzime în România. 
Intr'un cuvânt este vorba 
de acea Stângă care a 
câştigat războiul şi care nu 
ezită acum să-și impună 
voința de învingător, chiar 
dacă aceasta presupune 
suferința a sute de milioane 


de victime nevinovate. 
Aceasta este Stânga pe 
care poporul român o vede, 


mai mult sau mai puţin: 


camuflată, în spatele 
regimului din România, 
care l-a plimbat pe Nicolae 


" Ceauşescu în calești regale 


şi l-a copleșit cu onoruri, 
încurajându-l în sarcina ce 
şi-a luat-o de a tortura 
până la anihilare spirituală 
şi fizică un popor de 23 de 
milioane de oameni, 


Acum, când 


"“Perestroica'! este 
trâmbiţată pe toate vocile, 
mai mult de către această 
Stângă decât de Gorbaciov 
însuși, dacă vor să 
dovedească bună credinţă, 
să înceapă cu poporul 
român, cel mai obidit din 
iadul comunist. Să ridice 
mâna protectoare care-l] 
sprijină pe Nicolae 
Ceaușescu, pentru ca 


poporul român să poată să. 
şi câstige dreptul la viață. 


Papei pa 


i 


ARII 


să bre 
Ga A sai i 


_PAGINA 4 


Motivul pentru care nu 
se adoptă şmecheria lui 
Gorbaciov, care ar fi un fel 
de ''New Deal” pe rusește, 
este motivat în R.S.R, foar- 
te simplu: noi am avut de 
mult  Glasnost-Perestroica 
noastră “națională”, 

Nu este nici o minciună, 
pentrucă așa s'a întâmplat. 
Dictatura absolută a lui 
Ceaușescu s'a înstalat 
plecând dela ceea ce sa 
numit încă de prin 1965 
“desgheț'”!. Intâi au fost 
scoși din închisori deţinuţii 
politici, între care erau 
foarte mulţi veterani, cu 
stagiu de 17-18 ani, în 
parte moşteniţi dela 
Atonescu. Retrogradaţi 
profesional acestor 
“eliberați” li s'a îngăduit 
să intre în câmpul muncii, 


Rusia este dușmanul 
nostru de moarte. Ucraina 
este țara dintre România și 
Rusia. Ucraina nu este 
Rusia, iar Ucrainienii nu se 
consideră Ruși de nici un 
fel, nici mari nici mici. Ei 
sunt Ucrainieni. Acest sen- 
timent “naţional este 
pătruns în Ucrainieni mai 
mult decât în alte naţii. Să 
respectăm acest sentiment 
ucrainian. Ucrainienii sunt 
naționalişti, convinsi că 


doar naționalismul menţine - 


lupta de supraviețuire a 
naţiunii lor contra 
rusificării. Ei au cultura și 
tradiţiile lor naționale. 

Ucrainienii au fost 
cuceriţi de către Ruși şi 
puternic supuși rusificării. 
Procesul de rusificare s'a 
intensificat sub comunism. 
Rusificarea este metoda im- 
perialismului rusesc: 
cucereşte şi rusifică. La 
aceasta se adaugă depor- 
tarea în Siberia a milioane 
de oameni, iar în locul lor 
sunt aduși Rușii. Acestui 
proces i-a căzut pradă la cel 
mai înalt nivel poporul 
ucrainian. 

Noi trebue să uităm orice 


fel de neînţelgeri care au 


existat în decursul istoriei 
între Români și Ucrainieni 
și să promovăm bunele 
relaţii. Ucraina este cea 
mai mare ţară și cel mai 
mare popor cucerit de către 
Rusia. In același timp cel 
mai mare pericol pentru 
imperialismul rusesc și 
pentru comunism. 
Prietenia cu Ucrainienii a 
tuturor popoarelor cucerite 
de către Ruși înglobate sau 
încă nu în URSS, asigură o 
puternică derţă în lupta de 
r 


eliberare. ietenia cu 
Ucrainienii va servi și 
mâine, atunci când 


popoarele noastre vor fi 
libere. O Ucraină in- 
dependentă de Rusia, 
suverană, puternică și 
prietenă cu Romania, 
înseamna o asigurarea a in- 
depedenței și suveranității 
reale a României. 

Ucrainienii au avut mult 
de suferit din 


cauza 
Rușilor. Inchisorile, 
deportările, masacrele, 


arestările și dispariţiile, 
lichidarea oamenilor de 
valoare, s'au ținut lanţ în 
decursul istoriei. Lenin a 
desfășurat o campanie 
ucigașă în masă contra 


MARTIE 1989 


R.S.R. ŞI GLAS-PERESTROISMUL 


—— George BRANA— 


cu mare largheţă: ingineri, 
medici, arhitecți, avocaţi, 
magistrați și tot felul de 
alți intelectuali au intrat în 
focul “construcției 
socialiste”, unii mai cu 
noroc să scrie fişe ca Blaga 
înainte de-a se stinge, după 
ce dăduse examen de mar- 
xism, întrucât era filosof, 
alții la diverse contribuţii 
cu brațele. Aceştia au fost 
declaraţi liberi, sub cea mai 


strictă supraveghere 
polițienească. 
Pe urmă, treptat, în 


viaţa culturală a intervenit 
“glasnostul” publicării 
unor opere prohibite în 
epoca Dej, au reapărut cu 
scrisul lor autori care tăcu- 
seră de ani de zile, întot 
timpul *“jdanovismului” si 
s'a mers cu “perestroica”? 


UCRAINIENII 


— George BĂLTEAN— 


Ucrainienilor. Stalin a 
desăvârşit opera. In anii 
colectivizării forțate 19932- 
1933 au murit şapte 
milioane de Ucrainieni, 
moarte prin înfometare. 
Hrusciov, Brejnev au con: 
tinuat să lovească în 
Ucrainieni. Barbaria ruso- 
comunistă nu a reușit să 
înfrângă însă națiunea 
ucrainiană. Cozi de topor 
ale Rușilor se găsesc însă și 
în. rândul, Ucrainienilor ca 
și în alte re: Sp 
Milioane de Ucrainieni se 
găsesc în exil. Ei formează 
grupul cel mai bine organi- 
zat și cel mai disciplinat 
din exil. Prin aceasta, ei 
sunt și cei mai puternici şi 
eficienți. Deşi ca organizare 
politică se pot distinge trei 
grupări, ei nu luptă unii 
contra altora, ci colaborează 
unii cu alţii. Sunt excluși 
bineînțeles agenții 
Moscovei. Si între 
Ucrainieni există ortodocşi 
cca, 42 milioane, și catolici 
uniți, cca. 8 milioane. Cele 
două Biserici colaborează 
iar credincioșii participă la 
manifestările ambelor 
biserici. Exilaţii cei mai 
numeroși și mai bine 
înstăriți sunt în America 
şi Canada. De acolo pornesc 
ajutoarele cele mai de 
seamă pentru activitatea de 
exil. Ucrainienii au reușit 
mai bine ca alte exiluri să- 
şi asigure o bază economică- 
financiară proprie. Fiind 
organizați și uniți, ei au 
câștigat și respectul 
autorităților occidentale 
care îi ajută mai mult decât 
pe alte exiluri. 
Existenţa unor 
organizații internaţionale 
de exil, clar anticomuniste, 
se datorează în bună parte 
Ucrainienilor. Intre aceste 
Sopuizaţi amintesc ABN. 
Antibolșevik Bloc of 
Nations, al cărui secretariat 
se găseşte la Munchen, 
având mai mulți salariați și 
o tipografie. Organizaţia a 
fost creată și condusă de 
către cunoscutul luptător 
ucrainian. Iaroslav Stetsko, 
decedat în 1986. Acum 
ABN este condus de către 
soția sa Slava Stetsko. ABN 
publică cu regularitate 
“ABN-Corespondence” și 
""Ukrainischer In: 
formationsdlenst - London - 
New York -Toronto - 
Munchen). Tot aici se 


aşa de departe încât prin 
1968 au apărut deodată chiar 
restaurante de tipul 
liberei întreprinderi, în 
care se puteau găsi cele mai 
bune specialități ale fostei 
bucătării românești. 
Desgheţo-liberalismul cu 
lingurița a durat însă 
puțin; dar demagogia care-a 
dus la pierderea capului 
multor intelectuali tineri, a 
culminat cu ieșirea în 
balcon a “Făt Frumosului 
cel Fără Suflet”, care s'a 
pus să “'harangheze”, cum 
ar zice Caragiale, *“masele” 
aduse pe stradă în fața 
palatului președințial de 
Securitate, după învazia din 
Cehoslovacia în 1968. 
Atunci s'a decretat şi ceva 
ca un “front democratic 
național”, un fel de “gardă 


asigură şi secretariatul 
organizației “European 
Freedom Council- 
Coordinating Body for 
Organizations Fighting 
Communism”. Membrii 


ABN aduc o contribuţie 
esenţială la funcţionarea 
Ligii Internaționale An- 
ticomuniste. Ucrainienii au 
la Munchen “Universitatea 
Liberă Ucrainiană”, “In- 
stitutul de Cercetări a 


ționale” şi. „siderăm istoria apropiată Peri 
Problemelor. Naţionale”. şi. e, Alo, opiată Bo) ice”, Paris, 1988, pp. . 


Societatea Ucrainiană Pen- 
tru Studii “Sucasnist”, 
care au o deosebită im- 
portanță în menţinerea și 
dezvoltarea culturii 
ucrainiene autentice. 

Cu regularitate sunt date 
publicităţii studii de seamă, 
dar şi informaţii despre 
lupta Ucrainienilor în 
URSS pentru libertatea 
Ucrainei. In rândul 
studiilor se găsesc și studii 
ale oamenilor de seamă din 
Ucraina, care nu se tem 
acasă de represalii. 
Arestaţii și deportații 
ucrainieni ştiu că, în exil şi 
în întreaga lume se bucură 
de sprijin. Scrisori de ale 
lor se publică şi în presa oc- 
cidentală și la Radio 
Liberty. La Londra există 
Ucrainian Press Agency 
care publică un important 
buletin lunar. Postul 
ucrainian dela Radio 
Europa Liberă Liberty, este 
condus de către un patriot 
ucrainian. Postul este clar 
atașat luptei naţiunii 
ucrainiene contra ruso- 
comunismului. El publică 
cu regularitate știri şi ar- 
ticole din exilul politic. In- 
tre exil și radio există o 


permanentă colaborare. De - 


ce nar fi și la postul 
românesc o astfel de 
colaborare? 

Grupul de lucru “EG- 
Osteuropa” primeşte cel 
mai mare sprijin din partea 
Ucrainienilor, dintre toate 
celelalte naţiuni captive. 
Credem că ar fi bine să 
facem o comparaţie între 
noi și Ucrainieni privitor 
la: exil, postul de radio 
Europa Liberă, lupta 
poporului, relațiile exilului 
cu poporul și rezistența sa 
națională etc. Am avea ce 
învăţa, De aceea, 
recomandăm să stabilim și 
să dezvoltăm relaţii cu 
Ucrainienii. Ne sunt de 
folos şi aici dar și acasă. 


civică”! bineînţeles neînar- 
mată, dar care trebuia să 
arate decizia populară de-a 
se rezista dela primul până 
la ultimul la o invazie care 
“amenința” R.S.R.-ul. 

După aceea odată 
“demonstrat” patriotismul 
noului David împotriva 
noului Goliat, intelectualii 
care făceau să mijeasca o 
nouă generație, au mers 
buluc la noua “renaștere 
națională”, unii trăgându- 
și cât puteau muzele de păr. 
Propaganda a creat o 
adevărată psihoză “pe 
didisupt”” cu gogoaşa even- 
tualei invazii sovietice. Ca 
şi la Gorbaciov azi au 
existat atunci ortodocși ai 
stalinismului, și tot ca la 
Gorbaciov au fost scoși din 
circulaţie. Dar odată cu 
“independenţa” a început 
să se strângă şurubul, până 
la perfecta înscăunare a lui 
Ceaușescu și a bandei lui. 
Gradarea strângerii 
şurubului a mers până la 
genocidul şi distrugerea 
satelor şi orașelor care se 
practică azi. 

Să fie doar comunistă 
această metodă a jugulării 
unui popor? Nu ştim, dar 
cel puţin în Germania care- 
a trecut prin nazism și 
acum în parte trece prin 
comunism, și în România 
metoda nu este chiar nouă, 
aşa că nici Ceaușescu, nici 
Gorbaciov nu au inventat și 
nu inventează nimic, Să con- 


cu “adevărat unul din 
reprezentații de seamă al 
tinerei generaţii dintre cele 
două războaie Mircea 
Eliade. 

In volumul său postum 
“Recoltele solstițiului” 
“citim niște amintiri din 
1938: ...Am fost dus la 
Siguranță (asa numită 
Securitate n.r.) şi închis 
într'un birou cu o santinelă 
alături. Noaptea mă culcam 
pe podea. Mi-era greu să 
dorm, pentrucă era interzis 
să sting puternicul bec ce 
ardea în tavan. Dar m'am 
obişnuit. Am petrecut 40 
de zile în acel birou [...) 


auzeam strigătele, 
urletele, deţinuţilor in- 
terogați la sub-sol, cu 


deosebire noaptea când se 
oprea muzica dela 
cinematograful vecin (noap- 
tea ca la comuniști; 
cinematograful era lângă 
Prefectura de poliţie, 
grădină de vară cu 
reprezentații numai de 
noapte, n.r.)...In aceste 
săptămâni am redactat 
“Magic Metallurgy and 
Alchemy! (...) textul a apă- 
rut ulterior în ZALMOXIS 


la curent cu 


»vistă de istoria religiilor 
i, în limba [caciză de 
i i care-a avut u 
paie pi în Europa 

nr.” 

Când generalul Con- 
deescu, Președinte al 
Societății Scriitorilor Ro- 
mâni, s'a dus să intervina 
la Armand Călinescu a avut 
următorul dialog, reprodus 
de Eliade; Arătaţi-mi 
dosarul, a cerut Condeescu, 
vreau să văd ce i-se 
reproșează. Armand 
Călinescu: El este omul de 
cârdășie al lui Nae 
Ionescu. Aceasta n'ajunge? 
El este un simbol”. “Ce 
simbolizează”, întreabă 
Condeescu. '“'India? Istoria 
religiilor''? Călinescu 
răspunde: “El simbolizează 
tot ce este pasibil de-a mă 
stingheri în lupta pe care o 
duc pentru a salva 
monarhia şi democraţia în 
România  (...) Succesul 
aproape total al dictaturii 
lui Carol se datorează în 
primul rând tacticii adop- 
tată de A. Călinescu, și care 
va fi aceea a comuniștilor 
din Europa Centrală după 
1945. La început nimic 
spectacular, numai 
hărţuieli continue. Pe urmă 
suspendarea Constituţiei, 
arestările masive, 
înăsprirea represaliilor şi 
câteva procese de senzaţie, 
dar fără condamnări la 
moarte”. (Mircea Eliade, 
“Les  Moissons du 


31-33). Pe urmă, după 
deslănțuirea persecuțiilor 
lui Carol II, a venit “*Fron- 
tul Renaşterii Naţionale” și 
în doi ani prăbuşirea. La 
aceasta nu s'a ajuns azi și 
nici nu se va ajunge prin 
vreo ““perestroică'” ex- 
perimentală în R.S.R. 

In toată nenorocirea lor 
Românii au norocul că nu 
mai sunt mințiţi cum au 
fost cam între 1965 şi 
1970, când s'a strâns 
definitiv şurubul. In 
Polonia, în Ungaria, în 
lugoslavia, nu se poate 
vorbi de nici o 
““perestroică” deoarece 
acolo sunt mișcări începute 
de acum treizeci de ani. Ca 
să nu se expună la ceva 
asemănător cu frământările 
din aceste țări care şi-au 
afirmat cu toată energia 
refuzul lumii de-a mai fi 
mințită Gorbaciov a venit 
cu sloganele pe care azi le 
papagalicesc toţi imbecilii 
politicii internaționale din 
Occident. 


Gorbaciov știe precis că 
în Rusia nu se va schimba 
nimic împotriva im- 


perialismului roşu. In Rusia 


Pentru a vă ţine 


ultimele ştiri din România, 


echipa noastră redacțională, 


ără încetare... Nu 
timpului... Ci 


“Cuvântul Românesc" 
și participaţi la V 


pentru a 


de luptă 


rămâneți 


tiți lunar 


iața exilului românesc 
forma un puternic front 
anti-comunistă. 


CUVANTUL ROMA ese 


nu se va schimba pi»: 
în unele ţări sate? dar 
arată că regimurile nu te 
țin. Aşa că Sovietele. „Măi 
aibă o ieşire fără piergeă să 
prestigiu 0 va maj 8 
puțin până când vor cpu 
de acord cu Occidentuj ac? 
tru o "finlandizare” 

Europei de Est, 
nenorocire pent 
România este asa de 2: 
pregătită, că la' ora “pp 
orice miliardar, Sau ori 

fel de concern ar putea ei 
mâna pe ea mai UȘOr ca 
Americanii pe Alaska ș 
secolul trecut, Concernele 
ar pica din cer într'up 
paradis al exploatării, cu 
muncitorii cei mai ieftini 
din lume, fericiți CĂ Vor avea 


Din 
TU atunei, 


un codru de pâine pe care i 


mu-l aveau înainte de-a 


din nou “eliberaţi” adică vor E 


putea dormi fără frica 
securităţii, adânciţi în som- 
nul de buturugă al unor 


zombi fără nici un viitori 


față. 


La ce bun ar fi azi min: 
ciuna vreunei “pere- 
stroici”, 


mai 


repete amăgirea din 
anii 


1968-1970? lar 


mică pungășie —- 
demagogică? De ce să se - 


dărâmările sunt la fel de 


bine asigurate ca şi zidul 
din Berlin, de care Hon- 
neker a spus că nu se va 
dărâma nici într'o sută de 
ani. Bineînţeles pentrucă 
Gorbaciov nu vrea să-l 


dărâme. Nici | 
strucţie!!, nici 
“dărâmare”, marxismul 


nu este întrecut, pentrucă e 
vorba de o religie la fel de 
bine instalată ca aceea care 
a lăsat lumii catedralele. 
Perestroica este ca şi 
desghețul lui 
dela mijlocul anilor "60 
simpla aplicare a doctrinei 
lui Lenin: “Doi paşi 
înainte, un pas înapoi”, 


Stalin a făcut cinci pași 


înainte şi nici o jumătate 
înapoi, iar Gorbaciov se 


arată dispus să facă înapoi | 


un pas...de vrabie. Ca în 
faimosul pateu de ciocârlie: 


tot un cal și-o ciocârlie.Dar 
pentru ce va veni totuși 


inevitabil, cum spuneam 
înainte, România este ţara 
cea mai nepregătită, cea 
mai expusă, ca la sfârșitul 
tiraniei lui Carol II. Așa e 
blestemul Românilor: să tot 
fie jupuiți de niște Feţi 
Urâţi. Unul mai rău ca 
altul, adică, în cazul celor 
doi “Feţi” amintiţi al 
doilea are zece lungimi 
înainte prin organizarea 
unei distrugeri fizice și mo- 
vale perfecte. Inceputul & 
fost greu, restul a venit 
dela sine. 


lucrează 
în urma 


Ceauşescu - 


- formări 
a 


CUVANTUL ROMANESC 


Libertatea este lăsată 
dela Dumnezeu, spunea Ni- 
colae Bălcescu. Libertatea 
şi dreptatea socială, au fost 
şi rămân puternice obiec- 
tive umane. Pentru ele s'au 
vărsat valuri de sânge. Pen- 
tru ele s'au înfruntat 
plebeii cu patricienii, pen: 
tru ele au căzut Grachii, 
regele Agis sau Cleomene. 
Pentru ele au căzut capii 
revoluţiei franceze. 

Ar fi bine dacă ideile mari 
S'ar putea realiza fără 
violență, dar popoarele 
odată deslănțuite, e greu să 
se oprească. 

“Inainte, voi fii înnebu- 
niți ai Franței”, scria 
Carlyle. 

Revoluția franceză a avut 
loc în 1789. 

In prima constituție se 
spunea: ““Oamenii se nasc şi 
rămân liberi, egali în fața 
legii”. Cât priveşte liber. 
tatea, au fost necesare efor- 
turi permanente ca să i se 
găsească forma cea mai 

„potrivită și încă trans- 
sunt mereu în 
curs. Cât priveşte 
egalitatea, acest vis al 
idealiştilor, ea nu s'a 
realizat decât în mânăstiri. 
Robespierre, pe lângă toată 
firea străbătută de justiție, 
spunea că egalitatea “'e o 
himeră”. 

Cei ce-au pornit revolu- 
ţia franceză erau oameni de 
calitate. Insă este dat ca cei 
ce deschid căi de căpătâi 
pentru omenire să se stingă 


“prinşi în pasiunile creaţiei. 


i 
pd 


4 


fr 


i un om celebru a fost 
tibilul Robespierre, 


un superb luptător Danton 


„ce ştia că ''locuinţa lui va fi 

neantul, un spirit eroic 
Saint-Just ce declară: “In 
clipa în care mă voi con: 
vinge că poporul francez nu 
poate respinge tirania şi în- 
justiția, îmi voi împlânta 
pumnalul în corp”. 

Ideile revoluţiei franceze 
nu s'au realizat imediat, ci 
în timp. Cele mai multe au 
ajuns la o formă mai con- 
venabilă după vreo 
jumătate de secol. In 
primele timpuri, Prefectul 
Poliţiei Parisului, avea încă 
-dreptul să aresteze. Pentru 
a te mișca dintr'un oraș în 
altul aveai nevoie de 
pașaport. Presa şi viața 
religioasă erau libere dar 
cu o sumedenie de 
restricţii. Tot așa dreptul 
de asociaţie. Sufragiul 
universal și desființarea 
sclavajului în colonii devin 
fapt împlinit abia în 1848. 
Până în 1848 votul era cen- 
zitar, adică votau cei ce 
aveau o anumită avere. 

In ceea ce privește 
apărarea libertăţii s'au 
desprins două curente, unul 
puritan și altul raţionalist. 
Cel puritan punea accentul 
pe o puternică morală. El 
descindea din acţiunea 
Bisericii, care spre sfârşitul 
Evului Mediu sa opus 
puterii absolute. Această 
acțiune s'a dezvoltat mai 
ales în Olanda, Elveţia și 
America. Un alt curent 
democratic, cel raționalist, 
s'a dezvoltat mai ales în 
Franţa. El a dus la secolul 
luminilor. 

La început democraţia a 
pus greutate pe om. El 
trebuia apărat contra 
tiraniei. Mai apoi, deodată 
cu apariția socialismului, 
greutatea nu se mai punea 


pe om ci pe oameni, pe 
societate. Acest curent a in: 
spirat o legislaţie socială, ce 
a adus protecţie in- 
dividului, femeii, copiilor, 
familiei. 

După cel de-al doilea răz- 
boi mondial, marxismul in- 
fluențează mult politica 
mondială. El stă la baza 
doctrinei partidelor 
comuniste. A reușit să im- 
presioneze și Occidentul, în 
oarecare măsură, dar 
trecător și fără a duce la 
abandonarea liberelor 
alegeri și deci a unei 
adevărate democraţii. Dar 
unele cercuri au trăit 
decenii sub mirajul 
revoltuţiei ruse. Unii o ad- 
mirau, iar alții aveau 
speranța de înnoire. Aceste 


MARTIE 1989 
Îi a E a 


LIBERTATE 


— Horaţiu COMANICU— 


folosită în țările captive, 
atâtea goluri, au deschis 
ochii Occidentului. Si mai 
ales slăbiciunea dovedită cu 
ocazia cutremurului de 
pământ din Armenia, a 
redat în parte încrederea 
celor iubitori de libertate. 
Dar piesa nu este încă ter- 
minată și vigilența este 
necesară.ldeea de libertate 
parcurge deci stadii diverse 
și evoluează în raport cu 
ceea ce domină universul. 

Intrebarea care se pune 
însă este: care e cea mai 
bună cale pentru creşterea 
şi desăvârşirea libertăţii? 
Trebue pusă întrebarea 
deoarece şi în exercițiul ac- 
tual al democrației oc- 
cidentale au apărut lipsuri. 
Lipsuri vor fi întotdeauna, 


mai ales morală. Se trans- 
mite pe unde prea mult 
violența. Prea adesea 
gangsterii au monopolul 
eroismului. Prea adesea 
familia e umilită de o 
manifestare imorală, prea 
adesea literatura se întrece 
în îndrăznețe descrieri ce 
violează bunul simţ. Ceea 
ce apoi este semnificativ, e 
un interes tot mai restrâns 
faţă de viața publică. 
Alegerile se repetă prea des 
şi cei ce merg la vot scad în 
număr. Lumea obosită de 
repetarea prea deasă a 
aceleeași piese, se retrage. 

Asta însemnează că ceva 
trebue înnoit în mersul 
vieţii că ideea de libertate 
trebue să îmbrace, cel puțin 
în parte, forme noi. Care 


file 

Apoi ceva ce poate arăta 
o iesire din impas e marea 
îngrămădire de lume la 
trecerea Papei prin diverse 
țări. Sute de mii de oameni 
întâmpină celebrul cap al 
Vaticanului. Setoase de 
justiție şi ridicare din 
mizerie, popoarele privesc 
spre Biserică, spre renaș- 
tere morală. E un mars 
spre spiritualitate, spre 
oprirea decadenței. 

In calea amenințărilor 
moderne, a bombei atomice, 
a gazelor, a poluării, a 
bolilor, a mizeriei, 
mulțimile cer revenirea la 
caractere. 

Ideea de libertate este 
prețioasă și pentru țara 
noastră. E ceva esenţial. La 


PAGINA 5 


ternaţionale ce le imputau 
incorectitudinea din 1946, 
că e ceva obișnuit în 
România. Dar ceea ce este 
și mai grav, e că după 
tragedia în care ne găsim se 
mai găsesc oameni în exil ce 
trişează în alegeri sau 
încearcă să-și impună 
spiritul dictatorial. Si ce e 
mai trist e că tocmai cei ce 
se pretind democrați, cad 
în culpă. 

Oare jertfele mari date in 


teribila năvălire nu spun 
nimic? 
A păstra libertatea, 


democrația adevărată, e 
ceva greu. Asta presupune 
un înalt simţ civic, o justă 
cântărire de drepturi și 
obligaţii. Cei ce salvează 
libertatea, sunt o clasă 


iluzii s'au risipit cu timpul dar 


ele trebue să 


fie sunt aceste forme, idealuri 


noi libertatea n'a fost întot- 


superioară de oameni. Că 


şi azi se vede clar că drumul limitate, când se observă o ce bat la poartă? deauna respectată. sau născut în Europa sau 
a fost greșit. oboseală. Si oboseala se Un însemnat scriitor Alegerile au fost uneori în America, ei sunt 
Cernobil, azilele  manifestează. francez, Andr6 Malraux, trunchiate. E ceva grav.  păzitorii focului sacru. 
psihiatrice, asasinatele, Societatea occidentală e spunea: ““mileniul viitor va Comuniștii au putut invoca Cei ce vizitează New- 
cozile alimentare, cruzimea în criză. Criză materială şi fi religios sau nu va mai în fața forurilor in- Continuare în pag.-6 


Noul Motor Vehicle Repair Act. 


0 mai Bună Protecţie pentru Proprietarii 


Proprietarii de maşini din Ontario 
vor fi mai bine protejaţi datorită noii 
legislații Motor Vehicle Repair Act. 

Noua legislaţie prevede următoarele 
condiţii: 

* Atelierele de reparat maşini au 
obligaţia să elibereze în scris o evaluare 
la cerere; 

* Clienţii trebue să fie informaţi 
prealabil dacă se cere o taxă de 
evaluare cât şi cu privire la quantumul 
acesteia; 

* Costul actual al reparaţiei nu poate 
depăşi, fără acordul clientului, 10 
procente din evaluarea scrisă; 

* Atelierul are obligaţia să ofere 
returnarea la client a pieselor 
schimbate, când reparația este 
autorizată; 

* Atelierul are obligaţia să elibereze o 
garanţie privind părțile recondiţionate, 
cât şi pentru manopera asociată cu 
aceasta pentru o perioadă de 90 de 
zile sau 5.000 km. Pentru motociclete 


AND WARRANTIES ON ALL 
PARTS AND LABOUR. | 


şi biciclete cu motor perioada de 
garanţie este de 30 de zile sau 1.500 
km. 

* Țarifele de preţuri trebuie afişate la 
locuri vizibile şi la fel şi metodele de 
calcul de care s'a făcut uz; 

* Clientului trebue să i se elibereze o 
factură detaliată cu descrierea 
manoperei efectuate la vehicul, a 
părţilor instalate şi a preţurilor 
acestora, a orelor necesitate de 
reparaţie şi a termenelor de garanţie. 


Dacă vehiculul devine inoperabil sau 
nesigur datorită reparaţiei în termenul 
de garanţie, clientul trebue să 
returneze vehiculul la atelierul în 
cauză, dacă se consideră îndreptăţit; 
Dacă este necesar să ducă vehiculul la 
reparat la un alt atelier, clientul îşi poate 
recupera costul pentru manoperă şi 
tractare de la atelierul iniţial. 


Toate atelierele de reparaţii auto au 
obligaţia să afişeze instrucţiuni prin 
care să dirijeze clienţii cu reclamaţii la 


(de Maşini din Ontari 10 (WE PROMDE ESTIMATES 


cel mai apropiat oficiu regional 
pendinte de Ministry of Consumer and 
Commercial Relations: 


TORONTO 416-963-0321; 
THUNDER BAY 807-475-1641; 
LONDON 519-679-7150; 
WINDSOR 519-254-6413; 
HAMILTON 416-521-7554; 
OTTAWA 613-566-3878; 
SUDBURY 705-675-4378; 
PETERBOROUGH 705-743-8728 


ATENŢIE ATELIERE: Cei care necesită 
detalii suplimentare pot obţine a fact 
sheet (numai în engleză şi franceză), cât 
şi alte informaţii le pot fi puse la 
dispoziţie contactând cel mai apropiat 
Consumer Service Bureau dintre cele 
menţionate mai sus. 


Ministry of Consumer 
and Commercial Relations 


Ontario 


William Wrye, Minister 
David Peterson, Premier 


- 


Eu Ea e 


atu ad i 


alai 


a 


> 
Y 


> Sie A 


PAGINA 6 


ES EEE Eu ei MARTIE A 0 ae E iat a ae De eee E 
ez ae mana EEE CETE E E EESTI EEE 


Preambulul actului con: 
stitutiv al Organizaţiei 
Mondiale a Sănătăţii 
(Geneva, 7 Aprilie 1948) 
conturează “'starea de 
sănătate! drept “'o 
bunăstare deplină, fizică, 
mintală şi socială, care nu 
constă numai în absența unei 
boli sau infirmităţi””. 

Definiţia, se referă, 
evident, la om -ca individ, 
dar sensul i se poate ex- 
tinde şi asupra 
comunităţilor umane 
reunite în populaţii - por- 
nind dela grupul domestic 
şi până la naţiune și chiar 
mai departe. 

Se obișnuiește încă, deşi 
fără temei evident să se 
echivaleze starea de 
sănătate cu starea de nor- 
malitate (concept con- 
sensual cu limite suple, 
tradus, uneori concret, în 
medii aritmetice). 

Raportând triplul punct de 
vedere al definiției - fizic, 
mental şi social - la com- 
ponențele binomului an- 
tinomic reducționist nor- 
mal-anormal, cu aplicarea 
la entitatea morbidă 
(boală), constatăm că doar 
sumara analiză com- 
binatorie a acestor 
fenomene se dovedeşte in- 
suficient de operantă, dacă 
nu este sprijinită de anam- 
neza corectare. Intre _in- 
divid şi societate se dezvoltă 
operaţii dinamice, cu 


valenţele reciproce orien- 
tate în ambele sensuri, deși 
îngrădite de legi şi cutume. 

Dar în aceste relaţii, mai 
ales când intervin 
fenomenele și procesele 
morbide, dezvoltate la nivel 
individual și social, unele 
tendinţe devin nocive dacă 
nu sunt - în patogeneză - 
combătute, strunite şi 
corectate. 

Pentru “observatorul 
neparticipant” - după for- 
mula sociologică adică 
pentru Românul sau 
străinul aflat în afara 
realităţilor româneşti 
precum țara și națiunea, 
mărturiile celor care trăiesc 
ca  “'observatori par- 
ticipanţi”, scăpați din iad 
şi ajunși în lumea liberă, 
sunt nu numai de neînțeles, 
dar par zămislirile unei 
patologii mintale de 
domeniile halucinației și 
delirului. 

Realitatea hâdă, în 
descrierea căreia cuvintele 
se tocesc, pierzându-și sen- 
sul, se poate cu greu 
rezuma. Fenomenul 
sociopatologic acut, de care 
suferă România şi Românii 
- în afara cozilor de topor, 
privilegiate de dictatură, în 
calitatea lor dublă de cârje 
pentru impilatori și de zbiri 
pentru cei mulți - este 
apocaliptic: domneşte 
frigul, întunericul, foamea, 
frica, murdăria, mizeria... 


 LEVCENKO DESPRERSR. 


MARTIE 1989 


DIAGNOSTIC 


— Andrei PANDREA— 


Se adaugă ambițiile 
smintite, executate în 
numele unui ideal fals, 
propriu oricărei dictaturi, - 
acela al așa-zisului ''om 
nou'', care trebue creat la 
șapirograful propagandei de 
partid, reluat și preluat de 
alte dictaturi, cu modelul 
de aplicare concretă în 
Kampucea (Cambodgia), 
unde “'khomerii roșii” ai 
lui Pol Pot au omorît peste 


3,000.000 de fiinţe 
omenești. 
Planurile faraonice-în 


distrugere- se traduc prin 
genocid conștient şi 
planificat, primejdia majoră 
care amenință fiinţa 
biologică a neamului 
românesc fiind spulberarea 
structurilor lui etnice, 
culturale și economice, con- 
stituite în lungul mileniilor 
în satele, târgurile și 
orașele patriei. 

La examinarea 
realităţilor românesti 
actuale, oricare observator 
(fie intern, fie extern), dacă 
este dublat de psiholog, 
psihopatolog sau psihiatru, 
va recunoaste uluit prezența 
suverană a 'două boli psihice 
grave - paranoia și schizo- 
frenia - domnind peste ruini- 
le țării. = 

Paranoia este, după cum 
prea bine se știe, psihoză 
cronică dezvoltată de evolu- 
ţia unui sistem delirant du- 
rabil, impenetrant la critică. 


“CEL MAI VICIOS REGIM 
DIN ÎNTREGUL BLOC SOVIETIC” 


Stanislav Levcenko, cel 
mai înalt ofițer din KGB 
care a defectat în Apus, a 
fost unul din vorbitorii în 
cadrul conferinţelor 
organizate de “The Palm 
Beach Round Table”. 

Ca membru al “*Mesei 
Rotunde” am putut să-i iau 
un interviu. Levcenko 
cunoaşte foarte bine 
problemele țărilor satelite 
şi este un sfătuitor pe lângă 
Departamentul de Stat. 

Când i-am spus că sunt 
dela “Cuvântul Românesc” 
mi-a răspuns că ştie de 
ziarul nostru și, de 
asemenea, e la curent cu tot 
ce se publică în Rusia 
precum și în țările satelite. 

Prima întrebare: 

Aţi citit cartea lui Ion 
Pacepa: “Orizonturi 
Roșii"? 

--Am citit-o și cred că 
este foarte bună. Eu am 
fost unul dintre aceia care 
am recomandat-o editurii. 
Cartea ar fi putut fi mai 
bine scrisă (more 
professional) dar in- 
formaţiile sunt ex- 


Urmare din pag.5 


Yorkul, întâlnesc în drumul 
lor statuia libertăţii. Nu se 
poate trece, în apropierea 
ei, în cercetarea ei, fără a 
avea un sentiment de 


pietate. Mai ales ca Român, 
cu o țară ce e azi pradă 
tiraniei, ai vrea să smulgi 
ceva din puterea acestui 
simbol și s'o duci spre soare 


traordinar de şocante și 
oferă un subiect extrem de 
desfătător “'very delec- 
table”. (Referindu-se la 


purtările lui Nicu și 
capriciile  ““Savantei” 
Lenuţa, N.R.) 


Cred că este un lucru 
foarte bun căci volumul a 
fost publicat în această țară 
pentrucă sunt mulți 
Americani care nu ştiu 
unde este România. (Lev- 
cenko s'a referit la un ar- 
ticol din U.S. NEWS/ 
WORLD REPORT, din 
26.12.88 unde numai 11 
din cei întrebaţi au putut 


identifica pe o hartă mută, 
România.) 
Cartea lui Pacepa dă 


ocazia unor “școlari” să 
descopere mai întăi unde-i 
România, și apoi să afle ce 
regim vicios există în acea 
țară: ESTE CEL MAI 
VICIOS REGIM DIN IN- 
TREGUL BLOC SOVIETIC! 

--Ce crede Gorbaciav de 
Ceaușescu? 

--Ceaușescu este o 
problemă pentru Gorbaciov 
deoarece problemele lui 


LIBERTATE 


răsare. 

Citind literatura ce 
însoțește această statuie, 
poți ti impresionat de 
cuvintele scrise, ce se 
desprind parcă din Noul 
Testament: 


“Daţi-mi mie pe cei ce 
vor să respire libertatea. / 
Daţi-mi mie popoarele 


Ceausescu sunt, în parte, 
și problemele lui Gorbaciov 
căruia nu-i place un astfel 
de regim. 

Să nu uităm că Gor- 
baciov are şi el problemele 
lui--a continuat Levcenko-- 
următoarele 18 luni sunt 
cele mai critice. In Rusia 
Sau realizat lucruri de 
neînchipuit acum câțiva 
ani. 

Revenind la cartea lui 
Pacepa el a confirmat 
numărul mare al 
securiștilor, atât în țară cât 
şi în străinătate, subliniind 
pericolul propagandei 
comuniste: 

Dezinformarea înseam- 
nă 20 % minciună ascun- 
să în 80% adevăruri 
mici și fără importanţă; 
greutatea este să deosebești 
minciunile de adevăr. 

(Notă: Cu două 
săptămâni înainte guvernul 
din Washington a înmânat 
d-lui Levcenko cetățenia 
americană!) 


George DONEV 


obosite, sărace, încovoiate 
în propriile lor dureri, / 
Daţi-mi desmoştenita lume 
ce geme la frontiere 
populate, / Trimiteţi-mi mie 
pe cei viţă de fortună, / 
Căci eu ridic flacăra ce con- 
duce spre poarta aurită”, 


Delirul nu atinge, ci conser- 
sc ordinea şi claritatea gân- 
dirii, voinței și acţiunii. 

Rigiditatea psihică are un 
caracter pseudosuperficial: 
bolnavul trece cu ușurință 
pe lângă argumentele care 


contravin convingerilor 
sale. De aici decurge 
multiplicitatea judecăților 


sale eronate. Distorsiunea 
sistemului logic se traduce 
în indiferența la valorile 
logicii. Raționalismul mor- 
bid este demonstrat de 


rigurozitate F „şi 
meticulozitate, într un 
comportament lipsit de 


natural, cu supraîncărcare 
gestuală și teatralism. 

Paranoicul are o 
încredere exagerată în 
propriile sale capacități, 
asociată neîncrederii în 
capacităţile și judecăţile 
altora. El are certitudini 
neclintite, este  nein- 
fluențabil, incorigibil şi 
judecata lui patologică nu 
rezultă din stări afective 
sau idei delirante an- 
terioare. 

Megalomania semnul 
““deliriului pasional” - este 
favorizată de disocierea 
survenită înte aspirații și 
posibilitățile reale de 
realizare concretă ale 
bolnavului. 

Falsificarea parțială sau 
totală a  percepțiilor şi 


amintirilor, decurge din 
mecanisme patologice 
precum: intuiţia, in- 


terpretarea (în care per- 
cepția este exactă, dar con- 
ceptualizarea este eronată); 
toate acestea duc la demon- 
straţii false, făcute cu con- 
vingerea neclintită de a fi 
corecte. In interpretarea 
delirantă lumea reală este 


rcepută şi transformată 
n [a interpretată, care 
se desfășoară și acționează 
numai pentru ai se 
dezvălui bolnavului. In- 
tuiția delirantă agită idei și 
reprezentări cu apariţie 
bruscă, semnificație 
nemotivată și caracter de 
revelaţie: idei și credințe 
care generează 0 concepție 
eronată asupra lumii. Dacă 
dictatorilor li se potriveau 
măcar în parte elementele 
diagnostice constitutive ale 
afecțiunii psihice schițate - 
după ce știam și din ce ne-a 
“dezvăluit” un general- 
biograf- cel care ne in- 
teresează este și “bâlbâit, 
fricos, rasist, iritabil, 
naţionalist fanatic, 
megaloman” - cuvinte ex- 
trase din presa franceză. 

Discursul permanent al 
celui bâlbâit, reluat în ecou 
și între ghilimele de toți cei 
care pot vorbi şi scrie (cu 
voie dela vali) este min- 
cinos și schizofrenic, în 
același timp. 

Schizofrenia (din greacă: 
skhidzein - a separa şi 
phrenos- gândire) este o 
boală grea, reprezentată 
printr'un grup de psihoze 
cu simptomatologia cen- 
trată pe sindromul 
disociativ, pe discordanță și 
delir, generator de 
tulburări stabile de 
comunicare. Discordanţa se 
traduce prin incoerenţă, 
defect de coeziune şi 
unitate, la nivelul 
conștiinței și personalității 
schizofrenului. 

Reprezentând tulburarea 
fundamentală a bolii, 


discordanța conferă patru 
caractere, comune tuturor 
simptomelor, în gândire, în 


Horatiu COMANICIU DICTATURA PROLETARIATULUI 


CUVANTUL ROMA 


sistemul de com. 

sistemul logic, ca În 
tivitate și com male. 
1. ombivalența; 2. bi Menţ, 
impresie stranie qareia 
primare  perm, a. 
paradoxuri. şi ijonentă 
impenetrabilitatea i d; 
opacitate “a. relații 
teligibile dintre bon 
anturaj) și 4. de ta Vei 
real, prin pierderea 

tactului vital cu acesta h 


Nefiind vorba de 

ființă, ci de o. eo 
sistemului de comunica „A 
schema sumară de mai 
nu i se poate aplica, Dar 
același sens al discordani , 
se poate afirma iai 
discursul politic. ro Să 
comunist actua| . j 
clișeele, repetițiile și lziai j 
cile lui - că este Vorba de 5 
deturnare a funcţiei 
obişnuite a limbajului în 
folosul unei simboliei per. 
sonale, de crearea unui neg. 5 
limbaj (“langue de bois”), 
ilogic și încorsetat în for. 
mule  nefirești, cu delir 
(grup de idei care produe 
Convingerea subiectului, și 
in care opoziţia cu 
realitatea este socantă și 
evidentă) şi alterarea Con: 
ceptelor gândirii. 


Cu alte cuvinte, & 
maimarele” este paranoie, 
discursul este schizofron şi, 
vorba anecdotei, socialismul 
se construieşte (7) în 
România după IL. 
Caragiale (tragicul nu 
reuşeşte mereu să mascheze 
zeflemeaua națională și in: 
dividuală!) și ata Stalin. 


.„.Si așa a ajuns Românul 
sănătos, bolnav în țari 
bolnavă. 


seste: în Nita, Vase «Pa ear vista 


| Po 


Sr pu 


ii 


CAMILIAN DEMETRESCU 


„e părtaşe la dâ 


CUVANTUL ROMANESC 


Vorbeam în numârul trecut de “visul” 
lui Jean Monnet devenit realitate, Europa 
Comunitară, Europa fără frontiere. 
Desființarea vămăsiilor; şi în mare 
măsură a vrăjmășiilor. Pentru a extinde 
spaţiul libertăților, și a lărgi timpul de a 
ne bucura de ele fără oprelisti. lar nu spre 
a pune capăt 'fegoismelor naționale”! asa 
cum în mod echivoc califica un cunoscut 
economist, sentimentele patriotice. Un po- 
por care își păstrează cu fervoare identi- 
tatea, specificul, m poate fi învinuit de 
egoism. 

Hotarele spirituale ale unei naţiuni nu 
trebuesc confundate cu frontierele fizice, 
cu barierele vamale. Ceea ce de altfel ex- 
plică faptul că majoritatea cotropitorilor 
nu s'au mulțumit cu ““bucata de pământ”, 
căutând prin toate mijloacele să 
stăpânească pământeanul de pe glia 
smulsă, să-i siluiască sufletul: 
desrădăcinându-l,  deportându-l spre 
îndepărtate și vitrege ținuturi. Câte ciun- 
tiri de teritorii nu s'au nelegiuit de-a 
lungul istoriei, şi cu ele, mutilări a sute 
de mii de fiinţe, atât fizic cât şi spiritual, 
în tot ce aveau mai scump: limbă, cultură 
credință. E 

aa 
“Tar în lumea cea comună a visa 
e un pericol 
Căci de ai cumva iluzii, eşti pierdut 
și ești ridico?. 


(Scrisoarea II) 


Eminescu, în articolele sale din anul 
1878, constata o diferență fundamentală 
privitor la politica aplicată de diverşii 
uzurpatori ai țărilor noastre de-a lungul 
istoriei. 

“Faptul că s'a păstrat românitatea 
Bucovinei nu se cuvine numai 
Moldovenilor, afirma el. Curtea din Viena 
nsa. Ce voia Curtea din 


ovina?....Să-şi asigure partea 


CO 


râvnea deci la sufletele oamenilor, ci la o 
bucată de pământ de care avea trebuinţă. 
Ca atare, ţinea să facă din ea o provincie 
înflorită ce poate să reziste unui atac....In 
decursul anilor, populația se sporește; ad- 
ministrația e neobosită întru dezvoltarea 
economică și etică a provinciei...Deşi, mai 
târziu, -alipită la Galiţia, - Polonezii, 
Nemţii și alte populaţii au dat vieții 
publice un caracter mai mult sau mai 
puțin străin....niciodată nu s'au luat 
măsuri directe contra Românilor....Deși 
viața publică avea un caracter străin, în 
biserică, în şcoală, în familie şi în 
societăți de cultură, Românii puteau dez- 
volta individualitatea lor națională.” 

“Cu totul alta e soarta Moldovenilor 
căzuţi sub stăpânirea pravoslavnicului Tar 
al tuturor Rușilor. Pe când cei 200 de mii 
de Români din Bucovina formează un mic 
centru pentru dezvoltarea vieţii 
româneşti, milionul de Români din așa 
zisă Basarabia rusească este deschegat și 
ţinut cu sila departe de poporul românesc. 
Cete întregi de familii sunt luate cu sila 
departe pentruca încetul cu încetul să 
piardă energia caracterului național”. 

Mișcătoare sunt chemările de alarmă 
ale poetului nostru în ce priveşte pericolul 
rus; şi îndrumările: ''Câtă vreme 
musulmanii erau încă o primejdie pentru 
societatea europeană, Românii i-au 
combătut cu bărbătească statornicie, 
luptând și luptând veacuri întregi. Acum, 
când muscalii par a voi să pună în joc 
pașnica dezvoltare, lupta trebue să urmeze 
contra lor”. 

“Un partid rusofil n'a existat niciodată 
în România” scria Eminescu. Pe bună 
dreptate. Până când în nefericitele noastre 
vremuri, au apărut cozile de topor, 
venetici uneltiți de noii vrăjmași dela 
Moscova. 

Ultimele cuvinte ale poetului sunt de 
netăgăduită actualitate: ““Chestiunea 
română (și a tuturor popoarelor subjugate) 
e o chestiune europeană, și dacă puterile 
europene ar sacrifica interesele acestora, 
ar nesocoti interesele lor proprii....-iar 
rezolvarea definitivă a chestiunii va 
rămâne amânată până în momentul în 
care Rusia va fi biruită, iar nu 


st 


. a granițelor dela miază-noapte, să 
„câştige câteva poziţii faţă cu Rusia. Ea nu 


MARTIE 1989 


RAZBOI ŞI PACE 


(EUROPA: DE DINCOLO) 
— Radu ENESCU— 


“Marche commun, oui! Mais marchandise n'est pas une fin en soi”. (Michel Foucher) 


biruitoare”. 

Să ne încredem în profetul neamului 
nostru. Si în cuvintele lui Alecsandri: “Va 
veni o zi în care vom asista la o colosală 
dărâmare de imperii, și în acea zi, de vom 
fi pregătiți, vom revendica tot ce a fost și 
este încă al nostru”. 

... 


Slăvite fârmituri a vremii 

De mult vam îngropat văleatul. 
Neputincios pari și tu astăzi, 
Te-a 'ncins cu lanțuri împăratul 
Ca unda ta strivită, gemem 

Si noi, tovarășii tăi buni. 

Dar de ne-om prăpădi cu toți 

Tu, Oltule, să ne răzbuni! 


Alt poet al suferinţei a fost Octavian 
Goga. Poezia sa e o emoţionantă “cântare 
a pătimirii noastre”, a năzuinţelor de 
libertate a maselor de transilvăneni care 
robeau sub greul asupririi naţionale. 


Domol purcede glas de schijă 
Dela clopotniţa din deal 

Să povestească lumii jalea 
Instrăinatului Ardeal. 


Deşi nu era fiu de ţăran, Goga a con- 
siderat satul ““Izvor de energie” din care 
sa adăpat necontenit poporul nostru. 
“Din fragedă copilărie am urmărit satul 
cu toate figurile lui. Am avut contact cu 
toate frământărille anonime, cu toate 
bucuriile și durerile....începând dela botez 
și până la coborirea în pământ”. 

Goga socotea că toate forțele noastre 
erau la sat, culturale și politice; și că 
flacăra purtată de preoți și învățători, 
factori importanţi în luptele naționale, 
trecea din mână în mână dela ţară până la 
oraș. 

““La sat se plămădesc energiile 
uimitoare ale poporului, acolo se seamănă 


„gândurile şi speranţele din care nasc 


îndemnuri ce pot schimba temelia lumii”. 
De aceea poetul se înclină smerit în fața 
martirilor satului: 


“La voi aleargă totdeauna 
Truditu-mi suflet să se'nchine 
Voi singuri străjuiți altarul 
Nădejdii noastre de mai bine.” 


Ei 


Jugurile străine au apăsat greu pe 
grumazul poporului. Dar, vai! Cea mai 
cruntă siluire a unui neam e cea impusă 
de propriii săi “'conducători”. Suferinţa 
Ardelenilor s'a întins pe întreaga țară. 
Desființarea satului “'spre a putea stăpâni 
mai multe suflete'', cum spunea 
Eminescu, depășește nelegiuirile celor mai 
crunte ocupaţii. A satului, cu ale sale 
valori materiale și spirituale, cu ale sale 
ancestrale tradiţii şi instituţii moștenite 
din moși strămoși. Acel cadru natural: 
codrul, lunca, izvorul, pârâul din vale; 
datinele, colindele, hora, șezătoarea, 
sărbătorile, claca; filosofia populară ex: 
primată în proverbe, zicale, cimilituri; 
și personajele: plugarul, preotul, 
învățătorul, lăutarul. Si moșnegii, cu a lor 
jalnică înţelepciune: 


“Dece m'aţi dus de lângă voi, 
Dece m'ați dus de-acasă? 

Să fi rămas fecior de plug 
Să fi rămas la coasă.” 


Toţi poeţii nostri si-au cântat satul după 
care au tânjit. Humuleştii lui Creangă de 
care își aminteşte cu dor... 'Sat întemeiat 
în toată puterea cuvântului, cu gospodari 
tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete 
mândre care știau a învârti și hora, dar și 
suveica..... 

“Cine dintre noi poate să uite locul 
unde s'a născut? Unii au venit pe lumea 
aceasta la oras, alții, - cei mai mulţi, -ne- 
am născut la ţară. Mai fericiţi aceștia din 
urmă decât cei dintâi”, spunea Galaction. 
“Am citit de atâtea ori amintirile din 
copilărie ale celor născuţi în azlomerațiile 
urbane. Sunt adesea istețe, amare, 
ironice. Amintirile celor născuţi la ţară, 
fie chiar în căminul cel mai sărăcăcios, au 
în ele despăgubirea cerului nesfârşit, a 
codrului știutor de doine și a lanurilor cu 


clătinări de apă adâncă”. (Galaction: 
“Locul natal”) 

“Nu știu alții cum sunt, dar eu, când 
mă gândesc la locul nașterii mele, la casa 
părintească din Humulești....parcă-mi 
saltă şi acum inima de bucurie! Si, 
Doamne, frumos era pe atunci: căci și 
părinții și fraţii și surorile îmi erau 
sănătoși, şi casa ni era îndestulată. Si eu 
eram vesel ca vremea cea bună, și 
sturlubatic și copilăros ca vântul în 
tulburarea sa.” (Creangă). 

S' a dus veselia de odinioară, și casa 
îndestulată. S'a dus și hărnicia de 
altădată; năravurile rele au pus stăpânire 
pe bietul suflet greu încercat al omului, pe 
trupul sleit de vlagă. Sărmanul, a uitat şi 


PAGINA 7 


de bogdaproste; căci de unde nu-i, nici 
Dumnezeu nu cere. Dar Vodă, da. Până la 
sânge. 


““Cucuta crește prin ogradă, 
Si polomida-i leagă snopii.... 
-Ce s'a ales din casa asta, 
Vecine Niculai al popii! 


Eu vă sărut, pereți străbuni 
Pe varul alb, scobit de ploaie. 
Dece-ţi ştergi ochii cu cămașa 
Ori plângi, vecine Niculaie? 


(Goga: Casa Noastră) 


PI a a 


CENTRUL CULTURAL 


DELA CÂMPUL ROMÂNESC 
HAMILTON, CANADA 


TABĂRA DE VARĂ 
30 IULIE -6 AUGUST 


a, 


2 E PV RAR 


. tată 


A, ÎN PRIMA PARTE A TABEREI DE VARĂ 
VA CONFERENŢIA PROF. UNIV.DR. 


VINTILĂ HORIA 
1 AUGUST -— 2 AUGUST 


“Unul dintre cei mai mari scriitori contemporani” 


Editions du Rocher) 


A ÎN PARTEA A DOUA A TABEREI 
3 AUGUST-5 AUGUST 


ASOCIATIA CULTURALĂ ROMÂNĂ 
HAMILTON, ONTARIO, CANADA 
ÎMPREUNĂ CU 


INSTITUTUL ROMÂN 
PENTRU CERCETĂRI ISTORICE 
SAN DIEGO, CALIFORNIA, USA 


ORGANIZEAZĂ 
“CENTENARUL EMINESCU” 


AMĂNUNTE DE ORGANIZARE 
SE VOR PUBLICA ÎN NUMERELE URMĂTOARE 


A 


Wei pe PND 


ci 


1 d a ELA dh 


Daf sala 


zip 


| 
ci. 


j 


i 
ja 
| 
| 
| 


N 


N 


PAGINA 8 


OO 3 


ESEUL POLITIC 


CUVANTUL ROMANgse 


MARTIE 1989 


CRIZA CAPITALISMULUI ŞI COLAPSUL SOCIALISMULUI 


— Constantin MACRI— 


Necontestat, acest sfârşit de secol şi de 
mileniu este frământat de mari convulsii 
sociale, de acute confruntări ideologice şi 
evident, prin consecinţă, de frapante an- 
tagonisme morale. 

Bipolaritatea fundamentală LIBERTA- 
TE-DREPTATE se pare că e axulpe care se 
învârteste în prezent, spiritualitatea şi 
aspirațiile tuturor popoarelor. 

Dacă pentru națiunile captive din 
Răsărit dominantă este setea de libertate, 
după şapte decenii de crâncen dogmatism 
ideologic cu consecințe monstruoase (ceea 
ce e valabil şi pentru țările satelizate după 
45), pentru popoarele Apusului o certă 
aspirație de DREPTATE SOCIALA, in- 
fuzează straturile cele mai adânci ale 
populației. 

Schematizată la maximum dilema epocii 
noastre este cum să realizezi mai multă 
dreptate socială concomitent, sau con: 
servând măcar, prerogativele sacre ale 
libertăţii omului. 

Drama sovietică constă esențialmente 
în faptul că, strivind, eliminând, aproape 
complet, libertatea individuală, nu a 
reușit să-i dea măcar compensatoriu, mai 
multă dreptate socială. Paradigma nomen- 
claturii şi strânsoarea polițistă a 
spulberat orice credit moral, al vechilor 
predicții bolșevice. 

De altfel rămâne ca un principiu de ne- 
zdruncinat că LIBERTATEA omului nu se 
zălogește, nu se tranzacţionează, nu se în- 
grădeşte decât pentru motive de utilitate 
socială certă și în mod cu totul excepțional 
şi provizoriu, 

Dela anticii greci (Socrate, Platon, 
Aristotel), noi, Europenii, am dobândit 
conştiinţa individualității umane, ca un 
cosmos în sine, şi că libertatea individuală 
este singurul mod de a fi OM și mai ales 
de a fi om social, adică de a aduce partea 
ta de contribuţie la inovaţie, la progres. 

Problema este deosebit de complexă, 
Ontologia libertăţii şi creativității umane 
e unul şi același lucru. Stirbind libertatea, 
stânjenești sau blochezi creativitatea. Să-i 
zicem la aceasta principiul numărul unu. 

Dar, se ridică întrebarea imediată, mai 
e valabil acest principiu în societăţile in- 
dustrializate sau postindustrializate? Nu 
tinde sistemul taylorist (încă neabando- 
nat) sau managerial actual, să facă din 
om un robot sau o rotiţă depersonalizată 
şi grav afectată de alienare şi conformism? 
Da, există acest pericol, cu mult mai 
potenţat în sistemul colectivist, etatizat, 
centralizat, de producţie așa zis socialist 
din țările guvernate după ideologia 
marxist-leninistă. - 

Posibilitatea muncitorului, deci a 
omului creator, de a inova şi de a diver- 
sifica şi spori cu rodul minţii şi mâinilor 
sale este necontestat mai mare, mai largă, 
în sistemul așa zis capitalist. Zicem “așa 
zis! pentrucă în societățile democratice, 
industrializate, de azi, termeml de 
capitalist (noţiunea, conceptul) „este 
departe de cel gândit și conturat teoretic 
de Marx. Au intervenit statul (guver- 
nele de orientare democrată) şi sindicatele 
muncitoreşti, care au tins și tind să aşeze 
un echilibru de interese între muncitor şi 
patron. 

In societățile răsăritene captive 
oligarhiilor marxist-leninste un asemenea 
echilibru nu se poate concepe patronul 
fiind chiar statul, adică partidul, adică 
nomenclatura care din claustrare 
ideologică generează pe de o parte in- 
competenţa, cu tot convoiul de consecințe 
în fenomenologia economică, proces 
esențialmente viu, iar pe de altă parte 
generează intoleranţa, dictatura, alergia la 
orice dialog, mortificarea pentru cei 
mulți, condamnați la un trai sub- 
mediocru, standardizat şi mai ales, sau 
mai ales, total privaţi de orice dimensiune 
emoțională prin eliminarea completă a 
factorului moral, ideal al unor sanse vir- 
tuale. 

Să-i zicem la acesta principiul numărul 
2. Adică în societățile democratice 
apusene capacitatea omului de a inova sau 
de a spori prin diversificare, producția 
socială este mai mare decât în societăţile 
de dictatură oligarhică de partid. Ceea ce 
Însă se reproşează cel mai frecvent şi cel 
mai insistent regimurilor parlamentare 


multipartinice de tip occidental de 
propaganda marxistă, extrem de 
virulentă, este că în aceste regimuri drep- 
tul la muncă nu este efectiv asigurat, că 
mai ales tânăra generaţie de absolvenţinu- 
şi are asigurată după absolvire un loc 
de muncă, simțindu-se abandonată hazar- 
dului și nesiguranței economice, ceea ce 
duce la unalt sentiment de înstrăinare și 
de contestaţie a raționalității de structură 
a acestor regimuri. Că în atare condiţii 
lupta pentru existență devine feroce şi 
inumană prin egocentrismul ei exacer- 
bat. Că stratificările sociale nu sunt deter- 
minate de o ierarhie de valori mutual ad- 
misibilă şi compatibilă cu etica creştină 
(sau, în. fond, cu oricare criteriu moral 
propriu zis), 'că există o discrepanță 
enormă între polul sărăciei şi cel al 
bogăției. 

Criticile nu sunt fără temei. Numai că, 
rezolvarea acestor probleme de o im- 
portanță enormă, în societăţile con- 
temporane, rezolvarea dată de orânduirile 
sovietice, sunt în efectele lor concrete, 
vizibile în societatea U.R.S.S., ca și în 
aceea a ţărilor satelizate, sunt, ca să 
spunem așa, contra naturii. 

Sunt contra naturii reale a aspirațiilor 
oamenilor în vedere, adică intrați în in- 
cidenţa acestor determinări, pentrucă 
soarta tânărului absolvent este hotărită de 
o “'comisie de repartiţii””, care comisie e 
hotărită de partid și deci dacă nu ești bine 
cu partidul și oamenii lui, repartizarea ta 
în muncă, după absolvenţă, 'se face 
generalmente împotriva propriilor tale 
aspirații și îndrituiri. Aceasta este 
valabil pentru 907% din cazuri. Sau pentru 
a răspunde şi mai bine absurdului in- 
trinsec al tuturor realităților 
“socialiste”, ești pregătit să devii inginer 


„mecanic și eşti repartizat ca profesor de 


istorie, ete. Nicăieri şi niciodată nu a fost 
mai apăsător sentimentul că te faci că 
munceşti ca în societățile marxiste din 
Răsărit. 

Care-i soluţia? Nici vorbă nu poate fi să 
optăm pentru “'libertatea de a muri de 
foame" proprie capitalismului clasic, azi 
revolut. In panoplia drepturilor omului, 
dreptul de muncă este, cel puţin tot atât 
de important ca și dreptul la libertatea de 
exprimare, de asociere, etc, 

lată, gândirea politică contemporană oc- 
cidentală, gestează, în prezent, presată de 
realități şi fructificând o gândire 
umanistă liberă, neoprimată de nici o 
ideologie fixă, dogmatică, un nou “drept 
al omului”, al omului social, dreptul la 
locuință. 

Asa cum s'a arătat și demonstrat deja, 
în mod necontestat, eroarea fundamentală 
a marxismului este că a avut și are în ve- 
dere un om abstract, neexistent în viața so- 
„cială, eroarea aceasta care face abstracție 
de familie, de naționalitate, de religie, de 
tradiții, etc., a fost potențatăpotrivit Teali- 
tăților Rusiei țariste de Lenin şi dusă până 
la ultimele consecințe ale nebuniei de sa- 
trapul numărul | al istoriei, care afostI.V. 
Stalin. N'o spunem noi, au spus-o oficialită- 
țile comuniste actuale, care au aprobat ri- 
dicarea umui monument în amintirea celor 
16 milioane de victime. 

Municipalitatea are obligaţia de a 
asigura posibilitatea de a munci pentru 
fiecare om, potrivit capacităţilor şi 
condiţiei sale fizice. Nu ştim dacă o 
asemenea municipalitate va fi social- 
democrată,  creștin- social- liberal: 
democrată, conservatoare, etc. Stim cu 
siguranță că gândirea socială, gândirea 
politică în acest sens evoluează. 

Să păstrăm libertatea de mișcare și de 
gândire a omului, să ocrotim inițiativa 
privată, s'0 încurajăm, dar oficialitatea să 
stea de strajă pentru a veni în ajutorul ce- 
lor mai puțin dotați sau mai puțin 
norocoși. Căci, niciodată să nu excludem 
aleatoriul, hazardul, nici din viaţa in- 
dividuală, nici din cea socială, 

Legile ştiinţifice nu se aplică aidoma 
vieţii în general, și vieții sociale în special. 
O anumită marjă de neeficienţă va per- 
sista întotdeauna și în viața personală şi 
în cea colectivă. Aici se face simțită nevoia 
de religie, de transcendent. De a cuprinde, 
uneori, prin sentiment, in. 
comprehensibilul. 


Ce trebue combătut în criza 
capitalismului este “starea de pi 
capitalistă” adică egoismul rapace, | | 
; ia | ândirea avantajelor 
junglei, în dobân 1 Ic: legile 
economice, şi cultivat cu sfințenie pie 
solidarității umane, Câștigul capitalis 4 
trebue să fie acela de uzurpare, de 
“lovitură”, ci un câştig de acumulare pen- 
tru dezvoltare, dezvoltare pentru progres, 
progres pentru înfrumusețarea și 
siguranţa vieţii, înfrumusețare prin 
mărirea gradului de confort și de diver- 
sificare a nevoilor omului, prin con: 
sfințirea “dreptului la diferență” care 
subzistă în fiecare din noi. Orice om 
disprețuiește spiritul de turmă. Si nimeni 
nu tratează ca pe o “turmă” societatea 
omenească ca regimurile inspirate de 
marxism-leninism. Dovadă sunt 
strămutările de populaţie, deportările în 
masă (Tătarii, Letonii, Basarabenii, ete.) 
Si atunci cântărind cu seriozitate, cu 
obiectivitate deplină, trebue să optăm 
pentru regimurile democratice occidentale 
chiar așa imperfecte cum sunt şi să 
luptăm pentru umanizarea lor progresivă. 

Se pare că e şi opțiunea lui Gorbaciov, 
care întrun recent discurs dădea cu 
modele ideale de atins prin ““perestroica” 
şi ““glasnost”, societatea suedeză sau nor- 
vegiană. Numai dacă s'ar ţine de cuvânt, 
numai dacă ar fi lăsat. 

Până nu se ridică zidul rușinii dela 
Berlin și nu sunt redate insulele Kurile 
Japonezilor (ele nefiind niciodată teritorii 
ruseşti), Sovieticii nu merită decât un 
credit cu totul provizoriu şi precaut. 

După ce Stalin a făcut milioane de vic- 
time pentru colectivizarea agriculturii, 
azi, același pământ, e redat ““înarendă” 
țăranilor, adică în dijmă, adică în “clacă”, 
exact ca pe timpul feudalilor. Im- 
proprietărireațăranilor a fost o invenție 
“burgheză”, un simplu drept formal, lip- 
sit de conţinut, susțin teoreticienii 
marxiști-leniniști. 

Este de neimaginat insolenţa şi 
cinismul şi reaua-credință a propagandei 
comuniste răsăritene și a partidelor 
comuniste satelizate Moscovei. Se con- 
testă evidențele unui faliment total. Se 
agită numai bârna din ochiul vrășmașului. 
Totul este răstălmăcit. Totul este 
mistificat pentru a se demonstra “criza de 
sistem” a capitalismului, iraționalitatea 
lui funciară, inumanitatea lui de bază. 

Si în acest timp popoarele exploatate, 
din ce în ce mai contestatare si mai în- 
demnate la “revoluția proletară mondială”, 


SARA PE DEAL 


vând grâne popoarelor socializaţ 
acestea să nu moară de foame (după 
decenii de revoluţie), o crâncenă 
sângeroasă dictatură "'de clasă” Je.a ţi i 
în loc sub aspect tehnologie, stimat 
cultural, ete., corupţia şi nepotismă.* 
atins forme necunoscute în istoria un 
sală, contaminând omul din ultimul 
totul este inutil în faţa voini 
blazarea și abandonul fiind în fapt ex 
tirparea elanului vital a milioane dă 
oameni, a unui şir de generaţii. Acei 
colapsul socialismului marxist-le 
Desasperarea și refuzul de a mai trăi în 
asemenea condiţii de umilință totală și 
persistentă. 

Morţii dela graniţa Ungariei şi 
Iugoslaviei o demonstrează. Sirul nesfărziț 
de mari personalități refugiate în Oe. 


ver. 
Tul sat că 
ței șefului, 


cident, care au văduvit societatea rusă da 


mari talente şi de mari speranțe înnoitoare 
în frunte cu Soljeniţin, sunt exemple care 
fac imposibil orice contraargument. 

Ar fi teribil de regretabil dacă am fi 


socotiți, scriind rândurile acestea, ca 


pledând cauza plutocraţiei. Nu este deloc 
în intenţia, concepțiile şi sentimentele 
noastre. Semnalăm numai cu insistenţă, 
că omenirea are de rezolvat, în epoca con- 
temporană, o ecuație extrem de grea cu 
trei termeni: libertate, 
proprietate, în această ordine prioritară în 
care le-am transcris, pentrucă experiența 
sovietică  eșuând, această eșuare a 
restabilit rolul primordial, decisiv, al 
libertăţii în orice experiment social. 
Dar libertatea 
securitatea omului în societatea în care 
trăieşte, nu rezolvă crearea acelor condiţii 
de ierarhie socială în care valoarea sau 
valorile spirituale să fie în vârful 
piramidei, şi nu banul, capitalul, averea. 


Crizele capitalismului nu sunt crizele 


sistemului democratic occidental, sunt 
etapele de creștere şi autodezvoltare a 


unui sistem social care respectă drepturile 
omului, şi în primul rând libertatea lui de d 
gândire, expresie şi acţiune, şi care în 


acest permanent impuls, în toate aspet- 


tele creativităţii şi dezvoltării sociale, 


intră uneori în conflict cu necesitatea 


solidarităţii sociale, cu respectul dreptului — 


celui mai slab, cu respectul dreptului la 
diferenţiere pe care îl are fiecare om, cu 


apărarea neabătută a ființei umane în 


generalitatea ei. 


Libertatea şi organizarea socială 
potrivit cerinţelor de mai sus, sunt strict 


Continuare înpaz? 


Sara pe deal buciumul sună cu jale, 
Turmele-l urc, stele le scapără?n cale, 
Apele plâng, clar izvorînd din fântâne; 

Sub un salcâm, dragă, m'aștepti tu pe mine. 


Luna pe cer trece-asa sfântă și clară, 


> 


Ochii tăi mari caută/n frunza tea rară, 
Stelele nasc umezi pe bolta senină, 
Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-e plină. 


Nourii curg, raze-a lor siruri despică, 
Streşine vechi casele'n lună ridică, 


Scârțâie'n vânt cumpăna dela fântână, 


Valea-i în fum, 


si osteniţi oa 
Vin dela câmp; toaca ră 
Clopotul vechi împ 
Sufletul meu arde” 


Ah! în curând 


Ne6-om răzima 
Si surâzând 
Vechiul salcâm. - 


pe ea n'ar da Viața lui toată? 


fluiere murmură?n stână, 


meni cu coasa'n spinare 
sună mai tare, 
le cu glasul lui sara, 
n iubire ca para. 


satul în vale-amuţește; 
-mi spre tine grăbeste: 
neă salcâm sta-vom noi noaptea într 
egi spune-ți-voi cât 


eagă, 
îmi eşti dragă. 


capetele-unul de altul 
Yom adormi sub înaltul, 
Astfel de noa 


pte bogată, 


Mihaii EMINESCU 


me SPD e aorre aa pe e, 


mem mru 


402 VP (PRI At i 


dreptate, 5. 


singură nu rezolvă 


CUVANTUL ROMANESC MARTIE 1989 PAGINA 9 | 
E ete A e a ata B 0 | MED LINE E Ralea eg ee e aa eee APAGINAII) 


= ——— 


d î 


" ducătorului din instii 


PE MARGINEA CĂRŢII UNUI GENERAL ÎN RETRAGERE TOTALĂ: ION MIHAI PACEPA 


Despre cartea lui Pacepa 


IV 


ARTA CONFUZIEI 


——— Constantin MAREŞ—— 


3 n L de care i-a lipsit stă, causa causarum, thur Koestler, Panait show internaţional pasagiu, tocmai prin lipsa | 
s'au emis mai multe opinii, întreruperea acestor trans-  politicul din care decurge Istrati, Artur London,  “'Glasnost & Perestroika”, de precizare, poate genera | 
proprii ca formă și  misii. Aceasta si explică  economicul, Alexandru Soljeniţin, iar în Gorbaciov va evita să inter- cele mai întinse bănuieli, | 
apropiate ca fond. Interesul faptul că aproape toţi S'a emis, printre altele, exilul românesc, Grigore vină asa cum ar fi făcut-o  supoziţii, acuzaţii, calom- | 
cel mai mare, printre Românii care vin în vizită în opinia că lectura cărţii lui Dumitrescu, George Stalin, Hrusciov în Ungaria nii. | 


Români, l-a stârnit în ţară, 
cei oprimaţi şi lipsiți găsind 
în audierea  pasagiilor 


“transmise prin radio, o 


adevărată supapă pentru 


Occident, ar dori să citească 
această carte, chiar dacă 
declară că în rest sunt prea 
puţin interesați de politică, 
uitând, însă, că la baza 


Pacepa provoacă dezgust, 
datorită atmosferii şi per- 
sonagiilor ce le descrie.In ce 
mă priveste, nu o 
împărtășesc. Astfel de at- 


Mazilu, Vasile Gurău sau 
lon Pantazi, dar senzația 
lăsată de lectură este alta. 
Istoria Curţii Angliei este 
presărată de crime oribile, 


sau Brejnev în 
Cehoslovacia, cu atât mai 
mult cu cât România nu a 
manifestat şi nici nu 
manifestă vreo deschidere, 


O carte despre gulagul 
românesc? S'au scris mai 
multe. De altfel, poate fi un 
eufemism, fiind vorba nu de 
o carte ci de articole. 


i ? Pe . . . .. . . . : : : „ ; A 
obida ce o încearcă supapă  cumplitei Situaţii din ţară,  mosfere au descris și Ar- dar dramele lui iar o așa zisă “liberalizare Niie| a conspirativ 
Shakespeare sunt (folosesc expresia impropriu “Ovidiu”, conform 
capodopere, ceea ce nu sar folosită în Occident) ar mai procedeelor uzitate, ar 


ACUM SLOBOZEŞTE DOAMNE 


putea spune despre opera 
fostului general de 
securitate. Mă refer la 


drege din lipsa de fotogenie 
a comunismului dela 
Bucureşti. In acea luptă 


putea ascunde un prenume, 
tot de rezonanţă latină, ori 
câte din acestea nu 


opera sa literară, deoarece pentru putere, cartea lui: întâlnim printre cei care z 
ie ————N. SToA4— „despre cealaltă operă a sa, Pacepa ce discreditează scriu în exil? “Sora Ana” z 
Ce-a fost pentru cei din tablourilor găsesc că e prea Care, a început mardeala păstrează o discreție cear total unii aspiranţi = 


Bucureşti o licărire de o 
clipă, ca un vis frumos dar 
amăgitor să dea Domnul să 
se împlinească anul acesta! 
Ei au văzut clar cum 
gselaţii paetimului culegeau 
portretele Con- 
e tuții si 
din sălile publice, ba chiar 
alte echipe, dotate cu 
utilaje mobile de lucru la 
înălțime, le dădeau jos de 
pe frontoane, clădiri înalte, 
etc., același chip cu zâmbet 
viclean și împietrit într'o 
tinereţe veșnică parcă aran- 
jată de un cosmetician mor- 
tuar. 
Cei care rezistaseră cum- 
plitelor vremi prin credința 


"că o gelozeşte și 


mic.” 

"Lasă, lasă astea, o fi zis 
atotştiutorul, mai bine ia 
legătura cu organizaţia (de 
partid a municipiului) și cu 
internele (ministerul) şi 
până mâine să dispară tem- 
porar. Că nu vreau ca, Gor- 
baciov ăla să creadă....Si nu 
atâta el, că cu el mă 
înțeleg, dar tovarășa aia a 
lui, Raisa, care cum ai 
văzut, a creat probleme şi 
cu Nancy Reagan și-s sigur 
pe a 
mea!''In continuare 
operația va fi decurs ca 
ceasul, deşi activiștii de 
partid şi trupeţii din 
trupele M.A.I. (dar în civil) 


“domnilor tovarăși dela 
Bucureşti”! scutită fiind 
doar tânăra dintre ei, care 
în schimb a primit un 
colorant de cerneală în 
frumosul ei păr roșu. 
Desigur că, au urmat cer- 
cetări, anchete și bătăi iar 
“Lambă” a ajuns la proces. 
Scăpat însă de un avocat 
destept care a convins jude- 
cătorul şi pe asesorii 
populari că: 1. acuzatul nu 
putea participa la 
încăierare deoarece avea 
mâna în bandaje ca urmare 
a unei tăieturi cu coasa și 
2. el a strigat fratelui său 
““lamba””, deoarece începuse 
să afume. Pe scurt, omul a 


putea avea multe la bază, în 
orice caz, nu modestia. 

Să construim o ipoteză. 
Generalul Pacepa încearcă, 
dar nu reușește să treacă în 
tabăra cealaltă. Este 
recuperat de alți securiști 
din Germania Federală, am- 
balat (poate chiar după 
reţete purtând 
patenta Pacepa) și 
retrimis în patria socialistă 
pe care o servise decenii la 
modul ce-i adusese gradul și 
funcţia avută. Este judecat 
public, și după ce este con- 
damnat la moarte, i se 
comută pedeapsa în muncă 
silnică pe viaţă, fiind depus 
într'o închisoare cu 


potenţiali, ar putea fi cu 
adevărat utilă, slujind ca 
referință uneia sau alteia 
dintre-fracțiuni, putere 
colectivă la început, per- 
sonală în final, după reţeta 
aplicată de Stalin, de Dej, 
de Ceausescu și de altfel, 
si de Gorbaciov. 

Ceea ce m'a frapat cel 
mai mult la lectura cărţii 
fostului supersecurist și 
hiper-spion, a fost lipsa de 
dezvăluiri. Trecerea la 
inamic a unui ofițer de 
securitate român a dus în 
trecutul apropiat, printre 
altele, la distrugerea rețelei 
Caraman din Franţa, dar 
dezertarea generalului 


ar putea fi frate, nepot, 
unchi sau văr și iată deschis 
cel mai larg câmp, tuturor 
posibilităţilor, tuturor in- 
terpretărilor, tuturor 
supoziţiilor. Prin rândurile 
sale, care nespunând nimic 
pot însemna totul, Pacepa a 
semănat o nouă confuzie în 
exilul nostru, aducând ast- 
fel încă un serviciu ''D” 
pentru dezinformare. 


Se poate afirma că 
precizări şi nominalizări ar 
fi putut genera împotriva 
editorului un lam de 
procese din partea celor 
vizaţi, calitatea de agent 
nefiind legată de purtarea 
unui semn distinctiv şi in- 


lor creștinească, mur. vor fi fost lămuriţi min- scăpat atunci, nu șia doua deţinuţi politici. Cum l-ar Pacepa nua fosturmată de  vocabil în justiție. Dar 

a murară rugi de. _cinos precum că. oară cum se va vedea. . fi privit opinia publică din căderi de capete. Sunt Pacepa, care a apărut într'o 
cunoştinţă ca acea ''Tovarăşul” vrea să Cea de a doua întâmplare țară şi cum l-ar fi primit evitate orice arătări cu misterioasă secvenţă, A 
ămo „verifice fiecare portret în a avutloc maitârziu,deacuma deținuții politici an: „degetul, nume și date, şi cât demnă de cel mai 
„ Acum slobozește Doamne parte, deoarece dușmanul erau colectivizați iar în ziua ticomunişti? de utile ar fi fost exilului înverșunat stil James E 
pre robul tău „de clasă a strecurat o cu pricina, Lambă și alţii se S'a mai scris că românesc, în care, din Bond, ar fi putut găsi E 
„Că văzură ochii mei şopârlă ce trebue aflau în cârciuma satului la revelaţiile lui Pacepa „au păcate, se uzează cu modalitatea de a depune ca 3 
Lumina Cea Adevărată. înlăturată. Ceea ce nu con- o ţuică. Intră plutonierul de fost extrem de utile, ușurința calomniei de martor, așa cum s'a afir- m 
lar încercaţii cu tortura sună cu tablourile-pancardă miliţie, şeful postului. - “'Ia dezvăluind Occidentului acuzaţia de “'agent”. Dar mat că a făcut-o despre un i 


şi cu umilinţe, peste poate, 
alergară cu gândul la 


satârul din bucătărie cu aidoma, Oricum, poporul a sunteţi pe ogor? Unde-i Că Și Președintele Reagan exilul nostru, ne-a refuzat zadarnic în “Orizonturi 

care vor tăia în fine în înțeles exact cum stă  brigadiru' vost'? citea cartea cu pricina. Per-_ acest serviciu, : Roşii”. E 
carne vie ca plată dreaptă. treaba, dovedindu-se cât se “Păi don! şef, ibrigadiru! sonal, mă îndoiesc de aceea uaEXistă, însă, la capitolul Generalul Pacepa a XI 
Si cu toți se întrebau ce s'a poate de clar că atât el cât A că preşedintele Statelor “Serviciul D pentru dezin- ş 


întâmplat? Crăpat-a în 
sfârşit? Nu, căci la o adică 
sar fi recurs doar la 
aplicarea de panglică neagră 
de doliu. O fi vreo lovitură 


tocmai iesind de pe banda 
rulantă și care arătau 


și al său conducător sunt la 
unison. 

Problema acestei operaţii 
de fațadă era însă înter- 
pretare greșită din partea 


cărați-vă, bă, dupe banca 
aia dela perete! Si dece nu 


e la cazanu' de ţuică cu 
preşedintele, se omenesc. 
Ce, dacă ne-ar primi și pe 
noi, am sta noi aici să bem 
pişoarca asta?” Cu: “hai, 
lasă vorba” și împingându-i 


adevărata faţă a regimului 
Ceausescu. S'a remarcat 


Unite ar fi avut nevoie de 
editarea publică a unor 
amintiri, când ar fi putut 
consulta întregul dosar al 
CIA, ce conţine lucruri inac- 


Pacepa, care timp de 
decenii a lovit și intoxicat 


formare” un pasagiu care 
citit și recitit, pune pe gân- 
duri, seamănă confuzie şi 
poate genera alte dispute și 
acuzaţii în exilul nostru, în 


prea cunoscut agent secret, 
al cărui nume l-am căutat 


trecut Atlanticul zburând 
sub azur şi deasupra apelor 
albastre. Datorită unei 
poluări de o agresivitate 
imexplicabilă într'o ţară cu 
industria la pământ şi prac- 


d a 


t? Nu, că aud blicului. Căci s'a mai Eta cesibile sentențioşilor din care dacă sar uza de tic fără circulație 
ee Aa Er de pare e Apa omul te En exilul nostru. lar cartea lui - acestea încă ar fi bine, dar  automobilistică, aaa | 
tancuri sau tropot de trupe. Intr'adevăr, cu ani în  qe pe varii Erata com. Pacepa a apărut întrun se abuzează. Este vorba de atmosferei apăsătoare din 3 


Si, deodată, cu toată lumina 
generată de lipsa por- 


urmă s'a întâmplat o dan- 
dana pe tema asta. Nu 


ducătorilor de partid de 
atunci; Gheorghiu-Dej, 


moment în care creditul lui 
Ceaușescu era epuizat în 


agentul “Ovidiu”, scriitor 
din exil, devenit “un fel de 


țară, orizontul României nu 
apare roșu, ci este cenușiu, 


tretelor de pe uzine și de departe de București, întregul Occident. Este  Solienițin român” datorită la propriu, ca și la figurat. 
locurile e Sal) într'un sat de peste Sabar. A pu ori aces: Ca greu de afirmat că la unei cărți despre gulagul Poate că în sei 
deznădejdii a coborit în (Vorba romanței: i aice li da ata aaa A Bucureşti sar da o luptă din țara noastră. Prin sora refugiatul politic Pacepa 
suflete odată cu realizarea  ''Smaranda”.) Chiar dacă le DAE ia GA CART, Er pentru putere, dar se poate” sa “Ana” care îl vizitează,  într'o altă carte, ce ar 
adevărului: mâine vine în satul va fi dispărut n 6 pică, litica afirma că după dispariția, din România la Paris,trans- putea fi intitulată '“Orizon- 
vizită Gorbaciov și Seful nu  deacuma, oamenii Eoei punzAtoareali las A într'un fel sau altul, a lui mite rapoarte securității,  turi albastre” să ne spună 
vrea să fie prins cu cultul  dispersaţi nu vor uita. p Nicolae Ceaușescu, se va da printre altele, asupra celor 


personalității! Va să zică, 
asta era? Cel puţin, bine că 
își dă seama de propria-i 
murdărie și că știe de frică. 

O întrebare ar fi: cum s'a 
hotărit să ia o asemenea 
măsură jenantă și nu lipsită 
de riscuri? Să-i fi sugerat 
careva? Aș! Asta ar fi o 
greșală fatală. Probabil că 
însuși Ceauşescu va fi 
adăstat pe consilerul cel 
mai apropiat și deci cel mai 
nou (neuzat și nedat afară 
încă!) cu: -“'Măi, cutărică, 
nu crezi că se cam ec: 
sajerează cu atâtea tablouri 


Intâmplarea a costat și 
viața unuia de-al lor; 
Lambă. Poreclit așa din 
cauza unei întâmplări şi 
mai vechi, deci să le luăm la 
rând. 

Prima e legată de cam: 
pania partidului comunist 
pentru întemeierea 
întovărășirilor agricole. 
Intr'o seară, sătenii au fost 
adunați în sala de clasă a 
școlii. O echipă agit-prop 
dela București le-a tot vor: 
bit, încercând să-i 
vrăjească. Până când cel 
care de atunci încolo a pur- 


milițianul le aranja la 
subţioară, un sătean îi 
înfășcă carabina și fără 
multă vorbă îl îmblăti după 
șale. Altul scoase cuțitul. 
Oamenii înțelegeau că 
regimul căzuse și că, deci 
sosise vremea  răfuielii. 
Miliţianul a scăpat cu viață 
numai datorită lui Lambă, 
care a dat sătenii la o parte: 
“Bă! la terminați. Să le 
arătăm că, noi nu suntem 
criminali ca ei”. Din spital, 
milițianul l-a raportat ca 
făptaș pe Lambă, care ca 
urmare a sfârșit în bătăi la 
Securitate. 


o înverşunată luptă pentru 
putere. In actualul său 


ce urmează a fi recrutaţi 
sau neutralizaţi. Acest 


ceea ce am așteptat şi nu 
““Orizonturi 


CRIZA CAPITALISMULUI 


“Urmare din pag.8 


legate între ele. Aşa cum o spunea cu 
încă dela începutul acestui 
secol, Al. Djuvara, un eminent jurist 
român, orice drept de proprietate are 
esențialmente o funcţie socială. Alt: 
minteri nu se justifică apărarea lui. 

baltică, 
basarabeană, demonstrează, fără drept de 
apel că marxism-leninismul nu a putut 


strălucire, 


Criza armeană, 


fiecărei ființe umane, creaţie divină in- 


gruzină, 


substituibilă şi inestimabilă. 

Colapsul socialismului marxist-leninist 
este în primul rând datorat ignorării 
dimensiunii divine a omului de pretutin- 
deni. Bolșevicul omorind pe Dumnezeu, 
totul a fost posibil, după cum o prevăzuse 
deja Dostoievski, încă din secolul 19. 

Ororile date la iveală azi, sunt numai o 
parte din “Calvarul” 


e ie A i 4 urcat de popoarele 
di ali meli peste tot? tat porecla de “Lambă”, a 3 rezolva problema naționalităților, că RUSIEI și numai în parte, descrise de Al. 
Bineînţeles că celălalt va fi strigat către frate-său care Morala povestirii e că, această problemă nu poate fi rezolvată Tolstoi. 

protestat: era mai aproape de lampa între timp poporul s'a decâtdeo social-democraţie creştină cin: Foametea cronică, frica intrată în oase, 


“Dimpotrivă,  tovarășe 
preşedinte și comandant 


de gaz din perete: - 


“Gligore! Lamba!”' Cel 


sofisticat, cântărește bine 


situațiile, rabdă, 


stită, fundată pe ecumenismul teismului 
universal, care respectă pe zeii altora, 


minciuna 


i oficializată, descompunerea 
etică, toate indică o stare de colaps care 


suprem, dacă ar fi să strigat a priceput, şi ca suferă...dar și când se va  potențează creativitatea specifică a pune punct uneia din marile iluzii şi erori | 
măsurăm după imensa fulgerul a pălit cu căciula ridica....vorba lui Ghe. fiecărei naţionalităţi, militează pentru o și crime ale istoriei. i 
dragoste pe care poporul sticla lămpii cufundând Coşbuc din “':Noi vrem morală umană cu reazem în transcendent : 3 
român v'Q poartă, mumărul sala în întuneric. După pământ”, şi în responsabilitatea unică şi eternă a Constantin MACRI 


| 
| 
| 


PAGIAN 10 


MARTIE 1989 


LITERATURĂ ŞI ISTORIE 


ISTORIA ROMÂNIEI ŞI ISTORIA ROMÂNILOR... 


Nici una, nici alta n'au fost încă scrise, 
de mai bine de 40 de ani încoace, sincer și 
senin, cu conţinutul lor complet de fapte 
Gmplinite, neîmplinite, denaturate); cu 
problematica lor socială, politică, 
națională, cu soluţiile lor precare; căci 
nici una din problemele mari românești din 
a doua jumătate a secolului XX nu a fost 
deslegată cu dreptate pentru poporul 
românesc. Acesta este subjugat im- 
periului sovietic, care este recunoscut ca 
atare, internaţional. România, Românii se 
plasează într'un context internațional 
opac, ostil unanim cauzei românești. Un 
punct comun: istoriile și una și alta sunt 
mutilate. Exprimate poetic- muzical, 
pământul şi ființa românească cântă 
nesfârșit o doină de dor. 

Intâi despre istoria României. Mutilată, 
istoria României de astăzi relevă de o 
geopolitică contrafăcută a țărilor 
româneşti. Este expusă oarecum de alții, 
în funcţie de alte geopolitici străine, 
tăiată brutal de România Mare, în divorţ 
cu Europa întreagă a “naționalităților 
întregite” a epocii dintre cele două răz- 
boaie. 

Republica socialistă a României de 
astăzi este în contradicţie fizică cu natura 
exterioară a peisagiului românesc rotund 
în armonia și varietatea lui com- 
plementară. Peisagiu legănat - o cântă nu 
numai troheul vesel şi iambul grav al 
poeziei populare (L. Blaga), ci o atestă 
geografia reală și descriptivă a țărilor 
românești: plai, văi, ape care pleacă de 
“sus la munte ca să ajungă jos la vale”, în 
câmpia Dunării, a Tisei, a Nistrului... 
Codri, lanuri, băi de aur (chiar dacă aur nu 
mai este, băile au rămas), puțuri de păcură 
(chiar dacă petrolul se istoveste, rămân 
pomii din preajmă și viile), sare, pământ 
negru sau de oale, sate adunate în jurul bi- 
sericii cu clopote care sună - care sunau! 
cu oameni care știau construi din temelie 
adâncă casă cu pridvor şi cameră de oas- 
peţi pe care îi primeau cum se cade să 
primesti crestinește pe un drumeț fie el 
ce-o fi. - “4De unde-o fi cu limba asta 
încurcată?”? SE: 

Istoria României de astăzi, pe ce se 
întemeiază? Pe o geografie mutilată, con- 
secutivă unui război pierdut în contra 
ultimei invazii barbare. Pe o “pace” a 
învingătorilor și un imens “:vae victis” al 
lor. Pe un “'diktat” al năvălitorilor, trans- 
pus în limbă  necuvântătoare pentru 
pământeanul din nou lipit de glie. 
Alegoric vorbind, tradus într'o româ- 
nească stricată de cârâiala unui nor de 
lăcuste, nu ciripită de păsări cântătoare! 
De broscoi holbaţi, nu de câini “mai 
bărbaţi”, pe câini i-au luat hingherii cu 
laţul! Toată România - oameni, dobitoace, 
peisagiu-, a fost luată cu lațul! Când a în- 
ceput “hingheria”? In anul 1940, anul si- 
nistru al istoriei României Mari. In ur- 
ma unui “ultimatum rusesc” si unui 
“diktat  nemțesc”, în acord! tacit 
unul cu altul. România a fost desmem- 
brată. A pierdut: Basarabia, Bucovina de 
Nord, ţinutul Herţa, “Transilvania de 
Nord, Cadrilaterul. Cam 5 milioane de 
Români și 100.000 de km. pătraţi au fost 
cedaţi și cedate: năvălitorilor. Fără luptă, 
nici onoare. De un rege fărădelege, nu de 
Români care toţi s'au ridicat în picioare 

-şi apere patria sfâșiată. Cum? Cu 
mâinile goale, armatei i se ordonase să se 
retragă. S'a supus, Nesupușii au fost 
vânaţi, fără greutate, de către năvălitor... 
A venit îndată după  “tultimatumul 
Moscovei”! diktatul Axei, “'diktatul dela 
Viena”. România a cedat Ungariei Nordul 
Transilvaniei. (Ministrul de externe a] 
României, din noul guvern favorabil Axei, 
a leșinat odată pus în obligația să sem. 
neze. A fost trezit din leşin, a semnat ... 
Putea să nu semneze? Putea, iar România 
ar fi fost ocupată toată de armatele con: 
jugate germană și rusă. 

Este probabil, nu sigur, astăzi, când 
știm că Hitler avea deja în cap şi în ser. 
tarul Marelui Stat Major, planul Bar- 
barossa: atacul contra URSS-ului, Avea 
nevole de alianța 
cât a Ungariei. Probă este că a acordat 
României ciuntite garanția integrității 
teritoriale(!) față de amenințarea sovietică 
de invazie peste Prut, în Moldova rămasă 


—— Titus BĂRBULESCU— 


ca și lui Ciano, de-altfel, ambasadorul lui 
Mussolini - de șeful statului ciocoiesc 
român, Carol II, tiran asiatic - ca 
Ceaușescu astăzi!- Tiranul l-a asasinat pe 
Corneliu Codreanu (sugrumat precum 
sultanul pe Stolnicul Cantacuzino, la 
Bostangi-Bașa!) șeful harismatic al par- 
tidului “*Totul pentru Tară”” (obținuse 157 
de voturi la ultimele alegeri, 1937ii-a ex- 
terminat personalul politic care aparținea 
României viitoare (câteva sute de capete 
gânditoare pentru viitorul profilat sumbru 
pentru România; a ucis trupele de 
luptători care aparţineau armatei de 
apărare a hotarelor româneşti. Fără 
judecată: becisnic, adică cu nemernicie 
crudă, fără grija zilei de mâine când țara 
va avea nevoie să se sprijine pe principala 
ei forță politică, naționalistă, pentru 
menținerea fiinţei naţionale, Străin 
rapace, sadic sexual...Sub pretextul că era 
în solda Germanilor, pe care căuta acum 
să-i aduleze cu toate mijloacele...) 

Apoi, regele felon a dispărut, culcat pe 
burtă într'un vagon-express, găurit de 
gloanţe la trecerea frontierei. Frumos pen- 
tru el era să fi stat măcar în picioare, gân- 
dindu-se o clipă -atât! la vrednicul lui 
tată, bunul și lealul rege al României Mari, 
Ferdinand întregitorul. 

Evident, în situația dată, România n'a 
putut să “'se disocieze din contextul in- 
ternaționa”, zic și astăzi istoricii trestiei 
care se mlădiază în fața crivățului! Iz- 
bucnise al doilea război mondial (1939 - 
1945). Pentru noi, în contra-timp, sub 
vremea Românului. Cu cine să te baţi? Ca 
să-ți aperi, iar acum să-ţi reîntregești 
avutul, nevoile și neamul! Cu toată 
lumea... N'a fost așa, în ce priveşte reîn- 
tregirea. Nici ca trestia mlădioasă, cum 
zic istoricii trestiei, căci şi trestia se poate 
rupe... România s'a bătut succesivcontra 


" amândurora forțe imperiale, rapace și una « 


şi alta pentru pământul românesc. A pier- 
dut două războaie în cursul acestui ultim 
război mondial. 

Aliată cu ““Reichul al III-lea fascist”, 
România a pierdut războiul la Stalingrad. 
A semănat vreo 700.000 de morţi în 
Basarabia, Ucraina, Crimeea, Caucaz, 
întrun război just contra inamicului 
ereditar acolo unde se dădea lupta cu 
acesta. Morți pentru patria românească! 
Nu pentru Hitler nici fascismul rasist!... 
N'a fost fascist, nici rasist Mareșalul An- 
tonescu, cu atât mai puţin armata de 
țărani ““mici proprietari”? care au murit 
pentru România Mare, cu dominantă 
social-economică de mică burghezie rurală 
-sau de extracţie rurală - și artisanală,, 
pentru toate etniile conlocuitoare. (In ce 
priveşte, “'deplasarea” peste Nistru, rău 
văzută de Englezi, oare n'au murit și 
altădată călăreții cu şea de lemn - țărani 
răzeși ai lui Stefan cel Mare - prin 
străinătăţile leşești și tătăreşti? Pentru 
Moldova, pentru patrie!) 

A venit lovitura de stat din 1944, al 
doilea război din cursul războiului al 
doilea mondial. Aliată de astădată cu 
URSS, cealaltă putere imperială, cu praxis 
totalitar și chiar teorie de fascism 
hrăpăreț a clasei conducătoare, ex- 
proletară, România a semănat cam vreo 
200.000 de morţi în Ardeal, în Ungaria, în 
Cehoslovacia (mai mulți decât mercenarii 
americani, luptând pentru eliberarea 
Europei occidentale...) Intr'un război just. 
Au murit pentru patria românească. S'a 
redobândit Ardealul de Nord. Cu eutate, 
e adevărat. Si din mila lui Stalin (!) căruia 
i s'a făcut mai vârtos silă de Ungaria care 
continua să lupte alături de Germani, 
decât de armata regală română, fostă 
aliată principală a Germanilor în cam- 
pania din Rusia, acum carne de tun a ar- 
matei roşii contra invadatorului Sfintei 
Rusii, “sora noastră mai mare, in: 
stitutoare a luminilor în principatele 
danubiene”, cum gândea el atunci 
împreună cu Alger Hiss, consilierul politic 
al președintelui Roosevelt (mai târziu con. 
damnat pentru spionaj în favoarea 
comuniștilor!). 

Insă la Pacea din Paris (1946), România 
ma fost recunoscută ''stat beligerant” - 
ca Italia bunăoară - în războiul . de 
eliberare a Europei de sub fascişti. A fost 
considerată “țară învinsă”, România a 
pierdut şi acest al doilea război. A plătit 


numai campania din Ungaria și 
[paza să a costat-o 1 miliard de 
dolari!...) A plătit în tineret omorît nasi 
pe front, în lagărele de prizonieri ei 
Rusia, acasă tot în lagăre, în dolari şi Ja 

perpetrat de cuceritor.Continuă săplăteas- 
că... Evident, ““România nu putea fi disociata 
de contextul internațional”! ziceau atunci 
cei trei mari făcători ai păcii sovietice în 
Europa orientală (la Teheran, la Moscova, 
la Yalta): Stalin, Roosevelt, Churchill. De 
mai bine de 40 de ani România plătește: în 
sânge românesc, în bucate luate dela gura 
copiilor, în discurs politic marxist- 

leninist, acesta ultim transpus în limbă 
românească stricată. Pentru 
necuvântătoare. De aici, dela discursul 
politic, începe istoria Românilor de astăzi. 

De mai bine de 40 de ani încoace nu s'a 
scris o istorie sinceră și critică a 
Românilor de astăzi. S'a scris mult și alt- 
ceva. 

Ultimele lucrări făcând autoritate 
despre istoria Românilor, sunt tipărite în 
epoca tragică a României contemporane 
(1937-1944): N. Iorga, Istoria Românilor, 
vol. X (1940, tipărit îndată după ce a fost 
asasinat ca Miron Costin...” de un om de 
nemica, un varvar”, zice |. Neculce despre 
acesta Gh. I. Brătiam, Origines et for- 
mation de Vunite roumaine (1943; autorul 
publicase: Une ânigme et un miracle 
historique: le peuple roumain (1937); va 
muri în pușcăria ruso-comunistă, ucis 
precum fu ucis de Turci Stolnicul Con- 
stantin Cantacuzino!) Alte istorii, apărute 
paralel , sau ceva mai înainte de finele 
României Mari: C.C. Giurescu, Istoria 
Românilor . (trei volume, retopite apoi în 
vremea republicii socialiste - autorul a 
scăpat cu viață din puşcărie- și adăogite, 
vai R.W. Setton-Watson, Histoire des 
Roumains aris 1937) L. Romier 


P. 9 Le 
oamaiza (taria morts (Paris 1931); : 


M. Polihroniade, Domnia lui CarolI (o, 
citez din memorie căci n'am mai avut-o în 


ŢARA DIN SÂNGE, ŢARA DIN CUVINTE 


Coloană de sunete daco-romane, 
Lumina din tine învinse oricând 
Pre moartea din valuri barbare, tirane, 
Prin sânge de nume cu moartea călcână, 


Când maica pe vatră-mi citea din Psaltire, 
Vocabula dulce am simţit-o si eu, 

sfințită și pură, căci prin Mânăstire 
Păzită de rele te-a vrut Dumnezeu. 


Urzită esti din graiul str 


Si chiar dacă unii mai vor să te înnece 

In tulbure apă, amară şi grea, 

Noi toți te vom ascunde în sânge și în lege, 
In dor te vom ascunde, în țest și în argea. 


La vadul tău se-adună Românii din exil 
Aprinși de dorul țării, oriunde-ar fi în lume. 
In sonul tău prea dulce-i pământul cel fertil 
În care Roma -și puse sămânja ei anume. 


Din sunetu- 


Izvorul tău 


Si parcă simt tot dorul în mine la 
Un dor cum doar Poetul l-a vrut odinioară, 
Căci nici tălmacii mesteri nu l- 
In sensul dat de tine, 0, 


Ce pot să fac, tru; 
O laudă mai nouă 
Tu, lacrima Mioar. 
Prin care urci de 


a ăbunilor moșneni 
Acei care pe Vodă cândva îl învățară 
Să ia mai bine seama la oameni si la Tară 


Si cum să se ferească de hoți și de vicleni. 


ți de bucium dogoarea când se'ntinde, 
Copil tresar aievea ca deo rază?n zori... 


auzul mi-l umple de cuvinte 
Ci eu mă'nham supus la carul tău de flori. 


limbă temerară! 


moaso, decât să mai rostesc 
„ mai caldă pentru tine, 

ei și Dorul Românesc 
veacuri prin sferele divine. 


Ce pot să fac, o, mumă, 


CUVANTUL ROMANES 


mână de vreo 40 de ani. Autorul a font si 
: za Se și 
el asasinat, de barbarii lui Carol 1 
împreună cu un convoi de înlănțuiți ja 
marginea unui șanț din Râmnicu-Săraţ, 
Ostateci executaţi. Fără judecată, fără 
milă pentru niște cărturari TOMâni car 
făceau atunci istoria Românilor Scris «i 
existenţial “în adversitate și subteran" 
așa cum s'a format națiunea. română dela 
începutul ei). Si altele şi alţii. Martiri 
adică mărturistori începând cu Renașterea 
românească: Miron Costin, De neamul 
Moldovenilor, Stolnicul C. Cantacuzino, 
Istoria Tării Româneşti şi a lăcuitorilor 
D. Cantemir, Hronicul vechimii Româna! 
Moldo-Vlahilor, Gh. Sincai, Cronica 
Românilor și a mai multor neamuri, 
Petru Maior, Istoria pentru începutul . 
Românilor în Dacia... Continuând până 
ieri, sunt istorii care relevă de o filosofie a 
culturii şi civilizaţiei neamului românese 
de-a lungul formaţiei lui în naţiune . 
modernă, printre naţiunile moderne 
capabile să creeze valori universale, 
umaniste, sublimate în artele frumoase şi 
meșteșugul de a trăi -“art de vivre” -în 
societate, pentru bucuria omului care nu 
trăiește numai cu pâine. 

Astăzi pâinea lipseşte de pe masa | 
Românului. lar, meșteșugul de a trăi cu . 
omenie printre oameni de toate soiurile pe 
care i-a asimilat - ca orice veche civilizație 
şi ea românească este o mamă violată de 
năvălitor, dar cu copii frumoşi şi isteți din 
neamul ei și pe limba ei-, iată că de-. 
astădată și meșteșugul de a trăi 
românește adică cu străveche omenie, i-a 
fost stricat. De cine? De veniturile din ! 
afară, venite pe tancuri și înarmate ca să 
ucidă (nu cu lebede dansatoare pe muzică 
de Ceaikovski, sau apostoleşte cu Tolstoi 
iubitorul de osteniţi, în frunte, cum 
închipuie încă aliaţii lor occidentali... s 
veniturile din  lăuntru: jefuitori 
cimitire,  dărâmători ai istoriei şi 

Continuare în pag.ll 


îi 


răscruce, 


au putut traduce 


Ca pe-o lumină lină în sânge si în grai 


George BĂIENARU 


CUVANTUL ROMANESC 


Cuvântul latin -signum- 
se găseşte în toate limbile 
neo-latine adaptat local, iar 
prin cunoscutul proces 
linguistic de împrumut a 
intrat în limba engleză. 

In general, din punct de 
vedere material indică un 
obiect, cerebral o idee, iar 
spiritual este considerat 
semn divin. Primele două 
categorii sunt prezentări 
descriptive, grafice, didac- 
tice, educative, etc.; cele 
spirituale, care sunt de fapt 
rare, nu sunt înțelese de 
mintea omenească, totuşi 
uneori sunt explicate de 
cărturari ca efecte logice ale 
unor fapte ori legi rigide, 
alteori sunt considerate 
curiozităţi psihice, ori 
reminiscenţe ale unei 
spiritualităţi primitive; 
credincioșii anonimi sunt 
convinşi că anumite semne 
deosebite fac parte din 
legăturile accidentale prin 
care divinitatea prevesteşte 
simbolic societăţii 
întâmplări viitoare la nivel 
local, naţional ori chiar in- 
ternațional. Unele sunt 
scrise în istorie, altele au 
devenit subiecte în 
literatură iar altele au in- 
trat în viaţa popoarelor ca 
legende. 

Din viaţa vecinilor noştri 
răsăriteni, Rușii, ar fi de 
amintit semne interesante 
care n'au circulat în mod 
deosebit în scris. 

In dimineața încoronării 


lui Nicolae al II-lea, ultimul 


făcut jurământul de 
credinţă că va conduce im- 


periul ca autocrat al 


tuturor teritoriilor rusești, 
în care erau incluse și 
Finlanda, Tările Baltice, 
Polonia, Armenia, Tur- 
kestan, etc.; apoi, pentru 
prima dată și singura ocazie 
respectând protocolul 
încoronării, a intrat în 
altar unde a primit Sfânta 
împărtășanie ca preot al 
bisericii. Când tânărul ţar 
urca scările altarului, 
lanțul greu al ordinului 
“Sfântul Andrei” i-a căzut 
jos de pe umăr. Cei din jur 
l-au ridicat cu mare iuţeală 
şi i l-au așezat din nou pe 
umăr. Fiecare din cei 
prezenți au considerat acest 
incident -semn rău- și au 
jurat tăcere asupra faptului 
petrecut declarându-l secret 
de stat, dar care a devenit 
public. 

Ziua următoare, încoro- 
nării a fost dedicată poporu- 
lui, să se bucure și să pe- 
treacă. 

In apropierea orașului 
Moscova, era un teren 
numit Khodynka întretăiat 
de tranșee și șanțuri 
așezate în zig-zag care era 
loc de antrenament militar 
al garnizoanei din Moscova. 

- Această poiană mare a fost 
aleasă ca loc al serbării pen- 
tru poporul sosit din toată 
Rusia ca să vadă măcar 
odată în viață pe țar și pe 
țarină. In după amiaza 


"zilei au fost transportate 


sute de vagoane cu 
nenumărate butoaie de 
bere, și sute de mii 
de cești smălțuite pe care 
era Împrimată stema im- 
perială, Pipmiae pi 
lor ca amintire a 
me: Către seară se 


adunaseră în marea poiană 
peste o jumătate de milion 
de entuziaşti; o parte din ei 
erau deja înveseliți de 
băuturi alcoolice; toți erau 
fericiţi şi așteptau sosirea 
tinerei perechi încoronate. 

Deodată, cineva din 
mulțime a 'spus că va fi 
dată bere şi cești numai 
celor din apropierea 
butoaielor depozitate. 
Zvonul s'a răspândit 
fulgerător. Sutele de mii 
de suflete au fost cu- 
prinse de panică. 
Escadronul de cazaci care 
menţinuse iniţial ordine a 
fost în parte eliminat iar 
altă parte a fost târît în 
învălmăşeala crescândă. 
Bărbaţii s'au împiedicat în 
transee şi șanțuri, femeile 
şi copiii au încercat să-i 
scoată, dar au fost călcați 
în picioare de valurile in- 
conștiente care au trans- 
format sărbătoarea visată 
întrun măcel lugubru. 
Cazacii care au reușit să 
scape de furia inconștientă 
a mulțimii din poiană au 
informat pe şefii gar- 
nizoanei care au pornit 
imediat în număr mare să 
facă ordine. La sosirea lor 
întreaga suprafaţă părea un 
înfiorător câmp de luptă. 
Era o amestecătură de 
sânge, morți și strigăte 
desnădăjduite ale 
mutilaţilor; spitalele au 
fost neîncăpătoare,  con- 
ducerea țaristă a rămas 


împietrită, STI 7 IPA 
supraviețuitorii şi 


populaţia Moscovei au dat 


sentinţa “Domnia ţarului 
va fi catastrofală.” 

A fost şi în România o 
întâmplare . aproximativ 
paralelă cu cele menţionate. 


In 1930, în patriarhala 
comună Costeşti, din 
județul Argeș, la poalele 
Carpaţilor Meridionali a ars 
biserica satului cu aproape 
toți credincioșii în noaptea 
Invierii. Durerea Românilor 
nu este scrisă nicăieri 
detailat; simbolic totuși, 
tragedia a rămas în cântece 
locale, în resemnare faţă în. 

ă cu acest semn divin 
si în rugăciune supraviețui- 
torilor pentru cei răposa 
Comentariile presei i-au 

li aproape mercan- 
cală pain ice superfi 


3 cial 
și senzațional. 

Singura prezentare în 
sensul românesc a rămas 
dela logicianul Nae Ionescu, 
în editorialul ziarului 
Cuvântul din 1 Mai, 1930: 
“Discreditat este însuși 
Dumnezeu prin faptul că 
cei care se adunaseră în 
Casa Lui au fost jertfele 
acestei grozăvii.lar bucuria 
lor a fost fără margini când 
au aflat că “'Evanghelia nu 
a ars”, iar mai acum un an 
se furase la Costeşti salba 
dela icoana Sfintei Filof- 
teia. Bieţii oameni erau 
salvaţi: aveau “explicaţia”. 
O minune de o parte, o 
pedeapsă cerească de 
alta....închipuiți-vă însă că 
sar afla cineva care să 
lămurească pe aceşti ad- 
vocaţi ai Absolutului, că de 
când este lumea și există 
cârți, s'a constatat că 
aceste cărți ard foarte greu; 
mai ales cum se găsea 
Sfânta Evanghelie dela 


MARTIE 1989 
a ————— a 


SEMNE DELA DUMNEZEU 


—— Preoteasa Eugenia UȘERIU— 


Costeşti strânsă între par- 
doseală şi trupul preotului 
și că afacerea cu salba Sfin- 
tei Filofteia nu ar fi decât o 
poveste. Ei! Ce s'ar întâm- 
pla atunci? Ar rămâne 
Dumnezeu în vină ori în 
lipsă cu ceva faţă de noi? Si 
credința noastră ar avea 
prilej de clătire? La puţin 
S'ar mai reduce atunci viața 
şi realitatea credinţei! 


Si cu toate acestea, punc- 
tul de vedere al ''credin- 
cioşilor”” noştri de astăzi 
ăsta este! Si anume cu două 
rădăcini. Prima, un fel de 
înțelegere negustorească a 
raporturilor dintre om și 
Dumnezeu. A doua, o 
necesitate, superficială prin 
natura ei, de a exprima în 
material conceptual şi 
raţionat manifestările lui 
Dumnezeu. Ambele tot așa 


de străine faptului de 
credinţă şi vieţii 
religioase... Asa fiind, o- 


mul se roagă pentru ca Dum- 
nezeu să-i dea în schimb o 
mai bună așezare a trebu- 
rilor lui aici pe pământ. Si 
cum orice “'avantagiu'” are 
de corelativ o jertfă, bietul 
om e dispus și la jertfa 
aceasta; cu atât mai mult 
cu cât Dumnezeu e un 
bătrân generos care vinde 
ieftin şi bun. Există astfel, 
chiar în București o statuie 
făcătoare de minuni, a 
Sfântului Anton din 
Padova, care face tot felul 
de afaceri -căsătorii, găsire 
de obiecte furate, etc. - în 


schimbul unei jertfe care de 


cele mai multe ori ia forma 
plăţii în bani. y 
Forme ... cu totul in- 
ferioare ale laşităţii și 
neputinței omeneşti, care 
nu au în fond nimic comun 
cu viața religioasă. Si 
cărora ortodoxia le opune 
concepția, ameţitoare ca 
adâncime de înțeles, a 
Ierusalimului ceresc pe de o 
parte, iar pe de alta a per- 
manenței și a necesităţii 
terapeutice pe pământ... 
Această atitudine ortodoxă 
-amplu comentariu 
metafizic la problema lui 
Iov-implică acceptarea 
durerii şi neopunerea la 
rău. A doua falsă rădăcină a 
vieţii religioase, este 
necesitatea superficială de a 
explica și de a înţelege 
hotăririle și faptele lui 


Dumnezeu. Vrem să 
înțelegem, pentrucă ne 
închipuim că nu există 
decât un plan al 


realităţilor, cel al 
realităților raționale, în 
care, om și Dumnezeu, nu 
sunt decât existențe can- 
titativ deosebite; Dumnezeu 
fiind mai deștept, mai bun, 
mai puternic decât noi, dar 
lucrând după aceleași legi şi 
norme după care ne con- 
ducem noi pașii.... 


Invăţătura ortodoxiei 
este şi aici clară: 
“Neînţelese sunt căile Tale 
Doamne”. Adică, arătările 
lui Dumnezeu nu cad sub 
puterea noastră de 
înţelegere. Nimic din cele ce 
sunt ale Lui nu se explică, 
ci pur și simplu se acceptă. 

Minunea Evangheliei 
nearse?  Pedeapsă pentru 
salba furată a Sfintei Filof- 
teia? Cel mult abrutizante 
superstiții, de care or- 
todoxia nu poate avea 


nevoie. Căci nenorocirea a 
fost; dar ea nu poate fi 
decât scară pe care un 
Dumnezeu îndurător ne-o 


întinde, pentru păcatele 
noastre spre Ierusalimul 
ceresc." 


Semnele amintite au 
evidență documentară; sim- 
bolic au anunțat pe oameni 
dezastre cunoscute. Rusia 
cu crimele practicate șapte 
decade, iar România 
stâlcită până în temelia ei 
aproape o jumătate de 
secol. 

Ochii Românului sunt plini 


de lacrimile foamei, 
materială și spirituală. 
Credinţa, dragostea, 


speranța și răbdarea, carac- 
teristice în viața lui, 
rătăcesc timide și fugărite 
printre bălăriile 
întunericului. 

Paralel cu multe exemple 
istorice, ori preistorice, 
presa internațională dă in- 
formaţii în care în special 
icoana Maicii Domnului din 
biserici ori din case de 
credincioşi ori în plină 
natură, plânge. 

Un preot cucernic a 
alcătuit o rugăciune, în 
care ţara noastră este 
numită “Grădina Maicii 


Domnului”. 

Un călugăr cuvios din 
Mănăstirea Sihăstria a 
zugrăvit icoana Sfintei 
Fecioare plângând în 
rugăciune, cu simplicitate 
şi talent. In înțelegerea 
noastră, expresia Ei este a 
Stăpânei a cărei grădină a 
fost şi este prădată de 
puterea infernului; ca în 
nici o altă țară de pe podul 
pământului, Maica Dom- 
nului plânge împreună cu 
toată suflarea românească, 
de acasă, ori cea 
împrăștiată în lumea 
întreagă. Plânge cu cei 
care-l au pe Dumnezeu în 
mijlocul suferințelor ori al 
bucuriilor lor; și mai plânge 
pentru cei care au devenit 
sclavi ai Satanei, care au 
fost şi sunt pervertiți cu 
pseudo-educaţie civică, ba 
chiar spirituală, hrăniţi cu 
minciuni spuse cu vorbe de 
care sunt împodobiți cu 
trufie în mijlocul succeselor 
de tarabă cu iluzia că pot fi 
scoși afară din adevărata 
“Grădină a Maicii Dom- 
nului”. 

Este durerea Ei de Mamă 
Divină care cunoaşte 
puterea cancerului satanic 
distrugător; plânge pentru 


PAGINA 11 


multele suflete pe care le 
îngrijește, dar care-i refuză 
ajutorul. 

Alt semn, cules din 
bogăţia talentului poetic al 
lui Lucian Blaga în “'Jale la 
început de Noembrie: ... 


Si încă vedea-vei 
ce jaf în lumină 
va fi, şi ce jalnic 
verdict în grădină... 


Semnele în Rusia au fost 
mari, iar răspunsurile, 
numai Cel de Sus le știe. 

Românii, în ciuda 
criticilor interne ori ex- 
terne, şi-au legat temeinic, 
de mii de ani existența lor 
de divinitate. 

Răspunsul lor, la Semne 
dela Dumnezeu, n'are ad- 
jective benefice ori 
malefice, pentrucă judecata 
şi cântărirea lor nu fac 
parte din atribuţiile lor. In 
fața situațiilor neobișnuite 
și grele îl laudă: “Domnul a 
dat, Domnul a luat, fie 
numele Domnului 
binecuvântat” și cu răbdare 
scăldată în lumina dragos- 
tei și a credinței, rostește 
rugăciunea Sfântului loan 
Gură de Aur: '“Doamne: 
stropeşte inima mea cu 
roua harului Tău!” 


PATRIOTIZAREA SFINŢILOR 


——— George DRAGUL— 


Până acum Patriarhia a 
fost o anexă a partidului: a 
pus potcap în capul 
securiştilor, a răspopit pe 


cei care se opuneau anti- 


Hristului, şi-a pus ochelari 


negri și vată în urechi ca să 


nu vadă și să nu audă că se 
distrug bisericile; dar cu 
toată cădelniţarea “Epocii 
de Aur” conducătorii din 
Dealul Mitropoliei 
păstraseră intacte legile 
credinței ortodoxe. 

Redăm acum o ştire care 
distruge şi ultimul respect 
ce-l aveam față de con- 
ducătorii spirituali ai ţării: 

DI. Lucian Marin, sosit 
în Vest, a trimis ziarului 
“Românul Liber” (Londra), 
informații, însoțite de o 
fotografie,prin care se 


dovedeşte că  tovul 
Ceaușescu vrea să schimbe 
Ortodoxia așa cum a schim- 
bat şi falsificat istoria. 

Blasfemia a început cu 
nerespectarea regulilor 
religioase care descriu, în 
detaliu, cum trebuesc 
pictaţi sfinţii, poziţia cor- 
pului, veștmintelor, ete. 

Conform politicii de “In- 
dependenţă”, Ministerul 
Cultelor a dat ordin să se 
“patriotizeze”” sfinții... fapt 
realizat fără protestul Prea 
Sfinţitelor Feţe. 

In Biserica Fulga, județul 
Prahova, una din bisericile 
““înfrumuseţate'” cu 
aprobarea Patriarhului și a 
“Noului Profet Moise”, cele 
trei sfinte: Irina, Ecaterina 
şi Filofteia au fos îmbrăcate 


în costume naționale 
românesti. 

Un act duhovnicesc de 
supra-patriotism! Sfintele 
îmbrăcate în fotă şi iie, ur- 
mate de sfinţii cu căciulă și 
iţari. 

Odată pragul trecut de a 
nu respecta tradiția, să nu 
fim miraţi când vom vedea 
mâine Sfintele îmbrăcate în 
blănuri și Sfinţii în costum 
național de Scornicești. 

Dacă rândurile de mai 
sus par o fantasmagorie, 
aveți dreptate! 

Dar nu uitaţi că la con- 
ducerea țării este un nebun, 
tiran, înconjurat de Libieni, 
de câini, de securiști, de 
polițiști, de armată, de lași 
şi de tot scrumul societății 
româneşti. 


ISTORIA ROMÂNIEI... 


exilul interior sau exterior României sunt 


Urmare din pag. 10 
monumentelor naţionale, 


vătafi 
gloata de agricoli și industriali, ei sunt 
scutiți de muncă, căci cu degetul pe 


peste 


fragmentare și reducţioniste (mă refer la 
cele publicate în lumea liberă). Ele reduc 
ființa și nefiinţa omului român încălcat la 


trăgaci, beau vodcă, ţuică nu mai există 
decât artizanală în România...La un 
eșalon superior ““kulturnicii””, scutiți să 
cunoască istoria națională, îndopaţi cu 
discursul leninist-marxist sub controlul 
Securităţii care veghiază mai ales contra 
deviaţiilor naționaliste! Românului de 
astăzi de pe toată suprafața pământului 
românesc robit cu armele și armate 
străine, cu sufletul alienat de o ideologie 
străină de rădăcinile și trunchiul lui 
cultural, îi este interzis sub pedeapsă cu 
moartea să fie sau să gândească 
naționalist. Acolo ca și aici în lumea 
liberă. Este o onoare să gândească 
naționalist pentru Armeni, pentru 
popoarele baltice, pentru Tătari, pentru 
Polonezi, Unguri, Ucraineni, Georgieni: să 
se scuture de ocupația străină, de cătușele 
imperiului multinațional, de sateliții 
securităţii statului centralist şi terorist de 
clasă privilegiată, sovietică. Pentru 
Români este o culpabilitate. Astfel 
istoriile despre Românii de astăzi din 


el acasă de barbari, la un catalog de 
calamităţi cotidiene, fapte rezultate 
dintr'un continuu şi constant eșec politic, 
prea adesea analizat conform unei filosofii 
politice deterministe. 

“Homo faber'”', bolnav astăzi de 
comunism, nu poate fi izolat de ''homo 
religiosus" al Românului exilat astăzi în 
literatura orală, în memoria celor care 
nau uitat să transmită urmașilor- 
cuvintele poetului național: ““Vreme trece, 
vreme vine /Toate-s vechi şi nouă toate/Ce 
e rău şi ce e bine/Tu te'ntreabă și socoate/ 
(Glossa). 

“Numai omu-i schimbător/ Pe pământ 
rătăcitor / lar noi locului ne ținem /Cum 
am fost așa rămânem /Marea și cu râurile / 
Lumea cu pustiurile /Luna şi cu soarele/ 
Codrul cu izvoarele (Revedere) 

“Dela Nistru pân'la Tisa/ Tot Românul 
plânsu-mi-s'a / Că m mai poate bate de/ 
de-atâta străinătate...” (Doina). 


Titus BĂRBULESCU 


-— 


- 


> d 


Pere 


MARTIE 1989 


CUVANTUL ROMANESe, 


GEORGE BĂJENARU 


ÎN UMBRA NIMANUI 


EDITURA 
LIBERTATEA 


NEW YORK 1988 


“In umbra nimănui” 
este o carte a unei lumi 
posibile, inspirate autorului 
de un anumit fel de viață, 
pendulând între afirmaţie 
şi negare, între dragoste şi 
suferință, între lumină şi 
umbră, între adevăr şi 
eroare, între vis şi 
realitate, o cale de umilire 
în fața semenilor și în faţa 
soarelui”. 

Nu numai cuvintele de 
mai sus pe care autorul le 
dedică  Măriei Sale 
Cititorului , ci însuși titlul 
reprezintă indici care ne 
ajută în arheologia 
psihologică a liricului lui 
George Băjenaru spre o 
lume a solarului interior. 
Cutezanţa de a sta în faţa 
lumii și refuzul de a nu sta 
“în umbra nimănui” este o 
aventură plină de riscuri şi 
bucurii amare, dar fără de 
aventură nu există poezie. 
Ea este ““facere”', dar în 
sensul arhaic al cuvântului 
însemnând “nastere”, 
gustare din lumina 
neatinsă încă de alții dela 
fântânile tărâmului ontic. 

Vibrarea în fața acestei 
lumini mai crudă decât 
visul face ca “Si simt 
lumina'n mine cum se face 
floare /Si tăinuite umbrele 
cum pier.''  Inflorirea. 
luminii aduce în stih o 
adevărată stihie care se 
dezlănțuie pentru afirmarea 
solarului în întreaga lui 
gamă de culori și nuanțe. 
Banalul, falsul, mucegaiul 
ceţos și vâscos ameninţă de 
pretutindeni ca forțe ale 
întunericului să distrugă 
aureola creatică a Cuvân. 
tului ca axă pantocratică a 
existenței și “'spusului”. 
Poetul se simte într'un 
surghiun în care însăși 
fiinţa poeziei începe să fie 
pusă tot mai mult sub sem- 
nul întrebării, o Jume care 
se urâţeșşte tot mai mult ca 
în “Epigonii” lui Eminescu 
sau în poemele lui T.S. 
Eliot și de aceea teama 
firească “MA tem c'o să 
mă' ngroape vreo zăpadă /Si 
cântul meu ascuns al cui ar 
rămânea?” 

Găsi la 


George 
Băjena/u simbo 


luri de 


multe ori umplute cu un 
conţinut alegoric diferit ca 
în versul citat mai sus în 
care zăpada are semnul 
disperat al mormântului şi 
nefiinţei, Alteori fiinţa 
reuşeşte să transfigureze 
semnul. Totul se face în 


fără majusculă: “Ve 
adună-ţi cuvintele /Câte ţi- 
au mai rămas.” Dacă pen- 
tru iarbă vine un timp când 
“nu mai are putere să 
crească” și nu o mai poate 
salva decât “'Imaculatele 
zăpezi /Aşternându-se peste 
noi /Ca un giulgiu”, acest 
timp al ierbii chiar dacă se 
așterne peste noi ca un 
giulgiu, el nu poate să ne 
pătrundă. El rămâne ceva 
exterior. Prin ““adunarea 
cuvintelor” se poate închide 
paranteza  meonticului și 
continua existența atunci 
când **Vom pleca în imen- 
sitatea / Aceea albastră.” 
Poezia poartă titlul, nu 
întâmplător, ““Te previn” 
pentru că e vorba cu 
adevărat de o “prevenire” 
în care totul depinde de 
cuvintele “Câte ți-au mai 
rămas.” Cultura, religia, 
arta, filosofia toate converg 
în “'adunarea cuvintelor”. 
In filosofia lui Jose Ortega y 
Gasset existența ni se dă ca 
un gol ce trebue să-l um- 
plem, să -l petrecem şi să-l 
substanțializăm. Umplerea 
lui se face prin ''adunarea 
cuvintelor”. 


numele cuvântului, cu sau zi pre senzaţii pure 
Sar = si tite, pe sai 


Cai iai nea RT a mită ireal 


Omul este 
cuvânt. EI trăieşte prin 
cuvânt și spre Cuvânt, 


Cuvântul lui are un 
“suflet”, iar când zic 
aceasta ca existențialist 
creștin, folosind afirmaţiile 
lui Thomas Merton, nu mă 
refer la forma esențială 
aristoteliană, ci la iden- 
titatea personală matură, 
fructul creativ al unei 
căutări autentice și lucide. 
““sinele'! 


care este 
descoperit după ce 
celelalte “'sine” au fost 


aruncate ca niște măști, 
Această identitate in- 
terioară nu este “găsită”! ca 
un obiect, ci este adevăratul 
sine care găseşte. Este pier- 
dut când uită să găsească, 
când nu știe cum să caute, 


CRONICI 


sau când se caută pe el 
însuşi ca pe un obiect. 
(Love and Living, p. 4) Când 
poetul spune despre cuvinte 
“câte ţi-au mai rămas” 
întrebarea se pune unde 
sunt celelalte, iar răspunsul 
îl găsim în cugetarea lui 
Merton despre sine. Că 
este aşa şi nu putem in- 
terpreta altfel exemplificăm 
contextual cu poezia “Pe 
unde trece iarna”: 


“Precum se uită munții 
Păzind o trecătoare 

Pe unde trece iarna 

Cu ochi de cleștar 
Coboară anotimpul 

În noi ca într'o floare. 
Si creștem din adâncuri 
Ca ramura din ram 
Purtând în sevă nouă 
Sămânţa viitoare.” 


In alte poeme, așa cum 
bine observă profesorul 
universitar Nicolae Iliescu 
dela Hardvard University, 


cel care semnează și 
cuvântul introductiv, 
"poezia lui George 


Băjenaru reflectează ora 
crepusculară când umbrele 
cresc, iar sufletul tinde 


“linişti pe care 
irevocabil pierdute. Ca orice 
poezie din exil și poezia lui 
e dominată de sentimentul 
tragic al singurătăţii.” Si 
totuși această singurătate 
tragică se risipește acolo 
“unde suspină timpul cel 
junghiat de timp”, când ca 
într'o viziune profetică 
“Vin munţii spre noi, iată, 
cu pasul în ecou/ Si noi 
uităm de toate şi toate sunt 
în noi.” Hotarul devine tot 
mai transparent meditaţiei 
şi din picuratul iubirii “ca 
dragostea din dor” poetul 
invitându-ne “Să bem, să 
bem clipita, şi să murim 
puţin”. 

"O inimă ce bate pentru 
țară” ca aceea a lui 
Băjenaru afirmă “lumina 
soarelui în care cred și 
sper'!. Claritatea mesajului 
nu îngăduie nici un echivoc. 
Este iubirea fără de 
margini despre care Boețiu 
atât de adânc și de frumos o 
reliefa în ““De consolatione 
philosophiae”. Tara, sau 
Cetatea la Augustin, are nu 
numai un geografic, ci în 
primul rând o spiritualitate 
spre Cuvântul-Soare. 

Proza lui George 
Băjenaru este deosebit de 
interesantă ca realizare ar- 
tistică şi ar merita o recen: 
zie separată. E o lume care 
te  înspăimântă printr'o 
metamorfozare care ne 
aminteşte de Kafka, sau 
“Rinocerii” lui Ionescu în 
Care asistăm la o invazie a 
“elefanților roșii”, 


Cartea ''In umbra 
nimănui”, apărută în 
editura “Libertatea” din 


New York, costă 12 dolari 
și se poate comanda dela 
adresa: George Băjenaru, 
P.O. Box 41, Astor Station, 
Boston, MA. 02123 0041. 


Dumitru ICHIM 


SOCIETATEA 


ACADEMICĂ ROMÂNĂ 


REVISTA a 
SCRIITORILOR ROMÂNI 


25 
MUNCHEN 1988 


Cu numărul 25 se 
împlineşte un sfert de veac 
când apare '“'Revista 
Scriitorilor Români”. E un 


românească de a sărbători 
evenimentul. Istoria acestei 
prestigioase publicaţii «e 
sinonimă cu cea a cuvân- 
tului “*sărbătoare.” 

Intre cele două războaie 
mondiale s'a ridicat la 
Români o generație de in- 
telectuali care s'au aplecat 
asupra fiinţei româneşti, 
nu numai cu cugetul, ci și 
cu simţirea, redându-i 
dimensiunea existenţială de 
“sărbătoare”. La început 
““servare”” era un adus 
aminte de care vorbeau 
cronicarii că ““dela Râm ne 
tragem”. Era o dorință 
puternică a tuturor Ro- 
mânilor de a fi împreună, 
dar rămânea doar la nivelul 
de ''ob+servare”. Apoi a 
venit timpul când am ajuns 
să avem o Românie Mare. 


Din “observator” neamul 
devenea acum “'con-: 
servator” al valorilor 


strămoşeşti, descoperindu- 
şi temelia fiinţială în 
Logosul-Cuvânt. Era mare 


şi la propriu şi la figurat. 
Visul era prea frumos pen- 
tru a dura mai mult. 
Apariţia balaurului roșu, 
sau 
oameni de rea credinţă, a 
dărâmat totul. Din 
România ' Mare a mai 
rămas doar o“'re+servare”, 
adică un ţare cu sârmă 
ghimpată. Cei plecați în 
străinătate şi-au dat 
seama de datoria lor de 
“prae+servare” a valorilor 
româneşti amenințate a fi 
anihilate de monstrul 
comunismului. 

Aşa a apărut “Societatea 
Academică Română” care 
printre alte obiective şi-a 
propus publicarea “Revistei 
Scriitorilor Români”. La 
acest sfert de veac de 
apariţie continuă 
““sărbătorim”” acest 
eveniment ca pe un “'ser- 
vare”" amar, dar plin de 
Speranțe într'un viitor 
luminos și încrederea 
noastră în forța Cuvântului, 
pe care nici porţile iadului 
nu au putut ca să-l 
învingă. 

Este imposibil a face o 
recenzie acestei reviste din 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


12 LUNI 


$ 25 


TOATE ȚĂRILE 


cauza 


numărului de 
scriitori și a lucrărilor lor 
literare care ar merita cel 
puţin a fi menţionate. j 
Numărul 25 a apăruț 
prin grija redacțională a lui 
Constantin Nagacevschi, 
Mihnea  Romalo și Con- 
stantin Sporea. Din punct 
de vedere grafic, precum și 
al conţinutului revista mu 
întâlneşte nici o rivalitate 
atât în străinătate cât și în 
țară. Este meritul, printre 
alți ostenitori, al lui Con- 
tantin Sporea care de ani de 
zile îşi jertfeşte cu dragoste - 
munca în realizarea acestei 
livezi literare de care orice. 
scriitor e mândru. 
Versuri și proză sem: 
nează: Stefan Baciu, Nicolae 
Novac, Sergiu Grossu, Ion 
Nicola, Vintilă Horia, 
Eugenia Adams- 
Muresanu, Alexandru Mir- 
cea, N.N. Timiraș, S.G.. 
Theordoru, Constantin 
Amăriuţei, Nina Theodoru, 
Nicu Caranica, Antoaneta. 
Bodisco, Florica Baţu, 
Mihnea Romalo, regretatul 
loan I. Mirea, Titus Băr- 
bulescu, Nicolae Petrescu ș 
Dumitru Ichim. 
rubrica “Negru . pe 
semnează Stelian 
Bălănescu, Nicolae Balotă, . 
Antoaneta Bodisco şi 
Stefan Baciu. 4 
Amintiri despre dr. loan 
Baciu și Stefan Baciu for- 
mează cuprinsul rubricei 
“Două aniversări!. i 
Vintilă Horia și Stefan 
Baciu semnează în rubrica 
“In memoriam” despre. 
Georg Drozdowski şi. 
Heinrich Zillich. 
Numărul e ilustrat cu 
mult gust artistic de 
doamna Antoaneta 
Căpușneanu. De ani de zile 
preţul revistei a rămas | 
același de 25 de mărci şi 
poate fi comandată dela 


adresa: Dr. Constantin 
Sporea,  Fritz-Meyer-Weg 
41/ 1, 8000 Munchen 8l, 


West Germany. 


Felicităm membrii din ş 
redacție pentru acest succes 
editorial şi Dumnezeu să le 
dea zile să vadă şi numărul 


Care va apărea în România 
liberă de mâine. 


LALA 


CUVANTUL ROMANESC 


PAGINA 13 


MARTIE 1989 
III iai oa aia MARTIE 1989 ia RE E ae eee e 30 EA GINA 25, 


ANUL EMINESCU 


Cu ocazia împlinirii în acest an a 100 d 
“Cuvântul Românesc” declară pentru în 
scop vor apare în fiecare număr poezii şi 
ticole și alte materiale închinate poetului. 
materiale documentare despre marele 


specificaţie '“Anul Eminescu”. 


O echipă a Colegiului de Redacţie va tria materialul trimis spre publicare. 


“ LUCEAFĂRUL ” 


DE MIHAIL EMINESCU 


O SUTĂ DE ANI DELA MOARTEA POETULUI 


15 IANUARIE 1850-15 IUNIE 1889; 
———— Gheorghe RĂDULESCU— 


Un univers al cerului, al dragostei şi al 
nemuririi, cuprinde poemul lui Eminescu 
“Luceafărul”. 

Izvorit din esența creatoare a poporului 
român, prin geniul lui Eminescu, poemul 
străbate spaţiile şi învinge timpul, fiind 
mereu prezent şi etern. Din Aprilie 1883, 
când a fost publicat în ““Almanahul 
România Jună” din Viena şi până astăzi, 
“Luceafărul” impreună cu întreaga operă 
a poetului, au fost și sunt viu şi insistent 
comentate, fiind interpretate de cei mai 
avizaţi specialişti şi exegeţi ai literaturii 
române şi străine ca: Titu Maiorescu, 
Panaitescu-Perpessicius, George 
Călinescu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, 
D. Murărașu, Dimitrie Popovici, lon 
Negoiţescu, Roy MacGregor-Hastie, 
Rosetta del Conte, Alain Guillermou și 
alții, care au demonstrat valoarea și sem- 
nificația operei eminesciene antumă şi 


postumă, evidențiind sensul profund 
spiritual-filosofic al poemelor 
“Luceafărul”, “Scrisorile”, **Memento 


mori” şi multe altele, cât şi exemplara 


musețe şi viabilitate a creaţiei sale. 
Pe cât este de profundă şi greu 
de interpretat o asemenea operă, de 
mare cultură, cu multiple filoane în 
cultura română și universală şi cu 
multiple semnificaţii, pe atât ea devine 
accesibilă şi omului care are mai puține 
tangențe cu literatura și cultura în 
general. 

Există un magnetism cosmic al marilor 
creaţii, o putere de a pătrunde în sufletele 
oamenilor, de a impodobi gândurile şi sen- 


sibilitatea cu frumusețea şi dragostea care 


se desprind din ele. 

Când Eminescu concepea şi scria 
“Luceafărul”, se menținea încă în 
literatura universală, datorită roman- 
tismului, teoria astralității, a valorilor 
imuabile şi_ eterne, o simbolistică astral- 
Ccosmogonică, așa cum o întâlnim la 
Holderlin, Lenau, Keats, sau Lermontov. 

“Luceafărul” lui Eminescu face parte 
din această familie a marilor valori 
universale, impreună cu alte creații ale 
poetului român. Ş 

Poemul “Luceafărul”? pornește dela e- 
sența mitică a Cosmosului, fiind nb 
pe parcurs cu elementul de structură creş- 
tin al forței divine, al inteligenței supreme 
ce crează, permanentizează și dirijează 
substanța universală a macrocosmosului și 
aceea a microcosmosului vital, terestru, de 
aici antiteza care se desprinde în ““Lucea- 
fărul”, dintre lumea permanentă și veşnică 
a Cosmosului nemărginit, atemporal şi 
aspaţial şi lumea perpetuă prin suc- 
cesiunea ei transformatoare, temporală şi 
spațială, dintre Luceafăr şi elementul 
uman, dimensionat pe măsura creaturii 
sale, dintre geniul astral *“Nemuritor şi 
rece” şi Cătălina, făptură trecătoare, 
închisă în tiparele ei vitale, omenești. 

Tendinţa şi dorinţa de înâlțare sunt 
mari, ele devin dureroase și imposibil de 
realizat, precum imposibilă este întruparea 
veșniciei în clipă muritoare, pământească. 
Lupta spiritului de a putea modifica și 

ămâ însuflețit 


în parte nemuritoare a universului este 
tragică, ca şi tendința elementului astral, 
a geniului de a cobori în limitele terestre. 
Granița este bine precizată şi de netrecut, 
între eternitate şi ce este trecător, între 
nemuritor şi muritor. 


Având ca punct de plecare povestea 


populară românească “Fata în grădina de 


aur”, culeasă de pe teritoriul României de 
Germanul Richard Kunisch, Eminescu 
prelucrează şi transformă această poveste, 
dându-i o altă semnificaţie şi dimensiune, 
în aşa măsură încât o diferenţiază total de 
poemul ce va fi mai târziu, după o serie 
întreagă de modificări şi variante, 
"Luceafărul". 

Poem țesut cu mijloace lingvistice 
muzical-populare caracteristice sonorități 
cântecelor de jale, sau doinelor, Eminescu 
ajunge prin acest cântec cosmic înaripat, 
la o simfonie majoră în lirica 
românească, amintindu-ne de muzica 
sferelor de care vorbeşte Platon, 
Pythagora, Hoffman ori Eminescu în 
“Scrisoarea a V-a”, sonoritate pe care o 
sesizăm prin ritmicitatea şi cantabilitatea 
versurilor care se acordă cu dinamica 
mișcării stelare din cuprins. Acest poem a 
servit ca prototip pentru alte creaţii 
ale lui Eminescu ca: “Decâte ori 
iubito” (1879), “Ochiul tău iubit” (1882), 
“Pe lângă plopii fără =o[.. (sta , “Sia dus 
amorul” is “Adio” (1883), "Nu ma. 
înţelegi” (1886). : 

Poemul începe obişnuit ca o poveste 
populară de dragoste, o poveste ce creşte 
în intensitate pe măsură ce acțiunea se 
des în care cei doi poli sunt atrași 
unul câtre celălalt, parcurgând spaţiile 
siderale, spre punctul de atracţie 
magnetică a spiritului în visul temporar 
uman. “Luceafărul” este o poveste de 
dragoste cu implicaţii filosofice, în urma 
unei exemplare şi profunde experiențe de 
suferinţă şi gândire a unui poet de 
mărimea lui Eminescu, în care se ascunde 
o întreagă filosofie ramificată în detalii 
cosmice și terestre, un poem al antitezei, 
al stărilor şi posibilităților umane. Este 
un poem de dragoste în înțelesul sfânt și 
creştin al cuvântului, este un poem cu 
adâncimi îndepărtate în fiinţa şi cultura 
românească şi umană, treptele pe care 
sunt situate personajele sunt doar 
diferite. Aceste trepte sunt diferite 
datorită capacității şi posibilităţilor de 
înțelegere a oamenilor, sunt diferite față 
de forţa lor de gândire și de creaţie, de aici 
antiteza atât de izbitoare din poem. Per- 
sonajul feminin este ales “'Din rude mari 
împărăteşti”, iar datorită singularizării 
şi frumuseţii serafice, această făptură 
pământească de poveste este “Cum e 
Fecioara între sfinţi /Si luna între stele”. 
Frumusețea este cerească, dar efemeră, 
precum geniul este nepieritor şi etern. 
Dintre aceste două elemente opuse, dar 
aparent apropiate, care se atrag pentru un 
moment, pentru a se distanța din nou, mai 
târziu, datorită cunoașterii, a izvorit 
“Luceafărul”: “A fost odată ca'n poveşti, / 
A fost ca niciodată, /Din rude mari 
împărăteşti, /O prea frumoasă fată. /Din 
umbra falnicilor bolți / Ea pasul şi-l 
îndreaptă / Lângă fereastră, unde'n colţ / 
Luceafărul aşteaptă. /........ II vede azi, îl 
vede mâni, / Astfel dorinţa-i gata; /EI iar 
privind de săptămâni, / li cade dragă fata.''/ 
Dorinţa de dragoste a fetei se preface în 
vis şi visul în dorința de fericire, 
halucinant, visul se metamorfozează în 
realitatea . dorită, distanțele par a se 
micșora între cei doi, deoarece forța de 
atracţie a dragostei este atât de puternică, 
încât luceafărul  răspunde- chemărilor 
fetei, luând înfățișare fictiv umană. 

Intre cei doi rămâne totuși un prag, o 
graniţă, o stare existenţială străină pen- 
tru fiecare dintre ei, care nu poate fi 


e ani dela moartea poetului MIHAIL EMINESCU, 
treaga apariție pe anul 1989, “Anul Eminescu”, în acest 
proză scrise de Eminescu, precum şi studii, recenzii, ar- 
Toţi care posedă lucrări sau studii inedite sau 
poet naţional, sunt rugați să trimită materialele cu 


trecută. “Ea îl privea cu un surâs, /El 
tremura'n oglindă, /Căci o urma adânc în 
vis/De suflet să se prindă. /lar ea vorbind 
cu el în somn,/Oftând din greu suspină; /- 
"O, dulce-al nopții mele Domn, /De ce nu 
vii tu?  Vină! /Cobori în jos, luceafăr 
blând, /Alunecând pe-o rază, / Pătrunde'n 
casă și în gând/Si viața-mi luminează!” 
Dragostea fetei îl zdruncină pentru un mo- 
ment pe luceafăr, îl trezește din contempla- 
ție, din meditaţie, din repaos, din gândirea 
sa metafizică, din impasibilitate şi apatie, îl 
rupe din sfera platoniciană şi-i imprimă 
dorința faptei prin dragoste, prin acțiune 
activă dar limitată, neexperimentată, deci 
necunoscută de el. 

De fapt pentru luceafăr, dragostea în 
toată goliciunea ei intimă şi adevărată 
devine pură şi inocentă, biblică, aşa gân- 
dea și Eminescu, dar până la urmă ea 
rămâne la gradul de dorință neimplinită. 
Romantic văzute lucrurile, suferința 
dragostei e provocată prin urmare de 
zbuciumul neimplinirii. Contradicţia însă 


intervine chiar dela „ dragostea e. 
suferință, iar suferința e tă de im- 
pedimentul celor de cele două 


poziții pe care sunt situați cei doi. 
Solicitările sunt insistente din partea 
amândurora, dar trecerea dela o stare 
existenţială la alta, mutația de valori spre 
o treaptă comună este greu de realizat. 
“O, vin”! odorul meu nespus, / Si lumea ta 
o lasă; / Eu sunt luceafărul de sus, /lar tu 
să-mi fii mireasă. /........ “O, eşti frumos, 
cum numa'n vis/Un înger se arată, /Dară 
pe calea ce-ai deschis / N'oi merge 
niciodată”; /“'Luceafărul”" lui Eminescu 
este un element apollinic prindefiniție, prin 
indiferența $i impasibilitatea sa, dar 
strălucitor prin forța cosmică, creativă, 
spirituală și totuși în cazul de faţă într'un 
anumit moment îmbracă mantia 
dionisiacă, contopind în el spiritualitatea 
transcendentă, metafizică cu voluptatea 
natural-terestră. El râmâne un element al 
echilibrului între cele două forţe de 
atracție natură-cosmos. j 

Dragostea e pământească, instinctual- 
procreativă, dar poate să devină o com- 
ponentă  combinatorie a spiritului şi 
atunci oscilația va fi mai mult de partea 
forţei cosmice. 

Eminescu surprinde însă și momentul 
oscilator al luceafărului când acesta cade 
în derută şi acceptă clipa vital-terestră, 
trecătoare, omenească a dragostei, o 


ALEXANDRU MICULESCU 


AVOCAT 


FOST PROCUROR PRINCIPAL | 
LA PROCURATURA GENERALĂ DIN MIAMI FL. 


ANUNȚĂ 


Deschiderea oficiului său particular de avocatură în Miami 
Ne specializăm în probleme de: 
IMIGRARE, DIVORȚURI, ACCIDENTE, VÂNZĂRI-CUMPĂRĂRI DE CASE, 
TESTAMENTE. VALIDĂRI DE ACTE ȘI TRADUCERI, PENALE. 
Tel: (305) 324 0547 


672 7541 


dragoste dionisiacă, pură, dar completă, 
caracteristic orphismului lui Zagreus, 
mimele real al “'Luceafărului”. -“*Tu- 
mi cei chiar nemurirea mea/In schimb pe- 
o sărutare,/ Dar voi să ştii asemenea / Cât 
te iubesc de tare;/ Da, mă voi naşte din 
păcat, / Primind o altă lege; / Cu vecinicia 
sunt legat,/Ci voi să mă dezlege.” 

Din acest moment poziţiile şi distanțele 
dintre cei doi încep să se clarifice, se 
precizează un raport calitativ între cele 
două lumi care se retrag în sfera şi univer- 
sul lor din care fac parte. 

Apariţia personajelor cu nume derivate 
de Cătălin şi Cătălina întregesc în prin- 
cipiu egalizarea ce se stabilește între 
aceştia, situați pe același plan, având 
același ideal, același scop şi un limbaj 
comun, să-i delimiteze și să-i distanțeze şi 
mai pronunţat de luceafăr, să le identifice 
forțele şi capacitatea de percepere a 
lucrurilor. Scara valorilor este conturată 
bine de poet, Cătălin și Cătălina fac parte 
din sfera instinctului uman al regresiunii 


„şi al uniformizării mediocre, de aici și 


dificultatea Cătălinei de a privi spre 
înălțimi, de a se ridica progresiv spre 
straturile cosmice, dorința de înălţare îi 
este doar o iluzie deşartă, cu atât mai 
mult cu cât posibilitățile și optica ei o trag 
în jos, rece Cătălin nu e decât un: 
“Viclean copil de casă, /Ce împle cupele cu 
vin / Mesenilor la masă,/ Un paj ce poartă 
pas cu pas/ A'mpărătesii rochii, / Băiat din 
flori și de pripas,/ Dar îndrăzneţ cu ochii,/ 
Cuplul Cătălin - Cătălina prin dragostea 
lor adâncesc și mai mult granița de 
netrecut între ei şi luceafăr, încât 
distincţia şi strălucirea acestuia specifice 
lumii din care face parte îi ies și mai 
pronunțat în relief. “Sin treacăt o 
cuprinse lin / .Intr'un ungher degrabă. / 
-“Da ce vrei, mări Cătălin?/la du-t'de-ţi 


vezi de treabă”! /......., Si-i zise'ncet: 


vaze «==.  Lucește c'un 
amor nespus / Durerea să-mi alunge, /Dar 
se înalță tot mai sus / Ca să mu-l pot 
ajunge.” 


CONTINUARE ÎN NUMĂRUL VIITOR 


e e a 


Lu sie 


A ră 


AID al + îm 


ra * 


1 
i 


——. 


PAGINA 14 


MARTIE 1989 


“ 


CUVANTUL ROMANgse 


CARTEA ROMÂNEASCĂ ÎN EXIL 


- trei decenii, zeci de edituri, sute 


RUGĂCIUNE 


Crăiasă alegându-te 
Ingenunchem rugându-te 
Inalță-ne , ne mântue 
Din valul ce ne bântue 
Fii scut de întărire 

Si zid de mântuire 

Si dreapta ta'ncercată 
Asupra-ne coboară 

O maică preacurată 

Si pururea fecioară 


Marie! 


Noi, ce din mila sfântului 
Umbră facem pământului 
Rugămu-ne "'ndurărilor 
Luceafărului mărilor 
Ascult'a noastre plângeri 
Regină preste îngeri 

Din neguri te arată 
Lumină dulce, clară 

O maică preacurată 

Si pururea fecioară 


Marie! 


EMINESCU: POEZII RELIGIOASE 


VERSIUNE 


Nădejde şi'ntărire 

Si zid de mântuire 

Pre tine câștigându-te 
Ingenunchem rugându-te 
De chinuri ce ne bântue 
Mario, tu ne mântue 


O Sfântă Marie 

Tu maica durerilor 
Regina tăriilor 
Tăria soliilor 
Isvoru' ndurărilor 
Luceafăr al mărilor 
Indură-te, pleacă-te 
Nădejdea corăbiei 
Invingerea sabiei 
Limanul sărmanilor 
Si soarele anilor 
Balsamul răniților 
Norocul iubiților 

O dă-ne tărie 
Sfântă Marie 


Isuse Hristoase 
Isvor mântuirilor 

De oameni iubitorule 
Mântuitorule 

De acum și pururea 
Si'n vecii vecilor 


STELELE'N CER 


Floare de lac 3 
De-atunci cu-amar și chin 
Eu sufăr doru'n sân 
Sufăr și tac. 


Floarea lui Crist! 
De-atunci gândesc mereu 
Si nici nu știu ce vreu 
Pururea trist. 


Flori de cireș 
Cine te-a pus cumva 
Putind în calea mea 
Dulce să ieși. 


Flori de mormânt 
In taina serilor 
Eu dau durerilor 
Aripi de-avânt 


Floare de crin 
Dragă supune-te 
Dulcilor sunete 
Dulci care vin 


Floare de tei 

Cât de curând te treci 
Ochilor mei 

Te-i arăta pe veci 


de titluri - 


COLINDE, COLINDE 


Colinde, colinde! 

E vremea colindelor, 
Căci gheaţa se'ntinde 
Asemeni oglinzilor 

Si tremură brazii 
Mișcând rămurelele, 
Căci noapte de azi-i 
Când scânteie stelele. 


Se bucur copiii, 
Copiii şi fetele, 
De dragul Mariei 
Isi piaptănă pletele, 
De dragul Mariei 
S-a Mântuitorului 


Luceşte pe ceruri 
O stea călătorului 


NAE IONESCU: ISTORIA LOGICII 


“INEDITĂ ) 
Capitolul IV 


TIPURI DE VIAŢĂ SPIRITUALĂ ŞI TIPURI DE CULTURĂ 


1. Lumea veche şi lumea nouă, forme 
caracteristice de viață spirituală. - 2. 
Elementele constitutive ale vieţii spirituale. 
- 3. Problema culturii şi problema salvării 
- 4. Forme tipice de viaţă spirituală și 
tipuri de cultură: romantism, clasicism. 

1. Am încercat să lămurim pentru ce 
am crezut noi că împărțirea cea mai bună 
a întregii istorii spirituale a Europei, atât 
cât cade sub înțelegerea noastră, este 
împărțirea aceasta, obținută prin con- 
siderarea Renașterii ca un fel de răscruce 
a vieţii noastre spirituale; şi aţi văzut 
anume care sunt deosebirile esențiale 
între o perioadă: așa numita lume veche, 
și cealaltă perioadă: lumea nouă, evident 
uitând că această lume nouă este astăzi 
sfârşită ea însăși și că suntem în pragul 
unei alte forme de viaţă spirituală, al unui 
alt tip, aș zice,de orientare metafizică, tip 
care nu este răspântie istorică, așa cum vă 
lămuream acum câteva spătămâni, tocmai 
pentru motivul că nu se încadrează încă în 
timp. 

Renașterea desparte două perioade. 
Aceste perioade, fără îndoială că 
reprezintă, cum am spus, formule de 
orientare spirituală, care însă sunt deter: 
minate nu numai de evenimente; ci și de 
gruparea acestor evenimente în timp. Nu 
era o împărţire strict formală a evenimen: 
telor, ci s'a întâmplat ca ea să însemneze, 
în același timp, și un fel de îmbucătăţire a 
vremii. Deci două elemente constitutive 
are această împărţire, în lumea veche și 
lumea nouă, a evenimentelor: un suport 
care este tipul comun al evenimentelor, 
alt suport care e timpul în care se 

plasează aceste evenimente. Așa că, dacă 
nu atrăgeam atenţia asupra faptului, s'ar 
fi putut să existe confuzie, și să cădem 
tocmai în păcatul pe care voisem să-l 
înlăturăm cu primele consideraţii asupra 
istoriei și perioadelor istoriei: în păcatul 


ACESTE DOUĂ PAGINI, OFERITE GENEROS DE "CUVÂNTUL ROMÂNESC", 
“ASOCIAŢIEI “HYPERION” 


de a împărți timpul, considerat nu ca loc 
al evenimentelor, ci dimpotrivă, ca 
element dinamic în desfășurarea lor. 

Aceasta este numai întâmplător. Numai 
întâmplător cele două timpuri împart tim- 
pul. Dar, ceea ce ne interesează, pe noi, 
este că ele sunt forme ale spiritualităţii 
omenești; şi constatăm nu numai că sunt 
forme, dar că integrează în ele toată 
istoria spirituală a Europei. 

Este însă un alt aspect, cel puţin tot 
așa de interesant, al vieții spirituale, din 
istoria Europei, un aspect pur formal, cu 
atât mai interesant cu cât el nu mai 
reprezintă momente unice în această 
istorie a omenirii, ci reprezintă altceva: 
momente tipice în istoria omenirii. 

Lumea veche și lumea nouă reprezintă 
formule specifice de orientare metafizică, 
de valorificare a realităţii, a existenţei, 
dar ele sunt câte un lucru: unul lumea 
veche, unul lumea nouă. Fiecare poate fi 
considerat ca un tip, dar această con- 
siderare ca tip, tipul lumea veche și tipul 
“lumea nouă” - are un mic defect, anume 
că dă un tip, fără ca la el să se poată 
reduce o multiplicitate de evenimente. 
Adică, pot să spun că am o masă tip, sau 
un scaun tip, pentrucă la această masă tip și 
la acest scaun tip pot să reduc o mulțime 
de mese și scaune, obiecte realizând 
oarecum tipul respectiv. Dar lumea .veche 
şi lumea nouă nu se pot numi tipuri, nu 
sunt propriu zis tipuri, pentrucă nu există 
mai multe lumi care să realizeze tipul 
acesta de lume veche şi lume nouă. 

Aşa că lumea veche şi lumea nouă sunt, 
propriu zis, mai de grabă forme specifice 
ale vieţii spirituale, nu forme tipice ale 
vieţii, pentrucă tipul - și aceasta este 
caracteristic lui - este realizat de o 
multiplicitate de obiecte. Lumea veche şi 
lumea nouă sunt obiecte unice, în ceea ce 
privește cel puţin istoria spirituală a 


Europei. Formele de care vreau să mă 
ocup eu acum sunt într'adevăr forme 
tipice, şi veţi vedea de ce. 

2. In definitiv, toată activitatea noastră 
spirituală constă în a primi indicații 
dintr'o lume obiectivă, în a valorifica 
aceste indicaţii în raport cu ființa noastră 
spirituală şi în a formula rezultatul 
acestei valorificări. Adică există o ființă a 
noastră spirituală: ea există ca o realitate, 
care este un fel de măsură, un fel de 
criteriu de apreciere, un fel de piatră de 
încercare a tot ceea ce există. 

i Indicaţiile obiective ale realităţii nu se 
răstrâng în ființa noastră spirituală 
numai cum S'ar restrânge într'o oglindă; 
căci, chiar dacă s'ar răstrânge ca într'o 
oglindă, această răstrângere nu este 
ultima operaţie în care cad indicaţiile 
realității obiective, ci odată răsfrânte - 
presupunând ca tot procesul de cunoastere 
este o răsfrângere - această răstrângere 
urmează să fie întotdeauna prelucrată, ea 
fiind confruntată cu ființa noastră spirituală. 

Această ființă este mai întâi de toate un 
lucru viu - acolo unde ea este, - un fel de 
centru, un fel de focar, care adună tot ceea 
ce se întâmplă în lumea din afară și care 
răsfrânge în lumea din afară anumite reali- 
tăți. Vasăzică ființa noastră spirituală este 
într'adevăr un centru de acțiune și de reac- 
țiune, în multiplicitatea fenomenelor reale 
ale existenței. Ea are un profil foarte bine 
desenat. Chiar dacă forma acestui profil 
nu este conturată pentru noi, ea mu există 
mai puțin, și aceasta se vede prinfaptul că, 
în anumite împrejurări, noi reacţionăm în 
anumite feluri. Faptul, de pildă, că noi 
reacționăm în același fel, în aceleasi îm- 
prejurări, față de aceleași impresii, însem- 
nează că ființa noastră are o configurație 
căci dacă n'ar aveao configurație, dacă mar 
exista drept ceva bine conturat ca acțiune 
mar avea nici conştiinţa acțiunii şi reacţiu- 


nii si nu s'ar dovedi existența profilului 
bine definit al ființei noastre spirituale. 

Să transpunem: ce însemnează un om 
de caracter? Un om de caracter este cel 
care lucrează întotdeauna în același fel. 
Caracterul este felul conştient de 
stăpânire, de reacțiune în faţa realităţilor; 
vasăzică deduc existența caracterului din 
conștiința acţiunii mele. Aşa este şi cu 
ființa noastră spirituală. Cine are vreme 
și tragere de inimă, dar şi necesitatea de 
a se mai uita la ce se petrece înel, cu 
timpul ajunge să-si vadă această ființă spi- 
rituală foarte bine şi s'o definească in 
chip precis. Eu însă, dacă d-voastre nu 
sunteţi convinşi de existența acestei fiinţe 
- un lucru care vă priveşte - eu postulez, 
în consideraţiile mele, existența acestei 
fiinţe spirituale şi zic că ceea ce se 
răsfrânge, ca indicații, din realitatea 
obiectivă este confruntat cu această ființă 
spirituală a mea, și, după felul în care 
ființa spirituală reacționează , 1! 
valorificăm existența. Prin urmare nu este 
vorba numai de cunoaștere, ci şi de 
valorificarea existenţei. Iar în momentul 
în care valorificăm existența, atunci 
căutăm şi o formulă care să exprime In 
chip general felul nostru de a reacţiona în 
fața existenţei. a 

Această formulă, care exprimă în chip 
general felul nostru de a reacţiona în faţa 
existenței, este ceea ce se numește: 
filosofie. Când auziţi d-voastre pe oameni 
aceia care îşi încruntă faţa și-și așează 
ochelarii pe nas ca să vorbească de filosofie 
ştiinţifică, să vă uitaţi bine la ei să vedeti 
ce vor să spună, pentrucă și eu m'am uita 
la dânșii şi n'am înţeles nimic. Filosofia 
ştiinţifică nu există. Filosofia este UP 


APAR SUB ÎNGRIJIREA ŞI RESPONSABILITATEA . 


CUVANTUL ROMANESC 


MARTIE 1989 


PAGINA 15 


HYPERION 


Centrul de promovare a cărții româneşti 


jucru foarte personal, eminamente subiec- 
tiv, Ea nu poate să fie studiată ca altceva 
decât ca lirică. Filosofia este un fel de 
lirică. Ea nu poate să fie studiată obiectiv, 
decât pentrucă este pasibilă de depășire, 
pentrucă sunt formule tipice de filosofare, 
cu alte cuvinte pentrucă sunt formule 
tipice de ființe spirituale. Numai de aceea 
putem noi să studiem filosofia și ceea ce 
se numeşte, cu un termen abracadabrant, 
istoria filosofiei. 

Aceasta este filosofia: valorificare a 
existenței , formularea valorificării 
existenței. O asemenea formulare conține 
totdeauna o notă caracteristică, un fel de 
tendință în spre absolut. Mai toată 
filosofia este propriu zis o acţiune, sau un 
drum în spre absolut, în spre ceva în afară 
de noi, imuabil, incoruptibil, deosebit de 
noi, ideal, pentru fiinţa noastră 
spirituală. Din acest punct de vedere, 
filosofia este exact la acelaşi nivel cu arta; 
ca și aceasta, aruncă în afară de fiinţa 
spirituală existențele absolute. Orice 
operă de artă reprezintă, în intenţia şi în 
structura ei formală, nu o realitate, ci o 
existență absolută. Aceasta insemnează 
că în zadar se tot căsnesc esteticienii, se 
imvârtese ca pisoii împrejurul oalei cu 
terci ferbinte, şi nu știu să spună ce este 
opera de artă în sine, nepieritoare.. Opera 
de artă nu este nepieritoare în ea însăși, ci 
pornește din tendința omului în spre 
nepieritor. 

Îmi aduc aminte cum s'a supărat cineva 
pe mine - eram student aci, la Facultatea 
d-voastre, - când discutam foarte grozav 
nu ştiu ce problemă definitivă, şi respec- 
tivul meu făcea ce făcea și mă plesnea 
peste ochi cu Homer, până când m'am 
plictisit și am spus: Ce este Homer? - 
Cum, nu ştii cine e Homer? Iliada este 
nepieritoare! - Nu este adevărat! - Atunci 
el făcu ochii mari, căscă gura 
si spuse: iată umil care zice că m-i 
adevărat că Homer este nepieritor. Cum el 
nu putea să dovedească aceasta, nici 
Yavea dreptul să impună lucrurile pe care 
eu nu puteam să i le impun lui. Imi aduc 
aminte că am făcut un fel de glumă 
filosofică, pe care am publicat-o și în care 
mă făceam că nu înțeleg nimic din Homer, 
iar cei care zic că înţeleg ceva sunt cel 
puțin anormali. Este un grăunte de 
adevăr, în această glumă, dacă admitem 
Tultiplicitatea tipurilor de ființe spirituale 
și tipurile de valorificare a esențelor este 
natural ca aceea ce e valabil pentru un tip 
să nu fie valabil pentru altul și este pe de 

tă parte natural ca o operă de artă, care 
se încadrează întrun moment istoric, să 
hu mai răspundă necesităţilor unui alt 
moment istoric; și atunci este absurd să se 
i mer că opera de artă, respectiv sistemul 
"losofic, trebue să reprezinte un absolut, 

că 0 valoare obiectivă. Nu se poate. 
popi de artă, ca şi sistemul filosofic, 
un rezultat al necesităţii noastre de 
solut și reprezintă, pentru fiecare din 
i în felul nostru, un absolut, dar care 
“i un absolut al nostru, subiectiv, adică 
AI jpg necesităţii universal umane de 
fi 9 n dar nu absolutul însuși, In artă și 
re le nai să găsești niciodată ab- 
de ul. Ca să mergi la absolut trebue să 

Pășești şi arta și filosofia, şi să treci în 
religie, 


Aceasta însemnează filosofie: 
Valorificare a existenței, împinși de 
cestăltatea noastră de absolut. Deci am 
cunettintă, am valorificarea acestei 

nogtinţe în raport cu mine însumi și am 

rmularea acestei valorificări. Acestea 
eri elementele constitutive ale vieţii 
rituale omeneşti în general, pe planul 
realității sensibile, cu limitele cele mai 

Cate, metafizice; prin urmare ac- 
cadpleă SDirituală având, ca cel mai larg 

ru, perceperea metafizică. Jocul 
rozetă elemente constitutive ale vieții 
"rituale determină anumite, tipuri de 
vale ficare, anumite tipuri formale de 

orificare a activităţii spirituale. 


TIPURI DE VIAŢĂ SPIRITUALĂ... 


In definitv nu poţi face filosofie - și 
aceasta este valabil și pentru artă, este 
valabil pentru cultură în genere, nu pen- 
tru civilizație și nu pentru religie, - nu 
poţi să faci filosofie dacă nu ai de spus 
ceva. Facultatea sau necesitatea aceasta de 
a formula are ca suport o anumită 
conștiință pe care tu o ai; adică s'au 
așezat lucrurile în tine. Tot ceea ce ai 
primit ca indicaţii din lumea obiectivă se 
aşează în tine și face ca un fel de drojdie a 
ta. Trebue să ai această drojdie ca să poţi 
să spui ceva, și când spui, nu spui decât 
ceea ce există în tine. 

Filosofie şi artă se pot face în toate 
felurile; dar aceasta nu este filosofie, nici 
artă, ci numai exerciţiu amuzant pe 
marginile absolutului. Filosofia şi arta, 
cultura propriu zisă, nu se pot face decât 
acolo unde există un precipitat al con- 
fruntării ființei noastre spirituale cu 
realitatea. Dar precipitatul acesta nu este 
o constantă: ființa noastră spirituală 
reacționează în chipuri deosebite la 
realitățile obiective. Sunt momente în 
care ființa aceasta spirituală este mai 
încăpătoare și alte momente în care este 
mai meschină, mai sărăntoacă, tăiată mai 
cu economie. 

Ce determină aceste momente? Când 
este mai bogată, mai adâncă şi mai 
cuprinzătoare ființa noastră spirituală și 
când este mai puţin cuprinzătoare? Noi 
putem să constatăm când, într'adevăr, 
sunt momentele în care această fiinţă 
spirituală este mai cuprinzătoare; aș 
putea. să zic, într'o altă: formă, că sunt 
epoci în care suntem mai aproape 
de Dumnezeu si altele în care suntem 
mult mai îndepărtați de Dumnezeu. De 
ce? Dumnezeu ştie. Eu nu explic lucrurile, 
numai constat cum se întâmplă și fac, 
propriu zis, morfologie, şi atunci spun: 
ființa noastră este mai adâncă, mai 
cuprinzătoare, mai deschisă pentru acest 
mister al existenței, când acel precipitat 
este mai bogat. 

Vasăzică există o diferență - şi vom 
vedea imediat, ca să nu credeţi că eu scor: 
nesc şi invent, ci mă refer la tipuri precise 
de cultură, de filosofie şi de artă - există o 
diferență cantitativă, aş zice, între 
reziduurile acestea, între „im: 
presionabilităţile diferite ale fiinţei 
noastre spirituale. i 5 

3. Pentru ca să spui ceva, însă, îţi 
trebue un anumit instrument de ex- 
primare. Este natural. Numai atunci intri 
propriu zis în domeniul culturii: când 
mergi la formulare. Poţi să trăieşti în 
viață spirituală, să valorifici existența, să 
te plasezi în mijlocul acestei existenţe; dar 
atâta vreme cât n'ai formulat, nu ești încă 
în domeniul culturii. Ceea ce Germanii 
numesc ''das Gestalten”', modelarea sau 
ființarea, transformarea în fiinţă, for- 
mularea aceasta este absolut necesară 
pentru existența culturii. Adică, nu poți 
să valorifici obiectul de cultură decât 
atunci când ai trecut în această operaţie 
de “igestalten”! de formulare. 

Acum fac o digresiune, căci până acum 
n'am făcut nici una. Nu spun că cultura 
este un bun necesar: noi ne putem lipsi de 
cultură; valorificarea realităţii însă este 
un lucru de care nu ne putem lipsi. Stâm 
întotdeauna sub imperativul valorificării 
realităţii externe obiective. Acestei 
operaţii nu ne putem sustrage; pe când 
celei de a doua operaţii, de formulare, 
care constituie cultura, acesteia ne putem 
sustrage. 

De aceea să nu credeţi d-voastre despre 
cultură că poate să fie un ideal. Am văzut 
multă lume care crează din cultură un 
ideal. ** Aud că ești om deștept; dacă eşti 
deștept de ce nu scrii, domnule? - De ce să 
geriu? Am auzit că gândeşti cu capul 
dumitale. - Gândesc. - Atunci de ce nu 
scrii? - De ce să scriu, domnule? : Nu 
înțeleg: dar cultura?! - Ce am eu cu 
cultura ? - Atunci d-ta gândești dar nu 
eşti om de cultură? - Pâi sigur că gândesc. 


- Atunci cum?” 

EI nu-şi dă seama că cultura este ceva 
propriu zis adăugat vieţii spirituale, că 
formularea aceasta este un proces la care, 
de cele mai multe ori, se poate sa ajungem, 
dar care rămâne totuși adăugat vieţii 
spirituale, fără să-i fie esenţial. Este 
adevărat că, prin această formulare, prin 
acest bun al culturii, pot să iau 
cunoștință, să comunic cu viaţa spirituală 
a altora, dar nu este adevărat că bunul 
culturii este țelul către care se îndreaptă 
cu necesitate viața spirituală. 

Deci așa numita filosofie si asa numita 
artă sunt elemente constitutive ale 
culturii umane, dar nu sunt elemente ab- 
solut necesare ale salvării umane: un om 
poate să fie mântuit fără să fie om de 
cultură. Nu deșteptăciunea şi nu 
creațiunea în ordine spirituală te salvează. 
Mai de grabă sar putea spune că 
creațiunea în ordine spirituală te pierde, 
căci te face să confunzi neesenţialul, epi- 
fenomenul, cu faptul esențial însuși, pen- 
trucă dela un moment dat începi să devii 
servitor al acestui epifenomen al culturii: 
mai fac un roman, mai scriu o carte de 
filosofie, mai scriu una, - câte? Incă una 
și uiţi de unde ai plecat. Uiţi că biata 
carte de filosofie pe care ai scris-o tu, 
oricât de genială ar fi, nu este decât un 
reflex, întotdeauna cu mult mai palid, cu 
mult mai puţin viu decât viaţa spirituală 
din care a plecat. O să spuneţi d-voastre 
că sunt nihilist. - Dacă sunt: ce? Mie îmi 
este bine așa! 

4.. Vasăzică,. dacă am ceva. de spus și 


pentrucă uneori trebue să spun, am nevoie 


de un instrument de exprimare. Aceasta 
însemnează că orice operă de cultură este 
constituită din două elemente, pe care le 
învăţaţi d-voastre la politică sau la 
estetică, sub numele de fond și formă, - 
lucruri pe care le știți, numai că eu le 
spun altfel. Ei bine, raportul acesta dintre 
fond și formă nu este un raport constant, 
Adică o formă este perfectă atunci când 
exprimă fără rest fondul. Dar puterea de 
exprimare a formei nu stă întotdeauna în 
raport de perfecțiune faţă de fond. Sunt 
momente în care forma stă sub bogăţia 
fondului, sunt momente în care se 
echilibrează cu fondul şi sunt momente 
în care forma stă deasupra bogăției fon- 
dului. 

Acesta este iarăşi un adevăr simplu de 
tot pe care d-voastre singuri puteţi să-l 
verificaţi. Când se întâmplă că fondul este 
mai bogat decât forma? - Probabil în 
momentele în care vorbeam eu că știința 
noastră spirituală este mai cuprinzătoare. 
De altfel este un lucru foarte ciudat că 
adâncimea noastră stă, de obicei, în raport 
invers cu puterea noastră de exprimare, 
cu forma; adică cu cât viaţa noastră lăun- 
trică este mai puternică, cu atât forma 
este mai insuficientă. 

Pe noi nici nu ne preocupă, propriu 
zis, atât forma, cât ceea ce se petrece în 
noi, iar ceea ce iese în afară, iese din 
plinătatea ființei noastre spirituale. 
Primele manifestări de artă sunt un scân- 
cet, o exclamaţie, o interjecţie, fie că este 
vorba de arta plastică, de lirică, de muzică 
sau de filosofie. Primele manifestări 
culturale sunt scâncete. Aceasta însem- 
nează că prea plinul nostru ne face să 
gemem de plinătatea noastră spirituală iar 
acest geamăt este primul semn. D-voastre 
sunteţi la o vârstă în care puteţi verifica 
aceasta; când sunteți îndrăgostiţi - acei- 
care sunteți - gemeţi de bucurie lăuntrică; 
când începi să te plictiseşti, geamătul 
acesta se transformă în versuri; dar la 
început, vă asigur că nu aveţi nici unul 
vreme de versuri: este un prea mare 
tumult în tine, pentru ca să poţi ști și 
organiza mijloacele de exprimare. Se 
potrivesc acestea și în filosofie şi în 
cultură și în artă în genere. Intotdeauna 
când această operă de cultură, filosofie 
sau artă, spun puțin și sugerează mult, 
adică fondul depăşeşte cu mult forma, 
forma plesnește sub presiunea fondului. 


lar formula aceasta se chiamă roman- 
tism.... 

Este formula pasiunilor tari și neclare, 
sau o viaţă lăuntrică puternică, 
învolburată, vijelioasă și neclară, care n'a 
ajuns încă la formulare. Forma este mai 
săracă întotdeauna față de fond. Luaţi d- 
voastre istoria literaturii şi vedeţi ce 
însemnează romantismul: nu se verifică 
formula aceasta a unui fond care 
depășeşte în intensitate forma? Nu există 
perfecțiune formală în romantism. Nu 
este perfecţiune formală nici în Victor 
Hugo, nici în Alfred de Musset, nici în 
Petrarca, nici în Tieck nici în Novalis, nici 
în Hesiod și nici în Homer. Nu există per- 
fecţiune formală în literatura rusească. ci 
toată literatura rusească, din a doua 
jumătate a veacului al XIX-lea, este com- 
plet amorfă, din punctul acesta de vedere. 

Presupuneţi d-voastre că,la un moment 
dat, fondul și forma se echilibrează, cum 
ar fi sonda dela Moreni, care arde dar 
începe să se isprăvească, iar ce arde se 
poate capta. Când forma și fondul se ţin în 
echilibru perfect, avem formula clasică. 

In sfârșit, presupuneţi că perfecția for- 
mală merge crescând, pentrucă omul în- 
cearcă mereu să-și perfecționeze instru- 
mentul de exprimare, şi această perfecție 
formală sau această excelență formală 
merge crescând, pe câtă vreme fondul 
lăuntric sărăcește; atunci avem o a treia 
formă, un al treilea tip de cultură, pe care 
eu l-aş mmi baroc, și în care precumpă- 
neşte 'elementul formal asupra fondului. 

Parnasianismul din literatură este ba- 


_roc; Spatrenaissance (isprăvitul Renaște- 


rii), isprăvitul goticului, stilul *“flambo- 
yant”, este baroc. Cum se face că barocul 
este totdeauna curb, întrebuințează foarte 
mult linia curbă? Tot aşa, prin 
precumpănirea elementului formal. 

Zic deci: există trei forme tipice, în 
viaţa spirituală. Aceste forme tipice nu 
sunt unice, ci revin în istoria vieții 
spirituale. Si ele sunt caracteristice pen- 
tru diferite momente ale acestei istorii a 
lumii vechi si lumii noi, fără îndoială, dar 
înlăuntrul lumii vechi şi lumii noi. Tipuri 
ca baroc, clasic şi romantic, revin neîn- 
cetat, revin ritmic, se succed unul după 
altul, fără ca să se înserieze pe o singură 
linie, ci suprapunându-se într'un oarecare 
chip, - căci eu pot să suprapun istoria 
nouă pe cea veche şi să clasez elementele 
clasice, romantice şi baroce, din acele 
două istorii. 

Aceasta însemnează tipuri de 
spiritualitate romantică, clasică şi barocă, 
tipuri de spiritualitate care rezultă din 
dozare deosebită a raportului dintre fond 
și formă, în opera de cultură. Cu ajutorul 
acestor elemente, adică lumea veche şi 
lumea nouă, precum şi cu aceste trei 
tipuri: romantic clasic și baroc, - eu cred 
că am creat instrumentul suficient 
necesar pentru ca să înțelegem într'adevăr 
ceea ce se numeşte istoria logicii; aşa că, 
după Sărbători, vom începe să analizăm , 
în lumina, sau cu ajutorul acestor 
elemente generale, așa numita literatură 
logică. Vom vedea ce însemnează propriu 
zis istoria logicii, nu așa cum o găsiți d- 
voastre înșirată pe sfoară, ca covrigii, ci 
așa cum răsfrânge în adevăr momente din 
viața noastră interioară. Pentrucă fondul 
şi activitatea spirituală din această 
literatură logică reprezintă un aspect care 
trebue să verifice pe toate celelalte. Este 
un aspect al spritualității umane în 
genere; și dacă acest aspect al 
spiritualităţii umane în genere este un tot 
organic, atunci ceea ce trebue să spunem 
despre logică, trebue să se poată spune 
despre toate aspectele - spiritualității 
umane.  D-voastre aţi văzut că am arătat 
cum se poate verifica romantismul, 
clasicismul și barocul în domeniul artei, 
în domeniul plasticii, în domeniul 
literaturii și în domeniul filosofiei. 


anna nenea neant beeeeea atena aaa nenetenanaae 


1 


. 
| 
| 


In cele ce urmează vom reda în 


VANTUL ROMANESC 
PAGINA 16 MARTIE 1989 CU 
i MAICII DOMNULUI 
CRINII DE AUR Al 
ULUI MODERN 
: DJUGORJE OM 
MESAJE ADRESATE DIN ME 
——Pr.Dr. Dumitru ICiM— 
[i sil EA 4 voastre. 
Incepând din 24 lunie 1981 Maica Dom- Vă mulțumesc pentru răspunsu 5 IULIE 198 i a VA suine Vă mulţumesc pentru răspunsul vostru 

La nului s'a apropiat de lumea noastră cu o chemarea mea. Dragi copii! Astăzi vreau $ aul la chemarea mea. 

dragoste nesfârsită de Mamă. Chemarea întotdeauna să începeți iri ri e 
ei urgentă este” ca lumea să se întoarcă 19 APRILIE 1984 vostru cu rugăciune. Da E voi și 6 SEPEMBRIE 1984 
| la Dumnezeu. Invăţăturile ei, crini Dragi copii! Suferiţi cu mine. Rugaţi-vă, Dumnezeu vă va binecuvâ pe Digi căii Pacii iza si ue mai ezită 
) spirituali de aur, ne redau o înțelegere rugați-vă, rugaţi-vă! lucrul vostru. pace. Pentru acest motiv vă spun: dragi 
Li posi clară a mesajului Impărăţiei lui Dum: pei a ae se copii, rugaţi-vă la piciorul crucii pentru 
li Fi 
i 


tălmăcire românească mesajele de Joi 
seara adresate parohiei “Sf. Iacob” din 

Medjugorje. Ele depăşesc atât sfera unei 
| parohii, cât şi jurisdicția ei eclesiastică și 
“4 doctrinară, fiind o adresare directă către 
| omul secolului XX. Ea ne iubeşte pe toți și 
3 de aceea cuvintele ei ''dragi copii”! cu care 


i încep mesajele ne unesc pe toți în chip 

Pi mistic într'o singură biserică creştină, așa 
cum lisus Hristos i-a spus Sf. loan: “Iată 

mama ta.” (loan 19.25). 

iu La Medjugorje atât ortodocşii cât şi 


catolicii merg ca să se roage împreună cu 
j Sfânta Fecioară. Ea a venit la noi în vizită. 
Ca un trimis al lui Dumnezeu, ea are ceva 
să ne spună. Deci, să o ascultăm: 


Y 1 MARTIE 1984 

7 Dragi copii! Am ales această parohie 
ă întrun mod special și doresc să o 
ra îndrumez. O păzesc în dragoste şi vreau ca 


fiecare să fie al meu. 

Mulţumesc pentru răspunsul vostru în 
această seară. E dorinţa mea ca voi să fiți 
aici într'un număr cât mai mare cu mine 
şi cu Fiul meu. In fiecare Joi vă voi da un 
mesaj special. 


8 MARTIE 1984 

Mulţumesc pentru răspunsul vostru la 
chemarea mea. 

Dragi copii! In această parohie începeţi 


să se transforme. [Exemplul vostru va iîn- 
spira pe acei care vor veni aici să se tran: 
sforme). 


% 15 MARTIE 1984 

In seara aceasta, copii, sunt 
recunoscătoare într'un mod deosebit vouă 
| pentru că sunteţi aici. Adoraţi mereu 
7 Sfânta  Euharistie. 
+ prezentă când credincioşii sunt în adorare. 
și Haruri speciale sunt primite atunci. 
(In fiecare Joi seara credincioșii se 
închină Sfintei Euharistii după Sfânta 
Liturghie, dar în seara aceasta s'a ob- 
servat că mulți oameni au rămas în 
biserică pentru adorare, deși munciseră 
greu pe ogoare.) 


Eu sunt totdeuna 


22 MARTIE 1984 

i Dragi copii! In seara aceasta vă cer în 
i: mod special ca în timpul postului Paștelui 
ci să cinstiţi rănile Fiului meu pe care le-a 
A primit din cauza păcatelor acestei parohii. 
Uniţi-vă rugăciunile voastre cu ale mele 
pentru această parohie pentru ca 
suferințele lui să poată deveni îndurabile. 
Mulţumesc pentru răspunsul vostru la 
chemarea mea. Faceţi un efort să veniţi în 
număr cât mai mare. 


29 MARTIE 194 

Dragi copii! In seara aceasta cer într'un 
mod special perseverența voastră în 
încercări dureroase, cugetați cum Atot- 
puternicul suferă încă pentru păcatele 
voastre. Asa că atunci când suferinţele 


Apa Pia TI A ai 1 AD Pita 


am ai, 


ac vin, oferiţi-le ca jertfă a voastră lui Dum- 
nezeu. 
4 Mulţumesc pentru răspunsul vostru la 


chemarea mea. 


5 APRILIE 1984 

Dragi copii! In seara aceasta vă cer în 
mod special să venerați Inima Fiului meu 
lisus. Faceţi ispășire (răscumpărare a 
greșelii) pentru rănile pricinuite Inimii 
Fiului meu. Acea Inimă a fost rănită de 
tot felul de păcate. 

Vă mulțumesc că aţi venit în această 
seară. 


12 APRILIE 1984 

Dragi copii! In seara aceasta vă cer să 
încetați bârfirea și să vă rugaţi pentru 
unitatea acestei parohii pentrucă Fiul meu 
și cu mine avem un plan special pentru 
această parohie. 


soi reia E sut (lie 


(Joi 26 Aprilie Maica Domnului nu a 
dat nici un mesaj pentru parohie. Pe 30 
Aprilie Marija a întrebat-o dece nu i-a dat 
Joi nici un mesaj pentru parohie.) 

Chiar dacă avusesem un mesaj special 
pentru parohie de a trezi credința fiecărui 
credincios, n'am vrut să forţez pe nimeni 
să facă nimic ceea ce nu vrea să facă. 
Numai un număr foarte mic de oameni au 
primit mesajele de Joi. La început erau 
mai mulţi care le-au primit, dar acum se 
pare ca ele au devenit ceva obisnuit. 
Recent, unii întrebau de mesaje numai din 
curiozitate, iar mu din credință şi evlavie 
pentru Fiul meu şi pentru mine. 


10MAI 1984 ş 

(Mulţi credincioşi au fost frapați de 
ultimul mesaj al Maicii Domnului. Mulţi 
au gândit că Maica Domnului m va mai 
da nici un mesaj, dar în această seară ea a 
dat. 

URA vorbesc cu voi şi intenţionez să 
continui. Dar ascultați sfaturile mele. 


17 MAI 1984 

Dragi copii! Astăzi sunt foarte fericită 
pentrucă sunt mulţi aici care doresc să se 
dedice mie. Vă mulţumesc. Nu aţi făcut o 
greșeală. Fiul meu, lisus, doreşte să vă 
confere haruri speciale prin mine. Fiul 
meu e fericit din cauza dedicării voastre. 
Vă mulţumesc că aţi răspuns la chemarea 


24 MAI 1984 

Dragi copii! V'am spus deja că vam ales 
într'un mod special chiar așa cum sunteţi. 
Eu, ca mamă a voastră, vă iubesc pe toţi. 
In momentele voastre de ananghie să nu vă 
fie frică, Vă iubesc chiar și atunci când 
sunteți departe de mine și de Fiul meu. 

Vă cer să nu îngăduiți inima mea să 
verse lacrimi de sânge pentru sufletele 
care sunt pierdute prin păcat. De aceea, 
dragi copii, rugaţi-vă, rugaţi-vă, rugaţi- 
vă! 


Vă mulţumesc pentru răspunsul vostru 


la chemarea mea. 


31 MAI 1984 

(Aceasta era sărbătoarea Inălţării. Erau 
mulți oameni de peste hotare. Maica Dom- 
nului n'a dat nici un mesaj. Ea i-a spus 
Marijei că va da mesajul Sâmbătă pentru a 
fi anunţat Duminică la toată lumea.) 


2 IUNIE 1984 


(Aceasta era novena pentru Rusalii.) 
Dragi copii! In zilele acestei novene, 
(novena este un ciclu de rugăciuni înaintea 
unei mari sărbători timp de nouă zile con- 
secutive n.r.) rugaţi-vă pentru o revărsare 
a Sfântului Duh asupra tuturor familiilor 
voastre și a parohiei voastre. Rugaţi-vă și 
nu veți regreta. Dumnezeu vă va da 
darurile (Duhului Sfânt) și îl veţi preamări 


pentru ele până la sfârșitul vieţii noastre. 


Vă mulțumesc pentru răspunsul vostru 
la chemarea mea. 


9 IUNIE 1984. 

(Din nou Joia trecută, Maica Domnului 
n'a dat nici un mesaj pentru parohie. Ea a 
promis să-l dea în seara aceasta.) 

Dragi copii! Mâine noapte (Duminica 
Rusaliilor) rugaţi-vă pentru Duhul 
adevărului, în special acei dintre voi din 
această parohie. Duhul adevărului e 
necesar pentru voi pentru a transmite 
mesajele pe care vi le dau, fără a adăuga 
sau scoate ceva. Rugaţi-vă ca Duhul Sfânt 
să vă dea duhul rugăciunii ca să vă rugați 
mai mult. Eu, ca Mamă a voastrtă, vă 
spun că vă rugaţi prea puţin. 


Vă mulumesc pentru răspunsul vostru - 


la chemarea mea. 


21 IUNIE 1984 
Rugaţi-vă, rugați-vă, rugaţi-vă! 
Vă mulțumesc pentru răspunsul vostru 


- la chemarea mea. 


Pia sei pa 


Dragi copii! Astăzi sunt ferici 


pace. 
Vă mulțumesc pentru răspunsul vostru 


la chemarea mea. 


In aceste zile ați lucrat prea mult și 
Vaţi rugat prea puţin. De aceea, rugați- 
vă! In rugăciune veţi afla odihnă. 

Vă mulţumesc pentru răspunsul vostru 
la chemarea mea. 12 IULIE 1984 

Dragi copii! In aceste zile Satan încearcă 
să răstoarne planurile mele. Rugaţi-vă ca 
acest plan să nu se împlinească. Mă voi 
ruga Fiului meu, lisus, ca să vă dea 
harul de a trăi victoria Lui asupra 
ispitirilor lui Satan. 

Vă mulţumesc pentru răspunsul vostru 
la chemarea mea. 


13 SEPTEMBRIE 1984 

Dragi copii! Am nevoie mereu de 
rugăciunile voastre. Vă întrebaţi pentru 
ce sunt toate aceste rugăciuni. Priviţi 
împrejur, dragi copii, şi veţi vedea cât 
teren a câștigat păcatul în această lume. 
Din cauza aceasta, rugaţi-vă ca lisus să 
învingă. 

Vă mulțumesc pentru răspunsul vostru 
la chemarea mea. 


20 SEPTEMBRIE 1984 

Dragi copii! Astăzi vă cer să începeți 
postul, punând inima voastră în el. Există 
multă lume care postește numai pentrucă 
oricare altul postește. A devenit o deprin- 
dere pe care nimeni nu vrea s'o oprească. 
Cer parohiei să postească din recunoștință 
lui Dumnezeu pentrucă mi-a îngăduit să 
rămân atât de mult timp în această 
parohie. Dragi copii, postiți şi rugaţi-vă cu 
inima voastră. 

Vă mulțumesc pentru răspunsul vostru 
la chemarea mea. 


21 SEPTEMBRIE 1984 
» Dragi copii! Rugăciunea voastră a ajutat 
planurile mele să se împlinească. Rugaţi- 
vă mereu pentru împlinirea lor 
desăvârşită. Cer familiilor acestei parohii 
să rostească rozariul în familie. = 
Vă mulțumesc pentru'răspunsul vostru 
la chemarea mea. 


19 IULIE 1984 

Dragi copii! Aţi văzut în aceste ultime 
zile cum Satana lucrează. Eu sunt întot- 
deuna cu voi; să nu vă înfricoșai de 
încercări. Dumnezeu întotdeuna vă 
priveghează. M'am dăruit vouă şi sufăr cu 
voi chiar în cea mai mică încercare. 

Vă mulţumesc pentru răspunsul vostru 
la chemarea mea. 


26 IULIE 1984 

Dragi copii! Astăzi, de asemenea, ași 
vrea să vă chem să perseveraţi în 
rugăciune şi penitenţă. In special, faceţi 
ca tineretul acestei parohii să fie mai activ 
în rugăciunile lui. 

Vă mutţumesc pentru răspunsul vostru 
la chemarea mea. 


și vă 
mulțumesc pentru rugăciunile voastre. 
Rugaţi-vă mai mult în aceste zile pentru 
convertirea păcătoşilor. 

Vă mulțumesc pentru răspunsul vostru 
la chemarea mea. 


4 OCTOMRIE 1984 
Dragi copii! Astăzi aș vrea să vă spun că 
rugăciunile voastre mă bucură, dar sunt 
destui oameni în parohie care nu se roagă 
şi pentru aceasta inima mea este 
u AUGUST 1004 Aia E întristată. Rugaţi-vă, de aceea, ca eu să 
(Maica Domnului nu a dat nici un mesaj duc toate sacrificiile şi rugăciunile voastre 
Joia trecută. Aceasta este ceea ce a spus Domnului. : 
lui Marija in seara aceasta.) Vă mulţumesc pentru răspunsul vostru 
Dragi copii! Rugaţi-vă pentrucă Satan la chemarea mea. 
mereu încearcă să răstoarne planurile 
mele. Rugaţi-vă cu inima voastră, și în 8 OCTOMBRIE 1984: 


rugăciune abandonaţi-vă lui lisus, (Acest mesaj a fost dat pentru parohie 
prin lacov acasă la el. El n'a mers la 
biserică în acea zi pentrucă nu sa simțit 
bine.) 

Dragi copii! Fie ca toate rugăciunile pe 
care le spuneţi seara în casele voastre să 
fie pentru convertirea păcătoşilor pen- 
trucă lumea este întrun mare păcat. 


14 AUGUST 1984 


(Această apariție a fost neașteptată. 
Ivan se ruga acasă. După rugăciune, pe 
când se pregătea să meargă la biserică 
pentru slujba de seară, Maica Domnului i- 
a apărut şi i-a cerut să transmită 
oamenilor acest mesaj.) 

Cer oamenilor să se roage cu mine în 
aceste zile. Rugaţi-vă cât de mult puteți. 
Postiţi riguros Miercurile și Vinerile. In 
fiecare zi (spuneţi) cel puţin un rozariu: 
misterele de bucurie, de  întristare și de 
preamărire. 

(Maica Domnului a cerut oamenilor să 
primească acest mesaj cu voință fermă. Ea 
a cerut aceasta într'un mod special 
parohienilor și credincioşilor din locurile 
înconjurătore.) 


11 OCTOMBRIE 1984 

Dragi copii! Vă mulțumesc pentrucă 
oferiţi necazurile voastre lui Dumnezeu, 
chiar când el vă încearcă răbdarea pe când 
voi strângeţi recolta, (Maica Domnului se 
referă la ploaia prelungită care a venit în 
vremea recoltării și care a cauzat multă 
stricăciune.) 

Fiţi conștienți, dragi copii, că el vă 
iubeşte și pentru acest motiv el vă cearcă. 
Intotdeuna prezentaţi greutățile voastre 
lui Dumenzeu şi să nu vă îngrijoraţi. 

Vă mulțumesc pentru răspunsul vostru 
la chemarea mea. 


16 AUGUST 1984 

Dragi copii! Vă cer tuturor, în special 
membrilor acestei parohii, să vieţuiţi 
mesajele mele şi să le spuneți orişicui veți 
întâlni, 


Vă mulțumesc pentru răspunsul vostru la 
chemarea mea. 


18 OCTOMBRIE 1984 

Dragi copii! Astăzi vă cer să citiți Biblia 
în casele voastre în fiecare zi. Puneţi-o 
într'un loc vizibil de unde mereu vă va 
aduce aminte în casă să o citiți şi să vă 
rugaţi, 


Vă mulțumesc pentru răspunsul vostru 
la chemarea mea. 


23 AUGUST 1984 
Rugaţi-vă, rugați-vă, rugați-vă! 
Marija ne-a informat că Maica Dom- 
nului! invită lumea, în special tineretul, să 


păstreze ordine în biserică în timpul Sf, 


25 OCTOMBRIE 1984 
Liturghii.) 


Dragi copii! Rugaţi-vă în timpul acestei 
luni. Dumnezeu mi-a îngăduit să vă ajut 
cu haruri în fiecare zi pentru a vă apăra de 
cel rău. Această lună este a mea, 

Ași vrea să v'o dau vouă. Rugaţi-vă şi 
Dumnezeu vă va da harurile pe care le 
cereţi. Eu voi sprijini cererile voastre. 


Vă mulțumesc pentru răspunsul vostru 
la chemarea mea. 


30 AUGUST 1984 


Dragi copii! Crucea de M 
Krizevac a fost în at probe Aa 
când voi aţi zidit-o, In speical în aceste 
zile, duceţi-vă sus pe munte și rugați-vă la 
piciorul crucii. Am nevoie de rugăciunile 


sa 


„TA 


Ă 


CUVANTUL ROMANESC 


MARTIE 1989 


PAGINA 17 


STAREA DE VEGHE 


i —— Sergiu GROSSU— 


“Este ceasul să vă treziți 
în sfârșit din somn... Noap- 
“tea aproape a trecut, se 
4 apropie ziua... „ne 
îndeamnă “Apostolul 
E Duminicii premergătoare 
 postului-Mare (ROMANI, 
1311-12). 


 Reuşita procesului de 
 înduhovnicire creştină este 
“ în funcţie de calitatea 
"atitudinii noastre în lupta 
cu adversităţile din lăuntru 
şi din afară, de frecvenţa și 
intensitatea trezirii sau, 
mai bine zis, a VEGHERII. 
"Numai în starea aceasta de 
trezire, de veghe, de auto- 
control permanent, putem 
- răbda “suferințele” putem 
face “lucrul unui 
evanghelist” şi ne putem 
împlini “bine slujba” 
(despre care vorbeşte sfân- 
ul Pavel ucenicului 
Timotei), chiar dacă mediul 
“în care trăim se arată in- 
 diferent sau ostil 
Evangheliei lui Hristos. 
In sufletul omenesc are 
loc un veșnic și tulburător 
conflict, o încăierare 
_ neostoită între întuneric și. 
lumină, între păcat și 
sfințenie, între delăsarea 
leneviei și dinamismul râv- 
„mei nelimitate, între 
STAREA DE ADORMIRE şi 
STAREA DE VEGHE. 
Viaţa păcatului este o viaţă 
trăită în întuneric, este 
noaptea sufletului; iar 
întunericul predispune la 
somn. Viețuirea în lumină, 
ta “fii ai zilei”, este trăirea 
În neprihănire, în 
ascultarea și practicarea 
lui Dumnezeu, 
„tămânând încontinuu 
TREJI, conform im- 
Pilat “Noi nu suntem 
„3 nopţii, nici ai 
„Întunericului. De aceea, să 
„mu dormim ca ceilalţi, ci să 
„Vephem și să fim treji” (1 
TESALONICENI, 5.5-6). 
A Trecerea dela “'somn “'la 
„uetbe” sefaceprindeștep- 
sau prin trezire, după 
fază citim: “Deşteaptă-te 
rai, etalate 
„NU și Hristos te va 
lumina” (EFESENI, 5.14). 
unul spiritual este tot 
AS Moartea spirituală. 
= fa deştepta din somn 


hu ne prindă somnul; 
e SA VEGHEM, cu 
i deoarece 
Prin veghere este 
instaurarea unei 
în „ce Permanentă trezie 

că Toi, un climat activ 
tminant. După cum 
ezindu-ne din somnul 
și nuit, ne sculăm din pat 


Bucu deschidem larg 


d pai zilei în odaie, tot 
- jamnul păcatului, la glasul 
E 1culâm trebue să ne 


Ş di tul 
„ PePutințelor de odini cară și 


să umblăm, întocmai 
recomandaţiei făcută 
ologului: *“Scoală-te, ridică. 
ți patul și umblă!” Fiindcă, 
în caz contrar, dacă nu ne 
sculăm, dacă nu umblăm, 
dacă nu veghem la toate 
porţile sufletului şi la toate 
răspântiile lumii, ne va 
toropi iarăși somnul, vom 
adormi iarăși din cauza 
îngreunării inimilor “cu 
îmbuibare de mâncare şi de 
băutură, și cu îngrijorările 
vieţii acesteia” (LUCA, 
21.34). 

VEGHEREA este, prin 
urmare, un comandament 
divin pe care, cu greu, 
oamenii îl pot îndeplini. 
“Ce, un ceas n'ați putut să 
vegheaţi împreună cu 
Mine!” îi mustră Dom- 
nul pe ucenicii adormiți în 
grădina Ghetsemanilor. In 
special noi, Românii 
diasporei, avem obligația să 
veghem ''cu pleoapele 
deschise”, cum spune 
Psalmistul, asupra luminii 
din vasul nostru de lut, 
ținând cont că în străfun- 
durile inimii se așează, pe 
nesimţite, datorită super- 
ficialităţii legăturii noastre 
cu Dumnezeu, întunericul 
generator de idoli. Si biata 
inimă devine, în mod fatal, 
teatrul operațiunilor 
ulterioare ale păcatului, 
baza de plecare a faptelor 
rele. lată de ce capătă 
prestigiu și biruie IDEEA 
DE VEGHE,  într'o 
societate atât de sufocantă 
din punct de vedere 
ideologic și moral. 

Fiecare din desțăraţii 
exilului este asediat, pe 
plan afectiv şi cerebral, de 
forțele Răului. Mintea, mai 
ales, suportă, în lipsa unei 
vegheri austere, influența 
nefastă a tot soiul de doc- 
trine politice în vigoare, de 
cele mai multe ori potriv- 
nice credinței şi viziunii 
noastre creștine, lăsându-se 
astfel angrenată în jocul 
primejdios al unor teorii 
sterile, diametral opuse 
Evangheliei şi, ca atare, in- 
capabile să ne ridice din 
cloaca spaimelor, a 
dezgustului de viață și-a 
dezorientării. Cu câtă grijă 
se adresează Ap. Pavel 
credincioșilor din  Colose, 
subliniind rolul vegherii, al 
atitudinii atente, de pândă 
spirituală, în desfășurarea 
activității raționale: “Luaţi 
seama ca nimeni să nu vă 
fure cu filosofia și cu o 
amăgire deşartă, după 
oamenilor, după 


ntr'o dublă 
minții, într'o du 
LA SA NU FIM 
FURATI, știut fiind că toţi 
cei ce pătrund în minte 


dar nici SA NU 3 
printr'o învățătură greşită, 
printr'un sfat nechibzuit, 


mintea altora, falsificându- 
le judecata proprie sau 
ingreunându-le înțelegerea. 
De unde îndemnul: “Fii cu 
luare aminte asupra ta 
însuţi şi asupra învățăturii 
pe care o dai altora” (1 
TIMOTEI, 4.16). 


Unul din componenții 
vegherii este PAZA. Con- 
semnul biblic “Păziţi-vă!” 
demonstrează ex- 
teriorizarea stării de veghe, 
ieșirea “'afară, în câmp”, 
când ne păzim sufletul, 
când facem de strajă '“noap- 
tea, împrejurul turmei”, ca 

ăstorii Betleemului 
LUCA, 2.8). 

De cine trebue să ne 
păzim? Mântuitorul le 
spune ucenicilor: ““Păziţi-vă 
de oameni!” (MATEI, 
10.17). Ceea ce nu 
înseamnă să fugim de 
oameni, să ne izolăm, 
rupând, din cauza neîn- 
crederii, legăturile noastre 
cu lumea. Ci, să ne păzim 
de anumiţi oameni: de 
oamenii răi, imorali, necin- 
stiți, suspecți, care mişună 
îndeosebi în sânul 
comunităților româneşti 
occidentale, alergice la 
vestea cea bună a mântuirii 
în Hristos lisus și la 
idealurile spiritualităţii 
creștine. Să ne ferim de 
legăturile cu asemenea 
categorii de oameni, de 
împreunarea noastră cu ei, 
așa cum suntem îndrumați: 
“Cât privește legăturile cu 
oamenii, eu, după cuvântul 
buzelor Tale, mă feresc de 
calea celor asupritori.... Nu 
șed împreună cu oamenii 
mincinoși și nu merg îm- 
preună cu oamenii vicleni” 
(PSALMII 17.4 și 26.4) 

Biblia ne învață să ne 
păzim de oameni, adică să 
alegem prieteniile, să triem 
ofertele tentante ale 
mediului ambiant, să 
cântărim valorile umane în 
relaţiile noastre publice, 
oarecum obligatorii. Câtă 
dreptate avea înțeleptul 
Solomon, când sfătuia: ““Nu 
te  împrieteni cu omul 
mânios și nu te însoți cu 
omul iute la mânie, ca nu 
cumva să te deprinzi cu 
cărările lui și să-ți ajungă o 
cursă pentru suflet'! 
(PROVERBE, 22.24-25). 

Prin veghere, sufletul 
omenesc își începe suișul 
desăvârșirii. Când eşti 
treaz, când veghezi în tur- 
nul tău de pază, poți gândi, 
poți lupta, te poți păzi 
de orice gând trufaș și de 
orice simțământ făţarnic. 
Iţi cunoşti bine dușmanul 
şi, cunoscându-l, poți avea 
o comportare fermă în fața 
vrăjmășiei lui, oricând și în 
toate lucrurile, realizând, 
prin lucrarea sfințitoare a 
Duhului Sfânt, deplinătatea 
spiritualităţii creștine, 
într'o societate din ce în ce 
mai desacralizată, din ce în 
ce mai potrivnică tainelor și 
descoperirilor lui Dum- 
nezeu. 


POSTUL MARE 


—Pr.Dr. Petre POPESCU— 


Pentru Postul Mare, Pravila Bisericii 
oferă o sumedenie de mijloace, pentru a 
ajunge la starea de bucurie spirituală și 
pentru ca sufletul să devină ca și când ar 


fi făcut din parfum de flori. 


Postul este înfrânare dela carne, dela 
lapte, dela ouă și înfrânare dela mâncare 


multă. 


Postul este luptă împotriva păcatului, 
este schimbare în atitudinile și raportu- 
rile omenesti, este abandonarea clevetirii, 
a minciunii, a urii, a vorbelor deșarte, 
a cuvintelor murdare și temperarea poftelor 


trupești. 


Postul este rugăciune prin excelență. 
Rugăciune în fiecare zi, în fiecare dimi- 
neață și în fiecare seară şi peste zi dacă 
este posibil. Rugăciunea începe cu facerea 
corectă a semnului Sfintei Cruci, liniștit 
și dezbrăcat de toată grija cea lumească 
In Numele Tatălui 
și al Fiului și al Sfântului Duh, continuând 
„ „ Sfinte Dumne- 
zeule. ..... Prea Sfântă Treime. .... 


și rostind de trei ori: 
cu împărate Ceresc. . 


Tatăl nostru. 


Postul este însușirea rugăciunii Sf. 
Efrem Sirul: Doamne și Stăpâne al vieţii 
mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, 
al iubirii de stăpânire si al grăirii în 
deșert m mi-l da mie. iară duhul cură- 
țeniei, al gândului smerit, al răbdării şi 
al dragostei dărueşte-l mie, slugii tale. 
Aşa Doamne Impărate, dărueste-mi, ca 


să-mi văd greșalele mele și să m osân- 
desc pe fratele meu; că bine esti cuvântat 
în vecii vecilor Amin. 

Postul este iertare, față de cei ce te-au 


rănit cu vorba, cu fapta, cu insulte, cu 


încurajare. 


minciuni si cu ponegriri. 

Prin lertare crestinul își limpezeste 
mintea și inima și își reface și consoli- 
dează legăturile sufletești cu aproapele. 

Postul este uitare, degajare de tot 
balastul omenesc. 


Prin iertare și uitare creștinul își 
ține nepătată haina Sf. Botez. 

Postul este privire caldă către aproa- 
pele, este vorbă bună, este ajutor și este 


Postul este participare regulată la Sfânta 
si Dumnezeiasca Liturghie, m mmai în- 
tâmplător şi nu numai când nu ai altceva 
mai bun de făcut, ci în fiecare Duminică, 
pentru a reda sufletului frăgezime înge- 
rească și albul zăpezii. 

Postul este Sfântă împărtăsanie cu trupul 
si sângele Domnului lisus 
îndumnezeirea omului, este participare la 
momentul vârf al vieţii creștine. 

Pravila Bisericii propune aceste mij- 
loace de lumină, pentru o viață nouă, mai 
bună, mai simplă, mai dreaptă, în lisus 
Hristos Domnul nostru. 

Pentru efort, laudă se cuvine Domnului, 
în veci, Amin. 


istos, este 


CU DUHUL BLÂNDEŢII ŞI AL VICLENIEI 


RECIDIVA MONSENIORULUI 


Nu este pentru prima 
dată, când Superiorul 
Misiunii Catolice Române- 
Unite, Monseniorul Dr. Oc- 
tavian BARLEA, cu sediul 
la Munchen, RF Germania, 
încearcă să ne tragă pe noi, 
Conaţionalii ortodocși, spre 
Biserica Romei. Indată 
după războiul II mondial 
Prea Cucernicia Sa, ajutat, 
ca şi acum, de confrați or- 
todocși, slabi de înger, a 
întreprins o acţiune de 
acest fel prin publicare de 
reviste (“*Cuvântul în Exil” 
“Indreptar'%) și cărți de 
slujbă și de educaţie 
religioasă pentru ambele 
confesiuni: Ortodocși şi Or- 
todocşi-uniţi. Acum, ca și 
atunci, mă simt vizat şi 
deci obligat să iau cuvântul. 
L-am şi asigurat pe Cucer- 
nicia Sa că la 1 Dec. voi fi 
de față. 

Nu numai scopul ci și 
tactica  Monseniorului a 
rămas aceeași. Astăzi ca și 
atunci țelul urmărit a fost 
precedat de o fază 
pregătitoare ''cu duhul 
blândeţi””, care, de data 
aceasta, s'a chemat ““Cen- 
trul Cultural al Misiunii 
Române-Unite din 'Mun- 
chen”. Cu alte cuvinte, 


—— D.C. AMZAR—— 


acum ca și atunci, deviza a 
fost aceeași: Prin cultură la 
Cultul adevărat, așa cum în 
țară se practică un adevărat 
Cult al Culturii. Cu această 
confuzie de categorii 
spirituale vrea Monseniorul 
să rezolve criza religioasă la 
noi Românii, înglobând cele 
două Biserici, ortodoxă și 
unită, într'una singură: 


“Biserica Română”, o 
Biserică fără atribut precis, 
incoloră-inodoră; singura 
calitate care o distinge de 


cele precedente este 
““Protecţia Sfântului 
Părinte'', ''Cap al 
Creștinătăţii”. Această 


împerechere de confesiuni, 
care până acum s'au exclus 
reciproc, urmează să 
trăiască “în înfrățire” şi ““a 
lucra împreună pentru un 
larg dialog ecumenic în 
scopul regăsirii tuturor 
creștinilor români în 
comuniunea spirituală a 
Bisericii Creştine Univer- 
sale”, 


E vorba deci de un 
“ecumenism” limitat la 
comunitatea  “'Românilor 


ortodocşi cu cei uniţi” în 
vederea integrării lor în 
comuniunea spirituală a 


Bisericii Romano-Catolice 
ceea ce înseamnă 
Ecumenismul Catolicităţii. 
Până aici totul “'cu Duhul 
Blândeţii”, 


Viclenia intervine în 
momentul, în care Mon: 
seniorul a trecut la partea 
practică a planului: 
realizarea, anunțând, în 
Februarie 1988, un ''sinod” 
mixt, ortodoxo-unit, pen- 
tru data de 1 Decembrie 
1988, pentru ca, la 11 Sep- 
tembrie 1988, acest 
“'sinod” să ia forma unei 
““Comunităţi a Românilor 
ortodocşi sub protecția 
Sfântului Părinte"! De 
asemenea tertipuri nu face 


uz decât numai ''cel 
viclean”, Si totul “în 
numele Sfântului 


Părinte"... 


Atât despre recidiva 
“eroică”! a Monseniorului! 
Intr'un alt articol mă voi 
ocupa cu ceea ce teologia 
Monseniorului consideră 
“țărână” și de “'eroismul'” 
rezervat exclusiv “'Bisericii 
Române”, înălțată pe 
stânca neclintită, care este 
însuși monseniorul, un al 
doilea Petru al “Bisericii 
Universale”... 


A, 


i 


reia met dp AI 


„Gherman Pântea, Anton Crihan, 


PAGINA 18 


MARTIE 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


ÎNTRE PRUT ȘI NISTRU 


27 MARTIE 1918: UNIREA BASARABIEI 
ROMÂNISMUL ÎN CREAŢIA SCRIITORILOR DELA 1917-1919 


Cu părere de rău, nu putem vorbi de 
România Mare sub semnul unei adevărate 
euforii naționale, atâta timp cât circa 5 
milioane de români basarabeni şi 
bucovineni rămân rupți de Patria lor daco- 
romană. 

lar mâhnirea ne devine şi mai mare 
când realizăm că pe vremuri numele 
ținutului dintre Nistru şi Prut îl purta 
țara toată - dela Ban Basarab până la 
Radu Serban - prin Tihomir, Alexandru, 
Dan, Mircea, Laiot, Matei - și tot așa până 
în secolul XVI!...Ca apoi, Basarabia 
noastră dragă să devină simbol al 
ROMANISMULUI în faţa nedreptății şi 
intemperiilor din Răsărit. 

In acest sens, odată Tarul Nicolae al II- 
lea căzut, au fost demne de toată con- 
siderația acțiunile unor basarabeni de 
frunte ca lon Inculeț, lon Buzdugan, 
Pan 
Halippa și ale multor altora. Acel Halippa 
care la 20 Octombrie 1917 se ridică la 


tribuna Congresului Militarilor 
Basarabeni și zise: 
““Veacuri întregi pământul nostru 


strămoșesc geme sub jug străin. Spre voi, 
frați ostași, este astăzi nădejdea noastră!” 
Nădejde pe care le-o exprima şi în vers de 
poezie: 
Piere groaznica robie, 
Ce de-un veac ne tot apasă; 
Peste 'ntreaga "'mpărăţie 
- “Un nou soare vrea să iasă. 
La care transnistrianul Toma Jalbă 
replică: “'Vreau să vă întreb pe dum- 
neavoastră, frații mei și neamurile mele, 
care suntem moldoveni dintr'un sânge, cui 
ne lăsaţi pe noi, cei ce suntem rupți din 
coasta Basarabiei și trăim pe celălalt mal 
al Nistrului? ...Noi rămânem ca șoarecul 
în gura motanului...” 

Sentimental cum era, lon Buzdugan, 
ales a doua zi Secretar al Sfatului Tării, se 
ridică şi rosti cu voce tremurândă: ““Când 
am auzit jeluirea fratelui nostru de peste 
Nistru, mi s'a părut că aud bocetul mamei 
care şi-a pierdut copiii...” 

Si Secretarul Sfatului Tării propuse ca 
pe ordinea de zi a Congresului să fie in- 
clusă și chestiunea moldovenilor de peste 
Nistru. lon Buzdugan, deci,care doar cu 
câteva luni mai înainte îi consacra lui 
Nicolae Iorga versurile intitulate 
BASARABIA din care voi reproduce 
primele patru strofe: 


Stăpâne Doamne și Părinte, 

Ce "mbrăţișezi din cer pământul: 
Un singur dor îmi fură gândul 

Si nu ţi-l pot rosti 'n cuvinte. 


Dar, Doamne, trista mea poveste 
Făr' de cuvinte mi-o'nțelege: 
Căci pentru toţi - tu ai o lege, 
lar legea ta - Iubirea este. 


Vezi la o parte 'ngenunchiată, 
Cum plânge şi suspină - o zină: 
E fiica mamei cea mezină- 

E cea mai chinuită fată!.. 


De-un veac ea'ndură suferință 
In lanţuri ferecate, roabă: 
Sărmana țară Basarabă 

Cum m'are milă, nici credință!... 


Ca străin la mine acasă, timp de 29 de 
ani, și ca străin printre străini, de 
aproape 15 ani, am urmărit pe cât am 
putut activitatea literară a scriitorilor 
dintre Nistru și Prut, ajungând la ferma 
convingere că cei mai mulți dintre ei, atât 
în trecut cât și în prezent, n'au trădat şi 
nu trădează “noblețea seminţiei”” noastre 
românești. 


: 1. 
Materialele pentru această pagină -articole, documente, fotografii: | 


Loupan, Boite Postale 1007, | 
les, 1 Belgique. 


se trimit la adresa: Nicolas 
1000 Bruxel 


——— Nicolae LUPAN 


Nici cei rămași la ei acasă, după 
săvârşirea samavolnicului act țarist dela 
1912 cum au fost Ion Sârbu, Alexandru 
Hașdeu, Matei Donici, Alexe Mateevici, 
Constantin Stere, Pantelimon Halippa, 
Ion Buzdugan și nici cei care au fugit de 
jarism în interiorul Principatelor, ca 
Alecu Russo, Bogdan P. Hașdeu, Victor 
Crăsescu, Zamfir Arbure şi mulți alții. 

Găsesc de cuviință să mă opresc asupra 
activităţii literare şi naționale a celor mai 
puțin cunoscuți. Cum ar fi, de exemplu, Ser- 
giu Victor CUJBA, unul dintre cei mai 
harnici făuritori ai Marii Uniri dela 1918. 

Fiu al scriitorului Victor Crăsescu, 
tânărul Sergiu se îndrăgostește şi el de 
cuvântul scris. De unde și debutul său 
timpuriu la revista lui Bogdan P. Hașdeu 
“Amicul Copiilor” cu “Fluierul Fer- 
mecat”' și **Chemarea lui Stefan cel Mare” 
în care marele Domnitor zice: 

Dela Nistru la Suceava, 
Din Hotin până 'n Carpaţi, 
Sună buciumul la luptă. 
Haidem, fraţilor, sculați! 
Lăsaţi casă-va, iubită, 
Lăsaţi plugul cel cu boi, 
Cingeţi spada, 

Prindeţi flinta 

Si fiţi gata de război... 

Paralel cu activitatea literară, Cujbă se 

include cu trup şi suflet în mișcarea pen- 

„tru eliberarea naţională a Basarabiei de 
"sub jug rusesc, cerând în vers de poezie 

“organizarea de şcoli moldoveneşti”: 

O Doamne, stăpân al vieţii, Părinte 

Ce lumi ai zidit din nimic 

Ascultă duioasa mea rugă fierbinte, 

Ce-acuma spre tine ridic: 

Păstrează, o Doamne, străbuna moșie 

Precum în trecut o păstrai 

Si lasă, ca ruga-mi de acuma să-ți vie 
In scump strămoșescu-ne grai. 

Odată regimul țarist răsturnat, Sergiu 
Cujbă revine la Chișinău unde, alături de 
Pan Halippa și Ion Buzdugan, ia parte la 
toate manifestările de ordin cultural și 
național. Prima grijă însă îi era scrisul, 
căci la începutul anului 1919, anulPăcii dela 
Versailles, îi apăru de acum *'Imnul Basa- 
rabiei Unite”: 

Ridică-ţi fruntea, moldovene, 

De sub zăbranicul greoi, 

Sub care dorurile tale, 

Tânjeau ca florile sub sloi; 

Sub care a sufletului vlagă 

Zăcea ca 'n negru țintirim 

Si-ţi turbura perfid izvorul 

Din care-n veci ne re'noim. 

Căci noi suntem un trup și-un suflet 

Pătrunși de-același gând și dor 

Copii ai patriei iubite 

Dintr'o tulpină și-un izvor... 

Un cuvânt de nu mai mică plecăciune 
din partea basarabenilor de azi merită și 
Porfirie FALA, harnic învăţător dela 1917 
- 1918, ce “'umbla cu un furgon din sat în 
sat, luând cărțile rusești dela școli şi 
punând în locul lor cărți românești 
împreună cu steagul tricolor al neamului 
nostru”. 

Puţini însă sunt acei care stiu că 
acest “Badea Cârţan”! de prin părţile 
Bălţilor împărțea prin satele din Nordul 
Basarabiei și cărţile sale: ''Ce neam sun- 
tem”, “Steagul”, “Stefan Vodă cel Mare 
şi Sfânt” ete. Si toate acestea erau întru 
trezirea conștiinței naţionale româneşti, 
Mai ales în mijlocul celor dela coarnele 
plugului cel se “clănțăneau” între ei: 

"'Ce oameni suntem noi, Moldovenii 
ăștia, că cine ne poate apuca, aceluia sun- 
tem?... Oameni buni, suntem și noi oameni 
şi apa trage la matca ei, iar noi, 


Moldovefii, trebue să tragem la matca 
noastră, la Moldova... Că Romanii, 
strămoşii noștri, numai morţi își dădeau 
steagul din mână, nu ca Rușii, care se 
încălțau la “'slobodna” cu steagul lor, ca 
şi cu o obeală și puneau icoanele pe foc. Si 
dacă au făcut așa, i-a bătut şi Dumnezeu 
cu aceea că si-au pierdut țara și au ajuns 
de râsul lumii...” 

Se crede totusi că cel maioriginar scrii- 
tor basarabean de până la 1918 a fost Alexe 
MATEEVICI. Originalitatea despre care 
unul dintre admiratorii săi și mare 
prieten al Basarabiei, Petre V. Haneş, 
scria: 

“In poeziile lui (ale lui Mateevici adică) 
întâlnim urme din Grigore Alexandrescu, 
Mihai Eminescu, George Cosbuc. 
Apropierea se resimte într'o măsură și 
mai mare după ce el face cunoştinţă cu 
Vechiul Regat pe vremea războiului. Acest 
contact personal nu numai că a accentuat 
nota românească în activitatea lui poetică, 
dar chiar a provocat reluarea acestei ac- 
tivități deoarece dela 1914 la 1917 nu mai 
scrisese nimic. Ceea ce aduce el nou 
literaturii noastre este nota religioasă, o 
notă blândă, duioasă, devotată, așa cum 
şi-a înțeles Mântuitorul misiunea sa...” 


O clopote, frumos mai suni, 

Când credincioșii îi aduni 

La locul sfânt de rugăciune 

In cer cântarea să le sune | ; 
“In zile mari de sărbătoare,  - 

La răsărit și-apus de soare, 

Tu chemi stăpâni și muncitori 

Ai lui Christos închinători 

Chemarea-ţi porți prin munţi şi văi 

Si vin închinătorii tăi... 

Nu putem trece cu vederea opiniile unui 
alt mare prieten al Basarabiei și 
protagonist de frunte al României Mari, 
ardeleanul Onisifor GHIBU care, în 
lucrarea sa monumentală ““Dela Basarabia 
rusească la Basarabia românească”, con- 
stata: 

“Valoarea acestor scrieri (ale con- 
deenilor basarabeni) este destul de mare 
nu numai dn punct de vedere istoric şi 
politic, ci şi din acela cultural şi literar. 
Ele ne dau dovadă că sufletul poporului 
basarabean care a stat o sută de ani 
înădușit de Ruși și care dela unire încoace 
se zbuciumă necontinit, fără a-și găsi un 
punct de sprijin, este un suflet plin de 
simţiri nobile, de duioşie, de entuziasm, 
de judecată, - că el este deosebit de bine 
dotat și 'aplecat și spre cele mai grele 
chestiuni din orice domeniu al vieţii. 

Dacă am face pe baza acestor 
documente, un studiu comparativ între 
aptitudinile Basarabenilor şi între cele ale 
Românilor din oricare altă provincie, sun- 
tem încredinţaţi că rezultatul n'ar fi în 
defavorul Basarabenilor. Dimpotrivă, nu 
credem că vreo provincie românească să fi 
fost în stare a arăta zeci de mânuitori ai 
condeiului, în materiile cele mai diferite, 
într'o epocă atât de scurtă, la începutul 
renasterii ei naționale. După o evoluție 
atât de primitivă și după un somn atât de 
îndelungat, 4 

De asemenea, nu se va găsi în istoria 
poporului nostru din celelalte provincii un 
caz analog, de evoluție atât de rapidă de 
idei naționale și de adaptare la o viață 
politică atât de complexă ca aceea pe care 
şi-au creat-o Basarabeni. Ei oferă în 
același timp și cea mai admirabilă dovadă 
de adaptare culturală: în mai puțin de un 
an de zile ei au învățat alfabetul latin, 
care în celelalte provincii a reclamat 
decenii întregi de frământări, - ei și-au 
însușit cea mai avansată ortografie și au 
evoluat pe de o parte dela ''limba proastă 
moldovenească”, la limba literară 
românească, pe de alta dela concepția pur 
religioasă a vieții, la o concepție aproape 


pe de-a întregul modernă, în sens 
apusean... 


„„ nedreptăţire a „limbii 


Di 


Născut la 1887 '“în satul Chipercenii de 
Sus din ținutul Orheiului, - scrie Tudose 
ROMAN în propria-i autobiografie ce n'a 
văzut lumina tiparului nici până în ziua 
de azi, - părinții mei, mazâli, plugari săr- 
mani, văzând cât e de greu să trăieşti 
fără ca să ştii carte, când eram de șapte 
ani, m'au dat la şcoala din sat, unde în 
curgere de opt ani de zile am învățat cu 
greu două clase, în limba rusească”. 

Rămas lângă părinți, “acest Colţov al 
Basarabiei”, cum l-a numit mai apoi 
criticul literar Stefan Ciobanu, “citind cel 
dintâi număr al gazetei moldoveneşti 
“Basarabia” nu-mi credeam ochilor, că 
citesc în limba mea”. Gazetă ce-l face în 
1905 să părăsească satul natal și să vină 
la redacția amintitului ziar, unde lucrează 
câtva timp, aflând “'de unde se trage 
neamul nostru” și unde a ''deprins a citi 
românește"... la vârsta de 20 de ani! 

La ““Basarabia” îşi tipărește el și cele 
dintâi poezii care, așa cum scria același 
Stefan Ciobanu la 1923, doi ani după 
moartea poetului, “'vor rămâne ca măr- 

„turii adevărate ale sentimentelor şi gân- 
dirii ţăranului basarabean în timpul 
revolutiei”: 

Astăzi lumea să răzbună 
Pe ţarismul vechi și rău 
Si la viață dreaptă, bună 
Pleacă toţi cu Dumnezeu. 

Cât de actuale, în materie de : 

L materne . a 

basarabenilor, rămân versurile lui Tudose 

Roman și în aceste zile de învălmășeală 

babiloniană dela Chişinău: 
Chiar şi mila'mpărătească 
Numai rele ne-a voit, 
Căci şi limba strămoşească 
Să vorbim ni s'a oprit. 

Căci, vorba poetului, deși suntem în 
iureş de restructurare, mai trăim '...la 
noi în ţară, /Fără drepturi şi cuvânt, /In- 
durând numai ocară / Pe-al strămoşilor 
pământ 

Citeşti năzdrăvăniile din ''Sovietscaia 
Moldavia”, să zicem, şi-ţi pui întrebarea, 
dacă colaboratorii ei sunt prieteni ori 
dușmani ai pământului pe care trăiesc de 
ani de zile, vegetând şi '“Sămănând la noi 
în ţară /Ură, vrajbă, foc și pară,/Căci n'au 
dânșii bucurie / Neamul nostru să 
reînvie... 

La timpul sau (1914) cunoscutul istorie 
şi etnograf rus Durnovo scria în “Viaţa | 
Românească” din lași: | 

“Când uneori mă biruiesc amintirile, 
deodată evoc din ele una, cea mai plăcută 

pentru mine: o grămadă de copii 
dintr'un sat moldovenesc de pe malul 
Nistrului - aceste flori de pământ ale 
Basarabiei - ieşiţi din şcoală şi scufundaţi 
în lumina soarelui, jucând și bâlbâind 
românește, pe când profesorul lor, un 
tânăr idealist rus, venit de curând în 
Basarabia, îmi povesteşte cu lacrămi în 
ochi ce durere îi cuprinde mintea: “Doar 
asta-i ca şi cum m'ași fi dus în Spania să 
învăţ copiii de acolo rusește"... Un băiat 
mic dar serios, ... ne-a dat o lecție bună, 
mie si profesorului... Ne-a descoperit el 
legi firești ale limbii române populare, 
ne-a deschis o ferestruică de etnografie 
și folclor - nu țin minte amănuntul, dar 
ne-a fost rusine! EI purta în căpusorul lui 
mic o întreagă lume națională, pe care noi 
nu o ştiam, care a fost limba lui copilă- 
rească ațât de frumoasă si care venea să 
dispară în Basarabia din vina noastră!... 

Atunci am înțeles eu păcatul acela 

„Despus de mare, ce se face în Rusia în 
privința Românului basarabean. 

Am studiat geografia şi istoria acestei 
țări şi-am . ajuns la convingerile mele de 
astăzi. Acuma, când îmi aduc aminte de 
copilaşul acela, mă pun și scriu într'a 
IOOl-a oară că Basarabia trebue să fie 
românească.” 

Orice comentariu ar fi de prisos şi, deci, 
nu mai are rost să lungesc vorba. 


[] 


“Î cuVANTUL ROMANESC 


RECENZIE 


ă 


mu revista Storia Contem- 
y „ scoasă di “II Mu- 
e era, sub direcția 
orului Rezno Di 
jice, apăru pi 78 di pagini 
"oapi ună carti-articolul 
compatriotlui a nostru 
Profesorul Gheorghe Cara- 
 veani di la Universitatea di 


rageani faţi știință şi 
se-agioacă cu zboarăli. 
cititorilli a articolului, ţi 
avdzătă ma puțăm di 
armăni, el faţi un prot zbor 
ta să stiă ti cari scriă. Dit 
hurhită el spuni că aproapi 
uţ istoricii, arheologii și 
viștii români şi ne- 
âni, agiunsiră la conclu- 
căpopolul român, la o ba- 
că popolul român, lo bană 
loclu ți sttindi di par- 
ndreaptă și di partea 
a Dunării, teritoriu 
'antreați cu mult granițiti 
omâniei di ază. Dit ar- 
i comun, s'disfeaţiră 
dedzili ţi si-arâspândiră pi 
tă Peninsula Balcanică şi 
“numa di daco-români 
- [românii dit România) 
- armâni, megleno-români ică 
- megleniţ şi istro-românilli 
„Prima scriari ti armâni 
- cunuscută până tora, esti 
aflată la Mânăstirea 
Castamunitu, cari măr- 
turiseaşti di aflarea 
lahilor” tu Machiduniă şi 
“la Muntili Athos, tu anilli 
„126-180. 
„După aistă probă, 
“vahilli” sunt acuitiţ 
ăpoi tu Peninsula 
ică, la anilli 976-980. 
ma multi ori sunt 
ntiț tu cronicile dit 
lu aţel, cu revolta con- 
Bizanțului dit anlu 
, sub capitanlu 
, ți avea închisită 
căsăbălu tesaliot, 


„Ma cunuscută tu istorie 

revolta faptă deadun di 
ârmâni Și vurgări, tut con- 
2 Bizântului, di la anlu 
„1186 sub comanda fraților 
ih i Asan, cari băgară 
oul a împărăției 
„ MO-vurgăreşti. 
Puţâni ani ma ninti di 


pi Sri și aclo 
poati și andămăsi 
armâni, CĂ scriă di pif: ai A: 
„na n scriă di elli și di 
4" Evlu Mediu, armânilli 
LE ă 

- “bânau deadun, adunaţi pi 


Vlahia Mari, cu 
i, ți s'tindea 


După intrarea turților tu 
Peninsula Balcanică, 
nicuchirata a armânilor, îlli 
feaţi oamini avuţ şi turţii 
illi ţănură pi tiniă. 

Armânilli anălțară tu 

locurilia lor -pdupă 
vinearea turţilor- hori 
mari, muşati şi avuti cum 
sunt: Călăriţi, Siracu, 
Aminciu, Gramostea și nai 
ma alăvdata păzare, avăzăta 
Moscopole, care după Pole, 
irea a daua tu amirărillia 
turțească. 
Locurli  armâneşti 
aviglliate di 
(armătuladz), solda și 
capitani ţi lă avea işită 
namea di livindeaţă. 
Revoluţia grățească di in- 
dependenţă, di la 1821, nu 
şi ştie şi bitisită avea, macă 
nu intrau şi nu alumtau tu 
năsă armatolii armâni. 

Ti limba zburătă di 
Armâni, Crageani scriă că 
tuţ cronicarii bizantini şi 
români, ca și călătorii xeni 
ti-lli cunuscură, spun că ari 
idhia idenţitate cu zburărea 
românilor. di la Nord di 
Dunăre. Primul care scriă 
aisti, este cronicarul bizan- 
tin  Chalcocondilas, dit 
secolul XV. După el, tu 
secolul XVIII, cronicarul 
Miron Costin scriă di 
zburărea armânească: “Si 
limba lor roâmnească ca 
acestora [românilor este) 
numai mai stricată cu de 
această grecească şi tur- 
cească”” iara istoricul 
Dimitrie Cantemir scria: 
“*Coţovlahii din ţara 
grecească dintr'aceiași 
Romani a lui Traian săfie, 
nu numai limba şi graiul, 
ce şi a tuturor vremilor 
istorice mărturisesc.” 

Aistă Conştiinţă unitară 
a românilor cu armânilli, îl 
feați pi înviţatlu armân 
Constantin Hagi Gheorghiu 
Gehani s'ducă ună aspră 
polemică _linguistă-istorică, 
cu profesorul universitar di 
Halle, J. Thunmann. 

Ţi perioadă di după 
Unirea Principatelor 
Române, Carageani scria 
di primele sculii în limba 
română, dit Machidunia, ţi- 
s discllisiră la anlu at 
după aistă dată, tuti plătiti 
di pacii Român. Perioada 
al Apostol Mărgărit, esti 
tratată cama pi larg tu 
corespondenţa diplomatică 
şi lupta ţi-s dusi cu 
Patrarhia greacă din Pole, 
ti avea asumțată antarțiili 
şi autorităţili turţeşti con- 
tra armânilor. Un loc cama 
larg esti umplut cu 
acţiunea diplomatică ţi dusi 
la Iradeau dit 9-22 Mai 
1905, când sultanul aleapsi 
şi poplul armânesc ca 
“milet” băgat arada, cu 
idhia ndrepturi ca alanti 
mile dit Turchiă. 

Ajungândalui până la 
dzălili a noastri, Carageani 
scriă di împărțărea 
amânamjllei tu patruli stati 
dit Balcani: Albania, 
Grăţia, Vurgăria și 


ireau 
armatoli 


MARTIE 1989 


PAGINA 19 


FARA ARMĂÂNEASCĂ 


GHEORGHE CARAGEANI: ci AROMENI E LA QUESTIONE AROMENA NEI DOCUMENTI DELL'ARCHIVO STORICO 


DIPLOMATICO DEL MINISTERO DEGLI AFFARI ESTERI ITALIANO. 1891-1916) 


Iugoslavia. 

„Tu partea a doua a ar- 
ticolului al Carageani, 
“Problemi di mari interes 
şi di largă întinderi tu 
chirolu” studiat, autorlu 
nă citează documentili 
aflati tu arhiva 
Ministerului di Externi 
Italian, dit anilli 1897- 
1911, rapoartili di la con: 
sulatili italiene di Ianina, 
Monastir (Bituli) şi Sinaia, 
şi di la legaţiile italiene di 
București şi Atena, ca și 
extrasi dit gazețili dit 
chirolu aţel, broșuri şi un 
memorandum pitricut di 
legația română di la Roma, 
a Ministerului di Externi 
Italian. 

Di multi ori, Carageani 
lu citează pi alant mari cer- 
cetător a armânamillei, Dr. 
Max Demeter Peyfuss, 
austriac di origine armână, 
care ar scrisă documentata 
și interesanta carte “'Die 
Aromunische Frage”, Viena 
1974. 

Aflăm tu partea aistă dit 
articol, ngrănia dintre 
Apostol Mărgărit şi Eforia 
sculiilor armâneşti, fondată 
la Monastir; România și 
sculiile dit Machiduniă, 
politica rasistă greacă ali 
““Megalo Ideia''; politica di 
grecizare şi vurgărizare a 
numilor armânești cu 
adăvgarea la bitisita 
numilor armânești căti un - 
ides, -ades, -pulos, -ori -off 
și eff. 

Alăcsirea di guverni tu 
chirolu aţel, tu România, 
se-aduchea  diunoară tu 
Machiduniă, după cum 
bugetul tri sculiili și 
biseariți armânești, irea 
mărit ică nicurat. La 24 
Ghinar 1904, legația 
italiană di București 
raporta la Roma că 
ministrul Instrucțiunii 
Publice român, Spiru Haret 
înaintă un raport cari fu 
aprobat di guvernul român, 
ca si-s dicellidă un credit 
extraordinar di 600.000 di 
franci, tri sculiili şi 
biseariţile armâneşti dit 
Balcani. 

Cum alăcsea propaganda 
greacă numărul di elevi și 
di sculii dit Machiduniă, 
Carageani citează raportul 
al G. Sivestrelli di Atena, 
pitricut la 25 Brumar 1905. 
Easti zborlu di doăuă 
brosuri scoasi di Jeanne Z. 
Stephanopoli, hillia direc- 
torului a gazetei ''Messager 
d'Athenes"” organ a guver- 
nului grec. Silvestrelli 
scrie: *“Tu broșura ţi nă in- 
formează di chestiunea 
(eutzo-vlahilor) esti tratat 
punctul di videari grec; și 
tri aistă nu ari niți ună 
valoare”. 

Dit raportlu al Millelire 
cătră marchizul Imperiali di 
Francavilla, pitricut di 
Ianina la 9 Mai 1905, 
aflăm di brutalitatea odi- 
cialităților turțeşti. Fără 
niți vârnă căbăeti, revizorlu 
şcolar armân, Balamaci, fu 


încllis di marili dușman a : 
armânilor, Osman Pașa di 
lanina. Consulul român 
Pădeanu, protestă la marili 
vizir Ferid Pașa -dușmanal 
Osman Paşa și Balamaci fu 


-liberat. Di la aistă arestare 


și dila altili scrisi tu 
Cuvântul Românesc cu 
sibepea comemorării 
Iradelei- și agiumsi la 
protestul şi memorandumul 
pitricut di Statul Român la 
Sublima Poartă din Pole, 
cari până dinăpoi, deadi 
Iradeaua dit 9-22Mai 1905, 
cu ndrepturili armânilor tu 
Turchia. 

Ună altă informaţie in- 
teresantă ţi nă aduţi 
Carageani, east Congresul 
didactic armânesc și s'țănu 
la Monastir (Bitu) dila 15 
la 23 Septembrie 1909. In- 
formaţiili dila aist congres, 
Carageani li află tu rapor- . 
tul consulului italian Ber- 
nardi cătră Ministerul di 
Externe Italian, dit 2 Oc- 
tombrie 1909. Bernardi 
scrie că la aist Congres 
s'discută tri: organizarea 
pedagogică a  sculiilor 
primare; organizarea ad: 
ministrativă; locuri tri 
sculii și cărţili di înviţare; 
sculii secundare (licee)l 
organizarea Asociaţiei cor- 

ului didactic şi eclesiastic 
[e ttneg) dit Turchiă. 

Tu regulamentul propus 
tri programa analitică 
școlară, s'căftă ca învițarea 
s'unească bana practică şi 


_lipsitile școlare. Tri aiștă, 


s'căftă ca primele doauă 
clase primare si-s înveaţă 
pri dialectul macedo-român 
și dila clasa a treia în sus, 
si-s înveaț pri limba 


Poet xinit dit alti locuri 
Di ani di dzâli-aladzi tu xeani 


Cu suflitlu curat ca apa 


Ma oarfân hii... cu frâmti peani. 


Di tuț aţelli ţi scriu cu peana 
singur tora cânță 


Maș ti 


literară română.După in- 
formaţiili dati de Bernardi, 
la Congres fură prezenți 
193 di invățători, adunaț sub 
președinția inspectorului 
şcolar, Nicolae Tacit. Ca 
linie politică la Congres si 
stabili că după Iradeaua dit 
1905, si-s continue statu- 
quo cu turţilli, armânilli 
s'hibă fideli față di Im- 
periu. Congresul preciză că 
față di România, 
s'mainifeste legături di 
trăție morală și intelectuală 
nu că nu vor ma mult- ma 
s'nu lă da apa la moară a 
greţlor s'dzăcă tri diştip- 
tarea armânilor, că easti 
ună Nişcare națională faptă 
di propaganda română. 

La Congres s'discută și 
tri ninga ună limbă 
europeană ţi si-s înveaţă la 
liceele armânești. S'propusi 
limba germană. Bernardi 
scrie că la intervenţia ''del 
cavalier Pinetta'”' profesor 
la liceele aromâne, 
s'propusi limba italiană ca 
afinitate morală şi in- 
telectuală. 

In ligătură cu Bisearică, 
aflăm că aist irea un alt 
obiectiva Nişcării Naţionale 
Aromâne. Armânilli căftau 
ca Liturghia si-s facă pi 
limba lor, ca s'poată su 
aduchească tută lumea. 
Carageani citează dit cartea 
al Peyfuss, că prima căftare 
di bisearică li limba lor, 
armânilli u feațiră la 1869, 
la Prilep. Armânilli di 
Gopeș, acățară s'bagă ună 
parti di Liturghiă pi limba 
română la 1870, mai prima 
bisearică românească lo 


„bană la 1888 la Hrupişte şi 


fu ricunușcută ca bisearică 


POET XINIT... 


RIVISTA “STORIA CONTEMPORANEA” a.XVIII, n.5, OCTOBRE 1987 


———— Zahu PANA 


oficială la 1889 cu iradeau 
turcă “'ulah kilise”. 

Di frâmântărili ţi 
s'disellisiră tu Bisearică Or- 
todoxă di sum Patrarhul di 
Pole, va să scrim cama pi 
larg altă oară. Tora maș 
amintim că ti expansiunea 
rusească tu Balcani și tri 
agiundzearea rușilor la 
Bosfor și Dardanele, or- 
todoxia irea ună bună cali 

> di speculație politică. După 
pindzearea politicii filo- 
slave rusești, vurgărilli si- 
arupsiră di sum ascultarea 
Patriarhului din Pole și 
feațiră un exarhat ortodox 
național, fără s'aibă 
Tomosul di autocefalie. 
Acățară si s'agudească in- 
teresele imperialismului 
rusesc cu intereşele im: 
perialismului elin, hrănit di 
rasismul doctrinii “Megalo 
Idheia”. Armânamea cădzu 
namisa di aisti interesi şi 


- Patriarhul din Pole nu vrea 


s'aduchească vârnăoară că 
și armânilli au 'ndrept 
Saibă bisearica pi limba 
lor. Ti Patriarhul grec din 
Pole şi guvernul grec di 
Atena, armânilli lipseau si- 
s elenizeze, cu vrearea ică 
fără vrearea lor. Cama 
timidă, căftă si s'aproachiă 
di armâni şi Bisearica 
Catolică, ma afuriserili dati 
di prelaţilli greţ contra 
““papistașilor”! ireau ahânt 
di greali, că armânilli- 
criştini cu frică di Dum- 
nidză - s'lăhtârseau di măr- 
tille și glăstemili ți cădeau 
pisti caplu a lor ma s'facă 
unirea cu catolicii. 


Continuare in numarul urmator 


Tră Ghiorghi al Perdichi, poet Pirvulliat 
mort tu America oarfân, apârsit şi agiun. 


P'sâni aduchesc a ta dureari 


Si cântițili ți li scrii 


Aoa-i tut toamnâ, ploaia multă 


Si cari citeaști poezii? 


Marat poet dit alti locuri 
Trâ cari arâuri di dureri 


Doruri dit xeani şi caimadzili 
Cu lacrini tuti li frimință. 


Pri tellilu alirâllei pindene 
Oarfân di mumă şi di tată 
Ahândi miruloai cânță 

Dit hoara ta îndipărtată. 


Ahânţi cruți la StâMâriă... 
Seara di searâ la icoană 
Si cânță Cântiţi-armânești 
Aoa, tu dipârtata xeanâ. 


Si plândzi, plândzi cu cundiilu 
Cari pistipseaști'n prumuveri. 


Cu suflitlu curat ca apa 
Mas singur pistipsești'n soari 


'Tu locurii iu ai criscută 
'Tra s'xana hibâ sârbâtoari. 


Poet xinit dit alti locuri 

Tu xeani di-ani di dzâli aladz 
Cu suflitlu curat ca apa 
Singur, agiun fără paradz. 


DICEA 


Ei a N 


MATERIALELE PENTRU “FARA ARMĂNEASCĂ” SE PRIMESC PE 


ADRESA REDACTORULUI NOSTRU: ZAHU PANĂ, 


133 BENNETT AVE, YONKERS NY. U.S.A. 1070! 


PAGINA 20 


MARTIE 1989 


iNTUL ROMANESC 


“ACŢIUNEA 1988 PENTRU SALVAREA ROMÂNIEI” 


Noi cei originari din România, aflați în 
hotarelor patriei noastre, fără deosebire de 
apartenenţă etnică, îngrijorați de evoluția 
tragică a evenimentelor din această ţară, 
apreciate de întreaga lume civilizată, 
drept acte de barbarie, teroare și 
distrugere a propriului său popor, de către 
regimul totalitar condus de Nicolae 
Ceauşescu, ne adresăm Organizaţiei 
Naţiunilor Unite, Secretarului General 
O.N.U., forurilor dependente de aceasta şi 
guvernele statelor membre permanente 
în Consiliul de Securitate , pentru a 
acţiona şi opri cât mai urgent cursul 
distrugător impus României şi poporului 
său, de către regimul totalitar dela 
București. 

Opinia publică mondială, va trebui să ia 
măsuri, sub egida și prestigiul O.N.U. 
pentru salvarea fiinţei fizice, morale și 
spirituale a unui popor european şi a unei 
părți a culturii europene şi mondiale. 
Măsurile internaţionale ce trebuesc luate, 
sunt imperios necesare pentru a se trece 
dela blamarea unanimă, la acțiuni con- 
crete împotriva guvernului dela București, 
Hnându-se seama de următoarele stări 
de lucruri grave ce se petrec în România: 

1. Degradarea vieții politice, sociale și 
spirituale. 

2. Incălcarea flagrantă a Drepturilor 
Omului. 

3. Distrugerea satelor. 

4, Dezastrul economic. 

Prezentăm pe scurt, elementele menite 
să configureze situaţia catrastrofală 
menţionată mai sus: 

1. Degradarea vieții politice, sociale și 
spirituale se evidenţiază prin: 

-Acapararea întregii puteri politice de 
către familia Ceaușescu prin abuz de 
putere. În ultimele decenii nu au existat 
în România condiţii pentru exprimarea în 
mod liber a voinţei poporului. 

-Viaţa socială este deteriorată prin 
încălcarea celor mai elementare drepturi 
privind: 

- Familia, 

- Personalitatea individului, 

- libertatea de organizare profesională 
independentă, 

- controlul exacerbat al natalițății și 
controlul ginecologic obligatoriu care 
transformă femeia într'un simplu animal de 
reproducție. n . 

- afectarea gravă a sănătății publice, 
datorită subnutriţiei şi lipsei totale a celor 
mai elementare condiţii de viață civilizată 
ca: electricitate, căldură, medicamente, 
detergenţi, transport, etc.. 

- încălcarea și nerespectarea legislaţiei 
muncii, care în România este una dintre 
cele mai apăsătoare din lume. Este 
încălcată legislaţia privind numărul orelor 
de muncă, repaosul duminical iar deficitul 
întreprinderilor este acoperit -prin 
reducerea cu 50 sau chiar mai mult a 
retribuţiei muncitorilor. 

- degradarea învățământului de toate 
gradele, 

- extinderea corupției, falsului, 
delațiunii și desinformării la toate 
nivelele vieţii publice, 


la Yalta (1945), 
a (1945) cât și 
propriile semnături depuse pe acordurile 
sau declaraţiile internaţionale ca: 


- Pactul Internațional referitor la drep- 
turile civile, police, economice, sociale şi 
culturale (1968) 


MEMORANDUM 


CĂTRE 
ORGANIZAŢIA NAȚIUNILOR UNITE 


- Charta Drepturilor Omului (1975) Hel- 
sinki; 

In România sunt încălcate și ignorate 
următoarele drepturi ale omului: 

- drepturile politice, civile și juridice, 

- libertatea şi securitatea individului, 

căsătoria și dreptul de apărare a 
familiei, E 

- dreptul de stabilire a domiciliului în 
mod liber, de a părăsi țara de origine și de 
a reveni după dorință fără a suferi 
represalii, : 

- libertatea religioasă și de conştiinţă. 
In România există culte neo-protestante 
care interzise oficial, continuă să activeze 
în subteran în pofida persecuțiilor. 
Biserica Unită Română, greco-catolică, 
fostă biserică naţională alături de Biserica 
Ortodoxă a fost desființată oficial în 1948, 
clericii arestați iar credincioșii siliți să 
treacă la ortodoxism. Astăzi Biserica 
Unită Română continuă să funcţioneze în 
ilegalitate înfruntând teroarea şi in- 
terdicția. 

-_ = este încălcată libertatea presei, cuvân- 
tului, exprimarea liberă creația artistică 
liberă de îngrădiri ideologice, 

- libertatea de asociere și organizare 
liberă sindicală, 

secretul corespondenţei şi 
vorbirilor telefonice, 

- folosirea în mod abuziv a muncii 
copiilor și tineretului în cadrul așa zisei 
"munci patriotice” neretribuite, o formă 
disimulată de exploatare în ciuda acor- 
durilor internaționale care protejează 
copilul și tânărul în faţa exploatării. 

- încălcarea drepturilor naționalităților 
conlocuitoare la o dezvoltare liberă prin 
măsuri de ordin politic, administrativ şi 


con- 


- cultural, urmărindu-se asimilarea forțată: 
„şi dând naștere la exacerbarea sentimente- 


or naționaliste și la apariția unor curente 
revanșarde şi revizioniste, 

Incălcarea flagrantă a drepturilor 
omului, a drepturilor naţionale, cât şi 
starea deplorabilă economică au dat 
naștere la o adevărată hemoragie a 
emigrației românești în statele din Vestul 
Europei, America și Australia și chiar, 
fapt cu totul inedit, în ţările socialiste 
vecine. Dimensiunile emigrației româneşti 
crează probleme de ordin diplomatic și 


„economic în statele de emigrație şi în 


raporturile internaţionale, In prezent 
cifra refugiaților români în Europa 


- depășește cifra de 15000. 


- Regimul condus de Nicolae Ceauşescu, 
nesocoteşte însăşi legea de bază a ţări, 
Constituţia R.S.R. care prevede formal 
principalele drepturi ale omului, fără a 
exista însă condiţii reale de exercitare a 
acestora. 

Massmedia din lumea întreagă confirmă 
această stare de lucruri într'un număr im- 
presionant de articole și informații din 
care s'au selectat câteva zeci, enumerate 
în anexa nr, 2. 

3) Distrugerea satelor 

Ca urmare a unor măsuri “legiferate” 
încă din anul 1974, prin legea nr. 58, 
puterea totalitară dela Bucureşti a stabilit 
“sistematizarea teritoriului şi a 
localităților urbane și rurale.” Aplicarea 
acestor măsuri, generează importante 
urmări negative pe plan economic, politic, 
social și cultural. Sunt statuate măsuri 
socio-politice care vor da naștere la o nouă 
formă de iobăgie. 

- Pe plan economic, distrugerea satelor 
se încearcă a fi justificată prin necesitatea 
creşterii suprafeţelor agricole cultivate. In 
realitate după calculele specialiştilor, ex- 
tinderea suprafeţelor nou cultivate, nu va 
depăși un procent de 47. Sacrificiile impuse 
populaţiei nu își găsesc explicaţia când tot 
după calculele specialistilor rezultă că 407%, 
din producţia agricolă se pierde anual din 
cauza proastei gospodăriri și a lipsei de 
forță de „muncă calificată la recoltare, 
Lipsa de interes și cointeresare sunt con: 
secinţa sistemului de conducere, deoarece 
oricât s'ar produce, foamea și lipsurile vor 
fi aceleași. 


- Este evident efectul dăunător asupra 
micro-climatului şi mediului înconjurător 
prin dispariția a sute de hectare de pădure 
şi a unei suprafețe asemănătoare de vii şi 
livezi particulare. 


Crearea unui proletariat semi- 
industrial, deposedat de ultima formă de 
proprietate admisă până acum, duce la o 
desinteresare totală în lucrarea pămân- 
tului, contribuind la scăderea indicelui de 
productivitate și rentabilitate a economiei 
agrare, creșterea pauperizării generale și a 
foamei endemice. E 3 

- Pe plan politic, este anihilată o forța, 
care prin mica proprietate şi-a menţinut 
un minim de independență, țârânimea 
română reprezentând un potențial posibil 
de rezistență al demnităţii umane și 
naționale neîndoctrinate. Se urmărește 
dispariția unei clase în care a rezidat de-a 
lungul secolelor însuși elementul naţional 
și capacitatea de apărare a teritoriului 


național. ; 
- Pe plan social, asistăm practic, la o 
dislocare internă a unei mase de 


aproximativ 5 milioane de oameni, siliți 
să-şi părăsească locurile natale, bisericile 
şi cimitirele strămoșești. Scopul acestei 
distrugeri îl constituie" omogenizarea 
societăţii”, crearea unei mase amorfe de 
oameni robotizaţi, a căror factură psihică 
şi morală va fi ruptă de rădăcinile ei an- 
cestrale. 

Pe plan cultural, “'sistematizarea 
rurală”, va genera mutații încalculabile, 
întrucât prin dispariția satului păstrător al 
tradiţiilor şi spiritualității naționale va 
dispare însuși elementul generator al 
acestor virtuţi. 

“Sistematizarea rurală”, loveşte în 
egală măsură şi în naționaltăţile 
conlocuitoare din România, contribuind la 
dispariţia în mod proporțional a așezărilor 
maghiare, germane și sârbeşti şi a culturii 
lor specifice naţionale. 

- Distrugând o parte din satele 
românești, regimul Ceaușescu încalcă în 
mod flagrant articolul nr. 13, din 
Declaraţia Universală a Drepturilor 
Omului, care interzice strămutarea 
forțată de populaţie, ca şi prevederile ar- 
ticolului 17, care asigură dreptul de 
proprietate particulară individual sau în 
asociaţie. 

- Massmedia din întreaga lume, con: 
firmă această stare de lucruri în 
numeroase articole şi informaţii, 
menţionate de noi în anexa nr. 3 

4) Dezastrul economie 

- Acesta este cauzat de: 

- Industrializarea forțată, supradimen- 
sionată și nerentabilă, fapt recunoscut de 
însuși Nicolae Ceausescu în numeroase 
împrejurări și pe care în parte le-am 
zuprins în anexa nr. 4. 

Dezvoltarea industriei chimice în mod 
abuziv şi arbitrar, fapt ce a adus un grav 
prejudiciu economiei naţionale, industria 
chimică fiind o mare consumatoare de 
materii prime și energie, domenii defici- 
tare în România. 

- Industria chimică generează o gravă 
poluare a mediului înconjurător cu im- 
plicaţii ecologice de mare întindere, cu atât 
mai mult cu cât, din necesitatea de 


economisire a energiei electrice, in- 
stalaţiile de filtrare Fi şi de epurare 


a reziduurilor nu sunt puse în funcţiune. 

- Centralizarea excesivă a economiei 
contrariu declaraţiilor. demagogice privind 
creșterea autonomiei şi autogestiunii, a 
generat o adevărată perturbare care se 
răsfrânge în încălcarea legilor economice 


de bază ale unei economii moderne si 
eficiente. E 


- Sunt create stocuri supranormative 


de peste 124 miliarde lei, (cca 12 miliarde 


dolari), fapt recunoscut de șeful statului 
în cuvântările sale. 


Abonamentul D-stră 
susţine un ziar care luptă 


pentru o cauză dreaptă 


. „ Subvenţionarea industriei falimen- 
tare, din exportul produselor agro- 
alimentare, fapt ce crează o  penurie 
alimentareă continuă pe piața internă. 
România este considerată astăzi una din 
țările cu cea mai dramatică situație 
alimentară din Europa. 


-Executarea unor lucrări faraonice în 
detrimentul economiei naţionale, cum ar 
fi: Canalul Dunăre-Marea Neagră. Canalul 
Bucureşti-Dunăre din centrul vechi istoric 
şi provocând dispariția unor locuri şi 
monumente istorice de inestimabilă 
valoare pentru cultura românească și 
universală), Centrul Consiliilor Naţionale 
ale democrației muncitoreşti revoluționare. 

Agricultura, odinioară ramura de bază 
a economiei româneşti, se deteriorează ca 
urmare a colectivizării forțate şi a așa 
zisei revoluţii agrare, care nu respectă 
specificul geografic, ecologic şi demografic 
al țării, provocând grave repercursiuni 
asupra nivelului de trai al majorităţii 
populaţiei. 

Confirmarea dramaticei situaţii 
economice din România a fost făcută de 
numeroase personalității politice în vizită 
prin această țară,între care şi Secretarul 
Adjunct al Departamentului de Stat al 
U.S.A., domnul John Whithead (vezi 
anexa nr.3). 

Dezastrul economic din România a fost si 
este subiectul a numeroarse articole din 
presa internaţională menționate în anexa 
nr.4. 

In concluzie, prin acest Memorandum 
semnatarii cer: 

- Redactarea şi votarea unei rezoluţii de 
către Adunarea Generală a Organizaţiei 
Naţiunilor. Unite, care să condamne crima 
de genoad moral şi fizic, înfăptuită de 
regimul Ceauşescu contra propriului său 
popor. 

- Demascarea şi denunţarea în toate 
forurile internaţionale a politicii an- 
ti-umane şi antinaționale, dusă de guver- 
nul dela Bucureşti. 

Incetarea imediată 
satelor. 

- Retragerea ordinelor, decoraţiilor şi 
distincţiilor onorifice şi ştiinţifice acor- 
date lui Nicolae Ceaușescu și soției sale 
Elena de către numeroase state ale lumii, 
deoarece au fost obținute prin inducerea 
în eroare a celor care le-au acordat. 

-Embargo  economic-aplicat de toate 
statele lumii prin oprirea oricărui import 
de produse alimentare din România. 

Ne  întemeiem speranţele că acest 
Memorandum va avea ecoul şi efectul 
scontat pe lângă O.N.U. ţinând seama de 
prestigiul şi succesele diplomatice 
obținute de această organizație în 
rezolvarea conflictelor de pe glob şi con- 
sfinţite prin acordarea Premiului Nobel 
pentru pace, trupelor O.N.U. în anul 1988 


a distrugerii 


Facem un călduros apel către 
Secretariatul General O.N.U., personal 
domnului Perez de Cuellar, pentru a 
aproba şi dispune difuzarea acestui 
Memorandum, tuturor statelor membre 
ale O.N.U. cât și organizaţiilor subor- 
donate şi afiliate. 


Acţiunea 1988 pentru salvarea Româiei 
Postfach 101326 -6050 Offenbach M 


15 Decembrie 1988 


Urmează semnăturile a 12 organizații 
românești și a 40 de Români. 


8 Ianuarie 
a doua zi după sâr- 


New York, 
ul pentru 
celor morți din 

„pnenirtt e a Brătienilor. 

. tasul a fost făcut de 

< ul acestei familii DI. 

“Jean Brătianu din Mon: 

ma], aflat în trecere prin 


j Neu York, în preajma zilei 


Cca cadru de pioasă 
culegere la care au par- 
 ticipat toți cei prezenţi în 
ierică, au fost pomenite 

Să iluştrilor oameni 

4 Lepa îneazela statului 
mmân modern și au luptat 
ai răsputeri la crearea 
marelui vis al Românilor, 
- Homânia Mare. i 
"Au fost pomeniţi foștii 


Fraţii români aflați înca- 
ala țării noastre, Ottawa, 
am mat hotărîrea să pună 
razele unei parohii ortodoxe 
“române, care să aparțină de 
- Epişcopatul ortodox român 
liber, condus de către Prea 
45 Sa EPISCOPUL 
E I, cu reședința la 
i a Românească, din 
ackson, Michigan, USA. 
“Hotărârea luată de fraţii 
îni din Ottawa şi 
prejurimi este demnă de 
: udă şi sperăm că Românii 


NEW 


NR, Secţia America, Du- 
- minică 22 Ianuarie a.c., în 
"sala Bisericii Episcopale 
“Coreene din New York, a 


E Es 


Comemorarea s'a des- 
„chis cu rugăciunea rostită 
de Pr.V.Dumitrescu, după 
„tare au urmat Imnul Ameri- 
„tan și Deşteaptă-te Române. 
„La masa prezidiului au luat 
Ie Președintele C.N,R. - 
America, DI.Const. 

Manta și conferențiarii. 

- ul a fost prezen- 
„bat de di psd Popa, 
mara în Biroul 
IV, care du un 
„vânt introductiv să dat 
Swvântul d-lui Dr. Alex. 


de 24 
Istoria 


| În ziua de Duminică 
minică 19 
s, prurie a.c., s'au împlinit 
a ani dela încetarea din 
un accident bine 
. Premeditat de către organele 
itate dinorasul Plo- 
E etidota, ca act de 
r iva ingine- 
„Muti TOMA MANESCU, ns. 
i. ii de 24 August 1929, 
Toră n mare naționalist 
Dipti Idealist pieri 
fin pan Adolescență a gustat 
Taniţ amară a noii ti- 
A roggăle â României. 

mp 


de un elev eminent 
ra] Teo, Șase ani la Semina- 


logic din orașul Bu- 
te Menânia, seminar ce 
*Venimentelor, s'a 


„În emimar a dotânatt o 


aNANTUL ROMANESC 
„7 n E 
ÎN MEMORIA BRĂTIENILOR 


Prim-Miniştri ai României 
Dumitru Brătianu, Ionel 
LC. Brătianu, Vintilă 
Brătianu apoi Generalul 
Constantin C. Brătianu și 
Colonelul Ion. 1. Brătianu 
bunicul și respectiv tatăl D- 
lui Jean Brătianu, apoi 
Dinu I.C. Brătianu, mort în 
lulie 1950, ultimul sef al 
Partidului Liberal, George 
Brătianu, ucis de comunisti 
in închisoarea dela Sighet 'în 
1953, Const. C. Brătianu - 
Bebe, fost ministru decedat 
la 21 Ian. 1956, IC. 
Brătianu, și mai recent 
decedaţii Dan. Gh. Brătianu 
și Oni Brătianu. 
Pomenirea marilor 
oameni care au luptat pen- 
tru țara și neamul 
românesc, ar trebui să fie o 
datorie a fiecărui Român 
liber, şi în cadrul 


VEȘTI DIN COMUNITĂȚI 


OTTAWA 


din această regiune să se 
asocieze și să sprijine a- 
ceastă acțiune creștinească 
şi românească. - 
Inițiativa a fost luată de 
către membrii organizației 
care deja exista de câțiva ani 
în Ottawa, sub denumirea de 
““Asociația Română-Canadi- 
ană”” din Ottawa și Carlton, 
al cărei presedinte este Dl. 
John Zaharia, ajutat fiind 
în această acţiune de for- 
mare a unei parohii și de 
alții, care înţeleg că este 


YORK 


neamului românesc. 

Despre Mihail Eminescu, 
a vorbit, cu o bună și atrac- 
tivă documentare, poetul 
Zahu Pană, care a ilustrat 
și auditiv, cu recitări de 
George Vraca, frumuseţea 
poeziei eminesciene. 

D-l Avicat D. Moldovan, 
a vorbit despre Emi- 
nescu şi Războiul de In- 
dependență,  documentând 
cu articole din epocă, 
poziţia lui Eminescu față de 
acest război. 

Programul artistic a fost 
condus de Mihai Ionescu, 
aflat într'o zi bună, care pe 
lângă bucăţile muzicale 
după versurile lui 
Eminescu, a aemonstrat și 
un real talent de recitator. 

Agapa oferită de CNR, a 
avut un deosebit succes. 
Corespondent 


TOMA MĂNESCU 
$ 


educație aleasă și o vasta 
cultură. După aceea și-a 
contimat studiile liceale și 
superioare, absolvind două 
facultăți: fizico-matematici 
si politehnică. 

” A fost un exemplu de ur- 
mat, de corectitudine, cinste 
si omenie, având o vastă 
cultură universală. 

Cu această ocazie, a avut 
loc parastasul dat în me- 
moria defunctului la data 
de 19 Februarie ac, după 
slujbă, la Capela Sfintei Mâ- 
năstiri Greco-Catolică din 
Astoria, New York (La Sfân- 
ta Biserică Unită Română). 


Fratele defunctului, 


loan Mănescu, Prahova+ 


MARTIE 1989 


PAGINA 21 


manifestărilor naționale, 
calendarului Românilor 
liberi, ar trebui să i se 
adauge şi datele 
comemorative ale nașterii 
sau morții acestor oameni, 
ca la pomenirea lor, dincolo 
de rugăciunile creștine, să 
se vorbească și de ac- 
tivitatea lor în slujba 
neamului din care s'au 
tras. Este necesară în- 
nodarea trecutului cu 
prezentul, pentru ac- 
tivitatea viitoarea a 
tinerilor Români, izolați de 
propaganda comunistă, de 
tot ce a fost măreț în 
istoria Românilor. . 
Socotim acţiunea D-lui 
Jean Brătianu, un bun 
început în acest sens. 


CORESPONDENT 


nevoie de a avea o biserică 
ortodoxă liberă, adică fără 
vreo legătură cu patriarhia 
din România, care este un 
instrument al partidului 
comunist român, atât în 
România robită, cât şi peste 
hotare, în lumea liberă, in- 
cluzând Canada. 


Dorim tot succesul 
fraţilor din Ottawa. 


Corespondent 


Comitetul American de Apărare [US 
Deffense Committee) a organizat Joi 26 
Ianuarie, la Clubul Presei Naţionale din 
Washington, o '*masă rotundă” privind 
România. Ca vorbitori au fost invitați 
Congressmanul Christopher Smith, Am- 
basadorul David Funderburk, și Prof. 
Tudor O. Bompa, Președintele CMR. O 
prezenţă apreciată de audienţă a fost cea a 
Părintelui Gh. Calciu. A fost regretată im- 
postibilitatea de a participa a 
Congressmanului C. Smith, reţinut de 
către audierile din Congresul SUA privind 
investirea unor membri ai Administraţiei 
Bush. 

Scopul acestei reuniuni a fost acela de a 
informa unele elemente ale presei 
americane privind situaţia din România, 
precum și poziţia exilului faţă de tragedia 
economică și morală din țară. Prezentările 
făcute au fost înregistrate, urmând ca 
ulterior să se publice un Buletin Special al 
US Deffense Committee, care să fie pus la 
dispoziția politicienilor și mediei 
americane. 

Timp de 30 minute DI. Bompa a făcut o 
incursiune succintă în tragedia română. 
D-Sa a menţionat că dictatura lui 
Ceaușescu umbrește pe cea a lui Stalin, 
iar megalomania lui l-ar face invidios 
chiar și pe Nero. Falimentul economiei 
române, specifică oricărui regim 
comunist, se datorește: industrializării 
forțate (făcută cu împrumuturi dela ban- 
cherii din Vest), a aplicării teoriei 
marxiste în agricultură, și a achitării 
împrumuturilor respective nu cu 
produsele ''industriei socialiste” ci tot cu 
produsele gliei strămoșești. Rezultatul: 
lipsa de pe piaţă a bunurilor economice de 
bază şi malnutriție, care în final va afecta 


CONGRESUL 
MONDIAL ROMÂNESC 


COMUNICAT 


structura biologică a poporului român. 

In continuare DI Bompa a arâtat că 
“modernizarea rurală și urbană 
“înseamnă nu numai distrugerea cen- 
trelor istorice şi culturale a 45 orașe, 
demolarea a 8000 de sate, ci şi 
““nivelarea” a 20.000 biserici, şi 15.000 
cimitire. Mai presus de orice, urbanizarea 
satelor este îndreptată contra păturii celei 
mai conservative a României, țărănimea 
română, a distrugerii tradiţiei zatului 
român, a izvoarelor noastre de cultură, 
tradiții, și demnitate națională. Falimen- 
tul economic și politic al “României 
socialiste” a creat o nouă mentalitate în 
care corupţia, nepotismul, înșelăciunea şi 
trădarea au înlocuit milenara noastră 
““omenie românească”. 

In final Dl. Bompa a specificat de 
asemenea că CMR considera regimul 
comunist român ca fiind ilegitim și că 
Vestul ar trebui să-l boicoteze, astfel ca 
prin mijloace economice și politice să-l 
forțeze la abdicare, lucru ce ar da prilejul 
instaurării democrației românești. In 
acest sens, D-Sa atribue un rol primordial 
mediei din Vest, pe care o invită să ex- 
pună cea mai penibilă dictatură comunistă 
și să promoveze dreptul țărilor din Estul 
Europei, inclusiv al României, la libertate 
și democraţie. 

La rândul său Ambasadorul David Fun- 
derburk s'a referit succint la experiența 
D-Sale în Romania lui Ceaușescu, la 
imoralitatea comunistă și mai ales la jocul 
politic, uneori nefast, al Departamentului 
de Stat. 

După terminarea prezentărilor a urmat 
o sesiune de întrebări și răspunsuri, unde 
intervenţia Părintelui Calciu a fost mult 
apreciată. 


WUJIPARATORUL INITIA 
ARE DE GASTIAAI 


INDIFERENT DE NATURA CUMPĂRĂRI, CUMPĂRĂTORUL CÂND IESE PE PIAŢĂ 
TREBE SĂ FIE PERFECT INFORMAT CU PRIVIRE LA ACHIZIȚIA PE CARE Q FACE 


In Ontario consumatorul are o largă 
varietate de bunuri şi servicii din care să 
selecteze. Cum această selecţie pe piaţă 
este în continuă creştere, tot astfel şi 
cerința, în ce priveşte cumpărătorul de a 
fi mai bine informat, este în creştere şi 


aceasta. 


Sunt multe legi în Ontario, inclusiv 
a Consumer Protection Act (Legea 
de Protecţie a Consumatorului), toc- 
mai în scopul de a asigura un cadru 


legal corect. 


Cu toate acestea, unei legislații bune 
de protecţie a consumatorului trebuie 
să-i Coreap JIA şi responsabilitatea 


individual 


Multe persoane nu consideră că 


pentru a cumăra trebuie să ai o pregătire 
specială. Dar puteţi fi un cumpărător 
informat, punând întotdeauna întrebări la 
obiect, făcând comparații şi citind şi 
analizind un contract înainte de a vă 
angaja cu semnătura. 


Asiguraţi-vă care este costul credi- 


tului; aflaţi înainte de a cumpăra care sunt 
regulile magazinului în ce priveşte 
rambursarea creditului pentru o marfă ce 
o înapoiezi sau vrei să fie înlocuită; 


obţineti evaluarea scrisă a reparațiilor ce 


le necesită maşina dvs. 


„Drepturile consumatorului şi respon- 
sabilităţile consumatorului merg mână în 
mână iar acestea au ca resultat cumpără- 
torul informat. 


CUMPĂRÂND INTELIGENT AVEŢI DE CÂŞTIGAT. 


Ministry of Ministerul 
Consumer and Relaţiilor 
Commercial 
Relations Consum 
William Wrye 


Minister 
Ministru 


Ontario 


Comerciale si de 


CUVANTUL ROMANESC 


PAGINA 22 MARTIE 1989 


MICA PUBLICITATE 


4 : Anunturile dela rubrica "MICA PUBLICITATE“ sunt redactate de solicitanți 


| CAUT RUDELE 
(E ŞI PRIETENII 


0 *Ioan Sicoe, Federbachstr. 45, Daxlanden, 7500 Karls- 

fe ruhe, West Germany, caută pe BOBAR AUREL, fost co- 

î 5 leg cl.I-IV înPeles, inginer petrolist, actualmente în Ca- 

E! nada, si pe FODOR ANDREI, bunprietendin Turda, care 

. locuieste cu familia în Suedia, rugându-i să îi scrie la 
adresa de mai sus. 


*DR. ION DUMITRU și DR. OANA STEFAN sunt rugați 
să in legătura cu mine: Dr. 1. Stancu, Rebstr. 10, 784% 
r Neuenburg 1, West Germany, Tel. 07631-73030. 


*Sustrean Emil, 28 Welland Vale Rd., St. Catharines, 


AIRPORT CONNECTION 


Oferim asisţentă pe aeroportul Kennedy 


REAL ESTATE 
-FLORIDA- 


Vă oferă: CASE, MOTELE, HOTELURI, 
MAGAZINE, RESTAURANTE, etc. prin 


DUNHILL REALTY INC 


în scopul unei eficiente investiții într'o zonă deosebit 


pentru conecții cu alte zboruri 


Tel: (212) 633-0296 


ÎN HOLLYWOOD CALIFORNIA 
PENTRU 0 MASĂ BOGATĂ ÎNTR'UM LOCAL FRUMOS 


> ae Ontario, L2R 2L6, Canada, caută pe CRISAN DUSAN de frumoasă și liniștită, situată între două centre MERGEŢI LA: 
Mia din Sinicolaul Mare, Timis, cu ultimul loc de munca mportante: | 
UMT. Timisoara, emigrat în Canada prin 1980 și îl MIAMI FO RT LAUDERDALE ORZA'S Romanian Restaurant 
roagă să-i scrie la adresa de mai sus. E 708 N. VALENTINO PLACE (NEAR PARAMOUNT STUDIOS 
- 1 din Istambul, Tur AT MELROSE) - HOLLYWOOD. CALIF. 90037 
*Linţ Constantin, refugiat în campul din Is „Tur- MARIANA HUS ue “ 
ti 'TekinSokak Nr.18, Acibadem, Kadykoy, caută pe = = PENTRU PRÂNZ:LUNI- VINERI 1) am.-3 pm. 
i MEU e E XANURU, an rime Cotasii ae Cot, TELEFON: (305) 925-7784, orele: 10,30 AM - 8.30PM SEARA: MIERCURI- SÂMBĂTĂ 5-9 pm. 
ră pei icădinC a : - : 10, d. i z, 7 3 
fost coleg la scoala profesională energetică din Constan: Se ASAZA re 3.50 AM = 10.90AM Proprietari Jean și Maria Orza 


a-ti şibunprieten, actualmente în Austria. Pe această cale 
roagă pe acesta sau pe cei ce-l cunosc să scrie la 
adresa de mai sus. 


*D-RA CRISTINA NEDELCU din București, născută la 


= 5 Februarie 1968, sosită în Canada în 1986, este rugată 
E să-și comunice adresa la redacția ziarului “Cuvântul 


OFERTĂ 
DE 


SERVICIU 


Caut persoană serioa- 
să pentru îngrijire copii 
(3 și 6 ani) și gospodă- 
rie, la familie de profe- 
sioniști, care să locu- 
iască cu noi, în Toronto. 


Persoanele interesate 
sunt rugate să dea tele- 
fon după ora 7.00 p.m., 
la nr. (416)787-4315, la 
familia Lungu. 


CUMPĂRAȚI CELE MAI BUNE ŞI 


PROASPETE 
PRODUSE DE CULTURĂ LACTATE 


Românesc”, deoarece opersoană din Germania Federa- 
lă dorește să-i înmâneze un obiect de valoare, ca amin- 
tire din partea tatălui ei, prof. Vasile Nedelcu. 


CĂSĂTORII 


at *Româncă, necăsătorită niciodată, 30 de ani, domiciliată 

ru în România, inginer cercetător în chimie, doresc cunoș- 

ziiped tință cu un domn în vederea unei căsătorii serioase, 

- == similar ca studii, realizat în USA, până la vârsta de 
36 de ani. Doritorii se pot adresa în scris, luându-se 
în considerare mimai oferte serioase cu fotografie, pe 
adresa: George Ionescu, 1640 Ocean Ave, $2F, Brooklyn, 
New York, 11230, USA. î 


“Medic, ardelean, 52 ani, 1,65m, nefumător, nebăutor, 
doresc cunoștință cu doamnă sub 44 de ani, în vederea 
căsătoriei. Tel. (717) 825-6693 sau (717) 655-8520. 


IAURTURI . CREMĂ DE BRÂNZĂ 

_BRANZĂ DE VACI PRESATĂ 
„SMÂNTÂNĂ. . BRÂNZĂ DE VACI 
pia eee „IAURT DE BĂUT 


VA APARE | 
“AM TRECUT PRIN IAD” NOU! pentru uns TARATOR sos de iaurt 


VOLUMUL i 
de lon PANTAZI 


tot ce s'a întâmplat ieri. 

Am analizat evident și situaţia interna- 
țională, principala cauză obiectivă care 
determină în mare măsură dezorientarea 
din exilul românesc precum și cea de 
orientare politică. Ceea ce nu înseamnă 
însă că putem arunca lipsa noastră de 
responsabilitate pe seama Securității sau 


CUVANT INAINTE CALITATE şi GUST în care puteţi avea încredere. 


Incercați noul iaurt natural “BIOBEST” cu culturi 


Acidophilus şi Bifidum numai 53 de calorii ia 100 de grame 


Am considerat că expunerea cumplitei 
nenorociri prin care trece România de o 
jumătate de veac încoace, începută în volu- 
mul 1 al cărții mele (1940-1964), nu ar fi 
completă dacă n'aș adăuga anilor de front 
si celor din închisoare pe deopartetrăirea 


Ei 


Produsele ASTRA se găsesc de vânzare în galantarele 


sub regimul comunist din țară și, pe dealtă instabilității Occidentului. 
parte, diferitele aspecte ale exilului româ- Vintilă Brătiam a spus: “Prin noi produselor lactate fine. 
nesc de dincolo de hotare. înşine”. 


Am enunțat deci conțimtul celui de al 
eu volum care cuprinde perioada 1964- 
1988. 

Se reliefează astfel, din țară, atmosfera 
acelor ani, posibilităţile de existență, pro- 
blemele psihologice și sociale pe care am 
fost nevoit să le nt, felul de a gândi 
și acționa al unei nomenclaturi, în flagrant 
contrast cu cel al năpăstuiților de soartă, 
In exil, apar cutotulalte situații, dar nu mai 
puține probleme de rezolvat. 

Principalele mele preocupări, odată iesit 
din țară, au fost și sunt: ziaristica șiunirea 
exilului românesc unde, ca peste tot în lume, 
există oameni buni și oameni răi. Si unii și 
alții nu trebuesc uitaţi și mai cu seamă ac- 
tivitatea depusă de Securitate pentru dezbi- 
narea_ exilului românesc. Am notat deci, 
greutățile întâmpinate, unele inerente, alte- 
le datorate multor rău intenţionaţi. 

Cartea de față urmărește ca prin dialo- 
guri veridice să scoată în evidență stări de 
spirit, precum și felul meu de a gândi și 
al altora în diverse împrejurări cu care am 
fost confruntați sau pe care le-am creat, 
situații cu sau fără ieşire din țară sau 
din exil, 

Nădăjduiesc că am izbutit, într'o oareca- 
re măsură, să redau “libertatea comunistă” 
dintre anii 1964-1978 cât și haosul exilului 
românesc dintre anii 1978-1988. 

Găsesc că atât acțiunile diferitilor oa- 
meni care au inflențat soarta neamului cât 
si caracterizările lor sunt necesare pentru 


posteritate, cei de mâine trebuind să știe 


exilului românesc. 
trecut prin Iad” nu sunt decât două pietri- 


alcătuiesc o mărturie personală depusă la 


teze imensa frescă a tragediei poporului 


"Aceasta trebue să fie deviza de viitor a 
Cele două volume ale cărții mele “Am 
cele de mozaic ce vor = în măsura în care 


dosarul viitorului proces al celel mai ne- 
gre epoci din istoria noastră - să comple- 


român supus teroarei comuniste. 

Dumnezeu să ne ajute ca această trage- 
die să fie vremelnică și să rămână doar o 
dureroasă amintire pentru noi si un capitol 
însângerat pentru generaţiile viitoare. 

Volumul II va cuprinde peste 600 de pa- 
gini, plus fotografii și documente, circa 100 
de pagini, în total circa 700 de pagini. 

Ea se comanda la adresa: Ion Pantazi, 
Gmunderstrasse 28 - 8000 Munchen 70. 

Cerem scuze cititorilor, dar deoarece 
un mmăr de 68 de Români au comandat 
primul volum și nu au binevoit să-l si a- 
chite, volumul” II m va fi expediat până 
nu va fi achitat în prealabil. 

Costul volumului II este de 70 DM, 

EI poate fi achitat prin CEC în scrisoare 
recomandată sau prin bancă. 

Bayerische Vereinsbank - Bankdeitzahl 
700 202 70 - Conto 33810717 pe numele Ion 
Pantazi, cu specificația : Volumul II al 
cărții “Am trecut prin Iad”. 

ei ce voiesc a achiziționa ambele volu- 
me, vor specifica acest lucru si vor bene- 
ficia de o reducere de 20 DM, costul lor 
fiind de 120 DM. 


argon). 


ASTRO DAIRY PRODUCTS LTD, ETOBICOCAE. ONTARIO 


ALL CAR PARTS -AUTO BODY- 


EXECUTA: Reparaţii auto de caroserie la următoarele tipuri de auto vehicule - autotu- 
risme, microbuze și pick-up truck. 

- Tamponări (Collisions) 

- Reparaţii ale părților afectate de rugină (Rust work) 

- Vopsitorie (painting) 

- Modificări și accesorii (Customizing work & accessories) 

- Schimbat sau reparat sisteme de esapament (exhaust system) 

- Protecţie contra ruginii şi antifonări (Rust proof & protection) 

Nu se execută reparații mecanice , frâne, instalații electrice. 


In procesul de lucru sunt folosite mat = ali 1 
ruginii se face prin sablaj, SNlală Je iceR:mal aiză ca lata, nl stur ee, 


iar sudurile vor fi executate cu MIG (protecție cu gaz 


Datorită calității lucrărilor ce 
garanție de cel puțin 2 ani. 


Estimările se fac la atelier s 
suportate de companiile de as 


Tel. 5339-2168 
Program: 9.00 a.m. - 6,00 p.m. 


vor fi executate, clienții vor primi un certificat de 


pentru lucrările suportate de client si pentru lucrările 
izurare. Z 


Costul lucrărilor va avea o reducer 
ci e substa 
Adresați-vă la; COSTICA UNGUREANU 
19 Fermanagh Ave, 


nțială oterită în exclusivitate Românilor. 


d QWVANTUL ROMANESC 


DIN VIAȚA NOASTR 


: 


RAZI DE LUPTĂ 
| [AMA opu 
 |1ovARĂȘI DE DRUM 


pe reamintim de 
ț iile din 26.3.85 ale 
Babi eat Cca 
P tin V. Gheorghiu. 
| volumului “Ora 
+ me-a avertizat-într'un 
curs ţinut la radio-de 
iclenia cu potcap. : 
y bisericii române, 
micii bulgare şi al 
“bisericii ruse este 
rumitetul politic- Biserica 
ste un oficiu de 
opagandă... care trimite 
* lumea liberă preoți 


Ir 


îi 
1 emisiunea citată 
cotul V. Gheorghiu se 
: la preoții agenți 
4 în Germania, dar 
Kowom-Patriarhia a avut 
să să nu uite şi pe credin- 
sii din Statele Unite, 


Până acum “agenţii” 
hiei ne sfătuiau că 
serică e păcat să faci 
şi să ne vedem doar 
cele sfinte. Sfat frumos 
dă în România nu sar 
truge bisericile și n'am 
22 “Epoca Ceaușescu." 
rămâne “neutru”, pe 
nu faci politică, în 
ce toată presă mon- 
arată nebunia “Fiului 
Suprem” ar fi prea de oaie 
[si i-ar demasca, prea uşor, 
pe “deplasații” securităţii. 
| Acum se manevrează pe 
aza unui alt ordin: ziceți 
a ei dar fa ca voi: 
puteți spune căn țară e 
suferință (nu teroare): 
i spune că iubiți 
crația, dar nu spuneţi 
rău de regimul 
Fiţi anti-comuniști între 
; ochi şi patru ziduri. 
Ceaușescu ca să 
ască pe vizitatorii din 
că-i “independent”, 
deea glume pe contul 
0800 cartea lui 


era, N.R. 
| Faceţi la fel, cântaţi “P 
| „nostru steag e scris 


ŞI, aci. Puneţi bețe 
|n roate la toate 
anifestările anti- 
uniste ce ar putea 
Lu la urechile lumii 
„pere și ar dezvălui 
sarea și mizeria din ţară. 
Atâta timp cât noi 
ea și noi ne auzim, 
“Hi comunişti și-au 
tat ultimul ordi: 
iți strigătul 
neamului! 


BANCA ROMÂNĂ 
| DE șpERI 

ps A trimis prin American 
sare, în Aprilie a.t., un 
“| Banca Română de 
Exterior, în contul 
din 
Ran, dăm 
CA | d a înștiințat 
E au, destinatar după trei 


ă pi Iulie) că are dolari 
„| com 


de 


persoane 
ști. (nu-i 


n cont și i-a cerut 
un formular 
După o aștep- 

de cinci 


AUZITE, 
ŞI PĂȚITE 


Ă: 


VĂZUTE, 


George DONEV 


săptămâni, persoana e 
din nou chemată ca să com- 
pleteze un alt formular cu 
adresa expeditorului, 
relaţiile, etc. A urmat o 
altă așteptare, până 'n Oc- 
tombrie, când i s'a permis 
să cumpere dela SHOP în 
contul banilor depuşi în 
Aprilie. 


Cine a profitat d 
dobânda dolarilor? a i 
FERICIREA 
TIPOGRAFILOR 
In RSR, “Raiul mun- 
ctitorilor” fiecare își are 


ziua lui. Recent au fost 
sărbătoriți tipografii, o 
breaslă ce se bucură de 
marele avantaj: 
“Ei sunt--scrie 
19.12.88--cei dintâi care 
iau cunoştinţă de 
conținutul documentelor de 
partid, al cuvântărilor 
tovarăşului Nicolae 
Ceauşescu...idei ce 
inaripează munca...etc. 
Toate aceste binefaceri 


R.L. 


care  ffînaripează” pe 
tipografi au darul să 
inlocuiască, lumina, 


căldura şi mâncarea! 


CULMEA ECONOMIEI 


“In: cartierul Drumul 
Taberei la intersecţia cu 
Bd. Moghioroș, există un 
frumos obelisc cu suport 
pentru un ceas electronic 
care a funcţionat foarte 
puțin dela darea în 
folosință.” 

Motivul că ceasul nu mai 
funcționează (R.L. 16.12.88), 
“se datoreste umi con- 
sum mare de energie elec- 
trică în raport cu utilitatea 
sa” (Răspuns dat ziarului 
de şeful sectorului 6), 


“INTERPRETEAZĂ” 


LEGEA 


45 de refugiați români 
care, după ce au înfruntat 
riscul trecerii frontierii și 
s'au predat autorităților 
iugoslave de resort, au fost 
înapoiaţi în ţară. 

Cârdăsia Belgrad-Bucu- 
resti ar” fi putut fi evitată 
dacă reprezentantul ONU 
War fi închis ochii la 
crimele contra umanității şi 
n'ar umbla cu ochii căscaţi 
ca să caute nod în papura 
legilor internaţionale. 


CU 50%, ASIGURARE 


Ceaușescu mizează și pe 
soț şi fără soţ; seamănă 


“varză în Delta Dunării și 


clădeşte hidrocentrale pe 
toate pâraiele. , 
Dacă plouă, are energie, 
dar apele Dunării îi inun- 
dează varza; iar dacă-i 


pazit 
- secetă, are varză și nare 


energie. 


FLORIDIENE 


Notăm, cu creştinească 
bucurie, că la centrul de 
glas străbun din jurul 
bisericii din Miramar, au 
venit ca să-și petreacă 
revelionul și un grup de 
evrei, cunoștințele părin- 


„telui Petrescu. 


MARTIE 1989 


PAGINA 23 


E momentul să întreprindem 
ceva constructiv pentru a putea 
avea 0 casă 


O singură cale este de a ridica locuinţe pe care să ni le 
permitem a avea în această provincie: aceasta este 


acţiunea de construire, 


Ministerul pentru Fondul de Locuinţe întreprinde o: 


astfel de acţiune prin diverse programe, inclusiv prin 


iniţiativa noastră cea mai recentă, HOMES NOW, 
Aceasta este singura şi cea mai cuprinzătoare iniţiativă 


non-profit luată vreodată de 
această provincie în ce priveşte 


locuinţele. 
HOMES NOW va aloca 
mijloacele necesare 


corporațiilor şi grupurilor non- | 


profit pentru a construi 


locuinţe corespunzătoare 


pentru comunităţile lor. 


Aceste locuinţe vor fi create 
prin construire, cât şi prin 


Name: 
Group affiliation (if any): 
Address: 


|_ Toronto, telefonaţi 340-9203. 


Da. gruparea noastră non profi doreşte să] 
întreprindă ceva constructiv privind crearea 

| de locuinţe în comunitatea noastră. Rugăm 
trimiteţi-mi, în English, D French O 

| DI HOMES NOW information 
DI HOMES NOW application for sponsors 


cumpărarea sau închirierea clădirilor existente. 

Acţiunea comună, împreună cu Ministerul pentru 

Fondul de Locuinţe, va contribui la resolvarea problemei 

de locuinţe în Ontario. Pentru prezent şi viitor. 

Pentru organizaţiile locale, inclusiv bisericile, cluburile 

sau alte asociaţii care doresc să formeze corporaţii non- 

profit pentru locuinţe, HOMES NOW asigură ajutoare 

nerambursabile pentru 

incorporare şi împrumuturi să 

| ajute finanţarea propunerilor 

| de locuinţe. Tot ce avem nevoie 
este ca gruparea dvs. să ia parte 

| la program. 


| Ministry of Housin: 
ni: a 


| Ministry of Housing, PO. Box 1236, Station F. Prono, Ontario, | O ntari O 


M4Y 2V8, Sau telefonaţi fără taxă 1 


Chaviva Hosek. Minister 
David Peterson, Premier 


=] 


Acţiunea în comun este mai importană decât vorbele. 


A REAPĂRUT PE MERIDIANE 


Supărat că nu se mai 
plimbă prin Londra în 
caleașca regală și că presa 
din Apus nu-i retușează 
fotografiile, Ceauşescu 
a pornit de unul singur cu 
sorcova de Anul Nou. 

A chemat la “Palatul 
Regal” corpul - diplomatic 
acreditat la București ca să 
le dea lecţii de “Pace, 
dezarmare, independenţă și 
coordonate fun- 


progres; 

damentale ale politicii ex- 
terne promovate de 
România, de președintele 
Nicolae Ceaușescu, 
““precizează Ri 
31.12.88. 


Ceaușescu a cerut ca 
Washington și Moscova să 
încheie un acord, dar până 
la dezarmare, socotește 
Nicolae, țările mici (Libia, 
etc.) să-şi păstreze armele 
chimice deoarece ''Nu 
dorim să rămânem la 
dispoziția celor care au 
arme nucleare! Până la 
urmă și arma chimică poate 
fi o armă de descurajare 


pentru cei care nu au arme 
nucleare...” 

Există totuși o deosebire 
între arma chimică şi cea 
nucleară: armele nucleare 
sunt controlate de guverne, 
cu răspundere, care se gân- 
desc la consecințe, dovadă 
că dela ultimul război şi 
până azi, nimeni n-ar făcut 
uz de ea; în timp ce arma 
chimică, ușor de produs și 
transportat, devine arma 
ideală a fanaticilor care 
n'au nici o răspundere față 
de semenii lor sau față de 
istorie. 

Suntem siguri că 
România nu va ataca 
America sau Rusia, dar 
Ceaușescu şi-a dat cu... 
“indrumările”” ca să fie 
băgat în seamă. 

Ar fi avut același ''succes 
de presă” în lumea liberă 
dacă în loc să vorbească de 
armele chimice,s'ar fi în- 
tors cu spatele la audiență 
si si-ar fi dat dat jos pan- 


taloni 
C.D. 


== 


DIFICULTĂȚI ÎN ALEGEREA 


DRUMULUI PROFESIONAL ÎN VEST ? 


“*'TOP PAID POSITIONS ” 
In Canada, U.S.A., Australia și Noua Zelandă, precum 
şi în Orientul Mijlociu (Arabia Saudită, Quatar, Oman). 


Lista actuală (la zi) pentru toate meseriile cu sau fără 
titlu academic, îndrumări exacte asupra modului de 
întocmire a cererilor de obținere a serviciului. 
Dr. G. CALIN P.O.Box 320 221, 4000 Dusseldorf 
Germania de Vest 


ANUNŢURI EDITORIALE 


Aducem la cunoștința cititorilor nostri că de curând 
a apărut cartea “VRETI SA RADETI” (anecdote din 
teatrul românesc si reflexii din experiența sa de actor) 
de Florin Scărlătescu. 
Preţul unui exemplar - $ 8.00 plus $ 1.00 Expediția. 
Doritorii să trimită Money Order la adresa: 
Florin Scărlătescu, 1012 Prospect Ave. Apt. 727 
Cleveland, Ohio, 4215, U.S.A. 


A apărut cartea “IN UMBRA NIMANUI” (Poezii, 
fabule, proză) de George Băjenaru. Prețul unui exemplar 
- $ 12.00 Trimiteţi cec personal sau Money Order 
la adresa: George Băjenaru, P.O. Box 41, Astor Station, 
Boston, MA, 02123-0041, U.S.A. 


4] 


PAGINA 24 


MARTIE 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


ŞTIRI DIN ȚARĂ 


Din 30 în 30 de zile 


LENIN PLUS STALIN 
EGAL CEAUSESCU 


Dela Lenin a luat învăţătura: ''Dogma centralismului 
democratic”, întrodusă la al ''10-lea Congres al Partidului 
Comunist Rus” (1921) şi unde se arăta calea cum se poate 
ajunge la succesul comunismului: **Trebuedistruse fără ex- 
cepție toate grupurile care au ca bază un program diferit.” 

Astfel, rând pe rând, au fost zdrobite partidele politice, 
urmate de grupurile nepolitice: organizaţii particulare de 
binefacere, etc. Pe unele le-a pus sub tutela partidului 
(**Crucea Roşie”) pe altele le-a desființat, ca reprezentante 
ale unei mosteniri burghezo-capitaliste, 

Tot sub capitolul de năravuri capitaliste: cei care au 
muncit de şi-au asigurat o existență la bătrânețe, au fost 
huliţi şi închiși sub titlul notoriu de chiaburi, boieri, răzeși, 
etc. 

A venit apoi rândul celor cu un program ceva mai 
diferit... '“Grupul credincioșilor”. Aceeași manevră: pe unii 
i-a desființat (Biserica Unită) iar pe alții i-a transferat 
în suburbii ale securității (Biserica Ortodoxă), ete. ; 

Pentru a duce la bun sfârșit programul lui Lenin, se 
cerea un criminal c'o sete de Frankenstein la care, 
Tovarășul Ceaușescu a adăugat propriile sale calităţi: 

Un megaloman ce-a sărit cu “Cultul Personalităţii” 
peste gardul buneicuviințe și care --declară dl. M.Szueros, 
secretar cu problemele internaționale ale Ungariei--” 
„trăieşte într'o lume de vis, strict personală, unde nu mai 
este accesibil procesul normal de comunicare a datelor 
realităţii.” 

Perfecta descriere, în limbajul diplomatic, al unui nebun! 

Citiţi încă odatăultimile rânduri: “trăiește într'o lume...” 


CÂRDĂȘIA DINTRE DOAR C'0 GRIJĂ 


RDG ȘI RSR 

Ceaușescu al României și 

Erich Honecker al Ger- 
maniei de Răsărit au 
declarat (la o întâlnire ce-a 
avut loc în Decembrie a.c.) 
că "Berlinul democrat 
sprijină dreptul la o dez- 
voltare de sine stătătoare, 
atât a României, cât și a 
Republicii Democrate Ger- 
mane”. Cu alte cuvinte, la 
revedere glasnost şi 
perestroica. Cei doi lideri 
vor continua “să adân- 
cească procesul tran- 
sformărilor politice, 
economice și cultural- 
artistice”, precizează '“Ger- 
man Press” (7.12.88). 

Ambele state se opun cu 
hotărîre politicii de 
reforme, inițiate de guver- 
nul sovietic și găsesc “o 
datorie de onoare” ca 
împreună să-și întărească 
unitatea... pusă în slujba 
socialismului și a păcii.” 

lar RSR, scrie '““Neues 
Deutchland” din Berlinul 
de Răsărit, se află ”...în 
faza dezvoltării ar- 
monioase a tuturor 
ramurilor  economiei...a 
creerii de condiții tot mai 
bune de viaţă...având ca ţel 
final trecerea României 
într'un stadiu 
superior,..ete. 

Ceaușescu şi-a găsit 
tovarășul ideal: eu te laud, 
tu mă lauzi! 

P.S. Revista sovietică 
“Sputnik” a fost oprită în 
RDG și RSR deoarece 
publica articole despre 
tirania lui Stalin. 


A RĂMAS FĂRĂ SODĂ 


Gigantica fabrică de 
produse chimice dela 
Giurgiu şi-a suspendat tem- 
porar producția Aci se 
realizau anual 200.000 tone 
de sodă caustică... plus un 
fum otrăvitor, clor, care 
polua aerul. Românii nu 
puteau să protesteze, dar 
au protestat sute de in- 
telectuali din Est și Vest, 
precum și cetățenii orașului 
Rusciuc de pe malul drept 
al Dunării. 


“datorită 


Românul a scăpat de 
orice griji, sau mai precis 
și-a redus toate grijile la 
una singură... indiferent 
dacă-i muncitor or in- 
telectual, pe el îl preocupă 
un singur gând: să-și 
găsească ceva, orice, dela 
mâncare, la lemne de foc 
sau chiar lumânări. 


GOANA DUPĂ TURIȘTI 


Vine vara şi sezonul de 
vânătoare al turiștilor a 
început. 

Lupta pentru înfășcarea 
valutei se dă între Bulgaria 
și RSR, ambele fiind 
înzestrate cu munți, plaje, 
ete. 

Până acum Bulgaria nu 
prezenta o concurenţă, dar 
progresului 
socialist, azi RSR nu poate 
rivaliza nici cu Etiopia. 

Sofia, în reclame subtile, 
își asigură musafirii că nu 
vor fi “'escortaţi”'le oferă 
excursii pe la vechile 
biserici ' si mânăstiri, 
cerându-le să nu ia 
fotografii când se oficiază 
slujbele religioase, etc. 

Comparaţi cu viaţa 
turistului în RSR: în pat la 
ora 10; Românii se tem să 
stee de vorba cu «ei, 
bisericile sunt dărâmate 
sau ascunse printre blocuri, 
iar la mânăstire ghidul ex. 
plică turiștilor; ““Așa era 
misticismul la Români”. 

La care adăugăm sinoi 
un “misticism”... foştii 
turiști! 


NE LUAȚI HRANA 


“Nu cumpăraţi produse 
alimentare din România” 
este titlul umui articol 
publicat în ziarul “Die 
Welt”, Cel care dă aceste 
sfaturi este d-l Gerhart 
Baum, adjunctul președin- 
telui partidului liber 
democrat. ““Politica Bon- 
nului-scrie  autorul-trebue 
să fie concepută de așa 
natură încât să nu i se dea 
posibilitatea lui Ceaușescu 
să-și aducă populaţia într'o 
astfel de situație de lipsuri 
cronice. 


ȘTIINȚA ÎNCEPE 
CU AIDA 


Moscova și București vor 
să-și dezvolte colaborarea 
“ehnico-stiințifică”, Pri- 
ma dezvoltare, un salut “din 
partea tovarășei academici- 
an doctor Elena Ceausescu, 
prim-viceprim-ministru al 
guvernului, președintele 
Consiliului Naţional al 
ştiinţei și învățământului...” 
(“R.L.”, 10.12.88), adresat 
oamenilor de știință din 
Rusia şi salutul oamenilor 
de ştiinţă din Rusia adresat 
tovarășei doctor, etc. ''cele 
mai alese urări de noi șiim- 
portante succese în ac- 
tivitatea de înaltă răspun- 
dere consacrată dezvoltării 


științei tehnologiei şi 
învățământului în 
România.” 

Notaţi: succesu: 


“'academicienei” e îngrădit 
la “dezvoltarea ştiinţei” 
din RSR. Nici o pomeneală 
despre ““lucrările'” savantei. 
Oamenii de ştiinţă din 
Rusia au și ei humorul lor! 


APĂRĂTORII “EPOCII” 


Ioniţă Olteanu, redac- 
torul şef al ““Revistei 
Economice” a cerut azil 
politic în Germania 
Federală. 

Nimic nou și totuşi ceva 
neobișnuit. 

lie Olteanu a apărat 
politica economică. a 
regimului și venise în Vest 
ca să apere “'Epoca de Aur” 
la o discuţie programată de 
televiziunea bavareză. 

Dar în loc să-și apere 
șeful, Ilie i-a zis “La 
revedere!” 

O altă duzină de tovarăși 
sinceri au cerut să vină în 
Vest ca să-l apere pe 
Ceaușescu... dar șeful a zis 


Cu așa apărători nu mai 
am nevoie de contra: 
revoluționari! 


AFACERILE 
SUNT AFACERI 


Ungaria va cumpăra din 
RSR 40.000 de mașini 
Dacia. S'a ajuns la 
încheierea târgului după ce 
Bucureștiul a garantat că, 
de data asta, mașinile nu 
vor mai fi defectuoase. 

Unii spun că Budapesta a 
pus o condiţie: să înceteze 
cu distrugerea satelor 
ungurești din Ardeal. In 
acest caz vor rămâne de a fi 
distruse doar satele 
românești. 


EXPORTĂ “NEMȚI” 


Ziarul german “Stut: 
tgarter Zeitung” confirmă o 
înțelegere dintre Bonn și 
București în ce priveşte 
emigrarea cetățenilor 
români de origină germană. 

Guvernul german va 
plăti RSR-ului 11.000 
mărci de căciulă, plus o altă 
mie, (taxe pentru  întoc- 
mirea actelor, etc. Numărul 
celor admiși să plece anual 
e de 14.000 In România mai 
sunt circa 230.000 de 
Nemţi. Din  mărinimie 
Ceaușescu a spus că va per- 
mite (contra plată) să 
aprobe și mai multe 
pașapoarte. Până acuma se 
plătea 8.000 de mărci dar a 
venit “finflaţia”, și Elena 
are nevoie de blănuri. 


„rolul 


“tuar al 


RSR DĂ CULTURĂ... 


Biblioteca universității 
din Addis Abeba (Etiopia) s'a 
îmbogăţit cu produsele 
literare ale tovului Nicolae; 
de asemenea au fost oferite 
cărți cu chipul “Fiului”? pe 
copertă, Bibliotecii munici- 
pale San Isidora din Lima.O 
altă binefacere reseristă a 
căzut pe capul cetățenilor 
din Cordoba (Argentina) 
cărora li s'a oferit'...0 
selecție de lucrări din opera 
tovarășului Nicolae 
Ceaușescu” ne confirmă 
“Inf. Buc."”, 21.12.88 

Tot în cadrul împroșcării 
cu cultura get-beget scor- 
niceană, s'a organizat în 
orașul Coburg (RFG) o 
prezentare de “'fotografii și 
de carte românească, în 
cadrul căreia au fost 
arătate lucrări din opera 
social-politică a tovarăşului 
Nicolae  Ceaușescu...De 
asemenea, au fost expuse 
lucrări stiinţifice ale 
tovarăşei academician, doc- 
tor inginer Elena 
Ceauşescu.” 


FACE CEAUȘESCU 
ST ÂNGA'MPREJUR? 


Omul care a distrus 
Delta Dunării, a tăiat 
pădurile, a secat lacurile 
din jurul Dunării, a poluat 
apele şi aerul acum îşi ia 
de apărător al 
““mediului ambiant... pen- 
tru generaţiile prezente şi 
viitoare”. A 

Intro “Magistrală ex. 
punere” (“'Inf. Buc.” 
9.12.88) Ceausescu sub- 
liniază: “un loc de maximă 
însemnătate îl dețin con- 
siderentele ecologice, pro- 
tecția mediului natural, 
apărarea și păstrarea pădu- 
rilor, a apelor, asigurarea 
purității mediului ambiant”?. 

Ultimile filipice ceaușiste 
au o simplă explicație: Tovul 
este încolțit de atacul 
vecinilor: Rusia (cazul 
Sulina), Bulgaria (cazul 
Rusciuc), Ungaria (poluarea 
apelor şi desființarea 
satelor) la care se adaugă 
protestul țărilor europene: 
că se distruge unicul sanc- 
păsărilor din 
Europa: Delta Dunării. 


BATE VÂNTUL! 


Sub titlul *“Prestaţii de 
sezon în... contratimp cu 
anotimpul”, “nf Buc.” 
află următoarele: 

La unele cooperative 
meșteșugărești se găsesc 
doar “'geamuri de 5 mm;” 
cât despre chituirea unei 
ferestre nici vorbă 
“meşterul” n'are nici timp 
și nici chit. 

De vină că în casa 
Românului se plimbă vân- 
tul în bună voie sunt In- 
treprinderile de geamuri 
din Scăeni, Mediaș și 
Târnăveni (Trei In- 
treprinderi şi toate _trei) 
care “...nu și-au onorat 
decât parţial comenzile”, 

Un părinte se plânge că 
ma găsit nici o “In- 
treprindere” în București 
care să-i repare sania 
copilului. 


SUNT DAR... 


NU SUNT BUNE 


Lipsesc din magazine 
bateriile electrice, în 
schimb găseşti lanterne de 
toate formele şi mărimile. 


Incepând cu 1 lanuarie [Rom. Lib. 5.1.89) un 
“Profesor cu pregătire universitară, care predă în 
învățământul gimnazial, încadrat în anul 2 de ac- 
tivitate (clasa de retribuire 15) va primi...du pă 
majorare 2.615 lei” lunar. Inainte profesorul primea 
2.225. La cursul oficial circa $260, dar la adevărata 
valoare de schimb $26! 

Tot dela aceeași dată, un ““Muncitor verificator 
canale subterane” va primi lunar 2405 lei. 


.. 

Almanahul pe anul 1989 “Information Please”” după 
ce dă unele date referitor la România, (pag. 247) ter- 
mină astfel: 

“In contrast cu recordul său internațional de a fi 
liberal, acasă Ceaușescu a suprimat cu asprime (har- 
shly) pe disidenţii care, în baza acordului dela 
Helsinki, au cerut libertatea de exprimare.” 


La cimitirul Mânăstirii Cernica sunt interzise orice 
înhumări. O indicație că planul “'reamenajării Lacului 
Cernica” va fi pus curând în aplicare. In cadrul 
“înfrumuseţării”” se include și incinta mânăstirii. 


Numai șase restaurante“ din Bucureşti au voie să 
închirieze sala pentru nunți și botezuri, iar aranjatul 
meselor nu trebue să dea impresia că este vorba de o 
agapă familiară. Oaspeţii trebue să stea separați la 
mese ca și cum ar fi clienţii restaurantului și nu in- 
vitaţi la cumetrie. O mireasă sau un mire, cu cocardă 
la butonieră, n'au voie să pășească într'un local 
public. Tradiţia Românului nu coincide cu “'tradiția 
comunistă”. 


.. 

De multe ori familiile celor arestați primesc un 
sicriu cu corpul celui iubit și cu explicaţia: s'a sinucis 
din remușcare! Securitatea nu mai are timp de an- 
chetă; cei arestați sunt puși în celule cu criminalii de 
rând iar aceştia, în speranța ca li se va scurta 
pedeapsa. îi bat pe “criminalii” care se opun 
regimului şi le storc mărturisirile. 

.. 


Problema cu cei 12 Maghiari din România care, 
aflându-se ca turiști în Bulgaria, s'au 
prezentat la Ambasada Ungară din Sofia şi au 
cerut azil politic, n'a fost încă rezolvată. Bucureştiul 


doreşte ca “turiștii dezertori” să fie înapoiați în țară 
„iar Budapesta vrea ca ei să poată imigra în Ungaria. 
uCa SP poae . 


Poetei Ana Blandiana i s'a făcut cea mai mare cin- 
ste: toate cărţile i-au fost retrase din librării Și, în 
plus, i se refuză oficial manuscrisele. Ceauşescu e 
supărat pe “'Arpagic”, Motanul din poezia “O vedetă 
de pe strada mea.” ...“Căruia--scrie poeta--i s'au 
scris poezii și s'au făcut portrete Asa cum se 
obișnuiește printre vedete.” 


.. 
La Drobeta-Turnu Severin a fost lansată la apă cea 
de a doua salandă maritimă autopropulsată de 600 


mc. Salanda este o navă cu fundul plat folosită pentru 
transportarea de materiale. 


o. 

După ora 9 seara, când se trage cortina peste orice 
activitate, singurul semn de viaţă în capitală sunt 
Ste mobilele care așteaptă în faţa stațiunilor de ben- 
zină. 

o. 

Mulţi ţărani preferă să se sinucidă, afirmă unii ob- 

servatori străini, decât să fie mutaţi la bloc. 


Declaraţia lui Ceauşescu, ca vă încetini distrugerea 
satelor, e privită cu neîncredere. 
.. 


Bibliotecile au primit ordin să elimine din catalog 
cărțile a 34 de autori, unii născuți în România alții 
nu, ce se află acuma în străinătate şi pe care 
autorităţile îi consideră periculoși “culturii con- 
temporane” şi '“progresului socialist”, 


.. 
: Fragmente din cartea lui Pacepa au fost traduse în 
limba ungară și e o -mângăiere pentru refugiații de 
acolo. Ei ştiu că azi lumea civilizată îl cunoaște. pe 
adevăratul Nicolae Ceaușescu. 
y . 


Cetăţeanul are dreptul la 5 ouă pe lună, dar sunt 
luni de zile când oul e dat dispărut. In schimb car: 


toful a avansat la rangul penilor...se vinde cu 
bucata. (La negru 20 lei edi 


. o. . 
Pe magistrala a doua de metrou s'au deschis recent 


două noi staţii: “Piaţa Romană” şi “Constantin 
Brâncoveanu”. 


Conform unui decret, Sa aplicat. cu stricteţe, per- 
soanele care au avut mai mult de 12 zile Seal fără 
plată, învoiri sau absențe nemotivate, nu mai primesc 
alocaţia de stat în luna în care intervine o nouă 
invoire fără plată sau absență nemotivată. 

LA] 


Pee Ra e Lă : 
In România există Un sistem condamnabil, care 
este ânacronic şi înjositor pentru conştiinţa 
umană...” (Presedintele Franţei Francois Mitterand). 


In vizită prin ţările Europei de Răsărit, Mitterand a 
ocolit, intenţionat, RSR-ul. 


N p f .. 

În dialectica oficială se întrebuințează din ce în ce 
mai rar cuvântul “sistematizare”, compromis de prea 
multe falimente “'sistematizate” Acum se promite... 


Fa 
aa ru ăjeareie modernizare!” ce promit...o treabă 


 uVANTUL ROMANESC 


ea mai gravă lipsă de “tinfor- 
» nu este enorma dispropor- 
: ri e campaniile duse Împo- 
008 Africii de Sud sau Chile si 
uta etele proteste, împotriva 
ii satelor” din Româ- 
Din păcate ne-am obișnuit 
A amalgamul de desinforma- 

în ceea ce privește „'dreptu- 
[i omului”! în lume să se facă 
i armăsar, Cea mai mare 
ai şi cel mai mare scandal 
pei 'din timidele reproșuri, ale 
libere” aduse “conducăto- 
” român şi tragedia genoci- 
datul pe care "acesta o exercită 


împotriva poporului său. 


i 
SL! 


ACEASTA BISERICA, ESTE ACE- 
“EA A MANASTIRII ANTIM DIN 
“BUCURESTI CARE DATEAZA DIN 
SEC. XVIII. ESTE UNA DIN CELE 
TREIZECI DE BISERICI DISTRU- 
_ SEDE CEAUSESCU IN CAPITALA 

ROMANIEI. REACTIA ROMANI- 
LOR: “NICI TURCII CARE AU 
„EXERCITAT MULTA VREME DO- 
- MINATIA LOR ASUPRA TARILOR 
ROMANE N'AU INDRAZNIT NICI- 
ODATA SA FACA ASA CEVA. 


Programul de “modernizare 
„ rurală” nu este numai un nou epi- 
sod de colectivizare. 

Din acest punct de vedere *“lu- 

„mea liberă” ar trebui să urle 
acestei intolerabile în- 

- călcări a drepturilor omului. 
„Dar nu este vorba numai dea 
„ Colectiviza pământurile care nu 
sunt încă colectivizate, de a con- 
ultimile grădini private și 
„ îl transforma pe toți țăranii ro- 
„ Mâni în crători agricoli care să 

- scă în blocuri. 

pa n Distrugerea satelor românești 
“prezintă distrugerea unui pOpOr. 

re culturală si fizică. 

Sunt distruse mii de sate ale 
tăror „locuințe vechi cu o arhi- 
cada originală care face parte 

grantă din cel mai bun patri- 
ton alai al umanității. 


4 
A 


MARTIE 1989 


“DIN ZIARUL FRANCEZ “PRESENT”, LUNI, 23 IANUARIE 1989 


“GENOCIDUL ROMÂN ARE LOC ÎN INDIFERENȚA GENERALĂ 


—— Yves DAOUDALE— 


| LX 


INTERIOR DE CASA ROMANEASCA SORTITA DEMOLARII -PE 
PERETI CA SI IN TOATA CASA, ICOANE 


niei regaliste înscrisă pe drapelul 
național în jurul coroanei cu o 
cruce deasupra. Totul împotriva 
lui Dumnezeu este noua deviză și 
nici o considerație măcar istorică 
sau culturală nu pot să-i stea 
în cale. Totul împotriva lui 
Dumnezeu implică desigur totul 
împotriva culturii românesti și 
totul împotriva istoriei românești 
atât de mult impregnata de creş- 
tinism. 

Această persecuție religioasă 
si acest etnocid cultural sunt du- 
blate de o distrucție fizică a po- 
pulațiilor deplasate. Tăranii sunt 
““recazați”” în condiții îngro- 
zitoare. Este vorba de imobile 
făcute din materiale prefabricate, 
ale căror pereţi au 10-15 cm gro- 
sime, lipsite de instalațiile lor. 

La sfârșitul lui Decembrie, 
temperatura era de 4-5 grade: 
încălzirea centrală funcționează 
două ore pe zi, iar apa caldă 
mu este, disponibilă decât o dată 
pe săptămână, timp de două ore. 
Colocatarii mu dispun decât de o 
cameră de baie și un singur WC 
pentru 30 de apartamente. 

La aceasta se adaugă foametea. 
Ouăle si carnea sunt de negăsit. 
Cartofii sunt un produs de lux. 
Pentru celelalte cartelele sunt bi- 
lete de loterie. După ore de stat 
la coadă se poate obține cu mult 
noroc ceea ce la noi sunt consi- 
derate resturi. Si aceasta este 
situația din România. Se semna- 
lează o recrudescență a bolilor 
datorate carenţelor alimentare ca 


Teva DE CASE a ri ÎN CURAND STERSE DIN PATRI- 


Da EUROPEAN. PRIMA ESTE O UMILA CASA TARANEASCA 
AMURES, ÎN NORD-ESTUL ROMANIEI, REGIUNE CARE 
i ră CONSERVAT PANA ACUM TOT ASPECTUL EI TRADITIONAL, 
ae PANA SI DE COLECTIVIZAREA PAMANTURILOR. 


4 veriubineînțeles sunt distruse bi- 
Satelor. sâe se află în mijlocul 
“Nihil sine Deo”, nimic 

nezeu era deviza Româ- 


„fără Dum 


ASTAZI, MAR „ 
Disrpuu „MARAMURESUL ESTE SUPUS “SISTEMATIZARII „ADICA 
$ GERII. 


și un mumăr ridicat de fracturi 
datorită decalcificărilor, în spe- 
cial la persoanele în vârstă. In 
ceea ce priveşte noii născuţi, pro- 


centajul de mortalitate este atât 
de ridicat, încât se așteaptă trei 
săptămâni pentru întegistrarea 
nasterilor. La țară desfințarea 
grădinilor particulare legate de 
distrugerea satelor reprezintă 
ultima garanție de supraviețuire 
a sătenilor. 

La început distrugerea satelor 
era executată cu buldozere. Au- 
toritățile au împins sadismul până 
a cere sătenilor ca aceștia să-si 
distrugă singuri casele lor. Peste 
tot sunt semnalate cazuri de sinu- 
cideri, mai ales la populația în 
vârstă. 


Capitala, Bucuresti este si ea 
un şantier gigant. Cartierele is- 
torice, cu bisericile lor, sunt de- 
molate pentru a face loc palate- 
lor staliniste ale dictatorului ne- 
bun și locuințelor insalubre, deși 
noi, 'dela periferie, pentru popu- 
lație. 

Din Noembrie 1987, consumul 
electric, a fost redus prin decret 
la 35 kwh pe apartament (el este 
de 190 în URSS) contravenienții 
sunt pasibili de amenzi. Nu se 
găsește decât becuri de 25 W. 
Intreruperile de electricitate, de 
gaz și de apă sunt permanente, 
iar catastrofele care rezultă sunt 
nenumărate. 

Vara trecută un pensionar din 
Strasbourg a făcut un periplu de 
mai bine de 6.000 Km pebicicletă, 
în toată Europa centrală. Intine- 
rarul său a trecut şi prin Româ- 


nia. La graniță, vameșul ungur i-a 
zis: “E o nebunie, o să muriţi de 
foame și epuizare”. N'a murit 
de foame, dar a fost obligat să- -şi 
modifice planurile si să scurteze 
trecerea prin România. I-a fost 
practic imposibil ca să găsească 
să- şi cumpere alimente fie dela 
magazinele deschise întâmplător, 
din când în când şi în mod evident 
goale, fie dela locuitorii terorizați 
care nu și-au putut exprima tra- 
diționala "ospitalitate românească 
decât prin câteva zâmbete fugare. 

Căci în afară de frig,de foame, 
de mizerii absolute și a lipsei de 
igienă este lipsa totală de liber- 
tate, casca de plumb stalinistă, 
omni prezența poliției politice, 
permanenta amenințare a închi- 
sorii și a gulagului.  S'a ajuns 
până la confiscarea maşinilor de 
scris și la interdicția de a se mai 
vinde ie de scris pentru a se 
împiedica orice manifestaţie de 
ostilitate cu ajutorul manifestelor 
și orice posibilitate de a organiza 
vreo rezistență. 


ți 


ttstipeeaa 


vai 
îi dă 


In aceste condiții se poate mă- 
sura curajul Doinei Cornea, aceas- 
tă profesoară de franceză exclusă 
dela universitatea din Cluj pentru 
“tactivități contrare ordinei so- 
cialiste”” care a instituit un ve- 
ritabil manifest de opoziție na- 


ională și anti-comunistă, cerând 
în primul rând oprirea distruge- 
rii satelor, restabilirea Bisericii 
greco- catolice unite si suprimarea 
învățământului marxist-leninist în 
scoli. 

Imediat ce Doina Cornea şi 
alte douăzeci de personalități care 
au avut îndrăzneala să semneze 
manifestul ei, au fost sechestrați 
în domicillile lor si supravegheați 
în permanență. Apoi Doina Cornea 
a dispărut. Ea nu s'a mai ma- 
nifestat în nici un fel, telefonul ei 
n'a mai răspuns. 

O campanie foarte discretă dar 
multiformă (chiar Parlamentul eu- 
ropean s'a asociat la ea) dusă în 
favoarea opozantei, a cosnstrâns 
se pare autoritățile române, la 
câteva zile după o nouă reuniune 
a Conferinței pentru securitate si 
cooperare în Europa (CSCE 
-pentru “'supravegherea”” apli- 
cării acordurilor dela Helsinki și 
al cărui text final este considerat 
“inacceptabil”? de către București) 
să permită Doinei Cornea să dea 
semne de viaţă. 

Declaraţiile ei mauuninteres, 
în masura în care ea nu poate 
să spună decât ceea ce este lăsa- 
tă să spună, indirect prin inter- 
mediul unui corespondent sportiv 
local (sic) român al A.F.P. Eaa 


PAGINA 25 


confirmat că a fost “mărțuită si 
urmărită în mod constant în toate 
deplasările” în ultimile luni (fără 
a mai reaminti că a fost bătută în 
mod sălbatic în localul poliției po- 
litice) și a precizat că până la 5 
Ianuarie a fost instalat un post de 
control în fața casei. 

Doina Cornea ar fi adăugat că 
totusi nu a fost arestată ceea ce 
pare puțin « credibil. 

Această țară cu vechi tradiții 
latine și crestine, această țară, cu 
un popor primitor $ si prietenă a 


ACEASTA CASA FORTIFICATA 
DIN SEC. XVIII -CARACTERIS- 
TICA PENTRU ARHITECTURA 
TRADITIONALA ROMANEASCA 
SE GASESTE -SAU SE GASEA- 
LA MALDARESTI, ZONA IN CARE 
MAI MULTE SATE AUFOST DEJA 
RASE DIN ORDINUL CALAULUI 
CEAUSESCU. 

Franței, această țară al cărei sol 
și subsol sunt cele mai bogate din 
întreaga Europă de Est, dar ale 
cărei bogății sunt distruse de dic- 


tatorul nebun și jefuite de Sovietici 
este pe cale 'să fie distrusă sub 
ochii indiferenți ai Europei oc- 
cidentale aflate -sub farmecul su- 
râsului lui Gorbaciov. O Europă 
care se crede liberă și care aderă 
imediat la toate campaniile comu- 
niste împotriva '“încălcării drep- 
tului omului”:, adevărate, pre- 
supuse sau imaginare din țările 
anti-comuniste, si rămâne mută 
când_un popor din familia euro- 
peana este deposedat de cultura 
sa, călcat în picioare în ceea ce 
are mai scump şi exterminat în- 
cetul cu încetul de către cel mai 
sinistru si mai nebun dintre ti- 
ranii staliniști. 

Această tăcere în fața marti- 
rului român în numele intereselor 
unei ameliorări iluzorii a ra- 
poartelor cu imperiul gulagului, 
va rămâne ca o pată a infamiei 
asupra istoriei Europei. 


)) 


PAGINA 26 


TREI COLŢURI 


a: 


Președintele GeorgeBush 
a făcut prima sa vizită ca 
președinte în Canada, fiind 
însoțit de Cinci membri ai 
statului său major şi de 
soția sa Barbara. La so- 
sirea sa la Ottawa ela fost 


- DUPĂ 30 DE 


Mihail Gorbaciov va 
efectua între 15 si 18 Mai o 
vizită în China, pentru a 
avea o întâlnire la vârf cu 
liderii chinezi. Este vorba 
de prima întâlnire de acest 
fel care va avea loc după 
30 de ani. 


După cum se stie, după 
zece ani de relații căldu- 
roase 1950-1960, s'a produs 
brusc marea ruptură după o 
discuție violentă între Niki- 
ta Hrusciov și Mao Tse- 
tung. Chinezii acuzau pe so- 
vietici de “'revizionism”! în 
ideologia marxistă şi “he- 
gemonism”” -întrucăt Mos- 
cova se considera singura în 
drept să conducă și să în- 
drume pe celelalte partide 
“frățești”, Relaţiile au con- 
tinuat să fie extrem de în- 
cordate culminând în 1969 
cu o scurtă luptă care a avut 
loc într'o zonă de frontieră 
dintre cele două țări. Chi- 
nezii au acuzat pe foștii lor 
tovarăși că practică un “'so- 
cial- -imperialism” care de- 
naturează complet țelurile 
marxismului - si au conti- 
nuat să fie extrem de cri- 
tici în special în ceea ce 
privea politica externă a 
Uniunii Sovietice, 


Primul pas spre desgheţ 
între cele două țări îl face 
Mihail Gorbaciov în 1986 
când într'o cuvântare ținută 
la Vladivostock a spus că 
este gata oricând și la orice 
nivel să ofere o atmosferă 


întâmpinat de primul mi- 
nistru Brian Mulroney și de 
doamna Mila Mulroney.! 
Prima întâlnire la vârf 
Bush-Mulroney a durat şase 
ore. S'au discutat timp de 
patru ore probleme în legă- 


MARTIE +989 


tură cu relațiile Est-Vest, 
politica Statelor Unite în 
America Centrală și în în- 
treaga zonă. 


Pentru Canada, foarte 
important este, faptul că a 
obținut dela președintele a- 
merican ferma promisiune. 
ca printr'un acord bilateral 
să-și respecte obligația de 
a pune capăt ploilor acide 
care survin în urma po- 
luării de către industria a- 
mericană prin emanații de 
bioxid de sulf. Elnmu a 
fixat însă nici o dată pentru 
rezolvarea eficientă a aces- 
tei probleme. Totusi, Bush 
în cuvântarea sa adresată 
Congresului a spus că 
““timpul pentru studiu a tre- 
cut, a sosit acuma momentul 
pentru a trece la acțiune”. 

In ceea ce priveste Acor- 
dul Comerțului Liber dintre 
cele două țări, amândoi li- 
derii s'au felicitat și au 
asigurat îndeplinirea lui. 
Astfel la 13 Martie va avea 
loc prima întâlnire a Co- 
misiei de Comerț liber, co- 
misie care va supraveghea 
îndeplinirea Acordului pen- 
tru schimb liber economic 
fără restricții vamale. 


ANI, O ÎNTÂLNIRE LA VÂRF 


de bună vecinătate între cele 
două țări. Curând după a- 
ceasta, liderul chinez Deng 
Xiao-ping a declarat că el 
se va putea întâlni cu Gor- 
baciov numai cu condiția re- 
zolvării de către Uniunea 
Sovietică a următoarelor 
puncte: (1) Tensiunea dela 
frontiera China și URSS. 
(2) Retragerea trupelor so- 
vietice din Afganistan. (3) 
Ocuparea de către Vietnama 
Campuciei. 


De oarece Uniunea So- 
vietică a început să acțio- 
neze între timp pentru a 
rezolva dezideratele chine- 
ze, ministrul de externe al 
Chinei, Chiang face o vizită 
în URSS, în Decembrie anul 
trecut, Este rândul lui Sh- 
vardnaze să întoarcă vizita 
colegului său chinez și la 
începutul acestei luni el so- 
seste la Peking pentru a 
discuta si fixa data la care 
Mihail Gorbaciov va putea 
păși pe  pămânul Chinei 
pentru o întâlnire la vârf 
după 30 de ani de relații 
bilaterale extrem de încor- 
date. Ministrul de externe 
sovietic după două zile de 
convorbiri la Peking a făcut 
o vizită la Shangai unde s'a 
întâlnit cu Deng Xiao-ping, 
Data vizitei lui Gorbaciov a 
fost anunțată în mod oficial 
de Moscova acum câte- 
va zile, 


China a avut motive în- 
temeiate să răspundă în mod 


pozitiv la încercările de 
apropiere a sovieticilor. 
Astfel tensiunea care a scă- 
zut la frontieră a permis 
Chinei să reducă numărul 
soldaților ei, dela 4 la 
3 milioane. La 15 Februa- 
rie, Uniunea Sovietică a în- 
cheiat conform tratatului 
dela Geneva, retragerea tru- 
pelor sale din Afganistan. 
Mai puține progrese s'au fă- 
cut în problema Campuciei, 
totusi la presiunea sovie- 
ticilor Vietnamul a anunțat 
că-si va retrage trupele până 
în Septembrie dacă se ajunge 
la un acord în ceea ce pri- 
veste viitorul guvern dela 
Phnom Penh. 
După cum remarcă unii 


specialiști, nevoia de apro- : 


piere a "celor două țări co- 
muniste se datorește și fap- 
tului că ambele simt nevoia 
să-și reformeze ineficienta 
lor economie centralizata. 
Amândoua caută o situație 
interna ională care să le 
permită să- -şi rezolve pro- 
blemele interne. Nici una 
din ele nu mai poate suporta 
imensa mașinărie de război 
creată, cheltuelile pentru 
înarmare putând fi utilizate 
pentru alte nevoi interne. 
Pekingul are nevoie să-şi 
împulsioneze reformele a 
litice care stagnează, iar 
Moscova să obțină rezulta- 
te în reformele ei econo- 
mice. Amândouă sunt in= 
teresate în ceea ce face 
cealaltă. 


CUVANTUL ROMANESC 


0 POLONIE DISPERATĂ 


“Stim că țara este în 
ruine”! -a spus Lech Wa- 
lesa. -“'A ruinat-o un sis- 
tem care- și exercită pute- 
rea, care-şi fură cetățenii 
de drepturile lor și care ri- 
sipește fructele muncii lor”? 

“INu vom schimba nimic 
în economie și în viața so- 
cială dacă nu vom face în 
acelaşi timp și o reformă 
a statului. Există numai 
o singură direcție, Ea duce 
către un sistem democratic 
garantat de lege”. 

De remarcat că aceste 
cuvinte le-a rostit liderul 
Solidarităţii la televiziunea 
poloneză într'o discuție pu- 
blică cu ministrul de in- 
terne generalul  Czeslaw 
Kiszezak. 

Polonia este într'o situa- 
ție disperată. Inflația a ajuns 
la 60 % cu o cresterea 


prețurilor în vara trecută 
de 65 %, care a declanșat 
greve întinse ce au dus” la 
închiderea noilor șantiere 
navale și a minelor, 'singura 
sursă principală de câștiguri 
ale țării prin export. Eco- 
nomia ruinată nu poate plăti 
salariile mărite pe care le 
cer muncitorii. In aceste 
condiții guvernul a lansat 
o campanie de a coopta po- 
pulaţia prin negocieri cu So- 
lidaritatea. 

Această nouă fază a fost 
ajutată de primul ministru 
al Marei Britanii M. That- 
cher, care a declarat că ță- 
rile vestice vor sprijini un 
program al Fondului Mone- 
tar internațional pentru re- 
facerea Poloniei, dacă regi- 
mul va începe convorbiri cu 
Solidaritatea. 

Polonia datorează Ves- 


tului 47 miliarde de dolari 
și are nevoie de mai multe 
împrumuturi și investiții. 
La câteva săptămâni dela 
plecarea doamnei Thatcher 
regimul polonez a ridicat 
controlul asupra unor firme 
comerciale particulare și a 
votat pentru încurajarea! in= 
vestițiilor. 

După cuma declarat Lech 
Walesa, programul econo- 
mic şi cel, politic merg 
mână în mână. Chiar Mihail 
Gorbaciov a gândit astfel 
când a permis libertăți po- 
litice limitate, care speră 
să contribuie la creșterea 
economiei în Uniunea Sovie- 
tică. Există acum o şansă 
ca Kremlinul să permită 
Polonezilor o mai mare li- 
bertate de cât a acordat-o 
până acum regimului Jaru- 
zelski. 


UNGARIA SE PREGĂTEŞTE 
PENTRU UN SISTEM MULTIPOLITIC 


Partidul comunist ungar 
a admis pentru prima oară 
în Estul Europei că expe- 
riența cu un singur partid 
socialist a fost un eșec. 
Secretarul general al 


Partidului comunist ungar 
a declarat la o şedinţă a Co- 
mitetului Central care a du- 
rat două zile, că partidul va 


O RETRAGERE FĂRĂ GLORIE 


La 5 Februarie ultimile 
formaţii militare sovietice 
au părăsit Afganistanul. 

După cum se ştie în1973, 
o lovitură de stat militară 
înlătura dela putere pe re- 
gele Zahir Shah. In 1978 
liderii politici de stânga, 
pro - sovietici acaparează 
puterea după 9 lovitură de 
stat sângeroasă și cer aju- 
torul Moscovei pentru a în- 
frânge rezistența. Primele 
trupe sovietice pătrund în 
Afganistan în Decembrie 
1979. Numărul soldaților 
invadatori va depăşi în de- 
cursul anilor 100.000. Intr'a- 
devăr în 1988 -odată cu sem- 
narea acordului dela Geneva 
pentru retragerea lor, 
115.000 de soldați sovietici 
se găseau în Afganistan. Din- 
tre acestia 15.000 au fost 
omoriţi iar peste 35.000 au 
fost răniți după aproape Sani 
și jumătate de lupte sânge- 
roase cu rezistența muja- 
hidină. 0 Xetragere fără 


glorie asemănătoare cu re-- 


tragerea trupelor din Viet- 
nam. 


Afganii la rândul lor -au 


sprijini și va iniția acest 
proces. '“Am ajuns la con- 
cluzie pe baza a două ex- 
periențe cu greutate -ten- 
siunea economică si politică 
anterioară lui 1956 și aceea 
din ultimii ani -că” m mai 
putem continua să mergem 
pe acest drum” -a spus 
liderul maghiar. -“Văd în 


sistemul multi partinic po- 


ra să facem mai puține gre- 
seli”. 
> 

Noua constituție va spe- 
cifica că vor fi legalizate 
numai acele partide care ac- 
ceptă “ordinea socialistă”?. 


plerăut 1 milion de morți 
(civili și luptători). Au avut 
2 milioane de dezrădăcinaţi 
care si-au părăsit țara ce- 
rând azil politic în Pakis- 
tan si Iran,: 
esigur fără invazia so- 
vietică dezastrul ar fi fost 
mult mai mic, pentrucă în 
războiul lor civil Afganii 
mar fi avut posibilitatea să 
utilizeze bombardiere cure- 
acție, helicoptere blindate, 
artilerie grea, rachete, 
tancuri sau chiar acele jucă- 
rii-capcane care au mutilat 
si omorit mii de copii. 
Odată cu retragerea tru- 
pelor sovietice desfăsurarea 
evenimentelor din Afganis- 
tan intră într'o nouă fază. 
Probabil se va trece la un 
război civil în care preșe- 
dintele pro-moscovit „Naji- 
bulllah va încerca să mai 
reziste, deși persoanele ofi- 
ciale din Statele Unite infor- 
mează că este deja pregătit 
un plan de evacuare a a- 
cestuia la Moscova, îm= 
preună cu încă 5.000 „de 
membri ai partidului său. 
Se consideră că muja- 


hedinii, care au înconjurat, 
sau sunt în apropierea 
orașelor Kabul, Jalabdad, 
Herat şi Ghazi vor duce o 
tactică de strangulare în- 
ceată a adversarului prin 
închiderea aeroporturilor și 
a liniilor de aprovizionare 
ale inamicului ceea ce va 
duce la capitularea finală. 


Care este atitudinea celor 
două mari puteri? Statele 
Unite care au cheltuit în ul- 
tima decadă 2 miliarde de 
dolari pentru ajutoarele date 
mujahedinilor va continua 
probabil ca și până acum să 
acorde ajutor acestora 
atâta timp cât Moscova va 
acorda sprijin forțelor lui 
Najibullah. Intre timp Mi- 
hail Gorbaciov a adresat un 
mesaj Președintelui George 
Bush pentru a coopera în 
vederea încetării  conflic- 
tului Afgan. 

Primul ministru alPa- 
kistanului, Benazir Bhutto a 
dezmințit declarațiile lui 
Najibullah că trupele pakis- 
taneze ar intenționa să in- 
vadeze Afganistanul. 


da Jările din ultimul 
PI. Feeta se succed într'un 
A AP: e celerat, amintesc de 

marilor 
care au 


- boiului din 
Re sfârşitului răz- 
vlului, din 1945. 
| Bfervescenţa apare însă mai 
nuternică în lumea 
e Pmunistă, zguduită din 
“toate temeliile ei. Nu vom 
insista asupra șubrezeniei 
 scestor temelii nici asupra 
— colosului comunist construit 
“pe nisipuri mişcătoare, 
Vom reda doar _renegarea 
dascâlilor comunismului de 
către însişi ucenicii lor. 

- [nternaţionalismul E 
proletar al propagandei 
comuniste na „avut 
 piciodată vreo valabilitate. 
 Olozincă goală, aruncată în 
“vânt pentru ameţirea 


_ Mămânzilor, folosită pentru 
învrăjbirea internă a 
neamurilor libere. Odată 
instalat la putere 
comunismul, a else 
ivilegiată a cadrelor de 
2 E uidera până la 
ispreț atât sărăcia 
|. 3 “oropsiţilor din celelalte ţări 
comuniste cât și mizeria 
> propriilor conaţionali. O 
totală atrofiere a sen- 
 timentului naţional 
meinlocuită sub nici o fi 
“— deumanism, cum anticipase 
2 proletară. O 
specie de anti-oameni, 
proiectați pe scena lumii, 
„dela Lenin și Stalin la Mao- 
î  TseDun și Enver Hogea, 
„dela Castro și Pol Pot la 
Ceausescu şi toţi con- 
 ducătorii comuniști. 
 Interanţionalele 
„comuniste s'au făcut praf şi 
„pulbere, fie că începuseră 
„cu Comuna din Paris, cu In- 
” ternaţionala I-a sau a II-a 
„Sau a imperialismului 
„ Pusesc, deghizat în In- 
„ temaționala a III-a. Intre 
„Lenin și Kautski a fost mai 
„mare dușmănie decât între 
„Menin şi împăratul Ger- 
Maniei. Lenin l-a servit pe 
aleile - amneziat de 
daritatea cu comuniştii 
„din Germania: pentru a 
„. brece Viu și nevătămat prin 
„ teritoriul Germaniei 
Zi ligerante ca să ajun 
jungă 
X păi repede în Rusia, pentru 
mp desăvări dezlânțuirea 
"Oamenilor ameţiți cu 
- zeali, Și lozinci, în 
„ilzarea  oribilului 
si UI care sa numit 
pluta din Octombrie. 
“Seh ul biletului de tren 
Wit Germaniei pentru 
a pe teritoriul ei, s'a 
ca lea dela Brest. 
e timp Stalin a sub- 
da at revoluția mon- 
toate care transformase 
dig janartidele comuniste 
;  Periai în spioni ai im- 
Natura A ui rusesc, se 
„vopaj U în vânt basmalele 
Apa "in Sânge ale In- 
“ay uonalei a III-a. Odată 
na comunismului 
na,_înteresele celor 


CUVANTUL ROMANESC 


MARTIE 1989 


—— George AUGUSTIN— 


două mari puteri răsăritene 
(devenite comuniste) Rusia 
şi China, s'au ciocnit si din 
toată Internaționala” n'a 
mai rămas nimic, chiar 
dacă pentru câtva timp i s'a 
mai suflat oxigen din 
ftizicul  Cominform, croit 
după calapodul ideologic 
impus de Jdanov. Supravie- 
țuirea comunismului după 
conflictul chino-rus, nu a 
fost posibliă decât cu spri- 
jinul larg dat de democraţii- 
le_apusene,drogate de bună 
starea societății de consum. 
reală sau iluzorie- în care se 
ancoraseră definitiv. 

Peste un miliard de 
oameni erau lăsaţi pradă 
monstruozităţii comuniste, 
ca laborator uman de ex: 
perimentare a ideilor 
marxiste. Aberaţia şi 
nelegiuirea au operat în 
acest miliard de oameni 
fără nici o limită, exacerbat 
de zelul neofit al 
troglodiţilor, ajunși în 
postură de conducători. Ce 
sa întâmplat în aceste 
revoluții comuniste nu 
poate fi, redat de nici un 
mijloc de comunicare, pen- 
trucă nu există limbaj să le 
poată descrie. Nici o carte, 
nici un film! 

Din Rusia și China, din 
Ungaria şi Polonia, veştile 
care sosesc, 
ceea ce noi am susținut ani 
de zile, despre crimele făp- 
tuite de comunism. Se 
vorbeşte de condamnări, de 
schimbări și de reabilitările 
celor duși pe lumea 
cealaltă, cu un glonte în 
ceafă. eat 

In Ungaria se pregătește 
reînhu marea lui Imre Nagy, 
într'un cimitir creştin. 
Guvernul a aprobat familiei 
să-l dezgroape din terenul 
nivelat al unui loc îngrădit 
cu sârmă ghimpată, unde 
nu avea voie să intre 
nimeni până acum. Terenul 
este plin de cadavrele celor 
spânzurați după Revoluţia 
din 1956, iar identificarea 
scheletelor este foarte 
anevoioasă, pentrucă celor 
ucişi nu li s'a lăsat nici un 
obiect personal. 
“In Rusia comunistă, ari- 
dicat glasul naționalismului 
neamurile subjugate. Tru- 
pele rusești se retrag din 
Afganistan lasând guvernul 
marionetă dela Kabul să 
se răfuiască ă singur 
cu luptătorii afgani pentru 
libertate, care cu un eroism 
fără pereche, au înfrânt 
mândria Kremlinului. Rușii 
îşi au deacum problemele 
lor, să-şi rescrie istoria, 
care până acum nu era 
decât o înșiruire de falsuri 
dela cap până la coadă. 
Nomeneclatura își vede 
amenințate privilegiile. 
Aparatul de partid obișnuit 
cu formula ''să înjurăm azi 
ce-am adulat ieri, dar nouă 
să ne meargă bine, se vede 
vizat direct, de mersul 
evenimentelor. Va reuși 
această pătură să controleze 
iar întregul imperiu ca 


confirmă tot eficienţă. 


până acum sau nu? Cert 
rămâne faptul că dacă Gor- 
baciov va dori să schimbe 
sistemul, el va trebui să 
înlocuiască întregul aparat 
politic, ceea ce nu este deloc 
ușor. Dar voiește oare Gor- 
baciov să schimbe sistemul, 
cu adevărat ? Dintot cea 
spus până acum, Gorbaciov 
nu s'a îndepărtat o iotă de 
doctrina marxistă. Faptul 
că el are curajul să vor- 
bească deschis despre eşecul 
economic al politicii 
comuniste, este o problemă 
internă. Pentru lumea 
cealaltă care cunoaste 
comunismul, nu este nici o 
noutate. 

Gorbaciov vrea să 
realizeze un salt, care să 
ducă la modernizarea 
tehnică și economică a 
sistemului comunist, cu 
ridicarea standardului de 
viață al cetăţenilor 
sovietici, grav afectaţi de 
dispariţia votcei de pe 
piaţă. El urmăreşte 
întărirea și modernizarea 
țării, pentru stabilitatea 
comunismului. El vrea o 
Rusie puternică, să poată 
discuta de pe alte poziţii cu 
lumea liberă, nu doar cu 
creșterea arsenalului de ar- 
mament cu șantaje politice 
și militare lipsite de 
Gorbaciov 
ținteşte. să divizeze Oc- 
cidentul, cochetând cu 
fiecare țară liberă, în parte. 
EI are nevoie de tratate ca 
cel semnat recent cu 
Statele Unite, de reducerea 
rachetelor sau cel de 
neproliferarea armelor 


chimice. Va fi păcălit Oc: - 


cidentul ? Atât Președintele 
Bush cât şi Secretarul 
Departamentului de Stat, 
Baker, au declarat că în 
orice contact cu Rușii, este 
necesară prudenţa. 

Cât despre sinceritatea 
rusească a reformelor, să 
nu ne facem nici o iluzie. 

La 10 Februarie crt, Vic: 
tor M. Cebricov, fostul șef 
al K.G.B. -ului, promovat 
de Gorbaciov în postul de 
ideolog al partidului, a 
ținut un discurs la 
Chișinău, criticând aspru, 
cererile Românilor din 
Basarabia, de a avea 
alfabetul latin și limba 
română (moldovenească) 
drept limbă oficială a 
Republicii Moldoveneşti. 
Limbajul lui Cebricov a fost 
același, folosit în anii de 
anchete dela K.G.B. 
învinuind pe cei ce au cerut 
drepturile legitime de 
“Elemente  antisocialiste 
care încearcă să creeze o 
structură opusă partidului 
comunist”, Corespondenţii 
de presă străini, care au 
fost la Chişinău, notează că 
în Republica 
Moldovenească, încercarea 
de a realiza un front politic 
asemenea celui din 
Lituania, a fost lipsită de 
succes, pentrucă 
autoritățile de aici, au creat 
o atmosferă de teamă și 


k „Pentru orice schimbare de adresă, anunţaţi redacţia 
| ziarului cu cel puţin 4 săptămâni înainte. 


- Studenților 


Cronica internaţională 


DERUTĂ SAU DIVERSIUNE ? 


teroare arestând pe demon: 
stranţi. Cu toate acestea, în 
Basarabia activează trei 
organizaţii care -conform 
noii legi electorale- își vor 
depune liste de candidaţi 
pentru alegerile din Martie. 
Aceste trei organizaţii in- 
dependente de partidul 
comunist sunt: Mișcarea 
Democrată pentru apărarea 
perestroicii. Clubul 
Cultural Mateevici și liga 
pentru  De- 
mocrație. Grupul celor 
trei organizații au cerut 
înlocuirea conducerii de 
partid din Republica Moldo- 
venească, rămas până 
acum neclintit din timpul 
lui Brejnev. Aroganța cu 
care Cebricov a căutat să 
timoreze pe basarabeni, a 
făcut ca ziaristul Valeri 
Cosarev, dela o revistă 
lunară care apare în 
Basarabia,să declare: “Este 
greu de crezut că aceste 
comentarii făcute de 
Cebricov, reflectă vederile 
lui Gorbaciov”. 

Strecurându-se printre 
scilele și  caribdele, ale 
politicii rusești, basarabenii 
au ridicat capul cu mân- 
drie, cerând să fie recu- 
noscuți ceea ce sunt: 
Români care scriu cu 
alfabetul latin. Pentru 
acest gest de mare curaj 
după patru decenii și 
jumătate de cruntă asuprire 
rusească, toate laudele 
acestor oameni care și-au 
păstrat neştirbită originea 
şi credinţa. 

In cel mai scurt timp, 
Iugoslavia, va trebui să 
treacă la —nişte--reforme 
capitale și la opţiune. Ori 
se alătură lagărului defunct 
al fostului cominform cu 
care s'a avut la cuțite şi 
dela care m poate 
aștepta decât ocupaţia 
rusească, ori recunoaște 
fățiș falimentul 
comunismului și se alătură 
Europei Apusene. Exemplul 
de marele beneficiu de care 
profită Grecia, prin in- 
trarea în Piaţa Comună, 
poate fi un drum de urmat 
și de iugoslavi. Tara nu are 
nici poziţia nici condiţiile 
Austriei ca să poată crede 


într'o politică de 
neutralitate. 
Comunismul execută o 


retragere de pe toate liniile. 
Este recunoașterea tardivă 
a falimentului total sau 
tactica leninistă a efectuării 
“Un pas înainte şi doi 
înapoi?! 

Oamenii politici din lumea 
liberă au obligația să nu se 
aventureze în terenul 
mlăștinos lăsat de 
comuniști. O recunoaștere 
din partea comuniștilor a 
marasmului unde au dus 
ţările lor și unde vroiau să 
ducă întreaga lume, ar fi în 
folosul păcii şi al, omenirii, 
Dacă însă se va dovedi şi de 
astă dată vechea viclenie 
rusească-asiatică, lumii 
libere nu-i rămâne decât să 
lovească tare şi fără ezitări. 


PAGINA 27 


Efemeride 


Grija exilului românesc activ pentru cele ce se 
îmtâmplă în țară, a făcut ca atenţia asupra celor ce se 
întâmplă în comunităţile româneşti din lumea 
liberă, să fie lăsată pe plan secundar. Acest fapt este 
speculat la maximum de infiltraţiile Bucureştiului, 
care speculează orice fisură şi orice neglijenţă din ac- 
tivitatea exilului românesc. : 

In lumea liberă, sau mai bine zis în ţările vestice 
din Europa și din America, trăiesc un mare număr de 
Români, unii organizați în comunităţi bisericeşti, 
organizaţii culturale sau politice, alții liberi 
rătăcitori, individualiști, fără alt ţel decât câștigul 
material. Puterea comunităților românești din ţările 
vestice a fost și poate fi destul de mare, cu audiență 
la forurile conducătoare din țările respective, reusind 
să atârne în balanța electorală a candidaţilor politici 
din ţările unde locuiesc, dacă este bine organizată şi 
eficient dirijată. De această putere este pe deplin 
conştient regimul comunist din România, care dela 
bun început a căutat să stăpânească aceste 
comunități, să le dirijeze și să le folosească în 

favoarea sa. A i 

Intregul complot urcat până la scară diplomatică, 
cu implicații în relaţiile internaționale, în lupta de 
acaparare a Bisericii din Paris, precum și ferocea 

declansare împotriva Arhiepiscopului Valerian Trifa, 
din America, sunt două exemple din cele mai 
edificatoare. Pierderea exilului românesc a Capelei 
Româneşti din Baden-Baden, R.F.G. ca şi acerba 
luptă și șantajul dus împotriva Bibliotecii Române 
din Freiburg, sunt alte dovezi care întăresc țelul 
comuniștilor din Bucureşti. 

In cartea “'Orizonturi roșii”, a lui Pacepa, sunt 
dezvăluite clar, de un martor ocular, asupra căruia nu 
poate plana nici un dubiu despre cele declarate, 
maşinaţiile și întregul plan al Bucureştiului, de in- 
filtrare în comunitățile românești şi acţiune de 
spionaj în Vest, prin crearea celebrei DIE. 

Care este tactica folosită de comuniști în acest 
sens? Depinde dela caz la caz. 

Telul lor este să-și infiltreze oamenii care îi ser- 
vesc, în consiliile bisericești, în presa din exil, în con- 
ducerea tuturor organizaţiilor din exil. Să aibă in- 
formatori şi oameni de încredere în toate sectoarele 
de activitate românească. Pentru aceasta sunt 
folosite două categorii de oameni, calificaţi de Lenin: 
înşelători și înșelaţi; agitatori de profesie şi tovarășii 
de drum. Cei din prim categorie sunt trecuţi prin 


"şcolile de diversiune și sabotaj din România, unde li 


se predă printre altele, structura comunităților 
românești din lumea liberă, slăbiciunea lor, punctele 
de atac şi metodele de folosit. Pe baza unor informații 
culese dela agenţii lor, cursanții sunt informaţi la 
rândul lor despre caracterul individual al persoanelor 
din exilul activ, puncte sensibile de atac și mijloacele 
de șantaj, pentru fiecare în parte. 

A doua categorie, a tovarășilor de drum este com- 
pusă -din cei numiţi de Stalin, ““gură-cască”, din 
elementele vanitoase, din inculți, coruptibili şi din 
naivii lesne de tras pe sfoară. Acestora li se spune că 
activitatea lor este patriotică, democratică şi creştină. 
Celor din categoria a doua, care trebue să activeze în 
consiliile bisericești, li se spune că nu trebue să facă 
politică, în felul acesta asigurându-se de a nu fi 
adusă nici o critică, regimului anticreştin din ţară. 
Pentru majoritatea celor care au suferit în România, 
persecuțiile regimului comunist, aceste tactici sunt 
prea cunoscute. Au venit însă în lumea liberă 
emigranţi din România, care prin statutul primit 
pentru rămânere în Occident, au umflat numărul 
statistic al refugiaților politici, fără să aibă nici în 
clin nici în mânecă, nimic din adevărata refugiere 
politică. Oameni care au plecat pur și simplu în 
căutarea unei surse mai bune de câștig. Unii din ei 
sunt oameni cumsecade, incolori politic, care își ajută 
rudele rămase în ţară, cu pachete trimise print'o serie 
de companii de comerţ, răsărite ca ciupercile după 
ploaie, în relaţiile cu resere. Mulţi din aceşti 
“refugiaţi politici” după ce-si aranjează și situația 
juridică în țările în care s'au stabilit, se duc în ţara de 
unde nu plecat ca “refugiați politici” si ...nu li se 
îmtâmplă nimic.... 

Cam toţi care fac vizite în România, sunt con- 
tactați discret...şi mai puţin discret de agenţii 
securității şi reîntorsi în lumea liberă, sau nu mai 
dau pe la nici o întrunire românească, sau se înfig la 
acapararea posturilor de conducere din consiliile 
bisericeşti, ale organizaţiilor din Exil sau se lipesc pe 
lângă vreo publicaţie şi în toată activitatea lor, caută 
să impuie linia apolitică, să nu ne vorbim de rău țara, 
etc... 

Poate nu ne-am fi ocupat de aceste infiltrații și le- 
am fi considerat prea cunoscute în exil, dacă ele n'ar 
fi răbufnit mai des şi cu mai multă aroganță. 

In luna Ianuarie, s'au terminat alegerile pentru 
consiliile bisericesti ale parohiilor aparținând de 
Episcopia dela Vatra Românească. Plecarea dintre 
noi a Arhiepiscopului Valerian Trifa, bunătatea si 
dragostea pentru credință a Episcopului Nathaniel 


Popp au făcut ca unii să înțeleagă gresit linia Epis- 
copiei și aceste elemente au fost speculate de infil- 
traţie, care a întărit atacul pentru câștigarea de teren. 


A 


VIZITA PATRIARHULUI TEOCTIST LA SF.PĂRINTE 


Patriarhul Bisericii or- 
todoxe române a făcut recent 
o vizită Papei dela Roma. 
Nu s'a comunicat substanța 
convorbirilor, dar se pare 
că mu a fost o vizită oca- 
zională, decât prin caracte- 
rul ei exterior. 

Vizita poate fi conectată 
cu situația actuală din Rusia 
Sovietică, unde Biserica or- 
todoxă rusă își caută supape 
de respirație. s si forme noi 
de existență. 

După 70 de ani de do- 
minație comunistă, senti- 
mentele şi spiritul religios 
al Ruşilor nu au putut să fie 
înlocuit cu dragostea față de 
marxism. Manifestările re- 
ligioase, care au fost per- 
mise după revoluția din 1917, 
au fost dirijate și controla- 
te de partidul comunist. 

Sufletul credincios și 
profund religios al poporu- 


lui rus nu a putut fi schim- serie -trimiși ai guvernului Asta, înseamnă căîn con- salveze ortodoxia româ- ''La sosirea în țara mea de baştină am fost primit 
bat de presiunea ateismului comunist din București în ducerea oficială a Bisericii  neasca._ I cu două ora carcataze la: poetii licee araniță Cho p,d 
marxist. In forme și mani- lumea liberă- au lansatsvo- ortodoxe din Rusia, unii din- Dacă Patriarhul Teoctist unde la vârsta de 20 de ani am fost exilat ca disident. 4 


festări variate, poporul rus 


CRONICA VREMII 


—— lon BOIERU— 


„a mers până în profunzimi- 
le ultime ale vieţii sociale 
şi individuale, cu convulsiuni 
şi contradicții permanente 
și ireductibile la încercări 
de reforme. 

Dar, acesta este un alt 
aspect al problemei sovieti- 
ce. Azi, dorim să ne men- 
ținem în planul religios. 

Prin marxism, Rusia 
creștină, ortodoxă, a- fost 
grav rănită și viața ei des- 
trămată, batjocorită și scoa- 
să din condiţiile normale de 
existență. Bolşeviciidinso- 
viete au tratat poporul creș- 
tin al Ruşilor întocmai cum 
au fost trataţi studenţii ro- 
mâni dela închisoarea Pi- 
tești. Au fost scoși din con- 
dițiile demnității” umane și 
reduși la roboți vegetativi, 
tără personalitate morală și 
judecată logică. 

(Dezintormatorii de me- 


nul că ei, vor da în jude- 


sesc au tost manipulați și 
încadrați î în sistemul de acti- 
vități care susțineau inte- 
resele şi obiectivele comu- 
niste -Înterne sau înterna- 
ționale-. 

După ce s'a marcat noua 
stare de spirit din Rusia 
Sovietică, în sânul reformis- 
mului promovat de Gorba- 
ciov, Biserica ortodoxă rusă 
a început un dialog cu Va- 
ticanul care a dat câteva 
rezultate pozitive, spre deo- 
sebire de dialogurile ante- 
rioare. 

Dările de seamă din 
presa mondială subliniază 
ajutorul pe care Vaticanul 
îl acordă Bisericii ortodoxe 
din Rusia, pentru a sprijini 
refacerea învățământului 
religios si pentru a ajuta 
procesul de revenire la nor- 
mal a întregii vieți reli- 
gioase. 


tre prelați au revenit la cu- 


de riscuri și sacrificii, dar 
supunerea ei faţă « de comu- 
niști a creat însăși riscul 
de a compromite ideile, sen- 
timentele şi credințele re- 
ligioase ale poporului ro- 
mân. Conducerea ortodoxiei 
românesti -din România- s'a 
depărtat de poporul român 
și nu si-a îndeplinit adevă- 
rata, obligație -după 1944 şi 
până astăzi. 

Pentru o Biserică cres- 
tină, nu există nici o scuză, 
care ar putea fi invocată, 
atunci când  capitulează, 
deci, nici pentru conducerea 
ortodoxiei românești. Există 
însă, azi, o atmosferă care 
îi îngăduie acestei condu- 
ceri a Bisericii ortodoxe 
române să lase altora drep- 
tul de îndrumare religioasă, 
acelora care mu se tem de 
riscuri și sacrificii și vor 
avea curajul răspunderii să 


al României s'a dus în vi- 


NOTE Si COMENTARII 


ÎNTOARCEREA 
ACASĂ, 


STIL RUSESC 


Inchipuindu-şi că “'Perestroica” și “Glasnostul”, 
preconizate de Gorbaciov, au deschis o nouă at- 
mosferă între Est și Vest, dl. Alexander Amerisov, 
redactorul revistei “'Soviet-American Review” din 
Chicago, după 13 ani de exil, sa întors acasă în 
Matușca Rusie, unde o mamă bolnavă îi ducea dorul. 
Plămita vizită, descrisă în ziarul american “New 
York Times” și reluată de către revista de circula- 
ție universală 'Rider's Digest”, este dovada irefu- 
tabilă că în Rusia m s'a schimbat nimic, totul fiind 
praf aruncat în ochii naivilor vestici pentru 
adormirea conștiinței și luptei anticomuniste de care 
Gorbaciov, mai ales 'acum are mare nevoie, țara 
găsindu-se într'o debandadă economică de nedescris şi 
având nevoie de ajutorul financiar al capitaliştilor pe 
care Nichita Hrusciov se pregătise să-i îngroape. 
Experienţa d-lui Amerisov - tristă și amară - este 
demnă de remarcat. Să-i dăm deci cuvântul: 


“Situaţia într'adevăr s'a schimbat aici” îmi spune un 


şi-a exprimat, în toată pe- cată pe un fost student, care  rajul răspunderii. zită la Sf.Părinte dela Roma, funcţionar dela vamă, în timp ce-mi scotea din 
rioada dominației bolșevice, | a trecut prinPitești,șiafost  Ne-ar place să credem ca Last vorbească de liber- | geamantan câteva cărți şi le dădu unui ofițer din KGB. 
din 1917 până astăzi, credin- supus tuturor ilor, că vizita Patriarhuluiromân tăţile religioase care exis- Cărţile se “'reţineau” dar îmi vor fi înapoiate când 


cioșia și religiozitatea sa, 
chiar în epocile de mari 
riscuri. (O soluție similară 
cu aceea din România co- 
munistă). 

Odată cu spiritul de re- 
forme pe care l-a inițiat 
Gorbaciov, în societatea so- 
vietică, s'au dezlănțuit ten- 
dințe, forțe și solicitări care 
păreau imposibile în cadrul 
bolșevismului, până la Gor- 
baciov, 

Prin reformele propuse, 
partidul comunist sovietic 
intenționează să rezolve cri- 
zele succesive, care au fră- 
mântat bolșevismul dela în- 
ceputurile sale, și au expus 
acest bolșevism tuturor for- 
melor de ridiculizare, Re- 
formele lui Gorbaciov nu 
numai că nu vor fi în stare 
să rezolve criza (sau cri- 
zele) care domină Rusia So- 
vietică, dar, aceste reforme 
vor intensifica criza socie- 
tății sovietice. Criza so- 
vietică este fundamentală și 
totală, A cuprins toate seg- 
eee de e viață umană, si 


“ RĂSPÂNDIȚI ACEST ZIAR 


CUVÂNTUL ROMÂNESC. 


THE ROMANIAN VOICE 


Redacţia și administrația: 


P.0.BOX 4217 
STATION D. 


HAMILTON, ONTARIO 


LSV 4L6 
CANADA 
TELEPHONE: 
(416) 3837-1832 


__. cadele cele 


pentru a deveni din om, 
neom. Acest student de altă 
dată, ieșit din temnițele co- 
muniste” se găseste pe bari- 
înalte ale 
luptei anti-comuniste; și-a 
revenit din fundurile întu- 
nericului unde a fostaruncat 
de comuniști. Si agenții co- 
muniști ar' vroi să-l scoată 
din luptă, prin amenințările 
de a-l chema în fața tri- 
bunalului. O astfel de che- 
mare va oferi prilejul de a 
se discuta “cazul Pitești” 
în toată amploarea lui. Do- 
rim să-i vedem, deci, pe 
matadorii dezinformării, în 
faţa lampioanelor și a mi- 
crofoanelor de televiziune, 
cât mai curând; altfel, vor 
rămâne lătrători la lună.) 
In Rusia Sovietică, ca și 
în toate celelalte țari Cu 
regim comunist, manifestă- 
rile și sentimentele re- 
lie au fost supuse per- 
secuţiilor + de stat şi partid. 
Preoții, călugării, episcopii, 
mitropoliţii și patriarhii or- 
todocși ai creștinismuluiru- 


Teoctist se plasează în ca- 
drul larg al *'schimbărilor”? 
de azi din Rusia Sovietică. 
In sensul că este un mo- 
ment prielnic, pentru Bise- 
rica ortodoxă română să se 
scuture de obligaţiile de ser- 
vilism față de ortodoxia ru- 
sească,tocmai pentrucă or- 
todoxia rusească, ea însăși, 
astăzi, se sustrage domina- 
ției partidului comunist. 
Conducerea Bisericiior- 
todoxe române nu mai poate 
“continua -în spiritul refor- 
melor de azi să se mențină 
pe linia ei de capitulare 
în fața comunismului. Aces- 
tei conduceri i se impune 
- pe _linia morală și na- 
țională- să își asume răs- 
punderea de revenire la ade- 
vărata ei misiune, Misiune 
în care există riscuri și 
sacrificii, dar în domeniul 
- unei misiuni religioase totul 
se bazează pe ideea de sa- 
crificiu, 
Până astăzi, conducerea 
ortodoxiei române s'a păs- 
trat în afară de unanumit gen 


tă în România, atunci Teoc- 
tist a “pus vârt” trădărilor 
săvârșite fi de poporul 
român și față de ideea creș- 
tină. 

Dacă Patriarhul Teoctist 
s'a dus la Roma, la Sf.Pă- 
rinte -pentru îndrumare,sfat 
și ajutor crestinesc - în- 
seamnă că este constient de 
situația actuală și de i împe- 
rativele naționale care 
impun schimbări radicale în 
societatea românească. Ar 
fi normal să se fi întâmplat 
așa; de ce să se întâmple 
numai cu conducerea orto- 
doxiei rusești, care acum 
beneficiază, în procesul de 
descătușare de comunism, 
de sprijinul multiplu si sub- 
stanțial al Vaticanului. 

Este în ordinea firească 
ca, Bisericile crestine, să 
se ajute unele pe altele, in- 
diferent de dominaţiile 
lor, atunci când propovădu=- 
iesc învățătura lui Iisus 
Hristos, și apără autentici- 
tatea si integritatea acestei 
învățături creştine. 


CUPON DE 


ABONAMENT 


(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR), 


[| NOU 


PRENUMELE „emma 


po nnse! 


EA REÎNNOIRE 


"ORAȘUL --.-- 


aanooanese 


sasa STATUL/PROVINCIA,....... en eaaeaaeeceeeeeaea 


PREŢUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTI: 


$ 35 ÎN SUS -ABONAMENT DE SPRIJIN: 
$ 30 PENTRU INSTITUȚII . 
$ 25 TOATE ȚĂRILE 


voi părăsi ţară”. 

““Am fost apoi luat într'un automobil oficial şi dus 
la "Uzhgorod, satul din Ucraina, unde locuia o 
mătușă a mea și unde mama bolnavă călătorise 700 de 
mile- să -mă- întâlnească.” — 

““Cu 13 ani mâi înainte; apartamentul mătușii 
mele fusese unul ce putea fi dat exemplu de con- 
strucţie sovietică. Acum era trist și amărit: inscripții 
pe pereţi, fără balustradă la scările gata de prăbușire 
şi fără lumină electrică”... 

După ce descrie întâlnirea cu mama sa, autorul se 
întreabă: “'S'a schimbat Uniunea Sovietică oare atât 


de mult permițându-mi întoarcerea acasă ca un. 


om liber''? şi continuă: “Când am părăsit, în 1974, 
țara mea a fost o ţară de sclavi care trăiau cu o teamă 
animalică de KGB. Cel mai mic gest de libertate 
fusese suprimat nemilos'”.... 

Acuma: “Populaţia se întrecea să apară drept 
disidentă. '*Fascişti”, “'despoţi”, ''setoşi de sânge” - 
acestea erau epitelele pentru descriere a regimului 
sovietic chiar de către cei ce nu aveau nimic comun cu 
politica. Până şi fostul meu profesor de istorie care 
apăra totdeaună sistemul în clasă în discuție cu mine, 
m'a căutat la o întrunire cu colegii de şcoală și mi-a 
spus rușinat: toți am fost greşiți atunci”... 

Face însă cunoştinţă cu adevărata față a Rusiei noi, 
constatând dureroasa realitate: “Nu puteam să 
călătoresc între două orase fără a avea o viză 
adițională. Trebuia să fiu îndărăt în hotel înainte de 
miezul nopţii. Poliţia mă păzea de după colț când 
pârăseam locuința vreunui disident. Când vizitam 
vreun prieten, îndată KGB-ul se oprea să-l întrebe ce 
am discutat... Ca să pot citi o carte în biblioteca 
publică, mi se cerea o autorizație specială”... 

Cu două săptămâni înainte ca viza să-i expire, este 
chemat la poliție unde-i întrebat dacă ar vrea să 
rămână permanent în Rusia, unde-şi poate continua 
publicarea revistei dela Chicago, răspunde: “Nu! 
mulțumesc, nu de data aceasta''. Peste o săptămână 
este chemat din nou, răspunsul la aceeaşi întrebare 
fiind negativ, e întrebat: Cine-i sunt prietenii, unde-şi 
petrece serile şi cu cine s'a întâlnit în Moscova? 
Răspunzând că asta nu-i priveşte pe ei, este acuzat 
deodată că: și-a bătut joe de țară în convorbirile 
private cu cei cu care s'a întâlnit și că din ordinul 
Ministerului Afacerilor Interne este deportat. “Auto- 
ritățile mi-au dat 36 de ore în care timp să părăsesc 
țară””, spune dânsul. 

Ajuns la punctul de frontieră Chop, este din nou 

cercetat timp de peste două ore. 
Intrebând vameșul: “Unde-mi sunt cărţile reţinute” 
ce i-au fost promise că le va primi îndărăt la întoar: 
cere, peste o jumătate de oră primeşte răspunsul: 
“AU FOST ARSE!”... 

Astfel se încheie odiseea unei întoarceri acasă în 
Matușca Rusie, tip rusesc, 

Ce s'a schimbat deci?... 

Cu “Perestroica” şi cu “'Glasnost”-ul de manieră 
Gorbaciov, Rusia rămâne acelaşi “GULAG”... 


Nicolae NOVAC