Carpatii anul XXII, nr. 3, feb. — martie 1977

ANUL XXII - Nr. 3 


FEBRUARIE - MARTIE 1977 


Carpații 


Deposito legal: M. 8.197-1958, 





Director: Aron Cotrus + REVISTA DE CULTURA SI ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL Redactor: Traian Popescu 


N LOC DE RASBUNARE 


UPA ce ungurii au părăsit malurile Amurului împreună cu hoardele lui Atila, s'au stabilit 

in câmpia panonică devenind vecinii românilor, un popor statornic, care au fost părăsiţi 
aici de către romani şi pe care ei vroiau să-i gonească din locurile lor de obârşie. Si totuși 
ungurii mau fost în stare timp de un mileniu să înțeleagă caracterul şi bunătatea acestor 
opincari ba din contră au încercat să-i distrugă ca popor şi națiune. In şovinismul lor 
Janatic au uitat că tocmai trupele militare ale acestor opincari i-au eliberat de teroarea 
sovietică a lui Bela Kun. Ei au uitat că aceşti țărani şi ciobani, car maveau nici cisme şi 
nici bocanci ci numai cu opincile luate de acasă cu care au mărșăluit impotriva bandelor 
lui Bela Kun, au dovedit o atitudine mai mult decât demnă şi corectă față de populația 
civilă ungară. Ei au uitat că aceşti țărani şi ciobani care au intrat în țara lor pentru a 
i2goni pe Bela Kun, nu Sau gândit nict-o clipă să se răzbune impotriva unui popor care îi ura și care i-au 
injosit sute de ani. Si totuși imi este imposibil să cred că ei au uitat palma usturătoare pe care le-a 
dat-o un «bocskoros» zdrențuit şi obosit după marșul |ăcut întru eliberarea lor. Nu-mi pot inchipui că ei 
au uitat opinca găurită care îşi jlulura nojițele peste drapelul unguresc înălțat deasupra parlamentului un- 
gur, sau... poate?! 

Intr'o după amiază imediat ce trupele româneşti intraseră în Budapesta, un sergent și un soldat au 
primit or%in să coboare drapelul unguresc de pe parlament. Rezultatul a fost... opinca găurită a soldatului 
care a fost legată deasupra drapelului unguresc... Ce ar ji putut oare |i mai dureros? 

Un profesor universitar ungur care fusese martor ocular al acestui act ironic și dureros, declară: 
«Mă doare până în fundul inimii şi totuşi trebue să recunosc inteligența acestui "bocskoros"” care ne-a 
dovedit superioritatea şi ironia sa faţă de caracterul nostru...», Ce ar [i putt fi mai dureros pentru acest 
popor mândru, originar de pe malurile Amurului, decăt acest gest ironic al soldatului român?! In felul său 
el a arătat ungurilor ce simte acest popor de opincari, Jără a se gândi la o răzbunare personală şi crudă, 
o răzbunare pe care sute de ani a fost dorită împotriva asuprilorilor, Si totuşi răzbunarea ma Jost luată, 
dar ungurii uită mult prea repede, sau,,. e posibil că nu?!!! 





de Rene Al. de Flers 





XA x 


Nachdem die Ungarn die Uler des Alter the Hungarians together with Abandonando Ina orilns del Amu 


Amurs zusâmmen mit Attila's Scher- 
gen verlassen haben, haben sie sich 
in der panonischen Ebene nied n 
wo _sle dle Nachbarn der Rui en 
geworden sind, ein ansAssigea von den 
Râmer zurdekgelassenes Volk, das sie 
aus ihrem Stammaltz vertrelben woll- 
ten, Doch die Ungarn sind nicht 
elnmal innerhalb einer tausendjăhri: 
ger Zeit imstande [ori den Cha 
rakter und dle Gâte dleser Opan: 
entrăgar zu veratehen, im Gegenteil 
sie woliton dese Opankentrânor ala 
Volk und Nation versehwinden lansa, 
In ihroem fanatiachen Chnuvinismuns 
haben sie vargeraen, dara cben die 
militărischen 'Trui dieaer Opan- 
kontrâger sle von Bela Kun'a Sowlet- 
Terror pi aber Mia MAp vor: 

, dasa dese rumânisehon Bauern 
Wa irten dle keine Stiefel oder 
Bohuho besassen sondern mit ihren 
salbatgemachten Opanken, dle ale von 
mihnuse mitnahmen und pegen Bela 









Attila'a hordea nbandoned the shâres 
of the Amur River, they settled on the 
Panonie Plain, “They became nelph: 
bors ot the Romanians, and indige- 
nous people who had been leit behind 
by tne Romana. The Hunparlana would 
have prolered to drive them out or 
their ancestral home. Even niter a 
thousand yoara of oppreslon against 
theme people the Hungariana wera 
unable ta underatand the character 
and kindnesa ot them, They attempr 
ted to do Just the opponite — they 
wanted to climinate this nntion of 
home made “sandal wvarera”. In thele 
fanatic ehauvinism, the Hungariana 
have forgotten ihat tva 
those troopa of peasnnt sandal:wearera 
who roseued them from Bela K 
Boviot terror, They havo forgotten tnt 
these pensante and ahepherda, Who 
wore not even able to count boots and 
shoca amonte their poseslons had 
marched for them againat Bela Kun! 














Daria, junta con los restos de las hor- 
das de Atila, los hungaros se catable- 
eleron, en la Manura panâniea, Megan 
do a ser vecinoa de los rumanos, un 
pueblo estable, formada dul por los 
daco-românea y a qulenea qulateron 
urrojar de În terra de sus antapai 
dos. Y, sin embargo, n posar de 
sonvivonela que dură cas! un imilenio, 
los hiingaras no fueron capncea de 
comprender el carâcter y In bondad 
de estos “abarquore sino quo into 
taron tiranizarioa sigla tras siplo, dos 
Vrozarloa como pucblo y naciân 

En su fanâtico chovinlamo, cuando 
e) Dictado de Viena de 1940, olvida- 
ron que en 1019 precisamente las tro 
pat le los “abarguoros” hablan sido 
na que los liberaron del terror sovi& 
Meo de Bela Kun, Olvidaron tamblen 
que eatoa campesinas y pnztorea que 
calzaban abirena, como sus antapasa: 
dos daclos, abandonaron sus hi 
y omprendieran Ia marcha para en: 

















—y 





Kun m 
nule an Rache gegentiber ein Volk 
das sie hasste ai amor lină 
jedri| hai lachten. 
mică sr sehirer denken. dassa ste 
aftesten Schiag den ein 
und von dem Marseh fr 


Ihnen gab, 

es eintach nleht glauben, dass ale dese 

urenlăcherte Opanke dle mit flat 

ternden Sehnirsenkeln Aber die un- 
Flagge gebunden und auf 


Betehl erhalten dle ongarisehe Flagge 
von dem Parlamentagebăude herunted 
mu hole. Endergebnis war... dle 
durehideherte Opanke des Soldaten 
dle dber dle ungarisehe Flagge pebun- 
den wurde.„. Was hâtte noch schmer- 


sor der Augenzeuge dleses ironiachen 
und sehmerzbatien Akt ar, sagte: 
"Es int mir bia im tiefaten Herz 
eh und troțzdem musa Ich die Intel: 
Mgenz diesem “bocikoroa” der selne 
Uberlegenheit und Ironle gegendber 
unseren Charakter zelgte, anerken- 
nen,..”, Vas hitte doch achmerzbafier 
iesea stolze Vol daa von den 
des Amurs kam als diese iro- 
nisehen Geste eines rumânisehen Sol- 
Sat ce tn za ie ate Va at 
er e ol der 
nkentrâgen fOhit, ohne an per: 
und Raehe 


grausăme m 
an eine Rache die man viel 

leleht Jahrhunderte lang pegendber 
dem_Unterdroeker tdhite Trotadam, 
die Rache kam nicht, aber die Ungarn 
pa) vilei zu schneil, oder... doch 


forces vwearing thelr own homemade 
footworă. At that me they had a 
zaore than dignitielă and correct ati: 
tude toward the Hungarian elvillan 
population. The Hungarians have also 
al Rip tat these sâme peasants 
and shepherds were never able to take 
revenge against the nation xehleh had 
hated and humiliated them for centu- 
vies. They had come into Hungary only 
in order to drive out Bela Kun. 


However, despite what the Hunga 


rlans may say, I can hardly belle' 
that they were able to forget that 








be possible!? 


One afternoon shortly after tho RO- 
manian troaps entered Budapest, a 
noncommisiloned olfieer and a foot 
soldler were given orders to take down 
îne Hungarian flag from the parila: 
ment buliding, But instead they bound 
up a peazant's sandal to the rope and 
olated it up above the Hungarian 
Mag. What could be more insultine! 
A Hungarian univeralty professor who 
as an eye witneas to that ironic act 
has sală, “That paina me to the heart, 
but I cannot but acknowledee the 
inteliipenea ot this *bocakoros” who 
ironleally demonsttated the superlo- 
pity ot his people over our charac- 

*. What could be more painlul 
for this proud people from the shorea 
ot the Amur River than that sarcastic 
peature of the Romanian soldier?! In 
his way he vanted to point out to the 
Hungariana how his people felt— 
without indulging în cruci and per: 
n resentment they had 
găinst thelr op- 





frantarse con Ins hordas de Bela Kun, 
mostrando una actitud digna y huma- 
na hacla lo poblacin civil hingara 
Tampoco se acordaron de que estos 
hombres sencillos que entraron en su 
pata para arrojar a Bela Kun no pen- 
Saron nl un momento en vengarsa en 
contra de un pueblo que les habia 
odinda y que les habia humillado si: 
glos enteros. Los “bocskoros” (abar- 
aueroa) se contentaron con sâlo un 
pesto de desprecio contra los opreso- 
Fes, el de atar una abarea agulerea- 
da sobre la bandera maglâr en el mâr: 
til del Parlamento hiingaro, ș cuyos 
cordones ondeaban golpeando con el 
vlento la bandera opresora, es decir, 
e] orgullo de la raza maglar. 


“En unn tarde, momentos desputs 
de In entrand de Ins tropas rumanas 
en Budapest, un soldado y un sargen- 
to recibleron Ia orden de baJar la ban- 
dera hingara del Parlamento. EI sol- 
dado rumano, el “bocakoro” vencedor, 
se sacă ln abarca agulerenda n causa 
de In larga marcha haela Budpest y la 
at encima de la banderă hUngara: 
simbelica paliza para alglos de sulri: 
mientos ş humillaciones”, cuenta €l 
eronlearlo de loa hechos. 





“bocskoro” que supo demostrar de for- 
ma tan irânica su superioridad frente 
a nuestro carâcter...”, 


Nada mis doloroso para este pueblo 
orkulloao, originario de las orillas del 
vio Amu Daria, que la Ironia del pesto 
del solândo rumano. A su maner, 
este rumano supo ensehar a los hânga- 
roa, con su Irânico pesto, lo que sentia 
su pueblo, ei pueblo de los “abaraue- 
ros”, an contin de sus opresores, No 
Dubo venganza y esto enloqureld en 
1940 a los hângaros, que nunen com: 
prenăleron e) alma de sus vecinos ru- 
manos 


RENE AL DE FLERS 
Journalist 


L'AFAIRE DES FAUX BILLETS 


Par Bertrand de JOUVENEL 


E payi qui se soultant par un miracte au milteu de voisina hostiles, manque de sombri 
ces a/fairea scandaleuses comme !l en delate soutent dans lea vteilles familles pepe hal e ad 
EL mola de dâcemhre 1926, la pritea holandatse arrăte trota Hongrois, porteura de faux bilete de 


francata 


pour une valeur de î millons et demi, Iajfalre Jait un bruit enorme car on est d 


Tu Ie frame trăbuehe e chute en chuta, et notre opinion publiqua ext 
ta plisogei par Fagilor ses fan, mannaveur ic dial dă li d nel 


Dr. Na 


pi air) 


A 


point, 


reportera francais, anglais et ameriraina arrivent 


«] 
fait apauer auz trois Hongrals qu'ila sont Ils apte le chi 
d une nourelle trop sensaltonhelle pour que la e la coel C0 18 Zoia le 


resie du monde entier 
Budapest en foule, et 


pari 
point de peina d remonter fusqu'd la source dea auz milleta, qui n'est autre que PInatitut car- 


tographique de Budapi 


Cost dana cet 
Te pdl 
voup 


vatand ina dea 


e 
re du Ri 


Charles, a travailă lut-mâme 
Windisehgraete et Nadosy, qui si 


eat, 
oljieieta, aux destintes duqui! prâside alora le eomte Teleki, que le prince 

TA Pa fecitone vea ata Mu ptae bin puri ulei iza 
ont courageusement dânoncăs, la complicite de beau- 


gauche accusent le gourernemi 


bre, un 
auz reci 


est dtabit d rară Aaa e aptă 4 la i-a rca de fauz bilete 
puls au palai du prince Că E ui 


dep us un an, 
Windisehgraete, et Jinalement dans i AC ui o Ard 











nale des societes, piu les Diltets furent comptes et ezamind. aussta 

purent remis auz Jins d'ăcaulement d Letranger, d pt eee e, pda a măcel d Pare Atu i 

ns mele aud păitent prăter dermeat între les maina de Ieotavei Le chat de la Toiee, Nadia apari Tort aie dit 
mains Jabriauâs par ses soina, En ouire, Pun d'eu. a i 

Si a ot d epurate plm, Dao b cun d Ata aa ia aa ARI a aa 0 a 


et que notamment le directeur de la Caisse repari graeta. ommuniqut “pi 
wait de Vajfaire au comte Bethlen, Prâsident Re “MĂRII Pac OC N POR IE d 


Un tel acte d'aceusation devait faire la foie de tous les ennei grota. 
apt UA etapa eu Bette nt loa na) /alse, donat ce Tate it pop Diac iecr PORTO rele 
poir de patriates qui ne savalent plus de quel câte se tourner. [Is alaient bientât se tourner vera Vitalie. » 








BENTRAND DE JOUVENEL 






în ae ta Pt du ol n E ut N 
a pa a ve n RR e 
ia ua ata 





DUNE GUERRE A LĂUTAR 
IA 


DECOMPOSITIUN 
DE 
LEUROPE LIBERALE 


PLON 


Reproduceiân del libro de Bertrand de Jouvenel, 


El asunto de los billetes falsos 
por Bertrand de JOUVENEL 


ȘTE pala (Utunaria), que se mantiene milagrosamente en madio de unos vecina Aoxtilea. exti a punto de 
(+ "nundirse por uno de estoa negoelos sucios, que a veces sttlen estallar en las viejaa famitias *ariatocră- 
tieaa” Was comilas son muestras), ” 

n diciembre de 1929, la Policla holandesa detiene a trex Miingaros traficantea de didetea palet 6 
Banca francds, por valor de stete millones y media de /rancoa, El asunto provoca un enorme €i 
va qite en ceată momente la, situaciân. del franco iba de mal en peor, y nuesira opinton, publica se pre: 
cipită a explicar esta desastrosa calda de la moneda, alegando las maniobraa de los falsi/eadorea., 

Pe de Order Pibiteo de Amsterdam obilene la conferiân. de loa trei hunparos, aue desla 
varon hallarse a las 6rdenes del jeje de la Policia de Rudapeat, ei doctor Nadasy, La noticia es dema- 
Taran o aclAnal para aut la prensa del mundo entero Ia. dee eăcapar. Los, reparteros francesea, inglttea 
y americanay invaden Budapest, w no encuentran difieultad olguna para llegar at manantial de tos bile 
tes falsos: el Instituto Cartogrăyieo de Budapest. 





En este ofieialisima organtamo, cuvas riendas se encuentran en las manot del conde Teleki, se dereubre quo & prin 
cupe nea Iei rara da pay Carlos, estaba.trabalando pertonoimenite en 1a conteceton de 109 hilleket 
108 periodiataa Ies, rtaulta ro de ri Re etda ec Win dischgrantz y Nadoxy. que reconoeleron eu «una, 18 COmpli 
cldad de muchos de los miembras de la aristocracia hungara 


Fa evidente 1a int falsi ficadi «d das no into ei benejielo, al, tina măs bien fin. 
n eul que e de daf lite Isificadares de moneda no era tanto, eficlo. peraa' it Di 


m 
clar ama aetuactonea pal n te 103 Jolei/icadoree, 4, marticularmente, 1et periddteoa checoa vot 0 
“de tequlerda acusan al Goblerna hungaro de haber astado al corrlente de las operacionea de Sega Cta 


Vel 
îielembre Hegan a Budapest para. supervisar las investigacto ne un repreventante de ta dad. en 
Fig de fana de Francia, plic rotii it Ma la "ae praei las por parte de MI A uit un 

oras. 


Con sn coeur se atei / 
ctân de tox biletea falsos en el lo 
mir por un vălor 


mal 
os n 
mo, Varii Muân, 
nados por, E 
correo di 
cândalo 
aro, sobre 


ÎI DOSAR UIIAI 






Contele Bethlen, Preşedintele Ouvernului ungar după 1971 
7ăiuitorul i patronul Jalai/icatorilor de monedă Jranceza 





RA uitat dosarul emisiunii de Jalse 7mo- 
nede franceze de câtre guvernul Unga- 
riet in 1025, spre a sprijini acțiunea re: 
= 7 Diztomtamului maghiar. Reluarea in 1976 
a acelelaşi acțiuni revizioniste, ne obligă 
să-l scoatem din uitare, spre a linigli o 
agitație care nu duce la nimic, ca orice 
politică rezimată pe falsileari dexono 
rante 
Ungaria — este sensul revoluției ma 
ghiare dim 1848 deslânțultă de Ko: 
n muth — se votae un Stat unitar de 14 mi 
oana de locuitori, Această unitate implica o cultură ma- 
Honală și o limbă maghiară. Ori acest obiectiv politie se 
imbea de un obatacol: existența unui mumăr de diferite 
mațiuni care erau ostile predominării maghiare, De aici 
necesitatea tmpertoasă de a impune maghiarizarea forțată, 
Această idete a fost exprimată intro formă lapidară: “Un: 
garia devine maghiară sau nu va mal exista”, exprimată In 
1807 după Pactul dualist, elaborat In 1844 in negocierile 
secrete ce se duceau inire arltoerația auntriacă și cea 
maghiară. 
este atât Kossuth cât și Bathayany și-au dat seama 
că revoluția nu poate țsbut! fără ea în prealabil să acorde 
aceleași drepturi politice și naționalităților conlocuitoare 
Lea acordat dar cu condiția ca Românii, Sârbii, Croaţii, 
Slovacii, să accepte onoarea de a Ji maghiari, adică sd-şi 
Tepede graiul, cultura lor națională, anulându-și Indivt: 
dualitatea lor etnică in masa maghiară 
Rezultatul a fost spulberarea visului unei mari Ungarii 
de 14 milioane de locuitori 
Duolismul conceput de Frana MIVAN realizat în 1887 
şa arăta! rezultatele în 1018 cu prăbupirea Imperiului 
habsburgi sub asaltul naționalităților. Ungaria a font re. 
dusă la proporțiile firesti prin Tratatul de la Trianon 
Alunecarea îpre bolyevism era operația făcută de Lenin, 
prin agentul lui, Bela Kun. Ce a insemnat regimul tnstau- 
rat ue Bela Kun n fot deserta de Frații Tharaud in 
cartea *Quand Israel est rot”. Prin Bela Kun Lenin hi 
asigura un Stat bolgeviaat care pulta să inlesnaască o re 
voluțte in tot bastnul dunărean. Bela Kun a atarat noul 
Sta! Cehoslovacia, realtant de Masaryk, dar a provoca! 
reacţiunea violentă a Amerieanilor, ca și a lui Clemenceau. 





Atunet şi-a fizat ofensiva impotriva României, deși Bela 
An labutiae să ralize pe ofițerii maghiari adversari ai 
Fivimului bolşevic și să mobilizeze, dorința de revanță a 
gurilor, marea ofensivă s'a sJărşit intr'un desastru total 
nouta română a ocupat Budapesta și Ungaria, lăsând 
Aralului Horthy regiunea de la lacul Balaton, pentru 
refacerea armatei ungare. 

(0 venirea la conducerea Italiei a lui Mussolini, s'a inau- 
gurat a politică reoisloniată, având ca, princtpal obectiv 
Și vostavla. In ce consta acest obiectiv? Dominajia Italiei 
asipra. Adriaticei, care devenea un “Mare Noslrum”. Is 
Proasta Dalmației a [ost romanizată încă din epoca 
în! Augustus, ca după prăbuşirea imperiului roman, repu- 
Vica Veneţiei să preia succesiunea până la insula Corfu 
Dap aceste dominaţii în cursul mai multor secole. N'a pu 
tut să ftalenizeze populațiile slave ce au transformat aspec- 
ful stnic în Daimajia. Reacțiunea violentă a fost a Croajt- 
Tor. al căror pe/ era Ştefan Radici. In toate intrunirile pe 
dure acest om politic de mare temperament le ținea, ataca 
Talia. In Decembrie 1925 Radici jăcea această declarație 
“Intelegerea  Croato-Sărdă imseamnă Balcanii In mâna 
siavilor. Ea inseamnă că acest teritoriu nu va ŢI focul nl- 
mdnul... Dacă se spune Țățis că Dalmajia este italiana, că 
Talia cate prea departe de Lubilana şi Zagreb și că ar 
trebui să vină mal aproape, atunci eu pot să spun nu 
mu poporului italtan, pe care 11 atimez, ci guvernului Jas- 
ctsti,. Aseultați, sHți ol ce este o Europă nouă? In ora 
în care Italia va trece Jrontiera, acea cu adevărat sfântă, 
pe care a trasat-o Wilson, veți vedea ce va urma... Tolt 
vor porni impotrifa voastră, Italia fascistă va cădea ime 
diat.. Dacă Italia se apropie de frontierele Statului nostru, 
ca să incerce să ne treacă, atunci Italla va trebul să ştie 
că va avea contra et 100 de miltoane de oameni, de la 
Baltică la Marea Neagra”. 

Italia eduta şă aJirme o politică de prestigiu în Balcant 
şi în basinul Dunării, de atei politica inițiată in favoare 
Ungariei, care sa manifestat prin înarmarea Ungariei d 
venită aliată. In Ianuarie 1028 isbucneste afacerea mitra- 
[ierelor de ta Saint Gothard, postul de frontiera dintre 
Elvetia și Austria, V ameşii austrlaci au constatat că va 
poanale ca veneau din Italia cu destinaţia Ungaria şi care 
erau trecute ca având In ele masini în plese, erau în reall- 
tate incărcate cu mitrallere, Era o situație neplăcută pen- 
tru Italia, care era unul din semnatarii Tratatului de la 
Trianon, ce impunea Ungariei obligații de dezarmare, jru 
niza Budapestei mijloace de violarea tratatul 

Contra cul se Inarma Ungaria? Cehoslovacia, Jugosla- 
via, Romania, se simțeau în chip egal amenințate, Afact 
rea a avut ecou la Geneva. Briand a incercat să determine 
Jugoslavia să potolească diferendul cu Italia, ratițicână 
vonvențiile de la Nettuno, negociate în 1024 de Nintici 
Aceste convenții acordau Italiei un fel de fpotecă asupra 
coastei dalmale, în unele privinți asemănătoare ipotecei 
Jranceze axupra Tunislei. Supune ratificarii parlamentului, 
au avut ca rezultat tragedia din sedinta din 20 Iunie, In 
fure a Tot o rărulotă vngeroasă intre Sarbi și Croaţi. Ro- 
die a fost grav rănit şi a decedat la 8 August 1020 

Im acest climat international, operația Jalsiflearii de 
Jranici franceti a fost acoperita. 

O intrebare subzlată: de ce în presa româna nu s'a Men- 
Mama! afacerea fatsficării im vederea revizlontmului ma- 
ghia 

Vom da ezpiteația necesară In numărul viitor 


CARPATII 


























UN EXPEDIENTE JURIDICO OLVIDADO 





ANON. 















RANITE, auloer da. 1. Manere A a Pe a ee Bi 
TIT Tea i 

cânta part, ta rată de Xilu. VIETONU MARBVERUTTE: A 

via DALAI mata IAU TAC VISA 1 













































EV MA.EA ALEY, MANAGE, | 





(Reprodueidoa del Ibro «Justtea pour la Honprla”, edita- 
do por Pesti Hintap.) 


L vergonzoso ezpedlente țuridieo de la 
Țalsificactim de la moneda |rancesa de 
cursa legal, efectuada cn el concurso 
del gobiernă hiingaro del Conde Bethlen 
en 1925, bajo el pretezio de su/ragar los 

astos de la propaganda en “pro” de 

a revision dei Tratado de Trianon, es- 
tuzo enterrado en, el olvido del tiempo 
mâs de medio siglo, 

Nos sorprende que hoy los maglares 
en su 1oca chovinismo reactualicen el 
___ hecho, por las agitactones estărilea orga- 
nizadas en”los paises americana contra los rumanos y 
1os demâs pueblas del centra europeo, la cuales en Tria- 
mon recobrarom la Itbertad que los hiingaros les habian 
robado hacia sigloa. 

Este escândalo internactonal de tan amplias proporcio- 
mea en su dia demostraba claramente las alturas de la 
toca arrogancia y mala Je de los hungaros, loa cuales, con- 
tra toda evidencia, no querian rexignarse a vivir reducidoa 
a sus tlerras ancestrales, siendo ellos mismon los benefi: 
clarios de las consecuencias del, mismo tratado que lea 
daba la Ibertad y les sacaba de la tutela austriaca 

EI sentido de la revoluciân magiar, desencadenada păr 
Kossuth en 1848, era e] sueflo de crear HUNGRIA un es- 
tado unitario de catoree millones de habitantes, Esta uni- 
dad implicaba desde luego una cultura v el idioma magtar 
en todo cl territario, Por eso este fin politico estaba lelos 
de Wegar a cumplirse, ezcepto usando la fuerza, debido a 
1a existencia en e! espacio dominada por los hingaroa de 
gran miimero de habitantea pertenectentes a varias nacio- 
mea, todas hostiles a Ia preponderanela magiar 

En 187, despues del pacto dualista elaborado en 1048, 
en Tas negociactonas secreta entre la aristocracia austria- 
ca y la huingara, la (dea de esta impostbiltdad se Eonere- 
țiz0_en el lema lapidario: SHUNGRIA O LLEGA A SER 
MAGIAR O DEJARA DE EXISTIR” 

Tant Kossuth como Bathyany se daban cuenta de que 
1 revoluciân mo podria tener ezito sin que prevlamente 
se otorgaran 10s mismos derechos politicos a todas Iax na: 
elonaldades que convibian en Hungria, y... se les conee- 
dlerom, pero con la condiciân que tanta los rumanos, ma: 
voritarios, como los serblos, los croataa j lot ealdvenos 
aceptasen el “honor” de ser magiares, es decir, renunetar 
de una ez para siempre a! idioma ancestral, a la cultura 
propia. al indivtdualismo dinico y desaparectende en la 
masa ingara, 

FI resulțado bien entendido, ju el aniquilamiento del 
sueno de una HUNORIA GRANDE de 14 milonea de ha- 
Ditantes, 

EI duatismo concebido por el empetador Frana Joteph 
y realizade con Mungria en 1887 mostră la impostbilidad 
ie ser vlable en 191, cuando el imperio habsbirglco ue 
desplomă frente al asaito de las nactonalidades compo 
nentes 

ungria quedă reducida por el Tratado de Trianon al 
espaclo V 1as proporeiones de las tierras de sus antepasa: 
adi y el destizamiento Raci el bolehevismo [ue Ia obra de 
Lenin con la ayuda de su agente Bela Kun, fudlo hun- 
aro, 

V79: aue extuvo el regimen instaurado por Bela Kun ha 
sd dscrito por lot hermanoi Tharaud en el îibro “Cuan- 
do Iseacl ea rev” 

00 Bela Kun, Lenin se aseguraba de un estada bol- 
ehevique. capaz de fomentar una reveluctân marziata en 
toda el apacte danubiana. 

Am pesd atacando el nuevo estado checoilavaco realizado 
por Massaryck, pero la violența reaccion de los america 
nos v de Clemenceau le obligă a detenerse 

Camblă de rumbo use lanzd contra las rumanos 

A" pesar que Beta Kun abia lograda convencer W a10: 
clar la ta ucha a los antiguos afielales, magiares „anti: 
ȘI autques w hala moviltzado el ehovinista deseo de re: 
vancha de todos loa Mungarov, la gran oJenatva de ellos 
acabă en un dezastre total. 

9P9 timanoi vencedorea ocuparon Budapest y tHungria, 
1049 i almirante Horthy una peaueha /rimia de tere, 
no a lo targo del lago Balaton para darle la posidilidad 
Te reorganizar el ejăreito nactonal hungaro, 

e fi megada de Mussolini al poder en Ialta se înaugi: 
ră ia itiea peoialontata Nungara, fiando como primer 
objetivo Yugoslavia. 

“Em qua conataba este oblelivo? 

în 1iminaciân italtana del Adriatica, 10 tranaformaba 
en un pequeno “Mare Nostrum”. Histârieamente la Su 
“7 bn hatia ue romanizada desde 1a epoca de AUguul 




















gl aaa deeuta de 1a calda, del a Romana Ia Repi- 
"de Venecta se constituyă en la sucesora, domi 
a Aita îna Vastaa de 18 Wa de Corfu. 


mar 
maciân a traves de siglos no 1ogr6 italiani- 
Proteina tunata que fransformaban ei aspecto 


croatas, , reacetonăron 
cuya fefe era Stefan Radiei, ii pai 
nomi tico de gran temperamento atacaba a Italia, 
En a "ai Niso "Ia aigulete declaractân: “EL acuerdo 





, la ha sido designada por Wilson, verâis lo que se- 
fă Too, Li i Tevantară contra vosotros, La 


intenta nuestras /ronteras, 100 millonea de hombrea, 
desde el Bâltico hasta el mar Negro, se opondrân a bo- 
sotros”, 


Htalia buseoba afirmar una politica de prestigio en los 
Balcanes y en la cuenca danubiana, lo que ezplica la poli- 
tiea nietada en javor. de los hungaro,v pucita da mant: 
izato por Ia oeelon de armat a fungrla, transjormada en 
pala allado, 


Em enero de 1028 estalla el axunto de las ametraliadoras 
de San Gotardo, puesto Jronterizo con Austria. Los adua: 
eros austriacos descubrieron que los vagones envlados 


TRANSILVANIA 


UNGARIA 


UPA cât se pare, afirmaţiile eronlcarilor 
0 scelor vremuri, sunt exacte atunci când 

afirmă că Ungurii au cauzat distrugeri 
mult ma! teribile, decât Normanzii sau 
Arabii, Atât Ia Scandinavi cât și la Mu- 
sulmani nu se întâlnesc erime care să 
poată fi comparate cu acelea de care 
vorbese Analele Fulda pentru anul BOA: 
Ungurii ueldeau bărbaţi de orice vârstă 
şi femei bătrâne, şi lumu cu el ca pe 
nişte vite femele tinere din Saxonia, 
pentru a-şi satiaface cu ele instinctele 
primitive, La fel au distrus întreaga Panonie, și acolo a 
avut loc În anul 008, cunoscutul fapt, al târirii după ei a 
femellor poale, legate una de alta cu cozile lor de pâr. 
Face impresia unul val de atacuri deslânțuit de un popor 
totalmente barbar, care njuna la o lume necunoscută de 
ș], lăsa frâu liber celor mal joanice instincte” Rândurile 
acestea nu sunt scrise de un “Valah” qi nici de un pro- 
valah, Ele se pâsese In cartea “La alta edad media”, p. 18, 
de Jan Dhondt, profesor In Univaraitatea din Gand și fost 
rector al Universităţii din Blisabehville, 


In aceste rânduri se vorbește de faptele “civilizata” să- 
vârțite de Unguri în Buropa apuseană și In Panonia Nu 
nl se spune cum s'au comportat în Transilvania, Acenatn 
desigur pentrucă in Transilvania nu exlatau cronicari care 
mă consemneze pentru posteritate actele “elvilizate” comise 
de ultimii năvâlitori asiatiei. Poate exista o cât de vagă 
presupunere că wau comportat alttel In Transilvania? 


Ar putea totuşi cineva să oblecteze că acestea aunt (i 
td PRDlE TLS rea 
a 
de ani inainte. <a 
totuşi, in slarul “Pesti Hirlap” In 18 Aprilie 1032 
Pt [ri Ungurii reoeupăm, E Manaiaile 
vor trebui să se acomodeze situației. se Vor ao- 
moda în primele 24 de ore. Nu vor, relnno! alhbiclunile 
Ungurilor de altădată. Daeoromanii vor trebui să dispară 














n destino a Mungria, los cuales figuraban en 
pei Ge (vansporte como, plezas de recamblo para 
Pibinaria, estaban en realidad cargados con ametralla- 
doras, 

iclân desagradabie para Italia, que /lguraba 
con plriaclin dei Pratado de Trianon, que. prescribia 
“PTiesariva de Hungria que ahora aparecia coma sumi- 
și desarme de Mundi duicos a Budapest que permitirlan 
violar el tratado. 
(Contra quldn se armaba Hungria? 


ecostovaqula como Yugoslavia y Rumania esta- 
pantă Checoilova gi o mienatdta! El tuunto ha tenida 
i iremendo cca en Ginebra, en la Socledad de las Na: 
Flonei, a mortiguar las diferenciaa con Italia, Briand. in- 
tentă canvencer a Yugoilavia, ratificando las conbenclo- 
nea de Netiuno, negocladas en 1924 por Nintici. 
Estas convenclonea han reconocido a Italta una especle 
de hipoteca sobre la costa dalmâtica, semejante en algu- 
nos aăpeatos con las hipotecas /rancesas sobre Tunicta 


Presentado el provecto a la ratificactân del parlamento, 
estallă e escândalo del dia 20 de junto con enfrentamientos 
sangriento entre seroios y croatas, Radic! fu gravemente 
herlo v murid el B de agosto de 1026, 

En este clima internacional, la operaciân de faltifIcactân 
ungara de los Jrancos franceses quedă olvidada 

Pero subslate una pregunta: îpor qud la prensă rumana 
de la aoca na menctonă nada sobre el asunta de Ia falal- 
fieactâm, huingara con el Jin de apovar el reolstonismo 
magiar? 


Intentaremos ezplicarlo en el prârimo niimero, 
CARPATII 


ROMANEASCA 


BARBARA 
de N. S. GOVORA 


de pe acest teritoriu”. ŞI sau ținut de cuvânt, şi incă, cu 
vâri şi indesat, 


Prin Diktatul de la Viena de la sfârșitul lui August 1040, 
se retroceda Ungariei partea de Nord a Ardealului, cu o 
ulație de 1400.00 de Români şi 000.000 de Unauri, 
alahii au rămas În majoritatea lor pe loc, pe pământul 
care era al lor, pe acelaţi pământ pe care nu-l părăsiseră 
nici eu 1.000 de anl inainte, când venise peste ei poporul 
“totalmente barbar”, condus de 'Tuhutun, 


Sar [i putut ertde că nu se va Intâmpla nimie, sau 
aproape nimic, deoarece ocuparea, contorm convenției, im- 
pusa dar oricum semnate, trebula să ne facă de armata un- 
purească pi era de presupus că o armată In secolul XX 0 
civilizată şi mai ales, ocuparea se făcea In rece, fAră să 
sa primească niel un foc din față, care să producă pler- 
derea sângelui rece u a rațiunii, ŞI această armată. “elvi: 

terenul retrocedat până Ja 9 Decem: 





militare, ey 
au deslănțult o teroare cu nimic mal prejos celei descrise 
de Analele Fulda. în acest timp nu fost 010 uetgt, 771 
schinglulți, 3373 bătuţi, 13309 arestați, 12.508 expulzați 
ar peste 200.000 nu fugit alnmuri în. Ardealul rămna romă: 
mese, Adică peate 16 % din populație, 


în ziua de 6 Bepterbrle 1940, trupele maghiare intrate 
-n satul Trăsnea din județul Bălaj, nu deschis imedint foc 
de puşti, mitrallere, atenade tunuri, Au fost ucişi 
aproape 100 [ persoane, dinti e peate 30 de femei și 
mulți copii aub 12 ani. Au fost uciși: Indrleg Todor de 44 

gi în cap; Bârjoc Gherasim, OTani, impugeat 

















piept; Joe Marii ani, împuşcată In cap; BAr: 
Joe Gligor, 74 ani, 4 20 Jolgnet Pop Nici [ii 
apl, impugeat in pie mar Niculae, soția lui Margareta 
și copiii tor, Aurlea și Victoria, toți impuşcaţi; Gabor Vaai- 


(Urmează în pagina 17.) 


DAVAI CEAS 





ISTORII ADEVARATE PENTRU UZUL AMERICANILOR 


Evldent Statale Unite străbat o epocă de pravă detlelen- 
ță: mbsența unei autorități supreme investită cu puterea 
de decizie până ce se termină perioada electorală, Ramâne 
1nsă politica Senatului, care iși valorifică puterea prin opo- 
ziția constantă facută! puteri executive, Șlu ne cate IA. 
dult să credem că o neașteptată reacțiune a opihlei publi: 
ce americane față de erava scădere a prestigiului american 
nu va desmeticl pe politicienii americani. Amiralul Gor- 
ckov a asăvirşit o eroare scriind: “Azi cate sfârşitul supe- 
vioritâţii puterilor imperiale pe mări și îlota oastei a 
devenit utlul Ideal al penetrație! Adealogico”. Este o Im- 
prudentă sfidare svâriită Statelor Unite, La fel Rusia so- 
vletleă a trâmbițat întâletatea cursei la lună, ce a mobl- 
lizat mândria americană, ŞI rezultatul se cunoaște. Vom 
asista la o cursă a sporirii potențialului naval american, 
sprijinit de unanimitatea opiniei publice, americane, Chiar 
temele. folosite in propaganda electorală pentru alegerea 
viitorului președinte, se caracterizează prin apariția teme: 
lor antisovietice, indicație fără ureș că opinia americană 
n inceput să-şi dea seama de amenințarea sovletieă, Idela 
zănatecă ce î dominat politica Jul Roosevelt şi a conti- 
nuat pânĂ azi, fdele care devenise populară prin propa- 
panda făcută prin, presă șI radio că totul sa poate aranja 
prin concesii fâcute Rusiei sovletice, a ajuns 1a scadenta. 
uvgl dadeau seama politicienii americani de puterea, pro- 
patandel subversive a ldeotoglei comuniste. Dacă mărun- 
ele preocupări de bucătărie electorală nu realizau perico- 
Jul propagandei și metodelor sovivetice, diplomația State. 
Tor Unite avea elemente de o excepțională luclditațe, ca de 
exemplu Kenan, La unele Intrebări ce | san făcut de De- 
partamentul de Stat în 1047, a redactat un raport. El 
aprecla că sublectul era “de 0 aşa impartanță şi urgență. 
inând seama de evenimentele recente”, că dacă ar trebui 
luate în considerare concluziile, vor trebui luate, fără amă- 
nare, măsurile pentru a le aplica. Documentul Kenan avea 
8000 de. cuvinte. Valoarea documentului a impreslonat pe 
atașatul naval american Ia. Moscova, că a trimis un mesaj 
separat şefului operație navale, pentru a recomanda ma- 
rinel să-l studieze, EL aprecla că poporul american, intâr- 
ziat in tradiția lui democrată, nu a priceput decât foarte 
vag “Inspăimântătoarea cruzime și absența totală de seru- 
pule a cllcii conducătorilor sovietici. 'Trebule într'adevăr să 
simţi la ceată surlul, pentru a-l măsura la justa Iul va: 
1oare... ŞI el adioga că dacă cea mal mare parte a docu- 
mentelor relative la politica rusă, care provin de la Wash: 
ington, în cursul celor doi sau trei ani precedenţi, pot să 
facă impreâla “prin lărgimea vederilor şi prin logiea con: 
cluziilor, nu mal puţin par a fi lipsite de convingere”, pe 
scurt, “in raporturile noastre cu Rusia sovietică, noi con- 
tinuăm să luăm dorințele noastre, drept realități”. Dar 
rezerva domnea incă: nici o campanie nu s'a intreprina 
pentru a informa publicul, nici pentru a moditica radical 
“politica noastra”. Aparatul rooseveltian era în toate pu- 
terile de comandă. Kenan punea astfel problema raportu- 
rilor cu Rusia sovietică: “Suntem în prezența unel torţe 
politice, fanatic convinsă că nu poate exista un modus 
Vivendi permanent cu, tatele Unita și că feste de dorit qi 
neceanr să rupă echilibrul interloe al socletății noastre, de 
a distruge felul nostru tradițional de a trăi, de a săpa 
autoritatea Btatulul nostru in lume, “sub sancţiunea de n 
vedea iremediabil ompromisă securitatea puterii aviatice, 
Această forță dispune intre altele în mod absolut de ener: 

piile_ unuia dintre cele mai mari popoare ale globului 
de resursele teritorilul național cel mat bogat al planetei. 
EI dispune de un sistem foarte deavoltat și cu ramificații 
extrem de vaate, care |! permit să exercite infivența Iul În 
alte țări, Insfârşit, ol pare, în. reacțiile fundarni cam. 
plet inaccesibil conslderațiilor, aimplel realități. Pentru 
această forță politică, imensul fond de fapta obiectiva pri: 
vind soeletatea omenească nu este, ca pentru noi, un eri: 
[ej leze conatant con 





























aşa tel inla noastră publică, 
isi realităților situației ruseşti, Nu şti 

importanța. Nimie mat periculos, mal înspăimântător en 
necunoscutul, Se poate argumenta că publicând mai multe 
informaţii asupra diflenităților cu nol vom Atea 








de Pamfil SEICARU 


un efect defavorabil in raporturile noastre cu ea, După 
părerea mea, cate intr'adevăr un rise, esta unul pe care 
nol trebue să avem curajul să-l intrunităm, t mai 
curând. cu atăt mal bine . Dar Kenân ra de 
n mare lucru de riscat. Gelace propun “de a 

ea curajul și încrederea în sine, do a FlAleA IA tal mal 
înalt nivel sănătatea și vigoarea propriel nostra toeletăj 
ŞI să prezentăm globului "o idele a lumii care dorim să 
formă „care să fie mult ma! pozitivă și constructivă decat 
le-a fost prezentată până azi”. In rândurile diplomației 
americane ca și în rândurile ofițerilor da Inalt grad care 
au luat contact cu Rușii, reacțiile erau aceleași în contrat 
cu culoarea roză, aproape 1dilică, prezentată de propapan- 
da oficială americană, nu numai în timpul războlului, ei 
multă vreme și după moartea lui Roosevelt. 


A existat un mit Roosevelt care incă, fireşte intro mal 
mică măsură, continuă să existe, altarând o lucidă jude- 
cată asupra realităţii sovietice. Helainkl a insemnat ultima 
consecință a politicii inițiate de Roosevelt, in Tunie 1041, 
Dacă am asemăna Helsinki cu Mânchen, Ankola ar repre. 
zenta echivalentul intrării Jul Hitler In Prai iberând 
iluzia conceslilor care asigură pacea, când de fapt incuraja 
cutezarea celui care inconştient făcea Jocul Rusiei sovie= 
tice şi pregătea frenetic dezastrul Germaniei, 

Pot să-şi continule politicienii americani jocurile electo- 
rale, opinia publică sa lămurit, măsurând cutremurată 
scăderea prestiziului american în lume, Unde este aute- 
ritatea Statelor Unite din 10397 A fost o acțiune înțeleaptă 
de a ceda Rusiei sovietice tot ce a pretins, de a [| salvat 
regimul bolşevic de la prăbușire, pentru ca Statele Unite 
să-și prepâra cal mal neladupiecaț aarersar care ţin 
Ia hegemonia planetară? Catăţenii Statelor Unite au. în- 
ceput să vadă chiar în condițiile lor de viață urmările 
polite! inițiate de Roosevelt în Iunie 1941, Bate oare un 
bine pentru omenire această prolecție amenințătoare a 
forțel militare rusești m contiauă creștere, singura 
forță reală capabilă săcurme indrăznelile, Statele Unite, 
străbat, dureroasă coincidență, cea mai gravă criză de 
prestigiu in anul în care sărbătoresc două secole de la 
independența? 

Pentru lumea liberă Statele Unite sunt o necesitate vi 
ală. 

Droga distenslunii nu mal exercită puterea ei adormi- 
toare. Este imperlos necesar ca apinla publică americană 
să-şi regăsească Impetoasa «i energie în politica Interna- 
Vlonală. 

In revista “Le Point” cu data de 16 Februarie 1976, am 
citit un reportaj întitulat “U, R. 8, S+U. 8. A. L/Amerique 
balese les bras”. Reportajul e semnat Georges Sulfert și 
cate seris cu acea cuceritoare curaivitate n unul talent care 
ştie să redea situații, să treacă dincolo de aparențe, spre 
realităţile care se vor ferite de privirile Indiserete. Anec- 
dota esta simbolică. Ea s'a pettrecut In Moscova. cu prile- 
jul ultimei Itălniri Kisainiger-Brejnev, Reaponsabilul su: 
prem al Uniunii Sovietice era, în ziua acela, de o veselă 
dispoziţie. Vrea să știe ce oră cate și Intreabă pe Helmut 
Bonnenteld, prinelpalul, consilier ml Becretarulul de Stat 
american, Cel întrebat Iș! priveşte ceasul şi răspunde. Ochii 
jul Brejnev scupără; “Al ceasornic foarte frumos Sonnen- 
fela. Sunt algur că Gromiko, este mal puţin, favorizat de- 
cât dta, Ridică mâna să-ți văd mai bine ceasul, Vezi Bon- 
nentelă, ceasornicul lui Groralko cate TAră strălucire. Dacă 
ai îl gentil, | l-ai face cadou AI dtale. BI țI-l va da pe 
ai său. Nui apa Ksalner că nnenfeld e să-l dea 
censul Jul lui Gromiko?_O clipă, de tăcere, Kisslnger pri: 

4e pe Bonnenfeld, Acesta n priceput, detugenză Baia 
SIT'inbinae tagul lui Gromio, care Il dă pe al său. re): 
hey Isbucneşte în râs. *Bonnenteld este foarte gentii. unt 
slmur că Gromiko se va gAndI adesea Ia el Iată cum se 
jomgă bune ŞI solide prietenii. Să trecem acum In lucruri 
serioase." 

Intâmplarea n făcut turul Washingtonului, Toț adver: 
sarii Mu ln jer o colportează, mai, numi sunt 
atol care-l acuză că n cedat în fiecare zi în fața Uniunii 
tea An, e 1 Brejnev de a obține 

Romi uma lui Brejnev 
pub i tiieo Rea cur brățară. A îul Sonnentelă, a 
cat epoca cen mal teribilă din istoria, popa 
în care armatele rusești Invadau Moldova a: 
are ie ducea In coniea el, Rate 
1044 pân in 1047, când 






























=t 





pă ce 

scotea pleca ferleit că a scăpat de amenin- 
țarea arme A obţine un ceasornic, nu potolea dorini 
solda! jcoateze trecătorii 





era utilizarea ceazornicului celace-l interesa, era acmula- 


în sputa a ea erau la diverse clădiri publice ceasor- 
nice mari care indicau 
multă ardoare vânătorii de “Davai ceas”. Se minunau ble- 


i 
anii iee- cate ÎI [ascinau. Erai convinși câ acestea 
tare sunt ma! mari, au o valoare mal mare, dar ambiția era 
să le poarte la uniforma lor și nu fzbuteau să găsească 
modalitatea. La un ceasornicar de pe Calea Victoriei, a 
intrat un seldat rus, Care aducea penru a face un schimb, 
Fireşte a vorbit În rusește cuvinte, 
'Daval ceas”. Ceasorniearul nu înţele- 
pendula dădea samne de enervare, Noroe 
că a intrat un client care ştia sufielente cuvinte ruseşti, ca 











să scape de clienți cu “Davai ceas” şi pistol mitralieră 
Cuagtti cateii iaiimacise ce vrea Fusul. a ieşit și el. Spre 
marea Iul uimire a asistat la o scenă care era comică 
Soldattu) rus era Incântat de operație, 1și prinsese de 
piept ceasornicele eu brățară de metal și mal alea era 
mândru de ceasornicul deşteptător care li atârna de gât. 
La aer iument eeatornii 2 început ZA mune, punând la 


nedumerire soldatul rus, care nu cum să 
Pica ceasul dsuaptator L-a scos de ră Ta spu- 
uit, dar afuriaitul continua să sune tot mal insistent. Ce 


se va fi petrecut in capul lui, nimeni nu putea să-şi dea 
seamă când n pus în aplicare decizis, a trântit pe trotuar 


miteadli descăreat In ceasul re! 
incetat, a lsbit eu bocaneul nicu) Lt loan- 
pași Sa lovea în cada; unui şrâjmag doborit. Şi 


“Davai ceas” era numai & parte din operațiile pe care 
Vară n Drina ae beupaie au Puneția Pentru FANA 
le nu iona pentru a fi 
CA de cat acest bandit care teruriaa Daphala: Romă 
miel. Autaritățile au indieat un număr de telefon, la care 
estățeanul, care se pomenea In casă cu un Asemenea mu- 
safe nepoftit, putea să cheme ca să-i vină în ajutor pa: 
Arule ale poliţiei civile. Dar nu totdeauna se putea folosi 
telefonul, flindeă amenințarea pistolului 1) îngheţa A su: 
ie [79 cineva care îndrăznea să reslate, era o operație 
m Toata i unuia. Autaritâşilă evitare Test cani 
ini ul re i eonsl 
derau plângerea unu! cetățean 


drept o insulță adresată 
te A prăr a ui 







scenă a deslănțult 
entustaemul, Tâni 





Dai 
Ga mn 
 eupletele se 4 urmate de uze eu 
Sr st rea Pa pat 
Erica pie 1, netorul a fost t de auto- 


“AL un ceasornie foarte trumes, Sonnenteld, Eu sunt si- 


că Gromiko este ma! puţin favorizat decât dta. RI- 
mâna să văd ceasornicul dale. Vezi Sonnenfeld, cea- 
Sornicul Iul Gromilto este fără strălucire. Dacă al gentil, 
Pra) duce cadou pe al dtale”, Delicat și pedagogic, Brezney 
făcea acelaşi operație ca şi amatorii de ceasornice prevă- 
zuţi cu pistoale mitralieră. care somau simplu și brutal: 
Davai cdas. Ne contestat, Brejnev este o inteligență fină, 
mânulnd cu artă ironia şi idela de a invita pe Sonnenfeld 
de a-și de ceasul cu brățară, necontestat de mare va- 
1 a avut o intenţie care se ascunde sub 0 glumă 
oarecum camaraderească. Vola să marcheze nivelul, val 
aşa de scăzut, al mtării Statelor Unite, după şapte 
ani de activitate ai *mapului” diplomaţiei americane. MU- 
loane de kilometri făcute în diferite puncte ale plobului, 
9 campanie de publicitate sgamotoasă, cea mal sgomotoa- 
să, a prese! americane ȘI europene, ca să se alungă la 
această scenă simbolică, concepută de Brejnev cu o rafi: 
nată artă de nuanțare, fAră să arate că are o cât de vagă 
intenție de a ofensa. Dar “Davai ceas” a fost rostit, ca o 
glumă prietenească. De la brutalitatea lui Stalin, de la 
srosolănia Jovială a Iul Hrusclov, Rusia sovietică € repre 
zentată de un om de Stat de rafinată inteligenţă, de si- 
gură orlentare spre obiectivele fixate. Nu improvizează, 
flecare mişcare este indelung calculață, (lecare cuvânt ros- 
tit nu indică decăt celace zâmbetul amical care Îl subii- 
niază, vrea să asigure celace interlocutorul doreşte. ŞI una 
din acțiunile diplomatice brejnevlene care-l situlază ca 
cel mal abil regisor al politicei internaţionale, este Conte: 
rinţa Securităţii europene de la Helsinki, care a înlocult 
Conferința păcii obligatorii, pe care Rusia sovietică a ţi: 
nut so evite. ŞI ce zel a depus “Dear Harry” că să previe 
toate dorințele camaradului Brejnev, convins că va fi un 
mare sueces al celui care a obținut 1/2 din premiul Nobel 
ntru o pace inexistentă. Farsa jucată cu atâta zel de 
isăinger, s'a terminat. La un moment dat se preparase 
un prolect de modificare a Constituţiei americane, pentru 
a se suprima articolul care prevedea ca preşedintele State- 
lor Unite trebuie să fle născut pe teritoriul mare! republi- 
el. Era prevăzut ca “Dear Harry” să schimbe postul de 
Seeretar de Stat pentru a lua postul de vice preşedinte 
A fost designat Ford. Acum “Magul” Alpii a înre 
gistrat după Helsinki, dramatica surpriză din Angola, BI- 
lanțul este falimentar, Problema succesiunii se pune prea 
puţin comod pentru cel care va lua răspunderea să re- 
dreseze prestigiul Statelor Unite. In primul rând cel ce 
va fi designat să prela președenția marei republici, și apol 
cel căruia noul preşedinte 11 va Incredința postul de Se- 
cretar de Stat. Ar [| o mare greșală să se creadă că Ameri: 
eanii nu realizează panta pe care au lunecat Statele Unite, 
care in 1045 erau prima putere a planetei, ca în 1970 ră 
nu poată da repilea operației sovietice în Angola. ŞI cine 
ar putea să creadă că victoriile obținute, Helsinki-Angola, 
mu vor [| urmate și de altele tot În spățiul Atlanticului, 
de sigur meticulca preparate de subtilul Brejnev, Viitorul 
preşedinte al Statelor Unite, obligator va trebui să desco- 
pere un mânultor al serimel diplomatice care să facă faţă 
lui Brejnev. 


Dupa Vietnam a succedat Conferința amăgitoarei dis- 
tensiuni şi „cu o mică pauză, operația intervenție! in An: 
pn, Tupând cu tradiția prudenței sovietice, Intervenția 
in Ungaria din 1056, urmată de cea din Cehoslovacia în 


1968, si 
Angola este în spațiul Alan! tă 
Angola, cata bn taţi nticului şi intervenția făcu 











eoasta Atlanticului. Avertismentele date do K! 
nu pot Kremlinul, dar 





La 
colonial, râră 
% serviciile de seuuate nerican ăr sigure cadrele 





taminate E OPEORdA comunistă, cadre 
menite dă conducerea goli libere. Oameni! politiei 
al Statelor Unite erau prinşi în vârtelul afacerii “Water: 
gate”. La cea această deslânțulre de paaluni sub 
tul asanării i poli pi le ee mau dat 
mA RUA ca 00 AR indică nu atât 
Pina ie i ptr ata si setata ui 
a Stateioe Univ. Bate tanin 28 Putere Malul tA pt care 


tre 1933 și 1045, nu a fost supusă unul examen, cu atât mai 
necesar cu cât acest preşedinte a lucrat cu un zel, cu 0 
voință nici un moment redusă, pentru a crea și inarmna pe 
cel mal mare ndșersar pe care Îl are azi republiea ameri- 
cană. Timp de cincisprezece ani, presa, posturile de radio, 
au mințit poporul american, prezentând Rusia sovietică 
drept un Stat democrat, o democrație socială avansată. 
Orice critică se aducea regimului zis al dictaturii prolet 
riatului, era calificată de manifestare fascistă, Se ştie 
servlelile secrete de informație sunt absolut necesare apă: 
răril oricărul Stat, şi cu atât mal accentuat unul mare 
Stat de dimensiunile republicii americane. Nimeni nu ar 
putea ză explice necesitatea deslănțulrii prese! americane 
amatoare, ceva mal grav, bolnavă de senzaționalism, asu- 
pra C. 1. A, care totalizează puterea secretă de informaţie 
planetară, pe care în chip firese o are Republica Statelor 
Unite. Cu același pornire nesocoţită, se dau în vileag toate 
acțiunile și metodele folosite de acest serviciu, Marele 
adversar aşa de temut al serviciilor de informație și splo- 
naj ale Rusiei sovietice, asistă uluit la această denunțare, 
care dă măsura inconştiențel politiclanismului american. 
N'au sperat niciodată domnii din Kremlin că Statele Unite 
1e vor face un asemenea setviclu, Agenţii de informație şi 
de spionaj al Rusiei sovietice işi pot intensifica activitatea, 
odată Inlăturat obstacolul C, L. A. Dar pasiunea de dare 
în spectacol a celace este, prin natura lor secret, nu s'a 
potolit. Presa americană, Tezaurul american, multiplele 
comisii ale Congresului. şi-au concentrat investigațiile asa- 
pra marilor întreprinderi de construcții aeronautice, pen- 
tru a verifica şi a da în vileag ce comisioane sau plătit 
și cine le-au incasat. Afacerea a isbucnit la 0 Februarie 
1970, la Washington. Societatea Lookhed este supusă unor 
experți contabili, cari comunică rezultatele Comisiei de 
anchetă parlamentară, care a instituit ancheta contabilă. 
Nu este o Inovaţie americană folosirea comisioanelor pen- 
tru a Inlesni contracte de vânzare. Nume de personalități, 
partide, se găsesc citate în cele două ziare New York 
“Times şi Washington Post. Care este beneficiul politie al 
acestei dări în spectacol? 


Incă un serviciu făcut Rusiei sovietice care poate opune 
denunțării Arhipelagului Gulag, sistemul de corupție al 
capitalismului american. Dar ce greutăţi de neinvins vor 
avea toate intreprinderile industriale americane in închele- 
rea de contracte? In orice Stat, cel însărcinați de Statele 
respective să negocieze, vor fl extrem de exigenţi, pentru 
a nu [1 Invinuiți că dând o aprobare au fost mitulți. O 
primă sancțiune: Japonia a anulat un contractt de un 
miliara privind cumpărarea de avioane Lockeed detectoare 
de submarine. PAnă ce se va inchela un alt contract cu 0 
altă firmă și până ce comanda se va efectua, submarinele 
sovietice se pot mişca fără nici o sriJă în Marea Chinel. 
Intre dimensiunile Statelor Unite și implicit marile lor 
răspunderi planetare și simţul undere al persona- 
1ulul politie ca şi al presei, este o disproporție care ingri- 
Jorează toate țările care văd înspăimântate cum crește 
hegemonia planetară a Ruslel sovietice și regimul totalitar 
(Vezi Arhipelagul Gulag, pentru a inţelege ce inseamnă 
totalitarismul sovietic) care se prolectează ca o sigură și 
apropiată amenințare, 

Când cu prilejul celui de al XX-lea coneres al partidului 
comunist sovietie, sau denunțat crimele Iul Stalin In șe- 
dlință secretă şi ulterior. denunțarea a fost cunoscută în 
lumea intreagă, prestigiul dictaturii proletariatului şi im- 
plicit al Ruslel sovietice au suferit enorm. ŞI în revizuirile 
partidelor comuniste care se [ae azi, sunt efectele operii 
iul Soljenitain care a actualizat și documentat ceace era 
numal enunțat de Hrusclor, Nici criza pe care o străbat 
Btatele Unite de In retragerea lor din Vietnam și până 
azi. când erorile. politiei americane culminează în în. 
peren din Angola, Îşi va avea efectele care ee vor arăta 
după ce faza electorală se va termina şi noul preşedinte va 
lun conducerea. Interpretăm ca o indicație 
























aşa vom rămâne”, Preşedintele 


ră 

Donald Reagan, concurentul lui Ford, Ia Intestitura 
E cană tra alegerea prealdențială din Noembrie 
u inţise că Secretarul de Stat american ar [i afir- 
toat: “Ti 


ul Statelor Unite a trecut: Este azi timpul 
Tip ati zu eat 

tențialul omie or cum 
te AA tare militară; la Tel în Japonia și în China, 


ca şi în Australia în Indonesia. Dar ce se la Indoli 
este ză se spună, e obligator să fle și put 
tare şi economice, Im- 

ptovizația Kissinger costă mult pe Statele Unite ca 
dorința senatorilor de a reduce autoritatea Casei “d. 





siguranță, nu este o indicație a depășirii puterii militare 
americane ci pur şi simplu o impresionantă superioritate 


paradox, că atratucita acțiune din ANOIA. Va avea drept 
efect o concentrare a intregel producții americane în In- 
tensiticarea puterii militare. ŞI de capacitatea technică a 
Statelor Unite, Kremlinul este prea bine informat. 

Angola completează înfrângerea din Vietnam, pentru a 
chema la realitate pe oamenii politiei amerieani, obligați 
să dea dreptate Pentagonului. 

Tn “Scopurile de război ale Statelor Unite” publicată de 
walter Lippmann imediat după Conferința de la Teheran, 
redând fidel, idelle lui Franklin Delano Roosevelt, numea 
Oceanul Atlantie “cetatea noastră de securitate”, deoarece 
“coasta vulnerabilă a emisterului nostru este pe Atlantic”. 
Acest ocean este azi (1044) o mare interioară în sistemu) 
nostru de securitate, care este al nostru”. Şi în această 
mare Interioară, Atlanticul, pe coasta africană, sa Insta- 
1at la Angola, Rusia sovietică, 

In acelaşi carte, Walter Lippmann,, redână concepția 
rooseveitiană: “Fundamental, securitatea Statelor Unite 
cere imperios ca noi să impledicăm ivirea unul imperiu 
cuceritor, în oricare regiune ar fi din marele 
Atlanticului ca şi al Pacificului. Un asttel de imperiu, mai 
de vreme sau mai târziu, ne va fi o amenințare, mal de 
vreme sau ma! târziu va trebui să rezistăm și să intrăm în 
războl cu el”. Capitolul este întitulat “Le Prix de Linae- 
tion”. (Prețul Inacțiunii). ŞI Rusia sovietică sa instalat 
neturburată şi cu atât mal puţin intimidată de avertis- 
mentele date de Kisilnger, în Angola. 

Dar cum a apărut acest mare imperiu rusese de care se 
isbeşte pretutindeni. Republica. Statelor Unite? Cu ajuto- 
rul potențialului technie al Statelor Unite, care cu o ener- 
gle fară egal, nu numai că a salvat regimul sovietic de la 
o sigură prăbuşire, dar i-a și Inlesnit elementele necesare 
spre aşi da armătura unul imperiu și avântul necesAr, 
dându-i o Jumătate din Europa ca să-și asigure o solidă 
prietenie. ă 

Există 0 serle de lucrări publicate, care inlesnesc să se 
urmărească procesul unel orbiri politice fără tie 
istoria lumii, a unui mare Stat care, cu un zel neintrerupt 
Iri “Viitorul vrăimaș care azi îi asvârie pravoca- 
rea, sunt lucrările care privesc acțiunea politică a State: 
1or Unită ntre Iunie 1941 4 Mai 1045. In opinia mea, cel 





lectul 
arătat din A aoârte Pal YI E 
tentă în ai a 
ibn crede In pepeni i este Benjamin V, Cohen, consl- 
artamentului 
i îi '2vtnea Şi sfâtuleşte să se cedeze totul Rualel, pen- 
tru a se evita războiul... EI apreciază, în celacel pri! 








jocesar că noi nu ne punem pe burtă în fața Rusie 
man Malthews, apetzat amatiean, eonaliler politie pe lân- 


[i] terni 
care a reunit la Washington pe amiralul Sherman, 
i thews. "Dean. Acheson și Ben Cohnn, Cohen a afătuli 
asupra 


să se dea 

permită de n fortitiea Dardanele 
In ce măsură servea interesele Statelor Unite în Tripol 

tania? De ale Europel nu mal vorbim. 





ul, dar suni t celace 
face eontra Tunisiei După ce Sadat n inaleat că 
toți agenții care intele libian îi tri i 
Ep Eiagat: Eate mal alarmant masă că j 
vu 


i cu UR 8. Sun acord pentru o furnit d 


ment... Este o acumulare de 

„de delarl, în, Aritatre "tibia, nimie de zis. Dar eu 

incapa să se setat, Sintra an ata 
ometii de 

Ci d oetiali Eu nu mă tem de 

ir dacă Rusia Sovietică obține o bază 

fi foarte periculos şi eu ar trebui să-mi 





ipoteză care poate să nu fle ratiticată, 
PA eter interesul ale sovietica este să albă 
0 bază în Libia, prevăzută cu un armament în caloare de 
11 miliarde de dolari, celace ar insemna dominația de fapt 
a Mediteranei şi o aravă amenințare pentru Europa. Parti- 
dul comunist |lallan In primul rând, ar 11 obligat să-și re- 
viziuaseă poziția luată faţă de Moscova 

îndreptățiți să ne Intre- 
lamin Cohen ghicea, 





"Tot în ziarul lui Forreatal, la data de 4 Mai 1040 găsim 
lepeșalor trimise In această dată de la 
el Smith. "Ambasadorul Smith crede că 
V.RS. ) este decisă să menţină dominația el asu- 
pra “regimurilor satelite” cu toată profunda nemulțumire 
a acestor țări şi opoziția lor aceatul regim. b) este dispusă 
să meargă “aproape la nu importă ee extremitate” pentru 
tinge acest scop. c) nu a fixat încă limita bine definită 
blectivelor ei în Europa. d) nu va fi oprită In acțiunile 
decât prin intinderea posibilităților ei și prin opoziţia 
jdveraarilor ei”. 
La 19 Aprilie 1946 Forrestal a recopiat în jurnalul său 
natale după care el a vorbit la Pittsburg. Ele dovedesc 
el Il ţinea puri de a fi explicit. EI declara că 


oc la teza care “concepțiile 
nu pot să Ride una an gaedi 
în lurne” şi cita, pentru a sprijini această afirmaţie, un 
paza] din diseursul rostit de Stalin la 10 Februarie, O al 
panică precrnizată prin papi MIorgenihat apă de ee: 
eco n, oi aţă de Ger. 
mafia și Italia Pa evoacă “grava problemă creată prin po- 





















enumăra patru din 
luri”: Europa centrală, Ortentul apropiat, China 
Japonia. El adăoga că nu există nlel o “enigmă” a poll- 


irea 

a leilor în 1921. Rusia “impinge constant 

dând când se de o opoziţie puterni- 

că. dar intii! ca un val de maree, oriunde de des- 
chide o spărtură făcută intrun dig”, 

Cu data de Au 1946, Porrestal notează: “La Pots 

dam, puterile occidentale conveniseră cu Rusla că va fl o 





A convențiitor internaționale statutul acestei ce- 
Dardanel 7, niunea 


tem ce ușor puteau fl 
rit iu fl îngela cu 


i politicei rusești, in acest moment, tata dea Sea 
tun dan între Aniila și Btatele Unita rii 
Ce se poate crede de Intarma Eden, 
IE A ce NOT pa 
al . 

pul că Molotov ar îi putut să cina) sari fată în, 


altă 
versiune informaţiilor pe care le lui Stalin, Orlel: 
me poate măsura cât de puțin cun, Bd tmoafera 
DONAU, epoca Iul toli to cer dn rDapiera 


in 
ţ între Britanie! și Americani, când la Teheran 
iata a 1 la Ambasada Rule! 
tice și la prima conterință avută cu Stalin, ză nu tii 








La data de 28 Septembrie, Forrestal notează “celaco i-a 
spus ambasadorul Patriek Harley, care sosis din China, 
unde era ambasador: *EL mi-a spus că un mare număr 
de funcționari al Departamentului de Stat nu sunt mul. 
țumiți de ei, nu-i sunt de niel un ajutor, ceiace I-a jenat 
mult. După e), foarte mulți corespondenți al presei ame- 
ricane aveau 0 Inclinație spre comunism, ca și mulți de 
In Departamentul de Stat, care imi spunea el, nu-l simt 
nici o obligaţie față de Statele Unite, afară de acela de 
ași incasa leafa lunară”. 

A existat celace se cheamă “I'esprit de Veacallor”, adică 
să-ți aminteşt! da ce trebula să spul, abia atunci când al 
coborit scara. Robert Lovett făcea IA un dejun cu Forrea- 
tal (20 Iulie 1947) această observaţie; “Marea eroare săvâr. 
şită în perioada de după râzbol, este că nol n'am cerut 
imperios (exIge) ca tratatele de pace să [le redactate când 
trupele şi puterea noaatră militară făceau încă impresie 
în Europa. Nimie ni'ar (| putut opri forțele americane, care 
erau atunci desfășurate În Europa”. 

La 10, Octombrie 1947, Forrestal a intrebat pe Bedell 
Smith dacă Rușii voiau râzbolul. Drept răspuns, Smith 
aminti ce răspuns a dat Stalin In același cheatlune, “Nol 
nu voim războlul, dar Americanii vor şi mai puțin încă, 
şi pentru aceasta poziția noastră e ma! puternică”, ŞI azi, 
cu toată armata și flota pe care o au, situația e acelaşi 
Blocusul Berlinului: “Lavett comentează aatfel situația În 
celace prlveşta Rusia. Este clar că unul din obiectivele Im: 
portante ale Rusie! este dominația Germaniei, controlul 
Berlinului reprezentând primul atadiu, Sovietele au săvâr. 
şit trei erori de apreelere: în subestimând hotărirea popo- 
mulul american, posibilitățile podului aerian și reacțiile 
Europol occidentale. Suntem În a 75-a zi n blocusului, Du- 
plicitatea de care nu dat dovadă în timpul negoelerilor de- 

te tot ce experții Departamentului de Stat au putut 
să vadă până în prezent: rezultă că orice promislune fă: 
cută în viitor de Ruşi trebule considerată cu multă bigare 
de teamă. Este clar Că le eate perfect indiferent de a minți 
sau chiar să ştie că nol băgând de seamă că mint, Inda 
ce este pentru el Interesul Statului”. 

Simpla recapitulare a observațiilor pe care le-au făcut 
diverşi Americani în stirile pe care le-au deținut și l-au 
obligat să Ile în contact cu Bolșevicii Ie-ar putea servi de 
Indreptar In această fază care Începe cu Angola, Nici un 
European lueld, care refuză să se amăpească În celace pri- 
veşte libertatea Buropel prin propriile ei forțe, nu poate 
să-l imagineze că aceasta ar putea fi obținută fără ajuto- 
rul Statelor Unite. Toate erorile acumulate de politica 
americană de Ja Roosevelt și până azi, înlătură refuzul 
eventual al Americanilor de a ignora imperativul ce se 
degajă din prezența Rusiei sovietice în Angola, care nu 
este decât o etapă căreia 1 va urma succesiunea de sur- 
priza în spaţiul Americei latine, 

Mândria poporului american a fost adânc rănită de In- 
frângerea militară în Vietnam și din înfrângerea politică 
In Angola, Eate sigur că nu va exista nici o ezitare să dea 
tante creditele necesare, pentru n ridlen potențialul militar 
la maximur. In această cursă a Inarmării, Rusla sovietică 

[a 0 secundeze, Se pune a Intrebare: 
pe ee allanțe poate contra Kremlinul? Co adveraități | 
pincabile are? In primul rând a Chinei și evident a 
miei. Cât ponțe compta pe tidelitaten necondiționată n 
țărilor satelite? Dincolo de armată, nediscutat disciplinată 
și supusă partidului, care eate starea de spirit a populației 
Tuse? Un somn de Intrebare la cate răspunsul nu poate îl 
total afirmativ, Dar naționalitățile, adică 40 % din popu- 
laţie? Fără indolală serviciile de poliție nu lasă nici o 
umbră de indolală că sunt de o fidelitate la orice probh 
Este oare sullelent pentru a-și pormite să se nventureze 
intrun război. Nu cate surielant o armată diselplinntă, 
bine antrenată, cu un Stat major mai presus de orice 
critică, o armată dotată cu cel mal  peztecțienat,nrraamont 
terestru, nerlan sau marin? Resiată economia sovietică ln 
vxigențele alimentare ale unul râzbal care fatal va (1 de 
durată? In planul Siruselov se prevedenu pentru acest ein: 
eonal 32 de miloane de carne pe an, Dacă noul plan mar 
executa 100 4 ar putea asigura 18 millonne da tone, In 
ee privi râul, nu sa ponta da niel o cliză în raport cu 

e populaţiei, cel mult aA na spere că minusul nu 

Va ÎI pron mare. Dar de unde poate importa Huala prâu 8! 
turte de sola pontra hrana vitelor, spre a asigura consu: 
mul de 0? Din Btatele Unite, Producţia de legume eațe 
totdea LĂ In de a atinge 980 de millon, 
dl ra ri 
n șafilor de industrii, nu ae 

ponte înlătura alaba proauetviata A lucrătorilor, indite: 
tentă, ataentelamul Nu se ponta contesta că există în con. 
politică n Rustel iute AA stabilitate; Leonida 
Brojnay cate In conducerea partidului de 12 ani și autori: 
Vatea Iul fâră să rolosească mijloncele lui Stalin, nu este 


(Urmează în pag, 16.) 































ANUL ZEII 


7 ANA la ce punct este omul un produs ai 
3 forțelor cel depăşesc, marionetă în 
mâinile naturei și istorie!? In ce măsu: 
ră poata el, din elementele risipite nle 
unel_ vieți, din materia primă a unul 
pământ streln, să înjghebeze 0. nouă 
trăire? Prin felul în care flecare dă râs- 
puna acestor întrebări, expatriații, răs- 
pândiți prin Jume din cauza invaziunei 
comunismului rus in răsăritul european, 
marchează în definitiv propria existen- 

HI. Or, dinamica acestel existențe cere 
Hidelitate trecutului, rădăcinilor ce ne leagă pământului 
străbun, şi In acelaș timp incredere în viitorul ce va pu- 
tea da roade datorită condiție! de om, 

Trăim astăzi ultimele consecințe ale miturilor și forme- 
lor de viață ce corespund acestora, mituri imaginate in 
decursul secolului trecut pentru uzul omului occidental. 
Din amalgamul utopicelor idealuri soclale și din revolta 
rațiunel, sa salvat deabea universalitatea problematicei 
omului, Permanența valorilor tradiționale, ca valori bazi- 
ce ale existenței şi necesara judecării conflictului ce împar- 
te lumea modernă, ar părea un contrasens fără prezența 
nestrămultă a elementului OM. 

Deaceca credem că singurul drum ce duce spre “univer: 
sal” e calea personală a experienței individuale. Eu sunt 
“umanitatea”, EU cel diferit, aproape incomunicabii, lim! 
tat de perspectivele deja trăltului și de orizonturile speran- 
țelor mele. Fiecare secundă trăită sau de trăit e o alegere, 
o judecare de valori. Eu sunt ceeace sunt în măsura expe- 
rlențel mele, în măsura urel sau dragoste mele. 

Datele fundamentale ale iețu lupta, durerea, speranța, 
conştiinţa morții, Infrățesc spiritual pe toți oamenii, cari 
sunt diteriți numai în maniera de a se comporta în fața 
acestor date, Pe un fond uniform, o imensă varietate de 

articularițăți, Această diversitate de atitudini se cheamă 
LIBERTATE. EA a permis omului să se smuleă din spiritul 
regar al speclel animale şi să-și asume responsabilitatea 
destinului... 

Dar mărcața aventură a OMULUI pe pământ pare pe 
cale de n se termina. Gregarismul şi conformismul se în- 
tind din nou peste spirite, anihilând in om propria-i per- 
sonalitate, Compresorul comunismului Internațional, orga- 
nizat în Supra-Stat agresiv, s'a lansat Implacabil spre cu- 
cerirea puterel mondiale, Monstrul nietaschean “Du musat”, 
stratificat m piramida polițienească, a transformat con- 
ceptul de mase în realitate. Omul e pe cale de a fi desea- 
racterizat, svâriit din nou în starea letargică de membru 
al unet specii ce nu s'a desiipit, încă de țărână pentru n 
privi spre stele. Noua divinitate “Du musst”, divinitate în- 
testină „n nscunziţuriior şi-a real, ragmatie marxistă, 
dirijează turnicarele sale cu recea maliție a unul Machia: 
vel. dela principală e totdeauna “egalitatea”, dar acțiunea 
e cea n “scopurilor acuză mijloacele”. Aceasta e Bibi noi! 
rațiuni de Stat pentru uzul turmelor de creduli 

ar Biblia noastră e cu totul diferită, 

Tn tacerea surletulul noatru să deschidem cartea aminti: 
rilor şi să rechemărn trecutul 

“Trecutul! Maraț și sumbru, plin de nostalgte și de Ia- 


erimi.,. 
"Miorița late, late bucălni 
Peste Na LA VAI ale Carpaţilor, de-alungul râurilor ser: 
puinde prin brădet, din biserică în biserică şi din sat în 
sat, trista doină a păstorului plânge destinul nemiloa ai 
1nt prin munți și prin câmpli, peste ma: 
jangătul elopotelor aminteşte dangătul din 
rilor barbare... >: 
| mutilează drumuri, tunuri reci nărulese 
creiere deco casă. Tăcânit de arme IAtrând impotri 
va populațiilor mute de groază... ŞI peste tot, ritmul neln- 
trorupt, confuz ȘI distrugător, ritmul hoardelor dealăn: 


țulte,,. Z 

Vegtile cotălene sunt un coșmar din “anti-lume”: fiul 
ce denunță tatăl ca trădător, krevistul asasinat pentru a 
se dn exemplu celorlalți, sinuciderea epidemică a color mal 
luminate spirite, dlatrugerea sistematică a principiilor mo- 
rate... Dar totul re o singura intenție: falimentul naţiu- 
nel 

( 






















“prin distrugerea unității apirituale, și-a familiei, Pul- 
area nivelntoare erelază masa uniformă, aingu 
ră noii gocletăți controale şi contorminte, 





ci 





de Virgil STAHL 





Icoana ultimei viziuni lăsată'n urma: mama, fratele în: 
țemnițat sau casa părintească cotropită... 

tima legătură cu lumea căreia aparține. 

iMOAsa mea, draga mea Tară)”,, e ca un ecou ce 
ui ati “ij pe fiecare şi-i ține trează imaginea unul trecut 
neteriej 


Pără'ndolală, că, pe căile inerucişate ale acestei lumi 
trământate în care trăim, mulți au pierdut ancra legătură 
cu rădăcinile neamului. Pe cărările atâtor pământuri strel 
ne, în “paria” vagabonzi sau transformat, contemplând 
cu ochi stielaşi vedenii interloare, anunțătoare de mizerii, 
smunțătoare de un nou flagel medieval. Intinită neteri- 
celrel,. 

In fjecare gest sau cuvânt al celor ce-l inconjoară zărese 
cu durere peaturile şi cuvintele cunoscute ale ființelor dra- 
ei. lăsate departe în țara viselor 

Lumea câllor fără intoarcere i-a secățult de toată ere. 
dința în virtuțile tradiționale, transformându-l În ni 
bete animale impinse să-și apere prin orice mijloc dreptul 
dea dorm şi de-a mânca. Animalul-ora Vrea să trăiască ct 
orice pi 

Zi după zi, anotimpuri, ani trecând, aceşti “paria” și-au 
automatizat reflexele până la a-și pune În nouă armonie 
viața ou cotidianul, Acceptată lumea noul, aceeptațe noile 
forime de cultură, mulți refugiaţi şi-au recucerit condiția 
de oameni capabili să viseze, să dorească, să [le generoți. 

Retrălau! 

Dar problemele trecutului, ce păreau definitiv abande- 
nate şi aproape ultate, relsbucnese acuma În prezentul 
fiecărei conștiințe, ca nişte monştri coneretizați de magi- 
cele noastre coşmaruri. Monstrul roşu Își arată din nou 
colții, nemilos și inuman. Nu există loc unde omul să-și 
poată ascunde teroarea cel cuprinde sau să-şi poată apăra 
bunurile spirituale ce-l deținese. Din cucerire în cuearire, 
din distrugere în alstrugere, machiavelismul indignat sau 
surâzător al propagandiștilor comunişti își urmează neo- 
bosit intenția sa de hegemonie mondială, In flecare mo- 
ment miloane de indivizi retrălesc drama noastră de odi- 
nioară pe o scară neobișnuită până acum. Nu mai e vorba 
de țări şi elase, cl de propriul destin al omului. 

1ar din cauză Indolenţei multora dintre noi, din acuza: 
tori am alunecat spre condiția de acuzați, In mijlocul clvi- 
lizațiel ce ne-a primit şi cu care impărtim destinul. Astăzi, 
prin tăcerea noastră culpabilă putem fi considerați com: 
piici binevoitori, sau cel puțin complici Incanştienţi, al 
masacrelor organizate de popoare și al anihilarii ştiinți- 
ice de culturi. 

In Muregul marei, deatrămări ce se ai rople, noi suntem 
primul ce trebule să ne smulgem vata din urechi, vata așa 
de practică pentru eliminarea urletelor incomode 
ce germ Și mor sub Apășarea nemiloasă a puROJUIul roță, 
Orlee experiență trăită e inutilă dacă nu e comunicată, 


























e a schemelor sociale, de ucideri 
Vi Ar dA dare, n radicalizare „8 tuturor. problemelor, de 





distruj 
parte sonsibillaate Im! 
tzate prin, intermediul slogan 

A sosit clipa marilor renunțări! 

Timpul e din nou în anul ZERO. 

Ta mod aparent, două noțiuni ze răsbolese: de, 
voința de n ridica omul spre o armonie socini 
calitățile Intrinsece ce l-au permis să croleze frumosul și 

în i ie cealaltă parte voința de A 
enteu a-l reduce la o simpli expresle In 








realitatea timpurilor noastre, nu se judeca lucrurile spusa 
prin valoarea [o 


raoanvi spun, 
clipă definiția ful Malraux; “omul e 
încat alunde mul e deci al gândirea omuli 
istorle e acțiune. Dunitsmul de esență şi de formă ia] 
numai filozofie; în realitate, forma sta, esența Insâși, 
cum sufletul este corp cât timp e viață, 





=u 








Nu ui bizantinism teoretic 
atâta timp cât în lumea întreagă curge sânge inocent. Ex- 





finalitatea Tuptel actuale e aceeași pentru toată lumea. 
şa izireri Del Metz numai a pune mâinile pe arme. 
Bocca ce trăim e n răsbolului prin neagresivitate, RAS- 
BOIUL PRIN FORTA SPIRITULUI Cel puţin pentru 


moment. Diavolul e persistent și insinuant. Pe de o parte 

elor”, pa de alta caută să 
1 cu abstraeția birocratică a intelectua 
jizării problemelor umane. Or, această intelectualizare a 
maszler și-a problemelor lor nu-l decât un pallativ pentru 
a ascunde insulielența, doctrinei materialiste. 

“Omul modern e o ființă compusă din celulosă și din 
grafice statistice referente la productivităţi procentuale” 
7 iata marea vietorie atinsă de materialismul comunist! ! 

Din nefericire, această mentalitate materialistă se întin- 
de ea pecinginea şi In mentalitatea Internațională, In Uni- 

în cercurile intelectuale, în sălile de conferințe şi 
reuniunile celor “Mari”, simptomatice desbateri 
sa desvoltă în termeni de rentabilitate, statiatici, Investiri 
organizări de rente cât mal mari “per capita”. Totul 
Zp7iată, sapiraţii, vitor— e privit și apreclat prin prisma 


mat 

Devitalizarea gândire! oceldentale, ca o ceața cenuşie se 
întinde pe deasupra noastră, mieșorănd și dstrupând sen- 
timente şi voinţi., Omul e încă un concept de existență, 
dar pentru cine, pentru ce?... 

Amintind trecutul speelei, luând în considerație realiză- 
ile atâtor civilizaţii, vom Ințelege ma! bine valoarea cmu- 
Tal şi-a aventurel pe care o trăim. Extraordinara aventură 
a animalulul-om ce şi-a erelat și-și crelază continuu pro- 
priul destin, destin ce-l ridică incetare spre dumne- 
zelre; efortul individului ce poartă sine sămânța arte! 
şi-a credinței; nestrămutata tenacitate a omului ce a dat 


așE 





> POEME 


ORA MARELUI DOLIU 





un sena şi-o conştiinţă aceste mâini de pământ ce aleargă 
inerta prin univers... 

OMUL, numa! omul, a transformat sudoarea în roade, 
gângăveala în cântec, pletrele în Acropole. 

Pentru aceasta e de datoria noastră să prezervăm con- 
dițiile esențiale de viaţă autentică in formele sale tipice 
de cultură ȘI expresle, să menţinem diferențierea Indivi- 
duală În cadrul unul &voluționism susținut far nu impus, 
garanție a mare! aventuri a libertăţii, 

Aceasta e datoria noastră: să injectăm sânge nou în 
gândirea adormită, amorțită, a teoreticienilor oceidentali, 
să smulgem din proprine noastre maruntale curajul de a 
spâlţăi şi-a deştepta omul occidental din moleşeala ce I-a 
cotropit, aa terminam cu gemetele și nesfârgitele noaatre 
rumegăr! vegetative, să reamintim fără'ncetare acestei so- 
eletăţi în neliniște și nesiguranță că OMUL nu-l numai 
realitate carnală, ci-l deasemenea DUH, cu rădăcinile în- 
fipte adânc În pământul în care s'a născut, Să reamintim 
1umei, ă nu am uitat trecutul, pământul patriei, suferin 
neamului, SĂ-I svârlim în taţă amintirile neșterse, urletele 
reţinute de atata timp; să o facem să împartă cu noi coş- 
marurile noastre ca să in cunoștință de monștrii coco 
aşteaptă In căderea noptil., 

Anitând această lume, ajutăm lumea proprie! noastre 
existențe. 

Coboară noaptea peste pământ și sullete,.. 

—"A fost odată can poveşti...” 

Departe Ia poalele Carpaţilor, în căsuţa Intunecată şi fo- 
cul aproape stins, bătrâna mamă se roagă pentru fiul 
pierdut: 

—"A tost ca niclodată...” 

In tăcerea friguroasă a nopții, pe străzile pustii, se aud 
numai pașii plini de presagii mortale al poliţie! politice și 
al miliției de represalii... 

In fabrici, lucrători cu ochi stinşi 1șI câştigă dreptul de-a 
supraviețui încă o zi... 

ŞI în ascunzătoarta întunerecului, pumni crispați și 
ochi privind neantul de dincolo ca o uitimă speranță... 

Omul se simte murind! 











de Nicolae NOVAC 


ORA INVIERII 


Bot clopotele — Bale, indoindu-ți credințele 
toate clopotele bat, în inimă de cetate, că, iati EI, A 
in inimă mea, sculatu-s'a din morți, 
Lumea pe stradă m inimă ta, şi noi, așigderea, 
se'ntreabă: clopotul Invierii! ne vom scula 
ade ce bat clopotele, odată cu Țara 
de ce toate clopotele bat?l». 11 auzi frate din inima mea 
—Cumn, zice unul, voi nu știți cei? cum bate, din inima ta, 
—Nu!, răspund ei, pentru tine, din inima noastră, 
—lincoln a fost impușcat. pentru mine, spre a sta veşnică mârturte, 
—MB, tu 1ţi baţi ur d, bl A pentru 10[i cet jâră de Țară pentru o altă Mare Românie, 
ce-și duo zilele amare 
Bat ; Bat clopotele în Cetate, 
Da aere) Ia PI Christos a Inolat, frate! 
Christos a Inviat, 
America se'mbracă in negru cu moartea pre moarte câlcând, 
1 plânge... fa nouă dauind . 
si că, 
Cerul, e numai sânge, PI Doar mai curând, 
și clopotele, mereu bat, Inmiava şi România, 
precum 
see mer în Jlecare primăvară păpădia. 
și iii Frate de sânge şi credință, 
curg lacrimi uită orlee umilința. ş 
de jale Tita lacrimi 
și doliu. uită suferințele, 





BASARABIA Y BUCOVINA, TIERRA RUMANA 


A primera vez que la Historia prueba 

claramente In individualidad territorial 
del pals de los rumanos de hoy ş la con- 
clenela de sus antepasados, los Getas, 
de ser el ditimo limite oriental de Eu- 
ropa en contra del nomadismo de los 
bârbaros, (ue, poco mâs 0 menos, hace 
dos mil quinientos ahos. 

Herodoto habla de esta tiempo de la 
guerra de Darius en contra de loa esel- 
tas nâmadas, para rechazarlos hacia ei 
Norte, que tstos plăleron el apoyo de los 
Getas, el pueblo nutâctono de la reglân cârpato-danublana, 
los cuales rehusaron y amenazândoles con sus armas les 
obligaron a volver a sus estepas 

En el mapa de Ptolomeo, los Tyra-Getas tlenen sus for- 
talezas (davns) A lo largo del Dniester, Tâcito dice que al 
este de este limite hormigueaban los nâmadan de la este- 
pa y habla de los eslavos, “salvajes que se cubrian el cuer- 
po de sebo para reemplazar los vestidos”, y de las razas 
fino-ugrlanas hacla la tundra. 

En el tiempo de los romanos la frontera orlental de Da: 
ela constituye Ia defensa del Imperlo. 

“En In Edad Media, la frontera politica se retira sobre 
la linea del Danublo, pero el limite de la Dacia sigue slen- 
do el mismo” (Simion Mehedinti), 

Hace mil afos se desencadena la invaslân del nomadis 
mo hacia el Oeste. Es la tpoca turbia de la inmigraciân de 
Jos puebloa bârbaros, desputs de la cual se reconstituyen 
los Docorromanos de los Cârpatos 

A (lines del siglo XIII Raduo da Basarab, poscedor de los 
ducados de Amias y Fagaras, pone las primeras bases del 
principado de Valaqula, Sus sucesarea, loa Basarablos, re- 
unen A su principado, comprendido entre loa Cârpatos y 
e] Danubio, la țierra que se extlende al sur de la Moldavia 
y Basarabia actualea, Ladialau Basarab tene como fronte: 
Ta una linea que parte de Ioa Cârputos, corta el Sireth 3 e 
Pruth en la altura de Bacau y Barlad ş Ia desembocadu- 
ra del Dniester (N, Iorga, “Hist. de los rumanos y su civi- 
Iizaelân”, Buc, 1022, pp. 61-02) 

Existia en la primera mitad del sij XII un prinelpado 
de Barlad que se extendia desde los Cârpatos al Dnlester 
interior, comprendlendo el sur de Moldavia y Besarabin 
de hoy (Xenopol, “Hist. de los rumanos”, t Lp. 236...), 

Un segundo principado rumana se habia desarrollado al 
este de los Cârpatoa, Partiendo de Maramures a medindoa 
del siglo XIV, Bogdan habia sometido la tierra que forma 
hoy In Bukovina... EI pone los cimientos da la Bogdania 
(o Moldavia) que sua sucesores en el siglo XIV nun exten: 
dleron hacla la cuenca del Sireth, Pruth y Dnicster, hasta 
el sur de ln actual Besarabia (N. P. Comneno, “La terra 
rumana a travâs de Jas edades”, 1010, p. 25) 

Se sabe In historia de In formaciân de un prineipada 
moldavo en Baia despuds de las invaslones de los bârbaroa 
desde el esțe de Europa, principado umana que signitiea- 
ba la reconquista de su tierra Invadida, y que se organiza 
ba al Indo de otros establecimlentaa ruminnaă que se hablan 
auedado ante In Invaalân,_Eran poblaclones de rumanas 
(ee Iinmaban estos *yalacos” —“bolohoveni” viene de “blan: 
chorum”-) espareldas hasta Podolia Y VolhiniA 

La dinastia rumana de la “Musat” reunia In reglân de 
1n izqulerda con In dn In derecha del Prut 

Bajo Român y Alexandru cel Run el Buenoy 1 Molda- 
via abareaba toda la cuenea del Dnlester y su bahia. Ro: 
mn, HAciă 1904 se nombraba “Shoe de 1as Montanus al 

E, 

Esteban ol Grande rotorzb In linea del Dnleatar aadien: 
do dos forțalezas: Soroca ș Orhel 

Por cosigulente, al fin do Ia Edadi Media una serie de 
retuerzoa de “eastiilos fortalezas” rumanos sobre el Dries: 
țer representaa În linea de la frontera rumann (renta a 
los nâmadas de Ja estepa rusa, 

Bata linea era tambien la defensa del Oceidente ș de la 
Orhiannde RUA se esianla desde Pocutala haita Cetatea 
Al 

Los rumanos haelan guardia contra los târtaroa. que con: 
eron momentâneamente las reglonea del sur de lasa: 
rabla, pero fueron axpulsados por loa rumanos, aue toma: 
ron de nuevo Ia posesion de cata roglon llamada Dugeae 























por lan TOLESCU 


Y fuera de esta linea de defensa hubo una verdadera ex- 
pansiân tinica rumana desputs del rechazo de los târta- 
ros hacla el Este. 

Los rimanos pasaron tamblen sobre la orilla lerda 
del Dnlester trabajando ia tierra que los târtaros ibian 
dejado libre (en el siglo XII y XIV). Pue una ofensiva del 
clemento rumano con la misma finalidad detenzlva, base 
histârica ș tinica de la Transnistria, tierra rumana. 

EI testimonio de esta realidad tinica rumana transmis 
triana formada por la marcha del primer ocupante de las 
vanguardias paciticas de labradores ş pastares rumanoa a 
lo largo de In historia y mucho antea de la vanguarăla gue- 
rrera de los bandos de los cosacos en expedicion que 108 
rusos organlzaron, el testimonio de esta realidad rumana 
que estă identificada en Transnistria con prolongaclones 
hasta Crimea el mar de Azov, hacia el Chucaso, el mar 
Casplo y las estepas transcasplanas, es la ereaciân de la 
“Republica Moldava” por los sovibtieca en 1924 entre Dies- 
ter ş el Bug. 

Y no es solamente este hecho el testimonio de la exis 
tencia de un fuerte elemento rumano mâs ală del Diies- 
ter, sino tamblen el reinado desde e) sigla XVII del prin: 
cipe rumano Duca de Moldavia. 

En toda la Transnistria las autoridades rumanas de Mol- 
davia tenlan entonces el cargo de la administracion cen- 
tealizada en Jasey y ei principe se hizo construlr una 
residencia cerca del Bug. 

EI pais hubiera sido rumano completamente si el pro 
ceso etnogrâfico y politico no hubiera tomado otro piro, 
para la desdieha del pueblo rumano, este gran infortunio 
del pueblo de los Cârpatos (como dice el historiador Ran 
ke): las invaslones de los bârbaros, que han perdurado 
como en ninguna parte del mundo, hasta hoy. Este bârba- 
ro nuevo, el “perfecto bârbaro” (como lo lama Ranke), 
fue Pedro I, el zar que cambid el destino de Rusia trans. 
formândola de un pals iitico en un pals europeo, que 
entonces sâlo tenia catoree millones de habitantes, ș que 
Megd n ser desde la derrota de Carlos XII de Suecia ei 
mayor peligro de Europa. Desde entonces 1n ofensiva rusă 
moscovita ș panslavista comienza. Y tata no es la ofensiva 
de un puebla, sino de un enemigo de los los, de un 
sistema de desnaclonalizaclân que avanza dentro 7 fuera 
de Rusia transformando par cstraclsmo deshumano la con 
figuraelân naclonal ș e equilibrio ş armonia entre los 
pueblos en un amorio ș desequllibrado conglomerado tini- 
co ain mâs aspiraclân que la caâtica maveha de la barba: 
vie utilizando hipderitamente todos los 1deales de In Huma- 
midad solamente para destruirlos y abrirse camino. EI ideal 
nacional 10 utiliză destruir los ideales de otros pue- 
bloa (Ins naclones que componen Rusia son €l mâs elocuen: 
ve ejemplo: blelorusoa, ucranlanos, los atmenioa, los bâlti- 
cos, ete.); el Ideal cristiano lo sometiă a su ideal politico, 
y asi desarraigo toda Idea o doctrina goelal hasta ho en 
din, infestando In Humanidad con «i morbo de su Incura 
ble fanatismo de la destrucei 

Frente a este avance de la ncestral barbarie, tomando 
cada siglo nuevo camalednico semblante, frente sl panalt 
viamo, por esencia anunaclonal y antieristiano, se encon- 
tră el daco-romanismo, destine jonal-ecumânieo del 
“desdiehado pueblo de los Cârpatos' 

Pedro ei Grande no tenia siqulera como rrontera el 
Dntester, y la Moldavia rumana sufria la pârdida no sola- 
mente de su territorioa entre Bug Y Dnlester, sino, con 
e tempo, de su cuerpo mismo, basta Pruth: In Basarabia 
y tambien la Bucovina del norte, cuna de Esteban «i 
Grande. 

A cate avance panslavista de la “Santa Rusia” quo tenia 
como objetivo e) Bâsforo, la Adriătica y los Alpes, conal- 
gulă una momentânea oposielân "i lee. Ai Dializă 

Cantemir, principe rumano, que obtuvo en un ÎI 
ki PER at aci aus” resulta. aue “In Moldavia 
fronteraa asta Dnlester > no pa: 























Depute, el zarlmo se aprovechă de todos los momentas 
invorables para invadir la Basarabia. a pesar del tratada 
de 1736 de Belgrado, que preeisaba que Rusia tendrin 
ningun derecho de oeupar el territorio entre joster y 


Prutbi 4 el teatado de Koutehouk Kainardii deea en. ei 


—» 





contiene”. 
EI Imperio Otamano hablaba en el nombre de los palsea 
ramanos aue se hallaban baJo su soberania. 


Pero no fue mâs que un armistielo, 

Depot ta uerra e arca de 1806-1812, por el tra- 
tado ireat, el Imperio Otomano cometid el atentado 
contra el pueblo rumano, arbitrariamente sometido por la 
fuarza, cediendo a Rusia la tierra rumana, una tierra que 
no le pertenecia y que se encontraba solamente bajo su 
oeupaeiân, como estaban en aquel tiempo los palses del 
sudeate de Europa dominados por el Islam. 

Como consecuenela de ln guerra de Crimea en 1854 se 
restitayd a la Moldavia rumana cas! la mitad de esta tie- 
ra, los tres departamentos del sur de Basarabia: Cahul, 
Bolgrad e Ismail. 

Pero desputs de la derrota de los turcos en 1877, los 
elereitos del zar en el territorio rumano Impusleron la 
alia de estos tres departamentoa. Esta fue la grati- 

de los rusos para con Rumania, que venian como “sal- 
vadorea” de los cristianos, gratitud para con los mejores 
heroes rumanos que en Plevna ș Grivitza en el momento 
caai de la derrota rusa, ș que salvaban la victoria cristiana 
luehando ai lado de un pueblo que se deela “campeân de 
intra ei Islam. La historia dice que fue 

in ellos, los rumanos, que luchando por su independenela 
bian la victoria rusa, esta victoria que les trae- 


aa 
2 
EI 
i 
8 


La guerra mundial eatalla. Los rumanos luchan al lada 
de los allados. ş en noviembre de 1017, en plena revoluelân 
usa. “Sfatul Tarii” (el Consejo de la Naciân en Basarabia), 
elegido par el 722 por 100 de la poblaclân de Basarabi 
ratiflea el acto de union de Basarabia con Rumania. 

Pera en 27 de junlo de 1940 Rusia sovietica dirige a Ru- 

Ia un ultimâtum, desputs del cual las tropas rusas 
por la fuerza Basarabia ș Bucovina del Norte. EI 
ejtrelto rumano ea puesto en humillante retirada por la 
tralelân de un malvado Carlos II que relnaba a la sâzân şi 








poe se retlere a la integridad e Inallennbilidad del terri- 
lo rumana. 





Era esta representaelân, movimiento de resurre - 
Cui ia ri că Mitea, de la vida tepe rt 
probibi E Ins bayoni câmpii 
enemij erior 9 exderior, para E er 


Ia desmembraein de 





umana se hncla olr desde ei 
sepulero por la naciân entera 7 por su ejerelto sometido 
a În mâs verponicea degradaeltn. 
Basarabia ş Buseovina fueron ast invadidas en 1940, 
fueron Jbertadas como cânseenencla de la gue- 
Pepin eontra e) bolehevisma. Y una vez mâs inta- 
dldns, por los tusos baJo el slgno del indigno armistielo 
dal dA, 49 de 194 aere, porque fue la exprealân 
de ln dă dejd al eJtreito rumano en el mismo 
abandona en un frente sin Ardenes, para que 
luehara y fuera cercado por e! enemigo que trataba en el 
palaelo feat aqua! armistieio clandestino, nat Ilegă ei ever: 
elto ramâne, A poblar los campos de rancenteraeion siberla- 
ln se ercondia todo aquel mundo 


IMelanista inmoral 
DON MSdAnAță io pri ag Intercedia anca antes la mareha 





Un rey hoy en dia se esconde tras aquel infame ai 
tielo, coma un fantoma, entre ln firma ue dej tras 74 
un acta de ubdleaciân (desputs de haber sido condecorado 
por Stalin!), ş un simulaero de Comitt Naeional en el 


u= 


exillo, que Ie teconoee, puesto que estă formado por los 
Saiuepoa s)pnatarioa. del 23 de poate de 104. 

Que valor pueden presentar las clâusulas de este armis- 
uelo cuando la voluntad del pueblo ramane, aquella su 
representaciân autentica, la misma juventud naclonalls- 
ta.y cristiana del pals, no ha salido todavia de las prislo- 
nea desde Jos tiempoa del rey Carloa 11? 

Eua llend los campos de concentraciân nazistas de Hit. 
ler (Buchenwald, Dachau y Sachsenhausen) y tambitn de 
Antonescu (de donde no sâllan mâs que alistados en aque- 
uas sinlestras unidades de “rehabilitacion” para morir en 
las primeras lineas del Irente: el Batallân de Sarata, ete, 
Era esto el mâs hipderita asesinato); 3 ahora, la voz de 
aquelia juventud es la voz de las cârceles comunistas, de 
los horribles “centros de reeducaclân” (de Pitesti, etc,); y 
Ja voz del exilio y de la deportaclân. 

Esta voz hace Un sielo, deciamos, resonaba en el mismo 
exillo, bajo la misma ocupaciân rusa, en la palabra d 
gran Nicolae Balcescu, el apbstol de la Rumania modern, 
FAunque este pals se transforme en una tumba, pero que 
se quede pals rumano,..”. 

No es mâs que Ia historia exacta de los hechos, 

Veamas ahora qut ocurri6 durante la ocupaclân rusa 
en Basarabia y la Bucovina del Norte. 

Despuâs de la primera ocupaclân la accl6n intensa rusa 
de desnaelonalizaclon, histâricamente es blen conoclda. 
Una balada popular deshonra desde entoncea el Pruth con 
el nombre de “rio maldito” durante mâs de un siglo con 
el advenimiento del zar Nicolâs cuando Basarabia sufria 
la mâs dura acelân de integraciân al Imperio ruso y los 
funclonarios rumanos fueron reemplazados por 10s rusos 
> la lengua rumana por la rusa en la administraciân, 

Bajo la ocupaciân bolehevique la situaciân de estas acla- 
gas provinclas rumanas histâricamente tambltn es cono- 
elda. 

EI mistieismo sovietica, nueva encarnaclon del misticis- 
mo panalavista, impone un nuevo orden de cosas debido a 
la resistencia keneral contra e! comunismo y a la situa- 
clân geopolitica de los rumanos, pueblo latino, irreducti- 
ble obatăculo delante de la tarea panslavista. 

Sălo una solueldn, puea: el desarralgo de las populacio- 
nes: Ia deportaciân, 

Asi desde los primeros dlaa de la ocupaciân de Basara- 
bla 3 In Bucovina dei Norte en 1940 comlenza Ja destruc: 
ciân de aldeaa rumanas por la evacuacien forzada y de- 
portaclones en masa; ş he aqul nombres de poblaclones 
que se quedan destertas: Bolan, Vadul Nistrului, Mahala, 
Noua Salita, Orasani, Tereblecea, Tristlana, Larga, Floresti, 
Sipotul Sucevei, Crasna, Tamanca, Patrauti Iordanesti, 
Marginea, Baliste, Straja, ete. 

Y esta devastacion fue sangrienta. Desde las murallas 
de las tortalezas del Dniestro hasta los Cârpatos hubo 
una cadena de batallas. 

Desde 23 de aposta de 1044 el camino del calvario es mâs 
difleil an, Păginas de verdadera epopeya naclonal escri- 
ben con su sangre estos campesinos rumanos. 

Hubo una linea de fuego, hasta la ditima bala de la re- 
slstenela campesina organizada bajo su propla responsa- 
bilidad, loa rumanoa resistieron con la consigna general 
de no caer vivos en mano de los bârbaros rojos. Se sabe 
1n historia de loa diez mil aldeanos de Bosanci (Suceava) 
que fueron atacados ton una erueldad Inaudita y que se 
sacrilicaron todos. 

EI envlo sistemâtiea ş continua de los rumanos de las 
dos provinelaa en Siberia sigue el ritmo de Ja rusiticaciân 
universalmente conoelda. 

“Es Ia politica de rusitcaclon a todo preclo — dice M. Ino- 
rodeta en “Parque el Babilonia ruso se ha descompuesto”— 
que obliga a cada naclonalidad n su bienestar, a su esfuer- 
70 cultural; a su valor Ideal, que por Ia razân de Estado 
ze eafuerza de alcanzar su finalldad por el IStigo y la câr- 
cel. Pero estos medloa no bastan y no queda. pues, otro 
expediente que el aegăallo y IA destrucelon dă las pobla- 
elonea enteraa para llegar a este fin” 

Y esta destrucelân contra la poblaciân rumana fue mas 
intensa, “EI odio de los bolchaviaues cantra Rumania 
—diee Alexinski en “Del zarismo al comunismo”— se ex: 
plica sobre todo por este hecho de que conslderan a Ru 
mania... como un obstâculo a su expanalân territorinl „.”. 

rlddica aflelal de In Repiblica Moldava “Moldova 
Boelalista” del V de enera de 1065, prueba esta acclân de 
aniquilamienta del pueblo rumano por las nuevas depot- 
taclonea en Pavlodar Kazakatan y Biberla, cuşoa detallea 
elertoa estân a In dispoalelân da todos, slendo dados pObil: 
ramente por el Gablerno sosittico miamo. Se trata de In: 
dignox preparativos para la victoria de un eventual ple- 
Diselto. le trata de la disloeaclon de los “Kolhoslanat”, 
Arabajadores y funelonarioa, cs deele, de In deportaciân en 
masa de Ia poblacten 

Fata acelân la denunclamos al mundo entero, pues la 
conclenela de este mundo se declare en el nombre del pue. 











blo rumano, hoy encadenada por el bolchevismo; que esta 
conelencia se declare en el nombre de Jos derechos Îndiscu- 
tiblea histârleamente y ctnicamente de Rumania sobre Ba- 
sarabla y la Bucovina del Norte como pravinclas rumanas. 
derechos que no pueden ser sometidns a ninguna decislăni 
plesbiseitaria futura. 

Los Sovietts no tienen ninguna moral de pretender que 
el porvenir de estas dos provinelas rumnas, que sufren 
hoy el martirio de las deportaclones, sta decidido por las 
poblaclones Inmigrantes en lugar de la poblaciân autĂe- 
tona moldava, que şa se habia pronunciado en 1917 por ei 
Canse]o del Pals elegido en Basarabia por el 722 por 100 
de Ia poblaciân. EI ConseJo del Pais ha ratifieado Ia unlân 
de Basarabia y Bucovina con Rumania ş recordamoa aqul 
con exactitud el censo de la poblaciân deestas dos provin- 
cias incorporadas a la patria rumana en 191 

Basarabia: de 3.110654 habitantes: rumanos, 604 par 
100; alemanes, 0,1 por 100; rutenios, 42 por 100; ucranin- 
nos, 6,3 por 100; rusos, 123 por 100; bâlgaros, 5 por 100; 
polacos 0.37 por 100; gagautzi, 34 por 100; armenios 02 
par 100; Judios, 5,2 por 100; otras populaciones. 2,8 por 100, 

Bucovina: de 010.097 habitantes: rumanos, 64,4 por 109; 
secul, 05 por 100; alemanes, 0,1 por 100; hiingaroa, 04 
por 100; rutenios, 141 por 100; ucranianca, 9A por 100, 
musos, 0.9 par 100; polacos, 1,7 por 100; hutzanca, 21 por 
100; judios, 5.4 por 100; otras populaelones, 1 por 100. 

Atirmamos aqul la tesis declarada lepitima por Ja His- 
toria los derechos rumanoa sobre el territorio entre Dnies- 
tro y Bug de la Transnistria, derecho de autțodetermina. 
ein plebiseitaria de este territorio y la livertad del medlo 
milân de rumanas de mâs ală dei Dniestro como pobla- 
clân autâctona. 

He aqul la opini6n del sablo francta Em. de Martonne 
consecuenela de toda su documentacion clentifica, expre- 
sada cn la conferencia hecha a la Sociedad de Goeralia 
de Lille en 1920 (La Roumanie”, păg, 16); 
4Sobre qub base moral los sovieticos pueden pretender 
que el futuro de Basarabia sea decidido por Ins poblaelones 
inmigrantes ș no por la poblaciân autâctona moldava, 
cuya palabra se hizo olr tan a menudo? 

SI se puede hablar de un plebiselto en relaciân con e! 
elemento moldavo de Ia antigua Rosia, esto no puede re 
ferirse mâs que al millân de Moldavos de mâs ali del 
Dniestro”. 

Pero antes de aceptar semeJante plebiscite los ruscs han 
hecho, desaparecer desputa de la ocupacien en un solo 
ao 300.000 rumanos de Basarabia y hace mucho tiempo 
habia sido organizada la deportacion completa. 

'Bstas deportaclones hoş son anunciadas ofielalmente par 
la prensa sovietiea. 

Y Ia rutina de estas deportacionea, to, Siberia, 
cts muy bien 

Entre tus murallas de hielo tantos corazonea tlemblan 
en las garras de ln muerte. 

Pasan en convoyes rayados y en estridente sonar de ca- 
denas los exillados, entre las bayonetas bolcheviques azota- 
dos por el viento 3 los lâtigos. 

Ellos pasan en contoy sin fin hacia In impenetrable sel- 
va_Al trabajo. 

Y sobre sus hombros helados pesa la tumba, 

“Pohod na Sibir”... es Ia sinfonia de tu dolor, prisione- 
ro slberlano. 

Tu amino de condenado sin culpa en este Infierno 
moscovita, es un camino de luto, de cemanterio, 

Camino sin lâgrimas de madre, y sin lectura de sacer- 
dote, sin cruz y sin son de campan 

EI nico sonido no es el de la Îglesia, alno el de Ja pala 
con que el guardiân te ha hendido IA cabeza porque th 
no has podido andar mâs. Asi caen, en cada momente, 
asesinndos, los que han sido llevados al exillo. Sin vestidos 
y extenuados, su Onico tesoro es Ia Iata herrumbrada pren- 
dida a su cinturân, en el fondo de la cun! han quedado 
algunos granos de avena helados ş an no comidoa 

IPobre condennda de este cementerio de Jos puebto, 8I- 
peria! TA no vivea mâs que en la esperanza de tu retorno 
a ln terra de tu pala TU, rumano, que ces bajo la mana 
de tus asesinos. Purato que tă has nacido delante del 
paso de enos. Con tu alma, con tu historia, con tu destino 
de pueblo saerificado que has vivido “balo Ia sombra de 
1 la barbarie cuyas olas 40- 














5 cono- 








un pueblo de martirial asplraciân. simbolos para toda una 
Huranidad su camina vivo hacla Dios, el anico Dios, Cris- 
to, el Dios del sacrifielo ş del dolor. 


Para ti, rumano desterrada y esparcida por toda la este- 
pa desde Pruth y hasta los deslertos del hielo siberiano, 
tantas oraclones hacla el Anj hermancs 
todavia en ibertad, Elloa pidi 
a la Ubertad. Hoy en dia, 
han llepado a ser tratados segun În le7 de 
tă, centinela histârica de Ia civilizaciân; bă 
nado  sometido a la ley del esclavaje. Hoy, 
una evocaciân biblica se forman los derechog 
un nuevo Estado como “Israel” ş ali se envian gente de 
toda parte del mundo para lenar un vacto teritorial, ti 


2 
ă 
e 
E 


Pero nosotros, portavoz de tu sufrimiento, conselentea 
de! sentido de tu sacrificio, de tu ecumenismo naelonal, 
cuyaa basca arrancan de În necesidad l6glca del dogma de 
1a unlân eristiana, recordaros al mundo Ia trascendenela 
en el plano politico de este ecumenismo, tu aspiractân: 
“Realizaciân de la santa allanza de Jos pueblos”, Es el 
sentido del ducoromanismo, conclencia en la que se for- 
J6 el destino naelonal ecumenieo del pueblo rumano, Re- 
cordamaos al mundo las palabras de este apâstal del ru- 
manismo de siempre, Nicolae Balcescu, palabras en las 
cuales los rumanos ereen: 

=...La sangre correră siempre hasta que cl mapa de 
Europa sea tranatormado. Los estados fondados en la ldea 
de ocupaciân, en la violaeiân de los derechos de las na: 
elones, serân aniauilados, los pâises se reintegrarin a su 
iibertad y 1 tanta allanza de los pueblos seră realiza: 
da... (1880) 

Un siglo mâs tarde diră Corneliu Codreanu en el cami- 
no de su martirio por San Miguel Arcânpel, el prinetpe de 
Ia uniân, protector de la fe de Ice cristiants: 

=Frente a frente estân dos mundos solamente. BaJo su 
preston. en 1a hora de la batalia, todas las combinaclones 
diplomâticas se derribarân como unos castillas de cartân. 
Estos dos mundos son: loa estadoa de las revolucionea 
clonales que luchan para la defensa de Ja cruz y de una 
eivilizaciân mmilenaria ş el bolchevismo con sus Anexos, que 
Imeha para el aniquilamiento de las nactones y el derrum- 
bamiento de Ia civilizaciân eristiana. 

Estos vitimos, el bolehevismo ş sus anexos, serân des- 
truidos par los eJârcitos de Ja Gruz y del orden natural 
del mundo” (Circulares, p. 102) 








DAVAI CEAS... 


estată de nimeni, de altfel pe bună dreptate, Dar pla: 
fn cincinal 1970-1980 prezentat de Andre! Kossiguln citit 
cu atenție va dă specialiștilor impresia unul impia În care 
se găseşte Rusla sovietici 

icatzatAt să Intervenția Rustel sovietice (n, Anola. 
fixează o dată în istoria el, Prețul acestel victorii ÎL va (Xa 
reacția energie! morale și economice a poporului american. 
De intensitatea acestei reacţii a mândriel americane adânc 
rănită, nu poate fi nici o Îndolală. Există o legitimă In: 
dolală în ce privește simțul de răspundere a clasei politice 
americane, dacă șa putea fi la Inălțimea morală a reacți- 
Wnii poporului american. A, 

Bate de sperat că scena simbolică cu “Davai ceas”, rostit 
în forma delicată și pedagogică, va i înlesnit personalului 
politie să-și dea stama unde duce politica de concesiuni 
Țâcute Ruslel de Ja Iunie 1041 şi până Ja Conferinţa de la 
Helaini. Era pentru Români mai puțin, grat că cedau la 
“Davai ceas” al goldaților ruşi, care Însoțeau porunca de 
pistolul mitraileră, decât concluzia Jul Brejnev rostită aşă 
be sunv după ce Sonnenfeld s'a executat “Sonnenfeld este 
parte gentil. Sunt sikur că Gromiko se va gândi adesea la 
el, Tată cum ze leagă bune și solide priei Ă 

Rămâne de văzut dacă Americanii or fi de acord cu o 
bună și solidă prietenie cu Rusia sovietică pe aria val 

a prea puţin amabila amenințare cu pls 








—» 


O DATA MEMORABILA 


Ianuarie 1977 va rămâne înseri- 
OA de A are istorice ale luptel anti: 
corni t Incerca 


Bomba care a făcut exploate Intro stație de Metro, la 
Moscova, devine un simbol care merită atenția lumi. Nu 
mai e vorba de simplu protest serla sau vorbit la Radio, 
el de un act de 1uptă, de decizie fermă şi vohuoiară contra 
unul regim odioa, recunoscut ca violent şi fără milă față 
de orice opoziție. 

Această bombă e gestul de inceput al unei revolte ce 
moenește de are! de ani 1p sânul popoarelor dominate de 
Kremlin. Soeletatea sovietică se pă tru prima oară 
în fața unul eveniment ce-a dej o derutează. 

Bia masiinut totdeauna În Apus. eu o încăpățânare de 
catăr, că dincolo de Cortina de Fler domneşte liniştea de- 
plină a marei armonii socialiste. Omul sovietic, produs al 
marei gândiri marxisto-leniniste, nu poata avea decât ad- 
mirație şi loialitate pentru regimul cel duee spre progres 


[i] ae 

Lipsurile endemice de alimente, imbrăcăminte și alte lu- 
eruri curente sau lipsa totală de libertăţi, nici nu sunt 
luate în seamă. Nimicuri burgheze care nu interesează pe 
cei ca cu entuziasm — zice-ee — zidesc socialismul practic. 
Gânduri anti-revoluționare nu pot seorni decât minţile 
SAE, scriitori nepublieați și ineitați de “agenții oeet- 


Orice comunist convina sau cetățean “progrestat” din lu- 
mea apuscară (ţi bagă sub nas argumentul peremptoriu al 
ur poaibMăţ 
mulțurniri În imperiul roșu. lorani d 

Data, și buna ințalegere, Uită însă (sau se prefac 
A sovleti sul 13 
națională, că pacea simbolizează gulagurile şi mormintele 
Aără număr, lar buna înjeiegere Ilustrează sloganele svării- 
sufleteli ale noroadelor 





Li 

In impins cu subtilitate 1; 
idee, etate sm 
Btatului sau să d rev! Lui impotriva 





Apusene, precum numai în mijlocul 

cazuri de cruntă răsbunare popi Regul 

Piti tort vorbeae aus ina pd aci 
la Maseoza, în inima lui 

--) eri sovietic, o 


aameni î) 
anii din Xratinta te,d 


fluenţa sn politică iși poate lobul, 

Ce greutate să albă în tinul 

oleaul în miau statale dn toni te Aud It 
totuşi. nu e acelag 


lucru! 
bn dela Mosnva, e un striăt de desperare 
Wtucnire. din” adâncurile sulietulii Tetea In 


iparta apăsarea unul regi ilbatee! Un 
Seru le maselor po: 
pulare Ingelate amarnie în 
milă de “Tarii” marxigti DI ati PIN rău 





Acte de nemulțumire și protest apar cu regularitate de 
mai mulți ani în viața sovietică, Să ne aducem aminte de 
atentatul incercat contra lui Leonid Brejnlev In 1969 și 
Uj A&raATp 34duj ajdue v[ paznân An232y 4 esaud axe Sa 
viaja unul mare om pohtile. Deasemenea, cineal mai 
aminteşte de revolta echipajului de pe contra-torpilorul 
“STOROJEVOI”, la 6 Mal 1070, în marea Baltică? 

ȘI aceste acte erau SEMNE ale unei modificări de men: 
țalitate şi atitudine în mijlocul aceator "masa media” ru. 
seşti aduse prin teroare la un numitor comun. Toate de. 
monstrau o luare de conştiinţă, dar nu depășeau gestul 
protestatar, De aceea mau avut urmări importante. Pe 
când bomba din Metroul mascovit constitue faza activă a 
unei lupte decisive, 

Răspunderea luată de cel ce-au “aprins fitilul” constitue 
o dată în lupta de desrobire a poporului rus. Nelinistea 
provocată in mediile guvernamentale și măsurile“ urlaga 
luate de autoritățile polițienești pentru a descoperi pe 
autori, mărturisesc mai mult ca orice comentariu impor. 
tanța istorică a gestului. Opoziția verbală, sau tradusă cel 
mult in neglijabile manifestații prin“ Plața Roșie”, capă- 
tă astăzi culoarea eroică a atitudinei fără echivocuri ce-şi 
asumă răspunderea, 

Mitul, răspânditor de groază, al forțelor de represiune și 
al a-tot-puternieiei Kremlinului, a primit prima lovitură 
ce-l va sdrunelna temelia. De-acum altele vor urma, puse 
In mişcare de acest Inceput promițător. Şi'ncet, Incet, um- 
Dra răsbunătoare a robilor se va intinde, activă și nelniri- 
cată, peste marea impărăție sovietică, 

Prima lovitură a fost mai grea, dar şi-a atins țelul. Al- 
tele vor agudul molohul roșu, aduse în valuri de mânia 
popoarelor subjugate, ŞI dacă o mare putere militară își 
poate impune supremația altor puteri prin răsbol sau tea- 
ma de răsbol, NIMIC NU MAI POATE FACE atunce! când 
autoritatea Îl cate minată dinlăuntru de termita umană. 
ajunsă Ja conştiinţa răspundere! sale naționale. Când omul 
asumă lupta contră tiraniei și merge până la sacrificiul 
total pentru libertate şi Justiție, atunci se delineşta În 
istorie INCEPUTUL SFARSITULUI oricări imperiu oricât 
de puternic ar [| el. 

Deaceea, ziua de 8 Ianuarie 1977 rămâne o dată me- 
morabilă în lupta poporului rus contra regimului comunist 


GEORGE BICNITIU 


Albastru 
de lon A. BUCUR 


Prea trist sufletul meu, nu fi. 
Mantaua instelată să-ți anini 
Pe umeri albi, şi treci pe culmi, 
Cununa de zăpadă şi de spini. 


Nu-ţi tremure lacrima'n ochi. 
Acelaş [reamăt chinuit şi pur, 
Teafundă'n văi, te'nalță'n nori, 
Cutremurat de sete şi azur, 


Pornească viorile cânt: 

Sivotu albastru de unde să te'nchint, 
Ne vom găsi mântulrea'n 

Roşii pteuri, din răni de heruntmi. 


Poate va fi prea mult, sufletul meu, 

ŞI nout tristeţi n'aşi vrea să-ți mai adun: 
Dar tu să ştii că'n taina, mă logodese 

Cu luna, cu moartea mă cunun. 


(Din volumul «Poezii», Ed. Dacia.) 


TRANSILVANIA ROMANEASCA 


Je, 18 ani, impuşeat in stomac; Perneş Gavril, 33 ani, tm- 
pujcat şi apol ara; Bla) Vasile, 23 ani, împușcat în cap, 
Seredan Maria, 61 ani, străpunsă cu baioneta; Bla) Nasi 
sia, 41 ani, impuşcată și apoi arsă; Bârjoc Maria, 61 de 
ani, impușcată în cap; Bârjoc, Ana, 38 ani, străpunsă cu 
baioneta; copilul ei. Bârjoe Gheresira, de 7 ani (111); Dră. 
gan Ludovica de 56 de ani, arsă; Bârjoc Nastasia. 40 ani, 
arsă; SAlăjan Ana, de 31 de ani, deși insârcinată, a fost 
străpunsă cu baloneta, şi copiii ei, Ion de doi ani, și Todor 
de 9 ani, primul ucis cu grenada, secundul impușcat: Bru- 
mar Maris de 58 de ani, Impușcală; Brumar Samoilă, de 
18 ani, împușcat; Bărcan Gavril, 31 ani, străpuns cu balo: 
a; soția lul Floarea. de 28 ani, străpunsă cu batoneta; 

it, Carabă Dănilă; Nărgăroa Vasile; Bărburoa Va. 
zişan Năstase; Cure Vasile: Cure Ana; MAlăeş Ana; 
Babo Ana; Lazăr Ana; Lazăr Angela; Ghiuruţan Ana. 
Tonuțaş Gavril; Blaj Dănilă; Indreeş Ana; Selejan Gavril. 
Blândaş Dumitru; Sabo Nastasia; Sabo Iuliu; Bântămă. 
rean Ion; Sabo Vasile; Dărjan Nina; Jurean Ion; Bârjoc 
Ion; Burman George: Hus Vasile; Negrean Ana; Dârjan 
Alexandru; Dârjan Ana; Jurcău Ion; Drăgan Ana; Hus 
Floarea; Indrie Gavril: Dănilă Ana, Costea Traian, preot; 
Romițan Nastasia; Culbus Niculae; Valcu Gavril: Puşcaş 
Vasile; Cozma Lazăr: Goz Aurelia, invățătoare; Opriş Ga- 
vril; Culbus Niculae. După cum se vede, bătrâni, bătrâne, 
femel, femei însărcinate, copii de 2 ani și dirigultorii ra: 
tului, Invățătoarea și preotul. Preotul Costea a fost im- 
pușeat In cap, apo! târit in pridvorul casei, cu casă 
cu tot. Invătătarul Ion Costea și soția lui, scăpaţi din pră- 
pa aa fost impușcaţi după o săptămână Intre comunele 

la și Agriș, de Jandarmi, sub motiv că au încercat să 

de sub escortă, 

Iei elreumstanja atenuantă a unei nebunul mementane 
nu — și poate afla loc: învățătorul și soția Iul, scăpați 
momentan, sunt Impuşcați după a săptămână tub ridico- 
Iul matte ai fugii de sub escortă. Tot in Judeţul Sălaj, în 
comuna Ip, în noaptea de 13 spre 14 Septembrie, soldați 
dirijaţi de “Nemzetor”, atacă și ueld 155 de Români, băr- 
baţi, femel şi copil. și le jefulesc casele. Cadavrele au fost 
ingropate intro groapă comună, fără preot 

Avem date precise, cu nume de femei, bărbaţi şi copii 
uciși în toate județele din “Transilvania și nu nurnal din 























[i din Sat re, , , Zalău, Gherla, 
iahet, Băta Mare. Si. Gheorghe, Cluj, Oradea, ete. erau 


in? 

Inchisorile şi lagărele mal erau şi centre de şantaj. Mul 
tora JI sa qăaea arumul cu condiția că renunță +de bună 
vola” la cetăţenia maghiară și pleacă în România, Dar se 

u şi expulzări. Numărul celor expulzați, la data de 30 
Octombrie 1041, era de 12505, Unii erau expulzați [ArĂ să 
se Indice nici un moliv. Be citează carul de expulzare a 
Lu LI mi 





jumeraşi ni, prin ordinul Nr, 385 din 4 Octombrie 
1940 a] comandamentului militar al orâgulul Ora AIM 
au fost expulzați pe motivul că “nu prezintă Incredere”. 


Se citează astrel cazul ordinului de expulzare Na. 440 din 

1 Octombrie 1040, al comandamentului militar din plasa 

lonta, trimis preotului Alexandru Hurban din Mi 

județul Bihor. AIţII au fost expulzați pentrucă “aveau sen: 

timente românești”, 

pati Sc i ac dec Ba det 

. Be urmărea dispariția Dacoromani 

teritoriu, așa cum preconizase ziarul Pesti, Hirlap. Din 

aceate planuri se deducea distrugerea conducătorilor II 

W al Dacoromanilor, distrugerea Biseriei 

In! lor, m preoților, adică acest blestema! 

eleraent dacoroman să râmână TAră conducători Aattel au 
EXpulzați: Bpiscapi 

Dr, Zeal! aba! 














ran Neal, SR jad bi 

h te rom, eatolle Ă 

Au fost opriți de a sa intoarce Î, End 
aslle Btan ai 

i Poeti ea! Le Dre 





şi maltratați: Toti „preoți! ortodazi din regiunea săculaseă; 
aproape toți preoții felrea 65) din ortodază n Ma. 
50 preoţi uniți din regtunea săculască; 42 
preoți ortodoxi din bia Oradea; 30 Prsoțil ortodoxi 
lu); 28 preoți din unită Cluj: 












(Cluj), 

Au fost maltratați şi apoi Inchişi: Viearul Episcopiei 
ortodoxe a Maramureșului; 12 preoți din eparhia ortodoxă 
Cluj; & din eparhia ortodoxă Oradea; 10 din episcopia uni 
tă Bala Mare; 15 din eparhia unită Oradea 

Au fost maltratați: aproape toți pret din eparhia arie: 
doxă a Maramureşului: 3 din eparhia ortodoxă Cluj; 6 din 
eparhia unită Clu); 16 uniți din regiunea săculască; 4 din 
eparhia unită Oradea. 

In urma alungării tuturor profesorilar, Academia teolo- 
pică ortodoxă din Oradea a trebuit să-și inchida porțile. 
Cea din Clu! a rămas numa! eu doi profesori. Societăţii 
“Astra” | sau luat averii: Palatul Cultural din Reghin. 





Au fost dărâmate până la temelie, următoarele biseri: 
el: A) Ortodoxe: Borsec, Jud. Mureș. Biborţeni, jud. Odor- 
hel; Căpeni, Jud. Trei Scaune: Comalău, Jud. Trei Seaune: 





Crăclunel, jud. Odorhei; Merești, Jud, Odorhei; Oltrău, jud. 
Ciuc; Pănet, jud, Mureş; Sânmartin, jud. Odorhei. 

Au fost dărâmate în parte: Bierieă ortodoxă din Borog- 
neul Mare, Jud. Trei Scaune, Biserica unită din Moltinul 





d, 
avariate bisericile unite din: Aldea, jud. Odorhei; Măi 
jud. Clue. A fost luată cu forța de Ungurii romano-catolici, 
biserica ortodoxă din Chichiș, jud Trei Seaune. Au fost 
irelate vemplile,vitericii uni Io, constrecila Ala 
e 


An fe din 
urea, ; Gheorgleni. Jud. Clue; Prald, jud. Odothel A 
fost pr Ari unită din Bicaz 


Biharia, jud, Bihor: Macea, Jud. Bihor: Col. Roşiori, Jud. 
Bihor, hdhitae Jud. Bihor; Episeopia Bihor; Capela orto: 
doxă din curtea sl jude! 





Şi 
au alungat muntitorii La Urziceni. Jud. Batu Mare, Un 


Ană, 
"la Ghenclu, jud, Satu Mare, Ungurii au spart geamurile 
1 biplan d. Batu 


jur 
dul lud. ăla), capela românească a 
iadul, lă de către reformat. La 


i au îm 
d m bi 


cântând unmurește, 
Au fost forţa! treacă Ja confesiunile maghiare: 
Toteitalea cieăincieiio,rtegasi 6,8, perG na 
lar din ai 
Luce In religiunile maghiare, majoritatea credineloşilor 
4 


iror parohii au foat deatlințate. 
Maramureşului, ale . 


le 
1n mare parte, eredineloșii uniți din parohii 
, Alta 
Vana ucr, Mura, 0 





Ş ul 
la Ar [ini 
Apoi 3243 credinci i 
Vnând 
români ji apa: E 
general au Îrecut, iunile româneşti Ia cele ma: 
Secte [A 
public și 
a ku campanta fată a crean. 


n 


IER 


„ani grecoeatolici Ia religia romanocatolică prin 
Son puălieăt în “Acta Apostolieae Sedis” din 18 Fe 
arie 1041. 
bruarie Metoase comune Românii au fost provocați să 
schimbe satilul românese” al bisericilor. Se citează cazurile 
din comuna Urmeniș, jud. Mureş şi din comuna Crăeşti 
acelaş Jude 

elaș Judeţ. publicat în “Budapest! Kăzlony” (Monito- 
rul Oficial maghiar) No. 84 din 13 Aprille 1041, Guvernul 
Maghiar a inființat o Episcople “ortodoxă” maghiară, deşi 
în Fândurile populației de origine etnică maghiară nu sunt 
artodoxi. In fruntea el a fost numit un cleric rus refugiat, 
Mihai Popolf, caterisit de Sinodul arhlerese al Bisericii 
artodaxe ruseşti, din strămmătate, Scopul clar al înființării 
aceatel Episcopii este maghiarizarea credincioșilor ortodo- 
xi români. 

Invățământului românesc din Transilvania de Nord, i 
sau dat lovituri de moarte, Majoritatea învăţătorilor şi 
profesorilor români a fost forțată să se refugieze, Cel mal 
mulți au plecat numai după ce au suferit maltratări și 
schingiuiri, sau după ce au fost sertos amenințați cu moar- 
tea. Astfel, din 4700 invățători şi învățătoare, câți funeţio: 
nau înainte de 30 August 1940 Ia şcolile primare de Stat 
din Ardealul de Nord, 3982 au fost nevoiți să-și părăsească 
căminul și să se refugieze. Pe de altă parte nici învățătorii 
şi profesorii rămași, n'au fost toți angajaţi de Statul ma 
ehlar. ŞI chiar dintre cei angajaţi, unii au fost demiși 
după câteva săptămâni sau luni de funcţionare, lar alții 
au fost transferați chiar in cursul anului școlar In diferite 
localități din cele mai indepărtate colţuri ale Ungari 
Au fast izgoniți deasemeni 558 de profesori şi maeştri se 
cundari titulari și 80 de suplinitori. Din. totalul da 800 pro- 
fesori români, câți erau Inainte de Diktatul de Ia Viena, 
au rămas prin urmare numai 102. Dar şi din aceştia, cel 
mal mulţi au fost scoși la pensie sau, sub diverse motive 
înlăturați din Invățământ, 

In eetace privește învățământul primar, vom da câteva 
exemple din judeţul Someş 

In com. Gârbău cu 300 de elevi români, nu există școală 
românească și au fost siliţi să urmeze şcoală ungurească. 
In Ocna Dejului, 247 elevi români, numai şeoală ungureas 
că, nlel un învățător român. In com. cruci, 240 elevi 
români, numai şcoală ungurească, nici un învățător român. 
In com. Surduc, 220 elevi români, numai şcoală ungureas 
că, nici un învățător român. In com. Cloemal, 220 elev! ro 
mâni, n'au avut nici un fel de invățător şi nu au făcut 
şcoală. Şi acuma in judeţul Mureş: Topliţa, curat romă: 
mienseă, 6.000 locuitori, 800 de elevi români: niei un învăță 
tor român. In comunele Stânceni, Răstolița, Deda - Bistra 
niel un Invăţător român, Deda, 400 elevi români: nicl un 
învăţător romn. In schimb în același comună, la 5 elevi 
unguri şi 7 evrel, 4 Invățători unguri, ete 

Avem la dispoziţie un bogat material pentru a continua, 
precum şi încă multe fotografii, dar scopul nostru nu a 
feat să serim o carte ci o simplă broșura pentru a răspun 
de sgomotoasel şi nejustificate propagande maghiare. Am 
voit să demonstrăm că nu a existat o Ungarie milenară. 
nici una tolerantă ei, de la 690 și până la 1940, numai o 
Ungarie barbară. 




















ji camu “Tilinea 7] 
| Piltaari. je meeenală 4 
| 





rod ma 


L ca ] 
Un honved printre ruinile fumegânde ale satului românesc 


18 — 


EP 
Cadavrul unui român ucis la Trăsnea de si 
aruncat pe un car luptă 





oldatii maghiari, 








Abatele Dr. Iosif Pop ezpune dlui Purly, 


cumnatul regen- 


tului Horty modul barbar In care au fost expulzați inte 


Tectualii români din Oradea, (Fotografie 
din jud. Arad.) 


Iuată Intr'o gară 





Cadavrele mat multor țărani români 
unguri la Trăsnea 





Ton Şerban, primar din Comuna Joreni 
de soldaţii maghiari 





PN 





uciși de soldaţii 


(Ciu), shingtuit 














Un grup de români din Oradea și Zalău, expulzați de 
autoritățile maghiare, în vagoane de vite. In ușa vagonului 
P.S. Dr. Nicolae Popovici 











Grup de țărani români, maltrataţi şi ezpulzați de autori 
tățile maghiare din Jud. Trei Scaune 


Mormântul celor 155 de țărani români din com. Ip, ma- 
sacrați de armata maghiară. Lângă mormânt un sal 
dat ungur 








Țăranul Petru Oneţ din com. Tanculești, schingtuit de 
soldații unguri în noaptea de 11-12 Oct, 1040 și mort In 
spitalul din Arad la 31 Dec. 





Biserica ort. rom. din. Căpeni, zidită In 1870, rasă de pe 
fața pământului, de bande ungurești 





Un convoi de Moţi, ezpulzați din com. Scărișoara Nouă, 
Ia sosirea lor in gara Făget | jud. Severin), 





Trenul expulzaților români sosește In para Curtici-S 
Oct. 1940, 


Intelectuali români din Nordul Transilvaniei, expulzați de 
unguri, au sosit la 5 Oct. 1040, în para Curtici, In vagoane 
plumbulte, 





—» 





Țărani români, expulzați. Mulți din ci au capetele banda: 
Jate de pe urma sălbăticiei bandelor maghiare. (Fotografie 
1uată Ia Tarcău Jud, Neamţ.) 


INCHEIERE 


S'ar putea crede că după 1944, Românii au căutat să se 
răzbune, să-și ia revanșa, sau cel puțin să demonstreze că 
ei sunt stăpânii în Ardeal. Oricât de paradoxal ar părea. 
după 1044 tot Ungurii au fost agresivi. Motivul? Guvernul 
instalat la Bu de Moscova, avea interea să producă 
Intre naționalitățile componente ale Statului zăzanie, 
certuri, pentruca regimul să se Întărească, să sdrobească 





orice impotrivire. data aceasta vom da cuvântul unui 
nevalah, unui vorba de dl Reuben H. Markham. 
Acesta a fost dent al unei gazete americane la 


Bucureşti în perioada de după intrarea trupelor sovletice 
în Bucureşti. Reuben Markham a consemnat în cartea “La 
Roumanie sous le Jaug soviatique”, publicată in Editura 
Calmann-Levy în 1949, tot celace a văzut în Țara de la 
Gurile Dunării, în această perioadă de timp. “Cu Mara- 
mureșul Ja Nord și Banatul JA Sud, Transilvania este un 
morale de naționalități, Românii constitulese grupul cel 
mai important, apoi vin Ungurii, Nemţii și Evrei. Toate 
aceste minorități se detestă și comuniştii au profitat de 
ateasă stare de jucruri pentru a-și mări puterea. EI nu 
reușit să-și slăbească în mod considerabil dușmanii, ridi 
cândui pe unii contra celorlalți (“La Roumanie sous le 
Jong sovi&tiaue”, p. 121), 


Dealtfel comuniştii români nu aveau numa! interesul 
să-și mărească puterea slibindu-și dușmani! făcându-i să 
se mănânce intre el, dar, pur şi simplu, executau ordinele 
Moscovei, i ardinele erau în strânsă legătură cu interesele 
lor. Ințeresele Moscovel erau de a pregăti ocuparea la mo- 
mentul propice și a Ungariei și a României Şi pentru 
aceasta era necesară o eonlucrare totală şi între unii și 
între celalți, atunei a inceput luna de mlere între 
Unguri și 1, sau mai bine als intre comuniștii unguri 
şi români, Sau scris cărţi, cu colaborare românească și un- 
ureasca, s'a căutat a se demonstra că nu a existat o asupri- 
Te ungurească în Transilvania cl una a grofilor unguri mai 
Ințăi și a Hababurgilor după acela, jar “proletarii” unguri 
şi români, nu numai că au suferit împreună, dar chiar nu 
Și dus o luptă In comun în contra acelorași duşmani numiți 
ma! înainte. Erau lucruri no! pentru Românii transilv 
neni, dar și mai no! desigur pentru Unguri. Numa! că 
dușmani! principali ai comunismului dela Bucureşti erau 
Românii şi ru Ungurii, Românii fiind mai numeroși şi- 
eeasta e o realitate-in urma exterminării celorlalte forțe 
politice, în Transilvania era Tullu Maniu. Deci cel ce 
trebuiau să fle ajutați de adminiatre ură Ungurii şi. 
prigoniți, Românii, Celace sa şi patat, 0 unani- 
mitate remarcabilă, Românii din Transilvania” erau contra 
guvernului Groza și a Rusiei Sovietice. Pentru ncenată 
simplă rațiune, Ungurii erau fideli partir Al guvernului 
Groza şi al Rusiei” (Markham, p. 122), “Ajutorul aprig pe 
care Ungurii lau dat guvernului de la Bucureşti, n'a făcut 
decât aecentuleze și mai mult caracterul străin ai 
Acestul guvern. La ora actuală, Ungurii și în ipeela) cei 
din Transilvania sunt una din forțele pe care se sprijină 
comuniştii pentru a se menține la putere” (op. elt, p. 192), 


*Plimbându-se_ pe i Cineva nu-al. dă seama că 
pr ri fer simbolul e Ramai Le 
pentru a se elibera de încergl mi EnIar Peemani 

a 
nd 

















străzilor apar foarte dos (nacri) omâneşti UI 
“Jos Maniul” se elteşte pretutindeni, Nu ru i [:] 
deducă de alei că locuitorii Clujului ernu adversari inver- 


şunaţi al marelui şer politie român, Această opoziție era 
numai opera Ungurilor care detestau teribil pe Maniu, at 
cărul partizan! nu puteau avea nic! măcar un ziar pentru 
apărarea cauze! lor, şi nici dreptul de a se reuni! intr'un loc 
oarecare. ŞI, paradoxal, Unguri! aveau și una și alta, 
Curentul antiromânesc era dirijat de către partidul comu- 
nist şi veritabilul responsabil de această stare de lucruri 
era Groza, care era urit de toţi Românii și ridicat în slavă 
de Unguri” (op. cit., p. 124) 


Iată deci, că după reocuparea Ardealului de Nord de 
către Români, cel obldiți erau Românii şi cel cocologiţi, 
Ungurii. Repetăra, aceasta nu o spune un Dacoroman, ci 
un străin, un American. 


Pe vremea acela, guvernul român era condus in realitate 
de 4 agenți a! Rusiei sovietice, Dar multă vreme situația a 
rămas în mod sensibil același și desigur acelaşi e și astăzi. 
In perioada zisă stalinistă a avut loc o câinoasa inchiziție 
comunistă. Au existat Canalul Dunărea-Marea Neagră. 
Infiorătoarele închisori Piteşti, Gherla, Sighet, Atud, e! 
Inchisori în care au fost exterminați nu numal “capit 
liștii” dar şi serlitorii, poeții, artiştii. Aceştia nu puteau fi 
acuzaţi sub nici o formă că au fost benefeclarii exploatării 
omului prin om: erau doar anticomunişti. Dintre Românii 
care au trecut prin aceste locuri de tortură trupească 
sufletească au fost și unii care au reușit să scape, să ajungi 
în Occident şi să scrie cărti (Dr. Cârjă, Bacu). Nu a apărut 
până acuma nic! un Ungur din Transilvania care să fi 
povestit trecerea prin locurile de tortură, Canalul, Piteştii 
sau Aludul. Logica spune că deci, el, Ungurii, nu au trecut 
pe acolo, că el au fost de partea schingiuitorilor. Ar putea 
oare Ungurii să afirme, şi să aducă un inceput de probă, 
că pe la Alud au trecut un număr egal de Unguri (păstrând 
proporțiile bineînțeles)? 


Atunci ce insamnează aceste sgomotoase manifestații. 
articole plătite la gazete, conferințe de presă, cu afirmaţii 
necontrolate şi ridicole? In alarul madrilen “Alcazar” a 
apărut un articolaş în care se afirmă că in Transilvânia 
sunt 3.500.000 de Unguri!!! 












S'au ridicat voci printre Români! din exil care să incerce 
a minimiza sgomotoasa activitate maghiară, afirmând, pe 
drept cuvânt că aceasta este opera Moscovei. Fără nici o 
îndoială aja esto. Dar ce facem? Ge facem nol Românii 
şi ce fac Ungurii care nu sunt la ordinele Moscovei? 

Situația este nu numai confuză, cl periculoasă, teribil 
de periculoasă. Moscova Își urmăreşte implacabil planul de 
a ocupa şi pe Unguri și pe Români, Pentru ajungerea 
scopului impinge pe unii contra celorlalți, Să nu se ulte că 
m momentele de față Moscova e asemeni garpelul boa 
tare este pe punctul de a-și termina operația de digerare 
şi de a se prezăti să atace o altă victimă. A cul e rândul? 
E așa de greu de ghicit? Moscova speculează fhloşenia 
proverbială ungurească, acel Nem, nem shoho. Exilaţii 
unguri, sunt conștienți de Jocul Moscovei? Sunt sinceri 
exilăţii unguri în relațiile personale sau În asociațiile, so- 
eletățile, comitetele şi comiţiile din care fac parte alături 
de Români? MA indolesc. Afirmația că numărul Ungurilor 
din Transilvania atinge eltea de 3.500.000 apărută în *AI- 
cazar”, își avea orivinea într'o declarație făcută prese! din 
Bruxellea de însăși ezilaţii unguri, Se apropie un moment 
extrem de periculoa: moartea Iul Tit» Nu va alege Moscova 
nceat moment pentru a abea? 





PE MARGINEA 


LUPTATORI ROMANI IN SPANIA 


601 pagini, Editura politică Bucureş- 
(i, 1071. 'Tipărită sub îngrijirea unui 
tâlectiv, Mihai Burcă, Mihail Florescu, 
Valter Roman, ete 

E un volum de amintiri publicat de 
voluntarii comuniști români, în răz- 
bolul din Spânia. Partea pur militară 
e lipsită de Importanță, Cum era de 
aşteptat, în aceste amintiri, în fața 
vitejilor republicani spanioli, recte co- 
munisti, ajutați de brigăzile interna- 

Jonale, se găseau numai mauri, Ita- 
len! şi... hitlezişti. După aceşti comu- 
nişti români, toți spaniolii se găseau 
în rândurile republicane. In față 
nici unul. Bineințeles republicani! erau 
toți eroi, “fasciștii” din faţă... nişte 
laşi care fugeau ca iepurii In fața erol- 
1or democrați, progresiști, ete, Cum au 
învins totuși aceşti fricoşi? Răspunsul 
e simplu: "Trădarea puterilor democra: 
te în care intră toți fără alegere 
Franța, Anglla şi Unite. Fără 
nici o vină, din contră, e. Rusia 
sovietică. 

Partea politică e mai! interesantă 
Stan Minea scrie: La prima întâlnire 
cu secretarul celulei de partid, l-am 
spus că sunt gata să plec pentru a lup- 
ta în rândurile brigăzilor internațio- 
male” (p, 118)... “Intr'o după amiază 
am plecat cu o delegație de muncitori 
spre sediul ziarelor “Dimineața” și 
“Adevărul” cu un protest Iscălit de 
mii de ceferişti impotriva agresiunii 
Ttallei fasciste şi Germaniei hitleris- 
te... “La redacție L-am căutat pe Ale- 
zandru Sahia, aşa cum ni se dăduse 
indicația" (p. 118)... “Urmâream cu 
infrigurare ştirile despre luptele din 
Spania. Citeam pe ascuns ziarul Scân- 
tela și alte publicații tipărite ilegal, 
de partid. Citeam și publicațiile pro- 
gresiste legale, “Cuvântul Liber”, “Re 
porter”, şi altele” (p. 119)... O puter: 
SpA impresie produceau asupra noas- 
tră articolele despre Spania scrise de 
înflăcăratul ziarist revoluționar Ale- 
xandru Sahia” (p, 110). Dee! Stan MI. 
nea, comunist, se ducea, trimis de ae- 
€retarul de celulă, In sediul ziarelor 
“democrate”, “Adevărul” și “Diminen- 
ţa”, pentru a protesta Impotriva nare: 
Siunii Italiei fasciste și Germanie! hit- 
lerlațe. Oltea Scântela și Cunântul Li- 
ber. Le găsea în concordanță cu Idel: 
le lui progresiste, căel protestau in 
contra agresiunii fasclștilor dar nu 
spuneau nici o flotă despre brighaile 
internaţionale, în care autorul să hotă- 
rise să intre. ŞI citea cu infrigurare 
articolele Inflăcăratului ziarist revolu- 


ECO 


e in momentul când revista ete pata 
de tipărit, ne vine vestea cumplite 
tragedii selsmice abâtută asupra 'Țarii 
nonstre. 

O îmeereare în plus, pe lângă atâtea 
Altele, la care a fast supus neamul 
românesc, In ultima jumătate de secol. 

Ne plecam frunțile, în fața trupu- 
rilor miilor de victime, srărtecate de 
urgia naturii, și trimitem 0 caldă 
Imbrățișare românească tuturor sinls- 
traților scăpați cu viață 

Vom raveni în umarul viitor. 

e imarele 1,2, 3 din revista noastra 
au fost trimise tuturor Românilor a 
căror adrese le cunaşteam. Inu a 
cu numărul viitor, reviata va Fi trimisă 
numai acelor compatrioți care ne vor 
trimite costul abonamentului. 

Compatrioţii care ar dori să citească 
Teviata CARPAȚII, dar nu pot plăti 

















Honar Sahia, care lucra la ziarele “de- 
mocrate”, “Adevărul” şi “Dimineața”, 
In care secretarul de celulă îl trimit. 
sese. Ziarul “Cuvântul Liber” fusese 
creat de Mircea Grigorescu, recent de- 
cedat, și carula I-a dedicat un emoţio- 
nant necrolog în revista “Limite”, un 
domn care semnează Horia Roman, 

Părerile despre Alexandru Sahia, 
uproape coincid, Stan Minea Îl numeş. 
te revoluționar, lar Horia Roman, pro- 
gresist. Iată insă că ziarul “Luptăto- 
Tul” care apărea in Spania pentru 
voluntarilor, serie: “După ce s'a 
vestea morţii Iul Alexandru Sabia, gru- 
pul român de artilerie “Gheorghiu 
De)” a hotărit să comemoreze pe acest 
tovarăș tânăr căzut în luptă”... *Gru- 
pul român de artilerie “Gheorghiu 
Dej” a luat poziția de drepți lângă 
tunuri, a salutat “cu pumnul” și a 
tras o salvă pentru Alexandru Sahia. 
S'a comandat: 

—Pentru Alexandru Sahia, literat și 
comunist, această salvă impotriva fas- 
cismulul pe care L-a urit și impotriva 
cărula a luptat” (p, 110). (Sahia n 
murit de boală IA Viena și nu pe ftont, 
n. n.) După cum se vede, Stan Minea 
e mal explieit decăt Horla Roman și 
spune lucrurilor pe nume, 

“Cu mare Interes citeam și articole: 
le despre lupta poporului spaniol, serl- 
se de Geo Bogza, N. D. Cocea, Ian Că. 
lugăru, Ille Cristea şi de alți seriitori 
şi alariști progresiști (p. 118) 

Miha! Florescu serle despre alt pro- 
gresist, numit Miron Radu Paraschi- 
vescu, cel care mal târziu conducea 
“oceldentala” pagină a doua de Ja pa 
zeta altul progresist numit Mircea Gel. 
gorescu (“Limite”, 22, toamna anului 
1976). Mihail Florescu reproduce o 
poeale a progresistului Miron Radu Pa- 
raschivescu, întitulată “Scrisoare de 
ndlo”, din care reproducem și no! un 
tragment: 

“Salut cu pumnul strâns pe Largo 

Caballero, 
Ascult cu inima pe buze discursul Jul 
Dolores Ibarruri 

ŞI-I Iubesc pe toți onmeni! aceştia, 

al căror nume sună frumos 

ca locurile unde trălese şi se luptă” 

(p. 148) 

Nul așa că-l emoționant Dle Ierun: 

că? Emoţionant și progresist în acelaș 


timp, 

“Printre cel mal activi tineri inte- 
lectuali care au participat Ja aceste 
acțiuni se găseau: Vasile Popăceanu, 
Bucur Şchiopu, Mihai Bentuc, Vinete 
Jâncs, Mircea BIjl, Zoe Bugnariu, Ion 
Oancea, Gheorghe Adorian, Stefan 


URI 


abonamentul, me pot serie și te-0 vam 
trimite grahilt, păstrând toată dauere- 
[ia, conumşt flind că niciunul dintre 
cel găsiți în această imposibilitate, nu 
va căuta să abuzeze, cu rea credință, 
de aces sacrificiu al nostru. 
e Publicația *Miera Magazin” din 
Statele Unite a reprodus articolul 
“Transilvania. românească” și a citat 
elogios articotul redactorului revistei, 
dl Traian Popescu 

Nu avem nimic de obiectat, eftata 
publicație respectând condițiile ară- 
tate In nota noastră din numărul 2: 
a indicat sursa (copios) și a respectat 
textul, inetusie greșelile da tipar, 

Avem totuși 0 rectifitare de țăcut: 
părerile exprimate tn cele două arti. 
cole mu angajează pa miei un alt 
Român din Spania, ci numai pe tem- 
natarii articolelor. 














CARTILOR 





Cleja, Petru Manu, Camil Suciu, 
Tralan Dinculescu, Gheorghe Micle, 
Eduard Mezincescu, Simion Pop, Ian 
Mâzgăreanu” (p. 158)... 

Am copiat aceste numa pentru a-i 
face un serviciu lui Horia Roman, E 
posibil să fi uitat, din cauza anilor, 
pe vreunul de la occidentala pagină 
a doua şi-l intinde o mână de ajutor, 
pentru a nul omite când șa mai scrie 
un articol în “Limite”, cu ocazia paras- 
tasului lui Mircea Grij n. 

Dintre oamenii politiei, *demoerați” 
ȘI progresişti care an ajutat partidul 
comunist din România, sunt citați 
mulți în această carta, Ne vom opri 
asupra celui ma! faimos progresist şi 
natural “democrat”, de moment ce du- 
pă el oftează toți Brutuşii exilului Fo- 
mânesc, 

“Tot pe trontul Guadalajarel, volun- 
tarii români trimit o telegramă Iul 
Nieolae Titulescu, care înlăturat din 
guvern și din viața politică prin unel- 
tirile celor mai reacționare cercuri, se 
afla pe atunci la Cannes, bălnav şi 
desamăgit: 

“Excelenței Sale, 

Domnului Nicolae Titulescu, fost 
președinte al Ligii Naţiunilor (prin ro- 
taţie, n. n.) fost ministru de externe 
a! României (din nefericire perma- 
nent, n. n). 

Excelenţă, 

Divizionul de artilerie român din ar. 
mata repubiițană spaniolă, care lup 
tă pe sol străin pentru cauza justiției 
soelale, n libertăţii și a păcii mondiale, 
Vă trimite Dy. marele om de stat. 
lutul şi expreslunea recunoştinţa sale 
sincere 

In spiritul păcii indivizibile şi al se 
curităţii colective, reprezentate cu ată- 
ta tărie și autoritate de Do at deojh 
nol, fili autentici ai poporului român, 
în Spania Frontului popular, să apă. 
răm cu arma în mână bunul nostru 
național și viitorul poporului nostru, 

Rezistența de fler a tinerei armate 
populare pe frontul Jaramel și contra 
atacul victorios din Guadalajara, la 
care am avut onoarea să partielpăm şi 
nol, au fost două vietorii In fatoarea 
securităţii noastre şi a independenței 
naMonale românești. 

teneala Dos, și sângele românese 





























vărsat pe Țărâna spaniolă pentru men- 
ținerea păcii mondiale trebule să de- 
vină chezăşia victoriei poporului ro- 





mân în lupta sa pentru libertate și 
pace. 
Comandant Valter Roman, 

(De altfel în carte mal este citat un 
alt Roman, acesta, comisar politie. 
Cel puţin anul din et e de relugle me: 
zalcă, dacă nu chiar amândoi. De mo: 
ment ce erau “fiii autentie! al paporu: 
lu) român”... n. n.) 

“Marle om de stat le răspunde vo: 
luntarilor printr'o telegramă In care 
apune: 

“Domnului Valter Roman, coman- 
dantul de artilerie al Brigăzii XI in- 
ternaționnle, 

“Sincere mulțumiri pentru atenția 
dumneatale, plină de căldură 

Când Pacte nu sunt respectate şi 
oambnli de atat devin falimantari, îmi 
face o deonebilă plăcere să pat lic: 
ta ostași români care, actionând în 
spiritul «chităţiI și. dreptăţu, relnete, 

eparte da patrie, birtuțue strămoșești. 
, Titulescu 

Cu aceata etate aper că am emoțio: 
nat până la lacrimi pe toți “democre. 
Jin români și, în special pe titulee 
eleni 








N80. 


î 


INSEMNARI PENTRU ISTORIA ADEVARATA* 


it în Tară Mircea Grigorescu, fost 
Ri or al starulul Timpul” și director 
al ziarului “Ecoul”. De tristă amintire 
amândouă aceste ziare. Nu miaşi fl mi- 
vat să intâlnese articole entuslaste la 
adresa lul Mircea Grigore:cu în presa 





reseristă. ŞI probabil sau seris multe, 
deoarece Mircea Grigorescu a binemeri- 
tat... în țară. Dar surpriza mea a 
fost mare intânind un articol de laude 


la adresa decedatului, in revista “Limj- 
te” redactată de di Virgil Ieruncă. Auto- 
rul este un domn care semnează Horia Roman. Găsim in 
acest articol Idel Interesante pentru timpurile confuze în 
care trăim, Astfel, “Adevărul” şi “Dimineața” erau gazete 
democrate” la care serisu natural “democraţii” Tudor 
Teodoreseu-Braniște. Brunea Fox, Victor Brauner, Ilarie 
Voronca, Ştefan Roll, ete. Dar tot la aceste ziare a fost 
director și Mihail Sadoveanu, contra cărula dl Ieruncă 
a scris indreptățite rânduri de revoltă. era Mihai Sado- 
veanu care nu numai că a ajuns apoi Președinte al Adu 
nării din Bucureşti, dar Demostene Botez s'a insărelnat să 
demonstreze în Memoriile 1ul, că Sadoveanu era comu- 
nist deadreptul de sreme indelungată și “democrația” Îi 
servise de camuflaj, ca atâtor “democrați” din Tara de 
14 Dunăre. 

ŞI In aceste ziare “democrate” a venit și Mircea Grigo- 
escu. tot pentru a face “democraţie”, se ințelege. “Sub 
calmul control al lui Emil Socor şi Tudor Teodorestu- 

















Branişte. Mircea Grigorescu a ereat două mari reviste 
Poul “Stânga” şi *Cijvânțul Liber” (“Limite”, 22), 
“Pe vremea pe vremea lui Geo Bogza, a lui Petre 


Pandrea și a lui Luereţiu Pătrășcanu, cuvântul “tovarăș” 
ze pronunța foarte rar, dar aducea cu el atâta căldură... 
(11) ILimita”). Deci pe vremea acela (a lul Geo Bogza), 
cuvântul Stovarăs” aducea multă. multă căldură Nu ne 
spune. și acumă dăuice saw mi căldură; și n/o face 
probabil pentru a nu intra in conflict cu redactorul care, 
n Ethos, ne spune că intro zi, luând masa cu Ieronima 
şi eu Eftimie Gherman, | s'a tăiat polta de mâncare şi 
a lrebuit să renunțe Ja bunătate de sarmale, pentrucă 
Teronima. adresându-l-se lui Eftimje Gherman, l-a spus 
“tovarăşe” „„* Dar, sub presedenția simbolică a lul Grl- 
Gafencu (alt democrat) şi sub cea direcită a lui 
rigoreseu, apărea “Timpul”... “A continuat să 
ajute tiherele talente pe care le-a adunat în 1044 la o 
nouă inițiativă: ziarul “Ecoul”... “A foat a tribună liberă, 
de informaţie obiectivă, cu o pagină a doua, occidentală, 
care a făcea Miron Radu Paraschivescu, și cu o linii 
calmă neutralitate” 











dental, Dar iată ce declară Domnul George Macovescu, 
la comemoratea lui Miron Radu Parnsehiveaeu, la Bucu 
eşti, în meara de 14 Mal 1978: “Miron Paraschivescu apă- 
rea din când în când, ne intâlneam, imi prezenta prle- 


tenii Iul. continua activitatea pentru ca în anii '40, dacă 
nu mă Inel. să ne Inttâlnim din nou în redacția ziarului 
“Timpul” Mircea Grigorescu. present ale! în sală (se pu 
tea altfel?) era redactorul sef, e! conducea de (apt ziarul, 
Ponte nu pri dacă acum. tărziu, am să mărturisesc câ 
ei mi-a factitat intrarea atât la “Timpul” cât şi mal târ- 


ziu, în embrie '43, la “Ecobi”. (Ineuraja tinerele talen- 
19, după cum 4] Horia Roman) Mi-a facilitat-o prin 
aprobarea activității pe care uni! dintre not am dus-o In 








Țaimoasa. EI au A doua 
a ziarul *] 

el ceva pentru miscarea antifascistă din Româi sar 
putea serie o 
pentru Inteleai 
cid, Horla Roman spune că Mircea Grigorescu ajuta ta- 
lentale tinere şi Domnul Macoveseu apune că printre 
cal ajutați a foat şi pi, ajutat să intre în redacția “Tim- 
pului”, prin Spalare activității "TE PRE unii “tineri” o 
duneser la * democrate” Arul şi Dimineaţa 
In celuee privește pagină a doua, Domnul Macovesu 
supralleitează, numind-o faimoasă. Horia Roman (nu ex 





de N. S. GOVORA 


tovarăşul?), o numeşte numai occidentală, Horia Roman, 
nu dă nic! o lămurire asupra acestel pagini, afară de ca. 
Jificatăvul occidentală, tovarășul Macovescu vine cu o 
completare, era... antifascistă. Dar vin alţii 'omple- 
teze. Iată ce spune tovarășul Şte/an Voleu, “Tovarăși, este 
foarte greu să-și Inchipule tineretul nostru de astăzi ce 
insemna pagina a doua a unel publicaţii dintre cele două 
războale mondiale, Ea era pentru multe publicaţii o mân- 
drle de activitate progresistă”. Intervine tovarășul Ştefan 
Roll: “Da, era o tradiție a redacțiilor progrejiste. Cele 
reacționare n'aveau pagina aceasta a doua... ŞI Ştefan 
Voicu încheie: “Intradevar, pagina a doua era specifică 
publicaţiilor progresiste”. Iar George Macovescu aduce câ. 
teva preciziuni: *CItiți cu atenție acea pagină a doua a 
ziarului “Timpul” şi mai târziu din “Ecoul” și veţi desco- 
peri acolo că, prin diferite stratageme folosite de Miron 
Paraschivescu, au putut apărea opere valoroase, mă refer 
la poezii şi scurte schițe. Marin Preda acolo şi-a publicat 
primele schițe, în pagina a doua a ziarului “Timpul”. Veţi 
descoperi printre rânduri sau combinaţii de litere, chiar 
lozinci antifasciste”. 

Domnul Macovescu şi-a pus in gând să strice efectul 
emoționantului necrolog, căci lată ce mai spune: “Ecoul” 
a apăruk prin dispozițiile partidului, și tot prin dupoziția 
partidului, o parte din gazetari treceau la “Ecoul” iar o 
parte rămâneau la “Timpul”... “Miron Paraschivescu sa 
oferit să treacă el acolo. A primit aprobarea (partidului, 
clar), șI a făcut din pagina a doua, o pagină și mal bună” 
(şi mai oceldentală). 

Relativ la Miron Radu Paraschivescu, discuțiile sunt și 
mal instructive. 

Ştefan Voicu: ... pot să vă spun că Miron Paraschivescu 
avea o mare admirație pentru partid, considerând că e 
o mare cinste a fi comunist. EI ridica mislunea de comu- 
nist la cea mal Inaltă noțiune morală. Avea o puternică 
doză de romantism și acest patos al comuniştilor era in 
ochiLlui un romantism justiţicat... Cu toate acestea, Miron 
era foarte disciplinat, foarte ascultător faţă de cuvântul 
partidului”, 

George Macovescu: “Dă-mi vole să te intrerup, In anul 
"20 el a făcut parte din celula de partid a scriilarilor și 
ziaristilor-, 

Ştefan Voicu: *... EL a plecat la un moment dat la Cluj, 
In timpul dictaturii regale, fiind numit cenzor al guvernă- 
mântului Ardealului”, 

Serban Cloculescu: “Al rezidențel...” 

Stefan Voleu: “AI realdenţel... Tovarăşi, mi se pare că 
ar trebui făcută odată o reconsiderare a acele! perloade 
die dictatură regală, cea mal complexa și cea mai contra- 
distorie perioadă din itoria contemporani a României, 
pentrucă atunel erau şi elemente din cele mal reacționare, 
In afară de legtonari (7) In sistemul dictaturii regale, 
erau și elemente -democratica”, progresiste, cu care pai 
dul a lucrat A fost o perioadă în care comuniștii au avut 
mart posibilități să-și desfăşoare o activitate rodnică, MI- 
ron Paraschivescu era cenzor la Cluj... La un moment dat 
sa primit o scrisoare din partea Comitetului regional din 
Cluj al partidului, că Miron Radu Paraschivescu tale din 
publteaţii diferita articole ale tovarășilor noștri de atânua. 
L-am, ehemat In Bucuresti, sa format o comisie care să 
direute cu el ueenstă problemă, din care făcea parte ile 
Pintile. alei Socor pb'eu.t 
George Macoveacu: “Tar te intrerup. EI a plecat In Cluj 
fără gtiren, voastră?” 

Ştelan Voicu: “Am să pun acuma”, 

; parae Macovercu: “Hal să facem Istoria mpa cum a 
Ştefan Voleu: *Diseuj 
îl 


























a durat până dimineața, Ce n 
spus atunei Miron Paraschivescu nu-mi nmintese, 
dar In sfârșitul discuţiei indelungate, concluzin a fost în 
favoarea Iul. A adus argumente foarte puternice In apriji 
nul color «puse, afirmând rămpieat că el tate absolut tot 
ce poe oamenii de dreapta. orice manifestare huliga- 
nică, reacționară dar, zice, măi tovarăși. trebuie din când 
1n când să tai şi câte ceva din materialele celor care fae 
politica noastră, pentrueă alt/el mă compromit. altfel pierd 
acest post care are importanță in momentul de faţă”. 


ee! tovarășii de Ia Bucureşti [ contrazle pe totul to 
aa Edi Romain, După ei, Mirea Grigorescu eta pus In 
truntea zerului "Timpul din ordinul partidului... creta 











Pa 


apol “Ecoul” tot din ordinul partidului, Inr gazetarii tre 
ceau la “Timpul” sau rămâneau la “Ecoul”, tot din ordi- 
nul partidului. Iar Miron Paraschivescu făcea parte din 
celula de partid a serlitorilor și ziariştilor și era chemat să 
dea socoteală de actele sale în fața unei comisii din care 
făceau parte Ştefan Voleu, Ile Pinţilie şi... Socor. Mare 
democrat şi acest Socor!!! 

Horia Roman ne spune că a fost şi el la “Timpul”, o ga: 
zetă democrată, cu o pagină a doua oceldentală, ete. Când 
sa făcut “Ecoul” (din ordinul partidului), Horia Roma se 
găsea la Roma, deci partidul nu-l mai putea folosi la “Tim- 
pul”, sau să-l treacă la “Ecoul”. DI Virgil Ieruncă ne spu. 
ne că pe el. partidul I-a repartizat la “Ecoul”, “Tocmai ei 
care era din grupul tinerilor evrei comuniști care sau 
putut manifesta numai grație mie, lui Ion Caraion și MI- 
ron Paraschivescu în pagina a doua (occidentală, falmoa- 
să...) a ziarului “Ecoul” în plin regim Antonescu. Intr'ade- 
văr acolo au putut apărea — și numai cu complicitatea 
noastră — şi Vladimir Colin și soția lui Nina Cassian şi 
Valentin Silvestru şi Radu Bogdan și atâția alţii”. (Dest- 
gur nu toţi erau evrel, dar sigur toţi erau comunişti.) 
“Acum toți au devenit importanți și inchizitari, Au certi- 
tudine și putere. Au mal ales neruşinare, Au totul... Re- 
publica e bogată” (Ethos. 1, p. 189) 

Lucrurile acestea se petreceau în 1044. Adică atunci când 
soldaţii şi ofiţerii noştri mureau În lupta contra Antecris- 
tului. Mircea Grigorescu conducea două ziare, urmând di- 
rectivele partidului comunist, repartizând pe gazetarii lui 
comuniști la o gazetă sau alta, conform ordinelor partidu- 
Jul. ŞI cu complicitatea Dlui Virgil Ieruncă ma! veneau și 
alții. “din grupul evrellor comunişti, unii dintre el fiind 
astăzi “importanți și inchizitori”. E drept că generalul 
Anders şi-a publicat memoriile numai în 1948, deci acești 
domni nu cunoșteu toate ororile comise de sovietici în 
neferielta Polonie. Dar fără aceste memorii, domnii noş- 
tri auziseră de Katyn, dar nu volau să creadă. Dumnezeu 
tie dacă şi astăzi cred, oricum eu le recomând să mal 
ase puţin filozofia şi miturile și să citească aceste me- 
morii, care sunt extrem de instructive, in speelal pentru 
foştii tovarăşi, Dar în afară de Katyn pe care nu volau 
să-l creadă, ştiau de exemplu că Poloniel, in incleştarea cu 
oștile germane, Sovieticii i-au înfipt, în mod laș pumnalul 
pe la spate. ŞI. mai grav, ştiau că în 1940 Sovieticii ne 
răpiseră Basarabia, BASARABIA NOASTRA. ŞI Basarabia 
era a noastră, nu era teritoriu polonez, nu era un teritoriu 











e In Ethos p. 368, Ia capitolul “An- 
tologia Ruşinii”, citim: Tânase Usca- 
tiu. George Urcatescu. “Eu cred că 
problema miturilor ocupă un 10£ aj 
te în complexul unei culturi. Din 
punct de vedere al metodei de definiție 
a unei culturi, miturile altceva nu 
sunt mijlocul de a detecta unele sem- 





rossy: 


un pielor în America şi unul în Euro- 
pa, alerga Ia colaborarea orleul, numai 
şa fle un nume sonor, Astfel, în *Des- 
tin”, 8-0, a făcut apel și În colabora: 
rea unui ungur numit Francise de 
Marossy, ŞI iată ce serle acest Ma: 
“Considerând apoi legăturile 
spirituale, religioase sau cele cristall- 


cal 0 pasăre căreia localtorii țării ÎI zic leruncă, lar 


IL ii glușea, adică 

Și surdă din firea el Da 
un vânător găsește o sută intrun singur copac, poate să 
le impuşte pe toate rând pe rând, far celelalte se uită 
cum se prăbuşese una după alta”, 

Nu vreau să fac alei, nici o aluzie Ia pseudonimul dlui 
Virgil leruncă, pentrucă dl Teruncă nu e nici prost şi nici 
surd. E deştept, aude foarte bine şi, în plus, e foarte stm- 
patic. ȘI nici la prostia şi surzenta leruncii. La ceva mai 
grav. Pentrucă lerunca, spune Cantemir, priveşte cum ală- 
turi II cade o “tovarășă”, şi nu se mişcă. Nu aude, dar 
vede: vede cum îl cad tovarăşele una după alta și ea ră: 
mâne în aşteptare. Nu e vorba de surzenle și de prostie el 
de lipsa instinctului de conservare. Din caulipsei instine- 
tulul de conservare, lerunca a dispărut, sa atins La fel, 
popoarele cărora le lipsește instinctul de conservare sunt 
destinate plelrii. Din fericire țăranul român ate un ins 
tinet de conservare sănătos, robust. Acest instinet de con- 
servare l-a făcut să ingenuncheze in ziua de 22 Iunie 1941 
pe străzi, pe drumuri, pe câmp. Intula pericolul. ŞI tot 
instinctul de conservare al ţăranului român 1-A făcut să 
pună mâna pe pușcă și să lupte până la Astrahan şi Nalcle, 
semănând drumul cu cruci, și tot în instinettul lui de 
conservare e nădejdea Neamului de la Gurile Dunării. In- 
telectualui progresiști care au făcut o pagină a doua “ocel- 
dentală” sau “faimoasă”. In “Timpul” și la “Ecoul” sunţ 
teruncile destinate pieirii, stingerii. 

Nu vreau cu aceasta să îngreulea “la deuxieme nalstan- 
ce” a dlui Virgil Ieruncă. Găsese însă o mare eroare publi: 
carea în “Iimite” a necrologului lui Horia Roman. 












Din intâmplare mi-a căzut in mâini revista “Roton- 
de 137 ce apare la Bucureşti. Datele culese din ea, eoro- 
borate cu altele ce le aveam încă din Țară, și-altele culese 
din “Ethos” şi “Limite”, constitulese date interesante 
pentru Istoria de mâine, Pentru Istoria adevărat bneln- 
jeles. 





__ Note Cu Lexic Potolit 


ale unel națiuni care nu este slavă, 
amestecate cu afinitățile oase 
ortodoxe, fac din România 0 plinte în 
care se întâlnesc pe linia Carpaților, 
moştenirea culturală a Europei Cen: 
trale, cu moştenirea lăsată de stăpâ- 
nirea Constantinopopului, bizantin” şi 


nificații ale culturii în cauza, dar nu 
detiniția culturii în ansamblul el. La 
not, tema miturilor a fost oarecum 
exagerată în primul rând din teama 
că din afară cultura noastră nu er 
socotită a cultură majoră şi, în al 
doilea rând, datorită faptului că nu 
se ajunsese IA o adevărată Ințelegere 
a esențelor poetice româneşti şi. 
inafârşit, datorită morfologiei culturii 
româneşti care a dominat multă vreme 
spiritele şi A întârziat fixarea lucidă 
şi clară a elementeler menite să in- 
tegreze o ontologie a culturii româ- 
ești”, 

("România Literară”, 24 Mai 1973) 


Nu înțeleg de ce se supără dl Terun- 
cA? Cu frazele umiiate și lipsa de 
fond din eltatul Ethosului, nu rezultă 
deloc că exilul românesc ar îi plerdut 
0 valoare care n dezertat, Din contra, 
dl Terunea trebule să fie mulţumit 
Cât drapre cel care au odoptat, să Je 
(le de bine 

Dar cine e vinovatul? Tânnse Us 
eatiu cultura! dă din coate de 20 de 
an! pentru a-şi face un nume, cu orice 
La Inceput când încă nu avea 





zate în cadrul unul trecut Istorie până 
la un anumit punet comun, sau afini- 
tăţile culturale, care, toate, pot [1 ele- 
mente determinante inte'un, eventual 
proces de asoelere, atunci fAră îndoială 
nl se prezintă drept un poaibil grup 
regional națiunile danublone, altdda- 
tă asimilate complezului Monarhiei 
Hobsburgice, apel națiunile balcanice, 
pe vremuri incadrate Imperiului Oto- 
man și, Inatârit, un atup septentelo- 
nai, acel; Avilor catollei, expuşi- 
mereu variațiilor  momentălor de 
expanalune ale Istoriei Rusiei sau 
Germaniei”. 

In articolul său, d! de Marassy pre- 
conizează formarea unor federații de 
State. O asemenea federație trebuie să 
fe formată de națiunile altădată asi- 
mitate complezului Monarhiei Eabs- 





burgice. Această grupare sar [i numit 
de “Centru și ea ar fl intrat 
Austrieei, Unguri, Slovael. Croaţi, Slo- 


veni”, Bine, dar Românii, unde sunt? 
Adica Ardealul. Pâl di Marosty consi- 
deră Ardealul pur și simplu vi k 
Ar putea cineva spune că che lea 
nu e clară. Dar acest domn de Marosay, 
o clarifică ceva mai departe, “Cazul 
Românie! este aparte. Afinităţi rasiale 


ture. Poporul român are deci posibil: 
Itatea de a alege, bineințelea în mod 
liber şi fără presiune din afară. din 
partea nimănui, direcția şi modul de 
orlentare, fie înspre gruparea danu: 
biană, fie inspre formaţiile slave” 
(Destin, p. 143144) Poate îl ceva mal 
clar? Linia de demarcație a formează 
Carpaţii, 


Nam auzit că unul dintre Românii 
care au colaborat în acel numâr ar fi 
protestat. Dacă cltese numa! Iilozolie 
șI Ietorla o Jasă pe stama Ungurilor! 

bine, într'o revială românească (0), 
un, Ungur, şmnechereţte, spunea 
Ardealul a ungurese. Iar Tănase Usca: 
Si Piz grai cr 

P un kilogram de 
sau de prune Dar “cobili ME 
njunsexe scopul. In “marea” lui rev! 
colabora un grot ungur, ministru ple- 
nipotențiar,, CelACEI Mura asterislu 
nea. Spe Arhiducele 


plsa revisță a fost transformată 
intro trambulină Perii reclamă 


Fig 24-28, capii re 
un număr, 24.88. 

cenzii, JI, [AR a Tri 

ela “i la Mu la LI d 

— 


— . 


WEDACTION ALE 


IUBITI CITITORI 


După cum puteți constata prin 
apariția numărului 3 al revistei, 
căutăm să implinim cu prisosin- 
ță angajamentul luat şi scopul 
impus, 

Pentru a ne uşura și mai mult 


In Numărul 1: 
— In pa. $, coloana 1 
In Numărul 2: 








a, 
“ schinglult frații 





— Pi 
şi-au mânjit. 


—— Pag, 26, în losul celei de a doua fotografii, 


rândul 23 de sus, a se citi 1469, 
15, coloana 2-a, rândul 5 de jos, a se citi: 


15, în coloana 2-0, rândul 6 de Jos, a se citi: 


această sarcină, vă rugăm stărui- 
tor să incepeti a trimite costul 
abonamentului şi de a insista în 
efortul de a spori în cercul prie- 
tenilor Dvs, numărul cititorilor şi 
al sprijinitorilor. 

Cu cât vom fi mai mulți, cu 
atâta revista va reuşi să se pre- 


ERRATA 


zinte în cât mai bune condiţii 
grafice, așa cum trebuie să fie 
acest sol al gândului şi acțiunilor 
româneşti ale ezilului. 
Mulțumindu - vă anticipat, vă 
rugăm a primi salutările noastre. 


CARPAȚII 


Mandver der Patrlotischen Garden in Rumânien, 


şi-au 
form 1973, 


e clti: Penescu, 





Eine Frauen-Einheit Abt sich Im Schiessen 


- Pag 27, în Josul fotografie, a se citi: 
Rumânischen Volksarmee in 


Kadetten der 


inrer Parade Un 


— Pag. 35, coloana 1-a, în subtitiu, a se citi: Sturdza. 
— Pag 35, coloana 2- 





„ rândul 3 de sus, a se citi; Nicolae 


NOTE CU LEXIC POTOLIT 


del arte” (2 pagini). DI N. Oaranl- 
en recenzează cartea (a ul Tana- 
se), “Aporias del estructuralismo”, 
8 pagini şi jumătate. Dar... cunoaşte 
dl Caranica limba spaniolă atât de 
tru m recenza o carte serisă 
In limba spaniolă? Sau a scris-o Usca- 
tiu și a semnat-o Caranica? Oricum ar 
îi, Uscatiu II intoarce politeța şi re- 
cenzenză cartea lui Caranica. Intitu- 
lată “Mouvement irreversible” (3 pa- 
gini)., Cum se vede da-ut des, ŞI tot 
în acest număr, di Radu Enescu îi 
recenzează lui Tănase Uscatiu cartea 
“Conversaclones actunlea” (4 pagini). 
n afară de dl Caranica (7) care men- 
ionează numărul de pagini ale lucră- 
rii recenzate (7), ceilalți lasă acest 














CARPATII 


BETISTA PILE D ALA SI DE 
MANEA! ERA pi] 
AFAR E OR LA DOUA 
SUN INGNII IRA VINIL AUR 
1 atina 


Redacția și Samintarațta: 
Calle (Un de Penalver, LA 4 
Tol6t. 402.11 01 - MADRID: 
Correspondenta: 
Apartade 9283 - apa (Bepaa) 


Amonantnte 





De suni 
De abat Avion "plus 





ranita a 


punct în suspensie, spre disperari 
cititorului care nu are de unde şti at 
agin 

recenzată, ŞI n'am ter- 
număr, sub titlul 











zisel revista, ln Radio Europa Liberă 
(12 pagini). MA întreb ce le spune 
avăltorilor săl Europa Liberă, când 
aceştia au văzut mutra rotofee și bine 
1ur Uscatiu; în —paginile 
reviste! “România Literară” de la Bu- 
cureşti? 
ŞI tot..„n'am terminat. ŞI cum, de 
data aceasta a vorba numai de trel 
rânduri, le vom reproduce în intre- 


ime: “Directorul revistei noastre, 
lost numit titular nl catedrei de Teoria 
Gulturii şi Estetica generală a Univer- 
sităţii din Madrid, prin contract, In 
cepând din 19717. 

Dar să ținem cumpăna dreaptă. 
"Trebule să tecunose că dl Ieruncă n 
participat cel mai puțin la umflarea 
gogonşei de În Madrid. Probabil pen- 
tracă Și el 6 olțtan A mirosit “cobili- 

ȘI Şi-a manifestat şi reticențe, 
Va? nas“ Uscatiu fini serie Li 
ține neapărat să colaboreze la numărul 
din “Caiete de Dor” închinat lul Dan 
Botta, însă nu posedă nici un vers din 
ȘI (Cu afâl mai binz)”. dăthos. 2. 229), 
Un motiv În plus ca a! Ierunca Să 
fie simpatie, N. 8.G. 











EDITURA CARPATII ANUNTA 


Au apărut: 


ari ve Al ui Ed DACIA TRAIANA, de 2 D. nici 


A] ia 


ISTŞAIe 1 rtăiarului ROMÂNE, ul D. „Murăş, vol MI 








POV! îl 

DACIA, de Vasile ae a. 
PRECURSORI, de Octa Sopa 

17 BAIA PANTIDRLOR. MP APIONAL, 





RANESC, de Pamfil Seicaru „voi 


ISTORIA POLITICA ȘI MILIT, 


lu de Pam 


aripă CAL MARE. VĂAOD AL MOLDOVEI, de prot, Alexandru 
ISTORIA DACIEI Li CONTINUITATEA DACOROMANĂ, de Gene: 


ral Platon Chiri 


Dagă 
LE NID. UNITE DE BASE DU MODVEMENT LEGIONNAIRE, de 


Faust Dradesu 





8 Gow 
UNIREA MARlovaiă ÎN COMPLEXUL POLITIC EUROPEAN. de 
ROMANSPANIOL, de Prof, Ton Protopopescu, rustic! 
„DOU Azi DE ANI De ie MOAR: 


cu 
E 
a > i Sani ler zace YI en CIRGI DE ANI DE LA 
La y ae Lai ri detii i Blas tnt St sia 


Pamti 
i d 





Pee 








Ion Creangă, i şi borai 





apune ŞI NAȚIONAL 
ARĂ A RAZBOIULUI. ROMANIEI 


CONTRA RUSIEI SOVIETICE, de General Platon Chirnoaga 
BARE MAE) INSEMNARI DESPRE ROMÂNI. Texte inedite cu co- 


A TARĂ, nuvele, de Faust Bradescu, N. Novac și 











Mustrat + 

















MOARTE,