Carpatii anul XXIII, nr. 7, oct. — noiembrie 1977

ANUL XXIII - Nr? 














a neamului. 


Dar printre ei, ca o lumină nestinsă şi veşnică, 


se ridica spre zările senine, luminat 
buşiri şi inâlțări, de |rământări în 


OCTOMBRIE - NOEMBRIE 1977 


Carpatii 


Depâsito legal: M. B.177-1958, 


Directori Aron Cotrus ș REVISTA DE CULTURA SI ACIIUNE ROMANEASCA IN EXIL Redactor: Tralan Popescu 





24 IUNIE 14927 


U trecut 50 de ani de când simțirea a devenit cuget și cugetul faptă! 

O jumătate de veac prinsăn cumpănirea omului intre a rămâne gând nedospit sau a 
e de preceptele legionare. Răstimp vertil, plin de pră- 
desnădejde, de bucurii în înfrângerea propriei nepu- 
tințe... Asta a fost dintru inceput doctrina «omului nou»: aluat statornic în plămada spi- 
rituală a neamului românesc pentru a-l scoate din indoială şi a-l ridica în istorie. 

Nenumăraţi au Jost eroii şi martirii în istoria oropsilă a Valahilor. Din negura epocei 
lui Buerebista şi Decebal şi până în epoca sumbră a comunismului distrugător de suflete, 
numele celor ce s'au jertfit pentru aceeaşi cauză sfântă, stau mărturie în Cartea de Aur 


străluce numele lui CORNELIU ZELEA CODREANU! 


Im mijlocul atâtor ezemple de mare respect, se desprinde acest fiu al Moldovei care a adus cea mai sta- 
tornică contribuție întru salvarea sufletului românesc şi pregătirea zilei de mâine a neamului. 
Gândirea lui, croită pe temeliile nesăruncinate ale spiritualităţii creştine şi sprijinită pe virtuțile 


suJleteşti ale străbunilor Traci, a frânt în două isto! 


ria. Acum 50 de ani, în seara de 24 Iunie 1927, s'a pus 


piatra unei noi zidiri sociale și politice. Zidire smulsă din apăsarea materiei, a egoismului şi-a urei. 


PATLAGELELE ROSII 


de Traian POPESCU 
AND cămăşile verzi ale Legiunii Arhan- 
ghelul Mihail mărşălulau dealungul 


plalurilor româneşti, ridicând moralul 
clasei tărăneşti şi al muncitorimii ex 
ploatate de oligarhia partidelor politi- 
ce şi de ovrei, partidul comunist din 
Romania era redus In cel circa o mie 
de membrii, pe care l-a avut, când tră- 
darea regelui Mihai și tancurile ruseşti 
pi deschis porțile spre conducerea 
Ti 


Se poate leane dovedi că între 1927 şi 1044 perceptele 
doctrinei legionare ale jul Corneliu Zelea Codreanu-Căpi- 
tanul, au provocat un miracol în spațiul românese pe 
punet de contaminare de virusul comuniatotă, adus de 
sfârşitul primului război mondial 

Ungaria, Germania și nu mal vorbim de Rusia țaristă, 
erau prada convulsiunilor și aribilelor crime puse la cale 

marxism. România căuta să se strecoare. Campania 
fulgerătoare din Ungaria terminată cu victoria armatei 
române asupra hoardelor comuniste ale lui Bela Kun 
urmată de aeuparea Budapestei, au curățat această țară 
de marxism, constituind un indemn în acest sens pentru 
Germania şi noile State, Cehoslovacia și Polonia, care 
deasemeni ultimele agresiuni ale bolșevicilor, 
păai pe destinele rului rus 
devenită “Mare”, In realitate repetă în 
granițele firești ale Daciei, prin revenirea roluni u 
(Urmează în pag. 2 și îi 








(Urmează 1n pag. 2) 


LA REFONTE INTIME DE 
L'HOMME 


par Basile Rutaskol de la KALEONE 


INDIVIDU, par son propre mâtabolisme 

payehique. n'est pas portt & la com- 

prâhenslon des situations qul deman- 

dent le moindre sacrifice personnel, 

pour que Yharmonie gânârale salt pr&- 

servte. Cette harmonie, tellement in- 

dispensable A son propre panoulsse- 

ment, ne interese point. Ele ne re 

vele un certain &eho--n6gauit et 

purement personnel d'allleurs — que 

joraque son bien-etre ou son intertt 

particulier se trouvent menaeta. Alors, 

pre:que violent, 1! en fait cas exigeant que “justice” 

îui sit faite, que le “sacrifice” solt impost (aux autres), 

comme si la notion d'harmonie n'âtait pas l'objet essen: 

Vel de la vie en soclâtă, mais le droit exclusit de sa noble 
personne 

eat laapeet schematisă de la mentalită qui răgne dans 

Vespece humaine depuis des milenairee. Avec I'apparition 

des doetrinea marxistea du XIX-tme. alâcle et le pourriă 

sement — transforme en dogmes- ont fini par rendre 

Vindividu totalement refractaire & Vappel de la morale, de 

1a comprihension, de effort personnel, de la logiaue 

mâme dea falte, Îăme humaine. depula dea dăcennita, 

oftre les signes une detărloration nocive, duna perret- 


(Suite pap. 3 et 4) 


Sub ser legionare, omul şi-a înţeles menirea şi'n adâncul ei li 
d Zi lui au înc. 
arta îmi Destinul neaumului e străjuit de alte perspective, fra daca în iara pt ua Ş 
i Editia SE iz Rog neuman şi ateu. In străjundurile nevăzute ale sufletului, flacăra aprinsă acu: i 
5 ie n, pâlpăie ca o priza eri In pote de inimi româneşti ea păstrează Sera 
Di puterea al e ia PER Zi Cha rio c vremuri de prigoană, tot ea a păstrat demnita. 
Aceasta-i minunea şi măreția celor 50 de ani de ezistență a Mişcării Legionare! S' î 
i perarăi Prla e! S'a păstrat în istorii 

acizii clar precepte şi'n atitudini. Şi se păstrează in clipă pentrucă e croită pe simftrea 


, cei 50 de ani ai Mişcării Legionare nu sunt un bilanţ de 
le incheiere, 
Creed Delta iti şi iza order rea iza se inscrie în veșnicia neamului, d pie i i te 
saţaa pieri , o aducere aminte, e o chemare, un indemn câtre cei ce aşteaptă 
PR. sa ciuda tor tor femeia ta românească a ultimilor 50 de ani stă prinsă trainic 
DnUAraRSA ae e eegiziptr le Ps pci tă , consecință Jirească, se va împlini PRIN și SUB IN. 
a AR cei CI , rea şi î se vor apropia cu in/lăcărare și incredere ACUM când, după 
bă ce boieri pi tra ih a Aegionara a rămas singura speranță a neamului românesc. 
tt Arta junduri toate virtuțile strămoşilor şi tot curajul ma- 
Mişcarea Legionară, vie şi nestrămulată în gând şi 
alu î şi Japtă, stă straje neclintită în fața puhoaielu - 
izlol înconştienței demo-plutocratice şi a tuturor rămășițelor oligarhice care au eat perii ră 
SONIA și z0clală CA ecua se confirmă astăzi ca singura viziune logică şi salvatoare 
ea lared tn pr der sis ea la potențele naționale — trăirea în duhul preceptelor armoniei so. 
ao Pati, no idea ta eee Dia Paco ve, pi 
E i i 2 UT ca; După Ă re se dovedeşte singura valabilă. 
piei olt ear DEAN ne-a dăruit un viitor inscris in veșnicie! 


— ne plecăm respectuoşi frunţile în 
i tinea repre: At e i clinici pu a inaintaşi şi intemeietori, martiri şi eroi, care-au 
cu mândrie pe cel ce-au rămas neclintiți în rândurile legionare, 


rilor, linguştrilor şi desperărilor ce ne-a fost dat să indurâm; in pofida tuturor ameninţă- 


— salutam cu bucurie pe toți cei noi , 
Tăiouhdared. vittoruti pi eliza di noastre şi'n sarcina cărora va cădea într'o zi 


FAUST BRADESCU 


a ate tt 


| 


LA REFONTE INTIME DE I'HOMME 


sion progressive, presageant 'clatement de Vequilibre 
precaire qui tient encore Vindividu A fleur d'eau. 

evolution spiritueile nu seln de JEglise, |! envahisse- 
ment de ln mentalite libertalre et libertine dans toutes 
les couches de la socittă, et le rejet de tout ldtal supe 
Tieur de la penste des Jcunes, ne peuvont en aucun cas 
militer en faveur d'une refonte de l'Ame humaine, dune 
reprise de cette marche ascendante qul constitue le pro- 
pre d'une soclâtă harmonieuse. Notre Epoque se trouve aux 
prisea avec ces manifeatations de Ia decadence. Notre £po- 
que se trouve au fond d'un des trous nolrs de Vhistoire. 
Cela se volt surtout dans la mentalitt qul domine Iinăl- 
vidu par rapport A ses semblades, A son attitude envers 
ce qul l'entoure et ce qui le depaste. 

1 seat dâveloppt dans l'homme la tendance de tout 
rapporter ă une cause extârieure, chaque fols quun &vt- 
nement perturbe ses desirs, sea conyictlona ou ses espolrs, 

“est comme un reflexe conditionne aul lui provoque une 
reaction, apparemment logique, dans Iaquelle 11 croit dur 
comme fer. II lul est Impossible, car penible et dâsaprbable, 
de faire un rapprochement entre le resultat fâcheux et 
son &tat intime, sortout son penchant pour une attitude 
complaisante envers lul-mâme. 

Mettre Ia culpabilită sur le compte de iambiance, de 
Vekoiame des autres, du gouvernement ou du hasard qul 
sacharnent toujours contre lul, lut semble tout naturel 
et Indiscutable, Le mal qui! imagine ne peut venir que 
du dehors, CAR €golstes, mâchants, vulgalres, voleurs, 
trompeurs, menteurs, et tout ce awon peut Imaginer de 
plus lată, ne sont que LES AUTRES. On arrive mtme au 
polnt de constdârer que nos attitudea les plus blâmables 
sont d'une Justesse infaiible, parce que les causes ctant 
dutomatiquement extârleures, nos râactions (si viles solent- 
elle) s' aurtolent du nymbe de lequltable et des Inurlers 
du juste, 

Cette tendance absurde dans son inlquite et dangereuse 
dans ses constquences, est une des propenslons les plus 
entacintes du genre humain. A tel point que, Vindividu 
isol& qul voudralt s'atfranchir —0u du molns se manifes 
Vor de tompa en temps dans le sens contralre— devien- 
drait une Victime du millou dans leauel A vit et qui Je 
considereralt comme une ole stupide. 

Selon les eriterea admis, /homme dolt chercher les cau- 


PATLAGEILELE ROSII 


mai mult decât un program, mal mult de; 

[i AI eul decăt dn pat mal bun. ii Pc 
le n se 

REL PT EU EA ARE mţi stăpână peate "Țară, deopotrivă 


Lamentărilor In Moscova ale conducă 
1 români Inarijoraţi de lipsa de Sera e ră 
Su an România, Stalin le-a răspuns insldloa: “şi 
Pe) sunt verzi la inceput, dar mal târziu so fac 


Bânperosul tiran sa ingela înmă, că! cei 

E şi ai cârar nise Er cama Seraca CR picta 
r, în ogorul eredinței în Di Și pri 

Tisa seva d araogtia de Neamt pati a aur 
de atunel şi nimie nu |- (d 
mat Să-9i schimbe culoarea. Nici incercările de Po 
nici ademenirle stalintene prin Ana Pauker, nic! Inpărela 
I Xterminarea pusă la cal “4 

vime „sub Carol al XI-lea şi marepatul pi A ta 
Pareri Adei Han A i e ancăro 
nârea:Marea Neagră, nici inchi copiata Be 
n Să isorile comuniste cu sub- 
B viziunile de reeducare de la Piteşti şi Alud, n'au zdrun- 


Țara care ÎI acceptase din omeni 
EA, le, instigau la răsmerii 
pirati ir TU Eta muncitoare dezorientată de 
Curajul și hotărirea cu care tinerii na 
(a gal pile A a e i ate 
ntelelei - 
te dela Nicolina-Iaşi, au spart greva, cea Ig [ir 











în acel moment sudura sufletească intre Codrea; 
piei ae DEN. capat ia 
id di La şi urmat fără șovălre până 











pi credința În CA 
Gia Azul ja Parlamentul Țării o pledat eu călaură ao tenl pentru N EDC DA alune AL ba arapta fă că pă 
cuzești au căzut prirăel Arata Griviţa din Bu „Râuri de lacrimi și sânge au curs și sute di 
râu wa. stina anonim în stepele. rusești, în vro) mii de vieți 
ar ale Inchisorilor mariate din „în. gropile, comi 





ţ ară și din afara 
find numărul + "Tri, mă: 
tin, Dmări) „omrleollor” ee turbură liniştea asasinilor 
[ 


că este, ne-o dovi 
ati îi eat acra 
POreaiui i i ia e Decembrie 10/16 La Regiți, Be carei 





td 





COMUNICAT No, 7 


N. B.-—Citește, recitate, cugetă In cole scrise, Trece 
apoi textul mal departe dela mână la mAnă sau prin poștă, 
Deh poți, multiplieă-l și răspândeşte-l în mijlocul tine- 
ratulul studenţesc şi muncitoresc. Nu te manifeata deschia, 
Nu lâna urme, Misiunea ta e să arunci sămânța cea bună, 
în. tăcere, dar cu convingere, Va veni și timpul culesului 


Muncitori români! AM fost minţiti! Aţi fost inșelații 

De Când regimul comunist sa cuibărit Ja cârma ţării, 
soarta vonntră n'a cunoscut decât munca istovitoare, reaua 
voință a responsabililor sindicali, şedinţele de Indoelrinare 
forțată i procesele de derhimare, Intocmite dinainte de 
Tori Boliuiueii renimulul. Ați auportat totul în nădejdea 
unei DREPTĂȚI, ce va veni. Ați tăcut în convingerea că 
POZIŢIA voastră SOCIALĂ. se va sehimbn. Ați dun greul 
producției In gândul unul TRAI MAL BUN și mal omenos, 
Dar până acum, Nici dreptatea n'a venit, nici poziția so: 
PIIA nu Wa schimbat, niel traiul mai bun nu sa implinit! 


Mie in bine pe spinarea voastră, sunt lingâil de partid, 
Terabril Becurităţii şi cozile de topor ce Vă splonează 







prosperitate. Or, 
nu rămâne în 
unde se duc 0! 
mâcar de-acum 
îmbunătățirea stării sociale și econi 
române, o bună parte din această avere 


ses de ses dâtailances, de ses amerturmees, de ses insucets, 
de ses mmistres, UNIQUEMENT EN DEHORS de sa propre 
personnalite, de sa propre constitution intime. Ciest JA 
Vorigine et la cause de toutes les meprises et toutes les 
inimities aul ravagent le monde, Le pire est que cette opl- 
nlon est valable non seulement pour des questions person- 
nelles, intimes, mais aussi pour tout ce qui touche A la 
politique, A la vie sociale, & Laction €conomique,.. Tous 
les maux ont une source 6trangtre A nos convietiona et 
A notre condulte, comme si nous, pris A part, ttlons des 
anges!... 

Crest une conception absurde, mais tellement anerte 
que personne ne se rend plus compte de cette anomalie, 
Tout le monde râve cependant & des changements 
caux aul pulssent modifler structurellement une realită 
pour Înquelle personne ne se sent coupable, Le monde 
cat mauvals et invivable parce qui n'est pas comme on 
veut qu'H soit. Et cela, bien entendu, A cause des mau: 
valses intentions des volsins. Le changement doit done 
Avole leu par une violente entorse A une realite qui nous 
tat contraire; et cette realite est toujours Ia penste, l'action 
et les asplrations des... autres. 

VOILA LE HIC DU PROBLEME, 

Tout le monde cherche A trouver des dâtauta et des 
vicea, de mauvaises Intentions et des culpabilites dans la 
condulte des semblables, tvitant solgneusement toute ana- 
Îse de ses dispositions proprea Falre retomber le polds 
dea matils et des constauences sur le dos d'un autre est 
devenu un reflexe de ia conduite humaine. On ne tient 
jamais compte des contradictions qui peuvent surgir, du 
mal qulon peut provoauer, de la fausse position dana A- 
quelle on se place assez souvent... L'Homme veut toufoura 
dvoir ratson et pain de cause. Ce qul est un tort, car Idu: 
cation aul sineulque devient negative. Et tout le mal 
auion constate dans la socistă provlent Justement de cette 
dtvintion, profonde de la line de ce qul devralt âtre con: 
sldâre comme le vra! comportement humain. 

Chercher en dehors de sol-mbme les racines du mal aul 
pavage lea socittta humaines, c'est vraiment faire preuve 
Tune volonte absurde de ne jamals ies tronver. Cette affir- 
mation ne veut pas dire auill n'y alt pna de causes ext: 
Tiourea qul bouleversent continueilement et profondement 
Ta Vie et les relations des individus. Ces causes existent, 


(Suite pag. 4) 








poate abate peste sunetul unul popor. Pentru el nu există 
drepturi omeneşti FU respect față de muncitor, decât atun- 
ÎI Tână e vorba să acuze regimurile necomuniste, De în: 
(ta 1Asă ce Sa Insehunat undeva, sunt svârlite Ja gunoi 
şi drepturi, și respect. și demnitate omenească, /Tiraniă 
e mal eriidă domneşte, lar muncitorimea e transformată 
în puhol de robi, Vol o stiți mal bine ca oricine! 

Atata stare de lucruri trebue să inceteze. Muncitorii 
ronin au drept la un trai omenesc, Ia respectul muncii 
și demnităţii lor, Dar aceste principii nu pot Li păsite în 
Ai strina comunismului materialist și ateu. Ele fac parte 
(îi tezaurul social şi economie al organizației leglonare, 
din vede în muncitor un, frate, lar nu un robot Ia chere: 
ful guvernului, Numal in doctrina legionară Veţi psi 
manta valoare dată, muncitorului, respectul, faţă de 
om şi de munca lui, ridicarea nivelului de viață, indo 
nul la cultură, Infrățirea claselor soclale intru prosperi: 
tatea şi belşugul comun. 

Nunta sub steagurile 10 jiunare va veţi simți “zidari de 
veri viitoare”, lar inimile voastre se vor deatăta în cn: 
dența marilor reinoiri. Muneltori români, Psi Leglo: 
nară de Rezistență vă aşteaptă, ca să clădim impreună 
$ Românie a cinste, n respectului omenesc şi-a Mbertăţii, 

Mişcarea Leglonară de Roaistenţă. 

Reşiţa, 24 Decembrie 1974. 


Nu sunt comentarii de făcut, 
Muncitorii Români au drept In un trai omenesc; Li 


ita minierilor din Valea Jiului, din vara anului 


1977, contirmă comunicatul reprodus. 





i DEtrs tiu PAR pantea de Tim, lent 
rce 
abc însu/dtance est intime, 


to: 





SăNIl ErTA ut (e propra perfeetion eat 
beaucoup plus importante que le combat mene pour sou- 
tenir une Piu branlante et ilicite, CE JOUR-LA Lin: 
dividu aura aecompli le pas le plus important sur I'echelle 
de sa moditieation atructurele. 

De mâme, on a tendance A considărer que les incitatlona 
et les defis exterieurs sont seula responsables de nos reac- 
Mons ou de nos dtcisions Ihomme tombe facilement 
dana cette erreur ear |I lui est beaucoup plus facile d'aecep- 
ter cette ilene de condulte que de faire un retour sur lul- 
mâme et de se poser In question angolssante “Mon €gois- 
ma et mes dăsirs de grandeur cu de puissance me Jouent- 
da pas le role principal dans la decision que Je vals 
prendre?i” 

Parce que IA rtalde Ja vrale image de notre statut dans 
la Bocită actuelle: aux images-choca venuea du dehors, 
Vindlvidu răpond par le prisme de son &golsme et de son 
gocentrisme contumlers; modul& souvent par des ambi- 
tona folles ou soutenu par des mensonges et des violen- 
ces incroyablea 

homme est loin encore de comprendre que toute sa 
conduite se cristallise au fond de lul-măme, danis le creu- 
sat de son âme. 1] est persuadă que son attitude est ia 

ce de VEvânement externe qul Irappe ses sens, 
De plus, ce quil pretend faire lul semble naturel et... ex- 
cusable, Cest ainsi quii a'elolgne de la ligne de lequltă 
et de la Justice. 


Le vice, la ruse et la perversită surgissent spontantment 
chez Vindividu depourșu du sentiment de la justice, de 
vequită et de Ja morale. Or, ces sentiments ne nalssent 
pas soudainement dans 'esprit de homme, Iis ont besoin 
d'une preparation, dune explieation, d'une persâverance 
qul ne se dâveloj ra du jour au lendemain. 1! y a 
toute une Education & faire; une education ditficiie, peni- 
ble, mortitiunte. Peu dindividus sont doues pour sulvre la 
vole de Yeaucation en profondeur au se montrer desireux 
de le falre, la seule cependant capable de rehabiliter la 
crtature humaine et de jul assurer le bântfice dun nou- 
veau pas vera la grandeur spirituelle. 


C'est & ce carrefour de existence humaine que se pla- 
cent les grands enselgnementa de Corneliu Codreanu. TI 
a saisi, avant tous les penseurs politiques de Jepoque que 
le sort de lhomme —et done de la socittă— se Joue sur 
les coordonntea intimea de Vetre spirituel. RIEN, ni peste, 
ni attitude, ni reforme, ni rtvolution, ne peuvent etre 
eonslderta “chose essentiele” dans le monde extârieur 
avant quun ANR MRTURII profond de mentalite v'alt eu 
leu dans lea profondeurs de Vindividu, L/homme n'est 
dans la sociâtă que le reflet de sa propre spiritualite, c'est. 
d-dire de son me cachte. C'est dans ces profondeura qu'il 
ae lorge une personnalită, une maniere d'envisager les 
ehoses et de se comport une &thique politique ainai 
quune morale personnelie. C'est dans cette me cachâe 

Vindividu livre le grand combat de sa vie, qul dâcidera 
la structure de sa mentalită et de son comportament. 


Dette Ame, done, est le point vulnerable de Vindividu. 
nsclent de na 
doit s'occuper avant tout sil veut sauver 
aoel6t&. Car expression socto-politiaue de 
le râsultat vistble de co qwan a pa- 
sem dans Vâme invisible de ehaque crânture, 











Ir rii LA fala plus hi 
ehâqua Plus haute de son ftre, dai 
(lan de pertection intime, Ce pertectlonnerent, au fur et 
A mesu! g II saecomplit, profeti 
alta de sa pro, 





eruel ou magnanime, 

ton Intiine oii extArfeuri 
lan rea —boi 

Valses— aldent icalion st proi pu CR miau: 


erat le nouvelle, Tirer Vin, 








4-— 


k 


homme 





de Ilarion Albu PETRICAN 
DESPRINDERE 

Am privit inapoi 

spre văile ce mi-au fost impârâţie de vise... 

Dormeau încă sub cetina nopții gâze și flori. 


Tar satul chircit, aștepta să cânte cocoşii, 
străjuit de turla cea mare, prinsă'n iederă... 


Am privit în jur 
să simt duhul pământului în clipa plecării,., 
In lumina cernită a zorilor 

tremurau sălciile in şoptiri ascunse, 

pline de tainice gânduri şi temeri... 


Am privit în mine 

spre hăul atâtor dorinţi și iluzii... 

Se sbuciumau în fibrele cărnii o lume, 
dar n'am zărit adâncul pierzării, 
ascuns printre stihii și negură... 


Am privit înainte 

spre zarea purpurie a unei noi dimineţi.,. 
Suliți de lumină deschideau căi ne'ncepute, 
soarta mă demna în necunoscut... 

Tăcut, mi-am luat traista și-am plecat la drum, 





De-atunci, 

nestingherit colind in lumea cu himere, 
gustând bucurii, înfrângeri și victorii... 
Dar sufletu-mi de-apururi va plânge satul, 
cu turla cea mare prinsă 'n lederă.. 


— 


senllser dans la promiscultă marxiste, ne dâpendent que 
de cette remise en valeur du principe spirituliste dana 
In vle soelo-politique 

La refonte profonde de /homme, envisagte par In doe- 
teine lâgtonnalre, devent In seule vole do ealut, car elle 
seule va au fond des choses. L'âtre humaln a plus que 
jamais besoln d'une €ducation baste sur d'autres coordon- 
nbes que cellea qul lont amenă fi la perveralon, & I'6golime 
et A Vathelsme, qul le earaotârisent actuellement. Sa vie 
et s0n avenir en dependent 

Boyona done reconnalssanta A Cornellu CODREANU qul, 
II 3 a 80 ans, a ouvert Je ehemin de In veritabie râvelu 
Mon, cele qui ne peut avole Ileu que dans V'âme de 
dlvidu. 

Refaire une mentalite nouvelle, plus morale et plus &thi. 
que, par un effort sur sol-mâre et rătabii7 Ta” sIFIDual(tă 
en tant que finalite ultime des aspirations humalnea, Vol: 
4 dea MIR „eventa „rul, ont rgulde_ Ia trajectoire tumul: 

en onnaire et qul Îi - 

tact jusawaujourăhut. 5 719 Bg 
fuel metileur exemple de vărită inattaquabie que V'ăpopta 
du Mouvement Lăglonnaire dana son combat ein de sa 
SUE: Aaa son combat pour la rtalisation bun homme 











POEME 


VIN LEGIONARII! 


Senini, pe marea de vise a neamului, 
in ochi cu sclipiri de speranță nouă, 
din fabrici și mine, dela carte și plug, 
ca un val ce-şi cunoaște menirea, 

vin legionarii]... 


Frângând în ei oboseala şi greul, 
prin arşiță, vânturi şi ploaie, 
peste dealuri şi stânci prăvâlite, 
oaste tânără de vestitori falnici, 
vin legionarii!., 


Vuesc văile de cânt și voie bună... 

Omu-și ridică fruntea spre cer. 

Surâsul renaşte în oraşe și sate, 

când svonul se 'ntinde tainic în lume, 
vin legionarii! 


Zid ne'ntricat de piepturi călite, 
frunţi luminate, pe căi de destin... 
Din Bug pân! la Tisa, din Ceahlău în Pind, 
senini, pe marea de vise a neamului, 
vin legionarii!,, 


COSMOGONICA 


Când nevăzut, pe nevăzute coarde 
Arcuşu 'ndoaie spaţiul şi tăcerea, 
Neantu-și rumegă "n surdină vrerea, 
Stelele fug in tropâit de hoarde. 


Din intinit, grăunte de lumină, 
Prin văi de haos cale iși deschide, 
Purtând pe umeri flamuri şi hlamide, 
Glob olărit de mâna cea divină,., 


Destinul lui, din veşnica gândire, 
II poartă prin coclauri siderale. 
Cânt nestrunit, pe nesfârșita cale 
Ce-l duce spre mălastra lui menire.,, 


Arcuşul i-a ursit timpul şi firea, 
Peste neant şi spațiu şi tăcere, 
Căldura lui să fie-o mângâiere, 
Sub raza lui să nască, omenirea! 





de Ion Î. MIREA 


JUDECATA DIN URMA 


ŞI dacă n tost să-l Inece pământul căscat 
de dedesupt sa auzit cum în clipa din urmă, 
vinovaţi! TAră scăpară 

cereau umilita, iertare,,. 


S'au răsturnat oraşe 
sau prăbușit fabrici și uzine 

apele n'au ral curs 

— tuseseră Inghiţite de cel înecaţi; 
arborii şi-au plecat crengile 

şi stelele de sus smulgeau 

stelele de pe frunţile murdare 

— “Iertare, strigau, Iertare! 

şl-atunei peste țipătul lor s'a făcut 
mtunerie şi mal adânc şi mal mate: 
grădinile uitate sau vizmit 

— cel ueişi noaptea şi Ingropați 

în grădinile din inchisori 

nu tau primit 


Apoi au venit tancurile, buldozările 
şi-au netezit 

noaptea de vineri 4 martie 1977 
n'a mal văzut zorile... 





CAN SE aie 


VARIANTA | 
Românie — Românie — 
gtiu eu ce-ţi trebue ie 
un bâlat cu praştia 
să arunce cu aşehia 
în frunte In Tania 
venită cu sania 
curvă din Siberia 


robii buni 

cât adorm IA rugăciuni 
strâng In pumni 
mușuroale de cărbuni 

și cu Jar şi cu tăcluni 

cu stele și gărgăuni 

până o da foc la nebuni... 





VARIANTA II 


ştiu eu ce-ţi trebue ţie 
paloge şi-o herghelie 

și voinic în pâle de-o mie! 
să serie istorie. 


Frunzele rabese pe ramuri 
call au căzut în hamuri 
frunţile zac preu sub praguri 
Jiterele. dorm. pe steaguri 
vulturii au zburat fără armuri, 


Românie — 

de-o mal îi să île 

cineva care să serie 

vechea nărulta hartă 

mo adune ca pe spițele de roată, 


VARIANTA IU 


România — 
ştiu ou ce-ţi trebue țle 
ce-a ma) (osţ să reinvie. 


Cei pu ] 
să fie 
să Anti Incătele dela uși. 


România liberă, 
Românie tânără 
potrlvindusți aură, 


Va veni binecuvântată ai 
nici să nu-l prinal 
ă de vii vor pubreal, 


Toan L MIREA 





pe nelr 
lasă — ci 


Paris, 1977, 





ministrului plenipotenţiar român, N, 
Davidescu, o notă uitimativă, cu ame- 
războiului care Uniunea 
ei predarea Ba: 
m sarabiei şi Bucovinei în termen de 24 
de ore. După o ştire transmisă de agen- 
ţia de presă TASS la 29 lunle 1940, 
Uniunea Sovietică motivează cererea 
5-0 preaarii Basarabiei şi a Bucovinei de 
către România în felul următor. 

1. România a exploatat în 1918 forța militară sovietică, 
răpind Untunii Sovietice o provinele lceuită în majoritate 
de o populație ueraineană, distrugând cu această ocazie 
unitatea seculară a Verainel. 

2 Uniunea Sovietică n'a acceptat nielodată jaful Ro 
mânie! și a protestat necontenit. 

4. Deoarece slaba putere militară aparține trecutului, 
Uniunea Sovietică crede că a sosit timpul să reglementeze 
această problemă, care a fost lăsată în suspensie. 

4 Pentru pierderile suterite de Uniunea Sovietică tim, 
de 22 de ani ea cere ca despăgubire cedarea Basarabiei, 
locuită în majoritatea sa de o populație ucraineană lej 
SS ădarie i pita jirabă de Veralna 

România trebuie să accepte argumentele sovietice 
și să dea răspuns în timp de 24 de ore. 

Nota ultimativă predată de V.M Molotov conținea și 
o Bartă pe care era trasată o linle groasă cu crelon roşu 
reprezeni ea graniță dintre România - 
Fo eraniță şi Uniu. 

Fostul ministru de externe al României și reprezentan- 
tul României Ja Moscova. până la începerea războiului 
(Iunie 1941), Grigore Gafencu, ne relatează In monografia 
sa — de alte! una din cele mal răspândite Iuerări privind 
istoria contemporană —, “Prâliminaires de la Guerre A 
VEat”, Paris 1044, că ministrul Davidescu a căutat să ex: 
ice lui Molotev că ultimatul nu este bazat pe date is- 

ce şi că cele două provineli cerute de Uniunea Sovie- 
şi că ea 
imprealo- 


ucă 

Insăși a recunoscut acest fapt. Pe Molotov ni 

nează niei date istorice şi nici dreptul, Molotov răspunde 

simplu şi sarcastie: “cele două provincii. sau războlul” 

mată tatii nori al cărei conținutul 
. dar anexă a fost 

guvernului prin curier diplomatie. ea 


Primul Consiliu de coroană. 


regele Carol al II-lea 
In de coroană, la 

ine, toți foștii prim 
militare, pentru a fixa 


ce trebula dat guvernului sovietie 


ocazie au avut 
nților diferită. “Unii 


roti Şi rudele ei, erau acționari Ia fabrica de 

postat, care 

livra ștată pentru uniformele militare. Aliați externi nu 
-: Antantă, compusă din Cehoslovacia, Jugos- 
via Și România nu mal exista din 1938. Nici alianţa cu 
Polonia nii ma! exista din anul 1980, deoarece la acea 
tă Polonia nu mal exista ca stat, fusese atacată impreu. 
Ublunea Sovieţică în anul 1939, Invin- 

LA frățește între puterile agresoare. La acea 
[apei cert. Frontierele României erau garanta- 
prinizo garanție dată de Anglia și Franța 

i 039. aranție avea însd o ulii 
: Angila şt-ar ÎI onorat garanția numai dacă Roma- 
reziste”. In situația de atunei Anglia ar 

lute, dacă România sar fi opus preten- 
11 fot gata să-și apere frontierele eu 


Iunie 1940 garanția puterilor vestice erau numai 


BzE 
II] 
Li 
R-ă 





LE E 
pază 
Fie 


E EI ASUPRA BASARABIEI 


Alexandru SUGA 


această zonă. ca o zonă de influență Mal mult 

chiar, la sfârșitul anului 1939 Anglia căuta să se exchiveze 

tă în Aprilie 1939, condiționând un even- 

tual ajutor numai dacă Turcia va acorda asistență Romă- 

niel. Grigore Gafencu era de părere că o astfel de garanție 

suplimentară pe care o cerea Anglia era greu de inde- 
[i 

Deci, din partea aliaților — unii 1 numesc chiar in zi- 
lele noastre aliații noştri firești —, nu se putea spera 
nimie. 

Situaţia României in acele momente era foarte grea. 
Ce era de făcut? Nu existau decât două posibilităţi: res 
pingerea ultimatului insemna. războlu, acceptarea Iul In- 
semna, capitulare, După discuţii aprinse se ajunge în con: 
siliul de caroană la o Inţelegere. și anume guvernul român 
să apeleze Ia bunele servicii ale Germanie! şi Italle!. In 
acest scop ambasadarul german este invitat de urgență la 
palat. Acolo se găseau În afară de Carol al II-lea, primul 
ministru Tătărăscu, ministru de externe L Gigurtu şi mi- 
nistrul palatului E. Urdăreanu, Tătărăscu expune situția 
erelată prin înaintarea ultimatului sovietic. Regele Carol 
se adresează guvernului german ca el să găsească posibili 
tatea de a ajuta România În împrejurarea atât de critică 
In care se găseşte, să livreze armament și muniție şi să 
influenţeze guvernele Bulgariei şi Ungariei să nu inter- 
vină. In timpul convorbirii, ambasadorul german este căui- 
tat urgent de un curier diplomatie care Îl înmânează un 
plie confidențial cu mențiunea “foarte urgent”. II deschide 
şi acolo stătea scris: “Prezentaţi-vă imediat la ministerul 
de externe din Bucureşti şi comunicaţi că guvernul sovie- 
tie nea informat în cursul nopții că a cerut cedarea Ba- 
sarabiei şi a Bucovinei de nord de la guvernul români 
Pentru evitarea unul războlu Intre România și Uniunea 
Sovietică, noi sfătulm guvernul român să admită cererea 
guvernului sovietic. “Rugăm comunicaţi telefonie, execu- 
tarea Insăreinării”. 

Se alee — după relatările lui Grigore Gafencu —, că 
regele Carol sar [| Infuriat şi că ar fi insultat chiat 
ambasadorul german. Terminându-și mistunea, ambasado- 
rul german părăseşte palatul Imediat apare și ambasa- 
dorul italian Pellegrino Ghighi, care și el aduce din partea 
guvernului jtallan un răspuns care nu diferea eu nimie 
de cel al guvernului german. ȘI Italia sfătula cedarea. 

In situaţia dată se hotărăşte o tactică de, terpiversare. 
In acest scop. ministrul plenipotențiar din Moscova esta 
imputernicit ca să predea în cursul zilei de 27 Iunie 1040, 
înainte de expirarea ultimatului, guvernului sovietic. din 
partea României, următorul răspuns: “Dorind ca ţi pu: 
vernul sovietie rezolvarea pașnică a conflictului dintre 
cele două guverne, guvernul român este gata să cerceteze 
propunerile sovietice. De acela, guvernul român roagă gu- 
vernul sovietic să aibă bunăvoința de a fixa timpul şi lo- 
eul pentru tratarea litigiului, Guvernul român va numi 
delegați, imediat ce va primi răspunsul guvernului sovietie 
i zBeră că tratativele cu reprezentanții sovietici vor duce 


legături de bună prietenie Intre România și Uni 
În igitur nia și Uniunea 

















Ai doilea ultimatum sovietie. 


Nota răspuna a guvernului român nu mulţumeşte gu 
Yernul soyietie, Aceata nu dorea tratative, căcl avea frică 
ca nui cumva trupele germane, care erau la acea dată | 
bere pe frontul din apus să nu fle dislocate și apoi depl 
sate ca tă apere frontiera României. Pe de altă parte, 
Uniunea Sovietică vola să ocupe cât mal repede ultimele 
teritorii ce ÎI erau repartizate prin acordul secret Mototay 
Ribbentrop din 23 August 1036. Uniunea Sovietică era de 
părere că orice întârziere ar putea să moditice situația în 
defavoarea ei 

acela, chiar în cursul aceleași nopți, adică în noap- 
tea de 27 spre 28 Iunie, ministrul Pomana Maia A 
fhemat de urgență Ia ralnisterul de externe sovietic, unde 

lnmânează o a doua notă 
topuri uitimativă, cu următorul 

Teritoriile Basarabiei și Bucovinei vor 11 evacuate 
de trupele române în timp de patru zile, incej a 
de 28 Tune orele 14. ora Moacovei caii - 








2. Trapa sovietice vor ocupa teritoriile Basarabiei şi 

Petrea "Gnu GABuţ! și Cetatea Albă vor ni 
u, ul 
ocupate In ziua de 28 Iunle. 

4. Guvernul român este responsabil pentru a 
în bună stare a materialuiul feroviar, a instalaţiilor din 
Tabriei, podurilor, depozitelor, aeroporturilor, instalațiilor 
electrice şi telefonice. 

5. O comisie compusă din doi reprezentanți, numiţi de 
fiecare guvern, va reglementa, eventualele ltigil ce se vor 
Avi cu OBE3lA r0Eageril trupelor române din susnumitele 
teritorii. 

6. Guvernul sovietic așteaptă răspuns până In ziua 
de 28 Iunte 1040, orele 12, ora Moscovel, 

A doua notă sovietică crelază o situație nouă, și nu mai 
exista decât o singură soluție, şi aceasta era cedarea Ba- 
sarablel şi a Bucovinei. Consiliul de miniştri convocat de 
urgență hotărăşte cedarea și cu puține minute Inainte de 
exprirarea termenulul fixat de Rusia sovietică, ministrul 
N. Davideseu predă guvernului sovieție nota guvernului 
român, care avea următorul conţinut: 

“Pentru. evitarea complieațihor serioase in urma uzării 
forței şi la deschiderea ostilităţilor în această parte a 
Europei, guvernul român se vede obligat a accepta €va- 
cuarea trupelor cerute de guvernul sovietic” 

Guvernul român roagă să (le prelungite termenele pre- 
văzute în punctele 1 şi 2, deoarece ÎI va fl greu să-şi eva- 
eneze trupele In patru zile din cauza ploilor şi Inunda- 
Milor. 





Ocuparea Basarabie! a Bucovinei și a regiunel Herţa 


Doleanţele guvernului român nu sunt luate în conside- 
rație, și, după cum anunţă laconic agenția de știri sovle- 
tică TASS, trupele sovietice au pătruns In ziua de 28 Iunie 
1940 “granița românească” şi au inceput să ocupe oraşele 
Cernăuţi, Chişinău și Cetatea Albă. Comandamentul mi- 
Mitar sovietie n'a mai ținut seama de data contractată, și 
a doua ai trupele sovietice au ajuns la Prut, dezarmând 
multe unități și impledicându-le să se retragă paşnic, așa 
cum se stabilise. 

La data de 28 Iunie, adică în momentul când guvernul 
român și-a dat asemtimentul ca să-și retragă trupele din 
veritoriiie cerute de Rusia bolşevică, nu se cunoştea viltoa 
reă frontieră. dintre cele două țări, deoarece harta sovieti. 
că nu sosise nea la Bucureşti. Abia la sosirea ei sa putut 
observa că Uniunea Sovietică ceruse și regiunea Herţa, un 
judeţ din Moldova care nu fusese nielodată parte nici din 
Basarabia şi nel din Bucovina. Comisia a fost impu- 
vernieită să traseze frontierele pe teren, a iucrat continu 
până la 21 Tunle, adică inceperea războlului con- 
tra Uniunii Sovietice, fără a ajunge la un rezultat con: 
cret, adică de a fixa frontiere pe teren. In 1a 28.10. 
1940 Rusia bolșevică ocupă intro noapte brațul Chilia 
şi câteva insule situate pe partea română a acestui braț. 














Pravocări sovietice. 


Uniunea Sovietică nu se mulţumeşte numai cu ocuparea 
Basarabiei, Bucovine! şi regiune! Herţa. La Prut incepe un 
devărat Tăzboln al nerșilor. Au loc repetate trageri de 
artHerie, rafale de mitraliere și chiar Incursiuni militare, 
In Basarabia se fâceau manevre militare şi concentrări 
de trupe. Unitățile româneşti din Moldova erau mârtare 
oculare la jocurile de refectoare sovietice şi auzeau z£0- 
motul greu al motoarelor unităților motorizate, și In spe: 
elal al tancurilor, Se pregătea invazia Românie, dar deo- 
eamdată ea nu are loc 

Orice om cu cele mal elementare cunoştinţe da istorle 
1şi poate da seama că argurientele ministrului de externe 
sovletie pe care le-a invocat cu ocazia vitimatului, nu se 
bazează nici pe drepturi Istorice, nici naționale și nici 
pe titluri de drept internațional. În spatele argumentelar, 
sau a năseceirilor lui Molotay, se oplindea înțelegerea se- 
eretă semnată la Moscova In anul 1939, înțelegere făcută 
între Uniunea Sovietică și Germania, gi contor cărala, 
ele urmau ză se ajute reciproc la Impărțirea Europei, Mai 
mult, chiar Inainte de inmânarea notelor ultimative mr 
nistrului român N. Davidescu, în noaptea de 26/27 Iunie, 
Uniunea Bovietică se asigurase de Ajutorul german. 





Spre o ințelegere germano-sortetică. 


Din documentele publicate după cel de-al doilea războlu 
mandia! relese că în prima perioadă de tire politică 
a războiului, Hiţier era dispus să ajungă la o înțelegere cu 
Polonia. și anume pe chestiunea oraşului Danzig. In acest 
sms Sau făcut propuneri seerete, în Octombrie 1038, 1a- 





de-al 18-les congres comunist. la 10 
1a războiu vor să scoată castanele din foc 





secrete între Germania şi Rusia. In acest ti 
schimbări de posturi în Rusia. La 3 Mai 1939 este schimbat 

ministrul de externe Litvinav, evreu. şi inlocuit cu Molotov, 

Concomitent cu tratativele secrete dintre Germania şi Ru- 

ala, pe de altă parte se duc tratative în Franța și Anglia 

pe deoparte, cu Uniunea Sovietică pentru Inchelerea unui 
pact de asistență militară. Tratativele se tergiveratază 
până către sfârșitul lunel August, deoarece Rusia bolşevică 
cerea modificarea tratatelor de pace, ocupare de teritorii, 
şi liberă trecere peste Polonia și România. Cu toate pre- 
siunele ce se fac asupra acestor două țări, de către Paris 
și Londra, nietuna dintre aceste țări nu sunt dispuse să 
permită trecerea trupelor ruseşti. Pe bună dreptate, se 
susținea, de ambele părți, că odată intrate trupele rusești 
pe teritoriul țării, nu se ma! retrag. Probail că la Berlin 
ze află despre pretențiile rusești și IAtă că se produce o 
senzaţie. In noaptea de 21 spre 22 August 1930 se face 
cunoscut printrun comunicat oficial, publicat In acela: 

mp In Moscova şi la Berlin, că ministrul de externe al 

reiehu-lul, Ribbentrop, va face o vizită oficială la Moscova, 
pentru a inehela la Moscova un tratat de neagresiune, cu 
Uniunea Sovietică. Ribbentrop ajunge Ja Moscova în ziua 
de 23 August și chiar În cursul aclelaşi nopți se seranează 
şi se dă publicităţii un pact de neagresiune, care binin- 
Veles, nu conținea nimie extraordinar. Exista înză bă: 
că intre cele două țări semnatare, ar fi fost semnată 
şi o înțelegere secretă. 

Ce se stabilise? 

Puterile vestice cunoşteau pretențiile ruseşti, aşa că uşor 
1și puteau inchipui, că Rusia nu incheia pactul dacă nu i 
s-ar fi fheut propuneri precise. Diplomaţii francezi, care 
sa aflau In Moscova se intorc acasă fAră rezultate. Germi 
Bia plătise mal mult! Amiralul francez Drax se consalează 
însă cu constatarea: “sunt bucuros că acești oameni inco- 
incheiat un pact cu germanii, și nu cu 























începe 
rmania 


pania militară contra Finlandei. In cursul aceluiaș an 
Rusia Sovietică este declarată agresoa! 
Liga Naţiunilor dela Geneva. In toamna acelulaş an Ruslă 
vulzenal cere ultimativ, și primeşte dreptul de ştaționare 
de trupe ovletice în Târile Baltice, in Letonia şi Eatonia, 
In primăvara anului 1940, în timp ce trupele germane erau 
ocupate în vest, Uniunea Sovietică anexează Târile Baltice, 
adică şi Lituania, care conform Ințelegerii stcrete din 
August 1039 trebuia să cadă Germaniei, Ingroaită de vleto- 
viile germane pe frontul de vest, se hotărăşte să ocupe 
Basarabia, mal înainte ca trupele germane să di 
libere. 





Atitudinea României după 23 August 1039. 


O Intrebare pe care şi-a pus-a şi şi-o pune flecare român: 
cea Intreprine guvernul român! după semnarea. tratatului 
ae neagresiune dintre Germania și Unlunea Sovietica? 

Pâna in prezent avem două surse de informare. MAI 
întâi lucrarea citată mal sus A Iu Grigore Gafencu și 





—_ 










că în timp ce era concentrat cu unitatea sa în Cetatea 
Albă, a trecut pe acolo primul ministru Gheorghe TA! 
tăseu, eare în fața ruinei cetăţii le-a făcut, celor concen- 
trați următoarea declarație: “Ofiţeri, subofițeri și soldați, 
să Jur alel pe ruinele letal cetăţi. că noi nu vom ceda 
niciun petec de pământ românesc”. ŞI două luni de zile 
mal târziu, aflăm tot dela Ion Emilian, că unitățile româ- 
ne din Basarabia au trebuit ză se retragă “fâră a trage 
un singur foc de armă, nlei măcar ză se apere de atacurile 
"niptieii și insultele efectuate de evreii din Basarabia” 
relatările, mal bine zis din rapoartele transmise de 
membrii ambasadei germane din București câtre Berlin, 
aflăm că ministrul de externe din acea vreme, Grigore 
Gateneu, sar [ exprimat Intro convorbire cu reprezen: 
tantul german, că România se gândeşte să ajungă cu 
"Rusia In un compromis, şi anume să ofere Rusiei partea de 
sud a Basarabiei. Această declarație este contrară celor 
serise de Gafencu, sau declarate de Gheorghe Tărărăscu, 
Pe de altă parte, Mihai Sturza, care pe acea vreme era 
ministrul plenipotențiar al României In Danemarca, rela: 
tează In lucrarea sa că dei se cunoșteau concentrările de 
trupe sovietice ja Nistru. prima dată la începutul lunel 
Noiembrie 1939—, lar acela la Inceputul anului 
1040, și anume concentrări masive de trupe sovietice, la 
Bucureşti nu se intreprinde absolut nimic. Dela Mihail 
Bturza afirm că marele stat major german a informat pe 
atașatul militar român din Germania, colonelul Vorobchie- 
viel, la tmijlocul lunel Mal 1940, despre importante concen- 
trări de trupe sovietice la frontiera cu România. Ofițerii 
germani erau surprinşi de faptul că guvernul român nu 
în iei 6 măsură specială de apărare. Colonstul Vorobehie- 
viei transmite la Bucureşti informaţiile și sugestiile pri- 
mite, dar văzând că la Bucureşti nu se intreprinde nimic, 
atapătul, multa 'Bieacă personal la Bucureşti și core 
mudiență la Grigore Gafencu. Acesta [1 ascultă şi-l răspun- 
de zâmbind: “Domnule colonel. sunteți un alarmist” — Se 
tă Grigore Gafencu nu era așa de neinlormat. Acesta 
dă demisia Ja 1 Iunie 1940, și-l vom întăini după 77 
alle ea ambazador ai României la Moscova Si fiindcă 
reprezentantul și ministrul de externe 
tencu, serie In cartea a că guvernul va apă! 
teritoriali, aceata impreună eu alţi politieleni români, au 
tnaintaţ conferinței de pace dela un memoriu în care 


nu se menționează nimie lerd 
=2 a despre pierderea Basarabiei și a 











Politica României față de Qermanta. 


Ce-a determinat guvernul german să susţină în anul 


RE 1540 interesele rusești? Vom enumăra câteva dintre 


1. Afacerea Tulea. 


In momentul înehelerii acordului Molotov:Ribbentrop 
(23 August 1839), politiea externă a României era dirijată 
de Londra. Nu se exa dacă se susține că România 
era guvernată dela Londra și dela Paris. Primăvara anului 
1939 este o dată importantă pentr Germania, La 17 Mar. 





port 
despre un pretina *ultimat” din partea Oermaniei, raport 
i tare se spunea că guvarnul român posedă informații 

(n siirsă sigură, că Germania va ocupa în lunile viitoare 
România aşa cum sa intâmplat cu Cehoslovacia. 

Cu toate că | ei român a dezminţit in următoarele 
24 de ore “informaţiile din sursă sigură” ale iul Vlorei 
Tuca. Votul guteriul englez ordonă. punerta trupelor 
engleze in alarmă, lar presa engleză, condusă în majori. 
ea aL iie e erei in mod agandistie, în 

așa numitele informații 
Tita. imitate în Amore 2. animale Ieri ar alt! 








i de greu le evreleşti nn 
1 Je britanice, au fost 

ibo centrate. Pagubele 
germane au fost inci e, 


bi 

nani atitudinea lui Tilea a fost de neințeles. 
ul că fostul membru al “Frontului românesc” 
Vo ntre anii 1930/1937 a Ilvrat, după 
in form un istorie german “de mai multe ori 
valoroase ambasadei jane din Bucureşti”. 









Andreas Hilg nu poate găsi o ex 
"Tilea, din. filo-| 


levine odată cu 
lui la Lon [ 


mânia și Germania. 

Cu toate că ministrul plenipotențiar englea din capitala 
României Reglonald Hoare, face un raport detailat guver- 
nului englez, rugând în acelaş timp să se alsteze transrmi- 
teren tirii alarmiste prin posturile de radio engleze ca 
fiind orlelală, cercurile guvernamentale engleze se eram: 
poncază de “ultimat” și îl dau i mat departe crezare 

Stirea se desminte de mai multe ori In Bucureşti şi chiar 
dela Paris, unde pe atunci era ministru plenipotențiar 
Gh. Tătărăscu, Viorel Tilea n'a fost schimbat din postul 
de ambasador, ci este chemat numai la raport, dar se 
ruintoaree În curând In Londra. Acest fapt a întărit cre- 
dința cercurilor germane că ministrul român dela Londra 
a acţionat din inițiativa și cu aprobarea guvernului român, 





2. Anglia și Franța garantează Jrontierele României. 


In afară de afacerea 'Tilea, care a adus Germaniei preju- 
aicii morale prin Inceperea unel propagande antigermane, 
pe acară mondială, raporturile germano-române aveau. să 
mal (le impovărate și de alt fapt politic, 

La 13 Aprilie, deci ia aproape o lună de zile dela afacerea 
Tilea Franța şi Anglia se obligă să garanteze (rontlerele 
României 

Aslatența promisă de guvernele enplea și francez nu era 
indreptată asupra nici unul atat şi se putea acorda numai 
la cererea expresă a României, și numai în cazul când 
aceasta voia “să reziste? 

Propaganda germană acură puterile vestice că, prin 
acordarea garanțiilor dela 13 Aprille 1039, acestea.au făcut 
un pas spre războlu, 


3. Asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu. 


Asupra relaţiilor germano-române ma! plutea, incepând 
din Nolembrie 1938 și o tensiune de ordin Ideologiepolitie. 
Se ştie că asasinarea lui Corneliu Codreanu, la 30 Noe 
brle a avut loc imediat după ce Carol al II-lea se inapolase 
dintr'o vizită prin capitatlele europene, și avusese chiar o 
intrevedere cu cancelarul german Adolf Hitler și cu mare- 
şalul Găring. La Bucureşti se răspândise svonul că asasi- 
narea lui Codreanu a fost făcută eu aprobarea lul Hitler 
Răspândirea acestor avonuri a mâniat și mai mult pe 
conducătorii germani, Presa germană vorbta despre crima 
regelui Carol al XI-lea, La sfârșitul anului 1938, au fost 
predate In semn de proteal ministrului plenipotențiar ro 
mmân, toata decoraţiile primite de personalități germane 
din partea guvernului român. O serie de personalități 
române, printre care și profesorul Gh, Brătianu, sunt 
trimise la Berlin pentru mediere, “Asasinarea lul Codrea: 
nu”, deelara șeful presei germane, “este atât de oribilă, 
incât atitudinea presei germane corespunde emoțiel cau 
zate de crimă”. 

Asasinarea lui Codreanu a fost folosită Ia închelerea 
teatativilar economice gormano-române, Regele Carol Al 
1198 TĂSGUBATĂ bunăvoința germană cu concdail foarte 
mari 





Politica României față de Rusia. 

A. In timpurile mat vechi 

1n decursul istoriei, poporul român a stat in “calea tu: 
turor răutăților”, pământul și avutul Iul fiind râvnit de 
invadatori. Din secolul al 14-lea Muntenia, şi din secolul 
al 16-lea Moldova stăteau sub suzeranitatea ivirevasc, Dacă 
ținem seamă de situația zilelor noastre, atunci putara tra: 
ge concluzia că pe vremea tureilor, legile ţării, obicelurile 
pământului, credința n'au fost atacate, Turcii nu aveau 
dreptul să achiziționeze pământ În Principate şi niel să 
clădească masehei, nici să facă proseliți. CAnd veneau să 
ridice “tributul”, trebulau să ae anunțe, și “Insoțiţi” de 














reprezentanții domnului, veneau la Iaşi sau la Bucureşti, 
ŞI totuşi, românii nu se simțeau beri, ei volau să fie 
ibori. Din această cauză nu privit împrejur, şi s'au aliat 
când cu polonejii, când cu nemţii, dar n'au putut să se 
debnraseze de pacoste. La puțin timp după ce principatul 
Moscovei se, eliberează” de sub jugul tătărăsc, Moscova 
începe a stânge pământurile slave şi devine o putere în 
ascensiune, Această putere este vizată și de domnitorii 
români. Intrun tratat dintre țarul Alexei Mihailovici și 
Gheorghe Stefan la 7 Mal 1686 se stipula printre altele, 
că cetățile şi teritoriile pe care Je-au despărțit turcii de 
Moldova vor (1 recucerite cu sabla şi apol predate domni- 
torului român. Tot În acelaș sens se Inchele la 14 Aprile 
1711 Intre Petru cel Mare și Dimitrie Cantemir, tratatul 
dela Luţe. In acest tratat se preconiza “retntrogirea Mol- 
oval”. 
Ruşii intră ca alați în Moldova. Sunt primiți impără- 
teşte, dar se comportă mal rău decât barbarii timpurilor 
Rușii sunt Infrânți Ia Btânileşti și incepe pentru 
tele române prima parte neagră a Istoriei, epoca 
fanarloţilor. De atunci şi până astăzi au invadat terito- 
miile române de 12 ori. Cea mal lungă perioadă de ocupa- 
ție rusească, și cu mult mai gravă decât perloada fanarlo- 
tă, a început ln 23 August 1044, durează încă și nimeni 
nu ştie când se va termina 

















B. Rusia anezează teritorii române. 


Dacă țarii din secolele trecute se obligau in seris să 
ucucerească şi să ajute Ia reintregirea Moldovei”, țarul 
Alexandru adoptă o altă tactică. La 12 Mal 1812 ane- 
xează o parte din Moldova, și anume ținutul dintre Prut 
şi Nistru, care era cunoscută în Rusia în istorie cu numele 
de Basarabia. 

In urma păcii de Ia Paris din 1850 Marile Puteri obligă 
Rusla să retrocedeze partea de sud a Basarabiei, Moldovel. 

La 4 Apriie 1877 România inchele un tratat cu Rusia. 
In acest tratat se acorda dreptul de trecere al trupelor 
ruseşti peste teritoriul României. Rusia se obliga să “ga- 
ranteze integritatea“ frontierelor Româniel In timp ce 
trupele române scoteau armata rusă din incleştarea tur- 
cească Ja Plevna, autorităţile ruseşti ocupă sudul Basara- 
biel, In schimb ne dau un alt teritoriu românesc luat dela 
Wurci. La Berlin, ruşii declară în fața Intregel lumi că 
“Rusi parantase frontierele României numai față de 
turci”, 





C. Lenin deschide porțile Inchisorii popoarelor din 
Rusia 


Imediat după inscăunarea regimului comunist in Rusia, 
Lenin, în calitatea sa de şe! al statului comisarilor savle- 
tel și Stalin în acea de comisar al naționalităților ser: 
nează În 19 Noembrie 1017, un decret-lege, prin care se 
stabileau următoarele drepturi ale popoarelor imperiului 
țarist: 


a) Egalitatea și suveranitatea tuturor popoarelor Ru 
alei; 

b) Drepturile popoarelor de a decide singure, de a de- 
veni autonome, de a forma state independente; 

e) Inlăturarea oricărui privilegiu național 

4) Dezvoltarea minorităților naţionale şi a grupurilor 
etnice pe teritoriul Rusiei, 

In temelul acestui decret, Basarabia se declară Indepen: 
aentă Ia 24 Ianuarie 1018, lar In 27 Martie 1018, Statul 
"Târi! organul reprezentativ local decide alipirea la Romă 
nin, adică revenirea In mijloeu poporului român de unde 
ir ză rupt cu sila de ruşi și închis în inchisoarea popoa- 

or. 

Tn declarația oficială de unire se putea citi: “Republica 
Democratică Moldovenească in hotarele ei dintre Prut, 
Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă 
de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii 
Moldove, în puterea dreptului Istorie şi dreptului de neam, 
pe baza principiului CA noroadele singure să-și hotărască 
soarte lor, de azi inainte și pentru totdeauna se unește 
cu mama sa România”, 

Din Iuerarea lu dr. Mircea aa şi Ion Ardeleanu 
atlâm că: “Presa timpului a publicat numeroase reportaje 
pi țiri de la manifestațiile ce au avut loc în tot cursul 
anti Apriite 1018, pe întinsul țării”, Mal deparia, putem 
citi: “Proclamarea independenței Repubileii Idoveneşti 
a font salutată cu entuziast, cum se arată în presa 

ami, de toată sufinrea țării” Mihal Sadoveanu, Ton PIl: 
lat și alți seritorii român! semnează ehemâri şi articole 
în legătură cu Basarabia, 








D. Guvernul soriette ostil reunițicării Basarabiei. 





României asupre Basarabiei. 


E. Guvernul sovietic recunoaşte suveranitatea Romă 
atei asupra lei. 


Am vârut sus că n inceput Uniunea Sovietică nu 
vrea să țină seamă de voința populației române din Basa- 
rabia, dar cu timpul îşi schimbă părerea şi prin semna- 
rea următoarelor acte, recunoaște suveranitatea României 
asupra Basarabiei. 


a) La 4 Tulle 1033 se semnează la Londra intre Unlu- 
nea Sovietică. Jugoslavia, Cehoslovacia, România și Tur- 
ela “Convenţia asupra definiției agresorului” In pream- 
bulul convenției, statele; contractante se obligă să-şi ape: 
Te teritoriul şi Mbera dezvoltare a instituțiilor Jr”, 1 
pentru asigurarea și menţinerea păcii, se asigură “tutu- 
ror popoarelor. inviolabilitatea teritoriilor țărilor lor”. 

Conform celor stipulate, în 4 Tulle 1034 România era 
putere suverană asupra Basarabiei, teritoriul României 
Cuprindea şi Basarabia, jar România se obliga săl ape: 
re, iar Uniunea Sovietică garanta integritatea teritorială 
a României. 

Dar nu numa! tratatul era clar, chiar ministrul de ex- 
terne sovietic de la acea vreme, Litvinov declară pubile 
18 semnarea acordului: “Semnând această convenție, ştiu 
prea bine că vă fac cădou Basarabia”. 

în plus, inainte de semnarea convenției dela Londra, se 
precizează printr'an raport politie, pentru a se înlătura 
controversele în viltor că “prin teritoriu trebule înţeles 
alei, teritoriul asupra cărula un stat exercită de fapt auto- 
ritatea sa”, 

b) In mod direct, Uniunea Sovietică, recunoaşte suve- 
ranitatea României asupra Basarabiei, în notelă dela 9 
Tunie 1034, prin care se rela legăturile diplomatice între 
România şi Uniunea Sovietică. In nota diplomatică trans- 
misă Românie! de către Uniunea Sovietică această din 
urmă declară: “Guvernele țării noastre îşi garantează mur 
tual plinul şi intregul respect al suveranității flecărela 
din statele noastre şi abțineren dela orice imixtiune, diree- 
tă sau indirectă, în afacerile interne şi în dezvoltarea île: 
căreia dintre ele, şi în. special a oricărel apitaţiuni, pro: 
pagande și al oricărel fel de intervenție sau de sprijin al 
acestora”. 














politiei europeni, și oamenii de ştiinţă de 
nal. Toate argumentele erau In favoarea României: popu- 
Jaţia Basarabiei era formată dintr'o maloritate i 
re de români, ficuse parte din Moldova, populația 
exprimase dorin 
bar, să-și alei 
desiipeaseă de Rusi. Toate acestea erau nesocotite de 
bolgeyiel, care susțineau până Ia d Tulle 1033 că România 
n ocupat un teritoriu sovietie, că România n'ar avea drep 
tul asupta Basarabiei, deoarece aceasta n'A exliti tat 
în 1812. că România ar [1 încercat cu toate forțele ce-l stă 
UL ip să “romanizeze” populația Basaral și ate 
năabâtii de telul aceata. Aberaţiile sovietice nu erău luațe 
în eonsiderație de nimeni, piei de populație şi nici de 
ÎI 








br partial comunist”, și atunel, în anii 1024, ca ţi 





iat pl ai Ed ale e 
+ cai în stăinătate, lar cont 

Imi din stra. Unii dintre el nu ştiau niel măcar lim- 
ba română... unii dintre el vor veni chir In tancuri.» 


Rusta Sovietică nu-și respectă angatamentele, 
toareem Tune 1094 Rusia e 
Ne reln! 1a mijlocul tut a] Y 


cagta” alipirea Basarabiet unita 
ISA reeuneaaie Aa suveranitatea Romaniei asupra Basa 












1939 Rusia 
după cum sa 
zi Această promi- 
E) 
sune trebuia pusă La inceput în mod indirect 
ame treba pusă |n 3Pf părea Megeora Intro reistă 
vuâră uz articol seria de un lider comunist Boris Stefa 
not bulgar de dar trăise In România (fusese chiar 
net bulgar de oritină, fe în cormuniat român), pe acea 
tree mrotogiat” In Moscara. Boris Stefanoy, acuză Ro 
YTâmia de imperialiim și dă afât României să Inehele cu 
Unanea Sovietică, pentru a 1 se asigura s9râtăte 
e asistență, bn a cele înthelate de Rusia bolşevică 
Sare ce” AFUCORU Cepecialitalt Se, Foaie A oa 
Apare Și (n pan st alarmează, cere JÂmuriri guver- 


n 
i 


Tot cam În acea vrezme, Musolini avertizează Ungaria să 
nu ațățe probiemaa rece acolo minori 
tatea germană este mai sub 


în discuție problema Basarabiei, şi anume la 20 
1940 în Sovietului Suprem. Molotov susține că tre 
balese probleme teritoriale eu România. 


(a 
ali 
al 
ii 
ini 
is | 
i! 


Ei 
i 
: 
i 


«a 
ambi! erau în 


acest timp se comunică la Berlin pretențiile terite: 

ale Bulgariei și Ungariei faţă de România, La Ince- 

Iunei lunie 1840 Bevietieă ocupă Târile Bal 
uce, alungă guvernele legale, Inscăunează e forma- 
te din com au. filo-rugi geagă hier Litvaanta 
care conform secret -Ribbentrop trebuta 
să rămână Germaniei 
în curând se va pune și Basarabiei, Mai întâi 
se va rezelva la Moscova. 





; 
| 


convoacă la ministerul de externe 
bn german Sehulembure. cârula îi 
Basarabiei na mai poate fi amânată 
mijloace 


ţi 
i 


i 
| 
Fi 
i 
| 





— Na este interesată de problema Basarabiei: 

— In Basarabia loculese 100.000 Volksdeutsche, de a 
caror soartă se interesează: 

— Cererea asupra Bucovinei este un novum. Bucovina 
a făcut parte din imperiul Austro-Ungar și cate dens po- 
pulată de germani; 
— In României. Germania are interese economice 
şi de acela este interesată ca acest teritoriu să nu devină 





i 


întrevederea dintre Molotov şi Schulemburg, aces- 


= renuni partea de sud a Bucovi- 
ne. menținându-și pretenție numai asupra părții de 
ară 


"O '1n câteva zile Uniunea Sovietică va supune oficial 
Romaniei pretenția ei și speră că doleanțele Uniuni! So- 
vietice vor [! susținute de Germania. 

Uniunea Sovietică nu mai așteaptă să treacă zilele așa 
după cum spusese IA 25 Iunie şi în seara zilei de 28 Iunie 
Molotov informează pe Schulemburg că pentru același 
seară a fost convocat la sediul ministerului de externe. 
reprezentantul României. La orele 10 noaptea apare Davi: 
escu, se înmână ultimatul și evenimentele se desfășoară 
aşa cum am văzut. Două zile mai târziu, trupele sorietice 
tice “fontiera României”, nu se ţin de angajamentele lua- 
te. trupele române sant nu numai dezarmate, el sunt 
insultate și 


Uniunea Sovietică ameninţă statul român. 


Nu numai în timpul retragerii unităţilor române din 
Basarabia se menține presiune asupra României. Ampla- 
sate pe malul stâng a! Prutului, unitățile sovietice Vin în 
permanență starea de presiune. Acestea fac Incursiuni, 
A atacuri, ead primii 


guverni protestează 
=promeeărilor” armatei române. Molotot amenință cu în- 
vervenție armată ducă arată, rermână nu, Dnc%ai i se) 
provocările. Situaţia României era din ce în ce mat grea 
deduce că nu era 





tre sfârgital unei August situația României devine şi mai 
Ungaria mobilizează trupe, lar la Prut mari mișcări 
sovietica. Regele Carol al II-lea cere Germaniei 





Revetuția Mipcării Legionare. 


Se ştie că hotărârea de la Viena, mai bine sia “dietatul 
de In Viena” a fost una dintre cele mat controrteate ho 
tărâri luate de Germania. Această hotărâre a Atras con 
tra Germaniei un val de propagandă, care nici până a 





i 
i 
EI 
i 
; 
Ei 


E 
| 
i 
ji 
îi 
e 


fi: 
i 
Îi 
ie 
i 
i: 


i 


da- 
faptului că Rusia momentul să ne înghită. 
acest moment s'a evitaj 

Vinovatul de tragedia țării n'a fost iertat La 3 Sep 
tembrie 1940, Legionară alungă pe Carol al II-lea 
de la cârma țării, singurul vinovat de tragedia României. 
răsirea tronului este chemat la putere gene- 
ralul Antoneseu, care In 14 Septembrie impreună cu 


Ei 


Tensiunea germano-soctetică. 


Garanţia acordată de Germania României B August 
1940 a supărat mult pe Uniunea Sovietică. De la acea dată 
relațiile amicale dintre cele două tări încep a se răci şi 
mai mult. Unii istoriei sunt de părere că data de 30 August 
ar însemna o schimbare de macar în politica germană față 
de cea sovietică. Am putea spune că 30 August a fost 
pa culminant, inceputurile au fost făcute cu mult 

ainte. Se ştie că Uniunea Sovietică n'a fost corectă nici 
la inceput față de Germania Mai întâi parnit războiul 
odată cu a, contra Poloniei, ci cu 17 zile mai târ- 
uiu. şi asta dupăce Germania lansase o serie de ştiri Talse. 
După acela Rusia a ocupat Lituania, care contorm înțe- 

















Unkaria și Bulgaria. Apoi, se mai descopei 
le Uniunii Sovietice de a ocupa România. 
Incidentele de la frontiera româno-sovietică erau urmă- 
vite atent la Berlin Un alt fapt este puţin cunoscut Tată 
in arem o 


30 August 1940. ci o făceau roşii în campania contra Fin- 
Mandei dela început lui Decembrie îi 


Teroare în Basarabia 


Imediat după ocuparea Basarabiei, Bucovinei și reglu. 
nea Herţa. începe acolo o eră nouă. nu de innoire şi nici 
ge «li cum anunță propaganda sovietică ehiar 
în țimpul zilelor noastre. cl o eră apocaliptică. Toate per: 
banale care ocupaseră o funeție oarecare în ținuturile 
ocupate de ruși, incepând dela portar și terminând cu 
Inaiţi funcționari. toți sunt arestați și deporta în inte 

de 1041, autoritățile serie: 
1000 de români, iar alte sute de 


guvern 
Din nota ultimativă adresată 


2, rupi 1940 eltitorul poate trage următoarele con- 
e! 


ai “Uniunea Sovietică acționează în numele Ucrainei, 


nu 

b) în numele Puterii Sovietice. 

Văzută din alt punct de vedere nota lui Molotov este 
clară și fAră echivocuri. Uniunea Sovietică se face purtăto- 
rul de cuvânt al Uerainel, și in numele el Îşi motivează 








de origină ueraineană. 
b) In trecut ar fi existat o unitate statală, “stculară” 
cum o numeşte, și că această unitate ar fi fost distrusă 
de România 


e) Uniunea Sovietică işi Insușește rolul de purtător de 
cuvânt ai Uerainei. 


Pentru a. 


Nu-l nevole de studii istorice şi nici de mare pregătire 
profesională ca să afli că in Basarabia a trăit şi trăiește 
o populație de origină română, fi nu ucraineană după 
cum vrea să susțină Molotov. 


distrare ese, 

populația românească rămâne majoritară. In Anul 1919 
leeulau în Basarabia 254000 de ueraineni (0.7 fe), faţă 
de 1683000 români (64 %). 


tre române în 
anul 1941 ocutau în Basarabia 445542 ucraineni (1644 %) 
tă aa 1703000 români (636 %), 





ii 
EN 
îsigie 
il 
bu 
eset 





istru. 
Niirueni nu pricepe, de ce oare ministrul de externe 
sovietic recuri 2 sepia iceage, paint LE 
t, ablel - inel, 
erat ctodată. şi deci NI eanvea. (ranatnute Ra) de. 
parte statului federal Unlunea Savietică. 


Autori sewietiei ironizează pretenție 
ucrainenilor asupra Basarabiei. 


Unul dintre oii iatorlei sovietici, A. M. Lazarev, serie 
următoarele în legătură ca pretențiile ucrainenHor asupra 
Basarabiei: “Sublinlem că în 1917-1918 asupra Basarabiei 
aveau pretenții nu numai România regală, dar şi cercuri 
naţionaliste burgheze din Ucraina. Prezentându-şi reven- 
dicările aspra Basarabiei, burghezii naționali ieraineni 
se refereau la menţtanile din cronicele ruse, că în 080-971. 
ogtile Rusie Kievene (Uerainel n. n.), în frunte cu cneazul 
Bviatoslay. incepânduși margul asupra Tarigradului, au 
trecut prin teritorial de sud al Basarabiei şi că ceva mai 
mult pământurile Basarabiei au făcut parte din princi- 
patul Galiției”. Istoricului soșietie | se pare atât de stranie 
justirleările pretențiilor ucrainene asupra Basarabiei prin 
cronici istorice dubloase, încât continuă: “Insă chiar și 
autenticitatea acestor fapte istorice ca atare nu a putut 























şevski și 8. Rudnițăi — care susțineau, ca și Rada ucral- 
neană, că majoritatea populației ar fi fost formată din 
ueraineni, că teritoriul național al poporului moldovenese 
ae [i “străveehiu teritoriu ucrainean lar că “moldovenii 


nu ar [| decât “chiriași vremelniei” (pg. 121), Dar Lazarev 
continuă, şi anume ironizează cu incercarea președintelui 
Radei Centrale, Mihail ru] de a demonstra în ge: 
dința Atat a acesteia 20 Apriile 1018 că “de-a 
luni itregil sale Istorii Basarabia n'a aparținut nicloda- 
4 1, lar moldoveni! din Basarabia nu sunt altceva 
decât o minoritate etnică. (pe. 122) (N.N. am văzut mai! 
sus că până la nrmă Rada ucraineană a recunoscut reall- 
tatea istorică „fi n'a aa! ps problema Basarabiei, soeo 
Und-o rezolvată). 


Pentru e, 


sus am văxut că nota sovietică din 26 Tunte 1940 
ata intemelată pe falșuri: în Basarabia, nu locuiesc ca 
ție majoritară ucraineni, el românii, şi că Basarabia 
n'a făcut nielodată parte din Ucraina, cu alte cuvinte, 
dacă n'a făcut parte din Vernina, România nu putea să 
PUpă unitatea, “9texlari” n Vernet 
este denis și de măsurile administrative luate 
de Uniunea Sovietică după anexarea Basarabiei. In loe 
să ae facă reunifiearea cu Ucraina se întâmplă alteevn 
Majoritatea tetitorului basarabean se unește cu un mie 
Meritoriu de pe malul stâng al Nistrului şi această unitate 
adminlatrativă este declarată republică unională, și anume 
Republlea Bosietieă Boclalistă Moldovenească. Partea de 
nus și de nord a Basarabiei este detagată şi anexată Ucral: 
nel, deşi acolo locuiau mai mulți români decât ueraineni, 
o măsură abuzivă a guvernului sovletie. Iar la elaborarea 
legii de destrămarea Basarabiei, constatăm că n'a luat 
parte nielun reprezentant al Basarabiei; elaborarea legii 





12-— 


a fost făcută cu deputați străini intereselor populației 
române din Basarabia. Este normal să se puna intrebarea: 
ce Interes poate ayea un rus. un georglan, un kazakatanez 
in privința durerilor și năzuințelor românilor din Basara- 
a Băfar Jpabă (i ale Săroe obicelart na 16 cunoee qi 
nici nu le Ințeleg? 

SI In conluzie? 

Uniunea Sovietică se aranjase cu Germania intrun 
tratat steret să anexeze Basarabia. Mal mult Inainte de 
inmânarea ullimatului În noaptea de 20/27 Iunie, mai 
Tatăl se asigură de asentimeltul Germaniei, și numai după 
acela amenință România cu războlu. Din această cauză 
nu se obosește să motiveze ultimatul, cl se mulţumeşte 
să pună ceva pe hârtie, aşa numal ca să impresioneze 
opiala publică internaţională, care și așa nu cunoaşte 
problema, 


Românii de dincolo de Nistru 


Am văzut mal sus că Ucraina n'a avut niclodată suve- 
maitate asupra Basarabiei — mal precis Basarabia n'a [A- 
eut parte nielodată din Veraina. In schimb ținutul de 
peste Nistru, și anume dintre Nistru și Bug a făcut parte 
din pricipatul român Moldova. Mai Intâli turcii au nsăr- 
einat In anul 1870 pe domnitorul român Duca Gheorghe 
să administreze ținutul dintre Nistru și Bug. Domnitorul 
elădit o reședință In orașul Balta, în anul 1740 chiar 
ruşii, au recunoscut prin comisarul Ivan Nepliev, mai 
precis la 12 Ianuarie, au recunoscut suveranitatea Moldo- 
vel asupră ținutului până In Bug. (Vezi Document nr 74 
Biblioteca lei Române) Acest tratat constată o 
stare de fapt, dincolo de Nistru loculese românii. Si astăzi 
exlstă sate şi oraşe cu nume româneşti. In Odesa există 
un cartier care numele de *Moldoveanca”, lar hin- 
tarlandul Odesel este iocult de români. In anul 1701 existau 
între Nistru şi Bug 40 de sate moldovenești și numai 18 
irăine. Colonizarea și desnaționalizarea ținatului a ince: 
put abia la 1792, când Rusia şi-a mutat frontiera pe Nistru. 

Visul populației de origină românească era să formeze 
un stat național. Imprejurările din 1018 n'au permis for- 
marea unul stat național, dar sovieticii au ținut cont de 
dorința populației și in la 12 Octombrie 1924 au inființat 
pe teritoriul Ucrainei, o “Republică Moldovenească” cu 
capitala la Balta (oraş românesc). Scopul Inființărei aces- 
tei republici, nu era să servească interesului populației 
româneşti din ținut, ei In scop de propagandă. La Tiraspol 
(alt oraș românesc) se Inflințează un post de” radia care 
transmitea In liraba română, incercand a face cunoseut 
binefacerile comunismului, cu scopul de a produce în B. 
sarabla mişcări revoluționare, Singurii ascultători erau 
paținii membri ai partidului comunist român, care primeau 
indicaţii de luptă, citrate. Acestei repubilei nu i se atașează 
Judeţele cu majoritatea absolută de români, cl a fost in 
aşa fel construită Incât “moldovenii” să fie minoritari In 
republica lor. In 1934 republica se întindea pe 0 suprafață 
de BABA kmi. Cu timpul a [ost mereu *mieşorată”, lar acum, 
din fosta republică n'a rămas decât câteva localităţi din 
hinterlandul oraşului Tiraspol, Cu această scamatorie, 
Uniunea Sovietică a acuzat România c'a distrus unitatea 
Moldovei! De altfel Rusia a mai recurs și la o altă scama- 
torie. De ani de zile tâmbițează in toată lumea ştirea că 
în Basarabia ar locul un popor moldavenese, că acesta ar 
vorbi o limbă proprie, şi că niar avea nimic cu limba și 
cu poporul român. Intre cele două războlae Rusia a acuzat 
România că duce In Basarabia o campanie de “româniza- 
rea” basarabenilor, 

In. decuraul Istoriei Rusia s'a pretat la multe falsificări 
După pacea dela Paris, 1850, Rusia trebuia să cedeze Ro- 
mâniei, o parte din sudul Basarabiei, până la o localitate 
cu numele de Bolgrad. Ce face “marea și sfânta Rusie”? 
Inventează pesta noapte un oraş pe Dunare cu numele de 
Bolgrad. Noroc că delegatul francez a descoperit Ja timp 
faliflearea Rualei, 

usia minte Intreaga lume la 28 Iunie 1940 că în Bass: 
rabla, majoritatea populației o formează uerainenii, și că 
Basarabia a făcut parte integrantă din Uerninn, și că 
România a distrua unitatea seculară a Ucrainei, Mineluni 
care nu prind! 

Ministrul de externe Molotov declară în Aprilie 1044 că 
nu se pândegte să schimbe ordinea internă a României! 
SI ce sa Intâmplat câteva luni de zile mal trziu? La Bu: 
eareşti apare fostul procuror general Visinachi și forțează 
po £eee 48 instaleze un guvern după o listă fhcută la 

oscava 
































Lupta pentru Basarabia 


In 1941 Incertarea de a readuce Basarabia Bucovina și 
regtunea Herța In sânul famulel românești, dupa cum se 
ştie a eşuat! Nu numai c'a eşuat acțiunea de eliberare, dar 
neamul întreg a intrat In inchisoare, intro închisoare de 








unde nimeni nu ştie când și cum va ieși. Poporului român 
mu. se pOAlE xepropa nimici -. 

EL a ințeles ala ce-l din răsărit, A încercat 

unii dintre, politicienii români 

1şi puseseră speranțe, în timp ce soldatul român m 
din pământ rusesc, acele torţe în slujbe străine, majori 
tea lor mobilizată În partea sedentară, culegea “informații” 
şi le transmiteau “Aliaților fireşti”. De acolo se retransri- 
teau în Moscova! Situaţia țării a fost pecetluită în alte 
părți. Amintese întelegerea dezonorabilă intre Churchill și 
Stalin. Ambii împărțeau Europa de răsărit in procente, 
România trebuia să cadă 90 procente sub influență ruseas: 
că şi 10 procente sub infleunță engleză. 

Stalin n'a ma! ținut seamă de convenţie și a pus mâna 
pe toată suta! 


Neamul românesc sub surghiun. 


La ora actuală neamul românesc stă sub aceaiși formă 
de stat, sub același orândulre economică, dar impărțit în 
două state. O parte, locultorii din Basarabia, Bucovina și 
regiunea Herţa sunt puși la cel mal mare proces de des- 
naţionalizare şi o exploatare economică necunoscută In 
istorle. A doua parte, cel din România, numită Republica 
Socialistă România sunt și el supuşi, unul proces de 
distrugere totală. Legi străine, obiceiuri străine, adminis- 
trație străină sunt introduce In locul “legii pământului. 
Morala și religia creştină, două forțe care ne-au ajutat să 
spravieţuim în timpul fostelor năvăuiri barbare, sunt înlo- 
culte cu o “morală socialistă” o noțiune pe care n'intelege 
nimeni și nimeni nu ştie ce inseseamnă. De astă dată nu-s 
furate numai bogăţiile solului, ci şi munea poporului. 
Tureli au cerut tribut. Pentru tribut ne-au apărat granițele, 
dar nu ne-au distrus ființa naţională, Astăzi rușii ne atacă 
pe două fronturi: explaoatare materială și distrugere spl- 
rituală. Si ultima este cea mai periculoasă, Pentru Insem. 
nâtatea el, vă citea un caz istoric. Ryzd - Smigly, ultimul 
preşedinte al Poloniei şi-a motivat refuzul Poloniei de a 
da “drept de trecere trupelor sovietice peste Polonia în fe- 
Iul următor :“Cu germanii ne pierdem libertatea, cu ruşii 
ne vom plerde sufletul”. Si 1a suflet ținea mareșalul polo- 
nea. SI câtă dreptate avea. La ora actuală şi Polonia şi 
România sunt pe cale de a-şi plerde sufletul! Sunt pe cale) 
Dacă ruşii vor mai avea timp, situația românilor din Ro- 
mânia va (i acela ca a românilor din Basarabia și Buco- 
vina. Rusia, va susține că a eliberat poporul român, Exa- 
gerare? In anul 1964 a fost publicat, de un om de ştiinţă 
sovtetic un plan care împărțea România in unităţi econo- 
mice. Le atașa când la Rusia, când la Bulgaria! L-aţi 
ghicit, se numea planul Valey! Stiţi cum sau scuzat rușii 
când ce! din România au aflat de celebrul plan! Ideile 
unui om de ştiinţă. Ideile se respectă întrun stat de- 
moerati 

Dar care este realitatea? 

Constituţia actuală a României, în art, 14, dă posibili: 
tatea *Marel Adunări Naţionale” ză hotărască “unanim”, 
unirea şi incadrarea In marele imperiu rusesc, inchisoarea 
popoarelor, ce numele pompas de Uniunea Repubii. 
cilor Sovietice Soelaliste! Pe vremuri, planul Valev a fost 
criticat la Bucureşti! Dar în prezent? Pe Prut se cons- 
trulesc unități economice româno-sovletice lar pe Dunăre 
se construlesc unități “româno-bulgare”, Aşa cum se pre- 
vedeau în anul 1964 în combătutul plan Valev. Să sperăm 
că Ruala nu-şi va putea realiza planurile 

















Drepturile eterne ale României asupra Basarabiei. 
a) Dreptul international 


1. Populaţia Basarabiei și-a exprimat dorința Ja 27 Mar 
Vie 1018 să reintre In comunitatea românească de unde a 
fost ruptă In anul 1812. Kari Marx- Idolul şi profesorul 
actualei Rusii susține că Basarabia cate românescă, lar al 
doilea coriteu comunist Fr. Engels este de părere că Rusi 
a comis un act de agteslune In 1812 

2. Uniunea Sovietică şi-a însușit un teritoriu prin 
eAlcarea principiilor de drept internaţional. Conform 
art 63 al Convenție! asupra tratatelor internaționale din 
2381909, de Ja Viena. sunt declarate nule și TAră valoare 
toate tratatele internaționale care sunt Închelate prin 
violarea unul principla de drept internațional recunoscut 
falci eate vorba de dreptul de autodeterminare şi intre 

șa 




















buințarea forțe! (amenii cu războlu] prin nota ulti- 
mativă din 20 Iunie 1 

4 Guvernul român, care n ratificat la 23 Augu: 
tratatul de pace de In Paris (10 Febriarie 1047) n 
mandat din partea poporului român. Guvernul de atunci 
n feat emanația puterii de ocupație sovietice. In momentul 
când poporul român va fi liber va cere revizuirea tuturor 
tratatelor închelate de acest guvern care nu reprezintă 
voința naţională. 











b) Declaraţiile oamenilor politiei. 


1. Pentru Nichita lov lema Basara! 
vata Ca aurar at tre, 


pro 


; 
iai ata, 
Sa 


zi 


3. Presa internaţională a deabătut In nenumârate rân= 
AEă iona tă rabie [ioAaăit 5 DA ACR 
IRU Es au (eavInit olU i pablieă, mondială 
Basarabia un ut ocupat ilegal lunea 

4. Părerea de mal sus a fost şi este [EI Art 
faptul că prin anii 1960 populația Basarabiei sa revăltat 
eu arraela în mănă contra Ocupaatutut. (Veri colpar- 
tată de agenția Reuter ln 2 Mai 1077 transmisă din Mâs- 
cova, bazată pe declarațiile fostului locțiitor al FGB-ulul, 
Semion. Zwigun ) In legătură cu rezistența populației ro- 
mâne din Moldova trebule amintit și reportajul transmis 
de Radio-Pexing intitulat “Revizioniștii sovietici intâra: 
pină puternică rezistență in Moldova, (Vezi “Free Roma: 
nian-Presă London, nr, 33 din 10 Sept. 1976.) 

5, (AL de gubredă şi de mezirură este poziția sovietică 
faţă de probiema basarabeană mai rezultă și din. faj 
că Uniunea Sovietică, caută prin. orice cale şi utilizând 
cele mai mari eforturi să dovedească străimătăţii că în 
Basarabia loculese “MODOVENII” şi nu “ROMANI” 
că. aceștia ar fl un popor de sine atățător și nu sunt ro 
mâni Asiyurăm pe ruși că nici aceste eforturi nu voe aduce 
beneticii. Opinia publică mondială este lâmurită, și nu Ya 
cade în capcana unei no! imposturi şi mineluni ruseşti, 


Nota. 


Acest articol eate o completare a unei conferințe ținute 
de autor în cadrul cercului cultural INDEPENDENTA din 
Kâln în ziua de 2461077, 

Pentru articolul de faţă au. foet folosite următoarele 
lucrări: 

— General Platon Chirnoagă: /storia politică și militară 
a răsboiului României contra Rusiei sovietice, Ed. Car- 





i. 1985, 
-Y Gafencu: Vorspiel zum Erieg tm Osten. ZU 
rich, 1044. 


— Michel Sturdza: The Suicide o/ Europe. Belmont, Mas- 

sachusetia. 1068. 

— Alexandru Suga: 

a) Die vâlkerrechtliche Lage Bessarablena in der ger- 
chiehilichen Entwicklung des Landes, Teaă de doc. 
torat. Bon, 1958. 

b) ultimatum rovietique au tufet de la Bessarabie 
du 26 fuin 1940 el ies aroita de PUnion Sovietiques. 
Siria 90. ou ică, Istorteti. ruşi falsificatori at 

<). Stiini emică, Isi 
istoriei. (Extras din Buletinul Bibilotecil Române. 

UI) Drept, lua 8 ietique Moldave, în “Aspecta des 

ovietique o 
relations tovito-roumaines”. Paris, 1971. 
e). Basarabia, In manuseria 


STIREA CU ICOANE SI APE 


de Michaela SILVESTRI 


Bucovină, ca o streașină In inima târii, 
Vine ploaia istorică peste câmpille transilvane, 
Peste turla bisericilor moldovenești, 
Ca un exod pe deasupra fruntariilor inexistente, 
Un goli unde, asemeni curenților submarini, 
gândul se revarsă cu spuma imnginară 
n visului, 
Icoana cu dealuri şi cu întins orizont 
albăstrui, atât de pur incât vezi ingerii 
tremâtână solo, darie. Ii înțeleasă 
cu sângele nea! Și 
Vedeam păsări uriașe cum se așezau peste cuiburi și 
într-o ai Mitu de ol 

rul, el, pășea noi, 
stânitu tă in palme apa ta sfântă, 

Buna vestire. 






































Când plânse codrul eruntei Transilvanii 
Poetu'n viersul lut ka dat cuvânt 
Sl-aşa strigară'A tulnice țăranii 

Si strigă astăzi morţii din mormânt 
No vrem pământ! 





Al morți! vânt cu mâna lui haina 
Copiii tAI ea-ţi amulse dela sân, 

Aşa stelei tu, o, dulee Bucavină 

Cu codrul tău, cei trupul nostru frânt 
Noi vrem pământ! 


Bi strigă codrul blândet Basarabii 

Pe Nisteu-l cu cstățilen aurghiun 

Bi Pindul cel ca I-au răpua satrapti 
Si Dobrogea lui Mircea cel Bătrân, 
Noi vrem pământ! 





Aşa strigă, când plânei tu, Românie, 
Intemnițații di tt... și end 

Al toată țara! enut și lobăgle 
Be-aude frunaa'n codru fremâtână, 
Nol vrem pământ! 


ION TOLRSCU 


de Ion TOLESCU 


ȘI SINGUR STAND IN RUGA 
DOMNITORUL, 


*.. Cl, Doamnen semn că'n Tine mi-l comoara 
de pururi fiitoare strălucire, 
10, ce pre nume Mireoa m! aice țara, 
Tiam ctitorit alastă mânăatire; 





că'n tuptă mi-a! fost stâlp şi-ajutorință 
sajung sub vola Ta Intemelat, 

mi-i Oltul martor câtă nevoință 
să'ndur până la Tine mi-ni fost dat 


Moșneag ce sânt, în mine simt stejarul 
ei, Doamne, fil slăvit că sânt așa; 

mi-i neamul mie dar ştieintreg hotarul 
că port In mine rădăcina Ta. 


Urmaşii mel, lucrări plăcute Tie, 

CA mâine'n calea lumii Te vor sconte, 
Te-aJută, Doamne, gândul să le fle 
ogorul Tău cu roade luminate 


Astfel In erlpta Coziel, Prea Bfinte. 
mi-am zidărit aci apre Tine chela, 
că neschimbat aflatu-mi-am In minte 
eredința-mi nendoită,.. Bi deaceea 


dă'mi, Doamne ziun Ta cea ne'naerată 
91 Duhul Tău In vee neveştejit, 

sămi île faptan ţară rAră pată 

și cugetul în Tine prea smerit 


SI singur stând în rugă domnitorul, 
Își depâna la miezul nopții visul 
In stratul Iul sengemânn covorul 
con purpură'mbracaze paracisul 


Un steşnie IAngă ei ținea veghere 
ŞI Jar Ja mâini 1 tremura'n pâteli 
Parcă vorbea sub tainiea tăcere, 

că atinţii lascultau din mugrăvali 


TRECE MOISA AL VADANEI 


Fragmente de roman de Nicolae NOVAC 


OISA al Vâdanel se născuse 14 trel luni 

după co sosise în sat vestea că tatăl său 
murise pe front, “pentru Ţară, Noam şi 
Rege”, cum spusese primatul, Ian MIo- 
riţă, In cuvântarea ce ținuse la desve 
rea Monumentului Eroilor ridicat in 
mijlocul satului, la zece ani după ter: 
minarea războlului, când satul îşi cin: 
stea "cum te ende și cum se cuvine” 
(tot vorbele primarului), “Eroii săi 

Mâlcă-an Îl botezase! Molsă, căci 
luase cu taloă:său din dragoste, nu 
pentru avere, cum făcuseră alţii în sat, și ținea mult € 
prin €l, numele lui talcă-său şi al Doinășilor să ne perpe 
tueze, Dar, cum În sat mai erau incă mulți alți Molși 
conform zăconulul şi pentru o Identificare mal precisă 
Molsă Doinnşu intrase În gura satului cu numele de Molsă 
al Vădanel, 

Incă din faşe, malcă-sa, rămasă văduvă, Işi revăraate 
asupra Iul tontă dragostea ce-o nutrise pentru taleă-su 
Când ieşea cu cl In uliţă, stând pe scaunul dela poartă 
seara, Îl arâta mândrie vecinilor, spunând 

II samâănă lul talcă-sul E Molsă al meu în carne și 
oase. 

Taman așa, spuneau vecinii, Apol adăugau: “SA | 
dal lu Moş Mitru să-l Inveţe meşieşugul flulerulul, c'ar îi 
păcat să nu ştie cânta din fluler, CA + tu, Mârle 
alee că numele lor dela fiuler 1! se trage. Mulţi flulei 
nu fost In satul noat', dar, ca Mag Mitru, bunicu-sti și ca 
Molsă al tău, mal rar. Aştia au, din neam în neam, doina, 
In sânge. Se nasc cu ca, și mor cu ea. Ca privighetorile, 
invață cântecul incă din găoace. 

La serbarea deavelirii monumentului eroilor din sat, 
Molsă Doinaşu, în costum național cusut de bunică-sa 
chiar în anul morții el, peste care primarul Îl pusese in 
dingonală un tricolor românese pe care prinsese Virtutea 
Militară n iu! taică-său, stătea țanțoș între malcă-sa şi 
bunicul său albit de vreme și necazuri, dar Incă roşu În 
obraz ca un mâr de măşancă. La brâu, malcă-sa îl implân- 
ase flulerul lui taică-su, că, zicea ea, “să [le și el săracu 
de faţă când Îi desvălese monument Pentru ea, manu: 
mentul din mijlocul satului, era al lui, n lui Molsă al ci, 
de și pe placa de marmură. sub casca militară inconju 
rată de frunze de stejar, mal erau săpate și aurite, încă 
24 de nume Maria Doinaşu, adoptase însă monumentul 
ea el ol, In fiecare Sâmbită stropen şi mătura de Jur Im: 
prejue şi Inlocula chita veşnică de busuloe, cu alta pron 
pătă. Pusese şi patru muşcate: două de-oparte și două de 
cenlaltă a busulocului, Două roșii ln margini și două albe 
lângă ele, in vaze de lut smâlțuite și Intiorața pe care en 
e cumpărate deln un clar ce trecea Vara prin satul dei 
marginea Dunhrii, ascuns intre dealuri ca un pul de pi 
tulica în cuibul fiu. Molsă, venea şi ei cu mâlcăstă, în 
ficare SAmbAta și-o aluta In curăţii, cărând gunoiul și 
aruncându-l în șanțul depe mareinea şosele. Ori unde ar 
(i fost, In Joacă cu alţi capii de seama lui, sau la scaldă, 
de şi n'aven cena și lei nu ştia încă eri! timpul după 
s0Aro, când so apropiau orele cinei spre seară, ştia și se 
indrepta în pradă apra casă 

Un "te duci, 1 întrebau cellalți copii 

MA due cu muma, IA tolea! 

Ce spul prostii mă, că tu n'al tată, spuneau ei 

Da am, rânpundea el cu siguranță In glas, ca și când, 
cu adevărat ar (i avut 

Păi, dacă n), unde: |, că noi nu I-am vĂzut nlelodată?! 

T-atola, la monument 

ŞI pleca, Nimie în lume nu bat fi oprit dela această 
mică bucuria a lul de copil: fntălnirea cu taleă-su n 
care nul Văause niel el nielodată, dar ştia că-l acolo, pr 
sont, căci, de flecare dată, o ausea pe malcă-sa stând d 
YDFDĂ eu 6, spunându-i tot co e petrecuse peate SAptă 
mână În sat, cum Atău ogoarele, cine-a mal murit tau cine 
sa insurat nu mâritat şi terminând Intotdeauna cu cu 
vintale calde pe care numa! doui îndrăgostiți și le spun 
în cele mal intime momente din viața lor 

Aşa n crescut Malsă a] Vâdanel: Intre dragostea mamei 
şi monumentul eroilor din mijlocul satului, ŞI din ce ereși 
tea și inainta In vârată, din ce malcă-sa spunea tot mai 
mult, oricui ar fi atat so asculte, că ei Îl seamănă lui 










































tajcă-său, că-l Molse al el, care, neavând parte de viată, 
creşte acum În copilul Iul Şi, Mogul, Dunieul său, dt 
mândru de el, când Îl punea pe fenunch! sii zica 

aril, ee îlel nepoata, azi morgem mal departe e 
Tiulerul 


ŞI arăta cum să ție flulerul Mjpit de buze, cur să mufe 
în el şi cum să-ai poarte degetele, tremurânduda pe pă 
relele flulerului ca să scoată *tonu” 

Vâzut-al tu cum tremură gușa părărelelor cnd cân» 
tă'n pom? 

VâzuL!, răspundea «1 scurt 

Aşa, neponte, aşa. Tonu' nu se scoate din țeava asta 
dacă-ți porți pesta ea degetele moarte. Trebue să le dal 
viață. CA, vezi tu, Dumnezeu n dat păsărilor puşa, Ir nOuĂ 
oamenilor, degetele. ŞI eu degetele astea. noi implinim 
minunea pe care păsările o implineae cu ușă, Tnțoleai tu 
ce vreau să-ţi spun eu? 

Inţeleg, Moşule! Aşa-l spunea: Moșul, nu bunicul 

Atunci, hal să vedem cum ial înțeles Ia:0 flupă 
mine 

19 duceau fiulerele la buze, privindu-se în negrul ochi: 
or. Moş Mitru o lun Inainte, și el, ÎL urma. Şi se mira 
moşneagul de iuțeala cu care nepâtul prindea ințelesul 
“tonului” 

Al “talant”! 11 spunea ei mândru când terminau. O 
să întrecl pe tabu 

ȘI copilul se bucura de bucuria bătrânului 

Vând a terminat patru clase primare, premiant întâi cu 
cunună, Moş Mitru î:a pus mâna pe umăr In timp ce se 
îndreptau spre casă și Î-a ala 

Mare cinste ai făcut neamului ncatru astăzi, nepoate. 
Păcat că nu-l și tat-u azi aici, să te vadă cum treci cu 
cunună prin sat. Dar, ce să: faci, așa a fost să le, Așa 
n vrut Dumnezeu 

La auzul acestor, cuvinte, malcă-sa, care mergea eu-alte- 
femel mal În urmă, incepu să plângă. Moș Mitru se opri 
incruntat, sentoarse spre ea şi-i spuze 

Ce te selifoseşti mulere .. Copilul (ți face cinste și 
omenie și tu, In loc să te bucuri, IVI pişi ochii... Tacă-ţi 
ura, că ziua de azi nu-l i de bocit el ai de bucure: Ami 
vatbit cu domnu” director și-l face acte 4 meargă Ia 
toamnă Ia gimnaziu Ia Bozovici, cu bursă ca =primu'ntAI” 
din clasă și orfan de războl, că doară, nu de florile cueului 
tau dat Jul taleăssău Virtutea Militară 

Numa! după ceși vărsase inima în galop, Moş Mitru îşi 
dădu seamn CA preise spunându-le ceea ce el lucrase pe 
ascună și cu mipală de săptămâni de zile, eu directorul 
scoale! primare din sat, pentru nepotul lui. Simţire acoaata, 
nu numai din spaima ce eltea acum În ochii narel sale, 
dr şi în tremurul ee scuturasă trupul nepatulul 

O Tăcul!... Uite, Imi pare rău. Ştiu, ar îi trebuit 
sA vo spun mai pendeleta, dar, mas luă aură pe dinainte, 
umplea:0ar pământul, că nu știe când să vorbească și 
când BA tacă 

Apol ca trezit dintr'un vis rosti gândul cei trecuse prin 
minte 

Mergem să vedem co alee și tat-u, nepoate 

Se Indreptară câtuși trei spre monument 

Din ochii mamol, curgeau Inerimi tăcut 

Când ajunseră, se oprită în fața monumentului Bătră 
nul îi descoperi capul și:şi duse clAbățul In Inimă. Apol 
cu voce blânda și tremirată, apuse! 

Molsă, copilul Mata al tău, nepotul mew, pe care-i 
cheamă tot Molsă ca și pe Une, ţi-a făcut Ve ţi neamului 
nostri mare fală aațăai , Vită-te In e), Molsă rasă de 
acolo de unde ești... Veai-l cununa de pe cap? O veali 
Tmi spune mie Inima e'0 vezi!,,, Spune-i tu Iul ce să facă 
că mu, lacă, mi-o! ține dencum pura închisă și n'ol mal 
spune nimic. Dacă el vrea s'ajungă păcurarul sau, purearul 
satului, cu toată mintea ce i-a dat-o Dumneatu, că pământ 
mult, ca să [le atăpân, Lu şti, n'aver, treaba Iul. Pogonul 
ce-l are pa cinatea şi omenia ta din război și cele câteva 
table de pământ co lor rămâne dela mine când al veni și 
au În tine, nu iar ține toată viața nici de foame, 
nici de cald Da ev, cu mintea mea proastă, tot ale 
dar fl mal bine să meargă Ja gimnaziu În Dozaviel și Bă 
fie primul din neamul nostru, domn în cănțălarie, sau 
dascăl, sau notarăș, sau popă, ajel Ia noi În sat "Tu, Molsă, 
invață:l cum crezi mal bine. că-i copilul tău, mie numai 



































— 





Ă 
” 


i 
îi 


eu 

au 
și 

i îi 

îi 

ii 

Ei! 


E 
ii 
şi 
i 
ii 
pi 
ă 
Eh 
E 


E E 
Hi. 
se. 

E 
i 
i 
pe 


| 
2 
i: 
ii 
| 


i 
i 
E 


i 


Zilele ae 
Rapa 
în 
BF 
aş 

i 

În 

își 

i 


38 


fete şi feciori. Se deschideau ferestre 
! şi femei Ia ele. 


— Da ce-l? zise o femee mal bătrână şi mai grea de auz, 


ii 


LA UMBRA NUCULUI BATRAN 


Pe cer mureau, stingându-și lumina, ultimele stele în- 
târzinte, ucise de primele raze ale soarelui ce scăpăta de 
dealurile dela răsărit ale satului, când Moș Mitru, 
înehise poarta curții şi o luă pe ulița ce incepea să se 
trezească la viața cea de toate vilele. Prin curți se auzea 
deja sgomot jtencile işi pregăteau, după cum aveau, 
vatile Sau cile, de plecat Ia pășune, Îisau, gălnile, rațele 
sau gâştile de prin cotețe și le aruncau câte un ţorț de 
PRE piei de porumb. Pareii, grohâlau prin cocini 
cei 1 se umple vălăul cu lături. Incepea o nouă zi 
în Boşneag. Iei şi colo, la început mal rar, apol tot mai 
des, Moş Mitru Intâinea consăteni, dându-le un “bună 
dimineața”, Când aJunae in dreptul casei lul Ion Brebete, 
paizieul e noapte AI camine. eră Să p-aci 4ă deă nas 
in nas cu el, care ieșea grăbit pe poartă 
“mneața Ioane, Spune &i 
tale acei dan meat să 
mi ni mergem la vie, Da tu? 
e a să anu, 
apa... ta de slujbă de noa, LI) 
Necazuri, vecine, necazuri. . N'ai auzit? sd 
Ce sau? 
ce "ntâmplat astănoapte! 
Sa 'ntâmplat ceva în sat la noi? 
oprire, DI AI pă Lol apasa, lteum. 
, lume și vrei i râzi de mine? 
Baal de Alu ai nu 
Atunci „nu mă mal arde... spune! 

ze! că mai auzit? 

— ip pi o ora? 

= Iu Omoi lerenuii Al mă! mare 1 im, 
1n birtul Iul Ogrin ai SUPA 

E 200 MN 

— L-au lorit II măi mare, pe Pavel Dima. 

2 Pe Pavel?,.. PAI cum ÎI omorită pe Pavel. că era om 
de omenie, la casa lui, cu nevastă şi copii?! 
Pe e: Pata de frate-sa, Vasile, pa luat 

taler car! cum II-i obi , 
inainte de-a sentoarce acasă soprese pentru o ri 
birt la Ogrin, pe seama curvețtinei lui Ogrin, ala a lui 
care-a fâcut un copii de fată. Cineva i-a dus vestea lui 
Pavel și el, plaza rea, și-a lăsat nevaata şi copiii în pat 
pi-a alergat săși scape (ratele de bătale, auzind că ei sunt 
ri pur și beat. Da nebunu, când l-a văzut 

trând pe frate-zu pe ușen birt, a prins coraj și sa nă- 
pustii ajuta. ptălerențilar Pavel, să băgat lntte el săi 
scoată. Atunel, cică, unul din ștălerenți ar fi scos cuțitul 


























vw 


şi 4 ka băgat lui Pavel drept în inimă, Da a mal avut 
putere să lasă afară şa căzut mort. 

= ȘI Vasile? mtrebă Mo Mitru 

Pau tăiat și pe el, dar nu de moarte... Pe urmi 
ştălerenții sau urcat în cocii, au dat bice cailor şi-au 
Blecat acasă. Când am ajuns 10. n'am găsit de cât pe mort 
Și pe Vasile care stătea pe banca dela intrare și plângea 
£4 În copil mie şi seremându-se: “.. I-au omorit pe Nana... 
t-au omorit pe Nana... mama lor de ștălerenți cam să-i 
omor pe toți”... Am alergat la Jandarmerie şi leam poves- 
tit ce s'a Intărplat Au venit şi după ce au luat Interoga- 
toriu lui Ogrin și fetii lui, singurii martori, au plecat la 
Ştater să vinovați... Pe Vasile, l-au dus la gpital 
în Oravița, Io. am rămas acolo cu mortu' pân! ce-or venit 
ai lui, tată-su și mumă-sa şi nevastă-sa şi l-au dus în 
coele acasă. Doctoru' Croltoru, care l-a declarat mort la 
fața locului, o spus c'o să vină comisie de alţi doctori dela 
Oravija și-o să facă Lotogale”, astăzi. 

25 Ce lăracu-i ala “otopsle” că n'am auzit de una ca 
asta până astăzi și nu-s de lert-alaltăteri nicl 10. 

2. Pal, eteă-l tale pe mort, 1 scot inima să afle câți ani 
ar mai fi trăit, ca să știe Judecătorii câţi ani de zdup să 
dea celor ce l-au amorit. 

Moș Mitru simți că-l vine greață. Se scutură ca de fri- 
guri. Duse apoi Ja gură cârciagul cu vin ce şi-l luase să 
aibă ce bea după mâncare la vie, şi trase o ducă. Apoi i-l 
întinse și lui Ion Brebete 

— a şi tu o înghițitură. 

— Bă Jau, că drept ţi:ol spune, mă tale și pe mine pe 
1a rânză, 

— S-ți tie de bine, vecine! 

— ŞI, alel că te duci la vie, cu nepotul? 

Moș Mitru nu-i răspu întrebare. Zise, doar aşa, În 
continuarea unor gânduri ale sale: 

Ne făcură satul de râs! 
Chiar că ni-l fâcură, răspunse Ion Brebete 
— Am albit de ani alci. Am văzut multe, și bune şi rele. 
Certuri intre vecini şi neamuri, şi chiar bătăi, da moarte 
auzit să se [| petrecut 


irțiră, dându-și bineţe din nou. 

Mitru, nu mal avea chet de dus In vie. Sar (| intora 
mai bine Gin drum. Şila Insă că așteaptă nepotul cu 
nerăbdare și nu vola să se lase mincinos în faţa Iul. Porni 
deci, cu paşi mal domol! gândinduze cum să facă şi cum 
să-l indupiece pe Molsă de a mai merge [A vie. Când ajunse 
aproape, Îşi zise: “I-oi spune și lul, verde'n fațăpcă azi 
nu-l zi de mers la vie, că l-au omorit ştălerenții pe Pavel 
a lui Dima și vin doctorii dela Oravița să-l facă otopsla 
că tot o saudă şi e... 

Soarele răsărisa plin de după dealul pe vârful cărula se 
afla aşezată comuna Ştalet unde jandarmii acum, desigur, 
căuțau să afle pe ucigașii Jul Pavel Dima, imprâştiind 
peste, sat, razele-i de nur. Mag Mitru, mai duse cârelagul 

gură și mal trase o dușcă de vin. Şatunci, văzu 
ul 11 aştepta deja pe banca din faţa porții. 

t mâna, Mogule! 
da vrednic maj eşti, spuse el. Te sculași cu 




















































ap. Ți-al pus în dând săimi (et sata astăzi, și 
mumie mal mult. Numai că, să vezi. niom merge astăzi 
a vie. 

— N'om merge, Moşule? 

— Nut pia 

— Da de ce, că te văd cu 
mul de vin? 

—MA văzuși că trăsei un gât de vin, hoţule?! 

— Mogule, de ce nu mal mergem la vie? 

— Nu mal mergem că so intâmpiat o nema! intămplată 
In Boșneagul nost' ax noapte, L-au omorit ştălerenții pe 
Pavel al lu! Dima, pentru nebunu de frate-su, la de dă 
eu olștea'n gard de fiecare dată când sembată, Vasile, îl 
Și sita. că 4 -am arătat a M-am spus i eu i miumărta să 
te ferepl de el pe uliţă când ÎL veni că vina măurând-o 

- Bine... dar 

— Om merge:n capul grădinel, Ja vol, ne-om așeza JA 
umbra nucului bătrân și Mogu te-o nvăța doina ciobanului 
când şi-a plerdut oile, că și satu: nost şi-o plerdut astăzi 
cinstea și omenia. 





ţa cu bucate şi cu cârela- 








A cântat, În ziua aceea, Moș Mitru, din flulerui fer- 
mecat, doina clobanului când şi-a plerdut oile, aşa cum 
nu-și amintea so mal fi cântat vreodată. ŞI nepotul, Îi 
prina *tonu”, dar nu așa cum trebula 
bătrânului, Când a văzut însă, din cai 
indreptându-se spre casa lul Dima, n'A mal puli 

4 zise nepotului: 

EI, invățași tu ceva astăzi, dar nu ca să-mi lei suta. 
Da eu, tot ţi-a dau. c'o so mal dregem nol pe lel-colo, pe 









E vrea să zică “scriitor basarabean de 
limbă română”, aşa cum ar putea fi 
categorisit câte cineva din întinsa Iite- 
ratură românească? De bună stamă 
nimic, căci a fi “basarabean de limbă 
română” insemnează a fl, ca român. 0 
minoritate ceeace ni 
potrivă, este Impropriu, 
re intre “români“ şi “basarabeni” sau 
“moldoveni”. Provenite dintro rădăcină 
şi în chip temporar despărțite geogratie 
cele două așa zise * 
în realitate unul singur, cu limba lui unică și cu obicelu- 
rile ancestrale vii 

Un fapt este alcl semănător de confuzii, deşi ştiințiii- 
ceşte explicabil; limba românească din Basarabia are unele 
accente pe care romina valahă le-a plerdut. E, ca atare. 
mal veche, cu o evoluție mai incetinită şi cu înțelesuri 
estetice, în domeniul ei, sporite. Insă nimic mal usor decât 
a explica aceasta, căcl despărțită de țara mumă mal bine 
de o sută de ani şi ocupată azi din nou, In urma unul 
tratat tiranic, probabil temporar flindcă e contra adevă- 
rulul istorie, Basarabia inaintă lingvistic mal lent Şi nu 
admise în limba el inovațiile moldovenești şi valahice. A 
rămas deacela cu o veche limbă românească, de ceremonie 
profundă şi de cronică prin care pare a vorbi insăşi vremea 
Îvoditorilor noştri de hrisoave și a volevozilor istoriei 





adevărat. Dim- 
se așeza hota- 








popoare” formează 


Oarecum izolată, deși nu singură, intelectualitatea ba- 
ine drept stindardul românese și adoptă la 

locale cadrele mari ale Iteraturii române 
Rate impropriu a vorbi, cum sa făcut, de o ]teri 
sarabeană deosebită de aceea românească. Scrisă în romă- 
Atre serlitori de sânge român, această Iiteratură 
le ei largi acea rezonanță pe care o cunoaştem 
din cuprinsul literaturii serise în Români; 

Sar putea zice că “literatura basarabeană” at fl pro: 





TRECE MOISA 


unde-o gregeşti, 
tu stai alei şi zi 
cobori In sat că Am ceva 
amiază. Nu uita eârclagul și 
și tu spre casă, 


inainte de-a pleca la Bozovici 
el tot ce Invățarăm noi până acum. 10, oi 
treburi, Uite, a dat soarele'n 
4 sacul cu merinde când cobori 





a leşit în uliţă, bucurându-se că nu dăduse 
ochi cu noru-sa, apoi cu pas Erăbit, a luat-o ȘI el spre casa 


Când a Aluns acolo, a fi 
porții. Ba unii erau urcați 
dat din coaten dreapta, a dat În 
în față, gatunci, a rămas şi el ca 
în mijlocul curţii, 
Ia brâu Tre! doctori 
albe legate peste gură și nas, 
nişte cuțite luni 
vedea pe un al patrulea 
seriind mereu ceva pe ea. 

și casa în pridvorul e 
laual, mama, nevasta i 
ut să aenvârteasci 


Asit adunat tot satul în fața 
şi prin copaci. Moş Mitru, a 
nânga, până ce-a alins 
ceilalți, impletrit 
cea mort Pavel, gol până 
i Imbrăcați în alb şi cu nişte câ: 
tălau în trupul mortului cu 
gi și spuneau ceva ce el nu p 
care Vinea În mâi 
ŞI deodată, și mortul și doctorii 
Areia Îl vazuse stând ineremeniți pe 
i cel do! copii al iul Pavel Dima, 
A în jurul ja Moș Mitru, A 
1 se face rău, S'A întora şi-a făcut drum printre 
arginea răului, unde, a'nceput să 
tot vinul pe care-l băuse, toată 
1 pe carele mâncase cu nepotul 
dinei, la umbra nucului bătrân 
Me, auzi pe cineva strigândui, dai 


—— 














Mame șia alergat la mi 


său În capul Erăi 





mâncare la peşti? 


Du-te dracului, mormă! el, Intre două opinteii ale 


1n timp ce Moș Mitri 
ee curgea prin mijlocul 
1ui Dima, nepotul său, Molsă al Vădanel, 
cânte din fluier doina elobanului care 
cu cinste moșneagulul si 
de când e lumea. viii cu viii şi morții cu 
morţii, și legea firii n'o poate sehimba nimeni 


m “vota cu Iorga” pe malul răului 
1 satului și trecea prin fața carei 


ca 1-0 promisese, 
Căel așa a fost 


INSEMNARI DESPRE LITERATURA BASARABEANA 


de George BALDOVIN 


dusul intro limbă “conlocuitoare” al unei sursa istorit- 
sociale diferite, că este prin urmare o literatură ruză în 
limba română. improprie și aberantă formulare căci ex- 
presla românească a venit din spiritul românesc rămas 
ale! neturbure şi din acea populaţie Intotdeauna majo- 
ritară care au fost românii din Basarabia. 

Ofielalitatea rusă a volt mereu să stingă acest lavor, 
atunci şi acum. A exilat pe intelectuali, ia izolat de țara 
originară mal deunizi, n interzis viața culturală româ- 
nească, bizultă pe tradiția milenară, introducând o ldeo- 
1ogie şi un spirit străin, refuzat de românii locului ca pe 
o superingerație. Alfabetul latin a fost inlocult cu unul 
cirilice, slav, aşa incât in Basarabia s'a scris până astăzi 
teu scurte perioade de românizare politică, de la 1812) în 
româneşte cu literă slavă. Insă caracterul lterel şi sune- 
tul raportat grafic dau însăși emblema unei limbi. 

Fragilele caractere. slave, îmbăriigate cu multe semne 
şi intorsături, cu acele mol indicații sentimentale nu pot 
acoperi vorba românească pe care numai alfabetul latin 0 
Poole „in Sebulea limpezi 1atineşt L de cltre 

niile acelea limpezi latinești, ca o re 

matematice dintre care se naze În. agale ara ce în ce 
mal diverse sentimentele, cu semnul lamentuas romanie 
al A-ulul, al ciamorosului A-acestea sunt latine Şi sunt 
urmarea unei întoemiri poporane de dau mil de anl. A 
rând! altfel inseamnă n supune Ideea de națiune Intoc- 
Tată in limitele istorice atestate, idelei de dictat şi de 
Vranle supranațională. Legea păcii ucisă de legea agre- 
stunii, unificarea spiritelor congenere alungată de îngustul 
interes expansiv care omoară cultura şi 

Basarabia e un teritoriu românesc milenar, căel numele 
ei vine de la casta Basarabeştilor, un sol de neam dinastie 
românesc care conducea țara pe principiul genealogie. RĂ: 
pltă pe deasupra voinței populare, în 1812 de Rusia țariată 
toncea de în Bucureşti), fu recâştigată la începutul anu- 
1ul 1918 spre a [i smulsă din nou printrun ultimatum al 
Rusie! sovietice la 26 Iunie 1940, Războlul care a urmat 
pe teritoriul Basarabiei până la Cotul Donului şi Stalin- 
rad nu duse la rezultatele aşteptate din punet de vedere 
Veritorinl căel această veche provincie romântască ră- 
mase și după 1045 sub o arbitrară dominație străină, Eră 
de aşteptat ca oficialitățile să-și impună mereu În Basa: 
rabin condițiile proprii, politice și culturale. ŞI cu toate 
acestea, rezistența românească a fost mereu Înexpugna 
milă, astfel incât azi. după aprospe, Un raci și Jumătate 
de stăpânire rusească intre Nistru și Prut vița româneas- 
că nu sa stins și n'a scăzut în mulțime, cl a dat culturii 
fomâneşti, nume demne de stimă, un sunet unic in orches- 
tra literaturii româneşti. Sar putea zice, că seriltorul ba- 
sarabean [u Izolat de congenerii valahi, că literatura Iul 
se îndreptă pe o cale proprie. fără genealogia şi fâră ur- 
maşi, Nimic mal neadevărat, căci intelectualitatea, basa- 
Tabbană întreține mereu raporturi cu Romania Mare și 
nu odată literați! basarabeni găsiră adevarata recunoag- 
tere culturală tocma! în “Regat”. 

Unii boieri basarabeni, câştiară titluri de nobleță ru: 
sească, fură guvernatori la Chişinău și in Județe, alți! Tă- 

sivă 








fură carieră ca funcționari al imperiului în țară și din: 

! de autoritatea expani 
țaristă, un, Alexandru a Sursa Ani A pui 
român și diplomat rus. fikură curioasă eure- 
pene ori cunoscător de dogme religtoase, mistic, 











tar numai în Moldova. Cunoscuta polemică asupra pater 
nitAțII “Cântării României” (cine A scriao: Bălcescu sau 
usiu. aceştia sunt termenii) nui are, în fapt obiectul 
Acea visare epopelcă despre țara originară, acea pl 
în freăco despre poporul plecat în bejenie care (și amin: 
teste despre țari natală rămasă departe-nu pot veni din 
spiritul unui român, din Valahia, cum ra ĂicAg Alt 
Russu era un basarabean, Aşa dearădăci- 
ma “Cântarea Ro- 


-"v 









i le ru: 
că sal d mină 


re in cele două părți ale 
erau foarte naturale În acea vreme. 
te E. 


nu fusese totuși atrivită din primii ani sub 
cizma țaristă: fusese Juată In urma unui tratat post belle 
şi siguranța posesiuni ei nu ara prea mare. Limba tomă- 
nească era liberă şi actele de cancelarie și dosarele Jude- 
[Mo mărăinage e făceau In româneşte din moment ce 

tin Stamati primea ca sarcină să traducă In Chi- 
sinău , aetale româneşti în rusa oflelala 








pe un satălit Ia distanță planetară de centru căci spre a-l 

in avea de ales Intre Siberia și 

bla, Fu o minunată perioadă, de aproape un dece- 

niu, care se spulberă lute In cele patru vânturi ea și când 

Bar [i fost nielodată, suflată de 6 istorie uneori mal fa- 
vorabilă marilor dictaturi decât adevărului 

Sar aice 3, Mteratura românească incepu Ad plardă 

i 





această rezistență mută, în 


Un Teodor VA?nay, basarabean după mama, stătea 
ay, ra! sta! na 
Basarabia, dupa care PoUnAĂ. Vările zETă 





: mttlo „ri, dat CXatachi 
lUrtŞUIL erau intimi 
DEO, de SE YI Amieitin Bi [că “tamuti za 


ua. 

Aşa Îneât, ln 1898 când Moldova reprimise județele 
Cahul, Bolgrad papa, reintegrarea, cei drej te 
TA, fu ugurată, Beoli românești se inființară În , un liceu 
(a Bolgrad) un seminar (In tsmall), patru şcoli primare 

121 de fură Insă cedate 





E) 

după 1878. deși războlu) pen independenţă dă- 

în datul varia PP, BL 
scrisori de dincolo de Prut "Zamfir Arbore. Bu tai raba 
nu) scolile, câte erau, se deatiințară În mare parte, 
ui caracter preoțese” iseri inu. fini prin i 
lea ținu finrmuura | 
1n [pu predica ca şi în Transilvania lut i E 
strântea tot satul românesc. Insa şi acest iatm de tură 
românească fu tălat prin masura arhieplacapului rus. Pavel 
care ordonă la 1870 scoaterea limbii române din bisei 
basarabene. Totuşi, ca orice măsură Bebltrară, aceast 


18 — 


deelale se puse greu în aplicare şi chiar la 1800 
nul din Varu cea! nu ştia, la [: de ani, o boabă 3 
ŞI în scoală dealtfel, atitudinea era Ia fel de “under. 
ground”: era interzis a se învăța româneşte dar în fapt 
se Invăța printr'o conspirație mută a oflelalităților locale. 
In fine manualele basarabene alo vremii cuprindeau 
producțiuni literare ale scriitorilor valahi şi ale acelora 
din Basarabia, tot în româneşte, Era pe deasupra şi o ade. 
varată “contrabandă culturală” (P. V. Haneș, pp. 10) căci 
basarabenii din “Regat” trimiteau în colete cărți româneş- 
Ul şi ziare din Principate. Două erau focarele de cultută 
românească ale epocii; biserica și familiile bolereşti. Nu 
intămplăter, și nota seriitorilor basarabeni al epocii fu 
eleriealismul luminat şi Ialcitatea familială, 


Câteva specii fură cultivate in acea 

















şi , 
baza era net politică. De In Ion Sârbu rămase şi a 
. deşi naivă: “Moldova, țară 
Cu pădur multe şi 





Alecu Donici, colaborator la publicaţiile moldave, scrise 
şi In “Revista Română” a lui Odoj 


ŞI, deși imitaţi 
turii româneşti de peste Prut. In fine un “român” era 
Gheorghe Gore 1830-1000) boler de viță, cu ascendenți 
români în ținutul Tigheciu până in sec. XVI. Proplu als, 
Gh. Gore nu fu un setiitor ei un luminător cultural câci 
publică articole cu răsunet românese, Istoric și coitural 
Era curioa și citea ziarele din Prinelpate, cărți româneşti 
din Valahia şi Moldova: spiritul românesc pe deasupra 
granițelor găsi în Gh. Gore întruchiparea pusă în cadru 
basarabean. 


UI alt poet fu Gh. Păun (1848-1875), de formaţie biseri- 
ceaseă, autor a 106 de poezii, expreale a unel “Jele” adânci, 
cum Va simți Goga peste un sfert de secol: “De vel vrea 

cerceta /I de mine a 'ntreba/Eu singur Îţi vol spune/Ca 
să-mi mai treacă de jele”. 

Un Alexandru Nacu, zis Alexis Naeco, era traducător de 
lirică rusească, ofițer şi în fine prefect de poliție al Jude- 
țolul Tighina. Deși en fabulist fu apreciat, rămase de la 
ei numai câte o inspirație din literatura românească, 


precum aceasta, semn că intre ne ite 
de Prut. nu erau în fapt minti Mae părite 
mână cu mână/ŞI cu dânsul impreună/Să trecem plajul 


Vletal/Plalul dulce a tinereei”, Cam aceata era tabloul 
literaturii basarabene până În perioada dintre cele două 
războaie mondiale aşa cum arăta ea, contemplață din 
Inâlțimea perspectivei Istorice. Cum era seriitorul basara. 
bean pe lungimea unul veac, până In 10407 Era, In cazul 
Uple, un boler, un “cavaler” al imperiului, decorat cu or- 
dinul -Br. Ana” retras la conac, nu participa ln viață 
politică decât incidenta! şi intrejinea În jurul casei 
moşie, o şcoală români Dacă nu bo 
torul basarabean era preot ca Al. Mateevici şi 
religioasă înainte opresiunii exterh țar 
Era mistie şi JAuda speța românească sub forma limbii 
nibastre” sau a Basarabiei cu patru “a” ea nişte turle de 
biseriei albe. Rareori scriitorul basarâbean e un revolu 
țlonar care fuge din tară spre a combate pe țarişti 
"d'outrea lea frontierea”, Vletor Crăsescu, emigrat în Ame- 
riea și stabilit în fine in România ca şi Zamtir Arbore 
mint ădevărate “cazuri” și nu reprezintă cadrul pie 






























Contribu Iul personală e 

senitonul basiiariere inventează 
nu fate un inovator, Steaun lui polară nu e arta cl natia 
moralizatoare și fa 
mpeeia,preterai 










evenimentele gro- 
și priveşte lumea 
ntin Stere 


LA GRANDE THRACE 


LIAISONS INTERZONALES 


Une grande importance prăsente les Îi 
nales. Les quatre cartei pour cea liai 
Vunite du territoire examină par nous. 

La premiăre carte commence avec la localitii Voloda- 
vas qui a des correspondanis dana la zone 2 -— Gnidata 
et Mlosdava et descend dans la zone 4 du Dniester supă: 
Tieur, oii nous avons Vidava, Liadava ei Chatata, en: 
suite Olceadaev (Olceadava), deux fois 

Toujours dans la mâme carte nout avons les liaisons 
pour le radical bus. , si important poi 
caractăre ile Thrae a du territoire examină par nous bus, 
buz, con la zone | nyee Busotno nt Disc et 
paste direc one 4, oi nons avons Buzantai 
et, dans la avons Buzanca, Ruzovea, Buc 
zilov 

Suit le radical but: dans la zone 1, nous avons Budki 
dans la zone 2 Butei, Butin ei Butovers: 
Budki et Butki et dana la one 4 

vea, et Budak 
Pour le radical buc, boc, bye: dans la zone 1 — Bu- 
cacevtsi et Bicozai; dans la zone 3 — Bycovea Bucovo 
ei Buki (2 fois), 

La carte no. 2 prăvoit des liaisons pour les radicale 
sep, zur var (varat), bes (be), coz (cos 

La liaison pour sep commence dans la zone -— avea 
Chepol et Chopetovea et se termine dans la zone 4 — 
avea Chepenits (localite de Ja culture Cucuteni-Tripolie). 

Pour sar, nous trauvant dans Ja zone 1 — Sarraki: 
one 2 — Sarny: dans la zone 4 — Sarata (3 fois), 
ateni, 

Pour zur, nous avons Ia linison entre les zonea 4 - 
Zurovna et la zone A — oii se iromvn Zuravea et Zu 
vlicea. 

Le radlical bea (bea) est reprăsentă avec insistence dans 
la zone 4: Beseni, Becheni, Bezeni et Bezina. La prove: 
nance est de la nomination de Ja tribu de Thrace: bes: 





ons Înterzo- 
ns dămontrent 






































































sii. 

"Trâs productii a ît& le radical cos (cos). Dans la zone 
1 -— mons avons Cosov, dans la zone 3 - Corin: dans la 
zone 4 — Cozeati, Cormeni (2 fois), Costeati en Ce 
tmleni, 


LITERATURA BASARABEANA 


Insă baza prozei basarabene e literatura memorialistică 
și aceea Patti ca un pigment artisticeşte valabil. Când 
nu e memorialist ca Zamfir Arbore care a suportat temniță 
grea, prozatorul basarabean cate un colecționar fin bâler 
cu mâini fragile gen Odobescu şi scotocițor de manuscrise 
vechi, de hrisoave care să arate puterea românească și 
subaistența pe teritoriul cotropit ca D.C Moruzi (“Pribeai 
In ţară răpită”. “Rușii și Românii”, “Inatrăinații 
Insă țelul intregei literaturi din Basarabia românească 
di la țării mume un cuvânt de salut şi de a confirma 
Istoriei rezistența rămânească și tăria unul neam Inaintea 
opresiunii unul imperiu intins până In ziua de azi; “VA 
trimit urâri de bine din tea arabiei:seria Alexandru 

de peste trontieră-pentru unt scumpe și pline 
de Însemnare viitoarele destine ale României-Uniite, patria: 
mamă; primiți aceste urâri ale mele ca ui pulletese 
al unul frate. psmucă eu sunt trup din trup din 
care Li plâmădiți vi In vinele mele curge același 
sân, nesc ci 


Are curi vinele voast 
let matăzi dealtiei. și mai mult decât altădată, aceste 
rbe nu și-au plerdut actualitațea, 























EI 















par Prof. Alex. BOLDUR 


La carte no. 3 montre les inisons pour les radicaux: 
bor (bere, bereg, berea), riz ct tar. 
Le premier commence avec la zone | — avec Beres: 








—» 





tie et dans la zone 3 — il y a Beregurti; daus la zone 4 
— Be , Berechti, Brezlogi et, outre les regions 
E ea, aux bouehes de Dnieper — Bezeran. 

„La radical riz, provenant de la nominalion du roi de 
Rizos, ext prâsent dans la zone 3 par: Rizino ei 
none 4 par Rearlia et Rezeni 

afin, poar le radical rur, nous avons dans la zone 7 








nenea) ie trai), 
Bere) tt (94), ee 











— Turov at Turovete, dans la zone 2 — Turov et dans Ja 
zone 4 — Turilta- 

La carte no. 4 montre les linisons pour les radicauy : 
ter et mal. Pour ter. dans la zone 1, nous avons TerespoL 
Terechpol, Teratin, Terebin; dans la zone 4 — Ta. 
respol, Terebovi, Trebesovtsi et Torebno. 





LA COHABITACION DES THRACES 
ET D'AUTRES TRIRUS ETRANGERES 


A Vaide des argumente offerta par la toponymie, nous 
avons donne un contenu concret ă Paire de expansion 
n lignes gendralea par la culture 
-Tripolie. 
Lea donnces toponymiques nous ont montri les licux 
oii, aux eâtea des Thraces, habitaient les Celtes. Voir la 
carte ptographiqun de Vexpansion de la tribu celtique 
Valea (III-ime vizele a.n.ă.). 

En mâme temps les cultures archologiquea Milograd 
et Zarubinet, ctudiă 
fait que, 
les penplades baltiquea (1), 

Toutes les deux prennent leur source da 
Gomel, situte entre le Dniepr superieur et 



















le rgion 
i, aluent 
du Daiepr sur sa rive gauche. Toutes les deux ant un 









nord 
du Peripeth et sur le Dniepr Moyen. La culture milogra: 
diense appartient ă I'âpoque, a mileu du Î-er 








millânaire a.n.&., quand elle câdlant la place 
ă la culture Zarubinet, qi exintă dans la răgion 
Poleste, pri de Peipeth, vers Ia fin du Il-e millenaire 
s.n, qui durera jusqută Ja fin du L-er vizele de n.ă. 
0. N. Melnieoyeaia avait emis I'hypothse que la 



















l ue qi 
double infiltration : 1) des Thraces da 





e baltique, au 
eth est âgalement confirmee par lex hydro- 
nymes Duleba, affluent gauche de la riviâre Ola (qui, 
î son tour, est Vaffluent gauche de Berezina), de mâmi 
que par Vhydronyme Dulebea, alfluent droit de la mă. 
me riviăre. Olsa, existant ausai une variante Duleabea. N. 
— e ă juste ti: 
tre — que ethnonyme Duleb a câ, probablement, lo- 
calisă tout d'abord en Volhynie (p. 218), 

Tenant eompte du fait que nons avons mis une hi 
pothăse plausible, selon laquelle les Donlibea ant &tâ 
des Thraces, intiltrâx dans espace oceupe par les Bal: 
tiques. Au măme râsultat nous mânent les quntre hydra: 
nymes thraces — les quatre noms des principaux affluenta 
du câtă gauehe du Pripeth. Dobrea, Braghinea, Vit et, 
probablement, Pina). 

Lea donntes âtabliea par 1. V. Kaharenca ant cont 
me Ia cohabitation des Thraces et des Germain (Voir la 
rarte afographique de la Volhynie avec les fouillea oi 
ont îte ironvea les objete dMarigine germanique (Ile 
idele n) (2), 

Pourtant les preuves toponymiques sent tellement 
categoriques qu'on pent alfirmar que slana ln prehistoire, 
su ile millânaire a.n.ă., lea Thraces reprsentaient, 

rtgion galicienne.volhynienne, În grande majorite de 
la population, Fi on pent faire la mime alfirmation 
quant aux regions podolienne et peutha-dniestrienne. 






























(DV. V, Sedna, Saci An Pi 
1970, (Lea Slaves du price ci ME i Pr 
Arehealoahia, 198, Ne. 4 





131 V. Roharenko, Soviernemia 


C'etait la Grande Thrace et cette situation stest main: 
tenue jusqu'ă la migration — de I'Asin en Europe — dea 
Cimmâriens-Thraces, La Thrace devient encore plus 
grande par Vannexion de la Grimee et da Koubai 
joint la care gtographique de la Grande Thrace existant 
î Văpoque (1.000 — 800 A,n..). 








Chapitre V 


L'HYDRONYMIE DES REGIONS GALICIENNE. 
VOLHYNIENNE 
PODOLIENNE ET PRUTHO-DNIESTRIENNE 


T. Lehr-Splawiniki considăre que les noms des riviă- 
rea smivantes sont d'origine thraco: 1) Piretos et Perata 
— anciens noms du Pruth —; Styr; 3) Iatros — 
nom du Danube —; 4) Dniestr —- danu-itro — 








San-tlanoa (1), 
Aux noms des rivitrea, Vauteur ajonte deux hydrony- 
mes d'origine thrace: les montagnes Karpathes ou Car- 
pathes et Tatry. Le sultixe tra sert ă la formation de dit- 
ferenta noms et part du radical ter. 
T/auteur qui est un dea plus importanta historiens de 
la Pologne, a parlaitement raion: si quelques-unes de 
ces dinominations (Pruth, Dniestr, Dniepr) sont deve- 
nues indoeuroptennea, c'est fort probable qu'au con 
mencement elles soient provenues «des Thracea qui hab 
1 sur cea riviărea. 
oup dle noms appartenant aux riviărea des 
enne:volhynienne, podelienne et prutho- 
de provenance. indo-euro- 




























se irouvent ă la base de ces topo- 
tous d'origine indoeuroptenne, 1) sreu — cow- 
ler, d'ou sru, siru, srum — comrant, 2) ser — couler, se 
deplacer, bouger vivement, 3) per — put, pasage, d'oin, 
en trace, paza, en grec, poros -— ant, 4) dan — avea, 
viviăre (L, Pokorny, p. 817 818, 1. Rusu, p. 135 et 136; 
VI. Georgiev, p. 234) 

Beaucoup de noms de ces rivitres appartenant aux 
râgions sus mentionnces ont, parmi les composante, les 
consonnes pr, sr (ste) et le radical anu. Pripeth, Dans: 
pri, Pruth portent dans leur radical pr. Nous const 
ns un trâa intâressant phânomâne caractăristiqy 
la hydronymie des râgions ctudicea: la dispari 
la voyella e (de per). 

Preaque tontea les dinominations des rividres qui tra: 
versent les râgiona parlona 'expliquent par 
les susmentioncea racines. C'est seulement pour le Boug 
occidental ct pour le Boug du sud que nous constatons 
une autre influence. Le nom des Rouge est d'o 
doeuroptenne, up — Veau, 
ce dea languea bali tronva use 
signalons fgalement In râpâtition dea hydronymles, Se: 
reth est de provenance ihrace (V, Pârvan, p. III). Nous 
onnalisont cing rivlâret ul polen! ce peare de noma: 
Somes, Almas, Danube, Dniestr, mâme le Don, Au-delă 
da Dniepr — Samara: Iyc (nom identique ă celui de 
ln rivitre qui se trouve pris de Chisinau) (2). 

On doit apouter encore qu'un alflvent de Pripeth por- 
te le nom de Strymon et Vembouchure de celte riviăre a 
la mâme nam, Ce nam nous penter A la riviăre qui 
se trouve au sud des Balkans, qui *'appalle toujours Stry- 
man, nom provenant du Nord, 

La dânomination Priperh a deux racines: per (pr) et 
pat — tomber, 

$, M, Seredonin n essayă de nous convainere que le 
Pripeth a 51 alfluents portant tous des nome ruses, 


00) _T. LehrSplavinati, O pnehodzenin i pranjeeynie Storm, 
Poza, 1916, p. 
oviel, Erudea indoraroptenne, Rraknv, 1995, pe 214. 




















































En examinant ces norii, nous Avons constață que Meu: 
lement 25 de res hydronymes ont un caractire ruse, 
Tons les alfluents portant un nom d'origine ruse ne 
sont pas de longues rivibres, mais au contraire ellos sont 
courtes et on ne peut pas prăciser si ces dEnominationa 
datent d'une âpoque reculie on si elles ont ft6 împosăas 
par les conqotranta (3), 

Les principeux affluen, 
1 ă droite: Vygiva, Ti 
ya, Sluteh Si 





de la rivitre Pripeath, sont : 
Stohod, Surymon, Styr, Go- 
Ubort, Slevetchina, Ucha; 2) ă gau- 
che: Fina, Ippa, Larolda, Bobrie, Tena, Lani, Ptitch, 
“Tremlea, Nanateh, Vit, Beguinea. 

Nous examinerons le câte droit, qui nous interese, 

T'analyse de ces hydronymes, du point de vue ethni- 
que, ilonne les râsultats uivant 





















car dans les lan: 
son caracteristi» 
que en va (ceremisique) qui 

Turia drive de la langue thracique, oi se trouvaient 
les antroponymiques Turezis et Turo, de Vindoeura: 
pten tur, înd, tura = fort, puissant (Russu, p, 126). Con- 
trairement. V. N. Toporov et D. N. Trubaciov (p. 210) 
la considăre lithuanienne. 

Stohod, semble, & la premiăre vue, tre slave, Chea 
"Toparov, Trubaciov, entre les mots baltiques, figure Sto- 
gorove, Stomet, Stomeatea (p, 209). Nous devons le con: 
sidărer baltique, 

Strymon, comme nous avons demontră plus haut, est 
vârement thracique. 

Str, a la mâme racine comme Strymon «ru ou stru 

= coul, Ce mot est apparentă avec Tyras, ancienne no: 
mination indoeuropen du Dniester, doi n derivă nusi 
le mot de ln tribu thracique —— les tyragătes, 

orun, semble âtre slave, provenant du mot “igora” 
nontagne, 

Sluteh est certainement baltique. le Pripeth a pour 
ehacun de ses deme edtes, un Slureh, ce que nani avons 
mentionne plus baut, 





























est un mot slave. Chea Toporav ei Truc 
jov on cite des mota slavea semblables: Slavecea, Slo- 
vaj (p. 220), 

Ve, n'est pas baltique, comme croient Toporov et 
'Trubaciov (p. 212), ayant ă ln base le radical thraciqua 
* a, rivlăre (Georgiev, p: 122), 
ivta A totaliser! Dono: ă la droite du 
Pripeth nous avans 4 alfluenta thraciquea: Turia, Stry: 
mon, Sty et Ueha; 3 oupro-finniques: Vygiva, Stviga ei 
2 slavea: Goryn, Slovetehina ot 2 baltiques: 
Sluteh, 

La varidtă dea nominations dex rividres reflite la 
riâtă ethnique des &tablisements humains, 

Par conskquent, aprăa une iminutieuse recherche de la 
aomination des af/luenrs principaux du Pripath, on peut 
constater combien erronde a dt I' alfirmation de 
Seredonin (4), que la majorite des alluonti principaux 
du câte deoit «lu Pripeth, portent dea noma slavon, 

Ounre les quatre alfluents du Pripeth qui portent des 
noms thraces, nous signalons un aliluent de la riviăre Tes 

dont le nom est âgalemnent d'origine thrace 
pier, p. 270), et Valfluent du Doug du Sud 































— apara et Danu — nazdie) ne sont pat convaineantea 
EAI ȘI, Săreitoniu: Tmorieealala (ecaralia, Peirograd, 1916, 
220, 

. o s. M. Seredonin, ld+ p. 218-219. 


Doba, tonjaurs un nom thrace (de Coaidlama, |. Rus- 
.p: 


D'une grande importance est la râpitition dex hydro- 

des râgions susmentionntes. La repâtition des hy- 

nos prouve que Iinlluence des Thraces sest 

prolongie îneiula dau Noni iăre le dala xigino, aainlani 

tres loin ă lest du Dniepr. 

Sur la riviăre Don, on peut constater le hydronyme 
qui, certes, est d'origine thrace. 

Sur In rivitre Seim, alfluent de la Desna, on irouve 

sur la rive droite le Prut et sur la rive gauche, le Reut. 

L'atiluent du Dnicper — Samara 

celtique “tranquille”, “calmi 














publique Socialinte Savistique de Moldavie — Chini- 
nau — est situce sur un afflent du Dniestr — 





(Voi la carte afographique avec la repeti- 
tion dea hydronymes.) 





La culture Zaruninotr, d'apros V-V.5edov 








mauee 


zvetvese 











Le premier qui lanca Nidte de la parent entre lea 
lanzues europennea et lea langue asiatiquea a âtă le 
Son fameux vuvrage La 
prammaire comparie des langues sanskrite, vende, ar- 
mânienne, grecque, latine, lituanienne, slave ancienne, 
sătique et allemande, paru en 1833, alti 
jorite des langues europtennes —le grec, | 
tique, Vallemand, le litmanien, le Alave, alba 



















nt anx deux pâles extrimes quand ă 

spersion des Indoeuropâens: Vindien ă Pex: 
tremite de VE, Valemand î Vextrâmită de I'Ouest. Se- 
Ion cette opinion, unite linguistique indoeuroptenne 
prit le nom de “indogermanique”. De nos jours encore, 
Ies auteure allemande ntilisent ce nam. Mais les specinlis. 
tes des autres pays ont prăfâră le terme de “indoeuro- 
ptenne”, 

Plus tard, quandd on a pris connaisance du fait qu'en 
Asu PEM de Vinde on parle une langue tout ă fait 
difterente —— Le tokharien et qw'en Europe, nu-ielă de 
Vaire ocenpte par les Alemands, on langue cel. 
tique, une logiqne &lâmentaire aurait pu împoser, pour 
Vaii linguistique europtenne, le terme de “tokharo- 
celtique”, Mais meme en fait de science, les traditions 
font quelqueais la răgle at la raison ne V'emporte 
toujoură sur les autrea considărents. Par consădqent Van. 
rienne denomination fut gardte, 

I“itude comparie des languea nous montre eneoro, A 
Vinterieur de cette unită linguistique indoeuroptenne, 
un rapprochement evident, ur parentă plus dtroite en. 
tre certainea lay par exemple le lituanien, le lettan, 
le vienx prasien et le slave, une sont-unită done “balto- 
slave”. On a &galement supposă une parentă, en Europe 
Oecidentale, entre les langues celtiquea et Vallemand. 
Au premier millânaira a.n.ă., le celtique et Vallernand 
ne differaient pas d'une muniăre esentiale. Une paren- 
tă semblable pouvait tre constatăe entre les anguea illy. 
rienne et thrace (1). 










































110 Sehrade, Die Indu un, i 
m Gott maner, Lelpie, 1911, verdan 


Plus tard, les linguistea ont remarqut d'auires appa: 
rentages entre les langues, par exemple Vapparentage, 
ires evident, entre le tokharien et le hinite et un appa- 
rentage, moins acas, entre le tokbarien et le thrace, 
entre le tokharien, le trace, le phrygien, et l'armânien 
(Pokorny), entre le tokharien et le grec, entre le celti- 
que et le protolain. 

La langue dea Thraces est une langue indoeuroptenne. 
Naturellement, le probleme qui se pose est celui de sa 
patrie. Dans Varbre gentalogique des langues, selon A. 
Sehleicher; Ja langue tu y est absente (2). Cette ab- 
vence s'explique par le fait qu'au XIX-e siăcle, a 'epo- 
que de la parution de cet arbre gâncalogique (1861), la 
langue des Thraces n'âtait pas encore bien connue. Mi 
une telle absence ne s'explique plus quand aux ouvri 
pes răcemment parus, 






















Cest ainsi que R. A. Budagay, en parlant des la 
sues indoruroptennea, telles les langura grecque, armi 
nienne, albanaise, la langue hittite, la langue tokharien- 
ne, et d'autres encore ignore totalement, la langue de: 
Thracea (3). 

Un autre linguiste, A. S. Cicobava, Etudiant les lai 
goes du monde entier,  compris le gothique, le ] 
le nesite, oublie de faire mention ă la langue des Th 
ces (4). 

En Roumanie et en Bulgarie, vers les annăes 50 et 
plus răcemment encore, beaucoup d'ouvrages consacri 
î la langue thrace ont Et imprimă (D. Dertschew, VI. 
Georgiev, IL. Rusu, et d! autres encore) 




















x plus râcentes decouvertes dans le do- 
maine de la linguistique, ă savoie la langue tokarienne, 
la langue nâsite, Varbre gântalogique des langnes, tel 
qui ră critiquc par lea au 
une râvision radicale. 














En măte temps, emayant de situer la langue ihrace 
paruii les autres languea, un autre problime se pase, A 
savoire Je probleme de Ia patrie primitive des Thracea, 
dans V'aire de In patrie primitive dea Indoeuropiens. En 
ce qui nous concerne, nous considărona le peuple thrace 
un peuple indoeuropten du Nord, er nous avons dt 
avec approximation, quelles ont te les dimensions du 
territoire qutil oceupait. 








II n'y a qută fixer la patrie primitive des Indoeuro- 
păens et dans ce contexte d'encadrer la patrie primitive 
des Thraces. En effet, la derniăre fait partie de la pre- 
miăre, de sorte que, du point de vue de methoidologi 
îl faut âtudier, en premier lieu, le problăme de la pi 
primitive dex Indoeuropsens. 

Mais dia que nov on de diterminer. soi 
ptogeaphique et ses dimensions, nous now itouivon, 
une sphăre năbuleuse. En effer, oii faut-il Ia chercher, 
en Europe ou en Asie. 

Le siăele pastă avait lance Videe que la patrie primi: 
tive des Indoeuropăens est situie en Asie. En elfet, cette 
opinion presque axiomatique, selon laquelle la patrie 
primitive de tous les Indoeuroptens a îte en Asie, qurl- 
que part dans la râgion montagneuse de I' Asie Centrale, 
prâs de Plean et de 'Tade, a îte Janete dans la premiire 
moitie da XIX-a sizele, ă la suite des Grudes entreprises 




































i R. Meringer, Yndogern, Sprahwimenehagi Leiprig, 1909, 
p. în. 

(3)_R. A. Badaroy, Ineroduerion a la seience de lo langue. 1938, 
version roumaine, 1961, pp. 420421. 

(4) A. S. Cieobava, Invroduciion ă la linăwiutique, v. Î, 1952, 
9. 188236, Lfautest invente an lenae meldere independentei 
ȘI Ru pi rca bla de n image eee (9, e 50 
e 239). 











dans les domaines de la culture dea Inloeuroptens 


de la structure lexicale des langues er pna ră 
liste Emit une. 


Mi en 1862, le savant anglais R, 
nn dar coup ă cette con ion; ce sj 

nouvelle 1hearie ioton Ta an la re itive dea 
Tndoeuropens a îte l'Earope, lă oii avaien habită la 
plupari des peuples indoeuropcens. Latham considărait 
que la plus ancienne des langgues est la langue lituanienne 
(archaiqur) et pas du tout le vieux indien, ainsi qu'on 
le eroyait. Pour se fixer difinitivement et en mâme 
temps pour avoir la possibilite de se dâplacer, les In. 
doeuropiens avaient besoin d'un vaste espace, ar la 
râgion montagneuse de Asie Centrale —disons la Pa: 
mir— ne ponvait pas ofirir de telles eonilitions. 

Constatant les difierences existentes entre los divertes 
langues indoeuroptennes, Auguste Schleicher a iure un 
arbre pencalogique, un schema qui indique la reparti- 
tion des langue snr une vaste aire efographique, mar. 
quant leur localisation en Occident et en Orient. La 
conception de Schleicher est connue sous le nom de 
Stammbaumthearie (5), 

Mais en mme temps, on a remarquă que les dife. 
rences essentielles entre lex languea se rapportent aux 
consonnes et tenant compte de cette constatation, les 
langues ont tă reparties en deux prompes —le gronpe 
occidental et le groupe oriental —. Les langues appar- 
tenant au premier groupe util mt les consonnes k, 
£u kh, gh, tandis que celles du second grompe rempla: 
caient ces consonnes par —respectivement— s, 2, ah, zh, 

„par exemple equi- 
valent du mot “cent” est “kentnm” ilans les langues du 
premier groupe et “satem” dans les langues appartenant 
au second groupe (6). 

Les aneieni Indiens et les Iraniens disaiant sate, lea 
] intas, les Slaves de Ea sto, En vieux 
ini centum  (Kentum), 




























Văgquivalent de * 


ce qui en grec, finit hekaton et en celique bene. 
La theorie de A. Sehleicher a mseită des eritiquea de 





on trovait, ă une ăpoque loignte, beaucoup de ces 
centres linguistiquea prâsentant ses differencea qui ont 
comduit aux particalaritea dialectalea et lexico-graphi: 
ques idea răglona environnantaa (7). 

Partant de la scision (der Spaltung) des langues, 
P. von Bradke partagrait toutes les languea îndloeuro- 
piennes en deux catăzoriea: “kentum” et “atem” (0). 

Avant comme point de depart, lea dilfârences phan& 
tiques entre les iliversea langues, Johannes Schmidt n 
formule, en 1872, une nouvelle thtarie, apposăa ă cele 
de Sehleicher iheorie qu'il appela “la teorie des vagnea 
ou des ones” (Wellentheorie) par 

















deux langues. Plus tard, grâce ă la suprămatie politique 
de certaines groupes, les dialectea întermediairea avalent 


spara et, selon Jexpreasion de Vauteur, “le plan în. 








(5) A. Sehleieher, Kompendium der indonermanischer Sprache, 
Weimar, IML, az RR i 

i RR  Grumdrisa de d lei rana 
indemana Sprache, ÎI reedloni pe 280, 

17 Hugo Sehmid, Vokalimus der Vulsariatein, MU, Leipale, 
VE A ma ada ȘI Rentnica der. vorhis 

-Ă Bi Initrage cur 
petit ge Ara ÎN 
ce a babie 3 

me e, cirăea li RlE. 4 A, Ep N VA 
Vrgesehichtslareehi Hannover, 1928, p. 4. 





elină devint un esealier”, des limitex naturelles se sont 
tormăea entre les peuples et leurs langnes (9). A 
Par consăquent, selon cette iheorie, unite linguisti- 
existant sur un iris vaste territoire ut briste par la 
edr sa des centres, Il ne sagit pas done d'un scin- 
dement, d'une seision de la “Ursprache” en langues 
săparies, mais une lutte pour Iexistence se livra entre 





derent leur individunlite, jusqu! 
alecte ponvait bien changer d'aspeci, changer ses ca- 
racterisiques, A cause de lexpansion continuelle d'une 
autre langue sur le meme territoire. 

A prime abord, cette thiorie detruit la thâorie de 
Varhre gencalogique formulte par A. Schleicher qui 
somtenait que les languex se sont formees d'une maniere 
paisible, derivant tout naturellement d'un ancâtre com» 
mun, la langue initiale, primitive. Mais considerant que 
Varhre pintalozique reproduit la phase finale de ces 
luttea entre les langues, indiquant le siâge de chacune 
de ces langues qui triompherent dans la lutte, detrui- 
sant lex dialectes intermediaires, alors la contradiction 
entre les deux iheories disparait. 

TI faut donner un nouveau sens ă Varbre gintalogi- 
qua: Ja corrălazion finale entre les diffărentea langues. 








En esence, test le coneret qui manque ă cette iheorie 
qui est plulâi vague. La metaphore des vagues de la mer 
non: offre une image plastique ginirale du procesans 
de la formation des langues, sans presenter un contenu 
coneret. L'arbre ginialogique reprisente, en eflet, ce 
qui suit apris orage: la mer calme .. 


Nombre de savanta, Leskien entre autres, sontiennent 
qu'il n'y a aucune contradicțion entre la thâorie de 
Schleieher et celle de Schmidt et que ces deux concep- 
tions se complătent reciproquement (10). Plusieurs 
mutres anteurs ont attaque la thcorie du dernier en di- 
minuant son importance (11). 





A notre avis, V'arbre gintalogique doit exister encoi 
meme aprăs avoir Etc mină par la decouverte des | 
goes “mixtes” entre satem et centum. Les groupes mi 
tes ronfirment la thtorie de« langues “intermediaire; 
qui on rfnssi ă survivre mâme aprâ+ l'orage. 

Denos jours, la localisation des langues centum en 
Occident, des langurs tatem en Orient n'est plus vala- 
ble vn qu'ă VEst on trouve une langue centum —la lan- 
ue tokharienne-— et qu'au centre de I'Furope, îl y a 
un groupe mixte de langnea centum-satem, dans lesqur- 
les Pun ou Vautre de cea deux elemente ext predominant. 


La decouverte de la langue tokharionne (A ei D) a 
£ un dur coup î la eonception d' Auguste Sehleteher. 
La langue tokharienne parlee par un peuple oriental est, 
pourtant, centum et non pas satar, mals ce n'est pas du 
centum elasiqu. Les Tokhares parlalent In langue in. 
doseythique Cl a dea eontacta avee les languea 
precque, armânienne, thrace, ph e, 
d'anires encare (12), ice al cu boli 


Nout opinons ă la râeonsidiration de Varbra pintalo. 
ique. Contrairement ă Vopinion de P. Boseh-Ghimpara 



























Jsh. Schmidt, Die Veneand 
manimhen Spear, Vima, INTE. ele lume der indoger: 


110) Leskien, Die Deklination in slavtsehelivunnii 
nermanitehen, Laipaig. 1876, VIILIX, = A a 





(1) E. Sen e VE. Stenlina, Toklarteh, die Sprach 
stric dna teorie der Rar. Erate A AV 
"non. XXXI, montrrent În caractăre lndiythiave da a duntei 





24 — 


qui consiilăre que Varbre gibnealogicque des languea doit 
disparaire, nous sommes « que cet arbre doit ître 
revisă, vu lea îlâments mixtes, titucs enire centum et 
satem, EL cette position intermediaire n'appartient pas 
sculement ă la langue tokharienne mais Viliyrien se irou. 
ve dana la mâme situation: quoieque faisant partie du 
uroupe centum îl contient Egalement les Elements satem, 

La langue des Thraces, elle aussi, n'est pas totalement 
unitare. Appartenant au groupe satem, mais subistant, 
dâs les âpogques lea plus reculfea Iinfluence des langue 
centum (le celtique et le latin), elle possăde cgalement 
dea îlementa centum. Elle se presente donc comme une 
langue mixte. 

Nous pourrions crfer un arbre gen, 























logique des lan: 











gues, en marquant deux grupes unitaires —centum et 
satem-— et des groupes mixtes, telon la prăponderances 
des elements centum ou satem. Les linguistes, en tant que 








specialistes dans ce domaine, doivent reviser ce sehăma 
et fixer la place exacte de chacune des langues. Voir 
plus loin le schema de l'arbre pincalogique tel que je 
le propote. 

Cet arbre penealogiqua groupe les langues d'aprăs le 
criterium des dilfârences dialectales et des apparentages 
que la linguistique compare indoeuroptenne a tabl 
on iloit quanil mâme vârifier si la place attribuce ă cha. 
que langue est juste. 

Certea, la nonvelle formule de arbre gencalogique 
les langues est firangăres au principe de la zone gto- 
graphique des peuples et neutre quand ă la localisaticn 
etographique des langues. 

















Si une peuplade quelconque parlait une langue cen- 
tom ce ni solument obligatoire que cette peu- 
plade habităt I'Furope occidentale. 





Le caractere centum ou satem de Ja respective langue 


m'est pas necessairemeni la «uite de TA situ 











nt au groupe centum 
que leur patrie a stă en Europe 
vecidentale oă vivaient la plupart des peuples parlant 
des langues centum, mais cela prouve seulement leurs 
furoitea relations tconomiques, culturelles, ete., avec le 
aroupe ile ces peuples oâ bien avec un senl peuple de ce 
uroupe, vraimemblablement, ton Va prouvă, 
avee lea Greta. 











est une langue qui, en dâpit de tomtea lea influen. 
res subies, de toutes les “Yngues” qui ont envahie, a 
râussi ă conserver sa propre existener. Ce sont lea Greca, 
enire autres, qui ont donnâ ă ce peuple le nom “Tokha 
Fu sntee, le appelaient “Tohri". le peuple to- 
re a jout un râle dans V'his 
Aiase 1 Jeat aa vi histoire, an Ile millenaire 
les ruinea de Iâtat 


Nous avons dăjă siznală le fait que unite îndoeuro- 
pienne îtait composte de sous-unitâs districtullas repră. 
sentant des gronpement linguistiques, par exemple lea 
so unităs bal ve, celto-germanique, eelto-italique, 
mkharo-hittite, tokharo-thrace, tokharo-grecque. 

1. Kurilowiea explique la formation ies sous-pranpe- 


men! par le voisinage îles respeetils pupi 
pes at fournit 
"les exemplea: les Îndiena et les ranita Ina Balta at 


lex Slnves, Ies Ttali, i 
Aba (13). que et Celtes, les Greaca et les 































HI 7. Ruriloviea, De Pun tin, mu 
"Vopro 1y Slavianazoe ferveounaniar, ÎN dat, 09 Edi ud 





ECONOMIE DE MORTI 


Istorie a războlului nostru-tot răzbalul-, 
se putea scrie numai În exil. A scris-o 
Generalul Platon Chirnoagă, In Țară 
nu se putea scrie și probabil nu se va 
putea serie incă multă vreme, S'a seris 
doar “Contribuţia Rominjel (cu A din | 
la războlul antihitlerist”. Autori: Col 
L. Cupga, conf. Gh. Matei, col, 1, Foege- 
neanu, conf. B. Bălteanu, col. L Ion, 
V. Zaharescu. După cum se vede, intre 
colonel sunt şi doi civili, Departe de 
= mine gândul că clvilii nu ar putea scrie 
o istorie militară, dar e de la aine Inţeles că rolul acestor 
civili era de n controla linia ideologică ŞI cine citeşte 
cartea, işi dă seama că nu era nevole de controlul civililor, 
coloneii înşişi erau câştigati la ideile partidului. Având in 
vedere că cltata carte a fost tipărită în 1058, elaborarea 
ei nu poate fi socotită inainte de 1954, coloneli trebuiau 
să înca parte fară doar și poate din vechile cadre ale 
armatei române. Deci coloneli au fost fie sublocotenenți 
al vechel armate ca 'Tucacovsi, [le plotonieri majori ca 
Budlonii 
joritatea, marea majoritate a ofițerilor vechei armate 
au ajuns la Alud, Gherla, etc. şi o mică parte, mal noro- 
coasă, a fost pensionată cu pensii de mizerie. Unii dintre 
artileriști sau geniști au intrat la politechnică şi sau 
făcut ingineri, pitanii trebuind să se mulțumească cu 
posturi de magazioneri sau altele asemănătoare, Ca să [i 
rămas în armată, să fi ajuns in posturi inalte, autori de 
istorii, trebuia să se dea dovadă de exces de zel. ŞI desigur 
se ştie ce se Ințelegea prin exces de zel ŞI chiar dintre 
aceștia, mulți au căzut pe drum. Unii şi-au legat soarta 
de o mărime a partidului sau alta, și când această mărime 
cădea, respectivi luau, şi ei drumul arborelui de care se 
agățaseră. Se poate clta cazul colonelului Stanciu. Acesta, 
căzut prizonier in Rusia, devine secretarul comisiei, ce 
organiza Divizia Tudor Viadimirescu. Preşediită era Ana 
Pauker. ŞI Stanciu a. devenit nu numai secretarul ci și 
amantul Preşedintel. ŞI amantul devine repede colonel-nu 
cred că mă fnsel- afirmând că-a-făcut-parte din Consiliul 
de război ce a condamnat pe Iulju Maniu-, destinat desigur 
să ajungă o căpetenie a armatei, Numai ca “bonzul ro- 
mân” Ana Pauker, a căzut precum se ştie şi deatunci nu 
s'a mal auzit de colonelul Stanciu. 

Cartea de care vorbim se ocupă numai de participarea 
României in războlul din Vest, singurul război care după 
autori, și din nefericire și după anumiţi compatrioți din 
exil, n fost Just, cealaltă parte, războiul din Răsărit fiind 
0 mare eroare după părerile acelei părți din exil, o crimă 
după părerile Budloniilor români, autori al cărții 

Un. războlu, victorios sau nu, trebuie să fie acceptat de 
popor, ŞI războlul nostru în Răsărit a fost nu numai 
acceptat, cl primit cu emotia marilor momente istorice din 
aţa unul popor. In ziua de 22 Iunie 1041, Țara Intrengă 
a tremurat de la un capăt la altul Orășenii și țăranii au 
Ingeninehiat în Biserici, in şi pe străzi Contra au 
fost doar străinii și acei Români care se găzeau Încă de 
pe atunci în serviciile secrete ale străinilor. Şi chiar salii 
partidelor, democratice, Maniu de exemplu, aii fost pentru 
intrarea În război contra Rusiei sovietice, opunându-se 
doar la purtarea lui până la capăt, adică au fost pentru 
oprirea la Nistru 

Şi toată Țara, intreaga Țara, a fost contra războiului 
In „Vest Anunțarea ul a fost primată nu numai cu 
srângere de inimă, cl cu Iaerimi, cu multe lacrim! 

Soldaţii, care merseseră până la Tisa de vole de nevale, 
alei s'au opus Colonelul comandant al regimentului 11 Do: 
robanți din Galaţi, a trebuit să adune soldații și să le tină 
un discura Sfârșitul acestui discurs nu era un apel la 
virtuțile Neamului, In Ştefan cel Mare sau Miha! Viteazul 
cl spunea textual: "Soldaţi, ințeleg, dar... trebule să tre: 
tem. Nu avem ce face... Trebuie să trecem”. Iar generalul 
Leonard Moclulschi, un erou al războtului nostru în Răsă 
tit, şi-a trecut Divizia peste Tisa, cu pistolul în mână. E 
drept că In Tisa rândurile Diviziilor româneşti erau atât 
de reduse, Incât Moclulschi nu a făcut scurtă la mână 

Cartea are o lungă, foarte lungă introducere politică. 
Din, 870 de pagini, 184 sunt destinate acstei introduceri 

im: 

ș 1pseăunaraa dletaturii fazele și aruncarea. țării noa. 

tre In rdzbolul criminal antisovietic — consecință directă 






































de N. 5. GOVORA 


4 politiei! antipopulare și antinaționale dusă de 
şi moșierimea romină-au constituit una din 
cele mai negre din Istoria Rominiei şi au pus în pericol 
1nsăși existența poporului romin. 

A fost insă o fericire pentru țara noastră că în câți 
ani grei a existat şi a activat neobosit, întruntind ei 
cea mai cruntă teroare (111), partidul comuniştilor (1000 
de membri, n.n). Sub conduterea P.C.R. sa desvoltat tot 
mal mult lupta național-eliberatoare a poporului care s'a 
inbinat strâns cu victoriile vitezelor oști sovietice, Impotri- 
va cotropitorilor fasciștii. Această luptă a dus la izbanda 
insurecției armata de la 23 August, organizată și condusă 
de P.C.R. în Imprejurările /avorabie ale inaintării Arma: 
Vel sovietice eliberatoare pe teritoriul Țării noastre”. 
(pag. 5) 

După cum se vede, democraţii noştri sunt copios serviţi. 
Nici un cuvințel despre participarea lor la “momentul an- 
Vtascist” 23 August, 

Capitolul 2 e intitulat “Partidul comunist din Romi: 
nia — mobilizatorul şi insuliețitorul, intregului popor în 
lupta Impotriva Germaniei hitleriste” (pag. 27). Isgonirea 
generalului Rădescu poartă titlul: *Dejucarea în sdrobirea 
planurilor reacţiunii sabotoare a războiului antihitleriat”. 
In cuprins citim perle ca acestea: “In acest sens Au și 
înțeles elementele fasciste fondul cuvântării lul Radescu, 
Indată după adunare, câteva sute de legionari şi fascişti, 
conduși de membri al partidelor național-țărănese şi na- 
Monal-liberal, au comis acțe huliganice pe străzile Bucu- 
reştilor, atacind şi moleatind elementele democratice. Pe 
străzi fasciștii au distrus ziare democratice şi au strigat 
lozinei antisovietice și fasciste” (pag. 116). 

“Pregătindu-se pentru lovitura de atat, reactiunea, din 
interiorul țării a stabilit prin E. Maniu contact şi cu tră- 
dătorul Horia Sima, tugit in Germania. După cum a rela- 
tat tov. Gh. Gheorghiu-Dej, la demonstrația din Bueu- 
resti. din 6 Marile, 1148, Hide Horia Sima 
pe teritoriul țării noastre au fost a teragalarie 
ei au declarat că au primit misiunea de la Horia de 
a-i transmite lui Maniu “unele problema” (pag. 134). 

La pasta 197 e o 1otogratie cu &XONIcANia; Era, Eh: 

rea P.C.R. țăranii trec la ocuparea păminturilor moşie- 
reşti” Autorii sunt loviți de o amneale totală și nu ne 
spun că aceste pamânturi le-au fost date tăranilor in mod 
demagogie, pentru ca să le île luate apoi şi transformate 
in colectivuri, Lipsa de elementară pudoare a Budloniilor 
o găsim An pag, 160: “La 22 martie 1045, puterea populară 
a legiferat reforma agrară prin care au fost smulse din 
milnile moșierilor 1468000 ha de pămint, din care cca 
1109.00 au fost impărțite la 918.000 țărani fără pămint 
sau cu pămint puțin, lar restul a devenit propletate de 
stat”. Adică puțintel mai mult de 1 hectar pentru fecare 
Aran (1) 
YSfiiăloni'romini spun ca “armistițiul” a. fost Inehelat la 
12 Septembrie la Moscova. E alngurul adevăr, sau Jumătate 
de adevar, din toată cartea. Mihai Viteză şi cu eroieii Iul 
elraci din exil, susțin morțiş ca acest “armistițiu” a fost 
coranat la 23 August. ȘI IA PARlDA 846, citim: 

“Intro notă adresată de guvernul sovletie guvernului 
român In 6 August 1945, prin care comunica hotărirea da 
a restabili relațiile diplomatice cu Rominia, se facea men: 
une despre “participarea activă a Rominiei, incepind de 
În 23 Auguat 1044, Ia lupta Impotriva Germaniei hitleriste, 
alături de Aliați” 

Deci intre 23 August 1044 şi 0 A 1 1945, Țara noastră 
nu a avut relaţii diplomatice cu Rusia sovietică. Atunci 
care era regimul Juridie și diplomatie care kuverna rola: 
Vile dintre Mar noastră şi maarole, plorlosul “aliat” de la 
Răsăsit? Nu-l Intrebim pe Cupșa-Budlonii de In Bucuresti: 
ei pe exilaţii noştri care serbează În fiecare an “eliberarea; 
de ln 23 Auguat e drept cA din ca în ce cu, mal putin fast, 
In Drept, Tara noastră a fost sub ocupație străină, Intre 
aceste date, 

Dec! Țara noastră a intrat in războlu cu Germania “hit: 
leristă” la 23 August 1043, Conform “armistițiului”, Ro- 
minia bligat ză participe cu 12 divizii, alături de “elle 
beratori”, pentru n șterge prin sânge eroarea de a îi luptat 
contra Rusiei sovietice”, aşa cum ne-o spune un document 
semnat de Gafencu, Vişolanu și alte caracude, In ronlltate 
s'a contribuit cu 18 divizii, Dar avea nevole Rusia de aceste 
12 sau chiar 18 diviali? Răspunsul e negativ, Rusia n'a; 
nevale de această participare românească. Ca şi in 1! 






































Chi i în inţele 
itourile în mână. Roosevelt şi uri , în în! 
Mate Foot meheran și Yalta o deal de orice fel 
noastră, Je_ era dată plocon, În acest 
sovietică”, Rușii puteau face 
Lie L-ai gli pori ie ră ret In primul 
000 Român! au fost cruțaţi tot 
Ă i mult decât ET ri 
extermi unul număr cât ma! mare de 
E Nașii nuşi Taca ilazil. Bilan e In "Ţara noastră 
e 


rau inamici, asa 
unea Mircea cel Bătrân: ŞI deac: 

Fra aa răul, ramul. Mi-e prieten numa! mile, 
an ți-este”. Această politică de exterminare a ina: 
micilor au dus-o bezbojnieii pretutindeni. In Polonia, care 
“nu luptase dincolo de Nistru”, au ucis 11.000 de inamici 
Ja Katyn. La Intoarcere: 
nase zisul armistițiu, Ghiţă Pop, declara în gazeta par- 
tidului tărănese că Molotov. mângâindui biain bâr 
bin, ba reproşat lui Ghita că nu ne-am oprit la Nistru. 
Din declarația zisului Pop, releşea că alta ar f! fost soarta 
noastră. dacă am fi ascultat pe Maniu, și nu am fi trecut 

Nintrul. Sancta simplieltas! 

In pis noastră sovieticii au fost mult ma! perfizi decât 
în Polonia. Acolo, la Katyn au exterminat 11.000 de ina- 
mânia au exterminat 170.000 eruțână in același 


















cl vol veni cu date din îi 
ni. La pag, 208 citim: “Bpre deosebire de tru- 
trupele 


dupi 

aceste date ar putea fi contestate de 23 Auj 1, nu le 
vol i ogzae Î tu 
[e fasciste, care jeau de armament modern și In 
destulă 

special 





tor, trupele Armatei l-a romine duceau lipsă în 
de tancuri, artilerie antitanc, artilerie, artilerie 
antiaeriană și aviatie”. Am subliniat cuvântul artilerii 
Cupșa nu ne spune de ce nui aveam artilerie. Tunurile ni 
le Jandacă caliațir, după, “eroaitigu” și artileria, poat 
venise să ae bată cu “hitleriştii” cu tunuri de gena! 
partea redentară fâră proleetile. 
I ia pag. 301 eltim 
lvizia a 4A infanterie era izolată in capul de pod de 
1a sud de Btoinok, având o Insestrare teenica și o dotare 
materială slabă. Lipea aproape completă a mijloacelor care 
să poată duce cu sueees lupta împotriva tancurilor grele 
ale inamicului, punea intro situație grea această mare 
unitate. Divizia avea forțele Impărțite pe cele două maluri 
ale Tisei (pase batalioane şi divizioanele de aruncătoare 
de mine, pe malul de vest, iar două batalioane, artileria și 
formatiile de spate (111) pe cel de eat), fapt care II limita 
posibilitatea de a-și manevra oportun forțele și erea peri. 
colul de a 1) bătută de namle pe părți”. 
minte Când spune că pe malul de De erau d 
e B 

















le ei două ră 
lui de est. minte. ŞI minte pentrucă Divizia 
u B: 3 rej mu 





românesc. În regimentul nostru 
N'aveau niel un prolectiă (111), am jeonjurati, 
l-am găsit pe căpitanul Lupuleseu, comandantul lor, bând 
vin într'o casă intrebat de ce nu e la tunurile lui și 





mi-a răspuns: Dacă-mi dai tu un proiectii, mă duc să-4 


Tisei Divizia a 4-a găsea cu toate batalioanele la 
Vest de Tisa, La Est rămăsese numa! artileria și coman- 
damentul Diviziei, adică furierii. Tot acolo se găsea și 
comandantul regimentului 20 Dorobanţi, Lt. Colonel Ile 
Yoneseu și adjutantul, căpitanul Horodincă, despre care 
voi vorbi mai departe. 

Un atac cu tancuri germane a căzut in spatele Diviziei, 
incanjurându-ne. Cele 6 batalioane erau în capul de pod 
în luptă cu trupele ungurești, sa le zicem horthyste căci 
aşa-l place lui Cupșa să le numească. Acest colonel nu 
130.1 fi spună ca artileria română n'avea proiectile, Dar 
ja pagina 302, uitând, scrie; “Bateria antiaeriană a Divi- 
alei. singura care ar [i putut avea oarecare eficacitate în 
uceăstă impreJurare, nu dispunea de muniția necesară”. 
Pe acest Budionii Istorie, cărula nu-l roşeşte obrazul 
scriind aceste rânduri, Îl intreb: Dar de ce n'avenu tunurile 
munitie, şi dacă n'aveau de ce fusesera aduse acolo? Câte 
tunuri avea această baterie, uită să ne spună, dar pe 
acelaşi pagină Istoricul ne spune că în acel ralon (ll) se 
mal găsea o baterie grea de artilerie antiaeriană, Şi de 
aceasta ne spune că avea... două tunuri, 

Deel regimentul 20 de Infanterie Îşi dăduse cele două 
batalioane ca să constitue rezerva regimentelor din linea 
Im, 5 şi 21. Producându-se incerculrea, comandantul divi- 
zii. generalul Platon Chirnoagă a reușit să se strecoare și 
să intre In cerc, pentru a impărtăşi soarta soldaților Jul. 
Colonelul Ile Ionescu n'a avut aceste scrupule, In noaptea 
de 19 Octombrie, generalul Platon Chirnoagă la unul din 
batalioanele regimentului 20 Dorobanţi și trimite pe Tisa 
ca să facă față Nemţilor, fiind dealtiel singura rezervă a 
Diviziei. Ori acest comandant de batalion, singura rezervă 
a Diviziei, comunică ofițerilor lui că a hotărit să treaca la 
Nemţi și le cere părerea. ŞI această comunicare a fost 
primită cu entustasm, de absolut toti ofijerii. ŞI ofițerii 
acestui batallon nu erau hitleriști. Dar mârsăluiseră timp 
de 40 de zile alături de bezbojnicl şi asistaseră strângând 
din dinți de neputinţă la toate sălbăticlile “allaţilor 

Restul Diviziei nu sa predat. In cursul zilei de 20 August, 
Divizia a fost masaerată de o puternică artilerie horthystă 
Se tăspundea cu puşea, căci mitrallerele terminaseră cele 
două unităţi de foc. Individual sau in grup, soldații se 
dirijau spre Tisa, spre a se preda Nemţilor. La intervenția 
căpitanului care se predase In timpul nopţii, sa obținut 
încetarea tengerii de artilerie, deci a masacrulul. La căde- 
rea nopții. toată Divizia trecuse Tisa şi se predaseNemţi- 
lor. Intre Divizia a 4-a și unitatea germană nu sa tras 
nici un cartuș. 

In special după defecțiunea româncască-ca să nu-l spun 
alttel-era clar că Germania plerduse războlul. Pentru ce 
continua să lupte? Probabil pentru a apăra celace-l mal 
râmiisese: onoarea. Din cartea colectivului relese că for- 
țele germane erau extraordinar de bine inarmate, nume- 
roase, ete. Realitatea e că lupta Nemţilor era celace se 
numeşte Apărare elastică, Lăsau perdele de juptători, arme 
automate judielos instalate, care aveau o misiune de luptă 
limitată în timp; reziști până în ziua de, la ora x, când te 
retragi. BI contra acestor cuiburi de arme automate se 
dadea atac după atac. Fără artilerie, atacanţii cădeau ca 
muştele. Mulți ofițeri români care erau infinit superiori 

nieilor ea pregătire, 1și dădusera seama de aceasta 

şi nu atacau. Aşteptau să se retragă Nemţii, conform 

lucru ni poveşte și capitanul Emillan în 

am vorbit in revista noastră. Ne spune 

Yinsese pe politrucul de lângă el de tactica 

Mebilor. i politrueul s'a lăsat convins de argumentația 
Românului 


Dar nu toți ofiteri! români au avut acest noroc, CApl- 
tanul Hotodincă a avut nenorocul să nu cadă prizonier la 
Tisa, găsindu-se in afara cercului, lângă Lt. Colonelul 
Toneseu, După căderea Diviziei n fost repartizat în altă 
unitate, Comanda un batalion. 1) durea inima văzând cum 




















11 eădeau soldații de pomană. Ordinele erau bezmetice: 
Atacă! Atacă! ŞI soldații cădeau ea muştele, din lipsă de 
scule. Intr'o i, Horodincă primeste In telefon acela ordin: 


Atacă! Atacă! 
—Dar nu se poate Die colonel. R imposibil, Să tragă 
artileria, 
Atac! Atacă! 
Urcându-l-s0 sângele la cap, Horodinea răspunde, “Nu 
execut acest ordin tâmpit, Dle colonel” 
—Atacă, atacă, imbecilule! 
—Imbeeil e tactu, și după ce l-a mal ceva şi despre 
a măsii, a dat ordin soldaţilor să nu se miște din 
adăposturi Iar €l n leşit din adăpostul lui, și cu mâinile în 
buzunare, In câmp deschis, Wa indreptat spre linia nem 
acolo a rupt firul vieții capitanului Horodincă, 
care a preferat să moară cl, ca sa 
ților, tărani ca şi el, Ceva azemi 
Louis Dumur, în romanul *Nach Pi 








iri 





Spuneam că ofițerii români erau infinit superior. pregă- 
iți In comparaţie cu “aliații”, Mulţi alții, ca şi căpitanii 
Emilian şi Horodincă, descoperiseră tactică, Su: 
teau nemişcaţi In adăposturi, până plecau Nemţii de bună 
vole. Dar ce se putea face contra ordinelor telefonice, Ata- 
caţii Atacaţi? 

ŞI atunel sa descoperit economia de morti, Lugubră 








Toţi Românii care au făcut Armata, efectiv și nu în 
particular, au auzit de economia de pâine, de fân. de 
efecte militare, ete. In războlul din Est se ajunsese la 
economia de cai, în cel din Vest s'a depășit orice inchipulre 
şi sa ajuns la economia de morți, de oameni morți. De 
exemplu, în zlun X se dadea ordin de atac. Victorios sau 
nu, după târminarea lui, comandanții de batalioane rapor- 
tau rezultatul şi numărul morților, ŞI dacă aveau 
morţi, raportau numai 10, Le rămâneau 10 morți economie. 

In ziua următoare sau în alta, din nou: Atacaţi! Ata- 
caţi! ŞI comandantul batalionului dădea ordin soldaților 
să nu lasă din adăposturi și să tragă în vânt In vânt 
căci a trage cu pușca În direcţia culbului de armă auto- 
mată nemţească, era exact acelaş lucru. Dar să nu ge 
miște. După o oră sau două, raporta Ja telefon: Domnule 
colonel am atacat, dar am fost respinşi. Am avut 10 n 
Adică morţii economie din atacul anterior. Răul era că la 
alt ordin de atac trebuia să se atace efectiv, ca să se facă 
o altă economie de morţi 

Graţie aceste! inteligențe a ofițerilor, România a avut 
1n Vest numai 170.000 de morţi. FĂră aceasta economie de 
morți, numărul pierderilor ar îi fost infinit superior. 

Intro istorie militară se dau numele tuturor coman- 
danților de mari unități. E o regulă, In Istoria despre care 
am vorbit, Cupșa-Budionii dă numele comandanților de 





Lt Radescu. 
in numai e: Vasiliu-! : Cre 
țulescu şi Simion Coman. Nu ştiu care e Ti eines eat 


Atanasiu. Să fi făcut și el din grupul celor 107 


data aceasta expl 
Budlonii elabora Ha, toți generalii romi 
ItÂțI în se 


ar putea fi intitulată: Generalii Ia terei 
mănânce decât terei și acela în cantități. Să nu mai 
vorbim. Dar acestui mizerabil terei | se adăogau drăcestile 
metode de umilire La ora distribuirii, temniceril-aceste 
scursori Fără Patrie şi Dumnezeu, cum le spusese generalul 
Rădescu la 6 Martie 1045. strigau: Generalii la terei! 

"Toi cel cari întrun fel sau altul, dela marii oameni 
politici până la scribăăil de 1 “Timpul”, “Ecoul” eu 
“Scântela Tineretului” (111) au contribuit să se ajungă la 
această inflorătoare pagina, ar trebui să citească cartea 
lul Ion CârJă și să mediteze, 

Am plerdut 170.000 de oameni. De ce? E o intrebare la 
care la fel ar trebui să mediteze cel la care am făcut aluzie 
mal sus 

Pe Cupșa-Budlonii nu avem ce să-l întrebăm. Mal ales 
că după cât se pare, servilele lui pagini nu ma! sunt agreate 
nici de cel pentru care au fost scrise. 








PE MARGINEA CARTILOR 


A M LAZAREV: Moldavscala sovetscala gosudar-stoeb- 
nasti u bessarabicuu voprot. (Organizarea statului sovie- 
tic moidavenese şi problema basarabeană.) Cartea MAl- 
dovencască, Chişinău, 1974, 910 pagini. 


N-1 hevole să studlezi profund lucrarea voluminoasă a 
lui A. M. Lazarev el este suficient numal să o frunzărești, 
că să-ți-dal seama imdelat că n'a! în față o lucrare ştiln- 
țufică de mare VATBTE: “er mat degrabă tin pamilet de 
propagandă ușoară adresat omului neinformat 

De la A. M. Lazarev, profesor de istorie IA Academia de 
Stiințe Moloveneşti din Chişinău, fost ministru al educa- 
ției şi fost rector al Universităţii din Chişinău ne-am fi 
așteptat la mai mult. Profesia pe care o exercită şi funcţii- 
1e inalte pe care le-a exercitat ÎI obligă să cerceteze și să 
râspândească fapte, pe care le poate oricând justifica, şi 
care binelnţelea trebulese acceptate şi de lumea eltitorilor 
Dacă mi sar adresa cineva cu Întrebarea, dacă eu aş putea 
soscăl pe autorul, morograliei in profesor de istarle, nş 
răspunde cu conștiința Impăcată, că nu fac o nedreptate 
şi că nu răspândesc Un neadevăr, afirmând că cate impo 
sibi), ea profesorul A M. Lazarev să fle autorul MOnOgTA- 
Iei, Mal de grabă aș tinde să cred că monoaratin este 
Meluită de un colectiv de partid, care ar fI compus din 
activiși) fară educație civică. SI mal departe, aș mal crede, 
că acest colectiv de activiști, ca să dea o “importanță” cât 
mal mare “opere! concepute”, au hotărât drept conside- 
rent necesar, să numească că autor un om “şcolii”, cu 
“trecut” în meseria de “profesor”, 8! aș mal crede că “n 
piata” a scăzut” toemal pe, academietănul A. M. Lazarev, 
Aceanta rămâne insă prezumție, şi până IA dovada contrară 
trebule să plec de Ia “negru pe Baal cole stă serie, că 
autorul mononrație! este A. M. Lazarev. In cele ce urmează, 
et el mă vol război 

MAI Întâi o caracteristică a lucrării lul A M. Lazarev 
este că an poate reduce Ia lozine), şi ea atare, autorul nu 
este obligat să le Justiiice, Iată căteva din ele: Proi 
basarabeană a incepuț Ia 5 Tanuarle 1918; problema basi 
rabeană sa rezolvat detinitiv Ia 78 Iunie 104%; România 
a încercat prin toate mijloncele posibile și imposibile ză 
“romanizeze” Basarabia (A rog nu zâmbiți!) România n 
răpit. Rusiei sovietice o provinele; Rai n recurs la 
Ingelătarie, falg și violență; In Basarabia ar locul un alt 
popor decât poporul român “poporul moldovenesc”; acest 
popor ar vorbi o altă limbă decât limba română: “limba 
moldovenească”, România burgheza ar fi prezentă în 
alele nostre prin “emigranți” care falgifică istorie, 0 
denaturează și inaultă “poporul moldovenese”; că “nime: 
ni”, dar absolul nimeni, nici istoricii burghezi români, nici 
Istoricii din Basarabia, niel cel din Republica Soelalistă 




















România, Biel cel din Rusia, și nici cel din lumea largă 

n'au scris “istoria adevărată” a “poporului moldovenesc”: 

că unii din ignoranță, iţi! din “neştiință” au tratat cu 

iresponsabilitate “documentele”, alții le-au “profanat” și 
1a falsifieări: 


ca niște =borfai ordinari” sau st E 
fleari, şi au colportat jumătăţi de adevăruri. Pentru înlă- 
turarea tuturor defielențelor enumărate mai sus acade- 
mielanul A. M Lazarev şi-a propus să serie o lucrare 
contorm recomandărilor academicianului sovietic A, Altk- 
sandrov (veal pg. 53) şi să folosească metodologia lor 
clasicilor marxism-leninismolul adăogână că a apelat În 
Partea lucrările lui Karl Marx și ale lui Fr. Engels 
tvezi pg. 18). 

Din păcate A M. Lazarev nu respectă niel unul din cele 
două angajamente, pe care și le-a luat și leam expus 


adevărul 
retugezi nimic, e 
practică ştiinţa trebule să păstreze toată obiectivitatea 
ivezi pa. 53). A căutat-o? Răspunsul este categoric şi 

simplu: nu! Dovada? 

A.M. Lazarev uită istoria, Din păcate nu-l istoria eco 
elor trecute, el istoria contemporană. EL nu vrea să Ia 
nu-l frumos şi denotă și o lipsă 
de cel incă în viață. SI cu toate 
să prostenzca Și 












a luat fiinţă ati 
sonale Ja 24411017 — mal 





un organ si 

Seo % păcii, ul A 170u șI Stalin get Noiembrie 
1017. In acest decret Be popoarei 
“Imehisoatea popoarelor “di imperiu țarat, 
1n nutodeterminare, formarea de state naționale 
deslipirea de Rusia. Orl se ştie, că Basarabia, 








pân 


1812. Dacă A M. Lazarev 
te luată ale fut 
: | 
e dU „KME MACI, 





Engels. SA 1 le reamii 
pitt In Basarabia. Turela nu putea ceda ceea 
ce nul aparținea, pentrucă Poarta n'a fost 





us invaziei, atunci A. M. Lazarev ar [i putut acuza 
gar SE as ttrăriare, ȘI în acest caz, ar 1 respectat Fe. 
comandăriie lul Aleksandrov. & 
De alt fel opinia lul A. M. Lazarev, că sar (1 instalat 
tea”, 


rima Karl 


țarile ăn 
fă MA AIE, bre aeapre români E A Bucu 
ii EA apa IV), Iar Fr. Engels i He m. a 
pentru Ecaterinei 








unele IL a renta, d Tără suporteri. In Tune 1940 
CI de “puterea sovietică”, a rămas, ip u 

scuza 27 Bu Teiu fă sun de juaifieare, îi 45 Untunea Sovietică nia cerut Basarabia, invocând “fantomi 

zici d sued Molotov a fost de altă părere decât acei 





ză, Iul Lazare: a 
mld dota era col M-ar toriculul din Chişinău. In nota ultimativă din 26 Iunie 
Dn riza ie inna ereu paie Mei al ainu pa anal, 4 ţie 





neză. Alel nic! vi ifică” a lul A. M. Lazarev, intrebuințând o altă “gogo- 
inrudite, risipite, care poartă Vonta numele de rușii nl MMA? Molotov, cere. Basarabia în numele Ucraina, pa 

de-a face pur și pa cu un jar: (Pr. Engels are o socotește" un teritoriu populat in majoritatea sa 
unor teritorii ine, UE de câtre ucraineni”, ceace nici lul A. M. Lazarev nu-l place, 


că nu corespunde realității, şi acesta serie: “... ceace nu 
oglindește câtuși de puţin situația reală a componenței 
naţionale a regiunii” (pg. 72). Din cele expuse mal aus, 
sar putea trage concluzia, că la ruși, nici “presupuii 
oameni de ştiinţă”, și niel “politicienii”, nu se prea ţin de 
“adevăruri”. Flecare le mistitică şi le întrebuinţează acolo 
unde pot “răpi” ceva! 

Stranle și lipsită de orice logică ma! cate și o altă “cons- 
tatare” a jul A. M. Lazarev, Acesta serle: “Națiunea mol- 
dovenească şi pământurile el au fost impărțite artificlal 
in două părți, care până la 28 Iunie 1940 au urmat dife- 
rite căi de dezvoltare” (pag. 5), dar istoricul academiclan, 
constată că “Basarabia a fost parte integrantă a MOldo- 
vel” (veal pag. 111). Unde este logica omului de “ştiinţă”? 
Adevarul istorie cate acesta: Rusia distruge unitatea Îs- 
torică a Moldovei in anul 1812, Şi culmea: A. M.-Lazarev 





Crede 
-, hubese său şi-au Iubit Inchisoarea: 
MC IUDUE reprebentativ Sfatul Târil se incadra în mod 
erai dceretului din Noiembrie, deci, era un organ legal şi 
pu un organ fantomă. Dacă A. M. Lazarev ar [i căutat mai 
departe adevârul Istorie fără a face apel In Karl Marx 
“cel mal mare duşman al imperialismului rusesc”, atunci 
ar (1 aflat de Ja colegul său, tot un academician de la 
Chişinău, care In 4121068 seria In Moldova socialistă ur- 
CNA CATE Ata eu Bratul DAF şi anume, că: 
raentanți! naționaliștilor ucraineni, păgăuți și evrei 
mi făcut declarații în care sprijineau In totul «Sfatul TA- 
ii? (A. Esaulencoun sef de sector IA Institutul AŞ al RSSM: 
candidat (n ştilnțe Istorice) (8per să nu intervină pe 
lângă forurile competente ea să fle eliberat din funcţie 














să “spună adevărul”! Conform acestul condamnă România, că în anul 1018 a distrus unitatea 

tat sul re de concluzia că fatul TArii nu era numa! Moldovei, aşa după cum se exprimă el: “România regală 
un organ ai românilor din Basarabia, el un organ repre- ar fi recurs la inşelătorie, falş și violență, Perfidia și ci- 
sentativ al tuturor locultorilor, In loc ea A. M. Lazarev să nismul de care au dat dovadă dirigultorii României, atunci 
de această realitate, lată că vine și pune în când au acaparat Basarabia” (pag, 09), Dacă România ar 





fi distrus unitatea “Moldovei”, aşa cum se lamentează 
profesorul de Istorie, 11 intrebăm, de ce Uniunen Sovietică 
după 28 Iunie 1940 n'a urmărit “unificarea” provinciei și 
a impărțito în trei părți? Unde este protestul omului de 
ştiinţă? De ce Uniunea Sovietică a trecut sudul Basara- 
Biel şi judeţul Hotin la Ucraina, când populația majori- 
tară din acele județe o formează românii și nu ucrainenii? 
Cine a comis ilegalitatea? România care “intregise” unl- 
tatea, Moldovei, distrusă de Ruși în 1812, sau Uniunea 
Sovietica, care se face vinovată de “anexlunea unei replu: 
nl, care niare comun nimic cu Rusia, nici din punet de 
vedere etnie, nlel din punet de vedere Istoric, nici geoj 
fle și nel economic? Prin Impărțirea Basarabiei — Inițial 
şi a Moldovel-—, Rusia bolşevică se demască In fața lumei 
întregi şi dovedeşte că prin Impărțirea Basarabiei, și ane- 
xarea unei mari maJorități a populație! unul atat străin 
el “zaț de. limbă și de obiceluri —, că urmărește genocidul, 
e Înființări Sfatului | ncel flagel, pe care ea Insăși s'a obileat să-l combată prin 
Tării se cunosc, şi trebule ştie şi A M Lazarev, convenția de la 0121048, inchelată în cadrul Naţiunilor 
Pentru a inltura orice confuzie, și dacă nu je știe, Je Unite Sl alei academicianul A. M. Lazarev rămâne departe 
Tepetăm ca să le afle. La sfârșitul qunei Martie 1017 se față de obligațiile luate, CALĂ dreptate avea Fr, Engels: 
intiințează in Basarabia Partidul Națiahal-Moldovenesc, o recunoaşte In seris și A. M. Lazarey, când Iși citează ma- 
Acesta avea un program precis: Infllnțarea unei diete rele dispărut, ei serie: “..când ngreslunea reușește, state- 
locale și introducerea limbei române In administrație, în la hrăpărețe nu țin nielodată seama... nici de dorințele 
vara anului 1017 sa inființat la jâu un comitet Interesele, nici de deosebirile naționale ale pop! 
central al “deputaților soldați şi ofițeri moldoveni”, care " (veal pag. 8), Nu sa comportat oare R 
cereau formarea unei oști naționale. In urma activităților bla aşa cum a spus Fr, Engels? 
partiăelor locate, şi a organului Cuvânt moldovenesc Ia Pr. Engels seria “că Bi 
ceputul lunci August 1918 guvernul central pg aul a 
recunoscut oficial autonomia provinciei dintre Prut și 
Nistru. Pe de altă parte trebule spus și ceva despre activi. 
La 20 Octombrie 1917 sa intrunit *Con- 
militar român” Ja Chişinău cu partielparea 


ta 

de d soldați şi ofițeri, reprezentând clrei 100000 

oral eo dai esul militarilor a hotărât 

"Tării 

ailelor 
Li 


țină cont 
elreulație "0 fantomă” pe care o numeste “PUTERE S0- 
VIETICA”, susținând că această fantomă sar fi instalat 
la 1 (14) januarie 1018, In acelaş timp A. M. Lazarev ultă 
recomandările lui Aleksandrav — adică căutarea adevăru: 
lui — şi — obiectivitatea —. BI omite să facă cunoscut 
eltitorilor, unde a fost instalată puterea de eare vorbeşte? 
Unde işi avea reședința şi din cine era compusă? Cine 
stătea În spatale ei? Bi pe cine reprezenta? IDn cele rela- 
tate de A. Eșaulenco, nu există nlel o Indolală că In spatale 
Sfatului Tării stăteau forțe, care 










: *... Du este 
din. Batai 

putare sovietică nu avea 
mie! cu partidul și deci nu 


popi 
Din contră, fazele saci hi 


















NI 
în 

















falpuri! Iată ce mal serie că: “GlugoY: 
Kompanieţ, căutând să demaște până Ia epât 
leatorii burghezi al Istoriei Bucovinei, au devenit 





ni 
asarabia. Un Fă eonatitulț de repre: 
tor la acea antă pentru 





pune mâna pe putere A a ocupa țara. Mai preels ele vizau 

dau 9 0 aa adie, Botat, cantarea, taptug Movie 
Ind din afară, oteanul lei e 

Mult, avea nu numai dreptul, dar și ” la st cau 





dacă a fost fâcut “pe puncte!” Atunci se achimbă nitua- 











In]), Intrebarea academielanului este mâl nalvă ci 
Miu "TDI bolşevice ehemate puterea lecât a țărâneii care văzând lumina electrică o întreabă pe 
sg păi ct iu atu AR RARA Art pt cn a atu n na 
“Tării a făcut apel IA trupele române A MU. Lazatty Ne pe up aDAICĂ atturite lui LV. 





Blatul Tării de trădare, nu Vrea Mă recunoască AUMAR COMA Pa, Bb4Al Anume: “minte, fa -, 


Bu ta ține de recomandările tovatăgului, caderi 
Mur Numal în cazul În apa NU) re IRmelan Said cajula,fefolui, Ceinea nu tim, e daca car 
I respectat obligația de a menţine ordinea și pacea, și nu Dacă A. M. Lazarev ar (i vrut să facă 








11 găsit multe. Amintim numa! câteva date, şi anume ex- 
primate de un om politic rus Este vorba de ministrul 
educaţiei, N, Durnoyo. La 27 Mal 1912 serie In legătură 
cu centenarul ocupării Basarabiei de către Rusia: “Noi 
n'am făcut nimic, căci toate şcolile crelate in Basarabia au 
avut scopul de a transforma românii acestul ținut în ve- 
Mico Ful, întreprindere care n'a reuşit”. Nici intreprinde: 
rea de falşificări şi denaturări inaugurată de academiela- 
nul de ia Chiţinău nu a reuşit. Adevărul Istorie este altul. 
ŞI pe acesta Îl ocolește. 

A M Lazarev mai susţine că problema “basarabeană” 
n fost deplin rezolvată la 28 Iunie 1040”. Este dreptul fle- 
cârula să-şi expună părerea, dar atunci când vrea să şi-o 
expună în plubic, trebule să fie luată în serios de citi: 
tori, sau ascultători. Problema basarabeană nu este rezol- 
vată, ea va fi rezolvată în curând, în așa fel incât popu- 
laţia română din Basarabia se va reuni cu cea din restul 
României, In argumentarea acestei păreri, Iată câteva 
puncte de vedere: 





a) Dreptul international, 


1. Uniunea Sovietică s'a angajat prin tratate de drept 
internațional să nu anexeze niclun teritoriu fără consim- 
ământul populației; acest angajament nu şi l-a respectat 
n Basarabia, populația română n'a fost solicitată să-şi 
dea consimțământul. 

2. Există un principiu de drept Internațional că: aca- 
pararea unul teritoriu străin nu-l conferă agresorului ni- 
clun titlu de drept internațional. Uniunea Sovietică a ame- 
nințat cu forța militară a 200 de miloane de oameni şi 
a ocupat Basarabia, 

3. Conform art. 54 al Convenţiei asupra tratatelor In- 
vernaţionale din 2351060 sunt declarate nule şi TATĂ va- 
loare tratatele Internaţionale care sunt închelate prin 
violarea unul principlu de drept internaţional recunoscut 

4. Guvernul român, care a ratificat tratatul de pace de 
1a Paris (10 Februarie 1047) n'a avut mandat din partea 
poporului român, Acel guvern a fost Inscăunat de trupe- 
e de ocupație, şi a servit interesele ocupantului, In mo- 
mentul când poporul român va fi liber, va cere revizuirea 
tuturor tratatelor Inchelate de guvernele după 1944 care 
n'au exprimat voința națională 





by Dectarațiile oamenilor. politici. 


1. Primul om politic care s'a referit la Basarabia a fost 
Nichita Hruşelăv "Cur venin unur miting al lucrătorilor 
din Leipzig la 7.3.1059 acesta fcuse următoarea declarație, 
şi era de pârere că: “printre locuitorii României se pă: 
sesc și oameni din acela care cred că Moldova (a pândit 
1n Basarabia n. autorului) constitule o parte din România”, 

2. Mao Tsetuneg declară la 1071904 in fața unul grup 
de Jurnalişti japonezi că: “Spaţiul pe care-l ocupă Uniu- 
nea Sovietică cate prea mare... ea ocupă un numâr mare 
de teritorii străine... printre care și Basarabia și Bucovi- 
ba, care au fost anexate de In România”. 

Presa internaţională a dezbătut in nenumărate rân: 
duri problema Dasarabie), Intotdeauna În favoarea Romă. 
niej 











A. (Q4! de gubredA ate poziția Ruatel sovlentee tată de 
roblema basarabeană mai este și faptul că în Ultimul 
imp aceasta caută pe orice cale și cu cele mal mari eo; 

turi să dovedească că în Basarabia loculese “moldovenii 

Mi”, că aceştia ar fi un alt popor decât romi 

r de sine atătător care n'are nimie de-a face 

cu poporul român, Dar nici aceste minciuni nu vor prin: 

de. Opinia publică eate lâmurită unde se află adevărul 

ŞI cunoaşte pe acela care se străduleşte să răspândească 


neadevărul 
Dr. Alexandru SUGA 












OAMENI DE ALTADATA 


VINTILA BRATIANU 
de D: C. UNTARU 


Cu trecerea anilor tree, și oamenii, ta co el 
evenimentele istorice, în care ei au eipat: a 
Este rolul unel Istorii imparţiale de a eterniza trecutul 
una! popor cu scopul de a informa, HI incuraja ge- 
neraţiile viitoare de a continun opera politică a înainta: 
şilor lor. Din pacate, dela sfârșitul ultimalul răsbol men: 
dial în Tara Noastră n'a ma! torie obiectivă n 
lnesc. Aşa zisa 
Istorie oficială de astăzi a fast în mod intenționat man 
a Justifiea 
fac, în pri fe AT i Imp 
o fac, în primul . oamenii. Și aj eu 
rările În care acestia trăese. In “Tara Noastră Unul CINĂ 
aceşti oameni a fost și Vintilă Brătianu, care impreuna cu 
fratele său mai mare, Ionel, au reuşit să consolideze Micul 
Regat, faurit de taţi lor, Ion Bratianu, Imprună cu marele 
Rege Carol L Pe fundamentul acestula sa putut ridica, 
apol, în 1918, edificiul României Mari, așa cum era cunas- 
cută, mai Inainte de cotropirea el de către Bolgeviel. 
Desigur că, Brătienii n'au fost singurii, cari au contri: 
buit la intregirea şi consolidarea Neamului Românesc, lar 
dintre ei, Vintila n'a fost dintre cei mal renumiți. 
dacă serlu aceste rânduri despre el, a fac din motive 
mult personale, datorită faptului că prin tatal meu, l-am 
putut cunoaşte mal de aproape. 
Părintele meu, un admirator al Bratienilor, şi cam de 
acelaşi vârată cu Vintilă, care era expertul finanelnr 
Partidului Naţional Liberal, cu deviza: “Prin NOL 


























comportare în Viața publică sau particulară, 

Tatăl meu Il vizita adesea pe Vintilă, când se ducea 
la Bucureşti, cerându-l sfaturi politice, economice, iau 
cum să-şi crească copiii, pentru a îi de un cât mal mare 
tolea „pentru „Tara lar. An actaHA, setnță, et e 
totdeauna pe Vineri! Români sa studieze mal putin. 

ŞI Filozafia, pentru a deveni Tune! Ia sta m 
mulț comerț | taia, ntru a putea pune re 
pe resursele naturale ale TArii și deci pe deatinul el. Rate 
datorită sfatului lul că tatal meu m'a indemnat să studiez 
uaţate economice în străinatate, pentrucă, pe acea vre- 
me. la Brăila, oraşul meu natal, aproape numal strainii 
controlau comerțul exterlor, celce pentru VintilA Brătianu 
era un lucru intolerabi 

In anii, imediat după primul răsbolu mondial, eram 
elev In Liceul Nicolae Bălcescu din acest oraș dunărean, 
Mar tatăl meu Imi dădea adesea exemple despre Vinul, 
pentru a-mi face educația. In acest tel, am Inceput şi eu 
a desvolta o adevarată afecțiune și admirație pentru ei, 
pe care le pastrea şi astăzi 

Doresc a mentiona alei, doar câteva fapte, care nu ştiu 
dacă nu mal fost cunoscute și de alții, pentru a nu (i date 
uitarii, şi pentru că le gascac utile Atat pentru wenerația 
de natazi, cât și pentru a pune In contrast comportarea 
guvernanților prezenți din România, cari deşi se pretind 
de origina proletară, due o viață deagustatoare ca a imbo- 
sațiților de răsbalu. 

Deşi Brâtienii erau acuzați pe vromuri, mai alea do o 
“anumită presă din Sărindar”, că fură Tara, şi erau În 
mod regulat caricaturizați ca “sobolani”, ei erau de fapt 
unit din puținit Român! etniei, cari reuțiseră, Intro tară 
acaparată Aproape în întregime de straini, să-şi ctoloze, 
printr'o muncă onestă şi inteligentă, în decursul a trei 
generații, o situație economică independentă, culminând 
cu Banca Românească din Bucuresti și alte orase din Tara. 

Deşi aveau deci o situație materială destul de bună, 
Brave în eneral, SE) pet DU i AĂU de DR 
modestie și duceau o ri eapectaculoasă, 
Ta fel de alura ca și celalalt mare barbat de stat Roman, 
uliu Maniu, 

Era stiut de ex, că Vinulă, ca Mintitru de Finanțe, nb 
incasa leafa ce 1 se cuvenia, el o da sula de [ 
sa din Bucuregti, Vintilă mi 


























Dela locuniţ ca! o 

Ministerul nțe din VI ta de i 

ora 8 dimineata, şi si 

pi ini tr tu 
ai N 

Tari, A Mint manei Mini lor, deși 





ind 
erodate n'a admonestat pe elneva, În tempit 


(Urmează în pag. 32) 
-2 





NECROLOG 


GHEORGHE ACRIVU 


profundă durere vă aducem la cunoştin! 
a Pa 47111077 a celui atât de enereic 4 
Şin „I atât de mare, Omul și Românul care a fost Ohăer 
Dio Aerivu. Fulgeritoarea, Iul dispariție este 0 Pleri 
jorrnă exilul românese. 
enarmă e au perate îi transmitem profunde regrete și 
runde, de sincera nn genă Tel. 
Gheorghe Acrlvu sa născut In com i 
ugust Scoala primară și primele clase de 
EI UL ii sir IL) [i ar bacalau: 
între 1032 și 1030 studiază dreptul 
jul an de facultate este cooptat în Garda 
e Pit Din primul dentifieă. Partierpă la toate manifesta 
(ile atudențeșul şi în anul 1038 este condamnat JA 
ani. In timpul detențiunei trece prin inehisari le Cluj, 
Ani, IVacărigti, Timişoara și Caransebeş: Bate eliberat în 


1940. a 

După ira de stat a generalului Ion Antonescu din 
Tanuarii Toi [d unei crunte prigoane legionare, 
Gheorghe Aerlvu la ul exilului. Mai întâi lucrează ca 
Ghent necalificat în uzinele Heinkel din Rostock și 
în Decembrie 1942 este internat în lagărul de concentrare 


încetarea 








români și 


4 prin diterite lagăre de prizonieri cu du jezea că 


starii în anul 1940 

bertate or 

orale fane rizonieri, le procură Iueru și un mini: 
jecesa! UL 

O atebe E tru 1 pan setivă la organizarea exilului 

Pi td în anul 1947 este ales secretarul dsneiațiu 





treprinde călătorii lungi şi costisitoare pentru bi 
za ARDUIN şi este un permanent peaut de sprijin 
ru. ta pă înființarea 
“Uniunii — UARG - 
in anul 1088, un organ de coordonare a activităților tu 
turor organizațiilor și instituțiilor existente, Oheorghe 
Aerivu esta ales ma! întâi secretar și mal târziu pregedin- 
tele acestei organizaţii 
Oneorahe Acrlvu a fost unul dintre puținii care sa Jert 
ft în permanență pentru binele altora și n'a Jpait nielo- 
dată acolo unde trebuia să se facă ceva. De acela amin: 
rea lui va dăinui le în sufletele noastre și ne inchi 
nâm in fața mormântului proaspăt 
Dr. Alexandru Şuga Dr. lon Popa Fupenia Dumitrescu 











Revista și Editura “Carpaţii” impărtăpese durerea cama- 
rastlor din Germania. 

Gheorehe Aerivu! 

Prezent! 


NICOLAE BORCA-MOSUL 


Nicolae Borca, Moşul, cum ÎI răsfAțau camarazii. chiar 
cel mal în vârstă ca el, ne-a părăsit. Nebunia vitezei auto. 
tobilistiee a unul negru american, l-a curmat firul vieții 
în 12 August 1977, când se întorcea dela Majadahonda, 
noaptea, pe los, pe şoseaua Barafas-Paracuellos, unde luera 
ja ferma familiei camaradului Petru. Şoriel 

Firav ca trup şi bătrâlor va vârstă, Moşul era totuşi o 
energie permanentă. Gata In treaba, ln efort, la sacrificiu, 
în eferea imediat acolo unde era nevole de făcut ceva 

ru Legiune, 
penru LOR Mt ființă Editura Carpaţii în 1984 și mai târziu 
sevista cu acelaş Nume, a fost primul abonat, sprijinitor 
şi cititor a tot ce sa îipărit ŞI câștiga foarte puțin ca 
Baznte de noapte la un depozit de mobile 

Dar el a înțelea să facă sacrificiul pentru acțiunea de a 
lAmuri lumea occidentală asupra Țarii noastre, Legiunii 
și Câpitanului şi a nedreptății făcută României, ŞI acene 
ÎN. din toata sărăcla și cu toată inima, cum nimeni dintre 
vogaţii exilului, n'a făcut-o 

Mârunţel In irup, era un munte de omenie și putere de 
dăruire. In braţele lui şi-au găsit alinarea În ultimele 
clipe de suterință, camarazii Florescu, Baicu, Prof. Proto- 
popescu, Bielola, 

Gu inţelepelunea ţăranului și umorul specitie bânățe: 
nese, căci Mosul era țăran coJocar din Banat, Îşi erelase o 
Iume a lui proprie, care la ajutat să treacă marile probe 
legtonare care l-au incercat cu prisosință In ultimii 38 de 
anl fâră să ze clintească din credința şi lolalitatea care-l 
caracterizau. Avea totdenuna un zâmbet lertător şi o glu- 
mA. ca răspună la tachinăriile camarazilor, carei incon: 
Yurau totuși cu calda lor dragoste, şi-l regretă pierderea, 

Dumnezeu să: odinnenscă în pace! 

Nicolae Borca: 

Prezent! 














ECOURI 


e in seara de 27 Octombrie 1077, 
in sala Cercului Urbia din Madrid, Di 


Iul a cltat pe 
Ri 





dotă al câre! erou era Winatan Chur- 








Dintre valorile româneşti ale exilu- 

in Ionescu, Mircea 

și nase Usentiu, Nu a 

auzit se vede de Aron Cotruș care era 

cunoacut şi apreciat de spanioli, pu: se de către Caranica 
VICAnd, mâl multe cărţi de veraurl în 

limba lui Cervantes 

sel mai mare poet epie spaniol. ŞI nu 


m Iu Useatiu. Oricum, trebule să 
PeunoAgter A olteanul e teribil de 
gmecher, e extraordinar chiar. In exil 
a reuşit să | se facă recenzii elogloa 
4 lerunea. Am 
bi rteenzau niste cărti ale Iul Usca 
Mu serie în limba spaniolă, TAră să 


ind considerat 
cunoască această limbă, Procedeul e 











Ă etenția €ă glie a auzit piei de Vintilă Horia care. invechit: autorul serie niste rtceni 
trantuzeşte. ŞI cau a ținut o con- oricum, a luat premiul Goncourt ultealăudative desigur ai, ali, adica 
PE, Paris, in limba franceză. Şi dintre cel trei numiţi, DI CA 
La sfârşitul ei, un „periitieant, fran: a Instatat cu Vâmâlerile arate nl 
ez ua exclamat jena! Tiena! Nu Tănase E explicabil George Irageu ale exilului mai merge. Dar Useatiu 
suam că limbi franceză se axeamână e directorul revistei România literară, a tăcut torte să obțină acelaş lucru 
atât de mult cu cea engleză unde au apărut poesele, panseurile și de la a personalitatea R 8 Ru 


adică de la DI Ivaşeu Căci, după cum 

cam, Di Ivașcu a trecut foarte 
uşor Dni! Eugen Ionescu și Mir- 
cea Eliade şi a insistat îndelung asu- 
pra personalităţii lul Tănase Uscatu. 
Dar cum? De unde şiie 01 Evageu că 
Tânase e așa de mare? 00 % din ce 
a scris Tănase e În limba ul Cervan: 
tea. Ori Ivaşeu nu cunoaște nel dl 
această limbă, Cartonaşul de Invita- 
ție la conferință spunea că expune- 
rea st va face În castellană, ŞI odată 
aşezat pe scaun, DI Ivașcu Sa scuzat 
de eroarea comisă, n spus că el va 
ine conferința în limba franceză 
deoarece cunoaşte limba franceză (ca 
și Churchill), dar nu cunoaște spa: 
niola. Dec! a afirmat că nu cunoaste 
castellana. Atunci de unde a cunos- 
cut giganticele dimensiuni ale lui Tă 
mase Useatiu? 

S'a intâmplat cu DI Ivașcu exact 
acelaş lucu ca şi cu Ierunca şi Cara; 
nica, ŞI totuși ceva diferă: motivele. 

Cruhtă ironie a soarteli Pe când 
era “turbat de stânga”, DI Vireii 1e- 
runea era alturi de George Ivaşeu 
ŞI lată că după o lungă despărțire 
se intâlnese din nou, flecare cu o că 
țule în mână, ca să tâmâleze acelaş 
personagiu: pe Tănase Uscatiu. Din 
motive diferite. dar oricum, făcând 
acelaş ofielu. Şi amândoi fAră să cu 
noască limba ui Cervantes! 

ŞI încă ceva curios: DI Ivaşeu nu 
a spus nici un cuvințel despre doc 
torisimul Drăgan. Tănase Uscatiu a 
fost absent. Probabil din modestie, o 
calitate pe care nu 1-0 cunoştea până 
acuma nimeni gigantului. Nici DI Te 
munca. Dar a fost fratele Iul Tânase 
ŞI această trecere sub tăcere a docto: 
Tisimuiul i-a dat noi speranțe lui Us 
catiu, A revenit la vechiul plan, fără 
să-I părăsească pe cel nou: întăi mem: 
bru al Academiei reseriste şi apol lo 
sul cel mare... premrul Nobel, 

e Intre 4 Octombrie şi 1 Noembrie 
1973, aud auspiciile Ambasadei reserit 
te de In Mari. n-mwnt-loe-o te 
de pletură abstractă, românească. Lu 
me puțină: nici o personalitate apa= 
miotă. Sa discutat mult faptul că nu 
a participat nici unul dintre expo 
zanți. Să nu fi găsit Bucureştiul nfei 
un pietor român — chiar abatraet 
ae care să (le sigur că nu face... “sat 
tul mortal“? 

e vtoria Roman redivivus De astă 
dată în “Revista Seriitorilor români” 
al cărui nume, cred eu, nu este com: 
plet. Ar trebui să se numească “Revis 
ta scriitorilor români în exil” Direc 
tor: 0. Sporea, Di Horia Roman 
continuă pe acelați atrună: Ziarele 


“Adevărul”, “Dimineața”, "Cuvântul 
Liber”, “Timpul”, *Beoul”, erau ziare 
demoerate 


La “Cuvântul Liber”, ne spune Di 
Roman (p. 127 In “Revista Serilto- 
rilor români”), dogma era: alei un 
dușman ta stânga. Când numitul a 
indraznit să serie un articol eu timi 
de atacuri la adresa administrației 
Justiției în “țara sovietetor”, nrtico- 
jul i-a toat scos de pe şpalt și înlo- 
cult cu un elişeu ŞI aceasta, cu toa- 
te că autorul era secretar de redacție 
DI Roman plagiază pe Iorga, spu: 
nând: eu n'am fost eu, Mai deadrep- 
tul, Morla Roman recunoațte că era 
om de pale. Acestora, adică lui Roman 
(Horia) și celorlalți de teapa lui, Goga 
fe spumea “șabăsgolmi”. Ie acele vre 
muri, subărgoimii se supărau când îl 
se spunea aattel Astăzi, Roman Ho 
> nu se supără, el din contra Işi 
aminteşte de acele timpuri cu emoția, 
emoție pe care voete so transmită şi 
elitorilor Bate adevărat că erau aşa 
de mulți șabăsgolmi, încât mulți se în- 











şelau şii confundau pe aceștia cu 
adevărații stăpâni, Astfel, Stellan 3 
peseu-neo spune Dl Roman-se Ingela 
şi credea că dea sar fi numit în rea- 
iitate Henri Rottman, motiv pentru 
care numitul se râzbină crunt, pu: 
nând că Stelian Popeseu avea erecrul 
mic prea mare ţi De căl Imafa prsa 
mie. 

Nu şiu cum avea Stellan Popescu 
crearele, un lucru e cert: se Înșela 
confundând pe șabăsgoim (Horia 
man) cu stăpânul care era Tan 
Rol şi care se mai numea şi Ghită. 
Şabașgoimul figura pe frontispiciul 
vazotel ca secretar de redacție, dar 
cel care dirija, era stăpânul, adică 
Ghiţă, care scotea articolele care nu-i 
plăceau, chiar când erau opera “aecre- 
tarului de redacție” și chiar când 
acestea ajunseseră în ultima fază 
a elaborării, adică erau pe gpalt, 
şi findeă timpul nu mai permitea 
sĂ se serle un altul incadrat în dag: 

M inocula cu un clișeu, “Când 
l-am Intrebat de ce a făcut acest 
get, fâră să mă informeze, miam 
găsit în față cu un Ghiţă transfigu: 
raț, tremurând din toate fibrele și 
acuzându-mă că eu călcasem, princ 
plul pe care (și aceasta era adevărat) 
N stabilisem de comun acord; nici un 
dușman la stânga. Nu mal eta Ghiţă 
cal guzubă| și conciliabil de Ieri, de- 
venise un fel de Saint Just acuzator, 
susținut şi de armata de tineri poeți 
deaperadea (toţi democrați desigur, n 
n), unul mai simpatie ca altul (și 
printre ei şi Miron, cel cu faimoasa 
pagină a 2-a), ata Că, până la urmă, 
am lăsat totul baltă şi I-am cedat se- 
eretariatul”_(p. 127) 

După cum se vede, Horia Roman. 
impăctultor, om de pus la rană! Nu 
a mai colaborat, n cedat peeretariatul, 
dar a continuat să figureze incă timj 
de 9 luni pe frontispiciul gazete! drep! 
soeretar de redacție. Deci sabăsgolm 
cu certificat în reguli 

Constanuin Graur l-a spus întro si: 
Uite ce părere am: Stalin e un om 
serios, care vrea tă consolideze o țară. 
Trotaki e un caraghios, ŞI gabăsgol: 
mul eu certificat, ne spune că acest 
Graur nu era deloc comuntat, Sar pu: 
vea crede că di Roman e numal naiv: 
de o desarmantă naivitate Personal 
no cred. Probabil sunt ca și Stelian 
Popescu. adică am ereerul mie prea 
mare şi pe cel mare prea mic 

Di Horia Roman sia specializat In 
a serie necroloage, A seria două și 
amândouă se terminau cu cuvintele 
Adica Mircea, căci aşa se chemau dis: 
păruții In curând va serle un altul 
mă vol bucura cltindu-lil-care se va 
termina cu cuvintele: Adioa Ghiţă! 
Acesta va fi desigur pubileat conco- 
mitent în revistele “Limite” şi “Revis- 
ta Seriitarilor români”. O roktet pen= 
tru DI Sparea și mă surprinde că n 
admis colaborarea sbăagoimului În 
revista pe care o conduce. 

e 1n același revistă. la p. 110. în: 
tun articol Întitult “De ce camu: 
niştii nu pot să serle în mod obiectiv 
istoria neamului”, di Mihai Cismăres: 
cu, serie; “Cel drept, unele progrese 
sau făcut Unele evenimente din Isto- 
rin noastră sunt acum prezentate În 
adevăratele proporții Miha Roller 
sau Barbu Câmpina (77) sunt astă 
sidin fericire-dați uitării. <“ Metodele 
lor de ntare a istoriei nu mal au 
a Mihail Roller, Doe iii 

unt una şi acel ce 
Să paote! mat 
şi Ghiță, de ce nu nr fi putut să se 
numească şi Mihai şi să mal ada 
două litere la numele lui neaag romi 
nese? Aşi dori ca Ipoteza mea să [le 






































și o mortologte 

câteva zile, Intâlninduă 
cinlist în comportamentele 

lor, i-am cerut detalii. ARIRRND Ar 
nic, LV. mi-a mărturisit că 

“curte a scorplonilor”, 
mai puțin Interesantă decât ne-a în: 
ehipuim noi, diletanții. Este o anthro- 
pologizare a instinctului sexual, mi-a 
apus “Logodna” cate numai faza 
Mminară a unirii sexuale, ete, 
barea-da! cate, evident, reali 
noi îi acordăm funcția și valoarea 
dansului, ete. ete” 

Aceste rânduri nu m'au scandalizat 
ca acetea in care dl Eliade ne deserla 
impreunarea Oanei eu taurul, ei din 
contra, m'au făcut să apreciea pe DI 
Sporea că le-a pubileat. CAL de săra: 
că ar fi rămas lupta exilului nostru, 
TAră aceste doste pagini! Nu ne În: 
doim că cuplul lerunca-Lovineseu” 
(Vezi BIRE) va terici și pe cel din 
"Ţară, pe calea undelor, desvăluindu- 
le chestia eu logodna scorplonilor, 


NSG 














EPIGRAMA 


In fermele de Stat 
"Tovarăşii au indoctrinat 
Ea, şi cocoșii 
Să producă ouh roşii, 

1, BRAILEANU 





Pubileaţii primite la Redacţie: 


Carnetul unui veteran, de ŞI Gear 
ptetu-Sergani 

turta de la Tâncăbeşti, de Ion 

escu 

omânia de astăzi, de Ion Raţiu, 
My Land. de Balantina Dasehevlel, 
Amintiri, de Ton Plegeru 
Didtogoa, de Horia Slamatu. 
Jurnal. de Moria Stamatu, 
Buna Veatire, Dir. Msgr. Alolale 
Tăutu 
Catocombes, Dir. Sergiu Grosu. 
Isui Biruitorul, Dir, lu Grosu 
Țara şi Exilul. Dir. Gheorghe Oua 
vea 
Limite, Dir. Virgil Ierunca şi N. 
Petra 
Cumântul românese. Dir. Gh Ba: 


lasi 
Vatra, Dir, P. Vâlimâreanu. 
- Revista Seriitorilor Români, Dir, O. 


Bolan Newa Service, Dir 1. Bolan. 
Finta Pub 
—— Eribul Sotdar, Dir, Petre 
ÎN 





Mier Mi Dir, Marii 
4 e. Tan Dumitru. 

- Dee en chiube, ROd. Frana 
ietanta veac, Red. N Câr. 
A mdardul, te AV, alla. 

= Mitea br Buta teanu. 

mâna din FE 

— Ortodore Romă- 
ne i 

—u 





VINTILA BRATIANU 


ei era covâritor. Pe drumul de ncasă la Minister şi dela 
Minister acasă, Vintilă Bratianu nu eră insoțit de niciun 
polițist. EI era văzut mergând liniştit pe «tradă, sprijinit 
pe un baston, şi răspunzând la salutul cetăţenilor prin 
ridicarea politicoasă a pălării. ŞI pentru ca tălpile ghete: 
lor Iul să nu se tocească prea repede, el avea ținte de fler 
pe ele, fiindcă pe acea vreme nu erau tălpi de plastic 


Tată! meu îmi povestea cum odată, fiind în birou cu 
Vintilă Brătianu, în casa acestula din Bucureşti, fiul lui, 
elev de scoală, intră cerându-i o foate de hârtie de scris, 
Intrebându.i ce vrea să scrie, tatăl sau a deschis un sal: 
tar dela birou, a iuat o foaie de hârtie, și după ce a rupt-o 
în două, i-a dat jumătate fiului sau, spunandu-i că atât 
e deajuns pentru ce avea să scrie. Cealaltă jumntate a 
pus-o din nou în saltarul dela birou. 


Vintilă Brătianu era cunoscut pentru spiritul său de 
economie, pe care unii îi considerau drept avariție, dar 
care de fapt nu era nitceva decât un principiu riguros de 
raționalizare, pe care ÎI aplica în orice activitate ce Intre- 
prindea, mai ales când era vorba de banul Statului. 

Era de ex. notorie, pe acea vreme la Bucureşti, intam- 
plarea cu Vintilă Brătianu, care ca Ministru de Finanţe, 
a trebuit să se ducă la Londra, pentru a negocia un im- 
prumut de Stat, Nicolae Titulescu, care era Ministrul Ple- 
nipotențiar In Londra, urma sa-l introducă pe la marii 


bancheri din City, pentru a discuta contractarea Impru- 
mutului. Spre marea lui surpriză insă, Titulescu desco- 


peră că Ministrul de Finanţe al Romaniei n'avea un din- 
ner-jacket, pe care să-l imbrace la masa oferita In onoarea 
lui de bancherii din Capitala Angliei. Lui Titulescu i-a 
trebuit mult timp să pledeze până a-l convinge pe Vinti- 
1 să-și facă un dinner Jacket Ia un croitor din oraș, și pe 
care probabil că nu l-a mai imbrăcat nicodată la reintoar- 
cerea în Bucureşti 

Oamenii, ca ei, sunt astăzi uitaţi sau bârtiți în Romă- 
nia, ea burghezi. Mâine, Insă, vom avea nevole tocmal de 
astfel de oameni pentru a scoate Tara la liman; 





REDACTIONALE 


A) PROF. ALEX. BOLDUR-LA GRANDE THRACE 


Mulţumim. sprijinitorilor de totdeauna care s'au grăbit 
să răspundă pozitiv apelului nostru lansat prin revistă 
pentru tipărirea lucrării Dlui Prof. AL. Boldur-La Grande 
Trace, lucrare de incontestabilă valoare pentru cerceta: 
rea originii și trecutului Neamului nostru. 

Bogatul material documentar şi reproducerile fotografice 
de obiecte reprezentând civilizația strămoşilor noștri, 
inainte de era creștină, oferă publicului un volum de 
impresionante proporții, al cărui pret se ridică la ca 2.000 
pesetas. 

Rugăm pe această cale, atăt pe cei cari s'au anunțat ca 
subscriitori anticipaţi ai lucrării, cât și pe acel care vor 
sa aibă (n biblioteca lor acest tezaur, să trimită costul 
ei de 25 dolari U.S.A. pe numele și adresa directorului 
Editurii Carpaţii Traian Popescu 

O parte a teziului lucrării va apare şi în revista CAR- 
PAȚII, incepand cu numărul 4 


B) MEDALIA CORNELIU ZELEA CODREANU 


Cu prilejul comemorării a 50 de ani de 1a înființarea 
Legiunii Arhanghelului Mihail, sa luat iniţiativa baterii 
unei medalli comemorative, având pe anvers CORNELIU 
ZELEA CODREANU - 50 - ROMANIA, iar pe revers - 1921 — 
Legiunea Arhanghelului Mihail, 50 de ant de la înființare 
1977 şi simbolul Mişcării, gardul de fier. (Vezi reproducerea 
în pagina a 2-a a revistei Nr. 5/6.) Au fost bătute cu ace 
1aş tezt, efigie, dimensiuni şi greutate (3 cm. și 28431 gr), 
100 medalii de aur de 20 carate, prezentate în cutii specia- 
le invelite în imitație de piele, preț 20.000 pesetas tau 
echivalentul în monedă străină. 

100 de medalii de argint pur, prezentate în cutii similare 
invelite in pegamoid, preț 3.500 pesetas, sau echivalentul 
in monedă străină. 

Atât tirajul redus, căt și personalitatea Iui Corneliu Co- 
dreanu, sunt o chezăşie a valorii numismatice pe care 0 
vor avea aceste medalii, in lumea colecționarilor. 

Ezistă incă foarte puține plese disponibile, Comenzile 
se pot face la redacție, remițând contravaloarea şi spezale 
de expediție, pe numele şi adresa redactorului Traian Po- 
pescu. 


EDITURA CARPATII ANUNTA 


Au apărut: 


ISTORIA ROMANILOR DIN DACIA TRAIANĂ, de A. D, Xenopol, 


























LL A PNI safibd 153 USA 
ISTORIA LITERATURII ROMANE, de D. Murăraşu, 4 $ USA 

Vol. 1, legat .. cats Aa i S 15 $ USA 
NA PI NAURU UA EMINESCU, de D urăragu Ru URA 

, de Ion gi legat și bogat ilustra! 

DACI. de Vasile Parva aaa, bn ea „9 ŞIUBA 
PRECURSORI, de Octavlan Goga stim „aaa 3 $ USA 
ISTORIA PARTIDELOR, NAȚIONAL, ȚĂRANESC ŞI NATIONAL- 

ȚARANESC, de Pamiil Seicaru vol Î, II + eat SED UA fă 
ISTORIA POLITICĂ ŞI MILITARA A RAZBOIULUI ROMANIEI 

CONTRA RUSIEI SOVIETICE, de General Platon Ohirnoaga „.. 8 $ USA 
KARL MARX: INSEMNARI DESPRE ROMÂNI. Texte Incdlte cu co- 

mentariu, de Paral) 8 $ USA 


CARPATII 
REVISTA CULTURALA SL DE 
ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL 
APARE ODATA LA DOUA LUNI 

COMITET 
Ri : 
edacţa și Aamintraţta 


de Pefialver, 
Telef, 402 1101 - 








ŞTEFAN CEL MARE, Vara AL MOLDOVEI, de prot, Alexandru 








COREL N 3ELEA CobnEANbi DăbLzA0I DE ANI bi sina a ARĂ 
9, DODAZECI LA : 
TE, de Gr. Manoilescu. T, Popescu, ete Aer lea pu pă 3 $ USA 
MOȚA Și. MAIN, pOVAZEGI ŞI GINCI DE ANI DE LA MOARTE, 
Arqui 
pi Li dle pt tt Lă antoulilet, Blas la Gr, Ma 5 $ USA