Carpatii anul XXVII, nr. 34-35, aug. — noi. 1982

3 
ANUL XXVII - Nr. 34/35 () 


[5 A 


9 


Director: Aron Cotrus + REVISTA DE CULTURA SI ACTIUNE 


AUGUST - SEPTEMBRIE - OCTOMBRIE - NOEMBRIE 1982 


Carpaţii 


Deposito legal: M. 8.137-1958. 


ROMANEASCA IN EXIL Redactor: Tralan Popescu 


CU OCAZIA UNUI NOU 23 AUGUST 


MINCIUNI SI IAR MINCIUNI 


“La cumpăna fierbinte dintre... două ere, bărbaţii acestei 
jar, toji cei ce purtau în suflet văpaia nestinsă a dragostei de 
dreptate şi libertate, credința statornică în omenie insuflețiţi 
şi mobilizali pentru luptă, conduşi în ea de catre Partidul Co. 
munist, au pecetluit, prin faptele lor, soarta de viitor a poporu 
lui nostru, Insurecția a insemnat în acelaș timp, un fapt de arme 
dar și unul politic, fundamental... In ordinea politică, pe plan 
intern, s-au aşezat atunci, pentru prima dată în istoria indelun: 
gată și frământată a țări, bazele trainice ale democrației şi liber- 
taţii. s-a putut trece în Sfirşit, Ja consacrarea suveranităței de- 
pline şi a independenţei naliunii, s-au deschis larg căile revolu- 
ției socialiste.” 


__ CONTEMPORANUL (n, 35 din 24 August 1973) 


E uni de zile, cam asa incepe “Editorialul” 
oricărei publicaţii din România actuală în 
preajma lui 23 August, dată pe care Guver 
nul şi Partidul incearcă sto transforme într' 
un fel de '*/4 Julie” românesc. O sumă nes- 
fărșită de ditirambe sforăitoare, ce se'ntind 
prin “multitudinea Încercărilor”, “calitatea 
certă a acestora”, “calitatea materială, mora- 
lă spirituală a vieţii tuturor cetățenilor”, ete 
pentru a sfârşi in apoteoza sguduitoare pro: 
vocată de “acrivirarea laborioasă, atentă la mişcarea realității 
si dinamică a conducerii partidului, a secretarului general, tova- 
rășul Nicolae Ceausescu, conducătorul eminent, atit de mult 
iubit de popor, stimat şi prețuit în lume 

Nu indrăznim să anticipăni de cum va decurge marea sărbă 
lare a celor vreo 37 DE ANI DE SATRAPIE COMUNISTA 
PESTE NEAMUL ROMANESC! Ne ingrozim numai Ja gândul 
de cuny vor fi cheltuite sute de milioane de lei pentruca eveni 


mentul să pară o veselie a intregului popor muncitor, iar cultur 
personalităţii “eminenrului conducător” să-şi mai capete un 
perdaf de polelală, peste atatea alte poleieli zilnice şi nesincere 


In jările socialiste nu contează nici banii ce se cheltulese pe 
propagandă, nici nesinceritatea ce invăluie viața societăţii. Când 
totul bazat pe neadevâr și inselăciune, dela doctrină la justiţie 
avială, dela fapte istorice la realităţi politice, ce mal contează 
nesinceritatea cditorialistilor sau minciuna sgomotoasă a mani 
festanţilor!, Toate fue parte din atitudinea slereotipă a biţi 
lor roboinivi ce-si apără pielea sau bucăţicu de păine 

Pe noi sting asemenea considerente. SUNTEM 
LIBERI Putem arăta lumii, fără teamă de a ne vedea expediaţi 
peste noapte la Jilava sau Alud. toată falsitatea si tirania unut 
regim = mentine la putere datorită NUMAI sistemului totu 
litar cu care ingrozeste lumea 

23 August 1982 va fi probabil o feerie de 
de munifestaţii «ulturale, o ploaie de publicații comemorative 
de filme şi ininuri de glori genlalilui jiu al țării” 
Cu mic cu nare. gloata românească va fi obligată să ridice asa 
nale “eminentului Tineret universitar si tineret muncitor vor 

triga sloganele zilei si vor mărturisi, prin urale nesfarşite, dra 


Insă nu ne 


e alegorice. 


iN onoarea 


de Faust BRADESCU 


gostea lor faţă de “prea iubitul fiu al poporului” Nimic nu va 
fi omis pentru a se arăta lumii cât e de “adorat” Secretarul 
General al Partidului şi căt de “apreciat” sistemul comunist 
impus neamului românesc 

Si mulţi o vor crede, purtaţi de aparenjele unor manifestații 
ticluite. Dar oare, aparențele prezente corespund măcar unor 
adevăruri trecute? Mai mult chiar, aparențele prezente sunt ele 
măcar reflexul unor intenții ce nu şi-au găsit incă forma dei. 
nitivă? Ar fi întradevăr să credeni guvernul comunist prea 
naiv, iar crimele comise in decursul ultimilor 37 de ani să le 
privim ca experiențele unui sistem ce-şi caută calea... 

In ciuda spectacolului ce va sărbători “glorioasa” stăpânire 
a hoardei marxiste peste sufletul și viața poporului nostru, nimic 
nu va reuşi să acopere, să ascundă, tragedia unei întregi naţiuni 
şi incapacitatea unui întreg sistem, 

Răul, minciuna, infamia nu dispar şi nu se uită! lar imperti: 
nenja de a susţine sus şi tare ca adevărate cele mai neadevărate 
fapte, provoacă o undă de desgust şi revoltă, Actul devine chiar 
indecent. O constatăm, in fiecare an, cu ocazia acestui eveni: 
ment tragic, când indecenja îşi dă curs liber, ca a ploaie artifi- 
cială intrun film, ce nu fecundează nici pământul şi nu moaie 
Nici pe actori. 

In cele cateva linii de inceput, vechiul număr din “Conzem- 
poranul” ascunde o gamă intreagă de neadevăruri şi enormită- 
ji, pe care numai un regim comunist le poate admite și impune. 
Or, pericolul e căasemenea afirmaţii absurde devin hrana zilnică 
a tineretului care, neavând de unde cunoaşte adevărul, îşi incar- 
că cugetul cu cele mai eronate idei. 

Se afirmă astfel că “roi cei ce purtau în suflet văpaia nestin- 
să a dragostei de dreptate şi libertate... conduşi în (luptă) de 
către Partidul Comunist, au pecetluit, prin faptele lor, SOARTA 
DE VIITOR A POPORULUI NOSTRU” 

MINCIUNA! In această frază intălnim trei neadevăruri groso- 
lane 

Toi cei ce purtau în suflet vâpaia nestinsă a dragostei de 
dreptate și libertate sau găsit în diviziile ce-au dus drapelul ro- 
mănese pănă in Caucaz pentru a combate tirania comunistă. 
Deasemenea, “văpaia nestinsă” se gâsca in acea unanimitate a 
neamului românesc contra ideilor marxiste cotropitoare, Dresp: 
tatea și libertatea, ca idei sau realităţi, nu pot [i găsite acolo un: 
de nu există, unde nu au curs. adică în lumea comunistă Degea: 
ba sunt aduse în “cumpăna fierbinte dintre... două ere” de către 
cei care nu cunosc decăt dreptul fortei, impilarea și robia 

“Dreptatea” pe care au impus-o comuniştii Sa tradus prin 
vonfiscarea proprietăților, colectivizarea pământului şi intro: 
ducerea capitalismului de Stat, lar “libertatea” prea mărită 
sa intruchipat în lberarea din inchisori a borfașilor pentru 
ai transforma in comuniști puri sin umplerea închisorilor cu 
patrioți naţionalişti. In numele aceleasi “libertăţi” au fost in 
Ninţate celebrele campuri de exterminare dela Aud, Gherla 
Piteşti. Canal, unde u fost ucisă Noarea tineretului român 

Când, după aceea, se susține că “barbații acestei. țări. au 
fost conduşi în luptă de către Partidul Comunist”, se lac o 


Dunul simi, Printre nus 
se știe de toată lumea 

UMAR, cirea 900 de men: 
Î din masa cat aduni 

tă umbră transparent U 

E mală 1 it ln ei pre 
de doctrina legionară și de dragos 
1 rehitie a ajuns la căra 


i, fap este în exclusiv intervenţiei sovietice, 
și îmj voinței majoritătii zdrobitoare a neamului 


' pealaţi pe: 
riferici, dinure care o parte în inchisori, o parte pe la regimente, 


Sua! răspândiți în toată para? 
i ri A Mp dul Ceausescu “compune” acte eroice 


ntru un partid ce în epoca cu pricina era INEXIS- 
er en mirare. E obicei cunoscut în lumea comunistă 


de Aula] ş Yi pildă, noile mah de ge un 

asi te te falsa, pe care roimănaşi sun 
Pune ă pă ] udat Dar nam vrea ca această 
obrăznieie să continuie fără a fi dată în vileag. “Fortele comu- 


„e După ei, pentru prima dată in istoria jării, sau pus “barele 
trainice ale democrației să libertări” 

MINCIUNA! Democraţia, in sensul bun al cuvântului, este 
sistemul politie care admite libertate si luptă de opinii, partide 
de vpozijie, presă nestânjenită, sindicate ne infeudate puterii 
centrale Se poate oare susține că in România este vorba de o 
“democrație”, vând ABSOLUT nici una din caracteristicele 


acesteia nu este admisă sau 
de [ie” Unde sunt alarele 
tele * Unde, cănd şi cum se lee o opinil. 
divergente? In România, sub tirania comunistă, domneşte cea 
mai cruntă dictatură şi cel mai sdrobitor totalitarism. 

Cât pentru “bazele” trainice ale libertării” nave decăt să 
“onsultăn statisticele si informațiile ce ne parvin din țară. Peste 
DOUA MILIOANE de Români au trecut prin inchicorile şi 
câmpurile de exterminare ale regimului comuni. Câteva sute 
de mii si-au găsit moartea în chinuri ingrozitoare. alte căteva 
sute de mil au devenit niste epave cesi duc viața earbădă de 
m mâine, fără nielun ajutor dela Stat 

e fel de lbertăti sunt astea” După 17 de ani de uram și 
educalie in sens comunist, regimul nu acordă nici cea mai mi 
că incredere cetățeanului. Cenzura serivorilor, cărților, specta 
cotelor, ete, exbtă mereu, ca o plasă neinchisă. Nimeni nu-și 
ata alege locul de muncă. Nimeni nu poate apti a la grevă 

imeni nu se poate plânge de scumpetea vienii şi de mmicimea 
jefei. Toată lumea trebue din oficiu să fie de acord cu deci 
zile guvernului. Ce fel de libertăţi sunt tea”! 

Mai departe, “Editorelul tip” ne anuntă convingător că 
NUMAI după 24 August 1944 s'a ajuns la "ermsacrarea serveruni. 
tării depline și a independenţi naţiunii” 

MINCIUNA! Nu noi vom lua apărarea trusturilas internațio: 
nale ce-și permiteau atâtea în România regelui Carol 11, dar nu 
unt cădea în extrema absurdă de n susține că din cauza lor, su: 
veranitatea si independenta tării nu ne mai aparțineau. Națiunea 
română suporta o Inperență străină, neplăcută și apăsătoare, dar 
1 putea oricând pune stavilă, fie prin actiuni interne, fie prin 
interveniii diplomatice. Acemtă suveranitate si independenţă 
au fost plerdute pe de antrepul adată cu inscăunarea regimului 
comunist, adus și invpus de pu sovietice 

Ce fel de suveranitate si ini lependenţă are guvernul dela Hu. 

de peste 30 pâsey cheremul Moseover” 
[i ua Tără aprobarea 
aptul că semnează 


tată”! Unde sunt panidele 
dtente” Unde sunt sindica: 


EI 


Da. 


[i ng să vorbească de “calitatea materială, morală 
Fă n uUu Pure cetărenitor” din R.S.R. bat toate recor: 
dure. Un nod de scărbă si revoltă JI se ridică în cosul pieptului, 
Din nou MINCIUNA! Atâta perfidie si inconstiență, cam 
rar se pot intălni în lume, afară de lumea comunistă în cas 
re totul e posibil. De trei zeci și ceva de ani viaţa omului e 
un calvar în România. Calitatea materială a vieții se traduce 
prin cozile nestărsite pentru alimente și alte produse elemen» 
tare. Medicamente lipsesc. Camea e rară si vinderea ei restrânsă. 
După peste trei decenii de soclalism marxist, lumea trebue să 
cumpere totul la “negru” dacă vrea să cinstească vreo aniversare, 
Calitatea morală a vteţii se remarcă prin lipsa totală de morală 
in relațiile publice sau intre indivizi, Omul este impins spre un 
poi feroce din cauza lipsurilor șia educaţiei materialisțe. 
pragmatice ce ba fost impusă de reghin, Căt despre calitatea spirt: 
i a viejii, o vede în atelimul cesa devenit dogmă în Stat, 
in soarta dată călugărilor din mănăstiri, in priogoana ce se abate 
asupra celor ve urmează căile Domnului. Ce calitatea morală 
si spirituală poate avea viala unor cetățeni supusi de atâta timp 
uhui dogmatisi marxist, ateu si materialist în acelas timp! Nu 
mal mintea unor activisti reduși si fanatici mal poate sustine 
astfel de aberaţii, 

In mijlocul atâtor minciuni sfruntate, se desprinde totuşi un 
adevăr, la care anumite grupuri din exil ar trebui să pândeasă În 
deaproape. Prin actul dela 23 August 1944 "sani deseluis dag 
căile revoluției soctalisre” sustin editorialistii din RSR. Vără 
Vina cătorta neprevăzători. increzuţi şi obtuzi, acel 24 Nupust 

te nu sar i produs și căile mevolijuel sociuliste ar fl fost 
recate, Deaceea ne ridică impotriva! avtului dela 24 August 
1944 si impotriva tuturor velor ce] susțin direct sau indirect 

Va trebui, poate, să revenim incă de multe ori pentru a cor 
bate simbolul si consecințele lui 33 August, cesa sfărtecat naţiu 
nea română și a desehis abismul spiritual in care se sbate Nu ne 
inspăimântă cruda stăpănire și prigoana comunistă ce vor [i 
sărbătorite anul acesta de călăi dela Hucuresti, Ori cat sur Ducu 
ra oi, ZILELE REGIMULUI LOR SUNT NUMARAT 

Viraniile cad când se cred mal puternice! lar noi, neamul ră 
mănese din exil si din tară, stii să aşteptăm clipa descăruşerii 
In străfunduri pălpatese sribunii! ln sări licăveste speranța! 
Nouă IUTURORA ne revine onoarea luptei sia suorifiviului 
pentru eliberarea Tării, 


VAUST BRADISCU 


INTELEPTUL 


de Radu GYR 


Nu seiiip pe nirange rile mele 
Ce-am adorat nu pot să and 
Si pu ridic in vânt abiele 

In tocul muptului stindard 


De Punta spănurătorii 
Dezastrele nu le apă 

Si nici mandria din victorii 
N'o pun sperietoare'n hat 


Cwaceleasi sămbete ntelapre 
Primesc si lanturi și cununi 

Suind spre soare clare trepte 
Sau voborind printre furtuni 


ŞI trec spre același Lărm ce nu e, 
La brat cu prieteni și vrăjmasi, 


Dear [să-mi bată trupu n cute 
Sau să-mi presare crini sub pași 


SIOR1ox] 


Vomunicată de R. Radina 


| 
| 


ROMANII Si COMUNISMUL 


Cu putin timp înainte am auzit din pura oamenilor politiei 
din vest o ştire pe care am aşteptat:a de mult. Sperăm insă să nu 
rămână numai la vorbe, ci să vedem și consecințe, Nu mal putin 
decât presedintele Stelor Unite, Ronald Reagan, primul ministru 
englez dna Theateher și presedintele Vrangel, | rangols Mitterand 
uu declarat public că la Jalta sau făcut nedroptăți țărilor din 
Luropa de est 

Nu vrei să dăm sentințe şi să condamnă cum a fost posibil 
ca toate guvernele de după 1945 până în vilele noastre să practi: 
ce “conspirația tăcerii” la aceste mari nedreptăţi. Nimeni nu 
poate susține că nu Sa stiut ce se petrece in spatele “cortinei 
de fier” Noi refugiații ne-am făcut ditarte ŞI ne-am spus mereu 
cuvântul, Am relatat amănunțit atrocitățile ce se petrec acolo în 
lărgitul imperiu rusesc, Nimeni n'a vrut să ne audă cuvântul. Ne 
făcea impresia căii supărăm cu informațiile noastre. Chiar dacă 
această constatare vine ceva cam târzlu, mulţumim totuşi aces 
tor oameni politici, In momentul de faţă sute de miloane de 
europeni aşteaptă dreptatea si libertatea. A sosit timpul pentru 
o sehimbare, Nu este exagerat dacă se spune că imperiul rusesc 
se păseşte intro criză de destrămare, care cu siguranță că-l va 
duce la prăbuşire, Poate că scriitorul rus Andrel Almarik a fost 
Sam optimist atunci când a fixat prăbuşirea lui pentru anul 
1984. Totuşi suntem siguri că prăbuşirea acestui monstru, mai 
«le vreme sau mal târziu, va veni 

Vechiul imperiu jarist sa prăbusit in anul 1917 în urma unei 
revoluții care a fost dusă sub lozinea: "deschideţi porțile inehi: 
sorii popoarelor, Rusia”, Porţile au fost deschise insă numai 
pentru scurt timp, Imediat după ce comunistii au venit la putere 
popoarele inchise au constatat că se găsesc în continuare în 
aceiasi inehisoare a popoarelor, cu singura diferență că inchisoa: 
Tea îşi schimbase numele, După cel deal doilea război mondial 
sunt înehise în această închisoare a popoarelor și alte popoare, 
de ustă dată sub ochii opiniei publice internaționale, şi din 
păcate cu aprobarea acelor oameni politici care la Jalta semna: 
seră cu rusii un tratat, Este drept, în acel tratat nu se prevedea 
incarcerarea popoarelor, ci se vorbea de introducerea de puverne 
democratice. SI această introducere trebuia făcută cu aprobarea 
sopoarelor respective, Rusii insă au înțeles altfel democrația 

i au transtormat state independente în provincii ruseşti. Au 
introdus legile rusesti și forma de stat rusă. Armata rusă sa 
ingrijit ca să introducă guverne contra voinței popoarelor 

In curând inchisorile au fost supra incăreate, noi lagăre de 
concentrare inființate, şi dacă nu ajungeau, persoane socotite 
periculoase au fost transferate în lagărele şi inchisorile din 
Siberia, Niciodată nu se va putea afla cu siguranță câte jertfe 
omeneşti a costat instalarea guvernelor puse în scaun de inamk 
In România se vorbeşte de o pterdere de aproximativ două mi 
loane de oameni. Totuși, sub această teroare fără de exemplu 
in Istorie, aceste popoare au incercat mereu să se revolte şi să 
arate că nu sunt dispuse să poarte jugul la infinit, Nemţii Sau 
revoltat la 17 Iunie 1953. Palonejii în vara anului 1956. Ungu: 
"it la 23 Octombrie 1956 Cehostovacii au visat un comunism 
su Tară umana, însă la 21 August 1968 tancurile rusesti au pus 
capăt visului. Incepând din 1970 polonejii se revoltă la scurte 
intervale. Pulin cunoscute în lumea liberă sunt și revoltele mun 
vitarilor români in 1997 și 1981 

Aceste popoare au arătat clar că nu sunt dispuse să rămână 
sclave în imperiul rusesc. Fitilul revoluriilor de sub far, care pe 
atunci era destul de mare, astăzi nu sa miosorat. Din contră 
Sa Mărie, căci și astăzi rușii sunt în minoritate in imperiul tor 

In presa din lumea liberă România a jucat rolul unei țări inde- 
pendente în marele imperiu comunist, Mereu ni Sa repetat că în 
Româna comisii sunt altiel decăt in celelalte țări ocupate 
Netualul secretar general al partidului comunist din Romănia 
ste absolventul net scoli de spionaj din Rusia. El a fost ales 
să Joace rolul unei momeli in lunea vestică. EI trebuta să arate 
lumii libere că este posibil, dacă cineva are curajul, să ducă o 
politică independentă și in lumea comunistă, Această mascaradă 
a durat din anul 1964 până in prozenț. Cu timpul au lămurit 
toți că avest om nu serveste interesele poporului romăn, ei inte: 
resele Moscovei, Niclun guvern instalat la putere de Moscova nu 


de Dr. Alexandre SUGA 


poate să ducă o politică independentă şi să servească Interesele 
najionale, 

In anul 1961 sa răspândit zvonul că trupele americane au 
debarcat pe coasta Mării Negre In Dobrogea, In noaplea care a 
urmat zvonului toţi luncşionarii comunişti au fost “lichidaţi”. 

In România sunt aceleaşi legi ca și în țările celelalte ocupațe 
de Rusia, Aici ca şi pretutindeni populația stă sub teroarea unor 
puternice organe de represiune: miliția și securitatea. Viecare 
român are trei fişe: una la miliție, alta la securitate șia treia la 
locul de muncă, Flecare scrisoare care pleacă sau vine din străină: 
tate este fotocoplată, Convorbirile telefonice sunt Inte rceptate şi 
luate qe bandă de magnetofon, Dreptul de mişcare în Jară este 
îngrădit. In plus domeşte o conrupție cum nu sa cunoscut in 
istorie, Tot aparatul de stat este corupt, Medicii nu dau consul: 
tatii fără bacşis. Profesorii nu dau note bune, dacă nu sunt uni): 
Această mare nenorocire care s'a abătut asupra țări este cauzat 
de lipsuri mari, Lucrurile elementare lipsesc. Pentru funcționarii 
partidului există magazine speciale, în care cu prețuri derizorii 
acestia pot cumpăra de toate. Ca și inainte inchisorile sunt pline. 
Mulți crestini sunt iso Statul român vinde în străină: 
tate, dela sine înţeles, pe valută proprii săi cetățeni. Pe lângă 
comerțul oficial, inforeşte comerțul la negru. De aproape dai 
ani lipsesc şi alimentele de primă necesitate, In anul 1951 sta 
decretat o lege prin care este interzisă depozitarea de alimente 
pentru mai mult de două lumi, Cine calcă legea este pasibil de 
pedeapsă intre sase luni și cinei ani de inchisoare, O altă lege 
reglementează că nui voie să ai în casă o temperatură mai mare 
decăt 18 grade Celsius, Bazat pe acestă lege securistul și milirla: 
nul, sub pretextul controlul căldurii, poate pătrunde In orice 
casă. In ultimul timp se intrerupe curentul electeie de mal multe 
ori pe zi, în special la amiază și seara când gospodinele pregătesc 
mâncarea. Tara este indatarată cu peste 1ă miliarde de dolari. 
Numai pentru dobânzi brebule plătit anual în jurul a un mi 
lard de dolari, Si fiindcă lipsesc devizele se vând alimente în 
străinătate, Trupele americane din Germania consumă carne 
importată din România, Este dela sine înţeles că pentru popula: 
ție nu rămân decât oasele si carnea de categoria doua, 

Această situația anormală si disperată domneşte incă din 
August 1944, Imediat după năvălirea rusilor sa inceput lichi: 
darea intelectualilor. Mulii dintre ei au pierit in inchisori sau 
in lagăre, Majoritatea insă a murit la construcția canalului 
Dunăre-Marea Neagră, Studenţii au fost torturali sub conduce: 
rea experților rusi și printro reeducare ordonată de partidul 
comunist în care studenţii prizioneri se schinghiuiau reciproc. 

Imediat după instalarea regimurilor comuniste în Europa de 
est, un politician romăn, Iuliu Maniu a incercat o acllune comu: 
nă cu politicieni din țările ocupate de Rusia, Planul cu scrisoarea 
respectivă adresată politicienilor din afara României a fost pre: 
dată ambasadei americane din Bucureşti. Serisorile nau ajuns 
la destinație cei au căzut in mâna sigurantei române. Nici pană 
in ziua de asțăzi nu se cunoaşte trădătorul. Sigur este numai 
faptul că autorul aeliunei, luliu Maniu a murit în inchisoare 

In anul 1977 cazanul sa umplut. De atunei au urmat multe 
revolte în România. Mai întăi Sau revoltat 35.000 de mineri 
de pe valea Iului. Muncitorii au luat ca ostatec un membru 
marcant al comitelului central al partidului comuni, Nicalae 
Ceauseseu a sosit repede și a eliberat ostatecul, promițând 
inbunățățiri, Aliemntaţia sa inbunătățit, insă mulți mineri 
au dispărut fără urmă 

In 1981 minerii sau revoltat tarăsi. Ceausescu a sosit cu hell: 
copterul. A fost primit cu pietre și huiduieii, Sub ameninţări a 
dispărut imediat. In Noiembrie 1981 au fost injunahiați secre 
tarii de partid din Orsova si Giurgiu, In Ploiesti a explodat o 
bombă la librăria unde erau expuse operele lui Ceaugescu. Au 
avut loc greve în diferite orase Cu alte cuvinte și in România 
au inceput muncitorii să se miste. 

Dacă oamenii politiei din lumea liberă ar avea o poziție fer 
mă faţă de Rusia și popoarele robite ar [i sigure de sinceritatea 


Vrmeăsă în pa. La 


_ RADU GYR, SFANT FRANCISC AL 
SA INCHISORILOR 


INSCRIPTIE PE CARTEA DIN IMPARATIA MORTII DE G. BALANESCU 


Bătut de viscolul singurătătii 
Departe de tot ce am iubit si-am fost 
Mă duce gândul la tine 

prieten al sufletului meu. 


Te re'ntălnesc în cămara subterană 
Din Zarca de piatră de la Aiud. 
Trupul ti-e numai răni si bube 

dar spiritul tânăr si viu: 


Recili din Aron Cotrus, Pillat si Baudelaire 
frate al lor, 

menestre] de lună şi soare, 

Voevod al cununilor uscate, 


Urcus de toriă, luceafăr al dimineților senine. 
Metafora li-era Pegasul cu-aripi de nestemate. 
Seara'n rugăciune 

II astepri pe El să vină la tine 


cum sta arătat odinioară, Apostolilor, 
Călcând pe ape. 

Ai adormit în ochi cu cerul instelat 
al satului tău 


si corul de copii cântând 

Nasterea pruncului din Fecioara Preacurată, 
Ai adormit ca păstorul obosit 

la poarta ieslei sacre, 


Tară dintre Dunăre si munţi. 
Când te-ai trezit 


sub tine paiele jilave . 
miroseau a livezi de busuioc 


inverzite primăvara, 

a ingeri si-a chivote de lemn. 

In palme şi picioare 

—cum mărturisesti în poezia ta lisus— 


te dureau urmele de fier ale călăilor, 
piroanele sfintei Crucificări, 
stiamatele celeste. 


Asa s'a coborât, El, la tine întrun miez de noapte. 
Si precum la Assisi 

artiştii n'au lăsat să piară momentul biblic 
reprezentându-l pe zidurile 

ridicate deasupra mormântului său, 


așa va ramâne și jertfa-ți 

inscrisă pe inima de crin a neamului românesc, 
Lumina ce-ai aprins-o 

nu o va putea stinge nicio forță lumească si dusmană 


Căci ea arde dincolo, 
pe altarul nevăzut al ideilor veşnice, 
Radu Gyr, Sfânt Francisc al inchisorilor. 


18 Decembrie 1981. 


Ovidiu VUIA 


PANA UZURPATORULUI 


In ultimile luni am primit la redacție mai multe serisori-cir. 
culări numerotate şi datate în Majadahonda Spania 

Acolo se găseste sanctuarul inchinat jertfei crestine a legio- 
nărilor lon Moţa și Vasile Marin, căzuţi eroic la 20 de km. de 
Madrid, apărând Spania Europa, România și altarele lui Christos, 
de năvala hoardelor bolșevice ale marxismului moseovit 

La început nu le-am dat importanţă și le-am aruncat la coș, 
socotindu-le încercări de bârfă românească 

Ultima însă, purtând numărul 9 şi datată Majadahonda 6.9. 
1982, m'a lămurit că e ceva mai mult decăt o bârfă, căe o nouă 
incercare de discreditare a Miscării Legionare, a Comandantului 
ei şi a tuturor acelora care sub imboldul lui se sbar să păstreze 
în exil elanul luptei de“eliberare a României, și asta nu de eri 
alaltăeri, ca Domnii, Zamfirescu, Goma, Caraion, Tânase şi alți 
“disidenţi” comunişti, ci de mai bine de 40 de ant, de sbuelum, 
sacrificii şi nedreptăji îndurate cu mesianică răbdare 

Intitulată “Pana Uzurpatorului” şi semnată cu numele unui 
tânăr aspirant la legionarism —Radu Atanasiu venit din Tara la 
Paris acuma 4-5 ani, se incadrează prin stil și expresii cărţilor şi 
pamNetelor ticluite tendenţios și uniform. de echipele anti-lepio- 
nare ale regimurilor dela București; Ică Antonescu: Pe marginea 
Prăpastiei, Palaghiţă: Garda de Fer spre re învierea României, 
Iancu Fleseriu: Amintiri, D. Găzdaru; Pământul Strămoşese, 
Fătu și Spălăţelu; Mişcarea legionară, organizaţie teroristă de 
tip fascist, etc. toate destinate să sfarme, prin odioase calomnii 
şi minciuni, rezistența anticomunistă a legionarilor din exil 


4 


„096 RIO a 


Tânărul Atanasiu, activ dar neconstructiv a intrat in conflict 
cu disciplina legioanară a organizaţiei din Paris, prin necontrola- 
tele lui manifestări politice în Franta, care lau pus în afara 
oricărei posibilităţi de incadrare in frontul ei de luptă. 

Supărat probabil că aspirațiile lui nu se putuseră realiza, a 
țrecut în clanul “lucifericilor” dispuși, prin prăbușirea lor lăun. 
1rică, la orice compromisuri cu dusmanii Legiunii, Astfel tânărul 
nostru insusindu-si limbajul elucubraţiilor mintale ale prăbușiti- 
lor în prăpastia trădării, a făcut saltul năbădăios dela aspirant la 
legionarism-la antisimism, utilizând el în lipsă de argumente pre- 
cise, reproducem limbajul lui, “arta calomniei Impinsă la limite: 
le ei cele mai abjecte” 

Pretextănd o scrisoare apocrifă al cărui text agramat şi mur: 
dar se găseste la distanţe astronomice de frazeologia și stilul căr- 
turarului de clasă Faust Brădescu, pe care presupunem că i le 
cunoaşte foarte bine, ca fost “colaborator” la Opinii, cum se 
pretinde. Atanasiu preia gama infamiilor scornite şi răspândite 
de uneltele marxismului, aruncându-le fără noimă Comandantu: 
lui Mişcării şi colaboratorilor lui. 

Vârsta nu i-a ingăduit să cunoască oamenii şi întâmplările la 
care se referă, sursa proastei inspirajii fiind aici, la Aravaca 

Tânărul Atanasiu, suflet chinuit de ambiţii deșarte, a căzut 
în mrejele defăimătorilor, prăbușindu-se și el în abisul dispreju- 
lui tuturor acelora care l-au cunoscut 


TRAJAN POPESCU 


E TIMPUL SA INVATAM CE-I URA 
] 


In anii mei de lagăre şi celule sordide am intăluit mii de alți 
Români, victime ale aceleiaşi trădări a unui popor candia mn 
dru si liber. Cu unii am rămas pricten chiar şi peste an. eliiar 
dacă nu ne-am mat văzut de peste un deceniu. Pe alții tam 
pierdut, Sau risipit în timp. Sau irosit, sai rău chiar Sau 
resemnat, Când eram in ară încercam să-i intalnesc. dar refu: 
rau ingroziţi la gândul turnătorie! care jar pica aduce din nou 
Inapoi Pentru că au întreținut relații su un “duemun al clasei 
muncitoare şi al culturii socialiste si sovietiee 

Venit aici. in lumeu încă liberă. de multe ori nani lovit de 
acecuși frică ocultă că “ei” ar putea aa de relațiile cu unul cu 
idei fasciste 


In afara de racilele economice aducătoare de foame si mizerie 


“are se vor resimți decenii, chiar şi după eliberare, regimul comu 
nist a adiis ceva și mai rău: distrugerea spiritului poporului nos 
tru. aruncandu-l inapoi pe scara valorilor morale 

Cum răspundem noi? Cu mai nimic, as zice 


Convingerea mea este că slăbiciunea noastră stă în faptul că 
NU St Să urm, cu Ură inverşunata, neiertătoare. creatoare 
Numai prin ură vom putea invinge maine. Nu cu diplomaţie 
titulesciană sau guţistă. nu su mănuși şi temenele, ci eu ură 
Li. sei care tuturor le e frică vor fi anspăimântați dacă vor vo. 
dea că stim să uram şi inem minie TOTI L, pană la venirea cea: 
sului unei judecări unde roți să plătească pentru contribuția lor 
la distrugerea spiritului și moralei poporului nostru cândva mân- 
du si vileuz, 

“admir pe Areni. Pe 20 aprilie 1952 s-au implinit 67 de ani 
de cand turcii ar masacrat milioane de armeni pe motivul că 
erat ereștini 

Comunismul ne-a tăiat 1rupul patriei. ne-a ucis milioane de 
Iraji an Siberia sau prin lagarele autohtone. Noi am uitat şi men: 
jinem legături “Culturale” cu logofejii ocupantului. Armenii. 
de 67 de uni nu uită și nu vor uita, Unde pot si când pot plătesc 
SI ură, exceuitand pe cei ce au masacrat pe stramaşii lor. Suntem 
noi vure. biologic sau religios, inferior armenilor” 

Toată lumea a auzit de Sima Wiesenthal și Institutul lui din 
Viena de urmărire a fostilor nazişti. Nepoţii lui Moise nu uită si 
nu iartă nimic, Legea “ochiului, pentru ochi” e aplicată ad 
litterany pe tot globul. Wiesenthal nu e unicul. Au servicii fan- 
tastic organizate cu fisiere lu zi despre toţi cei ce au fost sau ar 
putea li porenriali inamici ai neamului lui Israel 

De ce ci pot să facă şi noi nu? 

Pentru că ci stiu să urască, nu intorc şi obrazul celălalt ca 
să [ie loviji intro interpretare eronată şi edulcorată a creştinis- 
mului primitiv 

As pune a intrebare 

Autorul acestor randuri. ca și alții ca el, sute de mii, a trecuț 
ani buni prin necgalatele lagăre și inchisori ale regimului de ocu- 
puție. Avem not un sistem centralizat. unde să păstrăm dovezile 
“linurilor noastre, eu nume, date, fapte şi locuri? Avem noi, Luş- 
ti deținut, un Institut ă la Wiesenthal” 

Putem noi gudui opinia publică așa cun incearcă să o facă 
anumiți "nemi” şi graf? Li inventează, mint deşanțat, Noi, 
tolăniți, Lacen literatură, ne € Trică. trăiin iepureşte 

Au să incerc să ilustrez, în limitele mele de informaie-cum 
noi Românii suntem subiectul unei campanii de denigrare najio- 
nală, foame bine organizată, şi orchestrată şi vreau să subliniez 
că avem de învățat foarte mult de la dusmanii noştri, cum să ne 
cănalizăm vonstruetiv și creator ura noastră contra celora care 
ne-au adus în state de selavie morală modernă în care se află, 
Țara nostră 


Ani pe masă cărţi despre Wiesenthat şi alţii ca el, am citit o 
întreagă magazie de maculatură şovină scrisă de israeliți sau 


"DECE NE OBLIGATI SA 
INVATAM A URI? 


de Romeo BRAN 


plătită de ei pentru'a fi serisă, Recent am citit ceva nou publicat 
în jar tuturor libertăţilor, America, sub iscălitura unuia Howard 
Blum (sună nemreste, nu”), Si mentionez cartea nu pentru că e 
importantă ca valoare, e un gunoi literar tip Sărindar, dar pentru 
că arată cum si noi trebuie să acționăm cel puțin ca să ne apă: 

» verbal, dacă Isșitatea ne împiedică să facem mai mult. Si 
seriu sa «ei tineri ce o por citi să nu fie în confuzie, acoperiţi de 
balele imeniilor "nemțeşti” 

Cartea se eheană "WANTED” ceea ce se traduce prin cău: 
1ăt de autorități pentru a fi judecat pentru o crimă, 

Cine este Blum” 

Coxăstigător al premiului Meyer Berger (tot nemreste) în 
1970, pentnt reportaj. salariat al unui necunoscut ziar american: 
"Vocea Satului” (The Village Voice), a colaborat din an în pas 
te la New York Times, cu articole de investigație. La ora actuală 
ă e la New York, nu-i ştiu adresa, Cine l-a ajutat să publice 
să vă dau câteva nume 

Ld Koch “Congresman, Ralph Blumenthal. Pau Meskil. Bob 
Jones. David Scheiderman. ziarişti, David Horovite de la Uni. 
ted Israel Bulletin, Charles Allen de la Jewish Currents precum 
si alți doi binevoitori desinteresaţi Dan Wolf şi Ed. Fancher. Fru- 
moasă grupare ziaristică şi ideologică şi nu prea grea datorită 
pierderii de greutate prin tăierea împrejur. Nu pot verifica acum 
cam căţi din cei de mai sus sunt vorbitori de limbă română măcar 
din părinţi, oricum mă sinit ca la Dorohoi. 

Cartea are o notă, cum că totul e adevărat 

“Numele. datele și evenimentele sunt strict autentice, verifi- 
cate prin documentare şi observaţii personale, interviuri și docu- 
mente oficiale”. 

In prezentare se spune că este o carte despre “ex Nazis care 
au fost lăsaţi să-și petreacă viața în linişte, ca respectabili și 
chiar onorați cetățeni americani, Când investigațiile încep, ele 
sunt oprite. impedicate de câtre oficiile de emigrație şi Ministe: 
rul Justiţiei”, 

Deci cartea tratează subiectul ex-Nazis, dar pe parcursul a 
271 pagini se ocupă de patru personaje: 

un circazian - 55 pagini. 

un Croat (Ustaş) + 58 pagini. 

un Latvian = 39 pagini 

un ROMAN pe parcursul a 67 de pagini, 

Restul de 52 de pagini sunt divagații pe teme antigermane și 
referiri la un proces contra lui Hermine Braunstein Ryan acuzată 
de crime de război. Deşi reclama cărţii spune că ca, cartea, este o 
incredibilă scandaloasă “poveste a vânătorii de naziști ce se as- 
cund in America”, în paginile ei se ocupă nu de nazisti dar de 
patru personaje de altă nalionalitate decât germană, care nu au 
vrut decăt eliberarea popoarelor lor de sub bolşevism care bolse- 
vism Ja acea dată era adus şi vehiculat de minoritatea iudaică, Nu 
e intămplător că cele mai multe pagini sunt dedicate unui najio- 
nalist român, pentru că “nemţii” români sunt bine organizați şi 
foarte mulii, o dovadă în plus că nu au fost masacrați așa cum 
pretind 
Românul, bineinteles, este IPS Valerian Trifa, lar cel care 
pretinde că a pus în mişcare toată cercetarea este bărbierul de 
măsele Kremer 

(EI este originar din România, născut la lasi in 1897 din 
tată cismar. Părinţii lui se pare că au murit Ja Brăila după război, 
după 1947, adică după ce Kremer a vizitat România ca să facă 
contrabandă de penicilină), 

Campania lui Kremer contra Episcopului nu e legată de o 
problemă personală, dar așa cum subliniază foarte bine într-un 
număr, Boian News Service, Kremer are o ură ” impotriva orică: 
rula care cauță să se apere contra acaparării evreieşti. Este clasi- 
ca tactică a iudaismului. 

Kremer păstrează numele lui Trifa pe o listă a lui personală, 
de personaje românesti pe care le urăște incă din 1941 când era 
deja în America, listă furnizată de Jewish Telegraphie Agency 
din Sofia (29 Ianuarie 1941) şi pe care figurează Sima, Trifa şi 
Dumitru Groza, acuzați de acțiuni antisemite, 

lată ce voiam să spun: că din 1941 şi pănă în 1973 când em 
grajia americană incepe acțiune impotriva episcopului, timp de 


-s 


Pe h caii E: ee d 
Pe ce se b um 

Kremer (vom vedea cum) şi is Eat logia 
les pe insinuări şi calomnii. =] 
aceeaşi. România ar fi avut inainte de război 300 


e a 
de mii de evrei, iar după ar fi rămas numai 300 de mii. Nu se 


precizează niciodată in toată propaganda contra Gărzii de Fier 
că această miscare nahonalistă nu a fost la putere in timpul răz- 
boiului-deci nu ea « putut cauza prejudicii evreilor. lar evreii 
care au dispărut ca urmare a politicii naziste nu erau din Româ- 
nia condusă de Antonescu ci din acea parte a Romaniei, Nordul 
Transilvaniei, oferită șovinismului maghiar de către Hitler. 

Kremer, in aprilie 1952 incepe să imprăsție balele minciunii 
acuzând pe Trifa de uciderea a zeci de mii de evrei, dar in 1953 
marul idiş “The Day” estimează că Trifa ar fi participat numai 
„la masacrarea a 600 de evrei. De aici până la cifra acceptată de 
regimul de ocupatie de la 23 august (care nu poate fi bănuit de 
antisemitism, pe vremea lui Pauker si Teohary) de 115 morţi 
si 23 de răniți per total, ca urmare a rebeliunii lui Antonescu, e 
o cale destrul de lungă. 

Kremer, ca să-și oficializeze ura contra Românilor declară 
că a părăsit jara inainte de război pentru că şcoala de medicină 
romană era slabă si numai “goii” aveau drept la carte iar ei, 
evreii, nu. Faptul că prin 1950 603 din doctori erau evrei par- 
că arată contrariul, 

Oricum Kremer vine prima dată după război în România în 
1947, ca reprezentant al Organizaţiei Româno-Americane de 
ajutor medical, aducând oficial ceva penicilină pentru evrei şi 
1n rest mai multă pentru contrabandă. Sub acest paravan are 
întâlniri secrete in Bucureşti cu scopul de a ajuta scoaterea 
clandestină a evreilor către Palestina. 

A doua oară vine în 1954 ca să culeagă evidenje contra legio- 
narilor. 

A treia vizită are loc în 1971 cu scopul de a obține o copie 
după acţiunea judiciară a guvernului de ocupaţie, contra lui 

Irifa, iar în această vizită e lovit de maşina fiului lui Ceauşescu 
Nu i se dă nici o despăgubire: guvernul de ocupaţie i! folosise 
deajuns. ca un canal de pompare a calomniei contra românilor 

p i 
Trehuie subliniat că accesul la documente de epocă și la co- 
lectiile de ziare și reviste vechi nu se acordă uşor nici cercetători- 
lor din România și nu e un lucru simplu să obţii o legitimaţie la 
Biblioteca Academiei. 

Straniu că dentistul cu pricina are acces la orice şi am vaga 
bânvială că aceste cheltuieli nu sunt suportate din buzunarul 
Su, mai ales că din 1954 iși inchide prăvălia la vârsta de 57 

e ani. 

Ca să dea o aparenţă oficială campaniei de defăimare a Romă- 
nilor, Kremer devine preşedinte și unic membru al Federaţiei 
Evreilor Români din America, 

Care sunt documentele acestei Kabale” Unde sunt nemaipa- 
menitele dovezi despre care se vorbeşte şi nu se produc” Sunt 
pulintele, subrirele, rizibile. Mai întăi declaraţiile episcopului 
Moldovan, colaborator al Cominternului, filiala Bucureşti, nu- 
mit episcop de către guvernul de ocupaţie cu scopul de a spiona 
mai de aproape viaţa refugiajilor români. La care se adaugă 
si aberaţiile altor colaboratori ai comuniștilor ca Vasile Pascău, 
secretarul lui Moldovan, ale carui expresii sunt cel puțin strani 
“un grup de huligani legionari... creind teroare intre temei, 
bătrâni, copii, exact cum Hitler a făcut în Germania imi triva 
evreilor...” Ce legătură are izgonirea slugilor guvernului de ocu- 
paţie de la Vatra cu aluzia la evreii germani, nu se poate observa, 

O altă slugă de teapa celor de mai sus, Glicherie Moraru (dacă 
nu mă înșel era cumnatul lui Traian Coj jocaru, vestit brigadier în 
Baltă, eliberat inainte de termen, “real ilitat” ) merge cu josnicia 
până acolo incât in iarna lui 1052 cere ajutor evreilor români 
din America contra lui Trifa, căutând să-i ineite cu aceleași lo- 
zinci jeftine despre miile de evrei masacrați în 1941. Dar cu de. 
cenjă comunitatea evreilor îl trimite la plimbare. 

Este evident că cei de teapa lui Kremer ar fi fost fericiți ca 
noi românii să fim păstoriți religios de către elemente de teapa 
lui Moldovan & Co. Al doilea grup de dovezi furnizate prin in- 
termediul lui Kremer sunt reportajele din presa tip Sărindar din 
timpul lui Ianuarie 1941, reportaje scoase din cartea lui Raul 
Hilberg “The Destruction af European Jews” unde se vorbeşte 
de sute de cadavre în București şi imprejurimi şi se asumă 
că acestea ar fi fost evreleşti, La acestea se adaugă articolele sem. 


6 


Me 


pa Ut rca Ie păr y 


nate de Trifa în presa vremii (Buna Vestire şi Porunca Vremii) 
care guvernul marionetă de la Bucureşti le pune generos la 
ispozitie împreună cu copiile sentințelor emise de justiţia lui 
Antonescu (Chiar dacă Antonescu e executat, comuniştii preiau 
condamnările date din ordinul lui şi le consideră valabile con- 
form dialecticei materialiste), RX! 

AI treilea grup de dovezi se referă la mărturii şi martori, 

“Marea acuzație este că legionarii nu au fost inchisi la Buchen- 
wald. cum s-a zis, ci la Fichtenheim, care era un lagăr de izolare 
şi nu de exterminare. 

După o logică perversă, legionarii trebuiau duși la Buchenwald 
şi exterminați. Acuzatul, adică. Trifa, după dezastrul de la 23 
August, în timpul Guvernului de la Viena, ur fi lucrat pentru po: 
lijia secretă germană cu misiunea specială de a verifica transpor- 
turile de trenuri din România, 

Ma intreb: Ei şi? Teohary Georgescu a fost şeful securității 
române și Israelul nu e acuzat pentru asta. 

In România nu s-au găsit martori. E citat numele lui Traian 
Boieru, care a confirmat că Trifa a fost în Garda de Fier. Ei și? 

In schimb nici în Israel nu prea sunt martori. Sunt citați: 

-Marcu Iosif din Ploieşti care îşi aminteşte că la 10 noiem- 
brie 1940 Sima şi Trifa ar fi inspectat inchisoarea din Ploieşti şi 
10 zile mai târziu nouă evrei au fost găsiți morţi in pădure, Con- 
cluzia pentru ei e clară. Sima și Trifa au făcut-o ;De unde știe 
Marcu Iosif, e mister, Era și el in inchisoare şi pentru ce” Iarăşi 
nister. 

Moshe Maur Schur-ziarist (unde? Poate iși amintesc de e] 
Stefan Baciu sau Ierunca) l-a văzut pe Trifa în Ianuarie 1940 
pe motocicletă şi intrând intro Sinagogă din București, Mai 
târziu a văzut Sinagoga vandalizată in interior şi iarăși o conclu- 
zie clară că Trifa a făcut-o, 


Rabi Hersh Guttman depune mărturie contra lui Trifa, afir- 
mând că legionarii i-ar fi împuşcat doi copii. Dacă Trifa a fost 
legionar, inseamnă că eli-a împușcat. Dacă cumva acești “copii” 
erau agenţi sovietici şi au fosţ executati legal pentru spionaj în 
favoarea sovietelor, asta nu se explică. 

Cel mai ciudat martor, însă, e Constantin Antonovici, sculp- 
tor român emigrat in America în 1951. Şi spun că e ciudat pen: 
tru mai multe motive, 

Afirmă ca ar fi fost persecutat și arestat de legionari în 1941, 
scăpând apoi prin Yugoslavia. Dar nu spune de ce a fost arestat, 
A fost cumva simpatizant comunist? Si dacă a scăpat ajungând 
la Zagreb, se pare că legionarii nu au fost aşa de cumpliți cum se 
pretinde. In anii mei lungi de inchisori nu am auzit ca cineva să 
evadeze din beciurile securităţii și să mai și fugă peste graniță! 

Antonovici face caz că ar Îi fost apreciat de Brâncuşi in 1947. 
Işi aminteste cumva de faptul că în 1947, ca şi mai târziu de alt: 
fel, Brâncuși era interzis de critica oficială nefiind încă “reabi- 
litat? 

In timpul arestului său Antonovici aude (nu spune de la cine) 
numele lui Trifa, Tâlnaru. Acrivu şi mai aude că Trifa ar fi ordo- 
nat "lichidarea evreilor arestaţi (De ce erau arestați oare)”. 

Mai târziu, pe când era scos din arest de un prieten (legionar) 
Ilie Stângă aude “niste impușcături” și concluzia e gata: Trifa a 
masacrat evrei! 

Ramâne de neexplicat de ce, crezând că Trifa a condus şi exe- 
cutat inasacre, participă totuşi la sărbătorirea episcopului ca 
cetățean american, la 13 mai 1957, la Vatra. Ori a fost plătit ca 
să spioneze “dinăuntru” or minte 

Amândouă alternative denotă grave lacune de caracter ale 
acestui faimos "martor al acuzării”. De altfel dacă era aşa de 
democrat nui înțeleg de ce Antonovici nu se intoarce în ară ca 
să creeze sub lumina călăuzi toare a partidului mult iubit? 

Kremer și compania urmăresc cu fervoare activitatea români: 
lor creștini din Nordul Americii. Se pare că sunt, sau le place să 
pară, foarte informaţi. 

Privind o fotografie publicată in Solia ei recunase foarte hi: 
ne, după decenii, pe: 

Pr. Dumitru Mihăescu, care a fost in armata națională din 
Germania după actul de trădare de la 33 sugust; 

Dumitru Lungu, colaborator Ja diferite publicaţii din exil 

Mircea Banciu, Chirilă Ciuntu, Octavian Roşu, legionari cu 
domiciliul in Detroit. Lui Chirila Ciuntu i se impută declarația: 
“Noi considerăm că evreii sunt comunişti. Noi găsim că oriunde 
trăiesc evreii sunt tulburări...” 

Ar [i interesant dacă și noi am imputa oficialităților israeliene 
de la Tel Aviv aceeasi concepție despre Palestinieni 

Declaraţia lui Chirilă Ciuntu poate fi verificată de către cine: 
va de bună credinţă citind cartea ziaristei Claire Sterling “The 


Terror Network” publicată recent, unde veţi găsi surprinzător 
de multe personaje circumeise implicate şi dovedite din plin in 
rejeaua de spionaj i terorism condusă de sovietici. Această ca. 
bală antiromâna este documentată despre consiliul parohial de Ja 
biserica Invierea, care are ca parohi pe Mardarie Popinciuc şi Pe. 
tre Misa foști inspectori de poliţie în timpul guvernării legale le. 
gionare. Ştiu de asemenea că Trifa e prieten cu Stănicel, fost 
secretar al lui Codreanu, ete, Cel mai cumplit insă ii afectează 
declaraţia făcută de George Roman: 

„Noi discutăm... cum să așteptăm până vom primi ordin 
să ne reintoarcem in România şi să-i izgonim pe comuniști, 
Aceca este ziua visată, ziua în care exilul nostru va lua sfârşit și 
Garda de fier poate să se reintoarca in Romania”. 

Toată această campanie morbidă antiromână lasă bale otrăvi- 
toare care, într-un fel, incep să afecteze. La 16 mai 1975 US, 
Attorney din Detroit incepe acțiune judiciară contra lui Trifa, 
în sensul de a i se anula cetățenia pe baza faptelor că a produs 
dovezi ilegale la obținerea cetățeniei americane, Recent citim 
că IPS Valerian Trifa este pasibil de expulzarea din USA. 

Noi românii vom sta tolăniţi şi mai departe, chiar dacă nu la 
poalele Carpatilor şi parcă situația imi aminteşte de Bizanj. când 
păpanii fiind Ja porţile cetăţii, sinodul bărboşilor discutau căţi 
îngeri incap pe Vârful unui ac. Noi suntem mai elevaţi, facem 
eseistică pe teme absconse. 


1 


In tot cursul istoriei noastre insângerată ca o tragedie antică, 
nu ne-am năpustit în Jara nimănui, nu am oprimat pe nimeni. 

Pe fondul monoteismului Dacic am asimilat creştinismul mult 
inaintea altor popoare europene, la ora aceea unele popoare nici 
nu existau ca atare, 

Ne-am apărat numai și foarte adesea am întors. Cristic, și 
obrazul celălalt ca să fie lovit. 

Când cerul de abia mai putea ca să respire de fumul rugurilor 
în cultivata Europa vestică, la noi ereticii şi necreştinii găseau 
adăpost si pâine, 

“ȚIn fară am scris o lucrare pe această temă, sper că se mai păs- 
treză măcar un volum pe undeva prin depozitele bibliotecii Uni- 
versităţii), 

Invadaţi de toate liftele, ne-am apărat şi nu ne-am asimilat 
Suntem singura limbă europeană care nu are ceea ce se cheamă 
dialecte. 

Dintre toate naţiile care au venit peste noi cu pând de ucidere 
şi pe care apoi le-am tolerat, numai una s-a stabilit undeva şi 
trăiește paşnic, conviețuind cu populația autohtonă: este minori: 
tatea tătară, acest popor fără fară exterminat de sovietici şi des- 
pre care nimeni nu pomeneşte nimic. 

Ceilalji ne-au răspuns la blândejea noastră cu ură şi tot nu am 
învățat nimic, 

Neamul lui Israel e unul, și am arătat doar un infim fragment 
din numeroasele exemple ce se pot da despre ura cu care ne tra: 
tează această minoritate tolerată, pentru mila ce am avut-o faţă 
de ei 

Despre canibalismul politie Slav s-a scris in paginile acestei 
reviste şi cred că cea mai solidă ilustrare se poate găsi în cartea 
lui N. Stefănescu Govora "Relaţiile Româno-Ruse vol | si 1] (cu 
speranta că vor continua). 

Alt neany care ne urăște și care intotdeauna ne-a vrut exter- 
minarea, pe glia noastră considerandu-ne naţiune “tolerată!” 

sunt ungurii, 

Acluiaţi de neunde, aceşti mongoloizi cu sângele incă nelim- 
pezit din perioada canibalismului, păstrând duhoarea cărnii ce o 
mâncau crudă (ușor fezandată sub şeaua calului) au năvălit peste 
străbunii noştri ce aveau în urmă două milenii de civilizație și 
cultură. 

Şi apoi nu numai că au ucis pe cei mai buni ai nostri, dar au 
incercat să ne nege integra! insăşi existența noastră fizică. In 
Europa unele popoare aveau deja Charte ale drepturilor, iar în 
Transilvania româniimajoritari în țara lor, pe glia lor, erau 
"najiune tolerată”, 

Si totusi nu le-am răspuns cum se cuvine. 

Cand Mihai (cel Mare, nu viteză) a întemeiat primul stat uni: 
tar punându-i cu botul pe labe pe grofii care-l porecliseră Mămă- 
ligă Vodă, noi românii i-am iertat pentru sângele vărsat pe roji și 
pe butuci de execuţie, 5 A 

Apoi i-am iertat din nou, în 191% pentru toate umilinţele şi 
i-am primit și lăsat să vlețulască în pace. 


Am făcut bine? Am facut râu? Nu mai am incredere în ex- 
resia “Istoria va judeca” pentru că an) simjit pe pielea mea că. 
storia se scrie noaptea, de către învingător și cu mâna stângă. 
Cert este că după ce Hitler le-a dat plocon nordul A tag. 
niei s-a dovedit că nu am făcut bine. Pentru noblezea noastră 
am primit masacre și, în plin secol 20, an văzut iarăşi sângele 
celor mai buni ai nostri stropind pietele publice transformate 
în locuri de execuţie sau ingropaji neunde în morminte neştiute, 
Și iarăși nu an) stiut să urin, Nu le-am plătit cu aceeaşi mo- 
nedă, 

Acum şi ei, ungurii, sub ocupaţie rusească. nu au invăjat 
lecţia istoriei. Dacă în 1956 s-au răseulaț exemplar contra ruşi 
lor şi au plătit cu mii de cadavre curajul lor, alte multe zeci de 
mii sau relugiat în vest, împărțind cu alte victime ale bordelu- 
lui politic de la Ialta şi Teheran, pâinea emigrației, 

Sunt organizaţi, să recunoaştem, foarte bine. Sunt mulţi şi se 
[UL a au biserici şi activităţi culturale. ceea ce e dreptul 
or. î 

Dar partea cea mai bine organizață a activităţii lor în ţări 
străine e campania lor impotriva noastră. Nu contra comunis 
mului şi a ruşilor ci contra românilor ca nație. dorind alipirea 
Transilvaniei la Ungaria. sau cel puțin o republică socialistă ar- 
deleană, sub tutela ruşilor. cum a propus mişcarea disidenţilor 
unguri din România. 

Ura lor nu dospeşte numai in presa lor de emigrație, 

Cu viclenie spurcată, tipică asiaticilor primitivi 1şi lasă balele 
calomniei peste tot in presa de alte limbi de circulaţie mondială, 
scriu  memorandumuri despre greşeala marilor puteri care au 
acordat ” Ardealul lor” românilor. ete. Si sunt extrem de perse- 
verenji. Dau concerte, adună fonduri “pentru eliberarea Ardea- 
lului”, acosteuză pe toji ungurii ncinregimentaţi campaniei ca 
să contribuie cu fonduri, Sunt. repet. extrem de perseverenţi. 
(Am întâlnit o cucoană in Uruguay care mi-a Spus: „a, eşti din 
România? Cunosc şi eu o familie de unguri care mi-au spus că” 
sunt din acea parte a României ocupată de la unguri!) 

Ceea ce vreau să accentuez aici nu e “problema Ardealului” 
ci a urii cu care suntem atacaji iar noi nu stim să răspundem. 

Suntem filozofic contemplativi, când practic ni se intige cu: 
Țitul pe la spate, 

Când depindeam de noi. când Romania era România Mare ne 
puteam permite lejeritatea expresiei: Vor Ardealul” să vină să-l 
ia! 

Acum nu mai e tinip de glume, de zeNemcaua caragialească. 
Trăim timpuri tragice, Am mai fost vânduți şi puteni fi din nou 

conform tradiţiei glorioase a democrației limfatice a marilur 
puteri vestice, 


LN 


Nu vreau să zic ca un filozof trăitor la Paris-că mie ruşine 
că m-am născut romăn, deși de multe ori ani fost pe culmile 
disperării, 

Privind în jur la ura care ne impresoară mă intreb adesea. ce 
facem noi! Cum răspundem”? Mulţi dintre cei care trăim în 
lumea încă liberă, am trecut ani bunicei prin inchisori şi lagăre. 
Fiecare avem amintirile noastre, unii le-any pus pe hârtie. spora- 
die, alții literar, organizat în volume. Ne citim intre noi și ne 
improspătăm amintiri tragice sângerând din nou tăni vechi, 


Dar prea mult nu am facut ca sa adună, perseverent. orga: 
nizat, tot acest material de suferință umană. să fie guta pregă- 
țit pentru ziua plării totale, sau pentru pedepsirea la momentul 
potrivit a celor ce suni vinovaţi de tragedia neamului nostru, în- 
diferent de contribuția lor mai mare sau mai mică. 

Foşti procurori, fosti anchetatori de securitate sau simpli 
securiști si spioni. chiar fosti miniștri, diplomaţi. un fost aşa 
7is rege, se plimbă bine mersi prin lumea vestică sau Isruc! mes: 
tânjeniți, nepedepsiți. desi au în urmă o contribuție substanţială 
Ja crime de genocid contra poporului român. 

Voi fi intrebat cu animozitate:  Terorisny ca Armenii. 
Craoajii sau ali” Răspund: Nu. Dar nici intoarcerea la nesfăr: 
şit al celuilalt obraz. Si apoi a pedepsi crime vădite, demonstra: 
1e, nu inseamnă terorism, Israelul aplică din plin legea Talionu: 
lui şi nu e numit stat terorist, cum e Cuba. 

E adevărat că noi nu dispunem de finanţele care uu stat în 
spatele defăimării episcopului Trifa dar ceva tot putem face, 
nu? 

Nu avem a agenție tip Wiesenthal, dar un schimb de infor: 


mi” 


ai 


maţii care să-i dr pe gânduri pe cei care ne urăse pe nedrept: 
“nu e prea greu de realizat. As mai avea o sugestie. 

Un englez handicapat mintal cu pretenţii de filozol, mai mult 
ca sigur finanțat indirect de ruși. sprijinit de spioni ruşi mult 
sali mai puzin deghizați. cu ceva ani în urmă au fondat un aşa 
ris uribunal intermațional de cercetare a crimelor americane din 
Vietnam. Nu era treaba lor. dar iși bâgau rătul orisicum. 

ear fi dacă si noi Românii am inhința aici in libertate un 
Tribunal de cercetarea şi judecarea crimelor contra poporului 
motru! 

1 5 inbunal care să producă mărturii dovedite şi fundamenta- 
1e să care să emită citați tuturor acelor ce urmează a fi judecaţi. 
cu Să SI sr să inceapă a li se face frică. lar acest Tribunal liber 
şi imparial să emită si sentinjele de rigoare care să fie comunica: 
te tuturor celor in cauză cu mențiunea că ele vor fi puse în apli- 
sare ja eliberarea țarii san la momentul oportun. Aşa cun 22 de 
miloane stau imcordaţi de frica zilei de măine și cei vinovaţi de 
aceasta leroure sa simtă şi ei că undeva cineva ia judecat şi să 


“PUNCTELE DE 


N trecut aproape un un decănd. intrun articol publicat in 
secustă revistă, am cerut autorului ”Punctelor de Reper” să do- 
vodescă, prin pablicarea documentelor informative pe care le-a 
avur la indemana, că alirmaţiile pe care le făcea acolo. erau rea: 
fe, aveau o bază veridică 

Vste vorba şi să ue ierte cititorii că ne repetam de o seri: 
Soare prin care  spiinea autorul punctelor Corneliu Zelea Co 
dica ar Îi cerut unor şefi national-socialisti. arme. şi desiana 
rea unor fomluri speciale 1n mărei-aur pe care tot organizaţia 
napional-socialistă ar fi pus-o la dispoviţia Gărzii de Fier 

Vinbaţii foarte sigure in condeiul autorului lor. dar despre 
sare. ni lemonurii, cei in cauză deci şi contemporani ai perioa- 

dei despre cure vorbeste Dlui. stim că nu sunt adevărate şi 
3524 9 ani esta sn articol nostru 

Vrem Sa credem «a meo-liberalii. din sânul cărora face parte 
amorul punctelor de reper. cari se agită dim ce în ce mai mult 
in viața pulitică a eslului romanesc inţeleg sa se conducă in 
ascastă activitate tin contrast cu inaintaşii lor) după anumite 
reguli civilizate. Căci societatea în cure se invartese astăzi cate 
csvilizata 

Vrem sa eredem ca proverbiala omenie a poporului nostru 
mule. pun, sa revărsat si asupra lor şi că poară această influen. 
ră Taudubilă si pe drinnurile pribegiei lor 

Cand faci unele afirmaţii despre cineva. afirmaţii pe care le 
sirsții cie tarie. le asterni pe hartie cu convingere. aşa cum se face 
in “Punere de Reper”. si cand aceste afirmaţii sunt considerate 


Je fie și lor frică. Lor şi intregii lor seminţii de călai ai României, 
Să nu se mai fatăie peste tot santajând și spionând. Să nu se mai 
bucure de banii scoși din tară dupa moşirea actului de tradare de 
la 23 august, mă refer la cel ce mai sunt încă în viaţă Şi incearcă 
să mai facă politichie sau să-și dea avizul, ca Mihai Viteză, 

Toţi să fie judecaţi pentru orice nivel de contribuţie la crime. 
le contra fiinţei şi culturii neamului nostru trădat, umilit, orop. 
sit pe nedrept și incă urât pentru noblețea arătată dealungul se. 
colelor. 

Tăcând, nerăspunzând cu aceeaşi monedă 
că suntem lași. 

Nu trebuie să imprăștiem teroare, dar trebuie să arătăm câte 
o lecție celor care o merită, aşa incât să se gândească de două ori 
atunci când vor mai incerca să arunce lăturile propagandei lor 
pe numele și trecutul de jertfă al poporului nostru. 


lăsăm impresia 


ROMEO BRAN 


REPER” TAC 


lezante, infamante, de către acel. sau acei cărora li se adresează, 
minimul care se poate cere agresorului (căci agre siune morală 
si necinstită este difuzarea unor neadevăruri, cu scopuri nemăr- 
turisite dar uşor detectabile) este să le justifice, sau să le recti- 
Fice, 

Autorul punerelor de reper nu a făcut incă nici una nici 
alta 

Dar să nu ne precipităm, Poate o fi infundat pe undevu, prin 
bibliotecile istorice ale lumii libere, căutându-și documentele 
vomprumitătoare pentru Garda de Fier 

Mai asteptăm deci, dar nu renunțăm la clarificarea pe care 
ne-o datoreşte şi la care este obligat, dacă în adevăr calităile 
de care vorbeam mai sus, adânc intipărite în sufletul poporului 
românesc, sălăsluiesc şi in Dia Sa 


NICOLAE ROSCA 


PS. Nu au ieșit la lumina tiparului încă aceste rânduri 
când aflam că polemicele punere de reper au fost traduse in 
limba franceză, Cu atăt mai mult creşte obligația morală a auto- 
tului lor, de a susţine cu probe afirmaţiile pe care le răspândește 
acum și în alte arii sociale, la adresa unui grup de compatrioți, 
care, ehiar dacă nu-i plac Dlui, există acolo, în aceleaşi arli so- 
ciale şi care-şi cer dreptul la confirmare sau rectificare, 

Aşteptăm 


BALADA 


Hai darule, dor 
Ureier de mohor 

Că așa ni's spinii 

Să fim tot străinii, 
Că așa nui valul, 
Musca și muscalul 
Fagur să ne băzaie 
Ura să ne-o ntărzie 
Praf căzând pe armă, 
Stefan Sfânt să doarmă, 
Praf căzând pe sabie, 
Fără Basarabie, 

Praf căzând cu vină, 
Făra Bucovină 


Uite lupii, mă, 
Care sfârtecă, 


Cu privirea căşie 


Că ne-au pârjolit 
Si varvarii 


Hai dorule-al meu 
Lemn de copârșeu, 
Că pândiţi sunt anii 
Maicii Transilvanii 


ÎN E iii 


Stau și ne pândesc 
Neamul românesc, 


Vrând ca să ne sfâşie 
Nomadele, hoardele, 
Doamne Sfinte, arde-le! 
Că vin pe poteci inguste 
Plosniţi, vipere, lăcuste 
Precum pleava dela arii 
Dorul tatii, doar stejari 
Cresc din Mircea cel Bătrân 
Unde:au fost, așa rămân 
C'au trecut și Hunii... Le 
Cântau furtunile, 


Doar stejari, frunza lor, 
Murmură izvoarelor 


Si in glasul de izvoare 

Sfânta Românie Mare! 
Spună apele, pădurea, 

Că noi n'am venit de:aiurea, 
Inima de munţi ne ştie! 

Ce a fost, o să mal fie 
Vântul trece, că e vânt, 
Neamu-i piatră, nu Pământ! 
Că nui neam să ne amurge, 
Totuși, lacrima ne curge; 

Că nu-i neam să ne'ncovoale, 
Totuși, lacrime şuvoaie 

Curg și le ascundem, cad 

Din icoana ta de brad: 
Sfinte ce-ai apărat pe-al mei 
Calcă hoitul scorpiei! 

Sfinte Gheorghe 'n şea de aur, 
Cale'odată pe balaur, 

Calcă, calcă, cale -odată 
Cap de hiară blestemată! 


Tătarii 


CONSPIRATIA MAGHIARA CONTRA 
ROMANIEI, CONTINUA | 


Nu este o idee fixă care ne chinueste, cum poate ar fi inclina: 
Ji să creadă mulți dintre compatrioții noştrii din exil, ci o tristă 
şi primejdioasă realitate de care noi Românii desțăraţi avem obll- 
gația de a ne preocupa și jine seama. 

Jertfele de secole ale neamiilui românesc pentru a apăra, uni: 
fica şi păstra patrimoniul național testat de strămoșii noştrii 

Daco Romani amenițat din nou de agitaţiile minclonoase 
ale ungurilor, sar transforma in blesteme asupra generației noas- 
tre, dacă n'am incerca să stăvilim absurdele lor pretenţii printr'o 
ucjiune fermă de ingrădire a încercărilor lor de desinformare a 
opiniei publice mondiale 

Nu avem nimic de impărțit cu nimeni, ci dimpotrivă trebue 
să readucenm la vatra străbună provinciile smulse din trupul Țării 
noastre prin trădările din 1940 şi 1944. 

Pentru a evidenția. odată mai mult. primejdia "Dictatelor” 
streine la care apelează 'vitejii” maghiari, reproducem alăturat 
textul ultimului “Memorandum” al ungurilor din Transilvania. 
prezentat Conferinţei Europene de Securitate şi Apărare a Drep- 
turilor Omului, care işi va relua desbaterile pentru a treia oară la 
Madrid în Ziua de 8 Februarie 1983 


E perfid, mincinos și periculos de insidios. 

Asta trebue să spălțăie exilul românese din toropeala care l'a 
cuprins, inăbuşindusi sentimentele naţionale. 

Repolitizarea exilului prin incadrarea lui în fragmentele fan. 
tomă ale aa ziselelor partide Istorice, gata la orice compromis 
pentru satisfacerea, chiar efemeră, a ambițiilor los personale, 
cun au dovedit-o prin vrădarile amintite mai sus, trebue să alai 
meze conștiina exilului luptător şi să-l mobilizeze cantra desin. 
formării intentată de maghiari 

AA delăsării pot fi grave în viitor. Să nu uităm Vie- 
na 

Niciodată în cei 39 de ani de exil nu a fost atăt de urgent ne- 
Cesar ca acuma, să ne reamintim de versurile lui Andrei Mureşanu: 

Deșteptă-te Române din somnul cel de moarte. 

In care te-adânciră barbarii tăi tirani 

(Comentarii urmează in numărul 36 al revistei) 


Traian POPESCU 


MEMORANDUM 
CATRE CONFERINTA DELA MADRID 


NE RIDICAM GLASUL IN FATA POPOARELOR REPREZUNTATI LA CONFIRINTA DELA MADRID IN FAVOARIA CIILOR 
DOUA MILIOANI: DE UNGURI DIN ROMANIA, PENTRU SUPRAVILTUIREA ACI STORA. 

POATE NU ESTI: INCA TIRZIU SA SI. OPREASCA ACILE MASURI CARL S+ INDRI'APTA IMPOTRIVA NOASTRA IN BAZA PO: 
LITICII CONDUCERII ROMANESTI. ROMANIZARI-A ARDEALULUI SI PRESIUNIA ASUPRA CULTURII NOASTRE SI DESIASOARA 
IN PRIZENT CU O PRIGOANA DEOSLBITA, NIMAIVAZUTA. IN REGIUNILI: MAGHIARE SI INDLOSLBI IN ORASELE UNGURESTI 
SINT ADUSI ROMANI DI DINCOLO DE CARPATI. DUPA STATISTICILI. OFICIALI POPULATIA MAGHIARA STAGNLAZA. SISTI. 
MUL DE INVATAMINT MAGHIAR LSTI IN MOD SISTEMATIC DISTRUS, IAR PUBLICAREA CARTILOR SI RLVISTELOR NOASTRI 
SI: ACE TOT MAI GRLU. LIMBA NOASTRA A FOST EXCLUSA IN TOTALITATE DIN VIATA POLITICA. 

TENDINTA IZOLARII NOASTRE DE CLILALTI UNGURI | STI TOT MAI PREZENTA. RILATIILE DINTRE ROMANIA SI UNGA: 
RIA SINT IN TOATE DOMENIILE SUB NIVELUL MINIM. FORMARIA NOASTRA CULTURALA ESTI! RUSTRINSA PRIN TOATI 
MULOACULE. TINARA GENERATIE MAGHIARA CRESCUTA AICI IN MEDIUL NATIONALIST SOVIN ROMANESC, CARE PROPA- 
GA ISTORIA ROMANTASCA, NU-SI CUNOASTI PROPRIA LINITATI SI ADIVARATA ISTORII A ARDL ALULUL PUTEREA DI 
STAT NI TRATEAZA CA Pi O FORTA OSTILA, INDIOSEBI PE INTELECTUALI SI MUNCITORI, TEROAREA ORGANELOR Di 
SICURITATE ISTE LA ORDINEA ZILEI. DACA NE RIDICAM GLASUL IN FAVOARLA APARARII INTI RISELOR NOASTRE NOI 
SINTEM ACUZATI DI SOVINISM. TRAIM IN ROMANIA CA CITATENI CU O POZITII INFERIOARA IN SOCIETATE ALE CAROR 
POSIBILITATI DL AFIRMARL PROFESIONALA SINT LIMITATE DE FAPTUL CA SINTEM MAGHIARI NU DISPUNEM DE NICI UN 
MIJLOC DI AUTOAPARARE. PERSOANA ISTI NEPUTINCIOASA IN FATA PUTERI DE STAT, IAR ORGANUL CARL NI-A APARAT 
INTERESELE, UNIUNEA POPULARA MAGHIARA, A FOST DESFIINTATA IN 1949, IN ACESTE CONDITIUNI SOARTA NOASTRA 
ESTE AFECTATA NU NUMAI DL LIPSA DE DREPTURI INDIVIDUALE CI SI DIE A CELOR COLECTIVE, PROBLEMI CARE IN SITUA: 
TIA NOASTRA SINT DE NEDISPARTIT 

SOARTA NOASTRA STI GREU DE REZOLVAT DIOARECI CONVINTIILI INTERNATIONALE NU PREVAD APARAREA DRLP: 
TURILOR COLECTIVE ALL MINORITATILOR. CONVI NTIILI INTERNATIONALL IAU IN PREOCUPARE DOAR DRIPTURILE OMU: 
LUI CA INDIVID SI UITA ACELE VALORI CARE DAU UNLI MINORITATI NETIONALI CARACTURUL DE COLECTIVITATE UNI: 
TARA. ACESTE VALORI AR MERITA MASURI JURIDICL DI APARARE DIOSUBITI DLOARI-CI, MINORITATILI AU NI VOIL Di 
MIJLOACE DE APARARE COLECTIVA. DIN ACLASTA CAUZA, ACELEA PRIN CARE SE INCEARCA SA SI. APLRL DREPTURILE 
INDIVIDUALE FARA LUAREA IN CONSIDERARI. A DREPTURILOR COLI CTIVE NU AU REZULTAT. - cdi 

PENTRU NOI AR FI UN CISTIG DEOSEBIT CA IN CADRUL CONFERINTEI DELA MADRID SA FIL ADOPTATE REGLEMENTARI 
INTERNATIONALE: CARE SA PUNA CAPAT VINZARII NOASTRE SI PRIN ACLASTA SA GARANTEZ APARARI A DREPTURILOR 
UMANE LA CARE AVEM DREPTUL. IATA DE CEREM NOI 

1. DIN PUNCT DE VEDERE FTNIC SI CULTURAL SA FIM TRATATI CA PARTE COMPONENTA A INTREGII UNGURIMI SI PRIN 

ACEASTA TOATE MINORITATILI NATIONALE SA AIBA DREPTURI EGALI 

2. SA NE PUTEM APARA IN MOD LIBER VALORILE NOASTRE INDIVIDUALE SI COLLCTIVE. 

3. SA PUTEM INFIINTA UN ORGAN INDEPENDENT CARE SA NE POATA APARA INTLRISLLE i 4 

4. PENTRU APARARLA DREPTURILOR NOASTRE SA FII CAPABIL SA INOTARASCA DOAR UN ORGAN INTIRNATIONAL 

NEUTRU, CARE SA ANALIZEZE SITUATIA IN CARI NE AFLAM, SA POATA HOTARI IN PROBLEME CONTRADICTORII SI 
SA AIBA SI DREPTUL DE A NE APARA 


E minunată-i fantezia! Cu ajutorul ei te 
plimbi oriunde și fără pașapoarte, invingi ba: 
lauri, sări cu ușurința fulgerului peste prăpăs- 
tii, te vindeci de orice boală, treci examene, 
care şi-n vis îți făceau greutăţi, etc, ete. 
Cum faţă de copii satului meu am fost un 
privilegiat norocos din punctul de vedere că, 
la vârsta de zece ani am văzut avion de aproa- 
pe, am pus măinile pe aripile lui, m'am urcat 
in carlingă, i-am auzit uruitul motorului de 
aproape, l-am văzut cum se desprinde de 
pămînt. cum vine jos şi i-am admirat luciul văjăitoarei cand sta 
pe loc, măngăindu-i netezimea. 

Aveam ce povesti copiilor satului meu, rămaşi la fară, sau 
plecați Ja alte scoli, când ne intălneam in vacantă, Cum 
visam să ajung ofițer ca nenea Leon (fratele tatălui meu) care 
era Comandantul Reg. 19. Obuziere din Ploieşti şi cum timpul 
trecea prea încet, în fantezia mea, m-am avansat la gradul de 
Căpitan infiinţând: ” Escadrila de sacrificiu”. Aveam 13 ani 

Am găsit foarte normal ca eu, să-i fiu Comandantul l-am 
completat cadrele cu colegi de care mă legasem mai apropiat 
in cursul celor trei ani de şcoală, majoritatea formând'o Judeţii 
mei Prahoveni, plus lalomiţenii cu care mergeam în vacanță pe 
aceiași foaie de drum. eu fiind Prahovean de “Bărăganu”. Din 
formația mea făceau parte: Costică Chelboiu, Mihai Done, 
Lazăr Dumitru, Voinea Constantin, Manea Ghe. Marin si alții 
In calitate de comandant intocmeam programul Escadrilei. 
împărțind misiunile. Misiunile aveau loc dealungul granițelor 
Vări păzind'o de dusmani, plus zboruri de protecție, deasupra 
obiectivelor militare de mare importanță. Cum sufeream cum- 
plit de dorul satului meu, pentru a-mi oferi posibilitatea să-l 
vizitez, lam băgat in programul de protecție al Escadrilei de 
sacrificiu, declarând punct strategic. Podul de peste Cricovul 
Sărat pe care treceau păzarele (trenuri cisterne) spre Constan- 
ţa, l-am mărit ca pe cel de la Cernavodă. In bostana lui moş 
Stanciu. de unde luam pepeni, am făcut depozit de muniții, 

De căte ori ma apuca dorul de satul meu, imi luam zborul 
cu Escadrila de sacrificiu spre acest punct strategic. Vedeam 
de sus biserica în care slujise tata-mare, popa Vasile Nicolau 
42 de ami 1875-1917. Vedeam şcoala primară, unde am făcut 
primii paşi cu ochii prin abecedar învățând să citesc. oi. ou, 
cuc, nuc, ete., ete. şi unde tata a fost învăţător din 1893-1922, 
când va stins din viaţă, în urma unui accident la Ploiesti, Zbu- 
rând la înălțimea pomilor pe deasupra islazului făceam cu mâna 
lui Fane al lui lvaşcu și lon al lui nea Mită, care erau cu vacile 
la păscut. Când zburam pe deasupra ariei la ireierat, vedeam 
pe mai toţi sătenii şi sătencele plus prietenii mei, care se arun- 
cau pe porcoaiele de paie să-i care și pe ei, Atunci treceam cu 
Escadrila de sacrificiu în rasmot facând să se înalțe nori de 
pleavă, mai sus ca cei din alte sate Când doream să-mi vâd 
satul voios, treceam Dumineca cu Escadrila de sacrificiu pe 
deasupra căiciumii lui nea Iancu Carciumaru unde erau toți la 
horă in straie de sărbătoare 

Toată clasa mă asculta cu gura căscată, uitand să-şi facă 
lecţiile când povesteam vruna din misiunile “Escadrilei de 
sacrificiu” 

Apărând albastrul Cerului țării, am sfidat pericolele, nu am 
pierdut nici o bătălie aeriană si nu am avut nici o pierdere | 
se dusese renumele peste hotare și duşmanii spenaji evitau 
Orice ciooniere cu ea 

Imi plăcea să fiu insurat şi să am un băiat, Întors din misi: 
une aterizam și plecam la ora prânzului acasă. Băiatul meu, mă 
aştepta la colțul străzii însoţit de o droaie de copii, care aflaseră 
de la el că tatăl lui vine de la aerodrom unde sunt avioane d'alea 
d'adevăratelea. nu zmeuri, Desprinzându-se din grămadă, o lua 
la fugă spre mine, cu brațele deschise, ceilalți rămânând sfiosi 
pe lângă garduri. Ne luam în brațe, ne pupam și aştepta nerăb. 
dâtor să-i povestesc cum a fost în misiune, 

Soţia care mă aştepta cu masa ntinsă ieșea in prag zicând 
Bine ai venit dragă! Arăji obosit. Desbracă-te de uniformă, 
fă-te lejer şi ia loc te rog la masă. După masă mă culcam 


10 


'ADRILA DE SACRIFICIU 


odihna fiindu:mi necesară recuperării de energie. pentru o nouă 
misiune. Citind ziarul, de oboseală il scăpam din mană. căzan- 
du-mni pe faţă 

Dacă vre-o muscă sbura in jurul capului meu vroind să se ase. 
ze pe fruntea mea. băiatul meu, care veghea să nu fiu deranjat. o 
gonea cu alia. 

Dar liniştea era intrerupră deseori de sunetul telefonului 

Soția luand receptorul răspundea: Da, casa căpitan Popescu 


La celătalt capăt. ofiterul de serviciu anunța: Alarmă aeri- 
ană. Să se prezinte imediat la aerodrom Comandantul “Es- 
cadrilei de sacrificiu” 

Efcetivul clasei a treia din şcoala de aviaţie Mediaş, în 1934 
era de 45 elevi, Găseai printre ei toate tipurile: zburdalnici, 
liniștiți, leneşi, silitori, tocilari, grei de cap, inteligenţi, tăcuti, 
uimizi, [ricoşi, curajioşi, ete. etc. Un coleg, Adam Eugen din 
Chivila unde tatăl lui era mecanic la fabrica de zahăr, ne depă- 
şea pe toji in curaj, cu un fizic dehil. foarte slab, trezea suspi- 
ciunea oricărei persoane, car avea vro boală de plăman, in afa 
ră de mama lui. de nea Ilie Ciocan, Maiorul medic al scolii plus 
colegii care-l stiam sănătos tun. Din programul şe/ătorilor cultu- 
rale ce se tineau lunar în sala de spectacole a scolii nu lipseau 
piramidele. La bază cursul superior. mijlocul și varful, cursul în 
ferior. Adam Eugen. era vari de piramidă. Figura se termina 
când e] ajuns în varful ci stătea drepri. scorand de la piept un 
uicalor. Atunci sala duduia de aplauze, toate privirile erau ajin 
tite asupra lui, pline de admirație, ram si prieteni nu numai 
colegi. li plăceau povestirile mele. despre și din satul meu, Intro 
zi. a venit langă mine. că ar avea O rugăminte si ar vrea să mi-o 
spună in pauză. Da! Te rog si in pauză ne-am dus să ne plimbâm 
pe marginea acrodromului. Când am lost singuri mia Spiis 

Uite ce te-aș ruga măi Aurică, Bagă-mă şi pe mine în lEscauri 
ta de sacrificiu, Cum in calitate de Comandant nu intampinam 
nici o dificultate din partea vrunui comandament, l-am bagat 

Adam Eugen, colegul meu din Chitila, a căzut în prima lui 
misiune, în lulie 1941, la Tarutino in Basarubiu, împlinise 20 
de ani 

A făcut parte din echipajul unui bombardier de tip englezesc 
“Bristol Blenheim”, Figurează primul, pe lista eroilor aviatori 
căzuţi cu primul avion şi nominal in ordine alfabetică "ADAM 
EUGEN” 


Auncă POPESCU 


ROMANII Si COMUNISMUL 


lor, eu siguranță ca nu sar ramane numai la revoluții sporadice 
Pentru o schimbare in Europa ocupată de rusi nui nevoie nici 
de război și nici de intervenţii militare. Popoarele robite trebuie 
să stie ca nu vor fi lasate la diserejiu tancurilor sovietice. cum 
sa întâmplat in trecut, Printr'o acjiune comună Rusia poate Ti 
silită de ţările libere ca săi respecte obligaţiile luate printratate 
internaționale și să respecte Charta Naţiunilor Unite. Popoarol 
robite sunt gata să jerifească pentru libertațea lor. Aceasta se 
poate vedea în Afganistan și in Polonia. Prăbușirea Rusiei nu 
mai poate fi oprită cu ajutorul tancurilor şi nici cu bombe 
Aceasta este convingerea popuarelor noastre robite si viitorul ne 
aparține nouă 
Londra la 24 Septembrie 1082 


DR. ALEXANDRU SLUGA 


RELATIILE ROMANO-RUSE 


DIN 1922 PANA LA 1927 


XIV 


In timpul guvernului provizoriu, pină la cucerirea puterii de- 
finitive de către comunisti în Octombrie, au existat desigur nă- 
dejdi că totul se va desfăşura bine, Aceste nădejdi s'au spulberat 
repede in faţa repeziciunii cu care se prăbuşea armata jaristă, 
Fără indoială că au fost și printre ruși oameni entuziaști, dar 
aceştia priveau lucrurile... balshoi, adică rusește. In volumul ÎI 
al cărţii "Amintiri politice” a lui 1.G, Duca, vedem cum priveau 
lucrurile nişte ziaristi ruși care veniseră în vizită la laşi, Ei spu- 
neau: “Suntem aliaţi, regimul jarist ne-a impiedecat să ne cu: 
noaştem, acuma sub noul regim de libertate și de democrație, 
lucrurile trebuie să se schimbe. Cele două popoare trebuie să se 
apropie, să se ajute efectiv, tinerimea voastră să se răspândească 
la noi, voi să învățați rusește pentruca să puteţi aprecia mai bine 
frumuseţile literaturii rusești, etc, ete. “amintiri politice, ÎI 
pag. 171. Prin urmare, ruşii spuneau că ei trebuie să cunoască 
literatura română, dar românii trebuie să invete rusește pentru 
a putea aprecia mai bine /numusețea literaturii museşti!!! 

S'a văzut că datorită rimidului rege Ferdinand care la timp a 
ținut discursul său epocal pe frontul armatei a I-a a generalului 
Averescu, prin care le promitea soldaţilor români darea de 
pământ, şi soldatul român a rezistat. A rezistat atacurilor germa- 
ne, dar in special a rezistat atacurilor mai periculoase ale aliați: 
lor ruşi. Dacă pe front unde soldatul român nu s'a clintit, au 
fost şi în interior câteva mişcări periculoase care, din fericire, nu 
au avut nici o urmare. Aceste mișcări sau produs in partidul li- 
beral, In vol. IL al lucrării noastre am arătat că printre deputaţii 
români, era unul pe care lam numit, marele demagog. Acest 
mare demagog, este doctorul Nicolae Lupu. Când a izbucnit 
revoluția rusească, doctorul Lupu a crezut că însfârşit marele 
lui moment, u sosit. Smecher ca totdeauna, n'a ieșit el în față, 
ci la impins pe altul, pe George Diamandy. Pe motiv că reformele 
ce se făceau nu erau complete, că nu erau destul de democrate, 
au pus bazele unui nou partid şi anume partidul Muncii, Au mai 
atras de partea lor şi pe alți deputaţi toți liberali şi au inceput 
rebeliunea contra lui Brătianu susțineau că lucrurile nu mai 
pot continua astfel, că revoluția rusească a schimbat ritmul 
evoluției mondiale, deci noi Românii trebuiau să se pună a la 
page cu cele ce vorbeau, și și-au schimbat şi portul George Dia 
mandy umbla imbăcat intro bluză de lucrător rus, cu cismne 
intocmai ca un tovarăs autentic, dar spune Duca, cismele erau 
de lux și bluza de catifea. La fel in costume de tovarăși mai um: 
blau doctorul Lupu şi Tilică loanid, Ceilalţi nu au mers pănă 
acolo. Şi aceşti ceilalți au fost: Trancu-lasi, Mihai Carp, Numa 
Protopopescu, Grigoriă lunian și Macovei, Pe acestia doi, Tilică 
loanid şi Macovei, Duca îi numeşte junii milionari de la Severin 

Cel mai sărit de pe linie. era doctorul Lupu. Acesta avea un 
prieten de la Vaslui, deputatul Vasile Sassu, care după războiu 
a devenit ministru Lupu iva scris şi l-a chemat la laşi ca să-i pro- 
pună să intre în noul partid... A avut loc o discuție lungă din 
care reieşea că doctorul Lupu, îsi pierduse minţile. Din dis 
cuția avută, reieşea că Lupu îl si vedea pe Brătianu răsture 
nat, şi chiar pe rege, si el doctorul Lupu, se vedea sufletul 
unui guvern, natural democratic, schimbând prin reforme radi 
cale înfăţişarea socială a României şi a întregului apus european! 
Sassu îi pune câteva întrebări. Prima a fost, din cine va fi for 
mat viitorul guvern, Si doctorul Lupu îi răspunde imediat: Fu. 
tu, Diamandy, Jean Cantacuzino şi alții. avem mat mulți decăt 
ne trebuie!!! -1.G. Duca, op. pag. 173. Și la altă intrebare. cum 
vor pune mâna pe putere, deoarece Brătianu este sustinut de 
rege şi nu vede că in armată își vor găsi partizani, Lupu îi dă 
răspunsul deadreptul de om nebun: strans cu usa a Sfârşit 
prin a mărturisi că ei vor lua pulerea cu ajutorul elementelor 
revoluționare ruseşti, care de câteva zile se adunaseră În umăr 
destul de mare In capitala Moldovei!!! |.G. Duca, op cit, pag 
173, Vasile Sassu a respins târgul AI de doctorul Lupu și 
deaceia, deşi era un element obscur, 
dinţa mai tărziu cu un post de ministru i 

Dar in acest timp revoluiionarii rusi deveniseră indrăzneli, 
mai ales că se adunase la Socola, o unitate respectabilă. “Fie 
din indemnul Sovietelor de la Petrograd, fie impusi de Rakovski 


rătianu i-a răsplătit ere: 


de N. S. GOVORA 


pe care îl eliberaseră, cine ştie poate chiar intărătaji de unele 
sugestii ale lui Diamandy și Lupu care vizibil îşi pierduseră 
capul, ei sau gândit că poate momentul ar fi prielnic să pună 
mâna pe Rege și să-l detroneze” - 1.G, Duca. op, pag 17%. Am 
redat fraza lui 1.G. Duca din care se vede clar că il atacă pe doc- 
torul Lupu şi pe Diamandy că pierzandu-şi capul. îi întără 
taseră pe ruşi să puna mâna pe rege și să-l] detroneze!!! Intrade- 
văr, ruşii de la Socola, făcuseră planuri să-l detroneze pe Rege şi. 
cine şitie. poate ar fi reuşit, căci spune tot Duca . în capitala 
Moldovei erau foarte puţini soldați români. Norocul a fost că 
un român basarabean, a aflat și Sa dus la lorga. ca să dea alarma 
Nu ştim de ce. 1.G. Duca, nu ne spune cine era acest român basa- 
rabean. dar intrun articol. Parufil Seicaru îl numeste: este An- 
ton Crihan, ajuns mai tărziu o figură în partidul Naţional Tăra- 
nese. Comuniştii de la Socola au fost dezarmati şi trimişi în 
Rusia de regimentul 9 Vânători. Şi astfel, doctorul Lupu a pier: 
dut ocazia cea mai mare din viața lui demagogică, de a deveni 
şef al României comuniste. Dar 1.G. Duca îi aduce doctorului 
Lupu, acuzaţii prea grave, Intrebarea este de ce Duca a păstrat 
aceste grave acuzaţii să i le aducă doctorului Lupu. post mortem. 
de ce nu a avut curajul să î le aducă in viata” Unii vor i induşi 
să spună că Duca u fost un om prea delicat şi deaceia a preferat 
să păstreze aceste acuzatii grave pentru după moartea lui. lu 
cred ca e vorba de laşitate: a acuzaţie gravă ramâne tot grava 
şi dacă între acuzator şi acuzat se interpune unul sau două nior- 
minte. mai ales dacă acuzatorul moare inainte de a-i apare me: 
morile şi acuzatul, adică doctorul Lupu mai traieste ca să ia 
cunoştinţă de acuzaţia care i se aduce 


Cine cunoaşte viața politică și oamenii politiei dintre cele 
două războaie, ştie cine a fost doctorul Lupu. De frica doctonu: 
lui Lupu. tremurau toji oamenii noștri politici, mai ales dacă 
erau delicați ca 1.G. Duca. Fără îndoială că în cazul doctorului 
Lupu. |. G. Duca avea deplină dreptate. dar observăm că in 
Memoriile lui, Duca îl atacă fără milă şi pe Nicolae lorga 
Cine caută cu migală tot ce sa scris despre lorga de alții. vu 
găsi intemeiate toate acuzatiile ce i le aduce Duca, Jar ni 
meni nu a avut curajul să le strângă pe toate şi să i le serveas- 
că. Intcadevăr. Duca a avut mare curaj ca să-l atace pe lorga 
aşa cum l-a atacat. pe bună dreptate . dar. a preferat să pună 
intre el şi tunetele bărbii lui lorga. două morminte 


2 


Intre cele două războaie. era destul să apară doctorul Lupu, 
cu arțag la Cameră, şi scandalul era gata. Nu s'au awit la Cameră 
atâtea zbierete. (Duca le numeste isterice), și înjurături de 
mamă. cum sau auzit când vorbea doctorul Lupu Numai un 
şingur om îi tinea piept si il invingea: acest vin eră AC Cuza. 
Doctorul Lupu era nervos isi pierdea <umpătul. incepea să 
zbiere isterie si să injure în aşa hal, incăt îi speria pe adversari 
şi băga frica în ei, În aceasta se găsea succesul doctorului Lupii 
pe care putea săl învingă numai un om calu. Şi acest calm. 
il avea A.C. Cuza. Cand vorbea Cuza la tribună de exemplu. 
doctorul Lupu incepea să! insulte. ii spunea rogojină, bătea 
cu pumnii în pupitru, făcea un sgomot internal. dar Cuza. calmi. 
îşi scotea din buzunar o bomboană și astepta până ce Lupu cra 
obligat să tacă. Atunci AC. Cuza. mereu calm, îşi re incepea 
discursul din punctul în care îl intrerupsese doctorul Lupu: 
“şi cum vă spuneam...” Odată Cuza se găsea la tribună si doc 
torul Lupu era cu harțag cu de obicelu, Şi tot ca de obiceiul 
incepu să-l întrerupă şi săi insulte. Tor ca de obiceiu. Cuza 
ramânea calm si Lupu se enerva, şi incepu să zbiere şi să se 
inroşească și să i se umile vinele. Ca de obiceiu, doctorul Lupu 
ii aruncase insulta lui favoriră. când era vorba de A (Cuza, 
ii spusese rogojină în înțelesul de bătrân, adică ramolit. Cu 
calmul lui obişnuit Cuza se opreste sii răspunde: domnule Lupu 
eşti la obraz Marmoros si la pungă Blanc Cuza făcea aluzie la 
faptul că doctorul Lupu era un cunoscut client al Băncii Mara: 
roy Blanc'!! Atunci doctorul Lupu şi-a pierdut tot cumpătul şi 
Sa repezit la tribună, Cum AC. Cuza era cam pirpiriu. ceilalți 
deputaţi au crezut că doctorul Lupu îl va face praf, Doctorul 


i 


şi aratandui victorios de is “rog 
sunt clientul lui Marmoros Blanc şi eu am numa 


să 
oli în E. taţii au rămas inlemniți. De unde 
APR 1 facă praf pe A.C. Cuza, acesta îi 


as A 
lui Cuza că are numai doi poli in buzunar. Fără îndoială 


eră un mare succes -efiin . din partea doctorului Lupu, dar 
„ dacă in faşa lui ar fi fost un 
al om. nu extraordinarul AC. Cuza, Privindu-l nu mai cu calm 
eg et ta dat răspunsul rămas celebru: “domnule 
invârte 


acest succes ar fi ramas defin 


Din paginile lui. nu reiese că 14. Duca ar fi avut simpatie 
pentru AC. Cuza, totuşi ne dă o evocare de la Cameră. tocmai 
ntre AL. Cuza şi Nicolae larga si IG. Duca ne arată că cu tot 
zalentul hui. orga a fost invins. net, de ironia lui A.C, Cuza: 
“Tot în acele zile am asistat la o curioasă altercaţie intre lorga 
si Cuza, lorga patetic şi Cuza ironic. si Cuza cu atăt mai ironic. 
su căt loga era ma patetic Imi reamintesc scena. fiindcă 
Ma convins atunci ca paletismul nu poate rezista puterii 
sorozive a ironie re este in luprele parlamentare o armă 
ne inirecută”, LG. Duca. op. cit. pag. 195 


Dar legăturile dintre proaspelii bolşevici şi comuniştii ruşi 
continuau. “La cl acasă erau mereu consfătuiri. se elaborau 
je. de partid si de guvern. se făceau liste mini 
in bluza lui de lucrător rus perora și profetiza, iar Tili 
nid. ca să se pună la diapazon. umbla si el in cisme roșii si in 
bluza albastră. în plus asistau la întrunirile revolujionarilor ruşi, 
şi căutau mereu să ia contact cu ei, Parcă văd şi acuma, intrând 
intro zi la Diamandy. un fel de individ suspeci şi cu barbă 
semitică şi cu ochelari. tipul clasic al revoluționarului rus. im. 
bracat in uniformă, despre care am aflat pe urmă. prin indiscre- 
ji co era unul din agenţii de legătură dintre Sovietul de 
la lasă și amicii lui Diamandy”. 1.G. Duca, op. cit. pag. 176, 


.. Sea a E 

e tele e da pi d durat mult pentrucă revolu- 
Hionarii ruși, ce in ce mai bolsevizaţi, disprețuiau pe toţi 
politicienii români. A avut loc o intrevedere decisivă intre re. 
prezentantul sosietului rusesc și docturul Lupu. ca representant 
a! clubului Diamandy. Pentrucă doctarul Lupu nu știa rusește 
şi nici rusul nu pricepea nici o hoabă româneşte. au avut nevoie 
de un interpret şi acest interpret a fost Constantin Stere. “Şi 
caji reprezentanţi aveji in parlament” a intrebat rusul smeche- 
reşte şi doctorul Lupu, plerzăndu-si cumpătul a răspuns: “Mai 
mulți, dar rom avea şi mai mulți” Răspunsul era românesc, 
sări dacă revoluționarii ruşi ne-ar fi dat ajutorul că să răstoarne 
pe Brătianu şi pe Rege, ceiace in fond le cereau partizanii doc- 
torului Lupu, atunci doctorul Lupu ar fi avur dreptate, căci 
partizanii doctorului ar fi devenit mulji, foarte mulţi. De exem: 
plu în August 1944. Românii comunişti care erau numai vreo 
mie, au derenit mulți. foarte mulți, find ajutaţi de Moscova 
Dar atunci, doctorul Lupu n'a avut noroc. Intrebat de rus pe 
cine se reazimă atunci în Țară, dacă se reazimă pe muncitori 
sau pe țărani, Lupu care toată viața a considerat că este iubit 
de Jărani. a inceput să peroreze ca la Cameră, dar de data aceas 
13, Da avut succes. A răspuns că şi pe unii și pe alții, dar rusul 
i-a cerut precizări: ce sindicațe muncitoreşti aveţi Şi ce organ; 
zații jărănesui” Răsnunsul nu l-a mulțumit pe rus care a plecat, 
fără să se mai întoarcă. “Pricepând că are în faţa lui o injahe: 
bare inexistentă si ridicolă, rusul a zis “Văd că sunteţi şi Dy, 
tot niste simpli "burjut”.. și a plecat disprețuitor si enervat 
că şi-a pierdut vremea cu unul din numeroșii oligarhi din Ro. 
mânia”, 1.G Duca, op. cit. pag. 177 

Partidul muncii a dispărut fără să lase urme şi nici regrete 
Când Românii au fost nevoiți să ceară armistițiul, si Diamandy 
și doctorul Lupu au considera! că e mai bine să se îndepărteze 
de locurile unde nu este nimic sigur pentru viitorul lor politic 
și au plecat amândoi spre Franţa Doctorul Lupu a ajuns la 
Paris, dar George Diamandy a tamas în mijlocul oceanului 
Glacial, "Plecând de la Arhanghelsk pe un vapor spre Franţa, 
a avut în mijlocul oceanului Glacial un atac de cord, la care nu a 
putut rezista şi corpul său, conform legilor navigaţiilor, a fost 
aruncat in mare”. [.G. Duca, op cit. pag 211 


12 


pâmantul are numai doi poli şi totuşi... se învârte. se 


nu se ştie ce a făcut pe la Paris și reintors 
“devenit membru al partidului țărănese 

, u iar ministru în guvernul numit al Fede. 
rafiei. În acest guvern, doctorul Lupu a avut a comportare con. 
„forma cu toată arici lui politică; a contribuit la căderea guver. 

“nului. "Dar nu lon Mihalache avea să provoace căderea guvenu- 
i lui Federaţiei, ci lipsa de autocontrol al ministrului de interme 
doctorul N. Lupu și fanteziile doctorului Aurel Vlad, ministru 
j de finante, care unea cea mai desăvarsită incompetență cu 
mai agitată trăsne Pamfil Seicaru, Istoria Partitidelor Natio- 
al Taranist si National Tăranist. II, pag. 30. 

In partidul Țărănesc, doctorul Lupu nu părăsise ideile sale 
imternationale, deaceia el milita pentru o "Internațională Verde” 
udică Internaționala tărănească, In ea mergeau impreună agra. 
rienii bulgari ai lui Stambulinski, cu partidul croatului Radici şi 
cu agrarienii cehoslovaci. Aceasta era prefata în țările agricole 
a Internaționalei Roşii” ne spune Crisan T. Axente.  bssai sur 
le Regime Representati! en Roumanie, pag. 470. Si la 12 Oc 
tombrie 1924, doctorul Lupu. lider al partidului Țăranese. în 
parte Ja reuniunea politică a lui Radici la Vrpolje in lugoslavia. 
Radici îl prezintă multimii pe doctorul Lupu ca pe un alia. Dar 
se întâmplase ceva comic. mai inainte. Radici şi doctorul Lupu 
vin cu automobilul pănă la 20 de kilometri de locul întrunirii 
si acolo coboară din automobil şi restul drumului îl fac intro 
căruță făranească, Desigur că aceasta ideie ultra demagogică, 
a fost a doctorului Lupu. 

Dar doctorul Lupu. păraseşte partidul Țăranesc al lui Mihala- 
che pe motivul ca acesta a trădat ideia țărănească, [uzionând cu 
partidul Naţional al lui luluiu Maniu. Precum se vede, motivul 
cra demagogie. Acest ntotiv ar fi putut poate să fie crezut, dacă 
doctorul Lupu, un an mar tarziu, n Ti intrat ca ministru in 
guvernul Liberal al lui lonel Brătianu. Părăsind pe Iuliu Maniu, 
Lupu şi-a facut partidul lui dar in 1934, Lupu se răsgandeşte şi 
revine n partidul National Țărănesc al lui Maniu pentru a “a 
salva partidul lui 1 Maniu, dându-și seama că era ros de pu- 
ternice contradicții interne, ca și de unele influiențe din afara 
lui”. Einilia Sonea şi Gavrilă Sonea. Viaja economică si politică 
a României 3-193X, pag. 152, Ziarul Adevărul. | Ianuarie 
1935. serie că prin [uziunea cu lupiştii, partidul Naţional Tără: 
nesc, a primit aportul viguroasei personalități a dlui dr. N. Lupu, 
care valorează căt un parti 
In criza ministerială anterioara lui 6 Martie 1945, doctorul 
Lupu a incercat să găsească o formula de colaborare cu partidul 
comunist. dar sa isbit de opunerea lui Maniu, Şi atunci, pentru 
ultima data, doctorul Lupu a trecut definitiv la comunişti 


I] 


La 23 lanuarie 191R, Congresul pan:rus al Sovietelor îşi in: 
vepe lucrările la Petrograd și cu aceasta ocazie, Rakovsky apare 
ca purtător al” social-democrației românesti”. In răspunsul sau, 
Trotzki declara in mod solemn că guvernul Sovietelor îi va da 
tot sprijinul necesar pentru rasturnarea regimului din Romănia 
In aceiaşi zi, la cererea Sfatului Țării din Basarabia. Românii decid 
trimiterea de trupe. Seful trupelor românesti era generalul 
Brosteanu, care inaintează cu trupele sale pe doua coloane cu 
direcția capitalei Basarabiei. Ajunsi la Chişinau, Românii distri- 
huie populației a proclamaţie în care se explica că Românii 
au venit cu dorința să restabilească ordinea şi să ocrotească 
stocurile de aprovizionare din Basarabia. 

Sovnarkomul raspunde la aceste măsuri cu o declarație de 
adevarat războiu: ministrul României Ja Petrograd este arestat şi 
se rup relaţiile diplomatice, In afară de asta, este sechestrat aurul 
şi celelalte valori, pe care guvernul român le trimisese în Rusia. 
ca să le apere de... Germani. La intervenția Corpului Diplomatic, 
se obține liberarea ministrului Diamandy care este expulzat pe 
ziua de 27 Ianuarie 191%. Sovnarkomul constituie un Colegiu 
Suprem, pentru lupta în favoarea revoiuiei in Basarabia şi 
în România. Sunt numiti 6 membri ai acestui Colegiu Suprem, 
printre care sunt și 2 români: Rakovky şi socialistul Bujor 
Aproape imediat, la 14 Februarie 1918, incep tratativele în: 
tre Români si Sovietici, pentru aplanarea conflictului româna: 
sovietic. Aceste tratative incep la oferta de mediaţie făcută de 
misiunile franceză şi engleză, la care Rumcerodul (colegiul 
superior autonom), răspunde stabilind următoarele condiții 
1) Declaraţie formală din partea Guvernului român privind eva: 
cuarea progresivă a Basarabiei de armatele româneşti, incepând 
cu Benderu) şi Jebriani. 2) Declaraţie din partea Colegiului 


autonom stipulând că productele din Basarabia, care nu vor fi 

necesare întreținerii populagiei locale, vor fi rezervate exclusiv 

aprovizionării României. 3) instituirea unei comisii mixte 
însărcinată cu tranșarea litigiilor dintre Ruși și Români. La 

lire et les relations russo-roumaines, de Alexandre Boldur, 
ap. 84. 

Generalul Averescu, președintele consiliului de misniztri al 
României, a notat pe oferta Rumcerodului, rezoluția următoare: 
“Toate condiţiile sunt acceptate cu excepţia primei. Se va cere 
totuși, inainte chiar de inceperea negocierilor, punerea în 
libertate a supușilor români arestați. Această decizie a fost 
comunicată Colegiului autonom din Odesa, printrun act sta- 
bilind mai întăiu că Basarabia nu va fi evacuată și cerând ime- 
diat după aceasta, schimbul imediat al prizonierilor. (E vorba 
de misiunea română de pe lângă Rada (guvernul ukrainian) a 
generalului Coanda, care fusese făcută prizonieră de comunis- 
ti, când au intrat în Kiev, la 9 Februarie 1918) -G, Filiti, 
Aspects des relations russo:roumaines, pag. 77. 

Prin procesul verbal din 5 Martie 1918, Rakovsky și ceilalți 
comisari recunose conflictul armat ca înlăturat, prin actul 
rusesc din 24 Februarie și pe baza modificaţiilor introduse de 
guvernul român, conform declaraţiei scrise şi semnate de gene: 
ralul Averescu. Alexandre Boldur, op, cit. pag. 84 

Deci, contrariu afirmajiilor presei sovietice, acordul Averescu 
-Rakovsky, nu stipulează nici de cum evacuarea Basarabiei, ci 
prevede numai schimbul de prizonieri intre Soviete și România. 
care dealtfel era scopul principal al acordului. Trebuie să se ia 
în consideraţie circumstanţele în care acordul a fost incheiat 
Basarabia era în acele momente o republică independenra. Ţi- 
nând seama de drepturile și interesele sale, România nu putuse 
în principiu, să refuze evacuarea Basarabiei. Un asemenea iefuz 
ar Îi insemnat că ea considera Basarabia ca un teritoriu propriu 
Ori ocupajia fusese motivată de motive de ordin militar şi 
trebuia la un moment dat, să inceteze, Totuși, în momentul 
semnării acordului, evacuarea era imposibilă din aceleași cansi- 
derații militare. Era acest punct si numai acesta, acela care a 
fost specificat in răspunsul guvernului tomân la nota lui Rakovs- 
ky. Preşedintele Consiliului de miniştri român. continuând să 
menţină trupele în Basarabia, a evitat la acea dată să discute 
chestiunea evacuării, căci în acel moment, unirea Basarabiei 
nefiind încă făcută, un refuz absolut ar fi însemnat recunoaşte. 
rea unei ocupații premeditate a republicei moldoveneşti de câtre 
trupele românesti. Generalul Averescu a refuzat anexiunea Ba- 
sarabiei chiar mai tărziu, in timpul discuţiilor forțate cu privire 
la încheierea păcii, când Puterile Centrale i-au oferit Basarabia 
in schimbul Dobrogei. EI a utilizat toată influiența sa ca repre- 
zentanții republicei moldovenești să poată apăra interesele lor 
in negocierile duse cu Imperiile Centrale. Reprezentanţii auto- 
rizaţi ai Basarabiei cate erau în acest moment Inculeţ președin- 
tele “Sfatului Ţă şi Ciugureanu. preşedintele consiliului de 
miniştri, au venit să-i ceară presedintelui consiliului de ministri 
român. unirea Basarabiei cu România, dar acesta ia sfatuit să 
astepte incheierea păcii dintre Germania si România şi stabilirea 
situației interne a Republicei Moldovenesti. Alexandre Boldur, 
op. cil, pag. RS 

Urmând aceiaşi linie directoare în chestiunile basarabene, 
generalul Averescu a intervenit personal pe lângă Puterile Cen- 
trale ca Inculet şi Ciugureanu să fie invitaţi la Conferinţa de Ja 
Bucuresti ca reprezentanți oficiali ai Statuhui moldovenesc în: 
dependent, care tocmai se separase de Rusia. Puterile Centrale 
au admis acest punct de vedere și Ciugureanu și Inculey au fost 
invitaţi la Conferinţa de la Bucuresti . 

Aceasta a fost comportarea ineleaptă a generalului Averescu 
în chestiunea Basarabiei, ceiace ne arată pe generalul basarabean 
ca un foarte bun om politic pe ji extern, si ar fi fost Foarte 
bine şi folositor Țării, dacă star Îi arăt tot așa şi pe plan intern 
Pentru a incheia, trebuie sa spunem că acordul Averescu - Ra: 
kovsky mia fast nici rarificat şi nici executat : “ 

Incepând cu momentul Unirii Basarabiei cu România, lucruri: 
le se inrăutățese în relaţiile româno-ruse, Nota - radiogramă a 
Comisarului Afacerilor Swăine fi reproşează președintelui de 
consiliu român că a preferat voința proprietarilor în loc să o 
prefere pe cea a lucrătorilor și muncitorilor, Această stare de 
lucruri continuă în anul 1919 si inceputul anului 1920, 

La 7 Februarie 1920, Cicerin propune printr'o telegramă, o 
intrevedere preliminară la Varsovia, in vederea unei conferinţe 
româno-ruse. Take lonescu, ministru afacerilor străine, răspun- 
de Ja 10 Februarie că acceptă propunerea și deleagă pe Filality 
ca reprezentant al României In care Ruşii răspund că ei îl delea- 


ae BAe UI 
di [ jio 
A confiscat de Sovieti 


PaVoRab, 
24 Februarie 1920, comisarul poporul 
notă- radiogramă trândisă ministrului de a 
măniei, sugerează inceperea unor discul L 
tre cele donă tări, relații pacifice”. Nota exp 
că toate punctele în litigiu intre cele dai 
ționate_ prin negocieri de pace și că roate ci 
poL să fie rezohate prieteneşie ape a 
Presedintele consiliului de miniştri. Vaida-Voevad, eri im 
la 3 Martie din Londra, că sa pus in contact cu Bucureştiul su 
privire la nota rusească şi că va comunica răspunsul, imediat 
ce va primi nota de la Bucuresti Printro radiograma din 15 
Martie 1920, e] numeste pe Bondirescu şi Bălută ca reprezen- 
tanţi ai României şi propune Varşovia ca loc al intălnirii, Guver- 
nul rusesc propune ca loc al intălnirii orasul Kharkov. Minis- 
tru afacerilor străine cere lămuriri asupra condițiilor în 
Sovietele ar fi gata să înceapă negocierile între cele două 
părți. Pulin timp după aceia, la 22 Septembrie, arc loc la Var- 
sovia prima intrunire in cursul căreia Narakhan expune care 
ar fi după părerea sa, punctele principale ale viitoarei conteninţe- 
1) Chestiunea Basarabiei. 2) Deluvitarea frontierelor. 4) Navi- 
gatia pe Dunăre, 4) Discuţia compturilor de regulat intre cele 
două țări. 7) Chestiunea minorităților naționale. Punctele 1.3 
si 7 nu sunt admise de delegatul roman, Această decizie este 
concluzia logică a punctului de vedere romanesc. aşa cun a 
fost expus in telegrama din 25 septembrie 1020, trimisă de 
guvernul Averescu lui Filality, la Varuvia. Acvastă lekgramă 
avea unnatorul text. "In chestiunea Basarabii «cl mai bun argu- 
ment al nostru este că Republica Moldovenească sa constituit 
în mod liber şi că în aceasta formă ca a antreținut raporturi 
de la Stat la Stat cu Republicile de la Moscova și cu | kai 
această deplină libertate, ca a proxlaat i mirea sa cut Ri 


( 
O nouă radiotelegraniă a lui Cicerin, udă dia ie 
1920, repeta că guvernul Sorietic socoreşte ps ni 
se ajungă la un acord pe chestiunile teritoriale şi financiare care 
interesează cele două Țări şi in acest Scop Prupune să se useapă 
negocierile imediat şi fără nici a întârziere. |n cazul san aceasta 
explicație nu va fi socotită suficientă, guvernul sovietic va Îi ga: 
ta să adauge toate explicațiile necesare n cursul Conleringei. 

La o Octombrie. Karakhan propune “n scopul ca să explice 
maselor muncitorești renunțarea făra discuții la Hasarabia. 
seninarea unui jjament prin care, an caz de razbon devlarar 
de un Stat Rusiti Sovietice, Româna se angajeaza sa ramâna 
neuiră și viceversa” 

In timpul ședinței de la LI octombrie se stabileste programul 
viitoarei Conferinţe. care comportă punctele urmatoare: 1) 
Chestiunea Basarabiei va fi pusă din nou in discuţie, dar indirect. 
sub forma delimitări frontierei romano-ukrainicine. 2) n stara 
de angajamentul neutralității, dolegatul rus va vere vonsesuni 
economice şi finaciare. 3) Se va repune in acelaşi fel in disc 
ție chestiunea minorităților, Ruşii nulţumindu-se, a nevuie: 
cu aplicarea clauzei 7 din tratatul polonorus sau su articolele 
2: ale tratatului din 9 Decembrie D214 y i 

Prin telegrama din Lă octombrie, Take Ionescu raspunde să 
e nu acceptă discuția frontierelor şi minoritănilur și la telel nu 
va face nici o declaraţie care să aibă aparența unei alianpe vit 
Sovietele, Ca priveşte Dunărea, ea este supusă controlului eri 
pean şi nu priveste relațiile romano-nuse La IN ve vonibrie, gr 
vernul sovietic propune să se continuie negosicrile la Nharkoy 
în mod direct, în afară de arie intuiență strină, Presedintele 
consiliului de ministri român; generalul Werescu, in radivgrania 
din 22 octombrie 1920, răspunde să după părerea lui arh 
necesar ca “guvernul sovietic să explice mai pe lar gandurik 
sale”. Discutiile sunt intcerupte la 27 Oxtombrie. La 2X 0 
tombrie 1920, Cicerin indică că “Rusia Sovietică ar putea să re: 
nunje la anumite revendicări pe vare ca ar atu Jreptul să le 
facă în ceiace priveste anumite alte puncte”. Prin telegrama 
circulară din 31 Octombrie. ministrul afacerilor străine al Ra 
mâniei, anunță legaiile sale că discuțiile au fost amânate la o 
dată ulterioară, MU voind să pună în discuție chestiunea 
Basarabiei şi refuzând să accepte punctul de vedere romăn asi 
pra tezaurului depus la Moscova, Se menționează în mod spe: 
cial că nu e vorba de negocieri i? dci ci de regularea unor ches: 

iuni istă intre sovietici si România 
EET, incepând cu 1 noembrie 1920, politica sovietelor, 


p al dată o notă care semna» 

tu convenţia dintre marile 

Romănia, Republicele sovietică şi ukrainiană, 

u pot recunoaşte nici ae a unui acord 
te , făcut fără participarea lor”, 

2 ilirate aşa de mare că.ea ar putea să fîe luată drespt 

, este permă de afimnat că în timpul perioadei de la 

Februarie la | Noembrie a anului 1920, guvemul sovietic 


să-i cedeze Basarabia Alexandre Boldur, op. cit, pag. 90. 
Acest spirit conciliant are o explicapie: in 1920, Ruşii au 
trecut prin momente erele. In primul rând, era războiul cu 
Polonia și luptele cu armatele albe ale generalului Wrangel, 
in sudul Rusiei și in Crimeea. Acuma războiul cu Polonia fusese 
terminat iar generalul Wrangel era aproape invins, Şi odată peri- 
colele trecute, Sovieticii işi puteau permite să-şi arațe adevărate- 
le lor gânduri. Constatăm că în perioada citată, Ruşii au dus 
negocierile de pace cu inteligență. Au mers pănă acolo incât 
să] facă pe profesorul Boldur, un fin şi vechiu cunoscător al 
ruşilor, să creadă că Sovieticii au fost gata să ne cedeze Basara- 
bia. Profesorul Boldur şi-a scris cartea lui in 1927 o dată la care 
Ruşii nu ajunseseră să-si arate faţa lor mongolo-asiatică, adică 
să însele pe toată lumea, inclusiv pe Englezi şi Americani. Ar 
insenina că din prost calcul, România a pierdut perioada de aur 
ini care ar fi putul să-şi asigure linistea, marea linişte, la răsărit. E 
foarte curios că filo-sovieticii din Romănia, nu au căutat să-i 
reproseze generalului Averescu -aceste negocieri au fost duse, 
aproape toate in timpul lui— că a dus o condamnabilă politică 
externă. Ori ministrul afacerilor străine al României, prin tele- 
rama circulară din 31 Octombrie 1920, prin care se punea 
Sfârşit ucestor tratative, arăta limpede că descoperise adevăratul 
scop a) negocierilor sovietice: să rămânem neutri în războiul cu 
Polonia, irea este că descoperirea venise prea târziu. 
Rusia dusese un războiu greu cu Polonia şi au fost aproape să-l 
câștige. Dacă examinăm datele problemei pe care le-a pus acest 
razboiu, constatăm că Polonia l-a dus in 1920, adică numai la 
aproape trei ani de la câștigarea independenței, după 200 de 
ani de robie moscovită. Şi in cei 200 de ani de robie mosco- 
vită, Polonezii s'au arătat a fi un popor viteaz, dar trei ani era 
un tim scuri ca să poată duce un războiu adevărat. Până 
ezii duseseră cu moscoviți numai războaie-revoluții. 
E drept că forta Rusiei era pierdută din cauza revoluției, dar mai 
avea incă vechi cadre militare, al cărui patriotism sovieticii 
au ştiut să şi-l câştige. E destul să cităm pe Tucacevski. 
In războiul cu Rusia, Polonezii nu au primit ajutorul pe care 
il asteptau de la Europa. Aceasta sa mulțumit să-i ajute de 
Polonezi numai cu sfaturi, adică cu misiuni militare la care nici 
Românii nu au lipsit. Ori, credem noi, dacă Românii i-ar fi aju- 
tat pe Polonezi, nu ar fi tremurat Europa in anu) 1920 şi Rușii 
ar Îi primit o usturătoare lecţie. La pacea ce sar fi incheiaț, 
Românii puteau să-si prezinte pretenţiile lor asupra Românilor 
care trăiesc între Nistru și Bug, La lovitura pe care Românii 
au dat-a comunistilor învingând pe Bela Kun la Budapesta, star 
fi adaugat o alta, aceia pe pământ rusesc. Dar Românii nu au 
avut curajul necesar. Dacă am rămas în espectativă în cazul cu 
aşa zisele armate albe, nu același lucru s'ar fi petrecut cu arma- 
ta poloneză. Generalii zişi albi se prezentau ca urmaşi ai Țarului 
si ei aveau aceleaşi pretenţii: restabilirea Matuscăi Rosia. Dacă 
ei vroiau, printre altele, și Basarabia, nu noi eram aceia care 
aveam datoria să-i ajutăm Dar a mai fost cineva pe care aveam 
datoria să-l ajutăm. hatmanul Petliura. Şi nu lam ajutat. l-am 
trimis 3i noi o misiune militară formată de un colonel și un 
căpitan. Căpitanul era Ștefan Georgeseu-Olenin, care fără 
îndoială putea să fie de folos știind ruseste, dar colonelul va 
mărginit numai să observe, trimițând rapoarte, Ori Petliura avea 
nevoie de tunuri și de cartuşe. România putea să i le dea, dar nu 
îi le-a dat, și Petliura a fost învins. 


PF 3% 


Comisiunea Afacerilor române, prezidată de Andre Tardieu, 
colaboratorul lui Clemenceau. a ajuns la concluziile următoare 
sub forma sugerată de către reprezentantul, Jules Laroche: 
“Comisiunea luând în consideraţie aspiraţiile generale ale popu. 
lajiei Basarabiei, caracterul moldav al acestei regiuni, din punet 
de vedere geografic şi etnic, ca şi argumentele istorice şi econo- 
mice, se pronunţă pentru realipirea Basarabiei la România” Şi 


14 


ÎN 


"Comisiunea nu poate să ignoreze că Basarabia a fost de două 
ori răpită României de Rusia, va evita totuşi din. considerație 
faţă de aceasta putere să precizeze acest argument de ordin 
istoric. Intrebuintând cuvântul realipire care mu implică nici 
anexiune, nici uniune completă, ea va lăsa loc la un fel de auto- 
nomie sau la oricare alt RA 

ză cum se vede, aliatul firesc, cel (rancez, a lăsat o mică 
portiță pe care se vor strecura toate nenorocirile viitoare, Căci 
delegatul francez, a avut în vedere interesele franceze şi engleze, 
care erau cele mai mari, “interesele franceze şi engleze în Rusia 
erau enorme, imprumuturile ruseşti inghiliseră o parte r 
tantă din economiile celor. Jări şi revolujia rusească aducea 
pierderea acestor investiții, Singurul mijloc de a apăra aceste 
enorme investiții era de a se continua să se joace cartea armate- 
lor contrarevoluționare ruseşti, Deaceia Conferinţa de pace a 
acceptat şi a examinat memoriul prezentat la 22 Martie 1919 
i delegația rusească, cu privire la Basarabia”, Filiti, op. cit. p. 


Şi aceşti ruși albi, dirijaji de prinţul Lvov, Sazonov şi Makla- 
koy, au adresat Marilor Puteri un memoriu prin care se protesta 
sontra raportului Laroche și declara că” toate chestiunile pri- 
vind teritoriile imperiului rusesc în limitele sale din 1914, cu 
excepția Poloniei, nu vor putea să fie rezolvate în afară și fără 
consimțamântul poporului rus”, (9 Martie 1919) 

Dar guvernul francez incepe sa fie neliniștit de soarta corpu- 
lui său expediționar din Sudul Rusiei care s'a răsculat şi deaceia 
hotărăște retragerea acestui corp la 6 Aprilie 1919, Fără indoia- 
lă că acest eveniment are influienja lui asupra hotăr irilor luate 
de Comisiunea Afacerilor române şi yugoslave care prezintă ra- 
portul său asupra Basarabiei. Ea se declară pentru realipirea aces. 
tei provincii la România, dar in acelaşi timp socotește că e im. 
posibil din punct de vedere juridic să separe Basarabia de Rusia, 
fără consimţământul rusesc. Prin urmare nu are importanţă că 
printr'o minune se poate repara o nedreptate istorică, că “Comi- 
sia nu poate ignora că Basarabia ne-a fost răpită de doua ori" da- 
că se pun in balanţă cele câteva miliarde pe care le pierd anglo- 
francezii. Dar se mai ivesc şi alte capitaluri care işi pun şi ele 
in balanţă greutatea lor, Statele Unite, prin Herbert Hoover, 
director al Ajutorului American pentru Europa, adresează guver- 
nului român un adevărat ultimatum pentru a obține avantajii 
economice şi financiare (27 Aprilie 1912), E vorba aici de capi: 
taluri care căutau pieţe de plasare. Modul prin care Americanii 
căutau să-si plaseze capitalurile prin “adevărate ultimatume” es 
te condamnabil, dar iarăşi este adevărat că s'a făcut o gresală să 
le respingem căci aveam nevoie de ele, chiar dacă banii care ni 
se ofereau, aveau miros de adevărată dug/reană. 

Dar Aliaţii fireşti mai acceptă o expunere a vechiului ambasa- 
dor al Rusiei la Paris, Prin această acceptare, Consiliul suprem 
Vrea să-i arate guvernului român că chestiunea Basarabiei nu 
numai ca nu este rezolvată, dar că ca ar putea să fie rezolvată, 
in defavoarea României, pentru motive în care petrolul României 
ar avea un rol mai mare decât apartenența Moldovenilor din 
Basarabia, la România, (2 Iulie 1919). lată deci cum se află că 
API noştri fireşti ne-au tratat in funcţie numai de interesele 
or. 

In Mai 1919, Aliaţii noşiri fireşti, şi-au pus toate nădejdile 
in amiralul Kolceak, care bătând pe comuniști, va putea să le 
asigure restituirea miliardelor pe care le-au imprumutat țarilor, 
La 26 Mai are loc un acord incheiat intre Marile Puteri și Kol- 
ceak relativ la condiţiile în care guvernul lui Kolceak va fi re- 
cunoscut. Printre aceste condițiuni figurau următoarele: 1) 
Recunoaşterea independenţei Finlandei şi Poloniei. 2) Soluţio: 
narea chestiunilor relative la Estonia, Letonia, ţinuturile Cauca 
zului şi regiunea transcaspiană in consultare şi in colaborare 
su Societatea Najiunilor, 3) Cat priveşte Basarabia. se spune 
că “dreptul Conferinţei Păcii de a determina soarta părților 
românesti ale Basarabiei, |i va fi recunoscut” (1). Profesorul 
Boldur crede că prin această redactare, Aliații noştri. fireşti 
işi rezervau dreptul de a propune o tranzacție la impărţirea 
Basarabiei. Şi profesorul Boldur spune: “Dacă această soluție 
ar fi putut, până la un anumit punct, să dea satisfacţie ruşilor, 
pentru care Basarabia nu avea un caracter naţional, ea nu pu: 
tea în nici intrun caz, să mulțumească România care se plasa 
pe punerul de vedere istorie. Fa nu era făcută in special, să 
mulțumească populația Basarabiei, căreia i se pregătea Iracjio- 
narea teritoriului”, Alexandre Boldur, op, cit. p.95. 

In răspunsul său adresat Marilor Puteri, amiralul Kolceak, 
în ceiace priveşte chestiunea naţionalităţi în Rusia, se pronun: 
ţa în felul următor: “Noi suntem dispuşi să preparăm soluția 


ae 


privind soarta grupărilor naționale ale Estoniei, Letoniei, Litua: 
niei, a țărilor Caucaziene și transcaspice”. Guvernul lui Kolceak 
crede că o reglementare va interveni și va garanta autonomia di: 
verselor naționalități, 
A Chestiunea Basarabiei este tratată intrun mod tot aşa de ai 
Principiul de mai sus, comportând ratificarea acordurilor. de 
Adunarea Constituantă, trebuia evident să fie aplicată chestiunei 
Basarabiei”: Răspunsul amiralului Kolceak nu conţine decăt 
o singură indicație mai mult sau mai puțin determinantă, aceia 
care este relativ la Polonia a cărei independenţă este recunoscută, 
La 12 Iunie acest răspuns a fost aprobat de către Marile Puteri 
şi guvernul amiralului Kolceak a fost recunoscut de facto, 
Acest răspuns nu a satisfăcut grupul najiunilor interesate şi 
începând cu 17 lunie, se înregistrează declaraţiile unei serii 
de republici protestând. în contra principiilor proclamete de 
Kolceak. Aceasta nu a impiedecat totuşi Conferinţa miniştrilor 
de Afaceri Străine ai principalelor Puteri Aliate şi Asociate, să 
declare la 2 Iulie, după ce au ascultat pe Maklakol şi pe Bră- 
tianu, că având in vedere situația Rusiei, nu este posibil să 
se ia o decizie asupra Basarabiei. 

Dar înfrângerile pe care le-au suferit armatele amiralului 
Kolceak și ale generalului Denikin, fac ca ideia restauraţiei 
Rusiei țariste să sufere o gravă lovitură. Guvernele Puterilor 
Europene au căpătat convingerea că este necesar să procedeze 
cu propria lor autoritate la solujionarea chestiunilor rusești, 
ghidându-se după propriile lor interese și de un sentiment de 
justiție. Alexandre Boldur, op. cit. p.97. 

Această tendință incepe să prindă corp în 1920, epocă la ca- 
re sa adus în particular pe tapet, soluționarea chestiunii Basa- 
rabiei. Deja în luna Martie 1920, România a objinut promisiu- 
nea formală că dreptul său de suveranitate asupra Basarabiei 
va fi recunoscut de Consiliul Suprem. Intr'o notă pe care acesta 
o udresează lui Vaida-Vocvod, se spune că” guvernele aliate 
işi dau seama că chestiunea Basarabiei nu mai poate să rămână 
mult timp nesolujionată, atăt în interesul României cât și 
acela al Jărilor vecine”. In același timp, in acea notă sunt 
arătate motivele pentru care chestiunea Basarabiei nu a putut 
să fie solujionată mai inainte: |) chestiunea basarabeană nu for- 
ma decat o parte a chestiunei romaneşti in general și solujiona- 
rea acestei ultime părţi oferea ourecum dificultăți și 2) principa- 
lele puteri aliate sperau că va fi posibil să se ajungă la un acord 
intre România şi Rusia. 

Mai intăiu Consiliul Suprem admisese pentru viitorul guvern 
rus care va veni în locul comunistilor, posibilitatea unui apel 
in faţa Societăţii Naţiunilor. Guvernul Averescu a “obținut o 
ameliorare a acestei condiții. Consiliul Suprem a admis că drep- 
tul de recurs la Societatea Naţiunilor nu poate să se facă decât 
asupra unor puncte de detaliu și nu asupra fondului însuşi al 
chestiunii”. 

La 28 Octombrie 1920, Convenţia între Anglia, Frana, 
alia și Japonia, principalele puteri aliate și România, relativ 
la Basarabia, este semnată la Paris: Şi odată cu semnarea păcii de 
Marile Puteri, se schimbă brusc și comportarea împăciuitoare 
a Rusiei față de România, care, după cum am arătat, era falsă. 
De acum inainte incepe o perioadă bogată in conflicte de 
frontieră, Hărjuielile devin o rutină şi Românii incep să găsească 
că este normal ca ruşii să incerce să treacă frontiera, în fiecare 
zi. 

La 4 Martie 1921, Polonezii incheie o convenţie defensivă cu 
România. Această convenţie a venit tărziu și a lost nenorocoasă 
în urmările ei. la era îndreptată contra Rusiei și la ora perico- 
lului, nu a fost respectată de Români care au lăsat să fie înghiți: 
tă Polonia de Germania și de Rusia 

Dar aliaţii. deşi au semnat convenţia de pace de la 25 octom- 
brie 1920, au uitat să o ratifice. 0). Nalienii. care nu au avut 
pretenția că ne sunt aliați fireşti, au ratificat convenţia tocmai 
după 7 ani, adică in anul 1927, când era la putere în România 
mareșalul Averescu. Fără indoială că Românii nu vor căuta să 
găsească o scuză Italienilor care, în plus, deveniseră cu timpul 
fascisti, dar vor căuta cu grăbire să găsească o scuză Francezilor 
care, ca de obiceiu, au rămas tot timpul democrați Francezii AN 
au ratificat convenlia de pace decât la 11 Marie 1924 0) 
Aceasta a fost o uitare cam gravă, pe care Românii au trecut:0 
intotdeauna cu vederea, pentrucă e vorba de Frana, aharul ce! 

i firesc al României. 0), 
lg pl timp de la 1920 la 1924- sau întâmplat mul: 
țe lucruri. Rând pe rând, aliaţii recunose de facro regimul crimi- 
nal cusese iar la inceputul anului 1924, noul guvern englez nun: 
ţa că unul din primele acte ale cabinetului său, va [i recunoas- 


terea de jure a.regimului comunist rus, Interesele. 
se impuneau pretutindeni, Rusia era ținută in cari 
punct de vedere economie, a ducea foarte greu și din aceast 
cauză Rusia, ajunsese să recunoască toate datoriile şi obligațiile 
care fuseseră contractațe de către statul vernul im peri 
şi provizoriu. faţă de Puterile Străine și la inceputul lui lanua- 
rie 1922 are loc o Conferința interaliată la Cannes. Ea prevedea 
o nouă Conferinţă al cărui scop era să studieze recunoașterea 
Rusiei comuniste de către Aliați, in schimbul recuj averi 
lor occidentale in Rusia. Şi această Conferință, are loc la Geno- 
va, La 10 Aprilie 1922, are loc prima ședință sub pi ia 
primului ministru italian, Facta. Lucrurile în bine, fran- 
co-englezii aveau speranțe că işi recapătă miliardele pierdute 
în Duminica Paştilor, la Rapallo, Cicerin a semnat cu Germanii 
un tratat faimos. Tratatul cuprindea; stabilirea relațiilor diplo- 
matice —deci recunoasțerea de jure- cu clauza națiunei cea mai 
favorizată, renunțarea la orice reparaţie. și asistență mutuală 
pentru uşurarea dificultăților economice, Deci în frontul anti- 
comunist, sa produs spărtură, marea spărtură. Prin acest tratat, 
Rusia comunistă scăpase de marea carantină, putea să înceapă să 
respire, iar Germania işi căpătase independenţa economică. 
Fără îndoială că a fost o trădare din partea Germaniei dar, 
dacă studiem mai de aproape chestiunea, ne dăm seama că 
nu e vorba de o trădare. dacă nu trădau Germanii, Aliaţii se 
adunaseră tocmai pentr recunoașterea Rusiei, in schimbul 
plății unor miliarde, cele mai multe imprumutate de anglo- 
francezi, Țarilor, Cel care a semnat din parte Germaniei a fost 
Rathenau care, intămplator, era Evreu, Nu e vorba de a face 
antisemitism, dar faptul că cel care a semnat tratatul de Ja Ra- 
pallo era un Evreu, dă ceva de bănuit. Toată lumea știe că in 
revolujia rusească, Evreii au avut de spus un cuvânt greu. Dar 
Germanii de pe acele timpuri nu erau antisemiţi, dovada că 
au avut un ministru al Afacerilor straine care a fost Evreu și 
care a semnat tratatul de la Rapallo. Totuşi fără nici o tră- 
sătură de antisemitism, tratatul de la Rapallo a avut urmări ne- 
faste pentru Evreul Rathenau: sa făcut un complot și Rathenau 
a fost ucis. Nu se ştie de ce sie probabil că cei care făceau parte 
din grupul de acțiune, nu aveau deplină incredere in Emst 
von Salomon, şi l-au eliminat în momentul suprem. ş grupul 
ucigaşilor lui Rathenau a fost și el ucis până la urmă, în luptă. 
Dar von Salomon care nu luase parte la ucidere, a fost arestat şi 
condamnat la opt ani de inchisoare, După ce au venit hitleriştii 
)a putere, aceştia l-au considerat pe von Salomon un erou şi au 
vrut să-i dea toate onorurile şi funcţiile în partid, dar von Salo- 
mon a refuzat totul. Ba mai mult, în timpul războiului, von 
Salomon a luat poziţie contra lui Hitler, dând acoperire unei 
Evreice suh forma unei căsătorii albe. Hitleriştii au acceptat 
actul lui von Salomon și când in cele din urmă, au apărut tan: 
curile americane, cel mai mult se bucurau cei doi; soţii von 
Salomon, Şi sau înșelat amarnic cei doi soți, trupele americane 
aveau unități speciale care veneau cu dosare studiate din timp. 
ca să prindă și să pedepsească pe toți cei care au fost antisemiți 
notorii. In aceste dosare figurau și soții Salomon, el ca un uci- 
gas al evreului Rathenau iar ea ca trădătoare al neamului ei, 
deoarece a accepta! să fie sojia unui antisemit notoriu. Şi în 
loc de onorun, solii Salomon au fost primiți cu pumni, Pe 
Salomon, pur si simplu, l-a lăsat fără dinți. Pe scurt, soții Salo- 
mon au făcut luni lungi de inchisoare si prima a fost evreica 
care a ieșit şi a reușit să-i convingă pe cei din trupele speciale 
de descoperitor de antisemniţi, că ca nu este trădătoare 3 neamu: 
lui ei şi a reușit să-l scoată şi pe Salomon. Dar acesta sa tăzbu- 
nat pe evrei și a seris O carte in care işi povestește cazul, Si 
cartea este foarte bună, cei doritori să citească această carte, 
ca se numeste: Le Questionnaire, de Ernst von Salomon, tipărită 
în Editura Gallimard, în anul 1953, Că au existat acești desco- 
eritori de antisemiţi notorii. o aflăm și din cartea generalului 
on Gheorghe, “Les petits files de Oncle Sam : Generalul lon 
Gheorghe povestește că pe când se afla intrun lagăr de Cei 
minali de războiu'”, a văzut în curte printre cei în uniforme de 
ofițeri americani, și un evreu pe care îl cunoscuse în Țară. Prin 
acest lagăr de “Criminali de războiu”, au trecul şi romancierul 
Virgil Gheorghiu și actualul director al ziarului "Curentul? i 
Şi Conferința de la Genova s'a terminat cu un esec total 
Rusii nu au iai recunoscut nici a datorie si anglo-francezii 
au constatat cu preciziune că datoriile făcute în timpul tarilor, 
nu vor mal Hi plătite niclodață. Pentru Francezi, a fost o amară 
decepile “ 4 
In aceasta Conferință de la Genova, Românii erau direct inte“ 
resați, pe o parte ca succesori ai fostului imperiu a) jarilor, căd 


ki 


CO ii p 


de la Paris din 1920, 
în sarcina României şi pe dealtă 


Basarabiei tezaurului dat în depozit gu- 
rus, cu garantia Aliaților. Marile Puteri au adresat de- 
“ruse un memorandum în care două puncte interesau 


“Clauza |: In conformitate cu termeni rezoluţiei de Ja Cannes, 
după care toate națiunile trebuiau să se angajeze de a se abline 
de a face orice dă subversivă asupra ordinei şi sistemu- 
paie su în e Țări, guvernul sovietic rusesc nu va în- 

nici un mod în afacerile interne şi se va abține de la 
orice act susceptibil să turbure statu quo-ul teritorial și poli- 
vic în alte State. Guvernul sovietic va întrebuința toată influien- 
ta sa pentru a ajuta la restabilirea păcii in Asia Mică şi va adop- 
ţa o atitudine de strictă neutralitate faţă de părțile beligerante. 

Clauza XIII: Guvernul sovietic va restitui guvernului român 
valorile depozitate la Moscova de guvernul român. 

Delegaţia rusă răspunde memorandului (11 Mai 1922), de- 
clarănd inadmisibilă clauza |, în special în ceiace priveşte aju- 
torul ce se dă mişcărilor revoluționare din alte țări. “In aceiaşi 
clauză. memorandumul cere Rusiei să se abțină de la orice 
actiune putând să turbure stațuquo ul politic şi teritorial din 
alte State. Delegaţia rusească consideră această propunere ca 
O tentativă voalată pentru a se face admise de Rusia, tratatele 
încheiate de alte State. Este vorba aici de o chestiune politică 
pe care Rusia este gata să o discute cu Puterile interesate, la 
momentul un”... “O altă chestiune artificial introdusă 
în memorandum este aceia prevazută în clauza XIII, a raportu- 
rilor României cu Rusia, Cum această chestiune face parte din 
ansamblul chestiunilor, teritoriale și altele, în litigiu intre Rusia 
3i Romănia, ea nu poate să fie examinată separat”. 

Intro altă pedintă consacrată discujiei pactului de neagresiu- 
ne, delegatul român a declarat că România era gata să semneze 
un asemenea pact cu Rusia și că ea ar dori să reia relaţiile diplo- 
matice cel mai repede tu putință (17 Mai 1922). Oferta Romă- 
niei rămase fără raspuns. 

Cu toate că ț ajuns la nici un rezultat, chestiunile puse 
au fi le de o comisie mixtă de experţi, 
Ce AT e Aur de pe coma i de eyperti 
nis era reprezentată acolo și Litvinov a invitat-o la o Conferinţa 
asupra dezarmarii ta Moscova, la sfărșitul anului. Fa a acceptat 
invitația cu condiția ca stăpânirea Basarabiei ii va fi recunoscu. 
ră de către guvernul din Moscova CGuvemul sovietic a răspuns 
că vitrorarea Conferinţă ra trata chestiuni privind mumai dear. 
marea şi că chestiunile teritoriale şi politice nu vor fi discutate. 
Rușii socotesc dealtfel că Basarabia face parte mereu din Rusia 
şi că se găsea sub ocupația militară a României România râs 
pume retrăgândusi acceptarea participării la Conferinţă. Gr 
Filiti, op. cit. p. 109. 

La 21 Noembrie 1922, a avut loc Conferinţa de la Lausanne, 
sub presidenţia Lordului Curzon, la care au luat parte nouă 
State. La 4 Decembrie, Conferința abordează problema Strâm- 
torilor la care delegația românească. susţinută de cea Sârbă, a 
cerut libertatea absolută a navigaţiei prin Strâmtori, având în 
vedere că această libertate este o consecință logică a libertăţii pe 
Dunăre. Delegatul sovietic afirmase că numai Turcia avea drep- 


tul să aibă forțe navale în Strămtori Propunerile României au 
3vut succes 


in acest timp se descoperă la Tighina organizaţia teroristă 
bolşevică care facuse să sară în aer localul Siguranţei la 10 De- 
cembrie 1922, Cu toate acestea s-a creiat un climat de destin: 
dere, poate din cauza eşuarii Conferinţei dezarmarii de la Mos 
cova, care nu a avut loc pentrucă România sa retras după 
ce la inceput acceptase invitația. Rezultat al acestui climat de 
destindere, are loc în alunul Craciunului, la Hotelul Palace din 
Montreux, o intrevedere şi timp de două ore, cele două delegaţii 
au trecut în revistă chestiunile existente între cele două țări, 
Ca urmare a acestei intrevederi, Rakovski a dat un interview 
jurnaliştilor români carora le-a afirmat că Rusia nu avea nici o 
pretenție asupra lei şi că Sovietele ar dori o destindere 
cu dubla condiție ca România să recunoască de jure guvernul 
din Moscova, reluând relaţiile diplomatice și comerciale şi 
România să renunţe la tezaurul depus la Moscova, căci el mu mai 
exista. Cicerin și el a fost binevoitor aşa că părea că totul merge 
bine. In plus, Rakovski a declarat că el avea să dizolve organiza- 
Jia ukrainiană Zakordor, din Odesa 


ti 


Dar cu toată promisiunea, Zakondor îşi confirma activitatea 
în Basarabia. După un atac contra satului Volintirovea (Tighina), 
un grup de patru oameni dirijat de Ivan Galuzinski este arestat 
la 14 Februarie 1923, In urma investigației Siguranţei româneşti, 
o nouă organizaţie teroristă este descoperita și arestată la 4 Apri. 
Ie aa a era compusa din patru bărbaţi, trei femei și o fată 
tânără, 

Primele urmări ale discuțiilor de la Montreux au fost intreve- 
derile de la Chitcani, mică localitate aproape de Nistru şi de Tighi- 
na, între o delegație română şi una sovietică, in scopul de a se 
relua relaţiile comerciale şi în teacă! să discute şi chestiuni poli- 
zice! (29 Aprilie 1923), Discuţiile se au avut loc, sau referit la 
transportul de cereale, in special al porumbului și al altor lucru. 
ri de care Ruşii aveau nevoie, Dar discuțiile sau intrerupt din 

cauza noilor incidente de frontieră provocate de Ruși. 

Ca urmare al unui schimb de note intre guvernele român și 
sovietic, ministrul de externe român sugerează crearea unei co. 
misiuni mixte, însărcinată să aplaneze litigiile de frontiera. 
Aceasta s'a hotarit spre sfârsitul lunii lulie. Se decide trimiterea 
de delegai care să formeze două comisiuni: una, technico-eco- 
nomică, având drept scop acordiruile comerciale și alta, mili: 
tară, pentru a discuta incidentele de fronteră. O nouă stare de 
tensiune a fost creată prin descoperirea la Chelnăuţi (Hotin) a 
unei organizaţii teroriste în Nodul Basarabiei, formată din |$ 
persoane dintre care trei erau femei şi dirijată de fraţii Sava și 
Procopie Gorobievsky (15 Septembrie 1923), O săptămână 
mai târziu o a doua organizaţie este arestată la Mihăileni (Ho- 
tin) la 22 Septembrie 1923. 

Totuşi eforturile comisiei militare au reușit să se obtină sem. 
narea “Regulamentului relativ la măsurile și procedeiele între- 
buințate pentru aplanarea conflictelor pe Nistru” (20 Noembrie 
1923), Acest document a fost utilizat timp de lo ani. Toate in- 
cidentele care se produc incepând cu semnarea convenției, se 
supun judecății comisiunilor mixte, în urma depunerii unei 
plângeri de partea lezată. Din contra, negocierile comerciale, nu 
ajung niciodată la bun sfârşit. Și aceasta, din mai multe motive. 
In proiectul tratatului comercial, România era numită "partea 
adversă”, ceiace părea lipsit de conveniență pentru Români ca: 
re atribuiau acestui termen o rezervă politică, ceiace ei nu pu- 
teau accepta. Un alt motiv a fost dorința Sovieticilor să stabi. 
lească un regini consular în urna depunerii unei plângeri de 
partea lezată. Din contra, negocierile comerciale, nu ajung nicio- 
dată la bun sfârșit. Şi aceasta, din mai multe motive. In proiec- 
tul tratatului comercial, România era numită “partea adversă”, 
celace părea lipsit de conveniența pentru Români care atribuiau 
acestui termen o rezervă politică, ceiace ci nu puteau accepta 
Un alt motiv a fost dorința Sovieticilor să stabilească un regim 

consular în România. Acest regim trebuia să ajungă la schimbul 
de persoane, la un serviciu de pașapoarte, deci rapoarte politice 
mai mult sau mai pujin accentuate şi ascundeau tendinţe de pro- 
pagandă ceiace guvernul român nu voia cu nici un prej, chiar cu 
asigurarea formală din partea guvernului din Moscova că nu te 
vor amesteca în afacerile interne ale Romaniei. Mai mult. ata- 
sații comerciali trebuiau să se bucure de imunitatea diplomatică, 
ceace le-ar fi permis să facă spionaj, Descoperirea în Gara Ocni. 
ţa (Soroca) a unei organizaţii secrete teroriste (2 Decembrie 
1923) a contribuit ca persistenja ne increderei să crească. Astfel 
conversaţiile comerciale lâncezeau și au fost amânate la sfârșitul 
lui lanuarie la o Conferinţă care trebuia să se țină la Viena 
Ratificarea de către Franţa a tratatului de pace care privea 
Basarabia, deşi a venit după patru ani, ceiace era o palmă pe care 
ne-o dădea altarul firesc, a fost totuși un prilej pentru Rusii emi- 
graji şi bolsevici, ca să se manifesteze zgomotos, Pravda a califi 
cat actul de ratificare drept un petec de hârtie. Rakovski a făcut 
o declaraţie cu privire la viitoarea Conferinţă de la Viena: “Ru. 
sia nu a renunțat niciodată să considere teritoriul Basarabiei ca 
aparținând Federaţiei Socialiste Sovietice... cu noi, guvernul So- 
To: juve! român poate, dacă o dorește, să aranjeze 
această estiune de aşa manieră ca poporul basarabean să-şi 
decidă e] insuși soarta sa” Isvestia a publicat la rândul său arti. 
cole care combăteau drepturile României asupra Basarabiei. Mi 
hael Levincky, diplomat sovietic care trebuia să ia parte la Con: 
ferința de la Viena, declara deasemeni “Punctul de vedere sovie. 
tie in cetace priveşte Basarabia, rămâne neshimbat. Noi consi- 
derăm Basarabia un teritoriu rusesc, ocupat cu forța de români. 
In toate Conferinţele cu reprezentanţii noștri, Românii au abor. 
dat această chestiune, dar noi am refuzat intotdeauna so diseu. 
tm”. In această atmosferă incărcată a fost fixată Conferinţa 
de la Viena de la 23 Martie. Deşi Ionel Brătisnu nu era ministrul 


afacerilor externe, a ținut totuși să dea delegației românești, 


trucținnile următoare: “De la început, dumneavoastră veţi 
insista asupra faptului că noi nu ne-am amestecat și că noi nu 
ne amestecâni in afacerile interne ale Rusiei și că noi am refuzat 
intotdeauna să interveni ca să ajutăm pe inamicii săi. Dându-le 
largi asigurări asupra intenşiilor noastre pacifice, dumneavoastră 
Je veţi declara că, pentru aceasta, recunoașterea frontierelor este 
necesară, căci fără frontiere se pot obține armistiţii și nu relaţii 
normale intre două țari”. 

Noi credem că cu Rusia trebuia întrebuințat alt ton, credem 
că şi in acest caz ca și în altele, cea mai bună apărare, este aţa 
cul. Ori cu Rusia, România se situa totdeauna in apărare, refu. 
zând curajul atacului. Deși nu perfect, credem că Averescu sa 
comportat mai bine în relaţiile lui cu Rusia, 

Ordinea de zi a fost astfel stabilită (28 Martie 1924): 1) Ches. 
tiunea teritorială, 2) Chestiunile financiare și economice, 3) 
Chestiunile judiciare, 4) Chestiunile politice, Krestinsky, seful 
delegației sovietice susținea teza că Basarabia nu fusese rapită 
României în 1812, căci la această dată România nu exista şi 
că ea nu avea drepturi istorice de revendicat. “Guvernământul 
Uniunii Sovietice și inainte de formarea acestei Uniuni, guver- 
nământul Uniunii Sovietice şi inainte de formarea acestei Uniu- 
ni, guvernământul R S.R, -uluisial RS.SU. ului nu și-au 
dat niciodată consimtământul la incorporarea Basarabiei la Ro- 
mânia şi consideră ocuparea acestei provincii de către trupele 
româneşti, efectuata in 1918, ocupaţie care durează până în zi- 
lele noastre, ca o ocupare prin forţă şi prin violență”, Sovietele 
renunță la drepturile istorice ale Rusici asupra Basarabiei, consi- 
derând că acesta este un principiu burghez căci... “dreptul na: 
țiunilor de a dispune de soarta lor, este după revoluția din Oc- 
tombrie, principiul fundamental servind de baza la existența 
popoarelor ce locuiesc pe teritoriile vechiului Imperiu rusesc. 
Şi regulând relaţiile sale cu Statele vecine, guvernul sovietic 
se conduce după acelaș principiu și mu recurge la dreprurile is: 
torice”.  Delegatul rus respinge deasemeni dreptul S/arului 
Țarii de a proclama Unirea cu România, mai ales că aceste hotă- 
riri au fost luate sub presiunea ocupaţiei militare române; Cu 
atăt mai mult că URSS -ul nu recunoaşte nici o valoare juri- 
dică tratatului semnat la 2$ Octombrie 1920, de către princi- 
palele puteri relativ la Hasarabia. lata un limbaj clar! Rusia nu 
recunoaşte hotărirea Sfatului Tarii şi nici tratatul de la 28 
Octombrie 1920 de către marile Puteri!!! Atunci ce este de 
făcut? Brătianu trebuja să dea ordin delegaților români să 
părăsească Conferinţa — această trântire a porților ar fi fost 
justificată acum si să găsească soluția, Și soluția sar fi găsit 

România trebuia să se pună pe muncă și să se inarmeze. Se 
poate răspunde că nu prea era momentul favorabil. Dar alpi 
trebuia să se aştepte. Momenrul ar fi venit cu siguranța! O 
Românie care muncea şi se pregatea de războiu, ar fi găsit mai 
tărziu aliaţii de care avea nevoie chiar dacă acești aliați nu ar fi 
fost cei fireşti. Si ziua socotelilor nu ne-ar II] găsit complet 
dezarmaţi în ziua când aceiaşi Rusie ne dădea ultimatumul 
Si fără arme, şi Jără aliat! i 
foi ia propunea plebiscitul “Guvernul sovietic are 
rațiuni bine fondate pentru a crede că populația tii su: 
feră cu dificultate incorporarea IDEA Seri entru 
E a guvernul sovietic insista asupra plebiscitului » 
a Ap ebiseitului era în mod vizibil o viclenie La această 
ieleni â de la 30 Martie 1924, că respin- 
viclenie, delegația română răspunde iri 
ge plebiscitul, căci decizia populară avusese deja loc iat La 
prin votul Parlamentului național basarabean, al S/atu de 
rii şi după aceia prin alegerile care au avut loc. Şi ep ilăă 
Guvernul romăn se găsește în situaţia dea respinge de! II 
orice ideie de plebiscit. Cum delegaţia rusă persistă TR 
plebiscitului, delegația românească constată în ultima il 
(2 Aprilie 1924) că “delegaţia sovietică refuză să-şi sc pre 
punctul său de vedere relativ la plebiscit și să depărteaza E re 
de bazele negocierilor de la Lausanne Guvernul sovietic A 
ia deci asupra lui toată răspunderea în cetace priveple el 4 
Conferinței”, Foarte bine. Lipsesc nuinai apguelal A “a 
vină şi acestea mai tărziu, odată cu era hui Tinulescu, ELA 
nu e vorba de o aluzie la dl Filiti, a cărui lucrare merit ţa 
stima. E vorba de lonel Brătianu care era la putere Pe act 
timpuri. Si Romănia a continuat să meargă spre MaRAPI ! pă 14 

“Rajiunea pentru care România respingea PICIU tă E 

nu putea să accepte săi retragă trupele sale din ue Ii 

tru a le lăsa să intre pe cele sovietice sub pretextu [= iuti 

plebiscitului. In afară de asta, puterile occidentale os gi e 

să nu creeze un precedent care ar fi pus in discuie cea m: 


ma nai e Ana 


Ca urmare a rupturii negocierilor de la Viena, Sovietele ince 
presiunea lor pe frontiera Nistrului, Trei jandarmi care În ale 
tau un grup de indivizi suspecți arestaţi sunt atacați de peron 
în omorind 0) ndairala ara macina pa Et 
tat, la 15 Aprilie 1924. 0 o; [i e i 
tar este descoperită la VERA ea roz Alba) petala de 
indivizi, dintre care 1K sunt ruși, sunt arestaţi și în timpul opera: 
ției, trei saldaji sunt omoriţi (5 Mai 1924), Allii sunt descoperiți 
la Chişinău (26 Mai 1924) și la Puhăceni (Tighina) (31 Mai ia) 
In noaptea de 2 la 3 lunie, o barcă incearcă să treacă Nistrul 
Lopatna. Grânicerii români îi somează, dar li se răspunde cu fo- 
curi de puşcă atăt din barcă cât și de pe mal. O patrulă de la 
pichetul Lascăr Catargiu, este atacată cu grenada in timp ce sol: 
dajii roşii de pe malul rusesc trag 400 de cartuşe de mitralieră. 
Pichetele Negorini şi Varsovia (Hotin), au fost atacate de bande- 
le care retreceau Nistrul, dar în luptă, doi grăniceri şi un terorist 
sunt răniți. In noaptea de 30 la 31 Iunie, intre satele Todolna 
şi Lopatna, doi grăniceri români sunt atacaţi cu focuri de pușcă 
care îi silesc pe agresori să retreacă Nistrul. În noaptea urmatoa: 
re, 25 la 30 de indivizi armaţi cu pusti, cu mitraliere și cu grena: 
de, trec Nistrul în sase bărci intre Bernova şi Mosinet, atacând 
patrulele de grăniceri, A doua zi, o orpanizajie clandestină bolge- 
vică este descoperită la Gorodistea (Orhei). In noaptea de 25 la 

26 lunie 1924, grănicerii pichetului Vasile Lupu sunt atacați de 
sovietici de pe malul stâng al Nistrului. 

In plină zi, la 2 lulie 1924, două luntre cu sapte la opt bolşe- 
vici fiecare, se prezintă in faja cetăţii din Hotin, pe care var so 
ocupe. Focul se deschide din cele două părți și după moartea 
unui atacator, bolşevicii se retrag. Sigurania română descoperă o 
altă organizaţie teroristă la Tipora (Orhei) la 9 lulie 1924, In 
noaptea de 19 la 20 Iulie 1924, sunt trase focuri de pușcă asu- 
pra pichetului Duboşari. Pe Limanul Nistrului, în noaptea de 
23 lulie, trei bărci, incearcă să treacă in România. Se schimbă 
focuri de puşcă și de mitralieră și cele trei barci sunt silite să se 
retragă. In noaptea următoare (24 la 25 Tulie 1924), mai mulți 
indivizi vor să forțeze trecerea Nistrului la satul Crocmazi, dar 
au fost respinşi după un schimb de focuri de puşcă. O patrulă de 
grăniceri este atacată cu pistolul și grenada pe malul Limanului 
(27 la 28 lulie 1924) și un grânicer este rănit. Organizaţii roșii 
sunt descoperite la Goreşti (2 August 1924) și la Cetatea Albă 
(3 August 1924). Postul de frontieră al regimentului 13 Infan- 
terie (Hotin) este atacat de o trupă ruseacă în uniformă cu gre- 
nade şi cu mitraliere, dar ruşii sunt obligaţi să se retragă ln 4 
August 1924. O patrulă de grăniceri sunt ucisi (9 August 1924), 
In noaptea de 1] la 12 August 1924,0 bandă trece Nistrul 
aproape de Vadul lui e jeluiese o fermă, ucid pe stăpână 

femei, și retrec Nistru d Îi 
& "e tu 92, un detaşament de 150 de călăreți sovie- 
tici trec Nistrul la 30 de kilometri de Hotin si jefulese satul la: 
năuji. La întoarcere ei sunt acrosati de o patrulă de cavalerie 
românească, Aceste atacuri și activiati subversive, lasă să se 
prevadă o acJiune de mare amploare, În Isvestia din 29 August 

1924, a părul un articol curios asupra “Moldovenilor” din 

Ucraina, Autorul face să reieasă că în regiunile Răbnija, Dubă: 

şari şi Ananiev, populația era în majoritate moldovenească a 

Tiraspolul era în intregime moldovenesc Articolul ascundea 

ceva. Aceşti Moldoveni nu erau Români... ci Moldoveni, care nu 

au nimic cu Românii, Ei au ceva comun cu rile 

Basarabia şi cu Moldovenii din Moldova. Se pregătea ceva, 

îndoială, Masa “ băi 

La sfârşitul lui August, organizaţia bolgevică din Sudul 
rabiei, iată de maiorul sovietic Platov, care organizase LA 
itiv înzestrat cu material de războiu, care se intindea de la 

utul inferior până la Limanul Nistrului. Platov desemnase 3 

şef al actiunii plănuite pe agentul sovietic Nenin, care era gi - 

ginar din Basarabia, dar care dispăruse și se stabilise în ta i 

din 1919. Nenin era ajutat de Statsenko, fost ofițer şi de tre! 

revoluționari de ocazie, Batiscev, Barbălat și Koltsov, Ace 
principală prevazută in Basarabia de Sud, trebuia să fe ajutat 

cinta acțiune de diversiune în regiunea Hotin, La | i A 

rie 1924, o organizație importantă este descoperită la Lu i 

netu (Hotin) şi după lupte între soldații români și bohevi | 

cinsprezece indivizi sunt arestați. Ei dispuneau de un arsena 


7 


clandestină este nimicită la Şa: 
nu mal puteau să aştepte că sa 
tivul de către Siguranta românească. In 
ă de aceasta, ei se simteau bine preparați pentru a incerca 
acțiune cu scopul de a vedea care sunt sentimentele populației 
combativitatea recruților lor, cea mai mare parte find dezer: 


armăta română de origină rusă, ascunși in mlaștinile 
ilcov și Jebrieni. 

O bandă de vreo douăzeci de indivizi înarmaţi, comandaţi de 
Kolisav, ocupă Nicolaievea la 30 de kilomatri de Cetatea Albă, 
la 11 Septembrie 1924, Ei izolează satul, tăind firele telefonice, 
pe care îl supun unei jefuiri sistematice. Ei i) omoară pe primar 
și un țăran, pun focul primăriei, insfărsit omoară pe nevasta 
primarului şi doi jandarmi. Căruțele tăranilor sunt recheziţio- 
nate şi umplute cu marfa mai multor prăvălii. Insfârsit, Koltsov 
je ține o cuvântare, spunându-le că el a fost trimis din Rusia 
pentru a incepe revoluția. 

Nenin convocase un congres comunist pentru 14 Septembrie 
1924 la Tatar-Bunar, centru agricol de 10.000 de locuitori, si- 
tuat la egală distanța de Cetatea Alba și Ismail, orase unde erau 
garnizoane. Populajia era compusă din colonişti ruși și bulgari, 
veniji acolo după 1816, din țărani români și din negustori evrei 
Nenin le-a adus la cunoștință celor care asistau la “Congres”, 
că Rusia era gata de războlu şi că atacul general în Basarabia 
era pe punctul de a fi declansat. La căderea serii, un consiliu 
de războiu fu ținut, fuseseră distribuite arme şi se dăduseră ul- 
timile ordine. Sau făcut patru grupuri: unul condus de Grigo- 
ri Cernenko atacă postul de jandarmi și ucide pe seful de post 
si doi jandarmi. A! doilea grup ocupă primăria şi îl împușcă 
pe secretar. Firele Telegrafice sunt tăiate şi sunt așezate senti- 
nele care împiedică pe oricine să părăsească târgul. Nenin rechi- 
zilionează caii şi dă ordine de mobilizare pentru contingentele 
1920, 1921 şi 1922. EI informează populaţia că Republica 
Sovietică Moldovenească a fost proclamată in Basarabia și două 
regimente de cavalerie rusească sunt aşteptate la amiază, unul 

vine de la Tighina și celălalt de la Cetatea Albă. EI ordonă ca 
să se pună drapele roșii la toate 'casele, Banii care au fost pă. 
siți la JNTtep ţie au fost confiseaţi, Cei de la poștă, au fost in 
părții intre funcţionari. Insfărsit Nenin a trecut la organizarea 
ar Buparului și la intinderea rebeliunii. Un grup pleacă spre 
la Acmanghi, târg de aproape 5.000 de Totul. unde 
seful postului de jandarmi a reuşit să fugă și să ajungă la Sărata 
unde e! făcu o pi de 40 de voluntari. In diminiaţa zilei de 
16 Septembrie, devreme, detașamentul de Ja Sărata reuşeşte săi 
jiniă pe loc pe bolşevici până la sosirea trupelor românești. Două 
companii venite de la Cetatea Albă, intărite cu voluntari țărani, 
resping pe comunisti și trec podul dintre Tatar-Runar şi Acman. 
ghil. Koltsov a fast ucis. Nenin plecase spre Sud la Ciymeaua-Ru 
s3, sat rutean de 4.000 de locuitori, unde Stantsenku depozitase 
mult material. Satul este deja sub focul sodaţilor români. In 
dimineata urmatoare (17 Septembrie 1924), Nenin decide să se 
retragă la Tatar-Bunar. Au loc lupte crâncene in târg si în im 
prejurimi, în to cursul zilei, La căderea nopții. forțele sale 
fiind reduse la vreo 100 de oameni. Nenin dădu ordinul să se re 
plieze spre Nerusai, al în care el spera să răscoale populația. cu 
ajutorul unui depozit de arme ce era depozitat acolu. Noaptea 
trecu și la apariţia zilei, Nenin auzi lovituri de tun şi hătari să se 
părăsească lupta, CR Septembrie 1924), EI ordonă bobevicilor 
să se re tragă spme Gălilesti si să incerce să ajungă la Vâlcov, Fi 
fură opriți in drum de o patrulă de 20 graniceri care trase până 
la ultimul cartus, inainte de a fi prinşi de comunişti. dar un de 
lasăment. mai important sosește. și incercuiește pe rebeli și 
prinde 120 dintre ei, Nenin și adjutantul lui, Batiscev, scapaseră 
intrun automobil pe care păi aproape de Gălilesti, pen. 
tru a se ascunde intrun lan de grâu, In timp ce Nenin dormea, 
Batiscey a fugit cu valiza care conținea 200,000 lei, restul pradei 
de la Tatar-Bunar. A doua zi, PPR Nenin rătăceşte printre 
saline și fiind recunoscut de un jandarm, este omorit. (1% Sep. 
tembrie 1924), Batiscev a fost arestat mal târziu 

“La Sfărsitul acestei sângeroase afaceri, aproape 500 de per. 
soane au fost arestate Repede deveni evident că această “rebe. 
liune” a fost mai degrabă o manifestaţie a artei subversive a 
agenților sovietici care au speculat reacțiunile unei populații 
jesite din minţi, decât expresa unei nemulțumiri reale”. Gr 
Filiti, op. cit, pag. 108 

Deci tânărul istoric Filiti, crede că “rebeliunea” de la Tatar. 
Bunar se datoreşte unei manifestări a artei subversive a agenţilor 
sovietici, deci a fost făcută de personalul de la periferie. Noi 
avem din contra, altă parere. Acesta “rebeliune a fost multă 


IL] 


vreme pregatită şi anume de la Moscova, Articolul care pregătise 
naşterea Republicei Moldovenești a asapărut la Centru, în Isves. 
ta, din 29 August 1924, ȘI pregătirea fusese ficută indelung 
şi numai hotărirea publică a apărut numai la acea dată, în Isve. 
tia, Numai dacă se tree în revistă atacurile armate ale bolsevi. 
cilor in timpul anului 1924, se vede că se pregatea ceva. Si n'au 
fost numai oamenii care treceau de exemplu in cursul unei nop: 
Ji. ci au fost pregatite și cadre şi chiur depozite de arme. Aces: 
tea nu puteau fi făcute cu repeziciune, Altăceva este adevărat 
Nenin 4 ales Sudul Basarabiei, regiune locuită de mulți Găgăuţi 
(Bulgari) Ruși şi în deosebi Evrei, adecă de o populație care pri: 
vea dincolo de Nistru, dar partidele de la putere, in special li: 
beralii. nu se ocupau cu lucrurile acestea. nu-i interesau măsurile 
ce trebuiau luate pentru a-i face pe basarabeni să se întoarcă cu 
faţa spre Bucuresti, Și trebuia să se treucă la ofensivă cu atacuri 
in „Trausnistria. Se va răspunde că nu era posibil pentrucă 
în Basarabia era o populatie veromdneasca care era atrasă ca un 
magnet, spre Rusia, Dar noi nu aveam regiuni intregi de Mollo: 
veni care şi ei priveau spre Bucuresti. de Români care sufereuu 
sub knutul rusesc și treceau prin multe pericole peste phiaja 
Nistrului ca să vină la noi. Evident că aceste sate Moldoveneşti 
de peste Nistru care Star [i miscat dacă ar fi fost incurajaţi. dar 
Bucureștiul avea alte gânduri, Dar chiar populaţia Moldore- 
neasca a Basarabiei u arătat că simte româneste- seful postului 
de jandarmi din Acmanghit, a reuşit să scape şi să ajungă la satul 
vecin Sărata şi să ridice 40 de voluntari, țărani Cu ac eşti 4 de 
voluntari. el a reuşit să rină pe loc pe bolşevici până la sosirea 
trupelor româneşti!!! 

Dar Bucureştiul refuza să atace. refuza să treaca Nistrul şi 
erau mulțumiți dacă erau lăsați în pace, sa se îmbogăţească, 
Dovada tese la suprafață citind următoarele rânduri "Comisiu: 
nea centrală mixta sovieto-română se reuni Ja Cetatea Albu sub 
presidentia Comisarului Poporului din Odesa. Kneuversky 
Aceasta a pus în discuție atucerea de lu Tutar:Humar. Ca Unnare 
a protestării romanesti care reproșu Republicii Ucrainiene de a 
se fi amestecat preu mult în această afacere, delegatul rus 
renuntă la orice amestec în ufacerile interne ule Romaniei 
Şedinţa ajunge la creația unui control mai eficace si mai riguros 
al frontierei Nistrului. (lo Decembrie LUA) Și udonu zi de 
Crăciun. Siguranța românească u făcut să esuleze o nouă încer 
care de atentat în Basurah 20 Decembrie 1424) 

Sa semnat acest protocol care pusese sfarsit “sdugeroase! 
afaceri” la 10 Decembrie 1924. A fost deci Linip cu acest pratu: 
col semnut de comunisti să ajungă la Bucuresti pentru cu dun 
nul Tătărascu să-l citeasca şi să-și beu anpania in noaptea de 
Anul Nou! Căci domnul Guţă Tatărăseu era subsecretar ul Mi- 
nisterului de interne şi în acest rol a Jinut un discurs la Cameră 
in care a arătat după tablourile publicate de ministerul său că 
după 1919. 11% filiale de Organizații sovietice au fost Uescope: 
rite în Basarabia şi că 3.002 indivizi au fost pisi sub urmărire 
Aceasta pentru trecut, pentru prezent si pentr viitor. domnul 
Uită Tătărascu a prezentat actul semnat de Kncavetsky prin 
sare anunța că renunță lu orice amestec în afacerile interne ale 
României!!! Şi taţi deputaţii liberali si chiar şi ceilalti, au rosi 
rat usurați, Insemna că de a doua zi puteau să facă cetave făcuseră 
si până atunci, ceiace invățaseră de la lon Iatianu batranul. adi 
că să se Imhogărească. 

Procesul sa judecat la Consiliul de răzhotu ul Corpului 4 de 
Armată la Chisinau, care a dat sentința la > Decembrie 15 
Fiind confirmată in lulie 1930. Verdictul fina! cuprinde IX0 de 
pagini din 279 de inculpaţi. K£ aui fost condamnaţi la pedepse de 
sase luni până Ja şase ani, doi la cinsprezece ani de muncă silnică 
si Batiscev, locotenentul lui Nenin, la imune ă silnică pe viaţă, Gu 
vernul sovietic cure declarase că nu a avut nici un amestec in 
afacerea de la Tatar:Bunar, a arâtut un mare Interes în prepara 
rea acestiii proces, Avocatul apărării. Coua.Foru, a primit chiar 
o telegramă de incurajare de la presedintele Niroului juridic în 
ternational de la Moscova Ja 16 lunie 1925. La devbareri au lat 
parte numeroși corespondenți sau avocaţi străini printre care 
Henri Barbusse si Henri Torres ŞI Toate cheltuielile au fo supor 
tate de ruși 

Dar scopul sovieticilor a fost înțeles când la 10 O tombrie 
1924, “Jăranii si lucrătorii Moldaveni din Ukraina sovietică 
cereau crearea unei Republici Socialiste Autonome Moldove ney 
ti in cadrul Republicei Socialiste Sovietice Ukrainiene. Masova 
decide crearea ei la |] Octombrie 1924, şi a doua Hi Comitetul 
Executiv ucrainian, o întăreste printeo hotărire Noua Republi 
că Îsi lua numele său de la Republica Moldovenească care va fă: 
cut în 1917. Teritoriul său K434 Kilometri pătrați reprezenta 


, ncipiu aria expansiunii majoritare a elementului românese 
“de dincolo de Nistru, Populatia era de 576,306 locuitori. Prima 

capitala a fost orașul Balta şi mai târziu Tiraspolu), 

E 

3 


Bucureştiul şi Varsovia semnează o Convenţie militară polo- 
nezo-română care implica cooperarea cu armata franceza, la 3 
lulie 1926, celace duce la incheierea tratatului de alianţă fran. 
co-român de la 10 Iunie 1926. Convenţia militară specifica că 
“in cazu când una din părţile contractante va fi obiectul unei 
agresiuni, separat sau simultan cu o altă putere, din partea 
Rusiei Sovietice, cealaltă parte se anpajează să-i dea primei, 
ajutorul cu toate forgele sale, 

La 21 Ianuarie 1925, Rusia şi Japonia semnează la Pekin un 
jratat prin care se regulau relaţiile lor, prevăzând recunoaşterea 
Rusiei Sovietice, Reprezentanţii japonezi făcură cu această oca- 
zie declaraţii care priveau tratatul de la Paris din 1920, Ei au 
promis Rușilor că și-au luat angajamentul sânul ratifice nicioda- 
ță. Karakhan, atunci ambasador al Rusiei in China, dă un inter. 
view presei, privind convenţia semnată cu Japonia: “Inapoierea 


Sakhalin= ului completează unificarea regiunilor LI 
Este adevărat că rămâne poa dar Pe paie la 
na a fost silită să ne inapieze acest teritoriu, cu atât mai mult 
România care nu este curajoasă decât ațăta timp cât simte că 
are ajutor exterior, își va da seama că poziţia sa a devenit cu 
mult mai grea”. (24 Ianuarie 1925), 

Relajiile italo-române erau destul de cordiale și sa vorbit 
că guvernului italian i-ar fi plăcut să incerce o mediaţie pe lân- 
gă Moscova, ca să uşureze un compromis in chestiunea basara: 
beană, La inceputul lui Noiembrie 1926, o misiune italiană 
sosea la Bucuresti, Seful ei, ducele de Spoleto. fiul ducelui de 
Aosta, era purtătorul unei invitații oficiale a regelui şi si a re; 
nei să facă o vizită in Italia. Generalul Badoglio, șeful Marelui 
Stat Major italian, parcurge România si in special Basarabia. 
La Chisinau, el exprima sentimente pro-românesti la un bancher. 
căldură, că Cicerin reactionă printr un violent interview 
antiitallan, 

Musolini face să fie ratificat de câtre Consiliul de Ministri al 
Repatului italian. tratatul basarabean din 1920. Italia recunoștea 
suveranitatea românească asupra Basarabiei, la X Martie 1927 
Pe atunci era la putere generalul Averescu, dar mul țărziu, din 
nefericire, relaţiile românovitaliene, mai ales din cauza lui Titu- 
lescu, sau deteriorat 


PE MARGINEA CARTILOR 


PE URMELE DE LUMINA ALE 
POETULUI AL. GREGORIAN 


Sunt artişti pe care nui cunoşti cu adevăratelea până nu ai 
parcurs inerariul lor pământesc cel mal important, Asa de pildă 
1 de multe ori ai ascultat Rigoletto, Traviata, Aida fermecat în 
Y fotoliul teatrului fără să te mai gândeşti la autorul lor Dar nu: 

mai după ce vezi Roncole, satul de naştere al &9IDROIU Oz, 
Busserto până la Vila Sta Agata pătrunzi în înţelesul lucruri! lor 
şi nu-l mai uiţi niciodată pe acela din simţirea căruia sau născut 
toare, ÎI ai mereu lângă tine de cele mai 
tulburate de lacrimi, cu pati 


atâtea melodii nepieri „Il 
multe ori prin perdeava privirilor 
mile şi suferințele sale 


Sau alt caz tot atât de grăitor, al lui Carducci, admirat la su: 
perlativ de Pârvan tocmai pentru clasicismul şi patetismul co- 


mun, respins pentru aceleași caracteristici de alții 


ui mărejie, uman și apropiat ca un 
1 vei cunoaşte intremga | Su 


e fapt cântecul aces: 
a tăcerilor de-amiazi 
acasă pe Al Grego- 
al Coastei soarelui. volume 
anumit maia sute il 
intr imineaţă cu cețuri din burgul meu 
AD te trepii de marmoră spre 
lăudată de poetul nostru 
de taine date la iveală/ Din 
un zeu ros de cocleală,/ 
coapsa cu-o aniforă ro- 
de lumină din vechea 


frate. străbătând Maremma fiorentină, de la Bolzheri la 
Maritima şi mai sus, 1 bove al lui cuprinde d 
tor regiuni deluroase, mutate în dulcea taină 

lată de ce m'am hotărăt să-l vizitez la el 
rian, făuritorul Petelor de lumină și 
prin care se arată atât de legat de un 

Am plecat 
german şi parcă am coborât pe pi 
Sud, prima mea escală fiind Tarragona. 
"O'nirepătrundere de lumi, de evi, de 
adâncuri; Gânduri strivite in inscripţii, 
O nimiă greacă imperechindu-si geamăn 
mană / SI sub coloane, murmur de seve, 
Celţie hipană. 


Din partea mea antichit 
spre catedrală, SE a E] 
Mănăstirii portocalii cu roa 
aurite. Alături cipreșii sfiopi, reprezentau urmele, 
lemn, ale lui Christ, rugându-se 
mani. Si biserica, fecioară a Domnulu 


aleza de sub picioarele me 
lei de argint, malul zării, d 
fir, deasupra noastră, 
bogate peste lucruri, | 
mier îşi arunca umbra 
lor sculptaji in culori de 


ste umerii mel 


m citit-o in aerul marin urcând 

pei poem iberic (ISA bat! 
eunaji nestema! 

de păreau ingri Ei 

in genunchi in grădina Ghetsi: 

i, desfăsura reni ln 
iformă am. întâlnit Marea lovini 

1 ot iert mă ȘI jar în dephrtări scăld ind în robe: 

je unde izbucnea caun pheizăr e sa: 

albastru, cerul. Razele soarelui curgeau 


Je infinitului. Un pal: 
TE du Se demnitatea bhtrâni: 


Ure Trepţi simțindu-mi inima inăltandusse ca un fun de altar 
spre Domnul, scăldat în apele de botez ale Innoirii. 

In drum spre Valencia. poienele de măslini se aseamănă cubra: 
jele descărnate ale unor meduze purtand pe tăvi părul lor tăiat, 
cuiburi de şerpi. Printre coloanele palmierilor, marea era verde, 
bate de smarald topit. Marea, obsesia omului Marea int de cealal: 
tă parte, dealul mohorăt al Castiliei şi trist ca singurătatea muri 
torului trezit pe lunte singur : y 

La Alicante şi Benidorm muntele, vultur pleguv al Spaniei 
coboară până in ape. de parcă ar Di nragul credincios sărutand 
mantia de purpură a impăratului nownăscut. Ora solemnă 
sună talazurile ce se lovesc de clepsidrele de piatră ale malurilor 
stâncoase. Sculundat in cețuri, INA este ireal. duntese ui 

ari elocoteau lumi de dinculo. N d 
Muia de sub covoarele de arabescuri, mă urmăresc mi: 
resmele odaliscelor goale. din poemul poetului: “Serai su dulci 
arome, lănci de Chiparol și LE tele li in conduri 

| D and, cadane cu laseive mlădieri i 
. Y ge minarne carnale, nici in m iei il 
adina cu cipreşi si havuzuri, nici in curtea leilor, Inşi 
i i coloane piitza mâini susținând o parte din cerul Sierrei 
Nevada inzăpezite: “Canto mie si una de nopți, peste rana: 
da/Suie condurul de aur al lunii, dispre Sierra pini 2 
Numai păsese nimica din pacea profundă, Iieratică de-acum 
zece n; i ziua pe care ani considerat-o ca pe cea iai frumoasă 
a vieţii mele, Sunt urmărit de hienele roşii ale nelinistilor şi mă 
pindese că trec pe lângă mărturiile palide ale unui trecut mort 
pentru totdeauna. Băile de altădată cu plăcile de majolica in “a 
lori. sunt parcă reci puli Noii Ip bi decăt aromele 
celor goale, miasme ale unei inimi - 
Medi a oglinda din bu pl pi adâncă de fântână şi 
cunosc, Am murit şi eu oare” 
a pg in Generalife. chiparoşii înalți poartă in ei la: 
jii de catedrale. Apol bolta joasă a oleandrilor imbrătisați descriu 
mersul unei nunji roze; mirosuri de primăvară vesnică, pa 
Jocuri de ape şi Mori, urcă pe scările unor rădini suspen id 
până lângă patioul cerului. Mal la vale Granada e n Să i 
reaună. Albă ca Sierra Nevada, tron al văzduhului de stia N 
zăpadă: ” Asemeni barfelor in argintata tremurare, lină /Cascae 
dele imi cântă, fermecate, in jahiaburi de lumină,/ ri 
Nu departe la picioarele acestor grădini mirifice te intămpini 
Carmen a lui de Pale, văntărejul noplilor spaniole: In Pa a 
havuz, o statuie, totul simplu ca sin chilia unui monal î e-ai 
sa născut pasărea paradisului a muzicii si s'a făcut und i ui 
Calea spre Casa Luz merge dealungul mării ca uni mină, 
tăvălit in pulberea soarelui. Deschizi poarta și intri în raiul pi 


9 


Inseripţie: “Din viersul lor or creşte sferi de 
cu miresme sus, în plauri; /lar seara ne-o dospi!n 
“PENtoor răcotre/Siaronie dulci ne-ar gălgăi'n urcioure,/* 
„El artimtul, te întâmpină cu dragoste în ochi şi nobila Ana, 
„de oaspete venit așa de departe, 

“Casa albă africană ridicată in blocuri de lumini, de unde 
numele de Cusa Luz, Pasa lumi: "Sub arcurile albe, scobite in 
lumină, /Ne adunăm in murmur cu laurii după cină/ Să tăinuim 
cu ei în orice seară - tu și cu / Cât o mai vrea şi ne-o mai ține'n 
poală Dumnezeu. /"* 

Ii prezintă grădina cu Morile, ficeare'n parte, parcă ar 1 co: 
morile hui proprii. 

Verbina albă cu desenul brun. inchis în cerc, desenat de in 
săşi măna lui Dumnezeu, dacă alteori e mai tremurat inseamnă 
să Sau amestecat și degetele mai nesigure de seraf-ucenie. Clici. 
nele, geraniile, mușcata, trandafirii, nalbele, paroafele roşii si nu 

departe “Văpăi de-aeriene bughenvilii”, plante multicolore ce 
nu erese decât în sudul depărtat de unde autohtonizarea numirii 
lor. 


In fiecare buzunar poartă fire de rozmarin deaceea omul tot, 
miroase proaspăt ca un cămp de curând cosit iar in mâini iţi dă 
să măngai mimoze, să je pipăi damascurile şi mătăsurile: “Din 
fuguiri de lumină/Si din faguri de albină/ Au inflorit în grădină/ 

Jurubiţe, vis şi har /Ciucuri moi de chihlimbar: /Soare'n 
puturi, soare'n picuri/ Horbote şi borangicuri /”, 

Intrun coly un fir de crin, inger cu aripile trase strâns lângă 
trupu-i fraged: “E ca a mireasmă dospită'n lumină/ nu's ce piu: 
vaer căzut in grădină/ Dintre cureubeie aprinse'n azur, E potir 
si zâmbet de rasărit pur. E rouă, e cantec al păsării albe. E tulei 
de aripi de ss, ingereşti /râxlrănt în prea limpezi oglinzi pămân. 
teşti / Doamne, floarea Ta de crin cui, Doamne, s'o'nchin”/ 

Miadalii cu Moarea intăia rozalbă i măslini phemuiţi: “Pe 
umbrele mărunte/Tivite cu argint,/ Ascultă, parcă, in genunchi, 
Can Evanghelii, tristi, Ruga din munte/ A Domnului lisus, 

Fucalipţii sunt un fel de odoare de sfinţi lar palmierii cu nim- 
buri de coral topiji in soare curcubee terestre iar tufele de cim. 
i: “A inflorit lumina violetă/ 
A tufelor de cimbru-afar, în câmp/In fiecare petală urc-undui- 
toare'n miez de vânt:/Mirezme de zăduf, de cânt.j 

La peamul său “a inflorit cerul” intrun portocal; aprins ca 
un policandeu în zi de sărbătoare că dacă ai pune urechea ai 


tului sângerează de parcă ar fi însulitată de lance, ca pieptul lui 


Pe terasă imi arată intinsul mării şi cerul și se tot întreabă şi 
nu ştie dacă cerul coboară în mare sau marea urcă la cer, atâta 
se întrepătrund, își schimbă culorile și vietăţile. Fără săi dea 
seama îsi defineşte pe această cale arta. modul său de a reda 
lumea din jur, cerul fiind coborit deasupra obiectelor sau invers, 
obiectele flori au luat un loc în balconul cerului, 

Seara când luna cade în Mediterană, ca un plob de aur, Zâna 
Nopții pieptănândusi cosiţele in oglinda undelor liniștite, zice 
că umbra de lumină a lunii a căzut În ape deci nu ea ci silueta-i 
de nestemat: "Cer larg, de mătase] Pe râceri stufoase/ Luna-și 
lasă, lină/Umbra de lumină, /"* 

Mai arată muntele din faţa casei, destul de Ce masi şi-mi spu 
ne că În soare îi apare ca de alabastru. Atunci imi dau seama 
cât de pictor cate autorul nostru când precum un Gauguin sau 


esențe pe lângă culoare adiogănduze. mireasa, parfumul şi 
cântul lor 

In casă te simi pătat la masa curățeniei sfinte, revenindu-ți 
în minte versurile: “Am etitorit la țărm, impresurând cu vis. 
cu munţi Cu palmieri, an foiger și pe olane punți! De-albastre 
linisti i-am aşternut spre necuprins. Porţile au fos lăsațe des 
«uiate dinadins, /Că de-or sosi, cumva pe-alei heruvi după veghe 
ri/Săi omenim, săracii, la umbră'n palmieri, 

„Neam plimbat in imperiul ireal al Petelor de lumină şi al 
Coastei Soarelui lsândumă sI eu conțaminar de prea multa lu. 
mină a raiului andaluz. 

Am urcat pe străzi inguste în vărt de deal la satul andaluz, cu 
biserica si casa albă îmbrățişând cu ochii apele, cerul şi incanta: 
Je toată a naturii punctate de shorul unor Mamingi violeţi de 

alta 


Acolo undeva clipa se transformă în nemișearea înaltă LI] 
veșnicie 


20 


„CI II 


Doamna Ana părea 0 regină a y ritului, sub pașii ei desehi. 
zându-și potirul Morile inceputului de Martie cald, 

Când m'am despărțit de poet și de sofia lui arm rămas cu fer. 
ma credintă că ami trăit undeva dincolo, pe alt tărim, probabil 
paradisiac, cele trei zile intipărindu-mi:se în suflet ca cele mai 
divine ale vieţii mele, 

La revedere, frumoasă Casa Luz! 

“De-atunei un roi de aur ne tremură'n fereastră / lar marea, 
fremătândă, din mal în mal ne-adastă/Cu corul în oglinzi și ne! 
ncunună/Poleiuri pe lucar ne, din străfunzimi de lună, /'* 

Gibraltarul oferă o excepţie impresionantă, în loc ca muntele 
să coboare in mare se inalță ca un zid de ranit desteptând în 
privitor regretul că nu s'a gândit nimeni ca pe vări să clădească 
Un monument sau un lăcaş sfânt așa ca la Mont Saint:Miehe], 

Lui Al. Gregorian nu-i place piatra aridă a Gibraltarului, po. 
pulată de maimuje, in faptul zilei fiind prea monocromă, dea. 
ceea el o va surprinde intr'un Crepuscul, Apus: “Gibraltar: 
Stregini limpezi, inalte, de clestar/Iscă văpăi, nebănuite smalţu: 
ri /Fulgere de aur despart orele/Scăpărate pleziş de-un cosmic 
amnar,/* 

Dacă dorim să descoperim locurile cu adevărat pline de ins. 
Pirație ale poetului atunci va trebui să mergem mai departe în 
spre Cadiz, pe o zi însorită cu ape de clestur și lăstunii lăsaţi 
până Ia firul valurilor, tăceri adânci invălurate în brume fumu. 
rii/ “Aici, la fărmul ucesta jos,/ între nisipuri și scolei,/ incepe 
taina mării, a'nsingurării,/"* 

Din miezul acestor taine ale ceasului greu şi nemiscat se nasc 
hulubii meditaţiilor de pe margine de gânduri: “Aici, desmărgi. 
nirea, eternitatea/ Se repetă cu fiece clipă,/ in Mece val/Si'n fiece 
albă aripă,/ Aici se pierde'n vuet cetatea, /"* 

Ar i ca la facerea lumii, cartea Genezii descrisă în verbul tă. 
verilor și al spaţiilor fără măsură şi timp: “Ca la'nceput de lume, 
Aici totul mijeste și crește'n/ Lumina fără de nume /Alci, cer de 
coral/S'alege din alge 5i linişte/Pe coviltirul oval/Cu albe, luna. 
rele linisti. /"* 

Poemul evocă atmosfera unică de dincolă de aparența peisa: 
jului marin apropiindu-se de ceace se chiamă imaginea lucrului 
in sine, 

Deaceea nu mal miră pe nimeni că in respectivele penumbre 
se aşteaptă un fel de oră apocaliptică lipsită insă de marile chde- 
ri michelangelesti, prezentă fiind doar Asunta, în aur, purpură 
si azur, al lui Titian: “Pe brânci şin salturi/Voi depăşi zenituri/ 

Praguri, innalturi- /Si poate, poate/Să văd despicându'se cerul) 
La ora albastră din noapte. / 

Alteori prin "transparenţele Spaniilor lunare” "peste Gibral. 
tare de sare” ii apare in dimensiuni mărite silueta Cavalerului 
Vristei figuri, despărțită insă in bucăţi ca 9 Guernică a spiritului 
iberic: "Nu, nu-s arătări de fum Ci adevărați uriași pe ceruri, 
acum/ Hai, dă.mi Rosinanta, Sancio Pancea,/ Dă-mi platoşa, 
setul și lancea... /” 


Ca totul să se țopească in aburul melancoliei San transă, gta: 
Niță ntre vis și trezire, somn și veghe, halue anjle-pasăre pe 
trupul inaripat al lui Pegas: “Vin pe nserări/Si-anină salbe/In 
policandre /Și visuri tandre. Brăţări de stele /Pe gânduri grele/ 
De amintiri, /Cine m'asteaptă'n/ Ultima treaptă n/ Desmărginiri”/* 

După cum se vede regiunea Gibraltarului in poezia lui Al, 
Gregorian inspiră momente ca de la unul din capătul pământu. 
lui, acolo unde se află coloanele lui Hercule, desohidare spre 
oceanul nemărginit, oază acvatică a Infinitului 

Sunt locuri unde omul iși descoperă sentimentul metafizicu 
lui, Dela Casa Luz până alei suntem în inima Coastei Soarelui 

Ronda, oraș vechi aşezat intro regiune de munţi azuri, el 
însuși ridicat pe-un zenit, de unde pleacă dropte ca zidurile unor 
temple, stâncile spre vale, dând decorului Hunumai pitorese dar 
Si un aspecr puternic de sălbăticie 


Antichitatea se apropie de evul dintâi, mit și legendă Aşa cum 
1 deserie poetul: “Cetate ivită din mituri, Punte/ Albastră peste 
vesnicii de bazalt/ Nimb de coral se aprinde pe munte /Când 
soarele şovăe'n piscul inalt./* 

Intun pare, cu migdali și palmieri întâlnim statala lol Rilke, 
amintind de șederea lui în Ronda in anii 1913 când a şi scris 
“Trilogia spaniolă” și alte Poeme, câteva versuri din cea dintâi 
fiind imprimate pe piatră dură 

Alei poposeste deci Al Gregorian, locurile inspirându-i 
poemul “Pe sub migdali”, Tememotează in limba lui românească 
trecerea prin Ronda a lui Rilke, la mod fi urat, deci pe înţelesul 
simbolic a) poeţilor: "Pe sub migdalii inflori de lună plină/Ur 
căm cu Rilke simfonii albe de lumină /Curând Isi împânzeşte 


| 
| 
| 
| 
| 
| 
_ 


 noaprea'n munţi tăverea groa;/ Auzi cur vosase cerbil săpi frece 


soarele de ea! 

Urizanturile vaciturne ale crestelor munţilor stâncoși, văile 
adanci și intunecate, acrul de sineală străvezie, aparțin unor me: 
loaguri sfinte, Izvoare de povești biblice. Pe a piieț urcă losif, 
Maria si pruncul lisus intovărășiii de un asin cenusiu, sub bă: 
tăile unor slopote depărtate și înăbușite pars'ar veni din abisuri, 

Lu Ronda pămantul intreg canta in surdină imnul armoniei 
si al liniştilor profunde, 

In această minune a Andaluziei îşi lieu nostru 
să-si facă o casă, pentru el și Ana, logodniei ideali ai lubirii, 

* miticii Philemon și Baucis, 

Nu departe de Ronda se află - Cueva de la Pieta peştera 
săpată in munţii de calcar ai căror bolovani descriu O arhitectură 
aparte ca și când ar fi Iscălită de un Gaudi al naturii. 

Intrarea în peșteră se face urcând printre rânduri de coloane 
albe, 


Intr'o încăpere dai de-o inşirulire de tuburi de piatră de parcă 
ar fi vorba de o orgă intrun balcon al unei catedrale: orgi 
de piatră, cântece ale lutului plămădit să dea viaţă: “Singu- 
rătăți în jururi, neclintite/ - Veciile prelinse'n stalactite-/ 
Dau mârturie'n pesteri crezământ / De ceruri mistulte sub 
pământ, / A fost șialci cândva un crug de stele / Și omul, 
despicându-și printre ele/Cărările de negură, adânci, /L-a dibuit 
pe Dumnezeu pe brânci,/"” 

Tot timpul întâlneşti pe ziduri urmele grafiei omului primi. 
tiv: “Intăi în fulger, poate în stihie/ (Că Dumnezeu şin peșteri 
e când nu c)/Şi a crestat chiar semne în perete/Omul: un cerb, 
Un peste, un erete/ŞI câte un arc săgetător în noapte, /Din min. 
tea lui de ceaţă şi de şoapte,/"” ș 

Şi te intorci aşa inapoi pe drumul său parcurs în milenii: 
“Am seris apoi pe bolovani/doi cai de jar, o iapă “grea” /semne 
de tainice'njelesuri/pe care el le'nşelegea /jăndări de gânduri de 
pranit,/doi japi, un pește:argint viu,/ scântei şi-un crug inalt de 
stele/si marea strânsă'n caravele/pe adâncuri," 

Dar în lumina torjii, sensul nu este decât semn și hieroglifă, 
text apus: "Străbunul fângă o jivină/era acuma o stihie/'nghejată 
intr'o stalagmită/de lumină,/Grota crescuse catedrală/cu mari 
vitralii și ogive/de'ntunerie, 

Mai la capăt intr'o rotondă, pe ziduri numai fresce, așa că 
uș numi-o un fel de Capelă Sixtină a artei primitive. 

După ce părăsești Cueva de la Pileta eşti nunumal bogat in 
experienje dar şi mai plin de mistere: “Când am ieşit (ce timp 
era?)/afară'n lume bătea ora/ de mărgean alb, ce-o măsura/ 

din golul auriu al lunii -/ (de câte veri, de câte toamne”)/o buf. 
niță cu cchiul sferic /” 

Cine poate să o exprime mai potrivit decât poetul: bufnița 
cu ochiul sferic îţi este mintea și sufletul după ce le-ai mulat în 
penumbrele pline de misterioase reverbere din Ceva de la Pileta. 


"Curg În sângele meu Au ARI geo] Sa Oua ce 
i bra lunii, /Curg în mine vecii lumii, 

zi puiu an col) cu AU italian, mai bine zis un Pom. 
pei transplantat la distanță, lalica, oraşul mort roman pe dealul 
impânzit de cipreşii cessi leagănă coroana majestuos în vânt, ca 
şi când sar inchina în faţa unor holocauste nevăzute, si 

Amfiteatrul mal mie şi mult mai ros de vreme şi ploi ca și a 
Iliseul din Roma, are în el insă timbrul autentic al obiectului 
antic, ditai 
Pe străzile fostului oraș, pe locul caselor se mal păstrează, 
Pe a, pavimentelor de o deosebită frumuseţe și prospeţime 
așa că nu se pot compara decât cu cele din muzeul național din 
Neapole, 

ja îm pl 5 ri ic eat ra 

laşi coplesit de gânduri, lân 

pi Timpbiatul Tralan învingătorul Dacilor, tatăl poporului 
român și Hadrlanus impăratul ce ba urmat la tu y 

Pe aripi de briză albastră auzi un cântec vechi, eolian: ț 

“Italica: Poşner de topi în for/Siaevea:pasi plutind/ In oii 
nuri de sandale /lar pe anticele altare:/Pioase braţe de SPA 
Cădelniţând arome rare, / Solemne undulri de palmieri, / di 
ji cu funigei/Pe cerul betie,/ Cipreyi stingheri,/Mulaji in soare 

Jul zeilor de leri,/” 
pia pu netiaaăi tabloul dianetă ji şi ajung la noi 
re sau parlun de chiparaşi, Poezie, 

ZA ET ere tu pal) Giralda, turn de biserică incununând 


pe unul de veche Pret nchee, Perejii par 
ne bătute în. de rubin, urci j 
dart ariv irc te pl le! $; din 


lui Michelangelo sau al catedralei in Ulm, ră 
Un ritm al inăițării lu, ! "Dantelelor 

pe aur ich i e cu cer, ie ră Ă 

/Crescutea. din, semne'mpărătesti, din pialmi și crini /Catodi, 

aceasta sculptată în lumini, /” ş 


Drumul ni-l inchelem la Mezqulta Cordobei, pădure de stâlpi, 
ca cea de palmieri, de unde se vede că arhitectonia este imipru- 
mutată dintr'una din formele naturii, In faţa mitabului 
de mătase aurit, trălesti o înviere sufletească, legi la limanul 
luminii, aruncate de curcubee, în lacuri. 

Deyi biserica de Renaștere a lui Carol Quintul are partea ei de 
frumusee se arată nepotrivită în sânul moschelei arabe. Semnul 
învingătorului de astă dată e strident, brutal chiar, Poetul parcă 

ii mal indulceşte efectul; “Cordoba: creştet de lumină /Cetate, 
ca niciuna, creștină /Veacuri cetluite'n tăceri/ŞI câte lespezi 
grele, de porfir/Căte si sfinte, aromele de mir! Increstinând 
moscheile de ieri!" 

In patioul intins, populat eu lămaâi şi portocali simi o răcoa. 
re interioră de Izvor celest, 

Numai dintro grădină sfântă jeşi atât de purgat și altul, 

Cordoba constituie poarta de leşire sau intrare, depinde de 
unde vii, a imperiului de basm, vis şi poezie al poetului Al, Gre: 
gorian. 

De-aici dealungul Coastei Soarelui, până la Casa Luz trăegte 
cântecul său de Faun divin, dând culoare și contururi nai jărmu- 
lui de jad al Mediteranei: 


De vale:i marea: albastră lumina-abisală, 
Nemârainire răsfrântă de sus, fără prund. 
Decât cerul mai deasă, mal albast 
Nemărginire, Vecia i se aşterne afund, 


9 
Tel OVIDIU VUIA 


BAROCUL SAU DESCOPERIREA 
DRAMEI DE AL CIORANESCU 
ED. DACIA. CLUJ-NAPOCA 1980 


Recunosc că nu am o prețuire deosebită pentru eforturile, 
oricât de meritorii, ale n criției și învățați, de a impărţi, ela: 
sifica şi reclasifica evoluția în timp a fenomenului artistic, dea: 
ceea când mi-a fost dat să mă călătoresc in Italia lam lăsat lao- 
parte si pe Burckhardi și pe Wălfin și pe Focillon, considerând 
că adevărata și cea mal pură cunoaştere a zeiței Frumuseţii (Je 
suis belle o, mortels, comme un râve de plăre) a poţi realiza 
doar direct cu ochii și cu organele de simi ale Inimii. i 

In cazul de faţă temerile insuflațe de titlul lucrării “Barocul 
sau descoperirea dramei” sunt risipite incă de la primele pagini 
fiindcă autorul nu porneste dela nişte criterii sentenjloase În 
matca teoretică a cărora mal apoi să aşeze cu forța diversele epo- 
si și pe creatorii lor el din contră analizează date şi opere apar: 
tenente unul secol numit in toate tratatele, al barocului tri 

Mai precis, este vorba de o perioadă ce se intinde dela sfârși: 
țul secolului al XVI-lea până la cel al secolului al XVII-lea, Intre 
anii 1580:16R0, deci perioada postrenagterii caracterizate cam 
aşa: "Secolul care se deschisese cu ÎI Cortegalano de Fit 
Castiglione (1528) trebula să se inchele cu Don Quijote (1605), 
Nu este vorba de o intălnlre fortuită, cele două Cid AI! 
rezultatul unei simple întâmplări. Prima este o promis A 
a doua, bilantul unui intreg secol de proimisluni; acest bilany 
dezvăluie Tără echivoc eșecul omului Renașterii, Eu 

Perioada barocului prevestită de “Judecata de A ATA ini 
lui Michelangelo de Tintoretto și apoi de i Al epațn 
cu precădere, a fom in general considerată ca una de FI ji 
de-alei dealtfel și originea cuvântului baroc, care după Al, Clo- 
Tănescu poate să cores AU, ATIRAU, ROLL, Pe: 

rima oară în | e K. Borin e 
serunalit primi sau portughezului barroco, corespunzând perlei 

lect de constituție, 

să sia îi datorează barocul artelor plastice nu numai 
minuțioasă caracterizare dar și restabilirea lui valorică atâta op 
cât în cadrul acestui curent ca și sculptori sunt oul 
Benvenuto Cellini, Glanbologna, Bernini lar ca pictori rare 
alții Caravagalo, Rubens, van Dick Puosin, Rembrandt, 


ire fără să mai intrăm în amănunte se 
„poate cu deduce căt de greu este de definit o epocă 
sânu vor trebui să fie aduși la numitor comun artişti 
atât de diferili ca temperament, tehnică şi expresie creatoare. 
Al. Ciorănescu iși e să studieze barocul în literatura 
secolului al XVII-lea, Era due la cea franceză, spaniolă şi 
italiană, din cea engleză ocupându-se în treacăt doar de Shakes- 


Metoda lui de lucru va fi cea a istoricului şi specialistului 
literar, analiza stilistică, dar aceasta departe de a privi numai 
forma, va insista cu totatăta pertinenţă și asupra fondului deci 
se va circumscrie intro perspectivă sintetică, monumentală, 
definiţia lui B. Croce că barocul ar fi uratul devenit categorie 
estetică sau altora ce-l consideră doar ca o simplă intenţie sti: 
listică, vor fi depășite nu altfel ca simple torsuri decapitate 

Inainte de toate amintim că istoric perioada de timp respecti: 
vă este una din cele mai zbuciumate, ea putând fi numită după 
W. Durand a rațiunii incepând să se afirme cât și a luptelor con- 
fesiunilor religioase pentru putere. deci vom avea in vedere in: 
fuența Contrareformei, Italia, Franţa şi Spania constituind 
trei mari bastioane ale catolicismului, Dar ca pănă acuma evo- 
luția politică a acestor ţări este in aparenţă alta. In Italia pe lani- 
gă activitatea iezuiţilor lui Loyola, viata îşi continuă mersul des- 
tul de în voie, impreună cu vioara lui Amati, Guarnieri şi Sura: 
divarius, din saerele reprezentări se naşte opera, a cărui prim 
maestru a fost incontestabil Claudio Monteverdi. In literatură 
două nume sunt de reţinut: Torquato Tasso și Giovanni Battista 

Marino 

In Spania asistăm la descompunerea marelui imperiu al lui 
Carol Quintul sub cei trei Filipi, în schimb literatura şi artele 
isi trăesc şecolul de aur prin Cervantes. Gongora, Quevedo, Lo- 
pe de Vega. Calderân de la Barca, iar în pictură prin El Greco, 
Velazquez, Zurbarân şi Murillo 

In Franya lupta contra protestanților în timpul Caterinei de 
Medici provoacă sângeroasa noapte a sfântului Bartolomeu. suc- 
cedată de domnia lui Henric al Il-lea. Henric a) IV-lea până la 
Richelieu şi Ludovic al XIII-le. In literatură legată de curţile 
princiare lac modă Honore d'Orfă cu romanul pastoral şi de 
aventuri Astree, Mademoiselle de Scudery, Jean-Louis Guez de 
Balzac, Theophile de Viau, Vincent Voiture. Honorat de Bueil 
si marchizul de Racan, Din bogata pleiadă se remarcă Francois 
de Malherbe și Mathurin Regnier, Pierre Corneille tată] clasicis- 
mului francez se naşte și e] in 1606. 

Filozoful epocei este fără indoială Michel Eyquem de Mon: 
taizne (1533-1592), gânditorul sceptic al celebrului. Que sais-je”, 
îndreaptă observaţia înspre interiorul omului și al indoielilor 
sale. Dela Montaigne prin BI. Pascal la Descartes se desfăşoară 
era zisă a borocului, cel din urmă introduce discursul metodei 
raționale al clasicismului. Montaigne este aşa de fidel vremii 
sale precum vor fi Kant si Schopenhauer pentru secolul al XIX- 
lea sau Nietzsche pentru cel de-al X X-lea. 

Cu aceste premize, ce n'au făcut decăt să sistemautizeze mate» 
rialut studiat de autorul nostru, ne vom opri în continuare la 
analiza propriu zisă a ideilor sale. 

Omul baroc naşte desigur din cel de Renastere, aşa cum pe 
hună dreptate arată Al. Ciorănescu, omul, descoperirea majoră 
a Renasterii rămâne şi pe mai departe principala creaţie u divi- 
nității, centrul principal al universului 

Se ştie că în Renaștere natura este socotită a fi producătoa: 
tea marilor creaţii deaceea arta autentică trebue să se desvolte 
după legile ei generale. Perspectiva atât de fructuoasă odinioa- 
ră suferă de astădată a mutație, artafiind așezață deasupra natu- 
rii din jur, mâna omului transformându-o in frumuseţe si perlec. 
Jiune, “intoarcerea la natură” este înlocuită cu prelucrarea ej 
artistică deci peisajul deloc realist constituie un pretext de visa. 
re iai mult, o transpunere în ideal, de unde predilecţia pentru 
natura bucolică în moda eglogei şi poeziei pastorale, exemplibi- 
cată şi de celebra Aminta a lui Tasso, sau de Adone a cavaleru. 
lui Marino unde mai ahăm că vioara intrece cu mult cel mai 
mMăiastru cântec de pasăre, 

: Natura închisă și refăcută artificial în grădina renașterii, de. 
vine deacuma o temă obsesivă şi impreună cu prezența ruinelor 
istoricizează căile sufletului, pe a căror armonii au pretenţia: 
asemenea lui Kandinski în anii noștri-că joacă artiștii respectivi 
Peisajul, în mod paradoxal, așa idealizat şi prefăcut, idilic, cu 
statui antice de nimfe, satiri şi Pani ajunge una din preocupările 
majore ale artistilui baroc, amintindu-nil pe Lucian Blaga din 
Pașii profetului, despre barochiimul căruia vorbeşte primul G, 
Călinescu. Dacă trecem la Dictură-chiar dacă Al. Ciorănescu 


23 


ÎN i 


afirmă că legile lui WifMin nu satisfac intru totul domeniul lite. 


rar-vom constata că formulei respective îi corespund doar peisa: 
giile lui CI. Lorraine, pe când la ceilalți artişti peisajul ocupă un 
subiect in sine, precuni la A, Caracci, Poussin, nu-i mai amintesc 
pe frații Ruysdael, dar mă opresc la regele barocului Rubens, 
despre a căror peisagii spunea un critic că ar fi fost suficiente 
prin ele însele să-l asigure nemurirea. 

In Resaştere peisajul chiar și cel fantastic al lui Leonardo da 
Vinci face parte dintro scenă anumită un fundal pe primul plan 
figurând personagiile umane, pe când în baroc este descris intr 
un cadru independent deci se crează peisajul să-i zicem artistic, 
diferit de cel ce copiază natura, ceace ne explică dece tablourile 
respective au fost considerate de totdeauna un fel de muzică de 
Naute orfice, izvoare ale apelor inimii deci doar motivele apari: 
neau naturii când ele apar transfigurate prin filtrul trăirii ome- 
nesti, culoarea exprimând emoții și sentimente. 

Miscarea şi vehemenţa animă materia barocului. insuşiri ob. 
servate si in portret, descriptiv în cel din Renaștere. plin de mis- 
care, surprins intrun timp de-o clipă, printr'o trăsătură de penel, 
în cel al barocului, Si dacă uneori mâna artistului întârzie asu- 
pra bogăției amănuntelor, vom ințelege că în sânul Renaşterii 
chiar, portretele de renaștere italiană idealizante şi platonice se 
apropie mai mult de tipul clasic, pe când cele Namande cu vo. 
luptatea lor a amănuntului premerg barocului il prezic pe cel ce 
va Îi al lui Peter Paul Rubens, 

Prin tendinţa lui de a zugrăvi viaţa suhetului in rigzagurile ei 
mişcătoare şi trecătoare. creația pură a barocului contrazice tipa- 
rele vesnice ale naturii, se ia cu ele la intrecere 

Mestesugul şi virtuozitatea vor reprezenta calităţi incgalabile 
şi primordiale. instrumentele de pună acuma. cuvântul ca ETAUTE 
loarea devin obiectele principale de preocupare ale artiştilor, de 
unde cerebralizarea artei in general şi a literaturii in special, Pe 
bună dreptate G. Călinescu descoperă in artu lui 1 Arghezi evi. 
dente inrudiri baroce. 

Pozitia poetului in societatea secolului al XVIL-lea se schim: 
bă, Al. Ciorănescu vorbeşte chiar de nevrednivia poetului ingele: 
gind prin aceasta divorțul dintre vurtezanul lui Castiglione şi 
literat. intre arină şi condei. Dacă la curtea lui Lorenzo magnili- 
cul şi cea a ducelui de Urbino. poezia Şi arta constituiuu un mod 
de viața, în secolul de faţă ca cade in sarcina artistu i propriu 
zis, diferențiat. singular pe langă toate celelalte ranguri ale 
curții. Rolul artistului, în ultimă analiză, nu este altul ca pe 
vremea lui Ariosto sau Rafael numai că se simtă Privit mai de 
sus de acea cunoscută “la honra” vongenitală a nobililor, In 
baroc născându-se şi diferenţiindu-se meseria de artist, vor sur: 
veni si primele conflicte și reacțiuni ale sule fară de societatea 
din jur, numai astfel trebuie să fie acceptată ucea “nevrodnicie” 
a poetului căt şi interpretarea dată lui don Uuijote drepr o sati: 
ră adusă cavalerului ce tot mai se vrea să fie şi poet. Cuci astlel 
artistul este cinstit cu un fel de eu al pămantului, precum de 
nobili şi de popor așa cum incă na mai lost, Liste sulicient să 
amintesc că Tasso la moartea sa in ma Sunt-Onotria din 
Roma a fost purtat într'o mare procesiune formată de nobili. 
cardinali si invăaţi până la catedrala Sf. Petru tar Lope de Vega 
a fost înmormântat nu altfel ca un împărat din capitala Spaniei, 
Madridul 

Omul civilizaţiei baroce este el discreta, Phânnete home, 
in mod curios opus idealului artistic. echilibrat, puta de compro: 
misuri, îşi cântăreşte sentimentele si nu se lasă in voia pasiunilor, 
cel mai aprig duşman al liniştii sale. Deci la celalalt pol al mani 
festului artistic, ceace inseamnă că Mestesugul în artă rămâne 
unul de atelier cu acces numai pentru cel ales, inchis intrun fel 
de turn de ivoriu, numit imaginaţie. 

In iubire satisfaețiile căutate sunt imediate. eroii sunt ui tel 
de robi ai plăcerilor, nu rar femeia aleargă năstrugnic după bărbat 
Căzut din raiul iubirii petrarchiene, artistul disimulează în Don 
Juan pe bărbatul urmărind in Fiecare victimă Ideea superioară a 
iubirii, subiectul comandorului de piatră. îi ispiteşte mai târziu 
si pe Mozart şi Puskin printre alui 

Artistul în general este supus imaginației dar această jinută 
in frâu ca şi telegarii la carul lui Phoebus de rațiune. amestec 
ce va fi definit cu acel "bel esprit” sau simplu spirit, devi nici 
imaginaţie nici rațiune pură, un fel de hibrid. amestec din amân. 
două, Rezultatul va fi un joc pur intelectua], excesele spiritului. 
intelect duc Ja o cerebralizare a poeziei creația logică ia propieta 
tea unui criteriu permanent al literaturii 

Deci artistul se transformă intr'un fel de arhitect al cuvătului 
lucrând după planuri ridicate pe logica fanteziei, dar prevăzute 
în cele mai mici amănunte pănă la sfârşit Deci opera de artă nu 


| 


“ 


fi nici când o răsfrângere a naturii ci un product ieşit din 
reerul poetului, o viziune proprie spiritului său. 

Analizând de apro, ete ela scriitorilor baroci, Al, Cioră- 
scu relevă că tendi 


Dintre expresiile excesive ale barocului secolului al XVII-lea 
ne ocupăm de două mai importante, 

Prima ar fi reprezentată de Luis de Gongora, poetul și spiri- 
tualul lui Filip al IV-lea, întemeietorul cultismului sau cultera. 
nismului adecă exact al stilului arătat mai sus, râmas clasic 


cunoscut ca gongorism, in ultimă analiză un limbaj propriu 


al poetului, făcut prin intelectul său ca o saradă sau cuvinte în- 
crucişate, dezbrăcate total de logica să-i zicem comună, cu ur- 
maşi precum subliniază şi Călinescu, în modernii Mallarme și 
Paul Valery. Poezia creată nou prin lexicul numai al ei, iese ca 
şi muzica, din ceace Schopenhauer numește drept voinţa cea de 
toate zilele, 

AI doilea curent aparține cavalerului Marino cu întrebuința- 


„rea conceptelor, agudeza, sau entretiens pointus, ale lui Cyrano 


de Bergerac. 

AI. Ciorănescu consacră un capitol intreg conceptelor, adap- 
tate şi în Franţa și Spania de câtre cei mai mari artişti ai barocu- 
lui precum Lope de Vega, Shakespeare, Malherbe. Conceptul ar 
[i o sinteză de silogisme-neobligatoriu dar posibile metafore 
care duc la concluzii cât mai depărtate de cele obisnuite, Defini- 
Jiune cuprinzătoare deși urmează multe altele ceace Vrea să ne 
arate căt de proteic, ca şi orice ormament baroc, “atât de drag 
lui Tasso- este acest concept > ” 

Desigur pe această cale ne pierdem intrun ermetism total, 
uneori logaritmizat cum o va executa mai tărziu la noi lon Bar. 
hu, în epocă siluind acel stil prețios ridiculizat de Molitre dar 
care a dus fără voia lui la curăţenia academică, oricât de parado- 
xal ar părea, a limbii franceze ş > 

Desigur conceptismul lui Marino cat și cultismul lui Gongora 
au provocat reacții puternice nu numai din partea lui Boileau, 
teoreticianul clasicismului, dar şi din partea chiar a artiștilor 
baroci, Pe lângă Lope de Vega mânuitorul cu toate acestea x 
unor superbe gongorisme, este de citat Malherbe in primul rând. 
Frecventator asiduu al lui Hotel de Rambovillet viitoarea aca- 
demie franceză, deşi îşi propune ca scop să reformeze sli 
franceză aducând'o la ordine şi claritate, va [i pe lot peur 
creației sale subjugat de modalitățile expresive di ariei bait! 
In Malherhe se incorporează rezistenta spiritului e L pi 
baroc, mai mult impusă rajional, rămâne presei a i 
conştientul creator de caracteristicile acestuia einile bt) 
cum susține AI, Ciorănescu, clasicismul este o conți a 
barocului, elementele acestuia putând fi evidentiate in su 
continuare a barocului, elementele acestuia putând iei EaTe 

in operele continuare a barocului, elementele acestuia PUT 
 evidenţiate în operele app Corneille, Racine și 

Oileau cu toată noua direcţie luată. . 

Referitor la Malherbe rob al epocii sale oricât a (CRIN etnia 
acestei tendințe, l-am putea da ca exemplu i A. DN A supă 
Țătorul artei noi plecate de la artistii marei. Citi i ua 
povăduitorul unui neoclasicism timpuriu, Cu le il fa ina 
“mitele nu numai ale celor preconizate de Wălfin dar si 


îi ui AL Ciorănescu, ; i 
perie, e i intelecvualiste ale literaturii ba: 


dar tendințele dualiste si w 
“o i A ui are in formă duc la o (urtute O 
nală, provocate de lupta a cel puțin două săi Lt 
lind de acum ceace sar putea numi conflictul pai 
exemplu ar fi aventura lui don Quijote negare iu E Lui 
sale lumi, antinomle în cadrul dualității si plurității s E 
Mici petrecut însă pe scena sufletului, cu temute A 
desfășurarea unei drame pur interioare, barocul con 


baroc in esenja esențelor sale, 

Discutând naşterea dramei modeme Al, Ciorănescu depășește 
domeniul analizei literare abordează judecata filozofico-istorică 
a epocii barocului. Sentimentul îndoielii naşte în fiinţa omului 
baroc ca urmare a detronârii sale de pe piedestalul creat oare: 
cum artificial, pe trei picioare, în Renaștere, Despulat mai la 
fiecare pas de vise, martor al războaielor fratricide, se află peste 
noapte transbordat intro libertate lipsită de orice ideal şi auto- 
ritate, în interiorul său indoiala asupra lucrurilor, acel. Que 
sais-je al lui Montaigne, el și dualistul tragic Pascal, reprezintă 
pe exponenţii acestui spirit ce-si simte deodată pământul su: 
bred sub picioare iar cerul nu au îndrăzneală să-l cerceteze de 
teama să nu-l găsească ca pe un mormânt gol. zi 
Omul postrenascentist al barocului îşi află salvarea în clasi- 
cismul epocii lui Ludovic al XIV-lea, considerată de Voltaire 
alături de cele ale lui Pericle, August şi Lorenzo maanificul, ca 
una din perioadele de aur ale culturii omenirii. 

Sublimul ordonat ca Partenonul sau statuile elene ale clasi: 
cismului, izbucnesc după cum am văzut, din această îndoială 
barocă, Comeille invingând-o cu ajutorul raţiunii, aşa precuni 
Racine o amplifică prin focul pasiunii. Interesant că teatrul 
spaniol al secolului de aur nu este impregnat de această indoi: 
ală din această cauză după Ciorânescu este lipsit de tensiune pro- 
priuzisă dramatică, nu rar în teatrul lui Calderon de Ja Barca 
creștinismul intervine ca odinioară deus ex machina tragediei an: 
tice. Evitarea îndoielii este primul pas spre fericire după Tirso 
e Molina A 
A Transpusă peste ani indoiala barocă în vremurile noastre de- 
vine act psihologic, angoasă contemporană, aspect a neuropa- 
tologiei, pendulare intre filozofia lui Kirkeegard si psihoanaliza 

i Sigismund Freud, 
si ca formă ermetismul şi conceptismul lui Gongora 
şi Marino, îsi găsesc discipolii lor moderni, dar şi tensiunea dra- 
matică atinge apogee la inceput bizare ca in teatrul lui Pirande- 
llo apoi se inversează in nadirul absurdului lui Becket şi E. 
pi AI, Ciorăreseu reusește să ne demonstreze că barocul 
este o stare a sufletului creator, deci un complement al ca 
lui și romanticului etapă necesară de trecere, atit di 
aparțin unei adevărate usii a stilului, în sensul celei dezvol: 

ul său de Lucian f ă 
eu mod se mai ANRE de ce delimitările prea la 
sunt false, între clasice şi baroc precum arată pilda lui Malherbe 
pot fi numeroase punji de trecere la fel între uite E: 
baroc sau intre toate cele trei precum ne stă la indemâni 
Goethe, clasicul romantie cu eroul său baroc, dualistul Faust: 
Şi oare nu barocă este perioada helenistă și superbul Laocoon 
oticul Namboyant? 
gi Barocul tei descoperirea dramei este scrisă Mar 
erudit și savant. cunoscător adânc al literaturii secolul E. 
XVIl-lea pe care-l abordează ca un comparatist de ali LĂ 

In ce ne priveşte pe noi Românii, se arată un exeget a pe 
turii spaniole cur numai rar ani mai avut, lucrarea de UAB 
tând Ni stea cu cinste alături de Istoria literaturilor romant i A, 
lui Nicolae Torga căt și de Impresii asupra literaturii spaniol 

LG. Călinescu, > 
vede general al istoriei literare şi al filozofiei EMI 
studiul prezentat aduce un aport origina! privind sisu ANC 
moderne, după părerea mea cu perspectivele și val SRI su 
are vestita operă a lui Nietzsche: Die Geburt der Ta pi i 
alăturarea respectivă implicit am subliniat şi marea realizarea 
cărții lui AL Ciorănescu: Barocul sau descoperirea dramei, 


20 Mai 1982, 


OVIDIU VUIA 


REDACTIONALE 


Condiţiile în sare vrebut să tipări tevista, după ruperea cu tipogralia Marii ea. "0 sunt usuare pentru moment 

Vormărea unei noi svhilpe de zujari m limba româna, nevesată timp si eorvvnurilesine rm ia prolog Iei 
ii îngăduitor ca tolicau na 3i menţineţi intactă increderea avordată în ci 2 de ant ireculi dela aparijta pomului mutu ăr 

vă muljumese 1ulurur cari ali răspuns Irimilan datele cerute pontru verific area si conj ia rea gh cola ast ta prea ca Ma e mule 
si vă cop să nu prizetali a vspediă ep. ue vuloare salină pe cane o stii i în ziarul se primii axumia, Nu este vorba de un varii aduni tra 
iv al nostru, si circumstanie independente de volnla nostra me obligă a vă cere acest vor 

Noua cărui vrea să stie căji abonati, sprijinitori si cititori avem în masa exilului românesc, care să justifice aparijia me vis tr si să us olanda 
uripina banilor înteebuiniaji la upărirea si, antici ne vor impune tuse mari, cărora preu Vona putea Tae fară. ră a va sinaţi alături în 
bătălie de supraviclui re 

Ac [i regretabil cu dintro neglijență în trimiterea vartonului galben să fini lipsiţi de revistă, care e un sac rii sn plus al tuturor, penina mea 
lzarea chiberăni României mâine, La vărsta ni 3 e greu, o sliu, să Ie deplaszila postă sau la cutia de seriori, dar când e urzent necesară pentru 
u păstra un bun câstigat, trebue so facem fară ezitare. Deci aştepr fisele galbene completate 

Tuturor multumiri și calde salu tări, 


acasta 


RI DACTIA 


EDITURA CARPATII 


Are nespusa bucurie de a va anunța punerea sub tipar a celei de a doua edijie a cărții Generalului Chirnoagă 
iei contra Rusiei Sovietice 
gări si compleetări, bazate pe documentele oficiale germane și scrierile p 
mâne subitanjial numărul de pagini al primei cdijii, ceace posibil ne va obliga a prezenta noua edili 
Nu trebue să lipsească din biblioteca niciunul român storitor să cunoască epopeia Armatei Romi 


a Risboiului Roi 


Istoria politică si militară 


revizuită, adăugită și complcetată de autor în ultimul an al vieții sale. Proporiile acestar adău- 


să volume 


curmată de trădarea dela 23 August 1944, care u adus cutropirea Ţării de hoardele sovietice, Să n'o uitaţi niciodată 


eneralilor germani în viajă, publicate până la moartea ten. Clirnoagă. 


in cruciada anti-bolgevica din 194144, 


TRAIAN POPI SC 


CITITI SI RASPANDITI SCRISUL ROMANESC IN EXIL 


EDITURA CARPATII ANUNTA 


Au apărut 


AMINTIRI DIN COPII ARIE de lon Creangă 3 SUSA 
HAIDUCUL, de Bucura Dumbravă... 3 SUSA 
LA GRANDE THRACE, par Prof. A. Boldur, premier volume , 15 SUSA 
ISTORIA ROMANILOR DIN DACIA TRAIANA, de A, D. Xenopol vol Lj 
Î Listate S 10 5 USA 
ISTORIA LITERAT RII RO, E, de D. Murărasu tpuizat 
NATIONALISMUL LUI MINE !, de D. Murăraşu 10 S USA 
POVESTI, de lon Creangă, in fascicole 10 S USA 
CARPATII DACIA, de Vasile Parvan $ S USA 
PRECURSORI, de Octavian Goga. 3S USA 
REVISTA CULTURALA SI DE TARA ESC, de Pam Secu ol aa IISUSA 
ş Fi KARL MARĂ. INSEMNARI DESPRE ROMANI. Texte inedite cu comer 
Director-Proprietar: tariu de Pamiil Seicaru 105 USA 
STEFAN CEL MARE, VOIEVOD AL MOLDOVEI. de prof. Alexandru 
TRAIAN POPESCU Boldur 10 S USA 
APARE. ODATA:LA DOUA LUNI ISTORIA DACIEI SI CONTINUITATEA DACOROMANA, de General 
SUB INGRIJIREA UNUI COMITET Platon Chirnoagă 10 S USA 
DE REDACTIE LE NID, UNITE DE BASE DU MOUVEMENT LEGIONNAIRE, de 
Faust Bradescu 5 S USA 
POVESTI FARA TARA, nuvele. de Faust Bradescu, N. Novac şi NS 
* Govora A 10 S USA 
UNIREA NATIONALA IN COMPLEXUL POLITIC EUROPEAN, de 
Redacția şi Adminisratia: Pamfil Seicaru 3S USA 
DICTIONAR MANSPANI e Prof, i popesc ică 
cititi În VERI. ri zur MA RU 1ANSPANIOL de Prof. Ion Protopopescu, rustică cate 
Telet, 4021101 - MADRID-6 CORNELIU ZELEA CODREANU. DOUAZECI DE ANI DE LA MOAR 
Correspondenta: TE, de Gr. Manoilescu, T, Popescu, ete S SUSA 
E, MOTA SI MARIN, DOUAZECI SI CINCI DE ANI DE LA MOARTE, de 
" partao 9,283 - MADRID (Espafin) Pra! y Soutzo, Marques de Nantouillet, Blas Pihar, Gr. Manoilescu S S USA 
DUMNEZEU S'A NASCUT IN EXIL, de Vintila Horia 125 USA 
+ RELATIILE ROMANO-RUSE, de NS. Govora, vol Vsrrl 20 S USA 
OSTROVUL LUMINILOR, de O. Vuia $ SUSA 
LAGARDE DE FER ET LA TERRORISME, par Faust Bradescu 10 5 USA 
y VACANTELE DESTINULUI, de Tiberiu Vuia $ SUSA 
bonamente: 
cuc ali RASCOALA de Liviu Rebreanu, 2 vol [2 S USA 
Anual . 30 $ USA 


De susținerea 60 $ USA 
Expedierea Avion plus. 10 $ USA 


Sub tipar 

LA GRANDE THRACE, par Prol. A. Boldur, deuxieme volume 

ISTORIA POLITICA SI MILITARA A RASBOIULUI ROMANIEI CON 
TRA RUSIFI SOVIETICE, de General Platon Chirnoaga, editia |lă reviz: 
nită şi complectata 2. Vol