Cuvantul Romanesc anul 2, nr. 15, iulie 1977

VATRA ROMANEASCA 


INIMA ORTODOXIEI 


A ROMÂNULUI 


Printed in Canada 
'mprime au Canada 


ANUL2NR.15 IULIE 1977 


| CONGRESUL EPISCOPIEI ROMÂNE 
DIN AMERICA 


Fa.N 


THE ROMANIAN VOICE 
THE LARGEST ROMANIAN NEWSPAPER IN THE FREE WORLD 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


CIFCULATIE IN AFARA CANADEI: ARGENTINA, ANGLIA, AUSIRIA, AUSTRALIA, BRAZILIA, BELGIA, CHILE, ELVETIA, GERMANIA, FRANTA, ITALIA, OLANDA, ROMANIA, YUGOSLAVIA, S.U-A,, NOUA ZELANDA 


“Scriitorul la avangarda 
poliției” - așa denumea prin 
anii 50 eseistul francez 
Thierry Maulnier pe acei 
condeieri din regimurile co- 
muniste care, jucând rolul 
de câini de fugărire pe lân= 
gă poliția politică, își de- 
nunțau confrații, îi înfierau 
în mod public, chemau asu- 
pra lor paloșul justiției 
** socialiste ”. 

La noi această speță a 
fost îndeosebi ilustrată de 
Mihai Beniuc care, într'o 
carte memorabilă - în sen- 
sul în care va trebui să ră- 
mână în memoria tuturor ca 
un exemplu a ceea ce nu 
poate face un scriitor fără 
a se discalifica definitiv -, 
Pe muche de cuțit, l-a de- 
munțat, sub un camuflaj 
transparent, pe Lucian Blaga 
ca pe un admirator notoriu 
al lui Hitler, Bine înțeles 
Beniuc n'a fostsingurul care 
a practicat, dealungul sta- 
linismului, „denunțul, dată 
fiind însă poziția lui înfrun= 
tea Uniunii Scriitorilor şi 
statura lui Lucian Blaga, a 
devenit un fel de simbol. 

Apoi, în cursul “flibera- 
lizării” astfel de *'vocații” 

mau mai fost încurajate pe 
faţă. Partidul comunist îsi 
clădea o respectabilitate. EI 
promitea solemn că nu vor 
mai exista încălcări ale'“le- 
galității socialiste”, nici 
“abuzuri”, nici “* măsuri 
administrative», nici ““gre- 
seli”,_ nici “erori”. să 
idmirăm într'o paranteză 
eufemismele de circumstan- 
ță sub care partidul ascundea 
crimele, groaza, teroareape 
care le înfăptuise, deslăn- 
țuise, întreținuse. Toată ca- 
riera lui Nicolae Ceausescu 
si credibilitatea sa în străi- 
nătate clădindu-se însă pe 
astfel de regrete rostite din 
vârful buzelor, pe câteva 


PRIBEAG 


Preţul unul exemplar: 856 


DIRECTOR: GEORGE BĂLAŞU 


Monica LOVINESCU 


reabilitări şi pe amnistia 
din 1964 (să amintim că ea 
fusese dealtminteri semna- 
tă de Gheorghiu-Dej si nu 
de Ceaușescu) care golise 
închisorile de fluxul dețim- 
ților politici, se schimbase 
și titlul. Denunţurile se fă- 
ceau pe ascuns, dosarele se 
alcătuiau în tăcere, Securi- 
tatea se purta cu mâmuşi 
si făcea chiar cu ochiul. 
În astfel de condiții, cate- 
goria de scriitori amintită nu 
mai avea prilej să se mani- 
feste. 

Nu speta deci se stinsese 
ci cadrul în care se putea 
ivi la lumină și afirma. Da- 
că ar mai fi existat vreo 
îndoială, ea a fost total spul- 
-berată în luna Aprilie când, 
făcându-și reapariția ; pe față 
în România și “măsurile 
administrative”, si arestă- 
rile ilegale, și încălcările 
“legalității socialiste”, Se- 
curitatea și-a scos albele 
mânuși de paradă ș sia reîn- 
ceput' să bată, până la sânge, 
cu călușul în gură ca să 
înăbușe țipetele victimelor, 
iar oamenii au dispărut ia- 
răşi tără urmă, fără ştire. 
Atunci a reînviat si speța. 

E drept că e slab repre- 
zentață dar, chiar puține, 
semnăturile de scriitori = 
sau considerați. ca atare - 
au existat totuși și o ele- 
mentară profilaxie cere ca 
ei să fie numiți, înregistra- 
Hi, izolaţi de restul breslei 
neatinsă de contagiune. 

In luna Aprilie, *finami- 
cul mmărul 1 a fost evi- 
dent Paul Goma, 

N'a mirat probabil pe 
nimeni de a regăsi în frun- 
tea atacurilor pe Eugen Bar- 
bu care, de mai multă vreme, 
își dă silință, monopolizând 
cuțitul judecății estetice, să- 
si convingă cititorii că Paul 

ma este un agramat pen- 


tru careliteratura constituie 
“un mister”. Dată fiind 
înalta calitate artistică a 
foiletomlui de duzină care 
e ultima operă” a lui Eu- 
gen Barbu, Incognito, mu pă- 
rerile sale în materie de 
literatură ne potreține aten- 
ţia. Ci altceva. In arti- 
colul din Săptămîna (8 Apri- 
lie) intitulat Necroforii, Eu- 
gen Barbu aduce un singur 
element inedit în lunga po- 
lologhiei de injurii ca la 
satră pe care o tot însiră de 
uni și luni de zile, slanume 
sugerează că Paul Goma ar 
fi trebuit să fie trimes la 
munca printre ruine pentru 
a descoperi, tot săpând, “ta- 
devărul cumplit că este un 
zero şi că mu înseamnă ni- 
mic pentru conștiința româ- 
nească”. Cum sugestia lui 
Fugen Barbu a fost larg 
depășită de autorități care 
îl și "băgaseră, la aceea da- 
tă, pe Paul Goma în închi- 
soare tocmai pentrucă în- 
semna ce însemna în con- 
ştiința_ românească, ni se 
pare că Eugen Barbu nu și-a 
jucat până la capăt rolul pe 
care şi- 1 propuse în jan- 
darmeria, literelor si c'ar 
merita să fie chemat la or- 
dine de autoritățile de *tre- 
sort”, 

In schimb, Nicolae Dra- 
gos, în Luceatărul (9 Apri- 
lie), mergea mai departe si, 
depăşind considerațiile de 
un înalt nivel estetic în care 


„se complace Eugen Barbu, 


ne înst că “avem dato- 
ria să mu tolerăm la nes- 
fârșit” “actele și gesturile 
necugetate”: ale lui Paul 
Goma. Securitatea m aștep- 
tase îndemnul lui Nicolae 
Dragos pentru a “nu mai 
tolera!”, redactorul-sef al 
Luceafărului având doar mi- 
siunea să pregătească o at- 
mosferă 'fintolerantă” care 


să justifice a posteriori a- 
restarea. Pe noi ne nedu- 
merește doar acest plural: 
“Avem datoria să m mai 
tolerăm”. Noi? Cine, noi? 
In mimele cui vorbeste Ni- 
colae Dragos? Dacă e în 
numele scriitorilor, e inutil 
să sune în trâmbița răzbu- 
nării, nu l-a delegat absolut 
nimeni. Dimpotrivă chiar 
dacă ne gândim la dificul- 
tățile de care pare a se fi 
izbit partidul în convocarea 
unei Conferințe pe țară a 
scriitorilor, pe care, la 
sfârșitul lui Aprilie a fost 
nevoit s*o amâne, poate toc- 
mai pentrucă m izbutise să 
obțină unanimitatea voită în 
condamnarea lui Paul Goma. 
lar dacă e în mmele par- 
tidului, plurarul e fals. Par- 
tidul comunist român - cine 
n'o ştie? - se conjugă la 
Singular. iar m la plural. 
Ca să ne convingă că zo0- 
logia a intrat din nou în 
"imbajul zilei, Vasile Băran 
îşi intitulează articolul din 
ontemporarul (8 Aprilie) 
Hiene printre ruine. Hienele 
și șacalii au înlocuit deci 
viperele lubrice de altădată. 
Paul Goma m este mumit 
dar e clar că se află în 
fruntea hienelor. Proza lui 
Vasile Băran e m numai 
zoologică dar Şi «+ alimen- 
tară. De pildă: “Pe ace- 
leași străzi pe care noi ne 
opream împietri şi muţi, 
pe aceleași s străzi pe care 
până și cărămizile căzute 
păreau să țipe de durere, 
niște indivizi umflați de bere 
şi cârnăciori de pe tonetele 
noastre scoase în grabă a- 
fară pentru constructori, 
pentru oamenii noștri care 
m dormiseră și mu mâncase- 
ră zile şi nopți în șir, niste 
indivizi care-si spun scrii- 
tori si ziaristi împroșcând 
CONTINUARE IN PAG. 3 


— 


PAGINA 2 


APATIA UNOR 
EXILAȚI ROMANI 


In cadrul exilului românesc fiecare, dintre cel 
ce se socot parte a acestuia, și-au ales o poziţie, 
care este conformă cu propria sa concepție de viață, 
cu mediul în care trăiește și cu idealurile de viață 
în care crede. Nol nu avem dreptul să facem un 
proces de conștiință celor ce şi-au ales calea lor, 


şi pentru felul în care privesc problemele exilului 
românesc. 


Dar , avem dreptul să ne adresăm celor care-i 
simțim ca frați ai nostrii, adică celor ce s'au exilat 
pe temeiuri adânci, din țara lor strămoșească. Ce- 
lor care au venit, în lumea liberă, cu gândul curat 
de a lupta pentru libertatea celor din țara năpăstu- 
ită, nu pentru o bucată de pâine, cl pentru un codru 
de libertate, în care se pot misca în voie pentru 
acțiunile lor de Salvare Naţională, 


Aceştia au fost prezenți în toate actele majore, 
dela începutul exilului, si până acum, 


Insă unii au obosit, sau au căzut într'o apatie 
obositoare. Au acelaşi suflet curat, aceleaşi gânduri 
bune, dar îi apasă greutatea momentului, îi atrage 
comoditatea și farmecul altor preocupări zilnice, 
lăsând pentru un * mâine ” indefinit, grijile pentru 
treburile românesti. 


Prin această apatie, a lor se creiază dificultăți, 
pe care ei m le pot seziza, si pe care, mai ales, 
ei mu le doresc. Stim că mu le doresc, altfel nu am 
serle aceste rânduri. Aceste dificultăți, sunt, cu 
atât mai grave, cu cât sunt creiate de către unii pe 
care-i mimim, În limbaj curent, intelectuali si oa- 
meni de cultură. Căci atitudinea lor se răstrânge 
şi asupra celorlanți, care reprezintă pe țăranii și 
muncitorii români, și pe care mu-i interesează ti- 
turi şi denumiri speciale. 


Ei sunt, se consideră, şi, se mândresc să fie 


români. Simplu ca bună 'ziua. Fără nici un element 
decorativ. 


li dorim pe intelectualii români, mai prezenți, 
mai activi, şi, mai dinamici. Am vrea să scriem 
cu litere de foc apelul nostru, mu pentru a le lumina 
calea lor, căci ei o cunosc bine, ci pentru a-i scoate 
din apatia lor, din starea de comoditate în care au 
căzut. Căci ştim că mu-i vorba de o retragere, de 
o abandonare a luptei și idealurilor, ci de înceti- 
nire temporară, de un moment de delăsare, din care-si 
vor reveni. j 


Vrem să le arătăm că noi m i-am uitat.li 
dorim din nou în mijlocul nostru, cu aceiași vigoare 
pe care le-am cunoscut-o, altădată, şi le-o simțim 
în fundul inimilor noastre. 


De multe ori, apatia, este mai periculoasă în 
efectele ei, decât însăsi retragerea complectă din 
luptă sau trădarea oribilă a celor ce gonese după 
averi şi căpătuială. 


Despre cei ce aleargă după bogății și chiver- 
niseală m ne interesează. Vom auzi despre ei,când 
vor muri de gută financiară. 


Noi îi vrem pe frații noștri, cei buni, alături 
de noi. In mijlocul nostru, cu tot ceeace pot aduce 
ei în strădania noastră. li vrem să iasă din păcatul 
apatiei, căci acest păcat ne atrofiază o parte din 
puterile noastre spirituale, și ne obosește energiile, 
pe care le-am putea risipi pe alte drumuri, cu alte 
obiective. 


li rugăm, pe acești frați, să citească durerea 
noastră, şi să-şi conirunte propria lor conștință. 
Noi vom 'afla în timp despre aceasta, și ne vom 
bucura din toată inima, cum suntem siguri că se 
vor bucura, și ei, că le-am adus aminte de noi, 
în ceasurile în care gândurile lor rătăceau în 


“ altă parte, 


George BALASU 


ABONAŢI-VĂ | 
LA ZIARUL "CUVÂNTUL ROMÂNESC" 


Abonamentele și reînnoirea se pot face după cum urmează: 
US.A., se pot trimite *! Cec Poșta!” (Money Order): 


= Din Canada și 
sau '! Cec Personal ”, 


- Din Europa si alte Continente, prin “' Mandat Poșta!” sau “* Cec Inter- 


EA 


național ”' pe adresa ziarului. 


CUVANTUL ROMANESC, Box 4217, Station D, 
Hamilton, Ontario, Canada L8V 4L6 


REÎNNOIȚI-VĂ ABONAMENTUL 


Felul în care publicațiile 
comuniste din România e 
ploatează  catastrofele na- 
turil, pentru propagandă și 
aureolă de partid, este pur 
și simplu teribil. Citind 
aceste publicații, constatăm 
în chip foarte clar, si tot- 
odată cu un simțământ de 
oroare, că până la urma 
urmei, în scrisul comunist 
despre catastrofe, chestia 
principală m mai este su- 
ferința umană ( cauzată de 
acestea ) ci cu totul altceva. 

Acest altceva este o dero- 
gatorie tactică comunistă, 
care începe a vorbi despre 
un cataclism ( cum a fost 
recentul cutremur ) pentru 
a ajunge în chip rapid la 
ceeace pentru comunişti este 
cea mai mare și importantă 
chestie: O preamărire sgo-= 
motoasă si fără margini a 
lui Nicolae Ceaușescu ; si-o 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


POLITICE 


Astfel , seful și partidul 
înainte de toate. 

lar în timp ce Ceausescu 
se răsfață într'un nou val 
de glorificare, și partidul 
se simte mal bine și mai 
tare, după ultimul prilej de 
consolidare, poporul are și 
e! partea lui de : Ceva mai 
mult. Numai că acest ceva 
mai mult al poporului nu 
merge în sus (ca la Ceau- 
sescu si la oamenii de bază 
ai partidului ) ci merge în 
jos. O viață de lipsuri și 
de suferinți este constrân- 
să la mai multă muncă și 
la mai multe sacrificii, 
pentru statul și partidul 
comunist. Un exemplu foarte 
grăitor în această privință 
este faptul că primul mare 
proiect determinat de urmă- 
rile cutremurului ( luat în 
considerare în sedința co- 
mună a Comitetului Central 


administrativ. De bună 
seamă că această idee are 
la bază construirea unorpu- 
ternice clădiri care să ga- 
ranteze viața oamenilor 
partidului, în caz de noul 
cutremure. Si le vor con- 
strui, pentru căplanificările 
si lozincile lor trebuiesc 
implinite, cu orice preț. 
Dacă partidul si Ceausescu 
mu pot deveni destul de po- 
pulari cu marxismul, se re- 
curge la calea speculațiilor 
ordinare a cataclismelor si 
a suferințelor omenești. În 
timp ce nu vrem să negam 
existența exploatărilor ca- 
pitaliste, tinem să scoatem 
în evidență că comuniștii 
sunt cei mai mari și inai 
grozavi exploatatori ai su- 
ferințelor umane. Au o înal- 
tă şcoală în această privință 
si folosesc toate mijloacele 
la care o minte diavolea- 


NELEGIUTE CAPITALIZĂRI 
PE CHESTIA- CATASTROFELOR 


tico-banditesti, ei vin cu 
strasnicul și nerușinatular- 
gument că' ar exploata po- 
porul pentru popor, sau ziua 
de azi pentru zlua de mâine. 
lar când aceste argumente 
mu sunt în stare să convin= 
gă, el anestesiază răbufni- 
rile dinăuntru ale poporului 
cu icoana patriei și-o larmă 
de patriotism. Si, din nefe- 
ricire, chestia prinde. Căci 
cu ochli la icoana patriei, 
si cu un suflet încântat de 
vorbe patriotice, românul 
uită și de suferință și de 
cine sunt, Cu adevarat, stă- 
pânii absoluți și neîndură- 
tori al vieții lui. 

Din păcate se vede că asa 
este dat să fie într'un stat 
comunist: Unde e reală 
tragedie să existe și o jon- 
glerie și o tragi-comedie. 

Căci acesta este spectaco= 
lul cel mai mare din Ro- 


accentuată scoatere în evi- 
dență a faptului că nenoro- 


cirea paul și suferința po- 


al partidului şi a Adunării 
Naționale ținută la 28 
Martie ), este construirea 

nou centru politico- 


mânia , dela 


scă se poate gândi ) pentru 
încoace. 


o asemenea operă nefastă. 
Si când lumea de omenie 


le impută exploatările poli- Eugen BARSAN 


CATRE REDACŢIE 


* Canton, US.A. Alăturat anexez amonamentul meu 


pentru anul 1977. Admirabilă atitudinea ziarului Dv. 
Veţi ajunge departe urmând linia aceasta; în confuzia 
în care ne aflăm cred ar fi bine ca lumea noastră 
să cunoască pe toți colaboratorii, cu regimul din 
Tară indiferent în ce câmp de activitate s'au cata- 
logat ei însuși prin opera şi activitatea desvoltată 
în Tara binecuvântată de Dzeu care este U S-A. 


Rt.Rev Msgr, Carol Capros 


* New York, US.A.-Subsemnatul Vasile Paulovici din 
New York,vă rog să mă abonați la Cuvântul Românec. 
Sunt recent venit în US.A. și sunt unul din cei cinci 
Români care am făcut greva foamei la Roma, pentru 
aducerea familiilor noastre. 

Ziarul ** Cuvântul Românesc !? din luna Februarie 
1977 ne-a publicat fotografia când eram îinter- 
naţi la spital( când se privește în fotografie, eu sunt 
a] doilea din stânga). In urma unei mari publicități 
guvernul criminal ceauşist a fost silita ne aproba 
unificarea cu ai noștri dragi. 

Cu această ocazie țin să vă transmit cele mai 
sincere și cele mai respectuoase mulțumiri pentru 
atenția ce ne-ați acordat-o ca şi pentru compasiunea 
cinstită românească, cu care ați expus cazul nostru. 


Vasile Paulovici 


* Brooklyn, US.A.- Permiteți ca să-mi revoc abo- 
namentul cu atipatia din luna  lunie 1977. Cecul 
Nr. 2068, î-l consider zero. 


Alexander Feifel 


* Chicago, US.A.- Transmitredacției șiadministrației 
ziarului Cuvântul Românesc, întrega mea considera- 
ție pentru lupta sa dusă contra comunismului. 

Profit de acestă scrisoare, ca să transmit siPSS, 
Episcopul Valerian D.Trifa, cu prilejul a 25 de ani 
de păstorie a Episcopiei Ortodoxe Române din Ameri- 
ca, închinarea ce o face în fața sa un om, pentru 
întrega sa activitate și viața pusă în slujba lui Dumne- 
zeu și a adevărului și pentru lupta sa împotriva 
comunismului. 

Vă trimit alăturat un articol inspirat tot din ziarul 
Dys. din IA lunie a.c. Dacă considerați că ajută luptei 
dusă contra comunismu- 
lui, vă rog să-l publicaţi. 

Nu sunt de mult timp' 
venit în US.A.. După doi 
ani de R.F.G. am reusit 
aă ajung aici.In lagărul 
de la Zindort as fi vrut 
să întâlnesc un ziar ro- 
mânesc. Toate informa- 
pula ce se obțindinauzite 

aceste lagăre,sunt con= 
fuze și contradictorii. 

Românii din lagărele 
din Europa au nevoie de 
aceste informaţii. 


A lancu 


* Paris, FRANTA.- Mulţumesc pentru că v-aţi gândit 
să-m! trimiteţi Cuvântul Românesc. Alăturat este cu- 
ponul de abonament. Apreciez ținuta ziarului dvs și 


cutremur 


porului a consolidatpartidul. unul 


vă felicit că ați reuşit să creați opublicație româneas= 


” 


că la alt nivel de cât altele care apar în Statele Unite. . 

Alăturat găsiți în engleză memorandul grupului de 
prizioneri politici români anti-comunisti si o anexez 
şi în franceză, M'asi bucura dacă s'ar creea în Canada 
un grup asemănător. In felul acesta s'ar duce o acțiune 
coordonată împotriva comunismului și dominației so- 
vietice. 

Vă rog, domnilor, să primiţi expreslunea deosebi- 
tei mele considerațiuni. 


Nicolae Penescu 


* Windsor,CANADA. - Mă iertați de întârziere. Cre- 
deam că am plătit şi acest abonament. Nu mă pot 
lipsi de conținutul acestui cotidian editat în mod 
strălucit, de elemente capabile și cu înțelegere a 
vremurilor de răscruce. Sunt fericit de răsunetul 
răspândit în întregul vest al Europei, pe care l-am 
vizitat în anul trecut- acest frumos ziar, propagan= 
dist, al luptei noastre naționale de eliberarea scum= 
pei Noastre Patrii. 


pei noastre "Patrii România. Vă urez succes înaceastă 
bătălie. 


Dumitrie Lungu 


* Detroit,U S.A. = Când l-am avut Cuvânţul Românesc 
m i-am dat prea mare atenție, acum când nu-l mai 
primesc simt că-mi lipseşte. Abia târziu mi-am dat 


seama ca e singurul ziar ce e scris deceiceau 


simțit și trăit aceleas momente ca mine care am- 
Ssawrat câte o glumă sau un banc bun pe ascuns, 
pe seama despoților dela cârma țării noastre de 
baștină, care scriu rânduri pline de sentimente m 
pentru ași îngroșa buzunarul ci pentrucă simt du- 
rerea celor de acasă. Vă urez pe mai departe mult 
succes. Promit să fiu un credincios abonat. 


G.B. 


ES 
* New York, US-A. - Am primit cu bunăvoința Dstră 
gazeta ** Cuvântul“! care sună cu adevărat Româneste. 
Vă mulțumesc. Este una din gazetele care ne face 
Cinste, cântă durerea românescă şi cei care cer să 
fiţi mai “blânzi” sunt în opoziție cu interesele reale 
ale Românilor. Dacă nu puteţi fi mai caustici, rămâne- 
ți cel puțin la nivelul de pâna acum. 


Eu sper să vă fi de folos cu articole și informaţii. 


despre suferința celor de acasă. 


"VJ'Străinu 
* Bloomfield, US.A. - Am fost foarte plăcut impre- 
sionat de “Cuvântul Românesc”! m mumai din punct 
de vedere literar științific și politic, dar mai ales 


patriotic și plin de demnitate, ceeace dorim să fim 
în străinătate. îi 


Michael Popenaş 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


“EMIGRANTUL N'ARE NICI O VALOARE: 
NICI CA PROFESIE, NICI CA OM” 


Sub acest titlu și cu ur- 
mătoarea notă introductivă: 
“Gheorghe Dudău, 28 de ani, 
mecanic reglor la Fabrica 
de ciorapi din Sinnicolau- 
Mare, județul Timis. La în- 
ceputul lunii Mai 1$75 trece 
fraudulos frontiera; la înce- 
putul lunii Aprilie amulaces- 
ta se reîntoarce în tară. 
Intre cele două momente - o 
existență amară, umilitoare, 
despre care Gheorghe Dudău 
relatează”! reporterei zia- 
rului  SCÎNTEIA, Cornelia 
Simionescu, o serie de 
sfruntate neadevăruri în le- 
gătură cu cei ce-și caută 
sălas si o nouă viață peste 
hotarele marelui Gulag, care 
este Republica Socialistă 
România. 

Nu știm dacă într'adevăr 
a existat un emigrant pe 
numele Gheorghe Dudău, sau 
dacă, aceste relatări sunt 
pur și simplu invenții din 
partea reporterei, dictate 
probabil de “'cei de sus”, 
pentru a descuraja Românii 
ce ar dori săemigrezepeste 
hotare, făcând caz de tra- 
tatul dela Helsinki semnat 
de însuși atotputernicul Ni- 
colae Ceaușescu. 

Dacă deci, Gheorghe Du- 
dău, a fost cu adevărat un 
fugar ce s'a repatriat de- 
clarând ceea ce i-a declarat 
reporterei ziarului SCÎN- 
TEIA, a făcut-o, fără doar 
si poate, pentru ași salva 
pielea, bătându-si joc de nai- 


k pri ea 
si drepturile 
pe” care le obțin toți emi- 
granții, din întreaga lume, 
ce ă în Statele Unite 
legal. 


S'o luăm deci dela ca- 
păt. 

La prima întrebare pusă 
de reporteră, adică: “CE 
V-A DEZGUSTAT, MAI A- 
LES?” zisul Dudău răs- 
punde: '*Toate, în toate pri- 
vințele vieții. Dacă zi de 
zi trebuie să mergi cu gea- 
mantarul de la un patron la 
altul ca să-ţi găsești de 


cet de) peste hotare, stim 
bine că nimeni, dar absolut 


Nicolae NOVAC 


lucru, dacă patromul te 
schimbă şi te dă afară după 
cum pofteşte „ca și 
cînd n-ai avea, ca om, nici 
un fel de valoare. . . Asta 
mu e viață să o trăiască un 
om!. . . Am zis că poate 
numai la New York este 
așa, hotărîndu-mă să plec 
la Minneapolis, la o fabrică 
de prelucrare a pleilor. Ne- 
au dat cizme pescăreşti și 

ne-au pus să muncim în- 
tr-o saramură, exact ca pe 
niște ocnași. Lucram ru- 
mai emigranții acolo, adică 
sclavii . . . Trebuie să 
vă spun că după ce am ter- 
minat Scoala profesională 
am lucrat ca mecanic la 
sonde. Nu era o muncău- 
soară. Poate mergeam ki- 
lometri „pe jos ca să ajung 
la sondă; dar cînd soseam 
la sondă . . . aveam cu 
totul altă viață la sondă! 
Pînă la tăbăcăria aceea din 
Minneapolis n'am întâlnit 
niciodată un loc de muncă 
mai primitiv. Din cauza 
sării. și infecției, în care 
lucram a trebuit să mă ope- 
rez la mână și nici astăzi 
mu mă consider vindecat'?... 

Ca unul care am venit 
în Statele Unite, din Ger- 
mania, ca refugiat, în anul 
195], ţin să mărturisesc ne- 
spus de sincer că toate cele 
spuse de zisul Gheorghe Du- 
dău, sunt pur și simplu in- 
venjii și minciuni ordinare 
fie din” pasca dânsului, fie 


nimeni m poate intra în 
Statele Unite fără de a avea 
o garanţie fie din partea 
unei organizații sau a unei 
persoane. 


Ca atare, nimeni dintre cei 
ce au făcut aplicaţii de emi- 
grare în Statele Unite și au 
avut un garant care le-aasi- 
girat posibilitățile de lucru, 

n'au avut niciodurere de cap 
pe această temă. Dureri 
de cap și desamăgiri au 
avut cei ce, odată ajunși 
în Statele Unite, au visat 


să file integrați în posturile 
sau poziţiile ce le-au ocupat 
pe baza pregătirilor lor, în 
România, de îndată ce au 
pus piciorul pe meleagurile 
americane. 
nu sepoate facepeste noapte, 
în primul rând datorită ne= 
cunoasterei limbii. Majori- 
tatea celor ce au perseverat 
însă, şi-au văzut visul îm= 
plinit. Avem astăzi, în Sta- 
tele Unite și Canada, dintre 
refugiați: 'protesori de li- 
ceu şi universitari, doctori, 
farmaciști, ingineri, techni- 
cieni, laboranți, precum și 
muncitori calificați în toale 
bransele. Dar cum spunea 
de atâtea ori marele nostru 
Aurel Vlaicu prietenilor săi: 
“INCEPUTUL ESTE GREU, 
DAR AJUTA DUMNEZEU” 
„+ + Dumnezeu ajută însă 
celor ce, crezând în EI, 
stiu cum trebue să se ajute 
ei înșiși, fără a cădea în 
disperare si fără a se culca 
pe obrazul zicalei româ- 
neşști ; “* PICĂ PARA MA- 
LAIATA, ÎN GURA LUI NĂ- 
TĂFLEAȚĂ », 


Şi, zisul Gheorghe Dudău, 
căruia oficiosul partidului 
comunist român “Scînteia” 
îi consacră un sfert de pa- 
gină pentru a-i publica ba- 
zaconiile și balivernele, este 
un exemplu tipic al unui 
asemenea  NĂTĂFLEATĂ, 
care, a preferat să meargă 
la spânzurătoare, asisderea 
eroului_unei povesti de lon 


americanii 
posmegii. 

“Incheiem aici conside- 
rentele noastre pe marginea 
acestui articol ridicol din 
“Scînteia”, dat fiind faptul 
că restul, m-i absolut nimic 
altceva de cât, fie minciună 
din partea zisului Dudău, 
fie invenție din partea re- 


porterei Cornelia Simio- 
nescu, pentru o bucată 
de pâine. 


Nicolae Novac 


"CAPCANA 


4) 


Ceea ce firește, 


PAGINA 3 


DUPA UN AN DE COLABORARE: 


DE CE TREBUIA SĂ NU APARĂ 
“CUVANTUL ROMANESC” 


LAS VEGAS, Nev. (Primăvara anului 1976) 
--Patru români au fost primiți în audiență 
de Nick the Greek, omul care a ridicat 
la rangul de știință pariurile. 

Un doctor, un farmacist, un avocat și 
un inginer voiau să afle ce șansă de 
succes, va avea un ziar românesc, tipărit 
lunar, în 20-24 de pagini. 

lată cum a decurs conversaţia: 

Nick the Greek;  'Cum se va rumi 
ziarul?! UI 

--“Cuvântul Românesc”! răspund toți cu 
mândrie. 

--Aveţi bani să-l tipăriți? S 

—N'avem, răspund toți, cu mai puțină 
mândrie. 

->Hmilt Apol, marcând un punct pe o 
coală de hârtie sub coloana “'răspunsuri 
negative”, omul care și-a făcut o carieră 
precizând rezultatele alegerilor și al în- 
trecerilor sportive, continuă: 

--Sunteţi sprijiniți de vreo societate 
fraternală? 

==Nu,» a! 

--De vreo Societate culturala? 

=-Nu. 

--De vreo biserică? 

=-Nu, 

--Am ghicit, spune zâmbind Nick the 
Greek, sunteți în slujba unui partid politic. 

Intrebarea a iritat pe cei patru, dar 
avocatul a dat un răspuns lămuritor: “Nu 
suntem în slujba nici unui partid, nici unui 
comitet, nici unei organizații și nici în 
slujba unui individ,” 

=-O0!!! Dacă n'aveți bani, dacă, nu vă 
sprijină nimeni, atunci trebuie să aveți 
cel Buţin o tipografie? 

--N'avem, răspunde farmacistul. 

--Dar ce aveti? întreabă exasperat Nick 


the Greek. 
--Avem 0 mașină de scris si o se- 


cretară, fără plată, care mu şt e roma- 


apoi, după o mică pauză; 

--Care dintre dvs. este ziarist de me- 
serie? 

--Nici unul, răspunde inginerul, dar 
avem în grupul nostru doi gazetari; unul 
în New_York, altul în Gary, Ind. și am 
auzit că ar fi un pensionar prin Detroit. 

--Dar colaboratori în jurul „dvs care 
să vă ajute cu scrisul ca să umpleți 
cele 24 de pagini aveţi? 

--Avem, sigur, că avem! Ei sunt frații 
noştri care au scăpat--ca şi noi--de urgia 
comunistă. 

--De ce n'au venit şi ei aici? 

--Păl, se scuză Înginerul, unii 's în 
Australia, alții în America de Sud, dar 
avem si mai apropiaţi . „+ „prin Europa. 

--0 ultimă întrebare, spune Nick the 
Greek, după ce a mai adăugat o duzină 
de puncte sub coloana “negativ”, cum 
v'aţi organizat expediţia ziarului? 

Doctorul are cuvântul; 

--““Ziarul este editat în Hamilton, tipă- 
rit în Grimbsy și trimis la Toronto; de 
acolo pachetele sunt duse la Buffalo, N.Y. 
ca să fie expediate prin poștă la Chicago. 
lar la Chicago ziarele sunt puse în plicuri 
şi trimise la abonaţi, vedeți, este foarte 
simplu! 

--M'am lămurit! a spus Nick the Greek, 
punând deoparte hârtia plină de puncte 
negre ce-o avea în faţă, apoi si- a spus 
sincer părerea: 

*'Domnilor, mai degrabă aș miza $2 
pe un cal „Schiop că vă câștiga Kentucky 
Derby, decat pe ziarul dvs. că vă ajunge 
până la al doilea număr.”! 

Nick the Greek a pierdut pariul! 

El n'a putut înțelege tenacitatea, drago- 
stea de neam si cinstea sufletească a 
unei generații de sacrificiu. 

El n'a putut înțelege cât de puternic 
este magnetismul simbolului românesc. 


y 


nete! 


"Alte puncte negre sub coloana *'negativ”?. 


URMARE DIN PAG. ] 
cu cea mai murdară dintre 


murdării nobila noastră pro- 
fesiune, căutau ca niște hiene 
printre ruine ce se poate 
suge din cadavre.Este sen- 
zația cea mai nesuferită, 
fiindcă bietele lor articolase 
şi scrisori transmise din 
camere obscure celor care 
le promiseseră în schimb 
să-i treacă dinfața tonetelor 
cu cârnăciori deadreptul în 
barul cu biftecuri și whisky, 
mi-au adus aminte acea ima- 
gine care mă înfioară cel 
mai mult citind istoria, ima- 
ginea haitelor de hiene si 
sacali care însoțeau arma- 
le năvălitorilor și care, 
prin apariția lor, m mai 
produceau spaima ci greața 
si scârba fără margini ?. 
Citatul se dispensează, cre- 
dem, de orice comentariu, 
Regăsim argumentul cu 
“mu mai putem tolera” sub 
pana unui cronicar dela lasi 
(Convorbiri Literare, April 
lie) Al. Dobrescu. Acest 
tânăr care m se ocupase 
până acum decât de litera- 
tură, se dovedeşte brusc un 
emul al lui Eugen Barbu 
(polemica însemnând pentru 
această categorie de oameni 
o simplă emmerare de in- 
sulte, injurii și chiar înju= 
rături din care orice urmă 
de idee este izgonită cu gri- 
jă). Astfel, pentru acest 
Al. Dobrescu, Paul Goma, 
nenumit dar tot ațât de trans- 
parent ca altădată Lucian 
Blaga în denunțul lui Mihai 
Beniuc, Paul Goma m este 
decât un ““panglicar”” care mu 
numai că n'are talent dar e 
si incapabil de orice efort. 
Într'adevăr, pentru cronica- 
rul ieșean, notorietatea li- 
terară nu se dobândeşte de- 
cât prin **munca pe brânci”, 
Nu_mai pierdem timpul să 


măsurăm câtă “imuncă pe 
brânci”? va fi necesitat 
scrierea celor cinci romane 
ale lui Paul Goma si câtă a 
articolașele lui AL. 'Dobres= 
cu. Fără muncă „pe brânci 
si - natural - fără talent, 
aul Goma este autorulunor 
““elucubrații”! și “'agrama- 
tisme”! pe care doar “'min- 
țile bolnave le pot naște”. 
upă Al. Dobrescu, nu-i mai 
rămâne lui Paul Goma decât 
să calomnieze, să scuipe în 
blidul din care” a mâncat 
pe săturate si din care con- 
timuă să întulece” (iarăși 
“'cârnăciorii” de pe “one 
tele” patriei). In plus, Paul 
Goma răspândește o “urât 
mirositoare adiere”. După 
toate aceste imagini grase, 
mai aflăm că Paul Goma este 
un mut care m e auzit si 
apărat decât de alți muj 
din străinătate (mut însem- 
nând în limbajul manierat al 
cronicarului iesean, lipsit 
de har). Aici totuși Al. 
Dobrescu ne aduce o intor- 
mație interesantă - singura 
din totarticolul-. Interesan- 
tă pentrucă nimeni n'a for- 
mulat-o în istoriile literare. 
Deoarece știți cum îi cheamă 
pe aceşti ul i”? care n'au 
niciun "talent: literar? Ii 
cheamă Eugen Ionescu si 
Mircea Eliade. Ii cheamă, 
în literele franceze: Pierre 
Emmanuel, Sartre siSimone 
de Beauvoir, Aragon, Claude 
Roy, Roland Barthes, Phi- 
lippe Solers, ete, etc...Spu- 
nem etc, etc, deoarece dac” 
ar fi să dăm lista completă 
a celor care au semnat Ape- 
lul pentru liberarea lui Paul 
Goma, am fi nevoiți să în- 
şirăm mimele de frunte din 
literatura franceză, Dealt- 
minteri, cum toată lumea 
stie,  Pen-Clubul trancez 
care l-a cooptat pe Paul 


„ netele patriei, care n'au scos 


pentru a măsura si mai bine FA 


Stroe MOLDOVANU 


Goma ca membru asociat, a: 

e alcătuit mimal din muţi. rar 

Tot muţi mai sunt, de pil- , y 

dă, si Arthur Miller şi Ed- 

ward Albee care au semnat 

telegrama de protest a Pen- ] 

Clubului american. Ca să 

ma mai vorbim de Pen-Clu- * 

bul suedez . . . I-a amuţit 

pe toți cronicarul dela Iași. i 
Dezgustat de această | 

“'cârdăşie dela distanță” a fă 

muților din lumea întreagă jă: 

cu mutul Paul Goma, Al. e 

Dobrescu găseste că, în a- 

semenea condiţii,. ““tolera- 

rea pe mai departe”?.. “'s'ar 

întoarce până la urmă îm- 


potrivă-ne, ca o imensă jig- i 

nire a omenescului”?. Ă 
Pentru ca acest “fome- ă 

nesc”” de tip umanist-revo- . $ 

luționar să nu fie jignit, s'a PA 

dat satisfacție cronicarului | 

dela lași: Paul Goma a . ia af 


fost întradevăr redus la mu- 

țenie într'o închisoare din 

România din care n'a reie- 

şit decât bolnav și epuizat. rr £ 
Denunțătorii au salvat 

“'omenescul'”: pe tăcerea 

lui Paul Goma obținută prin 

astfel de metode s'a întins 

corul lor suav, plin de har, 

ca a unor oameni care ni- 

ciodată n'au înfulecat din 

blidul naţiunii şi de pe to= 


panglicile lozincilor pe nas, 
si mai ales - aici au drep- i 
tate, n'au cerut nicicând ni= ai: 
ciun fel de libertate și ni- Ș 
ciun fel de drepturi pentru 
 năpăstuiţii lor semeni. ZA 

De corul acesta trebuie E: 
să ne aducem mereu aminte E E | 


ceea ce mu poate îi un scrii- 
tor și unde mu trebuie să 
se situpze: la avangarda po- 4 
Tiţiei politice. i : . 


Monica LOVINESCU 


„ Pe-aeroport, acolo, grozav de abătut. 


PAGINA 4 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


SCRIITORII ŞI CUTREMURUL 


“Scriu pe cutremure”. Astfel îsi începea un poem 
din prima carte pe care o publica în 1965 un poet aproape 
necunoscut: Marin Sorescu. Prin această confesiune 
Marin Sorescu caracteriza metaforic destinul însuși al 
creației în România. (Poemul său se întitula dealtfel, 
semnificativ, '“Creația'”). Din vechim! si până astăzi, 
creația a fost, la noi, amenințată de tot lelui de seisme, 
cele mai multe istorice. De totdeauna, Românul a tre- 
buit să plătească, uneori prin jertfă, voința lui dea 
marturisi pentru ceea ce îl depăseste: frumos, bine, 
adică tot frumos. Marin Sorescu nia greşit când a asezat 
voința de creaţie a Românului sub semnul mitic al Mesteru- 
lui le.  Cutremurele, la Marin Sorescu, erau însă 
simbolice. ȘI e firesc pentrucă, în raporturile cu realul, 
arta își are canoanele ei. Astăzi când țara întreagă a 
fost sgudultă de un cutremur real, când realitatea însăși 
depășește, prin nefericire si năpastă, ficțiunea, literatura 
care se face în jurul evenimentului suferă - si revistele 
literare ne-o arată din plin - de un mare păcat: literatura 
suferă de . . . literatură. Vrem să spunem prin aceasta 
că în acest moment de grea încercare prin care a trecut 
România, ceea ce ar fi trebuit să triumfe în presa ei 
literară ar fi fost un mare spirit de decență, de sobrietate, 
de cumpănă și de măsură. Or, ce vedem? Cu excepţiile 
la care ne vom opri mai departe, restul e un abuz de 
fraze mari şi storăitoare, de cuvinte golite de acea 
flacără secretă a convingerii. Un fel de moloz verbal 
care insultă parcă ruinele si victimele din pricina ace- 
lulași ritual al lozincilor, din pricina aceloraşi litanii 
care convoacă formula, cliseul, stereotipia în acțiune. 


Un ins care în România are totuși statut de scriitor, 
lon Niculescu, scrie negru pe alb, în **Contemporanul”'; 
“Forța de neclintit în fața oricărui tragism este Partidul 
Comunist Român, voința întregului popor român.” Şi 
mai departe, pentru a sublinia că în aceste momente 
tragedia este, de fapt, înfrântă, de omul tuturor providen= 
țelor, Niculae Ceaușescu, același Ion Niculescu afirmă, 
fără nicio pudoare, fără cea mai elementară decență: 
“Inimos și curajos, lovit pentru fiecare în parte ca 
pentru el însuși, prin vrerea noastră a tuturora și în 
mmele nostru al tuturora, Presedinte a) Tării, Nicolae 


Ceausescu, os din osul poporului român. face a fruntea 
noastră să nu se cutremure în fața lumii și inima noastră 


să mu se înmoaie în fața niciunui cutremur”. 


Imbecilitatea e solemnă. Uneori însă ea este si 
lirică. Asa de pildă un fel de prozator mediocru care 
m s'a lecuit nici până azi de sechelele stalinismului, 
Al. 1. Ştefănescu, devine odată cu zguduitura si poet. 
Lirismul_ lui stă sub semnul dialectic al unui partid 
răscumpărător al tuturor cataclismelor, fie ele și naturale: 


“București, “oraș al prăbuşirilor'?, 

oraș al cutremurelor, al bombardamentelor 
crudul meu bătrân tată 

care m'ai pedepsit 


Dacă n'as ști că esti orasul celor mai frumoase toamne, 


că eşti orasul Revoluţiilor Române, 


că eşti inima comunistă a țării şi poporului meu, 
te-as blestema. 


Cum însă Bucureștiul e “inima comunistă a țării”, 
“poetul” îl cruță de blestemele lui. Şi cu asta tot Ro- 
mâmului îi e bine! S'a dus cutremurul, și am rămas cu 
inima partidului! Ce-și pot dori mai mult victimele? 
Bine că s'a născut - în inima însăși a Bucureștiului - un 
nou poet care să arate celor întristați şi nefericiți calea 
împăcării cu soarta! 


In escalada lipsei de pudoare, cu o fluvială retorică 
în care a devenit un inimitabil meşter, Adrian Păunescu 
scrie o poezie de 350 de versuri în care se ocupă și 
de cutremur și de salvatorul lui. Cutremurul e tratat 
într'o tonalitate de cronică rimată: 


De ce acestea toate? De unde până unde? 
Că nu fusesem totuși la astea programați? 


Dar dacă tragedia care s'a abătut asupra țării e 
repede expediată, în schimb salvatorul ei devine centrul 
unui imn aproape regal. Adrian Păunescuîl majusculizează 
pe toate părțile - *'Omul”' e scris mereu cu litere maşi - 
ÎI face erou și icoană. Ba chiar și poet. Poet ca Adrian 
Păunescu, (Cităm din acesta din urină); 


Ne-a fost mai greu ca-n moarte trăind acest cutremur i 
Cind se sucea pămîntul ca un frunziș de pom, 

Si nici acum mu sîntem pînă la capăt limpezi, 

Dar mai avem nădejdea că toţi ne sîntem oameni : 

SI că s-a-ntors în țară întiul nostru om. 


Cind l-am văzut, în zorii primei cumplite zile, . 

De după catastrofa prin care am trecut, 

Simţeam că nu mai sintem de trişti imite, 
Că mu ne lasă Omul, că s-a Întors în grabă, 


Virgil IERUNCA 


Desigur, mu e nimeni în stare să oprească 
Astfel de catastrofe, astfel de tragedii, 
Dar omul care vine, de orlunde se află, 
Chiar sub amenințarea acelelași ursite, 
E omul lingă care putem și noi muri. 


Ce palid era Omul, ce noapte străbătuse, 

Ce noapte-ngrozitoare de chin și de nesomn, 
Si semăna la faţă cu toți plugarii țării, 

Cu muncitorii țării, cu cărturarii țării, 
Păriînd totdeodată icoana unul domn. 


Si-a mers de-a dreptul-n calea fatalității noastre, 
Ca un viteaz ce este; călca solmen și trist. 

Stiu că-n acele clipe plingeam și eu văzindu-l 
Cum pune pasul parcă pe un pămînt de inimi, 

Si m-mi era rușine nici mie că exist. 


Aş vrea să trecem bine această încercare, 
Să te aud cum țării vei spune poezii, i 
Cum vei Teze: iarăși la muncă și la luptă, 
La glorie, la viață, la cinste și candoare. 


Credem că niciodată în istoria literaturii române - 
oricât de greu încercată ar [i fost ea de oportunisme, 
de ploconeală si tămâie, absolut niciodată, nimeni n'a 
ajuns pe treapta la care a ajuns Adrian Păunescu. Prin 
el oportunismul devine mi numai cinic ci și trivial. 

Evident că după Adrian Păunescu e greu să mai cum= 
pănești contribuțiile celorlalți scriitori de ocazie care 
prin vorbăria lor indecentă situează tragedia prin care 
trece țara Într?o zonă de literatură comandată, inautentică. 
Deaceea m ne vom mai opri nici la sonetele lui Grigore 
Hagiu - țara se cutremură și Grigore Hagiu scrie sonete! - 
nici la proza de lacrămi fabricate a unor Al. Căprariu, 
Alexandru Balaci, Mircea Radu lacoban, Pop Simion, 
Haralambie Tugui, George Radu Chirovici, Vasile Reb- 
ream, etc, etc. După cum m ne vom mai ocupa nici 
de ţineri fără tinerețe ca Alexandru Papilian, Lucian 
Avrămescu sau Viorel Var. 

„Vom alege deci câteva texte care sunt la înălțimea 


momentelor tragice prin care au trecut oamenii în acest 
Martie Intunecat. 


Geo Bogza publică un text destul de revelator despre 
un Bucureşti aparte - un București vulgar și grosolan - 
dar pe care marea încercare l-a transfigurat. '“In ultimii 
ani - scrie Geo Bogza - mă despărțisem tot mai mult, 
în sufletul meu, de locuitorii acestui oras, de noii locui- 
tori ai acestui oraș, care îmi apăreau tot mai zgomotosi, 
tot mai repeziți și egoiști, tot mai lipsiți de politețe. 
mulți dintre, ei grosolani si vuleari, respingând cu osten- 
tație educația ce li se va fi făcut acasă sau la școală. 
Dar în acea noapte, pe niciuna din străzile pe care am 
umblat până la ziuă, mu am zărit vreo scenă care ar fi 
putut leza simțul moral al cuiva. Cred că, de data aceasta, 


oameni care, mânați de curiozitate, soseau din cartierele 
rămase întregi, priveau tăcuți, cutremurați în toată 

lor, cuprinși de o imensă consternare. Consternarea, 
mi-am dat seama în acea noapte, poate fi una din formele 
civilizației umane”. Intr'adevăr, există momente crude 
tragice chiar, În care oamenii, nevoiți să trăiască în 
totalitarismul minciunii, se regăsesc în ceea ce au mai 
bun În ei, momente în care reapar la suprafață generozi- 
tatea, dăruirea de sine, redobândesc limbajul adevărului, 
Eroul lui Boris Pasternak, Doctorul Jivago, În momentul 
când a isbucnit războiul simțea - în ciuda ororilor = un 
fel de renaștere a întregii sale ființe. Se simțea contrun- 
tat cu ceva adevărat: iesea, În sfârsit, din inerția coti- 
diană, În care totul era alsificat de” ipocrizie, de vorbe 
moarte, de un fel de birocrație a sufletului. 


Si mai important, un text - poate 
“poligrafia bolnavă”? de artificiu 
aseială, tragediei actuale - 
1971 încoace, Eugen Jebeleanu îsi răscumpără păca 
printr'o atitudine de curaj si demnitate eră), pa 
lui *“Hanibal” semnează ur poem - omagiu în care evocă 
pe A. E, Baconsky Şi - În treacăt - și pe Virgil Gheorghiu. 
E un poem amar, fulgerat de revoltă netravestită, un 


poem negru care pălmueste, parcă, întreaga literatură 
convențională a ceasului de faţă; 


Virgil sc, 
SI tu cel care-a! simțit 

cadavrele în vid, 
Cel pe care - ultima oară- l-am întâlnit 
într'o grădină a eternității i 
unde pluteste harfa mea blondă, 
dormi acolo, unde voi veni și eu nu peste mult timp, 
Anatol. Ne vom revedea 
departe de târâtoare, departe, 
de cei care te-au disprețuit, 
ne disprețuiesc, nefericiţii . . . , 
Căci ei sunt surzi și la straniile tobe ale pământului, 
și la sinistra darabănă a lunii. 

epede ați înoptat . +. Z pipe II caile 
Ei m înoptează niciodată. 
Strălucesc. 


Aţi înoptat, fără să ne spuneți măcar un “bună seara”, 
chiar dacă un pic ironic. 

Ne-aţi lăsat pe pământ. 

In noapte. Noapte. Si mi-e 

din ce în ce mai frig. 

As striga, și trebuie să tac. 

Poate este mai bine. 

De jur împrejur este atâta zgomot. 


singurul care strivesta 
a presei literare con= 
de Eugen Jebeleamu. (Din 


iv 


Rechizitoriul lui Eugen Jebeleam împotriva tărâtoarelor 
ne scutește de concluzii. : 


> 


“xi CR: e POTI 


nenorocirea a scos la suprafață ceea ce e mai bun în 
noi. In fața necrezutelor mormane de ruine, mille de 


Am fost anchetat în le- 
gătură cu grupele de parti- 
zani ale Colonelului Arse- 
nescu și fraților Arnăutoiu, 
din munții Bucegi și Făgă- 
ras, unde fusesem şi eu 
pentru o perioadă de timp. 
Deoarece Colonelul Kolasek, 
Comandantul Securității din 
Brașov, nu reușise să scoa- 
tă nimic dela mine, am fost 
transferat pentru contimua- 
rea anchetei la Ministerul 
de Interne din București. 


Ajuns cu mâinile încă= 
tușate la acest teribil și 
groaznic loc, am fost re- 
partizat la al doilea sub- 
sol, care în lumea deținu= 
ților politici este momit 
“TALPA IADULUI”. Din 
cauză că chinurile aplicate 
de securiștii comuniști, ce- 
lor cari au avut nenorocul 
ca să fle deținuți aici, au 
fost asemănătoare cu cele 
din povestile despre fundul 
Iadului. 


Am fost repartizat într'o 
celulă în care se aflau: Un 
polonez, acuzat de spionaj 


TRĂITE ÎN ÎNCHISORILE RESERISTE 


SENECA ... LA “TALPA IADULUI”. 


I. A. ŞEITAN 


pentru americani; un legio- 
nar; si-un evreu elvețian, 
băgat "în lotul petroliștilor. 
In mica celulă se aflau doar 
două paturi de fier pe care 
trebuia să dormim patru in= 
și. La Talpa Iadului până 
și gardienii de pe coridor 
vorbeau între ei mmai în 
şoapte, ceea ce întărea si 
mai mult groaza și teama 
de necunoscut. 

La camera de toaletă e- 
ram scoşi de, cinci ori pe 
zi, dar cu ochelari negrii 
pe ochi ca să nu putem vedea 
nimica. Cu toate acestea, 
după fiecare scoatere, un 
gardian inspecta pereții toa- 
letei pentru a vedea dacă 
m cumva Vre'un deținut a 
scris ceva pe ei. 


Intr'o zi, gardianul de- . 


schideușa celulei și întrea- 
bă cu un ton țipător: 

„ „Care dintre voi esteSe- 
neca? 

Ne uităm cu surprindere 
şi mirare unii la alţii, si 
nu răspundem nimica.! Gar- 
dianul deschide din nou gura 
şi ne avertizează că dacă 


În timp de zece nimute nu-i 
Yom spune care dintre noi 
este Seneca ne va trece la 
camera de tortură. 


Intre noi nu era nici unul 

Seneca și nu puteam să știm 
despre ceea ce este vorba. 
De aceea când s'a întors 
gardianul eram încă com= 
plect buimăciți si destul de 
înfiorați de amenințarea cu 
camera de tortură, 
Din această stare, am cău= 
tat să-i explicăm că nici 
unul dintre noi nu este Se- 
neca, și că n'avem nici o 
cunoștință despre vre”un ins 
cu asemenea nume, 

-Nu știți? .. + Nu ştiţi?! 

Mama .. . voastră!t! 
„» Bandițiloriii, , . Nu 
vreți să spuneți. . . Am să 
va spun eu: Seneca este 
un mare bandit si criminal 


„legionar. Să-mi spuneți a- 


cuma, unde este Seneca?? 


Atmosfera era grea si 
era ușor de intuit că vom 
fi luați în primire de tor- 
tura dela “*Talpa Iadului”, 
Speriat de acest spectru, 


„lebra lui maximă 


Virgil IERUNCA 


polonezul rupe tăcerea și 
spune: = 
-Seneca fost aici, dar 
plecat Jilava. : 
Gardianul a rânjit cu satis= 
facţie că a dat de urma lui 
Seneca. Drept mulțumire, 
nințat că ni 


La câteva zile, am fost 
ii câte unul la cercetări 
în legătură cu cazul Seneca. 
Căci a fost căutat și n! 
fost găsit la Jilava. Cu 
această ocazie am aflat și 
despre ceea ce în fond ei 
vorba. După ce celula, noa: 
stră folosise camera de. toa: 
letă, gardianul a inspectat 
pereții și a găsit pe uml 
din ei scris: “Cine și 
să moară m va fi rob. 
ciodată “Semnat” Seneca” 


curiști despre Seneca și 


ce se mai întâmpla cu 


PAGINA $ 


CUVANTUL ROMÂNESC 


PAGINI ÎNSÂNGERATE DE ISTORIE STRICT CONTEMPORANĂ 


DIN DOSARUL UNEI CRIME PUȚI 
BALȚILE DUNARII 


DISCRETIE TOTALA 


In cadrul propagandei 
administrației de la Bucu- 
reşti referitoare la “icre- 
şterea contimuă. a nivelului 
de trai” la un moment dat 
după 1965, un loc important 
1-a ocupat publicitatea legată 
de amenajarea bălților Du- 
nării ( şi a Deltei, de care 
va fi vorba altă dată). 
Desigur, protejarea pa- 

mântului de furia apelor, 
desecarea, irigarea, sunt 
măsuri salutare în sine. 
Bălțile Dunării desecate 
acum-produc recolte ( bine- 
înțeles raportate ca record) 
de porumb, menite sa spo- 
rească numărul vitelor. Dar 
populația stă la cozi dis- 
perate ore în șir pentru 
oase, atunci când vin. Con- 
sumul de carne pe cap de 
locuitor este cel mai scăzut 
din Europa, chiar după sta- 
tisticile CAER. România 
a ajuns să importe grâne 
şi peşte de apă dulce, lar 
populația din zona limitrofă 
Dunării m mănâncă pește 
proaspăt cu anii. Nu se 
poate nega însă că m sunt 
magazine pline în permanen- 
ă cu carne, pește și În 
general cu ce trebuie. Chiar 
și cu fructe exotice. Sunt 
prăvăliile “speciale” de pe 
lângă comitetele judeţene si 


„orăşănești, de 

Ce vrem să spunem: că 
efortul de a amenaja Băl- 
țile Dunării, pe fângă efec- 
tele catastrofal imprevizi- 
bile peste ani, datorită 
dezechilibrului ecologic 
creat de incompetență și in- 
conștiență, a avut un cu to- 
tul alt scop real: acela de 
a concentra în lagăre de 
exterminare, complet ferite 
de orice contact cu opinia 
publică, mari mase de ares- 
taţi și condamnaţi politici. 
lar în acele inele de apă 
ce înconjoară cele două mari 
insule dunărene erau mai 
sigure decât orice lagăr cu 
sârmele lui ghimpate. Dis- 
creție totală, 

Ar fi fost un alt loc şi 
mai ferit, pentru extermina- 
ri: Insula Şerpilor. Dar 
acela a fost subtilizat de 
ruși cu concursul patriotic 
al administraţiei sovietice 
de la București. 


CONDAMNARILE 
ADMINISTRATIVE 


Regimul comunist de la 
București, înfipt ilegal în 
spatele umi popor, a avut 
tot timpul *'complexul lega- 
Br, Mulţi oameni au 
fi ucişi discret pur și 
simplu au dispărut, maiales 


August. Totuși, pe cât l-a 
ajutat învățătura primită de 


străduit să se acopere cu 
justificări legale. Si n'am 


politică veşnică. Cine să-i primi perchezițiile inopinate defrișat și amenaja! 
ve â, t niste 
mai tragă la răspundere În de la milițienii și securiș- adăposturi, bin ulterior, 
til locului. Dej a profejit  pompos, bărăei. Dormitul 


fața istoriei? SI totusi. + + 


Securitatea aresta, fixa despre Canal că va [| “'ca- 
voul În care vom îngropa 


pedepsele, tribunalele mili= 


tare mergeau șmur cu COn- burghezia română” Nu se 
firmarea acestor pedepse pi ză ce a înțeles acel de- 


teribila dictatură a minor! 

ății, zisă muncitoare, func- 
Hona conform doctrinei im- 
ortate,  S'a produs o de- 
ecțiune la un moment dat. 


din ei, după aceste stranii 
'p întâmplări, primeau cadou și 
după prăbușirea de la 23 câțiva ani de domiciliu ob- 


trăiască în cine știe ce mar- 
la consilierii sovietici s'au  gine de Bărăgan și să lu- 
creze ca ari la fermele 
statului, fără putință de co- 
înțeles de ce, el afirmând  municare cu Papi l0= 
sus și tare că sunt o formă calitate 


canalul a fost un cavou. O 
hecatombă de cadavre ino- 
cente. 


Radu DUNAREANU 


Insă deși principlul “via 
novat = nevinovat, canalul 
trebuie terminat” funcţiona 
din plin, lagărele de acolo 
erau insuficiente. Cu toată 
rata ridicață a mortalității, 
victimele se adunau mereu, 
mal multe decât golurile lă- 
sate de cei morți. Sl atunci 
s'a deschis o nouă zonă de 
lagăre: BALTILE DUNARII- 


Oricât de expeditiv ar fi 
lucrat “magistrații”? mill- 
tari, totuşi cantitatea enor- 
mă de hârtie ce trebuia mă- 
car semnată, Îl depășea. 
Computere judiciare m e- 
rau, lar pe vremea aceea 
cibernetica era o știință 
“profund reacționară”, 
Victimele mu putea fi Încar- 
cerate şi omorâte fără o 


omdiitaca, câte SN dei ETAPA 1 
Doetariate: PROVIZORATUL SI 


Nu ştiu cine (dar a avut 
În orice caz scânteia genlu- 
lui crimei) a inventat no- 
țiunea *“CONDAMNARILOR 
ADMINISTRATIVE” . Nu 
căutaţi în nici o enciclope- 
die deoarece noțiunea nu 
există legal. E unică în 
istoria legislației.  Comu- 
niștii români deţin patentul 
şi prototipul. Nici chiar 
rușii nu l-au folosit. Me- 
canismul era simplu. Fără 
nici o bază constituțională, 
Ministerul de interne a fost 
delegat și împuternicit ca, 
în afară de arestări să fixeze 
şi o anumită condamnare, 
Astfel, un om era arestat 
şi 1 se punea în față un 
petec de hârtie prin care 
era “încunoștiințat” că e 
condamnat la 12,24,36 sau 
60 luni închisoare, Adică cin- 
ci ani. Terminologia era În 
luni, m în ani ca în jus- 


CRIMELE IN PRIPA 


Documente scrise nu am 
avut la îndemână. Doar 
mărturiile supravieţuitori- 
lor, foarte puţini, foarte În- 
fricoșați de a povesti ceva, 
mărturii colectate cu răb- 
dare și migală, din discuții 
disparate, ani În șir. Muncă 
de Sisif, pentru care avem 
o dureroasă mândrie. 

Etapa 1 a început în 1950, 
toamna.  Aglomerația de 
arestați a surprins admi- 
nistra României fără 
lagăre pregătite. Dispozi- 
țHle de provizorat: noi la- 
găre în Bălțile Dunării. Se- 
diul principal-la Salcia. Pe 
atunci Balta era o întindere 
de păduri de salcie, tere- 
muri vag şi sporadic cul- 
tivate după război, umezea- 
lă, sursă de paludism. Prl- 
mul lot a sosit la centrala 


nare, Salcia. 
figura pe hartă. 


arestat mu știa pentru ce 
este arestat, nu avea cunos- 
tință de nici un dosar. Mai 
grav era că mulți dintre cei 
condamnaţi chiar de justiția 
militară, la expirarea man- 
datului de execuție erau in- 
formați că mai au de exe- 
Că atâtea luni. Fără 


Nici su-= 


lupi, când înghe 


al “**Contelui de 


cutat 

comentarii. tru roman cu ziduri de lemn 
Unii suportau acestecon- și piatră, distruse de ad- 

damnări administrativelaun — ministraţia lagărelor îneta- 


loc cu ceilalți condamnați 
mai legal, sau - de cele mai 
multe ori-înlagăre speciale, 
separate. Mulți mu s'au 
mai întors. Nu se va ști 
niciodată câți, pentru că de 
pe urma lor mu au rămas 
nici măcar statistici. Au 
fost literalmente la discre- 
ţia securității, fără nic un 
control, fără nici o justifi- 
care. Unii au scăpat. După 
ieșirea din acel con de în- 
tunerec al condamnării ad- 
ministrative, reapăreau în 
lume într'un mod ciudat. Nu 
li se punea la dispoziție 
nici o hârtie care să justi- 
fice anii În care pur și 
simplu nici mu au existat 


specialiștii. 
distrus. 


și multă umezeală. 


majoritate 


botoril”. 


minali 


trofele istorice. 


în viața civilă, mu aveau 

vole să spună unde au fost, sorilor., Nu știm dacă de 
cât și ce au făcut. Erau la început a fost comandant 
cadavre înviate. O parte unul Pavel, dar el a fost 


ligatoriu, nevoiți fiind să 
nicii au avut corturi. 


a ținut o săptămână, 
i cu dreptul de a 


ore a Dunării, Fără 
planuri și supraveghere teh- 
levent de drept comun prin nică cvată. rr săpau 
burghezie, dar într” adevăr gropi pentru asa zisul dig 


xi cru, cu bâta, D 

mal mic pretext, 
flare de om. Iarna, uneori, 
Dunărea. 
In zonă nici un drum. Doar 
o intenție: drumul așa zis 

Roma”, 
N'am aflat de unde vine nu- 
mele acesta. Prin locurile 
acelea a fost cândvaun cas- 


a doua, fără a anunța 
Un alt trecut 
De secole, nimic. 
Bălării grase, apă, vânt, frig 


Primii nefericiți erau în 
“administrati- 
vi”, foarte mulți ridicați 
pentru că au avut ceva stare, 
așa zișii ““chiaburi” și “'sa- 
Apoi fel de [el 
de suspecți politici cu eti- 
chete penibile, găsite de se- 
curitate. Printre ei ames- 
tecați, m întâmplător, ceri 
de drept comun. 
Pleava care apare obisnuit 
şi se înmulțește după catas- 

Paznici-o 
mână de țigani analfabeți, 
foști și ei clienţi ai închi- 


în majoritatea timpului. Au 
fost „aruncați din slepuri, 
pe pământ, ca și primii de- 
portați din Australia, Paz- 
Vic- 
timele nimic. Prima noapte 
a debutat cu o ploaie rece, 
câinoasă, de toamnă, care 
Se 
lucra ca în junglă, pentru 


pe paie, direct pe pamânt. 
Si a început munca de în- 


și se căra pământul cu ce 
se putea, de multe ori cu 
tărgile, roabele flind o In 


venție tehnică mult prea 
avansată pentru nlvelul s0- 
clallsmului în mers. Digul, 
un val de pământ, de circa 
un metru înălțime, având 
la bază cam un metru și 
jumătate, era doar pretex- 
tul. Scopul era tortura, 
crima.  Instinctele deslăn- 
pulte prin ațâțare aveau te- 
ren fertil de activitate. Pro- 
babil că și alcl au lucrat 
planurile lui Nikolski cel 
care a supravegheat și diri- 
jat şi crimele reeducarii de 
la Pitești. Dar un cuvânt 
greu a avul de spus şi fan- 
tezia morbidă a conducăto- 
rilor securiști localnici. 
Metoda a fost mal rudimen- 
tară, mu chiar așa de ra- 
finată ca la Pitești, Gher- 
la, Tg. Ocna sau Canal, 
Victimele erau organizate 
în brigăzi, lar brigadlerul, 
un criminal de drept comun, 
era Înarmat cu o bâtă pri- 
mitivă și avea drept de via- 
ță și de moarte asupra ce- 
orlaiți. Dimineața Ia le- 
şlrea la muncă din lagăr 
comandantul Pavel întreba 
pe fiecare brigadier: “Câţi 
ai mă?”. Răspunsul, să 
zicem, 48, "Deseară te 
întorci cu 45” - suna sen- 
tința. Seara, brigadierul 
se întorcea cu 45, numai. 
Dacă mu, era el unul din 
cei sortiți săfle minis0mo-= 


Iar pre- 
textele erau din belşug pen- 


tru acele fantome chimite de - 


tîrig şi de foame, în starea 
ultimă de distrofie. Pazni- 
cii, pentru a nu avea pro- 
bleme cu numărul, sau pen- 
tru a m se crede căa su- 
praviețuit victima și a eva-. 
dat, dispunea îngroparea ce- 
lui ucis pe loc, unde se 
afla. Nu există certitudinea 
că toți cei îngropați erau 
cu adevarat morți întotdeau- 
na. 

In etapa a doua, genera- 
ţia nouă de victime, săpând 
la canalele de desecare gă- 
seau, În anul de grație 1960- 
1961, schelete cu fața În jos, 


N CUNOSCUTE 


cu gamela și lingura lângă 
ele, îngropate la 50-70 cm. 
de fața pământului. 
ortalitatea bâtei era a- 
jutată de mortalitatea, 
zicem naturală, datorită ina- 
nițlei, bolilor de stomac și 
altele. Nu exista nici cea 
mal elementară asistență 
medicală, nimic. 

Pavel a inventat Era ți 
mal cumplit; o ghereta de 
scândură cu două tampoane 
în interior care se strân- 
geau cu un șurub, ceva cam 
ca la masa de tâmplar. In 
gheretă erau striviți detam- 
poane doi oameni deodata, 
iarna, la frigul cel mai 
cumplit, numai În cămașe. 
Deoarece pământul era În- 
ghețat seturna apă [lerbinte 
pe' jos pentru a se face no- 
rol, În care victimele stâ- 
teau cu picioarele desculje. 
La procesul care a urmat, 
singurul supraviețuitor ala- 
cestei metode, care întrece 
fantezia lui Mengele de la 
Auschwitz, Înălbit complect, 
a declarat că mu a murit 
pentru că a stat cu plicioa- 
rele pe celălalt care mu- 
rise Înainte. Dar m se 
poate ști dacă celălalt mu- 
rise sau disperatul supra- 
viețuitor îl ajutase să moa- 
ră pentru a supravieţui... 

In orice caz supraviețul- 
torul a fost condamnat din 
NOI N] 958 pen! 
text Darecă! upârtat 
şi etapa a doua. Nu ştim 
dacă a mai scăpat. 

După un an și mai bine 
de asemenea industrie a cri- 


„mel, asa zisul dig a tre- 


buit să' suporte prima inun= 
dație a Dunării. A fost 
ca o jucărie. A crapat 
din prima noapte peste tot. 
Comandantul lagărului a dis= 
pus ca nenorocitele victime 
să lasă noaptea pe dig și 
să pună saci cu pămînt, saci 
care m au rezistat. Si 
atunci a ordonat ca digul 
să fie sprijinit cu spatele 
de către deținuții slabi, ex- 
tenuați și uzi. + Digul s'a 
rupt ca un nimic. Apele 
noroioase au îngropat de vii 


pe cel ce le stăteau Împo- j 


trivă. 
In etapa a doua, când se 
scotea pământ din vechiul 


dig pentru cel nou lopeţile 
scrâșneau In oase de om. 
Am Încercatsăpoventeac 
aceste episoade unora din 
ră şi din lumea liberă, 
'au uitat la mine curios. 
Literatură de propagandă au 
zis cel mal mulți, Foarte 
puțini, extrem de puţini, 
m'au crezut, Insa tot apu- 
sul leșină când aude de la- 
gărele naziste sau de așa | 
| 


23 


zisele persecuții chiliene! 
Ruperea digului uman 

probabil că a întrecut pla- 

nificarea securității, Ca 

1 în cazul reeducării a ur- 

mat un fel de proces, cu 

ușile închise. Tot datorită 

complexului legalității. La- 

gărul a fost închis. Nici £ 

m mai aveau victime În j 

el. Puţini supraviețuitori 

au fost martori în această 

mascaradă juridică. Apol, k 

în 1958, au fost arestaţi din | 

nou, cel politici. Cei de 

drept comun au fost dați 

la fund, înspăimântați de a- 

menințările securității. 
Țiganii paznlei au fost 

condamnaţi la diferite ter- 

mene de la 6 luni la un 

an si jumătate, ca pentru 

furt'de buzunare. In 1959, 

în etapa a doua, majorita- Ă 

tea erau plutonieri. Intra- - 


ți dar au fost reabilitați și 
avansați. Pavel a intrat : 
în închisoare locotenent, 
condamnat pentru crime îm- 
potriva umanității. In 1958 
era liber, Ultima informație 
pe care o avem îl afla maior. 
Nu este exclus ca acum să 
(le în conducerea ministe- 
rului de interne ca şi consi- 
ler specialist. (Nici m e 

de mirare. Goiciu, coman-= Pi 
dantul închisorii Gherla, pe 

vremea reeducării, după 

meritele sale, a fost mumit 
Director în Galați, A murit 4 


ZA 


în 1964 și i s'au făcut fune- 
rarii oficiale și tot tacâmul 
Şi m e unicul) 


Radu DUNAREANU 


partinic. 


CUVINTELE 


Cuvintele copilăriei mele 
erau zdrobite cu ciocanul pe nicovală 

de brațul unui barosan cherchelit 

ce corbea-n slogane și se înfoia spre Răsărit 
ferecând, zicea el, o altă roată a lumii. 


era biblia sufletului românesc: 


un Eminescu, editura Delafras. 


Ion CICALA 


Cuvintele acelea, scrâsnitoare, di ăli 
menite stârpirii de suflete di etebisalit 
atât de mult m'au îngrozit 

ca deși primul la abecedar 

mi s?a făcut lehamite de scoală 
şi visam să mă fac pescar. 


Intr'o zi însă, tata mi-a adus o carte 
cu pagini din faguri si cuvinte de miere 
cu care m'a prins si prins am rămas 


-lucru de care ca pentru viață-i mulțumesc- 


PAGINA 6 


In cursul primăverii amu- 
lut 1877, diplomaţia româă- 
nească a stat În fața celui 
ma! epuizant și riscant exa- 
men. 

Negocierile de la Londra 
și Constantinopol (1876) n'au 
dus la rezolvarea crizei în 
Balcani. Puterile Europene 
asistau În continuare la ac- 
tele de demență politică și 
de cruzime inumană ale Tur- 
ciei. Rusia putea acum să 
deslănțule toată propaganda 
pânslavistă a eliberării 
crestinilor din Balcani, por- 
nind un război destinat să 
demoleze edificiul putred al 
Sublimei Porți,să cucerea- 

scă Constantinopolu! și să-și 
anexeze strâmtorile. Prin 
conferințele amintite, Furo- 
pa crezuse că va II pOsIDII 
să imblânzeascăPoarta, să o 
determine să treacă la re- 
forme democratice şi să a- 
corde drepturi creștinilor 
din Balcani dar negocierile 
au esuat. Turcia mu- mai 
era cea de la 1828; patrio- 
tismul fanatic al tinerilor 
Turei şi Constituţia din 1876 
dovedeau că noua politică era 
o formalitate care să dea o 
față nouă stării anacronice 
de lucruri din Imperiul Oto- 
man sorții pieririi. Chiar 
sub noua constituție ''demo- 
cratică” din 1876, Turcia 
comisese cele ma! abomina- 
bile crime și masacre în 
masă în Bulgaria răsculată. 

Faţă de România, Sub- 
lima Poartă, devenea tot mai 
dusmănoasă, în ciuda faptu- 
lui că Guvernul Român m-i 
dăduse motiv să o facă. 

Năvălirile boșhuzucilor, 
sechestrarea vaselor pe Du- 
nare și destituirea lui Ghi- 
ca, agentul român la Con- 
stantinopol erau acte necu= 
getate Împotriva unei țări 
care putea să-i (le de folos 
Turciei, Mai mult, tureii 
bombardează orașele româ- 
peşti, Calafat, Giurgiu, 
Brăila. Pe malul stâng în 
care m se aflau nici trupe 
româneşti, nici trupe ruse- 
şti, "trăgeau și asupră spl- 
ialelor, fără nici un fe' de 
cruțare” scrie Iorga. 

r din momentul în care 
Constituţia turcă din 1876 
declara principatele române 
ca provincie “privilegiată” 
lar românii flind conside- 
rați otomani, supuși al Sub- 
limei Porţi, de ce aceste 
provocări la războl? Pro- 
clamarea independenței și 
perspectiva colaborării cu 
rusii, au venit abla mai târ- 
ziu și ca efect al acțiuni- 
lor Porții.  Creind şi în- 
treținind stare de război cu 
România, aceasta era si de 
aşteptat ca să se proclame 
independentă, 


sa către agenţii diplomatici 
români din străinătate de- 
clara: "Sprijiniţi pe drep- 
tul nostru și dreptatea cauzei 
noastre (. . , .) vom face 
tot ce_datoria noastră față 
de țară ne impune pentru a 
apara solul nostru”. 

Referindu-se la indepen- 
dența proclamată, Kogalni- 
ceam remarca În conti- 
muare, În aceași notă: In- 
dependența absolută a Ro- 
mâniei a fost proclamată 
de toate glasurile autorizate 
ale țării. Guvernul și po= 
porul au luat hotarârea fer- 
mă să o apere cu arma în 
mână ca și integritatea te- 
ritorială cu care se găseste 
de acum identificată în ochii 
întregi! populații românesti. 

Dacă față de turci, Ko- 
mânia a adoptat o poziţie 
conform intereselor patrio= 
tice, declarându-se indepen= 
dentă, față de ruși nu a fost 
posibilă o soluționare clară 
şi definitivă. 

La 4 Aprilie 1877, Guver- 
nul Brătianu semna Conven- 
ţia cu Rusia dându-i per- 
misiunea să treacă trupele 
imperiale spre Balcani. Dar 
semnarea Convenției a fost 
o necesitate pentru Romă- 
nia. Cine ar fi putut re- 
zista dorinţei și forței Ru- 
siei? 

Pe de altăparte, Conven= 
ţia a avut rostul ei: a salvat 
principiul integrităţii terito- 
riale și a păstrării insti- 
tuțiilor românesti. 

Aceasta “'a fost singura 
politică posibilă” remarca 
lorga în *'Correspondence 
sous le Roi Charles-ler”. 
In fața insistențelor ruse, 
România solicitase părerea 
și sprijinul puterilor ga- 
rante, care au răspuns fle- 
care conform interesului de 
moment: Austro - Ungaria 
recomanda să lăsăm trecere 
liberă Rusiei fără a ne an- 
gaja într'o alianță sau coo- 
perare cu aceasta, 

Fra ignora problema 
balcanică; de altfel, izolată 
În politica europeană de 
către sistemul Bismarkian, 
atenția elera îndreptată spre 
o politică colonială în Af- 
rica. Germania era mul- 
pumită că avea să ofere Ru- 


“siel un rival în Turcia: An- 


glia turcofilă stătea înexpec- 
tativă deși interesul ei era 
să pună pledecă Rusiel. 
Abandonată de puterile 
garantoare, România sem- 
nează Convenţia la 4 Aprilie 
1877 care va însemna În- 
ceputul colaborării cu Ru- 
sia. Imediat după aceasta 
nu întârzie nici reproșurile 
din partea puterilor euro- 
pene că ne-am allat cu Ru- 
sia -panslavistă!, Era un 


„__M. Kogălniceanu în Nota ___bun pretext _să fim lăsaţi 


CĂILE DE LUMINĂ, 
JERTFĂ ŞI DE BIRUINŢĂ 
ALE NEAMULUI 


DIN TRECUTUL NOSTRU 


PARTEA TREIA 


Prof. Mircea MILESCU 


În compania rușilor, 

Proclamarea  indepen- 
denței din 10 Mai, 1877, 
mi a dus la o schimbare 
în raporturile României cu 
statele europene, deoarece 
nici una din puterile Euro- 
pei m se grăbea să 
recunoască independența 
României. 

In Franța, Ducele Deca- 
zes era În fruntea guver- 
nului republican, dar Thiers, 
marele turcofil avea încă 
mare influență, deci nu pu- 
tea fi vorba de un sprijin 
diplomatic francez. In An= 


glia, Disraeli, era nemulțu- 
mit de România care m 
acorda drepturi evreilor și 
va folosi prilejul Tecunoaş- 
terii independenţei încă, a- 
proape, trei ani, pentru a 
impune României drepturi 
pentru coreligionarii săi. 
Germania lui Bismark 
vedea independența Româ- 
niel prin prisma intereselor 
firmei Strousberg; Bismark, 
personal, nutrea o antipatie 
pentru români. O poziţie 
moderată și mai prietenoa- 
să o arăta Andrassy, mi- 
nistrul de externe austro- 


DIN ISTORIA DE ACUM O SUTĂ DE ANI 


ungur În ciuda ostilită- 
II virulente a lui Koloman 
isza șia presel ungurești, 
Independența proclamată 
trebuia impusă în Europa 
pentru ca România să [le 
recunoscută în familia sta- 
telor europene. Pentru toți 
liderii români, pentru fie- 
care soldat și țăran român 
era limpede idela că sin- 
gura cale de-a ne consfinți 
libertatea și independența, 
era calea armelor. 
Convenţia cu Rusia des- 
chisese o posibilitate de co- 
laborare în- vederea acestui 


scop, dar erau multe semne 
de întrebare marginea 
acestei cooperări, 


Rusia m recunostea in 
dependența Românlel până ce 
Europa avea să o facă, și 
aceasta mai ales din cauză 
că românii se proclamaseră 
singuri independenți. 'Ţa- 
rul Alexandru Îl ar fi pre- 
ferat ca România să-și f1 
primit independența din mă- 
na Rusiei, așa cum a pro= 
cedat Serbia. 


CONTINUARE IN PAG. 7 


187 CENTENARUL 1977. 


RĂSBOLULUI DE INDEPENDENȚĂ AL ROMÂNIEI 
în creaţia lui 


NICOLAE GRIGORESCU 


TRECEREA DUNĂRII DE CĂTRE ARMATA ROMÂNĂ 
ŞI MARȘUL STRATEGIC, ÎN BULGARIA, 


In urma înfrângerilor sufe- 

rite de armatele rusești la 
Plevna, la 8 si 18 lulie, 
Marele Duce Nicolae, co- 
mandantul suprem al tru- 
pelor ruse, în telegrama din 
19 Iulie adresată Domnito- 
rului Carol 1 cere insistent 
sprijinul Armatei Române, 
menționând că trecerea Du- 
mării să fle făcută *“ așa 
după cum doriţi ”*, adică 
sub comandament român. 

Această condiție cerută cu 
insistență încă din momen- 
tul intrării în răsboi de 
către Domnitorul Crol 1 și 
guvernul său, avea la bază: 

- Teama și neîncrederea 
față de forurile politice și 
militare ruse; 

- Prestigiul național, con- 
vingerea că aportul armatei 
române în luptă va (i mult 
mai evident si apreciat dacă 
armata română își păstrea- 
ză independența de acțiune; 


PRE CAMPULDELUPTĂ 


* Comandor Mircea PETRU 


- Recunoașterea politică a 
României ca “aliat”: aj] 
Rusiei. 

Istorica telegramă a Duce- 


Ea. 


CAP DE POD INTRE TURNU-MAGURELE SI NICOPO 


a NE OLE, 


Pe alci trupele Diviziei 4-a Române au trecut între 16 
și 20 Iulie, la sud de Dunăre în zona Nicopole. : 
Lucrare În creion. 


lui Nicolae reprezintă recu- 
noașterea oficială de către 
Rusia a Armatei Române 
ca * allat ” și implicit, 


|POPAS_DE CONVOI DE CARE DE APROVIZIONARE: 
DE CONVOI DE CARE | 


Alimente și muniții, apărate de trupele de călăr 
roșiori ce țineau sub supravegherea lor căile de acces, 
Lucrare în acuarelă. 


recunoașterea României ca - 
stat independent. Trecerea 
Dunării de către armata de 
operații, atât de mult aștep- 
tată și dorită, devine imi- 
nentă. S 


Domnitorul Carol Irăspun= 
de că s'a dat ordin ca gar- 
nizoana din Nicopole să fle 
întărită cu restul trupelor 
Diviziei a 4-a şi de ase- 
menea s'a ordonat Diviziei 
a 3-a să treacă Jiul și să 
preia poziția Diviziei a 4-a, 
care până la 24 lulie ur- 
mează să treacă în între= 
gime Dunărea, în zona Ni- 
copole. 


La 27 lulie, Divizia 4-a 
comandată de colonelul 
Alexandru Angelescu începe 
marșul strategic din zona 
Nicopole spre zona de luptă 
din fața Plevnei. 


CONTINUARE IN PAG. 7 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


PAGINA 7 


1877 CENTENARUL 1977 


RĂSBROIULUI DE INDEPENDENȚĂ AL ROMÂNIEI 


Comandor Mircea PETRU 


țelor_ pecra ară Cu atât mai mult cu 

se găseau Într'o situație critică, 

Carol 1, Vol. X, paz.35.66 ). pa Maaorinle Rseebu 
Trecerea Dunării 


luptă sub prote Îi „deplasarea spre câmpul de 


pelor de cavalerie ce Hneau 


consemnate în nemmărate schij ă 
Se . Nicolae” Geta țe și tablouri de către 
= noştri Dunărea, a trăit cu ei ostenelile, suferințele 


» lăsând pentru gene- 


şi primejdia pe câmpul de | tă 
rațiile viltoare cea mai e 
neamului românesc. 


O PARTE DIN ACESTE MARTURII VALOROASE 


SUNT PREZENTATE 


MAL JOS; 


d 
TRANSPORT PE DUNARE LA CORABIA. 
Lucrare în creion. 


a; - 

"Re. - 

me . a Pa z 4 în 
ROSIOR ADAPANDU-SI CALUL. 

Lucrare în cărbune și cretă albă. 


_ n 


- i 
TREI ROSIORI VAZUTI DIN SPATE IN MISIUNE DE 


RECUNOASTERE. Lucrare înulei. 


siorul din primul plan pe cal sur, ocupă aproape 
Dog compoziție; este larg tratat, pictat cu multă 
vervă în trăsături largi și sigure, cu latul pensulei. 
El este oprit şi obsearva cu atenție întreg câmpul. 
In dreapta, la distanță alţi doi călăreți. Unul întors 
mai în profil, pe un cal bălan, este tratat mai insis- 
tent. Misiunea lor este de a cerceta terenul și a des- 


coperi pe inamic. 


e —— 


VEDETA IN CERCETARE. 
Lucrare în ulei. 


veșnică mânie, că parc'o şi auzim vâjilnd în aer, 
si capul turcului, plecat cu frică sub lovitura morții 
degeaba se mai ferește, u şi vedem despicat ; poate 
în aceeaș clipă se vor rostogoli amândoi, căci turcul 
a scos revolverul şi a tras, un alt călăreț sosește 
și el În goana calului, o tragedie zărită ia lumina 
unul fulger; totul e floros: cerul de plumb, apusul 
de sânge, scăpărarea de lumină în fund, goana ne- 
bună a cailor cu ochii aprinși, cu urechile ciulite 
șI cu coama sburlită și coada fulor, gestul hotărât, 
scrâșnltor al câlărașului ce dă strașnica lovitură, 
mișcarea tâlhărească a splomului, care în clipa din 
urmă scoate revolverul și trage, - toate parcă sunt 
amume alese și puse acolo ca să te Îngrozească. SI 
dacă a fost vr'odată artist pe lume ca să se gândească 
mai puțin la efecte, la ce vel simți tu şi la ce ai putea 
spune În fața operel lui- acolo, fără de îndoială a fost 
Grigorescu” (Alehandru Veţi jetaral N.Grigorescu, 


a trei călăreți, în mijlocul unui vast teren deluros, 
su 


un cer greu Întunecat. 


Doi dintre ei s'au oprit şi țin la mână calul celui de 


al treilea, care înaintează pe jos, 


abia vizibil din 


tufăriş, cercetând terenul, ca să poată descoperi ina- 


micul. Misiunea lor este să se apropie cât mai mult 
de inamic, să-i descopere intențiile, să-l observe şi 
să înștiințeze imediat pe comandant. Cu un cuvânt, 
cavaleristul este urechea şi ochii şefului. 


( 


CĂLĂRAȘUL ROMĂ 


SPIONUL DESCOPERIT ESTE AJUNS DIN URMA DE 
N.__Lurare în ulei. 


'“* Ce _vifor de_ miscare şi ce epresie supremă de 
încordare 1 Iată, călărașu nostru a ajuns pe spion 
din fugă, a ridicat sabia cu atâta îndârjire, cu atâta 


URMARE DIN PAG. 6 

După ce trupele rusești 
au trecut Prutul în Romă- 
nia, Țarul Alexandru Il și 
Marele Duce Nicolae și-au 
stabilit Cartierul General la 
Ploiești. 

Vizitele reciproce între 
Țar si Domnitorul Carol, 
schimburile de vederi ale 
acestuia cu Marele Duce 
erau interpretate caunsemn 
de bunăvoință și lealitate ru- 
sească față de cauza Ro- 
mâniei. Gesturile de cur- 
toazie ale Țarului Alexan- 
dru II față de familia dom- 
nitoare i-a flatat pe romaâ- 
ni. 

Românii greșeau insă. 
'Tarul dăduse respectul cu- 
venit unor Hohenzollerni mai 
ales că Principesa Elisabe- 
ta se înrudea cu familia im- 
perială. 

Gestul nu se referea la 
România care era conside- 
rată încă parte integrantă 
a imperiului otoman, o sim= 
plă provincie vasală Tur- 
ciei. S 

Cuyerrul Român urmă- 
rea să exploateze campania 
anti-Otomană a Rusiei 
printr'o colaborare limitată 
cu Rusia, prin acțiune în- 
dependentă, cu o bază de 
operaţii proprii sub coman- 
dă romanească, 

Tocmai de aceea Rusia 
refuza prin persoana lui 
Gorceakov colaborarea ro- 


—————————————————————— —— 


mânească, folosindu-se de 
pretextul că Europa m re= 
cunoscuse independența şi 
deci Rusia mu putea să-şi 
alieze un stat vasal Turciei. 
Mai mult, Rusia nici m pu- 
nea prea mare preț pe o 
armată de 50.000 de oameni 
ca cea a României, nou în- 
ființată de Principele Carol 
si neexperimentată în răz- 
aie. In sânularmatei ruse 
exista totusi o opinie, ca si 
cea a Marelui Duce Nico- 
lae, favorabilă cooperării 
românești, dar cuvântul greu 
în această privință îl avea 
Gorceakov și Țarul. 

Rusia mai avea alte mo- 
tive, generale, ca să refuze 
o colaborare românească. 

Ea voia să apară singură 
ca eliberatoarea creștinilor 
din Balcani, să nu împartă 
această glorie nici cu ro= 
mânii, nici cu bulgarii, pe 
care deasemenea îi re- 
fuzase. Mai mult, Gorcea- 
kov_ și Alexandru II voiau să 
aibă mâinile absolut libere 
în viitoarele negocieri de 
pace cu Turcii, să mu fie 
angajați în nici un fel de 
promisiuni sau tratate cu 
popoarele balcanice care a- 
veau revindecările lor îs- 
torice. 3 

Din punctul de vedere 
românesc colaborarea cu 
Rusia era complicată șium- 
brită de problema viitorului 
Basarabiei. 


Viaţa şi opera lui.Edit. Casei Scoalelor. Bucuresti 1910) 


OFITER DE ROSIORI RANITI 
Lucrare în ulei | 


PRIZIONER TURC 
Lucrare în ulei 


Grigorescu reuseste să redea momentul de depresiune 
al ostaşului rânit, Așezat pe scaun, fizionomia lui 
esprimă slăbiciune. 


Lucrare în creion 


de patrula română 


DiN ISTORIA DE ACUM O SUTĂ DE ANI 


Incă la Livadia, Brătianu 
aflase de intenția Rusiei de 
a înlătura complet Tratatul 
de la Paris (1856) ceea ce 
atrăgea după sine și ceda- 
rea sudului Basarabean, Ru- 
siei. 

Kogălniceanu știa acest 
lucru, la fel Principele Ca- 
rol, oamenii politici, iar 
presa românească începea 
să agite tot mai mult pro- 
blema. 

România se agăța însă de 
speranța unei colaborări cu 
Rusia, care fructuoasă fiind 
nu va mai cere Basarabia la 
conferința de pace. 

Era peste puterea lor de 
a crede că Rusia să-și în- 
sele propriul aliat de pe 
câmpul de luptă. 

Totuşi această posibi- 
ltate i-a ținut într'o mare 
îngrijorare pe toți conducă- 
torii României în tot cur- 
sul războiului. 

Diplomații români scă- 
pau din vedere un aspect 
important: In 1856, pute- 
rile europene au dat sudul 
Basarabean Moldovei pen- 
tru ca să bareze expansiu- 
nea rusă spre sud, spre Du- 
năre și Balcani. Au făcut 
acest lucru de teamă si din 
răzbunare împotriva Husiei 
înfrânte în războiul Crimeii. 

Europa mu dăduse sudul 
Basarabean Moldovei dintr? 
un simț al justiţiei istorice, 
pentru că dacă ar fi fost 


Descoperit a luat-o la fugă în galop, ca să scape 


ghidată de acest principiu 
ar fi redat Moldovei toată 
Basarabia, m mumai trei 
județe, pentru că Basarabia 
în întregime era sol româ- 
nesc! 

Pentru Rusia, sudul Ba- 
sarabean era punctul care 
reprezenta umilirea în fața 
Europei, la Paris în 1856, 
şi evident acum avea ocazia 
să-și spele umilința luând 
înapoi județele Basarabiei, 
(smail, Bolgrad, Cahul). 

Deci, România spera ca 
Rusia să păstreze din Tra- 
tatul de la Paris exact ceea 
ce amintea de jignirea su- 
ferită. Evident era o nai- 
vitate. 

Astăzi însă când recon- 
stituim aceste evenimente 
și atitudini trebuie să con- 
sideram în primul rând pa- 
triotismul celor de acum o 
sută de ani, m numaia celor 
de pe câmpul de luptă dar 
şi al diplomaților români, 
care și-au atras admirația 
întregii Europe pentru atita- 
dinea lor, a curajului cu 
care au înfruntat Rusia. 

România, desprinsă a- 
cum de legăturile ei secu- 
lare, avea să intre în în- 
cleștarea celor doi uriasi, 
de unde virtutea stră- 
moșească avea să iasă la 
iveală sub zidul de foc si 
de moarte al Plevnei. 


Prof. Mircea MILESCU 


ia 2-9 


DN 


PAGINA 8 


Cu ocazia Centenarului 
Independenței României s'a 
scris foarte puțin desprero- 
lul Bisericii Ortodoxe Ro- 
mâne la împlinirea idealu- 
rilor naționale românești. 

In Tară, s'a scris puțin 
si timid, cu frică si cu je- 
nă, ca nu cumva să deran- 
jeze pe cei care au făcut 
din Biserica Ortodoxă Ro- 
mână un fel de cenuşăreasă. 

Acest articol este o evo- 
care succintă și el va fi 
tema unei conferințe ce va 
fi ținută la Detroit, în luna 
Iulie a.c. 

Biserica Ortodoxă Ro- 
mână, dintru început ne-a 
ajutat la formarea sufleteas-— 
că, ne-a fost suprema forţă 
tainică ce ne-a ținut înmaă- 
nuchiați și ne-a dat putere 
de rezistență să înfrângem 

presiunile, amărăciunile și 
ocupațiile abătute asupra 
noastră. 

Ori cine ar încerca să 
scrie o filosofie a istoriei 
noastre, va găsi cheia în- 
țelesului acestei istorii, în 
Ortodoxie. 

Biserica Ortodoxă a pus 
temelia unității limbei na- 
ționale, a fost ctitora cul- 
turii, iar prin zar de 
zidire sufletească, tălmăcite 
de călugări, preoți luminați 
Sau arhierei, din gândul cu- 
rat, “să fie mai lesne și 
mai uşor a citi și înțelege, 
toată ' seminția  româneas- 
că”. Limba literară a fost 
scrisă de condeie pioase ză- 
mislite pe masa altarului: 
“împărtășanie pentru româ- 
nimea de pretutindeni”; arta 
a crescut în mânăstiri: cri- 
ni de piatră si de aur în 
sihăstriile pădurii; mila s'a 
revărsat din belșug : cu o 
mână se împărțea Biblia, iar 
cu alta se împodobeau mâ- 
năstirile din Athos si din 
tot Orientul Crestin. * 

Deosebit de Biserica Oc- 
cidentală, Ortodoxia n'a fost 
agresivă față de progres, 
ea însăși îl întrupa domol, 
dubovniceste și trainic. 

Când "Principatele Ro- 
mâne s'au unit în 1859, cele 
două Biserici din Muntenia 
și Moldova, s'au unit într'o 
singură Biserică, numită Bi- 
serica Ortodoxă Română, 
prin decretul organic pro- 
mulgat de Domnitorul lon 
Cuza, în ziua de- 3 Decem- 
brie 1864, iar după procla- 
marea Independenței din 


"1877, abia în ziua de 25 Apri- 


lie 1855, Biserica Ortodoxă 
Română a fost declarată Au- 
tocefală de către Patriarhul 
Ecumenic din Constantino= 
pol, loachim al [V-lea. 


BIȘERI(A (RETINĂ 


BISERIC 
SI IDEALURILE NAȚIONALE 


Preot Dr. Petre POPESCU 


Aceste două evenimente 
bisericesti, erau urmarea 
firească a Unirii Principa- 
telor si Independenței Ro- 
mâniei, o înlănțuire firea- 
scă între evenimentele po- 
litice si bisericeşti. 

In Provinciile robite di- 
naintea primului războiu 
mondial, în Bucovina, Ba- 
sarabia si Transilvania, Bi- 
serica Ortodoxă Română a 
fost făclia care între fur- 
tuni şi întunerec, între căde- 
ri și desnădejde, a ars me- 
reu și a luminat, făcând 
să tresalte inimile fraților, 
să le lămurească lucruri 
sufletești și_să le menţi- 
nă dorul după frații de din- 
colo. Biserica a fost sin- 
gura făclie care n'a putut-o 
stinge nimeni, desi ea să- 
vârșea cel mai mare bine, 
sub privirea de ghiață și 
vijelioasă a stăpânirii 
străine. Ea a fost nu numai 
lumină, ci şi căldură de 
viață creștină și națională. 

Rolul jucat de Biserica 
Ortodoxă Română în provin= 
ciile robite, a fost singur 
hotărâtor, la înfăptuirea uni- 
tății noastre sufletești și 
naționale. E 


D 
zii 


Ce ar fi devenit Bucovina, 
fără salba de mânăstiri și 
biserici, fără Facultatea de 
Teologie de la Cernăuţi, unde 
se întâlneau dârjii flăcăi ai 
Ardealului, seninii fii ai 
Principatelor Unite sibravii 
arcasi ai Bucovinei, În ju- 
rul aceleași candele de cre- 
dință ortodoxă” și națională, 
a căror deviză era: “Uni- 
ți să fim în cugete, uniți 
să fim în cântece, uniți în 
Dumnezeu''? 

Ce ar fi devenit Basara- 
bia, fără ortodoxismul de 
profunzime, fără broșurile, 
fără Luminătorul şi fără cle- 
rul basarabean dârz, care 
a mențimut ideea de solida- 
ritate națională, limba, cre- 
dința și viața creștină? 

Ce ar fi devenit Ardea- 
lul, stăpânit de o putere in- 
flexibilă, fără Biserica Or- 
todoxă, care a jucat un rol 
major în viața națională, so- 
cială, culturală și bise- 
ricească ? Ce ar fi deve- 
nit Ardealul fără Mitropolia 
neuitatului Mihai Viteazul și 
a lui Andrei Șaguna, fără 
seminarul, fără liceele, sco= 
lile primare înfințate! si 
ocrotite de Biserică ?. 


In Provinciile despărțite 
de trupul Tării, Biserica Or- 
todoxă Română a fost ca un 
stindard ce mu s'a plecat 
sub furtuna cotropitorilor, 
iar în ziua cea mare a în- 
tregirei, ea a trecut solemn 
si triumfător în fruntea mul- 
imei bucovinene, basara- 

ne și ardelene. 5) 

Ca urmare firească a 
întregirei României din 1918, 
în zlua de 4 Februarie 1925 
si confirmată prin Tomosul 
dat de Patriarhul Ecumenic 
din Constantinopol, Vasileal 
III-lea, Biserica Ortodoxă 
Română Autocefală, a fost 


ridicată la rangul de Pat- - 
_riarhie. 


Intre cele două războaie 
mondiale, Biserica Ortodoxă 
Română a încercat să ar- 
monizeze energiile bise- 
ricești de pretutindeni, să 
le strângă într'un mănunchiu 
și să le dea un suflu nou, 
pentru noi cuceriri spiri- 
tuale. 

Sfârsitul celui de al doi- 
lea războiu mondial a fost 
tragic, atât pentru Neam, 
cât și pentru Biserică. Țara 
și Biserica ne-au fost din 
nou sfâsiate prin răpirea 


Rugăciune 
M. EMINESCU 
LU 


Rugămu-ne 'ndurărilor, 
Luceafărului mărilor: 
Din valul ce ne bântuie, 
Inalță-ne, ne. mântuie- 
„Privirea adorată 


Asupră-ne- coboară, 
O maică pree-curată 
Si-purutea fecioară 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Basarabiei și Bucovinei de 
Nord. Regimul impus de 
Moscova este ateu. Cele- 
lalte instituții românești au 
fost desființate, sute de mii 
de români au murit la Ca- 
nal, în lagăre, în închisori, 
întru nevinovăție, pentrucă 
şi-au iubit Neamul și Bise- 
rica. Libertatea a devenit 
literă moartă în constituția 
regimului abuziv. Lipsurile, 
foametea, presiunile și fri- 
ca, împledecă desvoltarea 
normală a Neamului și Bi- 
sericii. . 

Chiar dacă astăzi Bise- 
rica Ortodoxă Română, are 


chipul cemșăresei, ea este. tor. 


unica speranță, unicul un- 
gher unde se mai poate re- 
fugia românul, pentru a-si 
salva sufletul ca neam şi 
creștin, cu virtuțile ances- 
trale românești, de omenie, 
bunătate și dreptate. 

Destinul Neamului Ro- 
mânesc se joacă din nou, 
dramatic, în altarele orto- 
doxe. 

In măsura în care alta- 
rele ortodoxe vor avea con- 
puna de sine, de a ocro- 
i şi împărtăși românimei 
de pretutindeni, speranţă în 


4 
[) 


ziua de mâine, Neamul va 
ieși biruitor. 

In măsura în care, al- 
tarele ortodoxe se vor ab- 
sorbi în durerile neamului, 
ridicând pe cei căzuţi, în- 
călzind sufletele reci și 
indiferente, îndrumând suf- 
letele greșite și rătăcite, 
Neanul va ieși biruitor. 

In măsura în care alta- 
rele ortodoxe, vor ști să 
smulgă pe creștini din ti- 
parele impuse de silnicia 
străină si să-i canalizeze 
spre înțelepciunea firii, nor- 
ma organică a vieții româ- 
nești, Neamul va ieși birui- 


In măsura În care alta- 
rele ortodoxe și clopotele 
lor, vor plânge cu doinele, 
cu mamele, cu feciorii, cu 
bărbații, cu câmpiile, cu flu- 
turii și păsările cerului ro- 
mânesc, Neamul va ieși bi- 
ruitor. Știut este, că dela 
jelanie, până la izbucnirea 
vulcanică a inimei, mu este 
decât o răsucire de suflet. 
Că ierarhia superioară 
bisericească din România 
colaborează cu partidul 
marxist din Bucuresti, este 
stiut de toţi, inclusiv de 
cei din Țara şi o mărturi- 
sesc între patru ochi, chiar 
și ierarhii. Poporul credin- 
cios și preoții, văd peste 
statura lor pământească si 
aceasta este forța miste- 
rioasă a ortodoxiei române- 
sti. 
E Peste ierarhia superioa-, 
ră este mulțimea fără mme 
a credincioșilor. In ea se 
plamădesc, ca în adâncimile 
unui vulcan, devotamente și 
elamiri, neindentificate de 
figuranții de azi. Acest 
fenomen propriu al Ortodo- 
xiei a fost subliniat clar 
si fără posibilitate de in- 
rpretare, de  Enciclica 
Patriarhilor Ortodocsi din 
1848. p 
In situația tragică de azi, 
Biserica Ortodoxă Română, 
nu are altă alternativă decât 
să se replieze în străfundu- 
rile de origină, să liturghi- 
sească, să se roage și să 
plângă. Numai așa, ea va 
câstiga încrederea poporu- 
lui și numai așa ea va fi 
capabilă să răspundă la as- 
pirațiile de libertate, ome= 
nie si demnitate. 

Cu Biserica tăcută, chi- 
mită, umilită, înjosită si cu 
Biserica care se roagă și 
plânge, Biserica din Exil stă 
în sfântă comuniune spiri= 
tuală, din Puterea si Indem- 
nul Duhului. i 


Preot Dr. Petro POPESCU 


Zoia ci 


daia - 


L APOGALYPSE 


ION V.EMILIAN 
RECIT DE 
JEAN MARCILLY 


lată în sfârşit o carte de răz- 
boi scrisă m după comunicatele 
de presă ale Ministerului de Răz- 
boi si nici de un corespondent de 
presă din Plutoanele de Propagan- 
dă, ci de un combatant care a 
trăit, zi de zi, oră de oră si 
minut de minut, toate biruințele 
şi toate înfrângerile, bucuriile si 
durerile lor, Căpitanul lonV.Emi- 
lian. 

Ceea ce ridică însă la nivel 
de epopee această carte, este c'a 
fost scrisă de un călăraș, despre 
călărași, împlinind acele cuvinte 
rostite de toți comandanții școli- 
lor de ofițeri sau subotițeri, ele- 
vilor la intrarea lor în școlile 
respective, precum și de coman- 
danţii de regimente, recruților: 
“Călărețul m are de cât o sin- 
gură, mare si ultimă dragoste: 
CALUL”. Și, în cartea aceasta, 
se găsesc multe pagini de antologie 
pe tema dragostei dintre călăreț 
şi cal. Dar, în acelas timp, 
pagini de cutremurătoare 'revoltă 
faţă de tratamentul pur şi simplu 
bestial și satanic al prizonierilor 
de război români, şi chiar al 


morților de către muscalil lui 


Incepând cu cedarea Basara- 
biel,în cadrul cărela este descri- 


să moartea tragică a căpitanului 


Epure, una din cele mai distinse 
figuri de călăreț român, şi apoi 
reintrarea si recucerirea Basara- 
biei, p morți, trecerea Nist- 
rului și tot drumul de golgotă al 
Reg. 2 Călărași prinUcraina, Cri- 
meea, Cuban, Caucaz şi Stepa 
Calmucă, şi apoi agonia < drumului 
îndărăt, lăsând în urmă pământ 
cucerit cu mări de sânge șipre-. 
sărat cu păduri de cruci, cartea 
aceasta aduce în fiecare pagină a 
ei, documente istorice trăite în 
cea mai mare, cea mai cinstită 


şi cea mai glorioasă luptă dusă 
de soldații români, împotriva celor 
fără de țară și fără Dumnezeu: 
CRUCIADA IMPOTRIVA COMU- 
NISMULUI! 

Nu, mu, de o mie de ori NU, 
sfântul nostru război împotriva 
bezbojnicilor, nu l-a pierdut solda- 
tul român. L-a pierdut mândria 
şi încăpăținarea gotică a nemților, 
ce, de când sunt în istoria Europei, 
niciodată n'au gândit europenește, 
ci numai „nemțește, pierzând atât 
primul cât și cel de al doilea 
război mondial. 

In partea a doua a cărții, sunt 
descrise evenimentele capitulării 
și lupta românilor alături de ina- 
mici, împotriva foştilor prieteni și 
camarazi de arme, în Ungaria si 
Cehoslovacia. 

Partea a treia, aduce unele 
mărturii personale ale autorului 
din ultimele zile ale războiului, 
lagărele de prizonieri, eliberarea 
si începerea luptei peste hoatare 

va celor fără de țară și 
fără Dumnezeu, cu riscul propriei 
vieţi. 

Scrisă cu nerv, cartea aceasta 
se citește ca un roman fantastic, 
captivându-te dela primele pagini 
și țirându-te încordat până laulti- 
mul rând. Ca atare, ne permitem 
a o recomanda, cu toată căldura, 
cititorilor noștri, rugându-i să la 
contact direct cu autorul: Dr. 
1. V. Emilian, Furstenfeldbruck, 
Jagerstr. 17, West Germany. Car- 
tea aceasta a apărut până acum, 
în limba franceză și germană, că 
atare, cei ce doresc 'să aibă această 
carte, sunt rugați să specifice în 
ce limbă vor s'0 aibă. 

In ceea ce ne privește, noi 
credem că această carte, trebue 
să (le publicată și În limba română. 


CRONICAR 


LES GAVALIERS | 
DE 


IONEL TEODOREANU: SA VIE BAZARCA | 


Ultimul roman al lui lonel Teo- 
doream, scris la repezeală, între 
3-20 August 1947, deci în decurs 
de numai 17 zile și, după câte 
ne putem da seama, în cele mai 
tragice condiții din viața sa, când 
acest prinț al metaforei române- 
sti, murea în România socialistă, 
literalmente de foame, fiind pro- 
scris de noua guvernare; confirmă 
prin conținutul său întrutotul cele 
scrise în presa exilului despre 
moartea sa prematură. Căci chi- 
nurile studentei Alba David, eroina 
romanului, în jurul căreia este 
țesută întreaga acțiune, sunt însuși 
chimurile fizice si morale pr 

care trecea la acea vreme autorul, 
descrise în toată goliciunea si 
cruzimea, începând chiar din pa- 
gina a doua a primului capitol. 

Să documentăm deci. 

Albă David: 'Se ducea, fără 
să stie unde și de ce, Era atit 
de lihnită de foame, încît primă- 
vara | se legăna în ochi ca o 
corabie” . . . (Pag. 30) 

Câteva rânduri mai jos, în 
același pagină, citim: 

**- Mă duc la Dumnezeu, să-l 


VASILE POSTEUCĂ 


“DE CE NU VINE PRIMAVARA” 


| (“AMERICA”, Nr. 26, 31 Martie, 1960) 
| 


11, „ + Neamul Tăcerii a fost vândut întunericului. 
Pentru a o putea saluta, primăvara adevărată trebuie 
creată, cinstită, rugată, plătită cu jertfa adevărului 
De noi toți. De-acum încolo”... 


şi a dragostei. 


GEORGE RACOVENANU 


! “SOLUTIA” 


ij Sp ma EXIL: Nr. M, Ilie, 1963) 


„ + „+ Contra-miscări spirituale si politice opuse 
nil comunismului în țările 


Aba ideologice și ai 


i în care dreptatea socială “umblă cu capul spart”, 

ȘI m pot isvori decât din setea de dăruire, din dis- 
poziția de jertfă pentru însănătoșarea popoarelor. 
Nu e aici vorba de miscări internaționale, cum ar fi 

=] de pildă, mișcarea pentru "înarmarea morală”!. Acest 


fel de icări = 


umbră mu sunt altceva decât izbucniri sentimentale. 
ȘI teatru. Mişcările cu adevărat anticomuniste trebuie 
să pornească de la starea de lucruri locală. Căci 
realitatea m e pretutindeni aceeași. Aceste mișcări, 
deci m pot fi decât naționale. 
vederea realitatea fundamentală care este deosebirea 
dintre un popor și altul. Limbă, 2 pei eeat ironie, 
mentalitate, stări de lucruri, = 


cultură, 


toate, structura unei mișcări de a Căci despre 
aceasta e vorba; m despre propagandă verbală Anti- 


E trebue să se dis! 


pot să mu creadă în învierea neamurilor, asa cum 
Învață biserica lui Christos. Căci în opera gt 
NEAMUL și PATRIA au un greu cuvânt de spus . 


| 
| 
| 
| comunistă” . . 
| 


OA 2 + Ba Sai * Jade, 


astiel de mișcare de salvare națională, 
ai a-şi merita mumele, trebue să file inundată de 

"în Dumnezeu și de iubirea de patrie. Membrii 
prin capacitatea lor dea 
se dărui, de a munci şi de a se jertfi pentru binele 
şi pentru înălțarea neamului din care se trag. Elm 


rat de viață și de oameni. Mor! 
Asta e cuvântul vieții mele”. . . 

Da, acesta este cuvântul-testa- 
ment pe care lonel Teodoreani 
Îl lasă posterității, În romanul 
său ultim: SA VIE BAZARCA, 


strasnic act de acuzarea nelegiui- 
rii şi crimei comise de comuniști 


apun Să că „mor de, [oai rata că, sa dn zar /a 
că vreau să mor, că m-am sătu- 


că m sunt dirijate din 


ARICI er-TergA getea Ca NT a ai 


. "Ele mu pot trece cu 


nează, 


îi 20-00-01 AC 20 =. Ze 


şi intelectuali români. 
Dar, să mergem mai departe 
cu documentarea. 
In pagina următoare (31), citim: 
“Isi aminti deodată de mina 


întinsă a cerşetorilor. Sigur! 
E așa de simplu! Intinzi mina 
şi Cineva îţi dă.  Obolul, așa 
se cheamă. 

"“Cersetor? El si? Ca mo- 
și si Ș 

Revine iarăși în pagina 37: 


„+ + “Dorea lacom s-ajungă 
la mîncare, la o mincare oare- 
care, măcar o îmbucătură care 
să potolească fiarele din pr dd 

In Prefaţa semnată de Silvia 
Tomuş, care s "a îngrijit cu tipă- 
rirea' acestui roman apărut în 
1971 în Editura Dacia din Cluj, 
ni se spune că manuscrisul aces- 
tui roman al lui lonel Teodoreani 
s'ar fi plerdut, ca, în “*Notă asup- 
ra ediției” să ne spună că maru- 
scrisul, în creion, ar [i fost “pre- 
dat de către autor, în 1947, edi- 
turii Forum”, din București, și 
că: “0 dată cu desființarea edi- 
turii i s-a pierdut urma”, fiind 
redescoperit la 'Biblioteca Cen- 

A 133 


Cum era dealtfe! m se 
“piardă” manuscrisul acestui ro- 
mân, în timpul celei mai groaz- 
nice cenzuri instaurată de comu- 
nisti în România, când, în paginile 
lui, pe ici pe colo, mai e vorba 
şi de Dumnezeu, Arhangheli, Bi- 
serică si rugăciuni. Dar, mai 
ales, că acțiunea se petrece în 
timpul războiului împotriva bol- 
şevicilor, lonel Teodoream n'a 
Condamnat acel război, permiţăn- 
du-și doar să spună, şi aceasta 
în termeni generali şi "în rândul 
al treilea dela sfârsitul cărții, 
că: "o idioție: e războiul”. 

Capitolele acestui roman, 
scurte, sunt mai mult de cât o 
simplă ire a acțiunii, ci 
mai de grabă adevărate poeme in 
proză, ce, deşi n'au mai putut 
fi prelucrate și cizelate, sunt totuşi 
de o nespusă "frumusețe, prin am- 
bundența metaforelor strict carac- 
teristice lui lonel Teodoream. 

lată câteva exemple culese la 
Întâmplare: ““Cuvântul explodă 
în sufletul lui Ingrid, lăsând fu- 
ningine și noapte ars. i 
vioară răspunse feminin, gales, 
subțire, atit de dulce, că toți teii 
Înfloriră înarcușul lui” (Bazarcă); 
““Casa întreagă era străpunsă, din 
ceruri pină-n iad, de o arătare 
cu ochi albastri, dulce ca nimic 
alt, mai dulce ca liliacul ab În- 
Morit pe un mormânt negru 


Că mamscrisul acestui roman 

nu-i de cât o ciornă, aceasta se 
poate constata încă de la primele 
pagini. Si, dacă mu s'ar fi “%pier- 
dut”” atât de misterios și stupid, 
dându-i-se lui Teodoreanu posibi- 
litatea dea-l finisa, ar fi fost cu 
adevărat o operă de valoare a 
Nteraturii române şi chiar univer- 
sale. Politrucii culturali al Ro- 
mânie! din acea vreme, au crezut 
însă altcum, comij o crimă 
rușinoasă şi odioasă, atât împotri- 
va' autorului cât și a literaturii 


românesti. 
=: CRONICAR 


RP A 


PAGINA 10 


A 


LEGIONARII ANIVERSEAZA 
SEMICENTENARUL LEGIUNII 


La 24 Iunie, Legionarii 
au sărbătorit 50 de ani dela 
înființarea Legiunii “Ar- 
hanghelul Mihail”, Infiin- 
tată de Corneliu Zelea Cod- 
Team, dimpreună cu unii 
dintre șefii studențimii ro= 
mâne din Generaţia dela 
1922, Legiunea a militat 
pentru Dumnezeu și Bise- 
rică și pentră o înălțare 
în cinste și vrednicie a Nea- 
mului Românesc. Pe aceste 
linii, ea s'a angajat dela 
început într'o vie acțiune 
de combatere a comunismu- 
lui și-a unei campanii de 
instaurare a virtuţiilor în 
viața politică şi cetățenea- 
scă a țării. 

Dar cu toate aceste fra- 
pante năzuinți idealistice, 
drumul Legiunii a fost ex- 
traordinar de aspru şi de 
tragic. O puternică lume 
internațională care nu vedea 
cu ochi buni naționalismul 
Legiunii; politicieni înde- 
părtați de sufletul țării care- 
și vedeau situațiile amenin- 
tate; si-un rege infam și 
hulit (care a făcut din „ala- 
tul regal bordel și_tripou), 
şi-au unit dimpreună forțele 
pentru a desființa Legiunea, 
în câteva rânduri. La fie- 
care dizolvare, legionarii au 
fost arestați (în chip sama- 
volnic). și întemnițați sau 
internați în grele lagăre sau 

închisori. Drumul legionar 
de prigoane şi persecuții a 


n:n:n:n:m:n:n:n:n:n:o:o:n:n:n:no:o:a:o 


CI 


n:n:n-a:n:nn:n:n: 


[i 

* in 
? Noi 
$ lar 
i 


Noi nu mai ştim c'au fost şi sărbători; 
Acelaşi trist, vărgat şi sur vesmânt 
Ne'ascunde pielea parcă-i prins de pori 


Şi niciodată nu mai năpârlim. 

Aceleaşi zile lungi tivite'n noapte, 
Aceleaşi nopţi în zori le'năbuşim 

Sub namili de pământ, cu palme coapte, 


Prin vuet de viforniţi sau prin glod. 
In părul ăstui nou destin de vite 
Râvnim la tihna osului schilod: 

Să nu mai ştim de praznice muncite, 


Să ne'nchinăm măcar de-un sfânt Crăciun. 
Fără răgaz ne mână'n cârd argaţii, 

Ne trag din bolniţi, poate-i vre-unul bun 
Că nu şi-a lepădat de tot ficaţii 


Ba spun că munca-i de la noi şi-o vrem, 
Când fiecare gest ni se măsoară 

In dublele cu chin şi cu blestem. 

Şi nu le-ajunge ziua până'n seară 


ici noaptea toată, de-ar putea și globul 
“ar învârti sub soare mai răsleţ, 

Să nu mai fim lămpaşi pornind cu zdrobul 
De zori, să piară umbra din hârleț. 


culminat cu uciderea (prin 
ştrangulare) a lul Corneliu 

elea Codreanu, în noaptea 
de Sf. Andrei din 1938. 

Dar în ciuda tuturor pri- 
goanelor, suferințelor de ne- 
descris, și a uciderilor, de 
carelegionarii au avut neîn- 
cetat parte si după omorâ- 
rea Căpitanilul lor şi a Co- 
mandanților legionari frun- 
tași, spiritul românesc le- 
gionar n'a putut fi înfrânt 
niciodată pentrucă s'a iden- 
tificat cu năzuinți din adân- 
cimile sufletului neamului. 

Pentru regimul comunist 
român, la fel ca si pentru 
alții din trecut, românii le- 
gionari au fost cei mai te- 
muţi adversari. De aceea 
legionarii au avut năpraznica 
soartă ca să constituie ma- 
rea masă a întemnițaților 
politici din teribilele închi- 
sori comuniste. 

Dușmanii ei de moarte 
(de alaltăieri, de ieri sau 
de azi) au persistat în a 
ponegri și acuza Legiunea, 
în chip și fel. Mai întâi 
ea a fost taxată că ar fi 
comunistă. Apoi a fost ta- 
xată că este nazistă sau 
fascistă. In fapt Legiunea 
m'a fost niciodată nici co- 
munistă și nici nazistă. Ea 
a fost un singur lucru: Un 
urat și autentic fenomen 

Ș 
românesc, 
Din punct de vedere spi- 


“eltual, Legiunea a fost acu- 


noaptea de «Lumină din Lumină» 
strângem mai vârtos de târnăcoape 
garda-şi latră strigătul din splină 


Să nu-L vedem cum scântee pe-aproape. 


"mmm ara: n. na: ..... 


Din prici,ca să ciocnim de Paşti, lopeţe, ş 
Ne-au scotocit în miez de noapte țoala 
'Să-l prăpădim cuvântul de blândețe. 


Şi zilele se'nşirue'n convoi — 
Duminicile'n zeghe şi tânjeală- 

Un dangăt surd se'ncumetă spre noi 
Trezind o sărbătoare, ireală, 


Dar dintr'odată toate s'au proptit 
Intr'o inverşunată nemişcare; 
Escavatoare, răngi şi gabarit, 
Canalul tot e stană şi lingoare: 


Tăcerea pretutindeni a'mpânzit 

Cu fire de păianjen şi uitare 

Ce ne-aminteşte c'am copilărit 
Şi-am aşteptat cândva vacanţa mare. 


Cum răvăşim boccelele cu sârg 

Ca nişte uricioase, vechi ghiozdane, 
Adulmecăm' departe poame'n pârg 
Şi mirosul de pluşuri din vagoane: 


Şi fremâtăm cu inima ușoară 
Că iar vom fi în case, printre oameni,: 
Aşa cum ne vedeam zburdând la țară 
Când mântuisem cel mai greu examen.? 


zată că ar fi o Mișcare 
mistică. In ceeace priveste 
această chestie a mistics- 
mului, Corneliu Z. Codream 
a spus (la ultimul lui proces 
din Mai 1938) “împotriva 
misticei comuniste care a- 
menință lumea cu distruge- 
rea mu se poate lupta decât 
cu o altă mistică”. A 

Două lucruri sunt în afară 
de orice discuție: 

Nicio altă miscare po- 
litică din istoria ÎȚării Ro- 
mânesti n'a plătit un mai 
mare tribut de suferință, de 
sânge, de moarte, și chiar 
de martiraj, pentru credin- 
țele și curajul demn al a- 
titudinilor ei. 

lar al doilea lucru este 


„faptul că (după toate cele 


înfruntate de legionari), la 
50 de ani dela înființarea 
Legiunii, spiritul românesc 
Legionar este încă foarte 
viu. Ca să nu mergem mai 
departe, este destul ca să 
aruncăm ochii şi să vedem 
că cele mai multe din în- 
făptuirile şi activitățile ro- 
mânești din exil își au ba- 
za în resursele inepulzabile 
ale spiritului românesc 
legionar. In consecință, ar 
fi pur si simplu stupid ca 
să mu recunoaștem marea 
realitate pozitivă a spiritu- 
lui legionar din viața  noa- 
stră națională. 


Serafim BRUMAR 


29 ERIS 707057 0 RR ta Mehmet 
i 

VACANŢA MARE i 

In rânduiala trudei pe pământ, lar când ne-au fost lăsat în e 


3 
i 
' 
i 
i 
ş 
i 
Ş 
] 
ş 
] 
4 
ț 
Ş 
] 
ş 
) 
] 
i 
! 
Ş 
! 
i 
' 
4 
| 
i 
i 
Ş 
] 
i 
] 
4 
i 
3 
] 
A 
| 
: 
] 
ş 
] 
4 
] 
] 
' 


Virgil D. VASILIU 


Galeş 
18 Iulie 1953 


[] 
i 
[] 
i 


Vom căuta să vedem, fără 
a intra în prea multe ama- 
nunte istorice, cum s'au sta- 
bilit vecinii noştrii dela nord 
si sud, dela răsărit şi apus, 
pe pământul pe care trăesc 
si azi, dar mai cu seama, 
cum si când au îmbrățisat 
învățătura creștină. i 

Vecinii din nord și ră- 
sărit, Polonezii si Rușil- 
Ucrainienii au năvălit 'din 
Asia, sunt Slavi, indo-euro- 
peni. Bulgarii, în sudul 
Dunării, popor de rasă mon- 
golă aparținând ramuri! fi- 
nice. Bulgari nu sunt, așa 
dar, Slavi ci mongoli slavi- 
zați, vorbesc limbă slavă. 
Sârbii, tot în sudul Dunării, 
sunt Traco - Romani slavi- 
zați, și-au pierdut limba. 
Ungurii, vecinii noştrii dela 
apus, sunt de rasă mongolo- 
turanică, ai căror strămo- 
si au fost Avarii si Hunii. 
" SLAVII, Încep să năvăleas- 
că pe vremea împăratului 
Iustinian (527-565), în gru- 
puri mai mici sub conducă- 
torii lor cneji și jupani. 
Năvălirea lor este mult am- 
plificată în secolul al 7-lea. 
Spre deosebire de alți năvă- 
litori, care au trecut timp 
de trei secole peste pămân- 
tul Geto-Dacilor, România 
de azi, Slavii erau pasnici. 

Pe vremea năvăliri! lor- 
după cum vom vedea mai 
târziustrămoșii noştrii, ele- 
mentul daco - roman dela 
nordul Dunării, ca și ele- 
mentul traco-ilir dela sudul 
Dunării erau închegați ca 
popoare aparte și pe deplin 
creștinați. Cu toate  ace- 
stea, însă, Slavii năvălitori 
au despărțit pe Românii de- 
la nordul Dunării de cei 
dela sudul Dunării. Din 
cei dela sudul Dunării - ca 
de pildă Sârbii - o bună 
parte s'au pierdut în masa 
cea mare a năvălitorilor, 
slavizându-se. 

Cu toate acestea în su- 
dul Dunării au rămas mulți 
Români. Se găsesc, astfel, 
grupuri compacte de Români 
pe Valea Timocului, în Ma- 
cedonia, cu centrul cultural 
Bitolia (Mănăstire), din Ju- 
goslavia de azi. In Grecia 
cu centrele: Grebena, Verea 
(care este una și aceeaș 
cetate cu Berea în care a 
predicat sfântul Apostol Pa- 
Vel în a doua sa călătorie 
misionară), loanina şi multe 
altele. In Albania cu centrul 
Șipsca și în Bulgaria. Peste 
vitregia veacurilor sicruzi- 
mea stăpânitorilor, în deo- 
sebi în zilele noastre, ace= 
sti Români şi-au păstrat na- 
Honalitatea, limba, portul și 
credința. 

Trecând Slavii în Penin- 
sula Balcanică au dat de 
germenele noii religii (cres- 
tinismul), cu rădăcini mai 
adânci. Românii din nordul 
Dunării fiind mai numeroși 
de cât Slavii, mai superiori 
în cultură și mai fiind și 
creștini, și-au” păstrat na- 
ționalitatea menținându = se 
în graniţele României de azi. 

Să vedem în contimare 
când si cine a încrestinat pe 
vecinii dela nord si răsărit, 
sud și vest: 

POLONEZII; Teritoriile din 
regiunea Vistulei sunt lo- 
culte, pe la sfârsitul seco- 
lului 5 și începutul celui de 
al 6-lea, de triburi de Sla- 
vi: Polani, Vislani sau Po- 
merani. In secolul 9 apare 
prima formă de stat în Poz= 
“nan.  Mieczisslav I,uneste 
aceste triburi la anul 962 
și-l stăpâneşte trei decenii. 
———————— 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


TINISMUL LA ROMÂNI 
SARB ŞI LA VECINII LOR 


EU.PREOTEASA 

In timpul său a început a 
intra creștinismul în Polo- 
nia, sub formă latină. Po- 
porul, însă, a fost încres- 
tinat de către regele Kazi- 
mir 1 (renovatorul) (016 - 
1050), primind, astfel, cre- 
stinismul în mod oficial, sub 
iormă latină. 

RUSII - UCRAINIENII: Din 
timpuri îndepărtate Rusia de 
azi era împărțită în două 
părți distincte: stepa, în 
partea de sud și partea îm- 
pădurită, în nord. In pri- 
mul secol ( secolul apos- 
tolic) si înainte, în partea 
de sud se întindea Sciţia 
Mare (Major), unde a pre- 
dicat învățătura creștină 
sfântul Apostol Andrei. Mai 
pe urmă această parte, ste- 
pa, a fost stăpânită de tri- 
buri nomade. Partea de 
nord, cu pădurile, a fost 
ocupată de Slavi. Prima 
formă de organizare statală 
și de dinastie a Rușilor a 
apărut în nord sub Rurik 
(862 -879) care nu era Slav 
de origină, ci scandinav. 
Rurik stabilește capitala Ru- 
siei în Novgorod (în provin- 
cia Leningrad, din ziua de 
azi). 

Strănepotul lui Rurik a 
fost principele Vladimir, cu- 
noscut ca țarul Vladimir cel 
Mare, fiul marelui duce 
Sviatoslav. Vladimir (988- 
1015) stabilește imperiul ru- 
sesc între ea Neagră și 
Marea Baltică, mutând ca- 
pitala la Kiev. Căsătorindu- 
se cu principesa Ana Ro- 


BULGARII: Năvălesc 
Asia la sfârsitul acul 
al 7-lea, prin Sciția Mică 
(Dobrogea) asezându-se în 
mijlocul Slavllor din Moe- 
sia. Au primit crestinismul 
Întâi sub formă latină, apoi 
sub formă bizantină, din po= 
runca țarului Boris (852- 
889) care s'a încreștinat în 
Constantinopol la aul 864 
luându-și numele de Mihai. 
Cu ajutorul misionar al fra- 
ților Metodiu si Ciril 
(“apostolii slavilor?) si din 
poruncă împărătească”. în- 
treg poporul a fost botezat 
la scurt timp. 

UNGURII: Au năvălit din 
Asia, de Tângă Urali, spre 
Sfârșitul secolului al 9-lea, 
(898). . Ajungând la Mares 
Neagră s'au așezat în sudul 
Basarabiei, în regiunea m= 
mită  Ateluzu (cuprinsă în- 
tre Nipru si Siret). Bătu- 
ți de Pecenegi, ei trec Car 
pații sub conducerea lui Ar- 
pad,  asezându-se între 
Dunăre și Tisa, în Panonia. 
Acest Fit era stăpânit 
înainte de Huni si Avari, 
Un timp, s'au ținut de pră- 
daciuni, dar Germanii bi- 
Truindu-i, i-au liniștit. Aici, 
venind în contact 'cu Româ- 
nii, unii din ei au început 
a se creştina. Principele 
ungur Giula (950), ducându- 
se la Constantinopol, s'a bo- 
tezat acolo. La reîntoar- 
cere, a luat cu sine pe epi- 
scopullerotei și mai mulţi 

preoți misionari, ca să-i 
încrestineze poporul. 


manoyna, fiica împăratului Fiind pe timpul despăr- 


bizantin Romana al II-lea şi 
sora împărațilorVasile al Îl- 
lea, se botează crestin. La 
scurt timp întreaga Rusie 
a primit creștinismul, sub 
formă bizantină, prin Con- 
stantinopol. Fiind Sf. Scrip- 
tură tradusă și tipărită în 
limba slavonă, cu mai bine 
de 100 de ani înainte, de 
Metodiu și Ciril şi prin stă- 
Tuința țarului Vladimir și 
a țarevnei Ana, crestinismul 
a luat mare avânt în Rusia. 
Biserica Rusă l'a canonizat 
fiind popularizat sub Sfântul 
Vladimir. 


CÂND S 


sus. 
Alături de 
Domnul Is 


etern, 


se cer 


bătând cu 


Aud... 


Visez apus 
pe cruce 


Mântuitorul nost? 


când lacrimi aa 
stelele 


Visez apus 
îndoliat . 
Visez Neamul - 
crucificat. re 
Aud ciocane, - 


când satan 
Rarăul gâtuie ?... 


Visez apus 


Alexandru SILSTREANU 


țirii Bisericii îndouă, marea 
schismă, dela 16 lulie 1054, 
papii în dorința de noi cu- 
ceriri, si-au îndreptat aten- 
ţia asupra Ungariei. Re- 
gele Ştefan (997-1038) si-a 
câștigat mari merite” în 
creștinarea poporului său. 
El a organizat biserica si 
a înființat mai multe epi- 
scopii. Papa i-a dat mmele 
de rege apostolic. E so- 
cotit ca apostolul Ungurilor, 
iar după moarte a fost tre- 
cut între sfinți. 


EU. PREOTEASA 


ATAN 


US... 


Dose 


ie 3 


CUVANTUL. ROMÂNESC 


Ca niciodată stirpea mea 
i Azi să petrecem ni se cădea 
Cu chiot şi joe ; 
d Cutremurând 
! Cercul obârgiei | 


Ca niciodată stirpea mea 
Azi să petrecem ni se cădea 
Aidoma străbunilor i 
De sub semnul Lupoaicei | 
Aidoma lor, 
Când - întorşi din bătălii, 

7 In carul orbitor 
Al fiicei înaripate 
A lui Pallas şi Styx - 
Se porneau în alai 
Să se'ntreacă 
Pe Câmpul lui Marte, 
“Si” nchinând ofrande 
Zeilor 
Ce le purtase noroc, 
Cu cântece şi jocuri umpleau 
Cele şapte coline! 


Ca niciodată stirpea mea 
Azi să petrecem ni se cădea, 
Aidoma străbunilor 

De sub semnul 

Şuierătorului Cap de Lup, 
Ce ne'ntrecuţi în bărbăţii, 
In Tara Furtunilor, Tracia, 
Cu stăpânii Olympului 
Laolaltă sălăşuiau, 

Iar la izbânzi 


treia Im-poca ale A taci Ene ie Ap ze Rea alea 


Se războiau, 

Și” n strigăte de slavă, 
Vifor de săgeți 
Năpusteau către nori! 


Ca niciodată stirpea mea 

Azi să petrecem ni se cădea, 

Cu toată pompa” nainta şilor - 
Ca'n zilele de aur ale Byzanţului 
Şi-ale Sacrei Cetăți, 


Sub semnul biruitor al Fiului Omului, 
Precum ctitorii Coziei 

Şi Putnei, 

Precum Viteazul de la Călugăreni, 
Şi-a atâtora 

Ce-au biruit în numele Crucii! 


Ca niciodată stirpea mea 
Azi să petrecem ni se cădea, 
Cu privirile sus 

Și lauri pe frunţi, 

Mândri păşind 

Sub arcade! 


Cu trâmbiţi şi surle, 

Cu salve de tun, 

Cu fluvii de flamuri 

Si imnuri tunând către zări, 
Braţele MAMEI 
Incărcându-le” n 

Jerbe de flori ! 


Ca niciodată stirpea mea 
Azi să petrecem ni se cădea, 
Aga cum ne-au vrut 
Cei ce-au căzut 
La Plevna şi Griviţa, 

E La Smârdan! 


Da, să petrecem cu-adevărat, 
Ci nu cu trupu' ncovoiat.. . 
Să petrecem cu toţi - 


CA NICIODAT 


lon DUMITRU 


De la bunici la nepoți - 
In dragoste şi unire, 
Cu de la noi pornire, 
Nu împinşi din urmă 
Ca o turmă 

Behăind slogane 
Pentru legea 

Regilor 

De maidane! 

Nu cu lanţuri la'ncheeturi, 
Nici cu lacăte la guri, 
Și nici pribegi 

Peste mări, 

Peste ţări ! 


Ca niciodată stirpea mea 
Azi să petrecem ni se cădea, 
Cu mii de torţe luminând 
Ochii Tării de Dor, 

Cu focuri pe piscuri, 

Cu tulnice răscolind depărtări 
Cu zâmbet în suflet 

Si cupele pline, 

Cu belşug la mese 

Si feţe alese, 

Ci nu la banchete 

De răbdări prăjite, 

In tagma slugoilor 

Himerei smintite! 


Nu stirpa mea, nu aşa, 
Ci altcum să petrecem ni se cădea: 
Cu fiece ins 


Prins, sinaia 

Cu toate baierile inimii dezie gate Ş 
In hora frenetică-a Bucuriei 
Nesimulate ! 

Dar, 

Ne-am poticnit în cărare 

Și zdreanţă nee 

Straiul de sărbătoare! 
Transfigurată, faţa 

Ne e plină de glod, 

Urechile nu ne mai aud, 
Ochii nu ne mai văd ! 


E prăpăd, stirpea mea, 
E prăpăd! 

Necruţătoare 

Săgeata partului 

Tot mai adânc 

Ne spintecă rana... 

Și ca la Turnul lui Babel 
Au intrat bâzgodiile” n noi, 
Intunecându-ne gândul, 
Incurcându-ne graiul, 
Spurcându-ne visul 

Și traiul! 


Ca niciodată stirpea mea 
Azi să petrecem ni se cădea, 
Din mii de catapetesme 
Clopotând însfârgit: 

Ora adevărului şi iubirii, 


Ora sfintei Dreptăţi 
Și-a triumfului 
Neogoitei tale omenii, 
Ora Libertăţii 
Pentru tot leatul 

Și peste tot hatul 
Scumpei moşii ! 


Ca niciodată stirpea mea 
Azi să petrecem ni se cădea, 
Dar, fată, 

Ruină e templul Victoriei! 


PAGINA 11 


Cu aripi pleoştite | 
Zeița | 
S-a dus dintre noi! 4 
Coroana de lauri 

Schimbată ne e 

Iarăşi 

Cu una de spini! 


4 
Stirpea mea, stirpea mea, | 
La ce bun să suspini ?... | 
Nevrednicia noastră, - 
Doar ea - a alungat-o | | 
Din şoimi (8 
De pe-o Gură de Rai, 


la 


Im laboratorul geniului satanic 
Din Ulianov, 

Pentru experimentele 
Discipolilor lui Pavlov 

Și-a 'prea iubitului tău fiu! 
Nicolai ! 


02 ami? 


Dresaţi i 
Și redresaţi 

Am ajuns "receptivi", 
Cu reflexe F 
Inverse, — ji 
Din captivi 4 
Considerându-ne stăpâni, pi 
Si liberi x 
Cu cătuşe € 
La mâini, 4 


Si plAngând la serbări, 
Cu toate legile firescului 
Răsturnate - 

Literă cu literă, i 
Carte cu carte ! 3 


Ca niciodată stirpea mea | 
Azi să petrecem nu vom putea, 
Ci doar, 

Ruşinaţi, 

Cu fruntea” n pământ, 

In faţa sfintelor moaşte îi 
Ingenunchiaţi , i 

Prin smerenie să cinstim N] 
Numele celor căzuţi, La 
Și legământ Ş 
Să ne fie făgada: i 
Că nu v-om odihni până când f 
N-om curăța din nou 

De omidă 

Livada ! 

Ca germenele surâsului 

Să nu mai piară, 

Ci să'nflorească 

Vară de vară, 7 
Şi cât de curând 4 
Să petrecem 

Cum azi se-cădea: 

Cu chiot şi joc 

Cutremurând 

Neciuntit 

Cercul sacru-al obârşiei |! 5 j 
Cu trâmbiţi şi surle, 73 
Cu salve de tun, : : 
Cu fluvii de flamuri 

Și imnuri tunând către zări, 

Braţele MAMEI d i 
Incărcându-le”n jerbe de flori! 


Cu toate baierile inimilor deslegate * 
Tn hora frenetică-a Bucuriei 


PAGINA 12 


“Sunt un burghez. In 
Înfățisare o ființă ştearsă 
și palidă, înfofolită în pal- 

n si căciulă, cu servieta 
sub brat, tărându-mi şoso- 
nii întriun mers alunecai și 
cumpătat, cu vorba cumpă= 
nită, ieşind foarte rar din 
rezerva impusă . . . Asa 
m'au văzut ieri Andrei Tudor 
și Eugen Jebeleanu, care 
Trădeau de mine: curat tip 
burghez. Când iau umbrela, 
tabloul umui profesor gâr- 
bovit și prematur îmbătrânit 
sau al umui funcționar de 
stat, e complect. . .”, 


Omul care își făcea acest 
autoportret amar si impla- 
cabil în ziua de 2 Februa- 
rie 1931, la vârsta de 22 de 
ani, este OctavŞuluțiu. Pub- 
licarea “urna!” - ului său 
în 1975, de către editura 
“Dacia”! din Cluj, în (dealt- 
fel) excelenta colecție ““Res- 
tituiri” de sub direcția lui 
Mircea Zaciu, reprezintă un 
caz de-o extremă gravitate, 
pe de-o parte pentrucă voin- 
ţa expresă a autorului, ca 
manuscrisul să mu fie pu- 
blicat, m a fost luată în 
seamă, pe dealtă parte, pen- 
trucă felul în care a apă- 
rut, “Jurnal”'-ul a fost cio- 
pârțit, desfigurat si cenzu- 
rat de către “editorul” său, 
Nicolae Florescu. 

L-am cunoscut pe Octav 
Şuluțiu în luna Mai 1935, 
cu ocazia “Săptămânii Căr- 
Hi” la Sala Dalles în Bu- 
curesti, când fuseseră lan- 
sate “Poemele Poetului Tâ- 
năr”, premiate împreună cu 
volumele de poeme ale lui 
Virgil Gheorghiu şi Simion 

Stolnicu, cât și romanul 
“Ambigen” al lui Șuluțiu, 
premiat de editura “'Vre- 


NSEMNARI 


PE 


MARGINEA 


UNUI “JURNAL” DE OCTAV SULUTIU 


de Stefan BACIU 


pe Livada Postei, unde avea 
asigurată casa si masa, în 
schimbul unor meditații de 
franceză, la care însă a 
renunțat extrem de curând, 
fiul doctorului sas la care 
locuia, fiind, după expresia 
lui din “turna”, un *dobi= 
toc”, 

Dau aceste amănunte în 
aparență fără prea mare im- 
portanță, ca să asigur că 
scriu in deplină cunoştinţă 
de cauză, atât despre om; 
cât şi despre epocă: între 
1935 si 1937, cât mi-a fost 
dascăl de limba franceză, 
a fost prietenul meu cel 
mai apropiat văzându-ne de 
cel puțin două ori pe zi: 
dimineața la liceu, iar după- 
amiezele, fie acasă la el 
sau la mine, sau în oraș, 
când obismiam să ne plim- 
băm şi, pe urmă, să ne 
instalam la o masă la co- 
fetăria “Flagner” de pe 
strada Porții, sau la cafe- 
neaua “'Coroana” de pe a- 
ceeași stradă, el trecând 
deobicei să mă ia de acasă, 
dat fiind că locuia cu câ- 
teva case mai sus de casa 
mea părintească, sub Tâm- 
pa, pe fosta *'Lunca Plăie- 
sului”?, la avocatul sas Po- 
lony, la cotitura unde se 
termina cimitirul eroilor, 
din care, mi se pare, un“ 
colț se vedea de la fereas- 
tra odăii sale de lucru. 


După mutarea mea, în 
toamna lui 1937, la Bucu- 
rești, până la plecarea mea 
din Tară, în toamna lui 1946, 
am rămas prieteni, atât la 
Brașov, cât și la București, 
unde Şuluțiu se mutase du- 
păce se însurase, fiind func- 
ționar laun birou de educaţie. 


““Jurnal”?-ul acesta, din 


buie pierdut din vedere, este 
faptul că aceeași versiune 
a “'congestiei cerebrale”! s'a 
publicat asupra poetului 
Constant Tonegaru (de către 
Barbu Cioculescu), care s'a 
sinucis și el, tot de frica 
de-a mu cădea în mâna se- 
curității, dupăce avusese în- 
tâlniri cu agenți ai mișcă- 
rii de rezistență. De alt- 
fel, tocmai în momentul în 
care bat la mașină aceste 
file, primesc cartea scul- 
ptorului Demetrios Demu, 
în care acest intim prieten 
al lui Tonegaru publică, pe 
larg, amănuntele asupra si- 
nuciderii poetului “Planta- 
țiilor”, fiind demn de luare 
aminte amănuntul că Demua 
fost acela care a luat masca 
mortuară a poetului, făcân- 
du-i și improvizatul sicriu, 
din masa de lucru, împre= 
jurare care este evocată în 
termeni dramatici în car- 
tea “'Le sourire deStaline”. 


Ideia simciderii mu era, 
la Octav Suluțiu, nici nouă, 
nici neașteptată, și el mi-a 
vorbit de ea de multe ori, 


DE 


ANIVERSARE 
SI ACUZARE 


ş România, Tara noastră, 
A fost vândută la tirani 


Acum treizeci şi trei deani, 


atât în acea vară a lui 1935, 
cât si mai târziu; ziua în 
care'a fost pusă pe hârtie 
acea “'ultimă dorință” (ne- 
respectată), fusese, mi se 
pare, marcată de o neînțe- 
legere cu Lydia Manolovici, 
permanent prezentă în pa- 
ginile *“Jurnal”-ului, cuno- 
scută în anii aceia în lumea 
literară, atât prin frumuse-= 
țea, cât și prin farmecul 
ei, inspirând pasiuni mai 
mult sau mai puțin trecătoa- 
re, în afară de Şuluţiu, lui 
Camil Petrescu, Zaharia 
Stancu, si, mai cu seamă, 
lui Anton Holban. Reîntors 
de la Predeal, unde Lydia 
locuia într'o vilă, Suluțiu 
scrie: 

“De Luni, de când am 
venit de la Predeal, mă fră- 
mântă mai mult decât ori- 
când, gândul sinuciderii. 
M'a persecutat în multe rân- 
duri, dar niciodată cu atâta 
forță ca acum. Nu mmai 
că nu îmi văd nici un rost 
în a trăi, dar mă simt obo- 
sit. Nu mai pot lupta . .. 
Și m o fac, totusi. Nu 
din lașitate. Nu! Din spe- 


DREPTURILE OMULUI, 
IN TARA NEOMULUI 


Comuniştii blestemați, 
Pentrucă au suflet câinos, 
Pe Românii subjugați, 


ranță. Mai pot spera. Mă 
Edi În viață.” (24 
lulie, 1935). a» 3 

Era, țin minte, una din 
mmeroasele crize cauzate 
de acest nefericit amor, și 
în vara aceia, atât eu, cât 
si Eugen Jebeleanu am fost 
martorii a nemmărate scene 
de disperare ale bietului Oc- 
tav. In ziua de 9 Februa- 
rie 1949, când securitatea 
venise să-l aresteze (sau 
“mma!”” să-l ancheteze?), 
“mu mai putea lupta”, și 
“*nu mai putea spera”. Era, 
pentru el, sfârșitul la care 
se gândise de atâtea ori, 
sl, în fond, pentru noi, cei 
care l-am cunoscut pe Şu- 
luțiu, sinuciderea lui nu a 
fost întru nimic neașteptată, 
ci numai tragică, pentrucă 
venea într'un moment în care 
credea că, în sfârșit, se 
putuse “aranja”. 

Moartea lui a însemnat 
începutul unei perioade de 
tăcere de un sfert de secol 
(1949 - 1974), până cândFlo- 
rescu a “îngrijit și prefa- 
țat”” selecția de cronici 
“Scriitori și cărţi”, selec- 


ție, de, altfel, extrem de 
dubioasă si de nereprezen- 
tativă, din ea lipsind cu de- 
săvârşire autori despre care 
Şuluțiu a scris mult, și pe 
care i-a prețuit în deosebi, 
ca: Eugen Ionescu, Aron 
Cotruș, Horia Stamatu, Ia. 
rle Voronca, N. Crevedia, 
Emil Botta, 
(fostul lui coleg de la “An- 
drei Şaguna”, la Brasov), 
Mircea Damian, Radu Gyr, 
Dan Botta, lon Barbu (al 
cărui mare admirator a fost 
din primii săi ani de lec- 
tor), Victor Stoe, si, fire- 
ște, cel ce iscălește aceste 
rânduri. De altfel, stiu de 
la un personagiu care tre= 
buia să îngrijească selecția 
înainte de Florescu, că una 
din condițiile care 1 s'au 
pus, a fost eliminarea tu- 
turor cronicilor despre 
mine. 

Sinucizându - se, Şuluțiu 
n'a putut, așa cum în prea- 
labil plămise, să “ardă” 
toate caietele, acestea că- 
zând în mâna lui Florescu, 


CONTINUARE IN PAG. 13 


STIRI ŞI FAPTE ÎNTÂMPLATE 
MOSCOPOL COMENTATE 


DESTINDERE 
SAU VINDERE? 


După ** Destalinizare *?, 
Cu care ne-au păcălit 
Si cu Restalinizarea, 


Emil Cioran 


mea”, ilustrat de lon Anes- 
tin.  Șuluțiu venise de la 
Oradea Mare, unde era pro- 


care mi-a citit zeci şi zeci li chinuesc ca pe Christos ! Cu care ne-au jecmănit, 
de pagini, m era, repet, 


destinat publicării, după cum 


Printr'o semnătură albastră... 


Căci ei, pe robii ce'ndrăznesc Comunisto-sarlatanii, 


DP. rr mr fr i > rs 4 


fesor de liceu, iar eu de 
la Brașov, unde eram elev 
al liceului ““Andrei Șaguna”. 
Stând de vorbă, mi-a îm- 
părtășit dorința lui de-a se 
muta la Brașov, la o catedră 
de franceză de la “'Andrei 
Saguna”, pe de-o parte din 
pricina climei care îi fu- 
sese recomandată de medici, 
pentrucă fusese suferind de 
plămâni, si pe de altă parte, 
ca să se afle mai aproape 
de Bucureşti, a cărui “'via- 
ță literară”, cu prietenii și 
cafeneaua lui, mu o afla în 
orașele de provincie. 


Intâmplător, am făcut 
împreună călătoria de în- 
toarcere în trenul rapid, așa 
„că Între București Nord și 
Brasov am avut, în vagonul 
restaurant, prilejul să stăm 
de vorbă mai pe îndelete. 
Cu ocazia aceea a rămas 
stabilit că Șuluțiu va veni 


la Braşov cu prima ocazie, 


îndată după (inele anului sco- 
lar (1935), ca să vada la 


Intr” adevăr, după un 
schimb de scrisori care s'a 
soldat cu invitația lui de-a 
colabora regulat la revis- 
ta “Familia”, al cărei ero- 
nicar literar era, şi după 
o prealabilă înțelegere cu 
Tatăl meu, care,_printr'o 
fericită coincidență era, în 
mod interimar, inspector Sef 
Scolar, înlocuind pe titula- 
rul postului, profesorul Oc- 
tavian Giurgiu, Octav Sulu- 
țiu s'a prezentat la Brasov, 
Și în foarte scarii curand 

ala o obținut transferarea 
de la Oradea la Braşov, 
instalându-l într'o vilă de 


însuși Şuluțiu însemna în 
ziua de 30 lulie 1935: 


“Și înainte de moarte, 
afară de cazul când ea va 
fi inopinată-- voi arde a- 
ceste caiete. Sau voi lăsa 
cu limbă de moarte să fie 
distruse.” 

Ori, în ziua de 9 Feb- 
ruarie 1949, aflându-se a- 
casă, Şuluțiu a fost, cum 
îi fusese mereu teamă după 
23 August 1944, “vizitat” 
de-o echipă a securității, 
si înainte de a fi împiedi- 
cat, s”a dus în odaia de baie 
unde s'a simcis Asupra 
felului în care a făcut-o, 
au ajuns la mine, atât prin 
scris, de la vechi prieteni, 
cât și prin relatări orale, 
două versiuni: una, că ar 
fi luat otrava pe care o 
ținea ascunsă pentru acest 
caz extrem, alta, ca si-ar 


fi tăiat vinele de la mâini | lar progresul, NU-I ROBIE! 


cu o lamă de ras. In orice 
caz. ''congestia cerebrală” 
de care scrie Nicolae 
Florescu În volumul “'Scrii- 
tori şi cărți” (Editura “'Mi- 
nerva”, Bucureşti, 1974) la 
pagina 40, este o versiune 
“oficială”, pentrucă, asa 
cum bine este ştiut, în 
nimeni m se sinucide și 
toată lumea *'creiază” într* 
un optimism patriotic de 
mare tensiune. ză fapt, 
iu fusese ținut sub ''ob- 
alesi tot timpul până 
la simciderea sa, fiind un 
““element nesigur” din pri- 
cina convingerilor sale anti- 
comuniste, manifestate atât 
În scris, cât și prin viu 
grai. 
Un amănunt care nu tre- 


lar azi, Românii subjugați, 
Speră ceva nemaivăzut : 
Că ei vor fi eliberați 


FARISEISME 
SI COMUNISME 


| Sarlatanii Comuniști, 


d Adică, noi am progresat 
$ De când ei ne-au 


Acestor Sovrom-Farisei, 


Le urăm toată viata lor, 


Si le spunem pe'nțeles, 
Smecherilor...în prostie, 
? Că robia; NU-I PROGRES, 


PACAT DE BANII 
CE DAU TIRANII 


| In exil, sunt ziaristi, 
Sovrom-ditirambisti 

| Ce-i laudă pe tirani 

| Pentrucă le dau mulți bani. 


€ Insă, Sovrom-tiranii, 

! Degeaba le dau banii ; 
Căci ei, cu ce scornesc, 
| Pe Nimeni m prostesc. 


Ci tot ce reușesc, 
Când lingușesc tiranii, 
| Este că-i păcălesc 
Si le mănâncă banii... 


Tocmai de cei cari i-au vândut! 


) Spun că ei sunt progresiști ! 


“eliberat”... 


Noi, cei pribegi plecați departe, 


De-așa “progres? să aibă parte ! 


Si cer să plece'n alte state, 
li umilesc şi-i jecmănesc, 
Ca să le-acorde libertate ! 


lar cei din Vestul “Democrat”. 


Ce încă liber mai rămâne, 
In loc de-ai condamna îndat”, 


Le vând mereu, maşini şi grâne... 


Si le vor vinde tot ce vor, 
Ai Vestului afaceriști, 

Până vor fi si dumnealor, 
Robi la tiranii Comunişti. 


ABUZ DE LIBERTATE 


IN STATE DEMOCRATE 


In Exil, sunt Români buni, 
Precum și Români nebuni, 
Ce's plătiți de-ai lor stăpâni, 
Spre-a mânji bunii Români. 


Dar dece ai lor stăpâni, 
Se folosesc de nebuni ? 
Fiincă sunt inconstienți 
Si scriu ca niste demenţi. 


lar dacă sunt reclamați 
Si sunt făcuți responsabili, 
Ei scapă necondamnați, 
Fiincă sunt iresponsabili... 


lată dece, acești nebuni, 
Pot terfeli Românii buni, 
Dar nu pol fi sancționați, 


Fiincă de legi sunt protejați... 


Dar CAT vor mai fi protejaţi, 


Acești mișei descreerați ? 
Asta depinde doar de NOI ; 


De vom fi DURI cu ei, sau moi. 


Ş 
**Coexistenţa” au lansat 

Si sub masca ej, toți anii 
Ei pe noi ne-au subminat. 


Apoi, după apriderea de 

De Sovieto-focare, 

Ne-au oferit “'Destinderea”?, 
Pentru pacificare... 


Si-acum, după ““Destinderea”, 


Ce va fi foarte scurtă, 
Ne pregătesc..INTINDEREA, 
Pe SPATE. sau pe BURTA ! 


INDEPENDENTA 
SI DEPENDENTA 
Ceausescu, si-a luat sborul, 


Pentru a cere libertate, 
Lui Brejnev, inventatorul 


INDEPENDENTEI..LIMITATE. 


A plecat foarte umflat, 
Pentrucă se credea tare 
Si s'a întors desumflat, 
Cu coada între picioare... 


Căci când începu Brejnev. 
Să?ncrunte din sprâncene, 
Incepu şi Ceausev, 

Să tremure din gene... 


Si-a înțeles, “Excelenţa”, 
Că în Sovrom-Reserie,. 
El are Independența. 
Limitată:..la RORIE. 


La ** CUVANTUL ROMANESC ”. $ 


Eu scriu cu tot avântul, 
Pentrucă e PRIMUL ZIAR, 
Care mi-a dat cuvântul ! 


Jean MOSCOPOL 


—— 


CUVANTUL ROMÂNESC 


NSEMNĂRI PE MARGINEA UNUI “JURNAL 


DE OCTAV ŞULUŢIU 


URMARE DIN PAG. 12 
a cărui ignoranță asupra tot 
ceeace a Însemnat viața, i- 
deile, personalitatea şi scri- 
sul lui Şuluțiu, este între- 
cută mumai de grija lui de 
a “epura” cât mai mult 
e jurnalului, pe care 
el însuși afirmă (pagina 20) 
că îl “reproduce selectiv”. 

“Selecție”, dacă se poate 
mumi astfel, pe care noi 
o considerăm cenzură, fără 
a mai lua în seamă faptul 
că “limba de moarte” m 
a fost respectata. Dar, în 
fond, ce însemnătate morală 
ar putea avea “limba de 
moarte", acolo unde înmor= 
mântarea se mimește” mi- 
țing de doliu”? In ceeace 
ne privește, suntem înclinați 
să credem că aceste caiete 
au fost obținute prin metode 
mal de grabă “'extra-lite- 
pare”, văduva lui Şulutiu, 
nefiind, desigur, în stare 
să calce de bună-voie voin- 
fa nefericitului ei bărbat. 
Dealtfel, însuși Florescu 
are grije, în mod oarecum 
“ştiinţific” să atragă aten- 
ia asupra “'tehnicei” sale, 
când la pagina 22 scrie: 
“Ţoate intervențiile (!) edi- 
torului au fost marcate prin 
erosete”!, fapt la care mai 
trebuie să se adauge repro- 
ducerea “'selectivă”, pen- 
truca să ne putem da seama 
că ne aflăm, de fapt, în 
faţa unei grosolane falsifi- 
cări, In felul în care au 
apărut, aceste pagini “'se- 
Jectate”” sunt destinate să 
prezinte un document ““an- 
ți-burghez”, când, defapt, 
suprema aspirație a bietului 
Șuluțiu, al cărui tată era” 
de meserie croitor” (Scrii- 
tori și Cărți p. XXIX) si 
mama. sa fiica unui 'tipo- 
grat socialist” (1), n'a fost 
alta, de-a-lungul întregei 
sale vieți, decat să ajungă 
un burghez cât mai respec- 
tabil şi mai respectat. 

Poate că s'ar afla cineva 
care să afirme că aceste 
caiete au fost publicate pen- 
trucă ele reprezintă un do- 
cument de epocă, literar, 
social sau uman de valoare, 
lucru care m este cazul. 
De aceasta însuși Şuluțiu 
îsi dădea seama, hotărât 
fiind să le ardă înainte de 
moarte. Primul care s'ar 
revolta, dacă ar putea vedea 
acest masacru, ar fi însuși 
Şuluțiu, și cred că protestul 
meu (inutil, desigur), ca fiind 
unul din puți lui prieteni 
vechi, (alții ar mai fi Eugen 
Ionesco, Eugen Jebeleam, 
Alexandru Elian și doctorul 
Luis *"Luigi”” Copelman) se 
justifică pe deplin: am im- 
presia că mâna cu care scriu 
astăzi, este, dacă mă pot 
exprima astfel, împinsă de 
aceea a bietului nostru Oc- 
tav. 

Odată ce am stabilit fe- 
lul “selectiv”, cu desăvâr- 
şire arbitrar, incorect, și, 
mai cu seamă, amoral (ce 
stiu NicolaeFlorescu despre 
ŞI -omul, după peste un 
sfert de veac de la simci- 
derea lui?) în care au fost 
editate caietele pe care au- 


torul lor le vroia arse, m. 


ne rămâne decât să anali- 
zăm, cât mai sumar, o serie 
din flagrantele falsificări 
care abundă în volum. 

In primul rând, atragem 
atenția asupra faptului că 
de-a-lungul anilor 1935,1936 
şi 1937, epocă în care ne-am 
Văzut cu Șul zi de zi, 
de sute, ca să m zic de 
mil de ori, mmele meu este 
sistematic eliminat (fără 


““croșete”), apărând în cele 
430 de pagini ale cărții de 
trei ori (și aceasta, mmai 
cu inițiale, când apr 
toate celelate mime FA a 
tregi, și țin minte că Şu- 
luțiu m obișnuia să folo- 
sească inițiale în “urna”, 
tocmai pentrucă m era des- 
tinat publicării), aceasta în- 
să în așa fel, încât, fireste 
că fără voia “editorului”, 
care pare mai mult un a- 
mestec de cioclu si comisar, 
se vede clar ce fel de “rol” 
am jucat în existența coti- 
diană a lui Şuluțiu la Bra- 
sov. 

Este, vai, de la sine în- 
țeles, în aceste condiții, că 
o serie de alte rume impor= 
tante din epoca brașoveană, 
de care _stiu--din citirea 
de catre Şuluțiu a numeroase 
pagini--ca se aflau înaceste 
caiete, ca de pildă, Emil 
Cioran, Aurel Nistor, Aurel 
Neguș (deputat “liberal - 
georgist”, care spre amu- 
zamentul nostru, l-a convins 
pe Suluțiu să se înscrie, cu 
toate formele necesare, în 
acea  dizidență politică), 
Constantin Sassu, loan Cră- 
ciunel, fără a mai vorbi de 
parinții mei, au fost sis- 
tematic eliminate, avându- 
se în chipul acesta impresia 
că Şuluțiu a trăit la Bra- 
sov într'un fel de desert 
social, când adevărul a fost 
tocmai contrarul. 

Ca să putem urmări mai 
uşor faptele, voi comenta 
mmai cele mai flagrante 
dovezi, în ordinea cronolo- 
gică în care apar în carte. 

„La 22 Mai 1935, invitat 


de revista “Frize”, condusă 


pe atunci de Mihail Chir- 
noagă și Niculaie Cantonie- 
ru (al cărei secretar de 
redacție eram eu), Şuluțiu 
vine de la Oradea Mare la 
Brașov. Numele meu este 
şters din însemnarea de la 
pagina 284 ca și din “*nota”? 
de la pagina 429, unde Ni- 
colae Florescu “transcrie” 
programul cu numele celor 
care au luat parte la şeză- 
toarea care a avut loc în 
“sala festivă”! a liceului 
“Andrei Saguna”, amănun- 
tele de organizare fiind fă- 
cute în ajun de către Mi- 
hail Chirnoagă cu mine, a- 
jutaţi de ordonanța lui, un 
“ucenic” de rabin, Vogel 
Adalbert, mmit de noi “Sa- 
ramet”. Tin minte că în 
ziua aceea (19 Mai cred că 
era Dumineca) Şuluțiu a luat 
masa la noi, pentru prima 
oară, împreună cu poetul 
Alexandru Călinescu de la 
Focsani, director al exce- 
lentei reviste “13”, pe care 
o scotea împreună cu Pavel 
Nedelcu și George Car, cu 
mari sacrificii materiale. 

La 21 Septembrie 1935, 
proaspăt. instalat la Brasov- 
încă plângându-se de 'Mip- 
sa”! cafenelei literare, Şu- 

scrie: “Aici la Bra- 
sov m îl cunosc decât pe 
Şt. ...B. » . „(care mi-e 
şi elev) și familia lui. “Et 
pour cause ... 

La 15 Ianuarie 1936: “'Am 
stat la Flagner cuB... M'am 
luat la întrecere cuB.... 
să scriu o poezie în care 
să-mi transcriu  impre- 
siile”*. Apoi sunttranscrise 
trei strofe “barbiene”! pe 
care autorul le califică drept 
“prostii”; cu aceeași ocazie 
însă am mai scris un poem, 
de data aceasta în “'cola- 
borare” (un vers Şuluțiu, 
alt vers eu), de fapt o altă 
“prostie” amuzantă, cu 
toate rimele în “'e” pe care 


am expediat-o pe loc la 
“Facla''-ne văd și astăzi co- 
borând în după-amiaza rece 
strada Porții, în drum spre 
Posta care se afla pe-atun- 
ci la doi pasi de cafeneaua 
“Coroana”, între Tribunal 
si Administrația F inanciara. 
Versurile au apărut în zia- 
rul lui lon Vinea, unde de- 
sigur că unul dintre cei *'-- 
trei” (N. Carandino, Cl. 
Siclovamu și C. Panaitescu- 
Bibiță) le-au cetit spre a- 
muzamentul  redactorilor. 
Cu toatecă deceniile au tre- 
cut peste ele si mai cu 
seamă peste noi, îmi aduc 
încă aminte de primele ver- 
suri ale “poemului”: 


“Dece mi-e sufletul rebel 
"Si mititel si mititel 

"Doar zilele se strâng în el 
“ŞI nopțile la fel, la fel 
“De parc'ar fi un portofel 
“Sau un ulcior cu tulburel”.. 


şi așa mai departe, un fel 
de amestec de ''poezie po- 
pulară” și ““hermetică”. 

Să fi, oare, transcris Şu- 
luțiu numai “'poezia”lui, sau 
și pe aceea a “'noastră”!? 
Aceasta, în orice caz, poate 
fi aflată în colecția “'Fac- 
lei”?, unde în anii aceia m- 
mele noastre, al lui Şulu- 
țiu și al meu, au apărut 
deseori alături. . . 

La 1 Mai 1936, a venit 

în vizită la Brașov criticul 
E. Lovinescu, care încă de 
la gară mi-a telefonat mie, 
Şuluţiu neavând telefon, ru- 
gându-mă să-l caut pe “'don 
"Şuluț”, dându-ne întâlnire 
la cafeneaua.'Coroana””, un 
fel de punct obligatoriu de 
întâlnire, atât pentru bra- 
şoveni, cât si pentru “'se- 
zoniști”. Cu toatecă am 
plecat toți trei cu un taxi 
închiriat de Lovinescu la 
Râșnov, unde “Maestrul”! 
vroia să vadă cetățuia, în 
““Jurna!”” se poate citi: “Di- 
mineața am mers cu Lovi- 
nescu la Râșnov, unde am 
urcat la cetate”, (era cald, 
in minte, cu toatecă vara 
încă mu venise, și eu m'am 
oferit să-i duc pardesiul lui 
Lovinescu, care urca cu pasi 
rari, găfâind, cu destul de 
mare greutate)” printre rui- 
nele istorice ale zidurilor 
sub care turcii s'au zvâr- 
colit de atâtea ori, nepu- 
tincioși” (Pagina 374). Oare 
să nu fi însemnat atât de 
metodicul Șuluțiu că am fost 
la Râșnov și eu?. .. 

La 13 August 1937 (pagina 
399) aflăm urmăoarele: 
“Le-am dat bani de chel- 
tuială (notă: bunicii și su- 
rorii, Pia) am găsit leafa la 
B. . . .* Şi în continuare: 
“E și Jebeleanu la Braşov, 
A venit pentru o lună să 
se odihnească. Miercuri 
am fost cu Jebeleamu și cu 
Mihail Chirnoagă la Zărneș- 
ti, la Marioara Barmuș-” 

ŞI aici, mmele meu este 
eliminat, dar eu încă păs- 
treze, salvată de la incen- 
diu”, o fotografie făcută în 
ziua aceea la Zărnești, ““tra- 
să” de un fotograf din cen- 
trul satului. Pe ea se vede, 
la mijloc, cu o păpușe în 
brațe, Maria Banuș, încon= 
jurată de Octav Şuluţiu. Eu- 
gen Jebeleam, Mihail Chir- 
noagă, judecătorul: Ovidiu 
Popovici și de . . mine! 
Lipseste din fotografie “tju- 
dele” Aurel D. Broșteanu, 
la care, de fapt, fusesemin- 
vitați, dat fiind că excelen- 
tul critic de arte plastice 
şi prieten, judecător la Zăr- 
nești, gospodar organizat, 


avea o bucătăreasă care din 
când în când pregătea ade- 
vărate banchete. Maria Ba- 
ms fusese si ea invitata, 
locuind În anii acela la Zăr- 
neşti, flind măritată cu În- 
ginerul Solo Ebner, care era 
inginer la o fabrică din a- 
propiere. 

Transcrierea manuscri- 
sului a fost făcută de Nico- 
lae Florescu în goana mare, 
cu o evidentă necunostința a 
multor mme și amănunte: 
dacă ne-am ocupat mai cu 
seamă de lucruri și amă- 
munte legate de persoana 
noastră, a fost pentrucă, fi- 
reste, le cunoaștem mai de 
aproape, dar în felul acesta 
se poate vedea cât de ar- 
bitrară, superficială și ne- 
serioasă a fost ''munca” 
editorului. ID 

Am citit, trebuie să măr- 
turisesc, cu un fel de sur- 
prindere (cu toatecă de multă 
vreme, m mă mai “'sur- 
prinde” nimic) un comen- 
tariu în care ziaristul, poe- 
tul și inul memorialist Ho- 
ria Roman, exilat azi la 
Roma, elogiază felul în care 
a fost “'editat”' acest *Jur- 
na”, pe care, pe drept cu- 
vânt, autorul său îl vroia 
ars. Lucrul se explică pro- 
babil prin faptul că Horia 
Roman este unul dintreami- 
cii de adolescenţă şi de pri- 
mă tinereţe ai lui Şuluțiu, 
pierzând mai târziu contac- 
tul cu el, mai cu seamă du- 
pă ce Șuluțiu s'a mutat în 
provincie, mai întâi la Foc- 
sani, apoi la Oradea Mare 
și la Brașov. 3 

„a „Mai. indo, Însă, 
ceasta 'să fie și op pu- 
inilor prieteni al lui Octav 
eră încă înviață, al căror 

„nume (spre deosebire de 
acela al poetului Horia Ro- 
man) a apărut cu frecvență 
în ediția publicată de edi- 
tura clujeană,. 

Ar fi interesant, de pil- 
dă, să putem cunoaște opi- 
nia criticului Lucian Boz, 
astăzi exilat la Sydney în 
Australia a lui lonel Jianu, 
excelentul critic de artă, 
unul dintre stâlpii “'genera- 
ţiei””, locuind azi la Paris, 
sau aceea a lui Mircea 
Eliade, al cărui mume m a 
fost tipărit cu inițiale, după 
părerea noastră pentrucă 
este legat, în “Jurnal”, de 
o serie de extrem de peni- 
bile “revelații”? de caracter 
sentimental, pe care Șuluțiu 
desigur că m le-a pus pe 
hârtie ca să fie publicate de 
Nicolae Florescu, ci ca să 
se ““uşureze” îngrelele mo- 
mente ale unei crize su- 
fletesti. Dar, mai cu seamă, 
ar ti din cale afară de in- 
teresant să putem cunoaste 
părerea a doi dintre cei 
mai apropiaţi prieteni:aceea 
a lui Eugen Jebeleanu, care 
după apariția cărții, cu toa- 
tecă este asidu colaborator 
al revistelor bucureștene, m 
a scris nici uncuvânt despre 
carte, şi aceea a lui Eugen 
Ionescu, pentrucă, la fel cu 
mine, amândoi știm, din gura 
lui Șuluțiu, care era, de fapt, 
rolul acestui jurnal. 

Cei care au decis pub- 
licarea acestor biete caiete, 
au dat dovadă m mmai de 
o scenă lipsă de tact 
şi de gust, (ca să nu mai 
vorbim de nerespectarea 
““limbii de moarte”), ci, mai 
cu seamă, de o flagrantă 
lipsă de etică si de ones- 
titate --dacă mi “iștiințiti- 
că”, în orice caz omeneas- 


că, 
Stefan BACIU 


PAGINA 13 


d 9900000000000000000000000 


DE LA ROMÂNI ADUNATE. . >: 
ŞI LA ROMANI IARAŞI DATE ; 


Această rubrică este rea- 
lizată de corespondentul 
nostru pentru  US.A., av- 
Cornel Dumitrescu, care a 
strâns de la diverși români 
stirile de mal j Cei ce 
cunosc fapte, date sau eve- 
nimente care  întere: a 
poporul român și care sunt 
ținute secret de către gu- | 
vermul comunist de la Bu- 
curesti, sunt rugați să le — 
9 comunice la adresa : Av. Cornel DUMITRESCU 
67-41 Kessel St.New York. N.Y. 11375, sau direct 
la redacție pentru întocmirea și în viitor a acestei 


STIATI CĂ...? 


nchetă din cadrul Direției de 

inisterului de Interne, din sati 
locot.colone 

Rahovei Nr.59, spaima deținuților este 

za zi ja remumele căruia se folosesc și cei- 

lalţi anchetori pentru intimidarea celor anchetați. 


ă ii, acum bat 
Pe vremea lui Dej bateau plutonier „a! 
coloneii. Și când te gândești câ unii trădători din 
exil, m vor să recunoască progresul societăți co- 


muniste românești ! 


0000000000000 


3 
0000000000000000000000000000000 


* 
a 
E 


* La Brigada de a 
Cercetări Penale a M 


o. 
orii Codlea din Județul Brașov, 
i-a luat recent licenţa în drept, $ 
bile cu scrisul și cititul ? InQ 
ipul “studiilor” sale și la redactarea tezei de 
“ri caii Virgil Neguţ, Titus i 


licență s'a folosit de avo : 
tip si Andrei Ciurea, care au fost în diferite 
perioade pentru diverse pretexte “sclavii” ţiganului 


0000000000000 


* Comandantul închis 
0 colonelul S. Porojan. și 
deși are greutăți vizi! 


ajuns....comandant. Adjunctul său, maiorul Oelea, mai | 
modest, a reușit după “lupte seculare” sa termine a | 
în fine...liceul.” Acum asteaptă noi condamnări în rân- 4 43 
dul avocaţilor ca să devină și el..titrat. ? 
"SR 


* Comandantul închisorii Aiud este acum colonelul 


J.Dumitrescu. El are drept locțiitor pe locot.colonel 
imea sa încă din perioa- 


Tudoran, remumit pentru cruz 
e a stalinistă, pe când era doar plutonier, şi pe care 
Goma l-a descris în romanul său concentraționist & 


“Gherla” ! 


d 


2000000000 


e un progres. “'Avansează băieții, avansea: 
ar spune Paul Goma ! 


o. i 
* Desi de fiorigine sănătoasă”, Dumitru Cons 


$ în vârstă de 19 ani, fiul unei îngrijitoare de la Aeropor- 
tul Otopeni, în luna Noiembrie 1974, a scris pe pe- 
Ş rea întreprinderii din Otopeni unde lucra, ** Ascul- FI 
taţi Europa Liberă ! Jos comunismul ! ”? pentru care | 
9 a fost condamnat la 5 ani închisoare. * Ă 
pi aa 9 
d = d 
* * Un alt tânăr, Samson Nicolae, de la intreprinderea * 


“chimică”” din Otopeni a distrus două strunguri noi, e 

ra care a așezat apoi un manifest anti-comunist 
în care condamna exploatarea comunistă. Pentru Fes € 
sabotaj i s'au “aprobat” și lui tot 5 ani. Tineretul 

$ român este demmit în limbajul propagandistic co- 
munist “schimbul de mâine”. Şi noi suntem convinsi 
că acest tineret va schimba ceva în România 

$ mâine. Rămâne de văzut ce ! 

3 e. 

* Prin Decret presidențial Nr. 223 din 7 lulie 1976, 
$ cu caracter secret, deținuții politici din România au $ 
$ fost eliberați ? Numai din închisoarea Aiud au fost 9 
pusi în libertate cu acest prilej, 156 de dețimți 
politici dintre care 59 făceau parte din secta reli- 
gioasă interzisă în România “Martorii lui Jehova”, 

Nu se știe încă dacă au fost eliberați șicei Il 
comuniști 'de extremă stângă din lotul Stamatian- 
Târlea, care în 1971 au organizat la Onesti un com-. 
plot împotriva lui Ceaușescu. i 

e. 

* Brigăzi de tineri muncitori, elevi şi studenți bu- 
cureșteni fac *“muncă-voluntară”. (citeşte obligatorie) 
pentru transformarea fostei pușcării-spital Văcărești, 
în care şi-au găsit moartea mmeroși luptători-martiri 
* anticomunisti, în Muzeu al_Literaturii Române. Noi 
$ credem că cea mai potrivită titalatură pentru viitorul Ș 
0 muzeu ar fi “Muzeul crimelor si terorii pereagt 


0000000 


d 


3 


* 


d 


o. 
* Un bara! săpun de 30 de cenți 


ceeace l-a adus în pragul nebuniei după încarcerarea 
la Zarca-Aiud. 
ee PE ati 


* Tot la Zarca-Aiuda fost încarcerat în Noiembrie $ 
1975 și Rusu Gheorghe, care a fost adus delaPe-$ 
nitenciarul din Șoseaua Alexandriei Nr.154, după ce O 
Tribunalul Suprem i-a comutat pedeapsa la moarte e E 
în 25 de ani de închisoare, pentru incendiul-sabotaj $ a 
din August 1974, care a distrus o hală a Uzinelor * 
de Autocamioane din Brașov. * 


0 00000000000000000000000.. 


d 


PAGINA 14 


CUVANTUL ROMÂNESC 


PERSPECTIVE ECONOMICE 
IN ROMANIA DE AZi 


Cauzele care au dus la 
această situație de-a drep- 
tul catastrofală sunt mul- 
tiple, Începând cu orientarea 
greşită a desvoltării econo- 
mice, discutată mal înainte, 
şi contimând cu ignoranța 
cadrelor de conducere, co- 
Tupția, demagogia, dogma- 
tismul ideologic, discrimi- 
area socială. 

Dar cauza principală re- 
zidă în însăși esenţa sis- 
temului economic comunist, 
bazat pe trecerea tuturor 
mijloacelor de producție şi 
desfacere în mâinile statu- 
bai. 

In concepția lui Karl 
Marx, capitalul privat este 
un element parazitar. Be- 
neficiul care rezultă din 
procesul economic, asa zi- 
sa plus-valoare, este însușit 
de capitalist, care deci ex- 
Ploatează pe muncitori. Ca 
urmare, adepții lui Marx 
au desființat capitalul pri- 
vat, înlocuindu-l cu capita- 
lul de stat. in felul aces- 
ta, spuneau ei, se va ter- 
mina exploatarea omului de 
către om. 

Cum se explică atunci 
faptul că la 60 de ani de 
la revoluția din Octombrie, 
muncitorul din țările comu- 
niste, care m mai este -ex— 
ploatat,iar plusvaloarea intră 
în întregime în buzunarul 
colectivităţii, trăește totu- 
şi de 8, 10 sau 12 ori mai 

prost decât muncitorul din 
țările asa zise “'capita- 
liste”? 

Sistemul economic mar- 
xist a fost experimentat pâ- 
mă acum în 23 de țări, a- 
Mate pe diferite trepte de 
desvoltare economică şi cul- 
turală, de diverse raționali- 
tăți şi rase, începând cu 
Mongolia si terminând cu 
Germania. Rezultatul a fost 
în toate cazurile acelas. Și 
amme- un eşec. Chiar ţă: 
puternic industrializate. şi 
cu tradiție industrială veche, 
<a Cehoslovacia și Germania 
de Est, au suferi! după intro- 
ducerea sistemului dirijat 
marxist, un proces rapid 
de pauperizare. 

Mai mult decât atât ; 
Unele ţări care au încer- 
cat - cu p ă - să în- 
troducă acest sistem în mod 
parțial, asa cum au procedat 
laburistii în Anglia prin na- 
ționa cărbunelui şio- 
țelului, sau Franța prin na- 
ționalizarea unor uzine de 
automobile și instituții de 
credit, au constatat în scurt 
timp apariția unor simptome 
grave de criză economică, 

Anglia, până m demult prin- 


Europei”, iar 
Franţa a pierdut tot ce câş- 
tigase în revirimentul pro- 
dus de Plami Marshan. 
Dimpotrivă, țări cu guverne 
socialiste ca Cermania de 
Vest, Olands, Suedia (guver- 
nată 40 de ani de socialis- 
ti si mmai de câteva luni 
cu un guvern de centru), dar 
care s'au ferit să facă ma- 


capitalului ment. 


CAUZELE EŞECULUI ECONOMIC 


Aceeaşi tendință, dar în 
sens Invers, pe partea cea- 
laltă a tabloului. Cea mai 
liberală din țările comuniste 
este Yugoslavia. Eama 
colectivizat agricultura, si 
mu a naționalizat micile in- 
teprinderi. Marea industrie 
a fost naționalizată, dar coni- 
ducerea economică este des- 
centralizată, lăsându-se în- 
treprinderilor un grad re- 
lativ mare de libertate în 
domeniul financiar si alpla- 
nificării. Prin autonomia fi- 
nanciară și libertatea fixă- 
rii prețurilor, se menține 
concurența, factor esențial 
al progresului economic. In 
momentul de față dinarul 
este singura monedă comu- 
nistă cotată pe piața mon- 
dială, iar Yugoslavia obține 
credite la băncile occiden- 
tale şi face investiţi îm- 
preună cu firme occidentale. 

Aceasta ru înseamnă de- 
sigur că titoismul ar fi for- 
mula ideală. Yugoslavia se 
ană încă mult în urma ță- 
rilor avansate şi desvolta- 
rea sa este considerabil râ- 
nată de îngrădirile în do- 
meniul inițiativei particu- 
lare. Ceeace însă se poate 
afirma, este că dintre toate 
relele posibile, Yugoslavia 
a ales pe cel mai mic. 

Tendinţa este destul de 
clară. Dispariția Înițiati- 
vei particulare şi a concu- 
renței duce la marasm e- 
conomic şi la frânarea pro- 
gresului tehnic. 

Eroarea fundamentală a 
teoriei marxiste este aceea 
că ignoră unele din legile 
de bază ale economiei, 
printre care şi legea cere- 
rii si a ofertei, care re- 
glează toatefuncțiunile vitale 
economice: Quantumul pro= 
ducției, varietatea produse- 
lor, preţurile, cursul mone- 
tar, salariile. Lipsa umui 
produs de pe piață provoacă 
în economia liberă o reac! 
imediată: Oferta fiind mică, 
prețul produsului crește, a- 
cesta devine atractiv pentru 
industrie care începe să-l 
producă în cantități tot mai 
mari. Oferta ajunge la un 
moment dat egală cu cere- 
rea si apoi o depășește. In 
acest moment, abundența 
produsului respectiv pe piață 
acționează în sens invers 
asupra prețurilor, restabi- 
lind echilibrul. 

In modanalog, dacă într? 

un anumit sector al econo- 
miei există un excedent de 
mână de lucru, oferta fiind 
mai mare decât cererea, 
salariile scad, iar surplusul 
de mână de lucru se diri- 
jează spre salariile mai ma- 
ri, adică tocmai în sectoa- 
rele unde aceasta este de- 
ficitară. 
= Marxistii si-au imaginat 
că pot capitalul pri- 
vat cu capitalul de stat. In 
realitate însă capitalul, în 
sens economic mu este m- 
mai o sumă de bani. Capi- 
talul, ca factor al procesu- 
lui de 
0 sumă de bani plus dorința 
și abilitatea de a o truc- 
tirlea. 

Eliminarea 


este de fapt 


Ing. Vlad ANGELESCU 


privat şi a inițiativei parti- 
culare face să dispară sti- 
mulentul material, dorința 
firească și legitimă a fie- 
cărui individ spre propăsi- 
rea materială, care consti- 
tue însuși motorul progre- 
sului economic. 

Inițiativa particulară nu 
poate fi înlocuită niciodată 
cu inițiativa de stat, oricât 
ar (i aceasta de bine organi- 
zată, deoarece: 

a) Inițiativa de stat se 
află în mâinile umi grup 
restrâns de indivizi, deci 
infinit mai limitată decât 
în cazul economiei libere, 
unde aria ei cuprinde prac- 
tic întreaga societate. 

b) Acest grup m este 
direct interesat în efectul 
economic al inițiativei. 

c). Inițiativa în sistemul 
marxist trebue să se înca- 
dreze în sistemul de plani- 
ficare centralizat, foarte ri- 
gid si greoi. 

Un produs nou de ex. 
trebue propus cu cel puţin 
un an și jumătate înainte de 
a putea fi fabricat. Acest 
produs trebue corelat cu pla=- 
ml celorlalte unități care 
furnizează materiile prime 
necesare. De cele mai multe 
ori, fabricile furnizoare nu 
au capacități de producție 
disponibile,aşa că trebuesc 
prevăzute fonduri de inves- 
tiții pentru extinderea ca- 
pacității. Propunerile pen- 
tru planurile de producție, 
ca și cele de investiții se 
fac o singură dată pe an, 
și odată aprobate m maj 
pot fi modificate, deoarece 
sunt corelate cu fondurile 
alocate pe ministere, cupla- 
mul general de aprovi- 
zionare, cu importurile, cu 
planul forțelor de muncă, 
etc., etc. Insfârșit, toate 
acestea trebue să se înca- 
dreze și în planul cincinal 
de desvoltare, care evident, 
m poate prevedea dinainte 
toate cererile ce apar pe 
parcurs,  datorite însuși 
progresului tehnic sau fluc- 
tuațiilor inerente ale pieței 
externe. 

Rezultatul este un com= 
plet haos organizatoric şi (i- 
nanciar, în care nimeni nu 
mai reușește să se descurce. 

O altă lege fundamentală 
economică ignorată de mar- 
xiști este legea selecției na- 
turale, care acționează în 
economie la fel ca în dome- 
niul biologic. Economia este 
si trebue privită ca unorga- 
nism viu, susceptibil la evo- 
luţie și capabil să răspundă 
cu reacții specifice la im- 
pulsuri din afară. Ea este 
guvernată de legi precise 
ce nu pot [i escamotate. A 
influența deci fenomenele 
economice în direcția dorită 
de noi, înseamnă a cunoaste 
aceste legi și a le aplica 
în folosul nostru. 


O unitate economică gre= 


git concepută sau prost or- 
ganizată, se comportă întoc- 
mai ca un organism neadap- 
tat la de viaţă: 
dispare. O intreprindere 
deficitară m mai poate face 
faţă cheltuielilor şi dă falit. 


se elimină automat din cir- 
cultul economic, printr'un 
proces de selecție naturală. 
In sistemul economic co- 
munist, unde toate cheltuie- 
lle si veniturile se ames- 
tecă în oala comună, feno- 
menul bancrută mu există. 
O uzină care în loc să aducă 
beneficii, lucrează în deficit, 
poate să funcționeze la in- 
finit. In plus, această ac- 
tivitate parazitară este 
foarte greu de depistat, da- 
torită sistemului artificial 
de prețuri și în general în- 
tregului sistem financiar, ba- 
zat pe valori fictive. Aces- 
ta m permite să se distin- 
gă aportul economic real 
al fiecarei unități indu- 
striale,agricole sau comer= 
ciale. Activitatea lor este 
apreciată după asa zișii 
““indicatori”? ca prețul de 
cost, productivitatea muncii, 
amortizarea investiţiei, 
care de fapt nu au un cores- 
pondent economic real. De 
pildă prețul de cost, unul 
din elementele de bază al 
oricărei analize economice. 
Dela bun început, prețul ma- 
teriilor prime care se iau 
în calcul, mi exprimă va- 
loarea lor de pe piața mon- 
dială, ci se extrag dintr'o 
listă de prețuri, fixate în 
mod arbitrar de o comisie. 
In cazul materiilor prime 
de bază cum ar fi oţelul, 
cimentul, lemnul, soda, aci- 
dul sulfuric, etc., ele sunt 
în mod, voit fixate la un 
nivel mult inferior față de 
prețurile mondiale, pentru 
ca prețurile produselor fi- 
nite să apară competitive. 
lata cum Consiliul Superior 
Economic reușește - cum 
spune Românul - să-și fure 
singur căciula. 
In timp ce în economia 
liberă prețurile oscilează în 
mod permanent în funcţie de 
cerere și ofertă, ajustând 
astfel producția după nevoile 
pieţii, în economia comunis- 
tă prețurile sunt bătute în 


cule pentru 2-3 cincinale, 
ignorându-se pur și simplu 
progresele ce se fac în teh- 
nică şi tehnologie, descope= 
ririle de noi resurse natu- 
rale şi în general ignorând 
faptul că economia națională 
ca si cea mondială sunt într'o 
continuă evoluție. 

In componența prețului de 
cost, alături de valoarea 
eronată a materiilor prime, 
se adaogă valorile deaseme- 
ni fictive ale energiei, uti- 
lităților şi cotelor de amor- 
tizare. 

Rezultatul este că nimeni 
mu știe exact cât a costat 
de lapt un anumit produs. 

Fiind oferite pe piața 
mondială, aceste mărturi mu 
pot fi vândute bineînțeles 
decât la prețurile curente 
ale pieţii. E 

Dacă se calculează prețul 
de cost al umi astfel de 
produs Într'o valută conver= 
tibilă, luând în calcul pre- 
jurile existente pe piața 
mondială pentru materii 
prime, utilități, salarii şi 
amortismente, exprimate În 
această valută, ajungem la 
concluzia că preţul de vân- 
zare m acoperă uneori nici 
macâr costul materiilor 
prime. 


Cu alte cuvinte, expor- 
tând aceste produse defici- 
tare, mu facem altceva decât 
să irosim resurse și muncă 
românească, într'un nesfâr- 
sit și absurd harakiri eco- 
nomic. 


CONCLUZII 


Cunosc oare guver: 
şi economiștii de la Bu- 
curesti situația disperată în 
care se sbate economia ro- 
mânească? O cunosc desi- 
gur, dar se afla în fața 
unei dileme fară nicio eșire. 
Exportul înseamnă pierderi 
sângeroase şi scăderea 
neîncetată a nivelului de via- 
ță, dar suprimarea lui în- 
seamnă paralizarea  indu— 


striei, care are nevoie de va- 


lută ca de aer. Singura solu- 
ție este  rentabilizarea 


industriei şi agriculturii. 
Dar cum? 


Nicolae Ceausescu a re- 
cunoscut _într'o' declara 
publică că există o serile de 
întreprinderi nerentabile. Si 
ce măsuri s'au luat? Au 
fost săpuniți Inginerii, a fost 
schimbat directorul si con- 
tabilul sef și cu asta pro- 
blema s'a considerat rezol- 
vată. Intreprinderea a con- 
timat să fie nerentabilă, cu 
deosebirea că noul director 
și noul contabil şef stiu să 
camufleze mai bine defici- 
tul prin încâlcitul labirint 
al contabilităţii comuniste, 

Realitatea este că înce- 
pând cu directorul și termi- 
rând cu portarul, nimeni ru 
e interesat ca treaba să 
meargă bine, ci mai mult 
să se simuleze o activitate, 
care să justifice existe 
întreprinderi! şi decia po- 
sturilor respective. O țară 
întreagă trage chiulul, nu 
pentrucă Românul ar fi 
leneș, ci pentrucă este îm- 
pins de însuşi sistemul so- 
cial la aceasta. Atunci când 
muncitorul, scârbit de sala- 
riul de mizerie si epuizat 
de programul de muncă de 
6 zile pe săptămână, plus 
orele de muncă '“voluntară” 
neplătite, lucrează mai mult 
în silă, când inginerii sunt 
şicanaţi, amenințați şi umi- 
Îiţi în toate chipurile, con- 
secința normală şi logică m 
poate fi decât un complet 
fiasco. Căci nici cele mai 
teribele mijloace de con- 
strângere nu pot sili un om 
să lucreze cu tragere de ini- 
mă atunci când munca sa 
m este răsplătită cum se 
cuvine. Nu poți obliga un 
muncitor să ridice un surub 
de pe jos, sau să închidă 
un robinet care curge inutil, 
căci ar trebui câte un poli- 
pat la fiecare muncitor, si 

n plus alți poliţişti ai po- 
lițiştilor. 
ONTINUARE IN PAG.1 


Vă invită să petreceţi anul acesta vacanța de vară la 
TABĂRĂ DE VARĂ- 
O SĂPTĂMÂNĂ DE ZILE 
lAugust-7 August 
— Lăsaţi totul deoparte — 
PETRECEȚI VACANŢA INTR'O ATMOSFERĂ ROMÂNEASCĂ 


Vă oferim ceva pentru 
Inot - pescuit - aer liber 


jocuri de vol 
- de 


fiecare, tânăr sau bătrân: 


ball - de football - 
artă românească 


PIRATAT EEE ME 3 


cr NAN Rapa TISEI 2 ET IEIIRIȚIE: 


CUVANTUL ROMÂNESC 


| NEGUSTORII AMBULANŢI 


Am avut întotdeauna o 
irație ascunsă pentru 
3 pariuri ambulanți. Ii vezi 
: instalați la câte un colț de 
stradă în fața unei tarabe 
improvizate, etalându-şi o 
ă ce provine dela |i- 
eitaţii, falimente, incendii. 
Totul este prezentat ca nou- 
tate de ultima ora, deși a- 
ceiasi noutate 0 vei vedea 
peste câteva luni sau câ- 
țiva ani vândută în alt colt 
al orașului: genţi de piele 
sintetică, aparate de tăiat 
sau zârobit legumele, cra- 
vate, vase de sticlă, tacă. 
muri, busole, carnete si alte 
mărunțișuri. Acești negus- 
țori sunt adevărați conferen- 
țiari de masse, dublaţi de 
Îndiscutabilă perspicacitate, 
spirit de observație, forță 
de persuasiune și inteligen- 
ță. Evident, există siprintre 
ei elemente mai interesante 
sau mai puțin dotate. A- 
supra mea exercită o ire- 
gistibilă atracție si marturi- 
sesc a fi cumpărat adesea 
dela dânșii articole inutili- 
zabile. 

In 1950 lucram cu pro- 
fesorul Alexandru Frâncu în 
jibrăria din Buenos Aires 
a umui fost_ colonel în ar- 
mata italiană, care emigrase 
gupă război în Argentina. 
In afara unui vast depozit 

& de cărți literare franceze, 


E colonelul se aventurase în- 


E tr'un import de bandaje e]- 
tă vețiene,  demimite ''Gaze- 
fix”, ce aveau proprietatea 
de a mu aluneca, fiind imp-= 
i regrate cu o invizibilă sub- 
stanță adezivă. La început 
marfa produsese oarecare 
senzație, dar în curând alte 
produse americane, cu mult 
mai eficace, invadaseră pia- 
argentină făcând imposi- 
ilă vânzarea “:Gazefixu- 
lui”. Enormele lăzi zăceau 
în depozit în așteptarea 
clienților, imobilizând un 
capital important si provo- 
când deteriorarea unei mărfi 
cu durată limitată. 


% Dinceeace îmiplătea pa- 
E tronul mise asigura o sar- 
| bădă existență, un prânz cu 


macaroane sau un iaurt cu 
pâine la lăptăria ““Vascon- 
gada”' depe Calle Corrien- 
tes; ori un ceai cu lapte si 


In ziua deschiderii la 

” Belgrad a lucrărilor pregă- 
„ titoare aleconferințeipentru 
4 aplicarea acordului de la 
Să Helsinki, ziarul “*New York 
- Times'' - publică articolul 
întitulat ** Cine are drep- 

tate ? *!, scris de Vadim 
Golovanov, comentator al 
„agenției de știri “'Novosti”?. 
A — După cum arată si titlul, 
„Intenţia autorului a fost dea 
demonstra că în UniuneaSo- 
vietică, presa este liberă 
şi superioară celei occiden- 
tale, avidă de senzațional 
si  imixtiune forțată în 
m privată a cetățenilor. 
lovanov acuză presa 
„vestică, că face deosebire 
h "între caracterul totalitar al 
statului sovietic și cel liber 

ȘI democrat al guvernelor 

„. oceldentale, între poliția se- 

) cretă rusească (cunoscută 
sub mimele de K.G.B.) si 
forțele de ordine publică din 

țările occidentale. Si Golo- 
„„Vanov are dreptate : regi- 
fn murile comuniste sunt to- 
„ talitare si folosesc poliția 
„secretă pentru oprimarea și 


un sandwich la barul 
chinez depe același stracă. 


Il preferam pe ace 
Fi sta din 
urmă! deoarece îti dădea 


d la că 
Sâtul. Seara împreună îi 
Prietenul de si neca- 
zuri, 


» mâncam 
Mâncam e un fel 


de a Spune: beam tot 

litru de ceai, însă de ncâeai 
de tei ca să ne fie som- 
cu multă pâine un- 
să cu o marmeladă de Bu 
A de noi în casă, 
a solidă pe care 
0 dizolvam în apă, punând-o 
la fiert. Pâinea și zahărul 
mu costau mai nimic în Ar- 
gentina, iar Moarea de tei 


cumpărată la farmacie nu 
Impovară Prea greu bugetul 
sleit. 


fesie călcătoreasă de cămăși 


pentru o fabrică din Buencs 


Aires. Trăgeam adesea cu 


ochiul la arta 


gazdei de a 
călca. Totul era o prob- 
lemă de iuţeală. Trebuia 


sa predea zilnic o anumită 
Cantitate de cămăsi noui, 
impecabil prezentate, prinse 
în ace pe un carton, spre 
a (i puse în Vânzare. Ex- 
periența o făcea să piardă 
doar câteva minute pentru o 
cămașă. Noi, furându-i 
meșteșugul, ajunsesem a 
calca doar gulerul, pieptul 
Și mansetele propriei cămă- 
Și, cam în zece mimute. Nu 
se inventaseră cămăsile de 
nylon. Am văzut una cu 
mult mai fârziu la lonel 
Perlea, când veni de la New 
York să dea o serie de con= 
Certe la Teatrul “'Colon». 
Ne spălam rufăria singuri 
si protitam de absența gaz- 
dei, spre a folosi instrumen- 
tele sale de călcat, fără a 
fi surprinși. Un furt or- 
Banizat pe care sărăcia ne 
obliga să-o practicăm cu 
regularitate. Duminica e- 
ram oaspeţii nelipsiți ai 
doctorului Ovidiu Alexan- 
drescu, lucrător si el în- 
tr'o fabrică textilă, a cărui 


_ UNCOMENTATOR D 
SARAC CUDU 


control strict al oricărei 
miscări a cetățeanului. ză 
lovanov mai scrie că, 
presa occidentală înfățișea- 
ză situația din țările comu- 
niste ca fiind descura- 
jatoare, că cetățenii nu se 
bucură de liberă mișcare, 
iar informația mu circulă 
nestingherită. Că oficiali- 
tățile - comuniste sovietice 
încearcă să elimine orice 
contact al cetățanului cu o€- 
cidentul, că există cenzură, 
etc. Putem noi să nu-i dăm 
dreptate acestui comentator 
si, în_ același timp, să mu 
elicităm presa occidentală 
pentru felul obiectiv şi liber 
în care descrie viața din 
țările comuniste ?. S1 mai 
ales într'un moment în care, 
corespondentul lui ** Los 
Angeles Times * este inte- 
rogat de K.G.B. și acuzat 
de a fi transmis, prin arti- 
colele sale științifice, se- 
crete de stat sovietice ! 
Golovanov scrie că în 


ziarele dinUniunea Sovietică 
este  intersisă propaganda 
antirasială și 


războinică, 


1. N. MANZATI 


soție Edith, ne hrănea cu 
delicioase +: mâncări scă- 
zute”” preparate cu știință 
Orientală, spre a ne astâm- 
Pâra foamea crâncenă pe 
Câteva zile. 

„ Intr'o zi plecând dela Ul 
brăriepela Vremea prânzului, 
ma dusel la chinezul meu 
să beau obisnultul ceai cu 
lapte. i 
-Un te, por favor! 

Un “'cea”, striga chelnărul 
bucătarului, tot chinez si 
el. Pasă-mi-te că în limba 
lor. ceaiul se chiamă ca si 
în românește, leşindîn stra- 
dă cu foamea potolită si 
burta plină de apă caldă, 
văzul în faţa barului un ne- 
Bustor ambulant. Isi des- 
făcea marfa așezând -o pe 
Categorii, în timp ce invita 
trecătorii să cumpere, cu 
vocea decisă și undebit ver- 
bal extraordinar însoțit de 
largi gesturi ce completau 
discursul. Vorbea torențial, 
Cu expresii convingătoare 
presărate de glume si ob- 
servații adresat fiecărui 
trecător. Adunase în jurul 
său vreo treizeci, patruzeci 
de persoane, cari ascultau 
în cere magnetizate de- 
monstrațiile  vânzătorului. 
Obiectele puse în comerț 
erau de două feluri: instru= 
mente metalice pentru tăia- 
tul geamurilor si un (et de 
strecurătoare "pentru le- 
gumele fierte, pe cari le 
zdrobea cu strecuratoarea, 
pretăcându-le în cârnăciori 
subțiri ca niște râme mul- 
ticolore. Priveam hipnoti- 
zat cum. într'un sfert. de 
oră vânduse aproape totul. 


„Imutil să adaug că desi m 


sunt geamgiu nici spărgă- 
tor și nici nu aveam gos= 
podărie spre a prepara de 
mâncare, am cumpărat la 
rândul meu cele două inu- 
tile instrumente, captivat de 
Știința de prezentare a ne- 
gustorului. 

Am așteptat până când 
s'a depărtat ultimul client 
şi am intrat în vorbă cu ne- 
gustorul: 

-Ţineam să te cunosc si să 
te felicit pentru talentul și 
arta dumitale de convingere. 
Iată, sunt una dintre 'ivic- 
timele” oratoriei dumitale. 


E PRESA, 


HUL... 


cea care lezează demnitatea 
umană. Cred că nici unul din 
cititori m a văzut într'un 
ziar occidental articole care 
să propage asemenea lucru= 
ri; din contra, trăim oepocă 
În care presa din Statele 
Unite se pronunță pentru 
respectarea, în fapt, a drep- 
turilor umane. A uitat Go- 
lovanov invazia tancurilor 
sovietice în Ungaria, Ger- 
mania răsăriteană, Cehoslo- 
vacia și Africa ? 

Articolul la care ne re- 
ferim mu face decât să 
reamintescă cititorilor cli- 
see propagandistice comu- 
niste și chiar să confirme 
ceea ce stiau cu toții :presa 
din țările comuniste, spre 
deosebire de cea din demo- 
crațiile occidentale, este su- 
pusa umilă a partidului si 
guvernului comunist, este 
cenzurată sistematic și, mai 
mult, este mincinoasă. Si 
de multe ori este deservită 
de comentatori foarte săraci 
cu duhul... 


Francis VARGA 


Am cumpărat aparatul de 
zdrobit, deși mănânc la res- 
taurant, precum şi instru= 
mentul de tăiat geamuri, cu 
toate că prefer să intru În 
casă pe ușă. Dacă ai [i 
intrat În politică, azi ar 
(1 trebuit să [1 cel puțin de- 
putat, dacă m ministru! 
Surise_satisfăcut și Îmi 
Istorisi că făcuse gazetărie 
de provincie. Politica m-l 
atrăgea deoarece se voia 
liber cu desăvârşire. Stu- 
diase câteva clase de liceu, 
suficiente spre a-l da o co- 
loratură intelectuală în pro- 
fesia ce şi-o alesese. Vin- 
dea orice i se oferea: tex- 
tile, piei, articole metalice, 
covoare, resturi de mărfuri 
defectuase socotite de ne- 
vândut de către fabricanți. 
Cota sa era uneori de 80% 
asupra valorii mărfii. Spre 
a nu pierde totul, proprie- 
tarii se mulțumeau a re- 
cupera o cât de modestă 
parte din capitalul investit. 
In felul acesta avea zile 


URMARE DIN PAG, 14 
Nu poți constrânge unin- 
giner să dea soluția tehnică 
cea mai bună,atunci când nu 
există o justă recompensare 

a străduințelor sale. 
Guvernanţii comuniști 
vorbesc În asemenea cazuri 
de “'ridicarea constiinței so- 
claliste”, care în cazul când 


s'ar realiza, ar suplini în Ina 


ochii lor stimulentul mate- 
rial. 

Deși marxiștii se consi- 
deră ei înșiși adepți al rea- 
lismului, formula bombasti- 
că a “ridicării conștiinței 
socialiste”? pe stomacul gol, 
este un exemplu tipic de 
idealism, și încă dintre cele 
mai utopice. Ea ignoră o 
trăsătură fundamentală a na- 
turii umane Si anume ten- 
dința legitimă și firească a 
fiecărei ființe 'umane spre 
mai bine. A cere unei ge- 
nerații întregi, sau mai mul- 
tor generații succesive să 
renunțe voluntar la bună- 
starea lor materială, în spe- 
ranța foarte problematică a 
fericirii unor generații vii- 
toare, este o dovadă de lip- 
să totală a simțului realită- 

ii. 

ț Aceasta este cauza pen- 
tru care uzinele românesti 
oferă un aspect atât de de- 
zo0lant. Fabricile, care în 
limbajul demagogic al mar- 
xiștilor ar trebui să aparți- 
nă celor ce muncesc, sunt 
de fapt ale nimănui. Ac- 
tivitatea se desfăsoară parcă 
după un scenariu de teatru 
absurd, căci în loc să creeze 
bunăstarea pentru care inte- 
ligența umană le-a creat, 
macină și irosesc în mod 
stupid resursele acestei ne- 
fericite țări.  Fabricăm 
computere, dar mi avem cră- 
tiți și hârtie.  Exportăm 
automobile în Statele-Unite 
și importăm vin din Bul- 
garia și crap din China. 
Acordăm credite generoase 
regimurilor pro-comuniste 
din Africa si apoi întindem 
mâna la UNO după ajutoare, 
în calitate de țară subdes- 
voltată, 

După cum am mai spus, 
în lumea biologică un or- 
ganism ne-viabil este înlă- 
turat, pentru a face loc celor 
mai bine pregătite pentru 
viață. Ori, tragedia în sis 


când câstiga sume im- 
portante la articole de Iână 
sau mătase vegetală, tefu- 
zate de către marile maga- 
zine, pentru defecte greu 
de observat.  M'a invitat 
la un pahar cu vin. 1 
măguleau complinientele si 
ÎI interesau observaţiile 
mele. 

-Dacă aș fi fost deputat, aș 
n câstigat trei mii de pe- 
sos pe lună, cu riscul de 
a sfârși în pușcărie în caz 
că se prăbușește regimul, 
astfel precum se întâmplă 
adesea în America de Sud. 
Cu meseria actuală câştig 
între cinci și zece mii de 
pesos lunar, aproape cât 
presedintele republicei. In 
schimb dorm tără grijă, mai 
linistit decât președintele! 
Sunt zile când vând puțin, 
dar m mă descurajez stiind 
că în ziua următoare voi 
vinde mai mult în alt car- 
tier sau în alt oraș. Un 
singur lucru mă neliniștește 
și mă ofensează: acela de 


PERSPECTIVE ECONOMICE 
IN ROMANIA DE AZI 


temul economic marxist este 
că uzinele falimentare nu 
mor. Ele continuă să existe 
și după ce au murit sau 
s'au născut moarte, întoc- 
mai ca niște mumii bine îm- 
bălsămate, care păstrează 
mmai aspectul exterior al 
celor vii, dar în interior 
sunt golite de orice conținut. 


comunistă s'a dovedit a fi 
un bluff, ca toată această 
imensă mistificare care este 
teoria economică marxistă. 

Se pare că guvernanţii 
comuniști au pierdut cu to- 
tul din vedere că industria 
mi este un scop în sine, 
ci un mujloc pentru ridi- 
carea bunei stări materiale. 
Ori în România se face in- 
dustrie de dragul industriei 
și comerț exterior de dragul 
comerțului exterior, fără ni- 
ciun discernământ, întoc- 
mind planuri anuale, cinci- 
nale sau decadale, care se 
bat cap în cap cu realitățile, 
organizând, reorganizând şi 
desorganizând incontinuu in- 
dustria și economia româ= 
nească, pe spinarea poporu= 
lui român ajuns în situația 
de cobai. 

Rezultatul e că țara a 
ajuns în sapă de lemn, po= 
pulația este înfometată, re- 
sursele sunt sleite, datoria 
externă a ajuns la $I.5 mi- 
Harde si dat fiind că nici 
dobânzile m mai pot (1 plă- 
tite, România a fost decla- 
rată pe_piața mondială in- 
solvabilă, deci în stare de 
faliment. A 

Acesta este adevărul 
despre situația economică 
din România. 

In mod paradoxal! pentru 
observatorul occidental, dar 
pe deplin explicabil pentru 
un cercetător atent din in- 
terior, accelerarea proce- 
Sului de industrializare în 
România (în prezent cu un 
ritm de creștere amal de 
17 în produs național brut), 
m se traduce nicidecum 
printriun progres economic, 
ci dinpotrivă, printr'o pau- 
perizare din ce în ce mai 
accentuată a tuturor stra- 
turilor sociale. 

Speranța că sistemul, 
care a fost impus cu forța 
poporului român, s*ar putea 
ameliora în timp şi ar putea 


ini 
ție 
va. In fața rezistenței pa- 
sive a întregului ina po= 
lonez, dictatura şirepresiu- 
nile, și chiar tancurile so- 
vietice, mi pot face nimic. 


a vedea căuntrecător merge 
mal departe fără a se op- 
ri să mă asculte. Nu e 
obligatoriu să cumpere, dar 
Îmi place să văd lumea a- 
trasă de discursul meu, pri- 
vind demonstrația. Acesta 
reprezintă pentru mine suc- 
cesul, chiar mai interesant 
decât a vinde! 

Ne-am despărțit prieteni 
şi am schimbat cărțile de 
vizită. — Ajuns la librărie 
am povestit patronului în- 
tâmplarea, cu adevărata 
hipnoză practicată de vân- 
zătorul ambulant, care mă 
îndemnase să cumpăr două 
oblect ce m-mi serveau la 
nimic. l-am propus să-l 
convoace și să trateze cu 
el vânzarea acelor lăzi cu 
bandaje “'Gazefix” ce zăceau 
de atâția ani în depozit. „Au 
căzut de acord și după o 
săptmâna întreaga capitală 
federală îsi bandaja zgârie- 
turile sau rănile cu marfa 
învechită vândută de magul 
ambulant din Buenos Aires. 


ajunge la o formulă econo- 


mico-socială cel puţin 


suportabilă, este o simplă 


iluzie. Sistemul m poate 


fi ameliorat deoarece însăşi 
principiile sale de bază sunt 
eronate. Orice tendință spre 
evoluție se izbeste de un 


dogmatism ideologic absolut 
şi este dea 


Printre _dirigultorii co- 


muniști există teama că 
schimbând ceva în această 
construcție artificială, afla- 
tă permanent în stare de 
echilibru instabil, întregul 
edificiu s/ar putea prăbusi, 
ca un castel din cărți de 
joc. 
terne datorite mizeriei ma- 
teriale şi morale se acumu- 
lează, Cresc și se îndreap- 
tă fatal spre punctul critic, 
adică spre explozie. 


Asadar, tensiunile in- 


Fisura din Cehoslovacia, 


unde Uniunea Sovietică a fost 
silită să-și dea cărțile pe 
față, punând pe comunistii 
din Occident într'o poziţie 
imposibil de apărat față de 
opinia publică, a fosturmată 
de fisura si mai gravă din 
Polonia, unde guvernul a 
pierdut 
asupra situației. Trecerea 


practic controlul 


i atusi în mâinile popula- 
este probabil definiti- 


Prăbușirea regimului în 


Polonia înseamnă o reacție 
în lanț, 
mania de Est, apoi în ce- 
lelalte state satelite si poate 
chiar în Rusia, unde mis- 
carea desidentă ia amploare. 

Există un singur mijloc . 
de a întârzia această explo- 
zie și anume războiul. Este 
ultima carte pe care încear- 
Ca să o joace acum comunis= 
mul. 


mai întâi în Ger- 


In acest joc cu o miză 


uriaşă, căci ea înseamnă 
totul sau nimic, un rolesen- 


1 îl va juca opinia pub- 
ică americană, în orienta- 


Tea căreia va contribui şi 
felul cum va fi difuzat sicu- 
noscut ADEVARUL DESPRE 
ROMANIA. 


- 


Bud 


I 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 

PAGINA 16 

j în d 
CERERILE ADRESATE ACESTEI CAUT RUDELE SI 
Sera rai art MICA PUBLICITATE Me 
SUNT PUBLICATE GRATUIT. 


* D-l Nicolae Poruţiu,4113 
13 Ave., Brooklyn N.Y.11219 
US.A. - Doreste sa ia le- 
gătură cu d-l Dumitru 
Udrescu, fostul director al 
secției de filme dela Te- 
leviziunea Română din Bu- 
cureşti. D-l Nicolae Poruțiu 
a lucrat ca “! camera man” 
împreună cu, d-l Udrescu 
şi ar vrea să discute unele 
probleme de interes comun. 
Cititorii ziarului sunt rugați 
de a comunica adresa de 
mai sus d-lui Udrescu. 


* D-l Petre Zablotsky M.D. 
Maze 9l-st Ave,, Jamaica 
NY. 11435, US,A. - Doreşte 
să ia legătura cu d- 1 Radu 
Dunăreanu, sperând că dân- 
sul este un fost coleg al 
liceului Sf Sava, promoția 
1954. 
Aş fi deosebit de fericit, 
scrie d-l Zablotsky,“* să-l 
pot întâlni, spre a depăna 
din amintirile comune”. 


* D-l Mihai Hrincu, Flucht- 
lingslager, 432 Bad- Kreu- 
zen, Neuaigen Il, Austria. 
Roagă cititorii ziarului să 
comunice d-nei Ardeleanu 
Lucy adresa dumnealui. 
D-na Ardeleanu Lucy a lo= 
cuit în Arad pe strada St. 
0.Josef la început, apoi pe 
Str. Davila Nr. 9-11. După 
părerea d-lui Hrincu, d-na 
Ardeleamu este stâbilită în 
Ontario,Canada si probabil 
recăsătorită. 
In acels timp suntem rugați 
Zi ă de a comunica d-nei Arde- 
S leamu că cumnatul Puiu Di- 
j să ş mitrie Ardeleami, a fost con- 
4 - si Ea : : damrat de trei ori, pentru 
Ş : ă - ; tentativă de trecere a fron- 
E tierei. Acum este căsătorit, 
şi are o fetiță. Socrul d-nei 
Ardeleanu a decedat, 


nd 


DORESC 
SĂ EMIGREZ 


* D-l Alexandru Rațu, Uma- 
gaton Nr. 54, Oslo, Suedia. 
Face apel lao organizație 
românească dinStatele Unite 
să-l ajute să emigreze în 
America. Dumnealui este in- Fă 
giner, stabilit în Suedia de 
doi ani de zile. 


în d 


ZIARE ŞI CĂRŢI 


* D-l Vadim Bogdan, 353 W 
53 St. Nr. 4A-E, New York, 
10019, US.A. = Doreşte să 
obțină cartea “i 'The Anti 
Humans ” de D.Bacu. Re- 
dacția ziarului are de vân- 
zare această carte și îi co- 
municăm, că am expediat 
cartea de care a întrebat. 


Canada...110 ani puternică. 
Canada...o ţară cu un viitor. 


Canada...o ţară mare întro'o lume mică. 


Canada, ţara noastra, noi stam de gardă pepentru tine. 


multiculturalism pt E Aia pete 
UNITATE PRIN DIVERSITATE A+ Ei” iaca 


nicăm pe această cale adre= 
Multiculturalisi Multi 
ulticulturalism is Cetea sa Editurii: Calle Conde 


de Penalver, 82, 4, Madrid 
6, Spania. 


——————— 


* D-l Mihai Damian, 7260 
Silver Springs Rd. N.W. 
Calgary, Alta. TSB 4A2 a 
Canada. - Doreşte să pri- 
mească că, din partea 
Editurii Carpaj 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


ărturii despre existența și trăire 
E erati a Aromânilor în P. Balcanică 
ne găsesc din timpurile cele mai vechi 
se Să în zilele noastre. E bine să se 
și că înainte de coborârea Slavilor în 
jură) Dunării (sec. al VI-lea) aproape 
tă P. Balcanică era romanizată, cu 
pia Greclei vechi, care se compunea 
ext regiunea Atenei, Peloponez şi insule, 
a câtorva triburi albaneze din Alpii 
Si acest lucru îl dovedeste un 

al ambasadei trimise de 'către 
membru Constantinopolului la Curtea lui 
Attila şi amme_istoricul bizantin Priscus 
re constata că, “pretutindeni, limba la- 
 dnă era limba oficială şi curentă”, Acest 
F eva fi confirmat mai târziu, în sec. 
a Vil-lea, prin relatarea făcută de către 
nalt istoric bizantin, Teofan, prin memo- 
vabilele cuvinte “'torna, torna fratre”:, zise 
de către soldații Imperiului Roman de Est 
în preajma unui atac contra Avarilor. 
Un alt cronicar bizantin care a trăit 
în sec. al X-lea, Kedrenos, vorbind de 
a lui David, (ratele țarului bulgar 
Samuel, zice că el a fost omorât de niste 
Viahi călători între Castoria și Prespa 
în Macedonia de vest) pe la locul 

mmit “Stejarii Frumoși”?, 

In Evul Mediu istoria înregistrează în 
Sudul P. Balcanice mai multe Vlahii, adică 
aromânești independente, a căror 
populațiuni se răsculaseră în contra noii 
clase conducatoare bizantine formată mai 
mult din elemente micro-asiatice. Astfel 
avem “Vlahia Mare” în Tesalia (1050- 
1355), “Vlahia Mică” în Etolia si Acarna- 
nia (provincii la Nord de Atena), :“Vlahia 
de Sus” în Epir, “Vlahia Albă” în Moesia 
de Vest (Macedonia jugoslavă), precum 
și imperiul Româno-Bulgar sau al Asă- 
neştilor (1186-1277), creat de frații Aromâni 
Petru şi Asan din M-ții Hemus. Faptele 
acestea dovedesc că Evul Mediu Aro- 


mânii erau în număr mare, bine închegați, 


organizați politicește, şi aveau o conştiin- 
ță națională. 

Si sub Imperiul Otoman, când toate ce- 
Jelalte popoare balcanice au fost reduse 
aproape la sclavie, Aromânii s'au bucurat 
de o largă autonomie. Una din reformele 
făcute de Sultanul Murat II (1422-1451) 
spune printre altele că, ''conform legilor 
valahe, o înaltă dreptate se va face în 
Țară, printr'un Cadiu. Vlahii pot să 
călătorească în toată libertatea, dealungul 
întregului Imperiu, exercitând orice pro- 
fesie la alegerea lor''. Aceste reforme 
au fost respectate de toți Sultanii urmă- 
tori, iar Sultanul Soliman Magnificul (1496- 
1566) m mumai că le-a întărit dar a și 
adăugat si altele în favoarea Aromânilor. 
Printr'un decret imperial, a permis să 
— se creeze cele 14 Căpitănate de Armatoli 
În regiunile locuite de Aromâni: Mace- 
donia, Tesalia, Pind, Epir și Acarnania. 
Datorită acestor reforme nici un cetățean 
otoman mi avea dreptul să calce în te- 
Titoriile administrate de cele 14 Căpită- 
sate de Armatoli. In schimb Căpitănatele 
trimiteau amal un tribut mai mult sim- 
bolic decât substanțial mamei Sultanului 
(Sultaa Valide). 

Neobositul călător francez din secolul 
trecut F.0.H.L. Pouqueville, care a fost 
şi consul general al lui Napoleon Bona- 
parte pe lângă satrapul Ali Pașa din la- 
nina, Epir, scrie: “Ei (Vlahii) au rămas 
„ neclintii și liberi pe acele meleaguri 
- Încă multă vreme după ce Epirul căzuse 
„pradă mahomedanilor. _Cu toată neatâr- 


să fie răpuși de puterea duș- 
creştinilor. Au avut deci înțelep- 


lte raiale.  Dânșii au 
„fost mai ales ocrotiți de sultanele-valide 
(sultanele- mame), la tezaurul cărora "con- 
lau cu o modestă subvențiune anuală 
Teprezentând omagiul unui vasal, iar mu 
tributul umi sclav, Erau cârmuiți doar 
de un stat de bătrâni cuminţi, aleși din 
„sânul lor, şi trăiau sub legi tot atât de 
„Simple ca și obiceiurile patriarhale din 
AR acestea izvoriseră. ra ieri: 

fe ea religiei lor, ca si 
familie, = străbătut 'neatinși furtunile 


lor cari au 


“Voyage en 
DI, p. 159). 
ce s'a ajuns până la 

imperială din 9/22 Mai 


acedonia, “Tesalia, Pind, 


trioți Daco-Roma a! împreună cu alți pa- 


început o campanie 


române dorințe 
a se instrui 
În limba lor mâternă. 


Datorită acțiunii patriotice a unor per- 
sonalități marcante ca Dimitrie Bolinti- 
neanu, generalul Cristian Tell, C.A. Rose- 
ti, 1. lonescu de la Brad, Cesar Boliac, 
Vasile Ureche, etc., cauza Aromânilor a 
ajuns să fie una din preocupările de că- 
petânie ale guvernului din București. 

Astfel, la 1864 se deschide prima scoală 
românească la Târnova, lângă Bitolia (Ma- 
cedonia jugoslavă) de către Dimitrie Ata- 
nasescu. In 1865, Arhimandritul Averchie 
dela M-le Athos, selecționează şi trimite 
la București 12 tineri cari, după ce pri- 
mesc_ instrucția necesară se reîntore ca 
învățători în Macedonia, devenind primii 
apostoli naționali ai aromânismului. In 
acelas an, Apostol Margarit, care mai târ- 
zin va deveni primul inspector general şi 
fundatorul a mai multor scoli și biserici 
românești în P. Balcanică, deschide în 
comuna sa natală Vlaho-Clisura (Mace- 
donia grecească) o altă şcoală românea- 
scă. 

“Această acțiune culturală românească 
a progresat atât de mult și repede încât 
la 1900, după o activitate de mmai 36 
de ani, cu toate dificultățile puse de Pa- 
triarhia Ecumenică din Constantinopol și 
de Guvernul din Atena, Macedo-Românii 
au avut în P. Balcanică 113 școli primare, 
6 secundare și numeroase biserici unde 
slujba se oficia în româneşte”, 

Din cele de mai sus reiese că Turcia 
“păgână” înțelese si acordase Aromânilor 
încă din 1864 principiul libertății culturale 
și religioase, confirmându-l după aceea 
printr'un decret mare vizirial în anul 
1878. 

Odată cu venirea la putere a partidului 
conservator în anul 1904, guvernul din 
Bucuresti prezidat de G. Gr. Cantacuzino 
a început o acțiune diplomatică energică 


pentru a obține dela Poartă recunoașterea L 


oficială a autonomiei culturale si' reli- 
gioase a Vlahilor din Imperiul man. 
Datorită mai mult perseverenței și în- 
demânărei Ministrului României la C-pol, 
Alexandru Em. Lahovary, Sultanula semnat 
în sfârșit, la 9/22 Mai 1905, sus amin- 
tita “Iradea” prin care autonomia cul- 
turală si religioasă a Aromânilor era 
consfințită în mod solemn. a 
Drepturile acordate prin această Iradea 
se pot rezuma în următoarele: ]) Se re 
cunoaşte oficial elementul românesc ca 


naționalitate distinctă de celelalte națio- J 


nalități din Turcia Europeană; 2) Macedo- 
cară vor avea comunități distincte, bu- 
curându-se de toate privilegiile de care 
se vor bucura și celelalte comunități cres- 


tine; 3) Aceste comunităţi vor avea dreptul 


ZA să-i reprezinte în consiliile respec- 


- tive; 4) Dreptul de a folosi limba lor 


maternă în biserică și școală și să mu- 
mească învățători, profesori și inspectori 
din sânul lor. 

rele e însă n'au avut ocazie mai 
îndelungată să se folosească de noile 
drepturi recunoscute și consfințite prin 
Iradeaua din 1905, deoarece razboaiele 
balcanice din 1912-1913, precum și pri- 
mul războlu mondial au schimbat radical 
ituația în Balcani. 

e Ohată cu alungarea Turcilor din Europa, 


[irma ocupate de ei au fost împărțite 
ntre Grecia, Jugoslavia, Bulgaria si Al- 
bania, si astfel poporul aromân, autohton 
în P. Balcanică, s'a văzut și el împărțit 
între cele patru state balcanice. 

Angajamentele luate de guvernele state- 
lor balcanice în urma păcii din București 
(10 August 1919) şi a Tratatului dela Sevres 
(0 August 1920) cu referire la funcționarea 
pe viitor a școlilor şi bisericilor românești 
în țările lor respective, n'au fost respec- 
tate întocmai. 

Realitatea este că sub “păgânii”: Turci 
am avut în P. Balcanică mai multe scoli 
si biserici românești decât sub creştinii 
ortodocși, iar din 1944 nu funcționează 
nici o școală sau biserică românească în 
această peninsulă. Toate guvernele bal- 
canice, fără excepție, au urmărit şi chiar 
urmaresc acelaş scop: desnaționalizarea 
elementului valah, întrebuințând uneori me- 
tode dintre cele mai barbare. lar România 
de azi, protectoarea Aromânilor în trecut, 
care varsă milioane pentru popoare si 
triburi asiatice și africane, din 1945 şi 
încoace, i-a părăsit complect. . 

Astăzi, când la Naţiunile Unite, de peste 
30 de ani, se proclamă solemn drepturile 
omului, când aceleasi drepturi s'au pro-= 
Clamat m de mult la Conferința din Hel- 
sinki, şi se vor proclama la Conferința 


& ————— PAGINA 17 


FARA ARMÂNEASCĂ 


IRADEAUA DIN 1905 


din Belgrad luna curentă, Aromânii, popor 
autohton și milenar în P. Balcanică, care 
mmaără. peste un milion si jumătate de 
suflete, și care au contribuit atât de mult 
la independe şi regenerarea tuturor po- 
poarelor și țărilor balcanice, mu se bucură 
de nici un drept uman. El nu cer astăzi 
dela guvernele balcanice decât niște drep- 
turi elementare, drepturi pe care grupurile 
lor etnice din alte țări le au, și anume: 
D dreptul de a avea scoli și biserici în 
limba lor maternă, în limba armânească; 
2) dreptul de a se organiza în comunităţi 
şi societăți; şi 3) dreptul de a avea o presă 
proprie. Acordarea acestor drepturi ele- 
mentare Aromânilor m pot fi în detri- 
mentul țărilor balcanice ci în folosul lor. 
Printr'un astfel de gest guvernele bal- 
canice vor dovedi că într'adevăr sunt de- 
mocratice şi că respectă principiile de 
care sunt călăuzite Naţiunile Unite şi ce- 
lelalte organizaţii internaționale a căror 
țări sunt membre. 

Dat fiind că ne îndoim de democratis- 
mul guvernanților balcanici, la ei pre- 
domină încă șovinismul, ar fi de datoria 
fiecărui Român cu dragoste de neam să 
apere și să lupte pentru salvarea ramurei 
româneşti din Sudul P. Balcanice, a FAREI 
ARMANESTI, care astăzi se află pe calea 
dispariției. 


aleagă din sânul lor primari,consilieri [| 


Tu 24 di 1977, tu 
„ Capitala statlui Rhode Island, 
p Providence (USA), si-as- 
miease ațel cari fu Jiatrui 
7] Haralambie G. Cicma. Liir- 
mtâtlu și-avea amintată auâ 
și 86 de aâi tu hoara curat 
armânească Turjia dit 
[musaţiii si vlăheştilii mun- 
ați a Pindului. Era hilliul 
al George şi Despina Cic- 
mma.  Armârândalui oarfăn 
Mai cu îic, fu criscut di lală- 
„su Dimitrie Cicma Pasa, 
marile alumtător şi căpitan 
ma Armâiilor dit regiunea 
ATurjiuei cari cădzu ca un 
m erou tră apărarea Armâna- 
Iminei în perioada di te- 
mroare  antartichească dit 
1905-1908, cându guvernul di 
= Athina pitricu sute di bande 
Mai ““antarți”” (guerrillas) tu 
= horile si pulitiile armânești 
iu funcționau scoli şi bise- 
“iți româneşti ca prin te- 
Î rcare și vărsări di sândze 
s'astingă fleama românis- 
mului din Macedonia, Tesa- 
alia, Pindu și Epir, ma ... 
şi-arâsiră. 


Agiumse tu-Americă la 
m 1913 și trapse la Newport, 
ÎN.H., iu lucră nâscântu chi- 
mr la ună fabrică di lână 
[ca s'amintă țivaparadz și-și 
= complecteadză studiile. Du- 
Apă puțin chir6 amintă ună 
m bursă la Boston University 
Își după complectarea di 4 
= aâi di cursuri pre-medicale 
Îsi înscri€ la Harvară Uni- 
= versity, ma primindalui ună 

noauă bursă s'mută d nou 
= la Boston University iu 'ş"lo 

doctoratlu în medicină la 
= 1924. 


m Năinte si s'mută la Pro- 

vidence tu 1926, practică me- 
m dicina la Worcester, Mas- 
sachusets. . Dr. Cicma fu 
mun pionier în cercetarea și 
Năesvoltarea preparărillei 'a 
mpăcurillei crude tră trata- 
Area fângorilor di cheale. 
mStabili prima clinică dher- 

matologică tu căsăbălu Pro= 
vidence și fu mmit şef a 
Mahermatologiillei la Spitalul 
= Hormeopathic cari azi se- 
Maciliamă Roger Williams 
General Hospital, și strapse 
[la 1964 după 40 'di ani, ai 
ppsaricio, ma armânândalui 


tu comitetiu administrativ 
di onoare. 


Llirtatlu alâsă după nâs 
îndurirata mulleare loana (n. 
Dafula), un ficior, George 
di Providence, trei feate, 


d-na R. Clement DarlingJr., 
şi d-na Frances Duane, și 
opt nipoți și nipoate. Ser- 
viciul înmormântărillei avu 
loc tu dzua di 28 di Marţa 
1977, tu bisearica macedo- 
română Sântul loan Boteză- 
torul di Woonsocket, R.., 
--a cărei veclliu membru 
era--, oficiat di păr. Ni- 
colae Marioncu, și fu îngru- 
pat tu cimitirlu parohiillei. 


* 


Tut anlu aestu, la 17 la- 
muarie, un altu multu învi- 
jat Armân, avdzit lingvist- 
dialectolog, folclorist şi et- 
nograf, nm'alâsă tră totna: 
Prof. univ. Tache PAPA- 
HAGI. _ Llirtatlu si-avea a- 
mintată la 20 di Octomvrie 
1892, tu muşata și-armâ- 
neasca Avdelă dit munțilli 
Pindului. Fi gimnaziul 
român di lanină, Epir (1903), 
liceul român di Bitule, 
Macedonia jugoslavă, (1912), 


DÎN LUMEA LARGĂ MACEDO-ROMÂNĂ 


DR. HARALAMBE G. CICMA 


„d-na James. E. Van Epp, 
Ir. 


Virgil PINDEANU 


şi lucrările a lui va s'ar 
mână nimuritoare. 
%* - 
Tu îndipărtata Macedo- 
„ anlu țe tricu, alți trei 
intelectuali Armâăi s'dusi- ji 
ră dit lumea aestă: Aposto 


si Facultatea di litere di - 


București (1916), iar la 1920 
agiundze profesor la Univer- 
sitatea di București. Int- 
reaga lui bană u încllină 
Armânamillei și științăllei. 


Scri€ multe cărți importante 


ma, după noi, trei din eale - 


va s'armână nimuritoare: 
“Antologie  aromânească” 


1928, I1-1930, 01-1934),album 
ethnografic original, ilust- 
rândalui cum băneadză ma- 
coco-româfiilii si daco-ro- 
măăilli; și “Dicţionarul dia- 
lectului aromân general și 
etimologic” (ed. 1-1963, ed. 
TI- 1974), opera lui capitală, 
cari easte un monument eth- 
no-lingvistic, cu pisti 1400 
di păgiăi. Tache Papahagi 
fu ațel cama bunlu cumscă- 
tor a dialectului aromân. 


EI fudzi dintră noi, ma numa 


mân di Grebini, șioriginari 
Pappa di Avdela și Ciumet- m 
ti di Veria, unlu di cama 

mările focare armâneşti, iar m 
Perdichi era învățător sil 
originar dit gioana hoarăar- = 
mânească Perivole, Pindu. 

Dumnidzău sii lliartă pri? 


tu. | 
- 

* | 
Tu-ahurhita a lui, 3 
după  ţe  pitricură ul- A 


tima noapte la București, e 
lăhtăroasa noapte a cutre= A 
murlui dit 4 di Marțu 19777 
d-na și d-l Constantin Co- 
limitra agiumsiră tu-Ame- ş 
rică, la ficiorlu a lor And- E 
rei di Bridgeport, Conn. D-l 7] 
Andrei Colimitra viăe_tu- 
Americă cu sapte afi balaie pi 
di părinții a lui și easte 
însurat cu Tincuța, feata 4-a 
năllei și d-lui lonBargiuma, 
originari di Turyia, Pincu, 
şi buăi învățători şi patrioţi m 
a românismului dit Macedo- pi 
nia. A d-năllei și a d-luim 
C. Colimitra 1ă urâm: ghine 
viăit tu-Americă! - 
* E 
Tu 24 di Mai vifiră tu- 
Americă, la Bridgeport,m 
Conmn., şi d-l Aurel Zdru cu 
nveasta-lli Silvia dit Mexic.m 
Tinirili Aurel si Silvia si 
*nsurară tu 7 di Moemvriea 
1976. Feaţiră ună muntă 
mare și mușată. Uikendulm 
di Memorial” Day, dadun cu 
părinții al Aurel, d-ra sia 
d-l Ion Zăru, lu pitricurăj] 
la miili a lor, d-na sia 
d-l Virgil Puppi di Woon-] 
wocket, R.I. Cu aestă oca- 
zie, dadun cu măiili, feaţi- 
ră și ună vizită a d-nălleia 
ȘI. d-lui “Teodor 'Tonna dill 
orcester, Mass., a căror* 
ficior, George, lă tu fărtat. Î 
Tinira păreacile are tu minte * 
s'armână tu-Americă, Lăd 
urăm: ghine viăit şi succes | = 


PAGINA 18 


AUZITE, 


DIN VIAȚA NOASTRĂ 


VĂZUTE, 


ŞI PĂŢITE 


CE NE SPUN CRUCILE 
DIN CIMITIRUL 
DELA VATRA, 


Un refugiat care mulțumea 
lui Dumnezeu dimnleață, la 
prânz și seara c'a scăpat 
de comunisti a fost Trălan 
Rădulescu. Avea însă un pă- 
cat: vorbea prea mult ! 

Intors dintr'un volaj, (era 
marinar pe vase comerciale) 
a povestit ce-a văzut în 
lumea liberă, dar părerile 
lui m sincronizau cu pă- 
rerile oficiale. 

Diferenţa de opinii a fost 
“metezita”" la siguranță de 
unde Trâian--mirus 
din gură-- a fost trimis la 
puscărie. 

Sl-a ispășit osânda și s'a 
întors la vechea meserie. 
La început a putut lucra 
doar pe vapoarele care 
făceau cursa Marea Neagră. 

De data asta Trălan vorbea 
doar de Lenuţa, a cărei fo- 
togralie cu inscripția “fiu- 
bitului meu logodnic” o flu- 
tura cu mândrie. 

Se plictisiseră toți ca să-l 
asculte descriind formele 
extra teritoriale ale Lenu- 
ței, dar ceilanți marinari, 
Ştiau cât a suferit şi-l com- 
pătimeau. 

Peste câțiva ani a călă- 
torit şi prin Mediterană de 
unde cu sfințenie, continia 
să trimită cărți ilustrate, 
logodnicei: *“ftrumoasa”" Le- 
nuță. Mai târziu a fostanga- 
jat pe un vapor cu desti- 
nația Baltimore. Md., dar 
aci, în afară de câțiva oa- 
meni de încredere, nimeni 
n'a putut debarca; iar 
Trăian îşi vedea de munca 
lui zilnică, umbla în sanda- 
le, fără ciorapi, si cu o 
cămașă ruptă din buzunarul 
căreia scotea din când în 
„când fotografia Lenujei, ca 
s'o mai privească odată. 

Cu o jumătate de oră 
înainte de a ridica ancora, 
Trăian a cerut voie umi 
“securist” ca să-l lase să 
debarce și să cumpere o 
ilustrată; ca să-i arate Le- 
nuței c'a fost și el în Ame- 

rica ! 

-Duste, i-a răspuns secu- 
ristul plictisit, și Trăian... 
dus a fost! 

A stat ascuns până a ple- 
cat vaporul, apoi s'a predat 
autorităților. 

După ce mi-a povestit în- 
tâmplarea, l-am întrebat 
plin de curiozitate: 

-Ce faci acum cu Lenuţa ? 
Când o aduci în America ? 

-Lemiţa ! Care Lenuţă ? 
Asta'm fabricat-o eu ca să 
mă scap de comunisti. 

'Trăian a scăpat comu- 
niști, dar nu si de urmă- 
rile bătăilor și a! închiso- 
rilor. A murit de tânăr și 
este îngropat . la Vatra 
Românească. 


O MAMA CEN'A 
LUAT PREMIU... 


“Ziua Mamei” s'a sărbă- 
torit peste toată America, 
S'au dat premii pentru cea 
mal bătrână mamă, cea ruai 
tânără, cea cu mai mulți 
copii, ete. 

Credem însă că foarte pu- 
ține mame pot s'o egaleze 
pe d-na Miliţa Chasoschi 
din Detroit. 


A sosit în America în anul 
1920. Dela vapor a mers 


George DONEV 


direct la gară să la trenul 
pentru Wheeling, W.V. 

S'au suit în tren dol: ea 
şi cu soțul, dar s'au dat 
Jos din trentrei. Intre timp 
actuala d-na Chasoschi adat 
naștere primului ei copil ! 


PRIETENI VECHI DELA 
PRIMA VEDERE! 


Ne-a văzul mumele În ace- 
leaşi publicații în țară și în 
Statele Unite, dar m m'am 
Intâlnit niciodată cu confra- 
tele Nicolae Novac. 

Luna trecută, la Gary, Ind. 
am avut ocazia să-l strâng 
mâna. Ne-am simțit ca doi 
prieteni care ne cunosteam 
de ani de zile. 

Ocazia: Nunta d-rei Dora 
Lou Novac cu d-l Daniel 
Wilson. Naşi au fost d-l 
şi d-na George Bălașu. 

"Am plecat să stăm o zi, 
dar am stat patru:De vină: 
ospitalitatea românească din 
Gary si Chicago. 


CURIOZITATE: CUM 
GUSTĂ MÂNCĂRILE 
AMERICANE? 


In vara anului 1969 s'a ţi- 
mut la Washington, primul 
Congres al Academiei 
Române din Exil. 

După Congres, d-l Stelian 
Stănicel a aranjat ca aca- 
demiclenii să facă un turneu 
prin centrele românești : 
Cleveland, Detroit, etc. 

Printre participanți era si 
prof.lone! G.Dimitriu, mem- 
bru fondator al Asociaţiei 
si un bun şi încercat prie- 

n : Aparțineam la aceleasi 
cluburi, eram redactori ia 
acelas ziar și cheltulam 
nopți împărtășindu-ne ini= 
mile. 

In Detroit '*Nenea Ionel” 
a stat vreo patru zile și-a 
ținut să-și vadă prietenii 
de suferințe de prin lagăre. 

Cu _o zi înainte de a ne 
părăsi, mi-a spus că are 
o rugăminte; 

Dorea să vadă cum se fa- 
brică o mașină, cum tră- 
lesc muncitorii, cum se 
distreză, etc. ** Să nu trec 
„prin Lumea Nouă ca un cu- 
făr prin gară”. 

Bucuros, i-am făcut voia. 
Am hoinărit o lungă după 

masă prin oraș, iar seara, 

Mămânzi și obosiţi, ne-am 
oprit la o “'cafeteria ca să 

mâncăm ceva americănește 
pe văzute si m pe citite”. 

Bufetul, plin de variate 
ispite, putea înfrunta orice 
pretenții gastronomice : iar 
Nenea lonel (care locuia de 
un sfert de veac în Ger- 
mania), după ce s'a plim- 
bat de câteva ori dealungul 
farturiilor încărcate cu 
bunătăți și-a ales: 
Knockwurst and Sauerkraut ! 


SA NU NE SĂRUTĂM 
ACI CĂ NE VEDE... 


Cuvintele n'au fost spuse 
de o fetiţă rușinoasă care 
se teme c'o vede mama, ci 
de oameni maturi din Ro- 
mânia, (vara lui 1976), 

O d-ră din Detroit a vrut 
să-și sărute rudele care o 
așteptau la aeroport, dar a 
fost imediat respinsă; “Să 
mu ne sărutăm aci că ne 
vede poliția, așteaptă până 
ne suim în mașină”, 


Marele ziar  ''Boston 
Globe” din 19 Mai 1977, pu- 
blică un lung articol, care 
în fapt poate fi considerat 
ca extraordinar și În ace- 
lasi timp semnificativ; un 
trist document al zilelor 
noastre. Articolul care are 
titlul “Pierderea Nădejdli 
Umi Rebel în România”; 
descrie tragedia profesorului 
de limbă engleză Nicolae 
Dascălu, de origine din sa- 
tul Straja din Banat. Das- 
călu impresionat de protes- 
tul scriitorului Paul Goma, 
reprodus În ediția interna- 
lonală a ziarului “Herald 

Tribune” din Paris, În luna 
Martie.  “'Am crezut că 


acesta este cel mai mimu- - 


nat lucru - spune Dascălu- 
lată că în fine cineva de 
aici se ridică cerând res- 
pectarea drepturilor omului. 
Am crezut că toată lumea 
trebue să se grăbească să 
semneze scrisoarea de pro- 
test. ,. Ne-am dus la apar- 
tamentul lui Goma. Acolo 
erau încă opt insi care e- 
rau În curs de semnarea 
scrisorii. El mi-a cerut 
să mai rămân după ce am 
semnat. Insă după ce cei opt 
inşi au semnat, deodată po- 
liția a năvălit în cameră 
şi eu nici măcar nu am avut 
ocazie să mai vorbesc cu 
el. Poliţia ne-a luat Car- 
netele de identitate, ne-a 
notat mmele și adresa si 
ne-a spus să plecăm, reți- 
nând pe doi ins”. Câteva 
săptămâni mu Ii s'a întâmp= 
lat “nimic. La 2 Aprilie 


si de asistența 


> e 


blânzi 


Goma este arestat . . - 
Viața mea a devenit un iad; 
contimă Dasălu - la 10 sau 
15 Aprilie. Timp de zece 
zile, fără nici o Întreru- 
pere am fost dus la Direc- 
ţia Securității unde am fost 
interogat între trel şi zece 
ore în fiecare zi. In ziua 
de 18 Aprilie interogatoriile, 
bătăile şi amenințările au 
durat 16 ore. De foarte 
mult ori m'au amenințat cu 
moartea. Mi-au spus ca 
îmi vor tăia corpul în bu- 
cățele, pe care le vor arun- 
ca În râu si nimenea mi 
va sti ce s'a întâmplat cu 
mine. Mă băteau și apoi 
îmi cereau să scriu și să 
semnez tot felul de decia- 
rații, prin care să arât că 
am semnat scrisoarea lui 
Goma, pentrucă doream să 
primesc pașaport, apoi că 
toate celelalte drepturi u- 
mane sunt respectate. In 
cele zece zile am scris sute 
de pagini”. Ultima lovitură 
veni Duminecă. Ela fost 
lăsat în pace două sau trei 
săptămâni.  “M'au chemat 
la orele 10 dimineața. In- 
dată ce am intrat au înce- 
put să mă bată. Mi-au ce- 
rut să le spun cu cine m'am 
întâlnit și cu cine am vor- 
bit în ultima săptămână și 
ce au spus ei. M'au ținut 
până la orele | după masă. 
Mi-au spus că mă vor bate 
până când nu vol primi să 
fiu informatorul lor. N'am 
spus nimic. Voiam doar să 
scap, să ies afară de aco- 
lo. Mi-am dat seama că 


30 IULIE - 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


CRÂNCENA  DESNĂDEJDE 
A UNUI DISIDENT 


ultima mea scăpare este si- 
miciderea - dar eu nu sunt 
destul de tare să fac acest 
lucru.  Astă noapte m'am 
rugat să mor de atac de 
inimă. Aceasta ar resolva 
problemă. Se vede însă 
că sunt destul de tare. Dea- 
ceia am venit alci, la Am- 
basada Americană,să  în- 
cerc ultima şansă.Dar ei nu 
mă pot ajuta . „ „ Voi 
părăsi Bucureștiul deoarece 
nu mai am nici un motiv 
să mai stau aici. N'am 
nici un plan. 1! aștept să 
mă aresteze. Cred că ei 
mă aşteaptă afară. Am văzut 
polișiii. Dar s'ar putea 
să scap?” Ziaristul ameri- 
can William Beecher se gă- 
sea la Ambasada Americană 
din Bucureşti în ziua de 
16 Mai, cândprofesorul Das- 
călu a venit să ceară azil 
politic. După ce | s'a res- 
pins această cerere pe mo- 
tiv că . . .” politica De- 
partamentului de stat este 
să nu acorde azil politic ce- 
tățenilor țării în care se 
găseste ambasada america- 
nă, decât în cazul că via 

lor este în pericol”, Dască- 
lu a întâlnit pe acest cores- 
pondent al ziarului Boston 
Glob și în felul acesta tra- 
gedia vieții sale ajunge să 
fie cunoscută de toată lumea. 
“Nu sunt destul de tare să- 
mi curm viața. Deaceia am 
venit la Ambasada America- 
nă să obțin azil politic. A 
fost ultima mea șansă. Dar 
nu voi deveni nici informa- 
tor, nu' voi mai putea suferi 


CONGRESUL LIMBEI ROMÂNE 


31 IULIE 


1977 
MONTREAL-CANADA 


în robie pe propriul pământ, fără libertate şi fără să fie 
stăpân pe viața și destinul său. ” 

Făcând o privire retrospectivă, este trist să vezi că 
roadele unor îndelung! acumulări de energii şi în a căror 
fericire fulgerătoare s'a răsplătit veacuri întregi de 
amărăciune, să fie din nou întunecate; să vezi Neamul 
răscumpărat pe prețul nemmăratelor jertfe şi marilor 
încordări, din nou căzut în sclavie; să vezi geniul, cultura, 
istoria românească și credința strămoșilor, profanate de 
ismul pustiitor şi plin de ură; să vezi cum pe arena 
românească au năpădit figuranții, făpturile hibride, îm- 

iți și lași; să vezi gloria plină de tinerețe, încu- 
munată, de razele legendei, fărămițată sub 
streină și să vezi un popor Întreg cu respirația liberă 
oprită, de pietrele puse pe pieptul lui. 

Comemorarea Centenarului Independenței României în 
situația de azi, este simbol. 

Evocând totuși vitejia, scrisul, fapta, crezul si trâmbi 
fermecată care a răscolit sufletele româneşti si le-au 
pus în linie de bătae și poporul care ne-a dat indepen- 
dența, VESTIM, celor de aici şi de pretutindeni, că focul 
sacru al_ strămoșilor arde viu în inimile noastre şi că 
mi abdică cu neamul tăcut, până nu ne vom recâștiga 
independența şi unitatea teritorială românescă, 


stăpânire 


lulie, D-l Prot.Univ. 


Congresul Limbei Române ținut ani de zile la Kitchener Ontario, 
dragostea de slova și cultura românească a D-lui Prof.Univ. Geo: 
Nicolae Tănase , s'a mutat la Montreal începând cu anul trecut. 

Reușita Congresului din 1976, a fost 
românească. In 30 si 31 
icolae Tănase, vor deschide si conduce lucrările Congresului 


apreciată de cei ce au participat cu interesante comunicări 
Geroge Popescu Botoșani și Părintele 


cu tema : 


CENTENARUL INDEPENDENȚEI ROMÂNIEI 


Congresul din anul acesta va fi trist. 

Generația noastră neprivilegiată, comemorează Cente- 
narul Independenţei României înpribegie, cu Țara amputată 
prin răpirea Basarabiei şi Bucovinei de Nordsi cu un popor 


Comunicările, cum și intervențiile în desbateri, vor fi 
0 energie precursoare, un glas profetic, în besna tuturor 


necuviințelor. 


Aspirațiile, gândul nostru sbătut în vânbiri înfrizurate, 
rezistența noastră îndârjită şi instinctul sigur alînrudirei 
organice, sunt logodna, cu cei ce ne-au dat independența. 

i Nunta va veni. Ea este aproape. Noi pribegii, cu cei 
tăcuți şi obidiți din Țară, o aștepi 
pentrucă nimic nu este etern pe acest pământ. 

Până atunci, ne hrănim din această sfântă speranță, 
mergem fără şovoire pe calvarul lumine 
continuității românești de două ori milenai 
miraculos, ne dă statut de români utili în economia 
neamului, iar prin vorba, fapta, scrisul, crezul si pur= 
tarea noastră demnă și cuviincioasă, devenim Iliada lui 
Homer care a luminat înaintea Athenei lui Pericle si 
Gloria lui Dante care s'a ridicat ca un stâlp de foc 
înaintea strălucirii lui Lorenzo de Medicis. 

Congresul Limbei Române de la Montreal ia ţinută 
profetică. La el invităm pe toți Românii de aici, din 


Statele Unite şi din Canada. 


Cei cari vor să facă comunicări, sunt 
scrie din timp, indicându-ne subiectul și durata, care să 
mu depăsească treizeci de minute. 

Se dă întâlnire sufletului 


30 şi 31 Iulie, 1977. 


ă așteptăm cu inimă de frate. 


Preot Dr. Petre POPESCU 
3490 Iberville St 


Montreal, Quebec, H2K 3E2 


CANADA 


sub inspirația, elanul si 
rge Popescu Botoșani și Părintele 


Telefon: 522 4760 


noi bătăi. Dacă m voi fi 
arestat când les de aici, 
vol pleca în satul meu natal 
Stejaru, langă granița cu lu- 
goslavia, Poate poliția mă 
va urmări va veni să mă 
aresteze, eu vol resista si 
vor (| nevolți să se folo- 
sească de pistoale. Nu mai 


pot. Si așa se va sfârsi 
totul”, i 
Tragedia profesorului 


Dasălu face dovada odată 
mal mult că Regimul co- 
munist din România m a 
renunțat la metodele sălba- 
tece de teroare ce le apli- 
ca chiar iva propril= 
lor lor (Il. Protesorul Das- 
călu În vârsta de 32 ani, 
a fost educat sub regimul 
lor, a găsit natura! să ceară 
respectul pentru drepturile 
umane, pentrucă Constii 

și legile regimului comunist 
profesau acest respect. 
Despărțindu-se de ziaristul 
american, resemnat că nu a 
obținut drept de azi! a spus: 
“Ponte că cele ce ml s'au 
întâmplat mie, vor da curaj 
și altora”, După cum se vede 
singura speranță este că 
opoziția mută împotriva re- 
gimului comunist, va esi la 
suprafață,se va manifesta și 
va sili regimul comunist să 
respecte drepturile omului. 
Este un slab început. Să 
mărim eforturile că acest 
început să fie cel al sfâr- 


sitului subjugării poporului 
român. 


Miron Butariu 


tăm şi în ea credem, 


i și pe firul 
r. Acest fluid 


românesc la Montreal, în 


| 
| 


arat e 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


.. 
Pentru iubitorii jocului cu balonul rotund,dăm mai 
situaţia din campionatul Categ. A ,de fotbal mă 
focurile etapei a 32-a din 19 iunie a.c. 


CLASAMENTUL 

1. DINAMO 32 19 8 3 77-32 46 
2, Steoua 32 20 48 70-34 a 
3. Univ. Craiova = 13 LI] 50-34 

1 Jul 16 412 55-45 

5. A.S.A. Tg. Mureș 32 14 5 13 44-39 e 
4. Politehnica Tim. 32 15 3 14 39-35 33 
7. Sportul stud. > 32 12 911 33-32 33 
8. F.C. Argeș 32 12 812 38-04 32 
ş. Politehnică laşi 32 11 912 39-30 3 
10. S.C. Bacău 32 12 713 32-36 3 
11. E.C. Bihor 32 12 713 44-50 31 
12 UTA 3252 713 49-60 31 
13. F.CM.Reţiţa 32 12 614 42-50 30 
14. Corvinul 32 9 1112 31-39 29 
15. F.C. Constanța 32 "1 615 40-41 2 
18. Rapid | = 10 O Bi4 36-47 28 
7. Progresul 2 10 5 17 33-64 

E F.C.M. Galaţi 32 6 521 30-70 Ț 


REZULTATE TEHNICE 


ASA. 19. Mureș — Universitatea Craiova 3-0 (2-0) 
S.C. Bacău — F.C.M. Reşiţa 2-0 (1-0) 
F.C. Bihor — F.C. Argeş 1-0 (1-0) 
UTA. j — Corvinul 1=1 (0-0) 
Politehnica Timişoara  — Jiul 3-0 (2-0) 
F.C.M. Galeţi — E.C. Constenţa 1-3 (1-1) 
Sportul studențesc .—— Ropid 1-1 (1-1) 
Dinamo z — Progresul 4-1 (0-1) 
Politehnica lași — Steaua 1-1 (0-0) 
- 
GOLGETERII 


41 GOLURI : D. Georgescu = 4 din |l m. 

20 GOLURI : Dumitrache ( Jiul ) - 2 din ll m. 

18 GOLURI: Radu II. ( F. C. Argeș )- | dinll m. 
16 GOLURI : lordănescu (Steaua ) - 2 din Il m. 


15 GOLURI: Năstase (Steaua), Ghergheli(F.C.Bihor) 
.. 
* Fotbalistul român Dudu Gergescu se află pe primul loc 
cu 41 goluri marcate, în clasamentul ** GHETEI DE 
AUR ”, care se acordă celui mai eficace golgeteral 
campionatelor naționale din Europa. 

Pe locurile doi și trei s'au clasat Varadi (Vasas Bu- 
dapesta)- 36 goluri; Ruud Geels (Ajax Amsterdam) și 
Dieter Muller (F.C.Koln) ambii cu câte 34 goluri. 

De menționat că toți jucătorii care-l urmează pe Dudu 
Georgescu în clasament au terminat campionatul, în timp 
ce jucătorul român mai are de susținut două meciuri. 

Dudu Georgescu câștigă pentru a doua oară consecutiv 
preţiosul trofeu. 


= La 15 lunie a.c. s'au disputat semifinalele ** Cupei 
României”! la fotbal pe amul 1977, încheiate cu urmă- 
toarele rezultate: 
Bucureşti: Steaua- Metalul Bucureşti 4-2 ( 2-0 ) 
Pitești: Universitatea Craiova-Rapid Buc. 1-0 (0-0) 
Pentru Steaua au marcat: Zamfir, Năstase (de două 
ori) și Troi , iar pentru Metalul au marcat Lungu si 
Georgescu (din 1 metri). Singurul gol al întâlnirii de 
la Pitești a fost marcat de Cârțu după cea driblat trei 
apărători de la Rapid. 
Finala cupei se va disputa la 3 lulie la București. 


* Ca_o nouă recunoaștere 
a strălucitelor sale succese, 
Marţi 18 Mai a.c.,Nadiei 
Comăneci i se conferă Ma- 
rele Premiu al presei spor- 
tive mondiale pe anul 1976. 

Premiul i-a fost decernat 
cu prilejul Congresului Aso- 
ciației Internaționale a Pre- 
sei Sportive, care a avut 
loc în Milano (Italia). 

Acest premiu se decer- 
nează unor mari valori spor= 
tive care s'au impus prin 
perfomanțe remarcabile si 
printr?o deosebită populari= 
tate. 

Reprezentanți ai celor mai 
prestigioase ziare, publica- 
ţii sportive, a numeroase 
posturi de radio și televi- 
ziune din întreaga lume, în 
unanimitate au apreciat că 
Marele Premiu al A.I.PS. 
se cuvine minunatei spor- 
țive românce campioană la 
toate concursurile de gim- 
nastică , dovedind o măies- 
trie sportivă de neegalat. 

.. 
* Campionatul Diviziei A la 
popice, ediția 1976-1977 s*a 
încheiat cu victoria echipei 
“Aurul Baia Mare””- (mas- 
culin) și cu ““Laromet”(fe- 
minin). 


Natalia Mărășescu 


* Intr'un concurs de atle- 
tism desfăşurat la Bucu- 
rești, Natalia Mărăşescu | 
a alergat distanța de o | 
milă în 4:23,8 stabilind 
[un nou record mondial 
pe această distanță. 


SPORT 


„CUPA DAVIS“ 


ROMÂNIA - ANGLIA 4-l 


TE „ 
“R "a calificat pentru finala grupei *! A e 
SA Boo gi de-a 66-a ediție a ** Cupei Erin 
învingând cu 4-1 echipa Angliei. lată rezultatul întâlnirii: 
1. Năstase - |, Feaver 6-1, 6-2, 4-6, 6-4; 
D. Hărădău- J.Lloyd 2-6, 7-5, 6-0, 6-1; : 
1. Năstae, 1 Tirlac= J. Lloyd, D.Lloyd 9-7, 2-6,6-4,9-7; 
T. Marcu - R.Lewis 6-4, 1-6, 1-6, 3-6; 
D.Hărădău-=) .Feaver 5-7, 6-3, 4-6, 6-1, 6-3; 


O formă deosebită a manifestat-o perechea |, Nă- 
stase- I.Tiriac care au jucat una dintre cele mai bune 


partide de dublu văzute În România. 
In contimare România va întâlni Franța în finala 
grupei “'A * europene a ''Cupei Davis”? 1977. 


Un moment de virtuozitate din jocul de dublu în care 
Ilie Năstase întoarce mingea în terenul advers, 


dintr'o poziţie foarte dificilă. 


SE 


D. Hărădău, într'o frumoasă fază la fileu 


.. “a 
* Campionatul național de handbal- Divizia A, ediția 
1976-1977 a fost cucerit de echipele Steaua (băieți) și 
Universitatea Timisoara (fete). 
Echipa Universitatea câstigă astfel pentru a 9-a oară 
titlul de campioană națională. 
.. 
* La concursul de înot “Trofeul celor 7 coline” care 
s'a desfășurat la Torino( Italia ), Anca Miclăus, s'a 
clasat pe” locul III în cursa de 200 m. delfin, stabilind 
un nou record național cu 2:20,6 (vechiul record 2:;21,19). 


> Si 

* | * 
(3 

* A 12-a întâlnire de atle- 
tism dintre reprezentativele 
feminine ale României si 
Italiei s'a încheiat cu vic- 
toria atletelor românce cu 
scorul 98-59 puncte. In 
cadrul acestei întâlniri at- 
letele românce au realizat 
două noi recorduri naționale 
prin Maricica Puică 8:46,4 
la 3000 m și Doina Bădescu 
60,3 s. la 400 m. garduri, 


PAGINA 19 


.. F, 
-juniori- desfasu- 

* La Campionatele europene de popice-juni de ş 
rate la sfârsitul lunii Mai, la Zagreb, echipa oritrta 44 
băleți s'a clasat pe locul, cucerind astfel titlul co plai 
tal. La fete, România a ocupat Io 8 II , În urma echipe 
R.F.Germania (campiona europeană). 
Proba individuală, locul 1 si medalia de aur au fosi 
câștigate de Alexandru Tudor- România, care s'a dovedit 


cel mai bun jucător al campionatelor. 
.. 


* Campionatul balcanic de volei, rezervat echipelor 
masculine, desfăşurat în Turcia, a fost cucerit de echipa 
României. Pe locurile următoare, s'au clasat în ordine: 
Iugoslavia, Bulgaria, Turela, Alba $iGrecia. 


* Campionatele europene de lupte greco-romane, ediția 
1977, desfășurate în Turcia au fost dominate de echipa 
României care a câștigat locul 1 pe națiuni obținând astfel 
un succes fără precedent la această disciplină, Românii 
au câștigat în total şapte medalii. lată lista medaliștilor: 
Cost. “ Alexandru cat. 48 Kg.-medalie de aur, campion 
european; lon Păun cat. 62 Kg.-medalie de aur, campion 
european; Ion Draica cat.82 Kg.-rătăalle de aur,campion 
european; Nicu Gingă , cat. 52 K.-medalie de argint; 
Stefan Rusu, cat. 68 Kg.-medalie de argint; Mihai Boţilă, 
cat. 57 Kg.-medalie de bronz; Victor Dolipschi, cat. 100 
Kg-medalle de bronz. Surpriza campionatelor a consti- 
tuit-o românul Ion Draica, în vârstă de 19 ani, elev la 
scoala sportivă Nr.2 din Constanţa, care l-a învins și 
eliminat din cursă pentru titlu, pe campionul mondial 
A. Nazarenko (U.RSS.). 


— CAMPIONI EUROPENI — 


E” 


*Campion european la ru- 
mai 19 ani, elevul şcolii 
sportive Nr. 2 din Con- 
stanța, lon Draica,a fost 
o adevărată revelație a 
Campionatelor europene 
de lupte greco-romane 
si este marea speranță 
a României pentru cuce- 
rirea unui titlu la vii- 
toarele Campionate mon- 
diale. 


ION PĂUN 


CONSTANTIN” ALEXANDRU 


.. 

* La Campionatele europene de lupte libere desfăşurate 
la Bursa (Turcia), sportivii români au obținut trei medalii 
de bronz prin: Gh. Rasoveanu, cat. 48 Kg; L.Sandor, 
cat. 62 Kg. și Emilian Cristian, cat. 74 Kg. 

.. 

* Cea de-a 22-a ediție a Campionatelor europene de 
box s'a desfășurat la începutul lunii Iunie în Halle (R.D. 
Germania). Sportivii. români au obținut o medalie de 
argint și cinci medalii de bronz. T.Dimu cat.cocos:argint, 
T. Tudor cat. pană: bronz, C Cuţov cat. usoară: bronz, 
V. Cicu cat. semi-mijlocie: Bronz, 1.Gyorfi cat. semi- 
grea: bronz şi M. Simion cat. grea: bronz. 

.. 
* Intr'un meci amical de rugby, disputat la 5 lunie a.c. 


pe Stadionul “Parc des Princes” din Paris, Franța a 
învins România cu 9-6. 


* 


* Jucătoarea româncă de 
tenis Florența Mihai a obți- 
mut un mare succes la cam-= 
pionatele internaționale de 
tenis ale FRANTEI de la 
Roland Garros. Invingând-o 
în semifinale pe Janet New= 
berry (US.A.), ea s'a ca- 
lificat în finala probei de 
simplu. In finala probei, 
Florența Mihai a fost în- 
vinsă de  M. Jausovec 
(Iugoslavia). 

Deasemenea Floreţa M. a 
fost prezentă și în finala 
probei de dublu mixt. 


FLORENȚA MIHAI 


PAGINA 20 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


2 
DATau SR Ostanuest Aa a fa 


SC efin Cru qi 2 aa 


A AG Amară 
Die <tLa 


= sta Um am, zicea, Aaa. 


elene (2 ) aa 


) 
Resese L: 


„UMOR 


NEA LETEA ȘI... 
TUNUL 


Era închis pentru a doua oară. 
De data aceasta totul pornise dela 
o râcă pe care o avusese cu se- 
cretarul local de partid. Fusese 
arestat într'o după amiază târziu 
când își fuma o țigare în grădina 
pe care si-o îngrijea cu atâta 
migală. Ii plăcea să-și vadă florile, 
iarba, pietrele din curte si cele 
câteva ghiulele pe care le ține 
ca decor în grădină, si pe care 
le moștenise dela un bunic-vete- 
ran al răsboiului dela 77. 


.. La securitate fusese anchetat 
luni de zile, torturat în jurul ace- 
leiaşi întrebări. Obuzele le-am 
găsit, dar unde ai ascuns tunul ? 


Nu a reușit să-i convingă nici 


- Noroc, 


> si— 
ta. aiatafa, fi AS! = 


Măaa 


Pact îmeueitini „da Ma 


avea loc la Moscova, 


cana dale La 


ina fn Santi aglaiea., 


ea Ca, mânat Touma. pd fiat Draeueă , ea e 
Que, leurmnlaTa, , să nămâmei, Pactul da câine Step, 
Rana ae mel Tai nadie, iai a 3 
Pecs. când „a neeneat să Aană gandi pa A& Goa 


* In planul de construcții pentru olimpiadele din 1978 care vor | 
sovieticii au inclus si un spital de nebuni, | 
În caz că unii atleți din vest, vor cere azil politic. 
* SALUTARILE IN ROMANIA DE-A LUNGUL ANILOR : 


Pe vremea lui Carol 1 : 
- Bonjurică, bonjurică ! România este mică ! 


Pe timpul lui Ferdinant : 
= Salutare, salutare ! România este mare ! 


In vremea lui Carol n: 
- Sănătate, sănătate ! România-i jumătate | 


In timpul lui Ceaușescu = 


» noroc !...Nu mai e deloc ! 


Și acum după seism : 


Pantaloni. du 


SĂ RÂĂDEM... SAU SĂ PLANGEM .c..? 


Glume 


( primite din țară ) 


* In seara cutremurului actorul Caragiu 
juca cărți cu Bocăneţ. 

- Bă Cargiule, tu trişezi | 

= Nu trisez. 

- Minţi i 

- Să cadă casa pe mine dacă mint. 


* Interviu post-mortem cu Caragiu. 
- Ce impresie va făcut cutremurul ? 
- M'a lăsat rece, 


* Ca să ne scape de cutremure ruşii 
ne-au propus să ne la *: Cotul Vrancei”, 


* S'a propus în ultima plenară a MAN 
schimbarea mmelui de București în 


'PÂNDAREI. 


* Bulă avea un copil de grădiniță care 
făcea parte din organizația ** Șoimii *! 
In timpul cutremurului aruncând copilul 
pe fereastră : 
“Zboară Şoimule,că eu vin cu 
liftul iar mamă-ta cu blocul. 


. Apropo de "omenia”! lui Ceausescu, 
în țară circulă următorul “poem; 


Vizitând socialist “trai”, 

0 viperă l-a muscat pe Nikălal, 
Ce credeţi că s'a'ntâmplat ? 
Vipera a decedat | 


?. Ceaușescu a fost un copil precoce, 
flindcă la vârsta de 5 ani avea mintea 
de-acuma. 


Lui Ceausescu i s'au acordat multe ti- 
tluri supreme, dar n'a putut fi încoronat. 


„Motivul : m s'a găsito coroană 
pătrată. 


* In Scornicești a fost tovarăs și cizmar 
In București este un mare rege proletar 
In Universitate e membru onorat 

Sin lume'ntregă....biet avortat ratat... 


Ghici ghicitoarea mea, cine-i 7? 
Cine-o ghici 
mai multe bucurii va dobândi 
iar cine n'o ghici, 
un nod În gât | s'o opri... 


Epigrame 


UNOR SUPER-UMANISTI 


Orbilor cu ochi, ce să le faci ? 
Ei de frunze nu văd pomul, 
pădurea n'o văd de copaci 

şi de-umanism mu văd nici Omul. 


IDEOLOGICE 


Astăzi multă lume spune: 
comunismul e un rit 
ce-n Apus a răsărit 
şi În Răsărit apune ! 


DAR, IDEOLOGIA E CA RAIA... 


Astiel că lumea mai spune: 
da, e rit fără altare, 

ce în Răsărit apune 

şi-n Apus din nou răsare. 


CUVANTAREA LUI CEAUSESCU 
CONSACRATA INDEPENDENTEI 


S*a zguduit în groapă Eminescu 
dar nu din cauza vreunui nou seism 
ci flindc-a auzit pe Ceaușescu 
urând în versuri României...comunism + 


UNUIA CARE A CITIT SI PARAFRAZAT 
FOARTE NEINSPIRAT PE EMINESCU 


Gloria eminesciană 

de acum s'a pătat 

poate, cu-a mea epigramă 
sigur, cu al tău citat ! 


APROPOS CS.C.E. 
Reuninea pentru cooperare si securitate 
are o mare însemnătate 


la ea popoarele eliberate 
putând să cerşească libertate. 


lon CICALA 


pe securiști și nici tribunalul 
militar că obuzele le ținea numai 
pentru decor. Ele fuseseră 
“* ascunse în grădină după bos- 
chetele de flori”. In cele din urmă 
securitatea a admis să-i încheie 
dosarul, urmând ca turul să-l 
găsească ulterior. Acum avea doi 
ani pentru deținere ilegală de 
muniții, iar noi făceam haz de 
necaz  întrebându-l „....unde a 
ascuns turul ? 


N.D. 


- In loc de '* somn uşor”, vă dorim * seism uşor” ? 


* Ştiţi o substanță otrăvitoare care ar lăsa în urma ei bucurii ? 
- Arse NICU ! 


Știți care-i cea mai îndrăgostită înelodie populară ? 
- Arde LEANCA | 


* La Bucureşti circulă următoarea parodie, care demonstreză 
că umorul românului m piere nici în cele mai grave împrejurări. 
IARNA 
de Cosbuc 

A început de ieri să cadă câte-un bloc 

Acum a stat 

Pratul s'a mai așezat 

Toată lumea dă grămadă către sat. 
————————————— i 


PAGINA 21 


CUVA 


STIRI DIN EXIL 


A PATRA GREVĂ A FOAMEI 


COMEMORAREA CENTENARULUI 
INDEPENDENȚEI ROMÂNIEI 


NEW YORK 


Duminică 8 Mai 1977, la 
Carnegie Endowment Inter- 
national Center, a avut loc 
comemorarea Centenarului 
Războlulul de Independență 
al României de catre Socie- 


ui 


ASPECT 
tatea AVRAM IANCU, al că- 
rei Președinte este Dl Emil 
Pânzaru. Programul a con- 
stat dintr'o plăcută Expozi- 
ție vizuală prezentată de Dl 
Mircea Petru, un moment li- 
ric datorit luiJean Moscopol 
care a cântat pe cunoscute 
melodii de romanțe româ- 
nesti creații proprii, reci- 


Românii din Sudul Cali- 
forniei au comemorat Cen- 
tenarul României, printr'un 
banchet și program cultu- 
ral-artistic; care s'a ținut 
Duminecă, 22 Mai 1977, după 
masă; în sala parohiei Sfân- 
ta Treime din Los Angeles. 
Au luat parte câteva sute 
de persoane. Serbarea s'a 
desfășurat sub patronajul 
societăților locale Viitorul 
Român și Doina. Maestru 
de ceremonii a fost Părin- 
tele Richard Grabowschi. 
Domnul Mircea lonniţiu, fost 
secretar al Regelui Mihai 
1, a rostit cuvântarea oca= 
zională. Domni! Ion Cepoi, 
președintele societății Vil- 
torul Român și George Hu- 
zău, presedintele  societă- 
ţii Doina, au exprimat oma- 
giile lor cătrepoprulromân, 
pentrucă prin sacrificii 
imense a reușit să-si căș- 
tize independența. Domnul 
10 a trecut în revistă 
evenimentele istorice care 
au dus la independența Ro- 
mâniei, subliniind că aceas- 


IN SALA 


tarea poeziei ** Plecat-am 
nouă din Vaslui '*, de către 
D-na Gabriela Isac și o fru- 
moasă poezie recltată de 
fetița Dacia Felix Minescu. 
DI Prot Alex. Bratu nou 


venit din România după 13 
ani de închisoare, a vorbit 
auditoriului despre suterin= 
țele din țară, Intr'o plă- 
cută ambianță familiară DI 
Jean Moscopol a delectat pu- 
blicul cu epigrame proprii la 
adresa regimului din r.s.r. 
Coordonatorul programului 
a fost D-l Valentin Cantor. 


LOS ANGELES 


ta s'a câștigat prin mari 
sacrificii; dar mai ales prin 
înțelepciunea si patriotismul 
Regelui Carol I, al intelec- 
tualilor și al armatei regale 
române, care s'a umplut de 
glorie pe câmpurile de lup- 
tă “și că prin” stranie coin= 
cidență ziua independenței 
României, se serbează acum 
în România, la 9 Mai, care 
este ziua victoriei în Rusia 
Sovietică “și m în ziua de 
10 Mai, când a fost într” 
adevăr proclamată de par- 
lamentul României”. La 
programul artistic s'au dat 
prețiosul lor concurs: Dom= 
nii Valentin Frunză, care a 
prezentat în cânt și vers 
independe: României, 
Domnul ai Mutz, prin 
cântec din fluer. Doamna 
Carmen Dumitriu a încântat 
asistența prin cântece pa- 
triotice și de inimă albastră, 
iar Grupul Elen Karz au dan= 
sat cu multă dibăcie mai 
multe jocuri româneşti, In 
încheiere Păr. Grabwschi a 
scos în evidență că Harta 


MUNCHEN 


Marți 10 Mai, la Haus der 
Begegnung, Misiunea Catoli- 
că Română și Biserica Or- 
todoxă Română din Germania 
de Vest, au sărbătorit cu 
fastul cuvenit, Centenarul 
Independenței României. Sa- 
lutul de “bun venit”, a fost 
adresat participanților de 
prelatul Prof. Dr. Menges, 
conducătorul misiunii cato- 
lice române. Prof. Dr. Horst 
Glass!, conferenţiarul prin- 
cipal, a vorbit despre *“Cen- 
tenarul Independenței Româ- 
niei”!. In continuare, au 
fost citite poezii patriotice 
de M. Eminescu, L. Blaga, 
1. Pillat, N.1. Herescu, V. 
Horia, St. Baciu, 1. Cicală 
si 1. Dumitru, de către C. 
Leontieş, A.U. Maier Gaban- 
yi, M. Jlanu și A. Gurian. 
Grupul de dansatori din Mun- 
chen, au interpretat câteva 
jocuri românești. Oaspete 
de onoare, cu această ocazie, 
a fost Episcopul Vasile Cris- 
tea, dela Roma. 


CORESPONDENT 


din fundalul scenei este Har- 
ta României Mari, în grani- 
țele ei firești dela Nistru 
pân la Tisa; iar emblema 
de sub hartă este “Emblema 
sau Stema Regatului Româ- 
niei, cu inscripția Nihil Sine 
Deo; simbolizând faptul că 
independențaRomâniei a fost, 
posibilă prin Voința lui Dum- 
nezeu și sacrificiile poporu- 
lui român”. A urmat apoi 
dansul cu orchestra fraților 
Moroaica. La comemorare 
a luat parte un grup, în 
frunte cu Pastorul Petru Po- 
Povici, dela biserica baptis= 
tă română din Maywood, 
California. 


La buna reușită a acestei 
serbări s'au dat contribuția 
lor familiile Josef Brezean, 
Miron Bonca, lon Cepoi, Du- 
mitru Bugneriu și alți mem- 
brii ai celor două societăți. 


CORESPONDENT 


A ROMÂNILOR DIN NEW YORK 
PENTRU ÎNTREGIREA FAMILIIOR 


Refuzul regimului de la 
Bucuresti de a acorda drep- 
tul de întregire a familiilor 
românilor din America, a 
făcut ca un grup de români 
să recurgă la cel mai dis- 
perat mijloc de protest: gre- 
va foamel. 

Incepând cu data de 24 
Mai 1977, în fața palatului 
Naţiunilor Unite din New- 
York, tânărul Cristian Tolea 
a declarat greva foamei, ca 
semn de protest împotriva 
regimului dinBucureşticare 
a refuzat să elibereze pa- 
saport părinților săi. La 
mumai câteva zile s'au ală- 
turat tânărului grevist ur- 
mătorii români pentru ace- 
leasi motive de reîntregirea 
familiilor: Zita  Mărcoi, 
Elena Marinescu, Adriana 
Dumitrescu, Barbu Sorin 


* In ziua de 16 Februarie 
a decedat la Munchen Vla- 
dimir lonescu, puțin timp 
abia, după ce împlinise 80 
ani. Născut la 8 Februarie 
1897 la Craiova, Vladimir 
Ionescu a avut prilejul să 
trălască din plin zile bune 
si rele din istoria poporu- 
ui român, în epoca lui de 
glorie și suferințe; căci el 
a participat angajat hotărât 
la cele mai importante eve- 
nimente din ultimii 80 ani. 
S'a stins după o luptă pa- 
triotică neîntreruptă, fiind 
participant activ,observator 


Dumitrescu, lon Stanciu, Ion 
Munteanu, Marta Bădescu, 
Maria si Stere Papadumi- 
tru, Constantin Ciurci, Ioan 
Stroia, Teodor Ionescu M.D., 
Sergiu Constantinescu, Cor- 
neliu Constantinescu, Vio- 
rica Stanolev,  lon Mate- 
escu,Atena Chiu, Marialalti, 
George Fara, Doru Braşo- 
veamu, Roman Badea, Iosif 
Teodorescu, Emil Trandafir 
Cocioba, George lacobescu, 
Eugenia Enăchescu Nace, 
Jean Hristescu, Vasile Sna- 
goveanu. Grupul grevistilor 
este condus de D-l Dimi- 
trie G.Apostoliu, care s'a 
alăturat greviștilor în semn 
de solidaritate. 

Grupul s'a deplasat pe ziua 
de 3 lunie la WashingtonD.C. 
pentru a înmâna Presedinte- 
lui Carter şi Congresmeni- 


lor, protestul lor, și s'a 
înapoiat la New York, unde 
contimă greva, până la ob- 
ținerea pașaportului de catre 
familii. 

La ora când transmitem, 
aflăm ca alți români s'au 
prezentat să se alăture gre- 
vistilor, iar exemplul lor 
a fosturmat de cehoslovaci, 
polonezi şi sudvietnamezi, 
care alături de români pro- 
testează pentru aceleași 
drepturi ale omului, călcate 
în picioare de regimurile 
comuniste acolounde au reu- 
sit să pună stăpânire pe pu- 
ere. Urăm succes și tran- 
smitem caldă solidaritate 
grevistilor români, și celor 
care |-au urmat. 


ARGUS 


IN MEMORIAM 


si apreciator al tuturor ma-= 
rilor evenimente, pe care 
le-a trăit poporul român în 
ultimile decenii. 

* Arunțăm trista veste a 
morții Dr-ului în drept lon 
Cârja, care s'a stins din 
viață la New York în ziua 
de 23 Martie 1977. Ton 
Cârja după ce a venit din 
România (unde avi 
ți ani în închisori) si-a ales 
un drum personal și a scris 
câteva cărţi care ilustrează 
drama şi tragedia oamenilor 
deținuți în închisorile și la- 
gărele comuniste din Româ- 


nia. Este în afară de orice 
îndoială că aceste cărți îl 
vor păstra o vie memorie. 
Dumnezeu să-l ierte și să-l 
odihnească în pace. 

* “Marţi, 5 Aprilie a de- 
cedat la Madrid, după o lun- 
gă boală , avocatul Iancu 
Fleseriu, fost prefectal 
Sibiului. Luptător naționa- 


gama suferințelor și dure- 
” rilor neamului lăsat acasă 
A_ avut satisfacția să-și 
vadă tipărit, cu câteva zile 
înaite de a închide ochii, 
volumul de “Amintiri”. 


UN APEL 


Cucernice Părinte Uşeriu, 


1* Sunt 14 luni de când mi s'a făcut operaţia la abdomen și de atunci pot să merg puțin 
numai fiind susținută de altă persoană. De multe ori m'am ce mânca. Fac apel la Românii 
din America de Nord să-mi trimită un ajutor de bani lunar. 

Spuneți-le că am fost aviatoare voluntară înEscadrila Sanitară a României. Transportam 
aerian militar și am salvat mulți răniți căzuți pe front în Rusia. Căile ferate erau distruse 
de inamic. După ce s'a terminat răsboiul am putut să mă refugiez în Argentina pentrucă 


aveam pașaport diplomatic, îl păstrez. Am 77 
Vreau să stau singură în camera mea”. 


Dacă cineva doreşte : 
“ să-şi adune comori în 
cer, unde nici moliile şi 
nici rugina m. le strică si 
nici furii mu le fură », și 
nici falimentele nu le afec- 
tează, mă refer la cei ce 
pot să facă un act de milă 
creștină, să ia contact cu 
mine. 

Este vorba de D-na Vic- 
toria Pokol. Această femee 
ce și-a lăsat parte din ner- 


vii ei pe frontul din răsă- 
rit în_ Răsboiul Neamului, 
merită să fie ajutată. 
Scrisoarea ei spune ade- 
vărul. La începutul campa= 
niei în Rusia a făcut un timp 
curierat, cu avionul propriu, 
între comandamentul depe 
front și țară. Pe urmă a 
fost în Escadrila Sanitară, 
pre cum scrie, din care 
făceau parte femei avia- 
toare. Acum este bătrână 


Informaţiuni Culturale 


de ani, sper că n'am să mai trăiesc mult. 


și slăbită de puteri. Tră- 
ește din mila publică. A 
fost ajutată la începutul exi- 
lului de Domnița Ileana. 
După plecarea mea din Ar- 
gentina de d-na Prof. Maria 
Găzdaru. Cine doreste să 
facă o faptă de milă cres-= 
tină să trimită, cât poate 
la adresa mea: Pr.Anchidim 
Useriu, 25 C st.,s.E. 
Apt. 107, Washington, D.C. 
20003, US.A. 


EVA Popa e 


* THE CULT OF THE MANDRAGORA 
IN ROMANIA. (CULTUL MATRAGUNEI 
IN ROMANIA). Sub titlul de mai sus, 
“*THE UNIVERSITY OF CHICAGO MAGA- 
ZINE”, a publicat în numărul din lanuarie- 


"CREDINTA, organul oficial al celei- 
lalte Episcopii Ortodoxe Române dinUS.A. 
și Canada, adică cea care se dă în scrân- 
ciob cu zisa Biserică Mamă, publică în 
numărul din Mai, sub titlul: “INSEM-= 


Canada şi le doresc mulți ani nă 
sănătate”, ; aa 

Faptul că profesorul Giurescu si-a dat 
seama “fîncăodată”” de rolul pe care îl 


hovhicie, prelungind aria 
ortodoxiei noastre. 


românității şi 
Ca întotdeauna, am în- 
les adîncimea si trăinicia legăturii du- 


Eliade. 


mare bucurie cu rubrica: 


Februarie 1973, pe care un binevoitor prie- 
ten al ziarului nostru ni l-a trimis de 
curând, un studiu nespus de interesant 
al eminentului scriitor român, Mircea 


* SOLIA, organul oficial al Episcopiei 
Ortodoxe Române de sub păstorirea PS. 
Sale Arhiepiscopul Valerian Trifa, ne face 
“NOUTATI- 
INSEMNARI-COMENTARII”?, pe care am 
dori-o în fiecare mmăr, fiind nespus de 
interesantă din punct de vedere Informativ. 


NARI”, rânduri semnate în ““Cartea de 
Aur” a zisei Episcopii, datorită unor pro- 
fesori și academicieni români, care au 
participat ca invitați ai Universității de 


Stat Wayne, cu prilejul sărbătorirei Cen- 
tenarului Independenței României în Det- 


roit. 


Aflăm astiel că Prot: Constantin C. 


ricii. 
ire 


Giurescu a scris următoarele rânduri: 
„ YIntr-adevăr. mi-am dat seama încăo- 
dată de rolul pe care îl are biserica în 
viața românilor din Statele Unite ale Ame- 
„Doresc slujitorilor bisericii să 
ajungă a stringe în același gînd si sim- 
pe toți românii din Statele Unite si 


vniceşti între biserică si națiune”. 
„Făcând această “mărturisire ortodo- 
xă””, peste hotarele RSR-eului, (căci în 
țară, firește, m s'ar fi încumetat să 
scrie asemenea lucruri, hai să zicem, 


are Biserica în viața Românilor de peste 


hotare, ne bucură. Dar, ne-ar fi bucurat 


mult mai mult dacă ne-ar fi spus ceva 
Şi în legătură cu rolul pe car -l joacă 
acelaș Biserică, în Republica ecua car 


epublica ceauşistă. în Cartea de Aur a ziarului “Scînteia”?), 
Prolemara iZa0 0. pu n'am rămâne deloc surprinsi s ă 
următoarele; şulenga, scrie ja întoarcerea Erie alla ca, 


o: în țară, D-na Zoe a fost 
trimisă într'un spital psihiatric pentru a 
fi *“reeducată”* în spirit marxist-leninist, 
pentru a i se pune la loc doaga ce-a 
pierdut prin ““străinele-străinătăți”», că 
adică; dela Lenin cetire: “RELIGIA ESTE 
OPIUL POPOARELOR”, i m-i este permis 
niciunei “bușulenge”” să-l contrazică pe 
această temă pe “'tătucul” cu barbă de 

Ip. 


“Am avut de Pasti o mare bucurii 
Spiritului. Ca în țară, am trăit în bise. 
Tica Sfintei Treimi, înălțarea Sfintelor 
Taine care re leagă de vechea noastră cre- 
dință ortodoxă. Si ne-am aflat, în acele 
luminate împrejurări, alături de credin- 
closii americani de origine română, păs- 
toriți de admirabilii noştri părinți de du- 


ețult mul "Iist,ce a” trecut prin toată 


PAGINA 22 


DE DUPA CORTINA 
= DE FIER 


ROMÂNIA 


* Pe data de | Mai 1977, 
Postul de radio București 
transmite în emisiunea sa 
“Rampa si Ecranul” unele 
comentarii privind cinema= 
tografia din România comu- 
nistă. Comentatorul critică 
“că cineaștii noştri, nu au 
investigat suficient teritoriu 
supus observaţiile lor de 
viață... pentru „a reflecta 
viața morală nouă „făurită de 
societatea socialistă”? 

( deci totul ar trebui să se 
reducă la propagandă și la 
preamărirea partidului co- 
munist. Să dăm exe mplu două 
filme ““clasice”unul filmat 
înainte “Răsună Valea” si 
altul mai recent “ Zile 
Fierbinți”?). 


1 hus Ă 
Ș ă ă! România, 
ii si arestări s'a abătut asupra populației din 
Ele e presa i pe Goma și camarazilor săi care au semnat scri- 
odată E scotea adresată Conferinței dela Belgrad pe tema nerespectării dcepz 
terte, Sea în RS.R., despre care s'a scris amănunțit în numărul trecut al ziaru- 
= ză ărul arestaților creşte mereu. Che- 
200 persoane și mimărul ares! ş 
aţi. spre R pr Antelrr site sunt "bătuți măr, majoritate lor sunt asvâriiți în 
închisar' itabe: incă. i 
eri iert) 3 "echingiuți se mimără și 17 personalități ai Bisericii 
alte Dtiută care au compus si semnat o scrisoare de protest condorinței dela 
Belgrad, în legătură cu persecuțiile bisericii srgattante a Jad, nuel ră ADE 
; Aure Și , 
predicatorii Liviu Olah şi Teodor Vereş, precum ş Stamate) Suciu Aur ear, 
Roman Pantea, Matei Clopa, Ion Portaru, Geno o 
Dea oil aerepăe Ilie Tundrea, Constantin Caraman, Iosif Ton, Pavel Nicules= 
. i Aurel Popescu. îi si = 
pie Moro era ce taia pe această temă vor lua comunitățile baptiste 
din Statele Unite şi Canada .. . 


* Pe data de 3 Maia so- 
sit la București noul amba- 
sador al Spaniei,Jose Carlos 
Gonzales Campo dal Re. 


* O delegație economică 
română, condusă de Bujor 
Almășan, ministru secretar 
de stăt la ministerul comer- 
țului exterior și cooperării 
economice internaționale, a 
vizitat Marocul.(credem că 
mu este vorba deajutor acor- 
dat acestei țări,ori poate 
România a început să cer- 
şească și prin țările din 
Africa 7) 


UNIUNEA SOVIETICĂ 


SI 


* In jurul a 28,500 de per- 
soane au beneficiat de de- 
cretul de “'Amnistie siGra- 
iere!” dat în România la 
[pa lunei Mai, scrie 


“ROMANIA LITERARA, 
publică pe prima pagină a 
numărului 13 din 31 Martie, 
un articol întitulat; ““UNI- 
TATE SI INCREDERE”, o 
amestecătură de cuvinte 
pe tema cutremurului din 
4 Martie 1977, cu scopul 
vădit, m de a scoate în 
evidență catastrofalul ble- 
stem ce s”a abătut în sea- 
ra acelei zile asupra Ro- 
mâniei,ci de a-l preamări 
pe, Nicolae Ceusescu. Și 
aceasta, din punct de ve- 
dere logic, m mai este 
un simplu act de perpetuare 
a  “'culiului personalită- 
ţii”, ci pur și simplu, o 
odioasă lingușire a unor lin- 
găi de cea mai abjectă spe- 
ță. Căci, ce alt rost a- 
nume avea reproducerea în 
ghilimele, în cadrul mai sus 
amintitului articol, acestpa- 
sagiu  dintr'o cuvântare 


* Citim în ziarul german “ Der Spiegel "că la tradiționala demonstrație de 1 Mai 
din Piaţa Rosie, desfă, ă în prezența lui L.Brezhnev, Al. Kosygin și N. Podgorny 
Moscovei au înfățișat realizările în cursul anului trecut. 
Cu această „ocazie a avut loc tradiționala paradă a muncitorilor şi a unei mici 
unități militare. Nu au fost văzute mici un fel de ame noi sau rachete interconti= 
nentale. 


Se i tie că între timp N.Pogorny a fost înlocuit de Brezhnev. Este pentru prima 
în Uniunii Sovietice când acelas persoană deține cele două poziții impor= 
tante din ierarhia sovietică, acea de set al partidului comunist şi cea de preşedinte. 


Oarecare a lui Ceaușescu: 
p ** In aceste momente le 
Ei gre 
E POLONIA am 'simțit mai mult ca ni- 
t ciodată ce minunat popor 


* Ziarele canadiene si americane au adus la cunos opiniei publice în luna 
Mai că, în ultimul timp, 'au avut loc în Polonia o serie de arestări de intelectuali ce. 
s'au solidarizat cu grupul de studenți de pe lângă Universitatea din Kracowia, care 
au protestat împotriva măsurilor draconice luate de guvern față de muncitorii ce 
s'au revoltat împotriva majorării de prețuri a unor bunuri strict necesare vieții, 
în anul 1976 și a uciderii măsuite de guvern studentului Stanislaw Pyjas, liderul 
acestei mişcări protestatare. Au fost arestați, pe motivul că; “dăunează intereselor 
politice ale Poloniei”; criticul literar Jan Josef Lipski, filosoful Jacek Kuron, îs= 
toricianii, Adam Michnik si Antoni Macierewicz, precum şi: Miroslaw Chojecki 
Și chimistul Plotr Naimaki, unul dintre conducătorii “:cercetasilăr polonezi. 

: ă specială ce urma să aibe loc în toate bisericile din Polonia în memoria 
studentului desident Pyjas, a fost contramandată de primatul Bisericii Catolice polo- 
neze, Stefan Cardinal Wyszynski. 


sîntem, am dovedit că m 
ne plecăm în fața greută- 
ților, ci, dimpotrivă, în ase- 
menea împrejurări devenim 
mai dirji, mai hotăriți să 
înfăptuim comunismul în Ro- 
mânia”, 

A fost oare cu adevărat 
nevoie de un asemenea ca- 
taclism, în care au pierit 
mii de Români, pentru a-i 
determina pe conducătorii 
temporari ai bietei țări ro- 
mânești, să devină “mai dir- 
ji, mai hotăriţi”?, pentru a 
întăptui “comunismul în Ro 
mânia”? i 


Spunând însă cele spuse 
mai sus, noi cel de peste 


CEHOSLOVACIA 


* Pardidul comunist japonez a anunțat că doreşte să trimită în Cehoslovacia o 
misiune de studii care să cerceteze miscarea drepturilor omului și în primul rând 
criticile formulate de Charta 77, y 

Au de la Praga au Bl anunțat că delegaj comuniştilor japonezi m vor 
„avea zare pri de vorbă În Câooee semnatarii Chartel 77, 


până la ora actuală, comu- 
nismul n'a fost încă întăp- 
tult în România. ȘI asta, 
ne bucură, convinși fiind că, 
nu va fi înfăptuit niciodată. 


hotare, ne dăm seama că, 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


revista '“Jeunes Canadiens 
pour une CivilisationChre- 
tienne” ( au fost amnestiate 
faptele ce puteau să dea o 
condamnare până la 3 ani, 
şi grațiate pedepsele sub 5 
ani închisoare). 


* Pe data de 3 Mai, tovul 
Ceauşescu a dat un interviu 
ziaristului japonez Masashi 
Egawa, trimisul special al 
grupului de presă Mainichi 
din Japonia. 

In emisiunea “Revista Pre- 
sei”! a postului de radio Bu- 
curești dela ora 07.00, se 
comenteaza cele spuse de 
“Se”'.Ne oprim la proble- 
blemele în legătură cu 
conferința dela Belgrad, 
care, spune Ceaușul'“trebuie 
să deschidă noi perspective 
înfăptuirii documentelor de 
la Helsinki.In mod deose- 
bit România acordă atenție 
problemelor dezangajărilor 
militare, pentru o destindere 
în Europa,respingând orice 
amestec în treburile interne 
a altor țări. Aceasta în- 
seamnă în fond realizarea 
unei politici noi democratice 
de egalitate între națiuni”. 
(problema drepturilor omu= 
lui este o problema secun- 
dară,căci în “raiul comu= 
nist” omul m contează,el 
este mumai un rob,lipsit de 
orice libertate.Cât priveste 
politica democratică așa 
cum o vede Ceausul, este 
“'realizarea socialismului în 
conformitate cu noua or- 
dine politică si economică 
mondială””) 


“CONTEMPORANUL, Nr. 
13 din 1 Aprilie 1977, rela 
la rându-i această temă a 
cutremurului din 4 Martie, 
spre a ridica osanale lui 
Nicolae Ceaușescu în arti- 
colul de fond: ''CUVINTUL 
POPORULUI ROMAN”, fă- 
cându-l, nici mai mult nici 
mai puțin de cât “eroul! 
acelei drame. Trecând însă 
peste prototipicele linguși- 
Ti, după cum se vede 'de 
rigoare în întreaga presă 
controlată de partidul comu= 
nist, ne oprim asupra urmă= 
toarei fraze: “Cuvîntul po- 


„ porului român a însemnat, 


înseamnă și va însemna dîr- 
zenie, bărbăție, solidaritate, 
demnitate, curaj, dăruire, 
putere de sacrificiu, omenie 
comunistă”? . . . (Şi încă 
ce omenie comunistă: o- 
menia închisorilor, lagăre= 
lor de“concentrare, omenia 
Jilavei, Gherlei, Aiudului, 
ca sa culmineze cu omenia 
Canalului  Dunărea-Marea 
Neagră. Omenia de a pune 
încarcerați politici să se 
bată unul pe altul până la 
necunoștință sau moarte. 0- 
menia de a-i sili să-si mă- 
nânce propriile excremente 
„+ «+ Mai este oare nevoie 
de a erumăra și alte ase- 
menea OMENII comuniste?) 


* PROBLEMA DREPTU- 
RILOR OMULUI, se vede 
c'a devenit osul ce s'a pro-= 
țăpit în gâtlejul guvernului 
de la Bucuresti, os pe care 
nu-l poate nici înghiți dar 
nici scuipa afară. Căci lată, 
în acelas număr din “:CON= 
TEMPORANUL”» » menționat 
mal sus, pe ultima pagină, 
apare sub titlul:  SENSU- 
RILE MAJORE ALE DREP- 
TURILOR OMULUI, un ar- 
ticol semnat de Dr. Victor 
Duculescu. 

După cum era de altfel 


PE SCURT DIN ȚARĂ 


* Postul de radio Bucuresti 
anunță pe data de 4 Mai, că 
tovul Octavian Groza, a fost 
numit ambasador al Româ= 
niei în Austria, în locul lui 
Dumitru Aninoiu , carea fost 
rechemat în țară. 


* Comuniștii din țară au co- 
memorat zlua de 9 Mai, ca 
Ziua Naţională, ce cuprinde 
trei date...'* marcând re- 
nașterea modernă, dealungul 
unui veac, al destinului ro- 
mânesc”, spune comunicatul 
dat cu această ocazie. 
( Notaţi 1 Nu este vorba de 
10 Mai , ziua de întreită 
sărbătoare românească. 
Căci, 10 Mai însemnează în 
istoria noastră : Dinastie- 
1866, Independență-1877 si 
Regalitate-l881. Comunistii 
au comemorat o dată schim- 
bată și două evenimente 
străine” de neamul nostru.) 


” Agenția Ager Press a co- 
municav Sâmbătă 18 Iunie, 
că Mitropolitul Moldovei, 
Justin Moisescu, a fost nu- 
mit prin decret presidențial 
Patriarh al Bisericii Orto- 
doxe Române. Decretula fost 
citit de Stefan Voitec, Vice- 
Preș. al Consiliului de Stat. 
Agenția mai comunică că 
după citirea decretului, noul 
Patriarh a tăcut o vizită 
lui Ceaușescu, mulțu mindu-i 
personal și asigurându-l de 
devotamentul si suportul 
conducerii Bisericii Ortodo- 
xe din România, 


DIN ZIARELE COMUNISTE 


de așteptat, şi acest articol 
“în perspectiva reuniunii de 
la Belgrad”, traduce în spi- 
rit partinic marxist-leninist 
actul semnat la Helsinki pe 
tema drepturilor omului. 

In ceea ce ne priveşte, 
silogismele pe care își în- 
temeiază acest articol Dr. 
Victor Duculescu, pornese 
de pe o bază strict eronată. 
Spune dânsul că: ''Nimic 
m poate fi mai greșit și 
nerealist decit încercarea 
de a izola preocupările pen- 
tru apărarea şi respectarea 
drepturilor omului de inci- 
dența generală a celorlalte 
principii, ori de a nesocoti 
realitatea că aceste drep- 
turi se cer a fi realizate 
nemijlocit prin intermediul 
statului național suveran”, 

Nu, nu putem fi de acord 
cu această logică absolut 
greșită din toate punctele 
de vedere, a Dr. Duculescu, 
Şi aceasta, pentru simplul 
motiv că, dreptul sacrosanct 
al omului, de a decide el 
însuși, unde amme vrea să 
trăiască, mu are nimic co= 
mun cu “'statul național su- 
veran”. 


* PRESA NOASTRA, (Nr. 
1, 1977) = Scrie Ioniță Oltea- 
mu în studiul: “DEZVOL= 
TAREA ECONOMICO- S0- 
CIALĂ A ROMANIEI SO- 
CIALBTE”: "Opţiunea Ro- 
mâniei pentru socialism a 
însemnat în fapt implicit 
Conceperea creşterii econo= 
mice ca un mijloc de rea- 
lizare a scopului programa- 
tic declarat: _ ridicarea ni- 
Velului de trai material și 
spiritual ., 

Să fie oare imensele cozi 
din fața alimentarelor *“mij- 
locul”! de realizare a “isco- 
pului programatic”? pentru 
“ridicarea nivelului de 
material? 3 


| 
| 
| 
| 


IP 


ri cats, arta li ăi 


E: 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


—— Actualitatea internaţională 


UN RĂSBOI IN 
COREEA? 


Este posibil spun majori- 
tatea experților militari 
americani, care se opunpla- 
mului Președintelui Carter 
de a retrage din Coreea de 
Sud, Divizia 2-a de infan- 
terle, ce este staționată în 
momentul de față dealungul 
zonei demilitarizate, ca o 
dovadă a  angajamentului 
luat de Statele Unite, că va 


apăra Coreea de Sud în 
fața unei invazii  comu- 
niste din Nord. 


Retragerea trupelor ame- 
ricane, a spus Gen. John 
Singlaub “'va duce la un 
conflict armat între Coreea 
de Nord și cea de Sud”, 
dat fiind intenția dictatoru= 
lui comunist m 1 Sunz, 
care a declarat că “*mai 
devreme ori mei târziu, 
întrega Peninsulă a Coreei 
va fi sub dominația comu- 
nistă”. 

In fața sub-comitetului de 
"investigație al Camerei” 
a “Forțelor Armate”', Gen 
Singlaub a documentat si 
aparat cele susținute de ej. 

Faptele redate sunt sus- 

te si de Comandantul 
orțelor Americane din 
Coreea, Generalul John 
Vessey. Din ultimele in- 
formaţii şi surse de inteli- 
rea ra armata Coreei de 
de Nord se pregateşte pen- 
tru o invazie a Coreei de 
Sud. 

Dacă numărul trupelor de 
infanterie este mai mic în 
momentul de față, nu trebuie 
trecută cu vederea că Co- 
reea de Nord în ultimul 
an de zile a înarmat for- 
țele cu preste 1,000 de 
tancuri, masini de tran- 
sport trupe si vase navale 


PACIFIC 
FORCES 


AMERICA'S 


216 warplanes 
1,000 tanks 
174 ships 


de “asalt cu viteză mare, 
care mu au nici un scop 
de apărare, decât de a des- 
lănțui o ofensivă. In plus, 
forțele aeriene comuniste 
din Coreea de Nord, sunt 
dotate cu avioane de supor= 
tat trupe, iar recent au fost 
instalate rachete cu rază de 
acțiune,care poate atinge ori 
ce punct din Coreea de Sud. 

Decizia de a retrage tru- 
pele din Coreea, a fostanun- 


UNITED STATES 
41,336 troops 
65 warplanes 


Seventh Fleet 
(45 to 50 shipa) 


de Sud,Park Ching Hee,cu o 
săptămână înainte de decla= 
rația Gen. Singlaub, de către 
o delegație trimisă de Pres. 
Carter, formată din Sub Se= 
cretarul de Stat, Philip Ha- 
bib şi Gen. George Brown, 
Preşedinte al “:Joint Chiefs 
of Staffs”? American. 


Statele Unite urmează să- 
si retraga Divizia 2-a de 
Infanterie din coridorul 
VUijongbu , formată din 


18,000 de trupe de suport 
ale acestei divizii. Preşe- 
dintele Carter a menționat 
că vor fi lăsate suficiente 
trupe de inteligență, dora 
de observaţii, cât și baze! 
aeriene şi navale, iar armata 
Coreei de Sud va fi do- 
tată cu armament modern, 
a spus Preș. Carter. Ad- 
Ministrația sa a cerut 
$ 250 de milione ca împru- 
mat militar pentru guvernul 
Park din Seoul, şi, autori= 
zația de a vinde armament 
În Valoare de $ 100 de mi- 
lioane. 

Nu trebue însă să se trea- 
că cu vederea,a menționat 
directorul Centrului *tJohn 
Hopkins”? de cercetări a po= 
lticii externe americane, că 
trupele Coreei de Sud, m 
se vor putea compara nici- 
odată, cu una din cele mai 
bine pregătite unități mili- 
tare americane, care este 
Divizia 2-a. Deasemenea, 
fostul comandant al Forţelor 
Americane din Coreea, până 
în anul 1976, Gen. Richard 
G. Stilwell, a declarat * că 
forțele americane au avut 
un rol efectiv de a apăra 
şi respinge orice invazie 
comunistă. Si nu va fi po= 
sibi! ca forțele noastre na- 
vale sau aeriene să poată 
avea același efect militar 
și moral în Coreea.Sunt si- 
gur, spune fostul comandant 
că comunistii vor trece la 
ofensivă, fle direct sau in- 
direct, profitând de retra- 
gerea trupelor americane. 
Această retragere trebuia 
să fie făcută mmai atunci 
când Coreea de Nord, ar fi 
agreat la _ existența ce- 


le lor două țări din această 
fată formal Pres. Coreei 14,000 de soldaţi, plus încă  Peninsulă”, 


FORTELE AMERICANE 


DIN PACIFIC 


28,400 men 
90 warplanes 


218 warships 


240 warplanes 
PHILIPPINE 


SEA 


10 submarines 


Peninsulă. 


ameninj 


“protejare” al fo; 


Retragerea trupelor americane din Coreea va 
avea un ecou aproape în toate țările prietene ame- 
ricii, din Asia. Să nu uitămcă înspatele Coreei de 
Nord, se găsesc cele două frontiere a maselor de 
chinezi și sovietici, care se vor considera liberi să 
acționeze diferent de până acum. Dacă China dorește 
retragerea trupelor americane din Coreea, ia este 
îngrijorată la fel de influența ce ar putea să o aibă 
Uniunea Sovietică într'un viitor conflict în această 


In partea de Nord-Vest a Pacificului, prezeni a 
vaselor de răsbol sovietice, este văzută ca o dire 
țare atât pentru Corea, Japonia,Filipine, 
Taiwan, Singapore, cât şi Indonezia. După părerea 
experților militari ( din jurul Preş. Carter, care 
” suntem convinsi că se înșeală) el nu văd o directă 

amenințare militară în” Asia, cel puţin pentru 
o bucată de vreme. Pentagonul ar dori să ducă 
trupele din Pacific în Europa,urmând ca în Pacific, 
Statele Unite să 'se bazeze pe forțele navale și 
aeriene, de a proteja atât Coreea,cât şi Japonia. 


Se uită însă să se menționeze că acest rol de 
rțelor din Pacific, se întind din 
Nord-Vestul Pacificului, până în partea de Nord a 
Oceanului Indian,deci din Coreea si Japonia pânăin 
Golful Persian din Africa de Est. 

Senatorul John Stennis, Presedintele Comisiei 
“Serviciului Armatei” al Senatului American,a de- 
clarat ** că m crede că sugestia Pres, Carter va 
fi aprobată de Senatul American”. Pe data de 16 
lunie,acest lucru a fost confirmat,Senatul American 
a refuzat să aprobe retragerea trupelor ameri- 
cane din Coreea de Sud. 


Alricei Spaniole, a fost împăr- 


Qi 
SUDAN 


* Guvernul sudarez a ordonat expulzarea a 90 
de experți militari sovietici de pe lângă armata 
sudaneză, dându-le Joi 12 Mal termen de o săptă- 
mână pentru a părăsi Sudanul. Joi 18 Mai, trei avioa- 
ne sovietice au părăsit aeroportul din Khartoum în- 
cârcate cu zișii experţi și familiile lor. Motivul expul- 


zării, după cum afirmă agenția de presă SUNA, este că 
s'a dovedit amestecul lor În lovitura de stat din ara! 
1971 împotriva presedintelui Jaafar Numeiri. 
Mult le-a mai trebuit sudanezilor până să afle 
adevărul că ori unde pun piciorul muscalii, ca diplo- 
maţi, experți technici sau militari, Încearcă, pe toate 
călle și cu toate mijloacele a provoca răscoale și 
răsturnări de guvern, pentru a-şi instala păpusile 
lor servile, u 
Aceasta Însă, firește, după dicționarul muscălesc, 
mu este amestec în treburile interne ale țărilor res- 
pective, ci ajutor tovărășesc, dat forțelor botezate 
tot de ei: “eliberatoare”. Aceste asa zise “fe 
eliberatoare”, nu sunt nimic altceva de cât o aduna- 
tură minoritară de descreerați comuniști. Ca atare, 
ajutorul dat lor, zic cei din Kremlin, este pe linia 
cooperării fraternale cu toate mişcările marxist- 
leniniste de pe întreg mapamondul. Dar, a protesta 
împotriva răpirii drepturilor omului din țările ca 
regimuri comuniste, este după ei: amestec în tre- 
burile interne ale țărilor respective. 


Sudanul a strigat însă: NAZAT IVANEI ... 
« = » Sl lumea a auzit! 


In anul 1976 fosta colonie a 


ită între Mauritania și Moraco. Nu a trecut mult timp 

ă şi au apărut grupele de rebeli cunoscute sub m- 
mele de “POLISARIO ”,care înarmaţi de Algeria și Mali, 
au început o luptă de guerilă pentru eventuala indepen- 
dențăa fostei colonii spaniole - Motivul Moscoveieste clar: 
minereurile de fosfat din Bu Craa si cele din Zouerate, 
ar fi bine dacă ar putea cădea în mâna unui guvern de 
tendințe marxiste,ca să poată fi utilizat de Soviete.La 
sfârșitul lunei Mai trupele de rebeli au atacat în mod 
spectacular orasul Zouerate,distrugând mai multe insta= 


lajii_minere, forțând pe cei 450 de specialisti francezi 
să părăsească oraşul, 


UGANDA 


* Comisia internațională a juriștilor, cu. sediul 
în Geneva, Elveţia, a dat în luna” Mai publicității 
un raport în legătură cu situația dramatică din Uganda, 
de când, în anul 1971, a preluat puterea schizofrenicul 
1di Amin. 

Aflăm din acest raport că; “peste 100.000 de 
persoane au fost ucise în Uganda, în acest timp, 
majoritatea lor în chiar primii doi ani după preluarea 
puterii de către Idi Amin”. Un fost gardian al închi= 
sorii din Naguru, a mărturisit în fața comisiei In- 
ternaționale a juriştilor că; “aceasta n'a fost o 
închisoare propriu zisă ci un câmp în care au fost 
ucisi oameni. Prizonierii au fost puși să se omoare 
unul pe altul”. Ca pe vremea luptelor de gladiatori 
din circurile romane. Dar, tiranul Idi Amin, a vrut 
să-i întreacă în barbarie pe romani, forțând prizonie= 
rii rămași în viață să mănânce „carnea propriilor lor 
victime. Aceasta a declarat-o un fost învăţător care 
a reușit să scape din lagărul Kampala-Jinja. 

Raportul comisiei internaționale a juriștilor, În- 
chelat încă în anul 1976 pe tema barbariilor din 
Uganda, a fost făcut public, mmai în luna Mai 1977, 
având şi o notă tristă pentru omenirea liberă, sub- 
Mniind "că, în timp ce asemenea monstruozități se 
petreceau în Uganda, forul Naţiunilor Unite. n'a intre- 
prins absolut nimic pentru a preveni sau condamna 
aceste crime. 


Ce ruşine! . . . Ce mareșiislorică ruşine a secolu- 
lul în care trăim. 


PAGINA 23 


»: 


PAGINA 24 


Plecarea lui Kissinger, 
dela Departamentul de Stat 
American, a însemnat o 
ruptură esențială în struc- 
tara și. orientarea politicii 
externe a Statelor Unite. 


Prezența lui Kiss inger era 
dictatorială, și ea impuneao 
politică externă care era 
Înspăimântătoare prin con=- 
secințele grave, care puteau 
decurge din ițele ei. 


Inspăimântătoare nu prin 
caracterul secret, alacestei 
politici, ci prin exploziile 
surprinzătoare pe care 
le putea produce, într'un 
viitor mai mult sau mai 
puțin apropiat. 


Kissinger era obsedat de 
ideia unei păci, pentru care 
sacrifica națiuni, drepturi 
umane, istorii întregi, ca 
şi când pacea nu ar fi fost 
o realizare în promovarea 
rațiunilor, oamenilor si a 
istoriei. Un om de cabinet, 
format în iluziile fantezis- 
te ale combinațiilor sale 
artificiale, Kiss Tr ru pri- 
cepea fundamentele politice, 
umane și legale ale uneipăci 
reale. EI credea că pacea 
este o treabă de sforării 
diplomatice siacțiuniperso- 
nale. 


In realitate, pacea este 
rezultatul direct al unul ra- 
port de fapte spirituale, 
morale, politice, militare şi 
ideologice. Kissinger nu lu- 
cra în funcție de aceste rea- 
lități. El m lua în consi- 
derare profunzimea şi va- 
loarea realităților, căci na 
cunoştea nici realitățile din 
Rusia Sovietică, și nici mu 
era integrat complect și 
structural mentalității ame- 
ricane. Kissinger era impre- 
sionat deavansările militare 
ale Sovietelor, ca noi toți 
ceilanți, dar nu era capa- 
bil să vadă mai mult decât 
aparențele acestor avansă- 
ri militare. 

In fond, armata și uni- 
tăţile ei variate mu' sunt, 
altceva, decât un instrument 
util în mâna oamenilor po- 
litici şi a diplomație de care 
dispune o ţară. 

Kissinger a fost bolnay 
de miopie politică, căci n'a 
fost în stare să vadă lu- 
crurile si situațiile conte- 
Porane, în țesătura totalită- 
filor. ŞI, n'a sezizat nici 
aspectele esențiale ale aces- 
tei țesături. EI a voit pace 


Tant aomam aa voci 


Redacţia și administrația: 


CRONICA VREMII 


PERSPECTIV 
DE VIITOR 


ion BOIERU 


cu orice preţ, și a impus 
politica de ““detente”, care 
m'are nici o valoare, dacă 
nu este bazată pe totalitatea 
elementelor pe care le vi- 
zează. ““Detente”! este o mo- 
dalitate eficace de a ajunge 
la o pace, numai dacă păr- 
țile respective urmăresc 
acest lucru, în mod sincer, 
corect şi realist. Ori, 
Kissinger a fost unilateral, 
căci politica lui era în afară 
de realități ; îsi avea ori- 
ginea în fanteziile lui per- 
sonale. Aici , stă începutul 
greșelilor sale, căci toate 
construcțiile sale, pacifice, 
În politica externă s'au pră- 
bușit la prima adiere de 
brize ostile. 


Kissinger n'a priceput 
polaritatea  pace-răsboiu. 
Răsboiul nu poate fi evitat, 
dacă_m există un consens 
al părților. El a mers m- 
mai pe linia pasnică si pa- 
cifistă, în timp ce, partea 
cealaltă se pregătea intens, 
perseverent si total de un 
Tăsboi decisiv. In fata 
acestor pregătiri masive de 
răsboi, pe care le făcea 
Rusia Sovietică, alături de 
0 dinamică și agresivă poli- 
tică și diplomaţie, Kissin- 
ger promova, susținerea și 
impunerea politică defensivă 
și minoră a lui '“detente”», 


In interesul profesional al 
diplomației oficiale, dela 
Departamentul de Stat, ca si 
în cercurile variate ale opo- 
ziției crescânde , pe măsu- 
ra ce greșelile politicii sale 
deveneau ' evidente şi ame- 

ătoare pentru existe 
uita a națiunii eta 
ne. 


Cu alegerile din 1976, s'a 
pus capăt politicii nefaste 
a lui Kissinger. Rămâne ca 
noua echipă, dela conduce- 
rea politicii externe ame- 
ricane, să traseze liniile 
de orientare ale unei noi 
politici externe, care să 
țină în seamă elementeje 
esențiale și constitutive ale 
realităților. 


Pentru împlinirea acestui 
deziderat, este nevoie dea 
evita greșelile lui Kissin- 
ger, și a stabili prin- 
cipiile unor poziții ideolo- 
ice clare, împotriva umi 
pragmatism politic inefectiv 
si anacronic. Pragmatismul 
Tezolvă cotidian problemele 
politice,si numai pe cele mi- 
nore. Problemele fundamen- 


tale nu pot fi rezolvate decât 
în lumina une! ideologii bine 
definită, clară şi realistă, 


Rusia Sovietică dispune de 
o astfel de ideologie, care 
are principii, metode și 
obiective, pe care oamenii 
politici şi sovietici le apli- 
că În toate împrejurările, 
şi obțin succesele pe care 
e doresc. Această ideologie, 
marxistă, a Sovietelor este 
nefastă pentru Statele Unite 
şi pentru lumea liberă. Ea 
este ofensivă, în timp ce 
pragmatismul american, si 
al celorlalte țări libere, este 
defensiv şi parțial. Acest 
pragmatism lucrează pe 
fragmente, în vreme ce 
ideologia sovietică operea- 
ză pe totalităţi si complexe. 


Se pare, dupăultimile ma- 
nifestări, că politica ameri- 
cană externă visează o în- 
chegare ideologică mai con- 
sistentă, mai unitară și mai 
dinamică, pentru a putea în- 
frunta și confrunta pe $o- 
vietici. 


Momentul major al con- 
fruntării Est-West, nu-l 
reprezintă perspectiva unei 
ciocniri militare, ci reali- 
tățile si complexitatea de 
realități care stau în spa- 
tele acestor forțe militare. 


La ora actuală, Rusia So- 
vietică m dispune de spri- 
jinul acestor realități, pen- 
tru a avea curajul unei cioc= 
niri de forțe armate, chiar 
în ipoteza, că ar dispune 
de o superioritate militară, 


Realitatea este că peri- 
colul primar, pentru lumea 
liberă, îl reprezintă comu- 
nismul și țările comuniste, 
care prin propagandă în lu- 
mea țărilor înapoiate, spe- 
culează naivități și situații 
dificile, generând entu- 
ziasme artificiale și spe- 
ranje deșarte, și, prin asta, 
creindu-se probleme care 
îngreunează procesul de pa- 
cificare al lumii, după cel 
de-al doilea răsboi mondial. 


In felul acesta, dreptul 
la existență liberă, indepen- 
dentă și suverană, națiuni- 
le devin strangulate și vă 
duvite de drepturile lor 
legitime. 


Prin comunism, nu se 
poate ajunge la pace, căci 
el amenință însăși dreptul 
la existență istorică al 
națiunilor ca totalități et- 


CUPON DE ABONAMENT 


nice, închegate ca o unitate 
spirituală și biologică. 


In aceste condiții, nu 
trebueste pierdut din vedere 
că națiunile libere- în frunte 
cu Statele Unite- trebue să 
fie preocupate de apărarea 
naţiunilor expuse pericolului 
comunist. In felul acesta, 
şi indivizii vor beneficia de 
toate avantagiile libertăților, 


Nu rezolvarea cazurilor 
particulare poate duce la o 
pace mondială, și la oprirea 
comunizării lumil. 


Deaceia este nevoie de o 
ideologie, care să privească 
lucrurile în totalitățile lor, 
în unitatea lor indestructi- 
bilă, și care să opereze 
pe realități, 


Acest proces de consti- 
tuire, a unei ideologii ame- 
ricane , este în curs de 
formare în Statele Unite. 
Deci, un fapt încurajator și 
întremător. 


Datoria noastră, în cea- 
sul de acum, este să vor- 
bim răspicat, ca să putem 
contribui, pe măsura puteri- 
lor noastre, la clarificarea 
problemelor majore ale 
epocii noastre. Așa vom pu= 
tea ajuta pe cei ce se stră- 
duiesc, astăzi, să: refacă 
structura politicii externe 
americane, și să o canali- 
zeze pe drumul sănătos al 
principiilor care guvernează 
viața societății americane, 
unde libertatea este un semn 
distinctiv al demnitații 
umane. 


Naţiunile, întotalitatea lor 
sunt pe cale de dispariție, 
adică drepturile lor istorice 
si spirituale sunt înăbușite 
de formula comunismului 
internațional, care strivește 
orice încercare de manifes- 
tare naţională. 


Apărând națiunile deorice 
ciumă comunistă, apărămpe 
toți cei ce sunt membrii ai 
națiunii. Libertatea națiu- 
nii înseamnă libertatea indi- 
viduală, din care se împăr- 
tășeşte oricine crede învir_ 
taţii e și idealurile națiunii 
sale. 


Ce poate fi mai sfânt, mai 
dezinteresat si nobil, decât 
această luptă pentru apă- 
rarea unei națiuni ? 


lon BOIERU 


NUMELE rana amana ORB E DRE re aeeazeae 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


NOTE SI COMENTARII 


O RECTIFICARE _ 
ABSOLUT NECESARĂ 


Ne permitem a reproduce textual o notă apărută 
În buletinul: “THE VOICE OF THE MARTYRS», 
(31977 ), redactat de pastorul Richard Wurmbrand: 

“Scriitorul comunist român PAUL GOMA, împri- 
zonerat de către proprii săi tovarăși , descrie în 
cartea sa GHERLA (Gallimard, Franța) unele torturi 
inventate de comunişti special pentru crestini. Un 
prizonier credincios 'a fost “botezat” zilnic băgându-. 
l-se capul Într'un vas În care ceilalți prizonieri își 
făcuseră treburile zilnice, În timp ce alți prizonieri 
ereau obligaţi să cânte serviciul botezului. 

“In timpul posturilor, si în special în timpul 
postului mare, au fost organizate servicii blasfemice. 
Un prizonier îmbrăcat în robă mânjită cu excremente, 
având în jurul gâtului atârnat în loc de cruce un sex 
bărbătesc făcut din pâine, săpun și DDT, pe care 
toji prizonierii trebuiau să-l sărute, pronunțând sacra 
formulă ortodoxă: “Christos a Inviat”, 

“Ce anume au aceste indignități comun cu socialis- 
mul si interesele proletariatului? Acestea nu sunt 
de cât orgii satanice”, 

Până aici, și exact, traducerea notei apărută în 
Nr. 3, din 1977, în buletinul: VOCEA MARTIRILOR. 

Regretăm, dar dacă recunoastem cu adevărat con- 
țimutul acestei note ce corespunde celor scrise de 
Paul Goma în cartea citată, nu înțelegem de ce și 
pentru ce a fost necesară prima frază, în care se 
încearcă a se sublinia că Paul Goma ar (iun scriitor 
comunist. Cum anume poate fi catalogat drept scrii- 
tor comunist un om care si-a publicat până acum trei 
cărți în lumea liberă, în care descrie cruzimile co- 
munismului din România, menționate chiar în nota 
reprodusă mai sus? 

O rectificare pe această temă, credem că este 
absolut necesară din partea pastorului Richard Wurm-= 
brand. Căci, dat fiind faptul că Paul Coma trăeste 
În România, aceasta m Înseamnă că este “'scriitor 
comunist”. 

ȘI Soljenițin, pentru care pastorul Wurmbrand 
are, după cum se poate deduce din buletinul pe care-l 
publică, o deosebită a „a trăit în Rusia, pe 
care” n'ar fi părăsit-o niciodată, dacă n'ar fi fost 
expulzat peste hotare. Ca atare, dacă Soljeniţin, 
datorită operelor sale publicate peste hotare, m poate 
fi considerat un “'scriitor comunist”, pentru mmele 


lui Dumnezeu, de ce să fie categorisit astfel Paul 
Goma? 


O LĂMURIRE, NELĂMURITĂ 


Citim în buletinul BOIAN NEWS SERVICE din 22 
Mai 1977, un schimb de corespondență între Preşedin- 
tele Soc.  *“Constantin Brâncoveam” din Montreal, 
Canada și Presedintele General al Uniunii si Ligii, 
John Coman. Reproducem o parte din scrisoare... 

“Credem că ziarul (AMERICA) şi-a pierdut for- 
matul și direcția. Articolele sunt semnate de Dys., 
și numai alte trei persoane (și am me: Petre Lucaci, 

issa Lucaci si Prof. C. Bârsan), o condiție ce 
este absolut inacceptabilă. Membrii nostri ar vrea 
să vadă o pagină a femeilor, o pagină a tineretului, 
si cel puțin două pagini cu articole semnate de scrii- 
ri proemine 


mai sus: 

“Suntem bucuroși să vedem că a-ţi observat că 
ziarul și-a pierdut! fostul format și direcție. Dacă 
maţi fi făcut-o, am Îi fost nespus" de amăgiți în noi 


stre trebue să predomine. Căci, acesta este un 
Organ oficial al unei organizații - si nu organul 
oficial al Românilor proeminenți, (care, probabil n'au 
contribuit nici măcar cu un “peny”" la suportul lui), 
Ținem să subliniem că, între cele de mai sus si 
cele ce vom reproduce mai jos, este o absolută con- 
tradicție. Dat fiind că ziarul AMERICA, este organul 
Uniunii și Ligii, credem că scrisoarea d-lui Oană se 
află din toate punctele de vedere pe linia de conduită 
fraternală, şi, totuși Preşedintele Coman îi dă urmă- 
torul răspuns ; - 
“Punctul d-voastră de vedere NU VA FI PUBLICAT 
IN AMERICA”, căci, - zice dânsul - “acesta m 
este forul în care să aibe loc asemenea discuții, . .» 
i Prin urmare, și în concluzie, dl. Coman se “bucu- 
ră” că cititorii au “observat”? că dela venirea d-sale 


a la conducerea Uniunii și Ligii, ziarul America a 

P.O. BOX 4217 ADRESA. rea COD POŞTAL osia at-o anapoda. Dar unie ă. i 
STATION D. lămurirea. d taaia căati aici alizuriți i 
HAMILTON, ONTARIO Tree naanananetanaanvăn PROVINCIA (STATUL)... cial al unei ke 
L&V 4L6 lui trebue să “ipre- 

cu prioritate ile organi La 

TELEPRONE LEI CE  EEIR  aiaiaea mec crt ce cu apel reala” ari 
i ca apoi să se contrazică Singur, răspunzându-i că 
(416) 3837-1832 ea] i că 


“punctul” său de vedere, “NU VA FI PUBLICA! 
IN AMERICA”, căci acesta mar fi “forul în se 
să aibe loc asemenea discuții”. .. $ 


PREȚUL UNUI ABONAMENT ESTE DE $10 PE AN